Transilvania_1874_007_017_018

Aa dat aia ri 
DEY SA 
 Acâsta [dia ese 
cate 3 cóle pe luna 
si costa 2 fiorini v. a. 
pentru metnbrii aso- 
ciatiynei, éra pentru 
nemembrii 3 fr. 
Pentru strainatate 


ui 


AS 


TRANSILVANIA. 


Fóra Asociatiunel transilvane pentru literatura romana 


i Abonamentulu se 
face numai pe cate 
1 anu intregu. 

Se abonédia la Comi- 
tetula asociatiunei in 
Sibiiu. séu prin posta 


l galbenu cu porto t qoe dera a 
postei. yY 5 0 $ GA A 
2 Se si cultu E A X 

O tura poporului romanu Se E 

1 . E pe i zi 5 ae 
Nr. 17 si 18, Brasiovu 15. Septembre 1874. - Anulu VI. 
Ei e a IRI A Aa de 
Sumariu: Procesu verbale. — Raportulu secret. II. despre activitatea comitetului asoc. trans. pre 187%, si 1873/,. — Ra- 
portulu biblivtecariului asoc. trans. pro 187%/ si 187%/,. — Relatiunile proprietatiei de pamentu in Trmasilvaula. — Lupt'a pentru 
dreptu. (Continuare,) — Epilogu la documentele historice publicate pâna acumu. — Lege pentru regularea proprietatiloru statului 
dein Basarabi'a ocupate de locuitorii colonisti si domenieni. — Persecutiunea limbei romanesci de cátra clernlu grecescu. — Spe- 
ciile de struguri ce se gasescu in viile dein Prahova. — Societatea academica romana. — Publicarea baniloru incursi. — Dare 


de séma. — Bibliografia. 


Nr. 196—1874. 
Procesu verbale 
susceputu in siedinti'a I. a adunarei generali anuali, tienute de 
asoc. trans. pentru literatura rom. si cultura poporului rom. in 
opidula Dev'a la 10. Aug. 1874 in biseric'a romana gr. or. 

L Desu de diminétia celebranduse cultulu divinu 
spre a se cere benecuventarea ceriului preste lucra- 
rile asociatiunei, membrii, conforma programei ala- 
turate, la 9 óre antemeridiane se adunara in loculu 
memoratu si prin un'a deputatiune alésa invitara pre 
Esc. Sa br. Lad. Vas. Popp, presiedintele asocia- 
tiunei, la siedintia. Esc. Sa presentanduse si salutatu 
fiindu dein partea celoru presenti cu viue aclama- 
tiuni de „se traiésca,“ deschide adunarea cu una cu- 
ventare bine simtita, aretandu maretiulu scopu cul- 
turale, câtra care trebue se tindemu cu totii fòra 
deosebire politica séu confessionale: Cuventarea. pri- 
mita cu aplause se alatura la acestu procesu verbale. 

II. Dn. Ioane Papiu, protopopu in Deva, sa- 
luta in numele seu, si alu romaniloru dein Deva si 
tienutu pre dn. presedinte si intreg'a adunare espri- 
mendu-si bucuria ânimei pentru tienerea adunarei 
gen. a asociatiunel nóstre in acestu opidu, prin ce 
romaniloru devani li se dede placuta ocasiune de 
a-si manifesta si cu acesta cale, sincera loru ade- 
rintia la toti pasii si la tâte nesuintiele cultu- 
rali, ce le face asociatiunca nostra si cu densa na- 
tiunea romana. 

Salutatiunea fraterna si cordiale adunarea o in- 
tempina cu orari de „se traiésca.“ 

III. Presidiulu provoca adunarea se'-si aléga 


dupa usu 3 notari, si la propunerea presidiului se | 


alegu prin aclamatiune: profesoriulu de universitate 
Dr. Gregoriu Silasi, advocatulu Michaile Bontescu, 
si concipistulu advocatiale Alesiu Olariu, cari invi- 
tati ocupa loculu la mésa: presidiale. 

IV. Cerendu cuventu membrulu Gregoriu Mezei 
interpeléza pe presidiu, ca dein ce causa nu se tienù 
in anulu trecutu 1873 adunare gen., dein care ne- 
tienere resulta si órecare dauna materiale, si, repe- 
tienduse atari netieneri, ar' poté resultá daune si mo- 
rali pentru asociatiune, cum sa templatu cu ,aso- 
ciatiunea aradana“. 


Presiedintele observa, ca dupa trecutulu de pána 
acuma alu ,asociatiunei transilvane“ interpelantele 
nu póte avé nece unu temeiu de a se teme, ca aso- 
ciatiunea nóstra va suferi daune morali, că cele 
aieptate de densulu; altmentre cu referire la netienerea 
adunarei gen. in anulu trecutu se nu preocupamu 
reportulu comitetului, in care se va da seama despre tote. 

Adunarea consemtindu cu espunerile presieden- 
tiali trece mai departe la ordinea, dilei. 

V. Inainte de a se apuca de lucrarile ulteriori 
ale adunarei, dn. presiedinte isi plinesce una trista 
detorintia, onorandu prin insufletite cuvente memori'a 
aceloru fosti membrii ai asociatiunei, pre cari dela 
ultim'a adunare gen. incóce crud'a mórte li rapi dein 
midilocula nostru. Anume in 1873 isi terminara cur- 
sulu vietiei pamentene: Metrop. br. Andreiu Siaguna, 
episcopu lositu Popu-Selegeanu, prepositu Mace- 
donu Popu, assesoru Georgiu Bardosi. directoru gimn. 
Dr. Joane M. Lazaru nemembru; vicepresiedintele 
Albei regie, Demetriu Mog'a, meritatu pentru servi- 
ciulu publicu si zelosu in favórea natiunei, mai de- 
parte membri senatorele Michaila Dobo, propriet. 
Savu Labontiu; `é in 1874 proprietariulu Marino- 
viciu, secretariulu guber. Nicolau Barbu, comisarii 
financ. Damianu Datcu, bar. Eudoxiu Hurmuzachi, 
si membrulu onorariu cons. ministeriale Gustavu 
Groiss, 

Desclinitu consacra câte-va momente de piósa 
aducere aminte marelui barbatu romanu  metropoli- 
tului bar. Siaguna, cá primului presiedinte alu 
asociatiunei nóstre, si unui din cei mai activi starui- 
tori ai infientiarei asociatiunei, si ai santionarei sta- 
tuteloru ei, arata marea perdere si durere pentru na- 
tiunea romana, si deci provoca pe adunare, că acestei 
perderi si doreri aduncu semtite, se damu espres- 
siuné prin una „eterna amentirea lui.“ - 

Membrii adunarei scolanduse si arata semtie- 
mentulu loru de durere prin una intreita: eterna 
memori'a lui!“ 

Asemenea intonédia presiedintele si perderea, 
ce sutere asociatiunea nóstra si natiunea romana prin 
perderea? celoru alalti preamentiti barbati, obser- 
| vandu deosebitu despre bravalu N. Marinoviciu, că 

33 


E 
| 
j 
| 
| 


a 


de si tata de familia, totusi in 6r'a mortii si-aduse amente 
si de interesulu generale alu natiunei, fundandu 
2373 fl. v. a. pentru stipendia pre seam'a studenti- 
loru romani mai lipsiti. Provóca dreptu aceea pe adu- 
narea, cá si acestora se le uredie dein ánima recu- 
noscatória una: „eterna amentirea loru.“ 

Membrii adunarei generali consiemtiendu cu cele 
espuse de dn. presiedinte, prin scolare si prin un'a 
„eternaj amentirea loru“ “si manifesta, dorerea si 
recunoscenti'a animeloru sale. 

VI. Presiedintele propune alegerea comissiuni- 
loru prevediute in programa, in urm'a carei mem- 
brulu Ausentiu Severu descopere, că membrii adu- 
narei dupa un'a prealabile contielegere au si desem- 
natu pre persónele alegunde in comisiuni. Lista 


acestora punendu-o pre masa biroului, dupa acésta - 
lista, presidiulu propune, 6r' adunarea prin aclama-. 


tiune alege : 


a) in comissiunea pentru esamenarea ratiociniu- 
lui despre anii trecuti pre protop. Simionu Balintu, 
dr. Aureliu Brote, perceptore Ioane Filipescu, adv. 
Q. Secul'a si notariulu comunale Il. Muciu ; 


b) in comissiunea pentru preliminarea bugetului 
pre anulu venitoriu, pre canon. I. Antonelli, proto- 
popu Ioane Ratiu, econ. Greg. Mezei, adv. dr. Petcu, 
profes. dr. Ilaria Puscariu ; 


c) in comissiunea pentru inscrierea membriloru 
noui si incassarea tacseloru, pre propriet. loane Popu 
Maioru, pre loane Papiu si prof. 1. Candrea. 


d) in comissiunea de motiuni si propuneri pre 
Aus, Severu, advocatulu Ioane Maioru, protop. Mi- 
haltianu, protop. Ben. Densusianu, adv. Nicolae Barbu, 
profes. Teod. Rosiu si dr. 1. A. Lapedatu. 


VIL Presiedintele provóca pe oficialii comitetului, 
se-si faca rapórtele de pre anii trecuti 187%, si 1877,. 
Suinduse pre tribuna secretariulu II. I. V. Rusu, ce- 
tesce alaturatulu raportu despre lucrarile si fasele 
mai notabili, prin cari trecă asociatiunea in predisii 
doi ani. 

Dupa cetirea raportului ascultatu cu tóta inte- 
ressarea, presiedintele face observatiunea, că ide-si ra- 
portulu secretariale pána acum se indatiná a se luá 
numai spre scientia; considerandu inse, că acel'a cu- 
prinde in sine lucruri, la cari adunarea are de a'si 
face reflessiunile sale, si considerandu, că coprende 
si respunsu la interpelarea d-lui Greg. Mezei amen- 
titu sub Nr. IV., asia e de parere, se se dea acelu 
raportu comissiunei pentru motiuni si propuneri, că 
se-si faca reflessiunile, si astu-felu se póta veni la 
desbatere in plenulu adunarei. 


Adunarea adera la opiniunea d-lui presiedinte si 
decide, cá raportulu se se predea memoratei comis- 
siuni. 

VIII. Cassariulu da. Constantinu Stezariu in- 
vitatu de presidiu, asisderea depre tribuna cetesce 


— 198 — 


ratiociniulu in detaliu, si anume atătu despre starea, 
fondului asociatiunei, care actualmente are capitalu 
de......cătu si a fondului academiei cu... a.. 


Ambe se transpunu comissiunei pentru esamena- 
rea, ratiociniului, că in siedinti'a urmatória se-si faca 
raportulu. 


IX. Urmédia cetirea raportului despre starea, 
acrescamentulu bibliotecei prin dn. bibliotecariu I. 
Cretiu, insocitu de un'a interesanta, prefatiune despre 
bibliotece in genere. Dein acestu raportu aici aclugu 
se vede, că bibliotec'a asociatiunei numera in presente, 
aprópe la 2000 volumene, si colectiune numismateca. 

Adunarea le iea tóte spre placuta scientia. 

X. Presiedintele face cunoscutu adunarei, că 
la birou sosira cinci telegrame salutatórie, anume: 
dela romanii dein Clusiu, dela dr. 1. Dragescu dein 
Craiova, dela inteligenti'a si poporulu naseudeanu ; 
dela dnii Popeea, Petricu, Popescu, Rosc'a dein Val- 
cele, in fine dela dnii dr. Popu, Petrescu, Bacea, 
Brateanu, Popu, Porutiu, Cior'a, Clainu si Mihaltianu 
dein Sibiiu. Se cetescu tóte in audiulu adunarei, cu- 
prendiendu tóte sincere orari, câ asociatiunea nóstra 
si cu ea națiunea romana se inflorésca, si adunarei 
generale prin opera sa, sei succéda a face inca unu 
pasu inainte cătra tienta culturale si mantuitória. 


Adunarea cu entusiastice vivate iea notitia des- 
pre interesarea confratiloru din departare. 


XI. Presidiulu incunoscientieza, că se insinuara 
6 dissertatiuni, anume: dela Aus. Severu, doctorandulu 
Vuia din Pesta, profes. dr. Lapedatu, profes. dr. 
Silasi, ases. consistoriale Zachari'a Boiu si protopopu 
L V. Rusu; biroulu admitendu-le a se perlege, pro- 
vóca in ordinea prememorata, pre Aus. Severu la 
cetire, care de pre tribuna intre repetite manifestari 
de conplacere ale adunarei, tiene interesantele séu 
discursu, „Causele miseriei poporului ro- 
manu, urmarile ei, si incercari de a o de- 
laturá,“ care se aclude la acestu procesu verbale. 


Urméza apoi doctorandulu Vuia, cu totu asia 
de interesant'a sa dissertatiune despre „arderea car 
davreloru,“ alaturatu aici, care dissertatiune fi 
asemenea ascultata de adunare cu viu interesu. 


Cu acestea la propunerea presidiulyi' adunarea 
la 1', óra dupa amédia se intrerumpe, spre a se 
continuá dupa amédia la cinci óre. 


XII. Pentru a se dá cetire dissertatiuniloru, ur- 
mandu siedintia si dupa amedi la 5 óre, disertara 
prof. dr. I. Al. Lepadatu despre, „cultura popo- 
rului in specie la romani, ér dupa densulu 
professorulu dr. Gregoriu Silasi despre „insemna- 
tatea literaturei romane traditiunali. 


Adunarea ascultă si aceste disertatiuni, cá si 
pre cele precedenti, cu interesare si placere si a- 
cestea semtiemente ale sale si-le manifesta de repe- 
tite ori prin aclamat.uni. 


— 199 — 


XIII. Cu aceste presiedintele inchiendu la 8 
dre de séra siedint'a I, a IL o defige pre 11. Au- 
gustu la 9 óre antemeridiane. 

Se iea spre scientia comprobatória. 

Inchieiatu, perlesu si subscrisu. 

Presiedintele Notarii adunarei generali 
Lad. B. br. de Popp. Dr. Gregoriu Silasi mp. 
prof. de universitate, 
Michaele Bontescu mp. 
Alecsiu Olariu mp. 


Raportulu secret. Il. despre activitatea comitetului asoc- 
trans. pre 187, si 187%. 


L 


Conformu $ 32 lit g) dein statute, mi permitu 
a raportă despre activitatea comitetului asociatiunei 
pre anii 187%, si 187%,, adeca pre tempulu dela 
adunarea generale tienuta in Sabesiu in 5. Augusta 
1872 pana la adunarea gen. presenta. 

Comitetulu asociatiunei transilvane in decursulu 
anului 187Y, a tienuta cu totulu 15 siedintie, dein 
cari 10 ordinarie si 5 estraordinarie, ér’ in anulu 
1877, ce espireza degá a tienutu 13 siedintie, dein 
care 10 ordinarie si 5 estraordinarie. 

Comitetulu in siedintiele sale, dupa cum dove- 
descu respectivele procese verbale publicate in totu 
cuprensulu loru in f6ia asociatiunei, — pre langa alte 
afaceri curente, s'a ocupatu cu urmatóriele Incrari: 

„_ Contormu conclusiunei luate in adunarea gen. 
dela Sabesiu sub Nr. prot. XVII. sa facuta disposi- 
tiunile necesarie pentru impartirea stipendialoru si 
ajutórialoru asoc. preliminate pre an. 187%, 187%. 
Aceste se conferira pre cale concursuale, observan- 
duse si cu asta ocasiune, că totu-déuna si pana aici 
principiulu, că aceli tineri, cari in anulu- precedinte 
se bucurara de vreunu stipendiu dein partea asocia- 
tinnei, se se lase si pre anii scol. 187Y, si 187%, 
in usuarea avnteloru stipendia, déca acelia satisfacându 
conditiuniloru recerute, le au meritatu prein progre- 
sulu in studia si prein portarea morale. Astfeliu pre 
anulu scol. 1877,, stipendiale asociatiunei se confe- 
rira urmatorieloru tineri concurenti. 

1) Unu stipendiu de 400 fr. se conferi tenerului 
Petru Deheleanu ascultatoriu la facultatea filosofica 
la universitatea dein Gratiu. Acestu teneru se bucu- 
rase si in an. scol. precedinte de acestu stipendiu. 

2) Doue stipendia de cate 400 fr. se conferira: 
lui Michaila Vasilie Lazaru, ascultatoriu de technica 
la institutula. politechnicu dein Vien'a, si lui loanu 
Baiulescu, ascultatoriu de technica in Gratia,- celu 
de antaiu usuase acelu stipendiu si in an. scol. pre- 
cedinte. 

3) Unu stipendiu de 400 fi. se conferi lui Pintea 
Ternoveanu, ascultatoriu de silvicultura la Mariabrunn, 
carele lu avuse si in an. scol. 187 /,. 

4) Done stipendia de cate 150 fl. se impartira 


teneriloru: Elia Danila, ascultatori de drepturi la 
universitatea dein Pesta, si Michaila Rusu, asculta- 
toria de drepturi la academia dein Sibiiu. Ambii 
acestia fusera stipendiati si in an. scol. precedente. 

5) Patru stipendia de cate 60 fl. se conferira 
teneriloru: Nicolau Neamtiu, ascultatoriu de a VIL 
clasa la gimnasiulu de statu dein Sibiiu, carele fuse 
stipendiatu si in an. scol. 187',, lui Georgie Ocaciu 
studente in VIII. clasa la gimnasiulu romanu dein 
Brasiovu; lui Adamu Sirlicanu studente in a VII. 
clasa la gimnasiulu dein Naseudu si in fine lui Aurelia 
lechimu studente de a VII. clasa la gimnasiulu rom. 
cath. dein Alb'a-Iuli'a. 

6) Trei stipendia érasi de cate 60 fi. se conte- 
rira lui Ioane Pamfilie studente in a V, clasa la scól'a 
reale dein Sibiiu, lui Marcu Muntianu studente in 
I. clasa, la scól'a reale dein Sibiiu si lui Petru Neamtiu 
studente in I. clasa la scóla reale romana dein Bra- 
siovu. In fine l ' 

7) Unu stipendiu de 60 fl. se conferi lui loanu 
Goga studente in I. clasa la scóla comerciale roma- 
na dein Brasiovn (vedi siedint. comit. dein 3. si 24. 
Septembre 1872, 12. Octobre 1872 si 10. Decembre 
1872). í | 

Asemenea se impartira si ajutóriale preliminate 
in interesulu incuragiarei romaniloru pentru de a im- 
bracisia diversele ramuri de meserii, câ totu atati 
factori importanti ai prosperarei nationali, si anume: 
6 ajutórie de cate 50 fl. destinate pentru sudalii de 
meseria si 20 ajutórie de cate 25 fl. pentru invetiacei 
de meseria.  Astfeliu l l 

a) cele 6 ajutórie de cate 50 fl. destinate pentru 
sodalii de meseria, se conferira concurentiloru: Iuliu 
Marcianu sodalu de mesaria in Alb'a-lulia, lui Ioa- 
chimu Veltianu sodalu de papucariu in Mediasiu, lui 
Nicolae Marcu sodalu de tapetariu in Sibiia, lui Du- 
mitru Capuceanu sodalu de pelariu in Sibiiu, lui 
Georgie Manole sodalu de papucariu in Sibiiu si in 
fine lui Iosifu Cotisielu sodalu de teslariu (bardasiu) 
in Gileu. rP | a D 

b) cele 20 ajutórie de cate 25 fl. destinate pentru 
invetiacei de meseria se dedera urmatoriloru' concu- 
renti: lui Gavrila Gaborfi invetiacelu de apotecariu 
in Lapusiulu ungurescu, lui loanu Michaiu invetia- 
cela de papucaria in: Sibiiu, lui Pamfiliu Stanuletiu 
invet. de cojocaria in Brasiovu, lui Nicolae Dicu in- 
vet. de cojocaria in Sabesiu; fratiloru Georgie si 
Teodoru Moga, unulu invet. de rotariu, altulu de fau- 
ria in Sabesiu, carii au concursu collectivu pentru 
unu ajutoriu, mai departe lui Georgie Chidu invet. 
de papucaria in Sibiu, lui Aaronu Trifu invet. de 
tipografia in Sibiiu, lui loanu Draganu invet. de ti- 
pografia in Sibiin, lui Dumitru Salcea (Itila) invet. 
de papucaria in Sibiiu, lui Avramu Popu invet. de 
rotaria in Sabesiu, lui Toma Fratila invet. de pa- 
pucaria in a lui Stefanu Moga invet. de covri- 
gariu in Sabesiu, lui loanu Rulea invet. de” mesariu 
in Sasu-Regenu; fratiloru loachimu si Nicolae Popu, 

33% 


— 200 — 


unulu invet. de fauria si altulu de rotaria in Clusiu, 
carii ambii au concursu colectivu la unu ajutoriu, 
lui Constantinu Muntenescu invet. de papucaria in 
Clusiu, lui Iuliu Ciurileanu invet. de pelariu in Abrudu, 
lui Alesandru Predoviciu invet. de pelariu in Sibiiu, 
lui Demetriu Ritivoiu (Poponea) invet. de lacatariu 
in Sibiu, (la olalta cu lurea lui Georgie Bratu) lui 
Nicolae Acilenescu invet. de curelariu in Mediasiu, 
in urma invetiaceiloru: Dumitru si loanu Tarcasiu, 
unulu invetiacelu de rotaria si altulu de pantofaria, 
Nicolae Campeanu, George Bunea ambii invetiacei 
de papucaria, cum si lui Nicolae Fleac'a invet. de 
fauria, toti dein Mercurea, carii au concursu colectivu. 
(vedi Sied. Comit. dein 24 Septemb. 1872), 


Dupa ce dein causa morbului epidemicu ce a 
dominatu in vâra trecuta precum si in alte locuri 
asia si in opidulu Deva, cum si dein causa calami- 
tatiloru urmate dupa acelu morbu, pre anulu 1877, 
nu sa potutu tienea adunare generale in loculu des- 
tinatu, anume in opidulu Deva, pre lenga aceste 
cause destulu de triste, mai intrevenira si altele, cum 
recolta cea debila mai in tóte partile patriei, apro- 
piarea tempului de érna, candu e mai anevoia a poté 
calatori; o parte considerabila dein membrii asoc. fă 
ocupata si cu preparatiunile pentru alegerea, archie- 
piscopului si mitrop. gr. or. Comitetulu, dupa trie- 
niulu espiratu, s'a aflatu indemnatu a luă asuprasi 
insarcinarea de a conduce afacerile asoc. si pre 181%/,. 
Acela adoptă si pre anulu 187%,, in principiu bu- 
getulu preliminatu de adunarea generale dela Sabesiu 


pre an. 187Y,, dar cu ocasiunea realisarei bugetului: 


adoptatu, dein combinarea sumei. disponibile, dupa 
aratarea casei, numai de 4454 fl, cu preliminariulu 
de pre an. 187Y,, in suma de 5480 fl., aflandu, 
cumu-că spre realisarea tuturoru positiuniloru dein pre- 
liminariulu anului 187%, lipsesce o suma de 1026 fl. 
sa aflatu necesitata de impregiurari, a face unele 
modificari, respective reduceri la unele positinni dein 
preliminariulu anului 187Y,. Astu-feliu a resultatu 
necesitatea de a se sistá vre-o doue stipendia de 
cate 60 fl. si altu-cum devenite vacante, si anume 
unulu pentru unu realistu si altulu pentru unu elevu 
la scól'a comerciale; asemenea ajutóriale de cate 50 fl. 
pentru sodalii de meseria dela 6 sau redusu la 2, 
ér cele 20 ajutória pentru invetiaceii de meseria s'au 
retienutu, ce e dreptu, in numerulu loru, s'au redusu 
inse in suma, incatu dela 25 fl. sa redusu fia-care 
la cate 16 fl.; in fine, sau mai redusu spesele e- 
straordinaria dela suma de 200 fl. la 34 fl.; sau mai 
esmisu pre anulu indigitatu positiunile de cate 100 fl. 
pentru procurarea de documente istorice, pentru cu- 
legerea de obiecte archeologice, si pentru stenogra- 
fia, la cari positiuni dein urma, si altu-cum nice pre 
anulu 187”,, nu sa insinuatu competitori. 


Facinduse modificatiunile indigitate, comitetulu 
abstragimdu dela impregiurarile nefavoritória ale anu- 
lui ce degiă espiréza, s'a aflatu totusi in positiune, 


Pa RE N CE A A e A A E AN AS 


de a poté inpartí si pentru anulu 1873,, urmatóriele 
stipendia si ajutória, si anume: 

a) unu stipendia de 400 fl. tenerului Petru ' 
Debeleanu, ascultatoriu de filosofia in Gratiu in an. 
alu III. carele lu usuase si in anii precedenti. 

b) 2 stipendia de câte 400 fl. conferite teneriloru 
Basiliu Mich. Lazaru si Joanu Baiulesen, ambii ascul- 
tatori de technica in Vien'a, cari inca le avusera si 
iu anii precedenti. | 

c) Unu stipendiu de 400 fl. conferitu teneralui 
Pintea Ternoveanu, ascultatoriu de silvicultura iu 
Mariabrunn, care inca lu avuse in anulu precedinte. 

d) Doue stipendia de câte 150 fl. teneriloru: Mi- 
chailu Rusu si Avramu Armianu, juristi la academia 
reg. dein Sibiin. 

e) Patru stipendia de câte 60 fl. teneriloru gim- 
nasisti in a VIIL clasa: Nicolae Neamtiu la Sibiu, 
Adamu Sirlincanu si loane Butnariu la Blasiu, si 
Aureliu lechimu la Alb'a-lul'a, dein cari 3 insi le 
avusera si in anulu scolast. precedente. 

f) 3 stipendia de câte 60 fl. teneriloru: Joanu 
Pamfilie, Marcu Munteanu si Emilianu Popoviciu toti 
studenti la scóla reale dein Sibiu. Unulu inse 
deintr'acestia, anume Pamfilie, reportandu pre sem. I. 
an. scol. 187%, clasea gen. de progresu nedestulito- 
riu, restula de stipendiu obvenitoria pre sem. IL i 
sa subtrasu respec. s'a sistatu in favótea asoc. 

g) Doue ajutória de câte 50 fl. s'au conferitu 
sodaliloru de meseria, si anume fratiloru: George si 
loanu Bucsia sodali de palarieri in Sighisidra 
collectivu si lui George Nedelcu sodalu de mesariu 
in Betlenu, in urma: 

h) cele 20 ajutória de câte 16 fl. s'au conferitu 
urmatoriloru invetiacei de meseria: Demetriu Salcea 
invet. de papucaria dein Buia, Sam. Moga invet. de 
mesariu dein Apoldulu de susu, Georgiu Bucurencia 
invet. de fauria dein Stregia Cartisióra, Alesandru 
Predoviciu invet. de curelariu dein Amnasiu, loanu 
Caicutiu invet. de papucaria dein Sibiiu, lacobu Stritia 
invet, de papucaria dein Gur'ariului, Rud. Ritiu invet. 
de cojocaria dein, Blasiu, Nicolae 'Titelatiu invet. de 
palarieria dein Lipov'a, loanu lugastru invet. de pa- 
pucaria dein Dobârea, Ioanu Blaga invet. de tipo- 
grafia in Blasiu, fratiloru: Emilianu si loanu Costea, 
celu deintaiu invet. de covrigaria in Blasiu. alu 
douilea de curelariu in Oresthia, (collect.) Moise Nicora 
invet. de papucaria dein Merghindealu; fratiloru: 
Aureliu si Vas. Bochisiu, unulu invet. de fauria, altulu 
de rotaria in Aghiresiu, (collectivu) loanu Garnitia 
invet. de mesarin dein Zernesci, loauu Hohoianu 
invet. de cismariu dein Brenndortu, Georg. Dragonisin 
invet. de fauria dein Budosia, Nicolau Secalusiu invet. 
de cismariu dein Calata mare, Zach. Costea invet. 
de cismariu dein Saschizu, Vas. Lupanu invet. de 
mesariu in Brasiovu, Gavrilu Chioreanu invet. de 
rotariu dein Hosszu-Macicasiu (sied. comit. dein 10, 
Novembre 1873, $ 131, 132). 

Asia dar” asociatiunea nóstra, a sacrificatu pre 


— 201 — 


altariulu scientieloru si alu culturei cum si pentru in- 
curagiarea romaniloru la imbracisiarea si promova- 
rea meseriiloru, dein midilocele sale in anulu 1877, 
suma de 3180 fl. v. a, ér in an. 187%, 2740 fl 
dein cari 60 fl. suntu oferiti prin generositatea 
du. cassariu Const. Stezariu in favórea unui gimna- 
sista dein remuneratiunea sa, carui i se esprima si 
cu asta ocasiune meritata recunoscintia. 

2. Comitetulu si-a tienutu de datoria mai de- 
parte in anulu 187, a se ocupă in prima linia 
cu efectuirea concluseloru luate in adunarea gene- 
rale dela Sabesiu sub Nr. prot. 20 si anume: 

a) cá sectiunile literarie si scientifice decise degiá 
in adunarea gen. dela Brasiovu dein 1862, se se 
póta infientiá si constitui, comitetulu n'a lipsitu a 
provocă de nou, pre calea diuareloru nationale pre 
barbatii nostrii competenti, câ se binevoiésca a se 
insinuá pentru. respectivele sectiuni, dar in urma 
acestei provocari, nu sa insinuatu decátu numai doui 
membrii conlueratori si anume, unulu in persón'a 
d-lui Dr. Gregoriu Szilusi prof. de universitate in 
Clusiu pentru sectiunea filologica, si altulu in per- 
s6n'a d-lui Dr. Aureliu Isaacu vice-notariu com. in 
Clusiu pentru sectiunea istorico-juridica, prin urmare 
sectiunile amentite dein lipsa de membrii, nici pana 
in presente, nu si-a potutu incepe activitatea sa in 
solidu (sied. comit. dein 3. Septembre 1872, dein 17. 
Aprile si 28. Iulia 1874.) Își 

b) că manuscriptele lui Clainu si Sincai, aceli 
tesauri nationali de mare pretiu, se pâta odata de- 
veni proprietatea literaturei natiunali, conformu con- 
clusiunei luate in adunarea gen. dela Sabesiu, comi- 
tetulu prein dn. advocatu dein Oradia-mare, Iosifu 
Romanu, s'a pusn in relatiune de nou cu posesórele 
respectivelora manuscripte, adeca cu ven. ordinariatu 
episcopescu dein Oradia-mare, totu in astu obiectu, 
comitetaln s'a pusu in corespondintia si cu ven. or- 
dinariatu metropolitana dein Blasiu. De si, dupa cum 
suntemu informati dein partea dlui Romana, s'a facutu 
pasi in obiectulu atensu, totusi pana acuma dein causa 
unoru divergintie la opiniuni ivite in privinti'a respon- 
sabilitatil pentru edarea cestionateleru opuri, nu s'a 
potutu esoperă unu resultatu doritu. In fine comite- 
tala in interesulu obiectului dein cestiune, a insar- 
cinatu pre plenipotentiatulu seu, a se informă dela 
loculu competente asupra conditianiloru pre lenga cari 
sar’ poté dá la lumina adeseori amentitele mann- 
scripte. Pana acuma inse despre acele conditiuni nu 
sa primitu nici o intormatiune dela respectivulu dn. 
plenipotentiaru (sied. comit. din 3. Septembre 1872, 
10. Decembre 1872 $ 157, 7. Martiu 1873 $ 23). 

e) Relativa la infientiarea unui monumentu pentru 
eternisarea memoriei laureatului poetu nationale, An- 
dreia Muresianu, comitetulu, conformu, conclusiunei 
luate in adunarea generale dela Subesiu sub Nr. prot. 
20. sa pusu in relatiune cu resp. comitetu dein Bra- 
siovu, de unde sa si primita imbucuratória incuno- 
scintiare, cumu-că atatu acelu comitetu, cata si frun- 


tasii xomani dein Brasiovu cugeta a eternisá memo- 
ria amentitului poetu prein unu monumentu duplu, 
adeca: prein ridicarea unei statue si a unui institutu 
pentru copii seraci in Brasiovu. 

Comitetulu asociatiunei a salutatu cu viua pla- 
cere mareti'a -si nobil'a idea a confratiloru Brasioveni, 
dar totu odata si-a tienutu de datoria, in. interesula 
causei, a cere, că respectivulu conyjetu se-i servérsca 
cu informatiuni detaiate despre starea actuale a fon- 
dului destinatu spre scopulu intentionatu, ceâace cu 
atatu s'a aflatu a fi mai necesariu, eu cátu, că si la 
asociatiune se pastrédia órecare sumusióra destinata 
totu spre acelu scopu, dar' cerutele informatiuni in 
obiectulu cestionatu, pana in presente nu sau primitu 
(sied. comit. din 3. Sept. 1872, 8. Aprilie 1873 
$ 44). 

d) Conformu conclusiunei luate in adunarea gen. 
dela Sabesiu sub Nr. prot. 20 lit. g) comitetulu s'a 
pusu in corespondintia cu dn. loanu Cav. de Pus- 
carinu in privintia tiparirei pre spesele asociatiunei 
a Albului elaboratu de dn. Sa dn. autoriu prin char- 
tia sa dein 27. Junia 1873 se dechiară, cumu-că si- 
sustiene ofertulu facuta asociatiunei- in 1862, cere nu- 
mai, câ asociatiunea se se enuncie asupra accep- 
tabilitatiei operatului cestionatu cu apromiterea spri- 
ginului posibilu. In urmarea acesteia, comitetulu a 
aflatu de lipsa, a rogă pre dn. auctoriu, câ sei tra- 
mitia operatulu, că astu-feliu se aiba dorit'a ocasiune 
spre alu poté recomandă adunarei generale spre ac- 
ceptare si respective spre: spriginire cu totu sucursulu 
posibilu. Dar susu numitulu dn. auctoriu, in urwa 
amentitei provocari, a rescrisu, cumu-cá nu e nece 
posibilu, nece necesariu, cá se tramitia albulu dein 
cestiune, ci asociatiunea se esmita un'a comisiune 
dein membrii sel, aflatori in Buda-Pest'a, care casti- 
gandu-si informatiuníle necesarie inmediatu dela auc- 
toriulu se-si dea apoi opiniunea sa asupra elabo- 
ratului. 

Comitetulu de ci aduce la cunoscienti'a prea ono- 
ratei adunari gen. acesta impregiurare, cu aceea ro- 
gare, că aceeasi se binevoiésca a luá ulteriórele dis- 
positiuni co se voru află de lipsa in obiectulu cestio- 
natu (siedint. dein 10. luniu 1873, 8 Iuliu 1873 $ 
29 si 28 Augustu $ 90 1873). 

e) Asemenea sau satisfacutu si altu conclusu 
alu adunarei gen. de sub lit. c) Nr. 20, relativu la 
aceea că discursurile de valóre literaria, tienende in 


“adunarile gen. cercuali ale despartiementeloru, se se 


publice in f6i'a asociatiunei; dein. discursurile: tienute 
la atari adunari cercuali, in decursulu anului 187%, 
si 1875/,, unele mai importante sau si publicatu in 
numita tóia (sied. comit. dein 3. Sept. 1872.) 

3. S'a facutu de repetite ori pasi in causa rea- 
lisarei legatului facutu asociatianei de repausatulu 
Ioane Piposiu. Legatulu amentitu, dupa tenórea 
testamentului dein 3. Sept. 1867, ar constă dein 
100 fl. m. e. in obligatiuni de statu (Staatsschulden- 
verschreibung), dein biblioteca testatorelui, si dein 


— 202 — 


6 bucati auru (Waschgold) in pretiu de 15 fl. .Acelu 
legatu se afla in pertractare de mai multi ani la 
resp. tribunale. Dupa cum suntemu informati dein 
locu competentu, dupa ce pretensiunea asoc. basata 
pre testaraentu in 2 instanti sar fi reieptatu din urma, 
causa acésta sa decisu in favórea asoc. Multiumita 
nationale dn. advocatu plenipotentiatu alu asoc. Dr. 
Lazaro Petco pegtru fatigiale, servitiale si sacrifi- 
ciale prestate asoc. facia cu caus'a atensa. (Sied. com. 
din 8. luliu 1868 3 75, din 14. lanuariu 1875811, 
7 Martia 1873 $ 22). ; 

4. Totu odata comitetulu a facutu pasii nece- 
sari si in causa legatului facutu in 1871, de repau- 
satulu Ioanu Iancu fostu parochu in Vidra de susu. 
Acelu legatu prin un'a decisiune a tribunalului reg. 
din Abrudu, s'a constatatu a fi de 2535 fl. 62", er. 
in realitate nemisicatória, in pretensiuni active si 
mobilia, Capitalulu amentitu cade in usutructalu 
veduvei repausatului, pana candu va fi aceea in 
viétia, er” dupa mórtea aceleia, interesele obveni- 
tória dupa acelu legatu, in poterea testamentului, au 
se se confereze cá stipendiu unui teneru romanu 
dein  némulu testatorelui, studente la vreo univer- 
sitate séu academia, ér in lipsa unui teneru dein 
némulu testatorelui, interesele au se se confereze 
totu cá stipendiu altui teneru studente nascutu in 
Vidra de susu séu de diosu. Prin staruinti'a si zelulu 
dn. Advocatu alu asociatiunei, Mateiu Nicola, lega- 
tulu cestionatu sa, asecuratu si trecuta pre numele 
asociatiunei, numai in privintia escinderei unei sume 
de 997 fl. 62!/, cr. dein mass'a testatorelui, ce consta 
deih pretensiune active, si-a formatu veduv'a respe- 
ctiva pretensiuni, se speréza inse, dupa informarile 
dn. advocata, cumu-că si in asta privintia, se va 
poté exopera un'a cuventiósa complanare cu veduv'a 
testatorelui (sied. comit. din 14 Januariu si 10. Maiu 


1873). 
) (Va: urmă.) 


„Raportulu bibliotecariului asociatiunei transilvane 
pro 187%, si 1873/,. 


Onorabila adunare generale! 


In connessiune cu raportulu dein anulu 187 Y, 
veniu cu totu respectulu a presentá onorab. adunantie 
în pucine liniaminte unu conspectu generale despre 
starea actuale a bibliotecei asociatiunei transilvane 
pentru literatura romana si cultura poporului ro- 
manu. 

Recapitulandu dein acelu raportu datele, carii 
stau in strinsa legatura cu intreg'a espunere, voliu 
arată specialmente acrescamentulu bibliotecei nóstre 
in acestu periodu de 2 ani, dela adunarea generale 
dein S. Sebesiu in anulu 1872 pina la acâsta pre- 


senta. | 
Cu asta ocasiune fia-mi permisu a face catev'a 


observatiuni contemplative asupr'a biblioteceloru vechi 
si noue in genere, si asupra bibliotecei nóstre in 
specie. 

Cuventulu biblioteca (dein grecesculu guor = 
carte si mm — incapere), semnifica in sensulu gene- 
ticu incapere séu locu de pusu carti, dar” si cole- 
ctiunea de carti insasi inca se numesce biblioteca. 

Cuventulu biblioteca póte inse se mai insemne 
si unu edificiu construitu anume pentru depunerea 
si pastrarea, de carti. Unu atare edificiu se află d.e, 
pentru bibliotec'a renumita dein Alesandri'a antica, 
unde se pastrau la 700,000 volume de manuscrise, 
dein toti autorii antici cunoscuti pe tempulu acela, 

Pe frontespicele acelui edificiu colossale séu asia 
nuroitului museu, stă semnilicativ'a inscriptiune: „Me- 
dicin'a sufletului.“  Ac6sta biblioteca a fostu cea 
mai renumita in anticitate, care inse spre mare dauna 
a omenimei a dearsu in trei renduri intrega, 

Bibliotecele suntu séu publice séu private. Cele 
deantaniu suntu destinate spre folosulu generale si 
că atari stau la dispositiunea publicului intregu; cele 
dcin urma suntu restrinse la unu cercu cu multu 
mai angustu, că-ce suntu menite numai spre folo- 
sinti'a posesorelui seu si a familiei sale. | 

Mai aflamu si alte subimpartiri in bibliotece a- 
lese, istorice, filosofice, clasice etc., dupa categoria 
opereloru de sciintia, ce representa unele ori si altele, 

Tiranulu dein Atena Pisistratu, de altmintrea 
unu mare protectore alu arteloru si scientieloru, a 
formatu, cumu ni-se spune, prim'a biblioteca publica 
in Aten'a. O alta biblioteca a mai infiintiatu Eumene 
in Pergamu, care numerá la 200,000 volume de 
manuscrise, dar amendoue aceste bibliotece nau a- 
junsu la insemnatatea, de care sa bucuratu mentio- 
nata biblioteca celebra die Alesandri'a. 

Romanii inca, incependu dela initiatorii mai in- 
semnati ai biblioteceloru, anume Emiliu Paulu, Luciu 
Sulla si Marcu Luculu (an. 54 ant. Chr.) pàna la 
cei dein urma imperatori, au emulatu in formarea 
de biblioteci private si publice, intrecàndu tóte in- 
treprinderile egali ale celoru-alalte popóra antice. 

Intre bibliotecele publice mai insemnate de pe 
tempulu, candu hteratur'a romana se află in flórea 
ei in asia numita epocha de auru, intempinamu intre 
altele un'a formata de imperatorele Augustu in onórea 
sororei sale Octavia si numita „Octaviana,“ alta 
asia numita: „Capitolina biblioteca“ si alta biblioteca 
publica, infiintiata de imperatorele Traianu sub nu- 
mele „Ulpiana.“ 

Dintre bibliotecele private ce mai intempinamu 
la romani, vomu mai aminti numai a lui T. Pompo- 
niu Atticu si a lui Marcu Tuliu Cicero. 

Despre tâte aceste bibliótece ne vomu formă 
o mai chiara idea, daca vomu consideră, că pe tem- 
pulu despre care vorbimu, unu singuru poetu ro- 
manu, anume Serenu Samonicu, a fostu in stare a 
testá discipulului seu Grordianu jun. dein biblioteca 


— 203 — 


sa privata unu numeru de 62,000 volume de ma- 
nuserise. 

Cu enumerarea mai departe a multeloru si con- 
siderabileloru bibliotece la diferitele popóre dein tem- 
purile mediane si noue, nu voliu a fatigá atentiunea 
onorab, adunantie, ci aducându ér' numai cateva e- 
semple, voliu aminti, cà cu naintarea culturei in ge- 
nere a progresatu si numerulu si starea bibliotece- 
loru preste totu. 

In Ungaria a fostu Mateiu Corvinu celu dein 
taiu, care a formatu in Buda o biblioteca mai in- 
semnata. Densulu tienea 30 de copisti italieni pentru 
a decopiá carti si manuscrise diverse pe seam'a bi- 
bliotecei fundate de densulu. Paguba inse, ca acésta 
biblioteca, care ajunse a numerá 50,000 tomuri si 
volume, fu devastata si iustrainata de turci la anulu 
1526 asia, in catu dein acésta grandiósa colectiune 
abia au mai remasu 400—500 bucati. 

Adi numera biblioteca universitatiei dein Bud'a- 
Pest'a preste 130,000 tomuri si preste 8000 de ma- 
nuscrise. 

In Austria se afla in bibliotec'a imperiale ds 
Vien'a preste 300,000 tomuri, 12,000 incunable (séu 
opuri tiparite la inceputulu artei tipografice) si la 
20,000 manuscrise. Biblioteca universitatiei dein 
Vien'a posiede preste 142,000 tomuri. 

Biblioteca asia numita „imperiale“ dein Parisu, 
fundata la anulu 1475 de Ludovicu a XI-lea, numera 
adi preste 1.800,000 tomuri si la 100,000 manuscrise. 

Bibliotece de asemenea marime si insemnatate 
s'ar’ potea enumerá inca cu sutele, me restringu inse 
la essemplele prememorate. 

Dein tóte cele premisse se póte deci deduce, că 
dein cea mai inalta anticitate sa simtita si apretiatu 
importanti'a, biblioteceloru, s'a recunoscutu marea loru 
importantia asupra scientieloru si arteloru, privin- 
du-se totu-deanu'a de foculariulu producteloru spi- 
rituali ale omenimei si de unu bogatu nutrementu 
spirituale pentru adeptii si adoratorii scientieloru si 
beleloru arte. 

Daca vomu mai considerâ, că in anticitate si 
in tempurile mediane formarea si amplificarea de 
biblioteci eră impreunata cu cele mai mari fatige si 
spese, de óre-ce operele numai prin transcriere se 
poteau amplifică si acuiră, pre candu dela aflarea 
artei tipografice, camu dela anulu 440 incóce, infiin- 
tiarea de biblioteci fârte s'a facilitatu si se facilita, dein 
di in di, daca dicu, vomu consideră tâte aceste mo- 
mente, trebue se recunóscemu adeverulu, ch chiar 
anticitatea ne-a precessu si pe acestu terenu in 
modulu celu mai demnu de imitatu. 

E deci adi unu faptu de toti recunoscutu si 
necontestabile, că n'a esistatu si nu póte esistă unu 
poporu cu óre-care pretensiune de cultura inaintata, 
care se nu numere in sinulu seu mai multe bi- 
blioteci de categoria celoru enumerate mai susu. 

Cele mai insemnate biblioteci, ce le posiedu ro- 
manii pâna acumu, suntu cele din Bucuresci si Iassi, 


formate si sustienute ambele cu spesele statului Ro- 
maniei. 

Afòra de aceste mai intempinamu si pe alocurea 
bibliotece atatu publice, cátu si private, de o insem- 

natate inse mai secnndaria; dar” celu pucinu atatia, 
potemu constată, că spiritulu de asociatiune sa ma- 
nifestatu dejá si la noi pe acestu terenu intr'unu 
modu imbucuratoriu, de. óre-ce mai in totu anulu si 
mai in tote partile locuite de romani potemu inre- 
gistră biblioteci noue, ce se infiintiéza prin diferite 
societati si cor poratiuni. 

Se revenimu acumu la biblioteca asociatiunei 
nóstre. 

Bibliotec'a nóstra inca se póte numerá intre bi- 
bliotecele publice, potendu-se folosí de dens'a nu numai 
membrii asociatiunei, ci intre marginile regulamen- 
talui sustatoriu pentru bibliotec'a nóstra si altii, carii 
nu suntu membrii. Biblioteca nbstra nu se póte 
clasifică inse nece specialminte alésa, nice curatu is- 
torica ori clasica etc., nefiendu formata dupa unu 
planu statoritu anume pentru o specialitate, ci e mai 
multu unu conglomeratu de carti din diferite ramuri 
de scientia si cunoscintia, si de unu „interesu multu- 
pucinu corespundietoria scopului asociatiunei, asia 
dupa cum bunulu simtiu alu daruitoriloru de carti 
spontanamente a contribuitu la realisarea si amelio- 
rarea bibliotecei nóstre. 5 

» Neque ullus liber tam i alia est, ut non a- 
liqua sua parte prodesset,“ dupa dis'a lui Pliniu Ma- 
ioru mi-ar” paré cea mai nimerita característica pentru 
biblioteca, nóstra in stadiulu ei actuale si in privinti” a 
unui considerabile numeru de scrieri. 

Dar' in totalitatea sa biblioteca nóstra repre- 
senta: opere din tóte ramurile de cunoseintie vechi 
si noue, teoretice si practice si posiede prin urmare 
bas'a necessaria, care este si trebue se fia inceputulu 
pentru ori-ce biblioteca, care are se represente sciin- 
tiele classice si moderne in desvoltarea loru erono- 
logica. 

Operele procurate pâna acum de insasi asocia- 
tiunea nóstra suntu in asemenare ca cele primite 
gratuitu inca fórte pucine, aceste inse de o valóre 
cu multa mai mare pentru scopurile asociatiunei 
nóstre, care suntu cele mai nobili si culminédia in 
doue cuvinte in „literatura, cultura.“ Mai elocinte inse 
decatu tóte frasele voru vorbi cifrele urmatórie. 

Bibliotec'a nóstra numeră la adunarea generale 
din urma 1022 opere in 1752 tomuri si volume, 
dein care 405 eră legate, 1347 nelegate. Adi po- 
siede bipliotec'a nóstra preste totu 2494 tomuri, vo- 
lume si manuscrise din 1331 opere diverse si trac- 
tate, si preste 55 diverse diuare romamesci din Austro- 
Ungaria si dein RomanP'a, aceste inse suntu in cea 
mai mare parte necomplete. Legate avemu adi 510 
tomuri, cele-alalte suntu séu usioru legate, séu bro- 
siurate. Afara de aceste se mai afla in biblioteca 
7 mape si 6 tabele archeologice, telurice etc. 

Dein tóte aceste opere preste o tertialitate suntu 


— 204 — 


scrise in limb'a romanésca, cele-alalte in limb'a la- 
tina, germana, magiara etc. 

In cei doi ani din urma s'au-procuratu dein 
sumele preliminate pentru inavutirea bibliotecei 177 
opere in 365 tomuri si volume, si totu in acestu pe- 
riodu sau daruitu dein mai multe parti pe seama, 
bibliotecei nsstre 134 opere in 177 tomuri si volume. 
Numerulu cartiloru a crescutu deci cu 742 volume 
séu cu 311 opere diverse. 

Dein summele destinate pe seam'a bibliotecei 
s'au legatu in acesti 2 ani si 21 tomuri dein cartile 
bibliotecei. 

Numerulu meneteloru si alu mineraleloru a, cres- 
cutu in acestu periodu numai cu 7 bucati. Colectiunea 
nòstra numismatica-mineralogica si de anticitati nu- 
mera adi preste totu 48 bucati. 

O acuisitiune fórte importanta si considerabile 
pentru biblioteca nóstra suntu operele edate dein 
partea academiei scientifice dein Vien'a, care constau 
dein lucrarile stu raportele a doue sectiuni deosebite 
din clasa matematico-fisicala si dein raportele clasei 
filosofico-historice; mai incolo dein lucrarile comissi- 
unei instituite pentru historia patriei, ale carei lu- 
crari éra se estindu in doue directiuni, deintre care 
una e: „Archivulu pentru bistor'a austriaca“ si cea- 
alalta: „fontes rerum austriacarum,“ si in fine dein 
memorialele laudatei academie. Tóte aceste lucrari, 
unele incependu dela anulu 1848, altele de mai in- 
cóce, constau pâna acumu dein 322 tomuri mari stu 
aprópe la 2000 volume, si se afla in posesiunea bi- 
bliotecei nóstre cu fórte puçine lacune. 

Atátu in privinta cuprinsului loru, cátu si in 
privinti'a numerica, aceste opere se potu privi pana 
acumu de cea mai pretiósa si importante accuisitiune 
a bibliotecei nóstre. 

Ni-a mai venitu de mai multi ani incóce si ne 
vinu inca gratuitu si alte scrieri pe seam'a bibliotecei 
nóstre, care inca merita tóta apretiarea nóstra si dein 
care inca posiedemu dejá o frumósa colectiune; asia 
dein: Archivulu Reuniunei (germane) pentru cunos- 
cinti'a patriei; dein impartasirile reuniunei transilvane 
pentru scientiele naturali; ambe edate in Sibiiu, mai 
incolo dein Revista scientifica si dein Revista contem- 
porana, edate ambele in Bucuresci; dein dictionariulu 
limbei romane, dein glossariulu si analele societatii 
academice dein Bucuresci; dein pertractarile univer- 
sitatiei natiunei sasesci dein Sibiiu ete. 

De si sa esprimatu in organululu asociatiunei 
nóstre „Transilvania“ multiamita comitetului pentru 
tóte cartile si obiectele ce san daruitu in acesti 2 
ani pe seama bibliotecei, totusi mi-tienu de o pla- 
cuta datorintia a reaminti si cu acesta ocasiune nu- 
mele acelora onorati domni, cari au bine volitu a da- 
rui opere de ceva importantia pentru biblioteca nó- 
stra, 81 anume au daruitu: dn. archimandritu Nicolau 
Popea opulu seu intitulatu: Contra-critica la critica 
dlui I. M. Moldovanu; dn. I. Moldovanu opulu seu: 
Spicuire că respunsu la Contr'a-critica dlui Popea; 


dn. Gavrila Popu opulu seu: Istoria revelatiunei 
divine; fericitulu dr. loane M. Lazaru opulu seu: 
tabelele istorice sinchronistice ale colonielorn romane 
din Dacia traiana etc., dn. Ladislau Vaida opulu seu: 
Epistola deschisa catra Telegrafulu romanu, dn. Mi- 
chailu Cogalniceanu opulu seu: Chronicile Romaniei 
séu Letopisitiele Moldaviei si Valachiei; dn. dr. Ana- 
stasie Fetu operele sale: Enumeratiunea specieloru 
de plante si Manualulu de medicina practica popu- 
laria; dn. 1. M. Bojoreanu opulu seu: Colectiune de 
tóte partile Legiuiriloru (in Romania); dn. Iunius 
opulu tradusu de densulu si intitulatu: Femeile de 
Iuliu Pederzani; dn. C. Adalbert Bielz opulu seu: 
Tetradrachmele dacice in Transilvania; mai incolo a 
mai daruitu pre lenga alti benefacatori dn. Fridericu 
Eugber, anticaru in Sibiu 28 de carti pe seama, 
bibliotecei. Dn. Iuliu Bardosi a daruitu 3 si dn. 
D. Aurelu Brote 2 monete vechi, — dintre care 4 
de argintu — pentru collectiunea nóstra numismatica. 

Cifrele espuse despre modulu in care progresé- 
dia biblioteca nóstra, ne potu deci de o parte servi 
de o secura proba, că publiculu nostru scie apretiá 
o atare institutiune dupa meritu, si ne confirma de 
alta parte destulu in convictiunea nóstra despre celu 
mai d'aprópe si necontestabile viituriu, ce'i si compete 
bibliotecei nóstre facia cu alte institutiuni egale. 

Inainte de a fini acestu raportu bieunale trebue 
se mai faca o observare. Asemnandu-se asociatiunei 
nóstre la espositiunea universale dein Vien'a in an. 
trecutu unu locu speciale, s'a tramesu dein bibliotec'a 
nótra spre espunere urmatóriele carti: Adunarile ge- 
nerali dela 1862—1866 legate in unu tomu; Tran- 
sulvani'a, fóla asociatiunei pre 1868 legata separatu; 
Trasilvania dela 1869—1872 legata in doue tomuri, 
Statutele asociatiunei dein anulu 1862—1866 dein- 
preuna cu regulamentulu dein 1871 legate la olalta, 
si in fine conspectulu membriloru asociatiunei dein 
1866—1872, éra legate la olalta. 

Preste totu sa tramesu spre scopulu indigetatu 
6 bucati legate in modulu celu mai corespundietoriu. 

Pentru doritorii de a-si procurá atàtu actele a- 
dunariloru generali ale asociatiunei nóstre dela acti- 
varea ei pâna la 1866, càtu si fóla asociatiunei 
„Transilvania“ dela aparitiunea ei pâna in presente, 
se mai notifica, că dein tote aceste — cu pucine es- 
ceptiuni — se mai afla la biblioteca nóstra unu nu- 
meru considerabile si se potu procură dela secreta- 
riatulu asociatiunei pre lenga unu pretiu destulu de 
moderatu — sub anumite giurstari si gratuitu. 

Cu aceste mi-incheiu acestu raportu cu firm'a 
si viwa sperantia, că facia de starea descrisa a bi- 
bliotecei asociatiunei athtu onorabilulu publicu, catu 
si prea marita adunare generale va continuă a a- 
duce si pe anulu viitoriu si mai departe posibilele 
sale sacrificie in favórea bibliotecei nóstre, 

Fiindu alu prea maritei adunantie devotatu 

Ioane Cretiu, 
secret. magistr. si bibliot. alu asoc, 


— 205 — 


Relatiunile proprietatiei de pamentu in Transilvani'a. 


Robla iobagâsca in marele principatu alu Tran- 
silvaniei se mai .alinase prin mesurele autocratice 
luate de imperatulu losifu II. in urmarea revolutiu- 
nei sangeróse dein an. 1784. Cu tóte acestea, mai 
remasesera alte juguri grele pe cerbicea poporului, 
precumu 104 dile de munca pe anu, cu vite traga- 
tórie séu cu bratiale; dieciuéla dein tóte productele 
pamentului; torsulu si tiesutulu femeiloru pentru 
„domne; angara si munca robitória de trei septe- 
mani la districtu (comitatu, scaunu), adeca spre a 
ingrasia pe miile de functionari municipali, carii ode- 
nióra eră mai totu atati trantori, ómeni perde-véra. 
Ce vi se pare inse, că acestea robii barbare inca totu 
nu se parea asia doreróse, precumu eră legile acelea 
selbatece si paganesci, care omului tieranu nenobile, 
ii denegă personalitatea in facia tribunaleloru, 
in cata se nu póta portă processu in persóna, nici 
că actorin, nici că accusatu, éra altele ii denegá ori- 
ce dreptu de a'si poté castiga proprietate de pamentu 
in tienuturile cele intense, cunoscute sub numele 
feudalisticu de comitatemdela Comes), si €rasi altele 
'i interdicea tienerea de cai si amblarea calare, por- 
tarea de arme, invetiarea la scóla. 

In fine a venitu 15. Maiu 1848, in care popo- 
rulu a sfarmatu lantiurile feudali, a proclamatu dre- 
ptulu de proprietate si desrobirea pamentului. Dieta 
aristocratiloru in 31. Maiu alu aceluiasi anu, nu avd 
incâtrau, fu necessitata a nimici legea ce o facuse 
ea insasi numai cu unu anu inainte (184%), cu scopu de 
a spolia pe poporu inca si de pucinulu pamentu ce'i 
remasese in usufructu platitu cu sudori de sange. 
Asia dara acea dieta, constrinsa de impregiurari, inca 
proclamă desfientiarea iobagiei, inse cu multime de 
cugete reservate (reservationes mentales), care apoi isi 
scósera capulu in anii ce urmara. Ar fi fostu si mai 
reu de poporu, déca planurile reservate nu saru fi 
deochiatu multu prin bellulu civile. Abia in Iuniu 
1854 relatiunile de proprietate intre poporu si nobili 
se regulara pe cale absolutistica, prin patenta impera- 
tésca. Enorme sunt folósele asecurate la cele cinci 
mii de familii aristocratice mari si mici, prin acea 
lege imperatésca, si dreptu avuse fostulu referente 
Dr. Grimm, candu in urm'a publicarei acelei patente 
disese: „Aristocratii Transilvaniei mi-aru potea ndicá 
una statua cátu a lui Ioane Nepomucu dein piati'a 
Sibiiului.“ Patrudieci si duoe de milióne florini, im- 
preuna cu tote drepturile asia numite regalie (cărciu- 
maritulu, moraritulu, venatulu, pescaritulu etc.) le 
aruncara in sinulu cătoruva mii de familii, caroru 
le-au remasu si intensele mosii numite allodiali. 
Acestea desdaunari sunt atătu de exagerate si ex- 
centrice, in câtu Transilvania nu le va potea coperi 
nici-odata, fòra unu ajutoriu séu subventiune abun- 
dante dein partea statului, pentrucă ele sunt, dupa. 
marturisirea toturoru barbatiloru competenti, de cinci 
siese ori mai mari de càtu sar fi cuvenitu se fia.i 


Acestu adeveru ilu recunoscu chiaru si ungurenii, 
inse numai acuma, dupace se vedu necessitati a votă 
pe fiacare anu câte 1 millionu 680 mii de florini 
subventiune la fondulu urbariale transilvanu. 

Se face la diverse ocasiuni intrebarea forte 
justa, cà asia dara dupa atata sange versatu si dupa 
atatea lupte si cabale, cu càta proprietate de 
pamentu a scapatu, anume la 1854, poporulu tie- 
ranu preste totu si in specie poporulu romanescu. 

Inainte cu câtiva ani sa mai datu respunsu la 
intrebarea acesta, intemeliatu pe informatiuni authen- 
tice, castigate in a. 1863 si publicate. Pe atunci 
poporulu avea in proprietatea sa dein territoriulu 
tierei parte multu mai mare decătu aristocrata, ér: 
romanii avea pamentu mai multu decátu toti ei] 
lalti locuitori ai Transilvaniei. Differentia erá ne- 
spusu de mare intre ceea ce avusera romanii inainte 
de 1848 si intre ce avea la 1863 că proprietate, de 
pamentu. Dupa acestea date statistice se confor- 
mase apoi cancellaria curtiei si la intocmirea pro- 
iectului de lege electorale; punendu adeca si regi- 
mulu temeliu mare pe proprietatea de pamentu, a 
pusu se se faca unu conspectu tabellariu. dupa na- 
tionalitati si dupa classi de poporu, câ se se védia 
care càtu possede. s 

Astadi, adeca in anii mai deincóce, nu mai avu- 
ramu de unde se aflamu relatiunile de proprietate si 
proportiunile ei dupa nationalitati si classi de poporu. 
Una singura chiaia amu potea lua la mana, si aceea 
este asia numita dare de pamentu, numita si contri- 
butiune terratica, séu si imposita fondiariu, Acea 
contributiune terratica, aruncata pe jugere (pogóne) 
este in Transilvana de 1 milionu 316,147 florini. 
Se vedemu in ce proportiuni se platesce aceea, si 
celu care cunósce relatiunile ethnographice ale tierei 
va sci se traga óresicare conclusiuni si anume va 
vedea, că poporulu mai are inca..multu_termtoria in; 
proprietatea sa, si că asia numitele Latifundia - 
inca nu se inmultira asia, precumu se temu unii si, 
altii. Dein acea suma a contributiunei ţerratice au 
platitu in anii mai dein urma: 

Locuitorii dein asia numitulu fundu regescu, adeca 
sasime si romanime amestecata, si cei dein districtulu 
Naseudului, toti romani, sum'a de v. a. fl. 262,087. 

Cele 18 cetati si oppide v. a. fl. 84,810. 

Nobilii, proprietari mari si mici v. a, fl. 310,134. 

Nenobilii, adeca poporulu tieranu v. a. fi. 689,116. 

. Acestu extractu tabellariu sa facutu in Buda- 
pestea inainte numai cu patru ani, si este cunoscutu 
dein unu memorialu ungurescu, in carele contribu- 
tiunea terratica se luá érasi de basea unei noue legi 
electorale. Acestea cifre sunt destulu de seci si 
mute; ele inse esplica de minune acelea incordatiuri 
si sbuciumari desperate, pe care le vediù lumea in 
dieta dela Budapestea, cu ocasiunea desbateriloru 
parlamentarie, care au decursu asupra proiectului 
novellei electorale, carele se nascih unu fetu atátu 
de monstru si atátu de tunilitoriu pentru parentii lui, 

34 


— 206 — 


că si pentru tiéra, in cátu de nu aru mai fi alte 
dieci de temeliuri forte grave, de a perde si cea 
dein urma schinteia de incredere chtra ei, acésta 
singura sterpitura si carricatura ar fi de ajunsu, că 
se tiena departe de ori-ce comuniune cu densa pe 
ori-care locuitoriu transilvanu neprivilegiatu, si mai 
alesu pe ori-ce romanu, care mai simte in peptulu 
seu demnitatea de oniu, si incade omu liberu si de ce- 
tatiénu alu Europei celei civilisate. 

Eca ce lucru mare este a tiené că ferulu la 
proprietate de pamentu, a invetia pe toti romanii, 
di si nópte, că se lege totu denariulu cu siepte atie, 
se adune si se'si cumpere mosiia, pamentu, pro- 
prietate jacatória, se o cultive cu tóte bragiale si 
se o iubâsca că pe tata-seu si pe mama-sa. 


Lupta pentru dreptu. 
(Continuare.) 

De ací urméza antipathia lui Savigny si a ade- 
rentieloru sei in contra interventiunii legislaturei, d'aci 
urméza totala necunóscere a insemnatatii adeverate 
a consuetudinii (obicinuintiei) in teoria lui Puchta 
despre drepturile consuetudinii. 

Consuetudinea pentru Puchta nu e altu de càtu 
unu simpla midilocu de cunóscere a convictiunii de 
dreptu. Că acesta convictiune trebue mai antaiu se se for- 
meze prin punerea in practica, că prin acéstia tre- 
bue se'si probéze fortia si chiamarea da guvernă 
viâti'a, mai pe scurtu, că si pentru dreptulu consue- 
tudinei e valida axioma, că „dreptulu e o notiune 
de fortia“, — pentru acestu adeveru ochii acelui 
mare spiritu au remasu inchisi. 

Printracésta numai tempului isi platesce tribu- 
tulu, pentru cacelu tempu a fostu period'a roman- 
tica a poesiei nostre, si cine nu se teme s'aplice no- 
tiunea romanticismului la jurisprudintia si'si da oste- 
néla se compare directiunile corespundietóre pe am- 
bele terenuri, pote că va fi de acordu cu noi, candu 
vomu afirmă cà scóla istorica se póte numi cu ace- 
lasi dreptu si scóla romantica. 

Esiste o ideia in adeveru romantica, basata pe o 
falsa idealisare a tempiloru trecuti, care afirma, ch 
dreptulu se desvólta totu atatu de linistitu, fòra poe- 
deca si lipsitu de fapte, cá si o flóre de campu. 
Aspr'a realitate ne probéza contrariulu, si nu numai 
acea mica parte pe care o avemu inaintea ochiloru 
si care mai pretutindeni ne-aréta supremele incor- 
dari ale popóraloru pentru fixarea relatiuniloru loru 
de dreptu — cestiuni de interesu vitale ce se imbul- 
zescu una pe alta, — dar si impressiunea remane 
aceeasi, ori-unde ne vomu aruncă privirile in trecutu. 

Astu-feliu, pentru teori'a lui Savigny, nu remane 
de cátu tempulu prehistoricu, despre care ne lipsescu 
ori-ce Cunoscintie. 

Dar déca va fi permisu a esprime óre-care con- 
jectura asupra, apoi opunemu teoriei lui Savigny, 
care si-a radicatu pe scena desvoltarii paciuite si 


inocinte a dreptului din interiorele convictiunii po- 
pâraloru, opunemu p'a nóstra, diametralmente oposa, 
si ni se va recunósce că are in favbre'i celu pucinu 
analogía desvoltarii istorice visibile a dreptului si, 
dupa cum credemu, si avantagiulu unei mai mari 
probabilitati psichologice. 

Tempulu prehistoricu! Erá odinióra la moda 
se fia inzestratu cu cele mai frumóse calitati: ade- 
veru, sinceritate, fidelitate, inocentia, credintia piósa, 
si, p'unu astu-feliu de terenu, si-aru fi pututu des- 
voltă fòra indouiéla si unu dreptu, fora altu motore 
de chtu fortia convictiunii de dreptu, si waru fi fostu 
lipsa de pumnu si de spada. 

Daru actualminte, ori-cine scie că multu lauda- 
tulu tempu prehistoricu a avutu tocmai caracteru cu 
totulu contrariu, si supositiunea că ar fi ajunsu la 
dreptu cu mai multa inlesnire de cătu periódele suc- 
cessive, Cu greu mai póte gasi crediementu. Sun- 
temu convinsi că labórea intrebuintiata a fostu cu 
multu mai aspra si că chiaru cele mai simple asiome 
de dreptu, — cum suntu cele amintite din dreptulu 
romanu anticu, care dă libertate posesorelui se'si 
reiă obiectulu seu de la ori-cine unde Varu gasi si 
creditorelui d'a vinde in sclavia esterna pe debito- 
rele insolvente — au trebuitu se fi trecutu mai antaiu 
printr'o lupta feroce, pâna se fi intratu in vigóre si 
pâna se li se fi supusu toti. 

Se facemu abstractiune de tempulu prehistoricu, 
se nu ne ocupamu decátu numai de ceea ce scimu din 
istoria. Informatiunile ce ne ofere istoria documen- 
tata despre desvoltarea dreptului, potu se ne satis- 
faca. Aceste informatiuni sunt, că nascerea dreptului 


a fostu că si a omului, insocita regulatu de durerile 


cele mai violente ale nascerii. 

Si óre se ne para reu cà e asia? Tocmai im- 
prejurarea că dreptulu nu se castiga fòra ostenéla, 
că popórale au trebuitu se se lupte si se'si verse 
sangele pentru castigarea, lui, tocmai acesta impre- 
giurare produce intre densele si intre dreptulu loru 
aceasi strinsa legatura, că si periclulu vietii intre 
mama si copilu in momentele nascerei. 

Unu dreptu castigatu fora ostenéla sémena cu 
acei copii, pe .carii % aduce cocostérculu. Ce a adusu 
cocostérculu, pote rapi vulpea si uliulu, pe candu 
mamei, care a nascutu pe copilu, nu i-lu póte rapí. 

Totu atătu de puginu se potu rapi unui poporu 
drepturile si institutiunile pe cari si-le a castigatu 
prin munce sangeróse. 

Se póte dar afirmă fora frica, că energia iubirii, 
cu care unu poporu se alipesce de dreptulu seu si 
silu apara, se mesura dupa trud'a si ostensl'a, ce si-a 
datu pentru castigarea lui. 

Nu numai consuetudinea, ci sacrificiulu innóda 
cea mai tare legatura intre poporu si dreptulu seu, 
si acelui poporu, pe care Dumnedicu ilu iubesce, nu'i 
daruiesce cea-a ce'i lipsesce, nici nu'i usiurâza labórea 
castigarii, ci din contra i o ingreuiéza, 

În sensulu acesta, nu hesitamu a dice ch lupt'a, 


— 207 — 


ce reclama dreptulu pentru a se nasce, nu e unu | intentă procesu, aude respunsulu: cà vrea se'lu pórte, 


blastemu, ci o binecuventare. 

Se ne intórcemu privirile spre Jupt'a pentru 
dreptulu concretu, a dowa parte a espunerii nóstre. 

Ea se provóca prin violarea séu refusarea ace- 
stui dreptu. 

Fiindu-că nici dreptulu individuale, precumu 
nici alu popóraloru, nu e scutitu d'acestu periculu, 
urméza c'acesta lupta se póte repeti in tóte sferele 
de dreptu: iu valile dreptului privatu, că si pe cul- 
mea dreptului de statu si a dreptului gintiloru. 

Resbelulu, rescóla, revolutiunea, asia numita 
lege de Lynch, dreptulu pumnului si alu luptei din 
evulu de midilocu si ultimulu seu restu in tempulu 
actuale — duelulu, — in fine dreptulu de aparare 
si blanda lupta „procesulu“: ce suntu tóte acestea 
pe langa diversitatea obiectului si aspectului seu, a 
formelora si dimensiuniloru luptei, de câtu totu 
atătea scene ale aceleasi drame, ale luptei pentru 
dreptu? ... 

De odata cu violarea dreptului, se presenta ne- 
dreptatîtului intrebarea, déca are selu mantiena, se 
opuie adversariului resistentia, adeca se lupte séu se 
se lapede de densulu cedendu adversariului. 

Nimeni nu "lu constringe se iea o decisiune in 
acésta privintia. 

On-care va fi resultatula, in ambele casuri se 
cere unu sacrificiu. 

In casulu danteiu, dreptulu se sacrifica pacii, 
in celu d'alu douilea, pacea dreptului. 

-E dar cestiunea: care sacrificiu convine mai 
bine, cu privire la relatiunile individuali ale casului 
si persónei? Bogatulu, pentru că se-lu lasi in pace, va 
sacrifică obiectulu ce, pentru densulu are o valóre 
neinsemnata, ér saraculu din contra, va sacrifică pacea 
pentru obiectulu ce, pentru densulu, relativu, are o 
fórte mare insemnatate. Astu-feliu cestiunea luptei 
pentru dreptu saru schimbă intrunu simplu calculu 
matematicu, in care de ambele parti se cumpanescu 
avantagele si desavantagele, dupa cari se formuléza 
decisiunea. 

Că in realitate nu e asia, o scie ori-cine. Espe- 
riint'a de tóte dilele ne aréta esemple, in cari obie- 
ctulu certei e cu totulu in disproportiune cu munc'a, 
cu agitatiunea si cu spesele probabili. 

Nimeni, cadiendu'i unu galbenu in apa, nu va 
da doui pentru câ selu scóta. Pentru densulu ce- 
stiunea „catu se sacrifice că selu regastsca“ e unu 
simplu calculu matematica. 

De ce ense ómenii nu facu acelasi calculu ma- 
tematicu in casu de procesu? 

Se nu se dica că ei credu in castigarea lui si 
că astépta că spesele se cadia in spinarea adversa- 
riului. Ori-cine scie că chiaru sigur'a perspectiva d'a 
plata fórte scumpu invingerea, pe multi nwi retiene de- 
la procesu. De cate-ori advocatulu, care espune 
partii dificultatea causei séle si o desconsiliéza ďa 


coste ori catu va costi? 

Cumu ne vomu esplică o astu-feliu de purtare, 
care, din punctulu de vedere alu unei rationale cal- 
culari a intereseloru, nu se pâte numi de catu 
nebunia? 4 

Respunsulu ce se dă de comunu e cunoscutu; 
mania da intentá procese, placerea de cérta, impul- 
sulu neresistibile de a causă durere adversariului, 
chiaru cu convingerea că o va plati totu atătu de 
scumpu, si pote mai scumpu de càtu densulu. 

Se facemu abstractiune de cérta deintre doue 
persóne private si se le inlocuimu cu doue popâra. 

Unulu a rapitu pe nedreptu celuilaltu unu milu 
patratu de pamentu desiertu si fòra pretiu. Se declare 
pentru acâsta resbelu? 

Se privimu cestiunea dein acelasi punctu de ve- 
dere, din care judeca teoria, mani'a*) tieranului de 
a face procesu vecinului, numai pentru că acest'a i-a 
rapitu căteva palmace de .pamentu, brazdandu-le cu 
plugulu, séu pentru că i-a aruncatu bolovani pe locu. 

Ce insemnéza unu milu patratu de pamentu 
desiertu, in proportiune cu unu resbelu, care costa 
victia a mii de muritori, duce miseria .si lacrímele 
in colibe si palate, inghite milióne si miliarde din 
tesaurulu Statului, si póte că 'amenintia chiaru si 
esistint'a Statului? Ce nebunia se se sacrifice atatu 
de multu, pentru unu asemenea obiectu! 

Asia aru trebui se vorbésca si sentinti'a, déca 
tieranula si poporulu saru puté mesurá cu aceeasi 
mesura. O 

Cu tóte astea, nimeni nu va vrea se dea ace- 
lasi consiliu poporului cá tieranului. Fiacare simte 
cu unu poporu, care aru remané mutu facia cu o 
astufeliu de violare a dreptului, si-aru sigilá propri'a 
sententia de mórte. 

Unui poporu, caruia i se pâte rapi nepedepsitu 
unu milu de pamentu, i se voru rapi si celelalte, 
pâna nui va remané nimicu si va incetá da mai 
esiste că Statu, si nici că merita ceva mai bunu!**) 

Dar déca poporului ii e permisu se se apere 
pentru acelu milu de locu, desconsiderandu'i valórea, 
pentru ce se nui fia permisu si tieranului pentru 
palm'a sa de locu? Nu cumu-va se ne scapamu de 
densulu cu sententia: „quod licet Jovi, non licet 
bovi“? ; 

Cá si poporulu ce nu se lupta numai pentru 
acelu milu patratu de pamentu, ci pentru interesulu 


"seu propriu, pentru onórea si independenti'a sa, ase- 


*) Candu pedepsesce insusi poporulu, multimea, fòra pro- 
cedura judecatorésca, la momentu, déca prende pe cineva in 
delictu flagrante, de ex. pe tetiunari. 

*#) Allusiune si avisu la „patriotii“ aceia, carii dormu 
atunci, candu vecinii calca fruntariele tierei si impingu inainte 
semnele, muta cursulu peraieloru, astupa fontani, talia arbori 
etc., pentru că se nu se mai cunósca urmele fruntariei vechi. 

Red. Tr. 


34* 


— 208 — 


menea si in acele processe, in cari domnesce acea 
disproportiune amintita intre valórea obiectului, a 
speseloru si a sacrificieloru probabile, nu e vorba 
numai de acelu obiectu neinsemnatu, ci de unu scopu 
ideale: mantienerea a insesi persânei si a simtiului ei 
de dreptu, si cu privire la acestu scopu, nedreptati- 
tulu desconsidera tóte sacrificiele si incomoditatile ce'i 
causédia procesulu: ací secopulu santiesce midilócele. 

Nu interesulu banescu indénma pe ofensatu se 
incépa processulu, ci durerea morale ce simte pentru 
nedreptatirea ce a suferitu. Elu sustiene procesulu 


numai pentru recastigarea obiectului — pe care 
adesea, pentru constatarea motiveloru processului, Pa 
donatu a priori unui institutu filantropicu, — ci 


pentru cá se'si castige recunóscerea dreptului seu. 
O voce interna "i spune că nui e permisu se taca, 
că nu e vorba de obiectulu fòra valóre, ci de per- 
sóva sa, de simtiulu seu pentru dreptu, de stim'a 
câtre sine; intrunu cuventu, pentru densulu proce- 
sula se schimba dintro simpla cestiune de interesu, 
intr'o cestiune de caracteru. 

Pe de alta parte inse esperientia ne aréta, ch 
multi altii, in aceeasi situatiune, iéu tocmai decisiunea 
contraria: pacea le e mai scumpa de cătu unu dreptu 
mantienutu cu truda si ostenéla. 

Facia de acestia, ce atitudine se luamu cu opi- 
niunea nóstra? 

Se spunemu numai, cà acâsta e o cestiune de 
gustu, individuale si de temperamentu? Unuia "i place 
se se certe, ér celualaltu e iubitoru de pace si, din 
punctulu de vedere alu dreptului trebuescu respec- 
tati amendoui, de óre-ce dreptulu da nedreptatitului 
deplina libertate, s'aléga intre apararea dreptului seu 
si intre lapedarea de densulu? 

Noi condamnamu acesta opiniune — pe care 
o intalnimu adesea in viétia — in modulu celu “hai 
categoricu, fiindu cu totulu opusa naturei interne a 
dreptului. | 

Deca acâsta opiniune ar reesi se se generali- 
sedie, atunci insusi dreptulu aru fi perdutu, fiindu 
că pe candu dreptulu reclama pentru esistentia sa 
cea mai barbatésca resistentia, acésta opiniune pro- 
paga fuga misielósa dein naintea lui. 

Noi ii opunemu axiom'a, că resistenti'a in contr'a 
nedreptului e o datoria: o datoria a nedreptatitului 
catre sine, pentru că e o cerinta a esistentiei mo- 
rale; datoria catra comunitate, pentru cà trebue se 
fia comuna spre a puté conduce la resultatu. 

Lupta pentru dreptu e o datoria catra sine a 
nedreptatitului. 

Mantienerea propriei esestintie e legea suprema 
a creatiunei; ea se manifesta prin instinctulu de con- 
servare in fia-care fiintia. Pentru omu e vorba nu 
numai de viétiai fisica, ci si de esistentiai morale, a 
carei conditiune e dreptulu. 

Io dreptu, omulu posede si'si apara conditiunea 
esistentiel morale. Fara dreptu, cade pe trepta ani- 
malelui. Proba vechii Romani cari, din punctulu 


de vedere alu dreptului abstractu, considereau pe 
sclavi pe aceeasi trepta cu animalele. 

Mantienerea dreptului este dara o datoria a con- 
servarii morale, éra totala renunciare la densa — 
posibile odinióra, imposibile astadi — identica cu 
sinuciderea morale. 

Dreptulu inse e numai suma institutiuniloru 
isolate. Fia-care din ele coprinde o conditiune par- 
ticularia de esistentia: posessiunea, că si casatoria; 
contractulu, cá si onórea. O renunciare la un'a din- 
tr'ensele e dara, din punctulu de vedere alu drep- 
tului, totu asia de imposibile, că si renunciarea la 
dreptulu intregu. 

Cu tóte astea, ceea ce e possibile, e pré usioru 
o violare din partea altu-cuiva a uneia din aceste 
conditiuni: datoria, subiectului e de a respinge acelu 
atacu. 

Pentru că simpla garantare abstractă din partea 
dreptului a acestoru conditiuni nu e suficiente, ele 
trebuiescu mantienute in modu concretu din partea 
subiectului. Motivulu pentru acâsta "lu ofere arbi- 
trariulu, déca cutéza a le violă. 

Dar nu fia-care nedreptu e abitrariu, adeca o 
rebeliune in contra ideiei de dreptu. Posesorele 
obiectului meu, care se considera câ proprietariulu 
lui, néga în persón'a mea nu ideia posessiunei, ci 
dein contra, se refere la densa in favórea sa. Cértia 
deintre noi doui se invertesce in jurulu cestiunil: 
cine dein noi e proprietariulu? 

Hotiulu si talhariulu se ridica peste sfer'a drep- 
tului de proprietate; el néga, de o-data cu posessiunea 
mea, si ideia posessiunei, si prin urmare o condi- 
tiune essentiale a existentiei mele cá persóna. 

Se ne imaginamu fapt'a loru cá generale, cá 
maxima de dreptu: atunci posessiunea e negata si in 
principiu, si in practica. De aceea fapt'a loru coprin- 
de nu numai unu atacu in contra obiectului meu, 
ci in acelasi momentu si in contra persónei mele, 
ér’ déca e o datoria semi aparu pe cea dein urma, 
apoi aceeasi datoria se aplica si la casulu acesta, si 
numai atunci se póte modifică, cando se nasce unu 
conflictu intre acesta datoria si intre alta mai inalta, 
a conservarii vietiei mele, cum se intempla in casulu 
candu banditulu imi pune alternativa intre punga 
si viétia. 

Facéndu abstractiune de casulu acesta, e de da- 
tora mea se combatu cu tóte midiulócele de cari dis- 
punu, acea desconsiderare a dreptului in persân'a mea, 
pentru că prin tolerarea ei imi statuediu unu momentu 
in viétia, in care am fostu lipsitu de dreptu. 

Unu asemenea lucru nu e permisu se sufere nici 
unu omu. 

Facia cu posessorele bona fide a obiectului 
meu, me aflu cu totulu in alta positiune. Ací ce- 
stiunea ce am de facutu nu e o cestiune a simtiului 
meu de dreptu, a caracterului, séu a persónei mele, 
ci o pura cestiune de interesse, că-ci aci pentru mine 
nu e nimicu altu in jocu, decătu valórea obiectului. 


— 209 — 


Ací e justificabile se cantarescu castigulu, prestigiulu 
si reesifa processului, si semi alegu, că séu se in- 
tentu processulu, séu se me lasu de densulu si se 
me impacu. 

Impacarea e punctulu de coincidentia a unui 
astu-feliu de calculu reciprocu de probabilitate si a 
premisselora puse: solutiunea cea mai corecta a ne- 
intielegerii. 

Deca totusi impacarea se face asia de anevoia, 
déca ambele parti declara adesea a priori, că nu 
voru se scie de nici o negotiatiune de impacare, apoi 
causa acestei aparitiuni nu e numai că calculele re- 
ciproce de probabilitate differu pré multu intre den- 
sele, ci că fia-care din partile litigante presupune de- 
spre ceealalta unu nedreptu patentu, séu o intentiune 
_reu voitórla. 

Prin acést'a, chiaru candu cestiunea se marginesce 
la unu processu cu formele nedreptului obiectivu — 
rei vindicatio — totusi pentru parte caracterulu 
psichologicu alu cestiunei remane acelasi, că si in 
casulu de mai susu: violare a dreptului. Dein pun- 
ctulu de vedere alu subiectului, tenacitatea cu care 
respinge ataculu adusu dreptului seu, e totu atatu de 
motivata si indreptatita dein punctulu de vedere mo- 
rale, cá si facia cu hotiulu. 

Voindu cineva in asemenea casu se irfricosiedie 
pe partea care sa decisu a'si apara dreptulu violatu, 
prin observari facute asupr'a speseloru, consecintieloru 
procesului si nesicurantii de reesita, e o eróre psicho- 
logica, din causa că pentru acea parte cestiunea nu 
e o cestiune de interese, ci o cestiune de simtiv. pen- 
tru dreptu. | 

Singurulu punctu din care se pâte operă cu 
óre-care resultatu, e presupunerea intentiunii reu voi- 
târie a, adversariului, de care se lasa a fi condusa 
partea. Déca cuiva ii succede a o reinfrange,*) apoi 
propriulu nervu alu resistintiei e taliatu, si partea 
mai aplecata a privi cestiunea din punctulu de ve- 
dere alu interesului, e prin urmare si mai aplecata 
la impacare. 

Este indestulu de cunoscutu, ce opositiune cer- 
bicósa facu adesea ómenii preocupati de dreptulu 
loru la ori-ce incercari de asemenea natura, si cre- 
demu că nu vomu fi contradîsi, de vomu afirmă, că 
acesta implacabilitate psichologica, acésta tenacitate 
a neincrederii nu e numai unu ce curatu individuale, 
conditionatu de caracterulu persónei, ci că acâst'a, 
este effectulu, contrastele generali ale culturei si po- 
sitiunei sociale, in care se afla partile litigante. 

Acesta neincredere e mai tenace la tieranu. 

Asia numita mania a lui de a purtá processe, 
de care e ăcusatu, nu e altu de càtu productulu a 
doui factori, carii caracteriedia pe tieranu, adeca: 
unu simtiu poternicu de proprietate, că se nu dîcemu 
de avaritia si de neincredere. Nimeni altulu nu-si 


*) Terminulu lat.: refutare. 


pricepe asia bine interesele sale si nu pastréza asia 
de bine ceea ce are, că tieranulu, si totusi e cunos- 
cutu, că nimeni nu sacrifica asia de usioru totu ce 
are, pentru unu procesu. 

Eca o flagranta contradicere in aparentia, care 
in realitate e fórte usioru de esplicatu. Fiindu- 
că tocmai amorea sa bine desvoltata pentru proprie- 
tate face se simtia mai tare o violare a dreptului seu, 
reactiunea la densulu e mai violinte. Mania”) tie- 
ranului de a intentá processe nu e altu de cátu o 
aberatiune a simtiului de proprietate, produsa de 
neincredere, asemenea aparitiunei analóge in amoru: 
gelosia intrece ascutisiulu asupra'si, nimicindu in 
cele din urma tocmai ceea ce vrea se salvedie si se 
conserve pentru senesi. 

O proba interesante despre cele dise ne ofere 
anticulu dreptu romanu. Acolo neincrederea tiera- 
nului, care presupune ori-carei violari a dreptului 
o intentiune reu voitória din partea adversa, e for- 
mulata, asia dicendu, in axiome de dreptu. In tóte 
casurile; inca si atunci, candu e vorba numai de 
nedreptulu obiectivu, dreptulu romanu aplica conse- 
centiele celui subiectivu, adeca o pedépsa pentru 
partea care perde. Simtiulu de dreptu violatu nu 
se multiamesce numai cu simpla restituire a drep- 
tului, ci pretende o satisfactiune pe de asupra, pentru 
că adversariulu "i-a atacatu dreptulu, cu séu fára vina. 

Deca in dilele nóstre tieranii aru fi chiamati se 
judece causele, e probabile că ar fi intocmai că alu 
anticiloru tierani romani. [nse si in vechia Roma 
neincrederea in dreptu sa infrantú in principiu 
prin cultura, facându-se distinctiune intre cele doue 
specii ale nedreptului: a celui cu vina si a celui 
făra vina, séu a celui subiectivu, si a celui obiectivu, 
in limb'a lui Hegel a celui naivu. 

(Va urmá.) 


Epilogu la documentele historice publicate pána acumu. 


Cu acestea sar fi inchiaiatu publicarea acelei 
collectiuni de documente historice transilvane, care se 
decopiasera dein marea collectiune a repausatului 
comite Iosifu Kemény. Modulu cumu sau publicatu, 
nu a fostu alesu de redactoriulu acestei folie, i sa 
inpusu lui prin poterea impregiurariloru, in care se 
afla natiunea si mai de aprópe Asociatiunea nóstra, 
care este editórla foliei. Candu nu aru fi lipsitu 
midiulócele pecuniarie, si déca amu fi avutu mai 
multi lectori de aceia, carii cunoscu limb'a latina, 
atunci acésta collectiune ar fi esîtu in unu singuru 
volumu, pentru că historiculu se psta avé incai 
acestea documente in una singura carte, éra nu se 
le caute in 5—6 volume. Cu tóte acestea, noi mul- 
tiamina Ceriului, că le vedemu date si asia, in pos- 


*) Patim'a, passiunea, cerbici'a pâna la nebunia si de- 
speratiune. 


— 210 — 


sessiunea romaniloru; ch-ci déca ele nu se afla adu- 
nate in unu singuru volumu, dara nici nu mai sunt 
respandite pentru noi in sute de bibliotheci si ar- 
chive ascunse si departate. Multe dein documentele 
publicate de noi au vediutu lumin'a mai antaiu in 
acesta fólia, si ele voru implea unele lacune parte 
in historia generala a natiunei nóstre, a caroru in- 
plinire historicii abia o mai credea possibile. Acésta 
collectiune revârsa cu totulu alta lumina preste re- 
latiunile politice si sociali, care sau desvoltatu in 
cursulu seculiloru, intre romani, magiari si sasi; ceea 
ce se intrevedea mai inainte numai prin una sita 
fórte désa, astadi ne stă in perspectiva multu mai 
apropiata. Inca nu sa luminatu de plenu, se mai 
'cere aprenderea multoru candele si faclii prin intu- 
necimea seculiloru. Se adunamu inse la unu locu 
tóte documentele historice câte sau publicatu la ro- 
mani, fia si numai de 12 ani incóce, de una parte 
in Bucuresci, de alta iu Blasiu (Archivu), apoi in 
columnele acestei folie, unele si im diariele nóstre 
politice, si vomu vedea, cà progressulu pe acestu 
terrenu alu activitatiei nationale este unulu dein cele 
mai inbucuratârie, lipsesce numai, că toti romanii 
câti ¡s'au apucatu a se ameti si inbetă de ideile cele 
vage ale unui cosmopolitismu fórte reu intielesu, se 
cultive barbatesce historia patriei si a natiunei, se'i 
caute si sei deschida neincetatu fóntani noue, se o 
tractedie in modu pragmaticu, se propage prin ea 
amórea de patria, unire strinsa si solidaritate natio- 
„nale, devotamentu si promptitudine de a sacrifică, 
-vitia si avere in tempuri de pericule, credentia ne- 
clatita in poterea nóstra de viétia nationale si in 
immortalitatea elementului nostru, prudentia politica, 
unita cu taria sufletului, mai in scurtu, tote virtutile 
patriotice si urgia pecatului, tradarei si a poltro- 
neriei. 

Înainte de a inchiaiá pentru asta-data, ne sim- 
timu obligati a ne exprime de nou multiamit'a nóstra 
la toti aceia, carii au fostu auctorii si midiulocitorii 
acestei -publicatiuni. 

Repausatulu com. Josifa Kemény, proprietariulu 
marei collectiuni dein care sa scosu acésta, generosu 
precumu erá, si scutitu de multe prejudetie ale 
classei aristocratice, inaltiatu mai presusu de mise- 
riile nóstre nationali, care sunt athtu de caracteri- 
stice pentru partea cea mai mare a locuitoriloru tran- 
silvaniei, la rogarea dlui canonicu Cipariu, insocita 
de a mea, candu cu adunarea literatiloru la Cinculu 
mare in a. 1848, ne-a datu voia prin dn. prepositu 
Stefanu Moldovanu, pe atunci parochu aprope de 
Turd'a, câ se decopiamu, séu se punemu a se de- 
copia, ori câte documente credemu noi că potemu 
folosi dein collectiunile sale. Indata dn. Cipariu si-a 
pusu omu in adensu pe spesele sale că se decopiedie 
barbatesce, éra dn. Stef. Moldovanu, amiculu nostru 
dein anii teneretieloru, totu-deauna promptu a sacri- 
fica poteri spirituali si materiali pentru sant'a nóstra 
causa, a facutu totu câ se procure si Foiei pentru 


mente, ânima si literatura, unu altu exemplariu 
dein aceeasi collectiune. Intr'aceea venira preste noi 
evenimentele aniloru 1848—9, in care de asemenea, 
lucrari ale pacei nu potea fi vorb'a. In anii de antaiu 
ai systhemei absolutistice, pre cătu mai fu in viétia c. 
Kemény, dn. Moldovanu continuă cu copiarea, pâna 
ce aduse collectiunea in starea in care o vediuramu, 
si asia intregita o puse la dispusetiunea asociatiunei 
transilvane romane prin redactoriulu Transilvaniei, 
care luă asuprasi sarcina de a o publică, premi- 
tendu la fia-care documentu unu extrasu romanescu 
si insociendu mai pe tóte cu note explicative séu 
comentatórie asia, in câtu se fia aduse in legatura, 
cu acelea momente historice, la care apartienu dein 
natura loru. 

Conjuncturele politice dein dilele nóstre, agita- 
tiunea febrile a spiriteloru, evenimente mari si extra- 
ordinarie, incercarile scólei cosmopolitice de a para- 
lisá si a luá chiaru in risu acelu studiu, care este 
celu mai aptu de a destepta si nutrí in pepturile 


romaniloru virtuti patriotice si nationali, -au abatutu , 


attentiunea multora, dela publicatiuni historice. Tâte | 
acestea si alte asemenea pedece pe noi nu ne-au! 


descuragiatu. Va veni una alta generatiune, care 
va scí appretia fatigele si sacrificiale toturoru ace- 
loru barbati contempurani, câti lucra di si nópte 
pentru intregirea historiei nóstre. 


i 


Lege pentru regularea proprietatiloru statului dein Basa- 
rabia ocupate de locuitorii colonisti si domenieni.*) 


Cap. I. Despre rescumpararea dariloru si sarcineloru 
si improprietarirea colonistiloru si domenieloru. 

Art. L Colonistii si cei-lalti locuitori disi dome- 
niani din Basarabia, devina si remanu deplini pro- 
prietari pe pamentulu supusu posessiunei loru in in- 
tindere marginita, cei d'antaiu pána la 50 desetine, 
ér cei de alu donilea pâna in 30 desetine pentra 
fia-care capu de familia in fiintia din diu'a promul- 
garii presentei legi, si in limitele terenului ocupatu 
de densii astadi in fia-care comuna. 

Candu intinderea terenului specificatu mai susu 
nu va fi de ajunsu pentru a se da, la fia-care capu 
de familia câte 50 séu 60 desetine, atunci se va 
imparti pamentulu in parti ecuale intre densii. 

In casu inse, candu pamentulu ocupatu de acesti 
locuitori in fiacare comuna va fi de o intindere mai 
mare preste numerulu de 50 séu 30 desetine, desti- 
nate fia-carui capu de familia, atunci prisosulu te- 
renului remane proprietate libera a statului. 

Art. 2. in intinderea terenului data locuitori- 
loru fosti colonisti séu domeniani, intra si vétra sa- 
tului, precumu si gradinele, viele, livedile, padurile 
si plantatiunile de ori-ce natura. 


Ne vomu justifică in altu Nr., pentru ce amu reprodusu 
aici acesta lege dupa Monitoriulu oficiale. 


— 211 — 


Art. 3. Veduvele cu copii necasatoriti se pre- 
numera intre capii de familia. 

Art. 4. Preotii bisericeloru au facultatea a cere 
so fia prenumerati intre capii de familia in comunele 
unde se afla asiediati. 

Acésta cerere urméza a fi facuta de preotu 
inaintea comisiunii instituita prin art. 17 din present'a 
lege, subtu pedépsa de-a nu poté, in nici unu casu, 
in urma a esercitá acâsta facultate. 

Art. 5. In fiacare comuna se reserva, făra nici 
o despagubire, odata pentru totu-deuna, câte 60 de- 
setine terenu pe sam'a basericei, ca dotea ei, pentru 
intretienerea clerului si a celoru-lalti slujbasi basericesci 
in activitate. 

Art. 6. Nu se voru prenumeră intre capii de 
familia locuitorii disi contribuabili, cari se gasescu 
asiediati in comune, afara numai déca nu voru fi casa- 
toriti cu coloniste. 

Locuitorii de acésta categoria, Romani séu im- 
pamenteniti, au facultatea de a primi câte diece dese- 
tine de fia-care capu de familia din pamentulu de 
prisosu, aflate in diferite comune, séu din terenele 
libere ale statului. 

Art. 7. Locuitorii contribuabili, aretati in pre- 
cedentulu articula, cari voru voi a usá de acésta fa- 
cultate, suntu tienuti a face declaratiunea loru inaintea 
comisianii instituita prin art. 17, subtu pedépsa dea 
nu li-se mai tiené in sama cererile ce voru face in 
urm'a inchiaiarii lucrarii comissiunil. 

Despagubirea ce se cuvine statului dela atesti 
locuitori, pentru fiacare desetina de pamentu, va fi 
tota acea determinata prin art. 13 pentru locuitorii 
colonisti si domeniani. 

Acesti contribuabili, stramutandu-se de pe pa- 
mentulu ce se cuvine numai fostiloru locuitori colo- 
nisti séu domeniani, au dreptuiu de a se desface de 
casele pe cari le parasescu, avendu comun'a dreptulu 
de preemtiune (rescumparare). 

Art. 8. In terminu de 15 ani dela promul- 
garea presentei legi, nici fostii colonisti séu dome- 
niani, nici ceilalti locuitori simpli contribuabili, séu 
mostenitorii loru, nu voru poté instrainá nici ipotecá 
proprietatea loru, nici prin testamentu, nici prin acte 
intre viui, de cátu câtre comuna séu câtre vreunu 
altu locuitoria din acea comuna. 

Art. 9. Candu unu locuitoriu colonistu séu do- 
menianu va muri fòra testamentu, séu fòra a avé 
mostenitori, partea lui de pamentu o va luă comun'a, 
cu indatorire de a plati datoria lui pentru pamentu. 

Art. 10. Se desfiintiéza odata pentru totu-deuna, 
si in tóta intinderea colonieloru si a domenieloru, 
drepturile, privilegiurile, monopoluriloru de carciume, 
sarcinele si indatoririle stabilite de legi, ucase, chri- 
sóve séu invoiele perpetue ori timporale, remanendu 
că asemenea locuitori se” se bucure de aceleasi drep- 
turi si obligatiuni, la cari suntu supusi de obsce 
toti Romanii. 

Pentru inlesnirea locuitorilora fosti colonisti si 


domeniani la plata despagubirii către statu, preve- 
diuta la art. 13, voru fi scutiti de recrutatie pentru 
armata permanenta in tempu de 10 ani dela apli- 
carea acestei legi. 

Art. 11. Nu intra in numerulu desetineloru 
acordate prin ârt. 1 din presenta lege drumurile 
nationale, judetiene si comunale, ripele, prundurile, 
mateile apeloru, stufurile si lacurile, cari tóte acestea 
remanu pe sém'a statului, precumu si loculu trebuin- 
tiosu imprejurulu lacuriloru pentru pescuire. 

Art, 12, Liberi suntu locuitorii a isi adapă 
vitele in tâte apele, a prinde raci in lacu si in riuri 
si a pescuí cu unditi'a, ori unde voru voi pentru tre- 
buintia casei loru, fòra a bagă navodu séu plasa. 


Cap. II. Despre pretiulu rescumpararii daruloru, sarci- 
neloru sı a pamenturiloru. 


Art, 13. Pretiulu pamentului, pe care locuitorii 
devinu deplini proprietari dupa art. 1 alu presentei 
legi, atátu pentru colonisti, câtu si pentru domeniani, 
va fi câte 80 lei de fiacare desetina.*) 

Astufeliu capulu de familia, colonistu ori dome- 
nianu, va plati fiacare dupa numerulu desetineloru 
ce ise cuvine in comuwa unde se afla, potrivita dis- 
positiuniloru art. 1, pentra pretiulu pamentului, in 
terminu de 15 ani, căte lei 6, bani 70 de fia-care 
desetina pe anu, adeca: procente 2*%Y,¿y si amortis- 
mentu lei 4 ?Y pp. 

Acésta plata se va respunde odata si in acelasi 
terminu cu darile fiscali. 

Art, 14. Fiacare comuna remane respundietóre 
către statu, pe totu intervalulu de 15 ani, pentru 
sumele cuvenite fiscului in virtutea acestei legi. 

Statulu, pentru asicurarea creantiei sale dein fia- 
care comuna, are asupra pamentului posedatu de 
locuitori in virtutea presentei legi si o ipoteca legale, 
nesupusa nici unei iascriptiuni séu altei formalitati, 

Art. 15. Pâna la facerea unei noue mesura- 
tori a pamentulai, se va lua de basa, pentru fixarea 
despagubirii ce se cuvine statului. in fiacare comuna, 
numerulu desetineloru indicate in rolurile, dupa cari 
se face astadi perceptiunea dariloru. ; 

Art, 16. Pentru determinarea numerului' capi- 
loru de familia, se voru lua de basa totu rolurile cu- 
rentului periodu catagraficescu, la cari se voru adaugă 
si insuratieii, adeca acei deveniti capi de familia pâna 
in diwa promulgarii presentei legi, precumu si ve- 
duvele cu copii necasatoriti si netrecute in roluri. 

Art. 17. Pentru a se constată numerulu capi- 
loru de familia, vointa preotului de a se prenu- 
merá séu nu intre capii de familia, numerulu dese- 
tinelora dupa art. 1, precumu si suma despagubirii ` 
cuvenita statului dela fiacare comuna, contormu art. 


4 


*) Desetin'a se socotesce 1 hectaru si 925 metrii patrati, 
61 41/09 prajini din falcea Moldovei, séu 2 pogóne si 4 prajini 
de dincóce de Milcovu, séu circa 2 jugere (holde) transilvane. 


— 212 — 


13, se instituie o comisiune pentru comunele colo- 
niale si alta pentru comunele domeniale, compusa 
fia-care de unu delegatu alu fiscului si unu delegatu 
alesu de consiliele comunali. 


Acésta comisiune va constată „inca numerulu 
locuitoriloru birnici specificaţi in art. 6, luandu actu 
de declaratiunea loru că voiescu séu nu, a fi im- 
proprietariti), si in casu afirmativu, pe care anume 
terenu. 

Art. 18. In modulu de mai susu prescrisu, 
constatandu-se numerulu capiloru de tamilia, vointi'a 
preotului si numerulu desetineloru cuvenite fiacarui 
colonistu séu domenianu, quantum despagubirii ce 
statulu are dreptu a implini dela fiacare comuna, co- 
misiunile voru inchiaiă despre acesta unu procesu- 
verbale in triplu esemplariu, subserisu de ambii de- 
legati; printr'unu osebitu procesu-verbale totu in 
trei esemplare, se va constată numerulu si vointi'a 
birnicilora. 

Procesele-verbali, dupa ce se voru verifică de 
comitetulu permanente séu de consiliulu judetiénu, se 
voru depune unu esemplariu din fiacare la primaria 
comunei, altulu la. comitetula permanente si altulu la 
ministeriulu finantieloru. 


Art. 19, Neintielegerile intre cei doui delegati 
cari companu comisiunile, asupr'a lucrariloru ce suntu 
chiamati a face dupa art. 17, se voru constată prin- 
tro anume inchiaiare. 


Acestu procesu-verbale se va inaintá indata co- 
mitetului permanente séu consiliului judetiénu, care 
in terminu de 8 dile libere dela inchiaiarea comi- 
siunii, va fi datoru a judecă intr'unu moda definitivu 
si irevocabile contestatiunea ivita. 


In urma decisiunei comitetului permanente séu 
consiliului judetiénu, comisiunile voru efectua, in 
terminulu celu mai scurtu, constatarile aretate la art. 
17 si 18, depunendu procesele-verbali la autoritatile 
acolo aretate. 


Cap. III. 


Art. 20. Acesta lege se va pune in aplicatia 
dela 1. lanuariu 1875. 

Art. 21. Ministrulu finantieloru este autorisatn 
a face chialtuielele necesarii pentru aplicarea pre- 
aentei legi, pána in concurentia cu suma de lei 
70,000.“ 

In discussiunea generale neluandu nimeni cuven- 
tulu, proiectulu se iea in considerare. 

La art. 1. se propune unu amendamentu că te- 
renulu remasu se fia proprietate a comunei si, la 
primulu recensementu, se se impartia egalu capiloru 
de familie. 

D. N. Blaremberg desvoltà amendamentulu, are- 
tandu că prin elu s'admite óre-cum prineipiula insu- 
suratieiloru, cá terenurile remase se se impartia la 


Dispositii transitori. 


locuitori, de si poporatiunea din Basarabi'a e fórte 
numerósa. ; 

- D. Horozoff espuse in camera că cea mai mare parte 
din locuitorii Basarabiei posedu terenuri inecuale, Din 
cele mai multe au emigratu mai toti satenii, remanendu 
pustii. Prin aplicarea art. 1. din lege asemene multe 
comune voru remané cu locuri de prisosu, dupa ce 
se va face impartirea. Ei biue, prin amendamentu 
se propune că acele locuri. se remaie pe sâma co- 
munei, cá locuitorii se nu remaie espusi la discre- 
tiunea arendasiloru. 

Ministrulu finantieloru arta, că suntu 2 cate- 
gorii de pamenturi: unele ale comuneloru desfiintate, 
altele ale celoru esistente. E vorb'a dar de prisósele 
comuneloru regulate, pamenturi remase afara din 
impresurarea comuneloru; : Aceste prisóse suntu re- 
mase chiaru dupa recensementulu facutu cu ocasiu- 
nea aducerii de noui colonisti. Amendamentulu de 
facia e de prisosu, că-ci locuitorii remasi fara pa- 
mentu voru avé 10 desetine. Deca guvernulu re- 
serva óre-cari pamenturi, e că se le dea altora lo- 
cuitori, e se se tramita acolo alte poporatiuni. Cum 
se se declare că proprietatea comunei, prejudecandu 
o cestiune importante, pe care avemu so regulamu 
printr'unu proiectu de lege ce ve vomu presentá la 
tómna? Pote că unii din locuitori voru voi a mai 
cumpara locuri si le vomu vinde, cum vomu vinde 
si la alti insuratiei. 

D. G. Manu combate pe d. Horozoft. Dupa 
statutele colonieloru, fiacare familia are 60 desetine: 
100 familii au ocupatu 60,000 de desetine. Candu 
au venitu noue colonii, aceste locuri sau impartitu 
in parti mai mici. La 1828 guvernulu rusu le-a 
datu câte 50 desetine de familia. Dâca„adi locui- 
torii sau inmultitu, óre potemu noi dá mai multu 
de 60,000 desetine? Negresitu că nu. Unu altu casu 
e acela alu d-lui Horozofi. Pnsosulu peste 50. de- 
setine, remasu prin scaderea poporatiunei, ce va de- 
veni? Ei bine, e naturale că acela se remaie pro- 
prietate a statului, éra nu se se faca daruri pe la 
comune. Propunerea d-lui Horozoff e dar pericu- 
lósa si chiara impractica, că-ci adi nu remane nici 
unu prisosu, ci se stabilesce unu principiu in lege. 
Dn. Horozoff mai deschide o cestiune grava: a insu- 
ratieiloru. La colonisti nu se cunósce cestiunea in- 
suratieiloru; ei sau consideratu câ mostenitori ai pa- 
rintiloru. Adi se propune a li se dá si insuratiei- 
lora pamenturi, ér dn. Horozofi propune, că locu- 
rile de prisosu se se impartia insuratieiloru. Deca 
mai tardiu nu se voru ajunge locurile, ce va face? 

ca unu: puncta nedeterminatu, si care va dă locu 
la noue desbateri si la diferite idei comuniste. Pentru 
acestu motiva respingu amendamentulu.“ 

(Destulu că acâsta lege romanésca fu sanctio- 
nata si că se pune in applicare. Noi o recomen- 
damu de aprópe attentiunei lectoriloru nostrii). 


— 213 — 


Persecutatiunea limbei romanesci de cátra clerulu 
grecescu. 


Trompeta Carpatiloru a publicatu si in alti ani, 
publica si in dilele acestea unele documente fórte in- 
teressante despre infricosiat'a persecutiune la care 
sunt supuse limb'a, scólele si nationalitatea macedo- 
romaniloru in tierile transdanubiane de cátra clerulu 
inaltu grecescu cu preasanti'a sa patriarchulu ecu- 
menicu in frunte, carele si in dilele nóstre aruncă 
fulgerulu anathemei asupra celoru ce cutédia se des- 
éhida scóle romanesci in comunele romanesci, 
dein Macedoni'a. Mai sunt si alte diarie, câ Roma- 
nulu, Press'a etc., care au publicatu ori că au repro- 
dusu asemenea, documente. Mare servitiu facu diariele 
care dispunendu de spatiu, au inceputu a se ocupa 
cu totu adensulu de sórtea macedo-romaniloru.*) In 
traceea sa observatu la mai multi lectori daco-ro- 
mani, maz alesu deincóce de Carpati, că ei citindu 
lucruri de acestea, stau la mirare si se intreba unii 
pe altii, că cumu se póte acesta, câ archiereii gre- 
cesci se se arunce cu asia furia asupra limbei si 
nationalitatei romanesci, si se ia asemenea mesure 
tiranice, candu ei inca gemu sub tirani'a turcésca, si 
asia multoru la vene lucru de necrediutu, cá epis- 
copii grecesci inca se póta fi asia mari tirani. 

Aceia carii nu credu in adeverulu acteloru ce 
se publica despre suferintiele macedo-romaniloru, nu 
cunoscu de locu orientele, nici historia lui, nici pe 
clerulu grecescu, si nici chiaru natur'a omenésca, el nu 
vedu nici exemplele si evenimentele analóge care se 
afla chiaru in trecutulu, in histori'a daco-romaniloru. 
Serbii inca au gemutu sub juguri straine, au suferitu 
de proselitismu, s'au turcitu nenumerati deintre densii, 
altii rasi au trecutu la catholicismu de-a valm'a; 
cu tóte acestea ei au sciutu maltrată pe clerulu ro- 
manescu adesea' pâna la ultim'a desperatiune, ceca 
ce numai ómeni servili, unii falsificatori de adeve- 
rulu manifestu, cunoscutu la lumea tóta, voru se 
nege. Identitatea credentiei religióse, de candu e lumea, 
nu a potutu apară pe nici unu individu si pe nici 
unu poporu de persecutiuni si de tirania; ba tocma 
dein contra, sub firma si masc'a identitatiei de reli- 
- giune sau commissu in tóte tempurile abusuri de 
cele mai revoltatórie si sau exercitatu tirania cea 
mai cruda; pe pretiulu unitatiei religióse sau des- 
fientiata staturi, sau exterminatu limbi si natiuni, 
sau suptu sangele si meduv'a loru. Nici odata doc- 
trin'a cea pura evangelica nu ar fi datu ocasiune 
la atătea eresuri si desbinari, mai alesu dela an. 400 
incóce in Oriente, dela 1400 in Occidente, déca nu 
s'aru fi facutu totu-deaun'a incercari, că unu poporu 
mai desteptu si mai pucinu mustratu de cugetu, se 
incalece pe altele. Dara popórale candu s'au vediutu 
amerintiate si periclitate in existentia loru nationale 
si politica, in a loru individualitate, au rupto cu 


*) Trompeta Carpatiloru dela Nr. 1140—1—2 inainte, | 


1 


religiunea, au cautatu uneori cu falinariulu, ceva dif- 
ferentia dogmatica, ori si numai rituale, cá pretestu 
alu desbinarei. Atâta numai, că adesea popórale vai 
de ele, au cadiutu dein putiu in lacu, au schimbatu 
pe unu tiranu cu altulu, si tóta consolatiunea loru 
a fostu, déca noulu tiranu află cu cale de a fi mai 
crutiatoriu, mai pucinu brutale. 

In cătu pentru clerulu superiore bizantinu, apoi! 
ura lui asupra limbei romanesci este mai vechia 
dechtu tâte desbinarile religióse in lumea christiana; 
acea ura este contempurana cu primele colonisatiuni 
romane, facute in diversele parti ale Greciei, in Illi- 
ricu, in Panonia si in ambele Dacii. Dupa ce Con- 
stantinu a stramutatu resiedinti'a dein Rom'a vechia 
la Bizantiu, a fostu lucru celu mai firescu, că limb'a 
latina se stea preste totu in capulu mesei cá limba 
a curtiei si a statului, prin urmare grecii inca tre- 
buea se:o invetie, nu de frica, nu dein porunca bru- 
tale si barbara, cá pe la noi, ci déca voliá se iá 
parte la afacerile publice. Romanii inca avea limb'a 
elina in mare honóre, si — cautandu bene in historia, 
poti se dici, că ea in imperiulu Romei stă fórte a- 
própe in rangu de cea latina, éra anume in beserica 
a fostu predomnitória pentru Oriente. Legile codi- 
ficate sub lustinianu le mai vedemu inca totu lati- 
nesci, adeca romane, numele imperiului inca totu ro- 
manu, care sa si conservatu pâna la caderea lui. 
Grecilora inse nici-decumu nu le-a fostu indemana 
cu acea stare a lucruriloru; ei, si mai virtosu cle- 
rulu, nu potea se sufere limba latina si dialectele 
sale; cu tâte acestea le trebuira vre-o trei sute de 
ani, pâna ce exterminara limb'a latina dela curte si 
dein tâte afacerile statului, substituindu in loculu ei 
successive pe cea grecésca preste totu, pâna in cele 
mai mici afaceri publice. Cu câtu certele de supre- 
matia eclesiastica devenea mai inversiunate intre Rom'a 
vechia si Rom'a noua, intre papa si patriarchu, intre 
calugarii cu barbi si intre calugarii rasi, cu atătu 
mai multu grecii se pusera dein respoteri, că se 
extermine totu ce fusese latinescu, italienescu, roma- 
nescu in Oriente. In fine desbinarea deveni defi- 
nitiva, si pre cátu ni se pare noue, pe calile cercate 
pâna acum, nici-odata reparabile. Dein acea dí erá 
lucru celu mai naturale, câ clerulu grecescu se'si 
ia de maxima: a impedecă cu ori-ce pretiu desvol- 
tarea limbei si a nationalitatiei coloniiloru italice dein 
imperiulu bizantinu. Clerulu grecescu nu se pote 
mesură in energia cu cela apusénu, in acestu casu 
inse elu facă exceptiune. Preste una miie patru 
sute de ani elu a sciutu se tiena sub epitropi'á sa, 
intru intanerecu completu, preste 1', milionu de 
colonisti romani, asiediati in Macedonia, éra mai 
alesu in 'Thesalia, in Epiru si pâna diosu in subur- 
bile Athenei moderne. Astadi clerulu grecescu e in 
periculu, nu de a i se sparge unitatea confessionale 
cu romanii, ci numai de a'si perde enormele venituri, 
pe care le trage de ani 1500 dela coloniile italice, 
asiediate intre marea adriatica si Danubiu. 


35 


i 


— 214 — 


Episcopatulu grecescu inca póte se mai domine 
multi ani preste macedo-romani, pentrucă poterea 
lui este mare. Clerulu superiore grecescu mai este 
inca ajutatu intre macedo-romani (cutiovlachi) cu 
multa vigóre chiaru de câtra renegatii loru de na- 
tionalitate, de carii ei póte fi că au relative mai multi 
decătu bulgarii. Pre candu multi dein greci, arnauti, 
bosniaci se turcea; pre candu boierimea romanésca 
dein Transilvania si Ungaria se ungurii, cutiovlachii 
se grecea; mai virtosu deintre negutiatori sau gre- 
citu târte multi, carii apoi nu vréu se mai scia ni- 
micu de romani, si tienu cu clerulu grecescu, i-la 
ajuta cu sume mari, tramitu si la Athen'a dieci si 
sute de mii, că de ex. br. Sina, Mavru, Arsache s. a. 
Deintre toti daco-romanii nu a cunoscutu nici unulu 
acea potere asia de bene, precum o cunoscuse repau- 
satula loanu Eliada. Las că elu sciá limb'a elina 
că oricare grecu eruditu; las că avuse ocasiune 
de a cunósce multi archierei si archimandriti greci 
chiaru acilea in Dacia: traiana, dar” apoi cátiva ani, 
pre cătu stetese internatu cu familia sa in Constan- 
tinopole si mai multu in insula Chios, unde este 
mitropolia, avuse ocasiune de a studiá starea clerului 
fórte de aprópe, că si pe a poporului supusu lui. 
In una di de Augustu 1868 conversandu cati-va 
membrii ai societatei academice afbra dein siedintia, 
si fiendu vorba despre gradulu de civilisatiune alu 
bulgarilora, Eliadu dise intre altele: „Nu ve mirati 
de tóte cáte auditi si cititi despre cele ce se intem- 
pla preste Dunare si pána preste Balcanu. Mai toti 
archiereii se au bene cu gubernatorii si cu prefectii 
turcesci ai provinciiloru, ei mananca, beu, isi pe- 
trecu inpreuna. Episcopii au potestate intricosiáta 
preste cleru si poporu, ei batu, inchidu in falanga 
si in lantiuri, éra' anathemele asupra fruntasilorn 
sunt de tóte dilele. Cá se scapi de anathema, trebue 
se platesci sume mari, că-ci altu-mentrea poti peri 
in casa de fóme, de sete si golatate, pentrucă nimeni 
nu cutédia se se apropie de te-ne, cá de unu ciu- 
matu, nici chiara membrii familiei tale. Am vediutu 
in Chiosu pe comerciantele celu mai de frunte ex- 
comunicatn de cátra mitropolitula, dela altaria, in 
dio'a de pasci, de mania, că-ci filiu-seu se cununase 
la Marsilia cu fiica unni unchiu alu seu, totu grecu. 
Nimeni nu se mai apropiá de casa lui, afbra de 
mene. — Administrarea sacramenteloru costa multu, 
de ex. cununi'a 700 lei; deliberatulu de divortia (des- 
partire) 1000 de lei; recasatori'a cu aceeasi femeia 
(cá-ci se intempla si de acestea, că si la turci) totu 
1000 de lei. Cine nu platesce, anathema este. 

Calugarii dela St. Agora, continuă Eliadu, sunt 
speculanti cei mai mari. Nici unu preotu de miru 
nu este suferitu se asculte marturisirea pecateloru, 
ci acestu dreptu este reservatu numai calugariloru, 
intre carii se impartu districtele si plasele (cercurile). 
Acei calugari apoi mergu in postu dein comuna in 
comuna, éra pe unde comunele suntu respandite, dein 
casa in casa, pentru câ „se spovedâsca.“ Ostenél'a 


loru si canonulu dictatu pecatosiloru si pecatóseloru 
trebue se se platésca, in bani, pensa, panura, si in alte 
obiecte ce se potu transportă mai usioru si fòra 
spese mari pâna susu la monasteria. Acei calugari 
au inventatu mai multe pecate, care mai de multu 
nu erá cunoscute cá atari. Asia de ex. apropierea 
barbatului de femel'a sa in di de domineca, este ca- 
nonita aspru. Deca in vreo familia sa nascutu nu- 
mai unu pruncu de sexulu barbatescu, pe acelu 
uuicu trebue „selu dea robu la maica precista“ 
(terminu calugarescu, usitata mai alesu la bulgari), 
adeca se'lu inchine monasteriei, adesea cu parte con- 
siderabile de avere. Pe acei baiati apoi ii léga 
anume la serbatori mari, cu una specie de lantiu, 
cá simbolu alu „robiei,“ pentru care rasi trebue se 
platésca. Calugarii facu si asia numite semi-hagíi, 
adeca dau dreptulu de a porta titlula de hagtu (pe- 
regrinatoriu sacru), fóra câ se fia obligatu a cale- 
tori la Jerusalimu; apoi in Oriente a porta titlulu 
de hagíu semnifica ceva mai multu decátu sillab'a 
de nobilitate „de, in nemt. „von“ dein tierile apu- 
sene; dara se platesce bene, cá si diplomele nobili- 
tarie in staturi feudali. Fia-care mortu trebue se fia 
desgropatu la cate siepte ani, inse érasi pentru plata 
grea, cumu se dă si pentru cartile de ertatiune (in- 
dulgentia), care se cumpara dela patriarchia; si se 
punu pe peptulu mortului. 

Alte casuri numeróse de simonía, pe care ni 
le comunicase Eliadu, ne-au esitu dein memoria; 
ori cine inse are placerea de a le cunósce mai de aprópe, 
nare decátu se tréca Dunarea in Bulgaria si mai 
departe, cá se fia informatu si se'si faca collectiune 
ampla. Mai in.scurtu, simonia se mai afla in Oriente 
in acea intendere si inflorire, in care se aflá că si 
in apusu pâna la reformatiune si chiaru pâna inainte 
cu circa duoe sute de ani. Dein acésta rapacitate a ca- 
lugariloru grecesci isi esplică Eliadu inpregiurarea 
celu surprinsese forte multu, că adeca mai alesu 
intre grecii insulani se afla multe comune tre- 
cute la catholicismu, cu conservarea ritului, precumu 
au trecutu si dintre bulgari mai multi, pentru-cá se 
scape de atătea spoliatiuni. 

Poporulu nu afla de locu protectiune la patri- 
archia in contra abusuriloru calugaresci, dein causa, 
că dupa usulu stravechiu introdusu dein secoli, ca- 
lugarii sunt obligati se dea dein veniturile loru una 
parte considerabile la patriarchia, cu alte cuvente, 
se se impartia intre calugari si intre familiele. fana- 
riote dein Constantinopole. 

Se pare că locuitorii cei mai de frunte dein 
căteva comune macedo-romane au inceputu a pri- 
cepe, că arm'a cea mai sigura cu care te poti apara 
de rapacitate si de simoni'a calugerâsca, nu este 
trecerea dela una biserica la ceealalta, ci este scólla 
vationale, cultura scientifica, civilisa- 
tiunea, formarea de cleru nationale luminatu si 
— retribuitu bene, cá se póta subsiste cu ho- 
nóre, elu si familiile preotiesci, totuodata departa- 


— 215 — 


rea calugariloru dela locuintiele ómenilora, in care 
dupa spusa toturoru cáti cunoscu orientele, au im- 
pertinenta de a intrá si in absentia barbatiloru, 
sciendu bene, că femeile fiendu de regula mai reli- 
gióse, chiaru mai bigotte decátu barbatii, facu ori ce 
le recomenda calugarii, si le dau dein casa totn ce 
place loru, sub diverse titluri, cumu, canonu pentru 
pecate, liturgii pentrú caletori, parastase, si sarin- 
darie pentru morti, daruri pe la icóne fachtórie de 
minuni ete. etc, 

Dein acestea se pote cunósce, că emanciparea 
macedo-romaniloru dein sierbitatea calugariloru bi- 
zantini este problema destulu de grea, ceea ce se 
vede si dein actele si scirile câte se publicara pâna 
acilea, nu numai in diariele romanesci, cisi in unele 
grecesci, si in cele bulgaresci. Mai departe celu 
care vrea se cunósca pe grecii moderni si relatiuvile 
loru cu celelalte popbra christiane dein Turci'a, sein- 
cépa dela scrierile repausatului professoriu Fallme- 
reyer,*) carele in anii de antaiu ai domniei regelui Otto 
in Greca petrecuse mái multu tempt, atàtu in 
Athena, càtu si in alte tieri si tienuturi ale Tur- 
ciei europene si chiaru in muntele Athos pe la mo- 
nasterie**); de ací incolo se consulte chiaru si cătiva 


Li 


*) Filipu Iac. Fallmerayer (n. 1791 m. 1861), theologu, 
juristu, philologu, intre 1813 et 1818 oficiariu intruuu regi- 
mentu, dupa aceea professoriu gimnasiale in Augusta (Augsburg), 
membru alu academici scientifice, mai tardiu professoru la uni- 
versitate, in a. 1831 a facutu prim'a caletoria orientale in socie- 
tatea generariului rusescu comite Ostermann-Tolstoy. Dela 1840 
inainte F... mai petreci duoi ani in Asia mica si in Turcia 
européna, Fructele aceloru caletorii au fosta mai multi artielii 
in Aug. Allg. Zeitung, „Fragmente aus dem Orient“ (doue 
tom. 1845), , Geschichte des Kaiserthums Trapezunt", „Ge- 
schichte der Halbinsel Morea im Mittelalter“, (1836 2 tom.) 
„Das albanesische Element in Griechenland", München 1857— 
60. In acestea duoe opuri F. a trasu la indoiéla mare originea 
helena a greciloru moderni si a sustienutu, că ei aru fi unu 
amestecu de greci, slavi, arnauti etc. Acea opiniune a lui Fall- 
merayer a irritatu preste mesura pe literatii greciloru si lupta 
de péna a decursu mai multi ani. Dara lucru curiosu, că atátu 
io cursula luptei, cátu si de atunciincóce, in treidieci de ani si 
până in dilele nóstre, totu acei carturari grecesci si clerulu loru 
se incórda dein tâte poterile a face greci dein tóte popórale Tur- 
ciei europene, câte tienu la unitatea religiunei cu densii. Dein 
tóte popórale gr. resaritene, poporulu celu mai expusu la acelu 
proselitismu nationale propagatu cu ajutoriulu religiunei, este celu 
macedo-romanu. Grecii câ si magiarii, au cea mai mare pas- 
siune, că se'si inmultiésca numerulu loru cu renegati romani. 
Se spunemu dreptu, că in acestu punctu grecii că si magiarii, 
mau tocma gustu reu; dar de aci- incolo se'si puna poft'a 
in culu. 


**) Cunoscutu si sub numele grec. Athos et bagion Oros, 
Muntele santu in peninsula Chersonesu; muntele că de 5 miluri 
lungu, de 11, latu, cu vreo de 20 monasterie, deintre care cele 
mai renumite sunt Ivoron, Hagia Laura, Vatopaedi. Numerulu 
calugariloru trece preste patru mii, &ra dupa altii chiaru siese 
mii. Parte dein ei merita compatimirea ómeniloru; dara maio- 
ritatea loru ar merita numai câ se fia formati in companii si re- 
gimente cu arm'a la umeru. 


dein acei scriptori grecesci moderni, carii au avutu 
taría sufletâsca de ajunsu, pentru că se spuna cura- 
tulu adeveru, precumu ilu vedemu descoperitu in nenu- 
merate carti si diarie, de ex. de cátra italiani, rela- 
tive la portarea clerului catholicu apusénu. 


Speciile de struguri ce se gasescu in viile dein 
Prahova.*) 


Dela greci si romani pâna in dilele nóstre s'a 
recunoscațu influinti'a cea mare, ce are némulu séu 
varietatile de struguri asupr'a cualitatiei vinului. Ori- 
cátu de mare este influinti'a terenului si a climei, nu 
este mai pucinu adeveratu, cá in cele mai favorabile 
conditiuni de terenu si temperatura nu se potu fa- 
bric'a vinuri superióre din struguri comuni; si deiu 
contr'a, chiaru ın conditinni de terenú si clima pucinu fa- 
vorabile, unu soiu de vitia buna va pastră in totu- 
deauna o parte din cualitatile séle si va fi superióra 
varietatiloru comune deja aclimatate in acea loca- 
litate. 

Cu tóte ca esperienti'a celoru mai renumiti cul- 
tivatori de vii a intarita acestu adeveru, totusi sunt 
viticultori, cari atribuescu influinti'a esclusiva terenu- 
lui, climei si espositiunei. Fara a contestă cátusi 
de pucinu influinta notabila ce esercitédia aceste 
imprejurari, totusi vomu sustinca, ca soiulu vitiei este 
de mare importantia; ca dela varietatile cultivate de- 
pindu in mare parte cualitatile vinului, i 

Comitele Odart, unulu dein cei mai celebri am- 
pelografi, voindu se esprime prin citre influinti'a di- 
verseloru circumstantie asupra cualitatii vinului, a 
presupusu ca aceste influintie se potu imparti in 
duoe-dieci de parti, in proportiunile urmatórie: 


Natura séu soiulu strugurilora . ..... 4 
Natura terenului . . s . . +... ..... +. 4 


*) De multu doriamu câ se vedemu ómeni de specialitate 
ocupandu-se si in limb'a nóstra cu cestiunea culturei viiloru. 
Sciam de mai inainte, eà viticultarla si vinicultur'a in Dacia 
inferióre a facutu progresse frumióse in scurtulu periodu de ani 
25, si celu carele a beutu vinuri curate romanesci si moldove- 
nesci inainte de 1850 si chiara numai inainte de 1860, gustan- 
du-le si astadi, va descoperi indata mare dfferentia in calitatea 
loru, tocma si in casu candu nu ar reflectă la enormele diffe- 
rentie ale pretiuriloru. Inainte cu Y, de seculu vinurile molda- 
vo-romanesci se vendea cu pretiuri de nimicu; astadi ele suntu 
obiectu de specula fórte intensa. 

Ne luaramu voia că se reproducemu si noi acestu articlu, 
atátu in interessulu proprietariloru de vii, romani de nationali- 
tate, cátu si dein punctu-de-vedere filologicu. Suntu chiaru si 
viierí, carii abia sciu se dea nume la câte patru seu cinci va- 
rietati de struguri, dein câte unu dealu iutregu de vinii, séu 
că le dau totu nume straine. 

Fia câ se vedemn cătu mai curendu asemenea descriptiuni 
inca si dein alte regiuni ale Daciei, pe unde viticultur'a se afla 
in flóre, precumu de ex. pe la Pitesci, Odobesci, Iassi, Bucu- 
resci, in Transilvania pe Ternave pâna la Blasiu, pe Murasiu 
dela Alb'a spre Deva, apoi dela Sibiiu pâna la S. Sebesiu ete. 

Red. Trans. 


35% 


— 216 — 


Expositiunea pentru struguri , . . . . . . 1 
Cultura. s a a a a S 
Temperatura anului . , . . . . .... 5 
Ingrijirea fabricatiunei vinului . . . . . . 3 

Totalu 20 


Ceea ce se petrece in podgoriile*) Prahovei, con- 
firméza cele dise mai susu. În adeveru, pe candu 
viticultorii luminati cauta a parasi soiurile cele bune 
de struguri si a sterpi pe cele rele, fòra ca se tiena 
in séma despre cantitatea de vinu ce producu, viti- 
cultorii de róndu, cari n'au in vedere de câtu can- 
titatea vinului, éra nu cualitatea sa, se silescu a 
imulti varietatile cari producu zéma multa. De aceea 
se vedu vii in acelési conditiuni de vegetatiune, care 
producu vinuri fórte comune, paduretie, alaturi cu vii 
care producu vinuri de prim'a cualitate. 

Alaturi cu celebra viia a d-lui A. Slatinénu din 
valea Poenei, care produce vinuri dein cele mai alese, 
amu Vediutu vii, alu caroru vinu intra in categoria 
comuna. Negresitu ca inferioritatea nu se pote atribui 
numai varietatiloru de struguri, dara nu este de contes- 
tatu,*) ca predomnirei soiuriloru comune trebue se 
se atribuesca o parte insemnata dein causele cari 
facu că aceste vinuri sa fia ordinarie. 

Dupa aceste generalitati se descrimu varietatile 
de struguri cari se afla in podgoriile din Prahova. 

Pentru mai multa inlesnire vomu imparti in 
doue categorii varietatile de struguri cultivate in viile 
dein Prahova: 

1. Varietati cu struguri negrii séu roscati, 

2. Varietati cu struguri albi, verdiuí séu galbui 


I. Struguri negri, vineti si profiri. 

1. Negru vîrtos, Celu mai insemnatu dintre 
strugurii intrebuintiati pentru a face vinuri rosii. 
Córd'a sa este grósa, roscata; frundiele pucinu des- 
picate, gróse st camu peróse pe partea inferióra; 
strugurele are forma cilindrica; bóbele séle sunt sfe- 
rice, peliti'a grósa si fórte colorata in negru; bóbele 
dungate cu rosiu, interiorulu loru este carnosu. 

Acésta varietate infloresce si se cóce- tardíu. 
Merita tóta atentiunea viticultoriloru si ar trebui 
imultita. 

2. Negru móle, numitu in franciozesce Pinot de 
Bourgogne, — Maurillon noir, — le noirien, — si 
in insula Madera Tinta séu Negra-raola. Acésta va- 
rietate face parte deiu marea familia a struguriloru 


negri, numita de câtre ampelografii francesi Pinot, 


familia care se bucura de mare reputatiune in multe 
podgorii in Borgundi'a. 

In tierile meridionale sunt prea pucinu cunos- 
cuti si stimati, din causa ca vegetatiunea loru este 


*) Podgoria, slav., == dealuri de vii, dein districtulu Pra- 
hovei, pe la Ploesci etc. Red. Trans. 


++) Adeca nu se póte nega. 


slaba si producu pucinu. La noi negru-móle este 
clasificatu intre strugurii comuni; nu se bucura de 
mare reputatiune, si cu tóte acestea vitiele de negru- 
móle sunt in destulu de respandite in Prahova. 

In Burgundia si Champania sunt forte cantati, 
cá-ci clima le este fórte priintiósa. 

In Ungaria si in Banatu negru-móle si alti 
strugari dein acésta familia sant cautati. 

Negru-móle are vitia slaba; cój'a sa este érn'a 
cam sura inchisa, stu bruna, éra véra roscata. Foile 
sunt in destula de mari, prea pucinu despicate, aspre 
la partea superióra si neperóse la partea inferióra. 
Ciorchina este mica si de forme variate; bóbele 
sunt rodunde, de marimea media, si camu rari, 
amestecate cu bobitie; colórea loru este violeta in- 
chisa.  Vinulu are o colóre viua, camu inchisa, si 
se conserva in destulu de bine, mai cu séma candu 
nu se lasa se férba cu ciorchinele la unu locu. 

8. Sein'a, in franciozesce Meunier, pe marginea 
Rinului Muller Reben, varietate tardia. Capusiele si 
mai pe urm'a foile sunt pufose, adica, acoperite cu 
unu felu de putu álbu, fórte caracteristicu, si in 
destulu de despicate. Bóbele séle sunt vinete, de for- 
ma rotunda si camu rari. 

Vinulu facutu numai de sein'a nu este gustosu 
si nu tiene multu. Se pretiude că vinulu trasu albu 
este mai bunu de cátu rosiu. 

Seina produce multu si sufere la geru. Cá si 
la tóte varietatile de Pinot, îi cadu foile de tim- 
puriu. 

4. Timpuri'a, in franciozesce Maurilon hatif, in 
Ungaria Jacovics si in nemtiesce Friih-magyar 


Traube, varietate care se deosibesce mai multu 
prin precocitatea sa, Se bucura de ore-care repu- 
tatiune. 


5. 'Tiegancusia, varietate care se apropie de 
negru vertosu. Bóbele séle au colóre negra deschisa. 
Maturitatea este media. Gustulu séu este placutu; 
dulce si aromaticu. Are bóbe verdi aici si colea, 
ori-câtu de cópta se fia. 

6. Vulpea séu Geoglia in in frantiozesce Sé- 
rine noire, are vitia grósa si nodurile bine desvol- 
tate; foile sunt asemenea gróse, verdi inchise, intregi, 
adeca nedespicate, festonate inegalu. Bóbele au forma 
lungurétia, de colóre profira stu purpuria. Mataritatea 
este media. Se bucura de pré pucina maturitate in 
Podgoriile Prahovei. 

1. Cârn'a négra, trantiozesce Malvoisie noire 
musquée, italienesce Malvasia nera di Candia, are 
córda grósa si lunga, colóre cam roscata, foile ne- 
peróse, fórte despicate si linse, ciorchin'a de marime 
media si de forma regulata; bóbele de colóre négra 
inchisa si de forma pucinu lungarétia, gustu dulce si 
temílosu. Vinulu ce produce are o aroma delicata, 
si placuta candu strugurii se cocu mai de timpuriu. 
In Prahova este tardia si produce vinu comunu; se 
gasesce prea pucina prin vii, si nimeni nu tiene cá 
se O prasésca. . 


— 217 — 


8. Razachia négra, frantiozesce Raisin perle, 
are foile despicate; coditiele bâbeloru lungi, cior- 
china formata : din mai multe ciorchinitie de susu 
si pana josu, bóbele de colóre négra si de forma 
lungurétia. Că strugure de vinu nu este reputata. 

9. Nému reu séu Ceolanu, varietate tardia, cu 
bóbele vinete si de marime media. Acestu nému 
de strugure este oropsitu de catre toti viticultorii si 
se gasesce mai cu séma in viile neingrijite, 

10. Braghina, varietate rara in podgoriile din 
Prahova; bóbele sale au colóre purpuria, forma o- 
livoida, gustu dulce si aromaticu; se cocu tardín si 
produce vinu dulce si de unu gustu delicatu. 

11. 'Tiegancusia, séu Cârna rosia, frantiozesce 
Malvoisie rouge, italienesce Malvasia rossa, nému de 
vitia robusta. Ciorchinele suntu aripate, frumóse si 
de o colóre rosia deschisa. Fórte frumósa cá stru- 
gure de mésa; pentru vinu inse tiegancusi'a este prea 
apósa. 

12. Vapsitoriu, frantiozesce Gros noir Teinturier, 
varietate comuna, cautata mai multu pentru a colorá 
vinurile decătu pentru cualitatile sale. Se deosebesce 
prin foile sale, cari incepu se se rosiésca inainte de 
a se cóce strugurele, si care in tempulu culesului 
sunt cu totulu rosii. Ciorchin'a pe data ce se for- 
méza, dobandesce o colóre rosia. Bóbele sunt ro- 
tunde, indesate, negre. 

Cá strugure pentru vinu este consideratu de 
cualitate buna. Maturitatea sa este media, mai multu 
tardía decátu tempuría. 


II. Struguri albi. 


1. Besícat'a, numita in Crimea meridionala Kakur, 
varietatea cea mai pretiosa că strugure albu pentru 
vinu. Bóbele sale au o colóre galbuia ruginita, de 
forma pucinu lunguretia, se cocu tardiu. 

In podgoriile din Prahova este considerata cá 
strugure de prim'a cualitate pentru fabricatiunea vi- 
vuriloru albe si galbuie. 

2. Tivgósa, in frantiozesce Zirijosedi gris, pe 
marginea Rinului Griin Silvaner, varietate tardia, in 
indestulu de respandita in podgorii. Bóbele sale au 
o colóre verde galbuia ruginita; forma olivoida si se 
cocu tardiu. Cá cualitate pentru vinu, este dupa 
besicata. 

3.  Gargaunaritia, varietate tempuria de totu, 
atacata fórte multu de gargauni, vespi, albine si alte 
insecte; bóbele sale sunt galbui. Pentru vinu, trece 
intre vitiele comune. 

4. Gordin'a gurguiata, face parte din familia 
numerósa a, gordiniloru, struguri fórte respanditi mai 
in tóte podgoriile din Romania. Bóbele sale au o 
colóre verde galbuia si producu zéma multa. Matu- 
ritate media, 

Pentru vinu este consideratu câ cualitate de 
midiulocu. 

5. Gordinu simplu, varietate mai tempuria că 
acea precedenta. Bóbele sale au o colóre galbuia 


` sticlósa. 


Pentru vinu este trecutu intre varietatile 
comune. 

6. Pistruia, in frantiozesce Zante blane séu 
Blanc de Zante, varietate de prim'a ordine, are bóbele 
rotunde, de colóre galbnia si punctate; se cocu mai 
in acelasi tempu cá gordinulu gurguiatu. 

7. Temíiósa verde, frantiozesce Muscat de Jé- 
sus? varietate tardia, de prima cualitate pentru vinu. 
Bóbele sale sunt verdi indesate. 

Temiiós'a sufere la plóia, albinele si vespii o 
strica fórte multu. 

8. Temifiós'a galbuia, se bucura de aceeasi re- 
putatiune că si varietatea precedenta. Acésta temfiósa 
este timpuria si are bóbe galbuie. 

9. Balama, frantiozesce Maurillon blanc, vari- 
etate fórte stimata; bóbele sale sunt balane si mai 
inchise in partea mai espusa la sâre. Candu stru- 
gurele este coptu, bóbele au pe densele nesce pestrui 
caracteristice. . 

10. Ardelénc'a, frantiozesce Lauvignon, varietate 
de cualitate media; are bóbele dese .si de colore ver- 
dima. Maturitatea strugurului este mai maltu de 
midilocu. 

11. Verduncia, frantiozesce Verdet. Strugurii 
pastréza colórea verde pâna la maturitate. Acésta 
varietate produce vinu bunu si multu; fórte stimata. 
Este rara in vii. 

12, Córna alba, frantiozesce Malvoisie blanche, 
italienesce Malvazia bianca, varietate de prima cua- 
litate, produce pucinu, inse dá o aroma placuta vi- 
nului. Bóbele sunt ovale, de marime media, pucinu 
indesate si de colóre alba deschisa, care bate in venetu. 

13. Córv'a galbuia, are acelési insusiri că cea 
alba, de care se deosebesce prin colórea galbuia a 
bóbeloru sale. Se cocu tardiu câ si córn'a alba. 

14, Razachia, frantiozesce Raisin perle, varie- 
tate pucinu respandita si cautata mai maltu pentru 
mésa. Bóbele sale sunt lunguretie, de.colóre galbina 
verde, cam ruginita si cu picatiele. Maturitatea media. 

15. Cruciúlitila, frantiozesce Corinthe, varietate 
cu bóbele galbui, fórte rara; cualitate buna, atatu 
pentru vinu cátu si pentru mâsa. Maturitate media. 

16. Tietia vacii; se gasesce cam raru in pod- 
goriile din Prahova; are bóbele galbui ; produce vinu 
aposu. Maturitatea media. 

17. Mischeta, are bóbele mici, rotunde, tari. 
Candue ste coptu, acestu strugure este atatu da dulce, 
că nu se póte manca. Este celu mai tempuriu, si 
cu tóte astea stă multu pe vitia, fòra că se tréca. 

Dintre tóte .acestea varietati acelea care sunt 
mai cautate de câtre viticultorii progresisti, sunt ur- 
matóriele: 

Intre strugurii negri: 

Negru vertosu, tiegancusia, sein'a, vapsitoriulu 
si la urma negru móle. 

Era între cei albi: 

Besteat'a, pistrui'a, tivgós'a, ardelenc'a si verdunc'a 


— 218 — 


Cá struguri cari dau aroma vinului, se cauta 
temiiósele, córn'a alba si braghina. 


Acestea sunt némurile de struguri cari se afla 
in viile din Prahova. Póte că mai esista si altele; 
pote că ne-amu insielatu, séu amu fostu gresitu in- 
formati asupra caractereloru; pentru aceea rugamu 
pe toti câti se intereséza de acésta materia, cá se 
bine-voiâsca a ne comunică observatiunile ce voru 
face, si pe care ne vomu grabi a le inregistră. 


(Economi'a nationala). 


Societatea academica romana. 


Membrii acelei societati s'au adunatu estempu in 
numeru de 14 si sau ocupatu cu totu adensulu de 
lucrari. La inceputu spiritele celoru adunati se parea 
a fi nu numai ingrijate si intristate pentru perde- 
rea unora membrii, dara in parte si irritate prin 
scirea positiva ce le veni, că unulu dein ministrii se 
ocupa cu planulu desfientiarei acelei societati. Se sciá, 
că acelu domnu si mai inainte de a se face mivistru 
trecea de mare adversariu alu societatiei academice, 
pe ai carei membrii ii despretiuesce cu pucine esce- 
ptiuni. Intre acestea esceptiuni este unu membru, 
fòra a carvi consimtire ministrulu anevoia ar cutédia 
se 6ssa cu asemenea proiectu in facia Domnitoriului, 
care in a. 1867 confirmase statutele societatiei, se 
facuse si membru onorariu alu ei. De căte-va dile 
incâce se spune, că nu ar mai fi vorba de disolutiune, 
ci numai de reformarea societatiei prin una lege, 
alu carei proiectu sar prepara, de pre acuma, cá 
se se puna pe mâs'a camereloru legislative. 


Pretestulu principale sub care curgu agitatiunile 
in contra societatei academice este, că aceea inca 
totu nu ar fi corespunsu la scopulu pentru care a 
fostu infientiata, adeca la compunerea dictionariului 
etymologicu si a. grumaticei. Dara acestu pretestu 
se spulbera si dispare de inainte toturoru ómeniloru 
carii sciu ce este gramatica si dictionariulu 
etymologicu; de aceea in dilele acestea sa si 
spusu adeverulu curatu la toti adversarii societatiei 
academice. 


Siepte ani intregi, adeca dela 1860 pâna la 
1867 gubernulu a inbiiatu pe literati cu trei mii 
de galbini dein fondulu Zappa, pentru dictiona- 
riu si gramatica. Nu sau aratatu nimeni, carele se 
voliésca asi inmormenta sanetatea si venitoriulu 
pentru trei mii de galbini. Dupa infientiarea socie- 
tatiei, acesta invitase pe toti filologii câ se conlucre 
pentru honorarie de câte 1 galbinu pe cola scrisa, 
impluta numai cu vocabule simple, de care lipsescu 
in vocabulariele publicate pâna acilea, si câte 15 
galbini pe cóla tiparita. Afóra dein societate érasi 
nu se află nici unului in alti siepte ani. Cau- 
sele sunt invederate: greutatea estraordinaria a intre- 
prenderei, midiulócele si calile de a'si asigura cine- 


Sa 


va mai usioru existentia sa, la unii nepasarea si la 
altii dulcea lene. 

Dara nu place proiectulu de dictionariu care se 
publica? Asia se suna dein parti diverse; inse nu 
s'a vediutu una singura litera, séu fia si nnmai 5—6 
pagine elaborate si publicate de altii că specimine, 
că contraproiectu, care se viia in concurrentia cu 
proiectulu ddloru Laurianu et Maximu, Pre câtu 
tempu nu se intempla acésta, criticii si criticastrii 
nau dreptu, Acelu dreptu ei sunt obligati selu ca- 
stige prin — labóre si prin operate mai bune. 

Ei bene, societatea academica se apucă ea in- 
sa'si de revisiunea dictionariului, pe temeliulu regu- 
lamenteloru sale. 


Nr. 138, 142, 145, 146 si 148. 


Publicarea baniloru incursi 
la fondulu asoc. dein 20—25. Iuliu 1874. 


L Dela dn. vicariu foraneu in Hatiega, Petru Popu, taes'a 
de membra ord, pre 187%, 5 fl. 

II. Prin dn. capelanu si cassaria alu despart. cerc. alu 
Clusiului (X), Gregoria Chiff'a s'au tramesu că tacse de membrii 
ord., si anume: dela dn. prof. de univ. in Clusiu, dr. Gregoriu 
Szilasi tacs'a de m. ord. pre 1873, 5 fi. — Dela dn. protop. 
in Closiu, Gavriilu Popu tacsa de m. ord. pre 187%, 5 fl — 
Dela dn. capelanu in Clusiu, Gregoriu Chif'a tacs'a de m. ord. 
pre 187%, 5 tl 

IL Prin directiunea despart. cerc. alu Sibiiului (III) s'au: 
tramesu : 

a) Cá tacse de mombru fundatoriu. 

Dela dn. proprietariu in Cacov'a, Ales. Lebu, in 3 obliga- 

tiuni urb, trans. 200 fl. i 
b) Tacse de membrii ordinari. 

Dela dn. protop. in Sibiiu, Ioane Popescu, câ tacsa de m. 
ord. pentru totudeun'a in un'a obligatiune urb, trans. 100 fl, 
— Dela comun'a romana Saadu cá tacsa de m. ord. nou pentru 
totudeun'a in una obligatiune de statu unificata 100 fl — 
Dela dn. directore alu Albineiin Sibiiu, Visarionu Roman că tacsa 
de m. ord. pe 187%, 5 fl. — Dela dn. concepistu de advocatu 
in Sibiiu dn. Nic. Olariu tacsa de m. ord. nou pe 187%, 5 f. — 
Dela dn. notariu comunale in Saadu, Const, Popoviciu cá tacsa de 
m. ord. pe 1879, si 1873/, 10 f. — Dela dn. parochu in Baadu. 
Const. Santionu tacsa de m. ord. pe 187'/, si 187%, 10 fl. — 
Dela dn. jud. comun. in Saadu Dumitru Popoviciu tacsa de m. 
ord nou pe 1873, 5f. — Dela da. economu in Saadu, Bucura 
Bolot'a, tacsa de m. ord. pe 187%, 1873/, 10 fl. — Dela dn. eco- 
nomu in Saadu loanu Pop'a Oprea tacsa de m. ord. nou pe 
1873/, 5 f. — Dela dn. economu in Saadu Const. Munteanu tacsa 
de m. ord. nou pe 1873, 5 fl. — Cu promissiune de a solví 
capitalulu de 100 A. 


c) CA tacse de m. ajut. ai despartiementului. 

Dela Corneliu V, Romanu studente in Sibiiu 1 fl. — Dela 
practicanta de advocatu I. Clainu (Micu) de Saadu 2 fl. — 
Dela scolariu in Saadu Const. C. Munteanu 1 fl. — Dela sco- 
lariu in Saada loanu C. Munteanu 1 fi. — Dela dn. invetiatoriu 
in Satulu-lungu, Stefana Dragomiru 2 f. — Dn. comerciante 
in Saadu, Stefanu Dragomiru 2 A — Dn. invetiatoriu in Saadu, 
Dimitrie Hensiu 2 fl. — Dn. parochu I. Clainu (Micu) parochu 


in Saadu 2 f. — Dn. economu in Saadu, Simeonu Romanu 
2 fl. — Dn. invetiatoria Dimitrie Clainu (Micu) 1 fl. — Dn. can- 
toria in Saadu Nicolae Popoviciu 1 fi — Da. economu in 


— 219 — 


Saadu, Ioanu Musiatu 1 f. — Dela scolariu in Saadu Iulianu 
Simtionu 1 f. — Dela dn. capelanu castrense in Sibiiu Gregoriu 
Serbu 1 fl. — Dela dn. parochu in Talmacelu Dumitru Secarea 
1 fl. — Dela dn. parochu in Talmacelu Nic. Secarea 1 fl. — Dela 
dn. economu in Talmacelú Simeonu Danielescu 1 fi. — Dela dn. eco- 
nomu in Talmacelu Irimia Romanu 1 f. — Dela da. invetiatoriu 
in Sabesiulu de susu Dimitrie Secarea 1 fl. — Dela dn. economu in 
Sabesiu de susu, Vasilie Pop'a 1 fl. — Dela dn. economu in Por- 
cesci Rusalimu Costein 1 fl. — Dela dn. economu in Porcesci Ni- 
colau Parvu 1 fl 


d) Cá contribuiri resp. offerte. 

Dela du. notaria comun, in Racovitia Joanu Macelariu 
5 f. — Dela Ioanu Cimpoc'a economu in Saadu 50 cr. — 
Dela Nicolae Cimpoc'a scolariu in Saadu 20 er. — Dela loanu 
Musiatu scolari in Saadu 20 cr. — Dela Stan'a A. Dregiciu 
20 er. — Dela scolariulu dein Saadu Ioanu Mohanu 20 er. — 
Dela scolariulu dein Talmacielu, Simeonn Secarea 20 er. — 
Dela economu in Sabesiu de susu, loanu lonascu 50 cr. — 


IV. D. protopresbiteru Ioanu Hanni'a cu ocasiunea adu- 
narei gen. cercuale dein 12. Iuliu a. c. tienute la Saadu, prin 
uva scrisoria, s'a dechiaratu cumu că in memori'a repausatului 
seu parente, dá la fondulu asociatiunei o suma de 100 il. a. c. 
pentru carea a depusu atunci, si pana la solvirea effectiva a 
amentitei sume, interessele anuali de 5 fl. v. a. 

V. Prin directiunea despart. cerc. ala Brasiovului (E) s'au 
tramesu: i 

Dela dn. parochu in Brasiovu Bart. Baiulescu tacsa de m. 
ord. pe 1875, 5 fl. — Dela dn. protop. Ios. Baracu tacsa de 
m. ord. pe 1873/, 5 fi. — Dela dn. Radovjciu tacsa de m. ord. 
pe 187%, 5 fl, — Dela dn. I. T. Popoviciu tacsa de m. ord. 
pe 186%/, 5 fi. — Dela dn. Constantivu Steriu tacsa de m. ord. 
pe 187%, 5 fl. — Dela dn. Const. Popasu tacsa de m. ord. pe 
186%, 5 fir — Dela dn Stef. Poenariu tacsa de m. ord. pe 
1872, 5 fi. — Dela dn. Stef. Chichiumbanu tacsa de m. ord. 
pe 1873/, 5 fl. — Dela dn. advocatu in Brasiovu Nic. Densu- 
sianu tasca de m. ord. pe 187%, 5 fi. — Dela dn. professore 
in Brasiovu Dr. Vasilie Glodariu tacsa de m. ord. 186%), 5 fl. 
— Dela dn. comerciante: Andronicu Androne tacsa de m. ord. 
ajutatoriu 1 fl. i 

VI. Prin du. protopopu in Bradu, Nicolae Mihaltianu, 
s'au tramesu si anume: 

Dela dn. jude reg. in Baia de Crisiu Amosu Francu tacsa 
de m. ord. restaute pe. (?) 5 A. -— Dela dn. protonotariu co- 
mitatense in Baia de Crisiu, Sigismundu Borlea tacsa de m. ord. 
nou pe 1873, si pentru diploma 6 fi. — Dela dn. asesore la 
tribunalulu reg. in Bai'a de Crisiu lanu Motiu tacsa de m. ord. 
nou pe 1873/, si pentru diploma 6 fi. — Dela dn. Fiscalu co- 
mitatense in Bai'a de Crisiu, George Secnl'a tacsa restante de 
m, ord. pe (?) 5 fl. — Dela dn. advocatu in Baia de Crisin 
Teodoru Papu tacsa de m. ord. nou pe 18734 5 fl. — Dela 
dn. asesore orfanale comitatense in Baia de Crisin, Demetriu 
Papu tacsa de m ord. nou pe 187%/, si pentru diploma 6 fl, 
— Dela dn. comerciante in Bala de Crisiu, lustinu Adamoviciu, 
tacsa de m. ord. nou pe 1873/, si pentru diploma 6 fl. 

Sibiiu 25. Tuliu 1874. 


Dela secret. asoc. trans. 


Nr. 153, 159. 
Publicarea baniloru incursi 

la fondulu asoc. pe tempulu dela 25. Iuliu pana 31. Iuliu a. c. 

Dela Il. sa du. jude la curia regia in Pest'a, Augustinu La- 


dai in 2 obligatiuni urb. trans. un'a a cate de 100 fl. si auume 
Nr. 42626 si 42655, cu totulu cá tacsa de m. fundatoriu 200 fl. 


Dela magnif. dn. inspectoriu scol. II. alu fondului regiu. 


solviti 70 fl. si in bani gata 30 fi, câ tacsa de m. ord. pentru 
totu deaun'a, la olalta 100 fi. 


Sibiiu 31. Iuliu 1874. 
Dela secret asoc. trans. 


172, 174, 182, 183. 
Publicarea baniloru incursi 


la fondulu asoc. trans. pe tempulu din 31. Iuliu pana in 7, 
Augustu a. C. 


Dela du. redactore in Pesta, Alesandru Romanu tacs'a de 
memdru ord. pe 1873/, si anticip. 1874/; 10 fl. — Dn. depu- 
tatu dietale in Pest'a, Michailu Besanu tacs'a de m, ord. nou 
pe 1873, 5 fl. — Da. administr. protopopescu in Deesiu Pop'a 
Niculae F. Negrutiu, tacs'a de m. ord. nou pe 187%), si pentru 
diploma 6 fl. — Da. dr. Ilariu Puscariu protosingelu si prof. 
de teologia in Sibiiu pe 187Y, 187%/, 10 f. — Dn. Moise 
Tom'a archivariu archi-diecesanu in Sibiiu tacs'a de m. ord. nou 
pe 1873/, 5 fl. — D. advocatu dr. lo. Borcea tacs'a pe 187% 
1873, 10 f. — Dn. jude reg. ung. Petru Rosc'a tacs'a pe 
1873/, 5 fl. — Dn. secretariu archi-diecesanu Nicolae Fratesiu 
tacs'a de m. ord. pe 187, 187%, si 187%, 15 fl. — Dn. pa: 
rochn si prof de cautu in Sibiiu Demetriu Cortianu tacs'a pe 
187%, si 187%, 10 fl. — Dn. consil. gub. pens. Elia Macelariu 
in una actiune dela banca gen. Transilvania solviti 70 fl. si 
bani gata 30 fl. că tacsa de m. ord. pentru totu deun'a, la 


olalta 100 d — Du. er, capitanu pens. lo. Bradu tacs'a de m. 
ord. pe 187, 187%, si 1873, 15 A. — Prin directiunea des- 
part. cere. alu Albei Iulie s'au tramesu: — Dn. protop. in Alb'a 
Iulia Gregoriu Elechesin tacs'a de m. ord. pe 187%, si 187%, 


10 fl. — Da. proprietariu in Alb'a-Iulia Samuilu Tierlea tacs'a 
de m. ord. pe 1867/, si 1865% 10 — Dn advocatu in Alb'a- 
lul'a loanu Cosierin tacsa pe 186%/, 5 fl. — Totu prin direc- 
tiunea despart. cere. alu Albei Iulie s'a tramesu câ tacse de m. 
ajutatori: -— Dn. jude la Saline in Uióra Petru Vladu 2 fi. 
— Dn. inspeetoriu de baia in Uidra Nic. Muresianu 2 fi, — Da. 
mesuratoriu de sare in Uidra Nic. Ilesianu 2 fl. — Dn. inspec- 
toriu de saline in Uióra lo. Trifanu 1 fl. 50 er. — Do. juratu 
mare in Uióra lo. Morariu 1 f. —' Dela dn. salicidu 
in Uióra: Cost. Ciunganu 1 fl; da. Greg. Danila 1 fl.; du. 
loanu Morariu senat. 1 fl.; dn. Teodoru Chioreanu 1 fl. — 
Dela dn. vighitoriu in Uidra: Nicolai Maieru 1 fi 
Dela dn. salicidu in Uióra: Gregoriu Hoparteanu 1 fl; 
dn. lacobu Popa 1 fl.; dn. Manoila Popa 1 f.; dn. Onutiu 
Baciu 1 fi.; dn. Nicolae Pop'a a lui Iacobu 1 f; dn. Nicolau 
Rosc'a alu Chirianiei 1 fl.; dn. lo. Hoparteanu- 1 l.; dn. loauu 
Banciu 1 fl Dela - dn. salicidu (taiatoríu de sare) in 
Vióra: dn. Nicolae Medvesiu 1 fl.; dn. Iosifu Doboceanu 1 fl.; 
dn. Ioane Rosc'a 1 fl.; dn. Nicolae Veghianu alu lui Glig. 1 fl; 
da. Ieronimu Popa 1 fi.; dn. losifu Maieru 1 .; da. Ioane 
Pop'a alu lui Micbaiu 1 f.; dn. Timoteiu Groze 1 fl.; dn. Gra- 
tianu Morariu 50 cr-; dn. Ioane Ariesianu 1 fl.; dn. Ioane Radu 
1 fl; dn. Augustinu Baciu 1 fl.; dn. Vasilie Iliesiu 50 er.; du. 
Georgiu Chioreanu 1 fl; dn. Nicolau Baciu 1 fl.; dn. Nicolau 
Lalutiu 1 f.; da. Vas. Davidu 1 fl.; dn. Siofroniu Rosca 1 fl.; 
dn. Vasiliu Vervu 1 .; du. Ioane Codrea 50 cr.; dn. Tanasie 
Risica 1 fl.; dn. Ioane Morariu 50 cr. — Dn. invetiatoriu in 
Viórra Nic. Simescu 1 fl. — Dn. parochu gr. cat, in Gabudu, 
Bas. Manaradianu 1 fl. — Dn. parochu gr. cat. in M. Gesia, 
Nicolau Simonfiu 2 fi. — Dn. jude comun. in M. Gesi'a, Ioane 
Bradu 1 fl. — Dn. proprietariu in. Nosilacu, lacobu Popu 5 fl. 
— Dn. parochu gr. cat in Ciung'a Bas. Ursu 1 f. — Dn. pa- 


rochu gr. cat. in Silvasiulu rom., Dionisiu Boeriu 2 A. — Dn. 
curatoriu bas. in Silvasiulu rom., Ioane Gârla 1 fl. — Dn.. 
parochu gr. c. in Captalanu, Alesandru Lazaru 1 fi. — Dn. pa- 
rochu gr. c. in Uióra de susu, Absolonu Orianu 1 f. — Dn. 


parochu gr. cat. in Ciucu, Ioane Olariu 1 fl. — Dn. parocha. 


Iuliu Bardosi, in un'ă actiune a bancei gen. trans. Nr. 2073 cá | gr. c. in Copanda, Filipu Siaudru 1 f. — Dn. Tooperatore gr 


— 220 — 


cat. in Cecalaca, Filonu Aaronu 1 fl. — Dn. curatore bas. in 

Uióra de susu, Ioane Radu 1 fl. — Dn, parochu gr. cat. in 

Farau, Nic, Germanu 2 fi. — Dn. par. gr. cat. in Farau, lo. 

Moldovanu 2 fl. — Dn. proprietariu in Tibru, Vasiliu Rusanu 

1 f. — Dn. docerte gr. cat. in Faragau, Demetriu Popu 1 fl. 
Suwa ajutórieloru v. a. fl. 67 cr. 50. 


Prin dn, protopopu in Bradu, Nicolae I. Mihaltianu s'au tra- 
mesu: — Dn. protop. Nicolae I. Mihaltianu, tacs'a de m. ord. 
nou pe 187%, si pentru diploma 6 fi. — Dn. parochu in Risic'a, 
Nicolae Hentiu, sen. tacs'a de m. ord. nou pe 187%, si pentru 
diploma 6 fl. — Dn. subjude reg. in Halmagiu, Daniilu Gaboru, 
tacs'a dem. ord. nou pe 1873/, si pentru diploma 6 fi. — Dn. 
esecutoriu reg. Petru Gligoru, tacsa de m. ord. nou pe 187%/, 
si pentru diploma 6 fl. — Dn. asesore orfanalu loanu Simionasiu, 
tacs'a de m. ord. pe 187%, si pentru diploma 6 fl. — Dn. a- 
sesore orf. in Bai'a de Crisiu, Georgie Munteanu, tacs'a de m. 
ord. nou pe 187%, si pentru diploma 6 fl. — Dn. negotiatoriu 
in Baia de Crisiu, Georgie Beoviciu, tacs'a de m. ord. nou pe 
1873, si pentru diploma 6 fi. — Dn. preotu gr..cat. in Baia 
de Crisiu, Liviu Iancu, tacs'a de m. ord. nou pe 187%, si pentru 
diploma 6 fl. — Dn. presied. la tribunalu reg. in Baia de Crisiu, 
Gerardu Veghsú tacs'a de m. ord. nou pe 187%, 5 fl. — Dn. 
jude reg. in Halmagiu, Alesandru St. Siulutiu tacs'a de m. ord. 
pe 186%, 5 1. 


tacs'a de m. ord, pe 187, 5 fl. — Dn. advocatu in Baia de 
Crisiu, Teodoru Popu peutru diploma 1 fl. 
Au incursu la secretariatulu asoc. si anume: — Dn. prac- 


ticante judiciale in Sibiiu, Ioane Mihaltianu tacs'a de m. ord. nou 
pe 1873, 5 fl. — Dn. jude procesuale in Monoru, Elia Cinci” 
taes'a de mem. ord. pe 187%, 187!'/, 187%, 1873, 20 fl. — 
Dn. secret, in Orastei'a, Alesandru CI. Vladu tacs'a de m. ord. 
pe 187%, 1871, 10 fl. v. a. 
Sibiiu 7. Augustu 1874. 
Dela secret. asoc. trans. 


, 
Dare de sema 
despre venitele si spesele avute cu ocasiunea festivitatiloru la 
adunarea generale a «Asociatiunei transilvane pentru literatura 
si cultur'a poporului romanu, tienuta in Dev'a la 10 si 11, Au- 
gustu 1874. 


I. VENITE. 


Contribuiri dela Domnii: Joanu Papiu 15 fl, Dr. Lazaru 
Petcu 25 fi, Georgiu Csaklany 25 fi, Antoniu Schiau 20 fl, 
loanu Balomiri 15 fl., Micbailu Bontescu 15 fl., Simeonu Horváth 
10 fl., Georgiu Nicóra 10 fl, Petru Dragits 10 fl, loanu Can- 
drea 10 fl., Simeonu Piso 12 fl., Nicolau Opra 10 fi., Loanichiu 
Olariu 5 fl., Teodoru Petrisioru 4 fl., Nicolau Popu 3 fl., Ioanu 
Szabo 2 fl.. loachimu Fulea 3 fl, Avramu Suciu 5 fl., Georgiu 
Serban 2 fl., domn'a.Eva Moldovanu 5 fl. Din colecta facuta in 
Dobra prin dn. Georgiu Nandra 27 fl. 70 cr. Diu colecta fa- 
cuta in Huniadóra prin dn. Georgiu Danila 17 fl, Dein colecta 
facuta in Gioagiu prin dn. Petru Fodoreanu 10 fl. Dein colecta 
facuta in Zamu prin dn. Petru Fagarasiu 5 fl. 25 er. Dela dn. 
Petru Damianu 3 fl., dn. Antoniu Bersanu 1 fl, Eminenti'a Sa 
Parintele episcopu alu Caransebesiului loanu Popasu 20 fl. Dein 
concertulu datu in ouórea si beneficiului asociatiunei 321 fi. 30 
cr. Dein balulu datu in onórea si beneficiulu asociatiuneii75 fi. 

Sum'a 786 fl. 26 cr. 

II. SPESELE 
statorite si aprobate in totalu 510 fl, 15 cr. Comparandu ve- 
nitele de 786 fl, 25 cr. cu spesele de 510 15 cr., resulta venitu 
curatu de 276 fl. 10 cr. adeca doue sute sieptedieci si siése 
floreni 10 cr. in v. a., care suma fiindu destinata pentru fondulu 


-— Da. negotiatoriu in Baitia, Georgiu Bardosi | 


asociatiunei, s'a si trimisu la adresa Prea Onoratului comitetu 
alu asociatiunei transilvane pentru literatur'a si cultur'a poporn- 
lui romanu la Sibiiu. 
Deva 19. Augustu 1874. 
Comitetulu arangiatoriu. 


Bibliografia. 

APELE DE LA VACARESCI. Comedia-vode- 
vila in 3 acte, compusa de Mateiu Millo, artistu 
dramaticu. Reproducerea si representarea pe scena 
in parte sau in totalu suntu oprite, fòra voia auc- 
torului. Bucuresci. Pag. 134. Pretiul 4 lei n. 


CHIRITA LA EXPOSITTA DELA VIENA. 
Povestire humoristica cu cantece, compusa de Ma- 
teiu Millo, artista dramaticu. Reproducerea si 
representarea pe scena in parte sau in totalu sunt 
oprite, fòra voia auctorului. Bucuresci. Pag. 18. 
Pretiulu 1 leu 20 bani. 


UNA MOSTRA DE ISTORIA CRITICA. 


„Si seculu XIX. are facutori de minuni.“ 
„Bi va fi ratecirea cea de apoi mai rea de 
cátu cea de antaniu. 


Bucuresci 1874. Pag. 23. Pretiulu 50 bani. 


DICTIONARU POTRATIVU ROMANO-FRAN- 
CESU si FRANCESU-ROMANU. 2 volume forte 
in 16% Editiunea eleganta, cu litere noue, in doue 
colóne, ambele cu peste 900 pagine. Pretiulu partiei 
I. Romanu-Francesu 6 franci, partiei IL. Francesu-Ro- 
manu 9 franci. Cartonagiuln elegantu in pensa a 1. 
50 fr. de fia-care, 

Cu aceste Dictionarie, speramu a indeplini go- 
lulu simtitoriu ce avemu, spre facilitarea studiului 
ambeloru limbi surori, care adi este forte necesariu in 
viata nostra practica si sociala. 

Partea antaiu a acestui Dictionariu este com- 
plectata cu mai tóte cuventele limbei romane, pre- 
cumu si partea a doua este culésa si complectata 
dein cele mai bune dictionarie francesci ce esista. 

Speramu ca aceste dictionarie voru fi bine primite 
spre consultare cu interesu de ori-cine in specialitatea 
sa, si totu-deodata spre a ne incuragi'a in sarcin'a 
ce amu luatu si vofhu lua cu publicarea Romanu- 
Germanu si Germanu-Romanu, care sunt in prepa- 
rare si care sunt strictu necesarie fia-carui omu so- 
ciabilu. 

De vendiare la tóte librariile dein Capitala si 
dein tota Romania. „Tromp. ©.“ 


Au aparutu acumu si se afla de vendiare la 
tóte librariile SCRIERILE LUI CONSTANTINU 
NEGRUZZI. Editiunea Socecu. Bucuresci. Trei vo- 
lume in 8%. Cuprindiendu novele, scrisori, scrieri 
istorice, poesii si scrieri gramatice. 

Editiune frumósa si singura complecta. Pretiulu 
15 lei n. 


SN A i N a n RR E E S E a ta A RR a E 
Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Bedactoriu G. Baritiu, secretariulu I, alu asociatiunei, — Tipografia Römer & Kamner,