Vatra anul XVII, nr. 3 (107), august — decembrie 1967

„POATE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ȘI INFORMAȚIE 


ale: Aug. Dee. 1967 a XVII,5 18 FRELBURG-Germania 


NO 107 4 Kirchstr.68 


ME ră Pi 00 cre CINCANTENARUL ORORILOR - E ME 
la 50 de ani de la apariţia "Capitalului” lui Marx, şi "în numele acestuia; 
lua frânele imensei .Rusii un grup de revoltaţi,în cap cu Lenin.N!'a fist de fapt 
9 "revoluţieti,cum se ;laudă profitorii momentului «Ţarul .abdicase încă dir Martie, 
iar masele au ignorat, evenimentul: la alegerile din Decembrie următor, bolşevicii, 


ta Adi teată tercarea,n!au obţinut nici 25% aim voturi! Ci,simplă lovitură. ae stat, 
“înlesnită de tremuriciul lui Kerenski şeful guvernului de-atunci, Mai mult decât 


pe.frământări interne,teribilii revoluționari s!au sprijinit pe aurul german; 


„pompat cu multă dărnicie: Wilheln al II-lea avea grabă să scoată din luptă Rusia 


Înainte de. intrarea Americii în război „Contribuţia capitalului: german la "revo- 


- 
E i 


luţia proletară" din Rusia s'a socotit la peste 50 milioane mărci-aur; ea a con= 
tinuat şi după instalarea lui Lenin la Kremlin,pentru consolidarea regimului şi 


în speranţa înoheerii păcii separate, 


;, Dar şi mai ciudată e contribuţia,la o revoltă ce.se afişa anticapitalistă, 

a unor bancheri "amerirani"(toţi,evrei de origină): Jakob Schiff,Kunn,Gugenhein, 
Max Breitung,Felix Warburg, Otto Kahn,Jeromă Honaner,loehb & 0o,etc. e ÎNCA 
În interior,subvenţii mai substanţiale primeau comuniştii. dela soriitprul 


“Maxim Gorki şi dela magnatul textilelor, Pavel Morozov (care apoi,nu se. şiie de 


"ce;s!a sinucis); pentru orice eventualitate mai constituiseră ei şi un;fel de 


„brigăzi de luptă, însăreinate să atace instituţiile de crecit şi vagoanele pog- 


tale — misiune de'care s!a achitat cu mult brio Stalin,cână, cu jefuirea-Bâncii 


'de-Stat'din Tiflisjiar Krassih,alt.. revoluţinnar,ca să nu se „lase .maji prejos 


pi anor pentru mujicul „rus,riscau exilul,deticiile Siberi6i's 


se ostensa şi -e1 cu falsificarea banilor, îndeletnicire mult apreciată ge condu- 


„cerea "partiduluit:.8ă morala,zicea Lenin,e doar o prejudecatţă .mic-burghăză; 
3 Li î S23 PS 7 ag 


moral 'e tot ce serveşte partidului, imoral tot ce-l doservegte e 4 cena ne p 
Teribila revoluţie" a.. proletariatului, dar de care acesta nu.prea.avea ha- 


bar,s!a “făcut -6ei cu aur capitalist,plus cevă ciordeli,sanate de noua. morală, 


la Iotul cinăăţenii lor mai e de notat că cei iceșădintrl!un inexplicabil-şi su- 
ai Ştreangul, erau 


„mu nobili consângeni,oi în zărobitoare parte străini “de neam: nai toţi 'evrei,ou 


nume de fimprumut,ca Ţederbaun (Martov), Israel. Hol fand (Parvus ), Bronstein (Troţki ), 


„Yakoh Purgtenberg(Ganeţki ), Radomi1ski. (Zinoviev ),Kamenef,Sohelsohn (Radek ) sto, 


„_ De=ar fiSsdihuim oricum .0 explicaţie,ar fi numai. mărturisirea'-lor,şi astăzi: repe- 
tă ELBA . să . . . E, O AT ROSE ui pie Lafe AC: . ş 
„Xatade a extinde. acest soi de fericire,sub: proprie oblădutre,la toţi mujiocii 


de. pe gloh.Un fel: de "umani tarism!" parcă,de aplicaţie exclugiv altruistăe. Tnce= 


„putul ou Rusia ar fi,în acest cazydoar simplă întâmplare,legată: de favoarea cLli- 


8 pei.Căci vedem îndată, cun, în. capul luptei: pentru fericirea plebei altor naţii, 


„tot evrei sunt: un Bela Kuhn. în Ungaria,un Kurt Eisner,Rosa Luxemburg, Li ebknecht 
> Ta Germaniayun Gheller,Ghelerter. în România, eto.şi chiar mai târziu, cână aceste 


popoare,neînţelegână de vorbă bună,au trebuit cu sila fericite,tot evrei au fost 
cei ce,la adăpostul baionetelor ruseşii,au întreprins "nivelarea",în felul cum 


„toţi ştim: Rakosi,Geroe în Ungaria,Slanski în Cehoslovacia, Pauker,Ri şinevski "în 


homânia, eto+Mama lui; benin,era evreică.Cam toate nevestele rarilor ne-evrei,ca 


Molotov;evreice.erau; evreică,una din soțiile lui Stalin."se poate spune fără 


exagerare —admitea,de altfel,chiar un evreu,MeKohen, în "Kommuni st” (Harkov, 12 


Aprilie 1919), text reprodus de "Vieille France"(29 Apr.1920)- că marea revoluţie 
socială rusă a fost opera Evreilor,şi că Evreii nu numai că au condus afacerea, 


"dar au şi luat în mâini întreagă cauza Sovietelori!. în adevăr, "Cel mai mare număr 


al componenților corpului conducător al republicii comuniste în Rusia nu e de 
indigeni ruşi ci de "evrei intruşi,cari însă au aproape totdeauna grijă să-şi 
ascunda numele de origină, sub masca unui pseudonim de. ooloare slavă —constata 
Şi JeHsClarke,în "Times"(10 Mai 1920).0 demonstrează faptul că din 545 membri 


di birourilor conducătoare ale Statului, cetăţenii de origină rusă nu trec de 30; 


o 4 
cei de rasă iudaică sunt nu mai puţin de 447.Din 42 de jurnalişti ce dirijează 
opinia publică,unul singur e rus: Maxim Gorki!" încât pe drept putea Jean Bour- 
deau,în a sa "Tolstoi,lEnine et la Revolution russe"(1921),să noteze: Tovitura 
de stat bolgevică a predat imperiul rus unei nligarhii compusă din câteva duzini 
de internaţionalişti,evrei în majoritate: mistici sau speculanţi,ei au abandonat 
Talmudul pentru.a răspunde strigătului de răzbhoi,apelului de cucerire al ultimu-— 
lui profet evreu,Karl Marx, 


În anul "revoluţiei", Lenin ce găsea în Elveţia,şgi nici nu visa la atâta no-— 
roce"Se poate ca oameni în vârstă,ca noi,-spunea el tineretului muncitoresc âin 
Zirich,la 22 Februarie 1917- să nu trăiască destul pentru a asista'la luptele 
decisive".Din mahmureală l-au scos însă,chiar luna următoaresforile Nemţilor, 
îmbarcat la Zirich,cu alte 31 persoane (nevasta, Zinoviev, Sokolnikov,eto), în fai - 
mosul tren plumbuit,ajunge de Paşti la Petersburg(schimbat de urâtut. Nem ilor; 
din August 1914,în Petrograâ)eAci,în loc să fie arestat,cum se temea,e sârbăto- 
rit de tovarăşi,cu întreg grupul,mai abitir ca Plekhannv,sosit în ajun,sau ca 
Stalin-Kamenef,veniţi de 8 zile„Ţarul fusese demis de alţii,- cari au făcut însă 
greşala de a se purta cu aceşti revoluționari de profesie prea cu mânuşi.Cu re- 
zultatul că,dacă bolşevicii sărbătoresc,azi,50 ce ani âe brigantaj şi crime,Ke- 
renski sărbătoreşte şi el,tot astăzi,50 de ani de vagabondaj prin lume... e 


Lenin s!a ridicat, în 1911,contra "despoţilor din Crenilin"; după 50 de ani, 
contra "despoţilor din Cremlin"'asmute masele şi Mao Ţe: numai câ despoţii de 
azi nu's altceva decât:-. "revolujionarii" e atunci! Ela promis libertate şi 
bună stare - lucruri Adnirahile,pe care proletariatul rus le aşteaptă Să a se 
Deocamdată, reginul.:a început cu foamete şi crime.Şi nici nu se putea alţfel, 
eând concepţia de bază,exprimată de Troţki,suna deja a cavou: "Dacă viaţa omului 
„e eonsiderată sacxă,atunci trehuie să tenunţăn a mai face revoluţia",avertiza 
„acest şaf. între -şefi,fără să-şi dea seama că-şi sapă singur groapa+.Dar cum,din 
„păcaţesn!au renunţat,a urmat masacrarea şi deportarea a zeci de milioane de fi- 
înţe omeneşti,cu nimicirea aristocrației şi burgheziei,şi robotizarea muncitori- 
lor.Numai pentru perioaâa epuraiilor staliniste din 1936/37, însăşi "Viaţa par- 
tidului”, organ. oficial al Comitetului Central Sovietţic,admite cifra de 798,072 
persoane, împuşeaţe sau derortate(gi cei ce publică azi 'aceste cifre,nu erau cum- 
vap.pe-atunei „colaboratorii lui Stalin?).Iat câna n'au rai avut ce omori în Ru- 
sia,slau întins şi:la vecini: se eunose masacrele dela Katyn,Berlinul ocupat, 
Varşovia, Budapesta.Zeci de milioane morţi,îngropaţi de vii îr oene,deportaţi în 


_: gh&ţurile Siberiei ,supravieţuitorii,chinuiţi sălhatie,Pe toată zarea, dela Nistru 


- 1a Vladivostok,s!a instaurat crunta dictatură a bandei,zisăpartiă,asupra prole= 
tariatului (şi 'a câtorva,asupra partidului ),avâna. ra țel:.robirea întregei lumi, 
Simbolul acestui soi de Stat este nu proletarul,setos ae libertate şi drep- 

"tateşci generalul umflat. de deccraţii; mai mult ca de frazeologia unei ideologii 

falimentare, lumea e azi axeninţată de arsenalul racretelor atomice,în' care Ru- 

d sia, exploatându-şi crunt supugii ,excelează.Masacrele' adepților îini: Marx depăşesc 
tot ce-a înregistrat istoria până. la ei: ale faraonilor,sau altor despoţi,depin- 
deau de toane momenţane,pe când ale comuniştilor. fac parte din sistem.înşelăciu- 

„nea au întins-o până la vocabular: instalarea celei mai crude tiranii au bote- 
zat-o "revoluţie", "gocialisri; cea mai cruntă nizerie ce sia văzut vreodată, pen- 
tru ei-e "progres"; celui mai rapace colonialisn i-au zis. "democraţie populară"; 
drapelul. anti-imperialist slujeşte celui mai pustiitor imperialism.Cu utopiile 
lore. interesate,au ulţragiat natura În toate chipurile.Au stâlcit libertatea, 
care e 'baza dernităţii omeneşti.kgalitatea e realizată doar între robi,la nive-— 

„„lul celui mai scăpătat; ea ar fi de altfel,cu toată erisma din 1789,irealizabilă, 
refuzată fiind chiar de natură: "Noul nostru sistem ideologie -spunea Julian 
Huxley,direetor la UNESCO- trebuie să respingă mitul -derocrat al egalității Piin- 

vele omeneşti nu se nasc egale în daruri şi posibilităţi,progresul omenirii ne 
datorează. în mare parte ţoomai existenţei acestei inegalităţi", Şi-apoi,nu întă-— 
reşti pe cei slahi,slăbind pe pei tari.Capacităţile rasei omeneşti: s'au »erfec- 
jionat prin întrecere,iar aceasta nu-i posibilă fără stimulentul proprietăţii 
personale: omul vrea să ştie penţru. ce asudă.Dar pe bolşevici nu-i interesează 
un progres real,care îndepărtează pe individ de ascultare.De aceea au tăleat în 
pieioare elementele cele mai naturale ale oricărei societăţi: proprietate: priva- 
tă fanilie,patrie,religie,aqică tot ce poate sprijini pe on ca omaŞi toate as- 
teaypentru ce? ca să ajungă,unde?.., 


a 


| ea ARD 
Fără ciudata "revoluţie", Rusia era mult mai departe astăzi.Câte capacităţi 
au dispărut, luână calea exilului? Câte au fost ucise? Într!'o normală desvoltare, 
Rusia ar fi rivalizat de mult cu Statele Unite,iar astăzi ar avea,s!a: calculat, 
la: 340 milioane locuitori.Aşa,după atâţea jertfe,pe cât de groaznice pe atât de 
inutila,ba. chiar dăunătoare,nici la domnia lunii n!a ejuns,nici' la măi bunăsta- 
rea: populaţiei.Mai vastă de 4-5 ori ca America,şi cu imense bogăţii,Rusia,care 
„pe vremea țarilor îndestula Occidentul, cerşeşte, azi,dela "capitaliştin, până şi 
' demâncare! În. 50 de ani de căluş,ea n!'a putut produce,natural,un mare pictor, 
"un mare muzicant,sau scriitor. Ei pa St fe ele "71 m Ma 
R Se vorbeşte “de "înbunătăţiri",de "liberalizare", dar cei: ce,vorbesc astfel 
invită, în acelaş timp,ia aniversarea... ."revoluţiei!! Singurul semn de "normali 
zare", în afara noţiunii de ."profiti,care a -început iar să circule,fie-si timid, 
pentru stimularea producţiei,ar fi cearta ruso-chineză 'pe chestii,de;, imperia- 
“lismeDâr noi vedem că şi azi. fuge,de-acolo,oricine poate,cu cele mai mari ris-— 
curi: şi câinele,se ştie,fuge nu de îmbhucătură, ci .de sburătură! "Până şi fata lui 
Stalin a vrut să scape de mult cântâta "evoluţie!" ;preferând "iadul capitalist)! 
„Zidul ruginii e mereu acolo.Daniel,Siniavski ,Mihailov,sunt condamnaţi pentru de- 
lictul de opinie,Paternak silit să renunţe la premiul Nobel,seninarii şi hise- 
rici se închid mereu,în Rusia se intră în condiţii draconice,publicaţiile străi- 
„ne;chiar din ţările robite,pătrună acolo greu sau deloe,spionajul continuă la 
“tel de activ,acţiunea de subminare a ţărilor libere la fel. Când Ceauşescu vor- 
beşgte de "ţările socialiste,întemeiate pe identitatea țelurilor funăamentale, 
pe comunitatea orânduirii sociale,pe principiile egalităţii în drepturi ,„neames-— 
tecului în treburile interne,respectării independenţei şi suveranităţii. naţiona- 
"le,avantajului reciproc. şi. întrajutorării frăţeşti!,e: vorba de avantajele guver- 
nelor de ocupaţie,cu solidara susţinere: în şea,şi: nicidecum deărepturile omului 


: Cun a 'rezistat,totuşi,un regim barhar,făţiş declarat contra naturii? Propte- 
lele i-au venit de afară,acolo are el complicitaţi cu rosturi grele,vizânăd cu 

„, tutul altceva decât fericirea bietului” mujic. "Partidul" e tare în străinătate, 
nu înăuntru,la începutul războiului ultim,Rugii se predau cu milioanele lui Hit- 
ler,crezând că a venit șă-i libereze; Şi niciodată, într!o. juma! ae veac comuni ş— 
tii nl'au îndrăsnit să înfrunte riscul unor alegeri liberesAjutorul. Occidentului 
i-a scăpat de.prăpădul lui Hitler,el le-a dat. demâncare. şi arme,şi i-a admis în 
toate organizaţiile internaţionale democrate,parcă anume spre intimidarea orică-— 
rel rezistenţe,oricărei încercări a robilor de a respira mai liber.Să fi fost 
y acţiune conştientă,pentru ca,ţinână Rusia în stare de înapoiere,să se. înlătu- 
re o virtuală concurenţă? Să fie.1la mijloc alte planuri, "'odulte',avână în vede- 


„„„Te origina întemeietorilor "partidului",şi a celor ce le-au dăruit atomica? 


în prima ipoteză, la. fel. de :nelegiuită ca a doua,Anericanii 'n!au făcut decât 
ca ciobanul nătâng, care-şi punea singur păduchi Sub guler,ca să aihă -qe ce se 
Scărpina,. - cun arată clar situaţia de astăzi,când sunt nevoiţi ,cu 'grele sacri- 
ficii,să facă pe jandarmii globului. "în lupta contra ideglogiei burgheze - a 
* proclamat Brejnev în Piaţa Rogie,la recenta aniversare a "revoluţiei!"— nu există 
şi nu poate exista neutralism.E o luptă fără cruţare!!! Şi politica rusăyse ştie, 
dacă-i foarte flexibilă în mijloace,e cât se poate de rigidă în soopurile urmă- 
rite.De altă parte însă,cum spunea Abraham Lincoln, Rânduiala noastră nu poaţe 
trăi la infinit junătaţe în robie,junâtate liberă.0 casă: împărţită nu “poate aăi- 
nui". Care va fi. atunci desnocănântul? . e 
In haosul de astăzi,când logica şi-a compromis cuvântul,poate "profeţiile" 
să ne. dea cheia.Cu mai bine de un veac şi jumătate în urm.,Napoleon avertiza 
viitorimea că "iuropa va, fi federată,sau cazacă"; iar Dostoievsk „vorbind âe 
anarhia ce va veni,prevedea,în "Jurnalul unui seriitorii(1873,vol.1,pag.348),că 
din această tiranie "va rezulta un astfel de întuneric,un aşa haos,ceva aşa de 
grosolan,de orb gi de neuman, încât tot edificiul se va prăbuşi sub blestemele 


„+ omenirii, înainte chiar de a.fi fost terminat".De n!'ar fi decât dreptele. blesteme 


ale miilor de fii'ai Basarabiei,ai Bucovinei Şi Transnistriei,ai Herţei şi Mara- 
mureşului fost "cehoslovac",rupţi din căldura gliei strămoşeşti spre a fi tm- 
prăştiaţi,la muncă silnică,până în tunarele polare şi pe coastele siberiene ale 
Oceanului Pacific,- şi încă ar ajunge pentru revărsarea mâniei lui Dumnezeu asu- 
pra netrebnicilor ce de 50 de ani. îşi bat joe de omenire,transformânâ-6 în co- 
baiul unor paranoisme,Prezicerea lui .Dostoievsky are sorţi să se “împlinească 


chiar mai curând decât puten noi bănui, ser a În 
Petre Vălimăreanu 


"A 


Lă 


LUPTA. DELA BATA(15 Dec.1467).Legăturile lui Ştefan cel Mare cu Cazimir a1 Po-— 
loniei,atacarea Secuilor(1461),cucerirea Chiliei (1465),instigaţiile lui Petru 
Aron şi ale altui pretendent la tron,Berindei,- hotărăsc pe Matei Corvin să ata- 
ce Moldova.Acum 500 de ani,la 11 Noembrie era la Braşov cu 40.000 ostaşi.la 19 
Noembrie arde Trotugul.Scrie Ştefan regelui polon,după luptă(1 îan.1468): "Au 
înaintat prăcând ţara,nimicind şi arzână cu cruzime,prefăcână în cenuşă oraşele 
şi satele,ucigând copii şi necinstind bisericile şi săvârşind multe nelegiuiri 
pe care nu se cuvine nu numai a le spune,dar nici a le gândi şi pe care nu le-au 
făptuit niciodată nici păgânii Turci sau Tâtari".N!'au cruțat "nici vârsta,nici 
condiţia socială,nici sexul"',scrie cronicarul polon Dlugosze 

Mateiaş ocupă dezi oraşele Bacău,Roman şi Baia.Până aici,doar hărţuirea ce- 
lor trimişi după hrană; acun,ştefan atacă cu 12.000 moldoveni.la lumina incendii- 
lor,măcelul durează toată noaptea.Matei,rănit în spate,e dus cu targa. Prada e 
„mare? "Şi carele şi corturile şi aiferite bombarde,maşini şi tunuri mari şi mici 
pe care le-am luat,aducână laudă lui Dumnezeu",mai spune Ştefan în aceeaşi scri- 
soareeAu pierit ca la 7.000 unguri,alţii au căzut robi, "Şi i-au dat Dumnezeu 
în mâinile lui Ştefan şi ale oştirii sale -scrie Letopiseţul zis dela Putna- gi 
foarte mulţi fură tăiaţi,iar alţii arşi în casele ce se aflau pe ulizele târau- 
lui. Însuş craiul Mateiaş fu săgetat şi cu ruşine se întoarse în ţara sa pe oal- 
tă cale,strâmtă şi nepătrunsă".Dlugosz arată lupta ca un Huriaş dezastru(clade 
ingenti )".Ştefan trece apoi "ca o furtună" în Ardeal şi praăă,iar în Baia zideg- 


te Biserica AIbăe- « a i 


NAŞTEREA DOMNULUI de Vasile Militaru -. 


Şi!ntr'un miez de noapte, 

lină şi!'nstelată 
Înger de lumină la ciobani s'arată, 
Şi p& când ciobanii Ş 

foarte se!nspăinântă, 
Îngerul,cu grabă,dulce le cuvântă: 


"Nu vă fie teamă,căci vladuce de sus 
Vestea că pe lume s!a născut Isus,- 
Împărat cu slavă,dar fără palate, 
Care mântui-va lumea de păcate! 


Mergeţi dar în staul, 
să-l vedeţi şi voi, 
Buni ciobani şi vrednici 
păzitori de oi, 
Să-l vedeţi în iesle 
surâzând în pace, 
înfăşat în biete scutece sărace!" 


Şi stau dus ciobanii 
unde li s!'a spus 
Şi-au aflat în iesle astfel pe Isus,- 
Prune sărac în scutec 
de' săraci la fel,- 
Şi-au crezut ciobanii 


= cek dintâi “în Ellos. 


lar apoi,deasupra staulului sfânt, 
Îngerii din ceruri cobortră!n cânt, 
Cu lumină mare peste cei ce pier,- 
lăudână pe Domnul Dumnezeu din cer: 


"întru cei din slavă,Doamne,slavă ie, 
Şi!ntre oameni pace pe pământ să fie!" 
Astfel stau să cânte miile de îngeri, 

Celui ce venise între-atâtea plângeri, 


Iar în zarea ieslei, 
când a fost să stea,- 
Călăuză sfântă,- o frumoasă stea, 
au intrat în staul,- cu smerit alai,-— 
Şi!n genunchi căzut-au 
cei trei falnici Crai... 


Lui Isus atuncea falnic se!nchinară 


Magii ce venise din adânc de ţară, 
Daruindu-i aur,smirnă şi tămâe 
Celui ce venise lumea s!o mângâesee 


Şi-au pornit să spună i 
magii!n lung şi!n lat. 
Că Isus născutul, lumii e!'Împărat, 
Însă înţelepţii n!'au ştiut să spună 
Că Isus purta-va şi de spini. cununăe 


&& La, 16 Noembrie a avut loe,la Lehensteat (Germania ), logoâna â-rei Gabriela 
Vasilache,molâoveancă de neam,cu dl Manfred Wilhelm. 


Bă . La 30 Septembrie sta cununat,la Verona, Romeo Rossin,ieşan,cu- Mara Perettie 


&& la 4 Noembrie s!a căsătorit,la Minchen,âr Gr. Tase (naş, Pană); în aceeaşi 
Zi;şi tot la Miunchen,dl Dionisie Ghermani (naş, Ciorănescu ).Slujitor la ambele 


cununii ș pre Dekme Popa. 


+ la Verona s'a stins la 5 Mai,în vârstă înaintată,âna Elisabeta Busuioc. 


„„__+ În Franţa s!a stins,la 11 Iunie,în vârstă de 48 ani,aviatorul Alexandru 
Albu, basarahean din Bălţi,posesor al celor mai înalte decoraţii de război, române. 


Da eat 


Şi germane,îl precedase,tot în Pranţa;cu o moârte tragică,comandorul Profir, 







le Abe 
+ la Paris s'au stins: pe primăvară, Constantin Atanasie-Gotabiţă, fost în 
"Wlegiunea străină" şi,ca atare,luptător în Indochina; la 2 Noembrie,aveD.Chisă- 
licescu;: tatăl dlui ar Radu Niţescu,venit din țară să-şi vadă fiul, i... 


CR pi damă va murit,la 4 Iunie,în, vârstă ae 82 ani prof.Gh.Ionescu-Siseşti; 
la 14 Iulie,în vârstă ae 87 ani,Tudor Arghezi. ap 





i+ La Montreal(Canada),s!'a stins,pe la sfârşitul verii, întrun spital, după 
o. lungă şi grea suferinţă,Jean Ramigani,pe numele adevărat Lon Sterie. 


„+. la SsPrancisco ne-a părăsit,la 1 lulie,în vârstă de 47 âni,Horia Tănăsescu, 
„Muscelean,stabilit în Mexico,autor a numeroase lucrări "Îndrăsheţe”,..... 


+ Vineri 6 Octombrie a muriţ întrun spital din San Juan(ârgentina),în urma 
unei operaţii,Gheorghe Jimon.Ulcerul îi se trăgea dela Dachau,unâe fusese dus 


pentru că;prins fără acte,şi întrebat "guvernul" dela Viena dacă îl cunoaşte, 
răspunsul fusese negativ: Jimon era împotriva "comandantului. s:s 


+ la 5 Septembrie s'a stins în ţară,la 81 ani,cu âorul feciorului âg. depar- 


„te,Doamna Zoiţa Anastasia Nacu,născută Caraveli, 


+ La 2 Septembrie s'a sinucis. la Gelsenkirchen (Germania), după ce-şi ucisese 
soţia,cu care avea 3 copii,Moise Schiopul.A fost îngropat la 7 Septembrie.- 


— — — — — 


&  Împlinindu-se 25 de ani dela ocuparea Țării de către rugi,Asociaţia Româ- 
nilor din sudul Germaniei a organizat Duminică 27 August,la biserica Sf.Nicolae 
„am Gasteig (Minchen ) „un parastas pentru sufletele celor dispăruţi în lagăre şi 
închisori sau căzuţi pentru libertatea României, 


&&  iniversarea asasinării lui Corneliu Codreanu are anul acesta,la Sanţiago 
de Ghile,o deosebită amploare: comerorere la Universitaţea Catolică (peste 10C0 
de invitaţi,printre cari mai mulţi deputaţi ),1a sediile organizaţiilor naţiona- 
liste,articole în "ilgo Nuevo","La Union" şi "Diario Llustrado", parastas, reuniu 
uni în cântece legionare,ba chiar formarea primului "cuib" în Chile,din local- 
“nici şi români,Durata comemorării: 30 Noembrie-4 Decembrie; Ymatadorite profe 
univsSergio Miranda Carrington,âr în medicină George Var as, Ramon Callis (preşe- 
:dintele Mişcării revoluţionare naţional-sindicaliste),av.N.Şeitany comandant le- 
gionar,iînimosul macedonean Cola Chirani şi prcf.Hagipetru, 


„&& la Montreal a avut loc,6-8 Octombrie, congresul Blocului intibolşevic al 
Naţiunilor,cu banchet, deschis cu Rapsodia română a lui Enescu,şi inevitabilul 
baleAu vorbit O!Connor,şeful Comitetului senatorial de investigare a activităţi- 
lor anti-americane şi George Heilray,ministrul canadian al lucrărilor "publice, 
plus. delegaţi ai naţiunilor robite; pentru români H.Matei Hojbotă şi Nicolae 
„Pora.Delegatul ungur,âr Iano „după reportajul ce-ai primit ar fi "evidenţat cal- 
varul populaţiei din Basarabia şi Bucovina... cerând ca Rusia să retrocedeze 
aceste provincii ce sunt,etnografic Şi istoric, româneşti, Ra 


&ă la Arad s!a găsit,cu ocazia săpăturilor pentru temelia unui hotel,un ma- 
re vas de pământ corţinână '51 obiecte de bronz: unelte: casnice, podoabe, săgeți 
„Seceri - de origină tracă,vechi de 3C00 de ani ("Neuer Weg", Bucureşti, 15.VI.67), 


&& Duminică 15 August s!'a inaugurat,la Ciucea,muzeul "Ootavian Coga'!,cu o 
secţie de etnografie transilvăneană.Muzeul conţine manuscrise,scrisori, fotogra- 
“fii,biblioţeca poetului (peste 6000 volune ), sculpturi „picturi, scoarţe, icoane... 


&& la mânăstirea din Bussy-en-Othe (Franţa ),prinţesa Ileana-a intrat,la 22 
Aprilie,după o ucenicie de 5 ani,în monahism,sub numele âe Alexandra. Vlăstarul 
“regal a ţinut să aibă,la solemna ocazie,pe cât posibil"'ambianţă "românească: la 

altar,a fost arhimanăritul Serima; la strană, Ion Cuşa.Dreptul de a purta rasă 
î1 avea prin binecuvântarea mitropolitului George Tarasof.Maica nlexandra a ple-— 
cat apoi în Statele Unite,pentru înfiinţarea unei mânăstiri de călugăriţe,» 
„_&& Soprana Agatha Druzescu,solistă la Opera din Bucureşti,a “luat premiul I 
la al 8-lea concurs “internaţional de cantă Mâchile Peri",la care au participat 
58 de cântăreţi din 13 2 e POȚI pt MARE e Ale eta AI A CAL AR a IN 

&& Cea mai veche jucărie - ae 5900 de ani! - a fost găsită de. arheologi în 


Persia; „ea se află astăzi la Louyre.—: 


pe Ep. e [i 

â& De câtva timp se înregistrează o serie de asasinate .politice,ai căror 
autori dispar apoi fără urmă, sau Gevin,în mod inexplicabil,clienţi ai iînstitu- 
„iilor de alienaţi.Comun,în toate aceste crime: prezenţa bănuită a unei -formida-— 
bile organizaţii oculte,care pregăteşte atmosfera, înarmează braţul criminal şi 
se îngrijeşte de dispariţia martorilor şi urmelor suspecte; îndoiala ce. planează 
asupra adevăratelor motive ale asasinatului (dar se observă că victimele sunt 
persoane ce au cătat,conform convingerilor proprii,să rezolve realist şi efica- 
ce problema .rasială).în Noemhrie 1965,preşedintele Kennedy era asasinat de un 
trăgător izolat,lee Oswald,eliminat la rânâu-i âe baristul Rubinstein; în Martie 
1965 cade,pe când vorbea într!'un meeting,Malcolm X,leader 21 "musulmanilor ne- 
„gri',simpatizant al. naţionaliştilor albi din Sud-iifrica şi partizan al separării 
raselor; în Noembrie 1965 e răpit,la Paris,Ben Barka (corpul sâu n!'a fost gasit, 
iar cei ce s'au interesat de acest caz au dispărut la rându-le); în Septembrie 
1966 cade,ucis de un "grec", Verwoerd,premierul Africii de Su; recent de tot în 
August 1967,e asasinat,tot de un trâgător izolat şeful "nazigtilor! americani, 
“Rogkwell,prieten al "musulmanilor negri şi partizan al separării raselor. (Ro- 
bert Anders,în "Rivaroli"!,7 Sept.1967). 


&ă& În seara de 51 Octombrie,peste 4.000 ae persoane,englezi şi fii ai naţiu-— 
nhlor robite,s'au adunat în Royal Albert Hall ain Londra,pentru comemorarea vie- 
timelor comunismului. Adunarea a -fost deschisă de lordul St.Oswală.Pentru români 
“a vorhit dr.Silviu Crăciunaş,iar P.S.Teofil a binecuvântat asistenţa,rostinăd şi 

câteva cuvinte de mulţumire şi încurajare» ge 


&ă& Refugiații din Canada au ţinut să preamărească şi ei,într'un fel mai po- 
trivit decât cele oficiale,aniversarea revoluţiei care a adus prăpădul pe pă- 
mânt: ei s!au postat,în seara de 7 Noembrie,la poarta legaţiei criminalilor,la 
Ottawa,şi au întâmpinat pe mosafirii bolşevicilor,mari amatori de vodcă şi icre 
„negre,cu huidueli,ouă clocite,roşii putrede,sticle cu cerneală şi “bidoane de 
“păcură; au aprins un sicriu negru şi steagul sovietic,care ardeau "cu flăcări 
furioase",cuni ne scrie Matei Hojhotă; din înaltul cerului,un avion a 'bomharaat 
ambasada Necuratului cu o ploaie de manifeste în toate limbile popoarelor rohi- 
te.De banchet,s!a cam ales prafule,Posturile. de radio,televiziunea şi presa au 
„redat evenimentul cu comentarii de simpatie. Drapelul românesc, îndoliat,purta 
placarde mari,pomenind âe Basarabia Si BUCOV IiNae se o 


&ă Altă manifestaţie a avut loc,la 19-20 Noembrie,la New York,în faţa clăqi- 
rii misiunii sovietice âela ONU,sub auspiciile "congresului mondial ucrainean 
Şi .cu ajutorul grupurilor naţionale din ţările rokite.iu perticipat peste 20,000 
refugiaţi.Steagul cu secera şi ciocanul a fost ars,s'au difuzat manifeste - şi 
trimis memorii conducătorilor de State,cerându-se oprirea deportărilor,alegeri 
libere şi acorâarea "drepturilor omului! în toată lumeașnu numai la negrie., 


&& La 16 Septembrie, londonezii ce se plimbau prin preajma aeroportului au 
auzit strigăte de ajutor şi au văzut un individ împins cu forţa spre un avion, 
ilarmată,poliţia a reuşit să scoată din mâinile politrucilor sovietici pe savan- 
tul rus Vladimir Tacenko,ducându-l la loc sigur.Speriat de propriul curaj ,guver-— 
nul laburist s!a grâvit să-l restituie chiar de a doua zi bolşevicilor,cari,de- 
clarându-l nebun, l-au drogat bine şi l-au suit pe primul avion ce pleca spre 
Moscova.Şi aveau dreptate bolşevicii: căci,în actualul climat politic,nunai un 
nebun mai putea spera să obţină un azil politic,tulburând dulcile ape ale cos 
existenţei; eroarea de a se fi crezut într!un "leagăn al democraţiei!",ca ânglia, 
i-a fost fatală... 
 && Tineri Nintelectualit pro-chinezi organizaseră la Paris,în Rue Rennes,o 
expoziţie de afige şi fotografii cu tema "Poporul chinez merge din victorie în 
victorie".Sătui de scanâalul minciunii câţiva membri ai organizaţiei "'Oocident! 
au pâtruns,la 12 Octombrie,în sala expoziţiei şi,în câteva minute,au risipit to- 
tul, luând ca trofeu un steag chinez,pe care l-au ars în piaţa St Germain des 
Pres.- La 20 Votombrie,un grup de tineri naţionalişti francezi,tot la Paris,a 
devastat librăria maocistă "le Phânix" din Bă S&bastopol. 


&& Aflăm din "Bire",foarte calificat sto ştie,că soţia lui Emil 'Bodnăraş 
este evreică; idem,a lui Gheorghe Apostol; că noul ambasador al Râpârâii la 
Washington,Corneliu Bogdan,e tot evreu,chemându-se în realitate Grinberg.Precum 
se vede,persecuţia antisemită din România e în toi! 


A da 
SPIRITUALI TATEA ROMÂNEASCĂ 
Un trup imens,avână Carpaţii coloană vertebrală şi respirând la Marea Nea- 
gră;spre care se îndrumă fluviile toate ce străbat ambele flancuri, România ne 
arată o varietate de peisaj de-o bogăţie cu totul particulară.Munţii cu masivele 
împădurite şi cu crestele de piatră vineţie, fără a avea înălţimea 'ilpilorysînt 
de.o severă măreție în aspectul lor.Fie :în Bucovina, fie în Făgăraş,pe fruntea 
Ceahlăului sau pe coamele de stâncă ale Bucegilorșca şi în alte colţuri. de ţară, 
aceşti munţi exprimă sălbăticia tragică a naturii,cu 0 vigoare neobişnuită, rea- 
mintind lanţul prăpăstios deasupra fiordurilor norvegiene, Pădurile. care îmbracă 
coastele piezişe cu adâncinmile lor umede,neatinse de secure,desişurile' de brazi 
răsturnaţi de trăsnet, izvoarele care ţâșnesc de sub lespezile de piatră,toate 
aceste privelişti îţi dau un sentiment ce inţimitate ancestrală a naturii ,pe 
care Occidentul întretăiat 'pretutindeni de urmele omului nu-l mai încearcă de 
„Sute de ani.Acestei sălbătioii de codru se atribuie şi fauna Carpaţilorunde 
urşiimistreţii,lupii,caprele negre şi cerbii roiese prin crânguri şi poiene,fă- 
când din România,în materie cinegetică,o ţară unică pe Continânte 
» Coborând însă de pe crestele munţilor spre poale,trecână peste valul rosto- 
golit al acestor temelii ae granit care închid în fibrele lor subterane aur,sare, 
cărbuni, fier,o formidabilă revărsare ae bogății minerale,peisajul se moaie pres-= 
chimbându-se în coline ondulate,prelinse în depărtări cu o nuanţare infinită de 
colori,de la verdele întunecat al pădurilor ae stejar până la galbenul mat al 
miriştilor arse.E o ţară extraordinar de mănoasă,care se întinde sub ochii noş-— 
iri;cu o vegetaţie luxuriantă risipită pe o strălucitoare îmbinare de câmpii şi 
ape;- desigur cel.mai binecuvântat sol al kuropei,la rădăcina munţilor,pe ambele 
versante,ca, din nişte misterioase şi uriaşe uzine ale unor titini zăvoriţi în 
„rărunchii. pământului celocotesc. râuri de foc cu mugetul înfricoşat al zvârcoliri- 
lor: vulcanice.Deoparte, în Ardeal,e gazul metan care pe o reţea de sute de chilo- 
metri răzbate din adâncuri ca o mare de lavă aprinsă, făcând să spintece. văzăuhul 
câte un-stâlp'de flacără - de altă parte sînt zăcămintele. ce petrol din Valea 
Prahoveicare în mii de sonde varsă zilnie acest fluid fierbinte al unei confor- 
„maţii geologice fără pereche 'pe Continent.De amânâouă părţile mergând înainte, 
se desface în faţa privitorului câmpia vastă, limpede Şi generoasă,ca o'carte 
d&schisă.De.: po înălțimile Postavarului , deasupra Braşovului,se vede Țara Bârsei, 
jesătură admiralilă de cultură agricolă a vechilor colonişti saşi,adusând aminte 
de figurile geometrice din broderiile lor.Spre nord, în continuare,ca ş nesfârgi- 
tă trenă de smarald tăiată de o fâșie de arpint,se iveşte câmpia Mureşului «Ina 
poi,ieşind din defileul Prahovei,plaiul muntenesc,covor multicolor aşternut spre 
infinit,râsare dintr!o dată, uimindu-te cu vâşnirea de energie a lutului negru, 
“năpădit de verdeață. Cu cât te duci mai departe pe malul Argeşului sau Ialomiţei, 
cu atât orizontul se desface,conturele se pierd şi ochii rătăcesc în gol. fără 
„an punct de sprijin.Te găseşti în faţa Bărăganului,cu huma arasă, care,ca. şi 
"brazda câmpului din Banat, înseamnă însăşi abondenja fără măsură şi fără hotare 
“În zilele de vară,laturile aurii de grâu se îndoaie sub razele de soare; porum-— 
bul îşi fâlfâie frunzele metalice ca o păâure de săbii sclipitoare, rapiţa galhe- 
nă îşi împrăştie: aroma adormitoare,din toate unghiurile palpită parcă 'viaţa cu 
o sevă neastâmpărată care fecunddază la orice atingere.Cirezi de vite poposese 
„pe aceste livezi leneşe,cai sălbatici zburaă în faţa fântânii cu cumpănă, cârduri 
de dropii greoaie. se stârnesc de prin ascunzişuri şi fug bătucind țarina„Ceasuri, 
zile îrtregi,poţi rătăoci suh adierea aceluiaşi vânt cald în care ca un fuior ar- 
gintat strălucesc în zare fire de funigei,.Din când în câna,ziduri şi turnuri de 
cetăţi călătoare îşi plimbă mirajul lor şi dispar,imagini jucăuşe din fata: mor- 
„gana care mângâie des singurătăţile câmpiilor noastre, - a 
„__într'o asemenea rătăcire,ca o surpriză găseşti în faţa ta Dunăreaycare înco- 
lacându-şi pe tăcute spinarea cu luciri qe oţel, îmbrăţişează întreaga întindere 
a Valahiei.Intrând în ţară,Dunărea străbate Porţile de Fier cu.tulburări de ape 
rebele,care se lovese de bolovani şi de stânci; cu cât înaintează în drum cule-— 
gând râurile şi poveştile noastre,îşi încetineară mersul, devine molatică şi gân- 
ditoare,îşi lărgeşte alvia şi tot mai domol se apropie. de Mare Înainte de a muri 
Îşi desface braţele,şi miraculoasă Deltă se naşte astfel din această uriaşă ges- 
„ticulare, junglă plină de culoare şi de mister,ca un basm oriental.Dacă nlar avea 


Ei i 
re 


ei ua y 


trestie şi flori de nufăr,nemărginit Eldorado al peştilor peste care se rotesc 
în zboruri capricioase popoare de gâşte sălbatice,cocostârei,pelicani şi egrete, 
„8 un colţ ciudat şi exotic,ceva din aspectul vrăjitului Gange,care a facut popas 
„În mijlocul civilizaţiei noastre.işa moare Dunărea pierzându-se în Marea Neagră: 
„curgeri liniştite de unde cărunte.Din depărtare se ridică faldurile albastre ale 
Pontului Euxin,violente în neastâmpărul lor fără odihnă.Tntâlnirea celor două 
continente e prinsă parcă în acest strigăt din adâncuri, - 0: 

„Pe acest pământ s!a depărat viaţa noastră,veac cu veac,sub aspre lovituri 
“ale sorţii.în răstimp de două milenii,în care s'a plămădit românisnul,sufletul 
lui,ca un 'vast rezervcriu a strâns în el amintiri şi. speranţe,bucurii şi plân- 
geri,toţi fiorii de care a tresărit în cursul vremiloreCine ar putea să despice 
această comoară ce simţire şi să aleagă din ce anume taină derivă gama multiplă 
prin care se exprimă specificul nostru naţional? în lumea materială însă se văd 

urmele trecutului,ca nişte sarcoftage ale unei epoci apuse.Contactul cu popoare 
„care s!au stins,înrudirea cu culturi îngropate,se poate descifra in atâtea pie- 
„bre care vorbesc limpede pe teritoriul nostrueIată în Hunedoara, bunăoară, ziduri- 
le cetăţii Sarmisegetuza care lămuresc în moă evident proporţiile puterii alcă- 
"tuitoare de stat a dacilor şi temelia bine închegată a bătrânului rege Burebista, 
„Dacă ar exista vu savantă alchimie a sângelui,care să analizeze proveniența ninu- 
natului lichid,globulă cu globulă,sînt convins că multe ar afirma cobontrea 
noastră din aceşti vlăjgani cu pieptul gol,care au muşcat cu dinţii în vământul 
lui Decâbal,Cât despre resturile domniei romane,ele apar pretutindeni,ca nişte 
cârtificate ale unui vast sistem militar şi administrativ cu care Roma înpânzise 
provincia cucerită. Casele strămoşilor noştri sînt amestecate în toate colţurile 
cu osemintele civilizaţiei latine.La lurnu Severin se veds încă pe malul nostru 
zidul podului lui Apolodor,peste care Traian,la 101 al erei noastre,a trecut ca 
să împlâhte dincolo de apă strălucirea vulturilor romani. Deasupra Dunării se ri-— 
dică ruinele castrelor care desluşesc în toate amănuntele îndeletnicirile legio0- 
narilor concentrați aici ex toto orbe terrarum.Sînt intacte încă altarele zei 
lor,şi iarba creşte blândă împrejurul marmurii a cărei inscripţie înseamnă moar- 
tea unui centurion sau plânge durerea celor oi copii după mama lor.în Dobrogea, 
la valul lui Traian,la Alba lulia în lransi lvania, la Deva unde cultul lui Mith-— 
ras ne-a lăsat 'o' întreagă hecatombă de piatră,în toate părţile,ca nişte diplome 
de nobleţă peceţile acestei stăpâniri ies la iveală.Mai mult: ramificarea întin- 
să a orânduirii de stat s!a clădit pe urmele acestor două 'veacuri de activitate 
intensă,âiriguită de pe malurile Tibrului.Drumurile âe căpetenie sînt arterele 
comunicaţiei fixate de inginerii de acum o-mie opt sute de ani minele noastre 
de aur sau salinele exploatate de ei îţi dau impresia că au fost părăsite numai 
ieri-alaltăieri şi că în curând se vor întoarce iarăşi.Cine atinge în treacăt 
măcar cu privirile acest uriaş ţintirim de energie risipită aici,îşi poate da 
seama câte din impulsurile şi patimile acestor mânări cârmuitori de ţară, dorm 
- închise în sufletul nostru,ca cenuşa unor urne funerare, 
P Fireşte că şi monumentele istorice medievale,âin epocile nai recente,se gă- 
seso în nunăr respectabil semănate în ţară.Astfel sînt fortărețele zidite între 
veacurile XIV şi XV de către Domnii Moldovei Reoglindinăd concepţia arhitecţturală 
italiană,aceste aşezări ale apărării noastre sînt opera meşterilor genovezi co- 
borîţi aici de pe corăbiile iuți ale vestitei republici,care avea debuşeuri co- 
merciale până în punctele depărtate ale Mării Negre. În Ardeal, începând cu veacul 
XIII,stilul gotic a înjghebat lucrări considerabile,care au. rămas până azi ca 
nişte pioni avansați ai Apusului pe pământul românesceTntăriturile dela Felăioa- 
ra;Prejmer șau Hărman,croite de călugării ioaniţi'sau templieri,s!au păstrat 
intacte,nărturii venerabile ale creştinătăţii primejăuite.Saşii cu deosebite au 
înstăpânit în oraşele lor pe o scară întinsă toate nuanțele goticului,de la ume— 
rii greoi ai bastiocanelor masive până la linia înârăzneaţă a turnurilor de bise- 
rici.Tot astfel castelul Brancu cei vreo şapte sute de ani ai lui,pare un cuib 
de ritteri hrăpăreţi,smuls dintr!o culme de pe malurile Rinului şi printr!o mi- 
nune căţărat pe stâncile Carpaţilor noştrie,Şi-au sculptat atâţia în piatră visul 
lor de stăpânire a acestui pământ,din care într!o clipă ţâşnind seva autohtonă, 
sia revărsat pe tot întinsul ca o mare cotropitoare.bternul cântec al tuturor 
acumulărilor de forţă în natură, | A E 

Sub negura vremurilor românismul s'a pitit în scorhurile din munţi.Că rÂuri- 

le;care în drumul lor îşi fac albie subterană,şi la o depărtare răsar din nou, 
aşa, ne-am retras din faţa istoriei,ca peste câteva veacuri,cu o pornire impetu-— 


“ semănata noastră superioritate fat 


PP > 


casă, să cerem cuvânt.În această tăcere s!a elaborat un suflet şi o conştiinţă. 
„Sub crestele brazilor sau pe iarba înrourată din poiene,în mijlocul turmelor 

de "oi ,strănepoţii vechiului amalgam traco-romanic şi-au depânat traiul lor.Puşi 

în contact direct cu toate tainele firii,ei şi-au înstrunat o impresionabilitate 


delicată şi o viaţă interioară plisă de întrebări; mostenirile vechi, îmbinate 


3 . SL „Ma ie 2 ID E RI 
cu panteismul roman,preceptele creştine,brodate pe fondul de lumină al pagânis-— 


“mului de demult,zvonul codrilor şi trăâsnetele căzute pe piscuri,şopotul de iz. 


voare şi cântecul. de greieri,toate aceste coarde dintrio. claviatură largă, fără 
început şi fără sfârşit,au ascuţit simţurile şi au adâncit rezonanţa lor lăun-- 
trică.În această viaţă primitivă, patriarhală,valorile estetice s'au fixat cu 
preciziune,o armonie de culori. a. porăţuit. ochiul. și mâtnile.Cine.xa căuta să 
examineze cu competenţă imensul tezaur al einografiei româneşti,va constata nea-- 
7 aţă de manifestările similare ale altoi popoare» 
Variația porturilor de la regiune la regiune,adesea de la sat la sat,invenţia 
şi fineţea acestor poeme cvaute pe pânză de în,gistul discret îr tonuri şi în 
motivele aplicate,toate dau o amplă simfonie vizuală, care nu se.poate compara 
decât cu comoara folclorului literar şi muzical,risipită în umbra satelor.Ua 
străin. nu poate bănui această cascadă de senzaţii,care nu va avea niciodată pu- 
tinţa de a cobori pe hârtie.Ca s!o verifice,va trebui să se ducă el însuşi aco- 


SI 


a Oe 


" Ci - » . îi i . . v bd y a 
lo;pe muchia unui deal,ia poalele muntelui ;într!'o Guminică de vară,să vadă fete- 


le la horă,să desprindă din mlădierile lor ritmul antic al mişcărilor lor încre- 
menite în desemnul vaselor grecești,să se uite în treacăt la crestăturile unei 
măciuci de cioban de la Rvcâr sau să rărână uimit ae splendida eleganţă a scoar- 
ţelor, olteneşticUn sim al formei. și. al proporțiilor,impecabil,e sălăşluit aici, 
la ţară,şi se furigeaza în toate creaţiunile populare mari şi mici,de la porţile 
sculptate în lemn de stejar ale Gorjului până la ultimul ciob care astâmpără 
setea unui călător-Ce anune influenţe ancestrale au hrănit particularismul aces- 
tei flore artistice din Carpaţi se va stavili,poateyde câtre învățații care,ad- 
mirând vitrinile din Muzeul Britanic de la loncra,vor descoperi cu mirare fra- 
pante asemănări ale unor cusături din Egipt sau din Irak,cu unele produse ale 


etnografiei româneşti„ientru noi,din ele respiră eternitatea: 


"Există însă o civilizaţie strălucită,ale cărei forme și principii s'au re- 
peroutat pe solul nostru,au prins rădăcini aici şi încetâţenindu-se,au primit o 
semnificaţie nouă,găsindu-şi a doua patrie„E o prelungire postură a Bizanțului « 
legaţi bisericeşte de Râsărit,an trensplantat le noi,o dată cu dogmele şi ritul 
ortodoxiei,o concepţie de viaţă,cu tpate consecinţele ei.Acest. import spiritual, 
făcându-şi culcuş în suflete,si-a atras botezul moşienirilor localea„Arhitectura 
şi pictura stilului bizantin;în penetraţia lot spre nord,slau oprit şi le noi, 


'şi la adăpostul aşezămințelor ecleziastice,s'au născut uepieritoare opere de 
> : ş p 


artă. După căderea Constaniinopolului, exodul unui conplex patrimoniu s'a strâmu- 
tat în cele două principate dunărenevsiu venit prinți din vechile familii impe-— 
riale,călugări asceţi, zugravi de iconostase şi retori slenişti cu dialecţică 
Subţire.S!a suprapus o, întreagă pătură de elită socială pe culouşul Moldo-Vla-— 
hiei, Aceşti nou-veniţi au dat Gomniţe la curtea voievozilor,au dat şefi hiseri- 
ceşti şi mari intriganţi politici,au adus lumină şi noroiycare frământându-se 

cu Guhul tăştinaş,au făcut să pulseze un emporiu proaspăt de civilizaţie e 
Neobizantinismul, românesoca manifestare artistică,este o continuare compli- 
cată şi adaptată, a: concepţiei iniţiale Atât în arhitectură şi pictură, cât si în 
sculptura ornamentală, creațiunile noastre duc mai departe şi cizelează precepte- 
le de tază ale stilului„Nota locală, însă,se exprimă distonant. la tot pasul,Cine 
ar.putea spune că frescele de la Biserica domnească, din Curtea de Argeş nu rea 
lizează principiile generale în care se încadrează mozaicurile de la Ravena sau 
strălucirea grea a Pantocratului în Domul din Monreale; dar cine nu-şi dă seama 


că din retina -noastră s!au prins pe paletă tonuri mai blânăe şi mai moi,severi- 


tatea ascetică a fost înlocuită cu o blândeţe umanizată,și monunentalitatea pro- 
porţiilor gigantice a fosţ de-a dreptul. sacrificauă? Pa 

România se mândreşte pe drept cuvânt cu bisericile şi mânăstirile ei.Se gă- 
sesc pretutindeni,după coline verzi sau după piepturi de pădure,aceste monumente, 


„care vorbesc de continuitatea nestirbită a unei doctrine religiocase-culturale 


Ei 
şi de excepţionalele aptitudini ale unui popor încercat de groaznice mizerii, 
Cinci sute de ani vorbesc de pe zidurile lor.0 respectabilă vetustate culturală 
se afirmă aici,în pragul Orientului, în această vreme,multe au fost rase de fana-— 
tismul, Islamului sau deteriorate în voltura năvălirilor turceşti.Sfinţii zugră- 


-, 10 = a, mată ai Cid ci , 


'viţi la- mânăstirea Cozia,unde „doarme mama lui Mihai Viteazul,păstraţi şi astăzi 
cu: ochii scoşi de lăncile spahiilor,sînt o impresionântă imagine simbolică a 
străduinţelor noastre, A A | 

„* România de azi, în plenitudinea Grepturilor ei consfinţite,tşi trăieşte pri- 
ma perioadă istorică.Ca dezrobite de un zăgaz uride înţeleniseră de mult,puteri 
nebănuite izbucnesc âin adâncime şi cer cuvânt.E o viaţă tumultuoasă,plină ae 
zgomot şi de culoare,e nevroza unui trup care-şi trosneşte, încheieturile înţepe- 
nite de veacuri,se freacă la ochi dibuind şi se scutură de praful care 1-a năpă- 
dit pe drumeSînt ezitări,desigur,semne de întrebare,strigoi ai zidurilor dărâ- 
mate,planuri: pripite,şi sînt descărcări de energie,care uneori se rostogolesc 

în gol.Nu-i nimic! Aşteptaţi puţin! luptătorul din arenă are picioare bine în- 
fipte în pământ şi ochii aţintiţi spre cer! El a venit târziu,abia acum Începe 


sa-şi Soia, VOIT Octavian Goga (1933) 
SE / MAGII_ de Nichifor Crainic - PA 

V!aţi făurit un vis de-acele Târa trei umbre legendare | 

„Ce-au fost aievea!n Canaan, Pe drumul: de nisip.ie 

Străvechi tălmăcitori de stele | i 


. O magi,pe curgerea de veacuri 
Sub cerul âin Lrane 81,pe. 8 RE: 


Tremurătorul strop de:foc + 
întinderea scânteietoare Ne-arată căi fără conacuri. -: 
Pălea!n adâncuri ca un fum, Spre tainicul noroce 

Când călăuza de vâlvoare i 


ri : y , n Fi Bea 
ia Mumia 6 dani Şi peste, măguri. de ruine, : 


Ș Acelaş crez vizionăr 
Şi-a fost că zile după zile Anină marile destine SĂ se 

Pe creştet steaua vă lucea, De-acelaş strop de jar, 
în. pas molatic de cămile i 


ii 3 Pe frunţi cu magica lucoare 
Călătoreaţi cu ea. ți sui , 


Străbatem neguri şi vâltori, 
Păreau pictaţi. pe cer curmalii Spre zarea veşnic schimbătoare 
Umbrind răcoare de fântâni; Statornici călători, . 
În'golul mort urlau şacalii, 


Dar voiytrei Magi bătrâni, Treptat se face cânt obida, 


Iar. îndoielile = temei: 4 
Sporind din semnul peste fire Ne 'mbracă steaua cu hlamida . 
Tăria cugetului slab, Cerescului polei," 

Treceaţi paraginile-asire Săi 


gi! area-i diafană 
Şi haosul arab, pin fulgerarea-i diafană, 


| Prin vremi,o Magi,vă străvedem — 
“Trecaaţi cu ochii!n steaua care, Cutezătoare caravană 3 
Cu'vrăji în minunatu-i chip, Sosinăd în Betleem... 

&& Din "Bulletin europeen",Mai 1967,aflăm că la 29 Aprilie s!a inaugurat la 
Roma,de faţă fiind cardinalul Tisserant, fostul primministru Pella şi alte.nota- 
bilităţi, "Fundaţia europeană Constantin Drăgan",cu sediul oficial în Elveţia şi 
birouri la Roma,Paris,Palma de Mallorca, Veneţia, Atena şi Minchen.Scopul noii 
Pundaţii e încurajarea europeismului sub toate feţele sale: economicăpolitică, 
spirituală,ultima incluzând imperativul unirii bisericeşti. pc 


&& lerarhii ortodocşi din Statele Unite, întruniţi în conferinţă la New lork, 
9 Mai,au fost de părere că intervenţia americană în Vietnam e jJustificata.Contra 
a votat un singur prelat: reprezentantul patriarhului din Moseova.A fost însă 
Şi o abţinere: a P.8.Victorin,reprezentantul patriarhului MarinaeAceastă. "neu- 
tralitate!,cu totul nepermisă când e vorba de lupta. contra satanei comuniste, 
n'a făcut decât să lămurească toată lumea asupra "independenţei acestui arhiereu, 


&& Vorbind la Mărăşeşti,Ceauşescu a spus că.:hun rol de însemnătate istorică 

a avut triumful Marei hevoluţii Socialiste din Octombrie,care a deschis era eli- 
berării popoarelor de asuprire şi exploatarejera înlăturării dominatisi imperia-— 
_lismului şi colonialismului "Aceste nobile obiective se vede că le-au scapat. din 

vedere meritoşii revoluționari, când au anexat Basarabia, Bucovina nordică,Herţa, 
Carelia, Lituania,Estonia, Letonia,etoe ete... AI sm RARA 

&& "Glasul "minciunii se laudă cu mulţimea spitalelor ce s!'ar fi tot constru-— 
ind în ţara.şi noi cariptot, citind binefacerile regimului adus de ruşi, râmăse-— 
seram cu impresia că acolo nu se mai bolnăveşte nimeni... 


a 


4 s CALENDAR, NAŢIONAL 

„5 d AugeI84l: Se publică,în "biroul foii comunale"âin Iaşi,"lio Philo-dace,aper- 
gu sur 1'education chez les Roumains;suivi de quelques remarques relatives ă la 
prosperit6 des Principautăs": studiu al tânărului elveţian Emil K.Kohli de Gug- 
gisberg,care venise ca pedagog în familia Gherghel (Botoşani)? Sora 

2 Aug.1829: Se naşte,la Budapesta,F6lix-Philippe Kanitz,istoric şi etnograf, 

A publicat: Explorations gâographiques et ethnographiques des Balkans; la Bulga- 
rie danubienne et les Balkans; etc.Moare la Viena,5 Ian.1904. 


„ 2—26 Auge1917: Congresul preoţesc âin Chişinău cere autonomia Basarabiei, 
episcopie românească, limba română în biserici. şi ŞOOLi e: 4! au 

4 Aug.1844: Moare Dimitrie Sulima,arhiepiscopul Chişinăului, . 

5 Aug.,1917: Ofensiva germană,începută la 24 Iulie (Mărăgeşti) şi 26 Iulie(01- 
tuz),e decisiv respinsă de trupele române; luptele nai continuă,la 0ituz,până 
la 9 Aug.Românii au pierdut 14.000 oameni: morţi,răniţi,dispăruţi.la Mărăşeşti 
au căzut,numai la 6 August 114 ofiţeri şi 4.800 trupă; oraşul a fost decorat de 
preşedintele Franţei cu "0rucea de Războin. 

„19/22 Auge1877: Marele Duce Nicolae către Prinţul Carol: "Când poţi trece? 
lreci cât mai de grabă.la Şipca e luptă înverşunată.Mai multe atacuri sunt res- 
pinse din dimineaţa de 3 jugust.lupta continuă,deşi a înoptatn. 

15 Aug+.1917: Moare Alexandru Mateevici,preot şi poet basarabeane 

15 Auge.1721: Abdul Paşa scrie magistraţilor din Hotin, leatarbunar,Han. Câşla, 
Chilia,Ismail,Brăila şi Tighina,cun şi. lui Mihail Vodă Ragoviţă,că Poarta a per- 
dis misionarilor poloni "să citească Evanghelia latinilor ce locuesc în susnumi-— 

„tele raiahe şi în Moldova, « 

16/28 Aug.1877: Prinţul Carol e primit la Gorni-Stuăen de far şi de Marele 
Duce Nicolae,care,la afirmaţia Prințului că va comanâa însuşi trupele române,a 
răspuns că asta ar fi cam greu,întrucât Prinţul n'ar accepta desigur să fie sub 
comanda unui general rus.Domnitorul a răspuns că în adevăr "asta ar fi imposi- 
bil,dar că dimpotrivă zece generali ruşi ar putea foarte lesne să fie sur orqi- 
nele Sale".împăratul î1 roagă atunci să primească comanda supremă a tuturor tru= 
pelor ruseşti din jurul Plevneu. 

„__ „AL Ahuge1735: Se naşte,la Champigny-Ferts-sous Jouarre(Seine et Marne) baronul 
Frangois de Tott,maghiar de origină.A călătorit în Principate.Susţinea că Româ- 
nii' sunt de origine romană,că limia lor se trage din latină.A scris "Meâmoires 
sur les Iures et les Tatars",a căror limbă o cunoştea.Moare la Tatamansăorf,17935, 

18 Aug.1888: Moare 1a Craiova medicul: sas Iosif Wilhelm Fabricius,născut la 
Bfaşov (12 Mai 1830),prieten cu âr Davila,veteran dela 177. A 

19 Aug.1793: Mitropolit de kEcaterinoslav,Kerson şi Taurida dela 10 Mai ; Bodoni 
fixeaza centrul administrativ bisericesc al Transnistriei la Dubăsari,în cap cu 
protopopul Filotei Vladevici dela biserica "Adormirea Maicii Domnului! 

20 _ Augs1807: Guvernatorul Principatelor ocupute, baron Menendorf, comunică din 
Bucureşti mitropolitului Veniamin Costache că Ţarul a acceptat propunerea defune= 
tului g-ral Mihelson de a trece sub jurisdicţia sa pe ortodocşii. din Basarabia 
de. pe atunci,adică din sudul actualei Basarabii, : 

e »1947: Moare,la Bruxelles,Franz CumonteA scris despre români în legă- 
tura cu folclorul și mitologia. , « 

"25 hug./6 Sept.1811: Prinţul Carol îşi mută cartierul dela Poiana la Poradime 

25 Aug.1917: Moare pe front,la Valea Zăbrăuciorului ,tcaterina Toderoiue 

25 îug+1939: Punctul 3 qin protocolul secret germano-sovietic,semnat la Mos- 
cova de Ribbentrop şi Molotov: "în ce priveşte sud-estul kuropei;s!a atras aten- 
yia,din partea guvernului sovietic,asupra intereselor sovietice în Basarabia.Din 
partea guvernului german,s!a declarat o lipsă totală de interes politic în aceas- 
tă regiune", , i ş : 

25 Aug.1907: Moare 1a Câmpina,la 69 ant,Hasâdeu. Ec a er 

28 _Aug.1708: Moare la Norwich(Anglia ), unde se născuse în :1642,Edouară Browne 
îri scrierile sale âe călătorie, vorbeşte şi de Macedoneni,mai: ales din Tesalia, 

. „28 Auge+1916: Moare,la Fontenay-aux-Roses,l6on Prunol de RosnyeA publicat: la 
Patrie des Roumains d!Orient,Paris,1884; Les Roumains A!Orient,1885. 

» 30 huge/11 Sept.1877: Regimentul 14 Dorobanţi şi Batalionul 2 Vânători cuce- 
resc "reduta Griviţa n” 1.Cad peste 50 ofiţeri Şi 2000 soldaţi, 


2 Sept.1792: Regele Prusiei îşi informează ambasadorul din 0-pol,von Knaqbels- 
„" dorf,că ruşii sunt gata să intre îni Moldova,ca să răzbune maltratarea lui Bodoni, 


aia P 


2 Sept.1838: S!a născut,la Veneţia,Bartolomeo Cechetti,directorul Arhivei 10- 
cale,menbru al Academiei Române (1890), pentru care a copiat multe documente, 
publicat şi biografia Dorei a!'Istria. . 

2 Septe1941: Trupele române ocupă uzina centrală de apă a Oăesei. i 

5 Sept+1683: şefii armatelor ce-au liberat Viena de asediul Turcilor asistă, 
într!o biserică veche din Josepfsdorf(Wiener Wald, la un servici religiose 

4 Sept.1851: Se naşte în Inst /Tirol istoricul Julius Jung,profesor la Univer- 
sitatea din Praga,adversar al teoriei lui Risler.ii publicat: Rimer und Romanen 
in den Donaulindern(1887),Zur Geschichte der Păsse Siehenbirgens (1892), Fasten 
'der Provinz Dacien mit Beitrigen zur rbmischen Verwaltungsgeschichte (1894 ),Die 
infinge aer Romănen(1877),toate în Innsbrucke.Moare în 1910. 

5 Sept+1831: Se naşte în Graz compozitorul Wilhelm Humpel,dirijor la Braşov, 
însuret cu fata. lui Ioan Maiorescu,Emiliaycu care înfiinţează,la Iaşi (1872),ves-— 
titul Pension de fete HumpeleA conmpus,între altele,lată ziua triunfală, 

» 5 Septel89l: Se naşte,la Saint-Cloud,speleologul elveţian Pierre 4.Chappuis, 
profesor la ClujeA publicat: Fauna Ardealului; Fauna Banatului (cu Lucian Bologa). 
] Septe.1844: Se naşte la Paris arhitectul Emil-Anâr6 leconte âu Noiy.a refă- 
cut palate şi hiserici în Moldova, 

9 Sept+1917: Preotul Vasile Cerniti şi stareţul Dionisie Erhan deschid în 
Basarabia,la mânăstirea Suruceni,o şcoală de limba română. 

10 Sept.1806: Moare la Dresda lingvistul Jean-Christophe AdelungeCercetările 
sale asupra limbilor thraco-pelasgo-greacă şi latină au fost continuate de Vater 
cu limbile letonă,finlandeză, laponă,ungară şi valahă. N.în Pomerania; 30.8.,1734. 

10 _Sept.1849: Moare îr. Anglia amiralul Ciciagov,fost guvernator în Principate. 

10 Sept.1950: Moare la Paris filologul Ion hurel Candrea,născut Hecht(9.11.72), 

In) Sept.1795: Se naşte în Grind istoricul Iosif Kemenyei lăsat numeroase 
studii despre Transilvania.Moare la 12 Sept. 1855. < 

15 Sept.1844(sau 18412): Se.naşte,la Paris,Emil Picot,fost secretar al lui 
Carol Î.A publicat: Poezii poporane ale Românilor din Serhia(1889); cu G. Benges- 
cu: hlexandru cel Bun,1882; Textul şi traducerea cronicii lui Grigore Ureche, 
1878; Biografia şi bubliografia lui Nicolae Milescu,1883; Les Roumains de la 
Macedoine; Ia question des Israsliens roumains au point de vue du âroit; Docu-— 
ments pour servir ă l!'6tude âes dialectes roumains;1875,etc., + 13.9.1918,Parise 

17 _Sept.1908: Vlaâimir Senkovski arhiepiscopul Chişinăului,care învățase ro- 
mâna şi introdusese studiul ei în seminar(plătind din huzunar pe profesor), re- 
deschisese tipografia românească şi încurajase apariţia publicaţiilor româneşti, 
predica româneşte în catedrală şi încuraja pe preoţi să slujească .-în această 
limbă,- e transferat la Rostov pe Done 

17 Septe.1886: oare în Bucureşti inginerul belgian Alexanăru Boisguerine Lua- 
se în lucrare canalizarea Dâmboviţei.5e născuse în 1848, 

19 Septe.1804: Moare filologul George Zabtira,născut pe la 1750 în Siatista- 
Macedonia. A publicatș Les aventures des familles Brantovan et Cantacuzăne par 
Demetrius Cantemir,1796.Studiase la Salonic; fusese prin nrâeale 

22 Sept.1789: Lupta dela Mărtinegti,între ruşi şi turci. 

24 Sept.1564: Moare de ciumă,la Zurich, teologul Theodor Buchmann (Bibliander), 
în De Ratione communi omnium linguarun et literarum commentarius Theodori Bibli- 
anâri (1548),afirnă, la pag+19,latinitatea limbii române.N.la Bisohofszel1,1500. 

24 Sept.1812: Moare la Sinaia prinţul Petre Bagratian,general rus,armean âin 
Georgia, e Comandase trupele ruseşti la Ismail şi Brăila (1809),iar: în Bucureşti 
locuise în' casa banului Scarlat Ghica(1807-1810). 

25 Sept.1785: Se naşte la Braşov juristul Christian Flechtenmacher, pravilist 
numit de Vodă Şuţu în Moldova(1812),unâe a deschis un curs de Ştiinţa legilor 
romane (1830).Cu Bojinca şi grecul Anania întocmeşte "Codul Callimachi"e+ 1.5.43, 

25 Sept.1886: Se naşte,la Bragov,Rudolf Czell,ăirectorul fabricii de bere 
Imther din Bucureşti.Studiase la Paris,Berlin,Bonn şi Viena. 

25 Sept.1909: Moare la Iaşi poetul Kernbach, zis Gheorghe âin Meldova,n.1859, 

25 Septe1917: Guvernul Kerenski acordă, "în chestiunea naţională, recunoaşterea 
' dreptului tuturor popoarelor la autodeterminare pe bazele ce:-vor fi stabilite de 
adunarea constituţională; în acelaş timp,sovietul muncitorilor, soldaţilor şi 
ap a0 10 din Petersburg recunoaştedreptul la autononie:mergând până la sepa- 
Tale! e Ei 

28 Septe+1580: 5e naşte la Hollern(între Minchen şi Freising),Hans SeSchilt-— 
berger.la parte ca "paj" al regelui Sigismund la lupta dela Nicopole (1396) şi» 


= 3 = 
făcut prizonier,e dus în Asia Mică,Egipt, Turkestan; se întoarce. în: 1427,trecâna 
prin Moldova.A publicat: Reisen des Johannes Schilberger aus Minchen in buropa; 
«sia und Afrika von 1394 bis 1427: impresii de călătorie... 

28 Sept.1911: Moare la laşi profesorul Dumitru Deâgura,venit să aducă salutul 
poporului bulgar la serbările Universităţii .Studiase la laşi,profesor la Bârlaa, 
apoi la Sofia,Prieten cu Creangă,căruia îi dăruise un dulap şi alte ohiecte cas- 
nice. în bojdeuca din Ţicău stase de vorbă cu Eminescu,l scris despre relaţiile 
 româno-bulgare.Se născuse la: Cişmeaua Văruită,1849, 


2 0ot.1161: Se naşte,la Schornâorf (Wirtemherg), contele: Charles-Frâasric Rein. 
hard,diplomat francez de origină germană, în 1806/7 vine la Iaşi cu o misiune,în 
„Soţit de soţia sa,germană,care a scris despre ţările noastre: Lettres de Madame 

Reinhard ă sa mbre; Une femme de diplomate.Moare la Paris,25_Dec.1837. 

5 0et.1936: Moare romanistul Wilhelm Meyer-libke , membru al -Acade Române (1906). 

8. 0ct.1798: Se naşte,la Mainvilliers-Chartres,Philaret-=Victor-Chasles membru 
al Acad.Româneea scris despre noi în Brises d!'Orient şi tradus-pe Bolintineanu, 

9 0et.1886: Moare 'la Paris istoricul Ernest Desjardins.Ne-a 'vizitat,A publi- 
cat: Les duifs en Moldavie,1857; Voyage arohologique et g6ographique 'dans la 
regivn du Bas-Danube,1368,în Revue aroh6ologique.Se născuse la Noisy-sur-0ise. 

9_9et.1944: la Moscova,Winston Chutehill împarte Europa sud-orientală cu Sta- 
lin,în procente: nomânia, 90% ruşii ,10% ceilalţi aliaţi; Grecia,904 'englezii,10% 
ruşii; Ungaria şi Jugoslavia, juma-juma; Bulgaria, 75% rugii,25% ceilalţi, 

10 _0et.,1720: Hatmanul polon Filip Orlik îşi începe ziarul călătoriei. Vorbeşte 
şi de Moldova, ni i 

15, 00t.1792:; Moare Ambrozie Serebrenikov, fost "vicar al exarhiei Molăovlahi- 
ei"în timpul ocupaţiei ruseşti (1787-1792). 

„15 0ote1896: Moare în Bucureşti austriacul Carol Beniş,chemat în 1847 ca ar- 
hitect al logofeţiei bisericeşti din Muntenia de Bibescu Voaă şi gen.I.,B.Florescu, 
A întocmit planuri pentru mânăstirile Tismana ihrnota, Bistriţa,a îngrijit de bi- 
serica Domnița Bălaşa,azilul şi spitalul Brâncovenesc,catedrala Sf.Iosif(Bucu- 
reşti),cea âin Constanţa.Din 1875 era cetăţean român. 

14/26 0et.1877: Plevna e conplect împresuratăe 

14 0et.1955: Moare la Geneva scriitoarea No5lle Roger,soţia lui Eugen Pittard, 
cu care a făcut călătorii în țară.h scris: la vie dramatique du peuple roumaine 

20_0ct.1818: Se naşte în Issoudun(Inâre) publicistul,de origină lombarâă, Ubi- 
cinici vizitat Italia,Urecia, Turcia şi Principatele,unde a luat parte la revolu- 
„via din 1848.41 scris mult despre problemele româneşti.Moare la 28 0ot,1884, 

21 0cţ.1520: Moare la Padova umanistul Palladio Fusco.Din opera sa De situ 
orae Illyrici,publicată de un elev al său în 1940;nu mai există niciun exemplar, 
dar a fost reprodusă de Giovanni lucio,1666,în De hegno Dalmatiae et Croatiae. 
la paginile 451-456, Pusco vorbeşte de morlaci, 

21 _ 0ct.1803: Moare la Bologna abatele ilherto Fortis,născut la Vicenza (1740), 
în Voyage en Dalmatie(2 vol. 1774), vorheşte pe larg de morlaci, 

21 _0ct.1932:; Moare la Geneva profevorul Louis Duparo,membru al hcad. Române; 
prieten cu Mrazec.Yorbind de "le peuple martyr"',a spus: "IL faut: rappeler que 
plusieurs Hongrois cslăbres,notamnent Jean de Huniade et ilatei Corvin 6taient 
des Roumains.Un a mâme retrouve un. document constatant l!existence d'une conspi- 
ration de quelques magnats hongrois pour assassiner Matei Corvin"Ycă era român,, 

22 0ct.1909: Moare în spitalul din Pantelimon pictorul polon holla Piekarski, 
fugit la noi ca urmărit; politic(socialist).Se. născuse la Smolensk,1857, 

„25 0ote.1456: Meare,la Ilok (Jugoslavia), Ioan de Capistrano,călugăr franciscan, 
prieten cu Ioan huniade,pe câre 1-a ajutat în'lupta dela Belgrad, 

25 0et.1873: Se naşte în Bucureşti publicistul Constantin Xeni (Zender). 

24 0ot.1844: Se naşte în Viena Carol luger,primarul Capitalei, filoromân, 

„24 Cete1887: Hoare la Tallinn (Estonia ),unde se născuse în 1813,Wilhelm de 
Kotzebue,neamţ, fost consul rus la Iaşi, însurat cu o Cantacuzino. traâus în ger- 
mană poeziile populare ale lui ilecsanări.A scris un roman: laskar Viorescu, 
Lipscay1862 — şi Bilder und Skizzen aus der Moldau, lipsea. i 

24 0ot.1898: Moare la Paris pictorul Pierre Puvis de Chavannes,căsatorit cu o 
Maria Cantacuzino,căreia ileosanări îi tnohinase unele-verşuri.Ea a pozat. în 
fresca dela Paxth6on ca Sfânta Genevieva.Se născuse la Iyon,14 Dec.1824. 

29 0et.1924: Woare la Paris artistul dramatic tduarăd Max,născut la Iaşi, fiu 
al ginecologului Max şi al d-nei Romallo.N'a vrut să ia cetăţenia franceză... 

51 0ct.1793: Moare la Paris Jean-Louis Carra,fost preceptor al fiilor lui 





4 
a Id a 
Grigore Alexandru.Ghica. Vodă-A publicat: Histoire de la Valachie et ae la Molaa-' 
vie,Ilaşi;1777; Histoire de la Valachie,Neuchâte1,1781.Se..născuse la ll pe 1743e 


5 Woyv.1707: Se naşte la Sibiu medicul Mihail Czakul,presupus române Chirurg 
la curtea domnească din Iaşi (1739) chemat la Ţarigraa să vindece pe fiul marelui 
cancelar(1744),1a 1751 vindecă pe Selim Ghirai,hanul TâtariloreCână ci ciuma din 
Braşov(1755-56),se distinge în îngrijirea bolnavilor din Schei.Moare: în 1771, 

5 _Nov.1862: Moare" la. Missolonghi generalul Theodor Grivas,luptător cu Colletti 
şi Colocotroni împotriva luroilor.Se născuse în Acarnania,1800. i 

7_Nov.1877(st.v.): Românii cucerese oraşul fortificat Rahova, . 

„9 Nove1792: Ecaterina II scrie geneCehovschi guvernatorul kcaterinoslavului, 
să împroprietărească în Transnistria nişte boeri şi funcţionari moldo-valahi 
veniţi în. Rusia.26 de boeri,deveniţi astfel proprietari în judeţele inaniev şi 
„Tiraspoladuseră acolo atâţia moldoveni încât formară 20 ae sate. 

10_Nov=1905: Moare istoricul nlfred Rambauă(n.la Besangon, 1842), care,cu E La- 
visse;a publicat Histoire genârale,ocupându-se şi de Români.£l'a prefaţat cartea 
„lui AleDeXenopol; Histoire des Roumains,Paris,13%6. "0 i 

10_Nove1915: Se înfiinţează la Bucureşti,din iniţiativa lui Lorga, Pârvan şi 
GeMurgoci,tInstitutul sud-est europoan": "Ni se pare o nevoie de neînlâturat a 
„cunoaşte cât se poate de serios şi de deplin mediul cultural,geografic şi etno= 
grafic în care trăim noi ca popor.El cuprinde în rândul întâi popoarele ae peste 
Dunăre,de care şînten legaţi prin străvechiul sânge tracic,prin participarea da 
"aceeaşi viaţă de Stat sub romani,bizantini şi turci,prin aceleaşi silinţe de 
eliberare,sub tutela şi cu ajutorul românilor - singurii rămaşi în picioare cu 
„ autonomia şi agezămintele lor -, şi astăzi prin aceleaşi intereseKe 

11 Nov„1852: "Giornale Officiale i Sicilia",despre Transilvania: "în ce pri- 
veşte pe români,ei sunt în majoritate faţă de restul naționalităților. Numărul 
lor. se ridică la 1.226,998; urmează ungurii,în număr de 354.986 locuitori,apoi 
saşii,cu 155.658 Ipeuitori. e 

1] Nov.1914: Moare la Paris,unăe se născuse la 7 Se ve 1844, Bmil-nndr6 Leconte 
de Noty,arhitect,veniţ în ţară să restaureze palaţe şi biserici: Curtea de Argeş, 
Trei Lerarhi,SfeNicolae,mitropolia din Târgovişie,Sf.Dunitru din Craiova,etoe 

11 Nov+1947: Maniu,Mihalache şi alţii,condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, 

15 Nove1629: Moare Vahriel Bethlen,prinţ al Iransilvaniei. 

d2_ Nov.1846: Se naşte,la Orbe (Vaud), Louis Basset,profesor la Bucureşti (1864), 
sscretar al prinţului Carol(1869).Moare la Bucureşti,23 Martie 1931, .: :. 

i 16.:Nov.1794: Se naşte,în Gorizia,gen.Johann-Baptist-ilexandru Coronini-Cron- 
berg.Guvernator în Banat şi Voivodina(1850),în 1854 întră cu trupele în Princi- 
pate. întemeiat,pe locul numit Batacai,comuna Coronini.Moare în 1888. 

20 _Nove.1813: Se naşte în lut tenberg/Stiria slavistul Franz von Miklosich,pro- 
fesor la Viena,unde moare(7.3.1891),membru al Acac, Române. A publicat: Die sla- 
vischen Elemente in Rumunischen,1862; Uber âie Wanderungen der Rumunen in den 
dalmatischen Alpen unâ den Karpathen(1880); Rumănische Untersuchungen: Istro ună 
Macedo-Rumunisghe Denkmăler (1881-82); Beitrăge zur rumunischen Lautlehre,1881/3; 
Die slavinischen,magyarischen und rumunischen Elemente în tirkischen Sprachschatze, 

20 Noy.1881: Se naşte în Bârnar/Neamţ,din tată elveţian şi mamă româncă (Sma- 
randa), fotograful Adolf Chevallier,zis Jovaliue 

21 Novs1917: Se deschide cu Te Veum,în catedrala in Chişinău,Sfatul Ţării, 
care declara autononia Basarabiei. : ! 

23 Nov.1856: Moare la Viena istoricul Joseph Hammer-Purgstall,fost consul la 
Iaşi (1806).A. publicat Geschichte der Osmanischen Reiches,1814, 4 volume.N.1774. 

26 _Nov.1852: Se naşte,în Besangon,irnolă I„Montandon,administrator al aomenii- 
lor regale din Buşteni şi Sinaiasi publicat: Souvenirs de Valachie; Souvenirs 
„de Moldavie; Excursions en Dobrogea; Faune de la Roumanie,etce. moare la 3.3,1922, 

28 _Nove/10 Dec.1877: Trupele române cuceresc cele 5 redute dela Opanez,luână 
7000 prizonieri şi 5 tunuri.Plevna cade, Osman Paşa se predă.Prinţul Carol 1 
„felicită.Ţarul îi înapoiază sabias 

29 Nov.1888: Moare la ischaffenburg/Bavaria unde se născuse (1800) medicul, de 
„origină ceh,lacob Cihac.Vine în 1825 în Moldova,unde Kiseleff î1 numeşte meâic 

„gef al regate pa congresul de medicină din Freiburg, ţine o conferinţă 

despre Moldova(1838).4 publicat: Istoria naturala,1837;. Bericht Uber die Ffort-— 
schritte.der Civilisation in dem Firstenthume Moldau,Freiburg 1838; Manual pen- 
tru învăţătura soldaţilor din compania. sanitară a oastei,1859; Heil ună Nahrungs-— 
mittel welche ie Ostromanen,Molâauer ună Walachen,aus dem Pflanzenreiche gewinnene 


- 15 = 


2 Dec.1917: Basarabia se proclamă Republică Democratică Moldovenească e 

5 Dee+1897: Moare în Bucureşti austriacul Eduară Patzelt,venit în ţară la 
1844 ca chirurg la "Brâncovenesc", | 

7 _Dec.1960: Hoare la Bruxelles,în urma- unui! accident,pianista Clara Haskil, 

8_ Deo.1860: Un ukaz al ţarului restituie mânăstirii Neanţ moşiile Copanca şi 
Chiţeani din Basarabia,dăruite ei de Petru Rareş, i | 
„8 Dece1959:. Moare la Paris istoricul Georges lacour-Gayet,născut la Marsilia 
'(1856),prieten al României publicat: les Roumains de Transylvanie sous le joug 
magyar; Paris,1915;, le pass6 de la Roumanie,ete» 7 ct Via fa i 

13 Dec.1565: Moare la Zirich,unde se născuse la 2623.1516,filologul Conrad 
von Gesner.În Bibliotheca universalis,cât şi în Mithridates sive de differentiis 
 linguarum, vorbeşte de limba Valahilor,Molduvenilor,Morlacilor,hrdelenilor,etoe 

14, Dec.1780: Se naşte la lisabona contele Carol-hobert: de Nesselrode,iplomat 
rus de origină germana,în grațiile lui Alexandru 1 al Rusiei,tare pe la 1812... 

14 Dece1884: Se naşte în Bucureşti pictorul Samuel Mitznereu studiat la NVÂ 


„- da Minchen,Paris,şi a lucrat în Japonia.A fost soţul piotoriţei Rodica: Maniue 


15 Decs:1599: Un document al Papei Bonifaciu IX menţionează biserica româneas= 
că "Sf.Nicolae"! din' Scheii Braşovului, . 

16 Deci1821: Dimitrie Sulima,arhiepiscopul Chişinăului,scrie lui Veniamin 
Costache,la Colincăuţi (Hotin),că sora sa Blisabeta,fugită 'cu alte călugăriţe din 
Moldovaypoate rămâne cu ele la mânăstirea Tabăra (Basarâbia ). | Su g4 

17 Dec,1857: Se naşte, la Neuchâtel (Elveţia), Leo Bachelin,bibliotecar al lui 
Carol I şi profesor la liceele din Bucureşti (1889).Moare în 1930, i 

17 Dec+1917: Congresul românesc d6la Tiraspol,convocat de 5 soldaţi (Bulat, 
„dalbă,Durbăi1ă, Dumian ,Măiuaiu ) ,deciâv,în cele bisericeşti: în hisericile satelor 
româneşti .slujha să fie în limba somână; predica,în limba poporului; coruri de 
copii în fiecare sat; secţie românească la seminarul teologic; episcopie româ-— 
nească.Punctul 3 al convocării:; “Rugăciunea în sf.hiserică să fie în limba noro- 
„dului moldovenese,pentru ca fiecare bătrân şi tânăr să înţăleagă cu ce :rugăciu- 
ne merge preotul,pentru ei,înaintea lui Dumnezeu", , 

20 _Dec+1907: Un ukaz însărcinează "înfrăţirea ortcaoxă misionară a Naşterii 
Domnului!" din Chişinău, înfiinţată în 1902,să editeze ziarul "luminătorulte 

„20 Dece.1919: Uriirea Basarabiei e recunoscută de Franţa,ânglia,Italia,daponiae 

25 Dec.1685: Moare Ia 38 ani,într!un spital din Vevey (a1vejia );azhedlogul 
Jacob Spon.â publicat ,pomenind şi: de noi: Voyage en Grăce,1685; Voyage d'Italie, 
„de Dalmati6,de Grăce et du Levant,1!678.Se născuse la Lyon,1647. 

26 _Deo.1791: Recomandat de Hoaterina I1,Boaoni ajunge episcop de Cetatea ilhă, 

51 Dec.1860: Se naşte la Geneva arhitectul Louis P.Blanc,Studiază la Zurich 
gi Paris şi se stabileşte la Bucureşti,căsătorit 'cu o fată: a gen.Berindei.A con= 
„ struit, Universitatea, din Iaşi,Institutul Botanic-Bucureşti, Ministerul Domeniilore 
: Moare în 1903. NR E d 


ş . COLIND de Yvonne Rossignon 








AN 


a as i Sta Inălţat un smeu pe sus, 


Smeu de pară,stea codată, 
lumii,mari,care-i arată 
unde s!a născut Isus» 


Prinsă!n copei de vânturi line 


joacă!n licăr de văpaie, 
pesțe-un staul îgi îndoaie 
geana lungă de rubinee 
Pruneu vede şi o'cere 
gungurinăd în scutecele. 
Şi-ar lega de degeţele 
smeul,de-ar avea putere. 


I-ar juca!n buestru shorul 


„ dlb>de pasăre măiastră, 
„i-ar da sfoară!n tain'albastră 


până, unde-ar duce-—0o dorul, 


Da-i prea nic,şi se cuvine 
să se stâmpere fărtatul, 


c!a veni“ cu colindatul 
mult noroa să i se!'nchine, : 
Toţi cu daruri: care-un miel, 
care-un fagur nou de lună, 

. u EA 
nevoiaşii-o vorba buna 
şi-un sărut pe degeţele 


“Maica!n raze 'mpodobită 
cată steaua să-i pitească, 


cu lumina ei cerească 
să nu-i fie de ispită, 


Doarme Pruncul,şi visează 
legânat de cornanuze, 
şi fi tremură pe buze 


"zâmbet dulce,joe de rază, 


„Maica ştie că-i prin cer 


şi-acum sburdă ca un miel. 
Vite,mişoă-un cegeţel, 
trage 'sfoara,lerui-ler,. 


| - 16 = | | j 
&& "Să nu uităm niciodată -a spus Ceauşescu la Mărăgeşti- că toate cuceriri- 
de de care ne bucurăn azi au fâst cucerite prin lupte grele".Păcat de ostenealal,, 


&& Vineri 11 August,P,S.Valerian a oficiat,cu un grup de preoţi,slujba sfin- 
jibii locului unde se va'clădi,din iniţiativa prinţesei Ileana,o mânăstire orto- 
„doxăeComitetul de construcţie are în frunte pe păr.Ugeriu. locul e în vecinătatea 
oraşului Elwood Cityscare-şi sărbătoreşte 75 ani de existenţăetn aceeaşi zi,la 
programul najionalităţilor din oraş,au vorbit P.S.Valerian şi maica Alexandra, 


&& "Zidul ruginii"! din Berlin a împlinit,în August,6 ani. Totuşi,în anii 1961- 
1966 au reuşit sa fugă din Germania ocupată nu mai puţin de 366.573 persoanesîn 
acelaş timp au fost împuşcate,în încercarea de a trece zidul, 76 persoane,iar în 
alte puncte ale liniei de demarcație alte 70,în total 146 persoaneeîn primele 
s luni ale anului în curs au trecut în Germania liberă peste 200 de persoane, 
dintre care 30 de grăniceri, 


&ă la 25 lulie,Papa s!a întâlnit în biserica Sf.Gheorghe din Fanar,care-i 
şi catedrala Patriarhiei Eoumenice,pentru a doua oară cu Patriarnul Atenagora, 
de faţă fiina cardinalii Tisserant,Cicognani ,Dellacqua, Tanpouni şă demnitarii 
„ Patriarhiei.A doua zi,Papa a mers la Hfes,unde s!a ţinut,în biserica închinată 
Sfintei tecioare,al treilea sincă ecumenic (451) ,vizitână şi mormântul Sf.,Apostol 
şi Avanghelist Ioan,peste care Justinian clădise impunătoarea biserică "Simti 
Apostoli".Despre această vizită, Patriarhia anunţase şi pe primatul Vechilor ca- 
tolici,arhiepiscopul indreas Rinkel de Utrecht.Notăn că ultimul papă care a 
„fost la Constantinopol e Constantin I,la anul 711.- | 


&ă Peste Dunărea noastră s'au durat în vechime două poduri: al lui Traian, 
construit,la începutul sec.Il,de ipolodor din Damasc la Turnu Severin,şi al lui 
Constantin cel Mare, în sec.IV,lângă Celei.După răzhoiul Independenţei „ânghel 
Saligny a construit,între Peteşti-Cernavodă,podul Carol I,pentru calea. ferată, 
În 1956 s!a construit alt pod, între Giurgiu-Rusciuc,cu cale ferată şi 'goseae.Acum 
e. în lucrare,la 10 km noră ae Hârşova, între Giurgeni-Vadul OCii,un' pod de 1.450 
metri lungime,cu lăţime carosabilă de 15,8 metri; va fi gata în 1969. 


&ă& . La concursul deschis de revista comunistă Rinascita pentru cel mai bun 
afiş simbolizând."50 ae eni ae la revoluţia din 0ct.1917",a prezentat,prin co- 
perta "Buletinului European" (Iunie 11967 );şi dl Horia Roman o machetă,reprezen- 
tând nişte vapoare venind din Canada şi,în mijlocul "soarelui" ednunist, chipul 
surîzător al Svetlanei Stalin,cu explicaţia: "După strălucite experienţe agrico- 
le de o jumătate de veac,Rusia trăieşte graţie grâuluiee canadian, în timp ce la 
„orizont străluceşte surîsul new-yorkez al Svetlanei Stalin... | 


&& Prietenul 7.Nour Miron comemorează, în felul său,jumatea de secol de atro= 
citați comuniste,publicând, în "Râgional âe Cosne"(28 0ot.),"La confession tun 
prolâtaire de l!Est"; 14 strofe ce descriu amănunţit, în versuri, toată îngelă-— 
ciunea comisă în dauna celor pentru cari, chipurile,s!a făcut Hrevoluţia!, ee 


” &ă  Sărbătorinăd 50 de ani ae crine,bolşevicii au exaltat continuu pe Lenin şi 
pe Iroţkie.Au uitat însă pe bancherul Schiff,fără ale cărui fonâuri cu greu s!'ar 
fi mai făcut idealista revoluţie... 


&& Ilia 9 Octombrie,după ultima reprezentaţie,la Venejia,a teatrului "Comedia 


din Bucureşti,artista Zoe Teodorescu-Petrescu s!'a prezentat la poliţie,cerânăd 
azil politic: n'auzise,pe semne,că sta schimbat ceva în jarăe e. 


&& Ministrul de Externe al unei tări africane, cumva "de Fildeş",şi democrată, 


un oarecare Asuan,a primit,cu ocazia unei vizite în Germania,0 înaltă decorație, 
pe franţuzeşte chemată "Grană Croix ae l!Orâre pour le Merite"; când,după pleca- 
rea lui,poliţia a făcut vizita de rigoare în apartamentul ce ocupase la Stuttgart, 
a găsit diploma decoraţiei în coşul de hârtii... 


&« Duminică 6 August s'a scufunăat în lacul Tei de lângă Bucureşti un vas 
de pasageri,din cari s!au înecat vreo 300.Dacă "Giornale di Brescia!,din care 
luăm ştirea,se miră că ea n'a fost comunicată nici de autorităţi nici de ziarele 
române, asta înseamnă numai că Occidentul nu cunoaşte mentalitatea comunistă... 


&a Cele mai mari broaşte din lume trăesc la gurile fluviului Mississippi: 
ele ajungyacolo,la dimensiunile unei mingi de fotbal, 


a Cta 
CRONICA PESIMISTULUI | CAILE aa 
x Revoluţia din OCctombrie.- Cum era uşor âe prevăzut,a cincizecea aniversare 
a loviturii de stat leniniste dela Petersburg a provocat,la Moscova,în ţările 
satelite şi în Apus,o avalanşă de retorică.0 revoluție,care n!a fost o revoluţie; 
comisă în luna Noembrie,oare e de.fapt Octombrie,şgi care se menţine de o jumăta- 
te de veac prin teroare şi minciună,a fost celehrată cu o apoteoză a minciunii, 

Vrând să fim cât se poate de ohiectivi,nu putem spune mai mult decât aceasta: 
„că singura reuşită reală a putschului rusesc din ga ple propaganda „Mani festaţii- 
le,cuvântările,scrierile ocazionate ce recenta aniversare sunt confirmarea aces- 
tui unic succes al "revoluţiei" din CotombrieeDacă după cinci decenii de crime, 
violenţe genocide,epuraţii,lichidări în massă, cum nu s'au mai văzut dealungul 
istoriei,nici chiar în cele mai întunecate vremi;e încă atâta lume care mai cre- 
de şi chiar.se entuziasmează de comunism, înseamnă că,măcar un, triumf,marxismul, 
avariat ca leninisn,şi l-a asiguratș triumful propagandisticeşi nu. e puţin lu- 
cru,chiar dacă vulgului îi place să fie înşelat (vult decipi ),iar intelectualii 
de. o anumită specie se complac în neadevăre 

„Operă a unei bande.de fanatici,care ştie ce vrea,pe când opozanţii, în frun- 
be cu socialistul Kerenski,deşi enormă majoritate,erau dezorientaţi şi nehotă- 
rîţi,lovitura de Stat de acum cincizeci de ani nu a adus poporului rus nimic 
din ce promitea.Rohii ţarului,care deabia începeau să întrevadă zorile unei 1i- 
bertăi precare,au căzut într!o robie şi mai grea.Se trăgea nădejăe,ca o compen- 
sare pentru suprimarea libertăţilor democratice,într!o eră de egalitate socială 
şi de bunăstare.Dar niciunul din aceste obiective n!a fost atins.Ba se poate 
spune că distanţele sociale în husia de astăzi Şi În coloniile satelite sunt 
aai profunde decât înaintea primului răsboi mondial. Cât priveşte prosperitatea, 
ajunge să ne gândim că,după atâtea decenii ae comunism, Rusia e nevoită să. cer- 
gească cereale şi instalaţii industriale în ţările capitaliste.Suh orice.aspect 
l-am oriviyregimul comunist e falimentar: pe tărâm economic şi pe tărâm cultural, 
pe tărâm social şi pe tărâm politice,Progresele spaţiale, realizate cu imense sa— 
crificii,dar şi graţie ingenuităţilor americane,nu au ameliorat condiţiile de 
trai ale popoarelor sclave: şi ele se înscriu,cel mult,la activul propagandei, 

O filosofie aberantă şi hibridă,ca cea a lui Karl Marx,nu putea da,de alt- 
“fel,alt rodeAltoită pe "golul sufletesc" al ruşilor,care caută -după diagnoza 
exactă a lui kHminescu- în cuceriri exterioare ceea ce le lipseşte înlăuntru, era 
fatal ca această ideologie materialistă să se rezolve într!o serie nesfârşită 
„de eşecuri.Şi numai de câţiva ani se recurge,de nevoie,la sisteme "capitaliste 
"pentru a face faţă crizei economice din ce în ce mai grave.Ultimele "reforme" 
„din spatele cortinei de fier sunt omagiul pe care comunismul i-l aduce constrâns, 
capitalismului,S!'a doveait,pe baze statistice,că Rusia suh țari ar fi progresat, 
cu toate enormele resurse de care dispune;mult mai mult decât sub comunişti e 

Hdevăruri de acest gen;pe care nu ştim cine Şi. cum le-ar putea contesta,nu 
slau scris şi nu s'au spus cu ocazia recentei sărhătoriri.Vor birui însă, până 
la urnă, fiinâcă istoria, în ciuda păcatelor şi nedreptăţilor ei,care pe' toţi ne 
îndurereaza,are o funcţie finală reparatoare,De aceea îi mai spune şi Providenţăe 


a * Intransigenţii «— m avut totdeauna o neîncredere instinctivă faţă de fana- 
tici,de intransigenţi.Sunt cei care cedează mai întâi.Faptul se explică psiholo- 
gic: tocmai fiindcă se simt slabi, oscilanţi,gata să cedeze,oamenii adoptă, în 
exterior,atitudini decise,îgi umflă pieptul şi trag lozinci retorice,criticâna 
pe "'moderaţi",Uitaţi-vă hine la refugiaţii,care de câtva timp se duc în ţară, cu 
un pretext sau altul: veţi recunoaşte în ei pe câţiva dintre cei mai învergunaţi 
antioomunişti de până ieri,care te denunţau public dacă,acasă la tine,în 0eci- 
dent ,acceptai să vezi pe un prieten sau o rudă venită din ţară. Vedeau, spioni şi 
agenţi peste tot,iar astăzi se auc la Bucureşti şi,vrână nevrânăd, ling labele 
paroase ale reseriştilor, 5 


* Grecia,- Scgimbările dela Atena, ăacă pe de o parte ne bucură,pe de alta 
sunt destinate să ne îngrijoreze.E unul âin aspectele paradoxale ale acestui 
exil evenimentul cu două feţe(într!'un număr precedent al "Vetrein am vorhit de 
conflictul âin Orientul Mijlociu,cu laturile pozitivă. şi negativă ,simultan ).Lo- 
vitura de Sţat militară a salvat țara,atât de importantă pentru apărarea lunii 
libere,de o dictatură comunistă,adică de satelizarea Greciei,Salvarea'a venit 
la ultimul moment,la ora a 25-a,cum ar spune Virgil Gheorghiu.Pe de altă parte, 
actualul regin,anticomunist,e şi naţionalist; iar naționalismul elen e poate cel 


[i 


E ere Ei 


mai! sovin din lume Aceiaşi militari,care se bat bine contra comuni smului , împi-— 
lează şi distrug minorităţile etnice,cum se vede şi la Cipru.Najionalismul are 
acest păcat 1: origine: e opresiy cu alte naţionalităţi, Poate că numai Legiunea 
găsise soluţia exactă: naţionalism,dar naționalism tolezant, înţelegător,disrus 
la colaborare.Contaminările. rasiste,în sens: biologic,au venit mai. târziu,şi e 
semnificativ că nu românii neaoşi le-au adus în Garda de Fier,ci corciturile,Nu 
avem ştiri recente din Grecia,după schimbarea de regim; dar tare ne temen că si- 
tuaţia românilor de acolo,câţi au mai râmas,s!a înrăutățit. - 


* Fascism şi naţional-comunism.- Modestia colegului de redacţie idrian Popa 
îl va împiedica,cesigur,să dea seama de o polemică recentă,pe care e avut-o, în 
presa italiană de dreapta,anume în "Borghese",cu un ziarist italian,altfel exce- 
lent “şi bine intenţionat.Acesta,după o vizită de două săptămâni la Bucureşti,un- 
de a vorbit cu' multă lume,s!'a întors oarecum entuziast. de anumite aspecte ale 
Republicii Socialistoz..şi. în reportajele publicate, fără să ascundă anticomunis- 
mul său de fonâ,a doveait v oarevare simpatie pentru forma naţională de'socia- 
Zism"! din România.I-au plăcut în special puritanismul regimului,autonomizarea 
prograsivă faţă de Rusia,ridicarea unei noi generaţii de literați, în polemică 
cu Ntoboşarii timpurilor noi! gen Beniuc şi Zaharia Stancu,desvoltarea industri- 
ală,eto.Ceea ce gazetarul italian a uitat să spună,sau a spur în surâină,e pre- 
„ul pe care,pentru eventuala parte pozitivă din toate aceste rezlizări,poporul 
român a trebuit şi continuă să-l plătească.Priotehul Adrian Popa a adus aminte, 
cu un articol în "Borghese",acest” lucru,şi 2e-a atras atenţia oamenilor de. creap- 

„ta occidentali,în special italieni,asupra unei grave erori de perspectivă: aceea 
de a judeca aşa zisul comunism naţional 'ca un fel de fascism,poate gânâdinâu-se 
la "'naţional-socialismul" lui Hitler.Toată simpatia,pe care presa de dreapta din 
Apus o arată vădit regimului lui Ceauşescu,se datoreşte acestei perspective gre- 
gite+şi dacă s!ar libera total de ruşi -ceea ce până acum e o simplă veleitate- 
România,cu un regim comunist,tot nenorotită ar fi: nenorocirea ar fi,poate,mai 
mică,dar nu este aceasta,în' niciun caz,soluţia pe care românii o voreidrian Popa 
observă;pe bună dreptate,în replica sa,că regimul dela Bucureşti trebuie secon- 
dat,cât e cu putinţă din situaţia noastră,de exilați şi de adversari hotărîţi, 
în precesul de detaşare de UBSS,dar atâta şi numai atâta.Pentru:' rest,rămâne încă 
"mn regim străin ce aspiraţiile autentice ale poporului român,chiar dacă astăzi, 
brusc,arhorează latinitatea(pe care până mai ieri aceiaşi oameni o contestau 

sau o înjuriaujVoim v politică: românească şi nu o politică "fascistă", Nu trebuie 
uitat,iarăşi,că Mussolini a fost primul care a recunoscut Rusia sovietică şi că 
Hitler,la rândul sâu,n!a ezitat să ne sacrifice pe noi unui acord;precar de alt- 
fel,cu rugii.în paginile următoare.arţicolul lui Adrian Pope" în întregime, 


_* Smecherie comunist-naţională.- inecdota circulă în ţară.les împreună,dela 


"ONU, JohnsonyKosîghin şi Mănescu„şi se suie în aceeaşi maşină.la prima cotitură, 
preşedintele. american dă ordin şoferului s!o ia la dreapta; premierul museal îi 
spune, fireşte,s!o ia la stânga.Reprezentantul reserist întinde şi el braţul spre 


ha fa se Ei ? 
Ape îi şopteşte şoferului s!o ia la dreapta... oi pe 


„&& Alexandru şi Marianne Cantacuzino,mergână să vadă ţara,au trebuit să plă- 
tească tributul declaraţiilor: obligatorii la "Glagul'"!minciunii.Deşi n!au coborit 
„din limuzină decât la hotel şi ceva "instituţii”,Alteţele Lor au putut totuşi 

„observa că "tânărul român e fericit şi i se pregăteşte:un viitor luminos"; că 
sunt "nelipsite în fiecare sat: şcoli,biblioteci,cămine culturale"; şi. că ceea 
„ce-i mai evident. este ridicarea nivelului general din punct de vedere,. economic”, 

Să, nu fi primit,dumnealor,niciun apel âin țară, în care li se cereau lame de tas 

şi ace de cusut?... ; 

&ă Un fruntaş grec comunist —-ne spune radio Praga- a declarat la Moscova că 
torturile aplicate de guvernul "fascist! âin Atena "întrec până şi pe cele din 

vermenia nazistă".Nu însă pe cele din Uniunea sovietică... Ă 


| && Patriarhul melchit al Damascului,carâinalul Maximos,patriarhul ortodox 
Theodosios al Antiohiei,patriarhul siro-ortodox Ignatius Jakouba şi muftiul Si- 
„„riei au protestat la 15 Iulie,printr!o telegramă la Naţiunile Unite,contra enexă- 
„rii Llerualimului de către Israel. +. pe 

&&  Voupându-se;în "Glasultălora,de Hasdeu,Nichifo: Crainic ezită să spună că 
se născuse în Basarabia: de ce,oare;dacă în ţară domneşte atâta libertate?... 


- 19 — 
în CALEA ROMÂNĂ " a 
După ce ani dearândâul au tâmâiat Jugoslavia lui Titoycu rezultatul pe care-l 


'Ştim,cei: mai reputați editorialişti occidentali experţii în afeerile de peste 
„„cortină,s'au aruncat acum cu ochii închişi: asupra României.Mai ales după ce gu- 

“vernul dela Bucureşti s!a declarat,spre deosebire de celelate regimuri: comuniste 
ră chiar de guvernul âin Belgrad,echidistant în conflictul arabo-israelian, toate 

„Simpatiile acestor observatori au ners spre Nicnlae Ceauşescu,tânărul şi Ginami-. 


„eul dictator al României comuniste "Borghese" însuşi a publicat un articol în 


„acest sens,de Giano Accame. 


Acum,nimeni nu se bucură mai mult ca scriitorul acestor rânâuri de acest 


brusc interes pentru'un popor care,dealungul încercatei sale istorii,n!'a aspirat 


A 


la altceva decât să se distingă de masa slavă,care îl strânge din toate părţile 


(gi pentru aceasta a păstrat cu încăpățânare amintirea Romei în însuşi numele 
“său etnic).Nimeni mai mult ca subsemnatul n!lare motiv-să se bucure de faptul că . 


oameni de Stat cu autoritate,din Italia şi Germania,merg la Bucureşti să reînoa-. 
de vechi legâturi,rupte de invazia rusească din 1944.Dar unele adevăruri esenţi-— 
ale trebuesc spuse,pentru a evita surprize neplăcute,ca cele ce ne rezervă as= 
tai Pita : i git aa 

Mai întâi,pentru a proceda cu ordine,nu trebuie uitat că actualul regim po- 
litic român e 0 creatură sovietică.în 1944,partidul comunist român nu ajungea 

la o mie de membri,după mărturisirea a însăşi Anei Pauker,şi n!'ar fi putut nicio= 
dată să, pună; mâna pe o naţiune de circa 20 de milioane de locuitori fără deter- ! 


minanta intervenţie a trupelor ae ocupaţie ruseşti.Acestea,la ordinul lui Vişin- 


ski,impuseră regelui Mihai,în Martie 1945,un guvern comunist,care de atunci dom- 
neşte stăpân în România.şi a domnit şi domneşte şi astăzi “ou metode ce obişnuit 


îi ae cheamă "stalinisţe".Opozanţii chiar de provenienţă socialistă,ca Titâl Petres- 


cu; sau comunisță,ca Iucrejiu Pătrăşcanu,au fost ucişi sau au dispărut; toate 
artidele,şi nu numai 'cele de dreapta,au fost dizolvate; resei,i s!a pus câpăs- 
p 919 DY ds x 3 

vru; lagarele de concentrare din Rărăgan şi Delta Dunării cuprindeau în unele 


momente zeci de deţinuţi politici,cari în mare parte n'au supravieţuit lipsuri- 
lor şi„torturilor; Biserica ortodoxă a fost, aservită partidului unic,pe când cea 


catolică de rit oriental a fost suprimată în 1948 cu un decret (şi numai unul din 


cei şase episcopi închişi mai trăeşte,cu domiciliu obligatoriu). 


Şi în articolul publicat âe "Borghese",de altfel,Accame admite că,din toate 
"democraţiile populare",cea mai rigidă în interior continuă să fie România.Dar. - 
el. se arată,ca atâţia alţii,dispus să-i ierte totul graţie iniţiativelor autono- 
me din politica externă: ultima,poziţia adoptată în timpul crizei din Orientul 
Mijlociuș. penultima, reluarea necondiționată a legăturilor diplomatice cu Germa= 


nia Liherăeşi în această chestiune a ndestalinizăriin româneşti trebuie, însă, 


umblat cu atenţie„Nu e deloc adevărat că predecesorul lui Ceauşgescu,Gheorghiu- 
Dej.s'a desfăcut progresiv de Moscova, din motive patriotice.Cine a cunoscut conul 
cum l-a cunoscut,de pildă,senatorul comunist italian Eugenio Reale), ştie că 


Gheorghiu-Dej era cel mai plecat dintre servii ruşilor din ţările robhitecAnti- 


„sovietismul său s'a născut în momentul în care Hruşciov a vrut să-l lichideze 


ca prea compromis cu stalinismul şi cu "cultul personalităii".Informat la timp 
de intenţiile epurative ale lui Hruşciov,Gheorghiu-Dej s!a grăbit să lichideze 
pe cei mai periculoşi rivali,ca deja pomenitul Pătrăşcanu, adevăratul "comunist 
naţional! dela Bucureşti,şi să se înconjoare de colaboratori de încredere,spre 
a evita o manevră din lăuntru,cu sprijinul ruşilor.Cari au comis apoi o întreagă 
serie de greşeli,ca divulgarea cunoscutului plan Vâlev pentru împărţirea Europei 
orientale în zone industrializate şi zone agricole: plan care pe bună dreptaţe 


"a iritat pe români şi care a devenit o armă âe temut în mâna conducătorilor de 


la Bucureşti,decişi de acum să intensifice,cu sprijinul şi la instigarea ehine-— 
NE i 


zilor,avantajoasa- polemică anti-rusă, | e. 


Ceauşescu.a moştenit această situaţie,şi nu înţelege să moatfice o linie, 
care, paradoxal,e unica ce a creiat în jurul regimului comunist puţină atmosferă 
de simpatii şi adeziune populară.Guvernul âe la Bucureşti ştie perfect că,bătână 
pe nota anti-ruşă,găseşte un ecou deplin în sufletul poporului „Exploatată cu ne-— 


7 


„Îndoelnică abilitate,această tactică a adus României remarcabile beneficii şi 


în relaţiile cu Occidentul. Româniacare timp de_20 de ani a trebuit să sufere 
un foarte apăsător regim colonial sovietic;e astăzi,trebuie s!'o adniten,un şan-— 
tier avansat,în care lucrează mii de tehnicieni şi muncitori occidentali,mai 
ales nemți şi italieni. șa, i a - 2 


3 


LD . 


„Dar poate ajunge aceasta,pentru a da o petentă de respectabilitate conducă-= 
torilor dela Bucureşti? Deschis,şi, aproape fără plăcere,aş zice nu.Două recente 
episoade cred că sunt suficiente să demonstreze că nimic $au aproape nimic. nu 
s'a schimbat în sistemele polițiste dela Bucureşti. Primul episod aruncă o Lumină 
sinistră şi asupra, „comportării occidentalilor faţă de refugisţii de peste corti- 
nă+ La sfârşitul lui Martie trecut alesese libertatea la Minchen, în Bavaria unde 
se găsea în fruntea unei delegaţii oficiale de arhitecţi români nici mai mult 
nici mai puţin decât fratele vitreg al şefului partidului comunist român, profesor 
Dragomir Vasile Ceauşescu. Poliţia secretă din Bucureşti , faimoasa securitate, care 
are pe conştiinţă sute de ucideri şi răpiri,s!a pus îndată în mişcare pentru, a 
pune mâna pe. fugar.N!'a fost nevoie,însă,de niciun act de forţă.Pentru că guver- 
nul dela Bonn întâi,cel francez apoi interesate să intensifice legăturile cu 
România comunistă şi deci să nu irite pe Ceauşescunu numai că au refuzat să dea 
ilustrului fugar azilul cerut,dar au făcut aşa fel să fie predat agenţilor din 
Bucureşti,cari-l hăituiau. 

A1 doilea episod,şi mai recentys! a întâmplat la Viena„Obosit de exil Şi „poa- 
te,yînşelat de o întreagă propagandă care caută, tocmai,să, facă să se creadă că 
România de azi e cu totul altceva decât România comunistă de ieri,un. refugiat 
român,care de mulţi ani se stabilise în Statele Uni te,deoide să se repatrieze, 
Se întoarce în Europa şi se adresează ambasadei române din Austria pentru paşa- 
port şi viză de intrare în România.Consulul român din Viena tergiversează apoi 
„dă a!'nţelege refugiatului pocăit că,pentru a merita iertarea ţării, treruie să 
săvârşească o serie de acţiuni de spionaj în dauna compatrioţilor încă în exil, 
ba chiar să execute,cu ajutorul securităţii, răpirea unuia din faimoşii atenta- 
tori dela legația comunistă română din Berna. hefugiatul. îşi aă astfel seama că 
regimul poliţist dela Bucureşti,cu toată slăbirea relaţiilor cu Cremlinul, a ră- 
mas tot cel dinainţeeIntrerupe astfel contactul şi reia viaţa aspră a exilului» 

Acestea sunt fapte,de care trehueşte ţinut seamă,chiar încurajână progresiva 
desfacere română de URSS, înainte de a exprima opinii asupra devăratei situaţii 
de azi din RomfiniasA14 261 se riscă a face proasta figură a acelui ziarist occi- 
dental,căre concludea liniştit, că,de vreme ce în România,spre deosebire de Unga- 
ria şi Cehoslovacia,nu avuseseră loc reabilitării de şefi comunişti ucişi,trebue 
că nici n!'au avut loc relativele ucideri. 


Y 


Aarian Popa. ("Borghese",51 Aug. 67) 


- Adaogă "Borghesen: Articolul de noi publicat asupra României spre deosebire 
de cele apărute în alte jurnale italiene, nu ţintea deloc să creieze iluzia că la 
Bucureşti comunismul a apus sau stă să apună. Din contră,Accame punea în relief 
tocmai caracteristicile "rigide" şi aproape staliniste ale comuni smului. român; 
învitânăd pe cititor să nu-şi facă iluzii asupra unei posibile "'corivertiri! la: 
democraţig a lui Ceauşescu & CO.Rămâne însă la fel de viu,pentru noi,interesul 
de a ajuta „Şi încuraja ceea ce însuşi prietenul Popa defineşte "progresiva des- 
facere română de URSS".Problema e identică cu cea ce se pune pentru China.Trebue 
să îrjţelegem că războiul contra imperialismului tradiţional rusesc a devenit 
de-acum prevalent faţă ae lupta contra diverselor regimuri comuniste naţionale 
Faptul că această politică e însoţită de gesturi de lagitate ca cele săvârşite 
de guvernele din Bonn şi Paris faţă de refugiaţi,nu poate fi decât condamnat „Nu 
există "rațiune poliţică!"! suficientă pentru a justifica unele gesturi, nedemne 
de oameni şi ţări libere.- 


&&  "Distanţarea de ruşi! şi libertatea sunt aşa de mari în ţară, încât nici 
măcăr "Glasul"minciunii făcut anume pentru ui iul a refugiaţilor,- comemorând, 
prin pana unui Virgil Cândea,pe „Kogălniceanușn! a avut curajul să spună că acesta 
era basarabean,sau să pomenească necazurile ce i-au căşunat ruşii când cu PRI dr 
caţiile scoase înainte de 1848,ori româneasca atitudine cânăd,la 1878,ni s!a ră- 
pit sudul Basarabiei,- măcar că era vorba de feuâalii jarigti, ou cari "oomuniştii"! 
nu vor să aibă nimic în comune se 


; d Guvernul. cehoslovac =spune radio Praga- a trimis o telegramă celui din 

Atena, cerând "să se acorde cetăţenilor greci un minimum de drepturi omeneşti”, 
N!o fi la mijloc o greşală? Căci aşa telegramă ar fi fost mai bine îndreptată la 
Moscova - şi caiar la Praga însăşi! . 


&& Parlamentul "european" din Straswourg e compus din 142 membri: câte 6 
Ei depapoeet şi italieni,câte 14 adi şi olandezi,şi 6 luxenburghezi « 


a li 
CONGRESUL DE ÎA ROMA(23-29 Sept.) 
la zece ani dela înfiinţarea,în "Cetatea eternăt,a Societăţii, Academice Ko- 
mâne,membrii ei au ţinut să se reunească,pentru activitatea obhişnuită,aniversare 
şi "bilanţi,pe aceleaşi străvechi maluri ale Librului.0raşul,cu splendori perma- 
nente şi duipase amintiri istorice,vrenea excepţional de frumoasă,calitatea şi 
numărul participanţilor, inimoşia organizatorilor,atenţia şi concursul autorita-— 
yilor,adeziunea coloniei româneşti locale,-: totul a contribuit-la reuşita aces- 
tui al XI-lea congres.Durata a fost prea scurtă pentru avalanşa de comunicari 
şi manifestările ocazionate de prezenţa atâtor compatrioţie 2 
___ În impresionanta listă a Comitetului qe onoare,cuprinzânăd nu mai puţin de 
22 personalităţi din viaţa politică şi ştiinţifică a Romei,găsim nume ca Giovanni 
Gronchi, fost preşedinte al hepublicii,Pella,fost primninistru, Petrucci,primarul 
oraşului, episcopul Vasile Cristea,rectorii ateneelor universitare,etoe 
Congresul s!'a deschis Sâmbătă dimineaţa,23 Septembrie,la Capitoliu,în pre- 
zenţa cardinalilor Tisserant şi Beltrami,cu salutul municipiului (Rebecchini ),al 
Universităţii (Ghisalberti ),al prof.Bruno Manzone,preşedinţele secţiei italiene 
a Societăţii,al mons+Bârlea şi conferinţa prof.Aldo Ferrabino» 

A oua zi,în capela Prea Sfântului Sacrament din Sf.Petru,s!a oficiat Sf.Li- 
turghie de către P.Se+Cristea,monseniorii Bârlea, Cosma, Zipârţan,Menges şi preoţii 
Mircea, Orduna, Maură, Gherman, Goia,Muller, Bârlea, Clineţ; răspunsurile: corul băr- 
bătesc,condus de mons. Tăutu.lLa parastasul pentru membrii decedați ai Societăţii 
a slujit şi părintele Boldeanu.Toată asistenţa s!a deplasat apoi la catacomba 
Domitilla,unde pr.Boldeanu,ajutat de un cor de fete(condus de monseTăutu),a slu- 
jit Liturghia "în rit ortodox",pomenină,alături de episcopii Vasile Cristea, 
Teofil şi Trifa,pe Papa Paul al 6-lea.Apostolul: prof.Popinceanu+Seara s!a des- 
chis;la sediul "Fundaţiei Drăgan" din Forul Traian,expoziţia. pictorilor români, 
cu tablouri de D.Filip,Gina Ionescu(Buenos Aires ),Eugenia Frateş Caragaţă (Flo- 


xenie ) Eugeniu Lozovan (Copenha a), Nicolae a eraț Dnăsesou Mezgic)  1Iiu (Moni re- 
al ( ) 


»Magsalena Rădulescu (Nisa), Dan Lroaie (Palermo »>DebBerea,Dinu Yrigorescu Paris), 


k 





- Nina datalli,Marielise Cottescu Mariani , Eugen şi Tudor Drăguţescu,Zoe Giotta- 
Frunză, Şt . Ruta (Roma ) „Noaptea,plimbare în grup prin oraşe a Ei e 


luni seara sl!a făcut,la Galleria Nazionale d!irte Moderna,unde s!a organizat 
Şi 0 expoziţie documentară, comemorarea lui Brâncuşi la zece ani dela moartea sa. 
Au vorbit: G.CeArgan,preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de 


„„Artă,donel Jianu şi Mircea Eliade» 


„_ Marți după amiază,26 Septembriejexcursie la Villa d'Este şi Villa Adriana 
Rai nn deea istorice şi arheologice: prof.Baffi şi Dinu Hdameşteanu e 

Miercuri seara,în sala .Borromini,concert coral de muzică românească, dirijat 
de Traian Popescu.S!a executat muzică sacră (Nu pricep Curată, lăsaţi pruncii; 
Născătoare 'de Dumnezeu,Pre Tine Te lăudăm, Concert ae îsostui) şi folclorică: 
Răsunetul Ardealului,Dor ae sat,Ciobănașul, Cântec de leagăn,Preste deal,Cătăli- 
na,Sârba în căruţă,Pui ae lei, 

Tot în sala Borromini a fost comemorat,în seara următoare,la 40 de ani de 


- la moartea sa,Vasile Pârvan,de către prof.Giuseppe lugli,Dinu Adameşteanu: şi 


Te Onciuleşcu(Şcoala română din Roma şi importanţa ei pentru cultura românească). 
La încheierea congresului, Vineri,ânii Jiana,lerurca şi Mircea Popescu au 
sărbătorit: pe Mircea Eliade,care la 9 Martie a împlirit 60 de ani.A răspuns,niş- 
cat ;sărbătoritul,amintină alte vremi,cu nume ca Polivroniade,Vulcănescu,Dan Bot- 
ta.lar Sâmbătă seara,30 Septembrie,a vorbit la Palazzo Torlonia,în sala arhi- 

plină, despre "L!iniziazione religiosa nel mondo mode.snot!, 


Congresul, şi congresiştii au fost găzduiţi la "Donus Mariae"(Via hurelia), 


„unde tot timpul a fost deschisă o expoziţie a "Cărţii române în Occident: im- 


presionantă puterea ae creaţie a unor oameni risipiţi în patru vânturi,siliţi 

de cele mai multe ori să-şi irosească timpul pentru ci:tigarea amăritei bucăţi 
de pâine.Au participat,cu comunicări: Gh.Caragaţă, Pie *> Gerbore (Florenţa ), Vasile 
C.Cristea(Franţa ),Gino Benvenuti, Vittorio Vettori(9is1),Şt. Teodorescu Stutt art) 
G„Uscătescu,Radu Enescu,iqolfo Mufoz ilonsodos€ Mării Castan Vazquez (Madrid); 
Antoaneta Bodisco(Kbln),Nora şi C.Michael Titus,Ph'2.î9»e Jolivet (anglia) Angelo 
Moretta Petraşincu,lon Guţia,Leo Magnino,Const.Drăzan, Mircea Popescu, Luciano 
Pascucci „mons. Tăutu, Mons. Cârnaţiu, Ruggero M. Ruggie:si „Arturo Siciliano,Mario Ser- 
toli,M, Baffi,G.Galaasi-Paluzzi , Horia Roma,Marcello Camilucci (Roma),Sanda Stolo- 


? 





jan,C-hmăriuţei,Ren6 Hucher,Mihai Korne, Paul Barbăreagră, V.lerunca, Petru Gherman, 


i Dee 


Iacob GoiaN.Beldiceanu, Anina Rădulescu-Pogoneanu Em; R. Bogdan,Gr.Filitti (Paris), 
Lon Gheorghe,Const .Sporea,Mihai Cismărescu,Dionisie Ghermani ș 14 V. Emilian MONS e 
Bârlea,F1.Popan,Hyeronimus Menges,Martin Camaj (Minchen) , Th. Zotschew (Eie1), Horia 
Stanatu, P.Vălimăreanu (Freibur »N.Georgescu-Roegen (U.S.A. ), Mira E; Baciu-Simian. 
(Honolulu ), FL. Miller (Durbach) Heinrich von Mast (Solbad Ha11),A1.Randa (Salzburg), 
Artur Maurer (Libech),5ilvia Montani ; Popinceanu (Erlangen), D.St Marin (Bari „Ere 
Schirr (Konstanz), Bonfante (Torino) ,Heawig Krenn (Frankfurt ) Antonio Uccello(Sira- 
cusa),Nic. Ţimiraş (Berkeley Petru Iroaie (Palermo). i ad ; 

Stau anunţat cu comunicări şi n!au putut veni: Dem.Găzdaru, Teodor Cazaban; 
N. Novac, N.Crişan,Aurel Lapadatu, Şt .Baciu,Marianne Reinke-Stamatu, De Ce Amzăr,Ge- 
rard şerbănescu, Eugen Lozovan; Oct Buhociu, I.G.Dimitriu,N.A+Gheorghiu, 0ot.Vuia, 
Spiridon Focas,ete, AIE , 

Oaspeți: dna Onciulescu, fam. Loffredo-Corteano (Napoli )ânele Moralăi Simone, 
Panaitescu Ronan, Rossignon, Prăti ţă-Gasperoni, araschivescu,Sandovici , fam. ingi- 
ner Giotta,fanilia Papolla, fâm.arhiteat Pitini,mons.Traian Crişan,preMărgineanu, 
ra ulm, mapping pă CEI aaa Mal 
tol,Georgescu (Roma »prelgnat (Catania), dr Berlovan(Torino),âr Horoâniceanu (Vene- 
ia js a prof.Brear Argentina), Eliade (Chica 0), Drăgan (Mi lano ), Maurer (Libeck), 
Popinceanu (Erlan en),Krenn(Erankfurt ), Bogdan (Paris ), Gabor (Viena ),Sporeașăl Ci fa- 


— 


„Telli, fam.Nicola (Munchen ),sculptor Anastase (Paris „maior Palotescu-Bordea(Karls- 
ruhe ) N.A dameşteanu, fam.Steger (Frankfurt ), dna Ghermani (Munchen ),etce 

într!'o seară d-na Silvia Montani,veterană a închisorilor reperiste,a poves- 
tit emoţionant "frânturi de viaţă trăită: cum -deţinutele îşi îndulceau amarul 
îngânână cântece ae acasă,din care dânsa a cântat o sumedenie,toate de dor.Mig- 
cătoare mai ales cele pe care le auzise la d-na Mihalache, mt A Ă 

Congresul s!'a încheiat Vineri noaptea,29 Septemhrie,cu un hanchet,oferit ae 
"Fundația Drăgan" la "Taberna Ulpia'",lângă Forul lui Traian, 

Reuşit congresului s!a datorat străduinţelor neobositului preşedinte al So- 
cietăţii Acadenice Româneymons. Octavian Bârlea, secretarului şi casierului comi- 
tetului de conducere,aâr Mircea Popescu şi prof.Onciulescu -vechiul comitet a şi 
fostyde altfel,reales pe încă 2 ani- şi mai ales secţiei italiene a Sooietăţii, 
în cap cu âl prof.Bruno Manzonee.Congresul viitor: -probabil la Salzburg — sau... 


în Statele Unite.- Alexanâru Țuluca 


&&  Tovarăşul ş efan Enache,mare mahăr la oficiul ae turism din Bucureşti ,se 
laudă în "Glasul"minciunii cu succesul turismului românesc: ne-au vizitat ţara, 
anul acesta,nu mai puţin.de 1.200.000 străini.Deşi articolul se lăbărţează pe 
4 coloane,tovarăşul Enache n'a găsit loc'starate şi câţi români au făcut turism 
în alte ţări.Să fi pieraut. Românii gustul plimbrării? In capul articolului stă 
Scris;ca "motto,că turismul ar fi "paşaport pentru pace".Ceeace înseamnă, având 
În vedere turismul în sens uniccă "paşnici" ar fi numai apusenii,pe cână Românii 
ocine ştie ce război or fi pregătina: mai Ştii? 


&& Se ştie că,dintre Noriminalii de războin judecaţi la Nirnberg,în temniţă 
a nai rămas doar Rudolf Hess;care nici măcar n'a luat parte la război „aflându-se 
în Anglia.72 ae personalităţi germane şi străine,în cap cu Anâr6-Frangois Poncet, 
au făcut acun un apel pentru eliberarea sa,ridicându-se contra menţinerii, de 
către patry;. mari Puteri,a unei închisori menite,numai,"să supravegheze moar- 
tea unui moşneag de 74 ani! o... ă, 


&& În recentul război arabo-israelian,ivreii au avut 679 morţi şi 2,563 ră- 
niţi. Arabii au avut,după o socoteală din Tel Hiviv,115.665 victime,şi anume:.. 
66.000 morţi,răniţi sau prizonieri din Jordania; 36.665 din Siria; iar Egiptul 

„a dat 10.000 de morţi şi 3.000 prizonieri(afară de zecile de mii de răniţi -.şi 


nerăniţi,pieriţi de foame şi de sete în pustiul dogoritor al Sinaiului), 


„> && Mitropolitul Dositei de Ohrida şi 'Scoplie a proclamat la 18 Iulie,pe baza 
unei decizii sinoaale Şi cu aprobarea guvernuilui,autocefalia Bisericii Ortodoxe 
„ din Macedonia"sârteascăn,cu vreo 500.000 credinoioşi,5 dieceze şi peste 200 pa- 


_Pohii.Ohrida' a mai fost reşedinţa unei mitropolii autocefale de pe la 980 până 


la. 1767.Patriarhia din Belgraa şi sinodul din Atena au protestat: au protestat 
contra noii autocefalii. > 4 


„&& Patriarhul Christophoros II ai Alexandriei a murit la 23 Zulie,în vârstă 


„de 9l ani.se retrăsese de câtva timp şi trăia la Atena. 


' ) _ 23 d 
DIN ZIARE, CĂRŢI, REVISTE | a 

x  GenePlaton Chirnoa A, în "Rivarol",17.hug- 1967: în numănuiz:861 din Rivarol, 
„15 Iulie I967, se a a TE, pagina 6 un articol: "România, ester gclăstă?",unde se 
„spune că Au timpul! Viptet ohtra bolşevismului, în al 2ilea război monâial, con-— 
ducătorul Antonescu şi regentul Horty îşi ţinură faţă!n faţă cele mai bune trupe 
ale lor,netrimiţând pe front decât diviziile de mai puţină valoare", Român,eu an 
făcut cel de al aoilea răzhoi monâ:al contra Rusiei sovietice numai pe front,cu 
gradul de colonel şi general de brigadă.Sunt deci în măsură să constat 8ă afir- 
maţia făcută cu privire la diviziile românești nu corespunde adevărului istorice 
Mareşalul intonescu a trimis pe frontul de răsărit toate diviziile româneşti şi 
n'a reţinut în Transilvania,adică cu faţa spre Ungaria,decât diviziile ce deja 
suferiseră grave pierderi în Ucraina şi care se găseau aci pentru odihnă şi re- 
organizare. luliu Maniu,om politic român; şeful partidului naţional-ţărănesc,a îin-— 
tervenit pe lângă mareşal, încercână să--l convingă să reţină o rezervă de câteva 
divizii bune spre Ungaria,pentru â putea face faţă unei surprize din acea parte, . 
dar Antonescu a refurat.El era convins că Ungurii n!aveau să mişte cât timp erau - 
aliaţii Nemţilor; dar în acelaş timp el ştia că pentru a bate pe Ruşi trehuia 
să pună toate forţele româneşti organizate contra celui mai dur şi mai ipocrit - 
inamic pe care România l-a avut dealungul istoriet sale gi care era cunoscut de 
Români de două secole pentru cruzimea şi barbaria armatelor sale.Mareşalul Anto= 
nescu era un.mare strateg,care ştia să rişte pe fronturi secundare pentru a o0b- 
ține rezultate favorabile,chiar decisive,pe frontul principale 










„_X*  Giano Accame,în "Giornale d'Italia", Roma,3 0ct.1967,interview cu rabinul. 
Rosen din RSR: "Există 20 de sinagogi în funcţie numai la Bucureşti; 75 sunt co= 
manităţile evreeşti răspândite pe întreg teritoriul românesc şi 200 sinagogile... 
Evreii 'sunt numeroşi în cadrele mijlocii ale partidului. Printre personalităţile . 
politice mai remarcabile sunt evrei prea puternicul Leonte Răutu,membru al exe-— 
cutivului şi secretar al Somitetului central; Gaston Marin,membru al Comitetului 
central; Ştefan Voicu,director politic al cotidianului partidului "Scânteia, 
Printre intelectualii evrei se disting hurel Baranga,care e cel mai mare drama 
“turg român de astăzi; cele două foarte. cunoscute poete Maria Bânuş şi Veronica 
Porumbacu; comediograful Davidoglu,etoe 


* Pastorul Wurmbrand,în faţa senatului american: În închisorile din România, 
"am văzut preoţi catolici,eroi,murind nu numai pentru Cristos şi pentru a fi 
marturisit,până la capăt,credința în Isus Cristos,dar şi pentru Papacâm auzit 
cuvintele unui. preot catolic-Inirebat dacă mai crede în Papa,el a răspuns: "De 
la SfePetru,a existat totdeauna un Papă - şi până la revenirea lui Cristos va 
exista mereu un Papă.Şi Papa actual,Pius al XII-lea,n!a pactizat cu voi,şi nici 
un Papă nu vă va strânge mâna'.E1 fu călcat în picioare,chinuit şi ucis sub 
ochii noştri... Compromisurile de azi ne cauzează acolo o adâncă mâhnire «Arhi 
episcopul de Canterbury,numerogi canonici,ete,au vizitat România anul trecut 
(1965) .Am pus deci conducătorilor creştini întreharea: !De ce aţi luat parte la 
banchete alături de persecutorii noştri?! Mi. sta răspuns: !Hoi suntem creştini, 
Şi trebuie să fim prieteni şi confrați cu toţi,şi cu comuniştii!.Eu an zis: 'Eu 
nu sunt în măsură să susţin o polemică cu voi.EBu n!am putut citi Biblia timp de 
„„I4-anisVoi trehuie că cunoaşteţi mai bine creştinismul-Imi amintesc vag de a fi 
citit în-Biblie:că prietenia cu această lume e hula lui Dumnezeu.Dar să admitem 
că voi datoraţi prietenie şi camaraderie la toată lumeasCum se „face că n!'o aveţi 
decât pentru persecutorii noştri şi niciodaţă pentru noi?!,..„ Toţi aceşti înalţi 
prelați apuseni sunt oameni mari„Comparat cu ei,eu sunt cu totul nimiceŞi totuşi, 
mă întreb mereu: !De acora,să fiţi prieteni comuniştilor,dar de ce numai comu- 
niştilor?! Hi nu s'au interesat niciodată ae hoi!.., 

Au existat întotdeauna Papi răi şi Papi buni,preoţi răi şi preoţi buni.Dar 
pentru prima oară în istoria Bisericii,conduita bisericilor e dominată de comi-— 
tetul central al unei puteri declarată atee.Comitetul central al Partidului de- 
cide cine trebuie să fie Patriarh. Ei au găsit peste tot slahi şi păcătoşi „Pe 
aceştia i-au numit în capul bisericilâreişa se face că la seminarul teologic din 
Bucureşti, aţi fi putut auzi predicându-se doctrina următoare: Au existat trei 
revelații divine: prima fu făcută prin Moise,a doua prin Isus,a treia prin Karl 
Marx. . Religia e coruptă din lăuntru.Ea, serveşte de instrument politicei comunis- 
te.Pretutindeni preoţii trebuiau să facă propagandă în favoarea colectivizării 
agriculturii . Pretutindeni ,câna comuniştii au lucruri importante de făcut, cunos-— 
când influenţa religiei,ei pun pe preoţi să predice acele lucruri”, 


i ti, 


| 3 24 5 get 
x Giuseppe Prezzolini,în "Borghese",28 Sept.1967: Dacă toţi catolicii,inclu- 
siy Sfântul Parinte,ar crede profund în împărăţia Cerurilor,nu.s!ar ostteni atâta 
pentru cucerirea Împărăţiilor Pământului... 


- 


*  PreHoffmann(profesor. la Facultatea protestantă de Teologie din Paris), cu- 
vântare în catedrala ortodoxă din Geneva,27 0cy.1967: "Mai rău decât persecuția, 
e coruperea religiei.Peste tot,în ţările controlate de partidul comunist acesta 
reuşeşte să instaleze ca şefi religioşi oameni devotați lui... Aşa se face că în 
diferite ţări satelite,ca şi în Uniunea Sovietică însăşi partidul îşi are epis- 
copii "săi'!,profesorii "săi" de teologie,prezidenţii "săi!" la consiliile parohi- 
ale.. Că unii au ajuns denunţători la poliţie,asta e în legătură cu atmosfera 
de suspiciune generală,unde fiecare termină prin a spiona pe fiecare, făcând e) 
atmosferă irespirabilă..", 


*  Iubomir Hanak (preşedintele Comitetului central-european âe Coordonare ), cu- 
vântare la Kassel,29 0o0t.1967: "la 50 ae ani cela Revoluţia din Cetombrie,nive-— 
lul de viaţă al muncitorului sovietic ajunge exact la: 40% din nivelul: munciţoru= 
lui ocoidental - şi ar fi ridicol chiar numai să vrei să-l compari cu al munci 

„torului american,căci ar trebui să înmulţeşti cu 8 sau cu 10. în 15 ani,5 mili- 
„0ane de oameni au fugit din Germania de Est şi s!au refugiat în Germania Bede- 
rălă! Aceste milioane de persoane nu erau nici prinți din Gotha,nici magnați ai 
finanţei,ci muncitori,proletari, lucrători Din "marea primăvară" a muncitorilor, 
„pe care trebuia s!o aducă Revoluţia din Ootomhrie,comunisriul n'a făcut decât 
"iarna sombră",murdărită de noroi şi -pătată de sânge... Cu sângele din Praga, 
sângele din Budapesta,sângele âin Poznan,sângele din Berlin şi,astăzi,la celălalt 
capăt al lumii,sângele din Vietnam,ca ieri cu sângele din Indonezia şi sângele 
din Corea,comunismul,care se pretinde o âialectică a inteligenţei şi a istoriei, 
nu dispune de alte argumente dedât exilul şi închisoarea", 


x „ Bugen Ionescu, în "Combat", Iunie 1967: "Rusia sacro-sanctă:; 50 de ani de 
„asasinat,de genocid,de cinism,50 de ani âe colonialism,de imperialism,50 de ani 
de tiranie în numele unui neverosinmil,unui imposibil paradis.Si ei vor sărrători 
aceasta: cincantenarul ororilor! Iar jurnaliştii vor face liniştiţi bilanţul 
stupidei revoluţii,al regimului celui mai tiranic pe care. oamenii l-au inventat, 


*  Siniavsky,scriitor rus întemnițat: "Pentru ca să dispară pentru totdeauna 


 înctisorile,noi am construit noi închisori.Pentru ca să cadă granitele dintre 
i L 8 


* State,noi ne-am înconjurat de un zid chinezesc.Pentru ca munca, în viitor,să de- 
vină o bucurie,noi am creiat munca forţată.Pentru ca să nu mai curgă niciodată 
0 picătură de sânge,noi am uocis,ucis,mereu ucis] „ii 


“x Baronul Bâmond de Rotschilăd a lansat,la 16 Iunie,un apel în care,exprimân-— 
du-şi "imensa mândrie" faţă de "victoria militară a poporului evreu izolat în- 
tr!o lume ostilă şi inqiferentă!,cere,pentru consolidarea ei,contrihuţia, băneas- 
„că a tuturor evreilor. Printre evreii cari şi-au exprimat dezacordul,notăm pe 
Jacqueline Hanadard,care,îh "Le Monâe" ain 10 lulie,arată că-i vyorha deo victo- 
„rie militară care nu dovedeşte decât o forţă zarobitoare şi care nu rezoăvă ni- 
mice. Solidaritatea mea este cu cine e apăsat „persecutat, oriufide în lume,cu vic= 
timele israelite şi 'cu nenumăratele victime arahe.. Scrisoarea lui Rotschilăd 
„aduce şi un alt comentariu: n!'a reflectat el deloc la faptul că pro-semitul ce 
se consideră ca aparţinând "poporului ales" e la fel de rasist ca antisemitul? 
Adaog că această atitudine,departe de a servi poporul israelit şi pe evreii din 
lumea întreagă,nu face decât să furnizeze arme antisenitismului s.. Pentru a. pro-= 
testa contra acestei atitudini mă adresez eu compatrioților mei evrei,invitân-— 
„du-i să respingă apelul său şi să proclame astfel că sunt francezi şi nu evrei 
'din Franţa!,cum scrie EL iu, 


y 


O,CE VEŞTE MINUNATĂ! de Eglantina Daşgohievici 


pu -0,ce veste minunată - __ Acolo stsărbătorim 
În curând ne. va fi dată: 5 Naşterea lui Grist din plin; 
Ţara noastră liberaţă, - Şi pe Maica lui Cea Sfântă : 
Pribegia terminată, n A S!o slăvin acolo încă! 
Goarne cereşti trâmbiţa-vor, Iară noaptea de Crăciun, 
casă pe fii chema-vor, Cu!nvoirea Celui Bun, 
Când va sosi ceasul sfânt S!o facem cu sănătate 


Să călcâm pe-al nost!pământe în Ţară,nu!n străinătate! 


[ 3 
" 


i IRI 


„ ” Pânlatunei în aşteptare Doamne,dă-ne tuturor 
De o veste-atât de mare, Un An bun şi!nfloritor! f 
&& Niciuna din multele vizite ale patriarhului ecumenic Atenagoraş întreprin- 
se recent în diferite ţări,n!a putut să-i placă atâta, credem,ca acea: făcută, la 
16-20 Oeţombrie,în ţara noastră: pentru că Sanctitatea Sa este,şi se.mărturi- 
seşte, român,vorbinăd perfect dialectul macedoneân.. 


&& În. "Glasuliminciunii vedem o uliţă din Lereştii Muscelului: case foarte 
frumoase vechi, cu pridvor,acoperiş de şiţă,palan de ulucă aparat de gingaşe 
străşini,tot de şiţă. Lereşti „ultimul sat pe valea Râului Târgului spre graniţa 
veche,era una din comunele cele mai renumite prin frumuseţea portului naţional: 
până şi preotul umbla îmbrăcat "româneşte"; în poza din foaia reseristă,se văd 
trei tineri,îmbrăcaţi "nemţeşte!" şi cu şepci ruseşti... 


&&  IÎnşirână "manifestările consacrate aniversării a 150 de ani dela naşterea 
lui Mihail Kogălniceanu", "Glasul"minciunii arată că adunări au avut loc să "tn 
satele Mihail Kogălniceanu din raionul laşi şi Kogălniceni din raionul Paşcani”, 
Nu mai rămânea decât să se deplaseze,cu "manifestările", în vreun sat din valea 
Cogâlnicului, în Basarabia, .. 


Pe Um a Toate. organizaţiile albaneze din exil comemorează,timp de 3 luni (Nove 

„ lan. 1968),500 de ani dela dispariţia eroului lor naţional,George Castriota Scan- 
i derbeg,mort la 17 Ian.1468.Câna însă redactorul de "La Resistance Albanaise", 14 
Noenbrie,de unde luăm ştirea,afirmă că "după moartea lui Ion Huniade al Ungariei, 
Scanderbeg rămăsese singurul stâlp al rezistenţei europene contra Turcilor",mi- 
nimum ce se poate spune e câ nu prea cunoaşte istoria: dacă nu alta,Scanderbeg 
al lor a fost contemporan cu un anume Ştefan cel Mares... 


&& De superioritatea rasei negre sunt convinşi nu numai exaltaţii dezordi- 


nilor din St.Unite,dar şi negri mai moderați: Martin Luther Kiug arăta de curâna, 
la o adunare,că "negrul e frumos,şi e frumos să fii negru"... 

Cam în acelaş timp era judecat,1la Dar-Bs-Salan (Tanzania ),un negru de 50 de 
ani,acuzat că a ascuns instrumente de vrăjitorie.In timpul procesului,el a des- 
văluit că şi-a tăiat şi mâncat tatăl,nevasta şi pe cei 5 copii ai săi: "Eu n!am 
ucis şi mâncat decât membri ai familiei mele -s!'a apărat el; n'am ofensat deci 
pe nimeni; simţeam o irezistibilă poftă ae carne omenească".Intervenţia poliţi- 
ei n!ar fi,deci,decât un nepermis amestec în treburile interne.ale familiei lui, 
şi e de aşteptat protestul ligii drepturilor omuluie. e : 


e 


&& In ultimii 3 ani,peste 4.000 de preoţi catolici au cerut. să fie dispen- 
saţi de această misiune,pentru a se putea căsători-5e crede că 90% din aceste 
cereri au fost acceptate.Dar mai sunt şi alţi preoţi -în Olanda,Anglia,St.Unite, 
Africa- cari au părăsit .apostolatul fără să mai ceară permisiune şi s'au căsă- 
torit ("Borghese",17 Aug.1967). : 


&& Cum şi-a tratat Stalin neamurile directe,nu ştim,dar cele "prin alianţă" 
au fost bine ghiftuite: Lazăr Kaganovici,socrul său,era vicesecretar al parti- 
dului ;membru al politbiroului şi comisar al poporului la industria grea; iar 
cumnaţii: Mihail Kaganovici,membru în Comitetul central al partidului şi comisar 
al poporului la industria de război; Aaron: Kaganovici membru în; Comitetul poli- 

"tic al Verainei şi administrator al aprovizionării Kievului; Sergiu Ka anovici ; 
mahăr peste industria textilă; Boris Kaganovici,peste furniturile armateii 





&ă Circa 1309 Ucraineni au sărbătorit la Dortmund, Duminică 27 August, 50 de 
ani dela proclamarea independenţei Ucrainei. la manifestaţie a participat şi  : 
Bxarhul Apostolic «al ucrainenilor uniţi din Germania,P.SePlaton Korniliake 


"%& la 23-26 Octombrie a avut loc la Academia Evangelică din Tutzing seziunea 
Comisiei Ecumenice pentru sprijinirea preoţilor ortodocşi din Germania.Au vorbiţ: 
prof.Nissiotis,âirectorul Institutului Ecumenic din Bossey (Elveţia), despre 1'Re-— 
laţiile dintre bisericile membre ale Consiliului Ecumenic şi biserica Romei şi 
progresul pe calea reciprocei apropierii"; pastorul Ziegel,dela Academia âin 
Tutzing,despre "Icoanele Maicii Domnului ; prof.Heyer dela. Universiţatea ain 
Heidelhberg,despre "Contribuţia bisericească a teologiei ruse din exil; şi zia- 
ristul Edmund Plazinski , despre "Preoţii necanonici din Germania".Dintre români 

„au participat părintele D.En.Popa şi drePaul Mirone-— i 


a 


ge CA) Edi 
&& La "Hommage ă Holger leul „Copenhaga, 1968, colatorează şi Eugen Lozovau, 
cum vedem în programul ce ni s'a trimis,cu "Doina et saga. barallăles Spiques 
roumano-scandinaves!!.Pe lectorul Universităţii din capitala daneză îl mai întâl-— 
“ nimfn "Zeitschrift fir romanische Philologie" (Tibingen,1967), cu 'observaţii,nu 
“tocmai favorabile,la "Studii de lingvistică generală! ae Al.Graur,şi o frumoasă 
recenzie a progurii lui N.I„Herescu,"Style et hasara", - . 


&& Dacă ştiinţa a arătat că aştrii mai apropiaţi -luna,marte,venus- sunt 
"pustii, lupta pentru cucerirea spaţiului nu poate avea,ca obiectiv,decât asigura- 
rea unor avartajoase poziţiic-. strategice,sau,mai lăudabil, îiuă pigale folosirii 

„ lor în cadrul noilor descoperiri ştiinţifice.Maximun ce se poate spera însă,ad-— 
'miţând invenţia unor aparate cu viteza.. luminii,este „tearetic,contaotarea al 
"netelor din sistemul nostru solar. Lumina reflectată de lună ne ajunge într!o se- 

cundă şi jumătate; lumina soarelui, în 8 minute şi 45 secunde„lumina însă din 
HAlfa Centauri!",cea mai apropiavă iai de dincolo de sistemul nostru solar,ajun-— 
ge pe pământ în aproape 4 ani! Deci chiar ipoteticului aparat ce ar sbhura cu vi- 
a luminii i-ar trebui nu mai puţin de 8 ani pentru dus-întors. Şi chiar de 
slar găsi curajosul care să încerce "experienţa",cum îşi va căra cu el alimente 
pentru îi a vreme?.. Cu cele mai perfecţionate mijloace de astăzi „această dis-— 
tanţă sl!ar parcurge în exact 268.000 ani! Se vede însă că omul,făcut din pământ, 
"este legat de pânânt - şi nu- -1 e dat să atingă planete străine de "natura sa. 
a puţin,cât este viu... n 


&& Numărul de 265 de papi e mai mult convenţional,criteriile istoricilor 
în a admite sau exclude pe unii anti-papi fiind diferite.Dintre papi,82 sunt ve-— 
neraţi ca sfinţi,32 au:fost martirizaţi.Ca origină: 104 au fost romani, 105 din 
alte părţi ale Italiei, 15 francezi, 9 greoi, 7 germani, 5 asiatici, 3 africani, 
5 spanioli, 2 dalmaţi, 1 din Tracia, 1 olandez, 1 portughez, 1 din Creta, 1 gal, 
he englez,eto, 9 papi au "domnit! mai puţin de o lună; 1l,mai mult de 20 ae ani, 
Cea mai lungă domnie a fost a lui -Pius al X-lea: 31 ani şi 7 lunie 


&& Printre sutele de arhierei cari,la primul sinod Vatican(1870),au fost 
contra introducerii dognei infalibilităţii Papei,Wolfeang Krahl citează,în "Alt- 
kirehliche Katholizităt und păpstlicher Priuat (Bonn, 1966),pe carâinalii de Vie- 
na; Praga şi Besangon,patriarhul melchit de Antiohia şi cel caldeu de Babilon, 
arhiepiscopii de Munchen,Kbin,Gran (primatul ioana a Olmitz (mitropolitul Mora= 
„viei),Paris,lyon,Milano “Hal iza ia maia), St Louis(St4, Uite), Tuam(Irlanaa. ) , Lemberg 
şi pisica e, gat „episcopii de Augsburg, Trier,Rottenburg,Mainz, Breslau, Osna-— 
brick,Orlsans,hutun, Hippo;Oran şi... "die rumănischen Bischbfe von Geo sawe ala în 
"und Siehenbiirgenn: episcopii români de Oradea şi Transilvania. ., 


bă Anuarul demografic al Naţiunilor Unite prevede că,până la anul SOBE o dul 


laţia globului se va dubla. 72% din omenire trăeşte în regiunile sub-desvoltate, 
unde procentul naşterilor e de 4%,pe când în regiunile înstărite nu trece de 
2,1%.Ghina comunistă are 710 milioane locuitori, India 500,hRusia 233,hmerica 200, 
da cadenţa actuală, populaţia Chinei se va dubla „i Indiei. se-va tripla,a Brazi- 
liei va fi de 4 ori mai mare până la începutul sec.XXI„Cel mai populat oraş din 
lume e Tokio,cu 8,9 milioane locuitori „urmat, de New Lork „Şanghai Moscova, Bombay; 
Cairo.Dacă se ocine eul aglomerările urbane, atunci în cap vine New i ol 54 
a „milioane locuitori, rmat de Tokio,Londra şi Parise - 


_&& In 1960,un savant norvegian a găsit că omenirea; în cei 5560 ae ani, de 
cână păstrează amintiri istorice,a avut 14.551 războaie adică 2,6 pe an. Din 1945 
încoace,adică de când victoria "denooraţii oz trebuia să zaranteze o pace: eter- 
nă; omenirea a cunoscut mai bine de 30 ae Sala Nu-i, vorba.de războaie neapă- 
rat'declarate": nici'revoluţionarii din 'Algeria n!au declarat vreodată război 
Ffranei,nici America Vietnamului de Nord...» 


“a && 'Cel mai mare număr de automobile din lume circulă în silita Unite: 78,3 
milioane; 'locul al doilea î1 deţine Germania liberă,cu 10,6 nilioane,urmată e 
Anglia şi Franţa,cu câte 9,8 milioane.Vin apoi: Ltalia(6, 5), Canada (5,5),Rusia şi 
Noua Zelandă(câte 900, 090), numai că,în Noua Zelandă există un automohil la la A 
„adui tori „pe când în Rusia la 246 locuitori... ("Die Welt',7 Nov.1967); 


&& In Germania liberă trăiesc circa 60.000 Nemţi din: Basarabia, dintre PR 
30.090 în Baden-Wirttemberge La adubarea lor. anuala,care s'a ţinut la 30 Iulie în 
Stuttgart,unde deasemenea trăiese 2.000 de "basarabeni! ,au participat 10. 000.-— 


dj 0 to 
DORURI SI NECAZURI 


"9 Me=ltalia: Cum ţi s!a părut congresul dela Roma? Primesc de pretutindeni scri- 


"sori de felicitare şi mulţumiri,lumea se pare că a fost,în general, încântată, 


E Dus 


G.-Germania: M!'am întors din ţară mai amărîtă ca oricând.De 5 ani bat acest 
drum,şi acolo nu se vede niciuna din schimbările de care tot vorbesc ziarele pe 
a.cieAi impresia că toţi,mai ales rudele,te cântăresc din ochi să vadă ce să 
mai ia de pe tine.In lumea liberă,pentru ei,curge lapte şi miere şi n!'ai decât 
să întinzi mâna ca să culegi automobile,costumejete.Se supără ,neîncrezători când 
le spui că nu le poţi îndeplini chiar toate dorinţele.In oraşul din hrâdeal,în 
care :am stat două luni,în tot acest timp n'am văzut carne.Ca să fac o plăcere 
rudelor la care stam,m!am dus cu pașaportul la oficiul de turism Şi prin inter- 
venţia lor am obţinut 2 chile de carne,la un prej fatuloseee 

R.-Ronânia: Aici nu s'a schimbat nimic,nici măcar praful în ochi,pe care aud 
că vi-l aruncă vouă în străinătate.Nu mai ţineam minte gustul cârnii,când,de 23 
August,a apărut iarăşi la măcelării,dar au fost mari bătăi în lumea de la cozi; 
fiecare vrând să fie mai în faţă,ca să poată apuca ceva.De ce ai rîs-de mine, că 
ţi-am cerut ace de cusut? Există şi aici,dar adevărate cuie.Se anunţase la noi 
vizita tovarăşului Ceauşescu; s'au făcut pregătiri mari,bieţii ciobani au svălat 


“de trei ori oile,să pară mai arâtoase,dar el n!'a veniteAn auzit în urmă că a re- 


nunţat să mai vie,pentru că în ultima-i vizită,făcută în regiunea Hrgeşy ţăranii 

au pus pietre în buchetele ae flori pe care i le aruncaus vs, e 
M.-Germania: In August ne aflam cu maşina între Bucureşti-Piteşti,şi tare 

ne-am mai gândit la Dvs.Păcat că am uitat de unde sunteţi,că mă Qădeam jos la 


marginea localităţii şi întrebam din casă în casă.Cu maşina e imposibil de a 
"opri undeva,mai ales în sate,să nu fie înconjurată de lume,care întreabă, întrea- 


hă- şi iar întreabă de unde vii,ae când eşti acolo,în care Germania,etc.Pesţe tot 
am răspuns că trăesc la "oapitalişti" şi în acea "democrată" n'aș sta nici o zi, 
iar atunci se uită oamenii nedumeriţi de ceea ce mi-a "scăpat! din gură! Dela 3 
August nu se mai face control aşa amănunţit (spre bucuria vameşilor şi a noastră), 
şi nici nu se mai complectează borderoul de vamă,ca să declare omul câţi bani 
are. In această privinţă a făcut România progres faţă de Polonia,care cere 40 ae 


mărci pe zi dela turist să-i schimbe în zloţie 


M.-Canada: Abia sosit dela New York,am avut astă noapte marea bucurie să mă 


„viziteze Costache Zus,sosit ca marinar pe hordul unui vapor la TorontoeMâine 


pleacă spre Cleveland, Detroit,Chicago,apoi înapoi,cu direcţia Buenos Aires,unde 
va fi de Anul Nou. Cu mare atenţie şi interes ţi-am citit articolul despre Ro- 
nânii din Transnistria Şi restul Rusiei: fi cunosc,ca adevăraţi moldoveni ce 
sunt,de pe timpul războiului sfânt,când an fost până în Caucaz.Binevenit şi ar- 
thcolul "Basarabia noastră",iar "la aniversarea Legiunii" aemonstrează:;că Legiu- 
nea Căpitanului supravieţueşte„ Congresul hisericesc dela Vatra românească a fost, 
ca şi anii trecuţi,o înălţătoare manifestaţie,prin prezenţa a mii de fraţi români. 
Cam în acelaş timp cu preoţii Uşeriu,Graţian,Zelea şi Pârvănescu am scris 
şi eu patriarhului Marina,rugându-l respectuoa să nu mai tulbure viața biseri- 
cească a Românilor din America,dar agitația agenţilor din Bucureşti continuă, 
Ar” fi bine să publici scrisoarea deschisă a lui Cezar Teodorescu,care s!a lecuit 
şi lămurit de farsa naţionalismului reserist.Un amic din Toronto,care a stat 2 


luni ca turist în ţară,mi-a adus costume naţionale, lucrate chiar la mine acasă; 


a fost crud impresionat de mizeria populaţiei,în special la sate,unde prigoana 
securităţii e ca pe timpul lui Stalin:0 nepoată stă cu chirie în propria ei ca- 
să din Bucureşti,confiscată,în două camere cu părinţii,bolnavi şi bătrâni, 
I.-România: Eram la masă când am primit scrisoarea; am lăsat lingura în supă 
şi am deschis-o cu nerăbâare.. M'am bucurat enorm la vestea că-mi vine un ceas 
în dar dela voi.Mulţumesc mult şi pentru ciorapi.Vama la noi s!a triplat la anu- 
mite ohiecte,mai ales. din fir de lână pură şi mătașe. naturală.Mătasea sintetică 
şi cea vegetală sunt mai puţin vămuite.Un pachet îţi face totăeauna mare plăce- 
re,dar pune totodată şi problema banilor: salariul se consumă pe obligaţiile 
zilnice - şi atâta! la noi sunt toate cum ştiţi,la vechiul lor stadiu... Marea 


“Neagră atrage foarte mulţi turişti străini,cari vin cu maşinile proprii. Au şi 


ce vedea: hoteluri luxoase mari, frumoase, bine utilate,modernejvile splendide, 
totul făcut ca oamenii să se simtă bine.. Adică,totul făcut pentru străini „Pen- 


„tru, pungile noastre moderne;e greu.Sunt şi de-ai noştri cari se duc la mâre, dar 


în. localităţi mai modeste... cu bilet cumpărat prin sindicate.Multă lume se duce 


„pe Valea Prahovei: Sinaia, Buşteni „Predeal, Timiş, Poiana Braşovului... Numai tani 


m panta î 


„ 28 — 


să ai să te poţi plimba,dar nouă celor mai mulţi tocmai asta ne lipseşte... Am A 
primit şi eu,după 4 luni,răspunsul că nu mi se aprobă cererea de plecare: în stră- 
"inătatet Ştiam asta chiar din momentul când am complectat formularul... Iluzii 
spulberate,ca de atâtea ori.Regret că n!am primit scrisoarea cu pozele dela voi: 
cum de s'a rătăcit,nu înţeleg... Buştenii,nu-mi mai fac plăcerea din anii copi- 
lăriei,totul este altfel acuma,şi oamenii,şi casele şi viaţa de acolo... 

Me-SteUnite: M!'am bucurat mult de publicaţiile primite,mai ales că eu aicea 
în Alaska sunt complet singur,însă mă menţin gândind,trăina şi citinăd româneşte,» 
Peste 6 săptămâni plec într!o expediţie prin Hawaii,Samova,Borabora şi Fiji,pâ- 
nă prin luna Mai.Ahexez 5 olari pentru Vatra, a 

M.-Franţa: In articolul despre Veneţia,din revista "Arts,sports et voyagest 
(n 26766),am găsit următoarea frază,câreia nu-i dau de cap: "Sous le Doge _Fo- 
scari,guand le roi de Dacie vint s€journer _ă Venise,la R&publique lui donna. le 
rang de citoyen et rien de plus"! Anii: 1423..1457.Cun eu n'am pricepuţ nemica, 
ar putea Vatra să mă lămurească? Dacă nu,aturci,orea că tot biblioteca lui conu 
Mihăilescu ne-a putea scoate din belea... 

N.-Argentina: Mă gândesc că-i scriu unui camarad,care n'a urmărit să-şi facă 
un postament şi a înfrunta atâtea adversităţi-Mulţi îşi caută un piedestal,unii 
s!au strâns în jurul pigmeului,alţii au schimbat macazul,trecâna pe linia moartă, 
După 'eazul Sima,mulţi au căzut într!un fel de nihilism,n!'au mai crezut în nimeni. 
S!a venit cu soluţia conducerii plurale.Ştim din istorie că triumviratele n'au 
durat. Fără -aventura Sima,piate s!'ar fi rămas la soluţia văcăreşteană.Suntem sfă- 
râmaţi şi nu ne mai puten înţelege. Conducere n!avem şi din cauza noastră.Am avut 
una ideală şi,rămânână fără ea,am pretins alta la înălţimea ei.Toţi ştiam că nu 
vom 'mai avea curând parte de aşa ceva,dar în fond am continuat să credem,n!'am 
ştiut 'să tragem concluziile din amarnica experienţă. 

Ultimul număr din Vatra le-a plăcut tuturor„Impecahile sunt rânâurile scrise 
în amintirea înfiinţării Legiunii,teribile concluziile la care ajungi.E bine că 
l-ai scos de pe rol pe Episcope.Invr!o notă fină,perfectă,te ocupi şi de cazul 
Humiţă, care se trudeşte să ajute cu bani pe bietul Israel,I-an scris şi en.E bi- 
ne să i se dea peste nas,mai ales că e nepotul Căpitanului Şiancu.A prins bine 
şi că ai menţionat comemorarea Căpitanului la Santiago de Chile,cu numele lui 
Sergiu Miranda,simpatizant al Mişcării şi om de valoaresAi menţionat şi preoţi- 
rea dlui lefter; ne făcuse mai multţe necazuri, dar când cu hirotonia ne-a trimis 
la câţiva câte o scrisoare, dânâu--ne ainţelege că.. ne iartă.Nicolau i-a făcut 
atunci o epigramă: Fie ori şi ce va fi,/După ce mă voi pohi,/Am să-i iert pe 
toţi,promit,/Cărora eu le-am greşite... Spun unii turişti că!n ţară e mai bine, 
dar domneşte teama„la toţi le e frică ae ruşi.In definitiv călăii au schimbat 
metoda.Nu mai au asupra cui să se năpustească-Guvernanţii de azi ştiu că sunt 
urîţi.Utilizează tot felul ae abilităţi ca să se legitimeze,să prinaă rădăcini.. 
la Paris em auzit c!'au trimis invitaţii pentru 9 Mai,aici l-au sărbătorit pe Mi- 
hail Kogălniceanu, doar-doar se va găsi vreun pârlit să fie prins cu unfiţa. 

___ Dl Profesor Găzdaru,cât şi fosta lui elevă,venită la Roma,au fost încântați 
de manifestările de prietenie dela Congres.După cun am văzut,la congres a parti- 
cipat un public ales şi a avut un succes deosebit, 

la San Juan,a murit,dintr!o operaţie,Gheorghe Jimon.Micul grup de acolo,cu 
Anton Hoidas,Nae Horoâniceanu, Dobjanschi,Caba, trăia în mare frăţie.Jimon şi An- 
drei Costin îi antrenau pe toţi„Rămăsese ruralul robust şi deschis.Se mutase în 
oraş şi avea căsuţa lui.Imi povestea de luptele dela Arad,mai: cu seamă cum a ve-— 
nit: odată Căpitahul şi în sat la el și 1-a cunoscut pe taică-său.Avea o bibliote- 
că bogată şi nia uitat niciodaţă că era învățătoreiici era invitat de onoare la 
“congresele lor regionale. Intervenise adesea în favoarea şcolilor uitate din fun- 
dul provinciei.Multe familii ' sărace din jurul oraşului dJâchal primiseră dela el 
alimente, îmhrăcăminte,ba a încurajat copii săraci să meargă la oraş la studii, 
Voi merge la San Juan să-i văd mormântul,alături de. al lui Costin... 

R.-Franţa: Mulţumesc pentru preţicasa "Vatră ce îmi trimiteţi la Casablanca 
şi vă felicit pentru toate.Regret că pentru moment nu sunt înlesnit să vă trimit 
„costul abonamentului,dar poate voi veni într!'o zi pe'la.5v.. 


D.-Germania: "Ştiţi ceva de cazul Dragomir Ceauşescu,eare alesese libertatea? 
V.-Portugalia: Cu destulă întârziere,pentru care vă cer cuvenita teptare,tri. 

mitaci alăturat,abonanentul meu la Vatra,pe care o citesc cu vechiul interes., 
F.-ltalia: Mărturisesc sincer că una din puţinele mele bucurii e primirea"Ve- 

trei": oglineă fidelă în lupta de Sipravieţuire și afirmare naţională+Din păcate, 


9 i 
cum spune proverbul nostru,"'nu s'a văzut turmă de câini şi ceată de români.şi 
totuşi citeam mai an apelul unei doamne câtre caritatea publică pentru cei 148 
câini, foşti vagabonzi sau bolnavi,câ-i avea adunaţi spre îngrijire: izhiţi de: 
mizerie,câinii pot trăi şi în turmă; Românii însă se mănâncă între ei chiar răs-i! 
leţi fiind! Tot în "Vatra" am citit,în legătură cu această luptă fraticidă,o se-. 
„  rie de consilii şi recomandări,făcute ae adevăraţi români şi prieteni:Sunt ae 
acord cu ele,căci,zice zicala bătrânească, "mai bine o pace strâmbă decât o jude-— 
cată dreaptă".Cei din ţară nu mai pot aproape ninic,ei aşteaptă salvarea dela 
cei din afara hotarelor.se poate imagina deziluzia,durerea şi amărăciurea provo= 
cată, de neînjelegerile âintre cei: pe care-i cred solii lor în lumea lirerăsFără 
„unire, căpcăunii” ne înghit pe rânâ,pe toţi.Unitatea de acţiune ar. putea desfun- 
da urechile surzilor şi deschide ochii celor îmbătaţi de. compromisuri: pericolul 


îi. ameninţă şi pe ei mâine,căci azi "căpcăunul"! încă mistue. ce-a înfulicat ieri, 

Vă urez curaj ; succes;anunţându-vă totodată:că din slabe 
„depus la contul local modesta. sumă de 3000 lire pentru 
„„„ „De-Spania: Vă rog să-mi comunicaţi modul de a da cuiva aici în Madrid ceva 

sprijin material pentru Vatra,care persoană să vi-l trimită D-Voastră, - 


SNOAVĂ ADEVĂRATA de ing.ălexanăru Helvey 


Zice-se c!'un oarecare 


„ Nu ştiu care,nu ştiu cine, 


S!a:făcut frate cu dracul 
Ca să-i fie cât mai bine. 
Şi s!au înţeles că după 
Ce-o muri,să-l ia la el, 
Şi să-i dea în iad: acolo. 


„Un servici mai uşurele.. 


Şi-a trăit omul o vreme 
Până ce i s!a rupt sacul, 
A murit,îl îngropară, 

Şi se duse glonţ la dracul, 


„Frate dracule -fi zice- 


Mi-ai promis ceva ugorese.: 
-Foarte bine,treci aicea 
la cazane păzitor; 


Câre-l vezi că scoate capul 
Dir cazan,din smoală,jap! 
Ia în mână bâta asta 

Şi pocneşte-i una!n cap! 
-Şimă rog,la ce cazane 

Să păzesc,pe unâe vrei? 
Pentru săptămâna asta 

Stai de pază la ovrei,. 


Willebrands,patriarhul Marina a spus că 


Biserici greco-catolice din România,noi 


fiinăcă socotim definitiv 


preoţii gi credinciogii fostei Biserici greco- 
cerea unităţii Bisericii Ortodoxe dir Transily 
tatăn.Şi-atunoi, dacă-i aşa de sigur pe solidar 
„de ce.i-o fi Prea fericirii Sale teamă să se a 


&& Referindu-se la proectata vizită 


După două sau trei zile 
Trece dracul ca să-l vadă 
Şi-l găseşte vai de lume, 


" Obosit,mai-mai să caâă. 


-Ce faci,măi,îţi place-aicea? 
-Păi să-mi mai şi placă vrei? 
Nu ştii arace că ovreii 

Se ajută între ei? 


Toată ziua ei scot capul, 
Le dau eu cu bhâta,dar, 

Până -bag ln fund pe unul, 
Alţii cinci în loc răsar, 
Cred că fac tuberculoză, 
Sau mai ştiu ce eltă. boală; 
Decât slujbă grea ca asta, 
Pagă-mă mai bine!n smoală! 


-Nu,nici vorbă -zice dracul- 
Nu te bag în smoală,dar 


Cel puţin o săptămână 


Mai ajută-mă măcar; 

Treci acuma,tot ca paznic, 
La Români,şi eu de zor 

Am să-ţi caut.în tot iaâul 
Un serviciu mai uşor... 


rezolvată această prchlemă,.. 


le mele posibilităţi am 
Vatra. 


[ai 
Trece omul,ce să facă, 
la Români -şi peste două 
Sau trei zile,vine dracul: 
-Ţi-am găsit o slujbă nouă! 


Însă cetățeanul nostru 
Zice: la lasă-mă!n pace, 
Slujbă bună cum e asta 
La Români,nu ai tu,drace! 


Nu am nici o oboseală 
Şi-aş mai sta aci un an, 
Că de geaba toată ziua 
Mă Invârtesc lângă cazan: 


Câte unul vrea să salte, 
Dar n!'ajunge,frăţioare, 
Că sar. alţi Români înaată 
Şi-l apucă de picioare, 


Şi îl trag 'napoi în smodă: 
Uite-aşa 'mereu se trag — 
lar eu ţin bâta de geaba, 
Nu-i nevoie să mă bage 

E de rîs tu snoava asta, 
însă vezică in păcate, 
Unele poveşti de-acestea 
Au şi părţi adevărate... 


în România a cardinalului Bea şi a mons. 
n SI 4 i 2 

daca au de gând să pună problema fostei 
nu vom sta de vorbă 


în această privinţă, | 


ea a fost rezolvată de | 
catolice în mod definitiv şi refa- 
ania era de mult dorită şi aştep- 
itatea ortodoxă a foştilor uniţi, 
iscute de ei?.., 


- 8% Principalii bancheri evrei din toată lumea s'au adunat la Ierusalim, ca să 


decidă cele mai eficace mijloace de ajutorare a Israelului: 


nu ştiau,pe semne,de 


„iniţiativa camaradului Humi ţă, care în America a constituit un comitet anume pen- 
tru ajutarea bietului Israel,ca să nu: sucombe în faţa hogatelur state arabe... 


&&" Atflăm,din "Glasul"minciunii, că 
rani. din satele învecinate” au 
standurile de fructe şi legume: 


&&  Domnigşoara Elena Moşoiu a luat, în Octombrie 


Pi 


"ali Ge cetăţeni ai Capitalei",ba 
mers să vază,la halele Obor,de "ziua recoltein, 
ca macar cu văzutul să se 


şi "ţă- 


aleagă. se 


„licenţa în Litere la Sortona, 


; a SO în 
&& Satelitul american "lunar Orbiter Vi" a transmis,la & August,prima foto- 
grafie a globului terestru(partea luminată de soare în momentul fotografierii), 
luată dela o depărtare de 345.623 km de pământ şi 5.855 km ae lună.In America 
era ora 5 dimineaţa,în Aravia prânzul.Se văa clar coastele Africei orientale,de 
la Marea Mediterană până la capul Bunei Speranţe, Italia,Grecia,Turcia,Marea Ro= 
şie,Arabia.Din India la polul Nord,mai puţin clar,din cauza norilore 


&& Din "Solia" aflăm că al Teodor Tonna, român macedonean, filantrop şi cu Ro- 
mânii şi cu Grecii,a fost ridicat de patriarhul ecumenic Atenagora la rangul de 
"Arhon Exarhos".Ceremonia,prezidată de mitropolitul Jakovos,a avut loc în bise-— 
rica din Worcester/Masse E 

&&  Vedem,în "Glasul patriei",o fotografie din Alha lulia,cu "participanţii 
la actul Unirii din 1918": nu clară,chipurile sunt grozav âe mici,aşa că zadar- 
nic am căutat figura unui anume. Iuliu Hossu,fruntaş printre fruntaşii ce-au 
aclamat unirea,dar care şi azi va fi zăcână prin puşcăriile lui Ceauşescu... 


&& Sg construeşte,în ţară,un drum peste munţii Făgăraşului,dela hidrocentra-— 


la de pe Argeş la Braşov,peste Piscul Negru,Stâna Caprei,lacul Bâlea,Valea Lu- 
poaia şi Arpaşul de Jose 

— Autostrada Bucureşti-Piteşti,construită în stil modern,va fi gata în 1969, 
Ea pleacă de lângă Cotroceni şi traversează Ciorogârla,Sabarul gi Argeşgul. 


&& . Mânăstirea din muntele Sinat,clădită în sec.VI de împăratul Justinian, 
s'a întors acum,în urma războiului arabo-israelian,suh jurisdicţia Patriarhiei 
din Terusalim,ăupă ce timp de 4 veacuri stătuse sub a Patriarhiei ain Alexanăria, 


&& în Statele Unite circulă 66.050.000 maşini turistice,adică una la trei 
locuitori (în Pranţa,una la 7 locuitori); o familie din 5 are cel puţin 2 maşini, 


&& la Roma s'au ţinut,anul trecut,403 reuniuni şi congrese internaţionalee 


&& E vorba ca guvernul italian să acorde,în fine,o pensie văduvei lui Musso- 
lini,în vârstă de 77 ani,ca văduvă de... funcţionar publice 


&& Aflăm de abia acum că oraşul Constanţa este "înfrăţiti,de 2 ani,cu oraşul 
Boulogne din Franţa. 

&& faimoasa mânăstire Rila din Bulgaria a fost acum redată cultului, după ce 
timp de 5 ani servise de muzeu, . 


& . Y . A 
„"&& Asociaţia Românilor din hustralia şi-a ales,la % August,în adunarea din 


Sydney,un comitet în cap cu al V.Cristescu(pregedinte),âna Maria Sabău (secretar) 
şi Savu Postelnicu, casiere 


&& Franţa are 4.000 de magistrați; Italia,8.000; Germania, 16.000, 
&& Viile României se întind pe o suprafaţă de 330.000 hectare. 


&& Conform ultimului recensământ,India are 470 milioane locuitori, cu peste 
1500 de limbi şi dialecte, 
&ă& Omul întrehuinţează în medie 30.000 cuvinte pe zi 





Pentru a strânge un chilogram de miere,albina colinăă circa 400.000 kme 


Biserica italiană din Bucureşti s!a redeschis; prima slujbă a fost Dumi- 


nică 5 Noembrie 1967. 

"Die Reine Wahrheit" (Dusseldorf, Iunie 1967),publică fotografia foarte com 

„Plicatului mecanism de orientare al unui avion(Douglas D.C.9); alături,o biată 

păsărică,care nu cântăreşte mai mult ca o scrisoare; cu arătarea că avionul,la 

„care au lucrat atâţia specialişti,se mai poate şi rătăci,în timp ce pasărea stră- 
„bate anual 35.00v chilometri,din Grbnlanaa la polul Sud şi înapoi,fără să-şi gre- 
„şească niciodată ţinta,ajungâna exact la cuibuşorul ei.Tot de-aci aflăm că pasă- 

rile călătoare sunt cam o treime din neamul păsăresce 


& l£ 


| 


&& la Lille s'a stins,la 14 Noemhrie 1966,părintele ptofesor Frâdsric Tailliez, 
iezuit,iuditor. al folclorului românesc şi mare prieten al neamului nostru.Notâm, 
„dintre lucrările sale: Ie Vierge dans la littârature populaire roumaine; les Ma-— 
c6do-Roumains dans leur histoire et dans l!histoire :de leur langue (în Noul Album 
Macedo-Român, 1959); Un vulgarisme de Clemens Latinus (inpinguis-pinguis! ) et la 
langue vulgaire de Rome(extras,1951);etc-A lăsat multe mânuscrise» 


&& la 13 lulie 1967 a avut loc,la Lausanne, căsătoria +5 Regala Prinţul Nico= 


lae cu doamna lereza Lisboa Piguera de MelIo-2 


- vi ee ÎS e e 
SEMNA TA AI 

* PLERRE GHERMAN, Pens6e romaine suple roumain, SPES, Paris,1967.- în colecţia 
"La Barque de saint Pierre"!,cu pretextul unei istorii a bisericii româue unite, 
a apărut această carte,care este în realitate o foarte binevenită istorie a po- 
porului român,văzută limpede prin perspectiva latinităţii şi a Romei.Autorul 
pleacă dela creștinismul nostru de origine şi pecetie latină,se opreşte la coti- 
„tura fatală pe care a reprezentat-o intrarea în orbita ecleziâstică slavo-bizan- 
tină,dar insistă în special,cum e firescasupra Unirii din 1700 cu Roma şi asu- 
pra bisericii unite,a rolului său în trezirea conştiinţei naţionale a românilor 
şi în desvoltarea culturii noastre,dela Atanasie înghel sau,și mai bine,dela ma- 
rele Inocenţiu: Micu până la suprimarea din 1948,decisă de regimul comunist,şi 
până la victimele persecuției de aşstăzi.Teza de bază a cărţii e că "Biserica 
română unită a fost,timp de un stert de milcniu,o fereastră deschisă către Roma 
Şi către Apus.. un obstacol în faţa barbarilor din răsărit!".Despre actualul re-— 
gim,când unii preoţi catolici şi uniţi arată o oarecare înclinare spre "dialog", 
ta se mai şi duc prin ţara împilată,dână un foarte prost exemplu laicilor,părin- 
tele Gherman spune că e contrar aspiraţiitor poporului,că a comis şi comite cri- 
me,că nu poate,oricum,dură.şă mai semnificativă,prefaţa semnată de Cardinalul 
Tisserant, vechi şi încercat prieten al Români lor.Decanul Colegiului Sacru,spre 
: deosebite de atâţia înalţi prelaţi, după ce aminteşte cu simpatie liniile funda- 
„mentale ale istoriei” noastre,scrie,nogru pe alb,că guvernul dela. Bucureşti a . 
fost impus de autorităţile de ocupaţie sovietice şi amintoşte toate măsurile sa- 
mavolnice luate de acest regim odios contra bisericii unite,dar şi contra între- 
gului popor român.Un cuvânt de elogiere a lucrării părintelui Gherman semnează 
şi Prea Sfinţitul Episcop Vasile Cristea. pi: 


* “PETRU COMĂNESCU , MIRCEA BLTADE,,J ONEL J IANU, TYâmoignages sur Brancusi ,ARTED, 
„Paris,1967.- Trei "ţineri sexagenari!!, cum autorii înşişi se prezintă,carea 1—au 
cunoscut: pe Brâncuşi, fiindu-i într!'un fel amici,vorbesc competent,în actastă 


 plachetă elegantă,editată în colecţia "Essais sur l'Art",de sub conducerea dlui 


Jianu, de.arta marelui sculptor .ronân,care a revoluţionat,la începutul acestui 
secol,sculptura modernă şi îi-a'deschis căi de viitor".Două din preţioasele texte 
au. fost. ciţite de autorii respectivi,ânii Bliade şi Jianu,la recentul congres 
de .1la Roma-al Societăţii Academice Române, în cadrul manifestaţiei şi expoziţiei 
Brâncuşi .Privesc raporturile dintre "Brâncuşi şi mitologii" şi dintre: "Tradiţie 
Şi universalitate în arta lui Brâncuşi "„Comarnescu se ocupă de "Confluenţe în 
creaţia lui Brâncuşi". Interesant e că,fără a se consulta,cei trei autori ajung 
cam la aceleaşi concluzii ,contrazicână teza americanului -Sidney Geist,în sensul 
că rădăcinile operei celei mai de prej a lui Brâncuşi sunt ţărăneşti,populare. 
Suhtitlul studiului lui Comarnescu e,de altfel: "Elemente de fololor şi de- stil 
popular în procesul inovator al sculpturii mondiale!".Ca o dovadă grăitoare a 
acestor adânci rădăcini neao0ş6,15 ilustraţii completează cartea,arătâna, în spe- 
cial străinilor,motive âin decorativismul popular românesc,care reapar în opera 
lui Brâncuşi: stâlpi de case şi de cimitire, troiţe,porţie 

x ION ŢOLESCU,la Bessarabie et la .Bukovine du Nord, terre roumaine, colecţia 
Dacoromania, Madrid, 196 7.2 E o "carte albă românească asupra problemei Basarabiei", 
puolicată sub patronajul. Bisericii române ortodoxe şi îngrijirea hsociaţiei com= 
batanţilor români dela Paris.Brogura se deschide cu un text din "le Monden,din 
16 Martie 1967 —de care s!a ocupat şi "Vatra, în care se vorbeşte de un discurs 
Şemnificativ al primului secretar al partidului comunist din Republica sovietţică 
„a Moldovei, renegatul Ivan BoduleAcesta e silit să recunoască persistenţa încăpă- 
jânată a sentimentelor româneşti în pământurile răpite de ruşi în 1940 şi apoi, 
iarăşi , în 1944„Cartea e o expunere pe scurt a drepturilor româneşti asupra Basa- 
rabiei şi. Bucovinei de Norâ,şi ar fi bine să fie aifuzată unde trebuie,în Apus. 


x NICOARĂ BELDICEANU, Sur les Valaques des Balkâns slaves ă 1'Spoque ottomane 
(1450.1550), Paris,1967.- E un important studiu,publicat ca extras din "Revue des 
btudes Islaniques".Autorul, oare e unul din cei mai serioşi turcologi ai noştri, 
se bazeaza pe descoperiri făcute în Biblioteca Naţională din Paris şi întaăto 'b1- 
bliotecă din Istantul.Cele, două acte(berat) publicate Şi în facsinil,sunt bogate 
în informaţii cur privire la Si vuația numărul, ocupaţia, administraţia, condiţiile 
fiscale şi administrative ale populaţiei româneşti din Bulgaria şi ţările sâr- 
beşti prin anii 1489-1491.Noile documente confirmă că aromânii nu erau toţi no- 
mazi,pastori ori caravangii; mulţi cultivau pământul,alţii serveau în armată sub 
turci, şi se bucurau chiar de o condiţie de privilegiu 


ic . Ş 
pă 


SĂ i = 395 

*  LURI GA LACTI ON PASSARELLI, 1 terribili Olandesi, home, 1967.-. Autoarea, care 
moşteneşte un nume de prestigiu în cultura românească, critică o serie de înalţi 
prelaji, teologi,preoţi, jurnalişti catolici olandezi,care au luat-o razna de tot 
cu modernizarea Bisericii,depăşina cu mult cele mai îndrăsneţe şi absurde teze 
protestante.Aminteşte,printre altele,contestarea naşterii din Fecioară,a pacatu- 
lui originar;a înseşi învierii lui Cristos,lichidarea iadului şi a raiului,Ce 
mai. rămâne din creştinism, în aceste condiţii, Dumnezeu ştie(că E1 le ştie toa- 
te)... Doamna Galaction arată riscurile mortale ale "progresismnului!! catolic 
cu orice preţ.- Adrian Popa 
DARUL _ de Mircea Dem.Rădulescu 
Au plecat trei Magi odată, Pe câmpii asiriene, N'aduceam comori nababe, 


Au plecat trei Magi, Evocânăd măriri Hurul cel rar, / 
„Regi din Asia bogată, Ei treceau visâna,alene, N'aduceam comori nabâbe, 
Au plecat trei Magi ,odată Privind steaua printre gene - Şi în loc de-arome-arahe, 
Ducână smirnă aromată Şi-i pândeau,prin noapte, hiene Sufleteştile podoabe 
Şi-aur în desagi, - Guşteri şi vampiri... Ţi-aducean ca dar... 
Prin pustiuri de savană; Şi ca ei brăzdând savana Plori de dor şi de credinţă 
Luninaţi de-o stea,. Am plecat şi eu! Visuri de copil, | su i(ză 
Prin pustiuri de savană Chipul tău mi-era icoana Flori de dor şi de credinţă 
legănau în caravană Ce-mi ilumina savana, Infinită suferinţă, “ 
Visul fără de prihană legănat de caravana Tot ce !'nalţă o fiinţă 
Ce-i călăuzea. Sufletului meu. „_. Ți-aduceam umil, .. 
Străbătut-au văi fertile, Am pornit Şi. eu spre tine, Şi ca Magii,ce!n cetate 
Codri de smochini, luminat de-o stea; Au găsit conac, 
Săptămâni şi luni ae zile, Steaua dragostei divine, la picioarele-adorate 
Străbătut-a văi fertile Ce-mi călăuzea spre tine Ale Celei-Prea-Curate 
Caravana de cămile, Sufletul, ca să-ţi închine Am depus cu pietate 
Elefanţi gi-asini,.. Darul ce-ţi ducea! Darul meu sărac! 
x S'a mai primit la redacție: 


— SfeLiturghie în dialect macedonean,editaţă de Soe.Cult. Balcania,Paris, 1967; 

- Horia Tănăsescu, Existencialismo, Pensamiento oriental y PsicoanalisisyMexic,67; 
- Calendarul ortodox "Credinţa pe anul 1967, Detroit/Mich. USA 

- Ukulele,poeme de Ştefan Baciu, colecţia "Destin", Vaarid,1967; 


- Le forze occulte che manovrano il mondo,de "Vernijon", Roma, 1965; 
- Lon 1olescu, Dacoromanismo(Destino nacionalecumenico de un pueblo ), conţinână 
— Thoughts from Exile,Journal of the Free Românian Student Union,Jackson 
Heights/USA,1967.Editor,D.B. Teodoru; 
— Eugen Lozovan,- Rome,Dacie et Scandinavie chez Eminescu,13 pagini de extras 
„„din Revue Romane (01.11, fasc.1),Copenhaga, 1967; 
„„.— Wolfgang Krahl,Altkirchliche Katholizităt una păpstlicher Primat , Bonn, 2966 


- D1 Constantin Sporea se ocupă, în n din 0et.1967 al revistei "East Europe", 
de figura lui Ceauşescu: personalitate şi perspective... 


„&& Svetlana Stalin a dăruit,din banii încasaţi pe cartea sa de amintiri,50 
geaca ÎTI DE AESGIRE E . . . 

nii dolari Fundaţiei Tolstoi,cea mai mare instituţie de caritate a Bis.hRuse în 

exil, Na 
&& Un oarecare. Samson, âin Kenia,a mai putut suporta,la 158 ani,o operație, 

Tipul a fost însurat de 4 ori,ultimul fiu l-a avut la 125 ani.Tatăl său avusese 

59 de neveste şi vreo 200 de copii... ("Rivaro1) 


„__&& Sahul Persiei a comandat în- Germania un servici du porțelan în valoare de 
670.000 mârci: o fi tot din ajutorul primit de Iran ca,.. ţară susdesvoltată? 


&& Ia Dakotasun pastor protestant a refuzat să unească în căsătorie... două? 
femei. Mai Horocoşi au fost, în Olanda,ăci bărbaţi Mbununaţi "într!o capelă catolică., 


— - -. n. PPE SLI et Dale Sotia pe TAR e m m a e De Dap ARE: Dica Aa la IE arte Eat ap se Dian cata Ac al 


Herausgeher und fir den Inhalt verantwortlich: Dr.Petre Vălimăreanu —72 Frei- 
burg - Kirchstr.68 - Germania. Contribuțiile rugăm a se trimite,pe acela nume; 
la Konto 42038 - Dresăner Bank — 78 Freiburg - Germania; sau la Konto 9625, = 
Banco di Roma - Via della Conciliazione -— Roma - Italia.- 


e a ie rm cita