Inaltarea anul I, nr. 14, 20 ianuarie 1941

Zi 


axa poștală platit 
aprob. Dir, Gen. 


egale 


IUL |. No. 4. 


n, numerar cont, 
Nr. 3101 din 1.1941 


|] 


12 panini 2 Lei 


+ 


Sibia, Luni 20 Ianuarie, 194 


i ca tigri 


NAL 


Director: 


Radu Dragnea 





9 






ABONAMENTE: Anual 
mătate an 250 Lei; Trei intre e: 







745; Redacţia 746; Admini 
» . > . - ? t 
sapiul Victoriei Scara B. etaj i. Tel area 






———— 









Sare 











































































omânia legionară sărbătoreşte as- 
în toate centrele din ordinul co- 
Sa tului ei, Horia Sima, noua or- 
“europeană pe care a adus-e Fuch- 
ul Adolt Hiiier al Germaniei na- 
Je. “le Benito Mus- 
al Italiei fasciste. 

apa încetase de multă vreme, 
Ema guvernelor plutocratice și li- 
să fie o unitate in înţeles po- 
DR pecz:-- recis. lar încer- 
“sub numele de Liga Naţiunilor. 
stabili această bază, a dat greş 
fiindcă ea era pusă în slujba 
lor apusene interesate să do- 
mea numele democraţiei şi 
topurile lor plutocratice spo- 
Duci -se de fărâmițarea 
me continent, curentele in- 
liste, porniseră la asalt să-l 
pâni unei barbarii fără 
in istorie. 
şi Germania sau pus pavază 
“năvălirii mojicilor, mântuind 
ia europeană dela pierzanie si- 
xa a regăsit unitatea curo- 
sdută pe temeiul unei suin- 
3” + socaale şi a recunoaşterii 
ionale a fiecărui Stat în 


inceputul acţiunii salvatoare 
„din Homa și Berlin ea a găsit 
du ile tineremii studioase a Ro- 
ini cea mai caldă înţelegere. Pri- 
“fiind şi mai mare atât la gra- 
a ii nouzue cat şi inlăuntru, ti- 
naționalistă sa simţit într'o 
E mună şi eu fascismul și cu 
i]-socialismul. 

a pe care a luat-e Corneliu 


C au cu forţele răului sa 
a lel cu triumful celor 


voluţii naţionale. 


„A 


Di 
„UU 


 prisoană fără precedent in 
“politică, din partea clasei con- 


i ă din cauza i 
mai cu seamă Redăm fraementar acest articol 







iri iscării cu doctrinele ger- ă să jică din scoala re e e tezaurul comun 
i italiană. In monstruosul 8 din 21 Aprilie 1939 când a pului pe din 30003 convingă N 1 e, i iar, ci mai mult încă, 
jscenat Căpitanului n'a lipsit a- să apară în revista „Idea Sr are face în persoana lui Hitler cu | „+ prepare lupla, care maj ami 9 
E sa vândut unei puteri străine, nească”, dupăce un alt col 2 un agitato Dar cu mult înainte de armele, peniru a recuceri libertatea. 
E Dita decat a treilea Reich, pal ie ile paie Fprit dej a îi obiectul acestui pejorativ, . Când un popor de o sulă apara 
în precum fusese învinuit şi] Cecas PuUli IE, a | schimbat pe seama sa porela în Te | „+ oameni suportă în com» p 
i pi Ă d Călinescu prin şelul cen Para : î d-aa zi- “ : Statului său 
p de adverăni, săi. rii d atunci, d. colonel Hotinea- | Dume. Căi în Mein ae rul, alta | « e: raba ca er este “mai 
4 PRE. = Zuri lă Pi ă a este organizato i iei, aces 
e mai pita le AER] na, are 1 băieetit la tele: ce Calota ul si om totul Blieeva jugul, “a daca acest poper ȘI 43 
2 UiuI 2 i ia j . > a un 
ae Di Stat român, care € ul- Pe Hitler nu-l pricepi A străin | Puehrer-nl, eare aeteta, are, MA67 ri e Stat ar [i fost deamembrdă în liber- 
fortăreață a Axei la răsărit. Pe| numai dacă te-ai familiarizat cât | de a agita, a misca ra i enlee- părțile lor rângztă desigur, 
mură se sprijină cu toată certi- | de cât cu cultura germană măcar | ale nnţiei înspre 0 lină Eicer-ul | Ile Areaap a rămâne pălr 
Ap ir + "a la Spengler. Fă-| tivă a lor. Drept aceea tu U' | această parle 
cele două puten in aceste | dela Goethe până p E tva | î Mată în anumite visiune ce tar incum 
mărminase. Intrarea României în | ră acest din urmă cugetător pro | apare o singură ă % ii la decăde- de sfânta -u same, țără Incelare, 
“tripartit n'a fost precupeţită ermanie, care l-a p reni a împrejurări, CUM "rabat şi ame-l 1 ie pahei = ate indisolubil legat 
sar - în: întui - : u d : i să ia 
ză n der Bret | Bate pe lenta aoe | ra Cernii e Gat | aie lt re i 
ca a urmat dup pe să nul inţei cat a lua pe iam si Comunism. m poate (| deasemenea măsurile rmelor, de 
sucubicii teritoriale, făcute Nimie mai greșit dee daism $ ne per- . tru mânuirea 
E ae ducătorilor dinainte și | Fitler după rcăicarul telegrame: | vorba, asa dar, de e fani prer E pari 2 servească, Per: 
să DE 2 Să Aa avi fă vorbi , e ai : 
păstrarea liniştei în Sud-estul | Je cotidiane: N a da ti cnc. Tiitin Aa transplan- | tru a elibera definitiv, 9 e naţiunii 
ian, ama cum a cerut Omul aces stă mal . şi cu atât nai Pe Dacă misiunea | nou nenorocilele părți ale A 
ul 'național legionar, aducându- | fluetuaţiile politiee și BD ere Eta | tarea ci În alt: ări: DECâ timp și | "e ale Statului, oprim CEE) mint 
franda în cderii sale în bi-| di măenara fenomenului Sâ | jui Hitler e cireumscr 4 del * căci teritoriile oprimale nu +. 
tranda încrederii sale în Pi-| dit pe măritt- tele că punându- | spațiu, determine de p, seamă + ritoriie „iei comune Prin 
totală a războiului Ă -| unie. Dela sine inţ hensiunii sun- Le" “atunei are um acîne rost] retneerpe „Pa ie prin levilu- 
“Germania şi Italia, expri- | ne pe terenul comprehen PE ral. "axă să îi este absalut in- | pr szstări în/l dă 3 “ 
leidea ca la sfârșit să isbutească | tem «eparte de inehipirea, CSA ie câră el. renr: i E sii e cari le 
F i . omen Continuare în pas. 
ptatea moastră maţienală. de a trăi acest fen 10 ( 


INALȚAREA. | în el îzzuși Înspre * 


de Radu Pragnea 


“eriitorii france 





zi eei seriaşi, a- 
oalistă, caută de 


Autorităţi şi institațiuni 1000 Lei anual 


OUA ORDINE EUROPEANA 


Pasiunea adevărului 


Instaurarea unei noui ordine euro- 

pene, pentru care luptă Statele tota- 
L va aduce structural o schim- 
bare fundamente” nu numai în ceea. 
ce priveşte concepţia de guvernare, 
ci în toate manifestările vieţii. Pri- 
matul colc= i i.Jţii nationale nu va fi 
o distrugere a personalităţii. El va 
însemna afirmarea dinamismului şi 
a tinereţii luptătoare. 

Noi credem în Statele totalitare; 
in biruința lor. Şi, prin asta, în tri- 
umful dreptăţii; a unei dreplăţi in- 
tegrale şi eterne. Statele totalitare nu 
pot da o lume hibridă, pe careo 
vedem, pas cu pas, în toale acțiunile 
Fuehreruhii Cancelar Hiller. Jongle- 
riile şi argumentele neintemeiate pe 
realități, mau ce cula în cumpăna 
istoriei. Şi asta, mai ales nici pe rea- 
Htiţile eare au pot Îl Tăuritoare de 
istorie. Statele care. încă, la data 
aee=-ta, mu san încadrat ca siruc- 
tura statilă în sistemul triurifător, 
azi. în Europa, pricep prea puțin, 
sau nimic, din mersul istoriei. Şi 
ele, deşi se declară prietene ale Axei, 
nu aduc o adeziune totală. Dar nu 
numai atât Ele sunt periculoase 
pentru ordinea de mâine a Europei, 
prin interese complect potrivnice con- 
cepţiei de Stat totalitar. 

Şi noi mai ştim, încă, ceva. 

Adolț Hitler în lucrarea sa „Mein 
Kamp!" (Ed. 1. N. E. L. pagina 606— 


607) scrie următoarele: 

— „Niciodală nu trebue să pierdem 
din vedere un principiu fundamenial: 
Pentruca un popor să-şi poală re- 
câştiga îndependența, nu este absolul 


necesar ca teritoriul Statului său să 


sputa la lași şi întinsă în toată formeze un lot; e deajuns 3” nijte 
miscarea legionară a avut să îin- 0 ultimă parcelă, oricâi de mică at 
i din acesi 


i ea, din acest popor şi di 
E, care, bucurându-se de liberlalea 


necesară, să poată nu numai să con- 
ității spiriluale 


Tratan Br 


Deapra d, Traian Dream ar tre. 

ui ma se more sloodată ca profeaor, 
sa mcinlog, ca dontrinar, ca on politie, 
ca filosof, sea minate pi în ali, 
ca luptător politie, Chei În toate maree» 
țele astea ale vieţii ma phatrat până 
la ultimul post acelaș om pi a regii 
țotuși să Incă din fierare o categorie 
proprie. Ca prol. la Unlvornllate, lesa 
vorbit studenţilor gi oa proleaor şi ea 
vu. A Phcut În mceiagi catedră pi pill. 
A pură si promhtira pentru viaţă. Noi, 
nel care am fhcut Univeralinten Între 
altă parta decât la Cernhuţi, mu gti 
noi. prea multe aminunte, Dar ptim 
totuși, că d. Tralan Iraileanu, În oa» 
riera de profesor, n nvul poa câteva 
serii de elovi şi oh Macum Îngop al 
tele, Ilovi nu studenți îi nat 
inpemurasă ch d, Traian Hrhileanu a 
dat cunoştinţe, reguli morale, metodă 
de cuncastere, tematică,  disolplină, 
concepte fundamentale şi alatem, Cola» 
ce, În nol, n'a mai Thot decât, pe vre» 
muri pi În felul lui, Titu Matoronou, 
şi apoi,_atât de magintral, profesorul 
nostru Na loneseu, cu care n în- 
tilnit, din ferleira pentru naţia aaa, 
la caphtul drumului, 

Apoi, cn sociolog, d, "Traian Prhilea.- 
nu n venit Întra vreme când nu erau 
eriterii clare și când luptele pa to» 
mele eonținle ale nociologiei nu ne 
terminaseră, Din Wranţa ne mai ve» 
pen val ch Durkheim so ceartă în» 
că cu Turde, dar din Gormania ne 
veneau altele pi mal neaşteptate, că 
Othmar Spann nu se înţelege deloo 
ou Leopold von Wiese din Viena, Bi 
care mal mult. Nici ei, orpanmoigul din 
Germania, mu erau prea Împiioaţi, 
Cho, „entelohiile” lui Dilenoh munti 
cu totul alteava decât „pganaheit-ul 
lui Spann, deşi amândoi veneau no 
mijlocii dela Arintotel, e repeta parolă 
vechea luptă dintre Platon pi solişti 
şi din care ma prea legii nimeni hi- 
rultor, 0.1 puţin pentru vremea acela, 
Dar. Bnla e um om 0 mei mu era 
ceva bun ati bun pg al Îl piata 
cun ceți cela mi, potrivite tin mwpo- 
rație, ȘI atunci d, Tenlan Wrhileanu 
n adus ln diouţie, ea element opera» 
tiv, conceptul de minte,  Lmorurile 
erau teorelio aranjate, Dar mai ora 
inci ceva de Thcut, BA se acontă o 
ciologia din planul ei biologie, Bă se 
umanizere, Cici alilel ea ar Îi rămas, 
pur şi simplu, știința „animalului 
oi", Si ca trebue să [io piiinţa „omu 
lui-apirit”, Du vea Bă apucă nus 
mai d, "Traian Bebiloanu n făcut-o 
mata, Stim că au mami lo pi ai i, 
Dar putem apune totuși, că În criza 
moderni n voviulogiei, (4, Traian Br 
leanu a contribuit eficient la relnce» 
rea ei. Și mal alea pentru sociologia 
nonnteă vomiinenne, Nu pot [uce aci 
nici cel puţin aprofundirile necesare, 
Dar formulea poziţia de până moi a 
d-lui Tralan Wren, 

In teoria comunităţii moolale” în 
truduce vonveptul de niatem, care ue 
latură dificultatea teorotioă a orpgania= 
tilor, dintre „ţenut” pi „lormia noohas 
la, lar Hociologia e delinătă oa pliate 
ţa naplarii și devoltarii oc pia ue 
mane, care cate În tra legătură 
cu desvoltarea și formele aphritului, 

O altă problemă fundamentală în 
sistemul d-lui prof, Traian riileanu 
cate relația dintre morală și politiei, 

Comunitatea morală cate lundată pe 
Aragoste și cea politică pe Lorţă, Dar 
ata ae Înneman că Între morală și 
politică “ne Îi un conllier, Pauldanet 
a cxpun acest conflioi prin mel pă» 
carca teoretică dintre platoninm şi 
muchii lin DD 'Pealan [mp in: 
să unu erede În caracterul teorie 
nveatui  conlliot, Si asta pentiucă ex- 
periența latorioă me Învață că, deşi 
«dilerite ca naturi, morala este Nece- 
sară unei bune politia, Immuţi Pla- 
ton vede „Satul ideal” ca e mare 
lamiie, Aden face a coincidenţă . 
lectii intro ordinea politică și ra 
morala, Problema Înnă mu r re 
solva tă, Cica TITEI) ch Arialot a for. 
mulat nişte obiooţiună loarte mer 
Nu-i casul mă me oeupiim acă ele 
Dar Luceun totuși, o vonntatare or 
dinea intorieiă, Când Intro societate 
organizată domină imorala, e slabă or+ 


INALȚANIA 


«ine juridien. BE invere. lar mata în: 
semnează că nul vorba de e apo: 
siţie, ri de o conlunrnre, i saci, d, 
'Tralan Wriileanu deduce, că arta ao 
lala ar consta În a olarva bine, În. 
iun moment datoria, portul tau 
vor Îmctorilor care determină ochili+ 
lrul formei, vale a soeietiţii. Din 
dare, apoi, prevonlaăim formulele 
oma e d A de toţi aceşti | 

e ținină ea Vi Tao 
tori dotrrminanţi, se pune Îneilat şi 
srahlema liberi i inuliviluale,  Aci nr 
i mevenare alta dinouţii sooât vele pur 
soclologiee. Hi daoipgur alte inatruumente, 
dinleotice, Viindea aci, d, Pralan ri 
loan trece din pociologie la probla: 


meri — e a e a a ae dai 


Cânt de Urare pentru 


Halle, alla, 

stințiii noii Anrore, 

su plugul și eu proral 

'Pânni eu volonle da titani o mila dimineaţa, 

spre natrele pe moarla. 

Anemenaa unei mulțimi având nanumă rate braţe, 

su'n ningar fronmăt, prin câmpii, pe dealuri ai pe 
munţi, no'ntoaraa 


până în adâncurile 


Ar mai îi de 
și despre minate, 


mesa doar să continui să 


conuluna mn ml 


țara 





— 


deodată frunsa toată, 

Halia! Italia! 

Hublim, un vultur apăru'n lumină, da nocunonentă 

Miană neminţie, 
la pane alb, BI atrălnol un peplu, Muturră o coamă, 
N'a foat Vletoria Iubirea Atenei onre si a Momeli, 
foclonra nnoră, Nika? 

Hialin! Italia! 
Miurătonrea tracn. Nu pente areuri, ulița si caatre, 
ei pente'ntinne țarini, 
He'mprăatia'n lumină avonul aripilor ala vane, 
Ca'n vremen de demult când o almţea în trecere 

|peltaatal,* 

pa doboritul dusman. 

Tintin! Tialial 
Ara de-alungul fluviului patern, oxorul lui de sola 
un libar om, În pace." 
Hubt holdul napru Afla puterea vainlecă din bol. 
Mire era In muncă omul, frăte de alăviţi eroi, 
eu talpa'ntipiă'n brasdă, i 

Halil! Italia! 


Vietorin îşi abătu spre glebela afărmate sborul, 
su ale ale palme 
atinne fruntea nhdunită, coarnele la pina și juzni 
andultor, Ure din non, 5I Moral plogulai slrătulger 
avu, 'n pământ, de armă, 

Italia! Italia! 


Unoalin aspră, Janeii volnlei, omului îi apărură 


învegnleiți do-aramn 
irlumtatonre, Ia an soma divin. Do neroatita banari 


umflata trenării alin naturnleă ea lannri nutre, 
A grânelor, lu mamă, 
eta! Malle! Italie! 


In niste nouri minnnaţi atuncea Ainpăra YVletorin, 


novilă în nâlțime 
seronacă, Târguri anpre en vănu, şi sebitarile albe, 
pe lânnă amplela torente, vechi orase tat cu Oloria 


A din vechi 
"vb aci Malin! Italiani 


NI pân'la mare alunne, la un port armat. Ira pe ară 


In fumenonna cenţă, 
eataranri, funii ni antene adumbreau intro urzeală 


pleantica; răubolnlcul elocan eu sumbră răsunare 
Mia, în placă. 
n PRE e Valia! Italia! 


O navă * cuprindea bazinul cel sdine, gata'njabebată 


cu uliimele apere. 
Hellpla'n rogența amargulul arena urlană toată 
si prora ei arozavă are domnia lumii indreptati 


ler al pluaulul, 
pâr, șa fiat Halat Italia! 


Asupra si ne sohari'ntocata bevilă prăvalnle: 


] mă cu palma. 
Dă are afă sgudui atunci cuprinsa! falnie. 
Nimţiră oamenii oțelului ea e văpnle, grabnle 


incându Il-se'n inimi, Viata Italia! 


Asa să veri ta intra si jatina mare'uvalaltă'n 


acelui | 1 tale 
- Bou! IV inte culmi plecaţi toți Inarii și mirții. 


a Veanle Nenhneândă, o tu fanre a tulurer 
lumil toate, 
—. talia, Italie. 





e ae Ma NR RA a sa Aa o 
i] 


ailean 


ma indolelilor o 9 
rin 


nrunde 
nana 
Vieţii omenenii, cară pl ma, ate nu 
mal un atrop din marele met a lui 
Dumneren. vel oară desparte tonte a- 
pele şi prin care ma mântui. 
deal pur multe 
e nu noi auntem 
chemaţi so Încem ata, In mă îpulțu: 
amul, 
vară ţine curmat n univerltate, vare 
later, care serie chrți 
şi artloolr, care ţine conferințe În toata 
care În anii cumpliți ai pri- 
ponnei n avut o ţinută atât de iden- 
tioă cu a unul Înţelopt hellen, 
Axente Hover Popoviel 


E d a e aaa 


Naţia Aleasă 


de GANDULUI WANNUZIO 

































































At 


[] 


| stințită pin 

| ca plusul O vusepne Citarelii 
1 Moldat român armat on un meut mie. 
4 alpin A a pornit Garibaldi în expadiția selor e f i 
pile de voluntari, | A | 


Pa E! E] „4.4 
N pu ARE i iti 


sate rima cara trhiogt 
monnrhia pi de ropubile 
după vine, nu o ni oa 
sconomioă, ente un orgi 


Haioh-ului, nocotogta di 
font profonorul de Ari) pu 
ta la n un orioa definiția 

tului, da n legitima orloa e 
lt, Il înmă nu a font fe 
in în notă Înptele pa oare 


prinoipii stioe, morale, moi 
n de valori, mnroini pi moca 
4 ș 


la, re cra relua 
urati 


ze0l do anni, punetole male p 
tioa mn vu în fapte În 
a înnermnhtate cara dep 
nițele e lui de ; 
fel că In nhrbitorirea ma pă 
alaturi de po 
alte poponra « 


vol n 
în neto da n 































































Lu |RDOLE Hi 


Ip (Urmare dia U P 
vrontă forma dă ia 


miei, că oa ul ea 

fiindoă "ah run nude ul Li 
Mbnupit ormanin. La + 
o Bă urmbrenaeă ei, 


Min, 


Una cun morile ma 


4 nintomatio după 


nare, MĂ 
Intă, în * ninmantele log 


i pe Hitler, i IN 
lar neum, olind îm inaat 


i; trellon Vel | 


pa porn 

o pe contina 

(iuți sunt în intorio că 

jul Hitler, on pă ne f 

“ornhâmânt 4 

rm tenant dinninta odnti 
ollenuna,  Hucconul n 


ful, ohytipgaren ra U A A 
cn, nnupra guvornulul i 


dela Wnlmar, înlhturinda 
volnlcă, cai până În ultima 
ro teritoriali, nu mr pute 
cn Înnh tări mdezunen tota 
porulul gorman În acțiune 
AU EL iati 
vu [vii ] 
i-ar mal fi apoi iiţat son 
mâna unui om fibră serâgni 
Gai că-şi pierde libertăţile € 
patice pi da ah abilca integral 
i! tul eritlo; ment ar 
bout du rta Deideontul, - 
Bita inteletuală n Cermani 
înțelea În cennul muprem 4 
eta că spiritul eritio treb 
sont din viaţă. De-ntunei 
n njunn stăpân po ereber- a 
] den munci na 
hp bsi onrte pormană 4 
Aânnul vel gâni o copionnii ÎN 
oalomnii, al căror țel ora po 
luptei de n lun puterea, TI 
Ană In necon că sn vândut. 
pe ori că ma pun în slujba 
tari ntriine, 'Lonto sau 4 
numai do uriasa pOrBonaiă 
contul nncat în materie pot 
clei Hitler are simţi 
peniri ant, RAE pi 
un 
aă « ei minciunilor, 
rer-ul mă fie întina 
La orire 07, intr'o lume P 


de eritioim pân is, i 7) 


nu cnd 


4 i 
| floanră, or 
MEA te putință nu Îl Ș 
1 

Falglroa uite caro ma € 
canealarului În 
iu adun do dă 
din care n DP 


RONI 
sunt un oma 
lumii cultura 


a Românii, care dei 
lei culturi fnuntiene po Sca 
iei național, NU ni | fi 

ar > ÎI) 
Plernie şi nl doetrinel 





























































































ITAL 


scismul s'a născut pe 
iei în primăvara anului 1 
poporului a trecat ca 
Camerei Deputajiicr pai aa 
a de a participa Ja răzobiul me 
Căpeteniile mişcării popora) cu 
i : i mi e 
a: Benito Mussolini şi G d'Aanu 
zio. In clipa aceia când poporul reuni 
ŞI impunea voința şi puterea lui îzm- 
otriva slăbiciunii vechiului si 
lamentar, a luat n air» a 
i AŞtere ace] cn- 
eat, care apoi a dat începutul parti 
= „Taran se. prezintă în 
de renaştere și în Dare of 
si poporalui italian în e psi mie. adi 
» , onformitate 
glorioasa tradiție a Romei şi cu o 
a: de ridicare a Italiei spre destinn 
“a măreț. Pentru accia putem să afir 
măm că Inptele pentru intervenție în 
izboin cu voinţa de a înfrunta viata 
Wâncenă şi pentru a obţine victoria. 
ad dat naştere fascismului. Omul care 
ivebuia să conducă şi personifica miş- 
irea, care să întemeieze partidul si 
-] aducă |n putere. a fost PB. Mnsso- 
i: Il Duce. 
mu] acesta, eare se iveste uria* În 
ia contemporană a Europei a avu! 
ja un magnilie treent de aeţiune şi 
luptă. Şi cea mai frumoasă. a scris-o 
a Jurnalist împreună cn martirnl Ce. 
Battiati în gloriosul ziar: „La Li- 
e, în orașul Trento. . In Noemvrie 
“a avut îndrăsneala să se separe 
partidul socialist pentrucă acest 
id era impotriva intervenţiei Italiei 
Azboiu si întemeiază: Îl Popolo 
&, care devine imediat centru! 
fii populare şi care impune nona 
taliei să-şi facă locul său me- 
juma. Propaganda mussoliniană 
alo d'Italia avusese ca rezultat 
| Mai 1915, dată care inseamnă 
nouă a Italiei. Şi Mussolini 
Bă la războia ca un simpla 
iiere“ şi se acoperă de glorie în 
i Carso-ului, unde e rănit şi mu- 
Când victoria a fost câştigată 
ra valoroşilor infanteriști, care 
d mirați şi de aliați şi de ina- 
plini se impune cu tinerii 
pentru a însănătoşi viaţa 
țării şi pentru a apăra drep- 
; Italiei câştigate prin victoria ar- 
“Si în acest timp a avut loc îs- 
dunare de la Milano în Piaţa 
Ipolero, în 33 Martie 1919, unde 
st întemeiate fasciile italiene de 
» apoi s'au trasformat în par- 
național-fascist. Din 1919 până'n 
992, opera acestor puţini, dar cu- 
şi, reuşeşte să aducă ordine în in- 
şi să fie respectată în străină- 
în 28 Oct. 1992 s'a pornit cele- 
a asupra Romei. Incepând cu 
acei şi până astăzi, realizările re- 
i fascist sant cunoscute de toată 
ia și cuvântul profetie al lui Mus- 
si s'a împlinit în întregime. 





Pieţele Ita.- 
N5, când *o. 


surile agoniei Avem 
“arăta în rezumat cari sunt operele 
ale ale fascismolui. In primal 
*om aminti noua educaţie a tine 
ai italian, educaţie care & luat 
nl adevăratei diseipline rOMa- 
Bcoala fascismului a dat probe 
incite în creearea spiritului de sa- 
ieiu și vitejie în acei tineri eari an 
pe câmpurile de luptă dia A- 
şi Spania şi cari acum dau ultima 


AF 







i 





U 


CE 


INALTAREA 


a 














LE 


situatiilor si în pare şi în războin. Dar , glorioasă lumină acel drept roman, ea- 
cea mai bună dovadă şi cea mai clară, | re a dus civilizația la roate popoarele 


confirmarea celor ce a făcnt fascismul 
o simțim în acea atmosferă de disci- 
plină, pe care o respirăm trecând fron- 
tierele acelei frumoase țări şi vizitân- 
du-i acele monumentale oraşe cari sunt 
demne de Roma imperială şi fascistă. 

Este indiscutabil că Italia de astăzi, 
acea Italie ce oleră holocaust pe câm- 
piile de luptă şi sângele cel mai pur al 
celor mai bani fii, pentru an războiu 
drept şi sfânt, pentru un războiu de- 
stinat să distrugă lanţurile sclaviei, pe 
care Anglia, fricoasa Anglie, pretinde 
să le impună şi Italiei şi Europei; e in- 
discntabil zic, că atunci când, şi nu e 
departe, va suna ora dreptei păci, Ita- 
lia va avea acel loc care i se cuvine 
pentru a continua să răspândească acea 
civilizaţie pe care Roma a răspândit-o 
în toate secolele, pentru & afirma cu 





o 


din lume, inclusiv Anglia. 

Spiritul latin în deplină uniune cu 
spiritul Eermanie, amintit şi de marele 
istorie Tacit, e destinat să aducă jus- 
tiția şi pacea acestei învolburate Eu- 
rope, care astăzi trăește orele cele mai 
tragice ale istoriei. Italia fascistă şi 
Germania naţional-scialistă, Ducele şi 
Fiăhrerul vor da cu siguranță ceea ce 
fiecare inimă de european doreşte cu 
nerăbdare: vor da o ordine nouă pen- 
tru noua istorie a Europei. Şi noi Ro- 
mânii avem onoarea de a participa în- 
tegral la această orânduire şi de a 
merge în acelaș rând cu pionerii noii 
civilizaţii. 

Şi dacă ne e dată această onoare pa- 
tem să mulțumim revoluției mişcării 
legionare şi sacrificiului ereiatoralai 
ei: Căpitanului. 


dar sărac, 





luptă împotriva plutocrației 


Există oare În chip efectiv o lame 
anglo-saxonă ca 0 unitate organică în 
coea ce priveşte natura, sentimentele 
şi interesele? Acest front annie exaltat 
la Londra şi ca un reflex peste Ocean, 


po este mai de grabă o uniune impusă 
de interese echivroce 
suri din ce în ce mai numeroase se Ti- 


dică în fiecare zi pentru a confirma 


? In America glA- 


voința botărită de a se separa net ni 
taresele Americei de cele ale Angliei. 
Marea masă & poporulai american (în 


nici strictul pecesar de cele mai multe 
ori. 
Este evident că în Statele Unite ca îi 
în restul lamii forţele poporulai veci 
sunt în acelas timp forţele mancii, ag 
indreaptă privirile către statea ca Italia 
: Germania, care să 
E turlă ei la temelia politicei lor 
ialai, pe care (i doe. 
ta vorbe Îrumoase 
ce nu duc la nicio convingere şi nu în- 


Improvi m ovennăi 
za, fiinăcă ar pu 


Wace eternă ce le- 
iu! mondial, Mare avut, după răzho- 


molidariste“ san 
care avea un grav 
si plusatele cuvinte. 


ro, 


PARSIVAL 


Noua srdine 2, d 
poa 
tea să ne pe 


prea 
boiu și să ne one raopa ca un alt văz 
imaeulată Aa un 
sofletual nos: 
Sf. Alianţa 
wa știu ce-i lipsea, 


egreaseă din nou f 
Am le strizata ai da 
incereat în treent şi 


i primelor congrese 
acel ciudat briandism 
păcat sub duloasele 
Istoria mai de- 
s păcatele ce In. 
îsurile nmanita. 


parte se stie. Au învin 
vrau ca strigoii sah » 
rismalni. 
Europa nu mai av 
e 
respecta nicio Erate eră miel 


iubea d 
contractual, nu părea firească în iz 
A mai existat o ordine europeană, în 


evul medina. 
avea un ati] ir rețea br 
„o unitate misionară, o eul. 
tară proprie la care se adăuga folosi 
rea limbii latine, incât se apropiau 4 
zratiile. La fel și senioria medievală ma 
rra numai un sistem feudal al pămân- 
tulai, ei și o seniorie sprituală care se 
aduna în înălțimile gotice ale ealeăra- 
E ema lia 
| mele cn altele. Nu poatea in- 
temeia o erdine europeană Ahasverus 
rătăcitor en umbrele grele, cu blesta. 
mul asupra Ierusalimului, pici rătăei- 
torul Don Juan, inbitornl fantomatie 
dar a întemeiat o spiritualitate earo- 
peană cavalerul rătăcitor Perceval Per- 
ceval, care a plecat să caute st. Graal, 
vaza cu sânge din rănile Mântuitorului, 
la curtea regelui Arthur. Sau, după o 
altă legendă, îngerii an promis să dea 
in pază cupa in care losii de Arimatha 
a eules sângele de pe Cruce, unor cara- 
leri puri, cari ao întemeiat ordinul 
templierilor. 

Adevărat că Wagner lace după o 
cruntă rezistență. să-l sărate pe Par- 
sival ispititoarea HEundry. Atunci a 
suflat moartea peste el. 

Fără îndoială că această ordine ex 
ropeană avea o credință comună, avea 
răspândită în ea o spiritualitate ee fă- 
cea din Earopa o comunitate na o ge- 
nerslitate. Nona ordine europeană nu 
se poate lipsi de o supremă cauză exem- 
plară. Nu se poate lipsi de un cer ce 
mun, eare să ne vadă egal pe toți 

Na poate domina nici oma] natural 
bun al lui J. J. Rousseaa, nici ange- 
lismul rațiunii a lui Descartes, nici pee- 
cata lortiter a lui Luther. 

Omul nou, e omul calvaric, omul care 
va solidarizat cu agonia lui Christos, 
care are cauză exemplară concretă, re- 
ală, pe Isus. 

Omul nou poate na se va numi Pas 
sival, dar va trebui să sibă ceva dia 
sfințenia dureroasă a cavalerului ră- 
tăcltor după si. Graal 

ŞI eâte splenăide figari ale reolaţii- 
lor naţionale na ne dau pini aa 
apropiem sufletul de e nouă seniorie 
1 Europei prin senloria nobilă a jert- 

ta ascezei spre biruinţă- 
fel, prin flore d 

Poate că pe alocari nu sunt Încă “e. 
stul de elar pozițiile spiritoale, sani 
t tate de atâta războla. Europa 

urmen " 


Paropa 

j etească sa Te 
dine din comanitatea sară 
velațiiler. Si revoluția noastră € - r 





ia e m 






















d ie rămășițelor hrâpă- ară ea p” 4 
peron cat de Asha ei e e pe e E ea de | dreptul de = trăi a de me: zi 
ațini aliaţi orbiți îneă de falsa 15- | milioanele) 2? Rate alt san mai | time capacităţii mi no” a își şi ea 
a aurului,» ai mavoia de a lupta mai 4 E s luptă astăzi pentra za 
agăm încă elasieul așerământ țin făţie, în favoarea a tă ara altul. Certitndinea pe 68% 
Bnţiei, sare diiouiae . piatza Pi limmului care ară „safeasă în birainţă se identifică e ae Mai 
[ile ale inptei de lame e e iteta d eameareator. A wnei esti Da e. | Teniat, Ali să: bee se coat 
economia ţării si a a aceluia bogat î*P” ma cea de tente silele 
. mai civilizate țări ale EnroPe- | vânt, sare este | asigură pâines 


i a derivat îneă desroltarea 87 taror popoarelor din lume 
| industrială şi eomereială, care 


Italiei să facă ea Însăși 





4 


Do 


Concepţia economică a național-so- 
cialismului are puncte de plecare deo- 
sebile atât de concepția liberală cât 
şi de cea socialistă. — Idea individua- 
listă a libertăţii punea pe individ 
şi credea că 
buna slare economică a unei comuni- 
tăți se realizează mai bine prin ur- 
care 
lăsat în liberlale, operează o stimu- 
lare a producţiei şi o nivelare şi scă_ 
dere a prețurilor; armonia societății 
se realiza asitel de la sine, Interesul 
personal conducea pe lie care să pro- 
ducă ceea ce îi aducea lui cel mai 
mare avanlaj, care produs în regulă 


înaintea comunităţii, 


mărirea interesului personal, 


generală era tocmai acea de ce so- 
ciclatea are mai mullă nevoe şi pen- 
tru care oferea preţuri mai mari. — 
Această idee lrebuia prin realizarea 
unei democraţii polilice şi economice 
să ducă la o eliberare a oamenilor 
de su: lanţurile regimului medieval şi 
şi absolutist. 

Presupusa egalilate a tuturor oame- 
ilor, ra-elor popoarelor şi a tuluror 
păiurilor sociale trebuia să elimine 
toate deosebirile aşa că nu se recunoş- 
tea nimic specilic la indivizi şi po- 
poare. Indivizii egali aveau în lupta 
peniru concurență a luluror contra 
tuturor să-şi alirme şi validiteze ca- 
pacilățile şi personalilalea lor. Orice 
îngrijire şi inlervenţie a Sialului şi 
grupărilor sociale era dinainte res- 
pinsă ca de prisos şi chiar vătămă- 
toare, iar Slalului nu-i rămânea de- 
cât rolul de păzitor al ordinei de 
drept, al siguranței persoanei, pro- 
prielății și înplinirii contractelor, 
Considerându-se individul ca singurul 
purtător al aclivităţii economice. . şi 
creator al bunei stări sociale, s'a ajuns 
să se acorde economiei un rang su: 
perior peste Slat. 


Cum măriurile se schimbau pe 


piață, unde se formau preţurile 
exprimate în bani, acest  feno- 
men observat empiric a devenit 


punctul central al cercelărilor şi ob- 
servaţiilor şliinței economice, şi s'a 
ajuns după analogia melodei natura- 
lisle şi mecanice la formularea unor 
legi ficlive ale vieții economice, că- 
rora li se imprumuta o relabilitate 
absolută ca valori eterne peniru toți 
indivizii, toate popoarele şi limpurile. 
Atunci apare tipul lui homo economi- 
cus care calculează rece şi nu se lasă 
condus de cât de interesul siu per- 
sonal, el devine idealul omului acelei 
epoce. Rezultatul a fost o doc- 
trină a fenomenelor economice, care 
lucra cu ficțiuni îndepărtându-se de 
realitate, căci o viață economică ab- 
solut liberă şi un decurs liber al ac- 
tivităţilor economice n'a existat de cât 
în închipuirea doclrinarilor liberali, 
indivizii n'au lucrat în mod absolut 
liberi, ci în raport constant cu co- 
munitatea oamenilor, aşa cum ne-o 
prezintă o economie omenească, na- 
țională și socială. Dacă privim for- 
mele de organizare economică în dez- 
voltarea lor istorică, vom observa că o 
economie absolut liberă de legături 
și dependinţe de autorităţile de Stat 
sau de anumite grupări organizale, 
na existat niciodată, cici economia 
omencască în mod esențial și nece- 
sar arc nevoe de formaţia şi ordinea 
unci comunilăți omeneşti și de Stal. 
Timpurile cetăţii (polis) greceşti, ale 
economiei ordonate a Evului Mediu 
cu legăturile corporalive locale şi or- 
donate, ale structurii economice ale 
Mercantilismului şi ale performanței 
economiei prezentului ordonată de 
Stat şi organizaţiunile sociale ne dove- 


desc loate că în mod constant la baza 
oricărui regim economic a exislal uni 
principiu de loriuntie şi de ordine 


colcrând din sfera unor ordine supe- 
economiei. Aşa observăm pe 
loale treptele evoluţiei economice o 
griie c.-inentă a comunităţilor publice 


T re 


















de dezvoltarea mijloacelor de trans- 
port, drumuri, şosele, canale, căi fe- 
rate, porturi ete., fără de care n'ar fi 
fost posibilă o mişcare liberă a ac- 
tivității economice. — Nici cea mai 
„simplă gospodărie n'ar pulea exista 
fără conlucrarea allora mai depărtate, 
fără instituţiile de cullură, de drept, 
şi cele maleriale ale comunităților so- 
ciale şi de Stat. Legălurile dintre ele 
nu sunt numai de interes, ci se ba- 
zează în același timp şi pe forţe in. 
telectuale şi morale, pe respeclul per- 
sonalilăţii celorlalţi, pe recunoaşterea 
instituțiilor necesare dezvollării tutu- 
Tor, pe conștiința unității constante 
a tuturor într'un stat, pe rezonanța 
comunităţii şi înrudirii de sânge, pe 
tradiția istorică care leagă lot poporul 
cu treculul ale cărui comori comune 
trebuesc păstrate şi asigurate viitoru- 
lui. 


Numai pe la anii 1800 gi atunci 
pentru puţin, sub influenţa ideolo- 
giei liberale, mai întâi în Anglia şi 
apoi în Franţa s'au realizat tendin- 
țe de eliberarea economiei de sub 
tutoria puterii de Stat; dar nici a- 
tunci nu aau realizat aceste ten- 
dinţe pe toată linia şi complect. 
Chiar dacă pe un teren special se 
desființau dependințe ale trecutu- 
lui, se observa că cei atinşi cereau 
din nou sau ridicarea libertăţii, sau 
în mod liber a ociindu-se îşi creau 
prin noi organizaţii, noi legături 
independente. Aşa în Anglia în se- 
colul al 17-lea după ce s'a dat liber- 
tate pentru țesătoriile la sate, a'au 
ridicat proteste contra acestei li- 
bertăţi, iar în Franţa după anunţa- 
rea cu mare pompă a libertăților 
Revoluţiei, sau fixat din nou pre- 
țurile, calculându-le după situațiile 
locale. In Prusia libertatea indus- 
trială acordată în 1810 a rămas 
mult timp numai pe hârtie, şi abia 
în anii 15865 și 1869 se proclamă din 
nou pentru mine şi apoi în general. 
Meseriaşii deja în 1848 cereau des- 
fiinţarea libertăţii şi reglementa- 
rea meseriilor şi industriilor de că- 
tre Stat, ajungându-se la reînfiin- 
țarea corporațiilor obligatorii, în- 
zestrate cu funcțiuni de natură pu- 
blică şi juridică. Dela anii 1860 po- 
litica comercială externă după o 
scurtă durată de liber-schimb, re 
vine la un nou mercantilism, care 
reia firul acolo unde fusese rupt de 
oamenii de Stat. Idea teritoriilor 
economice naţionale reapare şi cu 
ea principiul de a se încuraja cu 
toate mijloacele Statului producţia 
națională și interesele capitaliste 
chiar, care înainte ceruseră liberta- 
tea comerțului. De data aceasta nu 
Statul conducea economia ci econo- 
mia Statul. | 

Intre timp partidele politice şi 
organizaţiile economice gi sociale 
şi-au schimbat caracterul. Proble- 
mele mari asupra organizării de 
Stat, limitele activității lui, rapor- 
turile dintre individ și comunitate, 
idealurile culturale nu le mai preo- 
cupă. Partidele țin seama numai de 
interesele indivizilor şi grupărilor 
pe care se sprijineau. S'au creat OI- 
ganizații profesionale ale muncito- 
rilor, ale patronilor capitalişti pen- 
tr = se consfătui și influența po- 
litiea Statului, a se folosi de ea, nu 
ca înainte când aceste organizaţiuni 
erau înfiinţate de Stat sau folosite 
de el pent p, Perdi o DOJA bone 
î incțiunile necesare unei 
eri, ai Borporațiile în trecut sao 
pentru a dia și cunoaște nevoile 
unei ramuri de producţie (camere 
de comerț, industrie, agricultură). 
Car-eteristica organizaţiilor profe- 


ÎNĂLŢAREA 


profesor 





ctrina economic 
a național-socialismul 


de D. B. IONESCU 
universitar 


sionale a devenit strânsa lor legă- 
tură cu politica căutând să influen- 
ţeze opinia publică, prin atitudinea 
solidară în viaţa economică, prin 
pr sjiaresi alegerilor şi parlamen- 
telor. Capitaliştii, muncitorii, me- 
seriaşii, în urmă şi țăranii prin gru- 
pările şi partidele lor, au creat or- 
ganizaţii -ntru a câștiga putere şi 
influență ca să tragă fiecare o mai 
mare parte din produsul economiei 
şi muncii naţionale, dar să suporte 
cât iai mici sarcini pentru ele. A. 
ceste organizaţii în lupta între ele, 
amenințând prin această luptă so- 
lidaritatea socială şi puterea Sta- 
tului, lipsite de un regulator care 
să le supună unor scopuri mai înal- 
te, nu mai pot fi considerate ca un 
progres. Puterea şi poziţia lor nu 
se explica de cât prin slăbiciunea 
autorităţii de Stat, pe care adesea 
o suplineau. Născute din libertate 
fiecare aceste organizaţii ținteau la 
desființarea libertăţilor altora. Ele 
sunt simptomele unei epoci libera- 
liste în decădere, şi arată că econo- 
mii libere, nu există în realitate, fă- 
ră să vorbim de nevoile crescânde 
ale Statului, care îl sileau la prele- 
vare . prin taxe şi impozite ale u- 
nei mai mari părţi a venitului fie- 
căruia. 

Când cercetarea economică” lucra 
cu ficțiuni ea uita elementele de le 
gătură din partea comunităţii, care 
prin forma şi ordinea lor dau conţi- 
nutul adevărat al economiei. Mo- 
dul de privire al liberalismului du- 
cea numai la studiul unei economii 
individuale şi care a fost identifi- 
cată cu economia comunităţii, ca 
suma economiilor individuale ke în- 
țeleasă ca un agrc- *. Individul şi 
raporturile sale cu bunurile exte- 
rioare era pus de doctrina liberală 
pe primul plan al cercetării, iar 
conce”tia abstractă a fenomenului 
economic a condus la o falșe pozi- 
ție a nului faţă de viaţa economi- 
că. De sigur că omul ca individ li- 
ber activează foarte vizibil, dar nu 
el, . nici suma indivizilor şi a ra- 
porturilor lor reciproce formează e- 
conomia comunității, căci cum ne-o 
dovedeşte evoluţia economică dela 
început până în prezent totdeauna 
au ini în afară şi peste pi 
nişte formaţii şi organizaţii 
e za pe CAE o economie liberă, n'a 
existat de cât rare ori, şi na a- 
tanci cu o complectă suprimare a 
principiilor de organizare şi for- 
maţie din partea Statului şi cu ab- 
senţa ori cărei politici economice. 
Economia din contră ia o formă a 
comunităţii, cere încontinuu pentru 
toate câmpurile ei o conducere pe 
care o preia Statul când el e puter- 
nic, sau o preiau comunităţile de in- 
terese când acesta este slab. Econo- 
mia este deci regiunea unei 
structuri şi organizări a vieții eco- 
nomice realizate de comunitatea u- 
nui popor, cu atragerea și folosirea 
si a iniţiativei individuale. Comuni- 
tatea este purtătorul economiei, iar 
nu individul care lucrează şi câști- 
gă și el, dar numai ca membru al 
unei comunități, şi comunitatea prin 
el. O economie izolată nu este rea- 
lă, căci toate economiile individua- 
le runt în mod necesar legate îm- 
preună. De o producție, circulaţie, 
repartiția şi consumaţie liberă, de 
o formaţie absolut liberă a treburi- 
lor, nu poate fi vorba în realitate, 
căci în toate economiile a existat o 
conducere și o politică realizată de 
organele de Stat sau de grupele de 



























































AR 


ij 


interesaţi, cari determină 
economice ale indivizilor, 
o ştiinţă nouă economică, care 
dieze şi să lămurească problem 
nomice ale unei economii Orgap 
ordonate Cu atât mai mult, 
această lipsă cu cât doctrina | 
a fost părăsită chiar de clase] 
tru folosul cărora a fost ex 
cu cât azi îi revine Sta 
iunea de a impune prin 
lui înaintea economiei, organi 
el Conştiinţa acestui postulaj 
noașterea ideii de comunitate şi 
sii obligaţiilor reciproce fon 

iţiile unei vieţi social-ecor 


Ș, 


sine și nu este privită ca atare 
un mijloc în serviciul Statul 
tind la acoperirea trebuinţelor 
lui și cetățenilor lui. Pe când 
mia liberală concepea fenomez 
mod cauzal mecanic, pentru 
naţional-socialistă rezultă nece 
că pe lingă cugctarea cauzală | 
sirea metodelor de cercetare al 
tă, să se adopte o cugetare teles 
îndreptată asupra scopurilor | 
mici. Ea nu are să arate numai 
este realitatea economică ci 
trebue să fie. 
Perfecţiunea și totalitatea su 
tegoriile fundamentale ale noii 
ne; totalitatea însemnează o 
a unor organe funcționând, cu u 
şi este în mod logic supraordă 
ii, iar comunitatea individul 
otalitatea exista în mod necesar 
intea părților, iar caracterul uncig 
se te recunoaște numai În orgă 
mul viu; ea sau individul se 
cadrează și se găseşte într'o de 
dință entă de totalitate. 
mai în societate individul devine 
ient de sine însuși ca parte d 
ită. Societatea, comunitatea Şi 
tul sunt altfel de totalităţi. Econ 
se definește ca o totalitate, să 
sistem de mijloace (bunuri) 
scopuri (trebuinţe). Obiectul ştiini 
conomice numai este individul şi 
porturile sale faţă de bunun ; 
de cealalți oamenii, ci viața 
mică ordonată şi formată de îi 
şi comunitate în conlucrare int 
Doctrina economică naţioB 
cialistă combate în mod egal 
liberalismul cât şi social smuul 
rora le impută o acţiune di 
tă a societăţii şi A re ii ne 
ei. Se trează proprietatea 
tă şi aria individuală in 
prinderi, dar se caută în 
timp să se evite relele ordi 
berale a economiei, supună 
viața economică unor impeli 
tice şi naţionale, nu bazi 
liste pentru a nu înăbuși 1 
creatoare a indivizilor, dar. 
organizație constructivă 
ra ca aceasta să fie n 
ecât o schimbare exterioaf 
ganizaţiei, trebue ca insu 
rul să fie educat spre o D0U 
şi o nouă mentalitate 8 
(Hitler). £ 1 
Măsurile ce se impun tE 
ducă la o nouă organizaţie | 
economica şi să remedieze I 
xistente. Statul are obli zaț 
prima rara a în aL 
tru ibilitatea de „muncă 
viață a cetăţenilor săi. Pri 
rie a cetățenilor la rândul 
să producă pe terenul ni 
cultural. Activitatea nd 
trebuie să lovească inter 
munităţii, ci să se execut 


(Continuare în pag: 












No. 14 „Ă E k 
CINALȚAREA 


„acterul istoric) Cămăta 08 






re Vasile Iasi 




























e din Germania sunt] Ai imi despre ( 
âmpinate cu dugimă= tatii 
„„<mănla aceasta ar ; „te tt 4/ adi 
























e obiectivă a situa 
- şi nimic de ollectati 
1*e DOPOTr, flecare s 


şi Mussotiui 


Vasile Marin, eroul dela Majada- 


a vrale p. horda şi nt 

un eveni-] » Şi-a sust'nut teza E 
împrejurări, să ac rat în drept, în 1932, dez ha a 
! condamne. Impresia | Pascismul, Despre ea Mihail Poll- 


însă că, față de frămân- | 
Germania, duşmănia acea-. AA 
intro lipsă de înțelegere | 


hronlade a scris: „a fost 
rămas până astăzi ultima et, Pa 
intățişează comnlect şi sistematle 


r publicu'ni românesc Stat 

sta e era, FIND A ; Notele care urm.ază Ce rii 

“i ; AI î . | 4 Pă ele se vede că Vasile Marin 
“le i | | avea să țină o conferință. II redan 

părțile lumii curg prosf fă sintetic  pândiren sn nsupra fascts 

va celor Ce 8 aa a mulu! si n Ti Mwesnlini: 


'en.. De Care se protes> 
„bla: persecuțiile împotriva | 
lcoparte; arderea cărți= 

ta. De_!: sălbăticie şi stu 


1. A vorbi d 
wa oare cu a 
țată a lui Mussolini? 

2, Se pune din nou problema le- 
păturei indestructibile dintre om și 
operă. Aici nu putem analiza opera 
decât prin interpretarea omului. El 
e creator şi al unui nou sistem gi al 
unui nou stat. 

2 bis, Paralelimm cu Revoluţia Fran- 
ceză: acolo operă colectivă și alte rea- 
liziri, aici operă personală ca sistem, 
operă personală ca conducere, cuce- 
rește statul, nu-l câștigă prin voturi. 


fascism nu e tot 
viaţa roman- 


<“Ibăticie 2 <teniditate nu 
Sigur. Dar asta să île 
care să judecăm că 
sulbăticii şi stupiditate a 
+ omenirea, A fost izgo= 
or din Spania: gravele 
mite din Anglia la în- 

reci capitaliste;  lzgonirea 
„+ din Franţa. ŞI pe urmă; 


SuUuU 


“i niaata Pagani anti pupi, apte tz 
Jin biseri-” şi instituirea var a of pac 


San-Francisco, a lui Cezar Bo 
ată de ideia unității ap ba ape 
hiavel), a lui Savonarola. 
4. Renaşterea scoate lumea din evul 
mediu ignorant şi o îndreaptă către 
alte țeluri: artistic, cultural și alt ritm 


de viaţă. 
5. Faseismul e o renaştere i 
umea 
fasciste este reformată pro- 


cu același răsunet universal. 
fund. Un om Îi dă întreaga orientare şi 


ini. A fost ars „Capita- 

+ Marx în Germania lul 
mld, de sigur. Dar numai 
sa de  stupld ca arderea 
r şi cărților bisericesti 
31 sunt izgoniti Evreii din 
Sălbatec, de sigur, Dar 
'pe asa de s*!hatec, ca iz- 
«ilor din Rusia! 


m deci că Germania — 


Din „Pentru Legionari”, capitolul 
rmania': 


= isi servese neamul, după cum există 
„In Ge 


o legătură de simpatie Între toţi acei 
cari lucrează la nimicirea neamurilor. 

Mussolini, viteazul care călca ba- 
laurul În picioare, era din lumea 
nonstră, de aceea toate capetele de 
balaur se năpusteau asupra lui ju- 
rându-i moarte, Pentru noi ceilalţi el 


Mișcarea antisemită, Existau în Ger- 
mania mai multe organizaţii politice 
şi doctrinare antisemite, cu multe foi, 
cu manifeste, cu insigne, toate Însă 
gubrede. Studenţimea dela Berlin și 






revoluți 


“ai Germanii lui Hitler — 
-ntat nimic, Sălbăticia şi 


inaintaşii noştri au pro- 
npctz:va  urmăririlor din 
«la sau Franța, şi Impo- 
ticiilor sau stupidităţilor 
sau _A4Sla, 
faptul în adevăr surprin- 
protestăm,  dună cum au 
! inaitaşii noştri în împre- 
age. Avem noi dreptul să 
Da. Şi dreptul să protes- 
ca și înaintaşi nostri, ȘI 
stea, protestele perfect 
le acestora, nu au schim- 
"in cursul lucrurilor: revo- 
eză de pildă si-a urmat 
ct cum şi-a urmat cursul 
rusească. 
sta? Dacă înțelegem bine, 
sunt justificate atunci când 
otriva unor faple ce în- 
rsul firesc al lucrurilor. 
a protestatară dela 1789 
tate. atunel revolulla fran- 
să eşueze; ca toate în- 
- nefireşti. Cum se face, 
otuşi revoluția franceză & 
tn rug, — elnle a avut A0EDE 
na  cotestatară, sau reYo= 
ză? RI 
ma, Care nu e nid 
tismă, Ci o problemă 
ioarte clară, şi toi 
Jreptate au avut  ambe 
vrotestarii şi revoluționarii 
In puncte de vedere dE0- 
testari. <: acțlonau ÎN Due 
| stabilite: revoluționarii 
le stărilor ce stăteati Să 


















! însă, trebue să recunoa» 
cepe a îi rldicul spiritul 
exercitat îm-otriva SAbĂ= 
“iuptăltăților unel revoluții; 


neste  dre' tul roman 


> SA spunem că e o COE 


între no! fle pai drep- 
este dreptul regimului Găs” 
Hitler dă 1: 1 a Et) din 
publice, Să spunem CA BOS 
Pop arde cărțile lul Karl! | 
; snunem c% » stuplăltal 
ării. aberaţii szu Stupid a 


E): 
Ș Li 





ia 


cea dela lena era împărțită în sute 
de societăţi şi număra foarte puţini 


» 


antisemiți. Mama studenţească cu- 
noştea vag problema. De o acţiune 


eu profesorul în antisemitism, ducân- 
du-le acolo din adevărurile învăţate 


De Adolf Hitler am auzit pentru 
prima dată la mijlocul lunei Oe- 
tombrie 1929, Mă dusesem în Nord- 
Berlin, la un muncitor care fabrica 
„svastici“ și cu care legasem bune re” 

i Numele său era Strumpl şi 
locuia În Saltzwedeler Strasse 3. Aces- 
ta mi-a spus: „Se aude de o mişcare 
antisemită pornită la Miinchen de un 
tânăr pictor de 36 ani: Hitler, Mi se 
pare că acesta este acela pe care- 
aşteptăm noi, Germani » Viziunea 
aveatui muncitor sa implinit. Eu am 
rămas cu admirație pentu puterea lui 
de intuiție datorită căreia el a putut 
desprinde cu antenele sufletului lui, 


din zeci de oaineoi „i fără să-l să; 

cu zece ani înainte acela 

mia A birui la 1935, unind sub 6 

singură mare comandă întreg poporul 
german, A ; 

în ace 

Înși tim şa 1z 

i ra lo» 

puenigi am bu- 


victo 
d 


“pulzare 
admi- 
sălbatec s 
re 


d 


iu 


veasck În urechile noastre - | 








! chidere de drum 


acas aceste 


va [i un luceafăr luminos care ne va 
da speranţe; ne va fi dovadă vie că 
hidra poate fi învinsă. O dovadă a 
posibilităţilor noastre de biruinţă. 
Dar Mussolini nu e antisemit, De- 


geaba' vă bucuraţi, șoptea presa jido 


Nu e vorba de ce ne bucurăm noi; 
e vorba de ce vă supăraţi D-voastră 
de victoria lui, dacă nu e antisemit. 
Care e rațiunea atacurilor mondiale 
ale presei jidâneşti în contra lui? 

In Italia sunt atâţi jidani câți Cian- 
păi în România pe Valea Siretului. 
O mişcare antisemită în Italia ar fi, 
ca și cum noi Românii, am porni o 
miseare contra Cian dilor. Dar dacă 
Mussolini ar fi trăit România, n'ar 
fi putut fi decât antisemit, pentrucă 
fascism însemnează în primul rând, 
apărarea naţiei tale împotriva prime)” 
diile care o pândesc. Înseamnă defiin- 
țarea acestor primejdu şi deschidere 
de drum liber câtre viaţă și menre 

națiunea ta. 

In România, fascismul nu putea, să 
însemne decât înlăturarea primejdiilor 
care amenință Po er irma 

nturarea primejdii jidân - 
bă i liber câtre viaţa și 
mărirea la care au dreptul să aspire 
Românii. : 

ludaiamul a ajuns 1 stă Anire în 
Jume prin masonerie și în Husia prin 
comunism. Museolini a distrus la el 
două capete iudaice care 
amenințau cu moartea: comunismul Și 
masoneria. Acolo, iudaismul a fost des- 
fiinţar prin ce a avut el. La noi, Ya 
trebui Vesfiinţat prin ce are: Jidanu 
români, în general, încercărilor iudaice 
de n ne despărți de bucuria biruinței 
lui Mussolinu. 








fim ridicoli, pentiucă pentru individ 
ridicolul e moarte. 

A ţi contra lu Hi'i-r pe tema săl- 
păticiilor, aberăţiilor şi spa tu iUoe 
revoluiiei, e inoperant. iţi, dacă 
credeti că -e poate — şi dacă vă țin 
curelele — împotriva revoluției ger- 
mane, Asta ar fi ceva“, 


ae Ionescu 

(Din articolul „Perapectită istorică și 

celelalte perspective” apărat în „Cu- 
vântul“ din 18 Mai 1999), 





acel om e Denitto Mussolini. 

6. Una rămâne Italia fascistă, feno- 
men ce nu se poate repeta: alta în- 
seamnă Fascismul. 

7. Fascismull Italian. Mussolini omul 


ţi ez are Fo intelect 
oințiă.: irea lumii vechi, 

fost 'mimănui, afară de 
scoala violenței n'a învățat alta. An- 
tieristul socialismului: Nietzsche, So- 
rel, W. James. 

8. Comparaţie cu Napoleon: Napo- 
leon nu a fost Impărat, ci Impăratul 
'ază totul din nimic și moare cu 
sistemul Mussolini nu e dictator, ci 


terea? Cum se realizează. | 
11. Idealul statelor noi este fascia- 





co 


răsboiul mondial, în două curente 


Htice care, mai întâi separate, se atin- 
geau prin organizaţia cconomică ase- 
mânătoare, «fârsiră prin a se uni |, 
sfârșitul răsboiului: naționalismul şi 
sindicalismul. Cele două curente wau 
unit, găsind o punte naturală de con- 
tact, în ideia unui sindicalism națio- 
nal, din care trebuia, în mod necesar, 
să isvorască ideea corporativă. După 
războiu, fascismul începu nu numai 
a preciza această concepţie, ci a trece 
definitiv pe câmpul faptelor prin apli- 


carea sindicalismului jascist. 


Statul exercită funcțiunile pr,prii 
prin mijlocirea a trei forţe care con- 
i ale 
existenței şi activităţii sale: orpani- 


situesc elementele esenţiale 








zarea, autoritatea și dreptul. Organiza- 
rea reprezintă aparatul de coordonare 
al tuturor activităţilor indreptate pen- 
tru a ajunge scopurile pe care Statul 
şi le propune. Autoritatea este forţa 
imperativă care reglementează activi- 


tăule și ie între care limite şi 
forme libertăţile individulu; 


sub ce 
pot să se manifeste. Dreptul este com- 
plexul de garanţii prin mijlocul căro- 
ra se apără interesele individuale şi 
colective şi se constitue disciplina 
existenței sociale. Organizaţia este in- 
strumentul, autoritatea este puterea, 
dreptul este energia de echilibru, im- 
perative menite să îndeplinească sco- 
purile Statului, Cu toate acestea, cele 
trei forţe vor lucra fără rezultat, dacă 
nu Yor fi acompaniate de o puter- 
nică și vitală energie de coeziune şi 
de desvoltare: politica. 


Cine determină faptele 
şi asigură reușita? 


Politica nu este nici una din cele 
trei energii şi totuși ca aparţine în 
acelaș timp fiecăreia; este activitatea 
de studiu, de reliejare şi de determi- 
nare a Japtelor şi a reușitei. Politica 
ne apare ca fiind energia depusă de 
conducerea unui S:at pentru a coordo- 
na cele trei forţe, organizarea, autori- 
tatea și dreptul, și a le îndrepta pa- 
ralel „şi în acelaş timp, spre scopul 
ideal al națiunii. In regimul autocra- 
tic, massele nu iau parte nici direct, 
nici indirect, în formațiunea de gu- 
vernare. În Statul liberal massele par- 
ticipă având de grijă ca normele de 
drept să constitue o sleră de protec- 
ție a intereselor individuale. In. regi- 
mul democratic, massele participă la 
formarea guvernării prin mijlocul su- 
fragiului. În sistemul sindicalist mas- 


sele mmt arbitre a funcţiunii politice, 
şi din ele se constitue conducerea ju- 
ridică și economică a Statului. Dar 
participarea în guvern în toate aceste 
forme de organizare legate de suvera- 
nitatea populară, trebue în mod nece- 
sar să isvorască dintr'o alegere și un 
vot în reprezentanța parlamentară. Dar 
adevărul este acela că poporul este 
severan numai Într'un moment al vie- 
ţii sale, în acela în care renunță la 
propria suveranitate pentru a-și con- 
stitui reprezentantul propriu. Şi expre. 
siunea voinţei sale așa numită — ge- 
nerală —, nu este decât expresiunea 
unui alt artificiu: acela al voinţei ma- 
joritare. Petlem deci că sistemul ba- 
zat pe suveranitatea poporului se ma- 
nifestă în practică, antipopular. 


Politică şi economie 
corporativă , 


Trecând la doctrina fascistă-corpo- 
rativă, vedem că aceasta nu consi- 
deră poporul ca un element, care a 
intervale mai mult sau mai puțin 
lungi, este interogat prin mijlocul vo- 
tulu, ci il consideră ca un complex 
de enerșii care trebue să conlucreze 
în mod continuu, organizate sub dis- 
ciplina dreptului, la funcțiunile con- 
shtuponale. Acest complex de energii 
strânse întrun mănunchi care for- 
mează națiunea, şi conduse de un im- 
uls spiritual, aduce unitatea mora- 
l. politică și economică a Statului. 
Producătorul, sindicatul, corporațiunea 
şi Statul, sunt elementele acestei noi 
structuri. 

Aşa cum există o politică corpora- 
tivă, ezistă şi o economie corporati- 
vă, care se deosebeşte de toate cele- 
lalte doctrine economice care au fost 


până în prezent aplicate, Capitalismul 


în economie este reprezentat în poli- 
tică prin liberalism şi democraţie. 
Corporatiamul în economie și fas- 
cismul în politică isvorăsc, mai de- 
vreme, din principiul colaborări de 
cât al contrastului dintre clase; În po- 
lităcă, cași În economie, ele se organi- 
zează în sistemul corporativ şi iau 
parte în activitatea productivă. 


Dacă doctrina și organizarea indivi- 


dualistă au avut o economie pur ca- 
pitalistă; dacă doctrina şi organizarea 


universalistă au avut o economie pur 
rofesională, orpanizarea și doctrina 
ascistă au avut o economie În acelaș 


timp capitalistă, şi profesională, zisă 
corporativă. 


rincăpiile esenţiale ale organizării 


corporative sunt arAiă gi expuse în 
acea „Carte del Lavoro“, 


cii, acel document fundamental care 
diferențiază regimul fascist de ori și 
care organizare politică. 


artea Mun- 


Atitudinea statului 


Diferitele atitudini ale Statului faţă 
de felurilele activităţi economice con- 
stilue caracteristica diferitelor forme, 
care sunt în funcţiune în viaţa orga- 
nizată. In realitate când se studiază 
pozițiunea forţelor economice faţă de 
pulerea publică, se pot prezenta trei 
situațiuni dislinele: 

1. Forţele economice sunt ignorate 
de puterea publică, de conducere, 
care permile cea mai deplină liber- 
tate. Și consideră libertatea ca fiind 

"Vin esenţială şi indispensabilă 
vieții economice. Este regimul liberal. 

2. Torțele economice domină şi pri- 
4 asupra Statului. Ele impun 
de *“-|ă economică care are 
iMuilucnța sa asupra vieţii şi a re- 


un 4 


gimului politie, Este regimul mar- 
xisţo-sovielic, care duce la formarea 
statului economie 


3. Forţele economice sunt reglemen- 


tate şi conduse de către Stat, care 
le constitue în unități. Ele sunt 
chemate să participe la conducerea 
Statului, prin înirarea în guvern & 
reprezentanților. Este regimul corpo.- 
rativ care afirmă principiul autori- 
tăţii Statului, în materie economică 


i organizarea economică și juridică 


a națiunii. | 


Dacă, economia liberală este ece- 


noria indivizilor în totală libertate 


şi econo” 
Statuiu,, 


"marxistă este economia 


economia corporalivă [as- 


INALȚAREA 


Economia corporat Y 


Aplicarea sindicalismului fascist — Diferenţieri şi 
caracteristice — Forţele economice şi echilibrul dintre 


La structura și organizarea corpora.- 
tivă sa ajuns prin etape de studiu, de 
experiențe și de observaţiuni. Ideea 
rativă exista în Italia înainte de 


cislă este economia indivizilor, dar 
şi a grupelor asociale şi a Statului. 

L-a aceste tendințe se ajunge prin 
actualele legi puse în vigoare în Ame- 
rica, în care persistă tendinţa indi- 
viduală a democraţiei, dar în care 
se vede inspirația unui parţial în- 
ceput corporativ, 


Doctrina economică liberală, care 
este doctrina statului absent, susține 


Doctrina corporativă, care este 
doctrina Statului, — care fără a fi 
absent sau dominant, — este regula- 
torul vieţii economice, spune că ma 
ximul de bunăstare și prosperitate 
socială se poate atinge cu disciplina 
unilară a activităţilor productive, ar. 
monizate cu interesele superioare ale 
națiunii. 

Protecţiunii activității productive în 
sistemul corporativ, i s'a dat o im- 
portanță capitală. Activitatea produc- 
tivă este desvollarea energiilor disei- 
plinate şi organizate pentru reali- 
zarea unui rezultat care poale să fie 
un produs ca realitate obieclivă, un 
serviciu ca satisfacere a unei exis- 
tențe sociale, o prestațiune a unci 
munci, pentru care trebuesc atitudin; 
particulare. 

Energiile care îndeplinesc func- 
țiunile produclive trebue să fie, în 
mod continuu protejate de ordinea so- 
cială şi juridică. Legislaţiunea Statu- 
lui fascist stă înainlea tuturor celor- 
lalte, în ceea ce priveşte toale for- 
mele de protecţiune întocmite pe baza 
principiilor de solidaritate socială şi 
națională, în mod special, în ceea ce 
priveşte  prolecţiunea brațelor de 
muncă. Oficiile de plasare funcţio- 
nează sub vigilența organelor corpo- 
ralive şi asociațiunile profesionale 
muncitorești au obligaţia de a exer- 
cita o acţiune selectivă intre mun- 
cițori, menită să ridice tot mai mult 
capacitatea lor technică și valoarea 
morală. Tot legislațiunea fascistă a 
crea! institutele de asistență socială 
pentru muncitori, în limp ce Statul 
coordonează şi unifică institulele de 
prevedere. Sub aceaşi griji a Sta- 
tului asistența socială a muncilori- 
lor ia forma  institulelor „Dopo- 
lavoro“ care sunt forme variate, or- 
ganizate pentru imbunălățirea vieţii 
şi ridicarea spirituală a acestorea 


DISCIPLINA PRODUC 
ŢIUNIL. 


Intreaga activitate a Statului, or- 
ganizat în sistemul totalitar, şi toată 
acţivitatca  corporaţiunilor este în- 
dreptată spre disciplina produc- 
țiunii, ea încurajare, garanţie, pro- 
tecțiune. Dar politica corporativă, 
în funcțiunea sa complexă, ia sub 
observaţie, fenomenul economic din 
momentul în care apare până în mo- 
mentul în care produsul este între- 
i. Şi dacă Statul trebue să se 
p factorii, de elementele şi 
na producţiunii, şi facă 

; când categoriile productive 
“găsit o cale de acord şi de 


















ntrucă acest Stat reprezintă 


| în organizaţiuni aparte, 
tutelată de organul care 


că consumatorul ris ca 
organizaţiuni, totuşi 
i poate fi discipli- 
m interesului general. E 1 
UN t economic, CAas- 
- a. ile sale mul- 


că din jocul liber şi În 
forțelor economice rezu 
naturală care dă loc u 
prosperilăţi economice, — 


este doctrina statului 
firmă, că maximul de b 
cială este realizat prin aş 
tului funcțiunea de produ 
şi ce liber distribuitor af 


Regulatorul vieţii econon 


tiple, regulabil în funcțiune 
tivă, “4 


consumul ca subiect al pre 
ci este considerat ca eleme 
strâns de soarta industriei, 
consumului asupra produe 


i el poate și trebue să inter 






















































Doctrina  sovielico - bal 


Astăzi, nu se mai poa 


lucrează în sens unilateral 
sumul este, la rândul său 
condus de calitatea produg 
cești dni factori sunt medi 
econemia unei ţări. ; 
fapt sa văzut în perioada 
nilor, când producţiunea 
sau integrat, îndreplândua 
jel unic. “ 
Și întradevăr dacă un bt 
litar, ca cel corporativ, te 
aibă în consideraţie şi să | 
toate fenomenele vicţii ecor 
ganizale, trebue să observe 
rile între capital, m că, 
țiune, consum şi economie, € 
adevărat că toale acestea sul 
de aceleași molive ale pra 
şi dacă este adevărat 
muncă cre--7ă, afară de pro 
economia, care la rândul «i 
sau rcinoeşie capilalul 
Politica corporalivă desvollă | 
în ce mai activ propria acţiun 
ru ajungerea scopului economie 
volujia iranceză a fost sms i 
ziei şi regimul economic & 
= i cea rusă a fost 
luţia prolelară şi regimul ei die 
proletariatului; revoluția [a is 
revoluția națiunii, şi regimul ; 
pezultat este echilibrul între cd: 
forțele economice conduse 
autoritatea publică, care le con 
în unități ce iau parle la for 
guvernării. Este o afirmare 
ranităţii Statului, şi organizare 
nomico-juridică a socielății naţ 


VASILE MARI 
despre fasci 


şi Musso 
(Urmare din pagina 5). 


i e 
L)o | 


ds 
(] 
A 


Ca 


ționalist, și antimason, anulibe 
economie, anti-individualist și 
statul totalitar. Impotriva idea 
bertate. Primatul statului asup 
diwdului, prin supunerea tutu 
egoriilor aceleiaşi discipline. | 
14. Opus lumei revoluţiei COR 
căci e d arător al tradiţiilor, eu 
igiei, apărător al na oc 
Apărător al proprietăţe: induviduă 
a i pisă. în clujha MAT 
terese naţionale. 
Este impotriva luptei de d 
dictaturei unei catţonL | 
15. Inţelege să-și” re 
in „Dictatura“ organizată a pă 
Să în slujba națiunea. Prin | 
rea statului deasupra categorie 
în valoare a sistemului | 
țiunii sociale, unicul critenu de 
Noi ne-am in „foi TU 
ceea cone „rându-n€, 
e Ce Mălini la efinit 
de enerpic: „Totul în stat, Du 
afară de stat, şi mai ales DAT 
potriva statului“. 


pă 


IT 

























DX 33 


a, — No. 14. ă ii 


. Lipsa unor organizaţii munci- 
care să aibă preocupări ezx- 
atru interesele profesionale, 


l 


marginea prăpastiei. Ros de 
în urma unei neomenoase ex- 
ri din partea capilalului, supus 
nuu la umilinţe, lipsind orice 
derație față de persoana lui şi 
e [amalia sa, în cea mai mare 
e muncitorul dase mâna cu duş- 
di din umbră ai ţări, ridicându- 
sorienlat împolriva intereselor 
“ale propriului neam. Dar re- 
isa capitalului, adunat în câteva 
ii mesățioase, nu a întârziat să 
arale. Concedierile se ţineau lanţ 
Bg sporeau numărul celor fără 
Wcru şi aşa prea nenatural de 
„cum era cazul mai ales în 
> cu biruinţa fascismului ca 
ai pe urmă a najional-socialismu- 
asistăm la o schimbare radicală 
iluațieci. Adâncele relorme sociale 
B stau la baza acestor regimuri 
idus în primul rând după sine, 
sa exploalării omului de călre 
lunca este prejuilă şi recunos- 
fa principalul criteriu de apre- 
valorii individului şi de în- 
Wțire la trăirea în coleclivitate. 
n reabilitarea muncii, au câş- 
n primul rând muncitorii de 
alegoriile, 
“grija statelor naţionale a fost 
plală in mod mai deosebit spre 
ilorime. Sau creat instituţii spe- 
stat cari să se ocupe ci 
3mele muncitoreşti şi cu un con_ 
Jicace a măsurilor luate. Au 
i apoi organizaţiile muncitoreşti 
SĂ vadă ( interesele profesio- 
i sa înfăptuit un drep! munci- 
potrivit specificului interior, 
garanleze locul cuvenit mun- 
dlui atât în ateliere cât şi în 
ate. 

































jă direcţie vom aminti de sigur 
lea salariilor şi stabilirea peste 
unui raport normal intre sa- 
şi prețuri cum și înlăturarea 
alui, a lipsei de lucru, spectrul 
dai îngrozitor pentru muncilor. 
L să ilustrăm susţinerile noastre, 
dm referi la un caz mai recenl. 
demia şi Moravia inainte de Pro- 
lul Reichului şomajul şi mi- 
i erau ceva obicinuil pentru mun- 


u) Reichului d. ministru Baron 
Neurath, în interwievul acordat 
fierului d. Block dela revista ger- 
: „Freude und Arbeit”, con- 
că după numai un an și jumă- 
de aclivitate constructivă: „Şo- 
bl este înlăturat“. Dar ceeace este 
important, principiul dreptăţii 
în domeniul reglementării ni- 
salariilor şi al preţurilor sa 
pune în aplicare cu succes în 
2 domeniile activităţii economice”, 
ii «i unele precizări: La înfiin- 
Protectoralului Reichului În 
dia şi Moravia cistita un număr 
859 şomeri, numărul popula- 
ind de 68 milioane. In Martie 
! numărul şomerilor nu mai era 
i 19.000. Considerând că în Mar- 
938 existau Încă 142.323 şomeri, 
2 după statistică adevărul, că În 
numărul celor cari aveau de lu- 


bin statul legionar nu se va putea 
ine nimic prin bani, dar se va 
"a obţine totul prin jertță şi 


muncă. 
T. HERSENI 





anterioare, duseseră mun. | lar organizaţiile crea 


salarii şi pre- 
evoluție constantă, 


D-24 o preocupare, cel puţin for- 
fabrici şi a poi aaleeilor 13 
sicur de ocuparea timpi cea Dei 
ar o psalm 
ţia şi educaţia muncitorului sun! ino- 


vații care aparțin numai statelor na- 
ționaliste, totalitare, şi în primul rând 
Italiei fasciste. De aceea asupra lor 
vom insista acum. 
Opera najională „Dopolavoro“ este 
întâia organizaţie şi de esență pur 
fascistă, sorlilă să se ocupe cu viaţa 
muncitorului şi a familiei sale în 
timpul liber. Şi teatrul muncitoresc 
ambulant, aşa numilele „carele lui 
asso , constitue una din cele mai 
asi realizări a Dopolavorului. 
nființată în 1925 „Dopolavoro“ şi-a 
îndreptat eforturile zi aL zi nu a clei 
pcatru o ocupare în sine a limpului 
lker a muncitorilor, fără pătrunzând 
în mijlocul lor a căutat să le fie 
într'ajutor şi să-i ridice fizic, mo- 
ral şi intelectual. 
Pentru educarea muncitorului ita- 





| 


_INĂLTAREA 


lian, Dopolavoro, se fo) 
suri serale, reprezentații teuteale sa 
cele şi biblioteci prevăzute cu re- 
viste, cărți profesionale şi literare 
potrivite situaţiei lor. Ridicarea fizică 
este de asemenea urmărită cu per- 
severență prinir'o organizare sportivă 
excelentă. Vom nota, că numai în- 
tun singur an de activitate dopo- 
lavoristă au fost ţinute aproape 1300 
de concursuri sportive muncitoreşti. 

Acolo unde s'a simţit, până în pre- 
zent cea mai vie activitate a Dopo- 
lavorului, a fost pe planul asistenţei 
sociale, Prevenirea şi combaterea boa- 
lelor fiind primele obiective, sau or- 
ganiza! numeroase conferințe medi- 
cale, dispensare, case de cură şi chiar 
stațiuni climaterice şi balneare numai 
pentru folosul muncitorimii. Coopera- 
livele au ușurat lraiul muncitorului; 
iar altă inovaţie originală case pentru 
familii, i-au dat posibilitatea de a 
diznnne de o locuință sănătoasă. 

Este de relevat că în Italia va în- 
shtuit şi o poliţă de asigurare, - 
cială pentru orice riscuri ar e pt 
suportat muncitorul În timpul mani- 
festațiilor dopolavoristice, 

Succesul instituţiei isvorâtă din prin- 
cipiul că alăturea de organizarea mun- 
cii este necesară şi 0 organizare a re- 
Dausului, reese clar din evoluția nu- 
mărului membrilor. Astfel în primul 
an de activitate înscrişii totalizau 














„Răstiirile lui Groza“ 


Chinurile îndurate de legionarii 
Căpitanului, torturile la care au fost 
supuşi, întrec orice închipuire ome- 
nească. Şi puţini ştiu calvarul co- 
mandantului legionar Groza, maltra- 
tările fără seamân, sulerințele săl- 
batice, primite din mâna uneltelor 
Satanei. 

Sub titlul de mai sus revista bucu- 
reşteană: „Glasul Neamului“ ne dă 
o impresionantă relatare a schingiui- 
rilor, dela interogatoriile luate, lui 
Groza: 


„Ce nu i-au făcut fiului de moţ de 
24 ani, din Orăştia lui lonel L. Moţa?! 
Groza a fost maltratat aproape ne- 


realizări de prim ordin, în întrerupt limp de zece zile şi zece 


nopii. După două zile de loviri, Groza 
nu-şi mai simțea carnea. In zadar 
căulau să-i strivească vârfurile dege- 
telor dela mâini, coapte de înțcpă- 
urile acelor murdare sub unghii. Za- 
darnic fi perlorau limba. 

De vreme ce crimele erau girate, 
nu era niciun moliy să nu se facă 
apel la restul de sensibilitate a cărnii 
însângerale a lui Groza, şi cu apă 
fiartă. Spre a-şi trăda credinţa în 


ceh şi cel german. Ori Pro- | Dumnezeu şi în Legiune, Groza a 


fost urcat apoi într'o noaple în dubă, 
scos în afara Bucureştilor, legat de 


un arbore, spre a servi ca țintă vie 
pentru exerciţii de tir cu revolverul 

—  Atuncia m'am împrietenit în 
adevăr cu moartea, mărlurisia odală, 
Groza. Credeam că gloanțele trase mă 
uciseseră, Mă simţeam dematerializat, 
spirit. despărţit de lrup, î 

“Dar nu, calvarul lui Groza nu se 
terminase, Trupul său ucis pe trei 
sferluri, trebuia făcut să simtă. In- 
chizitorii au început să împungă — 
cu ace de grosimea scheletului me- 
talic de umbrelă — oasele genun- 
chilor, fluerelor, râcâindu-le în adân- 
cime, spre măduvă, apoi în lung şi 
lat. Trezit cu găleți de apă rece asvâr- 
lite în faţă, din repetalele leşinuri, 
călăii i-au rezervat lui Groza încă o 
surpriză: au adus câini, special dre- 
sați, înjometaţi, îndârjiţi, asmuţându-i 
asupra lui, sjâşiind din Groza hălci 
de carne vie. 


Redat pe scurt, acesta este ade- 
vărul îngrozitorului calvar al legiona- 
rului Dumilru Groza, comandantul 
Corpului muncitorilor legionari. 

Dar oameni neinirânţi. ca și Co- 


mandantul Groza, au pecetluit prin 
jertia și suferințele lor, mântuirea 


neamului. 





Anunj 
Căutăm 


Anuni 





Conducători 
1ocomorivă 


periență origine etnică 
CI pentru căile ferate 
de pădure 






Adresa: 


pegnicolara 
TĂLMACIU L, Jud. SIBIU 


cifra | 
XV-lea al erei fa: 


sp Adi Pi e ai ati da beti n în 
A) 


7 


Itorimea 


lo 


280 


Preocupări serioase 
e pentru OTpAnNI- 
zarca repausului şi folosirea lui și în 


d 1 mai străduințelor 
epuse cu tenacitate și interesului ară- 
tat muncitorimii, dispunea de filiale 
in toate provinciile, şi vom înțelege 
nemăsuraia prije a statelor naționaliste 
pentru ridicarea muncitorimii. 

Nu vom neglija să facem cunoscut 
că efectele produse de noile organi- 
zații italiene și germane au influențat 
asupra mersului vieții muncitorilor 
chiar a celor din Anglia şi apoi Fran 

aie ghia şi apo ţa 
Aceste ţări s'au găsit în situația de a 
trebui să înființeze organizații asemă- 
nătoare, dar natural lipsite € un crez 
propriu şi În neconcordanță cu orga- 
nizația statală, au dat rezultate mi- 
nime, fără importanță. 

Mai nou o altă ţară, Japonia, sesi- 
zată de trebuința absolută a organi- 
zăru repausului, dă un impuls deosebit 
răspândirii filialelor asociației „Nippon 
Kossei Kyokai“ (Bucurie și Muncă) 
în credința, că după concepția niponă, 
activitatea unei astfel de mișcări este 
singura soluţie prin care se poale ri- 
dica în timpul războiului puterea de 
muncă a poporului. 

“Ce sunt, şi În esență ce urmărese 
aceste noui creații din statele națio- 
naliste, găsim exprimat limpede în 
însăşi, să-i spunem, definiția dată de 
şeful fascismului propriei organizaţii: 
„Dopolavoro- este o operă de pace, care 
urmăreşte o sublimă misiune de fra- 
ternitate, de iubire și de civilizaţie”. 

Privite în general, toate măsurile 
luate și inovațiile aduse în legătură 
cu muncitorimea, atât în Italia cât şi 
în Germania, au avut ca urmare o 
fundamentală schimbare a  soartea 
muncitorului. Dar mai mult, trecând 
peste comunism, prin reformele so- 
ciale care au repus muncitorul în 
drepturile fireşti pe aceeași scară cu 
toți ceilalți fii ai nației, sa ajuns și 
în această direcție e pp rea- 
lizare a unităţii naţionale. i ac 
de Germania și 
Italia, în lupta 
cina a euro 
şamentu 
şi național-socialism. Aportul adus de 


d-l Svetkovici referindu-se în 
a 4 anului trecut la situația din 
ia nouă, declară: Reformele 


că prob lema muncitorească 


vita cu 





DRUMEŢ 
INDEMN|Imagini din Ardeal 


Pe trantea unul templu elen — fusese 
seriaă povața de înaltă ruminţenie - eu. 
noapie-te pe tine însoți — dar sfatul a 
străbătut zadarnie prin vecinleii mă 
ralte — a căror zburiumare o răbojește 
istoria omenireL 

Neeontenit ispăsim greselile netațe 
legerei din indemna, și păcatul nestiinței 
puterilor ce zace. 

Dar pentru a ne cunoaște — nu ajuta 
nici prelunga privire a ehipulvi nostra 
vremelnie — resfrânt in oglindă — nlei 
vre-o despieare a cuțitelor căutând za- 
darnie în plămada trupulvi — 
suflet 

Adevărata noastră găsire sta — tre 
cut și viitor — în strămoșii nostri și in 
urmaşii nostri ca măsură judecătoare 
de timp — lar în tot ee a fost și tot ce 
firește trebue să mai fie pământ cu cer 
românese — această cunoastere întru- 
pează spațiul nostru, 

In duhul acestor adevăruri trebue să 
înainteze cunoastrerea — și numai ast- 


fe] ori ce drum duce către aceiasi lu- 
mină de gând. 


Dar întru aceasta să învăţăm si că- 
iătoritul, simțind și cercetând en recu- 
legere — câmpuri și sate — munţi și lz- 
voare împărtăşindu-ne din sufletul viu 
al ţării — odată ca mirezmele și cânte- 
cele câte îi sunt podoabă — străbătând 
calea pe lângă schituri și eastre — dea- 
longul brazdelor unde ori ce pâine îşi 
soarbe dintâi ca holdă fiinţa din soa- 
rele cerului și din trecutol pământului 
ca vlagă 


INALȚAREA 








taina 


Vedere din Cluj — Troija lui Baba Novae. 





Nu se poate spune că, în ultima 
vreme, nu sa lucrat indeajuns pentru 
cunoaşterea realităților românești. Qa- 


in cadrul cercetărilor 


fiecare în ramura lor de ia litate, 
spre a lămuri o serie de ea tat cari 
formează obiectul preocupărilor ac- 
tuale. 

Dintre toate, însă, activitatea mono- 
grafică sa afirmat îndeosebi. Nume- 
roase sate au fost indelung cercetate 


Că e nevole de această cunoaștere în- 
țelege ori cine — care în ținta călăto- 


nai aer | Sar toate | e ee i re 
i n girag de reculegeri | lor au fost consemnate in lucrări s-| Gy. Radu, M. Gregorian, Anghel Mi- 
ce sunt înfăptuiri tămăduitoare. Astfel | 719% redactate și îngrijite. licescu, |. Popescu, Eugenia Lupescu, 


Dintre astfel de monografii din ul- 
timul timp, trebue să amintim pecea 
apărută sub îngrijirea d-lui Jon Conea, 
intitulată „Clopotiva, un sat din Ha- 
țeg“. Cartea aceasta e rezultatul a 
două veri de continue cercetări și ur- 
măreste o prezentare integrală a unuia 
dintre cele mai vechi sate din „fara 
Hațegului“, din apropierea Sarmisege- 
tuzei. Cea mai importantă con - 


pornind cu dorul cunoasterei ca o tine- 
rețe, prinde-vom din osteneală puteri 
— lar din înţelegerea ţării — vom că- 
păta mai departe acea tărie har — ce 
va fi odată deplin întregitoare pentra 
vecii și hotare — ce prin cunoaștere — 
din lăuntric se făurese. 


Haţ deoarece 
actualitate, fapt 
trecut-o 


Adrlan Maniu noastre. 


Buletinul inhoumati 


al oficiului național de tuism 





STAŢIUNI CLIMATICE ŞI CENTRE 
PENTRU SPORTULUI DE IARNĂ. 
Printr'o decizie a Subsecretarialu- 
lui de Stat al Presei şi Propagandei, 
în urma releratului Direcţiunii O.N. 
T, sau clasat ca staţiuni climalice 
şi centre pentru sporturi de iarnă, 
următoarele localităţi şi locuri: 
Aurora Banalului, Braşov (Poiana, 


Anul L — Nr... — 19 Ianuarie, 1941. 
timpul, 








In ziua de 29 Decembrie 1940 s'a 











IE ŞI POP, 








Clopotiva,un sat din Haţeg 


ție o are, fireste, d-l Ion Conea, care 
ne 
a înfăţişează importante şi serioase pro- 
menii de ştiinţă și de carte au lucrat, | bleme ce se leagă de regiunea aceasta, 
care a format, În trecut, nod de ci- 


Zina Imbrescu, |. Busuioc, etc. 
Lucrarea aceasta este de un interes 
deosebit pentru oricine vrea să se 
orienteze şi informeze despre 
i in lumină 

nouă o serie de probleme de acută 
pentru care am și 
răbojul însemnă = 


iar zăpada este favorabilă 


Postovar, Piatra Marc), Buşteni, Casa | ; urat acest curs peniru tinerii | ascensiunilor pe ski. Temperalura Ya- 
Surul, Casa Bâlea ( Făgăraș), Câm- i 12—16 ani, la „1 srp Braşo- | riază intre — 10 şi — 910, 
pulung-Bucovina, Câmpulung-"lusce, | „-L GAZDUIREA LA CASELE DE ADA- 


Curtea de Argeş, Muntele iăâişoara, 


inerea elevilor este suportată 
Muntele Mic, Paăltiniş-Sibiu, Petro- Intreţin 


de Oficiul Local de Turism care ur- 






POST dela DuLCA (M-ții Făgăraş). 
Cabanele de la Bâlea fiind declarate 


şani, Predeal, Râmnicu Vâlcea, Si- Areste ridicarea nivelului sportiv al : 
naia, Stâna de Vale, Valea Sâmbelei, mafinâti şi formarea unei generaţii | staţiuni ciiuialice şi de Atari, 4 
Vatra Dornei, Timișul de Sus şi Ti-] ge buni skiori. iarnă, rămân la dispoziția vizita 















mişul de Jos. Pentru a contribui la desvoltarea 
CURSURI DE SKI LA POIANA] sportului de ski. Oficiuy Local de Tu- | la Cascadă (1210 m. ali.) pot 
HRAŞOYL! si PE CRISIIANUL | rism Brașov. a comandat În erai 

MARE. țiuni avantagioase la atelierele C.F. ine a baba 





rsoane, 


sa - care vor 20 pe 3 ; 
100 pr- "i skiuri, lacul Bâlii (20410 m. alt. 


fi distribuite tinerilor skiori români, 


a căror stare materială nu le permite 
material. 


Oficiul Local de Turism din Bra- 
șov în colaborare m: Braşov 
a Directoratului de Munte, a orga- aro 
nizat Srzepând de la 20 Decembrie | să-şi procure asemenea 
1940, cursuri de ski în Braşov, Po- 
inna Br.,..ului şi pe Cristianul Mare 
(Postovarul) conduse de instructori 
calificaţi. | 

In Braşov aeeste cursuri se E şi 
seara n Livada Poşii, la lumir 
electrică. o A N, 

Inacrierile. 430 (fac, en O NE la 













La Vatra Dornei 


rtivă gi vi 
tatorii amatori de de ii 





| 


miţi îm cele 2 camere cu priciuri | 


or 
L. 










































































Lt 


A 


lor, între hotarele > 
de Sus. In <sâral Cre 
nesti, Sin'ito-ă şi Uce 
Hristos-Dumnezen, P 
narii, îr:"—- <A în 
ac_ '- întreg Nan 
gând şi învățându-f"! 
călătorie, adică în 
prin provagandă şi turii m 
„0 4 pre | 
timă și oblizatorie: a adei 
chiar mărturisirea fericită 
stos în actnr'tate.Un sinea 
viu şi direct ne -“4 la ni 
este cel mai frumos, VER 
cel mai ban şi adevărat: 
„ÎTPi- «-* si des 
nilor cari fug din ei Înşiş 
şi neputirdu-se suferi, 3 
au conştiinţă harică. Ci tar 
ric, care este cilătoria lua 
purtătorilor drasnstri de 
şi de a”rn---le, în Is. 
tură, în tradiția şi pe pămă 
moşesc. Un sinzur (el are d 
această  mersere a Omul 
semenii lui şi pri. rriura. 
în stăpânire: întuirea r 
Periecţir ii. „Fiţi desi 
cum Tatăl vostru din 
vârşit este”, 1 
De aceea a venit "inl Ci 
desăvârşit din Vecinicie 
din Iniinit în natură, din sâr 
tălui pri... oameni — ca 
vețe Calea Lui în Istorie. 
gând şi noi mamai pe astaltu 
rului, să allăm fericirea vieții 
lupta pentru cuc-rirea Vecinic 
Nu sineuri, ci căl-azi:i de dra 
lui Hristos, spireându-ne insu 
şi desmăreinindu-ne În ră 
atrage pe toți cei născuţi di 
sânce, ca pă Prigoipr ina 

şi să-i facă pe to “Ss 
cu pe calea Luminii. 
dela izvor <i colibă, dela lă 
tradiție şi aiunsând la „A 
Aceasta este, cred, cheea » 
lui legiz=-r! | 
Preot Ilie L. Im 


AN.E 
ŞOAR. 


Ă . 


CURSURI DE SKI 
MUNTELE BE 
Academia Naţională de | 
Fizică va line anul acesta cu 
ski cu studenţii săi în împr 
Casei T.C.R. (Muntele Bă 
tuată la poalele Buscatu wi 
şi numai la 3 ore depărlare 
tele Mare (1527 m.) Casa 
Băişoara“ oferă unul din 
bune puncte de plecare per 
siuni pe ski, în regiunea tă 
cunoscută a Munţilor APW 
sul de ski a început la Să 
După tnceputul făcut 
anul trecut, iniţialiva lui 
Academia Naţională de E 
wa însemna de sii 
contribuţie la promovare 










































































ANUL ÎI. = No. 14 X 


ini ă, = — 
IN SECTORUL SAVANA 


AJUTORUL LEGIONA 
IN 


In cadrul bătăliei. „Ajătorniui 
wrionar”, sectorul Săvârşin, deai- 
ar, se va Situa printre primele 
toare ale văii Mureşului, O danie 
activitate datorită, şefului de 
sotor camaradul N. Stăneseu şi 4 
ilor de cuiburi, sa înregistrat ad 
azia „AjJutorului legionar“. Şi le- 
fionarii de aici au căutat să fie pe 
ia trasă de Căpitan. Şeful seeto. 
lui impreună cu un negustor cu 
imă, a cumparat 11 capre bune 
lapte, pe care le-a împărţit la 11 
imi sărace impovărate de copii 
nedispunând de bani, pentru a 
mpăra lapte micilor  vlăstare. 
ensemenea s'a distribuit la 10 fa- 
Jii lipsite, 200 kg. porumb. Pen- 
fu Cooperativa Juliţa, sa dat su- 
a de lei 1500 din partea camara- 
lui N. Stănescu. In cădrul unei 
dinţe legionare în comuna Hala- 
„ sau dat consultaţiuni absolut 
atnite de către un camarad me- 
Intrucât copiii dela şcoala pri- 
ară sunt slab nutriţi, sa procedat 
vânzarea unui vagon de lemne de 
„ suma realizată fiind înmânată 
ectorului şeoalei, pentru a li se 
mpăra  şcolarilor pâine şi lapte, 
; asemenea sa pus la dispoziţia 
dalei primare suma de le: 4000 
irită de d. Popa din Săvârşin, 
ntru a se putea cumpăra câteva 
bre pentzu a avea laptele nece- 
copiilor dela şcoală. Intreţine- 
revine şcoalei, astfel în fiecare 
ineaţă li se va putea da copiilor 
p o ceaşcă de lapte. * 
în c muna Stenarul s'a distribuit 
ke. porumb la aproape 30 fa- 
; sărace, iar comitetului biseri- 
cure este în construcţie i sau 
|, dispoziție un vagon de lem- 
» foc, din banii căruia, în ur- 
vânzării, să Se mărească fondul, 


ivitatea legionară 
AgiV alea Mureşului 


ne y ; in Bârzava. Sa 

ilele trecute a fost sfinţit noul se- nizoana Iegnară ANS) seta ea 
al legionarilor din comuna Bâr- | cântat diferite cântece egionare, a 
Dela centru a particpat camara- | clamaţii şi sa Jucat piesa PP ERE UTA 
ine. Ton Constantin, şetul Miperril restriște“ de d. Comandant legionar 

are din județul Arad, camaradu L escu. Interpretarea a 
a on eaiiăl şeful plasei Radna ete, Corneliu pie pci Ie Aziluat 
orele 1£, preotul ortodox şi unit au fost mai a i) ersoane, sala devenind 
iat serviciul religios, participând RENI. are UE E aa sfințiri sediu- 
0 : u- | neîncăp . : 
ani locali RIA 00 ia 0 lui, a vorbit camaradul N a ai 
j Intre orele A TRRIiianradolui | eeitiliiasei Baâna. și inpigii îi tut 
ai N: > tul: acttoruloi Bârzava, | tin, şelul Meet SIDE Deate deo 
pu AmMos, 4 = Arad. Dsa tace a 
p întreagă intonând | Arad. i igioase. Peste 
arcurs raze A E inile 20,30 | sebirile de EreăisiM ie) e TREE 1 Ia 
pie pe: mă desfăşurat un bo- | toate aceste se eee uniti ca toții, 
Că ati executat de gar- sinjba neamului să fin 
program ur J 


inți i onai în 
irea sediului regi 
ici comuna Bârzava 


a. care de care mai mult fier vechiu. 
zi Ă . . n 
destinat a devenii iar ont ei 
i e $ 
nt tâtea lucruri uliit, 
poe i -ârpe precum 
sticle, cârp 
inj ea til care poate servi la 
Li 


' ori ateri 
ŞI orice m Activitatea legionară a 


” “a desfăşurat şi în 
acestui sector Să psi AR tel s'au 


3 î ionar, Au“ 
cadrul ajutorului legionar alimente 





d 





Doctrina economică 


a naţional-socialismului 
(Urmare din pag. 4) 


lo, acesteia Și pentru folosul tutu- 
ceea (Gemeinutz geht vor Eige- 
2), De are cere desfiinţarea 
ră muncă, înfrânare 

ii, „Statizarea intreprinderilor 

ja socializate, participarea la be- 
neliciile marilor intreprinderi. S'au 
luat măsuri financiare pentru a se 
da de lucru populaţiei, apoi pentru 
reglementarea comerţulm exterior 
pentru colonizarea şi împroprieță- 
rirea ţăranilor şi muncitorilor, pen- 
tru reglementarea regimului sucee- 
soral al solului, pentru organizarea 
protecţiei  bătrâneţii şi ajutorarea 
claselor de mijloc, apoi lupta contra 
trusturilor, marilor magazine, eta 

Alte măsuri au perspectivă mai 
largă şi constituese începuturi pen- 
tru o nouă ordine economică, cum 
este politica pici ali ordinea 
munci naţionale (frontul muncii), 
organizaţia corporativă a industri- 
ei şi meseriilor. Aceste măsuri sunt 
inspirate din idea serviciului pen- 
tru realizarea nevoilor comune, a 
moralității şi demnităţii în activi- 
tatea profesională, în care scop s'a 
trecut la o politică pentru regle- 
mentarea preţurilor şi salariilor, 
inta tuturor acestor legiuiri este 
să prepare prin o educaţie profesio- 
nală un om nou. 





































pentru terminarea bisericii. In 
“Ama Baia, sa pus la dispoziţia dă. 
rectorului Şcoalei primare, pentru 
: se cumvăra lapte copiilor, suma 
de lei 3000; sumă ce fusese însuşi- 
„tă de câtre locuitorul Ivan Badiu 
incă din 1939, când i s'a fost pus la 
dispoziţie pentru a se cumpăra di- 
ferite lucruri copiilor săraci. In co- 
muna Săvârşin Şi batele anexate, 
sa distribuit celor lipsiţi de cele 
necesare 18 articole de îmbrăcă- 
minte,  Deasemanea s'a împărțit: 
44 pungi ă 2 kg. fasole; 20 pungi 
ă 7 kg. porumb; 6 pachete ă 2 kg. 
slă: a, 29 pachete ă 1 kg. cârnaţi; 
490 pungi ă 2 kg. făină de grâu; 
46 pungi î 2 kg. cartofi, 17 pungi 
ă 2 kg. ceapă; 80 bucăţi mari de 
piine ţărănească (ă 3—A kg.); 205 
pachete ă câte 1 kg. zahăr, 6 saci 
grâu ă 80 kg. fiecare. Aproximativ 
1842 kg. alimente. Copiilor de şeoa- 
lă li s'au d: uit 160 coşuleţe cu 
bomboane, 100 creioane ete. 
Locuitorului Mage Ioan i s'a dat 
lei 240.— pentru a putea cumpăra 
medicamentele necesare soțici sale, 
care este bolnavă. La Vărădia, ca- 
marăuul Stănescu a dăruit perso- 
nal suma de lei 2000.—, pentru îm- 
brăcarea unui copil sărac, Sa dis- 


tri at deazemenea 100 kg. zahăr UN MARŞ AL GARNIZOANEI 


şi 100 kg. făină de grâu pe lângă ' 
alte multe lucruri utile. Astfel sa LEGIONARE IN GAIU-ARAD 


îmbrăcat complect 4 copii săraci, In ziua de 12 lanuarie, legionarii 
sa împărţit 100 pachete ă 1 kg. za- | din garnizoana Arad au făcut un marş 
hăr, 50 pachete ă 2 kg. făină de] în cartierul Gaiu, comună suburbană. 
râu. „viverse alimente în greutate La orele 9, cuiburile sau adunat 
de 300 kg. la sediul legionar, unde s'a făcut în- 
In cadrul bătăliei materiilor pri- | colonarea. 
me, sa expediat au posi In patru False de e cara 
5. ze. fier vechi. Bătălia] de legionari, fiecare, marșul sp „Minis 
: a î ra Astfel au înțeles le-] sa făcut prin străzile Brătianu, Mă- | senator begin si pi esa ia) ji cara 
gionarii sectorului Săvârşin de pe] răzeşti şi calea Aurel Llaicu, za „Teatrului Maipaigela dompa, că 
valea Magia, E e A dap aa, o, liziaala de e ti e sea ozn instaurarea unei noi 
legii „Ajutăţi fratele căzut în. ne- secarei 
norocire, nu-l lăsă”. Publical românesc este invintat 


participe. 


Atenţiune! 
Retugiatul 


|lăuConstantin 














































din oraș şi iudet din toate ; 
ȘI  ramuri- 
le de activitate pubuică, s'au fixat 
conferințele, conferențiarii, modul 
cum se vor ţine şi )-a-"'sţile. 
Părinteln Lucaci, dela secţia cul- 
turală, a fost însârcinat cu Orga- 
nizarea conferinţelor, 
Conterinţele în judeţ, se vor ține 
în satele principale, urmate de şe- 
zători, fesvitaluri. Camaradul prof. 
Ciontea, va lua pe rând în Judeţ 
toate corurile din Municiniul Arad. 
In oraş, pe lângă oconferenţiarii 
locali, vor îi învitaţi personalităţile 
marcante ale Mişcării dela centru. 


MANIFESTAŢIA LEGIO- 
NAKĂ DELA GHIOROC- 
ARD 


Dumineca trecută la Ghioroc- 
Arad, ierodiaconul Lucaci, în ca- 
drul unui frumos festival, organi- 
zat de tineretul legionar din gar- 
mizoana Galşa, a vorbit desnre: Ce 
este şi ce vrea Mişcarea legionară? 
Tineretul din Galşa a jucat piesa: 
„Vremuri de restriste“ de Corneliu 
Georgescu. Seara, au urmat dan- 
suri naţionale. Beneficiul realizat 
a fost varsat în folosul „Ajutorului 
Legionar“, 


D. B. Jonescu 


Conferinţa dlui 
ministru 
Traian  Brăileanu 


SIBIU, 18 — Azi, Duminecă, la orele 
11.30 în cadrul unui program organizat 
de Mişcarea legionară din Jud Sibia, 
d. prof. Traian Brăileanu, ministru şi 


Păstrând o distanYă oarecare; cele 
patru coloane masive au mers cân- 
tând. A 

Publicul urmărea cu interes acea 
stă demonstrația legionară. A 

La Gaiu, legionarii au umplut bi- 
serica. De mult timp, biserica n'a mai 
cuprins atâta lume. : 

Parintele Jonescu, care a servit, a 
făcut pomenirea martirilor legionari 
lonel Moţa şi Vasile Marin. d 

După biserică, legionarii sau GUS 
la Casa Culturală din Gaiu, unde sa 

inut o şedinţă de cb. i 
Sedinta a fost ai e dB 

lul dr. Dimitrie Zeana. co 
n gamizoanei Arad. Când a; SNA 
apelul martirilor lonel Moţa şi a” 
sile Marin, legionarii au răspuns pina 
tr'un răsunător „Prezent „Sa 
tat „Cu fruntea sus . 















piaţa Unirii 10 
lucrează cel mai ieftin 
şi ireproşabil 


german 


iunii mai bună 
Fa sa organizat în cadrul acțiunii pentru 0 
cunoaştere şi strângere a le 


găturilor dintre ostaşii români 


ŞI cel Eprii i îni dela ar- 
ă : ani Şi rom ilei 

DR ai | razilor germă.: caest prile] 
In cadrul acţiunii, pene er tileria aniaiigăgă iri pătrundere 

se 3 1 ae a ? u - 

pună CR e Salagii români Și | 52 Ei cepere îşi însuşeste, 0 cama- 
ăturilor dare ani, posturile | Și Pr uririle şi experienţe - 
camarazii lor ge : "trodus în | mân am iu german. A urma 











egiunea care se întinde dealungul 
' Mureşului, începând dela Rad 
: 7am. a fost în orice împreju: 4 
Baiune unde sutletul românesc 
ai în toată splendoarea lui, E 
leori se găsea antrenat pe Şi 
ilor interese ale Neamului, 


i Dar ul e ei 'oiaşe X 3 ai uzi au în ori | radului S 
sarea legionară în drumul P : t familiilor nevoit Bâr- radio-difuziune în eri pp 
bere Biruinţă, 2 A dai ii datei Mt oare de 4200 a ue sahăr e lor, iecare JVheoă | corul copiilor de fa 5 sub condu- 
Mureşului, 10 ? 


aici, pei A 81845 ora ostâgeas** | țujui pioneri de 8 sergie Gheor- 
put. VE teetiian. In cele dla orele 163 Sa subofiţerului baga malurile 


F . pe ăr ă Ă 
interese Se. i ao varşin, | de familie la ADD? at a se veni | germano-română, e aseară a executat copilu 
sectoare, Bârzava Și Pa VERII țiv 42 familii. pa Co DI familiilor Programul oii tori cu eh pă cu un solo de e su 
nica ep At : Datorită spiri- | absolut nai în, o osibili ți mate- | a fost alcătuit ah OTE adevăr ora | 1; Popa Vasile e IN nastasescu. 
anul realizărilor, re. şetii piaşe, leP A ult gust şi a | | p AN ce 
tre şelii | new ] m LA = k a ee pop tat ze 
legionar format i cm de aici, camarderiei osfăseet ia — Vechii Era germană a îS pd, emi- 
[EeaniAţăie Măr: Moale marile Dupa MAR ecutat de fanfara ee — ji romă 
fispuns prezent : 


camarazi —, CX A 
comandamentului erman 


| ro 
n Bu-| VAR ineheindu-se cai i i Tra- 
cureşti de sub COD k | 3 





în Sec- 
ii legionare dale. Asie), cane 
“Bârzava, legionarii i 
ae în răspuns bată 












eslui sector, au 4 = 4 4 
materiilor prime. adunând până “In Aradul bogat „ii 
1 peste 3000 kg Îier vechiu, | are, a început E: 
fară de ame cantităţi de pi Legionar“ araă 
u, blocate la unele firme. a tantin, A 


ui vechiu este în „CĂ i ste 
surare. Legionarii garnizoane z, 
eat sector sau străduit & SS 


Ta d 4 


duc TA 


— 1... 


10 












ÎNĂLŢAREA 


FE e pa 






MÂNA 

NOROCOASA 
j dbuage voii de futi da 
LOTERIA ve STAT pe CLASE 


Ştiri muncitoreşti e As 
iați 





— Sibiu. Sectorul YV al Corpului mun- 
citorilor legionari, a luat inițiativa de 
„a pregăti o piesă de teattu în Xederea 
ținbril unor reprezentații de  propa- 
gatdă culturală în satele Nin jurul Si- 
biului. 














n atentia refug 
stabilit în 


refectură județului Sibiu comunică 
uri toarele: 

Toţi refugiații din teritoriile pierdute 
IBasatabia, Bucoviha de Noră și 'Trau- 
silvaânia de Noră) aflatori în oraşul Si- 
biu, sunt învitaţi — în biza ordifiuilui 
Ministerului de Juttiţie NE. 966—ÎBI1 — 
ca, până în 99 Lanuărie a. c, să depun 
la această Prefectură biroul refugiați- 
lor, o declaraţie despre drepturile şi in- 
teresele părăsite 14 fostele lor domicilii 
sau sedii. 

Daăclataţiile vor cuprihde: 

1. Numele şi pronumele capului fanii- 
lei, soției și eopiilori 

2 Localitatea (tomina, județul) de 
uude au venit; 

3, Domiciliul getur 
provizoriu! 

4. Ocupaținne 
mometitul păriis 

5, Averea phrisit 
mănnnțită gi bu vu 
fusinții tu abte sdtise, VOF deptine copii 
de pe aceste atte, Taci fiu au acte vot 
depune atestări scrist din paăttea per- 
sohnblor card au cunoscut această si- 
tuaţiune; | 

5, Dovezile ce eventual posedă (data 
rctugiuloi, punttul de tvecete th tură). 


Refugiații neştintori de carte, află- 
tori în oraşul Sibiu, se vor, prezenta la 


+ 


— Dela Cameră de muncă. Se uduce 
la cunostinţă pă în conformitate cu art 
132 din legea pregătirii profesionale s'ă 
fixat exAtien pehtrh ohțiharea cărții de 
Ineru următoarelor modiste: Muleş Pa: 
raschiv, Chidu YV. Olivu, Yheil Maria, 
Binder Hermine şi Mezer Gertrude. 

xamenti] ta avea loc li orele & di- 

“mineața în ziua de 27 Ianuarie a. c. 


lcă 


— Casa de Asigurări Sociale Sibiu a 
primit dispoziţiuni în legătură cu da- 
otzia Ministerului muncii prin cârd Sa 
ureat limita de salariu cuprins în îsi- 
gurarte dela 8000 la 10.000 lei: În urmare 
patronii care au în serviciile lor ase- 
menta angtlaţi sint obligați a Înde- 
plini de îndată formele de intrăre în 
asiguarare a salariaților din această 
vatețtotib. 

— "Ţimiigoară. Cameri da muncă din 
Timisoara bdiite la vunvătința lncrăta- 
Hlor şi mesetiagllor să se prezinte lină 
diat In sediul Camerei pehtru asi ridi- 
eu carțile de caltă și de meșter cate 
sunt întocmite si preschinibate de timp 
îndelungat. 





decluraţiubi Yerbale în aţa 
tor al plăşi respective, 









țilar că este în propriul lor 
iăcă şi să depună ac 
vurmenul dat, indepen 
ţiile pe care le-ar ? 
țel refugiaților, ete. 












. PENTRU DOMNII 
PONDENTL 
tent domnilor co 
rului nostru, peri 
selile de tipar, si 
dehţa aerisă la maşină. 







al, fie chiar numai 










4 pe câre 0 aveau în 
ivei domiclului loF; 

3, îi gpecilicare 4 
losrea et. Dacă te- 


3 i 
_— Malta-Sărată (Severin) Zilele tre- 
cute a avut 16t în Centrul muheitoreste 
Balta: Barată stințitedpuvi Donului oră- 
nizaţiei „Luptă și lumii“ a îmnititori- 
lor legiobati, 


i 


bit ie arei atente! pt ia dei de Prefectură, biroul refugiaților şi Vor 
zionare de Carântebes, dare î remarcat îuce declaraţii verbale, | ME 

fsptul că în utarşit se fidică, din î- Refugiații aflători în apaigu)b in 
demnul sufletesc Si nui din ordin, pâvi- | iudev Yor depune declaraţiile la, Pre | 
loans care auint cu adevărat simbolul | tara plășii xedpective, int refugiații pei ȘI 
Patriei şi & ței unui poa. gtiutori ue vâtte “atlatoki în CRDIMRE ee 








iud. Sibiu 


să vor phezinta la Pretură şi vot face 


Se atrage atenţiunea tuturor refugia- 


este declaraţii în 
dent de deelara- 
i înaintat Asocia- 


ZZAS53 


Ratomandăm insis- 
respondenţi ai pia 
tru a se evita gre 
trimită corespon- 


















































FORMA 


— D. profesor DB p 
scrie în numărul de 4 
nostru despre Doeteitia et 
năHonal-sdoialismulul. pap 
catedrei de Economie bej 
Universitatea Ardeahutui | 
W loale rândurile de ș 
njtințarea Date 



























































3 
« Bottolariatui ud 
Rlndanţaua potul : pa 
cut că Luni, 20 fanuntiă a e 
Mina vi pt. ridicarea hutalee 
Dicomvete (040 gi a ajutoarele 
East fetugiţi, Acel 00 p 

ta butea pâna la da 
plesda lrovocabil, Ret VĂ 

— D, Ghebrghe Votni 
tenteului sudgiţee A 
Ardenlutui vi vorbi la Pur 
tiecă, 19 Tanuarie a, e, în cadet 
pia leglinare. 

= în lotalul cămin A 
(fonta fabrică Heruia) d 
trecute sala da lectură. Au stă 
studenții Bibiului, indiferent « 
ttat sau nu în Cămin. JA 

— Bursele studenților tomis. 
ate hbtare Wâu ridicat dela MAD 

3000 lei Infiăr, înceând eu LÎ 

— Tmeratile do amenajare a 
legiotite studenţeati sunt în căi 

*or fi terminate probabil ape albă 
loiei Iabuătie. Da cantină văi 

luu idea ceh 100-—500 stiudei 

fuheţiotia hub coiduicarea e 
Octavian Crihteh, în locălu 
studanțeta. | 


[) i 


pr Sa ea ete P pt 


E = 


. SĂ 
= Căutări cotespoltleiți AB fe 
i ari Atdealulul si E B 


dă e tul Bulevr 
n ate stari renumita | 
Nina Nicolau, . 

— magi tu garanții mate 
mare Preiiu Orice reprezeni 
pentru jedețul Biblu. — Inform 
sub Director, Administrația zlaă 
Ai „ialțaneae, o. 


e 


a 


Comitatul Se. Brin. da Atat Nr. 2 mixtă 
„Sava Popoviti-Barcianu“, Com. B 
fafi, jud: Bibiu 

Nr. 24 din M Tan, 1941. 


PUBLICAȚIUNE 

Se utlute li cunoştinţa celdr Îni 
dați că îri pita de 8 Februarie 941 
10 a. m, e va ţine În locălul gi 
primare de stat NE 2 din comi ni 
ginări, jud. Sibiu, licitaţie publieă 
tru datea în întreprindere a lucăi 
de tâtiplărie dela buihita şeoal 
Valoarea Iuerăfilor după devil 
de Tai 43520, «A 
Tacitaţia se va ține în conlor 
cu Art, 85=—110 inclusiv din lega 
bilitaţii publice şi conform Bi 
publicate în M: 0. Ni. 177 dir 
sie 1991 at 
Deodată cu oferta, cocurenţii. 
phiie Și gatânția prâritotie 10 
valoarea lucrării, în nm 


"i 


d-lui pt& 


interes să 


CORES- 


ta ţine a II 
1041, ori 10 a. nu 
RA acele Ii ia 108 
Răşginati, la uarie 4% 
Comi! 


































NUL [, dpi Na. ia, pi *y i 































it Pe 09 INALȚAREHA 
Liz m... —- Li 
uaţia fronturi = 
a î PR C Or de | Mexicul j 
viatia sermană a bomb "Aj iCUl Va trece în eu» 
din Malta — în eliuaijunitățile navale engleze | tărire e bara E, 
"0 Comuni Și niie ital 4 ŞI sacriticiuu 
„XI TA a e'man | imi la Sitprataţă 700 ton li pai Mediterană Declaraţii [4 preşedintelui 
z , E tere tihal bu tuburi lana:lo 5 om DAL amet britanie i ZE ftepub] 
[Eine 19, (Radar), e Bitu | 42 ce 102 mâilimeleii De i un mult de a race dit baza navali dela | „, MEXICO pd A 
nic. orelor. armate ger- Mina Une! ÎNcutsiuni inamice de „ihaiă Drincipalu) obiecliv. | Cărhacho. presedinti rufimeralul 
sa “ ă A ataniei c: ) Ţ = acul a sli , - y “Dublieel în 
a primele ore ale după adiezii | Cursul nepţii. de 12/43 a us ri mai puţin întinsă nl din n per MR ra, ia în aria 
ane de bombarda ial Yraren antiaerian «a anuarie apă- |] tea prec:“entă rezultata oapaip și „i Băbiilor de ofițeri a] 
Eat cu toni Sie oi E con Ma vion tu sani a pai doborit un abia ue = stg Care au fost os i: militare esta A enter 
iale engleze ce se aflau în hitățile comunicatul cheia N Memnaliat prin | tanice au cauzat e ai rea SE aie Și-a exprimat păra- 
aletta din insula Mala R DEA Ep 220, şi alte avioane sosite ME în urii mei noul doctii Lp ras “arian În 
tor de avioane care ; Vasul semnalează că acesle intendii dt pace, he de fraternitate și u 


i ri - 
seseră foarte mari proporţii mai ala 
În regiuoă garei şi a rezorvoarelo 
de petrol, Sau observat numeroase 
căplbpli. Alte Avibane 4 ataca! dodu: 
rile dela Emden. Boulbane şi Calais 
apoi bifurcația căii ferate dela Os- 
tenda și un acrodrom În Franţa OCu- 
pală, 

Din toale aceste operațiuni cinci avi- 
can: britănlee li psesa. 


fusese : 
în viua de 10 Ianuarie i 0 


“nou lovit în plin de mai le 
zu bombe de calibrul i i a 
| In plus numeroase bombe a 
L în regiunea arsenalului, 
n cargobot a fost lovii de o bhom: 
de cel mai mare calibru, Cruvi- 
ul englez „Sonthamplon:, atacal 
) Ianuarie de formațiuni aeriene. 
și italiene a lost alâl de 
vătămat încat s'a scufundat. 
: cursul sborurilor de Tecunoag- 
8 înarmala, efectuate pe ziua de 
 lrei cargoboluri cu deplasare de 
IU0 tone au fost atacale cu mai 
ilie bombe la est de Scoţia Noidică 
2 coasta de sud-est a Angliei. 
Daptea trecută formaţiuni de 





: Comuni 


, ata 
a a Ba N ERĂ ei 


| Totul face și s6 oreadă ă 
Generalul Camacho. o pbatigeiicai 
2 pin i sa viitor apropiat 
vensturi i i 
m zale cpr e hotărire, de luptă și 
Preşedintele republicii a declarat că 
ofițerii au datoria de a duce lupta 
pentru menţinerea instituțiilor demo- 
ctatice, Apărârea unei doctrine inter- 
naționale, gărantând o pace  perma- 
netă şi onorabilă tuturor națiunilor 
americane, constitue după Generalul 
Camacho linia pe care soldatul Mexi- 
can Va trebui să o apere cu hotărire. 
Terminhând Generalul Camatho a 
cerut ofițerilor să in armele cu a- 
ceiași energie ca şi eroii istoriei fne- 
xicane, dacă va Îi necesar pentru apă- 
râreă Mexicului, ideilor sale și valo- 





LONDRA, 18 (Hador). — Miriinte- 
rul aerului publică următorul CONU 
nical: 

“Poleiul In cantitate mare şi turtu. 
ni electrice din noaplea de Joi spre 
Vineri au impiedecat avioanele. de 


OO A 
aa Se 


O scrisoare a diui de. Şerban 
icloveanu în legii m 
cumpărarea Sanatorului 
Sita Elisabeta 




















ine de bonaibasdament au ataca! 
juc-es un port din Anglia Octi- 
ială cur și alte abiective din An. 
i de sud. 

| noaptea de 16/17 Ianuarie slabe 
rmaiuni inamice au aruncat pe te- 
fiul R-ichului câleva bombe ex- 
ive şi înce: "icre. Pagubele male- 
„sunt neinsemnale. 

zilele de 15 și 1b lanuarie ina- 
bul a pierdut în total cinci avioane. 
Bei avioane germâne, plecale în 
“de 15 lanuarie nu Sau înapoiat. 


























Comunicat italian 


nemai sauna E 
—- 


4, 18 (Rador). — Marele târ- 
meral al forțelor armate ila- 
Ansihite de uhdeva dih Italia 
Ml comunical Nr, 224: 
onial grec în linipul acţiuni- 
caracter local am cauzal inu- 
| pierderi simţiloare. 
Gitenaica aclivilale de arlilerie 
ia Gullabat, 
bicul a bombarda! câteva loculi- 
m Sonialiă, fără nici un suoces, 
formațiune a corpului aerian 
i de bombardament escartată 
ane de vânătoare germane șI 
e a bombardal În mod intens 
aluri succesive baza nâvală la 
a 1 insula Malta. Această ac- 
“a fost elecluală cu hotărire şi 
zneală. , 
il port avion „Illoustrious care 
ugiase la Malla din cauza gra- 
avarii suferite in timpul âla- 
precedente a fost alis de 
de calibru mare şi mijlociu, 
Micişetor și un păchebol au fost 
“atinse în mod grav. Arsenalul 
rările portului du fost în rbd 
lovite de mal multe ori prin 
din cele tal precise. 
“avion german nu sa re-ntors 
a sa. 
Mariiul căre a tampohat la 
nivele şi menţionat În comu- 
oficial Nr. 216 este subma- 
grecesc „Proteus“, Acest sub 
de construcţie franceză de- 
cutuntldre 930 tone și Gând 








































jrdarea între Indochina 
hailand continuă 


Hy, 18 (Hâdot). — Se anunţă 
anoi, că, cele două din urmă 
fost calme pe tot lungul fron- 


euiunea de Nord a localității 
a avut loc la 12 lamuarie 0 
2 intre o companie de pula 

iezi şi un grup ihuilandeza de 
iuperioară unui batalion 

Mirea sa terminat în avantajul 
E [ranceae (indochineze 


decât plerderi. neinsemunatti 


D, dr. Serb-n Mileoveanu a dat 
publicităţii următoarea scrisoare: 

Subsemhnătul dr. Batban Mileo- 
veanu. domiciliat în str. Sapienții 
it, 1, în calitate de Comitat de ro- 
mâniziire, numit pe lângă sanato- 
riul Sta Elisabeta, declar: 

1. După ce am examinat în pre- 
zența dlui ministru al justiției do- 
satele cui nătării si ckpertizei jus 
ridice m'am convine si declar fară 
nici o rezetvă eh închecraa cumpă- 
tării da cfitre presedintele consiliu: 
lui de ministri a suszisului sanată: 
riu san făcut în condiții absolut le- 





CONVERSAŢII MILITARE 


angio-turte 


ISTAMBUL, 158 (itador). — A 
gtiția D.N.B. transmite:  Conver- 
sățiile între militarii britanici şi 











— Comentariile ziarului 


NiWwW-YORK, 18 — (Rador). A- 
genţia D.N. B, tranimite: Ziarele 
de Video dimineaţa conshoră vii 
comentarii cifrelor privitoare la si- 
tnuţia financiară 4 Aneliei dosva: 
imite de d. Morgenthau, aecretarul 
departamentului de atat al tera 
lui, 

„Nev:Yotk Timea“ serle: Aceste 
oltve dovedese, că, comuninările Tă- 
cute guvernului american Du exa- 
gerau eu nimic când afirmau că pu- 
terea financiară a Marei Britanii, 
este epuizată, revelațiile taetite ana: 
surprinzătoare, găei sunt hulnai că- 
teva zile de când oficiul de tezerve 
feloral arată + averile britănice in 
Stuțele Unite ar fi de şapte miliar- 
de dolari, 


pentru toate ocaziile la 


SIBIU, Plaţa Reg 








Buterea financiară a Marei 
Britanii este e uizata 


Rochii originale şi eiesante 


gale, la preţul firese al valorii și re- 
prezintă un dar personal făcut de 
d, General cu banii puşi la dispozi- 
ţia domniei sale. 

2. Intâmpinareii mea către Insti- 
tutul autorilor de enritate întă oda- 
tă subliniez, du priveste câtusi de 
puțin persoanele dor peheral An- 
totecvu si prof, Mihail Antoheseu, 
cărora le port mai debarte ucelași 
respect si devotament față de actul 
conduebrii Statului, 


Aceasta este declarația mea. 


(ss) dr. Serban Milcoveanu , 





turei continuă dar nu sa dat până 
acum bilei un comunicat în legătură 
cu ele. 





„New-York Times“ — 


Ziurul trage concluzia că dite- 
rența ce. există intre i a dlui 
Mofpenthau şi rApoa tele finanoia- 
re ale altor autorități reprezintă 
cheltuielile enorma, prilejuite de 
Anglia. | 

Acalaşi aiar ahuață din W ashing- 
ton vă d, Morgenthnu a declarat 
atplicit în faţa reprezentanţilor 
presei că Anglia a cheltuit fără a 
plăti comenzi de războla aproape 
intregul său fona de stabilizate 


atent athni câțiva ani pentru susți- 
engle- 


nerea monetelor americane 
aă şi franvesă. | 

Intrebat, dacă Anglia moa e- 
dă undeva âveri realiza bile; d, Mor- 
gonthau a răspuns negativ. 








Magazinul de contedtii 







Unde veţi fi servit contiineias 
genei convenabile! 





rilor sale morale, 





La Oradea a avut loc un 
grav accident de aviaţie 
— Sunt 3 morţi şi I2răniţi — 

BUDAPESTA, 18 (Rador). — Stefa- 
ni transmite: Vineri dimineața avio- 
nul, care face serviciul de pasageri 
intte Budapesta și Oradea Mare a că- 
potât în momentul atetisării la Ora- 
dea Mare. 

Un număr de 12 persoane au fost 
rănite, iar 3 membri ai echipajului 
şi-au păzit moartea, 

Sa dexhls a authetă spre afla cau- 


zele nenorocirii. 


La | Februarie se va încheia 
un acord între Anglia, Statele 
Unite şi China? 


TOKIO. 18 (Rador). — Agenţia DNB 
transmite.  Zia Nichi Nichi” a- 
nuită din izvor autoizat că 1 Fe- 
bruarie vă [i incheiat un pact în trei 
între Anglia, Statele Unite şi Guver- 
aul mareșalului Ciang: Khai-Shek. O 
convenţie specidlă între Ciung Bing şi 
Londra ar și Îi fost magi: Ra 

Agenţia „Dumei“ află în _legătu 
cti prize că guvernul din Ciungkin 
sar fi adiesat Angliei, Statelor Unite 
sl gtivernului din Hurnia terându-le 
să asivure din hdu funtționarea caii 
ferate Burmă— Y unnan. 





» 


— 


Un curios fenomen ceresc 
observat la Galaţi 


ALAŢI, 17 (Rador). — Miercuri 
ALA die orele 4—ă cetățenii 
şi gardienii publici au observat i 
fenomen Geresc foarte curios. rai 
fiind senin sa văzul un curcu da 
inltiuritrul căpuiă era luna pliită Pie 
utea ebserta o cruce a b 
tul se comenleazi in 
0 explicație justă 
sil de știință 


care se pu 
Evident je rapi 
toate felurile, dăr 
a acestuid, hulial bănci 


văr pulea săi dea. 


Cum va fi reconstituit 
cabinetul jugoslav 


ai fă i Aa 
n GRAD. 18. (Radar) — Aga 
e a tri Genuri, Pi 
sunt În aşteptă 





12 








Situaţia bisericei catolice 
din Ungaria a fost 
raportată Papei 

) BUDAPESTA, 15. (Bade. — Nun 

țiul aprilie s'a reâmtora aci după isa 

ga ședere la Puma 


raport Papei, aupra 
catsliee din Logaria. 


unde a făczt a 


Sire  Îmețiczi 





Daruri pentru albanezii 


cari luptă pe frontul grec 


SOFIA, 12 (Hador.. Albanezii 
cari aparțin fasciei „Cesare Batiati 
din Solia acu tramie daruri În mari 
cantități luptătorilor de pe îÎrentul 
gre, 


Darurile au fnmt oferite si de emmna- 
mitățile albaneze din Solia, Sliven si 
Vidin. 


Mareșalul Graziani ma demi- 
sionat din calitatea de şei al 
iorțelor italiene din Libia 


ROMA. 15. (Rador — Din sursă ita- 
liană se desminte svomul care carrulă 
in strămătațe., si după care marria- 
lul Graziani si-ar fi dal! 
calitatea de sei al lorțelor armate ita- 
lene din Libia 


Cozia rr 





La Djibuti nau avut loc 
incidente între francezi şi 
italieni 
VICHY, 15. (Hador).— Gruvernato- 
rul Somaliei a declarat că sunt ne- 
interneiate evomurile răepânciie de pro- 
paganda străină, după care ar Îi avut 
loc la Dpibutti incidente intre francezi 
ŞI Ialieni., GE 


0 paric vi 


, = î . 
idali 1n- 


dizeni și europeni, pe de alta. 
Sondagiile de petrol făcute 
in Mexic 
BUENOS AIRES, 15. (Rador) — Pro- 


ducția de petrol a întreprinderilor 
nationale de sondaj din Argenlina a 
atins în anul 1940 cilra record de 


două mulioane metri cui. 

In ultimii cânei ani, capacitatea ra- 
fineriilor n sau mării de 
două on n jumătate. 

Producţia zilnică mijlocie este acum 
de 7.000 metri cub. 


ationale 


Vestitul pianist lohann 
Strauss a încetat din viață 


PERLIN, 14 (Rador). — Agenţia 
„Stefani“ transmite; Intro chnică 
berlineză a încetat din viaţă în ur- 
ma unei infecții vestitul pianist 
Johann Strauss. El se înapolase de 


câteva săptămâni dintrun 


YŢeD) 
tnrnea triumial de concerte din 
străinâtate. 

Johann Strauss era considerat 


ca unul din cei mai mari pianiști 
nu numai ai Germaniei, CA Bi &i 
[Huoropen. “ 
Conailiul de Patronaj a font in- 
format că pe prezintă în numele 
său, sau al pregedintei d-na gene- 
ral A-tonesecu, diferite doamne Ce 


înd sprijinul pentra opere sociale 
,- pri bani. Cos dial de ii 
asemenea autori 












































ASHI>*Gi 


= A 
 95. 1 

€ meet tra ”P 

Y îrar „Ass ria- 
ici bre >nțA din Lira câ cer- 
carile be i dan ca sigar fapta 
sf, - - . = 4 ş iri 
ca A 250 A a ANII ARgieă 
de re > Un se $ air 
d II ar FIN Care va 
prevedea câ depiinele puteri n e 





A 





NEW-YOREH, 15 (Rador). — Co 
respondentul agenţiei „Stefani“ 
tran*mite: Senatorul Wheeler a de- 
clarat în fața comisinnii pentru a- 
farorile străine a Camerei Hepre- 
zentanților, că înalții ofițeri ai de- 
partamentelor militare au Imerat în 
credința că probabil la 1 Aprilie, 
Statele Unite se vor alla în râzd- 
iu. 





ÎS ALȚAREA 


că Ore 


Preşedintelui 
veit i se vor acorda 
depline puteri numai 
timp de 2 ani 


1 Ap rilie Statele Unite 
vor intra în războiu? 
















.. 


Pormaei. 


deci mp de 2B 
Carcasile  povernarmemlale O aameri- 
cane sasi de aer re 
i și 


y Braa 53 aie 
Unite 4 cedeze Anglici vase de risbri. 





Senatorul  Ellender a prezentat 
un amendamant la procctul de lege 
al guvernului pentra ajutorarea 
Mari Britanii, din care reese câ în 
nici un caz procetul de lege să nn 
poată fi înterpretat în sensul tri- 
miterii în străinătate a 
sau forțelor navale a Statelor 
te. 


Uni- 





ințelegerea anglo-americană 


asupra 
piere, în 


WASHINGTON. 12. (Rador) — Co- 
res niiul agenţiei DNB anunţă câ 
departamentul de stat a comunicat că 
intre Guvernele britanic Și american 
a intervenit un acord defmitiv cu ri- 
la bazele acriene dela Santa Lu- 


VIre ae 
cia. închiriată de Statele Unite câlre 
Anela. 


Cuvernul britanic a acceptat pro- 





teritoriilor de în 
fază de definitivare 


chi- 


punerile specialistilor americani asup- 
ra teritoriilor ce urmează a fi ovasi- 
derate ca întrând în convenția de în- 
chiriere. 

Printre aceste teritorii fizurează ba- 
za de hidroavioane dela Grosisley Și 
baza militară din apropierea vechiu- 
lui fort din acea repiune. 


cca Pee EEE DD 
Pe piața Capitalei a început 


să se resimtă împuţinarea şi 
scumpirea unor ar- 
ticole aiimentare 


BUCUREŞTI 1£. — Pe piața Capita- 
lei a început să se resimtă impnţinarea 
si deci scumpirea ODOTra din articolele 
coloniale și în general & articolelor de 
import ca orezul care se sinde azi între 
54—9 lei EZE- măslinele între 120 —140 


lei kgr., (volo), sardelele de Lissa 240 
lei kgr. 
Caimele de gătit ca şi lărs sâmbure 


în țară se vând la prețuri ce 
variază între 20-30 lei kgr: cele ca 
sâmburi și 2900 lei EgT: cele fară 
sâmburi. 
Variaţi mai 


chestrei ca urmare ar i la 
tate a taxei vamale şi a scutiri: 
lelalte taxe și impozite acordate 1MpOr- 
păâlămidă. Preţul păsărilor 
cote fără 


şi mai ales gâste îndopate, crescătorii 
grâbindn-se să profite de cererea mană 
și de prețurile ridicate din prima jumă- 
tate a săptămânii. 


îşi îndeplineşte datoria 


bizuită pe 








Noui mei 
trenurile 


EUCUREŞTI, 14 (a 
Sâm dci, 13 lamzarie 90 
de persane SAI 
Nori—Ciempia Turzii, mi 
Câmpia Tarzi şi me. E 
Turzii: — Bacarei- emd. 
dizert în si dela Tanda 

„re BI. 71 va za 
pia inrze ia 235 şi sa ră 
ha 2234 | 
t Trenzi mr. XI2 va piera d 
la 13-45 şi va semi îm Că 
Ză la 1338 

Trenul nr. 3123 va pleca 
pia Torză la 933 şi vas T 
ia 234%. — Trenul nr. 3435 E 
Turda la cra 659 


=> 
„a - 


NEW YORK, 15 (E 
gernția DN5 trzmamita: 
emție publica argajată E 
şul saejalist Thomas, GEY 
Willie a dia 
Statelor U i 
men! 
Willie a pastifieat acest 
faptul că d-a pa este & 
puţin coEvinis că va pate 
America subzistând ceoe 
după o înfrângere a Azgiiă 


Un apel al ministruli 
igienei engleze 
STOCEROLM, 18 (Rador 
Agenţia DNB trapsmite: A 
Ross, m'nistrul britanie al 
ției, întrun discurs rostit 
a pas în gardă pe compat 
contra unei aprecieri prea ORĂ 
în legătură ca atacurile Saigi 
flota coenereială engleză. 


mr tab 
Ta... 


Bile să Ss 
de ași 


















































Circulaţiile feroviare SU 
date într'o provincie Sp 
din cauza VISCOIUI 


MADBID, 18 (Rador). 3 
INCA TEA, înzoțită de Viseol _ 
dă maltă, continuă în Noi 
niei. 

Toate serviciile fert 
provincia Astarii an fost 
date, deoarece liniile 5088 
zabile. În provieră 
aatobus încărcat ca p3> 
acoperit pe soseana Ung ” 
de o avalanşe câzuta GIB 8