Dimitrie Bolintineanu — Nepăsarea de Religie, de Patrie și de Dreptate la Români

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării





Li 


K RELIGIE, DE PATRIE SIDEDREPT 


LA ROMÂNI 


fa 


t 
3 


pe tan Phra i pet D E 
DIMITRIE BOLINTINEANU = 


x $ ^ Zi pe M. Wo 


- BUCURESCI 
TIPOGRAFIA LUCRĂTORILOR ASSOCIATI us 
12, PASAGIUL ROMÂN 12, MS Ach (cosi 











< RA 
: ww.dacoromanicaro ^ ^ ^| 


Gow Geu eta Mi 


Const. Herescu Nasturel 


www.dacoromanica.ro 


Domnule şi iubite Generale! 


„Votai legea bisericei la Senat și pă- 
r6i gânditor. Te înţelegem. Sciai cá în 
cestiunea religiósi era ce-va mai preţios 
de căt interese de caste, de guverne; era 
interesul comun al întregei societăţi, a- 
céstá patrià Romănă care cu tóte legile 
ei libere și egalitare, nu se mai face ni- 
mic pentru ea, ci tot pentru noi. Causa 
decadenţei Románilor este în Religiune. 
Uü societate ori-care constitue uă adu- 
nare de familie şi formâză uă nație, uà 
nație avénd aceeași limbă, legi, datine, 
trecut, viitor, Comunitatea intereselor 
îi dă dreptul și datoria la apărarea in- 
tereselor comune; dar nimic nu înălța 
inima către legile dragostei ca Religia. 


www.dacoromanica.ro 


VI 


Ea este isvorul sacrificielor. Acest sa- 
crificiă astádi lipsesce căci Religia lip- 
sesce. Religia la noi a cădută căci n'a 
fost liberă. Aceste idei le înţelegiaă 
unii din acei cari aü lăsat averi mo- 
nastirelor spre a le face libere şi nea- 
târnate, ca ast-fel să facă din Religie 
un mare mijloc de fericirea Patriei. 
Scopul nafiunelor este Dreptatea. Na- 
Hunea, Religia sunt principe şi mijlóce 
de a ajunge la Dreptate. Aici concur- 
sul Jteligiei către Patrie fuse un fapt 
material, si produse un resultat, ast-fel 
încăt astăqi, fără acele averi seculari- 
sate de statul nostru, nu ar fi mai existat 
un stat, nu ar fi mai avut cu ce esista 


www.dacoromanica.ro 


VII 


de căt alergând la imposite de natură 
a arunca nemulțumiri. 

Legea propusă nu ridică Religiu acolo 
unde este locul ei; îi dá óre-care liber- 
tate prin alegerea episcopilor, dar uă li- 
bertate puţin garantată , prin alte legă- 
turi cu puterea. 

Cestiunea Religiei este aceea care de- 
cide de Patrie, de Dreptate, de Moral. 
Nepăsarea este adăncă între noi pentru 
Religie; prin urmare pentru Patrie, pen- 
tru Dreptate. Biserica, fără libeftate 
completă , fără ajutorul philosofiei nu a 
putut îndestul spiritualisa nici a lu- 
mina de când guvernele acestei țări nu 
mai erai espresiunea nafiunet Chiar 


www.dacoromanica.ro 


VII 


idea este întunecată în acestă situaţie, 

Vorbind de virtuțile si viţiurile trecute, 
mé adres la Dita ca la uá sdobire din- 
tr'un edificiă care se ridica máref, atunci 
împrejurul mijlócelor ce sprijiniaü la rón- 
dul lor Patria. 

Románii sacrificaü pentru Patrie ave- 
rile şi viefele lor cu tăria ce da credinţa. 
Vom desvolta celle două mari fase is- 
torice ale bisericei nóstre, fasa de strelu- 
cire gi fasa de cádere. Vom dovedi 
că binele si reul a purces din Religie, 
şi că relele nóstre de astádi purced din 
nepásarea de He'igie de Patrie şi de 
Dreptate. 

DIMITRIE BOLINTINENU, 


www.dacoromanica.ro 


NEPĂSAREA 


bt, 


RELIGIE, DE PATRIE SI DE DREPTATE 


NEPĂSATEA DE RELIGIE. 


Care sunt causele cele maï mari ale deca- 
dentei natiuuei n6stre? „Una este uepăsarea 
de Religie, alta nepăsarea de Patrie si a treia 
de Drept te.* 

Umanitatea are un scop : DREPTATEA. Ke- 
ligia şi Naţionalilatea sunt două mari _priaci- 
pii şi mijlóce spre ajunge la Dreptate. In Drep- 
tate este tot; în Dreptate este Dumnedeü, este 
viața, este o»dinea, este naziunea, este puterea. 
este gloiia, este libertatea, este egalitatea este 
humanitatea. 


www.dacoromanica.ro 


10 


Să térmurim cu hotărăre si cu convinctiune 
acestă mare doctrină ce se chiăma Religia 
încă din început; sé arătăm ce servicii aŭ a- 
dus Christianismul humanităţii, ca nrincipiü 
moral; ce a făcut pentru societăți, pentru drep- 
tate şi sé arătăm asemenea partea cea rea, 
saü abusul care a împiedecat aesvoltarea mi- 
siunei ei. Zieligiunea este legea cea n ai mare 
a ființelor intehginte; Legea omului, este în 
natura sea, purcede din ea, şi de aici se face 
legea. Ea csprimă raporturile séle cu causa 
supremă; în sînul séü ideea cu Dumnedei, 
i| unește cu el; şi acestă unire este viața ce 
se resumă în UNITATE. Este numai uà natură 
omenéscà cu care fie-ce om participă ca in- 
divid. Oamenii legaţi între ei, formă un tot, 
uă societate. Atunci îndată Religiunea se face 
legea omului; căci este legea societății. Fiin- 
fele mai pre josü de om fără libertate si fără 
rațiune se supun fntaliceste legilor lor. Omul 
este inteliginte și liber. 

Religia este, mulțumirea dată la celle mai 
misterióse trebuinte alle sufletului, espresiuni 
de raporturi , cure unesc creatura cu Creato- 
rul. Legătura între cer şi pământ, Religia for- 


www.dacoromanica.ro 


11 


mézá rodul cel mat tare și mai sus pus al 
societăţilor omenesel prin dogmele, prin pre- 
ceptele morale ce decurg din ea, prin sanc- 
fiunea ce se reservá la neevitabila dreptate 
a lui Dumnedeü, resbunător si recompensă- 
tor. Ea armoniază sub legea datorii voințele 
ce s'ar pune în conflict, patimile şi interesele 
páméntescl; de aceea ea se chiamă legea cea 
mare, Cea d'ántéiü din legüturele sociale. 

Nu ea coborâtă din geuiul omului şi plă- 
mădită de cuvéntul omenesc, religia se pro- 
duce in inima popórelor. Adevărată sai min- 
cinósá, ea comandă credința in numele auto- 
ritáti supra-omenesti din care uà pretinde pur- 
cesá. 

Politheismul Grec si Latin nu cuvéntaü nici 
uă dată asupra drepturilor fabulóselor lor di. 
vinități la onorile muritorilor. Puneau mani- 
testarea pămentescă in nóptea originelor na- 
tionale sub prestigiului poeticilor tradițiuni. 

Simfiméntui Religiei esista chiar la selbatici. 
Navigatorii cei d'ântGiii cari pátrunserá la început 
în insulele necunoscute raportară acest fenomen. 
Nu este nici un popor în lume fără Religie, 
Cel d'ântăii om cunoscendu'st puterea facultă- 


www.dacoromanica.ro 


12 

filor sele, drepturile séle de rege asupra celor 
alte animale, nu îutârdie, prin manifestaţiunea 
ființei unei mari puteri a nu recunóste uă ființă 
mai presus de dânsul. Sistemul ce esc îl în- 
cântă și bánueste un autor. Căldura, ploea, 
trăsnetul care lovesce îl aruncá ingenuchie în- 
naintea unei mari puteri pe care o înţelege 
8i căria cere gratie. Cea de ántéiü instituțiune 
omenescă a fost Religia uă dată cu familia, 
uă dată cu societatea, uă dată cu omul. AcÉ- 
ste Religiuni sunt variate, dupe cultura popó- 
relor. In Asia este un popor care se închină 
la Căini negri. este Jasidul care se închină la 
Satana căruia îi sacrifică într'uă peşteră tot 
ce este necesar la viață. Íntr'acea pesterá se 
adună pe tot anul bărbaţi si femei, şi stin- 
gând lumănările se aruncă unul asupra altuia 
prin orgiile cele mai imfame între cele două 
sexe. Este alt popul sălbatic care "și are tem- 
plul in rápe si deul lor format în pétrà. Eí 
cred în partea genitalăna femei representată iu 
pâtră. Acésta este, negreșit, cea mai barbara 
formă ce sa dat religiunei, însă in fond este 
idea Religiunei. În tóte aceste credinţe este 
idea lui Dumnedeii, Scriptura a diso : fie-care 


www.dacoromanica.ro 


13 


ființă laudă pe Dumnedeü în limba sea. „A- 
ruutați oehil pe féfa pământului dicea Plu- 
tarc, veţi vedea cetăți fără ziduri, fără magi- 
straturi, popóre fără locage fixe, fără datina 
monedei, dar nu veţi găsi nici un popor fără 
constiinfa deilor. 

O sceólá philosophicá tinde de mult a ruina 
christianismul prin basele lui, înlăturînd cu 
totul nofia de revoluții supranaturale si di- 
vine, si care, in Philosophia istorii, sterge pe 
Dumnedeü dupe umanitate; voiesce ca omul 
se fie purces de la starea sélbatecá, de la mu- 
tisim, de la brutalitate, de la o stare vecină 
de aceia a Orang-Outanilor, Religia este năs- 
cută cu omul. Cu omul ea își luă sborul ei 
- către progresul civilisatiunei. Ea fuse ăntăi- 
tore familii si societății. Philosophia materia- 
listă din secolul 18-lea adopta cu curagiü 
acestă bypote ă. Astăgi nu este combătută nu- 
mai de scriitorii ortodoxi, ci este desmărtu- 
rită de străluciți represintantí ai acesti philo- 
sophii spiritualiste a veacului 19-lea care he- 
sită și se opresce când se vede duși la con- 
clusil chrestine şi care semănă cá are frică a 
găsi învățămintele christianismului la cea din 


www.dacoromanica.ro 


14 


urmă pagină a marii cărţi a sciintel. Philoso- 
phii din 18-lea dic că starea sélbatecá a fost 
starea primitivă a specii omenesci, ast-fel tot 
systemul lor religios $i politic plecă de la i- 
potesa unei rase cădute la început la starea vi~ 
telor, rătăcind prin păduri si disputănduşi 
fructele arbur.lor şi carnea hiarelor; dar daca 
ast-fel era starea naturală a omului, prin ce 
mijloc omul a esit de aici? Societatea cum 
este, dupe acest system ar fi fost resultatul 
desvoltárii inteligintii, pe cănd desvoltarea in- 
teligintii nu este ea însuși de căt resultatul 
societății, a chema intémplarea ar fi a lua pentru 
causă un cuvént deșert de simț. Íntémplareà 
nu triumphă de natură; întămplarea nu a ci- 
vilisat speciile vitelor. Specia omenéscà sin- 
gură se civiliseză căci de la început posedă 
raţiunea. 

Sentimentul religiunei esistând înaintea fa- 
milii şi a societăţii, prin religie familia și so- 
cietatea s'aü format, sai regulat. 

Acestă doctrină a făcut mult réü umanităţii. 
Dar së urmăm a complecta ideia religiei prin 
cristianism si prin biserica nóstrá. 

Dupe ce propagă Evangeliile, Isus Christ 


www.dacoromanica.ro 


15 


lăsă crucea pe pământ, care fuse monumentul ci- 
vilisatii moderne De la piciorul acestei cruci 
plantată în Ierusalim , plécá doi-spre-dece le- 
gislatori săraci, nudí, cu câte un băț in mănă 
ca să înveţe pe nații si a reînoi fața naţiilor. 
Legile lui Licurg nu putuseră sprijini Sparta. 
Religia lui Numa nu putuse face a dăinui vir- 
tutile Romei antice. Roma murea în viciü si 
în desfránare, omorind tot d'odată libertăţile 
nafilor. Un pescar trimis de un făcător de 
juguri și de care, veni sé aşedde în capitoliü 
acest imperii, ce numără păză acum opt-spre- 
dece secoli si care, dupe propheti, nu va peri, 
căci morala, adevărul, frátia sunt eterne. 
Cănd August intră în al 12-lea consulat si 
Caius era declarat principe al junimei într'un 
colț al Iudei se trecéü lucruri al căror resul- 
tat era să facă a se risipi puterea Romanilor 
și a se schimba fata lumei. Pe cănd losiph si 
Maria erai în Nazaret, veni timpul de nas- 
Cere. a Învățămintele biblice ce aŭ raport la 
viața maicii Domnului se află în sántul Mathei, 
Luca, Ion, în actele apostolilor. Maria era o 
tânără vergină de o rară frumusețe, locuia la 
Nazareth. Era logodită cu un t&mplar anume 


www.dacoromanica.ro 


16 


Iosiph. Un mesager veni st-i anunțe că va 
rodi prin puterea luf Dumnedeü un fiii care 
se va chiema fiul lui Dumnegeti, şi care va fi 
măntuitorul asteptat de poporul Indiei. Ea se 
supuse la voinţa prea înaltului. Logotnicul ei 
voi a se despărți de dânsa când el vădu că 
Maria era îngreuiată, dar un ânger veni in 
somnul lui să-i dicá să nu fugă. În Nazaret 
aflănduse Maria cu Ios'ph, veni timpul nas- 
cerei, într'o iesle căci pentru ei nu era ospá- 
tărie în alt loc. Eraü prin prejur păstori care 
trecă nóptea în cămp, spre garda turmelor 
lor; in dată un ânger se arată lor și le dice: 
nu vé temeți, căci vii a vé aduce o noutate 
care va fi pentru tot poporul sujetul unei mari 
bucurii, astádí în cetatea lui David, s'a năs- 
cut măntuitorul care este Christ, 

Aceste minuni eraă necunoscute la curtea 
lui August unde Virgile cânta pe alt copil. 
Acel copil născut întrun grajdiü , de condiţie 
umilită, de rasă desprefuitá, era menit să res- 
tOrne imperiul lumii. dela nascerea acestui co- 
pil se schimbă chronologia şi se începe cel ăn- 
téiü an al Erei moderne. 

Pe cănd infamul Tibere speria lumea cu 


www.dacoromanica.ro 


11 


crimele şi desfrănările sale iu insola unde se ré- 
trăsese, fiul omului întărea lumea prin viața, 
lui şi-o scăpa prin mârtea lui. El aducea po- 
porului religia, morala si libe iatea în mo- 
mentul când ele muriaii pe pimént. Maria 
muma lui Isus si sora maicăsei, Maria femeia 
lui Cleophas si Maria Magdalina stai lăngă 
cruce. Isus vădend pe mumăsa si lăngă ea pe 
discipolul ce el iubea, (ise către mumăsa : 
„femeie! iată fiul tău ! „apoi dise discipolului: 
„iată maică-ta,“ de atunci discipolul o ia sub 
protecția sa. Isus dise : „mie sete." Íntr'un vas 
„plin cu oțet, soldații moie un burete, si oco- 
lindul cu isop il pun la gură. Isus bánd ofe- 
tul dise : „tot s'a isprávit^ şi lisánd sé cadă 
capul, îşi dete spiritul. Tibere era în Caprea 
Isus pe cruce. : 
Publicarea Evangelitlorincepu din dioa de Pan- 
tecota a acelul an ; biserica din Ierusalim luă nas- 
cere. Șapte diaconi! Stefan , Philip, Prohor, Nicu- 
nar, Timon, Parmenas fuseră aleşi. Săntul Stefan 
fuse cel d'ánt&iü martir, móre ucis cu petre, afară 
din porta Ierusalimului. Cea d'ántéiü eresie se de- 
clară pria Simon feimecütorül si fuse urmată 
de eresia luf Apoloniu din Thiana. ix din 


www.dacoromanica.ro 


18 


persecutor ce era, sé facu apostol al gentili- 
lor sub marele numie de Pavel. Pilat trimise 
la Roma actele procesului fiului Marii. Tibere, 
propuse Senatului de a pune pe Isus Christ 
în numărul deilor (Emil. Cais. Cron. an. Dom. 
38) Numărul discifolilor E«angelii cresce cu 
repejune.  Şepte biserici din Asia mică se 
fondară. În Antiohia discipolii Evangelii primesc 
pentru ántéia órá numele de chrestini. Petru 
închis in Ierusalim de Herod Agripa, scăpa 
prin minune. Acest principe de un fel noü ai 
cărui următori eraü chemați sé se urce pe 
tronul Cesarilor, intră in Roma, cu bastonul 
de păstor in mănă în al doilea an al domnii 
lui Claudiü. Apostolii înainte de a se despărţi 
spre a propaga misia, compuseră în Ierusalim 
Symbolul credinții. Acesta chartă a crestinilor 
ce trebuie se fie într'o di legea Jumii, nu fuse 
scrisă. Isus nu scrise nimic; sépte din apos- 
folii sei n'aü fásat de căt scrierile: lor; sunt 
alții despre care nu li se scie nici numele, si 
doctrina acestor necunoscuţi aü oservit globul; 
lon învață în Asia mică, și aduse cu el pe 
Maria. Nu se scie nimic precis de educaţia ce 
Maria dase lui Isus, nimic despre caracterul 


www.dacoromanica.ro 


19 


lui; dar éa esersa o mare priveghiere asupra 
luf, precum se înțelege cănd ea duce la tem- 
plu pe fiu sei de 12 ani. 

Ea apăru în viața publică a lui Isus cu 0- 
casia nunții de la Cana, apoi pe lăngă Ca- 
pharnaum €ánd ea voiesce së mergă a 'l în- 
soci cu fraţii sei. Cănd Isus muri şi se urcă 
în cer, Maria locui 11 ani în casa lui Ión şa 
murit la vărsta de 59 de aul, când s'ar fi ur~ 
cft la cer. Pe la finele secolului IV-lea se 
rădică rrintre chrestini secte care esageră, 
saü tăgăduiesc închinarea către Maria. În A- 
rabia i se rădică cultul Cibelii, de către nisce 
chreștini, veniţi din Thracia şi Scythia. Cul- 
tul consista în rugăciuni, în procesii, şi sa- 
critice, în care îi oferea prescuri (collyris).Se cre- 
ară două tabere, celei ántáiü dară nume de anti- 
dicomarianites saă adversar: aï Marii. În secolul 
V Maria căstigă în venerațiune cănd biserica, în 
eontra opiniunii lul Nestorius cenu voia sé vadă în 
ea de cát pe muma lui Christ, îi da numele 
de muma lui Dumnedei. Pascasius respándi 
mai tărgiii opinia facere sale minunate; d'a- 
tunci Maria fuse pusă în capul săutelor. Săn- 
tul Cyril din Alexandria și Proclus Episcopul 


www.dacoromanica.ro 


20 


Cisicii contribuiră mat mult la aşedarea cul- 
tului Marii, Philip merse în Asia mare, Andrei 
la Scythi, Tomas la Parti şi până la Indii 
unde Bartolomeu duse Evangelia lui Mathei, 
scrisă înainte de cele alte Evangelii. Simon 
propagă in Persia , Matias în Etiopia; Pavel 
în Grecia. Marcu, discipolul lui Petru, redigiă 
Evangelia sa la Roma, și Petru trimise misio- 
uari în Sicilia, în Italia , în Galia și pe tër- 
mii Africii. Săntul Pavel merse la Ephese cănd 
Claudiü muri, și el propaga Chiar in Pro- 
vanfa si în Spania. Cel dintéiü chrestini în 
Roma fuseră Stachys, Appeles, Epenotus, Ma- 
ria, Andronic, Junia, Ampliat, Urban. Pavel 
salută încă pe credincioșii din casa lui Aris- 
tobul şi a lay Narcise, vestitul favorit al luy 
Claudiu. Lumea chrestină începu d n casa unui 
liberat. Sub Neron chrestinii sunt acusatí că 
aú dat foc cetăţii. Se făcu persecuție contra 
lor pe care îi confuudaü cu Ebreil, îi restig- 
nirá, îi îmbrăcară in piei de here si îl deterà 
se-l sfüsie cünii, în vestminte unse gpárora le 
daŭ foc sé ardă. ePavel, acusat înaintea lui 
Felix si Festus, veni la Roma unde pro- 
pagi Evangelia cu Petru. Herisia Nicolai- 


www.dacoromanica.ro 


21 


țilo+ ce luase numele lui Nicola, unul din 
cei ántéiü ş&pte diaconi. Süntul Iacov, Epis- 
cop al bisericii Ebree, suferise martirul. Res- 
boiul Indii începuse sub Sextus Galus și chre- 
stinii se retrăseseră în Ierusalim. Apoloniü de 
Thyane debarcat în capitala lumii, ca să vadă, 
dicea el, ce animal este tyranul , fácu se fie 
gonit eu cel alţi filosophi. Petru si Pavel în- 
chişi în inchisórea Mamertină la pólele capi- 
toluluf, sunt dați morţii. Pavel are capul tă- 
iat ca cetățean roman, lăngă apele Salviane, 
întrun loc astădi deşert unde se văd trei fon- 
tăni, lăogă biserica süntul Pavel, Petru , ca 
ebreü şi de condiţie de jos, fuse restignit €u 
capul în jos pe muntele Ianicula și îngropat 
pe lungul drumului Aureliu lăngă templul A- 
polon, unde se ridică palatul Vaticanului gi 
biserica Sântul Petru care luptă prin mărire 
cu cele maï măreţi monumente antice, 

La mórtea lu: Neron , Galba, Othon și Va- 
leriă trecură iute, Imperiul atacat de viciuri 
şi de barbari, nu se renosă de căt sub Ves- 
pasian. Se aplică lui Vespasian gi Titus pro- 
feţiile ce vestiaü conqueranti veniți din India. 
Mesia trebuia sé fie un principe de pace. Ves- 


www.dacoromanica.ro 


22 


pasian făcu de se clădiră la Roma şi se con- 
sacre la pacea eternă un templu care vădu 
tot dauna resbelul. Ierarhia bisericit se fonda 
cu căt crescea nuimtrul închinătorilor. St. Cle- 
mente scrise corintienilor chemàndu'í la înfră- 
lire. El spune cá Sántul Petru bătut cu nuele 
și ca petre, de gépte ori fuse pus în lanţuri. 
Christianismul căstigă sub Vespasian și Titus, 
prin consumafia unor oracoli scriși în cărțile 
sânte. Ierusalimul peri. Resbelul Indii începuse 
sub Neron. În anul 66 începu risipireă Ebrei- 
lor. 

Sub Traian chvestinii suferirá, nu ca cres- 
tini; dar ca unii care făcuseră parte din socis- 
titt secrete. IIeresiile se îmulțiră din tóte par- 
file. Saturnin, Dasilide, Carpocrus, Gnosticii 
pàruserá. Acestia indemnaü pe popóre contra 
chrestinilor. Poporul acusa pe chrestini cá 
prind copii şi-i sacrific, ca să-i bva săngele si 
a-le mánca carnea; ceea ce sé impută astădi 
de poporul nostru ebreilor, de aici a remas 
neapărat acestă manieră de a acuza, şi unde 
era Contra chrestinilor , astădi este contra e- 
breilor, acesta sé ne încredințeze mai bine cá 
este o fabulă. 


www.dacoromanica.ro 


23 


Philosophii atacaü chrestinismnl şi judais- 
mul, dicénd cá cel d'ăntâiii purcede din cel 
din urmă. Credincioşii se pun se scrie în a- 
părarea christianismului. Quadrat, Episcop din 
Athena presintá apologia sa la împăratul A- 
drian. Alt athenian publică altă apologie. Ju- 
stin, philosoph chrestin, presintă împăratului o 
apărare a christianismului, la Senat si la po- 
polul Roman, Chrestinii atacă cultul idolilor. 
Magis rații şi popolul eraü contra crestinilor. 
În Galia popórele se revoltă în favórea chris- 
tianismului. Legea fulgerătore era compusă în 
parte de discipolii noi religii. Episcopul Me- 
liton de la Sardis seria Jui Marc Aurel în fa- 
vorul chrestinilor. Regele Britanilor, cere pa- 
pii Eleuterie misionari, acestia duc credința 
in terile britanice. Mare Aurel scrise la comu- 
nitățile poporane din Asia mică, adunate în 
tabăre, o carte de tolerință. El dicea : „cănd 
un chrestin va fi atacat ca chrestin, acusatul 
să fie liber si acquitat.* Marimiţii, Montanistui, 
Mareasienii aruncară o noá confusie în cre- 
dintà. 

Cu Marcu Aurel se terminá era de fericire 
a Romanilor sub Cesari, si începură timpi in- 


www.dacoromanica.ro 


24 


spáiméntátori de unde nu se mai putea esi 
de căt prin trausformarea Statului. Sub Comod, 
Pertinax, lulianus, etc. începu a străluci elo- 
quinfa a celor d'ántéiü părinți ai bisericii, prin- 
tre greci St. Clemente din Alexandria; prin- 
tre latini Tertulien si St. Irinei se declară 
contra heresiilor. Pantenus din Al xandria pro- 
pacă credința chrestiná la naţiile orientale, 
merse în Indii. Chrestinii se aliaü cu păgănii 
în familii, păgănii cei râi luaü sóce pe chre- 
stine. Sub Comod chrestinii se inmulfiserá în 
Roma, mat ales între familii mari și avute. Îm- 
pératul Sever încredință educaţia fiului sei la 
un chrestm Proculus. Tertulien scrise elo- 
quenta apologie unde dicea : „Noi suntem de 
eri, și umplem cetăţile vóstre, coloniile vóstre, 
armata, palatul, senatul, forum, nu vé mai lă- 
săm de căt tem'lurile vóstre.“ Origen apăru; 
fiu al unui părinte martyr deschise în Al. xandria 
scóla de philosophie chrestină. Mamea, muma 
lui Alexandru Sever voi să-l vadă. Sciinfa strá- 
lucea in înaltele inteligintt chrestine. Theodor 
şi Gregore din Pont apáreaü. African scria 
istoria uuiversala. I-toria începe a se trata 
întrun chip încă necunoscut pănă aici. Tot 


www.dacoromanica.ro 


25 


se mișca între barbari; călcaii hotarele, ve- 
neaü ca învingători saü învinși arestați. Chre- 
stinii se adáogaü în număr. Dacin védu cea 
d'àntéiü invasie de barbari în Statul imperiu- 
lui, el se armă contra chrestinilor; dar nu 
putu lupta cu chrestinii și cu barbarii d'odatá 
care eraü destinat! a lua imperiul. Intre chre- 
stini nu încetară certele şi heresiile nurcese 
din ambitiune. Ele tinuráà mult, in Galia se 
cládiserá biserici. Barbarii intră în imperii, si 
cată misionari. Trimişii bunătăţii lui Dumnedeü 
merg înaintea trimigilor măniei lui Dumnedeü 
să-i desarmară. Numai în armată romană chri- 
stianismul nu progresa. Manis veni cu doc- 
trina da doué principii. Plotin şi Pasphia se fac 
animici ai lui Christ. În momentul de a tri- 
umpha christianismul trebuia să încerce 0 per- 
secutie generală. Împins de Gallerius ce îm- 
pingea mumăsa, Diocletian adună consil ul de 
magistrați și ostași, care consilii hotăresce să 
urmeze pe enimicii cultului (leilor. Dupe ce se 
consultă Apolon de la Milot, si acesta 1:es- 
punse cá dreptif respandiţi pe pământ îl o- 
prea de a spune adevérul; dupe ce Pythonisa 
se plănse că era mută, auspicele declară cá 


www.dacoromanica.ro 


26 


drepții de care vorbise Apolon erai chrestinil; 
deci persecuția fuse hotârită. Se fixă epoca la 
sărbătorile Terminale, finelui anului roman, si 
care trebuia sépuie un capăt religiei lui Christ, A- 
tacul începu prin dărămarea bisericii din Nicome- 
dia, Valeria, fiica împăratului şi Prisca femeia lut 
Domițian, eraü acusate de sentimente pentru 
Christ. Fuseră silite a sacrifica. Uciderea în- 
cepu teribilă, în tóte părțile. Arnol si Lae- 
tanu apără christianismul. Constantiii guverna 
Galia, Spania şi Britania. El era bun pentru 
chrestini, el avea renumele cel mai demn: Prin- 
cipele sărac. Avu cu Elena, fata unul birtaş, 
femeia sa, saü fiitórea sa, pe Constantin cel 
mare şi cu Theodora, fiica femeii lui Maximian 
Ercule trei fiice si trei báetl. Îl siliră sé se 
desparță de Elena, ca una ce era de nascere 
mai prejos de căt el. Constantin avea atunci 
18 aci, tarît în umilința maicăsei, el fuse li- 
pit pe lăngă Diocletian şi se luptă în Persiu 
şi în Egypt. Galerius gelos de Constantin, care 
se bucura de amorul soldaţilor, voi sé] omóre, 
dar Constantin scápá si se duse la tatăl săă 
cănd acesta învingător, se imbarca pentru 
Britaniu. Constantin murind la York, legiunele 


www.dacoromanica.ro 


27 


proclamă împărat pe Constantin în numel^ vir- 
tufilor părintesci. 

Sése împărați domniră atunci de-odatá : 
"Constantin, Maxenţie, Maximian orient , Li- 
cinius, Maxim şi Galerius. Macsans, apá- 
sător al Africel şi Itali, voiesce se ia 
Galia. Constantin prevede lucrul. Macsans re- 
stabilise, pretorianii, armata lui se compunea 
de 170,000 fantasini. Constantin îl atacă cu 
40,000 de soldaţi bátráni, trece Alpii Catimi 
pe una din aceste cái ce "nu esistaü în timpul 
ui Anibal. Ia Juza, sparge un corp de cava- 
lerie, la Turin, altul la Brescia. Verona capi- 
tulă. Constantin merge la Roma şi căstigă 
batalia îa care Maxencian perde imperiul şi 
viața. Douë culte și două lumi se întâlnesc la 
podul Milvius, două reiigil cu armele în mănă, 
pe malul Tibrului li vederea capitoluii. Cu 
Constantin se formă biserica. Atunci luă nas- 
cere acea monarhie religiósá care, tindénd a 
se pune sub un Singur cap, avu legile ei, s0- 
bórele ei, ecumenice și provinciale, ierarhia 
sa, demnitățile, cele două divisii ale clerului 
regulat şi secular, proprietățile sale, cărmuite 
în puterea unui drept deosebit de dreptul co- 


www.dacoromanica.ro 


28 

mun. Clerul fuse ridicat la cele mai înalte trepte 
şi religia chrestină începu å se esersa de față. 
Christianismul avu să sufere persecuțiile pă- 
gănismului ; christianismul proscrie la rândul 
sei. Păgănii gi chrestinii nu mai ţinută la cul: 
tul lor cu furie, numai alergară la martyr. 
Pentru ce ? Pentru că politheismul era tot d'o- 
dată ideia falșă si ideia cădută, cădênd sub 
ideia adevărată si întinerită a unităţii unui 
Dumnedeü. Vechia societate nu găsi st se a- 
pere energia ci găsi nuoua societate, ca să atace. 
Popolul se armézàá pentru adevăruri și rătă- 
ciri ale spiritului pur. Constantin se ocupă de 
heresii. Pentru ántéia Oră de la Moise, eman- 
cipator al omului în mijlocul nați lor sclave 
de nesciință si de putere, se recuuósce mani- 
festarea divină din Sinaia. Soborul din Nicheia 
proclamă înaltul adevăr al lumii ;“esistința şi . 
unirea lui Dumnedeii. Fabulele preoților care 
ascunseseră principul trăind, misterele în care 
philosophii îl aco' eriseră, perirá; vălul sanc- 
tuarului fuse degirat, cu crucea lui Christ. O- 
mul védu pe Dumnedeü față in față. Soborul 
de la Nicea proclamă unitatea iui Dumnedeii, 
$i hotărasce ceia ce era probabil în doctrinele 


www.dacoromanica.ro 


29 


lut Platon. Constantin, făcu un discurs în 
limba latină a părinţilor, declară și aprobă 
ceia ce Platon admite, un ántéiü dei su- 
prem, isvor unul al doilea care este Christ; 
două esențe deopotrivă în perfecție; dar una 
avănd viața de lacet altă si cea de a doua ese- 
cutând ordinele celii d'ántéiü. Cele două esentit 
sunt una, si acéstá rațiune fiind Dumnedei şi 
fiul lui Dumnegei. Aici erati heroişi martyri. Vin 
în Sobor, docte geniuri, si óment mai învățați 
de cát ignorinta inimi! si simplicitatea virtuții ; 
Spiridon episcop de la Trimidon, păscea tur- 
mele și ayea darul de a face minuni (Ruf. 
lib. I, cap. 5.) 

Iacov, episcop de Nisiba, trăind pe vérful 
munților, în pesceră iarna, mâncănd ierburi 
stlbatice, cu vestmént de pele de capră, pre- 
dicea viitorul. Printre 318 episcopi și alti 
preoți si d'aconi, se vedeai veteranii cion- 
tii din cea din urmă persecuție. Paphuncie 
din Thebuida de sus, cu ochiul drept crăpat, 
cu călcăiul stăng tăiat; Pavel din Nev Cesa- 
rea cu două mini arse; Leontin din Cesarea, 
Thomas din Cysica; Marin din Treada; Eu- 
ticus din Sinyrna, ascundeaü ranele fárá a re- 


www.dacoromanica.ro 


30 


clama gloria. (Ce de recompense şi pensii ar 
fi cerut ai nostrii la cameră,) Toţi acesti sol- 
dați dintr'o armată nemărginită nu se vědu- 
seră, se luptaseră fără a se cunósce, sub tote 
purcturile cerului pentru aceiaşi credință. 
Christianisinul, considerat în esența sa și în 
mijlocul de redem[iune prin care, cu condi- 
tia cimntel adevérate şi unci rupturi complecte 
cu viața de păcate dinainte, precum și prin 
intereesia a Omului Dumnedeü ce își ase- 
măvă prin crediofa săntului spirit, amorul 
sänt al lui Dumnedeü , ca părinte al tutulor, 
este realisat priztr'o transfigurare ge urmeză, 
Ceja ce făcea esența Christianismului este că 
se punea priu oposiţie la ori ce altă religie a 
inteligintif, in "revelare nemijlocită de Dum- 
nedciü; era cu presinta tot ce era divin in pă- 
gănism și judaism, ca viaţa inpersonală a fiu- 
luf lui Dumnegei, înainte de a intra în Isus 
din Nazaret; precum şi ori ce speranţă într'o 
epocă de redamptie ca o speranță si credință 
în Isus, Christ se făcea sufletul omului noŭ, 
trebuia asemenea, ca să multuméscá consciinfa 
chrestivului, a poseda t6tă puterea pe pământ 


www.dacoromanica.ro 


31 


și in cer, a fi creatorul tutulor lucrurilor, a 
tot ce este realitate în cer și pe pământ. 

Christianismul mai avu lupte a sprijini în 
sînul stă , philosophia lui Platon , Cnosticis- 
mul, veni a se pune în împaciuitor pe la mij- 
locul secolului 6-lea. Catolicismului ale cării ar- 
me sciintifice erai scólele din Alexandria, 
Antiohia si Roma. Ele turburau mai multe ce- 
stiuni religióse. În 1057 se escomunicară una 
pe alta metropolile, si constituir două biserici 
catholice, fie-care dicânduse ortodoxă, biserica 
eatholicá-grécá, biserica catholică-latină. 

Ideile divine ale lui Platon, trecute în E- 
vangelii, apoi în legile sinoadelor, aduscrà în 
lume cultul unităţii lui Dumnedei, si în rea- 
litatea umană, dará suveramtatea societăţilor 
omenescí. Era uciderea despotismului, era 
frátietatea între ómeni, între națiuni, între tot 
ce avea rațiunea, ce forma specia cca mai su- 
periórá a facerei. Cristianismului suntem da- 
tori libertatea si egalitatatea. 


www.dacoromanica.ro 


FASA BUNĂ A RELIGIL 


Cánd credinfele religióse nu se desbina- 
seră; cănd domnii streini nu împunseră vo- 
ioa lor si a stăpănilor lor de afară în curs 
maï bine de un secol; patria romănă era tare, 
era puternică, era gloriósá. Romănil luptaü cu 
armele în mänă tari de credințele lor in Dum- 
neleii, în nemurirea sufletelor, în recompense 
şi pedepse în viitor, în eternitate, luptară con- 
tra Ungurii, Turcii, Tătarilor , Polonilor, tot- 
dauna cu triumph pentru apărarea religii, care 
ascundea în sinul séü patria şi libertatea; bi- 
serica era în capul luptelor şi crucea mergea 
înainte urmată de credințele Románilor. Christ 
mort pentru dreptate, pentru libertate, pentru 


www.dacoromanica.ro 


33 


fraternitate, era modelul fie-căruia heroii che- 
mat a muri ca Christ pentru patrie, pentru 
dreptate, pentru adevăr. Trei secoli domni a- 
cestă credință puternică pe inimile Románilor, 
trei secoli ei apărară patria, cu triumf, tot- 
dauna învingători. Muma născea fii sel în i- 
deile morale si religióse, spre a 'şi face da- 
toriile către Dumuedeii, către societate, către 
familie, cu mijlócele ce le tinea de la Dum- 
nedeü; fiicele spre a iubi pe Dumnedeü, pa- 
tria, familia. bine-facerile şi virtutea, Ast-fel 
femeia lua parte la tóte datoriile socilor si fá- 
céü din acele datorii causa lor. Ca veteranii 
christianismului ín dioa de triumf, Románia 
presintá trei secoli veteranii sel ce luptaseră 
pentru religie si pentru patrie. Acesti bătrăni 
murind adoptaü biserica, îl lăsai o parte din 
averile lor, în ideia de bine-faceri în intere- 
sul societății. Acest sacrificii servă astădi a 
fine Statal romăn pe marginile ruinif sale. 

Legile bisericii treceaü in datine, datinile 
eraü simple si morale. 

In timpii domnilor phanariofí biserica vine 
in luptá, precum venise scóla care profesa in 
Roma doctrinele lui Constantin cel E Nu 


www.dacoromanica.ro 


34 


era vorba de religie între domni şi români. 
Era că grecii voiaü së desrománéscá térá ca 
sé pâtă s'o robâscă. EI află biserica aliată cu 
Statul. Încârcă a corupe pe capii bisericii. Ori 
ce nație are cursul si sfatul săi. Biserica a- 
liata cu tronul, se găsiră ómeni servili care 
plecară fruntea ca sé nu piardă beneficele ma- 
teriale de care se putéü bucura. 

Alţii rimân nestrămutaţi. Unii se due în e- 
silul munților, alţii mor inveninafi, dar din 
sángele lor nasc următori demni. Mat mulți 
mitropoliți și episcopi revoltă poporul con- 
tra tyraniei domnilor şi serbilor lor care 
sugeaü săngele ţării. Mulţi din etf în toți 
timpii, precum istoria spune, preferiră sé 
mórà de căt sé trădeze biserica care era pa- 
tria. 

În acest timp de luptă intre bine si réü, 
între romănism si streinism, între tyranie și 
libertate, între cornpţie si virtute, tot se co- 
rupe. Áut&in biserice, Ea nu putu rémánea 
nelovită de s'iritul de servilism, de egoism 
ce streinul viri in săngele romănilor ca un 
venin mysterios. O societate părăsită de reli- 
gie, părăsesce religia. Veni un moment cănd 


www.dacoromanica.ro 


35 


biserica nu mai putu trăi cu poporul, fără 
sprijinul guvernului. Symtomă amară; acésta 
denota că biserica nu mai era sprijinită de 
popor, că poporul se degrada. 

Atunci ar fi perit biserica romănă daca nu 
avea averi cu Cure să lupte contra lăcomiei de 
afară și din untru. Aceste averi o scâpă, și 
scapă patria. Románii nu se maf bătură să apere 
féra, căci pe tronurile lor eraü inamicii lor; 
căci certele murmură în tótá téra, căci prada 
este amară, omul se ascunde în pădure cu 
hiarele $i acolo mănâncă iérba sălbatecă. Du- 
rerea cărnii şi a sufletului se unesc, şi fac 
de se nasc gemete, apoi recnete. Dumnegeiă este 
chemat în ajutor. Biserica încuragiată, rădică 
fruntea. Armatele risipite se adun, armele în- 
gropate se desgrop. Este durerea ce dă mig- 
carea corpului și religia sufletului. Téra se 
armézá. Luptele urmă. Romănii sunt liberi 
din durerea lor. Se nasce un om, un Theodor; 
natia, biserica, evenimentele îl ridic, îl arunc 
în sus. Trădarea si slăbirea credințelor îl ucig. 
Dar nu este sacrificiă ce face o națiune care 
să nu producă un bine pentru interesele ge- 


www.dacoromanica.ro 


36 
neralt. Romănii avură Domni romăni si mai 
multă libertate. 

Cănd însă aceste credinţi slăbiră prin co- 
rupția capilor bisericii, prin degradarea sen- 
timentelor popórelor, romănii nu mai puturá 
apăra patria. Ei părăsind pe Dumnedeü, fu- 
seră părăsiți la tyranii streini. 

A doua fasă a bisericii este durerâsă, îi 
trebue puţini ani sé si tăgăduiască împărtă- 
şirea ef la destinele societăţii, Naţia despoiatá 
de credinţele religióse nu va întărdia sé vadă 
datinile și legile sale depravate ; principii ce 
decurg din marii principii al religii, pot sé 
dispară si së se înlocuâscă cu doctrinele fa- 
talității ; atunci omul se cobórá la starea de 
vită. Omu şi societate nu mai aü scop. Fiinţa 
devine un resultat al întămplării. Drepturile 
per perind datoriile. 

Nepăsarea religiei nu vine din streinism şi 
alte culte. Mosaismul , catholicismul , protes- 
tantismul nu aŭ putut strica în nimic religiei 
nóstrá. Nepăsarea de religie are causa în bi- 
serică și în datinile ce se stric. Sireinil ne-ai 
putut strica în partea naţională, a ne desro- 
măni. Românii nu tgăiesc in ferí streine, a- 


www.dacoromanica.ro 


31 


câstă este o cestie de timp, de loc, de în- 
destulàrea ce găsesc în sînul ţării. Țăranii, 
elementul cel apăsat în timnii vechi; trecură 
Dunărea ca să scape de apăsări și acolo populară 
ripa cea drântă : dar se privesc tot în patria 
lor. Diferinta cultelor slăbesc puterile unui stat 
atunci cănd se nasce un resbel de religie. 
La noi nu sunt, si nici nu vor fi. Ele aŭ tre- 
cut cu barbarismul. Este libertate de religie 
ca de cugetare, acéstá libertate nu face reü la 
romăni. Propagăndule nu fae proselifi, ca în 
Grecia, Syria, Palestina si Egypt. Románii nu 
'si schimbă cultul, Sub raportul social şi po- 
litic, trebuie sé veghem în față cu streinismul. 
Cestiunea averilor, nu este pentru férá o ce- 
stiune religiósá, ci o cestiune de invasie. 

Sé cercetám a doua fasă a religiei, cea rea, 
cària suntem datori nepăsarea. 

Védurám Domnii înconjurați de venetici hră- 
pitori, ce sugéü cea din urmă picătură de 
sünge a sufletului, amenința d'a stinge viaţa 
şi naționalitatea acestui popor ce căta a'l de- 
grada în vită; vădurăm în nisce triste epoce, 
clerul ne mai refusánd tyranilor măsurile lor 
blestemate, nici învățănd poporul sé scie că 


www.dacoromanica.ro 


38 


dreptatea purcede de la Dumnegéü și drepta- 
tea se tăpăduiesce de guverne; că morala, 
libertatea, suveranitatea poporului purced de 
la Dumnedeii, și libertatea, suveranitatea po- 
porului se tăgăduiesc de guvernele lor. 

n acele epoce de necredinfá, de decadință 
a religiunei, rolul bisericii scade. Societatea nu 
mai alergă la religie să câră protecţie și con- 
solaţie. T'yranii singuri esploatâză acestă cre- 
dință, în folosul lor, în uciderea nafiunel. 

Clerul se corupe. Christianismul, spiritul li- 
bertăţii, frátiet, admisese robi prin abus. Capit 
bisericii se fac tari prin averile lăsate cu con- 
difif de bine-faceri la biserici. Ei inturna a- 
cele bine-facerf de la destinaţia lor la per- 
sóna lor. De aici nasce căderea religiei. Cea 
d'ántéiü conditieareligiel este modestia. Doï- spre- 
dece apostoli cu toiagul în mănă, cu vestminte 
de piei de capră, cu riciórele nude, plâcă în 
totă lumea să implinéscá misiunea lor. Sacri- 
ficiul, devotamentul, iată ce îi face să trium- 
phe, sé fie mari, iubiţi, respectaţi. EX nu (in 
nici la viața lor. O biserică se face ipocrită 
şi materialistă prin preoții el. Acesti preoți 
desprețuiți de partea societății încă morală, 


www.dacoromanica.ro 


39 


încă spirituală, se restrăng pe lingă tyranii 
societăţii. Ei aduc tyranilor putere, fac să dea . 
doctrinelor impotrivitóre atribute divine, pres- 
tigiul vointi divine. Suveranitatea națiune) 
purcedănd de la Dumnedeü Ja naţiune, o daŭ 
unui om, unui tyran. Legile divine sunt cál- 
cate, doctrinele chrestine desprefuite. Scăn- 
dura de scăpare devine mijlocul de inecare. 
Biserica se schimbá in polltie guvernamen- 
tală. 

Femeia e coruptă de preoți. Supunerea órbà 
către tyrani este schimbată în religie. Imora- 
litatea este resultatul atribuțiunilor acestor 
preoţi ai templului lui Arimau. Muma, devine 
uneltă de demoralisare în măna lor asupra 
fiicelor și fiilor ef. Aurul lor aruncă viciul pe 
patul nupţial. Sub masca secretelor religióse 
se ascund infamele traficuri. Confesia se face 
politică. Polifiile mirene ale tyranilor, sciü se- 
cretele naţiunii prin spionagiul confesorilor. 
Sunt ţări unde biserica devine inquisi[ie, tor- 
tură, persecută și tot i se iartă pt cát ea spri- 
jină tyranii popórelor, 

Societatea retrăgând atunci sympethiile sale 
clericii sunt nevoiți a se confunda în tyrani, 


www.dacoromanica.ro 


40 


De aici alianța bisericii cu tyranii. ÎL trebuie 
prin impunere o înrîurire cea perdut'o prin pre- 
stigiul credintelor. Biserica nu mai este religia. 
Crimele apăsătorilor se invelesc în religiune. 
Biserica gásesce cuvinte a le sprijini chiar in 
esplicatia doctrinelor divine. 

Teocratia domnesce singurá un timp. Cánd 
abusă, este resturnată. Atunci guvernul vinedea- 
liantá; dar ea perde caracterul eï, in amăn- 
doué formele care își dă : sunt locuri gi tim- 
puri unde s'a despărțit de interesele societății. 
şi a făcut din causa principiilor sale o causá 
favorabilă tyranilor și inamică societăților a- 
pésate. 

Acéstá epocá ce o descrim nu este epoca de 
astădi. Clerul nostru nu este atăt de cădut 
cel puţin în mare parte. În clerul nostru este 
sentiment, nu este cunoscinţă. Simplitatea tă- 
găduindu'i mijlâcele de a se urca în cestiunea 
escreiciuluf misiunei sale, si supuindu'l la o 
voință streină , il opresce însă de a abusa de 
inteliginta si de ecunoscinfele pe care nu le 
are. Dar eunoscinfele sunt necesare, csistá cu 
morala, prin ele se póte împlini misiunea spi- 
ritualisării. Unde nu este inteligintá, nu se 


www.dacoromanica.ro 


4l 


póte spiritualisa. Clerul romăn nu a deve- 
nit nici odată nisce instumente de inquisițiune. 
N'a abusat de misiunea lui sântă, de cát in rare 
esceptiun| si atunci cunoscinfele lipséü cu to- 
tul in biserica nóstrá. Seminarele menite spre 
a forma preoți instruiți, formézá copistă pe la 
sub-prefecți. Nimic de religie în scólele reli- 
gi6se. Pentru că se fac preoţi, se fac capi ai 
religiei Gmeni fárá aptitudine. Scólele bisericii 
nóstre n'aü produs nică un theolog, nici un 
philosoph. Cei care servá în altare, sciù óre 
daca aü uă altă misiune de căt a ruga? daca 
nu aŭ 0 misiune philosophicá? Capit cle- 
rului nostru sciù cá basele religiuni nó- 
stre sunt doctrinele luí Christ de unitate, 
de libertate, de frăţietate si de dreptate? 
Sciü a se pune mal presus de aceste tre- 
buinfe, de acel lus, care degradá sufletul ca 
omul, robindu'l materiei, si făcându'l prada dis- 
preţului vulgului? Am vădut biserica roinüná 
trecută sub puterea absolută a guvernelor g- 
tăt prin legi la care clerul luase parte căt şi 
priu violarea acelor legi. S'a védut clerul par- 
ticipănd chiar cu frenesie la violarea libertá- 
ţii alegerilor, fără cunosciința trădării datorii- 


www.dacoromanica.ro 


42 


lor sale către Dumnedei, către legea supremă 
religiunea , Care consacră libertatea şi tăgă- 
duiesce tyrania. Aceste scim că s'aü védut în e- 
pocele de theocrație, cănd acestă theocrafie 
era la perire şi lupta numai pentru putere şi 
nici de cum pentru misiunea sa, Acea theo- 
crație avea sé piardă puterea în fanatismul ef. 
Credea că sotietatea omenéscá, ne mai fiind 
guvernată de principii lui Christ, va peri. Cle- 
rul nostru nu are puterea aceia ca sé dispute 
astădi națiunii singură suverană. El vine ca 
fiinţă. contingentă să apere dreptul Satanii con- 
tra luf Dumnedeü, Acestă eróre vine din ig- 
norință, vine din trebuiufele vieții materiale, 
la care tyranii au isbutit să robéscá preoții 
lui Christ liberi și protectori ai popórelor. 
Nepăsarea poporului pentru religie a născut 
din maf multe isvóre. Clerul, natia, guvernul 
sunt cul trei mari agenți care au lucrat prin 
sciință saü nestinfá, la nascerea nepăsărării. 
Antâiul isvor este aservirea religiei şi trecerea 
ei intrun mijloc ce ar putea servi tyranii în 
contra societății, tyranile apăsătorilor socie- 
tăţii aŭ putut sé atragă clerul pe tărîmul ser- 
viltății cum și lăcomia materialistă pe care 


www.dacoromanica.ro 


43 


christianismul a combătut tot-d'auna ca pe cel 
mai mare inamic al cultului lui Christ. Dar 
este adevăr că clerul a perdut independința 
tradițională a caraterului séü prin care făcea 
a se teme, a se respecta, a se iubi. Unde a 
mai născut un Mitropolit ca acei care apăraii 
când eraii chemați a se esprima, drepturile 
poporului , pe cel nevinovat şi îngenuchiat, 
prin prestigiul caracterului divin? În Cameră, 
ip Senat, de dece ani védut-am o voce a bise- 
rici sé apere legile, drepturile patriei, së rës- 
bune insultele aduse de tyrani moralei publice? 
Ei tot-d'auna a fost cu tóte guvernele, tot- 
dauna alaţi la tóte abusurile guvernelor. Ca- 
pii Eparhiilor, siliți de apăsători, ordonaii pro- 
toierilor să ajute poliţia a viola drepturile na- 
țiunei în alegeri. De aici născu nc pásarea des- 
pre religie. Nu 0 spunem ca să defăimăm na- 
punea, nici religia părinților nostri, nici chiar 
aceste guverne ce cu systemul abusului nasc 
şi se impun naţiunei în numele camarililor şi 
favoriţilor fără principii si fără moraiá; spu- 
nem unde este causa unui reü vedut, positiv, 
adevărat, ale cărui urmări sunt funeste pentru 
păstrarea el si desvoltarea ei. Și le dicem la 


www.dacoromanica.ro 


44 


toți să se gündéscá, să mediteze, căci pere re~ 
ligia si cu ea pere nația, pere dreptatea, pere 
morala. 

Nepăsarea ae religie este o grăvă simtomă ; 
biserica nu numai a încetat de a fi un consi- 
liator moral lăngă guvernul mirean cu care 
face parte, dar încă a devenit prin unii din 
capii sei un instrument politic de uciderea re- 
ligii, de uciderea nafief, de uciderea dreptății. 
În esercițiul de tyranie şi de anulare a drep- 
tului suveranității poporului şi sugrumarea li- 
bertátilor patriei la alegeri, este tristă conduita 
capului primar al bisericii. Védénd cine-va rola 
tristă cu se destină preoţilor lui Isus Christos, 
căți-va din instrumentele bisericii ce desar- 
mară cultul cu purtarea lor la ordinele poli- 
tif şi prefecfiior, slăbiciunea si complesinfa 
capului primar al bisericii pentru acesti rene- 
gatí de la biserică; consimptirea sa pentru 
resplătiri date acestor aginţi cynici ar fi cre- 
dut că Mitropolitul era capul unei de acele e- 
resii care în secoli ce urmară cristianismul, 
se uneaü cu idololatrii spre a dáráma biserica 
lui Christ, cu enimici principilor lui Christ de 
frăție, de libertate, de egalitate, spre a reveni 


www.dacoromanica.ro 


45 


la timpii de tyranie, când lumea fusese pro- 
prietatea unui om și cănd ființa si atribuţiile 
lui Dumnedeü eraü tăgăduite. 

Nepăsare de religie? dar în timpii cánd 
Romăuii eraü tari, erati respectați afară, erai 
uniți, si îşi apáraü patria cu sacrifice, chiar 
atunci cănd Domnii străini venirá a vcide viața 
şi puterea naţiei, inecánd féra cu greci si fă- 
când se cadă capetele romănilor celor buni, 
încă se aflară capi aï bisericii care de atâtea 
ori protestară contra tyraniei şi ucidere! nafil ; 
care uniră populaţiile prin înrîurirea lor mo- 
ralá, si curáfirá téra de streini tyrani, sacri- 
ficănduse ei însuşi la morte cu fericirea cu 
care Christ priimise mórtea pentru fericirea 
umanității. Tronul mitropoiiilor era sceptrul 
morale care comanda conscinfele spre bine, 
si apára pe cel slab de urgia celui tare. 
De aici era amore şi respect pentru biseiicá. 
Astádi este nepăsare, nepăsarea are isvorul el 
în slăbiciunea capilor bisericii. De va mai 
tine acéstá coborire a bisericii prin servilitate, 
religia va peri între romăn! si cu dânsa va 
peri natia ea însuși. 

Întrebăm pe Mitropolitul primar : crede că 


www.dacoromanica.ro 


46 


biserică are o misie nobilă? crede cá cristia- 
nismul nu este tyrauia, crede că templul lui 
Christ nu este budgetul Statului ? crede în fine 
că un păstor al bisericii este un agintealpo- 
liţii fâră altă misie de căt să lovescă spre a 
nuw'și perde scaunul? O Dionisiu! o fericite 
Grigorie! daca sufletele vóstre plană încă, dupe 
cum ne învăța religia, asupra acestui glob, şi 
daca asfel aveți amintirea și recunóscerea, 
căt de triste cată sé fie sufletele vóstre vě- 
dénd nepásarea natii de religie si aservirea bi- 
sericif libere la tyrani! vădând biserica si po- 
porul fără copsciinta marei sale misil pe pă- 
mént. 

Suverana înţelegere dánd omului instinctul 
social, dăndu-i trebuinfi și prescriindu-i da- 
torii, l'a îndestrat cu sentimente care i le a- 
rată si îl face sé le iubescă; cuvântul care 
luminàndu-f consciinfa, i le face cunoscute și 
cu o voință ca se lu împlinescă. Dar patimele, 
dar viciurile corup sentimentele, intunec lumi- 
nele cuvântului, rátücind voinţa. În societăți 
uude este vig6re , unde domnesc bunele instincte 
sociale, conduse de un cuvânt drept si vârtos, 
tot merge bine; dar cănd vine corupția, de- 


www.dacoromanica.ro 


4T 


pràvà(ia datinelor, cănd patimele egoiste inécá 
sentimentele máürinimóse, sting făclia cuvéntu- 
luf cum este astádí la nol, o nație nu mai 
are religie, si pere. Triumphul nobililor si cu- 
ratelor instincte este lipit în domnia credin- 
telor morale si religióse. Cánd aceste credinti 
sunt curate, ele domnesc suflet:le spre a le 
curàti si a le înflăcăra de o sántá ardóre pen- 
tru ceea ce este buu şi frumos, mare şi folo- 
sitor. Atunci la popórele libere din vechime, 
amorul | atrii, al instituţiilor ef, al glori ei, 
producea minuni. Am trecut si nof prin acele 
epocea! Atunci la acele popóre în deșert abu- 
sul putere dă lanţuri și sclavie; credințele și 
devotamentul pentru patrie, odată slăbite și 
în fine înecate de patima putere! si a aurului 
saü de furia bucuriilor. Athena numai dă tri- 
but de căt pentru a se îmbăta de plăcerea 
theatrului. Romănii numai daŭ astădi imposite 
de căt spre a se sătura de budget cei care 
presidă la destinele lor. O stare asfel aduse 
pe Mariu, Sylla, Octav, Cesar, Antoni, să se 
scalde în săngeie romanilor si migela depra- 
vafie a stăpănilor lumii. Trebuia ca o religie 
să se cobóre din cer și să vie prin sublimi- 


www.dacoromanica.ro 


48 


tatea moralei sale a acoperi faţa lumei cu 
minunile abnegaţiei, devotamentulul si chari- 
tüfil. Trebuia ca crestinul cu ochi neîncetat 
către cer, să jertféscá în tóte dilele neîncetat 
tâte bunurile pământului si viața sa luf Dum- 
nedeü si semenilor lui. Christianismul bine 
saü reü înțeles, a înbunătățit omul, societa- 
tea, și le-a dat libertatea. 

La credință, la legea crestină, sa dat n 
schimba în acelaş timp inima si cugetirea o- 
menéscás; renoirea omului vechiü, iată minunea 
adevărată a cristianismului. A desrădăcina din 
inima omului fericirea pământescă, a învăţa 
se desprefuiascá tot ce nu servă a face sufle- 
tul demn de acéstá patrie, a desprefui tot ce 
nu contribue a lumina consciinfa nóstrá şi cu- 
vântul asupra datoriilor nóstre , a indulci re- 
lele fraților nostri, a lega fericirea nóstrá de 
fericirea neamului omenesc, iată rola religiei. 
Este aceia ce releva evangelia. Care philosoph 
înainte de Christ convicsese ómenil din tóte 
țerile cá erai frați si fil al aceluiași Dum- 
nedeü, toți egali înaintea lui, toţi datori de a 
se iubi, de a se proteja, de a se ajuta, că 
toți erau slabi si supuși deopotrivă la r&tăcire? 


www.dacoromanica.ro 


49 


Cine înainte de Christ ordonase a face bine 
la neamicii sei, dánd esemplul mărinimil su- 
blime rugănd pentru gidii set? Cine înainte 
de el impusese tóte acesta datorii, prescrisese 
curátenia sufletului gi a corpului, pietatea u- 
milá si dulce, ca legile d'apururea ale mora- 
lei, regulele neschimbátóre ale vieții si con- 
diţiile tndatoritóre ale unei nemuritóre feri- 
ciry? Cel d'ăntâiii reformator fuse Christ. Daca 
societățile de astáli se bucură de drepturile 
omenesci, sunt philosophif din secolul al 17-lea 
care le-a cules din doctrinele măntuitorului si 
le-a respăndit în popóre. Cine are nepásarea 
de religie, are de libertate, de dreptate, de e- 
galitate, de morală, de bine, de fericire, de 
Christ, de Dumnedeü si prin urmare de el 
însuși, de familia sa, de nafia sa, de uma- 
nitate. 


www.dacoromanica.ro 


CULTELE. 


Vom esamina cultele în raportul lor cu Sta- 
tul. Căci în acestă condiție biserica a cădut 
în aservire şi a perdut religia patriei nóstre 
prestigiul sei, înlăturănduse de la ale sale la 
cele ce nu sunt ăle sale. Aservită guvernelor, şi 
pusă în posifie de a servi acea politică, se 
face adversara naţiei. De aici își perde presti- 
giul, de aici nasce nepăsarea de religie. Care 
este positia in care biserica sa pus lăngă gu- 
vern. Sunt patru posiţii putincă6se: 

l. Positia unde biserica domnesce pe Stat. 
Este guvernul theocratic. Lumea a trecut pe 
aici în tinereţea ei. 


www.dacoromanica.ro 


51 


2. Posiţia în care Statul tine in mánile lui; 
lucrurile religióse şi le regulă dupe voința sa, 
este ceea ce se chiamă Kesaro-episcopia. Ceia 
ce este în Rusia, 

3. Posiţia unde biserica si Statul se măr- 
ginesc una pe alta cu un acord comun, este 
regimul de concordate, de alianță. 

4, Positie unde cultele, separate de Stat ră- 
mán cu totul libere, cu acele condiţii ca ori 
ce altă asoţiaţie liberă. 


T'heocrafia. 


In Egyptul antic, India, intro parte a Eu- 
ropei în secolul de mijloc, religia a avut su- 
premația, nu numai în consciintf şi în lucrurile 
spirituale, dar asupra a tótef esistinți ome- 
nesci; avea legea civilă și guvernul. În theo- 
crații pure, este codul religios în alte State, 
dreputul cünónelor tinéü loc lăngă Stat sai 
lăngă dreptul civil. Tóte naţiile aŭ început cu 
acest regim, afară de cele nuoi. Legile ome- 
nesci sé schimbă dupe împrejurările ce survin 


www.dacoromanica.ro 


52 


în datinele unui popor. Abusul de putere si 
triumphul principiilor de libertate, cătaii să 
dea societățile la guvernele lor naturale şi la 
legile care eraü voinţa tutulor. Theocretia era 
dreptul divin, venea de la Dumnedeü. Nu ad- 
mitea schimbarea , progresul. Sub asemenea 
regim se paralisă viața şi se oséndesce ori-ce 
progres. Un asemenea regim nu înbrățişază 
de cát elementele ăntâitâre ale civilisaţii. De 
aici născu chiar în téra n6stră acele epoce 
cănd se deteră sclavi bisericii. Un asemenea 
regim nefiind espresia tutulor intereselor, com- 
bate industria, comerciul, artele, libertatea cu- 
getării, drepturile raţiunei. Acest regim a fă- 
cut timpul seü. Era regimul nevărstaicii po- 
polilor. Cu căderea lui s'a purificat christia- 
nismul şi a revenit la principii cet vechi. 


Cesaro- Episcopia, 
Acest regim este acolo unde capul Statului, 


devine capul bisericii. Este regimul Rusiei, 
este regimul romănilor de la 1864 íncóce. 


www.dacoromanica.ro 


53 


Sub acest regim biserica perde ori ce actie, 
ori ce voință. Împărații Germanie! cătară sé 
întroducă acest regim, nu reugirà. Czaril sunt 
mai fericiți. Domnii români îi imitară şi reu- 
şiră. În secolul al 18-lea Czarul domină bisé- 
rica, Patriarhul Moski, sprijinit de episcopii 
ruși, încă din finele secolului 16-lea, rupsese 
cu patriarhul din Constantinopoli, gi aspira se 
ia el puterea supremă a bisericii. Aceste în- 
cercări fac pe Czarul se se îngrijască. Nicon 
fuse depus în 1667. Următorii acestui patri- 
arch hrăniră ideia acâsta. Petru cel Mare taiă 
firul acestor ambiţii, declarănduse singur el 
capul bisericii ruse. El numesce un consilii 
sai sinod compus de arhiepiscopi, episcopi, ar- 
himandrití. Czarul își opresce pe séma sa pre- 
şedinţa si numirea tutulor membrilor. Nici un 
act al sinoiului nu era valabil de căt dupe 
ce ar fi tost sancţionat de imperatorul. Din a- 
câsta împăratul devine stăpân absolut de tot 
ce privesce lucrurile religióse, credință, cult 
şi disciplină. 

El căstigă îndoita calitate de împărat abso- 
lut şi de cap al religiei; la ochii supuşilor un 
prestigiu care îl pune mai sus de ori ce altă 


www.dacoromanica.ro 


54 


putere. Are sub măna sa toți membrii cleru- 
lui care, unelte supuse, fac puterei lui servi- 
cif ce nu se pot astepta de la alți funcționari. 
Czarul însă este încredințat, câ tótá Rusia, cá 
religia nu a avut aceleași avantage din acest 
regim. Ea nu s'a făcut nici mai luminată, nici 
mal spiritualistă. De aici veni că se opri li- 
bertatea cugetări în materii religióse. 

Grecia liberă încă a adopta un regim care 
nefiind Cesaro-eviscopia, nu este cu totul li- 
ber de înrîuririle guvernului. 

Romănia adoptă acest regim în dioa cănd 
capii bisericii fuseră numiți de Domn, si a- 
movibili. 


Concordatul 


Con ordatul este tractat între puterea ci- 
vilă şi puterea religi6să, în materia bisericescă, 
Acésta se face acolo unde un principe găseste 
biserica inriuritóre prin respectul ce ea a sciut 
se-şi atragă și actia morală ce a putut se-si 
creeze. 


www.dacoromanica.ro 


ct 
JI 


Libertatea cultelor. 


Libertatea cultelor a fost tot-d'auna la ro- 
müni. Biserica a fost tot-d'auna nu nunmal li- 
beră în partea lucrurilor religióse; dar eaa a- 
vut o mare parte de control în actele putereï 
civile, drepturi rămase din timpii theocratiei 
prin care a trecut. 

Romănia a avut theocrația aliată cu pute- 
rea civilă. Tóte hrisóvele Domnesci sunt sub- 
scrise de cler, în àntéia linie de ministri. Ca- 
pii clerului pănă la administratorit monastiri- 
lor şi protoierii «sista în adunările ţerii de 
drept. Aveaü dreptul de a face legile si con- 
trolul actelor guvernului, administrația bise- 
ricii era liberá. 

În schimb capii clerului eraü, pentru aceste 
cuvinte, aleşi chiar de civili. Canónele in 
unele privinti fuseră violate chiar de strébu- 
ni nostri; însă principiul alegerii şi inamo- 
vibilității se respectă. Sub Domnul Cuza bise- 
rica perde dreptul de a mai avea capii sei 


www.dacoromanica.ro 


56 


purceşi din alegere. Se admise principul de 
a fi numiţi si destituit de Domn, dupe reco- 
mandatia ministrului. Aici este principala causă 
a aservirii bisericii la autoritatea civilă. Gu- 
vernul, se coperea cu argumentele doctorului 
Bozianu, autorul acestii stări de lucruri, care 
trebuia într'o di sé degrade biserica și sé a- 
ducă nepásarea. D. Dosianu era un om instruit, 
amorat de centralisare, Singurul mijloc de a 
conserva și desvolta interesele naţii. Acele ar- 
gumente eraü că biserica luănd parte în gu- 
vernul Civil, trebuia să aibă un caracter con- 
stitutional, si prea puţin canonic. Canónele în 
parte o aserveaü la patriarhia ecumenică. A- 
cea patriarhe nu recunósce Constituţia ţării. 

Domnul Cuza rîdea de aceste argumente, 
La început era indiferinte. Cogălnicenu con- 
trariü. Creţulescu ministrul cultelor presintá 
la consiliul de Stat un proiect de lege pen- 
t u alegerea Episcopilor. Bozianu igi da opi- 
nia pentru numire. Ministru admite acestă o- 
pinie contrarie celi ce avea. Cogălnicenu 
sprijină ca ministru ín cameră proiectul de 
lege pe care îl detesta. Convincţiile ómenilor 


www.dacoromanica.ro 


57 


nostri de Stat. Bosianu trece acest proiect 
prin Senat cănd devine prim ministru. 

Clerul era nepăsător. Naţia nepásátóre. Re- 
gimul Cesaro-Episcopic se admite. Cu el în- 
cepe decadenfa bisericii románe. Acéstá bise- 
ricá liberatà de patriarhie, se aservesce gu- 
vernului. Episcopii numiţi de Domn, merg în 
genat să facă legi, să facă controlul; merg de 
drept, biserica dispare. Perde demnitatea în 
față cu guvernul, prestigiul în ochii naţiei. 

De aici nepásarea nafieí de biserică. 

În ast-fel de stare 11 februariü vine și face 
a se proclama in Constituţie principiul alege- 
rilor capilor bisericii. Autorii lui 11 februa- 
rit, pănă la punerea în legi a acestui princip, 
profită la guvern, de posiţia clerului spre a'l 
aservi şi face complice la tóte faptele care tre- 
buiaü se-i alieneze sympatiile publice. 

Ín fine vine un proiect de lege pentru ale- 
gerea Episcopilor. Vechii episcopi sunt admiși 
ca episcopi canon ci. Senatul ce vota tot, îl 
voteză. Alegerile sunt pentru viitor. Clerul în 
violatiunele făcute la alegeri, în cálcarea pac- 
tului social, în libertatea cea mai sacră a na- 
tief care decide de suveranitatea poporului, de 


www.dacoromanica.ro 


58 


controlul si de resistinfa legală, jucat o rolă care 
nu putea să nu müréscá nepăsarea nafiel de 
biserică. Pentru aceste ingerinți în guvernul cel 
civil al bisericii, biserica se sinucide; Nu mai 
este nimic. Partea administrații este a guver- 
nului. Ministrul stáruiesce a intra în altar si 
a pune mitra pe cap. 

In acâată stare de lucruri nici un om din 
cler nu înțelege situația. Naţia singură o în- 
țelege, singură ea vede perind prestigiul. Dar 
nepăsarea capilor clerului, pentru cler, o face 
însuși pe ea nepüsütóre, pe ea care vede bi- 
serica aservită, abdicată. 

ln acâstă stare de lucruri, nu este religia 
ce se duce, este natia. Trebuie a găndi se- 
rios la ce se pote face a scăpa una si pe cea 
altă, altarul cel mare al patriei e în luptă cu 
mulți inamici, 

Singurul regim care pote sé stingă greută- 
tile care sunt în acord cu principii libertății 
de a cugeta si care respund la starea actuală 
de multim!a cultelor, este acela care lasă la 
tote asotiatüle religióse grija a se reglementa 
singure, de a se administra singure, afară din 
ori-ce interven:re directă a Statului. 


www.dacoromanica.ro 


59 


Vom respunde aici la tóte argumentele ce 
s'aü dat contra acesti idei, Unii aŭ dis că re- 
ligia va declina saü va peri îndată ce ar fi 
părăsită la singurele sale isvâre, pe cănd Sta- 
tul se va vedea tot-d'auna ameninţat de pu- 
terea spirituală. Regimul libertății nu pote fi 
funest religiei. A fost regimul aservirii ei la 
guvern funest, si faptul a dovedit. 

Dar credeți voi de acum că biserica nu 
mai are putere vitală proprie şi că numai pote 
esista de căt cu condiție de a fi protegiată de 
guvern? Iată cea d'ántéiü manifestaţie de slaba 
ideie ce ai unii de religie. Sunt inamicii re- 
ligiei cei ce cugetă ast-fel? De ar fi cum et 
cred, biserica nu ar mai fi decăt un lucru de 
convenție, fără rădăcină în natura omului și 
a societăţii, dupe cum am arătat la începutla 
definiția religiunilor, ar fio instituție născută 
spre a servi de uneltă despotismului și a duce 
popolii ca pe vite. De ar fi ast-fel la ce ați 
mai regreta perderea ei? Un analis despre na- 
tura spirituală a omului arată în ominvinsa a- 
plecare câtre ideal. Găsiţi o nație ori-căt de 
barbară fără religie! Cea mai sélbatecà are o 
religie căria îi da forma sa sélbatecá. Guver- 


www.dacoromanica.ro 


60 


nele iubesc puțin mișcarea cugetàrii şi a sim- 
firi, căci ele văd aici elemente ce desordin. 
Dar sub epitropia guvernului, religia devine un 
formalism, ceia, ce a devenit astádt fa noi; multe 
ceremonii, puțin sentiment, puține idei. Omul 
politic mulțumit ast-fel căci nu mai găsesce în 
biserică un control, ci o poliţie. Dar tristi ó- 
mení de stat sunt aceia ce găndesc ast-fel. 
Trebuia ca un guvern sé aibă un interes al 
seŭ, care nu este al tutulor, cănd voiesce a 
se face epitropul religiei. În starea de nepăsare 
ce domină desnre religie, guvernele văd ceva 
ce le face plăcere, În acestă stare de nepă- 
sare, a da libertate bisericii pote face a dice 
cine-va, că ar fi contra timpului. 

Dar din momentul ce nepăsarea este năs- 
cută din aservirea bisericii, nu pote a se risipi a- 
cestă nepăsare de căt prin vindecarea, causei 
răului, prin libertatea ei? Nepásarea are încă 
un isvor : lipsa de credință in doctrine. Doc- 
trinele sunt guvernamentale , religia nu are a 
se felicita de un ordin de lucruri care nasce 
nepăsarea nafiel pentru dânsa, 

Vreti a face din religie un lucru de con- 
sciință , nu de cuviință, făceţi-o liberă. În- 


www.dacoromanica.ro 


61 


cetatí aï face legile. Încetați a administra 
pentru ea. Încetaţi ai numit administratorii si 
preoţii. Pentru ce credem noi în religie? Pen- 
tru că se amestecă aici guvernul? Nu. Dar 
pentru principii ei. Biserica liberă, profesia sa 
va fi un adevăr. Membrii bisericii vor fi ai eï. 
Astădi sunt ai Ministrului. 

Neatărnarea bisericii de stat nu este un ne- 
caz pentru el, ci un avantagiü. Il scapă de a- 
faceri ce îi dă administrația eclesiastică si îi 
fură timpul. 

Dic centralisatorii că libertatea bisericii ar 
face Stat în Stat, şi ar da nascere la temeri 
de turburarea linistii publice. Dar ru în regi- 
mul libertăţii se face Stat în Stat, ci întrun 
regim ca cel de astădi unde guvernul tratézá 
cu biserica ca putere cu putere. Biserica cha- 
tolică, protestantă, templul mosaic nu sunt li- 
bere? S'aü făcut ele óre Stat în Stat? Nu. 

Biserica liberă, se află îndată în cercul da- 
toriilor sale religióse, și în lucrarea marii sale 
misi! de a spiritualisa. Dar clerul, vor dice 
nnií, biserica maioritát!, liberă, va conspira 
póte? Dar biserica, n'are o misie politică, de ce 
va conspira? Sé ia guvernul? S'a dus acele 


www.dacoromanica.ro 


62 


timpuri. Civilisatia nu mai suflă acest vént. 
Intr'un Stat unde domnesce adevărat liberta- 
tea, unde alegerile sunt libere , unde cugeta- 
rea este liberá, unde dreptatea este garantatá, 
revoluțiile sunt funeste. Revoluţiile se fac a- 
colo unde Constituţia, legea, libertatea alege- 
rilor, garanția dreptății este minciună. 

Ce rolă jucă Popa Take în alegeri? Cănd 
guvernele se servă ast-fel cu preoţii templu- 
lui se espune de multe ori; cănd însă bise- 
rica e liberă, și tâte libertăţile garantate, so- 
cietatea este mulțumită. Cu instruc(ia si în- 
destularea se depărteză revoluțiile, unde fe- 
care este bine, nu găndesce nimeni a schimba. 
Daţi lumina, daţi îndestularea, dați drep- 
tatea, dați garanţiile libertăţilor. Aici sunt 
armele cele mai puterice ale guvurnelor cn- 
wa ambițiilor omenesci. Guvernul cel mat bun 
este acela, care nu are contra lui de cat am- 
bitiosi. Cănd însă o nație sar rătăci în căt 
bine guvernată, sé cate resturnări, acea nație 
ge ucide singură, nu vrea sé mai fie, o ase- 
menea nație póte sč móră. 

Regimul ce póte rădica biserica si interesa 
nația la dânsa, este regimul libertății. 


www.dacoromanica.ro 


63 


Daţi”! libertatea administrații, dreptul de a 
'ŞI face budgetul seü în sinod, de a'și face 
regulamentele sale. Daţi o lege de atribuții. 
Guvernul nu'sí perde inspecția sa asupra bi- 
sericii, precum nu o are perdută asupra celor 
alte culte ale minorităților libere. 

In aceste condiții va peri nepăsarea naţii de 
religie. 

Acestă nepăsare ce are atătea cause este 
funestă pentru nație, mai ales întrun timp 
unde din fatalitate inamicii Romăniei destéptá 
din mormânt spectrul cestiumi ebreilor sub 
formă religiósá. 


www.dacoromanica.ro 


NEPASAREA DE PATRIE. 


Vom dice ca abatele Coyer, strigănd într'un 
acces de petulanfa; „Ce vorba patria avea de 
injositor si de aspru ca sé se scótá din limbă ?“ 
Pe acest abate nu'l audi nimeni, nici in ce- 
tátf, nici în sate; nici în camere, si încă mat 
puţin la curte. Acestă vorbă patria, patrio- 
tismul, face de tremură tof! acera ce sunt che- 
mați a guverna fără scirea patriei. Un om ce 
se pretinde delicat si din viță nobilă nu pronunță 
acest nume, şi cănd îl dice un suris trece pe 
buzele lui. In cercul elegantei şi spiritualel 
matróne, unde bunul gust luptă cu picuntele 
critici, unde sentimentele, cugetările, espresiile 
alunecă pe cămpul înflorit al patimilor amo- 


www.dacoromanica.ro 


65 


róse, pe broderiile costumelor elegante, vorba 
de patrie este proscrisá. Intrébà pe soldatul 
romăn, pe gardistul cetátén, care are misia sé 
apere Constituţia, pe cine servă. Ei vor res- 
punde pe Domnitorul. De ce nu patria? Dom- 
nitorul el însuşi este făcut ca sé serve patria. 
Vorbesc limba patriei dicea óre cine, şi mi se 
respunde in limbi streiue. Eü dic patria. Voi 
dicett monarhia. Jurnalele ce se chiamá Pa£ria 
n'aü pronunţat odată numele de Patria. In 
dilele, Bibescului cănd D. Ion Manu era pre- 
fect de poliție, căpitan Costache pecetiui prá- 
vălia unu! argintar, care pe nasturi de argint 
tipărise litera N. Se presupuse vorba Nuţio- 
nalitate. Prin urmare o ideie revoluționară. 
Inainte de 11 februariü vorba patria nu se 
mai audia decat între conspiratori, în umbră, 
şi în clopotul lui Mitifá Sturza. Când conspira- 
torii siliră pe domn sé abdice jn mijlocul ar- 
matelor sale şi amicilor sei, care nu serveau 
patria, ce Domnul, si spuserá a doua di romă- 
nilor ce uitageră că aŭ o patrie, numai era 
nimeni care să nu pronunțe acâstă vorbă ma- 
gică. Toţi erai acum patrioți. Dar acésta tinu 
căte-va dile, pănă la împăițirea icc 


www.dacoromanica.ro 


66 


Ministrul Brătianu, cu sinceritate saü cu 
finețe, scâse la modă patria. Guvernul vorbea 
de patrie. Era grav. Era trădare. Sub acest 
nume se ascundea luarea Transylvanief, sur- 
parea Turciei şi a Austriei. Oposiţia rădică 
fruntea ; injură patria. O denunţă Austriacilor. 
că va să ia Transylvania. Bufonil oposiţii a- 
similă un marş către Transylvania, unde sen- 
timentele nationale sunt insultate şi batjoco- 
rite. Ministrul noii face o programă uude jură 
“că va fi fidel puterilor garante si domnului. 
Nici o vorbă de patrie. Alegerile vin sé ma- 
nifeste voința patriei, suveranitatea ei. Oposi- 
ţia se pune cu reteveile pe biata patrie, să 
o facă să abdice suveranitatea. Aduce o ca- 
meră unde se smulg armele patriei, și o în- 
bracă în vestminte pe care sunt scrise ca sym- 
bol al aservirii : figuri de căi de fer; impru- 
muturi, pensiuni, favoruri la venetici. 

Statul ia locul patriei şi autoritatea locul 
Statului, căci se pare că şi Statul are ru lenie 
cu Patria. Ministerul în sciinţa politică se sfi- 
esce de metaphisică si de aceste ființi de ra- 
țiune, care vărsă profumul unei suveranitáfi 
naționale. Beizadea Mitică, autorul unei revo- 


www.dacoromanica.ro 


67 


lufií fără popor, nu se maï dice Patriot, niet Stat, 
un dice Stat, dice autoritate, şi strigă ce are 
na(ia cu autoritatea de n'o recunósce de sti pănă 
cánd el este in cap? 

Dar sá lüsám aceste glume ce aü un mare 
fond de adevăr în ele şi să luăm alt limbagiii 
potrivit cn sujetul. Patria vine dela pater. Pa- 
tria este familia sa, în mare. Familia este cel 
d'ántéiü grad al vieții domestice unde cum 
dice Omer fie-care în parte guverná ca stăpăn 
femeia si copii sei. O cetate în vechime era 
patrie. Interesele comune aŭ unit famili! di- 
ferite. Apropriate prin trebuinţele unei pro- 
tecții mutuale, aŭ făcut uu jact care le face 
solidare. De aici nasce datoria pentru fic-care 
membri al societății, de a veghea, dea com- 
bate, de a muri, daca se cere, pentru patria 
tutulor. În ce este virtutea daca nu în îm- 
plinirea scrupul6să a datoriilor? Dupe Tilmer 
şi abti doctori patria este tărâmul ce locuim. 
Gracquii Seipionit, sub Caligula, dice un abate 
privesc óre Roma ca patria lor? Cavalerul 
de Jaucourt protesta : „aceia ce trăiesc sub 
despotismul oriental, unde nu se cunosc alte 
leg! de căt voința tyranului, alte principii de 


www.dacoromanica.ro 


68 


guvern de căt spaima, unde nici o avere, nici 
o viață nu este sigură, aceia dic, nu aŭ pa- 
trie, nu aŭ dreptul și datoria a se sacrifica 
spre păstrarea tyranilor. Unde nu esistă li- 
bertatea politică, este o térá locuită de turme 
de robi. Nu este un popol de cetățeni și este 
privilegiul cetățenilor, Omenilor liberi, sé aibă 
o patrie." 

Cu tóte acestea putriotismul este ceva mai 
mult. Cine iubesce mai mult patria de căt e- 
silații care lasă în urma lor tyrania, uciderea, 
despoierea. Este ceva mai mult de căt térà- 
mul unde ne hrănim. Este locul unde am vé- 
dut lumina, unde sunt afecţiile, tradiţiile; spe- 
ranţele, ]roprietátile familii; unde sunt fa- 
mihi amice, aliate prin comunitate de origină, 
de datine, de religie. Ast-fel amorul patriei, 
dragostea de localitate, spiritul de familie vin 
din acelaș sentiment, larg și nobil pentru ini- 
mile generóse, mesquin si personal pentru inimi 
strimte si cüdute. Egoistii inécá în ei aceste 
sentimente. Sa dis că Christianismul punea 
patria afară din pământul celor ce trăiesc, El 
are două patrii în adevăr : patria sufletelor în 


www.dacoromanica.ro 


69 


regiunele cerului si patria corpului în frăție- 
tate, caritate, libertatea evangelică. 

Amar cetățenilor a căror inimă nu bate la 
numele patriei! căci patria nu esistă de căt 
în terile unde poporul are suveranitatea. Ce- 
tățianul este un instrument trebuitor al cetății. 
El se cofundă cu densa; o iubesce cum se 
fubesce singur ; face pentru ea tot ce ar făce 
pentru el, si crede cá face pentru el tot ce 
face pentru ea. 

Popoli liberi aŭ. o patrie, căci acolo virtu- 
tile, fericirile, gloria cetății sunt proprietatea 
tutulor. Sclavii trăiesc în féra lor, dar ca cel 
închişi legati de stălpi, pe care îl privesc cu 
spaimă. Acolo unde omul trăiesc în sine, nu 
este patrie; unde trüfesce în Stat, află o pa- 
trig. Patriotismul este un cult de amor ca re- 
ligia ; fericire, glorie, nemurire promite, dă 
tote drepturile sociale. Nasce pe Leonidas, ce 
se sacrifici; pe Timoleon ce sacrifică pé fra- 
tesei. ; pe Brutus ce sacrifica copil ser. Sa- 
crificiul lui Regulus; resistinta lui Sertorius, 
pudórea lui Scipion, zelul Gracquilor, autori- 
tatea lui Phociohi si lui Caton, virtuțile Cor- 
nelií; vitejia lui Michaiü; lui Stefan, lut Ma- 


www.dacoromanica.ro 


70 


theiă Basarab, devotamentul mumei lui Stefan ; 
sacrificarea diamantelor Dómnel lui Neagoe 
pentru biserică ca să nu.se puie bir; ostașul 
luf Ţepeş care preferă să mórá de căt să 
spuie unde este Domnul seü. Curagiul fe- 
tel care taie capul paşii în timpul lui Te- 
pes. si mil de alte fapte mari strălucite de 
bărbați, de femei, de care ne vorbesce istoria 
țării nóstre, de o mărire si de o strălucire 
demnă de faptele și de ómenil Greciei vechi şi 
Romii : tot felul de sacrifice, averile lor luate 
de la fii lor și lăsate la biserici spre a se pă- 
stra pentru binele public. Viaţa lor espusă 
pentru patrie ca datorie, cu glorie. Capit bi- 
sericii murind ca să apere drepturile poporu- 
lur contra tyranilor. Găsiţi'mi încă astădi un 
singur fapt de acest caracter, un act patrio- 
tic! Patria astădi este un isvor care trebuie 
să se risipescă spre a adăpa pe fii sei. Legile 
ef nu se esecutá; nu sunt iubite, căci nu sunt 
făcute de toți, căci nu fac fericirea tutulor, 
nu sunt isvorul nici egida proprietăţii publice; 
căci recompensele nu se dai pentru valórea 
dată faptelor citite publicului, ci pentru con- 
siderarea persónelo"; căci cel înocinte este 


www.dacoromanica.ro 


71 


lovit, si cel blestemat acquitat și onorat; căci 
guvern si guvernatf devin doué armate, căci 
vecinii sunt burbari, căci streinii sunt ina- 
mici ; căci nu se mal iubesce patria, ca sé se iu- 
bescă umanitatea, care nu are fiinţă; căci cetáfe- 
nil nu mai sunt legaţi cu o patimă comună care face 
a se da tot intereselor tomune si prin acésta 
Statul se imputerisesce; căci patriotismul nu 
absórbe tóte patimile. nu se măresce, nu se 
hrănesce din nimic. „Ciceron nu iubesce patria, 
dice Brutus, el iubesce numai laudele ce i se 
daŭ lui. Este imaginea ómenilor nostri. Toţi 
se tem de sărăcie, de esil, de mórte, deci ni- 
meni nu póte iubi patria. Numai cei de la pu- 
tere iubesc patria cum cafril iubesc prisonie- 
ril ca se-1 mănânce. Patria o iubess toţi dupe 
măsura favórelor ce primesc de la guverne. 
Turcul iubesce pe Sultanul, rusul pe Czarul, 
boerul pé guvern, nimeni nu iubesce patria , 
nimeni nu are patrie, căci nimeni nu are drep- 
tate. Causa faptelor mari ale 'monarhilor. 
Nu se mai caută în patriotism, căci numai 
sunt aici. Setea aurului, setea vieţii, de a Că- 
stiga în linisce averi si a facea se desfăta ma- 
teria, face sé se uite datoriile câtre patrie. 


www.dacoromanica.ro 


12 


Călcarea şi robirea ţării de streini, pentru u- 
nii ar fi o schimbare asteptată căci ea le ar 
da rîndul la putere spre a preda; comercian- 
ţilor le-ar face să prospere comeroiul; pentru 
alţii nepăsarea ; pentru alţii, streinii sunt maï 
puţin crudi de căt aï nostri. Speranfele dom- 
nilor viitori, care se aştept pentru fericirea 
partid lor, nasc certe, care aduc loviri, şi care 
se sting fără efect, nefiind speranțe de prin- 
cipí ucide interese de pradă. Omul denigrat 
este chemat si onorat de autoritate şi de toți. 
În ast-fel de condiţii uni nu maï iubesc patria. 
Patria este re locul unde omul trebuie sé 
fie torturat? Nepăsarea de patne vine din a- 
ceste rele ce suferă s cietăţile, pe care căte 
o dată le suferă căci le merită, căci nu aü 
sciut sé aibă patriotismul. 

Patriotismul nu esistă numai in amo1ul té- 
rii sale, dar in a sci a subordina gi sacrifica 
interesele sale particulare la interesele gene- 
rale. saŭ cet puțin se nu facă a se apretui a- 
ceste intereso private asupra celor publice; 
cănd uncle sunt contrarii celor alte. Aici este 
una din manifestaţiile patriotismului. 

Esista acésta? ați vădut dovedi de curând. 


www.dacoromanica.ro 


18 


S'a védut tilharii persecutánd pt ómenil onesti 
care îi oprea de a práda, aîndu-i în judecată. 
Ce patrie mai este acolo unde s'ar face ast- 
fel de lucruri, unde guvern, judecători, opi- 
Tie ar f pentru bande de tîilhari ce vine sé 
resbune meseria sa lovind inocința săracă si 
sé incurageze prada ce se manifestă in palate, 
in moșii a căror sursă este necunoscută? O 
ast-fel de patrie numai este pentru ómenil virtoși 
şi morali, 

Patriotismul are de basă naționalitatea. El 
nu se declară pănă ce fie-care individ are 
consciința cá el este una din părţile totului. 
Patriotismul Romanilor, Grecilor nu se stinse 
de căt cănd tyranil venirá si opriră tóte li- 
bertátile, cănd mercenarii fuscrá însărcinați să 
apere patria, in loc de cetățeni liberi, Cosmo- 
polistismul este sentimentul cont(ariü patrio- 
tismului. 

Este systemul a iubi pe toţi spre nu iubi 
pe nimeni. Un popor cosmopolit, perde cu- 
rînd patria sa, familia sa, statul sei, dreptul 
seü de suveranitate, 

Acest cosmopolitism cresce acolo unde nu. 


www.dacoromanica.ro 


T4 


se fac sacrifice pentru familie, pentru patrie şi 
pentru umanitate se fac numai în theorie. 

Una din causele ce aii produs nepăsarea de 
patriotism este că de multe ori speculatorii 
de meserie în tóte doctrinele liberale si mo- 
rale, şi poporane, din orl-ce clasă si facie? 
dupe patriotism aü ascuns sentimente de egoi- 
stă ambiţie, și în epoci de lupte politice, se 
văd căutănd a'si atribui esclusiv meritul pen- 
tru unii, de unde su bănuiesce că amorul pa- 
trie de care se. věd unii înflăcăraţi, a face se 
prevale opinia lor proprie nu servă de căt a 
ascunde patimele și interesele personale. Nu 
este patrie unde nu este dreptate, unde nu 
domnesce lega. 


Inamicul esto cel ce stăpănesce 


dice Lafontaine. Cu alte vorbe inamicii patri sunt | 
stăpănil. Stăpănii nuse fac întro constituţie liberă, 
unde legile se respectă, unde drepturile cetățeni- 
lor sunt sacre. Unde este patria, nu este stă- 
pán; unde este stăpăn nu este patrie, căci nu 
t8te libertate. 


www.dacoromanica.ro 


15 


Maiorităţile trăiesc în presinte. Un guvern 
trebuie să fie patriot precnm şi un popor. A- 
cesta este cea d'ăntâiii datoriă a societăţii şi 
a guvernului ef. Si nici un guvern atăt ca gu- 
vernul Romănilor, care a născut din interesu. 
patriotismului, libertăţui, dreptăţii de care a- 
vea atăta sete. Romănia a fost predestinată la 
o misie care nu este depărtată de misia stré- 
bunilor colonii Romani de la Dunăre aduşi de 
Traian, precum și misiunea guvernului Fran- 
Ciel este a representa încă metropola popoli- 
lor latini pe Dunăre, la hotarele Scythit. Acea 
înrîurire morală de metrupolă trebuie să fie 
dată de Francia , primită de Romănia. Fran- 
cia nu va fi ca Roma conquerantă. Rola e- 
este mai frumósá, este a conquide latinisinu], 
a da libertatea popolilor apăsaţi. Rola Romă- 
niei este a sentinelii latine. Aici este is- 
vorul patriotismului care a slăbit cănd ea s'a 
credut de altă viță de căt latină. O Romani! 
abaterea de la aceste sentimente naturale, în 
cele din urmă a fost causa încercărilor ce avurăţi, 
O Romăni! Era un timp cănd voi mureafi 
pentru apărarea patriei. Prin sacrifice patrio- 
tice ați scăpat, prin acele sacrifice care nu 


www.dacoromanica.ro 


16 


le mai faceți. Ati respins turcul, tátarul, ca- 
sacul, polonul, ungurul, acele nail chrestine 
maï ales care, sub cuvânt să vé apere de pă- 
găni, căutaŭ să vă robéscá. Ele aŭ perit Aŭ 
avut şi aù patriotismul ce voi nu aveți, fapte 
strălucite, sacrificii sublime, dar aù cáqut căci 
aü voit libertatea pentru ele ca să apese pe 
cef alți popoli. Noi am remas autonomi. Și 
nu este patriotismul nostru care ne-a salvat; 
căci patriotism nu am avut. Phanarioţii aŭ us- 
cat acest isvor din inimile nóstre, si de atunci 
îl uscám noi. Noi nu maf suntem pentru pa- 
trie. Patria este pentru nol. Este natura nó- 
stră care ne-a scăpat, Este trecutul. Este con- 
tinuarea misii nóstre prin tradiţie. 

Polonia nu mai este, Ungaria nu maï are 
de căt numele de imperiu alături cu Ausiuia. 
Autonomie nu are: administrație neatărnată 
nu are, Nol suntem un Stat autonom, sin- 
guri stăpăni in ale nostre, cu constituție 
liberă, cu un Stat care se bucură de tóte pre- 
rogativele. Si acésta nu o datorăm patriotis- 
mului nostru, ci o repet, naturei nostre, dar 
patriotismul lipsesce. Si natura nóstrá subor- 
dinată datoriilor către patrie, se preface, prin 


www.dacoromanica.ro 


71 


lipsa sacrificelor, Románul nu mai iubesce pa- 
„tria de cát ca esilatul sub tyranie. El plánge 
aceia ce suferă, aceia ce este neferice, ce 
este prada veneticilor, favorifilor, advocaţilor, 
tutulor instrumentelor de pradă, de degradare, 
care cer viața patriei ca resplatire pentru ser- 
viciul ce fac tyranilor. 

Evenimentele dupe 11 februariü aŭ făcut sé 
se tăgăduiască la Romăni acâstă cale politică 
de latinism care ne dete libertatea, autonomia, 
smulgăndune” din otagiul armatelor Rusii. 

Cu nepăsarea de patrie se schimbă senti- 
mentele, se tăgăduiesce interesele cele ade- 
varate ale patriei şi se înlocuiesce interesele 
de partide şi de persóne. În loc a fi cu lati- 

„Dismul, care ne-a dat viața, luptăm a fi cu 
germanismul. 

Nepăsarea de patrie este naturală, și nu 
vom blama pe cei ce 0 aŭ. Le vom (dice nu- 
maí: Voi nu mai aveți amórea patriei, căci nu 
mai găsiți în sînul ei de căt despotism, ne 
dreptate, ură si góná contra virtuţilor, góná 
contra romănilor, Este natural a nu mai iubi 
ce vă urasce. Dar unde este râul? Este el în 
guvernele ţării? Dar acele guverne nu sunt 


www.dacoromanica.ro 


78 


ale vóstre? Dar nu sunteţi voi ce incununatt 
de onóre pe cei ce vé încarcă de infamie. de 
desonóre? veţi fi patrioți cănd vett sacrifica 
pentru patrie, iar nu cănd veţi privi în pa- 
trie un obiect de despoiere spre adáparea se- 
tij viciurilor. 

Nu citiţi chronicele patriei, căci veţi vedea 
fapte mari şi strălucite, sacrifice sublime demne 
de timpii de mărire ai Grecii si al Romei. Și 
comparánd cu acci 6meni Gmenii de astădi, 
cu acele fapte sublime lașitiţil si trădările 
de astădi, vé veți întrista, voi care aveţi încă 
inimă pentru patria vóstrá, voi care suferifi 
nedreptatea , voi pentru care dreptatea lul 
Dumnedeü nu a lovit încă erorile celor alți. 

Slăbiciunei celor care ne-ai guvernat Sta- 
tul a slăbit și mai mult, a slăbit pănă să nu 
mai aibă nici curagiui a protesta cănd i se 
calcă «le afară drepturile sale de autonomie, 
recunoscute de acei care le calcă, precum a 
slăbit chiar nația aşi esersa dreptul ei de a- - 
părare legală cănd este cálcatà în picióre de 
apăsătorii din întru, șerbi af el salariați ca 
să o serve cu credință. Guvern și guvernaţi, 
unii în faţa streinilor, cei alți în fața apăsă- 


www.dacoromanica.ro 


19 


torilor lor nu cutedă să afirme că aŭ drepturi. 
Este lucru curios cum cosmopolitismul se întro- 
duce in féra nóstrá si mal ales în tabăra în- 
vingétorilor. Se vede nepăsarea de patrie, si 
Sympathia pentru streinătate este un merit 
astidf care dă dreptul la administrația acestei 
ţări? Cosmopolismul vine la o nație în deca- 
dență; un bărbat iubesce femeia streină cănd 
nu mal iubesce pe femeia sa. Acesta este cos- 
mopolitismul. Cei mat mulți se sfiese a'şi măr- 
turi lor ingile că sunt romáünt, că aŭ o dato- 
rie, o misie ca romăni, cá patria lor are un 
viitor. Cel mai mare inamic al patrii, al puteri! 
el, libertăţii si demnităţii ei, este chiar cuge- 
tarea nóstrá! Dar sunt fapte mult mal triste, 
acelea ce fac unele guverne, unele naţii : Cánd 
se fac complici cu streinii inamici a! patriei, . 
ca să înjosescă, ca sé slăbâscă ca să umilésca 
patria, şi cănd între al tei găsesci mai îatări- 
taţi si mai aprinşi adversari contra țării de 
căt intre streini. Ceia ce védurüm la nol in 
anul acesta. ° 

Nimeni astădi nu póte dicd : „o patrie unde 
sunt tyrani, nu va fi pici odată patria mea!“ 
şi aub acestă mască să&și adăpostâscă nepă» 


www.dacoromanica.ro 


80 


sarea de patrie. Acestă se pote dice îvtr'un 
Stat despotic, unde nu esistă nici o libertate, 
nu însă acolo unde este constituţie, unde na- 
tia este suveraná, undé nafia are dreptul de 
control, dreptul de resistință legală , unde ea 
pote, fără revolutie, să-şi schimbe guverne şi 
chiar să trimită pe ministri pc băncile acusa- 
tilor. 

Cünd un popor are aceste drepturi, si se 
plânge încă cá este nefericit în patria sa, do- 
vedesce cá nu este demn de drepturile sale, 
pe care póte că nici nu le înțelege; nu este 
demn de instituțiile si de legile sale libe- 
rale. 

Dar de unde vine cá intr'un Stat liber, unde 
sunt tóte drepturile prin care natia sé se puie 
in stare de garanție contra apăsărilor, des- 
poierilor, umilinfilor la care ar supune-0, se 
vede căte odată guvernele compuse de 6meni 
protejați de streini, servili, fără ideia unel 
misii a patriei lor, fără credinţa în viitorul 
patriei lor, şi silită a înlătura tote elementele 
de viață națională, de demnitate, de drent , 
spre a'sí lua elemente de servilitate, se umi- 
linţă, de simpathii către streini si ură și dis- 


www.dacoromanica.ro 


81 


pret către patrie? Acea nație nu are drep- 
turi și libertăți de căt scrise; inimile sunt 
plne de robie, omul nasce acolo a fi apăsă- 
tor, despoitor sai apăsat şi despoiat de ceï- 
alți. 

Un stat căt de mic, căt de slab, póte sě facă 
a fi respectat şi stimat de vecinii sei. Am vě- 
dut Piemontele, care prin virtuțile sale politice 
și sociale, și-a atras stima şi admirarea Euro- 
pei întregi, pănă se-i creede drer turi de pre- 
ferintá la preminență poiitică peste cele-alte 
state ale Italiei; pe cănd Neapolul şi Sicilia 
se degradaü in coruptiune şi tyrame şi își ter- 
minară viaţa politică în crime, în prade, în la- 
şități. Degradarea nafief si a guvernului ei, 
servilitatea nației către guvern, a guvernului 
către o putere d'afară mai tare, la care înge- 
nuchia, si tăgăduia cu nerușinare ființa sa, 
deschidea porta cu mána ei chiar la tote a- 
mestecurile din afară, pentru o putere fără 
scop şi fără demnitate. 

Nu facem si nof tot ast-fel de la un timp 
incóce ? 

Cănd meritám recompensele streinilor, ne 


facem un merit din umilintele nostre. Parisul are 
6 


www.dacoromanica.ro 


82 


doue lucruri care loviră odată pe un sélbatec 
ce merse acolo. Cănii cu botnife, si ómenii cu 
decoraţii ; botnifa se punea la căni ca sé nu 
musce, decorația se punea la ómeni ca sé nu 
proteste. În aceste decoraţii cănd vin de la 
Stréini, este tot d'auna o ideie de trădare, a- 
fară numai cănd sunt pentru vre o curtenie. 
La Romăni aceste decoraţii căduseră odată în 
ridicul, cei care le purtai, eraii desemnați ca 
case care pórtă cruci ca semn de vândare. 
De la 1851 se născu în férá un spirit de 
naționalitate de neatărnare și de demnitate. 
Tot ce era contrariü patriei, se ascundea óre 
cum, precum tot ce era imoral îşi luă un él 
care nu era pudórea, dar cel puţin o ipocri- 
sie care încă esprimá Gre-care respect în pu- 
blic in fata acelor deitàtí cărora le insultăm 
templu. Astădi nu mai este acea sfială. Un 
cynism blestemat domnesce peste tóte si face 
a se da un merit trădărilor şi tutulor vitiuri- 
lor. Se vede dar că trădările și tote viţiurile 
sunt încurajate şi onorate şi virtuțile desapro- 
bate? Acolo unde cef ce cürmuiesc n'aü mo- 
ralitate, este cănd nu se tem de nici un con- 


www.dacoromanica.ro 


83 


trol, de nici o judecată a opiniunii publice, 
este cănd opinia este nefavorabilă imoralii. 

Hotarele țării romănesci sub ministerul D. 
Ghica se călcară din multe părți de unguri 
armaţi. 

Naţia şi Domnul se insultară prin disprețul 
cu care unii ómeni fărămară piquetele ro- 
măne. Ce face acest nefericit minister în față 
cu insultele ce primesce nafia? Ce face în- 
suşi spiritul public? Nepăsare! Nepăsare de 
patrie! Isvorul nepăsărilor de tóte drepturile 
sale de om si de cetáfén. 

O nație începe a muri cănd guvernele sale 
se aleg prin infiuinfa streinilor ; cănd legile ei 
nu se mai esecut; cănd mafia se împarte în 
învingători şi învinşi; cănd meritul este né-a- 
pretiat; cănd partida dă dreptatea ; cănd chel- 
tuiesce mai mult de căt are Statul şi cetă- 
feanul; cănd nepăsarea de patrie, face a se 
nesocoti tóte insultele, tóte umilințele ce se 
daü patriei; cănd trădarea arbitrarul, si co- 
ruptia numai ai rușine a vorbi în public'ca 
femeile desfrănate ce își arată corpul nud; 
cănd opinia rămăne surdă la vocea patriei, 
dreptatel, adevărului si moralei; cănd sciin- 


www.dacoromanica.ro 


84 


fele sunt năbușite, artele stinse, litterile ucise 
și despretuite, comerciul lăsat liber la alegă- 
tori ca së abuse de averea și de viaţa publi- 
cului; cănd ori ce concesiuni náscátóre de 
risipe Se concen în ideia nu a da le bien étre, 
ci a crea mijlóce de avufirea celor care lé 
fac; cănd toţi nasc, cresc, se formă spre a trăi 
din budgetul statului; cănd munca nu se mai 
onorä, si cerşetoria nu mai face a roşi; cănd 
hrănirea se pedepsesce la cei săraci, şi se 
cruță hoţii înavuţiți prin case, prin moșii făcute 
în serviciü, cănd se despoie iustitutiunile ro- 
măne de subvenţii şi se dă la institaţiuni stre- 
ine; cănd instrucţia publică cheltuiesce mi- 
lióne ca sé întreție sinecure pentru favoriţi, 
şi nu produce nici un om; cănd hoția si ne- 
capacitatea se esersă pănă la cel din urmă a- 
ginte al autorităţii publice asupra Statului saü 
particularilor; cănd tóte resursele de viață ale 
nafiei se fac instrumente servile in mănile gu- 
vernelor ce nu mai sunt adevărata espresie a 
naţiei ci a Streinilor. 

Dintr'o ast fel de stare de lucruri nasce ne- 
păsarea de patrie și din nepăsarea de patrie 
robirea la toti acei streini care nu puteaü trăi 


www.dacoromanica.ro 


85 


în patria lor, saü care nu avéü patrie, de la 
fugarii politică ai Romei ce venéü să cérá a- 
părarea și ospitalitatea Dacilor, singură térá 
ce mail era liberă, pănă la streinii de ori-ce 
nationa'itate, ce vin aici, concur la esersiciul ge- 
neral al activităţii si muncii si se hrănesc, 
prosper, fără chiar a fi recunoscători către o 
férá care i-a primit ca patrie, şi unde aŭ drep- 
turi şi nu aŭ datorii. Consiliati de o ideie na- 
țională, Romănii care aŭ guvernat în cei dece 
ani din urmă aü dat drepturi de cetățeni ro- 
măni la toți streinii, din Rusia, din Austria, 
din Turcia, fără reciprocitate. 

Așa cum fac popol robi către popolii con- 
quiranti. Ideie absurdă. Unirea Romănilor nu 
se va face cu aceste mijlóce. De multe ori a- 
semenea drepturi date de o patrie sunt causa 
uciderei celei mai mari speranțe în realisarea 
unei mari idei, căci acei care vin, care se des- 
part de popolul lor, represintă alte senti- 
mente streine, Ideile mari se realidă prin 
mijloce mari, prin sacrifice mari, si atunci 
cănd convicţiunea realisării unei idei este re- 
ciprocă, 

Unirea cu Moldova ar fi fost compromisă, 


www.dacoromanica.ro 


86 


daca acest neam romănesc, de o parte şi de 
alta, nu ar fi fost atăt de inteleginte și atăt 
de generos sé nu dea o causă neatărnată de 
ómen! relelor la care se espuserá prin unire 
de-o-potrivă între acesti romüni. 

Dar Românii fuseră galantom! în darea drep- 
turilor lor la streini. Cu primirea in féra lor 
a phanariofilor, credurá cà aü făcut un act de 
religie, de bine-facere. Acest act îl plătiră cu 
săngele ţării. In nici un Stat civilisat streinul 
nu este mai bine de căt în Romănia. Ce în 
altă térà ar fi un avantagiü de a fi naturali- 
sat, aici este un avantagii dea fi supus strein. 
Acest r&i isvorasce din misera nóstrá orga- 
nisaţie, dir mai misera esecuţie a legilor pen- 
tru toți deopotrivă. 

Streinii sunt primiți contra legilor, în fonc- 
fiunf. In statele Europei nu sunt. Partea în 
general ce românii fac streinilor în téra lor, 
ospitalitatea ce le dai, mai ales într'un timp 
cănd nici un romăn nu părăsesce téra lui să 
'Şi caute viața la streini, este ceva care de- 
notă un sentiment umanitar, 0 mostenire fru- 
mósá de la macsimele acestei biserici romăne. 
Toţi streinil chrestini, dupe acesta biserică cu 


www.dacoromanica.ro 


87 


mult maï tolerintă de căt doctrinele lui Pho- 
tius, fuseră tot d'auna priviți ca fraţi. Dar în 
acâstă datină niiscea asemenea ura pentru på- 
găni : sentimentul lungelor lupte între chre- 
stini si păgăni de la August pănă la Co' stan- 
tin cel mare, şi care dăini neîncetat. Tot ce 
S'ar dice contra acestui spirit de netolerinfá , 
ar cuveni maï bine principului plecat de de- 
parte, ar cuveni mai bine acei intolerinți ce 
ese atăt dé vie din isvorul altarului catholic, 
protestant, aceste mari scoli chrestine care u- 
răsc mai mult pe chrestinf de alte rithe de 
căt pe păgăni, ca cănd principii christianis- 
mului nu ar mai esista în fata embifiunel cul- 
tului. Orientul este prada netolerinții. Luptele 
nu sunt contra păgănilor, ci de chrestin la 
chrestin. 

Sunt puteri care dic: politica n6stră in O- 
rient este catholicismul ; altele protestantismul. 
Románii toleră tóte rehgiile în £éra lor. Le 
ajută chiar cu subvenții, şi tot ei sunt neto- 
lerintí. Romănii aŭ deschis sînul țării, sînul 
familiei, streinilor, fără a lua nimic in loc, si 
tot ei sunt barbari! Dar, este o lege pe ove- 
che datină, o lege ce este a bisericii mume, 


www.dacoromanica.ro 


88 


ce este voinţa apostolilor, espresiunea timpi- 
lor de la Constantin cănd urma luptele între 
chrestini și păgâni. Acestă lege este în tradi- 
fille romănilor. Este in tractatele Porții cu 
puterile garante, este în constituţia nóstrà. 

Una din cestiile care rădică óre-care umbră 
pe linistea patriei este cestia ebreilor. Certele 
între populații aduc slăbiciunea unei naţii. 
Cestia acâsta nu este religi6că. Ea este poli- 
ticá. Nu este rădicarea templurilor care in- 
quietă pe Romăni, căci acest drept ebrei laù 
avut tot-d'auna în principate. Vechile datine 
ale patriei recunosc pe streinif care nu sunt cre- 
stini ca streini care nu aü drept a se natu- 
ralisa. 

Puterile Europei, ele însuși recunosc acésta. 
Principul este recunoscut chiàr în Convenţia 
de Paris care ne fuse dată, cu diferinta că 
liberi sunt romănii a face legi regulátóre pen- 
tru cestia streinilor ce nu sunt chrestini. Te- 
merea de a nu se întroduce turcii suzerani 
iu afacerile nostre din untru, a trebuitsé con- 
silie și pe strébunii noştri si pe puterile ga- 
rante, sé păstreze un principii care respingea 
pe streinii necrestini de la dreptul de a se 


www.dacoromanica.ro 


89 


naturâlisa ca streinii chrestini ; iar nici decum 
sentimentele de netolerintá. Cuza a dat strei- 
nilor necrestini dreptul la naturalisafie. Con- 
stitutia l'a desființat din nuoü, având în ve- 
dere turburările ce născură în férà între ro- 
măni şi între evrei. Evreii urmeză a fi pri- 
viti ca streini necrestini şi fără dreptul de a 
cere naturalisatia. 

Astăgi ei cer acest drept. Alţii sunt de o- 
pinie a li se da dreptul de cetățeni, în bloc, 
prin consideraţie că ei sunt nisce vechi po- 
pulatii ale Romăniei, și că îndată ce s'ar pro- 
clama libertatea religiilor aù drepturi politice. 

Romănii nu vor sé dea în bloc dreptul 
celor streini crestini la naturalisație. Ad- 
versarii naturalisafii evreilor, (ic că ei nu sunt 
populații vechi ale Romăniei, că sunt nuoi ve- 
niţi, că sunt toţi supuşi streini, care n'ai drept 
a se naturalisa, cà legile si puterile streine aü 
recunoscut acestea tóte. Că nu este Mosais- 
mul ce îl face sé i respingă, ci temerea de a 
vedea nafia înecată de invasii barbare care 
deja aü cotropit tot in Moldova, tótá viata, tóte 
resursele, afară de guvernul țării; că in acest 
cas o nație are dreptul a se apăra cu armele; nuse 


www.dacoromanica.ro 


90 


pâte da streinilor necrestini dreptul nici de a se 
naturalisa, câci nu se póte da evreilor gi a 
nu se da şi mahometanilor, gi că aici este 
cestie politicá. Cà cát pentru cestia a sé da 
ebreilor drepturi politice în bloc, ar fi ementa 
natii, si acelora care ar consilia-o së o facă, 
căci ar fi a o consilia se se dea róbá la streini. 
Ebreii find populaţii nu ale Romănii, ci su- 
puși streini, cu altă limbă, cu alte datine, cu 
alte sentimente nationale de căt Romănii , cu 
alte aspirații pentru viitor; nisce bande streine, 
instrumente ale unei politici streine prin Care 
vis6ză a căstiga gurile Dunării. Dic încă ca 
dândule drepturi în bloc, ar fi să le dea lor 
streimlor necrestini mai mult de căt streinilor 
crestini ținuți a cere naturalisafia, şi că ar fi 
a se face ceia ce nu face decăt o nație care 
se sinucide ca sé facă plăcere inamicilor el. 
Alții însă, aruneănd un ochii înfiorat asupra 
acestei grave cestiuni care pare óre-cum că 
interes6ză tótá natia Romănescă, inturná tótá 
cugetarea, tótă temerea către o cestie mal 
gravă : germanisarea țării. Mal multe sub- 
venfif, preferinţi, favori, date noilor instituţii 
germane ce nasc aici, aŭ făcut pe Óómenil cei 


www.dacoromanica.ro 


91 


mai inteliginți să se găndescă, mai ales că 
aceste lucruri se fac cănd tot ce póte da viață 
Románil, stiință, arte, littere, limbă, theatre, 
instituţii de tir se persecutá ! 

Cu tóte acestea sé vorbim ceva mai mult 
despre acestă cestiune de natură a aduce în 
nație desbinări şi slăbire, de va fi reü con- 
dusă, cum sunt tóte cele alte cestif care aŭ fă- 
cut se ingenuche natia. 

Cestia acésta nu póte primi alt nume decát 
Cestia învasiă sireinilor în téră. Lăcomia pro- 
prietarilor si degradarea consciinței guverne- 
lor, care traficaü cu invasia evrească, aŭ fost 
causa inecárii Moldovei de evrei, cum și na- 
ţii întregi de streini. 

Astădi acestă invasie devine periculósá prin 
neîncetatele năvăliri ce urmézá a se face. 

Înainte de a da figura invasii șia tabloului 
suferințelor Moldovii, tabloü dureros gi infio- 
rător, së cercetăm daca acestă cestiune este 
religiósá sai politică. 

S'a dis că este religiósà. Sa atribuit refu- 
sul de a se da drepturi acestor populaţii stre- 
ine, fanatismului religios. Dupe vechile legi 
şi datine ale Romănilor, streinii de religie 


www.dacoromanica.ro 


92 


chrestină singuri aveai dreptul a fi admişi 
între pământeni, urmând legile țării. Străinii 
necrestini nu aveaü acest drept. Acestă ve- 
chiá datină nu era născută din phanatismul 
religios. Era un cuvânt cu totul politic în faţă 
cu Turcil, suzerani, care nu erai crestini; era 
un mijloc politic in tractatele nóstre chiar cu 
Turcii spre a nu se amesteca în lucrurile nó- 
stre din întru. Acest prin ipiü recunoscut de 
înalta Pórtá, recunoscut chiar de Puterile ga- 
rante, care aŭ elaborat și subscris noua stare 
politică a Principatelor unite, și Convenţia de 
Paris în care se dice cá streinii crestini vor 
fi primiţi la dreptul a cere naturalisafia lor, 
urmánd preseriptia legei de nsturalisafie; căt 
pentru streinii necrestin!, nu vor avea ace- 
leași drepturi; dar camerile vor face legi pen- 
tru acésta. 

In tot acel timp, dupe constituție, dupe 
tractate recunoscute de şepte puteri garante, 
Streinil necrestini nu avéü drept la legea de 
naturalisaţie, prin urmare evreii de atunci si 
pănă astádi aü fost priviți ca streini în acé- 
stă térá fără dreptul streinilor crestini la na- 
turalisația ; deci ca streini nu aŭ dreptul a 


www.dacoromanica.ro 


93 


pune înainte cestiunea că ei locuiaü de mult 
timp Romăniile si făceaii o parte din ponula- 
ţii, pentru care sé li se dea drepturi în bloc 
cum pretind unii. 

Tótá Europa și naţia I-a considerat ca streini, 
prin acte recunoscute de tótá Europa ca stre- 
ini care nu pot a se bucura de naturalisatie 
cum se bucură streinii crestinii, dar care s'ar 
putea bucura mai tărdiii daca natia ar voi. 

Cestiunea Ebraică este politică, iar nu re- 
ligiósá. Nu sunt romănii cei mai fanatici apă- 
rători al christianismului, precum se dovedesce 
chiar prin nepăsarea lor în privința propa- 
gandelor ce fac cele alte culte chrestine con- 
tra págánismului în Oriente si un rith contra 
celui alt. 

Din momentul ce este o cestiune politică, 
ori ce Stat are dreptul şi datoria aşi a- 
păra teritoriul seii, naționalitatea sa, legile 
sale, precum nici a supăra interesele vecini- 
lor sei. 

Ai trecut mulți barbari peste Dacia, daca 
ar fi fost sé '1 recunscă pe toți ca cetățeni, 
ce ar fi fost de acâstă națiune latină? 

Tiganii crestini, nomadi, se domestices. 


www.dacoromanica.ro 


94 


Netogii închinători la stele, nomadi, nesu- 
puşi Ja nici o datorie în ţeră, trăind în pă- 
duri în seminții, in familii, din prade ce pu- 
téü sé facă, căci ei nu lucraü, din cerşetorie, 
din iarba și fructele pădurețe. Femeile lor cu 
copil în braţe cergeaü prin sate sai prádaü, 
ghicéü si îşi arătau părţile genitale la 6meni 
pentru bani ca sé nu-i prindă frigurile. Acé- 
sta se petrecea încă pe la 1830. Generalul Ki- 
selef ordonă desființarea acestor mil de ómeni 
ca bande nomade şi sălbatice. 

Ei sunt despărțiți muma de copil, bărbaţi 
de femei, botedaţi în legea crestiná şi împăr- 
titi pe la stápáni, în cáfl-va ani se stinseră 
1n familia cea mare a tiganilor. 

Țigani! se libereză. Ei devin cetățeni, nu 
pentru că erai crestini, dar pentru că eraü 
romăni , pentru că ceréü a se confunda între 
romăni gi pentru că neavând nici odată pre- 
tenfia a forma o naţionalitate ţigănescă, nică 
un stat ţigănesc, nici o populație aparte, pusă 
sub protecţii streine, si aspirănd ca ast-fel sé 
ia în mănă comerciul, industria, agricultura, 
tótá viața románilor, si mal türdiü chiar gu- 
vernul. 


www.dacoromanica.ro 


95 


Tiganii nu aspirară la acesta : dispărură 
între Romăni. Nimic nu-l distinge de căt co- 
lórea. 

Iată populaţii ale Romăniei. Populaţiile e- 
braice , sunt streine; sunt supuse streine. Nu 
sciă cănd ele sar înpământeni în bloc, cum 
pretind unii, ce ar face Austria care are mai 
multe sute de mii de acesti evrei cu paspor- 
turile sale? I-ar mai proteja? Nu vom vorbi 
de religie, nici de limbă, vom vorbi de inten- 
tif inamice nafionalitátif romăne. 

Ebreif pot sé aibă aspirații a fonda o no& 
Judeie in Moldova. Fie-care colonie streiná 
în Principate póte só aibă un vis de conqui- 
8'Á, precum fie-care nație in intrul sei are 
dreptul de a risipi asemenea visări. 

Mai ai un drum, acela ce ai luat evreii 
englesi , francesi, germani, ce s'aü confundat 
cu nafile unde locuiesc, și nu mai s remas 
altă diferintá de cát a religiei, ceia ce aŭ få- 
cut aici bulgarii, grecii, țiganii. În adevăr e- 
vrei în Francia sunt frances), de secoli n'aü 
altă naţionalitate, aü numai religia lor. Vor- 
besc limba, aŭ sentimentele, datinele. acelégí 
drepturi şi datorii ca francesii. Ebrei aici 


www.dacoromanica.ro 


96 


sunt noi; vorbesc două jargóne streine acestor 
țări; N'am uitat nici o dată cum ebreit din 
Francia, Euglittera, eum D. Cremieux, Monte- 
fiore, care sunt francesi şi alții pretind ca nol 
aici sé dám drepturi in bloc ebreilor? Ce aŭ 
ei francesi, cu ebrei care maŭ nimic, nică 
limbă, nici datine, nici civilisatia care o aü 
israeliții din Romănia? Aù alte datine, alte 
sentimente. De unde vine acest intere între 
francesi si jidanii stlbateci? din religie? 

Romănii aŭ religia rusă, deci Rusia are drep- 
tul şi datoria naturală a ne protege si a ne 
declara frați? Ebreii francesi dar ori aŭ re- 
mas tot ebreí şi nu sunt sinceri francesi, ori 
fac din religie naționalitatea lor, nu este 
sentiment neinteresat. 

Comerciul cel mare și cel mic, industria, a- 
gricultura ce aŭ luat prin cutezare monopol, 
a putut, lovind interesele vitale ale mulțimii 
natief romănesci, së destepte pe poporul ro- 
män, si să ia măsuri a combate acestă anu- 
lare a sa în patria sa prin nisce streini ce vin 
şi îi dispută nu numai mijlócele de viață, dar 
chiar drepturi pe care el le-a apărat cu săn- 


www.dacoromanica.ro 


97 


gele seü în trecut. Aici este greutatea resol- 
vării acestii mari cestil. 

Iașul este o cetate ebraică, cele alte oraşe 
ale Moldovei îşi iaŭ pe tâtă dioa o phisiono- 
mie ebraică. Dar toți sunt supuși streint. Tótă 
viaţa trece la ebre?, la conqueran[f. Este o 
luptă surdă care póte să aibă urmări amare. 

Guvernul ce a făcut crima a închide ochii 
asupra eresterei acestei invasif prin bande de 
vagabondi neprecurmate 1.ecánd féra : 6meni 
fără mijlóce de viață. Dupe erorile sale, nu a 
sciut a pune un ordin unei stări de lucruri 
ale cării urmări se ghicóü de tótá lumea. 

Romănia ca tóte naţiile din Europa are drep- 
tul a espatria ori ce strein care pâte să devie 
vătămător intereselor de moralitate ale socie- 
tài. Acest drept este în tractatele din urmă 
suscrise de puteri. Ministerul liberal a cercat 
acésta. Partidele politice, sacrificănd ca tot 
d'aunà, interesele generale ale societăţii la in- 
terese de partidă, aŭ făcut causa lor din causa 
bandelor de aventurieri ebrei ce inecaü féra 
şi i| daŭ acea phisionomie ce dă unui pământ 
o invasie de ómen! care nu aŭ ce mânca şi 
care vin së prade o fér&. Guvernul pA as- 


www.dacoromanica.ro 


98 


tădi nu a găsit nici un mijloc a repara răul. 
Căci nu are curagiul a apăra tractatele sus- 
scrise de puteri și a sè purta contra fortit, in. 
trun chip se-i facă onóre. 

Ort acele tractate sunt adevărate, ori nu 
sunt. Daca sunt de ce nu se respectă în pri- 
vinfa celor slabi? Daca nu sunt de ce ni se 
msi vorbesce de ele? Îu consiliul de Stat în 
condica civilá se admise principul de liberta- 
tea religiilor. Streinil neerestini eraü priviți 
ca streinii crestini la dreptul a cere naturali- 
satia în puterea legii. 

Prin acest principii Romănii se punéü mat 
sus de ori-ce critică. Le rămănea lor l berta- 
tea de a da si cui acele drepturi. Parlamen- 
tul Engles votézà naturalisaţiile streinilor cu 
mate scumpătate. © s'ngurá voce contra este 
destul să facă sé cadă, sé pérdá dreptul de a 
mai reveni. 

Februaristii orf nu se molpumirá cu prin- 
cipul libertăţii religiei proclamat in condică » 
ori voirá së arate cá naţia dupe 11 februaniii 
a dat ebreilor drepturl, ca sé facă a se spri- 
jini moralicesce actul revoluționar în Europa, 


www.dacoromanica.ro 


99 


pretinse a pune în constituție drepturile po- 
litice ce se daii ebreilor. 

Era darea în bloc a drepturilor la ebrei su- 
puşi streini, ceia ce nu se făcuse pentru stre- 
inif chrestini care erai supuşi la legea natu- 
ralisatil, sai îl supunea și pe ebrel la acea 
lege? nu-mi aduc bine aminte; dar se întă- 
rîtă poporul. Actia de opunere era mai mult 
în viţele ortodocse streine; populaţia romănă 
devine sceptică pentru motive cá orf-ce gu- 
verne o fac de își perd speranțele de desvol- 
tarea libertăților şi fericirilor ei, pentru mo- 
tive că védurá clerul aliat cu tyranii contra 
poporului si luptind contra suveranităţii po- 
porului si pentru tyrani. 

Cu tóte acestea sgenfii reacții îndată dupe 
11 februariü, întăritaă poporul contra e- 
breilor. Poporul, mal ales nefericitul po- 
por romáu din Moldova, mai nefericit, mal 
strivit, maj despoiat de cát tóte cele alte po- 
pulatif ale Románief, se lasă a se seduce la 
consiliile ambitiosilor, ajutate puteric de con- 
duita acestor populaţii ebreesci, supuse streine, 
ce trăia din săngele țării fără nici o datorie 
către societate; ce lua în măna lor pănea din 


www.dacoromanica.ro 


100 


gura micilor comercianți romăni, ce despoia 
ţărani prin 1ngelátorii în complicitate cu crudii 
proprietari romăni, protectorii lor. Ebreil su- 
puși streini, luaseră tot din măna Moldoveni- 
lor, sfar: de guvern. Le trebuia gi guvernul. 
Deci le trebuia drepturi politice în bloc. Lo- 
virea de la 11 februariü făcută fără nație se 
védu fără putere în curtea camerei. O cameră 
adusă de învingători, plecă capul şi sterge 
din condica civilă acel princip ce da tutulor 
streinilor fără distincție de religiune dreptul 
a cere naturalisajia. 

Actele suscrise de puterile streine stipulá 
că streinil crestini singuri aü dreptul a cere 
şi a primi naturalisafia. Streinil necrestini, va 
fi o cestie a se face legi de nație cănd se va 
găsi de cuviință. Aceste lucruri aduseră fapte 
care deveniră mal grave prin colórea ce le 
dete patima, şi partidele în luptă. Nafia daca 
voia daca voiesce încă, liberă este a proclama 
că toţi streinil crestini gi necrestini aü un 
drept natural, acela de a cere naturalisația, ce 
se pote da sai refusa. Dar cestia s'a făcut 
mai gravă. Sunt 6meni care ar voi să dea drep- 
turi politice în bloe ebreilor streini, supuşi 


www.dacoromanica.ro 


101 


streini, violănduse ast-fel legea naturalisaţiei, 
si considerănd pe ebrel nu ca streini, precum 
îi consideră constituţia și tractatele, dar ca 
populații Romănesci, ce daca n'a avut drepturi 
aici a fost numai din causa religiei. Ef ánsá 
nu 0 spun curat, căci n'aü argumente, căci 
nu pot sé ascundă că ebreii sunt supuși stre- 
inf, şi nu este de mirare într'o di sé vedem 
că se dă în bloc drepturi politice ebreilor ca 
pământeni. 

Nenüsarea de religie nu a născut din veni- 
rea ebreilor, nici a celor alți streini. Catoli- 
cismul, protestantismul aii fost netriumphători 
în propagande între romăni. Cát pentru Mo- 
Saism, el nu are nici o înrîurire prin urmare 
nu pâte contribui în nimic la nepăsarea des- 
pre religia patriei. Este invasia țării de ace- 
ste bande care o înspăimântă cu drept cuvânt. 

Să fim sinceri. Este cestia religi6să? nu. 
Prin legi si tradiţie Romănii n'aü dat drepturi 
de naluralisație la streini necrestini, sé dea, 
supuindui pe toţi la lege, fără esceptie de re- 
ligiune, pote fi totce naţia va da; dar drepturi 
„politice în bloc nu va da, fâră a se perde, 
fără a se omort singuri. Ebreii sunt streini, 


www.dacoromanica.ro 


102 


religia lor care era causa de nu eraü primiţi 
ca streinii crestini, nu póte fi causa a dobândi 
drepturi politice în bloc, cănd streini! chres- 
tin! nu pot se le aibă de cát cu condiţie a se con- 
forma legei de naturalisare. Legea naturalisaţii 
nici nația nu póte se-o violeze fără a se ucide. 

Ast-fel este soluţia posibilă și drâptă a ce- 
stii ebreilor. Ef sunt streini. EI sunt supuşi 
streini, Nici o lege nouă mare putere retroactivă, 
nici o lege nu pâte sé le tie séma de șederea 
lor trecută în térá spre a 1e da drepturi în bloc. 
Sunt streini, se se supuie la legea străinilor, 

Prin numărul lor ce cresce pe tótá dioa din 
fuga lor din Rusia, din Austria, si trecerea 
lor aici, aŭ adus în liniștita și fericita patrie 
a Romănilor, unde era unire între locuitori, 
amóre, pace, si aceleaşi interese st apere, a- 
celeași drenturi si datorii, ceia ce da putere 
patriei, dăndu-i unirea, înfrățirea, păstrănd o 
singură tabără, o singură causá, un singur in- 
teres. Ce a născut din aceste invasif streine? 
Slăbirea patriei în faţa streinilor ; anarhia în- 
tre populaţii; ura, lupta, neîncrederea, teme- 
rea despre anularea drepturilor Románilor prin- 
tro protecție streină neinfelésá, şi necurată 


www.dacoromanica.ro 


103 


de ariere-cugetări, réü-voitóre linistii şi or- 
dinei la Dunăre. Nu erai destule certele n6- 
stre interióre, care ne-ai slăbit şi ne-au oprit 
pe calea progresului omenesc, a trebuit sé ne 
d schidem sînul a primi noi elemente de dis- 
cordie si de mijlóce de slăbire și de perire 
pentru acéstá nefericită nație. Së presupunem 
că Romănii care făcură multe lucruri firă vo- 
infa lor, ci conduşi de capi nesinceri si am- 
bitiosi, saă de tyrani, daŭ astădi drepturi 
politice ebreilor, nu dic turcilor, căci a- 
ceia nu esistă, sunt ficfif. Ebreit esistă și 
daca Românii se uită cu temere la acele 
d.epturi reclamate contra legilor ior, este că 
pe acei streini ce nu sunt crestini îi vede ve- 
nind în patria lor, si deposedăndu-i de tot ce 
au mai sünt. ft vede, nu ca pe nisce coloni, 
ce vin së cérá ospitalitatea datorită umanită- 
ți, dar ca pe nisce bande ce viu sé facă co- 
tropire, protejate de baionete nevédute si maï 
periculóse de căt cele ce se pot vedea si se 
pot incruciga cănd streinul vine de îţi calcă 
patria. Este o datorie sántá in tóte societățile 
omenesci, a nu ataca nici 0 dată interesele 
celor alte nafii vecine, nici averea lor , nic! 


www.dacoromanica.ro 


104 


mándria lor, dar este] un drept sacru, ce 
nasce cu omul, ce nasce cu familia, ce se 
măresce cu nafia, a se apăra de ori ce căl- 
care de afară spre a 'și păstra drepturile gi 
libertăţile, saii a muri cu consciinfa dreptului. 
Acest drept «ste evangelia politică a tutulor 
națiilor mari din Europa, drept pe care ele 
însuşi esistă. Acest drept este si al nostru. Si 
marele puteri, în misia lor de progres si des: 
voltare a umanităţilor, în condiţiile admise de 
philosophia umană, de natura omului și a lui 
Dumnegei, aŭ întărit cu săngele lor nobil si 
genercs, vărsat pe marea Négrá, acest mare 
drept al Romănilor. Cánd aŭ dis: Liberi sunt 
romănii së nu priméscá în sónul lor străini 
crestini de cát în pute'ea legii lor care o ré- 
cunóscem, iar cát pentru străinii necrestini 
vor face ef legi, cănd spiritul de netolerinfá va 
dispare treptat, și cu înţelepciunea omenéscá. 

Pentru ce dar drepturile naturale de apăra- 
rea patrie! ni se contestă? De cine, de puteri? 
Nu. Puterile ai primit tractatul de Paris, aŭ 
recunoscut constituția nóstrá, adecă acel prin- 
cip ce face deosebirt între străinii crestini și 
străinii necrestini. 


www.dacoromanica.ro 


105 


Starea lucrurilor ast-fel cum este, este în 
datinele vechi ale țării, în legile ei, în acte 
găsite bine ast-fel de puterile garante, în cu- 
vintele şi drepturile ţării de conservarea sa 
proprie, în constitutiunea care a venit si a 
surpat chiar art. din condica civilă care nu 
mai făcea diferință între streinii chrestini şi 
streini] necrestinf, De căţi-va ani lucrurile s'aii 
schimbat, invasiile ebreesci se înmulțesc, se 
măresc, devin periculóse pentru esistința natii 
Aceste condiţii cer statu-quo dupe const tu- 
ție. Cestia ebreilor cată sé rămâie mârlă. Ori 
ce S'ar face, ar fi a atinge o córdá periculósá 
şi pentru romăni şi pentru ebret. Cine reclamă 
a se schimba statu-quo? nafia? din contra. 
Constituţia? din contra. Interesele patriei ? din 
contra. Puterile garante? nu. Căci ele prin 
tractate recunosc ceia ce avem astüdí. 11 fe- 
bruarii? El însuși s'a retractat. Atunci re- 
clamá ebreii, si partidele mbifióse care vor sé 
ardă móra ca sé argă sórecit. Lásafile să strige, nu 
credem nici un guvern romănatăt de neinfelent; 
st vie cu ori ce lege ar fi, sé schimbe statu-quo: 

Opriff de a mai intra Ebrei in férá la ho- 
tare, cu mare severitate în puterea legiloru. 


www.dacoromanica.ro 


106 


Iată ce este de fácutu de o camdatá daţi a- 
farà vagabond! cum îi daŭ tóte naţiile. Nu fa- 
cet ? Nu vreți se scăpaţi patria. 


DREPTATEA 


Iutr'o ţâră unde 6menii trăiesc din nedrep- 
tate, dreptatea este spaima futulor, de aici a- 
céstà nepásare de dreptate. Nu este atăt guvernul 
ce blamăm cănd vorbim de nepăsarea religiei, 
patriei, dreptăţei căt naţia. Guvernul sub con- 
stituţii este voinţa natiet. Într'o nație unde drep- 
tatea domnesce si este în sentimentele sale, în 
cugetările sale, în datinele sale, un guvern nu 
violeză dreptatea fără a se ucide. 

Unde însă din contra sentimentele de drep- 
tate naturale fiintii Omenescf, părăsesc pe 
om si îl lasă degradat în starea de vită, un 
guvern ce ar apăra dreptatea, ar fi victima 
frumóselor lui sentimente. Amar acelui popor 
unde guvern şi guvernafi se unesc sé sdro- 
béscá dreptatea. Dreptatea residă în societate, 
şi societatea este ce el tortură, acolo societa- 


www.dacoromanica.ro 


107 


tea së hrănesce cu sángele săi propriii, 
béü cu voluptate sángele. 

Dreptatea este voința puterică si statorică 
de a da fie-căruia ceia ce este al seü. Esteo 
virtute prețiósă unită la sentimentul egalității 
omenesci, svorul tutulor virtuților politice si 
morale , equitatea. 

Dar pote fi dreptate într'o ţâră unde gu- 
vernul na are consciința de dreptate? pentru 
care dreptatea ceste împăcată cănd a permis 
unui miserabil instrument să violeze drepta- 
tea? Cánd un guvern dispune de judecători, 
prin urmare de judecăţi, si cănd acel guvern 
este o fac(ie, este apăsător în față cu par- 
tide, cu nafia pe care o tortură? Este garan- 
tată dreptatea, cănd curtea este ocolită de fa- 
voriţi ce trăiesc din pradă, și numai póte e- 
sista de căt prin tolerinta lăsată acestor apă- 
sători, a ucide dreptatea? cănd, în aceste 
condiții ministrii trafic cu averea Statului si 
nu plătesc, saü cán fură! Cănd judecătorul este 
ordonat de ministru sé omóre pe cel ce are drep- 
tate, să scape pe cel ce nu o are, când judele tre- 
murá, sii se iespunde că are a face ce ise or- 
doná, sai Se va destitui; Cănd acest nefericit in- 


www.dacoromanica.ro 


108 


strument al tyraniei nu are consciință si 
se supune, maj este dreptate? Cát de des- 
pot së fie un guvern, nu póte sé dispuie de 
dreptate, cănd nu va dispune de judecători, 
de căt atunci cănd va găsi în judecători ființe 
atăt de degradate, de corupte, de tăvălite, de 
lacome , încăt fără să aibă a se teme de ași 
perde postul fiind inamovibil, să primâstă a 
face o nedreptate, ca să înainteze; infamii din 
care vedem născănd în tóte dilele nulități, si 
lașități, şi trecând repede la puterea înaltă spre 
a continua o stare de ucidere, de degradare, 
de tăvăliri , de tortură a nefericitei societăți 
care nu mai are nici dreptul a se plánge, nici 
puterea a protesta. Atunci nu-i mai rămăne 
de căt sé se lase sé m6ră, căci nu sunt popo- 
lit ce aŭ viață, demnitate, energie, care să las 
se se tăvălâscă în săngele dreptăţii sacrificate. 

Sub regulament, Domnul sancţiona sentinfele. 
Le sancţiona saii refusa. Dreptatea era un mi- 
jloc de guvernament cum și de ași face 
avere. în urma tutulor judecăților ordonate. 
Forma s'a schimba. Este dat la judecă- 
tori; dar judecătorii sunt dați ministrului. El 
dispune de el, de judecăţi. Simțul a rămas tot 


www.dacoromanica.ro 


109 


acela. Nici un guvern de dece ani nu a voit 
a da inamovibilitatea judecătorilor. 

Dreptatea n'a căstigat nimic dela regula- 
ment ; a perdut tot. 

Aat-fel fuse şi în Francia. Regit dispunéü 
de procese. Revoluţia proclamă suveranitatea 
natiei, dă poporului dreptul justiţiei, conferin- 
du-i elecţia judecătorilor, căci alt-fel suvera- 
nitatea națiune!, devine o minciună spre a în- 
şela naţia. Restauraţia care tăgăduia, suvera- 
nitatea poporului saü a nației ce este tot aceia, 
dete regelui dreptul de justiţie. „Dreptatea 
s'administrésd în numele regelui prin judecá- 
tori ce el mumesce si destitud.* 

11 februariü făcu o revoluție spre a da [é- 
rii legea justiției] ce dase regilor restauratia 
nobililor in Francia, căci în adevăr care este 
legea justiției astádi în tér& n6stră daca nu:: 
„Justiția s'administrá în numele Domnului de 
judecători numiţi de domn.“ 

Pohticii n: strii theoretici aï căror capi sunt 
doctorii apărători ai suveranității unui om pentru 
cuvinte de a înainta si a se înbogăți din 
abusurri, sunt cănd conservatori, cănd revolu- 
ţionarii, dupe timp. Doctrinele le interpretă cum 


www.dacoromanica.ro 


110 


se infimplá, EI recunosc cu Machiavel că cele 
trei forme de guvern, monarhie absolută, ari- 
stocratie, democraţie sunt deopotrivă bune, 
ast-fel îi védurám luând parte la tóte perind. 
In privinţa puterii judiciare , cănd găsesc că 
trebuie cu totul deosebit de cea esecutivă si le- 
gislativa când nu sunt la putere, cănd asigură 
că pulerea esecutivă cată să dispue de justi- 
tie, cá d sunt la putere! 

Legea r«stauratii nobililor din Francia. că 
justiția se administră în numele regelui prin 
judecători ce el numesce și destituá, rămăne 
sub tóte guvernele, cà o armă in măna pute- 
ref şi a castii ce profesézü de dece ant arta 
de a guverna prinarbitrar. De cănd in Fran- 
cia judecătorii sunt inamovibilf, ministrul ne 
maí dispuind de judecátori, nu mai dispune 
de judecăți. 

Aceste guverne care aü făcut ye tribunale 
prin legi, judi în procesele electorale, având 
trebuință sé dispuie de sentinfele ce tribunalele 
ar da, stăruiesc a dispune de judecători. Chiar 
cestia de violarea alegerilor vine în ajutorul 
aservirii la guvern a dreptății. 

De unde vine nepásarea natii de dreptate 


www.dacoromanica.ro 


111 


cum Sé di? de unde vine şi causa atător pro- 
cese între 6meni? atătur advocaţi, care aŭ îne- 
cat téra , ca în nefericita Sicilie. Voii avea 
curagiul a o spune : din corupţia datinelor po- 
litice şi civice, 

Este cu neputinţă ca 6menii sé trăiască în 
societate, fără ca interesele și patimele să nu 
rădice între dânșii certe și nedomiriri ce par- 
tidele interesate nu pot apretui, nici hotărî, și 
că este trebuincios de atunci ca o putere să 
se așede pentru acâsta. Dar sunt Staturi, unde 
datinele fiind corurte se imulfesc nrocesele, 
Să nu ne facem ilusil. Starea de aservire a 
justiţiei, este causa acestii mulțimi de procese. 
Guvernul, el însuși este de multe ori dorit 
pentru a 'şi da dreptatea ce nu se pote că- 
păta cu alt mijloc, sai a căstiga aceia ce dupe 
dreptate, nu s'ar fi putut căstiga. Acesta este 
starea cea mai degradată a dreptății la o na- 
tie. Despoierea ce purcede din sentințe, de 
multe ori se esersă contra averilor Statul, 
de multe ori, dupe ministri, în favorul Statu- 
lui. Partisanii celor de la pntere cástigá tot- 
d'aung, celor din oposiţie, perd tot-d'auna 
Când am venit la ministerul cultelor, am gá- 


www.dacoromanica.ro 


112 


sit că tóte procesele Statului se perdéü. Chiar 
cele la care Statul avea dreptate. M'am plăns 
la Domn. Domnul observă acésta la președinții 
curților. Din acea di t6:e procesele statului 
eraü căstigate. Iar m'am plăns Domnului. Au- 
toritátile sub guvern cănd aŭ proces, vin la 
tribunale cu advocafif cu care ministerul în 
societatea lui Popa „Take si Chipiliă aŭ tri- 
um hat de dreptatea alegerilor. 

Simtomul cel mai lugubru însă este nepăsa- 
rea naţii. Ni se va dice, ce va face natia? Re- 
voluţie ? Nu. Revoluţiile perd pe români. Ori 
ce revoluție s'a făcut ne-a dat indárát. Relele 
ce suferim sunt efectele revoluţi lor. O nouă 
revoluție perde Statul cu totul. Avem consti- 
tufie, dupe acâstă constituţie, natia alegători- 
lor aii dreptul a trimite la cameră deputaţi și 
senatori, fie esprcsia violinții si corupți! , fie 
espresia alegătorilor , sunt cetăţeni, sunt sti- 
mafi, onoraţi de lume, sunt romăni, aŭ dato- 
rii grave, aŭ o patrie, aŭ o misiune aŭ un rol 
care este tot d'auna în interesul public. Aü 
diurne, ca se pâtă fi neatărnaţi de ori ce is- 
pită. Aici este tot. Camerile nu vor sü'sí facă 
datoria, se 'şi intrebuingeze drepturile lor de 


www.dacoromanica.ro 


113 


rcsistentá legală, atunci nu mai este nație, su- 
veranitatea el este tăgăduită de ea însuși. Nu 
mai este nimic de dis. Aceste cameri de dece 
ani nu aud gemetele. naţii ce suferă lipsa de 
dreptate si nu găsesc în inteliginta lor, ta so- 
lidartiatea lor cu societatea ce o represintá , 
fie numai cu numele, in dreptatea lor, acest 
sentiment care pâte parási un om fră a'l lăsa- 
degradat iu stare de vită, care sé vadá că răul 
este în principul trecutului, despotismului, care 
dice : „judecătorii se numesc de rege, ministrul 
dispune de judecători, deci dispune de drep- 
tate.“ Si nu găsesc în credințele lor de suve- 
ranitate a poporului, în sănțenia misiunei lor 
curagiul , a rădica răul $i a cere îndată în- 
dreptare prin votare de legi, fară s& permită 
retragerea legilor celor bune care se iaü de mi- 
nistrii şi nu le maï aducă, mijlóce nedemne de 
apárarea intereselor particolare contra interese- 
lor publice ce multi ministrii fac atunci cănd 
rogesc a apăra un proiect de lege. 

Nepăsarea de dreptate este chiar în inima 
acelor sare represintă na[ia. 

Aţi védut vre o dată un malad grav, ce 'si 
dă viaţa şi nu are consciinfa răului care îl 

8 


www.dacoromanica.ro 


114 


consumă? faţa palidă, pare nepăsătâre, nemig- 
cată la vorbele celor ce vorbesc de finele vie- 
ţii sale. Ast-fel este nepăsarea ce se vede în 
naţiune, la lucrarea sórtel ce i se prepară, 

Patriotism, religie, dreptate, aceste trei mari 
simtome de viață, de putere, de viitor, numai 
există. 

Luxul omórá o nație, daca nu se iaŭ mă- 
Suri së o oprescă în perirea sa. Desfrinatá 
lăcomia de aur pentru fie-care ca să mulțu- 
mescă slübiciunele materiale, lovesce tótá Co- 
munitatea. Ea sufere cănd acest vicii ia o 
mare întindere, suferă în interesele sale ma- 
teriale, căci sumele adunate de prodigi sunt 
adunate ori de unde în schimbul consciinfe- 
lor, în sacrificiul moralei, onórei ; corupe da- 
tinele, degradă consciintele, ascunde adevărul, 
tăgăduiesce dreptatea; societatea suferă căci 
râul trece prin nervele corpului séü, legea nu 
póte face nimic aicl. Precát se înalță nivelul 
îndestulării materiale si "cultura intelectuală , 
se rád cá asemenea nivelul trebuintelor mate- 
riale şi intelectuale. Bucurarea care. era prisos 
se face neapărată. Lucruri la care privilegiatii 
bogăției pretindéü altă dată sunt reclamate 


www.dacoromanica.ro 


115 


astădi la nol, fa acestă eră ce vine la viaţă, 
de toți, saii de cei mulţi, ce abia es din oul 
copilăriei. Abia intră în lume, le trebuie aur, 
aur mult a trái ca toţi, trăsuri, loje la theatre, 
laquei, servitori nenumărați servitori chiar pentru 
servitori. Baluri, festine, preumblări, călătorii la 
băi pe tot anul, serate, toalete luxóse. Chel- 
tuieli care nici odată nu sunt propor(ionate 
cu resursele. Adevărată imagine a budjetului 
ţării. Ctl care căstigă o mie de le! pe lună 
cată să cheltuiască patru, căci el trebuie sé 
trăiască cu un milionar, căci ast-fel trăiesc 
toți; căci alt-fel nu sunt în lume. Cheltuielile 
aduce resurse triste. Uni! foncționari pradă 
Statul, pradă pe cei înpricinați cu Statul, ca 
să pótà sé trăiască, le trebuie palate, le tre- 
bue moșii; doi, trei ani, sunt înființate. Ace» 
ste manifestări culpege, 11 recomandă, le face 
amici partidele , guvernul chiar, care vede în 
acesti arbori ce cresc în flori, un sprijin. So- 
cietatea se onoreză sé le întindă mäna. Abu- 
surile se manifest. Toţi le acoper. Amar ace- 
luia ce le va opri. Va cădea el însuși în cursă, 
chiar inocint, căci în faţa interesului care de- 
vine general, este solidaritate între cei ce pro- 


www.dacoromanica.ro 


116 


sper. Dreptatea chiar la tribunale este pentru 
cel tare. Junele ce ‘și-a făcut studiul abia ve- 
nit, plin de datorii în străinătate, fără stare, 
vede pe camaradii se! pe aur și pe purpură, 
infonefif înalte, alérgá la ministru , n'are de- 
căt consciinta, dar consciința astădieste un mare 
capital, nu mal este nimic care sé nu facă. A- 
cela este favoritul ministrilor, saü unei partide— 
trăiesce ca un principe, Resursele mici ; chel- 
tuielele mart, este o artă, acéstá artă este un 
secret. Sé fii de partida celor puterici. Din- 
colo in familie o femeie ca së aibă aur, face 
cu onórea familii ce face bárbatul cu consci- 
inta. Muma specula fata, bărbatul femeia ; a- 
micul amicul séü. Adio constituţie, adio legi, 
adio patrie, adio onóre, virtute, onestitate. Cu 
ele te usuci, cu ele îţi faci inamici pe cel 
tari şi pe cei slabi, pe cel necinstiţi gi pe cei 
cinstiți, Îți faci datoria, nu ai aur; nu alaur, 
esci perdut. Alt merit nu se cunâsce, nu se 
onórá; onórea este un titru a rămânea isolat; 
reputaţia de hrăpire, un titru pentra sympa- 
thia guvernelor. 

Abusul de conființă domină în societate din 
palat pină în colibă. 


www.dacoromanica.ro 


417 

Guvernele în loc de a reprima luxul, causa 
acestor rele, urmeză esemplul ce sa dat de 
mult în vechia Athená şi Romă; în loc a re- 
prima luxul, îi favórá. Din acest lux, din a- 
cósta maladie se vénd consciințele, Un jurna- 
list laudă pe cel care îl dă sur, un jude con- 
damnă pe cel ce n'are i se ordonă; un om 
onest devine servil; îşi vinde votul, care este 
darui preţios al patriei, îşi vinde opinia, își 
vinde amicii, își vinde libertate, îşi vinde pa- 
tria daca ar cumpára-o cine-va. Se fac acu- 
satorii Óómenilor onesti, săraci, care maŭ ce să 
le dea și apărători ai celor care se înavuţise 
din prádi. Tot se vinde, to‘ se cumpără. Nu te "n- 
trebă nimeni de nnde al milióne, totul este să 
al. Poţi să le faci daca ne servi sé facem și 
noi. Foncţiuni, concesiuni, favoruri, recompense 
naţionale , dreptul de contracte, servă a îna- 
vu(i pe cei ce aü de véndare consciinta. Chiar 
tără a fi scris, te faci litterator la academie! Este 
ast-fel saii nu este? răultrebuie vindecăt, ortnu! 
ori-ce cetățân onest este dator se se interese de 
interesele publice, së aducă o picătură de 
balsam la rana Care gangrenă corpul social, 
së nu se descuragese de triumphul viciului 


www.dacoromanica.ro 


118 


cănd el ar fi protejat de autoritate. Viaţa este 
în nație, suveranitatea este în nație — şi pe 
căt în maioritatea nafiel va esista încă con- 
sciința datorii, morali, onórii, dreptului, me- 
ritului, adevărului, tot nu este perdut : religia, 
patria, dreptatea. Sé le apărăm, se le onorăm, 
ca sé ne apere, ca să ne onóre. 

Moralistii aii combătut acest lux. Economi- 
ştii Pai esaltat mai mult ea comercianți decăt 
ca philosophi. Autori! luxului la nol aù dis 
că luxul contribuia la popolafie. Tóte risipile 
se „acopereaii cu interésele poporului. Italia 
era o nație puterică, mare, de care lumea se 
mira, cănd tu cunoscéü luxul, Luxul, (ic c 
ce esploateză viața unui popor, îndulcesce da- 
tinele şi respăndesce virtuțile private; dar erai 
mai multe virtuți private sub, mai bune da- 
tine în Roma si Athena în timpul sáráciilor 
de căt în timpul opulenfit. Ai dis că luxul 
era favorabil la progresul seiinfelor, artelor. 
Nu vedem cu luxul nici sciință, nici artă, ci 
corupție. Ce progres din lux a esit pentru 
Sibariţi si Jidani? aŭ dis că luxul adaogà pu- 
terea naţiilor si fericirea cetățenilor. Asyrienil 
cu mult lux cad în puterea Pergilor care nu 


www.dacoromanica.ro 


119 


cunoscéü luxul. Lisimac regele Thracilor cade 
în puterea Dacilor carenu cunoscea luxul, Mace- 
donenii sub Alexandru, cănd învinseseră lumea, 
nu cunoscéü luxul. Luxul moleșesce curagiul, stin- 
ge sentimentele de onóre si de amor ale patriei. 

Studiind decadentele națiilor si împărăţii- 
lor, se vede luxul rădicânduse treptat cu na- 
fille. Datinele corupánduse, imperiile slăbin- 
duse, declinănd, cádénd. La Egyptent, la Perși, 
la Greci, la Asyrient, la Romani. El smulge 
naţiilor virtuțile lor, curagiul lor, puterea lor 
cănd cu luxul nafile par că merg înainte? 
Veni 0 (li de maturitate. Ajungănd în capul 
stării, trebuie a coborî. E legea naturii. Este 
tot d'auna poporul care plătesce. Isus à con- 
damnat luxul prin lecţiile şi esemplele sale, 
a voit a nasce şi a muri în sărăcie, în lipsă 
de tot. „Amar voă, avufilor, a dis Isus, căci 
găsiți fericiri pe pámént !“ 

Canónele opresce totfelul de lux eclesiasticilor. 
Fi aù căgut la noi prin abusul luxului, dar acea 
cădere, era rădicarea bisericii, mărirea religii. 

Nimic n'a făcut mal mult pe romăni nepă- 
sători de patria lor ca nedreptatea. Ideia de ne- 
dreptate într'o societate presupune îndată o 


www.dacoromanica.ro 


180 


stare nereculatá, o societate unde sunt apăsați 
$i apărători, jefuifi si jefuitori, unde legile nu 
se respectă de nimeni, o societate unde omul 
moral este nefericit, este persecutat si se 
vede isolat şi strein, în aceia ce el era dedat 
a numi patria sa. 

Ín aceste condiții inimile nobile se retrag , 
se răcesc; drepturile refusate virtuții, virtu- 
tea refusă datoriile. Ast-fel nimic nu ucide o 
patrie ca tyrania unul om , unei oaste, care 
guvernă cu un system blestemat unde drep- 
tatea nu este dată celui ce o are, dar acelia 
care se face instrumentul vil al acestui sy- 
stem blestemat care degradă omul si societá- 
tea. Acolo orí-ce merit este tăgăduit, la ce! 
care nu devin instrumente ale apásátorilor4 
ori ce crime sunt onorate cănd sunt făcute de 
acele instrumente. Morala este ofensată, în fn- 
genuchierea dreptăţii , patria degradată si co- 
borîtă a da nedreptatea, a tolera inegalitatea, 
a proteja imoralitatea, eăderea, slăbiciunea, 
lagitátile stépánilor, trădările moravurilor; orf 
ce inimă nobilă se sfiesce si se isolă de"o 
societate unde numa! sunt cununi de cát pens 
tru blestemați. Ast-fel începe mórtea natiilor 


www.dacoromanica.ro 


121 


Nimic nu a făcut mai mare reü națiune! nó- 
stra ca punerea justiției la dispositia ministru- 
lui. Justiţia aservită, sentimentul justiţiei Sa 
ucis în guvern, saü ucis în familie. Tăgăduirea 
justiției a adus tăgăduirea lui Dumnedeü, tă- 
găduirea patriei, tăgăduirea omului, a adevă- 
rului, a moralei, a demnităţii, a onórel. 

O armată de tyrani streini cărmuind în țéră 
cu baionetele, ucigănd si tratănd omul ca pe 
o hsră sélbatecá, nu face atáta réü cum face 
là un popor o magistratură servilá, lacomiü, 
nedréptá, ce speculă justiţia spre a'gi face ca- 
rierá şi spre a se înavuţi din prădile ce ti a- 
runcá un guvern despotic si Machiavelist. Acolo 
unde nu este justiţie de căt pentru cel ce este 
la putere şi pentru favoriţii Domnilor si al 
Ministrilor, omul onest nu ma! póte a se crede 
in patria sa, nici a mai face cel mai mic sa- 
crificiă pentru o patrie unde w'are garanție 
de nimic. 

Sa sperat, pentru îndreptarea magistratu- 
rel románe, pe sciintá. Afară de căte-va rari 
escepţii, sciinfa nu a putut da wagistraturei 
neatárnarea. Ministrul dispune de judecăți, 
dispunând de judecători. Judecătorii începând 


www.dacoromanica.ro 


122 


cariera, lacomi de înaintare, de aur, ca în tote 
societățile unde luxul domnesce, uzde tot se 
materialisă , pentru aceste bunuri personale, 
îşi vinde consciinţa si lovesce dreptatea. Cănd 
un guvern este de partidă si în luptă, amar 
neftricitei naţiuni ! ministrul, favoritul, spio- 
nul, se fao lege, si judecătorii unelte de uci- 
dere. O ast-fel de stare de lucruri nefiind na- 
turalá, nici proprie naturii omenesci, duce pe 
națiuni la desperare. 

Amar națiunii care în acest timp ar fi căl- 
cată în hotarele sale de streini! nimeni nu 
mai apără pe tyrani acolo unde nu se dă 
dreptatea. 

In Francia, si în tote terile civilisate se lau- 
dă națiunea, căci tóte partidele desunite și în 
luptă, cănd vine streinul, se unesc, se fac un 
singur suflet în milióne "de corpuri, si luptă, 
şi mor pentru neatárnare. Unde nu se face 
ast-fel, nu este viaţă, si națiunea póte sé piară. 
Este tot ce merită. Dar aici se face ast-fel 
căci nu este dreptatea pentru toţi. Căci omul 
onest gi șărac , este lovit de favoriţii furl şi 
înavuţiți cu avere care lasă se vadă de toţi. 

Tóte naţiunile ce aü cădut gi nu aü fost 


www.dacoromanica.ro 


123 
nici regretate , aŭ cădut, cănd eraü în pri- 
vinfa justiției în starea în care am fost noi. 

Justiția este patul de láncedie al nafiunet. 
Acesta este patul pe care naţiunile mor, daca 
nu iaŭ măsuri sé garanteze libertatea dreptăţii. 

Pentru ce guvernele Romániei nu vor sé in- 
bunátátéscá nimic pe acest tárim ? motivele care 
il face sé tremure de dreptate, sunt basate 
chiar în interese egoiste în untru. O bună 
dreptate face sé înceteze la cel puterici cursul 
isvorului de înavuţiri prin furt; dă naţiune 
putere si demnitate ; rădică națiunea , în un- 
tru, afară, în față cu protectorii care vor o 
stare miserabilă, care vor uri si résbunárl ce 
aduc slăbiri si le deschid calea în térá, sunt 
supuși a întreține o stare de lucruri unde o- 
mul sé nu maï aibă drept. 

Se doresce preponderinfa puterii esecutive 
asupra puterilor judiară și legislativă, Recla- 
mările alegerilor se fac la tribunale. Când 
ministrul dispune de judecători, dispune de 
judecăți, cănd nu mat dispure de judecători, 
nu maï dispune nici de judecăţi. Tribunalele 
libere daŭ dreptate alegătorilor preurmaţi de 
despotism. Iată ce nu le place, și pentru ce 


www.dacoromanica.ro 


124 


nu vor sé se cobóre cu inamovibilitatea pănă 
la tribunale. Abusurile făcute de ministrii şi 
de favoriţii lor, trimise înainte tribunalelor 
libere, vor fi condamnate. Cel care are con- 
Sciinta răului ce face, nu iubesce dreptatea. 
Sé ne închipuim o férá orf care, colo un 
ministru ruinézü finanfele Statului, dincolo 
altul pradă lucrurile publice, dincolo altul face 
contracte cu Statul sı nu plătesce ce este da- 
tor, dincolo un ministru, un cap d'o admini- 
strațiune , vinde lucrurile administraţiunei , şi 
le ia el pe nimic, contră regulelor, saü le vinde 
administratiunei unde demnesce cu prețuri mari, 
dincolo un ministru dă în judecată pe un om 
onest, necutezând s&-l scâţă, şi-l acusă ca a- 
busător. Dincolo un ministru își închiriază 
casa dehulată Statului cu condiţie a cheltui 
Statul mii de galbeni ca se "i-o repareze. Din- 
colo se face abusul de cumul, colo se for- 
mézü Stat fa Stat de favoriţii ministeru- 
lut, prádí, desordini, nimeni nu póte pune aici 
regulă, nici supune la pedépsá pe cel greşi, 
$t mal puţin justiţia. În fine se presintá acea 
ghirlandă cu tóte abusurile sub ochii nații. 
Nimeni nu póte se le facă nimic. O justifie 


www.dacoromanica.ro 


125 


bună nu ține socoteală de calitatea lor de ó- 
meni puterici , se face bună prin neatărnarta 
ei. Cum dar un guvern Ce ar face asemenea 
lucruri, ori unde ar fi, ar voi o justiție nea- 
tărnată. Cestiunea politică de sustinere la pu- 
tere, şi dorința de a-și face averi din abusuri, 
dau tărie systemului prin care dreptatea se o- 
mórá si o naţiune Se perde. 

Nepăsarea de dreptate din partea celor ce 
guvernà un Stat, trece mai 'nainte la aceia 
cu care el guverná, apoi se cobórá chiat în 
familii, care trăiesc din nedreptate. De aici 
nepăsarea de dreptate. 

Acest Stat de lucruri nu mai merge. Strei- 
nii reü voitori se servà de acâsta ca de o armă 
contra naţiunei. Chiar acele instituţii hberi 
esistând în puterea legilor, sunt ingcnuchiate. 

Dreptul la foncțiile publice nu îl dă arti- 
tudinea, nici talentul, nici onórea, ci inriuci- 
rile unei partide care diferă de alta, şi nu pen- 
tru cuv.nte nobile si gencróse de principii, ci 
pentru ca sé ia autoritatea şi să urmede aceiași 
cale, De multe ori un favorit, o amantă, o în- 
tretinutá, dispune de meritul de care serviciul 
uaţiunei are trebuință; un consol sai un dra- 
goman, saü un deputat, saü un alegător, un om 
ce Dórtà livreaoa unui stăpăn, un cap de laza- 
roni, un spion, ființa cea mai degradată din lume. 

Junimea ce nasce din arborul ce urmâză în- 
riurirea unui vënt corupt din orl-care clasă, 


www.dacoromanica.ro 


126 


înlăturată de la meserii, de la comerciü, dela 
industrie ce sunt lăsate streinilor spre a veni 
si a îneca tóte arterele patriei, crescuți cu 
banii natiunef spre a face foncționari, unelte 
de servilitate, sticle supuse a le sparpe ori ce 
ministri în picióre, şi a vesteji în sârăcie, daca 
va avea principii, sia se înavuți de vor fi imo- 
ralf. Aici este una din cele mai mari rane ale 
societății. 

Systemul de despotism mascat de constitu- 
fiune, a cărui respingere francă fácea onóre 
bütránilor nostri părinți , şi pe care nof îl a- 
doptăm și îi facem cununi de principi consti- 
tufionall, nu póte a se sdrobi, si acesta căci 
are rădacini întinse, si o mănă morală, har- 
nică si puterică pare că încă nu a venit sé 
nulă acele flori mincinóse dune un mormént 
real. 

Mulţi advocati, mulți judecători, dovedesc 
la o națiune multe agitatiunt, multă abatere 
de la simțul dreptăţii. Dreptatea nu este o pro- 
fesiune simplă. Este si o misiune. Ciceron nu 
era negustor. Era un discipol al acestui mare sen- 
timent ce este dreptatea, ce este patria, ceeste 
umanitatea, ce este Dumnedei. Viitorul ce 
cresce, inturná de la naţiune ochi! lut si caută 
uu stepăn pentru aur : Generaţia trecută 
era mal neatărnată. Căci ómenii chemaţi eraü 
neatărnați chiar prin averile lor. Cát! tăgădu- 


www.dacoromanica.ro 


127 


iesc națiunea pentru un om, tăgaduiesc inte- 
resele generale pentru interesele mesquine. 

Presa este liberă pentru că tribunalele nusunt 
libere. Libertatea presei este un princip ca 
acela al senatului şi al camerei de a controla 
faptele guvernului ilegale. Nimeni nu póte sé 
oprescă aceste atacuri. La noiopinia publică este 
pentru abus, si urmările presei nu mai fac nici un 
efect. Din nepăsarea de dreptate, nasce la o 
națiune ori ce stare tristă, nasce nepăsarea 
în față cu abusurile. 

Constituţia are lacune de principii liberale. 
Ácésta este încă un răii pe lángá neesecuta- 
rea,si violafia constituții cum este și legilor. 
Căţi-va principi între care unul neatárnarea 
puterei judiciare, este cel mai mare princip , 
fără care nu ar putea nimic esista, nici tron, ` 
nici camere , nici naţiune. Si cu tóte acestea 
acel princip nu este pus în lucrare. De aici 
şi restul merge atăt de bine! 

O ideie ce sprijină cu multă înțelepciune 
unul din cei mal ilustrii februaristi D. Ioan 
Ghica este desfiinţarea acestui corp magistral 
şi înlocuirea cu arbitri. Un singur argument 
puteric póte sé se opuie : Ce se face cariera 
acesta? sai sinecura acâsta ? Cănd opinia va 
ajunge sé intelégá că misiunea unel națiuni 
nu este budgetul si sinecurile, si cá catá a sa- 
crifica ce este personal la ce este general, ideia 
D. Ion Ghica va fi aclamată, Singurul mijloc 


www.dacoromanica.ro 


128 


de libertate pentru justiție. A doa di ar peri 
influinta ministrului şi dispunerea sa de jude- 
cà(f. Ou acesta ar peri ori-ce influință coru- 
ptóre de la favoriţii puterei în faţă cu magi- 
straţii, oră ce înspălmântare de a'f destitui ră- 
măind demni-saii de a'f înainta, rămăind ser- 
vili. 

Recomandăm celor puterici de astádI së me- 
dite căte-va epoci dela Romăni sub Traian, si 
alt! cesari, ce venirá ici colo dupe acesta, sub 
despotismul cel mat franc si decis, daca sub 
acei despoți era mai mult despotism de cát 
sub guvernele despotice mascate cu numele 
de constitutionale. e 

Totul de rándà d: ómeni, de epoce, corupți, 
şi corupte spre a face dintr'o stare de liber- 
tate o state mal rea de căt despotismul. 

Aici suntem cel puţin în lumină, lăngă o 
lampă se vede mal bine; la marginea razelor 
lămpii începe întunerecul. Daca aici nu suntem 
bine, ce trebuie se fie în intunerecul distric- 
tului? în întunerecul plașii, comunei? în în- 
“tunerecul municipalităților ? Systemul rus dom- 
nesce în térá sub constitutie !! 


FINE. 


www.dacoromanica.ro