Analele-Brailei-An-03-Nr-01-Ianuarie-martie-1931
ANALELE BRAILEI -
_ REVISTĂ DE CULTURĂ REGIONALĂ —
APARE TRIMESTRIAL
ANUL Ill. — Nr. 1
lan. — Martie 1931
wwWW.dacoromanica.ro
Anul Ш. Nr. 1
„ANALELE BRĂILEI“
REVISTĂ DE STUDII 51 CERCETĂRI CULTURALE LOCALE
ABONAMENTUL ANUAL : 240 lei pentru particulari
509 lei pentru instituții
— Oricine reține un număr, se consideră prin aceasta
abonat pe anul în curs şi e obligat a plăti abona-
mentul,
— Abonamentele, manuscrisele, cărțile pentru recenzii,
schimbul de publicaţii şi corespondența privitoare la
redacția şi administrația „Analele Brăilei" se vor
adresa direcţiei revistei: Ing. Gh. Т. Marinescu,
str. Băiei No. 1, Brăila,
— Reproducerea fără indicarea isvorului, este оргій.
www.dacoromanica.ro
Anul ПІ. — No. 1. Ianuarie—Martie 1931.
ANALELE BRAILEI
— REVISTĂ DE CULTURĂ REGIONALĂ —
FONDATOR, ING. GH. T. MARINESCU
Apare trimestrial
COMITETUL DE CONDUCERE
NAE IONESCU RADU PORTOCALĂ
Profesor Universitar Fost Primar şi Deputat de Brăila
PAUL DEMETRIAD GH. Т. MARINESCU
Inginer Inspector General Inginer
Directorul Docurilor Brăila
DIRECTOR :
ING. GH. T. MARINESCU
REDACŢIA şi ADMINISTRAȚIA
ING. GH. T MARINESCU, BRĂILA, STR. BĂIEI No. 1
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRĂILEI
ANUL IIL — No. 1 : . Ianuarie — Martie 1931
CUPRINSUL
ATH, POPESCU. Istoricul liceului „N. Bălcescu“
_ _ din Brăila,
САР, L M, MIHĂILESCU, Călători domneşti la Brăila,
— Brăila văzută de oamenii nostri de
cultură — impresii notate de Al.
Vlăhuţă
— Documente si informaţii istorice
privitoare la Brăila.
— Informaţii, Note & Insemnări.
— Insemnări bibliografice privitoare la Brăila.
— Däri de seamă & Recenzii.
— Redactionale & Administrative.
Costul abonamentului, 240 lei pe an—Pentru institutii, 500 lei
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI, N. BĂLCESCU“ DIN BRÁILA*)
| — DELA ÎNTEMEIERE (1863) PÂNĂ LA 1906. —
de ATHANASIE POPESCU
fost director al liceului
După documentele vechi ce se mai află în localitate, nu se
vorbește de şcoală românească la Brăila decât de pe la 1831,
In 23 Noembrie, acel an, Vornicia mare din lăuntrul Tárei ro-
mâneşti (scrie) Sfatului orăşenesc al oraşului Bráila :
„Intre îndeletnicirile puse asupra sfatului orăşănesc fiind
neapărată şi privegherea şcoalei naţionale din care isvorăşte
obştescul folos, scrie vornicia acelui sfat, ca pentru orice pricină
atingâtoare de şcoala ce este a se întocmi şi acolea, să se în-
teleagă de acum înainte cu Eforia şcoalelor de aici, íngrijind
a se urma о bună orânduială cu săvârşirea cuviincioasă întru
punerile la cale ce se va face din partea Eforiei ín pricina
aceasta, (Dos. 23.1831 Arch. Primăriei).
E vorba dar aci de prima şcoală primară du báeti, ce tre-
buia să fie întocmită după 1 Noembrie 1831 si în sânul căreia
va lua naștere mai târziu prima şcoală secundară din Brăila,
școală care va aveà să sufere în cursul timpului mai multe prefaceri.
INFIINTARE, TRANSFORMĂRI
=_e.
1. Data înfiinţării. — Şcoală reală, inainte de
legea din 1864 — 65.
Urme de învățământ secundar la Brăila nu se văd până
după unirea Principatelor, afară doar de unele încercări vremel-
°] Acest istoric fiind un estract din documentele oficiale de pe vremuri
aflate în archiva Primăriei şi a liceului, am păstrat în mare parte stilul
cu termenii acelor documente. A. P.
4 ATHANASIE POPESCU
nice dea se introduce în clasele scoalei normale (primară) studiul
limbilor elenă, greacă modernă, italiana şi slavonă. |
In anul 1856, Martie їп 23, Membrii deputatiei corpului
mercantil din Brăila (camera de comerciu), după invitaţia Pre-
fecturii locale, se întrunesc și printr'o încheere (ziar) hotăresc
in unanimitate „de a se libera pe fiecare an din cassa acestei
deputaţii salariurile a doi profesori, elin şi italian, declarâna
însă dorința lor d'a i se permite Deputaţiei de a-i instala pe
aceştia la şcoala publică (şcoala primară) între cei recunoscuţi,
supunându-se= în totdeauna la regulile şcoalilor locale şi sub
înalta priveghere a Onor. Minister al Cultelor şi instrucțiunilor
publice, la care rămâne a decide са unul din membri Deputajiei
să ia parte în totdauna la Eforia şcoalelor“. (Dos. Primăriei
Brăila No. 60/1862. Acest act aflat numai în copie cu litere la-
tine e semnat de 21 de membri, toţi greci, ca G, Avasiotis, P.
Catzigheras, Kustandakis, D. Kavadias, etc.)
Hotárirea deputatiei mercantile nu s'a pus în aplicare, nu
se ştie din ce pricină. Sigur este însă că corpul mercantil n'a
contribuit cu nici o pară la îndeplinirea hotărârii sale. Totuşi
consiliul municipal, la 15 Decembrie 1862, în urma stáruinfei
institutorului superior al şcoalei primare, de ase mări localul în
proporţie cu numărul şcolarilor, prin adăogirea unui al doilea
etaj, ia ca motiv hotărârea corpului mercantil şi exprimă către
Minister părerea de a se adăogi două clase reale la şcoala pri-
mară, în cari clase să se predea şi limbi străine: greaca modernă,
italiana si franceza, Cu această ocazie, Municipalitatea trimite
Ministerului şi o copie după ziarul deputaţiei corpului mercantil
şi-i cere ca, sau să aprobe hotărârea acestei deputaţii, sau să
înființeze Ministerul două clase reale си din fondurile şcoalelor ;
şi în caz „când şi fondurile scoalelor nu vor permite, atunci
Municipalitatea, constrânsă fiind de cererile conorágenilor săi,
de a.se introduce zisele clase în această şcoală, este gata a le
susține cu din fondurile sale, spre a nu mai rămânea școala a-
cestui oraș fără aceste două clase mult necesare“ (Rap. Municip.
No. 3.170 ibid), Municipalitatea îşi motivează cererea pe faptul
că Brăila este port şi că asemenea clase ar exista şi în orașul
Ploeşti, unde nu este port.
Ministerul (ord. No. 1867 din 21 lanuarie 1863; ibid) răs-
punde, că priveşte cu mulțumire silințele membrilor municipali
www.dacoromanica.ro
Е ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU“ DIN BRĂILA 5
pentru a înzestra comuna ce reprezintă, cu mijloace de cultură
mai desvoltate și pentru a îmbunătăţi localul: şcoalelor publice ;
aprobă crearea celor două clase reale, însă din propriile fonduri
ale Municipalitátei, și înaintează 51 un budget aproximativ de
cheltuelile ce ar necesita şcoala reală.
Budgetul se urcă la suma anuală de 62,600 lei vechi şi dis-
poziţiunea catedrelor prevăzute în el este următoarea:
1) Limba greacă, 2) limba italiană, 3) limba franceză,
4) Matematicele, 5) Gramatica română şi compunere, 6) Com-
ptabilitatea si ѕсііпја comercială, 1) Istoria, Geografia şi Istoria
naturală.
La 27 Maiu 1863, Municipalitatea scrie Ministerului (rap.
No. 1396, ibid). că, în loc să facă un al doilea etaj la localul
şcoalei primare, a cumpărat alte case, vis-à-vis de localul actualei
scoale, cu destule încăperi. Deci roagă pe Minister a disposa *
pentru procurarea profesorilor, conform budgetului trimis de
dânsul, ca de la 1 Septembrie, şcoala reală să intre în activitate.
Ministerul publică concurs pentru catedrele prevăzute în
proiectul de budget ce trimisese Municipalităţii și ре care ea și-l
însuşise.
In urma concursului ţinut, Ministerul (ord. No. 27013 din
17 Septembriei 1863) recomandă Municipalitátei numai doi pro-
fesori cari au putut fi recunoscuţi ca atari: pe unul de limba
elenă și pe altul de cea italiană, arătând că pentru restul cate-
drelor se va publica concurs pe ziua de 1 Octombrie următor.
Programă însă nu exista, Deci Ministerul, după avizul con-
siliului superior, tot prin acest ordin, invită Municipalitatea de
a-i da cât mai curând informaţiuni de întinderea ce еа voește
a da şcoalei reale; în câţi ani să se facă cursurile, precum și
daci Municipalitatea are vre-o programă detailatà.
La acestea, Municipalitatea răspunde (rap. No. 3058, din 4
Noembrie 1863) că, întinderea ce ea voeşte a se da școalei reale
va fi, pentru prezent, așa cum se regulează prin budgetul fixat
de Minister.
„Cât pentru program, onor. Minister va binevoi a dispoza
d'a se întocmi de partea competentă, cum se va găsi de cuviinţă,
fiindcă Municipalitatea n'are nici о programă“,
De şi nu era пісі o programă întocmită, consiliul municipal
invitase formal încă din 26 Octombrie, pe cei doi profesori ce
`6 ATHANASIE POPESCU
reușiseră la concurs, să înceapă lecțiunile, socotindu-li-se plata
dela 20 Octombrie, data numirii lor; iar cât pentru distribuirea
orelor si a materiilor ce aveau a predă, până la primirea unei
programe detaliate dela consiliul superior al scoalelor, municipa-
litatea învită pe institutorul superior al școale publice d'a le da
tot concursul necesar (adresele No. 2981. 2982 şi 2983 din 26
Oct, 1863), `
Аза dar, şcoala reală (comercială) începe în realitate a func-
fiona cu o clasă după 26 Octombrie, sau mai exact, dela 1 No-
embrie 1863, In cursul lui Noembrie, toate catedrele prevăzute
în buget sunt ocupate, parte prin profesori titulari, parte prin
suplinitori, Catedrele de matematici și limba română se supli-
nesc gratuit de către institutorul superior al școalei primare, cea
de istorie și geografie de către institutorul clasei a Ш-а. Muni-
cipalitatea le mulțumește,
Direcţiunea şcoalei reale fu încredinţată -de Municipalitate
institutorului superior al scoalei primare, Stefan Sona, care, după
mărturisirea consiliului municipal, contribuise mult la înființarea
acestei școale (adr. No. 3193 din 12 Noembrie). Numai catedra
de desemn, nefiind prevăzută în buget, lipsea din şcoaia reală.
Fiindcă Ministerul intârzia cu trimiterea programului, Muni-
cipalitatea făcu un asemenea program sub titlul de: „Regulament
pentru şcoala reală comercială din Brăila", şi-l înaintează Ministe-
rului spre aprobare (rap. No. 3300/63 din 29 Noemb.) După
acest regulament, Clasa IV primară e considerată ca clasă reală;
iar şcoala reală propriu zisă se compune din trei clase, I-III. Din
așa zisele studii reale, în clasa IV primară sunt prevăzute numai
limbile italiană gi greacă,
Intre acestea, Ministerul (ord. cu No. 34.130/63 din 30 Noem.),
face o nouă distribuire a catedrelor principale, prevăzând trei
profesori în loc de 2 pentru obiectele următoare și anume: un
profesor de matematici (Aritmetică, Algebră si Geometrie); un
profesor de sciinfele naturale si fizice ; un profesor de Istorie și
Geografie şi recomandă Municipalitatei a prevedea şi un profe-
sor de desemn „indispensabil la o şcoală reală“, cu lei 400 pe lună,
Municipalitatea răspunde, că îl va prevedea pentru anul 1864.
(Rap. No 3445 din 20 Decembrie), |
Tocmai la 11 Februarie 1864, Ministerul (ord. No, 4158)
trimite Municipalitátei programa elaborată de Consiliul Superior
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N, BĂLCESCU” DIN BRĂILA 1
Pan Midi — ———
de Instrucțiune publică, împreună cu orariul lecțiunilor ; aprobă,
ca clasa IV primară să formeze clasa l-a a scoalei reale și ca
St, Sona, institutorul superior al acelei clase, să funcţioneze în
calitate de director al școalei reale cu retributie dela stat și cu
ce-i va mai da comuna. (800 lei vechi dela Stat şi 300 dela comună).
Ministerul nu aprobă însă regulamentul trimis de Munici-
palitate, relativ la direc(iunea şi disciplina scoalei, arătând că a-
cestea sunt coprinse în legea organică a Instrucfiunei Publice,
care lege îndată ce se va vota de Cameră, se va trimite și Mu-
nicipalitátei. | `
In capul programei elaborate de către Consiliul superior,
anume pentru școala din Brăila (у, programul și Anuarul gener,
al Instr. publice pe 1864—65 de V, А, Urechiá p. 17, Buc. 1868)
se zice:
„Şcoala reală, destinată a forma oameni cu cunostinfe
pentru viața practică, este o şcoală secundară sau de gradul
al doilea“. |
„La şcoala reală se vor primi şcolari, cari au terminat cele
4 clase primare. Pot însă să se primească sí cei ce au finit în-
vățăturile prescrise pentru clasa III primară cu note bune”,
„Invăţăturile prescrise pentru școala reală se vor face în
curs de 4 ani", |
Programa prevede obiectele: limba română, Istoria şi Geo-
grafia, şciințele naturale, Cosmografia, Geografia-matematică şi
fizică, ştiinţele matematice, (Aritmetica raţionată, Algebra, Geo-
metria plană și solidă), şciințele comerciale, (comptabilitatea, cores-
pondenfa comercială, economia națională şi dreptul comercial),
limba italiană, limba franceză şi limba greacă. lar pentru de-
semn, se zice în programă: „Cu studiul şciințelor naturale şi
matematice, merg din раз în pas desemnul, atât linear cât şi cu
mâna liberă".
Astfel fu organizată în cele din urmă, şcoala reală din
Brăila, sí, cu această organizare, func(ioná еа cu mici modificări
budgetare până la 1 Septembrie 1867, Material didactic pentru
studiul științelor n'a avut nici odată, precum n'a avut nici local
apropriat,
In primul an şcolar s'au ținut examenele de finele anului
dela 13—23 lunie 1864; în anul următor se {їп două examene
semestriale, unul între 1—15 Februarie și altul între 9—22 lunie
8 ATHANASIE POPESCU
cu două clase; în 1865—66 examenul semestrului [ se tine dela
8—11 Ianuarie, iar al acelui de al II-lea, dela 10—18 Iunie cu
trei clase,
Clasa a IV-a primară, dela Septembrie 1865, nu mai făcu
parte întregitoare din şcoala reală comercială, care de atunci în-
` сере să funcţioneze separat de şcoala primară.
2. Transtormarea şcoalei reale în gimnaziu.
(1867—1871)
' După dorința manifestată de părinţi, d'a avea o școală cu
lectiunile complecte pentru clasele gimnaziale, pentruca, eșind elevii
din această școală, să poată trece la timp, conform legii de in-
strucțiune publică, la facultăți, Primăria, la 10 Iunie 1867, cere
Ministerului d'a schimba şcoala reală comercială în gimnaziu cu :
4 clase, la care să se adaoge științe comerciale. Ar fi dorit Pri-
măria, să înființeze un liceu complect, dar mijloacele financiare
nu-i permit aceasta; înființează însă de o cam dată clasa V, în
саге -elevii care se destină pentru cariera de comersanți, să-și
poată complecta studiul comercial. Inaintează Ministerului și o
programă a organizărei acestor cinci clase (rap, No. 2121/37 Iu-
nie 10, în dos. No. 7/66, arch. Primăriei). Prin raportul ei, Pri-
măria nu se îndoește că Ministerul va acorda transformarea, cu
atâta mai mult cu cât organizarea școalei este în acord cu pro-
gramul Statului pentru clasele gimnaziale, dar încă și complec-
tată în privința învățământului comercial.
Ministerul aprobă transformarea, întocmai după programul
trimis de Primărie, şi aga, la 1 Septembrie 1867, începe a func-
опа un gimnaziu (clasic), în care se predau în plus limba ita-
liană si Șt, comerciale cu comptabilitatea (ord. No. 7919 din 12
August 1867 cu procesul-verbal 922 al consiliului permanent de
instrucţiune),
Gimnaziul clasic, ce a înlocuit școala reală, ia dela м Ос-
tombrie, numirea de „Gimnaziul Carol I-iu",
O propunere dela 23 Decembrie 1867, a Conferinţei pro-
fesorale către Primărie d'a se forma un liceu complect din fon-
duri comunale sau dela stat, rămâne fără mici un rezultat, din
lipsă de fonduri.
Unei alte propuneri tot în sensul acesta, făcută Primăriei
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU“ DIN BRĂILA 9
de către corpul profesoral.al gimnaziului, la 21 Decembrie 1868,
nu i se mai dă nici un curs.
Orariul lecţiunilor la gimnaziu variază din an în an, fiind
format de profesori, iar nu fixat de Minister, cum am văzut
pentru școala reală.
3. Transformarea Gimnaziului în școală comercială.
(1871—1872)
Gimnaziul „Carol Liu“ continuă, cu dese schimbări de pro-
fesori, până la finele anului școlar 1870—71. Atunci Consiliul
comunal ia hotărârea de a transforma gimnaziul acesta în școală
comercială, purtând, numirea de „Şcoala Comercială Carol 1“,
La organizarea acestei noui ínstitufiuni, s'a avut de normă,
cu ceva modificări, programul scoalelor comerciale înființate de
guvern după art. 216 din legea instructiunei. Primarul înaintează
deciziunea consiliului, împreună cu programul, la Minister, care
le aprobă întocmai si intervine la M. S, Domnitorul pentru re-
cunoaşterea transformărei făcute (rap. Prim. No. 2491 din 28
Julie și ordinul Ministerului No. 7216 din 16 August 1871 în
dos. 55 pe 1871 din arch. Prim.).
Mulţi şcolari, informaţi despre transformarea ce avea să
înceapă dela 1 Septembrie viitor, cer din vacanţă direcţiunei
gimnaziului certificate, spre a se duce să urmeze in gimnaziile de
prin. alte orașe.
Şcoala comercială Carol Liu se inaugurează dar la 1 Sep-
tembrie 1871 și-și începe cursurile cu 2 clase, I si a П-а; și la
31 Septembrie 1871, directorul gimnaziulul înaintează Ministe-
rului adresa Primăriei (No. 3013) relativă la transformarea gim-
naziului în școală comercială și arată cá, conform dispoziţiunilor
prevăzute în ea, încetează din acea zi cursurile și lucrările a-
cestui gimnaziu (dos, No..2 din 1871 din arch. Gimnaziului).
Cursurile gimnaziului încetează dela această dată, pe un an
de zile.
Li
4. Şcoală comercială şi gimnaziu. (1872—1873.)
La 27 Octombrie 1872, Primăria (adr. No. 4521) invită pe
directorul școalei comerciale Carol I d'a lua şi direcţiunea şcoa-
lei gimnaziale, creată acum din nou și ale cărei cursuri trebue
www.dacoromanica.ro
10 ATHANASIE POPESCU
să înceapă dela 1 Noembrie viitor ; îl mai invită a lua dispozi-
fiuni pentru împărţirea orelor de predarea lecţiunilor astfel, în-
cât să nu se aducă vre-o neglijență pentru școala comercială,
unde parte din profesori au de predat lecţiuni, și înaintează sí
lista profesorilor numiţi pentru clasa I gimnazială.
Astfel, dela 1 Noembrie 1872 funcționează impreună o
şcoală comercială si un gimaaziu (cl. 1), având același director și
aproape aceiași profesori,
Starea aceasta continuă până la finele anului școlar 1872—73.
5, Suprimarea scoalei comerciale. — Gimnaziul Comunal.
| (1873—1880)
In ședința consiliului comunal din 4 August 1873 se pre-
zintă propunerea următoare făcută din partea a 3 consilieri:
„Este cunoscut de toți, cá comuna noastră, pe lângă 2
„Şcoli primare ce întreţine, una de băeţi și alta de fete, mai are
„Şi o școală de gradul al II-lea,
„Asemenea este cunoscut, că această școală a trecut prin
„mai multe schimbări în curs de cáfi-va ani, adică: a fost insti-
- „tuită întâi sub numele de scoală reală, s'a transformat apoi în
„gimnaziu cu o clasă de comerciu ; din gimnaziu, s'a făcut școală
„comercială ; astăzi s'a despărțit în școală comercială gi gimna-
„Ziu, ceeace este prea mult pentru copii doritori de învăţătură
„ai școalei noastre”,
«In toate aceste prefaceri ce a suferit școala, nu ne sunt
„necunoscute nici schimbările ce s'au făcut în corpul profesoral“.
„Nestabilitatea aceasta, nu numai că n'a recomandat școala,
„dar din contră a și descreditat-o atât în comună cât și afară,.
„încât mulți din cetățeni au fost constrânși să-și ducă copii la
„școalele din alte oraşe si să-i ţină acolo cu mari spese, pe
„când comuna lor cheltuia pentru acest scop aci,
„Spre a se pune dar fine acestor schimbări atât în şcoală
„cât și în corpul profesoral ;
„Spre a se procura copiilor concetáfenilor, studiile inváfá-
„mântului de grad II în comună, într'un mod sigur și satisfăcător,
„Şi spre a avea din cheltuelile ce face comuna cu această şcoală,
„un rezultat real, subscrişii propun cele următoare:
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU“ DIN BRĂILA 11
„1. Amândouă scoalele ce funcţionează astăzi, adică școala
„comercială și gimnaziul, să se constituească intr un fimnaziu cu
„4 clase asemănat gimnazielor statului,
«П. Toţi profesorii să ocupe catedrele cu concurs din cei
„recunoscuţi de guvern,
„ШІ. Profesorii cu concurs și recunoscuți de guvern să nu
„mai fie înlăturați dela catedrele lor, sub пісі un cuvânt şi de
„nici un consiliu comunal după timp, decât numai în urma unei
„dări în judecată, conform legei instrucției, şi condamnaţi,
„IV. Profesorii să fie bine retribuifi, spre a putea atrage
„Prin aceasta în școala noastră dintre cei mai buni profesori,
„Pe acest temeiu, suntem convinși, că vom avea o şcoală
„solid constituită si durabilă, care va da iructele cerule şi va
„justilica spesele, ce va face comuna ca dânsa“,
(ss) Niţă Vasilescu, C. Berlescu și M. Iorgulescu.
Consiliul comunal aprobă suprimarea școalei comerciale si
dispune înființarea a patru clase gimnaziale, întocmai după pro-
gramul statului, având să Не retribuiți profesorii după statul
gimnaziului din oraşul Bucureşti (?).
Ministerul nu consimte de o cam dată la transformare; dar
la stáruinfele comunei, cedează (v. ord. Minist. de Interne No.
14.124 din 18 Septembrie și al Minist. Cultelor No. 10.785 din
19 Octombrie, în dos. No. 70/1873, arch. Prim.). Prin urmare,
dela 1 Septembrie 1873 începe a functiona gimnaziul clasic sub
numele de „Gimnaziul comunal“, Elevii fură recrutaţi în toate
clasele dintre cei ai școalei comerciale și din cei promovați în
anul trecut din clasa I-a gimnazială
Prin această transformare, școala secundară de băeţi din
Brăila, întră în o fazá ceva mai statornícá ; însă, din cauză că
situațiunea profesorilor continuă a fi și mai precară de cum fu-
sese până aci, ea nu va putea, încă mult timp, să dea roadele
așteptate. Părinţii mai cu dare de mână își vor trimite însă co-
рїї la şcoalele mai bine reputate de prin alte orașe.
Până la 25 Octom. 1876 s'a aplicat şi aici programul gim-
naziilor și liceelor, format în baza legii din 1865.(v. programa în
Anuarul gener. al Instruct. publice pe 1864—65 de V. A. U-
reche) mai adăogându-se pe deasupra, ori |. germană, ori ştiinţele
comerciale prin anii 1875—76. Dela Octom. 1876 sa pus în
www.dacoromanica.ro
12 | ATHANASIE POPESCU '
aplicare programa nouă formată în acel an de Consiliul general de
Instrucţiune și s'a urmat întocmai până la 1 Octombrie 1880,
6. Trecerea Gimnaziului clasic comunal în sarcina
Statului si transformarea lui în Gimnaziu real (1880-88).
După 17 ani de frământări sub administraţia comunală,
Gimnaziul trece în fine în sarcina Statului, la 1 Noembrie 1880,
Inainte cu vr'o cáfi-va ani, în urma proectului de lege propus
la 1876 de către Т. Maiorescu, ca ministru al Instrucţiunei,
se láfise în ţară curentul realismului. Ziarele propagau ideea în-
vățământulni real contra celui clasic, spre a împiedeca îndru-
marea tinerimei spre Íunctionarism și advocatură, Ministerul
luând Gimnaziul clasic comunal pe seama sa, îl schimbă în Gim-
naziu real. Schimbarea s'a făcut treptat, pe fiecare an cu câte
o clasă, începând cu întâia la 1 Noembrie 1880, astfel că la
1883—84, toate clasele erau reale.
Prin trecerea la Stat, se începe pentru Gimnaziul din Brălia
o nouă viaţă, Profesorii sunt în adevăr, vre-o 10 ani de-a, rân-
dul, mai rău retribuiți de Stat de cât cum erau la comună; dar
în schimb, se bucură de liniște și stabilitate,
Gimnaziul real din Brăila este primul gimnaziu de felul
acesta ce s'a înființat de Stat,
Programul aplicat aci, până la 1888, fu cel votat de Con-
siliul General de instrucțiune în Septembrie 1879. Acest pro-
gram se impuse apoi si celorlalte gimnazii reale ce se înființară
în urmă prin alte orașe, Era însă prea încărcat, Copiii erau
zdrobiţi de cantitatea materiilor ce li se preda, astfel că, din
120 câţi fuseseră primiţi la 1 Noembrie 1880 în clasa I-a а Gim-
naziului real din Brăila, ajunseseră în clasa IV-a,la 1884, numai
vre-o 8. Conierinţa profesorilor, văzând aceasta, ia hotărârea,
sub rezerva aprobării Ministerului, că la 1 Septembrie viitor
(1884) să supună pe absolvenţii claselor primare, candidaţi pen-
tru clasa I-a Gimnazială, unui examen de admisiune, din grama-
Ыса si aritmetică, Ministerul însă nu aprobă aceasta, pentru
cuvântul că legea interzicea un asemenea examen (Rap. direct,
No. 92 din 22 Iulie și ord. M. No, 9392 din 1 Septembrie 1884),
Peste un an însă, schimbându-se oamenii din Minister, a trebuit
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU” DIN BRĂILA 13
să se introducă examenul de admisiune prin Regulament, pentru
toate scoalele secundare din ţară.
Programa din 1879 a fost în vigoare până la Septembrie
1888, când înființându-se cursul superior real, se pune în apli-
care Programa votată de Consiliul general al Instructiunei în
1884 și sancfionatá abia in primele zile din Septembre, data
începerei clasei a V-a,
1) Liceul real. — Bacalaureatul real. Liceul bifurcat.
(1888—1900). — Programe.
In anul școlar 1883—84, Gimnaziul real se complectase cu
4 clase. Absolvenţii însă nu aveau şcoli, unde să-şi complecteze
studiile, căci programa din 1879 nici nu prevedea cursul supe-
rior, Directorul, la cererea părinţilor, ia iniţiativa facerii unei
petiţiuni către corpurile legiuitoare, cerând prevederea de fonduri
pentru înființarea cursului superior real, In Decembrie 1883, pe-
tițiunea subscrisă de peste 300 de părinţi din cei mai notabili,
se înaintează adunărei deputaţilor. Din cauza dificultăţilor finan-
ciare, cererea părinţilor rămâne fără efect.
In 21 August 1886, profesorii Gimnaziului, — având in ve-
dere că până aci absolviseră cele 4 clase reale trei rânduri de
elevi, cari nu știau la ce să se aplice, neavând un curs com-
plect şi nici cariere definite, și cari începuseră a solicita func-
fiuni publice, la саге ei nu erau destinati, — se adună în con-
ferință şi se angajează printr'un proces-verbal, d'a preda gratuit
materiile clasei a V-a, după programul alcătuit de consiliul ge-
neral in Septembre 1884. Ministerul însă nu încuviințează pre-
darea gratuită, neputând lua angajamentul d'a prevedea în bud-
getele viitoare cursul superior,
La 7 Decembrie 1886, cu ocaziunea festivităței de inaugu-
rare a localului de liceu, părinții prezintă Ministrului, din ini-
fiativa lor, o petiţiune cerând să se facă cursul superior, însă
clasic, Ministrul răspunde delegatiunei, că, în ce privește adaosul
de curs superior, rămâne să consulte mijloacele Statului; dar
că, în ce privește translormarea în liceu clasic, nu le poate ad-
mite cererea, mai ales față cu atâtea transformări ce suferise
Gimnaziul și cari se amintiseră în discursul ţinut de director în
acea zi,
www.dacoromanica.ro
14 Е i ATHANASIE POPESCU
In budgetul pe exerciţiul 1888—89, Ministerul prevede în
sfârșit înființarea clasei a` V-a, transformând astfel Gimnaziul
real, în Liceu real. — Directorul, cunoscând dorinţele brăilenilor
d'a avea o școală secundară complectă, ai cărei absolvenţi să
poată intra în ori care institut de cultură superioară din ţară,
convoacă în localul Gimnaziului, la 27 Aprilie 1888, pe toţi
părinţii notabili din oraș şi-i îndeamnă să adreseze Ministerului
o petiţiune, cerând ca, la cursul superior ce se înființează la 1
Septembrie, să se aplice bifurcarea în o secție clasică și una
reală. — S'a format petiţiunea si s'a înaintat ministerului, Nu
există însă un program pentru cursuri bifurcate şi de aici difi-
cultatea pentru Minister, d'a îndeplini dorinţele bráileniler. Pe
de altă parte, nu există nici program pentru cursul superior real,
căci cel notat de Consiliul general la 1884, nu se promulgase,
La 22 August 1888, directíunea Gimnaziului cere Ministerului
(Rap. 293) să-i arate, după care anume program au să se facă
lecţiunile în clasa V-a ce va începe la 1 Septembrie și de către
cari profesori, cum sí dacă se admite cererea bráilenilor d'a se
bifurca cursul superior în o secţie clasică şi alta reală. — Timpul
era înaintat. Ministrul de atunci, T. Maiorescu, printr'o scri-
soare de cabinet, scrie la 2 Septembrie directorului Gimna-
ziului :
„Se înființează acum clasa V-a la Gimnaziul real din
Brăila; aşa dar incepem Liceul real, Numirile se expediazá
mâine. Cum poate ştiţi, ideia şcoalelor reale a fost luată din-
trun proect al meu de la 1876, dar s'a aplicat...
„Greutatea este astăzi a se da un viitor sigur tinerilor e-
sifi din aceste şcoale,
„Voiu prezenta o lege camerii, pentru a admite pe ab-
solvenți а 7 clase reale la Facultafile de medicină si de ştiinţe
exacte si la şcoala de poduri şi şosele”,
„Aşa vor fi asiguraţi, si bráilenii nu mai au trebuiníd de
bifurcarea clasicá.
„Programul Liceului real va fi deja de acum cel votat de
Consiliul general în 1884, pentru toate clasele. Am făcut as-
tă-zi raport la Rege pentru a-l promulga.
„Veţi întâmpina la prima aplicare unele greutăți şi nu
numai de tranziție, ci şi poate mai fundamentale.“
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU, DIN BRĂILA. 15
„Deocamdată menajafi tranziţia, în înțelegere cu corpul
profesoral, cum veţi crede pedagogiceşie mai nimeril."
Așa dar, Gimnaziul real înființat de Stat la 1880, începe a
se complecta cu clasele superioare de la 1 Septembrie 1888. Nu
se ştia încă ce viitor vor avea absolvenţii acestui Liceu. Titu
Maiorescu se retrase din Minister, mai înainte de a-şi putea ve-
dea realizată promisiunea din scrisoarea reprodusă mai sus,
Proectul său de reformă a învăţământului, prezentat la Senat
în sesiunea din 1890—91, căzu,
Era tocmai aproape de sfârşitul anului, când trebuiau să
iasă dia Liceu primii absolvenţi. Directorul, care în tot cursul
acestui an, asigurase ocazional pe părinţi şi pe școlari, că soarta
acestor din urmă va fi asigurată prin legea ce se prezentase,
rămâne foarte contrariat prin căderea ei, Prin două rapoarte,
unul din Mai si aliul din lunie 1891, roagă Ministerul să ia o
măsură, care să liniștească spiritele ce începuseră a 'se alarma,
Nu i se răspunde nimic. Trec examenele din lunie gi absolvenții
nu sunt primiţi la bacalaureat. În vacanţă, ei se agită în toate
părţile, se plâng și la bun și la rău. Gazetele se agaţă de această
afacere, unele acuzând pe director, altele şi pe director și pe
Minister, că nu s'au îngrijit de soarta absolvenţilor. In Septem-
brie, elevii din clasa VIl-a declară formal directiunei, că văzând
soarta absolvenţilor din Iunie trecut, ei nu mai vor frecventa
cursurile, dacă nu li se asigură viitorul, Directorul (rap. No. 27
din 12 Sept. 1891) comunică Ministerului hotărârea elevilor. Mi-
nisterul (ord. No. 10080 din 19 Septembrie 1891) răspunde, că
„Guvernul va prezenta corpurilor legiuitoare un proect de lege,
prin care să reguleze gimnaziile şi liceele reale, precum şi po-
zițiunea elevilor acestor licee“, Apoi, printr'un alt ordin (No.
14863 din 26 Noembrie 1891) invită direc(íunea să pună ín ve-
dere absolvenţilor din lunie a. c., că, până la definitiva regu-
lare а pozifiunii lor, sunt primiţi ca auditori la facultăţile de
ştiinţe şi medicină de la ambele universităţi. La şcoala de po-
duri și șosele fuseseră unii primiţi deja, fără condiţiunea baca-
laureatului.
In fine, în sesiunea din 1891—92, Corpurile legiultoare vo-
teazá legea, după care absolvenţilor Liceului real din Brăila li:
se dă dreptul să se prezinte la examenele de bacalaureat, con-
ferindu-li-se aceleaşi drepturi са şi bacalaureaţilor clasici, cu
16 ATHANASIE POPESCU
singura deosebire, că bacalaureatii reali nu se pot înscrie Іа fa-
cultăţile de teologie, litere si drept. In urma acestei legi, se
promulgă şi Regulamentul respectiv, care se pune în aplicare cu
îndeputul sesiunei de bacalaureat de la 27 lunie 1893.
8, — Catedre de limbile clasice facultative.
Dintr'un tablou de starea scoalelor din tot Principatul Ţărei
Muntenesti, se vede că în 1846 se preda la școala primară, zisă
normală, din Brăila și limba elenă, pe lângă limbile moderne:
greaca, italiana și slavona (probabil bulgara).
La 1864, institutorul superior al şcoalelor din Brăila, cere
Municipalităţii (rap. No. 99 Iulie 11) să introducă la şcoala reală
studiul facultativ al limbei latine pentru elevii ce doresc a urma
în clasa V-a din Gimnaziile fárei. Municipiul recomandă cererea
Ministerului. Nu se stie ce rezultat a avut; dar, din condicile
de prezenţă de pe atunci, nu se vede să se li predat limba la-
tină la şcoala reală. |
In vara anului 1887, consiliul comunal al Brăilei, după ce-
rerea formală a mai multor părinţi, ia hotărârea d'a se ruga Mi-
nisterul să transforme Gimnaziul real în Gimnaziu clasic si să-l
complecteze cu clasele superioare, Ministerul însă, prin ord. No.
9508 din 25 Iulie, face cunoscut Primăriei, cá se айа in imposi-
bilitate de a transforma Gimnaziul real în Gimnaziu clasic, si încă
mai puţin în liceu clasic, fiindcă budgetul votat de Cameră se
opune formal la aceasta și fiindcă nu e încă o lege care să re-
suleze rostul scoalelor secundare reale.
Ceeace Ministerul însă admite, zice ordinul citat, este „ca
Primăria, până la o nouă deciziune, ce se va lua cu concursul
camerelor legiuitoare, să numească, cu învoirea Ministerului,
2 profesori de limbile Lalină şi Greacă, plătiţi de primărie, şi
elevii, cari vor fi urmat la ei, vor fi admişi să treacă examenu
pentru aceste materii ca şcolari privaţi.
Primăria primește această propunere, şi astfel, dela 1 Sep-
tembrie 1887, un număr considerabil din elevii Gimnaziului real
încep a primi aci lecţiuni de limbile clasice, in mod facultativ,
Limbile clasice se predau la elevii din diferite clase în tot cursul
anului școlar 1887—88,
La 23 August 1888, direcţiunea Gimnaziului (adresa No, 390)
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU“ DIN BRĂILA 17
face întrebare Primăriei, dacă mai menţine și în anul viitor școlar
limbile clasice pe comptul ei și, în caz afirmativ, cere să inter-
vină la Minister, ca elevii ce vor urmă aceste cursuri să nu mai
fie socotiți ca şcolari privaţi, ci să aibă dreptul la certilicate
speciale de promofiune, de oare-ce ei fac cursurile acestea în
Gimnaziul Statului.
La 1 Septembrie acel an, înființându-se cursul superior real
şi până la această dată neprimind nici un răspuns la cererea de
mai sus, si pe motivul că elevii sunt prea impovárati, directorul
suspendă cursul de limbi clasice sí cere Primăriei (adresa No.
451 din 26 Septembrie 1888) să desărcineze pe profesorii res-
pectivi de obligaţiunea ce-și luaseră, La 14 Octombrie, Primăria
(adr, No. 4828), după ce ceruse avizul Ministerului, răspunde di-
recțiunei Gimnaziului că Ministerul (ord, No. 12786) nu aprobă
cursurile clasice de limba Latină şi Elenă, de oare-ce deja s'a
hotărât ca Gimnaziul real din Brăila să fie cu 7 clase şi си
programa realistă.
Așa dar, cursurile de limbi clasice rămân în regulă suspendate,
La 9 Noembrie 1888, Primăria în urma unei petițiuni din
partea părinţilor, hotărându-se a interveni din nou la Minister
spre a admite facultativ limbile clasice în Liceul real, cere di-
recțiunei să-i comunice, dacă dintre profesorii Liceului se pot
angaja cu predarea acestor limbi (adresa No, 5271). Convocân-
du-se la 11 Noembrie Consiliul școlar al Liceului, acesta având
în vedere că s'a hotărât de Minister, ca Brăila să aibă un Liceu
real complect și că elevii ar fi prea împovăraţi și cu limbile
clasice, cari ar trebui să se predea peste orele regulameetare, de
la 5 p. m, în sus; mai având în vedere, că au trecut deja a-
proape 3 luni de la începerea cursurilor și că ar Н prea greu
să se poată trece toate materiile limbilor clasice, conform pro-
бтатеі, opineazá că, a se mai preda anul acesta limbile clasice
în liceu, ar fi aproape fără folos,
Comunicându-se hotărârea consiliului școlar Primăriei, aceasta
prin adresa No. 5414 din. 19 Noembrie 1888, spre răspuns, cere
din nou să i se arate, dacă dintre profesorii Liceului se pot an-
баја să predea limba latină facultativ la elevii claselor „I-a şi a
ILa, în cursul anului 1888—89, Consiliul școlar convocat, își
menţine hotărîrea sa de mai sus.
Dar Primăria stăruind la Minister și, după ce Ministerul
www.dacoromanica.ro
18 ATHANASIE POPESCU
consultă și conferința profesorală a Liceului asupra cererei ei,
dela 1 lanuarie 1889 se încep din nou cursurile de limbi cla-
sice, numindu-se doi profesori, plătiţi de comună, unul de latină
pentru clasa I sí a H sí altul de limba latină și elenă pentru
clasele a Ш-а sí a IV-a. Elevii pregătiţi de latină în clasa I trec
la 1 Septemerie viitor în clasa П-а a Gimnaziului clasic, care
se înființează atunci cu două clase deodată,
9, Clasa I-a divizionară.
Crescând populaţiunea școlară pentru clasa l-a a Gímna
ziului real, Consilul comunal din Brăila, de odată cu înființarea
catedrelor de limbi clasice, votează la 4 Septembrie 1887, înfi-
infarea, tot din fondurile comunei, a unei clase I paralele, Minis-
terul de Interne și cel de Instrucţiune aprobă această creaţiune,
care funcționează regulat dela această dată, cu profesorii Liceu-
lui real, până la 1 Septembrie 1889, când se înființează Gimna-
ziul clasic,
10, Infiintfarea Gimnaziului clasic.
(Liceul „І. C. Massim")
La 24 Aprilie 1889, Primăria (adr, No, 2576) scrie direc-
fiunei Liceului :
„Sunteţi cu onoare rugat, D-le Director, să binevoiti a co-
munica Primăriei numărul elevilor, care frecuentează clasa l-a
divizionară și ordinară și câţi din dânșii fac prelegerile limbei
latine de a trece în clasa II-a pentru științele Gimnaziului clasic“,
precum și dacă, față cu acest număr de elevi și creșterea popu-
laţiunei orașului, este absolut necesară înființarea unui Gimna-
ziu clasic.
Direcţiunea Liceului real, cu adresa No. 67 din 25 Aprilie,
AS an, răspunde Primăriei:
^ *„Primind adresa D.-Voastre cu No, 2516, mă grăbesc a vă
comunica cele ce-mi cereţi:
1. Numărul elevilor ce îrecuentează clasa l-a divizionară
sí clase l-a ordinară dela acest Liceu, este de 156;
2, Numărul elevilor ce frecuentează facultativ clasa l-a de
latineşte, este de 47;
3. Populaţiunea școlară, numai anul acesta, a crescut cu
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU” DIN BRĂILA 19
111, mai mult ca în anul trecut, adică avem acum în toate cla-
sele 282 școlari, pe când anul trecut erau numai 171. Crein-
du-se anul acesta încă o clasă a IV-a primară de băieţi, pe
lângă cele ce existau, la 1 Septambre viitor vor fi cereri de in-
scriere cu mult mai numeroase ca în anul curent si prín urmare
față cu numărul ce trebuește primit într'o clasă, va fi nevoe să
se respingă poate multi absolvenţi de clasele primare, de la în-
scrierea în cl. | gimnazială“,
„Deci, față cu acestea, față și cu creșterea accentuată a
populaţiunei orașului, este neapărată trebuintá de cel puţin o
școală secundară de băeţi; si, pentru a satisface și numeroasele
cereri, ce ştiu că au făcut părinţii până acum, atât la Onor Pri-
mărie cât și la Onor. Minister, cred de neapărată trebuintá a se
infiinta de o cam dată aici, încă un Gimnaziu clasic, ре lângă
actualul Liceu real“.
In acelaș timp direcţiunea, prin adresa No. 66, roagă pe
profesorii Liceului să se întrunească și să hotărască și D-lor cele
ce cred în această afacere, sfârșind adresa sa cu următoarele:
„Fiind vorba de înmulţirea școlilor secundare în acest oraș
$i cu chipul acesta, d'a se lărgi treptat centrul de cultură de
aici, sper, D-lor Profesori, că veţi fi cu toţii uniţi întru а da lu-
minatul D-Voastră concurs sí impulsiune către această lucrare“.
Din diferite motive străine de chestiune, câţiva profesori
n'au voit nici să audă de această chestiune,
O mică majoritate însă își dă următorul aviz:
„1889 Aprilie 26.”
„Având în vedere dezvoltarea ce, pe văzute, ia această
urbă, si mulţimea elevilor ce tot crește, suntem de părere cá e
necesitate și de un Gimnaziu clasic, mai ales că aptitudinile
copiilor și cerințelor familiilor lor s'ar putea satisface mai cu
eficacitate“, |
Primăria, primind adresa de mai sus (No. 67) a directiunei
Liceului, scrie Ministerului (rap. No. 2658 din 27 Aprilie. Dosar.
Prim. No. 74 din 1899):
„Văzând că anul şcolar viitor se apropie, am solicitat D-lui
Director al Liceului real de aici, a ne informa despre numărul
elevilor ce frecuenta clasa La divizionară și ordinară de la acel
liceu, precum și numărul elevilor ce fac prelegeri de І. latină“.
www.dacoromanica.ro
20 ATHANASIE POPESCU
„Din partea D-lui Director s'a primit adresa No. 67, după
care comunic D-voastră, pe lângă prezentul, copie, sí vă rog
D-le Ministru, ca luând în consideraţie cele spuse de D- Di-
rector, să binevoiti a face, ca cu ocaziunea începerii prelegerilor
în anul viitor școlar, să se înființeze și la Brăila un Gimnaziu
clasic cu clasa 1-а și a Il-a, pe lângă actualul Liceu real, de
oare ce faţă cu numărul elevilor ce frecuentează clasa IV-a, din.
un număr de 6 şcoli primare ce se întreţin de Stat sí comună, este
insuficient numai liceul real și prin urmare, atât pentru conside-
rațiile din adresa D-lui Director, cát și pentru satisfacţiunea jus-
telor reclamatiuni ale D-lor orășeni, sunt sigur, D-le Ministru, că
veţi binevoi a face să se înființeze și în această urbe Gimnaziu
clasic, pe lângă actualul Liceu real, de oarece această comună
este, pot zice, unica, care a făcut mari sacrilicii din fondurile si
veniturile sale, atât pentru construcţiune de locale proprii pentru
școale, cát și pentru întreţinerea a 4 școli primare de băeţi s
5 de fete, plus alte speze pentru cele întreținute de Stat,“
Consiliul comunal se convoacă extraordinar și, prin deci-
siunea sa No. 105:
„Admite înfiinţarea Gimnaziului clasic în această urbe cu
începere de la 1 Septembrie 1889 cu clasa I și a П-а, urmând
ca în anii următori să se înființeze însă câte o clasă, până la
complectarea lui cu 4 clase și prin consecinţă a se stărui la D-1
Ministru al instrucţiunei publice pentru înfiinţarea de către Stat
a acestui Gimnaziu, pentru care comuna ia angajamentul de a
contribui și dânsa cu din fondurile ei, pentru jumătate din chel-
tuelile ce se vor face de către Stat, numai cu întreţinerea per-
sonalului didactic, fără însă a trece maximum prevăzut prin le-
gea din 1885, publicată în Monitorul Oficial No. 10, acel an.
Ministerul acceptă propunerea Consiliului Comunal şi, prin
ordinul cu No, 9497 din 2 Septembrie 1889, invită Primăria să
verse la Cassa de Depuneri și Consemnatiuni, suma de lei 5000
oferită de ea, pentru ca plata personalului didactic al Gimna-
ziului să se facă de Minister. Tot prin acest ordin, Ministerul
hotârăște și personalul didactic compus din 12 profesori si ma-
eștri, din care 10 de ai Liceului real si 2 ad din nou, tofi
ca titlu de suplinitori şi plătiţi cu diurne,
Gimnaziul elasic creat din nou, începe dar a басейна la
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N BĂLCESCU” DIN BRĂILA 21
1 Septembrie 1889 cu cl. I și а II-a și sub direcţiunea D-lui
І. Guliotti, unul din profesorii cei vechi ai Liceului теа].
Clasa l-a clasică înlocuește clasa I-a divizionară, care acum
se desființează la Liceul real. In clasa П-а sau înscris din elevii
promovați din ambele clase I ale Liceului, şi cari urmaseră anul
precedent lecfiunile facultative de limba latină.
“În primii doi ani de la înființare, adică până la prima pro-
moţiune de elevi pentru clasa IV-a, Gimnaziul clasic a funcţionat
în localul Liceului real. Localul ne mai fiind suficient, după
complectarea tuturor claselor Liceului, Gimnaziul sa strămutat
de aci într'un local deosebit.
Liceul real continuă în mod normal, primind în cursul su-
perior elevi de prin toate orașele pe unde existau gimnazii reale,
ca Dorohoi, Piatra N., Vasluiu, Bârlad, Tecuciu, Călărași, Slatina,
Târgu-Jiu, T.-Severin. |
Cu punerea în. aplicare a Legii din 23 Martie 1898, dispă-
rând distincţiunile de licee clasice și licee reale, se adaogă la
cursul superior de aici, о secție modernă, pe .lângă сеа reală
existentă, şi astfel avem Liceul bifurcat.
11. Ultima schimbare. — Liceul redus iarăşi la rangul de
Gimnaziu.
După 12 ani de la înființarea cursului superior real, timp
în care acest liceu dedese mai multe serii: de absolvenţi, la 5
Maiu 1900, Ministrul Instruc(íunei scrie către direcţia Liceului,
între altele :
„Am onoare a vă încunoştiința că, conform prevederiior
budgetare, liceele ,,Massim* şi „Bălcescu“ urmează să funcţio-
пеге în viitorul an şcolar, aşa ca întrunul din localuri să fie
întrunite, dacă e posibil, toate clasele gimnaziale sub conduve-
rea Domnului At. Popescu, iar în celallt, toale clasele liceale
cu о secție clasică, una reală şi .una modernă, sub conducerea
D-lui L Guliotti,"
„Această dispoziție sa luat mai cu seamă în vedere că,
numărul şcolarilor nu justifică în deajuns existența a câte о
secţie modernă în parte pe lângă fiecare din cele două licee 1)".
1) La Liceul Bălcescu, secţia Modernă singură număra în cl. V-a 38 de
elevi, osebit de cea reală care avea în aceiași cl. 21, iar la Liceul „Маѕѕіт"
amândouă secţiile, modernă şi clasică, numărau la un loc 53 de elevi.
www.dacoromanica.ro
22 f ATHANASIE POPESCU
— (ord. No. 4482 din 5 Maiu 1900), .,. DP
«Іп vederea raportului No. 268 al D-lui Director al Liceului
„1. C. Massim", am onoare а vă face cunoscut că, Ministerul a
dispus ca toate clasele gimnaziale dela ambele licee din Brăila
să fie întrunite în localul acelui Liceu, care e prevăzut cu săli
suficiente si ѕрајіоаѕе ; iar cele liceale vor fi întrunite în localul
liceului „I. С. Massim" ale cărui săli de clase sunt mult mai
mici". — (ord. No. 8206 din 24 August 1900).
Ca urmare la aceste ordine ministeriale, la 1 Septembrie
1900, se concentrează în localul Liceului „N. Bălcescu” toate
clasele de curs inferior de la ambele licee din Brăila; iar în lo-
calul liceului ,Massim" toate clasele de curs superior. La Liceul
„Bălcescu“ în anul 1900—901 au funcţionat 10 clase: 4 paralele
I sí câte 2 de la a Il-a până la а IV-a inclusiv, cu un număr de
599 elevi.
De oarece programele analitice din 1899 s'au pus în apli-
care treptat, cu câte o clasă, începând dela l-a, în anul acesta
numai clasa I-a gi cu a Ia au mers după aceste programe; a
Ш-а A. si a IV-a A. au continuat după programa reală de la
1884, iar a Ш-а B. si a IV-a B., după programa cea veche cla-
sicá.
Au funcţionat aci, pentru cele 10 clase, 31 profesori şi ma-
eştri, din cari o parte au predat şi la liceul „I. C. Masim“,
Școala a funcţionat tot sub numele de „Liceul N, Bălcescu“
până la 1 Aprilie 1901, când, fiind trecută în budgetul curgător
sub numele de Gimnaziul „N. Bălcescu“, s'au consacrat prin
aceasta dispoziţiunile ministeriale din Maiu și August 1900; şi
astfel vechiul liceu real, al cărui început datează de la anul
1863, după ce a trecut în cursul timpului, (cum. s'a văzut mai
sus) prin mai multe prefaceri și după ce în urmă dedese, până
în anul 1899, 9 serii de absolvenţi cu 7 clase reale, fu redus
din nou la rangul de gimnaziu:
Conform necesităților budgetare, chiar dela 1 Septembrie
1901 s'au redus 2, clase l-a D. şi a l-a B.; în anii următori s'au
mai redus încă 2: l-a C. şi a Ш-а A., rămânând 6 clase func-
.tioneazá mai departe: La A. și В, Il-a A. si B., Ш şi a IV.
Proporţional cu aceste reduceri, s'a redus: și numărul profe-
sorilor.
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU* DIN BRĂILA 23
12. Titulatura şcoalei.
Transformările scoalei de cari ne-am ocupat până асі, a a-
tras după dânsele și schimbarea titlului și patronului ei.
Am văzut mai sus, că la 1868, schimbându-se Școala reală
în Gimnaziu (clasic), i s'a dat numirea de „Gimnaziul Carol 1“
nume ce l'a păstrat şi școala comercială, dela 1 Sept. 1871 până
la 1 Sept. 1873, când aceasta din urmă desfiintándu-se, Gimna-
ziul e intitulat simplu „Gimnaziul comunal“, Cu acest din urmă
nume, ființează până la 1 Noembrie 1880, când schimbându-se
forma învățământului, se numește „Gimnaziul real", şi în urmă,
dela 1 Septembrie 1888, „Liceul real“.
La 27 August 1886, când localul actual era aproape gata,
directorul Gimnaziului real, scrie Ministerului (rap. No, 217):
„Fiindcă s'a construit un local propriu pentru un liceu real
în Brăila, cred, D-le Ministru, că ar Н bine să se dedice și a-
această școală memoriei unuia dintre oameni cari nu mai sunt
azi în viață și cari merită amintire”,
„Dintre acești oameni, găsesc că numele lui Nicolae Băl-
cescu nu figurează ca patron al nici-unei institutiuni de cultură.
Lucrările lui istorice, unele in unire cu A. Treb. Laurian și alții,
întreprinse pentru redeșteptarea spiritului naţional și pentru re-
dobândirea drepturilor Românilor, lucrări, în cari pretutindenea
se vede patriotizm sincer si speranţă în viitorul fárei ; apoi lupta
si suferințele ce a îndurat el, împreună cu toti bărbaţii noștri cei
mari de până la jumătatea acestui secol, pentru regenerarea a-
acestei ţări, fiind forţat de tristele împrejurări în cari se găsia
ea, de а muri ca exilat şi în cea mai complectá mizerie ;—toate
acestea, cred, D-le Ministru, că sunt un titlu pentru Nicolae Băl-
cescu, la recunoştinţa noastră și a viitorimei și că dânsul аг me-
rita să Не pus în ochii profesorilor și ai tinerimei, ca exemplu
de devotament sincer sí de sacrificiu pentru binele tàrei”,
„De aceea, D-le Ministru, iau libertatea d'a và ruga, să bi-
nevoiți a incuviinfa ca această școală secundară să se intituleze :
„Liceul real „Nicolae Bălcescu" şi a dispune să se înscrie acest
titlu pe frontispicul noului local de liceu, care se va termina
peste câteva zile",
Acestei cereri nu i sa dat nici о solutiune.
In 27 lanuarie 1892, Directorul de atunci N. Ganea, con-
www.dacoromanica.ro
24 ATHANASIE POPESCU
voacă consiliul şcolar, pentru a da un nume Liceului, Consiliul,
pe motivul că acest liceu este singurul in care învăţământul
ştiinţific predomină, că prin urmare este nemerit să poarte nu-
mele unui bărbat de ştiinţă, decide cu majoritate de 7, ca Liceul
real din Brăila să poarte numele lui Grigore Cobâlcescu, care
ca profesor universitar şi membru al Academiei a lucrat foarte
mult pentru Geologia fárei noastre. (Proces-verbal No. 46).
Hotărârea Consiliului este supusă aprobărei Ministerului cu
raportul direc(iunei No. 10 din 1 Februarie, 1984, rugându-l de
a dispune facerea cuvenitului decret Regal.
Ministerul însă (ord. No. 1532 din 12 Martie 1894) face
cunoscut direcţiunei, că M, Sa Regele prin înaltul decret No.
1013 din 10 Martie a aprobat ca Liceul să poarte pe viitor de-
numirea de „Liceul real. Costache Negruzzi”.
Cu acest nume figurează Liceul numai până Ja 11 Octom-
brie 1895, când Ministerul (ord. No..7491) face cunoscut direc-
țiunei, spre ştiinţă, că, prin Inaltul decret No. .3773 din 3 Oc-
tombrie 1895, M, S. Regele a binevoit a aproba, ca Liceul real
din Brăila să poarte pe viitor numele de „Nicolae Bălcescu“, în
loc de „Costachi Negruzzi”.
Titlul de „Liceul real М, Bălcescu” se păstrează întreg
până la 1 Septembrie 1899, când după noua lege din 1898, dis-
par denumirile de licee clasice şi licee reale,
De la.această dată titlul oficial rămâne numai „Liceul N.
Bălcescu“, titlu care se păstrează, după cum am văzut, până la
1 Aprilie 1901, când Liceul este redus în toată forma, prin bud-
get, la rangul de Gimnaziu cu denumirea de „Gimnaziul N.
Bălcescu“, š |
Acestea sunt, în scurt, fazele prin carea a trecut cea din-
tài şcoală secundară de báeti din Brăila, în cursul existenţei sale
de aproape 43 de ani, adecă de la 1863 până la 1906, In ele se o-
glindeste, întru câtva, şi starea generală de tranziţie a societátei
noastre, în care stare, fatalmente, instituţiile, ca și opiniunile
oamenilor, nu se bucură de multă îixitate,
La început şcoala din Brăila avea tendinţe practice, Părinţii
ziceau că copii să fie pregătiți pentru comerciu si industrie,
Treptat-treptat însă aspiraţiunile se modifică şi, din practică
școala se indrumeazá spre studii teoretice: din şcoală reală co-
mercială se face gimnaziu, Între 1870—74, e ultima luptă între
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU“ DIN BRĂILA ` 25
spiritul practic şi cel teoretic. In cele din urmă şcoala comercială
e părăsită pentru totdeauna, luându-i loculul Gimnaziul clasic și
apoi cel real, etc. — Slujbele publice atrag aspiraţiunile spre
ele. Părinţii, chiar comercianţi și mici industriași, doresc ca copiii
lor să nu mai muncească ca dânşii, idee greşită, care a depăr-
tat tinerimea de la ocupaţiunile lucrative, lăsându-le în mâna
străinilor. Din toate prefacerile ce a suferit școala de care ne-am
ocupat până aci, reese dar unica notă principală în aspiratiunile
culturale ale Bráilenilor: prepararea copiilor pentru funcțiunile
publice şi în deosebi pentru magistratură şi advocatură, Proie-
sorii, autorităţile locale și chiar autoritatea superioară centrală
s'a plecat, în cursul timpului, vrând-nevrând, înaintea unor atari
tendinţe. Ce e drept, Gimnaziul real și în urmă Liceul real au
stat, mai mult sau mai puţin, ca o piedică la această îndrumare
a tineretului, prin faptul că absolvenţii de aci nu s'au putut
înscri deadreptul şi la facultățile juridice,
II
INSTITUTIUNI ÎN LEGĂTURĂ CU LICEUL. — ACTIVITATEA
CULTURALĂ PUBLICĂ A PROFESORILOR.
1, Internate.
La începutul anului 1865, Primăria de Brăila cu aprobarea
Ministerului a înființat un internat, sucursal ре lângă Școala
reală pus sub direcțiunea lui Pavel Eliade (rap. Primăriei No.
:1622 si ord. Ministerului No. 122.895. Noembrie 3/64), In acest
Internat se primeau copii din cele 3 clase primare si din scoala
reală. Elevii primari primeau lecfiunile de 1. română si de limbi
străine în internat; cei secundari urmau în școala reală. Insti-
tufiunea era-sub patronajul Primăriei și sub privegherea Comi-
tetului școlar local. Inscrierile se făceau la Primărie. Un elev in-
tern plătea o taxă de 40 galbeni pe an, cei demi-interni 24. E-
levii nu se primeau decât pe un an întreg si plăteau taxa in-
ternatului în două rate semestriale, anticipat, Se pare că comuna
a părăsit în curând patronajul acestui internat, rămânând acesta
ca institut privat al lui Р. Eliade, căruia probabil 1 se dădea de
Primărie o subvenție pentru elevii lipsiţi de mijloace, Din acte
nu s'a putut constata cât a durat internatul sub patronajul Pri-
máriei.
www.dacoromanica.ro
26 ATHANASIE POPESCU
Al doilea internat este acel numit „Internatul Liceelor
din Brăila" fundat în .1898,. de către profesorii Liceelor N,
Bălcescu și 1. С, Massim, cu statute aprobate de Minister prin
ord. No. 7135 din 10 Febrnarie 1898. S'a înființat in sco-
pul de a adăposti pe elevii săraci cari stăteau pe la gazde în
rele condițiuni igienice şi morale. Internatul primeşte bursieri
dintre elevii cei mai săraci şi mai buni la învăţătură, întreţinân-
du-i gratuit, semisolventi, cari plătesc o taxă lunară de 25—30
lei si solvenţii cari plătesc 50 lei pe lună. Este subvenționat de
Primăria Brăilei cu 3000 lei anual, (la început era cu 4000 lei)
de judeţ cu 600 lei şi de camera de comerciu cu 600 lei. Ince-
putul acestui internat se datoreşte unei subscrip(iuni publice. Mi-
nisterul a promis la început, dar până acum na acordat nici
un ajutor, Au fost întreţinuţi în acest internat câte 33—58 elevi
pe an, director fiind un profesor ales de conferința plenară a
tuturor profesorilor dela ambele școli. Dela 11 Octombrie 1905,
prin ordinul No. 60.134 al Inspectoratului general s'a pus acest
internat sub controlul direcțiunii Gimnaziului, dar, de oarece
Ministerul nu s'a angajat după aceea, să dea vre o subvenție
si mijloacele internatului fiind foarte restrânse, directorul Gimna-
ziului n'a putut întră în atribuţiile sale, rămânând conducerea și
răspunderea tot în sarcina vechiului comitet și a directorului a-
les de conferinţe. .
La 1906 internatul avea 33 elevi, dintre cari 16 bursieri, 13
semisolvenţi și 4 solvenţi, -
In total, Internatul a adăpostit dela înfiinţare până în 1906 un.
număr de 168 elevi bursieri, 136 semi-solventi, 52 solvenți.
Cheltuiala anuală a variat dela 13.210 până la lei 29,790,
In total pe 7!/; ani lei 100.000.
Fondul de întreţinere consistând din micile taxe și din
subvenfiuni este insuficient, dacă Ministerul nu da și el o
subvenție,
2. Secţiunea societăţii pentru învăţătura poporului român.
În urma invitării sec(iunei centrale (No. 55 Noembrie 22/1866)
directorul Şcoalei reale, ia inițiatiativa prin membrii corpului di-
dactic secundar şi primar şi prin cetățeni, da se înființa la
Brăila o secţiune а Societăţei pentru învăţătura poporului român,
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU” DIN BRĂILA 27
La 12 Decembrie următor s'a și constituit secţiunea de
Brăila, alegându-se comitetul sub prezidentia lui P. Eliade, di-
rectorul scoalei reale.
Din trei dosare pe 1866—67, aflate in achiva Gimnaziului
se constată că până la finele lui 1867, se instituiserá comisiuni
dintre membrii sec(iunei pentru vizitarea școalelor publice şi pri-
vate din oraș, precum si acelor din judeţ; că sa cerut pentru
aceasta autorizare Ministerului, că Ministerul (ord. 17274 Octom-
brie 23/67) a aprobat vizitarea scoalelor, mai ales de biroul
secţiunei ; cu această condiție numai că orice observări ar avea
de făcut învăţătorilor profesorilor şi directorilor de şcoli, să nu
le facă direct, ci să le comunice Ministerului ca, apreciindu-le,
să avizeze, :
Din diferite rapoarte ale comisiunilor, se vede că la scoa-
lele private din oraș, toate streine, ce s'au vizitat, nu se predă
decât de formă |. română, lucru ce de altmintrelea s'a perpetuat
multă vreme, mai ales în şcoalele grecești din Brăila.
La 28 Maiu 1867, secţiunea a înfiinţat sio școală gratuită
de adulţi la a cărei inaugurare făcută în localul școalei publice
(primară), au luat parte toate autorităţile locale.
Din actele aflate la Gimnaziu, la primărie şi la școala No,
1 de báe(i, nu se știe mai mult în privinţa acestei secţiuni de
cât cele expuse mai sus. Totuși după informaţiuni luate de la
persoane сагі au fost membrii, ea ar {i durat până la 1870.
3. Biblioteci.
a) Biblioteca şcoalei : Prima colecţie de 33 vol, cărţi în
valoare de 600 lei vechi (noi 222, bani 22) s'a procurat de Pri-
mărie, Gimnaziului, pe la sfârșitul anului 1868.
Altă colecţie de 43 vol, în valoare de 200 lei s'a cumpărat
în anul următor 1869. (Acte în dos. Prim. No. 73/67-68). De
atunci Biblioteca Gimnaziului s'a sporit câte puţin pe fiecare an,
parte cu cărţi donate de Primărie, parte de particulari, De la
luarea Gimnaziului pe seama Statului, Ministerul a trimis din
când în când diferite cărţi de ştiinţă și de literatură. Numărul
volumelor până la 1906 se urcă la 600, afară de colectiunea com-
plectă a Monitorului Oficial începând de la 1875 coprinzând
. volume legate trimestrial. Cărţile nu sunt însă catalogate
sistematic, ci numai inventariate,
www.dacoromanica.ro
28 ATHANASIE POPESCU
b) Biblioteca publică.
Îndată după trecerea Gimnaziului în sarcina Statului, chiar
în primele zile din Noembrie 1880, directorul convoacă corpul
profesoral la consfătuire şi-i propune a luă iniţiativa înființărei
unei biblioteci şi a unui muzeu de obiecte științifice. Profesorii
primesc propunerea și aleg un comitet de iniţiativă compus din
5 persoane: D-nii Dr. C. C. Hipites, preşedinte, Dr. Chr. I Su-
Ной, Ieronim Gold, Z, C. Zamfirescu si Dr. St, C. Hepites, mem-
brii, cel din urmă fiind și secretar al comitetului, Acest comitet
a primit însărcinarea de a aduna cărţi şi bani, pentru a se creà
o bibliotecă si'o colecţie de aparate științifice, сагі să servească
profesorilor, scolarilor și publicului. Comitetul in 9 Noembrie
1880 își formeeză statutele. Plublicul răspunzând cu multă bună-
voință la apelul ce i sa făcut, în curând se adună un număr
considerabil de cărţi si se abonează reviste științifice si literare.
La 21 Decembrie 1880 si 3 lanuarie 1881, se votă de către co-
mitet, în unire cu consiliul școlar al Gimnaziului, un regulament,
prevăzând condifiunile cerute pentru punerea bibliotecii la dis-
poziţia publicului și astfel Biblioteca începe a funcţiona, după
norma Bibliotecii Statului, `
Institutiunea Bibliotecii și Muzeului ştiinţific din Brăila fu
recunoscută și autorizată prin decretul regal No. 2134 din 23
August 1881, de a funcţiona în marginile statutelor si regulamen-
tului ei modificate.
Comitetul, începând imediat organizarea activităţii, а рго-
curat între altele о mică colecţie de instrumente de fizică, sin-
„Surele cari au servit şcolarilor până în primăvara anului 1887,
când Ministerul a început să doteze Gimnaziul cu material di-
dactic. |
Biblioteca număra la 1906, aproape 5000 volume, și a fost ins-
talată într'una din sălile Gimnaziului, Pentru această Bibliotecă, n'a
cheltuit nimic Statul. Ea a fost deosebită de a Gimnaziului,
Primăria locală de asemenea n'a cheltuit nimic cu ocaziunea
înființării acestei Biblioteci; ba din contră, din motive politice
închipuite, s'a arătat la început ostilă: Abia în anii bugetari
1889-90, 1890-91 și 1891-92, Primăria a subvenfionat Biblioteca
cu câte 1000 si 1500 lei. Aceste sume au fost afectate la plata
unui copist ajutător la lucrările de catalogare şi aranjament, la
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI ,N. BĂLCESCU" DIN BRĂILA 29
procurarea de cărţi și reviste, etc. De la 1 Aprilie 1892, subven-
fiunea a fost ştearsă din budgetul comunei. În anul 1898-99 se
prevăzuse din nou o sumă de lei 1500, care însă nu sa ordo-
nanţat, ci s'a trecut la economie,
Mobilierul Bibliotecei (mese, scaune, lămpi) ce s'a procurat
de comitet, imediat după înfiinţarea ei azi e învechit. Dula-
purile de cărți, frumos lucrate din nuc şi lustruite s'au făcut în
cea mai mare parte cu cheltuiala regretatului Vasile P. Sassu,
care în urma unei donaţii de bani fusese declarat membru fun-
dator şi apoi ales în comitet..
Comitetul, descomplectat în cursul timpului, parte prin re-
trageri, parte prin decese, sa complectat cu diferite persoane
până la 1893, când al doilea şi ultimul președinte, regretatul
poet Colonel Th. Șerbănescu s'a permutat din Brăila la Roman
şi astfel comitetul n'a mai lucrat nimic de atunci.
Lipsa absolută de mijloace a făcut ca mai mulţi ani, bi-
blioteca să nu mai poată fi pusă la dispoziţia publicului,
Comitetul de fapt şi de drept nu mai există. După o ultimă
dispoziţie a statutelor (Art. 24), patrimoniul aeestei institufiuni
trebuia să treacă în proprietatea oraşul i Brăila,
Biblioteca are un catalog alfabetic pe cartele: s'a început
şi unul sistematic (pe materii). *)
c) Biblioteca Societăţei de lectură „N. Bălcescu“ a elevilor.
Societatea s'a înființat în 1898 sub prezidenţia d-lui profesor I,
Ursu şi odată cu dânsa sa înființat şi biblioteca ei, Societatea
se compunea la început numai din elevii cursului superior al
liceului „N. Bălcescu”. După reducerea liceului la 4 clase, ea a
fost continuată obligator de elevii claselor a Ш-а si a IV-a şi
facultativ Ја ceilalți. Cotizatiile elevilor fiind mici, numai de 10
bani pe lună, biblioteca s'a inavutit cu puţine opere de la crea-
rea eí, Ea număra la 1906, 445 volume cărţi, în majoritate de litera-
tură română şi puţine iranceze si germane. Aceste cărţi sunt
regulat puse la dispoziţia elevilor societari.
4, Societatea pentru ajutorul şcolarilor săraci.
La 1 Martie 1887, prin iniţiativa directorului Gimnaziului
şi a prefectului de atunci, Scarlat Trăsnea, decedat cu puţin în
urmă, s'a înființat în Brăila, o societate de ajutor резец sco-
larii săraci, Sediul îl avea la Gimnaziu.
(* Dela 1906, biblioteca a fost dăruită Primăriei, devenind Biblioteca Co-
munală de azi,
www.dacoromanica.ro
30 ATHANASIE POPESCU
La această iniţiativă, s'au asociat imediat mare parte din
corpul didactic, precum si toți oamenii de bine din acest oraş,
contribuind fiecare cu ce a putut la crearea unui fond de aju-.
toare.
Societatea a funcţionat de atunci neintrerupt, procurând
elevilor săraci din școalele publice, mai ales imbrácáminte si în-
cálfáminte, în valoare de câte 2000 până la 5000 lei anual.
Până în 1905, această societate a cheltuit pentru ase-
menea ajutoare, suma de lei 50395. Fondul ei, care nu se poate
atinge niciodată si din care, conform art. 25. din statutele res-
pective, se cheltuește numai venitul anual, se urca in 1906 la suma
de lei 80100 ; fu plasat în efecte publice de 59], și 49], și depus
spre păstrare la Casa de Depuneri a Statului,
Până la 1906 această societate n'a primit încă recunoaşterea ca
persoană morală şi juridică din partea Corpurilor legiuitoare. S'a
cerut de biroul ei această recunoaștere prin Ministerul Instruc-
tiunei. | |
5, Conferinţe publice. — Ateneu.
In cursul timpului s'au ţinut și la Brăila, în mod sporadic,
diferite conferinţe publice, fie de către profesorii locali, fie de
către alte persoane competinte, Prima încercare însă d'a se ţinea
regulat o serie de asemenea conferințe, s'a făcut în primăvara
anului 1886, după iniţiativa luată de directorul Gimnaziului real.
S'au ţinut atunci șase conferinţe in o sală spațioasă din vechiul
local al şcoalei No. 1 de báefi.
Aceste conferinţe au fost:
„Despre transmiterea forței la distanţă", ţinută de d-l Dr.
St, C. Hepites fost profesor al Gimnaziului din Brăila, mai apoi
director al institutului meteorologic și membru al academiei
române, |
„Despre lux şi гіѕірӣ", de I, C. Lerescu, fost profesor.
„Despre femee" de І. Badenschi, fost profesor si revi-
zor scolar ;
„Despre crizele comerciale“, ţinută de 4-1 С. Georgescu,
advocat;
` „Despre protecționism si liberulschimb" de d-l N. Ionescu,
- advocat,
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU“ DIN BRĂILA 31
„Grădinile de copii“ de At. Popescu, profesor si directo-
rul Gimnaziului.
In 1888, Martie 5, s'a constituit la Gimnaziu o societate
sub denumirea de „Ateneul Brăila“, compusă din militari, ad-
vocali, profesori şi institutori si alți specialişti,
Comitetul ei se compunea din: Col. Th. Șerbănescu, (poetul),
preşedinte, Ath. Popescu şi Dr. I. G. Apostoleanu, vice-președinţi,
‚М, N. Ionescu şi N. В, Ganea, secretari, R. Marchiani, casier
și G. Demetrescu, С, Berceanu, Al, Djuvara, Gr. Cremeneanu,
membri. Sub auspiciile acestei societăţi s'au ţinut la Gimnaziu o
serie de mai multe conferinţe literare.
O altă asociaţie, compusă din profesori, institutori şi dife-
rifi profesioniști s'a constituit în 1 Februarie 1898, la liceul „М.
Bălcescu“ sub numele de „Ateneul român din Brăila”, Această
societate începută sub frumoase auspicii şi cu multă însufleţire,
a lucrat vre-o trei ani. Sub auspiciile ei sau ţinut mai multe
serii de conferinţe în sala teatrului „Rally“, conferințe frecuen-
tate în totdeauna de un numeros public. In urmă s'a răcit entu-
ziasmul, Cei mai pricepuţi membri, din cei cari au fost iniția-
tori, au găsit mai practic să-şi conserve timpul liber politicei,
decât unei astfel de institutiuni idealiste, care cere sacrificii în
muncă şi chiar în bani,
6. Societatea de Gimnastică și Sport.
Adunarea generală de constituirea acestei societăţi s'a ţinut
in sala Rally la 21 Mai 1905, când s'au votat statutele și s'a
ales comitetul conducător. Societatea are ca membri, comercianți
de diferite categorii, medici, advocati, militari, profesori, functio-
nari publici şi privaţi, precum şi şcolari. Membrii sunt activi și
onorifici. Membrii Comitetului aleşi de adunarea generală alege
dintre ei pe preşedinte şi. pe ceilalţi demnitari ai societăţii. Pri-
mul comitet ales pentru un an la 21 Maiu 1905, se compune
din următorii 21 domni membrii: 1, Contele Camil de Roma,
mare proprietar și agricultor, 2. Capitan Hiott (din Cavalerie) ;
3. D. Fulga, advocat; 4. Dr. G. Georgescu, medic dentist, 5,
Aug. Mendel, exportator, 6. Liviu О. Macedonescu profesor ; 7.
Dr. Toff, medic; 8. Cdp. M. Tanovici, farmacist al Reg. 3 arti-
lerie, 9. /. С. Sassu comerciant de cereale; 10. Paul Botten-
www.dacoromanica.ro
32 ATHANASIE POPESCU
berg, 11. Leonte Moldovan, fost profesor, advocat; 12. Jonel-
Berceanu advocat; si din următoarea delegaţiune; 1 G. G.
Găetan, proprietar şi mare agricultor, preşedinte; At. Popescu,
profesor şi 3. Dr. V. Demetrescu-Brăila vicepreşedinţi ; 4 Geor-
gel Perlea comisionar de cereale, casier; 5. N. Farago, direc-
torul Băncei Generale, secretar financiar; 6. Apostolache Dinu,
şi 7 Emil Georgescu, studenti universitari, secretari de ședințe ;
8. R. S. Corbu, profesor, director de sală; 9. Th. Teodorescu,
funcţionar comercial, director de material,
Ministerul Instruc(iunei, conform cererei biuroului Comite-
tetului si avizului favorabil dat de direcțiunea Gimnaziului „N.
Bălăcescu“, a aprobat (cu ord. No. 56854 din 1 Oct. 905), ca
societetea să se folosească de sala de gimnastică şi arme de la
gimnaziu. |
In urma acestei autoriza(iuni, societatea la 30 Octombrie
1905 a inaugurat cursurile de gimnastică printr'o festivitate ţinută
în amfiteatrul Gimnaziului, fiind prezenţi, afară de membrii Comi-
tetului, mai mulţi alti societari şi particulari. Discursul de inau-
surare l-a ţinut vice-preşedintele At. Popescu, care arătând lipsa
de stăruință în întreprinderile noastre, din care cauză multe so-
cietăţi nu dau înainte, face apel la membrii si în special la cei
tineri să lucreze unit şi cu inimă la progresul secietáfei și invită
să stărue și ре lângă alţii a se inscri ca membri.
Până la finele lui lanuarie 1906 sunt înscrişi regulat în so-
cietate 300 membri. Din aceştia, iau parte la exerciţiile de gim-
nastică 210, dintre cari 150 şcolari, iar 60 persoane de diferite
profesiuni. Pentru scrimă sunt înscrişi 25 membri.
Cotizaţiunile membrilor sunt de 1 leu pe lună pentru mem-
brii activi, Scolarii cari, în genere, n'au dreptul de a participa la
adunările deliberative ale societății, plătesc : cei de clasele pri-
mare 25 b. pe lună, cei de cursul inferior secundar, 30 bani, cei
de curs superior, 50 bani.
Cursurile de gimnastică se ţin deocamdată de două ori pe săp-
tămână, Miercurea şi Sâmbăta, în câte două serii, una dela 4'/2-6
şi alta dela 8—10 p. m. Dumineca dela orele 11—12 a. m. mai
fac exercitii gimnaslice 60 eleve dela institutele private.
Exerciţiile de scrimă se fac Joia după amiază de la orele 2-4.
Exerciţiile de gimnastică se fac sub conducerea d-lui К. S.
Corbu, directorul de sală al societăţii, şi maestru de gimnastică
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU” DIN BRĂILA 33
la gimnaziu şi la liceu, iar cele de scrimă, sub conducerea d-lui
Sterie Mateiu, maestru de scrimă la Reg. 3 de artilerie,
1. Din activitatea extrașcolară a profesorilor.
Cu toate că Brăila este un oraș de port, unde viaţa de a-
faceri lucrative primează pe cea proprie intelectuală, unde banul
dă tonul în orice acţiune omenească și unde prin urmare traiul
їп condițiuni pur intelectuale este greu; cu toată situaţiunea ne-
stabilă ce a avut atâta amar de vreme profesorii la comună ; cu
toate privaţiunile ce au înduratîn urmă chiar la Stat sí au îndu-
rat totdeauna din cauza stării lor materiale cu mult inferioare față
de scumpetea traiului adusă de traficanţii de toate neamurile ai
pieţei portului și orașului, cari câştigând mult dau mult pe orice
lucru de prima necesitate; totuși, membrii corpului didactic de
aici n'au fost din cei nepăsători in fata diferitelor probleme ale
vieţii românești ; ba poate, faţă de alţii așezați prin centruri mult
mai favorabile ca aici, ei au făcut mai mult; poate că, singuri
ei, cu școala lor, au dat pe vremuri şi mai dau încă chiar azi, la
ocaziuni, o înfăţişare naţională acestui oraș, pe care autorul a-
cestui modest studiu, când a venit aici, prin 1874 l-a găsit cu
„totul împestriţat si cu o fizionomie aproape streiná.
In afară de instituţiunile amintite mai sus şi de activitatea
ce le-a impus legea și regulamentele pentru școală, vom mai nota
că profesorii au luat parte largă, împreună cu toţi bunii români
de aici, în societăţi naţionale şi culturale, ca societatea „Carpaţii“,
care avea secția cea mai însemnată aici în Brăila, precum și la
„Liga pentru unitatea culturală a'tuturor românilor“, societăţi
din cari unele au dispărut în Brăila, dar cari făceau admiraţiunea
străinilor din localitate, i
Osebit de acestea, corpul didactic secundar, în unire cu
cel primar, și-a creat încă din 1893 о societate cooperativă de
economie, cu scopul d'a se ajută la vreme de nevoe, societate
care a fost autorizată de tribunalul local in 1894, şi care a func-
fionat și după aceea, Graţie acestei societăţi, membrii ei au fost scu-
НИ în cursul timpului de împrumuturi oneroase pe la diferiți
cămătari,
Întreg corpul didactic din Brăila, a luat parte la lucrările
. celui de al XII-lea congres al corpului didactic din România,
www.dacoromanica.ro
34 ATHANASIE POPESCU
ținut la Brăila în zilele de 5, 6 şi 7 Aprilie 1895 şi a cărei or-
Sanizare s'a făcut la Liceul real de către o comisiune din mem-
brii locali și din comitetul central al societátei. Congresul a dis-
cutat chestiuni pedagogice şi de îmbunătăţirea soartei mai ales
a învăţătorilor rurali, A fost prezidat de Grigore Ștefănescu,
profesor universitar din București. Ca delegat al Ministerului a
fost D-l 1, Găvenescu, profesor universitar din lași, pe atunci
inspector al învățământului secundar, S'a vizitat orașul și fabri-
cile mai însemnate, portul cu docurile, Monumentul și Lacul Să-
rat si s'a făcut o excursiune la Măcin,
La o masă comună, membrii de toate gradele invátámántu-
lui din ţară, au confirmat strângerea legăturilor dintre ei spre a
lucră în comun pentru nevoile școalei.și a corpului didactic,
In lanuarie 1902, directorul Gimnaziului „N. Bălcescu“ ia
iniţiativa dea se serbă aniversarea centenarului lui Jon Heliade
Rădulescu. O comisiune compusă din profesori de la Gimnaziu
şi de la Liceul „1, С. Massim“ a organizat această serbare, care
s'a făcut în ziua de 20 Ianuarie în catedrala orașului si la care
au luat parte toti membrii corpului didactic local, împreună cu
elevii si elevele, apoi autorităţile și numeroși cetăţeni. S'a oficiat
un parastas, după care At. Popescu, delegatul profesorilor, a
ținut cuvântarea, prin care s'a preamărit extraordinara activi- .
tate de o jumătate de secol a marelui Eliade, pentru redeștep-
tarea şi cultura neamului românesc, activitate care apare cu atât
mai însemnată cu cât erau de grele timpurile de pe atunci. După
acestea, s'a făcut o procesiune de către toți azistenţii pe stradele
principale ale oraşului, În fruntea cortegiului, elevii liceului și
gimnaziului purtau portretul lui Eliade, înconjurat de drapelele
acestor școli, |
In ziua de 29 Septembrie 1902, tot corpul didactic a раг-
ticipat, împreună cu autorităţile locale şi cu cetăţenii de frunte,
la primirea în Brăila a studenţilor italieni, cari veniseră să ne
arate dragostea lor, când, în urma discursurilor prin cari se
afirma solidaritatea de rasă a poporului italian şi român, prin pro-
punerea unuia din profesorii de aici, s'a hotărit ridicarea mo-
numentului marelui Traian, ce se desvăli la 10 Maiu 1906,
Din ínitiativa corpului didactic al Gimnaziului, s'a serbat la
22 Decembrie 1902, a 50-a aniversare de la moartea lui Nicolae
Bălcescu, patronul acestei şcoli. S'a oficiat în dimineaţa acelei
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI „N. BĂLCESCU“ DIN BRĂILA 35
zile un parastas, în asistența corpului didactic de la școlile din
oraș, a autorităţilor locale și a foştilor elevi ai școalelor, a căror
continuitate este actualul Gimnaziu. Aceștia din urmă s'au aso-
ciat la serbare, în urma apelului ce le-au făcut, Dr. G. Mun-
teanu-Murgoci și 1, St, Murat, foşti elevi ai Liceului real. După
parastas, At, Popescu, profesor, a ţinut o cuvântare de ocaziune
despre viaţa și activitate lui N, Bălcescu, pe care l-a prezentat
tinerimei ca model în ce privește munca, credinţa și speranţa în
viitorul patriei, devotamentul și sacrificiul pentru ea. In seara '
acelei zile, s'a dat un festival în sala teatrului local, cu un pro-
gram foarte bogat si variat. La acest festival, afară de diferite
coruri şi declamatiuni ale elevilor, a ţinut At, Popescu o cuvântare
de deschidere, arătând datoriile ce au toţi Românii, şi mai cu
seamă şcoala, dea sărbători, — cum fac toate neamurile consti-
ente, — amintirea marilor bărbaţi cari, prin munca şi iubirea lor
de patrie, au ilustrat trecutul nostru ; iar profesorul Leonte Mol-
dovan a vorbit: Despre patriotizmul lui N, Bălcescu. In urmă,
au ţinut dizertațiuni ştiinţifice următorii dintre foştii elevi si
anume : D-nii doctor St, Minovici, profesor de chimie analitică
la Universitatea din Bucureşti și chimistul legist pe lângă Mini-
sterul justiţiei : Despre intoxicafiunile alimentare; Dr. G, Mun-
teanu-Murgoci, profesor docent universitar : Schife geologice din
jurul Brăilei; Dr. О, Mihăilescu, medic: Lupta organismului
contra boalelor ; D. С. Marinescu, dirigintele Telegrafului din
Brăila: Despre Telegraffon si d-l К, P. Dragoş, inginer-şei al
jud, Neamţ: Recunoştința către părinţii spirituali. Toate aceste
subiecte variate au ţinut încă odată atenţiunea asistenfilor timp de
4 оге, După festival, foştii elevi, mare parte veniţi din diferite
părţi ale ţării, au invitat pe foștii lor profesori la o masă intimă,
unde și-au manifestat sentimentele lor de stimă și iubire reciprocă,
La 2 Iulie 1904, profesorii Liceului şi Gimnaziului, în unire
cu autorităţile locale civile, militare si eclesiastice, au organizat
cea mai grandioasă serbare naţională din câte s'au văzut în
Brăila, în amintirea morţii de 400 de аш а Marelui Stefan, dom-
nul Moldovei. Grădina mare, unde s'a oficiat parastasul, era in-
fesatá de lumea, care însoțise procesiunea. In timpul acesta, toate
afacerile din oraș au fost suspendate. Corul Gimnaziului si Li-
ceului, precum și al şcoalei secundare de fete, au intonat imnurile
pregătite pentru această ocazie, S'au ţinut discursuri spre lauda
marelui domn: din partea clerului, de către Econom I. Didicescu,
36 ATHANASIE POPESCU
protoiereu, din partea Liceului si Gimnaziului de către At. Po-
pescu, delegatul profesorilor, din partea școlilor primare, de către
institutorul P. Mărculescu, delegatul institutorilor şi institutoare-
lor, apoi de către doi elevi, unul de la cursul inferior și altul
de la cursul superior,
Osebit de diferite memorii, parte, cerute de Minister pentru
reforma învățământului, parte, pentru îmbunătăţirea soartei corpului
profesoral, a mai luat iniţiativa, şi în 14 Decembrie 1903 s'a con-
'stituit şi la Brăila, un cerc al întregului corp didactic primar și
secundar din acest oraș, având de scop între altele: să cultive
în cel mai înalt grad sentimentul naţional și iubirea de patrie,
precum și datele cari imprimă caracterul distinctiv al poporului
român, urmărind pururea, înaltele idealuri ale naţiunei române ;
* Să cultive şi să propage în toate chipurile simplicitatea în
traiu și să combată luxul nechibzuit si risipa ;
Să se silească a strânge legăturile de iubire colegială și
prietenească între diferifii membri ;
Să cultive şi să încurajeze literatura şi ştiinţele ;
Să caute în comun cele mai lesnicioase şi mai raţionale
mijloace de predare în școală ;
Să sprijine iniţiativele ce se iau în folosul obştesc si să
contribue după puteri la institufiunile create deja în Brăila prin
inițiativa şcolii şi în folosul instrucfiunei, şi să se silească a creía
altele, precum : şcoli de adulti, cantine școlare, instituire de pre-
mii în bani pentru părinţii săraci, cari se silesc a deprinde pe
copii lor cu curăţenie exterioară şi cu bunele moravuri, etc ;
Să acorde distincţiuni de merit membrilor care produc lu-
crări folositoare cercului şi societáfei în genere ;
Să lucreze solidar si cu prudenţă în toate chestiunile cari
privesc interesele școalei și ale corpului didactic, urmărind astfel
îmbunătăţirea situației lor intelectuale, morale și materiale etc.
Cu un scop аза de frumos, a lucrat cercul aproape doi
ani, ţinând diferite dizertatiuni si petreceri artistice familiare
între membrii și alte persoane invitate din afară de cerc. In urmă,
pe considerafiuni politice şi personale, unele mărturisite, altele
nu, membrii s'au divizat și apoia încetat dea se mai întruni, Să
sperăm însă, pentru interesul bine înţeles al corpului didactic, că
acest cerc se va reîntregi sí va lucra potrivit scopului ce și-a
propus,
——TO[A
CALATORI DOMNEȘTI LA BRAILA
de САР. MIHAILESCU M. IOAN
URMARE
Până la începutul secolului al XIX-lea
Ștefan cel Mare nu se împăca deloc cu Radu cel Frumos,
domnul Munteniei. Radu aţâţase pe Tătari cari, după ce au je-
fuit Moldova, sunt bătuţi de Stefan la Lipnic (August 1469). 2%),
Pentru aceste motive s'a început răsboiul dintre cei doi Domni,
Ștefan voia să pună în locul lui Radu un domn care „să-i păs-
treze recunoștință și să îl ajute în scopurile sale politice”, ??),
In anul 1470, Ştefan prin surprindere atacă graniţa mun-
teană : se repede asupra Brăilei, care era „o podoabă a Dunării
Muntene" 28) „şi aducătoare de bogăţie“ 2°) Ţării Românești,
Şi astfel „în luna Februarie în 27 Marţi în săptămâna albă
Ştefan au prădat sí au dărâmat Brăila” 30),
Acum, Brăila încă nu era o cetate, cum o vom găsi-o după
1540, aşa că expresiunea de „au dărâmat“ din cronica moldo-
venească, se referă probabil la vre-o împrejmuire de gard bătut
cu pământ sau lucrări de lemn?!) pe care le va Н avut Brăila
în acel timp.
Radu cel Frumos, surprins de acest atac al lui Stefan, alergă
în ajutorul Brăilei și la 28 Februarie îl găsim la Buzău 2), Desigur
că el a fost și la Brăila, dar nu a mai găsit acolo pe Stefan 33)
care după isprava dela 27 se şi întoarse în ţară,
După Șteian cel Mare, urmează în Moldova fiul său Bogdan
Orbul si apoi nepotul său Ștefăniță, care murind în 1527 otrăvit 34)
26) N. lorga. Ist. Pop. Rom. ed. V, 128.
271 Ibid, 127.
28) N. lorga Ist. lui Stefan cel Mare, 128,
29) ЇЧ. Iorga Ist, armatei románesti 1, 136.
30) I, Bogdan. Cronici inedite. Letop. dela Bistriţa, 53.
31) N, Iorga Ist, arm. rom. l, 136.
32) N, lorga Ist. lui Stefan cel Mare, 128.
33) N, lorga lst. arm. rom. 1. 136
34) N. Iorga, Ist. Pop. Rom. editia V, 173.
38 САР. L. М. MIHĂILESCU
ocupă tronul țării Petru Rareș. Acesta se amestecă în luptele din
Ardeal și atacă гоа
Fiind pârât la Constantinopol de Poloni 35) sultanul Soliman
vine cu oaste in Moldova sí Petru, înlocuit (1538), trece în Ar-
deal și apoila Constantinopol unde în 1541 capătă iarăși domnia.
Petru Rareş vine pe la Silistra 36) si la sfârşitul lui Ianuarie
1541 intră în Brăila, care abia de câteva luni trecuse în stăpâ-
nire definitivă la Turci, drept mulțumire pentru că Radu Paisie
fusese readus pe tronul Munteniei, după ce boerii îl alungaseră 37).
Aci Petru își „tocmi oaste“ са să meargă împotriva lui
Alexandru 38), Domnul Moldovei, care se arătase dușman al Tur-
сог şi prădase chiar câteva cetăţi turcești dunărene 39)
Boerii de îndată ce au aflat că Petru a reluat tronul Mol-
dovei și vine spre ţară, părăsesc pe Alexandru la Roman sí vin
la Brăila dei se închină *) cerându-i iertare pentru trădarea lor
din 1538,
La începutul lui Februarie 1541, Petru pleacă dela Brăila
la Galaţi cu oastea și boierii ţării și de aci prin Bârlad, Roman,
intră în Suceava la 19 Februarie *!).
Alexandru Lăpușneanu, care îşi pierduse tronul Moldovei
în 1561 din cauza cruzimei lui și „urât de toată boierimea“ *?),
era mazil la Constantinopol. ,
La 24 Octombrie 1563, el recapătă tronul 9) si pleacă cu
4000 călăreţi spre Dunăre. La începutul lui Noembrie, Alexandru
se stabilește la Brăila „unde organizează о expediţie de recu-
perare“ 48),
Oastea lui era acum de 8000 călăreţi turci și 7000 munteni
dati de Domnul Petru II al Ţării Româneşti.
. Ştefan Tomșa, Domnul Moldovei, din a cărei cauză nu putea
trece Alexandru în ţară, nu renunţă așa uşor la tron, ci vine
chiar la graniţă si la 11 Decembrie 1563 *) Alexandru suferă o
mare înfrângere.
Bătălia trebue să se fi dat pe undeva în apropiere de Brăila,
Alexandru abia scăpă cu „7 tovarăşi“ si se închise din nou
în Brăila 4%) în timp ce Tomșa trecu in Tara Românească și după
ce bate pe Petru, în Januarie 1564 se reîntoarce la lași 17),
35) Ibid. 179.
36) N. lorga. Ist. Arm Române vol. Î, 278.
37) N. lorga lst. Pop. Rom. traducere О. Ionescu vol. 11, 172.
38) Kogălniceanu Letopisete 1, 201.
39) N. lorga lst Pop, Român ediţia V. 181.
: 40) Kogălniceanu, Letopiseţe 1. 202.
41) Ibid.
42) N. lorga. lst. Pop. Rom. ed. У. 185.
43) N. lorga. Doc. Hurmuzachi Xl Pref, XIV.
44) Ibid.
45) Ibid.
FA Ibid.
41) lbid.
www.dacoromanica.ro
CĂLĂTORI DOMNESTI LA BRĂILA 39
După o şedere de mai bine de 2 luni, în 1564, părăseşte
Lăpușneanu Brăila, cu o nouă oaste turcească și munteană şi
trece în Moldova, unde reuşeşte în Martie să reocupe tronul *%),
La 28 Februarie 1574, tronul Moldovei care era ocupat de
loan Vodă cel Cumplit, este dat de Turci lui Petru Şchiopul, care
promise urcarea tributului 4. La 3 Aprilie, Petru pleacă spre
Dunăre 5). Cu ajutor turcesc şi cu Domnul Tárii-Románesti,
Alexandru ПП, fratele său, Petru merge în Moldova pentru a
ocupa tronul. j
Dar Ion Vodă e hotărât „să Не {ага cu sabia“ 53), Cei 2
Domni sunt bătuți în Aprilie la Jiliste lângă Focşani de Ion Vodă,
Abia scapă cu viață : Alexandru al Munteniei la Cetatea de Floci
iar Petru Șchiopul şi cu resturile armatei turceşti la Brăila 52),
Vintilă, fiul natural al lui Pătraşcu Vodă, este pus domn de Ion
Vodă în București, dar după 4 zile, la 6 Mai 1574 acesta e ucis
de Alexandru Vodă 55) care reocupă tronul.
După instalarea lui Vintilă, lon Vodă vine asupra Brăilei
şi cere comandantului turcesc al cetăţii să i-l predea pe Petru
Vodă. Pașa refuză cererea și atunci lon Vodă cuprinde orașul,
găsind aci „mult aur gi argint şi bani bătuţi, nestimate si mär-
Săritare, 51),
Ion era gata să înceapă şi cucerirea cetăţii Brăilei, dar adu-
cându-i-se vestea că 15.000 turci se îndreaptă în ajutorul cetăţii,
părăseşte asediul 5),
La 9 Mai Petru Șchiopul era încă la Brăila, iar Ion Vodă
la Iaşi 55). | .
In lunie 1574, după bătălia şi uciderea lui lon Vodă dela
Roşcani, putu Petrul Șchiopul să ia tronul Moldovei *).
In 1693 se urcă pe tronul Munteniei acela care avea să
înfăptuiaseă pentru scurt timp unirea Țării-Românești cu Mol-
dova şi Ardealul: Mihai Viteazu.
Grija de căpetenie a acestui Domn a fost lupta neconte-
nită cu Turcii,
Sultanul văzând că Aron Vodă al Moldovei urmează poli-
tica lui Mihai, trimite ca Domn în locul lui pe Ştefan Surdul,
fost în 1591—1592 în Tara Românească, cu 8000 oameni pentru
a ocupa tronul. |
48). Ibid.
49) N. lorga. Doc. Hurmuzachi XI, pag. XXIV.
50) Ibid.
51) N. lorga. Istoria armatei românești, vol. 1 328.
52) N. lorga Doc. Hurmuzachi XI pag. XXIV.
53) Hurm. ll, 690.
54) P. llarian. Tezaur de Monumente Istorice vol. Ш. 227-9.
55) P. llarian. Tezaur de Monumente lstorice lll 227-8.
56) N. lorga. Doc. Hurmuzachi Xl pag. XXVI.
57) N. lorga, Ist. Pop. Rom. ed. V. 196.
www.dacoromanica.ro
40 САР, L М. MIHĂILESCU
Stefan se apropie de Dunăre şi veni la Brăila *%) la înce-
putul lunii Februarie 1585. Dar oastea lui Mihai sub comanda
lui Kiraly sí aceea a lui Aron, alungă pe Stefan sí lupta se dă
la Obluciţa cu rezultat nenorocit pentru Ѕіејап Vodă. In vară,
Turcii comandaţi de Sinan Paga trece Dunărea pe la Giurgiu si
la 13 August 1595 are loc lupta dela Călugăreni. Totusi, Mihai
Viteazu se retrage, iar Turcii ocupă Bucureștii și Târgoviștea.
Sosindu-i ajutoare cu Sigismund Bathory, principele Ardealului,
Mihai Viteazu și. cu aliatul său ajung din urmă oastea turcească
şi o sfărâmă în trecerea ei peste Dunăre la Rusciuk, După a-
ceea, Sigismund se reîntoarce în ţară,
Dar pe la jumătatea lui Noembrie 1595, pe când Sigismund
se află încă la Brașov, ") Mihai Vodă care vroia să termine cam-
pania, vine la Brăila şi ocupă cetatea reluată de curând de Turci.
Vreo 300 Turci se înecară în fluviu încercând să-l treacă din-
colo în grabă, îngroziţi fiind de auzul numelui lui Mihai, care
venise aci să lovească cetatea cu putere 59),
In 1596 toamna, Tătarii năvălesc în Tara Românească, je-
fuind Brăila, Buzăul și Bucureştii %!). Mihai Vodă adunând repede
vreo 6000 oameni și urmărindu-i de aproape pe Tătari, cari e-
rau acum în retragere, le ucide aproape 8000 oameni 9),
Mihai ajunge din nou la Brăila — Octombrie 1596 — pe
саге o cuprinde, omorând foarte mulți Turci și Tátari „cruţân-
du-le numai caii; ре mulţi turci îi spânzură afară din oraș“).
In 1603, Radu Şerban Vodă al Munteniei atacă Silistra, unde
era rivalul său Radu Mihnea, îl scoate din cetate şi după ce sa
topit shiaţa pe Dunăre vine la Brăila — Februarie, Martie —
„ocupă castelul de curând ridicat“, trece cu luntrea şi face prá-
dăciuni %), arde Hârșova, se ciocni cu sătenii din Dobrogea sí
ceri chiar cheile Cetăţii Albe 5").
In 1615 reîncep luptele pentru Domnie în Moldova (5).
Doamna Elisabeta Movilă cu ajutor polon şi cu fii ei
Alexandru— viitorul domn—şi Bogdan, un alt fiu mai mic, trece
Nistrul pe la Hotin °), |
Domnul Moldovei Stefan Tomșa e bătut la Tăuteşti lângă
lași şi la 24 Ianuarie 1616 la Tecuci) după care fugi în cetatea
58) Andrei Veress: „Compania creștinilor in contra lui Sinan Paşa din
1595", Pag, 10. |
59) 1. Sârbu. Istoria lui Mihai Vodă Viteazu, vol, 1, pag. 354—355,
60) Doc. Hurmuzachi, vol. Xll, pag. 192.
61) 1 Sârbu. Istoria lui Mihai Vodă Viteazul, vol, |, pag. 424.
62) Ibid. 426.
63) N, Bălcescu. Istoria Românilor sub Mihai Viteazu, pag, 183.
64) Gh. Şincai, Cronica Românilor vol. П pag, 467.
65) N. lorga, Studii şi Documente vol. IV pag. XXIV.
66) N. lorga, lst. Arm. Rom. 11 98,
67) N, lorga. Studii şi Documente vol. IV pag. CXX,
68) Ibid CXXI.
www.dacoromanica.ro
CĂLĂTORI DOMNEȘTI LA BRĂILA 41
Brăilei ). Aci stătu până in Februarie, când condiţiile fiindu-i
favorabile, reveni în Moldova 79).
Dar în Aprilie 1616, Polonii erau stăpâni din nou pe Mol-
dova 11) şi Stefan Tomşa, respins prin Focșani-Buzău, se adăposti
din nou în Brăila "*
Ștefan stătu aci mult timp așteptând zadarnic ajutorul tur-
cesc ?) până ce la 17 Iulie 1616 sosi la Constantinopol ca mazil 74).
In 1618 era pe tronul Munteniei Alexandru lliag pus de turci.
Tocmai când acesta se credea, după toate asigurările, mai liniștit,
fü atacat în luna Iunie pe neaşteptate de о bandă de haiduci și
de secui, care fesese trimisă în acest scop de Gavril Bethlen
principele Ardealului 75), Aceștia erau conduşi de Paharnicul Lupu
şi surprind pe Domn la Târgovişte, tocmai în zorii zilei de 6
Iunie °),
Alexandru Vodă „fugi numai cu caftanul cel de noapte ; cát
de Doamnă-sa încă s'au despărţit în fugă“ 7), Alexandru a ne-
merit la Brăila, iar Doamna sa la Giurgiu 78
După ce primeşte bani si haine ") părăsește Brăila şi se
duce la Rusciuk la Doamna sa, unde ea era acum, și încearcă
să reia tronul *0) ocupat de Gavril Movilă,
*
>» »
Neastâmpăratul și visătorul de mărire, Vasile Lupu, încă
din 1637 se gândea să pună Domn, în locul lui Matei Basarab,
pe fiul sáu Ion, născut din căsătoria cu Tudosca Bucioc *!),
Sultanul, plictisit de atâtea intrigi, numeşte în Noembrie
1639 ca Domn al Țării Româneşii pe Vasile.Lupu; iar în Mol-
dova, pe fiul lui, Топ, Această schimbare l-a costat pe Vasile
Lupu 300.000 taleri și mărirea tributului celor 2 ţări 82).
Vasile lasă.pe „Ion Vodă“ la lași si el pleacă în Muntenia,
La 22 Noembrie dă din Focșani un act, prin care se întitulează
Domn peste ambele Principate 88),
La Ojogeni, pe Prahova, Vasile Lupu este crunt bătut de
69) N. lorga. Ist Arm. Rom, 11 99.
70) Ibid 102-3,
71) Ibid 103.
72) lbid.
73) Ibid 99,
14) N, lorga. Studii si Documente vol. IV. pag. CXXV.
75) N. lorga. Studii şi Documente vol, IV, pag. CXXXII-III.
76) Ibid.
71) Şincai, Cronica Românilor lll, 11.
78) Ibid.
79) Ibid.
80) Ibid.
81) N. Iorga. Ist. Pop. Rom. ed. V 260.
82) N. lorga. Studii şi Documente vol. IV pag. СХСҮШ.
83) lbid.
42 САР. 1. М. MIHĂILESCU:
Matei *); lasă oastea sí „drumul pe саге a venit" si fugi la
Brăila *5) la începutul lui Decembrie.
Aci, Vasile a putut să stea câteva zile, până ce turcii
aflând că el este învins, voesc să îl predea °) Pașii din Silistra,
Vestea aceasta îi. fu adusă de Stamate, ajuns mai târziu stolnicul lui,
pe când Vasile şedea la masă =),
Imediat Vasile sări peste un gard, i se aduse un cal sí fugi
la Galaţi (jumătatea lui Decembrie 1639) „lăsând toate în Brăila
câte nu rămăsese in Ojogeni" **)
Vasile Lupu vroind să se răsbune pe Matei Basarab pentru
vechile răni, trecu în Muntenia cu ginerile său Timuș, arde Foc-
saníi"*) si la Finta la 27 Mai 1653 este iarăși bătut de Matei 9%).
Vasile scapă, cu fuga şi trece Siretul prin ţinutul Brăilei,
prin vadul dela Vădeni, ducându-se la lași ?!).
*
* *
După moartea lui Matei Basarab, întâmplată la 19 Aprilie
1654, tronul Munteniei este ocupat de Constantin Basarab.
Prima grije a lui Constantin a fost aceea de a scăpa de
soldaţii lefegii (= seimenii) "*) `
La 27 Februarie 1655, isbucni o răscoală a acestor seimeni
uniți cu „neamul dorobănţesc“ %), Constantin fugi peste Dunăre
la Silistra ^) de unde cerea mereu ajutoare dela Rakoczy, voe-
vodul Ardealului și dela Moldoveni ?5),
Atunci răsculații aleg din mijlocul lor ca „Domn de rásboi"
pe Hrizea sau „Hrizică”, care era cel mai mare dușman al Ba-
sarabilor 3°) şi care -fusese intimul lui Vodă în răscoala din 27
Februarie #7),
La 26 Iunie se dădu bătălia dela Soplea pe Teleajen lângă
Ploesti *), înainte de a sosi Moldovenii. Hrizea, bătut de Ra-
koczy, abia scăpă la Brăila °) cu o ceată de luptători.
Constantin Vodă Basarab ceru pașii din Silistra să-i predea
pe Hrizea din Bráila!09),
84) lbid.
85) V. A. Ureche. Cronica lui M. Costin 552.
86) Ibid.
87) Ibid.
88) Ibid. :
89) N. lorga, Ist. Arm. Rom. vol ll 135.
90) N. Iorga. Studii şi Documente vol. IV pag, ССХІУШ.
91), V. A, Ureche Cronica lui M Costin 612.
92) N. lorga. lst. Pop. Rom. ed. V 268.
93) N. lorga. Socotelile Brasovului 89.
94) Тыа 90.
95) lbid.
96) lbid, 89.
97) lbid.
98) lbid, 90.
99] N. lorga. Const. Căpitanul Filipescu. 135.
100) Ibid 136.
www.dacoromanica.ro
CĂLĂTORI DOMNESTI LA BRĂILA 43
In urma acestii intervenţii, Hrizea este predat lui Rakoczy
care l-a dus la Alba Iulia!!!) de unde peste 2 арі — în 1657 —
scapă și este ucis de Constantin la Târgoviște 192),
In 1659, Mihnea III-lea sau Mihail Radu al Munteniei cu-
prinde Silistra, apoi Brăila și Giurgiu pe care le dă pradă fo-
cului 10),
In 1683, Turcii fiind în răsboi cu Germanii, împresoară Viena,
Domnii celor 2 principate românești, Şerban Cantacuzino și Gh.
Duca trebuiră să ínsofeascá armatele turcești.
Duca plecase cu Doamna până la Focșani!%), de dnde se
despărţi de ea.
Dar în lipsa lui Duca, Polonii intră în Moldova și pun ca
Domn pe Ștefan Petriceicu 10), Doamna lui Duca, Anastasia, pă-
răsește Iașii și împreună cu caimacanii pe care îi lăsase Duca,
pleacă cu tot avutul prin Bârlad-Focșani la Brăila 16),
Aci ea stătu în siguranță, până ce către sfârșitul lui De-
cembrie, auzind că soţul ei se reîntoarce în ţară, părăsi Brăila
şi se duse la Focșani 107),
Dar n'apucă să îl mai vadă, căci Domnul fusese prins la
Domnești (Putna) de Poloni, și dus în Lemberg, unde muri de
boală 10).
Doamna Anastasia a rămas să ierneze în Muntenia, iar de
Paşti a plecat la Constantinopol 1%),
In 1711 Petru cel Mare al Rusiei, care vroia să se întindă
în dauna Turciei cu ajutorul popoarelor creștine, supuse acesteia,110)
veni la Prut și de aci chiar la lași unde petrecu câteva zile cu
Domnul Moldovei 111) Dimitrie Cantemir, саге urma o politică
filo-rusească'1!:), Oștile rusești coborirá dealungul Prutului și la
Stănilești are loc lupta între Ruși și Turci. Petru cel Mare
este bătut, se încheie pacea și, odată cu oștile rusești, trece în
Rusia pentru totdeauna și Dimitrie Cantemir, în Iunie 1711 115),
Ion Mavrocordat, frate cu Nicolae, fostul Domn al Moldovei
în 1709—1710, mare dragoman al Porții, deși „nu ştia nici o
101) Ibid,
102) N. lorga. Socotelile Braşovului, 90-91,
103) N. lorga., lst. arm. rom, vol. ll, pag. 151; Studii si Documente, vol. 1V,
pag. CCXCIX. .
104) M, Kogălniceanu, Letopiseţe ll 25.
105) N. lorga lst. Arm. Rom. ll 166.
106) T Kogálniceanu. Letopisete ll 27.
107) N. lorga Const. Căpitanul Filipescu 205.
108) N. lorga Ist, Pop. ; ed V. 280.
109) Letopisete vol. Ш,
110) N. Jorga lst. Pop. Ron. ed. V. 289.
111) Ibid
112) lbid 293.
113) Ibid 294.
www.dacoromanica.ro
44 САР. 1. М. MIHĂILESCU
limbă străină“ 14) este trimis de Turci „în cercetare“ la Brăila 115)
asupra „revoltei lui Cantemir și intrarea ruşilor în Moldova”.
Ion a fost în Brăila pe lajumătatea lui Iulie 1711 11%) dar de în-
dată ce este înștiințat cá Muscalii cu generalul Rónne coboară
dela Focșani spre Brăila, uniţi cu spătarul Toma Cantacuzino,
munteanul care lucrase contra voinfii lui Constantin Brâncoveanu,
Ion trece Dunărea la Măcin !!),
Toma primește dela Petru cel Mare 12.000 călăreţi pentru
a arde Brăila, |
Rónne sí си Toma cuprind Brăila la 14 Тийе 118),
Cu toată această isbândă, Toma Cantacuzino n'ajunse domn,
„cum visase“, în locul lui Const. Brâncoveanu și pentru care
motiv îl părăsise la 18 lunie 115),
Fiind la Brăila, Ion Vodă 1%) primeşte cáimácámia Mol-
dovei în locul lui О, Cantemir și intră în lași la 7 Octombrie,
deşi la 5 ale aceleiași luni domnia fu dată fratelui său Nicolae 121),
Acum începe epoca cunoscută în istorie sub numele de
„epoca Fanarioţilor“,
Ion Mavrocordat ajunge în 1716 domn al Munteniei în
locul fratelui său Nicolae, trecut aci din Moldova in 1715 și care
acum era luat de „catanele“ austriace și dus la Sibiu 122),
. A"
In 1727 căpătând tronul Moldove: Grigore Ghica, acesta
pleacă dela Constantinopol spre ţară.
Drumul îl lace prin Dobrogea, și prin Măcin trece la Brăila,
la începutul lui Decembrie, Nazirul de Brăila îl întâmpină la
Măcin !**) iar la Galaţi îl aşteptau boerii țării 124),
Grigore Ghica Vodă stă în Brăila foarte puţin, iar de aci
pleacă spre Galaţi nu „pe uscat ca alți Domni" ci ре apă !25).
Ghica se îmbarcă din portul Brăilei împreună cu înso-
fitorii săi pe două șăici 126) „51 au venit tot pe apă cu multă
pohvală, zicând din trâmbiţe și dând din puște până ce au ajuns
la Galaţi” 127),
114) N. lorga, Documente privitoare la Familia Callimachi vol. 1. pag. XL.
115) Ibid ХШ.
116) Kogălniceanu. Letopiseţe 11, 107.
117) Ibid. 125.
118) Ibid. 108,
119) Asa il numesc Cronicele pentru acest timp.
120) N lorga. Documente Familia Callimachi уо]..1. pag. ХІІ.
121) N. lorga, lst. Pop. Rom. ed V. 321.
122) N. Iorga Inst. Arm. Rom. vol. П pag. 180.
123) Letopiseţe, vol. Ш 156.
124), Letopiseţe, vol. I. 364.
125). Ibid. 4.
126). lbid 5.
121). Ibid 6.
www.dacoromanica.ro
CĂLĂTORI DOMNESTI LA BRĂILA 45
Continuându-și drumul pe uscat, însoţit fiind și de boierii
țării ce й eşiseră în întâmpinare, Grigore Ghica ajunge în capi-
tala Moldovei la 18 Decembrie 128),
In 1735, Grigore Ghica Vodă reia tronul Moldovei după ce
fusese pe acel al Ţării Româneşti.
In 1739 Ruşii pătrund în Moldova şi atunci Gr. Ghica, in-
stituind caimacani, părăseşte lașii cu boerii credincioşi lui,
Se refugiază în josul ţării la Şerbăneşti 17), dar generalul
Münich, comandantul trupelor, trimite pe Dumitrașcu cu o oaste
de Cazaci şi Muscali pentru a prinde pe Vodă din ţinutul Te-
cuciului 15), Ghica prinde de veste şi „au trecut Siretul cu mare
spaimă, noaptea pe o ploaie si au fugit spre Brăila“ 131),
Curând după aceea îl găsim pe Ghica la Galaţi unde stătu
până ce se încheie pacea dintre Ruși și Turci și Domnul putu
astfel reveni în scaun,
Va urma
ү Ibid
129) Kogălniceanu, Letopisefe vol. ll. pag. 409.
j 130) Serbánesti e la 28 km. sud de Tecuci pe ambele laturi ale soselii
Tecuci—Galati, Vezi Dicţionarul geografic al Sud. Tecuci pag. 200—201.
131) Kogălniceanu. Letopisete vol. ll. pag. 409,
www.dacoromanica.ro
BRĂILA VĂZUTĂ DE OAMENII NOSTRI
DE CULTURĂ
— IMPRESII NOTATE ÎN 1908 DE AL. VLÁHUTA — `
Se luminează de ziuă. Copacii sparg perdelele de ceaţă. Pă-
mântul se desface ca din scutice și-și digterne priveliștile, din ce
în ce mai limpezi, din ce în ce mai largi. In fata portului Hârșova,
agezat pe malul drept, la poalele dealului Ciobanu, se impreuná
cele două biaţe ale Dunării. Putin mai înainte, din vale de os-
trovul Gásca Mare, despicând ogoarele, își aduce Ialomița din-
spre apus undele-i galbene si liniștite, — a patra solie din îm-
párátia Carpaţilor nostri. La sosirea ei Dunărea se tulbură, ajunsă
ca de un dor adânc... Ce tânără şi falnică era când se băteacu
stâncile, ca să-şi facă loc în lume! Ce dulce-i cânta freamátul
codrilor întunecaţi | Un popor de amintiri o strigă din urmă.
Apele ei se rázlefesc și se împrăștie ca vifele unei funii desple-
tite : unele apucă înspre răsărit, spre măsurile Dobrogei, îmbro-
bodite în negură, altele se îndoaie spre apus, spre stragina Car-
patilor, ca şi cum, dornice de înălțimi, ar căta să mai întâlnească
în cale munții aceia frumoși, cu cari s'au luptat odinioară și pe
cari i-au lăsat învinşi,
O luncă mare, scrijălată de privaluri sí spartă de bălți, se
așterne între aceste braţe, cari străbat astfel răschirate o depăr-
tare de trei poste, Stufiguri de papură înaltă, deasă ca peria,
. astupá viroagele, Soarele răsare încet de după dealurile Măcinului.
Văile fumegá în depărtare. In urma noastră pe luciul apei, tre-
murá vine albastre sí roşii. Păduri seculare de sălcii întunecă
malurile. Intrám într'un canal drept. De oparte și de alta copacii
ingirafi ca pe o alee, se văd rásturnali în apă. Stoluri de grauri
se vântură în aer, ca o pulbere vânătă. Incet perdeaua de arbori
se trage la o parte, deschizând ochilor una din cele mai încân-
tătoare privelişti. In fund, pe o colină ridicată, în faţa înălțimilor
fumurii ale Dobrogei, se desíágurá, în toată măreţia ei, Brăila,
vechea Proilava, unul din cele mai ігитоаѕе oraşe ale ţării noa-
stre, Turlele bisericilor strălucesc în razele dimineţii ca niște
Sloburi de cristal. Асі orizontul se lărgește, se luminează din
www.dacoromanica.ro
IMPRESII DESPRE BRĂILA 47
toate părțile. Avem impresia că suntem pe Bosfor, la intrarea în
Constantinopol. Dunărea își împreună braţele cu zgomot, Valurile
stârnite de roata vaporului, fug speriate în urma noastră gi se
izbesc de maluri.
De pretutindeni se aud fluere, sute de steaguri fâlfâie în
aer, în fața portului se inàltš o adevărată pădure de catarguri,
De-alungul cheului, șlepuri înșirate încarcă și descarcă, Mii de
braţe se mișcă în zorul de muncă al dimineţii. Movili de po-
rumb se dau la lopată. Cărbuni, piatră, baloturi grele de măr-
furi se asvârl huruind pe jgheaburi de lemn. De-asupra acestui
furnicar de muncitori, pe dealul culcat de-alungul Dunării, se
ridică orașul. cu străzile lui largi si drepte, cu grădini frumoase
si clădiri márefe, cari-i dau înfăţişarea unei capitale apusene.
Ca la o bătaie de puşcă, cum ieşi pe bariera dinspre miazăzi,
dai de parcul „Monumentului“, o adevărată pădure, în mijlocul
căreia se înalță o movilă, între patru tunuri, o piramidă de pia-
tră, ale cărei inscripţii amintesc că la 1828 fortăreaţa Brăila a
fost luată de sub stăpânirea Turcilor și redată pentru totdeauna
României. — Putin mai înainte sunt vestitele băi de la Lacul-
Sărat, Cu treizeci de ani în urmă era câmp pustiu pe aici, doar
bivolii se rácoreau pe argifá în mlăștinile sărate ale acestor bălți,
Acum s'a ridicat un orăşel, cu grădini, hoteluri și băi, în mijlocul
acestei câmpii nisipoase, lângă lacul al cărui nomol negru —
un adevărat izvor de tămăduire — atrage vara mii de bolnavi
din toate unghiurile ţării,
Prin multe focuri şi prin mari greutăți a trecut și Brăila
pe vremuri. Pusă aci, în pragul cel mai bântuit de primejdii și
mai greu de apărat al țării, a trebuit şi ea, ca mai toate ora-
şele noastre dunărene, să-și vadă adesea porţile sparte de ghiu-
lele turceşti, bisericile în flăcări şi steagurile verzi ale semilunii
fâlfâind pe zidurile stropite de sângele vitejilor ei fii. Azi, după
lupte şi suferinți de veacuri, o altă Brăilă, liberă, mândră si
strălucitoare, se ridică pe vechile-i ruini, — un oraș nou, însu-
fletit de o nouă putere de viaţă, își înalță în cer uriagele-i co-
suri de fabrici — stindarde de pace, de muncă si de propășire,
DOCUMENTE SI INFORMATII ISTORICE PRIVITOARE
LA BRĂILA.
1
DOCUMENTE !)
Secolul XIX.
1
Dintr'un raport al lui Lagan asupra Principatelor
Tšrii Romànesti si Moldovei in 1832.
Portul Brăila (port d'Ibraïloff). Această schelš ca și acea a
Galaţilor sunt destinate, prin situaţia lor la Dunăre, să devină
puncte foarte active ale navigatiunii pe Marea Neagră. Prima,
care forma altă dată un pașalâc (= raiâ) a fost cedată Valahiei
prin tratatul dela Adaianopol și a devenit singurul debuşeu al
acestei provincii : împrejurare care, adăugată la privilegiile vechi
pe care le-a conservat și la altele îneă care 1 se dau fără mă-
sură, ca unei creaţii noi, nu va contribui cu puțin să mărească
repede numărul locuitorilor săi, în acelaş timp си acel al expe-
difillor sale maritime, care sunt date pentru anul 1831 în statul
No. 5. Intre altele, incep sá se ridice aci din toate párfile ma-
gazine şi odată cu ele case străine, printre care se remarcă aceea
a unui grec naturalizat în Franţa, ")
2
у а
Memoriul lui Cochepert despre comerţul Таги Româ-
neşti si mijloacele de a-l face folositor pentru Franţa.?)
Bucureşti 1835, 16 August,
Porturile Galaţi si Ibraila sau Brailov, pe Dunăre.
Porturile Galaţi si Brăila situate pe Dunăre aparțin : primul,
Moldovei şi al doilea, Valahiei. Ele sunt situate între al 45-lea
1) Culese şi traduse de Cpt. Mihăilescu M. loan.
2) Doc, Hurmuzaki, vol. VIII, pag. 265.
3) Ibid. pag. 515 şi urm.
DOCUMENTE SI INFORMAȚII PRIVITOARE LA BRĂILA 49
si al 46-lea grad de latitudine şi între al 25-lea si 26-lea grad
de longitudine, la o foarte mică distanță unul de altul. Ele sunt
acum centrul principalului comerţ de import şi export ale acestor
principate,
Statele aci anexate No. 1 $1 2, fac cunoscut natura și va-
loarea acestor exportafiuni și importatiuni prin portul Galaţi în
1834. Primele s'au ridicat la 12.781.611 si secundele la 12.127.087
piaștri,
Portul Brăila a exportat cu 2/3 mai mult cereale, seu și
lână. Celelalte produse au fost exportate aproape în aceiași pro-
рогНе ca și portul Galaţi. Portul Galaţi este aprovizionat de
districtele din aproape toată Moldova, exceptând pe cele din
Nord, cari exportă produsele lor în Transilvania 51 Bucovina.
Districtele Bacău, Roman, furnizeazá lemne de brad, iar
Piatra, catarguri care coboară Bistrița, Siretul și Dunărea până
la Galaţi. Brăila este la fel aprovizionată de districtele vecine,
dar în particular de mica Valachie, care trimete aci pe Dunăre
numeroase vase încărcate cu cereale. Portul Galaţi este destul
de bun. Năvile pot să tragă foarte aproape de țărm, dar iarna
este mai rău. Se preferă portul Brăilei, unde corăbiile sunt la
adăpost când începe desgheţul Dunărei. Intrarea acestui îluviu
la Sulina nu are decât 9 până la 10 picioare de apă, ceea ce
împiedică vasele de un tonaj mare să vină până aci fără pericol
si fără să facă transbordare. Albia acestui fluviu la Sulina tinde
chiar să se astupe, şi dacă nu se ocupă să-l facă să curgă, va
sfârși prin a fi închis comerțului. Afacerile porturilor Galaţi şi
Brăila sunt aproape toate, ca și celeale Bucureștilor, în mâinile
negustorilor greci și armeni, Am crezut de datoria noastră de a
da lista celor mai însemnați dintre ei, care lucrează pe ambele
pieţe (vezi No. 3). In sfârşit, pentru a da o idee de cheltuelile
de tot felul ale mai multor articole de export aduse pe bord la
Galaţi, am prezentat sub No, 4, trei conturi de cumpărături de
Srâu, lână si seu,
Navigafia. Porturile Brăila si Galaţi sunt destinate, prin
situaţia lor la Dunăre, să devină puncte foarte active al naviga-
fiunei Mării Negre. Primul, care a format altădată un Paşalâc,
a fost cedat Valahiei prin tratatul de la Adrianopol, şi a devenit
singurul debușeu al acestei provincii. In 1833, au intrat în Brăila
384 vase cu un tonaj de 45.000 tone și 4,600 оетепі echipagiu.
La Galaţi 236 vase de 28.060 tone şi 3140 marinari. Trebue re-
marcat cá nici un vas francez n'a vizitat de mult timp porturile
Galaţi si Brăila,
Navigația pe Dunăre cu ajutorul vaselor cu aburi.
Navigaţia pe Dunăre trebue să exercite o astfel de influ-
enţă asupra Comerţului Principatelor, Valahia si Moldova, încât
www.dacoromanica.ro
50 ANALELE BRĂILEI
este necesar să facem cunoscut noul serviciu al vaselor cu aburi
= vapoarelor) care s'a stabilit în 1834, O companie austriană
în fruntea căreia se găsesc baronii de Puthon si de Geymuller,
bancher la Viena, a obţinut de la Împărat privilegiul navigaţiei
pe Dunăre pentru vapoare. Mașinile au fost confecţionate în-
iruna din primele fabrici din Anglia și construcția a fost dirijată
în Austria de ingineri englezi,
Punctul lor de plecare este Presburg, la 5 leghe de Viena.
Un prim vapor merge până la Pesta intr'o 21, La Pesta se îm-
barcá pe un al doilea vapor, care merge páná la Moldova-Veche
in 3 zile si jumátate. La Moldova-Veche, nu se mai poate na-
viga pe vapoare, Când Dunărea a atins Orşova, la înălțimea
Cladovei si al vechiului pod al lui Traian, trei rânduri de stânci
o taie transversal,
Primele două, situate la două mile germane în sus de Or-
şova si separate numai prin 200 stânjeni una de alta, sunt de
obiceiu sub apă. Ele pot fi traversate în mai multe locuri, dar
peste tot cu pericol, din cauza puţinei adâncimi a apelor care le
acopăr, A treia, la trei mile în jos de Orşova, oferă între stânci
destul de ridicate, câteva treceri foarte periculoase prin tăria
stâncilor din apă, Se transportă deci dela Moldova-Veche până
în apropiere de Orşova si Cerneti în Valahia pe vapoare mici.
Traseul nu este de o zi. Mulţi călători îl fac pe uscat. Negocia-
fiuni au fost incepute de guvernul austriac, pentru a angaja gu-
vernul turc să scoată stâncile cari astupă Dunărea ; dar acesta
din urmă s'a opus întotdeauna, spunând că, deoarece Dumnezeu
le-a pus aici, trebue lăsate, Se credea că influenţa puternică
asupra Porții n'a fost străină de acest refuz, dar toate dificultá-
Ше au fost aplanate,
Contele ungur Séczeni, care este asociat, şi are un interes
așa de mare în intreprinderea vapoarelor, s'a dus la Prinţul dom-
nitor al Serbiei, Milos, si au fost date imediat ordine, pentru a
se destupa albia Dunării, Această operaţie va îi grea, dar ea nu
este imposibilă, Este deci de: presupus și de sperat că serviciul
de vase cu aburi nu va mai fi întrerupt. In ţinutul Cerneţ se gá-
sește ancorat vasul Companiei Argo, care se duce în 4 zile la
Galaţi, trecând pe la Giurgiu, Silistra, etc. In această navigaţie
inferioară a Dunării în jos de Orşova, ţărmul turc prezinţă câteva
dificultăţi, pentru că este garnisit de pietre şi stânci, cari jenează
tragerea la țărm a vaselor, ре când malul valah n'are nici unul
din aceste inconveniente, din punctul unde Dunărea se separă
în două braţe, de la Silistra și Călăraşi: la Brăila, de asemeni bra-
ful valah este din ce se găsește cel mai bun si mai adânc, Com-
pania vapoarelor n'a neglijat nimic pentru a face traseul sigur,
plăcut si comod, Tabloul No, 5 prezintă tariful mărfurilor si pa-
sagerilor,
www.dacoromanica.ro
` DOCUMENTE ȘI INFORMAȚII PRIVITOARE LA BRĂILA 51
Numele principalilor negustori
la Galaţi la Brăila
Piedemonte & Peretti P. Rubini.
Bienwerth & C-ie Sarao Millanovici & C-ie.
G. Catacazula F. D. Teodorovici.
Panaiotti Pardo. G. Kastrino.
Pandia Argenti & F. Sichiari Giov. Lichiardopulo.
Alessandro di Basilio & C-ie. A. Petala.
Krauss & C-ie. V. Missevich.
G. Inglessi G. Stoivich.
Epaminonda Passi. G. Carapano.
G. Gimba.
Francisco Gilly.
Zanni Sineto.
I. Sachetti
N. B. Aproape toti negustorii lucrează pe ambele piețe,
П
INFORMAȚII ASUPRA TRECUTULUI ISTORIC AL BRĂILEI
— EXTRASE DIN CĂRȚILE ÎN CARI E MENTIONATÁ BRAILA —
Din cartea: „Istoria Comerţului románesc",—
epoca mai nouă de N. Iorga (pag. 149—150),
Mişcarea Portului Brăila după
eliberarea dela 1829
Sporul comerțului se urmase neîntrerupt. La 1831 în Brăila
întră două vase greceşti supt steag francez, nouăsprezece anglo-
ioniene, şaptesprezece austriace, treizeci și unu rusești, treizeci
şi opt turcești, patru italiene'). În Galaţi mișcarea era aceasta;
vase grecești supt steag frances si anglo-ioniene treizeci şi unul,
austriace treizeci, ruseşti cincizeci şi patru, turcești şaizeci şi trei,
italiene patru.2 La 1833 Brăila primia 384 vase cu un tonaj de
45.000, Galaţul 234 cu un tonaj de 28.060.2 La 1836, ре lângă
cinci vase austriace, zece rusești şi nouă turcești, lângă care se
păstra unicul vas sard, găsim şapte vase engleze, plus unul io-
nian, două românești „valahe“ şi, concurent nou, optsprezece
ale Greciei, care-și organizase si consulatele.” La Brăila. unde
primește boierul Slătineanu, sînt 300 de vase cu grâu la 1837,
față de 700 la 1831. De la 1838 vin si Englesi. Sardinia trimite
е
1) Hurmuzaki, ХУІ, р. 272.
2) Ibid, р. 272,
3) Ibid, p. 516.
4) Ibid, р. 638-9, no, DCXLIIL— Pe Dunăre șase salupe cu tunuri aveau
să păzească Siguranţa (ibid, p. 1020).
52 ANALELE BRĂILEI
300 vase pe Dunăre 9. La 1837 intrau de toate 449 de vase în
Brăila, 9 297 la 1838 (6 ітапсеѕе) 465 la 1839, ceva mai puţin la
1840,7) Galaţii primiau la 1840 și 1847 vase grecești: 353 şi 205,
turcești 146 şi 135, sarde 118 și 108, ruseşti 113 5186, austriece
97 şi 67, ioniene 40 si 14, din Samos 17 şi 10, belgiene 2 si 7,
române 1 şi 6, francese 2 şi 42, suedese 0 şi 4, norvegiene 651
2, persoane 0 şi 1, genevese 0 şi 2, danese 6 și 6, moldovene 0
şi 8, germane 2 şi 12.9 Dar la 1842 Brăila întrecea Galaţi la
export şi la 1848 avea de două ori şi jumătate mai mult.”
Mişcarea vaselor a fost urmărită și după acersta. La 1844
intrau 289 vase grecești, 96 vase turcești la Galaţi, 89 de vase
rusești, 88 sarde, 76 austriece, 20 englese și 38 ionice, 13 din
Samos, 5 din Neapole, câte trei din Franţa, Toscana și Serbia, 1
din Olanda, 4 din Moldova însăşi.!%
Măsuri pentru organizarea comerţului
brăilean după 1829.
In legătură cu „înnaintările ce le-a făcut (Tara-Románeascá)
cu pas urieşesc în anii cei din urmă, după 1829, sprijinit ре drep-
turile ce le-au hărăzit pămîntenilor Regulamentul Organic" se ivi
Іа 1839 ideia unei Burse la Bucureşti şi Brăila. Intretinerea cădea
în seama negustorilor locali. Șase efori, câte unul pe zi, ar con-
duce la București, iar, la Brâila, ,deputáfia negufátoreascá",
Samsari erau datorii să-şi anunțe afacerile ; „preful mijlociu“
resultat se va publica şi în gazeta comercială, Se adăugia re-
glementaţia agenţilor trimişi prin sate, ,dragomani" sau ,Scáu-
nasi", datori a nu da bani mai mulţi peste putinţa locuitorului",
la oameni știuţi dá neavufi", La Brdáila, ,dragomanul" ca şi ne-
gustorul nu poae ieşi din oraş în calea feranilor cu lucruri de
vânzare, „Matrapazlâcul“, precupefia, se opreşte. „Dragomanlâ-
cul“ se fixează, pentru orice articol, „după cursul legiuit al gal-
benului, dă lei 31']-'* (pag. 165).
*
5) Istoria Românilor prin călători, Ш pp. 156-7.
6) Colson, De l'état présent et de l'avenir de la Valachie. Сї, Filitti,
Domniile, p. 216.
7) Vaillant, La Romanie; Ill, p. 62 ; întâiu la Filitti, Domniile, p. 223, V.
şi mai sus, p. 147.
8) N, Sutu, Notices, p, 146.
9) Ibid, p. 148.
10) Filitti, Domniile, p 590.
11) Mărturii despre Ştirbei- Vodă, p. 410 şi urm.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE SI INFORMAȚII PRIVITOARE LA BRĂILA 53
Din cartea: „Istoria Românilor prin călători,
vol. 1П.*. — de N. lorga
Insemnări despre Brăila în cartea că-
lătorului francez, Thibault-Lefebvre: „La
valachie au point de vue есопогпіаие
et diplomatique“ (1858), — (pag. 203—217).
„In drumurile sale prin ţară, el a întrebuințat poștalionul,
„satanicul echipagiu", pe care-l descrie după atâţia alţi călători
cari i-au gustat înlesnirile.12 A încercat poate și diligenja care
face drumul între Висиѓеѕн și Giurgiu, de о parte, și, de alta,
întra Bucureşti şi Braşov. A cercetat magazinele de grâu de la
Brăila şi de la Galaţi, cn şi reservele de la Giurgiu, Islaz si
Calafat, !3 pe când l-au uimit, in August 1853, snopii de grâu
părăsit de ţărani cari aşteaptă dijmuirea şi în Novembre, 14
Recolta bogată a Munteniei robite i s'a înfăţişat, cu depositele
imense, cu străzile pline de cară, cu samsarii alergând în toate
părțile. 15 Pe calea dela Buzău la Brăila e silit a se opri la un
han miserabil, pe care-l descrie cu de-amănuntul, cu „duzina
de sticle pline de rachiu de grâne, cu atâtea legături de ceapă
şi de ardeiu, cu grămada mare de pepeni, cu lungul şir al cu-
tiilor de băcănie si, în sfârşit, cu şuncile şi muşchiul de porc
spânzurat de tavan"; se capătă acolo ouă, vin, păsări!€, La
Brăila se află „o temniță mai asemenea cu o închisoare de cât
cu o odaie“: i se dă un divan îmbrăcat си cit şi o saltea de
paie; hrană nu se găseşte. Și autorul descrie pe larg acest Han
Roşu cu două rânduri de odăi; Hanul Manuc din Bucureşti,
„tipul caravanseraiului turcesc, cu grajdurile dedesupt şi cu
odăi goale pentru oaspeții care-şi aduc aşternuturile, e descris
cu acest prilej. Pe lânsă București, cari au hoteluri și restau-
rante, se mai află la Giurgiu ospătării apusene ţinute de către
un Italian, un Elveţian și un German din Wiirttemberg!7. Aiurea
el ne va povesti cum, sosit de la Constantinopol la Brăila pe
un vapor care întârziase, era să petreacă noaptea afară, im-
preună cu episcopul de Nicopol, vicariul lui şi o femeie bolnavă,
,
12) Les véhicules les plus incommodes, les plus brisants et les plus pri-
mitifs de l'Europe... Le satanique équipage (pp. 182-4). i
13) Pp. 189, 2p6-7. CI, pp. 380-2.
14) P. 258.
15. 262.
16) J'y vis en effet une douzaine de flacons pleins de rakíou, d'eau-de-vie
de grains, de nombreux chapelets d'oisnons et de poivre long, un gros tas de
pastéques, une rangée de boites d'épiceries, enfin des jambons et des filets de
porc desséchés, pendus au plafond (p. 327).
17) Pp. 328-9.
www.dacoromanica.ro
54 ANALELE BRĂILEI
pentru că funcţionarul de la port nu voia să fie trezit dé la
un ceas înainte , , . . . + + + .,. e e ol s
Niciodată nu sa dat de un străin o mai bună expunere а
comerțului şi industriei muntene decât aici, întrun „studiu“
special. Se presintă starea agriculturii, înapoiată, asa încât nu se
face export de făină (o singură moară cu aburi la Giurgiu).
Griul se amestecă de speculatori, stricindu-i-se valoarea în por-
turi: cei mai cinstiţi negustori sint totuşi Romiînii!?. Se descrie
începutul de industrie forestieră? ; se semnalează minele de cár-
buni de la Comănești?!. Se înşiră deosebitele ѕреје de oi (450.000
în singurul judef al Brăilei), еіс, . . . . . .
Ре trimesul Soc, de Economie Politică din Paris, Thibault
. Lefebvre, il preocupă în rândul întâiu rosturile franceze în prin-
cipatul muntean. А
In legătură cu Brăila notează:
In ce priveşte griul, din Brăila plecau la 1852 pentru Franța
transporturi în valoare 218.227 franci, pe lângă porumb de
75.690 franci, gráunfe de in de 20.242, doage de 293.515, lînă
de 108,93,
Importul frances, prin Breslau si Lipsca?, sau pe apă, e
foarte important. „Tot ce vine de la Paris e primit cu ochii.
închişi: am avea monopolul întregii ріејі dunărene dacă am voi
ori am putea scădea prețurile noastrez4" „Partea Franciei“, se
spune aiurea, „în portul muntean, are o mare însemnătate, S'a
socotit că ea dăduse direct Тегіі-Ротдпеѕіі un sfert din impor-
tul acesteia în 1849."25 În 1845 Brăila primeşte zahăr alb de
2.193.000 de franci, în 1852 încă — de şi Anglia-i ia locul
Franciei — de 763.000, în 1858, e adevărat, numai de 54.700.
În 1849 Marsilia trimete portului muntean cafea pentru 228.000
de franci. laşul cumpără dantele pentru 80.000 de franci. Vinuri
de Champagne și de Bordeaux se desfac pentru 120,150.000 de
18) Pp. 376-7.
19) Pp. 283-4, 257-8. „Се ne sont point les moins honnêtes“.
20) P. 248 si игш, (si despre varietățile de stejar: „styrgar“, ,kers",
„gordarou''). `
21) P 244.
22) P. 393, — Cr. pp, 292: „La France, qui n'importe presque rien par
mer, envoie énormément par terre et attetndrait un rang distingué si on faisait
figurer à son nom les articles qui sortent de ses manufactures.“ Prin Brăila in
acest an se exporta marfă pentru Franța de 303.592 franci (p. 292).
23) P. 343,
24) Ce qui vient de Paris est aveuglement accepté : nous aurions le mono-
m 3. tout le marché danubien sí nous voulions ou pouvions baisser nos prix
p. 300
25) La part de la France dans les importations valaques a une grande im-
portance. On a calculé qu'ele avait fourni directement à la Valachie un quart de
son importations en 1849 (p. 296).
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE SI INFORMATII PRIVITOARE LA: BRĂILA 55
franci. Se aduc numai 8.900 de sticle de rachiu frances. Pentru
25-30.000 de franci se importă încălțăminte de Іих?6, Pălăriile,
bijuteria sânt notate cu 35.000, parfumurile cu 45.000, obiectele
de librărie — pentru lași ca și Bucureşti — cu 60.000, în ciuda
concurenţei pe care o face Belgia. Deocamdată nu numai Evrei vin
la Paris, unde, ca si Londra, bogaţi negustori își trimet copiii
pentru învăţătură și practică. Se observă că „manierele blinde
şi simpatice ca şi cinstea negustorilor de origine românească
sînt láudate"?, Francezii aşezaţi în ţară — unii au întreprinderi
de otele si restaurante — doresc a se întoarce acasă,
S'a făcut o încercare de o Companie francesă, încă nu pe
deplin formată, de a concura pe Dunăre navigația austriacă, aşa -
de solid stabilită. „Un vapor frances deservește acum malurile
muntene și turceşti, de la Sulina și Vidin... Mulţi negustori do-
resc să se poată servi de vasele Companiei franceze zise a Me-
sageriilor care merge până la Viena”. Deocamdată însă, din
1.563 de vase ce intră şi iese în şi din portul Brăilei, Francesii
au abia nouă (Turcii 514, Austriecii 328, Englesi 239, Sardinia 31,
alte пані 442), și încă, din ele, numai trei sînt proprietate fran-
cesă%, În 1846 se socot 3 Іа Brăila, 4 la Galaţi; în 1848, 8;
în 1847, anul foametei în Franţa, 52 (36 la Galaţi, 16 la Brăila);
în 1851, 59 în ambele porturi (31 la Galaţi, 16 la Brăila). Se
discută şi ideia, studiată de o Companie anglo-francesă, de a se
readuce cursul Dunării în vechea albie de la Cernavodă la
Chiustenge?!.
*
Din cartea: „/зїогїа Comerțului românesc,
epoca mai nouă“ — de N.lorga (pag. 113),
Primele începuturi ale flotei comerciale
româneşti pe Dunăre
„Această desvoltare (economică) pe noi drumuri, cerea și
creațiuni de Stat la cari nimeni nu s'ar fi gândit cu câţiva ani în
urmă, La 23 Noembrie 1793 se făcea și o mică flotă de comerţ
românesc pe Dunăre, pentru transportul de provizii; dar nu
26) Chaussures de luxe en cuir de Bordeaux, cires ou vernies, des bo-
lines et des scarpins vernis ; pp. 299-300.
27) On vante les maniéres douces et engageantes, ainsi que l'honnéteté
des commerçants d'origine roumaine (p. 302).
28) Din 339 englese, adevárat englese sint 173 (p. 354).
29) P. 364 si urm.
30) P. 203.
31) Déjà un bateau à vapeur Írançais dessertles г ves valaques et turques
de la Soulina à Widdin (p. 342). Nombre de commerçants aspirent à pouvoir se
servir des bateaux de la compagnie française dite des Messageries, qui va jusqu'à
Varna (p. 248). — Triestini cumpáraserá ,une immense quantité de grains" (p.
345). Era vorba de un canal la Carlovăţ între Adriatică si Marea Negrà. (p. 346).
www.dacoromanica.ro
56 ANALELE BRĂILEI |
trebue să-i exagerăm importanfa.?? Printr'o îngăduinţă specială a
Porții, Tara-Románeascá primi dreptul de „a face si a avea bo-
lozane, șăici, caice și de toate vasele pe apa Dunării..., privile-
ghiu”, scie desigur lenáchi(á Văcărescu, „ce din vremile bătrâne,
de mulţi ani l'ar îi fost pierdut tara aceasta, cu toate cá hota-
răle ei sânt matca Dunării“. Deocamdată se face un „vas pentru
trebuinfa fieștecăruia judeţ al ţării”, particularii putând face sí ei
„vase româneşti“, pe lângă cele domneşti. Vor îi pe fiecare an:
un căpitan creștin, şăicari și ghimigii, dar şi „un reiz turc și un vetiar
sau elchegiu*. Portul unde vasele se vor adăposti la Novembre
va fi: „gârla domnească din balta de la Cárnogi Jud. Ilfov“. 3?)
*
Din cartea: [storia Comerțului românesc
epoca mai nouă” — de N. lorga (pag 149)"
Desvoltarea Brăilei şi Galafiului în
prima jumătate a veacului al XIX-lea
„La 1843 Brăila acum avea două străzi comerciale, consuli
ai Austriei, Angliei şi Greciei, şi 14.000 de locuitori; ea atrăgea
şi negustori din Galaţi. Un tribunal de negot funcționa şi ne-
Sustorii aduceau înlăturarea unui prezident incorect. Ei cereau
să fie recunoscuţi са un „corp“-cu о deputafíe și o casă.
Din partea lui, Mihai Sturza își făcu apariţia solemnă la
Galaţi în Octombrie 1836, în tovărăşia miniștrilor de Finanţe,
Interne şi Justiţie, fără a cunoaşte povestirea lui Wilkinson că
portul ar rivaliza cu Odessa. Ispravnicul Cuza fu înlocuit cu
Teodor Balş, se începu construirea șoselei la port a fogazului,
a carantinei şi căsărmii, a străzilor; se lucra cu consulul Aus-
triei la regulamentul portului franc. „Galaţii”, spune consulul
francez, „iau chiar un aspect de port maritim, de când se văd
șantierele lui acoperindu-se cu construcţii de vase de comerţ,
$1 șaptesprezece îmbarcaţii, mari și mici, au fost în anii 1839—40
date pe apă“, La 1843 Galaţii având consuli (pentru Sardinia,
Costellinar) sí vice-consuli (Anglia, Franţa, Austria, Rusia) cu-
prindeau supt oblăduirea lui Vasile Ghica, 25.000 de locuitori.
Populaţia evreiască era în creştere şi aceasta provoacă violente
mișcări antisemite la 1847. Incă din 1843 se putea socoti la
25.000 populaţie oraşului, pe când la 1821 fusese numai de 7.000.
Un port ca Brăila era în funcţie de recoltă şi astiel în 1834
exportul fu oprit din cauza secetei. Incă din 1836 S. Marc Gi-
rardin scrie cá Galaţii şi Brăila „i se par că trebuie să fie după
deschiderea cataractelor, cele două porţi ale germaniei asupra
Mării Negre“,
31) Urechiă, Istoria Românilor, v. p. 79.
32) lbid. p. 96 şi urm. Pentru şeicari, ibid. Vl. p. 323 şi urm.
www.dacoromanica.ro
Din саг!еа:
„Brăila din toate timpurile" -- conferintš.
de Gr, Т. Petrescu, avocat. Brăila, 1906.
Situaţia, veniturile şi cheltuelile comunei Brăila de pe
budgetele si compturile de pe anul 1865 până la 1905.
VENITURI CHELTUELI $
ы Constatate E
2 Budgetare| Constalate | Incasate |Budgetare sí plătite E
< |Lei| Lei | Lei | Lei | Lei di
186513162449 505356 1849538|2291645|1837230
1866|2094897 — |2094747 —
1867|2120372
1868| 1207402
1869{ 1206087
1870|1438919
18711074415
3342305 1431520|2120372
1186693
1854293
1872|1792605'2711758
1873|1658376 2136950
187411535115
1875|1303506
1876|1357926
1877/1260560
1878/1280740
1879|1281980
1880|1391120
331459
2150330
2028894
1958999
2214911
2184032
2211326
1372968
626603| 796984
1206004
1427610
1081883|1055295
1804769|1766433
1196467|1658376
1306608] 1525734
1164461|1303506
1357926
917214]1168991
1226562|1222683
1142983|1281980
1148220|1383400
259848| 346070
448224| 178378
169843
141415
416584
215251
23604
912039
1663354
119883
1091357
1140857
12307
1411129| 20391
945837
959788
1094118] 48865
1042155| 106('65
1376
266114
174486| 85361
NUMELE
PRIMARULUI
C. Berlescu
T. Djuvara
С, Petrescu
"f
С, Berlescu
A, L. Zerlendi
C. Berlescu
M. Duili ajutor
OBSERVATIUNI
|
1026203 lei rămăşiţe
In 1868 p рн datorii uechi de lei.
144980 bani
De aci în jos sunt lei noi
Lipsá
Taam |
dez s'a plătit datorii vechi de lei
18423 b ani 63
Idem Tei 68377 bani 42 datorie din 1871
Idem lei 66861 bani 66 datorie din 1872
Idem lei 63676 bani 20 datorie din 1873
Idem lei 240159 bani 23 datorie din 1874
In 1877 s'a plătit lei 186161 bani 36 chel-
tueli din 1876
Шей lei 388785 bani 12 idem din 1877
т 1879 s'a plătit lei 67792 bani 28 chel-
R, S, Campiníu | meii din 1878
Lă
"
www.dacoromanica.ro
Tr. Ianuarie 1881
Idem iei 91158 bani 55 idem din 1879
VIIVăA VI H3VOLIARId ILLVWNOJNI I$ ALNIWNDOC
LS
E VENITURI CHELTUELI P
= Budgetare | бопѕігіаіе | Incasate |Budgetare bx A Ë ооо»
< Lei Lei | Lei Lei Lei_ =
l
1881/82 |1461185/2480111/1279727]1439827)1227183| 52544] К. S. Campiniu
1882/83 11337690/1837630| 942208|1094384 887983| 54225 ji
1883/84 |1101959|1490602| 633975] 939961| 712178 — si
1884/85 | 916998 1537120 729846] 894356| 727970 1875 "
1885/86 | 916689|1467140| 650991 898131 627297] 23693 К
1886/87 |1264713|1546378| 676221|1188113; 605030] 71191] С.І. Berceanu
1887/88 |12377302/1545480| 746951|1237302| 636385| 110565| R, S, Campiniu
1888/89 |1345281 1914579 1148779|1319379|1067049] 81730 š
1889/90 |1390231/1907674/116547611368973|1194407 — N. V. Perlea
1890/91 11029586/15777821| 834977| 989387, 845031 — | N, V. Perlea
1891/92 | `934239|1607792| 841103] 912981 808849 3225
1892/93 |1011284|1774611|1035523|1046549| 848915] 186608| С, N, Vericeanu
1893/94 |1399510 1848680 1096819|1434882|1052375| 44443| St. P. Economu
1894/95 |2646218|3042564|2117043|2612677|2111385 5657 "
1895/96 |2304318,2820589,1839877|2304318/1846633 — |І Suditu
1896/97 |2184637,3155859/2291718|2184637]2039119| 252687| N. N. Ionescu
1897/98 12194507/2808530/1917359|2194507/1896890| 20500 5
1898/99 |2395083,2238159/220216412395083,|2182353 9810 s
1899/900| 2205628 215262811: 1857293|2205628|1837084| 20229 »
1900/901|1895261|2830528/1881824]1895261/1813015| 68845 G Demetrescu
1901/902| 1897048|2926985|1953543[1897048|1898816| | 64788| C. G. Cociașu
1902/903|2001514/3024645/2038659|1998741/1982679| 55979) D. Moisescu
1503/904|19391712|2068975| 1883284]19391'72| 1873986 9298| С, G, Сосіаѕи
3042564|2117043|1828140/|2111385 565711 N. N. Ionescu
1904/905| 1828140
OBSERVATIUNI
1882 83 A a plătit lei 48081 bani
4d din 1881/82
S'a plătit şi lei 11346 bani 94 din
idem din
P
idem din
din
din
3
din
3
1882 83
Idem lei 15393 bani 53
1884/85
idem lei 23992 bani 58
1884/85
Idem lei 67028 bani 03 idem
1885/86
Idem lei 91682 bani 17 idem
1886 87
Idem lei 14258 bani 10 idem
1887, 88
Dirleitul acoperit din soldul dela 30
Septembrie 1889
ificitul” achitat din soldul dela 30
Septembrie 1890.
Idem soldul dela 3 Septembrie 1905.
85
ЇЯЛГҮЯЧЧЯ TITIVNV
INSEMNĂRI BIBLIOGRAFICE PRIVITOARE LA BRĂILA
— CĂRŢI ALCĂTUITE DE BRĂILENI ŞI TIPĂRITE LA BRĂILA ')—
de N. C. ISTRATI
— Actul de donatiune al Schólei commer-
ciale din urba Ismail [Redactat in româ-
neşte, greceşte şi ruseste].
Typographia Triangulul 1871. 10--114-13
p. Formatul: 89,
Apostoleanu (1. С.) — Elemente de geografia Fisica si Mate-
(protesoru de sciintlle fisico- matica pentru usulu classeloru gimnasi-
naturale la gimnasiulu Carol ale lucratu de...
I. d'in Brail'a) Libraria Iorgu H. May. Tipographi'a „U-
nirea“. 7871. 68 p. Formatul; 89, Pretulu {
„un leu novu,
Butoianu (Eliodoru) — Elemente de geografia fisica politica şi
(Protessore de Istoriă şi Geo- istorica a celloru cinci continente pentru
grafiá la gimnasiulu Carolu 1 usulu classeloru gimnasiale lucrată după
din Braila). cursulu aprobatu de onor. Ministeru allu
Instructiunei Publice de...
Typographia „Unirea“ Strada Braşoveni.
1871. [1 # + 361 [—363] p. Formatul : 4°.
[Lerescu (Ion С.) — Discursu inaugural pronunciat Ја 1-iu Sep-
(Professore şi Advocat).]. tembriu 1871 cu ocesiunea deschiderei
Scólei de comerciu Carol I din Braila.
[Cu răspunsul lui Sandu Stâncescu P.
Primar).
Typographia Triaugulu. /571. 15 p, For-
matul : 49,
Lerescu (Ion C.), — Elemente de dreptu comercial pentru u-
(Doctor in sciinfele politice sulu elevilor din scólele de comerciu, co-
şi administrative, Licenţiat mercianţilor, intermediarilor comerciului,
in Dreptu, Professore şi fabricanţilor, etc. de...
Advocat). Imprimeria Triangul. 1871. 416+ ХХІ p.
Formatul: 80. Preciul cinci lei nuoi.
*) Cărţile tipărite cu caractere străine nu sunt menţionate din motive de
technică tipografică
60 ANALELE BRĂILEI $
Savich (A.)
Baronzi (George)
Campiniu (R, S.)
Mosescu (Preotul С’) (Institu-
torla Schoala No. 1 de fete
din Brăilla)
Moşescu (Preotul C.) (Institu-
tor la Schóla No. 1 de fete
din Brăilla
Savich (A)
Insurgentii bulgari della 1868 sub coman-
da lui Hagi Dumitru si Stefan Caradge.
Dedicat memoriei Reposatului G. Racov-
ski. š
Typographia Triangulu. 1871. 189 p. For-
matul: 8°.
Opere complecte de . ... Vol. I: Limba
Română si tradi(iunile ei.
Typ. Triangulu Dirigeatá de P. M, Pes-
temalgioglu. Librari-editori G. D, Nebu-
nely şi Fii, Galaţi. 7872. 280 p. Forma-
tul: 49, Pretul unui volum é 5 L. noui,
Па ochire assupra stării sociale a Terra-
nilor Români de...
Typographia „Dacia“ Piaţa Sf. Archan-
geli, Hotel Ralli. 7872. 34 p. Formatul 89,
Catechismul bisericei chregtiná orthodoxá
pentru usul schólelor primare de ambele
sexe. Vedut si approbat de Prea sânţia
Sa Párintele Melchisedec Episcopul Du-
nărei de jos. Combinat si tipărit de.....
Typographia „Dacia“ (Hotel Ralli, Piaţa
Sânţilor Archangeli). 7872, 63 p. Forma-
tul 80, Pretui 35 bani.
Prescurtare de istoria sacra a testamen-
tului vechiu si nuou pentru schoalele pri-
mare de ambe sexe de... Autorisatá de
Onor, Consiliu Permanent de Instruc(iune,
Editiunea a do-a coresá.
Typographia „Dacia“. (Hotel Ralli, Piaţa
Sànfilor Archangeli, 7872. 115 p. Forma-
tul 8°,
Memoriile căpitanului Vasile Vilcof de....
Typographia „Unirea“ 1872, 191 р. For-
matul 8°,
DĂRI DE SEAMĂ, RECENZII.
REVISTE
Arhivele Olteniei, anul X, Nr.
53, lan.—Februarie 1931.
Rubrica aceasta de recenzii
asupra revistelor de cultură re-
gională, se impune ín chip fi-
resc s'o deschidem cu impună-
toarea publicaţie „Arhivele Ol-
teniei”. їп ordinea prestigiului, a
activității, a organizării, această
minunată publicaţie olteană este
modelul și stimulentul nostru, а
celor ce am fundat şi întreţinem
fiecare în ţinutul nostru, câte o
publicaţie de studii și cercetări
locale.
Alături de „Analele Dobro-
gei", — întâia dintre revistele
de cultură regională, — „Arhi-
vele Olteniei“ sunt precursoarele
noastre.
Cel ce scrie aceste rânduri are
un motiv cu totul particular ca
să fie mişcat, când vorbeşte de
„Arhivele Olteniei“, Şi iată de
ce: Inceputurile mișcării de stu-
dii şi cercetări privitoare la Bră-
ila prindeau a se înfiripa prin
1920. Eram studenţi atunci, și de
atunci încă, visam creearea re-
vistei „Analele Brăilei“, La Că- `
minul studenţesc brăilean, înte-
meiat în 1918 de generaţia mea
de studenti. — acesta a fost pri-
mul cămin studențesc judeţean
din țară; — acolo am emis ideea
de a începe organizarea unei
mişcări de studii şi cercetări la
Brăila,
Ideea însă şi-a avut, atunci,
tăria de a determina organizarea
unei munci colective în acest
sens. Totuşi, câţiva au rămas cu
preocuparea, Şi oarecari începu-
turi firave de adunare de mate-
rial s'au făcut însă de atunci. Pe
mine mă obseda însă gândul de
a creía revista „Analele Brăilei“,
Uşor nu era lucrul acesta, ca
să-l facă nişte studenţi. Și de
aceia nici nu mi-a isbutit,
Trec doi ani, Preocuparea re-
vistei mă urmărea mereu. Viaţa
de student se încheiase, Si în
1922, tocmai când urma să plec
din Bucureşti şi să mă stabilesc
la Brăila ca inginer, văd într'o
zi la vitrinele librăriilor bucu-
reştene primul număr al revi-
stei „Arhivele Olteniei”. Ста-
vaşat de bucuroasa curiozitate,
lam cumpărat numai decât, l-am
răsfoit cu emoție, Și atunci,
imagina ,Analelor Brăilei” а
prins trup cu adevărat. Stimu-
www.dacoromanica.ro
.
‚ 62
ANALELE BRĂILEI
lentul dat de apariţia „Arhivelor
Olteniei” a fost pentru mine
atât de decisiv, încât m'am şi a-
pucat să adun, să selecţionez și
să organizez materia primului nu-
măr al „Analelor Brăilei“, Şi la
finele anului 1922, manuscrisul
primului număr al „Analelor
Brăilei“ era gata.
Dar din multe motive, „Ana-
lele Brăilei“ n'au putut vedea
lumina zilei decât mult mai târziu,
si în altă formă abia în 1929,
România însă în istoria silin-
tilor de a creia „Analele Brái-
lei“ ca un fapt decisiv, impulsia
dată de apariţia „Arhivelor Ol-
teniei". Amintirea aceasta e un
omagiu pe care ne place să-l
trimetem „Arhivelor Olteniei“ în
clipa aceasta de bucurie pentru
noi, când intrăm în al Ш an de
viaţă al „Analelor Brăilei“.
*
Primul număr — al 53-iea vo-
Тат ! care deschide апи]
X al „Arhivelor Olteniei“, е
deschis de un subtil studiu
condensat al d-lui N. Iorga:
„Sur l'essence de la litterature et
de l'art". E un articol ce fusese
destinat adunării din Varsovia
a „Uniunii intelectuale” a Prin-
{шш de Rohan. Finefa de artist
a cugetării d-lui Iorga desprinde
din analiza largă a multor exem-
ple caracteristice europene și ro-
mánesti, interpretări personale și
idei noui de filozofia estetică.
— Urmează studiul d-lui N.
Plopşor: Limita geografică în-
tre câmpia Munteană şi câmpia
Olteană. Observaţii personale a-
mánun[it făcute pe teren, la fata
locului, îl conduc la concluzia
următoare : „hotarul între cám-
pia munteană și câmpia olteană
nu este cel stabilit pe linia ce
separă bazinul Oltului de bazinele
Argeşului, Vedea şi Calmăţuiului,
Adevăratul hotar merge pe tátàna
lanca-Sarul. E un hotar şi geo-
grafic şi geologic bine precizat,
dar întrucât trecerea dela câm-
pia munteană la câmpia olteană
nu se simte pe acest hotar, cum
de altfel din punct de vedere
etnografic şi antropogeogralic, a-
cest hotar nu există, câmpia ro-
mână trebuie să cuprindă atât
câmpia munteană cât şi câmpia
olteană, cari împreună alcătuesc
o unitate geografică nedespărțită
sub numele de câmpia română.
D. Lucian Predescu dă
studiul: „Un cronicar oltean“ :
Mihail Moxa (Moxalie). Acest
Moxa a fost călugăr la Râmnicul-
Vâlcii şi e cel mai însemnat cro-
nicar al Olteniei prin Hronograful
său (primul hronograf românesc)
şi prin Pravila dela Govora, cea
mai veche Pravilá a Ţării Ro-
mâneşti.
— Urmează în capitolul „Olte-
nia [Istoricá" foarte interesante
acte şi documente, toate inedite.
Ele aduc o nouă contribuţie la
cunoașterea trecutului nostru is-
toric,
— Cercetări de prețioasă con-
tributie arheologică publică d.
Plopşor în articolul „Asupra cul-
turii acheuleene şi micoquiene în
România”.
— Urmează bogate articole cu
material inedit de Folklor, poe-
zie, proză, note critice, note a-
supra mişcării culturale oltene
actuale, diverse note si comuni-
' cári
Volumul se inchee cu nume-
roase pagini de recenzii, iscálite
`
www.dacoromanica.ro
DĂRI DE SEAMĂ, RECENZII 63
de însuși directorul revistei, d.
prof. C. D. Fortunescu.
— Analele Banatului. Anul
IV, lan—Mart. 931. Timişoara.
Număr festiv. Inchinat d-lui prof.
N. lorga, la aniversarea 60 de
апі de viaţă. Un frumos volum
de 144 pagini, tipărit pe hârtie
velină. Revista e condusă de d.
Ioachim Miloia, directorul muze-
ului bănăţean. Revista se intitu-
lează chiar ca buletin, al muze-
ului bănăţean, Hind „publicaţie
de studii și cercetări din istoria
si arta Banatului”,
Cuprinsul acestui număr se îm-
parte în două părți mari: partea
ce cuprinde pagini de omagiu
pentru d. N. lorga şi a doua
parte cu studii asupra vieţii bă-
nátene,
In prima parte semneazá arti-
cole, dd: /. Miloia: Cuvânt de
închinare profesorului N. lorga. .
Volbură Poiană Năsturaş : Inchi-
narea lui N. lorga (poezie) Sa-
bin Evuţian : N. lorga, educator.
I. Miloia: N lorga, istoricul.
Col. Pion Georgescu: N. lorga
şi formarea conştiinfei naţionale
Prot. Dr. P. Tiucra: N. lorga
şi biserica. S Cioflec : N. Iorga
literat. V. O. Hommenan: Iorga
und die Minorilăten. Const. Ca-
lapod : N, lorga si studențimea.
Mih, Popescu : Amintiri din
1906. :
In partea a doua găsim arti-
olele : „Căvăranul їп evul mediu”
(o rectificare istorică) de /. Mi-
loia. E vorba de săpăturile arhe-
ologice făcute recent la „Cetatea“
de lângă satul Căvăran, cari au
descoperit urmele unei mari bi-
serici medievale. D. Vicentiu Bu-
gariu dá urmareala studiul sáu,
Vederi din Banatul de aitá-
dată. Analizează desenurile luate
de vechi desenatori ce au trecut
prin Banat. Articolul e însoţit
de admirabile reproduceri. —
Urmează articolul d-lui Boroş,
despre Rapoartele vechiului ju-
def Caraş şi alte informatiuni
despre revolufia lui Horia. —
Apoi, ştiri contimporane despre
răsmerița românilor din 1788. de
P. Olde. I
D. I. Miloia mai dă încă două
articole, unul despre Numele și
locul castrului „Caput Bubali" ;
numele comunei Ghermán ; şi al-
tul despre „Din necazurile epis-
copului Vichentie Popovici“,
Urmează d. |. Gropşianu, cu
articolul „Sasca Montană" si С,
Stoicănescu, cu articolul: Romul
Ladea — un mare sculptor au-
„tohton.
Numărul se inchee cu preţioase
însemnări asupra mișcării cultu-
rale bánáfene. Astfel, aflăm des-
pre activitatea “Soc. de istorie gi
arheologie“ din Timişoara, care
lucrează cu o deosebită râvnă si
cu serioasă competenţă, la valo-
rificarea istorică a vieţii românești
din Banat, asuprită până mai
deunăzi de Unguri, și în abu-
zitor, această viață românească
bănăţeană, chiar în aspectul ei
teoretic.
Societatea e condusă tot de d.
I. Miloia.
Coloanele de recenzii
numărul.
Viaţa Săceleană. Anul II, Nr.
1—2, 1931, Apare la Satu Lung-
Săcele-Brașov. 32 pag.
La Brăila, Sácelenii sânt acasă
la ei. Din marele număr de „mo-
cani" coboriţi aici din ţara Bâr-
sei, cu oile, a rămas o bună
parte în părțile bráilene, Ei au
închee
www.dacoromanica.ro
64 ANALELE BRĂILEI
ajuns buni economi de vite, și
mai apoi negustori de cereale si
alte feluri de negustori, în orașul
Brăila. Mulţi din aceștia sunt
Săceleni și păstrează legături ac-
tive cu locurile lor de origină.
Astfel, legătura dintre Brăila
51 Săcele este o vie realitate
binefácátoare pentru intárirea vie-
fii românești, O lungă tradiţie
istorică adaogă un și mai adânc te-
` meiu acestei legături, lată de ce
ne bucurăm în chip deosebit de a-
рагіНа revistei „ Viaţa Săceleană“.
O colaborare între noi ar putea
întări, și prin firele de aur ale
culturii, legătura între Brăila și
Săcele,
Iscălesc articole: d-ra Elena
Moroianu, din ţinutul Săcelelor,
Apoi: Gimnaziul de bóefi din
Satu-Lung, de 1, Despen, Poezii.
Spicuiri, Si ca frumoasă expunere
a „Memoriilor lui Ion V. Motos",
unul dintre primii descălecători
în Dobrogea după războiul din
1877, de d-na Eufr. Adam Mi-
ronescu,
www.dacoromanica.ro
САЕТ! APĂRUTE SUB AUSPICIILE „ANALELOR BRAILEI»:
1. „ALBUMUL BRĂILA VECHE” de ing. Gh. T. Marinescu
2.. COLECȚIA „DOCUMENTELOR PRIVITOARE LA BRAILA"—VOL, I
3. BRAILA VECHE — Schiță a evoluţiei istorice, din antichitate până in
sec, al XIX, de ing. Gh. T. Marinescu
4. CEI DINTÂI ANI (1828—34) DE REORGANIZARE AI BRAILEI, DUPĂ
ELIBERAREA DE SUB TURCI — de IOAN C, FILITI.
5. ERA NOUA — de M. MANOILESCU. i|
УА APARE:
- 6. VECHIUL DRUM DE NEGOT BRASOV-BRÀILA — monografie
istorică, de ing, Gh. Т. Marinescu
7. EDILITATEA BRĂILEI. — de ing. С. Т. М.
www.dacoromanica.ro
TIPARUL «OLTENIA»
B UTC USRSE СЕТ
STR. IMPERIALĂ Nr. 2
Prejul acestui număr: 60 Lei