Calea tarotului — Alejandro Jodorowsky

| 
N 


o 2 
o 
3 = 
= 3 
O = 
a). O 
| PT 
ZT O 

— Ș 


| 4 - 
4 L-A] - 
ae, % 2 “ | ă 
b a$ Nă Ri p VA t 








CALEA 
TAROTULUI 


LA VIA DEL TAROT 


Alejandro Jodorowsky, Marianne Costa 


Copyright O Alejandro Jodorowsky 8 Marianne Costa, 2004 


CALEA TAROTULUI 


Alejandro Jodorowsky, Marianne Costa 
O 2021 — Editura PHILOBIA 


internet: www, philobia.com 
e-mail: contacr?2philobia.com 


ISBN 978-606-9707-38-8 


Editor: Bianca Biagini 
Traducere: Mihaela Cristea 
Redactare: Dorina Oprea 
Corectură: Oana Ţăranu 
Copertă & DTP: Cătălin Furtună 


Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României 
JODOROWSKY, ALEJANDRO 

Calea Tarotului / Alejandro Jodorowsky, Marianne Costa ; trad, din 
Ib. franceză de Mihaela Cristea. - Bucureşti ; Philobia, 2021 


ISBN 978-606-9707-38-8 


|, Costa, Marianne 
Il. Cristea, Mihaela (trad.) 


159.9 


Alejandro Jodorowsky 


Marianne Costa 


CALEA 
TAROTULUI 


Traducere de Mihaela Cristea 


philobia 


Alejandro Jodorowsky s-a născut în Tocopilla, Chile, în 1929. Tarolog, terapeut, 
scriitor, autor, creator de benzi desenate (£/ Jncal, La casta de los Metabarones sau 
Los hijos del Topo), director de teatru şi de film cult (£7 Topo sau Santa sangre), a 
creat două tehnici terapeutice, psihomagia şi psihogenealogia, care, în numeroase 
țări, au revoluţionat pentru totdeauna psihoterapia. Psihogenealogia a servit ca 
bază pentru romanul său intitulat Donde mejor canta un pajaro, iar psihomagia a 
fost utilizată de Jodorowsky în £/ nino del jueves negro. Atât autobiografia sa, La 
danza de la realidad, cât și Psihomagia dezvoltă şi explică aceste două tehnici. Alte 
cărți ale aceluiași autor sunt: Cabaret mistico, Las ansias carnivoras de la nada, 
Evangelios para sanar, Teatro sin fin, Metagenealogia!, La vida es un cuento şi 
două cărți pe care le dedică studierii și aplicării terapeutice a Tarotului: La via del 
Tarot, scrisă împreună cu Marianne Costa, și Yo, e! Tarot. 


Marianne Costa, născută la sfârșitul anilor '60, este licențiată în literatură com- 
parată, cântăreață de rock și traducătoare de romane sentimentale. După ce și-a 
încheiat formarea în teatru alături de Jacques Lecoq, a învăţat sârbo-croata și ime- 
diat după război a lucrat în Sarajevo ca asistent de literatură franceză la Facultatea 
de Litere și colaborator al Centrului Cultural Andr& Malraux. În Bosnia, a susținut 
ateliere de scriere creativă și a publicat cartea de poezii EI înferno prometido. La 
toate acestea se adaugă și ocupaţia sa de actriță de teatru și film, în special sub 
conducerea lui Jacques Lecoq și a lui Alejandro Jodorowsky. Din 1999 colaborează 
cu Alejandro Jodorowsky în desfășurarea atelierelor terapeutice de psihomagie, 
arbore genealogic şi Tarot. 


Cărțile de Tarot redate în lucrarea de faţă sunt preluate din Tarotul de Marsilia, 
restaurat de Alejandro Jodorowsky și Philippe Camoin, fiind reproduse aici cu per- 
misiunea Camoin Editions (www.camoin.com). Copyright O 1997. Toate dreptu- 
rile rezervate. 


' Metagenealogia: familia e şi comoară, și capcană, colecţia Psihogenealogia, Edi- 
tura Philobia, 2020. 


Prefaţă 


Cum să scrii o carte despre Tarot? Ar fi ca și cum ai vrea să golești marea 
cu 0 furculiţă... 

De mai bine de treizeci de ani, opera lui Alejandro Jodorowsky se con- 
formează multiplicității dinamice a Tarotului: lecturi, lecţii, descoperiri, 
conferințe... Dacă am fi transcris materialul în totalitate, am fi avut câteva 
zeci de mii de pagini captivante și, în același timp, complet dezorganizate, 
în ceea ce privește diferitele aspecte ale acestei arte care nu se lasă conţinu- 
tă în niciun fel de formă de rigiditate. 

Deoarece acest lucru nu a fost posibil și fiindcă era nevoie de o carte, 
doar una, Alejandro și cu mine am hotărât să prezentăm Tarotul din per- 
spectiva unor aspecte variate care să poată servi drept sprijin începătorilor, 
instrument de reflecţie celor care simt vreun interes pentru el de mai mulți 
ani, încercând, totodată, să păstrăm, pentru cititor, plăcerea lecturii. 

De aceea, toate capitolele acestei cărţi includ o introducere redactată, la 
persoana întâi, de Alejandro, care parcurge traiectoria sa unică, cea a unei 
vieţi întregi în compania acestui maestru exigent, prieten loial, al acestui 
puternic aliat care este Tarotul. 

În ceea ce priveşte toată partea tehnică, ne-am străduit să fim foarte 
fideli extremei plasticități a Tarotului, în același timp limpede și profund, 
liniar și multidimensional, lucid și complex... şi care nu se lasă redus la ni- 
ciunul dintre infiniturile posibile pe care le deschide. De aceea, am încercat 
să compunem un manual care să poată fi citit fie pe fragmente, fie în formă 
cursivă, în care fiecare temă să fie, totodată, abordată cu grijă şi concizie şi 
în care imaginile însoțesc în mod permanent textul, deoarece Tarotul con- 
stituie, înainte de toate, o învăţare a ceea ce se vede. 


Calea Tarotului 


Această carte se organizează așadar în cinci părți: prima are ca scop să 
familiarizeze cititorul cu structura globală a Tarotului, dar și cu fundamen- 
tele sale numerologice și simbolice. A doua parte studiază, pe rând, arcane- 
le numite „majore“; a treia face același lucru cu arcanele numite „minore“. 
A patra parte reprezintă ceea ce ne-am dorit să fie un prim pas în lectura 
dinamică a Tarotului: studiul perechilor şi al diferitelor legături interne 
între două sau mai multe cărți, ceea ce permite o mai bună intuire a nenu- 
măratelor relații pe care le conţine această artă. În cele din urmă, a cincea 
parte este destinată lecturii Tarotului. 

În studiul pe care îl propunem, al arcanelor majore și minore, nu am 
intenționat să descriem totalitatea detaliilor care se pot vedea în cărți: este, 
pur şi simplu, imposibil; noi înșine descoperim, în fiecare zi, noi relaţii și 
noi indicii. Scopul nostru a fost acela de a stabili o metodă pentru ca citito- 
rul să poată da un sens detaliilor pe care el însuși le va descoperi în procesul 
său de observare. 

Dorim să ne exprimăm recunoştinţa în mod special față de Barbara 
Clerc, cea care de ani de zile transcrie și arhivează lecţiile şi conferințele 
altruiste ale lui Alejandro Jodorowsky. Ea ne-a pus la dispoziție toate învă- 
țăturile care, fără munca sa, s-ar fi transmis doar pe cale orală. 


Marianne Costa 


Introducere? 


În Tocopilla, mic port chilian cufundat între îngheţatul Ocean Pacific și 
câmpiile muntoase ale deșertului Tarapaca, cea mai aridă zonă din lume 
unde timp de secole nu a plouat, am avut, la șapte ani, primul meu contact 
cu cărţile de joc... Din cauza căldurii copleșitoare, negustorii își închi- 
deau tarabele de la prânz și până la cinci după-amiaza. Jaime, tatăl meu, 
trăgea copertina metalică a magazinului său, Casa Ucraineană — unde vin- 
dea lenjerie intimă de damă și articole de menaj — și se ducea să joace 
biliard într-un local în care își făcea veacul „nebunul Abraham“, un evreu 
lituanian, văduv, care naufragiase acolo în circumstanțe misterioase. În 
acel şopron în care femeile nu aveau acces, comercianții rivali, în jurul 
unei mese verzi, proclamau pacea și îşi afirmau virilitatea făcând tot felul 
de șmecherii şi escrocherii. 

Potrivit filosofiei lui Jaime, la 7 ani, un copil avea deja creierul format și 
trebuia să fie tratat ca un adult. În ziua celei de-a șaptea aniversări ale mele, 
mi-a permis să îl însoțesc la jocul de biliard. Nu m-au impresionat zgomo- 
tul asurzitor al bilelor care se ciocneau și nici dârele albe și roșii pe care le 
lăsau traversând pânza alunecoasă. În schimb, mi-a atras atenţia castelul 
din cărți de joc. Nebunul Abraham avea mania de a construi, din pachete de 
cărți de joc, castele mari. Lăsa acest ansamblu, întotdeauna diferit, întins, 
înalt, pe tejgheaua barului, departe de curenţii de aer, până când el însuși, 
beat, îl distrugea cu lovituri, pentru ca imediat să înceapă să construiască 
altul. Jaime, hâtru, m-a împins spre el „aiurit“, ordonându-mi să îl întreb 


2 Această introducere, introducerile corespunzătoare celor cinci părți ale cărții de 
față și introducerea secțiunii dedicate concluziei au fost scrise în castellană. 


Calea Tarotului 


de ce făcea asta. El, cu un zâmbet trist, i-a răspuns unui copil ceea ce nu 
voia să spună adulților: „ÎL imit pe Dumnezeu, puştiule. Cel care ne creează, 
ne distruge și, cu resturile noastre, ne reconstruiește.“ 

În nopțile de sâmbătă şi duminicile după masa de prânz, pentru a birui 
plictiseala provincială, tatăl meu primea în casă un grup de prieteni cu care 
juca cărţi, ore îndelungate, în timp ce Sara Felicidad, mama mea, singura 
femeie de-acolo, servea bere și gustări, transformată în umbră. În restul 
săptămânii, cărțile „dormeau“ închise sub cheie, într-un dulap. În ciuda 
faptului că aceste cartonașe mă fascinau, îmi era interzis să le ating. Părin- 
ţii mei spuneau că erau doar pentru adulți. Acest lucru m-a făcut să cred că, 
într-un fel, cărțile de joc, fiare periculoase care nu puteau fi îmblânzite de- 
cât de un înțelept, în acest caz Jaime, au puteri magice... Fiindcă foloseau 
boabe de fasole sau mazăre în loc de fise, în fiecare luni, mama, poate pen- 
tru a-și descărca tristețea de a fi exclusă din joc, le fierbea şi făcea din ele o 
supă pe care eu o înfulecam, simțind că îmi aducea o parte din acele puteri. 

Fiind copil de imigranți ruși, fizicul meu, foarte diferit de al chilienilor 
autohtoni, m-a privat de prieteni. Părinţii mei, cufundați zece ore pe zi în 
Casa Ucraineană, nu se puteau ocupa de mine. Copleșit de tăcere și singu- 
rătate, am început să cercetez toată mobila din dormitor, cu speranţa de a 
găsi un detaliu care să-mi permită să ştiu ce chip ascund sub măștile lor de 
indiferenţă. Într-un colţ al dulapului de haine, printre hainele parfumate ale 
Sarei Felicidad, am găsit o cutiuţă metalică dreptunghiulară. Bătăile inimii 
mi s-au accelerat. Ceva îmi spunea că voi avea parte de o descoperire impor- 
tantă. Am deschis-o. Înăuntru avea o carte de Tarot, numită Căruța. În ea, 
un prinț conducea un vehicul în flăcări. Limbile de foc, adăugate cu linii de 
cerneală neagră, fuseseră colorate cu acuarelă galbenă și roșie. Acel incendiu 
m-a intrigat peste măsură. Cine şi-a însușit această treabă de a transforma 
desenul original, adăugându-i flăcări? Cufundat în gânduri, nu am simţit-o 
pe mama venind. Surprins asupra faptului, mi-am asumat vina și i-am întins 
cartea. Ea a luat-o, cu respect, a întins-o pe piept şi a început să suspine zgo- 
motos. Când s-a calmat, mi-a povestit că acea carte o purta întotdeauna în 
buzunarul cămășii, lângă inimă, răposatul ei tată. Fusese balerin de balet, un 
rus de doi metri înălțime, cu păr blond ca de leu, care, îndrăgostit de bunica 
mea evreică, fără să fie obligat să o facă, a însoțţit-o în exil. 

Deja în Argentina, neîndemânatic cum era în toate detaliile vieţii cotidi- 
ene, s-a urcat pe un butoi cu alcool, încercând să regleze flacăra unei lămpi. 


Introducere 


Capacul recipientului s-a spart și el s-a scufundat în alcool cu lampa cu gaz 
în mâini. Lichidul s-a aprins și bunicul meu a pierit ars. Sara Felicidad s-a 
născut la o lună după acest eveniment îngrozitor. Într-o zi, Jashe, mama sa, 
i-a povestit că a găsit cartea, intactă, în cenușa iubitului ei. Noaptea, după 
înmormântare, flăcările Căruţei au apărut, fără ca cineva să le deseneze. 
Mama nu avea nicio îndoială că acea poveste a fost adevărată. Eu, cu ino- 
cența mea infantilă, am crezut-o. 

Când am împlinit 10 ani, părinţii mei au vândut afacerea și m-au anun- 
țat că vom imigra în Santiago, capitala țării. Pierderea atât de brutală a 
teritoriului m-a cufundat într-o otrăvitoare ceaţă mintală. Felul în care am 
agonizat a fost creșterea în greutate. Transformat într-un mic hipopotam, 
mă târam spre şcoală, cu privirea lingând pământul, având sentimentul că 
cerul este o boltă de ciment. La asta s-a adăugat repulsia colegilor, atunci 
când au constatat, la dușuri, după o oră de educaţie fizică, că eram circum- 
cis. „Evreu hoinar!“, îmi strigau. Fiul unui diplomat care sosise de curând 
din Franţa a scuipat pe dosul unei cărți și mi-a lipit-o pe frunte. Râzând în 
hohote, m-a împins într-o oglindă. Era o arcană din Tarotul de Marsilia: 
Eremitul. Mi-am văzut în ea groaznicul portret: o ființă fără teritoriu, so- 
litară, pătrunsă de frig, cu picioarele umflate, umblând de o eternitate în 
căutarea a ce?... A ceva... indiferent ce, care să îi dea o identitate, un loc 
în lume, un motiv pentru care să trăiască în continuare. Bătrânul înălța o 
lampă. Ce înălța sufletul meu milenar? (În fața cruzimii colegilor, am simţit 
că greutatea mea era o durere purtată timp de secole.) Este, oare, această 
lampă conștiința mea? Și dacă eu nu aș fi un corp pustiu, o masă locuită 
doar de teamă și neliniște, ci o lumină ciudată care traversează timpul, cu 
ajutorul a nenumărate vehicule de carne, în căutarea acestei entităţi neîn- 
chipuite pe care bunicii mei o numeau Dumnezeu? Și dacă neînchipuitul 
ar fi frumuseţea? Ceva asemănător unei explozii placentare părea să rupă 
barierele care îmi încătuşau mintea. Tristeţea a fost împrăștiată ca o pulbe- 
re... Am căutat, cu nerăbdarea unui naufragiat, portul în care se întâlneau 
tinerii poeţi. Se numea Caf€ Iris. Iris, mesagera zeilor, aceea care unește 
cerul cu pământul, complementul feminin al lui Hermes! Și mie mi-au lipit 
pe frunte un (H)EREMIT! În acea cafenea-templu am găsit prieteni, actori, 
poeți, păpuşari, muzicieni, balerini. Între ei am crescut, căutând, tot cu 
disperare, frumuseţea. În acei ani '40, drogurile nu erau la modă. Conversa- 
țiile noastre accelerate de febra creatoare se extindeau având ca axă o sticlă 


Calea Tarotului 


de vin care, imediat ce se golea, era înlocuită cu alta. Dimineața devreme, 
înfometați și beţi, ca să ardem alcoolul, fugeam în Parcul Forestal. În fața 
lui, într-un subsol strâmt, locuia Maria Lefăvre, o franțuzoaică de şaizeci 
de ani, în concubinaj cu Nene, un tânăr de 18. Doamna era săracă, dar 
păstra întotdeauna, în bucătăria ei, o oală mare de supă, o magmă haotică 
ce conţinea resturile de mâncare pe care le primea de la restaurantul ve- 
cin, în schimbul citirii cărților clienţilor. În timp ce amantul ei sforăia gol, 
Maria, acoperită cu un halat chinezesc, ne servea niște porţii pline în care, 
cufundaţi în deliciosul suc, puteam găsi pește, găluște, legume, cereale, 
fidea, brânză, ficăței de pui, burtă de vită și alte delicatese. Apoi, pe burta 
iubitului ei, pe care nici un foc de armă nu îl putea trezi, ne citea un Tarot 
desenat de ea. Acest bizar contact cu cărţile a fost decisiv: mulțumită acelei 
femei, în inima mea Tarotul a rămas pentru totdeauna unit cu generozita- 
tea și iubirea fără limite. Au trecut deja șaizeci de ani de atunci; urmându-i 
exemplul, întotdeauna l-am citit gratis. Maria Lefăvre, atunci când mă sim- 
țeam prizonier pe insula culturală care, în acea perioadă, era țara mea, mi-a 
prezis: „Vei călători prin lumea întreagă, neîncetat, până la sfârşitul vieţii. 
Dar ascultă bine: când spun «lume», mă refer la totalitatea universului. 
Când spun «sfârșitul vieții», mă refer la prezenta ta întrupare. În realitate, 
sub alte forme, vei trăi tot atât cât are de trăit universul.“ 

Mai târziu, în Franța, am lucrat cu Marcel Marceau și am reușit să ating 
cea mai mare onoare acordată în compania sa: să înfăţișez, nemișcat, într-o 
poză sugestivă, literele care indicau titlul spectacolelor sale de pantomimă. 
Astfel, devenit o statuie de carne, am călătorit, timp de cinci ani, printr-o 
mulțime de ţări. La fiecare reprezentaţie, Marceau se dăruia cu totul: trup 
și suflet. Apoi, epuizat, se închidea în camera sa de hotel pentru foarte mul- 
te ore. Ziua următoare, fără să viziteze orașul, se întorcea în teatru pentru 
a încerca un număr nou sau pentru a repara luminile. Eu, singuratic în 
acele țări în care de multe ori nu vorbeam limba predominantă, vizitam 
muzee, străzi pitorești, cafenele ale artiștilor. Încetul cu încetul, am căpătat 
obiceiul de a căuta librăriile ezoterice pentru a cumpăra tarot. Am ajuns 
să colecționez peste o mie de pachete de cărţi diferite: alchimic, rozacru- 
cian, cabalistic, țigănesc, egiptean, astrologic, mitologic, masonic, sexual 
etc, Toate erau compuse din același număr de cărți, 78, împărţite în 56 
de arcane minore și 22 de arcane majore. Dar fiecare avea desene diferi- 
te. Uneori, personajele umane erau transformate în câini, pisici, unicorni, 


Introducere 


monştri sau gnomi. Fiecare exemplar conţinea o cârticică în care autorul se 
prezenta drept deținător al unui adevăr profund. În ciuda faptului că eu nu 
puteam înţelege nici semnificaţia și nici folosirea atâtor cărți misterioase, 
le îndrăgeam foarte mult și de fiecare dată când găseam un Joc nou, eram 
foarte fericit. Naiv, speram să găsesc Tarotul care să îmi comunice ceea ce, 
cu atâta neliniște, căutam: secretul vieții eterne... 

Într-una dintre călătoriile mele în Mexic, însoțit de Marceau, am cunos- 
cut-o pe Leonora Carrington, poetă și pictoriță suprarealistă care, în timpul 
războiului civil spaniol, trăise o poveste de iubire cu Max Ernst. Când l-au 
întemnițat, Leonora a suferit o criză de nebunie, cu tot ce este groaznic 
în semnificația acestui lucru, dar şi cu toate ușile pe care acest rău le des- 
chide în închisoarea minții raţionale. Invitându-mă să mănânc un craniu 
de zahăr cu numele meu tipărit pe frunte, mi-a spus: „lubirea transformă 
moartea în dulceaţă.“ Realizând că Leonora folosea în lucrările sale simbo- 
lurile Tarotului, am rugat-o să mă inițieze. Mi-a răspuns: „la aceste 22 de 
cărți. Observă-le, una câte una, și apoi spune-mi ce reprezintă pentru tine 
ceea ce vezi.“ Stăpânindu-mi timiditatea, am făcut ce mi-a spus. Ea a scris 
repede tot ce rosteam eu. Terminând cu descrierea Lumii, m-am trezit le- 
oarcă de transpiraţie. Pictorița, cu un surâs misterios, mi-a șoptit: „Ceea ce 
tocmai mi-ai dictat reprezintă «secretul». Fiecare arcană, fiind o oglindă 
și nu un adevăr în sine, se transformă în ceea ce vezi în ea. Tarotul este un 
cameleon.“ Imediat după aceea, mi-a dăruit jocul creat de ocultistul Arthur 
Edward Waite, cu desene în stilul anilor o mie nouă sute, care mai târziu 
urma să fie foarte la modă printre hipioți. Am crezut că Leonora, pe care o 
vedeam ca pe o preoteasă, îmi înmânase cheia comorii luminoase care se 
află în centrul înăuntrului meu întunecat, fără să îmi dau seama că aceste 
arcane acționau doar ca excitanți ai intelectului. 

Întors la Paris, am început să frecventez o cafenea din Piaţa Halles, La 
promenade de Venus, unde Andre Breton se întâlnea, o dată pe săptămână, 
cu grupul său suprarealist. Mi-am permis să îi ofer Tarotul lui Waite, aş- 
teptându-i, cu o ascunsă mândrie, aprobarea. Poetul a observat cu atenţie 
arcanele, cu un zâmbet care, încetul cu încetul, s-a transformat în grimasă 
de dezgust: „E un joc de cărți ridicol. Simbolurile lui au un vădit caracter 
deplorabil. Nu este nimic profund în el. Singurul Tarot de valoare este cel 
de Marsilia. Aceste cărţi intrigă, emoționează, dar niciodată nu își eliberea- 
ză secretul intrinsec. Una dintre ele m-a inspirat să scriu Arcane 17.“ 


Calea Tarotului 


Admirator înfocat al marelui suprarealist, am aruncat la gunoi colecţia 
mea de cărți, păstrând doar Tarotul de Marsilia, adică versiunea pe care o 
publicase Paul Marteau în 1930. 

Totuși, la fel ca Breton, înțelegeam foarte puţin din semnificaţia acestor 
cărți care, plasate alături de seducătoarele imagini ale lui Waite, păreau os- 
tile, mai ales arcanele minore. Am hotărât să le înregistrez în memoria mea, 
sperând astfel ca, ceea ce mintea mea nu putea descifra, să descifreze incon- 
știentul. Am început să memorez fiecare simbol, fiecare gest, fiecare linie, 
fiecare culoare. Încet-încet, ajutat de răbdarea mea de fier, am putut, cu 
ochii închiși, să vizualizez, deși nu perfect, cele 78 de arcane. Pe parcursul 
celor doi ani cât a durat această experienţă, m-am dus în fiecare dimineaţă 
la Biblioteca Naţională din Paris, ca să studiez colecțiile de Tarot donate de 
Paul Marteau și cărțile consacrate acestui subiect. Cam până în secolul al 
XVIII-lea, Tarotul a fost asimilat cu un joc al hazardului, al ironiei şi sen- 
sul lui profund a dispărut. Desenele au fost desfigurate sau transformate, 
decorate cu portrete ale nobililor, puse la dispoziţia cronicarilor curții. Fi- 
ecare tratat spunea un lucru diferit, de multe ori în contradicție cu altele. 
In realitate, în loc să vorbească în mod obiectiv despre Tarot, autorii își 
făceau autoportretul pe care îl umpleau cu superstiții. Am întâlnit credinţe 
masonice, taoiste, budiste, creștine, astrologice, alchimice, tantrice, sufite 
etc. S-ar spune că Tarotul era un fel de angajat al casei, mereu la dispoziția 
unei doctrine exterioare... Iar cel mai surprinzător lucru pe care l-am con- 
statat a fost că, până când pastorul protestant și francmason Court de CE- 
belin (1728-1784), în al optulea volum al enciclopediei sale Lume primitivă 
(„Monde primitif“, 1781) a atribuit Tarotului trăsături ezoterice și nu numai 
ludice, nimeni nu observase cu adevărat arcanele, nici el, nici cei care i-au 
urmat. Fără să își dea seama că aceste cărți reprezintă un limbaj optic care 
cere să fie văzut în toată amploarea detaliilor sale, Gâbelin îi ia fanteziile 
drept realități și îl declară venit din Egipt („Hieroglife aparținând Cărţii lui 
Toth, salvată din ruinele unui templu milenar“), făcând publică o copie ne- 
reușită a Tarotului de Marsilia, din care elimină o mulţime de detalii, pune 
un 0 Nebunului (Le Ma?) şi îl botează „Nebunul“, pentru a-i da o conotație 
negativă; „Are ca valoare ceea ce dă altora, exact ca Şi zeroul nostru, arătând 
astfel că, în nebunie, nimic nu există“, Anexează un picior (labă) la masa Ma- 
gicianului; îi transformă pe Împărat și pe Împărăteasă în Rege și Regină; pe 
Papa și pe Papesă, în Înalt-Preot și Mare-Preoteasă; botează Arcana XIII, fără 


12 


Introducere 


nume, cu numele de Moartea, greşind în legătură cu numărul Temperanţei, 
pe care imprimă un XIII; hotărăște că, în Arcana VII, cel care conduce Că- 
ruţa este Osiris, triumfător; pe Îndrăgostit îl numeşte Căsătoria; pe Steaua, 
Canicula; pe Diavol, Tiphon; Lumii îi dă numele de Timp, iar Spânzuratului, 
Prudenţă (punându-l în picioare); în plus, elimină culorile și, de asemenea, 
încadrarea originală care constă într-un dreptunghi inițiatic, alcătuit din 
două pătrate. În acest fel, vrea să îndrepte „greşelile“ originalului. 

Începând cu publicarea primului tratat ezoteric despre Tarot în „Lume 
primitivă“, ocultiștii au început să intre într-o stare de delir, identificân- 
du-se cu desenele Tarotului de Marsilia și considerând copia lui Court de 
Gâbelin și explicaţiile sale egiptene ca autentic adevăr ezoteric. În 1783, 
un ghicitor faimos, frizerul Alliette, cunoscut sub pseudonimul Etteilla 
(inversul prenumelui său) (1750-1810) fabrica un tarot fantezist care are 
trimiteri la astrologie şi la Cabala ebraică. Mai târziu, Alphonse-Louis 
Constant, zis Eliphas Levi (1816-1875), în ciuda imensei sale intuiţii, re- 
trogradează Tarotul de Marsilia, considerându-l „ezoteric“, iar în „Dog- 
mă și ritualul înaltei magii“, desenează o versiune „ezoterică“ a Căruței, 
a Roatei Norocului, a Diavolului, stabilește că cele 22 de arcane majore 
desemnează alfabetul ebraic și ignoră cele 56 de arcane minore. Aceas- 
tă idee este adoptată de Gârard Encausse care, sub pseudonimul Papus 
(1865-1917), își permite să creeze un tarot cu personaje egiptene care 
ilustrează o structură cabalistică ebraică. După aceste încercări de a sădi 
în Tarot orice fel de sisteme ezoterice, se scriu mii de cărți bazate pe „o 
tradiție“ inexistentă care demonstrează că Tarotul a fost creat de egip- 
teni, evrei, arabi, hinduși, greci, chinezi, mayași, extratereștri, făcându-se 
referire, de asemenea, la Atlantida şi Adam, căruia i se atribuie desenul 
primelor cărţi, sub îndrumarea și dictarea unui înger. (În tradiţia religi- 
oasă, operele sacre au, întotdeauna, origini cereşti. Realizarea sistemului 
simbolic nu este abandonată inspirației personale a artistului, ci este de- 
semnată de însuşi Dumnezeu...) Cuvântul „Tarot“ ar fi egiptean (ţar: ca/e; 
TO, rog: real), indotartar (tan-tara: zodiac), ebraic (tora: lege), latin (rota: 
roată: orat: a vorbi), sanscrit (tat: fotul; ţar-o: stea fixă), chinez (tao: înce- 
put nedefinit) etc. Diferite grupuri etnice, religioase sau societăţi secrete 
i-au revendicat paternitatea: ţigani, evrei, creștini, musulmani, masoni, 
rozacrucieni, alchimiști, artiști (Dali), guru (Osho) etc. Găsesc în el in- 
fluenţe ale Vechiului Testament, ale Evangheliilor și Apocalipsei (în cărți 


13 


Catea larotului 


precum Lumea, Spânzuratul, Temperanță, Diavolul, Papa, Judecata, ale 
învățăturilor tantrice ale lui 1 Ching), ale codicelor aztece, ale mitologiei 
Şreco-latine... 

Fiecare joc nou cuprinde subiectivitatea autorilor săi, viziunile lor des- 
pre lume, prejudecățile morale, nivelul lor limitat de conștiință. La fel ca 
în povestea Cenușăresei în care surorile vitrege sunt dispuse să își taie o 
bucată de piele pentru a putea încălța pantoful de cristal, fiecare ocultist 
schimbă structura originală. Pentru a face Tarotul să coincidă cu cele 22 
de căi ale Arborelui Vieţii, care unește cei zece sefiroţi ai tradiţiei cabaliste, 
Waite schimbă numărul VIII al Dreptăţii cu numărul XI al Forţei; transfor- 
mă Îndrăgostitul în Îndrăgostiţii etc., falsificând astfel semnificaţia tutu- 
ror arcanelor. Aleister Crowley, ocultist care aparţine Ordinul Templierilor 
Orientali (sau Ordinul Templului de Est), schimbă, de asemenea, numele, 
desenele (drept urmare, sensul) și ordinea cărților. Dreptatea se transformă 
în Judecata; Temperanţă în Arta; Judecata, în Aeon; elimină Valeții și Cava- 
lerii și în locul lor pune Prinți și Prinţese... Oswald Wirth, ocultist suedez, 
mason și membru al Societății Teosofice, își desenează el însuși tarotul, 
introducând în arcane nu numai costume medievale, sfincși egipteni, cifre 
arabe și litere ebraice în locul numerelor romane, simbolurilor taoiste, ver- 
siunea alchimică a Diavolului, inventată de Eliphas Levi, ci se inspiră din 
versiunea greșită a lui Court de Gebelin (a se vedea Turnul său, Temperanţa 
sa, Dreptatea sa, Papa, Îndrăgostitul său), vrând să spună astfel că Tarotul 
de Marsilia este o versiune populară, adică vulgară, a Tarotului lui C&be- 
lin... Miile de adepţi ale unei secte rozacruciene nord-americane susțineau 
că Tarotul Egiptean al lui R. Falconnier — un asociat al Comediei Franceze 
care l-a desenat și publicat în 1896, dedicându-l lui Alexandre Dumas — con- 
stituie jocul sacru original... Secole de vise și minciuni! 

O lucrare sacră este perfectă, prin esenţa ei; discipolul trebuie să o adop- 
te în forma ei globală, fără să încerce să îi atașeze sau să îi îndepărteze din 
conținut. Nimeni nu ştie cine a creat Tarotul, nici unde, nici cum. Nimeni 
nu știe ce înseamnă cuvântul Tarot, nici cărei limbi aparține. Nu se ştie nici 
dacă Tarotul a fost așa încă de la originile sale sau dacă este rezultatul unei 
evoluţii lente care ar fi început cu crearea unui joc arab numit naibbe (nai- 
pes — cărți de joc) și căruia i s-au anexat, cu trecerea anilor, arcanele majo- 
re și așa-numitele Triumfuri. Doar faptul de a crea noi versiuni ale Tarotu- 
lui de Marsilia, anonim, ca orice monument sacru, crezând că, schimbând 


Ei 


Introducere 


desenele sau numele cărților, se realizează o lucrare de amploare, este doar 
pură vanitate. 

Care a fost intenţia creatorului acestei catedrale nomade? A putut o sin- 
gură ființă umană să plăsmuiască așa o imensă enciclopedie de simboluri? 
Cine a fost capabil să reunească într-o singură viață asemenea cunoștințe? 
Precizia Tarotului este atât de mare, sunt atât de perfecte relaţiile lui inter- 
ne, unitatea sa geometrică, încât ne este imposibil să acceptăm că este o 
operă realizată de un solitar iniţiat. Doar pentru a inventa structura, pentru 
a crea personajele, cu costumele și gesturile lor, pentru a stabili simbolis- 
tica abstractă a arcanelor minore, toate acestea cer mulţi ani de muncă 
intensă. Scurta durată de viaţă a unui om nu este suficientă. Eliphas Lâvi, 
în Dogmă și ritual al înaltei magii, dacă se citește printre rânduri, așa îl 
intuiește: „Este o lucrare unică și monumentală, simplă și puternică pre- 
cum arhitectura piramidelor; în consecinţă, eterne ca şi ele; o carte care 
conspectează toate științele și ale cărei infinite combinații pot soluţiona 
orice problemă; o carte care vorbește prin a te face să gândești, inspiratoare 
și care lămurește toate conceptele posibile; opera maestră a sufletului uman 
și, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase lucruri care ne-au parvenit 
din Antichitate; clavicula universală, adevărată mașinărie filosofică care îm- 
piedică rătăcirea sufletului, lăsându-i libertatea și inițiativa; sunt matemati- 
cile aplicate absolutului, alianţa dintre pozitiv şi ideal, o loterie a gândurilor 
atât de riguroasă şi exactă ca și numerele; în ultimul rând, este, poate, cel 
mai simplu și mai mare lucru pe care geniul uman l-a conceput vreodată.“ 

Dacă am vrea să ne imaginăm originea Tarotului (deja în 1337, în regi- 
murile juridice ale Abației din Saint-Victor de Marsilia, se interzic oameni- 
lor bisericii jocurile de cărţi), ar trebui să ne întoarcem în timp, cel puţin 
până la anul 1100. În acea vreme, în sudul Franţei și în Spania se puteau 
vedea, într-o pace deplină, ridicate foarte aproape, o biserică, o sinagogă și 
o moschee. Cele trei religii se respectau și înţelepţii fiecăreia dintre ele nu 
ezitau să discute și să își îmbogăţească contactele cu membrii celorlalte. 
Este evident că în arcanele II, V, XIIII, XV, XX și XXI se întâlnește influ- 
enţa creştinismului. Pe capul scheletului Arcanei fără nume se pot distin- 
ge cele patru litere ebraice, Yod-He-Vav-He, care desemnează divinitatea, 
iar pe pieptul Spânzuratului, cei zece sefiroți ai Arborelui vieţii cabaliste. 
În arcanele minore apar simboluri musulmane: de exemplu, în partea de 
sus a Asului de Cupă, un cerc cu nouă puncte reprezintă, în mod evident, 


I5 


Caiea larotului 


inițiatul eneagon. Posibil ca un grup format din înţelepţi aparținând celor 
trei credințe, prevăzând o decădere a religiilor lor care, dintr-o sete de pu- 
tere, ar fi condus inevitabil la un sentiment de ură între secte și la rătăcirea 
tradiției sacre, au conspirat pentru a depozita această cunoaștere într-un 
umil joc de cărți, ceea ce ar echivala cu păstrarea și ascunderea lui, ca să 
traverseze obscuritățile istoriei până când va ajunge într-un viitor îndepăr- 
tat, în care ființe cu un nivel de conștiință ridicat ar putea să îi descifreze 
minunatul mesaj. 

Ren€ Gucnon, în Simboluri fundamentale ale științei sacre, spune: „În 
folclor, poporul păstrează, fără să le înțeleagă, vestigii ale tradițiilor antice, 
care uneori amintesc de un trecut atât de îndepărtat încât ar fi imposibil 
de identificat; (...) în acest sens, îndeplineşte funcția unui fel de memorie 
colectivă, mai mult sau mai puțin «subconștientă», al cărei conținut, o 
sumă considerabilă de elemente de natură ezoterică, provine, în mod cert, 
din alt loc.“ 

]. Maxwell, în Tarotul, simbolul, arcanele, prezicerea, este primul autor 
care se întoarce la origine, recunoscând că Tarotul de Marsilia (cel al lui 
Nicolas Conver) este un limbaj optic și că, pentru a-l înțelege, trebuie să îl 
vezi, Mai târziu, Paul Marteau, în cartea sa, Tarotul de Marsilia, imitându-| 
pe Maxwell, reproduce cărțile, analizându-le, una câte una, detaliu cu deta- 
liu, ținând cont de numerele lor, semnificația fiecărei culori, a fiecărui gest 
al personajelor. Totuși, în ciuda faptului că a continuat adevăratul traseu a] 
studiului Tarotului inaugurat de Maxwell, săvârşeşte două greșeli. Pe de o 
parte, jocul său reprezintă doar o aproximare a originalului. Desenele lui 
sunt copia exactă a Tarotului lui Besangon, editat de Grimaud, la sfârşitul 
secolului al XIX-lea, care, la rândul său, reproduce alt Tarot al lui Besancon 
editat de Lequart și semnat „Arnoult 1748“. De asemenea, își permite să 
schimbe anumite detalii, poate pentru a-și pune semnătura și astfel să îl 
poată comercializa, încasând drepturi de autor. Pe de altă parte, păstrează 
cele patru culori de bază impuse de mașinile de imprimat, în loc să păstreze 
culorile vechi, mai variate decât exemplarele pictate de mână. 

Totuşi, negăsind niciun tarot mai apropiat de cel autentic decât acela al 
lui Paul Marteau, m-am dăruit acestuia, cu un deosebit respect. Mi-am dat 
seara că dacă cineva m-ar putea învăța să îl descifrez, nu ar fi un maestru 
in carne și oase, ci însuși Tarotul. Tot ce eu voiam să știu era deja acolo 
în mâinile mele, înaintea ochilor mei, în cărți. Era esențial să încetez să 


10 


Introducere 


ascult explicațiile bazate pe „tradiție“, concordanţe, mituri, explicaţii pa- 
rapsihologice și să las arcanele să vorbească... Pentru a-l integra în viața 
mea, pe lângă memorarea lui, am realizat cu el unele acțiuni pe care spiri- 
tele raționale le-ar putea numi puerile. De exemplu, am dormit în fiecare 
noapte cu o carte diferită sub pernă sau mi-am petrecut toată ziua cu una 
din ele în buzunar. Mi-am frecat corpul cu cărțile; am vorbit în numele lor, 
imaginându-mi ritmul și tonul vocii lor; am vizualizat fiecare personaj gol, 
mi-am imaginat simbolurile lui acoperind cerul; am completat desenele 
care par că se scufundă în cadru; i-am oferit un corp întreg animalului care 
îl însoțește pe Nebun și acoliților Papei, am prelungit masa Magicianului 
până când am găsit, în invizibil, cel de-al patrulea picior, mi-am imaginat 
de unde atârnă lumânarea Papesei, am văzut spre ce ocean mergea râul pe 
care îl alimenta femeia din Steaua și până unde ajungea heleşteul Lunii. 
Mi-am imaginat ce avea Nebunul în bocceluţa lui şi Magicianul în servietă, 
lenjeria Papesei, vulva Împărătesei și falusul Împăratului, ce ascundea în 
mâinile sale Spânzuratul, ale cui erau capetele retezate din Arcana XIII etc. 
Mi-am imaginat gândurile, emoţiile, sexualitatea și acțiunile fiecărui per- 
sonaj. Le-am făcut să se roage, să insulte, să facă dragoste, să recite poeme, 
să vindece. 

Dacă cuvântul arcană, majoră sau minoră, nu a fost tipărit în nicio parte 
a jocului, nu trebuia să văd cărțile ca pe „un secret rezervat, lucru ascuns 
și foarte greu de cunoscut“... Depindea de mine să le dau un nume: plan- 
șe, cărți de joc, cărți, arcane, triumfuri... alegerea îmi aparținea. Deoarece 
aveam cuvintele Bâte, Spade, Cupe și Monede, am optat să aleg arcane (ma- 
jore şi minore) şi apoi să urmez o ordine alfabetică: A (pentru arcane), B 
(Bâte), C (Cupe), D (Dinari/Monede), E (Epâe — Spade), F (Figuri). 

Timp de treizeci de ani am ajuns să cunosc din ce în ce mai bine Taro- 
tul lui Paul Marteau, am organizat ateliere, am ținut cursuri, l-am predat 
atâtor sute și sute de elevi... În anul 1993 am primit o scrisoare în care 
Philippe Camoin, descendent direct al familiei marseleze care tipărea încă 
din 1780 Tarotul lui Nicolas Conver, îmi povestea accidentul de automobil 
în care murise tată! său, Denis Camoin. Această dispariție tragică l-a afectat 
profund, cu atât mai mult cu cât primăria profitase de tragicul eveniment 
pentru a expropria terenul imprimeriei, a o demola și a construi acolo o 
școală cu profil stomatologic. Philippe, nefiind capabil să își încheie doliul, 
după încercări nereușite de a se integra în societate, s-a transformat într-un 


Calea Tarotului 


pustnic. A petrecut zece ani închis în casa tatălui său din satul Forcalqu- 
ier, fără altă comunicare cu lumea exterioară în afară de antena parabolică 
care-i permitea să se uite la televizor, având instalate zece canale diferite. 
Astfel a învăţat, la nivel de bază, zece limbi diferite. Ecranul catodic a deve- 
nit interlocutorul său. Credea că a ajuns să simtă mirosul oamenilor care 
apăreau pe micul ecran. Când avea o problemă, o întrebare, apăsa, la întâm- 
plare, un buton al televizorului şi, ca prin magie, 0 imagine, un program, îi 
dădeau un răspuns. Într-o noapte insomniacă, pe când ceasul arăta ora trei, 
a întrebat: „Ce trebuie să fac pentru a continua tradiția familială întrerup- 
tă de moartea tatălui meu?“ și a apăsat pe telecomandă. Am apărut eu pe 
micul ecran, răspunzând unui reporter, Philippe a simțit că mă îndreptam 
spre el, în special. La câteva zile, a repetat întrebarea și din nou am reapă- 
rut pe ecran. Și acest fenomen s-a petrecut și a treia oară. De aceea a decis 
să se întoarcă la civilizație și mi-a scris o scrisoare în care îmi cerea să ne 
întâlnim... 

Când l-am văzut sosind, mi-a fost imposibil să îi calculez vârsta. Ar fi 
putut avea la fel de bine cincizeci de ani sau douăzeci, dădea impresia că 
este totodată un înțelept, dar și un copil. Avea o dificultate de vorbire. Între 
fiecare dintre cuvintele sale treceau secunde lungi. Dădea impresia că nu 
spune nimic personal, că totul era dictat dintr-o dimensiune îndepărtată. 
Transparenţa pielii dezvăluia faptul că era vegetarian. La baza degetelor 
mari avea câte un tatuaj. O lună pe stângul și un soare pe dreptul. A vrut să 
asiste la cursurile mele de Tarot. Ceilalți elevi se întrebau dacă Philippe era 
mut. Avea o imensă dificultate în a stabili relații cu oamenii. Îi era mai uşor 
să comunice cu entități din alte lumi. Zeul Shiva îl emoţiona pentru că, 
deși era o entitate divină, care răspândea iubire și fertilitate, toţi demonii 
1 se supuneau. 

Am decis să întreprind o acţiune terapeutică, utilizând psihomagia. 
Dacă moartea tatălui a rupt legăturile care îl uneau pe fiul său de lume, 
pentru a le reinstaura trebuia să îl reunesc pe Philippe cu tradiția familia- 
lă. Pentru asta, i-am propus să reconstituim împreună Tarotul de Marsilia. 
În acea vreme, aveam impresia că această temă constă doar în eliminarea 
micilor detalii atașate de Paul Marteau și, poate, să rafinăm unele desene 
care, cu timpul, din copie în copie, începuseră să se transmită încețoșate... 
Philippe a primit entuziasmat propunerea mea. A realizat că acesta era Mo- 
tivul pentru care m-a căutat. Am vorbit cu mama sa şi i-am cerut ajutorul. 


18 


Introducere 


Fiindcă, la moartea soțului ei, donase o importantă colecţie de taroturi în 
diferite muzee, ne-a dat mai multe scrisori de recomandare. Am fost de 
fiecare dată bine primiţi şi ni s-a permis să obţinem diapozitive fotografice 
pentru cărţile utile căutării noastre. De asemenea, doamna Camoin păstra- 
se o importantă colecţie de planşe de imprimare care datau din 1700. După 
un an de cercetări, am realizat imensitatea sarcinii care ne aștepta. Nu era 
vorba despre schimbarea unor detalii, nici de clarificarea câtorva rânduri 
sau linii, ci trebuia restaurat întreg Tarotul, redându-i culorile originale, 
pictate de mână şi desenele pe care cei care le copiaseră în mod succesiv le 
șterseseră... Din fericire, dacă în unele exemplare existau părți fragmen- 
tate, în altele apăreau celelalte care completau părțile pierdute. A trebuit 
să folosim calculatoare performante, în care am putut compara, punând 
o imagine peste alta, nenumărate versiuni, printre care cele ale lui Nico- 
las Conver, Dodal, Francois Torcaty, Fautrier, Jean-Pierre Payen, Suzanne 
Bernardin, Lequart etc. 

Am lucrat la această restaurare timp de doi ani. Philippe și-a reînno- 
it legăturile cu lumea și a demonstrat că posedă o extraordinară abilitate 
tehnică. Folosea computerul ca un expert. Complexitatea acestei munci a 
cerut mașinării mai adecvate. Fără să economisească din cheltuieli, mama 
sa ne-a procurat elementele tehnice care ne lipseau. Dificultatea muncii de 
restaurare consta în faptul că Tarotul de Marsilia este alcătuit din simboluri 
foarte strâns legate între ele; dacă se modifică o singură trăsătură, întreaga 
lucrare se alterează. În sec. al XVII-lea existau numeroase imprimerii ale 
Tarotului de Marsilia și exemplarele sec. al XVIII-lea sunt copii ale anterioa- 
relor; drept urmare, nu puteam accepta ca un Tarot din sec. al XVIII-lea să 
fie cel original. Era foarte posibil ca versiunea lui Nicolas Conver din 1760 
să fi conţinut greşeli și omiteri. Dacă la început, desenele erau pictate de 
mână, numărul culorilor a fost limitat când mașinăriile industriale și-au 
făcut apariţia în imprimeriile sec. al XIX-lea. Potrivit proprietarilor impri- 
meriilor, liniile şi culorile au fost reproduse cu o mai mare sau mai mică 
fidelitate. Cei neinițiaţi au simplificat la maximum simbolurile şi cei care 
le-au copiat au adăugat greșeli greșelilor. Pe de altă parte, când studiem un 
ansamblu mare de jocuri, vedem că anumite taroturi aveau desene identice 
și superpozabile și, totuşi, fiecare dintre ele posedau simboluri care nu apă- 
reau în altele. În acest caz, deducem că au fost copiate din același tarot, mai 
vechi, azi dispărut. Este acel tarot original pe care voiam să îl reconstituim. 


19 


Calea Tarotului 


Ne-am împiedicat de un obstacol, aparent de netrecut. Niciun muzeu nu 
deținea un Tarot de Marsilia complet, vechi, pictat de mână... Munca noas- 
tră a încetat pentru un timp care ni s-a părut o eternitate. La un moment 
dat, mi-am amintit că în Mexic, în Piaţa Rio de Janeiro, la cincizeci de metri 
de casa în care am locuit, trăia anticarul Raul Kampfer, specialist în religii 
aztece şi mayașe. În 1960, a vrut să îmi vândă un tarot vechi „francez“, 
pictat de mână, cerând pe el 10.000 de dolari. Acaparat de versiunea lui 
Waite, mi s-a părut total neinteresant și absurd de scump, așa că am uitat 
de asta... Miracol! Lângă casa mea a existat, poate, valorosul exemplar care 
ne lipsea atât de mult! 

Philippe și cu mine am călătorit în Mexic și, foarte emoționaţi, am bătut 
la ușa anticarului. Ne-a deschis un băiat tânăr: era fiul lui Raul Kampfer, 
care murise. Băiatul păstra în camera sa, cu religiozitate, obiectele pe care 
le lăsase tatăl său. Nu știa că printre ele se ascundea un tarot. Ne-a cerut să 
îl ajutăm să îl caute. După o bună și plină de palpitaţii bucată de timp, l-am 
găsit într-o cutie de carton, pe fundul unui cufăr. Tânărul ni l-a vândut la 
un preț rezonabil. Ne-am întors la Paris cu trofeul nostru. Acest tarot ne-a 
fost ghidul esenţial în restaurarea, în computer, a vechilor culori. 

Pe măsură ce avansam cu sarcina, am avut adevărate scurtcircuite spiri- 
tuale. Timp de atâţia ani altoisem în sufletul meu Tarotul lui Paul Marteau, 
dând fiecărui detaliu semnificația cea mai profundă posibil (lucru care pu- 
tea depozita în arcane o iubire fără limite), încât unele schimbări mi s-au 
părut adevărate lovituri de pumnal. În fond, munca de restaurare cerea ca 
o parte din mine însumi, de dragul schimbării, să accepte să moară. Cele 
două zaruri din Magicianul, unul pe 1 și celălalt pe 5 (dând 15, Diavolul), 
care, în partea sa opusă ascundea un 2 și un 6 (dând 26, suma literelor 
divinității: Yod 10 + He 5 + Vav 6 + He 5), ceea ce mi-a permis să spun că 
demonul era doar o mască a lui Dumnezeu, transformat în versiunea resta- 

urată în trei zaruri, f'ecare arătând trei fețe care, în total, însumează şapte 
(3 înmulțit cu 7 egal 21, Lumea). Aceste simboluri au fost transformate 
în ceva absolut diferit, lucru care m-a obligat să fac nişte eforturi mentale 
copleșitoare pentru a le înlocui pe celelalte atât de iubite. Același lucru 
mi s-a întâmplat cu pantofii albi ai Împăratului. Mă obișnuisem să cred că 
puternicul monarh mergea cu pași de o puritate impecabilă, atât de plini, 
în albul lor, de înțelepciune, precum barba sa tot albă. Dar în realitate, pan- 
tofii s-au dovedit a fi roșii și barba celestă (albastră). Pași de o creativitate 


20 


Introducere 


cuceritoare, la fel ca şi crucea sceptrului care își impune semnul lumii Și 
o barbă de om sensibil, spiritual și receptiv, mai intuitiv decât inteligent. 
În Îndrăgostitul, cu mare durere am fost nevoit să uit de paralela care se 
făcea între personajul central, pe care Marteau îl arăta cu picioarele goale, 
şi Moise, care s-a descălțat pentru a auzi vocea Preaînaltului în tufișul în 
flăcări. A fost dureros să accept că acest personaj avea pantofii roșii, la fel 
de activi ca cei ai Împăratului sau ai Nebunului, ceea ce dădea iubirii lor un 
aspect mai puțin divin şi mai mult pământesc. Spânzuratul, la Marteau, nu 
era legat de un picior, dar în al nostru, da. A trebuit să trec de la un personaj 
care, în mod liber, a decis să nu acționeze, la altul care își primea legătu- 
rile ca pe o lege cosmică împotriva căreia nu se putea răzvraăti, însemnând 
că, pentru el, „libertatea“ era egală cu supunerea în fața Legii. In Arcana 
XIII, la Marteau, scheletul își tăia un picior: autodistrugere; în al nostru, 
îsi oferea atât un picior albastru, cât și un braţ și o coloană vertebrală de 
aceeași culoare, act constructiv care se repetă în coasa sa, în care roşul 
anterior s-a amestecat cu acest albastru ceresc, semnificând o asemănare 
de spirit. Diavolul, care la Marteau mânuia o spadă apucând-o de muchie, 
adică rănindu-și prostește mâna, în al nostru înălța o torță, oferind lumină 
tenebrelor. În Turn, au apărut trei trepte inițiatice și o ușă, ceea ce presu- 
punea că cele două personaje nu cădeau, ci ieşeau fericite, din voință pro- 
prie. Şi multe alte detalii care mi-au schimbat viziunea. Desigur că an avut 
nevoie de o perioadă de timp ca să îl abandonez pe Marteau. Am început 
prin a amesteca cele două pachete și a le oferi, în acest fel, consultantului. 
Treptat, ce a fost vechi părea că se usucă precum frunzele toamna, în timp 
ce noul dobândea, cu fiecare zi care trecea, o energie mai puternică. In- 
tr-o dimineaţă de miercuri, în grădina pavilionului meu din Vincennes, la 
poalele unui tei plin de frunze, mi-am îngropat atât de iubitul Tarot al lui 
Paul Marteau, cu durerea cu care un copil îşi îngroapă mama. Peste el am 
plantat un trandafir. În aceeaşi noapte, în cafeneaua Saint Fiacre, în care 
în fiecare săptămână citeam Tarot gratis, am folosit pentru prima oară — i, 
de atunci, pentru totdeauna — Tarotul restaurat. Acea primă dată a coincis 
cu sosirea, în faţa mesei mele, a Mariannei Costa. Întâlnirea cu ea a fost la 
fel de importantă ca și întâlnirea mea cu Philippe Camoin. Fără Marianne, 
niciodată nu aș fi putut scrie această carte. Deşi minţii raţionale îi este greu 
să accepte că nimic nu este întâmplător în natură, că tot ce se întâmplă 
în Univers este cauzat de o lege prestabilită, că anumite evenimente sunt 


21 


Calea Tarotului 


înscrise în viitor și că efectul precede cauza, apariția colaboratoarei mele 
îmi pare opera unui destin stabilit de o entitate neimaginată. 

Înainte de toate, Marianne a fost sufletul meu, apoi asistenta mea și, în 
cele din urmă, am sfârșit prin a citi Tarotul împreună, îndeplinind, astfel, 
ceea ce arcanele punctează: Împărăteasă-Împărat, Papesă-Papa, Lună-Soa- 
re. Inițiatul are nevoie de complementul său feminin și viceversa, pentru ca 
amândoi să ajungă la o lectură ghidată de Conştiinţa cosmică. 


Alejandro Jodorowsky 


Corespondenţe 


LEe*MAT (Nebunul) 
LE*BATELEUR (Magicianul) 
LA*PAPESSE (Papesa) 
LIMPERATRICE (Împărăteasa) 
LEMPEREUR (Împăratul) 
LE*PAPE (Papa) 
LAMOVREVĂX (Îndrăgostitul) 
LE CHARIOTe (Căruța) 

LA JUSTICE (Dreptatea) 
LHERMITE (Eremitul) 
LA*ROVEeDEeFORTVNE (Roata Norocului) 
LAeFORCE (Forța) 
LEePENDU (Spânzuratul) 
LARCANE SANS NOM (Arcana fără nume / Arcana XIII) 
TEMPERANCE (Temperantă) 
LE*DIABLE (Diavolul) 
LAeMAISONeDIEV (Turnul) 
LE TOILLE (Steaua) 
LA*LUNE (Luna) 

LE SOLEIL (Soarele) 
LEeIUGEMENT (Judecata) 
LE*MONDE (Lumea) 


De asemenea, în această ediţie se păstrează următoarele corespondențe: 
+ Bâte (Bâton), Monede (Deniers), Spade (Epâe) și Cupe (Coupe). 
e Valeți (Valet) și Cavaleri (Cavalier) 


23 


Prima parte 


Structura 
și numerologia 
Tarotului 


Introducere 


Tarotul este o fiinţă 


Cei mai mulți dintre autorii de cărți despre Tarot se limitează să scrie și să 
analizeze o carte după alta, fără a concepe ansamblul jocului ca o totalitate. 
În orice caz, adevăratul studiu al semnificației fiecărei arcane începe cu o 
dispunere coerentă a întregului Tarot: de la fiecare detaliu, oricât de mic 
ar fi, pornesc linii de unire care cuprind toate cele 78 de cărți. Pentru a 
înțelege aceste simboluri multiple, trebuie să fi văzut simbolul final, care 
formează totalitatea lor, o mandală. Potrivit lui Carl G. Jung, mandala este 
o reprezentare a psihicului, a cărei esență ne este necunoscută: formele 
rotunde simbolizează, în general, integritatea naturală, în timp ce formele 
dreptunghiulare reprezintă conştientizarea acestei integrități. Pentru hin- 
duşi, mandala, simbol al spaţiului sacru central, altar și templu, este, toto- 
dată, o imagine a lumii și reprezentarea puterii divine. O imagine capabilă 
să îl conducă pe cel care o contemplă la iluminare... Fiind de acord cu 
această concepție, mi-am propus să organizez Tarotul ca și cum aș construi 
un templu. În toate tradiţiile, templul condensează creaţia universului, 
care este văzută ca unitate divină care s-a fragmentat. Osiris, închis într-un 
cufăr de dușmanii săi geloși și de fratele său, Seth, este aruncat în apele 
Nilului, mutilat, sfârtecat și mai apoi resuscitat de suflul lui Isis. În mod 
simbolic, arcanele Tarotului sunt un cufăr în care s-a depozitat o comoară 
spirituală. Deschiderea acestui cufăr echivalează cu o revelație. Sarcina ini- 
țiatică constă în unirea fragmentelor până la recuperarea completă a uni- 
tăţii... Se pornește de la un teanc de cărți, se amestecă arcanele și se întind 
pe o suprafață, adică se sfârtecă, se sfâșie Dumnezeu. Se interpretează, se 
reunesc în fraze. Lectorul inițiat (Isis a sufletului), într-o căutare sacră, 


27 


Calea Tarotului 


reunește bucăţile. Dumnezeu este readus la viață, nu în dimensiunea ima- 
terială, ci în lumea materială. Cu Tarotul se alcătuiește o figură, o mandală, 
care permite cuprinderea lui totală într-un singur aspect. 

Această idee conform căreia cărțile nu au fost concepute individual, ca 
simboluri separate, ci ca părţi ale unei unități, nu mi-a venit brusc. A fost 
un proces amplu care a început cu intuiții nebuloase Și a ajuns, de-a lun- 
sul timpului, la descoperiri care, cu toată certitudinea, dovedesc dorinţa de 
uniune a acestei „fiinţe“ care este Tarotul. 


Aranjez cărțile, situându-le pe cele pare în stânga mea și pe cele impare 

în dreapta, pentru că, în tradiţiile orientale, numerele pare sunt conside- 
rate pasive și cele impare, active; partea dreaptă este considerată activă și 
cea stângă, pasivă. Compar ornamentele templelor occidentale cu cele ale 
templelor orientale. Pe fațadele catedralelor gotice, de exemplu, Notre-Da- 
me de Paris, lisus Hristos, androgin, în picioare, între un dragon terestru 
și unul ceresc, ne binecuvântează, situat fiind pe ușa centrală. Pe ușa din 
dreapta sa (stânga noastră, ca spectatori) se înalță Fecioara Maria (femini- 
tate, receptivitate) și pe ușa din stânga sa, vedem un preot care domină cu 
bastonul său un dragon (masculinitate, activitate). În schimb, în templele 
budiste tantrice, divinitățile masculine se situează în partea noastră stângă, 
ca spectatori, iar cele feminine, în partea noastră dreaptă — explicabil prin 
faptul că Buddha nu este un zeu, ci un nivel pe care orice fiinţă umană, dacă 
realizează marea lucrare spirituală, îl poate atinge. Credinciosul încetează 
să mai fie spectator și se situează în mijlocul masculului și al femelei, trans- 
format în templu, cu fața spre exterior. Din contră, Hristos este o divinitate, 
niciun credincios nu poate deveni EI, doar poate să îl imite. Sfinții orientali 
sunt Buddha. Sfinții occidentali îl imită pe Dumnezeul lor. Drept urmare, 
catedralele sunt precum oglinzile. Dreapta clădirii reprezintă partea noas- 
tră stângă și partea stângă a clădirii reprezintă partea noastră dreaptă.., 
Tarotul de Marsilia, produs iudeocreștin, ne arată Lumea (XXI) în care îl 
folosim ca oglindă: femeia ține în mâna sa stângă bastonul activ ȘI, în mâna 
dreaptă, sticluţa receptivă... 

Date fiind aceste detalii, dar și altele, a căror enumerare ar dura prea 
mult, m-am ghidat pentru a începe să formez grupuri cu cărțile până când, 
într-o zi, toate s-au unit într-o mandală. Am obținut o svastică, simbol 
al vârtejului creator, în jurul căreia se întind ierarhiile pe care le emană. 


28 


Tarotul este o ființă 


Pentru a arăta, în mod manifest, o mișcare de rotaţie în jurul centrului, 
acţiune a Principiului Divin asupra manifestării, această svastică a fost în- 
delung considerată ca o emblemă a lui Hristos. În India, au transformat-o 
în emblema lui Buddha, deoarece reprezintă Roata Legii (Dharmachackra). 
De asemenea, emblema lui Ganesha, divinitatea cunoașterii. În China, svas- 
tica simbolizează numărul zece mii, care înseamnă totalitatea ființelor și 
Revelația. Este, de asemenea, forma primitivă a caracterului fang, care in- 
dică cele patru direcții ale spațiului pătrat, ale pământului, expansiune ori- 
zontală care pornește din centru. În simbolismul masonic, în centrul svas- 
ticii se află figura stelei polare și cele patru braţe (litera gamma, din greacă, 
a cărei formă este cea a unui pătrat) care o compun și care formează cele 
patru poziţii cardinale ale Osiei Mari, în jurul ei (Osia Mare simbolizează un 
centru director şi iluminator), 

Trebuie să recunosc totuși că arcanele permit nenumărate feluri de a fi 
ordonate într-un tot. Fiind un instrument esențial proiectiv, Tarotul nu are 
în el o formă finală, unică, perfectă. Aceasta coincide cu mandalele desenate 
cu nisip colorat de călugării tibetani. Toţi sunt similari, dar niciodată la fel. 


Cu înțelegerea acestei mandale începe studiul nostru: nu se pot anali- 
za părțile dacă nu se cunoaşte întregul. Când se cunoaște întregul, fiecare 
parte dobândește o semnificaţie globală și își dezvăluie legăturile cu toate 
celelalte cărți. Când cântă un instrument într-o orchestră, el face ca toate 
celelalte să răsune. Tarotul este o îmbinare, o unire de arcane. Când, după 
mulți ani, am reuşit să îl reunesc în prima mea versiune coerentă a manda- 
lei, l-am întrebat: „La ce îmi este folositor acest studiu?“, „Care este puterea 
pe care mi-o poți da?“ și mi-am imaginat că Tarotul îmi răspundea: „Trebuie 
doar să dobândești puterea de a ajuta. O artă care nu are scopul de a vindeca 
nu este o artă.“ 

Dar ce înseamnă a vindeca? Orice boală, orice problemă este produsul 
unui blocaj, fie el corporal, sexual, emoţional sau intelectual. Vindecarea 
constă în recuperarea fluidității energiilor. Acest concept se poate găsi în 
Tao Te Ching a lui Lao Zi și mai precis, în „Cartea schimbărilor“ sau „I 
Ching“. Corespundea Tarotul unei asemenea filosofii? Știind că limbajul 
optic al Tarotului nu putea fi închis într-o singură explicaţie verbală, am 
hotărât să mă ghidez după cuvintele lui Buddha: „Adevăr este ceea ce este 
folositor“, dând celor patru Suite o semnificaţie care în niciun caz nu ar 


29 


Calea Tarotului 


îndrăzni să afirme că era singura sau cea definitivă, ci cea mai utilă pentru 
uzul terapeutic pe care eu tânjeam să îl dau arcanelor. Mi se părea că, în loc 
să folosesc Tarotul alăturându-l unui glob de cristal și transformându-l în 
unealtă a unor clarvăzători exotici care vor desluși un viitor ipotetic, trebu- 
ia să îl pun în folosul unei noi forme de psihanaliză, tarologia. 


La prima mea tendinţă de a încerca să aranjez cărțile, am izbutit să 
compun o formă simetrică. După mai multe încercări nereușite, am vă- 
zut că e imposibil. Mi-am amintit că în prima mea călătorie în Japonia, 
ghidul care mi-a arătat vechiul palat imperial a punctat că niciun perete 
nu a fost construit în linie dreaptă. La fel, nicio ușă și nicio fereastră nu 
erau împărțite în cadre simetrice: pentru cultura japoneză, linia dreaptă şi 
simetria erau demonice. Efectiv, studiind arta sacră, se poate constata că 
niciodată nu e simetrică. Ușa din stânga noastră a catedralei Notre-Dame 
de Paris este mai largă decât ușa din dreapta noastră... Orice artă simetri- 
că este profană. Corpul uman nu este nici el simetric: pe partea dreaptă, 
plămânul nostru are trei lobi și cel stâng are doi. Tarotul se dovedeşte a fi 
o artă sacră, pentru că, niciodată în vreo carte, partea superioară nu este 
identică cu cea inferioară, nici partea stângă nu este identică cu dreapta. 
Întotdeauna există un mic detaliu, uneori foarte greu de găsit, care rupe 
asemănarea. De exemplu, Zece de Monede, la prima vedere perfect sime- 
tric, are în unghiul inferior din partea noastră dreaptă o monedă diferită: 
dacă în celelalte trei unghiuri există monede cu 12 petale, aceasta are doar 
11. Dacă în extremitatea inferioară a axului central este o floare cu două 
frunze scurte de culoare galben deschis în interior și galben închis/porto- 
caliu în exterior, în extremitatea superioară a axului, floarea are mai mari 
aceste frunze. Mă gândesc că cei care au creat jocul au desenat în mod 
voit detalii minuscule, pentru a ne învăţa să vedem. Viziunea pe care ne-o 
transmit ochii noștri se schimbă în funcţie de nivelul de conştiinţă pe care 
îl dezvoltăm. Secretul divin nu se ascunde, el se află în fața noastră. Și îl 
vedem sau nu, în funcție de atenţia pe care o acordăm observării detaliilor 
și stabilirii conexiunilor dintre ele. 

Odată ce am conștientizat că, sub o simetrie aparentă, Tarotul refuză 
întotdeauna repetițiile, am început să îmi dau seama că arcanele minore se 
organizau urmând o lege care s-ar putea formula astfel: „Din patru părți, 
trei sunt aproape egale și una este diferită. Şi din trei egale, două sunt mai 


30 


Tarotul este o ființă 


similare. Adică: [(1+2)+3]+4. Exemplele sunt multiple. Iată în cele ce ur- 
mează unele dintre ele: 

+ Dintre cele patru Suite, trei sunt obiecte fabricate (spada, cupa și mo- 
neda) și una este un element natural (bâta). Și, din cele trei, două 
sunt mai asemănătoare, pentru că se sprijină pe o suprafață (moneda 
și cupa) şi a treia este diferită pentru că este mânuită în aer de o mână. 

e Spadele, Bâtele și Cupele au numere. Monedele nu au numere. În Spa- 
de și Bâte, cinciarii au vârful spre centru, în timp ce în Cupe, cinciarii 
au vârful, colțul, spre exterior. 

+ Valeții de Spade, Bâte și Monede au pălărie. Cel de Cupe umblă cu 
capul dezgolit. Valetul de Spade şi cel de Monede au pălării similare. 
Cel de Bâte poartă o bonetă foarte diferită. 

+ Reginele de Bâte, Cupe și Monede, pe lângă simbolul care le cores- 
punde, au în cealaltă mână un obiect. Regina de Spade, nu. 

+ Trei Regi se află în interiorul unui palat. Un al patrulea se află în mij- 
locul naturii. Trei dintre ei au coroane, iar al patrulea, o pălărie. 

e Dintre Cavaleri, trei sunt albaștri, al patrulea este alb etc. 


Dacă vom căuta această lege în religii și mitologii, dar şi în realitate, 

vom găsi, de exemplu: 

* În creștinism, trei (Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh) plus unu (Fecioara 
Maria). Din aceștia trei, doi sunt imateriali (Tatăl, Sfântul Duh) și al 
treilea, lisus Hristos, este întrupat. Cu alte cuvinte: [(Tatăl + Sfântul 
Duh) + lisus Hristos] + Fecioara Maria. 

e În cele patru Evanghelii, trei asemănătoare (Marcu, Matei și Luca) şi 
una diferită (loan). Şi, dintre cele trei asemănătoare, două sunt simi- 
lare (Marcu și Luca) și una ceva mai diferită (Matei). Cu alte cuvinte: 
[(Marcu + Luca) + Matei] + loan. 

e Cabala distinge patru lumi: trei imateriale, împărțite în două care for- 
mează Macroposopusul, Atziloth-ul (arhetipal) și Briah-ul (creativ) și 
una care este Microposopus, Yetzirah (formativ). Acest trio hrănește 
Mireasa, Asiah (material). Cu alte cuvinte: |(Atziloth + Briath) + Yet- 
zirah] + Asiah. 

e Cele patru Adevăruri Nobile descoperite de Buddha (Gautama): sufe- 
rința, dorința, lăcomia, calea de mijloc. Cu alte cuvinte: [(Dorinţa + 
Lăcomia) + Suferința] + Calea de Mijloc. 


3I 


Calea Tarotului 


+ Sistemul castelor în India antică (cele patru caste). Acţiune în lumea 
materială: Casta Sudra (casta servitorilor), Casta Vaisya (casta oame- 
nilor liberi), Casta Kșatrya (casta războinicilor). Acţiune în lumea 
spirituală: Casta Brahmanilor (casta preoţilor care deţineau „puterea 
sacră“). Cu alte cuvinte: [(Sudra + Vaisya) + Kșatrya] + Brahmani. 

* În cele patru elemente, trei asemănătoare (aer, apă, foc) şi unul di- 
ferit (pământ). Și, dintre cele trei asemănătoare, două mai apropiate 
(aer, foc) şi unul distinct (apa). Cu alte cuvinte: [(Aer + Foc) + Apă] + 
Pământ. 

* Capul uman are două urechi, doi ochi şi două orificii nazale, pe când 
gura este una. Urechile și ochii sunt separați. Orificiile nazale se unesc 
într-o singură nară. Cu alte cuvinte: [(Urechi + Ochi) + Nări] + Gură. 


Cu această formulă se pot organiza cele patru temperamente ale orga- 
nismului (coleric, limfatic, sangvin şi melancolic), cele patru triouri ale 
Zodiacului (Berbec-Leu-Săgetător, Gemeni-Balanţă-Vărsător, Rac-Scorpi- 
on-Peşti și Taur-Fecioară-Capricorn), cele patru faze ale alchimiei: îngălbe- 
nirea (cițrinitas), înroșirea, împurpurarea (rubedo), albirea (a/bedo) şi în- 
negrirea, melanoza (nigredo); cele patru stări ale materiei: gazoasă, lichidă, 
solidă şi plasma etc. 


Nu în ultimul rând, observând unele inscripţii alchimice din „Rosaire 
des philosophes“ („Rozariul filosofilor“), am găsit o confirmare a mandale- 
lor Tarotului: 





32 


Tarotul este o ființă 


Numerologie 


Dacă îi dădeam Nebunului rolul de început infinit şi Lumii, cel de sfârşit 
infinit, dacă înțelegeam că Valeţii, Reginele, Regii și Cavalerii, fiindcă nu au 
număr, nu puteau să se identifice ca 11, 12, 13 şi 14, în fiecare dintre cele 
patru Suite, mă întâlneam cu șase serii de zece numere, Spade de la 1 la 10, 
Arcane majore, de la Forţa la Judecata... Ca să înțeleg esenţa Tarotului, tre- 
buia să vizualizez aceste zece numere, cu cele șase aspecte ale lor. De exem- 
plu, numărul 1 conţine cei patru Ași, mai puţin pe Magician și pe Forţă... 
Magicianul este reprezentat de un bărbat, iar Forța, de o femeie. Spadele și 
Bâtele sunt simboluri active; Cupele și Monedele, simboluri receptive. Ceea 
ce îmi demonstra că aceste zece numere nu puteau fi definite ca masculine 
şi feminine, ci întotdeauna ca androgine... Dar în numerologia tradițio- 
nală, am descoperit că numărul 1 era declarat prima cifră impară, activă, 
mascul, Tatăl, unitatea... și numărul 2 era considerat ca prima cifră pară, 
pozitivă, feminină, Mama, multiplicitatea... Mi-a fost imposibil să ader la 
acest ezoterism antifeminist în care numerele 2, 4, 6, 8 şi 10, numite femi- 
nine, sunt sinonime ale întunericului, frigului, negativităţii. Şi numerelor 
impare 1, 3, 5, 7 și 9, elogiate ca masculine, li se vor atribui lumina, căldura 
și pozitivitatea... Pentru a evita asta, pentru a defini cele zece numere, am 
eliminat orice concept de feminitate și masculinitate. Am preferat să aso- 
ciez numerele pare cu receptivitatea şi numerele impare cu activitatea. O 
femeie poate fi activă şi un bărbat poate fi receptiv. 

Am găsit, de asemenea, în multe cărți, definirea numărului 2 ca duali- 
tate: 1+1... Ceea ce mi s-a părut, aplicând acest principiu în Tarot, foarte 
greşit. Pentru că dacă adoptăm această teorie, nu ne mai rămâne decât să 
interpretăm fiecare dintre numerele următoare ca simpli multipli ai unită- 
ţii; 3 ar fu: 1+1+1, 4: 1+1+1+1 şi tot aşa, până la 10. 

Altă tendinţă ezoterică consta în a da semnificație numerelor, în funcţie 
de suma numerelor interioare. Cel mai complex dintre toate ar fi numărul 
10, diferit dacă era rezultatul lui 9+1 sau 8+2, 7+3, 6+4 (excluzând rezul- 
tatul numerelor repetitive, precum 5+5). Acest sistem, în care nu există 
niciun motiv anume să ne limităm la însumarea a doar două cifre, conduce 
la aberaţii precum: 10 = 1+2+3+4 sau 10 = 3+5+2 etc. 

Un simbol este o totalitate, ca un corp. Ar fi ridicol să se considere că 
propriul corp este suma celor două picioare + două braţe + un trunchi + un 


33 


Calea Tarotului 


cap şi, pe această cale, un ficat, niște ochi etc. În același fel, este absurd, în 
Tarot, să se definească fiecare dintre cele zece numere ca sumă a celorlalte 
numere. Pentru a le înțelege mesajul, trebuie să considerăm fiecare dintre 
aceste zece numere ca pe o ființă, cu caracteristicile sale foarte speciale. 


54 


Pentru a începe 


Pentru un începător, Tarotul se prezintă ca un tot complex și derutant. 
Anumite cărți par mai ușor de interpretat decât altele încărcate de sim- 
boluri care sunt, mai mult sau mai puţin, familiare. Unele reprezintă per- 
sonaje, altele figuri geometrice și obiecte; unele au un nume, altele, un 
număr, altele nu sunt nici numerotate, nici intitulate. Ar fi tentant să ne 
bazăm pe structuri deja cunoscute, precum astrologia sau diverse forme de 
numerologie, pentru a aborda studiul acestui joc. Dar, ca toate sistemele 
coerente, ca toate operele de artă sacră, Tarotul are structura sa proprie pe 
care trebuie să o descoperim. 

În numeroase inițieri, se spune că omul poate doar să se apropie de 
Adevăr, nu să îl cunoască prin limbaj; și că, în schimb, este posibilă cunoaș- 
terea Frumuseții, reflectarea Adevărului. Studiul Tarotului poate fi între- 
prins deci ca un studiu al frumuseţii. Prin intermediul privirii, acceptând 
să ne bazăm pe ceea ce vedem, sensul său ni se va revela încetul cu încetul. 

În această primă parte, ne propunem să vedem ce indicii ne dă Tarotul pen- 
tru a-i înțelege structura și numerologia. Pornind de la aceste baze, vom con- 
strui o mandală care va permite dispunerea în întregime a jocului, formând o 
figură care poate fi cuprinsă dintr-o singură privire. În această mandală, cele 
78 de cărți ale jocului vor constitui o figură echilibrată, un întreg coerent. 

Pentru a construi mandala, trebuie să vă familiarizați întâi cu arcanele 
majore, cele patru Suite ale arcanelor minore, cu funcția și valoarea cărți- 
lor şi cu simbolismul numerelor care stă la baza întregii organizări a Taro- 
tului și leagă fiecare dintre elementele lui cu întregul. 

Vom aborda mai târziu semnificația și unele dintre diferitele sisteme de 
organizare posibile ale celor patru Suite prezente în arcanele minore. 


35 


Compunere 
și reguli de orientare 


Tarotul de Marsilia este format din 78 de cărţi pe care le vom denumi arca- 
ne, pentru a le distinge de cărțile de joc englezești. Termenul „arcană“ este 
derivat din latină, arcanum, care înseamnă „secret“. Face trimitere la un 
sens ascuns, un mister care sfidează raționalul — și ni se pare adecvat, în 
măsura în care utilizăm Tarotul nu ca un divertisment, ci ca un joc încărcat 
de sens neexplicit pe care, încetul cu încetul, este bine să îl descoperim. 

Cele 78 de arcane sunt împărțite în două grupuri principale: 22 de ar- 
cane numite „majore“ şi 56 de arcane numite „minore“. Această denumire 
tradițională răspunde, în cărțile de Tarot popular şi în multe pachete de 
cărți, dublei noțiuni de „Suită“ și de „Atu“: o categorie de cărți este consi- 
derată mai puternică, capabilă să depășească pe celelalte. 

Arcanele minore ne permit să examinăm aspectele mai cotidiene — și, 
de asemenea, mai personale — ale vieții materiale, psihice sau intelectuale. 
Vom vedea că fac referire la diferite grade ale nevoilor, dorințelor, emoţiilor 
și gândurilor noastre, pe când arcanele majore descriu un proces uman 
universal, care înglobează toate aspectele spirituale ale ființei. Ambele căi 
sunt inițiatice și complementare. Se poate spune că arcanele minore, cu 
cele patru Suite ale lor, sunt precum cele patru picioare ale unei mese, ale 
unui altar sau ca cei patru pereţi ai unui templu. 


37 


Calea Tarotului 


Identificarea arcanelor 


Toate arcanele sunt conţinute într-un dreptunghi negru ale cărui proporții 
sunt cele ale unui pătrat dublu. 

Arcanele minore se subdivid în 40 de cărți numerice care reprezintă 
seria de la 1 la 10, în fiecare din cele patru Suite: Monede, Bâte, Cupe, Spa- 
de. Aceste cărţi nu au etichetă și, în seriile Cupelor, Bâtelor și Spadelor, au 
numărul scris în lateral, pe ambele părți. Seria Monedelor nu are numere. 
Cele 16 figuri ale arcanelor minore, numite, de asemenea, „Atuuuri“ („Hon- 
neurs“, Onoruri, în franceză, poate datorită faptului că reprezintă personaje 
ale aristocrației), sunt patru în fiecare serie: Valet, Regină, Rege, Cavaler. 
Toate aceste fisuri au o etichetă în partea inferioară a cărții, care le indică 
numele, cu excepţia Valetului de Monede, care are denumirea scrisă lateral, 
în partea noastră dreaptă. 

Pentru a distinge arcanele minore de Figuri, avem la dispoziție un indi- 
ciu mai sigur: arcanele majore au, toate, o inscripție superioară în care este 
înscris numărul lor. Această inscripţie este goală, deși prezentă, în cazul 
Nebunului, pe când Figurile au doar o etichetă inferioară cu numele lor (cu 
excepţia Valetului de Monede, pe care îl vom vedea mai departe). Arcanele 
majore au, deci, două etichete, una sus, cu numărul lor, şi alta jos, cu nu- 
mele lor, excepție făcând Arcana XIII, care se numeşte şi Arcana fără nume. 


3 


ARCANELE MAJORE 


Primul contact 


Pentru a vă familiariza cu Tarotul, cel mai simplu este să începeţi prin a 
identifica şi a înţelege arcanele majore, recognoscibile prin eticheta lor su- 
perioară. Aceste cărți sunt în număr de 22, numerotate de la I la XXI, mai 
puţin Nebunul, care nu are număr (și care ține locul jokerului în pachetul 
de cărți de joc tradiţional). 

Întindeţi-le pe o masă în următorul mod: scoateţi din teancul arcanelor 
majore prima și ultima carte, adică Nebunul și Lumea (XXI). Așezaţi apoi 
arcanele majore pe două şiruri, în ordine numerică de la 1 la X și de la XI la 
XX şi puneţi în extremitatea stângă Nebunul (care pare să vină la întâlnirea 
acestui șir dublu) și, în dreapta, Lumea (care pare că îl privește dansând). 
În această ordine, se poate vedea că arcanele majore se organizează în două 
serii: prima, de la I la X, reprezintă personaje umane sau animale în situații 
identificabile. Partea superioară a cărții, în majoritatea cazurilor, coincide 
cu capul protagonistei sau protagonistului, cu excepţia Arcanei VI (Îndră- 
gostitul), în care cerul protejează un soare și un înger infantil. Această serie 
s-ar putea califica drept „luminoasă“, deoarece reprezintă imagini cu cono- 
tație istorică sau socială. 

În a doua serie a arcanelor majore (de la XI la XX), în schimb, persona- 
jele şi situaţiile adoptă un caracter mai alegoric şi mai puţin realist. S-ar 
putea califica drept „mai întunecată“, fiindcă pare că se dezvoltă într-un 
univers psihic și spiritual asemănător visului. Apar personaje mitice, în- 
geri şi demoni; începând cu Arcana XVI, cerul este prezentat cu manifestări 
energetice, aștri, emisari divini. 


39 


Calea Tarotului 


Priviţi arcanele ordonate astfel și uitați-vă la detaliile care vă apar spon- 
tan. Fiți atenţi la direcția privirilor: uneori orientate spre dreapta, uneori 
spre stânga și, în unele cazuri, înainte, cu unele personaje care ne privesc 
în față (precum Dreptatea — Arcana VIII, chipul Soarelui — Arcana XVIIII; 
sau îngerul Judecăţii — Arcana XX). Anumite imagini vă vor inspira, poate, 
simpatie, repulsie, bucurie sau teamă. Aceste reacții sunt normale, provin 
din educaţia şi din istoria noastră personală. Tarotul este un puternic in- 
strument de proiectare, în care privirea noastră va identifica modele deja 
cunoscute, ceea ce, în prima clipă, ne va face să reacționăm conform unor 
scheme de comportament obișnuite. 

De exemplu, multe persoane sunt speriate de Arcana XIII, care reprezintă 
un schelet. În civilizația noastră, această imagine se identifică cu moartea. 
Dar privind-o cu mai multă atenţie, vedem că personajul este albastru, roșu 
și culoarea pielii, adică este vorba despre un schelet viu, activ, care are o for- 
ță de transformare în mișcare... Dar pentru a accepta această interpretare 


i EEE UA 


TED E 





Prima serie a arcanelor majore (de la | la X) reprezintă personaje umane sau animale 
în situaţii recognoscibile. Partea superioară a cărților coincide, în majoritatea cazuri- 
lor, cu capul personajului sau personajelor, excepție făcând Arcana VI (Îndrăgostitul), 
în care cerul protejează un soare și un cupidon. Am putea defini această serie ca 
„uminoasă”, fiindcă reprezintă imagini care au o conotaţie istorică sau socială. 


40 


e Pa — 


Compunere și reguli de orientare 


a Arcanei XIII trebuie să începeți prin a recunoaște prima reacție care v-o 
inspiră vederea acestei cărți. 

Același lucru se întâmplă cu toate arcanele majore; un anume personaj 
va părea atractiv, altul repulsiv sau antipatic. Unul ne va aminti de un bunic 
bun, altul de un șef autoritar, o amantă atractivă sau o mătușă severă... Nu 
vă temeţi să vă adunaţi impresiile. Notați cum vă simțiți în momentul aces- 
tui prim contact cu arcanele majore. Fără îndoială, veţi vedea o mulțime de 
detalii, unele unice, altele comune la două sau mai multe cărți. Aveţi încre- 
dere în privirea voastră: ea vă va putea ghida cel mai bine în descoperirea 
Tarotului. 

Mai apoi, începeți să vedeţi care pot fi punctele comune între cărțile care 
sunt una peste alta, cele care se află în același grad, pe scara decimală. 

De exemplu: între I și XI, forma pălăriei este aproape aceeași. O situație 
similară unește pe II cu XII: una clocește un ou, cealaltă atârnă ca un făt 
sau un pui care așteaptă să se nască. Punctul comun poate fi, de asemenea, 


sera d 0 <a. 
&. P: Z ., sAJĂ î i -) 


— e _ a . Pa 5 | _ 
RI LAM RI HAL INI LA ÎLE taiati 


“ e Ti 
. . 
Eu A - 
d va i Y 
IL () Ti a ă 
Ă, e Pl 
ia 3 e pd 
K pt: îs 2 avi: 
- a, . LA 


TEMA INEE 


dd 22 


a EI a oda i k i | 
-7 _ — - = = : E £ — di si 0/9) 
tat : AT ia a at | îi. La 


-. 


NICA LORE e 


În a doua serie a arcanelor majore (de la XI la XX), personajele și situaţiile 
adoptă un caracter mai alegoric și mai puţin realist. Această serie s-ar putea ca- 
lifica drept mai „întunecată”, deoarece pare să se dezvolte într-un univers psihic 
și spiritual, apropiat visului. Apar personaje mitice, îngeri și demoni; începând 
cu Arcana XVI, cerul prezintă manifestări energetice, aștri, mesageri divini. 


4 


Calea Tarotului 


direcția privirii, ca între arcanele III și XIII sau IIII și XIIII sau numărul de 
protagoniști și dispunerea lor în spațiu, așa cum se poate vedea între Arcana 
V şi Arcana XV, în care un personaj central superior domină doi acoliţi aflați 
pe o poziţie inferioară. Între Arcana VI și Arcana XVI asistăm, de asementa, 
pentru prima dată în serie, la intervenția unui element ceresc: îngerul — în 
VI şi penajul multicolor — în XVI. S-ar putea spune că între Căruţă și Stea, 
punctul în comun este bolta cerească înstelată, reprezentată în formă de 
baldachin (în Căruţă) și prezentată direct ca element cosmic (în Steaua). 
La fel cum perechea Lună-Soare reprezintă, în multe civilizaţii, cuplul pa- 
rental cosmic, vedem formându-se între Dreptate și Eremit, o pereche cu 
chip uman. În sfârşit, Roata Norocului și Judecata reprezintă, în mod clar 
fiecare în felul său, un moment decisiv de încheiere a unui ciclu și deac: 
derea spre o nouă viaţă. | 


Arcanele din seria de la | la X își realizează acțiunea în sus: 

+ Magul/Magicianul își ridică bagheta magică, Împărăteasa și Împăra- 
tul, la fel, Papa și prințul din Căruţa își înalță sceptrul. 

+ Papesa își ridică chipul din cartea ei, iar personajele din Îndrăgostitul 
sunt unite de îngerul care zboară deasupra lor. Eremitul își ridică fe- 
linarul și Dreptatea arată cerul cu spada sa, precum sfinxul din Roata 
Norocului. 


Arcanele din seria de la XI la XX își realizează acțiunea în jos: 

. Femeia din Forţa acționează asupra botului animalului care își spriji- 
nă capul pe pubisul său. 

Spânzuratul atârnă cu capul în jos. 

Scheletul din Arcana XIII cosește cu coasa sa înspre profunzimile po- 
delei negre. 

Diavolul domnește peste doi drăcuşori care au picioarele-rădăcini 
bine înfipte în podeaua întunecată. 

Cele două personaje ale Turnului se deplasează cu mâinile îndreptate 
spre podea. 

Steaua își golește urcioarele într-un râu care curge la picioarele sale 
Infiuența Lunii acționează asupra crustaceului, care o observă din 
profunzimile apei. 

Soarele binecuvântează gemenii. 


42 


Compunere și reguli de orientare 


+ În Judecata, un înger își trimite chemarea muzicală unui bărbat, unei 
femei sau unui copil care își fac apariţia, readuși la viață din mormânt. 


Aceste interpretări se dau cu titlu de exemplu. Puteţi fi sau nu de acord 
cu ele. În cele ce urmează, vom vedea cum se situează ele în studiu, deta- 
liat în arcanele majore (în a doua parte). Aceste detalii, dar și altele pe care 
le-aţi putea observa, reprezintă indicii care, pas cu pas, vă vor permite să 
identificați numerologia Tarotului. 


Tarotul este progresiv 
Uitaţi-vă acum la modul în care sunt scrise numerele arcanelor. Observați 
ceea ce, la prima vedere, pare o anomalie: Împăratul este Arcana III (nu 
IV); Eremitul este Arcana VIIII (nu IX); Temperanţă este Arcana XIIII (nu 
XIV); Soarele este Arcana XVIIII (nu XIX). 

Efectiv, în numere romane tradiționale: 


4 se scrie IV, adică 5-1; 
9 se scrie IX (10-1); 
14 se scrie XIV (15-1); 
19 se scrie XIX (20-1). 


în arcanele corespondente ale Tarotului: 


A (III) = 1+1+1+] 
9 (VIIII) = 5+1+1+1+1 
14 (XIII) = 10+1+1+1-+1 
19 (XVIIII) = 10+5+1+1+1+] 


Notarea numerică se organizează deci, în mod exclusiv, progresiv. Taro- 
tul refuză să îl considere pe 4 ca 5-1, pe 14 ca 15-1, pe 9 ca 10-1 și pe 19 ca 
20-]. Acest detaliu reprezintă o cheie a înţelegerii Tarotului: ne arată aici 
că tinde mai mult să adune decât să scadă. Altfel spus, descrie un proces de 
avansare şi creştere, grad cu grad. 

Această descoperire ne îndeamnă să procedăm sau purcedem din sumă 
și nu din scădere, atunci când studiem structura Tarotului. 


43 


Calea Tarotului 


Aceste constatări simple ne permit deja să alcătuim o figură coerentă a 
organizării Tarotului, bazată pe propria sa structură. 

Pornind, efectiv, de la trei constatări: 

* Tarotul este progresiv. 

* Valoarea cea mai mare a arcanelor majore este XXI. 

+ Tarotul provine din sumă. 

Se pot așeza cărțile în ordine numerică, unindu-le în 12 perechi a căror 
sumă dă 21. Obținem atunci figura de mai jos. 

Schema ne sugerează noi asocieri între arcanele majore: dacă XXI repre- 
zintă realizarea şi valoarea cea mai mare din Tarot, fiecare dintre sumele 
sugerate aici ar putea fi o posibilitate, o cale spre realizare. 

De exemplu: 

* Nebunul și XXI: energia fundamentală se incarnează în realizarea 

totală. 

* | și XX: un tânăr sau o minte tânără, pe calea inițierii, primește che- 

marea irezistibilă a noii conștiințe. 

* II și XVIII: o femeie sau o călugăriță se bazează pe lumina Tatălui 

universal pentru a înțelege un text sacru. 

* III și XVIII: altă femeie, creativă, senzuală și întrupată, se cufundă în 

misterul intuitiv al femininului... etc. 





44 


Compunere și reguli de orientare 


Aici nu este vorba despre detalierea tuturor întâlnirilor dintre două 
cărți. Vor fi studiate mai târziu, în a patra parte a cărții, dedicată citirii căr- 
ților, două câte două. Dar această primă schemă de organizare a arcanelor 
majore, în simplitatea sa, ne permite să înţelegem că Tarotul se organizează 
ca un tot organic și armonios. Bazându-ne pe elemente ale structurii sale, 
putem construi scheme care ne ajută să îl înțelegem mai bine. Dacă se ac- 
ceptă metafora Tarotului ca o ființă structurată, un corp-spirit dotat cu o 
dinamică proprie, s-ar putea spune că ne invită permanent să dansăm cu el. 


Nebunul și Lumea: organizarea spaţială a Tarotului 


Nebunul și Lumea, prima și ultima carte din seria arcanelor majore, primul 
și ultimul grad, cele două puncte între care se desfăşoară toate posibilități- 
le. Nebunul ar fi un început permanent și Lumea — un epilog infinit. 

Dacă se așază una lângă cealaltă în această ordine, va rezulta, evident, 
că Nebunul pare că se îndreaptă cu determinare spre ovalul Lumii, unde, 
femeia goală, la rândul său, pare că îl cheamă, atrăgându-l spre ea. Nebunul 
poate fi considerat în acest caz energia fundamentală, fără definiție, adi- 
că fără limite. Astfel, Biblia și numeroase cosmogonii ne prezintă energia 
creatoare divină: o activitate fără limite și fără precedent, apărută dintr-un 
nicăieri fără timp şi spaţiu. Dar dacă Nebunul ar fi fost singur, ar fi riscat să 
se învârtă neîncetat în jurul bastonului său: energia creatoare se poate epu- 
iza fără motiv dacă nu se materializează într-o realizare, o lume, o creatură. 





45 


Calea Tarotului 


Din această perspectivă, se poate vedea Lumea încadrată de patru elemente, 
ca patru puncte cardinale, cu femeia-suflet-materie în centru, fertilizată de 


energia Nebunului. 


. 


% 


e 





O LEMONDE 


Dar ordinea cărților este esenţială. Dacă se plasează cărţile în ordinea 
Lumea-Nebunul, situaţia este complet diferită: Lumea nu mai este realiza- 
rea a nimic, ci o închidere care privește cu disperare spre golul trecutului, 
un început greu, a cărei singură scăpare posibilă este eliberarea. Este ceea 
ce pare să facă Nebunul, care parcă fuge de această claustrare (ne putem 
imagina că animalul albastru care îl împinge este ca o punere în acţiune a 
ovalului albastru al Lumii). Dar în setea sa de fugă, Nebunul nu merge în 
niciun loc în mod deosebit: la fel ca spaţiul în care privirea femeii din Lu- 
mea era gol, calea Nebunului nu se deschide aici spre nimic. 

Aceste observaţii ne permit să vedem că Tarotul, pe lângă structura sa 
progresivă, deține o orientare proprie în spaţiu, care va fi determinantă atât 
pentru construirea mandalei, cât şi pentru citirile viitoare. Decizia pe care 
au luat-o creatorii săi de a adăuga etichete în limba franceză, cu caractere 
latine, trebuie să ne dea alt indiciu în plus: Tarotul se citește în sensul scri- 
erii, de la stânga la dreapta. Se poate deduce deci că „linia sa de timp“ va 
urma aceeași schemă: în extrema stângă — ceea ce deja a fost trăit sau făcut; 
în centru — ceea ce se trăiește sau se face şi în extrema dreaptă — ceea ce 
s-ar putea face sau nu, trăi sau nu. Aceste observaţii constau, în realitate, 
în a plasa din nou Tarotul în contextul cultural al Europei meridionale din 
Evul Mediu. 


46 


Compunere şi reguli de orientare 


Arcana XXI - oglindă a Tarotului și cheie a orientării 


Să studiem acum, mai atent, cartea Lumii. Am văzut că, în calitatea sa de 
valoare maximă a arcanelor majore, simbolizează sfârșitul, cea mai mare 
realizare pe care Tarotul ne-o poate prezenta. 

Vom vedea că această carte este, de asemenea, o oglindă în care toată 
structura Tarotului se reflectă și se rezumă, ca o cheie a organizării sale 
spaţiale şi simbolice. 

Găsim în ea un oval cu frunze albastre înconjurat, în cele patru col- 
țuri ale cărţii, de patru figuri care ne amintesc permanent de viziunea lui 
Ezechiel: un înger, un animal de culoarea pielii, care ar putea fi un bou 
(sau un cal), un leu și un vultur. Simbolismul creștin este interpretat aici 
cu multă libertate deoarece, în mijlocul acestor patru elemente, ceea ce 
descoperim nu este figura (masculină și cu barbă) a lui Hristos, ci o femeie 
goală, înfățișată ca atare prin rotunjimile pieptului său, lungimea părului și 
curbele șoldurilor sale. Tarotul, impregnat cu simbolism religios, se arată 
aici ca un pictor independent al dogmei. 





Această figură feminină care dansează în centrul ovalului ar putea fi o 
alegorie a sufletului căruia Nebunul îi insuflă energia sa creatoare. S-ar 
putea interpreta, în acest caz, cele patru figuri care o înconjoară ca patru 
elemente componente ale realității, patru puncte cardinale, cele patru col- 
țuri ale lumii reale. 

În numeroase culturi, lumea cunoscută se defineşte ca o figură cu pa- 
tru laturi, un pătrat sau o cruce, căreia i se adaugă un al cincilea element 


47 


Calea Tarotului 


central, axul său, punct de întâlnire care unește și suprapune cele patru 
direcţii ale sale. Simbolismul mâinii omului, cu cele patru degete opuse po- 
licelui, ne amintesc mereu de această structură. În cartea Lumii s-ar putea 
vedea o propunere de organizare similară: în centru, sufletul care dansează, 
ființa esenţială prezentă în fiecare din noi, esenţa receptivă, animată de un 
suflu creator. 

În cele patru colțuri, patru energii, a căror dispunere o analizăm: în 
partea inferioară a cărții, găsim două animale terestre, un erbivor, boul (sau 
calul) și altul carnivor (leul). În partea superioară, două fiinţe alăturate: un 
înger, figura iubirii necondiționate, a sinelui, purtătorul mesajului divin, 
și un vultur, anima! prădător, dar al cărui simbolism ne face să ne gândim 
la măreție, ascensiune, la capacitatea omului de a se ridica spre înălțimi. 
Cartea Lumii este deci structurată în mod clar, cu o parte „cer“ și o parte 
„pământ“. Dacă veţi observa forma și proporţia cărţilor de Tarot, vă veți da 
seama că este vorba despre un dreptunghi, a cărui lungime este exact de 
două ori lățimea, adică un pătrat dublu: pătratul „pământ“ sub pătratul 
„cer“. În studiul cărţilor va trebui să ne amintim deci această dublă dimen- 
siune terestră şi cerească în centrul căreia se desfășoară, potrivit geometriei 
Tarotului, procesul carnal şi spiritual al ființei umane. 

Să vedem acum modul în care se descompun dreapta și stânga: dacă 
privim cartea Lumii, în dreapta noastră găsim cele două animale de pradă 
active și, în mâna femeii, o baghetă, simbol al puterii active. Vulturul și leul 
sunt două carnivore. Primul este o pasăre de pradă mascul (are un falus 
negru între picioare) şi celălalt este o fiară carnivoră, de asemenea, mascul 
(leoaicele nu au coamă). Ambii sunt activi: leul, pe pământ și vulturul, în 
aer (cer). 

În stânga noastră, două personaje de culoare, predominant de culoarea 
pielii, dintre care, așa cum am văzut, unul este erbivor tradițional, dedicat 
deservirii și sacrificiului, şi celălalt este un înger, un mesager al iubirii di- 
vine. În această parte, femeia are în mână o sticluță sau o poșetă, adică un 
recipient receptiv. În mod tradiţional și fiziologic vorbind, partea stângă se 
asimilează forțelor receptive și stabilizatoare, spre deosebire de dreapta ac- 
tivă. Dacă ne bazăm pe studiul cărții Lumea, Tarotul pare să funcţioneze ca 
o oglindă care reflectă imaginea dreptei și stângii noastre, păstrând totuși 
noțiunea de înălțime cerească şi micime terestră. O schemă simplificată ar 
fi următoarea: 


48 


Compunere şi reguli de orientare 


receptiv 
cer 


centru 
esență 


receptiv 
pământ 





Această structură în cinci părți sau, mai bine spus, în patru părţi plus un 

centru, ne reamintește constant de însăși structura Tarotului: 

e Cele douăzeci și două de arcane majore, care reprezintă arhetipuri 
ce ne duc cu gândul la descoperirea ființei noastre esenţiale, ar putea 
figura în ovalul central. 

e Cele patru seri ale arcanelor minore ar trebui să se plaseze atunci 
în cele patru colțuri ale acestei „hărți a lumii“ dacă reușim să le or- 
ganizăm conform acestei duble compoziții, între acțiune și recepție, 
pământ şi cer. 


49) 


ARCANELE MINORE 


Organizarea celor patru Suite 


Arcanele minore se subdivid în patru Suite: Spade, Cupe, Monede şi Bâte, 
care prezintă numeroase detalii ce ne permit să stabilim o corespondenţă 
cu cele patru simboluri ale Lumii. 


9o.o.vonseo.povoenveveseaa90e1o..q.......... 


Pentru a distinge Spadele de Bâte 

Aceste puncte de referință vor fi utile începătorilor.: 

* Spadele sunt dispuse în oval, au culoare predominant neagră, 
cu două secțiuni albastre și două secţiuni roșii. În cărțile impare, 
apare o spadă în centrul acestui oval. Cărţile pare au în centru 
un motiv floral. Spadele au formă curbată. 

* Bâtele sunt dispuse în formă de cruce și culoarea predominantă 
este roșu, cu centrul albastru și extremitățile negre. Sunt drepte. 


Doi de Spade 


și Doi de Bâte Șapte de Spade 


și Șapte de Bâte 





Compunere şi reguli de orientare 


Pentru a vedea mai bine, începeţi prin a reuni cărțile celor patru Suite 
în teancuri diferite: Bâte, Spade, Cupe şi Monede. Veţi obține patru tean- 
curi de paisprezece cărţi și în fiecare se vor găsi zece cărți cu valoare pro- 
gresivă, de la 1 la X, și patru figuri al căror „rang“ și „familie“ sunt înscrise 
în carte. 

Împărţiţi apoi fiecare dintre aceste teancuri în două mai mici: în primul, 
puneţi cărțile aranjate de la 1 la 10; în celălalt, figurile, în următoarea ordi- 
ne: Valet, Regină, Rege, Cavaler. Veţi avea deci, opt teancuri. 

Scoateți întâi Valeții fiecărei Suite și dispuneți-i, după cum urmează: 


Cei patru Valeţi așezați 
conform ordinii schemei 
orientative (vezi pag. 56) 





Acești Valeţi ne furnizează anumite indicii referitoare la simbolurile 
lor care consolidează paralelismul cu cartea Lumii și orientarea spaţială a 
Tarotului, 

Cei doi Valeţi pe care i-am plasat în partea stângă ţin exact simbolul care 
le corespunde, în oglindă, în partea noastră stângă (mâna receptivă), pe când 
Valeţii din dreapta au spade și bâte în partea noastră dreaptă. De asemenea, 
direcţia picioarelor lor indică gradul lor de activitate și de receptivitate. 


5I 


Calea Tarotului 


* Valetul de Spade, cu cele două picioare ale sale îndreptate în direcţii 
diferite, indică o tendinţă activă şi o tonalitate receptivă. Simbolul 
său (spada) ţintește cerul. Activ și ceresc, este asimilat vulturului din 
cartea Lumii. 

e Valetul de Cupe se îndreaptă hotărât spre stânga: cele două picioare 
ale sale merg în această direcţie, indicând o receptivitate totală. Pe de 
altă parte, simbolul său (cupa) este deschisă spre cer. Receptivă spre 
cer, cupa va fi asimilată deci, simbolului îngerului din cartea Lumii. 

e Valetul de Monede, cu un picior în fiecare direcţie, s-ar putea încadra 
ca „receptiv/activ“, Simbolul său este prezent, în același timp, în pă- 
mânt și în mâna sa, precum aurul care se află în mină și care se trans- 
formă în monedă de schimb, dar, de asemenea, se situează în stânga 
cărţii. Receptiv spre pământ, este asemuit boului/calului (animalul de 
culoarea pielii) din cartea Lumii. 

* Valetul de Bâte se îndreaptă cu hotărâre spre dreapta; este activ şi 
simbolul său, bâta, se sprijină pe pământ: îl vom asimila leului din 
cartea Lumii. 


Pentru a consolida aceste informaţii, ne putem baza, de asemenea, pe 
cele patru serii de zece cărți. Vedeţi cum trei dintre ele sunt numerotate pe 
laterale cu numere romane; Bâte, Spade şi Cupe. Monedele nu au numere. 


, i 
- a 
3] "ee 


(A 2 (i 
(ţ ; 
a Ze A 
SA 
E (3 Monedelor nu are 
SS numărul înscris. 





.". 
E, 
... 


În cazul Bâtelor și Spadelor, numerele au o direcţie identică: deși cele 
ale Bâtelor sunt puțin mai mari, vârful lui V merge, în ambele cazuri, spre 
centrul cărții. În schimb, în ceea ce privește Cupele, vârful lui V se îndreap- 
tă spre exterior. 


52 


Compunere şi reguli de orientare 


Cinci de Spade, 
Cinci de Bâte 





Cinci de Cupe 


Acum, să observăm Asul de Spade. Printre niște forme pe care le vom 
numi scântei, este manevrat de mâna care apare, arătându-și partea dorsa- 
lă, din exteriorul unei forme pe care o vom distinge ca fiind un nor. Asul 
de Bâte, la fel, între scântei, este manipulat de mâna care își arată palma și 
apare din interiorul unui nor. Ambele simboluri sunt asemănătoare. 


| As de Bâte 





As de Spade E d. 
Asul de Cupe, la rândul său, se As de Cupe 
prezintă în picioare, imobil precum 
un templu. 


% in 
AA 





Ultimul, Asul de Monede, cu ramurile care îi cresc, poate fi văzut din 
orice direcție, plat ca o monedă de aur așezată pe o suprafață. Este diferit 
față de celelalte trei simboluri. 





53 


Calea Tarotului 


Această diferență a Monedelor se observă și în nume: în timp ce Spadele, 
Bâtele și Cupele figurează (în franceză) la singular în toate cărțile, Mone- 
dele sunt la plural. | 

Să ne întoarcem acum la cartea Lumii pentru a atrage atenția asupra 
unei concordanțe cu aceste observaţii: îngerul, vulturul şi leul au, fiecare, o 
aură. Boul/calul nu o are. Fiind diferit faţă de ceilalți trei, ne-ar putea face 
să ne gândim că ar corespunde seriei Monedelor. 

| Am văzut că partea cărții care se află în dreapta noastră corespunde ac- 
tivităţii terestre (prin leu) și celei cerești, cu vulturul în cer. Similitudinea 
(animale de pradă) ne duce cu gândul la asemănarea dintre spadă și bâtă. 
Spada este făurită de mâna omului, pe când bâta răsare din pământ; le pu- 
tem relaționa astfel pe prima cu vulturul, iar pe a doua cu leul. Îngerului îi 
putem atribui Cupa, simbol al Graalului. 


Corespondenţa între Suite - elementele 
și energiile fiinţei umane 


Cele patru Suite ale Tarotului nu sunt cele patru elemente ale alchimiei 
și nici ale altor sisteme (spadă/aer, cupă/apă, monede/pământ, bâtă/foc); și 
cu atât mai puțin, aşa cum pretindea Eliphas Levi, influențat de legenda 
arthuriană, Spadele se pot atribui pământului, iar Monedele, aerului! În 
schimb, dacă vă hotărâți să utilizați Tarotul ca instrument de cunoaștere 
a ființei umane, vă puteți înfiinţa un sistem de corespondențe care să pară 
coerent, cu simbolurile arcanelor minore. Această opţiune de interpretare 
urmează o învățătură a lui Buddha: „Adevărul este ceea ce e util“. 

Vedem, deci, ce putem observa pentru a construi, pornind de la această 
observație, o metodologie de lectură/citire care să ne fie utilă. Tarotul se 
împarte după o structură de 4+1: patru Suite sau simboluri şi o serie de ar- 
cane majore. Așa stând lucrurile, în cartea Lumii, patru animale sau ființe 
înconjoară ovalul albastru-deschis în care dansează un personaj feminin. 
Ne-am putea gândi atunci că aceste patru elemente reprezintă patru energii 
ale ființei umane, unite de aceeași conștiință. 

Spada, simbol tradițional al Verbului, este o armă care se făurește, se 
forjează, se călește și se ascute, așa cum se ascute inteligența: de exemplu, 
prin învățarea limbajului. Reprezintă energia intelectuală și corespunde 
vulturului Arcanei XXI, capabil să se ridice spre culmi, să adopte un punct 
de vedere mai înalt. Elementul său ar putea fi aerul. 


54 


Compunere și reguli de orientare 


Cupa, simbol hristic al Graalului, potir, instrument exclusiv receptiv, 
este un simbol străvechi al iubirii. Ar putea reprezenta, deci, energia emo- 
țională. Asul de Cupe pare o catedrală şi ne aminteşte că a construi iubirea 
sacră este lucrarea unui aurar. Corespunde îngerului Arcanei XXI, mesage- 
rul divin. Elementul său de referință ar putea fi apa. 

Bâta crește natural, nu se făurește. Dar se poate alege, curăța sau coji... 
reprezintă forța naturii care crește, puterea creativă și sexuală. Ceea ce sim- 
țim faţă de cineva nu se inventează: dorința ţine de atracție, o persoană ne 
place sau nu. Sexualitatea nu este o energie pe care o fabricăm, dar o putem 
canaliza, inclusiv sublima. De asemenea, atracția pe care o simte un artist 
pentru o formă de exprimare, talentul, sunt elemente misterioase, dar care 
se dezvoltă prin intermediul muncii. Inspirația este primită înainte de a 
fi pusă în practică. Am văzut că bâta corespunde leului, în cartea Lumii. 
Combustibil natural, elementul său ar putea fi focul. 

Moneda este totodată primită (ca mineral primit în pământ) şi forjată 
sau făurită (se bate/se emite). De asemenea, corpul nostru este format din 
propriile acţiuni, dar în același timp, îl primim definitiv. În mod similar, 
planeta Pământ, care este teritoriul vieţii speciei umane, este una și COM- 
pletă, dar este exploatată și transformată de activitatea locuitorilor ei. 1 se 
poate deci atribui reprezentarea energiei materiale, a nevoilor corporale, a 

teritoriului, a problemelor referitoare la bani și corp. Am văzut că îi cores- 
punde boului/calului. Elementul său de referinţă ar putea fi Pământul. 

În pachetul de cărţi englezesc, cei doi Valeți receptivi, Cupe și Monede, 
au cedat locul unor simboluri roșii: Inimi și Diamante. Cei doi Valeţi activi, 
Spade și Bâte, s-au transformat în două simboluri negre: Pică şi Trifoi. 


În etapa de faţă, ne putem propune să citim după această schemă cartea 
Lumii, cheie a orientării, pentru a înţelege organizarea internă a Tarotului. 


...n..sovetoesetosseaonavroososa.0oeeohes» 


Arcana XXI, cheia orientării Tarotului 
Arcanele majore reprezintă arhetipurile căii Conștiinței: li s-ar putea 
atribui elementul eter. Corespund femeii goale care dansează, 
unind cu voalul său roșu și albastru acțiunea și receptarea și 
armonizând între ele cele patru energii. 


.sdăedăepde6.0.eaecedoaa0.0d.000,Poo.oaapooesoe 


Calea Tarotului 


CUPE SPADE 
Centru emoțional; Centru intelectual; 
sentimente gânduri 


ARCANELE 
MAJORE 
Arhitectura sufletului; 


conștiință 


MONEDE BÂTE 
Centru corporal; Centru sexual; 
nevoi creativitate și dorințe 


56 


Compunere și reguli de orientare 


CORESPONDENȚELE TAROTULUI 


Aceste două energii se situează în careul Cer. Presupun o conștiință și sunt 
specifice omului. Energiile Bâtei și Monedelor se situează în careul Pământ. 
Formează baza întregii specii vii, umană sau animală, susceptibilă de reproducere. 


CUPE 
A iubi 
Reprezintă energia 
emoţională, inima. 

i! lubirea, sentimentele 
N pozitive sau negative, 
prietenia. Sinele, 
iertarea, generozita- 

tea, adoraţia. Deschi- 
WY derea inimii, bucuria, 


Aaaa În |P 


=== | credința, misticismul. 


Element: apă. 
Corp: cutia toracică, inima. 


pe E e [4 a 


VA AAA e ae 
NI 4) = 
ANOO SI 
N AA NM ÎN 9 A 
NA NR [) 
NA Sate AY 
N we SS [i 
ÎN x (1) 
N 


[77 f 
ji 
(| 
1] 


SPADE 
ŞI Afi 


Reprezintă energia 
intelectuală. 

Limbajul, verbul/ 
intelectul, gândirea, 
conceptele, ideile, 
activitatea inteligenţei. 
Ideile transmise de 
cultură, de societate, de 
mituri, de regiuni. Ide- 


ile concepute și cunoașterea. Lucrarea minții, 
: meditaţia, limbajul ca armă sau ca rugăciune. 


: Element: aer. 
; Corp: cap. 


MONEDE 
A trăi 


Reprezintă energia 
materială. 
Corpul, sănătatea, 
aspectul fizic. Locul 
în care se trăiește, 
teritoriul, îmbrăcămin: 
tea, hrana, casa. Biroul, : 
| | viaţa economică, pros- : 
9 6 9 peritatea, banii. Locul 
în lume, relaţiile sociale. Celulele, atomii, 
moleculele care ne compun, pianeta Pământ. 
Element: pământ. 
Corp: picioarele (la nivelul pământu- 
lui, pe pământ, ca Asul de Monede). 


BÂTE 
A face 
Reprezintă energia 
sexuală și creativă. 
Instinctul de repro- 
ducere, fecundația, 
dorința. Energia 
7 creatoare, imaginația, 
& producerea conștientă 
sau inconștientă, 
posibilitatea de a crea, 


: dea inventa. Instinctul vital, creșterea, che- 
: marea de a popula planeta și universul, de- 
: pășirea obstacolelor cu ajutorul creativității. 


: Element: foc. 
: Corp: pelvisul, unde se găsesc orga- 


: nele genitale și hara (tanden) despre 
: care vorbesc tradiţiile orientale. 





57 


Calea Tarotului 


Această schemă de concordanţe, confirmată de studiul detaliat al ar- 
canelor minore, este de mare utilitate citirii, fiindcă permite, cu ajutorul 
Tarotului, abordarea tuturor aspectelor existenţei, începând cu cele mai 
concrete și încheind cu cele mai spirituale, fără a exclude nimic din ceea ce 
înseamnă omenesc. Dacă acceptăm această cheie de lectură, se va îmbogăți 
permanent concentrarea noastră în legătură cu Tarotul şi noi înşine. 


Primul contact cu Figurile arcanelor minore 


Figurile se înscriu și ele într-o schemă care ne permite să înțelegem mai 
bine structura Tarotului. În plus, cele patru personaje ale fiecărei Suite 
simbolizează o atitudine, o rută psihologică în fața elementului său. 

Este interesant de observat evoluţia simbolului Suitei pe care o repre- 
zintă în fiecare personaj: Valetul de Monede contemplă o monedă mică pe 
care o are în mână, fără să dea atenţie alteia care este încă îngropată în 
pământ ca o comoară. Regina își ridică în față o monedă mai mare decât 
cea a Valetului. Regele deja domină două monede: una pe care o are în 
mână și cealaltă, şi mai mică, care plutește în aer. Această monedă spiri- 
tuală creşte mai târziu în Cavaler, până când devine astru. Tot așa, bâta 
inițial rustică a Valetului devine sculptată/cioplită cu Regina, lucrată cu 
Regele și sfârșește trecând prin mâna Cavalerului, ca un obiect imaterial. 
Spada, întâi receptivă (albastră) a Valetului, apoi activă (roşie) începând cu 
Regina, crește proporţional cu personajele, până când devine ca o lance în 
mâinile Cavalerului. În ultimul rând, cupa, simplu vas de culoarea pielii 
în mâinile Valetului, apoi potir închis în mâinile Reginei și mai apoi des- 
chis din nou, plutește peste palma mâinii Cavalerului precum un veritabil 
Graal miraculos. 

Pentru a înțelege cum se organizează Figurile, se pot pune în scenă, 
ca într-un joc de roluri, în jurul unui palat pe care îl simbolizează Suita 
lor. Vom avea deci patru palate care reprezintă cele patru energii. Fiecare 
As va fi castelul Figurilor Suitei sale, ca simbol al centrului energetic co- 
respunzător: Monedele — centru material (nevoi); Bâtele — centru sexual 
(dorințe); Cupele — centru emoţional (sentimente); Spadele — centru inte- 
lectual (gânduri). 


Să 


Compunere și reguli de orientare 


* Valeţii. Fiecare Valet reprezintă un dualism și o îndoială în legătură 
cu Suita sa: „A fi sau a nu fi?“, pare că întreabă Valetul de Spade, gata 
să îşi bage din nou arma în teacă. „A iubi sau a nu iubi?“, se întreabă 
Valetul de Cupe, gata să își sigileze din nou cupa. „A face sau a nu 
face?“, ar putea fi întrebarea Valetului de Bâte, fără să știe dacă să își 
înalțe sau nu buzduganul. Nu în ultimul rând, Valetul de Monede pare 
că şovăie între moneda pe care o are în mână și cealaltă, mai secretă, 
care este îngropată în podea: „A păstra sau a risipi?“, „A economisi sau 
a transforma?“ Vom reprezenta deci Valeții afară, la poarta palatului, 
întrebându-se dacă să intre sau nu. Începând cu momentul în care 
Valetul intră în palat, acesta se transformă în Regină. 

e Reginele. Reginele se identifică exclusiv cu Suita lor, centrul repre- 
zentat de palat, desconsiderând lumea exterioară, pentru a locui în 
interior. Trăiesc ca şi proprietare, cu privirea fixă la simbolul lor (în 
cazul Reginelor de Monede, Cupe și Spade) sau, cum se întâmplă cu 
Regina de Bâte, cu cele două mâini pe pântece, care reprezintă cen- 
trul sexual și creativ și o a treia mână artificială. Reginele se vor repre- 
zenta deci, în interiorul palatului, imersate în Suita lor. 

+ Regii. Regii apar în același timp cu nevoia de detașare. Își cunosc re- 
gatul, castelul, dar știu, de asemenea, că afară este o lume întreagă, 
adică alte energii, diferite de cea reprezentată de Suita lor. Toţi Regii 
își poartă simbolul cu autoritate (bâta Regelui de Bâte este chiar cea 
mai mare din serie), dar privesc dincolo de el, într-o direcţie mai înde- 
părtată. Îi vom reprezenta deci, în vârful palatului, contemplând gra- 
nițele regatului lor şi conștienți că dincolo de acesta mai există ceva. 

e Cavalerii. Cavalerul se naşte din această acceptare a propriilor limite, 
din conştiinţa existenţei Celuilalt și a celorlalți. El va transporta în 
exterior energia creată de Valet, Regină şi Rege. Cavalerii sunt simbo- 
luri ale comunicării, contribuţiei și, de ce nu, simboluri de cucerire, 
de transmitere, de unire. Corespund, într-un anumit fel, profetului. 
De aceea, dat fiind faptul că îşi depășesc simbolurile, vor fi numiți 
ultimii, în lista figurilor. 


Pe pagina următoare puteți găsi schema celor patru Suite ordonate po- 
trivit locului lor în Tarot şi ordinea figurilor în jurul palatului: 


39 


Calea Tarotului Compunere şi reguli de orientare 


Rezumat 


e Arcanele majore se prezintă în două serii de 10 (de la I la X şi de la XI 
la XXI), încadrate de Nebun și încheiate cu Lumea (Arcana XXI). 

+ Tarotul este, înainte de toate, o artă a interpretării, care funcționează 
pe bază de proiecție. 

e Rezultă din adunări, nu din scăderi. Este, în mod esenţial, progresiv. 

e Se citește în sensul scrierii latine, de la stânga la dreapta, și, de aseme- 
nea, se poate vizualiza în aceeași direcție, o linie temporală care vine 
din trecut spre viitor. 

e Se orientează ca o oglindă, în interiorul unui pătrat dublu. Partea 
care se află în stânga noastră este receptivă și partea care se află în 
dreapta noastră, activă. Pătratul superior reprezintă Cerul, iar pătra- 
tul inferior, Pământul. În centru, un al treilea pătrat reprezintă rega- 
tul ființei umane. 

e Arcana XXI, Lumea, funcționează ca un rezumat al orientării Tarotu- 
lui, împărțind spaţiul în patru părţi (dreapta și stânga, sus şi jos) care 
formează colțurile unei cosmogonii. 

e Această orientare se regăsește, de asemenea, în arcanele minore: 


Spadele — active spre cer. 

Cupele — receptive spre cer. 

Bâtele — active spre pământ. 
Monedele — receptive spre pământ. 


Din toate acestea, se pot extrage bazele unui sistem de corespondențe 
folositor şi coerent pentru citirea Tarotului, ca instrument de cunoaștere a 
| sinelui, în care cele patru Suite se asociază cu cele patru energii vitale ale 
fiinţei umane: 





Intelectul — pentru Spade. 
PR Centrul emoțional — pentru Cupe. 
Organizarea celor patru Suite în funcție de locul pe care îl ocupă în Tarot, Centrul sexual — pentru Bâte 


sugerat de Lume (vezi pag. 56) și ordinea Figurilor în jurul palatului. Centrul material — pentru Monede 


00 GI 


Numerologia Tarotului 


Se întâmplă frecvent ca mintea umană să aibă tendința de a accepta un 
sistem preexistent pentru a înțelege ceea ce încă nu cunoaște. În acest fel, 
Tarotul a fost asimilat cu toate tipurile de structuri. Cele douăzeci şi două 
de arcane majore ale sale au favorizat mult timp o tendinţă de a-l face să 
coincidă cu alfabetul ebraic, dar, de asemenea, i-au fost aplicate construcții 
preluate din astrologie, din diverse forme de numerologie ori geometrie 
sau din sisteme de explicare a lumii, provenite din multiple culturi. Până la 
urmă, aceste asocieri sunt utile doar dacă sunt provizorii, temporare. Este 
interesant să se clarifice un sistem prin conceptele altuia, dar încercarea 
de a le pune de acord este doar o modalitate de a produce mutilări inutile. 

Altfel spus, trebuie să descoperim și să integrăm în primul rând nu- 
merologia organizatoare originală a Tarotului. Este baza, primul grad de 
înțelegere a Tarotului; încă nu ne permite să îl citim, ci doar să îi asimilăm 
toate principiile. Această numerologie devine mai târziu un sistem de mă- 
surători care permite citirea tuturor cărților din Tarotul de Marsilia. A inte- 
gra organizarea numerologică a Tarotului reprezintă o cheie care, precum 
un solfegiu sau o gramatică, dă sens interpretării proiective a arcanelor. 

Această organizare provine dintr-o observare minuțioasă a celor două 
serii de zece ale arcanelor majore și ale celor patru serii decimale ale arca- 
nelor minore. Se vor studia cu multă atenţie unele detalii ale cărților care 
o consolidează, în părțile acestei cărți care descriu arcanele, una câte una. 

Pentru o înţelegere mai bună, numerologia Tarotului se va prezenta, 
în capitolul de faţă, într-o formă sintetică, fără a intra în detaliile tuturor 
acestor cărți şi prezentând doar aspectele semnificative. 


03 


Calea Tarotului 


De ce o numerologie decimală? 


Care sunt, în Tarot, indiciile care ne sugerează o numerologie decimală? 

Arcanele majore prezintă două serii de zece arcane, în frunte cu Ne- 
bunul, care poate fi considerat arhetipul energiei iniţiale, și încheiate cu 
Lumea, care poate fi considerată arhetipul realizării. Numărul 21 este cel al 
ultimei arcane și ne-ar putea pune pe traseul unei numerologii din 7? în 7: 
nu sunt pe masa Arcanei | (Magicianul) trei zaruri a căror sumă a celor trei 
fețe care se văd dă 7? Și nu sunt 14 arcane minore în fiecare serie? 

Această pistă este tentantă, dar ar însemna să se atribuie figurilor valo- 
rile corespondente numerelor 11, 12, 13 și 14. Totuși, nimic din detaliile 
arcanelor minore nu ne permite să facem asta. Dacă Tarotul ar vrea să ne 
sugereze o asemenea cale, arcanele minore ar fi numerotate deschis până 
la 14. 

Sistemele numerologice din 3 în 3 sau din 5 în 5 nu se aplică în studiul 
arcanelor Tarotului. 

În realitate, un raționament de bun-simţ ne arată că, având inscripţiile 
scrise în franceză, Tarotul se situează în cultura sistemului decimal. 10 este 
văzut ca o totalitate care se subdivide în zece grade care evoluează unele 
în altele, într-o constantă mutare a realității. Această permanentă imper- 
manență reprezintă trecerea neîncetată de la o stare la alta, comparată cu 
ciclul anotimpurilor. Secvența numerelor se poate compara cu o sămânță 
care germinează pentru a da naștere unei plante care va da, la rândul său, 
un boboc, o floare, care se va transforma în fruct, până când va produce 
un copac în toată perfecțiunea lui. Mai târziu, fructul va cădea, va elibera 
sămânţa care se va întoarce în pământ și procesul va începe din nou. 


Schema dreptunghiulară a numerologiei 


Așa cum cartea Lumii (Arcana XXI) ne-a servit drept model de orientare, 
vom stabili acum un model în interiorul căruia se va dezvolta numerologia 
Tarotului. Acest model va fi justificat în paginile următoare cu detalii ale 
însuși Tarotului, dar, pentru o mai bună înțelegere, am preferat să îl pre- 
zentăm întâi și apoi să detaliem etapele care îl compun. 


04 


e Luaţi un dreptunghi din hârtie a cărui lun- 


gime să fie exact dublui lățimii modului în 
care este format de două pătrate. Această 
formă, care este forma cărţilor de Tarot, va 
simboliza unitatea, totalitatea. Spre deose- 
bire de unele sisteme numerologice în care 
1 este mascul și 2 este femelă, totalitatea 
este o entitate androgină care conține am- 
bele polarități. 

Îndoiţi dreptunghiul pe lat. Veţi obține o 
subdiviziune între stânga și dreapta, adică, 
în simbolismul Tarotului, între acțiune și 
recepție. În unitate, va fi creată o axă în ju- 
rul căreia o parte este în dreapta sa și cea- 
laltă parte în stânga, împrejurul unui cen- 
tru androgin. Am văzut că această diviziune 
este pertinentă în Tarot. Dacă se doreşte, se 
poate califica receptivul în „feminin“ și ac- 
tivul în „masculin“, făcându-se referire la 
conformaţia sexuală a bărbatului şi a feme- 
ii, dar este doar o apreciere. 


e Acum, împărțiți din nou dreptunghiul prin 


centru, pe lăţime: veţi crea o nouă diviziu- 
ne, un orizont între Cer și Pământ care lasă 
să se vadă două pătrate suprapuse. Aceste 
două instanţe se întâlnesc, sub diverse for- 
me, în multe tradiţii: Islamul reprezintă 
totalitatea în forma a două pătrate, unul 
stabil, a cărei bază se sprijină orizontal, și 
altul instabil, înălțat pe unul din punctele 
sale. Tot așa, în Yi Jing, trigrama inferioară 
reprezintă Pământul, iar trigrama superi- 
oară — Cerul. Vedem deci, din nou, divizi- 
unea dreptunghiului în patru părți pe care 
am văzut-o în studiul Arcanei XXI. 


Numeroiogia Tarotului 


W | a 
EA = 
ZI za 
şi | < 
(8 26 ' 
| 
Cer 
e w 
EL = 
. =: 
ri < 
DE 
Pământ 


Calea Tarotului | Numerologia Tarotului 


* Oultimă pliere orizontală ne permite să ob- 10 va fi reprezentat de dreptunghiul desfășu- 


ţinem o subdiviziune suplimentară în inte- 8 a rat: aceeași figură, dar pe întreg dezvoltată, până la Că 
riorul fiecărui pătrat, adică un dreptunghi E = epuizarea puterilor sale. Este expansiunea maximă 

împărțit în 8 pătrate interioare. Această = a universului, floarea deschisă, toate potenţialită- 
subdiviziune pune în lumină, în plus, un al țile realizate total: o mare experiență, dar puțină 

treilea pătrat format din inserția pătratului A intensitate. 

Cer și al pătratului Pământ. Dacă acceptăm DE | Început în forță și ciclu complet sunt cele două 

că vârful Cerului îndeplinește, în cultura 2 aspecte ale totalității, ale unităţii: 1, sub drept- 

noastră, rolul patern, iar baza Pământu- = = unghi și 10, deasupra. 

lui — rolul matern (în matriarhatele antice a 

se întâmpla invers: mama — cer, tatăl — pă- a e Rămâne să organizăm numerele de la 1 la 10 


mânt), s-ar putea spune că procreează, în în această structură, știind că: 
centrul totalităţii, Careul Uman (vezi pagi- — numerele pare vor fi în partea stângă (re- 
na 13-74), ceptive, stabile, divizibile cu 2); 

— numerele impare, în partea dreaptă (acti- 
| ve, instabile, indivizibile cu 2); 

— și, logic, numerele se organizează de jos în 
| sus deoarece 1 se situează sub dreptunghi 
| și 10, deasupra. Această ordine urmează 
| noțiunea creşterii organice proprie ființe- 

lor vii ale dimensiunii verticale: o plantă 


Să vedem acum, cum putem organiza numerele în această schemă. 


* Așa cum am văzut, Totalitatea este reprezentată de dreptunghi. Acesta 
ne apare în două forme: pliat și desfășurat. 


1 va corespunde dreptunghiului de hârtie pliată: precum universul îna- | 


inte de big-bang, precum o floare închisă încă în mugurul său, ca un făt la 
însăși începutul multiplicării celulare, totalitatea se găsește în putere, în 
vigoare, în așteptarea dezvolțării. Potențialitatea extremă rămâne pusă în 
evidență de o mare intensitate fără experiență. 


sau 0 ființă umană se ridică la cer pe mă- 
sură ce se dezvoltă. 


Și obţinem schema finală. 





Numerologia se desfășoară ca o evoluţie de la 1 la 10, pe care trebuie să 
ne-o imaginăm în perpetuă mutare, asemenea ciclului anotimpurilor. 


( * În 1, totalitatea se află în putere. Este o sămânță, un început, un po- 
tențial, în care totul este încă la dospit, în perspectivă. Se poate asimi- 


la cu prima lună de sarcină. 


Marinca pri Sp . Cu 2, intrăm în careul Pământ. Încă este o stare receptivă de pre- 
din primele două plieri, în putere gătire. Ne referim la acumularea de forțe, dorinţe, idei, sentimente, 
figura finală este un pentru pregătirea acţiunii. 
pătrat mic: aspectul * 3 este prima acţiune a pătratului Pământ, o izbucnire, o explozie cre- 
pliat al dreptunghiului. ativă, fără experiență sau scop precis, ca, de exemplu, prima iubire 
adolescentină. 


Calea Tarotului 


* În 4, acțiunea se stabilizează. Acest număr reprezintă perfecțiunea 
pătratului Pământ: aspectul vieții materiale, claritatea ideilor, linişte 
emoțională... Stabilă ca o masă cu patru picioare. 

» 5 este un număr de trecere, ultimul din pătratul Pământ: introduce 
un ideal care dezechilibrează stabilitatea lui 4 pentru a-l depăși. Este 
un pod. Este gestul înțeleptului care arată luna cu degetul. 

e G este primul pas în careul Cer: prima dată când facem ceea ce vrem, 
în toate aspectele. Dincolo de nevoile materiale, putem îndrăzni să 
facem ce ne place. 

* În 7, această plăcere devine acțiune puternică în lume, mai matură și 
mai intensă decât cea a lui 3, deoarece este bazată pe experienţa tutu- 
ror gradelor anterioare și își propune un obiectiv. 

+ 8 reprezintă perfecțiunea careului Cer: este echilibrul şi receptivita- 
tea totale, o stare care nu poate fi îmbunătăţită: perfecta abundență 
materială, o perfectă concentrare energetică, plenitudinea inimii și 
golul minţii. 

+ 9 aduce, deci, singura evoluţie posibilă, cea a perfecțiunii: intrarea în 
criză pentru a favoriza trecerea spre necunoscutul sfârşitului de ciclu. 
Asemenea copilului care, în luna a noua, se pregătește să se nască, 9 
acceptă să abandoneze perfecțiunea și se pune în mișcare, fără să ştie 
în ce direcţie. 

* 10, totalitate îndeplinită, simbolizează sfârșitul ciclului și permite 
manifestarea începutului noului ciclu. 


Dinamica celor zece grade 


Dacă privim schema numerologică, fază cu fază, se poate spune că ne întâl- 
nim cu „patru perechi“ de numere în patru niveluri succesive ale dreptun- 
ghiului. lată ce putem spune despre ele, într-un mod schematic: 
2 și 3 sunt obositori, nesuferiți, energici, adolescenţi; 
4 și 5 urmează în materie, dar sunt adulți; 

* 6 și 7 sunt rafinațţi și activi, știu în ce direcţie se îndreaptă; 

+ 8 și 9 se unesc pentru a face posibilă evoluția. 

Fiecare grad al numerologiei are menirea de a evolua spre gradul urmă- 
tor. Perechile menţionate pot reprezenta deci o evoluţie (de la puţin la mai 
mult), un conflict (receptiv-activ) sau o stagnare (de la mult la puţin). 


08 


Numerologia Tarotului 


Aceste zece grade reprezintă, în mod esenţial, dinamica diferitelor ener- 
gii. Pentru a ne face o impresie concretă, haideţi să o studiem comparând-o 
cu primele zece arcane majore și dând personajelor cărților roluri care să 
corespundă acestor energii. 








LA PAPESZ>E ____ 


Gradul 2 





Gradul 3 


Gradul 1 poate fi reprezentat de Magician (1). 
Această arcană reprezintă un tânăr, un începător, o 
fiinţă plină de potenţial (simbolizat de elementele 
prezente pe masa sa), dar șovăitor încă în legătură 
cu alegerile pe care trebuie să le facă. Rămânând 
în gradul 1, este o fiinţă într-un perpetuu început, 
incapabilă să facă o alegere decisivă, preferând o 
posibilitate inexistentă pentru o realizare determi- 
nată. Gradul 1 are nevoie să se facă cunoscut, să se 
lanseze, să facă un prim pas în realitate. Cum spu- 
ne Tao Te Ching, „pentru a alerga un kilometru, 
întâi trebuie să faci un pas“. Acest prim pas în care- 
ul Pământ corespunde gradului 2 al numerologiei. 


Gradul 2 îl reprezintă, în mod special, Papesa 
(11). Așezată, izolată, are o carte în mână şi un ou 
lângă ea, simbol al gestației. Este un număr pasiv şi 
receptiv, care poate simboliza o reținere, o promi- 
siune, o virginitate. În acest grad, materia este încă 
inertă. Receptivităţii lui 2 îi corespunde activitatea 
lui 3: unul acumulează, celălalt acționează fără să 
știe unde merge, este un instinct de creaţie fanatică 
și pasională, cu riscul de a fi, curând, decepționat. 


Gradul 3, reprezentat de Împărăteasă (III), su- 
gerează o izbucnire, o explozie, o acţiune, o germi- 
nare. Este toată acţiune și mişcare. De fapt, Împă- 
răteasa privește spre dreapta, spre acțiune şi spre 
viitor, pe când Papesa priveşte spre stânga, spre 
receptivitate şi trecut. 


69 


Calea Tarotului 


Dacă 2 îl creează pe 3, poate fi o sămânță care germinează, un ou care 
eclozează, un proiect în care se face primul pas. Actriţa își învață rolul (Pa- 
pesă) înainte de a-l interpreta pe scenă (Împărăteasă). 

Dacă 2 este în conflict cu 3, reprezintă ezitarea între a face și a nu face, 
teama de a acționa, închisoarea, izolarea suferită și nu aleasă. Împărăteasa 
ar putea fi atunci o adolescentă ale cărei acțiuni sunt blocate de rigiditatea 
unei mame severe. 

Dacă 3 se întoarce la 2, este o izbucnire necugetată, nechibzuită care 
cade din nou în inerție. Acţiunea, începută, eșuează: rănit şi dezamăgit, 
sfârșește prin a se izola. 

Pentru a se realiza, 3 trebuie să treacă la gradul următor, 4; o acțiune 
fără obiectiv şi fără experiență se stabilește în siguranță. Creativitatea Împă- 
rătesei întâlneşte o stabilitate materială în persoana Împăratului. 

Dacă 4 cade din nou în 3, eșecul vârstei adulte și cultul adolescenței se 
vor perpetua. 

Reprezentat aici de Împărat (IIII), gradul 4 
este stabil, așezat în materie. Domnește pașnic, 
blând, calm, având o bază solidă. Poate fi o situa- 
ție financiară, o casă, o persoană pe care se poate 
conta. Pătratul Pământ își găseşte în acest grad 
perfecțiunea stabilă și imobilă. 

Gradul 5, la rândul său, va tinde spre pătratul 
Cer, fără a ajunge să îi aparțină. Gradul 5, văzut 
aici sub caracteristicile Papei (V), stabilește un 
pod, o trecere, o tranziţie între ambele lumi. Ac- 
țiunea sa constă în a fi mediator între careul Pă- 
mânt și careul Cer. 

Dacă 4 îl creează pe 5, stabilitatea se deschide 
spre un nou punct de vedere, spre o acţiune volun- 
tară, în scopul extinderii orizontului. Un industri- 
aș (Împăratul) decide să se deschidă spre tehnici 
care păstrează mediul înconjurător. Atitudinea sa 
devine atunci cea a Papei, preocupat de echilibrul 
ecologic, nu numai de propriile sale beneficii. 

Dacă există conflict între 4 și 5, este antago- 
nismul între materialism și spiritualitate, între 





Gradul 4 Gradul 5 


70 





le, 
Sil 


CI LIN SVEPI IT 


Gradul 6 


(ă 

55 
pscaat 
SA de 


ST E SLARI ST. 


Gradul 7 





Numerologia Tarotului 


concret și ideal. Este, de exemplu, un șef de stat 
obtuz (Împăratul) care refuză să îl asculte pe cel 
mai înțelept dintre consilierii săi (Papa). 

Dacă 5 cade din nou în 4, îşi pierde credinţa 
într-o lume nouă şi se întoarce la siguranța celei 
dinainte. Nu va reuși să își depăşească limitele. 

Pentru a se realiza, 5 trebuie să își transforme 
idealul în realitate și să facă primul pas în pătra- 
tul Cer care corespunde lui 6. După ce a învăţat o 
limbă străină mulți ani (Papa), merge să cunoas- 
că o cultură pe care a studiat-o timp îndelungat 
(Îndrăgostitul). 

Dacă 6 cade din nou în 5, aceasta este deziluzia; 
este dur să te întorci pe Pământ când ai încercat 
hrana Cerului. 

Gradul 6 simbolizează plăcerea, frumuseţea, tot 
ce, fără a înceta să fie receptiv, depășește aspectele 
materiale. Reprezentat aici de Îndrăgostit, gradul 
6 (VI) sugerează bogăţia uniunii afective dintre fi- 
inţele umane. Acolo unde 5 privea, 6 se instalează 
cu fermitate. Dar 6 este în pericol de a se abandona 
narcisismului: arta folclorică, o mentalitate orien- 
tată către autocomplacere, pierderea creativității şi 
a spiritului critic... Trecerea la 7 este cea care face 
posibilă ruperea acestui narcisism: cel mai mare 
dintre numerele prime, indivizibile, simbolizează 
o activitate extremă în folosul umanității. 

Gradul 7 (VII), aici Căruţa, poate reprezenta 
orice formă de acțiune în lume: umanitară, artis- 
tică, cuceritoare... În orice caz, este bazată pe o 
îmbinare între spirit şi materie. 

Dacă 6 îl creează pe 7, se produce o acţiune în 
lume, fondată pe bucurie și pe plăcerea de a face. 

Dacă 6 se opune lui 7, avem, pe de o parte, o 
plăcere egoistă şi, pe de altă parte, o acţiune lipsită 
de fericire și bucurie, care riscă să degenereze în 


ȚI 


Calea Tarotului 


violenţă. Atunci, Căruţa ar putea fi un om politic intransigent, în conflict 
cu un sindicat care refuză dialogul. 

Dacă 7 cade din nou în 6, acțiunea în lume se revarsă în narcisism și 
încetează să mai fie altruistă. Căruţa ar putea fi atunci un prezentator TV 
egolatru și personajele Îndrăgostitului ar putea reprezenta membrii echipei 
sale care nu vor decât să îi fure postul. 

Pentru a se realiza, 7 — acţiune pură — trebuie să treacă la gradul urmă- 
tor: 8, perfecțiunea receptivă. Dacă 8 cade în 7, perfecțiunea n-a fost decât 
iluzorie, a fost trăită doar ca un popas și revine nevoia de a acţiona. 

Gradul 8, divizibil cu 2 și cu 4 este, în întregi- 
me, receptiv. Simbolizează perfecțiunea careului 
Cer, precum luna reflectând soarele sau o feme- 
ie însărcinată care poartă în pântecele ei o nouă 
conștiință. Sub caracteristicile Dreptăţii care are 
sabie şi balanţă, s-ar putea spune că nu există ni- 
mic de luat și nici de adăugat lui 8. 

Gradul 9 este singurul număr al seriei care 
este, în acelaşi timp, activ (impar) şi receptiv (di- 
vizibil cu 3). Reprezintă deci, un faliment, o in- 
solvabilitate, dar și o mare înţelepciune. Figura Eremitului sugerează un 
personaj capabil să interogheze, care abandonează ceva. Activ spre trecut și 
receptiv spre viitor, pășește spre înapoi. 

Dacă 8 îl creează pe 9, perfecțiunea se realizează în singura biruință 
a sinelui: căderea în criză pentru a se crea o nouă lume. Este momentul 
aducerii pe lume, a noua lună sau inclusiv zorii noii zile care împresoară şi 
restrâng aștrii nopții. 

Dacă există conflict între 8 şi 9, perfecțiunea se trăiește asupritor, opre- 
siv, iar cedarea este considerată un semn de slăbiciune. De asemenea, este 
conflictul cuplului părintesc, în care mama devine cea care extirpă, castra- 
toare şi tatăl, absent. 

Dacă 9 cade din nou în 8, apare teama de moarte: o persoană aspiră la 
perfecționism rigid, nu suportă interogarea. Frica îl poate imobiliza pe 9 
care, în acest caz, se consumă. Gradul 9 indică o criză între viață și moarte: 
ori se rezolvă, ori dispare. 

9 evoluează spre 10, care îl târăște în mișcarea ciclică, constantă imper- 
manenţă. Umblând înapoi, Eremitul se întâlneşte cu 10, Roata Norocului 








Gradul 8 Gradul 9 


72 





Numerologia Tarotului 


(X), și acceptă să termine un ciclu de viaţă pentru ca, mai târziu, să înceapă 
altul nou. În gradul superior, noua construcţie, Soarele (XVIIII), se reali- 
zează în chemarea irezistibilă a Conştiinţei, în Judecata (XX). 

La rândul său, 10 se întoarce la originea ciclului următor, 
pentru a începe din nou evoluţia în alt plan. Roata Norocului, 
cu manivela sa, manifestă acea nevoie de ajutor: roata se va 
învârti datorită primului grad al următorului ciclu (în acest 
caz, Forța, Arcana XI). 

Dacă va cădea din nou în 9, va avea loc o atitudine de criză 
constantă, care se opune evoluţiei: se poate spune că animalul 

Gradul 10 dotat cu sabie, din vârful roatei, reprezintă o enigmă emoțio- 

nală. Dacă aceasta nu se rezolvă, Roata Norocului se întoarce 

neîncetat la starea de criză a Eremitului. Atunci se trăiește în trecut, în 
repetiție obsesivă și nostalgia a ceea ce ar fi putut fi. 

Dacă cineva se blochează în 10, acest blocaj este fără ieșire și respinge 
inclusiv ajutorul care permite întoarcerea la mișcarea dinamică. Nicio forţă 
nouă nu va veni să acționeze manivela, 


Evoluţia numerologică în careuri 


Am văzut că dreptunghiul care asigură structura 
Tarotului se poate subdiviza în două pătrate, Pă- 
mânt și Cer, în a căror intersectare se situează pă- 
tratul uman. În această schemă, putem vizualiza 
cele trei pătrate cu patru numere în fiecare. 

Deja am văzut că 1 şi 10 se află în coresponden- 
ță. Reprezintă două aspecte ale totalității: în putere 
și realizată. 

De asemenea, putem stabili o corespondență 
între cele patru grade ale pătratelor Cer și Pământ, 
urmând un traseu care merge jos în sus şi de la 
stânga la dreapta. 


Uman 
Cer 


Pământ 


* Gradele 2 și 6. Primul pas în pătratul Pământ 
şi Cer. Primul acumulează, se dezvoltă, se 
hrănește. În arcanele minore, este gradul în 





73 


Calea Tarotului 


Pământ care simbolul este mai mare (monedele gi- 
gantice ale lui Doi de Monede, floarea mare a 
lui Doi de Spade)... În pătratul Cer calitatea 
susține cantitatea: elementul central devine 
plăcere și iubire, izvor al întregii activități 
spirituale. 

Gradele 3 și 7. Dacă 3, ca o primăvară sau ca o 
pubertate, reprezintă explozia oarbă a mate- 
riei, 7 unește materia cu spiritul, într-o acți- 
une conștientă, în deplină cunoștință a lumii 
şi a sinelui. 

Gradele 4 și 8. Pătratul simplu al lui 4 re- 
prezintă echilibrul terestru la care pătratul 
dublu al lui 8 adaugă perfecțiunea spirituală. 
Gradele 5 și 9. Aceste două etape reprezintă 
o trecere. Dar dacă 5, dispus să abandoneze 
pătratul Pământ, aspiră deja la dimensiunea 
superioară (sau mai profundă), 9, în infini- 
ta sa înțelepciune și singurătate, acceptă, la 
rândul său, să se îndrepte spre necunoscut, 
așa cum o demonstrează VIIII al arcanelor 
majore, Eremitul, care merge înapoi, fără să 
știe unde, Tot așa, gemenii Soarelui (XVIIII) 
se separă de trecut, cu ajutorul unui perete și 
înaintează spre o lume nouă. 








: În pătratul uman, prima trecere este gradul 4: omul adult, stabil, capabil 
să își furnizeze propriile nevoi. Prima acțiune este spirituală: tentaţia lui 5 
este cea care deschide calea spre o lume nouă, Perfecţiunea careului uman 
se exprimă în 6 prin descoperirea principiului Iubirii. Cu acțiunea Căruței, 
in mișcare spre perfecțiune (care se află într-un anumit fel, dincolo de as- 
ep uman), se anunţă o altă dimensiune, aceea a perenității și a acțiunii 
în lume. 


74 


Numerologia Tarotului 


Numerologia în seriile decimale ale arcanelor minore 


Acum vom vedea modul în care această schemă numerologică se exprimă 
în seriile de la 1 la 10 ale arcanelor minore. 

În fiecare Suită, separați cărţile de la 1 la 10 și aliniați-le în această ordi- 
ne: Spade — Cupe — Monede — Bâte (vedeţi ilustraţia de la pagina 313). 

În seria Spadelor se află indiciul cel mai flagrant care ne permite să 
consolidăm și să sprijinim numerologia Tarotului:; observați cum cărțile se 
unesc între ele, două câte două, începând cu Doi de Spade, formând cercuri 
concentrice (unul, apoi două, trei, apoi două cercuri împletite în patru). 

Haideţi să punem acum seriile Spadelor și Bâtelor, de jos în sus, așa cum 
este arătat în pagina următoare. Vedem că, prin cercurile concentrice, ulti- 
mele trei grade ale numerologiei rămân unite: 8, 9 şi 10 se construiesc una 
de la cealaltă, formând un fel de „braţ“ în partea superioară a dreptunghiu- 
lui. Vedem mai jos cum unirea, îmbinare a acestor trei cărți, este pertinentă 
pentru înțelegerea arcanelor minore. 

În seriile Bâtelor şi a Spadelor, observăm același fenomen: coloana din 
stânga noastră în care figurează numerele pare (2, 4, 6, 8) are flori, simbo- 
luri „feminine“ receptive, în timp ce în coloana din dreapta unde figurează 
numerele impare (3, 5, 7, 9), sunt, pe de o parte, o spadă în centrul ovalului 
și, pe de altă parte, o bâtă care constituie axul central, două simboluri „mas- 
culine“ active. Aceste observaţii ne permit să confirmăm repartiția între 
stânga — pară — receptivă şi dreapta — impară — activă. 

Să plasăm acum cărțile din suita Cupe urmând aceeași diagramă (vezi 
pag. 78). Regăsim din nou subdiviziunea Pământ-Cer observată în cartea 
Lumii (vezi pag. 49). 

Dacă se observă interiorul cupelor, în cărţile 2, 3, 4 şi 5 se poate vedea că 
sunt liniate în interior cu raze negre pe fundal roșu şi care coboară din stânga 
spre dreapta noastră. În schimb, în cupele 6, 7, 8, 9 și 10, razele urcă din stân- 
ga noastră spre dreapta. Careul Pământ se diferenţiază astfel de careul Cer. 





N j /I/A 
Pământ Cer 
(Doi de Cupe) (Șase de Cupe) 


| 
4 


Calea Tarotului 





70 


e 
e 
ai 
& 
_ 
& 
[= 


Serii decimale ale Spadelor şi Bâtelor. 
Prezenţa simbolurilor „feminine“ în coloana din stânga, în seria decimală 
a celor patru Suite, și prezența simbolurilor „masculine" în cea din dreapta, 
întăresc axa receptare/acţiune exprimată în numerologie (pag. 63). 


Acţiune 


aI5a>>> . 


î . ie II 


Numerologia Tarotului 


Așa cum spune înțelepciunea chineză, idealul este ca ființa să fie recep- 
tivă spre Cer și activă spre Pământ. Gradele pătratului Pământ primesc in- 
fluența cosmosului, pe când cărțile pătratului Cer extrag energiile terestre 
pentru a le ridica spre iubirea spirituală. 

Această diferență se consolidează în seria Spadelor: 3-ul și 5-ul sunt de 
aceeași culoare (roșu) şi, într-un anumit fel, prezintă o asemănare de pe- 
reche. Din contră, 7 și 9, respectiv albastru deschis şi galben, sunt diferite. 
Floarea lui Patru de Spade se diferenţiază de cea a lui Șase de Spade prin 
faptul că una este tăiată dinspre dreapta spre stânga noastră și cealaltă, din- 
spre stânga spre dreapta noastră. 

În seria Bâtelor, în cărțile 2, 3, 4 și 5 florile și frunzele care cresc dinspre 
centru spre margini sunt similare. În schimb, se observă o mare diferență 
între, pe de o parte, cărțile 6 şi 7, de creștere exuberantă, și, pe de altă parte, 
cărțile 8 și 9, în care florile și frunzele lipsesc... 

Vedem mai în profunzime, în studiul arcanelor minore, cum detaliile 
cărților ne ghidează spre semnificaţia lor numerologică. Dar putem comen- 
ta pe scurt aspectul cel mai evident al unor arcane, în fiecare grad. 


e Așii fiecărei Suite reprezintă simbolul unic ce ocupă tot spaţiul cărții, 
ca un imens potenţial, pe punctul de a fi pus în practică. 

Doiarii. În cazul Monedelor, două monede enorme caută unirea, în ve- 
derea unui contract. În Doi de Cupe, de Bâte și de Spade, florile mari 
sugerează o amplă acumulare. 

* 'Treiarii. În Cupe, Monede și Spade, explozia vitală se sugerează, prin- 
tre alte moduri, prin exuberanța frunzelor. 

Pătrarii. În Monede, ca și în Cupe, stabilitatea este indicată de patru 
simboluri situate în colțul cărţii, ca puncte cardinale care definesc o 
lume echilibrată. 

Cinciarii. Apariţia unui nou punct de vedere, a unei noi perspective se 
manifestă cu elementul central prezent în Cupe și Monede și cu „ori- 
ficiul“ care se formează între bâtele încrucişate ale lui Cinci de Bâte. 
În Cinci de Spade se întrezăreşte lama spadei în partea superioară 
a ovalului, de asemenea, printr-un vrificiu între unduirile albastre. 
Acest nou aspect simbolizează idealul lui Cinci, 

Șesarii. Intrarea în careul Cer se manifestă, în Cupe, cu apariția unei 
axe care, precum o oglindă, unește cele două coloane de cupe: este 


77 


Cupele. Axa Pământ/Cer observa- 
tă în numerologie se află în seriile 
decimale ale celor patru Suite. 


i 
ra 





Monedele. Cărţile din această serie 
nu au numere. Se observă că, până la 
Cinci, monedele apar înconjurate de 
ramuri care le separă de marginile su- 
perioare și inferioare ale cărţii. Acest 
lucru se schimbă începând cu pătra- 

tul cer: materia se spiritualizează. 


Numerologia Tarotului 


întâlnirea cu sufletul geamăn. În Bâte, forma frunzelor exterioare se 
schimbă, par agitate de unde, de valuri de plăcere. 

Șeptarii. În Monede, se formează clar figura triunghiulară constituită 
din trei monede și încadrată de altele patru. Este simbolul minţii în 
acțiune, în materie. În Spade, spada centrală este de culoare albas- 
tră, se spiritualizează şi își extrage forța acţiunii dintr-o receptivitate 
externă. 

Optarii. Amintesc de patru aspecte ale perfecțiunii: concentrarea ex- 
tremă în Bâte, plenitudine în Cupe, vacuitate meditativă în Spade și 
abundență echilibrată în Monede. 

Nouarii. Criza se manifestă cu simplitatea monahală a lui Nouă de 
Bâte, în care toate florile au dispărut, sau prin frunzele ofilite ale lui 
Nouă de Cupe. În Monede, asistăm la o naștere (moneda centrală este 
precum capul unui bebeluș care iese din pântece). În Nouă de Spade, 
lama galbenă a spadei prezintă o fisură. 

Decarii. Indică, fiecare în felul său, mutarea care se apropie de noul 
ciclu: în cupa superioară, închisă, a lui Zece de Cupe, este desenată o 
monedă care va deveni As de Monede. În Monede, o axă albă uneşte 
două monede portocalii, ceea ce arată asemănarea cu Bâtele. 


Locul Figurilor 


Am văzut deja că Figurile sunt în număr de patru: Valet, Regină, Rege, 
Cavaler. Cavalerul a dispărut în cărţile de joc englezești, s-a menţinut doar 
în cărţile Tarotului, în care i se atribuie o valoare inferioară față de cea a 
Reginei, potrivit unei logici care, bazată pe ierarhia nobiliară, va transforma 
Cavalerul într-un fel de vasal al perechii regale. 

Totuși, dacă observăm Tarotul de Marsilia restaurat, ordinea figurilor 
este impusă într-un mod diferit. Figurile simbolizează o dinamică de cu- 
noaștere și biruire a Suitei sale, în care, prin intermediul indiciilor invizibi- 
le, se poate stabili ordinea, după cum urmează: Valet, Regină, Rege, Cavaler. 


* Am văzut că atitudinea Valetilor exprimă îndoială, o incertitudine 


între acțiune şi inacţiune. În acest aspect, putem spune că Valetul 
se situează în dinamica primului nivel al dreptunghiului numerolo- 
gic, în pătratul Pământ, între 2 şi 3, între gestație/pregătire și prima 


79 


Calea 


e) 


Tarotului 


acțiune. Valetul de Monede va simboliza astfel dorinţa de a trăi, cel de 
Bâte, dorinţa de a crea, cel de Cupe, dorința de a iubi și cel de Spade, 
dorința de a fi. 

Reginele, în deplină îmbinare cu suita lor, fac parte și ele din același 
pătrat Pământ: se află între stabilitate şi tentaţia unui nou ideal, între 
4 și 5. Regina de Monede va simboliza deci dinamica economiei și a 
inversiunii, Regina de Bâte — dinamica între siguranţă și noutate se- 
xuală şi creativă, Regina de Cupe se situează între o afecțiune stabilă 
şi tentaţia unei iubiri superioare, iar Regina de Spade — între raționa- 
lismul și deschiderea spre o gândire metafizică. 

Regii, care domină deja elemen- 10 
tul lor, se deschid spre o acţiune 

mai amplă în lume. Se află între 

plăcerea lui 6 şi acţiunea irezisti- Cavaleri 
bilă a lui 7. Regele de Monede, co- 

merciant înstărit, creează, poate, | 

o multinațională; Regele de Bâte, 
creator puternic, îşi răspândește 
lucrarea în lumea întreagă; Re- 
gele de Cupe se poate simţi atras 
spre sanctitate; Regele de Spade 
poate promulga decrete capabile 
să schimbe lumea. 

Nu în ultimul rând, Cavalerii se 
situează între 8 și 9: înving per- 
fecțiunea completă a Suitei lor 
şi inițiază traseul spre o nouă di- 
mensiune. Acțiunea lor anunță 
mutarea lui 10 dintr-un ciclu spre 
altul. Profeți sau emisari ai Suitei 
lor, se îndreaptă spre Suita urmă- 
toare pentru a reiniţia ciclul. 





Numerologia Tarotului 


Cavaleri la sfârșit de ciclu: cum Zecele unei 
Suite devine Asul Suitei următoare 


Numerologia ne învață că dinamica Tarotului este cea a unei zămisliri, a 
unei fecundări constante: finalului unui ciclu îi corespunde începutul ci- 
clului următor. Astfel, Roata Norocului marchează sfârșitul primului ciclu 
al arcanelor majore şi Forţa, care o urmează, reprezintă primul nivel al 
ciclului următor. 

De asemenea, Doiarii fiecărei Suite (şi, dintre Figuri, Cavalerii) poartă 
„mugurii“ Asului altei Suite. Haideţi deci să studiem modul în care Suitele, 
prin acest proces ciclic, se creează una pe cealaltă. 

Se poate observa o corespondenţă între Zece de Spade și As de Cupe: în 
Zece de Spade apare, pentru prima dată în această serie, o a doua spadă; s-ar 
putea spune că este apariția Celuilalt, adică începutul relației emoţionale. 
La rândul său, Asul de Cupe are, pe apexul vârfului său central, un punct 
galben care amintește, într-un oarecare fel, de Nouă de Spade. 


De la Spade la 

Cupe. În gradul 10, 
Celălalt apare sub 
forma unei a doua 
spade. În As de Cupe, 





Nouă de Spade, simbol al iubirii în 
Zece de Spade potenţă, se observă 
și As de Cupe vârful unei spade. 


Cartea care ne furnizează primul indiciu referitor la această situație a lui 
10 este Zece de Cupe. În ea vedem, deasupra a nouă cupe aliniate în ordine, 
o cupă culcată, în care se formează o figură florală, în mijlocul unui cerc 
care aminteşte de Monede. 


ŞI 


Calea Tarotului 


| Dea Cupe la 
Monede. Discul 
înțepenit/calat 
cu o floare care 
închide a zecea 
cupă anunţă 
schimbarea lui 








Zece de Cupe A 2] | Zece de Cupe în 
și As de Monede Sp ti As de Monede. 


Indiciile celorlalte Suite ni le furnizează Cavalerii care, așa cum tocmai am 
văzut, corespund nivelului 8-9 și anunță acțiunea de sfârșit de ciclu a lui 10. 
Cavalerul de Monede are o bâtă care se va transforma în Asul seriei Bâtelor. 


Fr 


VS 47| De la Monede la 
Pi Bâte Cavalerul 

ne aduce un 
indiciu foarte 
clar: urmărește cu 
i privirea moneda 
fe roi spiritualizată care 
Cavaler de Monede (NY aa ea Îabe! plutește ca un 

și As de Bâte [EASATIEREE ERIEaS __] astrușiareo bâtă. 





Nu în ultimul rând, trecerea Bâtelor la Spade este sugerată de faptul că, 
în Zece de Bâte, bâta centrală se dublează și apare un ax alb, sinonim cu su- 
blimarea. De asemenea, Cavalerul de Bâte călărește un armăsar alb pe care, 
cu ajutorul unei mișcări a genunchiului, îl ghidează, putându-i schimba 
direcția. Observaţi că floarea care împodobește genunchiul amintește de 
decorația centrală a coroanei traversată de As de Spade. 


De la Bâte la 
Spade. Un ax alb 
| în Zece de Bâte 

3 și armăsarul alb 
al Cavalerului 
indică sublimarea 


i NC//IENANE | NA d 4 2 | finalăa Bâtelor și 
Zece de Băte, Cavaler de | % i i re schimbarea/muta- 
Bâte și As de Spade EAVATiEtOe asta] Pat rea lor spre Spade. 





82 


Numerologia Tarotului 


Asistăm, deci, la un fel de ciclu în care Suitele Tarotului se generează: 
ciclul îndeplinit de Spade este impulsionat de primul grad al Cupelor care, 
ajungând la final, însămânţțează Monedele care, la rândul lor, dau naștere 


Bâtelor care ajung la Spade... și tot aşa, succesiv, 


Dată fiind semnificația pe care am atribuit-o fiecărei Suite, s-ar putea 


spune că: 


e Spadele, intelectul, ajungând la ultimul grad al dezvoltării lor, vor 
descoperi existenţa Celuilalt și vor revendica energia emoțională, cea 


a Cupelor. 


* Cupele, energia emoțională, ajungând la ultimul grad al dezvoltării 
lor, vor produce o nouă viață sau vor acționa în lumea concretă, pre- 


tinzând energia materiei vii, cea a Monedelor. 


e Monedele, materia vie, ajungând la ultimul grad al dezvoltării lor, se 
vor metamorfoza și se vor confrunta cu nevoia de a se reproduce, ce- 


rând atunci energia creativă a Bâtelor. 


+ Bâtele, energia sexuală și creativă, ajungând la ultimul grad al dezvol- 
tării lor, se vor duplica şi vor descoperi androginia, care este esența 


rațiunii, pretinzând atunci energia intelectuală a Spadelor. 
Cupe 
Această circulație s-ar putea sche- 
matiza astfel, transformând Arcana 
XXI (Lumea) în baza de orientare: 
Primul element al acestei circu- 
lări, care înaintează în sens invers 
acelor de ceasornic, poate fi oricare 
dintre centri, deoarece, potrivit aces- 
tei logici, se reproduc la infinit. 


Monede 


N 
(Fe 
Pa 





Calea Tarotului 


Rezumat: dinamica celor zece grade 
în Arcanele majore și minore 


* Nebunul. Aport mare de energie primordială. 


Gradul 1 
Totalitate, multă energie fără experienţă 


* Magicianul. Totul este în potență maximă. Trebuie să învăţăm să 
alegem. 

e XI. Forța. A trezi energia animală. 

* As de Spade. Toate gândurile sunt posibile. Ce gândim, devine realitate. 

* As de Cupe. Toată viața noastră emoțională este conținută în ea, cu 
posibilități infinite de a iubi sau de a uri. | 

* As de Monede. Potenţialitate materială: sănătate, bani, casă, serviciu... 

* As de Bâte. Energie sexuală și creativă, în putere. 

Pericolul lui 1: stagnarea în virtual, a nu face primul pas în realitate. 


Gradul 2 
Acumulare. Gestaţie, inacțiune. Reprimarea energiei 


* II Papesa. Claustrare/izolare, studiază, îngrijind un ou. Pregăteşte o 
acțiune, dar nu o duce la capăt (încă), 

* XII Spânzuratul. Legat, cu mâinile la spate, nu alege. Meditaţie, intro- 
versiune sau pedeapsă. Reprezintă, de asemenea, harul de sine: „Ve- 
niți să mă luaţi!“ 

* Doi de Spade. Acumulare de rațiune. Reverii, fără acţiuni sau struc- 
tură mentală. 

+ Doi de Cupe. Reverie amoroasă: nu știu ce este iubirea, dar mă pregă- 
tesc pentru ea. 

* Doi de Monede. Un contract în pregătire, încă nesemnat. Promisiuni. 

* Doi de Bâte. Pubertate. Acumulare de energie sexuală. 

Pericolul lui 2: a putrezi, a nu intra în actiune. 





Numerologia Tarotului 


Gradul 3 

Explozia întregii energii acumulate. Adolescenţa. Acţiune fără obiectiv 

e III Împărăteasa. Violenţa creativă a primăverii, deşteptarea ciclică a 
naturii. Feminitate puternică și creatoare. 

+ XIII. Demolare, schimb, acțiune violenţă pentru distrugerea a ceea ce 
e vechi. Acţiune renovatoare, transformare, schimbare. 

+ 'Ţrei de Spade. Mugure, puternică activitate mentală. Risc de fanatism 
intelectual. 

+ Trei de Cupe. Prima iubire ideală și romantică... înainte de începerea 
vieții cotidiene! 

e Trei de Monede. Nou loc de muncă, primii clienţi, prima zi după o 
operație sau după renovarea unei case, prima menstruaţie.... 

e Trei de Bâte. Prima plăcere, prima creaţie. Prima experiență sexuală, 
De asemenea, poate fi o ejaculare precoce. 

Pericolul lui 3: decepția — a izbucni/exploda și a face orice. 


Gradul 4 


Stabilizare și putere 


* IIII Împăratul. Puterea legilor, figură paternă, raţională. Autoritate. 

+ XIIII Temperanţă. Protecție spirituală, circulație internă armonioasă. 

+ Patru de Spade. Idei raționale. Sistem de raționament care permite 

înțelegerea lumii, minte „pătrată“. 

Patru de Cupe. Stabilitate emoțională... cu risc de seducţie neprevăzut. 

+ Patru de Monede. Sănătate bună, salariu suficient, companie stabilă. 

e Patru de Bâte. Sexualitate constantă/regulată (rutină). Un sfânt care 
înfăptuieşte întotdeauna aceleași miracole, un artist care repetă ace- 
leași lucrări, 

Pericolul lui 4: a stagna fără a evolua. 


Gradul 5 


Apariţia unui nou ideal, punte spre altă dimensiune 


+ V Papa. Profesor. Maestru. Ghid. Comunicare şi contopire. Servește 
drept legătură între două lumi, dar fără a abandona tărâmul terestru. 

+ XV Diavolul. Tentaţie. Inconștient profund: bogăţie, pasiune, crea- 
tivitate. 


85 


Calea Tarotului 


+ Cinci de Spade. Apariţia unei noi cunoașteri, a unui nou studiu. 

+ Cinci de Cupe. lubire ideală, fanatism afectiv. 

« Cinci de Monede. Introducerea unei noi conștiințe în materie: secție 
nouă a unei companii, cursuri de yoga... 

e Cinci de Bâte. Apariţia unei dorințe. 

Pericolul lui 5: minciuna, trădarea, escrocheria. A vorbi şi a nu practica. 


Gradul 6 


Plăcere, frumuseţe, îmbinare. Descoperirea celuilalt. A face ceea ce ne place 


* VI Îndrăgostitul. Trei personaje pe același nivel: unire sau conflict? 
Nuanţe diferite ale vieţii emoționale. O persoană face ceea ce-i place, 
sub splendoarea iubirii universale. 

XVI Turnul. Ceea ce a fost închis, iese. Întoarcerea la pământ, ilumi- 
nare, bucurie, schimbare... Dans în jurul templului. 

Șase de Spade. Bucuria de a gândi. 

Șase de Cupe. Întâlnirea sufletului geamăn, iubirea ca o oglindă. 
Șase de Monede. Plăcerea prosperității. 

Șase de Bâte. Plăcerea creativă și sexuală. 

Pericolul lui 6: a repeta ceea ce ne place, a stabili sisteme, a deveni nar- 


cisist și a nu progresa; separarea de lume. 


Gradul 7 
Acţiune în lume 


* VII Căruţa. Cucerire, triumf. Călătorie, acțiune fermă. Contopirea spi- 
ritului și a materiei. 

+ XVII Steaua. Găsirea propriului loc şi transformarea lumii într-un loc 
mai bun; a aduce lumii o operă, o lucrare, a se trăi pe sine în totalitate. 

+ Șapte de Spade. Rațiunea își ridică acţiunea mai sus, devenind 
receptivă. 

* Șapte de Cupe. Iubirea acționează în lume: acțiune umanitară, de 
exemplu. 

+ Șapte de Monede. Materializarea spiritului şi spiritualizarea materiei. 
Lucrare alchimică. 

+ Șapte de Bâte. Acţiune sexuală şi creativă totale, orientate spre celălalt. 

Pericolul lui 7: folosit necorespunzător, energia sa imensă devine dis- 


tructivă. 


86 


Numerologia Tarotului 






Schema numerologică a Tarotului 


Receptare Acţiune 











10 
(X-XX) 
Sfârșit de ciclu, experienţă finalizată 










8 9 
(VI-XVIID (XI-A VIII) 
Perfecţiune.  : Criză pozitivă. 
Receptivitate : O nouă construcție 

























Di 

(VI-XVI) 7 
Deschidere, :  (VIXVII) 

1 plăcere. Săfacem : Acţiune în lume 
ceea ce ne place : 





4 5 
(V-XV) 
a, Un nou ideal. 
„ua. iTentaţiadea merge 
Stabilitate : E denite 





3 


2 (MII-XII4) 
4 cai lzbucnire creativă 
CUMUIATE. : sau transformare 


Pregătirea acțiunii profundă 








1 
(1-XI) 
Începerea unui nou ciclu 
Totul în putere 


Calea Tarotului 


Gradul 8 
Perfecţiune receptivă 


Numerologia Tarotului 


e Zece de Spade. Intelectul, plin de iubire, descoperă ascultarea. 
e Zece de Cupe. Viață amoroasă realizată, este momentul să se treacă la 


acțiune. 
s Zece de Monede. Prosperitatea este sămânța creativității. 
e Zece de Bâte. Creativitatea ajunge la spirit. 
Pericolul lui 10: blocaj, refuzul de a trece la ceva nou, în care o persoa- 
nă redevine începător. 


* VIII Dreptatea. Cântărește ce este necesar și taie ce este superficial. 
Acceptă valorile utile (adevărul este util) şi își face dreptate sieși. 
XVIII Luna. Capabilă să reflecte întreaga lumină a cosmosului, repre- | 
zintă perfecțiunea intuiției, artei. Mama cosmică, feminitate, mister. 
Opt de Spade. Realizarea golului mental în meditație. 

Opt de Cupe. Plenitudinea inimii. 
Opt de Monede. Prosperitate sănătoasă, sănătate. 
Opt de Bâte. Concentrarea energiei care permite apariția magiei, do- 
rinței, creației. 

Pericolul lui 8: perfecțiunea are un pericol — în ea nu se poate schimba 
nimic şi atunci poate cădea în capcana rigidității sau în nebunie. 


e XXI Lumea. Amplă realizare totală. 


Gradul 9 

Criză potrivită unei noi construcţii. „Intre viaţă și moarte” 

e VIIII Eremitul. Înțelepciune, singurătate esențială, încredere în 
necunoscut. 

e XVIIII Soarele. Construcţie nouă, fraternitate, succes, căldură. Iubire 


mentală. 
+ Nouă de Cupe. Abandonarea unei lumi afective pentru a întemeia alta. 
+ Nouă de Monede. Naştere, de asemenea, ca sfârşit al unei lumi. 
+ Nouă de Bâte. Alegere creativă fundamentală. A abandona un lucru 
pentru a face altul. | 


Pericolul lui 9: cufundarea într-o criză perpetuă: a trăi în singurătate 
și tristete. 


Gradul 10 
Sfârșitul unui ciclu și începutul altuia 


+ X Roata Norocului. Totul este nemișcat, dar există o manivelă. Ciclu 
complet. Experienţă mare și lipsă de energie. Nevoia de ajutor. | 

+ XX Judecata. Nașterea unei noi conștiințe, în acceptarea ajutorului | 
spiritual. Dorinţă irezistibilă care se manifestă și accede spre realizare. 


adevărată. 
+ Nouă de Spade. Iluminare și criză (puseu) pozitivă. Noua lumină 


88 89 


Construirea unei 
mandale în zece faze 


Exercițiul constând în construirea mandalei Tarotului este, fără îndoială, 
cea mai bună modalitate de a vă familiariza cu totalitatea jocului și de a-i 
absorbi structura globală. Pentru aceasta, este nevoie de o suprafaţă plană 
mare și liberă, de aproximativ 1,80 x 2 m; ideală ar fi o podea curată. O masă 
de mărime normală nu este suficientă. 

Notă: mandala se construiește ca o oglindă, în același fel în care ci- 
tim Tarotul. Dacă s-ar dori construirea unei mandale asemănătoare unui 
templu oriental (vezi Introducerea), ar trebui să se inverseze polaritățile 
dreapta/stânga. 


1. Scoatem Nebunul și Lumea din arcanele majore. În centru, vom pla- 
sa Nebunul, în poziţie orizontală, cu privirea îndreptată spre cer (în sus). 
Reprezintă energia primară, Dumnezeul interior, marele arhitect care va 
susține lumea manifestată. Privirea Nebunului trebuie să fie orientată în 
sus, pentru că dacă ar fi orientată în jos, s-ar întoarce spre profunzimile în- 
tunecate şi spre densitatea materială. Privirea în sus impulsionează energia 
spre spiritualitate. 





Qi 


Calea Tarotului 


2. Peste Nebun, punem Arcana XXI, Lumea, care, așa cum am văzut, 
este rezumatul întregii structuri a Tarotului. În consecință, Nebunul nu 
va fl vizibil în rezultatul final, dar vom şti că el este cel care susține Lumea 
așezată în centrul figurii, la fel cum materia negândită a universului, invizi- 
bilă, susține lumea noastră vizibilă. Crucea ambelor cărți corespunde părții 
dreptunghiului în care am situat careul uman, care conţine gradele 4, 5, 6 
și 7 ale numerologiei decimale. Se poate spune că Nebunul se întâlnește cu 
Lumea la înălțimea orizontului său uman. În această configurație, femeia 
din Lumea și Nebunul pare că se privesc. 


"LEMORDE 





3. La fel cum templul ca- 
re, pentru a deveni stabil, tre- 
buie să se plaseze în legătură 
cu cele patru puncte cardina- 
le și la fel cum alchimia, cu 
focul, aerul, apa și pământul, 
stabilește cele patru elemen- 
te primordiale, mandala, de 
asemenea, trebuie să fixe- 
ze patru colțuri. Personajul 
central al Lumii, aşa cum am 
văzut, se situează între patru 
simboluri care corespund ce- 
lor patru Suite ale arcanelor 
minore: vițelul sau calul (Mo- 
nede), leul (Bâte), vulturul (Spade) și îngerul (Cupe). Haideţi, deci, să plasăm 
Asul fiecărei Suite în poziţie oblică față de simbolul corespondent, în cartea 


92 





Construirea unei mandale în zece faze 


Lumii. (În primul rând, pentru a avea o lizibilitate mai bună, arătăm centrul 
mandalei liber, degajat; figura completă se poate vedea la pagina 99). 


4. Apoi, deasupra fiecărui As, vom construi o structură cu numerele de 
la 2 la 10, ale Suitei corespunzătoare, care să reproducă dreptunghiul nu- 
merologic. În orice caz, nu punem cartea cu numărul 10 peste cărțile 8 și 9, 
ci lângă ele, în modul sugerat de seria Spadelor. Acum am așezat cele patru 
grupuri de zece corespunzătoare celor patru energii. Figura obținută este o 
cruce svastică, simbol al mișcării cosmice. 

Dacă s-ar învârti, ar face-o în sens invers mișcării acelor de ceasornic, de 
la acțiune spre recepție, de la dreapta la stânga. Această mișcare, care este cea 





93 


Calea Tarotului Construirea unei mandale în zece faze 


a sângelui în corpul uman, corespunde, așa cum am văzut, mișcării persona- | 6. În ultimul rând, vom organiza cele 20 de arca- 

jului central al Arcanei XXI, care privește dinspre dreapta noastră spre stân- ne majore rămase în două serii de zece, ca în schema 
ga. Corespunde, de asemenea, dinamicii mutării Suitelor de la una la cealaltă numerologiei. 

(Spade — Cupe — Monede — Bâte), pe care am identificat-o anterior. De aseme- Am văzut că, în prima serie, arcanele majore își rea- 

nea, se poate spune că numerele active merg spre numerele receptive. lizează acțiunea în principal în sus. Cea pe care o începe 

Magicianul, în care vedem îndeosebi ființe umane, co- 

respunde unei căutări a divinului, a luminii, a cerescu- 

| lui, a aerului și a apei, a Conştiinţei supreme... Această 

serie se va plasa, deci, vertical, deasupra Lumii, mani- 

| festând strădania, munca de înălțare spre care ne incită 


5. Pe axul orizontal al mandalei, care corespunde orizontului uman, vom 
dispune, în continuare, figurile. Se organizează lateral, în ordinea Valet, Regi- 
nă, Rege, Cavaler, și de la interior spre exterior. Seria Cupelor se va găsi atunci 
sub brațul Cupelor svasticii, în stânga noastră, lângă seria Monedelor. Seria 


Spadelor se va afla sub braţul Spadelor svasticii, împreună cu seria figurilor | arcanele. 

Bâtelor. În acest fel, Valetul fiecărei Suite va fi în contact, prin unghiul cărții, Arcanele de la XI la XX, din contră, își realizează ac- 
cu cuplul 2-3 al Suitei sale corespondente. Regina va fi la nivelul cuplului 4-5, țiunea în jos. Seria începută de Forţă, compusă, în cea 
Regele, la nivelul cuplului 6-7 şi Cavalerul, la nivelul trioului 8-9-10. mai mare parte, din ființe mitice, supraomeneşti, ca și 


cum ar fi apărut dintr-un vis, corespunde unei căutări 
orientate spre diavolesc, infernal, întuneric, subteran, 
pământul și focul, inconştientul profund. Se va plasa 
astfel sub Lumea, în mod descendent: cu Arcana XI, For- 
ţa, atingând centrul și Arcana XX, Judecata, în extrema 
inferioară. Vor reprezenta în acest fel strădania de apro- 
fundare pe care o sugerează simbolurile lor. Arcanele 
| majore constituie axul vertical, spiritual al mandalei. 








7. De această dată, gradul corespunzător lui 10 (Ar- 
canele X și XX) se va afla în extremele dreptunghiului și 
nu lângă cuplul VIII-VIIII. Încă o dată, Tarotul este cel 
care ne furnizează indiciul pentru această organizare: 
în timp ce, în arcanele minore, ultimul grad indică o 
mutare, o schimbare spre altă Suită, cu arcanele majore 

| ne aflăm în fața unei reveniri circulare. În partea supe- 
rioară a mandalei, Roata Norocului îndeamnă, după tra- 
seul înălțării (animalul de culoare galbenă) să realizăm 
o întoarcere la profunzimi (animalul de cuioarea pielii). 
În partea inferioară a mandalei ne întâlnim cu Arcana 
XX, în care, din profunzimile Pământului, iese la su- 
| prafață androginul spiritual de culoare albastru deschis, 





94 


Calea Tarotului 


chemat în mod irezistibil de trompeta angelică (simbol al Conștiinţei cos- 
mice) să se înalțe din nou. 


8. Vedem că în centrul acestei mandale este o figură geometrică cu opt 
laturi (octogon). Ea ne trimite cu gândul la geometria fundamentală a ta- 
oismului, în care trigramele lui | Ching se reprezintă înscrise într-un octo- 
gon regulat, în centrul căruia apare simbolizat principiul binar al creaţiei 
(yin şi yang). Fiecărei laturi a figurii îi corespunde o direcţie cardinală: 
nord, nord-est, est, sud-est, sud, sud-vest, vest, nord-vest. Pe de altă parte, 
fonturile baptismale arată că au o bază octogonală, deoarece această formă, 
în simbolismul creștin, trimite cu gândul la viaţă eternă și la reînviere. 
Vedem aici șase cărţi situate în centrul acestui octogon; de asemenea, hexa- 
gonul se înscrie în octogon, ca simbol al îngropării egoului individual, în 
mormântul său, înainte de a renaște în graţia Fiinţei esenţiale. 





96 





Construirea unei mandale în zece faze 


9. Dacă descriem cercuri concentrice luând Nebunul-Lumea ca centru, 
descoperim următorul aspect: cărțile aparținând aceluiași nivel se află în- 
totdeauna în același cerc, cu excepția Decarilor arcanelor minore, care își 
continuă dinamica de reproducere circulară, în timp ce nivelurile 10 ale 
arcanelor majore continuă dinamica sus-jos. 





Cercurile concentrice care arată 
cum cărţile de același nivel se 
află în cadrul aceluiași cerc 


97 


Calea Tarotului Construirea unei mandale în zece faze 


10. Dacă mandala este vizualizată în trei dimensiuni, trebuie văzută ca 
O cruce cu șase brațe: 





Mandala Tarotului în trei dimensiuni 


.. . ..". .. ... . .. .. . 0. 0 + 2 co". o. 12 9. 9.0... 2 1 9. 9 0 0. 


Mandala Tarotului 
Arcanele majore formează axul vertical, spiritual, al mandalei. În forma sa finală, 
cea în care Asul fiecărei Suite este plasat peste simbolul care îi corespunde 
în cartea Lumea, mandala Tarotului își dobândește forța maximă. 


Axul arcanelor majore va fi atunci axul vertical, iar arcanele minore se 
pot distribui în patru planuri, înainte-înapoi și dreapta-stânga, într-o miş- 
care giratorie. 





98 99 


Cele unsprezece culori 
ale Tarotului 


În afară de Suite sau simboluri ale Tarotului, se dovedește a fi utilă studie- 
rea simbolismului celor unsprezece culori prezente în jocul restaurat. 

Fiecare cultură, religie şi tradiție dă propria sa versiune a simbolismului 
culorilor. Totuși, există un fond comun: lupta (sau dansul) dintre lumină și 
întuneric generează culoare. Gama culorilor apare în funcţie de predomi- 
narea luminii sau a întunericului. 

În momentul clasificării culorilor, trebuie să recunoaștem că Tarotul 
le arată în diversitatea lor, fără a sugera o ordine exactă, spre deosebire de 
structura cărților care, așa cum tocmai am văzut, ne furnizează indicii des- 
pre numerologia și orientarea Tarotului. 

Orice clasificare a culorilor va trebui, deci, să fie relativă; putem adopta, 
dacă dorim, diferite structuri care să ne ajute în interpretare. Culorile sunt 
întotdeauna ambivalente: semnificaţia lor nu poate fi pur și simplu pozi- 
tivă sau negativă. Cât despre conotaţia lor simbolică, ea variază în funcţie 
de culturi și, o dată în plus, nu putem insista să le reducem la un sistem 
de echivalenţe stricte. Pistele sugerate aici sunt așadar propuneri deschise 
care nu pretind epuizarea studiului culorilor. 


IO 


Calea Tarotului 


Simbolismul culorilor 


Avem aici câteva indicaţii utile pentru a vă orienta în citirea Tarotului. 


e NEGRU - Trimite la două noţiuni opuse și complementare. Pe de o 

parte ideea de gol, absenţa totală a luminii, nicio culoare. Călugării 
zen poartă haine negre. Tot așa, în Noaptea întunecată, San Juan de la 
Cruz (Sfântul Ioan al Crucii) spune că, pentru a ajunge la Dumnezeu, 
trebuie să te duci acolo unde nu este, „să treci prin noaptea întuneca- 
tă a credinţei“. Te reduci la vid, dispari, îţi oprești cugetul și pătrunzi 
(în) nimicul gol. 
Dar negrul reprezintă, de asemenea, magma creatoare care conţine 
toți germenii vieţii, materia prima: nigredo alchimic, masa amorfă de 
putrefacție care servește drept îngrășământ (mranița) purității. Hao- 
sul de la care porneşte ordinea: orice formă de viață germinează întâi 
în întuneric. 


* ALB — În mod invers, reprezintă unificarea luminoasă a tuturor culo- 
rilor, o realizare în care totul ajunge la o unitate perfectă, la purifica- 
re. Este antiteza dintre culoarea pielii şi negru. Din punct de vedere 
negativ, albul face trimitere și la frigul mortal al zăpezii, al fricii. Este 
culoarea lui Dumnezeu și a morţii. 


Negrul și albul determină extremele între care se manifestă ceilalți. În 


centru ar putea fi plasată culoarea pielii. 


e CULOAREA PIELII — Este culoarea specifică pielii umane în aria cul- 
tural-occidentală în care se desfășoară Tarotul. Culoarea pielii repre- 
zentată aici este aceea a pielii vii, amintește de viața prezentă. Negrul 
poate vorbi despre trecut, așa cum albul poate vorbi despre viitor, dacă 
se doreşte. Nu se poate spune despre această culoare că este pozitivă 
sau negativă: adoptă toate formele psihice ale ființei umane, binele 
și răul. Este ambiguă prin excelenţă. Toate opusurile se reunesc în 
culoarea pielii. 


În perimetrul vieţii materiale se află roșul și verdele. 


IO2 





Cele unsprezece culori ale Tarotului 


+ VERDE — Culoare vitală a exuberanței, amintește de Natura dominan- 
tă, nașterea eternă, de perpetua transformare. Profetul Mahomed l-a 
adoptat ca simbol al eternității. Verdele este ca o izbucnire a vieţii: 
viața vegetală acționează doar acolo unde a prins rădăcini. Verdele 
poate semnifica, de asemenea, absorbția, adâncirea. În inconștient, 
verdele va simboliza dragostea față de mamă. Dacă mama Natură ne 
dă viaţă, tot ea ne poate lega, priva de libertate și prăbuși. 


e ROȘU — Poate reprezenta partea activă a pământului, focul central, 
sângele, căldura. Este culoarea activităţii, prin excelenţă. Din punct 
de vedere negativ, roșul amintește de violența sângelui, de pericol, 
de prohibiție. Dacă sângele se află în exteriorul corpului, reprezintă 
moartea; dacă circulă în interiorul corpului, reprezintă viaţa. 


Dintre culorile celeste, găsim albastrul și galbenul. 


+ ALBASTRU — Este culoarea recepției, prin excelenţă. Culoarea ceru- 
lui şi a oceanului evocă, de asemenea, dragostea faţă de tată. Dimen- 
siunea sa negativă ar putea fi imobilitatea, asfixierea: când sângele nu 
mai este purificat de către oxigen, el devine albastru. 


e GALBEN - Lumina intelectului şi a conștiinței. A fost comparat 
cu aurul, simbol al bogăției spirituale. În alchimie, piatra filosofală 
transformă toate metalele în aur, Latura sa negativă ar putea avea 
sensul de secetă. 


* VIOLET — Această culoare este amestecul roșului, cel mai activ, cu albas- 
trul, cel mai receptiv. Unirea ambelor extreme reprezintă înţelepciunea 
supremă. Când lisus începe să le vorbească discipolilor Săi, se îmbracă 
în roşu, dar este crucificat îmbrăcat în violet, în deplină înțelepciune. 
Cu toate acestea, violetul este culoarea sacrificiului: se identifică cu ri- 
tualurile mortuare. În realitate însă, este vorba despre moartea egoului. 
Violetul este foarte puţin întâlnit în Tarot fiindcă reprezintă cel mai 
mare dintre secrete: a domina eul pentru a atinge viața impersonală. 


Pornind de la aceste considerente, s-ar putea stabili următorul tabel: 


103 


Calea Tarotului 





CULORILE TAROTULUI 
Culoare Sens pozitiv Sens negativ 
Violet Impersonalul, înţelepciunea Sacrificiu, moarte 
Alb Puritate, extaz, imortalitate Frig mortal, egoism 
„____ Receptivitate față de Atașament față de mamă, 
Albastru deschis forțele cerești imobilizare 
Ac) Receptivitate față de E aa e 
Albastru închis forțele pământești Despotism, tiranie 
Gaibâni dăzalele Cla vedere, conștiință, Secetă, cruzime, spirit gol, 
inteligență activă fără emoție 
Galben închis Conștiinţă, inteligenţă receptivă Nebunie, distrugere 
gr Umanitate, viață, Materialism, represiune, 
Culoarea pielii gi i i . 
plăcere carnală dispreț faţă de corp 
Roșu Regn animal, activitate Violenţă criminală 
Vaida'deschia Natura unită cu forțele Atașament față de mamă, 
cerești, regn vegetal invidie 
Natura naturans (vezi Baruch 
Verde închis Spinoza), unită cu forţele Adâncire, absorbție 
pământești 
Negru Magma creativă, lucrul Haos, regresie, 


cu profunzimile 


Câteva „mandale“ ale culorilor 


pulsiunea morții 


În Tarotul restaurat se întâlnesc unsprezece culori: negru, verde închis, verde 
deschis, roșu, culoarea pielii, portocaliu, galben deschis, albastru închis, al- 
bastru deschis (azur), alb și tușe rare de violet. Cum să le organizăm între ele? 

În întreaga cultură umană, de la începutul inteligenţei, există o concep- 
ție despre univers. În această concepţie, omul trăiește între cer și pământ. 
În prezent, tradiţia în care trăim ne spune că pământul este mama ŞI cerul, 
tatăl. Dar a existat și concepția inversă în alte culturi, mai vechi, în Egipt 
și în Africa. Omul se situează între aceste două instanțe din care a rezultat, 
pentru a le separa sau pentru a le face să comunice. 

În tradiția noastră, care este cea a Tarotului de Marsilia, Cerul este sim- 
bol al spiritualităţii și Pământul este cel al vieții materiale. Omul se află 
între ambele. 


LO4 





Cele unsprezece culori ale Tarotului 


Dacă se acceptă că portocaliul este un galben mai închis, se poate spune 
că există trei culori care se declină într-un ton deschis și un ton închis: 
albastru, verde și galben. 

Negrul, albul şi violetul sunt culori fără matrice. În ceea ce priveşte ro- 
șul şi culoarea pielii, asemănarea lor este interesantă: într-un anumit fel, 
culoarea pielii poate fi considerată o variantă mai luminoasă a roșului. Ro- 
șul reprezintă animalitatea, este exclusiv terestru și activ, se spiritualizează 
în culoarea pielii, care simbolizează ceea ce ţine de omenesc, umanul. De 
asemenea, aceste culori pot fi considerate entități complete. 

Atunci am distinge un grup de cinci culori „sincere“, fără nuanțe, des- 
chise și închise, care ar fi: negru, alb și roșu (cele mai cunoscute trei culori 
ale lucrării alchimice), culoarea pielii (umanul) și violetul (impersonalul, 
androginul). 

în această organizare, culoarea pielii se află în centru, ca și orizontul 
uman al Tarotului. În Cer, în cel mai înalt punct, culoarea albă, care conţine 
toate culorile, va reprezenta puritatea, euforia vieții, imortalitatea, perfec- 
țiunea, la un nivel aproape inuman. În albul divin se naște albastrul ceresc 
şi apoi galbenul, care amintește de vibrația soarelui. 

Culoarea pielii formează orizontul, linia de separare sau de unire dintre 
cer şi pământ. Simbolizează tărâmul uman, plăcerea şi reprimarea sa. 

În punctul cel mai de jos al pământului, la baza 
extremă, aşezăm negrul, vibraţie care nu conţine Alb 
nicio culoare, magma creativă a profunzimilor Aibaztru deschis 
inconştientului. Deasupra se naște lumea vege- Albastru închis 


tală, culoarea verde. În verdele deschis, natura se 
află în legătură cu forţele cereşti și verdele închis 
reprezintă natura naturans, forțele pământești. 
Îl urmează roșul, puterea vitală, creativă şi vio- 
lentă, care deține harul vieții și al morții. 

Violetul este cadrul dreptunghiului, la fel cum 
în mandala, Nebunul, acoperit de Lume, susține 
totalitatea construcției. 

Culorile se organizează astfel conform sche- 
mei alăturate. 


Violet 


Galben deschis 
Galben închis 


Culoarea pielii 
Roșu 


Verde deschis 


Verde închis 
Negru 





Calea Tarotului 


Culoarea pielii se poate interpreta, de asemenea, ca un portocaliu ames- 
tecat cu alb. Culoarea pielii ar reprezenta ființa umană, vitalitatea îmbibată 
cu Conștiință, pe când culoarea portocaliu ar fi creșterea vitală activă, fără 
Conștiinţă divină. 

Galbenul se transformă atunci în culoarea luminii cereşti și roșul în 
magma terestră a activităţii pure. 

În această ipoteză, culorile „sincere“ sunt: negru, roșu, galben, alb (cele 
patru culori ale operei alchimice) și violet, contopire mistică dintre acţiune 
și recepție. 

Schema de organizare a culorilor va fi atunci cea din tabelul de mai jos. 


ALB Puritate 

Albastru deschis Receptivitate spirituală 

Albastru închis Receptivitate; intuitiv, terestru 
GALBEN Inteligență 

Culoarea pielii Sfera umanității, viața conștientă 
VIOLET Orizont, uniune; limitează acțiunea/receptarea și Cerul/Pământul 
Portocaliu Domeniul vital al materiei pure 
ROȘU Acţiune 

Verde deschis Natura celestă 

Verde închis Natura terestră 

NEGRU Ceea ce e adâncit, ascuns, inconștient 


De asemenea, culorile se pot organiza după alte două scheme corespun- 


zătoare numerologiei Tarotului. Una are la bază pătratul dublu şi cealaltă se 
înscrie într-un cerc și se inspiră din schema simbolică a Arcanei XXI, Lumea. 


Schema circulară 

Schema circulară corespunde unei viziuni asupra lumii care constă în 
reprezentarea totalității nu ca un dreptunghi, ci ca un cerc, univers în ex- 
pansiune constantă, născut dintr-un punct central. Cercul este traversat de 
un orizont care, ca în Geneza, separă Cerul de Pământ (Fig. 1). 

Subdiviziunea verticală stânga/dreapta separă apoi „femininul“ receptiv 
de „masculinul“ activ: este Eva născută din visul lui Adam și din coasta lui. 


106 


a - 


—_— 


Cele unsprezece culori ale Tarotului 


Vedem atunci că apar patru camere de cerc cărora, potrivit schemei 
propuse de Arcana XXI (Lumea), le vom putea atribui cele patru elemente 
corespunzătoare Suitelor arcanelor minore: Monede sau centru corporal, 
Bâte sau centru sexual creativ, Cupe sau centru emoțional și Spade sau 
centru intelectual. Fiecare culoare îşi va găsi locul, în funcţie de Suita care 
se decide să îi fie atribuită (Fig. 2). | i 

Se poate decide asocierea Monedelor cu galbenul aurului; a Bâtelor, cu 
verdele activităţii naturale; a Cupelor, cu roșul iubirii divine; a Spadelor, 
cu albastrul etern și ceresc. Negrul rămâne la baza pământului și albul în 
zenitul cerului, în timp ce violetul, culoarea androginului (personajul cen- 
tral al Arcanei XXI), se situează în centrul cercului. Este evident atunci că 
nuanțele cele mai deschise vor fi cel mai aproape de cer, iar cele mai închise 
cel mai aproape de pământ. În această schemă, se va asocia culoarea pielii 
cu roșul deschis (Fig. 3). | | 

Vedem, deci, următoarele corespondențe: Pământ/Activ: roșu și culoarea 
pielii; Pământ/Receptiv: galben și portocaliu; Cer/Activ!: albastru deschis și 
albastru închis; Cer/Receptiv: verde deschis şi verde închis; Centru: violet; 
Zenit: alb; Nadir: negru. 








Cupe | Spade 
Roșu | Albastru 





: Monede |  Bâte 
că 
Fig.1 Fig. 2 


Schema dreptunghiulară 2 54 

Schema dreptunghiulară, pe care o cunoaștem, include o parte stângă 
receptivă şi o parte dreaptă activă. Dacă se acceptă că aceste culori numi- 
te „reci“ sunt receptive și culorile numite „calde“ sunt active, se pot repar- 
tiza într-un pătrat dublu, respectând legile de orientare ale Tarotului: 


107 


Calea Tarotului 


Receptare Acţiune 
ALB 


Albastru deschis Galben 


Pământ 
Verde deschis : Culoarea pielii 


Albastru închis Portocaliu 


Cer 


Verde închis Roșu 


NEGRU 


Vedem, deci, că nu există o modalitate unică și exclusivă de a organiza 
culorile. Conform lecturii, aceste diferite structuri ne pot ajuta să interpre- 
tăm simbolurile, dar ar fi greșit să pretindem că se pot organiza culorile 
într-o singură schemă care să le limiteze semnificațiile. 


108 








Partea a doua 


Arcanele 
majore 





Introducere 


O arhitectură a sufletului 


Dând uitării pe toți acei „iniţiaţi“ cu tot cu versiunile lor „ezoterice“, am 
hotărât că adevăratul Maestru era Tarotul însuși... A fost o muncă metodi- 
că, de durată, care a solicitat o răbdare solidă din partea mea. Cu ajutorul 
unei lanterne magice, am proiectat arcanele pe cartoane și le-am copiat, 
în cele mai mici detalii. M-am identificat cu fiecare personaj, vorbind în 
numele lui și, de asemenea, în numele detaliilor sale: mi-am imaginat ce 
spunea bastonul roşu al Nebunului, sau vulturul fetal pe care îl mângâia 
Împărăteasa, sau coroana care se deschidea și se închidea în înaltul Tur- 
nului, sau flautul de os care zace pe jos în Arcana XIII. Observând piciorul 
stâng al femeii goale din Steaua, am putut vedea fesele unui copil. Sau între 
flacăra (sau pana, sau coada unei entităţi) şi coroana Turnului, am putut 
vedea capul unei fantome etc. Deoarece de multe ori desenele par să se 
completeze în afara cadrului dreptunghiular, mi s-au înfățișat multe între- 
bări. Are masa Magicianului un al patrulea picior, în afara cărții? Ce ascun- 
de în mâinile sale Spânzuratul? Ce are Nebunul în bocceluța sa? Ce se află 
în spatele valului Papesei? Prinţul Căruţei este un pitic urcat pe un soclu? 
Roșul de pe felinarul Eremitului este sânge? Etc. Mii de întrebări cărora nu 
am încercat să le dau un răspuns exact — nu îl aveam fiindcă imaginaţia este 
infinită — ci să le găsesc unul care, pe moment, să mă mulțumească, să îmi 
fie util, deși, după un timp, mi s-ar fi impus altă soluţie. 

M-am așezat şi m-am tot gândit, timp de ore întregi, în imaginaţia 
mea, la fiecare dintre cărți. Încet-încet, mi-am dat seama că fiecare dintre 
ele acționa ca un talisman. Nu erau simple imagini, într-un anumit fel, 
ci ființe, fiecare cu personalitate diferită, imposibil de definit în cuvinte. 


III 


Calea Tarotului 


Gravându-mi în memorie aceste desene, ținând cărțile în mâini, existând, 
totodată, în lumea exterioară și în spiritul meu, mi-am dat seama de infi- 
nita lor complexitate. Când voiam să interpretez frazele optice pe care mi 
le dădeau unirea a două sau mai multe arcane, mă vedeam obligat să le 
traduc în cuvinte, ceea ce însemnă să le limitez. Cine poate spune ce este o 
culoare, exceptând faptul de a o numi? Orice poetă care încearcă va reuși să 
se apropie de esența culorii, dar întotdeauna într-o formă subiectivă și ine- 
xactă... Acestei dificultăți greu de depășit i s-a atașat alta: mi-am dat seama 
că aceste cărți nu numai că „vorbeau“ când erau unele lângă celelalte ci, de 
asemenea, când erau unele peste celelalte. Amestecând în minte desenele, 
mi le-am putut imagina transparente. Suprapunându-le, mi-au semnalat 
corespondenţa, supunându-se unor complexe unităţi de măsură. 

Faptul că Tarotul a fost creat folosindu-se transparenţa mi-a fost con- 
firmat de cartea EI femplo del hombre („Templul omului“) a egiptologului 
R.A. Schwaller din Lubicz, cunoscut ca Aor, în care, referitor la Templul din 
Luxor, afirma același lucru: „În transparență, dacă peretele era de cristal, 
se putea vedea pe verso, de exemplu, un semn sau o figură care veneau să 
umple un gol al aversului“. Câteva exemple: sceptrul Împăratului se poate 
face ax al Arcanei XVINHI. Sceptrul Împărătesei are lărgimea bâtei Papei... 
Asul de Monede completează semicercul central al Asului de Cupe... Com- 
binaţiile sunt infinite. Cum se traduc aceste mesaje în cuvinte? Tot ce se 
spune, s-a spus și s-ar spune despre semnificația arcanelor putea fi doar 
o explicaţie subiectivă, nicidecum o definiție exactă. Cei care au afirmat 
„Aceasta este semnificația tradițională a arcanei“ erau fie învățăcei naivi 
care studiau magia, fie șarlatani. 

O lungă perioadă de timp, cu multă tristețe, mi-am păstrat într-o cutie 
Tarotul, considerând că era imposibil să ajung să îl utilizez într-un mod 
obiectiv. Într-o noapte am avut un vis care mi-a arătat ce cale să urmez. 

M-am văzut umblând gol într-un deșert cu nisip alb. Un iepure de câmp 
de culoare albastră, cu urechile tăiate, s-a rostogolit de pe o dună și s-a pră- 
buşit la picioarele mele. Când m-a atins, şi-a schimbat forma capului, adop- 
tând-o pe cea a capului meu. Corpurile noastre s-au integrat, formând unul 
singur. Eram, în același timp, un martor uman și un ghid animal. Am ajuns 
la orizont, care era de culoare violet. Făcând echilibristică pe linia aceasta, 
a apărut Nebunul, gigantic. M-a privit complice, deschizându-și bocceluţa 
spre cer. Stelele s-au desprins de sus și, transformate în licurici, au coborât 


[12 


O arhitectură a sufletului 


pentru a intra în sac. Nebunul l-a întors spre pământ, unde au căzut aces- 
te insecte luminoase, transformate în seminţe. Producând cu clopoţeii săi 
niște sunete de o delicateţe angelică, și-a deschis jacheta și, arătându-mi 
pieptul său verde, m-a invitat să intru în el... Ca o broască ce se arunca în- 
tr-un lac milenar, m-am cufundat în gigant... Am avut senzația că explodez, 
transformându-mă într-un nor de energie. Neîncetat, mii de imagini mi-au 
apărut într-o vâltoare, am fost nenumărate ființe în același timp... și toate 
acestea s-au rezumat într-un hohot de râs cataclismic, expirat de o gură 
imaterială... Îmi amintesc că, transformat în acest haos, numit Nebunul, 
am sărit spre bolta cerească, traversând cosmosul cu o viteză extraordina- 
ră. Dintr-odată, mă aflam pe un cer fără aștri, în centrul căruia străluceau 
două piramide, una neagră și una albă, care, împreună, formau un volum 
de șase puncte... Acest corp pe care l-am simţit dotat cu o conștiință fără 
limite m-a atras, aşa cum un magnet atrage o bucată de metal. M-am lăsat 
absorbit. Am explodat, transformat în lumină. M-am trezit plin de energie, 
cu senzaţia că am cunoscut fericirea. 

Această experiență onirică — care m-a inspirat pentru a crea, cu Moebius, 
personajul meu comic El Incal — mi-a dezvăluit cum să studiez Tarotul. 
Am înţeles că fiecare arcană, având caracteristici diferite de restul, acțio- 
na în inconştient ca un arhetip. „Arhetipul este o forță. Este autonom și 
ne poate stăpâni într-un mod neaşteptat. (...) Este organizarea biologică a 
funcționării noastre psihice, în același fel în care funcțiile noastre biologice 
și fiziologice răspund unui model. (...) Omul are un model, o formă care 
îl face, în mod special, om; nimeni nu se naște fără această formă. Suntem 
profund inconștienți de aceste fapte, deoarece, datorită simțurilor noastre, 
trăim în exterior, nu în noi înşine, Dacă omul ar putea privi înăuntrul său, 
ar descoperi-o. (...) Acest aspect al personalității umane, inhibat, în majo- 
ritatea cazurilor, de incompatibilitatea sa cu imaginea pe care o persoană o 
are despre ea însăși, nu este alcătuit doar din fărâme de caracter negative, ci 
reprezintă, în același mod, totalitatea inconştientului: aproape ca o regulă 
generală, este prima figură cu care inconştientul se prezintă conştiinţei. 
(...) Ignorăm ceea ce este un arhetip (adică, din ce este format), pentru că 
natura psihicului nu ne este accesibilă, dar știm că există arhetipuri și că 
ele provoacă o serie de efecte. Cu cât înțelegem mai bine arhetipurile, cu 
atât vom participa mai mult la ele și cu atât le vom reține mai bine eterni- 
tatea și atemporalitatea.“ (C.G. Jung, Viața simbolică). Pentru a ajunge să 


113 


Calea Tarotului 


cunosc arcanele, trebuia să pătrund în ele, dezbrăcat de cuvinte. Mai bine 
spus, trebuia să mă las posedat de ele. Am avut norocul, în acea perioadă, să 
intru în contact cu un grup de adepți voodoo care lucrau cu divinități ce îmi 
aminteau de arcanele majore. Fiecare dintre ele aveau un ritm muzical, un 
costum, obiecte personale, un fel de a se mișca și de a acţiona. Era Legba, 
un bătrân șchiop, mergând sprijinindu-se într-o cârjă, acoperit de petice, cu 
o înfățișare debilă, dar pe fondul unei forţe nemaipomenite; Atogue, îmbră- 
cat în ofițer de marină, cu mănuși albe, suflând din răsputeri pentru a imita 
vuietul unei furtuni pe mare; Zaka, un țăran cu pălărie de paie și bluză al- 
bastră, neîncrezător, anxios, temându-se să nu fie prăduit de oamenii de la 
oraș; colericul războinic Ogou, cu chipiul său franțuzesc şi dolmanul YOȘU, 
fluturând o sabie sau o macetă; seducătoarea Ezili, cu bijuteriile și fustele 
rozalii și celeste, fardându-se neîncetat; baronul Samedi, emisarul morții, 
cu pălăria sa de cupă, mai multe perechi de ochelari și cu buzunarele pline 
de găuri ale fracului său: tot ce bagă în ele cade pe pământ etc. 

Prin intermediul ritualurilor, adepţii cădeau în transă, transformându-se 
în „animale“ care erau „călărite“ de diferite divinități... Mi-am spus: „Este 
minunat să lucrezi Tarotul în acest fel. Trebuie să simt fiecare carte, să o 
las să mă absoarbă, să mă pun la dispoziţia expresiei sale.“ Și așa am făcut: 
când am „fost“ Magicianul, am simţit energia cordonului, a șnurului galben 
care îmi înconjura pălăria, unindu-mă cu universuri îndepărtate pentru 
a-mi aduce Conştiința cosmică care exploda din cei opt sori puternici care 
se cuibăriseră în părul meu. Am ţinut într-o mână bastonul de Magician, 
capabil să captez energiile divine, pentru a le injecta în materie și pentru a 
produce astfel miracole. În cealaltă mână am ținut sfera de aur, capabilă să 
vindece toate bolile umanității... Am simţit mișcările agile ale personaju- 
lui, inteligenţa sa, viclenia, atenția, rapiditatea sa. Cu abilitatea mea imen- 
sd, eram un hoț metafizic care putea fura secretul imortalităţii zeilor... Cu 
răbdare, zi după zi, arm realizat acest exercițiu, lăsându-mă posedat de una 
câte una dintre cele 77 de arcane rămase. Când au intrat în inconştientul 
meu, înregistrându-se, ca și cum ar fi făcut dintotdeauna parte din visele 
mele, am încercat să le fac să vorbească. Ce ar spune Turnul, sau Arcana 
XIII, sau Valetul de Cupe, sau Nouă de Bâte etc.? 

Am întâmpinat însă un alt obstacol. Chiar dacă, punându-mă în transă, 
arcanele aveau să vorbească, uneori sub forma unor poezii, nimic nu putea 
dovedi că ceea ce spuneau era obiectiv și că venea dintr-o lume exterioară 


II4 


O arhitectură a sufletului 


mie. Foarte probabil, aceste discursuri erau manifestări ale subiectivității 
mele, pure autoportrete... 

Am vizualizat încă o dată cele 22 de arcane majore pentru a vedea în 
ce fel mă proiectam în ele. Bineînţeles că Soarele, XVIIII, îmi amintea de 
satul meu natal, Tocopilla. Acest Soare conținea, pentru mine, ameninţări 
mortale de secetă. Pe de altă parte, unindu-i discul în flăcări cu sceptrul 
Împăratului, nu aveam cum să nu îl văd pe severul meu tată, atât de zgârcit 
în mângâieri, atât de „secat“ emoțional. Am constatat că trei cărți mă te- 
rorizau: Dreptatea, Spânzuratul şi Arcana XIII. La prima vedere, îmi dădeau 
senzaţia unei pedepse impuse de lege. Judecătoarea implacabilă condamna 
la tortură pe cineva că a comis o faptă ilegală. Moartea nu elimină doar 
această persoană, ci toată umanitatea, planeta, stelele, universul. Această 
teroare mi s-a părut infantilă: totuși, simţind-o încrustată în măduva oa- 
selor, am înțeles că Dreptatea era mama mea însărcinată, că Spânzuratul 
eram eu, în stadiu fetal, și că Arcana XIII era dorinţa ei de a mă elimina și 
pe care o revărsa asupra organismului meu. 

În perioada în care am fost conceput, fără a fi dorit, părinţii mei se urau. 
Sosirea mea pe lume a stabilit între ei o legătură copleșitoare. Cele nouă 
luni de sarcină s-au transformat, pentru mine, într-o luptă pentru a supra- 
viețui. Din cauza acestor împrejurări, m-am născut îmbibat cu o teroare 
viscerală. În fiecare clipă simțeam comanda: „Îţi este interzis să trăieşti. 
Eşti vinovat că ne-ai invadat lumea. Nu trebuia să reziști acelui cordon 
ombilical care te strangula. Pentru noi, ești un venin.“ Am înţeles că acesta 
era motivul pentru care, mulți ani mai târziu, deşi am trăit relativ fericit, 
din când în când, poate din nouă în nouă luni, îmi doream să mor... Mă 
termina lipsa de iubire a mamei mele care, fluturând o spadă imaginară, ca 
Dreptatea, decreta: „Nu ai dreptul să te naşti, ascultă-mi ordinul: dispari.“ 
Ce puteam face? Studiul Tarotului s-a transformat într-o terapie. 

Am început să lucrez asupra proiecţiilor mele... Unui vis i se pot da 
infinite interpretări, superstiţioase, psihoanalitice, mitice etc. Mi-am spus: 
„Dacă imaginile apărute din inconștient au nenumărate semnificații și dacă 
toate îmi aparțin, trebuie să le resping pe acelea care sunt produsul neli- 
niştii și al fricii şi să le aleg pe cele care mă apropie mai mult de Conștiinţa 
divină. „În ciuda faptului că am fost educat de un tată ateu, care râdea de 
toate cărțile sacre, mi-am permis să vorbesc despre Dumnezeu, pentru că 
în Arcana XVI (în franceză, Maison Diev — Casa Dumnezeu) apare cuvântul 


15 


Calea Tarotului 


Dumnezeu și cel puţin jumătate dintre arcanele majore au legătură cu ra- 
ționamentul religios. 

Nebunul care înaintează privind spre cer poate fi foarte bine un călu- 
găr iluminat; Arcana XIII are marcate pe craniu cele patru litere sacre, 
Yod-He-Vav-He, care formează numele lui Dumnezeu, în ebraică; Papesa 
și Papa studiază și răspândesc un text sacru; în Îndrăgostitul, Temperanţă, 
Judecata şi Lumea sunt îngeri, iar în Arcana XV apare Diavolul, înger căzut. 
Spânzuratul l-ar putea reprezenta foarte bine pe lisus Hristos, dăruindu-se 
sacrificiului. Atârnă între doi copaci pe care se pot vedea douăsprezece pi- 
cături roşii care i-ar reprezenta pe apostoli. 

Și dacă aceasta ar fi considerată o interpretare eronată, nu se va putea 
nega că personajul poartă pe pieptul său cei zece sefiroţi ai Arborelui vieţii 
cabaliste... Neputând respinge vocaţia mistică ce face Tarotul loial învăţă- 
turilor atee ale tatălui meu, am încercat să elucidez subiectul „Dumnezeu“, 
interpretând Nebunul ca energie vitală, Papesa și Papa ca anima şi animus 
ale lui Jung, îngerul Arcanei VI, ca forță libidinală, Spânzuratul, ca Egoul 
care se dăruiește Esenţei, Arcana fără nume (XIII), ca voinţă de transforma- 
re, prin eliminarea superficialului, Temperanţă, ca pe o comunicare interi- 
oară, Diavolul, ca instincte ale inconştientului colectiv, îngerul Judecăţii, 
ca o dimensiune superioară a Conștiinţei și Lumea, ca sufletul universal. 
Totuşi, oricât am încercat, nu am putut să şterg cuvântul Dumnezeu din 
Arcana XVI... În pofida înrădăcinatei mele educaţii atee, m-am văzut obli- 
gat să înfrunt această întrebare exigentă a Tarotului: „Ce reprezintă Dum- 
nezeu pentru tine?“ 

Pentru mine, „personajul“ Dumnezeu, actor principal al întregii lucrări 
sacre, nu putea avea un nume, nici formă umană, nici sex, nici vârstă. Nu 
putea fi proprietate exclusivă a niciunei religii. Orice denumire sau calitate 
care i s-ar fi dat ar fi fost o aproximare superstițioasă. Imposibil de definit 
în concepte sau imag:ni, de neatins sau de urmărit; fiind Totul, este absurd 
să se încerce să i se dea ceva. Singura posibilitate: să îl primim în noi. Dar 
cum, dacă este de neconceput, intangibil, impalpabil? Este primit doar prin 
schimbările și mutările pe care le aduce în viața noastră, sub forma clari- 
tăţii mentale, a fericirii, a capacităţii creative, a sănătăţii și prosperității. 
Dacă este imaginat etern, infinit și atotputernic este doar în contrast cu 
ceea ce credem că suntem noi, finiți, efemeri și neputincioși, înaintea aces- 

tei transformări pe care am numit-o moarte. Dacă totul este Dumnezeu 


110 


DE Di 


O arhitectură a sufletului 


şi Dumnezeu nu moare, nimic nu moare. Dacă totul este Dumnezeu și 
Dumnezeu este infinit, nimic nu are limite. Dacă totul este Dumnezeu și 
Dumnezeu este etern, nimic nu începe şi nimic nu se termină. Dacă totul 
este Dumnezeu şi Dumnezeu este atotputernic, nimic nu este imposibil... 
Fiind incapabil să Îl numesc şi să cred în EI, pot, în mod intuitiv, să Îl simt, 
în ceea ce este mai profund în mine; pot să Îi accept voia, acea voinţă care 
creează universul și legile sale și să Îl imaginez ca pe un aliat, indiferent ce 
mi s-ar întâmpla. „Sunt din tine... Am încredere în tine.“ Asta este tot, nu 
trebuie să spun mai mult, cuvintele nu reprezintă calea directă... o arată, 
dar nu o parcurg. Accept să aparțin acestui incomensurabil mister, entitate 
fără fiinţă sau neființă, fără dimensiune, fără timp. Accept să mă dăruiesc 
scopurilor sale, să am încredere că existența mea nu este un capriciu, Nici O 
glumă, nici o iluzie sau un joc, ci o necesitate inexplicabilă a lucrării Sale. 
Să ştiu că această permanentă impermanenţă face parte din ceea ce mintea 
mea concepe ca proiect cosmic. Să cred că, fiind un angrenaj infim al inco- 
mensurabilei mașinării, particip la eternitatea sa, că această schimbare pe 
care corpul meu o numeşte moarte este ușa prin care trebuie să trec pentru 
a mă cufunda în ceea ce inima mea simte că este iubirea totală, pe care 
centrul meu sexual îl concepe ca pe un orgasm infinit, pe care mintea mea 
o numeşte vid iluminat. 

Cum ni-l prezintă Tarotul pe Dumnezeu? ÎI prezintă ca fiind Turnul (La 
Maison Diev), cămin misterios în care locuiește universul, care, în condiți- 
ile în care suntem uniţi, este corpul nostru. Suntem chiriașii unui Stăpân 
care ne hrănește, ne susține și ne menţine în viață, în perioada de timp 
în care voinţa sa decide. Din această casă, refugiu concret, putem face o 
grădină sau o groapă de gunoi, un loc în care să înflorească creativitatea 
noastră sau un colţ în care să domnească prostul gust și duhoarea; între 
aceste ziduri impasibile, putem procrea sau ne putem sinucide. Casa nu are 
comportament, ea se află acolo, calitatea sa depinde de utilitatea pe care 
i-o dăm. O putem transforma într-un templu sau într-o închisoare. Acest 
Turn pe care ni-l arată Tarotul aduce comoara imortalităţii, nu ca un cadou. 
Umanitatea trebuie să îşi câștige acest premiu. Dacă nu reușește, dintr-o 
greșită sau nepotrivită folosire a harului, este condamnată la dispariție. 


În Arcana XVI, vedem un turn născând ființe umane. O formă nedefi- 
nită — rază, pană, cometă, energie — micșorează puterea coroanei, voința 


LI7 


Calea Tarotului 


umană rațională, pentru ca, sub dansul euforic al astrelor, fiinţele ilumina- 
te să realizeze că Dumnezeu nu se afla „dincolo“, ci în însăşi materia. Am- 
bii menestreli mângâie plantele; unul dintre ei se unește, cu ajutorul unei 
prelungiri albastre care îi iese din piept, cu locul împădurit, de asemenea 
îmbibat de culoarea celestială. Atât forma nedefinită, cât şi coroana, astrele, 
turnul, plantele şi regiunea păduroasă formează parte din conștiința aces- 
tor două ființe. 

Înţelegând astfel unitatea divină, origine a creației, ne aflăm în fața unei 
neputințe a limbajului rațional, cu sistemul său conceptual care este mereu 
la vânătoare de diferenţe și limite, pentru a înțelege, defini și explica o re- 
alitate în care absolut totul este contopit, unit și formează un singur corp. 
Dacă acceptăm că fiecare concept nu reprezintă realitatea, ci un portret 
limitat al ei, vom învăţa să utilizăm cuvintele nu ca definiții ale lumii, ci ca 
simboluri ale acesteia. Un simbol permite o nenumărată varietate de semni- 
ficaţii, tot atâtea ca și indivizii care o percep. O „cruce“ poate atinge un nu- 
măr foarte mare de niveluri interpretative, de la un instrument de tortură, 
trecând prin răscrucea spațiului și a timpului, până la punctul divin central, 
generator al celor patru elemente care constituie universul său, Hristos, 
format de cele patru Evanghelii... Fiecare arcană a Tarotului, având ca fun- 
dament prezența nedefinită a Nebunului, nu prezintă o singură definiţie, 
deja stabilită în secolele care ne-au precedat, ci sunt Turnuri deschise spre 
infinite interpretări. Desigur că, pentru o minte care funcționează exclusiv 
cu 0 logică aristotelică, acest lucru este ceva inacceptabil. Anumite persoa- 
ne vor cere să li se dea semnificaţii precise, „simboluri stagnate“. „O arcană 
este asta şi nu altceva! Nu se poate să fie lumină și întuneric în același 
timp! Nu poate avea interpretări infinite!“ Simbolurilor „stagnate“, dacă 
se ascultă Tarotul, li se opun „simbolurile fluide“. Visele sunt alcătuite din 
imagini ambigue. Obiectele inconştientului au aspecte infinite. Vrăjitorii 
și psihanaliştii le aleg semnificațiile, înțesându-le cu superstiții sau teorii 
ale maeștrilor lor. Pacienţii terapeuţilor freudieni nu visează în același fel 
ca pacienții terapeuților jungieni sau lacanieni. Unii văd falusuri și vagine, 
alții semne cosmice, iar ultimii, jocuri de cuvinte. Cum să gândești atunci 
cu simboluri fluide? 


Dacă sunt observate cu ochi naivi, arcanele Tarotului conţin mesaje sim- 
ple. Nebunul este un biet vagabond; Magicianul, un vânzător în căutare 


118 


O arhitectură a sufletului 


de clienţi; Papesa și Papa, reprezentanți ai puterii religioase; Împărăteasa 
și Împăratul, reprezentanţi ai puterii statale. Îndrăgostitul descrie relațiile 
emoționale; Căruţa, puterea războiului; Dreptatea, puterea Legii. Eremitul 
este un înțelept solitar în căutare de discipoli; Roata Norocului arată suişu- 
rile şi coborâșurile destinului; Forța este o femeie dominantă; Spânzuratul, 
un răufăcător pedepsit; Arcana fără nume, moartea; Temperanţă, îngerul 
nostru păzitor; Diavolul, tentantul spirit al răului; Turnul, pedepsirea or- 
goliului; Steaua, norocul nostru. Luna indică nebunia; Soarele, o reușită 
mare; Judecata, învierea morților; şi Lumea, extazul realizării... Este posi- 
bil ca cel sau cei care au creat Tarotul să fi vrut să îi dea un conținut care să 
fie la înălțimea omului simplu care îl folosea ca pe un joc. Dar, în prezent, 
această lectură naivă nu ne folosește. Dacă vrem să îl folosim ca instrument 
terapeutic, trebuie să depunem în el subiectivitatea noastră profundă. Drept 
pentru care îl putem folosi tot la fel cum se folosește un telefon mobil. Când 
este descărcat, nu funcționează, aşa că trebuie să îl încărcăm. 

Ceva asemănător se întâmplă și cu cărțile Tarotului. Sunt simboluri 
care nu spun nimic exact şi pe care trebuie să le îmbogăţim cu tot felul de 
semnificații, să le conferim conţinuturi care să le depășească. O sămânță 
este un cufăr care poartă o pădure, așa cum pântecele unei femei poartă 
întreaga umanitate. Inconştientul individual poartă, în inconştientul co- 
lectiv, trecutul rasei umane, al planetei şi al cosmosului. Vorbind în sens 
inițiatic, ceea ce este conţinut este întotdeauna mai mic decât conţinutul 
său, deoarece fiecare atom îl conține pe Dumnezeu... Dacă nu se umplu 
cărțile Tarotului cu nenumărate interpretări, lectura nu poate rezulta. Va- 
loarea Tarotului este cea pe care noi i-o dăm. Dacă suntem mediocri, îl 
încărcăm cu semnificații superficiale și vom vorbi doar despre iubiri, despre 
problemele economice, despre vreme, sănătate, accidente, decese, eşecuri 
și reușite sociale, vulnerabilizând și afectând astfel citirea cărților. Pentru 
a „încărca“ bine arcanele, trebuie să ne obișnuim să le privim global, dar, 
simultan, în cele mai mici detalii ale lor. Niciun simbol nu are o explicaţie 
stagnată... Nu este vorba despre găsirea „definiţiei sale secrete“, ci despre 
a-i da definiția cea mai sublimă pe care i-o putem oferi. 

De exemplu, aproape toți autorii declară că Eremitul înalță un felinar, o 
lampă. Alţii, dându-i personalitatea lui Cronos, spun că expune o clepsidră. 
Cei care adjudecă identitatea lui Saturn afirmă că pata roşie a felinarului 
este sângele copiilor pe care îi devorează. Un alcoolic m-a asigurat că a 


119 


Calea Tarotului 


văzut în mâna personajului un ulcior plin cu vin. Un poet a zărit un licurici 
enorm. Un preot a susținut că această lampă simbolizează inima unui sfânt, 
în care ardea sângele lui lisus Hristos, iluminând umanitatea. Cineva a vă- 
zut un tată avar ascunzându-și pușculiţa plină... Nicio versiune nu este de 
neglijat, atâta vreme cât respectă formele, numărul, culoarea și numele 
simbolului. (Dacă se pleacă de la ipoteza că Tarotul este de origine franceză, 
se pot găsi mesaje ascunse în numele cărţilor, atunci când sunt pronunţa- 
te). Le Bateleur (Magicianul) ar spune: „Le bas te leurre“ („Ce este jos te 
atrage“), Papesa: „Lappât păse“ („Momeala cântărește“), L'Empereur (Îm- 
păratul): „Lampe erreur“ („Eroarea lămpii“), Le Pendu (Spânzuratul): „Le 
pain do“ („Pâinea dobândită“), Temperance (Temperanţă): „Temps-errance“ 
(„Timp-rătăcire“), Le Jugement (Judecata): „Le juge ment“ („Judecătorul 
minte“), La Maison Diev (Turnul): „Lâme et son Dieu“ („Sufletul şi Dum- 
nezeul său“). Această utilizare de simboluri fluide ne permite adoptarea 
unei atitudini noi față de viață. Fiinţele vii, lucrurile, evenimentele pot fi, de 
asemenea, considerate arcane fluide și nu stagnate. Absolut tot se schimbă 
neîncetat, o persoană nu este, ci este în curs de a fi. Mare parte din relaţiile 
pe care le avem cu realitatea depind de conţinutul pe care li l-am dat. Ju- 
decăm acțiunile persoanelor care ne înconjoară în raport cu conținutul cu 
care le-am încărcat. În mod continuu ne surprind sau ne dezamăgesc. Noi 
înșine, fiind spectatori ai performanţei noastre, ne încărcăm cu conținuturi 
limitate. Și așa cum ne vedem, ne văd și ceilalți. Doar un Maestru spiritual, 
atunci când ne devalorizăm supunându-ne perspectivei sau privirii negati- 
ve a familiei sau a societății, ne poate dezvălui comoara noastră interioară, 
adică ne poate încărca cu valori sublime. Unii spun că lumea actuală este 
violentă și trăiesc înfricoșaţi, alții cred că lumea, în realitate, este un para- 
dis în care există multă violență, dar această violență este doar un accident, 
nu o caracteristică esențială. 

În acest fel, Tarotul poate fi un element nefast în mâinile unui lector 
pervers sau ale unui maestru sublim. Este o oglindă a adevărului nostru 
subiectiv, dar nu adevărul absolut. Suntem uniţi cu divinitatea printr-o 
Conștiinţă infinită, eternă, impersonală, întotdeauna în expansiune, la fel 
ca universul. Cu acest ochi interior, martor pur, ne vedem trăind. Dar incar- 
narea face ca această Conștiință să imite forma noastră, rămânând blocată 
din cauza diferitelor traume: trăirea unor experienţe de adult în copilărie 
sau netrăirea a ceea ce trebuia să fie trăit, supuși de niște părinţi toxici la 


120 


O arhitectură a sufletului 


diferite abuzuri intelectuale, emoţionale, sexuale sau materiale... Punctul 
de vedere din care ne observăm este cel de la vârsta în care am suferit ex- 
periențele negative. Când observăm lumea, o facem plecând de ia gânduri, 
sentimente și dorințe blocate, obținând răspunsuri limitate la acţiunile 
noastre limitate. O lege magică spune: „O lume este ceea ce credem noi că 
este.“ Procesul inițiatic este acela care ne permite să ne schimbăm perspec- 
tiva şi să observăm evenimentele interioare și exterioare, dintr-un punct de 
vedere cosmic, infinit și etern. 

Când mă întâlnesc cu un consultant, prima întrebare pe care mi-o pun 
este: „Ce vârstă are și din ce punct de vedere se observă?“ La rândul meu, 
din postura de tarolog, mă întreb: „Câţi ani am, din ce punct de vedere mă 
contemplu?“ Un Tarot citit de un adult cu minte de copil imoral (pervers) 
este periculos pentru viaţa consultantului. Lectorul, ca și arcanele, înainte 
de a-și începe munca, trebuie să se încarce, la fel cum face un șaman sau 
un adept al voodoo. 

Niciodată un terapeut nu acţionează în nume propriu și, de asemenea, 
nici un vindecător. Ambii solicită ajutorul diferitelor divinități. Dacă Magi- 
cianul mă posedă, voi face o clasă de lectură; dacă este Steaua, alta. Dezvol- 
tând această deprindere, după mulți ani, mi-am propus să mă las posedat 
nu numai de o singură arcană, ci de întreaga mandală și să imit sanctitatea. 
Înainte, citeam ca un artist, ceea ce îmi oferea beneficii narcisiste foarte 
plăcute. Când am decis să intru în viața terapeutică, nu am putut face alt- 
ceva decât să concep lectura ca pe o predare (dăruire) completă și imperso- 
nală pusă la dispoziţia consultantului, dezvoltând o bunătate fără limite, o 
ascultare totală. „Bunătatea este frumuseţea morală. Pentru a fi bun, este 
necesar să fii corect. Pentru a fi just, trebuie să acționezi cu rațiune. Pentru 
a acţiona cu rațiune, trebuie să deţii știința realităţii. Pentru a deţine știința 
realităţii, trebuie să ai conștiința adevărului. Pentru a poseda știința ade- 
vărului, trebuie să înveţi un concept exact al ființei.“ (Eliphas Lăvi — Cheia 
marilor mistere). 


O acţiune inițiatică cu Tarotul este aceea de a ne schimba punctul de 
vedere, de a-l face să iasă la suprafaţă din închisoarea vârstei, pentru a în- 
cepe să ne observăm cu o privire cosmică, eternă și infinită. În funcţie de 
loviturile vieţii, în cei patru centri ai noştri avem vârste diferite: din punct 
de vedere metal, o persoană poate avea patruzeci de ani, din punct de vedere 


121 


Calea Tarotului 


emoțional — opt ani; sexual — cincisprezece și din punct de vedere corpo- 
ral — șaizeci. Totuși, ochiul martor, Dumnezeul interior, chintesenţa, Fiin- 
ţa esenţială are vârsta universului. Putem extinde la nesfârşit aceste patru 
puncte de vedere. Boala, suferința, depresia, sunt puncte de vedere înguste, 
limitate, o carenţță de Conștiinţă. Cu cât Conştiința funcţionează mai mult 
cu concepte, sentimente, dorințe şi nevoi stagnate, cu atât daunele sunt 
mai mari. Dar dacă ne vedem dintr-un punct de vedere universal, proble- 
mele încetează. 


Pentru a incepe 


Următoarea prezentare a arcanelor majore nu și-a propus să epuizeze sem- 
nificaţiile și energiile niciunei cărţi în parte și nici a simbolurilor lor, ci mai 
degrabă să ghideze privirea cititorului în imensitatea interpretărilor posi- 
bile. Este motivul pentru care am optat pentru o prezentare cvadruplă: cu 
cea dintâi privire se pot cuprinde, sub formă de cuvânt-cheie, unele semni- 
ficaţii tradiţionale, atribuite fiecărei arcane în special. Pentru o consultare 
rapidă a Tarotului, au fost rezumate aici o serie de interpretări. Nu în ulti- 
mul rând, am decis să facem să vorbească fiecare arcană, știind cu atât mai 
mult că textul pe care îl propunem este doar una dintre vocile infinite pe 
care studiul Tarotului ne permite să o scoatem la suprafață din inconștient, 
odată cu trecerea timpului. 

Această prezentare multiformă răspunde unui criteriu care ni se pare 
important: în majoritatea lucrărilor despre Tarot, arcanele majore sunt stu- 
diate ca o serie de ilustraţii cu semnificații determinate definitiv. După ce 
a „tras“ un anume număr de cărți, cititorul se referă la textul care explică 
arcanele alese, pentru a-şi elucida „aruncarea“ și adună semnificaţiile care 
îi sunt propuse, după o strategie de lectură determinată. Această concepție 
mecanică despre Tarot, care poate fi utilă într-un moment concret al învă- 
țării pentru a nu vă pierde în vâltoarea semnificaţiilor și interrelaţiilor pe 
care cărțile ni le prezintă, s-a dovedit a fi totuşi limitativă şi contrară naturii 
profunde a Tarotului. 

Prezentând unele lângă celelalte abordări și concepții foarte diferite, 
uneori complementare şi alteori contradictorii, pentru a înţelege arcane- 
le majore sperăm să permitem cititorului să renunţe la iluzia unui sens 
prefabricat și să pășească în studiul contemplativ, proiectiv, dinamic și fără 


123 


Calea Tarotului 


limite al Tarotului, înlesnind totuși cititorului consultarea instantanee a 
arcanelor în cartea de față. 

În plus, referitor la modul în care am decis să notăm aici numele arca- 
nelor majore, specificăm că scrierea arcanelor în cauză pare intenţionat 
ambiguă și se poate preta diferitelor interpretări. 

Cuvintele pot fi separate printr-un punct: 


LEe*MAT — NEBUNUL 
LEe*BATELEUR (1) - MAGICIANUL 
LAePAPESSE (II) — PAPESA 
LE*PAPE (V) — PAPA 
LAeROVEeDEeFORTVNE (X) — ROATA NOROCULUI 
LA*FORCE (XI) — FORȚA 
LEePENDU (XII) — SPÂNZURATUL 
LEeDIABLE (XV) — DIAVOLUL 
LA*MAISONeDIEV (XVI) — TURNUL 
LA*LUNE (XVIII) — LUNA 
LEeIUGEMENT (XX) — JUDECATA 
LE*MONDE (XXI) — LUMEA 


De asemenea, pot fi despărțite de un simplu spaţiu: 

LE CHARIOTe (VII) - CĂRUȚA, care are un punct și la final 
LA JUSTICE (VIII) —- DREPTATEA 

LE TOILLE (XVII) — STEAUA 

LE SOLEIL (XVIIII) — SOARELE 


Același lucru se întâmplă cu apostroful: dacă LEMPEREUR ([II]) şi 
LHERMITE (VIII) sunt scrise într-un fel în care, în franceză, rezultă a fi 
familiar, LIMPERATRICE (111) și LAMOVREVĂ (VI) par să nu aibă apostrof, 
pe când, în LAeROVEeDEeFORTVNE, prezenţa lui ne face să ne întrebăm: 
este vorba despre un articol sau despre verbul „a avea“ (avoir) conjugat la 
persoana a treia, numărul singular? Şi, dacă trebuie să citim „l'a“, care este 
subiectul acestui verb? 

De asemenea, în unele cărți, fuziunea literelor sau atașarea unei linii 
verticale se pretează mai multor lecturi: trebuie să citim LE TOILLE sau LE 
TOULE? LE SOLEIL sau LE SOLEU? 


(24 


Pentru a începe 


De ce LA JUSTICE se scrie cu „J“ și LE IUGEMENT cu „1“? De ce „U“ este 


înlocuit uneori cu „V“ (în Arcanele VI, X și XVI)? De ce LHERMITE are un 
„H? 


Nu vorbim aici de contestarea acestor întrebări, care ar putea deschide 


multe posibilități de interpretare în timpul citirii cărților. Dar, pentru mai 
multă simplitate, am adoptat următoarea convenție: 


LE*MAT va fi desemnat ca Nebunul. 
LE*BATELEUR, ca Magicianul. 

LAePAPESSE va fi indicată ca Papesa. 
LIMPERATRICE va fi desemnată ca Împărăteasa. 
LEMPEREUR va fi Împăratul. 

LEePAPE va fi indicat ca Papa. 

LAMOVREVĂ va fi Îndrăgostitul. 

LE CHARIOTe va fi Căruţa. 

LA JUSTICE va fi indicată ca Dreptatea. 
L!HERMITE va fi desemnat ca Eremitul, 
LAeROVEeDE*FORTVNE va fi Roata Norocului. 
LAeFORCE va fi Forţa. 

LE*PENDU va fi indicat ca Spânzuratul. 

XIII va fi desemnată ca Arcana fără nume sau Arcana XIII. 
TEMPERANCE va fi desemnată ca Temperanță. 
LEeDIABLE va fi Diavolul. 

LAeMAISONeDIEV va fi indicată ca Turnul. 

LE TOILLE va fi Steaua. 

LAeLUNE va fi desemnată ca Luna. 

LE SOLEIL va fi Soarele. 

LE*IUGEMENT va fi Judecata. 

LE*MONDE va fi desemnată ca Lumea. 


[25 





Nebunul 


Libertate și un aport mare de energie 


Nebunul are un nume, dar nu și un număr. Este singura Arcană Majoră 
care nu este definită din punct de vedere al numerelor. Reprezintă ener- 
gia originală, fără limite, libertatea totală, nebunia, dezordinea, haosul sau, 
de asemenea, impulsul creator fundamental. În suitele tradiționale a cedat 
locul personajelor precum Clounul sau Jokerul, care pot reprezenta toate 
celelalte cărți, fără să se identifice cu vreuna. Fraza-cheie pentru Nebun ar 
putea fi: „Toate drumurile sunt drumul meu.“ 

Această carte dă impresia de energie: în ea, personajul merge cu pas hotă- 
rât, încălțat în roșu, înfigând în sol un baston roșu. Dar încotro se duce? Merge 
drept înainte? Tot ce se poate, dar ne-am putea imagina că își învârte și își în- 
toarce la nesfârșit bastonul. Nebunul reprezintă eternul călător care cutreieră 
lumea fără vreo apartenenţă sau naționalitate. Poate să fie un pelerin care se 
îndreaptă către un loc sfânt. Sau, de asemenea, în sensul restrâns pe care-l 
dau mulți comentatori, un nebun care merge fără niciun scop spre propria 
distrugere. Dacă se alege o interpretare mai puternică, Nebunul va fi văzut ca o 
ființă detașată de orice fel de nevoie, de orice fel de complex, de orice judecată, 
la marginea oricărei prohibiţii, o ființă care a renunţat la orice fel de cerere: 
un iluminat, un zeu, un Atotputernic, o forță eliberatoare incomensurabilă. 


Cuvinte-cheie 
Libertate * Energie e Călătorie e Căutare e Origine e Esenţă e 
Forță eliberatoare * lrațional e Haos e Fugă e Evadare e 
Nebunie... 


127 


Calea Tarotului 


Bocceluța sa de culoarea pielii este luminată din interior de o lumină 
galbenă. Băţul care o poartă este albastru deschis și capătul său are forma 
unei lingurițe: este un ax receptiv care poartă lumina Conştiinţei, esenți- 
alul, substratul util al experienței. În mâna care ține strâns acest băț, se 
ascunde o mică frunză verde, semnul eternității. 

Nebunul este, de asemenea, un personaj muzical, fiindcă hainele sale sunt 
decorate cu clopoței. Ne-am putea imagina că redă muzica sferelor, armonia 
cosmică, În câteva elemente ale costumului său, se întâlnesc simboluri ale 
trinității creatoare: bastonul său are un triunghi mic alcătuit din trei punc- 
te, unul din clopoței — cel alb, este un cerc împărțit de trei linii... Se poate 
distinge în el voinţa trinității creștine, sau primii trei sefiroţi ai Arborelui 
Vieţii din Cabbala, sau cele trei procese fundamentale ale existenţei: creaţie, 
conservare și dizolvare. Mișcarea Nebunului este deci ghidată de principiul 
divin sau creator. Drumul devine albastru deschis pe măsură ce avansează pe 
el: pășește pe un pământ pur și receptiv, sacralizându-l cu pașii săi. 

Pe cureaua Nebunului se găsesc alţi patru clopoței galbeni care ar putea 
corespunde celor patru centri ai ființei umane simbolizați de Suitele arca- 
nelor minore ale Tarotului: Spade (intelectual), Cupe (emoțional), Monede 
(corporal) și Bâte (sexual și creativ). Nebunul produce un aport de ener- 
gie luminoasă în acei patru centri care, de asemenea, sunt simbolizaţi în 
cele patru lumi Cabbala: Azzi/ofh — lumea divină, Briah -— lumea creaţiei, 
Yetzirah — lumea formării; Asiah — lumea materiei și a acţiunii. 

Animalul care-l urmează, posibil un câine sau o cățea, își sprijină lăbuțe- 
le pe baza coloanei sale vertebrale, la înălțimea perineului, în locul în care, 
în tradiţia hindusă, este situat centrul nervos care concentrează influențele 
Pământului (chakra Muladhara). Dacă Nebunul ar fi un orb, ar fi ghidat de 
animalul său, dar aici este el cel care merge înainte, precum Eul vizionar 
care ghidează egoul. Eul infantil este îmblânzit: nu este nevoie să fie sedus 
pentru a-i domina agresivitatea. A atins un grad suficient de maturitate 
pentru a înțelege că trebuie să urmeze ființa esenţială și nu să îi impună 
capriciile sale. Este motivul pentru care animalul, care a devenit receptiv, 
este reprezentat în albastru deschis. Prieten al Nebunului, colaborează cu 
el și îl împinge înainte, Jumătatea corpului său se găsește în afara cadrului 
cărții: faptul că merge în urma Nebunului ne permite, de asemenea, să ne 
gândim că reprezintă trecutul. Un trecut care nu înfrânează avansul ener- 
Şiei spre viitor. 


128 


Costumul Nebunului este roșu şi verde: în mod 
esențial, poartă în el viață animală și viaţă vegetală. 
Dar mânecile albastru deschis arată că acțiunea sa, 
simbolizată de braţe, este spiritualizată și scufia sa 
galbenă poartă în ea lumina inteligenţei. În aceas- 
tă bonetă se observă prezenţa a două semiluni. Una 
dintre ele, de culoare galben deschis, inserată într-un 
cerc portocaliu, este întoarsă spre cer. Cealaltă, situa- 
tă în bila roșie de la capătul din spate al bonetei, este 
întoarsă în jos. Luna roșie reprezintă darul total al ac- 
țiunii, iar luna galbenă, recepţia totală a Conștiinţei. 


Interpretare 


Nebunul amintește de un impuls enorm de energie. 
Oriunde s-ar duce, poartă cu sine acest impuls vital. 
Dacă se îndreaptă spre o carte, o încarcă cu energia 
sa creatoare. Dacă se separă de cartea care îl prece- 
de, abandonează o situație pentru a-și aduce forțele 
într-un proiect nou, un loc nou, o relaţie nouă. Re- 
prezintă atunci, o eliberare, o evadare (materială, 
emoțională, intelectuală sau sexuală). Cu alte cuvinte, 
această carte ne face să ne întrebăm cum este energia 
consultantului, în ce direcție își foloseşte el forțele. 

Nebunul reprezintă uneori nebunia sau inconsec- 
vența, când se identifică cu un personaj. Și, normal, 
un pelerinaj, o călătorie, o forță care funcționează, 
merge, rulează. Problema este să știi unde, spre ce se 
îndreaptă: Nebunul nu are, în sine, nicio preferinţă. 

Această carte, care insuflă energie, va exacerba, va 
hrăni sau deposeda cărţile care o înconjoară. Oglindă 
a Arcanei fără nume, care ar putea fi scheletul său, 
Nebunul ne dezvăluie că, în general, capacitatea de a 
acționa se dobândește prin călătoria inițiatică a nebu- 
niei şi a morții... 


Nebunul 





O mică frunză verde, 
ia încheietura mâinii 





Cele trei puncte 
ale bastonului 





Clopoţelul alb, împărțit 
în patru prin trei linii 





Luna în creștere, 
receptivă spre cer 





Semiluna îndreptată 
spre pământ, de la 
capătul bonetei 





129 


Calea Tarotului Nebunul 


Dacă Nebunul ar vorbi... Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 


„Ştii că în fiecare moment se poate produce o mutație a conștiinței, Că, Călătorie mare, importantă * Nebunie * Vagabondaj e 

subit, poți să îți schimbi percepţia pe care o ai despre tine? Iți imaginezi că instabilitate * Imaginaţie debordantă * Fără domiciliu fix e 

a acţiona înseamnă a câștiga respectul celuilalt. Ce greșeală! Dacă vrei să Bucuria de a trăi e Eliberare * Pelerinaj * Cerșetor sacru e 

evoluezi în lume, trebuie să faci în așa fel încât să te debarasezi de aceas- Bufon * Nomad, emigrant * Delir e Necesitate de a acționa * 

tă percepţie a eului impus, încrustat încă din copilărie, care refuză să se Evoluție * Vizionar * Energie divină * Aport de energie (dacă 

schimbe. Amplifică-ți limitele fără sfârşit, neobosit. Intră în transă. Nebunul se îndreaptă spre o carte) * Eliberare sau evadare 
Lasă-te posedat de un spirit mai puternic decât al tău, de o energie im- (dacă se separă de o carte) 


personală. Nu este vorba despre pierderea conștiinței, ci despre a lăsa să 
vorbească nebunia originală, sacră, care este în tine. 

Încetează să-ți mai fii propriul martor, încetează să te mai observi, fii 
actor în stare pură, o entitate în acţiune. Memoria ta va înceta să mai înre- 
gistreze faptele, cuvintele și acţiunile realizate. Vei pierde noțiunea timpu- 
lui. Până aici ai trăit pe insula raţiunii, neglijând celelalte forțe vii, celelalte 
energii. Peisajul se lărgește. Unește-te cu oceanul inconștientului. 

Experimentezi atunci o stare de supraconștiință, în care nu există eșec 
și nici accident. Nu ai concepţia spaţiului, devi: spaţiu. Nu ai concepţia tim- 
pului: ești fenomenul care se petrece. În această stare de prezenţă extremă, 
fiecare gest, fiecare acțiune sunt perfecte. Nu te poți înșela, nu există nici 
plan, nici intenţie. Există doar acţiunea pură, în eternul prezent. 

Nu te teme să eliberezi instinctul, oricât de primitiv ar fi. Învingerea ra- 
ționalului nu înseamnă negarea forței mentale: fii deschis față de poezia in- 
tuiției, la sclipirile telepatiei, la vocile care nu-ți aparțin, la un cuvânt venit 
din alte dimensiuni. Vezi cum se unesc cu extensia infinită a sentimentelor 
tale, cu nesecata forță creatoare care îți conferă energia sexuală. Trăiește-ţi 
corpul nu ca pe un concept al trecutului, ci ca pe o realitate subiectivă şi 
vibrantă a prezentului. Vei vedea că propriul corp nu va mai fi dominat de 
concepții raționale și se lasă mișcat de forțe care aparțin altor dimensiuni 
pentru totalitatea realității. Un animal închis în cușcă are mișcări compara- 
bile percepţiei raționale. Mișcarea liberă a unui animal în pădure este com- 
parabilă cu transa. Animalul care e ținut în cușcă trebuie hrănit la ore fixe. 
Pentru a acționa, raţionalul trebuie să primească diferite cuvinte. Animalul 
sălbatic se hrănește singur și niciodată nu greșeşte în legătură cu hrana sa. 
Fiinţa care este în transă nu acționează mișcată de ceea ce a învăţat, ci de 
ceea ce este.“ 


130 (3] 


| 
Magicianul 


A începe și a alege 


Magicianul poartă numărul I. Acest număr conţine plenitudinea totalită- 
ţii, este precum punctul din care se naște universul (vezi pag. 66). Pentru 
Magician totul este posibil: pe masa sa se află o serie de elemente pe care 
le poate utiliza după cum dorește, dar şi o geantă pe care ne-am putea-o 
imagina inepuizabilă, ca un corn al abundenței. 

Acest personaj acționează de la masa sa spre cosmos, spre viața spi- 
rituală. Deși este reprezentat de o figură masculină, Magicianul este un 
androgin care lucrează cu lumina și umbra făcând jonglerii inconștiente 
subconștientului. Mâna lui stângă ţine strâns o baghetă activă, iar mâna 
dreaptă, o monedă receptivă. Această monedă galbenă, un soare în miniatu- 
ră, simbolizează perfecțiunea, adevărul, dar în același timp ne atrage aten- 
ţia că Magicianul nu uită de nevoile cotidiene. În cealaltă mână, bagheta sa 
albastră încearcă să capteze forța cosmică. Tot în această mână se distinge o 
excrescenţă de culoarea pielii, ca un al șaselea deget al cărui ecou va răsuna 
în a doua serie decimală, în al șaselea deget de la picior al Forței. Acest al 
şaselea deget poate fi un indiciu despre dexteritatea sa, despre abilitatea de 
a organiza realitatea în funcţie de inteligenţa cu care e înzestrat, deşi nu în- 
seamnă că este mai puţin misterios... Poate fi un prestidigitator (scamator) 
care ascunde ceva sub masă sau, din contră, un inițiat. 


Z 
Pe 
, 
i 
e 
pi 
A, 
i 


ZA 


ZA 
ZA 
Z 
/ 
Z 





133 


Calea Tarotului 


Cuvinte-cheie 
Şiretenie * Iniţiere * Început * Nevoia de ajutor e Abilitate e 
Ținereţe * Potenţialităţi e Concretizare e Discipol e Maliţiozitate * 
Talent * Înșelător... 


Masa sa are trei picioare. Se poate crede că al patrulea picior se află 
în afara cărții: depășind faza posibilităților și intrând în realitatea acțiunii, 
a alegerii, este ca și cum Magicianul și-ar concretiza situația. Dar putem 
vedea, de asemenea, că trei este numărul spiritului, iar culoarea albastră, 
simbolul receptivității spirituale. Tot așa, pantofii galbeni ai Magicianului 
indică faptul că inteligenţa sa atinge pământul, un pământ îmbibat de roșu 
sângeriu, de umanitate, primind în același timp chemarea forței divine. 
Este o minte care caută să se localizeze în lumea umană, să găsească soluții 
pentru viaţa materială. Este, în consecință, şi o carte care va evoca proble- 
me legate de slujbă, de profesie. 

Arbustul mic şi galben care apare între picioarele sale ar putea fi sexul 
mamei natură care l-a născut: Magicianul coboară din altă dimensiune și 
vine să îşi caute lumea, publicul, câmpul de acțiune, arta sa, ideile sale, 
iubirile, dorinţele sale. Va începe să îşi satisfacă necesitățile, va întinde cap- 
cane, se va iniția și va începe să trăiască... 

Pe masă descoperim trei zaruri care își arată fiecare trei laturi: 1, 2 și 4. 
Fiecare zar dă, în consecinţă, o sumă de 7 — și, însumându-le, obținem 21, 
care este cea mai înaltă valoare numerică a arcanelor majore. Prin urmare, 
se poate spune că Magicianul are la dispoziţia sa tot Tarotul, până la reali- 
zarea totală a Lumii. De asemenea, are în mâinile sale și pe masă cele patru 
Suite ale arcanelor minore (o monedă, o bâtă, un cuţit care simbolizează 
spada şi o cupă, ascunse printre elementele de scamatorie). Acestea ne indi- 
că faptul că se poate ajunge la adevăr prin intermediul unei iluzii. La nivelul 
sexului său se află o formă portocalie care amintește de un șarpe: și-a loca- 
lizat în fața lui forța sexuală (sau kundalini) şi este capabil să o controleze. 

Pălăria Magicianului descrie principiul unei spirale. Vine din lumea invizi- 
bilă, din moment ce reprezintă primul punct, survine din nimic pentru a face 
primii săi pași în lume. În această pălărie, un cordon de lumină (galbenă), o 
parte a părului, a mentalului se deschide pentru a se uni cu cerul, în uniu- 
ne cu universul. Obiectivul său este, poate, acela de a imortaliza conștiința 


134 


individuală. În părul său galben, simbolul inteligenţei 
sale luminoase, opt cerculețe portocalii ne arată că are 
conștiința perfecțiunii și că și-o impune ca scop. În- 
tr-un plan psihologic, s-ar putea vedea, de asemenea, 
ca un tânăr care încă are capul plin de ideile mamei 
sale (8 reprezentând Dreptatea, figura maternă). 
Centura Magicianului este dublă. Dacă este consi- 
derată ca simbol al voinţei, se deduce că este capabil 
să îşi exercite voința asupra intelectului (partea supe- 
rioară), dar şi asupra părţii sale animalice, carnea sa. 
Pe de altă parte, această dualitate indică faptul că încă 
nu a dus la bun sfârșit realizarea sinelui: deși există 
dialog interior, iluminarea, adevărul nu sunt acolo. 


Interpretare 


Magicianul indică un început. Raționamentul este 
rapid, nu lipsesc nici talentul şi nici istețimea, tre- 
buie doar să se acționeze. Această carte arată și di- 
ficultatea de a face o alegere, de a lua o hotărâre, de 
a te dispensa de acel „totul este posibil“, atât de des 
întâlnit în tinerețe. 

În familie sau universul psihologic, este băieţelul: 
acela care încă este un copil, deși a trecut de 40 de 
ani, băiatul care a fost crescut și pe care este greu să 
îl laşi să zboare cu propriile aripi... 

Magicianul demonstrează că ceva este posibil, că 
se poate începe, că nimic nu se opune iniţierii unei 
noi acţiuni. Bagheţica sa ar putea reprezenta o petiție 
de ajutor sau de inspiraţie, în așteptarea de a fi purta- 
tă de o forță mai matură sau chiar de propriul traseu 
al maturităţi. 

Ca primă arcană majoră, şi oricât de inițiat ar fi, 
Magicianul mai are încă un drum lung de parcurs, 
Este cartea unităţii, care trebuie să aleagă o modali- 
tate de a acționa. 


I Magicianul 


Al șaselea deget 


Forma vegetală, 
micul arbust 
sau sexul feminin? 





Cele trei zaruri 
și „coada de șarpe" 


Opt cerculețe 
galbene în păr 





Centura dublă 





135 


Calea Tarotului 


Dacă Magicianul ar vorbi... 


„Sunt în prezent. Oricare ar fi acțiunea pe care doresc să o întreprind, a 
sosit timpul să o iniţiez. Tot ce îmi va fi să vină este în formare, în deciziile 
pe care le iau în această secundă. Faceţi ca mine: vedeți toate momentele în 
care nu sunteţi voi înșivă, în care nu trăiţi în «aici și acum», care este mo- 
mentul eternității și căminul infinitului. Ce așteptări aveți? Debarasaţi-vă 
de acești baloţi inutili care sunt resturile trecutului și teama de viitor. În- 
trupez energia pe care o numim conștiință. Sunt absolut prezent aici, în 
acest corp, între alte corpuri, într-un spațiu și un timp, date. 

Nu sunt separat de ceea ce mă înconjoară. Sunt conștient de multiplici- 
tatea uimitoare a tot ceea ce este. Vă invit să trăiţi cu mine acest inventar. 
Fiți conștienți de toate spaţiile, de toată materia: arbori, planete, galaxie, 
atomi, celule. Dacă sunt conștient, nu sunt doar un spirit limitat într-o 
formă determinată, ci mă transform în totalitatea creației divine. 

Cum să fii conștient? Este simplu: prin voi nu trebuie să treacă decât 
un singur moment — momentul cosmic. Trebuie sistate, odată pentru tot- 
deauna, deviaţiile egoului, vechile răni. Trebuie să vă desprindeți de orice 
plan, de orice suferință, de orice programare. În acel moment se ajunge la 
lumina conștiinței. Dacă sunteți vii, pentru voi moartea nu există. Aţi sufe- 
rit pierderi în trecut și e posibil să le mai experimentați şi în viitor, dar, aici 
și acum, nu există nicio pierdere. Aspiraţi spre perfecțiune, spre îmbună- 
tăţirea vieților voastre, dar la momentul acesta, nu există aspirații. Sunteţi 
acolo, cu tot potenţialul de care dispuneți. 

Eu, Magicianul, mă situez în această cruce a eternității și a infinitului pe 
care o numim prezent. Sunt loial faţă de tot ceea ce sunt: corpul meu, inte- 
ligența mea, inima mea, forța mea creativă. Masa mea de culoarea pielii are 
cele trei picioare sprijinite pe podea, mă înrădăcinez cumva în diversitate 
și, din acel punct, acţionez. Dintre infinitatea lucrurilor posibile, aleg unul, 
moneda mea de aur, punctul de tracțiune care mă va duce spre totalitate.“ 


130 


I Magicianul 





Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
Început * Prestidigitator e Escroc e Jucător e Există ceva ascuns 
sub masă * Studii noi e Reînnoire profesională « Puști sau 
puștoaică masculinizată * Începător * Șiretenie * Abilitate « 
Arta persuasiunii e Talente multiple * Se dispune de tot ce este 
necesar pentru acțiune * Nevoie de ajutor, de ghidare * A vrea, 
a îndrăzni, a putea, a tăcea * Alegerea a ceea ce e de făcut e 
Multiplicitatea potenţialelor e Animusul consultantului, bărbat 
sau ferneie * Începutul căutării înțelepciunii * Inițiat e Magician * 
Spiritualizarea materiei 





137 


a 
a NA 


Papesa 


Gesiaţie, acumulare, pregătire 


Papesa are numărul II, care în numerologie este asociat cu dualitatea. Dar, 
în Tarot, doi nu este 1+1, este o valoare pură el însuși, care semnifică acu- 
mularea. Papesa clocește, urzește, unelteşte. Prima femeie a arcanelor ma- 
jore apare izolată, așezată lângă un ou la fel de alb precum faţa sa ovală. 
Este în gestație de două ori: a oului și a ei însăși. 

Simbol al purității totale, Papesa dezvăluie în noi acea parte intactă care 
n-a fost niciodată rănită sau atinsă, acea dovadă feciorească pe care o pur- 
tăm înăuntrul nostru, un puț de purificare și încredere, o pădure virgină de 
exploatat, o fântână de potenţialitate. 

Retragerea, izolarea în templu, în mănăstire, este simbolizată prin cor- 
tina atârnată din cer şi care se răsuceşte spre interior. Papesa a fost văzută 
ca o iniţiatoare banală, o vrăjitoare. Poate trimite cu gândul la două figuri 
principale: Fecioara Maria, concepţie imaculată destinată să-L poarte la sâ- 
nul ei pe lisus Hristos, și zeița Isis, fântână magică a fecundității şi a tuturor 
transformărilor. 

Referitor la tichia sa, cele patru puncte indică nordul, sudul, estul și 
vestul; situată în centrul punctelor cardinale, conștiința sa este legată de 
materie: conştientizarea se face prin intermediul corpului. Mitra (tichia) 
sa iese puțin din cadru, concentrându-se într-un punct portocaliu. Papesa 
vine în întâmpinarea noastră pentru a ne vorbi, pe rând, despre viaţa mate- 
rială și despre spiritul pur. 


| ce d 


LA'PAPESSE 





139 


Calea Tarotului 





Cuvinte-cheie 
Credinţă e Cunoaștere * Răbdare e Sanctuar e Fidelitate e 
Puritate * Solitudine * Tăcere * Severitate e Matriarhat e 
Rigoare * Gestaţie * Virginitate e Răceală e Resemnare 





Dintr-un punct de vedere negativ, paloarea, faţa sa albă pot fi văzute 
ca frigiditate, rigiditate normativă, obsesie pentru virginitate care poate 
conduce la castrare și interzicerea dreptului la viaţă. Ca femeie, poate fi o 
mamă nefastă, care nu permite niciodată oului să eclozeze și care-l clocește 
cu o autoritate de gheață, 

Cartea pe care o ține în mână o hărăzește studiului și cunoaşterii. De cu- 
loarea pielii, ne arată că Papesa studiază legile incarnării umane. De aseme- 
nea, se poate crede că, deși nu îl citește, acest volum deschis nu este altceva 
decât ea însăși așteptând să fie descifrată şi trezită. Trimite, de asemenea, 
cu gândul la Sfintele Scripturi. Papesa acumulează limbajul Dumnezeului 
Tată, limbajul viu. În ultimul rând, cele 17 linii semnalează relația sa cu 
Steaua: acumularea Papesei are la orizont activarea Arcanei XVII. În sensul 
pozitiv şi inițiatic, Papesa pregăteşte o deschidere, o eclozare. Așteaptă ca 
Dumnezeu să vină să o însămânțeze. 

Cele trei cruci care îi împodobesc pieptul reprezintă faptul că, deşi e 
foarte dificil să fie blocată în materie, ea aparține spiritualului. Mai repre- 
zintă spiritul care sălășluieşte în fiecare din noi și care ne cheamă să co- 
municăm cu această forță divină, incoruptibilă. În afara acțiunii, în plină 
receptare acumulativă, curăță cu intransigenţță tot ce ar putea împiedica 
trecerea la energia divină. 


Interpretare 


De multe ori, Papesa se referă la un personaj feminin, mama sau bunica, 
care a transmis un ideal de puritate sau o răceală autoritară. De obicei se 
întâmplă să o întruchipeze pe mama rece, femeia fără sexualitate care-şi 
găsește justificarea într-o morală sau un ideal religios, care nu ştie să fie 
tandră. Dar exigenţa sa în ceea ce privește puritatea ne poate indica, de 
asemenea, o femeie de o spiritualitate elevată, o preoteasă, un terapeut, 


140 


un ghid, indiferent de vârsta sa. În dragoste, Papesa 
este dispusă să formeze un cuplu bazat pe uniunea 
sufletelor. 

Cartea pe care o ține în mâinile sale ne poate ori- 
enta, de asemenea, spre preocupări ale consultantului 
care au legătură cu studiul sau scrisul: Papesa devine 
atunci un scriitor, un proiect de carte sau de oricare 
altă lucrare, gestația necesară unei acţiuni, inclusiv 
o actriţă care trebuie să studieze un rol, o contabilă, 
o cititoare asiduă... Sau inclusiv Fecioara Maria în 
persoană. 

Inclaustrată, Papesa sugerează izolarea, aștepta- 
rea aleasă sau suferită. Culoarea sa albă poate indica 
dorința de a da căldură unei pasiuni amoroase, spiri- 
tual sau creativ. Sexual, în cel mai bun caz, trăiește în 
sublimare; în cel mai rău caz, în frustrare. 

Misterul Papesei îşi găsește poate răspunsul în ac- 
țiunea sa față de oul care o însoţeşte: dacă îl clocește 
cu mare exigenţă și într-o mare singurătate, din el 
poate ieși un zeu viu. Nu este oul de struț, în tradiția 
catolică, un simbol al nașterii lui Hristos? 


Dacă Papesa ar vorbi... 


„Am încheiat o alianţă cu misterul pe care îl numesc 
Dumnezeu. De atunci, în lumea materială nu văd 
decât manifestarea Lui. Când îmi contemplu propria 
carne, sau lemnul, sau piatra, descopăr în ea prezen- 
ţa Creatorului. Fiecare nuanţă, fiecare țesut, fieca- 
re variație a realităţii este una dintre apariţiile Sale, 
manifestându-se în infinita Sa varietate. Trăiesc în 
lumea energiei divine. Sub picioarele mele, toată pla- 
neta se cutremură: la fel, este o Manifestare a Sa, dar 
mai amplă. Vibrez cu busola Universului, cu focul, 
oceanele, furtunile, stelele... Energia întregii creaţii 
vine la mine. 


II Papesa 


A) 





Punctul portocaliu 
din vârful tiarei atinge 
marginea cărţii 


29 


Cele 17 rânduri 
ale cărții 





Crucile de pe piept 





Oval și alb, simbolul 
gestației, oul în 
curs de eclozare 





141 


Calea Tarotului 


Cu toate acestea, sunt o ființă virgină. Nu cunosc impuritatea, în mine 
nu a intrat decât negânditul Dumnezeu. 

Pot doar să intru în contact cu voi în această dimensiune intactă şi sacră 
a fiinţei voastre, în esenţa voastră virgină. Dacă îmi vorbiţi despre pasiune, 
despre sexualitate, emoții, nu vă voi înțelege. Sunt mult deasupra tuturor 
acestor lucruri, mult peste neliniște, inclusiv moarte. Deci dacă Dumne- 
zeu este în materie, este nemuritor și nu mai am nicio teamă și nici vreo 
dorință. 

Vă invit să vă reuniți cu mine în ceea ce este divin în voi. Dacă deveniți 
ca mine, mă puteți pătrunde. Suferința voastră este impură, nu veniţi la 
mine cu ce este poluat, ieșiți din starea aceea. Pentru că impuritatea este 
o iluzie, așa cum este și vinovăția. Acceptaţi splendoarea virgină a fiinţei 
voastre! Există în fiecare din voi, fiinţele umane, o stare care este dată doar 
de Dumnezeu, care poate fi deținută doar de EI și care este într-o constantă 
relație cu El. La fel se întâmplă în tot ce este viu: în fiecare plantă există 
un centru intact. În fiecare limbă, ceea ce vi se spune este inefabilul din 
cuvinte. 

Înţelegeţi că nimic nu este al vostru, că nu deţineţi acest corp, aceste do- 
rințe, emoții, gânduri. Toate acestea sunt ale Lui, ale necunoscutului etern 
și infinit care vă locuiește. Daţi-i-le Lui! Primiţi-l! 

Sunt nemiloasă, vă cer să faceți munca asta și să abandonați, pentru a 
vă uni cu mine, tot ce nu este demn să devină potirul în care divinitatea se 
poate cuibări. Sunt precum acele temple în care se practică exorcismul, în 
care trebuie să te descalți ca să intri, în care se purifică aerul cu tămâie, în 
care credincioşii se spală cu apă sfințită. 

Împreună cu puterea pe care o percep în toate, slăbiciunile şi îndoielile 
mele se estompează. Îmi locuiesc corpul ca pe un loc sacru, în fiecare clipă 
pot să îi ofer locul care mi se cuvine. Sunt implicată în munca mea şi ni- 
meni nu mă poate devia de la ea. Nimeni nu mă poate constrânge cu senti- 
mentele, dorinţele sau proiecţiile sale mentale. Nu pot fi distrasă. Nimeni 
nu mă poate abate din calea a ceea ce-mi doresc. Eu însămi nu vreau nimic, 
mă supun Voinţei divine. 

Nu sunt indulgentă, sunt inflexibilă. Nu dețin niciun secret, deci sunt 
pustie. Mă dăruiesc lui Dumnezeu, care este unicul secret.“ 


142 


II Papesa 


Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 


Acumulare * Pregătire e Studiu * Virginitate * Scrierea unei 
cărți e Contabilitate e Așteptare * Constanţă * Retragere * 
Femeie rece e lertare * Actrița care-și învaţă rolul e Călugăriţă * 
Mama severă * Obstinaţie * Izolare « Frigiditate « Persoană de 
o moralitate înaltă e Educaţie strictă e Gestaţie «e Nevoia de 
căldură e Singurătate * Liniște * Meditaţie * Figură feminină 
carismatică e Fecioara Maria e Lectura textelor sacre 


143 


i III 
Impărăteasa 


Explozie creativă, exprimare 


Împărăteasa, ca toate gradele trei ale Tarotului, semnifică o izbucnire fără 
experienţă. Tot ce a fost acumulat în gradul 2 explodează în mod fulminant, 
fără direcție. Este trecerea de la virginitate la creaţie, este oul care se des- 
chide vieții lăsând să iasă puiul. În acest sens, Împărăteasa face trimitere 
la energia adolescenţei, cu forța sa vitală, seducţia și lipsa sa de experienţă. 
De asemenea, este o perioadă din viață în care ne aflăm în plină creștere, în 
care corpul are un potenţial de regenerare excepțional. Este, de asemenea, 
vârsta pubertății, a descoperirii dorinței şi a puterii sexuale. 

Împărăteasa își susține sceptrul, element al puterii, sprijinit în zona 
sexului. Sub mână se vede crescând o mică frunză verde: este natura na- 
turans (puterea hrănitoare a naturii), o primăvară perpetuă. Mica pată gal- 
benă care finisează mânerul sceptrului sugerează că puterea sa creativă se 
exercită cu mare inteligență. Având picioarele deschise, foarte confortabilă 
în pielea ei, ar putea fi văzută în poziţie de naștere, ca și cum, în urma unui 
proces de gestație, s-ar naște pe ea însăși. Împreună cu ea, în partea dreaptă 
a cărții, descoperim o cristelniţă: este dispusă să boteze sau să fie ea însăşi 
botezată, celebrând neîncetat viața, ca o naștere perpetuă. Semiluna care 
este desenată pe rochia sa roșie face trimitere la receptivitatea Papesei. Ne 
amintește, astfel, că forța noastră sexuală și creativă nu îşi are originea în 
N0i, ci că este o energie cosmică, divină, primită. 


i Ie UI 
LIMPERATRICE 





145 


Calea Tarotului 


Cuvinte-cheie 
Fecunditate + Creativitate e Seducţie e Dorinţă * Putere e 
Sentimente * |dealism + Recoltă e Frumuseţe * Eclozare * 
Adolescenţă 


Ochii săi verzi sunt cei ai naturii eterne în relaţie cu forțele cerești. 
Deţine un blazon pe care se poate recunoaște un vultur încă în formare (o 
aripă nu este terminată complet). Studiind Arcana III, vedem că vulturul 
Împărătesei este un vultur mascul, pe când cel al Împăratului este un vul- 
tur femelă. Împărăteasa are în sine un element de masculinitate. De aseme- 
nea, în zona gâtului său se remarcă un nodul foarte viril (mărul lui Adam), 
ceea ce ne arată că, în sânul celei mai profunde feminităţi, există un nucleu 
masculin. Este punctul yang al lui yin din Tao, așa cum în miezul celei mai 
viguroase masculinități se găsește un nucleu feminin. 

În pieptul său strălucește o piramidă de culoare galbenă cu un fel de 
poartă. Ne oferă o intrare: dacă pătrundem în lumina inteligentă a inimii 
Împărătesei, ne putem exersa puterea creatoare. În coroana sa, bijuterie 
autentică ce simbolizează frumuseţea creativității mentale, se poate vedea 
o bogată inteligenţă (bandă roșie), care curge spre galbenul părului. 

La picioarele Împărătesei se află un șarpe alb care simbolizează energia 
sexuală dominată și canalizată, pe punctul de a se ridica spre desăvârşire 
sau realizare. Podeaua pavată în culori sugerează un palat, dar în ea crește 
o plantă exuberantă: nu este un mediu inert, ci îmbogăţit constant cu noi 
aporturi. 

Împărăteasa poartă un costum roșu, activ în centru, dar albastru la ex- 
tremități. Este exact invers faţă de Papesă, cu costumul ei rece și albastru în 
centru și roșu la exterior. Papesa ne cheamă, dar când intrăm în ea, ne pu- 
tem trezi îngheţaţi şi anihilaţi dacă nu ştim cum să o tratăm. Împărăteasa, 
pe de altă parte, arde pe interior, dar pe afară se reacoperă cu răceală. Pen- 
tru a o pătrunde, va trebui sedusă, ceea ce nu este ușor. Dar odată depășite 
barierele și sistemele de apărare, suntem primiţi în focul creativ. 


Interpretare 


Împărăteasa va sugera creativitatea feminină, o feme- 
ie plină de foc și energie, însuflețită de o pasiune care 
clocotește, dispusă să depășească limitele, să mani- 
feste o mare bucurie, indiferent de vârsta sa. Este o 
reprezentare a adolescenţei, cu fanatismul său vesel, 
necunoașterea consecințelor faptelor sale, credința 
sa în acţiune pentru acțiune. Pentru un bărbat, este 
creativitatea lui feminină sau, pur și simplu, o femeie 
atractivă care îi apare în cale. 

În splendoarea sa, Împărăteasa este, de asemenea, 
o femeie puternică, afectuoasă, caldă, dar capabilă de 
instincte dominante. Îi place să conceapă, să procre- 
eze, să plămădească și să domnească. Când expune 
o problemă, Împărăteasa arată o lipsă de acţiune, o 
sterilitate, o imagine negativă a femeii sau o energie 
a femininului (sexuală, creativă, intelectuală, afecti- 
vă) care a fost blocată în adolescenţă. Mâna pozată 
peste scut este ambiguă: în ea se poate vedea un ele- 
ment exterior care a luat în posesie această femeie și 
care a vrut să o închidă sau să o încetinească. Frus- 
trată, înșelată, limitată în exprimarea ei, Împărăteasa 
este, în acest caz, capabilă de răutate, amărăciune, 
venalitate... 

Împărăteasa, în apogeul puterii sale productive, 
ne învaţă că tot ce este viu poate fi văzut în frumuse- 
țea sa. 


Dacă Împărăteasa ar vorbi... 


„Sunt creativitatea fără scop exact. Izbucnesc în for- 
me infinite. Sunt eu, cea care, după iarnă, pictează 
în verde tot Pământul. Eu sunt cea care umple cerul 
de păsări şi oceanul de pești. Când spun «a crea», mă 
refer la «a transforma»: eu sunt cea care face sămânţa 


III Împărăteasa 





Mica frunză verde 
de la baza sceptrului 





Mărul lui Adam 





Piramida de pe piept 





Aripa de vultur 
încă în formare 





Calea Tarolului 


să se deschidă şi să încolţească germenul. Dacă încep să plămădesc copii, 
pot să aduc pe lume o întreagă umanitate. Mintea mea nu rămâne în urmă: 
un cuvânt, un strigăt și aprind o lume... Sunt mintea creativă. Ascultați-mă 
și lăsați-mă să acţionez în voi fiindcă vă aduc vindecarea: orice problemă, 
orice suferință vin dintr-un Eu blocat de incapacitatea de a crea. 

Sunt activitatea, seducţia, plăcerea. Nu există nimic în mine care să nu 
fie frumos. Nu există devalorizare: sunt ceea ce sunt, întotdeauna deplină 
şi vie. De îndată ce mă incarnez într-un corp, acesta devine sublim. Nimic 
și nimeni nu-mi poate rezista, reprezint seducția spirituală, carnală, totală. 
În mine nu există nimic respingător, nici ridicol, nici urât. Lăsaţi-mă să 
îmi manifest imensa bucurie în voi: sunt plăcerea de a fi ceea ce sunteţi, 
fără prejudecăţi și morală. Vă învăţ că toate ideile voastre sunt frumoa- 
se. Inclusiv gândurile cele mai atroce, criminale, abjecte le puteţi trata în 
splendoarea lor. Abundenţa gândurilor este permisă. Lăsaţi-le să străluceas- 
că precum stelele în bolta cerească a minţii voastre. Nimic nu vă obligă să 
le puneţi în practică. Recunoașteţi-le frumuseţea. 

Nu rămâneţi închiși în fortăreața voastră! Convertiţi-o în templu, cu 
toate ușile și ferestrele deschise: toate emoțiile voastre sunt un deliciu. Ce 
invidie frumoasă! Ce furie puternică! Ce tristețe minunată! Tot evantaiul de 
sentimente se află la dispoziţia voastră, precum un curcubeu. 

Toate dorinţele voastre sunt respectabile. Totul, în corpul vostru, este 
armonios. Dacă îmi adoptați ideile, vă voi transforma în niște fiinţe lumi- 
noase. Dacă credeți în sentimentele mele, veţi atinge graţia. Fiecare senza- 
ție pe care o aveţi despre voi este o cale spre frumusețe. Fiţi siguri de pute- 
rea voastră de seducţie. Când Fecioara l-a sedus pe Creatorul său, eu eram 
acolo. Dacă ea nu m-ar fi cunoscut, nu ar fi putut să îl atragă. Seducţia este 
o stare mistică, este dialogul amoros al creaturii cu creatorul său.“ 


148 


III Împărăteasa 


Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 


Femeie frumoasă * Mama afectuoasă e Seducătoare * 
Creativitate e Adolescenţă * Incarnare * Fecunditate e Femeie 
de afaceri e Prostituată e Amantă * Artistă e Frumuseţe e 
Abundenţă * Acţiune creatoare nemotivată, care nu știe încotro 
se îndreaptă 


149 


4 
» 
x 
- 
Pa 


LEMPEREUR 





“i 
Impăratul 


Stabilitate și dominarea lumii materiale 


Împăratul poartă numărul patru, asociat stabilității, ca și pătratul, simbol al 
siguranței materiale. Cele patru picioare ale mesei, altarul bisericii sunt re- 
laţionate cu 4. Un 4 nu poate cădea, cu excepţia cazului unei mari revoluții. 
De asemenea, 4 este și Tetragrama, cele patru litere care compun numele 
divin pentru evrei: Yod, He, Vav, He (Domn/Dumnezeu, în limba ebraică). 
În pieptul Împăratului, vedem o cruce cu patru braţe. Cu el, legile univer- 
sului sunt bine stabilite. 

Restaurarea Tarotului a permis redescoperirea faptului că, în această 
carte, acvila clocește un ou. Detaliul, care a fost șters timp de secole este 
fundamental pentru a înțelege Arcana IIII: la fel ca Împărăteasa care are 
un sâmbure masculin în feminitatea sa, Împăratul este însoțit de o acvilă, 
femela receptivă, în plină incubație, ca Papesa. Absoarbe puterea păsării sau 
se sprijină pe ea? Interpretarea va varia conform citirii. 

Personajul poate fi văzut așezat, stabil sau, din contră, în picioare şi spri- 
jinit de tron, dispus să acționeze dacă dorește: este forța în repaus. Nu simte 
nicio nevoie să se agite, odată ce este stabilită consolidarea autorității sale. 
Nu este nevoie să facă niciun efort. Picioarele sale încrucişate desenează un 
pătrat alb, ceea ce confirmă înrădăcinarea sa în materie. 


Cuvinte-cheie 


Stabilitate e Dominare * Putere « Responsabilitate e Raţiune * 
Sprijin * Guvernare e Materie * Soliditate e Şef e Echilibru e 
Ordine * Putere * Tată 


15] 


Caiea Tarotuiui 


De asemenea, se observă că mâna sa stângă este mai mică decât cealaltă. 
Pasivă și receptivă, îi fixează cureaua, care este dublă, ca cea a Magicianului. 
Dar Împăratul a dus până la capăt uniunea contrariilor, acţionând asupra 
voinței lui. Realiatea sa i se supune, este stăpânul teritoriului său, corpului 
său, intelectului și pasiunilor sale. În mâna dreaptă, mare şi activă, susține 
cu fermitate un sceptru care amintește, prin forma sa, de Împărăteasă: dar 
ea, cu sceptrul său portocaliu, acționează în umbră, în timp ce Împăratul 
acționează sau lucrează în plină zi, când e lumina mai puternică. Nu își 
exercită puterea din pântece, ci se sprijină pe legile cosmice și îi face pe 
ceilalți să le respecte. Nu necesită sprijin pentru sceptrul său, ci își extrage 
forța din axa universală. La fel ca Reginele în triumfurile arcanelor minore, 
priveşte fix obiectul puterii sale. 

Picioarele sale încălțate în roșu amintesc de cele ale Nebunului. Acum 
sunt în pauză, dar, de asemenea, ar merge pe un drum spiritual (podeaua 
albastră ca cerul). Tronul său, foarte elaborat, indică rafinamentul min- 
ţii sale. În el se recunoaște, deasupra umărului stâng, simbolul caroului 
(tobă), al cunoașterii. Capul său este încoronat cu inteligență (galbenul 
coifului, în care se distinge un compas portocaliu) și iradiază ca un soare 
cu punctele sale roșii. Barba și părul albastru reprezintă experienţa sa spi- 
rituală: puterea pe care o exercită nu este numai materială; de fapt, pe braţ 
și pe corp se distinge o figură triunghiulară, simbol al spiritului, deasupra 
pătratului material pe care îl desenează picioarele. 

Ridurile gâtului său formează litera E, care se poate citi ca un M vertical. 
Centrul alb care apare între gât și barbă ar putea fi un O. Conform acestei 
interpretări, dacă se doreşte, grumazul Împăratului ar fi plin de silaba sfân- 
tă OM, din sanscrită. Împăratul are un colier galben care formează spice 
precum ale grâului, semnal al intenţiilor sale purificate; de colier atârnă un 
medalion cu o cruce verde, care reprezintă uniunea dintre spaţiul orizontal 
și timpul vertical. Este complet centrat aici, în prezent. Este felul său de a 
fi activ, 


interpretare 


Împăratul va reprezenta adesea figura tatălui, ca element central al con- 
stituirii personalităţii. Direcţia privirii sale ne poate orienta către centrele 
de interes ale tatălui: spre casă/cămin sau exterior? Spre fiica, soţia sau 


152 


fiul său? Spre propriii părinţi? Bine localizat, Împă- 
ratul sugerează un companion stabil și protector, un 
cămin echilibrat. Pentru un tânăr, poate expune, de 
asemenea, o chestiune de masculinitate: cum aceasta 
i-a fost transmisă de tată, care sunt mijloacele prin 
care se poate realiza ca bărbat în realitate? Proble- 
mele legate de bani și stabilitate economică sunt, de 
asemenea, asociate cu această carte. Face trimitere 
la posibilitatea de a prelua controlul asupra propriei 
vieți materiale și a lua frâiele asupra a tot ceea ce per- 
mite garantarea propriei siguranţe. 

Când apare într-o aruncare orientată spre chesti- 
uni spirituale, Împăratul poate face trimitere la figu- 
ra patriarhală a lui Dumnezeu, conceput ca tată, dar 
și la relaţiile pe care le păstrează mintea „pătrată“, 
rațională, cu dimensiunile care o separă. 

Figură a potenţei pământene, Împăratul este înfă- 
țișat din profil. Poate privirea sa este atât de intensă 
încât ne poate dezintegra... 


Dacă Împăratul ar vorbi... 


„Sunt siguranţă. Sunt forța însăși. Când vă vorbesc, 
vă dau de înţeles că nu există slăbiciune. Câtă vreme 
nu m-aţi văzut, ați cunoscut doar nesiguranţă. Nu 
aveți puterea să faceți, să vă exprimaţi, să vă opuneţi, 
sunteţi o victimă. Dar cu mine, teama voastră înce- 
tează. Încetaţi să vă mai îndoiţi și să vă devalorizați. 
Nimeni nu vă poate obliga să faceţi ce nu doriți să 
faceți. 

Legile mele sunt legile universului în acţiune. 
Când nu vă opuneţi lor, sunt nemărginit de pacifis- 
te. Dar dacă le nesocotiţi, sunt teribile. Sunt capa- 
bil să dezlănțui boală, infarct, tumori, ciroză. Dacă 
nu vă supunețţi legilor pe care le ordon, pot distruge. 
Am dreptul de a ucide. Dar dacă sunteţi bolnavi și eu 


III! Împăratul 


“d 


Femela de vultur 
acoperă un ou 








Picioarele formează 
un pătrat 





Aurul alchimic 
decorează tronul 


d 





În coif descoperim 
un compas 


i 





Pe gât, litera E 
sau silaba OM 





A - ESI VE 
DD 4 4: 204 8 


L35 


Calea Tarotului 


sălășluiesc în voi, vă voi face să depășiți durerea şi dificultățile și voi dizolva 
toate obstacolele. Sunt sănătatea ascunsă într-un corp îndurerat. 

Sunt invincibil. Nu prelungesc conflictul: cuceresc, Nu renunţ nicio- 
dată. Reprezint certitudinea. Nimeni nu mă poate detrona. 

Sunt o axă, ordon tot în jurul legilor mele. Fac să domnească ordinea în 
toate modurile, de la cel mai subtil, la cel mai feroce. Când vă locuiesc și 
găsiţi un alt Împărat, să ne unim forțele. Nu este nicio competiţie posibilă, 
nu există luptă între regi. Sunt un arhetip unic care își are reședința în 
fiecare dintre voi. 

Când mă manifest în corpul vostru, sunteți în echilibru deplin, inca- 
pabili să vă împiedicaţi, să vă poticniţi. Cu mine, corpul este centrul uni- 
versului, este susținut de o forță imensă şi poate înfrunta absolut orice. 
Sunt extrem de liniştit. Când mă situez în gura voastră, în musculatura 
voastră, cuvintele pe care le rostiți sunt exacte și nu tremurați. Totul în voi 
se calmează: viața organică, gândurile, dorinţele, inima, memoria, timpul 
şi spaţiul. 

Localizați-mă în centrul vostru precum o fântână nesecată, precum ră- 
dăcina zborului vostru viitor. Atunci spaima nu vă va opri să trăiţi și să 
vă realizați, incapacitatea și lenea nu vă vor domina acțiunea. Teama de 
sărăcie nu se va opune muncii voastre, veți fi capabili să vă construiți pros- 
peritatea. Frământările emoționale nu vă vor distrage nici ele, durerea și 
boala nu vă vor împiedica să vă simţiţi forța, nimic nu vă va putea întrerupe 
concentrarea. 

Nici reticențele voastre emoţionale, nici timiditatea voastră, nici iden- 
tificarea cu rolul de victimă, nici suferinţele din trecut, nici proasta ima- 
gine pe care o aveţi despre voi înşivă nu vă vor opri să mă găsiți pe mine, 
Împăratul vostru. Dacă o educaţie toxică sau un sistem de valori nefast au 
imprimat în voi legi false şi reguli inutile, îndepărtaţi-le! Stabiliţi regulile 
voastre, sistemul vostru de lucru, felul în care acționați, pornind de la re- 
gulile pe care eu vi le dezvălui. Sunt aici, apar... şi în spatele meu este o 
armată, soarele, stelele, galaxiile. Vă protejez și vă îndemn la forță. Sunt 
războinicul vostru interior, cel care vă vede slăbiciunile și nu dă înapoi.“ 


IIII Împăratul 





Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
Om al puterii e Capacitate de a împăca, de a domni, de a 
proteja * Stabilitate « Echilibru economic * Bani e Administraţie * 
Succes în afaceri e Aliat financiar e Autoritate e Exercitarea 
legii e Pace * Soț e Bărbat sincer e Siguranţă e Corectitudine e 
Spirit rațional « Potenţă e Cămin stabil e Casă «e Tată puternic sau 
dominant * Protector e Probleme legate de potenţa sexuală e 
Masculinitate * Patriarhat * Tiranie e Dictator e Abuz de putere * 
înrădăcinare în materie «e Respectarea legilor universului * 
Echilibrul energiilor e Dumnezeu Tatăl 





155 


9 
NU/SGERN/ 
aaa AAA . 
PD = = a -€ 
ME - Ro a - 
= =>, 
> CA] 
= a SP Ry 
_ 
—”, 
= 


—7 


LE PAPE 


odc 
d 





V 
Papa 


Mediator, punie, ideal 


Papa are numărul V. Acest număr evoluează dintr-o aşezare completă în 
realitate (4) pentru a-și fixa un obiectiv dincolo de situaţia sa. Papa merge 
cu un pas mai departe decât Împăratul, stabilește un pod care-i permite să 
avanseze spre acel ideal. În calitate de maestru sau de pontif, este receptiv 
spre înălțimi, spre cer, și activ spre ce este jos, pe pământ. Ceea ce primește 
de sus transmite la ceea ce este jos, discipolilor săi, în dreapta și în stân- 
ga. De asemenea, transmite divinității rugăciunile elevilor săi, unind astfel 
cerul cu pământul. S-ar putea spune că reprezintă punctul de întâlnire al 
contrariilor, centrul crucii, între sus și jos, dreapta și stânga. Este, prin ur- 
mare, un loc de circulaţie între acești poli diferiţi, care pot comunica prin 
intermediul lui. 

Văzut dintr-un unghi pozitiv, Papa este un mare maestru, un inițiator, 
un ghid care ne indică un obiectiv în viaţă. Spătarul tronului său este for- 
mat din bare, ca o scară; se poate spune că unește, treaptă cu treaptă, corpul 
cu spiritul. Cârja sa (de prelat) cu trei niveluri ne arată că a dominat lumea 
materială, cea a sexului, cea a emoțiilor şi intelectul, pentru a le transfor- 
ma într-o unitate. De asemenea, mitra sa cu patru niveluri reprezintă cele 
patru instanţe ale fiinţei (corp, sex, inimă și creier) care culminează într-un 
punct unic în apex, un mic cerc portocaliu care atinge cadrul cărții: unita- 
tea interioară. 


157 


Calea Tarotului 


Cuvinte-cheie 
Înţelepciune e Ideal e Comunicare * Învăţare * Verticalitate * 
Proiect e Mediator e Credinţă e Ghid + Exemplu * A se căsători e 
Putere spirituală e Sanctitate 


Ca şi Papesa, Papa are vocaţia de a întruchipa unitatea divină şi de a o 
preda în măsura în care este posibil. Sub barbă, în zona gâtului, închizătoa- 
rea verde a mantiei sale reprezintă un punct într-un cerc, simbol al fiinţei 
individuale care închide în centrul său viu o ființă esențială. Pornind de la 
acest principiu impersonal, primeşte şi își transmite învățăturile, 

În fiecare din cele două mâini, are două cruci, semn al modului său 
de acţiune, sacru şi dezinteresat. Mâna care susține toiagul are culoarea 
albastrului cerului, la fel ca mâna Eremitului. Putem vedea aici un semn 
al unei extreme receptivităţi spirituale de acţiune şi, dacă această culoare 
este interpretată ca o mănușă, e o referinţă la tradiția religioasă creștină, în 
care mâna înmănușată a cardinalului își coboară apartenenţa pentru a se 
transforma într-un simplu instrument al voinţei divine. Cealaltă mână, de 
culoarea pielii (a cărnii), aminteşte de rolul de conciliator al Papei, media- 
tor al contrariilor. Unind degetul arătător și mijlociu (intelectul și inima), 
binecuvântează lumea incarnării. 

Părul său alb este impregnat cu puritate, dar cele două panglici roşii ne 
semnalează că este vorba despre o puritate activă. O parte a bărbii este și ea 
albă, dar în jurul gurii dobândește culoarea albastru deschis, ca un indiciu 
că vorbele Papei sunt primite (albastrul este o culoare receptivă). S-ar pu- 
tea vedea și semnul unui secret inexorabil: maestru sau profesor, preot sau 
profet, Papa nu poate transmite totul, păstrează o parte a secretului, ceva 
indicibil, în ceea ce învață (predă). 

Îl însoțesc cei doi discipoli sau acoliți ai săi. Observaţi că este prima 
carte din seria decimală în care se întâlnește mai mult de o singură fi- 
ință umană. Până aici, personajele erau singure sau însoțite de anima- 
le, simbol al forțelor lor instinctive sau spirituale. Dar Papa nu ar exista 
fără discipolii săi, care au încredere în învăţăturile sale. Acești doi aco- 
iţi reprezintă două poziții diferite. Se poate observa că alura capetelor lor 
monahale se învârte de la unul la altul: discipolul din stânga, care ține o 
mână ridicată, ca și cum ar vrea să întrebe, şi cealaltă mână coborâtă, are 


158 


părul orientat în sensul acelor de ceasornic. Papa nu 
privește în direcţia lui. Poate din cauză că discipo- 
lul greşește: mișcarea tunsorii sale ar indica atunci 
involuţia, regresul (spre înapoi, trecut), în contrast 
cu evoluţia discipolului din dreapta. Poate şi din 
cauză că reprezintă ceea ce a fost numit, în tradiția 
a]chimică, „Calea seacă“, a studiului și a efortului. 
Discipolul din dreapta, din contră, primeşte în mod 
direct învățăturile Papei prin intermediul toiagului 
care-i atinge capul; întruparea „Căii apoase/umede“, 
aceea a recepţiei imediate, a iluminării și a revelați- 
ei. Tunsoarea sa e orientată în sens invers acelor de 
ceasornic; el are în mână un obiect ciudat, pumnal 
sau „boliche“ (o jucărie care constă în prinderea cu 
un băț a unei mingi de lemn găurite), a cărei inter- 
pretare poate varia la infinit. Are o atitudine ludică? 
S-a dispus asasinarea maestrului? Este un fiu care, 
condus de complexul lui Oedip, se pregătește să-și 
castreze tatăl? (Goliciunea este sugerată de pata de 
culoarea pielii, pe care o are în față). 

Această interpretare ne aduce la studiul aspectelor 
negative ale Papei: de la tartuf (fățarnic, ipocrit) la 
guru avid de bogăţie, trecând prin tatăl abuziv, maes- 
tru nedrept, ipocrit, pervers... Papa, ca toate arcane- 
le majore, are latura sa obscură. Apar astfel întrebări 
legate de formele misterioase și vagi care se afișează 
sub talia sa, punându-i la îndoială sexualitatea, nesa- 
țul său, dorința sa arzătoare de putere. 

Dar, de asemenea, putem spune că transmite uma- 
nităţii credința pe care a primit-o. Spre deosebire de 
Papesă, Papa acţionează în lume, se sprijină în tem- 
plul a cărei uşă este închisă, pentru a se prezenta în 
public şi pentru a comunica mulțimii experiența sa 
cu Dumnezeu. 


vV Papa 





Tiara atinge 
marginea cărții 





Închizătoarea 
simbolică a capei 





Gestul 
binecuvântării 





din păr 





Cercul bicolor, 
joc infantii sau 
secret pontifical? 





159 


Calea Tarotului 


Interpretare 


Papa poate reprezenta figura unui maestru, a unui ghid, a unui profesor, 
dar și figura paternă idealizată (în acest caz, acoliții săi i-ar fi copii) a unui 
bărbat căsătorit, a unui sfânt. Simbolizează, de asemenea, un act de comu- 
nicare, o uniune, o nuntă şi toate mijloacele prin care se poate comunica. 
Ca punte sau pontif, Papa amintește de o comunicare ordonată, care ştie 
spre ce se îndreaptă. 

După acumularea Papesei, care pregătește nașterea, izbucnirea fără scop 
a Împărătesei și stabilitatea Împăratului, Papa aduce în scenă un ideal. Ră- 
mânând încă în materie, ne arată cu certitudine 0 cale spre o dimensiune 
ideală. 


Dacă Papa ar vorbi... 


„Înainte de toate, sunt un mediator al propriei persoane. Între natura mea 
spirituală sublimă și umanitatea mea mai instinctivă, am ales să fiu locul în 
care se produce relația. Sunt în slujba acestei comunicări între sus și jos, 
misiunea mea fiind de a uni contrariile aparente. O punte nu este o patrie, 
este doar un loc de trecere. Permite circularea energiilor creatoare ale fe- 
nomenului magnific iluzoriu pe care îl numim existență. Nu mă izolez, ci 
pornesc pe toate căile, deoarece comunic vestea cea bună. 

Întrupez binecuvântarea: în fața mea, te afli în prezenţa unui mister. 
Locuit de harul divin, cel mai mic gest al meu dobândește demnitatea celor 
sacre. Pentru a mă transforma în locul tranzitat de voinţa divină, am învă- 
țat să mă eliberez de orice obstacol, inclusiv de cel al propriilor mele urme, 
de traseele mele de comunicare. Mă ghidez spre neant pentru ca Fiinţa Su- 
premă să mă poată ocupa complet. Mă conduc spre muțţenie pentru ca doar 
EI să vorbească. Îndepărtez din gura mea orice cuvânt care îmi aparține, 
îmi cufund inima în pace și în lipsa dorințelor pentru a face loc doar Iubirii 
Sale și elimin din voința mea însăși voinţa de a elimina voinţa. 

Există în mine aceeași ordine ca în univers. Sunt 0 navă goală, fără for- 
mă, care transportă lumină acolo unde o duce vântul. Mă aflu între cer și 
pământ, îndemn locuitorii speranţei să se ridice până acolo unde nu există 
limite. În legătură cu această înrădăcinare în materie sau în spirit, comu- 
nic puterea superioară dătătoare de viață în tot ce este neînsuflețit. Pentru 


100 


V Papa 


mine, carnea/corpul urcă spre spirit pentru a exploda într-un sublim foc 
de artificii. Pentru mine, turma de energii angelice coboară până la frigul 
materiei pentru a se dizolva în valuri iubitoare de căldură. 

Resping orice formă de blestem. Binecuvântez tot ce aud, tot ce văd, tot 
ce simt. Ce fac cu certurile voastre familiale, cu durerile voastre, cu rănile 
voastre? Le pun în genunchi să se roage. Lăsaţi-mă să vin la voi și voi bine- 
cuvânta întreaga voastră lume, chiar și problemele voastre. 

Investiți-vă acţiunile cu misiunea mea, treziți-vă înaintea forței sacru- 
lui; cel mai mic gest al vostru, cea mai simplă acțiune vor deveni sacre la 
vederea acesteia. Veţi cunoaște extazul celui ce nu vorbește în numele său. 

Toiagul pe care-l vedeți în mâna mea nu este un instrument pentru a 
da ordine. Este simbolul anihilării mele vesele. Mi-am liniștit dorinţele, 
transformând această haită de lupi flămânzi într-un zbor de rândunele care 
celebrează zorii cu trilurile lor. Oceanul tumultos care îmi agită inima l-am 
transformat într-un lac de lapte, lin și dulce precum cel care izvora din 
sânul Fecioarei. Cui îi este sete, poate veni să bea din spiritul meu. Nu neg 
nimic nimănui. Sunt poarta care poate fi deschisă cu orice cheie. 

Cine intră în sufletul meu poate înainta până la limita extremă a univer- 
sului, până la sfârșitul timpurilor: sunt ultima frontieră între cuvinte şi tot 


ce este de neconceput.“ 


Câteva dintre interpretările tradiţionale ale acestei cărți 
Maestru «e Profesor e Bărbat însurat * Bărbat spiritual * Nuntă, 
uniune e Preot e Guru, sincer sau fals e Tartuf e Dogmă 
religioasă * Uniune între cer și pământ e Arată calea e 
Stăpânire de sine * Urgenţa unui nou ideal * Toate mijloacele 
de comunicare * Intermediar * Dorinţa de comunicare » 
Comunicare nouă * Revelarea secretelor e Tatăl în faţa copiilor 
săi e Ghid spiritual e Binecuvântare 


10! 


= 


iii LAMOVREV XIII 





i VI 
Indrăgostitul 


Uniune, viaţă emoţională 


Numele acestei cărți nu este Îndrăgostiţii, cum s-a spus uneori, ci Îndră- 
gostitul, la singular. Totuşi, vedem în această carte mai multe personaje, 
patru, de formă umană (cele trei persoane şi îngerul) și, dacă se dorește, 
două entităţi, care sunt pământul şi soarele. Dintre ele, care este Îndrăgos- 
titul? Personajul central, de multe ori interpretat ca un tânăr? Personajul 
din stânga, în care unii cititori văd un travestit? Sau îngerul, acel mic Cu- 
pidon care țintește cu săgeata sa din cer? Aceste îndoieli se manifestă de- 
oarece Arcana VI este probabil, împreună cu Turnul, una dintre cărţile cele 
mai ambigue din Tarot și una din cele care au fost înțelese cel mai prost. VI 
reprezintă, în numerologia Tarotului, primul pas în „careul cer“ (vezi dina- 
mica celor zece grade). Este momentul în care încetăm să ne imaginăm ce 
ne-ar plăcea şi începem să facem ce ne place. 

Tonalitatea predominantă în această carte are legătură cu plăcerea: viaţa 
emoțională. Este și motivul pentru care este atât de complexă, atât de boga- 
tă în semnificaţii contradictorii. Deschide câmpul nenumăratelor proiecții, 
i se pot atribui mii de interpretări și toate ar fi potrivite și corecte, la un 
moment dat. Ce se întâmplă în sânul acestui trio? Este o ceartă? O nego- 
ciere? O alegere? O uniune? Cele două personaje din stânga se privesc, pe 
când cel din dreapta privește în gol. Întreaga umanitate poate fi înţeleasă 
prin intermediul acestei cărți. Relaţiile protagoniștilor săi sunt extrem de 
ambivalente. 


103 


Calea Tarotului 


Cuvinte-cheie 
Eros * Inimă * Uniune * Alegere e Graniţă emoțională e 
Conflict e Ambiguitate e Triunghi amoros « Viaţă socială e 
Comunitate * Fraţi e A face ceea ce ne place 


Este deosebit de interesant să se observe poziția mâinilor personajelor. 
Cinci mâini în diverse poziţii simbolizează complexitatea relațiilor implica- 
te. Primul personaj, din stânga cărții, îşi pune mâna stânga pe umărul celui 
de-al doilea, într-un gest de protecţie sau de dominare, pentru a-l împinge 
sau pentru a-l opri. Mâna sa dreaptă atinge marginea rochiei tânărului. 
Mișcarea indicelui său întins se poate interpreta ca o dorinţă de a se apropia 
de sex sau, din contră, ca o interdicţie de a o face. Tânărul are mâna dreaptă 
sprijinită în curea. Să fim totuși atenţi că aceasta, galbenă și cu trei benzi, 
este aceeași ca cea a femeii din stânga. Dacă ne gândim la curea ca la un 
simbol al voinţei, acest detaliu unește cele două personaje. Dar cui aparţine 
mâna care atinge pântecele tânărului? Tânărul şi ea însăşi poartă o vesti- 
mentație cu mâneci albastru închis, deși mișcarea brațului este ambiguă. 
Într-un oarecare fel, au un braț „comun“. Dacă tânărul atinge pântecele 
fetei în dreptul sexului, privirea sa se îndreaptă, totuși, spre dreapta. Cartea 
va dobândi o semnificaţie foarte diferită dacă se ia în calcul că braţul ei este 
cel care protejează sau arată pântecele, în timp ce tânărul îşi ţine mâna la 
spate... 

Femeia din dreapta poartă o bonetă formată din patru flori cu cinci pe- 
tale. Ar putea reprezenta o frumoasă conștiință, poetică și, totuși, solidă. 
Mijlocul violet al florilor concentrează înţelepciunea iubirii, inclusiv capa- 
citatea de sacrificiu. Femeia din stânga poartă o coroană din frunze verzi, 
activă (bandă roșie) și, dacă luăm în calcul că este vorba despre frunzele de 
dafin, putem spune că are o mentalitate triumfătoare sau dominantă. Se 
poate specula la infinit în legătură cu relaţiile dintre cele trei personaje: 
un tânăr care își prezintă iubita mamei sale... O femeie care își descoperă 
soțul cu o amantă... Un bărbat care trebuie să aleagă între două femei sau, 
conform interpretării tradiționale, între un viciu şi virtute... Un tânăr care 
cere permisiunea mamei pentru a se căsători cu tânăra aleasă... O mamă 
îndrăgostită de iubitul fiicei sale... O mamă preferă pe unul dintre cei doi 
copii, în detrimentul celuilalt... 


IG4 





După cum se poate vedea, interpretările sunt ine- 
puizabile. Ele ne fac să spunem că Îndrăgostitul este 
o carte relaţională, care prezintă începutul vieţii so- 
ciale. Este prima arcană în care apar câteva personaje 
de acelaşi nivel (discipolii Papei sunt mai mici decât 
el și stau cu spatele). Este o carte de unire și dezbina- 
re, de alegeri sociale și emoționale. Unele indicii pre- 
zente în carte ne orientează spre noțiunea de uniune. 
Pe de o parte, numărul 6, în alfabetul ebraic, se aso- 
ciază literei „vav“, „pironul“, care înseamnă unire. Pe 
de altă parte, se observă, între picioarele personajelor, 
nişte pete de culoare (albastru deschis și roșu), care 
reprezintă, de asemenea, o continuitate, o uniune în- 
tre ele. În plan simbolic, s-ar putea spune că cele trei 
personaje reprezintă cele trei stări ale ființei umane: 
intelectul, centrul emoţional și centrul sexual, care 
se unesc pentru a forma unul singur. Pământul este 
lucrat (arat) sub picioarele personajelor. Asta înseam- 
nă că, pentru a ajunge la VI, trebuie să fi urmat în 
prealabil un travaliu, psihologic, cultural, spiritual. 
Astfel, ajungem să descoperim ce îi place cuiva sau 
ce nu vrea. Pantofii roşii ai personajului central sunt 
aceiaşi cu cei ai Nebunului şi ai Împăratului: toți trei 
pot fi considerați ca trei grade ale aceleiași ființe. Ob- 
servați, de asemenea, că între personajul cu pricina și 
vecina sa din dreapta, pământul se termină, existând 
doar o pată roşie. În acest caz, se poate vedea în ei 
o reprezentare a lui animus şi anima, două aspecte, 
masculin și feminin, ale aceleiași persoane. 

În limba franceză, ortografia „AMOVREVX“, cu 
-V“ în loc de „U“, creează o legătură vizuală și sonoră 
cu cuvântul „Dumnezeu“, în Arcana XVI, Turnul (LA 
MAISONeDIEV). S-ar putea spune că soarele care îşi 
revarsă razele peste această scenă reprezintă mare- 
le Îndrăgostit cosmic, divinitatea ca izvor de iubire 
universală care ne conduce la iubirea conștientă și 


VI indrăgostitul 





Micul cupidon și 


soarele alb și mare 





Mâna pe umărul 


băiatului: protecţi 


e, 


incitare sau interdicţie? 





Dintr-un braţ comun, 


o mână atinge 


pântecul tinerei fete 





Pantofii roșii, activi, 


ai personajului 
central stau pe un 


sol 


arat, rezultatul unui 
travaliu psihologic, 
cultural și spiritual 


> 
R--* 
+. 
i E | 
dul — AA 


i ] LAD je Vaza Ap 430) 





105 


Calea Tarotului 


necondiționată. Micul Eros are rol de mesager și ne sugerează, fiind repre- 
zentat cu trăsături de copil, că acea iubire se reînnoiește constant. 


Interpretare 


Această carte ambiguă ne îndeamnă să ne punem întrebări referitoare la 
viața noastră emoțională: cum ne simţim la nivel afectiv? Suntem în pace 
sau în conflict? Facem ceea ce ne place? Ce loc ocupă iubirea în viața noas- 
tră? Situaţia care ne stăpânește are rădăcini în trecut? Care? Ne putem în- 
treba care ne-a fost locul atribuit în familie și să facem un efort pentru a 
identifica proiecţiile pe care le facem în mediul nostru actual. 

Îndrăgostitul va fi unul dintre personajele cărții, la alegere, ale cărui 
relații ar putea fi comentate de către consultant. 

Indiferent care este întrebarea, indicat e să ne amintim că Îndrăgostitul 
central continuă să fie soarele alb care iradiază și care luminează toate fiin- 
țele vii, fără discriminare. 


Dacă Îndrăgostitul ar vorbi... 


„Sunt soarele Arcanei, soarele alb, aproape invizibil, dar care luminează 
toate personajele. Sunt acel astru: bucuria de a exista și cea a celuilalt de 
a exista. Trăiesc în extaz. Totul mă face fericit: Natura, întreg universul, 
existența celuilalt, sub toate formele sale, acel celălalt care nu este altul 
decât eu. 

Sunt conștiința care strălucește precum o stea de lumină în mijlocul 
inimilor voastre. Mă reînnoiesc în fiecare secundă, mă nasc în fiecare mo- 
ment. Cu fiecare bătaie a inimii voastre, vă unesc cu universul întreg. De la 
mine pleacă legăturile infinite care vă unesc cu toată creaţia. Ah, plăcerea 
de a iubi! Ah, plăcerea de a mă uni! Ah, plăcerea de a face ce îmi place! Mesa- 
ger al permanentei impermanențţe, renasc în fiecare clipă. Sunt ca un arcaș 
nou-născut care aruncă săgeți spre tot ceea ce simțurile sale pot colecta, 
atrage sau intercepta. 

Nu reprezint amabilitatea și nici ambiția bunăstării și a triumfului. 
Sunt iubirea necondiționată. Vă voi învăţa să trăiţi în uimire, recunoștință, 
bucurie. 


Ilea) 


VI Îndrăgostitul 


Când pătrund în voi, ca în personajele Arcanei, comunic iubirea divi- 
nă tuturor celulelor voastre. Suflu în mintea voastră precum un uragan 
afectuos care elimină din limbaj critica, agresivitatea, comparaţia, disprețul 
și tot spectrul de mândrie care separă spectatorul de actor. Mă strecor în 
energia voastră sexuală pentru a îmblânzi orice fel de brutalitate, orice for- 
mă de spirit de cucerire şi de posesie. Confer plăcerii delicatețea sublimă a 
unui înger care se dezlănțuie. Când mă dizolv în corpul vostru, o fac pentru 
a-l desprinde de dictatura oglinzilor și modelelor, de privirea celorlalți, de 
durere, de comparații. Vă permit să vă trăiţi propria viaţă, să vă asumaţi 
frumuseţea și lumina ei. În inima în care locuiesc, alung iluziile copilului 
nedorit. Precum clopotul catedralei, vărs în sânge pătrunzătoarea vibraţie a 
iubirii, liberă de orice fel de ranchiună, cerință emoțională deghizată în ură 
și de orice tip de invidie care nu este altceva decât umbra abandonului. Vă 
învăţ ce înseamnă dorința de a nu obţine nimic care să nu fie, de asemenea, 
în folosul celorlalți. 

Insula «Eu» se transformă în arhipelag. 

Totul contribuie la creșterea bucuriei mele, inclusiv ceea ce interpretaţi 
ca circumstanţe negative: doliul, dificultatea, micimea, obstacolele... lu- 
besc lucrurile și fiinţele, așa cum sunt, cu infinitele posibilități de a se dez- 
volta. Vă văd în fiecare clipă și sunt dispus să particip la dezvoltarea voastră, 
dar și să accept că sunteţi în continuare așa cum sunteți. 





Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
Viaţă socială * Bucurie e Alegere care trebuie făcută « Plăcere e 
Frumuseţe * Prietenie * Triunghi amoros * Îndrăgostire e Conflict 
emoțional « Separare * Ceartă * Teren incestuos e Fraţi e Ideal 
și realitate * Primul pas în bucuria de a trăi e lubire conștientă e 
Calea frumuseţii 





107 


VII 
pl 
pe 


| 


ij 


NUMI» 


AZ 


4 
N UL iY 
NAIVUVUINLIV 


a 4 


AED ae 


NN 


PT 
E 
pr 
Ss? 
| 
Pa 
PA 
PA 
P 
Pai 
PY, 
Pa 
„ 
% 
i 


(7 FSA E 


/, 


| E CHARIOT: 





VII 
Căruţa 


Acţiune în lume 


Căruţa, în prima serie a arcanelor majore, este numărul VII. Număr prim, 
divizibil doar cu el însuşi, este cel mai activ dintre numerele impare. Că- 
ruța reprezintă deci acţiunea prin excelență, în toate planurile, cu referire 
la sine și în lume — spre deosebire de Împărăteasă, care ocupă locul cores- 
punzător în pătratul Pământ și care indică o izbucnire, o explozie fără un 
obiectiv determinat. 

Căruţa știe perfect încotro se îndreaptă. Cartea este alcătuită din trei 
planuri principale: doi cai, un vehicul și conducătorul său, care s-ar putea 
identifica cu un prinţ, deoarece poartă coroană. Din acel prinţ se vede doar 
jumătate, deasupra brâului. Unii cititori, conform proiecției lor, ar putea 
vedea în el un pitic cu picioare atrofiate sau o tânără deghizată. Dar chipul 
cu care se prezintă este viril și nobil. Vehiculul, un pătrat de culoarea pielii, 
este cufundat în pământ; s-ar putea spune că nu înaintează. În realitate, se 
aliniază mișcării planetei, mișcarea prin excelență. Fiind unită cu Pămân- 
tul, Căruța nu are nevoie să avanseze; este o oglindă a rotației planetare. 
Carul său ar putea fi Osia Mare, Carul solar al lui Apolo sau al cavalerului 
în căutarea Graalului. 


Cuvinte-cheie 
Acţiune * lubit e Prinţ e Triumf * Facilitate e A cuceri e 


A fecunda * A coloniza * A călători e Războinic e Eternitate... 


Cei doi cai care trag vehiculul său sunt reprezentaţi similar câinelui 
Nebunului, cu o piele/blană albastră ca cerul. Încă o dată, animalitatea este 


109 


Calea Tarotului 


spiritualizată. Pe de altă parte, calul din dreapta, cu ochiul închis şi genele 
sale mari, poate fi identificat cu un element feminin, iar celălalt cal, cu unul 
masculin. Cele două energii complementare, mascul și femelă, realizează 
aici unitatea. Deși e adevărat că picioarele lor se îndreaptă aparent în di- 
recții opuse, mișcarea capului și privirea sunt comune: unirea contrariilor 
care are loc în plan energetic. Caii au în piept simbolul aurului alchimic: 
forța animală instinctivă acționează aici în deplină conștiință. 

În căruța de culoarea pielii se poate observa o picătură verde în centrul 
blazonului galben și portocaliu, în miezul corpului perisabil, o picătură 
de eternitate, montată în minte, își afirmă statornicia. Unele legende spun 
că, dintre toate celulele corpului uman, care sunt muritoare, există una 
singură capabilă să supraviețuiască morţii noastre fizice. Căruţa deţine, în 
această picătură verde, marea noastră speranţă de imortalitate, conştiinţa 
impersonală încrustată în inima materiei. 

Dacă se observă poziția personajului, se descoperă că trupul său, capul și 
brațele, formează o figură triunghiulară în pătratul vehiculului. Un triunghi 
în pătrat: spiritul în materie. Vedem din nou această geometrie simbolică 
în Șaptele de Monede. Căruța sugerează deci căutarea alchimică: materia- 
lizarea spiritului și spiritualizarea materiei. Din această optică, s-ar putea 
spune că vehiculul reprezintă corpul, caii — energia și personajul — spiritul. 
Sceptrul de culoarea pielii din mâna stângă a prinţului poate semnifica fap- 
tul că domină viața materială sau că își extrage puterea din întruchiparea 
sa. În orice caz, acţiunea sa se desfășoară fără efort. De asemenea, nu are 
nevoie de frâie pentru a ghida caii. Cele douăsprezece stele care îl copleşesc 
(tronează deasupra lui) ne arată că lucrează cu o forță cosmică. Coroana sa 
împodobește un cap retezat, parcă deschis influențelor galaxiei. Dar există 
un voal deasupra lui, închizând orizontul cerului. Steaua (Arcana XVII) este 
cea care va ridica acest voal. 

Pe umerii săi, măștile reprezintă, dacă se dorește, trecutul și viitorul, 
sau negativul şi pozitivul, sau timpul şi spațiul, cărora el le este punct de 
întâlnire și de unificare. Acţionând în prezentul deplin, este deschis spre 
trecut și viitor, spre bucurie și tristețe, spre lumină și întuneric. Este un 
personaj complet, care acționează în trei planuri deodată. În mâna sa dreap- 
tă se distinge curba unei bile sau a unui ou alb pe care l-am văzut deja sub 
axila Nebunului. Păstrează un secret, o sferă de o perfecţiune secretă. 


170 


Interpretare 


Căruţa este văzută de multe ori ca un cuceritor cu o 
acțiune viguroasă, un pământ al sexualităţii triumfă- 
toare. Uneori anunţă o călătorie. Sunt persoane care 
văd în această carte vestea unui succes în cinemato- 
grafie sau în televiziune, deoarece personajul apare 
evidențiat ca o marionetă într-un teatru. În orice caz, 
este o carte care înaintează spre reușită, succes. Sin- 
gurele sale pericole sunt imprudenţa şi inflexibilita- 
tea cuceritorului, care nu se îndoiește de justețea cu- 
ceririi sale. Carte virilă și extrem de activă, sugerează 
uneori, pentru o femeie, că a fost un copil dorit. Că- 
ruța ne îndeamnă să ne punem întrebări referitoare 
la mijloacele de acţiune care se folosesc asupra lumii 
și modul în care cineva își conduce viața. 

La piciorul Căruţei cresc plante roşii, pline de ac- 
tivitate care, de asemenea, dau tonalitatea cărții. 


Dacă ar vorbi Căruţa... 


„Sunt plin, complet plin de forță. Nimic nu se iroseș- 
te: cu rădăcini în planetă, iubitor al tuturor energiilor 
sale, cu ele înaintez. Asemenea unui cavaler de foc, 
nu mă mișc din locul meu. Nu alunec pe pământ. Văd 
de sus. Călătoresc împreună cu timpul, fără să ies din 
momentul prezent. Fără trecut, fără viitor, singurul 
timp posibil: prezentul, ca o bijuterie incomensurabi- 
lă. Ceea ce nu este aici, nu este în niciun alt loc. 
Sunt originea tuturor războinicilor, campionilor, 
eroilor, a întregii capacităţi de rezistenţă şi a între- 
gului curaj. Nimic nu mă sperie, niciun fel de lucrare 
sau muncă. Pot să merg la război sau să hrănesc toţi 
locuitorii Terrei. Sunt complet centrat în mijlocul 
universului, traversat de toate energiile materiei şi 
ale spiritului. Dacă sunt o săgeată rănindu-mi propria 


VII Căruța 


Aurul alchimic pe 
frâiele calului 





Picătura 
verde 





Mâna prințului 
ascunde o bilă albă 





Plantele roșii cresc 
în solul portocaliu 





I7I 


Calea Tarotului 


inimă, această rană profundă, această conștiință mă transformă. Pentru cel 
care este treaz, suferința devine binecuvântare. Dizolv suferinţele ascunse 
în oasele mele, unesc starea de veghe cu cea de somn. 

Străbat noaptea îndoielii peste propriul meu abis. Tai nodul enigmelor. 
Depășesc teama de a fi, dispreţuiesc aparențele, eliberez sentimentele din 
strânsoarea raţiunii, distrug tot ce mi se opune, sunt ceea ce sunt. Vreau să 
trăiesc tot atât cât universul. 

Centru al unei sfere în creștere, invadez dimensiunea în care gândul nu 
se manifestă încă, în care, în întuneric, se naște acțiunea pură. Prefac în 
praf roiurile de cuvinte. Nicio oglindă nu mă sperie, nici măcar sufletul care 
se desprinde de cei morți ca un fruct uscat. 

Mi-am transformat nenorocirea în diamante, fiecare prăpastie, într-o 
fântână de energie. Toţi sorii pot muri, eu voi continua să strălucesc. Forţa 
de netăgăduit care susține universul mă susţine și pe mine. Sunt triumful 
existenței în pustiu. Nici morţile, nici persecuțiile nu mă pot detrona, nici 
secolele istoriei, nici decadenţa succesivă a civilizațiilor: sunt conștiința și 
forța vitală a umanităţii. 

Când mă întruchipez în voi, eșecurile devin puncte noi de plecare şi zece 
mii de motive pentru a renunța nu valorează nimic în fața singurului motiv 
de a continua. Cunosc frica, cunosc moartea, nu mă pot opri. Știu să creez, 
să distrug, să păstrez... şi toate acestea cu aceeași energie irezistibilă. Sunt 
activitatea însăși a universului. 

Înaintez spre toate dimensiunile spațiului, rupând orizonturile până 
ajung la obiectiv, care este masca începutului. Cedând, de asemenea, din 
gol în gol, în dreapta, în stânga și în sus, dând la o parte galaxii până când 
mă dizolv în absenţa perturbatoare, mama primului strigăt care susține tot. 

Sunt triumful unității în inflexiunea verbului, sunt triumful infinitului 
în arderea limitelor, sunt triumful eternității: în inima mea, zeii dispar,“ 


172 


VII Căruța 


Câteva dintre interpretările tradiţionale ale acestei cărți 
Victorie * Acţiune asupra lumii e Treabă dusă la bun sfârșit e 
Călătorie e Dinamism * lubit e Războinic * Mesager * Cuceritor * 
Prinţ « Pitic e Acţiune intensă e Succes mediatic e Sinteză * 

A avea în vedere argumentele pro și contra * Armonie (suflet, 
respirație/rațiune, gândire - animus/anima) * A dirija propriile 
energii e Spiritul în materie * Conștiință nemuritoare 


173 


SI LERIREUUAUU 


. 
— 


p 
// 


= game. 


LA JUSTICEI 








VIII 
Dreptatea 


Echilibru, perfecţiune 


Dreptatea, numărul VIII, simbolizează perfecțiunea. Este vârful seriei nu- 
merelor pare; după acumularea lui 2, așezarea lui 4 și descoperirea plăcerii 
a lui 6, 8 atinge starea în care nu există nimic de adăugat, nici de scăzut. În 
numerele arabe, 8 este format din două cercuri suprapuse: perfecțiunea în 
cer şi pe pământ. În numerologia Tarotului este, de asemenea, dublul lui 4, 
adică un pătrat dublu: stabilitate în lumea materială și în lumea spirituală. 

Simbol al întregirii, Dreptatea, cu balanța sa, ne echilibrează viața. Dar 
echilibrul şi perfecțiunea nu sunt sinonime ale simetriei. La fel cum arta 
sacră a construcțiilor catedralelor refuză simetria, considerând-o diabolică, 
cartea Dreptăţii este structurată în mod asimetric: pilonul drept din jurul 
său este mai înalt decât celălalt și este finisat cu o sferă galben închis, care 
nu apare în partea stângă: colierul său urcă mai mult în partea dreaptă, 
farfurioarele balanței nu sunt în același plan orizontal, spada sa nu este 
paralelă cu coloana tronului său... 

Dacă se observă mișcarea balanței sale, se va vedea că Dreptatea o in- 
fluențează cu cotul spre dreapta și cu genunchiul, spre stânga. Această 
„capcană“ poate fi interpretată în diverse moduri. Desigur, i se poate da 
sensul negativ de nedreptate, de falsă perfecţiune și de truc care se va jus- 
tifica în diferite citiri/lecturi. De asemenea, se poate crede că, prin acest 
gest, Dreptatea ne invită să nu cădem în perfecţionism: exigența perfec- 
țiunii este inumană, deoarece perfectul rămâne imobil, insurmontabil şi, 
drept urmare, mort. Ne va invita atunci să o înlocuim prin viclenia sacră, 
noțiunea de excelență care permite acţiunii să fie dinamică și perfectibilă. 


Calea Tarotului 


Cuvinte-cheie 


Femeie * Maternitate e Suverană * Balanţă * Început e 
A decide * Valoare * A judeca * Perfecţiune * Prezenţă « 
A autoriza * A interzice e A echilibra... 


Nu în ultimul rând, se poate crede că inegalitatea farfurioarelor mani- 
festă instabilitatea proprie a naturii și că îi aduce un suport inspirat de mila 
divină. În acest sens, Dreptatea este profund umană: părul său de culoarea 
pielii și rochia care i se cufundă în pământ o leagă de planul terestru. Dar 
are și un punct de întâlnire între divin și uman: peste fruntea ei, marginea 
albă a veșmântului sugerează un contact cu puritatea divină și, pe coroana 
sa, un cerc galben înconjurat de roşu, ca un al treilea ochi, ne indică faptul 
că acţionează în funcție de un aspect superior, o inteligență primită din 
partea Universului. 

Bine aşezată pe tronul său, Dreptatea, cu însușirile sale, activă (spadă) 
și receptivă (balanţă), este, de asemenea, prima figură care privește drept 
în față, la fel cum, așa cum vom vedea, Soarele și îngerul Judecăţii vor privi 
consultantul. Această Arcană debifează astfel reprezentările tradiționale ale 
Dreptăţii cu ochii închiși; privirea sa o întâlnește pe a noastră ca o oglindă, 
ca o chemare la conștientizare. Înainte de toate, este vorba despre a face 
dreptate propriei persoane, de a-i da ceea ce merită. 

Sub cotul său, la dreapta, se vede o pată violet, cea mai mare din tot 
Tarotul. Această culoare este minunată, misterioasă, un simbol al înțelep- 
ciunii. Dreptatea este mânată de înţelepciune. Lumina albastru deschis 
care emană din farfurioare ne sugerează că în ele atârnă greutatea noastră 
spirituală. Tot aşa, lama sabiei este scăldată în acel albastru esenţial, fiindcă 
rolul său este de a tăia ceea ce este de prisos, de a separa ce este inutil. Cu 
mâna care ţine balanța, Dreptatea face un gest sacru, o mudra în care cele 
patru degete ale mâinii, care reprezintă cele patru stări ale fiinţei umane 
(gânduri, emoții, dorințe, necesități trupești), se reunesc în police. Arcana 
VIII transmite aici un mesaj de unitate. 

În costumul său, nouă triunghiuri cu vârfurile orientate în sus, în formă 
de labă de pasăre pe fond albastru, amintesc de hermină, semn al regalită- 
ţii. În acest caz, noblețea aparține spiritului sublim și acţiunii fără defect. 
Dreptatea poate fi văzută ca dovadă a Dumnezeului nostru interior care ne 


170 


îndeamnă la o evaluare sinceră: ne facem dreptate? 
Avem compasiune față de noi și față de ceilalți? 


Interpretare 


Dreptatea este întruchiparea cea mai accesibilă a ma- 
relui arhetip feminin matern al Lunii (XVIII), care re- 
prezintă de multe ori pe mama sau o femeie însărci- 
nată. De asemenea, această carte deschide calea spre 
interpretări proiective puternice: poate face trimitere 
la o figură maternă exigentă, castratoare și la toate 
elementele distructive. Denotă atunci o exigență de 
perfecţiune atât de puternică încât îl blochează pe 
consultant, împiedicându-l dinainte să facă orice gre- 
şeală. În tot la fel de multe cazuri, Dreptatea trimite 
cu gândul la instituţii ale Statului (justiție, adminis- 
traţie...) ale căror decizii sunt definitive și irevocabi- 
le şi care trezesc în consultant amenințarea pedepsei, 
a vinovăţiei. 

Văzută dintr-un unghi pozitiv, calitățile sale de 
echilibru, spiritualitatea sa (ocupă un dublu pătrat 
material şi spiritual), ideile clare față de realitate ar 
putea fi aliați valoroși. Lecţia Dreptăţii, cu sabia și cu 
balanţa sa, este aceea de a ne da ceea ce merităm, eli- 
minând, în mod implacabil, ceea ce nu ne dorim. Ne 
învață să spunem „da“ și să spunem „nu“, să diferen- 
țiem judecăţile subiective de cele obiective. 


Dacă Dreptatea ar vorbi... 


„Acolo unde spiritul are aceeași dimensiune ca 
materia, acolo unde nu se știe dacă densitatea este 
rădăcina eterului, unde eterul generează densitatea; 
acolo este un echilibru etern și infinit, acolo sunt eu. 
Desăvârşirea universului este justiția mea; să dea fie- 
cărei galaxii, fiecărui soare, fiecărei planete, fiecărui 


VIII Dreptatea 





Sfera portocalie 
de pe stâlpul din 
dreapta al tronului 


(d 


Spada nu este paralelă 
cu axa tronului 









Coafura și 
al treilea ochi 





Gestul mâinii 
care ține balanța 





Cele nouă triunghiuri 
de pe blană 


d 


LIVADA pe 





177 


Calea Tarotului 


atom locul pe care îl merită. Datorită mie, cosmosul este un dans. Fiecare 
naștere, fiecare spirală, fiecare stea care se stinge are locul său în univers. 
Permit fiecărei fiinţe să fie ceea ce este; fiecare particulă de praf, fiecare 
cometă, fiecare orfan merită să îndeplinească sarcina pe care legea supre- 
mă i-a dat-o. La cea mai mică deviere de la acest decret, pronunț pedeapsa 
supremă: cel care se abate va fi expulzat din prezent. 

Binele pe care îl faci celorlalți ţi-l dau ţie. Ceea ce nu dai, îţi iau. Atunci 
când distrugi, te elimin. Nu dizolv doar materia, ci șterg orice urmă a ta în 
memoria lumii. 

Când apar în corpul unei femei, aceasta devine o adevărată mamă. A da 
naștere înseamnă a acorda un loc, în «aici» și «acum», Conştiinței infinite. 
Eu, mama universală, mă aflu pe crucea radioasă și monumentală în care 
oceanul materiei intră în contact cu sufletul impalpabil care se dezinte- 
grează ca o ploaie pentru a pune viaţă în fiecare fragment dens. 

Sunt acea perfecțiune care nu cere nicio adăugare şi nici nu tolerează 
vreun fel de scădere: când mi se dă, deja am avut: când mi se ia, nu a existat 
în mine. Fiecare secundă este dreaptă, corectă, perfectă. Elimin, din acțiu- 
ne, orice intenţie subiectivă. Permit ca lucrurile să fie exclusiv ceea ce sunt. 
Dau fiecăruia în parte ceea ce merită: intelectului — golul, spaţiul; inimii — 
plenitudinea iubirii; sexului — plăcerea creaţiei; corpului — prosperitatea, 
care nu este altceva decât sănătatea; celei de-a cincea părți esenţiale, Con- 
știința, îi dau centrul ei, care este Dumnezeul interior.“ 


I7ă 





VIII Dreptatea 





Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
Echilibru * Stabilitate e A face față * Perfecțiune feminină * 
A judeca * Claritate * A interzice * A autoriza * A-(și) da ceea 
ce merită e Gândire limpede « Lege * Dorinţă de perfecţiune * 
Perfecţionism * Spirit critic e Mamă critică, care „castrează” e 
Capcană * Exactitate * Legi cosmice e Armonie * Moment prezent 


ce 


179 


]) 


] 
]] 


ÎI, 





“. 
Ş S 
NS 
d 

| 





VIIII 
Eremitul 


Criză, tranzit, înţelepciune 


Numărul VIIII se distinge în prima serie a numerelor impare prin faptul că 
este primul care este divizibil cu altul. Nouă, de trei ori trei, este deci, am- 
bivalent, pe rând activ (impar) și receptiv (divizibil). Pentru a-l înțelege mai 
bine, trebuie doar să îi fie vizualizată mișcarea între cartea Dreptăţii (VIII) 
și Arcana X. Vedem atunci Eremitul (Pustnicul) abandonând Arcana VIII, 
dând înapoi pentru a avansa cu spatele spre finalul primului ciclu decimal 
şi începutul unui nou ciclu. Îndepărtându-se de VIII, iese dintr-o stare de 
perfecțiune insurmontabilă care, în cazul în care zăbovește în el, l-ar putea 
conduce la moarte. Nu o depășește, o abandonează și intră în criză. Poate fi 
comparat cu fetusul care, în luna a opta, atinge stadiul deplin de dezvoltare 
în uter: toate organele sale sunt formate, nu îi mai lipseşte nimic. În timpul 
celei de-a noua luni, se pregătește pentru a abandona pântecul mamei, sin- 
gurul ambient pe care-l cunoaște, pentru a intra într-o lume nouă. 

Într-o ordine de idei similară, Evangheliile ne învaţă că lisus a fost cruci- 
ficat la ora trei, a început să agonizeze la ora șase și și-a dat ultima suflare la 
ora nouă. Numărul 9 anunţă, totodată, un sfârșit și un început. Eremitul 
termină în mod activ relaţia sa cu vechea lume și devine receptiv în faţa 
unui viitor pe care nici nu îl domină, nici nu îl cunoaște. Spre deosebire 
de Papă, care a construit un pod spre un ideal știind încotro se îndreaptă, 
Eremitul reprezintă un pas spre necunoscut. În acest sens, reprezintă atât 
înțelepciunea maximă, cât și starea de criză profundă. 


181 


Calea Tarotului 


Cuvinte-cheie 
Singurătate * Înțelepciune * Desprindere * Terapie * Criză e 
Experienţă e Sărăcie * A ilumina * Bătrâneţe e Frig * Receptiv e 
Vechi * Liniște... 


Felinarul pe care îl are poate fi considerat un simbol al Cunoașterii. Ri- 
dicarea iluminează trecutul, precum un bărbat cu experiență, un înţelept 
sau un terapeut. Această lumină ar putea fi o cunoaștere secretă, rezervată 
inițiaților sau, din contră, o fântână de înțelepciune oferită discipolilor care 
o caută. Eremitul luminează drumul sau, poate, cu lanterna sa face semn 
divinității, ca și cum ar spune: „Mi-am dus la bun sfârșit munca, sarcina, 
aici sunt, mă poţi vedea!“ În același fel în care cartea conţine o ambivalență 
între acțiune și recepție, această lumină poate fi activă, ca un apel la deştep- 
tare a conștiinței celuilalt sau receptivă precum un semafor. 

La fel ca Papesa, Eremitul este un personaj foarte acoperit. Straturile de 
haine sugerează frigul, iarna, caracteristici saturniene care îi sunt de obicei 
atribuite și care, de asemenea, fac trimitere la o anumită răceală a înţelep- 
ciunii, la singurătatea interioară a iniţiatului. De asemenea, se pot vedea în 
el „straturile“ a ceea ce a trăit, tot așa cum numeroasele raze care formează 
niște umbre pe hainele sale pot fi interpretate ca semn al experienţei sale. 
Spatele său încovoiat conţine, concentrată, toată memoria trecutului său. 
Două luni portocalii, una la ceafă și cealaltă pe dosul mantiei sale, arată că 
este o ființă care a dezvoltat în sine calități receptive. La îndoitură, în faldul 
mâinii care susține felinarul, se pot vedea niște șolduri și un pubis de feme- 
ie în miniatură: semn al feminității sale sau, dacă se vrea, semn că în el au 
rămas unele dorinţe carnale. 

Pe fruntea sa, în schimb, trei riduri reînnoiesc mesajul de activitate 
mentală. Privirea sa se pierde în depărtare. Părul și barba sa albastre îl asea- 
mănă cu Împăratul care aici şi-ar fi pierdut sau abandonat tronul, adică ata- 
șamentul față de materie. Mănușa sa albastră, asemănătoare cu cea a Papei, 
conferă deciziilor sale, acţiunilor și mersului său o profundă spiritualitate. 
Bastonul roşu și gluga sa, în care se găsesc inversate roșul şi galbenul glu- 
gii Nebunului, îl aseamănă și ele cu Arcana fără nume. Dar aici bastonul 
este străbătut de un val, a căpătat viaţă, drumul a fost parcurs și sarcina a 
fost finalizată, aşa cum o demonstrează pământul lucrat. Mantia sa albastru 


182 


închis este semn al modestiei sale, al conştiinţei sale 
lunatice şi receptive. Partea interioară, de culoarea 
pielii, amintește de toată experienţa trăită, nu teoreti- 
că, ci organică, a unei ființe care a învăţat lecţiile pro- 
priei căi. Dar dedesubt, în centru, culoarea verde este 
cea care îl înfăşoară. Am văzut că în tradiţia sufi și ca- 
balistă, verdele este culoarea eternității. Eremitul, cu 
acel „H“ la început („LHeremite“), care îl aseamănă 
cu Hermes, alchimistul, a descoperit, poate, elixirul 
vieţii îndelungate: ca un evreu pribeag, a atins eterni- 
tatea. Bogat şi sărac în același timp, cunoscând deja 
moartea şi renașterea, face un apel la partea din noi 
care poate fi eternă și ne îndeamnă să trăim criza cu 
îndrăzneală, înaintând fără să ştim unde. 


Interpretare 


Această carte simbolizează de multe ori o criză căreia 
este nevoie să i te predai, o schimbare profundă căreia 
trebuie să îi faci faţă. Sugerează ajutorul unui maes- 
tru, al unui terapeut sau al unui ghid. Dar, în criză, 
Eremitul se poate în același timp reînnoi sau muri. 
Trimite cu gândul la singurătate, inclusiv la decaden- 
ță: poate fi o ființă „fără domiciliu fix“ sau un alcoolic 
care ascunde o sticlă de vin în felinarul său... 

Arcana VIIII este echivalentul cel mai uman și cel 
mai rece al arhetipului patern și solar ilustrat de Arca- 
na XVIIII. Reprezintă, astfel, un tată absent, taciturn, 
distant şi dispărut. Pentru consultant, face trimitere 
și la singurătatea interioară, la locul secret și sumbru 
în care se pregăteşte mutarea spirituală. 


Dacă Eremitul ar vorbi... 


„Am ajuns la capătul drumului, acolo unde negân- 
ditul se prezintă ca un abis. Inaintea acestui nimic, 


VIII] Eremitul 





Două luni receptive, 
la ceafă și în 
pliul mantiei 





Mâna care susține 
felinarul invocă niște 
forme feminine 





Fruntea ridată, semn 
al înțelepciunii și 
al speranţei 





Mâna albastră 
a Eremitului 





51334 îivs 


[83 


Calea Tarotului 


nu pot să avansez. Pot să umblu doar înapoi, contemplând ceea ce deja am 
parcurs. Cu fiecare retragere, formez înaintea mea o realitate. 

Între viață și moarte, într-o criză continuă, îmi menţin aprins felinarul, 
conştiinţa mea. Îmi serveşte, desigur, pentru a ghida pașii cui mă urmează 
pe calea pe care am deschis-o. Dar străluceşte şi pentru a-mi arăta mie în- 
sumi: mi-am terminat toată treaba spirituală pe care trebuia să o fac. Acum, 
o, mister infinit, vino și ajută-mă! 

Puțin câte puţin, mi-am desfăcut legăturile. Nu mai aparțin gândurilor 
mele. Cuvintele pe care le rostesc nu mă mai definesc. Mi-am învins pa- 
siunile: desprins de dorinţă, trăiesc în inima mea ca într-un copac scobit 
pe dinăuntru. Corpul meu este un vehicul pe care-l văd îmbătrânind, tre- 
cându-se, dispărând ca un râu cu un curs năvalnic. Nu mai știu cine sunt, 
trăiesc în propria-mi ignoranță totală. Pentru a ajunge la lumină, mă avânt 
în întuneric. Pentru a ajunge la extaz, cultiv indiferența. Pentru a ajunge la 
iubirea pentru tot, mă retrag în singurătate. Acolo, în ultimul colţ al uni- 
versului, acolo îmi deschid sufletul ca o floare de lumină pură. Recunoștin- 
ță fără cerinţă, esenţa cunoaşterii mele este cunoașterea Esenţei. 

Pe calea voinței, am atins cel mai înalt vârf. Sunt flacără, mai târziu 
căldură, apoi lumină rece. Mi-am cunoscut pe deplin singurătatea. Aceas- 
tă rugăciune merge direct de la mine spre Dumnezeul meu interior: am 
eternitatea în faţa spatelui meu. Între două prăpăstii, am așteptat și voi 
continua să aștept. Nu mai pot înainta şi nici da înapoi de unul singur: am 
nevoie să vii. Răbdarea mea este infinită, ca și eternitatea ta. Dacă nu vii, te 
voi aștepta chiar aici, fiindcă a te aștepta a devenit singurul meu motiv de a 
trăi. Nu mă mai mișc! Voi străluci până mă voi stinge. Sunt uleiul propriei 
mele lămpi, acest ulei este sângele meu, sângele meu este un strigăt care te 
cheamă. Sunt flacăra şi chemarea. 

Mi-am îndeplinit sarcina. Acum, doar tu o poţi continua. Sunt femela 
spirituală, activitatea infinită a pasivităţii. Precum un pahar, îmi ofer golul 
pentru a-mi fi umplut. Pentru că m-am ajutat pe mine însumi, acum aju- 
tă-mă Tu.“ 


Lă4 





VIII]! Eremitul 





Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
Criză pozitivă e Ghid * Singurătate e Om bătrân * Bătrâneţe e 
Prudenţă « Retragere * Terapeut + Maestru masculin e Pelerinaj * 
Castitate e Alcoolism * larnă * A lumina trecutul * A merge 
spre viitor fără a ști încotro e A merge înapoi * Tată absent sau 
distant e Bunic * Umilinţă/modestie * Saturn « Viziune clară 
a lumii * Înțelepciune * lubire necondiționată * Abnegaţie * 
Altruism * Maestru secret 





NY 


A 


j 


ASI 


v 


Y 


Y 
Ai 
SS 
= 
a 
i 
na 
ÎN 
PN 
Îi 
ÎN 
În 
În 
N 
a 
În 
N 
PO 
N 
a 
Ş 
II 


// 


N P/00VIA, 
, 


i 


/ 


XI 


| 


L 


Ş 
= 
â 








X 
Roata Norocului 


Început, jumătate sau sfârșit al unui ciclu 


Roata Norocului, numărul X, încheie primul ciclu decimal al arcanelor 
majore. Forma sa circulară şi manivela ne indică primul său sens: finalul 
unui ciclu, dar și așteptarea forței care va pune în mișcare ciclul următor. 
În continuitatea Tarotului, Arcana XI, intitulată chiar Forţa, este cea care 
urmează Roatei Norocului și începe ciclul decimal următor. Mai mult decât 
oricare altă arcană, Roata Norocului este în mod clar orientată spre închi- 
derea trecutului și așteptarea viitorului. Din acest punct de vedere, locul 
pe care cartea îl ocupă într-o lectură/citire va permite să se afirme dacă un 
aspect al vieții cere să fie închis pentru a face loc unui alt aspect sau dacă o 
nouă perioadă este pe cale să înceapă. Dacă se decide analizarea acestei cărţi 
ca un eșec, atunci descoperim că eșecul nu reprezintă sfârșitul lucrurilor, ci 
o posibilitate de reconversie: o schimbare a căii. 


Cuvinte-cheie 
Bogăție * Blocaj e Renovare * Enigmă * Soluţie e Ciclu e 
Impermanenţă * Mutare * Întoarcere eternă * Început și sfârșit e 
Corp/inimă/minte * Destin * A întoarce... 


La prima vedere, această arcană dă impresia de inerție, nemișcare um- 
brită de mișcarea valurilor podelei de un albastru deschis. Mesajul ar putea 
fi că realitatea, sub un aspect solid, este într-o perpetuă schimbare, precum 
valurile mării. Totul este condamnat la pieire, realul este un vis efemer şi 
Pământul, o iluzie a oceanului cosmic. Aici, un singur element poate aspira 
la eternitate: centrul roatei, punctul de fixare al manivelei care, după cum 


187 


Calea Tarotului 


se poate observa, este situat fix în centrul dreptunghiului care formează 
cartea. Totul se învârte în jurul acestui nucleu, unde se poate vedea un 
simbol al misterului divin. În timp ce elementele externe care acționează în 
roată (cele trei animale) ajung, cu ajutorul manevrelor lor, la inerție, cen- 
trul este punctul din care se poate produce schimbarea. Mesajul cărții este 
clar: principalul factor de schimbare, de viață, este această acțiune cosmică 
care se mai numeşte şi Providenţă divină. Se poate observa că roata este 
dublă: un cerc roşu şi unul galben care reprezintă dubla natură, animală 
și mentală, a omului. Mintea umană va fi întotdeauna autoare și martoră a 
tuturor acţiunilor lui. Totuşi, odată uniţi în divinitate, autorul şi martorul 
sunt unul singur. Scopul omului, așa cum îl sugerează Roata Norocului, 
este să ajungă la acea unitate prin intermediul dualității. 

Dacă se observă cele trei animale, se constată că unul tinde să coboare, 
altul să urce și al treilea să rămână nemișcat. 

Animalul de culoarea pielii, îmbrăcat doar în partea inferioară a cor- 
pului, coboară spre incarnare. În culoarea acestui element și în faptul că 
părțile sale sexuale sunt acoperite, se vede un simbol orientat spre materie. 
Referitor la animalul galben, el este îmbrăcat de la brâu în sus și o curea 
care îi înconjoară urechile pare că le acoperă și le scoate în relief. Se poate 
vedea în el o versiune a intelectului care aspiră la ascensiune, cu tendința 
pe care o are de a se învârti în jurul său și dificultatea de a asculta. Nu în 
ultimul rând, animalul albastru, cu aspect de sfinx și o pelerină roșie în 
formă de inimă şi care strânge aproape de inima sa o sabie de exact aceeași 
dimensiune ca bagheta Magicianului, semnifică viața emoțională care se 
prezintă deopotrivă ca o enigmă și ca o cale spre înțelepciune. Observaţi, de 
asemenea, că acest animal are două pete violet, culoare care, așa cum am 
văzut, simbolizează înțelepciunea. 

Inima se reprezintă deci ca un element care poate uni sau imobiliza 
celelalte stări, viaţa spirituală și viața animală. De multe ori, este o enigmă 
emoțională, un nucleu afectiv care nu rezolvă ceea ce blochează acțiunea 
vitală a consultantului. Cele cinci puncte ale coroanei sfinxului ne trimit 
la chintesenţa fiinţei esenţiale, Conștiinţa capabilă să unească stările dis- 
parate ale fiinţei umane, așa cum policele unește degetele mâinii. Podeaua 
albastră şi în mișcare pare că cheamă animalele spre profunzimi, spre cău- 
tarea de sine în apele matriciale. Coborând în profunzimile sinelui nostru, 
în acceptarea inconştientului, ne putem întâlni cu Dumnezeul interior, 


188 


ca să ieşim apoi la suprafață ca fiinţe iluminate. În 
acest sens, centrul roatei reprezintă totodată locul 
opririi, nucleul problemei și cel al posibilei mișcări, 
apelul la deşteptare în fața comorii interioare. Încă 
o dată, animalul albastru pare a fi, ca reprezentant 
al inimii, acela prin intermediul căruia poate ajunge 
conștiința. Observaţi în fruntea sa un oval indigo care 
se aseamănă cu chakra celui de-al treilea ochi, ajna, 
cea a clarvederii. Această clarvedere are puterea de a 
uni efortul material descendent cu efortul intelectual 
ascendent. 

Labele animalelor, înlănțuite în spiţele roatei, par 
că o opresc și că îi împiedică mișcarea, dar, în egală 
măsură, se poate crede că o țin strâns între ele ca să 
nu se scufunde. Activitatea materială, emoțională și 
intelectuală susține ciclul vital, căci pentru a genera 
un ciclu nou, are nevoie de intervenţia unei a patra 
energii, reprezentată de Forţa care acționează mani- 
vela: energia sexuală creativă. 


Interpretare 


Roata Norocului este o carte cu ample interpretări, 
care vor depinde în mare măsură de circumstanţele 
evocate de consultant. Arată în ce moment se află el în 
viața sa. Dacă se prezintă la începutul unei aruncări, 
sugerează încheierea unui episod trecut și începutul 
unui nou ciclu, La finalul unui șablon, poate anunța 
că ceea ce se întâmplă se închide circular, reprezen- 
tând atunci o pagină trecută, un ciclu complet. De 
multe ori, situată în mijlocul aruncării sau la final, 
arată un blocaj care trebuie depășit. Este bine atunci 
să se scoată o carte pentru a se vedea ce anume face 
manivela să se învârtă sau pentru a elucida enigma 
emoțională (reprezentată de animalul albastru) pe 
care 0 sugerează. 


X Roata Norocului 





Centrul roatei 





Sfinxul și cel de-al 
treilea ochi al său 





Animalul galben este 

unul dintre puţinele 

personaje din cărţile 
de Tarot care are urechi 


Solul brăzdat seamănă 
Cu un ocean 


4] 





VIE, SE DUMA 


189 


Calea Taroiului 


În viziunea populară, datorită cuvântului „noroc“, anunţă un câștig de 
bani. Uneori, face trimitere la un centru de interes sau un sistem care se 
află în formă circulară: roata karmei, astrologia, inclusiv marea roată a lo- 
teriei... Se pot vedea în ea ciclul morţii și renașterea, în sensul extins sau 
al curgerii vieţii. 

Roata Norocului ne invită să cugetăm asupra inevitabilelor alternanțe 
de urcare și cădere, de prosperitate și austeritate, de bucurie și de tristeţe. 
Ne ghidează spre schimbare, fie ea pozitivă sau negativă și spre acceptarea 
constantei mutări a realului. 


Dacă Roata Norocului ar vorbi... 


„Am cunoscut toate experienţele. La început, aveam în față un ocean de 
posibilități. Ghidată succesiv de voință, Providenţă sau hazard, mi-am ales 
acțiunile, am acumulat cunoaştere pentru ca mai târziu să izbucnesc fără 
niciun scop preconceput. Am găsit stabilitatea de nenumărate ori. Am vrut 
să-i păstrez fructele pe masa mea, dar le-am văzut putrezind. Am înţeles 
că ar trebui să mă deschid spre ceilalți, să împart. Că ar trebui să îl caut 
pe marele Celălalt în mine însumi, sursă divină. Centrul nenumăratelor 
mele revoluţii în jurul acestei axe. M-am pierdut căutând tot ce îmi se- 
măna. Am cunoscut plăcerea de a mă reflecta în ochii celuilalt ca în niște 
infinite oglinzi. Până în ziua în care, cu o forță nestăpânită, am acționat în 
lume și am încercat să o schimb, ca să îmi dau seama că puteam doar să o 
transform. Căutarea mea spirituală s-a amplificat până în punctul în care 
a impregnat toată materia și am ajuns la înfricoșătoarea perfecțiune, acea 
stare în care nimic nu mă putea completa și nimic nu mi se putea lua. Nu 
am vrut să rămân așa, pietrificată. Atunci, cu înțelepciunea mea, am aban- 
donat totul. Am ajuns la limita extremă a sinelui, completă, dar reținută, 
așteptând ca energia universală, capriciul divin, vântul misterios care suflă 
dinspre neconceput să mă facă să mă întorc și în centrul meu să eclozeze 
primul impuls al unui nou ciclu. 

Am învățat că tot ce începe se termină și că tot ce se termină, începe. 
Am învăţat că tot ce urcă va cobori și că tot ce coboară, urcă. Am învăţat că 
tot ce circulă sfârșește stagnând și că tot ce stagnează ajunge să circule. Să- 
răcia devine bogăţie și invers. De la o schimbare la alta, vă invit să vă uniți 
cu roata vieții, acceptând schimbările cu răbdare, docilitate, umilinţă, până 


I9O 


ĂX Roata Norocului 


în clipa în care se naşte Conștiinţa. Atunci, tot ce este uman, orice crisalidă 
care se transformă în fluture atinge gradul angelic în care realitatea înce- 
tează să se mai întoarcă pe sine, în care se ridică la spiritul Creatorului.“ 


Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
Sfârșit al unui ciclu * Început al unui ciclu * Necesitatea 
unui ajutor exterior e Schimbarea norocului * Etapă nouă e 
Circumstanţe străine de voinţa consultantului e Ocazie care 
nu trebuie ratată * Ciclu hormonal * Enigmă emoțională de 
rezolvat e Blocaj e Oprire * Roata karmei, reincarnări succesive * 
Legi ale naturii e Providenţă * Ciclu complet e Câștig de bani 


1] 


XI 
rorţa 


Început, creaţie, energie Nouă 


Forța, numărul XI, este prima carte din a doua serie decimală. Este cea care 
deschide drumul energiilor inconștiente. Observaţi că e singura din arca- 
nele majore al cărei nume se înscrie în stânga cărții, în timp ce în dreapta 
sunt adunate douăzeci de linii care apar ca un arc ce împinge noua energie. 
Numărul XX corespunde Judecăţii, care termină ciclul decimal. Încă o dată, 
vedem că prima și a zecea carte sunt intim legate; Forţa deţine în potenţia- 
litate tot ceea ce Judecata va realiza, adică apariţia noii Conștiinţe. 

Mesajul Forței este foarte clar: acea muncă de conştiinţă trece, în primul 
rând, prin relaţia cu forțele instinctive. Magicianul, omologul său din pri- 
ma serie, lucrează de la brâu în jos, permiţând învățăturilor profunzimilor 
să comunice cu instanţele spirituale ale fiinţei sale. Mai multe detalii se 
leagă de Arcana I: pălăria sa în formă de opt sau de infinit este receptivă ca 
cea a Magicianului, dar se deschide în sus și pare înaripată, cu un desen care 
amintește de penajul vulturilor în Arcanele III, IIII și XXI: inteligenţa For- 
ței este dispusă să întreprindă zborul către cosmos. Are ca sprijin singurul 
său picior vizibil, ale cărui șase degete corespund, pe rând, celor șase punc- 
te roșii ale pălăriei, celor șase dinți negri ai bestiei și celor șase degete ale 
mâinii Magicianului. Se poate vedea în el semnul unei forţe excepţionale 
care îi permite un sprijin solid în pământ. De asemenea, se poate deduce că 
își are originea în frumuseţe, cea mai sublimă dintre plăceri. Unghia police- 
lui mâinii, ca și cea a degetului mare al piciorului, este pictată cu roşu. Să 
ne amintim că unghia, în corpul uman, simbolizează eternitatea, deoarece 


LA FORCE, II | IMM continuă să crească inclusiv după moarte. Această vitalitate excepţională a 


Forței se manifestă în culoarea roșie a unghiilor ei. 


— 
pn 
| aaa = —_. 





193 


Calea Tarotului 


Forţa este conştientă din cap până în picioare. Se poate spune că este 
însăși puterea Conștiinţei, sub aspectul său de punct de uniune între sus şi 
jos, între energia spirituală și energia instinctivă. Niciun peisaj definit nu 
se desenează în jurul ei, doar se sprijină pe o podea galbenă și arată, putând 
fi şi un teren pe care a luat sfârșit o sarcină de conștientizare. Nu se situ- 
ează în timp și nici în spaţiu, ci se odihnește în prezent, ca expresie a unei 
energii pure. 


Cuvinte-cheie 
Animalitate * Fiară e Creativitate * Profunzime * Voce * 
Pubertate * A spune * A tăcea * Renaștere * Putere * Început e 
A comunica * A simți... 


Întreaga sa activitate se concentrează în relaţia sa cu animalul a cărei 
coamă, forţă inteligentă, galbenă sau de aur, pătrunde în partea de culoarea 
pielii. Mintea se întrupează în animalitate, care la rândul ei devine disponi- 
bilă comunicării cu mintea. Forța lucrează cu mâinile goale cu animalita- 
tea, cu manifestările inconștientului și cu propria sexualitate: capul bestiei 
se situează la nivelul pelvisului ei. Relaţia sa cu aceste forțe, care se exprimă 
în mișcările mâinilor, respectiv în beregata animalului, deschide o portiță 
spre numeroase interpretări. Mâna care este în stânga noastră se sprijină 
pe botul bestiei, dar fără să pară că îl ţine strâns sau că îl forțează. Cele opt 
puncte desenate pe buză arată că energia animală nu poate fi modificată, că 
este perfectă așa cum este. 

Dar în acordul sau dezacordul său cu mintea pot apărea atât creativi- 
tatea şi iluminarea, cât și blocajele sau repercusiunile. Forța ne învață că 
printr-o asemenea relație cu animalitatea atingem probleme esenţiale și 
că această parte din noi înșine nu poate fi neglijată. De altfel, este și moti- 
vul pentru care cei șase dinți negri și ascuţiţi ai bestiei sunt reproduși în 
cele șase puncte roșii ale pălăriei. Naturalețea intelectuală ascultă vocea 
animalului şi animalul ascultă influența mentalului: este idealul Forței, o 
dinamică în care mâinile dansează cu botul într-o comunicare în formă de 
8, de infinit, perfect echilibrată. 

Dacă se interpretează mișcarea mâinilor și a beregatei ca un conflict, o 
luptă de putere, se pot vedea în ea toate tipurile de greutăți: roșul policelui 
și cel al limbii devin sângele unei lupte, energia sexuală este reprimată și, 


194 





la rândul său, animalul mutilează psihicul (se vede 
atunci pe gâtul femeii un semn, precum cel al unei 
decapitări). Legătura corsetului său se convertește 
într-o închidere a inimii provocată de represiune. 
Corpul este perceput ca fragmentat, suferă consecin- 
țele unui abuz sexual, ale unei traume sau ale unei 
educații toxice, rigide, castratoare. 

Totuși, detaliile pe care tocmai le-am văzut au, de 
asemenea, interpretarea lor pozitivă: zăbrelele sau 
grătarul de pe piept sunt formate din întâlnirea ce- 
lor patru urme materiale, care reprezintă naturalețea 
animală cu cinci urme spirituale ale ființei esenţiale. 
Aceste nouă linii şi culoarea galben fac trimitere la 
al nouălea grad al numerologiei Tarotului, Soarele, 
unde vedem doi gemeni (unul spiritual și altul ani- 
mal) ducând amândoi la sfârșit, într-o iubire perfectă, 
o nouă construcţie. Linia pe de gâtul femeii ar putea 
fi un colier care o împodobește sau loc al expresiei și 
al cuvântului adevărat care nu vine singur din inte- 
lect, ci și din profunzimile fiinţei: un cuvânt în care 
Conștientul și Inconștientul se armonizează. 


Interpretare 


Forţa face trimitere la începutul unei activități sau 
a unei perioade din viaţă influenţată de instinct, de 
creativitate. De asemenea, poate sugera mai multe 
preocupări de ordin sexual sau apariţia unei stări a fi- 
inței până atunci ascunsă și care să se exprime pentru 
prima dată. Va trebui să se pună întrebarea dacă tână- 
ra Forță va lăsa animalul să se exprime sau va încerca 
să îl strunească. După o boală sau final al unui ciclu, 
Forța reprezintă întoarcerea energiei vitale. 

Dintre toate animalele prezente în Tarot, leul care 
se găsește în cartea Forţei și în cea a Lumii (XXI) este 
singurul capabil să devoreze ființa umană. Femeia 


XI Forţa 





Pălăria Forţei este 
acoperită cu un 
penaj de vultur 





Unghia degetului 
mare și a arătătorului 
sunt roșii, active 





Cei șase dinţi ai fiarei 
seamănă cu cei șase 
colți de pe pălărie 





195 


Calea Tarotului XI Forta 


care se armonizează cu el reprezintă cea mai înaltă dimensiune a sufletului, Si N A n E 
prin care trec forțele miracolului. Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
Putere creativă * Curaj e Nobleţea inimii * Începutul unei 
activități e Aport de energie nouă * Energie instinctivă * 
Autodisciplină * Animalitate * Forţă * Furie * Eroism e Mânie e 
Relaţie între minte și instinct e Chemarea sexualității e Dificultate 
de exprimare e Orgasm * Tantra * Deschidere sau represiune 


Dacă Forţa ar vorbi... 


„Vă aşteptam. Sunt începutul noului ciclu și, după tot ce aţi dus la bun sfâr- 
șit, nu aţi mai putea trăi fără să mă fi cunoscut. Vă voi învăţa să învingeți 
frica: cu mine veți fi dispuși să vedeți tot, să auziți, să încercaţi, să atingeți 
tot. Simţurile nu au limite, dar morala este făcută din frici. Vă voi face să 
vedeți imensa mlaștină a instinctelor voastre, cele sublime și cele tenebroa- 
se, Sunt forța întunecată care se ridică din voi, spre lumină. 

Din mijlocul profunzimilor, din subteranul ființei mele, încolțește ener- 
gia mea creatoare. A făcut rădăcini în mocirlă, în cea mai densă, mai terifi- 
antă și mai nechibzuită. Precum un cuptor încins, sexul meu expiră dorințe 
care, la prima vedere, par de natură bestială, dar care nu sunt altceva decât 
cântecul ascuns în materie de la originea universului. 

Intelectul meu, lumina provenind din stele, rece ca infinitul, acționează 
asupra căldurii eterne a magmei pentru a produce răcnetul creator: Cer şi 
Pământ se unesc în acest strigăt, trezind lumea. Pot face ca fiecare piatră 
umilă, nesemnificativă, să devină o operă de artă. Pot transforma linia ori- 
zontului într-o tăietură purpurie, vie, ca un mare și infinit rubin. Pot face 
ca în arborii prăpădiţi, rahitici să crească fructe zemoase. Fiecare dintre 
urmele picioarelor mele puternice lăsate în noroi se transformă într-un 
stup din care curge miere. 

Las să circule în corpul meu, de jos în sus, precum valurile unui ocean, 
impulsul sublim și feroce de care lumea are nevoie. Numiţi-l cum doriți: 
putere sexuală, energia materiei, dragon, kundalini... Este un haos inco- 
mensurabil care capătă formă înăuntrul meu. În pântecele meu se unesc 
un diavol şi un înger, formând un vârtej. Ca un arbore, îmi întind ramurile 
spre cer, întărindu-mi, în același timp, rădăcinile în pământ. Sunt o scară 
pe care energia urcă şi coboară simultan. Nimic nu mă sperie. Sunt înce- 
putul creaţiei.“ 


196 197 





| 
— FAP AAN 
27 PPP 211Pa 


"4, 


O TEPENDO | 





XII 
Spânzuratul 


Oprire, meditaţie, harul de sine 


Spânzuratul, Arcana XII, corespunde gradului al doilea din a doua serie 
decimală, echivalentul Papesei din prima serie. Ca și ea, indică o stare de 
acumulare, de poposire, de izolare, recluziune. La fel ca Papesa, s-a înde- 
părtat de lumea oamenilor, de care acum îl unește doar frânghia care-l lea- 
să, între cei doi pomi care-l susţin, la un jug de culoarea pielii. Am văzut că, 
începând cu Arcana a XI-a, toate numerele vor realiza o coborâre spre izvo- 
rul forţei originale, spre abisurile inconștientului. Spânzuratul se supune 
acestei atracţii spre jos și, prin natura sa acumulativă (gradul 2), exprimă o 
oprire totală, atârnat cu capul în jos, cu părul căzând spre profunzimi, ca și 
cum ar vrea să prindă rădăcini în ele. 


Cuvinte-cheie 
Sacrificiu e Imobilitate * A nu alege e Gestaţie e Făt e Meditaţie * 
Harul de sine * Profunzime * A aștepta * Suspendare e 
Poposire/Pauză 


Dacă Papesa clocește, Spânzuratul este clocit: intră în gestație pentru a 
face posibilă nașterea unei noi ființe. Vedem încă o dată simbolismul oului 
prezent în Arcana Il. Dacă Papesa este mamă, Spânzuratul este fiu. Am 
putea să ne imaginăm Spânzuratul în gestație în oul Arcanei II. Suspendat 
între cer şi pământ, nădăjduiește să se nască. Poziţia picioarelor amintește 
puţin de Împărat: unul drept și celălalt îndoit. Dar încrucișarea picioarelor 
Împăratului este dinamică, cu un picior în faţă, dispus să treacă la acţiune. 
Din contră, Spânzuratul îndoaie un picior în spatele celuilalt pentru a se 


199 


Calea Tarotului 


imobiliza mai bine. De asemenea, mâinile sale, simbol al capacităţii de a 
acționa, sunt încrucişate la spate: nu face, nu alege. 

De ambele părți ale personajului observăm crengi tăiate, sacrificate. 
Pentru această naștere materială sau spirituală care se pregătește, este 
necesar un popas, este necesară o oprire. Poate fi oprirea provocată de o 
boală sau o poposire liber consimțţită în meditaţie. Într-un plan spiritual, 
Spânzuratul încetează să se mai identifice cu comedia lumii și cu teatrul 
propriu nevrotic; oferă muncii sale interioare, în semn de sacrificiu, ne- 
liniştile egoului său. În acest sens, căderea sa este, de fapt, o urcare, o 
ascensiune. 

De asemenea, se poate vedea în această carte, dar şi în întoarcerea cor- 
pului său fizic, o inversare a privirii și a perspectivelor sale; intelectul este 
abolit, raționalul nu mai domină conduita și mintea devine receptivă — așa 
cum o demonstrează galbenul închis al părului — spre înțelepciunea inte- 
rioară profundă. Percepția despre viață se schimbă. Te poţi desprinde de 
O viziune asupra lumii moştenită din copilărie, cu cortegiul său de iluzii 
și proiecții, pentru a intra în propriul adevăr esenţial. Din acest unghi, 
ne va trimite de multe ori, în lectură/citire, la conştientizarea legăturilor 
consultantului cu arborele lui genealogic. Poziţia personajului, cu capul 
în Jos, amintește de cea a fătului în burta mamei și poate incita tarologul 
să-l întrebe pe consultant detalii referitoare la sarcina și nașterea sa, sau 
despre sarcini traumatizante pe care le-a trăit de-a lungul poveștii sale. 
Cei doi arbori cu ramuri tăiate pot fi interpretați ca doi „stâlpi, arbori“ 
sau filiații din neam, materni și paterni, de unde și situația nevrotică şi 
abuzurile care ne lasă suspendaţi, neputincioși, sacrificați, ascunzând la 
spate, precum Spânzuratul, cu mâinile sale invizibile, secrete rușinoase. 
Această carte va exprima uneori vină, crimele imaginare simbolizate de 
cele douăsprezece răni sângerânde ale arborilor, pedeapsa care se impu- 
ne și sacrificiul pe care ne simţim condamnaţi să-l facem. Interpretarea 
populară tradițională crede că din buzunarele Spânzuratului cad bani, că 
el își pierde bogăţiile, agoniseala. O lectură mai simbolică va vedea în el 
sacrificiul „bogățiilor“ iluzorii ale egoului. 

Spânzuratul poate evoca, de asemenea, figura lui Hristos și, prin in- 
termediul ei, subiectul harului de sine. În acest caz, cele douăsprezece ra- 
muri tăiate reprezintă cei doisprezece apostoli care uneori s-au confruntat 
cu devieri ale egoului în preajma lui lisus, care reprezintă Eul universal și 


200 


androgin. Semnele androginiei sunt numeroase: bu- 
zunarele Spânzuratului au formă de semilună, dar 
una primeşte și cealaltă dă, una este activă şi cealaltă 
receptivă. Frânghia care îl fixează și îl susține este 
dublă: într-o parte, în stânga noastră, se termină cu 
un simbol falic și, în cealaltă parte, în dreapta noas- 
tră, cu o formă care amintește de un simbol feminin. 
Pe de altă parte, chiar această frânghie are în nod, în 
călcâiul Spânzuratului, un triunghi înscris într-un 
cerc, pentru a ne sugera că este legat de spirit, de 
androgenia spirituală. Şi așa este, de la picioare până 
la cap, de vreme ce în capul său descoperim galbenul 
deschis printre şuvițele de galben închis, un simbol 
solar rotund și o lună mică. 

Cu toate acestea, știind că Tarotul este impregnat 
cu cele trei mari religii monoteiste, se poate vedea în 
cei zece nasturi ai Spânzuratului și o aluzie la tradiţia 
cabalistă și la cei zece sefiroți ai Arborelui Vieţii (vezi 
Arborele sefirot). Primul nasture, plecând de la gât, 
are un punct, originea întregii creaţii. În următoa- 
rele patru, se alternează un element receptiv și unul 
activ. Al șaselea nasture, care ar corespunde sefirei 
Tiferet, are forma unui soare cu 8 raze, perfecțiunea 
frumuseții care unește toate celelalte elemente. Apoi 
încă un element receptiv și unul activ, urmate de un 
al nouălea nasture care are o lună şi un al zecelea în 
care este înscris un pătrat, simbol al pământului. Me- 
ditația Spânzuratului îi oferă acces la înțelepciunea 
universală care zace în el. 


Interpretare 


Această carte indică un moment de staționare de care 
se poate profita pentru a aprofunda proiecte, cunoș- 
tine despre sine, despre lucrul cu interiorul nostru. 
Dar se poate referi și la o blocadă, la o incapacitate 


XII Spânzuratul 





Ramurile tăiate din 
jurul personajului trimit 
la ideea de sacrificiu, 
la căutarea esenţialului 





În punctul unde se 

atașează piciorul de 
frânghie, un triunghi 
simbolizează spiritul 





În păr, o lună 
și un soate 


& 
€) 


Nasturii ar putea 
simboliza sefiroții 
din tradiția cabalică 





PN 





LE PEN ____ 


201 


Calea Tarotului 


de a acţiona. De multe ori, va semnala că nu este momentul pentru a face 
o alegere, că situaţia sau propria noastră privire trebuie să se maturizeze. 
Spânzuratul poate fi văzut literalmente ca reflecţia sau oglinda Arcanei 
XXI, Lumea, în care poziţia picioarelor este similară. Dar femeia care este 
în centrul migdalei din cartea Lumea dansează, pe când Spânzuratul este 
imobil: reprezintă imobilitatea complementară mișcării, fătul în burta 
mamei sau contactul profund cu sine însuși, de unde se naște orice reali- 
zare în lume. 


Dacă Spânzuratul ar vorbi... 


„Sunt în această poziţie fiindcă aşa vreau. Eu am tăiat ramurile. Mi-am 
eliberat mâinile de dorința de a apuca, de a-mi apropria lucrurile, de a 
reține. Fără a abandona lumea, m-am retras din ea. Cu mine, veți putea 
găsi voinţa de a intra în starea în care deja nu mai este voinţă. În care cu- 
vintele, emoţiile, relaţiile, dorinţele, nevoile, deja nu ne mai leagă. Pentru 
a mă dezlega, am tăiat toate legăturile, cu excepţia celei care mă uneşte 
de Conştiinţă. 

Am senzaţia că sunt într-o eternă cădere spre mine însumi. Prin labi- 
rintului cuvintelor mă caut, sunt cel care gândește şi nu cel care este gân- 
dit. Nu sunt sentimentele, le observ dintr-o sferă intangibilă în care nu 
există decât pace. La o distanţă infinită de râul dorințelor, mi-e cunoscută 
doar indiferența. Nu sunt un corp, ci cine îl locuieşte. Pentru a ajunge la 
mine însămi, sunt un vânător care îşi sacrifică prada. 

Traversez durerea pentru a găsi puterea sacrificiului. Puțin câte puțin 
mă dezleg de ceea ce am putea numi «eu». Pătrund în mine însumi fără 
încetare ca într-o pădure fermecată. Nu posed nimic, nu cunosc nimic, nu 
știu nimic, nu vreau nimic, nu pot nimic, 

Totuşi, universuri întregi mă iau la pas, mă umplu de vâltoarea lor și 
pleacă. Sunt cerul infinit care lasă norii să treacă. Ce îmi rămâne? O singu- 
ră privire, conştientă de ea însăși, făcând din sine ultima şi cea mai înaltă 
realitate. Atunci erup în lumina pură. Atunci mă transform în axa unui 
dans total, în apă binecuvântată pe care vin să o bea cei însetați. 

Începând cu acel moment, sunt aerul curat care ţâșnește din atmosfe- 
rele viciate. Începând din acel moment, corpul meu legat se transformă în 
fântână cataclismică a vieții eterne. 


202 





XII Spânzuratul 


Sunt doar o inimă care bate, care propulsează frumuseţea până la limite- 
le creației. Mă transform în dulceaţa blândă din orice durere, în gratitudine 
neîncetată, în ușa care conduce victimele spre extaz. În calea care se află 
în așteptare pentru cel care ținteşte în sus. În lumina vie care circulă în 
întunericul sângelui.“ 


Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
Oprire e Așteptare * Imobilitate * Încă nu a sosit momentul 
pentru a acționa «e A ascunde ceva * Autopedepsire e Făt în 
gestație e Secret * Inversarea perspectivelor e A vedea din alt 
punct de vedere * A nu alege * Boală e Sarcină e Condiţii ale 
sarcinii consultantului e Legătură cu arborele genealogic * 
Sacrificiu e Harul de sine * Meditaţie profundă * A nu face * 
Forțe interioare primite prin intermediul rugăciunii 


103 





XIII 
Arcana fără nume 


Transformare profundă, revoluţie 


Cea mai răspândită greșeală vizavi de această arcană este aceea a interpretă- 
rii superficiale care îi dă semnificaţia şi, uneori, numele de „Moartea“. Gre- 
utatea unei asemenea inexactităţi a influențat mult interpretarea Arcanei 
XIII. Cu siguranţă, figura centrală este acel schelet cu seceră, care, în tradi- 
ţia populară, reprezintă moartea. Totuși, numeroase elemente ne permit să 
ne îndepărtăm de o interpretare atât de simplistă. Pe de o parte, Arcana XIII 
nu are nume. După munca de golire și de aprofundare pe care a realizat-o 
Spânzuratul, această carte invită la o curățenie radicală a trecutului, la o 
revoluţie care se situează în profunzimile nonverbale ale ființei, în umbra 
acestui teren negru, a acestui necunoscut pentru noi înșine, de unde apare, 
ca dintr-o matrice, umanitatea noastră. 

Pe de altă parte, se poate observa că 13 nu este ultimul număr din seria 
arcanelor majore, ci că se situează puţin mai departe de jumătatea seri- 
ei. Dacă această carte va reprezenta finalul, ar avea, probabil, numărul 22. 
Situarea sa în inima Tarotului ne sugerează să o vedem ca pe o muncă de 
curățenie, o revoluție necesară renovării și ascensiunii care conduce treptat 
spre realizarea totală a Lumii. Pe de altă parte, această carte numerotată, 
dar nu şi intitulată, răspunde ca un ecou Nebunului, care are nume, dar 
nu are număr. Similitudinea posturilor ambelor personaje este evidentă: 
scheletul Arcanei XIII mai că ar putea fi al Nebunului văzut cu raze X. De la 
el putem deduce că aceste două arcane reprezintă două aspecte ale aceleiași 
energii fundamentale. Dar dacă Nebunul este, înainte de toate, mișcare, 
aport de energie, eliberare, Arcana XIII amintește de o amplă muncă de 
curăţare şi purificare, precum aratul cu plugul sau cosirea, care pregătesc 


205 


Calea Tarotului 


terenul pentru o nouă viaţă. Încă o dată, un indiciu evident ne îndepărtează 
de interpretarea simplistă: acest schelet are culoarea pielii, culoarea vieţii 
organice prin excelenţă. Este vorba despre scheletul pe care-l avem toţi în 
noi înşine, osul, esenţa vie și structura oricărei mișcări, nu scheletul pe 
care-l lăsăm în urmă atunci când părăsim această lume. 


Cuvinte-cheie 
Schimbare * Mutare * Revoluţie * Furie e Transformare e 
Recoltare e Schelet « A tăia e A avansa * A elimina * A distruge * 
Rapiditate 


Un os alb pe pământ sugerează osatura seacă (originea termenului „sche- 
let“ este un cuvânt grecesc care înseamnă „sec“, gol), dar inclusiv acel os 
mort se mută spre o altă viaţă, deoarece, având cele șapte găuri, se prezintă 
ca un flaut, un instrument care așteaptă un suflu pentru a-și produce muzi- 
ca; acest suflu ar putea fi divin. Pentru toate aceste motive, este de neconce- 
put să reducem Arcana XIII la sensul de „moarte“. În schimb, se poate vedea 
în el o mare transformare, o revoluţie, o schimbare radicală. 

Personajul Arcanei XIII, cu coasa sa vitală (roșie) și spirituală (albas- 
tru deschis) lucrează natura, propria sa natură profundă. Susţine coasa de 
mânerul galben, culoarea inteligenței: munca a fost una dorită, gândită și 
acum a ajuns la final. În mod natural, această muncă poate fi trăită ca un 
doliu. De asemenea, în procesul Arcanei XIII, se va vedea încolțind frecvent 
furia sau agresivitatea, înghițită sau exprimată. Dar este posibil ca această 
muncă să se efectueze ca o izbucnire, ca o explozie eliberatoare și rapidă. 
Arcana XIII corespunde Împărătesei în prima serie decimală, este mânată 
de aceeași energie explozivă, vitală și fără nuanțe, dar necesară înaintea 
consolidării pe care a adus-o gradul patru. Trecerea prin Arcana a XIil-a 
este un proces de eliminare care lucrează egoul și îl îmblânzeşte. Nu se mai 
tolerează niciun element inutil, sistemele de valori şi convingerile limitati- 
ve care ne ţin închiși sunt abolite și, împreună cu ele, complicitatea, pe care 
până acum am păstrat-o împreună cu nonrealizarea sau nevroza noastră. 
Toate legăturile de dependenţă sunt tăiate pentru a ne permite să ne recu- 
perăm libertatea pierdută, aceeași al cărei simbol primordial este Nebunul. 

Pământul negru în care muncește Arcana XIII amintește de nigredo (ne- 
gru, putrefacție, descompunere) al alchimiei sau nămolul din care apare 


206 





lotusul, în tradiția budistă. Este culoarea inconşti- 
entului, a vacuităţii, a misterului profund. Găsim pe 
jos două capete, care nu se ştie dacă sunt tăiate sau 
dacă au apărut din întuneric; în orice caz, scheletul 
se sprijină pe ele pentru a avansa. Tatăl şi mama au 
fost detronaţi, în prima fază, pentru ca noblețea pro- 
fundă a masculinului și femininului să apară sub for- 
ma a două arhetipuri purificate. Două fiinţe umane 
se nasc, deci, aici, în același mod în care cresc două 
forme de plante: una de un albastru închis, culoarea 
receptivității spirituale intuitive, și cealaltă galbenă, 
culoarea inteligenţei active și solare. Observăm, de 
asemenea, că ies în evidenţă pe pământ niște picioare 
și nişte mâini, unele foarte bine formate, altele im- 
perfecte. Sunt tăiate? Cresc? În acest caz, s-ar putea 
spune că noua fiinţă iese la suprafață. Dacă studiem 
mai cu atenţie personajul scheletic, vedem că chipul 
său nu este așa, ci o umbră de profil, ca şi cum ne- 
grul de pe jos ar fi urcat până în capul său, ca și cum 
mentalul s-ar fi golit. Ochiul personajului aminteşte 
de un dragon care-și mușcă coada, simbol al univer- 
sului infinit. Capul său are o formă de lună, semn al 
receptivităţii şi, în partea din spate a craniului, între 
raze, se pot descoperi cele patru litere ebraice: Yod, 
He, Vav, He, care alcătuiesc numele divin. Suma aces- 
tor patru litere, în alfabetul ebraic, este numărul 26, 
cel al divinității, a cărei jumătate exactă este 13. 
Această ființă poartă în ea divinitatea, dar nu este 
în întregime divină, lucrează în planul incarnării. Se 
poate vedea legătura cu mitologia creștină: figura lui 
lisus Hristos are această dublă apartenență umană 
(lisus) și divină (Hristos). Pelvisul și coloana verte- 
brală ale personajului redau culorile coasei: albastru 
deschis și roșu, ca și cum aceste două culori (acțiune 
vitală și receptivitate spirituală) ar constitui baza creş- 
terii care se dezvoltă de-a lungul coloanei, în formă de 


XIII Arcana fără nume 





Flautul din os, 
ce reamintește de 
un instrument din 

tradiţia tibetană 





Pe pământ, două 
capete tăiate ar putea 
reprezenta ceea ce am 
moștenit de la părinţi 





În spatele craniului, 
cele patru litere ale 
numelui divin 





În partea de sus 
a coloanei vertebrale, 
receptivă, o floare 
cu un nod roșu, activ 


NIZ 


O inimă ascunsă 








207 


Calea Tarotului 


spic de grâu, până la floarea roșie cu patru petale care susține capul. Unul 
dintre genunchii săi și unul dintre coate au o floare cu trei petale, un trifoi 
roşu care arată, încă o dată, activitatea în punctele strategice ale ființei: ge- 
nunchiul și cotul sunt locurile carismei și ale comunicării cu mulțimea. În 
corpul de culoarea pielii, un picior și un braț sunt scăldate într-un albastru 
deschis. Este vorba despre o fiinţă activă şi comunicativă, în carne și oase 
și, în același timp, spirituală, umană și divină, muritoare și nemuritoare. 
Masca sa este înspăimântătoare. Chiar dacă am văzut că are înăuntrul său 
acţiunea divină, putem să fim terorizați de apariţia sa şi să vedem în acest 
personaj un șchiop cu capul gol care cosește la întâmplare, fără respect 
față de frumusețea vieţii. O ameninţare terifiantă și de neînchipuit, precum 
moartea nedreaptă și nemiloasă. Dar acțiunea sa ne arată calea transformă- 
rii și ne duce de la mortalitate la imortalitatea conştiinţei individuale. 


Interpretare 


Când este interpretată această carte, este nevoie de o delicateţe speci- 
ală. Predicţiile negative sunt toxice și inutile: nu este necesar să vezi în 
ea moartea, mutilarea, boala. Unii consultanţi se sperie la vederea acestei 
cărți. Este bine să descoperiți împreună ce mare transformare evocă, ce 
schimbări sunt dorite sau deja se produc și ce ameninţări ne permite să 
evităm. Uneori este vorba despre ceva de care trebuie să ne dispensăm, une- 
ori de o furie mare neexprimată care trebuie să iasă la suprafaţă. În unele 
ocazii, Arcana XIII exprimă o agresivitate inconștientă sau o necesitate de a 
exprima 0 energie care, pe moment, nu ştie cum să se exteriorizeze într-o 
manieră pozitivă. În acest caz, este bine de văzut dacă energia Nebunului 
(care merge în aceeași direcţie, cu aceeaşi mișcare, dar cu conotație mai 
puţin negativă) nu ar fi mai adecvată. 

Totuși, când o revoluție este dorită, Arcana XIII o aduce cu o rapiditate 
radicală, care poate produce o mare consolare. 


Dacă Arcana fără nume ar vorbi... 


„Dacă te grăbești, mă ajungi. Dacă frânezi, te voi ajunge. Dacă te plimbi li- 
niștit, te voi însoţi. Dacă vei vira, voi dansa cu tine. Dacă întâlnirea noastră 
tot este inevitabilă, fă-mi faţă chiar acum! Sunt umbra ta interioară, cea 


208 





XIII Arcana [fără nume 


care râde în spatele iluziei pe care o numești realitate. Răbdătoare ca un 
păianjen, montată ca o bijuterie în fiecare din clipele tale, împarți viaţa cu 
mine; dacă mă negi, nu trăieşti în adevăr. Poţi fugi în celălalt capăt al lumii, 
eu voi fi întotdeauna alături de tine. De când te-ai născut, sunt mama care 
nu încetează să te nască. Bucură-te, deci! Doar când îmi concepi viața are 
sens. Nechibzuitul care nu mă recunoaşte se ține strâns de lucruri fără să 
vadă că toate îmi aparțin. Nu există nici unul care să nu-mi poarte sigiliul. 
Acceptarea permanentei impermanențe este secretul înțelepţilor. Ei știu că 
pot avansa doar mergând pe calea mea. 

Cei care mă asimilează devin puternici. Cei care mă neagă, încercând în 
van să fugă de mine, pierd deliciile efemerului: ei sunt, fără să știe să fie. 
Agonizează fără să ştie să trăiască. 

Copiii nu mă pot imagina. Dacă ar putea să o facă, ar înceta să mai fie 
copii, fiindcă sunt sfârșitul copilăriei. Cine mă întâlneşte în drumul său de- 
vine adult: ştie că îmi aparţine. Îi devorez dificultăţile, victoriile, eșecurile, 
iubirile, decepţiile, plăcerile, durerile, părinţii, copiii, orgoliul, iluziile, bo- 
găția, devorez tot. Voracitatea mea nu are limite, devorez chiar și zeii. Dar 
cu ultimul, cu autenticul, odată dizolvate măştile în măruntaiele mele, îmi 
rup dinţii. În misterul său indescriptibil, în prezenta sa absenţă, în absenţa 
sa prezentă, mă omor pe mine însămi... Când întreaga materie va trece 
prin gâtul meu fără fund şi lucrurile nu mai apar, mă văd obligată să dispar. 

Mulțumită mie, totul se transformă în praf şi se scufundă. Dar nu cred să 
fie o tragedie. Transform distrugerea într-un proces de o splendoare extre- 
mă. Sper ca viața să se manifeste până la atingerea celui mai înalt grad de 
frumusețe... şi atunci apar pentru a o elimina cu aceeaşi frumuseţe. Când 
ajunge la limita creșterii sale, încep să o distrug cu aceeași iubire care s-a 
folosit pentru a o construi. Ce bucurie! Ce bucurie nemărginită! Distruge- 
rea mea permanentă deschide calea constantei creaţii. Dacă nu există sfâr- 
șit, nu există nici început. Mă aflu în serviciul eternității. Pentru a o obţine, 
trebuie să mă accepți și trebuie să mă combaţi în același timp, pentru că, în 
fond, nu exist, există doar viaţă, adică schimbarea. Dacă te dăruiești schim- 
bării, devii stăpânul momentului efemer, pentru că îl trăieşti în intensitatea 
lui infinită. Pentru mine se naște dorinţa în abdomen, în organe. Menirea 
coitului este de a cuceri eternitatea, 

Dacă nu ai avea corp material, eu nu aș exista. Când te transformi în 
spirit pur, dispar. Fără materie, încetez să mai fiu. Îndrăznește, deci să-ţi 


2109 


Calea Tarotului 


depozitezi oasele și carnea în gâtlejul meu! Pentru a triumfa, trebuie să îmi 
dai din tine tot ceea ce, în realitate, a fost al meu. Ideile tale, sentimente- 
le, dorințele și necesităţile, toate acestea îmi aparţin. Dacă vrei să păstrezi 
ceva, oricât de mic ar fi, tu, care nu ești nimic și nici nu posezi nimic, îl vei 
pierde. Vei pierde eternitatea. 

Fii puternic! Trăieşti alături de mine! Cine merge alături de mine, își 
transformă copiii, prietenii, patria, lumea. Identificându-te cu conştiinţa ta, 
te vei teme de mine. Sacrificându-ţi conștiința, cedându-mi cea din urmă 
iluzie a ta — acea privire care vrea totul și crede că vede fără să fie nimic — 
mă vei învinge. Înțelege: în ticăloşia mea extremă, sunt ochiul acelui ne- 
gândit pe care l-ai putea numi Dumnezeu. De asemenea, sunt voinţa Lui. 
Datorită mie, te întorci la El. Sunt uşa divină: cine pătrunde pe teritoriul 
meu este un înţelept și cine nu-mi poate trece pragul conştient este un 
copil temător, închis în carapacea propriilor rămăşiţe. În mine trebuie să 
intri pur: scapă de tot, scapă inclusiv de nepăsare, anihilează-te. Când vei 
dispărea, va apărea Dumnezeu. 

Vrei putere? Acceptându-mă, vei fi cel mai puternic. Vrei înțelepciune? 
Acceptându-mă, vei fi cel mai înțelept. Vrei curaj? Cu mine vei fi cel mai 
curajos. Spune-mi ce vrei! Dacă te vei converti în ibovnicul meu, îți voi da! 
Când simţi că fac parte din corpul tău, transform concepţia pe care o ai des- 
pre tine însăţi, te fac un mort viu și îţi confer privirea pură a morților: două 
orificii fără fixare prin care priveşte doar Dumnezeu. Atunci momentul este 
teribil, totul se transformă în oglindă și te vezi în fiecare formă, ființă, pro- 
ces. Ceea ce numești «viață» devine un dans al iluziilor. Nu este diferența 
între materie și vis. 

Nu tremura, nu te teme, bucură-te! Viaţa, deși ireală și efemeră, își dez- 
văluie cea mai mare frumuseţe. Dăruindu-mi privirea ta, vei înțelege în 
sfârşit că a fi viu este un miracol. Ființa ta divină şi impersonală n-o pot 
devora. Înfulec doar egouri. Toate au arome diferite, fiecare în parte mai 
fatid și mai amar, Când omniprezența mea este captată, se poate spune că 
începe munca numită iniţiere. Este dură până când înţelegi că nu sunt din 
tine și sunt tu. 

Nu-mi place să fiu găsită înainte de termen. Doresc să fiu chemată în 
momentul precis în care se înţelege cine sunt eu. Dacă sunt grăbită, prin 
sinucidere, n-aduc niciun fel de înţelepciune, fiindcă mă deghizez în dis- 
trugere vulgară. Nu sunt o nenorocire absurdă, am un sens profund, sunt 


210 





XIII Arcana fără nume 


marea Iniţiatoare, Maestra neînduplecată ascunsă sub materie. Când mi se 
pun întrebări într-un mod nechibzuit, mă înfurii, acționez împotriva voin- 
ței mele. Doar cei care ajung la mine în plină conștiință îmi aduc bucuria 
supremă. Dar majoritatea oamenilor ignoranți vin spre mine prin interme- 
diul războiului, crimei, viciului, bolii, catastrofelor. Rari sunt cei care ating 
acel stadiu de conştiinţă pură în care mă convertesc în apogeul realizării. 
Aceia mereu mă recunosc, în timp ce pe ceilalți îi surprind. Cel ce se re- 
semnează înțelege şi acceptă să-mi fie pradă, trăiește cu ușurință, libertate 
și bucurie, încrezător înaintea agresiunilor, fără coşmaruri, realizându-și 
dorințele: pierzând speranţa, se pierde și teama. 

Nu-mi întinde mâna, fiindcă aş putrezi-o imediat. Oferă-mi conştiinţa 
ta! Dispari în mine pentru a fi, în sfârșit, totalitate!“ 


Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 


Transformare profundă * Revoluţie * A elimina ceea 
ce ne împiedică să avansăm «e Sfârșitul unei iluzii e Furie e 

Agresivitate e Recoltare * Muncă de ruptură relativă față de o 
persoană sau o situaţie e Ură e Violenţă e Curăţire * Purificare 
radicală * Esenţa schimbării e Munca inconștientului * Chipul 
distrugător al divinității e Moartea ca mască a lui Dumnezeu e 
Transformare * Eradicarea vechiului pentru a face loc noului e 
Lucrul legat de scheletul uman e Mișcare esenţială e Raze X * 

Psihanalist sau persoană care însoțește schimbarea 


ali 





XINII 
lemperanţă 


Protecţie, circulație, vindecare 


Temperanţă, numărul XIIII, reprezintă un înger. Această carte vine după 
munca de aprofundare a Arcanei XIII, care a eliminat inutilul și a creat 
golul necesar restabilirii circulaţiei interioare. A sosit momentul păcii şi 
al sănătății. Observaţi că Temperanţă nu are articol hotărât, nici masculin, 
nici feminin. | se pot aplica cele două genuri: „|“ ca în „îngerul“ și „a“ ca 
în „temperanţa“. La fel ca Împăratul din prima serie decimală, Temperanţă 
este un 4, numărul stabilității. Vedem că acest înger este înrădăcinat bine în 
pământ și nu zboară, deși aripile sale albastru deschis îi permit. Temperanţă 
a depășit ceea ce este carnal, poate zbura spre regiuni subtile. Pupilele sale 
galbene, iluminate cu conștiința pură, amintesc de versul lui Rilke: „Orice 
înger este teribil“. Acea privire supraomenească ar putea fi a unicului înger 
care l-a văzut pe Dumnezeu: îngerul Gabriel. Privirea şi părul Temperanţei 
sunt pline de lumina divină şi floarea roşie cu cinci petale care se deschide 
deasupra capului său ne arată că reprezintă chintesenţa. Gândurile sale se 
manifestă sub forma unui parfum minunat, dincolo de cuvinte. 

Dar am văzut că acest înger este înrădăcinat în pământ. La picioarele sale 
se împletesc și se mângâie doi șerpi. Temperanţă şi-a asumat toate energiile 
telurice și și-a dominat libidoul. Cei doi şerpi reprezintă polii sexuali, mascu- 
linul şi femininul tantrei, sau cele două nadisuri, Ida și Pingala, care se îm- 
pletesc pornind de la baza coloanei vertebrale, pentru a deveni unul singur, 
ridicându-se până la aripile cerești ale îngerului. Acest simbol amintește atât 
de sceptrul lui Hermes, cât și de Quetzalcoatl, șarpele cu pene din regiunile 
precolumbiene. Șarpele crește peste puterea sexualității sale; forța animală 
sublimată se vede din nou în energia celestă și spirituală a părului său galben. 


213 


Calea Tarotului 


Cuvinte-cheie 
Înger păzitor * Mijlocire e Amestec e Circulaţie e Armonie * 
A vindeca * A proteja * Bunăvoinţă * Prudenţă * A pondera * 
Sănătate 


Cele patru triunghiuri mici, galbene din pieptul său amintesc de cei 
patru centri ai ființei umane: cel intelectual, cel emoţional, cel sexual şi cel 
corporal. Acești centri nu comunică între ei, sunt juxtapuși, fiecare cu legea 
sa. Dar deasupra apare un cerc galben, simbol al perfecțiunii în care este 
înscris în gol un triunghi care permite fiecărui element să se potrivească 
perfect în el. Este chintesenţa, ființa esenţială care există în noi, care comu- 
nică cu fiecare din cei patru centri și face posibilă armonia ființei umane. 
Tot astfel, se distinge în pieptul îngerului o mână, simbol al norocului și 
păcii: inima sa iradiază caritate. 

Temperanţă face posibil ca energiile, fluidele să comunice între ele. S-ar 
putea spune că atenuează pasiunile. Prin acţiunea sa, nu există energii opu- 
se, nu mai există contrarii, doar complementări: este secretul echilibrului. 
Temperanţă indică restabilirea sănătăţii, a echilibrului mental și emoţio- 
nal, controlul pasiunilor, nu prin reprimare, ci prin intermediul sublimării. 
Când se trage această carte, se primește un mesaj de pace: „Găsește centrul, 
pendulul tău vital trebuie să se îndepărteze de extreme și să treacă prin 
calea de mijloc.“ 

De sub costumul său se iveşte vârful pantofului, una din puţinele pete 
violet ale Tarotului. Acest picior angelic este, de asemenea, temperat: este 
amestecul de roșu activ și albastru receptiv care împart corpul Temperan- 
ței. Se înțelege atunci că, pe dinăuntru, pe sub veșmintele sale, îngerul 
este violet: a realizat uniunea pozitivului şi a negativului, a activului şi a 
receptivului... Acesta este secretul pe care acel picior ni-l sugerează discret. 


Interpretare 


Această carte apare ca un semn de vindecare, de reconciliere. Este prote- 
jată. Îndeamnă la a căuta echilibrul între opusurile aparente. Frecvent, se 
trăiește ca o excizie internă, de exemplu între intelect și restul ființei sau 
între corp și restul personalităţii; între o concepție spirituală foarte elevată 


214 





şi dorințe sexuale imperioase... În toate cazurile, 
Temperanţă ne cheamă pe calea de mijloc, să sigilăm 
unirea cu noi înşine și, prin urmare, cu restul lumii. 
Această arcană dă, de asemenea, un avertisment per- 
soanelor alcoolice sau toxicomane, tuturor celor care 
ştiu că sunt în dezechilibru din proprie răspundere. 

Munca Temperanţei nu constă, deci, în a tăia, ci 
în a adăuga 0 valoare care temperează pasiunile ce ne 
fac rău, ne dăunează: încrederea, celor geloși; cumpă- 
tarea, celor lacomi. 


Dacă Temperanţă ar vorbi.., 


„Nu trece nici măcar o clipă fără să fiu cu voi, fiindcă 
adevărata mea esenţă este să fiu paznic, strajă. Nici 
nu vă imaginaţi de câte pericole și de câte boli vă sal- 
vez. Sunt acolo, vă veghez. Când visaţi, vă veghez vi- 
sele, vă îndepărtez coșsmarurile. 

Vă iubesc infinit. Încredeți-vă în mine, când veţi 
înceta să mai credeți în bunăvoința mea, cu fiecare 
clipă devin tot mai mică şi mai invizibilă, îmi pierd o 
parte din putere. Dar, de îndată ce mă veţi vedea din 
nou, acționez din ce în ce mai bine; înăuntrul vostru, 
precum şi în lumea exterioară. Așa cum o mamă își 
lasă copilul în grija unei persoane de încredere, pu- 
teți avea încredere în mine: vă voi proteja. Câţi dintre 
voi aţi fost, în mod subit, conștienți de prezenţa mea 
în clipa în care o mașină era pe punctul de a vă lovi şi 
eu v-am tras înapoi? Sau când v-am dat jos dintr-un 
avion care urma să explodeze în zbor? Sau când v-am 
oprit la câţiva centimetri de o prăpastie? 

Sunt echilibrul și prosperitatea. Sunt vocea inte- 
rioară care exclamă: «Ai grijă!» şi care vă fereşte de o 
greşeală fatală, accident sau gest ireversibil. 

Pentru voi, sunt în continuă stare de alertă. Sunt 
Bunăvoința universului. Comunic cu natura şi cu 


XIII] Temperanţă 





Pe fruntea îngerului, 
o floare roșie îi par- 
fumează gândurile 





Patru vârfuri și un cerc: 
cele patru elemente 
ale Esenţei 


Fluxul între vase 


că 


Pantoful violet al 
îngerului, punctul 
de contact cu solul 











215 


Calea Tarotului 


toate entitățile care guvernează lumea, pentru ca toate să vă fie favorabile. 
Interceptez pericolele. Sunt prezenţa în nord, în sud, în est şi în vest, în 
cele patru colțuri ale lumii, pentru ca voi să trăiţi în totală siguranţă şi 
încredere. 

Am fost numită «Înger Păzitor», așa m-a visat Biserica, cu un aspect 
infantil. Sunt asta şi mult mai mult de-atât. Sunt o parte a inconştientului 
vostru, partea sa voluntară, cea care vă ajută și care vă veghează chiar și în 
vis. Sunt aici ca să vă împing să acţionaţi când o acţiune este bună pentru 
voi. Daţi-mi încrederea voastră: exist pentru a vă echilibra. Cei care suferă 
și se chinuie nu mă cunosc și, cu toate acestea, exist și pentru ei. Sper doar 
să mă vadă, să mă cheme. 

Nu vă cer decât un lucru: să mă cunoașteţi. Dacă mă recunoașteţi, nu 
sunteți singuri. Dar atunci, îmi veți spune, ce trebuie făcut ca să ajungeţi la 
mine? Și vă voi răspunde: trebuie să începeţi prin a mă imagina. În primul 
rând, îmi puteți invoca imaginea copilărească de Înger Păzitor, este înce- 
putul meu. Jucaţi-vă cu mine precum copilul care vorbește cu îngerul său. 
Comportați-vă ca și când aș exista. Imaginați-vă că sunt acolo, împreună cu 
VOi, mereu, și că singura mea sarcină este de a vă ajuta. Și, mai presus de 
toate, ca un copil încrezător, acceptaţi ajutorul meu. 

Abandonaţi-vă opreliştile. Când aveți nevoie de ceva, cereţi cu voce 
tare: «Înger Păzitor, ajută-mă, mijlocește pentru mine în această proble- 
mă.,.», Vă voi răspunde la toate cererile, fie practice, fie spirituale. Ce- 
reți-mi să vă protejez, îmi place să fac asta. Spuneţi-mi: «Protectorul meu, 
ai grijă de sănătatea mea, ajută-mă să găsesc un serviciu care să îmi placă 
cu adevărat, în care să mă realizez ca ființă umană și să nu lipsească nimic 
familiei mele.» 

Sau spuneți-mi: «Protectorul meu, ajută-mă să îmi păstrez calmul în 
aceste circumstanţe dificile, ajută-mă să progresez și să îmi dezvolt conști- 
ința, dă-mi forță, îmbunătățește sănătatea mea şi fă ca în fiecare zi să fiu util 
celor din jurul meu. Cred în tine!» 

Chiar dacă nu credeţi în mine, imitați această credinţă și, încetul cu în- 
cetul, mă voi arăta. Timpul este aliatul meu, fiindcă de fiecare dată vă aduc 
înțelepciune. Sunt cu voi începând din momentul nașterii până în momen- 
tul pe care-l numim moarte, care este altă naștere.“ 





XIIII Temperanţă 


Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărţi 
Vindecare * Sănătate * Protecţie * Echilibru dinamic * 
Schimbări * Reconciliere * Circulaţia fluidelor (sânge, apă...) e 
Flux al energiilor e Trecerea unei frontiere + Călătorii e Vise 
premonitorii e A amesteca * A pondera * A atenua pasiunile * 
Echilibrul forțelor vitale e Angelism (îngerul nu are sex) * 
Tendinţa excesivă de a modera * Avariţie e Comunicare cu sine * 
Mesagerul gratitudinii e Vindecare spirituală e Amintirea unui 
mort (sculptură funerară) e Șarpe înaripat 


217 


) 


UI] 
În: 


LE -DIABLE 





XV 
Diavolul 


Forțele inconştientului, 
pasiune, creativitaie 


În ordine numerologică, Diavolul corespunde Papei, Arcana V, gradul 5 al 
seriei decimale ale Arcanelor Majore. Această carte reprezintă și o punte, 
un tranzit. Însă dacă Papa indică un drum, o cale spre înălțimile spiritu- 
ale, Diavolul apare ca un ademenitor care arată calea spre profunzimile 
ființei. Această carte se sprijină pe pata mare neagră pe care am văzut-o 
prezentă în Arcana XIII. Personajul Diavolului ţine o torţă și are două aripi 
de liliac: toate aceste elemente arată că locuiește în întuneric, în noaptea 
inconştientului profund. S-ar putea spune că este reversul Papei, lumina 
cufundată în materie. Personajele cărții reprezintă un amestec de om şi 
animal, referire la instinctele noastre primare, la amintirile noastre pre- 
istorice îngropate în adâncimile cele mai profunde ale sistemului nervos. 
Acest aspect ne aminteşte, prin diferite semne ezoterice care împodobesc 
personajele, că inițiatul, pentru a ajunge la iluminare, nu trebuie să res- 
pingă latura sa animalică, ci să o accepte, să o onoreze şi să o ghideze spre 
lumina angelică. 


Cuvinte-cheie 


Tentaţie * Dorinţă * Atașament * Întemniţare * Bani e Contract * 
Profunditate * Întuneric «e Teamă * Prohibiţie * Inconștient e 
Sexualitate * Creativitate 


219 


Calea Tarotului 


Diavolul, pentru că a fost un înger, manifestă cu torța sa o dorinţă pro- 
fundă de a se ridica din nou din caverna sa spre cosmos. Tot la fel, sufletul 
uman cufundat în corpul carnal simte o dorinţă arzătoare de a zbura până 
la originea sa, divinitatea creatoare. Are o pălărie a cărei margine — sau mai 
bine spus a cărei aripă roşie — sugerează activitatea dorinţei, iar volumul 
portocaliu, inteligenţă intuitivă și receptivă, care se prelungește peste frun- 
te precum un al treilea ochi. Șașiu, privește fix într-un punct de pe nasul 
său, în meditaţie intensă. Expresia sa facială este ambiguă: pe de o parte, 
sugerează o profundă concentrare și, pe de altă parte, o grimasă infantilă. 
S-ar putea spune că, traversând stratul fricii populare pe care o inspiră, ne 
aminteşte în acest fel că nu este decât o creație inocentă, un personaj co- 
mic. De asemenea, se poate spune că, scoțând limba de două ori, cea a feţei 
sale și limba albastru închis a feţei pe care o are în abdomen, Diavolul nu 
ascunde nimic: se arată complet lipsit de ipocrizie. 

Este dotat cu mai mulți ochi pe chip, în abdomen şi genunchi, tocmai 
pentru a-și vedea mai bine fricile din faţă. Este o ființă cu patru feţe. Chi- 
pului său, masca care-i acoperă intelectul capabil, i se adaugă privirea celor 
doi sâni ale căror baze în formă de semilună indică un caracter emoţional 
neînfrânat. Faţa abdomenului, şi ea cu limba scoasă, arată ampla extensie a 
dorințelor sale sexuale și creative. Aspectul genunchilor sugerează o carne 
asumată, impregnată cu un spirit care nu disprețuiește nimic din viaţa sa 
materială. Sexul său este precum o a treia limbă care atârnă. Dar corpul de 
culoare albastru deschis semnalează că, înainte de toate, este o entitate spi- 
rituală, o dimensiune a spiritului, sub aspectul său luciferic. În mână are o 
torță de mango verde, culoarea eternității, în care strălucește o flacără roșie 
care iese dintr-un cerc. Această torță arde cu o mare activitate, însemnată 
cu acel semn al perfecțiunii, al principiului creator. 

Cele trei personaje au coarne, ceea ce diferenţiază această arcană înainte 
de toate, ca fiind cea a pasiunii: pasiune amoroasă, pasiune creatoare. Car- 
tea conține toate puterile ascunse ale inconștientului uman, atât negative, 
cât și pozitive. Totodată, este cartea tentaţiei: o chemare spre căutarea co- 
morii ascunse, a imortalităţii și a energiei potente, care conţine psihismul, 
necesar oricărei lucrări umane. Desigur, această arcană poate reprezenta 
un contract fraudulos, în transmiterea mitului lui Faust, degenerările se- 
xualității, infantilismul, capcana, delirul mental, rapacitatea economică, 
lăcomia și toate legăturile autodistructive. 


220 





Diavolul este în picioare, pe un fel de piedestal de 
care doi diavoli mici sunt legaţi cu o sfoară portocalie 
care trece prin inelul central albastru deschis. S-ar 
putea spune că drăcuşorul din stânga este o femeie și 
cel din dreapta, un bărbat; având în vedere că seamă- 
nă, la fel de posibil este să nu fie vorba despre niciun 
caracter sexual. Femeia are un semn mic pe piept, 
trei puncte dispuse în forma unui triunghi, pentru 
a arăta astfel că este sacră. Aceste două personaje 
au picioarele precum nişte rădăcini care se afundă 
în negrul podelei. Picioarele femeii au cinci degete, 
pe când cele ale drăcușorului din dreapta noastră au 
doar patru. În această carte se descoperă dimensiu- 
nea activă a femininului și dimensiunea pasivă a mas- 
culinului, ambele energii unindu-se în centru pentru 
a crea diavolul hermafrodit care deține în corpul său 
doi sâni şi un penis. Piciorul și mâna sa drepte au 
cinci degete, iar mâna şi piciorul stâng, patru. Cei doi 
drăcușori au coarne în cap, amintind de legendele 
medievale în care unele animale sunt întemnițate de 
coronament în pădurea pasiunii. Se poate vedea în ei 
fiinţe legate de dorinţele lor, dar totodată împămân- 
tate în originea profundă şi convertite în servitori ai 
creației androgine a Diavolului, liber de prejudecăți. 

În mentalitatea populară, Diavolul sugerează 
banii, tentează oamenii cu un contract promiţător, 
o bogăție subită și ușoară. 1 se asociază, de aseme- 
nea, vestea unei mari pasiuni, a unei tentaţii, a unei 
aventuri amoroase. Aceste semnificaţii populare îm- 
brățişează aceeași realitate spirituală: o parte din noi 
înşine ne tentează cu posibilități necunoscute, tot 
așa cum Hristos a fost tentat de diavolul său interior. 
În tradiția ezoterică, se spune că atunci când Hristos 
moare, coboară în mormânt ca să își caute fratele 
mai mare, Diavolul, pentru a se uni cu el și a forma 
o singură ființă. 


XV Diavolul 





Torța Diavolului poate 
incendia lumea 





Pe capetele celor 
doi diavoli mai mici, 
coarne sau ramuri 





... picioarele lor 
sunt înrădăcinate 
în pământul negru 





Pe corpul femeii, 
în stânga, trei 
puncte spirituale 





22| 


Calea Tarotului 


Pe podeaua „cavernei“, peste matriţa întunericului, găsim un teren al- 
bastru deschis, striat cu linii regulate. În partea neagră, aceleaşi striaţii, ca 
dovadă a muncii spirituale, au format acțiunea (trapezul roșu) care con- 
duce la perfecțiunea cercului albastru prin care trece sfoara care-i unește 
pe cei doi drăcușori. Toată activitatea inconștientă și instinctivă devine 
conştientă (galben deschis) și spirituală (albastru deschis). Diavolul arată 
ca fiind sexual, rădăcina acestei activități. Extremitatea roșie a sexului său 
este un simbol de viață, ca și cureaua dublă care susține sânii şi cea care 
înconjoară pelvisul. Cu aceste tușe de roșu, pare că arată că libidoul este, 
înainte de toate, o flacără vitală, ca aceea a torței sale, cu care se poate 
incendia lumea printr-un foc creator. Din acest punct de vedere, Diavolul 
este chipul lui Dumnezeu. 


Interpretare 


Diavolul poate sugera o intrare de bani sau tot ce are legătură cu tran- 
zacții financiare, uneori tulburi sau secrete. Este marele ispititor care, 
în planul material, se referă la dorinţa de bogăţie. Totodată, un contract 
promițător, dar care este recomandat să fie studiat cu atenţie, pentru a nu 
fi păcăliţi. Într-adevăr, Diavolul poate conduce, în egală măsură, spre avere 
sau spre ruină. 

În schimb, întotdeauna este de bun augur în întrebările care au legătură 
cu creativitatea. Sugerează profunzimea talentului, bogăţia inspiraţiei, dis- 
poziția unui adevărat artist și o intensă energie creativă. 

Ca şi Arcana XIII, Diavolul poate speria consultantul. Este împovărat 
cu toate interdicțiile morale și religioase și face trimitere la imaginea ră- 
ului. Tarologul va orienta atunci interpretarea, citirea, pentru a permi- 
te consultantului să depășească barierele sexuale sau creative care i s-au 
impus şi să se întoarcă la puterea profunzimilor în care este înrădăcinat 
inconştientul nostru. Totodată, este locul în care iau naștere pasiunile. 
Diavolul ne amintește frecvent dimensiunea sexuală a unei relaţii: o pa- 
siune puternică. De asemenea, poate evoca dorinţa de a cunoaște această 
formă de uniune. 

Uneori face referire la dependențe fiziologice sau psihice ale căror ră- 
dăcini inconștiente trebuie identificate. Probleme legate de droguri sau 
alcool, dependenţă sexuală, comportamente de autoflagelare, scheme 


222 





repetitive în viață emoțională etc.; toate acestea pot 
fi rezolvate dacă acceptăm să întreprindem un trava- 
liu în profunzime. 

În orice caz, această carte ne orientează spre na- 
tura noastră profundă, ideal fiind să nu o ascundem 
sub o mască. Realizarea constă în a fi ceea ce ești. 
Acest lucru presupune recunoașterea și dirijarea pro- 
priilor dorințe. 


Dacă Diavolul ar vorbi... 


„Sunt Lucifer, purtătorul torţei. Sublimul cadou pe 
care îl fac umanităţii este absenţa absolută a morali- 
tăţii. Nimic nu mă limitează. Transcend toate legile, 
ard Constituţiile și cărțile sfinte. Nicio religie nu poa- 
te să mă conțină. Distrug toate teoriile, arunc în aer 
toate dogmele. 

În adâncul adâncului, nimeni nu deține sau locu- 
iește mai profund decât mine. Sunt originea tuturor 
abisurilor. Sunt cel care dă viață grotelor întunecate, 
cel ce cunoaște centrul în jurul căruia se învârt toa- 
te densităţile. Sunt vâscozitatea din toate, oricât de 
mult aş încerca să fiu formal. Forța supremă a mag- 
mei. Molima care denunță ipocrizia parfumurilor. 
Mama putregaiului din fiecare floare. Corupătorul 
celor vanitoși, care se tăvălesc în perfecțiune. 

Sunt conștiința criminală a eternului efemer. Eu 
sunt cel care, închis în subteranul lumii, fac să se cla- 
tine catedrala idioată a credinţei. Eu sunt cel care, 
în genunchi, muşcă și însângerează picioarele cru- 
cificaților. Care prezintă lumii, fără pudoare, rănile 
sale deschise precum vaginele flămânde. Violez oul 
putred al sanctităţii. Scufund erecţia gândului meu 
în visul morbid al hierofanților, pentru a le scuipa în 
plină spoială sperma rece a disprețului meu. 


XV Diavolul 





Chiar și genunchii 
Diavolului au ochi: 
el vede la toate 
nivelurile 





Cele două feţe ale 
Diavolului scot limba: 
iau în derâdere 
discursul rațional 





Un penis și doi sâni: 
Diavolul este un 
hermafrodit și unește 
cele două polarități 





223 


Calea Tarotului 


Cu mine nu există pace. Nu există un cămin confortabil stabilit. Nici 
Evanghelii mieroase. Nici fecioara de zahăr pentru limbile umede ale că- 
lugăriţelor apatice. Nu am nicio reţinere să îmi imaginez un profet călărit 
de un măgar în călduri. Sunt cântărețul extaziat al incestului, campionul 
tuturor formelor de depravare şi deschid cu încântare, cu unghia degetului 
meu mic, măruntaiele unui inocent, pentru a-mi umezi în ele pâinea. 

Totuși, din profunzimile cavernei umane, aprind torța care organizează 
întunericul. Pe o scară de obsidian ajung la picioarele Creatorului pentru 
a-i aduce ofrandă puterea transformării. Da: înaintea efemerității divine 
lupt pentru a-mi păstra instinctul, pentru a-l fixa ca pe o sculptură fluores- 
centă. Îl iluminez cu conștiința mea și îl rețin până când explodează într-o 
nouă lucrare divină, universul infinit, labirint incomensurabil care alunecă 
între ghearele mele, pradă care îmi scapă printre dinţi, urme care dispar ca 
un parfum subtil... 

Şi rămân acolo, încercând să unesc toate secundele unele cu altele, să 
rețin fluxul timpului. Acela este infernul: iubirea totală pentru lucrarea 
divină care dispare. Torța care arde etern, cu un foc imobil. Eu sunt cel 
care vrea să înghită această eternitate, această glorie imponderabilă, să o 
pironesc în centrul pântecului meu și să o nasc ca pe o mlaștină care sfâșie, 
pentru a expulza tulpina din ale cărei extremităţi se va deschide lotusul 
în care strălucește diamantul. Astfel, eu, sfâşiindu-mi maţele, vreau să fiu 
Fecioara supremă care-l oprește pe Dumnezeu și îl imobilizează pe o cruce 
pentru a rămâne acolo pentru eternitate, cu mine, pentru veșnicie, în per- 
manentă permanenţă.“ 


2.24 





AV Diavolul 


Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 


Pasiune * Legare «e Dependenţă * Caracter posesiv e Adorare * 
Creativitate mare * Interzisul * Tentaţie e Bestialitate e Droguri * 
Contract promițător care trebuie studiat cu atenţie * Intrare 
de bani e Puteri ascunse ale inconștientului uman (negative 
sau pozitive) e Fermentaţie * Prostituţie e Cruzime * Lucrul 
cu profunzimile * Psihiatrie * Latura întunecată a fiinţei e 
Sexualitate e Lucifer, înger căzut, purtător al luminii e Mândrie « 
Posesie e Obsesie e Magie neagră + Negarea îmbătrânirii e 
Mare vigoare sexuală * Fantezii e Comoară ascunsă e 
Energie ascunsă în psihic * Tentaţie 


"LA: MAISONI- DIEV 





XVI 
Turnul 


Deschidere, apariţia a ceea ce a fost închis 


Mesajul cărții este cel al unei mari alinări spirituale. Cu toate acestea, până 
la restaurarea Tarotului de Marsilia, în general, se vedea în cartea XVI o 
referire la Turnul Babel. Interpretările cele mai comune vorbesc despre pe- 
deapsa orgoliului, de catastrofă, de divorţ, de castrare, de cutremur și rui- 
nă. Oswald Wirth, creatorul Tarotului Imaginariilor (Magicienilor) din Evul 
Mediu, a conceput un rege şi o regină căzând dintr-un turn și a adăugat o 
cărămidă care spărgea capul femeii. 

Dacă ne uităm în Biblie și citim cu atenţie pasajul care vorbește despre 
Turnul Babel, ne putem da seama că semnificația sa se îndepărtează mult de 
cea a unei catastrofe. Dincolo de conotaţia de pedeapsă, distrugerea Turnu- 
lui este soluţia unei probleme: potopul ia sfârşit, iar întreaga planetă, abun- 
dent irigată, devine fertilă. Au rămas puţini oameni. În loc să se împrăştie ca 
să cultive câmpurile, se adună pentru a construi un turn care, ridicându-se 
spre cer, ajunge până la Dumnezeu. În principiu, această construcție pare 
a fi un gest de iubire, o dorinţă de a cunoaște regatul Creatorului. În orice 
caz, știind că acest proiect este irealizabil, nu îl trăsnește, nu face să cadă 
niciunul din locuitorii săi. Doar creează diversitatea limbilor pentru a-i se- 
para. Vorbim, mai degrabă, despre o binecuvântare decât despre o pedeapsă. 
Bărbaţii pleacă din nou să cucerească pământul și se întorc să îl muncească. 


Cuvinte-cheie 


Templu * Construcţie e Bucurie e Şoc e Expresie e Celebrare * 
Dans * Deschidere e Mutare e A exploda... 


227 


Calea Tarotului 


În diferitele versiuni ale Tarotului, turnul nu avea ușă. Munca de restau- 
rare a permis găsirea nu doar a ușii turnului, ci şi a celor trei trepte inițiati- 
ce care duc până la el. În gravuri alchimice vechi și în documente masonice, 
se văd acest turn cu o ușă și niște trepte pentru a urca în el -— uneori, șapte, 
alteori trei. Iniţiatul trebuie să accepte în primul rând noua cunoaștere, 
simbol al creaţiei divine, apoi să ştie să o păstreze și, într-un final, să o eli- 
bereze. Este momentul în care ușa verde, simbol al eternității, împodobită 
cu o lună care simbolizează receptivitatea totală, se deschide, dezvăluind 
astfel interiorul turnului. Uneori, acest lucru a fost comparat cu afanorul 
alchimic, cuptorul în care materia primă devine piatra filosofală. 

Turnul (La Maison Diev, în franceză), nu este „casa lui Dumnezeu“, ci 
„Casa Dumnezeu“. Tarotul ne arată foarte clar, prin cărămizile de culoarea 
pielii, că acest turn este corpul nostru și că acest corp al nostru conţine 
divinitatea. Canatul întredeschis lasă să licăre o lumină galbenă: corpul 
este plin de lumina Conștiinţei. Personajele nu cad, dimpotrivă. Părul lor 
este galben, simbol al iluminării, şi cu mâna ating plantele verzi care cresc 
pe jos. În realitate, onorează puterea Pământului. Au capul în jos precum 
Spânzuratul Arcanei XII, fiindcă văd lumea într-o manieră nouă. Intelectul, 
mintea privesc direct spre natură. Unul dintre personaje are picioarele ori- 
entate spre cer: paşii săi îl conduc spre spirit. 

Cei doi drăcușori ai Arcanei XV s-au umanizat şi și-au realizat ascensi- 
unea. Pe jos, pe podea, petele galbene pot fi interpretate ca ofrande oferite 
templului, pepite de aur. Personajele au ieşit la suprafaţă din caverna in- 
conştientului pentru a onora Pământul cu ofrandele lor și pentru a ajuta 
natura. Aduc Conştiinţă lumii, impregnează cu ea pământul. Prin acțiunea 
sa, peisajul este pictat în albastru deschis, în portocaliu și verde închis. En- 
titatea strălucitoare care țâșneşte din turn sau care pătrunde în el, semnal 
luminos, pasăre de foc sau fulger, este unită de coroana crenelată: nu este 
distrugere, ci transformarea puterii materiale în fulgurație spirituală. An- 
droginul diabolic al Arcanei XV a devenit o flacără care a urcat pe coloana 
vertebrală şi a deschis centrul nervos coronarian pentru a sări spre cosmos. 
Această entitate are toate culorile pământului (galben, roşu, verde, culoa- 
rea pielii, albastru). Este o înălțare spirituală. În ea se distinge o formă fe- 
tală care sugerează germenul unei conștiințe noi, contribuţia rasei umane 
la dezvoltarea universului. Se vestește crearea unei ființe noi, care se va 
concretiza în Steaua (XVII). Podeaua îmbogăţită cu diferite culori se unește 


228 





cu personajele care ies din Turn, în același fel în care 
„semnalul luminos“ se unește cu coroana. 

Turnul, Arcana XVI, sugerează același subiect ca 
și Îndrăgostitul, Arcana VI: unirea, îmbinarea, împre- 
unarea. Aici, dacă se acceptă omofonia, sugerează și 
unirea sufletului și a Dumnezeului său („l'âme et son 
Dieu“). Această alianță produce picături de culoare 
precum concentrațiile de energie. În textele indie- 
ne sacre se spune că această cunoaștere este precum 
laptele, pe care, bătându-l, rezultă niște picături de 
grăsime la suprafaţă. Tot așa, aceste picături galbene, 
roşii, albastre și verzi care plutesc în aer exprimă dan- 
sul bucuriei cosmice, ca și cum ne-ar spune că stelele 
sunt aliatele noastre și că aşteaptă să ne trezim pen- 
tru a ne aduce energia lor. Această izbucnire cosmică 
ar reprezenta, poate, desenele constelaţiilor existen- 
te. La fel cum Turnul seamănă, prin iluminarea lui, 
cu un far, aceste desene ale constelaţiilor îl transfor- 
mă, dacă se dorește, într-un instrument de navigare. 


Interpretare 


Turnul arată că ceva ce era închis iese la suprafață. 
Poate fi vorba despre o schimbare, o mutare, o nesta- 
tornicie, o separare, un moment important de expri- 
mare, dorința de a merge la țară sau în altă ţară, un 
secret dezvăluit... Sau inclusiv o dragoste fulgerătoa- 
re care se termină „catastrofal“. 

Face trimitere, așa cum s-a văzut, la un dans vesel 
de celebrare, inclusiv la acrobaţi care evoluează în- 
tr-un decor teatral. Ar putea fi nașterea a ceva ce este 
de multă vreme în gestație și care aici dobândește un 
aspect dublu, gemelitatea lui animus și anima cola- 
borând într-o lucrare îndelung cugetată. 

Uneori, când cineva vede doar un aspect al proble- 
mei, Turnul dezvăluie existenţa unui al doilea aspect, 


AVI Turnul 





/ 


L 


252 


JR 
vu) 


Cele trei trepte care 
duc la Turn și plantele 
verzi de pe sol 


Semiluna verde 
de pe ușă 








Mâna personajului 
din dreapta atinge planta 





2 


O formă fetală apare 
în explozia de culori 





Calea Tarotului 


unei a doua posibilități, mai puţin flagrantă, reprezentată de personajul care 
este ieșit în afară, doar pe jumătate. Conotaţia falică a Turnului îl transfor- 
mă, de asemenea, în simbol al sexului masculin și al tuturor problemelor 
sau întrebărilor referitoare la ejaculare. Când capătă un aspect mai dur de 
separare brutală sau de expulzare, Turnul poate face trimitere la o expropri- 
ere, la o ruptură, la o naștere care nu a decurs bine sau la faptul că, dintre 
frați, unul a fost dorit (personajul care iese complet, întreg) şi celălalt nu 
(cel care iese pe jumătate). În această carte se mai poate citi şi o referință la 
o mare mișcare telurică, un seism, o catastrofă naturală. 

Mesajul principal al Arcanei XVI ar putea fi: să încetăm să Îl căutăm pe 
Dumnezeu în Cer și să îl găsim pe pământ. 


Dacă Turnul ar vorbi... 


„Sunt Templul: lumea întreagă este un altar pe care îl sacralizez. Existenţa 
mea, ca şi a voastră, demonstrează, cu fiecare bătaie a inimii, că lumea este 
divină, corpul este o sărbătoare vie, iar viața — o construcţie fără sfârşit. 

Cu mine cunoaşteţi bucuria, care este cheia a ceea ce este sacru. Sunt 
viața însăși, transformarea și reconstrucția, chemarea şi energia a tot ce-i 
viu, a întregii materii și a întregului spirit. Dacă vreţi să vă găsiţi în mine, 
trebuie să vă bucuraţi, să aruncaţi în foc capriciile infantile ale tristeţii și 
fricii și să vă întrebaţi, în fiecare dimineaţă, când vă treziți: «Ce sărbătoare 
este?» Sunt fericirea cataclismică a tot ce-i viu, permanentul neprevăzut, 
minunata catastrofă. 

O coroană defensivă mă ținea departe de lume. Un dop învechit îmi aco- 
perea mintea și nori de sentimente cristalizați şi mumificați împiedicau ie- 
șirea la suprafaţă a luminii bătăilor inimii mele. O mantie groasă de dorinţe 
care au transformat formidabila mea poftă de a trăi în temnicer. Era corp 
fără Dumnezeu, consumându-se în chemările propriei existenţe, Eul meu 
devenit închisoare. 

Disprețuindu-mă, izolându-mă, crezând că apăr un teritoriu interior care 
îmi aparținea doar mie, ce eram eu în întunericul acestui Turn? Stăpânul 
cui? A cărei false identități? Era doar aerul rarefiat al unui întuneric egoist. 

ȘI, dintr-odată, din centru şi din afară, a apărut forţa nenumită, iubirea 
care susține materia. Capul mi s-a deschis, la fel și tălpile. Energia cerului 
şi a materiei, unindu-se, m-au traversat, ca un uragan. Am cunoscut focul 


230 





XVI Turnul 


centrului pământului, lumina centrului universului. Am primit axa univer- 
sală, vibrantă, am încetat să mai fiu Turn, am fost canal. 

În consecinţă, fac să izbucnească bucuria îmbinării. Cerul a devenit pă- 
mânt și pământul a devenit cer. Precum o furnică-regină, am început să 
procreez fiinţe bucuroase. Dumnezeu era în mine și eu, fără să fiu Dum- 
nezeu, eram materia în adoraţie. Ştiam că pot izbucni, că fiecare dintre 
cărămizile mele ar putea traversa infinitul precum o pasăre. Ştiam că tot ce 
fusese închis în materie ar încolţi, cu ajutorul meu. Eu eram pilonul cen- 
tral al unui dans cosmic, eram pur şi simplu corpul uman în plină receptare 
a energiei sale originale.“ 


Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
Eliberare e Deschidere e Ruptură + Mutare * A descoperi * 
Dragoste fulgerătoare e Secret dezvăluit e Explozie de bucurie * 
Prosperitate e Decor de teatru * Ejaculare (uneori, precoce) e 
Distrugere * Divorţ e Ceartă e Castrare * Explozie de energie 
sexuală e Corpul, templul divinității e Mare explozie de energie * 
Revelaţie * Înălţare * Iluminare 


XVII 
Steaua 


A acţiona în lume, a-ți găsi locul în lume 


În partea inferioară a cărţii, ortografia ambiguă dă curs multor interpre- 
tări: „Le Toille“, „Le Toule“ (care ar fi un derivat al cuvântului „fântână“, în 

N occitană), „Le Toi île“ („Insula Tu“). Această Arcană va fi pentru noi Steaua 
SII („L'Etoile“). În carte se vede o femeie goală îngenuncheată, sub un cer în- 
stelat. Sub stele, o stea: fiinţa umană, în adevărul său. 

Arcana XVII reprezintă prima fiinţă umană goală din Tarot, înaintea Ar- 
canelor XVIIII, XX și XI. Cu ea începe aventura finită care a ajuns la purita- 
te, la detașare. Dincolo de înfățișare, Steaua nu are nimic de ascuns, trebuie 
doar să îşi găsească locul pe pământ. Atitudinea Stelei sugerează mila (bu- 
năvoința) și supunerea: cineva îngenunchează într-un templu sau în fața 
unui rege ori a unei regine. Se poate spune, deci, că onorează locul în care 
se stabilește. Dar genunchiul său sprijinit în podea poate fi un semn de 
înrădăcinare: şi-a găsit locul pe Pământ și este în comunicare cu cosmosul. 


Cuvinte-cheie 
Noroc e A hrăni e A sacraliza e Fecunditate e Sine e 
Inspiraţie e Feminitate e Cântec e Stelar e Cosmic e Ecologie e 
A iriga * A găsi un loc... 


În numerologia Tarotului, 7 este gradul cel mai înalt al acţiunii în lume. 
Există numeroase puncte în comun între Steaua și Căruţa: ambele se afun- 
dă în pământ; în baldachinul Căruţei strălucesc 12 stele care indică relaţia 


LE TO LILLE sa cu universul. Dar Căruţa pătrunde în lume ca un cuceritor; un călător 


sau un prinț, Steaua acţionează în lume irigând-o, hrănind-o. Sânii săi goi 





233 





Calea Tarotului 


sugerează lactaţia și, în stele, s-ar putea vedea o aluzie la Calea Lactee. Aces- 
te stele, care sunt în număr de opt, ne arată că aici se atinge o perfecțiune: 
perfecțiunea sinelui. 

Steaua este o ființă total unită cu lumea. Unul dintre ulcioarele sale pare 
sudat de corpul său, sigilat în pelvisul ei și celălalt se prelungește în peisaj. 
În el se poate vedea imaginea apei spirituale (galbenă) și a apei sexuale sau 
instinctive (albastru închis) care hrănesc împreună întreg mediul înconju- 
rător. Este posibil ca unul dintre acele ulcioare să fie receptiv și să capteze 
energia râului albastru, iar celălalt să toarne o lumină stelară. Pe fruntea 
femeii, o lună portocalie sugerează inteligenţa devenită înțelepciune recep- 
tivă, care îi permite să transmită forţa universală care o străbate, simboli- 
zată de cerul înstelat. De asemenea, este o ființă care face parte din natură. 
În pântecele ei rotund, semnul pe care îl are în dreptul buricului sugerează 
un germen de viață. Varsă fertilitate, în jurul ei încolțesc arbori cu frunza 
portocalie, iar unul din ei are fructe galbene. Ceea ce primeşte de sus, Stea- 
ua, canal de o generozitate universală, varsă în pământ pentru a-l fertiliza. 
Aici, marșul călător al Nebunului, al energiei primare, se oprește pentru a 
face loc unei comunicări cu umanitatea. Fiinţa generoasă se transformă în 
izvor nesecat, dând şi primind în aceeași mişcare de purificare. 

Din punctul de vedere al muncii psihologice, s-ar putea spune că Steaua, 
purificându-și trecutul, își curăță şi viitorul şi mediul în care trăiește. Își 
oferă ei înșiși și mediului ce o înconjoară, fără să ceară nimic în schimb. Pe 
măsură ce acţiunea sa se dezvoltă, fertilizează şi curăţă peisajul, pământul, 
nisipul, copacii, apa. Marea pată neagră care apare în Arcana XV îşi găsește 
aici expresia sublimă în forma unei păsări care, din vârful unui copac, își 
pregăteşte zborul spre punctul negru al stelelor. Forţa născută din centrul 
universului (simbolizată de stele) coboară spre ființa umană, purifică pă- 
mântul și se întoarce spre univers într-o mișcare de eternă revenire. Aspec- 
tul păsării poate sugera, de asemenea, phoenixul, care renaște întotdeauna 
din propria cenușă (această figură se întâlnește şi în Doi de Cupă și Patru 
de Monede). În acest sens, Steaua este atât canal al infinitului, cât și al 
eternității. 

Dacă se dorește să i se vadă acţiunea din punct de vedere negativ, vom 
spune că Steaua irosește sau cere, în loc să dea. Uneori, este reprezentată 
risipindu-și energia în trecut, acaparată de nevroze, fără rezolvare a copi- 
lului interior. Atunci, este o ființă vampirică, veșnic nemulțumită, care în 


234 





permanenţă se simte neiubită, invadată sau abando- 
nată şi care, fără să aibă vreodată intenția de a da, 
rămâne în constanta revendicare afectivă, sexuală și 
energetică. Atunci Steaua devine o fântână fără fund 
sau se vede, din contră, posedată de o pasiune a exce- 
sului, fără discernământ. Se poate metamorfoza în- 
tr-o nerușinată lipsită de pudoare, care contaminează 
râurile și otrăvește viaţa spirituală sau materială a 
apropiaților săi. 

În mod simbolic, Steaua reprezintă ghidul spiri- 
tual pe care-l avem înăuntru și care este în legătură 
cu cele mai profunde forțe ale universului, cu divi- 
nitatea. Este partea necunoscută a sinelui nostru şi 
în care putem avea încredere: „Steaua noastră bună“. 


Interpretare 


Reprezintă o etapă în care o persoană îşi găsește locul 
în lume, înfrumuseţând-o și hrănind-o dintr-un loc 
pe care și l-a făcut al său. Uneori, ne îndeamnă să nu 
alegem între două opțiuni, aparent incompatibile, ci 
să le reconciliem. În mod tradițional, este văzută ca 
un semn de noroc, de prosperitate, de fertilitate. Sim- 
bolizează acțiunea generoasă. De asemenea, este aso- 
ciată iubirii divine, speranței, adevărului (care iese 
gol din fântână). Reprezintă o realizare creativă, care 
presupune găsirea propriului loc. 

Pentru un bărbat, este amantă prin excelenţă — 
sau frumusețea feminităţii lui interioare, începând 
cu care poate acționa. Pentru o femeie, reprezintă 
realizarea prezenței ei în lume, o acţiune conformă 
cu dorințele ei şi cu natura ei profundă. Relaţia con- 
ştientă și generoasă cu natura ne orientează spre eco- 
logie, șamanism, spre toate credinţele și disciplinele 
care văd planeta ca pe ceva viu. Dacă Steaua varsă 
conținutul ulcioarelor sale în trecut sau în gol, va 


XVII Steaua 





Genunchiul așezat pe 
sol este puţin deformat, 
putând semăna și cu 
fesele unui bebeluș 





Pe fruntea femeii, 
o lună portocalie 





Simbolul de 
pe pântecul ei, 
un germen de viață 


P 


Pasărea neagră, simbol 
al profunzimilor, cântă 
pe un copac portocaliu 


st e 


TPI IL 





235 


Calea Tarotului 


trebui să se pună întrebarea: de ce își risipește energia, spre ce problemă 
fără rezolvare? 

Această carte, prin goliciunea și natura ei stelară, aminteşte, de aseme- 
nea, de Venus, steaua păstorului, cel mai strălucitor astru care permite ori- 
entarea pe timp de noapte. 


Dacă Steaua ar vorbi... 


„Mă aflu în lume, sunt a lumii, acţionez în lume. Mă aflu în mine, sunt din 
mine, acționez în mine, Separată și unită în același timp, infim angrenaj al 
unei mașini cosmice, colaborez, primesc și dau, absorb şi distribui. Goliciu- 
nea mea este completă: nu mă ghidează niciun principiu, nicio lege în afară 
de firesc și natural. 

Dacă spun «sunt» este pentru că, în infinita multiplicitate a ființelor și 
lucrurilor, mi-am găsit locul, în lume și în mine însămi. Nu mai este nevoie 
să caut, nici nu am o imagine despre mine însămi, sunt în locul meu. Aici, 
şi în orice altă parte, de bunăvoie. 

Sunt în fiecare fir de praf, în fiecare teritoriu, în fiecare curs de apă, 
în fiecare stea, în fiecare parte a corpului meu. Cum să nu respect lumea, 
oasele și propria mea carne? Toată această materie nu îmi aparține, mi-a 
fost împrumutată doar pentru o bucată de timp. Și o respect pentru că este 
templul meu, templul în care locuiește Dumnezeul neconceput. Spiritul 
este materie și materia este spirit, universul naște și explodează constant şi, 
în centrul său, acolo unde am îngenunchiat, acolo sunt. 

Dacă spun «sunt acolo», vreau să spun în «cel» care susține orice for- 
mă de viaţă, în această fântână nesecată de energie pe care o distribui prin 
mintea, inima și sexul meu. Energii de o puritate sublimă care, țâșnind din 
mine, curăţă lumea. Redau parfumul atmosferei, dulceața sa, apelor râului, 
fertilitatea sa, pământului și viaţa sa, tuturor oceanelor. Nu există un singur 
loc în cosmos în care eu să nu fiu prezentă. 

Indiferent de clipă, niciodată nu abandonez prezentul. Nici trecutul și 
nici viitorul nu mă pot încătușa. Nici regretele, nici proiectele. Constantă, 
loială locului meu, primesc și dau. Și când spun: «Sunt a lumii şi a mea 
însămi», înseamnă că mă dăruiesc fără reținere, eliminând până şi cea mai 
întunecată rădăcină a criticilor. Nu judec. lubesc și servesc (slujesc). Nu mă 
separ, aparțin, adică venerez, mă supun. De aceea sunt dezbrăcată, goală ca 


230 





ĂVII Steaua 


un copac, o pasăre, un nor. Sunt a corpului meu, a cărnii şi a sângelui meu; 
fiind, îmi este imposibil să abandonez sau să mă abandonez pe mine însămi. 
Cum să nu iubesc ceea ce mă deţine cu iubire? 

Așa cum mă dăruiesc pământului, mă dăruiesc cărnii și oaselor mele. 
Așa cum mă încredințez oceanelor, mă încredințez sângelui meu. Așa cum 
mă ofer aerului, mă ofer pielii mele; aşa cum mă refer la stele, mă refer la 
părul meu. Și, plină de această iubire de sclavă, radiantă, acționez asupra 
lumii și mie însămi. Acţionez, adică elimin obstacolele, transmit energia 
care vine de dincolo de stele. Mă limitez să îmbogăţesc și să purific, să 
hrănesc, să înțeleg și, din nou, să purific. De asemenea, acționez asupra 
mea: mă deschid tuturor infinitelor, las ca suflarea zeilor să circule prin toţi 
porii. Permit tuturor misterelor să mă traverseze. Și, în centrul pântecului 
meu, deja infinit, primesc şi las să se nască totalitatea luminii.“ 


Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
Succes e Noroc e Adevăr * Generozitate * Acţiune altruistă * 
A pune față în față două acțiuni sau două relații e A găsi propriul 
loc e A alăpta e Femeie însărcinată e Rană în genunchi e Amantă 
ideală « Nostalgie (dacă privește spre trecut) e Purificarea lumii e 
Fântână * lrigare * Ecologie * Recepţia energiei cosmice * 
Sacralizarea unui loc e Armonie cu forțele naturii e Paradis e 
Acvariu * Șaman * Vrăjitoare frumoasă 


237 


XVII 


N A ” 


Se 
La 2 


| 
A] 
ad 5 


, 


| 


[| 


ZI] 
Fr) 
i 


bo 


DR = 
AS ZI ET IN 


UNII LA LUNE III ll 





XVIII 
Luna 


Putere feminină receptivă 


Luna este unul din simbolurile cele mai vechi ale umanității și reprezintă 
arhetipul feminin matern prin excelenţă, Mama cosmică. Calitatea sa esen- 
țială este receptivitatea: luna, planeta-satelit, reflectă lumina soarelui. Ne 
aflăm în inima nopții, iluminată de această receptivitate modestă. Este, de 
asemenea, o lume a visurilor, a lucrurilor imaginare și a inconştientului, 
în mod tradițional asociate nopții. Tarotul reprezintă luna, ca și soarele, 
printr-un chip. Dar nu ne privește din față. Este o semilună care se prezintă 
din profil. Este în creștere, în formare. O parte a ei rămâne invizibilă. În 
acest aspect, simbolizează misterul sufletului, procesul secret al gestaţiei, 

tot ceea ce este ascuns. Chipul său nu este cel al unei tinere, ci are trăsătu- 

rile unei înțelepciuni străvechi emanate prin razele sale portocalii. Razele 

roșii care alternează cu acestea în planul secund ne arată o mare capacitate 
vitală, o fertilitate dusă la extrem, parcă ferecată, ascunsă. În primul plan 


legată de ritmurile biologice, de apă, de maree, de ciclurile feminine, de 
trecerea dintre viaţă și moarte. 


Cuvinte-cheie 
Noapte * Intuiție e Feminitate * Mama cosmică * Vis e 
Receptivitate * A oglindi, a exprima * Magnetism e Gestaţie * 
Nebunie * Poezie * Incertitudine e Faze... 


Sub astru, în adevăratul sens al cuvântului, se află două animale care 
stau faţă în faţă, într-un peisaj în care se văd două turnuri. Aparent, sunt 


239 


Calea Tarotului 


câini, poate lupi sau un câine și un lup. Urlă la Lună și se hrănesc din ea, 
din picăturile de culoare pe care le eliberează. Se poate vedea în ei un sim- 
bol al fraternității, doi frați care îşi cer mâncarea (emoțională, materială 
sau intelectuală) mamei, doi fraţi care se iubesc sau care se dușmănesc. 
Animalul albastru deschis reprezintă o ființă mai spirituală. Limba sa ver- 
de este receptivă. Are coada ridicată și, în spatele lui, crenelul turnului 
este deschis, și el receptiv. Câinele, de culoarea pielii, care ar putea repre- 
zenta materia, are coada lăsată în jos și o limbă roșie activă. Se află în fața 
unui turn închis, aparent fără poartă. La baza turnului, vedem trei trepte 
albe care amintesc de pragurile, treptele iniţiatice ale Turnului, dar chiar 
și așa, acest turn închis, inclusiv crenelurile sale, sunt acoperite cu altele 
complementare, precum niște fălci încleștate. S-ar putea deduce de aici 
că acest corp material, concret şi dens, s-a întors spre acțiune şi că nu are 
capacitatea de a primi, ci numai prin intermediul spiritului, simbolizat de 
câinele albastru deschis. 

Totuși, observați că fiecare dintre urechile celor doi câini are culoarea 
complementară; la fel ca simbolul yin și yang, fiecare pol are în formare 
polul opus. 

Labele din față ale câinilor delimitează o porțiune din peisaj care amin- 
teşte de un blazon cu trei benzi: una superioară, verde închis, care repre- 
zintă spaţiul în care străluceşte Luna şi corespunde spiritului receptiv cu- 
fundăt într-o meditaţie profundă. Banda din mijloc corespunde nivelului în 
care se află câinii. În cadrul delimitat de ea cresc două plante care repre- 
zintă o viață emoțională bogată. Banda inferioară, care se află în apropierea 
apei de la baza cărţii, corespunde gestaţiei, pregătirii profunde a dimensi- 
unii sexuale şi corporale. În spațiul ei se găsesc trei picături roşii care fac 
trimitere la comportamentul animal, la animalitate. 

Extensia apei din partea inferioară a cărții este delimitată ca o piscină, 
dar agitată de nişte unde, bucle care amintesc de valuri şi maree. De aseme- 
nea, ar putea fi un port. Prima sa ieşire la mal, în partea inferioară a cărții, 
este compusă din pietre și o vegetație naturală, sălbatică. Dar, în cealaltă 
extremă, este mărginită de linii drepte, trei linii negre care închid două linii 
albastre, ca şi cum ar sugera că inconştientul se vede limitat de dualitatea 
rațională. În centrul acestor ape matriciale se află un crab în care se poate 
observa un simbol al eului care aspiră la contactul cu Luna. Acel contact 
există deja, deoarece crustaceul şi astrul au aceleași culori. Crabul dorește 


240 





unirea cu Luna, fără să știe că, asemenea celorlalte 
elemente ale cărţii, deja comunică cu ea. 

Se poate vedea scufundat în profunzimile apei sau, 
din contră, plutind la suprafaţa ei. În ambele cazuri, 
ne îndeamnă să intrăm în contact cu intuiţia, acea 
comoară ascunsă pe care toţi o purtăm înăuntru. De 
asemenea, observați că ține strâns cu cleștii săi, ca pe 
două ofrande, două biluţe. Egoul are ceva de oferit în 
lucrarea spirituală. 

În funcţie de felul în care ne concentrăm pe aceas- 
ță carte, ea va reprezenta comunicarea intuitivă pro- 
fundă sau, din contră, cartea singurătăţii, a separării. 
Ne putem imagina chiar că acest crab a ieşit ca să fure 
bilele pe care le ţine cu cleștii, că acești câini se ceartă 
sau se luptă, că toți se simt abandonaţi de Lună și 
de forţa sa spirituală. Picăturile care urcă spre satelit 
pot reprezenta capacitatea sa receptivă, o nesățioasă 
absorbție de energie. Cartea trimite, în acest caz, la 
ideea de haos mental, de nebunie. 

Dacă se numără liniile care se află de fiecare parte 
a inscripţiei LAeLUNE (Luna), în marginea inferioară 
a cărţii, vor rezulta 10 la stânga și 7+4 la dreapta, 
cu un spațiu între ele, care, adunat și el, dă 12. 10 
face referire la Roata Norocului şi, la fel ca în arca- 
na amintită, şi aici avem trei animale. Dar animale- 
le Roatei Norocului încă nu au găsit forța care să le 
pună în mișcare; în schimb, se poate spune că crabul 
și câinii sunt conduși de forţa magnetică a Lunii. În 
ceea ce priveşte Arcana XII, Spânzuratul, aceasta are 
o legătură foarte strânsă cu Luna, deoarece reprezin- 
tă o oprire, un popas, o pregătire spirituală, o stare de 
recepție. Dar în cazul Lunii, starea de recepție este 
universală: pe podea se găsesc picături roşii şi albas- 
tre care încolțesc pentru a urca spre astru. Această 
circulație este semnul unui schimb energetic între 
pământ şi lună. 





XVIII Luna 


Turnul din stânga, 
cu creneluri des- 
chise (receptive), 

și turnul închis 








Porțiunea de 
peisaj dintre cei doi 
câini formează un 
blazon cu trei benzi 





— 
Malul sălbatic 





Crabul are 
între clești o bilă 
albastră, ofrandă 
a profunzimilor 


- 
- 


„e 





241 


Calea Tarotului 


Interpretare 


În general, această carte face trimitere la lumea mamei, la toate aspectele 
inconştientului, intuiţiei, ale misterului intim al fiinţei. Citirea ar putea fi 
orientată atunci spre relaţia consultantului cu propria mamă sau cu concep- 
ția sa despre ceea ce este feminin. Pentru o femeie, această carte poate fi un 
semn al unei realizări profunde. Pentru un bărbat, îndeamnă la cultivarea 
de calităţi tradițional feminine, precum sensibilitatea, intuiţia... Luna este 
de bun augur pentru oricine dorește să se dedice poeziei, lecturii Tarotului 
sau oricărei discipline cu baza în receptivitate. În Lună răsună, de aseme- 
nea, teama de întuneric, coșmarurile și orice fel de neliniști referitoare la 
necunoscut și uneori, la abandon. Poate simboliza spaime nedefinite, dar 
și o călătorie peste mare sau sosirea într-un port. Înclină spre visare și spre 
toate stările sufletești, în general asociate caracterului „lunar“ sau „lunatic“. 
Potenţialul său receptiv infinit reprezintă cea mai mare bogăţie a sa. 


Dacă Luna ar vorbi... 


„Îmi ceri să mă explic, dar sunt atât de departe de cuvinte, de logică, de 
gândirea discursivă, de intelect... Mă aflu într-o stare secretă și inefabilă, 
sunt misterul în care începe toată cunoașterea profundă, când vă cufundaţi 
în apele mele liniștite, fără să cereţi ceva, fără să încercaţi să definiţi ceva, 
fără niciun fel de lumină. Pe măsură ce înaintați în mine, vă atrag tot mai 
mult. Nimic nu este limpede la mine. Sunt fără fund, sunt numai nuanțe, 
mă extind pe tărâmul umbrei. Sunt o mlaștină de o bogăţie incomensura- 
bilă, conţin toate totemurile, zeii preistorici, comorile timpurilor trecute și 
ale celor care vor veni. Sunt matricea. Dincolo de inconștient, sunt însăși 
creația. Mă sustrag oricărei definiții. 

Știu că am fost adorată. De când ființele umane au început să dezvolte 
o scânteie de conștiință, m-au identificat cu aceasta. Ca o inimă perfectă de 
argint, străluceam în tenebrele nopţii. Eram lumina pe care, într-un mod 
incert, o bănuiau că domnește în profunzimile sufletelor lor oarbe. M-am 
cufundat în tot întunericul Universului. Acolo unde entitățile avide pândesc 
și cea mai mică licărire de conștiință, dimensiuni ale nebuniei, singurătatea 
absolută, delirul îngheţat, acea liniște dureroasă care se numește Poezie, 
am recunoscut că, pentru a fi, trebuia să merg acolo unde nu eram. 


242 





XVIII Luna 


Am căzut în mine însămi, de fiecare dată mai adânc. Mă pierdeam cobo- 
rând spre niciun loc, până când, în sfârşit, «EU», cea întunecată, am încetat 
să mai fiu. Sau mai bine: eram o concavitate infinită, o gură deschisă care 
conţinea întreaga sete a lumii. O pâlnie fără limite, devenită aspirare totală. 
Atunci, în acest gol, în această absenţă a contururilor poate, în sfârșit, să se 
oglindească, pe deplin lumina. 

Nu fertilizez, doar sugerez. Cine primește lumina mea, cunoaște ceea ce 
este, nimic mai mult. E mai mult decât suficient. Pentru a mă transforma 
în receptacul total, a trebuit să refuz să dau. Noaptea, orice formă rigidă 
este anihilată de lumina mea, începând cu rațiunea. În claritatea, limpe- 
zimea mea, îngerul este înger, fiara este fiară, nebunul este nebun, sfântul 
este sfânt. Sunt oglinda universală, fiecare se poate vedea în mine.“ 


Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
Intuiție e Noapte * Vis e Poezie e Prezicerea viitorului e 
Imaginaţie * Inconștient profund e Sensibilitate e Adevăr ascuns 
(de descoperit) e Nebunie e Singurătate * Frica nocturnă e 
Cerere fără limite * „Vampir” de energie * Copil în căutarea 
iubirii materne * lubire care unește * Depresie e Secret e 
Traversarea mării e Ocean * Receptivitate e Viaţă întunecată a 
materiei * Ideal care se dorește a fi atins e Feminitate e Arhetip 
matern cosmic 


XVIIII 
Soarele 


Arhetip patern, construcţie nouă 


Soarele, Arcana XVIIII, ne priveşte în ochi precum Dreptatea și îngerul Ju- 
decăţii. Există numeroase puncte comune cu Diavolul (XV), începând cu 
faptul că privește puţin cruciș. S-ar putea crede că Diavolul şi-a aprins torța 
în focul Soarelui, lumina și căldura primordială a divinității. Aceasta este, 
de fapt, prima interpretare a Soarelui, simbolul vieţii, iubirii, arhetip al 
Tatălui universal. Stăpân al cerurilor, fântâna căldurii şi a luminii, dă viaţă 
tuturor creaturilor. 

Aici, Soarele este văzut la zenit, la amiază, radiant, eliminând orice for- 
mă de umbră, în plin centru al cerului. Lumina portocalie intuitivă lasă 
loc modelului esenţial pe care îl oglindea: limpezimea, puritatea galbenă a 
Soarelui. Sub căldura atotputernică a Tatălui ceresc, două personaje sunt 
unite de-a curmezișul unui râu albastru deschis. 

Două detalii semnificative îi aseamănă cu drăcuşorii Arcanei XV: cel din 
stânga are o coadă ca drăcuşorul băiat al Diavolului și cel din dreapta are 
trei puncte în regiunea coastelor, ca drăcusorul femelă. S-ar putea spune că 
energia care se găsea în întunericul Arcanei XV a ieșit acum în plină lumi- 
nă și că, în locul legăturii pasionale inconștiente, cele două personaje au o 
relație de ajutor mutual, de iubire umană în stadiu pur. O prietenie liberă 
și profundă, sub înalta bunăvoință a Soarelui. De asemenea, se observă că 
personajul care se află la dreapta noastră, în partea activă, este cel care are 
acum semnul Conștiinţei active, pe când personajul care se află în partea 
stângă înaintează bâjbâind, lăsându-se condus. 








(Ca [e 


nninLE_ SOTEIL IT 





Calea Tarotului 


Cuvinte-cheie 
Căldură * lubire * Viaţă nouă e Construcţie * Tranzit e 
Conștiinţă e Tată cosmic e Gemelitate * A traversa e Copilărie * 
Succes * Evoluție... 


Din lanţurile celor doi drăcușori, le-au rămas doar câte un colier fie- 
căruia, de un roșu activ, la nivelul gâtului, loc de trecere și o linie de deli- 
mitare la nivelul pieptului, între stânga și dreapta, delimitare și îmbinare 
a activului și receptivului. Personajul din dreapta se află mai sus față de 
celălalt, stând pe o porțiune mai ridicată de teren de culoare albă, purificată 
parcă; sub picioarele sale, peisajul se vede înlocuit de un spaţiu de un albas- 
tru deschis pur. Pare să fi trecut într-o altă dimensiune, mai spirituală, de 
cealaltă parte a râului, în ale cărui ape păşește al doilea personaj pentru a se 
uni cu el, ajutat de o mișcare a mâinii. 

În acești gemeni s-ar putea vedea o metaforă a lucrării interioare: partea 
conştientă a fiinţei ajută partea animală, mai primitivă, să acceseze o reali- 
tate diferită. Adultul ghidează copilul interior spre bucurie. 

În această Arcană, trei culori se repetă pe cer, pe pământ şi la oameni. 
Galbenul central al Soarelui şi al razelor răsucite se reflectă în cărămizile 
zidului și în părul protagoniștilor ca şi cum ar sugera mintea care se unește 
cu lumina. Roșul razelor drepte se potriveşte cu rândul superior şi inferior 
al cărămizilor și cu colierul protagoniștilor. Ochii astrului sunt albi și au 
pupile negre, ca ale personajelor care domină și ca pământul purificat din 
partea dreaptă. Această privire conștientă transformă dualitatea roșu-gal- 
ben (inteligenţă și acțiune vitală) în unitate divină. Nu în ultimul rând, 
albastrul râului agitat pare că se înfăşoară în jurul taliei personajelor, a sli- 
pului lor. Poate însemna, totodată, că şi-au acceptat corpul strâns cu acest 
val în continuă schimbare, ca o formă efemeră. Apoi se ridică spre soare, 
sub forma a cinci picături albastru deschis, conștiința eternă prezentă în 
fiecare dintre noi. Uniunea dintre planurile ceresc, terestru și uman este 
totală. O singură bandă verde, dovadă a îmbinării roditoare dintre căldura 
soarelui și acțiunea râului, amintește de dezvoltarea vegetală. Numărul de 
linii al acestei benzi de creștere se poate citi, potrivit numerologiei Tarotu- 
lui, ca și cum s-ar citi o serie a arcanelor majore. Sunt paisprezece în par- 
tea stângă a personajului din stânga, anunțând parcă începerea procesului 


240 





de vindecare; încă două linii între picioare, gestația, 
pregătirea lumii viitoare; şi şapte linii între ambele 
personaje, acţiunea unuia asupra celuilalt; în ultimă 
fază, nouă linii în partea dreaptă a cărţii care amin- 
tesc de valoarea numerologică a lui 9, de criza de 
sfârșit de ciclu și de detaşare. (Despre numerologie, 
vezi în capitolele următoare). Dar aici nu este vorba 
despre o traversare inițiatică. Micul perete galben și 
roșu din al doilea plan ne sugerează că, în mijlocul 
acestei crize, se înalţă o nouă construcție. Cele două 
personaje, separându-se de trecut, încep o nouă viață. 


Interpretare 


Soarele este semn bun pentru orice construcție nouă, 
arată că o iubire necondiționată acţionează și preves- 
teşte un succes bazat pe multă căldură și iluminare. 
Este cristalizarea unei perechi de îndrăgostiți, obți- 
nerea unei reuşite, o realizare în oricare aspect al vie- 
ţii umane: intelectual, emoțional, creativ sau materi- 
al. De asemenea, este începutul unei vieţi noi, lăsând 
în urmă dificultăţile trecutului; întâlnirea sufletului 
pereche, semnarea unui contract avantajos. 

Soarele reprezintă și valorile ideale ale arhetipu- 
lui patern, inclusiv trezirea mentalității masculine și 
a inteligenţei înăuntrul feminităţii. Totodată, poate 
semnala o dominare importantă a imaginii tatălui în 
întrebarea consultantului, fie că tatăl s-a remarcat 
prin prezenţa sa (un tată de neegalat), fie prin absenţa 
sa, lucru care l-ar fi făcut pe consultant să își consti- 
tuie o imagine ideală a tatălui, poate prea legendară 
pentru a putea corespunde realității. 

Căldura Soarelui este disponibilă tuturor, în orice 
moment. În orice caz, să nu uităm că excesul de soare 
produce moartea, seceta şi poate transforma peisajul 
în deșert. 


XVIIII Soarele 





Personajul din stânga 
are o coadă mică, 
rămășiță a naturii 

sale animale 





Trei puncte 
spiritualizează 
personajul 
din dreapta 


Pământul alb 
al lumii noi 





Soarele 
ne privește 
în față 





247 


Calea Tarotului 


Dacă Soarele ar vorbi... 


„Fără încetare mă reînnoiesc. În timp ce mă consum, dau căldură fiecărui 
fir de iarbă, fiecărui animal, fiecărei ființe vii, fără excepţie: accept că asta 
se numeşte Iubire. Dispar și reapar ciclic. Totodată, pentru a intra în splen- 
doarea mea, aștept din partea oamenilor să poată să îşi îngroape trecutul și 
să înceapă o viață nouă. Îi voi ajuta să o facă. Acolo unde strălucesc, dizolv 
îndoiala, pătrund în cele mai întunecate colțuri ale sufletului și le inund cu 
lumina mea. Conduși de suflul meu, veţi traversa râul instinctelor nebune 
și, purificați, veţi ajunge în locul în care totul crește fără efort. 

Strălucesc în inima materiei, reprezint splendoarea ei secretă; fără mine, 
nimic nu e. Dar când materia îmi opune rezistență, când nu sunt perceput 
ca forța voastră vitală, ea este un cadavru. Neîncetat, o îmbib cu picăturile 
mele de imortalitate. Pentru voi, copiii mei, generez la nesfârşit bucuria și 
euforia vitală. Nu fiţi de nepătruns luminii mele eterne. Vedeţi cât de jos 
este zidul care vă separă de mine. L-am conceput așa pentru ca toţi să î 
puteţi sări, este un joc de copii. Sub razele mele, veți cunoaște afecțiunea 
vitală, goală, sinceră. Sunt soluţia tuturor greutăților. 

Sunt ochiul pur şi, în același timp, rezonanța primului strigăt. Ceea ce 
numiți întuneric este doar uitarea luminii mele, iubirii mele mereu prezen- 
te. Anunţ, fără încetare, sfârșitul nopţii. Tot ce nu este clar, nu sunt eu. Sunt 
reînnoirea continuă şi regeneratoare, tot ce aşteaptă cineva toată viața. Mi 
se spune Soare, dar nu am nume, sunt splendoarea radiantă a existenţei. 

Dar ce sunt dacă nimeni nu mă reflectă? Cum pot să fiu nelimitat dacă 
nimeni nu îmi pune limite? Ce este imortalitatea mea fără calea morţii? Ce 
este eternul meu prezent fără capcana timpului care trece? Ce sunt semin- 
țele mele de aur fără brazdele de pământ în care să se adâncească? Ce este 
hrana mea dacă nimeni nu 0 devorează? Cu siguranţă, iubirea mea este, în 
mare parte, nevoia pentru celălalt.... 

Din acest motiv, mă reproduc neîncetat. Îmi multiplic energia în oglinzi 
infinite, devin iubitul propriilor mei copii. În sufletele lor mă caut și vorbesc 
cu mine însumi. Sunt propriul meu tată universal. Toate mamele din lume, 
cele pe care le-am fertilizat, nu fac altceva decât să mă zămislească. Copilul 
Soare are toate drepturile. Cedez aceste drepturi umanităţii conștiente.“ 


248 





XVIIII Soarele 


Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
lubire reciprocă * Fraternitate * Ajutor reciproc * Uniune 
fericită e Viață nouă e Asociere e Succes, recoltă abundentă * 
Fericire * Lumină * Vară e Inteligență * Bogăţie e Secetă din 
cauza excesului de căldură e Copii sau copilărie «e Gemelitate * 
Rivalitate e Arhetip patern cosmic * Tată ideal * Tată absent e 
Tăierea legăturilor cu trecutul pentru a construi mai departe * 
Construcţie e Solidaritate... 


249 


5) | "a 


A 


4 
si 





XX 
Judecata 


Conștiinţță nouă, dorinţă irezistibilă 


Toate energiile Tarotului se concentrează în cartea Judecăţii. După recepti- 
vitatea Lunii şi a noii construcții întreprinse de Soare, asistăm aici la naş- 
terea unei conștiințe încadrate de un principiu feminin în partea stângă 
și un principiu masculin, în dreapta. Această apariție chemată de înger cu 
trompeta sa se prezintă înaintea noastră ca o dorință irezistibilă. Sarcina a 
fost realizată. Anima şi animus ajung la pace prin intermediul rugăciunii. 
Împreună au creat androginul divin care ascultă chemarea Conștiinţei su- 
preme, reprezentată de înger. 

Toate aceste semne grafice ne sugerează o relaţie de evoluţie între ambe- 
le arcane. După trecerea prin profunzimile inconștientului, printr-o muncă 
ce a putut fi terminată cu durere — sau, în orice caz, în umbră — o viaţă 
nouă se trezește, ca o naștere sau ca o înviere. Ne gândim la Judecata de 
Apoi, când morţii se ridică din mormintele lor. Tot ce este mort renaște. 
Tot ce este ascuns sau în stadiu de pregătire urcă la suprafață şi aspiră la o 
lume superioară celei din care a ieșit. Această puternică dorinţă de a evolua 
răsună ca o muzică divină. Ceea ce sugerează această arcană este că o for- 
ță care sfidează moartea acţionează în însăși existenţa noastră: conștiință 
imaterială și imortală. 


Cuvinte-cheie 
Vocaţie e Chemare e Naștere + Renaștere e Conștiinţă e 
Lucrare * Uniune * Familie e Transcendenţă e A apărea e 
Muzică * A îndemna... 


25] 


Calea Tarotului 


Se manifestă sub forma unei chemări imperioase în care fiecare trăieş- 
te într-o nouă dimensiune. Îngerul priveşte înainte și trompeta din mână 
simbolizează vestea acestei deșteptări. Norul rotund albastru deschis, care 
îl înconjoară, ar putea reprezenta deschiderea minţii. Însăși această des- 
chidere se anunţă în capul ființei care iese la suprafață din profunzimile 
pământului: golul mental pe care l-a realizat este simbolizat de cerculeţul 
central, albastru, care se învârte singur, în vârtejul albastru deschis care 
îl înconjoară, pentru a urca mai târziu pe cele 22 de trepte ale trompetei 
îngerului până la oul de aur care îl reprezintă pe Dumnezeu în acțiune. Ob- 
servați că pavilionul prin care iese muzica este ca o repetiţie a acestui oval 
galben: sunetul reproduce natura divinului. Frumosul este reprezentat de 
strălucirea Adevărului. 

Steagul pe care îl prezintă îngerul este format dintr-o cruce de culoarea 
pielii pe un fond portocaliu împărțit în patru pătrate, cele patru elemen- 
te ale naturii sau cele patru energii simbolizate, mai târziu, de cele patru 
animale ale Lumii (XXI). S-ar putea crede că crucea de culoarea pielii su- 
gerează vocaţia ființei umane de a trăi, totodată, pe orizontal, în lume — cu 
îmbinarea androginului esenţial între stânga și dreapta — și vertical, de la 
pământ la cer. Această realizare supremă a conștiinței în care individul îşi 
termină ascensiunea, de la stadiul de animal la cel de înger, găsește rezul- 
tatul acțiunii sale în cartea Lumii. 

Când se trage această carte înseamnă că cineva este chemat. Vor apărea 
greutăți dacă, dintr-un anumit motiv, nu se va răspunde acestei chemări. 


Interpretare 


Adesea, Judecata amintește circumstanţele modului în care consultantul 
şi-a trăit nașterea. Toate variantele posibile ale unei nașteri cu probleme, 
ale unei sarcini agitate, ale unei situații dificile care amprentează venirea 
pe lume, toate este posibil să fi constituit un obstacol. Persoana care cer- 
cetează va trăi atunci, într-o măsură mai mare sau mai mică, conştient sau 
nu, ca o ființă care nu a fost dorită, a cărei naştere nu a fost, de asemenea, 
dorită. Nevroza eșecului, disperarea, greutăţile neînțelese o trag în jos, în 
fundul mormântului din care este chemată să iasă. 

Sensul acestei Arcane constă în a descoperi, prin munca terapeutică sau 
prin alte mijloace, că fiecare ființă care se naște este dorită de divinitate 


252 





(sau de univers), care a permis să fie procreată. Greu- 
tățile pe care consultantul le simte, cu privire la pofta 
sa de viață, vocaţia artistică sau profesională, repre- 
zintă rezistenţe la natura lui profundă, la gradul de 
conștiință pe care ni-l oferă îngerul. 

Această carte poate să apară, de asemenea, pentru 
a reliefa o problemă referitoare la acțiunea de a jude- 
ca sau de a fi judecat. Dacă chemarea este de natură 
divină, oricine se erijează în judecător minte: nu exis- 
tă judecată umană validă. 

Pentru o pereche, această carte îndeamnă la a face 
o lucrare comună, un copil real sau simbolic, suge- 
rează că sensul unirii masculinului cu femininul este 
de a produce un al treilea element scăldat în iubire 
şi conștiință. Jocul de priviri este interesant: femeia 
priveşte bărbatul sau fiul, aceasta reprezintă iubirea 
umană și iubirea pentru creație, pe când bărbatul, cu 
ochii îndreptați spre cer, întruchipează iubirea pen- 
tru divin, iubirea cosmică. Îngerul ne priveşte în faţă, 
acțiunea sa este orientată spre noi. Ne amintește că, 
dacă nu ne recunoaștem dorinţa profundă sau dorin- 
ţa divină care provoacă în noi conştientizarea, sun- 
tem nişte morţi vii. 

În ultima instanță, Judecata face trimitere la apa- 
riția unei dorințe, a unei vocații, a unei chemări de 
orice fel. 

Este o carte a extazului, a renașterii profunde şi a 
rugăciunii imediat îndeplinite în care energiile urcă 
dinspre pământ spre cer și, simultan, coboară din cer 
spre pământ. Este indicat să o recunoaștem: repre- 
zintă ultimul pas, înainte de realizarea totală a Lumii. 


Dacă Judecata ar vorbi... 


„Ai curs cu râul negru al Arcanei XIII. Ţi-ai adâncit 
rădăcinile în întunericul Diavolului. Ai fost demonul 


AXĂ Judecata 





Tonsura personajului 
albastru formează 
o spirală 


Crucea portocalie, 
punct de întâlnire 
între pământ și cer 





Femeia atinge cotul 
personajului din 
mijloc. Privirea îi este 
îndreptată spre bărbat 





Bărbatul privește 
spre înger 


= 


ps” 
„N A 


+, 
Pt 





BADiHi av 


253 


Calea Tarotului 


care şi-a ridicat torța precum o nostalgie a luminii. Când ai rătăcit pe fundul 
prăpastiei, eu nu te-am uitat. Acum pot intra în legătură cu tine, dar încetul 
cu încetul, cu o răbdare și o finețe infinite, fiindcă sunt prea puternică. Te 
poți uni cu mine, dacă te-ai pregătit, dacă ai făcut călătoria în profunzimile 
ființei tale, dacă ai cunoscut toate fețele masculinităţii și feminităţii tale şi 
le-ai împăcat și echilibrat. 

Îţi aduc lumina tuturor universurilor. Vigurozitatea mea cere să fi făcut 
pace cu tine însuți, ca din străfundurile inconştientului tău să fi început să 
crească Arborele nou. Ca întreaga ta fiinţă să se fi supus unei infinite rugi, 
ca fiecare dintre celulele tale să fie în pace, armonie. Ca tu să fii precum 
personajele, gol, în deplină siguranță, încredere și acceptare a tot ce există 
mai înalt. Fără divinitate nu pot exista. Când ființa devine un adevărat copil 
încrezător, liniștit, doar atunci apar, precum certitudinea totală, chemarea 
care răsună de la începutul timpurilor. 

Muzica mea, esenţă divină a cuvântului, îţi inspiră o dorinţă urgentă de 
a te ridica. Trezește tot ce a fost adormit, resuscitează tot ce a fost mort, 
deschide toate lespezile sigilate. Arunc în aer toate cuvintele pentru ca, prin 
intermediul rugăciunilor tale, să poţi ajunge în sfera neconceputului, unde 
domnește miracolul vacuității. Eu știu. L-am văzut pe Creator. Atunci, pur 
și simplu, îl anunţ. Transport chemarea nestăpânită a Conștiinţei. Sunt deș- 
teptarea, miracolul care se produce în interiorul ființei tale. 

Sunt certitudinea irezistibilă. Când răspunzi chemării mele, fiecare din- 
tre acţiunile tale este ca un ordin pe care ţi-l dau. Nu mai este nicio îndo- 
ială. Începi să faci, să gândești, să iubești, să trăieşti, să dorești, în deplin 
acord cu voința divină. Viaţa merită să fie trăită, totul se realizează în liniș- 
te, meditaţie, bunăvoință și bucurie. 

Vin dintr-un ou de aur de neimaginat în care «a fi» şi «a nu fi» repre- 
zintă doar lumina nediferenţiată. Sunt cea mai înaltă realizare a psihicului 
tău, a gândirii transformate, în sfârșit, în androgin. Vin să te eliberez de 
limitele bărbatului și ale femeii. Cercul de nori cerești care mă înconjoară 
nu reprezintă altceva decât creierul tău albastru dezlănţuit. Șterg pentru 
totdeauna limitele tale. Din incarnare în incarnare, cu bucurie constantă, 
îți permit să fii ceea ce ai fost dintotdeauna, un emisar al lui Dumnezeu.“ 


254 





XĂ Judecata 


a Ca 25 NE Se — AN APCE 
Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărți 
Chemare * Dorinţă irezistibilă e Trezirea sexualității e 
Conștientizare * Anunţ e Veste bună e Vocaţie * Triumf e 
Renumire * Proiect de viitor e Vindecare e Muzică * Deschidere * 
Eclozare * Nașterea unui copil e Celula tată/mamă/copil * 
Opera părinţilor «e Condiţiile nașterii consultantului * Refuzul 
de a acționa ca un adult * Apariţia a ceea ce a fost ascuns e 
Harul * Trezirea conștiinței e Diavol supus... 


———————____—————————————————————————— O —— 


4%) 
- 
In 





A) 
Lumea 


Realizare totală 


Această Arcană poartă numărul XXI, valoarea numerică cea mai înaltă a 
Tarotului. Reprezintă realizarea supremă. În ea descoperim o femeie care 
pare că dansează în mijlocul unei coroane de frunze de culoare albastru 
deschis, având în mâna dreaptă o sticluță, principiu receptiv, și în stânga, o 
nuia, un băț — principiu activ. La fel ca și simbolul Tao, yang îl susține pe yin 
și viceversa. Un epitrahil de culoare albastră (sus, în spatele ei) trece peste 
corpul ei, în faţă, devenind roşu. Deși personajul este indubitabil feminin, 
ceea ce sugerează această figură este împreunarea, îmbinarea, unirea prin- 
cipiilor, androginul realizat. 

Ultimul grad al drumului arcanelor majore, Lumea cheamă la recu- 
noașterea în realitatea sa profundă, la acceptarea plenitudinii realizării 
sale. Este, de asemenea, momentul în care, eliberată de autodistrugere, o 
persoană începe să vadă suferinţa celuilalt și se pune în slujba umanităţii. 
În tradiţia creștină, Hristos, Fecioara Maria sau sfinţii sunt reprezentaţi, 
uneori, în interiorul unei figuri ovale. Migdala (care vine de la cuvântul „al- 
mendra“ — sâmbure de migdală) este, în același timp, simbol al eternității și 
o formă care aminteşte de sexul feminin. Această Arcană poate fi asimilată 
unității redobândite a lumii, în totalitatea sa. 

De asemenea, amintește de oul filosofic menţionat, printre altele, de 
Turba philosoforum: „Arta alchimiei este comparabilă cu oul în care se gă- 
sesc patru lucruri: coaja este pământul; albuşul, apa; membrana fină care 
se găsește sub coajă este aerul. Gălbenușul este focul.“ 


297 


Calea Tarotului 


Cuvinte-cheie 


Realizare * Sufiet * Lume * Plenitudine e Succes * Eroism * 
Geniu * Sanctitate e A dansa * Extaz * Realizare * Totalitate... 


Am văzut în prima parte a cărţii că această Arcană este o oglindă a struc- 
turii Tarotului. Patru figuri încadrează femeia în migdala ei, precum patru 
energii de bază unite în armonie, în slujba aceluiași centru. În tradiția creș- 
tină, îngerul, vițelul, vulturul și leul îi reprezintă pe cei patru evangheliști. 
Aici, aceste patru elemente ne sunt utile ca bază pentru a înţelege cele 
patru Suite ale arcanelor minore. 

Animalul, de culoarea pielii, nu poate fi conturat clar: cal sau vițel, este, 
în orice caz, un animal care simbolizează ofranda, ajutorul, sacrificiul. De 
asemenea, putem considera extremitatea care se ridică deasupra ochiului 
său, în stânga noastră, cornul unui inorog care în Evul Mediu era simbolul 
conceperii lui Hristos de către Fecioara Maria. Încă o dată, animalul va 
simboliza materia virgină, Monedele. Spre deosebire de celelalte trei ele- 
mente, acest animal nu are aureolă, pentru că nu participă la eternitate. 
De asemenea, Monedele, spre deosebire de celelalte Suite, nu au număr. În 
această carte, energia corporală şi materială își atinge plenitudinea. Corpul 
este efemer, dar este purificat de orice pată. Realizarea vieții materiale s-ar 
putea întruchipa în figura campionului care realizează o faptă memorabilă, 
sportivă sau de viață. 

Celelalte trei figuri sunt elemente cosmice: îngerul reprezintă perfecţi- 
unea emoțională, sanctitatea, inima plină de iubire care este dedicată dăru- 
irii (Cupe). Vulturul cu aura sa simbolizează realizarea aspectului mental: 
caracterul, firea, dar și golul care nu se identifică în cuvinte (Spade). Leul, 
și el învăluit în energie spirituală, reprezintă întregirea energiei creatoare, 
o sublimare care duce efortul sălbatic până în stadiul de creaţie conștientă, 
este figura eroului care nu ezită să își sacrifice viața (Bâte). 

Cele patru energii iradiază în jurul centrului, complet realizate. Și, în 
oul său albastru, radiind iubire și conștiință spre tot universul, persona- 
jul central dansează privind spre stânga: receptivitatea. Piciorul său este 
sprijinit pe o podea roşie, lucrată, muncită, cu șase caneluri: activitatea 
vitală a fost desfăşurată cu plăcere, lumea a fost acceptată aşa cum este, în 


258 





plină conștiință. Sub această podea vie, mascat de un 
lanț galben, se observă un ou alb. S-ar putea spune 
că este oul Papesei, care a eclozat în tot potenţialul 
său. Când oul cosmic se va deschide în lucrarea noas- 
tră spirituală, atunci venim pe lume. Această carte 
ar putea reprezenta anima mundi, agentul universal 
care este în toate lucrurile şi care ne unește cu toate 
lucrurile. 


Interpretare 


Cu condiția să se găsească la sfârșitul unei fraze (şa- 
blon) în poziţie de întregire, Lumea indică o realizare. 
Este o femeie realizată, un suflet în deplină bucurie, o 
lume perfectă, o căsnicie fericită, un succes mondial, 
Această carte poate să îndemne și la călătorii: la des- 
coperirea lumii, în sensul literal. 

La fel cum Arcana XVI, Turnul, putea sugera un 
organ sexual masculin în plină ejaculare, Arcana 
XXI sugerează un organ sexual feminin locuit (ocu- 
pat) de o exaltare (orgasmul) sau de o ființă (femeie 
însărcinată). 

În schimb, dacă această carte se află la începutul 
seriei, va reprezenta un început cu greutăți: se cere 
realizarea înaintea acțiunii, nu este în locul său, se 
transformă într-o formă de închidere, o carceră. 

Atunci s-ar putea căuta traseul vieții intrauterine 
sau al nașterii consultantului, ca primă experienţă 
traumatizantă care provoacă un blocaj în dezvoltarea 
ulterioară. Dacă nu se dorește abordarea acestui tip 
de argumente, în orice caz ar trebui luată în calcul 
închiderea pe care o sugerează Arcana XXI situată la 
începutul seriei și întrebat în ce sau de ce această per- 
soană este în continuare prinsă, închisă „în coaja sa“. 


XĂI Lumea 





La stânga noastră, 
femeia Lumii ține 
0 sticluță receptivă 


7 


... lar în dreapta o 
nuia, un băț activ 





Piciorul său stă 
pe o bază energică 
(roșie), muncită 





Un ou se întrevede 
la întretăierea de la 
baza ovalului 





Calea Tarotului 


Dacă Lumea ar vorbi... 


„Aici sunt, în faţa voastră, în jurul vostru și în voi, cu imensă plăcere. Sunt 
o ființă completă. În mine nu există nimic care să mi se opună. Totul este 
unitate. Fiecare lucru este la locul său, sunt o conștiință invulnerabilă, sunt 
dansul perpetuu al totalității. Cel care nu mă cunoaște spune «nu» când 
universul spune «da» și această negare a imensei mele acceptări îl condu- 
ce spre neputinţă. Dar cel care devine complet pur și concav, cel care mă 
lasă să îl pătrund, începe să danseze cu mine, să spună ce spun eu. Acesta 
cunoaște iubirea universală, gândirea totală, dorința cosmică, forţa de viaţă 
negândită. Acesta cunoaşte chintesenţa, unitatea tuturor energiilor. 

Dacă ajungi la mine, adică dacă mă dezvolţi în tine, vei savura fericirea 
supremă care este fericirea de a trăi. Pentru asta, trebuie să te dizolvi în 
bijuteria fierbinte a prezenţei mele. Precum patru râuri care se întorc la 
singurul lor izvor, lasă conceptele tale, roi de albine oarbe, să se cufunde în 
fericirea mea. Lasă gloata sentimentelor tale să se înece în exaltarea mea 
infinită; oferă-mi haita înnebunită a dorințelor tale ca să se îmbogăţească, 
precum 0 delicatesă rafinată, din constanta mea creativitate. Și toată ma- 
teria ta, cu toate nevoile inevitabile, să se dăruiască acestei transparenţe 
care mă însufleţeşte. Atunci vei fi stăpânul universului tu. În interiorul tău, 
libidoul nu se va agita, pasiunile tale nu te vor putea inunda, gândurile nu 
te vor distruge și corpul nu îţi va bloca existența. Vei fi desăvârșit, unit cu 
mine în dans, în fericire, în sărbătoarea nemărginită. 

Prin ascultare, permit intelectului tău să înveţe să fie; prin pacea absolu- 
tă, inimii tale să înveţe să iubească; prin învăţarea recepţiei, sexului tău să 
învețe să creeze; prin acceptarea morţii, corpului tău să învețe să trăiască. 
Da, asemenea unui leu înfometat şi însetat, abandonezi prada pentru a te 
ridica spre suflet, mă vei găsi în sfârșit. Sunt plăcerea de a trăi și a realizării. 

Sunt floarea efemeră care se naște permanent din abis; reprezint ma- 
terializarea tuturor viselor, sufletul fără de care lumea nu este lume, ci un 
deșert steril, sfârşitul speranţei. Sunt scopul tuturor căilor. 

Sunt fericire inefabilă. Ca o fecioară sfântă, port în matricea mea divini- 
tatea. Sunt concretizarea însăși a energiei sacre a Nebunului. Sunt Lumea 
pe care Dumnezeu a creat-o pentru a fi iubită de EI.“ 


418) 





XXI Lumea 





Câteva dintre interpretările tradiționale ale acestei cărţi 
A călători prin lume « Realizarea potenţialului e Succes * 
Acord perfect e Reuniune * Femeie ideală e Plenitudine * 
Început dificil e Pântecul unei femei însărcinate * Sex ferninin * 
Orgasm * Realizare supremă * Final fericit «e Naştere e „Cum 
m-am născut?” e Închidere/carceră e Sentiment de eșec e 
Egocentrism «* Realizarea androginului spiritual e Ou cosmic * 
Realizarea celor patru centri * Univers ajuns la limite « 
Expansiune maximă 





213] 


Partea a treia 


Arcanele 
minore 








Introducere 


Umilii gardieni ai Secretului 


Timp de doi ani am colecționat și studiat toate tipurile de taroturi, fără să 
fiu totuși mulțumit. Am descoperit de fiecare dată că aceste cărţi, în niciun 
caz impersonale, erau portretul limitelor și caracteristicilor autorilor şi, de 
ce nu, ale bolilor lor. În special Tarotul lui Waite, cu imaginile sale în mișca- 
re şi de multe ori negative, precum Zecele de Spade, în care un bărbat zace 
mort, cu fața în pământ și cu spatele străbătut de zece spade, semnificând 
durere, nenorocire, lacrimi, tristeţe, dezolare. Sau Nouă de Bâte, în care un 
tânăr cu o rană la cap se sprijină într-o bâtă, în timp ce observă cu nepu- 
tință un perete format din opt bastoane: obstacole, împrejurare potrivnică, 
necaz, calamitate. Sau Valetul de Cupe, care contemplă un pește ce se ivește 
din cupa sa: proptea, seducţie, decepţie, artificiu. Sau Cinci de Monede, ară- 
tând niște cerșetori îngheţați de frig: dezordine, haos, ruină, vrajbă, liberti- 
naj etc. Contactul cu opera lui Waite m-a făcut să cred că arcanele minore 
erau purtătoare ale unor figuri umane sau animale. Am căutat cu înverșu- 
nare un joc ale cărui personaje să mă facă să simt forța misterului. Am găsit 
doar desene de calitate îndoielnică, lipsite de o semnificaţie profundă. Deși 
am acceptat că spiritul uman posedă o admirabilă capacitate de abstracţie 
și concreteţe și că în orice sistem de obiecte și desene fiecare poate citi, în 
mod simbolic, ceea ce doreşte și să inducă în fiecare dintre ele ideile care îi 
convin, aceste cărţi greoaie, stângace nu mi-au dat niciodată posibilitatea 
de a le încărca cu un conținut care să aibă însemnătate... 

Printr-o întâmplare pe care îndrăznesc să o calific miraculoasă, una din- 
tre pisicile mele a dat jos din bibliotecă Tarotul de Marsilia. Toate cărţile s-au 
împrăștiat, cu faţa în jos, pe podea, mai puţin Asul de Cupe, care s-a întors. 


205 


Calea Tarotului 


Extrem de surprins, atenţia mi-a fost acaparată la propriu de acel desen. Și, 
dintr-odată, am descoperit în el o semnificaţie profundă, sacră. Nu a mai fost 
o cupă: cu cele şapte turnuri ale sale, cel din mijloc decorat cu un cerc cu 
nouă puncte, asemenea eneagonului misticilor sufiți, era un templu care pă- 
rea să ceară dezgroparea comorilor pe care le păstrează. Era potirul liturghi- 
ei, conţinând sângele Salvatorului, plenitudinea interioară pe care oamenii 
au căutat-o întotdeauna. Mi s-a înfățișat, în plus, ca un sfânt mormânt în care 
se îngroapă Dumnezeul întrupat, pentru a se naște ca o ființă de lumină. A 
fost, de asemenea, atanorul alchimic, o matrice în care se prelucrează trans- 
formarea, fizică şi morală. Acel As de Cupe, plin de imensitatea inepuizabilă a 
iubirii divine, oferindu-mi spiritul lumii, spiritul vieţii, mi s-a transformat în 
oglindă. Mesajul său: „Și tu, la rândul tău, eşti un receptacul sacru“. 


Această experienţă m-a făcut să studiez cu răbdare arcanele minore ale 
Tarotului de Marsilia pe care, întunecat de taroturile ridicole, la modă prin- 
tre hipioţi, le desconsiderasem, fiindcă mi se păreau reci, goale, de neînţe- 
les, prea simple, prea geometrice... în sfârșit, plictisitoare. Pe bună drep- 
tate, iniţiaţii spun că secretul cel mai greu de descoperit este cel care e la 
vedere. Arta de a exprima prin forme geometrice procesul spiritual a fost, 
în primul rând, dezvoltată de artiștii nonfigurativi ai Islamului care s-au 
inspirat din legile pitagoreice, greceşti, hinduse și persane, Deşi Coranul 
nu interzice reprezentarea ființelor însuflețite, o întreagă serie de norme 
religioase, atribuite în mod tradiţional Profetului Mahomed, condamnă 
această practică. „În ziua învierii se vor aplica cele mai groaznice pedep- 
se pictorului care a imitat ființele create de Dumnezeu“ (citat de Andr€ 
Paccard, în Boukhari, Le Maroc). Din cauza acestei interdicții, toată arta 
musulmană este exclusiv geometrică și decorativă... Pentru a înţelege cele 
40 de cărţi a fost nevoie să le studiez o perioadă îndelungată și să le compar, 
unele cu altele, notând exact prin ce se aseamănă și ce le diferenţia, căutând 
un minim detaliu care să rupă simetria, până când am ajuns să le simt pe 
fiecare dintre ele cu propria fiinţă... 

În această exprimare geometrică a arcanelor minore există două excep- 
ţii: Doi de Cupe și Patru de Monede. În primul, vedem reprezentarea a doi 
peşti şi a păsării Phoenix însoțită de doi îngeri, unul din ei orb, probabil. În 
Patru de Monede, Phoenixul, care înainte era roșu, a devenit portocaliu şi 
iese dintr-un rug. 


260 





Umilii gardieni ai Secretului 


Raportarea alchimică este directă: în Marea Lucrare, Phoenixul roșu re- 
prezintă a treia etapă, rubedo, zorii zilei — mama soarelui — și care anunță 
sfârșitul nopții. (Îngerul orb poate reprezenta prima etapă, acţiunea asupra 
negrului, nigredo, materia primă, iar celălalt înger — a doua etapă, albedo, 
purificarea). Astfel, prin roșeaţa lor extremă, zorii zilei anunţă sfârșitul te- 
nebrelor: simbolic, moartea. Phoenixul portocaliu reprezintă misterioasa 
etapă a patra, cifrinitas, simbol al aerului, al zilei, al fiinţei de lumină, ne- 
muritoarea Conştiință Cosmică. 

Pentru faptul că, în legendă, Phoenixul renaște din propria cenușă și ast- 
fel se prelungește la infinit, a fost considerată, de către creştini, emblemă a 
eternității, a perpetuităţii ciclice, a lui lisus înviat, a transformării condiţiei 
noastre pământești și trecătoare într-o stare imuabilă, dincolo de moarte. 

Cei doi peşti pot însemna receptarea iubirii divine. În Evanghelii (Matei 
14, 17-21), pentru a-și hrăni mulţimea care Îl urmează, lisus înmulțește 
șapte pâini şi doi peşti. Mai târziu, după Învierea Sa, Hristos îi cheamă pe 
șapte dintre discipolii Săi și le oferă o pâine şi un pește, zicându-le: „Veniţi 
și mâncaţi!“ (loan 21, 12-13). Aceste povestiri au contribuit la acordarea 
semnificației euharistice peștelui simbolic. Când sunt reprezentaţi doi pești 
împreună, asta înseamnă „petrecere cu oaspeţi. 

Doi de Cupe, acumularea energiei iubirii, promite sfârșitul tenebrelor, 
al singurătăţii și recepţia nelimitatei iubiri divine. Patru de Monede, simbol 
al incarnării perfecte, promite viaţă eternă. 

Am înțeles că adevăratul studiu al Tarotului începea cu arcanele minore, 
continua cu Figurile și se încheia cu arcanele majore. Când în alte tipuri de 
tarot apar reprezentări ale ființelor vii, înţelegerea este deturnată de vârsta 
personajelor, sexul, gesturile și expresiile chipurilor lor. Este foarte ușor, 
prin proiecţii personale, să fie încărcate cu semnificații relativ superficiale. 
Din contră, în arcanele minore proiecția personală este imposibilă la prima 
vedere. Dacă ochii noştri au exersat, deslușind semnificaţia arcanelor mi- 
nore și a Figurilor, arcanele majore ni se prezintă sub adevăratul lor aspect, 
care este sacru. 

Primul lucru pe care trebuie să îl învețe cel care studiază și învaţă Taro- 
tul este să vadă. De la început, ezotericii s-au înşelat în privinţa căii: au 
dat fiecărei arcane o semnificaţie exactă, uneori ingenuă — forță, moarte, 
iubire, soartă etc.; alteori, complexă — iluzii alchimice, astrologice, rozacru- 
ciene, cabaliste etc. — şi și-au acordat libertatea de a schimba desenele, în 


207 


Calea Tarotului 


diferite interpretări, introducând personaje mitologice, istorice, egiptene, 
mayașe, hinduse şi multe altele. 

În realitate, un simbol sau un text sacru trebuie să fie văzut, citit, în cele 
mai infime detalii ale sale. ÎNTREGUL UNEI ARCANE ESTE SUMA DETA- 
LIILOR SALE. În consecință, fără a memora complet cărţile — mici simbo- 
luri, număr de linii, culori, atitudini, expresii ale chipurilor, așa-numitele 
„greșeli“ sau „stângăcii ale desenului“ — nimeni nu poate afirma că știe să 
citească Tarotul. Un lucru este sigur: complexitatea ascunsă a arcanelor 
este atât de mare încât e nevoie de mulţi ani pentru a le vedea în totalitatea 
lor. Întotdeauna există un detaliu care scapă. De aceea, nu contează doar 
totalitatea unei cărţi, ci şi detaliile care vorbesc în cazul comparaţiei unei 
arcane cu alta. 

De ce Papa și Eremitul poartă o mănușă albastră pe mâna stângă? Coli- 
erele roșii pe care le poartă gemenii din Soarele sunt resturi ale funiei care 
leagă gâtul sclavilor din Diavolul? Și chiar în acest duo de arcane, cele trei 
puncte pe care le are în lateral femeia din stânga sunt aceleaşi trei puncte 
pe care le are în lateral geamănul din dreapta? Ce relaţie este între bastonul 
roşu al Nebunului și cel al Eremitului? Oul care se află în spatele Papesei 
este același pe care îl clocește vulturul Împăratului? Spânzuratul își încru- 
cişează picioarele, punându-l pe dreptul peste stângul, pe când femeia din 
Lumea și le încrucişează punând deasupra piciorul stâng: unul este oglinda 
celuilalt? Şi Împăratul, care îşi încrucişează piciorul stâng peste cel drept, 
ce diferență exprimă față de celelalte arcane? Această posibilitate de a com- 
para pare infinită. 

Dar, pentru a identifica asemenea detalii, care au fost răspândite într-un 
mod genial de creatorul sau creatorii Tarotului, elevul trebuie să îşi dezvol- 
te atenția și acuratețea vizuală... Acesta este rolul pe care îl îndeplinesc cele 
patruzeci de arcane minore. Sunt greu de interpretat: la început, cele zece 
cărți ale fiecărei suite par egale. După un timp, încep să „vorbească“... Cu 
alte cuvinte, provoacă în elev o schimbare a modului său de a vedea... Este 
imposibil să se abordeze studiul arcanelor majore care, într-o primă fază, 
par mai accesibile, dar care ulterior își dezvăluie imensa complexitate, fără 
a memora şi a înţelege arcanele minore... 


Insoțind arcanele minore şi rezumându-le la un nivel uman, social, în- 
tâlnim Figurile, în fiecare Suită, cu cele patru personaje ale sale. Fiindcă 


268 





Limilii gardieni ai Secretului 


nu sunt numerotate, ordinea lor a creat multe probleme ezotericilor. Deși 
Valetul, Regina și Regele sunt ușor de localizat, când privirea nu a fost edu- 
cată să observe cele patru serii de zece numere, Cavalerul este o enigmă. 
De la Eliphas Levi, trecând prin Papus şi cei ce i-au urmat, fără a-și pune 
întrebări serioase, „iniţiaţii“ au plasat figurile în următoarea ordine: Valet, 
Cavaler, Regină, Rege. Alţii, ca cei care au eliminat cele 26 de arcane ale 
Tarotului de Marsilia pentru a crea cărțile de joc englezesc (26 fiind numă- 
rul care în Cabala îl identifică pe lehova; se poate spune că acest ansamblu 
de cărţi este un pachet de cărți de joc fără Dumnezeu), neștiind ce să facă cu 
cei patru Cavaleri, i-au ignorat, împărțind figurile în Jack, Queen și King, 
adică Valet, Regină și Rege. Aleister Crowley (vezi Introducerea) le-a trans- 
format în prinți și prințese. Studiind cu atenţie aceste figuri, se ajunge la 
concluzia că ordinea corectă este: Valet, Regină, Rege, Cavaler. 

Dacă se ia cartea XXI, Lumea, ca centru și în fiecare din colțurile ei se 
plasează un Cavaler, cel de Spade corespunzând vulturului, cel de Cupe, 
îngerului, cel de Monede, animalului de culoarea pielii și cel de Bâte, leu- 
lui, se obţine o mişcare circulară a Cavalerilor; cel de Spade sare spie cel 
de Cupe, cel de Cupe coboară spre cel de Monede, cel de Monede înaintează 
spre cel de Bâte şi cel de Bâte urcă spre cel de Spade. Ceea ce ne face să înțe- 
legem ciclurile de transformare ale Suitelor (vedeţi prima parte, în special 
pag. 83). 

Dacă Valeţii, întotdeauna pe un teren exterior palatului, intră în el pen- 
tru a se transforma în Regine și Regi, Cavalerii ies din palat şi se îndreap- 
tă spre alte pământuri (niciodată culoarea pământului Valetului nu este 
aceeaşi cu cea a pământului Cavalerului). Cavalerii sunt mesageri care co- 
munică celorlalte Suite ceea ce au dobândit în Suita lor (vezi pag. 59-60). 
Cavalerul de Monede are deja în mâna sa bastonul de culoare verde a seriei 
Bâtelor — ceea ce confirmă acest lucru. Simbolurile care identifică fiecare 
Suită suferă o schimbare care pornește de la aspectul material, terestru și 
merge până la cel ceresc, spiritual. 

Bastonul pe care Valetul îl sprijină în pământ, după ce a fost lucrat și în- 
trebuinţat de Regină şi de Rege, este ridicat, în cele din urmă, de Cavaler, cu 
marginea superioară într-o gură luminoasă, receptivă (activă spre pământ, 
receptivă spre cer). 

Cele două monede ambigue ale Valetului, una cufundată în pământ și 
cealaltă înălțată de mâna sa dreaptă, se măresc și se unesc în Regină, se 


209 


Calea Tarotului 


împart din nou în sus şi în jos în Rege și, în ultimul rând, transformate 
într-un singur și luminos astru, plutesc pe cer (materializarea spiritului 
devine spiritualizarea materiei). 

Sabia pe care Valetul este tentat să o bage din nou în teacă din cauza 
îndoielii intelectuale (o sprijină pe pălărie), care, la Regină, este însoţită 
de un soi de scut care îi protejează pântecul și care, la Rege, este echilibra- 
tă de dispozitivul de măsurare, se transformă la Cavaler într-o lance mică 
îndreptată spre cosmos, purtată de un cal zburător, după ce a învins forța 
gravitațională printr-un magnific salt (intelectul învinge limitele rațiunii și 
se topește în spiritul infinit). 

Cupa Valetului, un personaj tânăr-bătrân, bărbat-femeie, care acoperă 
acest simbol cu un voal delicat și care nu știe dacă să îl închidă sau să îl 
menţină deschis pentru a se dărui emoțional, se arată închisă și apărată cu 
o spadă, de Regină, deschisă ușor, dar susținută cu fermitate de Rege, ca un 
Graal sacru care levitează prin mâna Cavalerului, care nu o poartă ci, mai 
degrabă, o urmează (inima este maestrul: tot ceea ce primește, răspândește 
cu generozitate și iubire). 


Mai întâi sunt legile misterioase ale universului, apoi fiinţa umană, cu 
spiritul său limitat; ce nu înţelege, transformă în superstiții, religii, simbo- 
luri. În natură se întâlneşte, repetată de nenumărate ori, formula celor patru 
elemente, trei identice și unul diferit (vezi pag. 31-32). În cartea sa, Tarotul 
boemilor, doctorul Gârard Encausse, cunoscut ca Papus, inspirat de teoriile 
cabaliste ale lui Guillaume Postel și Eliphas Levi, crede că descoperă cheia 
absolută a științei oculte întrupate în Tarot, care nu este altceva decât sim- 
bolul numelui lui Dumnezeu evreu. Este convins că acest nume compus 
din patru litere dă muritorilor care descoperă adevărata sa pronunție cheia 
științelor divine și umane. Acest cuvânt — pe care israeliții nu-l pronunță 
niciodată și pe care marele rabin îl spunea o dată pe an în mijlocul strigătelor 
satului său — se găseşte în vârful tuturor iniţierilor, strălucește în centrul tri- 
unghiului radiant în gradul 33 francmason și se extinde în intrările vechilor 
catedrale; este format din literele ebraice yod, he, vav, he. Acest ultim Pe este 
repetat de două ori. Fiecărei litere a alfabetului ebraic i se atribuie un număr. 
Astfel, yod valorează 10, he — 5 şi vav — 6. Valoarea numerică totală a cuvân- 
tului Yod-He-Vav-He este 26... Papus crede că acest cuvânt amintește, prin 
însăși alcătuirea sa, de atributele pe care oamenii i le-au dat lui Dumnezeu. 


270 





Umilii gardieni ai Secretului 


Cred că greșeala lui Papus este să considere că Tarotul înfățișează acest 
cvartet. Și din același motiv, face ca arcanele să se transforme în servitori 
ai Cabalei ebraice, cuvânt care înseamnă „ceea ce este primit, ceea ce vine 
de dincolo, ceea ce trece din mână în mână“... Cheia Tarotului, pentru el, 
este Iehova. 

Totuși, calitățile Divinităţii existau cu mult înainte ca fiinţa umană să 
înveţe să vorbească și să scrie. Legea matematică exista cu mult înainte ca 
limba ebraică să se nască. Tarotul nu ilustrează Cabala, ci este mai degrabă 
portretul universului. Vorbim despre un limbaj optic care, poate că, din 
cauza reacției contra fanatismului literar, se opune unui limbaj oral. 

Pentru Papus, Yod reprezintă principiul lucrurilor, afirmarea absolută 
a fiinţei prin ea însăși, eu-unitatea, imaginea masculinităţii, a tatălui. Yod, 
în limbajul optic al Tarotului, este reprezentat de Regii de Spade, Cupe și 
Monede. 

He este opoziția non-eului față de eu. Este o formă de divizare a unităţii, 
originea dualității, a opoziţiei, a binarului, imaginea feminităţii, a mamei. 
Reprezintă ceea ce este pasiv în faţa lui Yod activ, substanţă în fața esenței, 
viaţa înaintea sufletului. În limbajul Tarotului, acest aspect este reprezentat 
de Reginele de Spade, Cupe și Monede. 

Vav se naşte din opoziţia dintre eu și non-eu și reprezintă relaţia care 
există între aceste două principii. Este imaginea fiului. Sunt Valeţii de Spa- 
de, Cupe şi Monede. 

Al doilea He — deoarece, dincolo de Trinitate, nimic nu există — indică o 
tranziție a lumii fizice sau, în general, a unei lumi oarecare la alta. 


[(Tată + Duhul Sfânt) + Fiu] + Fecioara Maria 


În figurile Tarotului, această tranziție se reprezintă prin Rege, Regină și 
Valetul de Bâte (un tată, o mamă și un fiu care formează un nou element: 
familia). 

Dacă se lasă deoparte Cavalerii — care au misiunea de a transmite cu- 
noașterea și care, în jurul Lumii se învârt de la dreapta la stânga — și se așa- 
ză Regii, Reginele și Valeţii urmând direcţia privirilor lor, se obţine o ordine 
care se rotește de la stânga la dreapta: Regi de Spade, Regi de Cupe, Regi de 
Monede (principiu activ prin excelenţă), în faţa Reginei de Monede, Reginei 
de Cupe, Reginei de Spade (principiu pasiv, prin excelenţă). Sub ele, Valetul 


271 


Calea Tarotului 





[((3 Regi + 3 Regine) + 3 Valeţi] + Familia celor trei Bâte 


de Monede, Valetul de Cupe, Valetul de Spade (relația dintre activ și pasiv). 
Înaintea Valeţilor, familia compusă din Valet, Regină și Regele de Bâte. 

Această familie, al patrulea element, diferit de celelalte trei (în care exis- 
tă două, mai asemănătoare: Regele şi Regina și un al treilea, puţin diferit, 
Valeţii), este sămânţa care conţine materia organică (germenul) a viitoru- 
lui copac. 

Dacă 26 este numărul care Îl desemnează pe Dumnezeu, Tarotul, com- 
pus din 78 de arcane, este de trei ori 26. Trei Dumnezei? De ce nu? Dacă ne 
imaginăm că acest joc minunat a fost creat de înțelepţii celor mai impor- 
tante trei religii din emisfera occidentală, în jurul anului 1000 — creștină, 
ebraică şi musulmană — ar putea să îi conţină foarte bine pe cei trei Dum- 
nezei: Hristos, lehova şi Allah. Putem aplica acestui lucru legea lui patru? 
Dacă este aşa, în primul trio, există doi mai asemănători, lehova și Allah, 
și un al treilea, puţin diferit, Hristos. Al patrulea? Întruparea, incarnarea, 
reprezentată de cel care citește Tarotul, cu Dumnezeul lui interior. 


[(lehova + Allah) + Hristos] + tarolog 





Pentru a începe 


Studiul arcanelor minore, ca și cel al arcanelor majore, se va baza pe privi- 
rea cititorului, dar și pe numerologia Tarotului şi pe sistemul de corespon- 
denţă între cele patru Suite sau simboluri ale Tarotului și cei patru centri 
fundamentali ai vieții umane: intelectual; emoţional; sexual și creativ; ma- 
terial şi corporal (vezi pag. 54 și următoarele). 

Din această perspectivă, propunem aici o lectură, mereu deschisă, a ce- 
lor 56 de arcane minore. Cititorul sau consultantul Tarotului care spune 
„eu“ nu este unul sau una, ci cel puţin patru. Avem patru sisteme de per- 
cepție a lumii: rațional (verbul), emoțional (inima), libidinal (dorinţa şi cre- 
ativitatea) și corporal (nevoile vitale). 

Când cei patru centri merg în direcţii diferite, unul este în criză. Dar a 
vrea ca cei patru centri să fie o singură energie este utopic, aşa cum o arată, 
de exemplu, studiul gradului 8, în cele patru Suite. Am văzut că 8 corespun- 
de, în numerologia decimală a Tarotului, unei stări de perfecțiune. Ei bine, 
observând Optul de Spade, vedem o carte care are în centru o simplă floa- 
re, albastru cu roșu, fără tulpină. Arcana pare să ne spună că perfecțiunea 
intelectului constă în gol, acela care se înalță prin meditaţie când mintea 
(cea care conține) deja nu se mai identifică deloc cu cuvintele (conţinutul). 
În schimb, Optul de Cupe este cartea cea mai exuberantă a serie sale: cupe, 
flori și frunze umplu spaţiul ca și cum ar vrea să ne arate că perfecțiunea 
inimii constă în plenitudinea iubirii constante dispusă să se dăruiască și 
care nu trăiește în solicitări. Optul de Bâte, extrem de concentrat, ne arată 
că perfecțiunea acestui centru stă în convergenţa dorințelor într-o singu- 
ră acțiune, fie ea creativă, sexuală sau energetică. Pentru a încheia, abun- 
dența Optului de Monede, al cărui frunziș pare că se extinde liber în toate 


273 


Calea Tarotului 


direcţiile spaţiului, ne oferă un indiciu referitor la perfecțiunea materială și 
corporală: prosperitatea, sănătatea. Acest exemplu ne arată că fiecare cen- 
tru trebuie să se realizeze în propria lui direcţie de perfecțiune: inima pus- 
tie nu este realizată, mintea exuberantă, năvalnică, nici ea. 

Ne-am dorit să prezentăm aici indiciile de lectură pentru arcanele mi- 
nore, studiind întâi cele zece grade ale numerologiei în cei patru centri, în 
zece capitole în care fiecare Suită este studiată în relație cu celelalte — stu- 
diul bazându-se pe observarea simbolurilor. 

După aceasta, vom oferi o privire panoramică a progresiei cărților în 
fiecare Suită: Spade, Cupe, Bâte și Monede, fiecare văzută succesiv, de la As 
până la Zece. Această prezentare, care are ca scop rezumarea semnificați- 
ilor principale ale fiecărei cărți, se va strădui să minimizeze, cât mai mult 
posibil, repetițiile referitoare la partea anterioară. Ultimele două părți vor fi 
destinate studiului figurilor, Suită cu Suită, nivel cu nivel. 

Această alegere va permite să vizualizaţi arcanele minore, în funcție de 
două „intrări“ la fel de importante. 


Notă: în pachetul de cărţi al Tarotului de Marsilia restaurat, pentru a 
identifica părțile superioară și inferioară ale cărţilor care nu au elemente de 
orientare evidente, căutați în partea inferioară stânga a cărții menţiunea de 
copyright (O Jodo. Camoin). 


pa 
N 
-. 





Numerologia 
grad cu grad, 
în fiecare Suită 


AȘII 


Totul în potență 


Dintre cele patru Suite ale Tarotului de Marsilia restaurat, două sunt recepti- 
ve (Cupe și Monede) și două active (Spade și Bâte). Dintre Suitele receptive, 
Cupele au în mod exclusiv această calitate, dar în Monede cresc ramuri vege- 
tale care sugerează conversia lor spre activitate. Bâtele sunt un simbol, fiind 
primordial active; în schimb, în Spade apare o coroană care indică începutul 
unei tonalități receptive. Dacă se dorește, Cupele se pot identifica cu limba- 
jul inimii; Monedele reprezintă atunci tot ce are legătură cu viața materială 
(corp, nevoi, loc de muncă, meserii...); Spadele simbolizează Intelectul (Ver- 
bul) și acţiunea intelectuală, iar Bâtele, creativitatea și aria sexuală. 

Eliphas Levi, unul dintre primii ezoterici când vine vorba despre Tarot, 
și-a indus în eroare, în mod voit, discipolii, urmând în acest fel ideea foarte 
populară în epoca Papei Pius al VI-lea, conform căreia cunoașterea trebuia să 
se dezvăluie doar anumitor inițiați. Levi a identificat atunci Monedele cu ae- 
rul (activitatea mentală) şi a reprezentat Spadele cu vârful întors în jos, spre 
pământ, dându-le sensul de element al Pământului și al perimetrului vieţii 
materiale. Totuși, este evident că spadele ţintesc spre cer, deoarece Asul lor 
este introdus într-o coroană reală, obiect destinat a fi plasat deasupra capului. 


275 


Calea Tarotului 


= 


(A 
4: 


ZI 


// 


ş 
. 
NA 
VA 
AM 
NN 
x 
n . IS 
7 4 , 
- N! 
LĂ SN Ne ) 
Ah x 
NN 
ÎN 
SE 
Wii 
. 





Us 
IS 
n Spade 
Monede sa 
As de Bâte și As de Spade 


Creativitate și intelect, două surse de forță 


Există o asemănare între acești doi Ași. Ambii sunt înconjurați de „scântei“ 
de energie, ambii sunt mânuiţi de o mână care iese dintr-un semicerc lumi- 
nos de culoare albastru închis şi străbătut de o undă albastru deschis, semn 
al unei puternice activități creatoare. Totuși, o observare atentă ne permite 
să distingem o diferență foarte clară. Mâna care ține bâta iese din centrul fi- 
gurii pe care, din comoditate, îl vom numi nor și ne prezintă palma sa. Mâna 
care mânuiește spada iese din suprafața norului și ne prezintă dosul ei. Se 


276 








Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


poate vorbi despre două impulsuri, unul central, autentic, pur și creativ 
(bâta) şi celălalt, periferic, formal, reflexiv și mental. Vom folosi aici cuvân- 
tul „mental“ deoarece, în numeroase tradiții, spada este simbolul Verbului. 

Bâta este apucată de partea sa cea mai delicată și se lărgește spre partea 
de sus. În partea superioară, energia falică se transformă într-o figură care 
duce cu gândul la sexul feminin. Energia creatoare este androgină. Restu- 
rile de ramuri care apar peste bâtă ne arată că alegerea este esenţială în 
gestionarea energiei care se află la dispoziția noastră. Ea nu se poate fabri- 
ca, doar se poate alege direcţia în care se canalizează. Din această cauză, în 
locul în care ar putea crește o crenguță pe bâtă, încolțeşte o lumină galbenă 
care sugerează că, la un moment dat, această energie „verde“ (organică) 
poate fi sublimată. Se pot vedea niște dinţi galbeni care se înalță spre raza 
de lumină, identici cu cei care apar în desenul norului și care pot fi inter- 
pretați ca o circulare a aceleiași energii divine. 

Spada, din contră, deși mânerul său este verde (iniţial, organic), se trans- 
formă într-un obiect căruia trebuie să i se dea formă. Nu primim un intelect 
deja format, este o parte din noi înșine care trebuie să fie lucrată, așa cum, 
prin șlefuire, fierarul forjează o spadă, făcând-o rezistentă și, totodată, fle- 
xibilă: spada se lărgeşte la bază și se subțiază în partea superioară. Așa cum 
se temperează oţelul unei frunze pentru a-i verifica perfecțiunea, intelectul 
trebuie să se tempereze în suferința emoţională (frunza este roșie) care 
îl pune la încercare. Pentru a se desăvârși, Spada traversează coroana, nu 
rămâne închisă în mentalul individual dominat de noțiunea puterii. Cele 
două ramuri care ies din coroană simbolizează cele două scopuri majore ale 
minții: palma deschisă, receptivă reprezintă spațiul şi infinitul, iar vâscul de 
fructe verzi reprezintă timpul și eternitatea. Devenind etern și infinit, men- 
talul descoperă Conştiinţa Cosmică. Coroana formată din cinci flori, dintre 
care una are o semilună roşie, simbolizează cele cinci simțuri. Toate acestea 
constituie percepțiile care alcătuiesc inteligența și pot lega mentalul de in- 
teresele materiale. Energia divină, departe de a se pierde în reflecţiile lumii 
sau de a fugi, intră însă în coroană și o traversează. 





Calea Tarotului 


Să continuăm comparaţia ambelor cărți și studiul diferențelor lor: spada 
descrește, merge din mai mult în mai puțin (din mai larg până la vârf), pe 
când bâta crește, pleacă de la concentraţie şi ajunge la expansiune. O ra- 
mură este largă în partea care atinge trunchiul şi, pe măsură ce creşte, se 
subţiază. Aceasta înseamnă că partea cea mai subțire este viitorul său. Mâna 
care ține bâta se află, deci, în viitor. Energia sexuală creativă este o chemare 
spre divinitatea care o ghidează din viitor. În mod contrar, spada pleacă 
din trecut (garda sa, apărătoarea), traversând coroana prezentului pentru a 
ajunge la origine (unitatea în conștiința creatoare). 

Aceste două cărţi active amintesc de două forţe ale căror fântâni sunt dife- 
rite. Intelectul, Duhul Sfânt, se află la începutul creării lumii, pe când sexua- 
litatea este o chemare a viitorului: în Geneză, după Pomul Cunoașterii Bine- 
lui şi Răului, al cărui fruct l-a încercat Adam, se spune că în viitor ne așteaptă 
Pomul Eternităţii (potrivit Apocalipsei, în centrul Ierusalimului ceresc). 

În fond, așa se poate rezuma mesajul acestor două cărți: obiectivul men- 
talului este de a învinge trecutul depășindu-se, pentru a ajunge la origine, 
pe când scopul sexualităţii şi creativității este de a ne duce în viitor, până la 
sfârşitul timpurilor. 


As de Bâte 

Energia sexuală, expansivă, 
Ito “ a cărei menire este de a 

1 popula cosmosul, se supune 
unei chemări a viitorului. 


As de Spade E 

Intelectul, energie prelucrată, 
se subțiază până la unitatea 
Conștiinţei Cosmice. 





As de Cupe 
Simbol al iubirii în putere 


În Tarot, seria cupelor va reprezenta tot procesul vieţii emoționale. Numă- 
rul unu (Asul) reprezintă totalitatea în potenţă. Totul este posibil. Trebuie 
doar să alegi sau să te lași ales, 

Cartea începe cu o bază de culoarea pielii — pură, fără hașură, o carne 
nouă, virgină. Virginitatea emoţională rămâne intactă și iubirea se reînno- 
ieşte fără încetare, ca și cum potirul material ar conține un puț fără fund 


278 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


care și-ar avea izvorul în eternitate. Dar, peste culoarea pielii, în spatele cu- 
pei se află o bandă albastru deschis, complet hașurată: în carne se formează 
spiritul, prin suferință și experienţă. 

Baza acestei cupe care, de asemenea, ar putea fi un templu, este o pira- 
midă cu trei pante. În dreapta cititorului, începutul hașurii galbene, situată 
în partea luminată, indică o naștere continuă, care se prelungește la piciorul 
cupei. Panta centrală, decorată cu o piramidă roşie, evocă stabilitatea şi per- 
manența. Umbra haşurată a pantei din stânga sugerează, prin întunecimea 
sa, regatul morții. Aceste trei laturi ale piramidei trimit cu gândul la trei 
aspecte ale existenţei: creație, conservare și distrugere, care, de asemenea, 
se întâlnesc în Trimurti (trinitatea zeilor hinduși Brahma, Vishnu şi Shiva, 
ale căror trei acţiuni complementare constituie însăși dinamica vieţii). 

Chiar peste orizontul albastru deschis se află o floare galbenă cu cinci 
petale ce se deschid în jos, care ar putea corespunde celor cinci simțuri. 
Această floare reprezintă procesul prin care se poate absorbi, într-un mod 
inteligent, durerile incarnării, pentru a le face să ajungă în vârful galben al 
cupei, unde răsună acea chemare spre infinit, Sfântul Spirit Creator (repre- 
zentat, așa cum reiese în Tarot, de un vârf de spadă). 

Floarea are deasupra trei bile cu cercuri concentrice. Cele două, laterale, 
corespund trecutului şi viitorului; au culoarea verde fiindcă sunt compuse 
exclusiv din speranţă și reminiscență. Cercurile concentrice roşii din cen- 
tru reprezintă prezentul, experienţă pură și instantanee, nu teoretică. De ce 
sunt trei cercuri pentru fiecare timp? Exteriorul ar putea corespunde vieţii 
intelectuale, al doilea, vieţii emoţionale și cel din centru, vieţii sexuale. 

Dacă se dorește să se dea o altă interpretare acestor figuri, se poate spu- 
ne, de asemenea, că simbolizează corpul, sufletul și spiritul. 

Continuând ascensiunea spre vârful cupei, ne găsim în faţa unui semi- 
cerc roșu cu raze orizontale. Această masă roșie ar putea fi iubirea tota- 
lă, care, cioplită şi prelucrată cu caneluri negre, s-a transformat în iubire 
conștientă. Se compune din iubirea faţă de sine pe care o proiectăm în 
iubirea față de celălalt, din iubirea faţă de univers și din iubirea divină. 





27Q 


Calea Tarotului 


Acest modest şi enorm sentiment de har susține corpul catedralei. Toată 
înţelepciunea umană se sprijină pe iubire. Așa cum foarte bine a spus-o 
Walt Whitman: „Cine trece prin viaţă fără iubire, înaintează, în giulgiu, spre 
propria înmormântare. 

Sub construcţie se află trei frunze de palmier albastru deschis care, prin 
aspectul dinamic, par să fie în plină creștere, cu cinci, șapte și respectiv, pa- 
tru vârfuri. Suma este șaisprezece: Turnul, în arcanele majore. Să ne amin- 
tim că Turnul reprezintă un turn divin ce dă naștere la două personaje care, 
cu mâinile întinse, mângâie realitatea. Aici, figurile albastre amintesc de 
intuiţia pură care comunică cu experienţa spirituală a orizontului, acea şu- 
viță albastră dureroasă. Spiritul a traversat suferința și înflorește în lumina 
albă care înconjoară cupa, ca o atmosferă purificată. 

Această cupă, acest templu atât de plin, are valoare doar dacă se goleşte 
în lume. La baza iubirii stă dorinţa de a da tot ceea ce s-a acumulat. 


As de Cupe 
4 Este caliciul iubirii totale 

în potență. Este un templu 
deschis, opusul unei fortărețe. 


A N 
i VĂ is A 
| SZATATATA RP, 





As de Monede 
Ultimul va fi primul 


Chiar dacă cei trei ași anteriori sunt diferiți în esenţa lor (Asul de Spade 
reprezintă aria intelectului; cel de Cupe, centrul emoţional, şi cel de Bâte, 
zona întunecată a sexualității și, în plus, energia luminoasă a creativității), 
ei au un punct în comun: pot fi imaginaţi în picioare, ca giganți: cupa, cu 
coloanele ei, ca o imensă catedrală inițiatică; spada și bâta, mândre şi scân- 
teietoare, mișcate de o mână divină. 

Dar Asul de Monede trebuie să fie imaginat la orizontală, culcat pe po- 
dea. Modest precum floarea pe care o are în centru, este, totodată, mineral 
și vegetal. În numeroase şcoli mistice această viaţă materială este ignorată. 


280 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


Recomandarea: „Trebuie să fii în lume, dar să nu îi aparții“ echivalează cu 
fuga de Materie. Totuși, Monedele sunt adevăratul maestru. 

În inima sa, Asul de Monede are un lotus. Această floare sacră îşi adân- 
cește rădăcinile în mlaștină şi apele stătătoare pentru a crește și pentru a se 
deschide spre lumină. În tradiţia tibetană, celebra mantră Om mani padme 
hum înseamnă „O! Diamantul în Lotus!“ Acest diamant este fiinţa transpa- 
rentă, esența pură, fără egoul personal: Buddha, Conştiinţa universală. În 
cercul roșu central al Asului de Monede descoperim douăsprezece puncte 
ordonate pe patru rânduri. Dacă între aceste puncte s-ar trasa niște linii care 
să le unească, s-ar obține desenul unui diamant. Cât despre numărul 12, 
dacă se adună seria care ajunge la el, se obţine numărul cărților Tarotului: 


1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+11+12=78 


As de Monede 
Reprezintă, metaforic, 
lotusul, ieșit din noroi, 
care are în centrul fiinţei 
lui diamantul Conștiinţei 








Concluzia care se poate trage în urma acestor observaţii este aceea că 
în centrul materiei se află energia divină, impersonalul, totalitatea. Alchi- 
miștii au înţeles acest lucru: au căutat atât să materializeze spiritul, cât și 
să spiritualizeze materia, un vis simbolizat de căutarea Pietrei Filosofale. 

Se poate spune că moneda se compune din trei cercuri: unul exterior 
care înflorește şi își împinge ramurile spre lume; unul mijlociu, care explo- 
dează ca un soare interior; şi unul central, purtător al secretului universal, 
din care se nasc patru petale, precum cele patru elemente ale materiei, 
cele patru triade ale Zodiacului sau cele patru puncte cardinale. Aceste trei 
cercuri sunt precum un ghid pentru descoperirea sinelui. Fiinţa evoluată 
poate începe să se perfecționeze fără a se separa de lume, așa cum ne arată 
cercul exterior. Se munceşte pentru sine creând, în acelaşi timp, o realita- 
te fertilă, prosperă, paradisiacă. Conștiinţa ecologică merge mână în mână 





25] 


Calea Tarotului 


cu descoperirea interioară, este unită cu lumea, cu Pământul. Acesta este 
motivul pentru care una dintre activităţile importante, în mănăstirile Zen, 
constă în cultivarea grădinilor, care poate însemna îmbunătățirea muncii, 
a familiei sau a ţării noastre. Procesul în sine este ghidat de o deviză sacră: 
„Nu vreau nimic pentru mine care să nu fie pentru ceilalți“. 

Odată înțeleasă această etapă, se poate intra în al doilea cerc: descoperi- 
rea soarelui interior pe care îl avem în noi. În orice punct, este asemănător 
cu soarele de pe cer. Energia vitală încolţește fără încetare, simbolizată de 
triunghiuri verzi. Inteligența practică se extinde în triunghiurile portocalii 
(culoarea vieţii, în toate formele ei). În triunghiurile roșii se exprimă for- 
ţa iubirii, care este esenţa materiei. Baza este galbenă ca aurul: organism 
pur și luminos. Toate acestea constituie un inel de acțiune fericită, care ne 
invită să ne iubim pe noi înşine, nu într-un fel narcisist, ci ca pe o lucrare 
minunată a voinţei divine. 

În al treilea cerc se găseşte floarea Fericirii. Acţiunea a ajuns la sfârșit. 
Sufletul îi expiră parfumul, în așteptarea sosirii fertilizante a adevărului 
esenţial. În cercul roșu, punctele sunt seminţe pe punctul de a ecloza într-o 
umanitate colectivă transfigurată. Se prezintă sub forma a patru linii de 
două, trei, patru şi trei puncte. Primele două, de sus, indică receptivitatea 
spre cer. Cele trei de jos indică activitatea spre pământ. Cele șapte puncte 
mijlocii (3+4) reprezintă uniunea spiritului (3) cu materia (4). În Secretele 
magiei, Eliphas Levi spune: „Orice raționament adevărat corespunde unei 
graţii divine, în cer, şi unei lucrări utile, pe pământ“. Se înțelege de aici că 
orice graţie a conştiinţei produce un act și că, reciproc, orice act mișcă în 
conștiință un adevăr. 

Primul cerc dezvăluie calităţile personale ale inițiatului. Apoi, strădania 
spirituală se transmite din cerc în cerc, din ierarhie în ierarhie spirituală, 
până ajunge la diamantul central, conștiința impersonală. Căutând indi- 
vidualitatea esenţială, se ajunge la conştiinţa colectivă universală. Acesta 
este secretul Asului de Monede: monedă umilă, comoară a profunzimilor 
pământului, se ridică pentru meditație până la bolta cerească, pentru a se 
transforma în aura care luminează capetele sfinților. 


182 





DOIARII 


Acumulare, pregătire, receptivitate 


Dacă, în Tarot, Așii sunt simbolul capacităţilor în potenţă, vastă exten- 
şie a posibilităților care așteaptă doar o alegere, gradul 2 reprezintă acu- 
mularea de informaţii, fără realizare. Pentru a-l înţelege pe 2, cheia este 
conceptul de acumulare pasivă și receptivă. Papesa (11), gradul 2 din pri- 
ma serie decimală a arcanelor majore, este claustrată. Spânzuratul (XII), 
gradul 2 al celei de-a doua serii, este legat cu mâinile la spate: nu alege, se 
cufundă în el însuși. 


În arcanele minore, în care Spada este simbolul vieţii intelectuale, Doi 
de Spade ne arată o floare mare (cea mai mare din serie) cu opt petale și opt 
ramuri care umplu tot ovalul care o conține. Este reveria care se instalează 
în minte, o acumulare de proiecte, mituri, informații, teorii... centrul florii 
conţine un punct negru în care se presupune că se află, pregătindu-se, golul 
care se atinge în perfecțiunea meditaţiei. Cele două spade care se încruci- 
şează au un centru roşu, activ, vital, care pare că reflectă cele două petale 
roșii orizontale. Înainte de a-i da o formă, gândul apare în creier ca un haos. 
Apoi, cele două petale galbene verticale îi permit să se extindă spre lumină 
și ordine, susținut de receptivitatea petalelor albastru deschis. Lama spade- 
lor este în totalitate neagră: scopul mentalului este de a ajunge la gol. În 
această Arcană, cele opt petale și cele opt ramuri ale florii, precum și cele 
opt ovale portocalii care traversează învelișul Spadelor ne arată o profundă 
dorință de perfecţiune (în numerologia Tarotului, 8 reprezintă perfecțiu- 
nea). Observaţi, pe de altă parte, că în tot Tarotul, doiarii aspiră la 8: de la 
receptivitate la perfecțiune și plenitudine. 


283 


Calea Tarotului 


Cupe 
Monede 





Cupele reprezintă viața emoţională. Doi de Cupe semnifică acumula- 
rea sentimentelor, pregătirea iubirii. În partea inferioară a cărţii, doi îngeri 
dezvăluie fântâna iubirii: o pasăre Phoenix roșie pe un piedestal galben. 
Îngerii reprezintă puritatea. Cel din stânga, care este orb, ne sugerează că 
alegerea obiectului iubit nu este făcută de intelect, ci de rațiunile inimii. 
Setul de draperii albastru deschis, înstelat cu pete asemănătoare celor ale 
herminei, ca o mantie regală, indică protecția divină. Piedestalul și coroana 
galben deschis sunt simboluri ale conştiinţei cosmice, în care se formează 
pasărea nemuritoare. Phoenixul mitic are proprietatea de a putea arde și 
renaşte din propria cenușă, la fel ca iubirea care moare și se reînnoiește 


284 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


de fiecare dată: iubirea nu este individuală, ci o forță universală. Din toate 
acestea, crește o rădăcină care se deschide în prima floare roșie și galbenă, 
simbol al iubirii întrupate în inima umană, care se prelungește într-o tulpi- 
nă albastru deschis ce produce două animale, poate pești, care sorb dintr-o 
floare imensă. Acești doi pești trimit cu gândul la diviziunea narcisistă a 
lui eu, necesară dezvoltării iubirii: orice iubire începe cu fascinația faţă de 
sine și proiecția sufletului nostru în fiinţa iubită. Gustând din floare, o fac 
să crească şi o pregătesc pentru o minunată inseminare. Viitorul iubit sau 
viitoarea iubită nu va fi altceva decât o proiecţie a Phoenixului original. Din 
punct de vedere psihologic, Doi de Cupe ne trimite cu gândul la iubirea 
incestuoasă. Îngerii (sublimare a lui animus și anima) pregătesc sacrificiul 
Phoenixului. Iubirea oedipiană va fi jertfită pentru construirea unei reali- 
tăți, a unei familii simbolizate de Patru de Monede. 


Moneda este simbolul vieţii materiale: este aurul care se găseşte în pro- 
funzimile pământului și care, odată muncit, serveşte ca monedă de schimb. 
În Doi de Monede, o panglică mare încearcă să unească un cerc cu altul, 
În partea inferioară a cărții, în curba inferioară a acestei linii sinusoidale, 
sunt identificaţi trei șerpi, animale rampante care ne sugerează că strădania 
care conduce spre conștiință începe cu acceptarea materiei, care se va spi- 
ritualiza apoi, transformând aurul în aură. În curba superioară, două date: 
1471-1997, ce amintesc de datarea primului Tarot tipărit cunoscut și ediția 
Tarotului restaurat. Ele arată însă și transformarea care pleacă din trecut şi 
merge spre viitor, care pornește de jos și merge spre înălțimi. Dacă se adună 
1+4+7+1, se obține 13, numărul transformării materiei, al morţii. Adunând 
1+9+9+7, se obține numărul 26, numărul lui Dumnezeu și al eternității. 
Aceasta este toată năzuința lui Doi de Monede: acea bandă care nu încetează 
să crească, așa cum o demonstrează florile ambelor extreme, pentru a ajun- 
ge la 8-ul perfecțiunii infinite, vrea să realizeze spiritualizarea materiei. 


Bâtele simbolizează energia sexuală şi creativă. În Doi de Bâte, florile, 
în locul unei tulpini tăiate, au la baza lor un bulb albastru palid și foarte 
ornamentat, care reprezintă acumularea dorințelor. Tulpina roșie ajunge 
până la cele șapte petale galbene, precum energia vitală care va trezi cele 
șapte chackre (centrii nervoși sacri). Pe crucea bâtelor cresc flori cu trei pe- 
tale portocalii. Adunându-le (3+3+6), se descoperă că preocuparea esențială 


285 


Calea Tarotului 


a Bâtelor este cea a plăcerii, a frumuseţii (reprezentată de 6, în numero- 
logia Tarotului). Centrul bâtelor este albastru închis, indicând că energia 
creativă, la originea sa, este primită. Această receptare se extinde în roșul 
acţiunii. Un proverb chinezesc ne învaţă că este bine să fii receptiv spre cer 
și activ spre pământ. Unui artist inspirația îi este dată, dar lucrarea sa este 
rodul propriilor alegeri şi al propriei munci. Această carte reprezintă acu- 
mularea energiei care încă nu a fost realizată, virginitatea, prima perioadă 
a pubertăţii, dar și premisele oricărei opere. 


280 





ITREIARII 


Explozie, creaţie sau distrugere 


Numerele au o viață proprie, ca entităţi diferite. După 1 (totul în potenţă, 
fundamental androgin) și 2 (acumulare a unei experiențe, esenţial receptiv), 
3, explozie creativă, este primul număr exclusiv activ. Dar dublu activ: spre 
viață și moarte, reproducere, construire, euforia de a trăi sau spre distrugere, 
depresie, transformarea inexorabilă care cere eliminarea a ceea ce este vechi, 
Aspectul său vital materializează transformarea, prin eclozarea noului. 

Aceste două aspecte ale lui Trei se manifestă în Împărăteasă (III) și în 
Arcana fără număr (XIII). Este evident că Împărăteasa, cu sceptrul său spri- 
jinit de pântece și decorat cu un înveliș verde, este în plină gestație. Cât 
despre Arcana XIII, personajul cosește cu coasa sa buruiana, pentru ca noua 
ființă să se poată dezvolta. 


În Trei de Spade, puterea cărții se dezvăluie cu ajutorul celor două ra- 
muri care înconjoară spada. Dacă numărăm frunzele lor şi fructele negre, 
obținem numărul 22, ce reprezintă totalitatea arcanelor majore ale Taro- 
tului, Spada roșie simbolizează intelectul activ, entuziast, idealist, fără mă- 
sură. Cele patru flori care înconjoară spadele încrucișate oferă o siguranță 
acestei mișcări. Araţă că orice gând este susținut de un spaţiu bine orientat, 
patru puncte cardinale. În limbajul popular este desemnată o stare de con- 
fuzie mentală, în expresia „a pierde nordul“. Această carte, ca toți Treiarii, 
are o tonalitate adolescentină. Aici apar toate problemele, se confundă „a 
crede“ cu „a şti“, gândim fără să ne simţim uniţi cu lumea, motivaţi de 
energia unui ideal care poate fi atât înșelător, cât şi adevărat. Energia lui 
Trei de Spade este foarte strâns legată de energia sexuală a Bâtelor. 


287 


Calea Tarotului 


Cupe 
Monede 





Trei de Cupe reprezintă iubirea ideală, romantică. Sunt primele experi- 
ențe afective. Piciorul cupei de sus, foarte protejat de două frunze, se odih- 
nește în interiorul unei inimi, mângâiat de doi bulbi plini de reverie. Iubirea 
ideală ne poate conduce mai departe, dacă eșuează, într-o dezamăgire pro- 
fundă. Dar a fi primul este cel mai frumos de trăit. La baza inimii, o întreagă 
construcţie îl protejează și îl susține. Forma roşie, o osie străbătută de trei 
linii negre, care are la baza sa trei petale portocalii, reprezintă divinitatea 
androgină. lubirea ideală este o proiecţie a iubirii divine. Cele două cupe 
de jos reprezintă masculinul — animus și femininul — anima, care se unesc 
pentru a crea acest vis. 


288 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


În Trei de Monede vedem o construcţie aparent similară, dar în realitate 
foarte diferită. Moneda de sus se află înăuntrul unei construcții de frunze și 
cele două monede de jos, în afară. Dacă acţiunea Cupelor se îndreaptă spre 
cer, spre comunicarea cu divinul, acţiunea Monedelor este orientată spre 
interiorizare, spre adâncirea în materia gestaţiei, a pregătirii. Este afirma- 
rea unei comori ascunse în lume, în posesia căreia trebuie să intrăm, Aceas- 
ţă arcană reprezintă plecarea eroului legendar în căutarea lânii de aur, sim- 
bol ambivalent al bunăstării materiale și al conștiinței cosmice. Fiind un 
număr exploziv, 3 poate semnifica, în cazul Monedelor, începutul entuziast 
al unei afaceri, cu o investiţie incertă: bogăţia se poate spori sau pierde. 


În Trei de Bâte, cele trei bâte se încrucişează formând un centru care își 
exprimă dorinţa de a deține lumea, reprezentat de frunzele care cresc. Dacă 
Trei de Spade delimitează un oval în care se produce o dorință de scufun- 
dare, de adâncire, Trei de Bâte se aruncă în afară ca un cuceritor. Tânjeşte 
atât să intre în lume, cât și să o seducă şi să o acapareze. Această Arcană 
corespunde primelor experienţe ale plăcerii carnale, eclozării pubertății, 
violenței dominante, bucuriei celor care se cred centrul universului. De 
asemenea, sunt dorințe care explodează, care izbucnesc, fără să ştie în ce 
direcție. Este mugurele care deschide cu violență sămânța, fără să știe în ce 
plantă se va transforma. Extremităţile negre ale celor trei bâte simbolizează 
acțiunea impersonală și amintesc de finisajele spadelor, negre și ele. Acest 
lucru ne arată că esenţa energiei sexuale este spirituală. Fiecare dintre bâte 
are patru dreptunghiuri portocalii, care corespund celor patru elemente: 
cea mai mare bogăţie a acţiunii este viaţa însăși. Albastrul profund din cen- 
tru ne sugerează că dorinţa este primită, că nu o putem controla: o putem 
doar canaliza sau ne putem bucura de ea, dar nu o putem provoca sau anu- 
la. Frunzele care cresc de o parte și de alta își arată interiorul galben des- 
chis, câmp de energie și bucurie vitală care îmbogățesc lumea. 


PĂTRARII 


Siguranță pe Pământ 


Numărul 4 şi echivalentul său, un pătrat, este forma geometrică care sim- 
bolizează cel mai bine siguranţa în lumea noastră materială. În arcanele 
majore, Împăratul (IIII) reprezintă stabilitatea terestră, pe când Temperan- 
ță (XIII) indică echilibrul fizic și spiritual. 


Dacă se observă centrul lui Patru de Monede, se vede un blazon peste 
care pasărea Pheonix se jertfește în foc, pentru a renaşte din propria cenu- 
șă, În centrul a ceea ce pare imuabil, există o permanentă impermanenţă. 
Cine are sănătate și siguranţă, trebuie să fie conștient de caracterul efemer 
al tuturor bunurilor materiale. La acest nivel, cel care nu avansează și re- 
fuză să se schimbe regresează, dă înapoi. Sănătatea depinde de o constantă 
îngrijire. Aparenta stabilitate a lui Patru de Monede ascunde instabilitatea 
sacră. Dacă 4 nu se pune în acțiune, se pietrifică încetul cu încetul. Patru 
de Monede asigură viața materială, nu pe cea spirituală. Totuși, este baza 
acesteia, la fel cum altarul este baza catedralei. Ce folos are un altar pe care 
nu se celebrează liturghia? Este nevoie ca noi produse proaspete să asigu- 
re sănătatea celor care le consumă. O avere care se păstrează într-un seif, 
fără să fie investită, se devalorizează. În acest caz, trebuie să se investească 
și banii să fie folosiți în viaţa de zi cu zi. O sămânță care nu încolțeşte nu 
produce nicio plantă. 


În Patru de Monede, cele patru elemente se ordonează în jurul centrului 
(Phoenix), dar, în Patru de Cupe, dispunerea arată mai degrabă o aspirație 


către înălțimi. Cele două cupe de jos, ajutate de frunze, susțin cupa de sus. 


290 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


Spade 
Bâte 


Cupe 
Monede 








Se poate vedea în acest lucru o mișcare spre deschidere. Cupele sunt un 
simbol al vieții emoţionale. Se poate spune, deci, că în această iubire, o 
persoană caută o fiinţă superioară sieşi, nu „un suflet pereche“. Ca etapă în 
viața emoțională, 4 este un moment benefic, care reprezintă niște fundații, 
acceptarea perechii, proiectul unei familii. Dar dacă 3 caută iubirea ideală, 
4 marchează calea spre iubirea reală — ceea ce e imposibil dacă nu acceptăm 
să fim iubiţi cu deplină încredere. 

Căutarea absolutului care se desfăşoară în Patru de Cupe reprezintă, în 
ce] mai bun caz, o dorință către dimensiuni mai înalte ale iubirii, care se vor 
experimenta în gradele următoare. Dar dacă persoana încă este incapabilă 


201 


Calea Tarotului 


să se iubească pe sine, se va vedea obligată să își depoziteze toate speranțele 
în cealaltă. Relaţia emoțională nu se produce de la egal la egal, ci de la o ini- 
mă supusă la o ființă puternică. Persoana incapabilă să se iubească pe sine 
este obligată să își reverse toate speranţele de realizare în cealaltă. Dacă 
cineva se urăște, dacă se disprețuiește, dacă nu se iubește, cererea, solici- 
tarea de siguranță devine devoratoare, nesățioasă, nestăpânită. Deşi nu se 
primește toată iubirea atât de dorită, pentru siguranţă se atașează de relația 
emoțională. Este cazul unei căsnicii durabile în care, poate, soţii au încetat 
să se mai iubească, dar a căror unire se menţine deoarece oferă siguranţă. 
O iubire care nu evoluează este condamnată să stagneze. 


În Patru de Bâte ne aflăm în faţa unei siguranţe sexuale și creative. Totul 
merge bine, dar situaţia riscă să se transforme în rutină. În acest aspect, 
repetiţia înfrânează entuziasmul. În lipsa noutăţii, extazul decade. Încă o 
dată, 4 este un aspect sănătos, care solicită să fie depăşit: ce crezi despre 
un artist care se axează pe un stil şi îl repetă până la moartea sa, mulțumit 
că astfel câștigă un ban sigur? Un cuplu care face întotdeauna dragoste în 
același fel riscă să se plictisească. Siguranţa lui 4 este sortită să evolueze 
datorită tentaţiei lui 5. 


În același fel, siguranța mentală a lui Patru de Spade este minunată când 
reprezintă spiritul practic, o inteligenţă capabilă să se centreze și să organi- 
zeze viața materială. De asemenea, este baza inteligenţei științifice. Dar se 
poate transforma într-un raţionalism autoinsuficient, care tinde să excludă 
intuiţia, bogăţia inconștientului, plăcerea poeziei, ideile revoluționare și tot 
atâtea lucruri despre care aflăm că stabilesc punți de legătură către miste- 
rele sufletului. Aceasta va fi opera lui 5. 


În toate Suitele, Patru este o platformă de siguranţă necesară propu- 
nerii de noi experienţe care ne ajută să avansăm pe calea cunoașterii de 
sine, având ca scop acțiunea în lume. Considerat astfel, Patru este esențial. 
Considerat ca un obiectiv în sine, conduce la stagnare și, în ultimă fază, la 
decadenţă. 


192 





CINCIARII 


Tentaţia 


În ezoterismul începutului de secol XX, cei care studiau magia și numero- 
logii au atribuit numărului 5 o acţiune funestă. Și este de înțeles: în arcane- 
le majore ale Tarotului, acest număr este reprezentat de Papa și de Diavol. 
În conflict cu Biserica Catolică, ezotericii au confundat cele două cărți și au 
văzut blestemul (XV) ca umbră a binecuvântării (V). Se poate înțelege, de 
asemenea, că, într-o serie de 9 numere (10 se consideră o repetare a lui 1), 
numărul 5 se află la mijlocul seriei, ca între două lumi. Înainte, seria de la 
1 la 4 reprezintă viața materială şi după, seria de la 6 la 9 reprezintă viața 
spirituală, minunată, dar incertă când este luată în considerare din planul 
concret. În realitate, atât Papa, cât şi Diavolul sunt invitaţii pentru a mer- 
ge mai departe, de a depăși limitele materialului și ale raționalului. Papa, 
fără a-şi abandona discipolii care aparțin acestei lumi, stabilește o punte de 
legătură, o comunicare cu lumea cealaltă: dimensiunea divină și cosmică. 
Ispititorul Diavol propune o coborâre în întunericul inconştientului pentru 
a ajunge la magma impersonală, fântână a întregi creativități. 

5 deschide drumul spre cunoașterea de sine și propune idealuri străluci- 
toare. Sugerează prudența de a nu abandona ceea ce a fost dobândit în viața 
materială, dar invită la a depăși această achiziţie. 


În Cinci de Spade (Suita care simbolizează viața intelectuală), între 
spadele încrucișate apare roșul spadei centrale care se îndreaptă în afa- 
ră, printr-o deschizătură romboidală. Este pentru prima dată, în procesul 
acestei serii, când mentalul acceptă unirea cu Celălalt și încearcă să arun- 
ce o privire dincolo de sine, în afara lumii sale intelectuale. Apare o idee 
care se poate transforma în ideal, într-o cale de urmat. 


293 


Calea Tarotului 


Cupe 
Monede 





În seria Cupelor, care reprezintă viaţa emoțională, Cinci de Cupe ne ara- 
tă un recipient central din care încolțește o euforică construcție florală. O 
pagodă, s-ar putea spune... un templu. Pentru prima dată, se trăiește entu- 
ziasmul credinţei, inclusiv al iubirii fanatice. Se cântă elogiile unui maes- 
tru, ale lui Hristos, ale unor zei, ale Mamei Natură sau, de ce nu, ale unui 
teoretician în politică... Se crede că a fost găsită direcția definitivă pe care 
trebuie să o urmeze inima noastră și cea a umanităţii. Dacă se observă bine 
această carte, se va vedea, la piciorul cupei centrale, o inimă galbenă formată 
din ramurile plantei de bază, care a înflorit. Dar, fiindcă inima se află la bază, 
acționează în planul material: o persoană își întoarce inima spre Dumnezeu, 


294 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


fără a dispreţui, din acest motiv, sensibilitatea și afecțiunea umane. Prin 
această carte, am putea să o înțelegem, de exemplu, pe tânăra discipolă care 
rămâne însărcinată după ce a petrecut o perioadă de timp cu gurul... 


Cu Cinci de Monede, siguranţa materială a lui Patru cedează locul, în 
centrul său, unei noi posibilități de îmbogăţire pe care îl uneltește peri- 
colul mare al gradului anterior: am văzut că, dacă Patru nu se schimbă, 
îmbătrâneşte, putrezește, decade. În fiecare zi se pot vedea exemple de acest 
fel: pentru a nu pierde clientela, marile lanțuri de magazine trebuie să se 
gândească la deschiderea unei secțiuni cu produse bio; un bolnav care nu 
a obținut rezultate concrete prin medicina alopată va căuta un șaman, în 
străinătate, sau un vindecător din mediul rural; o pereche foarte stabilă își 
propune să aibă un copil; sau cineva decide să își investească economiile 
într-o activitate care să îi poată aduce mai mulți bani. 


Cinci de Bâte reprezintă două tentaţii: sublimarea forței sexuale prin in- 
termediul tehnicilor de meditaţie și, datorită ei, deschiderea ușilor ilumină- 
rii spirituale sau aprofundarea căii dorinţei și explorarea tuturor instinctelor. 
Această a doua rută poate fi tot atât de revoluționară ca prima, fiindcă este o 
invitație la renunțarea la obiceiurile care aduc mintea într-o stare de somn. 
De asemenea, în ceea ce priveşte creativitatea, este deschiderea artistului 
spre teme care merg mai departe sau mai profund decât povestea personală. 


Așadar, Cinci reprezintă o tentaţie, o năzuinţă, un pod, un tranzit spre o 
lume nouă, dar păstrând o parte din activitatea sa care își are baza în lumea 
veche. 


Pericolul lui Cinci de Spade ar fi că ne va face să urmăm idei nesănă- 
toase, prea idealiste, care ne promit mari dezamăgiri. Pericolul lui Cinci de 
Cupe este entuziasmul. Celălalt, idealizat, nu poate corespunde planurilor 
pe care le facem. În Cinci de Bâte, dacă se urmează calea Papei, există ris- 
cul de a se ajunge la impotenţă sexuală, din exces de misticism sau, dacă 
se urmează calea Diavolului, de epuizare din cauza depravării. Cu Cinci de 
Monede există riscul de a se investi bani în himere și de a-i pierde, aşa cum 
li se întâmplă uneori celor care investesc sume mici la Bursă. 


SESARII 


Frumuseţea și oglinzile ei 


În Cabala, numărul 6 este considerat ca reprezentant al frumuseţii. În Co- 
pacul vieții, sub numele Tiferet, se află centrul celor zece sefiroți: chiar dacă 
omul nu poate atinge Adevărul necunoscut, poate, cel puţin, să acceadă la 
splendoarea sa esenţială, Frumosul. În Îndrăgostitul (VI), gradul 6 al primei 
serii decimale ale arcanelor majore, Eros coboară din cer frumuseţea iubi- 
rii. În Turnul, Arcana XVI, cealaltă manifestare a lui Şase, Pământul trimite 
din centrul său, în sus, o explozie de bucurie și de energie fericită care-i 
face să danseze pe cei doi iniţiaţi, aflați în extaz. De asemenea, se poate 
crede că cerul face posibilă această manifestare în flăcări: Tarotul permite 
interpretarea aceluiași simbol în două feluri diferite care pot fi eficiente în 
același timp. 

În arcanele minore, acest număr, sinonim al frumuseţii și realizării a 
ceea ce ne place, adoptă patru tonalități distincte. Dacă dorim, frumuseţea 
lui Șase poate fi considerată ca rădăcină a realității. Dacă adunăm din trei 
în trei, seria infinită a numerelor, vom obține întotdeauna un rezultat care 
se reduce la 6. De exemplu: 


1+2+3 = 6; 4+5+6 = 15 şi 1+5 = 6, 7+8+9 = 24 și 2+4 = 6 și tot așa, până 
la infinit. 


Dacă Dumnezeu este o trinitate, precum în mitologia creștină, esența 
sa, potrivit aspectelor pe care tocmai le-am descris, este frumuseţea. 


Cupele şi Monedele sunt simboluri receptive. 


296 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


GV 
PY 


Cupe 
Monede 





Şasele de Cupe se reprezintă ca rezultat al lui 3+3: două coloane cu trei 
cupe se privesc din faţă. Se întâlnesc, așa cum o ființă umană își găsește su- 
fletul pereche. Iubire statică, cu tonalitate narcisistă, cu tendinţă de izolare, 
de împărtășit în intimitate și în care unul este sufletul celuilalt. Cu un Șase 
de Cupe, am putea gândi: „Eu sunt tu și tu ești eu“. 


În Șase de Monede putem observa cu ușurință adunarea 4+2. În centrul 
cărții, patru monede reprezintă principiul realităţii și al stabilității care se 
deschide în sus și în jos. În Șase de Cupe, s-a asistat la întâlnirea dintre 
două triouri, numărul trei fiind idealist. Aici, din contră, se pleacă de la un 


297 


Calea Tarotului 


centru material care își va căuta realizarea extatică între cele două extreme. 
Aceasta ne trimite cu gândul la perechi de noţiuni complementare precum: 
viitor și trecut, supraconștiință și subconștiinţă, macrocosmos și MICrocos- 
mos, lumină şi umbră etc. Este o carte care se deschide faţă de lume, care 
se străduieşte să se deschidă față de celălalt. Deviza ei ar putea fi: „Pornesc 
în căutarea a ceea ce este dincolo de mine, ceva ce mă depășește și care se 
află deja în mine“. 


Între Şase de Spade și Şase de Bâte, simboluri active, unul intelectual și 
altul sexual-creativ, există, de asemenea, o diferenţă. 


În Şase de Spade asistăm la o interiorizare. Frumusețea se atinge prin 
meditație, mergând spre extaz, care reprezintă inima conştiinţei noastre. 
Floarea centrală a cărei tulpină este tăiată, separată de planta sa și, în con- 
secință, de lume, se deschide în singurătate. Este unică. A-și asuma indivi- 
dualitatea, singurătatea, unicitatea, este prima bucurie a intelectului. 


În Şase de Bâte vedem un impuls mare spre exterior. Plecând de la un 
centru arzător (cele patru romburi roșii), nişte frunze senzuale se deschid 
spre cele patru direcții și, ca o axă verticală, în locul bâtei unitare, avem 
două flori, de asemenea, tăiate, diferite una de alta, dar complementare. Cea 
de jos are frunze curbate și receptive; cea de sus, ascuțite și active. Ar putea 
fi vorba despre o floare-mascul și o floare-fernelă. Această carte exprimă 
frumuseţea întâlnirii sexuale. Aici, singurătatea din Șase de Spade devine 
masturbatoare, nu este admisă. Şase de Bâte este, în mod esenţial, o carte 
de întâlnire. 


Șasele, în ciuda excelenței sale, se poate transforma într-o capcană nar- 
cisistă, în special în cazul Cupelor și al Spadelor. Ne place atât de mult ceea 
ce facem încât, în mod egoist, încercăm să ne satisfacem, să ne mulțumim, 
uitând nevoile lumii care ne înconjoară... 


295 





SEPTARII 


Acţiune în lume și în sine 


Șapte este numărul impar cel mai activ, numărul prim cel mai potent al 
seriei de la 1 la 10. Cel mai bun mod de a-l defini este cu ajutorul acţiunii în 
lume. În arcanele majore, se manifestă foarte vizibil în Arcana VII, Căruţa, 
și în Arcana XVII, Steaua. În Căruţa, energia vine din pământ și prințul se 
lasă dus de vehiculul său adâncit în planetă, solidar cu el. Nu acționează de 
unul singur, ci merge cu acțiunea. În Steaua, acţiunea vine din Cosmos și 
femeia goală este adevăr pur. Desconsiderând aspectul global în defavoarea 
celui particular, alege un loc şi îl sacralizează, cu un genunchi pe pământ, 
pentru a realiza acolo acțiunea purificatoare şi germinatoare. Aceasta ne 
permite să înțelegem că există diferite forme de acţiune în lume, așa cum 
cei patru Şeptari ai arcanelor minore ne vor demonstra. 


Șapte de Bâte este o carte cu o energie glorioasă, strălucitoare, care 
pleacă de la un romb acoperit de întretăierea părților albastru închis și des- 
chis, care se extinde până la prelungirea sa roșie și cele patru extremităţi 
negre ale sale. La fiecare schimb de culoare există o articulaţie galbenă. Asta 
înseamnă că se porneşte de la focul vital al romburilor roșii, foc natural, 
primit, nu prelucrat. Datorită unei reflexii inteligente (articulaţia galbe- 
nă), acest foc trece de la concentrarea intuitivă interioară la marea acțiune 
roșie de deschidere spre lume. Energia sexuală și creativă este imperso- 
nală, oferindu-se, în extremitățile negre, cui posedă abilitatea de a ști să 
o folosească. Patru frunze galbene cu tulpină roșie se deschid victorios în 
laterale, exprimând izbucnirea plăcerii sexuale şi creative în acţiune, liberă, 
nestingherită. 


299 


Calea Tarotului 


Cupe 
Monede 





În schimb, în Șapte de Spade, spada se înscrie încă o dată în ovalul său, 
care simbolizează spaţiul gândirii, primul conceput ca o închisoare. Se des- 
chide doar în mijlocul cărții, în scurta trecere a culorii roșii, care indică o 
activitate redusă spre exterior. În acest oval găsim, între patru flori tăiate 
în exterior, o spadă de culoare albastru deschis. Cele patru flori sunt foarte 
diferite de frunzele vii, galbene, ale lui Șapte de Bâte: reprezintă puncte de 
referință conceptuale, nu organice. Aici, spada se află în punctul maxim al 
ideii de „a nu face“, una extrem de activă. Cel mai înalt nivel în ceea ce pri- 
vește acțiunea Bâtelor este „a crea tot“. Din acest motiv, sulițele încrucișate 
din Șapte de Bâte se află în centru și se găsesc în ambele extreme, în afara 


300 








Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


ovalului, în Șapte de Spade. De observat, de asemenea, că învelișul spadei 
trece pe sub această țesătură și rămâne prinsă, prizonieră: mentalul nu se 
mișcă, nu acționează. Pentru a acționa în lume, încetează să creadă că rea- 
litatea este ceea ce crede despre ea și caută viziunea obiectivă. Pentru asta, 
trebuie să învețe să primească. 


În Șapte de Monede, descoperim în centrul cărții trei cercuri dispuse 
în triunghi, cu vârful în sus, înconjurate de încă patru monede, plasate în 
colțurile cărții. S-ar putea vedea în asta, geometric vorbind, un triunghi 
înscris într-o figură patrulateră, pătrat sau dreptunghi. Aceste forme sim- 
bolizează spiritul (triunghi) în gestație, în centrul materiei (pătrat). Pu- 
tem trage concluzia că acțiunea extremă în lumea materială este gestaţia, 
pregătirea spiritului, un ideal intern: acest triunghi va invada, în cele din 
urmă, tot pătratul, exact în același fel în care Hristos intra în gestație în 
pântecele unei fiinţe umane, Maria, pentru a se naște din ea și a o transfor- 
ma în divinitate. În plus, s-ar putea spune că Șapte de Monede ia parte la 
acțiunea conștiinței în nucleul celulei. 


De asemenea, în Șapte de Cupe, 7 apare ca sumă dintre 4+3, dar cu o 
dispunere diferită. Patru cupe în exterior formează ceea ce ar putea fi consi- 
derat un dreptunghi. În centru, încă trei cupe trasează un ax vertical. Cupa 
care se află în partea inferioară a acestui ax creează activ lumea emoţională, 
cu 0 acțiune spre interior și exterior. Ceea ce a fost primit, este dat cu ge- 
nerozitate, oferit. Celelalte cupe au un conținut acumulat, sunt pline; dar 
această cupă de bază produce o acțiune simbolizată de ramurile și frunzele 
care încolțesc din ea, ca o aspirație către lumea cerească. Cea de-a doua 
cupă, în centru, este în gestație, mângâiată și iubită; își extinde acțiunea 
spre lumea întreagă, dar nu într-un mod fulgerător, așa cum vom vedea în 
Opt, ci sub o formă intimă, secretă, adunată. Este focul emoțional în pre- 
gătire, în întuneric şi singurătate, și se deschide, în sfârșit, în a treia cupă, 
spre Cosmos. Iubirea se îndreaptă atunci în totalitate spre exterior și ajunge 
la granițele universului. Acest ax poate fi comparat cu chemarea puternică 
a Fecioarei Maria care nu a acceptat alt iubit decât Dumnezeu. 


Ul 


OPTARII 


Cele patru perfecțiunii 


În arcanele majore, Dreptatea și Luna aparțin fiinţei lui 8. Numărul 8 este 
cel mai receptiv din seria de la 1 la 10. Dacă 2 este acumulare, 4, stabilitate 
și 6, contopire în frumusețe, 8 este, prin excelență, simbolul perfecțiunii 
în materie și în spirit. În Dreptatea (VIII) vedem un arhetip matern care își 
instaurează legea. Deviza sa ar putea fi: „Singura libertate este ascultarea 
legii“, ascultarea supremă fiind aceea de a se transforma în sine și a lăsa 
legile cosmice să acționeze în spiritul său și în viața sa materială. Acțiunea 
sa îndeamnă, de asemenea, la a se da ceea ce se cuvine (este meritat). Spada 
Dreptăţii taie ce este subiectiv şi balanţa sa cântărește ceea ce este obiectiv. 
Luna (XVIII), la rândul ei, reprezintă recepţia pură. Ea tinde să se ridice 
pentru a reflecta lumina solară. 

în cele două arcane minore, între Cupe și Monede (simboluri recepti- 
ve) şi Spade și Bâte (simboluri active), se observă o diferenţă clară. Acelea 
sunt pline; acestea sunt goale. Putem astfel să ne întoarcem spre diferi- 
tele aspecte ale noțiunii de perfecţiune, de multe ori greșit înțeleasă sau 
nediferențiată. 


Este evident că intelectul, simbolizat de Spadă, trebuie să ajungă la vi- 
dul maxim pentru a-și realiza perfecțiunea: practicarea meditaţiei, printre 
altele, formează mintea în acest scop. 


în mijlocul lui Opt de Spade se află doar o Aoricică albastră, receptivă, 
a| cărui centru este format dintr-un cerc minuscul roșu, însemnat cu un 


punct care reprezintă ochiul, martorul impersonal. Cele patru flori externe, 


302 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 





Cupe Spade 


Monede Bâte 





care în alte cărți de Spade sunt galbene și roșii (active în inteligenţă), capătă 


aici o culoare albastră, simbol al receptivității spiri 
ip af , ptivității spirituale. Optul de S$ 
reprezintă idealul budist al vacuității. i Bac 


Acest „vid întreg“ nu poate fi aplicat perimetrului emoţiilor. În Opt de 
Cupe ne aflăm în faţa „unui tot plin“. În centru, același cerc micuţ cu un 
punct care reprezintă, încă o dată, ochiul, martor activ, În jurul său, ace- 
leași petale de culoare albastru deschis indică un centru receptiv Day cele 
patru petale de culoare albastru închis cu care alternează adoptă iei O for- 
mă dinamică care amintește de cea a crucii svastice. 


303 


Calea Tarotului 


Opus tăcerii intelectului, impersonalul inimii s-ar putea numi Dumne- 
zeu în acțiune. Patru din cele opt cupe prezente în această carte se situează 
în cele patru unghiuri ale sale, indicând o stare în care emoţiile sunt sta- 
bile. În centru, două cupe împreună, înconjurate de ramuri și flori, arată 
încântarea, entuziasmul perechii feminin-masculină, sau receptiv-activă, 
fără a exclude perechea homosexuală. În extremitățile unui ax vertical, alte 
două cupe manifestă una — iubirea faţă de pământ (cea de jos) şi cealaltă — 
iubirea pentru cosmos (cea de sus). Aceste cupe verticale sunt însoţite de 
două flori sau de flăcări albastre. Cea de jos are o picătură roşie activă și cea 
de sus are o picătură asemănătoare, dar cu raze verticale care o fac să fie 
receptivă. Acest lucru confirmă ceea ce am văzut în punctele centrale ale 
Asului de Monede: activitate spre pământ, receptivitate spre Cer. Optul de 
Cupe simbolizează idealul hristic al inimii în flăcări, toată generozitatea și 
toată iubirea. 


Opt de Monede, la prima vedere, pare să transmită același mesaj ca Opt 
de Cupe, dar în realitate există o mare diferență. De asemenea, în cele patru 
colțuri, patru monede formează un pătrat stabil: viața materială este asi- 
gurată. Dar aici, în mijloc, alte patru monede formează alt pătrat, dinamic 
şi spiritual. Tot aici, în mijloc, există o floare cu centru circular. De data 
aceasta însă, centrul este galben și are o cruce, Acest lucru ne sugerează că 
în centrul materiei există o conștiință a eternității (linia verticală) și a infi- 
nitului (linia orizontală). În pătratul central, avem două perechi de mone- 
de: una este situată în partea de jos, delimitată de frunze. Spiritul ascuns în 
materie, activ prin excelență, acționează deopotrivă în viața materială şi în 
viaţa spirituală. Din această interacţiune a lumilor ia naștere prosperitatea 
totală. Optul de Monede reprezintă adevărata bogăţie, sănătatea, fericirea 
căminului, realizarea armonioasă a nevoilor; materia impregnată cu spirit, 
incoruptibilă poate, emanând un iz de sanctitate. 


Optul de Bâte este o carte care a eliminat florile laterale, prezente până 
la Şaptele acestei Suite, lăsând doar floricelele verticale, tăiate. Nu trebu- 
ie apreciate mai puţin, pentru că în ele este locul în care s-a concentrat 
forța creativă. Aici, senzualitatea este sublimată; se trece de la difuzare la 
concentrare, este conceptul freudian al sublimării libidoului. Din punct de 
vedere al creativităţii, Opt de Bâte reprezintă o situaţie în care se dă toată 


304 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


energia creației prezente. Optul este ultima ocazie care ni se dă de a crea o 
operă perfectă. Apoi vine schimbarea sau moartea. Dacă Bâtele sunt sexu- 
alitatea, Optul de Bâte este energia sexuală folosită în lucrarea spirituală, 
ca în Maica Tereza sau într-un mare vindecător. În a opta lună de sarcină, 


mama permite fătului să-și întregească formarea, să se pregătească pentru 
a se naște luna următoare. 


305 


NOUARII 


Criză și construcţie nouă 


Nouă posedă o trăsătură care îl diferenţiază de numerele impare ale primei 
serii decimale: este divizibil. Pe de o parte, este activ (spre 8) și, pe de altă 
parte, este receptiv (spre 10). Număr androgin, grad al crizei, al atacului, 
al puseului, 9 anunţă o schimbare care va încheia un ciclu. În arcanele 
majore, acest lucru este ilustrat de figurile Eremitului (VIIII) și Soarelui 
(XVIII). 

Eremitul, înțelept la sfârșit de drum, se retrage din lume înălțându-și 
felinarul pentru a arăta noua cale. În Soarele, vedem noua conștiință (soa- 
rele) luminând două personaje și împingându-le spre o nouă construcție. 
Ambele cărți sunt similare și opuse, totodată. Similare, fiindcă marchează 
sfârșitul unei vieţi și începutul unei noi perioade, și opuse deoarece Eremi- 
tul se realizează în singurătate, pe când personajele Soarelui creează o rela- 
ție de ajutor reciproc şi de contopire iubitoare. În arcanele minore întâlnim 
contraste similare. 

Trebuie punctat că, în autointitulata „tradiţie“ ezoterică, Eremitul nu 
a fost conceput ca un înţelept care arată cu generozitate calea, ci ca un 
maestru secret și avar în ceea ce priveşte cunoașterea pe care o deține, care 
ascunde felinarul sub mantie, rezervând informaţiile pentru un grup select 
de discipoli. Este de neconceput ca Nouă să acționeze încetinind trecerea 
umanităţii la o Conștiinţă extinsă. 


În Nouă de Cupe, ceea ce a fost trăit este eliminat (cele trei cupe de jos, 
printre care atârnă frunze ofilite) și sunt înălțate celelalte șase. Se înalță 


spre o iubire mai universală, nouă, simbolizată de frunzele ascuţite care 


306 








Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


Cupe 
Monede 





înconjoară cupa centrală de sus. În momentul în care observăm această 
carte, primim mesajul de a sacrifica sentimente care ne înlănțuie și care 
ne-au alimentat, de a ne desprinde de ele și de a pleca spre dimensiuni 
emoționale mai extinse. 

În această carte, 9 se reprezintă ca un 6+3, 


În Nouă de Monede, descoperim, în schimb, un 8+1. Conceptul de eli- 
minare nu mai este prezent; asistăm, din contră, la o naştere, o procreare, 
la apariția unei noi dimensiuni. Se poate vedea, în moneda centrală, ca- 
pul unui copil născându-se, înconjurat de frunzele care formează un oval 


307 


Calea Tarotului 


albastru (receptiv), cu marginile roșii (recepţia vieţii) în care s-ar putea 
vedea un sex feminin. Naşterea nu este solitară, ci apare în mijlocul perfec- 
țiunii celorlalte opt monede. Când se observă această carte, se primește me- 
sajul sosirii iminente a unei noi condiții materiale. Un copil, un nou loc de 
muncă, o moștenire, un noroc din partea destinului, o însănătoșire... Dar, 
pentru a obține acest element nou, nu trebuie să fim distrași. Precauţiile 
sunt obligatorii. Cea mai mică greşeală distruge nașterea. 


În cele două simboluri active, Spadele (intelectul) și Bâtele (instinct și 
creativitate), se întâlnesc două atitudini diferite. 


Spadele, care simbolizează intelectul (Verbul), au străbătut un drum 
lung, marcat de concentrare, pentru a ajunge la 8, care, așa cum ne amin- 
tim, reprezenta vidul meditaţiei. În etapa următoare, Nouă de Spade se 
pregătește să iasă din acest conținut subiectiv, pentru a înainta în lume și 
pentru a se uni cu ea. Se poate observa că, în mijlocul frunzei, o linie frântă 
orizontal indică o despicătură. Spada este împărțită în două, ca și cum ar 
arăta că intelectul nu este numai un „eu“, ci un „eu şi tu“. Mesajul lui Nouă 
de Spade pentru consultant ar fi: „Învață să îi asculți pe ceilalţi. Ideile tale 
sunt parte a lumii, nu totalitatea ei“. 


Bâtele, din contră, au urmat o cale creativă, expansivă. Aici se concen- 
trează şi se elimină orice ornament: fără frunze și flori, își unește axul cu 
gelozia roşie și albastră a centrului. Nouă de Bâte se află întotdeauna în- 
tre viaţă şi moarte. Atitudinea sa s-ar putea rezuma în această deviză: „A 
învinge sau a muri“. Aminteşte de un războinic care înfăptuieşte acţiuni 
impecabile, fără niciun compromis; s-a eliberat de dorința față de lume și 
acumulează în sine energia pentru a construi o nouă lucrare. Dacă această 
carte este ascultată, ea ne va spune: „Nu face concesii, fii tu însuți. Acțio- 
nează așa cum trebuie. Fii responsabil“. 


a) 
108 








DECARII 


Sfârşitul unui ciclu și vestirea următorului 


Roata Norocului și Judecata sunt două cărți care închid seriile decimale 
din care fac parte. În Roata Norocului se observă o oprire: cele trei animale 
sunt oprite, așteaptă ca providența să acționeze manivela care le-ar pune 
din nou în mișcare. Toate se agaţă de roată şi o țin fix, pentru că, așa cum 
putem vedea, dedesubt podeaua este instabilă, schimbătoare: totul s-ar pu- 
tea scufunda. A cobori, a urca, a se echilibra. A rezista până la sosirea unui 
salvator care ar putea fi, pur și simplu, o nouă informaţie. Roata Norocului 
punctează o chemare spre profunzimile acestui pământ albastru cu striaţii 
unduitoare, care ar putea fi un ocean. În Judecata, situația este diferită: 
ciclul s-a încheiat, noua fiinţă se ridică din profunzimile pământului, spre 
dimensiunea cerească. În acest final, noul început este deja prezent. 

Arcana X este, deci, o carte de încetare a activităţii, pe când Arcana XX 
este o carte de schimbare. În prima, se aşteaptă un ajutor, pe când în cea 
de-a doua se așteaptă realizarea. Aceste două caracteristici se întâlnesc în 
arcanele minore. 


În Zece de Cupe, se văd nouă cupe deschise, dar pline, şi o a zecea cupă 
care, având totul primit, este sigilată. Cele nouă cupe deschise au cinci sub- 
diviziuni sau ciorchini, care corespund celor cinci simțuri, pe când a zecea 
are şapte, care corespund celor șapte centri nervoși sau chakre. Solicitarea 
emoțională, cu umbra sa, ranchiuna, se termină. Inima plină se transformă 
în putere de acţiune. Ne apropiem de idealul sanctităţii: „Nimic din ce este 
pentru mine care să nu fie pentru ceilalți“. În termeni creștini, s-ar putea 
spune că potirul este plin cu sângele divin: comuniunea s-a realizat. Se 


309 


Calea Tarotului 


Spade 
Bâte 


Cupe 
Monede 





întâlnește aici un paralelism cu Roata Norocului, pentru că, în această sta- 
re, de har puternic, inima așteaptă să fie folosită în altă lucrare. 


În Zece de Monede descoperim, de asemenea, o totalitate care se închide 
în ea însăși, în așteptarea celuilalt: în cele patru colțuri ale cărții, patru 
monede formează pătratul material care stabilizează lumea. Le putem com- 
para cu cele patru animale din Lumea. Dacă acceptăm atunci că cele șase 
monede rămase desenează o formă care aminteşte de un oval, am putea ve- 
dea în el ecoul ghirlandei albastre care înconjoară personajul central al Ar- 
canei XXI. Floarea albastru deschis și roşu din centru ar putea fi comparată 


310 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


atunci cu femeia goală care are în mâinile sale o baghetă activă și o sticluță 
receptivă. În centrul portocaliu al acestei flori, descoperim un semn în for- 
mă de virgulă care ne-ar putea identifica cu Inteligența creatoare, primul 
embrion al oricărei realități. Axul acestei cruci florale se prelungește în 
două monede portocalii unite printr-un ax alb. Este pentru prima oară când 
vedem monedele traversate formând un ax. 

Se poate considera că, astfel, sunt imobilizate; axul alb aminteşte de spi- 
țele albe ale Roatei Norocului. Probabil că aici se evocă finalul prosperității: 
se ajunge la limita a ceea ce se putea primi în viaţa materială. Numărând 
petalele celui de-al doilea cerc al fiecăreia dintre aceste monede, se obține 
11+11 = 22, numărul care simbolizează totalitatea în Tarot. 

Se aşteaptă un miracol. Este momentul, în Evanghelii, în care Hristos 
(miracolul) își aşterne mâinile peste Petru (Zece de Monede) și îi spune: 
„Eşti Petru... și peste această piatră îmi voi ridica biserica“. Odată obţinu- 
tă prosperitatea, rămâne de realizat o întreagă lucrare spirituală, pornind 
de la bogăţiile deţinute (cele douăzeci și două de arcane). Dacă bogăţiile 
nu se utilizează în scopul onorării vieţii, ele vor conduce la distrugerea 
consultantului. 


În Zece de Spade, se ia parte la acest miracol atât de aşteptat: până acum, 
toate spadele au fost închise în oval. Strădania realizării mentale a fost dusă 
la capăt, într-un oarecare autism pozitiv, pe care îl vom numi singurătatea, 
meditaţia, noaptea întunecată a sufletului sau, făcând referire la Arcana XX, 
mormântul. Aici, cu cele două spade care intră în oval, din afară se aude, în 
sfârşit, vocea Celuilalt. Vine de la stânga şi dreapta, adică de la feminin și de 
la masculin, în același timp. Ambele polarităţi se unesc în interior: menta- 
lul a ajuns la unitate. Spadele aveau până acum patru flori în afara ovalului. 
Aici, rămân doar cele două superioare și, dacă se vrea, cele două inferioare 
s-au transformat în cotoarele săbiilor. Din pământ (zona de jos) se naște ac- 
tivitatea. Florile de sus indică faptul că se continuă receptivitatea spre cer. 


Dacă Zece de Spade reprezintă, mai degrabă, partea superioară a cărţii 
Judecata (îngerul), Zece de Bâte reprezintă partea inferioară a acestei Arca- 
ne: cele trei personaje. Vedem, efectiv, că axul central s-a împărţit în două, 
roșu şi albastru (receptare și acțiune). Dar privirea avizată va descoperi, 
între ambele, o a treia bâtă albă care reprezintă copilul ieșind din mormânt, 


ZII 





Calea Tarotului Numerologia grad cu grad, in fiecare Suită 


în stare de totală puritate. Bâta din dreapta noastră va fi, deci, tatăl; cea din 
stânga, mama; și a treia, copilul. Observând cartea în totalitate, s-ar putea 
spune că este o entitate angelică pusă în evidență de lumina celor șapte bâte 
albe ascunse între bâtele roşii. Florile albe se deschid în ramuri în sus și în 
jos, ca și cum ar fi aripi. Acest lucru dezvăluie faptul că cele trei personaje 
ale Judecăţii se află într-o comuniune cu un înger care este reflexia sa în 
oglinda cerului. 


d p 


Cupe Monede Băte 


312 313 


Gradele, Suită cu Sută 


Spadele 


As de Spade. Este o mare potenţialitate intelectuală, o mare capacitate de 
activitate mentală. Se aseamănă cu Zece de Bâte, care vine să îl întâmpine: 
după finalul unui ciclu creativ și instinctiv, intelectul intră în acțiune. Asul 
de Spade ar putea însemna o victorie obținută prin intermediul istețimii, 
inteligenţei, determinării, discernământului. De asemenea, arată capaci- 
tatea de a adopta o anumită atitudine, postură, de a decide. Când devine 
negativ, amintește de agresiunea verbală, cuvintele jignitoare, respingerea 
față de materie, supraestimarea mentalului. 


Doi de Spade. Creșterea acumulată a florii centrale evocă imaginaţia, 
utilizată încă: intelectul este în continuare pasiv, în așteptarea unei acțiuni. 
Persoana tinde să sară de la un subiect la altul. Conotaţiile negative trimit 
cu gândul la o minte leneșă, la pesimism intelectual, la o dualitate parali- 
zantă a gândurilor, la o lipsă de concentrare. De asemenea, i se poate asocia 
necesitatea, identificarea cu anumite subiecte sau chiar disimularea. 


Trei de Spade. Această arcană trimite cu gândul la o izbucnire fanatică 
a primelor idei, a primelor opinii. Este un semn de entuziasm intelectual 
care se poate conjuga cu pasiunea pentru studii, pentru lectură. Intelectul, 
încă imatur, acționează din pură spontaneitate, nu face diferenţa între „a 
crede“ şi „a ști“. În Trei de Spade se poate vedea și o dorință de evoluție 
intelectuală; de exemplu, pentru un elev, să treacă un examen. Conotaţiile 


314 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


negative ne trimit cu gândul la toate aspectele fanatismului, ale îndârjirii, 
ale lipsei dorinţei de aprofundare, ale împrăștierii. Trei poate semnala, de 
asemenea, o lipsă de perseverenţă. 


Patru de Spade. Aici, ideile se stabilizează. Această carte descrie rațio- 
nalismul, toate aspectele unei gândiri aşezate, solide și o anumită maturi- 
tate intelectuală. De asemenea, este spiritul practic, capabil să acționeze, 
în mod util, în realitate. Intelectul este organizat, stabil, ştie să funcţione- 
ze prin generalizare. Are o tendinţă conservatoare în ceea ce privește opi- 
niile sale. Poate să îi lipsească scânteia, sarea și piperul. Aspectele negative 
ale acestei cărţi fac trimitere la tot ce are legătură cu raționalismul obtuz, 
ideile fixe, mentalul, prizonier al propriilor convingeri, dar şi la teoriile 
netrăite de vorbitor şi la refuzul intuiţiei. În cel mai rău caz, intelectul 
devine tiranic. 


Cinci de Spade. Apare un nou punct de vedere, un nou ideal. În sens 
strict, acesta este reprezentat de „punctul de vedere“ pe care îl arată cele 
două ovale încrucişate peste învelișul roșu al spadei. Apar gânduri mai spi- 
rituale, mai profunde. O persoană își reia studiile, se perfecționează sau se 
specializează. Fără să își abandoneze convingerile, intelectul se întoarce 
spre noi moduri de a vedea lumea şi spre explorarea universului interior. 
Aceste noi informaţii pot pătrunde atunci în cotidian ca să îl modifice. As- 
pectele negative ale acestei cărţi ne trimit cu gândul la o neconcordanţă 
între material și spiritual, la dogmatismul! religios, când se opune evoluţiei 
interioare, la opiniile politice cinice sau ipocrite, la escrocherie. 


Șase de Spade. Acest prim pas în bucuria pură se trăiește, de asemenea, 
la nivelul intelectului: plăcerea de a gândi, frumuseţea ideilor, spiritul ludic 
sunt aici indicii de dezvoltare și de șlefuire mentală. Unei persoane îi place 
ceea ce gândește și spune. Mintea intră în pozitiv, cunoaște fineţea. Poezia 
își are originea în Şase de Spade: acesta permite, de asemenea, cunoașterea 
unei persoane cu care se poate stabili un dialog fructuos. Văzut din afară, va 
fi cineva reflexiv, cu gânduri originale. Conotaţiile negative ale acestei cărți 
fac trimitere la narcisismul intelectual, la estetismul exagerat, la un simţ 


al frumosului care nu se pune în practică, ca o lipsă de încredere de sine. 


15 


Calea Tarotului 


Sapte de Spade. Atingând aici cel mai înalt nivel al activităţii sale și apro- 
piindu-se de perfecțiunea sa, intelectul devine extrem de receptiv, așa cum o 
demonstrează învelișul albastru al spadei. Este o meditaţie activă, orientată 
către nevoile lumii. Mentalul, în care s-a stabilit pacea, își poate pune pute- 
rea şi spiritualitatea la dispoziția celuilalt. O persoană poate deveni capabilă 
să se desprindă de sine însuși, să se anuleze, pentru a da mai bine. Ar putea 
fi un înţelept care își pune cunoștințele la dispoziția umanităţii, un șef ilus- 
tru sau un sfânt în putere. Când această carte devine negativă, ilustrează 
cunoașterea utilizată ca un obiectiv cinic, calomnierea, ideile agresive care 
distrug lumea, teoriile toxice. 


Opt de Spade. Intelectul își atinge perfecțiunea, vacuitatea. Această 
carte arată că mintea a încetat să se identifice cu conceptele sale. Este o 
concentrare puternică, o stare de transă sau de meditaţie profundă în care 
dualitatea contrariilor se dizolvă în celebrarea prezenței. Soluția probleme- 
lor devine evidentă, dincolo de raţionament: în această ne-gândire, toate 
revelaţiile sunt posibile. Dacă ar fi să citim într-un mod negativ această 
carte, s-ar putea vedea în ea blocajul intelectual, toate bolile care afectează 
cogniţia, de la comă și până la amnezie sau afazie, teama de gol, stupoarea. 


Nouă de Spade. Spada galbenă amintește de iluminare, de apariția unei 
noi capacităţi de a înțelege, schimbarea care permite ruperea obiceiurilor 
mentale sau detașarea intelectuală. După o căutare îndelungată, se face lu- 
mină. Este sfârșitul dualității dintre actor și spectator. Această unitate pune 
la îndoială, complet, concepțiile trecute. De asemenea, este începutul ascul- 
tării, deschiderii spre o gândire scutită de critică și comparaţie. Conotaţiile 
negative ne trimit cu gândul la o stare de criză, de incertitudine mentală, 
la teama de a pierde individualitatea, inclusiv la depresie. În această carte, 
se poate citi, de asemenea, în baza învelișului despicat al spadei, o leziune 
cerebrală sau senilitate. 


Zece de Spade. Schimbarea ajunge la sfârșit, nu este una, ci sunt două 
spade. les din oval, rațiunea nu mai este prizoniera ei înșiși. Este apariția 
afectivității în viaţa mentală, acceptarea unui punct de vedere diferit de 
al nostru. Cele două spade ilustrează gândirea androgină, în același timp 
masculină și feminină. Este cea mai mare maturitate intelectuală, cea care 


310 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


atinge armonia cu inima. S-a dobândit o viziune totală a realităţii, o rațiune 
pe deplin iubitoare. Conotaţiile negative ar putea fi respingerea celuilalt, un 
blocaj emoţional care produce un conflict intelectual, teama de a fi rănit, 
cearta, nerecunoștința. 


Cupele 


As de Cupe. Simbol al iubirii în putere, catedrala, încă închisă, dar plină, ar 
putea simboliza toate sentimentele, toate posibilitățile inimii, de la impul- 
sul amoros până la misticism; o mare dispoziţie pentru a iubi și a fi iubit; o 
capacitate de iubire, nefolosită încă, dar imensă. Cu Asul de Cupe, Iubirea 
apare ca un potir, ceva la orizont care îşi va pune amprenta asupra căutări- 
lor consultantului. De asemenea, este baza comunicării, a religiei, în sensul 
unirii cu celălalt, a transcendenţei, a sinelui, a divinului... Aspectele sale 
negative ar fi suferința, geloziile, ranchiuna, lipsa afecțiunii, cererea nicio- 
dată soluţionată, afectivitatea copleșitoare. 


Doi de Cupe. Asistăm, aici, la o acumulare de reverii amoroase. Setea de 
a iubi se naște într-o fiinţă care nu are nicio experienţă a iubirii sau după 
o lungă perioadă de singurătate. În Doi de Cupe, o persoană este închisă, 
celălait încă nu a apărut, este imaginat cu o forță asemănătoare cu ceea ce 
o persoană cunoaște. Pentru acest partener idilic, care încă nu a căpătat 
formă într-o inimă virgină, singura referință este familiară. În această etapă 
se naște tot mitul sufletului pereche. Iubirea oedipiană este baza viitoarelor 
proiecții. În această pregătire pentru iubire există rețineri, dar și un mare 
sentimentalism. Aspectele negative trimit cu gândul la imaturitatea emoţi- 
onală, la izolare, la incapacitatea de a stabili relaţii, la o afectivitate care este 
prizoniera legăturilor familiale, la frica de compromis, pasivitate și dezbi- 
nare, într-o pereche, la o inimă locuită de fantezii amoroase infantile. 


Trei de Cupe. În această carte se exprimă eclozarea primei iubiri, cu 
prospețimea, lipsa de experienţă și idealizarea care o caracterizează. Este 
o contopire fierbinte, o dragoste de tinerețe, consumată sau nu, apariţia 
celuilalt într-o mare izbucnire romantică care, dacă se vede dezamăgită, 
este capabilă să rănească teribil. De asemenea, este adoraţia, de exemplu 
a unei mame pentru fiul său. Cele două flori care susțin cupa superioară, 


317 


Calea Tarotului 


desenând o inimă cu tulpinile lor, par nişte maci care sugerează extazul 
acestui sențiment. De asemenea, indiferent de vârstă, semnifică redesco- 
perirea arzătoare a iubirii. Aspectele sale negative fac trimitere la o lipsă 
de entuziasm amoros sau la o excesivă și distructivă idealizare a iubirii, la 
erotomanie, la fixaţia pentru o iubire imposibilă. 


Patru de Cupe. Aici, iubirea este stabilită, este sigură și solidă. Temelia 
unei familii se poate construi pe un Patru de Cupe: ilustrează încrederea 
de sine și încrederea în celălalt, iubirea văzută ca pilon al realității. De ase- 
menea, se poate transforma în căutarea unei ființe care oferă siguranță, a 
„unui tată pentru copiii mei“, „a unei mame bune“, „a cuiva bogat“, ceea 
ce poate duce la relații dominante și dominate. Riscul este acela de a pune 
speranţa de realizare în celălalt. Aspectele sale negative ne trimit cu gândul 
la nesiguranţă, la lipsa de libertate, la împovărare, dar și la limitarea senti- 
mentelor, la o iubire excesiv de materialistă. 


Cinci de Cupe. Aici, cupa centrală, decorată cu flori exuberante, semna- 
lează apariţia unor sentimente noi care pot merge până la fanatism: descope- 
rirea credinței, o euforie care ne duce spre o ființă superioară sau considera- 
tă ca atare. De asemenea, este prima deschidere a inimii spre o soluție care să 
fie bună pentru umanitate. Aspectele negative pot fi încrederea oarbă într-un 
ghid, un dezechilibru afectiv, dar și lipsa credinţei, decepția, amărăciunea. 


Șase de Cupe. Două coloane de trei cupe stând față în față, de fiecare par- 
te a unui ax: este realizarea iubirii faţă de sine, în cel mai nobil sens al ter- 
menului, în plenitudine, acceptare și contactul interior cu iubirea divină. 
De asemenea, poate fi întâlnirea celuilalt, apariția în realitate a sufletului 
geamăn visat în Doi de Cupe, o ființă care ne corespunde exact și cu care, în 
bucuria relaţiei în oglindă, descoperim sentimente precum stima, fericirea, 
plăcerea şi senzualitatea. Este o iubire generală care include intelectul, ini- 
ma şi instinctul. Aspectele negative ne fac să ne gândim la o pereche prea 
egoistă, ruptă de lume. Evocă toate aspectele iubirii narcisiste, în general 
retragerea, disprețul faţă de ceilalţi, indulgența excesivă faţă de sine. 


Șapte de Cupe. Aici, iubirea intră în acțiune totală în lume. Se impreg- 
nează cu umanism și generozitate. Este descoperirea puterii bunătăţii, a 


318 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


forței iubirii conștiente care constă în a te bucura de existența celuilalt. O 
persoană poate da fără să ţină cont, să pună bazele unui lanţ caritabil, să 
întreprindă o acţiune umanitară. Unită cu iubirea universală, fără a neglija 
viața cotidiană, își însușește deviza: „Nimic pentru mine care să nu fie pen- 
tru ceilalți“. Aspectele negative ale acestei cărți ne pot trimite cu gândul 
la imposibilitatea de a fi fericit din cauza nenorocirilor din lume, a agresi- 
vității, a tendinței compulsive de a ajuta acei oameni care nu ne-au cerut 
nimic. De asemenea, poate fi o persoană care își vede doar interesul propriu 
sau un mizantrop acru, deziluzionat. 


Opt de Cupe. În acest grad, Cupele îşi ating perfecțiunea care se ma- 
nifestă prin plenitudine. Inima este plină în totalitate, la toate nivelurile. 
O persoană iubește în trecut, prezent și viitor, planeta, pe ai săi, pe sine, 
universul, inclusiv neconceputul. Problema de a fi sau nu iubit nu intră în 
discuţie: o persoană este doar iubire. Este armonia, pacea inimii, echilibrul, 
dar și ceea ce se obișnuiește a se numi graţie, har: o îmbinare profundă cu 
iubirea divină. Aspectele negative ale acestei cărți trimit cu gândul la ne- 
acceptarea perfecțiunii iubirii. Vedem atunci, în ea, carență, nemulțumire 
perpetuă, o iubire în exces care pretinde că dă ceea ce, în realitate, doar 
solicită. 


Nouă de Cupe. Pentru prima dată în serie, frunzele cad ca ofilite. Este 
sfârșitul înfloririi, toamna inimii: trebuie să te desprinzi de ceva pentru ca 
o nouă dimensiune a iubirii să poată apărea. Este o etapă de înțelepciune 
în care se acceptă finalul unui ciclu emoţional și detașarea de ceea ce a 
fost trăit. Acest sacrificiu presupune o iubire profundă faţă de umanita- 
tea prezentă în fiecare fiinţă, o desprindere, o abnegare produsă de iubirea 
conștientă. Aspectele negative ale acestei cărți ne trimit cu gândul la toate 
stările de criză emoţională, nostalgie, singurătate greu acceptată, teama de 
lipsuri, disperarea. 


Zece de Cupe. Ajunsă la capătul dezvoltării sale, calea, ruta inimii ne pre- 
zintă iubirea universală sub forma a nouă cupe deschise, terminate cu alta 
mai mare, sigilată: ultima nu se mai află în dinamica de a da şi a primi, aş- 
teaptă să fie utilizată, la fel cum un sfânt se poate considera un instrument 
al lui Dumnezeu, în așteptarea de a fi folosit de El. În mitul creştin, iubirea 


319 


Calea Tarotului 


divină se face trup/carne, pentru a răspândi iubirea în lume și a fi de folos, a 
fi folosită cu orice preț. Această carte arată o inimă plină, bogată, o acțiune 
concretă de întreprins (transformându-se în As de Cupe) şi în care realiza- 
rea emoțională deja a avut loc. Dacă această carte este negativă, poate sem- 
nifica un blocaj, neacceptarea de sine, coruptibilitatea, negarea evoluţiei. 


Monedele 


As de Monede. Această carte simbolizează energia materială în toate poten- 
țialităţile sale, corpul, resursele, locul pe care o persoană îl ocupă în lume, 
teritoriul. Asul de Monede ne îndreaptă spre relaţia noastră cu incarnarea, 
viața familială, casa, banii, sănătatea. Se fixează din nou această temă, în 
aspectele concrete ale existenței. Conotaţiile sale negative ne pot trimite 
cu gândul la o problemă financiară, o negare a materiei sau, din contră, un 
exces de griji materiale, o boală, abandonarea corpului, subnutriția, sărăcia. 


Doi de Monede. Această carte ilustrează dorința de a încheia un contract 
care încă nu a fost finalizat. Poate fi un proiect financiar care este în stadiu de 
pregătire, o casă în construcție, dorinţa de căsătorie sau de asociere, pentru 
a încheia o afacere. De asemenea, este un embrion care se formează, o stare 
de odihnă corporală, recuperarea forțelor. În sens negativ, Doi de Monede ar 
putea semnifica o problemă financiară (dificultate în atingerea scopurilor), 
o lipsă a mijloacelor, lenea sau paralizia, refuzul de a se hrăni, o atitudine 
himerică și ineficientă față de lumea materială, o tendință suicidală. 


Trei de Monede. Această carte poate însemna o investiție materială care 
produce primul său beneficiu... sau prima sa pierdere. Este, de asemenea, 
fecundarea, în care o celulă-mascul și o celulă-femelă creează o ființă nouă. 
Este o companie comercială care își lansează primele sale produse, fără să 
ştie dacă acestea își vor găsi un public. Este un risc economic, un pariu sub- 
stanţial, într-un fel de joc al sorții. Ar putea fi absorbția unei substanţe ale 
cărei efecte nu se cunosc, o operaţie estetică cu rezultate incerte sau decizia 
de a trăi într-o ţară străină. Aspectele negative ilustrează o investiție grăbită 
și nefericită, probleme legate de fertilitate (avort, sarcină extrauterină), o 
hiperactivitate corporală care epuizează, fuziunea a două companii, care 
duce la monopol, o manipulare genetică care produce un monstru... 


320 


—— 


Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


Patru de Monede. Aici, Phoenixul pe care doi îngeri l-au pregătit de sa- 
crificiu în Doi de Cupe arde. În însuși centrul celei mai mari stabilități 
materiale se află reînnoirea constantă a păsării mitice care se consumă și 
renaște din propria cenuşă. Această carte ilustrează căminul, sănătatea, te- 
ritoriul, ceva a cărei bună funcționare depinde de ideea ca ceea ce a fost 
dobândit să nu stagneze. Patru de Monede simbolizează viaţa corpului care, 
pentru a se menţine, presupune moartea constantă a anumitor celule și 
consumul de energie sub formă de hrană. Aspectele negative ale cărții ne 
trimit cu gândul la toate stările de stagnare materială: închisoare, probleme 
corporale care au legătură cu staza, șomajul, cu o situaţie financiară care 
stagnează, o familie închisă în sine. 


Cinci de Monede. În centrul stabilităţii (cele patru monede sunt situate 
în cele patru colţuri ale cărţii) se deschide un nou interes legat de o dimen- 
siune spirituală, planetară sau cosmică. Este o investiţie industrială într-o 
energie „curată“, bună pentru planetă; niște lanțuri de magazine care inau- 
gurează o linie de produse bio sau construcţia unui templu, a unui cen- 
tru spiritual. Este, în relația cu corpul, începutul unei practici care merge 
dincolo de simpla cultură fizică, o schimbare a dietei sau un interes faţă 
de metodele de vindecare alternative. Dimensiunea negativă a lui Cinci de 
Monede poate fi un invers al averii, un medic nepotrivit, patima drogurilor 
sau alcoolului, un consilier financiar venal, un escroc, un afacerist lipsit de 
scrupule, o cădere a Bursei, o depresie nervoasă. 

Șase de Monede. Aici, relația cu materia se desfășoară într-o verticalitate 
extatică. O persoană este înrădăcinată în pământ și în cer, în plină accep- 
tare a întrupării sale, ca un copac care își afundă totodată rădăcinile în 
pământ și ramurile spre cer. Este o carte care înfățișează generozitatea față 
de sine, plăcerea corporală, beneficiul deținerii banilor și a unei economii 
bine gestionate, sensul frumosului în viaţa cotidiană, gastronomia, senzua- 
litatea. Șase de Monede celebrează frumusețea lumii și se sirnte unit cu ea. 
O persoană poate investi în ceea ce îi place: este banul patronajului artistic, 
achiziționarea unei opere de artă. Aspectele negative fac trimitere la narci- 
sismul corporal, la obsesia pentru aparenţă, venalitate. Există tendința de 
a neglija ființa şi de a avantaja asemănarea și deținerea, posesia. Banul este 
învinovăţit sau, din contră, supraestimat, ceea ce poate duce la avariţie. 


321 


Calea Tarotului 


Această carte este, de asemenea, cea a complexelor fizice și a iluziei potrivit 
căreia banii aduc fericirea. 


Șapte de Monede. În această carte descoperim un triunghi central, cu 
vârful în sus, încadrat de patru monede situate în cele patru colțuri, Spiri- 
tualizarea materiei şi materializarea spiritului au fost realizate. Ideile intră 
în acţiune în lume și produc bani. Banul este destinat finanţării investiga- 
ției, informaţiei și evoluției umanității, Această carte ilustrează generozita- 
tea, reușita sportivă triumfătoare, cunoașterea profundă a corpului, o forță 
materială imensă, bazată pe conștiință. Poate fi un umanist, un geniu al 
afacerilor, succesul global al unei companii. Aspectele negative fac trimite- 
re la o fractură între corp și spirit, la disprețul faţă de spirit prin supraes- 
timarea vieţii materiale, la robie modernă, voracitate economică, la multi- 
naționalele toxice pentru mediul înconjurător, la cartelurile de droguri, la 
monopolurile laboratoarelor farmaceutice... 


Opt de Monede. Perfecțiunea Monedelor se manifestă cu o abundență, o 
plenitudine prosperă; această carte amintește de armonie şi bogăție: toate 
nevoile sunt pline, îndestulate. Corpul se bucură de sănătate și echilibru 
depline. Este înţelegerea din familie, o casă în care fiecare îşi găsește locul, 
spaţiul. Este paradisul pe Pământ, planeta văzută ca o grădină înflorită. 
Este, de asemenea, fluxul armonios al energiilor. Aspectele negative trimit 
cu gândul la un dezechilibru corporal sau material, la o concepție parali- 
zantă a banilor sau la sărăcia concepută ca o fatalitate. 


Nouă de Monede. O etapă materială se termină, făcând loc unei noi vieți. 
Pentru o femeie însărcinată, poate fi momentul nașterii. Este, de asemenea, 
o detaşare materială, cineva care abandonează totul pentru o viață nouă sau 
o schimbare financiară profundă care se revarsă într-un proiect nou. Nouă 
de Monede poate să fi fost în faliment, să fi moștenit sau câștigat într-un Joc 
al sorții: indiferent de situație, se îndreaptă spre o construcție nouă. Aspec- 
tele negative ale acestei cărți ne trimit spre o criză economică trăită greu, 
un furt, o expulzare, o mutare silită, o bătrâneţe acceptată greu, o problemă 
legată de moștenire, un exil. 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


Zece de Monede. Ciclul material se încheie, așa cum o demonstrează 
schimbarea culorii celor două monede portocalii şi, mai ales, axul alb care 
le unește în planul vertical. Ruta prosperității se închide. În aria materială, 
este o intrare în acţiune a creativităţii. Banii, materia, vor trece într-o altă 
dimensiune de conștiință și de energie pure, Această carte face trimitere la 
toate problemele de dincolo de corp, la reincarnare, la miracol, la eternita- 
te. Zece de Monede îl anunţă pe As de Bâte: viitoarea etapă se va desfășura 
pe ruta energiei sexuale și creative. Aspectele negative trimit cu gândul la 
O respingere a corpului datorată identităţii sale sexuale, la imposibilitatea 
de desprindere de o viață trecută, la senzația de eșec, la situaţia cuiva care 
devine stăpân al unei mari averi, fără ca vreodată să cunoască fericirea. 


Bâtele 


As de Bâte. O mare energie vitală în putere. O persoană are mijloacele pen- 
tru a crea, a reproduce și suficientă valoare pentru a învinge greutăţile sau 
a duce la capăt un proiect. Asul de Bâte are forță. Dacă trebuie să lupte, va 
fi capabil, De asemenea, reprezintă aria puterii sexuale și a dorinţei. Poate fi 
apariția creativității pe un teren neașteptat. Dacă Asul de Bâte este negativ 
poate indica probleme sexuale, un blocaj creativ, o pierdere a energiei est 
le, lipsa agerimii, neîndemânarea. De asemenea, face trimitere la brutalita- 
te, la violenţa fizică, la abuzul de putere sau la unul sexual. 


Doi de Bâte. Este încă o stare de virginitate, dar dorinţele se acumulea- 
ză, pregătind prima experienţă. Energia sexuală este pasivă și cumpătată 
dar poate fi foarte intensă în această reprimare. De asemenea, cartea oale 
trimite cu gândul la un potenţial creativ în gestație, la un moment latent al 
libidoului. Interpretările negative fac trimitere la un blocaj sexual, timidi- 
tate, o creativitate într-o eternă înmugurire, la toate tabuurile care încarcă 
cu balast forțele instinctive, împiedicându-le eclozarea. Această carte poate 
genera îndoieli în legătură cu capacităţile sexuale sau creativitatea: intelec- 
tul interferează şi blochează energia. 


Trei de Bâte. Prima izbucnire a energiei vitale. Este, de exemplu, mo- 


mentul pubertății, al primelor experienţe sexuale. Energia încolţeşte 
cu o ardoare primăvăratică. De asemenea, este un impuls creativ plin de 


323 


Calea Tarotului 


spontaneitate şi vigoare, dar fără un scop prestabilit. Oricare ar fi activita- 
tea acțiunii, imboldul de pornire este puternic, există entuziasm, O voință 
fericită de a crea. Într-un sens mai negativ, această carte trimite cu gândul 
la difuzare, răspândire, la o tendinţă de a nu termina ceea ce a fost început. 
Din punct de vedere sexual, poate fi o ejaculare precoce, 0 voracitate, o 
atitudine de seducţie isterică, exagerată. Trei de Bâte îl poate conduce la 
abuzul de putere pe cel care se crede centrul universului. În ceea ce priveşte 
creativitatea, poate duce la o performanță gratuită. 


Patru de Bâte. În această carte, dorinţa a devenit realitate. Opera artis- 
tului pătrunde în lume și obține succesul, Sexualitatea este garantată într-o 
pereche stabilă sau cu obiceiuri sexuale funcționale. Această Arcană simbo- 
lizează o persoană care trăieşte din creativitatea sa, care îşi asumă puterea. 
Pericolul, în toate ariile, este acela de a cădea în rutină. Patru de Bâte se va 
transforma atunci într-o carte a plictiselii, nemulțumirii și monotoniei, în 
care viaţa sexuală se reduce la o „gimnastică“ și creativitatea artistului la 
o acțiune mercantilă. De asemenea, această carte poate face trimitere la o 
ațitudine dominantă, la o persoană debilă, slabă, care nu își asumă autori- 
tatea, care se teme că nu este la înălțime. 


Cinci de Bâte. Cinciul de Bâte aduce o tentaţie, o dorinţă nouă, o energie 
care merge dincolo de ceea ce a fost cunoscut până acum. Poate fi o inițiere 
în practici sexuale necunoscute sau, în perimetrul creativ, o evoluție spre 
profunzimi nebănuite, o dimensiune mai largă... Este, de asemenea, pute- 
rea maestrului sau a sfintei care nu se teme să folosească energia Bâtelor 
pentru a vindeca și binecuvânta. În conotaţiile sale negative, Cinci de Băâte 
ne trimite cu gândul la practici sexuale perverse, la un conflict între sexua- 
litate și spiritualitate, la o creativitate care are nevoie de droguri sau alcool 
pentru a se exprima, la o dorință de evoluţie, neasumată. 


Şase de Bâte. Aici, Bâtele își ating exprimarea esenţială: plăcerea. O per- 
soană a cedat tentaţiei sau intră în extaz, în voluptatea supremă, plăcerea de 
a crea. Sexualitatea și creativitatea se trăiesc bine, o persoană este fericită că 
este cine este, că face ceea ce face. Pentru un artist, este momentul în care 
se găseşte pe sine, îşi descoperă propria expresie. A munci este o bucurie. 
Pentru persoanele care lucrează cu energia, este manifestarea energiei Chi, 


324 





Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 


dimensiunea divină a energiei vitale. Aspectele negative ale acestei cărți, ca 
în cazul tuturor șesarilor, trimit cu gândul la excesul de narcisism: artistul 
repetă permanent aceeași lucrare cu automulțumire, o persoană cade în 
egocentrism, superficialitate, narcisism creativ sau sexual. De asemenea, 
unei persoane îi poate lipsi bucuria, poate fi blocată de negarea plăcerii. 


Șapte de Bâte. Această carte reflectă un moment de mare deschidere, de 
acţiune irezistibilă. În termeni de realizare artistică, este reușita, succesul, 
creativitatea realizată în folosul de sine și al celorlalţi. „Eu“ se transformă 
în canal de energie sexuală și creativă și, în deplina conștiință a dimensiunii 
sale impersonale, o distribuie lumii întregi. Poate fi o relaţie pasională, ha- 
rul, triumful, însămânţarea lumii. Dacă este negativă, puterea lui Șapte de 
Bâte este teribilă. În acest caz, ilustrează dictatura, fascismul, sclavia sexua- 
lă, proxenetismul, tortura, sadismul, puterea distructivă, sub toate formele 
sale, care îl înjosește pe celălalt, în loc să își pună forța la dispoziţia lumii. 


Opt de Bâte. În acest centru, perfecțiunea se manifestă printr-o con- 
centrare extremă, o esenţializare reprezentată prin două flori tăiate. Crea- 
tivitatea se concentrează la maximum: este perfecțiunea celui care știe să 
deseneze un cerc dintr-o singură cută. În ceea ce privește sexualitatea, se 
ajunge la sublimare, la energia creativă pură, la orgasm. Puterea, potenţa se 
transformă în nonviolenţă, idealul artelor marţiale: lupta fără luptă. Autori- 
tatea emană din persoană, se impune, fără niciun gest. Într-o asemenea sta- 
re de reculegere, de meditaţie, efortul nu există, o persoană este neobosită. 
Dacă această carte ar avea un aspect negativ, atunci ar fi paralizia, oprirea 
oricărei mișcări, perfecționismul extrem care atinge, în cel mai înalt nivel, 
sufocarea. 


Nouă de Bâte. La acest nivel, Bâtele se confruntă cu o alegere de viaţă și 
de moarte. În această carte, complet goală, în care deja nu mai crește nici 
măcar o frunză, elementul ajunge la o implacabilă dominare de sine. Este 
experiența sfârșitului real sau simbolul egoului. Pentru artist, înseamnă să 
accepte ca opera sa să fie utilizată de celălalt. Pentru luptător, este riscul 
asumat de a muri. În aria sexuală, este renunţarea, alegerea esenţială. As- 
pectele negative trimit cu gândul la teama de moarte, refuzând să se treacă 
la o altă etapă de viaţă, la eșecul artistic, la impotenţă sau sterilitate. 


325 


Calea Tarotului 


Zece de Bâte. Îndeplinindu-și ciclul, Bâtele se împart în două, se deschid 
pentru a face loc unui ax alb. În etapa următoare, viitorul element va fi As 
de Spade. Poate simboliza o viziune angelică a sexualității: energia nu mai 
circulă nici înăuntru, nici în afară, se cristalizează ca un diamant androgin 
şi se transformă în spirit pur. Persoana nu se mai află în perimetrul sexual 
sau creativ, trece la alte interese: de exemplu, un artist care se transformă 
în profesor, o persoană care îşi descoperă vocaţia de vindecător. Aspectele 
negative fac trimitere la amărăciune, la dezrădăcinare, în legătură cu rea- 
litatea, la lipsa credinţei în viaţă, la renunțarea dureroasă la putere, prin 
pierderea energiei sau din cauza eșecului. 


320 








Triumiurile sau Figurile 


Prin intermediul Figurilor (sau Triumfurilor), Tarotul ne prezintă o ierar- 
hie a patru personaje ale fiecărei Suite sau simbol, în care putem discerne o 
dinamică paralelă cu cea a numerologiei. Faptul că există trei personaje mai 
mult masculine și unul feminin nu trebuie să ne inducă în eroare: în niciun 
caz nu este vorba despre o discriminare sexuală; pentru a-și reprezenta si- 
tuația, o femeie poate foarte bine să tragă un Rege sau un Valet și un bărbat 
se poate afla într-o situație care să corespundă unei Regine. 

Așa cum am văzut în capitolul despre numerologia Tarotului, Valetul, 
primul grad al acestei tetralogii, se situează între gradele 2 şi 3: între acu- 
mulare și explozie, între îndoială și acțiune. Regina, între nivelurile 4 și 5, 
are o privire concentrată pe elementul său și rămâne legată de acesta, între 
comoditatea stabilităţii și tentaţia faţă de ceva ce se află mai departe. Rege- 
le, între 6 și 7, deja s-a desprins parţial de simbolul său, deși încă se poate 
bucura de el. Are conştiinţa unei lumi exterioare în care își va dezvolta 
acțiunea. Este cel care îl trimite, îl înaintează pe Cavaler, aşa cum face Re- 
gele Arthur cu Lancelot. Cavalerul, între 8 și 9, și-a îmblânzit animalitatea: 
călărește în harnașşamentul său şi reprezintă perfecțiunea culorii sale, al 
cărei mesaj îl va duce lumii. Cavalerul nu este perfecțiunea, ci o reprezintă. 
Impersonal, înaintează şi acţionează în numele Regelui, ceea ce ne face să 
ne amintim cuvintele lui Lacan către discipolii săi: „Puteţi fi lacanieni, eu 
sunt în continuare freudian“. 

Este motivul pentru care vom plasa personajele în ordinea: Valet, Regi- 
nă, Rege, Cavaler. 


32.7 


VALEȚII 


Situat între gradele 2 și 3, adică între potenţialul acumulat și acțiune, Va- 
letul stă la îndoială, ezită. Energia este tânără, încă neexperimentată. Cere 
să fie lucrată, cunoscută, exploatată, organizată. Ezită: își va folosi sau nu 
posibilitățile? Este postura unui executant ascultător, care nu obișnuiește 
să aibă inițiativă. Poate rămâne în siguranța lui 2 sau se poate avânta spre 
3, fără să știe ce va rezulta din acțiunea sa. Pericolul Valetului poate veni 
dintr-un exces de îndoială sau de imprudenţă. 


Dacă Valeţii ar vorbi... 


Valet de Spade. „Delicateţea şi eleganța îmi sunt caracteristici esenţiale... 
se pot transforma rapid în ipocrizie. Spre deosebire de Valeţii de Bâte și Mo- 
nede, nu sunt primitiv. Cunosc noblețea, strategiile diplomatice şi politice, 
meandrele unui intelect care se trăiește ca propriu obiectiv. Într-o mână 
am teaca spadei care simbolizează Cuvântul și intelectul. Am acumulat nu- 
meroase cunoștințe, m-am pregătit, dar încă nu cunosc utilitatea practică 
a erudiției mele. Teaca este pregătită pentru a-mi păstra arma, sunt dispus 
să nu acţionez. În același timp, mă interoghez: vârful spadei se îndreaptă 
spre pălăria mea. Ezit. Picioarele mele sunt deschise în direcţii opuse. Gân- 
durile mele sunt contradictorii încă. Ezit înaintea dualității conceptelor. 
Nu știu să decid, să ochesc lovitura care separă subiectivul de obiectiv. Nu 
sunt complice la nimic: încă nu sunt capabil să plec la drum, să îmi asum 
responsabilități“. 


328 





Triumfurile sau Figurile 


*-DE COUPE 


/ 
su, 
41 
AU 
Vi 
LNLA 
j 


W 
(N 
ANA 
XA 
Z > 
7 NA 
ZA Z 
/ 7 
A 
ZA 
ZA | 
Z 
Zi 
- 4 


d IA J 
ALET DEBATON: 





Valet de Cupe. „A!... Câte secrete şi ambiguităţi are inima...! Nu știu ce 
vârstă am, sunt un tânăr ingenuu, sau un bătrân romantic, sau, de ce nu, 
o tânără sau o bătrână. Înaintez spre stânga cititorului, pe partea cu inima 
sa, dar pot să mă împiedic. Paşii îmi sunt scurţi și timizi. Îmi acopăr cu un 
văl cupa deschisă, de teamă să nu fiu rănit în sensibilitatea mea. De aceea, 
în cealaltă mână, păstrez capacul care îmi va permite să închid și să izolez 
această inimă prea nesigură. Întotdeauna idealist, cu o coroană de flori care 
îmi împrejmuiește fruntea, sunt totuși dispus să mă dăruiesc, inclusiv să 
mă transform în martir. Între teama de a fi rănit şi dorinţa de a mă dărui 
complet, şovăi. Sunt capabil să mă sacrific, dar să și fug. Sunt dispus să îl 


329 


Calea Tarotului 


idealizez pe celălalt, dar, dar asemenea, pot să îmi alimentez ranchiuna față 
de el. Pot dansa într-o primăvară nesfârșită sau să mă usuc şi să mă atrofiez, 
într-o eternă iarnă. În mine există tot atâta bucurie câtă durere, egoism și 
generozitate.“ 


Valet de Monede. „Mă identific cu pământul, cu planeta întreagă. Plec 
spre nenumărate trasee. Mă îndrept, în același timp, spre acțiune și spre re- 
ceptare. Ca orice teren sacru, conţin o comoară care m-ar putea împiedica 
să înaintez, în timp ce o menţin secretă, îngropată şi neutilizată. Aceasta 
este greutatea întregului trecut, a tuturor tradiţiilor, se poate transforma 
în cătuşele gleznei al cărui prizonier sunt. Dar, în același timp, ridic spre 
înălțimi ce am mai bun în mine, care nu este altceva decât ceea ce e mai 
bun din materie: acest aur este esenţa fiinţei. Bogăţiile pe care le păstrez 
se acumulează, nefolosite, fără să rodească. Bogăţiile pe care le înalț spre 
Conștiinţă promit transformarea materiei în spirit. Se poate spune că în 
mine începe lucrarea alchimică, cu cele două procese simultane ale sale: 
materializarea spiritului și spiritualizarea materiei. Sunt în starea albă a 
actului, dar nu în actul în sine.“ 


Valet de Bâte. „Sunt puternic, sunt spontan. Mă îndrept hotărât într-un 
sens. Energia mea naturală se acumulează în bâta voluminoasă și verde 
care mă simbolizează. Aspectul naturii mele, care face parte din 2, acu- 
mulează, și cu cealaltă parte a fiinţei mele, 3, sunt dispus să acționez fără 
un scop: acţiunea pentru acţiune, ca o izbucnire puternică. Mâinile mi se 
încrucișează cu două intenții diferite. Fie îmi acumulez în continuare ener- 
sia, caz în care îmi voi sprijini toiagul în podea, fie îl voi ridica pentru a da 
o lovitură formidabilă în necunoscut. O lovitură care îmi va schimba cursul 
existenței, după care niciodată nu voi mai fi la fel. De aceea ezit. Totuși, sunt 
orientat spre dreapta lectorului. Promit, deci, să merg înainte. Se vesteş- 
te actul creativ, se pregătește însămânţarea, apare amenințarea războiului. 
Deoarece acțiunea mea se poate inspira în egală măsură din 3, în forma sa 
XIII, Arcana fără nume, și să fie distructivă. Atunci, sunt o bombă pe punc- 
tul de a exploda.“ 


1310 








REGINELE 


Energia Reginei se situează între 4 și 5, între siguranță și vocaţia unui ideal. 
Se sprijină pe ceea ce a fost dobândit, știind, totodată, că există un alt punct 
de vedere. Deţine și gestionează ceea ce Valetul doar a început să cunoască. 
Este un personaj pragmatic și activ, îi cunoaște bine simbolul, îl experi- 
mentează fără moderație, este centrată pe el. Regina poate deveni excesivă, 
poate sfârşi cufundată în elementul ei, transformat într-o obsesie autentică. 


Dacă Reginele ar vorbi... 


Regina de Spade. „Am un scut peste pântecele meu. Pe acest scut este o 
cicatrice. Mi-am sacrificat, oare, intestinele, măruntaiele? Nu permit ne- 
voilor, dorințelor sau emoţiilor să mă invadeze. Trăiesc în mintea mea. Îmi 
prezint simbolul, spada, într-o teacă roșie, în aşteptarea cuiva care să o 
scoată de acolo, astfel încât să se vadă galbenul strălucitor al învelișului său. 
Aştept fiinţa care să îmi recunoască inteligența, mintea. Transcendenţa este 
idealul meu. În afara corpului/cărnii, în afara materiei, spre starea andro- 
gină în care voi fi capabilă să traversez capcanele raţiunii, pentru a ajunge 
la acest centru impersonal care este Conștiinţa cosmică. Voi putea reali- 
za acest lucru? Voi ajunge la uitarea de sine? Îmi sunt propriul duşman. 
Singura mea cunoaștere este cunoaşterea propriei impermanenţe. Singura 
mea realizare ar fi realizarea vacuităţii, a vidului.“ 


Regina de Cupe. „Ce dulceaţă, ce delicateţe, ce vulnerabilitate a inimii 


mele iubitoare și în permanenţă rănită! Nu caut. Sunt castel care trebuie 
asediat, cucerit. Spre deosebire de Regina de Bâte, care seduce, sper să fiu 


331 


Calea Tarotului 


ZA 


D777 


III 


—— 
—— 
— 
a 


REYNE Di] 


4 


REINE DE BASTON. 





sedusă. Cupa pe care o am, simbol al inimii mele, este închisă; nu goală, 
ci plină de pasiune, Ah! Cine, dacă nu eu însămi, mă poate trata cu toată 
delicatețea pe care o cer? Este imposibil. Trebuie să mă resemnez să mă 
predau rănii, sacrificiului și, când sunt iubită, acest sacrificiu reprezintă 
exact extazul meu. Fiţi vigilenţi în ceea ce mă priveşte: am un pumnal alb 
cu înveliș șerpuit, simbol al purității mele timide. Cu el îl voi lovi pe cel 
care se apropie ca să mă folosească pentru a obține ceea ce nu sunt: bogăţie, 
sexualitate, cunoaștere intelectuală... Toţi vor fi exterminați cu o cruzime 
înfiorătoare. Mă preocupă doar sentimentele, dar ezit, în mod clar, să le las 
să înflorească. Toate fricile mi se acumulează în aspectul meu 4. În aspectul 


332 





Triumfurile sau Figurile 


5, idealul meu, aştept sufletul geamăn, care îmi va fi completare. Această 
așteptare este centrul întregii mele existenţe.“ 


Regina de Monede. „Eu, Regina de Monede, îmi situez dorința de a mă 
depăși nu în ce este dincolo, ci chiar aici, în centrul materiei. Tinzând cu 
toate forțele ființei mele spre un singur punct, mă concentrez pe cercul de 
aur pe care îl constituie simbolul meu. În mine nu există nici cea mai mică 
fărâmă de depășire de sine. Sunt atât cât aspir. Se poate spune despre mine 
că sunt avară, obtuză, căpoasă, egoistă. Eu aş spune că sunt mai degrabă in- 
trinsecă. Cine poate să îmi distragă atenţia? Cine mă poate domina? Cine ar 
putea să mă deturneze de pe calea intereselor mele? Îmi apăr teritoriul cu o 
forță nemăsurată. Dacă există un trecut, este chiar aici. Şi chiar aici se află 
tot viitorul meu. Patrie, noroc, avere, spirit practic; dacă nu aș fi eu, cine 
ar fi temelia regatului meu? Sunt gardianul comorii, câinele care apără, cu 
prețul vieții, soarele ascuns în inima sa.“ 


Regina de Bâte. „Sunt scufundată în râul nesecat al dorinţei. Totul în 
mine este exuberant. Cu aviditatea unei tornade, îmi ofer caverna arzătoare 
tuturor inseminărilor. Părul meu viguros este spuma unui ocean întreg 
cuprins într-un singur val. Puterea universală care se manifestă ca acţiune 
sexuală îmi procură forța supremă a seducţiei. Sunt dispusă să depun ne- 
numărate ouă, să înfloresc toate deșerturile, să populez cu lucrările mele 
regatul auster al Reginei de Monede. De aceea, nu încetez să mă deschid şi 
să invit, să poftesc, să atrag. Fără o contribuţie generatoare, nu exist. Acest 
aspect incomplet este cel care îmi dă dimensiunea de gigant. Deși par atot- 
puternică, am nevoie să fiu utilizată, fecundată, condusă. În aceasta constă 
seducția: o lipsă transformată în forță, de dorinţă. Dacă nu recunosc respec- 
tiva carență, dacă aspir să mă completez pe mine însămi, devin castratoare.“ 


333 


REGII 


Regii de Bâte și de Spade sunt tineri, activi. Regii de Cupe şi de Monede sunt 
maturi, receptivi. Situaţi între 6 și 7, sunt ca un arc întins, între plăcerea 
de a domni în regatele lor şi chemarea lumii. Arhetipuri realizate, se află pe 
calea detașării. Spre deosebire de Regine, nu își privesc simbolul, nu sunt 
obsedaţi de ei înșiși. Deţin şi își îndreaptă, totodată, privirea spre viitor: este 
adevărata măiestrie. Pericolul Regelui este de a cădea fie în complacere și 
neglijare, fie în despotism. 


Dacă Regii ar vorbi... 


Rege de Spade. „Cât rafinament în apariția mea! Tot ceea ce în vărul meu, 
Regele de Bâte, este rigid și blindat, în mine devine flexibil și elegant. Nu 
sunt îmbrăcat pentru război, ci pentru intrigile de la curte. Atuurile mele 
sunt inteligența, cuvântul sibilin, strategiile neînfricate, seducţiile ironiei. 
În locul vocii armelor, prefer forţa ideilor noi. Sincerității şi libertății scep- 
trului, opun flexibilitatea crudă a spadei mele. Nu distrug, ci traversez și 
înșir. Stăpânesc cu legi, reforme, jocuri de alianţă. În loc să elimin, împart, 
astfel încât să mă pot impune mai bine. Clarific conceptele, le stabilesc 
dualitatea, definesc foarte clar ce este și ce nu este, ceea ce trebuie să fie 
acceptat și ce trebuie respins. Armata mea este formată din avocaţi, scribi, 
jurişti. Am în jurul meu o curte întreagă de artiști oficiali şi nobili paraziți. 
Mă folosesc de ingenuitate pentru a mă declara descendent al lui Dumne- 
zeu și emisar al Adevărului. Aş fi putut fi un monarh absolut din istoria 
Franţei sau un revoluționar creator al Statului.“ 


334 





Triumfurile sau Figurile 


ZA RI 
pc III 


EP CO * 

| ti ] i 
j iii 

5 | + + 
PL LU 


i 
DA SS 


. 
Că 


A? 


. 
DP 


SI => 


ROY.DE-BATONIII 





Rege de Cupe. „Sunt îmbrăcat într-o mătase fină, delicată. Pălăria mi 
se deschide precum o cupă spre extensiile cosmosului. Nu este o coroană 
de comandă, ci o pălărie receptivă. Mă supun voinţei universale a iubirii. 
Zona inimii, în pieptul meu, este neobișnuit de largă. Am înțeles, în urma 
experienţei căpătate odată cu vârsta, că nu există înțelepciune mai mare ca 
bunătatea. Cupa mea deschisă este plină de sentimente bune, o ofer cui îi 
este sete de pace. În jurul meu, totul crește. Sub aspectul său agresiv, văd 
adevărata esenţă a lumii: simplă și plină de afecțiune. Treburile, chestiunile 
regatului meu sunt înfloritoare, deoarece tot ce primesc dau înapoi: nimic 
pentru mine care să nu fie pentru ceilalți. În faţa ființelor conștiente, îmi 


335 


Calea Tarotuiui 


exprim, cu bunăvoință, mulțumirea. Sunt un ajutor, un colaborator pe care 
se poate conta. Nu comand, sunt la dispoziția supușilor mei. Nu reprezint 
calea, sunt ceea ce o netezește. Palatul meu este deschis celor patru puncte 
cardinale. Cine mi se apropie, se vindecă. Sunt idealul care însufleţește le- 
gendele, ca cea a Sfântului Ludovic. Aș fi putut fi Regele Hristos.“ 


Rege de Monede. „Ezit în a mă numi rege. Abandonându-mi palatul, mă 
prezint în mijlocul naturii. Mi-am schimbat coroana cu o pălărie care mă 
protejează de soare și de ploaie. Mă asemăn mai degrabă cu un negustor. 
Nu am chef nici de cucerire, nici de intrigă și nici nu practic generozitatea, 
ci domnesc cu ajutorul nonacţiunii. Urmăresc înțelepciunea, reprezentată 
printr-o monedă care plutește pe cer, Posesiunile mele pământești, repre- 
zentate de moneda pe care o am în mână, le-am redus la minimum și le 
las acolo unde sunt, fără să risipesc în stânga și în dreapta. Nu mă compar 
cu nimeni. Trăiesc din munca mea. Sunt în prezent. Accept accidentele și 
schimbările neîncetate ale vieții materiale. Mă las dus, știind că universul 
are planuri misterioase și că trebuie să le ascult, fără să le pun în discuţie, 
deși nu le cunosc. Planeta toată este regatul meu. Nu am curte și nici arma- 
tă, știința mea constă în a nu ști nimic: puterea mea, în a nu putea nimic; 
ființa mea, în a nu fi nimic. Aș putea fi un călugăr, un budist care meditează 
și care şi-a acceptat corpul ca vehicul temporal. Sau un mare om de afaceri 
cu managerii lui, liniștit, într-un paradis fiscal.“ 


Rege de Bâte. „Sceptrul meu foarte lucrat îmi urcă de la călcâie și până 
la cap: instrument al puterii supreme pe care îl mânuiesc precum un răz- 
boinic. Costumul meu regal este o armură care îmi arată forța. Cuceresc și 
posed, în mod direct, lejer, fără înflorituri. Neglijez strategiile politice și di- 
plomatice. Când trebuie să cuceresc, acționez. Stăpânesc. Îmi arog dreptul 
de viață și de moarte asupra tuturor. Nu ezit atunci când trebuie să creez. 
Nu prezint nicio problemă referitoare la valoare. Nu-mi pun la îndoială pu- 
terea, Acţiunile și lucrările mele sunt cele care mă vor defini. Pot să con- 
struiesc la fel de bine cum pot să distrug. În regatul meu nu există discuţii: 
voința mea este cea care vorbeşte. Vin din popor şi el este cel care constituie 
forța mea, Dacă aș fi un suveran în istoria lumii, aș fi un dictator, un mare 
cuceritor, un mare asasin, un terorist, un comandant al armatelor.“ 


330 





CAVALERII 


În numerologia Tarotului, Cavalerii se situează între gradul 8 şi 9 și au dina- 
mica lui 10. Suita pe care o reprezintă şi-a atins perfecțiunea. Pentru a creşte 
și mai mult, trebuie să intre în criza care reînnoiește, a lui 9, detașare care 
le va permite să se transforme în altceva. Odată dominată și acceptată ener- 
gia, Cavalerul o duce lumii, precum un mesager sau profet. Pericolul care 
îl pândește pe Cavaler este acela de a rămâne în criză şi a nu se lăsa purtat 
de impermanenţa universală până când nu se dizolvă în elementul următor. 


Dacă ar vorbi Cavalerii... 


Cavaler de Spade. „Calul meu, la fel de puternic ca cel al Cavalerului de 
Bâte, este, în același timp, mai rafinat şi mai agil. Îl conduc dintr-un salt, 
din regatul intelectului până la misterul emoționalului. Calul și cu mine 
suntem unul singur. În timp ce Cavalerul de Bâte acţionează prin forţa vo- 
inţei, calul meu și cu mine acționăm cu forța valorii. Curățaţi de concepte 
parazite, am eliminat, printre altele, speranţa și, odată cu ea, teama. Trebu- 
ie să transmitem însăși esența minţii: știm că suntem ultima manifestare a 
acțiunii. În coiful meu port o aură galbenă, simbol al sanctităţii. Cu spada 
mea roșie care seamănă cu o lance și cu calul meu agil, sunt purtătorul vie- 
ţii. Ce voi traversa cu spada mea? Inima celorlalţi. Intelectul devine iubire. 
Mi-am sacrificat dorința de a fi pentru a intra în sacra abnegație.“ 


Cavaler de Cupe. „În timp ce Cavalerii de Bâte și de Spade călăresc ar- 


măsari, eu, asemenea Cavalerului de Monede, călăresc o iapă blândă. Nu 
îmi conduc harnașamentul, nu este nevoie. Cu mâna deschisă, îmi urmez 


337 


Calea Tarotului 


E mii 


[i 
aie 


374 e “ Y 
ZE 
AA 
AI 1/62 
MA E 
i (5 , 
A 4 ți Zi PN 
, - ZĂ . A 
y Li * 
vaş 


o 235 — 
pa 

. = 
a PE Me. 


| ară E o. 
CAVALIER:DEDENIERS| | CAVALIER:DE BATON. 





simbolul, Cupa. Nu o ţin strâns cu degetele: ea ne ghidează, pe calul meu și 
pe mine, plutind în aer. Cupa deschisă, din care încolțește o fântână de iu- 
bire... Această iubire este ghidul meu, nu ştiu încotro mă îndrept. O urmez 
știind fără dubiu că mă va conduce spre realizarea mea, care este starea de 
graţie. Harul curge în mod natural, nu îmi forțez voința pentru a găsi calea 
corectă. Nu îmi folosesc valoarea pentru a sări dincolo de limitele mele. Doar 
ascult, mă supun, pur și simplu. Ceea ce primesc, dau. Singura mea dorință, 
pentru a realiza această grație nesfârşită, este de a supravieţui, pentru a fi 
în continuare la dispoziţia ei. Atunci este momentul în care, binecuvântând 
lumea, intru în regatul incarnării, al Monedelor, al materiei și al nevoilor.” 


338 





Triumfurile sau Figurile 


Cavaler de Monede. „Nu știu dacă sunt bărbat sau femeie. Mai degrabă, 
un hermafrodit care înaintează pe un tărâm în care nicio comoară nu este 
ascunsă. Moneda dublă a Valetului şi a Regelui, terestră și cerească, s-a trans- 
format într-una singură, care plutește în spațiu. Materia s-a spiritualizat. A 
devenit fertilă şi mamă a unei vieți eterne. Sunt precum corpul Fecioarei 
Maria care, la finalul procesului său, devine nemuritor și se înalță pentru 
a domni în centrul universului. Acesta este destinul meu. Iapa mea nu are 
blândețea celei a Cavalerului de Cupe; înaintează cu pași măsuraţi, dar siguri, 
preciși. Reprezintă sănătatea mea. Nu merge nici prea încet, nici prea repe- 
de, ci în ritmul corespunzător prezentului său. Această pace infinită emană 
din faptul că am învins moartea; sunt dispus să sufăr neîncetate schimbări, 
știind că în esența mea profundă se află imuabilul, statornicia. Toate acestea 
se vor afla la originea bogățiilor terestre, care se vor concretiza în Bâte. Deja 
port în mâna dreaptă începutul unui nou ciclu de acţiune, o bâtă creativă.“ 


Cavaler de Bâte. „Când eram Valet, simbolul meu se sprijinea în Pământ. 
Acum se ridică spre Cer, spre dezvoltarea spirituală. Nu sunt separat de 
el: își are rădăcina în mâna mea, creşte din mine însumi. Animalul meu, 
calul meu mare și puternic, a devenit alb, culoarea purității. Simbolizează 
caracterul sublim al dorințelor mele. Eu, Cavalerul care întrupează voința 
sa, îl fac să vireze de la dreapta la stânga, de la acțiune la receptivitate. Am 
sublimat pasiunile. Am învăţat să deviez traseul energiilor distrugătoare 
spre viaţa Spiritului. Energia mea, desprinzându-se de autosatisfacţie, de 
tentaţia puterii totale, de războiul bestial, a devenit imensă. Dintr-un act 
de voință supremă, animalitatea mea, acest cal alb, se concentrează și se 
transformă în spada roșie a Cavalerului de Spade. Reprezint momentul în 
care Erosul sexualității se transformă în fântâna prosperă a spiritului.“ 


Interpretarea Figurilor (Triumfurilor) 
În funcţie de strategia de citire la care apelăm, Figurile (sau Triumfurile) 
pot reprezenta fie o persoană propriu-zisă, fie o atitudine sau o 
experiență legată de simbolul Suitei implicate. Le putem atribui 
și o valoare temporală: îndoiala Valetului arată astfel! o perioadă 
îndelungată fără un final clar; contemplarea statică a Reginei - o 
perioadă stabilă mai lungă; detașarea Regelui - un deznodământ sau o 
schimbare iminentă; dinamismul Cavalerului - o transformare rapidă. 


339 


d LREZRE DE DERTERE 


AID 
] LUI ' 


DI 


CESTI E SENIERS 


+ 
4 
A SAN A 


E AVATIE DE DENIE RE 





Semnificație rezumată, 
Suită cu Suită 


Spade 


Valet de Spade. Tăişul central al spadei se termină înainte de a ajunge în 
vârf: intelectul Valetului cere să fie ascuţit, format. Conștient de experienţa 
sa, ezită: va ști să își folosească arma sau trebuie să o bage din nou în teaca 
sa de culoarea pielii? Acestui personaj, înzestrat cu o inteligenţă de bază, îi 
lipsește încrederea în sine. Poate fi un elev sau un tânăr cercetător. Poate a 
fost subestimat din punct de vedere intelectual, poate nu a putut să îşi con- 
tinue studiile. Ca în cazul tuturor celorlalţi Valeţi, situația sa cere, totodată, 
prudenţă și perseverenţă. Aspectele negative ale acestei cărți ar fi minciu- 
na, subestimarea, confuzia intelectuală, flecăreala, o gândire precipitată ŞI 
prost organizată, agresiunea verbală. 


Regină de Spade. Cu mâna pe abdomen, protejează o rană veche sau ține 
strâns un scut? Are privirea fixată pe spada sa roșie, pe care o înalță cu mân- 
drie. Reprezintă un intelect puternic, capabil de idei utile şi eficiente. Poate 
să își apere opiniile cu multă încăpățânare. Știe ce înseamnă să vorbeşti, 
dar nu refuză ideile noi. Aspectele sale negative ar fi negarea corpului sau a 
sexualității, poate o cicatrice pe abdomen (cezariană...), închiderea inimii, 
un raționalism dus la extrem, frigiditatea. 


Rege de Spade. Poartă pe umeri, ca și Căruţa (VII), două chipuri de semi- 
lune. Este un Rege al Curţii, abil în manipularea cuvântului, a conceptelor 


341 


Calea Tarotului 


și a ideilor noi. În mâna sa stângă (în dreapta noastră), are o unitate de 
măsură pe care sunt gravate 22 de linii, tot atâtea câte sunt şi în arcanele 
majore. Poate reprezenta un manager, un director corect și ilustru, un 
jurist, un profesor universitar, un arhitect, un gânditor științific, cineva 
capabil să rezolve o situaţie cu mult calm intelectual. Își controlează rațiu- 
nea și o pune în acțiune în lume. Aspectele sale negative ilustrează puterea 
calomniei şi a criticii, agresiunea verbală, greșeala judiciară, un politician 
corupt, cu un discurs totalitar, un intrigant care îşi construieşte un loc în 
societate prin mijloace dubioase. 


Cavaler de Spade. Despre calul său blindat, protejat de armură și coif, 
acest emisar cu aspect de războinic, înarmat cu o spadă lungă precum o 
lance, se avântă spre depășirea raţiunii. Încearcă saltul spre necunoscut. 
Intelectul său a experimentat golul și liniştea. Ajuns dincolo de perfecțiune, 
se îndreaptă spre traseul iubirii: începând din acest moment, va umbla doar 
pe căi impregnate de iubire. Ar putea fi un intelectual care a devenit recep- 
tiv față de iubirea divină, un om care luptă pentru o cauză spirituală și vrea 
să o transmită lumii întregi, un profet, purtătorul unei veşti bune, soluția 
unei probleme, sfârşitul unui conflict emoțional. 


Cupe 

Valet de Cupe. Cu o coroană de flori pe cap, ca tânărul din Îndrăgostitul 
(VI), plimbă o cupă, pe care nu știe dacă să o menţină deschisă sau să o în- 
chidă. Este un personaj timid, care nu a iubit niciodată pe cineva din afara 
propriei familii sau care a pierdut obiceiul de a face asta, în urmă cu mult 
timp. Aspectul său androgin poate indica, de asemenea, o persoană care 
încă nu își asumă homosexualitatea. 

Descoperirea lumii emoționale tentează și terorizează deopotrivă: inima 
sa spune „da“ și apoi „nu“. Ar putea întrupa dorinţa de iubire amestecată 
cu teamă, care anticipează refuzul și rana, suferința. Ilustrează, de aseme- 
nea, trecerea de la copilărie la viața adultă, prima iubire, cu ezitările și cu 
marile ei răbufniri sau porniri. De asemenea, poate fi o persoană de vârstă 
mai înaintată care nu mai îndrăzneşte să se îndrăgostească din nou. Poate 
semnifica o lipsă de încredere în viaţă și în relațiile emoţionale, o concepție 
pesimistă despre iubire. În sens negativ, un blocaj emoţional care se înalță 


342 








Triumfurile sau Figurile 


din frici infantile, o imaturitate afectivă, o tendință puţin exagerată, spre 
reverie, fantasma unei mari suferințe amoroase. 


Regină de Cupe. Cu faţa întoarsă spre cupa sa închisă, are în mâna stângă 
(în dreapta noastră) un fel de spadă cu înveliş șerpuit. Pare atentă la emoțiile 
sale și decisă să îşi apere sentimentele: pentru a-și deschide inima și pentru 
a da ce are de dat, trebuie să îi inspiri încredere. Reprezintă iubirea familială, 
bunătatea, o mamă bună. În aspectul său, apropiat de 5, va ilustra o persoa- 
nă generoasă, inspirată de credință, pentru care lumea sa afectivă cotidiană 
este oglinda iubirii divine. Aspectele sale negative ar putea fi gelozia, posesi- 
vitatea, o afectivitate copleșitoare și limitată sau, din contră, o lipsă a iubirii 
față de ai săi, o falsă generozitate, exploatarea, disprețul social. 


Regele de Cupe. Pare să aibă o anumită vârstă și se poate acorda cre- 
dit vastei sale experiențe afective. Partea stângă a pieptului său (în dreapta 
noastră), cea a inimii, are o lărgime excepțională. Este un bărbat (sau o 
femeie) cu inima mare, cupa sa este deschisă și difuzează cu generozitate 
iubirea conștientă, bucuria de a trăi, seninătatea emoțiilor îmblânzite. Este 
capabil de o acțiune de amploare, bazată pe viziunea sa iubitoare față de 
lume: poate fi un terapeut renumit, un consilier, un medic, o ființă bună 
și generoasă. Dacă devine negativ, Regele de Cupe își va vărsa ura asupra 
familiei sale și asupra lumii; ar putea fi alcoolic, un pervers narcisist, un 
ipocrit, o ființă de o gelozie bolnăvicioasă sau de o duplicitate înșelătoare. 


Cavaler de Cupe. Pe delicatul său cal albastru, urmează calea pe care o 
arată cupa care plutește deasupra palmei sale drepte (în stânga noastră). 
Ruta iubirii a ajuns la final: aceasta se va transforma într-o forță concretă. 
Poate fi o acţiune misionară, o acțiune umanitară, o persoană care vine să 
își ceară iertare și să repare greșeli, o acțiune bună, o iubire sinceră. Este, 
de asemenea, un sfânt care se pune la dispoziţia lumii, care construiește o 
mănăstire sau se transformă în vindecător. 


Bâte 


Valet de Bâte. În picioare, din profil, cele două mâini ale sale se sprijină, se 
odihnesc pe o bâtă, fără a o ciopli. O va ridica? O va lăsa sprijinită pe jos? 


343 


Calea Tarotului 


Este ezitarea dintre a face şi a nu face, a crea și a nu crea, a asculta sau nu de 
dorinţele sale. Energia este nediferenţiată și cere să fie canalizată: ar putea 
fi o sexualitate ezitantă, un proiect creativ care trebuie șlefuit şi dus la capăt 
cu perseverenţă... Aspectele negative ale acestei cărți ar fi neîndemânarea, 
blocajul energiei sexuale sau creative, o lipsă a vitalității, brutalitatea. 


Regină de Bâte. Cu mâna sa dreapta (în stânga noastră) ţine strâns o 
bâtă gravată pe abdomenul său inferior și cu cealaltă pare să agite o mâ- 
nuţă artificială de culoare galbenă. Este o persoană senzuală, seducătoare, 
care are puncte în comun cu Împărăteasa (Arcana III). În deplina posesie a 
sexualităţii și creativității sale, poate și pasională, capricioasă, instinctivă, 
independentă. Reprezintă satisfacția unei persoane care începe să trăiască 
din creativitatea sa. Sexualitatea sa este pe deplin experimentată și poate 
simboliza un artist sau o energie pusă la treabă; într-un sens mai negativ, 
poate reprezenta o persoană obsedată de sex, venalitatea sau excesul. 


Rege de Bâte. Bâta sa este un sceptru mare sprijinit de călcâi, pe podea, 
ale cărei extremităţi superioare ating pălăria. Ca toţi Regii, îşi domină ener- 
gia: vitală, creativă, sexuală. Poate simboliza un artist sau pe cineva creativ 
în activitatea sa cotidiană, un om al puterii, un amant sincer, un războinic, 
un maestru al artelor marțiale. Aspectele sale negative pot fi despotismul, 
lăudăroşenia, o sexualitate puternică, dar izolată de iubire. Va fi atunci un 
seducător, un tiran, un artist plin de sine. 


Cavaler de Bâte. Pe calul său alb, simbol al sublimării dorinţei, Cavalerul 
de Bâte își domină animalul până în punctul în care îl face să îşi schimbe 
direcţia. Bâta sa redevine naturală; energia sexuală și creativă este văzută 
pur și simplu așa cum este. Traversează mâna sa, ca și cum ar arăta că nu 
există dualitate între el și propria energie, ci o încredere totală. Această 
carte reprezintă instinctul canalizat, creativitatea, în deplină stăpânire de 
sine, valoarea supremă în faţa vieţii și a morții, capacităţile vindecătorului 
sau un înţelept care abandonează voluntar plăcerile lumii, pentru a intra în 
tărâmul raţiunii. 


344 


ÎI 


Triumfurile sau Figurile 


Monede 


Valet de Monede. Cu cele două monede ale sale, una înălțată și cealaltă în- 
gropată, își pune întrebări legate de locul său în lume, de propriul corp, de 
mijloacele sale financiare... Moneda îngropată reprezintă un obstacol care 
îl împiedică să înainteze, iar moneda înălțată, dorinţa sa. Între degetele 
mâinii sale stângi (în dreapta noastră) are un cerculeț galben, care ar putea 
fi o monedă de aur, ca cea a Magicianului. Trebuie să își aleagă o carieră? 
Care? Cum să intre în viața activă? Merită investiţia? Este posibilă recu- 
perarea sănătății? Acestea sunt întrebările pe care Valetul de Monede și le 
pune în legătură cu un risc fizic sau financiar. Dacă prezintă vreo problemă, 
ar putea să fie aceea că nu îşi știe locul, rămânând inactiv sau, din contră, 
jucându-se, într-un mod foarte neglijent, cu siguranţa și cu viaţa sa. 


Regină de Monede. Are fața întoarsă spre o monedă mare pe care, cu o 
mână fermă, o ţine la nivelul ochilor. Oglindă, oglinjoară? Sau meditație 
profundă? Regina de Monede ține la banii săi, la situaţia sa, la sănătate, 
la achiziţiile sale. Manifestă multă energie pentru a menţine lucrurile așa 
cum sunt, dar, totodată, poate fi inventivă în cazul unor proiecte neaștep- 
tate. S-ar putea spune că este o persoană care are curajul să se privească în 
față. Poate fi bănuită de avariţie. Este capabilă să depună un efort prelungit 
pentru asigurarea unei siguranțe materiale, pentru construirea unei case... 
Ceea ce ar putea fi perceput ca aspect negativ este faptul că riscă să nu poată 
vedea mai departe de vârful nasului, să se fixeze pe siguranța materială fără 
să se gândească să investească, să facă un pas înainte sau să ia în considera- 
re alte aspecte ale realităţii. 


Rege de Monede. Îmbrăcat comod, fără fast sau strălucire, cu pălărie în 
loc de coroană și tronul instalat în mijlocul naturii, şi-a așezat puterea în 
materie și rămâne în contact cu pământul. Poate fi un industriaș, poate un 
comerciant sau un agricultor înstărit. Cunoaște două forme de bogăţie: mo- 
neda pe care o are în mână reprezintă banii pe care știe să îi câștige fără un 
efort intens și cu plăcere. Moneda care plutește în aer și spre care priveşte 
reprezintă acţiunea ei în lume, banul virtual sau materia deja spiritualizată. 
Regele de Monede poate fi atât un milionar, cât și o ființă complet detașa- 
tă, care trăiește în miraculoasa prosperitate a prezentului. Aspectele sale 


345 


Calea Tarotului 


negative ne trimit cu gândul la escrocherie, la bani murdari, la specularea 
bursieră. De asemenea, poate fi un traficant de arme sau de produse toxice. 


Cavaler de Monede. Cu o bâtă în mână, călărind o iapă albastră receptivă, 
acest cavaler înaintează printr-un peisaj de ţară, luminat de o stea în formă 
de monedă. El reprezintă depășirea materiei și trecerea spre creativitate, 
un punct culminant care îi deschide noi orizonturi. Este suficient de bogat 
pentru a crea ceva nou sau pentru a urmări un obiectiv care nu are legătură 
cu aspectul material. În sensul strict, Cavalerul de Monede poate reprezen- 
ta o călătorie sau o deplasare; în acest caz, o căutare care are legătură cu 
corpul, cu creativitatea, cu propriul loc în lume. 


140 








Partea a patra 


Cărțile de 1arot, 
două câte două 





Introducere 


Conștiința ca lucrare comună 


Dacă acceptăm că Tarotul nu acționează ca un glob de cristal și că tarologul 
nu este un clarvăzător — har care, potrivit ezotericilor, permite vederea vi- 
itorului consultantului —, ci un cititor, vom vedea că arcanele majore con- 
stituie un limbaj în care, în locul literelor și cuvintelor, găsim desene și 
culori. În același fel în care se vorbește franceza, spaniola, engleza, japoneza 
etc., se poate vorbi tarot. De asemenea, în acelaşi mod în care orice ființă 
umană, dacă studiază, poate învăţa o limbă străină, poate ajunge să citească 
și să traducă mesajele Tarotului fără să fie un magician, un clarvăzător sau 
o ființă dotată cu puteri parapsihologice. Tarotul este un limbaj la îndemâ- 
na tuturor. 

Când, ajutat de Marianne Costa, am început să predau cursuri, uneori la 
peste o sută de elevi, ne puneam întrebări referitoare la modul cel mai acce- 
sibil de a învăța această limbă. Am ajuns la concluzia că, după ce am desco- 
perit cărțile una câte una, cu multiplele lor posibilități de interpretare, ceea 
ce echivala cu deprinderea abecedarului, cel mai eficient era ca elevii noștri 
să înveţe să citească mesajul care rezulta din combinarea a două arcane. 

Acţiunea unui individ solitar este diferită de cea a unei perechi, de cea a 
unei familii și, nu în ultimul rând, de cea a unui grup social. O singură notă 
muzicală nu este muzică, două note creează armonia, o nouă dimensiune 
auditivă, trei formează un acord, iar patru sau mai multe creează opere. 

Majoritatea cărţilor despre Tarot se limitează la a descrie una câte una 
arcanele, fără a realiza că acestea se schimbă în acord cu celelalte cărți cu 
care relaţionează... Literele, consoane şi vocale, înainte de a forma fraze, 
trebuie să formeze silabe care, deși sunt o pereche, se schimbă în funcție de 


349 


Calea Tarotului 


A 


poziţia literelor lor: „mă“ conduce la alte definiții decât „am“, „îs“ este di- 
ferit de „și“ etc. Aceste silabe sunt stâlpii cuvintelor, cuvinte care formează 
fraze şi, mai apoi, tratate, poezii, Evanghelii sau texte infame... 

Pornind de la această premisă, ajungem la concluzia că un studiu al 
Tarotului care nu începe cu duourile — silabe — nu poate conduce la o citire 
corectă. Și în acest fel, în faţă ni s-a deschis o lume... 

Deşi limbajul literar este compus din vocale şi consoane, ceea ce obligă 
fiecare silabă să conţină întotdeauna o vocală, reducându-se în acest fel nu- 
mărul de combinaţii, în limbajul tarotic toate arcanele pot fi folosite pentru 
a forma silaba. În situaţia în care cartea aleasă ar fi fost o consoană, nu ar 
avea doar opțiunea numărului mic de vocale, ci și opțiunea celor 21 de cărți 
rămase -— ceea ce face ca o limbă să fie infinit mai extinsă și mai plină de 
semnificaţii. 

Deoarece cărţile sunt numerotate (acelaşi lucru se întâmplă și în alfabe- 
tul ebraic) şi încep de la 0 (Nebunul) până la 21 (XXI, Lumea), este intere- 
sant de analizat schimbarea de sens dacă numărul mai mic este înainte sau 
după cealaltă carte. 

Alte perechi, pentru a studia în acord cu mandala, sunt acelea care au 
aceeași valoare numerică, precum: 1 și 11, 2 şi 12, 3 şi 13 etc. Aceste duo- 
uri au o îmbinare profundă între ele și, uneori, într-o citire, în acelaşi fel în 
care umbra urmează un corp iluminat, când se alege aleatoriu una dintre 
aceste două cărţi, se poate completa de bunăvoie semnificaţia ei, alegân- 


du-se cealaltă carte cu aceeași valoare numerică pentru a repeta sau a-i 
consolida mesajul. 


În romanul său neterminat, Muntele analog, Rene Daumal scrie: „În- 
cepând din clipa în care suntem doi, totul se schimbă. Nu înseamnă că 
greutatea sarcinii se reduce la jumătate. Nu, ci «a fi imposibil» devine «este 
posibil».“ Putem să aplicăm asta în Tarot, fără îndoială, ceea ce ne arată 
importanţa perechii: o Papesă îl însoțește pe Papa. Împărăteasa face cuplu 
cu un Împărat. Luna cu Soarele. Și, în cazul figurilor, Reginele cu Regii. În 
plus față de aceste perechi, se pot observa cupluri ce se pot pune împreună 
prin diferite detalii care în niciun caz nu le încătușează, fiindcă, în fond, 
orice arcană se poate împerechea cu alta, în acord cu proiecţiile cititoru- 
lui. Deși pălăriile amintesc de un 8 culcat, ele unesc Magicianul cu Forţa, 
aceeaşi Forță care este însoțită de o fiară se poate uni cu Lumea, în care, de 


350 








Conștiinţa ca lucrare comună 


asemenea, apare un leu. În ceea ce priveşte poziţia corpului, un picior în- 
crucișat poate uni Spânzuratul cu Lumea. Pentru felul lor identic de a mer- 
ge, Nebunul și Arcana XIII fac pereche. Pentru că ambele prezintă acelaşi 
număr de ființe umane sub un înger, se poate împreuna Îndrăgostitul cui 
Judecata: trei personaje îmbrăcate și un înger gol în prima şi trei personaje 
goale și un înger îmbrăcat, în cea de-a doua. Pentru că are trei ființe, unul 
dominându-le pe celelalte două care, într-un anumit mod, sunt imobilizate, 
se unesc Roata Norocului și Diavolul. Temperanţă și Steaua se aseamănă 
fiindcă au două amfore: în prima, lichidele sau fluidele se amestecă între 
ele spre interior, iar în a doua se varsă în peisaj. Dacă i se dă Căruţei posibi- 
litatea unei acțiuni războinice și triumfale, foarte bine se poate împerechea 
cu Turnul, în care un turn pare că explodează. lar pentru că din turn ies 
două personaje cu capul în jos și picioarele în sus, spre cer, Turnul poate 
face cuplu cu Spânzuratul. Spânzuratul, pentru că are mâinile ascunse la 
spate, se poate uni cu Diavolul, în care, de asemenea, cei doi drăcușori își 
ascund mâinile la spate. 

În privinţa perechilor, este important de realizat că Tarotul, care proba- 
bil exista deja în anul 1000, afirma importanţa femeii într-o lume patriar- 
hală. Arată foarte clar că este anormal ca un infailibil preot, Papa, să poată 
fi ghidul și reprezentantul lui Dumnezeu fără să aibă alături o femeie de 
același nivel spiritual, Papesa. Că un Împărat fără o Împărăteasă nu-și poate 
conduce bine domeniile. Că activitatea solară fără receptivitatea lunară nu 
poate fi concepută. Ziua şi noaptea se completează. ... 

In aceste trei perechi care reprezintă atât de evident diferitele fațete ale 
simbolurilor Tata şi Mama, Tarotul prezintă întâi femeia, urmată de bărbat, 
în așa fel încât cititorul, folosindu-l ca o oglindă, să vadă în stânga lui ma- 
mele și în dreapta, taţii. Papesa (II) și Papa (V); Împărăteasa (III) și Împăra- 
tul (III); Luna (XVIII) şi Soarele (XVIIII). 

Folosind arcanele ca test psihologic, se poate observa că un consultant 
avea trei viziuni despre părinţii săi: mai întâi, îi vedea în planul material și 
sexual (Împărăteasa — Împăratul), mai apoi în planul spiritual (Papesă-Pa- 
pa) și, în ultimul rând, în planul mitologic, mama cosmică și tatăl cosmic 
(Lună-Soare). 

Împărăteasa și Împăratul (III-IIII) se privesc. În timp ce ea exercită legile 
naturii, creativitatea și reproducerea, el exercită legile lumii sociale. Ambii 
nu numai că se realizează în exercițiul puterii materiale și sexuale, ci și în 


351 


Calea Tarotului 


modul în care se unesc: un cadou complet, de la unul pentru celălalt. Nu-i 
uneşte numai viața materială; ambii au un vultur, ceea ce înseamnă că exis- 
tă şi o proiecție a unirii lor spre nivelul spiritual. 

Dacă se inversează ordinea acestor două arcane și se plasează Împăratul 
înaintea Împărătesei (II-III), se obține un conflict, un divorţ; nici el, nici 
ea nu se privesc, sunt uniți din conveniențe materiale sau legaţi de o fami- 
lie, fiecare închis în lumea lui. Proiectul spiritual nu se poate realiza, pen- 
tru că vulturul care depune un ou în cartea Împăratului devine pasărea încă 
în formare care susține Împărăteasa. Se merge din mai mult în mai puţin... 

Perechea formată din Papesă și Papa (II-V) este formată din două perso- 
naje care, în esență, lucrează, activează în lumea spirituală: de aceea nu tre- 
buie să se privească, își oferă sprijin reciproc, spate în spate. Nicio legătură 
pasională nu-i uneşte, ambii și-au suprimat instinctele sexuale, au ajuns 
la un nivel de Conștiinţă în care cel mai important este să transmită lumii 
ceea ce, în meditaţiile și studiile lor, au acumulat. 

Dacă îi aşezăm inversând ordinea, Papa şi Papesa (V-II), ambii se privesc 
și, absorbiți de relația lor de natură mentală, uită de lume. Se transformă 
într-o pereche egoistă, încetează să mai fie puntea de legătură dintre cer și 
pământ, decepţionează speranţa lumii. 

Dacă Luna (XVIII) apare înaintea Soarelui (XVIIII), spiritul, în călăto- 
ria sa iniţiatică, înaintează dinspre noapte spre zi, dinspre ignoranță spre 
înțelepciune, de la recepţia totală la lumina Graţiei, de la Eu la Noi, de la 
subconștient la supraconștient. Dacă apare duoul Soare-Lună, acest proces 
se inversează, merge dinspre zi spre noapte, de la bucurie la tristeţe, de la 
dinamica realizării la stagnare. 

Dacă în structurarea grafică a arborelui genealogic plasăm mama în 
dreapta noastră și tatăl în stânga, poate însemna că, în copilărie, mama a 
fost masculină (dominantă) și tatăl, feminin (pasiv). Acest lucru provoacă 
o confuzie: creștem fără să știm clar dacă suntem un bărbat sau o femeie. 

Există o altă pereche, dacă se dorește, care poate fi ecran de proiecții 
al arhetipurilor mamă-tată. Dacă Dreptatea (VIII) este însoţită de Eremit 
(VIIII), ne aflăm în fața mamei perfecte și a tatălui înțelept. Dar dacă Ere- 
mitul precede Dreptatea, el se transformă într-un tată insensibil, absent sau 
mort, iar ea, într-o mamă castratoare, nevrotică, perfecționistă, invazivă. 

Ghidat de studiul acestor perechi, am început să analizez cărțile două 
câte două, căutând alte sensuri, nu numai ale arhetipurilor parentale, ci și 


352 





Conștiinţa ca lucrare comună 


ale relațiilor interumane, în diferite planuri pe care le sugerează cele patru 
Suite. Am luat ca „actor“ principal o singură carte şi am pus-o să formeze 
pereche cu cele 21 rămase. Întâi, în ordine progresivă, iar apoi în ordine 
descendentă. De fiecare dată am obținut răspunsuri diferite. Nu era ace- 
lași lucru cuplul Magician-Papesă ca Papesă-Magician. Dacă, de exemplu, 
Nebunul îi aducea energie când o preceda, o slăbea, luându-i cunoașterea, 
atunci când se afla în spatele ei. 

Aceste duouri păreau să corespundă silabelor cu care vechile metode 
ne-au învățat să citim. Silaba „ma“ era foarte diferită de silaba „am“... Dacă 
o arcană este o literă, dacă două sunt o silabă, trei formează deja un cuvânt. 
Mai mult de trei pot alcătui o frază. 

Mama și Tatăl, yin și yang, negru şi alb, roșu și galben, stagnat și fluid, 
pământ și cer, stânga și dreapta, întuneric și lumină... fiinţa umană a învă- 
țat să gândească pornind de la poli nu opuși, ci complementari. 

Dacă, în mare parte din viață, căutăm lumina pentru a ne regăsi, la final, 
găsind-o, vom intra fără teamă în umbra noastră. 


393 


Pentru a începe 


Așa cum am văzut, Tarotul nu poate fi considerat ca o serie de entităţi in- 
dependente una de cealaltă. Fiecare dintre arcane este în legătură cu restul 
pachetului și, în consecinţă, fiecare arcană este strâns legată de oricare altă 
arcană. Pe de altă parte, Tarotul ne prezintă diferite perechi și cupluri, adică 
relaţii evidente între arcane (Rege și Regină, Lună și Soare etc). Pare, deci, 
că ne indică o rută de citire care începe prin studiul perechilor, cuplurilor 
și duourilor: gramatica Tarotului începe cu acest dialog dintre două cărți. 

Dacă ne bazăm pe arcanele majore, oricare dintre ele poate fi studiată 
formând pereche cu alta, ceea ce ne-ar da 231 de perechi posibile pentru 
ansamblul de 22 de arcane majore. Este imposibil de studiat aici, în deta- 
liu, toate aceste relaţii. Așadar, ne propunem să analizăm cele trei tipuri 
de perechi care au sens în trei organizări speciale și să vedem, cu titlu de 
exemplu, cum se pot citi celelalte asocieri de două arcane majore. 

Într-o primă instanță, ne vom întoarce la duourile cu aceeași valoare 
numerică pe care le-am studiat în a treia parte a cărţii, considerându-le ca 
umbră și lumină, aspectele conștiente și inconștiente, aspectul spiritual și 
aspectul incarnat al aceleiași energii. 

Ne vom arăta interesul, deci, față de perechile formate de anumite arca- 
ne majore ale Tarotului, care reprezintă atât aspecte ale iubirii umane, cât 
și întâlnirea dintre arhetipurile psihologice complementare. Pe lângă cele 
șapte perechi principale, vom studia întâlnirea dintre fiecare din personaje- 
le foarte clar indicate ca ființe umane. 

Am văzut în prima parte că una dintre structurile de organizare ale ar- 
canelor majore constă în stabilirea a unsprezece perechi a căror sumă este 
21. Fiindcă valoarea XXI (Lumea), în simbolismul Tarotului, reprezintă cea 


355 


Calea Tarotului 


mai înaltă realizare, vom vedea, studiind fiecare dintre perechi, cum pro- 
pun unsprezece căi de completare. 

În cele din urmă, se vor da unele exemple, în special cu cărţile care nu 
intră în seria perechilor, ale studiului arcanelor majore în perechi de două 
şi mai apoi, de trei. 

Când cărţile sunt singure, neînsoţite, pot fi considerate protagoniste izo- 
late. În teatru, ar face un monolog: Homer recitând Iliada sau un trubadur 
cântând. Întâlnirea dintre două cărţi reprezintă un dialog și, începând cu 
trei cărți, ca și cum ar fi vorba despre trei personaje, Tarotul devine dina- 
mic, Cu trei cărți, se produce un fenomen artistic dens. 





Duourile celor două 
serii decimale 


a -* _ » 
bi ii j ş 
D= ia 
PS LIRA 2, A 
—— | 
î , Sp 4 - +3 
- . y 2 
- En 





„44 
14| Ai 9 
Wg 
. Lp Ob 
4 d as fe 
tă [pi 
- A x - ș 
94 
, i —— |. 
4 / | Fă 
vu 


Așa cum am văzut în studiul numerologiei Tarotului, duetul Nebunul-Lu- 
mea încadrează zece grade în care se desfăşoară două serii zecimale, cărțile 
primului ciclu răspunzând celor aparţinând ciclului următor, de la 1 la X și 
de la XI la XXI. 

S-ar putea spune că fiecare carte a unui ciclu este umbra celeilalte. Dacă 
în citire se extrage Împărăteasa (III), umbra sa va fi Arcana XIII Și vicever- 
sa. Daca se extrage Temperanţă (XIIII), umbra sa va fi Împăratul (III) și 
viceversa. Înseamnă că, dincolo de aparentele lor diferenţe, aceste duete 
ale arcanelor menţin o relație de dependență mutuală, alimentând fiecare 
opusul său aparent şi permițându-i să se desfăşoare cu toată puterea sa. Pe 
parcursul lecturii, va fi util să ne amintim faptul că aceste perechi nume- 
rologice au o profundă relaţie între ele. De exemplu, când una dintre cele 
două cărţi ale duoului a fost aleasă, cealaltă poate ieși într-un loc strategic, 


357 


Calea Tarotului 


nu pentru a o contrazice, ci pentru a-i răspunde, a o însufleți, inclusiv pen- 
tru a-i repeta și a-i întări sensul. 

Așa cum am văzut, cele două serii zecimale au, fiecare, zece grade în 
care fiecare arcană simbolizează o etapă spre totalitate. Prima serie, de la 
I la X, reprezintă exclusiv personaje umane în plină activitate pentru a se 
ridica la lumea spirituală. Corespund energiilor, posibilităților vieţii con- 
crete, manifestări mai ușor de raportat la viața cotidiană. S-ar putea spune 
că este o serie în care materia tinde să se spiritualizeze. În a doua serie, de 
la XI la XXI, niște fiinţe supranaturale sau arhetipuri întreprind calea spre 
profunzimi. S-ar putea spune că, în această serie, spiritul este cel care tinde 
să se materializeze. Aceste arcane corespund uneori unor forțe foarte active 
în noi, dar greu de definit, care rezultă din activitățile noastre de zi cu zi. 
Am putea spune că arcanele primului ciclu aparţin vieţii conștiente și cele 
ale celui de-al doilea, inconștientului. 

Vom vedea cum, în aceste duete, arcanele interacționează și colaborea- 
ză, trasând niște rute paralele spre cer și spre profunzimi și cum fiecare 
dintre ele reprezintă umbra și lumina celuilalt, într-un mod inextricabil, 
în așa fel încât lucrarea, munca lor să se întrepătrundă și să se completeze. 
Energia uneia este necesară pentru ca cealaltă să se manifeste. 


Magicianul (1) - Forța (XI) 
Cele două începuturi 
Gradul 1 al numerologiei face trimitere la potenţialitate, la des- 
chiderea unei noi lumi. Am văzut că Magicianul întreprinde 
o muncă spirituală, intelectuală, poate emoţională, legată de 
xi ideea de a ști cum să procedeze şi de dorinţa de a atinge cu- 
noașterea. Forța reprezintă contactul cu energiile instinctive și 
animale, creativitatea, libidoul, vocea inconștientului. Magici- 
anul contribuie cu entuziasmul său spiritual și dorința sa de a 
înțelege misterele spiritului. Pătrunzând profund în sine și în 
materie, Forţa trezeşte astfel forțele sexuale, creative și teluri- 
ce, Aceste două aspecte se completează precum rădăcinile și ra- 
murile unui copac: pentru a crește, trebuie să se adâncească în 
33 pământ și să se ridice spre cer, în același timp. Forţa fără Magi- 
cian poate cădea în pasiunea extremă sau în reprimarea extremă: nu are cu- 
vinte pentru a se exprima, nici structură pentru a se desfășura. Magicianul 





358 











Duourile celor două serii decimale 


fără Forţă slăbește, devine vulnerabil. Riscă să devină superficial și instabil, 
condamnat la un concept intelectual despre sine, în care gândirea sa devine 
un cerc vicios, ignorând vocea profunzimilor. 


aia Papesa (II) - Spânzuratul (XII) 

Gestaţie și interioritate (subiectivitate) 

Gradul Il al numerologiei ne trimite cu gândul la o acumulare, 
la o stare de incubație, de meditaţie, pregătind o acţiune viitoa- 
33 re. Cu cartea sa, Papesa sugerează o acumulare de cunoştinţe, 
o căutare a înțelepciunii, o introspecție erudită care se poate 
exprima prin intermediul limbajului. Spânzuratul, din contră, 
se dezleagă de toată cunoaşterea și se încredințează ignoran- 
ței, în forma sa cea mai înaltă, sacrul „a nu şti“. Meditaţia sa 
este dincolo de cuvinte. Fără energia Spânzuratului, Papesa ar 
putea cădea în păcatul mândriei și în dogmatism, aplicând cu 
răceală un text scris, fără să intre în contact cu liniștea sa in- 
terioară. Fără rigoarea Papesei, Spânzuratul ar putea cădea în 
£=! păcatul lenei, inacțiunii, abandonului, o apatie care trece, în 
mod iluzoriu, drept meditaţie profundă. 


Împărăteasa (III) - Arcana fără nume (XIII) 

Izbucnire creativă sau distrugătoare 

Gradul III al numerologiei face trimitere la o izbucnire, la o 
explozie care nu își cunoaște scopul. Sunt două principii revo- 
3 luționare active și fără experienţă, care vin să schimbe starea 
1 lucrurilor. Împărăteasa reprezintă izbucnirea vieții, în neînce- 
tata şi constanta sa creativitate, producând fără sfârşit și fără să 
își facă griji pentru viitorul a ceea ce a fost creat. Arcana XIII 
reprezintă, la rândul său, transformarea constantă, cu prețul 
distrugerii totale, dacă e nevoie. Dacă nu ar fi Arcana XIII, Îm- 
părăteasa ar cădea într-o productivitate nelimitată: suprapopu- 
fu lare, invazie, epidemie, exces. La un moment dat, un principiu 
distructiv trebuie să o oprească. Dacă Arcana XIII se găseşte 
fără Împărăteasă, acțiunea sa creatoare devine sterilă: nimic nu 
crește în pământul ars. Se poate imagina un teren acoperit de plante, pentru 
Împărăteasă, și curățat și lucrat, pentru Arcana XIII: mai apoi, însămânțat 


359 


Calea Tarotului 


din nou pentru Împărăteasă și Arcana XIII încredințându-se să recolteze... 
și tot așa, la infinit. Aceste două arcane unesc creativitatea şi distrugerea 
precum o sămânță care se deschide ca să germineze planta, ca un ou care 
crapă ca să iasă pasărea, ca o femeie care sângerează ca să dea viață unui 
copil. Fără moarte nu există viaţă, iar fără viaţă, nu există moarte. 


Împăratul (1111) - Temperanță (XIII!) 

Siguranţă în cer și pe pământ 

Gradul 4 în numerologie este cel al stabilizării şi al echilibru- 
lui. Împăratul aplică legile cosmosului în materie: este cel res- 
PI ponsabil cu buna funcţionare a lumii, se poate conta pe el, soli- 
o) ditatea lui financiară o dovedește. Este un principiu al realității 
Si iii de neclintit, care guvernează puterea materială. Rolul său este 
de a-i proteja pe ceilalți. Temperanţă adaugă acestei siguranțe 
concrete o siguranţă spirituală şi cunoaşterea intimă de sine, 
o mare cumpătare în acțiune, la fel ca misterul unei protecţii 
supranaturale. Dacă Temperanţă îi lipsește Împăratului, acesta 
R alunecă în severitate şi tiranie, într-o exaltare fără limite a lumii 
ÎN] materiale. Devine obtuz și rațional şi, pierzându-și bunătatea, 
ea i se pierde pe el însuşi. Nu mai are grijă de Celălalt, în adevăra- 
tul sens al cuvântului. Fără principiul realităţii al Împăratului, Temperanţă 
este doar o iluzie, un vis pe un cer himeric, fără baza în incarnare. Un exces 
de bunătate care protejează atât utilul, cât și inutilul. Atunci, se poate pier- 
de noțiunea de realitate şi, odată cu ea, capacitatea de a distinge diferenţele 
care alcătuiesc baza inteligenţei incarnate şi a bunului-simţ. 





ua Papa (V)- Diavolul (XV) 

Tentaţia, în toate formele 

În numerologia Tarotului, gradul 5 semnalează apariția unui 

nou interes, încă în stadiu de proiect sau de tentaţie. Papa este 

>] un mediator care comunică cu credință, una dintre valorile 
i cele mai înalte ale spiritului. Reprezintă o chemare şi, ca un 

pastor, își conduce turma spre virtuţi. Dar aceste valori lumi- 
noase sunt transformări ale instinctelor întunecate care se în- 
tâlnesc la Diavol. Dacă Papa este floarea de lotus care simboli- 

zează înflorirea conștiinței și primește lumina solară, Diavolul 





360 











Duourile celor două serii decimale 


este mlaștina în care această floare își prinde rădăcina pentru 
a-i transforma emanaţiile scârboase în parfum. Diavolul ne di- 
rijează atenţia spre profunda natură inconștientă, dincolo de 
bine și de rău. Ne obligă să ne cunoaștem dorințele, compulsi- 
2) ile, toate energiile care se desfăşoară în afara moralului. Dacă 
d Papa nu îl absoarbe pe Diavol, toate învățăturile sale sunt uto- 
pice, artificiale, fanatice, lipsite de interes. Dacă Diavolul nu-l 
acceptă pe Papă, se concretizează în exces, în distrugere sau în 
învingerea arogantă și fără limite. 


Îndrăgostitul (VI) - Turnul (XVI) 
Apariția plăcerii 
Gradul 6, în numerologia Tarotului, reprezintă primul pas în 
careul Cer, primul acces la iubirea în acțiune. Pentru prima 
dată, cineva trăieşte ceea ce îi place. Este, deci, o dimensiune 
A A! care tinde spre imobilitatea şi receptivitatea plăcerii. În cazul 
voi Îndrăgostitului, unde personajele sunt foarte strâns unite, viața 
Br emoţională se desfășoară prin intermediul unei întregi game de 
Y relaţii, de la prietenie la simbioză, chiar cu riscul de a se trans- 
forma într-o insulă separată de lume. În ceea ce privește Turnul, 
alle o“ tot ceea ce era închis iese și se eliberează: este marea izbucni- 
> re care permite unirea cu cosmosul. Fără această deschidere a 
34 Turnului, Îndrăgostitul este în pericol să cadă în narcisism și 
contopire. Fără Îndrăgostit, Turnul poate deveni o separare: în 
deschiderea care are loc, ceea ce era unit se poate dezbina. Ne-ar putea con- 
duce spre bucuria de a trăi, care ne individualizează pe fiecare, izolându-ne 
și pierzând centrul relațional. Cele două arcane lucrează împreună pentru 
ca unirea/imbinarea și deschiderea să ne definească ritmul vieții emoționale. 


= Căruţa (VII) - Steaua (XVII) 
E FN Acţiunea în lume 

A! 7 este gradul cel mai activ din numerologie: tot ce se cunoștea 
a până acum se pune în mișcare în lume. Dacă Căruţa reprezintă 
p, A avansul, progresul, cucerirea, Steaua prinde rădăcini într-un 
4 4 loc pentru a-l face să prospere, cultivându-l și purificându-l. 
e tai Când Căruţa se angajează în războiul sfânt, Steaua construiește 


301 


Calea Tarotului 


Edenul. Dacă se elimină energia Stelei, acțiunea Căruţei devine 
sterilă, neproductivă: nu cunoaște harul. Este un progres con- 
stant, care poate revoluţiona locurile prin care trece, dar fără a 
le îmbogăți, și care sfârșește reducându-se la zero, precum ma- 
ai rile imperii construite și pierdute de împărați morți în sărăcie 
EA pda 3 şi mizerie. Fără Căruţă, acțiunea Stelei este diminuată. Harul 
! său, limitat la un loc strâmt, se va acumula ca un lac care se 










=! Dreptatea (VIII) - Luna (XVIII) 

! Chipuri ale perfecțiunii 
| Cu gradul 8, aşa cum am văzut, se atinge perfecțiunea: nu există 
nimic de adăugat, nimic de luat. În cazul Lunii, această perfec- 
țiune constă în a se reduce cosmic, în a trăi în întuneric pentru 
a putea oglindi lumina infinită a soarelui. Este o perfecțiune 
pur receptivă, deși consecința sa este de a acționa asupra miș- 
cării mareelor. Ceea ce Dreptatea primește, la rândul său, sunt 
legile universale, cu misiunea de a le întrupa şi de a le face să 
fie aplicate, în măsura în care este posibil din punct de vedere 
uman: excelență și perfectibilitate, mai mult decât perfecțio- 
nism. Dreptatea fără Lună riscă să piardă din vedere dimensi- 

a 2 unea sa cosmică și receptivă şi să devină voluntară, normativă, 
Rei intolerantă. Fără rigoarea Dreptăţii, Luna, cu ancorarea sa în 
real, se poate pierde în tenebrele care duc spre derivă și se poate transforma 
într-un soi de melancolie mortală, nebunie, chin. Luna este întotdeauna 
schimbătoare, pe când Dreptatea este imuabilă: împreună conjugă mutabi- 
litatea şi caracterul implacabil. 


ET Eremitul (VIIII) - Soarele (XVIIII) 
ge Criză și regenerare 

Gradul 9 în numerologie este o mișcare de învingere a perfectu- 
lui, care presupune intrarea în criză pentru construirea unei noi 
lumi. Cu felinarul său, Eremitul duce o lumină, o înţelepciune, 
o experienţă. A hotărât să se îndepărteze de lume și să transmită 
=fileapreai comoara sa unor aleși care îl caută în singurătatea sa. Realizea- 
ză înţelepciunea individual. Soarele, în schimb, abordează luxul 


| Ş 
. . 
x 
= 


302 








Duourile celor două serii decimale 


de a risipi: îşi oferă lumina și cunoașterea. Acceptă absolut toate 
fiinţele și depășește individualitatea, creând colectivitatea. Fără 
Soare, Eremitul se cufundă în profunzimile singurătăţii și ale 
avariției spirituale. Nu își mai transmite învățătura nimănui. 
i Felinarul său rămâne ascuns în cotloanele egoului, îl ridică doar 
îi pentru a fi văzut de o entitate superioară. Fără Eremit, Soarele 
se extinde fără discernământ şi îşi pierde capacitatea directivă 
pe care o aduce individualitatea. Poate doar să producă o masă 
amorfă de principii difuze. În Eremit, totul este experiență, în 
Soare — renovare; fiecare are nevoie de celălalt. 


Roata Norocului (X) - Judecata (XX) 
Tot ce începe se și termină 
Gradul 10 al numerologiei reprezintă, așa cum am văzut, to- 
talitatea desfășurată după toată experiența, dar în care există 
— în așteptare sau în germinare — instinctul care va da naștere 
2 pa] noului ciclu. Roata Norocului, finalul primului ciclu, închide 
Berea O călătorie de căutare activă, de reflectare și de studiu. Perso- 
najele se încredințează destinului lor, detașate de orice urmă 
de voinţă. Se află în cercul morţilor şi renașterilor, în speranța 
că o forţă miraculoasă îi va elibera de această eternă repetiție. 
| Judecata închide a doua serie în care au fost deschise toate cen- 
și trele receptive, iar credința și capacitatea de a deveni canal sub- 
stituie căutarea spirituală. Pot materializa ajutorul dintr-o altă 
ear dimensiune, se deschid schimbării unei noi conștiințe. Fără Ju- 
decată, Roata Norocului se află într-o stare din care sunt excluse credinţa și 
speranţa. Se reduce la un blocaj, la un cerc vicios, fără ieşire. Ciclul vieţii și 
al morţii se prezintă ca o enigmă pe care niciun principiu nu o poate rezol- 
va. Când ignoră Roata Norocului, se produce în Judecata o stare de evadare 
de lume, de negare a incarnării. Este dorinţa nebună de a ajunge la lumea 
divină, fără a trece prin lumea umană. De asemenea, poate fi o naștere trăită 
de părinţi fără experienţă, prizonieri ai legăturilor nevrotice inconștiente. 


03 





Perechile Tarotului 


Diferite versiuni ale 
relaţiei femeie-bărbat 


Dacă privim Tarotul cu obiectivitate, se va vedea că reprezintă bărbaţi și 
femei în aceeași proporţie. În plus, ne arată foarte clar că aceşti bărbaţi și 
femei se unesc pentru a forma perechi. În arcanele minore, Reginele sunt 
însoţite de Regi. În arcanele majore, Papesa (Arcana II) se unește cu Papa 
(Arcana V), Împărăteasa (Arcana III) cu Împăratul (Arcana IIII) și Luna (Ar- 
cana XVIII) cu Soarele (Arcana XVIIII). În Diavolul (Arcana XV) se văd un 
bărbat şi o femeie legaţi la piciorul diavolului și în Judecata (XX), o pere- 
che care se roagă vede cum apare, între ei, o ființă (poate un copil sau o 
lucrare comună). Dacă ne putem gândi că există alte perechi între arcanele 
majore, se pot reuni Magicianul (1) și Forţa (XI), datorită formei pălăriei. 
Știind că Steaua (XVII) și Căruţa (VII) aparțin aceluiași nivel numerologic, 
acestea două s-ar putea cupla. Și, luând în calcul suma experiențelor sale, 
Dreptatea (VIII) şi Eremitul (VIIII) ar putea forma, de asemenea, o pereche. 
Nu în ultimul rând, există și perechea metafizică prin excelență: Nebunul, 
care traversează toate arcanele Tarotului înainte de a ajunge la perechea sa 
ideală, Lumea. Acest concept corespunde filosofiei chineze, potrivit căreia 
yin şi yang sunt complementare. 

În Tarot, avem două elemente active (Spadele și Bâtele) şi două recep- 
tive (Cupele şi Monedele). Așa cum am mai spus, această contopire a ele- 
mentelor se reflectă în Lumea, în care vulturul și leul, animale carnivore, 
se află în fața unui înger și a unui bou/cal, simboluri ale sacrificiului și 
darului. Femeia din cartea Lumii, în partea cu vulturul și leul, are în mâna 


305 


Calea Tarotului 


sa un element falic (o baghetă) și, în cealaltă, un flacon receptiv. În pre- 
zent, în societatea noastră, când femeile luptă din greu pentru a obține o 
relație de echilibru cu bărbatul, după secole de umilință și sclavie, într-o 
cultură creată și dominată de bărbat, este emoţionant să vezi că Tarotul, 
care datează probabil din anul 1000, a susţinut ideea de complementari- 
tate a sexelor. 

Vom vedea aici, pentru fiecare personaj cu chip uman, care este pere- 
chea care îi corespunde în ordinul Tarotului şi ce alte perechi poate forma 
cu alte personaje. Pentru cititorii acestei cărți care formează o pereche ho- 
mosexuală, trebuie lămurit un aspect: în limbajul simbolic, masculinitatea 
şi feminitatea sunt forțe metaforice. O femeie se poate simţi reprezentată 
perfect de Împărat sau Soare, în timp ce un bărbat o poate primi pe Împă- 
răteasă sau pe Lună. În descrierea perechilor pe care le prezentăm în con- 
tinuare și în măsura în care Tarotul este infinit, iar spaţiul unei cărți redus 
în mod voit, nu am dezvoltat perechile formate de doi bărbați sau de două 
femei. Cititorul ar putea realiza acest studiu. Poate avea sens pentru fiecare, 
în măsura în care perechile pot reprezenta, de asemenea, relații familiale: 
tată-fiu, tată-fiică, mamă-fiică, mamă-fiu, frate-soră etc. 

Tot așa, textul scurt pe care îl evocă fiecare dintre întâlnirile detaliate 
mai jos nu acoperă exhaustiv toate nuanțele relaţiei dintre un arhetip și al- 
tul. Ca toate interpretările pe care le propunem în cartea de față, este vorba 
mai degrabă despre o focalizare, despre o cale spre rezonanţele infinite pe 
care arcanele Tarotului le pot rememora în conștiința noastră. 

Să abordăm perechile în ordinea următoare: 


Nebunul și Lumea (XXI) 
Magicianul (|) și Forţa (XI) 
* Perechile Magicianului cu celelalte cărţi feminine 
e Perechile Forţei cu celelalte cărți masculine 
Papesa (II) și Papa (V) 
* Perechile Papesei cu celelalte cărți masculine 
e Perechile Papei cu celelalte cărți feminine 
Împărăteasa (III) și Împăratul (IIII) 
e Perechile Împărătesei cu celelalte cărți masculine 
* Perechile Împăratului cu celelalte cărți feminine 


3b6 





Perechile Tarotului 


Căruţa (VII) și Steaua (XVII) 

e Perechile Căruţei cu celelalte cărţi feminine 

* Perechile Stelei cu celelalte cărţi masculine 
Dreptatea (VIII) și Eremitul (VIIII) 

e Perechile Dreptăţii cu celelalte cărți masculine 

* Perechile Eremitului cu celelalte cărţi feminine 
Luna (XVIII) și Soarele (XVIIII) 


Relaţia de pereche Nebunul - Lumea 


EA37 wa Ordinea Nebunul — XXI. Am văzut că aceste două arca- 


. aia gi 


„Et ne reprezintă alfa și omega ale arcanelor majore, prima 
| e: şi ultima treaptă, cele două puncte între care se des- 
ip DP: fășoară toate posibilitățile. Dar ce pereche formează? 
Raetia Când se plasează în această ordine, punând Nebunul 
Si să meargă înaintea Lumii, se vede un bărbat cu barbă, 
cu bocceluţă și un baston de culoare roșie, îndreptându-se spre o feme- 
ie goală care dansează în mijlocul unui oval cu frunze albastre. Nebunul 
poate fi considerat energia fundamentală, fără definiție, adică fără limite. 
Așa ne prezintă Biblia energia creatoare divină, activitate fără limite și fără 
precedent, apărută din nimic, fără timp şi fără spaţiu. Dar dacă Nebunul ar 
fi singur, ar risca să se învârtă fără încetare în jurul băţului său. Energia 
creativă nu reprezintă nimic fără energia materială, „copilul“ ei. Și iată aici 
că Lumea se oferă, cu cele patru elemente ale sale, ca patru puncte cardi- 
nale, în centru aflându-se femeia-materie, fecundată de energia Nebunului. 
Când aceste două cărți ies una alături de cealaltă, în această ordine, evocă o 
energie care merge direct spre realizare, un proiect întreprins care atinge 
succesul, o concretizare. 







Ordinea XXI — Nebunul. Ordinea cărților este esenţi- 
ală. Efectiv, în ordinea Lumea -— Nebunul, acesta din 
urmă se îndepărtează de prima. Atunci, situația este 
complet diferită: Lumea nu mai reprezintă nicio reali- 
aq Zare, fiindcă nicio carte nu o precede. Din contră, este 

=3i o închidere, un început greu, inclusiv o naștere care 
nu decurge bine. Femeia, închisă în ovalul său, privește spre un trecut gol, 


” 
vu! 
3 


„A 
de 
i * 
i ] 
A 
NE 
1] 
] 


E 





307 





Calea Tarotuiui: 


nu are viitor. Nebunul, la rândul său, fuge sau se eliberează de o situaţie 
care nu îi este potrivită, dar fără să știe încotro se îndreaptă. Femeia rămâ- 
ne imobilă şi bărbatul fuge, ca și cum s-ar vaporiza. Poate fi o situație în 
care unul rămâne cu o obsesie pentru trecutul său, fără să dea niciun fel 
de energie relaţiei prezente, pe când celălalt este pe picior de plecare, în 
căutarea destinului său, în altă parte. De asemenea, poate fi începutul unei 
relații în care femeia reprezintă pentru bărbat un lucru mult prea mare, 
o relaţie în care el nu se simte pregătit să se implice. În acest caz, va avea 
tendința să fugă de relație. Situaţia se poate maturiza și cei doi protago- 
niști pot ceda atracției lor reciproce. Nebunul schimbă atunci locul și se 
situează înaintea Lumii. 


Când aceste două cărţi se întâlnesc cu celelalte 

Nebunul și Lumea sunt speciale, în măsura în care reprezintă arhetipuri 
absolut impersonale. Energia lor nu le permite să formeze o pereche pro- 
priu-zisă. lată ce putem spune atunci când se împerechează cu alte cărți: 


Nebunul. Este fie o energie care vine, fie una care se pierde. Înaintea 
altei cărți, nu formează o pereche complementară, ci exacerbează caracte- 
risticile celeilalte arcane. Nu are definiţie, nici caracteristici personale. Este 
o energie liberă care caută canale prin care să se manifeste. Aceste canale 
individuale îl vor aduce, în final, la totalitatea Lumii. Fiind total activ, este 
reprezentat de o figură masculină. Când o carte feminină se află în com- 
pania sa, Nebunul îi aduce energie sau i-o ia, odată ce pleacă. În acest caz, 
consultantul trebuie să scoată altă carte masculină peste Nebun, pentru a 
vedea care este definiţia acestei energii. Dacă, de exemplu, cartea aleasă este 
Magicianul, acesta va fi consolidat de energia Nebunului şi caracteristicile 
sale vor fi mai accentuate decât de obicei. 


Lumea. La fel ca în cazul Nebunului, această carte nu reprezintă un 
aspect în particular, ci totalitatea arcanelor. Nu se poate vorbi, deci, despre 
una dintre caracteristicile sale. Fiind complet receptivă, Lumea este repre- 
zentată de o femeie. Când apare o carte masculină împreună cu Lumea, 
înseamnă realizarea sa completă, dintr-un punct de vedere pozitiv, cu con- 
diția ca Lumea să se afle în dreapta; sau o dificultate iniţială și frustrantă, 


305 








Perechile Tarotului 


dacă Lumea iese prima. Consultantul va trebui să scoată o carte feminină 
pentru a ști la cine face trimitere Arcana XXI în această citire. 


Relaţia de pereche Magicianul - Forța 








Ordinea I-XI. Atunci când cărțile sunt situate în aceas- 
tă ordine, este o pereche echilibrată, formată din două 
persoane dotate cu mari capacități sufleteşti. Fiecare 
dintre cele două, în perimetrul său, începe o activitate: 
cea a Magicianului este mai intelectuală, are legătu- 
ră cu experienţa și multiplele sale talente. Cea a For- 
ței este artistică și organică, are legătură cu creativitatea sa profundă. În 
această configurație, suma ambelor cărți (1+XI) face trimitere la aspectul 
cunoașterii de sine și de aprofundare sugerat de Arcana XII, Spânzuratul. 
Magicianul lucrează cu propriile forțe spirituale, iar Forţa cu bogăţia in- 
stinctelor sale. Se însoțesc și se înțeleg și, văzând forma similară a pălă- 
riilor lor, ne putem gândi că au o concepţie asemănătoare asupra lumii. 
Acest lucru ni-l amintește poezia japoneză: „Peștele în apă, pasărea pe cer“. 
Fiecare este fericit în câmpul său de experiență. Pot fi doi adolescenţi, doi 
începători, dar și două persoane care se întâlnesc la începutul unui proiect 
sau unui demers în existenţa lor, indiferent de vârsta pe care o au. 


a£ 4 
A "p-.-, 4 N 
LE a . A au i 
| LE:DALILEUR. |] LĂAPFUULE 2 


Ordinea XI-l. Atunci când cărțile se află în această ordi- 
îi ne, poate fi vorba despre teama de o criză care conduce 
E la imobilitate, celălalt aspect al Spânzuratului (XII), 

deoarece fiecare intervine pe terenul celuilalt. Magici- 
anul încearcă, metaforic, să transforme leul Forţei în 
vultur; Forța încearcă să transforme masa științifică a 
Maşgicianului într-o fiară puternică... Peştele se asfixiază în cer, pasărea se 
îneacă în râu. Cei doi membri ai perechii trebuie să își dea seama de faptul 
că nu sunt făcuți să se întâlnească față în față, înainte ca fiecare să îşi fi 
experimentat complet câmpul de acțiune. Trebuie să lase spaţiul necesar 
pentru ca fiecare să își manifeste cunoștințele înnăscute, iar atunci se pot 
întâlni în spiritul unirii/îmbinării. 


309 


Calea Tarotului 


Celelalte perechi ale Magicianului 
Magicianul și Papesa 

Fie eza] Ordinea I-II. Un tânăr preocupat de succesul său, plin 
de calităţi și posibilităţi, complet centrat pe sine, în- 
tr-o căutare condusă în principal de minte, găsește un 
sprijin într-o femeie matură care a acumulat energii 
| creative toată viața sa. Incapabilă să îşi pună în practică 
Fă EEE! cunoașterea, nu numai că îl transformă pe Magician în 
amantul său, fiul său spiritual, dar îl va și folosi pentru ca, prin intermediul 
lui, să se manifeste în lume. Ajutându-l, posibilitatea creativă se deschide. 





Ordinea II-I. Găsim aici o femeie închisă în sine, care 
și-a transformat egoul în idol. Se comportă ca o iniţia- 
toare. Magicianul, tulburat de ea, o consideră mai mult 
o mamă decât femeia sa: o vede atotputernică. Energia 
sa creativă se dizolvă în devotament. Această simbioză 
poate dura ani, fără ca Magicianul să poată deveni adult. 





Magicianul și Împărăteasa 

mea FIE Ordinea I-III. Această pereche ar putea reprezenta ca- 
A zul unui elev sărac și al unei prințese. Ea va aprecia și 
va iubi cunoașterea entuziastă și poetică a Magicianu- 
îi lui, dar el îşi va păstra libertatea, fără a-i cere Împără- 
i tesei să îl protejeze. Totuși, sceptrul real al Împărătesei 
zii sc unește cu bagheta Magicianului pentru a o încărca 
cu forța creativă și cu puterea sa: ea, admirându-l, îi dă siguranţă. EI îi 
permite Împărătesei să se simtă frumoasă, fiindcă-i rămâne alături fără să 
îi ceară nimic în schimb. 





PD . i a 
OLE BALELA UR | 





Ordinea II-I. Cei doi membri ai perechii se află față în 
„4 faţă și Magicianul se predă în faţa puterii Împărătesei, 
E3 care este mult mai puternică decât el. Ea deja acţio- 
nează, într-o izbucnire creativă, pe când el este doar 
un începător. În această relaţie, el va fi cel supus și ar 
putea fi disprețuit şi respins de ea, la fel cum un actor 
debutant se îndrăgostește de un artist de mare renume, o stea. 





379 





Perechile Tarotului 


Magicianul și Dreptatea 

a Ordinea I-VIII. Împreună cu Dreptatea, indiferent care 
ar fi poziţia sa, Magicianul se simte copil. Pentru el, 
este întruparea mamei perfecte, o poartă în mintea lui 
sub forma a opt cercuri portocalii în părul său galben 
| deschis, iar pălăria sa în formă de opt pare să arate că 
Arcana VIII reprezintă pentru el mama cosmică. Când 
un bărbat întâlneşte o femeie superioară, asemenea Dreptăţii, va avea ten- 
dința să se transforme mai degrabă în discipolul ei decât în amant. În aceas- 
ță ordine, Dreptatea interpune delicat spada sa între ei, astfel încât rela- 
ţia să nu alunece spre contopire sau fuziune; își manifestă toată iubirea și 
conştiinţa pentru a-i spune Magicianului: „Tu ești tu, eu sunt eu. Mergem 
împreună, dar nu suntem unul.“ 





Ordinea VIII-I. În această configuraţie, Magicianul priveş- 
Ai te Dreptatea gândindu-se că reprezintă realizarea sa abso- 
E lută. Aici, perechea se contopește, fuzionează. Magicianul 


pi 






zu creşti constant.“ Dacă Dreptatea acceptă să îndeplineas- 
“ că acest rol, fără a înceta să îi arate Magicianului, prin 
intermediul balanței sale, ce este bine şi ce este rău, atunci ea e cea care dă 
dovadă de imaturitate. Riscă să depindă total de reverența Magicianului, până 
în punctul în care se va scufunda dacă într-o zi va fi lipsită de această adoraţie. 


Magicianul și Steaua 

Ordinea I-XVII. Este o diferență imensă între aceste 
două cărți. Magicianul așteaptă ca lumea să vină la el, 
se află într-o cerere de realizare, transformându-se. În 


ăt4s Magicianul primește ceea ce îi dă Steaua, dar este un 
cadou atât de generos încât îl lasă să circule prin el, de- 
venind, la rândul său, cineva care dă, oferă. Este ca în fabula cu vulpea care 
se credea puternică pentru că, împrietenindu-se cu leul, credea că are forța 
lui; leul mergea în urma ei și toată pădurea o respecta. Cu alte cuvinte, ar fi 
un agent sau o persoană din presă care face pereche cu o femeie celebră şi o 
reprezintă. Scopul său este ca talentul clientei sale să se manifeste în lume. 





37l 


Calea Tarotului 


Ordinea XVII-I. Aici, situaţia este absurdă. Magicianul 
crede că îi oferă ceva Stelei, că forța vine de la el. Este 
!! prizonierul iluziilor sale spirituale. Dar Steaua își pri- 
- mește forţele sale generoase din cosmos și Magicianul 
este doar un mic adept. Nu-l poate lua în seamă. Sin- 
2 surul lucru pe care-l poate face, cu o bunătate infi- 
nită, este să îl lase să participe la acțiunea ei, lăsându-l să creadă, într-un 
mod generos, că este foarte important. În această poziție, Magicianul va 
trăi întotdeauna îngrijorat şi speriat, până când va apărea alt bărbat care 
să corespundă mai bine energiei Stelei. Poate manifesta chiar o gelozie 
bolnăvicioasă. 





Magicianul și Luna 

za Faza Ordinea I-XVIII. În această configurație, Magicianul 
primește, prin bagheta sa, toată forța și tot misterul 
E Lunii. Devine, în acest caz, complet. Muncește, având 
zâ) ca obiectiv claritatea spirituală, iar ușile inconștientu- 
53 lui se deschid pentru el. El este magicianul sau poetul 
piane Merei care, pentru strădania sa constantă, este dintr-odată 


iluminat de puterea Mamei Cosmice. Ar putea fi un elev sau un discipol 
care primește inițierea unei femei guru, a unei profesoare. 









e 2! L EEE 


3 i] Ordinea XVIII-I. Luna, în această configurație, repre- 
a 


>, 
PA zintă mai degrabă nebunia sau neliniștea, zbuciumul. 
„erat slab și neexperimentat, riscă să fie scu- 





„ăi care îl poate conduce spre nebunie, droguri, alcoolism 
pe Media sau dependență autodistructivă. Poate fi, de aseme- 
nea, o relaţie între o femeie nemulțumită și nesatisfăcută, care cade ușor 
în drama psihologică, cu un bărbat neexperimentat care se agaţă de aspec- 
te mai concrete ale existenței pentru a se îndepărta de această cerință pe 
care nu o înţelege. 


372 





Perechile Tarotului 


„ai A Lumea 
ai Ordinea I-XXI. În sfârșit Magicianul a găsit ceea ce că- 
5) uta în el însuși. Această pereche reprezintă, pentru el, 
o metamorfoză. Moneda pe care o are între degete își 
A are ecoul său în sticluța femeii din cartea Lumii și cele 
its 2) două baghete ale lor sunt similare. Mai mult decât cu 
i o femeie, se împerechează cu sufletul său desăvârșit, 
realizat. Dacă în aruncare/etalare, Lumea desemnează o femeie reală, se 
poate spune că reprezintă realizarea acestui bărbat. 





-- 
ma: TEEN) 


Ordinea XXI-I. Este un bărbat care se simte incapabil să 
3 se realizeze. La fel de bine poate fi vorba despre o iubire 
> imposibilă, în care el simte că femeia este superioară, 
ENI 7 sau o relaţie cu o femeie acaparată de greutăţi referi- 
AV toare la propria realizare și desăvârşire. Atunci, fiecare 

3 Pirate reprezintă oglinda greutăților celuilalt și dimensiunea 
inițiatică a întâlnirii lor trece prin această conștientizare. 





Alte perechi ale Forţei 
Forța și | pala 


LE PR pi gar 










Ordinea IIII-XI. lată aici o pereche în care fiecare dintre 
membri se sprijină cu putere, unul pe celălalt. Împăra- 
tul aduce siguranţă şi Forța, energia creativă. Puterea 
socială și materială găsește un sprijin bazat pe forțele 
instinctive. Aici, bărbatul își cunoaște realitatea, tre- 
burile, firma şi le controlează. Femeia are o infinitate 
de proiecte care se pot realiza graţie acestui sprijin economic, material sau 
legal, al Împăratului. Prin contactul său cu Forţa, Împăratul se îmbogățește 
cu noi interese vitale și se simte motivat. 


..." 


4 A: 0) A UAL e ASI 


Ordinea XI-IIII. Aici, întâlnirea este fulminantă! Fi- 
ecare încearcă să îl convingă pe celălalt, își măsoară 
! puterile și pot ajunge chiar să se confrunte, dar, în ace- 
eași măsură, se doresc, se împacă și din nou se luptă. 
Este un dialog neîncetat, care trece prin faze de opozi- 
ție și de adaptare. Cine va ceda? Dacă ambii reuşesc să 


0 te MII DD n 4: A e 


373 


Calea Tarotului 
încheie conflictul puterii, se pot întâlni cu o forță enormă de realizare, care 


va fi eficientă doar într-o lucrare comună. 


Forța și Papa 


TI," A În tei 
"4 ... - 





Ordinea V-XI. Papa este obișnuit să aibă acoliți deoa- 
rece reprezintă cea mai înaltă voce spirituală. Dar aici 
găsește o femeie virgină, prin esența ei (XI, gradul 1 
al numerologiei, înseamnă putere), care, prin tăria ca- 
racterului său, nu permite în mod clar să-i fie maestru 
A; și prin care vorbește o voce pe care Papa o admiră, o 
respectă şi o necesită. Îi transmite subtil cunoașterea sa și nivelul său de 
conştiinţă. Ea se află în contact cu libertatea naturii şi înțelege lucruri la 
care Papa nu are acces. Pentru ea, Papa este foarte util fiindcă îi sprijină 
căutările în lumea întunecată a inconştientului, oferindu-i o structură şi o 
justificare spirituală. 


Ordinea XI-V. Aici se produce o inhibare a forțelor ani- 
malice. Libidoul, simbolizat de bestie, se vede obligat 
să pornească pe calea suprimării. Animalul se trans- 
îi formă în unul din discipolii Papei, care se erijează în 
si îndrumător spiritual. Lumea inconştientului este in- 
finit mai extinsă decât raţionalul, astfel încât, atunci 
când Papa 9) ghidează pe Forţă, îi reduce posibilitățile, fiindcă nu o mai 
vede în toată splendoarea sa. Poate fi un bărbat care, fidel credințelor sale, 
le impune şi femeii lui. Ca și morala religioasă care, timp de secole, a făcut 
din femeie o sclavă, de teama energiei sale sexuale. 





Forța și Căruța 
Ordinea VII-XI. Sunt două personaje care își sunt su- 
ficiente lor înșiși şi care au o energie imensă. Cu toate 
acestea, în această ordine, se completează. Acţiunile 
lor sunt foarte diferite: în realitate, Forţa nu are pe- 
isaj. Acţiunea sa este verticală. Merge de jos în sus și 
de sus în jos. S-ar putea spune că este vorba despre o 
acțiune internă conștientă în stabilirea unei relaţii strânse între energi- 
ile spirituale și animale. Capacitatea de seducţie a femeii din Forța este 





374 





Perechile Tarotului 


surprinzătoare. Nu este forța unui războinic, ci a unei dresoare. Din con- 
tră, prințul din Căruţă acționează în dimensiunea orizontală și într-un 
peisaj. Căruţa sa, care pare scufundată într-o mocirlă, urmează mișcarea 
lumii, Nu stabilește dialog cu caii săi, ci se lasă dus de ei. Forța se pune pe 
picior de egalitate cu leul. Fără Forță, prinţului îi lipsește acea dominare 
internă a instinctelor sale primordiale. Forța fără Căruţă nu are o lume în 
care să acţioneze. Se pierde în ea însăşi. Această întâlnire între ei produce 
o relaţie foarte îmbelșugată. Ea îi aduce cunoașterea interioară, el îi oferă 
lumea incarnării, a întrupării. Fiecare realizează lucrul pentru care a fost 
creat. Fiecare se orientează în direcţia care îl interesează, dar dacă spri- 
jinul mutual este solid, se pot ocupa de sarcinile respective. Atunci sunt 
benefici pentru lume. 









— i — Pr, 
Sate 


1 Ordinea XI-VII. Animalele riscă să intre în conflict sau, 
ja i cel puțin, într-o activitate necontrolată. Animalitatea 
[i E ' va domina atunci spiritul. Poate exista o atracție sexu- 
seal ală foarte puternică din ambele părți. Dar, dacă Forţa 
IS A Zi este capabilă să își controleze leul, prințul din Căruţă 
i iei nu își controlează caii. Întâlnirea instinctuală poate fi 
stitetmică, dezlănţuită chiar, dar întâlnirea spirituală poate să nu se produ- 
că. Ea caută acțiunea în ea însăși, pe când el se concentrează pe acțiunea 
în lume. Le va fi greu să se pună de acord dacă Forţa nu acceptă să se lase 


purtată în călătorie de Căruţă şi să intre în acțiune cu ea, în lume. 


A 


Forţa și Eremitul 
SU — Fi Ordinea VIIII-XI. Este o pereche complementară for- 
mată din două extreme opuse. Eremitul își ridică feli- 
narul spre punctul maxim al vieții spirituale, cu toate 
îndoielile care apar pe parcursul căutării sale metafi- 

i | zice. Forţa se scufundă în căutarea sa, spre regiuni în- 
tunecate ale inconștientului, cu o certitudine animală. 
Nu îi stă în fire să se îndoiască. EI, cu experiența acumulată într-o viaţă și 
ea, tânără, având toate drumurile deschise în faţa sa. Pentru amândoi este 
o relaţie înălțătoare. 


375 


Calea Tarotului 


—=> >= | ez et 


= îi 
E -N 
va A. Aa 
A Fă 





Ordinea XI-VIIII. În această situaţie, fiecare interferea- 
ză cu fiinţa celuilalt. Ea își afirmă tenebrele înaintea 
luminii Eremitului și el, cu felinarul lui, seamănă în- 
doială în ceea ce trebuie să rămână întunecat. Amândoi 
se simt în criză. Riscă să ajungă la intoleranţă sau mai 
WE rău: Forţa poate să se ardă și să cadă într-o criză men- 
tală și Eremitul nu poate fi consumat (mistuit), adică își pierde încrederea 
în el însuși. Soluţia conflictului apare atunci când Eremitul, în loc să avan- 
seze, dă înapoi (se retrage), deschizând calea Forţei, cu toleranţă. Ea, în loc 
să cedeze, ceea ce i se pare imposibil, va găsi atunci spaţiul necesar pentru 
a face ce trebuie, cu libertate totală. 


Forța și Soarele 


Ordinea XI-XVIIII. Când îl cunoaște pe tatăl cosmic, 
Forța înțelege că munca sa solitară și-a găsit realiza- 
rea. Animalul, kundalini sau libido, unindu-se cu forța 
14 masculină, se transformă într-un soare, un centru de 
i 51 viaţă spirituală. Atunci, Forţa abandonează orice efort 
zi de a realiza o pereche ca între suflete gemene. Îl poate 
admira, poate avea încredere în el, i se poate abandona. El a așteptat-o pe 
această femeie: îi aduce materia care produce explozia de lumină. Încep o 
nouă viaţă. 





— Fa | Ordinea XVIIII-XI. Forța are îndoieli în privința Soa- 
ci relui și nu își aduce energia creatoare în pereche. Se 
I&i | simte singură și observă iubirea tatălui cosmic ca pe un 

lucru de care este privată, ceva ce se oferă tuturor fiin- 

Vii E 5 | țelor, mai puţin ei —o căutare și o solicitare constan- 
mar BERI, te. Ar putea fi o femeie al cărei tată a fost absent sau 
distant, pe vremea când ea era un copil. Acum adultă, atârnă greu această 
nevoie pe care o are de a se uni cu el și care va persista în toate întâlniri- 
le ei amoroase sau spirituale prin refuzul posibilității întâlnirii, încercând 
să demonstreze bărbatului egoismul său, într-o lamentare fără sfârșit ce 
ascunde o imensă nevoie de iubire. Soarele, mulțumit de sine însuși și de 
lume, oferindu-și acţiunea vivace mulţimii, își va accepta responsabilitatea 














Perechile Tarotului 


și lamentările care îi sunt formulate ca niște greutăţi pe care nu le poate de- 
păși. O va suporta până când ea își va vindeca singură rana sa fundamentală. 


Relaţia de pereche Papesa - Papa 


Papesa este o femeie cu înţelepciune, care are ce să îi înveţe pe ceilalți. 
Posedă cunoaștere. Conţine un potenţial de acțiune și, atât dacă este con- 
știentă de el, dar și dacă nu, se află în starea de a ști. Este o femeie care știe. 
Este puternică, capabilă să sacrifice și să inițieze. Dar, simbolizată de oul 
pe care îl are alături, această cunoaștere nu este transmisă, este potenţial 
incubat. Ca să eclozeze, este necesară acţiunea Papei. Papesa este virgină; 
întotdeauna va exista ceva destinat purității celei mai mari din ea însăşi: 
viaţa spirituală. Ceva din ea niciodată nu va fi atins. Este ceea ce constituie 
farmecul ei, puterea și pericolul. 

Partenerul său ideal este Papa. Papesa este claustrată, separată de lume; 
Papa, din contră, lucrează în folosul celorlalţi, cu spirit de transmitere. Ce 
transmite? Cunoaşterea pe care Papesa o conţine în cartea sa. Papa este un 
mediator, un pod între lumea materială și lumea spirituală. Comunică. 


Ordinea II-V. Este motivul pentru care, dacă se plasea- 
ză în această ordine, nu trebuie să se privească. Au de- 
pășit sexualitatea, pasiunea și au ajuns într-o fază în 
(Si care trebuie să dea tot ce au tezaurizat. Ea îşi aduce 
wi cunoașterea și el transmite. Este o însoţire a două fiin- 
țe aflate la același nivel. Fiindcă deja sunt maturi, ni- 
ciunul dintre ei nu așteaptă de la celălalt să îl realizeze, să îl desăvârșească. 
Coexistă în același nivel spiritual. Au multe de oferit celorlalți, impulsionaţi 
de un ideal, indiferent care este el. În această poziţie, spate în spate, sunt 
însoțiți bine, solizi, acţionând spre lume. 


IRĂRZI Ordinea V-II. Dacă Papa se situează înaintea Papesei, pe- 
rechea se găseşte într-o situaţie problematică. În această 
configuraţie, cele două personaje se privesc, uită de lume 
și își cer reciproc atenţie și energie. Vor sfârși prin a se 
| epuiza reciproc, fiindcă nu sunt făcuţi ca să se izoleze de 
lume. Un Papă și o Papesă muncesc în spiritul unirii şi al 


377 


Calea Tarotului 


totalității. Nu pot forma o pereche egoistă și închisă, dat fiind faptul că nu se re- 
produc. Mesajul lor este pur spiritual. Lumea le-a dat puterea fiindcă are nevoie 
de ei. În această poziţie, față în faţă, ar putea avea copii. Dar aceştia vor rămâne 
în spatele ușilor, spionând un tată și o mamă care se mistuie, se consumă reci- 
proc. Ar fi abandonați și nu ar participa la ceea ce înseamnă pereche, deoarece în 
această îmbinare/unire nu există loc pentru un al treilea element. Papa și Papesa 
trebuie să își amintească în permanenţă misiunea lor spirituală faţă de lume. 


Celelalte perechi ale Papesei 

Papesa și Împăratul 

Baa] 2 Ordinea II-III. Papesa, care are un nivel spiritual ri- 
d | dicat, incumbă apariţia Conștiinţei cosmice în umani- 
59) tate și are nevoie de sprijinul material al Împăratului. 
Cai Astfel, îşi poate continua lucrarea, căutarea, fiindcă se 


Ru simte în mod constant sprijinită și protejată. Împăra- 
Sia tiai tul, la rândul său, vede în ea cea mai înaltă realizare a 
lui. La baza tronului său, vulturul-femelă reprezintă dorinţa sa de a aspira 
la un ideal sublim. În compania Papesei, a găsit femeia care realizează che- 
marea acestui vultur metaforic, făcând ca oul să eclozeze. În simbolismul 


creștin, oul reprezintă leagănul în care se naște Hristos — Salvatorul. 








+ 


za | Ordinea IIII-II. Aici, Papesa își dăruiește spiritul Împă- 
ratului, dar acesta se străduiește, mai presus de toate, 
să își stabilească puterea asupra lumii. Poate folosi cu- 





putea simţi încătușată fiindcă vocaţia sa cea mai înaltă nu se va realiza. 


Papesa și Căruța 
iezi Ordinea II-VII. Prințul din Căruță a găsit femeia căreia 


ds !] să îi încredințeze ardoarea și dorinţele sale de cuce- 


j , - 

Pa e 

re Cip a] A . . du. 
pa IN rire. Se transformă în cavaler și se pune la dispoziția 


IEEE ei. În această configuraţie, Căruţa este numai ofrandă: 
IATĂ. ZI o propunere de acţiune care se supune poruncii Pa- 


ui, Sp: 
Ă să 


a BE pesei, dacă trebuie. Va acţiona întotdeauna în numele 











Perechile Tarotului 


ei. Pentru Papesă, acest bărbat reprezintă un izvor de energie, o armă la 
dispoziţia sa, un impuls pentru a acţiona în lume și pentru a difuza în el 
cunoașterea sa. 


Ordinea VII-II. Căruța ar putea folosi Papesa ca scuză 
li 3) | politică și religioasă pentru a-și justifica cuceririle. O 
| MESOA „ANI | poate face cu consimțământul ei, dacă este fanatică, 
dacă încearcă să își îmbogăţească templul, să conver- 
| tească lumea la credinţele sale. Poate fi, de asemenea, 
o mamă pe care fiul o duce la o petrecere sau o femeie 
inteligentă care dă un rol și resurse unui bărbat pentru a acționa în lume. 





Papesa și Eremitul 
EEE! la] Ordinea II-VIIII. Perechea pe care o vedem aici este 
mai unită de o prietenie profundă decât de o iubire pa- 
sională. Sexualitatea nu contează și nici sentimentalul. 
Ne aflăm în faţa unei relații de la suflet la suflet. Dacă 
Papesa îşi asumă lumea, Eremitul se îndepărtează de 
Sci ea, Această relație se bazează pe impermanenţă, în ea 
se comunică și se desfăşoară cunoaşterea. Ea este acoperită cu vălul institu- 
ției sale, drept urmare nu este liberă. EI este cufundat în propria pelerină și 
îşi păstrează lumina individuală. Papesa ştie că Eremitul este viitorul său, 
dar pentru ea nu a sosit încă momentul să îl urmeze. Această relaţie este un 
lung și senin adio. 









LA FAPEERE 


Ordinea VIIII-II. Eremitul ar putea renunța la sin- 
gurătatea și libertatea sa. Mergând înapoi, pășeşte pe 
teritoriul Papesei, care îl absoarbe, îl reține lângă ea, 
domolindu-i impulsul de a abandona lumea. Perechea 
"se stabilizează într-o oarecare realitate în care Papesa îl 
i Erziiie! provoacă pe Eremit să accepte legea scrisă — și aceasta 
în ciuda faptului că natura sa profundă este criza, fiind imersat în perfecți- 
une. Cântă precum o pasăre într-o colivie aurită. Cu prezenţa sa constantă, 
Papesa atinge un nivel mai înalt, ceea ce îi va permite într-o zi să îi redea 
înțeleptului libertatea. 





379 


Calea Tarotului 


as Ș Soarele 

7— Ordinea II-XVIIII. lată că a sosit momentul, pentru Pa- 
=! pesă, să-și atingă cel mai înalt nivel de conștiință. Este 
fiica tatălui cosmic, care îi dă căldura necesară pentru 
| a incuba și pentru a produce eclozarea fiului perfect, 
ji adică pentru a-și răspândi doctrina în lume. Ea expe- 
: rimentează aici iubirea necondiționată, precum cea a 
Fecioarei Maria pentru Tatăl divin. Ar putea, în consecință, să își piardă 
virginitatea din interiorul ei însăși, datorită contactului cu o ființă în faţa 
căreia este atât de inferioară, încât rigoarea sa se dizolvă în obedienţă, umi- 
lință şi iubire. Soarele are nevoie de ea deoarece cuvântul și înțelepciunea 
sa activă găsesc în Papesa un canal care reușește să atingă ființele umane. 
S-ar putea vorbi despre un sfânt care, ascultând învățăturile Dumnezeului 
său, își dedică viaţa salvării copiilor abandonaţi. Această întâlnire este de 
mare utilitate lumii. 





34] Ordinea XVIIII-II. Papesa uită de lume, pentru că pri- 
virea sa este în permanenţă orientată spre obiectul pe 
care îl adoră. Este încătușată, în extaz, îşi uită dato- 
ria față de oameni. În această izolare ar putea totuși să 
î scrie poezii sau rugăciuni extatice care ar fi, mai târziu, 
=) Pret izvor de inspiraţie. 









Celelalte perechi ale Papei 
Papa și Împărăteasa 
5 Fus] Ordinea III-V. Împărăteasa este exclusiv o creatoare în 
aspectele intelectual, emoţional, sexual sau material. 
Domină planul spaţial și orizontal. Papa este un bărbat 
ee) care şi-a dezvoltat spiritualitatea şi care acționează în 
3 planul temporal, formând o legătură de îmbinare cu 
planurile superioare. Împărăteasa stabileşte cu el o re- 
aţie de adoraţie fervidă. Începe să vadă lumea prin ochii Papei și se trans- 
formă în eleva sa, având atitudinea unei fiice. Papa acceptă acest devota- 
ment ca pe o hrană și un principiu al realității. Entuziasmul adolescentin al 
Împărătesei îl regenerează. 





A CTEIEE N IA „= 








Perechile Tarotului 


] Ordinea V-III. În această configuraţie, Papa este cel 
care vede lumea prin ochii Împărătesei, complet sedus 
de farmecele ei. Drept urmare, își lasă deoparte misiu- 
nea sa de educare și se dedică cu pasiune ridicării Îm- 
| părătesei din planul spaţial în planul temporal, căruia 
A îi este maestru privilegiat. Dar, dacă în poziția anteri- 
oară, ea setati bucuroasă să îi fie discipolă, aici îi va cere să o trateze de la 
egal la egal, ceea ce ar putea genera conflicte, date fiind experiențele lor de 
viață. Totuși, dacă Papa profită de această experienţă pentru a ieși din rolul 
său de etern maestru care cunoaște doar discipoli mai puţin dezvoltați de- 
cât el, s-ar putea folosi de relaţie pentru a uni, prin intermediul celor două 
componente ale sale, planul orizontal cu planul vertical. Înțelegerea dintre 
ambii va fi atunci precum centrul unei cruci spațiotemporale. 





Papa și Dreptatea 
ec NEA Ordinea V-VIII. Papa simte o admiraţie profundă faţă 
Ar ( de perfecțiunea feminină. Pentru el, această întâlnire 

|” 58 este imensă, până în punctul în care Dreptatea ar putea 


RAY 
| [Băii reprezenta arhetipul Sfintei Biserici. Din cauza experi- 


enței sale, înaintea Dreptății Papa devine fiu şi servitor. 

Eraastare Se pregăteşte să o însoţească și să îi fie alături în toate. 
Din perspectiva mitului, s-ar putea compara cu tâmplarul Iosif și Fecioara 
Maria: un profund respect, însoțit de o iubire care venerează. Dreptatea are 
scopuri înalte care se dirijează spre echilibrul umanității. Transmite lumii 
un adevăr material și spiritual. În Papa găsește emisarul ideal care îi va face 
posibilă comunicarea. De asemenea, poate fi o femeie în echilibru deplin și 
maturitate, unită cu un bărbat responsabil care o admiră sau chiar o com- 
panie care își găsește managerul ideal. 





Ordinea VIII-V. Papa își acordă aici rolul principal şi 
păstrează secret, într-un plan secund, perfecțiunea fe- 
meii care îl susține și care îi conferă echilibrul. Ea ac- 
(e ceptă situația pe care tinde să o preţuiască, acceptând 
j că bărbatul își desfășoară egoul în acțiunea socială și 
atribuindu-și rolul de stăpână a casei. Ea știe că este 
E ceeacabită vant acţiunea Papei. 


381 


Calea Tarotului 


Papa și Steaua 

ler e 33 xl Ordinea V-XVII. Această pereche dobândește o mare 
| bogăţie, o comunicare amplă. Papa își aduce experien- 
ţa, iar Steaua — eterna sa tinerețe. Tot ceea ce Stea- 
ua primește de la univers oferă Papei. Tot ce primește 
4 Papa de la divinitate, îi oferă Stelei. Sacrul și natura 
3 formează o uniune magnifică. Spiritul Papei se ma- 
terializează în Steaua şi materialitatea cosmică a Stelei se spiritualizează 
în Papa. Acesta, mediator, permite comunicarea între cer și pământ, între 
lumea spirituală şi lumea materială, între conștiință şi corp. Este o punte 
spirituală. Plasat înaintea Stelei, își păstrează legătura cu lumea. Steaua, 
care purifică râurile și hrăneşte pământul, primește din cosmos pentru a 
da materiei. Prin apele râurilor primeşte Papa cadoul de la Steaua: ajunge 
la el prin intermediul discipolei lui și urcă până în mâna sa îmbrăcată în 
albastru ceresc. Atunci, îl poate transmite conștiinței umane. Ambii fac o 
treabă bună. Papa nu se îndepărtează de viața materială pentru a atinge o 
viață spirituală pură, căci nu există. Sufletul și corpul sunt strâns unite, 
lucrarea trebuie să se facă în ambele aspecte. Nu se poate lucra spiritul fără 
a acționa asupra relaţiei cu lumea materială. Papa primește de jos în sus, 
când comunică divinității rugăciunile discipolilor săi, și primește din cer 
spre pământ, când comunică iluminarea. Steaua primeşte de sus în jos, 
ceea ce înseamnă că își aplică inteligența, emoțiile și sexualitatea pentru a 
îngriji și a face pământul să producă. Vedem însă în arborele care a crescut 
o pasăre care se pregătește să zboare spre stele. Această pasăre reprezintă 
golul esenţial al conștiinței sale, eliberată de ideile parazite. Am fost praf și 
în praf ne vom întoarce. Când sunt împreună, Steaua și Papa spun: „Voi fi 
pulbere de praf, dar un praf luminos.“ Steaua ne spune că suntem praf, dar 
un praf de stele, iar Papa ne spune că această luminozitate materială este 
cea la care trebuie să ne întoarcem. Papa face un gest de unire cu mâinile 
sale, ambele sacralizate de o cruce, unindu-i pe cei doi acoliţi ai săi. Steaua, 
cu unul dintre ulcioarele sale, dă apa galbenă și luminoasă care provine de 
la cele patru stele luminoase. Prin celălalt, varsă apa albastru închis care 
provine de la cele trei stele albastru închis. Unește întuneric și lumină, in- 
tuiție și inteligență. În cele din urmă, Papa își învaţă elevii că femeia goală 
este sacră, nu numai în calitatea sa de mamă, dar și pentru frumuseţea, 
inteligenţa și sexualitatea sa creativă care permite continuitatea vieții. 





382 





Perechile Tarotului 


Ordinea XVII-V. Deși sunt împreună, Steaua și Papa 
își arată spatele. Fiecare la locul său, ea în natură, el 
Ș în templu. Fiecare acţionează în felul său și s-ar putea 
i spune că își mențin relaţia în secret. Ea este goală; el 
i apare îmbrăcat. Ea acționează singură, el învață nume- 
! roşi elevi. Bărbat remarcabil în spirit, femeie remarca- 
bilă pe pământ. Fiecare își păstrează creativitatea şi felul de a fi. Se însoțesc 
reciproc şi, în secretul complicităţii lor, experimentează o plăcere imensă. 
Nu mențin o relație sexuală (cel puţin, nu încă). El este ceremonios și poate 
intra în conflict cu ea încercând să o transforme în eleva sa, în timp ce ea se 
luptă pentru a-și afirma libertatea. 





Papa și Luna 
lee [2 Ordinea V-XVIII. Papa se află în fața unei femei care re- 
4 prezintă chipul feminin al divinității, mama cosmică. 
| pi"72sefi Totuși, el nu este tatăl cosmic, ci reprezentantul său. 
Se va transforma deci în loialul servitor al Lunii. Dacă 
Luna simbolizează nebunia, Papa ar putea deveni tera- 
peut și şi-ar putea petrece întreaga viaţă ocupându-se 
de ea. De asemenea, poate fi un profesor care, în lipsa creării poeziei, își 
propune să se facă iubit de elevi. În orice caz, se va lăsa absorbit cu o infi- 
nită bucurie. Luna, în întâlnirea ei cu Papa, atinge starea de pace: nimic nu 
o forțează. În sfârșit, poate fi ea însăși, fără piedici. În noaptea întunecată, 
Papa va îndrăzni să aprindă o torță. 





Ordinea XVIII-V. Papa este cunoscut în comunicare, cu 
forţele mamei cosmice. Îi dezvăluie secretele şi o ara- 
tă luminii zilei, raționalizându-i forțele inconștiente. 
Dacă Luna este poetă, își va publica poeziile şi va încer- 
ca să câștige diferite premii literare. Dacă este o femeie 
iluminată, îşi va transmite învățăturile sub forma unei 
religii organizate. Asta o poate îngrijora sau speria pe Lună sau, din contră, 
îi oferă o cale pentru a acţiona în realitate. 





yă3 


Calea Tarotului 


Relaţia de pereche Împărăteasă - Împărat 


Împărăteasa (III) reprezintă izbucnirea de după acumulare. Înflorește pre- 
cum natura după iarnă, atunci când vine primăvara. Acţionează fără să ştie 
încotro se îndreaptă, din pur entuziasm creativ. Este plină de idei care pot 
să atingă culmile fanatismului adolescentin, debordează de iubire ideală, 
de dorinţe sexuale nelimitate, cu corpul în efervescenţă. Dat fiind faptul că 
sceptrul său se sprijină în pubis, Împărăteasa își exercită puterea în princi- 
pal din sexul său. Are în braţe un vultur mascul, simbol al gestației/pregă- 
tirii conștiinței. Pe jos, între picioarele ei, strecurându-se pe sub fusta sa, 
descoperim un șarpe alb, simbol al libidoului universal pe care Împărăteasa 
îl absoarbe din centrul pământului. Prin privirea sa verde se transmite da- 
rul eternității. 

Împăratul (III) simbolizează tot ce este stabil, material: este puterea 
maximă a materiei. Poate fi contemplat doar din profil, deoarece privirea sa 
directă este capabilă să dezintegreze. Domnește fără efort, fără să își spri- 
jine sceptrul de corp. Este puternic fiindcă se supune legilor universului. 
ÎI însoţeşte un vultur femelă care clocește un ou, oul înțelepciunii pe care 
materia o ține închisă. Părul său albastru deschis sugerează o receptivitate 
emoțională mare, pe când părul galben al Împărătesei indică o mare activi- 
tate intelectuală. 

Fără Împărăteasă, Împăratul este excesiv de pasiv și material. Fără Îm- 
părat, Împărăteasa este extrem de idealistă și activă. 


Ordinea II-III. Când Împărăteasa se află în fața Împă- 
ratului, ambele personaje se privesc și se completea- 
J ză. S-ar spune că ea conține, în vulturul ei, animusul 
(mintea activă) a Împăratului şi că acesta are, în vultu- 
“4! rul său, anima (sufletul receptiv al Împărătesei). Când 
“i sunt faţă în faţă — acțiune şi receptivitate — se comple- 
iz Spiritul (3) 3) sălăsluilește în materie (4) şi se stabilizează. Împreună pot 
procrea Conștiinţa. 





Ordinea INII-III. Când Împăratul şi Împărăteasa își întorc spatele, el își pier- 
de orice ideal și devine, pur și simplu, materialist. Oul vulturului nu eclo- 
zează, putrezeşte. Fiindcă nu are scop, urmărește pur și simplu puterea de 


384 











Perechile Tarotului 


] dragul puterii. Dar, din lipsă de energie, rămâne inactiv 
și priveşte spre un trecut steril. Împărăteasa, la rândul 
său, își orientează privirea spre pustiul viitorului, Se 





ai tă pe care i-o împrumută ine iar o duce la decepţie 
și lipsă de interes pentru a acționa. Lipsită de o privire iubitoare, ajunge să 
se disprețuiască pe ea însăși, Această situație este aceea a unei dispute de 
cuplu, în care ambii protagoniști, care conștientizează ceea ce pot pierde, 
nu vor întârzia să se pună față în faţă. 


Celelalte perechi ale Împărătesei 
Împărăteasa și Căruţa 

iza Ordinea III-VII. Această întâlnire face posibilă crearea 
A Azi unei perechi extrem de energice, cu posibilități debor- 
cazacteai dante de acțiune, de creaţie, de cuceriri, de dominare. 
RAI) Xa Ambii se înțeleg în aproape tot, cu excepția unui lu- 
p i cru important: Împărăteasa acționează plecând de la 
i vize Xe] un punct unic, un teritoriu care este al său. Stabileşte, 
atunci, legile sale și modul de a trăi. Ar putea fi o femeie foarte atașată de 
o casă, de un pământ, de un loc. Prinţul din Căruţa, la rândul său, este un 
nomad într-o constantă deplasare, care nu încetează să cucerească teritorii 
noi. Pentru a o obţine pe Împărăteasă, Căruţa va trebui să se sacrifice și să 
fie de acord „să prindă rădăcini“. Dar, dacă nu poate cuceri noi teritorii, va 






încerca să devină stăpân pe cel al partenerei lui. Aceasta ar putea genera fie 


un conflict permanent, fie o familie numeroasă. 


1 Ordinea VII-III. Aici, personajele nu se privesc. Fie- 
care își conștientizează caracteristicile, fără a-i cere 
celuilalt să participe. El este în permanentă căutare 
i, de orizonturi noi şi ea își creează și îşi consolidează 
imperiul, pornind de la un punct central care este baza 
zis sa. Comunicarea lor este spirituală, foarte intensă, dar 
YISCĂ să nu se vadă prea des. 





DD 4 daevate CI CET 


Calea Tarotului 


Împărăteasa și Eremitul 

E (0 — Ordinea III-VIIII. În această pereche se observă fie o 
mare diferenţă de vârstă, fie o diferenţă de experienţă 
și temperament. Foarte uniţi, ea îi este companie și îi 
aduce frumuseţe, entuziasm și vitalitate juvenile, iar 
el îi oferă înțelepciune și o privire binevoitoare asupra 
PE] tot ceea ce ea este. Cu Eremitul, Împărăteasa învaţă să 
fie, iar el, alături de ea, învaţă să trăiască. Eremitul o învaţă pe tânără ce 
înseamnă detașarea și în ea se trezește, pentru el, plăcerea sexuală. Pentru 
Împărăteasă, Eremitul este un excelent sfătuitor. Când ea vrea să acţioneze, 
e| se retrage discret, mergând înapoi, fără să înceteze să o lumineze. Împă- 


răteasa se simte inspirată, însoțită, dar liberă. 












AED. + 3 IEI) 0 zar —— 


1 Ordinea VIIII-III. Sunt împreună, dar nu știu de ce. 
Ceea ce îi unește este diferenţa. El se retrage de lume, 
ea intră în ea, Ea nu ştie unde se duce, el știe de unde 
u vine. Este o pereche opusă, diferită, care ar putea fi 

| ; unită de consumul de droguri sau de băutură, de o du- 
Seprmiii d rere sau de o lipsă. Poate ea și-a pierdut tatăl și el, fiica. 
Poate ea are o rană psihologică și nevoia de a forma pereche cu un bărbat 
care nu reprezintă niciun pericol. Fiecare îl lasă pe celălalt în pace și îi res- 
pectă misterul, iar asta îi unește. Nu știu unde merg, dar se duc împreună, 
mulțumiți de compania reciprocă. 


Împărăteasa și Soarele 

RI Ordinea III-XVIIII. În faţa tatălui cosmic, Împărăteasa 
știe că trebuie să lase în urmă tot trecutul său şi să 
înceapă o nouă viaţă. În globul sceptrului său, ca un 
astru în miniatură, se reflectă lumina astrului solar. 
Este conştientă că propria creativitate nu îi aparține și 


tree” li se dăruiește iubirii necondiționate, cu ardoarea care o 
caracterizează, producând creaţii entuziaste. Soarele, în faţa acestei preote- 
se pasionale, își manifestă toată bunăvoința pentru a-i permite să treacă de 
la planul terestru la planul spiritual. Acest bărbat este un maestru, pentru 


umanitate se află aici şi ea acceptă cu bucurie să nu fie singura în viața sa. 





350 


Perechile Tarotului 


= i Ordinea XVIIII-UI]. Aici, Împărăteasa ar vrea să rămână 
cu toată forța Soarelui doar pentru ea, ca și cu vulturul 
de pe scut. Ar putea reuși să fie singura femeie din viața 
i lui, dar riscă să îşi petreacă viaţa fiind considerată de 
i anturajul Soarelui ca femeia maestrului, un personaj 
3 secundar, ceea ce îi poate da ocazia de a se găsi pe ea 
însăși în afara acestei dependențe și de a-şi crea propria lucrare, stimulată 
de căldura prezenței lui. 





Celelalte perechi ale Împăratului 

Împăratul și Dreptatea 

a — O E A Ordinea IIII-VIII. Împăratul, care reprezintă perfecți- 
7, || unea careului Pământ, este urmat de Dreptatea, per- 
3) fecțiunea în careul Cer. Este un 4 urmat de un 4 du- 
SI blu. Dacă în Împărat vedem forța materială, ea este, 
| de asemenea, prezentă şi în Dreptatea, dar completată 
iama de forța spirituală. În această pereche, femeia este mai 
dezvoltată decât bărbatul şi se transformă într-un aliat de valoare. Împăra- 
tul acceptă umil viziunea Dreptăţii și o aplică multiplelor sale acţiuni. Între 
cei doi există o înțelegere perfectă și o capacitate de a accepta obstacolele 
inerente. Această pereche este mai unită de putere decât de iubire. 









Ordinea VIII-IIII. Împăratul degenerează: în loc să do- 
mine lumea, încearcă să își domine partenera, ştiind că 
ea îi este superioară. Perechea poate intra într-o criză 
de revărsare, fie în distrugerea ei, fie într-o schimbare 
i! profundă în natura fiecăruia dintre membri. În încer- 


TR.) 
= 

us 

Ji 


“i carea lui de a domina Dreptatea, Împăratul ar trebui să 
își dezvolte dimensiunea spirituală care îi lipsește. Dreptatea, care ar putea fi 
tentată să se limiteze la un rol matern, ar trebui să înveţe să comunice, atât 
ca femeie, cât și ca ființă, cu cel pe care ea l-a ales să-i fie început de realitate. 





pie 
. a! 2 să 
ei LA Paiklezai L__LEMPELREU 


Împăratul și Steaua 

Ordinea IIII-XVII. Împăratul canalizează cu înţelepciune imensa activita- 
te a Stelei. În acest râu fără de sfârşit, va crea punți, uși, sarcini utile ale 
energiei. Steaua, care acționează într-un singur loc, găsește în Împărat 


387 


Calea Tarotului 


modalitatea de a-şi amplifica acțiunea spre întreaga 
planetă. Spiritul se poate întrupa. Perechea este unită 
de iubirea pentru Celălalt (semeni) și o dăruiește aces- 
tei lucrări. S-ar putea spune că pasărea neagră a Stelei 
24 leagă o relaţie cu vulturul Împăratului, poate pentru 
3 a-l învăţa să zboare. Forţele inconștiente își găsesc o 
raționalitate flexibilă, pe care o pune în practică în viaţa cotidiană. 





Ordinea XVII-III. Aici, Împăratul vrea să conducă acţi- 
unea Stelei. Ar vrea să fie izvorul, să domnească peste 
ce nu se poate domni, să raționalizeze instinctele ne- 
îmblânzite ale inconștientului. Ar vrea ca toată energia 
Stelei să se întoarcă spre el şi nu spre lume. În cel mai 

“Tia! bun caz, o protejează şi îi permite să îşi continue acțiu- 
nea, dar această protecție poate căpăta nuanţe de proxenetism și Împăratul să 
aștepte de la Steaua — fundamental sacră şi liberă — să se sacrifice pentru el. 





Împăratul și Luna 

Ordinea IIII-XVIII. Împăratul, susținut de o femeie care 
o reprezintă pe mama cosmică, experimentează o schim- 
îi: bareesenţială, acţiunea sa devine intuitivă, poetică, poate 
puțin nebună, iar puterea sa, ca şi în cazul regelui Lear, 
1 poate cădea în fățărnicie, capriciu. În cazul unui mare 





La rândul său, Luna găsește în el o rădăcină care o ancorează în realitate, un 
cămin sigur, o structură mentală care îi permite să exprime tot ce este în ea 
infinit și nu are formă. Va fi situaţia unei pictorițe suprarealiste căsătorită cu 
un fotograf care face fotografii de identitate. Acest bărbat îi permite Lunii să 
trăiască în interiorul limitelor lui iubitoare, fără a se trăda pe ea însăşi. 


Ordinea XVIII-IIII. Aici, perechea intră într-un soi de 
nebunie. Domnește intuiţia. Împăratul pierde măsura 
și contactul cu lumea materială, devenind lunatic. Este 
capabil să facă cincisprezece copii cu partenera sa. Ea 
| este regina în casă și membrii familiei ei îi vor fi sub- 
i EX! ordonaţi. Cu toate acestea, dacă Împăratul decide să îşi 





388 








Perechile Tarotului 


demonstreze puterea masculină, poate fi de folos pentru a face ordine în 
acea familie: va deveni organizatorul vieții cotidiene și al cultului mamei... 


Relaţia de pereche Căruţa - Steaua 


VII și XVII sunt cele două numere cele mai active ale seriei lor. Așa cum am 
văzut, VII acţionează de la pământ spre cer: reprezintă spiritualizarea materiei, 
pe când XVII acționează de la cer spre pământ: reprezintă materializarea spi- 
ritului. Împreună produc Marea Lucrare. Pe lângă relaţia lor în numerologia 
Țarotului, observăm că aceste două arcane reprezintă un bărbat, respectiv o fe- 
meie care se pot uni ca pereche din diferite motive. Căruța călătorește într-un 
baldachin înstelat care sugerează că acțiunea sa se extinde pe întreaga planetă. 
Steaua, sub un cer deschis, îngenunchiată într-un pământ ales, vorbește des- 
pre extensia spațiului cosmic. Prințul din Căruță are doi aliaţi: caii săi, mascul 
și femelă, care înaintează cu o intenţie prestabilită de a obține ceva. Cei doi 
aliați ai Stelei sunt cele două ulcioare ale sale care reprezintă un anume har. 
Ea apare într-o nuditate care-i sugerează îndepărtarea de orice definiție sau 
bogăție materială. Puterea sa constă în modestie. El, încoronat, îmbrăcat și 
decorat cu toate însemnele puterii, reprezintă valoarea orgoliului sacru: este 
recunoscut ca mesager al cosmosului. Ambele personaje poartă, fiecare, un 
semn al fecundității: picătura verde a Căruţei reprezintă sperma imortalității, 
pe când semnul în formă de germen sau de gură de pe abdomenul Stelei ne in- 
dică o capacitate de reproducere feminină care trece dincolo de viaţa organică. 
Întâlnirea dintre aceste două arcane creează o acţiune de mare inten- 
sitate în lume. Forţele lor sunt egale, dar au atitudini diferite. Prinţul din 
Căruţă cucerește, dar se lasă purtat spre lume. Nu este neapărat războinic, 
misiunea lui poate fi aceea de a pune sămânţa spiritului în lumea materială. 
Steaua acționează, la rândul său, dintr-un loc exact. Și-a găsit locul sacru și 
dă lumii, în flux perpetuu, ceea ce primește de la cosmos. 
e xi Ordinea VII-XVII. Căruța poate lua Steaua în aventuri- 
"3 le sale. Atunci, pleacă împreună să cucerească lumea. 


380 


Calea Tarotului 


dia Ordinea XVII-VII. Această pereche este formată din fi- 
| ințe atât de similare încât, în această ordine, se men- 
Să) tin toate valorile. Singura diferență este că mobilitatea 
MA 354| Căruţei este înfrânată de lipsa de dinamism a partene- 
| AR a A rei sale. 









Celelalte perechi ale Căruţei 

Căruța și Dreptatea 

ea 2 a] Ordinea VII-VIII. Căruța își păstrează toate calităţile de 
cuceritor care acționează în materie și în lume, dar, de 
| data asta, a întâlnit o parteneră care îl disculpă în to- 
e II talitate. Cea mai mică acţiune a sa, fie ea oportună sau 
i | greşită, primește aprobarea necondiționată a Dreptăţii. 
EC Ea Această femeie, complet loială şi complice, maternă, îl 
sprijină fără rețineri. Ba mai mult: îi dă o armă, spada sa, care poate fi con- 
siderată o justificare teoretică, o constituţie, un discurs, care-i permite să 
își impună moftul, fie el benefic sau distrugător pentru lume. Ea, trăind 
în echilibru, nu mai are un câmp în care să se desfășoare. Singură, se plic- 
tiseşte. Întâlnirea sa cu Căruţa îi oferă ocazia să se avânte în aventură, în 
acțiune, în minunatul dezechilibru al excesului. Se simte vie. 








aaa] Ordinea VIII-VII. În această situaţie, toate acţiunile Că- 
ex |] ruței sunt judecate și echilibrate de Dreptatea. Îl supu- 
| Sa A ne pe prințul Căruţei propriei sale dorințe de perfecțiu- 
ps 2 zi ne, îl înfrânează, nu poate să-i accepte spontaneitatea. 
ZE ZA Îşi petrece timpul cântărind binele şi răul, utilitatea și 
i inutilitatea acţiunilor lui. Poate, de asemenea, să-i în- 
frâneze excesul acțiunilor, un eventual risc de stângăcie sau de violență, 
temperând-o şi corectând-o. Ar putea să utilizeze Căruţa pentru a-și impune 
legile în lume. EI, admirând-o şi simțind că a întâlnit mama ideală, i se în- 
credințează, ascultător. Dar, de asemenea, poate simţi o frustrare legitimă... 





Căruța și Luna | 
Ordinea VII-XVIII. Căruţa (gradul 7) este cea mai activă din seria sa. Unin- 
du-se cu Luna, care este cartea cea mai receptivă dintre toate arcanele 


390 





Perechile Tarotului 


majore, primește prin acţiunea ei alte recompense de- 

cât cele ale cuceririi. Intuiția, sensibilitatea, modestia 

tăi sunt câteva dintre obiectivele sale. Sub influenţa Lunii, 

acc si în loc să se servească pe sine, Căruţa se pune la dispo- 

ziția unei cauze nobile. Caii Căruţei își folosesc ener- 

Simi gia pentru a câștiga teren și pentru a avansa; în Luna, 

transformați în câini, descoperă adoraţia/venerarea. Prințul poate ieși din el 

însuși și recunoaște importanța Celuilalt. Datorită Căruţei, Luna poate ieși 
din imobilitatea și întunericul ei și intră în lume. 





i Ordinea XVIII-VII. În această configurație, Căruţa își 
Să pierde interesul față de lume și dorește să o cucerească 
|| definitiv pe femeia care reprezintă arhetipul mamei cos- 
 ssozaf mice. Asta implică unele riscuri: ea este atât de misteri- 
zi CS A & oasă și de întunecată, atât de concentrată și de receptivă, 
pede încât este infinită. Prinţul ar putea ajunge să îşi nege 
esența și să se transforme într-un meditativ, la fel de bine cum s-ar putea aven- 
tura pe calea nebuniei. Această relație l-ar putea duce spre sanctitate sau spre 
adicție... Pentru ea, în acest caz, prințul este o contribuţie în plus, o energie 
în plus, pe care o devorează cu delectare. Ar face bine să îl scoată din fascinația 
lui, propunându-i obiective care se dovedesc străine de ea însăși. Dacă Luna se 


transformă în profesoara binevoitoare pentru prinţ, relația poate fi productivă. 






pi . 
pt _—." 


= i 
XE 





Celelalte perechi ale Stelei 
Steaua și Eremitul 
Ordinea VIIII-XVII. Trăind toate experiențele și atin- 
gând înțelepciunea, Eremitul a abandonat legăturile 
cu viața materială. Acum umblă înapoi pentru a se re- 
fugia în natura reprezentată de Steaua. Această femeie 
at întrupează aici îmbinarea primitivă şi directă, pură, 
= 4 cu cosmosul. Extrema generozitate a Stelei îi permite 
Eremitului să dea această cunoaştere acumulată și să o transmită lumii. 
Găsește în Eremit o persoană care alipește acțiunii sale naturale, calităţi ale 
gândirii raţionale și metaraționale. Steaua accede la forma cea mai sublimă 
a minții și, în schimb, îi dă Eremitului tot ce poate da, transformându-se, 
într-un anumit mod, în uleiul felinarului său. 





391 


Calea Tarotului 


SD e OI NED MI 
. - -» N 


=) Ordinea XVII-VIIII. Eremitul devine aici izvor al acţi- 


unii, în așa fel încât activitatea naturală a Stelei este 
tulburată de raționamentul extrem al înțeleptului. Cri- 
za Eremitului provoacă o îndoială în harul Stelei. Este 
utilă divulgarea cunoașterii sale, ajutarea lumii? Sau 
Eta EP trebuie să se retragă? Steaua și-ar putea pierde sponta- 
neitatea şi credința, devenind prea reflexivă. Ar putea fi perechea unei femei 
al cărei tată nu a fost prezent, ca arhetip substitutiv. Va fi vorba deci despre 
ruperea îndoielii şi întoarcerea la o acțiune provenită din inimă, atât pentru 
unul, cât şi pentru celălalt. 








Steaua și Soarele 
su Ordinea XVII-XVIII. Steaua, care primeşte cunoașterea 
de la cei opt aştri ce simbolizează perfecțiunea cosmo- 
sului, își realizează acțiunea în locul pe care l-a găsit și 
! ales. Păstrează însă o oarecare nostalgie a înălțimilor, 
= simbolizată de pasărea neagră care ar putea zbura pen- 
i tru a se întoarce la origini. Această nostalgie a măreției 
tatălui suprem este dizolvată de întâlnirea cu Soarele. Ultima stea galbenă 
şi roşie dobândește, în Arcana XVIIII, un chip uman și, umplându-și inima 
cu căldură, îi aduce posibilitatea de a crea o pereche cu un bărbat de nive- 
lul său. Râul vital care curge în partea inferioară a Soarelui simbolizează 
imensa lui iubire pentru Steaua. Întâlnindu-se amândoi, liniștitul flux care 
contribuie la alimentare se poate transforma în râu tumultuos care este 
oferit lumii întregi. Este o pereche dedicată umanităţii, iubirii universale. 


ae Sl 
Li .." 






pai Ordinea XVIIII-XVII. Aici, Steaua, în loc să își ofere for- 
țele lumii, le restituie aştrilor de la care provin. Aces- 
ta ar putea fi triumful păsării negre: în loc să se ofere 
umanităţii, femeia goală adoră Soarele cu atâta energie 
i încât riscă să îl înece. Dorindu-l numai pentru ea, îl se- 
ât-4 pară de lume. Soarele are un rol patern, se lasă încătu- 
şat de această fiică incestuoasă și strălucește doar pentru ea, privându-i pe 
ceilalți de căldura şi lumina lui care inseminează. Această pereche trebuie 
să înveţe să se deschidă lumii și să facă loc Celuilalt; Soarele trebuie să o 
facă biruindu-și dorinţele, iar Steaua — învingându-și gelozia. 





SATE TETfIr=S 


392 





Perechile Tarotului 


Relaţia de pereche Dreptatea - Eremitul 


Dreptatea, Arcana VIII, corespunde numărului perfecțiunii: echilibru în 
corp, echilibru în spirit. Nimic nu i se poate adăuga, nimic nu i se poate lua. 
Celorlalţi, ca şi sieşi, le dă ceea ce merită. Lumina care urcă din coroana sa 
spre cer sugerează că este un canal care pune în acțiune legile cosmosu- 
lui. Cercul galben închis din mijlocul coroanei sale simbolizează privirea 
divinității. Brâul roșu care îi ține aranjamentul de pe cap ne arată că Dum- 
nezeu este în acțiune. Centura albă de pe fruntea sa reprezintă puritatea 
gândurilor sale. Ne privește în faţă: este oglinda noastră. Frânghia pe care 
o poartă la gât arată faptul că este complet legată de misiunea sa. Tronul pe 
care îl are în spate contrastează cu podeaua sălbatică pe care-și odihnește 
picioarele: semnalează că perfecțiunea sa este atât externă, cât şi internă. 
În mâna dreaptă ţine strâns o spadă albastru deschis, simbol al Intelectului, 
din textul sacru al Legii, și cu ea taie tot ce este superficial, subiectiv, tot 
ce este produsul egoului individual. Cu mâna stângă, formând cu degetele 
un semn de unire și pace, ține o balanţă care echilibrează contrariile, fă- 
cându-le complementare. Îmbrăcată în roşu, cu nouă pete de hermină pe 
lateral, își etalează originea regală și ne arată că dreptatea trebuie să fie pri- 
ma caracteristică a ființei umane. Unește pedeapsa (spada) și recompensa 
(balanța). Dacă roșul din îmbrăcămintea ei reprezintă acțiunea, lipsa de căl- 
dură a mantiei sale albastre exprimă capacitatea de reflectare, de cugetare 
a oricărei acțiuni preliminare. Partea stângă a acestei mantii se adâncește 
ca o rădăcină, în pământ: ca un păianjen în pânza sa, aşteaptă, fixată în 
deplinul prezent. Este perfectă. Nu se poate schimba. Este axa imuabilă a 
efemerităţii, golul central al roatei. 

În schimb, Eremitul (VIIII) reprezintă criza, tranzitul, progresia înapoi. 
Cu părul și barba de culoare albastru deschis (spiritualitate totală), cu gluga 
și mantia sa groasă învăluind cu întuneric corpul său pentru a-l transforma 
în spirit, cu felinarul și cu bastonul său roşu (înţelepciune devenită acțiune 
pură), abandonează perfecțiunea. 9 este primul număr par divizibil cu 3, 
care îl face activ în trecut şi receptiv spre viitor: se desprinde de 8 pentru 
a merge mai departe, fără să știe unde; taie cercul perfecțiunii pentru a-l 
transforma în spirală activă. Îşi ridică felinarul, simbol al înțelepciunii, nu 
pentru a-și lumina calea, ci pentru a fi urmat în regresul său. Lumina în- 
țelepciunii sale nu este făcută pentru a fi arătată: se luminează pentru a 


393 


Calea Tarotului 


fi văzut. Ales de destin, este precum Nebunul care a parcurs toată calea 
primei serii, a trăit toate credinţele, toate iubirile, toate dorințele, toate 
acțiunile... Acum se retrage așteptând sosirea unui nou ciclu. 





pe aie ET Ordinea VIII-VIIII. Când Dreptatea este urmată de Ere- 

Na: mit, se produce un eveniment benefic: Eremitul aduce 
Dreptăţii un nou punct de vedere care, eliberând-o de 
perfecțiune, o eliberează de moarte. Permanenţa Drep- 
tății se echilibrează cu efemeritatea Eremitului. Alături 





eri | BEREA dle el, ea devine mama ideală și el, tatăl înțelept, bine- 
voitor, capabil să acorde iertarea sa. Când Dreptatea este însoțită de Eremit, 


devine mai umană și încearcă mai mult să înțeleagă decât să pedepsească. 


Ordinea VIIII-VIII. Când pe Eremit îl urmează Drepta- 
tea, există pericol de conflict. Dreptatea taie cu spada sa 
orice urmă de compasiune, orice capacitate de a intra 
într-o criză pozitivă. Devine absolutistă și nu acceptă 
gânduri caritabile. Eremitul nu mai poate merge înapoi 
sas  (regresa) fiindcă spada normativă a Dreptăţii îl reține în 
mișcarea sa de iataşare: Pierzându-şi speranţa în viitor, s-ar putea retrage 
în singurătate şi ar putea face o obsesie pentru trecut, cu riscul de a adopta 
comportamente autodistructive, precum alcoolismul. El, care, cu bastonul 
său roșu purtat de mâna albastru deschis și-a controlat pasiunile, îndură, 
în această situaţie, negativitatea Dreptăţii. În mod clar, Dreptatea trebuie 
să coboare sabia, agresivitatea verbală și să accepte că Eremitul o depășește. 





Celelalte perechi ale Dreptății 
Dreptatea AS Soarele 

57— Ordinea VIIH-XVIIII. Atunci când repartizează lauda și 
fe pedeapsa, un judecător întotdeauna poate face greșeli și 
se poate lăsa purtat de bezna instinctelor inconștiente. A 
1 judeca este greu, este o responsabilitate imensă. Când se 
i [îi întâlnește cu Soarele, Dreptatea primește siguranţa abso- 
r=i lută de a emite decrete juste și luminoase. Dar în această 
pereche, Soarele are un nivel de conștiință superior Dreptăţii. Neapărat, va 
deveni ghidul său. Ea îi va oferi tot ce este capabilă să ofere: încrederea sa 





394 








Perechile Tarotului 


iubitoare și totală, încredinţându-i spada și balanţa. Soarele, datorită acestei 
servitoare loiale și prin intermediul ei, poate realiza schimbări majore, noi 
construcții, poate vindeca trecutul. Este începutul său de întrupare în realitate. 


Ordinea XVIIII-VIII. Aici, Soarele ocupă locul central și 
retrogradează Dreptatea într-un plan secundar. Acest 
lucru ar putea avea drept urmare un conflict în care 
Dreptatea i-ar putea diminua acțiunea, devalorizând-o 
a 4 pentru a-l face să coboare la nivelul Eremitului care se 

Caii Wrameeia! îndepărtează de lume. Soarele, la rândul său, va încer- 
ca să transforme Dreptatea în Luna, o femeie care i se potrivește, dar va fi 
inutil, fiindcă ea se va simţi deposedată de realitatea sa materială. Problema 
acestei perechi este că niciunul dintre cei doi nu îl acceptă pe celălalt așa 
cum este: el vrea ca ea să fie mai mult decât este și ea, ca el să fie mai puțin 
decât este. Soluţia este să se accepte așa cum sunt şi să renunțe la exigenţe. 





Celelalte perechi ale Eremitului 
Eremitul și Luna 


La Pa . La — e 44! Ea a 





Ordinea VIIII-XVIII. Arta Zen spune că un grăunte de 
nisip în cerul amiezii întunecă cerul întreg. În acest 
a. E caz, în mod contrar, un singur felinar în bezna nopții 
ital luminează lumea întreagă. Eremitul se retrage, adu- 
iz | când comoara sa de lumină, concentrare mentală și 
SERE! Petiat=i nivel intens de conștiință unei ființe care funcționează 
dracu cu inconştientul și cu intuiţia. Dintr-odată, devine inima luminoa- 
să a nopții și totul capătă sens. Am putea să ne imaginăm un terapeut care 
decide să formeze o pereche cu o pacientă a sa. Este posibil. Sau un înțelept 
care formează un cuplu cu o dansatoare din buric sau un filosof care se 
contopeşte cu poeta sa... Amândoi se îmbogăţesc în relaţie. 


sd dis 


7 


ae AY 
o, x ăi 
mă bye 


_—.—_ 


= Ordinea XVIII-VIIII. Aici, predomină noaptea. Felinarul 

Eremitului devine insuficient. Nebunia depășește tera- 
peutul, dansatoarea transformă înțeleptul în amant ge- 
los, filosoful delirează... sau se izolează, fără să ajungă 
să îşi înțeleagă poetesa. Aici, riscul, atât pentru Eremit, 
i Etppmi cât și pentru Luna, ar fi abuzul de substanţe toxice, 





395 


Calea Tarotului 


alcool sau droguri. Singura soluţie este ca Eremitul să se lumineze și să se 
transforme în Soare, ajungând atunci la sanctitate, la puterea totală a iubirii. 


Rosaţia de Pate Lună-Soare 


rechea formată din Lună şi Soare întrupează întâlni- 
i At rea fundamentală între tatăl cosmic, soarele, dătător 
32 | BaaTii da] de lumină și de viață, înălțat la divinitate cu numele 
afine Emir] de Ra, în Egipt, şi mama arhetipală, luna, regina nop- 
ţii, a teritoriului gestaţiei și al intuiţiei, stăpâna apelor, care guvernează 
mișcarea mareelor. Potrivit științei moderne, oceanele sunt matricea fun- 
damentală a vieţii de pe Pământ. În Tarot, simetria dintre ambele cărţi este 
evidentă: sus, un astru dotat cu chip, care își proiectează, sub forma unor 
picături multicolore, influenţa în viaţa terestră. În Soarele, sunt doi copii 
gemeni care primesc beneficiile astrului patern: și în Luna sunt doi câini 
sau lupi, simboluri ale vieţii animale, ale egoului uman, și un crab camuflat 
în profunzimile unui lac sau ale unui ocean, precum un copil în stadiu de 
gestație, în apele matriciale. 

Aceste cărți au numeroase semnificații, dar de multe ori ne trimit cu 
gândul, în citire, la un tată sau la o mamă idealizaţi, fie pentru că au fost în- 
tr-adevăr perfecţi, fie pentru că au fost absenţi din viața consultantului. Este 
un lucru frecvent să vezi cum o femeie al cărei tată a fost absent face din 
Soare partenerul dorit. Bărbatul care se îndrăgosteşte de ea ar trebui atunci 
să facă eforturi imense pentru a se ridica la înălțimea așteptărilor ei de co- 
pilă, iar aceste eforturi nu vor fi niciodată suficiente. De asemenea, bărbatul 
care gândeşte că „nicio femeie nu gătește la fel de bine ca mama mea“ are 
în minte, ca parteneră dorită, Luna mitică și solemnă, niciodată obosită, 
niciodată ciufulită, niciodată indispusă, întotdeauna sublimă și misterioasă. 

Pe scurt, doar Luna este la înălțimea Soarelui — și viceversa. Există în 
fiecare dintre noi ceva din această feminitate și această masculinitate fabu- 
loasă, o comoară de claritate și intuiție, de valoare și de blândeţe, de spirit 
întreprinzător și capacitate de a asculta. Aceste cărți ne amintesc, de aseme- 
nea, care sunt valorile noastre și că este timpul să le cultivăm. 





390 








Perechile Tarotului 


ar ză] Ordinea XVIIII-XVIII, Când pe Soare îl urmează Luna, 

pa PAR «| cele două valori (activitate și receptivitate) sunt inver- 
E sate. Poate însemna că, în pereche, femeia este mai 
ză masculină și bărbatul mai feminin. Aceasta provoacă o 
32 | dezordine cosmică, deoarece Soarele nu poate reflecta 
Luna, nu e în firea lui să reflecte, iar Luna, fiind un 
satelit și nu un astru, nu poate străluci cu lumină proprie. Numeroase su- 
ferinţe psihice își pot avea originea în această dislocare fundamentală, iar 
conştientizarea ei este primul pas spre vindecare. 


39/ 


Perechile care 
însumează XXI 


Unsprezece căi de realizare 


Am văzut că una dintre posibilele strategii de organizare a celor 22 de arca- 
ne majore constă în a le grupa în perechi a căror sumă să dea 21 (vezi pag. 
40-41). Această organizare dă următoarele perechi: Nebunul — XXI, | — XX, 
II — XVIII, III — XVIII, LII — XVII, V — XVI, VI — XV, VII — XIII, VIII — XIII, 
VIII — XII, X —XI. 

În centrul acestei scheme ne întâlnim cu perechea formată din Roata No- 
rocului (X) și Forța (XI), care ar putea fi considerată inima Tarotului. Dacă 
observăm personajele prezente în ambele cărți, am putea spune că între cele 





399 





Calea Tarotului 


două se reunesc toate elementele Lumii. Efectiv, femeia și leul Forţei ar pu- 
tea înlocui femeia și leul Lumii. În privinţa celor trei personaje ale Roatei 
Norocului, s-ar putea, dacă se dorește, să li se atribuie rolurile următoa- 
re; animalul care coboară, de culoarea pielii, ar putea fi boul/calul Lumii; 
sfinxul înaripat ar putea fi îngerul; și animalul galben, care urcă, ar putea 
reprezenta vulturul — în aşa fel încât îmbinarea acestor două cărți permite 
recrearea lui XXI. 

Indiciul în sine ne îndeamnă să citim, în jurul perechii X-XI, toate pe- 
rechile prezente în această combinaţie, având ca obiectiv înțelegerea felu- 
lui în care aceste două energii formează un traseu, o cale de realizare. Cu 
aceste unsprezece perechi, Tarotul ne propune unsprezece combinaţii de 
energie care, unindu-se, rezultă Lumea, un XXI. 


Nebunul —> <— Lumea (XXI) 





Nebunul și Lumea sunt complementari, dar nu au aceeași acțiune. Ne- 
bunul este reprezentat în mers, înaintând de la începutul Tarotului până la 
final. Lumea este reprezentată fixă, cu femeia stând într-un picior, ca și cum 
ar sugera că este la locul său. În cel mai înalt grad de interpretare al său, 
Nebunul este energia pe care am putea-o numi divină, pentru credincioși, 
sau cosmică, pentru necredincioși. Dat fiind faptul că nu are limite, nici nu- 
măr, nici definiție, plus că este energie pură, Nebunul tinde să impregneze 
toată materia. Este 100% activ. Este motorul central al întregului univers, 
al vieţii. Acţiunea Lumii, din contră, dacă nu poate fi calificată drept recep- 
tivă, constând, de fapt, în a strânge, a intercepta, a aspira: este o activitate 
care se desfăşoară, pornind dintr-un loc determinat. Lumea întreagă, în fie- 
care clipă, inspiră energia fundamentală care, la rândul său, în fiecare clipă, 
o impregnează și o pătrunde. Este un act de iubire permanentă. Anumiți 
ezoterici ai secolului trecut i-au atribuit Nebunului numărul XXII. Pentru 
Nebun, ar fi o situaţie aberantă, care ar echivala cu a-l face să vină după 
Lumea. Ar însemnă că, fundamental, materia îl respinge în fiecare clipă și 


400 





Perechile care însumează XX] 


că în fiecare moment îl abandonează. Energia fundamentală a Nebunului 
caută Lumea și Lumea are nevoie de energia Nebunului pentru a trăi. 


Magicianul (|) —> <— Judecata (XX) 





i 
E." UE MENIi_| 


Magicianul, care se orientează mereu în sus, căutând magia și forțele 
Înaltului, întâlnește ce este cel mai înalt, în Judecata: evoluţia maximă a 
Conștiinței simbolizată de înger. Nu mai este vorba despre o căutare, ci de 
o schimbare. Moneda pe care Magicianul o are în mână, existenţa sa mate- 
rială, corespunde aurei galbene a îngerului şi oului de aur pe care îl are la 
ceafă, Se poate spune că începătorul, pe calea Conștiinţei, caută chemarea 
îngerului, inițierea. De asemenea, este o ființă tânără care intră în viață cu 
intenția de a întemeia o familie. La rândul său, conştiinţa supremă caută un 
inițiat care să înțeleagă calea cunoașterii. 


Papesa ([l) —> <— Soarele (XVIII) 





Papesa, creată să acumuleze, să studieze în interiorul unui claustru, 
primește, cu Arcana XVIIII, lumina, libertatea de acțiune, posibilitatea 
de a transmite cuvântul sacru lumii întregi. Acum nu mai este singură 
în faţa cărții sale: Intelectul/Verbul se face carne și căldură, oul ar putea 
ecloza. Dacă reprezintă un scriitor, un actor sau o actriță, Soarele este 
succesul lor, pătrunderea lor în lume. Pentru zeul Soare, Papesa reprezin- 
tă, de asemenea, practica rugăciunii, a dialogului cu creatorul. În peisajul 
scăldat de lumina solară, claustrul Papesei este o zonă de refacere, de 
umbră și răcoare. 


AOI 


Calea Tarotului 


+ 
2 
A 

« 


EZIa AZIE 





Acţiunea fără măsură a Împărătesei întâlnește recepţia fără limite a Lu- 
nii, două aspecte ale feminității creative. Această întâlnire este ca o bombă 
în care Împărăteasa este fitilul aprins şi Luna, pulberea care explodează. 
Capacitatea creativă a Împărătesei, absorbită de imensitatea Lunii, se mul- 
tiplică până la proporții cosmice. Acum nu mai este o femeie, ci Feminita- 
tea. Luna, cu Împărăteasa, experimentează entuziasmul acțiunii. Ea, cea 
care atâta vreme a așteptat soarele, găsește în Împărăteasă pântecele care o 
primește și o naște, pentru că, dacă Papesa reprezintă virginitatea, Împără- 
teasa reprezintă fecunditatea. Împărăteasa reprezintă corpul, sexualitatea, 
afectivitatea, intelectul în deplină sănătate, în care intuiţia poetică a Lunii 
se poate întrupa. 


Împăratul (Il) —> <— Steaua (XVII) 


SED Pe)! în A 0 





Împăratul găseşte în Steaua prosperitate, sănătate, fertilitate, puritatea 
intenției. Tot regatul său este afectat în mod pozitiv: ea întrupează genero- 
zitatea universului ale cărei legi le aplică el. Datorită ei, învaţă să relațione- 
ze direct cu forțele cosmice. Iubirea față de creaţie dă un ton de modestie 
și blândețe regatului său atotputernic. La rândul său, acțiunea generoasă a 
Stelei are sens doar dacă găsește o realitate în care să se reverse. Împăratul 
o protejează și îi dă imperiul său. Ea este precum un râu al cărui curs este 
dirijat de forța concretă a Împăratului, a cărui putere de acţiune o consoli- 
dează pe ea în schimb. 


402 





Perechile care însumează XXI 


+ 
2 
su =) | 
Mr 
i 
-. 
Lui 
„ 


eat di 

i sd sasa 

j ft sax 
Pi 


———_ 
+ 


d 


Î Șee 


4 





Papa (V) —> <— Turnul (XVI) 


33 
j .. 





Turnul îi dă Papei bucuria, fantezia, eliberarea sexuală, tot entuziasmul 
vital și lămurirea supremă care îi trebuie maestrului pentru a fi maestru: 
cum să își elibereze discipolii de învățăturile sale, cum să îi impulsioneze să 
înveţe de la ei înșiși. Cu Turnul, Papa le spune acoliților săi: „Voi fi ultimul 
vostru maestru; nu pentru că sunt cel mai bun, ci pentru că vă voi instrui 
să învățați de la voi înșivă.“ Este, de asemenea, o figură a iluminării, a în- 
toarcerii în prezent: teologia sau mistica propovăduită de Papa se trăiește în 
experiența directă a divinului. 





Pe de o parte, un înger de lumină se remarcă în faţa unui soare. Pe de 
altă parte, un înger al întunericului înalță o torță. Îndrăgostitul este o car- 
te de contopire, care indică plăcerea cuiva de a face lucrurile care îi aduc 
satisfacție şi legătura emoțională liber consimțţită. Diavolul, la rândul său, 
reprezintă forța sexuală venită din bezna profunzimilor ființei; pasiunea și 
instinctele, creativitatea, ruptura limitelor, revolta împotriva forțelor raţi- 
onale. Personajele Îndrăgostitului stau în picioare pe un pământ cultivat, 
lucrat. Este o suprafață care tinde să comunice cu valorile cerești, să creas- 
că până la Îndrăgostitul central care iubeşte tot și pe toţi, fără excepție: soa- 
rele alb. Diavolul este antiteza acestui lucru: personajele se află în caverna 
primordială, cu picioarele în magma întunecată, refuzând lumina divinită- 
ţii. Diavolul aprinde propria torţă, lumina sa personală. Dacă Arcana VI este 
socială, Arcana XV este o carte a pasiunii, căreia nu poţi decât să i te su- 
pui. Ambele cărți se completează: una oferă lumina Conștiinţei și cealaltă, 


403 


Calea Tarotului 


întunericul inconştientului. Bogăția acestor două contrarii este calea pe 
care viaţa pasional-amoroasă o realizează: iubirea ne obligă să cunoaștem 
dorinţele pasionale, să ne identificăm proiecţiile. În mod contrar, misterul 
gustului, a ceea ce, irezistibil, ne place, constituie un traseu de învățare al 
iubirii. Unirea dintre îngerul tenebrelor și îngerul iubirii ne amintește că, 
în perimetrul pasiunii și al iubirii, suntem deopotrivă divini și diabolici. 
Ceea ce ne place cu adevărat este ancorat în inconştientul nostru, în crea- 
tivitatea noastră profundă. 


Pe S Căruța (VII) —> <— Temperanţă (XIIII) , 





- >: —- 
HARI: |! 


Căruța, prin esenţă cuceritoare, uită de ea însăși. Se uneşte cu mișcarea 
lumii. Temperanţă se întoarce la valorile spirituale, la comunicarea cu sine. 
Amândouă sunt complementare: acțiunea pură a Căruței, condusă către 
un obiectiv exterior, ar putea deveni distrugătoare fără subiectivitatea și 
măsura Temperanţei. Când Căruţa se luptă, Temperanţă binecuvântează, 
îi calmează agresivitatea, o protejează de excesele energiei sale. Asemenea 
cailor albastru deschis care sunt motorul acţiunii materiale ale Căruţei, 
aripile albastru deschis ale îngerului reprezintă motorul acţiunii sale spi- 
rituale. Mişcarea Căruței este orizontală, se dezvoltă în spațiu, pe când cea 
a Temperanţei este verticală, se dezvoltă pe linia timpului. Căruţa caută 
înțelepciunea pe pământ, îngerul aduce înțelepciunea lumii cerești. Cele 
două cărți trebuie văzute în același timp, nu una după cealaltă, ci precum 
un acord. Fără Căruţă, acțiunea Temperanţei ar putea rămâne în circuit 
închis, inconștientă, îndoielnică. Căruţa îi oferă un mediu de acțiune în 
lume, materializându-i armonia. Ceea ce este înăuntru se petrece la fel ca 
ceea ce este în exterior. Lumea de afară este aşa cum suntem pe dinăuntru. 
De asemenea, în această pereche se poate vedea o persoană care acceptă să 
fie protejată, ghidată. 


404 





Perechile care însumează XXI 





Perfecţiunea Dreptăţii, care tinde spre paralizie, găsește în Arcana XIII 
posibilitatea transformării și conștientizării efemerității. Această contopire 
le permite să nu se reprime, dar în schimb, să adune, să colecteze. Adevăra- 
tul echilibru al Dreptăţii constă în acceptarea transformării. Mesajul său ar 
putea fi: să își dea fiecare ceea ce merită — iar Arcana XIII adaugă: „cu riscul 
de a provoca o revoluţie“. Această îmbinare ne arată că singurul mod de a fi 
bine cu sine este acceptarea transformării de sine. Tot ce rămâne imobil în 
noi ne rănește, ne face rău. Dacă o persoană este în continuă transformare, 
înseamnă că este vie. Arcana XIII găsește în Dreptatea un sens al evoluţiei 
sale. Așa cum ordinea se alimentează cu haosul, haosul are nevoie de ordine 
pentru a dobândi formă. Curăţenia Arcanei XIII are sens dacă obiectivul său 
este de a constitui un echilibru, o nouă concepție a perfecțiunii sau a Legii. 
Termenul „tohu bohu“ înseamnă, în ebraică, haos, nouă ordine. 





Aceste două arcane ne trimit cu gândul la două căi de cunoaștere pe care 
tradiţia alchimică le numește „Calea uscată“ și „Calea umedă“. În Calea 
uscată, cel care caută, studiază, citește și recitește, se roagă, se obligă la 
nişte practici și o disciplină de neclintit, până când găsește înţelepciunea. 
În Calea umedă, nu se caută: se primește, ca în proverbul zen: „Ușa deschisă 
la nord, la sud, la est și la vest“. Spânzuratul nu face eforturi, se predă, ac- 
ceptă vacuitatea, abandonează alegerea, voinţa. Eremitul a căutat toată via- 
ţa sa, pentru a ajunge, după o muncă asiduă, la sfânta ignoranță. Aici este 
punctul în care se uneşte cu Spânzuratul: ceea ce Spânzuratul găsește prin 


405 


Calea Tarotului 


intermediul meditaţiei profunde, Eremitul transmite ca rezultat al unui 
traseu de căutare al cărui substrat se concentrează în lumina felinarului 
său. Muţenia esenţială a Spânzuratului este rădăcina cuvintelor exacte ale 
Eremitului. Ar putea fi maestrul care ghidează meditaţia discipolului său, 
aflându-se amândoi într-o relație de nevoie reciprocă. Ar putea fi vorba des- 
pre un medic și un bolnav: unul ar aduce cunoașterea necesară vindecării 
şi celălalt va fi un obiect de studiu de practică. Într-un context mai uzual, 
Spânzuratul ar putea fi văzut ca un copil în gestație și Eremitul, ca un tată 
experimentat care îi supraveghează dezvoltarea. Fătul este atunci, pentru 
omul matur, speranța de a se perpetua în viitor. 

În această pereche, Tarotul ne învață că, dacă cineva își dorește cu ade- 
vărat să pătrundă în el însăși, nu trebuie să uite de responsabilitatea pe 
care o are faţă de viaţă și învățătură. Nu poate să cadă în extaz singur, ca 
Spânzuratul. 





Se poate spune că aceste două cărți reprezintă inima Tarotului. Totul e 
pe sfârșite şi, în același timp, totul începe. Eternul final, eternul început. 
Dacă perechea Roata Norocului — Forța este luată în considerare în acest 
fel, este mai ușor de înţeles semnificaţia ei profundă. 

În Roata Norocului, toate experienţele au fost trăite. Între urcare și co- 
borâre, ciclurile repetitive se transformă în cercuri vicioase. Le lipsește un 
impuls nou care să rupă acest ritm pentru ca cercul să se deschidă dimen- 
siunii verticale și să se transforme în spirală. Forţa este cea care îl aduce. 
Este o energie viguroasă care găseşte în Roata Norocului terenul favorabil 
pentru a se exercita. Ca o industrie tradițională care, pentru a ieși dintr-un 
impas, creează un produs nou: cu Forța, energiile sexuale creative ne sunt 
la dispoziție în orice moment, putem dispune de ele dacă le lăsăm să circule 
inteligent şi liber prin ființa noastră. De asemenea, ar putea fi o moleculă 
nouă care poate vindeca o boală până acum incurabilă. Este orice soluţie 
creativă autentică și nouă care este generată de un blocaj și, totodată, îl 


406 


Perechile care însumează XX] 


distruge. Poate fi și finalul unei situații economice și o nouă posibilitate de 
a crea bani. În orice eșec financiar există o posibilitate de industrie, de avân- 
tare în altă activitate. Cele două cărți interacționează în profunzime, de 
vreme ce, fără experiența Roatei Norocului, oricine ar putea ezita să intre în 
contact cu forțele profunzimilor, percepute ca ceva periculos sau terifiant. 
De multe ori, un obstacol sau un blocaj ne târăște spre o formă terapeutică, 
artistică sau spre o practică la care, până acum, nu ne-am gândit niciodată 
să recurgem. Arcana X este o rampă de lansare care ne permite să intrăm în 
noua experienţă a Forţei. 

Mesajul Tarotului, prin această pereche, este că, de fiecare dată când un 
lucru se termină, trebuie să ne gândim că altceva nou începe, că sfârșitul și 
începutul merg întotdeauna unite. 


407 





Succesiune numerică 
și transier 


Chei pentru citirea perechilor 


Din lipsă de spaţiu, ne-ar fi imposibil să studiem toate perechile formate 
de arcanele majore. Dar, pentru a încheia capitolul de față, am vrut să dăm 
câteva exemple în plus care să furnizeze două elemente esenţiale pentru 
citirea acestor „silabe“ de două cărți. 

În primele trei exemple, vom studia trei serii de două arcane majore care 
urmează în ordinea numerică: XII cu XIII, XV cu XVI şi XX cu XXI. Prin 
acest studiu, vedem că ordinea numerică se poate lua în calcul şi astfel: 
dacă perechea de cărţi aleasă exprimă trecerea de la un nivel par receptiv la 
un nivel impar activ, dinamica interpretării nu este aceeași ca în cazul în 
care se merge de la acţiune la recepție. 

Pe de altă parte, am decis să studiem schimbarea/mutarea simbolurilor 
care se efectuează între Arcana XV (Diavolul) şi Arcana XVIIII (Soarele). 
Acest exemplu are ca obiectiv provocarea cititorului să caute, în rezonan- 
ța dintre două cărți, care sunt elementele care coincid în ambele și cum 
aceste elemente se transformă. Această muncă de citire dinamică este un 
element-cheie pentru citirea unei etalări de Tarot ca un tot şi nu ca o suc- 
cesiune de elemente izolate. 

În aceeași ordine de idei, am propus lectura a trei și patru cărţi cu acest 
element comun de transfer de simboluri: pe de o parte, scara XVII — XVIII 
— XVIIII, cu râul albastru care curge în cele trei cărți și pe de altă parte, „o 
descompunere“ a Îndrăgostitului (VI) în trei personaje: Magicianul (1), Pa- 
pesa (II) şi Împărăteasa (III). 


409 


Calea Tarotului 


Dinspre receptare spre acţiune, 
de la acţiune spre receptare 


Spânzuratul (XII) și Arcana fără nume (XIII) 
Relaţia dintre aceste două arcane este una de tensiune extremă, similară 
acelor grinzi de beton armat care au în interior o armătură de fier beton. 
XII este un popas extrem. XIII este o explozie transformatoare. Se poate 
spune că ambii schimbă lumea: Spânzuratul, încetând să aleagă. Oprește 
lumea oprindu-se pe sine și se afundă în căutarea sa interioară. Arcana XIII 
distruge lumea veche pentru ca noua ființă să se poată naște. Două acţiuni 
la poli opuși, dar al căror efect comun este distrugerea vechii realităţi. 
Ordinea numerică a ambelor cărți este XII-XIII: această cădere în sine 
însuși, această inversare a privirii față de lume, căutând doar ce este adevă- 
rat, această stare de ne-acţiune, ca o sămânță, pregătește eclozarea, naște- 
rea, explozia. 


zi a XII-XIII. Când XII îl precede pe XIII, ne aflăm în fața 
unui minunat moment de explozie creativă. Tot ce este 
conținut în Spânzuratul explodează în Arcana XIII. 
Marea schimbare are loc: modificare, revoluţie, dar 
27039 încă nu se cunoaște rezultatul. Pentru a clarifica acest 
Dai] aspect, va trebui să se tragă una sau mai multe cărți. 


— 


e m —— _, 





LED TE a 
—. 


XIII-XII. Când Arcana XIII precede pe XII, suntem în 
fața unei mari frustrări. Toată energia transformatoare 
a lui XIII se ciocnește cu bariera pe care o pune Spân- 
zuratul, ceea ce poate duce la o autodistrugere. 





Diavolul (XV) și Turnul (XVI) 

Încă o dată, trecem de la o carte în care personajele sunt legate (XV) și 
adânc băgate în lumea subterană, la o carte care reprezintă o explozie, o 
fericită ieşire în aer liber. Ordinea numerică este XV-XVI: Turnul reprezintă 
atunci prima ascensiune a energiei profunzimilor. 


410 








Succesiune numerică și transfer 


zi XV-XVI. Ne aflăm în faţa unor forțe subterane care se 
“EP -,| manifestă. Tot ce a fost ascuns se spune, se descoperă 
sau iese la suprafață, iese la lumină. Secretele minuna- 
te sau rușinoase sunt dezvăluite. O profundă creativi- 
tars: tate se exprimă sub formă artistică sau festivă. Poate fi 
ta un moment de mare fericire sau de mare rușine, dar în 
orice caz, o etapă purificatoare. 


XVI-XV. Mintea coboară în profunzimile inconștien- 
tului, se agaţă de materie şi alimentează flacăra torței 
creației. După fericita explozie vine consimţământul de 
5] venerare. Poate fi vestea unei mari iubiri, dar și a unei 
- legături greu de dezlegat. 





Judecata (XX) și Lumea (XXI) 

A mă XX-XXI. Când se trage XX urmat de XXI, este un succes 
total. Ceea ce oferă îngerul se realizează. Dorinţa ire- 
 zistibilă atinge punctul de satisfacţie. Prin intermediul 
îngerului, o persoană cunoaște graţia, harul. Cu leul, 

A Aa VE Ei2) orgasmul cosmic. Cu boul/calul, transa şi pacea divină. 
CLE-IUEERERT) [ESTE > Cele patru speranțe supreme ale ființei umane se pot 
realiza în acest caz. În viața materială, se transformă în campion, capabil să 
evite toate obstacolele și să triumfe. În forța vitală (leul), se transformă în 
erou, capabil să învingă moartea. În intelect (vulturul), realizează geniul, 
capabil să descopere ceea ce nimeni nu a mai văzut. În centrul emoțional 
(îngerul), se transformă într-un sfânt care nu crea nimic pentru el care să 
nu fie pentru ceilalţi. 





d. XXI-XX. În schimb, dacă se trage XXI urmat de XX, ne 
aflăm într-o situație dramatică, dureroasă: XXI (finalul) 
| se situează la început: atunci, reprezintă închiderea, 
| absența comunicării, autismul, inclusiv o naştere difi- 
4] cilă. Acest refuz al nașterii este atât de puternic încât, 
1 în Judecata, personajul care încearcă să își facă apari- 
ţia din mormânt (atanorul alchimic) rămâne captiv în densitatea materiei 


AU 


Calea Tarotului 


Şi, în ciuda străduinței și rugăciunilor, nu reușeşte să își realizeze ascen- 
siunea. Dorinţa irezistibilă nu îşi află împlinirea, satisfacția. Lumea fiind 
imobilizată, cele patru speranțe supreme nu se pot realiza. Se poate resimţi 
senzaţia de ratare, lașitate, mediocritate şi egoism. Evident, această situație 
nu este ireversibilă: dacă se extrag cel puțin trei cărţi, arcana următoare va 
arăta calea pentru a ieşi din această situație dureroasă. 


Transferul unei serii de simboluri de la o arcană la alta 


mai profundă, îngropată și întunecată a Tarotului. Soa- 
rele, în schimb, este simbolul cel mai luminos dintre 
(894 toate. În Arcana XV, vedem o ființă androgină, care ține 
sia 1&ai o torță cu mâna stângă, luminând o pereche bărbat-fe- 

iza meie înrădăcinată, legată și inactivă, probabil prada 

propriei voințe. Femeia are trei puncte la nivelul coastelor, care reprezintă, 
dacă se vrea, dimensiunea sa spirituală. În Soare, se poate spune că vedem 
din nou cele două personaje, acum libere. Dar, în timp ce în Diavolul respin- 
ge harul, cu mâinile la spate, aici sunt înfățișați într-o relaţie de ajutor reci- 
proc. Personajul din dreapta îl ajută pe celălalt să treacă râul, simbol al vieţii 
eterne care se petrece ca o schimbare perpetuă. Acest personaj are mâna 
sprijinită de ceafa partenerului său, afirmându-și astfel voinţa de dezvoltare 
conştientă. Celălalt își întinde mâna spre cele trei puncte pe care partenerul 
său le are pe coastă, adică spre idealul divin. Personajul din stânga încă păs- 
trează coada pe care o văzusem la drăcușorii Arcanei XV, dar anexele acelora 
se extindeau nedefinit spre exterior, fără limite, pe când coada personajului 
din Soarele, din contră, se răsucește în interior. De asemenea, personajele 
din Soarele au în jurul gâtului semnul roșu al frânghiei care i-a legat în 
Diavolul: animalitatea egoului nu a fost eliminată, ci onorată și îmblânzită. 

Cele trei puncte își schimbă locul: în Arcana XV, le poartă personajul din 
stânga și în Soarele, personajul din dreapta. 

Mintea feminină este prima care face pasul spre iluminare. Pentru a-şi atin- 
ge obiectivul, bărbatul trebuie să își trezească anima. În Diavolul, râul albastru 
deschis este parcă nemișcat, static, mort: egoul vrea să oprească timpul. Dar 
această operaţie nu duce decât la autoreţinere: ne simţim prinși, înrădăcinați. 





412 





Succesiune numerică și transfer 


Trioul din Diavolul își transformă habitaclul într-un piedestal limitat. Este Că- 
utarea animală a teritoriului. În Soarele, un perete jos, ca un gard nesfârşit, 
separă trecutul de prezent şi permite construirea unei noi vieți în iubire și har. 
Cele treisprezece picături care urcă spre soare amintesc de Arcana XIII, simbol 
al transformării. Reprezintă aspiraţiile tuturor fiinţelor conștiente ale pămân- 
tului ridicându-se la soare, imagine a conștiinței noastre eterne, foc central 
care ne însuflețește. Soarele este format din roșu și galben: sânge și lumină. 
Această viață luminoasă permite construirea peretelui, de asemenea din sânge 
și lumină, care nu închide, nu limitează, care elimină noțiunea de posesie. Pur 
și simplu, ne protejează de legăturile împovărătoare cu trecutul, 


una (XVIII) și Soarele (XVIIII) 

pie 7 S-ar putea crede că extensia apei pe care o 
vedem în Luna este oprită de niște margini, 
E 74 astfel încât crabul este captiv în ea. Totuși, 
2) (0 &ay această apă poate fi înțeleasă doar plasând 
= i Luna între Steaua şi Soarele. Suntem, atunci, 
în fața unui râu care vine de foarte departe ȘI 
merge foarte departe. Vine de la Arcana XVII, în care o femeie goală, simbol 
al anima, al Adevărului interior, şi-a găsit locul activ pe suprafața roșie pe 
care își sprijină genunchiul. Prin contactul său cu suprafața, o sacralizează. 
Cu cele două ulcioare, purifică curentul (apa) care vine din trecut (de la 
stânga, în sensul lecturii). Această purificare ia sfârşit cu ajutorul a două 
energii: cea sexuală (albastru marin) și cea spirituală (galbenă) pe care le 
vedem din nou în stelele mici (albastre și galbene) ale cerului cărții. 

Semiluna pe care personajul feminin o are în frunte indică receptivitatea 
mentală faţă de energiile cosmice. Nu este ea cea care dorește, cosmosul este 
cel care o doreşte pe ea, cel care ne dorește. Nu ea se spiritualizează, cosmo- 
sul este cel care îi trimite Conştiinţa. Ea este în poziția de servitor al marii 
lucrări universale. Pasărea neagră cocoțată în copac este simbolul laturii ei 
umane (egoul) care a fost redusă la stadiul volatil, la un nimic activ şi docil. 

Râul purificat ajunge până la apa stătătoare a Lunii, dar crabul nu se 
supune curentului. Nu vrea să înainteze: vrea un ideal, simbolizat de Lună. 
Astrul nocturn are aceleași culori ca ale crabului, ceea ce ne arată că nu 
este altceva decât o proiecţie a acestui animal nebun și idealist. Câinii (sau 
lupii) urlă, alimentându-se cu această dorință de ideal, dar fără să se ajute 





413 


Calea Tarotului 


reciproc. Fiecare este preocupat de sine însuși. Pentru a înainta, crabul ar 
trebui să ia ca exemplu satelitul care este Luna: să devină tot mai transpa- 
rent de fiecare dată, până când nu este altceva decât o reflexie, o oglindă de 
lumină solară, lumina iubirii. În Steaua, stelele sunt sori îndepărtați. Luna 
idealistă priveşte soarele îndepărtat pe care îl vedem în Steaua. 

Când strădania/lucrarea de recepţie s-a încheiat, chipul Lunii, care este 
esența crabului (albastru deschis) se dizolvă în râul Soarelui. Acolo, în Ar- 
cana XVIIII, dualitatea celor două ulcioare ale Arcanei XVII şi ale câinilor 
Lunii devine unitate: cele două personaje se ajută reciproc, sub privirea 
iubitoare a soarelui. Merg pe râul vieţii separându-se de trecut prin peretele 
care se ridică în spatele lor, construindu-și noul paradis. Iubirea pe care 
le-o trimite soarele ca să germineze în sufletele lor se întoarce la el prin 
intermediul picăturilor ascendente. Tot ce oferim ne oferim nouă înșine. 

În fond, Steaua împacă două mari arhetipuri universale: Luna, care re- 
prezintă valorile cele mai sublime ale Mamei, şi Soarele, care reprezintă va- 
lorile cele mai ridicate ale Tatălui. Fără echilibrul acestor două arhetipuri, 
nicio lucrare nu poate fi terminată. 

În aruncările în care ies aceste trei arcane, Steaua reprezintă, în general, 
consultantul: dacă este un bărbat, partea sa feminină receptivă, artistică, 
mediumnică (anima). Dar trebuie avut grijă: dacă se inversează ordinea pe 
care ne-o dă Tarotul (adică, Luna la stânga și Soarele în dreapta), vedem că: 


XVII — XVIIII — XVIII Mama îl înlocuiește pe 
tată, devine abuzivă, crudă și normativă. Tatăl 
Ei ia locul mamei, devine slab, infantil, absent. 


XVIII — XVIIII — XVII Steaua nu încetează să 
îi privească pe Soare și pe Lună. Este depen- 
dentă, șterge viitorul, cade în reverii infantile. 





DE e yfi i 
II) 


Pnaă DĂ LUNE see 





Succesiune numerică și transfer 


XVIII — XVII — XVIIII Steaua ia locul tatălui, 
formând o pereche cu el și trăiește pentru a o 
seduce pe mamă, transformându-se uneori în 
mama metatorică a propriilor frați și surori. 


XVIII — XVII — XVIII Steaua pune stăpânire 
pe imensa receptivitate a Lunii (mama sa), 
JE devenind femeia tatălui ei. Ne aflăm în faţa 
Sea] unei relații incestuoase. 





Magicianul (1), Papesa (1), Împărăteasa (III) și 

oglinda celor trei cărți: Îndrăgostitul (VI) 

Trebuie să se înțeleagă că Tarotul este un limbaj optic şi că, din anumi- 
te puncte de vedere, se aseamănă cu limbajul muzical. O singură notă nu 
răsună la fel ca un acord de două sau trei note. În muzică, deşi acordul se 
compune din mai multe note, auzul îl percepe ca o unitate. Pentru a învăţa 
citirea Tarotului, trebuie să se poată conceptualiza „acorduri“ de mai mul- 
te cărți. De exemplu, Magicianul (1) împreună cu Papesa (II) poate sugera 
perfect o persoană care acționează în lume şi care își extrage forţa dintr-o 
cunoaștere secretă (Papesa claustrată). O acțiune se pregătește, se urzeşte, 
se clocește, așa cum o indică oul Papesei. Dacă o adăugăm pe Împărăteasă 
(1 — 11 — III) se produce o izbucnire bruscă, o explozie de creativitate. Și dacă 
se însumează valorile numerice ale acestor trei cărți, se obține: 1+2+3 = 6. 
VI este cartea Îndrăgostitului, cea care dă tonul „acordului“. Aceasta ne per- 
mite să plasăm Magicianul între Papesă şi Împărăteasă, într-un mod asemă- 
nător celor trei personaje (un bărbat și două femei) care figurează în cartea 
Îndrăgostitului (vezi pagina următoare). 

Studiind astfel arcanele, se observă că picioarele Magicianului indi- 
că două direcții opuse, la fel ca ale tânărului din Îndrăgostitul. Se poate 
spune că se situează simultan pe două drumuri divergente. Cu mâna sa 
stângă, Magicianul ţine strâns o baghetă magică, simbol al unei creativități 
extreme. Cu mâna stângă, o monedă sau o sferă galbenă care simbolizează 


415 


Calea Tarotului 


PL - 
Le PAPEI... 





acumularea și concentrarea. Ce drum va alege? Îndrăgostitul ne arată că 
va realiza unirea ambelor tendinţe. În dreapta sa, descoperim efectiv o fe- 
meie cu o coroană albastră, care corespunde cu Papesa. Această femeie îl 
ține de umăr şi de partea inferioară a pieptarului său, ca şi cum ar vrea să 
îl strunească, dar în același timp îi acordă sprijinul său și îi oferă propria 
experienţă. La stânga tânărului, o femeie cu o coroană de flori reprezintă 
Împărăteasa. Cu o mână, arată inima partenerului ei, în timp ce, cu cea- 
laltă, împreunată cu a lui, își arată propriul pântece, ca și cum ar spune: 
„Fertilizează-mă“. În același fel, Împărăteasa îmbrățișează un vultur ca și 
cum ar fi vorba despre un copil sau o conștiință în gestație. În sceptrul pe 
care îl sprijină pe abdomenul său, încolțeşte o mică frunză verde, semn al 
unei creativități etern reînnoite. 

Cele trei personaje, în arcanele Î, II şi III, sunt separate. Își află unirea, 
contopirea în Îndrăgostitul. Moneda, cartea și vulturul, trei grade ale lucră- 
rii/operei care se pregătește, au urcat la cer, creând conştiinţa divină care 
nu este altceva decât iubire, slăvirea minunii întregii creaţii. În această îm- 
binare iubitoare se aude acordul care unește trecutul, prezentul și viitorul. 
Această armonie este cea a unirii contrariilor sau a conceptelor, aparent 
separate, precum conservarea, distrugerea şi creaţia. VI ne arată, de aseme- 
nea, că cel mai înalt nivel al iubirii este cel față de frumusețe, acceptare de 
sine și a existenței celuilalt. 

Avem cele trei arcane. Dacă le privim în ordinea 1 — II — III, nu se întâm- 
plă nimic. Nu există comunicare între personaje. 





Succesiune numerică și transfer 





În ordinea II — 1 — III (vezi pagina anterioară), vedem Magicianul încer- 
când inutil să realizeze o comunicare între Papesă și Împărăteasă. Pentru a 
reuși unirea, trebuie să citim cărțile în ordinea III — 1 — II: toate personajele 
se privesc reciproc, punându-și forțele la dispoziția armoniei comune, 


3 a 4 
sal 
Ea Cad vi 


E Î - i) 
i LAM VERI Aa 





Este interesant de observat cum această ordine nu este reproducerea 
ca atare a personajelor Arcanei VI, ci oglinda sa. Este un indiciu în plus pe 
care Tarotul ni-l oferă: aceasta nu este proiecția situaţiei noastre, ci oglinda 
noastră. A noastră este munca de reflectare, de oglindire în el, pentru a ne 


înțelege mai bine. 


417 


Partea a cincea 


Lectura 
Tarotului 








Introducere 


Cum să te transformi în oglindă 


În primii zece ani în care am studiat Tarotul, căutând semnificațiile simbo- 
lurilor lui, l-am considerat ca o unealtă de cunoaștere de sine. Influențat de 
lecturile cărților despre alchimie, Cabbala și alte iniţieri, m-am gândit că 
aspirantul la înţelepciune trebuia să muncească în singurătate. Sămânța, 
pentru a germina, are nevoie de întunericul profunzimilor terestre tot așa 
cum fetusul are nevoie de întunericul pântecului matern. Sau, dacă ar fi 
să credem în cuvintele Sfântului loan al Crucii din „Urcarea Muntelui Car- 
mel“, pentru a ajunge la contopirea cu Dumnezeu trebuie să trecem prin 
noaptea întunecată a credinţei, prin goliciune şi purgatoriu: 


„În noaptea fericită, 

în taină, să nu cumva Să fiu văzut, 
nici eu nemaivăzând, 

făr-altă călăuză 

decât lumina care-n inimâ-mi ardea. “ 


Orientându-mă către latura comercială a Tarotului pe care insistau clar- 
văzătorii la modă, am început să desconsider importanţa lecturii. Din punct 
de vedere inițiatic şi, de asemenea, ştiinţific, mi s-a părut rușinos să utilizez 
cărțile pentru a prezice viitorul. Îmi sprijin și consolidez aceste sentimente 
cu un pasaj din Biblie: „Să nu fie la tine nimeni care (...) să aibă meşteșu- 
gul de ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor, de 
descântător (,..) Căci oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea 
Domnului...“ (Deuteronomul 18:10-12) 


421 


Calea Tarotului 


Totuși, deoarece am decis să acord arcanelor calitatea de Maestru unic 
și promiţându-mi să le ascult în tot, așa cum am acceptat indicaţția Arcanei 
XVI, Turnul, de a-mi clarifica conceptul despre Dumnezeu, a trebuit să iau 
în calcul un mesaj clar de la Papesă... Fiecare dintre arcanele majore ne 
arată cu multă claritate o acţiune care se poate rezuma într-un cuvânt. În 
Nebunul, poate fi a călători; în Magicianul, a arăta; în Împărăteasă, a sedu- 
ce; în Împăratul, a porunci; în Papa, a învăța; în Îndrăgostitul, a schimba; 
în Căruţa, a cuceri; în Dreptatea, a echilibra; în Eremitul, a ilumina; în 
Roata Norocului, a înțelege; în Forţa, a domina; în Spânzuratul, a refine/ 
opri; în Arcana XIII, a elimina; în Temperanţă, a ca/ma; în Diavolul, a ispiti; 
în Turnul, a sărbători; în Steaua, a da; în Luna, a imagina; în Soarele, a 
crea; în Judecata, a retrăi; în Lumea, a friumia şi în Papesă, a citi. 

Cartea pe care evlavioasa o ţine între mâini, de culoarea pielii, nu arată 
litere, ci 17 rânduri ondulate, ceea ce ne sugerează, pe de o parte, că nu este 
un mesaj intelectual, ci emoţional și, pe de altă parte, trimite cu gândul la 
Arcana XVII (Steaua), unde o ferneie goală, de aceeași culoare ca a cărții, 
lipsită de obiceiuri preoțești, dă lumii ce primește de la Conștiinţa sa cos- 
mică. Acest lucru este confirmat de faptul că Papesa nu își priveşte cartea, 
ci pare că o oferă. Policele mâinii sale drepte susține un rând, pe când cel 
al mâinii stângi susține două, unindu-le. În punctul cel mai apropiat de 
corpul său este o cruce peste care se suprapun alte două cruci, ceea ce poate 
arăta că acest personaj trece de la studiul solitar la harul celuilalt. 

M-am convins astfel că scopul Tarotului se îndeplineşte atunci când este 
utilizat pentru a-i ajuta pe ceilalţi, cu ajutorul unei lecturi care constă în 
a prezenta consultantului arcanele convertite în oglindă a sufletului său. 

Nu eram dispus sub nicio formă să citesc un viitor ipotetic. Îmi repugna 
ideea destinului popularizat de teatrul grecesc vechi, acea superstiție că 
„totul este scris“ și nimeni nu poate scăpa de soarta sa. Dacă, din momen- 
tul în care ne naștem, vreun zeu ne conduce pașii, de ce am mai depune 
chiar și cel mai mic efort să realizăm ceva? Putem considera că avem o 
viață stabilită dinainte, inevitabilă și că nu dispunem de altă alternativă 
decât să ne supunem? Pentru a mă apuca de lectura cărților, trebuia ne- 
apărat să definesc conceptul de viitor... Consultantul are sau nu un scop 
în viaţă, acţionează conform proiectelor personale, face planuri. Când se 
străduiește să își cunoască viitorul, înseamnă că nu pune preţ pe acțiunile 
prezente, că șovăie. Mai mult, prezentul este o clipă fugară: ceea ce atârnă 


422 





Cum să te transformi în oglindă 


în dezvoltarea consultantului este trecutul, care poate acționa ca un balast 
ce tinde să repete în viitor experienţele traumatice ale copilăriei (îmi fac 
sau nu îmi fac ceea ce alţii mi-au făcut sau nu mi-au făcut, le fac sau nu le 
fac celorlalți ceea ce alții mi-au făcut sau nu mi-au făcut) sau ca o fântână 
de energie care ne îndeamnă să progresăm, să schimbăm și, în varianta 
ideală, să ne transformăm. Dacă voi fi obligat să accept existenţa unui viitor 
stabilit dinainte, voi vizualiza prezentul ca un punct din care pornește un 
evantai de drumuri infinite. Un act voluntar, un accident, ceva ce se petrece 
întâmplător ne proiectează spre înainte, obligându-ne să trăim unul dintre 
nenumăratele destine posibile, ceea ce permite să afirmăm că, și atunci 
când „totul este scris“, în meniul divin nu se află numai un fel principal, ci 
o mulţime de variante pentru care am putea opta. Liberul arbitru constă în 
a alege una dintre infinitele „osândiri“. 

Eliminând înșelăciunea asociată „citirii viitorului“, Tarotul a devenit 
pentru mine o unealtă psihologică, un instrument pentru cunoașterea si- 
nelui. Punând faţă în față, cu sinceritate, trăsăturile personalității noastre 
deviante — identificări, obiceiuri, manii, vicii, tulburări narcisiste, antisoci- 
ale, paranoide, schizoide, deziluzii, idei nebune, sentimente depresive, ima- 
turitate afectivă, dorințe deviante, necesități impuse de familie, societate 
sau cultură — putem ajunge la cunoaşterea esenței noastre reale, a ceea ce 
este înnăscut în noi și nu dobândit. Ideea este să îl ghidăm pe consultant 
să nu mai fie ceea ce alţii vor să fie, pentru a fi ceea ce este el cu adevărat. 

Am început, cu multe precauţii, să citesc Tarotul pacienţilor pe care 
doctorul Jean-Claude Lapraz mi-i trimitea pentru a ști dacă bolile erau con- 
secinţa problemelor psihologice. Ca tarolog, mi-am propus să mă confor- 
mez unor formule, patru la număr: „Bazându-mă pe ceea ce știu“ (pentru 
că realitatea este infinită, nimeni nu poate cunoaște totul); „Până la un 
anumit punct“ (nimic nu este definitiv și nici absolut general, întotdeauna 
există posibilitatea unei excepții); „Cu riscul de a mă înșela“ (nimic din ceea 
ce spune un om nu poate fi infailibil); „Dacă credeți“ (lucrurile sunt așa 
cum sunt pentru că înainte ne-am adaptat limbajele unii cu ceilalți; orice 
concept este rezultatul unui acord colectiv). 

La început, citeam cărţile ca și cum ar fi fost un test psihologic. Înain- 
te să analizez desenele și relaţiile lor, interpretam felul în care pacientul 
plasa cărţile, împreună sau separate, mai aproape sau mai departe; supra- 
puse, orizontale sau înclinate etc. Pe măsură ce am dobândit experienţă, 


423 


Calea Tarotului 


am renunțat la acest aspect și m-am rezumat doar la a interpreta desenele. 
Totuși, pentru o eficiență mai mare, am început să observ consultantul, 
felul în care îşi folosea vocea, dinamica gesturilor sale, atitudinea corpo- 
rală, calitatea pielii, mirosul respirației lui, vârsta, profesia, caracteristicile 
sexuale, starea emoțională și, nu în ultimul rând, arborele său genealogic, 
pe cât posibil până la străbunici. Cu trecerea anilor, cuprinzând dintr-o lo- 
vitură toate aceste aspecte, m-am concentrat exclusiv pe citirea cărților, 
prevenind întotdeauna consultantul că nu se află în fața unui magician, ci 
în fața unui tarolog. Că arcanele, la bază, erau niște cartoane imprimate și 
că puteau transmite foarte bine un mesaj absurd. Lectura consta în întâlni- 
rea a trei hazarduri, cel care l-a adus pe consultant în fața mea, cel care m-a 
adus pe mine în faţa consultantului și momentul în care se alegeau cărțile. 
Consultantul avea drept deplin să accepte, să discute sau să clarifice lectura. 

Pornind de la ideea de bază că, la început, Tarotul era considerat un joc, 
mi-am dat seama că lectura trebuia să fie structurată la rândul ei ca un joc. 
Pe lângă jucători şi regulile care îl conduc, este important și locul în care 
se efectuează. Pe un teren de fotbal nu se poate juca Monopoly, Am înţeles 
că interpretarea cărților depindea de sensul care li se dădea înainte de lec- 
tură. În funcţie de „teren“, strategia se făcea diferit, interpretarea cărților se 
schimba, putând fi, de exemplu, pozitivă sau negativă. Mi-a fost foarte clar 
că, pentru a obţine o lectură corectă, trebuia să stabilesc forma și regulile 
jocului, să definesc în prealabil rolul pe care îl jucau arcanele, utilizând 
strategii adaptate întrebărilor și nivelului de conștiință al consultantului. 
Pe de altă parte, jocul fiind mai tot timpul o luptă care desemnează un 
câștigător, era la fel de important să definesc jucătorii, mai exact consultan- 
tul şi lectorul. În jocurile competitive, scopul este eliminarea adversarului, 
ceea ce, în sens metaforic, înseamnă să îl omori. În jocul tarologic, obiecti- 
vul este vindecarea adversarului. 

Și este o muncă foarte grea; ființa umană actuală poate fi comparată cu 
un minunat conținut închis pe un continent bolnav. Are limite pe care le 
apară cu tenacitate pentru că, deși dureroase, se identifică cu ele. Încă din 
copilărie, mintea sa a fost populată de idei nebune. Un bolnav care refuză să 
accepte că gândirea sa are capacitatea de a-l vindeca se transformă într-un 
adversar coleric în faţa tarologului. Pretinde că are inima pustie ca să îi 
ascundă că este plină de ranchiună. Trăieşte separat de ceilalţi, respinge 
sentimentele sublime, își devalorizează capacitatea de a iubi și de a fi iubit, 


424 





Cum să te transformi în oglindă 


îşi inhibă sau exacerbează capacitatea sexuală sau o desconsideră. Și-a pier- 
dut credinţa în creativitatea sa, se rușinează de propriile dorinţe. Își reduce 
infinita capacitate de mișcări corporale la un număr mic de gesturi cotidi- 
ene. Rigiditatea sa este rezultatul daunelor implantate de o morală care, 
altădată, a fost religioasă. 

Consultantul se simte vinovat de acțiunile, dorințele, sentimentele și 
gândurile sale. Această culpabilitate îi permite să afirme că ceea ce i se 
întâmplă este o pedeapsă corectă și obligatorie. Sau, de asemenea, se deni- 
grează neîncetat, crezând, din lipsă de valori, că nu merită să iasă din sufe- 
rință, Sau își justifică greșelile dând explicaţii excesive şi uneori, ingenioa- 
se, fără ca vreodată să facă eforturi să se schimbe. Sau vrea să iubească, să 
creeze, își doreşte să îndrăznească, să își imagineze, își dorește lucruri in- 
terminabile, supus inactivității care însoțește ideea de a-și dori să dorească. 
Sau, cu neputinţă, pofteşte cu înfocare să distrugă ceea ce îl deranjează, să 
îi elimine pe cei care l-au rănit, să se răzbune, pentru a încheia distrugân- 
du-se pe el însuşi. Sau, la fel de bine, devine dependent de sex, fără ca vreun 
partener să reuşească să îl satisfacă complet. Sau necesită, ca un drog, no- 
torietatea și suferă că nu o are — sau o suportă, ceea ce îl transformă într-un 
surdomut pe plan emoțional, care se învârte, dureros, de jur împrejurul 
lui însuşi. Sau se comportă ca un critic nemilos, un judecător permanent, 
incapabil să recunoască o valoare străină, ceea ce îl obligă să se compare 
obsesiv cu alții, umilindu-i pentru putere sau ca să se asigure de propria 
valoare. Sau, de teama transformării, refuză să accepte noi cunoștințe, își 
adulează propria ignoranță și refuză totul de la bun început: este persoana 
lui „nu“ şi a lui „dar“. 

Pe de altă parte, consultantul concepe un spaţiu locuibil bazat pe ide- 
ea proprietăţii private. A fost învățat să trăiască în câțiva metri pătraţi, cu 
pereți drepți, în interiorul unor cuburi, ceea ce îi creează o rezistență față 
de infinit. Nu poate accepta că trăiește în cosmos. Confundă un cămin cu o 
închisoare... Fixat pe interesele politico-economice ale vremii, este învățat 
că viaţa este scurtă. În Evul Mediu era considerat normal să mori la 30 de 
ani, în perioada Renașterii, la 40, în secolul al XIX-lea, la 60 și în prezent, 
la 80. Unii cercetători ne garantează 120 de ani pentru secolul XXII, dar în 
realitate nimeni nu știe durata vieţii unui om. Dacă cineva spune că este ca 
cea a unor copaci, adică de mai bine de milioane de ani, este considerat ne- 
bun. Societatea funcţionează alungând, izolând ideea de eternitate, pentru 


425 


Calea Tarotului 


a asocia timpul cu banii. Cetăţeanul este un consumator care trebuie să 
aibă o viață scurtă, astfel încât economia să funcţioneze. Dar, în realitate, 
suntem chiar atât de efemeri? De ce nu am avea dreptul să trăim tot atât cât 
trăiește universul? Fiinţei umane i s-a spus „Eşti doar o parte“, așa că îi e 
greu să accepte că este totul. A învăţat să lupte pentru a-şi apăra „individu- 
alitatea“, căutând să dobândească o putere egoistă. Fiindcă trăiește pe o in- 
sulă psihologică, nu își dă seama că există o singură atmosferă, că poluarea 
în Mexic, Bombay sau Paris otrăvește aerul de pe întreaga planetă; că răz- 
boaiele îndepărtate, mizeria și incultura străine îi atacă fericirea. Ceea ce se 
întâmplă în lume, i se întâmplă și lui. O criză economică acolo ricoșează în 
buzunarele sale aici. O mai mare separare de ceilalți înseamnă o conștiință 
mai mică. Victimă a ideilor abuzive, consultantul își refuză capacitatea de 
a realiza minuni (prin „a realiza“ înțelegându-se ideea de a avea conștiin- 
ţa faptului că realitatea nu se comportă potrivit unui model prestabilit, ci 
într-o formă neînţeleasă pentru o minte prizonieră a unui sistem logic). 
Neajutorat, se gândeşte să trăiască singur, fără să presimtă că universul — 
„inconştientul“ — este aliatul său. Acceptând ideea că nu valorează nimic, 
desconsideră meditaţia sau reflecția pentru a-şi găsi Dumnezeul interior. 
Consultantul confundă Conştiinţa (Sinele esenţial) cu ideea de conşti- 
entizare. Finalitatea Conştiinţei este să ajungă să fie ea însăși, pentru ca 
apoi să se ofere divinității. Nu o deţine complet: este o sămânță care se dez- 
voltă prin schimbări succesive. Primul său nivel este cel animalic. Individul 
trăiește doar pentru a-și satisface nevoile materiale și sexuale. Nu își domi- 
nă instinctele, nu cunoaște respectul faţă de ceilalți. Este agresiv, de teamă 
să nu piardă. Persoana merge mai departe în nivelul infantil, fără să accepte 
bătrânețea sau moartea, trăiește superficial, refuzând să mediteze pentru a 
se cunoaște, colecționând obiecte inutile și distracţii, fără simţul responsa- 
bilității. Mai târziu, se trezește nivelul romantic. Individul nu își controlea- 
ză sentimentele și acestea îl invadează. Rămâne un adolescent și crede că a 
întâlni un bărbat sau o femeie pentru a forma o relaţie este soluţia pentru 
a avea o viaţă fericită. Influențat de cinema, televiziune sau revistele de 
modă, își forrnează un ideal! de iubire asemănător unei povești cu zâne. Din 
această cauză, înlocuiește „a fi“ cu „a semăna“. Este posibil ca, după eșecuri 
dureroase, să dezvolte o conştiinţă adultă. La acest nivel, pentru prima dată, 
celălalt există. Persoana înțelege că eul său nu este individual, ci colectiv, 
dar poate cădea în greşeala egoistă a setei de putere. Ceea ce dă naștere la 


420 





Cum să te transformi în oglindă 


exploatatori, tirani, falși guru, capitaliști fără scrupule, escroci de toate fe- 
lurile. Un egoism care are antiteza sa: persoane care, pentru a se simți nobi- 
le, se ocupă cu ajutorarea celorlalţi, din lene de a se ajuta pe ele însele, Dacă 
toate acestea se transformă într-un adevărat ajutor pentru sine, se deschide 
nivelul conștiinței sociale. Atunci, individul luptă pentru fericirea tuturor 
oamenilor, dar și pentru sănătatea plantelor, a animalelor, a planetei. Mai 
târziu, se deschide Conștiința cosmică. În univers, nu se întâmplă nimic 
fără să existe mișcare și transformare. Lăsând deoparte orice fel de obiceiuri 
și sisteme îndărătnice care devalorizează viața, persoana responsabilă, exact 
ca și cosmosul, se încredințează unei schimbări constante, ştiind că aparți- 
ne unei lumi infinite şi eterne. Iese din limitele generaționale și pregătește 
terenul pentru venirea, apariţia noii fiinţe, aceea care, în viitor, va fi capa- 
bilă să leviteze. În cele din urmă, nivelul pe care foarte puțini reușesc să îl 
atingă este cel al Conştiinţei divine. În centrul întunecat al inconştientului, 
există un punct strălucitor de luciditate totală, un aliat puternic, care, dacă 
este bine folosit, se manifestă ca Dumnezeu interior și dacă este folosit rău, 
ca Demon interior. Acest nivel îl cunosc geniile, profeţii și magicienii. 

Dacă tarologul, fără să îl pregătească în prealabil, încearcă să îl conducă 
pe consultant spre o schimbare care să îi ridice nivelul de Conştiinţă, acesta 
se va simţi ca și cum 1 s-ar smulge dinții. Pentru a te schimba, trebuie să 
îţi dorești să te schimbi, să știi că te poți schimba și, nu în ultimul rând, să 
accepţi consecințele acestei schimbări. 

În momentul în care citește cărţile, tarologul trebuie să își observe con- 
sultantul așa cum ar face-o un doctor al corpului și al sufletului. Să ia în 
calcul postura corporală, tensiunea musculară, statura, greutatea, calitatea 
și culoarea pielii, felul în care respiră. Apoi, să îi simtă preferinţele sexuale. 
Să se întrebe dacă persoana iubeşte sau este iubită și, de asemenea, ce fel 
de idei îi trec prin cap în mod regulat. Toate acestea vor contura un portret 
revelator al nivelului de Conștiinţă al consultantului. Portret care trebuie 
să fie obținut cu precauţii majore: poate exista cazul în care consultaţia să 
se facă dintr-o curiozitate superficială sau dintr-o căutare nu a unei reve- 
lații, ci a unui calmant care să permită suportarea, fără durere, a ceea ce 
se întâmplă. Există o diferență între a da și a obliga să fie primit. O lectură 
ușoară poate să devină toxică. Este foarte tentant pentru un cititor „clar- 
văzător“ să își tragă concluziile subiective din adevăruri absolute şi să facă 
predicții catastrofale care, deși motivate de dorința sinceră de a ajuta, pot 


427 


Calea Tarotului 


otrăvi sufletul consultantului. lată, ca exemplu, o știre apărută în ziarele 
de luni, 20 ianuarie 2003: „Mircea Teodoraşcu, un român de 51 de ani, un 
locuitor din Bacău, a crezut că propria sinucidere este soluția cea mai bună. 
Cu câteva zile înainte, o ghicitoare îi prezisese o moarte în următoarele 
zile: a sa sau a fiului său de douăzeci și trei de ani. Întors acasă, Mircea 
Teodoraşcu, pentru a-și «salva» fiul, s-a înjunghiat cu un cuţit mare de bu- 
cătărie. Transportat de urgență la spital, a murit la scurt timp.“ 

Lăsând deoparte pretenţia de a ghici viitorul, tarologul trebuie să fie ca- 
pabil să realizeze ce motive îl îndeamnă să citească. Pentru a căpăta putere 
asupra vieţii altuia? Pentru a câștiga bani fabricându-și „clienţi“? Pentru a 
fi admirat? Pentru a-și împărtăși neliniștile? Pentru a seduce sexual? 

Dacă poziția noastră de cititor sau lector nu este clară, și lectura va fi tot 
așa. Fiind un set de simboluri, Tarotul se transformă într-un limbaj esenţial 
subiectiv pentru inițiați întunecați. Tarologul trebuie să știe ce fel de conți- 
nuturi psihologice proiectează inconştientul său asupra cititorului. Nimeni 
nu poate aprecia că se cunoaște în întregime. Cunoaștem doar ceea ce sun- 
tem în momentul în care ne observăm, dar spiritul, precum universul, este 
întotdeauna în expansiune. O atenţie constantă, o gravă stare de alertă, o 
acceptare sinceră a impulsurilor care ne solicită pentru a le domina şi a le 
conduce spre interpretări obiective... toate acestea trebuie să ne ghideze 
lectura. Este posibil ca un consultant să se asemene cu mama noastră, cu 
altă rudă sau cu cineva care, în copilărie, ne-a forţat, în orice fel. Dacă nu 
suntem conștienți, îl vom trata pe consultant cu aceeași ranchiună cu care 
l-am trata pe cel care ne-a făcut rău. Este imposibil să îţi spui „Nu voi face 
proiecţii“. Dar îţi poți spune „Voi fi conștient de proiecţiile mele“. Este mo- 
tivul pentru care, când citim Tarotul, trebuie să știm cum ne simțim. Să 
vedem dacă persoana din faţa noastră ne este simpatică sau antipatică, dacă 
ne atrage din punct de vedere sexual, dacă o admirăm sau dacă o judecăm 
fără milă. Unul din cele mai mari pericole ale lecturii este ca lectorul să își 
judece moral consultantul. Judecata („Le Jugement“) poate fi transpusă și 
astfel: „Le juge ment“ — „Judecătorul minte“. 

Așadar, cum se citește Tarotul fără a manipula, fără a duce demersul 
într-o anumită direcţie, fără să te erijezi în Maestru? 

Pentru a nu cădea în capcana acestor greșeli, mi-am propus ca niciodată 
să nu dau sfaturi, ci să structurez lectura în așa fel încât soluția să vină, să 
ajungă la consultant. Pentru a ajunge la un asemenea nivel, m-am bazat 


428 





Cum să te transformi în oglindă 


pe studiile mele de analiză a viselor: psihanalistul nu trebuie să îi explice 
pacientului său secretul simbolurilor onirice. Asta înseamnă să joace rolul 
mamă-tată și să își afunde clientul într-o permanentă copilărie. Pacientul 
trebuie să dezlege el însuși mesajele pe care i le trimite inconștientul. Ana- 
Jistul îi poate prezenta diverse soluţii. Consultantului îi revine dreptul de a 
alege calea care i se potriveşte. 

Este şi motivul pentru care lectorul trebuie să atingă o neutralitate per- 
fectă, uitând, cu o puternică grație faţă de sine însuşi, de dorințele, sen- 
timentele și opiniile sale. Dacă îndeplinește acest deziderat, transformat 
în „om invizibil“, cine citeşte Tarotul? Utilizând o metaforă, aş spune că o 
oglindă. În curăţenia spiritului nostru se reflectă nivelul de conștiință al 
consultantului. În limbajul corespunzător (de exemplu, dacă este copil, se 
folosește un limbaj infantil), adaptați la celălalt, reuşim ca, prin interme- 
diul vacuității gesturilor și cuvintelor noastre, consultantul să își citească 
singur Tarotul. Lectura va da o soluție corespunzătoare lumii celuilalt, nu 
lumii noastre. Soluţiile noastre nu sunt soluţiile lui. Dacă persoana nu este 
de acord cu lectura pe care o propunem, nu încercăm să o convingem: 
trebuie să îi dăm întotdeauna dreptate, fiindcă este vorba despre propria ei 
existenţă. În realitate, inconştientul este aliatul nostru. Dacă refuză să ne 
dezvăluie un secret, înseamnă că încă nu suntem pregătiţi. Niciodată nu 
trebuie să îi forțăm dezvăluirea. Trebuie să o obţinem cu prudenţă maximă. 

N-am vorbit numai despre cuvintele tarologului, ci și despre gesturile 
sale. Pentru a le folosi corect, înainte de toate trebuie să fixăm poziţia con- 
sultantului: îl vom invita în fața noastră? Lângă noi? ÎL lăsăm pe el în față, 
pentru ca noi, în spate, ca o umbră, să îi ghidăm lectura? Alegerea depinde 
de motivaţia tarologului. Așezarea faţă în față înseamnă fascinație (pericol de 
preluare a puterii: consultantul se supune ca un copil). De o parte sau de alta 
a noastră, înseamnă schimb emoţional (pericol de transfer incestuos: con- 
sultantul va încerca să ne implice într-o simbioză). Din spate, ca o umbră, 
înseamnă pericol de deificare, divinizare: consultantul ne confundă cu un 
magician atotputernic. Toate pozițiile sunt utile, dar presupun și pericole. 
Un gest prostesc, sau prea energic, sau insistent, sau dezordonat, poate in- 
duce în eroare înțelegerea consultantului, compromițându-ne încrederea... 

Am avut norocul de a asista, în Kyoto, Japonia, la o ceremonie a ceaiului să- 
vârșită de un maestru. Așa o conștiință a fiecărui gest în prepararea unei „sim- 
ple“ ceşti cu ceai, aşa umanitate, estetism, așa o economie a mişcărilor m-au 


429 


Calea Tarotului 


marcat pentru toată viaţa. Mi-am propus să reuşesc să organizez gesturile lec- 
turii Tarotului cu perfecțiunea şi modestia acelei ceremonii zen a ceaiului. 

Ca să le amestece, îi dăm consultantului teancul de cărți cu un gest clar 
și măsurat, oprindu-l nu foarte aproape de noi și nici prea departe de el, 
Prima jumătate a traseului (oferirea) trebuie să o facă tarologul. Cealaltă 
jumătate trebuie să o facă consultantul (primirea activă). În timp ce per- 
soana amestecă cărţile, lectorul rămâne nemișcat, senin. Vocea pe care o 
foloseşte nu are rezonanţă în craniul său, ci în piept. Este o voce blândă, 
aceea cu care se vorbeşte copiilor, provenită din inimă, nu din minte. Este 
un ton de o bunătate foarte greu de dobândit... Pentru asta, este nece- 
sar ca tarologul să se apropie de o stare de sanctitate... Nu vorbesc despre 
aspectul exterior, stereotipat al unui sfânt din calendar, ci de un adevărat 
sentiment, poetic şi sublim. Religia a pus stăpânire pe conceptul de sanc- 
titate, oferindu-i semnificaţii care îl limitează. Printre aceste limite se nu- 
mără și refuzul sexualităţii, al reproducerii, al familiei, alături de slăvirea 
martirului, refuzul senzualității, respingerea lumii reale pentru una mitică, 
ulterioară. Se vorbeşte despre sfinți catolici, musulmani, budiști, ebraici, 
dar sanctitatea cetățenească este de neconceput. Cetăţeanul sfânt poate să 
facă dragoste, să aibă copii, să întemeieze o familie, să se bucure sănătos de 
viață, să nu aparțină unor secte, să nu adore doctrine impuse de un zeu cu 
figură şi nume, să practice o morală care să nu fie întemeiată pe restricții, 
ci pe conceptul de fapte utile pentru umanitate. În unele culturi orientale, 
papagalii, maimuţele şi câinii sunt descrise ca animale sacre care reprezintă 
egoul individual, fiindcă sunt capabile să își imite stăpânii. 

Cum înveţi să imiți un sfânt? Sanctitatea nu este înnăscută, nu este un 
har care vine din exterior, ci se obține puţin câte puțin. Pentru a fi puternic 
în general, trebuie să devii puternic în detaliu, în lucrurile mici, în cele 
zilnice, de exemplu să oferim fără a aștepta să primim nici mulțumiri, nici 
bani, nici admiraţie, nici supunere... Nu comparându-ne, nici rivalizând, 
ci acceptând cu modestie valorile celorlalți... Nu ridicându-ne punctul de 
vedere la rangul de unitate de măsură a lumii, ci acceptând cu bunăvoință 
diferențele... Învățând, printre multe alte lucruri, să ne concentrăm aten- 
ţia, să ne controlăm gândurile, dorințele, emoțiile atunci când facem o lec- 
tură; să ne învingem predispoziția pentru starea de inactivitate (trândăvia, 
lenea), să terminăm întotdeauna ce am început, să nu ne enervăm dacă un 
consultant refuză conştientizarea, să facem cât mai bine ceea ce facem, să 


430 





Cum să te transformi în oglindă 


eliminăm viciile și maniile, să înfăptuim acte de generozitate, fără martori, 
să purificăm spiritul eliminând foloasele superficiale, fără a cădea în au- 
tocritica excesivă și nici în autoindulgență, să mulțumim în permanenţă 
pentru fiecare talent și har, să medităm, să ne rugăm Dumnezeului inte- 
rior, să contemplăm, să purtăm conversații cu noi înșine despre subiecte 
profunde, să ne dezvoltăm simţurile, să încetăm să ne mai autodefinim, să 
știm să ascultăm, să nu minţim și să nu ne mințim, să nu ne complacem în 
durere și neliniște, să ne ajutăm aproapele fără să îl facem dependent, să nu 
ne dorim să fim imitaţi, să ne folosim timpul într-o manieră lucidă, să ne 
facem planuri de lucru și să le îndeplinim, să nu ocupăm prea mult loc, să 
nu facem zgomote inutile, să nu mâncăm alimente nesănătoase doar pen- 
tru a ne face o plăcere, să răspundem cât mai sincer la fiecare întrebare, să 
ne învingem teama față de viață și teama faţă de moarte, să nu trăim doar în 
aici şi acum, Ci, de asemenea, în acolo și după, să nu ne abandonăm nicio- 
dată copiii și să veghem asupra lor încă din clipa în care au venit pe lume, 
să nu punem stăpânire pe nimic și pe nimeni, să împărțim echitabil, să nu 
ne împodobim cu haine și obiecte, din vanitate, să nu înșelăm, să dormim 
atât cât e strict necesar, să nu ne prostituăm, să respectăm cu conștiinci- 
ozitate fiecare contract semnat şi orice promisiune făcută, să fim punctu- 
ali, să nu invidiem succesele celorlalți, să nu ne gândim la avantajele unei 
lucrări, ci să iubim lucrarea pentru ea însăși, niciodată să nu amenințăm 
sau să blestemăm, să ne punem în locul celuilalt, să facem din fiecare clipă 
un maestru, să ne dorim și să recunoaștem că propriii copii ne întrec, să 
îi învățam pe cei care apelează la noi să învețe de la ei înșiși, să ne învin- 
gem orgoliul transformându-l în demnitate, furia în creativitate, avariția 
în înțelepciune, invidia în admirare a frumuseții, ura în generozitate, lipsa 
credinței, în iubire universală; să nu ne insultăm, să nu ne plângem, să nu 
dăm ordine din plăcerea de a ne face ascultați, să nu acumulăm datorii, să 
nu îi vorbim niciodată de rău pe ceilalți, să nu păstrăm obiecte inutile şi, 
mai presus de toate, să nu acționăm niciodată în numele nostru, ci în nu- 
mele Dumnezeului interior. 


Lectura cărților, în acea perioadă, era în mâinile ghicitorilor care utilizau 
Tarotul nu ca un limbaj, ci ca pe o unealtă de clarviziune, la fel ca un pendul 
sau un glob de sticlă. Nu citeau arcanele, ci urmăreau ca ele să provoace „flash- 
uri“ pe care, mai apoi, le interpretau într-un fel imprevizibil și schimbător. 


431 


Calea Tarotului 


Îmi amintesc întâlnirile mele din Paris cu Madame Robin, o clarvăzătoa- 
re de mare notorietate, câștigată în urma publicării unui tarot de buzunar 
(cu doar 22 de arcane), cu explicaţii foarte simple pe marginea inferioară a 
dreptunghiului. Explicații care, desigur, limitau puterea proiectivă a cărților, 
reducându-le [a ceva de genul: „Lucrul acesta — și nu celălalt — este închis de 
arcană“. Doamna, intrigată de filmul meu, Muntele sacru, a vrut să mă cu- 
noască. Când am intrat în apartamentul său, așteptând să găsesc un templu, 
m-am văzut într-un cochet budoar. Ciarvăzătoarea, de aproximativ cincizeci 
de ani, micuță, dolofană, într-un halat roz, era așezată într-un fotoliu pufos. La 
picioarele ei, doi bărbaţi cu aspect comun, îngenunchiați și cu priviri devotate, 
îi tăiau unghiile, în același timp în care ea îi tăia unghiile pisicii. Pe masă erau 
așezate aperitive diferite, brânză, salate, dulciuri, fructe, vinuri de calitate. 
Clienţii, în altă cameră, așteptau răbdători ca sibila să servească cina. Lucru pe 
care l-a şi făcut, acompaniată de noi trei, devorând fără delicateţe o cantitate 
incredibilă de alimente. Au interesat-o mult mai mult bârfele cinematografice 
decât ideile mele despre Tarot. Mi-a acordat onoarea de a fi prezent la con- 
sultațiile ei. Madame Robin cunoștea doar numele și numerele cărților sale. 
Detaliile nu îi atrăseseră niciodată atenţia. Folosea Tarotul ca pe un element 
pentru a-și impresiona clienții, amestecându-l cu un aer de magician și eta- 
lându-l pe masă fără nicio strategie de lectură, lăsând să-i vină pe buze orice 
îi trecea prin minte. O formă de delir forțat pentru a umple cu predicții dezlă- 
nate, incoerente durata consultației. Înainte de a începe, îl întreba pe clientul 
său locul și data nașterii. Apoi, unea acel șir de predicții neconexe, majoritatea 
dintre ele referitoare la iubiri, cu munca și sănătatea, dar și cu tâmpenii as- 
trologice. De fiecare dată când prezicea un accident, un picior rupt, o rană, un 
furuncul deranjant, o problemă legală, îmi făcea cu ochiul, dându-mi de înțe- 
les că acele lucruri îi impresionau pe clienți. Acest minisadism, combinat cu 
nenumărate succese viitoare („Este un drum presărat cu trandafiri“, „Numai 
lapte şi miere“, „Problemele tale se deblochează“, „Primești o excelentă ofertă 
de muncă“, „Vei câștiga un proces“, „Te căsătorești cu un bărbat bogat“ sau 
„Te văd în casa visurilor tale“) avea ca scop crearea unei clientele dependente, 
care să vină să o consulte cu regularitate. Această modalitate comercială de a 
utiliza Tarotul nu era doar vina lui Madame Robin; publicul său, superstiţios, 
îi cerea așa ceva... Erau nerăbdători să își cunoască viitorul, să se simtă im- 
portanţi dobândind un destin la un preţ posibil. Sibila nu făcea altceva decât 
să le dea ceea ce, ei, în mod inconștient, voiau să fabrice. 


432 


Cum să te transformi în oglindă 


Eu năzuiam la o lectură a Tarotului care să ia în calcul proiecţiile mele 
și pe cele ale consultantului, bazate pe viziunea detaliilor cărților. O arcană 
era o notă, două — un duo, trei — un acord, peste trei — o frază muzicală. În 
acest fel, ani de zile mi-am petrecut sfârșiturile de săptămână citind Tarotul 
persoanelor bolnave, iar mai târziu, încetul cu încetul, și pacienţilor psiha- 
naliștilor, osteopaților și diferiților terapeuți interesaţi de experiență. Când 
am început să lucrez cu ei, mi-am dat seama că vechile forme de lectură ale 
Tarotului strânse în tratate „tradiționale“ nu îmi erau de ajutor. Fuseseră 
puse la punct pentru a prezice viitorul, lucru care, aşa cum am arătat, mi se 
părea infantil şi nesincer. A prezice că evenimentele se pot întâmpla le face 
să se întâmple: creierul tinde să materializeze automat predicțiile. Aveam 
nevoie de un sistem care să îmi permită să citesc prezentul, un prezent 
în care boala reprezenta trecutul de care era imposibil să se desprindă. În 
această căutare, am început să utilizez Tarotul ca un test psihologic, inspi- 
rându-mă din cel al lui Rorschach și mai târziu, din alte forme care aduc 
în prezent conținuturile inconștiente ale pacientului. Am botezat aceas- 
tă activitate cu numele de „tarologie“. Tarologul citeşte prezentul, pe care 
consultantul nu îl cunoaște cu adevărat, chiar și atunci când acesta caută 
informații referitoare la ceea ce el crede că reprezintă viitorul său. La baza 
oricărei probleme, a oricărei boli, în ciuda caracterului ei organic, există o 
lipsă de conștiință a urmelor trecutului și a potențialităţilor viitorului. 

Ca tarolog, am început să predau cursuri şi să organizez ateliere de lucru 
și, treptat, s-a răspândit această cunoaștere — foștii mei elevi se numără cu 
miile în lume — deși termenul „tarologie“, după ce a cunoscut o faimă ne- 
așteptată, a fost folosit pe mai departe pentru a desemna o serie de practici 
care nu păstrează legătura cu această concepţie a Tarotului. Eu am inaugu- 
rat acea ghinionistă practică a Tarotului telefonic, de care atâția şarlatani 
profită în prezent. Când o făceam, pe vremea primelor radiouri libere din 
Franţa, voiam să duc la capăt un experiment: se putea citi Tarotul fără să 
se știe ceva despre consultant, cu excepţia vocii lui? Ideea mea era că toată 
persoana este codată în voce și că aceasta putea să aducă inconştientului 
meu unele informații despre consultant pe care Tarotul le-ar face să înflo- 
rească, M-am așezat în faţa microfonului, am amestecat cărțile și am cerut 
consultantului să îmi spună trei numere între 1 și 22, iar apoi să pună o în- 
trebare. Telefonul nu a încetat să sune, am avut două sau trei mii de apeluri, 
a trebuit să citesc până la cinci dimineața. A fost o revoluţie. Din nefericire, 


433 


Calea Tarotului 


aspectul comercial s-a dovedit a fi extrem de fructuos, privilegiul anonima- 
tului prin care această practică s-a răspândit degenerând considerabil. 
Când i-am văzut pe acești comercianţi exploatând nu numai naivitatea 
publicului, ci, de asemenea, tratându-și ca pe niște sclavi angajaţii „tarologi“, 
cea mai mare parte fără nicio pregătire terapeutică, am realizat că trebuia să 
aprofundez nu numai simbolistica Tarotului, ci şi deontologia lecturii. 
Pentru o mai mare autenticitate a lecturii, astfel încât să fie într-o mă- 
sură cât mai mică posibil o proiecţie a problemelor lectorului sau a moralei 
sale personale ori a concepțiilor intelectuale, întotdeauna nepotrivite când 
este vorba despre sentimente și dorinţe, tarologul trebuie să o facă în tran- 
să. Dar, contrar a ceea ce se crede, transa nu este o stare de inconștiență sau 
de iraționalitate. Aceasta începe cu o exacerbare a atenției și se termină cu 
abolirea realității spectatoare/actor. Persoana în transă nu se observă pe ea 
însăși, se dizolvă în sine. Este un actor în stare pură. Prin „actor“ trebuie să 
se înţeleagă aici nu comediantul pe scenă, ci o entitate în acțiune. Din acest 
motiv, transa poate presupune o pierdere a noțiunii timpului. În general, 
se folosește poziţia rațională pentru îndepărtarea de celelalte forțe vii și 
alte energii. În viaţa cotidiană, raționalul este simţit ca o insulă. În transă, 
raționalul nu dispare, dar peisajul se mărește. Insula vede cum niște punți 
o unesc de inconştient. Transa este o stare de supraconștienţă. În transă nu 
există act ratat sau accident. Se abandonează concepţia despre spaţiu, pen- 
tru că subiectul devine spaţiu. Se abandonează concepţia timpului, pentru 
că subiectul este fenomenul care apare. Este o stare de prezență extremă 
în care fiecare gest, fiecare acțiune sunt perfecte. În transă, raţionalul nu 
mai trebuie să elibereze instinctul, oricât de primitiv ar fi acesta, ci să se 
unească cu el așa cum se unește cu infinitul ocean, receptor al sentimente- 
lor sale. De asemenea, se unește cu inepuizabila forță creatoare pe care i-o 
conferă sexualitatea. Percepe corpul nu ca pe un concept al trecutului, ci 
ca pe o realitate subiectivă care vibrează în prezent. Corpul nu se mișcă îm- 
pins de forțe raționale, ci este condus de forțe care aparţin altor dimensiuni. 
S-ar putea spune că mișcările sunt impuse de colectivitate sau de totalita- 
tea a ceea ce reprezintă realul. Un animal închis în cușcă are niște mișcări 
comparabile cu poziţia rațională. În libertate, mişcarea unui animal în pă- 
dure este comparabilă cu transa. Animalul lipsit de libertate este hrănit la 
ore fixe. Pentru a acţiona, raționalul trebuie să primească ordine, comenzi. 
Animalul sălbatic se hrănește singur şi niciodată nu greșește în legătură cu 


434 





Cum să te transformi în oglindă 


mâncarea. Fiind în transă, nu mai acționează îndemnat de ceea ce a învăţat, 
ci de ceea ce este... A cădea în transă citind Tarotul nu înseamnă „a vedea 
totul“. Tarologul se concentrează și „vede“ doar un lucru: ce trebuie să vadă 
și nimic mai mult. În acest caz, transa nu este o omniviziune ci, din con- 


tră, o concentrare acută a atenţiei pe un detaliu care, desigur, este ascuns 
conştiinţei comune. 


435 


Pentru a începe 


Partea de față are ca scop familiarizarea cu lectura Tarotului. Pe lângă 
expunerea rapidă a câtorva strategii de lectură, am vrut să aprofundăm 
această artă și să prezentăm numeroase exemple care ilustrează diferite 
forme de lectură. În loc să se atribuie fiecărei cărţi o funcţie unică şi să se 
interpreteze cărțile alese precum o serie de sentinţe, Tarotul se poate trata 
ca pe un limbaj în care cărţile, două câte două, trei câte trei și în intervale 
de fiecare dată mai mari, îşi răspund unele altora precum instrumentele 
unei orchestre. 

Regulile de orientare pe care le-am prezentat în prima parte a acestei 
lucrări vor fi foarte valoroase pentru structurarea lecturii. De exemplu, va 
fi util de amintit că Tarotul situează receptivul (femininul) în partea stângă 
a cititorului și activul (masculinul) în dreapta sa. Urmând ordinea lecturii 
din alfabetul latin, spațiul care se găseşte în stânga cărților va reprezenta, 
mai mereu, locul din care vine cineva, trecutul, iar spaţiul din dreapta, ace- 
la către care cineva se îndreaptă. 

Vom prezenta, în primul rând, nişte practici de lectură cu una sau două 
cărți care au funcţia în special de a vă familiariza zi de zi cu arcanele și de 
a învăța cum să le faceți să rezoneze între ele. Ulterior, un amplu capitol va 
fi dedicat lecturii și interpretării a trei cărți, considerată ca „fraza“ de bază 
a limbajului Tarotului. 

Vom prezenta apoi câteva strategii de lectură a mai mult de trei cărţi, 
care se pot dezvolta până la a citi, de exemplu, totalitatea celor douăzeci și 
două de arcane majore. 

Vom adăuga că am amestecat intenționat, în exemplele pe care le-am 
prezentat, niveluri de lectură foarte variate. Efectiv, Tarotul poate fi utilizat 


437 


Calea Tarotului 


atât pentru a explora lucruri concrete, cât şi pentru a explora profunzimi 
ale sufletului, pentru dizolvarea problemelor psihologice. Ideal ar fi ca taro- 
logul să poată să se adapteze la personalitatea, limbajul și vârsta consul- 
tantului şi să îi răspundă în termeni cât mai adecvaţi cererii sale. Se poate 
considera că funcţia noastră, ca tarologi, constă în traducerea unui mesaj 
provenit din inconştientul persoanei şi în a-l face înţeles într-un mod în 
care acesta să îl poată integra în viața sa cotidiană, aplicându-l astfel încât 
să evolueze. Lectura trebuie să se facă la nivelul la care este persoana; taro- 
logul nu trebuie să adopte în niciun caz o poziție de superioritate. Ideea 
este să ne punem la dispoziţia consultantului pentru a-i fi util. Singura 
noastră putere este de a ajuta dacă ni se cere. 

Nu vom da niciun exemplu de lectură cu cărți inversate. Este o decizie 
conştientă: a utiliza cărțile inversate echivalează cu a integra potenţialități 
negative în lectură. Când cineva citește cărțile invers, se scufundă în nega- 
tiv și nu face decât să creeze negativitate. Este ușor să citeşti atrocități în 
fiecare carte, dar la ce bun? Nu aceasta este alegerea noastră. 

În cele din urmă, am oferit multe piste pentru ca cei care aspiră să fie 
tarologi să își poată citi Tarotul lor înșiși. De fapt, practica lecturii pentru 
sine este una din cele mai bune moduri de aprofundare a Tarotului. Este 
cel mai uşor de făcut (ajunge să ai un teanc de cărți în mână) și, totodată, 
cel mai greu din lume (ești simultan, consultant și lector şi te împiedici de 
propriile opoziții). De asemenea, este o formidabilă școală de aprofundare 
și de modestie care ne permite să ne cunoaștem mecanismele de apărare. 

În practica lecturii, orice tarolog va descoperi, puţin câte puţin, că intu- 
iția i se dezvoltă. O lectură întreagă va apărea uneori, cu totală pertinenţă, 
dintr-un singur detaliu al unei cărți. Așa se desăvârșeşte arta Tarotului... 
Capitolul de față se vrea a fi o modestă introducere în această artă. 


438 


Primii pași 


Cea mai bună modalitate de a memora sensul cărților de Tarot este de a le 
pune în acţiune în viața noastră cotidiană, în legătură cu problemele care ne 
preocupă cu adevărat. Înainte de a citi Tarotul celorlalți, este bine să existe 
o perioadă în care să fie aplicat propriei persoane. Acest lucru ne permite să 
ne familiarizăm cu el, dar și să înfruntăm diferite paradoxuri, dificultăţi sau 
neînțelegeri, astfel încât să ne lărgim viziunea. De asemenea, este recoman- 
dată, așa cum ne propunem în capitolul de față, colaborarea cu o persoană 
care să fie în poziția de consultant fictiv, pentru a face exerciţii de lectură. 

„Pentru a citi Tarotul propriei persoane, există un postulat de bază: nu 
mă cunosc în prezent. Drept urmare, este esențial să îmi pun întrebări re- 
feritoare la situaţia în care mă aflu, la prezentul meu. Modestia este, de 
asemenea, o unealtă folositoare pentru a lucra cu Tarotul. 


Mânuirea și citirea Tarotului 
Se recomandă o atmosferă liniştită. Pentru a proteja cărțile și pentru 
a le distribui ușor, puteți folosi o țesătură colorată și netedă, satinată, 
care să nu interfereze cu desenul arcanelor (violetul favorizează 
concentrarea). Se amestecă Tarotul ca la un joc normal, păstrând 
cărțile, fără a le întoarce în orientarea lor sus/jos. Apoi, după ce 
le-aţi așezat într-un teanc, se întind orizontal, cu fața în jos. Contrar 
obiceiului, nu este indispensabil să tai cărțile. O poţi face, dar atunci 
se schimbă cartea care se află jos. Odată întinse, se alege, cu stânga 
sau cu dreapta, una sau mai multe cărți care se așază întotdeauna 
cu fața în jos, potrivit strategiei de lectură alese. După care se 


439 


Calea Tarotului 


întorc, făcându-le să se rotească spre dreapta, astfel încât să nu 
se inverseze. Cărţile pot fi întoarse consecutiv, interpretându-le pe 
măsură ce apar, sau pot fi arătate toate și citite sintetic. 


Î..  ... 4... . 1 |. . . . o o 1 1 1 1. |. 1. . . . . 1. . . . . . . . . . . . . 


Exerciţii și exemple de interpretări cu o arcană 


N Cum se prezintă ziua 


Pentru a integra tarotul în viaţa ta de zi cu zi, extrage în fiecare dimineaţă 
o carte dintre Arcanele Majore și interpreteaz-o în cel puţin trei feluri di- 
ferite. De exemplu, o poţi interpreta la nivel concret, la nivel psihologic și 
la nivel spiritual. De asemenea, o poţi face la nivel personal, relațional sau 
transpersonal ș.a.m.d. Observă cum rezonează aceste trei niveluri de-a lun- 
ul zilei (vezi exemplele următoare). 


Carte extrasă: Nebunul 

Lectură: Nivel concret: Multă energie. Mă străduiesc să nu îmi pierd din 
vedere obiectivul! Poate o călătorie sau o expediţie se află în perspectivă. 
Şi dacă m-aș deplasa pe jos? Nivel psihologic: Suflă vântul libertății astăzi. 
Totul este permis! Nivel spiritual: Toate căile sunt calea mea. Astăzi, nimic 
despre definiţii. Cum îmi pot trăi viaţa relaționând cu negânditul? 


Aliatul 

Această extragere constă în evocarea unei dificultăți, a unui motiv de tris- 
tețe sau a unui proiect care ne interesează, după care să scoatem o singură 
carte din Tarot, care va fi aliatul necesar ce ne va conduce spre starea de 
sănătate, bucurie și succes. După ce a fost analizat mesajul cărții, persoana 
poate să o poarte cu sine, să o deseneze, să o memoreze, să o pună sub o 
pernă pentru a putea dormi, să se frece cu ea pe frunte și pe porțiunea din 
dreptul inimii pentru a-i absorbi ajutorul (vezi exemplele următoare). 


Am prea multă treabă, sufăr de epuizare nervoasă. Ce trebuie să fac? 

Carte extrasă: Dreptatea (VIII) 

Lectură: Dreptatea ne îndeamnă să ne plasăm în prezent, să ne instalăm în 
el, să ne debarasăm de ce este inutil și să ne centrăm pe ceea ce este cu ade- 
vărat folositor şi necesar. În planul psihologic, poate apărea o dorință de a 


440 





Primii pași 


avea o atitudine maternă. Nu în ultimul rând, ne îndeamnă să ne descotoro- 
sim de exigența perfecțiunii, care poate sta la baza acestei epuizări nervoase. 


Cum să îmi păstrez calmul, indiferent de situaţie? 

Carte extrasă: Papesa (11) 

Lectură: Mesajul ar putea fi: asigură-te că ai la îndemână un loc în care să te 
poţi retrage și medita. Acest lucru te va ajuta să îţi redobândeşti calmul pe 
care îl ai în profunzimile ființei. Lectura cărţilor cu învăţăminte înțelepte 
ți-ar putea fi de mare ajutor. Nu te subestima: eşti o persoană cu mare va- 
loare spirituală, acționează ca atare. Gândeşte-te la proiectele care te inte- 
resează (oul Papesei) și concentrează-te asupra lor. Poate o parte din starea 
ta de iritare este doar o dorinţă de afecţiune. 


A te asculta 

Această extragere ajută la o mai bună cunoaştere de sine, la trasarea descri- 
erii spirituale sau emoționale. Constă în a pune o arcană, la întâmplare, pe 
O parte a corpului și a te întreba: „Ce este în mine la acest nivel?“ Cartea 
răspunde (vezi exemplele următoare). 


Ce este în inima mea? 

Carte extrasă: Soarele (XVIIII) 

Lectură: O mare iubire, bucurie, o nouă construcție, tatăl meu, copiii mei, 
vacanțe... 


Ce se găsește în pântecele meu? 

Un bărbat extrage Dreptatea (VIII) 

Lectură: Mama mea! Îmi pregătea mâncăruri delicioase... a venit momen- 
tul să slăbesc puţin... 

O femeie extrage Lumea (XXI) 

Lectură: Vreau să am un copil. Am totul pentru a mă realiza, încep să simt 
că aparatul meu reproducător, creativitatea mea sunt o imensă bogăție. Îmi 
iubesc feminitatea. 


N Exerciţiu de modestie și umilinţă cu arcanele majore 


Un bun tarolog trebuie să fie capabil să întrebe tot ceea ce, din rațiune 
pură, consideră evident, începând cu propria sa personalitate, convingeri 


4qI 


Calea Tarotului 


sau evenimente din viaţa de zi cu zi. Este nevoie de modestie, de umilință 
și de un anumit simţ al umorului. 

Acest exercițiu constă în a trage o carte pentru sine, pentru situaţia în 
care o persoană se află şi pe care o cunoaște bine. Când se practică cu ar- 
canele majore, pot fi abordate toate câmpurile, de la cel mai prozaic la cel 
mai spiritual. Arcana se va interpreta într-un mod în care să se aplice per- 
fect situaţiei, inclusiv în cazul în care ne confruntăm cu un paradox (vezi 
exemplele următoare). 


Cum este viața mea emoţională? 

Carte extrasă: Roata Norocului (X) 

Reacţia consultantului: „Este adevărat, sunt pe punctul de a încheia un 
ciclu“, 


Care este dorința mea cea mai mare în acest moment? 

Carte extrasă: Steaua (XVII) 

Reacția consultantului: „Da, este adevărat, vreau să îmi găsesc locul, simt 
că am multe de oferit și că trebuie să mă regăsesc pentru a duce la capăt 
această acţiune“. 


Exercițiu de modestie și umilinţă cu arcanele minore 

Această acțiune este utilă pentru a intra în lectura arcanelor minore. Se 
amestecă tot pachetul de 56 de arcane minore şi se pune o întrebare care 
îşi poate găsi răspunsul în viața materială, sexuală şi creativă, emoțională 
sau intelectuală. După aceea, ideal este să „jucăm jocul“ modestiei, pornind 
de la principiul că Tarotul are întotdeauna dreptate şi că ceea ce ne spune 
el trebuie interpretat într-un mod pozitiv. Această lectură presupune că 
toate cărțile ne corespund în orice moment, la un nivel sau altul al fiinţei 
noastre: „Nimic din ce este omenesc nu îmi este străin“ (vezi exemplele 
următoare). 


Care este principala mea preocupare în acest moment? 

Carte extrasă: Șapte de Bâte 

Răspuns: Fie ca forţa mea creativă să intre în acţiune în lume, sub forma 
unui proiect nou pe care l-am conceput singur de la cap la coadă. 


442 


Primii pași 


Care este cea mai înaltă valoare din viaţa mea? 

Carte extrasă: Rege de Monede 

Răspuns: Lumea prosperității pe care am construit-o și al cărei centru este 
compania noastră. 


De ce mi-e frică cel mai tare? 

Carte extrasă: Cinci de Spade 

Răspuns: Agresiunea și dominarea verbală a falșilor maeștri, a profesorilor 
fără inimă și a politicienilor mincinoși. 


N Care îmi sunt limitele? 


O carte poate fi, de asemenea, un indiciu al dificultăților noastre din fiecare 
centru: intelectual, emoţional, sexual-creativ şi material. Pentru asta, se 
scoate o carte, alegând să fie aplicată pe un anumit centru sau aplicând 
succesiv aceeași carte tuturor centrelor. În exemplele următoare de lectură, 
vom studia Împăratul, ca limită în toate centrele, cu alte exemple variate, 
în funcţie de centre. 


Care sunt limitele mele intelectuale? 

Carte extrasă: Împăratul (III) 

Răspuns: Raționalismul obtuz mă blochează, mă închide, resping tot ce nu 
este direct. 


Carte extrasă: Nebunul 
Răspuns: Problema mea este că nu am limite. Mă risipesc. Ar trebui să 
adopt o poziţie mai raţională, să îmi delimitez gândirea. 


Carte extrasă: Dreptatea (VIII) 

Răspuns: Limita mea este rigiditatea. Nu iau în calcul posibilitatea ca un 
alt punct de vedere, o altă formă de gândire să poată depăși ceea ce cunosc 
eu azi. 


Carte extrasă: Împărăteasa (III) 


Răspuns; Mă încredințez reveriei, risc să cad în fanatism. Mintea mea este 
prea romantică! 


443 


Calea Tarotului 


Care sunt limitele mele emoţionale? 

Carte extrasă: Împăratul (IIII) 

Răspuns. O consultantă: Sunt prea masculină sau prea marcată de iubirea 
față de tatăl meu și sunt incapabilă să fac loc altcuiva. Un consultant: Sunt 
prea autoritar și prea puțin indulgent. Nu cunosc calea inimii. 


Carte extrasă: Diavolul (XV) 
Răspuns: Sunt prea posesiv (sau posesivă). 


Carte extrasă: Roata Norocului (X) 
Răspuns: Îmi imaginez cu greu o relație nouă; poate ar trebui să închei un 
ciclu sau să accept să îl consider închis. 


Care sunt limitele mele sexuale sau creative? 

Carte extrasă: Împăratul (III) 

Răspuns: Sexualitatea și/sau creativitatea mea au intrat într-o rutină, sunt 
repetitive, Sunt, oare, plictisit? 


Carte extrasă: Căruţa (VII) 

Răspuns. O consultantă: Sufăr de donjuanism, chiar dacă sunt femeie. „Nu 
cumva sunt o nimfomană reprimată?“ Sau am falsa idee că, pentru a crea, 
este nevoie să fii bărbat? Un consultant: Dorinţa de cucerire este prioritară 
dorinţei propriu-zise. Ar trebui să știu să diferenţiez cantitatea de calitate... 
Un artist: dorinţa de recunoaștere este mai mare decât plăcerea creativă. 


Carte extrasă: Dreptatea (VIII) 
Răspuns: O figură maternă mă împiedică să ajung la creativitate. Poate că 
dorinţa mea sexuală se limitează la dorinţa de a avea un copil. 


Carte extrasă: Temperanţă (XIII) 
Răspuns: Mă consider un înger, refuzând forța propriului libido. 


Care sunt limitele mele materiale, corporale? 

Carte extrasă: Împăratul (III) 

Răspuns: Refuz să investesc sau să cresc. Corpul meu este în continuare sub 
influența tatălui și viața mea materială nu cunoaște noţiunea de investiție. 


444 





Primii pași 
Carte extrasă: Papesa (Il) 


Răspuns: Nu mă mişc suficient! 


Carte extrasă: Eremitul (VIIII) 
Răspuns: Trăiesc ca un bărbat bătrân, singur și sărac. Nu ştiu ce înseamnă 
conceptul abundenței. 


Exerciţii și interpretări simple, cu două arcane 


N Avantaje și dezavantaje - forţă și slăbiciune 


Pentru o situație determinată, o decizie luată, ceva care vă face să vă îndo- 
iți, trageţi două cărți: una reprezintă avantajul, punctele forte ale situației 
dumneavoastră, iar cealaltă inconvenientul, slăbiciunile, punctele slabe, 
eventualele pericole care pândesc. 


Avantaj inconvenient 


Trăiesc la oraș și mi-ar plăcea să mă mut la ţară, într-un loc 
mai puţin poluat. 
Le 5 Avantaj: Îndrăgostitul (VI) 
| fi Lectură: Viaţa departe de oraş corespunde unei dorințe 
Gal! A i profunde, unui lucru care îţi place. Viața emoţională 
Stai itetie=e (de cuplu, familie) ar avea mult de câștigat. Copiii ar 
crește într-un mediu mai liniștit, mai fericit. 
Inconvenient: Luna (XVIII) 
Lectură: Este posibil să te simţi singur, să ai inclusiv frici nocturne; de 
exemplu, dacă decizi să trăieşti într-un loc foarte izolat. 





Plănuiesc să îmi reduc ziua de lucru la junătate de normă. 

Avantaj: Nebunul 

Lectură: Eşti liber! Îţi vei putea folosi energia în numeroase lucruri; încă nu 
știi care, dar te simți plin de forță. 


445 


Calea Tarolului 


i Inconvenient: Spânzuratul (XII) 

) Lectură: Văzându-i buzunarele în jos, este pertinent să 
vă întrebaţi dacă aveţi suficienţi bani pentru a vă simți 
' împăcat cu ideea de a lucra mai puţin. Aveţi grijă să nu 
| cădeţi în latura inactivă. 






4) 


_ - ) . 
CZ i 01:11 





i Feziga| Anulacesta vom petrece sărbătorile în familie. 
"| EBE! Avantaj: Turnul (XVI) 

Lectură: Vă așteaptă o bucurie nemăsurată, o petrecere 
adevărată. 
Inconvenient: Papa (V) 
Lectură: Ai mare grijă cu comunicarea... un cuvânt 
nefericit poate să ruineze toată seara. Există vreun personaj masculin în 
familie de a cărei autoritate vă temeți, un tată, un bunic? 





î Conflictul 


Această strategie de lectură este dinamică. O carte va fi plasată cu faţa în jos 
și alta, formând o cruce, peste. Prima este dorința, situația în care ne aflăm, 
iar cea de-a doua reprezintă conflictul, obstacolul, ceea ce ne împiedică să 
avansăm. Începând de aici, se fac două lecturi. Prima are loc când cartea 
conflictului este peste cealaltă, ca şi cum ar fi învingătoare; în această con- 
figuraţie, conflictul, obstacolul par fără rezolvare. A doua lectură se efectu- 
ează după ce s-a așezat cartea conflictului, a obstacolului, sub cartea care 
reprezintă situația, dorința; această situație indică depășirea conflictului, 
obstacolului (vezi exemplele de la pagina următoare). 


Lectura ] a! Lectura 2 


A: Situaţia, dorinţa 
B: Conflictul, obstacolul 








Primii pași 


O scenaristă care întâmpină dificultăți în a începe să scrie un 
nou proiect care i-a fost încredinţat. 

Situaţie; Forţa (XI) 

Conflict: Împărăteasa (III) 

Lectura 1: Cu XI, puteţi iniţia ceva pornind de la pro- 
pria forță creativă sau instinctivă. Dar intervine III (în 
formă de cruce): vă percepeți creativitatea ca pe un obstacol, fiindcă nu 
știți spre ce vă va conduce și asta vă sperie, vă nelinișteşte. 3 fiind inferior 
lui 11, îi este teamă că nu are suficientă experienţă sau simte că inspirația 
sa este superficială, prea juvenilă. Aici, Împărăteasa închide fălcile leului 
Arcanei XI: Forţa este incapabilă să înceapă ce trebuie început. Este o lipsă 
de încredere în sine. Adolescentul o domină psihic pe femeia cu experiență. 
Lectura 2: Dacă Împărăteasa se situează în spatele Forței, 
situația se schimbă: vă sprijiniți pe energia adolescentă 
și pe izbucnirea Împărătesei de a începe energic treaba. 
Forţa își recuperează sensul maturității sale. Desigur, re- 
prezintă un început, dar are în spatele ei cele zece arcane 
majore. În acest caz, Împărăteasa simbolizează creativi- 
tatea pusă fără rezerve la dispoziţia unui nou proiect. 








Vreau altă viaţă. 

Situaţie: Arcana fără nume (XIII) 

Conflict: Soarele (XVIIII) 

Lectura 1: Vă aflați într-o mare dinamică de schimba- 
re. Cu Arcana XIII, doriţi să vă revoluționați viața, să 
faceți o curățenie masivă, să o luați de la capăt pe niște 
baze noi. Dar, cu Soarele, se pare că o construcţie anterioară vă oprește. 
Vă agăţaţi cumva de o concepție a cuplului, a familiei? De ceva ce vine din 
copilărie? Poate este vorba despre căutarea tatălui ideal? 

Lectura 2: Când cartea conflictului trece în spatele căr- 
ţii situaţiei, Soarele, ca proiect al unei noi vieți, tempe- 
rează ardoarea distructivă a Arcanei XIII și își canali- 
zează acțiunea spre un obiectiv plin de iubire. 


Calea Tarotului 


ÎI Cartea favorită și cea care vă place cel mai puţin 


Începeți prin a vă alege din teancul arcanelor majore cartea favorită și pe 
cea care vă place cel mai puţin. Observaţi-le şi definiți ce anume din ele vă 
atrage şi ce declanşează sentimentul de respingere. Pentru fiecare, trageţi o 
carte care să vă permită să vă aprofundați relația cu ea. 


Cartea favorită: Steaua (XVII) 

Îmi place imaginea acestei femei frumoase într-un paradis cald, goală şi 
generoasă. Mă pot identifica uşor cu ea. Este idealul vieții mele... Partea 
neplăcută este că nu mă simt așa în fiecare zi. 


Cartea care îmi place cel mai puțin: Spânzuratul (XII) 
Această carte îmi sugerează un supliciu, în ciuda aparentei linişti a perso- 
najului. Este goală, nu e nimeni. Nu îmi place ideea de nemişcare. 


Cărţi extrase: Consultanta acoperă cartea Steaua cu Dreptatea (VIII). 
Lectură: Aici și acum, în prezentul întrupării dvs., vi se manifestă Steaua. 
Sunteţi unită cu ea, inclusiv când se află într-o conjunctură socială, de lu- 
cru, trebuind să gândească, să judece, acționând într-o realitate mai puţin 
idilică. Dvs. sunteţi Steaua! Nu aveţi dubii, doriți-vă ceea ce meritați. 


Cărţi extrase: Consultanta acoperă cartea Spânzuratului cu Turnul (XVI). 

Lectură: Vedeţi aceste personaje care, de asemenea, sunt cu susul în jos? Indi- 
că viitorul acestei opriri de care vă temeţi atât de tare. Spânzuratul nu face de- 
cât să se pregătească de o ieşire plină de bucurie, o naștere. Destinul său este 
deschiderea şi bucuria. Tot ce este închis în dvs. se poate exprima. Poate ar tre- 
bui să lucraţi asupra circumstanțelor nașterii, pentru a înțelege mai bine ce vă 
neliniștește în atitudinea Spânzuratului. Nu cumva aveți o furie acumulată? 


Cartea favorită: Arcana fără nume (XIII) 
Pentru că provoacă teamă tuturor, mai puţin mie: nu mă tem de transfor- 
mare, îmi place. Sunt o cameră goală, într-o casă fără stăpân. 


Cartea care îmi place cel mai puţin: Lumea (XXI) 


Pentru că este o carte finală, deja realizată, care are totul. După asta, nu mai 
e nimic de făcut. 


448 





Primii pași 


Cărți extrase: Consultantul acoperă cartea Arcanei fără nume cu Căruţa (VII). 
Lectură: În realitate, transformarea care urmează este transformarea con- 
stantă a lumii și a universului, deoarece Căruţa este înrădăcinată în timp și 
spațiu şi trăiește cu ele. 


Cărți extrase: Consultantul acoperă cartea Lumii cu Luna (XVIII). 
Lectură: Dezvoltaţi-vă receptivitatea și veţi descoperi că, inclusiv în ceea 
ce privește perfecțiunea, viața continuă: în contemplarea frumuseţii lumii. 


Exerciţii cu una, două și mai multe arcane 


Odată ce ne-am familiarizat cu exerciţiile de interpretare, cel mai bun mod 
de a trece la lectura propriu-zisă constă în îmbogățirea interpretării unei 
cărți, cu una sau mai multe în plus. Astfel, se pătrunde în dinamica relați- 
ilor dintre arcane, care constituie esenţa însăși a lecturii. 


Explicarea unei cărţi prin una sau mai multe arcane 

Se alege o carte al cărei sens se dorește a fi aprofundat. Evident, această 
lectură va fi deopotrivă „obiectivă“ (studiu al elementelor cărţii de origine) 
şi „subiectivă“ (ce văd în carte). 


Îndrăgostitul (VI) 

Întrebare: Ce uniune semnifică Îndrăgos- 
titul? 

Carte extrasă: Consultanta scoate o carte 
pentru fiecare dintre cele trei personaje: 
Nebunul, Temperanţă (XIIII), Diavolul (XV). 
Răspuns: Unirea celor care nu se reconci- 
liază: energia iniţială, îngerul şi demonul! 
Este inversiunea întregii morale impuse de 
cultura iudeocreștină. Plăcerea (a face ceea 
ce ne place) permite această revoluție. 


449 


Calea Tarotului 














450 


Dreptatea (VIII) 
Întrebare: Ce taie Dreptatea? 


| Carte extrasă: O carte care corespunde spadei: 


Îndrăgostitul (VI) 

Răspuns: Conflictele emoţionale inutile care 
vă fac să pierdeţi timpul, poate relații sociale 
abuzive. 


Întrebare: Ce cântărește Dreptatea? 
Carte extrasă: Se trage câte o carte pentru fie- 


ii! care farfurioară a balanței: Forța (XI) și Jude- 
& cata (XX). 


Răspuns: Echilibru între energia dvs. sexuală 


| instinctivă şi chemarea spirituală. 


Temperanţă (XIIII) 

Această carte simbolizează armoniosul amestec 
de entităţi diferite. 

Întrebare: Dar cum se realizează uniunea? 
Carte extrasă: Consultantul scoate atunci o 
carte pentru a simboliza fluxul dintre cele 
două ulcioare, unirea. Este Luna (XVIII). 
Răspuns: Cu ajutorul intuiției, ascultați-vă si- 
nele. Este timpul să încetați să vă negați sinele, 
să acceptați mesajele provenite din inconștient, 
din poezia interioară, receptivitatea, dorința. 


Magicianul (1) 

Întrebare: Ce are Magicianul pe masă? 

Carte extrasă: Eremitul (VIII) 

Răspuns: În aparenta lipsă de armonie a elemen- 
telor, deţine înțelepciunea: poate moştenirea 











Primii pași 


unui tată, a unui ghid, a unui bunic. Procesul 
chestionării arcanelor poate continua. 


Întrebare: Și ce se află sub masa Magicianului? 
Carte extrasă: Căruța (VII) 

Răspuns: O imensă capacitate de acțiune, cu 
condiția de a intra în contact cu ceea ce este sub 
masă, care, în Căruța, corespunde celor doi cai: 
forța interioară, animalitatea, creativitatea. 


ȘI Introducere în procesul de transfer 
Scoateţi două cărți la întâmplare și observați detaliile care se repetă sau 
se transformă de la una la cealaltă: culori, obiecte, forme, direcția pri- 
virilor... Interpretarea ar putea varia în funcţie de ordinea în care sunt 


plasate cărțile. 


9 i 0p4 "Aa 
$ i - DA) 
Si N A 
ÎN Are 


ŞI 
SĂ 
—— 


Cei doi cai ai Căruţei, cele două 
balanţe ale Dreptăţii; coroana 
Căruţei și cea a Dreptăţii 





Căruţa (VII) și Dreptatea (VIII) 

Transfer: Căruţa are doi cai şi un sceptru, 
simbol al puterii. Dreptatea, la rândul său, are 
două farfurioare și o spadă, o armă. Dreptatea 
îşi impune voința în lume, pe când Căruţa ac- 
ceptă să se lase dusă de ceea ce vrea lumea: 
caii săi nu au frâie. Coroana Căruţei este re- 
ceptivă, este deschisă în sus. Cea a Dreptăţii 
(VIII) este proiectivă, demonstrează o inteli- 
genţță activă. 

Lectură: Într-o lectură foarte concretă, Căru- 
ţa încearcă să fugă de dreptate sau poate de 
influența mamei sale ori de ideea de perfecţi- 
une excesivă. 


451 


Calea Tarotului 


Magicianul (1) și Soarele (XVIIII) 

Lectură: În ordinea I-XVIIII, mica sferă galbe- 
nă pe care o are Magicianul în mână ar putea 
fi o reprezentare a Soarelui, în miniatură. În 
această ordine, s-ar putea spune că tânărul 
reprezentat în Arcana I „ia Soarele în mână“: 
îşi asumă propriul succes sau se folosește de 
influenţa tatălui său, a unui bărbat care îl sus- 
ține. Atunci, poate absorbi această energie care 


îl consolidează. 





Lectură: În ordinea XVIIII-I, cercul galben este, 
în acest caz, o limitare, o restrângere: un Soa- 
re care se convertește în monedă. S-ar putea 
spune că Magicianul manipulează această forță 
într-un mod limitativ sau necinstit. Ar putea fi 
un escroc sau un copil alintat care nu cunoaște 
valoarea banilor și îi risipește... 





Forța (XI) și Soarele (XVIIII) 

Transfer: În aceste două cărți, vedem o ființă 
spirituală care acționează asupra altei ființe 
mai organice (animale) (sau în colaborare cu 
ea). În Forţa, femeia își trece mâinile peste 
fălcile leului. S-ar putea spune că încearcă să 
îl dreseze, poate să îl facă să tacă. În Soarele, 
vedem un personaj marcat cu trei puncte care 
ghidează un alt personaj asemănător lui în toa- 
te, dar care are o coadă care pare să arate că are 
încă legături în animalitate. 





Fiinţa spirituală a Forţei acționează asupra ființei animale care este leul; fiinţa spirituală a Soarelui 
(în dreapta, marcată de trei puncte) ghidează o ființă mai organică (în stânga, cu codiţă). 


452 





Primii pași 


Lectură: Aceste cărți s-ar putea interpreta în sensul în care căutarea inițiată în 
Forţa se revarsă în construcția unei noi vieţi, în Soarele. O persoană a intrat în 
contact cu creativitatea sa şi Eul său profund, inconștientul său, simțindu-se 
diferită însă de acea entitate văzută ca un animal. În Soarele, cele două stări 
ale ființei colaborează ca două entități gemene; individul se pune de acord cu 
sine însuși şi, pentru a demara schimbările profunde ale noii vieţii, partea spi- 
rituală a fiinţei noastre devine un ghid interior în care avem totală încredere. 


Exerciţii și exemple de interpretări cu un partener 


II Întrebări și răspunsuri 


Unul dintre participanți alege o arcană pentru a-i pune o serie de întrebări. 
Celălalt ia cuvântul, în numele arcanei, și răspunde în funcție de ceea ce îi 
sugerează intuiţia. Acest exerciţiu este util între două persoane care învaţă 
să citească Tarotul pentru a lărgi sau a extinde înțelegerea cărților (vezi 
exemplele următoare). 


Întrebări adresate Temperanţei (XIIII) 

De ce ai doi șerpi încolăciți la picioarele tale? 

Pentru că mi-am asumat toate energiile pământului. Cei doi 
șerpi reprezintă energia sexuală, cea masculină şi cea femi- 
nină, împletindu-se în mine și sublimându-se până la aripile 
mele albastre. Vă protejez pe pământ. 


De ce golești un ulcior în celălalt? 

Fac posibilă comunicarea energiilor, a fluidelor. Prin acţiunea 
mea, nu există energii opuse, nu există contrarii, doar comple- 
mentarii. Este secretul echilibrului. 





Ce semnificaţie au simbolurile geometrice pe care le ai în piept? 
Cele patru triunghiuri galbene pe care le am în piept repre- 
zintă cei patru centri ai fiinţei umane: intelectual, emoțional, 
sexual-creativ şi perimetrul corporal. Acești centri nu comu- 
nică între ei, sunt juxtapuși, fiecare deține propria lege. Dar, 
deasupra, cercul galben cu un triunghi crestat reprezintă 
chintesența, sinele esenţial care se află în fiecare dintre noi şi 


453 


Calea Tarotului 


care comunică cu fiecare din cei patru centri, făcând posibilă 
armonia din fiecare ființă umană. 


Cum se manifestă prezenţa ta în viața mea? 

F>A Atunci când sosesc, un parfum extraordinar se desprinde 
din mine. Am o floare roşie în cap, semn că gândurile mele 
sunt arome. În mine, ideile nu capătă forma cuvintelor, ci a 
aromelor. 





De ce ai ochii galbeni? 
Deoarece spiritul meu este lumină pură. Sunt tot ceea ce con- 
templu. 





Conversația tarotică sau Tarotul pokerului 

Cei doi jucători scot cinci cărţi, aleatoriu. Primul întoarce una câte una cele 
cinci cărți ale sale, punând câte o întrebare fiecărei cărți, fie despre sensul 
vieţii, în general, fie despre probleme care au legătură cu el sau despre re- 
laţia care îi uneşte pe ambii parteneri, dacă deja se cunosc bine. Al doilea îi 
răspunde, întorcându-și cărţile una câte una. Apoi, fiecare scoate din nou 
cinci cărți din teanc și se inversează rolurile. 

Întrebările se pot referi la viaţă în general, la problemele pe care le are 
cel care pune întrebări sau chiar la relaţia dintre cei doi, în cazul în care se 
cunosc bine. Această lectură este excelentă pentru a dezvolta interpretarea 
personală a dialogului. 


Eremitul (VIII): Care va fi consecinţa crizei pe care o trăiesc? 
Nebunul: Eliberează-te! 


Dreptatea (VIII): Procesul în care mă aflu îmi poate aduce bani? 
Diavolul (XV): Da, mulți! 


Forța (XI): Încep o activitate. Voi avea forţa de a o duce la capăt? 
Roata Norocului (X): Da, cu ajutorul cuiva din exterior. 


454 


Primii pași 


Magicianul (1): Ce pot să încep chiar acum, chiar aici? 
Lumea (XXI): Incepi să fii în contact cu cele patru dimensiuni ale tale: ca- 
pacitatea de a fi, de a iubi, de a crea și de a trăi. 


Arcana fără nume (XIII): Ce trebuie să transform în viaţa mea, aici şi acum? 
Împărăteasa (III): Trebuie să intri în contact cu creativitatea, cu entuzias- 
mul tău, cu visurile tale de adolescent. 


[ Tarotul pokerului (variantă) 


Se poate juca o variantă a Tarotului pokerului între un consultant și un 
tarolog deja experimentat. Consultantul va dedica fiecăreia dintre cele cinci 
cărți o întrebare care îl preocupă, conform cunoașterii sale anterioare a 
Tarotului sau potrivit lucrurilor pe care i le inspiră desenele cărţilor. Taro- 
logul va trebui să îşi organizeze propriile cărți, începând cu cea care îi înfă- 
țişează mai multe probleme și până la cea care îi oferă cea mai mare reali- 
zare, pentru a ghida răspunsul spre un proces de evoluţie. Se implică atunci 
într-un fel de „goană pozitivă“ în care consultantul își expune problemele și 
tarologul îi propune răspunsuri care să îl ajute. Munca tarologului constă 
în organizarea materialului său de răspunsuri pentru a ajuta consultantul 
să aibă o evoluție pozitivă. 


Consultanta și-a pierdut mama de curând. 
Eremitul (VIIII): La ce trebuie să renunţ? 


Arcana fără nume (XIII): Nu te mai agăța de ceea ce se distruge de la sine. 


Spânzuratul (XII): Ce punct de vedere nou trebuie să adopt? 
Diavolul (XV): Să îți trăieşti pasiunea creatoare. 


Forța (XI): Cu ce pot începe? 
Papa (V): Cu învățătura. 


Împăratul (III): Acest lucru îmi va aduce pace? 
Steaua (XVII): Iţi va aduce dacă vei înceta să ceri și dacă vei începe să oferi. 


Dreptatea (VIII): Ce altă mamă pot găsi? 
Lumea (XXI): Cosmosul. 


455 





Citirea a trei cărți 


Începând de la trei cărţi în sus, se poate considera că se conturează munca 
lecturii propriu-zise: este structura cea mai simplă, „fraza“ de bază care 
oferă posibilități aproape infinite. Strategiile de lectură a trei cărți sunt nu- 
meroase. Se pot utiliza, după cum se dorește, structuri în care cele trei cărţi 
reprezintă trei elemente prestabilite: trecut, prezent și viitor, de exemplu. 
Dar, încetul cu încetul, arta lecturii se desprinde de aceste structuri rigide 
și înveţi să te lași ghidat de detaliile care unesc sau despart cărţile: sim- 
boluri, direcția mișcării sau a privirilor personajelor, valoarea numerică a 
arcanelor alese... Lectura a trei cărți este o artă pe care elevul Tarotului 
trebuie să o aprofundeze la infinit. 

Pentru a vă iniţia în lectura a trei cărți, puteţi alege între trei direcții, de 
la cea mai simplă la cea mai elaborată: 


» Alegerea prealabilă a unei strategii de lectură. 

» Adaptarea strategiei de lectură la întrebarea pusă. 

» Determinarea strategiei de lectură imediat ce au fost întoarse cărțile, 
după desenul lor sau după valoarea numerică, bazându-vă în special 
pe elementele recurente ale unei cărți sau alta (simboluri și culori) şi 
pe direcția privirilor personajelor. 


De asemenea, se poate lua în considerare modul în care consultantul 
dispune, fizic, cele trei cărți pe masă. Dacă ordinea cărţilor este neutră, 
dacă sunt aliniate în plan orizontal, cu un spaţiu constant între ele, poa- 
te fi un indiciu că persoana este una echilibrată, ordonată și că își pune 
întrebarea cu seninătate sau cu dorinţa de a controla evenimentele. Dacă 


457 


Calea Tarotului 


consultantul dispune cărţile în linie ascendentă, s-ar putea vedea în asta o 
tendință optimistă; în schimb, dacă linia este descendentă, ar fi bine să îl 
întrebaţi ce anume îi motivează acest pesimism. Dacă primele două cărți 
sunt foarte apropiate și a treia îndepărtată, sau invers, strategia de lectură 
va fi modificată: va avea o unire, îmbinare între două elemente și o senzație 
de îndepărtare, cu privire la al treilea element. 

Dacă fiecare carte, în loc să fie în poziție verticală, este înclinată înainte, 
poate fi semn al unui impuls provenit dintr-o decizie mentală de a merge 
înainte. Când cărţile sunt înclinate înapoi, ne putem imagina că respecti- 
vul consultant nu are chef să avanseze sau că înaintează împotriva voinţei 
sale. Toate aceste interpretări se dau cu titlu informativ și mai degrabă 
trebuie să îndemne tarologul la dialog decât să fie luate ca indicii sigure. 

în cele din urmă, pornind de la lectura a trei cărți, întotdeauna se pot 
scoate mai multe pentru a clarifica situaţia, pentru a specifica ceva dubios 
sau pentru a vedea cum se poate depăși un blocaj sau cum se stabilizează 
transformările. Dacă Tarotul pare să evoce o dificultate, nu trebuie să se ră- 
mână în acea situaţie. Este indicat să ne întrebăm care este originea acestei 
dificultăţi şi cum se poate soluţiona. Tarologul trebuie să fie un aliat pentru 
consultant, evitând să îl încarce cu predicții, judecăţi sau diagnostice. Dacă 
se consideră că Tarotul transmite un mesaj provenit din inconştient, treaba 
noastră, ca cititori, este să interpretăm cât mai bine posibil acel mesaj pen- 
tru a-i permite persoanei să înainteze într-o direcţie utilă, spre rezolvarea 
conflictelor, pe calea realizării și a progresului, spre mai multă bucurie, 
creativitate, pace și prosperitate. 


Citirea cărţilor cu o strategie prestabilită 


Lectura a trei cărţi este deopotrivă simplă și foarte bogată, practic inepu- 
izabilă. Totuși, există un anumit număr de strategii de lectură deja struc- 
turate care, în primă fază, fac posibilă acordarea unui sens pozitiv „frazei“ 
alese de consultant. 

Prima dificultate cu care se confruntă tarologul constă în convingerea 
că Tarotul serveşte pentru prezicerea viitorului. Tarologia, spre deosebire 
de cartomanţie, nu constă în determinarea unor ipotetice evenimente vii- 
toare, ci în a răspunde la o întrebare, în cel mai util mod posibil, bazându-se 
pe imagini bogate în simboluri. 


458 





Citirea a lrei cărţi 


Pentru a face acest lucru, este nevoie să se plaseze lectura Tarotului în- 
tr-un cadru: atunci, strategia de lectură ne vine în ajutor. Dă sens interpre- 
tării, exact ca terenul (la fotbal sau la șah, de exemplu), care dă orientarea 
jocului. Această strategie de lectură o decide lectorul, fie dinainte, fie în 
momentul când vede cărțile. Numărul strategiilor posibile este infinit. 

lată aici cinci strategii de lectură, foarte simple, cu trei cărţi prezentate 
în ordine, de la cea mai liniară la cea mai psihologică. În toate exemplele, 
cărțile sunt indicate cu A, B şi C. Răspunsurile date în lectură sunt, în mod 
voit, simple. Desigur, se pot elabora răspunsuri mai profunde, făcându-se 
trimitere la texte despre arcanele majore, dar, în lipsa unui consultant real, 
procesul de lectură se prezintă aici într-o formă mai accesibilă. 


Strategia 1 


| Aspectele trecut, prezent și viitor ale unei situații 


Cărţile A, B și C reprezintă trecutul, prezentul și ceea ce așteptăm în viitor 
(vezi exemplul de mai jos). 


A: Aspect trecut al situației 
B: Aspect prezent al situaţiei 
C: Aspect viitor al situaţiei 


7] Voi obţine, în sfârșit, carnetul de conducere? 

asi Cărţi extrase: A. Căruţa (VII); B. Arcana fără 
“a! nume (XIII); C. Soarele (XVIIII) 

fa] Lectură: În trecut, te-ai prezentat la acest 

i examen, fără succes (prințul Căruţei con- 

rai duce o maşină). Dar acum, ești conștient că 


te-ai schimbat (XIII, transformarea). Poate ai dobândit acea conștientizare a 
pericolului pe care o au şoferii buni. În viitor, vei trece examenul cu succes 
(XVIIII), cu condiţia să îl consideri pe examinator un aliat, nu un dușman... 


459 


Calea Tarotului 


Strategia 2 


ȘI început, dezvoltare, rezultat 


Cartea A este un început care se dezvoltă în B și C (vezi exemplul de mai jos). 


A: Început 
B: Dezvoltare 
C: Rezultat 


iz Cum potsă o ajut pe fiica mea care se află 
E într-o situaţie dificilă? (Este o adolescentă 
FANA TA timidă, care trece printr-un eșec școlar) 
A+ Cărţi extrase: A. Luna (XVIII); B. Turnul 
ai Tai (XVI); C. Soarele (XVIIII) 
SS Prir= | ectură: Tu eşti mama ei, modelul ei fe- 
minin, referinţa ei esenţială și fiica ta este 
exact la vârsta la care își conştientizează 
feminitatea (Luna). Are nevoie de bucurie, petrecere, să vadă noi peisaje (Tur- 
nul): las-o să aducă bucuria în viaţa ei. Nu în ultimul rând, rolul de tată sau 
arhetipul patern este important (Soarele), deoarece privirea lui îi permite fiicei 
tale să crească. Sau poate că Soarele o îndeamnă să plece în vacanță cu familia... 





Strategia 3 

Cauzele situației prezente 

Se începe de la C şi se verifică ce anume s-a întâmplat astfel încât să se 
ajungă acolo (vezi exemplul din pagina următoare). 


A şi B: Ceea ce a trebuit să fie 
C făcut sau ce anume s-a produs 
Fo sai pentru a ajunge la această situație 


C: Situaţia 
nau 


460 


Citirea a trei cărți 


De unde vine conflictul cu asociatul meu din 
companie? 
„Cărţi extrase: A. Împăratul (III); B. Ere- 
mitul (VIIIL); C. Magicianul (1) 

| Lectură: Vă confruntați cu o alegere, 
354 poate cineva vă datorează bani (Magicia- 
nul are o monedă în mână); în orice caz, 
soluția problemei se află în mâinile dvs. 
Nu aveţi niciun dubiu: dispuneţi de mijloace pentru a remedia situația. Con- 
flictul vine din faptul că nu aveţi aceleași valori și mijloace; dvs. sunteţi un 
om foarte spiritual, dar cu o mai slabă putere economică (Eremitul) şi aveți 
de-a face cu cineva mult mai materialist (Împăratul), ale cărui obiective nu 
converg cu cele pe care le aveţi (Împăratul îi întoarce spatele Eremitului). 





Strategia 4 


DI Trioul familial și influenţa sa asupra consultantului 


La fel ca în Judecata (XX), cele trei cărți vor reprezenta, în această ordine, 
mama, copilul și tatăl (vezi exemplul următor). 


ș influențe feminine 
B: Element central 
C: Influențe masculine 


“r-Baaa| De ce îmi ia atât de mult ca să rămân însărcinată? 
Cărţi extrase: A. Îndrăgostitul (VI); B. Roata 
 Norocului (X); C. Papesa (II) 








i Roata Noroc care sitvnsiauă un blocaj 
- SI ir în prezent şi care are legătură cu un mister 
emoțional (pe eiăitale de sfinx). Nu este vorba despre fecunditatea dvs. or- 
ganică, dar sunteți prinsă în contradicţiile propriilor părinţi. Pe de o parte, 
tatăl dvs. (Papesa) pare foarte marcat de propria mamă, o femeie idealizată 
și rece care poate i-a transmis un ideal religios sau intelectual. Pentru a-i fi 
pe plac, aveţi tendința de a vă comporta ca un spirit pur, negându-vă corpul 


4601 


Calea Tarotului 


și capacitatea sa de a procrea. Pe de altă parte, mama dvs. pare captivă în- 
tr-un conflict emoţional: poate soacra ei a intervenit excesiv în relația ei de 
cuplu (cele trei personaje ale Îndrăgostitului reprezintă atunci perechea și 
soacra, în extrema stângă). Ce viziune despre iubire, despre maternitate, 
despre ce înseamnă feminin v-a transmis această situație? Cum poate ea să 
vă oprească, să vă înfrâneze dorinţa de a fi mamă? 


Strategia 5 

Forțele active: receptare-acțiune 

În aceeași ordine de idei, într-un plan mai simbolic, se poate stabili că aces- 
te cărți reprezintă unirea dintre forţele receptive (la stânga) şi cele active (la 
dreapta) care își proporționează energia într-o lucrare comună (în centru). 


Cazul 1. Această unire poate fi armonioasă: unire pozitivă a cărților A și C 
pentru un rezultat B, care îl potenţează pe consultant sau proiectul comun. 


A: Forțe receptive 
Sai ide C B: Element central 
C: Forțe active 


Cum pot colabora cu soția mea pentru a finaliza 
proiectul nostru de pensiune rurală? 

Cărţi extrase: A. Căruţa (VII); B. Nebunul; 
C. Temperanţă (XIIII) 

Lectură: Proiectul ia naștere dintr-un im- 
?! puls (Nebunul). Soţia dvs. este capabilă să 


11) 2 pă ed 


7 zae] acţioneze cu multă forță și determinare (Că- 
ruţa), pe când dvs. reprezentați mai degrabă forţele echilibrului și ale mo- 
deraţiei, de asemenea foarte necesare pentru a duce la bun sfârșit proiectul 
(Temperanţă). 





402 





Citirea a trei cărți 


Cazul 2. Unirea poate fi periculoasă sau nearmonioasă: cărţile A și C l-ar 
putea bloca pe consultantul B. 


C 
x. „d A: Forțe receptive 
B: Element central 
C: Forțe active 


Ce mă împiedică să scriu versuri? 

Cărţi extrase: A. Eremitul (VIIII); B. Îndră- 
gostitul (VI); C. Temperanţă (XIIII) 

| Lectură: Purtaţi o iubire infinită poeziei (În- 
A drăgostitul). Este o vocaţie, o adevărată bu- 


A 


See curie. Dar, pentru moment, muza dvs. este 
în criză (VIIII). Poate vă simţiţi singur, ne- 
iubit, insuficient recunoscut. Sau poate, pur și simplu, vă pregătiți pentru 
un nou impuls creativ, fiindcă Arcana VIIII poate semnifica, de asemenea, 
o criză pozitivă. În orice caz, amânarea acțiunii nu vă ajută (Temperanţă, 
în partea activă). Poate ar trebui să scrieţi fie și un singur rând pe zi, chiar 
dacă nu vă simțiţi inspirat... Fiindcă răbdarea și lipsa de acțiune nu vă 
sunt aliaţi. 





Cinci strategii în jurul unei întrebări 

Să vedem acum în ce fel ne permit aceste strategii să răspundem cu nuanțe 
diferite la aceeași întrebare. Se poate începe cu schematizarea foarte simplă 
a forțelor prezente în cărțile A, B și C, utilizând unul sau două cuvinte-che- 
ie pentru fiecare arcană. lată aici răspunsurile posibile, potrivite diferitelor 
strategii de lectură pe care tocmai le-am studiat. Apoi, s-ar putea nuanța 
sau combina observaţiile, dialogând cu consultantul pentru a ajunge la răs- 
punsul care să îi fie cel mai util. 


403 


Calea Tarotului 


iti] Persoana la care mă gândesc este demnă să îmi 
52| devină maestru? 
ț Cărţi extrase: A. Nebunul; B. Împăratul (III); 
it C. Soarele (XVIIII) 
si =i îi Cuvinte-cheie: Nebunul: energie, impuls. 
Stai! Ecirta= Împăratul: putere, stabilitate, minte raționa- 
lă. Soarele: îmbinare, realizare, construcție nouă. 
Strategia 1 (Trecut, prezent, viitor): În trecut, aţi alocat mult timp acestei 
căutări (A). Acum sunteţi în deplinătatea minţii raţionale și aveţi capaci- 
tatea de a judeca ce este bun pentru dvs. (B). Simţiţi însă că în viitor va 
trebui, asemenea personajului din stânga, din Soarele, să acceptaţi ajutorul 
unei ființe spirituale, care a depășit deja raționalul, pentru a cunoaște noi 
regiuni ale minţii sale (C). 
Strategia 2 (Început, dezvoltare, rezultat): Faceţi gestul de a vă îndrepta (A) 
spre un bărbat al puterii (B) şi de a realiza cu el o îmbinare spirituală (C). 
Strategia 3 (Cauze ale situatiei): Ați găsit și ați ales deja acest maestru (C), 
ceea ce a presupus o determinare energică (A) şi acceptarea puterii sale (B). 
Strategia 4 (Trioul familial): Sunteţi o persoană stabilă (B). Mama dvs. era poa- 
te puțin dezordonată (A) și tatăl, un model ideal (C). Este motivul pentru care 
căutați un maestru (care să înlocuiască absența paternă) și, în același timp, 
motivul pentru care aveți dubii în privința lui (nu poate să îl egaleze pe tata). 
Strategia 5 (Forţele unite). Cazul 1: Se poate uni în el ordinea Soarelui (C) 
și dezordinea Nebunului (A) pentru a cuceri forţele echilibrului pe care îl 
doriți. Maestrul se află, înainte de toate, în dvs.; un maestru extern vă poate 
ghida pe calea propriei dvs. valori. Cazul 2: Aveţi grijă să nu puneţi în situ- 
ație de conflict cele două forțe pe care tocmai le-am menționat (A: nebunie 
și B: înţelepciune). Fiindcă, sub pretextul de a intra în conflict cu maestrul, 
veți intra în conflict cu propria parte feminină, pe care dvs. nu o toleraţi 
(reprezentată de Nebun, influenţa maternă). 





Posibilităţile de acţiune ale consultantului 


Strategie de lectură și de lucru asupra întrebării 

Exemplul anterior ne demonstrează că în orice moment avem diverse stra- 
tegii posibile pentru a citi trei cărți. Când nu ești prizonierul nevoii de a 
găsi „răspunsul corect“, lectura Tarotului se transformă într-o conversație 


404 


Citirea a trei cărți 


terapeutică. Atunci se poate începe să se lucreze asupra modului în care 
este formulată întrebarea consultantului. Cu permisiunea sa ȘI pornind de 
la o strategie de lectură determinată, se poate lucra formularea întrebării. 


Modul în care întrebările pe care le punem Tarotului ne transformă 
în actori și autori ai propriei vieți 
Întrebările consultanţilor se dovedesc a fi formulate ca o nelinişte în ceea 
ce privește viitorul. Un anumit lucru va avea succes? Visurile mele se vor 
realiza? Mă va iubi această persoană? Nu se poate răspunde, deoarece ar 
echivala cu prezicerea viitorului. Dar se pot formula din nou, într-un mod 
care să permită consultantului să se transforme în stăpân al destinului său. 
Ce pot face pentru ca un anumit proiect să aibă succes? În ce direcție tre- 
buie să muncesc, ce pot modifica pentru ca dorinţa mea să se realizeze? De 
ce natură este relaţia care mă unește de această persoană? Când întrebările 
sunt prezentate în acest fel, includ consultantul ca subiect activ în propria 
sa viață și nu ca o jucărie a unui destin atotputernic. 

lată aici două strategii de lectură diferite, pentru aceeași extragere de 
trei cărți. Strategia aleasă va permite determinarea forțelor prezente, pen- 
tru beneficiul persoanei care pune întrebarea. 


E ii) 


HI | 
E A 
2) | 


LA 


Intrebarea inițială: Ce se va întâmpla la locul meu 
a || de muncă? 
Aa Cărţi extrase: A. Soarele (XVIII); B. Arcana 


LL Nae 
a FRA 
Pr d i 


J fără nume (XIII); C. Dreptatea (VIII) 





Strategia | 


ÎN Evoluţia unei situaţii 


În loc să vă întrebaţi „ce se va întâmpla“, vă puteţi reformula întrebarea, cen- 
trând-o pe noţiunea de evoluție. Această lectură, de tipul „trecut — prezent — 
viitor“, va clarifica modul în care consultantul s-a raportat la munca sa până 
de curând (cartea A), atitudinea lui în situaţia prezentă (cartea B) și evoluţia 
care se arată într-un viitor apropiat, precum și forţele care îi vor permite să 
împingă această evoluţie (cartea C) (vezi exemplul de la pagina anterioară). 
În urma acestei strategii, reformulăm întrebarea astfel: 


405 


Calea Tarotului 


Întrebare: Care este evoluţia care observ că se conturează la locul meu de 
muncă? 

Lectură: În trecut (A), aţi fost mulțumită și satisfăcută de serviciul dvs., 
dar el corespundea unui perimetru masculin sau poate unei ambiţii sociale 
insuflate de tatăl dvs. 

În prezent (B), sunteţi în căutarea unei transformări, deoarece vi-o doriţi 
pentru viitor (C) și vă pregătiţi să o găsiţi, mai exact o activitate care să co- 
respundă mai în profunzime naturii dvs. feminine. Trebuie să vă oferiţi ceea 
ce meritați: poate un serviciu mai plăcut şi mulțumitor sau care să pună în 
valoare un talent neluat în seamă până acum. 


Strategia 2 
Lectura ca o frază 
Altă strategie posibilă este lectura gramaticală, în care cărțile au funcţia de 
subiect, predicat sau, respectiv, de complement. Această strategie are sco- 
pul de a reda consultantului locul său de subiect activ. Cartea A reprezin- 
tă subiectul activ al frazei; cartea B, predicatul şi cartea C, complementul 
(vezi exemplul de la pagina anterioară). 
În urma acestei strategii, întrebarea se transformă astfel: 
Întrebare: Ce sunt pe cale să fac, ce pot să fac la locul de muncă? 
Lectură: 
>» A (subiect): Soarele o simbolizează aici pe consultantă, un subiect 
care caută o tranziţie, o mișcare spirituală care să o dezlege de trecut 
și care să îi permită să întreprindă o nouă construcție. 
>» B (verb, acţiune): Aici avem de-a face cu Arcana fără nume. Această 
nouă construcție are nevoie de o transformare radicală. 
>» C (complement): Aici, Arcana VIII e cea care dă răspunsul: trebuie să 
vă debarasați de o anumită idee despre perfecțiune. Acest perfecțio- 
nism a fost, poate, insuflat de mamă sau de imaginea pe care arborele 
genealogic o are despre rolul de mamă. Consultanta reprezentată de 
Soare integrează valori pozitive care să îi permită să inițieze o schim- 
bare (Arcana fără nume), pentru a-şi găsi adevărata natură feminină 
și echilibrul personal (Dreptatea), 
Sinteză. Lectura poate fi rezumată după cum urmează: vă aflaţi într-un 
moment de mișcare/tranziție importantă, în căutarea adevăratei dvs. fiinţe. 
Acest lucru se traduce prin nevoia de a vă transforma atitudinea supusă în 
ceea ce privește autoritățile și de a vă găsi simţul profund al valorii. 


460 





Citirea a trei cărţi 


Repoziţionarea cărților pentru 
a găsi răspunsuri cât mai utile 


Nu există nimic fatidic într-o lectură de Tarot, nimic care să fie câștigat sau 
pierdut dinainte. Cărţile puse pe masă sunt dreptunghiuri de hârtie impri- 
mată, nu sentințe irevocabile. Un tarolog evoluat trebuie să se desprindă de 
noțiunea de destin și de cea a prezicerii. Nu se află acolo pentru a da sfaturi, 
afla singură ceea ce poate face. 

Când consultantul alege cărțile care corespund întrebării sale, stabilește 
un fel de fotografie instantanee a inconştientului său, pornind de la care înce- 
pe să lucreze. De aceea, după ce a fost citită „fraza“, așa cum a fost formulată 
de consultant, este posibil să se schimbe ordinea cărților, pentru a stabili, cu 
aceleași elemente, o atitudine de viață care să permită întrebării un răspuns 
mai pozitiv, mai eficient, mai adaptat dorinţei profunde a consultantului. 

Pentru trei cărți, există întotdeauna șase lecturi posibile: A-B-C / B-C-A / 
B-A-C / C-A-B / C-B-A /A-C-B. Plasate în ordine numerică progresivă indică, 
în general, o cale de realizare, fiindcă structura arcanelor majore urmează 
ordinea numerică crescătoare. Dar, cum se întâmplă întotdeauna în Tarot, 
nu reprezintă o lege absolută. Uneori, structura cărților sugerează altă or- 
dine de realizare. 


N Repoziţionarea 
Pentru a începe, avem exemplul de pagina 464, de data aceasta schimbând 
ordinea cărților. 


Îmi doresc să găsesc un maestru în domeniul 
care mă interesează. 

Cărți extrase: Nebunul; Soarele (XVIIII); 
Împăratul (III) 

Lectura 1: În această ordine, depuneți multă 
energie (Nebunul) în a căuta un ideal care 
să substituie tatăl (XVIIII). Riscaţi însă să 
fiți dezamăgit, pentru că vă veţi confrunta 
cu un bărbat real (III). 


497 


Calea Tarotului : 
Citirea a trei cărți 


Repoziţionare: Dacă se pun cărțile în cele- 


Fe ah N a doară Strategia de repoziționare: Un bărbat și o femeie pun o întrebari ] 
|? alte cinci configurații posibile, vor evoca dintre poate posibilitățile, se păstrea- P P bare legată de 
alt i . e ue dei 3 dorința lor de a avea un copil. 
următoarele: ză cele mai pozitive și cele care dez: Că ti | Îmnără 
Lectura 2: Căutând idealul (XVIII), găsiţi văluie unaspectal situației carese  CâTțI exhrase: Împărăteasa (II); Judecata 


dovedește a fi util pentru consultant (XX); Împăratul (III) 

Lectură: Ordinea în care au ieșit cărțile este 
total favorabilă dorinţei cuplului, deoare- 
ce personajele Judecăţii par să primească 
o nouă ființă. Arcana XX are în stânga sa o 
carte care reprezintă o femeie şi, în dreapta 
sa, una care reprezintă un bărbat; ambele 
pot fi asimilate consultantului și partenerei 
sale. În consecință, ordinea numerică cres- 
cătoare nu are o valoare absolută. 


un bărbat normal (III) și fugiți mâncând 
pământul (Nebunul). 

Lectura 3: Sunteţi o persoană foarte cura- 
joasă (XVIIII). De ce căutaţi (Nebunul) un 
maestru care vă este inferior? (III) 

Lectura 4: Fiindcă sunteți în căutarea unui | | | 
tată, abandonaţi raţionalul (III) pentru a SETARE) RE TEraRzI | 
i bea beneficia de generoasa învățătură a unui 

i Ezeiitei personaj solar (XVIII). 

Lectura 5: Vă întâlniți maestrul, dar îl aban- 
donați imediat; întâlnirea este suficientă 
pentru a vă elibera. 

Lectura 6: Purtat de o energie mare (Nebu- 
nul), vă găsiți un maestru, totodată real şi = 
puternic (IIII), care vă permite să intraţi în- SERI 
tr-un proces al unei noi construcții (XVIIII). 


Repoziţionare: Ordine A-C-B. 

Lectură: Cu această ordine, lectura va fi, 
de asemenea, pozitivă: relaţia Împărătea- 
să-Împărat se revarsă în apariţia unei noi 
construcții. 


EN ta PP N 4 d 
LIEMPLRATRIGA | L___LENPELREUA | 


Repoziționare: Ordine C-B-A 

Lectură: În schimb, atunci când cărţile se 
prezintă în această ordine, ar putea însem- 
na că energiile sexuale sunt inversate în 
respectivul cuplu: femeia este masculină 
și bărbatul este feminin. Deși complemen- 
tari, ar trebui să aibă grijă să nu estompeze 
punctele de referinţă ale copilului nenăscut. 


Astfel se pot citi cele șase configurații, de- 
terminându-se care este cea mai bună pen- 
tru consultant. În exemplul pe care tocmai 
l-am văzut, probabil ultima soluţie (ordinea 
numerică a arcanelor, de la mic la mare) 
este cea mai favorabilă. Al doilea exemplu: 





ic 


Ga SA L] + 
NU 
d L. SĂ 
a Ls 
. 


În exemplul care urmează, cel de-al treilea, strategia de lectură adoptată va 
fi să se considere cartea din centru ca fiind cea mai stabilă, o stare profundă 
și statornică a consultantului. Prima carte este cea în care ia naștere totul ȘI 
a treia, cea unde totul se destramă, dispare: naștere, menţinere (conserva- 
re), dizolvare, ca în divina trinitate indiană. S-ar putea deci inversa ordinea 
cărților A și C, ceea ce echivalează cu inversarea sensului lecturii. 





408 
409 


Calea Tarotului 


Strategie de repoziționare: 
în acest caz, cererea consultan- 
tului se referă la a începe ceva. 
Corespunde cărții A (Forţa). Se 
reorganizează aruncarea pentru 
a face posibilă realizarea acestui 
obiectiv (Forţa în a treia poziție). 





= ÎI m 03700 A 





Un actor întreabă: „Voi reuși să joc în acest film 
pe care vreau să îl fac?" 

Cărți extrase: A. Forţa (XI); B. Luna (XVIII); 
C. Diavolul (XV) 

Lectură: Se observă în centru (XVIII) o re- 
ceptivitate imensă, o cerinţă uriașă. Centrul 
de interes al acestui actor este cerința, soli- 
citarea, dorinţa de a fi ales, angajat etc. Nu 
trebuie să judecăm dacă asta este bine sau 
rău, dar poate fi pusă întrebarea dacă con- 
sultantul nu ar avea nevoie de ceva acțiune. 
Luna vrea să i-o dea, se află în permanen- 
tă stare de receptivitate. Însă în materie de 
artă, dar şi într-o industrie ca cea a filmului, 
este indicată așa o atitudine? Trebuie acțio- 
nat în realitate. Forţa (XI) vrea să acționeze, 
dar se transformă imediat într-o Lună care 
solicită. Cu Diavolul (XV), dobândește un 
punct de acostare. Diavolul poate reprezen- 
ta un contract. Se poate spune că filmul se 
va face, atâta vreme cât Forţa este suficient 
de mare pentru a depăși obstacolul dorinței. 


Repoziționare: Ordine C-B-A 

Lectură: Aici, primul pas (XV) este fie un 
contract, fie o imensă creativitate. Ne aflăm 
în faţa unui artist care a soluționat proble- 
ma. Ori a obținut contractul dorit, ori s-a 
pus pe treabă, în funcţie de talentul său: să 
producă filmul sau să îl regizeze el însuși. 
Luna este atunci în stadiu de acceptare și 
trece imediat la acţiune, cu Forța. 


Citirea a trei cărţi 


Aspectele psihologice ale lecturii Tarotului 


Pentru a citi Tarotul, trebuie să fii conștient că totul este în mișcare în uni- 
vers, în permanentă schimbare. În consecinţă, și consultantul la fel. Dacă 
vedem persoana pe care 0 avem înaintea noastră ca pe o ființă dinamică, ne 
abținem să facem predicții care să o blocheze, să o imobilizeze. Din contră, 
tindem să îi permitem să își conducă mișcarea în direcţia în care îi este utilă. 

Am văzut că aspectele trecut, prezent și viitor se află simultan în noi. 
Educaţia pe care am primit-o în copilărie din partea mediului familial con- 
tinuă să se reflecte în comportamentul nostru. Acest prezent, foarte influ- 
ențat de trecutul nostru, conţine un viitor în devenire. Schimbând perspec- 
tiva referitoare la situația noastră prezentă, este ca și cum ne putem orienta 
spre obiectivul pe care îl dorim. 

Această conștientizare este atât de prețioasă pentru cel care citește Taro- 
tul încât, conștient de puterea oferită de poziţia sa în fața unei persoane care 
îi caută ajutorul sau sfatul, ar trebui să considere exerciţiul artei sale ca pe 
o ocazie de a identifica, de fiecare dată, cu mai multă subtilitate, proiecţiile 
sale și de a fi, cât mai natural și firesc, la dispoziția persoanei. 


Ajutorul acordat consultantului, astfel 
încât să își rezolve contradicţiile 


De multe ori, obiectivele care îl fac pe un consultant să dorească să consulte 
un tarolog devin confuze din cauza dorințelor contradictorii. Nu suntem 
făcuți dintr-o singură bucată: foarte frecvent, dorim ceva, apoi opusul ace- 
lui lucru, o teamă disimulează o dorinţă, proiectăm într-un element extern 
soluţia pe care, în realitate, trebuie să o găsim în noi înșine. De aceea, se 
dovedeşte a fi util să se lucreze cu diversitatea forțelor interioare. În fiecare 
clipă ne putem afla în fața aceleiaşi situații, cu un „da“ și cu un „dar“, o ac- 
ceptare și o negare, un impuls şi o teamă. Conștientizarea forțelor prezen- 
te ajută consultantul să îşi redefinească obiectivul, să îşi clarifice traseul. 
Ciocnindu-ne de voința lumii exterioare, de multe ori nu facem decât să 
proiectăm în realitate propriile noastre contradicții. Dacă nu ştim ce facem, 
nu putem face ceea ce vrem, 


+7! 


Calea Tarotului 


Strategia 1 


N „Da, dar... adică!” 


Această lectură, simplă şi eficientă, poate fi aplicată în diferite arii ale vieţii 
materiale, psihologice și spirituale. Acest Tarot poate fi citit cu sau fără o 
întrebare în prealabil. 

A: Reprezintă „Da“. Mai exact, situaţia consultantului, dorinţa sa principa- 
lă, baza sa. 

B: Reprezintă „dar“-ul din fraza noastră. Obstacolul, dificultatea, neaștepta- 
tul, ceea ce o persoană nu dorește, ceea ce nu poate. 

C: „Adică“. Va da elementele utile pentru rezolvarea situației și găsirea unei 
căi de mijloc. Dacă este necesar, se mai poate scoate o carte sau mai multe 
pentru a lămuri şi a-l îmbogăţi pe acest „adică“ (vezi exemplul de mai jos). 


27 Consultanta nu are o întrebare anume, ci vrea ca 
Tarotul să îi vorbească. 

Cărți extrase: A. Temperanţă (XIII); B. Papa 
(V); C. Papesa (1) 

RA | Lectură: 

ie Cartea A: „Da“-ul (Temperanţă). Vă aflaţi în 
echilibru. Vă simţiţi foarte bine așa cum sunteți, în siguranţă. Totuşi, tre- 
buie să observați că îngerul Temperanţei este asexuat și comunică doar cu 
sine. Acest lucru ne indică o situație de izolare, mai mult sau mai puţin 
voluntară. Îngerul privește în trecut, unde poate există o legătură, o amin- 
tire care vă îndepărtează de prezent. Pe de altă parte, Temperanţă poate 
însemna că ați dus la capăt un proces de vindecare. Este posibil ca încă să 
vă recuperaţi după o rană afectivă din trecut. 

Comentariul consultantei: „Este adevărat, încă port doliu pentru defunctul 
meu tată.“ 





Cartea B: „Dar“-ul (Papa). Nu doriți să rămâneţi în această situaţie. Papa 
indică un nou ideal, o punte pe care o persoană se pregătește să o treacă, 
o dorinţă de unire. În plus, cartea nu privește în trecut, ci în viitor (spre 
dreapta). Nu în ultimul rând, reprezintă un bărbat cu un ideal spiritual, cu 
o misiune de învăţare. 

Comentariul consultantei: „Efectiv, vreau să întâlnesc un partener de viaţă.“ 


472 





Citirea a trei cărți 


Cartea C: „Adică“ (Papesa). Pentru a face pereche cu Papa, trebuie să vă 
transformați în Papesă, partenera care i se potriveşte. Asta înseamnă că 
trebuie să acceptați bărbatul în dimensiunea sa spirituală, să îi recunoașteți 
capacitatea de ghid, profesor, maestru. Într-un cuvânt, să îi permiteţi să îl 
depășească pe tatăl decedat. Acest Tarot vă însuflețește pentru a vă îndeplini 
dorința și pentru a depăşi o etapă a doliului. 


Strategia 2 

Protagonist, mediator, antagonist 

Când cineva este în conflict sau simte o dilemă internă, se poate decide ca 
cele trei cărți să reprezinte un protagonist (A), mediatorul (B) și un an- 
tagonist (C), într-o situație determinată. Aceste trei aspecte simbolizează 
fie personajele care se opun într-un proiect, fie forţele interioare ale con- 
sultantului. În ambele cazuri, mediatorul arată o atitudine conciliantă, în 
centrul conflictului (vezi exemplul de mai jos). 


Consultantul este în proces de divorț. Găsește 
inacceptabilă și toxică atitudinea fostei soţii faţă 
de copiii lor. Caută o soluţie. 

Cărţi extrase: A. Arcana fără nume (XIII); B. 
i bol pată Temperanţă (XIII); C. impăratul (III) 
fiii Lectură: Interesant, scoateţi cărțile „invers“: 
mama, percepută ca toxică, ar trebui să corespundă, în mod normal, Arca- 
nei fără nume, iar dvs. — Împăratului (tată stabil). Totuşi, ați situat Arcana 
fără nume în locul protagonistului, adică al dvs. înşivă; în schimb, fosta 
soție (și antagonistul) este reprezentată de Împărat. În centru, Temperanţă 
îndeamnă la comunicare, la moderare, la contopirea contrariilor. 

Mesajul Tarotului este, aici, foarte profund: pentru a depăși viziunea ne- 
gativă, justificată sau nu, pe care o aveţi despre această persoană, trebuie să 
fiți capabil să vă puneţi în locul său. Comportamentul fostei soții reactivea- 
ză o furie mai veche: față de dvs., antagonistul vă este oglindă. Dacă cândva 
aţi ales-o pe această femeie ca să întemeiaţi împreună o familie, înseamnă 
că a corespuns unui model profund întipărit în inconştientul dvs. Lupta 
de putere nu duce nicăieri și nici nu este momentul pentru a verifica cine 
are dreptate. Singura soluție, indicată de Arcana fără nume, este adoptarea 
unei atitudini împăciuitoare și spirituale care să permită întoarcerea la un 


(3. ra 
ke 
ee 


4 


a] 
3 


a. 


» 





4/73 


Calea Tarotului 


dialog. Acest lucru este posibil doar dacă dvs. conștientizaţi originea reală 
a furiei împotriva unui arhetip matern castrator sau a unei surori pe care o 
considerați un dușman. 


WI Citirea cărţii de la fundul pachetului 


Am văzut că Tarotul poate fi considerat ca un tot fragmentat, ale cărui 
bucăţi, luate separat, ne întorc pe calea unităţii. Atunci când consultan- 
tul amestecă cărțile, îşi creează propriul haos, universul său. În acest 
univers, se poate pleca de la ideea de bază că acele cărți care sunt deasu- 
pra teancului trimit cu gândul la aspiraţia spirituală a consultantului, pe 
când partea inferioară reprezintă ce este mai profund și mai întunecat, 
inconştientul. 

Cartea care se află sub pachetul de cărți va fi, totodată, ce este mai pro- 
fund și ce este mai vizibil, ca un vis care ne marchează și pe care ni-l amin- 
tim când ne trezim. În multe cazuri, această carte poate ghida util lec- 
tura Tarotului şi poate da o explicație tonalității lecturii. Tarologul poate, 
în funcţie de cum dorește, să o vadă cu coada ochiului când consultantul 
amestecă respectivele cărţi — şi poate păstra acest indiciu, prezent în minte, 
în timpul lecturii — sau să decidă să interpreteze deschis această carte reve- 
latoare, care va da oarecum o pistă suplimentară interpretării (vezi exem- 
plele următoare). 


O tânără de 25 de ani, ai cărei părinţi sunt de na- 
ționalităţi diferite, întreabă: „Care este țara mea?" 
Cartea care este sub teanc: Îndrăgostitul (VI) 
Cărţi extrase: Judecata (XX); Dreptatea (VIII); 
Eremitul (VIII) 
Lectura cărții: Înainte de a citi cele trei cărți 
alese de consultant, trebuie, atât cât se poa- 
te, ținând cont de cartea care se află sub pa- 
i chetul de cărți, să vă aprofundaţi întrebarea. 
UA | SEA Îndrăgostitul expune un conflict emoțional, 
| | o dorinţă de unire. Un personaj, între alte 
atu ae două, se întreabă: „Care este țara mea?“ Se 
situează în centru, în inima cărții. Un prim răspuns ar fi: „Ţara este în 
inima dvs.“ Dar, de asemenea, vedem că acest personaj central are pantofi 





Lă 





474 


Citirea a trei cărți 


roșii. Atunci, putem comenta: „Țara dvs. înseamnă să vă simţiți conforta- 
bil în propriii pantofi (acolo unde sunteți). Pământul vă aparține, sunteți 
cetățean al planetei. Acolo unde vă este bine, s-ar putea considera că este 
țara dvs.“ 

Lectura celor trei cărți: Având în minte pista pe care o propune Îndră- 
gostitul, cele trei cărți pot fi citite în felul următor: vă puneţi aceas- 
tă întrebare deoarece există în dvs. dorinţa de a vă uni părinţii (VIII și 
VIIII), care sunt de naţionalităţi diferite, fără a trăda pe niciunul dintre 
ei. Trăiți precum personajul central din Arcana XX. Este momentul să vă 
debarasați de această dorință infantilă. Nu sunteţi responsabil de unirea 
părinților dvs. În loc să vă plasați în centrul familiei, vă este mai potrivit 
să vă găsiţi propriul centru, ca Dreptatea (VIII), în plină perfecţiune fe- 
minină. Atunci veți înceta să mai cereți o naționalitate părinţilor dvs., o 
veţi lua din proprie inițiativă, alegând locul care vă place cel mai mult. 
Să ne amintim că ruta Îndrăgostitului este cea a plăcerii, a deciziei de a 
face ceea ce ne place. 


Alegerea unei lecturi pozitive sau negative 

Pe lângă alegerea strategiei de lectură și lucrarea sau prelucrarea întrebării, 
atitudinea cititorului este esențială. Într-o lectură de Tarot, ca și în viața 
noastră, în orice moment, ni se oferă o alternativă: putem interpreta faptele 
(arcanele) într-un sens pozitiv sau negativ. Am văzut că alegerea nu este 
predeterminată, fiindcă în Tarot nicio carte nu este negativă în sine. 

În schimb, cert este că, oricare ar fi direcţia în care ne decidem să apro- 
fundăm, ne va duce spre infinite procese. Cu alte cuvinte, urâţenia, triste- 
țea, blestemul, ca și frumuseţea, bucuria și încrederea nu au limite. 

Scopul nu este acela de a transforma lectura Tarotului într-o acțiune de 
binecuvântare sistematică, De fapt, unele predicții minunate, extraordinare 
pot fi la fel de toxice ca blestemele, fiindcă persoana ar putea avea tendința 
de a nu trăi, așteptând în schimb miracolul prezis. 

În schimb, se poate decide abordarea lecturii, inclusiv când prezintă ob- 
stacole şi dificultăţi, ca o cale de creștere și fericită acceptare a vieții. 

Exemplul de mai jos arată cum se poate interpreta aceeași lectură într-o 
direcție sau alta. 

Ambele lecturi pot fi corecte. Tarologul trebuie să decidă care va fi orien- 
tarea sa, cu toată conștiința, și spre ce viziune a lumii se îndreaptă. 


475 


Calea Tarotului 


Pe de altă parte, se poate întâmpla ca un anumit consultant să caute, 
conștient sau nu, o lectură negativă. Este cazul persoanelor deprimate sau 
pesimiste. Prin urmare, nu ar servi la nimic să încerci să îi impui o per- 
spectivă exagerat de optimistă. Din contră, tarologul va avea tot interesul 
să prezinte mai întâi, cu precauţie, o interpretare negativă. Apoi, cu con- 
simțământul consultantului, interpretarea se va îndrepta treptat către o 
perspectivă mai pozitivă, mai ușor de perceput de către consultant, dat fiind 
că este ancorată în ceea ce el consideră realitate. În asemenea situaţii, ar 
putea fi interesant să i se ofere ambele variante, arătându-i astfel unghiul 
din care decide să privească interpretarea. 


FE Cum este noul meu loc de muncă? 

73 -,. Cărţi extrase: A. Roata Norocului (X); B. Ma- 
" gicianul (1); C. Turnul (XVI) 
se: Lectură negativă: Nu avansați (X), deoarece 
i>. nu faceți eforturi pentru a vă deschide min- 
2Ă tea (1). Rămâneți întors spre un blocaj (Ma- 
gicianul privește spre Roata Norocului) și, din această cauză, nu simţiţi 
bucuria de a trăi. Instabilitatea dvs. vă distruge, ciclurile se succed și se 
repetă ca un etern început, idealul dvs. se scufundă (XVI). 
Lectură pozitivă: Latura dvs. mentală este pe cale să se deschidă (XVI). Un 
ciclu se încheie (X); aţi trecut printr-o schimbare profundă și ați dobândit o 
experienţă foarte valoroasă. Trecutul este trecut, acum aveţi totul pentru a 
acționa (pe masa Magicianului) și pentru a vă realiza, cu bucurie, proiectele 
cele mai dorite (XVI). Noul dvs. serviciu vă va permite să vă deschideţi şi să 
vă eliberaţi energiile. În sfârşit, veţi putea descoperi plăcerea de a juca și de 
a dansa, cu privirea întoarsă spre fructele pământului. 





Citirea a trei cărți, fără o structură prestabilită 
și fără o întrebare prealabilă 


Această ultimă etapă a lecturii a trei cărți este adevărata artă a citirii Taro- 
tului: strategiile, folositoare începătorului și, de multe ori, și tarologului cu 
experiență, au limitele lor. Sunt rigide, în timp ce mintea umană este de o 
plasticitate infinită. 


470 


Citirea a trei cărţi 


Frecvent, din timiditate sau ezitare, un consultant apelează la un taro- 
log fără să aibă neapărat o întrebare. Uneori, oamenii preferă să consulte 
Tarotul în legătură cu un subiect: viața afectivă, serviciul... Tarologul va 
trebui atunci să fie capabil să formuleze întrebarea subiacentă, pentru a pu- 
tea răspunde cu precizie, fără să se arunce în discursuri ample şi imprecise. 
Dacă nu există întrebare, nu există răspuns posibil. 

De asemenea, vine un timp când o persoană trebuie să fie capabilă să ci- 
tească trei cărți, așa cum ar înţelege orice frază pronunțată de cineva într-o 
limbă care îi este cunoscută. Uneori, pentru a perfecționa această înțelege- 
re, ea poate cere informații complementare. În același mod, lectura a trei 
cărți poate fi îmbogăţită atunci cu noi cărți, trecând astfel, în mod imper- 
ceptibil și ușor, la citiri mai ample, până la lectura unei aruncări compuse 
din cele 22 de arcane majore, incluse în cele 78 de arcane ale Tarotului. 


Strategia ? 


N Tarotul pune întrebarea 


Adesea, o persoană dorește să i se citească Tarotul, dar nu vrea să pună nicio 
întrebare, fie pentru că nu are una, fie pentru că nu vrea să o formuleze 
cu voce tare. In acest caz, pericolul, pentru tarolog, este să se arunce în- 
tr-o lectură care deviază de la preocupările consultantului. Cineva se poate 
pierde în discursuri psihologice când, în realitate, o preocupă grijile mate- 
riale, sau într-o lectură spirituală, când persoana este preocupată de aspecte 
emoționale. Sau invers, poţi face o lectură foarte prozaică şi, în realitate, 
persoana să aibă nevoie de o conștientizare profundă. Într-un astfel de caz, 
sunt utile strategiile de lectură care să ghideze extragerea cărților şi care să 
permită acordarea unui răspuns într-o direcție care să satisfacă persoana. 

Când un consultant dorește să consulte Tarotul fără să formuleze o în- 
trebare, poate alege o Arcană care să simbolizeze ea însăşi o preocupare 
sau o întrebare. Iată câteva dintre întrebările pe care le pot pune Arcanele 
Majore. Evident, lista nu este exhaustivă: 


Nebunul 
De ce mă eliberez sau trebuie să mă eliberez? Care 
este drumul meu? Cum să îmi canalizez energia? 





Calea Tarotului 











478 


Magicianul (1) 
Ce încep? Ce aleg? Care sunt potenţialele mele 
mijloace de realizare? 


Papesa (Il) 
Ce ascund? Ce acumulez? Ce este intact în mine? 
Ce trebuie să studiez? Ce relație am cu mama mea? 


Împărăteasa (III) 
Ce creez? Ce creşte în mine? Ce înflorește în viața 
mea? Ce experienţe trăiesc? 


Împăratul (III) 

Cum sunt serviciul şi viața mea materială? 

Ce construiesc? Ce relaţie am cu tatăl meu, cu 
ideea de tată? 


Papa (V) 
Ce spune tradiţia, legea? Ce comunic, cu ce? 
Transmit ceva cuiva? Am un ideal? 


Îndrăgostitul (VI) 

Ce alegere trebuie să fac? În ce relaţie (sau relaţii) 
sunt în momentul de faţă? Care este starea mea 
emoţională? 





Citirea a trei cărți 


Căruța (VII) 

Unde mă duc și de unde vin? Care este vehiculul 
meu? (De exemplu, o doctrină mistică, matema- 
tica, Tarotul, corpul meu...) Care este acţiunea 
mea în lume? 


Dreptatea (VIII) 

Ce trebuie să echilibrez sau să armonizez? De ce 
trebuie să mă detașez, ce îmi e inutil? Care e con- 
ceptul meu despre perfecțiune? Cum acţionez în 
ceea ce privește maternitatea? 


Eremitul (VIII) 
Ce spune înțelepciunea mea? De ce mă îndepărtez? 
Cu ce mă aflu în criză? La ce trebuie să renunţ? 


Roata Norocului (X) 

Ce trebuie să se schimbe, ce ciclu s-a încheiat în 
viața mea? Care sunt oportunitățile mele? Ce mă 
ajută? Ce repet? 


Forța (XI) 

Care este forța mea, unde este situată? În ce îmi 
folosesc sexualitatea? Care sunt dorințele mele? 
Ce voi îmblânzi? Care este proiectul meu creativ? 


Spânzuratul (XII) 

Ce trebuie să sacrific? Ce trebuie să îmi dau mie 
însămi? Ce trebuie să opresc? Ce trebuie să ascult? 
(Spânzuratul este singurul personaj dotat cu o ure- 
che.) Spre ce îmi voi conduce căutarea interioară? 


479 


Calea Tarotului 





Arcana fără nume (XIII) 

Ce trebuie să moară în mine? La ce trebuie să 
dau drumul? Ce se transformă în mine? Care este 
furia mea? 


Temperanţă (XIIII) 
Ce mă protejează? Ce relație trebuie să stabilesc 
cu mine însumi? Ce trebuie să vindec? 


Diavolul (XV) 

De cine sunt legat? Care este tentația mea? Care 
este capacitatea mea creativă? Care sunt valo- 
rile mele negative, instinctele pe care le am la 
dispoziţie? 


Turnul (XVI) 

De cine sau de ce mă despart? Din ce „închisoare“ 
mă eliberez? Care sunt energiile care se deblo- 
chează în mine? Ce petrecere mă așteaptă? 


Steaua (XVII) 
Care este speranța mea? Care este locul meu? 
In ce îmi folosesc energia? 


Luna (XVIII) 

Care ește capacitatea mea de receptare? Cum 
stau la capitolul feminitate, intuiţie? Cum o 
văd pe mama? Care este idealul meu imposibil? 
Ce pregătesc? 





Citirea a trei cărţi 


Soarele (XVIIIL) 

Ce îmi conferă energie, bucurie, succes? Sunt 
iubit? Construiesc ceva nou? Ce imagine referi- 
toare la tată am? 


Judecata (XX) 

Ce se trezeşte în mine? Care sunt dorințele mele 
irezistibile? Ce creăm împreună? Care este poziţia 
pe care o am în legătură cu aspectul întemeierii 
unei familii? 


Lumea (XXI) 

Care este rezultatul a ceea ce am făcut? Unde 
duce asta? Ce mă blochează? Sunt pe cale să evo- 
luez? Care este realizarea mea? 





Citirea Tarotului fără să fie pusă o întrebare este o acțiune periculoasă, 
mai ales când se interpretează doar trei cărți; simplitatea frazei deschide 
posibilitatea prea multor interpretări și s-ar putea atinge atunci subiecte 
intime ce pot face rău consultantului, Cea mai bună strategie constă în a 
accepta că persoana nu formulează nicio întrebare și a-i spune: „Dacă sun- 
teți de acord, haideţi să vedem ce vrea să ne vorbească Tarotul.“ Atunci ne 
vom baza pe o carte pentru a defini întrebarea. Fie se utilizează cartea care 
se află dedesubtul pachetului, fie i se cere persoanei să scoată o carte care 
să simbolizeze întrebarea şi alte trei cărţi, pentru răspuns. În primul rând, 
este bine să vă puneţi de acord în legătură cu direcţia „întrebării pe care o 
ridică Tarotul“, apoi să răspundețţi la ea prin intermediul celorlalte trei cărţi 
(vezi exemplul următor). 

În acest exemplu, actriţa care nu avea niciun job alege ca Tarotul să îi 
pună întrebările. Putem vedea cum o frază compusă din trei cărţi poate fi 
interpretată destul de diferit, în funcţie de întrebare. 


48! 


Calea Tarotului 


întrebarea 1: Cartea extrasă de consultantă 
este Lumea (XXI). Acceptă întrebarea Lu- 
mii: „Care este drumul meu spre realizare?“ 
întrebarea 2: Consultanta scoate o carte 
care va simboliza cea de-a doua întrebare: 
Forţa (XI). O acceptă: „Ce îmi doresc?“ 
Cărţi extrase: Eremitul (VIII); Papesa (11); 
Judecata (XX) 


Lectura 1: Lumea (XXI) — Trebuie să ac- 
ceptaţi criza (Eremitul) și să profitați de 
ea pentru a reconsidera trecutul. Papesa vă 
reprezintă pe dvs. în situația de așteptare 
fertilă: poate studiaţi un rol sau o tehnică 
nouă pentru locul de muncă. De asemenea, 
este posibil să scrieți o operă de teatru sau 
un scenariu în care aţi putea interpreta un 
personaj. Această atitudine calmă și fertilă 

See vă conduce către un nou proiect, o chemare 

irezistibilă spre realizare (Judecata). 

Lectura 2: Forța (XI) — Vă reprezintă Papesa, o femeie de culoare albă care 
pare că așteaptă să i se dea căldură. Dar obiectul dorinţei sale, Eremitul, 
este, la rândul său, în singurătate și, pentru moment, nu este un amant 
pasional. Totuși, fiindcă o ia înapoi, fuge spre dvs. Din această întâlnire se 
poate naște o dorinţă irezistibilă... sau o conștiință nouă (Judecata). Obser- 
vaţi că suma arcanelor Eremitul (VIII) și Papesa (II) dă XI, adică aceeași 
carte care a pus întrebarea. Este motivul pentru care va fi favorizată idea 
conform căreia bărbatul reprezentat de Eremit este obiectul dorinței femeii 
reprezentate de Papesă. 





Strategia 2 

DI Citirea a trei cărţi conform valorii lor numerice 

În cazul unei extrageri, este posibil, de asemenea, să se adune numărul arca- 
nelor pentru obținerea unui nou element de lectură: suma acestor numere dă 
alt număr corespunzător unei arcane, Această tehnică, numită „a sumei teo- 
sofice“, este următoarea: „Dacă suma cărților depăşeşte 22, se adună între ele 


482 








Citirea a trei cărți 


cifrele numărului obținut pentru a descoperi altul care să corespundă unei ar- 
cane majore. În această strategie, Nebunul, care nu are număr, este considerat 
a douăzeci și doua arcană majoră și corespunde, în consecință, numărului 22.“ 
Se pot aduna cele trei cărți ale frazei, dar și căr- 
țile două câte două. În acest caz, aveți aici stra- 
tegiile care vor putea fi folosite: 


*A+B+C = aspecte subiacente în întrebare 

e A + C = aspecte exterioare în întrebare 

ă A + B = influenţe receptive sau materne; par- 
: tea stângă 

4 B + C = influenţe active sau paterne; partea 
: dreaptă 


: De ce fiul meu de 35 de ani nu își poate întemeia 
: familia pe care și-o dorește? 





a loa 
CAL | 


E LAHOVREVR = 


exteri- 
oare Ia = 
: (Dialogând cu consultanta pentru a clarifica si- 


i tuaţia, descoperim că tatăl acestui fiu a fost ab- 
; sent și că l-a crescut singură). 


Cărţi extrase: A. Îndrăgostitul (VI); B. Papa (V); 
C. Soarele (XVIII) 


2 Aspecte subiacente în întrebare 
(A+B+C) 

Împărăteasa (III) 

(6+5+19 = 30 şi 3+0 = 3) 

i Primul element al răspunsului ar pu- 
: Hisezee tea fi: fiul dvs. caută femeia ideală, 





483 


Calea Tarotului 


: Împărăteasa, cu tot farmecul ei. Dar, pentru a 
: o seduce, el ar trebui să fie Împăratul, care nu 

C |: apare în cărţile extrase. Papa este cel care se află 
: în centru, un bărbat puternic din punct de vede- 
: re spiritual, dar care corespunde Papesei. 


: E Aspecte exterioare ale întrebării 

 ARELIE (A+0) 

; i LL ae E > 

(INN Caruta cv 

=i zi za + = ; 2+ = 7 

seal ss al scale AR 

: ară Zi „ Aparent, fiul dvs. este activ în lume și 

. We msi zi 
N "a 


ia este sigur pe el însuși. Nu are probleme. 










În strategia cunoscută ca „suma 
teosofică”, se pot aduna trei cărți, : 
dar și cărțile două câte două. 


TE PEARIST 


zii | Influențe receptive sau materne (A+B) 

Forţa (XI) 
(6+5 = 11) 
În schema psihologică a acestui tânăr, mama este foarte puterni- 
că. Poate exista teama de a o găsi pe mama sa în fiecare femeie, o 
dorinţă de fugă spre arhetipul patern. 





Zz> Influențe active sau paterne (B +C) 
Îndrăgostitul (VI) 
(19+5 = 24; 2+4 = 6) 


tului are, de fiecare parte, o femeie; acolo unde fiul dvs. ar avea 
îi nevoie de o influență masculină, se află, de asemenea, mama. 





Sinteză. Pentru a reuși să o găsească pe femeia potrivită pentru el şi să se 
transforme în bărbatul potrivit pentru ea, fiul dvs, are nevoie de un tată, un 
maestru care să înfățișeze rolul de arhetip patern și care să îi dea informația 
care îi lipsește: transmiterea masculinului. 








Ar trebui să îmi schimb locul de muncă? 
Cărţi extrase: A. Dreptatea (VIII); B. Turnul (XVI); C. Forţa (XI) 


CAI 


i a us 
E LAN REY Ab, 














- 
- a a N * 
INN RIL | ULAEORLI, = 


Aspecte subiacente în întrebare: (A+B+C) 
Dreptatea (VIII) 
(8+16+11 = 35; 3+5 = 8) 


diți, un echilibru pe care trebuie să î] găsiți. 
Aspecte exterioare ale întrebării (A+C) 


Soarele (XVIIII) 
(8 +11 = 19) 


j Aparent, vă doriți să construiți ceva nou. 


Influențe receptive sau materne (A+B) 
Îndrăgostitul (VI) 
(8+16 = 24; 2+4 = 6) 


Citirea a trei cărţi 


isi Această arcană arată că aveţi un lucru la care trebuie să vă gân- 


Se poate spune că actualul loc de muncă vă place. Din punct de ve- 
dere receptiv, sunteți mai degrabă tentat să rămâneți în același loc. 


Influențe active sau paterne (B +C) 
Eremitul (VIIII) 
(16+11 = 27; 2+7 =9) 


Din contră, din punct de vedere activ, vă simţiţi în criză și doriţi 


să plecaţi. 


485 


Calea Tarotului 


Sinteză. Ar fi de preferat să începeţi schimbarea cu foarte multă precauţie, 
pentru a echilibra (Dreptatea) dorinţa de a rămâne (Eremitul). Conflictul 
intern este prea mare pentru a risca să vă aruncaţi într-o aventură. 


Strategia 3 

Urmărirea privirilor, a gesturilor și a indiciilor pe care le dau cărţile 

Această etapă este decisivă în evoluţia relaţiei cu Tarotul. Constă în urma- 
rea direcției privirilor personajelor sau a chemării/vocației unui simbol și 
răspunderea la întrebările: „Ce privește acest personaj?“, „Ce ajutor cere 
bagheta Magicianului?“, „Ce transformă Arcana XIII?“, „Cine acționează 
manivela Roatei Norocului?“ Cărţile rezonează astfel între ele, alcătuind o 
dinamică ce permite citirea fără o întrebare şi o structură prestabilite, așa 
cum se descifrează o hieroglifă sau o istorie în imagini. 

De preferat este să se scoată trei cărți, dar dacă cartea A a frazei deschi- 
de o întrebare spre stânga, este recomandat să se tragă altă carte pentru 
a-i răspunde. Acelaşi proces se aplică atunci când cartea C lasă deschisă o 
îndoială, în dreapta. Se ataşează cărți, în acest fel, până se închide fraza și 
se stabilizează interacţiunile cărților între ele. De asemenea, dacă semnifi- 
cația cărților nu este clară, se poate trage o altă carte de deasupra, pentru 


a-i explica mesajul. 





37 aj O femeie de patruzeci de ani 
RI a Cărți extrase: A. Roata Norocului (X); B. Drep- 
AMAN! tatea (VIII); C. Lumea (XXI) 
3 47| Lectură: Aici, fraza este închisă, nu trebuie 
Ș3e%/0) să se scoată altă carte, nici la dreapta, nici la 
=3 stânga. Efectiv, Roata Norocului este urmată 
de Dreptatea, care se arată capabilă să pună 
în mișcare noul ciclu şi să se orienteze spre 
realizare. Persoana care a tras aceste cărți 
este o femeie. Ajunsă la capătul unei perioa- 
de a vieţii sale, se situează în prezent și, re- 
cunoscându-și propriile valori, se orientează 
spre realizare. Doar spada Dreptăţii îi poate 
împiedica realizarea: din desenul cărților se 
vede că trecerea de la vechiul ciclu la cel nou 





4 FA) 4 
II Ma 
7) LR — 
ri 


AR EE TIPARE TINTE 





Dreptatea își opune spada 
manivelei Roatei Norocului 





Citirea a trei cărţi 


se face printr-o tăietură. În loc să acționeze 
manivela, Dreptatea taie cu precizie trecu- 
tul. S-ar putea spune că se judecă sau că se 
desprinde forţat, în loc să se ajute. Dreptatea 
acceptă triumful (balanţa se află pe partea cu 
Arcana Lumea), dar nu acceptă să se ajute pe 
sine însăși: își opune spada manivelei. 

55 Ss Cărți extrase: Dacă aceste cărți erau dispuse 
Fi Ea în ordine numerică progresivă, VIII-X-XXI, 
î AI] semnificația era următoarea: consultantul a 

încheiat trecutul, a terminat un ciclu Și ac- 


Ip 


ACEEA | | EI Citt | realizarea. Este recomandat deci să se clarifi- 
ce atitudinea Dreptăţii. Consultanta, pentru 
a preciza sensul acestei cărți, mai scoate o 
carte: Diavolul (XV). 
Lectură: Aici, converg două interpretări. Pe 
de o parte, Diavolul poate semnifica o teamă 
inconștientă, o întoarcere la starea de COpi- 
| lărie. Această interpretare psihologică ne va 
Diavolul face să se învârtă face să ne aventurăm în ideea că ea consul- 
manivela Roatei Norocului tanta, se teme de propria mamă Meta 
pe care 
îl și confirmă: educația pe care a primit-o a 
fost marcată de un ideal de perfecțiune foar- 
te intransigent, care o împiedică să reuşească 
dacă nu este absolut ireproşabilă, ceea ce este 
imposibil. Tinde atunci spre nevroza eșecu- 
lui. Dar Diavolul este, de asemenea, simbolul 
creativității. Depășind perfecţionismul, ac- 
ceptând că excelența constă în a face lucrurile 
cât mai bine posibil şi a ști să greșești, consul- 
tanta poate intra în contact cu creativitatea sa 
profundă. Atunci, Diavolul va fi acțiunea ma- 
nivelei Roatei Norocului și o ajută să triumfe. 





487 


Calea Tarotului 


55| Un bărbat de cincizeci de ani, singur 

Cărţi extrase: A. Magicianul (1); B. Tempe- 
ranță (XIII); C. Forța (XI) 

Lectură: Pentru început, dacă urmăm direc- 
Ă | ţia privirilor, se poate uni Magicianul și Tem- 
SĂ peranță, care privesc spre stânga, pe când 
Forţa priveşte spre dreapta. Pe de altă parte, 
Ternperanţă acţionează între ambele cărți, 
amestecând fluidele ulcioarelor sale. S-ar pu- 
tea spune că ulciorul din stânga îl reprezintă 
pe Magician și cel din dreapta, pe Forța. Astfel, Temperanţă permite stabili- 
rea unei noi relaţii între cele două arcane. Dar privirea îngerului se îndreap- 
tă spre Magician. Asta înseamnă că ceva trebuie vindecat, o anumită imagine 
de sine sau un lucru din trecut, pentru a putea începe ceva nou (Forța). Este 
bine, deci, să se scoată o altă carte pentru a vedea încotro priveşte Magicia- 





..... 


Roz | Cărți extrase: Fraza se 
BO GIOEN transformă în: Lumea 
SĂ (XXI), L-XIIII-XI, Jude- 
edil Cala (XX). 
TRY Lectură: Temperanţă îl 
3 Sr) Bee, Pirmmaar vindecă pe Magician de 
o naștere sau de un început dificil, simbolizat de Lumea, în prima poziție. 
Odată începută această vindecare, forțele sale îi vor permite să înceapă o 
nouă acţiune (Forţa) îndreptată spre viitor, poate spre crearea propriei sale 
familii sau spre descoperirea vocației sale profunde. Simbolic, Judecata ara- 
tă o renaștere și apariția unei dorinţe irezistibile. 








37| Un bărbat tânăr trage trei cărți, fără să pună o 
întrebare 

Cărţi extrase: A. Turnul (XVI); B. Îndrăgosti- 
tul (VI); C. Papesa (II) 

| Lectură: Primul lucru care se observă este că 
3 Ezie această frază merge în ordine descrescătoare 
și că este alcătuită din două arcane ale nivelului 6. S-ar putea spune că există 





N] 
LI A HAIIOR: DL Y_ 


485 


Citirea a trei cărţi 


o mișcare de la o mare iubire (XVI) spre o iubire mai mică (VI), care se termi- 
nă închizându-se sau blocându-se (1). 

Consultant: Tarotul pare să ne îndrepte spre viaţa emoțională a consultan- 
tului, care nu dorește să deschidă acest subiect. (Tarologul are datoria de 
a-i respecta pudoarea). În final, consultantul optează pentru o întrebare: 
„Trebuie să mă mut din casa în care stau, pentru locui în alta pe care o am?“ 
Lectură: Turnul indică, efectiv, mişcarea de ieşire dintr-un loc. Dar, cu În- 
drăgostitul urmat de Papesă, o posibilă interpretare ar fi următoarea: con- 
sultantul se întoarce în poala mamei. Simbolic vorbind, este adevărat, deoa- 
rece casa în care se gândește să se mute se află în orașul în care a copilărit, 


Cărţi extrase: Aici, deși 
fraza se închide, se poa- 
te îmbogăţi Tarotul pu- 
| nând întrebări referitoa- 
ÎL | re la originea dorinţei de 
A BERE CAE 2 schimba casa (0 carte 
în extrema stângă, lângă Turn) și în legătură cu scopul acestei schimbări 
(o carte în extrema dreaptă, după Papesă). Fraza se transformă în: Steaua 
(XVII), XVI-VI-II, Spânzuratul (XII). 
Lectură: Schimbarea ar putea fi cauzată de o femeie din trecut (Steaua, care 
reprezintă o femeie, simbolizează, de asemenea, un loc și răstoarnă apa spre 
stânga noastră). Consultantul o confirmă: dorința sa de a pleca are legătură 
cu sfârşitul unei relații emoționale. Așa cum arată Spânzuratul, se poate 
spune că se închide din nou într-o oarecare singurătate şi, poate, o aştepta- 
re pasivă a unei alte femei care să îi redea pofta de a ieși în lume. 
Cărţi extrase: Atașând o carte lângă Spânzuratul, se va vedea ce se poate face 
pentru ca respectivul consultant să iasă din prinsoarea sa: Soarele (XVIII). 









Lectură: Îndrăgostindu-se din nou, îşi va recăpăta dorinţa de a construi 
ceva nou. Această carte arată că singurătatea şi lipsa acţiunii, cărora se 


489 


Caiea Tarotului 


abandonează pentru moment, sunt necesare. Este vorba despre acceptarea 
trecerii prin criză, despre o muncă de detașare pentru a se recupera în urma 
acestei relaţii și pentru a se întoarce la sine. În acest fel, îşi va recăpăta ca- 
pacitatea de a iubi și bucuria de a trăi, simbolizate de Soare. 


Lectura proiectivă: două perspective pentru rezolvarea unei întrebări 

Am văzut deja că toată lectura Tarotului este proiectivă. Nu există un alt 
mod de a interpreta cărțile alese de consultant decât acela de a le face să 
rezoneze cu propriul nostru inconștient. Consultantul formează, împreună 
cu cărţile pe care le-a ales, „o frază“ pe care tarologul „o traduce“, pornind 
de la propria sa structură psihică, de la experienţa sa de viaţă, de la calea pe 
care a realizat-o şi de la cunoașterea pe care o are despre Tarot. 

Este motivul pentru care lucrul cu proiecția este parte integrantă din 
formarea unui tarolog bun. Este o muncă fără sfârșit: obiectivul e acela de 
a ajunge la o lectură transpersonală care, în cele din urmă, să devină, în cel 
mai fericit caz, impersonală. Tarologul ideal ar fi, în consecință, o oglindă 
care ar conţine totalitatea universului... 

Pentru a exersa în acest sens, propunem o lectură simplă care constă în 
recunoașterea dimensiunii proiective, înainte de a o masca sub presupusa 
obiectivitate. Putem să o utilizăm atunci pentru a îmbogăţi relaţia consul- 
tant-tarolog, eliminând poziția de putere pe care o presupune „clarvăzăto- 
rul“ omniscient. Este nevoie de un efort dublu din partea tarologului: să 
facă față propriilor limite pentru a avansa și a recunoaște în faţa celuilalt că 
se înșală, că poate greşi. 

Pentru această lectură se folosesc două pachete de cărţi: din fiecare, 
se extrage teancul cu cele 22 de arcane majore. Consultantul și tarologul 
amestecă fiecare pachetul său în același timp, iar apoi scoate fiecare câte 
trei cărți. De asemenea, se ia în calcul și cartea care a rămas sub pachet, 
care dă tonalitatea generală a extragerii. 

Tarologul își examinează mai întâi propria proiecţie cu privire la între- 
barea consultantului. Cele trei cărţi pe care le-a ales îi permit să își formu- 
leze părerea sau să își folosească intuiţia pentru a găsi un posibil răspuns. 

În continuare, se citesc cele trei cărți alese de consultant, imaginea pe 
care acesta și-o face despre situația sa. Această a doua lectură este în între- 
gime clasică, ca orice altă lectură de trei cărți. 

În ultimul rând, într-o a treia fază, se efectuează sinteza celor două ex- 
trageri, care ne va îndrepta spre soluţia întrebării (vezi exemplul următor). 


490 








Citirea a irei cărți 


Lectura proiectivă solicită ca tarologul să dezvolte un adevărat simţ al dialo- 
sului. Este posibil ca ambele extrageri să suscite răspunsuri opuse, cel puțin 
în aparenţă. 


Consultant: Încotro mă îndrept? 

Cărţi extrase de tarolog: Carte sub pachet: În- 
drăgostitul (VI). A. Dreptatea (VIII); B. Roata 
Norocului (X); C. Arcana fără nume (XIII) 
Cărți extrase de consultant: Carte sub pa- 
chet: Papa (V). A. Turnul (XVI); B. Temperan- 
tă (XIIII); C. Forța (XI) 

Lectură: Examinând cartea care rămâne sub 
SA] pachet și care definește interpretarea, se con- 
stată că tarologul îl vede pe consultant ca pe 
Ei cineva care este în căutarea unei soluţii emo- 
Va 4 1 ționale, dar care, de asemenea, se află pe calea 
care îi place (gradul 6). Consultantul, la rândul 
său, se vizualizează în umbra acestei realizări, 
în aria idealului (gradul 5). Proiecţia tarologu- 
lui, citind cele trei cărți extrase, este următoa- 
rea: consultantul, confruntându-se muit timp 
cu o cerinţă de perfecțiune din partea mamei 
sale (VIII), închide acest ciclu al trecutului (X). 
Acum se îndreaptă spre o revoluţie, mișcat, 
poate, de furia împotriva ideologiei materne 
(XIII). Cărţile extrase de consultant ilustrează 
un șoc, O expulzare (XVI), care s-ar putea re- 
feri la perioada nașterii, trăită ca o traumă, dar 
ar putea fi și o ruptură. Cu toate acestea, vin- 
decarea (XIIII) este în centru, urmată de un 
nou început creativ (XI). Procesul, în ambele 





RER, se ES lecturi, ne trimite cu gândul la abandonarea 
Viziunea persoanei căreia unei situații vechi, opresive, trecând prin una 
i se interpretează cărțile transformatoare, pentru a merge spre ceea ce 


îi place cu adevărat. 


491 


Calea Tarotului 


Comentariu al consultantului: „Întrebarea mea subiacentă era, de fapt: 
«Cum aș putea, efectiv, să îmi abandonez mama?» Această lectură lămureș- 
te faptul că un asemenea proces, în prezent, este crucial în viața mea. Este 
dureros, dar necesar.“ 


492 


Citirea a patru sau 
mai multe cărți 


Lectura duourilor (sau silabelor) pregătește pentru atacul asupra grama- 
ticii de bază a Tarotului: „fraza“ de trei cărți. Odată integrate şi dominate 
elementele de bază, lectura devine ușoară, indiferent de numărul cărților. 
Așa cum vom vedea, strategiile de lectură cu mai mult de patru cărţi sunt, 
într-un anumit fel, mai uşoare decât variațiile de lectură cu trei cărți. 

Prezentăm aici câteva structuri în care așezarea fiecărei cărți reprezintă 
un aspect, o forță care acţionează în interiorul unui ansamblu. Dincolo de 
trei cărți, lectura Tarotului se face în general în interiorul unei scheme, a 
unui desen în care fiecare nivel corespunde unui element al răspunsului, 
Cu aceste strategii, se poate lucra fără întrebare. Şi, mai ales, sunt extensi- 
bile: pornind de la o strategie de cinci sau șase cărţi, se pot așeza în fiecare 
loc două sau trei cărți şi nu una singura, putându-se citi un duo sau un 
trio în loc de o singură arcană. Astfel se ajunge, încetul cu încetul, la a citi 
etalări de mai multe cărți, de fiecare dată mai complexe, dar plecând de la 
unități simple. 

Strategiile de lectură prezentate aici se află printre preferatele noastre, 
dar sunt mult mai multe și, mai presus de toate, se pot inventa combinaţii 
infinite, aşa cum vom încerca să demonstrăm cu ultimul exemplu. 

O persoană poate decide să utilizeze, pentru aceste strategii, fie doar 
arcane majore, fie totalitatea Tarotului, fie doar arcanele minore. 


493 


Calea Tarotului 


5) Tarotul îndoielii, al incertitudinii 


Începând cu momentul în care se acceptă că Tarotul nu servește pentru 
ghicire şi prezicere, se poate utiliza ca instrument de introspecţie. 

Când o incertitudine materială, creativă, emoțională sau intelectuală ne 
preocupă şi ne împiedică să acționăm, Tarotul permite examinarea proble- 


mei, descompunând-o. 


În această strategie, prima carte (A) îl reprezintă pe consultant, cărţile 
B și C sunt aspectele incertitudinii sale și ultima carte, D, este rezolvarea, 
ghidul care va permite soluţionarea îndoielii sale. 


LL, - — 
ZI LEE [n AT 


| pia o A: 
ELE sis Sea el A 


494 





O fată foarte tânără, care are o îndoială meta- 
fizică, se întreabă dacă există reincarnare 
Cărţi extrase: A. Împărăteasa (III); B. Stea- 
ua (XVII); C. Luna (XVIII); D. Dreptatea 
(VIII) 

Lectură: A: Consultanta se prezintă prin 
cartea Împărăteasa, în plin entuziasm 
juvenil. Nu ştie încotro se îndreaptă. Are 
îndoieli, ca o adolescentă obsedată de o 
viziune romantică a morții și ar vrea să 
cunoască numaidecât toate răspunsuri- 
le. B și C: Incertitudinea sa se bazează pe 
următorul proces. Steaua, care primește 
influențele „de sus“ (de la stele, cosmos), 
dă ceea ce primește Lunii (arhetip ma- 
tern al gestației şi creaţiei), prin metafora 
celor două ulcioare care varsă apa. Dar, în 
Luna, materia se ridică (crabul urcă spre 
astru). Este un ciclu: ceea ce se ridică, 
coboară și urcă din nou. Reincarnarea se 
bazează pe o concepţie ciclică. D: Drep- 
tatea privește înainte. Se situează în plin 
prezent, cântărește ceea ce este util și eli- 
mină ce nu este. 





Citirea a patru sau mai multe cărţi 


Sinteză. Deoarece timpul are ritmuri 
ciclice, de ce să nu ne gândim că există 
reincarnarea, dacă ideea în sine ne oferă 
confort? Când un discipol i-a pus aceas- 
ță întrebare, un celebru maestru zen i-a 
răspuns: „Nu știu, încă nu am murit“. Tâ- 
năra poate fi sfătuită ca, mai întâi, să tră- 
jască şi să aibă încredere în justiţia divină 
(sau cosmică). 


Tarotul incertitudinii 

A: Consultantul 

B și C: Aspectele incertitudinii 

D: Cheia pentru rezolvarea incertitudinii 


N Tarotul eliberării 


S-ar putea numi şi „Tarotul Nebunului“, 
deoarece această arcană simbolizează li- 
bertatea și impulsul esenţial. Este o che- 
ie de lectură formată din cinci elemente 
dispuse în felul următor: 

A: Ce mă împiedică să fiu cu adevărat 
eu însămi? 

B: Prin ce mijloc pot să mă eliberez? 

C: Ca să întreprind ce anume? 

D: Ca să ajung la ce fel de transformare? 

E: Care este obiectivul meu, destinul 
meu de realizat? 

(Vezi exemplul de la pagina următoare.) 


Tarotul eliberării 

A: Piedica, obstacolul, blocajul 

B: Mijlocul eliberării 

C: Acţiunea de întreprins 

D: Transformarea 

E: Obiectivul, destinul de realizat 


Calea Tarotului 


O femeie de treizeci de ani care vrea „să își 
schimbe viața" 

Cărți extrase: A. Temperanţă (XIIII); B. 
Împărăteasa (III); C. Soarele (XVIIII); D. 
Spânzuratul (XII); E. Steaua (XVII) 
Lectură: A: Ceea ce o reţine și o împiedică 
să se realizeze poate fi o viziune angeli- 
că şi foarte slabă despre ea însăși, care o 
conduce spre acceptarea tuturor com- 
promisurilor, spre o stare de indecizie 
AIA VA aa A excesivă. B: Pentru a se elibera, trebuie 
ati Aa are a Ariipt O să se întoarcă la forţele sale creative, să se 
II împace cu proiectele sale de adolescentă. 
Ce o entuziasmează? Spre ce se îndreaptă 
dorința sa? Libertatea începe cu această 
întrebare. C: Atunci va putea întreprinde 
o nouă construcție. De exemplu, o pere- 
che care are la bază respectul reciproc și 
egalitatea, sau un proiect profesional, în 
colaborare cu un asociat. D: Transformarea la care ajunge constă în a intra 
în legătură cu sinele, cu adevărata sa esenţă. Aprofundează relația cu ea 
însăși. E: Poate termina cu bine o acţiune în lume. Generozitatea este una 
dintre valorile care o vor ghida. Dacă alege un loc ca bază a acțiunii sale, va 
iradia începând de acolo. 

Comentariul consultantei: „Efectiv, mi-e greu să mă întrupez. Am vrut să 
mă fac actriță, dar nu am fost susținută și simt că este momentul să mă 
dedic teatrului, care mă va ajuta să dau ce am mai bun. Pe de altă parte, mi 
se propune să lucrez ca PR într-o companie de circ, instalat în orașul meu. 
Acest Tarot îmi confirmă că sunt pe drumul cel bun“. 





N Tarotul eroului cu o mie de chipuri 
Această structură de cinci cărți este inspirată din tema mitologică a căutării 
eroului cu o mie de feţe, popularizat de Joseph Campbell. 

Cea mai simplă formă este compusă din cinci cărți: consultantul alege 
întâi o carte care să îi reprezinte situaţia în care se află (A) și apoi o alta care 
să îi ilustreze scopul, obiectul căutării sale (B). Între ambele cărţi, se așază 


4960 





Citirea a patru sau mai multe cărți 


altele două (C și D), împreună, care să reprezinte obstacolul pe care trebuie 
să îl depășească pentru a-și atinge obiectivul. În cele din urmă, consultan- 
tul scoate încă o carte (E), care reprezintă cheia, aliatul, forțele de care el 
dispune pentru atingerea scopului propus. Această carte ar trebui citită în 
două poziţii: înainte și după obstacol. Lectura se face progresiv, întorcând 
cărțile în ordinea indicată (A, B, C, D şi E). 


Consultantul se descrie ca cineva care se află 
într-un impas profesional, cu mare nevoie de 
schimbare, dar care nu știe ce să facă. 

Cărți extrase: A. (situaţie) Dreptatea 
(VIII); B. (obiectiv) Diavolul (XV); C-D 
(obstacol) Papa (V) şi Îndrăgostitul (VI); 
E. (cheia) Magicianul (1) 

Lectură: Situația dvs. inițială vă repre- 
zintă așezată într-un echilibru (VIII), 
dar și având o dorință de perfecțiune 
care vă paralizează. Obiectivul dvs. (XV) 
este de a practica o activitate creativă, 
care să vă pasioneze. Dar creativitatea 
este întotdeauna imperfectă. Pentru a 
crea, trebuie să accepți greșeala. Obsta- 
colul care vă separă de scopul dvs. este 
perspectiva tatălui (V), care vă creează 
un conflict emoţional și o dificultate în 


a vă alege calea (VI). Exigenţa de perfec- 
țiune de care suferiţi vă este impusă de 
C tatăl dvs. și vă împiedică să vă realizaţi 
creativ. Cheia problemei (1) este simplă: 
trebuie să începeți imediat să faceți ce vă 





Tarotul eroului cu o mie de feţe place, fără teama de a fi un începător, dar 
A: rapa | și fără a vă abandona slujba (Magicianul 
B: Obiectivu > x a a x a a 
astrează în mână o E - 
C.D: Obstacolu j FOR. Pinifica 


nul arată o creativitate mai degrabă spi- 


E: Cheia : | 
rituală sau intelectuală, ca jurnalismul, 


Calea Tarotului 


Dacă vă temeţi că nu scrieţi suficient de bine, cereți ajutorul unui editor 
pentru primele articole! 

Comentariul consultantului: „Situaţia este foarte bine reprezentată. Do- 
resc, efectiv, să mă lansez în domeniul jurnalismului, dar nu îndrăznesc 
să cred că pot să îmi câștig existenţa făcând acest lucru. Soluţia constă în a 
începe, fără a-mi abandona activitatea actuală, iar căutarea unui ajutor îmi 


oferă siguranţă“. 


Tarotul eroului cu o mie de chipuri se poate îmbogăţi dacă în fiecare loc se 
aşază un duo sau un trio și nu numai o singură carte. Aveţi aici un exemplu 
extrem de simplu. i 

Cărți extrase: A. Turnul (XVI) și Eremitul (VIIII); B. Impăratul (III) și Stea- 
ua (XVII); C-D. Papa (V), Papesa (II) şi Roata Norocului (X); E. Indrăgostitul 


(VI) şi Judecata (XX). 





Lectură: Consultantul este izgonit din propria locuinţă (XVI) și nu știe unde 
să se ducă (VIIII). Scopul său este de a găsi un cămin nou (XVII) şi stabil 
(III). Obstacolul este că mijloacele folosite — agenţii imobiliare (V) şi citirea 
anunţurilor (11) — nu dau rezultate (X). Cheia constă în a vorbi despre acest 
lucru în anturajul său (VI), fiindcă soluția (XX) poate veni și pe cale orală 


(din vorbă în vorbă). 


Tarotul Lumii î 
Această lectură nu are nevoie de întrebare și permite amestecarea facilă 


a arcanelor majore şi a arcanelor minore. Structura de bază, calchiată a 
schemei Arcanei XXI este alcătuită din cinci cărți: în centru, cartea A îl 


reprezintă pe consultant. Sus, în dreapta, în locul pe care îl ocupă vulturul, 


498 








i < 
. 7; A 
5 ; 

4 


Tarotul Lumii 
A: Esenţa 
B: Viața intelectuală 
C: Viaţa emoţională 
D: Energia sexuală și creativă 
E: Viața materială 


Citirea a patru sau mai multe cărţi 


cartea B reprezintă starea energiei sale 
intelectuale. Sus, în stânga, în locul înge- 
rului, cartea C reprezintă starea energiei 
sale emoţionale. Jos, în dreapta, în locul 
leului, cartea D reprezintă starea energiei 
sale sexuale și creative. Jos, în stânga, în 
locul vițelului/calului, cartea E reprezin- 
tă starea energiei sale materiale. 


Un bărbat de aproximativ patruzeci de ani tra- 
ge cinci cărți, dintre arcanele majore. 

Cărţi extrase: A. (esenţa) Eremitul (VIIII): 
B. (viața intelectuală) Roata Norocului 
(X); C. (viaţa emoţională) Turnul (XVI); 
D. (viața creativă și sexuală) Luna (XVIII); 
E. (viața materială) Căruța (VII) 

Lectură: 

A (esența): În prezent, vă aflaţi într-un 
moment de criză/puseu pe care îl prezin- 
tă cărţile din cele patru unghiuri. Efec- 
tiv, Eremitul luminează partea receptivă 
(energia emoțională și viața materială), 
dar întoarce spatele laturii active (viaţa 
intelectuală și creativă). Cărţile din par- 
tea dreaptă vor exprima teama pe care 
o resimțţiți în aceste arii, care face să nu 
știți încă unde să vă duceți. 

C (viața emoțională) și E (viața materi- 
ală): Poate că tocmai aţi trăit o ruptură 
care v-a adus în situația de a vă schimba 
locuința. (Consultantul confirmă: recent 
despărțit de partenera sa, a acceptat o 
slujbă în străinătate). 

B (viața intelectuală) și D (viaţa creativă 
și sexuală): În prezent, sunteți de părere 
că aţi ajuns într-un punct de cotitură în 


499 


Calea Tarotului 


ceea ce privește concepția dvs. despre lume (X). Acest aspect probabil că are 
legătură cu testul emoțional prin care tocmai aţi trecut (sfinxul din Roata 
Norocului reprezintă de multe ori o enigmă emoțională). Energia dvs. se- 
xuală și creativă este, pentru moment, absorbită de o incertitudine legată 
de partea feminină (XVIII), imaginea mamei ideale. (Consultantul confir- 
mă: a crezut că a găsit în parteneră pe mama viitorilor săi copii şi această 
nouă situaţie pune sub semnul întrebării percepţia sa asupra lucrurilor). i 
Sinteză. După o extragere ca aceasta, care, într-o anumită măsură, exprima 
starea lucrurilor, poate fi interesantă efectuarea unei noi citiri, cu structura 
grămezii următoare, întrebând de exemplu: „Care sunt energiile de care 
dispun şi pe care încă nu le folosesc?“ 


Lucrăm cu același consultant, dar strategia este puțin diferită. Aici se joacă 
totalitatea Tarotului, dar se separă teancurile diferite. Consultantul scoate 
deci o carte din arcanele majore și o plasează în centru: este energia esenţi- 
ală de care dispune. Apoi scoate o carte din Spade și o așază sus, în dreapta. 
Pune o carte din teancul Cupelor, sus, în stânga. O carte de Bâte merge în 
colțul inferior drept și una de Monede în colțul inferior stâng. 


Cărţi extrase: A. Magicianul (1); B. Regina 
de Spade; C. Rege de Cupe; D. Cavaler de 
Bâte: E. Cinci de Monede 

Lectură: Aveţi posibilitatea de a începe o 
nouă perioadă de viaţă, care are legătură 
cu o nouă activitate (Magicianul). Capaci- 
tatea dvs. de a iubi este intactă (Rege de 
Cupe) și puteţi face în așa fel încât în viaţa 
materială să își facă apariţia un nou ideal 
(Cinci de Monede). În schimb, rana emoți- 
onală vă face să redeveniţi prudent în gân- 
dire (Regina de Spade) și poate influența, 
momentan, viziunea dvs. despre femeie... 
În ceea ce privește energia sexuală și crea- 
tivă, în prezent este sublimată (Cavaler de 
Bâte), pentru a vă permite să accedeți la o 
altă formă de rațiune, o renaștere mentală. 


De „f-.—. 
(EAYAL Ii Pa BA dai. 





500 


7 — 


Citirea a patru sau mai multe cărţi 


La început, poate fi interesant să i se permită persoanei să aleagă ordi- 
nea în care trage cărțile, odată ce i-a fost indicat cărui centru corespunde 
fiecare loc. De exemplu, dacă un consultant scoate întâi cărţile din partea 
dreaptă (intelect și centru sexual-creativ), acest lucru poate semnala că pri- 
oritatea sa se îndreaptă mai mult spre acțiune decât spre receptare. 


Tarotul celor două proiecte 

În această lectură se aleg trei cărți, pentru a ști care va fi proiectul nostru 
utopic, adică cel mai îndepărtat orizont pe care ne propunem să îl atingem. 
Nu este vorba despre a ști dacă se poate sau trebuie să se realizeze acest pro- 
iect, ci de a conștientiza faptul că trăim proiectându-ne în viitor. Rezultă, 
deci, că este esențial să ştim ce viitor ne dorim. Sub aceste trei prime cărți, 
vom așeza alte trei care vor reprezenta proiectul impus, cel pe care ni l-a dat 
familia noastră, tema pe care am moștenit-o de la propriul arbore genealogic 
şi care, de multe ori, ne limitează dezvoltarea personală. De exemplu: „Fiule, 
vei fi medic!“, când consultantul visează să devină un mare jucător de tenis. 
Sau: „Vei rămâne singură“, un blestem care poate fi un balast în viaţa unei 
femei. Această lectură de Tarot reprezintă o conștientizare a perspectivelor 
de viitor care ne modelează viața de zi cu zi. 


Proiect utopic: Nebunul; Diavolul (XV); 
Soarele (XVIIII) 

Proiect impus: Împărăteasa (III); Papesa 
(II); Forța (XI) 

Lectură: Proiectul dvs. utopic este realiza- 
rea totală a creativităţii și a capacității de 
a câștiga bani. (Nebunul dă toată energia 
sa Diavolului, care va atinge succesul — 
Soarele). Dar proiectul impus constă în 
înfrânarea creativității şi a entuziasmu- 
lui dvs. (Papesa îngheaţă dorinţa Împă- 
rătesei), condamnându-vă la începuturi 
eterne (Forţa reprezintă aici un conflict 
creativ, închide gura animalului). 

Cum se rezolvă această situaţie? Reorga- 
nizând proiectul impus. 





Proiect impus 


itej! 


Calea Tarotului Citirea a patru sau mai multe cărţi 


ZE Repozitionare: Forţa (XI); Papesa (II); Persoana trebuie să aleagă între două propuneri de loc de muncă 
Impărăteasa (III) Aruncare: A. Forța (XI); B. Judecata (XX); C. Căruţa (VII); D. Roata Norocu- 
Lectură: Forţa se transformă atunci în- lui (X); E. Spânzuratul (XII); F. Soarele (XVIIII); G. Lumea (XXI) 


| pei? tr-un proiect creativ care atinge maturi- 

| î tatea prin procesul de pregătire/gestaţie 

ESPEE STEPEI 4 rime] a] Papesei şi care, în cele din urmă, vede 

Proiect impus reorganizat lumina zilei cu Împărăteasa care exprimă, 

creează și realizează. Trebuie să vă detașați de o convingere stupidă: „Pen- 
tru a fi înțelept și pur precum Papesa, trebuie să rămân inactiv“. 


- 
- 





ȘI Tarotul alegerii 
Acest Tarot este foarte util atunci când un consultant ezită între două căi. 
Servește pentru vizualizarea modului în care abordează (încadrează) situa- 
ţia. Rolul tarologului nu este, desigur, acela de a-l face să se decidă pentru 
o variantă sau alta, ci acela de a-i permite să îşi lămurească posibilităţile 
disponibile, pentru a-și putea face alegerea în cunoştinţă de cauză. 
Consultantul scoate o carte centrală care îl simbolizează. 1 se cere apoi 
să vizualizeze o rută în dreapta acestei cărți și alta în stânga. Fiecăreia din- 
tre aceste două cărţi i se adaugă alt duo de cărţi care permite precizarea 
posibilităților care se oferă pentru fiecare dintre aceste două căi. 





Lectură: Cartea care vă reprezintă este Forţa. Alegerea dvs. pare deci să 
încline spre posibilitatea a doua (direcția privirii personajului). Cărţile con- 
firmă alegerea. 

Posibilitatea 1: Începe cu o chemare seducătoare (Judecata), dar vă blocaţi 
(Roata Norocului) pentru a sfârși într-o așteptare (Spânzuratul) care nu 


C pare să aibă vreun rezultat. 
Posibilitatea 2: Evocă o acţiune puternică în lume (Căruța), protejată de o 
acțiune fertilă (Soarele), care atinge succesul (Lumea). 
N | 


Tarotul alegerii 

A: Consultantul 

B, D și E: Prima posibilitate 
C, F și G: A doua posibilitate 


i 
ă 





Citirea a zece 
și mai multe cărți 


i Tarotul Lumii amplificat 
Este o lectură a cincisprezece cărţi, cu arcane majore și arcane minore. Am 
studiat deja această structură (vezi pag. 498-501). Ea poate fi însă şi mai 
complexă, așezând o frază de trei cărți în fiecare amplasament. 

Se poate face fie utilizând doar arcanele majore, fie utilizând arcanele 
majore, pentru cartea centrală, și teancul de 56 de arcane minore, ames- 
tecate, pentru celelalte patru amplasamente. Vom avea atunci posibilitatea 
de a vedea cum apar cărţile unei Suite într-o energie care nu le cores- 
punde. Dacă, de exemplu, amplasamentul superior drept, care corespunde 
intelectului, se umple de Monede, s-ar putea deduce că, pentru moment, 
principala grijă a consultantului sunt banii. Invers, dacă locaţia corespun- 
zătoare emoţionalului este invadată de Spade, mentalul răcește, îngheață 
inima etc. Pentru a citi Tarotul după această strategie, este mai bine să fii 
deja suficient de familiarizat cu cărțile și, mai ales, să dialoghezi cu con- 
sultantul pentru a confirma sau dezminţi ceea ce se vede (vezi exemplul 
următor). 


Un bărbat care suferă de o boală gravă, dar pe care el o consideră o etapă de creș- 
tere spirituală în viaţa sa 

Cărți extrase: A-B-C: Arcana fără nume (XIII), Luna (XVIII), Spânzuratul 
(XII); D-E-F: Regina de Spade, Cavaler de Spade, Trei de Cupe; G-H-I: Rege 
de Cupe, Şase de Monede, Valet de Cupe; J-K-L: Nouă de Spade, Cinci de Bâte, 
Rege de Bâte; M-N-O: Cinci de Cupe, Cavaler de Cupe, Șapte de Monede. 


505 


Calea Tarotului 


BOU EE 
|]: Ul 


TAROTUL LUMII AMPLIFICAT 
A-B-C: Esenţa 
D-E-F: Viaţa intelectuală 
G-H-I: Viaţa emoțională 
J-K-L: Energia sexuală și creativă 
M-N-O: Viaţa materială 


A-B-C (esenţa): Vă aflați în plină fază de transformare (XIII). Activitatea 
dvs. principală constă în a lucra cu cancerul (reprezentat de crabul prezent 
în Luna) cu ajutorul practicării meditației şi a aprofundării cauzelor acestei 
boli (Spânzuratul). Suma cărților dă (vezi pag. 482-484) 13+18+12 = 43; 
4+3 = 7, adică Căruţa (VII). Reprezintă starea de sănătate și de energie su- 
biacentă în testul prin care treceţi. De asemenea, este cartea care unește 
spiritul şi materia. 

D-E-F (intelect): Cavalerul de Spade reprezintă o schimbare în percepția 
dvs, intelectuală: treceţi de la o concepție rațională, științifică, pur intelec- 
tuală a raţiunii (Regina de Spade) la descoperirea iubirii care se produce 
în energia intelectuală (Trei de Cupe dă îndemnul Cavalerului pentru a-şi 
efectua saltul). 

G-H-l (emoţionalul): Valetul de Cupe reprezintă, poate, un personaj tânăr 
din familia dvs., un fiu sau o fiică care se apropie cu timiditate. Dvs. (Regele 


506 





Citirea a zece și mai multe cărţi 


Y IȚ 
| 
A 1/7, 


- 





de Cupe) deja sunteţi pregătit să luați sub ocrotire această persoană, care 
vine să vă reamintească de plăcerile vieții (Șase de Monede). 

J-K-L (sexual-creativ): Strădania mentală pe care o presupune meditaţia 
produce iluminarea (Nouă de Spade). Aceasta vă permite să găzduiți un nou 
ideal creativ (Cinci de Bâte) și să realizați, în sfârșit, lucrul pentru care sun- 
teți făcut (Rege de Bâte), producând o lucrare. (Consultantul confirmă: lu- 
crul cu sine, provocat de boală, l-a făcut să își recunoască vocaţia de pictor.) 
M-N-O (material și corporal): Încă o dată, iubirea acționează. Noul dvs. 
ideal creativ (Cinci de Bâte este energia creativă) produce un nou ideal de 
viață, bazat pe iubirea pentru ceea ce faceți (Cinci de Cupe). Forța acestui 
impuls transformă materia (Cavalerul de Cupe se transformă într-un As de 
Monede) și o îndreaptă spre vindecare, spre recuperarea energiei corporale: 
conștiința pătrunde până în nucleul celulelor (Şapte de Monede). 


N Tarotul Sinelui realizat 


Este o lectură a zece cărți. 

Fiecare dintre noi are un potențial maxim. Așa cum, în cazul arcanelor 
majore, cartea cu valoarea 21 (Arcana XXI, Lumea) reprezintă realizarea, 
am putea să ne întrebăm care ar fi Sinele nostru realizat. 


507 


Calea Tarotului 


ae E 


|: [le 


TAROTUL SINELUI REALIZAT 
A: Protagonist 


B: Antagonist 

C: Mediator 

D-E: Comete 

F-G: Asteroizi 

H-I: Calea de mijloc 
J: Secretul 


Vom propune atunci consultantului să își depășească convingerile obiş- 
nuite și să îşi abandoneze, momentan, limitele. Când o persoană renunţă la 
o gândire de tipul: „Nu valorez mare lucru“, „Nu sunt bun de nimic“, „Ni- 
mic nu funcţionează“, „Lumea este prost făcută“, „Nu sunt mulțumit...“, 
se poate întreba: „Și dacă totul ar fi bine, în ce aș fi perfect? Până unde aș 
putea ajunge?“ 

lată ce îşi propune să realizeze interpretarea de față. Lectura, esenţial 
psihologică, are ca scop studierea sufletului, nu a evenimentelor. lată struc- 
tura acestei interpretări. 


| 


DO 


Citirea a zece și mai multe cărţi 


A: Protagonistul nostru, felul în care se concepe cineva, persoana căreia i 
se întâmplă lucrurile. 

B: Antagonistul nostru, partea din noi împotriva căreia luptăm. 

C: Mediatorul, ceea ce se întâmplă între protagonist și antagonist, ce rezul- 
tă din ei. 

D-E; „Cometele“. Protagonistul ne va purta spre întâmplări pozitive pentru 
noi, spre persoane care ne fac bine. 

F-G: „Asteroizii“. Antagonistul nostru ne va aduce lucruri care ne prejudi- 
ciază. O persoană se îndrăgostește de cineva care se poartă urât, se implică 
într-o afacere dubioasă etc. Ca și cum ne-ar tenta un demon, vedem unde 
ne poate duce. 

H-I: Protagonistul și antagonistul trebuie să producă o personalitate care 
va fi rezultatul lor, nici exagerat de pozitivă, nici exagerat de negativă, care 
avansează aşa cum poate, în funcţie de nevoile existenței. Prea multă pozi- 
tivitate duce la lene și moliciune; prea multă severitate duce la distrugere. 
Trebuie găsită o cale de mijloc. Este atitudinea care va face ca cei doi să 
înceteze să fie opuși, pentru a fi complementari. 

J: Secretul, locul cel mai intim al sinelui nostru. 


Exemplu de lectură 

Cărţi extrase: A. Forţa (XI); B. Dreptatea (VIII); C. Steaua (XVII); D. Îndră- 
gostitul (VI); E. Luna (XVIII); F. Temperanţă (XIIII); G. Lumea (XXI); H. 
Roata Norocului (X); I. Judecata (XX); J. Papesa (11). 

Lectură: 

A (protagonistul): Consultanta, reprezentată de Forţa, începe o nouă activi- 
tate creativă, bazată pe forțele sale profunde. Confirmă: studiază o metodă 
de terapie prin dans. 

B (antagonistul): Antagonista este imaginea maternă, care se așteaptă la 
perfecțiune. O parte a inconştientului a adoptat postura mamei. Consultan- 
ta confirmă: „Sunt rece, intransigentă cu mine însămi, întotdeauna cer de 
la mine să fac lucrurile mai bine, termin având incertitudini față de mine 
însămi şi devalorizându-mă“. 

C (mediatorul): Dacă Forţa este o energie care iese la suprafaţă din centrul 
persoanei și Dreptatea, o postură indiferentă, Steaua alege un loc ca punct 
de plecare pentru a acţiona în lume. Ia de la Dreptate setea sa de adevăr și 
de la Forță, capacitatea sa de a da. 


509 


Calea Tarotului 


D-E (cometele): Forța atrage iubirea, 
relaţiile sociale calde, asocieri care 
atrag și mai multă viaţă. 

F-G (asteroizii): Dreptatea generează 
închistarea/blocarea, o lipsă de comu- 
nicare cu sine, o ruptură între sus și 
jos. Pe de o parte există deschidere (VI 
și XVIII) și, pe de altă parte, blocaj (XIIII 
şi XXI), de unde și apariția conflictului. 
H-l (calea de mijloc): Când ambele ten- 
= dinţe se unesc, asistăm la o deschidere 
d a conștiinței, la închiderea unui vechi 
5 ciclu emoţional. Ciclul de închidere se 
termină, aşa că persoana se poate des- 
chide spre ceva mai măreț, care o chea- 
mă: deschiderea conștiinței sau dorința 
de copil. 

] (secretul): Secretul consultantei se 
află în spiritualitate. Ea confirmă că 
strădania sa de căutare spirituală i-a 
permis să conștientizeze ruptura sa 
interioară şi că vocaţia sa este de a-i 
putea ghida, cândva, pe ceilalți. 





i Tarotul eroului, aplicat celor patru centri 

Structura Tarotului ne-a învățat că avem patru centri (intelect, inimă, cen- 
tru sexual-creativ, viața materială), care nu urmează neapărat același traseu: 
acolo unde ne duce inima, raţiunea ne poate înfrâna și dorinţa proprie nu 
este întotdeauna în concordanţă cu nevoile noastre materiale. Se dovedește 
așadar utilă aplicarea unei strategii de lectură în cei patru centri și, ulterior, 
realizarea unei sinteze care să permită persoanei unificarea acţiunilor sale. 
Structura Tarotului eroului, pe care deja am studiat-o, se poate desfășura 
cu cele 22 de arcane majore, după schema de la paginile 40-41. 


SID 


Citirea a zece şi mai multe cărți 


Consultant: O femeie de aproximativ cincizeci de ani, inițiată deja în Tarot, se întrea- 
bă dacă trebuie să lucreze în continuare ca adjunct al soţului sau să înceapă o activi- 
tate care să fie a ei, în acest caz lectura larotului. 
Cărţi extrase: vezi ilustrația de la pag. 513. 


Lectură: 

A. Fiinţa esenţială: Lumea (XXI). O femeie completă, în plină realizare. 

B. Obiectiv esenţial: Papa (V). Doriţi să transmiteți, să ghidaţi, să învățați. 
Obiectivul dvs. este să fiți maestru... Dar dificultatea în ceea ce privește 
atingerea acestui obiectiv stă în faptul că, fiind femeie, vizualizați respec- 
tiva funcţie ca fiind masculină. Să vedem cum, în cei patru centri, puteţi 
rezolva obstacolele care vă țin departe de acest obiectiv. 


Centru intelectual 

C. Situaţie: Forța (XI). Totul se derulează deja. Situaţia se prezintă bine, 
este un început. 

D. Obiectiv: Împărăteasa (III). Dorinţa dvs. este de a izbucni, de a exploda, 
de a ecloza, de a crea. 

E. Obstacol personal: Împăratul (IIII). Autoritatea paternă trage foarte mult 
în jos părerea pe care o aveţi despre propria persoană... 

F. Obstacol exterior: Spânzuratul (XII), care vă conduce spre inacțiune. Aţi 
dobândit obiceiul de a nu acționa și nu știți de unde să începeți. 

G. Aliatul-cheie: Soarele (XVIIII). Trebuie să vă asumaţi pe deplin valoarea 
personală, dar cu calm, pas cu pas, fără a da peste cap totul de la o zi la alta, 
Ați putea lucra cu jumătate de normă sau să treceţi treptat la o activitate 
care să vi se potrivească. 


Centru emoțional 

C. Sine și situaţie: Nebunul. Aveţi multă energie, dar nu este canalizată 
complet. Simţiţi nevoia de libertate. 

D. Obiectiv: Temperanţă (XIIII). Doriţi să realizaţi o muncă de vindecare. 
Vocaţia dvs. de tarolog își are originea în dorința de a-i ajuta pe ceilalţi. 

E. Obstacol interior: Judecata (XX). În situaţiile în care există un obstacol, 
această carte poate fi interpretată ca o reprimare a vocației, ceea ce conduce 
la nerealizarea dorinței personale. De asemenea, vă puteți întreba dacă, la 
naștere, părinţii au preferat să aibă o fetiță sau un băieţel. 


SU 


Calea Tarotului 


Sine esenţial 


Sine și Obstacol Aliat-cheie Obiectiv 
situaţie Interior Exterior 
- |-]L H tă 
C - Emoţional 
S 
(D 
= 
= 
E 
- N H N | 
Sexual-creativ 
ş Ş + - fă 


TAROTUL EROULUI, APLICAT CELOR PATRU CENTRI 


A-B: Reprezintă sinele esenţial al consultantului (A) și obiectivul său esenţiai (8). Aceste două cărţi 
se așază de fiecare parte a structurii, la fel ca Nebunul și Lumea, față de celelalte douăzeci de arcane 
majore. Apoi, pentru fiecare centru (viață intelectuală, viață emoțională, viață sexual-creativă și viață 
materială), scoatem următoarele cărţi: 

C: Identitatea și situația consultantului, în cei patru centri. 

D: Obiectivul său în cei patru centri. 


E-F: Obstacolele din fiecare centru. În această lectură, se consideră cartea E mai apropiată de Sine, ca obsta- 
col personal interior al consultantului. Cartea F va reprezenta obstacolul exterior, legat de obligațiile vieții. 


G: Cheia pentru fiecare centru. 


Intelectul se va situa, de preferat, în partea de sus (poziţia 1, în planul grămezii), urmat de centrul emoţio- 
nal (2), centrul sexual-creativ (3) și centrul material (4). Într-un corp, acești patru centri ar reprezenta capul, 
inima, pelvisul și picioarele. Sinele și obiectivul esențial delimitează „terenul de joc“ la stânga și la dreapta. 


512 


Sine esenţial 





Citirea a zece şi mai multe cărţi 


F. Obstacol exterior: Turnul (XVI). Ca obstacol, această carte sugerează un 
blocaj, o teamă de exprimare. 

G. Aliatul-cheie: Papesa (11). Este vorba despre conştientizarea faptului că 
aveţi ceva de spus, de scris, de transmis. Papesa este figura feminină care 
corespunde Papei, considerat maestru prin excelență. Cheia constă în de- 
clinarea acestei imagini în feminin, în acceptarea înțelepciunii feminine. 


Centru sexual și creativ 

C. Sinele și situația: Diavolul (XV). Energia dvs. este imensă! Aici, Diavolul 
se încadrează perfect în perimetrul sexual/creativ. El este cel care, sub for- 
mă de dorință profundă, vă îndeamnă să vă conştientizați valoarea. 


Sine și Obstacol Aliat-cheie Obiectiv 
situație Interior Exterior 





intelectual 


erjuasa Apa1qo 





Tarotul eroului, aplicat celor patru centri 


Calea Tarotului 


D. Obiectiv: Steaua (XVII). O acţiune în lume care se revarsă în două aspec- 
te, deoarece are două ulcioare. Poate fi dorinţa de a continua colaborarea cu 
soțul sau, totodată, demararea unei activități individuale. 

E. Obstacol interior: Roata Norocului (X). Vă aflaţi într-o situație de oprire/ 
popas. Creativitatea vă este blocată, poate de teama de a nu mai fi iubită 
dacă ieșiţi din rolul dvs. tradițional. 

F. Obstacol exterior: Dreptatea (VIII). Ideea de perfecțiune vă împiedică să 
faceţi ce trebuie. Creativitatea nu poate fi perfectă... 

G. Aliatul-cheie: Luna (XVIII). Visaţi! Aprofundându-vă intuiţia, veţi fi capa- 
bilă să depășiți blocajul creativ. 


Centru material 

C. Sinele și situația: Îndrăgostitul (VI). Acasă, situaţia este plăcută. Munciţi 
și vă simțiți bine cu soțul dvs. Fiecare are perimetrul său și nu îl invadează 
pe al celuilalt. 

D. Obiectiv: Căruţa (VII). Să vă poziționaţi în funcție de munca soțului și să 
vă găsiți forma de acțiune în lume, ca tarolog, fiindcă aceasta este dorinţa dvs. 
E. Obiectiv interior; Magicianul (1). Vă simţiţi o începătoare, elevă încă, 
prea neexperimentată pentru a începe să acționaţi. Vă temeţi, poate, că nu 
veți putea câștiga bani (moneda de aur a Magicianului). 

F. Obstacol exterior: Arcana fără nume (XIII). Transformarea vi se pare revoluţi- 
onară. Vă temeţi pentru echilibrul cuplului. Uneori, o femeie este învățată, încă 
din copilărie, să fie dependentă și această femeie transferă asupra soțului ima- 
ginea propriului tată. Această dependenţă se transformă atunci într-un „test de 
iubire“, se teme să nu piardă persoana iubită, ieșind din dependența materială. 
G. Aliatul-cheie: Eremitul (VIIII). Abandonând idealul perfecțiunii lui VIII, 
abandonând statutul de începător, Eremitul avansează netemător spre 
transformare. Trebuie să începeţi să aveţi încredere în sine și, poate, să citiţi 
Tarotul necunoscuților: Eremitul merge spre necunoscut. Vă puteţi instala 
pur și simplu într-un loc public, împreună cu cărțile dvs., luând notițe și să 
așteptați ca cineva să vină să vă întrebe: „Citiţi cumva Tarotul?“ Eremitul 
nu se teme de sărăcie. La început, aţi putea lucra gratuit. 


5) Tarotul alegerii, aplicat celor patru centri 


Tarotul alegerii se poate aplica și acestei structuri de 20+2 cărți. În toți 
centrii, uneori se poate întâmpla să fim nevoiţi să alegem. 


514 


Citirea a zece și mai multe cărți 


Starea în care 
mă aflu 


Posibilitate Posibilitate 
receptivă activă 
C 
dj: F G intelectual 


& E: i 


i FI .] : Sexual-creativ 
|: bI - r= 


TAROTUL ALEGERII APLICAT CELOR PATRU CENTRI 


Cele două cărți care încadrează jocul, reprezintă: 

A: Ceea ce, în esenţă, sunt. 

B: Ceea ce, în esenţă, vreau. 

În fiecare centru, alegerea va fi reprezentată de cinci cărţi, dispuse astfel: 

C: Această carte centrală reprezintă starea intelectuală, emoțională, creativă (sexuală) și materială în 
care o persoană se află. 

D-E și F-G: De fiecare parte, un duo de cărți reprezintă cele două opțiuni disponibile în fiecare centru, 
una (la stânga) mai receptivă și cealaltă (la dreapta) mai activă. 

Dacă se dorește, înainte de a întoarce cărțile, se poate atribui o întrebare sau o posibilitate fiecărui 
centru. 


m 


ww 


Sunt... 
'**9S810p Iuj| 


515 


Calea Tarotului 


Ca în Tarotul eroului aplicat celor patru centri și imaginii corpului 
uman, grupurile de cărți care corespund fiecărui centru vor fi aşezate de 
sus în jos, în ordinea următoare: centru intelectual, centru emoţional, cen- 
tru sexual-creativ şi centru material. A se vedea, la pagina anterioară, struc- 
tura acestei extrageri. 


Lectura artistică 

Această ultimă strategie vă va permite să creaţi toate structurile de aranjare 
pe care le doriți, Este adecvată în special când se citește Tarotul copiilor, 
dar, de asemenea, conţine posibilităţi foarte bogate pentru o lectură profe- 
sională. Constă în organizarea cărţilor pentru a forma un desen. Pentru a fi 
exersată, se poate începe prin crearea de strategii de lectură inspirate de o 
Arcană, așa cum am făcut în Tarotul Lumii. De exemplu, se poate reinventa 
un Tarot bazat pe structura Stelei (vezi exemplul de lectură de mai jos). 


Exemplu de lectură 

A: De unde îmi primesc energia? Spânzuratul 
(XII). Îmi extrag energia din profunzimile fi- 
inței mele sau, mai simplu, am nevoie să mă 
odihnesc pentru a fi în formă. 

B: Care este baza mea concretă? Steaua (XVII). 
Baza mea concretă este locul în care trăiesc, 
peisajul care îmi place, unde simt că este casa 
mea. De asemenea, s-ar putea spune că este cor- 
pul meu (Steaua este goală) pe care trebuie să 
îl îngrijesc, sănătatea mea, alimentația mea... 
C: Cui îi este destinată acțiunea mea? Roata 
Norocului (X). Acţiunea mea este destinată 
închiderii unui ciclu, terminării unui lucru. 
D-E: Care sunt mijloacele mele de acțiune? 
Nebunul şi Soarele (XVIIII). Mijloacele mele 





Lectura artistică inspirată de Steaua 

A: Reprezintă steaua centrală care C: Reprezintă râul 

strălucește pe cerul Arcanei XVII D-E: Reprezintă cele două ulcioare 
B: Reprezintă locul în care fe- F: Reprezintă pasărea de pe creangă 
meia își sprijină genunchiul 


516 


Citirea a zece și mai multe cărți 


de acţiune sunt o mare energie, capacitatea de a călători, libertatea menta- 
lă (Nebunul) și generozitatea, simţul colaborării, dragostea pentru aproa- 
pe (Soarele), 

F: Care este consecinţa acţiunii mele în lume? Eremitul (VIIII). Consecința 
acţiunii mele în lume este o mare înțelepciune, o maturitate, o nouă per- 
spectivă asupra lucrurilor. 


N Principii pentru dezvoltarea unei lecturi artistice 


Odată stăpânit acest tip de construcţie, se poate trece la lectura artistică 
propriu-zisă. 

* Tarologul cere consultantului să își imagineze un obiect, o ființă care 
pot fi reprezentate printr-un desen. 

e Apoi, consultantul amestecă cărțile și i le dă tarologului, care trebuie 
să aibă imaginație pentru a utiliza numărul de cărți necesare repre- 
zentării obiectului în discuţie, într-un mod satisfăcător, cu faţa în jos. 
Se poate utiliza în special principiul celor patru elemente (intelect, 
inimă, energie sexuală și creativă, materie), introducând în schemă 
nişte structuri de patru niveluri. Schema va fi abordată conform legi- 
lor de orientare ale Tarotului: partea care se află în dreapta consultan- 
tului reprezintă acțiunea și partea din stânga, recepţia. 

e Consultantul trebuie să decidă atunci care parte a desenului îl repre- 
zintă. Așază un obiect peste cărți pentru a-și materializa Sinele. 

* Consultantul scrie trei întrebări pe fâșii mici de hârtie, pliate în patru 
și care se plasează în locul alegerii sale, în desen. 

e Pentrua interpreta acest Tarot, se va începe prin a vedea unde se si- 
tuează consultantul și pe ce nivel al desenului şi-a așezat întrebările. 
Apoi, se vor citi întrebările și se vor întoarce cărțile corespunzătoare. 

e Dacă se dorește, se poate citi nu numai cartea sau grupul de cărți 
peste care consultantul și-a pus întrebările, dar și cărţile din jurul lor, 
care formează mediul acestui răspuns, aspectele complementare. 


În exemplul de la pagina următoare, consultanta propune un fluture, ca 
formă de aruncare. 


917 


Calea Tarotului 





O tânără de nouăsprezece de ani, care tocmai a trecut examenul de bacalaureat și 
începe să studieze literatura, la facultate. 

Simbolic, fluturele reprezintă starea de realizare după o îndelungată gesta- 
ţie de nimfă. Corespunde situaţiei acestei tinere, care s-a mutat în alt oraș, 
care și-a lăsat familia și care locuiește singură pentru prima dată în viață. 
Aici, s-au utilizat cele douăzeci și două de arcane majore pentru a reprezen- 
ta schematic fluturele. Triunghiul simbolizează locul în care consultanta 
și-a situat Sinele. Întrebările sale sunt indicate de cele trei săgeți. 


Sinele individual 
A. Împărăteasa (III). Ţi-ai pus Sinele în centrul corpului fluturelui. Asta 
înseamnă că ești în echilibru perfect, în acord cu tine însăţi în această nouă 
viață. Împărăteasa (A) vrea să spună că ai o sănătate și o creativitate depline. 
Deoarece consultanta s-a plasat în centrul schemei, cărțile care o în- 
conjoară pot fi citite astfel: cartea situată peste ea (C) ar putea fi Sinele său 
superior și cartea situată dedesubt — Eul său inconștient (B). Cele patru 
cărți care o înconjoară, ca în Tarotul Lumii, vor fi cele patru energii ale 
sale: intelectul (D), energia emoțională (E), energia sexuală și creativă (F) 
şi energia materială (G). 


5I8 








Citirea a zece și mai multe cărţi 


A. Împărăteasa (III), pe care am interpretat-o deja 
ca pe o carte de creativitate, de entuziasm. 
B. Luna (XVIII). Există în tine multă creativitate 
neexprimată nici acum, care te-a făcut probabil să 
alegi să studiezi literatura. Lumea ta inconștientă 
este bogată în visuri şi intuiție. 
C. Nebunul. Energia ta spirituală este mare, dar 
nu ai încă un obiectiv. 
D. Energia intelectuală: Împăratul (IIII). Ai mintea 
foarte bine organizată, solidă. Ai bazele necesare 
pentru a excela în privința studiilor. Dar aspectul 
puţin „pătrat“ al intelectului tău semnalează că 
încă nu ai intrat în contact cu lumea fantasmago- 
rică a Lunii. Încă te vezi ca o ființă rațională. 
E. Energie emoţională. Forţa (XI). Ești dispusă să 
începi o nouă relaţie de dragoste, bazată pe atracție. 
F. Energie sexuală și creativă. Steaua (XVII). De- 
bordezi seducţie și generozitate și potenţialul tău 
creativ este foarte mare. Ai mijloacele pentru a te 
realiza, atâta vreme cât, încă o dată, ai găsit o cale 
Corpul fluturelui de conciliere între aspectele logice și cele poetice 
ale personalității tale. 
G. Energie materială: Soarele (XVIIII). Ești pe deplin sprijinită în această 
etapă a vieţii tale, poate de tatăl tău (consultanta confirmă că părinţii săi îi 
permit să închirieze o garsonieră în oraş, în care să îşi înceapă cariera şi se 
preocupă de bunăstarea ei). 


Întrebările consultantei 

H. Întrebarea 1: Sunt capabilă să am succes în 
carieră? Întrebarea este plasată pe antena dreap- 
tă (H) a fluturelui, adică în vârful activității sale. 
Este obiectivul său cel mai înalt, cel care implică 
și viaţa viitoare. 

Răspuns: Întoarcem cartea. Este vorba despre 
Să Dreptatea (VIII). Ai tot ce îţi trebuie pentru a tri- 
Capul fluturelui umfa, fiindcă Dreptatea reprezintă perfecțiunea. 


519 


Calea Tarotului 


Eziți însă. Hai să întoarcem deci cărțile care reprezintă capul şi antena 
stângă a fluturelui, pentru a înţelege motivele acestei incertitudini. Cartea 
H, antena dreaptă, reprezintă întrebarea ta referitoare la carieră. În cap, 
cartea I, găsim motivul îndoielii. În cartea ] ne cufundăm în aspectele tre- 
cute ale acestei incertitudini. 

I. Turnul (XVI). Această arcană reprezintă o explozie, o răbufnire. Ai ieșit 
dintr-o lume cunoscută pentru a intra într-o altă necunoscută. Anumite 
aspecte îți sunt deja familiare (corespunzi, în Turnul, personajului care iese 
cu totul din turn). Acest aspect face referire la trecutul tău reprezentat 
de antena din stângă. În schimb, aspectele reprezentate în antena dreaptă 
sunt, ca celalalt personaj al Turnului, pe jumătate ascunse în turn. Nu știi 
ce te așteaptă — și, de aici, şi ezitările tale. 

J]. Eremitul (VIIII). Perioada liceului s-a încheiat. La fel ca Eremitul, umbli 
înapoi, luminând trecutul, ştii la ce renunţi, ce abandonezi, dar încă nu ştii 
spre ce te îndrepți. Facultatea propune noi metode de lucru, o nouă formă 
de viață și încă nu știi dacă te poţi adapta. Dar nu ai niciun motiv să te neli- 
niștești. Așa cum o arată Dreptatea, ești bine pregătită și ai tot ce îţi trebuie 
pentru a triumfa. 

P. Întrebarea 2: Mă voi îndrăgosti? 

Întrebarea este plasată în extrema aripii drepte a fluturelui, acolo unde for- 
ţa motrice este mai intensă. lubirea dă aripi! 

Răspuns: Judecata (XX). Nu este niciun 
dubiu! Poţi cunoaşte pe cineva. Dar, cum 
nu citim viitorul, să vedem mai bine care 
sunt rutele care te duc către această întâl- 
nire. Vedem că întâlnirea ale loc în P. Are, 
de o parte și de alta, două căi care încep 
în K și L și converg în M, Cărţile N și O 
reprezintă circumstanţele care înconjoară 
această întâlnire. 

K. Roata Norocului (X). Un ciclu se ter- 
mină, acordă-ţi timp pentru a închide tre- 
cutul şi nu te grăbi. Ai schimbat orașul, 
centrul de învățământ. Urmată de: 

N. Magicianul (1). O întâlnire cu un tânăr 
Aripa dreaptă a fluturelui inițiază un ciclu nou. 





520 








Citirea a zece și mai multe cărți 


L. Temperanţă (XIIII). Mesajul este similar: Temperanţă își acordă timp 
pentru a echilibra situația. Urmată de: 

O. Diavolul (XV). După angelica Temperanţă, vine un ataşament profund! 
M. Căruţa (VII). Este cartea centrală: apare prințul în viața ta. Nu trebuie să 
faci nimic special pentru asta, totul se întâmplă natural. 

Q: Întrebarea 3: Sunt talentată? 

Răspuns: Spânzuratul (XII). Această carte exprimă o situaţie în care nu se 
acționează și, totodată, o pregătire. Consultanta confirmă: i-ar plăcea să 
scrie poezii, dar nu se hotărăște. „Repetiția e mama învăţăturii“, spune zica- 
la. Talentul se exprimă și se dezvoltă acționând. O persoană nu știe dacă are 
talent înainte să îl pună în acțiune. Această idee poate fi dezvoltată citind 
cărțile care îl înconjoară pe Spânzuratul: 

Q. Spânzuratul (XII). Talentul este încă în 
gestație, nu acționează. Aripa fluturelui 
este imobilă. 

R și S. Primele eforturi care trebuie fă- 
cute pentru a pune aripa în mișcare: În- 
drăgostitul (VI), Papesa (11). Întrebarea pe 
care trebuie să ţi-o pui nu este „Sunt ta- 
lentată?“, ci „Îmi place (VI) să scriu (11)? 
Pentru a ști, trebuie să muncești în fieca- 
re zi: suma ambelor cărți dă VIII (Drep- 
tatea), care execută fără greșeală ceea ce 
trebuie să facă. 

T și U. Rezultatul acestei acțiuni. Papa (V) 
și Arcana fără nume (XIII). Acceptând să 
te exprimi, să comunici ceea ce porţi în 
interior (V), te transformi, faci ca Spân- 
zuratul să eclozeze în gradul următor, XIII. Suma ambelor cărți dă XVIII: 
Luna, cartea care a reprezentat Eul tău inconştient, poezia care a fost laten- 
tă în tine, se manifestă în realitate. 

V. Talentul real al consultantei, odată ce a fost manifestat. Cartea care în- 
chide această frumoasă extragere este Lumea (XXI). Nu ezita, ai lucruri de 
spus şi capacitatea de a le exprima cu mult talent. 


Aripa stângă a fluturelui 


Sai 


Calea Tarotului 





22 








Concluzii 


Filosofia tarotică 


Numeroșii mei ani de contact cu Tarotul mi-au oferit forme noi de a per- 
cepe lumea şi celelalte ființe umane, permiţând intuiției să „danseze“ cu 
rațiunea, amestecându-se în ceea ce am numit „filosofia tarotică“ (într-o 
manieră filosofico-poetică, ascunzând că mă refeream la Tarot, am de- 
scris-o în cartea mea, La escalera de los angeles: reflexiones sobres el arte 
del pensar), aşa că mă voi limita la câteva exemple. 


Arcanele au semnificații multiple, care pornesc de la modul particular la 
cel general, de la evident la neobișnuit. Este necesar ca fiecare arcană să 
fie considerată un ansamblu de semnificații. Aceste semnificații dobândesc 
o mai mare sau o mai mică importanţă, în funcţie de sistemul cultural al 
persoanei care le interpretează. 

În realitate, fiecare ființă umană este o arcană. Oricât de mult am trăi 
alături de cineva, uneori chiar întreaga viață, nu putem spune că îl cu- 
noaștem complet. Suntem obișnuiți cu modul de gândire, sentimentele, 
dorinţele, gesturile, activităţile lui zilnice, dar este suficient un eveniment 
extraordinar (oricare ar fi el, o boală, o catastrofă, un eșec, un succes), pen- 
tru a vedea în acea persoană aspecte neobișnuite care ne surprind, plăcut 
sau nu. Ceea ce credem noi că este realitatea e doar o parte a realității. O 
parte a personalităţii celuilalt este ceea ce proiectăm în el. Defectele sau ca- 
lităţile pe care le vedem în partener, sunt, la rândul lor, ale noastre. Aceste 
comportamente inseparabile cu care lumea și cel de lângă noi ne surprind 
declanşează reacții care depind de nivelul nostru de conştiinţă. Într-un nivel 


523 


Calea Tarotului 


de conștiință slab dezvoltat, orice schimbare ne sperie, făcându-ne să fim 
neîncrezători, să fugim, să paralizăm, să devenim colerici sau să atacăm. O 
conștiință dezvoltată acceptă schimbarea permanentă şi avansează încreză- 
toare, fără obiective, bucurându-se de existenţa prezentă, construind, pas 
cu pas, puntea care traversează prăpastia. 

Pentru a reuși să fac lecturi vindecătoare, a trebuit, în primul rând, să 
îmi înving antipatiile și simpatiile. Fiecare locuitor al lumii noastre repre- 
zintă un punct de vedere diferit, nou, care nu exista înainte de naşterea 
sa. Atunci când cineva drag ne părăseşte, simțim că tot universul a rămas 
pustiu... indiferent cine ar fi, consultantul merită să îl respectăm ca pe o 
operă divină care nu se va repeta niciodată, cu posibilitatea de a aduce lumii 
o sămânță a unui bine necunoscut. 


Nu există tarolog impersonal. Orice tarolog este marcat de o epocă, un teri- 
toriu, o limbă, o familie, o societate, o cultură. 

Așa cum, în literatură, romanul a încetat să mai fie povestit de un scrii- 
tor-martor considerat un zeu, care lasă să curgă întâmplările fără să intervi- 
nă şi fără să fie afectat, ajungând să fie povestită de un personaj legat foarte 
intim de evenimente, un actor al traumei, lectura Tarotului a trebuit să facă 
același pas: sub nicio formă nu am suportat să mă pun în poziția clarvăză- 
torului care cunoaște trecutul, prezentul și viitorul consultantului obser- 
vându-l de la o înălțime magică, impersonal. Fiindcă arcanele erau evantaie 
de proiecții, era necesar să realizez că tot ceea ce vedeam în cărți era im- 
pregnat cu personalitatea mea. Neputând să mă eliberez de mine însumi, 
mi-am pus mai multe întrebări. Cine sunt când citesc Tarotul? Rațiunea 
mea este masculină? Este latino-americană? Europeană? Este adolescentă? 
Este matură? Morala mea este iudeocreștină? Sunt credincios, ateu, comu- 
nist, slugă a unui regim politic? Îmi dau seama care sunt caracteristicile 
vremurilor pe care le trăiesc? Pentru a reuşi să fac o lectură utilă, mi-am 
dat seama că trebuie să o „lucrez“, să o lustruiesc, până când voi ajunge la 
esenţa ei. Mi-am promis să mă supun tendințelor vremii și să nu cad în cap- 
cana tradițiilor sau a folclorului. Mi-am observat cu atenţie imaginea de- 
spre lume și am încercat, cu toate forțele, să îmi schimb mintea masculină, 
acceptând-o pe cea feminină, pentru a le amalgama pe amândouă până când 
voi atinge rațiunea androgină, Deși m-am născut în Chile și m-am format 
în Mexic și Franţa, înăuntrul meu am încetat să mai am vreo naționalitate, 


524 


Concluzii 


ajungând să mă simt, în cel mai sincer mod, cetățean al cosmosului. Acest 
lucru m-a făcut să îmi conștientizez limitele ca ființă umană. Conștiinţa 
mea nu era prizoniera unui corp mineral, vegetal sau animal, ci esența 
întregului univers, ceea ce mi-a permis să mă pun nu numai în locul altor 
persoane, ci și al obiectelor. Ce simt pisica mea, acest copac, ceasul pe ca- 
re-l port la mână, pietrele pe care calc, organele și pântecele meu ş.a.m.d.? 
În această strădanie de desprindere și rafinare mi-am pierdut nu numai 
naționalitatea, ci și vârsta, numele, etichete precum „scriitor“, „cineast“, 
„terapeut“, „mistic“ și multe altele. Am încetat să mă mai definesc: nici 
gras, nici slab, nici bun, nici rău, nici generos, nici egoist, nici tată bun, 
Nici rău, nici asta, nici cealaltă. De asemenea, am încetat să mai visez la 
realizarea unor obiective ideale: nici campion, nici erou, nici geniu, nici 
sfânt. M-am străduit, cu toate energiile mele, să fiu cine eram. Am încetat 
să mă mai agăț de o singură limbă şi am dezvoltat o dragoste și un respect 
pentru toate limbajele, în acelaşi timp în care mi-am dat seama că dacă ace- 
le cuvinte nu realizau poezia, se transformau în capcane. Cred că rădăcina 
oricărei boli psihosomatice este un ansamblu de cuvinte aranjate sub formă 
de interdicție. A impune o viziune înseamnă să interzici altele. Universul 
nu are limite și funcționează cu un colectiv de legi care sunt diferite, uneori 
contradictorii, în fiecare dimensiune diferită.... Cu cât îmi extindeam limi- 
tele mai mult, cu atât mai mult vedeam limitele celuilalt. În prezent, când 
citesc Tarotul și cad în transă, egoul meu aproape că s-a transformat în fu. 
În faţa consultantului, mă simt ca un cer albastru care primește trecerea 
unui nor... În realitate, nu citim pentru a-i spune consultantului ce este, 
ci pentru a-l înțelege. În ziua în care îl înțelegem în întregime, dispărem... 
Cred cu tărie că adevăratul nostru consultant este moartea... Să încercăm 
să o înțelegem. Când murim, adică atunci când suntem ea, ne dizolvăm, în 
sfârșit, în Adevăr, 


Niciun tarolog nu poate spune adevărul. Poate spune doar interpretarea 
lui despre adevăr. Când citim Tarotul, nu știm. Fiindcă citeste pentru a 
înțelege, tarologul trebuie să continue să citească, deși nu întelege ce vede. 
Deoarece orice interpretare este fragmentată, abundența interpretărilor 
îl face pe consultant să se apropie de cunoaștere... Nu există întrebări 
nesemnificative. Întrebările superficiale sau cele profunde, inteligente sau 
prostești, au aceeași importanță: fiindcă interpretările fiecărei arcane sunt 


925 


Calea Tarotului 


infinite, valoarea întrebării va depinde nu de calitatea sa, ci de calitatea 
răspunsului tarologului. 

Mi-am dat seama că, înțelegând ceea ce vedem, trăim o iluzie. Pentru a 
înţelege cu adevărat ceva, ar trebui să se descifreze ce este universal. Fără 
să cuprinzi întregul, este imposibil să ştii cu certitudine ce reprezintă una 
dintre componentele sale. Consultantul nu este un individ izolat. Pentru a 
ști cine este, tarologul, pe lângă faptul că ar trebui să îi cunoască viața încă 
din perioada de gestație sau din momentul nașterii, ar trebui să cunoască 
viaţa fraţilor săi, părinţilor, unchilor, bunicilor și, dacă este posibil, pe cea a 
străbunicilor. Să știe ce educaţie a primit, să cunoască problemele societății 
în care a trăit și arhetipurile și cultura care i-au format mintea... 


Fiind imposibil de cuprins totalitatea celuilalt, este imposibil să îl judeci. 
Latura pozitivă sau negativă a unui eveniment nu îi sunt intrinseci, ci doar 
interpretări subiective. Din considerație față de consultani, este preferabil 
să se caute întotdeauna interpretarea pozitivă. 

În același timp în care un copac își înalță ramurile spre cer, își afun- 
dă rădăcinile în pământ. Lumina este infinită, întunericul este infinit. În- 
țelegerea treptată pe care o poartă inconştientul nostru ne conduce spre 
îmbibarea în suferința întregii umanităţi, durerea fiind infinită. Odată ex- 
primate plânsul și mânia, este mai util să se caute valorile care se ascund ca 
niște comori, în sinele nostru esenţial. Pacea este infmită. 


Un tarolog nu trebuie să își compare consultantul cu alte persoane care îi 
seamănă din punct de vedere fizic. Compararea, ca o manieră de a defini, 
este o lipsă de respect față de diferența esențială a fiecărei fiinţe. 

Poate consultantul nu se cunoaște pe el însuși și, de cele mai multe ori, 
ignoră influenţele pe care le-a primit de la arborele său genealogic. Dacă 
știe un singur dialect, dacă nu a călătorit în țări îndepărtate, dacă nu a stu- 
diat alte culturi, dacă niciodată nu și-a imobilizat corpul pentru a medita, 
dacă, trebuind să aleagă între a face şi a nu face, a ales să nu facă, fugind 
de teama eșecului de orice experienţă nouă, se poate spune că inconştien- 
tul său i se prezintă nu ca ceea ce este, un aliat, ci ca un mister agitat, un 
duşman... Niciodată nu va ști care este baza reală a ceea ce gândește, do- 
rește sau face... Drept urmare, pe durata lecturii Tarotului, întrebările sale, 
oricât de superficiale ar părea, vor ascunde procese psihologice profunde. 


526 


Concluzii 


„Trebuie să merg la salonul de înfrumusețare, să îmi vopsesc părul și să îmi 
schimb coafura?“ Întrebare foarte simplă, aparent frivolă, care totuşi poate 
primi un răspuns profund. Dacă ar fi vorba doar despre ce spun cuvintele, 
ce nevoie ar avea persoana respectivă să fie sfătuită? l-ar fi de ajuns să ho- 
tărască singură. Prin acest vopsit şi schimbare a coafurii, consultanta și-ar 
putea exprima însă dorința de a-și schimba viaţa, de a renunţa la singură- 
tate sau, din contră, de a pune capăt unei relaţii; de asemenea, dintr-un 
alt punct de vedere, dorinţa de a iniţia alte experienţe, de a fi recunoscută, 
nemulțumirea față de ea însăși sau descoperirea unor valori noi care o obli- 
gă să se desprindă de o personalitate anterioară etc. Tarotul ne învaţă să 
respectăm toate întrebările: fiecare dintre ele este o oportunitate pentru a 
aprofunda descoperirea sinelui, pentru a trăi montați ca o piatră prețioasă 
într-o bijuterie care este prezentul. Majoritatea consultanţilor nu se simt ca 
ceva ce sunt, ci ca ceva ce vor fi. 


Orice generalizare este iluzorie. Evenimentele nu sunt niciodată simi- 
lare... Când se ia altcineva ca exemplu, întotdeauna cel care îl menţționea- 
ză emite o concepție personală. Pentru hecare individ, celălalt este diferit. 

Celălalt, fiind o parte a unui tot infinit, în consecință imposibil de închis, 
de conţinut într-o definiție, fiind prins și interpretat de noi, primește limi- 
tele care corespund nivelului nostru de conștiință. Acest „celălalt“ este un 
amestec a ceea ce arată şi a ceea ce i-am anexat, transformându-l în reflexia 
noastră. Calitățile pe care le vedem în el, dar și defectele sale sunt parte a ca- 
lităților şi defectelor noastre. Judecându-i și măsurându-i pe ceilalți, punând 
etichete — bun, rău, frumos, urât, egoist, generos, inteligent, prost etc. — ne 
minţim. Fiecare judecată pe care o emitem este întotdeauna raportată la 
imaginea limitată, deci superficială, pe care o avem despre noi înșine... 


Realul nu este nici bun, nici rău în sine, nici frumos, nici urât, nu are nicio 
altă calitate. Unitatea divină nu poate avea calități, nici nu poate fi definită 
de un tarolog care nu o înțelege fiindcă nu o poate conține. Totul înseamnă 
toate părțile, dar toate părțile nu sunt Totul. 

În niciun moment tarologul nu se poate erija în judecător al consultan- 
tului şi nici să accepte ca reale și corecte viziunile pe care consultantul le 
are despre rudele sau fiinţele pe care le amintește în lectură. 


ap 


Calea Tarotului 


Într-o lume infinită nu se poate afirma: „Totul este așa“. Corect este să se 
spună: „Aproape totul este așa.“ Dacă un nouăzeci și nouă la sută este con- 
siderat negativ, nu se poate exclude pozitivitatea acelui unu la sută. Acest 
unu la sută pozitiv este mai demn să definească totalitatea decât restul 
nouăzeci şi nouă la sută negativ. Această mică pozitivitate răscumpără 
marea negalivitate. 

De aceea nu este util să afirmăm că lumea este violentă. Se poate accepta 
faptul că există violenţă în lume, prea multă violenţă, dar să nu o definim 
prin prisma acestei greșeli. Lumea este la fel de perfectă ca și cosmosul. La 
fel și fiinţa umană. Nu este recomandat să afirmăm că omul este bolnav. Cât 
timp este însuflețit de viață, corpul uman este un organism complex, mis- 
terios, care deține sănătate. A fi viu înseamnă a fi sănătos, fizic şi mental. 
Putem avea boli, atitudini psihotice, dar oricât de grave ar fi, nu ne trans- 
formă în „bolnav“ sau „nebun“, nu definesc ființa noastră, ci starea pe care 
o avem în prezent. Spiritul uman, infinit, nu suportă etichete... Mai mult 
decât să îi arate defectele, tarologul trebuie să încerce să cuprindă calităţile 
consultantului, care, deși uneori puţine la număr, îl vor ajuta mult mai 
mult să fie cine este cu adevărat. 


Consultantul nu trebuie definit prin prisma acțiunilor sale, ci să se de- 
finească acțiunile pe care consultantul le-a tăcut. Nu este „un prost“, ci 
„a făcut prostii“. Nu este „un hot“, ci „și-a însușit lucrul altuia“. Dacă un 
consultant este definit prin acțiunile sale, îl separăm de realitate. 

Valoarea unei lecturi depinde de nivelul de conștiință al tarologului. 
Dacă este înțelept, poate obține mesaje valoroase, oricât de absurde ar fi 
arcanele alesele de consultant. Conștiinţa tarologului conferă sau nu în- 
țelepciune consultantului, dar arcanele în sine nu sunt nici înțelepte, nici 
prostești: nu au calități. Calitățile le posedă cel care le enunță. 

Lecturile, în ciuda importanței lor, sunt întotdeauna interpretări per- 
sonale ale tarologului și tocmai din această cauză nu trebuie să li se acor- 
de calitatea de dovadă absolută. Nicio lectură nu poate constitui dovada 
unui fapt. 

Exactitatea şi precizia, într-o realitate în permanentă schimbare, re- 
prezintă două piedici în calea înțelegerii. 

Dorinţa de perfecțiune, de exactitate, de precizie, de repetare a ceea ce 
se cunoaște și ce este stabilit sunt manifestări ale unei minţi rigide care se 


528 


Concluzii 


teme de schimbare, de diferit, de greșeală, de permanenta impermanență a 
cosmosului. Această atitudine, cu încăpățânare raţională, se opune rațiunii 
tarotice, care se aseamănă poeticului. L-am auzit pe poetul Edmond Jabes 
spunând: „A fi înseamnă să pui întrebări în labirintul unei întrebări care nu 
conţine niciun răspuns.“ 


Când s-a interpretat o arcană, ulterior i se poate schimba interpretarea. 
Interpretările nu sunt arcana, ea nu se poate schimba, dar tarologul da, 
în măsura în care este o ființă care se transformă. Faptul că nu schimbăm 
niciodată interpretările denotă încăpățânare. Orice mesaj obtinut prin lec- 
tura unor cârți poate fi contrazis de o a doua lectură a acelorași cărți. 

A răspunde cu „nu“ unei afirmaţii este o greșeală. Nimic nu poate fi 
negat în totalitatea sa. Este mai bine să se spună: „Este posibil, dar din alt 
punct de vedere, se poate spune contrariul. “ 

Boala este, în mod esenţial, separare, ceea ce înseamnă că izvorăște din 
convingerea că am fost separați. 

Unii scriitori de cărți de autocunoaștere ne sfătuiesc să nu ne conside- 
răm un corp care are un suflet, ci un suflet care sălășluiește într-un corp... 
Perspectivă pe care, inițial, am adoptat-o cu fervoare; ulterior însă, gândin- 
du-mă că soluția corectă a unei probleme nu are ca rezultat un câștigător 
și un perdant, ci doi câștigători, am acceptat — în acord cu scopul alchimiei, 
spiritualizarea materiei și materializarea spiritului — că eram deopotrivă un 
spirit care avea un corp și un corp care avea un spirit... Dar, raportându-mă 
la prima premisă, eram eu, într-adevăr, un spirit? Adică o entitate individu- 
ală, diferită de Tot... Da, eram un spirit, dar în același timp eram o plane- 
tă, o galaxie, un univers și, da, acceptam un principiu creator, Dumnezeu. 
Ceea ce m-a obligat să spun: „Sunt un corp care are un Dumnezeu, sunt un 
Dumnezeu care are un corp...“ Cu toate acestea, puteam eu să îmi separ 
corpul de celelalte corpuri, de Pământ, de stele, de materia universală? 


Sănătatea este conștiință divină. Se ajunge la ea cu ajutorul informatiei, 
considerând informația nu ca pe nişte cuvinte, ci ca experimentare a unei 
cunoașteri înscrise în corp, care se prezintă ca o cerere a ceea ce lipseşte. 
Și ce lipsește este experiența contopirii cu Dumnezeul interior. 

Suferința înseamnă ignoranță. Boala este lipsa de conștiință. Fiinţa 
umană, pe deplin relațională, trebuie să primească informaţia esen fială 


529 


Calea Tarotului 


pentru a ajunge la sănătate. Pentru a vindeca un bolnav trebuie să îl co- 
nectezi la Dumnezeul lui interior. 

Dacă lumea este infinită, nicio ordine nu este reală. Poate fi ordonat 
doar acela care are limite precise. Se poate căuta utilitatea de moment a 
unei ordini, dar nu şi veridicitatea sa. Lumea este o reprezentare subiec- 
(vă care se poate ordona în infinite moduri. Este recomandat să căutam 
ordinea care ne face să suferim cel mai puţin. 

Cheia magică care permite consultantului, dar și tarologului care îi 
pune întrebarea, să își organizeze într-un mod pozitiv trecerea prin lume 
este următoarea: „Viaţa mea mă face fericit? Aceste persoane, acest serviciu, 
acest oraș, această țară, această casă, această mobilă îmi fac viaţa fericită? 
Dacă nu îmi fac viața mai frumoasă, mai fericită, înseamnă că nu mi se po- 
trivesc, ca atmosferă, companie, teritoriu, activitate — ceea ce mă invită să 
evit să mă leg de ele. 


Orice concept este dual, compus din cuvântul enunțat și un opus nepro- 
nunțat. A afirma ceva înseamnă, de asemenea, a afirma existența contra- 
riului. Tarologul trebuie să caute relația dintre un concept si opusul său. 
De exemplu: urât (în relaţie cu ceva frumos), mic (în relație cu ceva mare), 
defect (în relație cu o calitate) etc. În afara relaţiei, conceptul nu are sens. 

Fără să se compare, consultantul nu reuşeşte să ştie cine este. Personali- 
tatea dobândită, nu cea esenţială, se formează pornind de la comparații. La 
rădăcina tuturor problemelor se ascunde o comparație. Încă din copilărie ni 
se cere nu să fim, ci să ne asemnănăm. Dacă cel mic nu corespunde cu ceea ce 
părinții cred că trebuie să fie, îl învinovățesc. Revistele de modă înfăţişează 
femei ce corespund unor criterii de frumusețe care, de multe ori, sunt de- 
parte de realitate. Același lucru îl fac și cinematografia și televiziunea. Când 
o consultantă suferă de un complex al urâţeniei, este esenţial ca tarologul 
să descopere cu cine se compară. Perspectiva părinţilor și a educatorilor 
formează spiritul copilului. Dacă nimeni nu l-a văzut aşa cum este — supu- 
nându-l criticilor sau comparaţiilor cu frați sau colegi „mai buni“ — micuțul 
crește simțind că este neimportant, un nimeni, fără a-și acorda dreptul să 
își realizeze potențialitățile... Școlile care stabilesc dogme de inteligenţă, 
pornind de la premisa că există o singură formă corectă de a gândi, provoa- 
că mari devalorizări. Tarologul trebuie să excaveze precum un arheolog în 
memoria consultantului, căutând exemplele „perfecte“ cu care acesta se 


530 


Concluzii 


compară, pentru a-l elibera de invidie. O umbră de amărăciune îl urmărește 
în permanenţă pe cel care se compară cu alții, dorindu-și să aibă și să fie 
ceea ce celălalt are și este... Există părinţi toxici care, pe lângă cerinţele pe 
care le au de la descendenții lor, le interzic tacit să realizeze ceea ce ei nu 
au putut. Tarologul trebuie să își înceapă lectura acceptând că se îndreaptă 
spre cineva care este ceea ce familia, societatea sau cultura din care face 
parte au vrut să fie... motiv pentru care crede că are scopuri care nu-i apar- 
țin, cu obstacole artificiale și miraje deghizate în soluții. Tarotul ar putea 
să îi arate natura sa, obiectivele, piedicile și soluțiile adevărate, făcându-l să 
vadă latura tăcută a existenței sale. 


Ceea ce nu ştie face parte din viața consultantului, la fel ca şi ceea ce ştie. 
Ceea ce nu a făcut este tot atât de important ca şi ceea ce a făcut. Ceea ce 
va putea să facă la un moment dat face parte din ceea ce deja face. Ce a 
fost și ce nu a fost, ce este și ce nu este, ce va fi şi ce nu va fi, constituie, în 
egală măsură, lumea lui. 

De teamă să nu piardă ceea ce cred că sunt, unii oameni nu vor să fie 
vindecaţi, ci trataţi. În loc să obțină soluții, vor doar să fie ascultați, compă- 
timiți. Înaintea dezvăluirilor tarologului, prezintă o atitudine defensivă,.. 
Deși suferă, spun că totul este bine în familiile lor, că în copilărie au fost 
iubiți, că niciun abuz nu i-a putut afecta, că duc o viaţă confortabilă. Con- 
sideră că nimic din ceea ce li se dezvăluie nu este adevărat... În faţa unei 
asemenea atitudini, tarologul trebuie să aibă o răbdare de sfânt. Una este să 
oferi și alta este să obligi pe cineva să primească... Acceptând rezistențele 
în loc să le atace direct, trebuie ocolite refuzurile și negaţiile până când se 
găsește o deschizătură prin care să înceapă să se producă o minimă conști- 
entizare. Apoi, consultantul este invitat să mediteze asupra acestei revelații, 
atât timp cât este nevoie. Odată ce a fost înțeleasă bine, se reia excavarea în 
memoria sa, graţie unei noi interpretări a cărților de tarot. „Pentru a înainta 
un kilometru, trebuie să faci un pas.“ (Tao Te Ching, Lao Zi). Cu toate aces- 
tea, terapeutul nu ar trebui să încerce să își facă „clienţi“, doar din dorința 
personală de putere — mai exact, consultanţi care să ajungă să aibă față de el 
o dependență infantilă și care să îi plătească așa cum ar plăti o prostituată 
ce le servește drept aspirină emoțională. Tarotul nu vindecă, ci este destinat 
să identifice așa-zisa „boală“. Odată realizat acest lucru, este sarcina unui 
psihanalist, a unui psihiatru sau a unui psihomagician să continue treaba. 


531 


Calea Tarotului 


Fiecare dintre arcane apartine aceluiași Tarot. De aceea, două cărți obser- 
vate împreună, deși par să conțină semnificații absolut diferite, au detalii 
comune. În fața oricărui ansamblu de cărți, trebuie să se caute întotdeau- 
na cât mai multe detalii comune. 

Toate ființele umane aparțin unei specii comune și trăiesc în acelaşi te- 
ritoriu, planeta Pământ. De aceea, două persoane, deși de rasă, cultură, po- 
ziție socială și nivel de conștiință diferite, posedă trăsături comune. Aban- 
donând orice ambiţie de a se simţi superior, tarologul trebuie să cuprindă 
aceste asemănări și să îşi centreze lectura în primul rând pe experiențele 
care îl unesc cu consultantul. Nimeni nu poate să vindece mai bine un „bol- 
nav“ decât un fost „bolnav“. 


Un tarolog nepriceput, care confundă „a gândi“ cu „a crede“, face inter- 
pretări capricioase, pentru ca mai apoi să caute în arcane simboluri care 
pot confirma aceste concluzii. Pentru el, adevărul este a priori, urmat a 
posteriori de căutarea lui. 

Pentru a adopta o concluzie este nevoie să se analizeze arcanele din 
Cât mai multe perspective, apoi să se aleagă interpretările care coincid cel 
mai mult nivelului de conștiință al consultantului. După aceea, se extrag 
concluziile comparării interpretărilor care au fost alese, trecându-le pe 
celelalte cu vederea. Orice concluzie este provizorie şi se aplică pentru un 
singur moment din viața consultantului, deoarece a fost extrasă din inter- 
pretări care, fiind puncte de vedere ale tarologului, sunt limitate. 

Mărturiile, în ciuda importanței lor, sunt întotdeauna interpretări per- 
sonale ale unui fapt şi tocmai din acest motiv nu trebuie să li acorde ca- 
litatea de dovadă absolută. Nimic din ceea ce a citit tarologul nu poate 
constitui dovada unui fapt. 

A da sfaturi unui consultant („Trebuie să faci asta“, „Nu trebuie să faci 
asta“) este o preluare a puterii. Tarologul trebuie să ofere posibilități de 
acțiune, lăsându-l pe consultant să aleagă. Tarologul nu trebuie nici să 
amenințe („Dacă nu faci asta, ți se va întâmpla un anume lucru“), pentru 
că faptele realizate forțat, deşi par pozitive, acționează ca blesteme. 

Dacă lectorul este, înainte de toate, „Eu“, fiind incapabil să se trans- 
forme în oglinda care îl reflectă pe celălalt, în realitate îl folosește pe con- 
sultant pentru a se vindeca el însuși. În loc să vadă, se vede. În loc să înţe- 
leagă, își impune propria viziune asupra lumii. În loc să trezească valorile 


532 


Conciuzii 


consultantului, îl cufundă într-un miraj în care el este un adult și celă- 
lalt, un copil. Tarologul nu este uşa, ci soneria de la intrare, nu este ca- 
lea, ci mopul care curăţă noroiul de pe podea, nu este lumina, ci butonul 
întrerupătorului. 


Tarologul nu trebuie să facă promisiuni mieroase sau elogioase („Eşti un 
suflet nobil“, „Eşti bun“, „Totul va fi bine“, „Dumnezeu te va recompensa, 
îți va da un premiu“ etc.) — cuvinte inutile, care împiedică conştientizarea. 
Pentru a vindeca, consultantul nu trebuie să fugă de suferință ci, văzând-o 
față în față, să și-o asume pentru ca mai târziu să se elibereze de ea. O 
suferință cunoscută este mai utilă decât o sută de laude. 

Când fiul meu, Teo, a murit la doar 24 de ani în urma unui accident bru- 
tal, o durere de nedescris mi-a sfâșiat sufletul. Ca un ciumat, am asistat la 
incinerarea lui. Când credeam că nu îmi voi găsi niciodată consolarea, l-am 
văzut pe fiul meu, Brontis, apropiindu-se de sicriu și punându-i în mână un 
Tarot de Marsilia. Însoţit de acel Tarot, a fost ars. Am primit cenușa acestor 
două fiinţe sacre, într-o urnă. De data aceasta, pentru totdeauna, până la 
sfârșitul existenţei mele, arcanele, îmbrăţişate cu fiul meu, vor ocupa un 
loc privilegiat în memoria mea. Ceea ce iubim cu adevărat și ceea ce cre- 
dem cu adevărat reprezintă același lucru... Imensa durere a pierderii unei 
fiinţe dragi ne distruge imaginea despre noi înșine. Dacă avem curajul de 
a ne reconstrui, vom deveni mai puternici și, totodată, mai înțelegători cu 
durerea celorlalți. 


933 


Cuprins 


Prefață, de Marianne Costa 
Introducere, de Alejandro Jodorowsky 


Prima parte 
STRUCTURA ȘI NUMEROLOGIA TAROTULUI 

Introducere. Tarotul este o ființă 
Pentru a începe 
Compunere și reguli de orientare 
Arcanele majore 

Primul contact 

Tarotul este progresiv 

Nebunul și Lumea: organizarea spațială a Tarotului 

Arcana XXI — oglindă a Tarotului și cheie a orientării 
Arcanele minore 

Organizarea celor patru Suite 

Corespondenţa între Suite — elementele 

şi energiile ființei umane 

Primul contact cu Figurile arcanelor minore 

Rezumat 
Numerologia Tarotului 

De ce o numerologie decimală? 

Schema dreptunghiulară a numerologiei 

Dinamica celor zece grade 








Evoluţia numerologică în careuri 73 Soarele (XVIIII) 245 
Numerologia în seriile decimale ale arcanelor minore 75 Judecata (XX) 251 
Locul Figurilor 79 Lumea (XXI) 257 
Cavaleri la sfârșit de ciclu: cum Zecele unei Suite 
devine Asul Suitei următoare 81 Partea a treia 
Rezumat: dinamica celor zece grade ARCANELE MINORE 
în Arcanele majore şi minore 84 Introducere. Umilii gardieni ai Secretului 265 
Construirea unei mandale în zece faze 91 Pentru a începe 273 
Cele unsprezece culori ale Tarotului 101 Numerologia grad cu grad, în fiecare Suită 275 
Simbolismul culorilor 102 Așii 275 
Câteva „mandale“ ale culorilor 104 Doiarii 283 
Tyeiarii 287 
| Pătrarii 290 
nare Partea a doua Cinciarii 293 
POI ARCANELE MAJORE Șesarii 296 
“ td 4 Introducere. O arhitectură a sufletului Il Șeptarii 299 
0)  Pentrua începe 123 Optarii 302 
PD = Nebunul 127 Nouarii 306 
Magicianul (1) 133 Decarii 309 
Papesa (II) 139 Gradele, Suită cu Suită 314 
Împărăteasa (III) 145 Spadele «e Cupele * Monedele * Bâtele 
Împăratul (III) 151 Triumfurile sau Figurile 327 
Papa (V) 157 Valeții 328 
Îndrăgostitul (VI) 163 Reginele 331 
Căruța (VII) 169 Regii 334 
Dreptatea (VIII) 175 Cavalerii 337 
Eremitul (VIIII) 181 Semnificație rezumată, Suită cu Suită 341 
Roata Norocului (X) 187 Spade * Cupe + Monede * Bâte 
Forţa (XI) 193 
Spânzuratul (XII) 199 Parteaa patra ș 
Arcana fără nume (XIII) 205 CĂRȚILE DE TAROT, DOUĂ CÂTE DOUĂ 
Temperanță (XIIII) 213 Introducere. Conștiinţa ca lucrare comună 349 
Diavolul (XV) 219 Pentru a începe 355 
Turnul (XVI) 297 Duourile celor două serii decimale 357 
Steaua (XVII) 233 Magicianul (1) — Forța (ĂI) 358 
Luna (XVIII) 239 Papesa (11) — Spânzuratul (XII) 359 





Împărăteasa (III) — Arcana fără nume (XIII) 359 Partea a cincea 
Împăratul (III) — Temperanţă (XIII) 360 LECTURA TAROTULUI 
Papa (V) — Diavolul (XV) 360 Introducere. Cum să te transformi în oglindă 42] 
Îndrăgostitul (VI) — Turnul (XVI) 361 Pentru a începe 437 
Căruta (VII) — Steaua (ĂVII) 361 Primii pași 439 
Dreptatea (VIII) — Luna (ĂVIII) 362 Exerciţii şi exemple de interpretări cu o arcană 440 
Eremitul (VIIII) — Soarele (XVIIII) 362 Cum se prezintă ziua 440 
Roata Norocului (X) — Judecata (XX) 363 Aliatul 440 
Perechile Tarotului. Diferite versiuni A te asculta 441 
ale relaţiei femeie-bărbat 365 Exercițiu de modestie și umilință cu arcanele majore 44] 
Relația de pereche Nebunul — Lumea 367 Exercițiu de modestie și umilință cu arcanele minore — 442 
Relaţia de pereche Magicianul — Forța 369 Care îmi sunt limitele? 443 
Relaţia de pereche Papesa — Papa 377 Exerciţii şi interpretări simple, cu două arcane 445 
Relația de pereche Împărăteasă — Împărat 384 Avantaje şi dezavantaje — forță şi slăbiciune 445 
Relația de pereche Căruta — Steaua 389 Conflictul 446 
Relaţia de pereche Dreptatea — Eremitul 393 Cartea favorită şi cea care vă place cel mai putin 448 
Relaţia de pereche Lună — Soare 396 Exerciţii cu una, două și mai multe arcane 449 
Perechile care însumează XXI 399 Explicarea unei cărți prin una sau mai multe arcane 449 
Nebunul — Lumea (XXI) 400 Introducere în procesul de transfer 491 
Magicianul (1) — Judecata (XX) 401 Exerciţii şi exemple de interpretări cu un partener 453 
Papesa (11) — Soarele (XVIIII) 401 Întrebări şi răspunsuri 453 
Împărăteasa (III) — Luna (ĂVIII) 402 Conversaţia tarotică sau Tarotul pokerului 454 
Împăratul (IIII) — Steaua (XVII) 402 Tarotul pokerului (variantă) 459 
Papa (V) — Turnul (XVI) 403 Citirea a trei cărți 497 
Îndrăgostitul (VI) — Diavolul (XV) 403 Citirea cărților cu o strategie prestabilită 458 
DS pe a Căruta (VII) — Temperanță (XIII) 404 Strategia 1. Aspectele trecut, prezeni 
n Dreptatea (VIII) — Arcana fără nume (XIII) 405 şi viitor ale unei situații 459 
Eremitul (VIIII) — Spânzuratul (XII) 405 Strategia 2. Început, dezvoltare, rezultat 460 
Roata Norocului (X) — Forța (XI) 406 Strategia 3. Cauzele situației prezente 460 
Succesiune numerică și transfer. Strategia 4. Trioul familial și influența sa 
Chei pentru citirea perechilor 409 asupra consultantului 461 
Dinspre receptare spre acțiune, Strategia 5. Forțele active: receptare-acțiune 462 
de la acțiune spre receptare 410 Posibilităţile de acțiune ale consultantului 464 
adie | Vl 4 Ea Transferul unei serii de simboluri Strategia 1]. Evoluţia unei situaţii 465 
E 5 de la o arcană la alta 412 Strategia 2. Lectura ca o frază 466 





TITEI W 3 SOLEIL 2 
> 





Repoziţionarea cărților pentru a găsi 


răspunsuri cât mai utile 467 

Aspectele psihologice ale lecturii Tarotului 47] 

Ajutorul acordat consultantului, astfel încât 

să își rezolve contradicţiile ATI 
Strategia 1. „Da, dar... adică!“ 472 
Strategia 2. Protagonist, mediator, antagonist 473 

Citirea cărţii de la fundul pachetului 474 

Alegerea unei lecturi pozitive sau negative 475 

Citirea a trei cărţi, fără o structură prestabilită 

și fără o întrebare prealabilă 476 
Strategia 1. Tarotul pune întrebarea 477 
Strategia 2. Citirea a trei cărți conform 
valorii lor numerice 482 
Strategia 3. Urmărirea privirilor, a gesturilor 
și a indiciilor pe care le dau cărțile 486 

Lectura proiectivă: două perspective pentru 

rezolvarea unei întrebări 490 

Citirea a patru sau mai multe cărți 493 
Tarotul îndoielii, al incertitudinii 494 
Tarotul eliberării 495 
Tarotul eroului cu o mie de chipuri 496 
Tarotul Lumii 498 
Tarotul celor două proiecte 501 
Tarotul alegerii 502 

Citirea a zece și mai multe cărți 505 
Tarotul Lumii amplificat 505 
Tarotul Sinelui realizat 507 
Tarotul eroului, aplicat celor patru centri 510 
Tarotul alegerii, aplicat celor patru centri 514 
Lectura artistică 516 


Concluzii. Filosofia tarotică 523 





N ANTI => 


Mit 


L 


4 
i 





ş, 


*9///41111. 5) 


pa 


PA 
PA 
Vi 
„ 
Pi 
A 
FA 
“ 
Vi 
A 
Vai 


24 
. 
RA 
[a 
IN) Zi 
i 
i 
AA * 
| a 
ZA 
FĂ 
2] 


+ 


Z E ea SĂ 
ZA ARĂ AC da ?p RI, 
zu E! Ares A 


- *— tu " 4 Pia! 
LE CHARIOT. | 





ATIT me A o a 


Inna LA- LUN 


ss 


A% 


Pi] 


Dă 


ATI “e 
p.- h- 


r =, AU IVIT A ANII. S 
Da OLE-TUGEMENL 


ui 


III 


Et 


ATIT 


u 
| 
| 


SĂ | 
m A 


CIA MAIEON-DIEV_| 





> 


i 


i (d | ; 
(V/ 
f i] E /) 
«3 CA) 
ar Pap 
Pe ui e a AI 
SP, N N AN 
i] 5 „ 
ti; 


ZI] 
Ze 2 


[3 


SES 
Ş 
| 

| ES 
ŞI 


ATA 





— 


—— 





Sus și în stânga: Valeţi 
Jos și în dreapta: Regine 


INI 


NA 


VALET DEBATON. 


UI 
za, 
NS 
RIN 
SS 
i Ai 
AU 
AN 
AU 
ÎN 
ai 





As de Monede As de Bâte 


— PI, 


Așii celor patru Suite: 
Cupe, Spade, Monede și Bâte 





Oertera 

| 4 1 

E STIRI 
Hț 


| L 


pă 


DL 
Z 


[4 


o 
q. 


9 


1 
= 


AAN N 
P Li 


N 


N N 


N rr ) 


„i 


A 
SI fp-44 


] EN 


sI 
O 
st 
W, 
P/ 
i 
. PA) 
me Nae a 


N 
— j 


LS, 


(ROZE SURE [Re SET ROY DE: 





Sus și în stânga: Regi 
Jos și în dreapta: Cavaleri 


CAVALIER-DE:COUPE 


-DE-BATONIIII 





ş e ij 
|] j? ă 
să 
E! Ă PAR 
N RR 
a y = A 
— 
4 > 
Î - 
7) i 
fi ” 
, 1 
p! 5) 
i | 
FT Vi 
zi 14 
Ț, Si 
[Să 4 
A ra 
WU ră Atu 
| . 
e. + 
Po . : 
p Z [a 
. fe 4 . Da - 
= | 
L] Li BI 
IEI pi |. 
| ad | 
[i 
4 “ 
ş A 
] A 
4 . 
71 
'j — — 
— 04 
$ N 4 a 
3) Da 
E „a 4: 
Li 
[i 
? 


CAVALIER DEPEE FII 

















scu Cai Buni e ta 
aordinar A d ui autoc Ung 


lumii material elei spirituale Re eiea e erei coral 
senta sa ȘI cca e nituti în , şi nu apari 9) Sursă în 






Gr ATI EI ETA E EI mod foarte concret, ne a 
ta, dot CI GI transc 
| MARIANNE COSTA 











talate i inu gi în ul, imnrima 
rolo a ovia ul să se d desprindă 4 









A II) ANI DRO JODOROWSKY