Transilvania_1885_016_023_024

Nr. 23—24 = Bibiiu, 1—15 Decembrie 1885. | zuai Sus 


RAN SILVANPA. 


Fói’ a Associatiunei transilvane pentru literatura romana si oul- 


Aisa fóia ese câte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. otiliei pentru Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. 


Despre. uhu memorialu din 1849 alu | nóua au perdutu scutintia cea mica, de care sau bucu- 


e: i ~- tura poporului romanu. 


` 


EP 


cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, séu prin posta séri 
Pentru strainatate 9 franci (ei poi) cu porto postei. prin domnii colectori. 


Sumariu: Derë unu memorialu din. 1849 alu episcopului Andreiu Siagun'a (Urmare si fine.) — O escursiune prin istori'a 
pedagogiei la noi la Romani (Urmare si fine). — Fabrica de chartie mechanica dela Zernesci (Urmare si fine din 19—20). — 
Literatur a traditionala romanâşea. — Procesu verbalu alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatur'a romana 

si cultura poporului romanu, luatu in siedintia dela 20 Noemvrie st. n. 1885. 


dai rr. . rs 7 
Da 


CN on și sesera pâna acum scutiti, ér acum dupa rânduidl'a cea 


„&piscopului Andreiu Siagun' a, ratu inainte de acesta. i 


să SER - (Continuare si fine). Deci I. pentru cinstea si vadia bisericei mele aflu 


Se Eria “Mur Ta! cà credinciosu iti talmacescu de lipsa, cá pe temeiulu legiloru fundamentale din 4 Martie. 
i i 1849 octroate, sè se puie unu articulu in statutele Ar- 


rugarea  preotimei mele, care in tâte dilele se râga câtra 
tatalu cerescu, că se dea bunului nostru imperatu dile 
indelungate cu pace si cu indestulare, — cându iti ra- 
portezu, că alu unsprediecelea césu este, că preotimea 
mea st se puie in 'dotatia, care meriteza, si clerului ce- 
lui tineru si dascaliloru elementari să se dea mijlâcele 
de a se putea pregati potrivitu chiemariloru sale viitâre. 
Daca spre nenorocirea n6stra nu va intocmi sta- 
panirea nóstra cele de lipsa si de putintia in tréb’a acâst'a, 
atunci parochi’ a epårchiei mele va deveni intr'o stare mai 
ticaltsa, “decătu cea de mai nainte, pentru-că pâna acum'a, 
au avut nesce scutintie mici din partea statului in pri~, II. Dotati'a clerului suntu silitu a o incepe. dela 


lelalte natii si religii, si sè i se dea archiepiscopu dupa 
petitiunea, nationale din 25 Februarie 1849 intemeiata, 
pe dreptulu istoricu. Are mai departe lipsa de o. atez 
„drala, unde se fie si locasiurile dignitatiloru eparċħiali, 
archiv'a si- cancelaria episcopésca. Are lipsa de unu 
institutu teologico-pedagogicu; ér’ pentru inaintarea cul- 


siale, politechnice, filosofice si juridice. 


care acuma, după orànduiél’a cea nóua cu obstésca con- | ritene, care pretutindenea se obseryéza si numai in epar- 
tributie si ‘alte prestatii publice le perdura. Eu vedu | chia acâst'a sau cassatu cu prilegiulu ridicateloru górne: 


dreptate in asiediarea dcâst'a a stapanirei nóstre, inse | suntu datoriu a propune, ca dignitarii cei trebuinciosi | 


numai atunci, cându Sar pune preotimea mea in sta- | să se restaure in eparchia mea, si adeca archimandriti, 


le põrta Bi preotii 'din alte religii, se aiba si bunatatile acuma. Dignitarii eparchiali sè se asiedie: 
acelea, care, E au alti preoti. Prea mare deosebire aflu 
eu intre” pi e area greutatiloru preotimei. de alte religii 
si intre acd, ‘dare va prestá preotimea mea, pentruca 


si vicariu numinduse cu plata de 3000 fl. m. c., cela- 
laltu cu 2500 l.; 


-- aceea, va prestă, jreutatile din mosiile preotiesci, ér acé- sd) 


“sta din cele: străimosiesci. ` Nimicu nu pâte asia tare II. doi protosinceli, dintre carii unulu se aiba 20006 
l abate pe tinerii invetiati dela trepta preotimei, decàtu | m. c., ér. celalaltu 1800 f. m. c. ; iri: 
<. civeumstanti'a acâst:a, pentruca. este. un lucru prea greu Intre. patru acesti dignitari Saru putea imparti: ‘tef: 


P se;; cheltui si a invetiă făra .nadejde, -că va putea ve- radele in consistoriu, rectoratulu si vice rectoratulu seti- 


dea: iresplat'a chieltueleloru: si a osteneleloru facute in | „ariului. Mai miei dignitari : 


aólè. . „Totu acésta se ihtielege si pentru. dascali, can- 


„ertenieii bisericiloru din. eparchia mea, carii fu- |. . L Unu cuventatoriu (predicatoriu) cu léfa d 600 4, 
23 


turei nationale sè se infiintiedie scoli elementare, na: 


I. doi archimandriti, dintre carii celu mai betrânui” 


yu 


délului, prin care natia romana si religia resaritena să | 
se dechiare de primite cu drepturi de o potriva eu ce~ 


= 


„vinti'a scutintiei darei capului si a greutatiloru publice, | episcopu si dupa institutele canonice ale bisericei resa- 


: rea. aceea, in care se afla si celelalte preotimi din ti6ra, | protosinceli, protodiaconi si duchovniculu, carii toti se 
3 ta dreptatea distributivă aduce cu sine, cá daca si6dia la episcopie. Deci pentru dotati'a episcopului pro: | 
prebtimea; mea va trebui 8 purtă greutatile acelea, care | puiu o adaugere la léfa de 4000 fl., care áu avuta pàna 


II. Doi protodiaconi, carii fiindu-că aru fi totuodata, 
si profesori in teologie, nu aru avea plata, deosebita, ci 
aru fi cu l6fa de profesori. 

III. Unu protoeolstu si unu archivariu cu càte 
500 fi. 

IV. Doi cancelisti cu câte 300 fl. 

Dotati'a protopopiloru se póte intocmì in urmato- 
riulu chipu: 

a) Se aiba totu insulu dintre protopopi parochia 
de 225 de familii, adeca se aiba cu jumetate de parochia 
preotiésca mai multu. 

6) Sè se asignedie protopopului dupa 11/⁄ parochia 
1:/, portie canonica. 

c) Fiindu-cà datori sunt protopopii, cá se tie pe 
parochii districtuali in buna disciplina, se priveghiédie 
asupr'a implinirei deregatoriei loru, se visitédie parochiile 
in districtele loru, si cu prilejulu acela intre altele se 
„cerce si protocólele matriculare si ale circulareloru: deci 
mn slujbele aceste se aiba protopopii dela fie-care 
| parochu pe anu doi zloti argintu. 

i De vreme ce fie-care protopopu va fi in districtulu 
seu si directoru alu scdleloru triviali, precumu se va 
vedea mai josu, si va fi datoriu a priveghia asupra 
purtarei dascaliloru, a visită scolele si a intreveni la 
esamene, deci câ resplatirea ostenelei protopopului in pri- 
vinti'a acesta se nu fie spre greutatea statului de o 
parte, ér? de alta parte se nu remaie neresplatitu, aflu 
cu cale câ dela totu dascalulu se aiba pe anu 1 fi. 30 cr. 
in argintu. 

d) Pentru tiedulele cununatiloru se aiba dela totu 
mirele si mirésa câte 20 cr. in argintu. 

Pentru dotati'a, preotimei parochiale parerea mea este: 

1. Cá să i se dea portie canonica dupa legea die- 
tala art. 15, $. 14. 15. 1846—7. 

2. În locurile fiscale se aiba preotii mei acelasi 
ecuivalentu de portie canonica, de care se bucura si 
alti preoti. 

3. In pamentulu regescu, care dupa vorb'a impe- 
ratâsca, diversitatem jurium non patitur, unde in vreunu 
satu curatu romanescu se afla dupa absolutismulu vechiu 
portia canonica, casa sau móra vre-unui preotu evan- 
gelicu, acele sè se dea preotului meu localu, care are 
. poporu in acela satu. 

4. Totu in pamentulu regescu unde nu aru fi cu 
putintia, câ sè se dea portia canonica, acolo din lad'a 
alodiala satâsca sè se platesca unu ecuivalentu de 400 fi. 
in argintu. 

„5. Eè se dea fiesce-caruia parochu câte 12, 10 si 
8 stângini de lemne si casa parochiala. Era de sar 
introduce din partea statului vre-o provisie ndua pen- 
tru preotime de obsce, la aceea intemplare me rogu, câ 
si clerulu meu se fie socotitu de o potriva cu cele de 
alte religii. Aflu de neaparata lipsa a face aici pomenire 
si de veduvele preotese si de copii preotiloru mei ra- 
posati. La tóte bransiele sau vediutu de unu lucru dreptu 
si loialu, câ sè se faca provisi'a cea cuvenita pentru ve- 


186 


— - 


duvele si orfanii copii, deci nu voiu gresi, daca urmându 
pildei acesteia, propuiu pentru veduvele preotiloru unu 
ajutoriu de 100 fl. m. c., éra pentru copii loru 100 fl. 
m. c. pâna la 24 de ani pentru copii barbatesci, si 
pentru fete pâna la timpulu maritarei loru.. 


Aici trebue se insemnezu bagarea de sama in pri- 
vintia obiectiunei, care s'aru potea face la prilegiulu 
acela, cându se va assigna portie canonica preotimei 
mele, pentruca, lesne s'aru putea dice, că portiile cano- 
nice să se hotarasca dupa numerulu visericeloru paro- 
chiale, €r nu dupa numerulu parochiloru activi, cari se 
afla astadi, de vreme ce o biserica numai unu parochu 
pote se aiba, si daca 'parochulu nu e in stare a ingrigi 
singuru de parochie, se'si cera unu capelanu sau doi. 
Astfeliu de obiectiune saru putea vedea cuiva drâpta 
la antaia privire, inse cându se prejudeca, aceea cu se- 
riositate, numai de cătu se arata si slabulu ei funda- 
mentu. Eu sunt de parerea aceea, că socotâl'a acâst'a, 
dupa care saru mesură numerulu parochiloru dupa nu- 
merulu bisericiloru parochiale este gresita, pentruca preotii 
nu se asi6dia numai pentru biserici si pentru poporu, 
nici sevărsiescu preotii functiile sale numai intre zidurile 
bisericiloru, ci partea cea mai mare le slugescu intre 
poporu in biserica cea vie. Stându acâsta, negre- 
situ trebue se stea si aceea, că numerulu preotiloru 
trebue se fie amesuratu numerului -poporului, prin ur- 
mare esenti'a lucrului nu o constitue numirea preotimei, 
ci numerulu ei, care se corespundia lipseloru poporului. 
Susu pomenita obiectiune nu pote se stea, nici la aceea, 
intemplare, cându s'aru luă din punctulu acela alu ve- 
derei, că dece parochulu nu aru putea avea unu, s6u 


„si mai multi capelani ? Nu sta, dicu, pentru aceea, câci 


toti preotii cei ce se deprindu cu ingrigirea parochieni. 
loru, sunt intre sine asemenea si in privintia gradului 
preotiescu, si in privinti'a, lipseloru, si asia dupa obiec- 
tiunea, pomenita numai starea celoru ce se numescu pa- 
rochi aru fi buna, ér’ starea celoru ce saru nuni ca- 
pelani ar fi tical6sa, séu cu alte cuvinte, numai câtiva 
preoti aru fi bine inzestrati si aru trai cu indestulare, 
ér partea cea mai mare, fiiindu-ca biserici parochiale 
pucine suntu si poporu e multu, aru renfanea totu in 
starea, cea vechia si trista, apoi fiindu-ca numerulu paro- 
chiloru aru fi insemnatu mai micu, decătu cela alu ca- 
pelaniloru, si pugini fiindu parochii, pucini aru si muri 
dintre ei, si multi fiindu capelanii, multi aru si muri 
dintre ei, prin urmare pugini capelani saru putea face 
parochi, care jertfa numai pentru aceea aru fi siliti se 
o aduca, câ parochii se traiâsca bine. Patrunsu fiindu 
eu că unu slujitoriu teoreticu si practicu alu. altariului 
lui Ddieu de adeverulu acesta, afirmezu cà. lucrulu acesta 
pre multi harnici barbati i-ar abate. dela preotie. 


Susu pomenita obiectiune m: póte se subsiste nici 
din pricin'a canonica; pentruca: apostolulu dice càtra Tit. 
capu 1, stich 5; se asieza preotii precumu elu "iau po- 
runcitu. Eu suntu. patrunsu asisderea si. de parerea 
aceea, Cà totu insulu dintre episcopi se indatoréza drep: 


talu acesta alu seu de a asiedia preoti, de: unu eră. 


— 


eonsciincidsu, alu privi asia, càtu dupa cuvintele lui 
Pavelu câtra Tim. 1, capu 5 stich. 18: „toti cei ce tînu 
bine deregatori? a, cu indoita cinste să se cinstsca, mai 
alesu cei ce ostanesca in cuventu si in invetiatura“ 3 
precumu si toti slugitorii altariului dela altarinu se tra- 
iésca, si fiindu acestia frati dupa duchu si darulu care 
li sau datu prin punerea màniloru archieresci, trebue se 
le faca asemenea parte dela altariu, pentrucà dice apos- 
tolulu càtra Timoteiu 2 cap. 2. st. 6: „fie-carui plugariu 
care. se. ostanesce, se cade ântai din róda se mănânce, 
asia este si cu preotii eparchiali, că totu insulu, care 
se ostanesce, antai din r6da se mânance“, prin urmare 
nu. din a dówa róda, adeca din bunuvoirea unui preotu 
se manânce celalaltu, ci totu preotulu nemijlocitu se tra- 
i6sca dela altariu, căci dice scriptura Moisee capu 24. 
st. 5.. Luca capu 10 st. 7: „boului ce treiera, se nu'i legi 
gura si vreduicu e lucratoriulu de plata sa“. Deci 
eu privindu preotimea mea ca frati si impreuna sluji- 
torii mei in viea . Domnului, poftescu câ starea loru se 
fie de o potriva intre ei “toti. Dreptu aceea eu nu asiu 
` cunósce datorinti'a mea, nu asiu pretiui invetiaturile apos- 
- telesci date .cătra Titu si cătra Timoteiu, nici asiu cu- 
n6sce pusetiunea si lipsa preotimei mele, asiu vatama 
praxulu comunu alu biserecei resaritene, si inca pâte fi, 
ca asiu pecatui si in contra ecuitatii, cându asiu pro- 
pune, că numerulu parochiloru să se hotarasca dupa nu- 
merulu bisericeloru. De parerea acâsta nu potu fi nici 
din pricin'a, activitatiei, care o pretindu eu dela preoti- 
mea mea, -pentruca precum starea cea stralucita, in care 
aru fi parochii, aru putea aduce pe acestia intru o le- 
nevire, care e radacin'a multoru pecate, asia tocma sta- 
rea cea lipsita a capelaniloru aru putea produce in ei 
o recéla in deregatorie, prin care totu poporulu s'aru 
pagubi si numai parochulu nu! Dara si din privinti'a 
armoniei, care e asia de lipsa in fie-care societate, re- 
măiu statornicu pre lânga parerea mea. Armonia acé- 
sťa au.. deschilinitu pe preotimea eparchiei mele inca 
din vechime, si inca si astadi stapănesce intre ei fratie- 
tate, a cărei radacina au fostu si este circumstanti'a 
aceea, ca preotii au. fostu si suntu asemenea inzestrati 
si asemenea ingreuiati.  Datoriu suntu dara pentru sus- 
tinerta armoniei intre preotii mei a me ingrigi, si a pazi 
cá nimica să nu se intemple intre ei, ce iar vatamă 
Pe. gi si ce aru produce vre-o, patima in cineva dintre 
ei, prin care armonia cea multu dorita saru putea 
stinge, „pentru care dice proroculu : éta ce e bunu sau 
ce e frumosu, făra numai a locu! fratiloru impreuna, că 
acolo au poruncitu domnulu bunavoirea si vittia pâna 
in vécu, Psalm 132, st. 1. 3. 

Inca, este o imprejurare in privinta imbunatatirei 
sortii preotimei mele, in care eu bucurosu me invoiescu, 
si acest'a este, cà numerulu preotimei potrivitu celui alu 
poporului să se hotarâsea, si numerulu ei celu de prisosu 
"să se reduca. Dupa sistema ce. domnia pâna acuma, 
Sau cerutu, câ la, o suta de. familii se fie unu parochu. 
Eu sciindu feliuritele datorintie ale unui preotu in bi- 
serica si in poporu, care la álte religii si popóra nu 
sunt, fu de lipsa, in 'timpolu presentu mai cu sama 


187 


— 


` 


din privintia, câ se inlesnescu inaltes . astre. stapăniri 


punerea in lucrare a obiectului acestuia, câ pre viite- 
riu parochii in privintia starei loru se fie impartiti -in 
trei categorii, care categorii se hotarâsca numerulu suflete- 
loru poporeniloru, si asia ar veni in categori'a intài’a paro- 


‘chii cu parochi'a de 800 de suflete ; in a dówa cei cu 600, si 


in a treia cei cu 400 de suflete. In orasiele unde ar 
fi sufletele preste 3,200 sè se asieze numerulu parochi- 
loru dupa circumstantiile locale. Lipsa de a asieză preotu 
in satele cele mai mici sau vediutu si la alte religii, 
precum acâsta dovedescu prea multe pilde. Me simtu 
indatoratu a arată si indemnulu celu principalu, pentre 
care am propusu susu pomenit'a catatime a sufletelora 
si nu mai multe pentru unu parochu.  Indemnulu acesta 


Famu luatu dela rânduicPa bisericii si dela functiile preo- 


tiesci, precumu si dela evlavi6sele obiceiuri ale popo- 


rului, pentruca precumu biserica mea cere dela preotu 


unele slugiri obstesci, asia, cere si poporulu dela preotuln 
seu unele slugiri singuratice prin casele sale, care alta 
biserica si altu poporu de alta lege nu le intrebuintiâdia; 
Spre pilda, este lucru prea cunoscutu, că slugirile bise- 
ricesci cele ordinarie sunt in religia mea mai multe si 
mai lungi, de câtu la alte religii, éra despre cele estra- 
ordinarie, precumu suntu cele de patru posturi iu anu, 


alta preotime nici are inchipuire, si asia cu aceste multe . 
si lungi slugiri bisericesci fiindu preotulu ocupata, lesne. 


Saru potea nasce vre-o scadere sufletâsca in poporu, 
unde numerulu poporului mare fiindu, unu preotu nu- 
mai Sar asiedia. Intre evlavidsele obiceiuri ale popo- 
rului se numera : | 

a) Sfintirea apei in casele tuturoru parochieniloru 
la prazniculu aratarei Domnului nostru Lisusu Christosu. 

6) Rugaciune dupa norocâs'a nascere a muierii. 

c) Sfintirea apei in casa de unde s'au ingropatu 
mortulu. 

d) Rugaciune la bolnavi. 

e) Slugirea tainei s. maslu la cei de morte bolnavi, 


7) Ispovedanie si cuminecatur'a celoru de mórte 


bolnavi s. a. 

Tóte acestea le amu atinsu aici, cá se lamurediu 
ideea aceea, că numerulu preotimei in eparchi'a. mea 
trebue sè se hotarésca dupa numerulu poporului si dupa 
lipsele lui, si că dotati'a clerului meu, pe care o spe- 
rediu dela inalta stapănire, numai in chipulu susu po- 
menitu póte se fie spre indestularea preotimei mele si 
spre màngaierea poporului. 
de strinsa datorintia ale insirâ aici, avéndu de scopu, 
cá se facu prin ele unu servitiu credinciosu inaltei nós- 
tre stapàniri, care parintesce este ingrigita pentru viito~ 
riulu unei preotimi, Care merita mila inaltu aceeasi. 
Póte fi că Mara Ta vei fi vrutu, cá se'ti insemnezu aici 
numerulu parochiloru, care pe temeiulu proiectatei prin 
mine modalitati are se urmedie. In privintia acâsta 
lesne imi este a respunde Mariei Tale, cá unui barbatu 
intieleptu, care nu numai ai teora ci si practica in 
sfera administratiunei publice. Mi se pare că punctus 
de capatenie in tréb’a dotatiei preotiesci este a enuntis - 

23* 


Tóte acestea mi-amu tînutu 


principiulu, dupa care sè se formedie stati'a unui parochu. 
Eu amu propusu principiulu acesta; daca inalta nostra ! 
stapănire se va milostivi alu aprobá,- atunci punerea in 
lucrare a principiului acestuia va avea de factoru nu- 
merulu celu doritu alu parochiloru. Si fiinda-ca suntu 
mai departe si de aceea convingere, că elaborarea nu- 
merului parochiloru celoru ce esista acum'a si celoru ce 
se voru hotari, precumu si acelor'a, carii acum trebue 
să se formâdie, mi-aru fi rapitu multa vreme de o parte, 
éra de alta parte ostenéľa acâst'a nu aru fi folositu ni- 
micu obiectului cestionatu, -— amu aflatu cu cale a nu 
mai prelungi vorb'a in tréb’a acâsta, căci e destulu des- 
batuta, — lamurita,. 

Precumu este dreptu, că sârtea preotiloru sè se 
sistemisedie, asia tocm'a este dreptu, că si sârtea das- 
caliloru sè se hotarasca potrivitu chiemarii loru. Prea 
bine scii Maria Ta, că dascalii scâleloru elementare se 
indatoredia a pregati pre tinerii sei invetiacei spre vii- 
torimea, loru cea norocosa, tocm'a cu atâta stradanie si 
lupta, precumu se ostenesce plugariulu a aduce grău 
curatu in jitnitia, ei suntu datori a intemeia in inimile 
fragede ale copiiloru religiositatea si moralitatea, si min- 
tea loru a o face primitore de cultura, prin care apoi 
se facu medulare folositre societatii cetatiene. Este 
prea cunoscutu, ce harnicii se ceru dela unu dascalu, 
că se corespundia chiemarii sale. Eu marturisescu, că 
dascalii elementari din dieces'a mea nu avea alta stiin- 
tia, de câtu sciea cetirea, scrierea si ceva din aritme- 
tica. Eu nu sunt de vina, că nu au fostu mai procop- 
siti, ci de vina e constitutia cea vechia a Ard6lului, 
care despoiase poporulu romanu de totu dreptulu, care 
se cuvine unui. cetatianu credinciosu imperatului, patriei 
si intregei societati cetatiene. Deci câ sè sc póta ajunge 
folosulu celu obstescu alu chiemarei dascaliloru elemen- 
tari, este de neaparata lipsa cá se capete crescerea cea 
cuvenita, despre care mai josu voiu dice parerea mea. 
Pentru dotata loru multe deslusiri s'au datu gubernului 
celui de mai nainte dela predecesorii mei, multe cuven- 
tari si propusetiuni se facura si la adunarile tierei si 
la comisiunile regnicolare, pâna in sfârsitu la anulu 1846/7 
prin 15 art. dietalu $. 14, 15 sau hotaritu, inse nici 
pâna, astadi nu s'au pusu in lucrare, că dascalii de le- 
gea mea, se capete câte o jumetate de sessie canonica. 
Tragu nadejde, că noi romanii carii eramu pe nedreptu 
sclavii constitutiunei vechi, rescumperândune acuma cu 
sângele nostru de sub acestu iloialu tractamentu, si fa- 
cândune fii ai Austriei prin cuventulu celu evangelicu din 
4 Martie 1849 alu prea milostivului nostru monarchu 
Franciscu losifu, curendu vomu iscusi parintâsc'a ordi- 
natiune a înaltei nóstre stapâniri constitutionale. 

II. Pentru institutulu > clericalu si pedagogicu, cu 
durere sunt silitu a marturisi, că in privintia obiectului 
acestuia momentosu d'abia s'au facutu pâna acum unu 
ce mai multu. decătu - nimicu, pricinele pentru ce asia 
puginu Sau facutu, se vedu din premise. Si fiindu-eă 
propunerea mea nu e, câ se scriu eremiada, pentru 
aceea trecu la obiectulu meu si dicu, că eparchia mea 


188 


are lipsa de unu institutu teologico-pedagogicu. Si de 


vreme ce institutulu acesta, precumu arata insasi nu- 
mirea lui, va se fie o scóla, unde se voru pregati tinerii 
pentru trâpt'a preotiei, si pentru deregatori'a dascaliei, 
aflu de lipsa a provocă aicea atentiunea Mariei Tale la 
dóue lucruri si adeca la chieltuelile, care suntu de tre- 
buintia pentru ridicarea, inzestrarea si sustinerea aces- 
tui institutu, si la numerulu eleviloru, carii se voru cresce 
in acela. 

Lips'a, infiintiarei a unui astfeliu de institutu in epar- 
chia mea, este unu ce afara de tóta indoiaľa. Eparchia 
mea cu tóte mijlócele sale, care le-am atinsu mai susu 
nu va fi dóra nici cându in stare a realisa lucrulu acest’a ; 
din care pricina suntu silitu -a recurge la mila inaltei 
nóstre stapàniri. . 

Pent$u lamurirea chieltueleloru aflu cu cale a in- 
semna, că in eparchi’a mea trebuesce de astadata, si adeca : 


1. “Pentru zidirea si inzestrarea unei e sc 


rici catedrale . . . ! 400,000 fi. 
2. Pentru zidirea, si inzestrarea redene. l 

episcopesci . . . oaa’; 200,000 , 
3. Pentru zidirea, si inzestrarea institutului l 

pedagogico-teologicu Bos 300,000 , 
4. Pentru zidirea si inzestrarea casei co — | 

rectorie . 20,000 , 
5. Pentru ridicarea Aado: A arè 

lipsa de loculu celu golu in Sibiiu nu- 

mitu Zuldusiu. 

in suma: 920,000 A. 


Pentru lefele personalului institutului, adeca a unui 
directoru, a unui vice-directoru, a unui senioru profe- 
soru, a patru profesori, pentru sustentati'a eleviloru si” 
pentru lefele slugitoriloru are lipsa in anulu I: 

Pentru internisti . Pentru esternisti. 


1. Pentru directorulu insti- 


tutului . . . . . . 3000 fl. 3000 fl 
2. Pentru 2 prof. à 1000 fi. 2000 , 2000 , 
3. Pentru 25 eleviă 150 fl. 3750 „ 3100 fl. 2500 , 
4. Pentru slugitori 500 fi. 500 fl. 
~ Suma 9250 f. 7500 fi. 

in anulu alu II. 
1. Pentru directoru 3000 fl. 3000 fl. 
2. Pentru 4 profesori, 4000 p 4000 , 
3. Petru 50 elevi à 150 f. 7500 ,„ à 100 fl. 5000. , 

4. Pentru slugitori 600 f. 600 4 
Suma. 15,100 fl. 13000 fl. 

in anulu alu IM. 
1. Pentru directoru 3000.. fi 3000. fl. 
2. Pentru 4 profesori 4000... 4000, 
3. Pentru unu sen. prof. 1500 pi 1500 , 
4. Pentru 75 eleviă 150 fl. 11250 n à 100 fl., 1500, 

5. Pentru slugitori . 100 A 

3 Sana 20450 fl. "16000. d. 


îti ai ©. Pentru internisti.. . Pentru esternisti. 
in anulu alu IV. 

1. Pentru directoru 3000 fi. 3000 A. 
2. Pentru 1 vice- rectoru, 

care aru fi si profesoru 2000 , 2000 , 
3. Pentru 1 senioru prof. 1500 , 1500, 
4. Pentru 4 profesori . 4000 , 4000 , 
5. Pentru 100 elevi à 
150 fl. . 15000 „à 100 fl. 10000 


6. Pentru slugitori . 800 fi. 
N Suma 26300 fi. 17500 fi. 


Si fiindu-cà personalulu institutului aru fi compusu 
din barbati harnici, bine meritati, cari ar inainta si in 
dignitati bisericesci, . despre care em pomenitu mai susu, 
deci acestia aru constitua impreuna si sfatulu episcopescu, 
precumu aduce cu sine ràndulu celu bunu alu unei epis- 
copii organisate. - À 

„_ Parerea mea in privinti'a modului, dupa care inalt'a 
n6stra stapânire ar putea a ne da ajutoriulu seu, se 
concentrâdia in a ne resolvi loculu celu golu la Sibiiu, asia 
numitu' „Zuldusiu“, si pentru totudeauna alu scuti de 
dare, apoi pe 50 de ani a ne da 100,000 fl. bani buni, 
cu 5 la suta interesulu anualu dela 2 miline, cu care 
ajutoriu eparchia nu numai se zidâsca, biserica catedrala, 
residenti'a episcopâsca si institutulu teologico-pedagogicu, 
ci si se le inzestrâdie cu cele de lipsa si se faca cu 
banii cei ce voru prisos prin curgerea aniloru, unu ca- 
pitalu, cu care apoi incetându adjutulu imperatiei dupa 
50 de ani, se fia in stare insasi eparchia a se provedea 
in privinti'a tuturoru cheltueleloru sale. 


Eu aici nu făra destula pricina amu impreunatu 
institutulu clericalu cu celu pedagogicu. Uma pricina 
este, cá se nu pricinuescu stapânirei cheltueli indoite, 
alta éra, câ dascali procopsiti se capatamu pentru sc6- 
lele elementare, pentrucă parerea mea este, cá totu cle- 
riculu se invetie in cursulu teologicu si sciintiele peda- 
gogice si inainte de sfintirea sa se fie datoriu cativa 
ani dupa starile imprejuru a fi dascalu, apoi meritân- 
du-se se inainteze in trept'a preotiei. Cu modulu acest'a 
se voru putea câstiga in câtiva ani si preoti si dascali 
calificati cu una si aceeasi chieltudla. Propunerea mea 
mi se vede si din punctulu acela alu vederei a fi folo- 
sitâre, pentrucă dupa chipulu acesta se voru putea cà- 
pata dascali mai harnici, decătu la intemplarea aceea, 
cându dascalii nu aru avea nici unu cămpu pentru ina- 
intarea loru, pentru cà atunci tinerii cei mai harnici 
sar da pe trept'a preotiei, si numai cei neharnici si alti 
feciori de mesteri, carii suntu in indoiala despre traiulu 
vietiei loru, ar veni 'la cursulu pedagogicu; cu astfeliu 
de dascali pucinu Sar folosi” stapânirea, ér cultulu si 
crescerea copiiloru nu saru inainta.  Impreunarea insti- 
: tutelora acestora de lipsa este si pentru aceea, că să se 
observedie armonia crescerei cei prin preoti si dascali, 
„si pentru sustinerea bunei intielegeri intre preoti si das- 
<ali, si acesta siguru atunci se va ajunge, cându preotii 


189: 


si dascalii de o potiivă: sunt crescuti: sicu- invetiaturi 
sánetóse sunt adapati; - Ea 
Pentru priveghierea, sc6leloru ionale suntu de pas 
rerea acâsta, cá protopopii. districtuali sè se insarcinedie 
cu inspecti”a si directia scóleloru acestora pre lânga 
resplata, mai susu pomenita si directorii. se atărne :de 
episcopulu si consistoriulu, ér statulu potrivitu S-fului 4; 
din legile fundamentale 1849 se aiba cea mai inalta 
priveghiere asupr'a crescerei si invetiaturei. 
au fostu rânduitu numai unu directoru alu sedleloru ia 
tót Transilvania cu o plata anuala din fundulu - sidoc: 
sialu de 400 fl. argintu 'si cu 80 fl. pentru indemnifi- 
carea chielţueleloru in visitatie. 
acâsta, că pentru intrâg'a tiara numai unu directoru au 
fostu asiediatu, dovedesce din destulu trebuinti'a reformei 
lucrului acestuia potrivitu scopului seu inaltu. Sciindu 
eu, incâtu are incredere inalta nóstra stapănire in. preoti 
de alta, religie in privintia crescerei tinerimei, cutezu a 
asterne rugarea mea cătra inaltu aceeasi, că se binevo 
iasca a estinde parintâsc'a sa incredere si asupr'a preo+ 
timei mele mai inalte, care inca si astadi nepatata, stă - 
inaintea, inaltei n6stre stapăniri cu credinti'a sa. - Cutezu 
mai departe a incredintia pe Mara Ta, că la intimpi- 
narea aceea, daca te vei milostivi a inainta propunerea 
mea inaltei stapâniri, vei produce in ecsemplarnicii:.mei 
protopopi unu zelu, cu care lucrăndu ei neostenitu pe 
câmpulu culturei si alu crescerei, 
indoite puteri interesulu celu sfântu alu prea bunului 
monarchu, pentru inaltu “care si pâna acuma au fostu 
invapaiati cu credintia neclatita, si asia voru arata, do- 
vedi in fapte, că au fostu vrednici de astufeliu de: incre- 
dere din partea inaltei stapâniri. fă 
Ce se atinge de numerulu clericiloru, aflu de TX 
că numerulu loru se corespundia proportiei numerului. 
intregei preotimei parochiale. Eparchia mea are. astadi 
preste 900 de parochi; deci luănduse mortalitatea prev- 
tiloru, potrivitu opiniei comune a doftoriloru, trei la sută, 
urmâza că eu am lipsa in totu anulu de 27 fetie- pre- 


gatite spre trâpt'a preotiei, si fiindu-că pe vremea ocâr- * 


muirei mele sau redusu câteva parochii de o parte, 6ra 
de alta parte cu prilegiulu dotatiei cei multu dorite se 
va inmiesior'a numerulu preotimei, asia potu propune + 
numerulu clericiloru pe unu anu de 25, si fiindu că cur-. 
sulu clericalu sar introduce pe patru ani, urmâdia că” 
amu lipsa de 100 clerici in toti patru ani, prin urmare 


eparchi'a mea, are lipsa, de unu institutu, care se cuprindiă |, 


tinerii acestia, si pe toti carii suntu trebuinciosi in ast- / 
feliu de institutu, adeca: unu directoru, vice-directoru, . 
unu senioru profesoru, si 4 profesori si personalulu la 
gitoriloru. ul 


i e 


La punctulu M. 
La punctulu acest'a me provoci Maria Ta, cá E 


dau- parerea mea despre posetiunea care va trebui, 8 


o luă stapanirea in privintia ingrigirei si a coptrolei 
preste fundatiile si fundurile pâna acum statatăre, insg 
neajungatóre, si in privintia . administratiei ajutoreloru.. 
acelora, care le va plati din mijlâcele sale? 


“a 


Pâna acum 


Unica circumştantia | 


voru  imbratiosia cu 


Intrebarea acâsta a Mariei Tale, imi da mie o 
nadejde, că inalt:a n6stra stapânire va se ajute pe saraca 
mea eparchie, ér Maria Ta câ unu imputernicitu alu 
inaltiatului nostru imperatu, ai de gându a imbratiosia si 
a inainta obiectulu acesta. Prin facuta intrebare m'ai 
indatoratu prea multu Mari'a Ta, căci mi-ai datu prilegiu 
a descoperi cugetulu meu in privinti'a legiloru octroate 
despre biserici. Prea bine scii Maria Ta, legile acelea 
si că si preste eparchia mea se estindu .acelea, este 
fra nici o indoiala. Deci uma pentru sfintieni'a, legi- 
loru prin prea milostivulu nostru imperatu octroate, alta 
éra din evlavia, care amu cătră legile acelea, la desle- 
garea susu pomenitei intrebari me restringu la $. 2 alu 
drepturiloru fundamentale politice garantate sub 4 Mar- 
tie 1849, prin care se asi6dia, că fiesce-care biserica, si 
societate religionara prin lege recunoscuta, orănduesce 
si administredia. de sine lucrurile sale, remane in folo- 
sulu si in stapânirea instituteloru, fundatiiloru si a fun- 
duriloru hotarite pentru scopurile sale de cultu, de in- 
vetiatura si de milostenia; — si precumu fundatiile atinse 
eparchiale, asia si aceea, ce se va indurâ inalta sta- 
pânire a resolvi eparchiei mele, să se supue legiloru ce- 
loru de obsce ale statului. Si fiind că punctulu acesta 
sta in legatura strinsa cu punctulu I. din elaboratulu 
acesta, pentru aceea, sinodulu eparchialu va hotari ce- 
lelalte in obiectulu acest'a. 

La, punctulu alu IV. 

Aici binevoiesci Maria Ta a me provocă, câ se 
reformezu institutulu clericalu alu diecesei mele dupa 
form'a altoru asemenea institute. 

Imi lingusiescu, că judecăndu Maria Ta dupa cele 
aici prin mine cu dreptate aduse, si dupa cele ceai 
iscusitu in Ardâlu, cu dovedit'ati intielepeiune vei află 
neputinti'a, aceea, care me impedeca pe mine a intocmi 
institutulu eparchiei mele in tâte dupa chipulu al- 
toru bine regulate si inzestrate institute. Cându asiu 
putea infiintiă provocati'a Mariei Tale cu mijlâcele, care 
imi stau spre dispusetiune, aru trebui se am putere fer- 
mecatâre, si se biruescu rîndulu firei. Era ca cele pu- 
tinci6se le amu pusu in lucrare, Te potu incredintia 
pe Maria Ta cu aceea, că primindu eu ocârmuirea, die- 
ceșei acesteia in lun'a lui Septembre 1846 si cercetându 
scóľa clericala, si inving&ndu-me, că intrins'a se predau 
dupa ordinatiunea fostului gubernu, mai multu invetiaturi 
elementare, decàtu teologice, si că dela anulu 1815 
păna la anulu 1846 nici o mutare trebuintiei treptei 
preotiesci corespundietore nu sau facutu, pentrucă afara 
de teologi'a dogmatica si morala nimicu mai multu pen- 


tru pregatirea la trâpt'a preotiei elevii nu inveti, — nu, 


190; 


incredintiă, că cele putinci6se le amu facutu pentru cres= 
cerea cea cuvenita a tinerului meu cleru dupa datorintia, 
prin urmare imputaciunea, care dusmanulu ar potea se 
sċótia spre rusinarea mea din provocati'a Mariei Tale 
mie facuta, nu pote se aiba locu. 

La punctulu alu V. 


In privintia intrebarei Mariei Tale despre aceea, 
mie facuta, că ar fi dora, bine, câ mai multi clerici sè 
se trimâta la Vien'a sau la Cernauti pâna la ridicarea 
seminariului diecesanu de aici? respundu cu urmatbrele: 
Din punctulu alu 4-lea se vede, că grigescu eu pentru 
crescerea clerului meu tineru, incătu imi ingaduescu im- ! 
pregiurarile. In de obsce eu voiu, că pe clericii mei 
sei am inaintea mea, câ se cunoscu nu numai harnici'a, 
loru, ci inca si aplecarea loru. Eu nu asiu fi vrednicu 
de deregatoria mea, cându crescerea clerului tineru o 
asiu neglege, său lucrulu acesta sfântu Pasiu lasa pe altii. 
Amu inse de gându, câ dintre clericii mei, carii sub cur- 
sulu institutului meu in invetiaturi si in morala se voru 
deschilini, se trimitu la Cernauti, despre care amu si 
avutu intielegere cu domnulu episcopu de acolo. Si de 
vreme ce nu voru trece multi ani, si eparcha mea va 
avea unu bunu institutu teologico-pedagogicu: asia dara. 
pucine intemplari voru putea fi, care se me sil6sca pre 
mine, că se trimitu clericii mei afara de diecesa in in- 
stitute clericale spre crescere. 

Aceste sunt, care amu tînutu de lipsa, a ti-le im- 
partasi Mariei -Tale in 'urma multu pretiuitei scrisori. 
Cu cea mai mare incredere càtra Mari'a Ta le amu scrisu 
eu acelea, rugàndute pentru cea mai grabnica infiintiare si 
implinirea acelora se binevoiesci a o inainta la inaltulu 
nostru ministeriu, si a da prileju inaltu aceluiasi, câ, 
credinti'a mea neclatita, a eparchialnicului meu cleru si 
poporu, care totdéun’a si anumitu in decurgerea acum 
de curendu devinsei rebelii asia stralucitu au adeveritu, 
din partea sa se o resplatesca dupa merite, si se ràn- 
dui6sca câ fundatiile nóstre spre temeiulu citateloru legi - 
si can6ne, se le capatamu indaraptu, căci si asia sau 
aflatu de lipsa a se face in ti6ra multe schimbari cu 
finanti'a de o parte, éra de alta parte starea, debitoriloru 
in anii acesti'a doi de pre urma multu sau schimbatu; 
deci eparchia mea are trebuintia a căuta, câ banii ei 
sè nú se pérdia *). 


O escursiune prin istori'a pedagogiei 
PA la noi — la Romani. 


(Disertatiune cetita la adunarea generala a Associa- 
tiunei Transilvane pentru cultura si literatura po- 


' amu pregetatu cu eliminarea studiiloru elementare din forului romanu“ tinuta in Gherla in 29 st 30 Au- 


scóľa clericala, si cu introducerea invetiaturiloru intru 
adeveru trebuincióse pentru preoti, adeca a gramaticei 
romane, a metodului, a teologiei pastorale si a exegesei, 
hotarindu totu odata, cá cursulu de 6 luni sè se ridice 
si cursulu de unu anu sè se introduca, ér in anulu 
acest'a, pre lânga acumu pomenitele studii am introdusu 
pedagogi'a si istori'a bisericâsca, si cursulu studiiloru Pam 
hotaritu pe doi ani. Deci binevoiesce Maria Ta a te 


gustu 1885 de V. G. Borgovan). 


(Continuare si fine). 


Periodulu alu II dela 1800. 


Miscarea literara pedagogica pomenita precumu si 
alte scrieri nenumerate si mai alesu istorice si limbistice 


*) In copi'a dupa care se publicase mai ântâiu actulu 
acestâ, la inchierea lui lipsesce dat'a. Red, 


ago 


de..pe la capetulu vécului trecutu suscitara dorulu si rea- 
„prinsera in Romanii de prin tâte partile schinteia, iubirei 
„de limba, de scóla si cultura nationala. Initiativa, se 
facă acuma din clasiculu Blaju, „de unde — precum 
dice unu distinsu pedagogu de ai nostri de preste munti, 
se produse schintei'a electrica, care avea se strapunga 


„muntii si se reaprinda foculu patriotismului si alu ro- 
` manismului atătu dincoce, cătu si dincolo de munti“. — 


In Ungari'a subintielegându aci si Ard6lulu, starea cul- 
turala a Romaniloru mergea, mereu inainte, de si incetu, 
dar cu pasi siguri — pe calea dejă croita. 

Scolile Blajului, ale Naseudului si cele de pe mar- 
ginile sudice ale Ardlului deja esistinte, stirnira si pro- 
dusera la Romani unu curentu favorabilu sc6lei si in- 
structiunei. Asia se infiintiara (intre anii 1824 1825) 
in cele 44 comune apartinatre de regimentulu alu II-lea, 
de granitie totu atătea scoli nationali, safesci, in care 
se invetiă numai romanesce.  Asemene aflamu că in 
Brasiovu, Romanii despartindu-se de greco-bulgari, isi 
fundara in a. 1835 „sc6l'a capelei romane din 
cetate“, si cei din suburbiulu Schiei —- là initiativ'a 
si staruinti'a mai alesu a domnului protopopu de atunci 


loanu Popasu — îsi straformara scoluti'a, deja esis- 


tenta intr'unu felu de sc6la superidra cu 4 clase, in care 
se pregatiau tinerii mai alesu pentru statulu preotiescu 
‘si celu invetiatorescu. -Mai tărdioru se impreunara ambe 
scolile acestea in „Institutulu centralu gr. or. 
de astadi“. 

In partile banatiene si ungurene inca, ince- 
pura a se radică la inceputulu seclului acestuia, scoli 
romanesci prin comunele mai mari sub inspectiunea, unoru 
inspectori districtuali denumiti de guvernu si pentru for- 
marea invetiatoriloru trebuinciosi. Imperatulu Franciscu 
I. la svatulu unui romanu fruntasiu — Nestoru Ioa- 
noviciu — carele locuiă in Vien'a, radica in a. 1812 
preparandi'a romana in Aradulu vechiu, unde se 
denumira de primii profesori patru dintre cei mai inve- 
tiati barbati ai acelei epoce, anume: Ioana Mihutiu, De- 
„metriu Cichind6lu, Dr. Iosifu Iorgoviciu si Const. Loga 
Diaconovich; ear dela a. 1821 in loculu decedatului 
orgoviciu — Alesandru Gavr'a. Din acestu institutu unicu 
mai inaltu pentru Romanii ungureni — pâna la radi- 
carea gimnasului din — Beiusiu esira că dintro alésa pe- 
pinerie primii invetiatori romani satesci bine pregatiti, 
cari toti au pusu fundamentulu solidu pe care se cladi 
si se mai cladesce si astadi edificiulu culturei romanesci 
din acele parti. — In partile Bihariei sau ale Crisiuriloru ne- 
moritorulu eppiscopualu Oradii mare Samuilu Vulcanu 
(1807—1839), la a carei curte alergau literatii romani câ 
la cea a unui adeveratu Mecenate — infiintiă gimnasiulu 
zomanu din Beiusiu, facendu totuodata acolo fun- 
datiune de pâne pentru studenti miseri si o dotatiune cá 
fondu vecinicu alu gimnasiului in suma de 75000 fi. Ce- 


va mai tardiu se infiintiă si radică sub eppulu Vasiliu 


Erdélyi (1840—1862) in Oradea mare seminariulu sau con- 
victulu celu frumosu pentru studenti romani. Din in- 
stitutele acestea culturali se respăndi invetiatur'a si cul- 
tura poporului romanu in. partile acestea pâna la sca- 


191 


parea Romaniloru gr. or. de sub ierarchia serbeasca si 
activarea, celoru trei episcopii, dóue greeo catolice in 
Gherla si Lugosiu, una greco. resaritâna in Caransebesia. 

In v6culu acesta se refuira Romanii ardeleni cu 
cei din Muntenia si Moldova pe terenulu culturala asia, 
ca ce le detera acestia in vâculu trecutu, acuma aceia 
li reintorsera cu dobânda. Cine n'a auditu. de George 
Lazaru, acestu apostolu alu sc6lei romane, carele àda+ż 
patu cu sciintiele academice prin Cluju si Vien'a trecă 
muntii (in a. 1816) „cu cartea — cá 6re cându 
Radu Negru cu spada in mâna, că se spuna 
Romaniloru de sub Fanarioti, că ei erau Ros 
mani“. Amu aratatu mai susu, in ce stare umilita ajun» 


sera scólele sub urgisit'a domnire a Fanariotiloru, cumu 


adeca cele mai multe apusera, ear in care remasera 
se invetiă numai grecesce si acâst'a numai fù de bo- 
eri, pre càndu poporulu jacea in cea mai grósa igno: 
rantia. Numai cu multa greutate putù Lazaru — mai 
alesu la staruinti'a banului Const. Balacianu se -capete 
facultatea de a deschide o scóla romanésca in ela- 
dirile dela S. Sava in Bucuresci. In cinci ani de dile 
sciù Lazaru se invinga tóte prejudetiele boeriloru greeiti 
si se redestepte intrènsii rivna si iubirea scólei romăne. 
Scóla dela S. Sav'a a fostu pentru Munteni'a, ce a fostu 
Blajulu pentru Ardélu. La staruinti'a lui Lazaru “se 
trimisera prin efori'a scâleloru Eufrosinu Potec'a, Const. 
Moroiu, Simeonu Marcoviciu si Pandeli la Pis'a. in 
Italia pentru de a se pregati de profesori pentru se6- 
lele nationale. V'asiu obosi prea multu, Prea on. Dombi, 
déca asi urmari din pasiu in pasiu miscarea febrila ia 
directiune nationala produsa prin marele dascalu Lazaru. 
Deci voiu aminti numai, ca dânsulu află demni colabo- 
ratori chiaru in discipulii sei, dintre cari cei mai dis- 
tinsi fura fara indoeala: Joanu Eliade Radulescu, 
carele dupa plecarea lui Lazaru la loculu nascerei :sale 
(1822) "lu inlocui continuându si intemeindu principiele 


Li 


sc6lei romane ale cordialului seu amicu si invetiatoria, . - 


„dânducă unu altu Socrate diseipuliloru sei 


lectiuni gratuite in localurile cele mai mi- 


serabile“ (precumu scrie „Liberalulu“ din Iasi intr'unu ` 
numeru mai recentu) si publicăndu o multime de opere- : 
in- i 
troduse elu mai intàiu in scólele romanesci metodulu. 


didactice, literarie si sociale. Teodoru Paladi 


lancasterianu sau mutualu, publicàndu in a. 1826 ` 


Abedarulu, Silabismulu, Lectur'a, Aritmetica, Gramatica, 
Geografia si Istoria, imprimate tote pe tabele de parete. 


Mai alesu dupa revolutiunea din 1821 incepura a se ` 


infiintia, scóle nationale; asia: in 1823 in Bucuresci, 


in 1824 in Slatina, in 1826 in Craiova si apoi in urma 


prescrieriloru Regulamentului organicu in a. 1832 seóle . 
primare micste aprope in tote capitalele districteloru. In. 
acestu timpu se distinge mai alesu Petru Poenariu; 
barbatulu, carele dupa ce se pregati pe la universitatile 
de prin Austri’ a, Francia si Anglia — sub domita 


lui Alesandra Ghica — a lucratu cu trupu cu sufetă la 
oper'a cea mare a infiintiarei scâleloru satesci (a. 1838), | 


la care au trebuitu sè se aplice de invetiatori: dintră 


inceputu unii paraclisieri pregatiti anume pentru  acéstā 


— 


profesiune prin profesorii scóleloru domnesti din capi- 
talele districteloru ; iar pentru cladirea . loealuriloru de 
lipsa starui mai multu. Eliade, in calitate de „inspectoru 
generalu alu sedleloru“. Totu in timpulu acesta (intre 
anii 1836—1838) cade si infiintiarea seminariiloru: din 
Curtea de Argesiu, Rimniculu Vâlcei si Buzeu. Càtu 
si cumu inaintase scólľa nationala in Muntenia păna 
la 1848 (cându i se intrerupse pentru cătva timpu mer- 
sulu celui regulatu), se pote vedea din imprejurarea, ca 
guvernulu de terdre, ce urmase dupa revolutiunea din 
1848 a persecutatu si datu sub judecata pe Poenariu 
acusândulu de revolutionariu, pentruca invetiatorii 
dela 4783 de scoli satesci luasera parte la 
miscarea nationala. t) Frumosu testimoniu pentru 
activitatea pedagogica a lui Petru Poenaru!! 

Mai in acelasi timpu in care apari George Lazaru 
in Bucuresci, si cându. se deschise preparandia romana 
in Aradu, se ivesce si in Moldov'a unu lucâferu nu mai 
pucinu luminatoriu. Este George Asachi, carele nas- 
cutu totu in Moldov'a la Herti'a in 1788, in etate de 
17 ani obtină la universitatea din Liov'a diploma de 
doctoru in filosofie si dupa aceste luandu cursuri de di- 
verse sciintie prin Vien'a (1805—1809) si Rom'a (1809— 
1812) in 1813 se reintârse in patria, unde proiectă si 
reusi a se infiintia (1814) prim'a scóla de ingine- 
rie in lasi, unde si fu denumitu de profesoru si ca atare 
prelucră elu intăiasidata in limb'a romana. unu cursu 
completu de matematica. In anulu 1820 voindu mitro- 
politulu Veniamin a reorganisá seminariulu dela Socola, 
trimite pe G. Asachi in Transilvania, de unde duce 4 
dintre Romanii cei mai invetiati de profesori, anume pe 
Dr. Vasilie Popu, loanu Costea, loanu Manfi si Vasilie 
Fabianu séu Bobu, si cari îsi incepu cursulu loru in tâmn'a 
aceluiasi anu. Dar revolutiunea din anulu urmatoriu si 
puse capetu acestei salutare organisari. 2) 


Dupa revolutiunea din 1821 putrecându Asachi a 


.dówa óra 5 ani in Viena si intorsu din nou acasa sta- 
rui impreuna cu vredniculu mitropolitu Veniaminu a se 


deschide scóla primara numita („se6Pa Vasiliana“) in 


manastirea dela Trei lerarchi (1828): mai tardioru si 
„Colegiulu. Intru aceea punânduse in pracsa Regula- 
mentulu organicu si aci câ si in Munteni'a, in 1832 se 
straformă scóľa dela Trei Ierarchi in sc6la normala 
(predarandiala) numita „Vasilie Lupulu“ si se infiintiara 
totodata inca siese scóle primare in principalele 
„orasie ale tierei{ ear in 1834 se deschide totu in Iasi 
o sc6la publica centrala pentru cresterea feteloru si in 
anulu urmatoriu (1835) academi'a mihailena séu 
liceulu de astadi 3), care se intregi mereu si se spori ca 


1) G. Sionu in „Se6l'a romana“ si George Lazaru pag. 
„53. — °) „Memoriu“ de Xenopolu pag. 27—28. — 3) Chiaru 
in a. c. inplininduse 50 de ani dela intemeierea jinvetiamen- 
tului superioru in Moldov'a; s'a serbatu intr'unu. modu deo- 
sebitu aniversarea acâsta a -50-lea,-cu care ocasiune d. A. 
D. Xenopolu, a serisu „Memoriulu“ desu citatu si aci. Acestu 
memoriu ilu recomându tuturoru cari vreau se cunâsca deâ- 
meruntulu desvoltarea invetiamentului in Moldova. . 


193 


eatedre pentru tote sciintiele, pâna in anulu 1846, cândir. 
din anumite impregiurari se desfiintiă cursulu superioru, ` 


alu invetiamentului nationalu, ce fusese intemeiatu cu 12 
ani mai nainte — fiindu limb'a romana inlocuita cu cea 
francesa la propunere. Starea instructiunei aci in Moldov'a. 
in a. 1840 este urmatórea : I. scoli incepetâre in capi- 
tala si la tinuturi. II.. Colegiu in Iasi; III. Academi'a cu 
3 facultati: filosofie, legi si teologie (care se invetiă in 
seminariulu Veniaminu). Apoi pentru cunoscintiele speciale : 
1. Sedlele ingineriei civile (alipita de academie); 2. sedl'a. 
de zugravitura ; 3. scóľa de fete; 4. institutulu de arte 
si meserii 4). 


Dupa pacificarea tierei sub domni'a lui Grigorie 
Ghica “si reincepura scdlele functiunea si anume mai 
intăiu Academi'a, pentru care Asachi duce de aci dela, 
noi profesori pe A. Treb. Laurianu, ér acesta succesive 
pe S. Barnutiu, Stefanu Miclea, loân Popu si Stefanu 
Emilianu. Totu atunci se reorganisâza si scolile pri- 


„marie de prin orasie, si apoi mai tărdiu si pe 'incetu si 


cele satesci mai alesu dela anulu 1859 incâce.: In anulu 
1860 se organiseza universitatea din lasi. Întru aceea, 
unificăndu-se administratiunea, ambeloru tieri pe la anulu. 
1861 se unifica si organisatiunea scóleloru. 
celu mai insemnatu pentru promovarea invetiamentului 
raralu din timpulu acesta compete făra - indoeala lui 
Ioanu Maiorescu, distinsului si invetiatului directoru 
alu eforiei scóleloru, carele inca in anulu precedentu 


proieptă pentru pregatirea invetiatoriloru rurali „patru. 


sc6le normale in Muntenia. Maiorescu starul a se 
radică onorarulu invetiatoriloru dela 300 la 600 lei 
anualu, a se nunii inspectoru pentru fie-care  judetiu si 
căte unu subinspectoru pentru fie-care plasa, spre a 
supravighia pe invetiatori a-si implini cu sântienie si 
scrupulositate datoriile loru. Si mai tare se consolidà 
edificiulu invetiamântului prin legea cea nóua orga- 
nica a instructiunei promulgata la anulu 1865, 
carea e si astadi in vigóre si prin carea s'a pusu basá 
organisatiunei presente asia, incătu astadi mai in fiecare 
comuna rurala este sc6la primara, rurala, in fiecare co- 
muna urbana câte mai multe scoli primare urbane: in 
orasiele mai mari gimnasii si licee; apoi scoli normali 
superidre și inferidre, si pre lânga fiecare metropolie 
căte unu seminariu, precumu si mai multe: scoli speciale — 
precumu voiu arat mai josu. În Dobrogi a — inca, 
inainte de a se incorporă Romaniei, 
fiintia scoli prin locurile cele mai insemnate mai alesu 


la staruintia, profesorului Nicolae Balasiescu, care 
luase sarcin'a pe la anulu '1870 a institui gratuitu, numai 


că se atraga pe părintii romani la se6l'a romanésca: ér 
astadi guvernulu romanu 'si da tóta silintia a radică, 
scoli si acolo pe totu loculu. In Macedoni'a incepă 
propagand'a sc6lei romane cu multu zelu, abnegatiune 
si suferinti”a predemnulu de lauda, Apostolulu Margaritu. 


Si acum'a dupa ce amu urmaritu desvoltarea cesti- 


„unei ce ne  PPODCUPA- la fratii nostrii a de munti . 


pat aa 
s) „Memoriu pag. 68, „19. tale 


Meritul 


incepura a se in> - 


: pâna in dilele nostre, se ne intârcemu, Ve rogu, pen- 
tru de a face o ‘ochire sċurta preste desfasiurarea invetia- 
mentului la noi acasa in timpulu mai nou. Indata dupa 
pacificarea; tierei. sub- guvernulu lui Wohlgemuth (1849, 
1850) ::se deschide in Nasaudu si Orlatu câte 
unu cursu pedagogicu romanu de câte 6 luni menite 
`“. pentru: de-a pregati invetiatorii satesci pentru intregu 
iscat In ambe locurile partecipara preste 200 de 

“Dintre candidatii dela Naseudu se trimetu la mijlo- 
E cavalerului de Heufler consiliariu din ministe- 
riulu de culte din Vien'a (carele visità Naseudulu) siese 
tineri romani pe spesele statului la cursulu pedagogicu 
superioru in Vien'a (dintre cari astadi numai trei mai 
profeseza : Vasile Dumbrava in Gherla, loanu Busiti'a 
in Sătoralya-Ujhely si Demetriu Cioflecu in Brasiovu, 
ér intre anii 1853—1859 mergu alti 6 tineri — totu 
granitieri si totu pe spesele statului la cursulu pedago- 
gicu din Prag'a. Acesti tineri reintoreendu-se in patria 
si aplicănduse prin scolile mai alesu granitiaresci si era- 
riale, introdusera si la noi principiile pedagogice mo- 
derne de prin scolile germane. Apoi si institutele cul- 
turale atătu cele mai mari cătu si scolile primarie ur- 
bane si rurale se inmultira intr'unu numeru conside- 
vabilu. Anume: Gimnasiulu superioru dela Brasiovu, 
carele se deschise in tâmn'a anului 1850—51 si se in- 
tregi dupa devingerea mai multoru greutati abia dupa 
14: ani (in 1865—66). Totu acolo se infiintiă la a. 
1869 si o scóla reala. — Preparandiile ro- 
mane din Naseudu si Sigetulu Marmatiei dintre anii 
1859—1868, si mai cu sama cea dela Naseudu (sub 


conducerea zelosului profesoru _ d. Vasile Petri) ne de-` 


tera unu “contingentu insemnatu de invetiatori pàna la 
infiintiarea preparandiiloru pre lànga scaunele metropo- 
litane si episcopesci dela Blaju, Sibiiu, Aradu, Gherla, 
Oradea si Caransebes. — Gimnasiulu superioru dela Su- 
céy’a (1860), se6l'a normala si cea reala dela Cernauti 
(1860—62), gimnasiulu superioru dela Naseudu (radiċatu 
in 1863) si celu inferioru dela Bradu incepura si con- 
tinuara cu bunu succesu opera binefacatóre a culturei 
poporului romanu. Mai pe urma legea de instructiune 
din a. 1868 regulandu in modu insemnatu invetiamân- 
tulu intregu in Ungaria si in anulu urmatoriu (1869) 
in Austri'a, se radicara scoli romane atàtu la noi in Unga- 
ra càtu si in Bucovin'a, unde se redesteptà printre ro- 
mani Sirtiulu iubirei limbei si culturei nationali, (Arone 
Pumnulu) prin tóte comunele, in cele mai mari de câte 
3—6 clase provedienduse cu invetiatori calificati in in- 
tielesulu' legiloru  esistinte.  Asemene se infiintiara si 
unele scoli mai insemnate pentru crescerea fetitieloru, 
precumu la Sibiiu, Brasiovu, Cernautiu, Naseudu si Blaju ; 
ear adi mane vomu fi norociti si cu o scóla superi- 
óta de fetitie prin scump'a nóstra Associatiune. 


"+ Vrându apune inaintea D-vâstre, prea on. Domni, 


unu ''Pesumatu. generale alu deosebiteloru sedle romanesci 
din dilele n6stre, vomu avè numerii urmatori: 

1.:-In Ungari”a — dupa statistic'a dlui ministru 
de culte “si instructiune din anulu 1883 din 17,040 
stoli au fostu scoli romane 17%, adeca cam 2,727. 


193 


— 


„în Romani’a dupa statistica - diui. i Ministre 
de a din acelasi anu scol.. (1883): 30541): 


3. In Bucovin'a in acelasi anu: s'au. propusă in 
limb'a romana preste totu in .. .. . 1032). X 

Acuma dàndu la olalta scolile din aceste -trei tieri 
locuite de Romani, avemu 5884 de scoli. Invetiatorii ace 
storu scoli se pregatescu la deosebite institute dupa catego- 
ria scoliloru la care'su aplicati, precumu; profesorii de uni- 
versitate, cei dela seminariile clericale si pedagogice, cei 
dela licee, gimnasii, scoli reale si normale, pre la univer- 
sitatile straine (cei din Romani'a si Bucovin'a si la uni- 
versitatile din Bucuresci, Iasi si Cernauti); ear’ pentru 
invetiatorii dela scolile primarie urbane si satesci avemu 
institutele pedagogice (normale) la noi 7 si in Romani'a 8. 

Nu potu a incheia, Domniloru, acâsta escursiune, 
de si amu adusu firulu ei pâna in dilele nostre, făra de 
nu a amenti si alti factori ai culturei nóstre nationali, 
carea este resultatorea educatiunei si a instructiunei, va 
se dica a pedagogiei la ori-care poporu. Acesti factori 
suntu, Domnii mei, deosebitele reuniuni sau asoci- 
atiuni de cultura. Atari asociatiuni avemu: 

1.  Academi'a romana pentru cultura limbei si 
studiulu istoriei nationale. 

2. Societatea pentru invetiatur'a poporului romanu 
infiintiata, (în Bucuresci în 1866) pentru de a propaga 
pe o scara mai intinsa invetiatur'a poporului romanu. ` 


3.  Ateneulu romanu, carele prin discursuril 
lectiunile sale publice contribue multu la iatirea călta. 
rei romanesci. : 

4. Societatea macedo-romana pentru instituirea, de 
scoli romane la fratii nostrii din Macedoni'a. 


5.  Associatiunile pentru cultur'a si literatur'a po- 
porului romanu din Banatu, Bucovina, precumu si atesta, 
a n6stra, care lucra cu atâta zelu la ajungerea mare- 
tiului scopu acumu de 25 de ani. 

6. Totu acestu scopu îlu urmarescu si diversele 
reuniuni invetiatoresei in tote coltiurile patriei. . Ba 
pana si nobililenstre mame, surori si fiice — 
inca, wau remasu in dereptulu nostru, ci si dânsele: mai 
alesu in timpulu mai nou sau insocitu in reuniuni: pen- 
tru cultur'a, limbei si moravuriloru strabune asia, incătu 
„dupa multe siovairi si unu Cursu prapas- 
tiosu cultura romana îsi croise siapucă pe 


1) Aceste 3054 scoli se repartiescu in modulu urmatoriu: 

1. Scoli primarie rurale de ambele seese 2470; 2. scoli pri- 
mare urbane de baieti 148; — de fete: 125; 3. Licee.7; 
4. gimnasii 18; 5. seminarie 9; 6. scoli normale pri- 
mare 8; 7. scoli comerciale 5; 8. scoli secundare si. profer 
sionale de fete 15; 9. diferite scoli speciale 31; 10. diferite 
scoli private 216; 11. universitati 2. — 2 In Bueovin: a a fogu 
in anulu 1883 numerulu scoliloru 211. Din acestea au fosti 
i. cu limb'a de propunere curatu romana 53; 2:culimba 
romana si germâna 14; 3 cu limb'a romana si rutâna 12; 4 
cu limb'a rutâua si romana 2; 5. cu limb'a romana, ratânu.:si 
germâna 7; 6. cu limb'a romana, rutâna, pol6na si germana: 14 
25 


. — 19% 


o alvia statornica in pamèntulu stramosiescu“. 
Eata Domniloru o schitia de si debilu marcata a culturei 
nóstre, „care e puterea cea mai tare prè pa- 
mèntu si fórterétia nóua a unitatii nóstre 
nationale“, carea daca micu cu mare — ne vomu 
nisui — intre marginile legiloru patriei a o intregi ame- 
suratu fortieloru puse de Dumnedieu in sinulu poporului 
romanu, dupa; esemplulu compatriotiloru nostri, putemu 
fi incredintiati, că — dupa cumu dice celebrulu Leib- 
hitz — vomu reformá némulu nostru! —- Fie! Fie! 


Gherla, 26 Iuliu 1885. 


V. G. Borgovanu, 
prof. preparandialu. 


Fabric'a de chartie mechanica dela 
Í Zernesci. 
\ (Îsforiculu ei) 
(Urmare si fine din 19—20) 


Prevederile principelui gubernatoru Carolu Schwar- 
zenberg esprimate de câtra densulu in padurile Zerne- 
sciloru, precumu se aratase mai insusu, sau implinitu 
multu mai curându decâtu ar fi crediutu ori-care din- 
tre noi, cari nu eramu adapati in secretele celoru 
mari ai pamântului. Imperatulu Nicolae trimisese inca din 
érna pe principele Mencicoff la Constantinopole, cá se-si 
bata jocu de Pârt'a otomana cu pretensiuni din cele mai 
arogante. Dupa conferentie si traganari diplomatice, 
buna-6ra câ cele de acum, lumea éta că fu surprinsa 
cu invasiunea trupeloru musealesci in Moldova si de 
acolo mai inlaintru in Muntenia. Pucinu dupa aceea 
turcii incepura a'si concentrâ puterile la Dunare, in Do- 
brogea, la. Silistri'a, la Rusciucu, Nicopole si Vidinu. Cei 
doi domni ai principateloru romanesci fusera siliti a pa- 
rasi tronulu si patria loru. In Octobre alu aceluiasi anu 
1853 se si audira cele de antài tunuri la Isaccea si 
Macinu in Dobrogea, la Galati si Braila in Romani'a; 
éra de aci inainte resboiulu incinsu continuă tóta ârn'a 
si in anulu 1854 pâna in Augustu, când teatrulu de 
sânge se stramută in Crime'a, unde a duratu pana tărdiu 
in Septembre 1855. 

Dara ce au a face tote EA evenimente europene 
si asiatice cu o intreprindere cum era cea dela Zernesci ? 
Ele au avutu a face totulu si au fostu in partea cea mai 
mare decisive pentru viitoriulu fabricei dela Zernesci. 
Contractulu închieiatu cu I. I. Gilain in Belgiu pentru life- 
rare de machine in pretiu de 131.734 franci 60 cente- 
sime in moneta sunatóre, coprindea conditiunea limpede, 
că transportulu loru sè se faca pe mare dela Antverpia 
„via Gibraltar la Constantinopole si de acolo pe marea 
négra in Dunare pàna la Galati. Acea conditiune era 
intemeiata pe impregiurarea, că inainte de acésta cu 32 
de ani transportulu pe mare din Anglia, Belgiu ori Fran- 
cva era se coste pâna la Galati abia a patr'a parte 


din càtu avea se platésca pe uscatu in curmedisiulu Ger- 


maniei si alu Austriei. Dara pâna se apuce, a se in- 


carca machinele la Antverpia pe corabie, flettele Angliei . 
si a le Franciei plecasera câtra Constantinopole; dupa 
căteva luni strimtorile Dardaneleloru şi Bosforulu se in- 
chisera, si totodata fu opritu ori-ce comerciu :si trans- 
porturi de ferarii, machine, salitru, munitiuni 
s. a. sub pedépsa de confiscarea si perderea, averei. 


Chiaru in acea epoca ajunsese la Constantinopole 
si corabia pe care era incarcata machinari'a destinata 
pentru fabrica dela Zernesci. „Nici-o urma mai đe- 
parte!“ sună porune'a comandeloru supreme. Asia ma- 
chinari'a, fu descarcata cu mari spese intr'unu magazinu 
platitu forte scumpu, dupa-ce chiria si asecuranti'a fu 
platita pâna la, Constantinopole cu mai bine de 20 mii 
franci (opt mii florini mon. conv. in auru). Preste unu 
anu de dile stetera machinele in magazinulu de pre. tiermii 
Bosforului; dara in 6rn'a anului 1855 pre cându resboiulu 
curgea mai cu turbare la Sevastopole, francesii avându 
mare trebuintia de magazine, deschidu cu forti'a si pe celu 
plinu cu machinari'a fabricei dela ` Zernesci, arunca pre- 
ste ele sute de saci cu farina, éra mai târdiu intendantii 
loru facu apelu la dreptulu sabiei, provâca, pe proprieta- 
riulu caseloru cá se le dea t6te magazinele numai loru, 
se scótią machinele de acolo, căci de nu, ei le voru 
aruncă pe tâtein mare. Comissionariulu, in grija ca- 
ruia erau date machinele pâna la incarcarea loru pen- 
tru Galati, abată acelu, pericolu prin multe rugaciuni, aler- 
gaturi si dare de bani. Dupa acea crisa inse consorţiulu 
intielese neaparata trebuintia de a trimite pe unu omu 
alu seu din Brasiovy in adinsu la Constantinopole, cu 
scopu de a cauta tóte rhijlocele si calile spre a rein- 
carca machinele. In acelu timpu o calatorie in Orientu 
findu impreunata cu multe si mari pericule, dintre mai 
multi altii, abia s'a induplecatu repausatulu comerciante 
Ursu Ghila pentru simbria de una miie f. mon. conv. 
cá se mârga la Constantinopole. 


Intre acestea dupa caderea Sevastopolei se inchieiè 
unu armistitiu, de care folosindu-se agentulu alergă pe la 
ambasade si mijloci din mare gratia, câ o corabia neu- . 
trale, anume holanda se pâta transporta machinele. la, 
Galati pentru unu naulu de 1400 (una mie patru sute 
de galbini) cu asecurantia cu totu. Dara pre cându a 
sositu corabia la Galati, a inceputu se inghietie si 
Dunarea si aprope se dispara si drumurile Moldovei 
pâna la passulu Oituzu, care numai cu numele erau dru- 
muri. Asia machinele au trebuitu se mai stea si la Galati ; 
deci din 22/10 Iuniu 1853 in care di s'a pusu fundamentu 
la edificiulu fabricei, pana la descarcarea, toturoru, machi- 
neloru in Zernesci cu alte spese de transportu si de vami 
ap asatorie, adeca pana in Iuliu .1856 gau. implinitu 
trei ani de dile! 

Intr'aceea din computulu piedautata. 'consortiului de 
tra contabilitate in 7/19 Februariu: alu aceluiasi anu 
1856 se vediă, că pana in aceea di Sau cheltuitu cu 
totulu 115. 384 fl. 18 er. mon. :cenv., prin urmare s'a 
trecutu bine preste sut'a de mii. ptevediuta in contrac- 
tulu consortiului. ` Dara realisarea- definitiva mai era inca 
departe. Montarea, (aşiediarea) machineloru prin mechanici 


„Wbniti inadinsu. din Belgiu,: prepararea de fundamente 
““ pentru machinele” cele mai grele totu din petrii cioplite, 
multe mai mari decătu usile, -transporturi neincetate de 
materiele;: eyude si preste opt sute stânjini de lemne, mai 
cereau. timpu de mai multe luni si spese considerabili. 
«c. Vediendu-se in cei trei ani trecuti, că consortiulu 
-pu e in stare de a infiintia fabrica numai cu capitalulu 
defiptu in contractu, dupa căteva siedintie obositorie ma- 
ioritatea membriloru sa invoitu cá se indoi6sea acelu 
capitalu, precumu au si facutu mai mulţi; altii inse 
Ș'au retrasu cu totulu din societate, si rasi 
altii au recursu la imprumuturi. Intre acestea, impregiu- 
rari, in siedintiele din 20 si 23 Dec. 1856 la care au 
participatu căte 14 membrii, sa decisu dupa desbateri 
de câte 3—4 6re, ca insusi consortiulu in corpore se'si 
deschida unu creditu de 40 mii florini la o banca mare 
din Vien'a, ceea ce sa si intomplatu pe lânga cautiune 
tripla, garantarea personala a mai multoru membrii si 
totuodata substratu cum se dice, de cambii pe căte 
trei luni. Din acea suma sau ridicatu deocamdata nu- 
mai 20 mii. Acei bani costau pe anu cu provisiuni 
cu- totu 100%, erau prin urmare forte scumpi atunci, 
cându de ex. fabricele austriace si boheme ii aveau nu- 
mai cu 6%, éra altele din tierile apusene numai cu 4 
si celu multu cu. 5% 
ardeleniloru preste totu banii imprumutati cw 10%, nici de- 
cum nu li se parea prea scumpi in acelea timpuri, cându 
capitalistii erau dedati a eloca banii loru cu 12%/, éra 
asia numitii schimbatori sau zarafi ii dedeau cu 15%% 
si 18%, căci de alta parte si negutiătorii au fostu de- 
dati mai alesu in anii de antèi dupa revolutiune si sub 
durata resboiului orientale se càstige dela marfile loru 
căte 25—30 pâna la 500%, prin urmare se realisedie 
` dupa capitaluri mici venituri in proportiune fârte mari 
asia, că sau vediutu destule firme cu capitaluri forte 
mici de 5 multu 10 mii fi. realisându venituri curate de 
căte 2—3 mii fl. pe anu, éra casele cu capitaluri mari 
ajunsera ca se arunce numai in spesele curente anuali ale 
familiei dela câte 5 pana la 10 mii fl. m. conv. Pre 
cându sasii de o parte, éra romanii de alta parte s'au 
apucatu se deschida fabrice, uitându că acuma nu mai 
exista monopolu in sfera industriei mari, au speratu ase- 
menea căstiguri de celu puţinu 200%, pe anu dupa capi- 
talulu loru; romanii inse simtindu că prin instinctu, că 
“prospectulu acela dispare, au bagatu din averile loru 
calu. multu câte 10—15% in intreprinderi industriali, 
partea : cea mai mare o au imbracatu, cum se dice in 
limba comerciala, in marfi, din care se credea cà- folo- 
sulu este. multu mai mare, apoi fabrica o infiintiara mai 
departe numai cu sume imprumutate pâna la 60,000 fi. 
m. conv. 

Evenimentele ulterióre politice si nationali au in- 
curcatu - tóte całcularile omenesci, au trasu cruce pre- 
„ste“ ele, au 'resturnatu: multime de case mari comer- 
< ciali:si fabrice mai in tâte. tierile.si piatiele. Despre o 
parte; indata dupa inchieierea. de armistitiu in Orientu, 
“stan, :sistatu mai multe ramuri de comerciu cá si cum 
auf âmortitu ; pretiurile din cam; se: urcasera nebune- 


195 


. Dara comereiantiloru brasioveni si 


sce, an scădiutu infricosiatu, corabii, si magazine au re- 
masu indopate cu marfi, care acuma nu maj .trâbuea; la. 
nimeni; dara platile trebuea st se faca la di, éra. daca 
nu se facea, falimentele urmau neincetatu. In acelasi timpu 
o crisa comerciala ne mai pomenita păna atunci se escă 
si in America septemtrionala, de unde in căteva luni. 
trecu in Europ'a si rupse case comerciali din. cele mai 
respectate. Daunele ajunsera la sute de mili6ne si chiăru; 
miliarde; creditulu se cutrieră preste totu. | 

In fine pe la Iuliu 1857 incepi se produca si. fan 
brica dela Zernesci chartia. Prea tărdiu; pentruca pe 
la capetulu anului si in totu anulu 1858 falimentele: 
urmara neincetatu atătu in Brasiovu cătu si in piatiele: 
Romaniei, pe unde se crediuse că fabrica va desface; 
părtea cea mai mare a producteloru sale. In Brasiovu, 
de ex. a fostu unu casu, când diece case de comercianti, 
au datu falimentu intru o septemana si anume, una; cu 
170 mii, alta cu 190 mii, 
patra cu preste 70 mii florini mon. conv. si asia mai 
departe. In acelasi timpu unu germanu a fugitu din Bra- 
siovu la Hamburg si de acolo in Americ'a cu vre-o;suta, 


a treia cu 100 de mii, a 


de mii datorii facute in Brasiovu, éra altulu unu romanu | 


dela Campulungu cu vre-o 60 mii. Dintre casele romanesci 
cadiute erau cinci membrii de ai consortiului fabricei.. dela 
Zeruesci, la. care una participase pâna in 1857 cu 20 
de mii, alte doue cu câte 10 mii, a patra cu 4000, a 
cincea cu 2000 fl. m. c. Cu ocasiunea pertractarei ju- 
decatoresci a falimenteloru a esitu la lumina, 'că, acelea. 
case nu participasera la infiintiarca fabricei dela Zere” 
nesci cu averea propria, ci cu bani luati imprumutu, 
adeca cu ajutoriu de creditu strainu, care inse ajunsese 
a fi, precum se dice, putredu, si dupa-ce li se curmase 
de pretotindeni, au fostu silite a, declara falimentu. Se 
intielege apoi de sine, că cu acelea catastrofe comerciali au 
fostu atacatu si capitalulu bagatu in fabrica prin cr edi- 
torii participantiloru faliti, că-ci adeca, pe creditori nýi 
obligá contractulu consortiului intru nimicu si asia acestia - 
pusera mâăn'a pe partile de capitalu ale cridatarilora.. 


Fabrica lipsita, in modulu acesta de o parte considera-!. : 


bila din capitalulu primitivu, tocma pre càndu avea mai 


mare trebuintia de fondu lucratoriu (fundus instructis, 


Betriebsfond), se vediu silita a recurge din nou la impru- 


muturi scumpe spre a lucra cu tote puterile câte era in- 
de altmentrea prea Manea 


stare se desvâlte machinele, 
luate pe garantia de unu anu intregu. 

Afara de cei cadiuti in crida, alti. patru membri 
ai consortiului au fostu rapiti din mijlocu pâna la 1857. 
prin mórte; dupa cari in anii urmatori aù mai repausata :. 
alti siepte si asia averile familiiloru sau impartita: si 


ari 


smacinatu. . i aa 


Nici cu atâtea lovituri nu au fostu de ajunsu, 8. : 


trebuitu sè se mai adaoge si calamitatea cu directorii 
technici straini. Celu de antăiu unu francesu ignorati 
lenesiu, inse cu atâtu mai arongantu si impertiņentu;::A 

pagubitu pe consortiu de mai multe mii, dupace i map * 
case preste 4000 mii fi. c. bani curati, pentru-cá: 3BU 


se nu lucre nimicu sau totu numai reu asis `: Am- 


multi steteau se jure cà ar fi platitu de câtra alte: în 
25% 


4 


brice rivale, câ se ruinedie pe cea dela Zernesci. Alu 
doilea technicu a fostu unu prussianu betivu si destra- 
matu, alu treilea unu saxonu din Saxonia, omu tineru, 
dara ignorantu si lenesiu ; al patrulea totu prussianu, in- 
se nebunu pe jumetate, avea si cea nevoia (morbus co- 
mitialis) ; alu cincilea unu austriacu, omu cu sciintia, dara 
forte betivu si totu lenesiu, indata ce nu era cine se 
stea de elu că se lucre, in fine alu sieselea unu ger- 
manu din Wiirtemberg, omu de omenie, dara septua- 
genariu, bolnavu de picidre, neaptu a desvoltă o ener- 
gia mai mare. Numai daunele causate de câtra acei 
technici prin nesciintia ori lene sau reutate, trecu pe 
usioru preste o suta de mii florini, mai alesu daca vomu 
pune in socotâla si multele machine frante si sfarmate 
din negrija loru si risipa in materialuri chemice, de 


care totudeauna trebuea sè se afle in pretiu de mai 


multe mii. 


In fine lovitura din urma sa datu, nu fabricei 
care exista, si lucra pâna astadi sub alti proprietari, ci 
consortiului scadiutu la numeru numai de 5 insi, prin 
desele falimente intemplate la Bucuresci, Galati etc., 
unde sau perdutu sume considerabili, anume in Bucu- 
resci preste 22 mii florini (la 60 mii franci), si unde 
— in Octobre 1865 — sa. cerutu dela ministru de 


atunci una miie de galbini in auru pentru sub- | 


scriptiunea contractului de liferatiune la tipografia sta- 
tului, contractu inchieiatu dupa lege, dara supusu la 
jafu infamu ; pre cându apoi urmă si catastrofa cea mare 
generala din anulu 1873 cunoscuta sub nume de Krach, 
prin care disparura din monarchia intrega avutii in 
parte mai multu imaginarie de preste siepte sute de 
milióne florini, rupendu si sfarmandu bunu cu reu pe la 
tâte piatiele comerciali si industriali făra mila si indurare. 


l Din luptele, daunele si calamitatile càte au ajunsu 
in cei 23 de ani intreprinderea industriala dela Zernesci, 
abia a treia parte sa memoratu in acésta monografia 
prea scurta a ei. Celu care ar voí se le afle pe cele 
mai multe, le póte afla si scóte din protocólele si actele 
care se conserva in originale la redactiunea acestui or- 
ganu alu Associatiunei transilvane; éra pentru partea 
cea mai mare a lectoriloru interesati de mersulu indu- 
striei mari in tierile locuite de români, credemu că in- 
formatiunile date acilea voru fi de ajunsu. 


Daca totusi credemu se mai adaogemu ceva cá de 
inchieiere, ar fi numai impregiurarea, că in anii in cari 
a lucratu fabrica de Zernesci sub consortiula romanescu, 

„au cadiutu si in parte au disparutu cu totulu anume in 
partea meridionala a Transilvaniei, adeca in comitatele 
Brasiovu, Fagarasiu si Sibiiu cincisprediece fabrice, anume 
pe la Brasiovu cinci, la Sibiiu trei, la Orlatu doue, la Căr- 
tisióra, Avrigu, Petersdorf trei etc. la care tote s'au per- 
dutu departe preste unu milionu florini. Intreprindietorii 
din Secuime au patito si mai reu, că-ci acolo nu a- reu- 


situ mai nici-o interprindere pâna in anulu 1873, éra | 


anume la montanistic'a de feru si arama dela Szt-Ke- 
restbânya, File etc, sau perdutu in 8—9 ani preste 
patru sute de mii florini, saracindu cu totulu mai alesu 


196 


pe căteva, familii sasesci onorabili din Brasiovu si de 
airea. Din fabricele cădiute in acelea timpuri in acestu 
principatu optu au fostu de chartia. 


- Din tâte acestea invetiamu, că gencratinnile care: 
ne urmâdia, sunt datóre siesi ca si tierei si natiunei, sè, 
se arunce cu totuadinsulu pe studiulu teoreticu si practicu, 
alu economiei nationale, precum si pe technica, si reia] 
Junimea se'si impartia problemele, se'si aléga studii di4: 
verse de subsistentia, (Brodstudium), sè nn se imbuldiésca 
cu totii, câ si cum aru fi farmecati, totu numai la doug 
trei sciintie speciali facându unii la altii concurentia 
forte pericul6sa. Sciinti'a este capitalu numai daca scimi 
sei damu val6re practica. Theoria sine praxi sicut rota 
sine axi, diceau betrànii nostri si aveau mare dreptate! 
Daca voiti se ve càstigati averi materiali pe cale dréptaļ 
ve căstigati mai antàiu sciintie practice. 


Augustu 1885. G. B. 


EA 
Literatur'a traditionala romanesca. 

Asia numise dn: Dr. Grigorie Silasi, acelu bar- 
batu eruditu si stimatu de toti 6menii buni productele ge- 
niului ce inspira tóta viâti'a poporului nostru romanescu, 
literatura adeca milenaria produsa de poporu pentru po- 
poru, dara păna in secolulu nostru mai nici decum scrisa, | 
ba nici macaru observata, nici chiaru de cătra romani, 6ra 
in cătu au observato strainii, a fostu cu prea pugine 
esceptiuni — mai. multu că se'si bata jocu de ea, anume 
intr'o epoca, pre càndu la alte popóra se adunau de esem- 
plu: poesiile poporane câ margaritariele cele mai preti6se 
sc6se din fundulu marei, ascunse in scoice. Intocma că 
margaritariele in scoice 'asia stau ascunse productele ge- 
niului romanescu in fundulu sufleteloru si alu inimiloru 
n6stre, Cá de ani treidieci incóce. esu margaritarie de 
acelea neincetatu, nu numai cá poesii si cântece, ci si 
sub alte numiri, precum proverbie (povestea vorbei), gă- 
cituri, povesti si basme, asia numite strigaturi sau chi- 
uituri in dantiu, descântece femeiesci, o multime de da- 
tine, ceremonii sau rituri numite superstitiuni de câtra, 
carturarii cei mari. Acestea ne dau ocasiune minunata de 
a face studiu comparativu de cea mai mare importantia, 
pentru originea n6stra, déca cu acelu studiu vomu pur- 
cede pe dóue mii de ani inapoi, cum si daca vomu esa- 
minâ si multimea, mare de superstitiuni care mai domnesca. 
pâna, in diu'a de astadi de esemplu: la greci, la italiani, 
spanioli, francezi si la alte popore vechi meridionali, care 
multu inainte de a inbratiosia religiunea christiana, adop- 
tasera, religiunea, politheista, decola) amestecata si cu 
ceremonii egiptene si asiatice. inai 

In timpulu presentu se scrie si se vorbesce multu 

despre planulu Inaltimei sale domnului archiduce here- 
ditariu Rudolfu de a face se apara anu opu colosalu 
sub titlu „Monarchia Austro- ngurésca in cu- 
ventesiîn fapte“. Se dice ea au se conlucre la acelu 
opu maretiu si câtiva romani luandu'si temele din viéti’a 
si din istoria poporului, la care apartînu dènsii. Se pare 
apoi, ca, unii punu temeiu mare pe literatur'a nós- 


— 


l a traditionala. Acei dommi cari dorescu a pre- 


sentá lumei europene literatur'a, traditionala a romani- | 


| loru, facu lucru celu mai bunu, si noi le dorimu din su- 
' fletu succesulu celu mai fericitu ; presupunemu totuodata, 
ca dloru inainte de a se apucă de: lucru, voru conveni 
la unu, locu spre a se consultă si asi inparti materia- 
lulu, care dupa càtu pricepemu noi, desi romanii au in- 
ceputu prea tărdiu alu aduna, totusi este preste tóta 
asteptarea de bogatu, incătu p6te rivalisă cu colectiunile 
ori-carui altu poporu, din acésta monarchia, inca si in 
casulu cându aru incepe numai de inainte cu 25—30 
de ani, adeca dela colectiunile de poesii poporane ale lui 
Vasilie Alecsandri si Dr. At. M. Marienescu, dela pu- 
blicatiunile lui Antonu Panu pâna la Teodorescu, Hin- 
tiescu, Ispirescu, naratiunile lui Slavici si altele multe, 


Pentrucă si lectorii acestui organu alu Asociatiunei 
se póta reflecta mai usioru. la deslegare aproblemei din 
partea celoru cari se voru insarcină cu ea dintre ro- 


mani, . ne permitentu d6ue observatiuni si anume una | 


relativa la istoria n6stra si alta la literatur'a traditionala. 
= [storia romanilofu scrisa de neromani este falsifi- 
ș. i, pe din intregulu in partile sale esentiali si pe alo- 
ureâ, in modu infamu ; 
blicațiuni . de documente istorice in mai multe volume 
grâse facute cu spesele academiei romane, demasca o mul- 
time de erori si interpolatiuni practicate cu precugetare, 
că prin contrabanda in istori'a nstra. 

Tema literaturei traditionale a fostu trac- 

„tata, si pâna acuma, chiaru si in adunarile generali ale 
associatiunei n6stre in cușsulu aniloru de câtra câtiva 
barbati competenti cu multu succesu si lauda; de aceea 
ne tînemu de datorintia patriotica a reflectă si acilea la 
urmatóriele studii publicate in acâsta f6ia si anume: 

In a. 1869 Nrii. 19 si 20 se afla publicata disser- 
intiunea dlui Iosifu Vulcanu:  Poporulu romanu in 

„poesia sa. l 
+ Jn anulu 1870 Nrii 22 si 
ducesci de Iosifu Vulcanu.*) 

In 1874: Diferitele datine pentru asiediarea morti- 
loru de Dr. G. Vuia. Numerii 21—22. 

In 1875: Insemnatatea literaturei romane traditio- 
nale de profesorulu Dr. Grigorie Silasi Nr. 3. 4. 5. Ade- 
veratu studiu meritoriu. 

„-„In'causa foiei Siedietârea de Iosifu Vulcanu 
ae 3. 

Omenii: inse nau intielesu atunci pe Iosifa Vulcanu 
si nici mai tàrdiu. 

In acelasi anu 1875. am reprodusu si in „Tran- 
silvani’a“ cele. dóue poesii- admirabile ale lui Vasilie 
Alesandri „Besbunarea lui Statu-Palma“ si 

„Concertuluin Lunca. 

In 1876 dela.Nr. 18 pâna inclusive 23 unu altu 
studiu demnu de 'auetorulu seu: „Romanulu in poe- 
„sia sa populara studiu asupra ramiloru poesiei po- 
„porulii romanesci totu de Dr. Grigorie Silasi. 

E Nu Samuilu, precumu s'a numitu acolo din eróre. 


23 Càntecele hai- 


adaugemu inse, că vastele pu- 


197 EF | i Sata 


In Nr. 22 pag. 257—8 Calendariulu. şuperstitiunei, 
unu micu studiu comparativu, la care: facia cu atâtea 
infruntări facute romanului pentru superstitiunile sale 
e bine se reflectamu. 

Totu in anulu 1876 Nr. 4 et 5, Filosofi'a. poporu- 
lui romanescu, recensiune asupr'a, colectiuniloru de pro~ 
verbie romanesci (A. Panu, G. Baronzi, Hintiescu) de Red. 

In 1877 Nrii 4 pâna la 18 „Romanulu in poesia 
sa populara“ de Dr. Grigorie Silasi, "continuare din anul 
1876. 

Nr. 23 Despre costumele nationali romanesci..  . 

In 1878 fabule, naratiuni sau povesti ori basmuri 


de ale poporului, colectiune de I. C. Hintiescu Nr. 10. 


Nr. 16 Obiceiuri superstiti6se din poporu de archi- 
mandritulu G. Roscanu. | 
In 1882 Nrii 15—16, 17—18 Petrecerea mor- 


tului. Mosii sau sădrificiulu mortiloru de Simion 


Mangiuca. 
Cându citamu si acesta recensiune asupr'a celoru 


doue studie ale dlui Mangiuc'a, o facemu totuodata cu scopu ` 


de a trage din nou atentiunea lectoriloru competenti. in 
materia la tote celelalte stugii ale sale de aceeasi natura 
publicate in Calendariulu seu si altele in 
In" „Trans“. 


ci trebue se ne adunamu la unu locu si literatura 
nescrisa si tâte traditiunile nâstre, fie acelea etnice, 
pagane, fie christiane, fie intielepte, fie si absurde, căci 


avemu trebuintia se strabatemu in cea mai departata ` 


vechime, păna unde ne luminâdia multu puginu scriitorii 
elini si latini ete“. Cu alte cuvinte, avemu se facemu 


„Familia“. 
Nr 15 din acelu anu pag. 121 amu. scrisu: . 
„Nu e de ajunsu câ se alergamu numai dupa documente 
scrise, spre a pe avea odata istoria nâstra nationala, 


unu studiu comparativu obiectivu si pre câtu se pote - 


de exactu intre viâti'a religi6sa si familiara actuala a 


poporului nostru si intre cea greco-romana- sau preste ` 


totu latina, se vedemu care, câte si de ce natura sunt 


traditiunile n6stre, ce si dela cine amu hereditu sau amu - 


si imprumutatu mai tărdiu“. 

In 1883 Nr. 6 amu publicatu despre , Doina“ 
originea poesiei populare la romani de B. P. Hasdeu, 
éra in Nr. 20 despre „Ornitologi'a* poporana de S. 
FI. Marianu, doue volume. Cernauti 1893. | 

Cându citamu pe acesti doi scriitori, o, facemu totu- 
odata cu dorinti’a câ cei cari studiadia traditiunile si limb'a 
n6stra vorbita, cum si pe cea scrisa, se nu'si pregete a 


fi cu tóta luarea aminte atâtu la studiele limbistice ale i 
(1878 . 


dlui Hasdeu, cum „Cuvente din betrăni“ 
1881) „Columna lui Traianu“ de esemplu din a IV.. 


din 1883 s. a. cum si la cele due volume ale lui 


Marianu“. 


sau 


Mai sunt si alte scrieri multe, pe care. le amu in-. ... 


registra cu placere .la loculu acesta, daca ne. ar permite `. 


spatiulu si timpulu; asia inse reflectamu. pe doritorii de 
ale avea la catalogele librariloru, cari' se ocupa, cu't0- 
merciu de carti romanesci. Asta-data mai 
la publicatiunea cea mai n6ua: ~ 


„Doine si strigaturi din Ardélu“ date wiri 
Edir. 


de Dr. Ioanu Urban Jarnik si Andreiu Bàrsénu. 


TE 


reflectatna i 


tiunea, academiei romane. Bucuresci 1885. Form. 8-vo. 
“Cuprinde 648 de Doine, 361 de strigaturi de ale 
juniloru, éra cu titlu Varia optu Balade, dóue Co- 
` linde, una inchinare cu pacharulu. Dara la acâsta 
publicatiune vomu reveni indata cu inceputulu anului. 


Abia terminaramu cu estrasele acestea, pre căndu 
diariele adusera, testulu precuventarei la opulu, Mo- 
narchi'a austro-unguresca in cuvinte si in 
fapte“. Se dice că precuventarea este esita din pén’a 
Archiducelui Rudolfu; destulu inse ca ea ne da 
totuodata idea despre marimea opului care se prepara 
“de càtra unu mare numeru de barbati ai sciintieloru si 
arteloru ; noi inse mai invetiaramu din aceea inca si alt- 
ceva: ca pentru literatii romani invitati a colaboră la 
acelu opu a devenitu unu punctu de ondre si reputa- 
tiune câ se lucre asia, incătu productele spiritului loru 
se póta stá alaturea cu ale celorlalti scriitori de alte 
nationalitati,  Dintr'o frasa scurta, dara forte semnifica- 
tiva, in care originea, latina a poporului romanescu este 
recunoscuta puru si simplu in acea precuventare, noi ne 
permitemu a combină, ca se astepta inadinsu, câ popo- 
rulu romanescu inca se ocupe unu locu de ondre in acea 
publicatiune destinata a da lumei intregi informatiuni 
genuine' despre tote popârele monarchiei, din mai multe 
puncte de vedere. De aceea suntemu de parere, cá pe 
literatii invitati a colabora se'i inbarbatamu cu totii in 
spiritulu charitatiei. Problem'a pentru dânsii câ si pen- 
tru oricare dintre noi, este mare si grea; dupace inse 
opulu are se apara successive in cursu de cătiva ani, 
si precumu se pare inceputulu se va face cu provinciile 
austriace, pâna se ajunga la tierile locuite de romani, 
potu se trâca si doi ani, in care timpu literatii nostrii 
se potu prepară de ajunsu, G. D. 


PARTEA OFICIALA. 


Nr. 311/1885. 
i Procesu verbale 
alu comitetului associatiunei transilvane pentru literatura ro- 


mana si cultura poporului romanu, luatu in siedintia dela 
20 Noemwrie n. 1885. 


_Presiedinte: Iacob Bologa, vice-presiedinte. Mem- 
brii presenti: D. baronu Ursu, I. V. Russu, P. Cosma, 
I. St. Siulutiu, G. Baritiu, B. P. Harsianu, C. Stezariu, 
Dr. Ilarionu Puscariu, IL. Popescu, E. Macellariu. 


Secretar: Dr. D. P. Barcianu. 


Nr. 226. La concursulu. escrisu din siedinti'a dela 22 
Septemvrie a. c. pentru unu stipendiu de 100 fl. pentru as- 
cultatore de pedagogie, au intratu 2 cereri: umwa a elevei din 
anulu alu IV-lea dela institutulu pedagogicu de statu din Ciuju, 
Cornelia Lupu si un'a-dela elevulu Andronu Petri din anulu 
alu Ill-lea dela institutulu preparandialu gr. cath. din Gherla. 
(Nrii 275 si 278/1885.) 


— Stipendiulu: fiindu menitu. pentru eleve dela sc6l'a 
pedagogica, se confere pe: bas'a testimoniiloru presentate ele- 


198 


vei Corneli'a Lupu, din Sieutiu, comitatulu Bistei, a Nasaudu, 
pentru anulu scolastica 1885/6. . i 


“Nr. 227. Vasilie Popu, din Ttnoulu-Misre, cere pentru 
fiiulu seu Petru Popu, cismaru in Bistrita unu ajutoriu din ` 
cele menite pentru meseriasi din fundatiunea „Totfaléna“ 
(Nr. 249/1885). 

— Se va luâ in pertractare dimpreuna cu celelalte ce- 
reri, ce se voru presentá la concursulu ce are a se esérie. 


Nr. 228. osifu Popoviciu din Noulu-Sasescu, se róga 
pentru unu ajutoriu in bani in favorulu fiului seu Valeriu 
Popu, aplicatu cá invetiacelu la mâr'a comunala din Avrigu. 
(Nr. 248/1885). 

— Ne fiindu ajutârie disponibile, cererea nu se pote 


implini.. 


Nr. 229. Kába lânos, mesariu in Hadad-Gyortelek, co- 
mitatulu Selagiului, cere unu ajutoriu de 50 fi. v. a pentru cei 
doi fii ai sei, invetiacei de faurarie. (Nr. 256/1885). 

—  Nefiindu ajutâre disponibile, cererea nu se pote 
implini. 


Nr. 230. Membrulu comitetului P. Gui: transpune 
o insciintiare a dlui notarju publicu reg. ung. din Fagarasiu, 
dimpreuna cu unu contractu de donatiune pentru casulu de 
mârte, incheiatu intre dl Ioanu Romanu, repausatu, fostu ad- 
vocatu in Fagarasiu si soti'a sa. 


Din acestu contractu resulta, că Associatiunea transil- 
vana este designata esecutoru alu dispositiuniloru reposatului, 
conformu carora dupa mbrtea sotiei. densului, eredii aceleia, 
voru fi datori din venitulu casei Nr. 558 din Fagarasiu,. in 
totu anulu a pune la dispositiunea, Associatiunei celu puginu 
câte 600 fl. spre formarea unei fundatiuni, carea se pórte nu- 
mele reposatului, spre scopulu inaintarei industriei si comer-- 
ciului intre romani, afara de acestea totu din venitulu acelei 
case să se formedie due stipenqii de câte. 60 fi. pentru ru- 
dele reposatului din Hening, cari voru cercetâ. gimnasiulu 
sau alte scoli, ear in lips'a acestora "pentru alti tineri romani 
fara diferintia de confessiune.. (Nr. 291/1885). 


— Spre sciintia cu aceea, că comitetulu - primesce *a fi 
'Associatiunea esecutoru . alu dispositiuniloru reposatului, .dis- 
punându totodata a se asigură dreptulu de servitute alu 
Associatiunei asupra casei din Fagarasiu. Cu esecutarea con- 
clusului se incredinti6dia membrulu comitetului P. Cosm'a 
câ representantu alu Associatiunei. 


Nr. 231. Directiunea despartiemântului VIII. (Albia 
Iulia) presenta la 22 Augustu a. ¢. sumwa de 212 fl. si 20 cr. 
că ineassata la adunarea generala a despartiementului, tînuta 
la Teiusiu in 1 Augustu, ear’ la 1 Septembre protocolulu 
acestei adunari si alu siedintiei subeomitetului de dto 9 Au- 
gustu, Din aceste protocóle resulta : : 


a) că s'a tînutu o disertatie de R. Patitia, ponin: in- 
demnarea poporului de a'si iubi scól’a; e 


b) că s'au incassatu tacse dela 3 membri ordinari’ 15 ti., 
si dela membrii ajutatori: 43 fl.; 


c) că s'a stabilitu budgetulu despartierăntului pro 1885/6 
cu 46 fl. v. a.; anumitu ca premii pentru doi adulti, cari voru 
invetia a ceti si scrie 10 fl., cá premiu `dgsignatu pentru ọ 
scóla de pomaritu din despartiementu 20 fl., și câ spese de 
cancelarie 16 fl. v. a.; 

d) că s'a hotarttu tînerea, aderi “generale viitore in 
Totoiu ; 

e) că-se trimitu comitetului 12 a: 20 €r, cari restâdia 
dupa detragerea sumeloru budgetului- preliminatu ; N 

f) că la initiativa cetatieniloru din Teiusiu Efremu Ratiu 
si Pavelu Popa, societatea; fostiloru nobili husari de granitia 


pă 


din Teiusiu, s'a inscrisu câ. membru fundatoru alu Associati- 


“ “unei, depunendu tacs’a de 200 fl., cari se transpunu comitetului ; 


„Candrea, adv. in Cămpeni directoru, ear 


marturisite“ (Ne. 225/1885). 


g) că s'a dispusu crearea "de agenturi comunale, unde 
inca nu sunt, ear’ cele esistente sè se provâce a'si indeplini 
<hiemarea. Nr. 216/1885). 

Adeverinduse primirea sumei de 212 fi. 20 cr. 'cuprin- 
sulu protocolului adunarei generale si alu subcomitetului ser- 
vesce spre sciintia cu aceea ca, conformu $. 27 din Regula- 
mentu numai tacsele dela membrii ajutatori potu fi folosite 
pentru trebuintiele speciale ale despartiemntului, ear tacsele 
de membrii ordinari trebuescu administrate fâra stirbire co- 
mitetului Associatiunei.  Astfelu dara remânu inca de admi- 
nistratu cassei Associatiunei 2 fl. 80 cr. din tacsele incassate 
dela membrii ordinari. 

Pe viitoru sè se adauge la tbc adunarei gene- 
Tale si raportulu subcomitetului presentatu adunarei generale 
despre activitatea in decursulu anului. 

Inscrierea „Societatii fostiloru nobili husari de granitia 
din Teiusiu“, că "nembru fundatoru, care din caus'a intârdierei 
cu trimiterea protocolului adunarei despartiementului, nu s'a 
pututu face la adunarea generala a Associatiunei tînuta la 
Gherla, se va face la proxim'a adunare generala, ce este a 
se tinea in Alb'a Iulia. 


Nr. 232. Directiunea despartiementului VII. (Abrudu), 
trimite cu datulu 18 Augustu a. c. câ incassati la adunarea 
generala, a despartiementului, tînuta la 16 Augustu in Vidr'a, 


-suma de 169 fl. v. a. si anumitu: 
a) tacsa de membru ordinaru pe viétia dela judele- 


comunalu din Vidra Michailu Gombosiu 100 fl. ; 
'b) tacse dela 7 membrii ordinari 42 fl. ; 
€). tacse dela membrii ajutatori 27 fi. Nr. 217/1885). 
'— Spre sciiintia adeverinduse primirea sumei de 169 fl. 


Nr. 233. Dl Liviu Martianu ascultatoru de silvanistica 
la academi'a din Siemnitiu, trimite o mica colectiune de plante 
pentru folosulu scólei de fete a Associatiunei. (Nr. 220/1885). 

— Spre stiintia cu multiamita, avendu colectiunea a fi 
predata la timpulu seu Directiunei scólei. 


Nt. :234. Directiunea despartiemântului XI (Simleu) 
trimite tacse incassate dela membrii ordinari ai associatiunei 
din acelu despartiementu in suma de 139 fi. v. a., cu ocasiunea, 
adunarei generale tînuta la Basesei la 11 Augustu. (Ne. 421/1890) 


— Spre sciintia, adeverinduse primirea sumei. 


Nr. 235. Directiunea despartiementului VII. (Abrudu) 
presènta protocolulu adunarei generale a despartiementului de 
dtto 16 Augustu din Vidr'a, dinpreuna cu raportulu despre 
activitatea subcomitetului, presentatu adunarei. 

Din. aceste se vede:. 

1. că s'au insinuatu câ membrii ordinari platindu tac- 
sele prescrise: Romulu Furdui, Michailu Candrea, Constantinu 
Cotisielu, Gherasimu Teofilu, Gherasimn Moraru, Lanes lur- 
chescu si Ioanu Leachu ; 

2. că s'au incassatu tacse restante dela 4 membrii cu 
31 fl. 25 cr. v. a. afara de tacsele amintite la numerulu prot. 
232 in suma de 169 fl. v. a.; 

3: -cà s'a dispusu intrunirea proesimei adunari generale 
in Câmpeni; 

4. că sa constituitu comitetulu alegânduse Gerasimu 
lesandru Danciu, 
Romulu Furdui, loanu Todescu, Teofilu Gherasimu, Iosifu 
Crisianu si Simionu.Caianu membrii in Cdmitetu cu observarea, 
că siedintiele se voru tinea in Abrudu; 

„+5. că membrulu Romulu Furdui protopopu in Càm- 
peni a tinutu o disertaţie intitulata: „Insemnatatea credintiei 


;."'— Spre sciintia, constatânduse primirea tacseloru dela, 
restantieri.: : Reconstituirea subcomitetului se apróba. 


„din acele parti. 


199 - d i fi 


t 


Nr. 236. Directiunea despartiemântului XI.. (Simleu), 
presinta protocolulu adunarei generale a despartiemențului ti- 
nute la Basesci in 11 Augustu a. c. dimpreuna cu cuvântulu 
de deschidere alu' directorului si cu raportulu secretariului 
câtra acea adunare generala. Din acestea se vede că: 

l. s'a eserisu unu premiu de 4t pentru cea mai buna 
disertatiune „despre pomaritu“. si s'a conferitu invetiatorului 
din Asoajulu de josu George Simonc'a; 

2. membrii George Popu din Basesci si Dr. Ioanu Ni- 
chita au pusu la dispositiunea despartiementului ca premii, 
celu de intàiu o vaca cu vitielu si o scrofa cu 5 purcei, celú 
din urma 5 + pentru invetiatorii, cari voru dovedi: mai mare 
progresu in scâlele loru. 

Aceste premii pe bus'a concursului escrisu s'au conferite 
invetiatoriloru Gavriilu Aunasiu din Bobtia, Ioanu Chira din 
Ortelecu si Ioanu Lazaru din Simleu; 

3. s'a dispusu esmiterea a 3—5 membrii ai subcomite- 
tului in fie-care tractu protopopescu alu despartiementului; 


cu scopu se asiste la esamenele de vara ale scóleloru popo» ` 


rale, incurajandu astfelu invetiamentulu si căstigându-si si cu- 
noscintia esacta despre inaintarea facuta in 'scólele poporale 
romane Su despartiementu ; 

4. s'au facutu dispositii pentru infiintiarea unei biblio- 
ec insă a despartiementului; 

5. s'au incassatu tacse de membrii ordinari si pentru 
diplome 139 fl. v. a., ear’ tacse de membrii ajutatori 39 fl. 56 er.; 

6. sa dispusu tiparirea pe spesele despartiementului a 


raportului secretarului pentru a fi distribuitu intre membri 
7. Sa esprimatu dorinti'a, ca Associatiunea, iertându . 


mijlâcele, cătu mai curându se edee o fóie periodica, care se 
imbratisieze esclusivu cultivarea carturariloru dela sate, - 

8. Sa decisu tînerea procsimei adunari generale in 
Sinteu. 


cu 6 purcei, cá premiu pentru invetiatorulu bine meritatu 
Ipatie Fodorénu din Domnin. 


10. S'a stabilitu budgetulu despartiemèntului pro 1885/6 


cu 39 fl. 50 cr. anumitu: pentru unu sigilu 5 fl., pentru und 
hectografu 10 fl., pentru recuisite de cancelarie 5 fl., că premiu 
pentru unu invetiatoru ce promovédia industria de casa 10 fl, 


9. S'a donatu de dlu Ioanu Popu din Domnin o scrâfa k 


pentru bibliotec'a despartiemèntului 9 fl. 50 cr. (Nr. 230/1885). 


— Servesce spre placuta sciintia, esprimànduse recunos- 
cintia membriloru comitetului despartiementului XI. pentru 
zelulu doveditu intru promovarea . culturei poporului romanu 
Budgetulu pro 1885/6 se incuviintiédia, ear” 


raportulu secretariului se transpune redactiunei organului - 


Associatiunei „Transilvania“ pentru a fi publicatu. 


Nr. 237. 
despre esecutarea impartirei lasamèntului Anei Muresianu din 
Sibiiu, in conformitate cu conclusulu Comitetului din siedinti'a 
dela 10 Novembre a. c. dinpreuna cu suwa cuvenita Associ- 


atiunei, din acestu lasamentu si anumitu: 6 obligatiuni ru-. 


rale transilvane à 100 fi. m. c. (105 fi. v. a.) cu cuponii 
dela 1 Ianuarie 1886, 
numeraru 71 fl. 24 cr. in totalu 701 fl. 24 cr. (Nr. 288/1885), 


— Servesce spre placuta sciintia avèndu cassariulu a ` 


primi valorile si numerariulu in suma de 701 f. 24 cr. - 


Membrulu P. Cosm'a presenta raportulu seu . 


in valdre nominala de 630 fl. si in - 


ii 


Nr. 238. DI Dr. George Ilea cand. de advocatu in Bi- ` 


serica Alba, notifica cu datulu 4 Septembre a. c. că s'au in- e 
depunèndu tacsele de - 
membru, si pentru diplome dd: Ioanu Micu ` Rosiu, advocat 


sinuatu cá membrii ai Associatiunei, 


in Biseric'a Alba; Dr. George Ilea candidatu de advocatu, diti 


comun’a Indolu (Turd’a- Ariesiu); Aurelu Novacu, candidatu de 


advocatu din comun’a Siumuschesiu (Aradu); Dimitrie + Bala- 
nescu, comerciantu in. Biseric'a Alba, si- Andrei Boboroni,. 


merciantu in Biserica Alba, si că acestea tacse le-a trimisi ai 


la Comitetulu Associatiunei cu dto 4 Septembre a. €. ear” 
prin adresa de dto. 27. Octomvrie a. c. cere trimiterea di- 


yA 
saci 


— 


plomeloru si a fóiei „Transilvani a“ pentru nou insinuatii 
membrii. (Nr. 233 si 268/1885). 

— Se constata primirea sumei de'30 fl. v. a.; 
rea numeloru membriloru nou insinuati, 'sosindu dupa adu- 
narea generala din Gherl'a, nu s'a putatu face in acâsta adu- 
nare, astfelu că trimiterea, diplomeloru pote urmă numai după 
adunarea generala viitâre. 


Fóia „Transilvania“ conformu conglusului adunarei ge- : 


nerale din Orastie, se trimite membriloru ordinari cu tacse 
anuale, numai pe langa o tacsa de prenumeratiune cu 1 fl. 
v. a. pe anu. 

Nr. 239.  Camer'a comerciala din Brasiovu, cá mem- 
bru ordinariu alu associatiunei, reclama trimiterea fóiei „Tran- 
silvani'a“ pro 1885 (Nr. 255/1885). 

— Trimiterea se va esecută indata. ce se va trimite tacs'a 
de prenumeratiune, ficsata de adunarea generala din Orastie. 

Nr. 240. Petru Grama, invetiatoriu in Sântejude, mul- 
tiamesce pentru ajutorulu votatu in suma de 50 fl. v. a. 
(Nr. 262/1885). 

— Spre stiintia. 

Nr. 241. ` Administratiunea „Institutului Tipograficu“ 
din locu, presenta unu contu de 1 fl. 80 cr. v. a. tacse de 
timbru pentru concursele publicate. (Nr. 264/1885). 

— Se avisâzia la cassa spre platire. 

Nr. 242. Presidiulu „Reuniunei femeiloru Romane din 
Sibiiu“ instiinti6dia pe Comitetulu associatiunei, că adunarea, 
generala a reuniunei, tînuta la 1 Novembre la a. €. respun- 
diendu la apelulu Comitetului in causa contribuirei pentru 
scóľa superidra de fete a Associatiunei, a-subserisu sum'a de 
1000 fl. v. a, care introdusa in budgetulu anului 1886 se 
pote ridică dela cass'a, reuniunei ori cându dela 1 Ianuarie 
1886 incolo. (Nr. 274/1885). 

— Spre sciintia cu multiamita, avându a ridica cassariulu 
sum'a votata de 1000 fl. dela cass'a reuniunei femeiloru. 

Nr. 243. Academia ungurâsca de sciintia din Buda- 
pesta, trimite pentru bibliotec'a Associatiunei mai multe pu- 
blicatiuni literarie si scientifice. (Nr. 276/1885). 

— Spre sciintia cu multiamita, avându cartile a fi in- 
corporâte bibliotecei. 

Nr. 244. DI. N. F. Negrutiu din Gherla trimite sum'a, 
de 300 fl. v. a. pentru fondulu Ăssociatiunei transilvane câ pro- 
fitu curatu resultatu dela festivitatile cu ocasiunea adunarei 
generale a Associatiunei tinute la Gherla, completatu de Dsa 
la sum'a amintita. (Nr. 285/1885). 

— Spre sciintia cu multiamita, adeverinduse primirea 
sumei. 

Nr. 245. Directiunea despartiementului XX. (Blaju) 
presenta protocolulu adunarei generale a despartiementului 
tinuta la 6 Septemvrie si protocolulu siedintiei subcomitetului 
de dto 4 Octomvrie a. c. din cari se vede: 


1. că sa reconstituitu comitetulu despartiementului ale- 
gânduse : Ludovic Csato, directoru, ear’ membrii in comitetu 
Dd: loanu Ghermanu, Silvestru Nestoru, Petru Solomonu, Va- 

„silie Oltenu si Georgie Vancea; 

2. cà s'au inscrisu membri noi ordinari: Aronu Papiu, 
Aronu Deacu, profesori, Vasilie Turcu si Nicolae Pepelovici, 
comercianti ; 

3. că se cere dela comitetulu centralu comunicarea 
consemnarei comuneloru ce apartînu despartiemèntului si a 
membriloru din acestu despartiemèntu procumi si à restan- 
tieriloru ; 


4. cà se cere aprobarea comitetului pentru arangiarea | 


de conveniri, prelegeri publice, petreceri etc. pentru a des- 
teptă interesulu publicului pentru: afacerile  Associatiunei. 
(Nr. 279/1885). 

— Spre sciintia, aprobânduse reconstituirea căutau 
cu conditiunea, ca acei dintre cei alesi, tari nu sunt membri 


= 


Editura Asociatiunei transilvane 


notifica- 


'200 


Redactoru: Œ. Baritiu. 


ai associatiunei sè se faca membrii. Membri de nou insinuati 


se voru supune aprobarei adunarei generale procsime, ear” 


ce . privesce arangiarea de prelegeri publice etc. acestea 


'mijloce fiindu provediute in $. 5. din regulamentu, nu face 


tribuintia de speciala autorisare din partea comitetului, pen- 
tru a le putea arangia. 

Nr. 246. Directiunea despartiementului XII. (Deeju) 
presenta protocolulu siedintiei subcomitetului dela 21 Iuniu 
a. c. dimpreuna cu sum’a de 7 fl. 90 cr. că taxe de membru 
ordinariu dela Dl. George Micu, notariu cercualu in Nusfaleu 
si tacse de membrii ajutatori (Nr. 246/1885). l 

— Spre sciintia adeverinduse primirea sumei de 7 fl. 90 cr. 

Nr. 247. DI. I. Popu Reteganulu, invetiatoru in Sàn- 
celu, presenta pentru bibliotec'a Associatiunei 2 fascicule din 
poesiile poporale edate de densulu sub titlulu: „Trandafiri să 
Viorele“ (Nr. 232/1885). 

— Spre sciintia, avându a fi incorporate bibliotecei. 


Sibiiu, d. u. s. 
Iacobu Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. 
V.-presiedinte. secretariu alu II-lea. “a. 
Autenticarea acestui procesu verbale se concrede 
dloru P. Cosm'a, I. St. Siulutiu, Dr: Ilarionu Puscariu. 
Sa cetitu si autenticatu Sibiiu, 15 Decembre 1885. 


Parteniu Cosma m. p. |. St. Siulutiu m. p. Dr. Ilarionu Puscariu m. p- 


E Anuntiu de abonamentu. au 


Cu 1 Ianuariu 1885 se incepe cursulu alu XVII-lea alu foiei 


„TRANSILVANIA“ 
pe anulu 1886. 


Dnii membrii ordinari ai Associatiunei trapsilvane 
sunt rogati, câ conforniu decisiunei luate in adunarea 


generala dela Orascia 1884 siedinti'a II. p. 24. se bine- 


voi6sca a numerá de timpuriu tax'a de membru ordinariu 
cu 5 fl. si. pretiulu f6iei cu 1 fi. pe anulu intregu 1886 
déca voiescu se aiba acestu organu alu Associatiunei. De 
altumentrea on. comitetu a reflectatu la timpu la acesta, 
impregiurare pe directiunile despartiementeloru. - 

Pentru nemembrii pretiulu este 3 fl. v. a., pe anulu 
intregu. Afara din monarchia 9 franci. Pe creditu nu se dă; 
nici se primâsce abonamentu pe sere, ci numai pe 
anulu intregu. 

Nri singuratici din anii trecuţi nu se dau, căci tóte 
exemplariele remase neabonate s'au legatu in brosiure si 
ele formedia proprietatea Associatiunei, Din pl 
se vendu cu câte 2 fl. 1 exemplariu. 

Din anii 1868 si din 1881 nu se mai afla. nici unu 
exemplariu ; din ceilalti ani se afla. 

Banii de prenumeratiune se trimitų çu mandatu po- >- 
stalu de a dreptulu la Comitetulu Associatiunei 
transilvane in, Sibiiu. 

Pe lânga alte scrieri destinate pentru publicare, se 
primescu ori-ce anuntiuri bibliografice, cumu si recensiune 
$u dari de sama, inca; si eritice serise in spiritu obiec- 
tivu asupr'a producteloru literarie, scientifice şi artistici. 


Reda ctiunea. - 


Tipariulu tipografiei archidiecesane,