CINCINAT SFINȚESCU — ESTETICA BUCUREȘTIULUI (1932)

ESTETICA 


BUCURESTIULUI 


DE 


CINCINAT |. SFINȚESCU 
PROFESOR LA ACADEMIA DE ARHITECTURĂ 
INGINER INSPECTOR GENERAL 


\ 


Nie- Ori 5-9 +2 
TIPOGRAFIA «BUCOVINA» I. E. TOROUȚIU, BUCUREȘTI 


Wwww.dacoromanica.ro 


DE ACELAŞ AUTOR: 
(publicate în 1932) 


. Proectarea şi construcţia străzilor orăşeneşti (Bibl. 


Instit. Urbanistic No. 1). 


. Curăţirea străzilor şi înlăturarea gunoaielor (Bibl. 


Instit, Urbanistic No. 2). 


. Legea Municipiului București şi reorganizarea ser- 


viciului technic municipal (,,Urbanismul” No. 
1-—2), 


. Circulaţia în centrul Capitalei în raport cu liniile 


de tramvaie (, Urbanismul” No. 1—2). 


. Un caz excepţional: Şcoala Superioară de Ştiinţe 


de Stat („„Ulrbanismul” No. 1—2). 


. Edilitate Generală („Urbanismul”” No. 3—4). 
. Alimentări cu apă — Hidrologie-Captări — (,„Ur- 


banismul” No. 5—6). 


. Teşiturile la colțurile străzilor (,Urbanismul'”' No. 


5—6). 


. Estetica Urbană raportată la Estetica Bucureştiului 


(Progresul Social, Aprilie 1932). 


. Alimentări cu Apă (Imbunătăţiri-Distribuţii) (,Ur- 


banismul'' No. 7—8). 


. Planul de urbanizare a comunei Băneasa (,„,Urbanis- 


mul” No. 7—8). 


. Canalizări (Scurgeri-Drenaje-lrigaţii) (,.Urbanis- 


mul” No. 9—10). 


7. Edilitate (apă, canal, pavaje, gunoaie), 
. Estetica Bucureștiului („Urbanismul” Nr. 9—12), 
. Urbanism şi Educație Fizică („Urbanismul” Nr. 


11—12). 


100. Invăţământul Urbanisticei în streinătate şi la noi 


(„Urbanismul” Nr. 11—12). 


101. Nevoi specifice şi nevoi speciale ale Bucureştiului 


o (Urbanismul Nr. 11—12). 


www.dacoromanica.ro 


CINCINAT SFINŢESCU 


Inginer Inspector General 
Profesor la Academia de Arhitectură 
Vice„Preşedinte al Federaţiei Internaţionale 
de Urbanism şi Locuinţe din. Londra 


ESTETICA BUCUREŞTIULUI 


Extras din <URBANISMUL> Nr, 9—12, 1932 


INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE «BUCOVINA», 1, E. TOROUŢIU 
BUCURESTI ÎIl—STR. GRIGORE ALEXANDRESCU 4.—TEL. AUT, 210X43 


www.dacoromanica.ro 


— 


WED 


TABLA DE MATERIE 


Introducere — — — — 2 — 
Doctrina esteticei urbanistice er 


„ Estetica generală urbanistică — — — — — 


„ Estetica locală urbanistică — — — — — 
„ Estetica Bucureștiului — — — — — SS pre 
. Simboluri de estetică generală — — — — — 
„ Elementele naturale — — — — — — — 
. Stylul arhitectonic  — — — — — — — 


Organizarea circulației — — — — — — 


. Dispoziţii tecnice de estetică generală — — 
. Tecnica urbanistică cu acțiune sensorială — 
„ Tecnica urbanistică cu acţiune sentimentală — 
. Tecnica urbanistică cu acțiune intelectuală — 


„ Personalitatea estetică a Bucureştiului — — 
. Simboluri şi dispoziţii tecnice de estetică locală 


. Spaţiul liber şi tecnica lui estetică — — — 
. Spaţiul clădit şi tecnica lui estetică — — — 
. Mișcarea în pieţe şi pe străzi — — — — — 
„ Câteva exemple de amenajare estetică  — — 


a) Snagovul — — — — — — — — 
b) Lacul Fundeni — — — — — — — 
c) Colina Arsenalului — — — — — — 


„ Amenajeri de piețe şi străzi — — — — — 


d) Piața Victoriei — — — — — — e 
e) Piața Brătianu — — — — — — — 
£f) Halele Centrale — — — — — Z 


www.dacoromanica.ro 


103 
110 
113 
114 
125 
148 


g) Str. Lipscani (amenajare) — — — — 

h) B-dul Brătianu (amenajare) — — — 
F. Valorificarea estetică a monumentelor — — 

a) Clădirile monumentale — — — — — 

b) Monumentele istorice — — — — — 

c) Monumentele comemorative — = 

d) Lucrările de artă sculpturală — 


www.dacoromanica.ro 


PREFAȚA 


In cursul anilor 1980—1932, şi în urma punerei 
în aplicare a Legei de Organizare a Municipiului 
Bucureşti din 1926, modificată în 1929, care cereau 
administrației acestui oraş să întocmească un plan 
de sistematizare cu caracter regional (până la fosta 
centură de fortificaţii), m'am ocupat de aproape cu 
examinarea celor patru mari chestiuni a căror so- 
luţionare se pretinde dela orice plan urbanistic; 
a) problema delimitărilor spaţiilor libere şi a celor 
construite de pe teritoriul de organizat; b) problema 
zonificărei; c) problema căilor de comunicaţie şi a 
transporturilor şi d) problema esteticei urbanistice. 

Fiecare din aceste chesiuni sunt cercetate în lucra- 
rea de ansamblu ce prezint şi care are destinaţia sa 
serveasca drept călăuza, atât la studiile de detaliu, 
la plunșeta, cât şi la compunerea legilor şi reguia, 
mentelor de aplicare a planului urbanistic. 

Am urmat preceptul lui Jean Vignot (1398): „Ars 
sine Scientia nihil”. 

Nu ştiu în ce măsura vor servi aceste studii sco- 
pului pentru care am lucrat. Nu am pretenția nici 
că propunerile ce fac sunt cele mai bune, fiindcă 
„bunul” în materie socială, în care intră şi urbanis- 
mul în bună parte, poate deveni foarte rău, dacă 
este greşit întrebuințat, ori cu rea credinţă între- 
buinţat, sau prea târziu întrebuințat. 

In ce mă priveşte, lucrarea de faţă o consider că 


www.dacoromanica.ro 





reprezintă îndeplinirea unei datorii de conștiință: 
acela de a pune la îndemâna altora rezultatele unei 
experienţe de 22 ani în materie urbanistică și edili- 
tară; o contribuţie de muncă în contra obscurantis- 
mului exploatator, contra exoterismului şarlatan şi 
contra ignoranței pretenţioase. 

Nu uit ca să aduc şi aici prinosul meu de recu- 
noștinţă Academiei Române, căreia închin această 
lucrare. Academia Română a onorat cu un premiu 
în sesiunea de Mai 1932 primele trei părţi ce apä- 
ruseră până la finele anului 1931. Acel premiu re- 
prezintă pentru mine, în împrejurările de astăzi, o 
nouă încurajare la muncă, pe lângă acea pe care, 
tot Academia Română, mi-a dat-o în toamna anului 
1910, când, după ce obţinusem diploma de inginer 
dela Şcoala Naţională de Poduri şi Sosele, mi-a a- 
cordat 'bursa de specializare în streinătate pentru 
Urbanism şi Edilitate. 


y 


AUTORUL 


29 Octomvrie 1932. 


www.dacoromanica.ro 


ESTETICA BUCUKEŞTIULUI ') 


IL INTRODUCERE 


Infrumuseţarea oraşelor a fost considerată din 
cele mai vechi timpuri ca formând o preocupare de 
căpetenie a conducătorilor. Stübben chiar a spus: 
„frumuseţea aspectului oraşelor este o condiţie e- 
senţială pentru existența lor”. In adevăr, un oraş 
chiar dacă ar îndeplini toate condiţiile de hygenă şi 
de bună circulaţie nu va constitui un model dacă nu 
ar poseda şi o „personalitate estetică” sau dacă fru- 
museţile elementelor naturale ar fi fost stricate °). 

De aceia s'au ţinut în trecut şi congrese de «este- 
tică urbanistică», precum cele din 1909 dela Wa- 
shington şi la 1910 la Rochester (S. U.), cu care o- 
cazie s'a denumit şi o profesiune nouă: inginerul 
specialist în estetica urbanistă. 

Deşi estetica urbanistă a fost cultivată din cele 
mai vechi timpuri, şi cu un interes şi mijloace muit 
superioare celor întrebuințate pentru rezolvirea, ce- 
lorlalte prob'eme generale urbanistice, din care u- 
nele apărute mult mai târziu, totuşi doctrina esteti- 
cei urbaniste este încă în curs de formaţie, iar exo- 
terismul, pe cari unii încearcă să-l practice în aceas- 
tă materie, nu a prins niciodată în epoca noastră. 


1) Acest studiu scris în 1931, revăzut și adăoaat acum, a fost pu- 
blicat în rezumat în rev. Progresul Social (Aprilie 1932). 
2) Augustin Rey şi Borde: „La Science des plans de villes”. 


www.dacoromanica.ro 


Antichitatea şi evul mediu ne-au transmis câte-va 
reguli şi proporţii estetice «cu proprietaţi divine» 
sau magice, precum corpurile lui Platon (pentagra- 
ma), emblemeie pentagramice, şi chiar proporţiile 
unor styluri urhitectonice, toemai din cauza exote- 
rismului cultivat în această materie. 

Camillo Sitte *) de pe la 1889, Raymond Unwin °) 
pe la 1910, apoi G. Benoit Lévy °) în urmă autorul 
acestor rânduri *) şi Augustin Rey cu Borde 5), cum 
şi o serie de experţi °), cum am numit mai sus, în 
estetica urbanistică, au trasat, analizând creaţiunile 
urbanistice existente, fundaţiile doctrinei esteticei 
urbane. i 

In cele ce vor urma nu vom cerceta dacă oraşul 
București este sau va putea deveni un oraș de artă, 
ci numai dacă este sau va putea deveni un oraş es- 
tetic în sensul doctrinei urbanistice. In al doilea 
rând, ne vom ocupa cu mijloacele ce trebuese a fi 
întrebuințate spre a atinge țelul propus. 


"ste însă necesar ca în prealabil să ne jalonăm 
câteva repere ale doctrinei noastre, care să formeze 
firul conducător al expunerei ce vom face, şi care, 
sperăm, să tie acceptat de cât mai mulţi interesaţi 
‘la frumuseţea Capitalei. 

lustetica fiind după Croce”) «doctrina care deti- 


1) Camillo Sitte: „Der Städtebau nach seinen künstlerischen 
Grundsätzen” (1889). 

2) Raymond Unwin: „Town Planning". 

3) Georges Benoit-Lévy: „La ville et son image". 

4) C. Sfinfescu: „Elemente şi condiţii de frumusețe a oraşelor”, 
(Renaşterea Română 1920). - 

5) Augustin Rey şi Borde: op. cit. 

6) Printre aceştia cltăm şi pe Matyla C. Ghyka, care a publicat 
lucrări remarcabile asupra teoriilor de estetică printre cari cităm: 
„Les rythmes”; „L'estetique des proportions dans la nature et dans 
les arts”, ş. a. în'colecţia „La pensée contemporaine“, T 

7) .Benedetto Croce: „Elemente de estetică”. . .. =y 


www.dacoromanica.ro 





neşte arta», desigur că nu: ne: vom- putea. ocupa qe 
estetica Bucureştiului, fără a o .eerceta dupa arta 
urbanistică, căci şi în Bucureşti estetica urbanisti- 
că poate fi procurată fie de i e naturale 
(zise şi anestetice), fie de cele creiate de om (artis- 
tice). ` 

In adevăr, î în urbanism înţelegem în mod catego- 
ric, ca şi Guyau, ca şi d. Suchianu !) «arta ca feno- 
men social», care cere publie și tecnică (styl) având 
menirea a forma sufletul colectiv. 

Urbanistica democratizează frumosul creind «arta 
pentru toţi». Numai în acest sens realizată arta 
în estetica urbanistică, ea formează un factor ur- 
banistic de interes general în oraş, iar nu de interes 
numai local urbanistic, cum sunt considerate de cele 
mai multe ori problemele de estetică urbanistică. 
Vom consideră dar de interes local numai creatiu- 
nile artistice urbanistice care se prezintă 'ca o in- 
tuiţic, ca o viziune personală, fără un caracter pre- 
dominant social. 

Prin urmare de'a început vom separa: 'crèațiuni 
de estetică urbanistică de interes general şi cred- 
țiuni de estetică urbanistică d: interes “local. Din 
primele vor făce deci parte creațiunile estetice ct 
caracter predominant social, din secundele creaţiu- 
nile, rezultate ale viziunei personale, până la perfec- 
țiur.ea funcţională definită de Ruskin, adică din a- 
cole dela care, după Gide, obţinem maximum de e- 
fect cu minimum de mijloace, mijloace care pot fi 
reduse până la nişte simboluri (Meumann). 

Fivcare artă are simbolurile și tecnica ei specia- 
lā: pictura cere coloarea și lumina; sculptura are 
forma şi direcţia; literatura are cuvântul și ideia; 
muzica are sunetul şi măsura; cinematograful fre 
mişcarea; în fine arhitectura are liniile şi massele. 


1) D. Suchianu: ..Sociolegie”. 


www.dacoromanica.ro 


Care sunt însă șimboluri'e urbanisticei? Noi consi- 
derăm că sunt spaţiale libere, spaţiile clădite şi cir- 
culația 1). 


Aşa dar noi nu considerăm în estetica urbanistică 
numai esteticul care conduce la creaţiunea artistică, 
dar şi frumosul, mai ales frumosul natural, denumit 
şi anesteticul şi pseudo-esteticul, dar deosebit de 
«antiesteticul» menţionat de Rey. Tocmaı admiterea 
frumosului anestetic în urbanistică formeaza una 
din deosebirile artei urbanistice de ce.eluite arle. 
Noi considerăm că şi frumuseţile naturale procură, 
mai ales amenajate artistic, synteza artisticu prin 
senzație, sentiment şi inteligență, dupa cum men- 
ționează Léger (L'esthétique du paysage), deși 
Croce zice că natura e «stupidă» în co.nparaţie cu 
arta şi e «mută» dacă omul nu o face su vor- 
bească ?). 

Prin urmare în urbanism vom studia şi utiliza 
cele două feluri de frumuseți analizate de Ch. 
Lalo ?): frumusețile naturale şi frumusep le arto- 
tice. 

Th. Fischer enumeră printre frumusețile naturale 
urbanistice: câmpul, muntele „apa, aerul şi soare.e; 
iar ca estetic artificial numai concentrarea circula- 
tiei pe arterele principale *). 

Augustin Rey enumeră ca frumuseți naturale: a) 
apa (râuri!e, lacurile, marea); b) plantațiile (ver- 
deuţa, pădurile, codrii, arborii izolaţi, parcurile); 
c) vederile şi orizonturile (paysagiul, colinele vede- 
rile locale, panorame!e, perspectivele, orografia te- 
renului). lar ca frumuseți amenajate de om: d) 


1) A se compara cu lucrarea: „Superurbanismul”' de C. Sii:ntescu 
(definiţia). 

2! B. Croce: op. cit, 

31 Ch I/a'o: „Irt-oduction à lEsthetiqve”. 

4) Th. Fischer: „Ueber Stadtbaukunst” (1922), 


www.dacoromanica.ro 


planul raţional (arterele monumentale de circula- 
ţie, cele secundare şi pieţele); c) arhitectura; f) ar- 
hitectura combinata cu frumuseţile naturale. Tot 
Rey dă exemple interesante de lucrări antiestetice. 

„Dacă 'esteticul artistic se află foarte adesea «în o- 
ehiul observatorului», este mai puţin permanent, 
are adesea o valoare variabilă în timp, frumosul na- 
tural zis şi anesteticul, are un caracter mult maj 
puţin relativ, o valoare permanentă. 

Totuşi cercetări recente, ca acelea ale lui Zezysing, 
au dovedit că relativitatea frumuseţilor artistice 
este mui mult aprenta dea cât reală, căci acesta u 
arătat pe cale experimentală că, de exemplu, aşa 
zisa «tăetură de aur» (diviziunea în medie şi ex- 
tremă raţie zisă şi proporţia divină), formează un 
raport fundamental al frumosului în artele plastice 
şi în deosebi în arhitectură. In această artă princi- 
piile geometrice ale omotetiei aplicate dau naştere 
la efecte puternic estetice prin simetria şi rythmul 
creiat din repetarea unor figuri asemenea ,care deci 
au o măsură comună, independent dacă au sau nu 
un ax comun. 

Prin urmare poate există o doctrină a, esteticei 
urbanistice +), şi de aceia găsim nimerit să schiţăm 
în cele ce vor urma, câteva reguli, şi numai în urmă 
să procedăm la aplicaţiunea unei astfel de doctrine 
la estetica Bucureştiului. 


II. DOCTRINA ESTETICEI URBANISTICE 


Cu riscul de a cădea în tautologie, revizuim repe- 
rele puse. 

Simbolurile estetice urbanistice am văzut că sunt 
în primul rând spaţiul liber şi spațiul clădit; în al 
doilea rând intră și circulatia. 


11 A se cerceta si „Cursul de urbanism" profesat la Academie 
de Arhitectură de C. Sfinţescu (ediţiile litografiate 1924 şi 1929). 


www.dacoromanica.ro 


8 


hepetăm că 'esteticul urbanistic poate fi detinte- 
res general (ca fenomen social) şi de interes local 
(ca, intuiţie personală) şi că cel mai important: din 
punct de vedere urbanistic este esteticul de interes 
general. Am mai arătat că în urbanism admitem 
atât frumosul natural, cât şi cel artistie, cu toate că 
unii esteticiani consideră ca «infirmi intelectuali» 
pe cei ce nu pot să simtă de cât frumuseţile natu- 
rei. Ne vom feri însă uneori să scoatem în valoare 
cele mai incontestabile urâţenii ale naturei, consi- 
derate ca pitoreşti, pentru a le transpune în artă 
spre a deveni frumuseți artistice. Astfel de opera- 
ţiuni nu fac parte din domeniul esteticei urbanisti- 
ce. Vom elimina dar estetica urâtului studiată de 
Rosenkranz. 


A, Estetica: generală urbanistică. 


Prin urmare vom alege la început simbolurile şi 
tecnica esteticei urbanistice numai sub aspectele lor 
care se prezintă ca fenomene sociale, pentru a deter- 
mina apoi efectele estetice urbanistice de interes 
general „adică să căutăm, cum ar zice Lanson, pe a- 
calea rare «socializează gândirea». 

Esie prea cunoscută influența gândirei sociale la 
formarea stylurilor. în deosebi în arhitectură, şi 
valoarea stylului în formarea personalităței unui 
oras 1). 


1) Cu toate acestea teoriile lui Moessel, bine documentate de- 
monstrează că stylurile egiptean, grec şi gotic (styluri meditera- 
neene) sunt bazate pe o geometrie a numerilor, In adevăr la a- 
ceste styluri proporţia divină (proporţia este o repetare a une: 
analogii) joacă un rol primordial și matematicienii cunosc că acea 
a+b a 

a b 
seriei numerice a lui Fibonacci, şi că rezolvirea algebrică a acelei 
proporţii geometrice nu reprezintă decât rădăcinile unei ecuaţii de 
gradul al doilea având valoarea laturei pentagonului regulat, 


proporţie divină e în strânsă legătură cu reprezentarea 


www.dacoromanica.ro 


- Există însă și un styl urbanistic: care caracteri» 
zează cpveile, ca emunațiune a fenomenelor seeiale. 
Priu umna:e stylul. contribuie la esteticul urbanis- 
tie de. ;ntcres. gencral. Dar prin styl urbanistic un 
vom înţelege .nuimâi stylul arhitectonic, ci mai ales 
tecnica întrebuinţărei spaţiilor libere în raport cu 
tecnica spaţiilor:'elădite,. (cu stylul lor special arhi- 
tectonic). Spaţiiie-.ihure nu sunt de fapt de cât ele- 
mentele naturale ale esteticei urbanistice, aşa că 
putem admite că frumusețile naturale cu- spațiul li- 
ber constituesc elemente de interes general în este- 
tica urbană. Stylul arhitectonic al spaţiului clădit, 
care este cel de ul doilea simbol al esteticei urbanis- 
tice, fcrmează un:ait element de interes general în 
estetica urbană. In fine organizarea circulației, a- 
dică.a simbolului urbanistic populaţie-cireulatis, 
procură al treilea element de estetică urbanistică de 
interes.gencral. 

Așa dar elementele de estetică generală urbanisti- 
că sunt: 1) frumuseţile naturale; 2) stylul arhitec- 
tonic; 3) organizarea circulației. 

Medul sau tecnica întrebuinţărei acestor elemente 
de estetică generală nrbanistică constitue stylul ur- 
banistic, care evoluiază cu aspectul social: de apa- 
rare (strategică) în epoca antichităţei, cu aşezări 
lacustre, apoi acropole ,agore-foruri, ori ziduri de 
cetăţi; de expansiune (colonială) cu străzi şi pieţe 
regulate și chiar cu lucrări de artă în stylul clasice 
arhitectonic; feodal-religios (medievală) cu bur- 
guri, ziduri de cetăţi, catedrale, pieţe şi străzi în- 
guste şi neregulate, cu stylul gotic arhitectonic 
predominant; regalist-modern cu fortificaţii, străzi 
regulate, pieţe și palate, şi cu stylul arhitectonic al 
renaşterei; capitalist-industrial: cu expansiune ur- 
bană neregulată, cu dispariţia spaţuilui liber, cu de- 
zordine în circulaţie şi cu amestecul stylurilor arhi- 
tectonice; de gândire urbanistică (adică zonificare si 


www.dacoromanica.ro 


10 


estetizare, cu păstrarea valorilor iştorice;: fie indi- 
vidualist (stylul oraş-grădină englez, independent 
san satelit) cu suprafețele limitate de extensiune, cu 
spații libere repartizate pe locuințe individuale, cu 
evitarea marilor aglomeraţii; fie colectivist sau com- 
binat cu cel extrem capitalist (cu concentrarea spa- 
țiului liber alături de clădirile blocuri de locuințe 
colective) cu stylul clădirilor înalte, cubiste, aproa- 
pe zgârie-nori (modern styl). 

Intre cele două styluri urbanistice moderne extre- 
miste, adică cel al aspectului social familial, repre- 
zentat prin orașul-grădină, și cel al aspectului socia- 
list, al viitorului preconizat de Karl Marz, repre- 
zentat prin propunerile mai recente ale lui Le Cor- 
busier şi alţii, între acestea se pot găsi multe com- 
promisuri care să corespundă năzuinţelor sociale 
locale şi care să formeze un styl local urbanistic, 
dătător, cum am mai arătat 1), de personalitate este- 
tică urbanistică, oraşului de care ne ocupăm. 

Putem clasa tecnica esteticei generale urbanisti- 
ce după felul acţiunei estetice a elementelor sau sim- 
bolurilor estetice ?), adică acţiune sensorială (prin 
forme şi colori), sentimentală (prin forța imagina- 
tă) sau intelectuală, (prin raportul cu utilitatea). 

Trebuie să existe totdeauna un element predomi- 
nant estetic, căci pluralitatea elementelor pri- 
mordiale creiază confuziunea, antagoniste percep- 
tiei uşoare, care trebuie să caracterizeze forma este- 
tică. Absenta elementelor estetice dă naștere, din 
contră, la sărăcie. 

Pentru elementele cu acțiune  sensorială, adică 
“spatiul liber cu frumuseţile naturale şi construcția 
arhitecturală, s'au determinat dispoziții geometrice 
(statice) pentru realizarea efectului estetic; iar 


` 


1) C. Sfințescu: „Delimitări în regiunea municipiului Bucureşti”. 
2) Paul Leger. 


www.dacoromanica.ro 


11 


printre dispoziţii'e' referitoare esteticei. generale 
urbanistice 'enumerăm: a) perspectiva 1) <b) corona- 
mentul); €) aspectul din văzduh *); d). silueta *). 

Pentru elementele cu acţiune sentimentală, fac- 
tori în care intră puterea elementelor: naturei “şi 
scara arhitecturală, s'au determinat dispoziţii cu 
efect psihologie (dinamic) pentru realizarea efectu- 
lui esietic urvanistic ê), printre care enumerăm: c} 
contrastul; f) varietatea imaginilor (pitorescul arhi- 
tectural) ; g) regularitatea alternată cu neregularita- 
tea °). In fine, pentru elementele cu acțiune intelec- 
tuală, cari sunt imaginile şi simbolurile frumuseţilor 
naturei sau construcţiei, ori modul de construcţie în 
raport cu destinaţia, găsim iarăş anumite norme 
ale esteticei generale urbanistice, precum: h} 
adaptarea la mediu”); i) ordinea şi orientarea *); 
j) echilibrul între viața socială şi lucrări). 

Parte din aceste criterii sunt valabile şi la reali- 
zările de estetică locală urbană, după cum vom 
vedea. 

Prin urmare rămâne stabilit că: frumuseţile na- 
turale şi stylul arhitectonic, izolate sau combinate 
în anumită măsură cu organizarea, circulației şi e^ 
monumentele istorice, printr'un styl urbanistic a- 
daptat mediului social, pot procura o personalitate 
oraşului, şi aceasta este cea care contribuie în mă- 
sura maximă la estetica generală a lui. 

Aşa dar prelucrarea factorilor de estetică gene- 
rală urbanistică este cea care realizează creaţiuni de 

1) Augustin Rey. 

2) Th. Fischer. 

3) C. Sfinţescu, 

4) Genzmer. 

5) C. Sfinţescu 

6) Camillo Sitte. 

7) Raymond Unwin. 


www.dacoromanica.ro 


12 


artă urbană:şi care culminează: în personalitatea ur-. 
banistică, care pentru a putea fi exaltată în cel.mai 
înalt grad, cată a se întrebuința toate "procedeele 
teonice sus arătate în raport cu elementele şi modul 
respectiv de acţiune estetică, în care rythmul, înţe- 
les ca o «periodicitate percepută» să predomine; 

Se cuvine dar să ne oprim la timp şi în deosebi, 
asupra personalităţei urbanistice, ca, o creaţiune a 
esteticei generale-urbane, ceeace vom face odată cu 
aplicaţii nea acestei doctrine la estetica Bucureş- 
tiului, 

B. Estetica locală urbanistică 


Am văzut că este produsă de creaţiunea artistică, 
n sultat al intuiţiei personale. Elementele formând 
sin boluri ale esteticei locale urbanistice sunt: spa- 
țiul liber (piaţa, strada, grădina), clădirea sau gru- 
pele de clădiri, monumentul istoric şi circulația 
(mișcarea). 

Tecnica esteticei şi aici variază după felul acţiu- 
uei simbolurilor estetice, cum am arătat la cazul es- 
teticei generale urbanistice. 

Astfel pentru elementele cu. acţiune sensorială 
deja citate, şi în plus pentru construcţiile teenice u- 
tilitare, sunt stabilite regulele geometrice ale lui 
Camillo Sitte: a) raporturile de poziție între clä- 
diri, monumente şi pieţe; b) raporturi de cadru la 
străzi şi piețe; c) forma, mărimea şi gruparea pieje- 
lor; d) traseul şi r-li-ful str*zilor şi piețelor (aces- 
tea şi cu acţiune intelectuală): e) concentrarea şi 
gruparea monumentelor; f) armonizarea stilurilor 
arhitectonice (omogenitatea); g) adaptarea lucrări- 
lor la mediu (unitatea fizică). La acestea adăo- 
găm ‘y h) coloritul, i) iluminatul în ra nopței; 
j) insolarea *). : 


1) C. Sfintescu. 
2) G. B. Lévy. 


www.dacoromanica.ro 


13 





„Pentru cele cu acţiune sentimentală, (între care 
citam în plus decorațiunea îlorală, cea arborescen- 
tă, hydraulică ori mobilă) în deosebi cea mai apro- 
piată de lucrurile naturei, există aceleași norme psi- 
chologice deja indicate. 

Relativ la acţiunea intelectuală a unor elemente 
estetice, printre care menţionăm şi curăţenia 1), ră- 
mânem la cele zise la estetica generală urbanistică. 

Oprindu-ne la aceste indicaţiuni privitoare este- 
ticei generale şi locale urbanistice, putem trece la 
aplicaţiunea lor pentru estetica Bucareştiului. 


III. ESTETICA BUCUREŞTIULUI 


Vom examina mai întăi chestiunile de estetică ge- 
nerală şi apoi pe cele de estetică locală a oraşului. 


A. Simboluri de estetică generală 


Trebuie să cercetăm elementele naturale enume- 
rate de Rey, să examinăm istoricul oraşului şi sty- 
lul construcţiunei, cum şi factorul social în forma- 
rea stylului urbanistic al orașului în sensul defini- 
tiei ce am dat mai sus. 

În urmă vom vedea dacă este posibilă creaţiunea 
unei personalităţi urbanistice a oraşului. 


1. Elementele naturale 


Pot concura la estetica urbană a Bucureștiului 
atât apele, cât şi plantațiile, cât şi orizonturile (ve- 
derile). Acestea trebuiesc căutate atât în oraş, cât şi 
afară din oraş până la oarecare distanţă. 

Din fericire puţinele elemente naturale de fru- 
musete urbană existente în oraş, şi mai ales în afara 


1) Element citat de Benoit-Levy. 


www.dacoromanica.ro 


14 


oraşului, nu sunt încă iremediabil compromise de, 
mâna sau prin neglijenţa omului. : 

Prin aspectul lor primitiv, prin forme utilitare şi 
chiar prin creaţiuni decorative, acestea vor concura 
pe cale sensorială în primul rând, în această regiu- 
ne, la impresiuni estetice. 


a) In împrejurimile Capitalei 


Mai ales frumuseţile naturale exterioare Capita- 
lei noastre din regiuni mai mult sau mai puţin în- 
depărtate, pot contribui la estetica generală a Bu- 
cureştiului, nu numai prin valoarea lor artistică, 
dar mai ales prin formarea unui «suflet al Capita- 
lei» ceeace cu deosebită artă, d-l C. Argetoianu 1) a 
convins într'o conferinţă a sa din 1914. 

D-l C. Argetoianu deploră adevărul constatat că, 
din toate capitalele lumei civilizate, Bucureştiul 
este singurul oraş care nu posedă împrejurimi, în 
sensul cuvântului „banlieue”, împrejurimi de o aşa 
de mare importanţă morală pentru sufletul unei ca- 
pitale. D-sa încă a demonstrat cu succes că se poate 
creia împrejurimi cu asemenea calităţi pentru ora- 
şul București. Pentru locuitorii oraşelor mari, cu 
drept cuvânt d. Argetoianu afirmă că împrejurimile 
oferă unica posibilitate de a se pune în mod folo- 
sitor în contact cu natura şi că factorii cari creiază 
împrejurimile în sensul urbanistic sunt: gustul pen- 
tru natură, perfecţionarea căilor de comunicație şi 
sporirea excesivă a populației oraşelor mari. 

Cu cât gustul pentru natură creşte, deci cu cât 
omul se găsește mai des în contact cu natura, cu 
atât potenţialul său de civilizaţie crește. 

D- Argetoianu a indicat unele împrejurimi 
ale Bucurestiului, cari cu oarecare amenajeri pot 


1) C. Argetoianu: „L'influence de la banlieue sur l'âme des ca- 
pitales“. ' 


www.dacoromanica.ro 


15 


procura paysagii cari ar putea fi comparabile cu 
cele din jurul'altor oraşe mari, şi anumâ! våálëa'Co- 
lentimei, dela Ciocăr ti până la Mogoşoaia prin 
Creţuleşti 'şi Bucoveni (fig. 1), cu văleoâuia Cocio- 
cului lu Corbeanca, Baloteşti, Căciulaţi, și: lacul 





Fig. 1, — Valea Colentinei între Buciumeni şi Bucoveni (vedere 
spre amonte) 


Căldăruşani: şi mai ales lacul Snagov în plina pa- 
dure a Vlăsiei: «In jurul acestui lac farmecul natu- 
srei este tot așa de penetrant în Decemvrie ca şi în 
«luna Mai. Apa clară a lacului este înconjurată de 
«păduri măreţe care șerpuiesc pe maluri nedecise. 
«unde un labyrint de trestie leagă pământul cu apa. 
«Din mijlocul lacului, într'o insulă, apare izolată 
«vechea mănăstire pe care a reconstruit-o Vlad Te 
«peş, pe locul unei vechi biserici, datând probabil 
din sec. XV»... 

La fel la Căldărușani, Pantelimon, Cocioc... 

«Spre sudul Capitalei paysajele sunt diferite, dar 
«tot așa de favorabile colonizărei. Văile paralele ale 
«Sabarului şi Argeşului, formează spre sud şi sud- 
«vest o semicentură de coline, deşi foarte joase, dar 
«de un aspect variat şi plăcut... 


www.dacoromanica.ro 


ib 


- «In această regiune s'ar putea uni, cum se "zice, 
«utilul cù plăcutul». e IP 
“Curagioşii precursori doriţi de d. Argetoianu, au 


apărut odată cu condiţiile prielnice enumerate ‘dè 
d-sa, după 1929. D. Dobrescu, Primarul Muni- 


cipiului Bucureşti, a început cu lacul Snagov ope- 
ra de amenajare și colonizare a unei suprafeţe de 





Fig. 2. — Vederea lacului Snagov spre „Coada Lungă" 
(forme liniștite) 


1500 ha. pădure şi 1000 ha. baltă, dând impuls gus- 
tului pentru natură, pentru îmbunătăţirea căilor de 
comunicaţie şi a mijloacelor de transport"). Tot 
d-sa a făcut demersuri scrise și verbale la Ministe- 
rul Domeniilor în anul 1930 pentru regiunea pito- 
rească a pădurei Comana, dar deocamdată se pare 
încă fără rezultat pozitiv. Mai fructuoase, poate, an 
fost cele pentru pădurea Pustnicul, dela nord de 


1) Aceste suprafeţe au fost cedate Municipiului prin „Legea 


pentru înfrumusețarea împrejurimilor Capitalei” din 9 Februarie 
1931. € 


www.dacoromanica.ro 


Dn E î. SE 


17 


Cernica şi la: sud. de M-rea Pasărea, de'300 ha. pen- 
tru care legea de cedare a fost votată în vara 1930, 
dar nu este încă promulgată.’ i S E 

Din cauză că amenajarea, chiar numai, estetică,:a 
unor asemenea regiuni exterioare zonei administra. 
tive a oraşului formează obiectul planurilor de ur- 
banizare regională, pusă în practică abia după ră- 
boiul mondial, iar la noi aceasta necesită legi spă- 
ciale, pe care încă nu le avem, ne mai găsim astăzi în 





Fig. 3, — Vederea lacului Snagov spre nord, dinspre Ghermăneşti 
(vegetaţie pitorească a malurilor) 


situaţia că nu posedăm nici măcar studii asupra si- 
tuației de fapt, necum proecte de amenajare a unor 
asemenea localităţi, care prin frumuseţile lor natu- 
rale ar forma împrejurimile atrăgătoare ale Capi- 
talei. Prezentăm câteva vederi fotografice din regi- 
unea Snagovului (fig. 2—5), luate prin îngrijirea 
d-lui Inginer Th. Rădulescu din Direcţia Cassei 
Lucrăr. Municipiului. Figura 6 reprezintă o copie 
de pe harta Institutului Georgrafic al Armatei, pe 


www.dacoromanica.ro 


18 





care am notat deosebit frumuseţile naturale menţie- 





Fig. 4. — Drumul „Izvoranilor” prin pădurea Snagov (spre satele 
Izvorani şi Coadele)-—(Aliniamente drepte, largi, majestoase) 





“Fig. 5. — Poiana „Lacul Ursului” din pădurea Snagov, care iarna 
şi primăvara devine lac (luminiş incadrat) 


www.dacoromanica.ro 





ZONELE. PITORESTI D 


Fig. Ue | 
www.dacoromanica.ro 


19 


nate mai sus. Asemenea reproducem în cursul aces- 
tui studiu proectul de program al concursului 





Fig. 7. — Valea Crevediei, (maluri nesigure) 


pentru un plan de urbanizare a regiunei lacului 
Snagov, întocmit de autorul acestor rânduri şi pu- 





Fig. 8. — Râul Ilfov la intrarea în pădurea Sassu 


blicat în Monitorul Municipiului Bucureşti din 20 
Aprilie 1929. 


www.dacoromanica.ro 


20 


"Studiile amenajerei lacurilor Colentinei din nor- 
dul Capitalei şi asanărei lor, ne-au relevat :şi alte 
frumuseți naturale în această regiune din apropiere. 
Valea Crewvediei, cu perdelele de pomi și maluri ne- 
sigure (fig. 7) ca şi râul Ilfov la intrarea lui în pă- 
durea Sassu, sunt de un pitoresc fermecător pentru 
un orăşan (fig. 8). Apoi lacurile Buftea (fig. 9 şi 





Fig. 9. — Lacul Buftea (vedere din curtea morei spre amonte) 


fig. 10) şi Mogoşoaia (fig. 11 și fig. 12) nestricate 
încă de lucrări antiestetice, cum s'a întâmplat cu cele 
limitrofe oraşului Bucureşti, sunt pline de atracţie 
şi nu așteaptă decât valorificarea lor în folosul este- 
ticei urbanistice. 

Prin urmare în viitor prima lucrare de făcut în 
vederea amenajerei regionale estetice este o cata- 
grafie a elementelor de frumuseţe naturale până la n 
distanţă de 30—40 km. de oraş, cum şi adunarea da- 
telor necesare pentru întocmirea proectelor de ame- 
najare a acestor zone. 

D-na Marta Bibescu, făcând Primăriei Munici- 
piului nişte «suggestiuni pentru înfrumusețarea o- 
raşului București» propune, pentru formarea u- 


www.dacoromanica.ro 


k 21 


nei cingătoare a oraşului, păduri de pini pląntați,. 
cum s'a, realizat la Berlin și Bordeaux, fiindcă acest 





Fig. 10. — Lacul Buftea (vedere spre parcul Stirbey) 


copac poate trăi în diferite regiuni. Motivele pen: 
tru care d-sa face alegerea acestei esențe, şi anume 
Pinus Sylvestris, sunt: a) pinul rămâne veşnic ver- 





Fig. 11. — Lacul Mogoşoaia (vedere spre amonte de pe podul 
de la moară) 


www.dacoromanica.ro 


22 
de, iar Bucureştiul este o capitală mai mult de iar- 
nä; b) pinul este ozonizant; c) în pădurile de pini 
se trasează uşor alei şi se circulă uşor; d) terenul 
pădurei se păstrează fără norui, fără spini prin 
«covorul elastic de ace de pin; e) ramurile arborilor 
„se rup greu, rezistă la zăpezi mari şi în 30 ani co- 
pacul creşte puternic; f) oglindirea întunecată ° a 
pinilor în apă produce efecte foarte frumoase ; g) 
întreţinere uşoară. 





+ Fig, 12. — Lacul Mogoşoaia (vedere spre palatul Bibescu) 


: D-na Bibescu nu acceptă părerea unora că trebuu 
-căutat un copac originar românesc pentru asemenea 
plantaţii, fiindcă există şi acum mulţi copaci de o- 
rigină streină cári au intrat cu succes în flora ro- 
mânească şi a căror provenienţă puţini o mai ştiu. 


b) In zona administrativă a Municipiului. 
Găsim apele şi văile râurilor Dâmboviţei şi ale 
Colentinei, la ultima adogându-se şi lacurile forma- 
„te pe parcursul ei 1). Mai întâlnim pădurile puţine, 


1) Date numerice asupra acestor ape şi lacuri se pot găsi în 
lucrarea: „Alimentarea lacurilor Colentinei cu apă din Ialomiţa” 
de C. Sfinfescu (1931). 


www.dacoromanica.ro 


23 


câte au mai rămas, în această zonă şi pâlcurile de 
arbori cu-coroane bogate, precum: pădurea Bănea- 





Fig. 13 — Păduroa Mogoşozei de curând tăiată 


su (678 ha.) din care 100 ha. e intrată în posesia 
Municipiului București prin legea din 1930 cu care 





Fig. 14. — Natura în Parcul Băneasa 


www.dacoromanica.ro 


24 


s'a cedat şi. pădurea și lacul Snagov, iar. restul este. 
în propr. Blank (50 ha.) şi al moştenitorilor Montes: 
quioux; padurea Tunari de 530 ha. numai dincoace 
de linia de centură, proprietatea Calimachi;: pădu- 
rea Becheanului de 68 ha. proprietatea ,moştenito- 
rilor Pribegeanu; pădurea Călineasca: Vulpache de 
122 ha. proprietatea Brâncoveanu; pădurea Pan- 
telimon, tăiată în mare parte, proprietatea Statu- 
lui, rămasă de 100 ha..deosebită: de: parcul Pante- 
limon, al Eforiei Spitalelor Civile, de lângă :satul 





Fig. 15. — Drumuri în Parcul Băneasa, respectând natura 


Pantelimon, de 58 ha.; pădurea Roşu, de 10 ha. pro- 
prietatea jud. Ilfov, în stare rea din cauza permite 
rei păşunatului vitelor; în fine, o parte din pădu- 
rea Mogoşoaia, de 18 ha., care nu prezintă acum 
mare importanţă, fiind tăiată de curând, (fig. 13), 
deci prea tânără; pădurea Plumbuita, proprietatea 
Statului de 65 ha. 

Acestea formează alte elemente de frumuseţe na- 
turală şi amenajarea unora s'a şi început. Astfel în 


www.dacoromanica.ro 


25 


pădurea.. Băneasa trecută Capitalei, cu înțele- 
gere a frumuseţelor naturei s'au trasat câteva dru- 
muri, alei şi luminişuri, cari acum formează desfă- 
tarea sufletească a atâtor Bucureşteni. In aceste 
lucrări s'a respectat. natura (fig. 14 şi fig. 15), şi 
s'au luat măsuri să se respecte și în vecinătatea pă- 
durei, 

De chestiunea plantațiilor în zona exterioară o- 
rașului ne-am mai ocupat şi cu alte ocazii!) și ară- 
tam greşelile făcute de Ministerul Agriculturei cu 





Fig. 16. — Valea Dâmboviţei lângă Militari-Roşu (vedere spre sud) 


împroprietăririle mari de după război în aceas- 
tă regiune, în loc de a rezerva terenuri publice pen- 
tru plantaţii. Ondulaţiile terenului, aspectul pay- 
sagiului agricol şi vederile de perspectivă sau pa- 
noramice nu lipsesc din această zonă. Cităm câteva 
din acestea: a), pintenul Dâmboviţei dintre Roșu şi 
Militari, cu vedere în lungul văei Dâmboviţei, (fig. 
16; b) dealurile de pe malul drept al Dâmboviţei în 
faţa morei Ciurel, fig. 17; e) vederea de pe malul 


1) C. Sfinţescu: „Cum să sistematizăm Bucureştiul” (Arhiva 
pentru Ştiina şi Reforma Socială, Nr. 1—3, 1929). 


www.dacoromanica.ro 


26 


Dâmboviţei de la satul Cula (Leordeni) spre Ochiul 
Boului şi Căţelul; d) din spre Şoseaua Bucureşti- 





Fig. 17. — Colinele Dâmboviţei lângă Moara Ciurel (vedere 
spre nord) 


Ploeşti spre pădurea Băneasa, (fig. 18); e) malul 
drept al Colentinei între satul Băneasa şi fabrica 
de cărămidă Montesquioux, ete. (fig. 19). 





Fig. 18. — Vedere de pe şos. Bucureşti-Ploeşti 
spre pădurea Băneasa 


www.dacoromanica.ro 


27 


Desigur că nu poate fi în intenția noastră să dăm. 
aici soluțiuni pentru amenajarea acestor situațiunį 
estetice naturale. Acestea trebuiesc studiate detailat 
pentru fiecare poziție. Ceeace urmărim este să dăm. 
indicaţii generale pentru ridicarea valorei estetice a- 
acestor frumuseți naturale. 





Fig. 19. — Vederea Colentinei spre fabrica de cărămidă 
Montesquioux. 


O primă şi cea mai importantă condiţie este, re- 
petăm, să cruţăm aceste elemente naturale, să nu le 
distrugem, fie prin o folosinţă streină de estetică, 
fie prin acoperirea vederei lor în mod artificial, fie 
prin o amenajare neartistică, care le ar distruge pi- 
torescul lor natural; fie, în fine, prin executarea de 
lucrări în vecinătatea lor în discordanţă cu cadrul 
estetic natural. 

Astfel, în genere, din aceste regiuni estetice tre- 
buiese îndepărtate carierele de nisip şi pietriș, fa- 
bricile de cărămidă, cum avem un exemplu caracte- 
ristic ln M-rea Plumbuita, care a rămas înconiurati 
de gropi, sau spre Crângaşi (fig. 20). Trebuie 
împiedicată distrugerea pădurilor şi grupărilor 


www.dacoromanica.ro 


28 


de!' arbori, distrugeri--de care din nenorocire s'a 
abuzat prea mult, cum s'a făcut cu pădurea Bă- 
measa pe şos. București-Ploeşti, ori cu pădurea Pan- 
teliman; ori distrugerea lor cu vitele (pădurea 
Roşu). Trebuie cultivate în genere plantațiile şi ver- 
deaţa, replantate pădurile ce îmbătrânesc sau se 
usucă, cum. se întâmplă acum. cu păduricea fustă 





Fig. 20. — Extinderea Bucureş'ilor prin gropile carierelor de nisip 
şi pietriş din Crângaşi 


Montesquioux de lângă şoseaua Bucureşti-Ploeşti în 
faţa vilei Minovici, din care există câteva grupări 
foarte decorative pe terenul de golf vecin (tig. 21). 
La fel s'a întâmplat de câteva ori şi cu pepinierile 
de arbuști ale comunei. 

Acoperirea vederilor estetice naturale se întâm- 
plă fie prin executarea de clădiri mai importarite, 
sau de simple cocioabe (ex. dealul Piroteehniei us- 
cuns de clădiri, sau la Băneasa cu cocioabe, ca în 
fig. 22); cu terasamente de căi ferate sau de şosele, 
fie prin plantaţii rău dispuse din punet de vedere 
estetic; fie, în fine, prin depuneri de gunoaie (ex. 
le Dobroești, valea Colentinei). Trebuie mai ales să 


www.dacoromanica.ro 


29 


ne ferim de asemenea întreruperi de vedere, ún mare 
inamic al frumuseţilor naturale din oraş. Cu drept 





Fig. 21. — Grupări de arbori la „Country Club” Parcul Naţional 


cuvânt Jaussely a spus: «Nu există arhitectură care 
«să poată înlocui vederea unui paysagiu frumos ,a 
«inărei sau a muntelui»... Din contră, lucrarea omu- 





Fig. 22. — Cocioabe pe şos. Bucureşti-Ploeşti stricând vederea 
spre pădurea Băneasa 


www.dacoromanica.ro 


30 


lui trebuie astfel dispusă, ca efectul artistic al pito- 





Fig. 23. — Lacul Băneasa (vedere spre depozitul R. M. S. inainte 
de amenajare — cu insula din amontele podului) 





Fig. 24. — Lacul Băneasa (vedere spre depozitul R. M. S. spre 
insula din amontele podului, după amenajare) 


www.dacoromanica.ro 


31 


rescului natural să se prezinte” întrun grad mäi 
înalt 1). - mt s A 





Fig. 25. — Lacul Băneasa (vedere dinspre Şos. Herăstrău. cu 
insula din avalul podului, înainte de amenajare), 





Fig. 26. — Lacul Băneasa cu vederea insulei din avalul podului 


după amenajare). 
1) Willy Lange: „Landschaft und Siedlung". 








www.dacoromanica.ro 


32 


Lucrările de amenajare să fie astfel făcute ca så 
nu distrugă pitorescul natural, adică «acea diversi- 
«tate de forme creiate de forţe misterioase, statice 
«sau dinamice, în căutarea unui echilibru, care totuși 
«formează armonia întregului, care se pretează ad- 
«mirabil la senzaţii». Astfel de lucrări ur fi: cheu- 
rile pe malurile apelor, podurile şi clădirile ce le în- 
cadrează, apărările de maluri la lacuri sau râuri, a- 
menajeri de alei prin păduri, ete. Această condiţie 





Fig. 27. — Parcul Snagov cu restaurantul 


nu este însă ușor de realizat, mai ales la amenaja- 
rea malurilor apelor stătătoare, unde trebuiesc îu- 
deplinite condiţii cerute de salubritate. Cu toate n- 
cestea, de ex. insulele din lacul Băneasa, din amon- 
tele şi avalul podului de şosea Bucureşti-Ploeşti, pa- 
cătuesc poate ca pitoresc în urma amenajerei ce s'a 
făcut acolo (fig. 23—24 şi fig. 25—26). 
In fine, diferitele lucrări să nu fie în discordanţă 
cu cadrul natural, căci fac astfel să apară ceeaca 
ècy a numit anti-esteticul. Să se lase vederea liberă 


www.dacoromanica.ro 





Fig. 28. — Colina Arhivelor Statului (Mihai Vodă) văzută dinspre 
podul Schitu Măgureanu 





Fig. 29. — Dealul Patriarhiei (Mitropoliei) văzut dinspre 
str. 11 Iunie 


www.dacoromanica.ro 


34 


ăpre pâybăgiul natural important din cât mai multe 
părţi; clădirile să formeze într'un mediu ondulat a- 
devărate coronamente; iar în o regiune de linişte, 
eun sunt malurile unei ape stătătoare, să accen- 
tnăm prin linii statice liniştea paysagiului. Arhi- 
tectura clădirilor Regiei Monopolurilor Statului de 





Fig. 30. — Lacul Cişmegiu 


ve malul lacului Băneasa nu sunt reuşite nici din a- 
cost punct de vedere (fig. 23—24), în schimb mult 
mai reuşită este aceia a clădirei restaurantului din 
Parcul Snagov (fig. 27). 


c) Im interiorul orașului. 


Există elementele naturale: colinele Dâmboviţei, 
cu așa zisele gorgane, de pildă Sf. Ilie din Gorgani, 
arhivele Statului (fig. 28), dealul Patriarhiei (fig. 
29), ladu-Vodă ete.; ca ape, întâlnim acelea aie 
Dâmboviţei şi cele quasi-naturale, forinând lacurile 
Cișmegiu (fig. 30 şi 31) şi al Parcului Carol (fig. 
32); ca plantații sunt acelea ale pareului Kiselet 
(fig. 33 şi,34), Grădina Botanică (fig. 35), Grădina 
Cişmegiu (fig. 36), Parcul Carol (fig. 37), sau ale 


www.dacoromanica.ro 


35 


unor alei umbroase, precum şoseaua Cotroceni (fig, 
38) ş. a.; în fine orizonturile, ca cele din lungul 





Fig. 31. — Lacul Cişmegiu (vedere spre pod) 


meandrelor Dâmboviţei, spre colinele Cotrocenilor 
de la podul Si. Hietterie ; sau vederi panorumice 





Fig. 32. — Vederea lacului din Parcul Carol dela: Mormântul 
Soidatului Necunoscut, 


www.dacoromanica.ro 


36 


de pe colinele Dâmboviţei spre diferite părţi ale ora- 
şului; sau ale paysagiului natural spre exteriorul 





Fig. 33. — Parcul Kiselef (în faţa restaurantului Colonade) 


oraşului, cum ar fi: cele dela Văcăreşti, Şoseaua 
Piscului, Şoseaua Grozăvești lângă Grădina Bota- 





Fig. 34. — Arborii de pe Şos. Kiselef iarna 


nică, (fig. 39 şi 40), Sanatoriul Gr. Alexandrescu 
(Şerban Vodă, fig. 41), dela Cotroceni (şoseaua 
Panduri, fig. 42), ultima fiind stricată de clădirile 


www.dacoromanica.ro 


37 


prea înghesuite din așa zisul «Pare» Principesa 
Elena. 


Şi aceste frumuseți naturale interioare oraşului 





Fg. 35. — Arbor: din Gzădina Botanică (Cotroceni), 





Fig. 36. — Aleia principală din Grădina Cișmegiu 


www.dacoromanica.ro 


33 


au fost, cu foarte mici excepţii, neînțelese sau com- 
plet neglijate în trecut, astfel că unele din ele sunt 





Fig. 37. — Arbori în Parcul Carol 


acum aproape compromise. Numai lacul Cişme- 
giu, cel din Parcul Carol şi plantațiile din aceste 
grădini, cum şi cele dela Parcul Kiselef sau din Gră- 
dina Botanică ori din parcul Cotroceni, au fost cru- 





Fig. 38. — Şoseaua Cotroceni (umbroasă) 


www.dacoromanica.ro 


39 


tate, începând dela 1932 de către Kiselef şi dela 
1852 în timpul lui Știrbey-Vodă. Cu toate acestea şi 





Fig. 39. — Vedere panoramică dela Grozăvești (lângă Grădina 
Botanică) 


în aceste locuri întâlnim acţiunea anti-estetică a 
proprietarilor vecini. Cişmegiul se învecineşte, cu 





Fig. 40. — Vedere panoramică dela şos. Grozăveşti (lângă Grădina 
Botanică) spne cartierul Regiei Monopohurilor Statului 


rare excepţii, cu fundurile curților şi dosurile case- 
lor ce au eșire spre str. Brezoianu; la fel Grădina 


www:dacoromanica.ro 





Fig. 41. Vedere panoramică de pe colina Şerban Vodă 
(Sanatoriul Alecsandrescu) 


ferată Cotroceni-Gara de Nord, unde se află mai 
dane cu guonaie; chiar Parcul Kiselef, pe lângă 





Fig. 42. — Vedere panoramică de pe colina Cotroceni (şos. 
Panduri) spre Parcul Principesa Elena (construcţii înghesuite) 


www.dacoromanica.ro 


41 


Şcoala Primară (fig. 43) şi dosul Salonului de Ex- 
poziții sau al Restaurantului, Colonadelor, cum şi 
starea vechiului local al Monetăriei Statului, cu fe 
restrele bătute în scânduri, prezintă laturi anti-este- 
tice.. Ar trebui înfrumusețate aceste părți, în primul 
rând de către proprietarii riverani (in unele puncte 
proprietar este chiar comuna). 





Fig. 43. — Faţadă spre Şos. Kiselef (rondul I) neglijată prin 
tolerarea barăcilor şi cocioabelor 


Cât privește gorganele şi colinele, ne-am ocupat 
încă din 1914 de amenajarea parţială a acestora. şi 
am revenit adeseori *) asupra chestiunei, iar în ul- 
timii ani Muni:ipiul a început să le poarte o deose- 
bită grije, păzindu-le de anti-estetic, şi chiar a în- 
treprins lucrări de amenajare a lor din punct de 
vedere artistic. Studii de detaliu sunt încă în curs, 
pentru asigurarea vederei spre aceste coronamente 
naturale, cum şi spre a stabili noi vederi panorami- 
ce pitoreşti, pe lângă cele deja realizate pentru co- 
lina Arhivelor Statului, încă înainte de război, în 


1) C. Sfinţescu: „Cum să sistematizăm Bucureştiul” (Arhiva 
pentru Ştiinţa şi Reforma Socială, 1929). 


www.dacoromanica.ro 


42 


parte saivată (fig. 28); sau ca cele din 1924 întoc- 
mite pentru rampa dintre Piaţa Senatului şi str. 
Carol, unde s'ar fi putut obţine un efect estetic şi 
prin degajarea unei faţade, în punctul culminant, 
a Palatului Poştelor!) prin creiarea unei perspec- 
tive până în faţada viitorului Palat al Senatului, 
poziţie iremediabil pierdută acum, dar nu o imp» 
sibilitate acum câţiva ani. 


2. Stylul arhitectonic 


a) Acţiunea stylului 


Stylul arhitectonic formează cel de al doilea 
simbol al esteticei generale a unui oraş şi adesea 
chiar personahtatea urbanistică, mai ales în cazul 
lipsei frumuseţelor naturale. 

Un astfel de rezultat urbanistic, stylul arhitec- 
tonic îl realizează în deosebi prin ansambluri, fie 
cele legate cu istoricul orașului, fie cele caracteriza- 
te prin unitatea de styl formând o eurythmie. 

Gucrard ?), profesor la universitatea din Stam- 
ford (California), găseşte că prima virtute a urba- 
nistului este aceia de a-şi însuși viaţa oraşului, și că 
inamicul cel mai mare al esteticei urbaniste este 
«bolşevismul arhitectonic». De fapt d-sa exprimă 
numai cu alte cuvinte regulele de estetică urbană a- 
rătate mai sus. Totuşi nu suntem, pentru Bucureşti, 
de acord cu preceptele d-lui Gucrard admise de u- 
nii pentru Paris: «Ne jamais demolir. . . ne jamais 
restaurer .. . ne pas même consolider. .. mais 
laisser tout ce qui tombe, tomber». . . deşi d-sa re- 
cunoaşte că «sunt şi cazuri în care târnăcoapele nu 
trebuiesc oprite, căci unele dărămâri sunt opere 

1) C. Sfințescu: „Cum să sistematizăm Bucureştiul” (Arhiva 
pentru Ştiinţa şi Reforma Socială, Nr. 1—3, anul 1929). 
2) Gutrard: „L'Avenir de Paris”. 


www.dacoromanica.ro 


43 


foarte pioase». Nu trebuie să cădem. în. fanatism 
arheologic. s 
Este necesar să se păstreze o armonie, o gamă a 
stylurilor arhitectonice, o măsură. Când - stylurile 
clădirilor dau naștere la dezacorduri, «strigă unele 
la altele», este foarte recomandabil «un văl des de 
«verdeață vie sau o reţea diafană de ramuri scutu- 
«rate, cari au efectul să le atenueze, şi în spatele 
«căruia aproape totul devine permis, serupulurile 
«mai pot dispare, căci arhitecturei chiar sărace şi 
reci i se comunică tremurul vieţei». 





Fig. 44. — Piaţetă în Parcul Delavrancea clădită în styl unitar. 


Cu drept cuvânt d. Gusrard oprindu-se asupra 
stylurilor arhitectonice se întreabă: în ce măsură 
noile styluri trebuie să ţină seamă de trecut, mai 
ales într'un oraş istorie? In acest sens trebuese în- 
telese stylurile. «Nu este de loc absurd să exprimi 
«gloria militară prin forme luate dela Romani, mis- 
«ticismul prin gotic, magnificența prin epoca lút 
«Ludovic XIV, iar eleganța şi libertatea prin aceia 
«a lui Ludovic XV». Afară de aceasta, fiecare din 
styluri cere un anumit mediu: goticul nu cere pers- 


www.dacoromanica.ro 


44 


pective largi, ci străzi înguste şi întortochiate, cu 
denivelări, etc. pe când clasicul reuşeşte în terase. 

Propuneri de servituţi arhitectonice pentru asi- 
gurarea, nu a uniformităţei, ci a armoniei, s'au fă- 
cut şi teoretic şi practic de mult timp în Bucureşti. 
Astfel în lotizarea «Barbu Delavrancea» dela Şos. 
Kiselef, au fost impuse prin acte, stylul românesc, 
care a fost aproape pretutindeni respectat (fig. 44); 
iar pe cale de regulament s'a căutat a se introduce 
arcadele, deocamdată pe str. Lipscani, dar înca fără 
rezultat. Prin repetirea unor figuri omotetice (ar- 
cadele) s'ar fi obţinut o armonie. 

D-na Martha Bibescu în «suggestiile» sale, con- 
dusă de principii analoage, repeta recomandaţia u- 
nor asemenea măsuri, cari nu pot fi de cât admise 
de toţi cei ce înţeleg estetica urbană. După ce D-sa 
numeşte «B-dul Colţei o expoziţie retrospectivă a 
prostului gust» şi cere o «luptă pe faţă împotriva in- 
dividualismului exagerat», propune chiar colurări 
ale caselor uniforme pe cartiere sau strazi, cum se 
făcea altă dată la Petersburg. Nu ne putem ratia 
fără rezerve la această ultimă idee, care a fost între- 
buinţată cu măsură în timpuri şi mai vechi şi în 
centrele apusene. 

In ce priveşte arcadele, d-na Bibescu rezumă a- 
vantajele: 

1. Trotoarele acoperite apără pe trecători iarna 
de sloiurile de ghiaţă; primăvara şi toamna de şipo- 
tele de ploaie prin zghiaburile sau hurlanele defee 
tuoase; vara de arşița soarelui. 

2. Curăţenia trotoarelor va putea fi obţinută mult 
mai uşor, 

3. Bolţile sunt în tradiţia arhitectonică a tărei, 
«la mânăstiri, case bogate sau sărace, cu prinarții 
«modificate după nevoi, putând fi joase pe străzile 
«înguste, şi înalte şi monumentale pe străzile largi». 

4. Arcadele vor contribui mult la armonizarea fa- 
tadelor clădirilor. 


www.dacoromanica.ro 


45 

5. Variaţii sar putea obţine pe diferite străzi prin 
schimbarea arcului, dela plin cintru la cel trilobat, 
întrebuințat în sec. XVII şi XVIII în arhitectura 
românească. 

Mai adăogăm şi un alt avantaj, iarăşi important 
pentru Brcureşti: 

6. Prin introducerea arcadelor s'ar obţine lărgi- 
rea părţei circulabile a străzilor înguste, fără mari 
cheltucli, fie pentru comună, fie pentru proprietarii 
imobilelor, căci ar fi de lăsat circulaţiei numai su- 
prafaţa ocupată de trotoarele sub arcade, iar eta- 
jele ar rămâne pe frontul vechei linii de posesie, 
cum s'a practicat deja, uneori cu succes, în unele 
oraşe din America. 

Materialul întrebuințat contribuie şi el la forma- 
rea stylului arhitectonic predominant într'un oraş. 
Aşa dar cu drept cuvânt, nu rareori se recomandă o 
regulă prea bine cunoscută, dar prea adesea neres- 
pectată în arhitectură: sinceritatea, sau mai puțin 
eufemistic «cinstea în întrebuinţarea materialelor». 
Această cinste impune după părerea multora, în Bu- 
curești, aflat în o regiune lipsită de cariere de pix- 
tră sau marmoră, întrebuinţarea cărămidei aparen- 
te de coloare puţin roşiatică, deschisă, fără a consi- 
dera acest material ca inferior, căci monumentele 
isturice au dovedit contrariul. Materialele scumpe 
să nu fie întrebuințate decât în cazuri excepţionale 
şi de prosperitate. 


b) Stylul românesc în arhitectură. 


Prin urmare când recomandăm ca un oraş, pentru 
estetica lui, să aibă un styl arhitectonic, nu înţele- 
gem uniformitatea unui styl, ci înţelegem o armuni- 
zare a stylurilor, după regulele artei. Dealtfel Bucu- 
reştiul deja construit este, în cea mai mare parte, 


www.dacoromanica.ro 


46 


dompus din clădiri în tot felul de styluri!), aşa că 
tu ne vom teine de uniformizarea viitoare a oraşu- 
jui. Dar dacă avem pretenţia ca în decursul vremei 
să-i creiem o personalitate, mai ales prin adoptarea 
unuj styl arhitectonic cât mai local, să-i zicem na- 
fional, poate că ar fi de studiat mai întâi posibili- 
je de perfecţionare a începuturilor deja făcute în 

ceastă direcţie. Căci esteticul corespunde unei plă- 
ceri, iar plăcerea, cum arată şi Borissarlievici, se 
găseşte «în tot ceeace este conform naturei noa- 
astre». 

Trebuie însă dela început să fim convinşi de a 
devărul că niciodată un styl arhitectonice nu s'a 
creiat, nu a ajuns la maturiiate, să zicem, în mod 
spontan. 

Stylul, acel adaos al fantaziei, peste utilitar °), a 
fost în raport cu trebuinţele artistice ale unei epoce, 
cu conștiința acelei epoce. Nu am fi sinceri dacă am 
nega că vremurile noastre sunt caracterizate prin o 
conştiinţă de simplificare, prin exprimarea numai 
a ceeace este deosebit de preţios, adică pentru ac- 
centuarea formelor cu scop utilitar (forme funcţio- 
male). Tiersch *) spune: «în facilitatea acţiunei or- 
«ganice se gaseşte plăcerea». Ca atare stylul sau 
stylurile epocei noastre, mai ales în arhitectură, 
trebuie să urmeze unei conştiinţe, iar dacă acea- 
sta nu există încă, trebuie mai întăi formată. 

Revenind la şansele formărei unui styl de arhi- 
tectură românească corespunzând cerinţelor esteti- 
ce, trebuie să recunoaștem că începuse a se forma » 
conştiinţă a publicului bucureștean în acest sens. 


1) Această „producţie de clădiri într'o arhitectură streină de 
noi” este aspru criticată de arhitecţii partizani ai unei arhitecturi 
exclusiv naţionale (D. Marcu: „Arhitectură şi Clădiri”. Vol. I festiv 
a semicehtenarului Soc. Politecnice — 1931). 

2! cumann: „Sistemul Esteticei'”. 

3) Tiersch: „Die Proportion in der Architektur”. 


www.dacoromanica.ro 


47 


graţie străduinţelor perseverente a unor arhitecți 
români sau a unor oameni de gust, oricât de huliță 
ar fi astăzi unii arhitecţi, din cauza unor ereaţiun:, 
câte odată nereuşite. Din nenorocire, amestecul de 
conștiințe provenit fie din premenirea prea accer, 
tuată a acestui public, fie din egoismul neînfrânat 
al unora, sau din lipsa unui sprijin mai pronuntat 
al unei conştiinţe mai unitare, se pare că în ultimul 
timp au mai slăbit eforturile de contribuţie la per- 
fecţionăriie ce trebuese aduse pentru formarea sty- 
lului local naţional. 

Socotese că există acum trei tabere: 

Una care rezistă încă, din fericire, pe poziţia ro 
mânească, şi care, credem, nu va ceda niciodată, 
fiindcă este însăşi menirea existenţei ci: este gru- 
parea având ca nucleu majoritatea profesorilor de 
la Academia de Arhitectură, şi Comisia Monumen- 
telor Istorice, unde se află d-nii N. Iorga şi G. Bals. 
Această grupă se mândrește cu operile unui Mincu, 
care a inspirat stylul modern al arhitecturei româ- 
neşști din vechea tradiţie. Curentul pentru un astfel 
de styl a fost deslănţuit indirect de Lecomte de 
Nouy, elevul lui Viollet-le-Duc, cu ocazia însărcină- 
rei acestuia, după 1875, cu lucrările de restaurare a 
mănăstirei Curtea de Argeş). Bufetul de pe Şo- 
seaua Kiselef, ca plan destinat a fi pavilion româ- 
nesc la expoziţia internaţională dela Paris din 1839, 
este prototipul operei lui Mincu și este considerată 
ca operă care a «creiat o dâră şi un imbold» în stş- 
lu? modern românesc. 

Mincu a reuşit în arhitectură, fiindcă, — reluând 
o expresie ce am mai întrebuinţat-o, — a întruchipat 
cel mai bine în arhitectură sentimentele societăţei 
româneşti din acel timp. După aceia d. P. Antonescu 


4) Arh. Ec. Lăzărescu: „Arhitectura românească în ultimii 50 
ani”. (Vo'lumele festive ale semicentenarului Soc. Politecnice — 
1881—1931). i 


www.dacoromanica.ro 


43 


a stăruit în adaptarea elementelor acestui styl şi 
pentru, clădiri monumentale civile. Mă feresc de a 
continua înşirarea pentru că doresc să elimin orice 
critică, însă trebuie menţionate cele două epoci de 
eflorescenţă a tradiţiei româneşti. 

Această tradiţie pe care unii credeau căo put 

„şterge, a apărat-o cu plasticitatea sa cunoscută d. 
Iorga nu de prea multă vreme!): «Nu ştiu pentru 
«ce Turcii au refuzat «avenue»-urile şi «brouul- 
«street-urile şi skyscraper-urile financiarilor din 
«New-York. Dar vom spune — şi cea mai mare par- 
«te din opinia publică, toţi oamenii cuminţi, sunt de 
«aceiaş părere — pentru ce chiar dacă miliardele ar 
«ploua .din imperiul fantaziilor abstracte, noi mnu 
«dăm Bucureştii. 

«Aşa cum e, cu străzi înguste şi uneori strâmte, 
«cu case şi mai mari şi mai mici, şi mai urâte şi mai 
«frumoase, cu biserici sluţite de turnulețe de tiri- 
«chea şi asediate cu case evreeşti, cu Dâmboviţa cà- 
«rându-şi murdăria între maluri pe care cetăţenii 
«expun zilnic prisosul lor de hârtii și de gunoaie, el 
«e o parte integrantă din tradiția noastră istorică, 
«un element din viaţa noastră morulă, un martor al 
«sforțărilor şi suferințelor noastre». 

O a doua grupă am forma-o din persoanele cari nu 
acordă multă sau nici măcar puţină încredere viito- 
rului unui styl nco-românesc. În această grupă în- 
clinăm să așşezăm şi pe d-l Arh. Duiliu Marcu, care a 
scris: «Insăşi glorioasa Franţă se înşela cu imitaţia 
«trecutului său strălucit °)... iar mai departe: «dacă 
«judecăm tot ceeace s'a clădit în ultimii 50 ani, une- 
«ori trebuie să dăm preferinţă acestor clădiri chiar 
«când sunt lipsite de originalitate, însă nu de price- 
«pere, faţă de atâtea aberaţiuni de arhitectură zisă. 


1) „Neamul Românesc” din 20 Mai 1924: „Gânduri zădarnice“”, 
2) Duiliu Marcu: „Arhitectură şi Clădiri” (Vol. I Semicentena- 
rul Soc. Politecnice din România, 1881—1931). 


www.dacoromanica.ro 


49 


«naţională, fără proporţii, lipsită de bun gust și d: 
«seriozitate şi aşa de îndepărtată de buna tradiţie 
«naţională»,... şi încă: «azi, cu excepţiunea învăţă- 
«mântului din Academia de Arhitectură, mişcarea 
«tradiţională este pe cale de a eşuă»... 

«Noul curent (este vorba de modernism) cuprin- 
«de mai toate ţările şi capătă dela început un carac- 
«ter internaţional»... 

«Arhitectura devine pur constructivistă»... 

Mai așezăm tot în această grupă şi pe unii esteti- 
ciani, ca d. Simionescu- Râmmiceanu, care a seris!): 

«Considerând însă rezultatele la care a ajuns (ar- 
«hitectura românească), e îndoios dacă această spri- 
«jinire pe trecut a fost cu adevărat prielnică. Im- 
«părecherea curentă dintre villa apusului şi stylul 
«nostru mănăstiresc, a produs până astăzi numai 
«monstruozități: contraforți ca de cetate sprijină un 
«geamlâc de seră, coloane scunde şi posomorâte, o 
«degenerare a celor de arhondarie pentru a le a- 
«dapta, casei de apărare (cula) fac logie unui bou- 
«doir, tot aşa cum ferestrele luate deagata de la o 
«chilie sunt trecute la un salon. Hi o contradicţie în- 
«tre stylul massiv şi auster al mănăstirilor şi ceeace 
«se pretinde dala o villă, în cât numai lipsa unui 
«styl în viaţă a societăţei românești poate explica 
«cum această arhitectură românească a fost răbdată 
«În Oraş»... 

Această grupă, deşi nu este mulţumită de rezul- 
tate, nu este ireductibil contra unui viitor styl ro- 
mânesc. 

Dar o a treia grupă este cea mai numeroasă: a- 
ceia a indiferenţilor, a streinilor, a iubitorilor de no- 
atăţi, şi a multor arhitecţi veniţi de peste frontieră, 
cari nu simt nici o atracţie pentru tradiţia de pe a: 
cest sol. Aceștia chiar neagă existenţa reală a unui 





1) „Ideea Europeană” Nr, 138/1924. 


www.dacoromanica.ro 


50 


styl românesc în arhitectură 1). Prin construcţiile pe 
care le-au finanţat sau proectat şi executat, în «rit- 
mul internaţional» (în arhitectură găsesc că nu poa- 
te deveni un styl complet internaţional, căci atunci 
ar urma că cel puţin clima, relieful, materialul solu- 
lui; să nu mâi joace nici un rol în realizarea arhitec- 
tonică) — aceşti adversari au format un curent de 
temut, în favoarea lor; în faţa acestuia, socotește nu 
fără temei d. Duiliu Marcu, e posibil ca mişcarea 
tradiţională să fie pe cale de a eșuă sau să rămână 
închisă între zidurile Academiei de Arhitectură. 

Din cele expuse până aici nu rezultă nici că sty- 
lul românesc în arhitectură a cucerit terenul, dar 
nici că a făcut dovada neputinței și că trebuie să ne 
supunem fără rezerve «internaţionalului». 

Bună parte din realizările de până acum, adunu- 
tem, nu a mulţumit, mai ales ca aspect exterior şi 
adesea şi ca dispoziţie interioară, pe cei mai mulţi 
cari le-au cercetat cu atenţiune şi simţ estetic. Cum 
că există nemulțumiri este explicabil, mai ales în a- 
ceastă epocă în care comparaţia și adaptarea se poa- 
te face cu cea mai mare înlesnire, din cauza imensu- 
lui progres în tecnica transporturilor, şi când lumea 
aşteaptă creiarea şi stabilizarea unui styl arhiteeto- 
nic numai dela câteva lucrări şi numai în câţiva ani. 
Încercările, unele fericite, cele mai multe neizbutite, 
datează numai de câteva decenii şi la un număr res- 
trâns de lucrări, prin urmare suntem prea grăbiţi în 
a face aprecieri definitive. Apoi faptul că o arhitec- 
tură la noi își împrumută tecnica şi elementele ca- 
racteristice din arhitectura religioasă, aceasta nu 
constitue nici un păcat: nu este decât continuarea u- 
nui fenomen care se întâmplă de mii de ani. Şi sty- 


1) Această aserţiune a fost combătută foarte documentat de 
mai mulţi cunoscători. Printre lucrările documentate citez: Ing. 
P. Paşcanu: „Relaţiune asupra originei stylului românesc în ar- 
hitectură” (Bul. Soc. Politecnice. 1914). 


www.dacoromanica.ro 


51 


lurile clasice (mediteraniane) şi cele ale renaşterei, 
au apărut'întăi în arhitectura religioasă. Uuterior a- 
daptarea lor.s'a făcut din ce în ce mai bine la cerin- 
tele vieţii de toate zilele. Este însă important ca în 
această adaptare să se păstreze caracterul esenţial 
care formează stylul. 

Iar argumentul că un anumit styl nu ar exista şi 
deci trebuie să primim deagata un alt styl, care e- 
xistă sau este în formaţie, în nici un caz nu poate fi 
acceptat. Un styl chiar dacă nu există încă, poate Ëi 
realizat, dacă ambianța socială îl cere; cu atât mai 
mult dacă există de fapt toate componentele care-i 
pot da viața 

Că un existent sau pretins styl nu ar fi decât va- 
riante ale altor styluri, nu exclude posibilitatea for- 
mărei unui nou styl pe baza acelor variante. In 
Franţa sunt recunoscute stylul normand, stylul 
basc, ca bine distincte, deşi acestea nu sunt decât. 
variante ale stylului roman diferențiat după re- 
giuni. 

Cine a vizitat muzeele de arhitectură ce sunt unele 
oraşe ca Luxor, Cairo, Atena, Roma, Constantinopol, 
Parisul, etc. își dă seama că de fapt elementele dife- 
ritelor styluri arhitectonice nu reprezintă decât o 
evoluţie înceată, prin adaptarea la noile forme de 
viaţă, a metodelor de construcţie din cele mai vechi 
timpuri. ' 

Prin urmare chiar dacă stylul românese biseri- 
cese nu ar fi decât o contopire făcută abia în secolul 
XVII între arhitectura orientalä (în deosebi bizan- 
tină) cu goticul occidental '), aceasta nu ne face de- 
să ne întărească părerea că această nouă formă de 
arhitectură are ceva propriu şi deci poate da naşte- 
re la un nou styl laic. 

De fapt la lucrările vechi de arhitectură biseri- 


1) După alţii ar fi un styl seldiucid. 


www.dacoromanica.ro 


52 


cească romană aparatul de zidărie este romanic!) 
(şiruri de cărămidă aparentă combinată cu piatră) 
şi anume după micul aparat, fie opus spicatum (că- 
rămizi în zăbrele) sau opus reticulatum (cărămizi pe 
muche în solzi), sisteme care nu se găsesc în lucră- 
rile din Grecia, iar planul este al basilicelor. Ciubu- 
cele în formă de tor, care înconjoară de obicei des- 
chizăturile în ziduri sau nișele spre exteriorul clă- 
direi, sunt tot de origină romană ca şi bolțile aces- 
tora în plin cintru. 





Fig. 45. — Hanul lui Manuc din București (vechea stare) 


Dar caracterele unui styl românese s'au pronun- 
tat mai ales în sec. XVII, în «tindele» eu coloane 
sculptate, de lemn sau piatră, în strașinele formând 
mai totdeauna prispe, în arcurile devenite adesea 
trilobate. Aceste pot fi caractere suficiente pentru a 
forma un styl local, cu condiţia întrebuinţărei lor 
sincere (funcţionale) şi proporţionate, adică tocmai 
cu calităţile ce trebuiesc adevăratului artist. 

Dar şi ca dispoziţie a spaţiilor neclădite îutre 


1) Ing. P. Paşcanu: Op. cit. 


www.dacoromanica.ro 


53 


spaţiile clădite, construcţiile mai importante îşi gă- 
sisură forma locală artistică. Acele curţi mari inte- 
rioare, înconjurate pe patru laturi de construcţii 
prevăzute cu prispe și care nu erau decât o repro- 
ducere a modului de construcţie mai ales în jurul 





Fig. 46. — Palatul Cotroceni 


mănăstirilor întărite, merită a fi reluate, căci pre- 
zintă şi după principiile urbanistice moderne toate 
avantagiile. 


www.dacoromanica.ro 


54 


i-Stylul acesta a dat în trecut lucrări remarcabile 
de arhitectură bisericească şi chiar de clădiri cu 





Fig. 47. — Palatul M. Voevod Mihai, Şos. Kiselef 


caracter public, cum. erau vechile hanuri, cari în tre- 
cut au avut diferite destinaţii (fig. 45), iar chiar 





Fig. 48. — Casa Stanovici (str. Gândului) 


mai de curând clădiri pentru locuit, care încă cores- 
pund sentimentului social actual, și printre care vi- 


www.dacoromanica.ro 


55 


tăm Palatul Cotroceni de Grigore Cerkez (fig. 46), 
actualul Palat al Voevodului Mihai pe şos. Kise- 
lef, construit după planurile aceluiaș (fig. 47), cazu 
Stanvvici din str. Gândului, după planurile arh. 
Cristofi Cerkez (fig. 48), casa Candiano Popescu 
"din Parcul Filipescu ş. a. 

Aceste ultime clădiri cu caracter particular au 
fost inspirate după vechile case boereşti. (Fig. 49 
reprezintă fosta casă Ciurcu din str. Labirint, dă- 
râmată). i 





Fig. 49. — Fosta casă Ciurcu dis str. Labirint (dărâmată). 


Dar după cum cu ivirea noilor nevoi ale societăţi: 
în materie de clădiri monumentale sau cu caracter 
publie (gări, muzee, teatre, primării, etc.) toate sty- 
lurile cunoscute şi-au găsit forme de adaptare, ar fi 
nelogic să respingem, din cauza unor încercări în 
parte neizbutite, pe motivul că aceste caractere de 
arhitectură locală nu și-ar putea găsi echilibrul. 

Nu trebuie să considerăm că stylul modern actual- 
meute în marşul său cu aparenţă de triumf a cuce- 
rit definitiv terenul Deocamdată acesta este la noi 
în faza simplificărei la ultima expresie utilitaristă 
a construcţiunei, dar în fiecare ţară acel superfluu, 
adaos artistic care stylează construcţia, a găsit în i 


www.dacoromanica.ro 


56 


sursele gustului local forme care diferenţiază chiar 
acest nou «styl internaţional». 

Intre pastrarea elementelor şi formelor arhitec- 
turei din ţara noastră şi întrebuinţarea lor artis- 
tică, eu intensitate, deoparte, şi adaptarea acelor 
elemente la noile forme şi materiale de construcţie, ` 
de altă parte, suntem siguri că un styl românese 
va putea satisface în viitor simţul artistic. 

De altfel prima orientare se va impune în Bucu- 
reşti, dacă voim a creia acele ansambluri estetice, în 
jurul monumentelor istorice care există. De aceia 
va trebui făcut de urgenţă pentru oraş un inventar 
al clădirilor cu caracter istoric şi artistic, fără a ne 
mărgini numai la arhitectura bisericească, 

Administraţia Comunală va trebui să lucreze în 
strânsă legătură cu Comisiunea Monumentelor Is- 
torice în acest sens, iar legea monumentelor istori- 
ce, cel puţin pentru Bucureşti, va trebui completa- 
tă. In afară de oraș şi în legătură cu frumuseţile 
naturale, această orientare poate da rezultatele cele 
mai fericite în regiunea din jurul municipiului. 

A doua orientare semnalată mai sus, ar fi de re- 
comandat mai ales clădirilor cu scop industrial ori 
comercial pronunţat, unde dela simplicitate şi uni- 
formitate în detalii, care corespund regulelor eco- 
nomiei moderne, va trebui să pornească orice con- 
cepţie artistică. 

Totuşi şi pentru asemenea construcţii prima me- 
todă recomandată s'a dovedit că poate da rezultate 
satisfăcătoare şi aş cita printre acestea clădirile de 
la hypodromul Floreasca executate după proectele 
d-lui arhitect Smarandescu (fig. 50). 


3. Organizarea circulaţiei 


Circulaţia numai în cazuri cu totul excepţionale 
poate forma personalitatea unui oraş, şi atunci încă 
niciodată singură. 


www.dacoromanica.ro 


57 


Organizarea circulației însă, concepută după 
toate regulele artei, contribuie totdeauna la estetica 
generală urbanistică, mai des prin o acţiune intelec- 
tuală şi uneori şi prin una sentimentală şi chiar 
sensorială. 

Astfel clasarea distinctă a arterelor principale de 
circulaţie, claritatea lor în structura oraşului, tra- 
seul lor propriu circulaţiei și organizarea profilului 
ior pentru categoriile de circulaţie, corespund unei 
acţiuni intelectuale; pe când acumularea unor mari 





Fig. 50. — Hipodromul Floreasca-Tribunele 


masse în mişcare pe un spaţiu mare şi larg, sau pe 
căi diferite și suprapuse (ca în orașele mondiale: 
New-York, Londra, Paris, Berlin), dă o acţiune sen- 
timentală, de forţă; apoi aspectul din văzduh al ar- 
terelor drepte și largi, care taie după direcţii bine 
orientate un oraş mare, uneori poate fi estetic prin 
o acţiune sensorială. Şi aşa se prezintă Parisul. 

In Bucureşti actualmente găsim în circulaţie şi 
comunicaţii mai mult pitorescul pictural şi uneori 
arhitectonic, a neregularităţei încă prea pronunţată, 
şi a amestecului în circulaţie a unor factori care a- 


www.dacoromanica.ro 


58 


toate datorite mai mult timpului decât artei. Dar fa- 
tal pitorescul actual va dispare şi desigur va apare 
un altul. Tecnica urbanistică ne impune măsuri de 
alt ordin estetice în circulaţie, fiindcă acest oraş a 
desea exprimă sărăcia, suferinţa sau bătrâneţea '), 
crescut şi va creşte încă, iar astfel de spor se resimte 
cel mai rapid în circulaţie. 

Din punct de vedere estetic trebuiesc pregătite şi 
marile artere de penetraţie în oraş, şi străzile de cir- 
culaţie cu totul redusă, cum şi acelea care la un mo- 
ment dat trebuie să acţioneze estetice mai ales pe 
caje sentimentală. 

De aceia nu recomandăm nici din punct de vedere 
estetic lărgirea sau corectarea fără selecţie a tutu- 
ror străzilor unui oraş, nici risipirea circulației prin 
toate părţile oraşului, şi nici plantarea fără discer- 
nământ a arborilor, mai ales pe arterele monumen- 
tale, căci trebuie să se lase ochiului câmp liber spre 
a vedea desfășurarea masselor în mişcare (de ex. 
Şoseaua Jianu, parte din Şos. București-Ploeşti, 
ş.a). 

Deschiderile de mari artere trebuiesc făcute nu- 
mai în măsura nevoilor şi a introducerei ordinei şi 
orientărei în regiunile unde la un moment dat nu e- 
xistă decât confuziune (cum este cartierul între Ca- 
lea Rahovei și Str. 13 Septembrie) ori cel dintre 
B-dul Brătianu şi Calea Moşilor, ş. a. 

Această organizare a circulaţiei, mai ales din 
punct de vedere estetic, este foarte dificil de reali- 
zat, fiindcă ea se complică cu chestiuni de ordin so- 
cial, economic, etc. după cum am arătat în un stu- 
diu precedent special acestei chestiuni °). Totuşi în 
zonele exterioare oraşului, unde pot predomina fru- 
museţile naturale, piedica aceasta este mult redusă, 


1) John Ruskin: „Le paysage". 
2) C. Sfinţescu: „Căile de comunicaţie şi transporturile în Mu- 
nicipiul București”. 


www.dacoromanica.ro 


59 


isr fcloasele estetice vor fi cele mai mari. De aceia 
insistăm ca acolo să nu se piardă un timp prețios. 


B. Dispoziţiuni teenice de estetică generală 
urbană 


Odată ce am examinat posibilităţile de existenţă a 
simbolurilor esteticei generale urbanistice în Capi 
tală conform programului stabilit, trebuie să dam 
și câteva indicaţiuni măcar asupra câtorva din ca- 
zurile ce 'şi gasesc aplicare în Bucureşti, asupra 
dispoziţiilor teenice care pot face să acţioneze este- 
tica simbolurilor examinate, şi anume pe rând apli- 
caţiuni cu acţiune sensorială, sentimentală şi inte- 
lectuală. 


1. Tecnica urbanistică cu acțiune sensorială 


Am citat printre aceste dispoziţii teenice: a) pers- 
pectivele; b) coronamentul; c) aspectul din văzduh; 
d) silueta. 

zadrul nu ne permite a dezvolta şi exemplifica 
teoriile de tecnică a acestor dispoziţii 1); ne vom 
märgini a indica pur şi simplu câteva cazuri de a- 
plicaţie în regiunea Bucureşti, fie în cea exterioară, 
fie în cea interioară. 


a) Perspectivele 


Trebuie totdeauna ca acestea să fie deschise spre 
frumuseți naturale, sau spre monumente arhitee- 
tonice, dar care în orice caz să predomine. Astfel de 
Jinii de perspectivă ori există deja şi trebuie numai 
folosite, ori trebuesc creiate. 


1) A se vedea pentru detalii: „Cursul de Urbanism“ ţinut de 
Prof C. Sfințescu la Academia de Arhitectură, litografiat în 
în 1924 şi 1929 (partea I.a}. 


www.dacoromanica.ro 


60) 


O perspectivă existentă spre un fond natural pre- 
dominant, care să fie în acelaş timp şi un simbol de 
estelică generală al Bucureştilor, nu există în aceas- 
tă regiune, ci numai din cele din categoria de este- 
tică locală; iar a creia în viitor grupari numeroase 
de perspective monumentale pentru a caracteriza 
estetica generala a oraşului consideram ca exclus. 
Parisul este poate singurul oraş din lume care a re- 
uşit să creeze artistic acest gen de estetica generală 
urbanistică. Turinul a încercat apoi, cu mai puţin 
succes. 

Ca symbol secundar de estetică generala bucu- 
reşteană desigur că ar putea fi utilizate meandrele 
Dâmboviţei pentru o serie de perspective monumen- 
tale, care să joace un rol important în aspectul es- 
tetic al oraşului. Studiind harta cu traseul actual al 
Dâmboviţei, observăm că există câteva concavităţi 
în acest traseu cari pot procura perspective pe dis- 
tanţele cerute de estetică, perspective cari ar câştiga 
şi mai mult dacă Dâmboviţa ar fi acoperită cel puţin 
pe acele porţiuni, iar arborii ar fi transplantaţi nu- 
mai pe marginele arterei astfel obţinută. 

De pildă, un fond de perspectivă s'ar putea ob- 
ține cu o clădire monumentală ce s'ar ridica pe ma- 
lul stâng al Dâmboviţei, cam între Cazarma Poni- 
pierilor şi str. Imprimeriei, perspectiva ce trebuia 
să fi fost una naturală, dată de gorganul pe care se 
află zidică biserica «Sf. Ilie din Gorgani», dar care 
s'a pierdut prin acoperirea acestei proeminențe, care 
predomină malul râului, cu nişte construcţii anti- 
estetice şi care nici nu pot deveni măcar pitoreşti. 
Această perspectivă văzută din Piaţa Senatului, ar 
putea avea o lungime de circa 400 m. faţă de o lăr- 
gime de circa 64 m. a arterei, deci în raport de 1 : 6, 
ceeace ar da aspectul unei esplanade. La fel s'ar fi 
putut creia una văzută dela podul Mihai Vodă spre 
Piaţa, Senatului, dar care este compromisă prin fe- 


www.dacoromanica.ro 


61 


lul cum s'au aranjat deja clădirile în acea piaţă 
La acestea nu au fost deloc studiate efectele de pers- 
pectivă din acea parte, care cere ca planul fațadei 
principale să cadă normal pe un ax de perspectivă, 
pentru ca formele simple ale volumelor construcției 
să nu apară deformate, căci atunci își pierd acţiu- 
nea lor estetică suprafeţele simple, regulate. Ar fi 
de cercetat dacă nu s'ar putea face oarecare corec- 
turi situaţiei actuale, ţinând seamă că în acea parte 
curând va trebui să se acopere canalul Dâmboviţei. 





Fig. 51. — Perspectivă pe Dâmboviţa spre clădirea Vama Poştei 


Din fericire, privind spre avalul Dâmboviţei, 
chiar mai departe decât din dreptul str. Imprime- 
rici, dela o distanță până la circa 1100 m. de monu- 
ment (mai bine dela podul Arhivelor), apare pors- 
pectiva Vămei Poştei, care deocamdata există, 
dar care adesea a fost amenințată să fie stricată 
prin interpunerea ecranului unei noi construcţii. Va 
trebui veghiat ca aceasta să nu se întâmple. Dacă 
s'ar fi observat la timp prezența acestei perspective, 
poate că silueta acestei clădiri ar fi fost aleasă alta 
pentru a predomina (fig. 51). Piaţa Mihai Vodă 


www.dacoromanica.ro 


62 


are deci o poziţie privilegiată şi se cuvine a fi tra- 
tată în mod artistic. 

* Alte două perspeetive,.pe o lungime de 300 m. se 
pot obţine prin tratarea adequată a concavităţei cam 
din dreptul unde se află proprietatea Soc. de Tir 
(Teatrul Regina Maria) cum şi aceia opusă, şi anu- 
me terenul comunei unde se află hala de carne. 
Prin urmare şi aici este ceva de creiat. 

Mai în aval, alte două perspective, la distanţă de 
eirca 400 m. pot furniza proprietăţile unde se află a- 
proximativ Hotel Regina din Calea Rahovei şi cele 
de pe concavitatea opusă, pe malul drept al Dâmbo- 
viței, intre Calea Şerban 1 odă şi Str. Oiţelor. 

In fine, o ultimă perspectivă, de astă dată mai 
lungă, ar fi cea văzută din aval spre amonte, și a- 
nume începând din dreptul podului dela str. Tăbă- 
carilor, pe linia ce duce la concavitatea cheului stâng 
al Dâmboviţei pe frontul proprietăţei unde se află 
Morga. 

Intă dar cum se poate obţine o succesiune de cel 
puţin 9 perspective monumentale pe porţiunea Dâm- 
boviţei dintre str. Costache Negri ori podul Schitu 
Măgureanu și str. Tăbăcari, ori mai bine B-dul Mä- 
răşeşti (ltadu-Vodă), dintre care cel puţin două pot 
fi obţinute pe proprietăţi comunale. Tocmai această 
succesiune, la distanţe relativ mici, de perspective 
monumentale, credem că poate procura o caracteri- 
zare de estetică generală a Capitalei. 

Dacă am împinge și mai departe cultivarea este- 
tică a acestor perspective, în sensul că am degaja 
unele ondulaţii predominante aflate pe aceste linii 
de perspectivă, şi anume cel puţin pe un plan nor- 
mal acestor linii, şi încă am mai profita şi de aceste 
elemente naturale pentru a combina esteticul natu- 
ral cu acel arhitectural, efectul artistic ar fi mult 
sporit. Ar fi de studiat în acest sens degajarea și a- 


www.dacoromanica.ro 


63 


menajarea colinei Bisericei Sf. Ilie din Gorgani şi 
poate şi aceia a M-rei Radu-Vodă.; 

Pentru asemenea, motive de estetică în 1924—1925, 
când am propus anteproectul liniei ferate în lungul 
Dâmboviţei, am prevăzut că între podul Sf. Elefte- 
rie şi podul B-dul Mărășești, linia să rămână sub- 
terană !). 

Alte perspective naturale sau artificale, spre noi 
monumente ce sar putea creia, le considerăm cmi- 
namente cu caracter local şi ne vom ocupa de aces- 
tea la locul stabilit. 


b) Coronamentul 


Există coronamente celebre, unele formând pe 
lângă personalitate chiar corp cu silueta (ex. Mont 
St. Michel), sau numai personalitatea (ex. Acropole 
din Atena); altele care aproape depăşesc cadrul es- 
teticei locale urbane (Sacré Coeur din Paris). In re- 
giunea București nu vedem posibilitatea unei astfel 
de dispoziții cu caracter general estetic, fiindcă re- 
lieful este aci prea puțin pronunțat. Coronamentele 
ce s'ar putea obține aci rămân forțamente cu carac- 
ter estetic local şi tocmai de aceia se cuvine să pro- 
fităm la maximum de pozițiile naturale care ne pot 
procura întrebuințarea unei asemenea tecnice. 


c) Aspectul din văzduh — Panoramele. 


In viitor chiar pentru oraşele de şes, cum e Bu- 
cureştiul, din ce în ce valoarea estetică a aspectului 
regiunei din văzduh va avea o importanță mai mare, 
din cauza dezvoltărei aviaţiei. Pentru oraşele age- 
zate la poaleie munților sau dealurilor, acest aspect 
a avut totdeauna importanță şi a fost exploatat în 


1) C. Sfinţescu: „Asupra liniei ferate traversând Capitala în 
lungul Dâmboviţei”. 


www.dacoromanica.ro 





Fig. 52. — Piata Maria şi cartierul vecin văzut dim avion 
(regularitate) 


toate oraşele de turism prin reclamele vederilor ve 
se pot gusta, uneori chiar numai prin ascensiunea 
pe acoperișurile monumentelor înalte ale orașului, 





Fig. 53. — Palatul Cotroceni văzut din avion (regiune de verdeață) 


www.dacoromanica.ro 


63 





ca la Salzburg, Viena (dela Kobenzl), Braşovul (de ' 
pe Tâmpa). Alte exemple numeroase pot fi date. 

Parisul utilizează vederile din turnul Eifel sau de 

pe Arcul de Triumf. 

Bucureştiul din văzduh prezintă şi vederi de plă ` 
cută regularitate şi de multă verdeață (fig. 52 şi: 
fig. 53), dar şi de incoherenţă (fig. 54). : 

Vederi panoramice ale Bucureştiulu: putem aveè 





Fig. 54. — O regiune din Bucureşti văzută din avion (structură 
incoherentă) 


şi acum, însă parţiale, din unele puncte ale colne- 
lor Dâmboviţei. De acestea ne vom ocupa la estetica 
locală. 


d) Silueta 


Această formă, de cele mai multe ori apărând 
spre exteriorul orașului, şi care e născută fie din to- 
pirea prin depărtare într'o formă simplă geometrică 
unică, fie în sudarea unui asamblaj de figuri ele- 
mentare frumoase, a formelor naturale şi arhitecto:" 
nice predominante în oraş, nu există încă în Bucu- 

5 


www.dacoromanica.ro 


66 

veşti; Silueta prin însăşi constituţia sa, cum, a ară-. 
tat mai sus, este o dispoziţie cu caracter, estetic ge- 
neral urbanistic. Am amintit deja un exemplu de 
siluetă ` estetica naturală, adică piramida (triun- 
phiul) dela Mont St. Michel. Dar nu numai frumu- 
seţea, natur ală, ci şi construcțiile pot furniza siluete 
cu caractere unuloage, Colonia vazuta din tren din 
departare, venind dinspre Coblenz, apare în ceață 
cu nişte triunghiuri suprapuse pe două dreptun- 
g&hiuri aşezate pe buza lor cea lungă, din care ulti- 
mul este foarte lung: nu este decât silueta, topită % 
clădirilor oraşului predominată de aceia a catedru- 
lei. La, fel cu oraşul Reims, unde catedrala produce 
-ın efect estetic analog. Parisul din depărtare, văzut 
jin anumite puncte, este predominat de silueta tur- 
nului Eifel. In toate 'aceste cazuri formele geome- 
trice sunt simple, dar procurate de un monument 
le proporţii gigantice şi în acelaș timp de artă. 

; Putem cita și cazuri de formare a siluetei prin 
usamblagii de forme geometrice simple, unele moi 
mici dar mai numeroase, altele foarte mari; este tot 
cazul orașului Colonia văzut de pe malul stâng al 
Rinului, (dinspre Deutz) sau al New-Yorkului vă- 
zut din rada portului, ori a unor oraşe din sudul 
„Arabiei, de curând cercetate. 

: Am dat aceste exemple pentru că nu cunosc ase- 
menea siluete estetice ale oraşului Bucureşti, însa 
una sau mai multe pot fi creiate în viitor. Nu avem 
de cât să aşezăm în punctul predominant al oraşului 
sau în punctele predominante, care nu lipsese a- 
proape nici odată, şi deei nici în Bucureşti, monu- 
mente grandioase arhitecturale, rare dintrun ann- 
mit punct exterior de privire să apară în lungul 
aveħue- urilor în o formă sau în o grupare de for- 
me simple geometrice. Coasta sudică şi apuseană a 
lacului Fundeni nu e lipsită de interes din acest 
punct de vedere. Din nenorocire unele din aceste 


www.dacoromanica.ro 


- 


67 


puncte în relief din interiorul oraşului sunt deja 
construite cu clădiri care nu sunt nici predominante, 
nici grandioase şi nici nu reprezintă asemenea for; 
me simple şi frumoase. Mă gândesc la Dealul Pa- 
triarhiei, ale căror clădiri abia se văd acum şi din 
preajma colinei, și din exteriorul oraşului (fig. 29 
şi 55). 





Rig. 55. — Dealul Patriarhiei aproape invizibil dinspre Bd, Maria 


Această chestiune trebuie studiată amănunţit mai 
întâi pe harta cu relieful solului şi apoi pe teren, 


pentru a stabili punctul sau punctele interesante şi 
apoi forma siluetei și modul de obţinere a ei. Ches: 
tiunea este din cele mai complexe. 


2, Tecnica urbanistică cu acțiune sentimentală 


Dispozitivele acesteia sunt: e) contrastul; f) pito- 
pescul şi varietatea imaginilor; g) alternanța regi 
larităței cu neregularitatea. 

Ce aplicaţiuni putem face în Bucureşti? 


www.dacoromanica.ro 


68 


e) Contrastul 


Și contrastul poate ti natural sau rezultat din ac- 
tivitatea omului. Cel natural trebuie totdeauna păs- 
rat, și dacă nu putem să-l accentuăm cel puţin să 
nu-l micşorăm. De aceia ondulaţiile terenului nu 
trebuiesc niciodată nivelate fără discernământ artis- 
tic, şi nici denivelările abrupte nu trebuiesc îndul- 
cite, fiindcă se pierde contrastul. 

Bucureştiul şi chiar împrejurimile lui este plin 
de contraste, „creuţiuni ale omului, dar lipsit de con- 
traste puternice naturale. 

Unele din contrastele realizate de om pot fi pit»- 
reşti, dar nu de ordin estetic urbanistic şi acelea sunt 
de înlăturat; altele acţionează favorabil şi cată a fi 
păstrate 

Contrastul arhitectural nu poate fi întrebuințat 
ca, tecnică de artă urbanistică în sens general, ci 
numai cu caracter local. Amestecul stylurilor nu for- 
mează contraste, ci lipsă de armonie, ceeace esie 
antiestetic. Asemenea nu trebuie căutat să uzăm de 
contraste provenite din marea variaţie a proporții- 
lor construcţiilor pe suprafaţa orașului, căci atunci 
cădem în confuziune. Contrastul arhitectonice intră 
în teenica esteticei locale urbane. 


f) Pitorescul şi varietatea imaginilor 


Pitorescul urbanistic, ca şi contrastul, poate fi na- 
turul sau arhitectural, dar nu poate constitui o tec- 
nică de estetică, căci este o stare de fapt realizată, 
cum spune Paul Léger, de timp. Pitorescul este deci 
o calitate ce nu aparţine obiectului considerat, şi 
constă, cum a demonstrat Ruskin, din exprimarea 
unei stări patetice, adică de suferinţă, sărăcie ori 
bătrâneţe, fie a unui paysagiu, fie a unei creaţiuni 
omeneşti. 

Cum rolul urbanismului este să elimine sărăcia şi 


www.dacoromanica.ro 


69 


suferinţa, rezultă că anumit pitoresc nu poate i 
cultivut în estetica urbanistică. 

Rămâne deci a fi păstrate lucrările vechi şi isto- 
rice, care totdeauna sunt pitoreşti şi au o acţiune 
sentimentală estetică. Când asemenea creaţiun. au 
şi alte calităţi artistice, cu atât valoarea lor este mai 
mare şi vom căuta a o scoate în relief. De aceia o- 
raşele vechi sunt totdeauna şi pitoreşti, de un pito- 
resc care procură o estetică generală urbanistica. 

Asemenea paysagele reprezentând degradări ale 
naturei sunt pitoreşti, precum: malurile surpate ale 
râurilor, stâncile măcinate de ape, arborii bătrâni, 
scorboroşi ori răsuciţi. Toate acestea să fie realizate 
de natură, nu pe cale artificială, căci atunci avem 
anti-esteticul. Un astfel de paysagiu trebuie să pre- 
domine oraşul pentru ca acel pitoresc să procure un 
motiv de estetică generală urbană. 

Toate celelalte cazuri de pitoresc rămân de interes 
estetic local. 

Nu putem da exemple de pitorese cu caracter ge- 
neral urban în regiunea Bucureştiului. 

In schimb varietatea imaginilor este destul de bo- 
gată, atât ca paysagii cât şi cea arhitecturală. A- 
ceastă varietate, mai ales cea arhitecturală, tinde să 
dispară prin distrugerea vegetației, abuzul alinierei 
inutile a străzilor şi uniformizarea dispoziţiei arhi- 
tectonice a clădirilor. Desigur că această variaţie nu 
înseamnă nici confuzie de styluri, nici anarhizarea 
urbanistică. Raymond Unwin recomandă, spre a se 
obţine o astfel de variaţie, mai ales în oraşele ce se 
dezvoltă repede sau în oraşele noi, ca planurile de 
urbanizare să fie întocmite pe cartiere de specia- 
listi diferiţi, căci altfel fatalmente cădem în micno- 
tonie. 

Bucureştiul, ca oraş vechi. cu contribuţiile cele mai 
diverse. are părţi cu variaţii artistice de imagini. 
Vom căuta să dăm astfel de exemple la estetica cu 
caracter local, la care contribuesc. 


www.dacoromanica.ro 


70 


» 1g) Alternanța regularităţei cu neregularitatăă: 

: Este o teenică de estetică urbanistico-arhiteetu- 
râlă, care acţionează tot pe cale sentimentală, fiind- 
că dă impresia rezistenţei forţelor naturale la uni- 
formitate, prin urmare impresia de conformare 'la 
acele forţe. De unde rezultă că această alternare câtă 
să se producă în mod justificat, tie în lucrările : de 
amenajare a spaţiilor libere (parcuri, pieţe, străzi, 
ape, etc.), fie în lucrările urbanistice de amenajare 
arhitecturală: încadrări de străzi, grupări AB clădiri, 
alinieri de faţade ş. a. 

Un oraş de deal sau de munte va impresiona tot- 
deauna mai estetice fiindcă vom fi forţaţi la astfel 
de alternante. 
` După cum sunt unii, şi nu cei mai puţini, cari 
cred că numai regularitatea poate realiza frumosul, 
sunt destui cari sunt convinşi de contrariul. Am 
arătat însă că pentru a obţine un efect în adevăr 
estetic trebuie ca tecnica aleasă să corespundă ce- 
rințelor naturei şi să fie proporţionată acelor ce- 
rinţe. 

In nici un caz însă nu vom înţelege ca estetică re- 
gularitatea ce nu poate fi observată decât în plan, 
adică ace'e lotizări simetrice sau planuri de urbani- 
zare urmărind o rețea simetrică de străzi, de care 
sa abuzat şi în trecut aşa de mult şi în care se imi- 
tau compoziţiile de desenuri ale covoarelor, ara- 
bescurilor, ete. 

Bucureştiul nici ca paysagiu, nici ca clădiri şi 
dispoziţii, nu suferă de abuz de regularitate, după 
cum nici de nerezularitatea artistic realizată. Căci 
trebuie să facem deosebire între neregularitatea ar- 
tistică şi dezordine. Exemplificarea unei astfel de 
tecnice la Bucureşti rămâne de domeniul estetice: 
locale. 


3. Tecnica urbanistică cu actiune intelectuală. 
Am enumerat printre astfel ae norme: h) ordinea 


www.dacoromanica.ro 


Ti 


şi orientarea şi i) echilibrul între viaţă socială şi lu 
crări. Astfel de norme au la baza lor satisfacerea 
interesului utilitar. , 


r 


` h) Ordinea 'şi orientarea 


Cu toate, că Le Corbusier, după Laugier din epo- - 
ca lui Ludovic XIV, recomandă «tumultul în ansam- - 


blu şi uniformitatea în detaliu» aplicabilă, mai ales 
în arhitectura urbană, aceasta nu trebuie interpre- 
tată ca dezordine şi lipsă de orientare, căci confu- 


ziuriea este cel mai'mare inămiec al "artei, lucrând: 


amti-estetic pe cale intelectuală. «In facilitatea aċ- 
«ţiunei organice se găseşte plăterea». . É 
Oraşele medievale caracterizate prin tumult, însă 
estetic, nu erau lipsite de oarecare ordine şi mai 
ales de orientare. Cele câteva spaţii libere (pieţele) 
cum şi turnurile catedralelor ori donjonurile palate- 
lor, porților cetăților ori burgurilor, serveau şi pen- 
tru orientare: -: tecie b : 
In orasele moderne perspectivele (de care ne-am 
ocupat), cu ordinea și organizarea 'căilor de comu- 
nicație, formează ECE căi acestui printipiu de este- 
tică. dă ooroo h 
Bucureştiul suferă din pricina unei lipse de ordi- 
ne şi'brientare. "Multe arfere de comunicaţie sunt 


foarte largi, fără a servi un interes mare de circula - 


tie (B-dul Ferdinand de exemplu se înfundă într'o 
gară cu circulaţie secundară, iar şoseaua Jianu va 
fi strangulată într'un pod peste lacul Herăstrău), pe 
când altele de mare circulatie sunt prea strâmpte şi 
întortochiate (cele din cartierul dintre B-dul Aca- 
demiei şi Splaiul Dâmboviţei). Multe cartiere sunt 
I*psite de orientare, de pildă chiar ` unele cartiere 
centrale (spre str. Căzărmei .ete. ori spre str. Popa 


Rusu) aşa că mulți obişnuiţi cu Bucureștii se gă-+: 


sesc adesea dezorientaţi, căci clădiri predominante” 
nu există? şi nici vreo arteră largă şi hine orientată: 


www.dacoromanica.ro 


Ès 


12 


iar, polinele Capitalei sunt invizibile din cauză că 
nu au servit pentru a fi clădite pe ele clădiri gran- 
dioase şi aparente din toate părțile, ziua, ca şi 
noaptea. Ar fi orientarea una din aplicațiunile «le- 
gei acţiunei minime» şi în estetica urbanistică. 

Numai aceste exemplificări, sper, pot servi la tra- 
sarea unui întreg program de activitate estetică, nu 
numai practică în Bucureşti. 


i) Echilibrul între viața socială şi lucrări 


Este o tecnică de estetică urbană izvorâtă direct 
din necesităţile permanente sociale, ,care cer o stare 
de echilibru între mijloace și realizare. Nici odată o 
impresie estetică, „mai ales în urbanism, nu poate fi 
de: prinsă de o comparaţie intelectuală între mijloa- 
ce şi realizare. De aceia Raymond Unwin cu drept 
cuvânt scoate în relief această tecnică, care este şi 
o consecinţă a principiului sincerităţei. 

Nu vom obţine esteticul urbanistic dacă alături 
sau chiar în mijlocul cartierelor fastuoase găsim 
neagra mizerie urbană, sau dacă un oraş execută lu- 
crări fără rațiune, fără utilitate şi mai ales pe o sca- 
ră cu totul în disproporţie faţă de starea materială 
şi culturală a societăţei ce locuezte acel oraș. Gran- 
diosul care apare ca o lipsă de modestie, poate pro- 
voca comicul, care nu este un efect de artă urba- 
nistică, ci de artă literară. Din nenorocire ar fi să 
dăm prea multe exemple de realizări comice chiar 
în Bucureşti. Numai enunţarea principiulni este 
suficientă pentru stabilirea unui program de viitor 
în acest sens. 


C. Personalitatea estetică a Bucureştiului 


Acum că am examinat atât simbolurile cât şi tec- 
nica cu metodele ei pentru obţinerea unei estetice 
cu caracter general în oraș, și mai ales că această 


www.dacoromanica.ro 


73 


examinare am făcut-o asupra posibilităţilor Bucu- 
reştiului, putem trece la studiul realizărei celei mai 
de seamă de estetică generală urbanistică, adică ld 
personalitate. 

Ne întrebăm dela început: Bucureştiul poate a- 
vea o personalitate estetică? Cum poate fi obţinută 
p personalitate a acestui oraş? 

Nu este inutil să începem cu fixarea cuprinsului 
acestei noţiuni în urbanismul estetic. 

„Personalitatea urbanistieă fiind un termen me- 
taphoric prin care voim să distingem un oraș din 
cauza unei caracteristice care să-l individualizeze, 
desigur că personalitatea estetică urbanistică va 
trebui să corespundă acestui înţeles. Simbolurile 
primordiale creatoare de efecte artistice urbanisti- 
ce sunt limitate, dar individualizarea unui oraş 
pentru a-i obţine o personalitate estetică poate fi 
realizată prin o varietate nelimitată de utilizări a 
acelor simboluri. 

După cum personalitatea omenească poate apare 
prin o caracterizare numai a uneia din atribuţiile 
omenești, tot așa şi personalitatea estetică a unui 
oraş poate exista numai prin predominarea esteti- 
că a unui simbol urbanistic. Cu atât mai bine dacă 
la o personalitate urbanistică contribuie individua- 
lizarea, mai multor simboluri. 

Prin urmare, atât terenul (natura) câ şi clădi- 
rile (stylul arhitectonic), cât şi populaţia (circula- 
fin), fiecare separat, ca simboluri urbanistice, pot 
procura personalitatea unui oraş. Dar dacă stylul 
urbanistic al oraşului este astfel în cât individuali- 
zează în mod predominant oraşul, atunci obţinem o 
personalitate estetică urbanistică desăvârşită. 

Cu cât o astfel de individualizare este mai adân- 
cită şi valabilă pentru o suprafaţă teritorială mai 
mare, cu afât efectul estetic va fi mai puternic. 

Elementele istorice, alături de cele naturale, care 


www.dacoromanica.ro 


14 


acţionează mai-ales sentimentul, sunt “cele'ce dau 
naştere la persoualita ele urbanistice cele mai es- 
tetice. s . TE i KAS 

Roma, prin importantele monumente istorice e- 
gistente acolo, Atena pentru aceleaşi motive'-$i prin 
ptedominarea Akropolei asupra regiunei, ca să ci- 
tăm numai aceste exemple; verifică cele mai - sús 
spuse. i D 

Piramidele şi Sfinxul de lângă Cairo, ar 'acţio- 
na, sentimental mult mai slab, deci efectul lor este- 
tie ar fi mult redus, dacă s'ar afla lângă importan- 
te denivelări de teren, între plantaţii, şi nu în a- 
propiere de Nil, pe un şes pustiit de nisipuri, ew 
contrastele lor, sporite uneori prin reflexe în apele ` 
Nilului. 'Toate aceste particularităţi amestecă sen- 
timentul de forţă al naturei cu. acelea de chinuire 
omenească şi de energie mușchiulară cărora li s'a 
dat sens prin niște forme geometrice simple, aşa 
de ușor perceptibile 

Orașul București nu poate câştiga o personalitate 
estetică urbanistică mondială prin o caracterizare 
procurată de elementele naturei, nici prin valorile 
monumentelor vechi, istorice sau artistice, nici prin 
circulaţie şi nici prin lucrări de mare grandoare i 
arhitectonică. 

Nici unul din aceste simboluri urbanistice, soco- 
tesc, nu pot fi exaltate în aşa grad în cât individual 
să creieze aici o puternică personalitate urbanisti- 
că, mai ales că de cele mai multe ori voinţa omului 
este insuficientă pentru obţinerea unor asemenea 
personalităţi. 

Prin creaţiunea unui styl urbanistic însă, stră- 
duinţele omului în obţinerea unei personalităţi es- 
tetice urbanistice pot fi fructuoase, şi pe această 
cale şi şansele unei personalităţi a Bucureştiului 
crese mult. i 

Reamintesc că prin styl urbanistice înţelegem o 


www.dacoromanica.ro 


75 +. 


tecpică „de estetică urbană, care întrebuinţând ca 
simboluri estetice paysagiul natural, stylul ârhz-s, 
tectonie şi viața socială a populaţiei, realizează ut 
maximum de efect cu minimum de mijloace. In cure 
scop, cum am mai arătat !), trebuie să perfecţionăm 
caracterele naturale existente ale solului și ale s0- 
cietăței omeneşti ce trăeşte pe acest sol. A 

Cum putem realiza această perfecționare, am cău- 
tat să îndrumez prin studiile anterioare ce am pu- : 
blicat asupra rezolvirei problemelor generale urba- . 
nistire ale municipiului Bucureşti, şi anume: asupra 
delimitărei spaţiilor construite şi a zonelor de ver- 
deaţă, apoi asupra zonificărei, şi în fine asupra 
căilor de comunicaţie și transporturi ?). Dacă pe 
lângă .rezolvirea, urbanistico-socială a acestor pro- 
bleme cu rezultate estetice, mai adăogăm şi un styl 
local arhitectonic „ajungem la stylul urbanistice 
creator de personalitate. Arta însă cere perfecţiu- 
ne şi perfecţiune fără soluţii artistice până în deta 
lii nu poate exista. 

De aceia în cazul particular al Bucureștiului tre- 
buje să căutăm realizări artistice şi de detaliu, adică 
de estetică locală, iar nu numai de estetică gene- 
rală. Stylul urbanistice al Bucureștiului va avea 
această caracteristică: va trebui să fie predominat 
dn soluţii estetice cu caracter local, în lipsa facto- 
rilor de puternică estetică urbană generală. Inmul- 
firea continuă a realizărilor estetice cu caracter lo- 
cal va asigura aşa dar personalitatea oraşului. 

Spre acest finit, trebuie să avem o conştiinţă so- 
cială a esteticei Bucureştiului. 


1) C. Sfinţescu: „Delimitări în regiunea Municipiului Bucureşti- 
zone de construcţii şi zone de verdeață” (1930 pag. 10). 

2) Toate aceste studii au fost publicate în Buletinul Soc. Poli- 
tecnice 1930 şi 1931 iar aceasta, asupra esteticei completează te- 
tralogia pe care o formează problemele de bază urbanistice ce -se 
pun unuj oras. 


www.dacoromanica.ro 


76 


Se impune dar ca să trecem acum la ultiina parte 
â studiului nostru. 


Ð. Simbolurile şi dispoziţiile teenice de estetică 
locală urbanistică 


Printre acestea am enumerat ca spaţii libere: 
paysayiul, parcul sau grădina, piața, strada; ca spa- 
ţii clădite: clădirea, monumentul, monumentul isto- 
ric, grupările, ansamblurile; în fine, ca circulaţie: 
sturea de mișcare în pieţe şi pe străzi. 


1. Spaţiul liber şi tecnica lui estetică 


Afară de caracterele generale de estetică urbană 
ale spaţiilor libere din interiorul şi din exteriorul 
municipiului București, caractere de care ne-am o- 
cupat mai sus, fiecare porţiune din acel spaţiu liber 
poate prezenta particularităţi, care utilizate ridică 
valoarea locală a acelui simbol estetic. Aşa dar la în- 
ceput frumuseţile naturale din întreaga regiune. 
deja indicate, urmează a fi studiate spre a determi. 
na care tecnică de estetică locală urbanistică este 
recomandabilă pentru obţinerea unui rezultat cât 
mai artistic. 

Am văzut normele de teenică pentru estetizare 
generală urbană aplicabile spaţiului liber ca sim- 
bol urbanistic. La acelea se mai adaogă pentru a- 
menajerile unui spaţiu liber de estetică locală, în 
primul rând o teenică ce satisface interesul utilitar 
care să acționeze în mod întelectual şi deci func- 
tional pentru producerea unui efect estetic. Apoi 
vin amenajerile cu acţiune sensorială, cum ar fi 
tecnica recomandată de Camillo Sitte, şi în f'ne. 
altele tot cu acţiune sensorială dar şi sentimentală, 
cum ar îi diferitele decoraţiuni deja menţionate. 


Am mai arătat cu alte ocazii pe larg tecnica utili- 


www.dacoromanica.ro 





Fig. 56. — Lacul Băneasa, malul nordic spre şos. Herăstrău, 
înainte de amenajare. 





Fig. 57. — Lacul Băneasa, porțiunea din fig. 56, 
după amenajare. 


www.dacoromanica.ro 


78 


tară a spațiilor libere, care asigură şi un efect este- 
tic. de acțiune intelectuală 1). Nu mai insistăm din 
nou aici. 

Tecnica de acțiune sensorială estetică a lui Ca- 
millo Sitte este universal cunoscută apum, şi ne dis- 
pensăm a ne opri în mod teðretfč asupra ei; 
cele deja amintite până acum în această privinţă lẹ 
considerăm suficiente. La fel şi privitor la tecnica 
decoraţiunilor, cari au o acţiune sentimentală este; 
dică, şi care formează în deosebi obiectul artelor 
plastice şi chiar industriale *). 

Ceeace este cu deosebire important în tratarea 
fecnică a spaţiului liber ca simbol de estetică locală 
urbană este găsirea soluţiunei care să-i scoată la 
maximum în relief caracterul predominant estetic. 
De pildă liniştea, vederile libere, coronamentul, pa- 
noramele, contrastele, pitorescul trebuie să predomi- 
ne la paysagele rustice, la parcuri sau gradini. O a- 
semenea tecnică poate fi cu uşurinţă aplicată la 
paysagiul din regiunea exterioară a capitalei şi 
chiar la parcurile interioare: văile să aibă apă, den- 
lurile păduri, şesurile câmpii de verdeață. In fig. 
23—26 şi fig. 56—59 arătăm cum s'a aplicat acest 
principiu la amenajarea lacului Băneasa. 

Mai trebuie să ţinem seama că la orice paysagiu 
se poate scoate în relief unul din cele trei forme ale 
aspectului său estetic: aspectul primitiv, aspectul 
utilitar şi aspectul decorativ. Prin urmare fiecare 
spațiu liber îşi determină singur tecnica sa de a 
menajare estetică. 

Este aici locul să arătăm că dintre acestea, as- 
pectul primitiv şi cel utilitar sunt acele cu acţiuni 


1) C. SfFinţescu: „Delimitări în regiunea municipiului București” 
i „Zonificarea în Municipiul Bucureşti” (1930—1931). 

2) Clasificarea de arte industriale (în care ar intra și arhitec- 
tura, afară de arhitectura comemorativă) şi arte plastice. este a `u 
Paul Léger. 


www.dacoromanica.ro 


79 





Fig. 58. — Lacul Băneasa, lângă podul Şos. Bucureşti-Ploesti 
înainte de amenajare. 





Fig. 59. — Lacul Băneasa, aceiaş porțiune gia fig. 58, 
după amenajare, > 


www.dacoromanica.ro 


8 





estetice mai puternice şi mai ușor de realizat. In 
special în lungul marilor artere de eomunieaţii, în 
afară de spaţiul clădit al orașului, trebuie să preve- 
nim, să apărăm, stricarea acestor aspecte. 

De aceia, cum în Bucureşti o bună parte din a- 
ceste artere de comunicaţie care pătrundeau în Bu- 
cureşti dealungul unor paysagii plăcute cată acum 
a fi stricate prin lucrări antiestetice, pe deoparte să 
păzim păstrarea mai departe a paysagiului, pe de 
altă parte, să amelicrăm situaţia nouă, fals creiată. 
Cea mai eficace păzire este introducerea principiu- 
iui terenurilor non-aedificandi în acele zone. Cea 
mai lesnicioasă ameliorare constă în lărgirea zone- 
lor de protecţie în lungul arterelor și plantarea lor 
cu arbori stutoşi, pe marginea arterelor, ca să ridi- 
căm acel văl tamisant la care se referă cu atâta jus- 
teţă de observaţie d. Gugrard. Aceşti arbori formea- 
ză frumuseţea și majestatea drumurilor franceze. 

Sunt de părere că și statul trebuie să procedeze 
la fel pe toate arterele de mare circulaţie ale 
ţărei, fiindcă mai ales acum, când se cheltuese mi- 
liarde cu modernizarea anumitor şosele, ar fi o con- 
damnabilă neglijenţă sau nepricepere să nu se ia 
măsuri de păstrare şi sporire a frumuseţilor lor, 
condiţie esenţială de ordin turistic. In sate astfel de 
artere să fie lărgite şi prevăzute cu lucrări edi- 
litare, iar pe restul parcursului, prin o lege spe- 
cială, să se interzică clădiri şi stabiliri de noi colo- 
nii ori sate dealungul lor. Este recomandabil ca ori 
să se facă artere secundare de derivație, care să con- 
stitue axa unei noui aglomeraţii, ori, cel puţin, să 
se întrebuințeze sistemul propus de Unwin, adică 
să se execute artere secundare paralele, la oarecare 
distanţă cu cea principală, în lungul cărora. să se 
dezvolte coloniile de case. Dispoziţia nu este n numai 
de interes estetic, ci şi economic. i 

Tot pentru aceste motive de estetică, lacurile ẹ- 


www.dacoromanica.ro 


81 


xistente. trebuese realimentate cu apă, iar nu dese- 
cate, cum au propus unii pentru lacurile din nordul 
Capitalei; pădurile replantate şi îngrijite, iar câm- 
purile lucrate, nu lăsate în sălhătecie sau să se îm- 
prăştie pe ele locuinţe mai mult sau mai puţin mi- 
zerabile. i i 

Estetica spațiului liber natural şi chiar în jurul 
celui clădit, mai ales în Bucureşti, poate fi mult .ri- 
dieată prin cultura arborelui. Arborele are o teenică 
anumită în estetica urbană, fie că este întrebuințat 
izolat, grupat neregulat, ‚sau urmează o dispoziție 
geometrică. 

Efectele estetice cele mai puternice le produce 

mai totdeauna arborele izolat:sau în grupuri mici. 
- Motuşi şi aliniamentele de arbori au rosturile lor: 
Am arătat câteva cazuri. Găsese nimerit să atrag 
aci atenţia asupra unei concepţii greşite, care se în- 
tâlneşte mai ales în București la replantarea arbori- 
lor din aliniamente, atunci când unii din ei .sunt 
distruşi de vreme sau de oameni, Anume, se înlo- 
cuesc acei arbori lipsă, cu pueţi plăpânzi ce fac un 
efect de plâns printre arborii maturi vecini, căci nu 
au nici soare, nici protecţie, şi reușesc numai să facă 
impresia că nu vor ajunge niciodată la maturitate, 
cum este desigur şi cazul. Puţinii arbori înlocuitori 
de acest fel, trebuie să fie tot arbori maturi, căci 
aceasta nu este o imposibilitate; iar atunci când se 
întrebuinţează pueţi, să se revină la uzul acelor 
fuste metalice protectoare, cel puţin pe străzile mult 
circulate (între care intră şi Şoseaua Kiselef) căci 
slabii tutori întrebuințaţi acum sunt sprijine ano- 
dine. 

La pieţe şi pe străzi, cari au un rol în primul rând 
utilitar, vom căuta proporţii în raport cu rezultatele 
obţinute: adică în raport cu elădirile ce încadrează 
strada şi piaţa şi în raport cu circulaţia căreia, i-e 
destinată. Aşa dar pieţele pot fi linistite dacă rolul 


www.dacoromanica.ro 


” 82 


lor este pur sensorial; dar să deservească mai multe 

“+ drtere de circulație, dacă acţiunea -lor estetică va fi 
intelectuală; La fel şi cu străzile şi cu spaţiile libere 
particulare (curţi, grădini, alei). 


2. Spaţiul clădit şi tecnica lui estetică 


“Afară de cele arătate la stylul''aphiteetohic şi ta 
încadrarea spaţiilor libere (regulele lui Camillo Sit- 

te) se cuvine câteva cuvinte despre insolure, despre 
‘iluminatul în timpul nopței şi despre coloritul cli- 
dirilor, cu aplicaţiune la Bucureşti. 

Insolarea paysagiilor și spaţiilor libere în gene- 
ral nu este o tecnica urbanistită, ci o stare de fapt 
naturala. La spaţiile clădite adaptarea lucrărei la 
gradul de insolare constitue o tecnică şi de estetică 
locală urbană, cu acţiune sensorială, ori cu una in- 
telectuală. Lumina soarelui prin efecte de umbră 
scoate în relief formele, iar prin rolul lor hygienic 
au un efect intelectual de utilitate. Aşa dar expune- 
rea fațadelor cladirilor la sud măreşte efectul este- 
tic al spaţiului clădit, ca şi mărimea curților și lăr. 
gimea străzilor în raport cu înălțimile clădirilor. In 
“țările cu soare permanent, efectele de lumină şi 
umbră se prezintă şi mai puternice la străzile 
strâmpte, pe când în ţările nordice, cu un grad he- 
liotermic redus, utilitatea hygienică predomină, și 
deci căutăm acţiunea gatelacă intelectuală, adică 
străzile mai largi. i 

Bucureştiul, punct de statia a tuturor extre- 
melor, ar trebui să aibă străzi largi' pentru: soarele 
de iarnă şi strâmpte pentru cel de vară. Incă-un: mo- 
tiv, ca, pentru această realizare paradoxală, să în- 
trebuinţăm arcadele la parterurile 'caselor aşezate 
pe linia străzilor, căci ele fac posibile străzile mai 
înguste şi totuși însorate iarna la etaje, unde sunt 
locuinţele, şi umbroase vara, pe sub arcade, unde 

" circulația e mai mare. 


www.dacoromanica.ro 


8 , 
Un, rol, analog, cu. al, arcadelor, gu.deosebire pro; ,. 
nunţat.în, Bucuresti, pot avea şi arhorii, dacă sunt, ., 
judlicioș aşezaţi perspaţiul liber., 


Iluminatul în timpul nopţei” are efect decorativ, 
dar şi intelectual, din ce în ce mai pronunţat; iar 
prin sistemul "roade alo are şi O acţiune sensorială. * 
Din nenorocire însă în această mațerie S a lasat frâu 
liber tütůror extravaganţelor,. asttel că decorul ob-. 
ţinut prin iluminarea puternică cii diferite colori 
(cu neon, etc.) şi cu diterite forme, nu dau impresii 
estetice, ci demonstrează numai dezordinea. Daca 
privim de la Universitate spre Cişmegiu în lungul 
bulevardului Elisabeta, sau calea Victoriei din spre 
str. Câmpineanu, putem în orice seară, sa ne con- 
vingem că este ceva de făcut pentru ca acest fel de 
illuminat să devie artistic. Trebuie studiate și regu- 
lamentate şi din punct de vedere artistic această de- 
corațiune cu caracter permanent în timpul nopţei. 

Dar afară de aceasta şi iluminatul public trebuie 
studiat din punct de vedere artistic, cum se face în 
alte oraşe. In Bucureşti aşezarea lămpilor în axul 
bulevardului Brătianu a arătat că ceva se poate face ` 
din acest punct de vedere, însă mai sunt încă artere 
importante, precum calea Victoriei, calea Griviţa, 
bulevardul Colţei, câte-va pieţe, care ar cere un mi- 
nimum de activitate în această materie. 


+ ' 
+ > 

Coloritul clădirilor formează o tecnică de mare 
importanţă în estetica locală urbana, caci poate ri- 
dica sau distruge un efect artistic urban. Coloareu 
clădirilor acţionează sensorial dar şi intelectual şi 
de aceia coloritul şi chiar policromia la clădiri a fost 
întrebuințat din cele mai vechi timpuri. D-l Iorga | 


www.dacoromanica.ro 


84 


descriind efectele de colori ale M-rei Curtea de Ar- 
geş, găseşte coloarea albă-gălbuie a zidurilor şi Fø- 
şul acoperişurilor foarte convenabile albastrului ce- 
rului şi accentuiază că policromia a jucat un rol 
important în arhitectura romano-bizantină. 

Profesorul norvegian Pedersen nu socoteşte potri- 
vită coloarea albă la casele mici, căci se proectează 
pe fondul închis al terenului şi al pădurilor căci ar 
da un efect urât, 

„ Din punct de vedere sensorial colorile fațadelor 
clădirilor sau chiar policromia lor trebuie să res- 
pecte regula colorilor complimentare: roșu compli- 
mentarul verdelui, galbenul al ultramarinului, al 
galbenului-verde este violetul. Individualismul în 
această materie provoacă dissonanţe pe tare un 
ochiu artistic nu le poate suporta. De aceia este de 
preferit reîntrebuințarea metodelor vechi, adică 
„servitutea de coloare” pe care d na Bibescu o reco- 
mandă Bucureștiului, Cel puţin vom fi feriţi de a- 
semenea dissonanțe. 

Vor varia numai tonurile, ceeace nu va fi dis- 
plăcut. 

Dar la alegerea coloarei trebuie să ne gândim şi 
la acţiunea estetică intelectuală a ei, ceeace ne-ar 
face să respingem de exemplu sistemul modern ñe 
a întrebuința tencueli colorate viu, în modul cel mai 
bizar: verde, albastru, portocaliu, violet, ete. pe care 
intelectul nostru nu le admite pentru un material ce 
nu poate avea niciodată o asemenea coloare. Acest 
sistem întrebuințat mult în preajma războiului mon- 
dial în arhitectura germană s'a răspândit şi în Bu: 
curești în ultimul timp şi tinde a strica şi mai mult 
aspectul arhitectural al străzilor deja destul de stri- 
cat prin varietatea stilurilor. 

În ultimul timp se pare că sa introdus moda so- 
clurilor negre, ca la monumentele funerare, şi la 
clădirile de locuit, ceeace dă un aspect macabra 


www.dacoromanica.ro 


R5 


străzilor. Pe Bulevardul Carol şi: pe Bulėvardul 
Ferdinand există două noi specimene de prost gust: 

Pe cale de regulament se poate prezervâ oraa 
de urr'astfel de antiestetie. 


3. Mişcarea în pieţe şi pe străzi 
Tecnica esteticei circulaţiei are o acţiune de na- 
tură intelectuală şi mai puţin una de natură senti- 
mentală. Această tecnică am dezvoltat-o pentru Bu- 
cureşti în un studiu de detaliu pe care l-am citat 
deja şi nu mai revenim asupra ei aici. Respectarea 
acelor dispoziţii asigură şi estetica circulaţiei. 





Fig. 60. — „„Decoraţie mobilă" formată din autobuzele care aşteaptă 
în Piaţa Mihai Viteazul din faţa Universităţei (1921). 


Dar afară de acţiunea estetică a circulației, inter- 
vine şi estetica mobilelor. Aceasta formează, aşa zisa 
„decorație mobilă”: oameni, animale, vehicule, ete. 
Nu vom admite, în cele mai multe cazuri, pito- 
rescul în această decorație mobilă. Din nenorocire 
astfel de pitorese există încă în prea largă măsură 


www.dacoromanica.ro 


86 


„în Bucureşti. Streinul.artist, călător prin Bucureşti, .. 
găsește adesea, subiecte pitoreşti printre mobilele de 
pe sţrăzile Capitalei noastre, dar acele desenuri sau 
literatură, descriptivă nu ne fac o hună reclamă de 
estetică urbanistică. Nici ţiganii nomazi, nici cer- 
şetorii, nici animalele slabe şi rău îngrijite, nici 
vehiculele primitive :) şi murdare (fig. 60), nici ne- 
curăţenia mobilelor, necurăţenie adesea imobilă de 
pe străzi, nu contribuie la un efect de estetică ur- 
bană. 


_E) Câteva exemple de amenajare estetică. 


Ani spus că pentru ridicarea personalităţei este- 
tice a Bucureştiului trebuie să înmulţim cât mai mult 
amenajerile de estetică locală. Nici nu mă pot gândi 
şi nici nu ar fi util scopului urmărit, să tratez aici 
'din punct de vedere estetic toate cazurile, atât de 
diverse ce se pot întâlni în regiunea Bucureștiului. 
Poate însă că este de folos a prezentă câte-va exem- 
ple de studiu. Voi alege câte-va cazuri de frumuseţe 
naturală, ca spaţii libere; apoi câte-va pieţe şi străzi, 
ca studiu din punctul de vedere al spațiului clădit; 
şi în fine, câte-va cazuri de utilizări ale arhitecturci - 
comemorative în raport cu spaţiul liber. . 


1. Amenajarea spaţiilor libere naturale. 


~ 


Prezentăm un exemplu din exteriorul zonei mu- 
nicipiului şi anume Snagovul; altul din zona muni- 
cipiului, anume lacul Fundeni; în fine altul din zona 
centrală interioară oraşului şi anume colina Arse- 
nalului. 





1) Starea vehiculelor ilustrată în fig. 60, este cea din anul 1921 
Este drept că astăzi se observă un progres faţă de anul 1921, dar 
“cât drum mai e de parcurs chiar la autobuze, unde administraţia 
„poate, şi e datoare, a interveni mai eficace! 


www.dacoromanica.ro 


87 


a) Snagovul. 
t i] 

Snagovul. el însuşi constitue un subiect indepen- 
dent de plan de urbanizare ce poate fi integrat în- 
tr'unul cu caracter regional. Noi" însă limităm su- 
biectul studiului la partea de estetică locală, adică 
la o suprafaţă restrânsă şi cuprinzând pădurea, la- 
cul şi o făşie de teren îngustă dealungul malurilor 
(fig. 61). , 

reproducem mai jos parte din textul „Pragramu- 
lui concursului pentru amenajarea lacului Snagov 
şi împrejurimilor”, întocmit în Aprilie 1930 şi pu- 
blicat în „Monitorul Comunal al Municipiului Bu- 
cureşti” din 20 Aprilie 1930. Programul cuprinde 
cadrul general în care o amenajare estetică, pe care 
voim acum s’o indicăm, poate fi concepută. Este ea- 
zul să ne reamintim ceeace a spus Lathaby: „tru- 
mos este să faci ceeace trebue făcut”. 

„l. Obiectul concursului. Primăria municipiului 
„Bucureşti deschide un concurs public de antepro- 
„ecte între specialişti spre a obţine soluţiunile de 
„ansamblu cele mai practice, mai estetice şi mai eco- 
„nomice, în vederea amenajerei lacului Snagov şi a 
„zonelor vecine litoralului acestui lac. Anteproectele 
„vor trebui să corespundă cerinţelor mai jos ară- 
„tate pentru staţiuni climaterice, de repaos, sport şi 
„agrement, la dispoziţia în deosebi a populaţiei Ca- 
„pitalei. i 

„2. Prevederi minimale. Concurenții. vor urmări 
„un program minimal de lucrări care să corespundă 
„obligațiunilor legale ale muncipiului București pre- 
„văzute în legea pentru înfrumuşeţarea împrejuri- 
„milor Capitalei, şi adică : ` 

„a) Să prevadă amenajeri pentru o stație clima- 
„terică de odihnă, de agrement şi de sport. cu par- 
„curi, canotaj, terenuri de sporturi diferite, hote- 


www.dacoromanica.ro 


Bă 
„.? 


"e x 
L Pscol fereasca `N 











(4 


> 
D 


fe Bacure 


i aa o o 


Fig. 61. — Lacul cu pădurea Snagov şi împrejurimile. 
www.dacoromanica.ro 


89 


„luri, pavilioane, colonii de vară şi colonie de vile 
„eu loturi de 500—1000 m. p. o parcelă. 

„b) Amenajarea va cuprinde ce! puţin suprafaţa 
„de 1500 hectare din pădurea Snagov—'Țigăneşti, 
„Jud. Ilfov, cu trupurile Fundul Sacului şi Popeşti 
„Şi cu conacul Vatra Monăstirei Snagov, de circa 
„1000 ha. cu drumul de halaj şi insula lacului Sna- 
„gov, cu monăstirea de pe ea. 

„Aceste terenuri sunt indicate pe planşele topo- 
„grafice anexate la program. 

„c) Defrișerile de pădure vor ti numai cele strict 
„necesare acestor amenajeri şi nu vor întrece 100 
„hectare suprafaţă totală. 

„d) Teren cu amenajeri speciale şi independente 
„pentru Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi 
„alt teren cu amenajeri pentru Asociaţia Cercetăşiei 
„Române. Ambele terenuri vor fi prevăzute pe ma- 
„lul lacului. 

»e) Organizarea de colonii ori campamente gco- 
„lare, în genere o amenajare cu caracter de ocrotire 
„socială, cu plaje separată. 

»£) Restaurarea localului Monăstirei Snagov din 
„insulă şi amenajarea acelei insule. 

8) Amenajeri speciale pentru piscicultură de di- 
„ferite specii, şi pescuit în felurite moduri. 

„h) Aranjamente pentru păstratul stufului deco- 
„rativ şi organizarea concesiunei tăerei stufului în 
„mod periodic. 

„i) Sistematizarea comunelor de pe malurile la- 
„cului Snagov pentru a corespunde scopului ur- 
„mărit. 

„3. Indicațiuni şi prevederi suplimentare. Se lasă 
„deplină libertate iniţiativei concurenţilor să facă şi 
„alte propuneri în anteproectele ce vor prezenta, pe 
„lâneă prevederile minimale şi imperative mai sus 
„arătate. 

„Se va urmări însă ca aceste creaţiuni să satis- 


www.dacoromanica.ro 


90 





„faca mai ales cerințele unei desţinderi nervoase şi 
„a unei educaţii “fizice şi sociale a massslor. 

„Ţinând seama de parcurile din capitală şi cele 
„mai upropiate din jurul ei, existente ori în curs de 
„ereiare, se va putea compta aici pe 5000 vizitatori 
„în timp de sarbatoare chiar dela început. Nu ar fi 
„de dorit ca numărul maxim al vizitatorilor să 
„treacă de 20.000 nici în viitor, fiind-că sar pierde 
„Caracterul unei staţiuni de odihnă. | 

„Se va căuta însă a se păstra cât mai uniţară pà- 
„durea existentă, 

„Se vor urmari grupari Î în cadre pitoreşti prin o 
„concentrate care economisește mult din cheltuelile 
„pe care o resfirure prea mare le-ar impune. 

„Se vu păstra un cadru corespunzător rusticităţei 
„ţărei, utilizându-se însă în primul rând decorația 

„cu arbori de diferite esențe ce se va fixà, 

„Se va urmări salubritatea: deci lupta contra pra- 
„tului, țântarilor, gunoaielor, stagnărei apelor (ca- 
„nalizări). 

„Economia va fi mentorul proectantului, dar lă- 
„sând posibilităţi de dezvoltare şi perfecţionare a 
„lucrărilor în viitor, ; 

„Se va proecta o amenajare şi a proprietăților 
„particulare limitrofe lacului Snagov, inclusiv sa- 
„tele, urmărind aceleaşi țeluri şi indicând în special 
„zonele ce trebuie să rămână, fie pentru culturi a- 
„gricole, ferme, crescătorii, ete. fie pentru planta: 
„ţiuni permanente. i i 

„In partea din jurul lacului Snagov unde se afli 


„proprietăţi particulare se vor concentra pe cât po-. 


„sihil distracțiile populare lăsând proprietatea eo- 
„munei pentru partea sportivă, decorativă şi de 
„odihnă. 

„In consecinţă: 

~a) Se vor studia mai multe accese şi cât mai ef- 
„tine şi repozi la, aceste, locuri. atât dinspre Bueu- 


www.dacoromanica.ro 


91 


„rești cât şi dinspre Ploeşti, atât cu calea ferată, 
„cât şi cu automobilul, autobuzul, ete. st 
„b) Afară de colonia de vile impusă şi care nu se 
„recomandă a cuprinde mai mult de 160—200 loturi 
„distribuite în mod linear în partea de lux a ame- 
„najerei, se vor prevedea şi lotizări de închiriat pen- 
„tru mici grădini model, care să servească munci- 
„torilor orăşeni, atât nevoilor de consum propriu, 
„cât şi pentru îndestularea pieţei localităţei creiate. 

»c) In vecinătatea acestor lotizări (allotements) 
„se vor creia ferme cu livezi, lăptării, zarzuvagarii, 
„5 a. 

„d) Hotelurile, restaurantele, lăptăriile, cofetă- 
„riile, barurile, plajele vor fi prevăzute pentru re- 
„surse pecuniare diferite. 

„Plaja populară va avea o extensiune deosebit de 
„mare şi bine expusă la soare în orele de afluenţă. 

„e) Se vor înfiinţa diferite distracţii permanente 
„producătoare de venituri cu care să se între- 
„tina şi spori treptat îmbunătățirile, în afară de ia- 
„stalaţiile deja menţionate, adică cele pentru spor- 
„turi terestre sau aquatice. | 

„f) Se va urmări ca drumul de halaj să fie utilizat 
„Şi pentru automobile cum şi instalarea de poduri 
„plutitoare pentru traversarea lacului şi cu autorio- 
„bilul, în câteva puncte interesante. 

„g) In centrele de aglomerare se vor creia pieţe 
„de staţionare organizate pentru automobile, auto- 
„buze, vehicule cu tracţiune animală, ş. a. cu adă- 
„posturi şi locuri de spălat mașinile, de alimentat en 
„benzină şi ateliere de reparaţii, ete. 

„h) Adăposturi în formă de şoproane contra 
„Ploaei vor fi prevăzute resfirate prin luminişuri 
„în pădure, iar poduri permanente vor fi proectate 
„unde va fi nevoie. 

„i) Se va stabili locuri pentru sanatorii şi aziluri 


www.dacoromanica.ro 


92 


„cu caracter permanent, dar izolate de celelalte ceu- 
„tre de exploatare. 

„]) Se va prevede amenajarea de luminişuri din 

„pădure (poeni) fie cele existente, fie de creiat, şi 
„se va indica destinaţia şi utilizarea lor. 
' „E) Afară de terenurile și instalaţiile de sport ale 
„Oficiului Naţional de Jiducuţie Fizică, şi acele ale 
„Asociaţiei Cercetaşiei Române, se vor prevede şi 
„altele pentru asociaţiuni sau concesiuni particulare 
„pentru golf, foot-ball, tenis, tragere la semn, curse 
„de regate,  piroseafe (motor-boots) sporturi de 
„iarnă, ş. a. 

„4. Transporturi şi edilitate. Nu se va cere rezol- 
„varea prin proect a problemei transporturilor ori 
„chestiunilor edilitare specificate mai sus, ci numai 
„indieaţiuni teenice şi financiare sumare în memo- 
„riul şi în piesele anteproectului, lucrări care a 
„priori sunt admisibile, atât din punct de vedere 
„tecnic cât şi financiar. 

5. Planuri de bază. Primăria municipiului prin 
„Direcţia Casei Lucrăr. Oraşului din str. N. Fili- 
„pescu 23, va furniza, la cererea concurenţilor, care 
„vor depune costul de lei 1000 (una mie), urma- 
„toarele planşe topografice şi piese fotografice de 
„bază, necesare alcătuirei anteproectului: 

„a) O hartă cotată în punctele mai importante a 
„regiunei Bucureşti—Snagov—Ploeşti la scara 1. : 
„100.000. 

„b) O hartă cotată la scara 1:20.000 a lacului Sna- 
„gov cu pădurile, satele vecine, drumurile, ş. a. (care 
„are însă nevoie şi de recunoaşteri la faţa locului). 

„€) O hartă la scara 1:10.000 a lacului Snagov şi 
„teritoriului cedat Municipiului București pentru 
„amenajare, pe care sunt trasate şi curbele de nive! 
„Şi de adâncime. 

d) Un plan fotografic la scara 1:5000 al regiunei 
„lacului Snagov cu împrejurimile (vezi litera b). 


www.dacoromanica.ro 


93 


»e) Vederi fotografice pitoreşti ale lacului Sna 
„80V. 

„6. Piesele anteproectului, cerute, vor fi întocmite 
„Şi prezentate de concurent după cum se specifică 
„mai jos: 

„ā) Coloraţiunea şi semnele convenţionale, cele 
„stabilite de Federaţiunea Internaţională pentru 
„Locuinţe şi Amenajarea Oraşelor cu sediul la Lon: 
„dra, pentru planşele tecnice ale amenajerei gene- 
„vale. 

„b) Planşele şi toate piesele anteproectului vor 
„purta un „motto”. Numele autorului va fi închis 
„întrun plic sigilat, purtând în faţă „motto” ales de 
„concurent. : 

»€) Un plan general la seara 1: 100.000 sau L: 
„50.000, după harta Institutului Geografic al Ar- 
„matei cu indicaţia acceselor, amenajarea şoselelor 
„şi a mijloacelor de transport, precum şi a zonifi- 
„cărei regionale, 

„d) Un plan la scara 1:10.000 cu sistematizarea 
„lacului Snagov şi a terenurilor înconjurătoare pu- 
„blice şi particulare, cum şi a satelor vecine, in- 
»clusiv zonificarea şi lucrările de salubritate în co- 
„mun, 

„e) Planul de amenajare a lacului Snagov şi ul 
„terenului proprietatea municipiului va fi desenat 
„la seara 1:5000 şi va cuprinde stradele, aleele, pie- 
„tele, lotizările cu amplasamentele vilelor, clădirile 
„şi instalaţiile de tot felul de interes public sau pri- 
„vat, parcurile, spaţiile rezervate, plantațiile vii- 
„toare, ş. a. 

»£t) Un plan al lotizărilor şi amenajerilor speciale 
„(cartierul de vile, cel de agrement, lotizările de 
„grădinării, etc.) la seara 1 : 1000 cu dimensiunile 
„străzilor, pieţelor, aleelor, ete. cotate şi cu profilele 
„în lung şi transversale mai interesante. 


www.dacoromanica.ro 


94 


'»g) Planşe cu amenajeri spetiale: construcții, Sie 
„hale, poduri, etc. la scară aleasă convenabil. 

»h) Un memoriu explicativ dar concis asupra fie- 
„carei dispoziţiuni alese. 

»i) Evaluarea aproximativă a costului jooăzălar 
„propuse, afară de al clădirilor particulare. 

»)) Un regulament al construcțiilor şi poliţiei edi- 
„litare”. t cie i 





Fig. 62. — Trecerea unei coade cu un bac tras pe cablu, 


Aşa dar, potriyit scopului urmărit, vom avea să 
amenajem la Snagov în chip estetic un paysagiu nä- 
tural, compus din câmpie, păduri, lac, cu monu- 
mente pitoreşti şi istorice, împreună cu lucrări noi 
arhitectonice şi de inginerie mai ales cu caracter 
utilitar, cari sunt recomandate a fi proectate. In 
fig. 62 se vede modul simplu cum s'a rezolvit tre- 
cerea unei „coade” prin un bac tras în lungul unui 
cablu. 

Elmentele predominante aici sunt lacul cu coade- 
le, tentaculele lui (fig. 62), pădurea cu luminișurile 


www.dacoromanica.ro 


Fig. 63. — Vederea lacului Snagov spre Dobroşeşti şi Ghermăneşti (teren slab ondulat). 





www.dacoromanica.ro 


96 


ei (fig. 5), şi apoi câmpul cu ondulaţiile lui, în spe- 
cial între Dobroşeşti şi Ghermăneșşti (fig. 63). In ca- 
drul frumuseţilor naturale ale Snagovului, grija 
noastră de căpetenie este să ne ferim de amenajeri 
antiestetice, adică prin lucrările gen utilitar, prin 
lucrările de artă industrială ce se vor executa, să nu 
stricăm paysagiului natural socotind că sporim va- 
loarea estetică a localităţei. 





Fig. 64. — Vegetație bogată pe malurile lacului Snagov. 


Ne vom feri a cădea în această greşală, dacă vom 
acomoda orice lucrare viitoare la cerinţele naturei 
locale, accentuând chiar caracterele naturei: să păs- 
trăm vegetaţia bogată din pădure şi de pe maluri 
(fig. 2, 3, 64), apa curată. Malurile pitoreşti, în caz 
de consolidări, să apară cât mai puţin deasupra ni- 
velului apei. Clădirile vor avea linii şi forme 
liniștite. cum se prezintă chiar paysagiul în această 
regiune (fig. 65). Să nu înghesuim clădirile și să 


www.dacoromanica.ro 


97 





nu distrugem copacii din jurul viitoarelor clădiri. 
Acestea nu vor trebui nicidată să acopere mai ales 
vederile libere existente acum în atâtea direcţii de 
pe malurile apei şi ca atare casele să fie mult, de- 
parte retrase de țărm, şi numai rare excepţii să exis- 
te dela această regulă, iar atunci acestea să lie 
motivate artistic. 





Fig. 65. — Restaurantul dela Snagov (clădire cu forme liniştite). 


Căci aici paysagiul natural este esenţialul şi a 
ceasta acţionează artistic sensorial şi sentimental. Să 
respectăm deci formele şi co:orile naturei şi să le 
scoatem la lumină când sunt ascunse, dar să nn le 
falsificăm sau ascunde, căci emoția artistică senso- 
rială va dispare şi vom avea antiesteticul. 

Câtă judiciozitate estetică constatăm în modul de 
aşezare, concepţie şi execuţie de pildă în casa-butet 
aşezată retrasă în pădure, nu departe de lacul Sna- : 
gov (fig. 27). Ea se zăreşte tamissată de pe lac. nu 
acoperă paysagiul natural, nu produce dissonanţă 

T 


www.dacoromanica.ro 


98 


nici ca formă, nici ca coloare, cadrului de arbori 
înconjurători; este rustică, ca tot paysagiul romå- 
nesc şi înveselită de chenarurile albe ale ferestrelor. 
Aceleaş putem repeta privitor la unele adăposturi 
(fig. 66). 





Fig. 66. - Adăpost în pădurea Snagov. 


Chiar casa restaurantului (fig. 67) prezintă multă 
sensibilitate artistică, atât ca așezare şi ca execuţie, 
cum şi ca degajare. S'a aerisit în jurul ei just cât 
trebuia, și vegetaţia pare că nici nu simte un intrus 
acolo. 

Debarcaderul-port şi oarecare clădiri de serviciu, 
sunt fericit retrase, cu discreție, pe o coadă vecină 
a lacului, unde par'că o linişte mai mare lasă calmul 
necesar băreilor şi administraţiei. 

Așa zisele lacuri, din interiorul pădurei, inexis- 
tente însă vara, când apar ca luminişuri având fru- 
museţea unor majostuoase pieţe cu arhitectură uni- 
tară naturală, pot fi amenajate artistic prin luurari 
de canalizare, care vara şi iarna să adune apele spre 
punctul cel mai de jos. Păstrând luminişul liber cu 
toată verdeaţa lui, dar brăzdat de alei curate şi 


www.dacoromanica.ro 


Fig. 67. - Degajarea restaurantului de la Snagov. 





www.dacoromanica.ro 


100 


discrete, care să deservească vilele rare ce s'ar as- 
cunde pe margini între copaci, cu care ocazie s'ar 
rectifica ici şi colo eşindurile pădurei pentru spo 
rirea, lungimilor de vedere liberă, vom ajuta artis- 
tie natura în contrastul creiat acolo (fig. 5). 

Când drumurile sunt de circulaţie mai impor- 
tantă, deci largi, se cuvine ca pe acest teren a- 
proape şes ele să păstreze linia dreaptă, majestoasă, 
limitată prin peretele înalt al copacilor (fig. 4 şi 
fig. 67); iar pavajul de macadam-gudronat este a- 
dequat, fiind discret şi rezistent pentru un aseme- 
nea drum, şi va păstra aproape intactă frumuseţea 
naturei. 

Aleele numai pentru pietoni adesea se recomanda 
a fi şi curbe, spre a introduce o variaţie în mişcare, 
mai ales când acele alei ar fi bordate şi de mici că- 
suțe distribuite prin pădure şi formând o colonie, 
în care caz aleele pot fi şi căruţabile. 


Recomandările de până aici sunt mai mult cu ar- 
ţiune preventivă faţă de anti-esteticul posibil în 
viitor. 

Ce recomnandaţie însă facem pentru dezvoltarea 
estetică locală, ce tecnică de estetică locală să adop 
tăm ? 

Recomandăm să se determine mai înâi, cercetând 
regiunea, câte-va linii de perspectivă, deosebit de 
favorabile spre paysagiul natural, cu care ocazie să 
se profite și pentru aşezarea câtorva lucrări de styl 
arhitectonic. S'ar putea găsi o perspectivă sau mai 
multe din pădure spre lac; altele spre luminişuri, 
altele spre câmpul şi satele vecine. 

S'ar mai putea determina, dar numai în câmpie 
deschisă, unul sau mai multe puncte predominante 
ca formând coronamente locale, prin construirea pe 
ele a unor clădiri chiar particulare dar cu o arhi- 
tectură care să scoată în relief acele coronamente. Ca 


www.dacoromanica.ro 


101 


efectul să fie suficient şi permanent, trebuie ca acele 
clădiri să rămână libere de jur-împrejur, în mijlo- 
cul paysagiului de. câmpie. 

De altfel nu trebuie să uităm ca să delimităm cu 
parcimoniozitate satele vecine şi terenurile de loti- 
zat, căci zonele mari de construcţie vor distruge pay- 
sagiul, iar paysagiul distrus, va fi moartea Snago- 
vului estetic. 





Fig. 68. — Insuia cu M-rea Snagov, văzută din avion. 


Pitorescul poate fi pus în valoare la M-rea Sna- 
gov, aflată pe o insulă, care cere o amenajare spe- 
cială (fig. 68). Un debarcader şi câte-va instalaţii 
estetice, mai departe de mănăstire şi aşezate discret. 
și unele măsuri de conservare, ar fi suficiente. Că- 
suţa de lângă mânăstire nu este fericit așezată 
(fig. 69). 

Intr'o singură proposiţie ṣe poate deci rezuma A- 
menajarea estetică a Snagovului : 

„Adaptarea la natură”, 


www.dacoromanica.ro 


Fig. 69. — Monăstirea Snagov. 





www.dacoromanica.ro 


103 
b) Lacul Fundeni 


Face parte din lanţul de lacuri dela nord şi nord- 
estul Capitalei. Este cel mai mare şi cu poziţiile 
mărginaşe cele mai pitoreşti, dar trebuie luate mă- 
guri ca acestea să nu fie pierdute. 

Aici însă, mai mult ca la Snagov, stylul arhitee- 
tural trebuie să colaboreze cu paysagiul la amena- 
jarea estetică urbană. 

Lacul Fundeni ocupă ') o suprafaţă de circa 94,5 
hectare cu adâncime medie de 1,20 m. şi cu un vo- 
lum de apă de 1.134.000 m.e. După asanare volumul 
de apă va putea fi sporit la peste 2.120.000 m. ce. 
ocupând o suprafaţă de circa 100 hectare, prin ri- 
dicarea nivelului apei cu 1 m. 

Malurile acestui lac se prezintă mai repezi, spre 
deosebire de celelalte dela nordul oraşului, care sunt 
mai line şi mai puţin denivelate, astfel că aici as- 
peetul paysagiului este mult caracterizat şi pe a- 
locuri foarte pitoresc. De pildă, malul lacului Fur- 
deni din spre Capitală în dreptul terenului Băncei 
Generale sau în dreptul terenului Soc. Construcţia 
Modernă, ambele nu departe de traseul liniei ferate 
Obor-Pantelimon, prezintă denivelări, până la ni- 
velul apei, de circa 14 m. pe o distanţă orizontală 
de 50 m. ceeace reprezintă declivităţi de aproape 
30%. 

La lacul Băneasa abia dacă găsim câte-va puncte 
cu maluri la fel de abrupte, dar denivelările abia 
cu 8 m.; la lacul Herăstrău de 1 m.; la lacul Tei 
părţile cele mai frumoase abia au denivelări de 11 
m. Aşa dar cele dela lacul Fundeni sunt cele mai 
pronunţate. Malul opus al lacului Fundeni este în 
unele puncte aproape tot aşa de repede, deşi as- 


1) C. Sfinţescu : „Alimentarea lacurilor râului Colentina cu apă 


din Ialomița — 1931 (pag. 9). 


www.dacoromanica.ro 


104 
pectul general este mai puţin accentuat. Piorescul 
malurilor acestui lac apare mai puternic privit de 
pe malul nordic de cât de pe malu: sudie. Usi ase- 
menea pitoresc se atenuiază dacă se vor construi 
case din partea Capitalei prea aproape de mul, şi 
de aceia recomandăm ca zona non aedificand. în 
jurul acestui lac să fie principial mai lată pe maiul 
sudic de cât pe malul nordic, cel puţin acoso unde 
acest mal îşi păstrează un caracter mai abrupt, si 
anume dela proprietatea Roşca până la proprietatea 
Lowenbach (fig. 70). Din nenorocire înca dinainte 
de război, la proprietatea Suter, ceva mai în amon- 
te, s'a nivelat malul prin parcelările făcute acolo. 
Prin urmare prima măsură de luat va fi ca să nu 
se mai tolereze săparea şi nivelarea acestor maluri. 

Clădirile arhitectonice care sar putea admite !a 
oarecare distanţă de acest mal, prin grupuri feri- 
cite, ar putea realiza o siluetă estetică văzută din 
exteriorul oraşului, adică fie dinspre satul Fundeni, 
fie dinspre Şos. Colentina, fie dinspre Şoseaua Pan- 
telimon-F'undeni. Studii la faţa locului va procura 
soluţiunile de detaliu ce se recomandă în diferitele 
puncte proeminente. 

Afară de această caracteristică a malurilor, mai 
există şi o a doua: trei mari insule, de 6—15 hec- 
tare suprafaţă, a căror frumuseţe naturală zilnice 
dispare, pot să formeze o atracţie deosebită a acestui 
lac faţă de celelalte din amontele Colentinei. Din ne- 
norocire insula de lângă rambleul căei ferate, cea 
mai dela nord, se nivelează de către o fabrică də 
cărămidă, instalată mai de mult acolo, a lui Tănase 
Nicolau; iar cea mai mare, dela sudu’ lacuui' de 
lângă comuna Principele Nicolae se lotizează şi se 
clădeşte neîncetat prin contraventie, cu bărăci mi- 
zerabile, cu toată alarma ce am dat. 

Malul nordic se pretează admirabil pentru vederi 
panoramice dinspre malul sudic. Proprietatea Ing. 


www.dacoromanica.ro 





AR 


ZE 
= Oa FAAA ff! 
NY INe e 
Drin 
(pană 


Bánen Generale 


LACUL FUNDENI i 


Scara 
oD 50” 1002 2007 a agor sorei 








Fig. 70. -— Planul de situație al lacului Fundeni. 


www.dacoromanica.ro 





106 
lonescu, care se întinde în amfiteatru uşor spre 
nord-vest, acum cultivată cu vii şi în mod agricol 
oferă un frumos paysagiu cu vedere panoramică, 
care va trebui ferită de lucrări antiestetice. Aproape 
la fel se prezintă; înconjurat de verdeață, şi satul 
Fundeni, mai spre răsărit, care trebuie amenajat în 
vederea creerei unui coronament format de un cen- 


tru civie în punetul cel mai ridicat al terenului 
(fig. 71). 





“ig. 71. — Lacul Fundeni cu vedere spre satul Fundeni. 


Cat priveşte proprietatea Maican, cu parcul de 
pomi stufoşi de pe malul de răsărit al lacului, din- 
colo de insula cea mai de sud, va trebui să prezer- 
văm şi înfrumuseţăm acel pare care a început să se 
usuce (fig. 72). 

Malul cel mai de sud al lacului, ce ţine de comuna 
Principele Niculae, va trebui degajat de locuinţele 
ca de troglodiţi înşirate pe o serie de străzi în pantă 
ce conduc la lac. Ar fi o măsură nu numai estetică, 
dar și sanitară urgentă. 


www.dacoromanica.ro 


107 





` Observăm marea variație de aspecte pe care îl 
prezintă ca. relief şi vegetaţie ambele maluri ale a- 
cestui lac, variaţie care va trebui păstrată şi pe vii- 
tor. De aceea nu suntem pentru o împădurire unt- 
formă a acestor maluri, ci numai acolo unde o ase- 
'menea situaţie deja există şi voim a o spori, sau a- 
acolo unde găsim necesar a o introduce spre a între- 
rupe monotonia unui paysagiu prea arid, sau a a- 
coperi o vedere stricată de lucrări antiestetice. 





Fig. 72. — Lacul Fundeni, vedere spre proprietatea Maican şi insulă. 


Desigur că această varietate de imagini va fi pusă 
in valoare artistică prin şosele ce se vor deschide 
în lungul ambelor maluri, când pe vale, când pe 
creasta malului, după cum ne vor indica frumuse- 
tile paysagelor pe care voim să le descoperim. Nu- 
mai o cercetare amănunţită, pas cu pas, la faţa lo- 
eului, ne-ar putea indica soluţiile juste de luat, din 
punct de vedere estetic. 

Poute că o usemenea şosea şi amenajeri estetice 
ale paysagiului acestor locuri va scoate la lumină 


www.dacoromanica.ro 


108 

biserica (fig. 73) acum ascunsă, din Fundenii 
Doamnei şi va pune în relief ruinele, probabil, ale 
unui palat domnesc (fig. 74) din acele locuri 1). Bi- 
serica este dela începutul epocei lui Brâncoveanu „cu 
„sculpturi, miniaturi persane, bogat brodate de jur- 
„împrejur, de flori, peşti, păsări şi palate lucrate 
cu măestrie în ipsos”, cu arcade trilobate purtate de 
coloane ornamentate. 





Fig. 73. — Bis. Fundenii Doamnei din satul Fundeni 


Este însă cert că malurile porţiunei din râul Cv- 
lentina, dela şoseaua Colentina şi până la începutul 
lacului Fundeni, vor trebui să fie degajate de toate 
construcțiile de mizerie şi de insalubritate ce le îm- 


1) G. M. Cantacuzino: „Fundenii Doamnei”, (Boabe de Grâu, 
Martie, 1931). 


www.dacoromanica.ro 





Fig. 75. — Mizeria şi insalubritatea pe malurile Colentinei. 


www.dacoromanica.ro 


110 





bâcsesc astăzi (fig. 75), iar terenul formând depre- 
sjunea în care se desfaşoară meandrele Colentinei 
sa fie asigurat pentru cereiavea unui pare cu plan- 
taţii de arbori. 

Concluzie: lacul Fundeni este lacul cel mai pito- 
rese din nordul Capitalei, prin suprafaţa mare de 
apa ce ne poate procura, prin malurile variate ce ne 
oferă, prin vederi largi panoramice ce se pot păs- 
tra, prin coronamente şi siluete ce se pot creia. Ar 
fi păcat să se piardă această frumuseţe naturala, 
lăsându-se pradă antiesteticului. 

De aceia: „pază severă să nu se distrugă pay- 
sagiul”. ` 


c) Colina Arsenalului. 


Colina Arsenalului formeaza pintenul prveminent 
cel mai apropiat de actualele cheuri ale Dâmboviței 
şi de centrul oraşului. 

Acest pinten, prelungit prin platforma unde se 





Fig. 76. Platforma Arhivelor Statului. 


www.dacoromanica.ro 


1 


gasese Arhihvele Statului (fig. 76), se limitează, 2- 
proape, cu Dâmboviţa, de care nu este depărtat de 
cât prin o limbă subţire de proprietăţi particulare, 
începând dela podul Schitul Măgureanu, până iu 
podul Mihai Vodă. De aceia o punere în valoare 
estetică a acestor două proeminențe este, ca şi Dea- 
lul Patriarhiei, de o importanţă de primul ordin. 
Un avantagiu, care nu trebue trecut cu vederen 
este că, atât Colina Arsenalului, cât și platforma 









k 


ki be GA | $ 


pe si aa AIP! 


Fig. 77. — Terenuri neclădite în jurul Colinei Arsenalului, 


Arhivelor Statului sunt în cea mai mare parte pro- 
prietatea Statului, iar pe unele laturi există încă 
mari terenuri neclădite (fig. 77). Deci un plan de 
amenajare aci este mult ușurat. 

Strângând întrun singur trup cele două părți ale 
pintenului, astăzi despărțite de str. Mihai Vodă şi 
str. Arhivelor, cari vor trebui să dispară, se va 
obţine o suprafaţă de circa 14 ha. O astfel de su- 
prafaţă va putea fi utilizată pentru instalarea 
ânui adevărat „centru civic” al malului drept al 


www.dacoromanica.ro 


112 
Dâmboviţei, care, prin construcţiile falnice ce se 
pot edifica acolo, să predomine, formând „corona- 
mentul” Bucureştiului, pe care Dealul Patriarhiei 
nu a putut să-l formeze din cauza relei dispoziţii 
a clădirilor ce se găsesc deja ridicate acolo și din 
cauza suprafeţei prea reduse a acelei coline. 

In adevăr, faţă de un ax perpendicular pe Dâm- 
boviţa în direcţia Arhivelor din spre str. Militari 
sar putea obţine o amenajare analoagă cu ceeace 
se poate vedea la Palatul Bellevue din Viena cu 
purcul celebru descendent; iar spre perspectivele 
din Piaţa Senatului şi Piaţa Mihai Vodă şi-ar 
găsi locul scări şi balustrade, ca la grădinile Pincio 
sau la Scala di Espana din Roma. 

In anul 1926, când se discuta găsireu unei aşezari 
potrivite pentru catedrala neamului (Patriahie) şi 
pentru un palat al Patriarhiei, am întocmit o schiţă 
cu modul cum sar fi putut utiliza Colina Arsena- 
lului în acest scop (fig. 78). Chestiunea nu mai este 
de actualitate, însa de actualitate este ca să se a- 
menajeze din punct de vedere estetic această colină. 

Din trei puncte importante se poate şi trebue să 
se lase vederi de perspectivă spre colină: dela po- 
dul Schitul Măgureanu, din Piaţa Mihai Vodă şi 
din Piaţa Senatului. 

Cel puţin suprafeţele haşurate din fig. 79 vor tre- 
bui expropriate, unele pentru obţinerea acestor per- 
spective, altele pentru degajarea unora din coastele 
colinei care merită a fi scoase în relief din punct de 
vedere estetic. 

In aceiaş figură dam două profile în lung ale 
perspectivelor, unul spre Piaţa Mihai Vodă şi altu: 
spre Piaţa Senatului. Mai dăm profilul de a- 
menajat dacă sar expropria şi darâma clădirile 
de pe limba de teren dintre Str. Isvor şi Dâmboviţa 
între cele două poduri: Schitul Măgureanu şi Mi- 


www.dacoromanica.ro 













== Ss 
| 


=> 











NN 


> zi 
= 2 
OEN E 
VON Ri Sh, 
e E Ă RS ANS 





SS 
SE 


SĂLI 


Q ~ 





PARCUL 
PATRIARHIEI 


N 
pe i 
ANS 


Fig. 78. — Amenajarea Colinei Arsenalului pentru o Patriarhie (proect 1976). 








ANTE-PREECT 
AMPLASAREA PATRIARHIEI 


( FEBRUARIE 1926 ) 


200metri 









SCA I-a 
Desen C/onescu 192 


www.dacoromanica.ro 






O N o a ea. 

a N 
u SA 
= w RE a CA TA SA 
jZ 5 


Lung -IEO 


malt: fè 500 





se 


À 








NO 


NN 
MND 
Sra Auot NOAPTE 





A 
DS 


NLUNG aL 8 
D 















LUNG AL B 


PROFIL i 


X 








ASY) 
TA 
KA 
z / 


Fig. 79. — Amenajarea -estetică a.fColinei Arsenalului (proect 1932). 


a 
Y 
w 

fos 
II 
i 


= A LL 


0007:4- 


www.dacoromanica.ro 


113 


hai Vodă şi dacă apoi s'ar unifica dealul Arsena- 
lului cu colina Mihai Vodă. 

Suntem contra cheltuelilor mari cu artere largi, 
când acestea sunt nejustificate din punctul de ve- 
dere al nevoilor circulaţiei, chiar dacă acele ar- 
tere ar fi estetice, dacă aceleuş efecte se pot realiza 
cu cheltueli mult mai reduse prin o variantă. În 
cazul de faţă însă se pune problema valorificărei 
estetice a uneia din puţinele poziţii naturale este- 
tice care există în Capitală, atât de săracă în relie- 
furi. Soluţia de ales la această colină nu prezintă 
multe variante adică posibilităţi de alegere. Aici 
este în adevăr cazul «à prendre ou à laisser»; iar 
întârzierea hotărârei de luat nu face de cât să ne 
împingă spre alternativa ă laisser. 

Schița prezentată în fig. 79 nu are pretenţia de 
cât a da o directivă, a suggestionă, iar nici de curn 
a indica soluţiuni, indiferent de întrebuinţarea ce 
se va da în viitor acestui vast teren, adică, fie că 
se va instala aici un centru al muzeelor (militar, 
arheologic, istoric ori etnografic, etc.); fie un cen- 
tru administrativ, prin executarea mai multor mi- 
nistere; fie chiar un centru civic în înţelesul uti- 
lizat în Statele Unite, cum am menţionat mai sus. 

Nu intrăm în aceste detalii, fiind-că pentru un 
moment nu putem fixa noi întrebuinţarea. Dar 
ceeace trebuie să fixăm de acum este concluzia: 

Să degajăm laturile colinei Arsenalului cu fața 
spre Dâmboviţa și să creiem avenue-uri cu pers- 
pective spre această colină. 


2. Amenajeri de piețe și străzi 


Voi examina câte o piaţă din cele trei categorii 
funcţionale a lor. O piață de circulaţie: Piaţa Vie 
toriei; o piață arhitectonică şi de circulație: Piaţa 
Brătianu; în fine, o piață de exploatare: Halele 
Centrale. 


www.dacoromanica.ro 


114 


"Ca 'străzi Vom prezenta, două 'taziiri, tot functio- 
hale. O stradă veche: Lipscani; o arteră de mare 
circulație:' b-ăul Brătianu. al | i 


d) Piața Victoriei 
- Este şi va rămâne numai ca piață de circulație: 
arterele ce o traversează, forma pieței şi construc- 
tiile existente mai importante, cari vor rămâne în 
pofida 'ori-căror hotărâri care ar ofensa realităţile 
economico-sociale, ne demonstrează că această piaţă 





Fig. 80. — Piaţa Victoriei văzută din avion. 


va trebui să fie amenajată pentru această functiune 
predominantă (fig. 80 din avion). Desigur insă 
că odată cu această amenajare va trebui să căutăm 
“a-i găsi aspecte cât mai estetice. 

De această piață ne-am ocupat în mod special încă 
din anul 1919, când întocmisem un program „dle 
concurs pentru planul de amenajare a ei, împreună 
cu alt program pentru fosta Piaţă a Romei, în care 
«Lmupoaica» se găsea cu totul depaysată. 

In urma intervenţiei Academiei Române pentru 


www.dacoromanica.ro 


115 


amânarea concursplui relativ la Piata Victorien, 
acel program nu s'a mai realizat, căci trebuia DUȘ 
de acord cu un program de monument a cărei ini- 
țiativă o luase Academia Română. 

Totuşi pe la 1926, şi apoi mai târziu, am T 
în Direcţia Sistematizărei Orașului studiul trans- 
formärei estetice a acestei pieţe, întocmind diferite 
schițe. In 1931, în comisia de sistematizare, după 
propunerea d-lui Primar Dobrescu, s'au cercetat 
câte-va schițe fără a se ajunge la vre-un acord *)-;{ 

Dăm mai jos textul programului din 1920, ma: 
xus menţionat. 


Programul concursului de proecte pentru ameng- 
jarea pieței Victoriei din Bucureşti (rev. Arhitect: 
tura, Nr. 1—2 anul II, 1920). 

1. Se institue un concurs între arhitecții (sau în 
colaborare cu inginerii şi sculptorii) stabiliți în 
"i pentru proectarea pieței Victoriei. 

2. Proectele de amenajare vor trebui să cuprindă: ă: 

aj Planurile de situație la scara 1 : 100. 

b) Planuri cu vederi de față, secțiuni, vederi la- 
terale, de perspectivă, ete. a lucrărilor propuse, la 
scara 1:50 şi după specificările de mai jos. 

c) Planuri de detalii ce se găsesc necesare, mai 
ales pentru aprecierea calităților lucrărei, contro- 
larea devizelor şi antemăsurătorilor şi examinarea 
execuției lucrărilor la scara ce se va găsi nimerit. 

d) Perspectivele lucrărilor propuse spre punctele 
remarcabile ale pieţei. 

e) O perspectivă «à vol d'oiseau» a întregei piete 
în direcția cea mai importantă. 

1) S'au prezentat în comisiune trei schițe: ale d-lor arhitecți: O: 
Doicescu, I, Davidescu şi P. Smărăndescu, prima întocmită după 
ideile difuzate în Dir, Sistematizărei Municipiului. De fapt toate 
cele trei propuneri păstrau forma circulară ori o transformare în 
eliptică, însă detaliile difereau mult ca realizare. 


www.dacoromanica.ro 


116 


£) Devizul tuturor lucrărilor propuse calculate pe 
metrul pătrat de suprafaţă de construcţie sau insta- 
laţie edilitară, avându-se în vedere preţurile ce se 
vor puțea obţine în Capitală în primii 5 ani ce vor 
urmă. 


3. Proectele se vor studia pe consideraţiile ur- 
mătouare: 

h) Piața Victoriei este o piață de circulaţie și in 
acelaş timp şi o piață arhitecturală. 

Ca piață de circulație va trebui în primul rând 
să conducă firele de circulație, să întrebuințeze, 
marcându-le, punctele neutre de circulaţie; în fine, 
să fie prevăzută cu lucrările şi ediculele cerute de 
o piaţă pentru circulaţie intensă. 

Pe lângă circulaţia vehiculelor se va ţine seamă 
şi de circulația vagoanelor de tramvaie electrice 
în direcţiile: şoseaua Jianu, Basarab, Colonel Ghi- 
ca, Str. Buzești, şoseaua Bonaparte şi bd. Colţei. 

b) Din punct de vedere arhitectural, piaţa Victo- 
riei va trebui să se prezinte pe cât posibil ca o 
piaţă închisă, cu pereţii în o armonie cât mai 
mare cu mediul înconjurător şi cu scopul urmărit. 

Deşi Piaţa Victoriei are caracterul unei pieţe ste- 
late, deci cu multă discontinuitate în pereţii ei, un 
cadru închis s'ar putea forma prin proectarea de 
ex. de arcuri de triumf (porţi) spre şoselele Kiseleif 
şi Jianu; de colonade, porţi, ete. spre şoselele Basa- 
rab, Bonaparte şi b-dul Colţei. Colţurile prea ascu- 
tite se pot trata în mod special pentru a se putea 
evita aspectul puţin favorabil esteticei ce ele pre- 
zintă. De ex. pe locul comunal de la colţul căei Vic- 
toriei cu b-dul Colţei sar putea proecta o fântână 
cu sculpturi alegorice. 

Piaţa se va mai putea înfrumuseţa cu brazde, 
verdeață şi flori, ţinându-se cont că deserveşte şi 
intrarea într'o alee-pare public. Costul lucrărilor 


www.dacoromanica.ro 


117 


publice vu fi de aproximativ 2 milioane le: 2). iara] 
exproprierilor tot 'de 2 milioane lei. eoi 

Se lasă de altfel deplina libertate concurentului 
pentru alegerea mijloacelor cele mai potrivite e:t 
piaţa să deservească cât mai bine atât circulaţia 
cât şi cerinţele estetice, indicaţiile de mai sus neli- 
ind obligatorii. 

4. Vor fi admise la concurs numai proectele de- 
puse cu un motto la Direcţia Generală Tecnică a 
Primăriei Capitalei, iar numele autorului în plie 
sigilat, până în ziua de 31 Martie 1920 la ora 12 
a. m. neadmiţându-se nici un fel de întârziere. La 
acea dată se va încheia de către Direcţia G-rală 
Tecnică şi cel puţin 2 membri ai comisiunei de 
examinare, un proces verbal de lucrările depuse, 
după care se va libera contra chitanţă. 

5. Rezultatul concursului se va da în termen de 
o lună de la închiderea lui de către comisia ce se 
va institui pentru examinarea proectelor şi care 
se va compune din: 

1. Primarul Capitalei sau delegatul său 

2. Un delegat al Academiei Române; ` 

3. Un inginer şi un arhitect, delegaţi de Consi- 
liul Superior Tecnic. 

4. Un delegat al Şcoalei de Arhitectură; 

5. Doi delegaţi ai Societăților Arhitecţilor; 

6. Un delegat al Soc. Seulptorilor; 

7. Directorul General Tecnic al Capitalei; 

8. Directorul Serv. Arhitecturei Capitalei; 

9. Directorul Cassei Lucrărilor Oraşului, care va 
fi şi Secretarul General al comisiunei. 

Premiile se vor decerne prin votare cu majori- 
tate de voturi, după ce se va citi şi depune raportul 
critic definitiv al lucrărilor prezentate, raport sem- 


y 


1) Programul a fost făcut şi publicat în 1920 când preţurile erau 
mult mai reduse ca astăzi, poate 20% din ce sunt astăzi. 


www.dacoromanica.ro 


118 


nat de membrii comisiunei, în care pot fi înscrise şi 
opiniile separate. La şedinţa, în care se vor decerna 
premiile va trebui să ia parte cel puţin 24 din nu- 
mărul membrilor comisiunei. 

„Plicurile cu motto se vor deschide numai in 
judecarea proectelor şi numai ale celor premiată. 
Celelalte plicuri vor rămâne nedeschise şi se vor 
resutui împreună cu proeetele nepremiate poseso- 
rilor lor. . s ` 

După darea rezultatului concursului de către co- 
misiune, 'proectele premiate vor fi'expuse publicului 
în sala de expoziție timp de 15 zile. 

6. Pentru proectele cele mai bune şi complete se 
vor decerne următoarele premii: 

Un prim premiu de 10.000 lei. : 

Un al doilea premiu de 6000 lei. 

Un al treilea premiu de 3500 lei. 

Proectele premiate rămân proprietatea comunei. 

7. Orice detaliu şi planuri de situaţie la scara 
1 : 500 se pot ridica de concurent de la Direcţia Cas- 
sei Lucrărilor Oraşului din Primă “ia Capitalei, Str. 
ȘI. Vineri. 

8. Se atrage atenţiunea concurenţilor ca potrivit 
adresei Nr. 2223 a Academiei Române, în Piaţa 
Vietoriei se va aşeza şi Monumentul Unirei în pro- 
porţiuni grandioase şi deci concurenții urmează a 
ține seamă de aceasta în proectele ce vor prezentă. 
Pentru acest monument se va ţine un concurs se- 
parat la Academia Română la care se poate lua 
parte independent de acest concurs. Programul con- 
cursului Academiei Române se poate cerceta atât la 
Academie cât şi la Primărie, Direcţia Cassei Lu- 
crărilor Oraşului. 

Locţiitor de Primar, 

(ss) St. Burcuş 
Directorul C. L. O. 
(ss) Ing. Sfinţescu 


www.dacoromanica.ro 






nuesp sog 


PIATA VICTORIE: 


Jos. Basong Sos, Bonapa rhe „me 
| 
| — LEGENDR— 
pompe ALINIEREA NOUR 
| — EXiSŢENŢA 





| 





Fig. 81. — Planul Pieței Victoriei (starea actuală). 
www.dacoromanica.ro 


119 


Ocupându-ne acum în special de amenajarea es- 
tetică a oraşului, vom dezvolta mai jos vederile 
noastre asupra acestei pieţe pentru obţinerea efer- 
tului estetic. 

Efectul artistie intelectual trebuie să fie cel pre- 
dominant aici, în care scop va trebui să căutăm so- 
luțiuni care să desăvârşească cerinţele unei circu- 
laţii perfect conduse în această piaţă; în al doilea 
rând ne interesează efectul sensorial al formei și 
proporţiilor pieţei, efect estetic care trebuie reali- 
zat în orice lucrare urbană, unde spaţiul liber tre- 
buie armonizat cu cel construit. 

Actualmente această piaţă nu îndeplineşte nici 
una din condiţiile estetice de mai sus: problema cir- 
culaţiei nu este mulţumitor rezolvită; o formă a 
pieţei abia este schiţată; cadru nu există, şi nici o 
preocupare de armonie între spaţiul liber şi cel 
clădit. 

Liniile de tramvaie și staţiunile lor şi ale auto- 
buzelor brăzdează şi încurcă circulaţia unde nu te 
aștepți. Mai ales lu colţul dintre b-dul Lascar Ca- 
targi cu șoseaua Bonaparte şi la cel format de şos. 
Basarab cu str. Buzeşti, situaţiile sunt mai difieil 
de ameliorat şi trebuie recurs la oarecare artificii 
urbanistice, precum devierea părţei căruțabile a 
şos. Bonaparte, introducerea de refugii, ete. Unele 
linii de tramvaie trebuie neapărat înlăturate de 
aci (fig. 81). 

Mişcarea giratorie se impune în această piaţă, şi 
orice soluţie trebuie să aibă în vedere o astfel de 
organizare. Deci recomandăm un diametru de cel 
puţin 85 m. al pieței şi unul de cel puţin 30 m. al 
miezului central necirculabil, dimensii care în orice 
caz trebuie proporţionate și în raport cu lărgimile 
arterelor ce încrucişează aici. 

Având în vedere că o formă circulară caracteri- 
zează precis giraţia şi că actualmente chiar, această 


www.dacoromanica.ro 


120 


— — 


formă este schiţată aci, va trebui ca să determi- 
näm cu claritate o astfel de formă a cadrului. In 





Fig. 82. —- Vedere din Piaţa Victoriei spre Şos. Kiseleff 


acest scop, atât pentru economie, cât şi pentru o 
tranziţie care să armonizeze cu caracterul de pare 
pe care orașul îl ia de aici mergând spre nord. (fig. 





Fig. 83. — Vedere din Piaţa Victoriei spre Şos. Jianu 


www.dacoromanica.ro 


STUDIUL: TRANSFORMÀREI 
PIETEI V/GTORIEI 





LEGE TIDA 





EZ făra oe veri 

SSI CYN proec rre. 
Lini de transaie. N 
Curente de circulafie 

73S5/fuat'3 existenti. 





Fig. 84. — Propuneye, derntor emaepieitea Pietei Victoriei, 


121 

82 şi fig. 83) şi mai ales pentru faptul că nu ne pu- 
tem închipui ca posibilă dărâmarea sau transfor- 
marea, fericită a artualelor clădiri importante cu 
faţade spre această piaţă, recomandăm un perete 
de verdeață, de arbori, formând pergole, pe sub care 
să fie conduse trotoarele, de o înălţime aleasă după 
principiile estetice. Acest perete va înconjura pia- 
ţa lăsând libere numai fațadele ce închid pers- 
pectiva dinspre Şos. Jianu şi Şos. Kiselef. Cât pri- 
veşte orizontul spre Şos. Jianu şi Kiselef, va ră- 
mâne liber, căci natura, parcul, sunt vederi estetice 
urbanistice, cari nu trebuese niciodată acoperite. 

Totuşi pentru completarea, sau mai exact zis, pen- 
tru marcarea cadrului rotund al pieţei și de acea 
parte, două piloane, îndeplinind şi alte funcțiuni 
utilitare şi-ar găsi locul spre Şos. Jianu, la începu- 
tul ei( fig. 84). 

Un ax de simetrie nu strică niciodată esteticei 





Fig. 85. — Vedere din Şos. Jianu spre Piaţa Victoriei. 


unei pieţe, în cazul că şi cadrul poate fi tratat cu 
o arhitectură simetrică. 
Singura arteră care merită şi poate eventual pro- 


cură un ax de simetrie pieţei este Şos. Jianu, care, 


www.dacoromanica.ro 


122 





„din dreptul vilei Filipescu, prezintă spre Piaţa Vic- 
toriei un profil longitudinal descendent favorabil 
unei perspective (fig. 85). Este însă greu a se 
„creiu faţă de acest ax o faţadă simetrică la clădirea 
opusă, adică spre Palatul Soc. Funcţionarilor, fără 
-a transforma acea clădire şi a recurge eventual 
şi la portaluri de închidere a căci Victoriei şi a str. 
Buzeşti. Mai ales spre str. Buzești şi bd. Basarab 
trebuie profitat de primitivitatea actuală (fig. %6). 





Fig. 86. — Piaţa Victoriei vedere spre Bulevardul Basarab 
şi Str. Buzești. 


De altfel portalul de închidere la calea Victoriei 
mai este necesar și spre a înbunătăţi din punct de 
vedere estetic colţul defavorabil, prea ascuţit dintre 
calea Victoriei şi b-dul Lascar Catargi. Acesta, în 
vecinătatea celuilalt colţ fugit din suprafaţa pieţei, 
adică colţul dintre şos. Bonaparte şi b-dul Lascar 
Catargi, face ca într'acolo piaţa să fie lipsită de 
orice caracter estetic. 

Dacă spre şos. Jianu şi şos. Kiselef am văzut 
că sar putea da un caracter pieţei, fie prin dowi 
sau mai multe piloane, fie chiar prin o balustradă 
joasă care, să lase vederea „până la, monumentul, n- 


www.dacoromanica.ro 


123 


viaţiei spre b-dul Lascar Catargiu, soluţiunea este 
mult mai greu de găsit. - 

Fig. 84 în care am introdus unele modificări 
este schița umenajerei acestei pieţe, întocmită de 
d-l arh. O. Doicescu şi ing. T. Radulescu din Dir. 
Sistematizării Municipiului, inspirată de noi dupa 
principiile mai sus desvoltate. Aceasta ar putea s32- 
tisface în masura posibilităţilor cerinţele estetice, 
de circulaţie şi cele economice, ultimele fiind din 
acelea ce trebuiesc neapărat luate în seamă. 

Atragem atenția în deosebi asupra modurilor, 
am putea spune ingenioase, cum cu cheltueli mini- 
male se poate înlătura marele inconvenient al încru- 
cişerilor de circulaţie, anume, atât la colţul şos. Bo- 
naparte-bd. Lascar Catargi, cât şi la colţul şos. 
Jianu-str. Paris. 

La primul colţ un refugiu bine pronunţat, pare 
ca prelungeşte cu un perete nevăzut, ca o mem- 
brană, clădirea din spate pentru a separa aproape 
complet până în piaţa Vietoriei, şos. Bonaparte de 
b-dul Lascar Catargi. Numai linia de tramvai, cât 
va mai dura în cuprinsul oraşului, va mai perturba 
această armonie, prin o soluţie care, uşurând miş- 
carea giratorie în piaţă, nu va importuna prea mult 
intrarea în piaţa Victoriei din spre b-dul Lascar 
Catargi din cauza frecvenţei cu totul reduse a, va- 
goanelor ce se vor mişca în acea direcţie. 

Soluţia dată celui de al doilea colţ dificil, spre 
şos. Jianu, constă în întrebuințarea unei aşa zise 
ante-piaţă, tot cu mişcare giratorie, şi care pare 
că este bine venită spre a aşeza acolo şi doua pi- 
loane care să jaloneze şi spre acea parte piaţa cir- 
culară principală, fără a opri vederea spre largi 
orizonturi. 

Odată fixaţi asupra liniilor generale, rămân ches- 
tiunile de detalii: profilul transversal al pieţei şi 
antepieţei; amenajarea refugiului central circular; 


www.dacoromanica.ro 


124 
proporţiile pereţilor de verdeață; studiul piloanelor 
spre şos. Jianu; studiul porticurilor spre str. Bu- 
zeşti şi calea Victoriei, ete. 

Nu este locul să intrăm aici în aceste detalii, căci 
ar fi să transtormăm un studiu cu caracter general 
în adevărate proecte. Dar trebuie sa atrag atenţia 
că o lipsă de proporţie între aceste elemente acce- 
sorii estetice poate compromite realizarea artistică. 

Astfel, profilul transversal al pieţei să continue 
concavitutea şos. Jianu (fig. 83) sau în nici un raz 
sa nu apară ca un relief convex refugiul circular 
central. Portalurile dinspre şos. Buzești şi calea 
Victoriei nu trebuiesc exagerate ca înălţime, fiind- 
că rolurile lor nu sunt de a marca, ci de a ascunde 
un defect de desaxare a unui front. Pereţii de ver- 
deaţă, cari au atât rolul de a imprima forma pieţei, 
cât și acela de a ascunde aspectul heteroclit actual, 
vor trebui să fie tunşi, formând suprafeţe cilindrice 
şi de o înălţime suficientă spre a-şi îndeplini scopul 
privind măcar din piaţă. Este cert că acelaş scop 
nu va putea fi satisfăcut şi pentru o privire de la 
o distanţă mai mare, de pildă dinspre b-dul Lascar 
Catargi spre Muzeul de Istorie Naturală, sau din- 
spre b-dul Basarab spre Ministerul de Externe. Dar 
de la distanţe mari invonvenientele sunt mult şter- 
se. Alegerea esenței arborilor va juca un rol foarte 
important în reușita unor astfel de intenții. 

In fig. 8l arătăm că, dacă voim să evităm ante- 
pieţele, să evităm artificile urbanistice spre șos. Bo- 
naparte în vederea organizărei circulaţiei, și să e- 
'vităm şi o pronunţată desaxare a frontului închis 
între str. Buzești şi calea Victoriei, față de şos. 
Jianu, ar trebui în acest caz să desfiinţim toate 
clădirile existente pe această piaţă, inclusiv Muzeul 
de Istorie Naturală. In acest caz am putea fi acu- 
zaţi de vandalism, şi noi căutăm să fim în urbansim 
şi cât de puţin conservatori. , 


www.dacoromanica.ro 


125 
e) Piața Brătianu. 


Această piaţă este destinată să aibă mai multe 
roluri funcţionale bine determinate: 1) un teren de 
circulație care să înlesnească încrucişarea celor două 
mari artere axiale, adică b-dul Brătianu cu b-dul 
Carol; 2) o piaţă arhitectonică care să pună în va- 
loare artistică fațadele clădirilor monumentale cari 
vor încadra piaţa, printre care vom considera în 
primul plan viitorul Palat Municipal; 3) un mare 
spaţiu liber în centrul Capitalei care să devină cen- 
tru civic în sens urbanistic. 

Prima funcţiune, adică circulaţia, este impusă de 
situaţia de fapt şi nu poate fi înlăturată. A doua 
funcțiune, adică piaţa Palatului Municipal, apare ca 
realizarea unui program de mult imaginat şi ca v 
năzuinţă, devenită aproape un ideal administrativ. 
In fine, cea de a treia funcţiune, adică caracterul 
unui centru civic, apare şi ca o necesitate şi ca » 
oportunitate, de oarece Capitala noastră are nevoie 
de concentrarea întrun „centru civic” a unor clădiri 
monumentale publice, actualmente răspândite tără 
nici o idee călăuzitoare pe toată suprafaţa orașului; 
iar prezenţa Universităţei, a Ministerului de Agri- 
cultură şi altor clădiri cu caracter public şi în vii- 
tor şi a Palatului Municipal, simbolul educaţiei ci- 
vice, în acest mare spaţiu liber central, singurul de 
care se poate dispune fără cheltueli imense, garan- 
teuză reuşita unei astfel de întreprinderi de opor- 
tunitate. 

Intelectualitatea noastră artistică ne cere ca să 
satisfacem şi necesităţile şi oportunităţile, pentrn 
ca spiritul să fie mulţumit. 

Prima funcţiune, adică circulaţia, nu cere un spa- 
fiu prea mare, ci numai o organizare technică. Un 
curent continuu pe un singur rând de vehicule şi eu 
o iuțeală până la 20 km. pe oră, cum se permite în 


www.dacoromanica.ro 


126 

piețele cele mai congestionate, lasa să se scurga cel 
puţin 1650 vehicule pe oră, fie 6600 vehicule în 4 
orè succesive din cele mai încărcate. Dacă deci, pe 
lângă faşia de 3 m. necesară gabaritului tramva- 
iului (daca nu se va transforma în metropolitan 
sau în trolleybus) şi alta tot de 3 m. pentru ca- 
mioane grele şi cu iuţeală mică, cum și alta de 2,50 
mh. pentru trasuri cu tracţiune animală, mai lăsăm 
încă lărgimea necesară a două făşii de câte 2,50 m. 
pentru tracţiunea automobilă repede, adică total o 
lăţime pentru un sens de circulaţie de 13,50 m., 
atunci numai numărul automobilelor de turism cari 
vor putea trece pe oră, cu o mişcare giratorie la in- 
tersecţia celor două bulevarde va fi de 3300 sau de 
13.200 în patru ore succesive cu circulaţia cea mai 
intensă. O asemenea circulaţie nu era atinsă în 1929 
nici pe Potsdammerstrasse din Berlin, una din cele 
mai congestionate străzi ale acestui oraş mondial 1) 
unde în orele de mare circulaţie trec 330 vehicule 
de transport în comun (tramvaie şi autobuze) şi 
550 automobile individuale pentru ambele sensuri, 
deci aproape jumătate întrun singur sens, deși în 
toată Germania existau în acel an peste 1.200.000 
vehicule automobile. 

Cum în acest punct de încrucişare posedăm lățimi 
minime de 24 m. spaţiu liber, rezultă că pentru am- 
hele sensuri de circulaţie avem un supliment de lă- 
time de 24 — 13,5 = 10,5 m. peste nevoile viitoare 
după previziunile cele mai exagerate, când am pre- 
supus că în Bucureşti ar putea fi cam 200.000 ve- 
hicule automobile. La acea dată însă tramvaiele şi 
tracţiunea animală va fi dispărută, aşa că se vor 
câştiga şi făşiile acestor vehicule, făşii care vor ad- 
mite un trafic de minimum alte trei şiruri de vehi- 


1) A se vedea: C, Sfinţescu „Căile de Comunicaţie şi Transpor- 
turile în Municipiul Bucureşti” pag. 47. 


www.dacoromanica.ro 


127 


cule automobile, deci alte cel puţin 4950 vehicule pe 
oră, într'un sens, de unde rezultă un debit total de 
minimum 8250 vehicule pe oră întrun sens sau 
16.500 automobile pe oră în ambele sensuri ale cir- 
culaţiei. 

De aici conchidem că în 4 ore din cele mai con- 
gestionate ale zilei, vor trece cu uşurinţă pe aci cel 
puţin 66.000 vehicule adică o treime din numărul to- 
tal al vehiculelor ce ar putea exista vreodată în Bu: 
curești, ipoteză destul de liniștitoare. 

Trecem la studiul celei de a doua funcțiuni de în- 
deplinit, adică aceia de a forma o piaţă arhitectu- 
rală şi în special pentru a pune în valoare viitorul 
Palat Municipal. 

Intr'o succintă expunere ce am făcut) privitoare 
la realizarea Palatului Municipal, subiect în strânsă 
legătură cu cel ce îl examinăm aci, arătam că solu- 
ţia arhitecturală a acestui Palat va fi influenţată 
de condiţiile urbanistice locale, cari din nefericire 
nu sunt prea favorabile, căci apar aci dificultăţi de 
perspectivă, de armonizare a fațadelor existente, de 
grupări de spaţii libere, şi că aceste dificultăţi nu 
sunt de neînvins. Mai arătam că Palatul Municipal 
trebuie să fie un monument izolat, cu spaţii cât mai 
mari libere de jur-împrejur şi cu o aşezare având ca 
perspectivă mai depărtată numai aceia dinspre pre- 
lungirea str. Edgar Quinet, fără pretenţia unei 
perspective de avenue. Tot cu acea ocazie mai in- 
sistam că, dacă actualmente nu ne mai putem gândi 
să creiem avenue-uri pentru a aşeza favorabil o 
clădire, nu vom ezita să propunem unele sacrificii, 
chiar importante, pentru a creia condiţii favorabile 
în cazul unei clădiri simbolice, deci unice, şi de- o 
valoare artistică necontestată. Pentru a nu fi însă 
greșit înţeleşi, completăm această părere, cu obser- 


DL ee 


ł) C. Sfinfescu: '„Pàlatul, Municipal al Capitalei”. 
TA i 


www.dacoromanica.ro 


128 


vaţia că în genere monumentul arhitectonic trebuie 
adaptat pieţei existente în trăsăturile ei generale, 
iar nu piaţa să fie creiată după monument, de 
oarece, mai ales în oraşele vechi, această condiţie in- 
versată deseori face irealizabil monumentul. Aşa 
dar în oraşele existente şi cu deosebire în cartierele 
centrale ale unui oraș, trebuie să urmărim numai 
unele ajustări propice ale terenului pus la dispo- 
ziţie, pentru o mai bună adaptare la scopul urmărit. 

Din cauza dificultăţilor locale menţionate, adesea 
s'a pus, şi desigur se va pune şi în viitor, (căci ni- 
meni nu poate împiedica răspândirea ideilor), ches- 
tiunea dacă nu este cazul să se caute o alta aşezare 
a Palatului Municipal, într'alt cartier. Dacă admi- 
tem o asemenea ipoteză, atunci întregei amanejări 
a Pieței Brătianu i se schimbă bazele de studiu. 
De uceia este util ca să examinăm dela început dacă 
este recomandabil ca Palatul Municipal să fie ri- 
dicat în altă parte. 

Aşezarea, unui asemenea edificiu trebuie să res- 
pecte o tradiţie, să ţină seamă de poziţia topogra- 
tică, să se acomodeze situaţiei financiare, depinde 
în fine, de condiţiile estetice. Am putea da o des- 
voltare suficientă analisei acestor condițiuni pentru 
a câştiga o impunătoare majoritate de păreri favo- 
rabilă ideei că Palatul Municipal să-şi păstreze te- 
renul ce i-a fost destinat. Proporția ce suntem o- 
bligaţi a păstra acestui obiect în studiul nostru ge- 
neral, ne face să admitem că numai anunţarea sus 
ârătatelor consideraţiuni va fi suficientă ca să se 
înlăture a priori întrebarea pusă. Poate, numai 
consideraţii de ordin estetic ar mai putea fi adnse 
cu oarecare insistenţă în o discuţie contradictorie. 
Ori, şi aceste consideraţii pot fi examinate în raport 
cu argumentul că, în jurul statuei Brătianu se poate 
dispune de mari suprafeţe cari să satisfacă exigen- 
tele unei pieţe arhitectonice în înţelesul esteticei 


www.dacoromanica.ro 


129 


urbanistice, după cum se poate vedea din fig. 97, 
o fotografie din avion. 

Vom da oarecare extensiune analizei acestei afir- 
maţiuni, care formează axul de rotaţie al soluţiilor 
ce s'ar putea discuta în raport cu această funcțiune 
a Pieței Brătianu. Sunt nevoit să cer permisiunea 
a reaminti, şi a dă şi unele explicaţiuni cu caracter 





Fig. 87. — Spaţiul disponibil în jurul Pieței Brătianu 
(vedere din avion). 


nou ştiinţific, regulelor scoase intuitiv în relief de 
Camillo Sitte relative la condiţiile estetice ale unei 
pieţe arhitectonice, adică la forma, proporţia, ca- 
drul, gruparea şi decorarea pieţelor. 

Se ştie că formele geometrice simple şi regulate 
sunt cele ce produc efectele sensoriale artistice cele 
mai puternice, indiferent dacă aceste forme sunt 
proectate pe un plan orizontal ori pe unul vertical. 
Dintre astfel de forme, în special la pieţe, cercul 
şi pătratul dau naştere la dificultăţi de încadrare 
estetică şi la monotonie în faţade, căci nu lasă li- 
bertatea alegerei unor proporţii estetice între înăl- 
timile clădirilor, fronturilor lor şi prospectul lor. 
Forma triunghiulară este dezastruoasă, căci nu per- 


9 


www.dacoromanica.ro 


130 


mite vederi estetice de ansamblu a unei întregi la- 
turi a pieţei de cât cel muit din vârfurile triun- 
ghiului, iar o utilizare raţională şi o decorare avan- 
tajoasă a pieţei este aproape imposibil de realizat. 
Cu totul avantajos se prezintă însă forma dreptun- 
ghiulară sau aceia de trapez isoscel, sau chiar a u- 
nui trapez dreptunghic, căci defectele mai sus ară- 
tate dispar. De aceia celebrele pieţe ale renaşterei 
şi chiar din epoca modernă, precum Piazza S-ta 
Anunziatta din Florenţa, Piazza Campidoglio din 
Roma, Piazza San Marco din Venezzia, Place de la 
Concorde din Paris și numeroase altele, au primit 
dintre aceste forme. Mici devieri dela forma regu- 
lată sunt cu atât mai greu de observat cu cât pieţele 
sunt mai mari, căci perspectiva deformează, iar 
stereoscopia atenuiază până la dispariţie reliefurile. 
Ajungem să lămurim pe aceste căi unele puncte 
obscure din explicaţiile lui Sitte, sau să explicăm 
ceia ce acesta numui a simţit. 

Perspectiva ne impune uneori să adoptăm la o 
piată o formă trapezoidală în loc de una dreptun- 
ghiulară. Studiul detailat stereoscopic şi acela al 
umbrelor ne face să ne decidem, după caz, între o 
faţadă pliată şi una plană, care din ele ar fi să în- 
cadre”e o piaţă: adică să alegem fie laturi în zig- 
zaguri în planul orizontal al pieţei, fie laturi recti- 
linii. Rizaliturile, mulurele şi orice relief în general 
au o valoare cu totul redusă din punct de vedere 
estetic pe o faţadă orientată spre nord sau sub un 
cer în permanenţă ceţos, căci umbrele care eviden- 
țiază reliefurile sunt inexistente. Așa este expli- 
cabil de ce sobrietatea fațadelor a apărut în țările 
nordice. Apoi diferenţele de distanţe între planuri 
paralele nu apar stereoscopic de cât când ne apro- 
piem, intrând într'o 'zonă limită în raport cu dis- 
tanţele între acele planuri. De altfel apare oricui ca 
evident că, cu cât o piaţă e mai 'mare, cu atât deta- 


Vai np oa PE 


www.dacoromanica.ro 


“d 


131 


liile arhitecturei clădirilor pierd din importanţă şi . 
numai liniile generale interesează. 

Forma dreptunghiulară pentru o piaţă se impune 
şi mai mult atunci când vrem să gradăm impor- 
tanta clădirilor monumentale ce vor încadra acea 
piaţă. In raport cu clădirea predominantă se știe 
că piaţa poate fi de lungime sau de lăţime: monu- 
mentelor înalte şi cu faţade înguste le convine să 
predomine o piaţă în lungimea lor, căci nu vor avea 
de luptat cu alte faţade așezate în acelaș plan. Pe 
când clădirilor cu faţade lungi şi puţin înalte se re- 
comandă, o încadrare în mod unitar a unei întregi 
şi lungi laturi a pieţei, căci înălţimea lor mai re- 
dusă nu cere o distanţă prea mare în faţa lor pentru 
privirea de ansamblu, cea urbanistică. 

Dacă ţinem seamă că o faţadă arhitecturală nu- 
mai atunci este pusă în valoare, când poate fi pri- 
vită deodată în întregul ei, pe orizontală şi pe ver- 
ticală, şi că, în asemenea condiţii, un ax de simetrie 
vertical sporeşte acțiunea sentimentală estetică prin 
echilibrul aparent al compoziţiei, prin ritmul creiat 
din repetarea unei proporţii armonioase, trebuie să 
căutăm ca în fața monumentului să păstrăm spaţiul 
liber necesar unei asemenea priviri urbanistice. 

Unghiul diedric măsurat pe un arc orizontal vi- 
zual (format din două planuri verticale) care ne 
permite fără forțare să vedem un ansamblu, este 
de maximum 90°; în care timp cel al vederei sin- 
cronice pe verticală întrun unghiu diedrie format 
de planul orizontal (pământul) şi altul cuprinzând 
două paralele orizontale, scade. Din contră, dacă 
încercăm a spori unghiul diedric măsurat pe un are 
vertical vizual, cel orizontal limită scade sub 909. 

In orice caz putem considera ca limite sincronice 
unghiul de 90” pe arc orizontal şi 45° pe are ver- 
tical. Formele ce es din aceste unghiuri limită nu 
mai sunt vizibile sincronic. 


www.dacoromanica.ro 


132 

Nu cunoaştem încă relaţia geometrică între aceste 
doua unghiuri vizuale, dar ştim că artiştii privese 
din experienţă operile de arta sau obiectivele lor 
de inspiraţie, pe verticala, sub trei unghiuri de ve- 
dere: la 45°, adică dela o distanţa egala cu înâlţi- 
mea obiectului (privirea de detaliu parţiala); la 
27°, adica dela o distanţă egala cu de 2 ori înălţi- 
mea lui (privirea de ansamblu) şi în fine la 18° 
adică dela o distanţă de trei ori înalțimea obiectului 
(privirea picturală). Din punct de vedere al este- 
ticei urbanistice numai privirile de ansamblu și mai 
ales cele picturale ne intereseaza, (fig. 88). 





Aceste constatari ne dau posibilitateu să deter- 
minăm anumite raporturi lineare estetice, ca cel de 
pildă între lungimea și lăţimea unei pieţe, pe care 
urbaniştii au fost de acord până acum a-l admite 
1,5 pâna la 3, şi excepţional şi mai mult, după caz, 
dar fără să dea vre-o explicaţie ştiinţifică acestei 
proporţii. Se poate însă demonstra utilitatea aces- 
tor raporturi limită care diferă dupa modul cum 
voim a pune în valoarea monumentele. Astfel la o 
piaţă dreptunghiulară monumentul predominant 
aşezat pe laturea scurtă a pieţei trebuie să aibă înăl- 
țimea fațadei mai mare ca lăţimea ei, fiind-că de 
aceia, sa aşezat astfel: adică privirea estetică să 
poată fi găsită în o zonă a pieței. aflată la o dis- 


www.dacoromanica.ro 


133 


tanţă de monument de 2—3 ori înălţimea monumen- 
tului în care unghiul de privire verticală să fie 
sub 45°. Atunci avem o piaţă de adâncime. Fig. 89 
demonstrează că o astfel de piaţă trebuie să aibă; 











Th; 
lij: 
ii 





ili 





Pio 
















i 
j 
| 





A 
j 






A 
| 





= Zone dezavantajoase de 
privire aroan ea, j 

FII Zone avanlajoase de privire pentru 

raportul za sau portal 1, ZI) 

ssaa Zone aran e de pring gen ru 

a Ss! raportul 3.241) și raport 16 (1) 


Fig. 89 


raportul limită inferior cel puţin 2, însă un raport 
favorabil este de 3,24 şi atunci tratarea laturei 
lungi a pieţei cere dispoziţii speciale. 

In adevăr, dacă raportul ar trece prea mult peste 
2, cum locul geometrie al unghiului limită de 90°: 
sub care poate fi văzută faţada întreagă a monu- 
mentului este un semicerc, -rezultă că ar trebui să 


www.dacoromanica.ro 


134 
izolam pe aceiaş lature mai multe monumente, şi 
atunci cadrul pieţei ar fi prea mult întrerupt. Intre- 
ruperea fațadei este necesară fiindcă în piaţă nu ar 
exista nici un punct axial fațadei de unde întreaga 
faţadă să fie privită şi deci axele ei de simetrie 
nu ar mai servi cu nimic efectului estetice produs . 
prin ritmul unei periodicităţi de forme; acele axe 
ar rămâne numai nişte impedimente la satisfacerea 
unei distribuții interioare. 

Din contră, dacă edificiul predominant este dis- 
pus pe laturea lungă a pieţei, atunci faţada acelui 
monument va fi mai mult lungă de cât înaltă şi cu 
deosebire când acel edificiu va ocupa întreagă ucea 


lature. Consideraţii analoage, arătate în fig. 99 ne 
> I 


pe === m aO 
i | SA 

A N 
RITTE. N 
ipi N 
N \ 
i falaia i 















TTL 





lil) 








Fig. 90 


conduc la 'concluzia că raportul între lungimea şi 
lăţimea „pieței de lungime” să nu treacă de 2, fără | 
a se scobori sub 1,6. 

Când piaţa se apropie de forma pătrată specta- 
torul se va putea orienta mai greu asupra monu- | 
mentului predominant şi . monotonia va apare, 
(fig. 89). . | 

Mărimile fațadelor şi înălțimilor diferitelor elă- 
diri ce încadrează piaţa trebue să se echilibreze, 


www.dacoromanica.ro 


135 


considerate fiind acele edificii şi pe unităţi şi pe 
grupe. 

O faţadă lungă într'o piaţă neproporţionată ar 
putea fi privită întreagă deodată numai pe o di- 
recţie oblică, dar atunci formele regulate geome- 
trice căutate apar sub alte aspecte mai puţin sim- 
ple şi dau un efect estetic sensorial mai slab. Aşa 
se explică de ce vederile normale (de faţă) sunt 
cele mai căutate din punct de vedere estetic şi de 
ce se caută ca pieţele să lase spectatorului posibili- 
tatea ca să observe monumentele din cât mai multe 
puncte, şi în special axiale, sub unghiurile avanta- 
joase sus arătate. Dela aceste consideraţii poate 
pleca un studiu asupra întrebuinţărei clădirilor si- 
metrice sau asimetrice în pieţe. 

Nu trebuie un examen prea atent ca să ne con- 
vingem că pentru un monument cu vederea în lun- 
gul unei pieţe sunt mult mai numeroase punctele 
din care acel monument poate fi privit în condiţii 
estetice urbanistice de cât pentru unul aşezat pe 
laturea lungă a pieţei. Se mai observă că, cu cât 
„raportul” pieţei creşte, cu atât un monument se 
află mai avantajat dacă ocupă laturea mică a pie- 
tei; şi cu cât descrește acel raport, situatia monu- 
mentului „de lungime' se ameliorează. Aşa dar ar- 
hitectura monumentelor din pieţe cată a fi adaptată 
acestor cerințe. 

De pildă într'o piaţă de adâncime monumentul 
predominant aşezat pe laturea a, cea scurtă a pieţei, 
va avea o înălțime h mai mare ca lungimea a a 
fațadei. şi anume în o proporţie apropiată de rapor- 
tul 1.618 cunoscut cu proprietăţi estetice sensoriale 
considerate „divine”. In schimb monumentul se- 
cundar. așezat pe latureu b lungă a pieţei nu va aver. 
o înălţime h mai mare ca laturea srurtă a p' ietei, ` 
Dacă voim să păstrăm ravorțul 1613 şi miei. dir, 
acum inversat, ar trebui să scurtăm' lungimea fata- 


www.dacoromanica.ro 


de pri vire urbonhtă 
Zone favorabile ge 
privire urbanistică 












EI 
PIN 
be > 











: tă 
EN 
= N p 
H N + 
= + 

p -N Y j ——- 
SS F HOA 
E (OREI A . + N 
o + 

e 


t 
t + 
a 





www.dacoromanica.ro 


137 





dei acelei clădiri dela 2 a la 1,618 a; şi pentru acest 
scop se recomandă ca străzile laterale M şi N să 
traverseze piața ca în fig. 91. Când proporţia pieţei 
se apropie de 3,24 atunci este necesar a se mai in- 
troduce o stradă O P transversală, tocmai pentru 


proporţionurea lungimei fațadelor cu înălțimile lor - 


la clădirile ce încadreaza laturea lungă a pieţei, în 
jurul raportului estetic 1,618. 

In o astfel de piaţa am avea axa pe lungimea AA’ 
de privire a fațadei simetrice a 'cladirei de pe la- 


turea a şi numai punctul B pentru clădirea de pe. 


laturea b, sau CC, şi DD, daca se introduce strada 
transversala OP. 

Un singur punct X exista în aceasta piaţa de 
unde pot fi vazute deodata integral toate fațadele, 
de pe laturile a şi b ale pieţei. De aceia vederea din 


colţul X trebuie special studiata, anume racordul: 


între clădirea pe laturea a şi cladirea pe laturea b 
să se facă armonios. 


Dacă piața are raportul apropiat de 1,618 atunci. 


nu mai putem așeza monumente predominante ca 


în pieţele de adâncime, adică eu înălţimi în raport : 


cu lungimea fațadei în proporţia tăeturei de aur: 


(proporţia divină), căci acel monument ar fi insu- 


ficient privit în înalțime din interiorul pieţei. Şi: 


atunci ori dam acelui monument o înălţime mai 
mică de cât fațada (deci o forma dreptunghiulară 
culcată în raportlul 1,618) ori ne resemnăm la forma 
pătrată a fațadei monumentului de adâncime. In 


primul caz vom fi însa nevoiţi, pentru păstrarea . 
unui ritm, să introducem turnuri pe faţada elădi- . 


rei de pe laturea lungă a pieţei. Rezultă că pieţele 
cu raportul în jurul 1,618 se pretează la clădiri nu 
prea înalte (fig. 90). 

In rezumat, piața dreptunghiulară care se pre- 
zintă cel mai avantajos, atât ca proporția laturilor 
ei cât şi ca proporția fațadelor clădirilor în raport 


www.dacoromanica.ro 


138 
cu înălțimile lor, este cea în care raportul lungimei 
faţă de lăţime (adâncime) este între 2—3,24. 

Din cele arătate până aci reese clar strânsa legă- 
tură între forma şi proporţiile pieţei şi cadrul for- 
mat de clădirile ce o limitează. Cadru închis pentru 
determinarea formei pieţei; o arhitectură cât mai 
unitară pentru a obţine un ritm armonic în vederile 
de ansamblu; înălțimi cari să corespundă pro- 
porţiilor pieţei urmărind ritmuri pe verticale. 

Nu este necesar totdeauna ca o piaţă să fie inte- 
gral încadrată într'un acelaş styl arhitectural. Sunt 
pieţe celebre, ca Piazza Signoria din Florenţa, în 
care nici stilul nu este unitar şi nici nu există axe 
de simetrie. In asemenea cazuri însă se cere ca cel 
puţin o lature întreagă a pieţei, care poate fi vizi- 
bilă deodată, să fie tratată în acelaș styl iar colţu- 
rile (unghiurile) pieţei să fie armonic legate. 

Gruparea unor pieţe şi decorarea lor contribuie 
la sporirea efectului lor estetic. Dar libertatea ar- 
tistului este mai mare în această privinţă. 

Dacă aplicăm acum aceste consideraţii de teorie 
estetică a pieţelor la cazul Pieței Brăitanu, obser- 
văm că terenul de care dispunem sau am putea e- 
ventual dispune (fig. 87), poate primi cu ușurință 
forme dreptunghiulare favorabile din punct de ve- 
dere estetic așezărei unui edificiu predominant, care 
se cuvine a fi în această piaţă Palatul Municipal. 
Proporţiile pieţei gi aşezarea Palatului Municipal 
ca motiv predominant sunt condiţiile ce au nevoie 
de mai multă examinare în raport cu situaţiile spe- 
ciale de estetică locală şi cele financiare pentru re- 
alizarea ansamblului pieţei. 

Dar pentru a ajunge la o concluzie trebuie cn în 
prealabil să examinăm şi cel de al treilea aspect 
funcţional al acestei pieţe, adică acela de centru 
civic. 

Un centru civic, într'un oraş ca București, cere 


www.dacoromanica.ro 


139 


cel mai mare spaţiu libef public existent și cât mài 
în mijlocul oraşului, dacă s'ar putea chiar în paitea 
lui istorică; mai cere ca în jurul acestui mare spaţiu 
liber public să existe terenuri suficient de man pe 
care să fie edificate clădirile publice importante ale 
oraşului. Suprafaţa de cel puţin 350X100 m. fie 
35.000 m. p. de care se poate dispune în Piaţa Bra- 
tianu, cu toată frântura de aliniament şi diferen- 
tele de lărgimi existente, ar putea fi amenajată 
ca o piaţă-centru civic, analog cu acele proectate 
pentru oraşul Washington, ori San Francisco din 
Statele-Unite ale Americei. 

In Washington s'a proectat cel mai mare centru 
civic cu cele mai multe clădiri monumentale pu- 
blice, alungit dela Capitol până la Lincoln Mema- 
rial, pe râul Potomac, pe circa 3 km. Acest centru 
civic este însă combinat cu un pare. Centrul civic 
al oraşului San Francisco este mai comparabil cu 
cazul Bucureştiului. In acest oraș predomină în 
centrul civice Palatul Municipal, înalt de 99 m. şi cu 
o faţadă de 133 m., supraînălţat cu un dom de 36 
m. diametru. Colţurile pieţei sunt încadrate cu di- 
verse clădiri ale serviciilor publice, iar laturile 
dreptunghiului, care formează piaţa, sunt ocupate 
cu: un auditorium pentru 5000 persoane, apoi cu o 
bibliotecă publică și cu alte clădiri ale statului. Spa- 
tiul liber ar avea deci între faţade cam 250X180 m. 
fie 45.000 m.p. Mai reamintim pentru comparaţie, 
că piaţa Primăriei din Viena inclusiv grădinile ei, 
are 200X360=—'79.000 m.p.; piața San Marco din Ve- 
netia 13.000 m.p. 

Prin urmare este oportun ca în Piața Brătianu 
să se organizeze un centru civic, cu Palatul Muni- 
cipal, Universitățile, Bibliotecă publică, Ministerul 
Apriculturei, iar pe terenul Spitalului Colțea, s'ar 
putea edifica Ministerele Sănătăţei Publice şi al 
Muncei, astăzi cu multă modestie ascunse publicu- 


www.dacoromanica.ro 


140 


„lui. Desfăşurarea fațadelor atâtor clădiri monu- 
mentale publice cere însă întrebuinţarea ca piaţă a 
întregului spaţiu disponibil, adică din str. Batişte 
` până în str. Doamnei (fig. 91). 

In acest caz, dacă forma și proporţia, elemente 
ale esteticei pieţei, pot fi păstrate cu egal efect 
sensorial artistic şi chiar spori valoarea estetică 
prin efectul sentimental al unui orizont vast, con- 
diţia însă de încadrare estetică a acestei pieţe-een- 
tru civic devine mult mai greu de îndeplinit. Să ne 





Fig. 91. — Vedere din Str. Batişte până în str. Doamnei. 


explicăm. Pe laturile lungi ale pieţei clădirile vor 
„apare fatalmente heteroclit, în deosebi cele de pe 
latura de apus (fig. 91). Tot acolo vastele spaţii li- 
bere, ca acela al Pieței Universităţii şi acela al Pa- 
latului Şuţu, ete. fae imposibilă obţinerea unui ca- 
dru echilibrat. O remediere constă în studiul gru- 
: pădei estetice a pieţei Brătianu (centrul civic) cu 
piaţa Universităţii. Latura opusă (cea dinspre rä- 
-sărit) va fi încadrată întrun timp destul de înde- 
lungat din cauza lungimei ei şi situaţiei financiare 


www.dacoromanica.ro 


141 


a statului. Pe această lature se poate obţine o ar- 
monie (fig. 91, 93, 94 şi 95). 





Fig. 92, — Vederea fațadelor pe laturea de apus a viitoarei 
Pieței Brătianu. 





Fig. 93. — Vederea laturei de răsărit a viitoarei Pieței Brătianu, 
din spre Str. Doamnei. 


www.dacoromanica.ro 


142 





Aceste argumente ne conduc a considera doua 
ipoteze pentru această piaţă: ipoteza unei singure 
mari pieţe între str. Batişte şi Str. Doamnei (cu 
piaţete secundare în jurul fațadelor clădirilor mo- 
numentale) şi ipoteza a doua pieţe comunicante, 
adică una mai importantă între Str. Batişte şi 
b-dul Carol, şi alta secundară, între acest bulevard 





Rig. 94. — Piaţa Brătianu (starea actuală vedere spre Ministerul 
Agriculturei). 


şi str. Doamnei, ambele separate printr'un dispo- 
zitiv arhitectural pentru a le putea da caractere ar- 
hitecturale deosebite, fără a strica armonia lor. Vom 
obţine atunci o grupare de pieţe, dar o grupare 
specială, cu continuare de aliniamente, fără mari 
diferențieri funcționale, cum nu este cazul grupă- 
rilor de pieţe ce întâlnim aiurea, dar mai justifi- 
cate (fig. 96). 

In prima ipoteza, cum în mod logic ţinem cu Pa- 
lutul Municipal să fie edificiul predominant, se 
impune o astfel de așezare a acestui Palat spre a 
putea fi privit în lungul pieţei. In acest caz faţada 


www.dacoromanica.ro 








AMENAJAREA TEI aww ~ 






far ulei) 





Ii i 
E 
AC 





W, 
(| 


luă iz 


SPITALUL CUTER 
— SITUAȚIA EXISTENTA 
ten ÎL 


“m. PROECTUL 
DD ze ETAPE CAD 
CZ VA SCADEA PATA ~ 
Fig. 95. — E ai unei pieţe lungi deestinată unut centru-civic în Piaţa Brătianu. 
www.dacoromanica.ro 


144 
i 

acestei clădiri va fi mult mai înaltă de cât lungă şi 
va; îi aşezată pe una din laturile scurte ale pieţei. 
Este ușor a ne hotărî între laturea dinspre str. 
Batişte şi cea dinspre spre Doamnei, căci aşezarea 
' spre str. Batişte prezintă mai multe avantaje. Anu- 
me lasă a se vedea din piaţa principală faţada su- 
dică, deci una bine luminată, în care efectele de 
umbră vor scoate în relief arhitectura acelei fațade 
principale; apoi cercetând profilul în lung al pieţei 


> II 






AMENAJAREA PIETEI 
+ 1,C. BRATIANU + 


Fig. 96 — Ipoteza a două pieţe comunicante şi în continuare. 


observăm că aceasta prezintă o rampă uşoară spre 
str. Batişte şi deci şi clădirea predominantă, care 
trebuie să fie aşezată pe punctul culminant, ajută 
natura; mai departe, spre această parte se va putea 
obţine un front de clădire mai mare, şi deci un ca- 
dru şi o clădire mai convenabile; în fine, tot spre 
această parte şansele unei încadrări rapide a pieței 
sunt mai mari, şi deci ansamblul estetic va fi mai 
curând realizat (fig. 95). 

Dacă tot în ipoteza unei singure pieţe am așeza 
Palatul Municipal pe laturea lungă a pieţei, deci cu 
fațada principală spre str. Edgard Quinet prelun- 


www.dacoromanica.ro 


1 45 


gită, atunci faţada acestui palat, din cauza pro- 
porţiei pieţei, nu ar putea ocupa nici jumătate din 
lungimea totală a pieţei, și, deci, pentru echilibra- 
rea cadrului dinspre acea parte, se va construi o 
clădire similară în locul Spitalului Colțea, şi atunci: 
Palatul Municipal nu va mai predomina: în acest, 
centru civic; ceeace nu ar corespunde intenţiei. noa=; 
stre manifestata de la început (fig. 97). Daca mai: 








Fig. 97. Ipoteza unei singure pieţe cu Palatul Municipa! în 
axul Str. Edgard Quinet 


audăogăm şi observaţia că la o așezare pe adâncimea: 
pieţei devin mai numeroase punctele din piaţă de 
unde ansamblul Palatului Municipal poate fi privit 
pictural, pe când în cazul celei de a doua așezări (pe: 
lungul pieţei) asemenea puncte în jurul unui plan 
axial fațadei ar fi foarte restrânse şi anume cât 
mai spre colţul Universităţei şi al Academiei de 
Arhitectură, alegerea nu este dificil de făcut. 

Este lotul să observăm că o aşezare a Palatalui 
Municipal cu faţada pe laturea pieţei dinspre str., 
Batiştei exige o proporţionare între plinul fațadei 
şi golul produs de b-dul Brătianu pe acea lature.; 
Această 'proporţionare constitue partea delicată a, 


www.dacoromanica.ro 


146 


'soluţiunei $i ne conduce a fi parcimonioşi la deter- 
'mińarea 'lăţimei acelui Bulevard la intrarea lui în 
‘Piață (fig. 95). 

' In a doua ipoteză, adică dacă separăm în două 
piaţa-centru civic spre a forma o grupare de piețe, 
atunci nu e greu de constatat că inconvenientele a- 
şezărei Palatului Municipal pe latura lungă a pri- 
mei piețe sunt mult atenuate, ca şi avantajele unei 
aşezări pe latura scurtă a pieţei spre str. Batişte. 
Mai mult, aşezarea Palatului Municipal pe latura 
tungă asigură o încadrare rapidă şi mai completă a 
acestei pieţe, rezultat destul de atrăgător pentru 
spiritele grăbite ale vremurilor noastre. Proporţiile 
însă între lungimea fațadei, lărgimea pieţei şi înăl- 
ţimea acelei clădiri, pentru a obţine efectul estetic 
dorit, vor impune o înălțime nu prea mare pentru 
Palatul Municipal şi atunci ideia de predominare 
va avea o aplicaţiunea prea localizată față de unele 
clădiri înalte apărute în Bucureşti. 

Conchidem: Dacă se asigură executarea întregu- 
lui centru civic, cu o singură piaţă între str. Ba- 
tişte şi str. Doamnei, Palatul Municipal va fi mai 
avantajos aşezat spre str. Batişte cu vedere în lun- 
gul pieţei şi obligator i se va da o înălţime impună- 
toare în oraș. Dacă primul caz nu se va realiza din 
diferite motive, astfel că piaţa va fi redusă între 
str. Batişte şi b-dul Carol, atunci așezarea fațadei 
Palatului Municipal pe laturea lungă cu vedere 
spre str. Edgard Quinet şi cu o înălţime proporţio- 
nală, este de preferat. 

Prin urmare prima chestiune de rezolvit este : 
o singură piaţă-centru civic, sau două pieţe ? 

De la început observăm că din punct de vedere 
estetic divizarea spaţiului mare liber în două pieţe 
nu este justificată funcţional, ci reprezintă numai 
an artificiu pentru a ameliora efectul produs de o 
agezare a Palatului Municipal pe laturea lungă a 


www.dacoromanica.ro 


147 


pieței unice. Dar ştim că dispozițiile „nejustitiqate 
dau efecte. antiestetice de ordin intelectual, şi, prin 
urmare putem elimina ipoteza a două pieţe grupate 
aci, Rămâne atunci să ne hotărâm între alegerea 
unei pieţe mari unice, și o altă piaţă, mai restrânsă, 
între b-dul Carol şi str. Batişte. i 

Piața aceasta restrânsă nu ne permite dezvoltarea 
pe laturile ei a unui centru civic şi am arătat ce 
efect estetic poate produce un astfel de centru în- 
trun oraş important. Apoi iarăş este ştiut că întrun 
oraş mare, tot din punct de vedere estetic, este re- 
comandabilă prezenţa a câtor-va pieţe de mari di- 
mensiuni. Bucureştiul nu are asemenea pieţe cu 
caracter estetic. Să nu profităm de situaţia ce ni se 
oferă a creia o mare piaţă? Pe de altă parte efectul 
estetic al spaţiului liber este mai accentuat cu cât 
acel spaţiu este mai mare: de ce dar să micşorăm 
la jumătate suprafaţa unei pieţe pentru care putem 
uşor avea spațiul necesar? 

Poate aceste argumente ne conduc nu numai la 
a ne hotărî pentru o singură piaţă mare între str. 
Batişte şi str. Doamnei, dar şi la gruparea acestei 
pieţe cu alta, perpendiculară pe ea, aceia a Univer- 
sităței, care trebuie restudiată din acest punct. de 
vedere. 

Trecând acum la proporționarea înălțimilor clă- 
dirilor în raport cu desfăşurarea fațadelor lor pe 
această piaţă, observăm că silueta Palatului Muni- 
cipal așezat pe adâncimea pieţei s'ar apropia. de un 
zgârie-nor de 60—80 m. înălţime. Faţă însă de înăl- 
timea clădirilor de pe laturea lungă a pieţei, cari 
nu poate întrece 20—24 m. este posibil ca să fim ne- 
voiţi a micşora şi înălţimea corpului principal al 
Palatului Municipal. Totuşi, pentru predominarea 
pieţei î în adâncime, nu se va putea evita turnul „Sau 
forma unei piramide în trepte a părţei superioa re 
a edificiului. 


13 


www.dacoromanica.ro 


148 

Suntem datori acum o lămurire, căci ar putea ci- 
neva sa găsească o contrazicere între concluzia de 
mai sus şi cele scrise de noi în 1928, când ne-am 
ocupat cu chestiunea Palatului Municipal :), dar mai 
mult din punctul de vedere al arhitecturei clădirei. 

In acea expunere arătam că o așezare avantajoa- 
să a Palatului Municipal ar fi netagaduit aceia pe 
laturea cea mai lungă a pieţei dintre str. Batişte 
ši b-dul Carol. 

La acea dată însă nu puteam spera că se va ad- 
mite exproprierea terenului viran dintre Ministerul 
Agriculturei şi Spitalul Colţei, şi nici dărâmarea cel 
puţin a aripilor eşinde ale acestui spital, dacă nu 
chiar completa lui desființare; nu se putea propune 
nici eventuala mutare a stituei Bratanu întrun 
punct mai favorabil al nouei pieţe. Actualmente îm- 
prejurările ne permit a considera şi asemenea ipo- 
teze şi, evident, soluţiile se schimbă. 

In fig. 95—97 dăm indicaţii sumare asupra dife- 
ritelor soluţii desbătute mai sus pentru această pia- 
tă. In aceste scheme pot fi observate şi distrbnţia 
pieţelor secundare grupate cu cea principală, cum 
şi forma cadrului pieţei. 

Desigur că fiecare schemă poate fi analizată în 
detaliu din toate punctele de vedere: estetic, ca cir- 
culaţie, ca funcţiune, ca economie. 

Cadrul acestui studiu ne impune însă a ne opri 
aci. Nu am căutat de cât să arătăm amplitudinea 
“unui astfel de studiu. 


f) Piața Halelor Centrale 
Orice dispoziţie se va lua în viitor pentru pieţele 
de alimentare ale Capitalei, adică de se va creia câte 


una pe sectoare deservite de linii ferate, sau mai 


1) C. Sfinţescu: „Palatul Municipal al Capitalei”. 


www.dacoromanica.ro 


149 


multe, pe cartiere, furnizate ca astăzi în bună parte 
de la una mare centrală, dar prevăzută cu lvate 
mijloacele moderne de aprovizionare, transport şi 
distribuţie, piaţa Halelor Centrale va rămâne cu 
caracterul istoric al unei pieţe de exploatare (târg). 

Aşezarea acestei pieţe în partea cea mai vecue a 
oraşului, la încrucişerea unor mari artere de circu- 
laţie, şi în mijlocul unei populaţii dense care tre- 
buie aprovizionată cu alimentele strict necesare, şi 
în cantităţi destul de mari, ne impune să ne gândim 
că orice transformări am face pentru o sistemati- 
zare a acestui cartier, trebuie să studiem această 
piaţă ca una de «exploatare» (Nutzplatz, sau după 
alţii Marktplatz). 

O piaţă de exploatare are un rol pur «funcțional» 
şi prin urmare «făcând ceeace trebuie făcut» pen- 
tru îndeplinirea funcţiunei unei astfel de pieţe, tin- 
dem spre o creaţiune estetică. 

Este dar necesar să desprindem dela început 
ideia de piaţă de exploatare, care nu trebuie con- 
fundată nici cu piaţa arhitectural sau de orna- 
ment, nici cu cea de circulaţie (cum ar fi cele din 
faţa gărilor, ete.), nici cu squarurile (pieţe de sta- 
ţionare, de odihnă). 

“Denumirea, germană de Marktplatz este mai pre- 
cisă, caci ne indica funcțiunea: piață-târg sau pur 
şi simplu târg, cuvânt bine intrat în etimologia ro- 
mână. 

Asemenea târguri formează tradiţia seculară a 
oraşelor. Ele trebuiesc pastrate şi perfecţionate, dar 
nu desfiinţate, cu toate că rolul lor este acum mult 
atenuat, prin construcţia imobilelor mari, cu multe 
apartamente, prevăzute la parter cu prăvălii de tot 
felul. 

In oraşele mici şi la periferia celor mari, târgu- 
rile sunt încă necesare, mai ales la noi, tară agri- 
colă gi cu populație risipită. ' 


www.dacoromanica.ro 


150 





, + "Piaţa? Halelor Centrale din Bucureşti formează 
© tradiţie şi va rămâne încă o necesitate. Trebuie să 
i se dea însă forma definitivă adequată importan- 
tei cu care va rămâne, şi mai ales, va trebui adap- 
tată ca situaţie, proporţie şi amenajare, transfor- 
nărilor în curs pentru punerea în valoare estetică 
a Dealului Patriarhiei. 

: Tocmai în potrivirea acestui acord estetic coastă 
dificultatea studiului amenajerei Pieței Halelor 
Centrale. Din cauza acestei dificultăți serioase. de 
la început apare alternativa din care decurge totul: 
sa rămână în acest centru o piață-târg (de exploa- 
lare) sau să dispară cu totul în favoarea unei vo- 
mune piețe de circulaţie, combinată cu amencieri 
de interes arhitectonic ? 

Am arătat motivele care ne fac să alegem solutia 
păstrărei unei pieţe-târg aici, la care se adaogă şi 
unul de ordin practic: o încercare a elimina cu to- 
tul o astfel de piaţă, este aproape sigur că va eşua. 
Urbanismul trebuind să fie în acelaș timp şi prac- 
tie, vine în favoarea ipotezei noastre. 

De altfel nici nu vedem argumente serioase pen- 
tru eliminarea unei pieţe-târg de pe malul stâng al 
Dâmboviţei. 

Că ar fi acel spațiu insuficient, că ar strica un 
aspect de curăţenie, linişte, selecţie, la poalele Dea- 
lului Patriarhiei, nu sunt argumente valabile arces- 
tui caz. Am arătat importanța acestei pieţe târg. 
ca târg, care va îi redus în proectul nostru la o piaţă 
regională, iar nu de interes general cum este astăzi. 
Cât priveşte condiţiile celelalte, de ordin pur este- 
tic, acestea pot fi satisfăcute prin un pan raţional 
de amenajare şi de exploatare a pieţei-târg. 

Aşa dar vom trece la examinarea pozitiei. spafiu- 
lui şi cadrului funcțional al acestei pieţe-târg. 

Este de la sine înţeles că pentru acest teren pu- 
blic trebue să evităm cât mai mult exproprierile 


www.dacoromanica.ro 


151 

pentru a nu încărca prea mult bugetul oraşului, şi 
ca atare să utilizăm pe cât posibil terenul :publie 
existent. Pe de altă parte actuala Piaţă Bibeseu- 
Vodă intră categoric în cadrul amenajerei Dealu- 
lui Patriarhiei și aceasta ne impune eliminarea de 
pe malul drept al Dâmboviţei a oricărei pieţe de 
exploatare. Rămâne să căutăm o aşezare a pieţei pe 
malul opus. Cercetând planul orașului la scară 
mare, pe care sunt desenate construcţiile existente, 
uşor ne putem convinge că o deplasare spre amon- 
tele sau în avalul Dâmboviţei a actualei pieţe-târe 
de pe malul drept, este aproape imposibilă din 
punct de vedere financiar, şi inutilă chiar, din 
punct de vedere estetic şi al circulaţiei. 

Pe de altă parte terenul cuprins între str. Hale- 
Tor, b-dul Maria, Dâmbovița şi calea Rahovei este 
necesar integral pentru viitoarele linii și gări şub- 
terane 1) care vor folosi traseul Dâmboviţei, cum şi 
pentru o eventuală linie metropolitană nord-sud a 
Capitalei, care se va întretăia aici odată cu cea 
dealungul Dâmboviţei (fig. 98). 

Trebuie dar să examinăm dacă va fi suficient te- 
renul cuprins între bd. Maria, str. Carol (viitorul 
bd. Colţei-Prelungit) până la podul Şerban Vodă şi 
Dâmboviţa. In această parte s'au făcut deja unele 
exproprieri pentru extinderea halelor, a unor imo- 
bile cu faţadă spre str. Carol şi spre actuala Hală- 
de Peşte, astfel că s'ar putea dispune, scăzând te- 
renul necesar circulaţiei pe bd. Maria, bd. Colţei- 
Prelungit şi Splai, de o suprafaţă totală de circa 
8.000 m. p. 

Oricare ar fi ipoteza în care ne aşezăm, trebuie 
să presupună, să ceară, acoperirea Dâmboviţei, cel 
puțin pe porţiunea calea Rahovei-calea Şerban Vo- 

1) C. Sfinţescu: „Asupra liniei ferate traversând Capitala” în 
lungul „Dâmboviţei (Septemvrie 1925 — fig. 15 a). 


www.dacoromanica.ro 


PLANUL AMENAJARE! UNEI 
PIEȚE TARG 


LANGA 


DEALUL PATRIARHIEI 


AREA scana 
„D510 20 3% to O M 89 9 Omet’ 


LEGENDA 
—— nieri şi cidiri wifoara 
—— n s n ste 


redid Faa] 


SPITALUL BRANCOVENESC ESPLANADA PATRIORHIEI 





Fig. 98. — A Pieței Hal Centrale î i i 
g menajarea Pieței alelor Centra le în raport cu liniile metropolitane subterane. 


153 


dă, astfel că spaţiul arterelor de circulaţie va fi 
sporit prin o astfel de măsură, ceeace va înlesni 
proectul de amenajare al pieţei-târg şi va înbună- 
tăţi şi aspectul estetic în această parte. 

Suprafaţa netto de 8.000 m. p., mai sus arătată, 
de care putem dispune, este suficientă pentru ame- 
najarea unei pieţe-târg cu caracter local ce urmea- 
ză să organizăm aici. 

Trebuie însa sa accentuăm că soluția noastra nu 
este aplicabilă decât concomitent cu organizarea 
umor alte piețe-târguri de aprovizionare pentru en 
gros, fie unul mai mare pentru tot oraşul în regiu- 
nea abatorului, fie a altor 4 la cele patru puncte 
cardinale ale oraşului şi pe care le-am menţionat 
în planşa Nr. 20 din lucrarea noastră «Căile de Co- 
municaţie şi Transporturile în Municipiul Bucu- 
reşti». 

Odată poziţia şi spaţiul acestei pieţe-târg deter- 
minate, pentru a-i fixa cadrul trebuie să examinăm 
vecinătăţile. Spre sud-vest va predomina ca, impor- 
tanță amenajarea Dealului Patriarhiei inclusiv ac 
tuala Piaţă Bibescu-Vodă şi ca atare laturea din 
spre această parte va fi încadrată de această ame- 
najare. Spre nord-vest se va dezvolta o piaţă de 
circulaţie a gărei metropolitane, pe partea opusă a 
b-dului Maria; spre bd. Colţei-Prelungit (azi str. 
Carol) cadrul acestei pieţe va fi format din cadrul 
b-dului adică din clădiri înalte, perete care să echi- 
libreze cu desfăşurarea ascendentă opusă, spre Dea- 
lul Patriarhiei. Astfel fiind, suntem forţaţi a ră- 
mâne încadraţi în o formă generală triunghiulară, 
care nu este o formă de utilizare ușoară. 

O altă chestiune importantă, care iaraş se pune 
înainte de a intra în studiul detaliilor, este: în ce 
măsură să se dezvolte în înălțime folosința spațiu- 
lui acestei piețe-târg ? 

` Avem exemple moderne cu utilizări în înălţime 


www.dacoromanica.ro 


154 


a spaţiului din astfel de pieţe de aprovizionare cen- 
trală, dar avem şi exemple de utilizări cu înălţimi 
cu totul reduse : 3—5 m. cel mult (pieţele-târg des- 
coperite). 

Suntem de părere că ultima soluţie se aplică în 
cazul considerat aci pentru următoarele motive : a) 
utilizările în înălțime sunt puţin apreciate în comerţ 
şi mai ales în comerţul de aprovizionare cu alimen- 
te; b) utilizările în înălţime se impun atunci când | 
spaţiul este insuficient şi locul este destinat unei a- ` 
provizionări centrale, pentru un întreg şi mare o- 
raş; noi însă studiem această amenajare ca una de 
interes local, care să funcţioneze în acelaş timp cu 
piaţa, sau pieţele de en gros cum am menţionat mai 
sus: c) cadrul estetic ce urmărim a obţine în acest 
punct, predominat de Dealul Patriarhiei, ne cere 
o dezvoltare cât mai redusă în înălţime a adăpos- 
turilor necesare alimentărei populaţiei; cu cât înăl- 
țimea lor va fi mai redusă, cu atât spaţiul liber al 
unei esplanade a Patriarhiei va apare mai mare, 
iar dealul va predomina deoparte şi cadrul clădi- 
rilor din b-dul Colţei-Prelungit de cealaltă parte. 

Aşa dar utilizarea spaţiului pieţei-târg se va face 
pe un singur plan de desfacere a mărfurilor, acela 
al terenului natural, cu accesoriile, iar pe un al doi- 
lea plan, la subsol, se vor afla depozitele mai mari, 
liniile şi gara de mărfuri alimentare. 

Rămâne acum, pentru a termina, să mai cerce- 
tăm spiritul în care trebuie să fie utilizat în acest 

“singur plan terenul disponibil. Spre a ne hotări e 
suficient să. reamintim că vor trebui luate măsuri 
ca, aspectul estetic şi de curăţenie, exterior pieţei, 
să fie cât mai îngrijit şi în acelaş timp circulaţia 
pe marile artere înconjurătoare: Splai, b-d. Maria 
şi b-d. ; Cplţei-Prelungit, să fie cât mai puţin împie- 
dicaţă, de existența î în, acest punct, a unei piețe-târg,-.- 

Ambele condiţii! pot fi realizate în bună măsurá 


www.dacoromanica.ro 


155 


prin o amenajare de piață-târg anterioară, adică. 


cu o formă închisă de cabine joase, prevăzute cu 
porticuri de colonade în spre curtea interioară; cu 
câte-va porţi de intrare din străzile laterale în 
curtea interioară, cum este astăzi cazul la Piaţa 
Bibescu Voda, şi întregul comerţ de alimente să se 
desfăşure obligator numai în curtea interioară. In 
acest mod nu vom mai avea acel bâlciu, cum există 
acum la Halele Centrale, încât fiecare staţionează 
cum vrea şi circulația este imposibilă acolo. 





Fig. 99. — Halele Centrale văzute din spre podul Calea Rahovei. 


In curtea interioară se vor construi cât mai pu- 
ține prăvălii, dar se vor amenaja suficiente plat- 
forme acoperite pe care se vor așeza mărfurile de 
vânzare la orele stabilite. Toate depozitele vor fi 
în subsol. 

Caracteristicile unei astfel de pieţe interioare vor 
fi porticurile, marchizele-peroane şi dispoziţiile 
tecnice pentru transport, pentru curățirea şi distru- 
gerea gunoaielor și pentru spălatul general cât mai 


www.dacoromanica.ro 


156 
rapid şi mai perfect. Estetica va fi sporită prin reu- 
şita tecnică a unor astfel de instalaţii. 

Astfel va fi asigurat spaţiu suficient pentru cir- 
culaţia şi staționarea cumpărătorilor. Numai sub 
porticele-colonade mărginaşe vor fi executate prä- 
vălii partere. In fig. 98 dăm indicaţii în sensul ve- 
derilor noastre. 


F N mpi 
ir iua u 
at HE A 


- 


d J 
IEI TA IEEITETEIEEI E 38 





Fig, 100. — Halele Centrale, vedere spre B-dul Maria, 


Desigur că în cadrul acestui program pot fi pro- 
puse o varietate de soluţii arhitectonice. 

In fig. 99 şi 100 dăm câte-va vederi ale stărei 
actuale a pieţei Halelor Centrale. 


g) Amenajarea stradei Lipscani 


Strada are un rol funcţional de primul ordin: 
circulaţia. In unele orașe, mai puţin organizate din 
punct de vedere urbanistic, între care se numără şi 
„Bucureştiul, strada adeseori are şi un rol igienice, 
de oarece încăperile de la stradă sunt mult mai lu- 
minate şi-mai aerisite de cât cele dinspre curte; în 


www.dacoromanica.ro 


157 


curte clădirile sunt înşirate sau încheiate fără or- 
dine, prin toate colţurile zac gunoaiele nevăzute 
nici de soare, nici de oameni. Pentru a nu fi con- 
siderată această ufirmaţiune ca v exagerare, dăm 
fig. 100—104 care reprezintă fotografiile unor stări 
de acest fel la unele imobile particulare cu eşire pe 
Calea Griviței, eşite la lumină cu ocazia lucrărilor 





Fig. 101. — Curte interioară spre Calea Griviței aproape de Gara 
de Nord. 


pentru crearea unei pieţe noua a (xărei de Nord, 
pe terenul fostelor ateliere ale Căilor ferate. 

Aşa dar estetica unei străzi trebuie să apară mai 
ales din buna şi adequata satisfacere a circulației şi 
a cerințelor igienei. 

La un oraş vechi, cum e Bucureştiul, am fost ăi 


www.dacoromanica.ro 


158 


părere: totdeauna că satisfacerea nevoilor circula- 
tieit ħu se poate împlini prin învechita metodă a ali- 
nibrei tuturor străzilor pe calea retragerei clădirilor ' 
noi la acea aliniere, şi cu plată de despăgubiri pen- 
tru exproprierea terenului, ba încă foarte des și pen. 
tru clădiri, în vederea lărgirei stradei. Metoda nu dă 





Fig. 102. — Vedere de la fig. 101, în sens opus. 


alt rezultat de cât secarea finanţelor comunale prin 
dispersarea, cheltuelilor pe toată suprafaţa oraşului, 
fără a realiza complet măcar o singură arteră de 
circulaţie. In schimb aspectul străzilor este foarte 
puţin estetic prin apariţia acelor colţuri intrânde 
şi eşinde, care se eternizează, cu fațadele neglijate 
până la dărăpănare ale clădirilor supuse unei astfel 
de servituţi. 


www.dacoromanica.ro 


159 


Arterele de mare circulaţie trebuiesc realizate fje 
prin străpungeri, fie prin lărgiri efectuate în. ler; , 
men scurt, dărâmând deodată toate obstacolele pe-o, 
porţiune a traseului spre a fi date în integrală folo- 
sinţă. Costul lucrărei este ridicat, dar este mult: 
mai redus față de costul unei lărgiri succesive, şi , 





Fig. 10.3. — Case recent construite ascunse în funduri 
de proprietăţi. (Calea Griviței aproape de Gara de Nord). 


mai ales față de rezultatul obţinut ca circulaţie și 
a estetică. Pe de altă parte, o străpungere sau cre- 
iarea unei artere de mare circulaţie schimbă trafi- ' 
cul şi face inutile alte lărgiri, cari ar fi fost foarte | 
costisitoare. i 
Când lărgirea arterei se cere numai pentru mo." 
tive 'de igienă, atunci şi estetica poate fi realizată | 


manea sils 


www.dacoromanica.ro 


160 


fără exproprieri, deci fără sacrificii băneşti din 
partea comunei, întrebuinţând metoda retragerilor 
pentru’ rădini de faţadă care să rămână mai də- 
parte domeniu privat. Exproprierile nu se vor în- 
trebuinţa de cât acolo unde sunt absolut necesare 
pentru 'ca terenul să intre în domeniul public. 





Fig. 104. — Locuinţe înghesuite în funduri de curți (Calea Griviței 
aproape de Gara de Nord). 


Aceste explicaţiuni de ordin general le-am soco- 
tit utile pentru înţelegerea dispoziţiilor ce propu- 
nem mai jos în vederea amenajerei stradei Iip- 
scani. 

Strada aceasta, în plin centrul orașului, stradă pur 
comercială, va rămâne totdeauna o stradă de circu- 
laţie, dar de circulaţie numai de pietoni (cea mai 
importantă) şi pentru vehicule ușoare (automobile, 
camionete). Sensul unic actual pentru vehicule mai 
micșorează mult din debitul vehicular. 

Interesul igienic este mai redus, fiind-că aici sunt 
la parter şi chiar la etaje numai prăvălii, biurouri, 
unde curăţenia, luminatul, ventilatul se recomandă 


www.dacoromanica.ro 


161 


a fi făcute numai prin mijloace artificiale şi meca- 
nice spre a satisface nevoile din orele de muncă. 

Circulația pentru vehicule va fi suficient satis- 
făcută dacă partea căruțabilă va avea 10 m. lăţime, 
pentru 4 şiruri de vehicule, din care două şiruri sta- 
ționare (câte unul pe fiecare bordură ale celor ce 
descarcă, încarcă sau cumpără) și alte două circu- 
lând în sens unic cu iuţeli diferite. 

Pentru pietoni, foarte numeroşi, unii cari staţio- 
nează la vitrine, alţii cari umblă, este recomandabil 
a se prevede trotoare de câte cel puţin 5 m. lățime. 





Fig. 105. — Clădire veche cu arcade din Str, Blănari 7 
( (proprietatea Manoah). 


Rezultă de aici că lărgirea străzei Lipscani se 
impune a li făcută pentru câştigarea trotoarelor 
pe sub arcade (galerii) cum este de alttel prevăzut 
şi în regulamentul în vigoare, dar nerespectat şi a 
fost obiceiul şi la clădirile vechi de pe aici, de ex. 
la clădirea din str. Blănari (fig. 105). Intrebu- 
ințarea arcadelor, cum am arătat şi în prima 
parte a studiului de faţă, prezintă pe lângă avan- 

11 


www.dacoromanica.ro 


162 

taje estetice, şi avantaje economice, şi lasă posibi- 
litatea ca, în unele condițiuni, să se realizeze rapid. 
Servitutea areadelor pentru parterele imobilelor ri- 
verane, ar lăsa aceiaş capacitate locativă imobilelor 
la toate etajele, iar pentru reducerea în o măsură 
de altfel destul de restrânsă a folosinţei prea adân- 
cilor prăvălii de la, parter (fig. 106), ar fi de plătit 
o indemnizaţie cu mult mai mică de cât în cazul ex- 
proprierei complete a unei făşii de teren pentru 
intrarea, ei în domeniul public. Ar fi deci de plată 
o despăgubire pentru impunerea unei restricții de 
folosinţă. 


S În 
a (eat 


a 


LIPSCANI 
OI 





Fig. 106. — Amenajarea cu coloane a Str. Lipscani 


S'ar putea stabili devize pentru o aștfel de trans- 
formare a parterului fiecărei clădiri, cel puțin „e 
porţiunea dintre Strada Smârdan şi Str. Colțea, şi 
comuna să execute fie ea însăşi transformarea, fie 
să plătească proprietarului lucrarea după acel 
deviz. 

Sunt însă unele dificultăţi de teenică şi de este- 
tică în aplicarea arcadelor sau galeriilor la acrastă 
stradă, dificultăţi ce provin din: a) prea marea va- 
riaţie a lungimei fațadelor imobilelor; b) curbe şi 
contracurbe neregulate în aliniamentul faţade'or : 
d) variaţii la înălțimile parterelor elădirilor. Toate 


www.dacoromanica.ro 


163 


aceste variaţii împiedică obţinerea de aliniameute 
drepte la stâlpi, a unei linii estetice orizontale la 
înălţimea lor, utilizarea unei deschideri uniforme a 
areadei, . E 

„* Dificultăţile tecnice pot fi trecute prin întrebuin- 
țarea betonului armat la stâlpii şi grinzile Qrizon- 
tale de susţinere, şi deci ajungem la înlocuirea ar- 
celor de boltă prin liniile drepte ale stylului mo: 
dern, azi învingător mai ales la clădirile comerciale. 





Fig. 107. — Vederea Str. Lipscani din spre Str. Smârdan 


(sreutaţile de ordin estetic sunt însa mult mai mari 
pe această stradă atât de eteroeclytă, la care metoda 
economică recomandată cere a păstra fațadele exis- 
tente aie clădirilor, cel puţin la etajele superioare 
(fig. 107 şi 108). 

Pentru a găsi soluţiunile estetice, va trebui exa- 
minată strada proprietate cu proprietate spre u de- 


www.dacoromanica.ro 


164 


termina porțiunile continui cari pot fi tratate în 
aliniamente drept şi cu o înălțime constantă de 
stalpi; va trebui probabil tăcut uz de o înălțime 
vizibilă mai mică a panoului de galerie, corespun- 
zătoare clădirei cu parterul cel mai scund; va mai 
trebui desigur schimbate unele faţade acolo unde 





Fig. 108. — Vederea Str. Lipscani din spre Piaţa SE Gheorghe 
spre Str. Smârdan 


ar Li imposibil a se aplica, fără dezacord estetic, 
deschiderea tip a galeriei (distanţa tip între grinzi). 

In fig. 106 dăm numai indicaţii sumare asupra 
aplicaţiunei principiului. Rolul arhitectului va fi 
aci foarte pronunţat spre a găsi soluţia estetiei pe 
grupe de proprietăţi şi pe ansambluri. 

O soluţie analoagă se impune şi pentru calea 
Victoriei şi pentru b-d. Elisabeta, la ultima arteră 


www.dacoromanica.ro 


165 


cel puţin între str. Academiei (Poincaré) şi Ciş- 
megiu, 


h) Amenajarea B-dului Brătianu 


Am ales ca exemplu amenajarea acestei artere 
de mure circulație, fiind-că am arătat, la data stră- 
pungerei acestui bulevard, unele defecte importante 
cari trebuese remediate prin studii și lucrări de 
detaliu 1). Câte-va defecte estetice şi economice ale 
bulevardului Brătianu, azi împărţit cu Take Jone- 
seu, sunt mai puţin simţite, mai ales de mulţime, 
dar defectele în satisfacerea circulaţiei le simte de 
acum, şi din ce în ce mai mult, orice trecător, fie 
cu piciorul, fie cu automobilul, fie cu tramvaiul. 

Prin urmare vom relua studiul acestui bulevard 
pentru organizarea lui la lumina teoriilor estetice 

„dezvoltate de noi, profitând însă de studiul nostru 
anterior asupra aceluiaş obiect, spre a scurta cât 
mai mult expunerea noastră. 

Bulevardul Brătianu este și va ramâne o mare 
arteră de circulaţie atât locală, cât mai ales de 
transit. 

Circulaţia de tranzit trebuie satisfăcută, cea lo- 
cală uşurată. Circulaţia de tranzit trebuie să fie cât 
mai puţin întreruptă de încrucişeri (cu sau fără 
semnalizări) iar vehiculele să aibă căi separate 
după iuțelile de circulaţie. 

Circulația locală să se faca pe margine, dacă se 
poate pe căi separate laterale înguste servind şi de 
staționare. Acolo unde asemenea căi laterale sepa- 
rate nu se pot realiza, să se evite, să se oprească 
intrările carosabile pe proprietăţile private, care 
încurcă şi pe pietoni, dar mai ales circulaţia mare 


1) C. Sfințescu: „Aplicarea exproprierilor pe zone la desrhiderea 
bulevardului nord-sud al Capitalei” (B-dul Brătianu) Bul Soc. 
Polit. 1927, pag. 146—148. 


www.dacoromanica.ro 


166 


de tranzit, până a o face impracticabilă. De aceia 
garajul Ciclop, depozitele de benzină ete., cari ne- 
cesită intrări carosabile peste trotoar pe această ar- 
tertă, sunt greşeli urbanistice (fig. 109). Lărgirea 
de curând făcută spre Palatul Lido trebuie dată 
unei părți căruţabile separate, iar nu unui singur 
trotoar excesiv de lat şi meutilizat, pe când staţio- 
narea numeroaselor vehicule în faţa acestei clădiri 
împiedică în chip neadmisibil circulaţia de tranzit. 





Fig. 109. — B-dul Take Ionescu, fost Ion Brătianu, în dreptul 
garajului Ciclop şi palatului Lido 


Inerucişerile acestei artere cu alte străzi, dacă nu 
pot fi evitate, trebuie transformate în pieţe gira- 
torii de mari diametre, când se vor întruni acolo 
mai multe străzi concurente. 

Cu asemenea dispoziţii de ordin circulator şi es- 
tetica stradei va câştiga: funcțiunile vor apare clar. 

Dar estetica B-dului Brătianu sufere şi din cau- 
za edificiilor cari sau ridicat pe laturi: tot felul de 
styluri, înălţimi foarte variate (de la clădiri cu 
parter până la 7 etaje); când clădiri comerciale cu 


www.dacoromanica.ro 


167 

parterurile tratate ca prăvălii, când clădiri cu a- 
partamente amenajate chiar la parter (fig. 110). 

Funcțiunea acestui bulevard şi din punct de ve- 
dere locativ cere o anumită utilizare la care cores- 
punde o anumită estetică. De aceia pe întreg acest 
bulevard, până la Piaţa Romană, se va cere cons- 
trucția închisă, la parter cu prăvălii, având acelaş 
număr de etaje şi urmărind linii orizontale continui 
separatorii între caturi, cu teşituri mari la colţul | 
străzilor. Excepţional, la colţurile unde există sufi- 
ciente perspective pentru întreruperea monotoniei şi 
nevoia unei marcări a punctelor de încrucişare im- 
portante, se vor putea admite unele turnuri sau pi- 
loane malte. 





Fig. 110. — B-dul Take Ionescu cu clădiri cu parter (de curând 
dărâmate). 


In orice caz, pentru o astfel de arteră trebuie în- 
tocmit un regulament special şi complet aplicabil 
construcțiunilor de pe el. > 

In fig. 111 dăm plansa cu indica4ii în sensul celor 
arătate mai sus. - 


www.dacoromanica.ro 
















af PLANUL AMELIORAREI GIRCULAȚIEI/| 
F Bou uC.BRATIANU „yf 
3 gi FOR sp ţa metri fi k | 
POI DIDI] 
EAA N E 
= ; AAN ZA 


0 ca — | m comite e imi mm, lan Re Am n Me Pe e a o aa e mm o ne 


— spite Aa 
nina Alrvere R VIGONE. 

m see ves ZW) METI propuse. 
Syor. surade de : 
dyorahre de vènd 


Soc. 
Zenit 


€ COLI 

í i 

aT Î —- i 
S 


R: 












D 





illit 


A 





SS 


=> $ 





















i EI 
ẹ A/Z 
pË. Z 
fii] 4/4, 





1 SFR. ST, 





PE aie SI DA 


rT 




















S 
© 


Noah aaa = ~ m 











Rig. 111. — Proectul ameliorărei circlației pe B-dele Take Ionescu şi Brătianu, între Piaţa Romană şi Str. Briand (Regală). 
Wwww.dacoromanica.ro 


pr... ham 





169 


F. Valorificarea estetică a monumentelor 


Asemenea lucrări urbanistice de valorificare este- 
tetică pot fi realizate și în Bucureşti: a) la clădirile 
monumentale; b) la unele monumente istorice; c) la 
unele monumente comemorative şi decorative (sta- 
tui, arcuri de triumf, columne ș. a.); d) la lucrări 
de artă sculpturală. mad 

a) Cădirile monumentale uneori pot fi puse în 
valoare prin ereiarea de spaţii libere în jurul lor, 
prin esplanade sau prin avenue-uri deschise în 
fața lor. O astfel de punere în valoare însă este 
prea costisitoare ducă se face numai pentru motive 
estetice şi mai ales dacă lucrările se execută după 
ce monumentul arhitectural a fost edificat. De a- 
ceia odată cu alegerea aşezărei unui astfel de edi- 
ficiu trebuie studiate avantajele unor vederi libere 
existente. 








Fig. 112. — Ansamblul istoric de la Bis. Antim 


www.dacoromanica.ro 


170 

Am dat deja câte-va exemple în acest studiu, care 
ne dispenseăză a mai considera și alte cazuri în de- 
taliu. l 7 

b) Monumentele istorice, cu cât sunt mai puţine 
întrun oraş, cu atât mai îngrijită trebuie să fie pu- 
nerca lor în valoare estetică. O asemenea valorifi- 
care se obţine în deosebi prin relevarea pitorescu- 
lui, prin dezvoltarea acţiunei sentimentale estetice. 

De aceia trebuie păstrată cât mai mult ambianța 
istorică, suflul epocei monumentului istorie. 

Respectarea stylului, a patinei vremei, a liniştei 
trecutului sunt condiţii esențiale pentru obţinerea 
efectului estetic la astfel de monumente. 

De pildă Bis. Antim (fig. 112) şi mediul în- 
conjurător îndeplinesc în oarecare măsură aceste 
condiţii, deşi aspectul este stricat de celelalte clă- 
diri vecine. Străpungerea unei artere de circulaţie 
care să treacă prin faţa liniştitului locaş, cum pro- 
pun unii, ar fi o eroare estetică. 

Biserica Mihai Vodă dela Arhivele Statului înde- 





Fig. 113. — Încadrarea Bis. Mihai Vodă. 


www.dacoromanica.ro 


171 


plineşte mai bine condițiile unei valoriticări estatice 
(fig. 113) şi cată a fi păstrată şi ca valoare este- 
tica, nu numai istorică. Arhivele Statului înconju- 
cătoare asigură aci liniştea şi reculegerea, necesară. 

Nu acelaş rezultat s'a obținut la Dealul Patriar- 
hiei prin aşezarea acolo a Camerei Deputaţilor, aşe- 
zare nefericită din toate punctele de vedere (fig. 


114). 





Fig. 114. — Ansamblul arhitectonic nefericit pe Dealul Patriarhiei. 


Nu putem de cât să invităm la o colaborare este- 
tică Comisia Monumentelor Istorice cu Primăria 
Municipiului, pentru asigurarea punerei în valoare 
a adevăratelor monumente istorice, publice şi par- 
ticulare, care mai există astăzi în acest oraș. 

c) Monumentele comemorative şi decorative exis- 
tente astăzi în Bucureşti, sufăr cea mai mare parte 
din ele, atât ca valoare artistică, dar şi ca aşezare 
a lor din punct de vedere estetico-urbanistic. 

Mu refer la statui, columne, arcuri de triumf. Mo- 
numentele comemorative nu pot fi așezate ori unde 


www.dacoromanica.ro 


172 
şi oricum; nu pot fi concepute după anumite ga- 
bloane. Tocmai fiind-că sunt opere de artă pură, 
pretenţiile noastre estetice vor fi mai mari. 

Toată lumea este de acord că sa abuzat prea 
mult de ospitalitatea, uneori obligată, a oraşelor 
pentru a importuna circulaţia şi chiar bunul simţ 
«cu “idolii moderni reprezentând expansiunea vani- 
tăţei politicianiste, dar nici o credinţă, pe care 
Gucrard în «L'avenir de Paris», recomandă să fie 
întărită în colonii prin transplantarea semizeilor în 
bronz pe ulei sfinte dealungul cărora să se proster- 
neze în genunchi autoctonii ! 





Fig. 115. — Bustul lui Barbu Delavrancea de la Bufet 
(Şoseaua Kiselef) 


D-sa recomandă următoarele principii de respec- 


tat la monumentele comemorative, principii pe care 
le vom ilustra cu exemple din Bucureşti: 


www.dacoromanica.ro 


173 


a) Intrebuinţarea: bustului sau medalionului în 
locul statuei cu uniforma redingotei sau vestonului, 
atât de banalizate şi demne de o expoziţie retro- 
pectivă a vestmântului. 

De pildă este artistic mult mai impresionant bus- 
tul simplu într'o atitudine evocatoare, ca acel al lui 


Barbu Delavrancea din parcul Kisselef, (fig. 115) 
sau al lui Gh. Panu din Cişmegiu (fig. 116), de cât 





Fig. 116. — Bustul lui Gh. Panu din Cişmegiu 


marea statue, încărcată şi suficient de banală a lui 
Tache Ionescu, căreia cu multă greutate i s'a găsit 
o aşezare pe care o considerăm provizorie (fig. 117). 

b) Orice operă decorativă trebuie să fie concepută 
pentru o aşezare determinată: monumentele passe- 
partout sunt condamnate prin ele înşi-le. Un spaţiu 
foarte mare e dezastros pentru o statue de dimensii 
modeste, iar colossalul este una din formele cele 


www.dacoromanica.ro 


174 


mai manifeste ale vulgarităţei. Neobservarea aces: 
tor reguli a făcut ca multe statui să peregrineze în- 





Fig. 117. —. Statuia lui Take Ionescu de pe B-dul cu acelaş nume, 
fost B-dul Brătianu, 





Fig. î1&. — Bustul lui G. Cantacuzino mutat pe fondul de 
verdeață al Grădinei Icoanei 


www.dacoromanica.ro 


175 


continuu. De pildă bustul lui G. Cantacuzino este 
mult mai bine situat acum (fig. 118) de cât înainte, 





Fig. 119. — B:stul D-rului H. Botescu într'o piaţă prea mare. - 








Fig 120. — Statuia lui Mihhai Viteazul în Piata Universităţei 
(starea anterioară transformărei pieţei) 


www.dacoromanica.ro 


176 


în.mijloeul pieţei, prea mare pentru proporția lui. 
In Bucureşti, bustul. D-rului Botescu nu are altă 
legătură cu piaţa în care e așezat, de cât numele, 





Fig. 121. — Statuia lui Mihai Viteazul încadrată de pomi, 
(starea anterioară). 


căci proporţia nu există (fig. 119). Statuia lui 
Mihai Viteazul va suferi desigur în proporţia ei 


www.dacoromanica.ro 


177 


prin lucrările de limpezire şi sporire vizuală a pie- 
tei în care se află aşezată (fig. 120 şi 121). Aşa nu- 
mitul monument al Corpului Didactic (ne întrebăm 
de ce ?) care a ţinut cu orice preţ să fie în Piaţa 
Victoriei, şi-a căutat un reper în nişte pomi ca să 
nu fie perdut în imensa piaţă (fig. 122). 





Fig. 122. — Monumentul „Corpului Didactic“ (?) din 
Piaţa Victoriei, 


e) Monumentul comemorativ sufera aproape in- 
variabil de vecinătatea unui edificiu mare: lupta se 
deschide între ele. 

Trebuie de la început stabilită o clasare care să 
apara net. 

De pildă, monumentul lui C. A. Rosetti, din piaţa 
cu acelaş nume, rătăcit de o stradă existentă C. A. 


www.dacoromanica.ro 


178 


Rosetti, monument despre care d. Simionescu- Râni- 
niceanu spune că nu reuşeşte a decora; una din vari- 
cele bulevardului bucureștean, de când cu apariţia 





Fig..123. — Statuia lui C. A. Rosetti de pe B-dul Carol, 


clădirilor în acea piaţă, nu a izbutit de cât să fie 
strivit, cu toată apărarea parțială a pomilor care 
cată să-l ascundă. Ti prevedem o peregrinare a aces- 


www.dacoromanica.ro 


„179 


tui monument, într'un loe mai. liniștit. și în care,să 
fie mai apărat în spate (fig. 123). r5 

„Statuia lui Carol. Davila este.mai reușită, căci a 
şezată foarte apropiată de clădirea Facultăţii de 
Medicină, evită echivocul și arată clar gradaţia 
(fig. 124). 





Fig. 124. — Statuia lui Carol Davilla din faţa 
Facultăţei de Medicină. 


d) Să nu căutăm a mai înfrumuseţa ceeace este 
deja complet: «să nu poleim aurul şi nici să fardăm 
crinul». 

De aceia în oraşele deja ornamentate recomandăm 
cât mai puţine statui individuale, puţine ansambluri 
mari şi cât mai multă prudenţă, prudenţă, prudenţă. 

Credem că nu s'a făcut dovada ucestei prudenţe 
în Bucureşti, poate fiindcă nu suntem prea bogaţi 
aici în asemenea frumuseți complete, care nu suferă 


www.dacoromanica.ro 


180 


“adaosuri, dacă ne gândim la obsedantele monumente 
tip militar» care au invadat toate pieţele, toate 
şoselele, toate răspântiile, dan care nu reușesc să 
oprească pe nimeni spre a-l face să simtă sacrificiile 
noastre din timpul războiului neamului. Un monu- 
ment tip, se pare, de curând desvelit, baricadează 
şoseaua Bucureşti-Dudeşti, producând nenorocine 
unui grăbit în timpul nopţei prin acele meleaguri; 





Fig 125. — „Leul de la Cotroceni” (monumentul armei geniului) 


un leu, format peşte-torpilă, apare pe un piedestal 
de pe alte tărâmuri la intersecţia liniei ferate spre 
Giurgiu cu Calea Cotroceni, urlând că reprezintă 
arma geniului (fig. 125); la podul Sf. Elefterie s'a 
desvelit de curând un altul, făcut să reprezinte it- 
portul (fig. 126) corpului sanitar în război; nu ştiu 
unde va fi fiind cel al artileriei; iar marele monu- 
ment al infanteriei își caută încă un loc; pe creasta 


www.dacoromanica.ro 


181 

şoselei Jianu şi în mijlocul acelui bulevard a ţinut 
să se aşeze acela al aviaţiei, după ce colţul din Piața 
Victoriei a fost ocupat de monumentul corpului di- 
dactic, cu nişte legionari ce par că aleargă cu un 
scut pe care poartă ceva; ajungem în fine la podul 
peste Colentina, de la Băneasa, unde un monument- 
tip fără altă calificare, ne aţine calea... 





Fig. 126. — Monumentul corpului sanitar de la Podul Sf. Elefterie. 


Şi aşa mereu în lungul şoselei Bucureşti-Ploeşti 
prin toate satele... 

De mi-ar fi stat în voie, aș fi făcut o lege ca tot 
bănetul adunat pentru asemenea creaţii, să fie văr- 
sat ca să se termine cu biciuirea sentimentului nos 
tru naţional, care se eternizează cu scheletele Ar- 
cului de Triumf şi ale Muzeului Etnografic de la 
Şosea! 

D-l M. Simionescu-hâmniceanu, în a sa «Naţio- 


www.dacoromanica.ro 


182 


nalizare, a Esteticei Municipale» ') la capitolul mo- ` 
numentelor, cel mai reuşit din avea lucrare, a carac- 
terizat de stele funerare cele mai. multe monumente 
urbane, căci, în adevăr, este aceasta o impresie ce 
ne revine permanent ori de câte ori trecem pe lângă 
“ele. Şi dacă acesta este un adevăr în anumite cazuri, 
putem adăoga la regulele de mai sus şi o alta, de 
altfel prea cunoscută, deși neaplicată: 

-:e) Monumentele dedicate cinstirei şi care deci cer 
reculegere, să fie aşezate la locul potrivit unei astfel 

de stări sufleteşti; sau, mai general, un monument 
de artă trebuie să fie aşezat în ambianța care con- 

vine ideei ce reprezintă. 





Fig. 127. — Arcul de Triumf dela Şosea, puțin vizibil. 


Mormântul soldatului necunoscut găseşte în li- 
niștea Parcului Carol şi a lacului oglinâitor, conti- 
nuat de panorama metropolei, o ambianţă fericită, 
sporită de Muzeul istoric Militar, apoteoză a unri 
esplanade minunate (fig. 32). 

Nu mai è nevoie, socotesc, să insistăm a d-mon- 


1) Asupra acestei lucrări meritorii, autorul acestor rânduri a 
făcut o recenzie în „Lirbanismul” Nr. 5—6 din 1932. 


www.dacoromanica.ro 


183 

stra că în centrele pieţelor nu pot fi aşezate de cât 
monumente cu siluete foarte svelte, că arcurile de: 
triumf sau portalele trebuie să formeze ori cadre, 
ori să închidă perspective proporționate. Perspee- 
tiva Arcului de Triumf de la Şosea suferă din lipsă 
de lărgime vizibilă, arborii întrerupând mult vede- 
rea; apoi B-dul P. S. Aurelian şi şoseaua Herăstrău 
concurente acolo, au sporit dificultăţile (fig. 127). 

Iarăş este explicabilă simţirea noastră că, atât 
monumentele comemorative cât şi cele decorative. 





Fig. 128. Statuia lui Pake Protopopescu înconjurată de verdeata: 
(B-dul cu acelaş nume). 


sau cele de pura artă sculpturala, se gasesc într'o 
ambianţă mai favorabilă întrun cadru natural, dë 
pildă de verdeață şi de flori, de cât în vårtejul stră- 
zilor. 

Statuia lui Pake "Protopopescu nu ar putea .re- 


www.dacoromanica.ro 


184 





zista în acea elipsă dacă nu ar fi ascunsă în ver- 
deaţă (fig. 128); iar statuei lui Lascar Catargi, ne- 
fericit aşezată, i se caută zădarnie o ajustare pe loc. 
Lupoaica romană era parcă încolţită în piaţa din 
str. Lipscani, dar acum şi-a găsit mai bine locul pe 
Capitoliul. Românesc, deşi în o poziţie falsificată cu 
90*::(fig. 129). 


` 





Fig. 129. — „Lupoaica romană” pe Dealul Patriarhiei. 


Ceeace ne interesează însa pentru planul de ame- 
najare estetică a oraşului, din punct de vedere de- 
corativ, este o selecționare a monumentelor şi deco- 
rațiumnilor existente, şi studierea fiecărui caz separat 
pentru a se determina poziția şi locul cele mai favo- 
rabile lor în cuprinsul oraşului. 

Mai ne interesează o clasare, din punctul de ve- 
dere al oportunităței, a monumentelor şi decorațiu- 
nilor, ce trebuesc recomandate în viitor şi chiar fa- 
vorizate, stabilind cu anticipație locurile de aşezare, 
pentru a ne contorma principiului că o creaţiune 
artistică trebuie să corespundă unei aşezări deter 


www.dacoromanica.ro 


185 


minate. Să'nu se mai întâmple ta astăzi când, abia 
după ce se toarnă monumentul, porneşte iniţiatorul 
sau iniţiatoarea la găsirea unui loc, cât mai la ve- 
dere, pe unde trece toată lumea, pentru ca la urma 
urmelor să fie trântit unde s'o nemeri. 

Dar ar fi prea mare optimism din parte-mi ca să 
mă aventurez în a propune liste şi locuri de monu- 
mente reprezentând idei trecute în lumea abstractă, 
când astăzi nu reuşesc de cât acele în strânsă legă- 
tură cu viața practică curentă. Cine se mai gânde- 
şte acum la un monument al Unirei, cine la ale Re- 
gilor Carol I şi Ferdinand I, cari ar trebui să repre- 
zinte idei şi fapte încă vii în sufletele noastre? 
Atunci de ce să mai răscolim şi alte amintiri mai 
vechi? 





Fig. 130. — Sculpturi moderne executate solidar cu clădirea. 


Vom creia pieţele cerute de nevoile orașului, par- 
curile, grădinile și muzeele pe care le vom putea, și 
când monumentul se va ivi, se va alege locul potri- 
vit ideei, şi ambelor (locului şi ideei) se va conforma 
creaţiunea artistică. 


www.dacoromanica.ro 


186 


+d): Lucrările de artă sculpturală pot fi subordo- 
nate clădirilor, monumentelor comemorative, lueră- 
rilor decorative, dar pot fi și izolate. 

-In epoca actuală, când betonul a cucerit arta şi 
ştiinţa construcţiei, sculptura mai ales în semireliet 
este crescută în clădire, face trup cu ea (fig. 130). 
La lucrările din piatră sculptura este şi mai ade- 
guată şi se execută chiar pe corpul clădirei, uneori 
cu multă abondență, cum s'a făcut la noul muzeu 
colonial din Paris. 





Fig. 131, — Monumentul lui Eduard VII din Biarritz (Franţa) 


La monumentele comemorative din ce în ce mai 
mult se face uz de fonduri marcând silueta cu for- 
me simple, pe care sunt încrustate, ca medalioane 
sau semireliefuri de piatră sau bronz, operile de 
-artă sculpturală, de pildă—și să ni se erte că nu pu- 
tem da exemple din Bucureşti — ca la monumentul 
lui Eduard al VII din Biarite (fig. 131) sau acelu 
al lui Calvin din grădina universităţei din Geneva, 
(fig. 132). 

Fântânile ţâşnitoare. şi mai ales basinele curgă- 
toare ar fi în Bucureşti nu numai decorative, dar 
şi de multă utilitate, în o c'imă atât de uscată, cum 
-este a noastră. Asemenea lucrări de artă pot fi în- 


www.dacoromanica.ro 


187 
cadrate fericit, he cu monumente comemorative, de-— 
corative sau. mai ales de artă sculpturală. Teama 
municipalităţei de risipa apei nu este: justificată, 
căci apa poate fi utilizată la spălarea egourilor ora- 
şului, spălare atât de necesară şi de i AEP îi în tim- 
pul verei. 








Fig. 132. — Monumentul lui Calvin din Geneva 


Astfel mai sunt cascadele decorative construite de 
curând în grădina Palatului Regul din Bucureşti, 
profitându-se de panta naturală a terenului. 

Fântâna aşteptată în colţul din Piaţa Victoriei, 
tormat din Calea Victoriei şi B-dul Lascar Catargi, 
este încă departe de realizare. 

Sculpturile izolate reușesc totdeauna numai prin 
valoarea lor artistică dacă sunt aşezate în parcuri 
sau grădini. Siluetele lor proectate pe diferite fon- 
duri ce se pot ivi în astfel de locuri, pot procura 
efecte nebănuite, cum ar fi de pildă monumentul sol- 


www.dacoromanica.ro 


188 


datului francez din Cişmegiu (fig.. 133). De aceia 
sculpturile trebuiesc în deosebi studiate din acest 


Do 


Ca e amar cream 





Fig. 134. — Sculptură în Parcul Carol. 
punct de vedere, fie că reprezintă o alegorie sau un 


monument comemorativ. 
Bucureștiul este în deosebi sărac în sculpturi ale- 


www.dacoromanica.ro 


189 


gorice expuse în plin aer. In fig. 134 se vede ca~ 
drul unei asemenea sculpturi din Parcul Caroi. 





Fig. 135. — Grădina Episcopiei cu şirul de busturi, 


Un exces de sculpturi adunate într'un mic spațiu 





Fig. 136. — Muzeul Simu cu sculpturile adăpostite în peristyl 


www.dacoromanica.ro 


190 


produc un efect defavorabil, ca cel din Grădina E- 
piscopiei (fig. 135). Sculpturile din fața Muzeului 
Simu fac în schimb bună impresie, (fig. 136) deşi 
clădirea este nefericit aşezată din punct de vedere 
urbanistic. In faţă şi axial va trebui creiată o pia- 
ţetă pe locul viran de pe care s'a dărâmat de curând 
o clădire (fig. 111). 


— FINE — 


www.dacoromanica.ro