Transilvania_1883_014_015_016

Anulu XIV. 


TA. 


Nr. 15-16 


Sibiiu, 1—15 Augustu 1883. 


TRANSILVA 


Fâia Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana, si i eul- 


tur'a poporului romanu. 
Abonamentulu se face numai er 1 anu. intregu, | 


Se abonâdia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, sén prin posta séu 
prin domnii colectori. 


Acesta fóia ese câte 2 cóle pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru 
cei ce nu suntu membrii asociatiunei. 


Pentru strainatate 6 franci (lei noi) cu porto postei. 


Sa 


Sumariu: Cuvintele crestine in limb'a -romana. — Despre numirea luneloru la romani. — Viitoriulu instructiunii agricole 
in invetiamentulu nostru publicu. — Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur'a romana si 
cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a ordinara dela 23 .luniu n. 1883. — Procesu verbale alu comitetului Associa- 
tiunei transilvane pentru literatura romana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a ordinara dela 7 Iuliu n. 1883. — 
Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultura poporului romanu, luatu in 
spami ordinara dela 10 luliu n. 1883. — Votu separatu. — Lista baniloru incursi (continuare din Nr. 23—24 alu Tr.) 


Cuvintele crestine in limb'a romana. 
(Note filologice de G. Chitiu. *) 


Pâna a nu intrâ in materia nóstra, vomu regulă 
unu micu comptu cu d-lu A. de Cihac, care ne-a provo- 
catu cu cartea d-sale*) la studiulu ce astadi ne propu- 
nemu a dá publicitatii. 

D-lu Cihac este unu lexicografu tendentiosa, care nu 
scimu cumu si-a, pututu imaginá că este indestulu se in- 
insire o lunga si infinita multime de cuvinte straine: sla- 
vone bulgare, ruse, polone si chiaru boeme, si apoi se 
strige „cătu îi ia gur'a“, cumu dice Romanulu, ca tóta 
acea adunatura, de vorbe, unele mai imposibile de cătu 
altele, facu parte integranta din propria limba româna ; 
si ca dupa calcululu ce insu-si a facutu pentru caus'a ce 
sustine, patru din cinci parti, */; ale acestei limbe suntu 
slav ne. 

Eca in adeveru, cum se esprime d-sa in prefatiunea 
pântecosului seu Dictionariu la pag. VIII: 

„Mai tote dialectele slave au contribuitu mai multu 
„Sau mai pucinu a inavuti limb'a (româna), dara mai 
„alesu vechiului slavu sau slavonu, sau vechiu- 
„bulgaru, cum ilu numescu de preferintia cu mai multu 
„său mai pucinu cuventu, se datoresce celu mai mare 
„numeru alu imprumuturiloru sale.  Acestu din urma 
„faptu nu ne pune pe nimeni in mirare, daca vom luă 


- *) Acesti doi articlii filologici esiti din pén’a on. domnu 
Georgie Chitiu actualu ministru de interne, îi reproducemu 
acilea nu numai pentru val6rea loru interna, ci si din alte doue 
cause care sunt: a) că Column'a lui Traianu strabate forte 
pucinu printre muntii tierei n6stre pâna colo susu in Vlad6s'a 
si mai in susu pintre Ciceu si Ciblesiu; b) pentru cá se ara- 
tamu, că chiaru si unu advocatu de renume că dn: Chitiu si 
successive ministru alu- culteloru, alu justitiei, alu interneloru, 
daca voiesce, îsi afla timpu si pentru cultivarea sciintieloru. 


Red. Tr. 


| n 


in consideratiune că Românii au fostu crestinati 
„de câtra Slovenii din Panoni'a, cari locuiau 
„atunci Daci'a si Ungari'a pre ambele laturi ale Dunarii 
„si cari vorbeu acestu dialectu slavonu. Românii au intre- 
„buintiatu dupa aceea păna in alu 18-lea seculu acestu 
„dialectu slavonu câ limba a bisericei loru, „care a primitu 
„naturalmente tâte institutiunile sale de la acea-a-si 
„sorginte slavona. 
„preste ac&st'a, pâna astadi, tote superstitiunile reli- 
gi6se si altele cari apartinu mai esclusivamente Sla- 
„viloru, si poporulu de josu observa inca acumu óre-cari 


„serbatori, a caroru origine se urca, făra indodla, pâna . 


„la pagănismulu Slavoniloru sau vechiloru Rusi.“ 


Cu tote aste stravagante asertiuni, totusi d-lu Cihac 
indata este coprinsu de o curi6sa mirare, căci la păg. 
XIII face urmatórea reflesiune: „In consideratiunea ace- 
„Storu fapte este straniu de a intempină in limb'a ro- 
„mana vorbe latine că biserica, (basilica) in locu de ve- 

„chiulu slavu Cruky, boteza (baptizo) in locu de vechiulu 
„Slavu Krustiti“. 


Nu pretins'a multime a slavismeloru limbei romane, 
ci acestu tendentiosu paradoxu mar trebui se puna pre 
nimeni in mirare, de óre-ce nu de astadi, si nu prin d-lu 
Cihac pentru prim'a data, 


Poporulu românu a mai .conservatu . 


se vedu Romanii atacati in 


modu directu sau indirectu, cu buna sau cu rea credintia, - 


din sciintia sau din nesciintia. in ceea-ce au ei mai 


pretiosu, nobilu, mai anticu si mai stramosiescu : in roma- ` 


nitatea limbei loru. Dela prima nóstra redesteptare si 
regenerare nationala, morala si intelectuala, Romanii au 
vediutu dejá multi Sarsaili si Dragani de speţi'a, 
d-lui Cihac — asia îi numiă reposatulu Eliade — incer- 
candu-se si sfortiandu-se in totu modulu a ne caracterisă 
si clasifică limba si nationalitatea n6stra dupa placulu, 
dupa, gustulu, fantasia sau interesulu calculatu alu d-loru; 


datori suntemu insa a marturi si a recunâsce, că pâna i 


la acestu gradu de naivitate si de ridicula cutezantia, lă 
care a ajunsu d-lu Cihac, nici unulu din acei detractori 
16 


ea 


ema na e 


ai Romaniloru wa avutu trista fericire de a se hasardă 
pâna astadi. 

Noi ne intrebamu, in adeveru: cumu unu omu care 
se crede seriosu, care — pâte — are pretentii si de 
omu instruitu macaru in parte, si-a pututu imagină, că 
aru fi destulu cui-va a resfoiă si a despoiă càte-va vechi 
ciaslve, scrise sau tiparite de nesce tîrcovnici 
ai unei /ugubre epoce de decadentia morala si spiri- 
tuala, de intunerecu grosu si de bigotismu insipidu; a 
despoiă, dicu, si a culege din asemeni scripte sute si 
mii de vorbe cari mai de cari urite, cari mai de cari 
' diforme si imposibile, se intielege pentru natura si le- 
- gile limbei nóstre; si apoi, investitu câ unu arlechinu, 


a veni, cumu dice francesulu, cu unu toupet desfi- 
detoriu si a strigă urbi et orbi: „ice lingua ro- 
manica“ | 


Amu fi pututu se ne intindemu ceva mai multu la 
vorba, asupr'a, acestoru aberatiuni; dar nu o facemu, 
pentru- -cà din capulu locului suntemu decisi a nu deschide 
nici specia de polemica cu d-lu Cihac. Totusi, nu ne 
putemu retîn6 de a-i adresă o simpla intrebare. pusa 
sub form'a unei epistole scrise guasti in limb'a, lui Göthe 
si a lui Schiller de pre timpulu lui Fredericu celu mare 
si inainte de Lessing, care ar sună asia: 


„Mein nobler Cavalier! Ich nehme die Courage 

„au Sie persönlich zu appeliren und Ihnen mora- 
„asch und rationalisch zu recomandiren dass ste ein 
„ånderes Mal den romänischen Dialect mit mehr Im- 
„partialität und Intelligenz studiren sollen, damit Sie 
„die Noblesse und die Purität sowie die Antiguität 
"und die Classicität dieses harmonisch -poetischen 
„Dialectes nicht zu ignoriren etc. Verstehen Ste, mein 
„nobler Cavalier“ ? 

Si apoi, printr'unu simplu postu-scriptu, amu in- 
trebă pre autorulu susu disului Dictionariu: cá ce opi- 
niune si-aru dá asupr'a doctei si literatei limbe germane? 
Càte din cinci pàrti ale ei le-aru recunósce cá latinisme 
si françosisme, si a càtea din acele cinci pàrti aru re- 
mané curatu germana ? 

Ne abtînemu de a anticipá cu o replica. Domnulu 
Cihac o póte gasí in interesantulu studiu alu ilustrului 
Iacob Grimm: Ueber das Pedantische in der deutschen 
Sprache. 

Ne marginimu dar’, in studiulu nostru, a dá lec- 
toriloru o scurta nomenclatura a vorbeloru crestine 
din limb’a romana, pentru ale aretá cà: 1° nu dóue 
vorbe numai cá biserica, botezare (basilica, báp- 
bizare) sunt de origine latina in limb’a nóstra crestina ; 
2° nu dela Slavoni s'au crestinatu Romanii, ci mai cu- 
rendu vice-versa; 3° liturghiele si litaniele si doxologiele 
si axiónele si parastasele si cherovicele wau nimicu a 
face cu epoca suprema a crestinarii in ambele Dacie, 
celu pucinu cu d6ue si trei sute de ani inaintea Slavo- 
niloru d-lui Cihac. Dar’ lasandu altora mai competenti 
si mai speciali de cătu mine dreptulu si datoria de a 
sustîn6 si de a desvoltă cu alte puteri si midiulâce ac6- 
sta, frumâsa si marétia tesa, nu numai pre terîmulu filo- 


110 


logiei, ci si pre acela alu istoriei critice si literarie, di- 
cemu: „Dâmne ajuta“! si incepemu cu Dumhedieu. 


Dieu - Domnu-dieu - Dumnedieu - Dieitia - Dina. 


Romanii, imbracisiandu religiunea crestina, trebuiă 
mai inainte de tote se devina din politeisti — monoteisti ; 
se renuntie adeca la tóta multimea de Diei si Dieitie si 
se nu mai aiba de câtu unu singuru Dieu, la care sè 
se inchine, pre care se-lu adóre si dela care se spere 
mântuirea si ajutoriulu. 

Cu greu insa, le veniá a se desparti de odata si 
cu totulu de atătea numiri si epitete sacre, cari le amin- 
tiau la fia-care momentu alu vietiei loru publice si pri- 
vate imaginile cele mai scumpe, mai grandiose si mai 
intime. 

Ce au facutu ei dar’? 

Au admisu idei'a si principiulu monoteismului. ebreo- 
crestinu ; dar’ cându a fostu se indice pre acelu Dieulu 
unicu, pre Dieulu creatoru si mântuitoru, atunci — 
totu dupa conceptulu traditiunii sale pagane — nepu- 
tendu uită de totu pre Jupiter maximus, optimus, lons 
pater, lus pater, Deus pater, Deorum Dominus ete., 
au datu lui Sabaoth, lui Jehov'a, numele nationalu ro- 
manu de Dominus Deus — Domnulu Dieu — Dum- 
nedieu, conservandu in acelasi timpu si numirile de 
Dieu, Dieitia, Dina, pentru toti ceilalti de cari se 
despartiau. 

Ei au mai conservatu vorb'a de Dieu pâna astadi 
si câ mica formula de juramentu de pucina importantia, 
precumu; „Dieu! nu sciu nimicu“; „Dieu! wamu disu 
eu acâst'a“ ; ér cându voiescu a face unu juramentu mai 
solemnu, atunci adauga: „Dieu! pre legea mea“! „Dieu! 
pre Dumnedieu. “ 

Este fórte importantu cà acésta combinatiune, sau 
mai bine, acésta transformare a lui Jupiter Deorum 
Dominus in Domnulu-Dieu se afla cu prea mici variante 
la toti populii esiti din marea ginte latina. Asia ital. 
Domeneddio, span. Dondio, v. fr. Domdieu si Dam- 
dieu etc. 

Fiindu mai multu de cătu siguru că Dominus- 
Deus a fostu la Romani unu terminu crestinu, deci 
numai odata cu crestinismulu elu a pututu trece 
dela Romani la Romàni. 


Sântu, sànti, sàùmti, si sămpti, sànt’ a, sànte. - angeru,- 
marturu. 


Vorb'a sfàntu, sfîntu, sfeti, precumu si aceea 
de mucenicu (martyru) sunt slavone, este adevâratu; 
dar’ ele sau introdusu multu mai tărdiu dupa cresti- 
narea Romaniloru, prin cărtile si carturarii slavo-bulgari. 

Proba irecusabila pentru acâst'a, avemu impregiu- 
rarea, că terminii primitivi si populari, cari sau conser- 
vatu cu religiositate pâna in diwa de astadi, cari traiescu 
in rostulu poporului si pre cari îi aflamu chiaru in cele 
mai vechi documente scrise, sunt acelea de mai susu, 
adeca săntu, sânt, sàn, sănta, sànti, sâmti si 
sămpti, din latinulu sanctus, sancta, cari si in dia- 
lectele italice dela Nordu au devenitu sato, samta si, 


unde la Romani 2 Sau adusu intre ze si Z intocmai câ 
la Latini in sumptus ete. 

Asia Romanii dicu: Sàn-Pietru, Sànta-Maria, 
Sàm-Medru (Sàn-Demetriu); Sàn-Giorgiu si Giur- 
giu, de unde avemu numele de ómeni si localitati fórte 
respandite, cumu: Giurgea, Giurgescii, Giurgitia, 
Giurgiu, apoi Săn-Vasiiu (Sàn-Basiliu) Sà n-N i- 
córa = ital. San Nicola, de unde Nicorescu si Ni- 
corescii; Sàn-Tóder (Sàn.Teodoru); diwa de Sàmti 
(serbatórea catal. fr. Za Toussaint „toti sàntii“); Sàn- 
Ziane (la Saint-Jean) ete. 

Angeru, cu Ê inchisu inainte de nasala, cu g pro- 
nuntiatu de, si cu / prefacutu in 7 intre vocale, este 
inca o proba de crestinismulu latinu alu Roma- 
niloru, pre care mamu luat-o nici dela Greci de-adrep- 
tulu, nici dela Slavi, căci amu fi disu atunci anghela, 
precumu dicemu Anghelu la numele de botezu si pre- 
cumu mai tărdiu amu luatu vorb'a compusa grecésca 
Archanghelu. 

Asemenea si vorb'a marturu cu 4 in locu de y 
dela martyros are vechimea ante-slavica in limba ro- 
mana, precumu si verbulu marturire si marturisire 
sau marturia credintiei, „coufesszo peccatorum“, 
„confessio fidei“; căci sciutu este, că celu care mar- 
turiă credinta sa in Cristu, in seculii I si II, deveniá 
marturu, adeca declaratu crestinu, si apoi că atare, 
torturatu. si ucisu, deveniá martyru. 


Biserica (Baserica si Besereca) tmpla-altariu etc. 


„Basilicele“ fura in Rom'a si in cetatile principale 
ale imperiului romanu, in primii seculi ai erei nóstre, 
cele dintăiu localuri, in cari fu permisu crestiniloru a 
adoră pre „Domnu-Dieulu“ loru.  Adeveratele „temple“ 
erau inca reservate numai Romaniloru politeisti, necre- 
stinati. De aceea Romanii cându venira in Dacia din 
Rom'a si din totu imperiulu romanu, păna a nu deveni 
crestinismulu religiune oficiala de Statu, venira cu nu- 
mirea loru de basilica, basereca, si mai pe urma 
biserica; ba inca si dupa acelu solemnu si supremu 
momentu care a santificatu pre imperatulu Constantinu, 
vedemu că numirea de Basilica se mantine in tóta 
lumea romana, in Occidentu si in Orientu, cu o mare 
putere, cu o mare persistentia. *) 

Romanii au mai conservatu si vorb'a zemplum sub form'a 
tem pla dela pluralulu templa, spre a design partea, aceea 
a bisericei, care desparte altariulu de publicu, care in ge- 
nere este ornata cu sculpture si flori relevate, si unde se 
afla, depinse imaginile Dieului si ale sântiloru superiori. 

Din vechime si pâna astadi Romanii dicu „tèmpl’a bi- 
sericei“ ; ér’ càndu dicu numai templu, ceea-ce că forma e 
modernu, intielegu casa de rugaciune a celoru necrestini. 

Altariulu a remasu asemenea curatu romanu, 
atătu in cărti, cătu si in gur'a poporului; ér’ sub form'a 
de oltariu nu se vede decătu forte raru si numai 
prin unele cărti scrise de Romanii cari cauta a imită 


*) Vedi Martigny, Dictionn. des antiquités chrétiennes. 
V-a Basilica pag. 79. 


111 


form'a slavica, cu tote că si oltariu este e iai 
de Slavi dela Romani. 

De asemenea Romanii au conservatu in tota puri- 
tatea romana pre Sânta Cruce (Sanctam Crucem) 
si semnulu Crucii (signum crucis, fr. le signe de la 
croix); si au consecratu acestu sàntu simbolu alu mar- 
tiriului divinu prin o multime de locutiuni si espresiuni : 
A-si face cruce (570 facere signum crucis — fr. 
Jaire le signe de la croix); Ucida-lu sau uciga-lu 
crucea (occidat eum crux) pentru Draculu sau Dia- 
volulu; Cruce ajuta! in semnu de incuragiare, de 
insufletire (crux adjuva s. adjuta!) Saruta, pupa 
crucea (Salutare — pupare Crucemu); Crucitu 
si Crucitura (croise); Rescruci (bifurcatio callis); 
Mamu crucitu (je me suts étonné), adeca mirandu-me 
sau spaimentandu-me mi-amu facuta cruce; Cruce de 
barbatu etc. etc. 

Tote aceste locutiuni, tote aceste espresiuni, tóte 
acestea si altele multe, multe imagini ale cugetarii in- 
time populare crestine, óre le-au conceputu si rostitu 
Romanii primindu crestinismulu dela Slavoni? Asia pre- 
tindi d-ta, d-le Cihac? l 

Tot asemenea mai au Românii crestini si crestini 
anume cá Romani, vorba mormentu = lat. monu- 
mentum si prin diferite fase: monimentum si chiaru 
morimeulum. *) 

Pre lânga vorba mormentu, Romanii mai au si 
vorb'a locu (lat. locus, loculus), cârni-a îi dau semni- 
ficatiunea, de „locu de ingropare“, chiaru cá Romanii din 
seculu I si II pre timpulu persecutiuniloru crestine. **) Ma- 
cedo-romanii nici au vorb'a mormentu, ci numai locu, 
pre care o intrebuintieza si in sensu de grópa funerara. 


Vorb'a tóca, scândur'a pre care o bate sau o res- 
bate unu diacu sau unu servitoru alu bisericei, si prin 
care se da semnalulu de adunare si de rugaciune ori 
priveghere (ferviprlza) este de aceea-si origine cu 
latino-italianulu oco, tocare „a bate“, fr. toucher. 
Clopotulu (fr. clocke) fiindu adoptatu de biserica multu 
mai tărdiu si ne intrunindu intr'unu modu rigurosu con- 
ditiunile formatiunii unei vorbe curatu romane, de 6re-ce din 
clo- trebue sè se faca la noi chio-, flu lasamu la o parte. 


Despre timpu si impartivile lui. — Sepleman'a. — 
Dile de serbare sau sevbatori. — Dile de lucratóre 
sau de lucru. 

Cine dice timpu, cu divisiunile si subdivisiunile lui, 
dice Calendaru sau Carindaru; éra Calendarulu, 
pentru ori-ce poporu, fiindu-că cuprinde numirile serba- 
toriloru si indica sau consacra evenimentele cari se re- 
fera la cultu si la credinti'a religi6sa, face parte inte- 
granta din istoria bisericei acelui poporu. 

Dela acâsta notiune elementara plecăndu, mi-amu 


luatu sarcina a mai demonstră si de asta-data d-lui 


*) Vedi Roller, Catacombes de Rome, si Rossi, Roma 
Soteranea. 


**) V, Martigny, V° Locus — loculus. | 
16% 


Cihac, daca demonstratiune mai incape, că amaru se in- 
si6la cându sustîne, făra cea mai mica proba, făra celu 


mai slabu argumentu, că: Romanii Dacieloru au 


fostu crestinati prin initiativa Sloveniloru 
si Bulgariloru! 

Lasamu la o parte vorbele: timpu (tempus), anu 
(annus), luna, (lun'a, maced-rom. mese, lat. mensis, 
ital. mese, fr. mois), di si diua (dies), (hor'a) ete. 


„Mai lasamu asemenea la o parte numirile populare 
romane ale luneloru, câ: Carindaru (lanuariu), F eu- 
raru sau Faur (Februarius), Martisioru (Martius), Ci- 
resiaru, Floraru, Cuptoru, Augustu și Austu 
sau Gustaru, Brumaru etc., numiri cari diferu cá 
cerulu de pamentu de tote numirile luneloru in tote dia- 
lectele slavone*) si despre cari noi amu vorbitu mai pre 
largu intrun altu articulu, publicatu dejá totu in acâsta, 
revista. 


Se venimu de-adreptulu la o alta vorba, la unu 
altu terminu alu Calendarului romanu, la unu terminu 
nu numai religiosu in genere, ci eminamente crestinu: 
Septemana. 


Ac6sta vorba insemnâdia upa din cele patru mici 
perióde, in cari se subdivide lun'a sau mesea. Patru 
septemani facu o luna. Vorba deriva din lat. 
septem prin adiectivulu septimus (septimanus) că 
grecesce :fdouue dela intà prin iPõouos, insemnandu 
unu intervalu de siâpte dile. Etimologia este forte sim- 
pla, forte lesne de intielesu; dara nu totu atâtu de sim- 
pla este intrebarea: in ordinea istorica bisericâsca cumu 
Gre si de unde luatu-au Romanii acâsta vorba, acesta 
numire? Se nu displaca d-lui Cihac, daca vomu face 
aci o léca de sciintia. 


Este de toti cunoscutu, si cându dicu „de toti“ îmi 
place a nu esceptă nici macaru pre d-lu Cihac, că Ro- 
manii cei vechi inainte de crestinismu, nu avâu sistema 
de a subdivide lun'a in septemani sau particele de câte 
si6pte dile, ci avu sistema Calendeloru, None- 
loru, Ideloru. 


Dara atunci cumu si de unde in Rom'a acâsta in- 
novatiune, acâsta ndua sistema septemanara? Savan- 
tulu germanistu I. Grimm si aprâpe egalulu seu slavi- 
stulu Miklosich sunt de acordu a recunâsce că: impar- 
tirea lunei in perióde de căte siépte dile este de origine 
semitica sau judanica, si că ea nu sa introdusu 
la Romani decâtu odata cu introducerea Cresti- 
nismului in Cetatea eterna, si acesta prin midiulo- 
cirea Alexandriniloru. Ei mai afirma si recunoscu, că, 
acâsta innovatiune judanica, devenita, romana, numai pre 
la inceputulu seculiloru IV si V a fostu adoptata de 
Germani, insa directamente 'prin Romani, maiestrii loru 
in cultura, si in religiune. 

Asia fiindu, si nici că se putea a fi altu-feliu, per- 
mita-ne d-lu Cihac a-lu intrebă, de vomu admite ipo- 


*) Vedi Miklosich, Ueber die Monatsnamen în den sla- 
vischen Dialecten, Wien, 1867. 


112 


tesa d-sale de crestinare, atunci ce cauta vorb’a septe- 
mana in limb'a romana? Daca noi luaramu crestinis- 
mulu dela Sloveni, cumu nu adoptaramu si numirea lu- 
crului, sistemului nou religiosu bisericescu, totu dela densii ? 
De ce noi, Latini-pagani pâna la venirea mantuitoriloru 
Sloveni-crestini, nu primiramu dela ei, cumu erâ forte 
naturalu, odata cu institutiunea si numele acestei in- 
stitutiuni ? ; 

Aru ajunge unu singuru cuventu câ Septemana 
pentru a probá, că crestinismulu la Romani sa intro- 
dusu in aceeasi epoca 'si pre aceeasi cale că si la toti 
fratii nostri din Occidentu; căci periodulu ebraicu de- 
venitu celu specificu crestinescu de siépte dile, se nu- 
mesce in acelasi modu in intrég’a lume neolatina, si nu- 
mai in lumea neo-latina: ital. settimana, span. si por- 
tug. semana, provent. setmana, frane. semaine ete. 

Si acumu mai este altu-cev’a totu atătu de carac- 
teristicu, totu atàtu de peremptoriu. Se vedemu, cumu 
Slavii, si Grecii chiaru, adoptandu sistewa septemanei, 
si-au creatu nesce numiri proprie pentru dilele cari com- 
punu o septemana. Unii si altii au combinatu sistem'a 
acâst'a: pléca sau pornescu dela prim'a di sau diwa pri- 
mara, pre care o numescu a Domnului, lat. Domi- 
neca, grec. Kvoraxy si Ilgoru, apoi dicu: a dowa, 
gr. Gevrego, Slav. věćoriniků,; a treia sau midiulo- 
cia, gr. torty, Slav. sréda; a patra, gr. TET&QTN, 
slav. ciforitibă > a cincia, gr. mevrăs, slav. pitükù 
etc. Asia au disu, asia au facutu Românii? 


De unde le-a venitu loru in capu, Latiniloru din 
ambele Dacie, se dica nu numai Dumineca (Dominic'a), 
ci inca Luni (dies Lunae), Marti (Martis), Mercuri 
(Mercurii), Joi (Jovis), Vineri (Veneris) ete.? Si 
cumu, prin ce intemplare, prin ce miraculsa coinci- 
dentia, prin ce neesplicabila consvatuire, impreuna 
cu Romanii din Dacia, cari dupa d-lu Cihac primiau 
botezulu Crestinismului de la Slovenii cei ce numiau dilele 
in ordinea I. II. IH. IV. V. etc., acea-a si nomenclatura 
ebdomadara o vedemu la toti Neo-latinii: ital. Lunedì, 
Martedì, Mercoledì, etc; franc. Lundi, Mardi, 
Mercredì, etc.; span. Lunes, Martes si asia mai 
incolo ? 

Afle d-lu Cihac, că Romanii pagani nu dedeau nu- 
mirea, dileloru, nici ale Calendeloru, nici ale Noneloru, 
nici ale Ideloru, dupa Dieitati, ci se marginiau numai 
a dice: prima ante Calendas, secunda ante Calendas 
etc.; si că numai dupa ce prin Crestinismu au adoptatu 
institutiunea septemanei judaice venita din Alexan- 
dri'a, au datu, si bine au facutu se dea, celu pucinu 
numiri nationale dileloru cari compunu acea septemana, 
dupa vechile loru Dieitati, de cari nu se putu desparti 
asia de voiosu. l 

Nu vede óre d-lu Cihac in acestu botezu alu sep- 
temanei si alu dîleloru ei unu sigilu crestinescu curatu 
romanu, o romanisare cá se dicu asia a. institutiunii 
straine, unu efectu alu sistemei adoptate dela inceputu 
si urmarite cu cea mai rigurósa consecintia de parintii 
si reformatorii Romei: de a imbracă in vestminte natio- 


nale tóte nouele credintie, pre cari le adoptau dela 


straini ? 
Dar’ este óre o singura institutiune crestina — pen- 
tru cine scie! — care se nu se resimtia de Mitologia 


Greco-romana, de totu atiraliulu si aparatulu auguro- 
pontificalu alu Romei. Daca mamu dă dreptu esemplu 
decâtu numirea, si adorarea lui Sabaot, Dieulu unicu, 
spiritualu, invisibilu, omniputinte si omnisciutoru, dupa 
modelulu - lui Jupiter, Jous-pater, Dominus-Deorum, in 
PDomnus-Deus = Domnu-dieu, si cumu chiaru crossa 
sau crocea episcopala nu este decàtu bastonulu au- 
guralu, pusu in màwa Augurului crestinu, — inca pen- 
tru ori-ce omu care vede si cugeta, aru fi destulu spre 
a se convinge de ceea ce afirmaiu mai susu. 

Resulta dar’ din tote acestea, intr'unu modu claru 
si positivu, că Romanii, cari au avutu si au vorb'a Sep- 
temana cu numirea dileloru septemanei in modu 
identicu cu Romanii si cu toti populii de ginte latina, 
făra cea mai mica diferintia, acésta identitate de no- 
menclatura latina fiindu ea si crestina tot-deo-data ; 
resulta dar’, cá conclusiune logica si inevitabila, pentru 
toti cugetatorii seriosi, că, din acea sorginte, dela care 
avemu septeman'a si numirea dileloru septema- 
nei, avemu si intrâg'a crestinisare: deci originea, 
crestinarii la noi este latino-romana, éra nu slo- 
vâna. 


Preocupati de aceste reflecsiuni, uitasemu a dice 
doue-trei vorbe si asupra Sambetei. Dar câ se nu 
lasamu pre d-lu Cihac făra o Sambata, éca o adu- 
cemu si pre dânsa in chorulu si la capetulu celoru alte 
siése dile. Vorba Sambata, lat. Sabbatum, grecesce 
ZBaffarov, este judaniculu Sabat. 

Deo-data aru puté dice cine-va: vedi, cà acésta di 
a septemanei a remasu curatu judanica, nu sa ro- 
manisatu de Romanii D-tale cei a totu-putinti si a totu- 
sciutori. 
Romanii a avutu o numire latina, o numiau Dies Sa- 
turni, diwa lui Saturnu: o vechia, stravechia dieitate a 
Latiului; se vede insa că numirea acesta nu se gene- 
ralisase in t6te provinciele romane, de si cauta se fi 
fostu populara intr'o parte 6re-care a Imperiului, de 
óre-ce dela Romani o imprumutasera Germanii, de unde 
vechiulu germanu Sâferesdag, anglo-saxonulu Saeter- 
nesdäg, actualulu englesu Saturday. Sila germani insa, 
aprâpe pretutindeni a invinsu câ si la Romani, termi- 
unlu judanicu „Sambata“: Samstag. A invinsu asia 
dar numirea cea propagata prin multimea judana in 
Rowa, câ si in Alexandria si in Grecia orientala, de 
Siabat, Sabbatum, remanendu Dres Saturni numirea 
latina crestina numai pentru carturarii si scribii romani. 
Insa cu o flóre nu se face vera, si de aceea- tre- 
cemu inainte. 

Ba, se ne mai oprimu puţinu totu asupra Sam- 
betei, că so mai despicamu câtu se pote de bine. 

De ce dicu si au disu Romanii Sambata, si nu 
Sabata? De ce adeca au intercalatu ei unu 7 ina- 
inte de labiala £, care nu este in Sabbatum latinu? 


113 


Dar nu este asia; căci si pentru acésta di 


Fii pe pace, d-le Cihac!  Acâsta intercalatiune nu 
sa facutu de câtra Romani 707 slavonico, dupa cumu 
ti-aru placea se esclami. Nu, ea se face totu: more ro- 
mamico. Nu se vede óre acestu 7# intercalatu si in 
francesulu „Sazedz, care de siguru corespunde unui vechiu 
Sambedi? Nu mai amintimu pre vechiulu germanu Sar- : 
bazdag, de unde actualulu Samstag. La Slavi, din con- 
tra, acestu 7% nu esista. nice intr'unulu din dialectele 
cele vorbite, nici chiaru la Poloni, càror’a le place atàtu 
de multu nasalisarea, astu-felu cà presentia lui: numai 
in paleo-slaviculu casoma póte fi atribuita mai curendu 
influintiei romane, cá si in forw’a ungurésca Szombat. 

In ceea-ce concerne rangulu sau importanta dile- 
loru, Romanii le impartu: 1° in dile de lucru sau lu- 
cratóre (fr. quasi jours ouvriers, germ. Arbeitstage). 
In limb'a romana vorba lucru nu insemnédia numai 
lucrum, de unde neologismulu /ucrativu, ci mai cu séma 
„Opus“, „travail“, printr’o asociatiune de idei intre /ucrum ` 
„castigu“ si lucru „munca“ fórte remarcabila. 2° in 
dile de Serbatâre, de la latinulu servare = serbare. 
3% in dile bune (lat. Zozae sau bont dies) si dile rele 
(de la reus = „malus“), precumu aveau si Romanii pa- 
gani dile faste si dile nefaste, propice si nepro- 
pice, de bunu si de reu auguru. Se mai con- 
serva si numirea, dile albe si dile negre, quasi dres 
albae si Dies nigrae. Albe: de lumina, de fericire, ely- 
seice; éra negre: de intunerecu, de suferintia, de in- 
fernu. Proverbulu vechiu: „bani albi pentru dile ne- 
gre,“ si altulu analogu: „wamu avutu nici-odata di 
alba.“ Apoi vinu dilele de ajunu (lat. jejuntum, sau 
di mai corectu latinu popularu adyuzzu72), cu insemnare 
de fridzes = prediw'a sau diwa care precede unu eve- 
nimentu, insa anume unu evenimentu religiosu, o ser- 
batâre mare, o di solemna, in care di primii crestini, 
si pâna astadi mai toti Romanii piosi, nu mâncau, ci 
junau sau ajunau. 

Ajunu, ajunare, e nu numai comunu tuturoru 
Neo-latiniloru : franc. jéune, span. ayuno, ital. grunare 
provenc. junar, dar’ inca se distinge in specie prin ca- 
racterulu seu crestinu, curatu crestinu, fatia cu sensulu 
asia dicèndu civilu alu sinonimului seu prediua. Asia 
se dice si astadi: in prediwa marei batalii dela Ca- 
lugareni, si in ajunulu Craciunnlui; in prediu'a 
mortii cutarui imperatu, si in ajunulu Santei Marii ete. 

Serbatorile cele mari Romanii le numescu serba- 
tori imperatesci (imperiales); asia sunt: Craciu- 
nulu sau nascerea Domnului, Invierea sau Pa- 
scile (in-viuere cu n in sensu positivu: tuuzvere); 
Dumineca Floriloru sau Floriele (e Dimanche 
des Rameaux, des fleurs, lat. Floralia) ete. 

Càtu despre Rusalii (Rosalita, Pasca Rosata ete), 
serbatóre care cade a 50 di dupa Inviuere sau Pasci, de 
unde la Greci, evtixoorh, fr. Pentecôte, d-lu Cihac 
se pare a ignorá ce a scrisu d-lu Tomaschek pentru a 
demonstra lumii literate, cà nu Romanii au imprumutatu 
de la Slavi (Rusi, Bulgari, Serbi, Boemi, Croati etc.), d 
Slavii de la Romani acâsta frumâsa si poetica numire de 
Rosalia. De aru fi sciutu d-lu Tomaschek si acesta, parti» 


cularitate a limbei române: de a pronuntiâ adica pre lati- 
nulu s intre vocale nu că z, precumu pronuntia Italianii 
si Francesii, ci că ss, cumu buna óra: casa (rom. cassa), 
lat. zasus (rom. nassu), lat. Rosalia = rom. Rossalii 
sau Russalii, aru fi avutu, credemu, inca unu argu- 
mentu linguisticu mai multu pentru intarirea demonstra- 
tiunii sale, ca romànésca si curatu romànésca este vorb’a 
n6stra Russalii si ca ea au remasu nealterata de nici o 
influintia, straina.) Insusi Miklosich nu mai sustine sla- 
vismulu Rusalieloru fatia cu iresistibiPa, argumetatiune a 
lui Tomaschek. Numai d-lu Cihac totu o mai apara in 
ruptulu capului. Apoi se nu dicemu cu anticulu nostru 
filosofa: Cutusguis hominis est errare, nisi NSiptentis 


in errore persevevare....! 
(Dupa Column'a lui Traianu). 


Despre numirea luneloru la Romani. 
(Notitia filologica de G. Chitiu.) 


Romanii au doue renduri de numiri pentru lunele 
sau „mesile“ ?) anului: 


I. Nomenclatura populara romana si latina de: 
Calindariu sau Carindariu (Ianuariu), Faurariu 
sau Fauru (Februariu), Martisioru (Martiu), Prieru 
(Aprile), Florariu (Maiu), Ciresiariu (Iuniu), Cup- 
toriu (Iuliu), Agustu, Ogustu, Austu (Augustu), 
Rapciune’) (Septembre), Brumarelu (Octobre), 
Brumariu (Nouembre), Andrea?) (Decembre). 


II. Nomenclatura imprumutata dela Romani mai 
de toti popolii crestini: Greci, Slavoni, Germani ete. si 
care este acea clasica sau oficiala, cumu: Ianuarie, 


1) Singur’a dificultate fonetica este conservarea lui / in 
Rusalii in locu de Rusaie (cf. paie—-palea, taiare—tali- 
are, saiu—salio, meruntaie—minutalia, etc.); dara totu 
asia in Dumineca din lat. Dominica este o grava neregulari- 
tate fonetica, de óre-ce aru trebui se fie Dumenica, cá bise- 
rica, nu bisirica din lat. basilica ; si totusi filiatiunea latino- 
romana in ambele casuri remane necontestabila. 

Nota Redact. 


23) Romanii Macedoneni, sau asia supranumitii Cutzo- 
Vlachi, dicu mese in locu de luna de dile, ér luna la 
Satelitulu globului nostru. Mese este latinesculu mensis. 
ital. mese. i 


3) Rapciune este o vorba, a cărei etimologia nu se 
póte da cu certitudine perfecta.  Positivu si certu este numai, 
că ea nu e nici gréca, nici slavona, nici straina in fine. Eu 
credu si sunt convinsu, că vine dela vorb'a latina raptione, 
adeca rapire sau raptu, si mi se pare că s'a datu numi- 
rea, acâst'a lui Septembre in memori'a evenimentului rapirii 
sau raptului Sabineloru de cătra Romani, evenimentu care 
se celebră la Rom'a chiaru in lun'a lui Septembre. Vedi 
Preller, Römische Mytologie. 


Columnei. 


+) Despre Andreá, sau cumu scriu unii Undreá si altii 
Indreá, vedi mai la vale. 


1ł4 


Maiu, Iunie, 
Octomvrie, No- 


Fevruarie, Martie, Aprilie, 
Iulie, Augustu, Septemvrie, 
emvrie, Decemvrie. 

D. Cihac, unu nou slavonisatoru tendentiosu alu 
limbei nóstre romane, dar’ fàra nici unu nou argumentu, 
sustine, cà form'a acést’a neromanésca, câ Decemvrie, 
Fevruarie, Martie etc. este o forma slavona; si 
nu numai aâtătu, ci că ea probeza că noi amu imprumu- 
tatu aceste numiri dela, Slavi, atunci cându amu primita 
botezulu crestinismului dela presupusii apostoli Cirilu si 
Metodiu. 

Cu alta ocasiune ne reservamu dreptulu a discută, 
cu d. Cihac, si speramu ca-i vomu probă că Romanii 
din ambele Dacie mau remasu pagani asteptandu veni- 
rea Slaviloru, câ se primâsca legea lui Crestu*) — 
nu Christosu — devenindu crestini — nu christiani, ci 
cu sute de ani inaintea acelei invasiuni, strabunii nostri 
av6u dejá preutii loru, beserecele loru, serba- 
rile loru, duminecele si parasimele loru ete. in 
limb’a loru cea latina. 

Nu este inse mai puçinu adeveratu, si trebue se o 
declaramu, cà form'a si terminatiunea numiriloru cá Ia- 
nuarie, Fevruarie, Decemvrie, Septemvrie etc. 
nu este romana, ci straina. Eu credu mai multu gre- 
cesca moderna, bizantina, de câtu slavona. Dar ceea-ce 
este interesantu a sci si ceea-ce d. Cihac nu scie sau 
nu-i place a sci este, că acâsta forma si terminatiune 
nu e aceea a poporului romanu, nu e aceea care se 
aude pre fia-care di si in totu loculu in gur'a poporului 
românu, ci este o forma tàrdia, forte tărdia, care se 
vede, cale de o posta, cumu dice Romanulu, că sa in- 
trodusu prin midiuloculu cărtiloru si calendareloru bise- 
ricesci, fia grecesci, fia slavone. 

Ne place a crede, că nici chiaru d. Cihac waru 
cutezá se bage pre unu Noemvrie, sau fia si Noembre, 
in versulu poetului Cretiénu : 


Lun’a reversă lumina 
Erá lun'a lui Brumaru... 


Aru fi dreptu si logicu, póte, a introduce si in 
limbagiulu nostru oficialu, precumu este in celu popu- 
laru, aceste frumóse numiri, cá nesce reminiscentie nu 
numai nationale, dar’ si poetice si semnificative; cu tóte 
acestea viétia nóstra moderna, cerintiele ei de intielegere 
facila cu cele alte popóre, contactulu de fia-care di cu lu- 
mea européna, care fàra esceptiune a adoptatu numirile 
clasice latine, ne comanda a tîné si noi la dènsele si ale 
intrebuintiá celu puçinu in scriptura oficiala, óre-cumu 
internationala. s 

Se observamu, cà unulu din cei mai vechi scriitori 


romàni, faimosulu Diaconu Coresi, nu se sfiesce a pastrá 
nomenclatur’a cea populara a luneloru chiaru intr’o carte 


*) Romanii dicu Crestinu dela Crestu, Chrestus, 
pentru că asia numiá poporulu romanu in limb'a vulgara in 
suta I si II pre fundatorulu legii crestine, ér’ nu Christus, 
nici Christosu. ' 


bisericâsca. Asia in Omiliarulu seu dela 1580, in in- 
vetiatur'a asupr'a capului XIV. din Evangelistulu Ioanu, 
elu dice: „trei prasnice prasnuiă Iudeii, ântăiu „pras- 
niculu pastiloru in luma lui Marti (AYna AS Map3n).--, 
„alu doilea prasnicu cinci-dieci de dile din pasti in luna 
„lui prieru (soyma ASH npntp).., alu treilea prasnicu 
„in luwa lui rapciuni (a¥na Adi pznatonu). “ 

Vomu conservă dar’ că o sacra reliquia nomencla- 
tura cea populara pentru tóta limb'a, atătu cea scrisa, 
cătu si cea vorbita, in stilulu popularu, poeticu, infloritu, 
si in fine ori cându vomu crede că este bine si frumosu 
a ne servi cu densa; dar” vomu restabili in acelasi timpu 
form'a clasica romana, sub care va trebui se apara a 
dâwa specia de numiri, si in acestu modu, in cătu unu 
d. Cihac, sau unu altulu, se nu ne mai pâta face im- 
putarea, că ne servimù in numirea luneloru anului no- 
stru cu termini straini, ba inca slavoni. 

Vomu dice si vomu. serie dar numirile nationale 
populare asia: 

1 Calindariu, 2 Faurariu, 3° Martisioru, 
4 Prieru, 5" Florariu, 6° Ciresiariu, 7° Cup- 
toriu, 8 Agustu, 9% Rapeiune, 10° Brumarelu, 
11 Brumariu, 12° Andreă. 

Era pre cele clasice si oficiale in modulu urmatoru: 
lanuariu, Februariu, Martiu, Aprilie, Maiu, 
luniu, Iuliu, Augustu, Septembre, Octobre, 
Novembre, Decembre. 

Acumu inca dóue vorbe asupra lui Ândreá, dupa 
cumu amu promisu mai susu. 

„Unii din literatii nostri au scrisu si scriu Undreá, 
tinendu la pronunta poporului si derivandu numele 
lunei dela undreá, aculu celu mare de feru, adeca 
asemanendu agerimea frigului si gerului din Decembre 
unei undrele care impunge si ustura; altii ér’ scriu de 
multe ori Îndreá, facându alusiune la Indra, dieitate 
indiana, si voindu a induce la anticitatea numirii basata 
pre comunitatea primitiva a Aryiloru cu Greco-latinii, 
ergo cu Romanii. N'au dreptate nici unii, nici altii. 

Numirea de îndrei, care trebue să se scrie cu 
A, nu cu U, nici cu Ê vine dela numele sântului apo- 
stolu Andreiu sau Andreas, care a publicatu cre- 
stinismulu in cele dintaiù timpuri la Thraci (Albanesi, 
Tiri) si la Sciti, si care îsi are serbatórea oficiala, atàtu 
in calendariulu lulianu, càtu si in celu Gregorianu, la 
30 Novembre, adeca la inceputulu lui Decem bre. 

În Synaxariulu mitropolitului Dosofteiu dela 1683, 
tom. I fóiá 186 verso, se dice lamuritu: „Dechemvrie 
luwa lui Andrea (AeeBpie AYna ASH anâpta), “ ceea-ce 
inlatura ori-ce indosla asupra formei celei corecte si 
origine cuventului. 

Mai multi populi crestini, intre cari Albanesii si 
Ungurii, au contractatu inca dela inceputu obiceiulu de 
a numi unele lune ale anului dupa numele Sântului sau 
dupa serbatori mai insemnate cari cadeau in acea luna. 

Astu-felu Albanesii numescu lun’a lui Octobre yruirgi*) 
(luwa lui Dimitrie sau Demetriu), pre Novembre gigi: 


*) Vedi Grimm, Geschichte der deutschen Sprache, p. 101. 


115 


(luwa lui Mihailu), pre Decembre j:ivdor (luwa lui 
Andreiu.) 

Totu asia Ungurii numescu tâte lunele anului dupa 
serbatorile bisericesci ale Calendariului loru: Szent Gărgy 
kava (luwa lui Sântu Georgiu), Szent Jakab hava, Szent 
Mihály hava, Szent András hava (luwa lui Săntu 
Andreas). 

Éca dar’ de unde vine Andreá alu nostru: nu 
dela undrea, nu dela Indra, ci curatu dela An- 
dreas sau Andrea, care de buna séma ni s'a trans- 
misu prin contactulu nostru in Peninsula Balcanica. cu 
fratii Albanesi, si apoi dela noi sau totu dela densii au 
imprumutat-o si Ungurii. 

Că vocala a se pronuntia inchisa că x: Undres 
in locu de Ândreă, acésta e conformu legiloru fone- 
tice ale limbei romane. Astu-felu pronuntia Romanulu um- 
blare in locu de âmblare (lat. ambulare), unghia 
si unghiuri in locu de ânghiu (lat. angulus). Na- 
salele 7 si z facu d'alu-de-astea. Daca in cronicele 
nóstre orasiulu Adrianopole figurâza cá Udriu, 
caus'a, este, că poporulu chiaru preste Dunare, pronunția 
Adrianopole, turcesce Enderne. 

(Dupa Columna lui Traiana.) 


Viitoriulu instructiunii agricole in inve- 
tiamentulu nostru publicu. *). 


- Invetiamentulu agricolu este cu atâtu mai utilu in 
tiéra n6stra, cu càtu agricultur'a este intro stare de 
suferintia si cu cătu concurenti'a straina tinde cu pasi 
gigantici de a face noue progrese si a ne coplesi pre 
cale economica. Se vedemu care este midiloculu prin 
care amu put impedecă pâna la unu punctu 6re-care 
acâsta concurenția, si cumu amu put ajunge scopulu 
ce trebue se urmarimu, de a ne emancipă adica pre 
adeveratulu terimu alu economiei nationale. Gu totii 
suntemu isbiti astadi de parasirea in care se afla inve- 
tiamentulu sciintieloru agricole in mai t6te institutiunile 
nóstre cu privire la instrucțiunea, publica. 

La noi in tiâra sunt scóle mai de tâte felurile, 
afara de agricultura, cea mai indispensabila din tóte in- 
dustriele, cea mai intinsa, aceea care ocupa mai multe 
bratia si mai multe suflete, care procura nu numai sub- 
sistenti'a popdreloru, dar” si materiele primare, vegetale 
sau animale, cari transformate prin industria manufac- 
turiara sunt date in consumatiune si vivifica comerciulu. 
Agricultur'a in fine, totu-déun’a a fostu recunoscuta cá 
bas'a cea mai solida a puterii si a avutiei stateloru, a 
fostu insa privata multu timpu de lumin'a speciala me- 
nita de a o face se inflorâsca, precumu au infioritu cele 
alte profesiuni fia-care in genulu seu. 


*) Daca amu fi agricultori de profesiune, artielii precumu 
este  acest'a imprumutatu din diariulu literariu Vocea româna 
dela Craiov'a, amu publică in fiecare luna celu pucinu câte: 
unulu.  Acestu de acilea suna si là adress'a nóstra cu pucine 
schimbari; de aceea îlu si reproducemu. Red, 


Stabilimentele de invetiamentu agricolu sunt forte 
respandite si frecuente in alte tieri, nu numai de baiati, 
dar’ si de fete. 

In Germania actualmente la `o salată de pre- 
ste 40 mili6ne suflete, se gasescu 185 scóle de agri- 
cultura, organisate unele in facultati, alte in scóle medie 
sau regionale, si in fine unu mare numeru de scóle 
practice speciale sau ferme pentru  drenagiu, irigatiuni, 
laptarii, 'silvicutura, etc. : 

Privindu la Francia, vedemu că pre jaga Aca- 
demi'a agricola din Parisu, mai posede inca trei scâle 
nationale de agricultura: cea dela Grignon, dela Grand- 
Jouan, si cea din Montpellier. 

Credemu utilu a dá nesce amenunte asupra starii 
actuale a acestoru scóle. 

SedPa dela Grignon posede o intindere de 47 ec- 
tare de pamentu, în care se facu numai culturi de 
plante si livedi naturale si artificiale; pre o intindere 
de 32 ectare se face cultura arboriloru (Silvicultur'a); 
pre lânga acestea mai are gradini vaste si unu imensu 
parcu. În ceea-ce privesce productiunea animaleloru in 
staulele mentionatei scóle, se afla tipuri din cele mai fru- 
mâse rase- de animale, apartinendu specieloru bovine, 
. ovine, porcine si cavaline. 

Bugetulu sc6lei dela Grignon in 1883 se ridica la 
cifra de 390,000 lei: din acesta raporteza Statului 
213,000 lei proveniti din pensiunile eleviloru, esploata- 
tiunea pamentului si din reproductiunea, animaleloru. 

Scóľa dela Grand-Jouan (Loire-Inferieure) dateza, 
dela 1841.  Domeniulu seu actualu este de 98 ectare. 

Ea este inscrisa in bugetulu anului 1883 pentru 
suma de 138,000 lei, din care trebue a deduce 55,600 
lei, cari provinu din pensiunile eleviloru si din produc- 
tele esploatatiunei agricole. - 

SedPa, din Montpellier (Hérault) a inlocuitu in anulu 
1872 Scóla dela Saulsate (Ain). Invetiamentulu teo- 
reticu si practicu, câ si in celelalte dóue scóle, cuprinde 
studiulu cultureloru speciale din regiunea care forméza 
basinulu Mediteranei. Scólľa posede o statiune meteo- 
rologica, o statiune agronomica si venologica, o statiune 
sericicola si o statiune viticola. 

Bugetulu din 1883 prevede pentru scóľa din’ Mont- 
pellier o suma de 260,500 lei pentru intretînere, si o 
receta probabila de 115,500 lei. 

Institutulu nationalu agronomicu sau Academi’a este 
unu stabilimentu pentru invetiamentulu superioru alu agri- 
culturei. 

Acestu institutu nationalu are de scopu a favorisă 
progresulu agricolu si a ridicá nivelulu sciintiei in ra- 
porturile sale cu tóte ramurile productiunii animale si 
vegetale, formandu agricultori si proprietari cu cuno- 
scintie sciintifice necesarie pentru cea mai buna esploata- 
tiune a pamentului; administratori instruiti si capabili 
pentru diverse esercitie publice sau private, in care sunt 
angagiate interesele publice ; profesori speciali pentru in- 
vetiamentulu agricolu in sedlele nationale, scâle practice 
de agricultura in departamente, scóle normale, etc.; in 
fine directori de statiuni agronomice. 


116 


Creditulu inserisu in bugetulu anului curentu pen- 
tru institutulu nationalu agronomicu este de 269,450 
lei, din care trebue a se deduce aprâpe 18,800 lei, pro- 
veniţi din pensiunea eleviloru si dela auditorii liberi. 

Fermele sc6le si scâlele practice de agricultura, au 
unu bugetu de 574,400 lei. 

_Ferm'a sc6la este o esploatiune bine cultivata, in 
care tinerii dela etatea de 16 ani in susu esecuta tóte 
lucrarile fermei, primindu o remuneratiune din munc'a 
loru si o instructiune esentialmente practica.  Scopulu 
acestoru stabilimente este de a formă indemanatici prac- 
ticanti, capabili de a esploată cu inteligentia proprie- 
tatea loru, de a deveni buni economi, arendasi, regisori, 
conducatori de argati, de lucratori, gradinari etc. 

Afara de invetiamentulu datu in aceste scóle, mai 
este si celu datu prin midiuloculu conferintieloru. 

In bugetulu ânului 1883 figureza o suma, de 165,000 
lei pentru catedre de agricultura si cursuri nomade. 

Afara de acestu numeru multiplu de scóle, pre care 
îlu gasiramu in aceste tieri, in Germania in Prusia, sta- 
tulu si societatile de agricultura, au infiintiatu posturi de 
profesori ambulanti, meniti a respandi prin sate notiu- 
nile cele mai utile si practice in sciintiele agricole. 

In Regatulu Romaniei, socotindu dupa populatiune 
că in Germani'a, aru trebui se avemu celu pucinu 24 
sc6le de agricultura, si actualmente vedemu că se afla, 
numai una singura, organisata in cele mai bune condi- 
tiuni, dar si acâsta, de multe ori a fostu amenintiata, 
cu desfiintiarea, daca nu si-aru fi gasitu unu razimu pu- 
ternicu in directorulu seu, care a sustinut-o cu multe 
sacrificii. | 

Cu tote acestea constatamu cu multiamire, că totu 
romanulu privesce cu dreptu cuventu agricultura ca te- 
mela cea mai solida a societatii, a miscarii populatiunii 
si a puterii statului nostru. 

Corpurile legiuitre, insufletite de aceste sentimente, 
au votatu in sesiunea trecuta unu proiectu de lege pen- 
tru organisarea invetiamentului profesionalu alu agricul- 
turei in tiâr'a nâstra. Eminentulu barbatu de statu d-lu 
George Chitiu, fundatorulu si sustînetorulu inflaca- 
ratu alu scóleloru profesionale, comerciale, de meserii etc. 
ne aduce scirea, că in bugetulu anului curentu se pre- 
vede infiintiarea, de o camdata a doue scâle de agricul- 
tura, uwa in lasi si alta in Craiova. Si cu dreptu cu- 
ventu se ne intrebamu: ce s'a facutu pâna acumu pen- 
tru invetiamentulu agricolu ? s'a facutu vre-o incuragiare? 
s'a facutu ferme modele că in alte tieri spre a instrui 
pre tieranu in meseri'a lui? sau introdusu celu puginu 
notiunile de agricultura in scólele publice spre a inspiră 
tinerimii. gustulu ruralu, că se nu alerge dupa functiuni? 
Cu parere de reu suntemu nevoiti a respunde, că s'a fa- 
cutu fórte pucinu din tote acestea pentru agricultura, 
recunoscuta de ilustrulu barbatu de Statu câ basa de 
granitu a Stateloru, artea care sustine regatele, desv6lta 
comerciulu, vivifica si infloresce industri'a. 

Instructiunea publica este celu mai mare resortu 
alu civilisatiunii unui poporu. Este cea dintăiu datoria 


a unui guvernu, din ori-ce statu liberu, de a-instrui po- 
porulu seu in tâte ramurele activitatii lui. 


Numai prin instructiune putemu combate vitiele si 
asigură bun'a stare materiala si morala a unui poporu. 


Alte tieri din Europ'a că Angla, Suedia, Dane- 
marca, Belgia si Germania nu numai că au invetia- 
mentulu profesionale alu agriculturei, organisatu a parte, 
dar’ este introdusu studiulu economiei rurale in intregulu 
organismu alu instructiunii publice de ambele sexe dela 
scólele primare pâna la universitate.  Credemu că este 
utilu si pentru ti6r'a, nostra, tiera eminamente agricola, de 
a procede in asemenea modu, spre a put nu numai orga- 
nisâ, mai lesne invetiamentulu profesionalu alu agriculturei, 
dar’ spre a prepará mai àntàiu spiritele spre victi'a agri- 
cola, inspirandu claseloru inteligente gustulu ruralu. 

Cându proprietarii avuti si inteligenti din tiâr'a, 
nâstra voru avé. spiritulu agricolu, ei sunt cari 
"voru infiintiă si organisá fermele modelu si fermele es- 
perimentale.  Avemu destule esemple de asemenea na- 
tura in alte tieri; asia in Anglia esistu ferme modelu, 
de cându fiii lordiloru au luatu lectiuni de agricultura. 
In Germania agricultura a intratu pre calea perfectio- 
nariloru, de cându principii casei palatine au datu 
esemplulu fericitu a se instrui cu lectiuni de economia 
rurala. In Belgia s'a facutu celu mai mare progresu 
agricolu, de càndu s'a introdusu pre lânga fia-care uni- 
versitate căte o catedra de economia rurale, cea-ce face 
că toti Gmenii instruiti sunt agronomi, judeca cu com- 
petintia, si vedu bine in tote cestiunile agricole. Noi 
scimu că progresulu se propaga totu-dâun'a de susu in 
josu si trebue a ne petrunde odata de acestu mare ade- 
veru. Nu este loculu aici de a reaminti erorile tim- 
pului trecutu, dar’ suntemu nevoiti a spune adeverulu, 
că pâna acumu agricultur'a a fostu uitata mai cu  totulu 
in tote gradele invetiamentului nostru publicu de ambele 
sexe, si dintr'acâsta n'a resultatu pentru interesele Ro- 
maniei de cătu prejudetiele cele mai grave.  Invetiamen- 
tulua agricolu. la noi atătu de trebuinciosu tuturoru cla- 
seloru societatii, a fostu camu despretiuitu, si lipsa de 
cunoscintie positive asupr'a economiei rurale infiuentieza 
din ce in ce mai multu asupr'a populatiuniloru n6stre. 


Avemu sperantia, că Inaltulu Guvernu va luă pre- 
cautiuni pentru punerea in aplicare a proiectului de lege 
votatu de Adunarea nationala pentru organisarea inve- 
tiamentului profesionale alu agriculturei in tier'a nóstra. 


Corpurile legiuitâre inspirate de aceste sentimente, 
au organisatu unu nou Ministeriu de agricultura, comerciu 
si industria. Punerea in aplicatiune dejă a acestei legi 
probâza pâna la evidentia, că a sositu momentulu favo- 
rabile alu unei revolutiuni radicale in favórea agricul- 
turei romanesci ! 


Vomu mai reveni asupr'a acestoru cestiuni. 


A E , I Pasereanu. 


117 


PARTEA OFICIALA. 


Prosbsu: verbale. 
alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatura ro- 


mana si cultura poporului romanu, luatu in siedintia ordi- 
nara dela 23 Tuniu n. 1883. 


Presiedinte: Iacobu Bolog'a, vice-presiedinte. Mem- . 
bri presenti: I. Popescu, Dr. Il. Puscariu, I. V. Rusu, 
I. St. Siulutiu, P. Cosm'a, P. Dunc’a, Z. Boiu, G. Baritiu, 
C. Stezar, E. Brote, Dr. I. Crisianu, bibliotecarju. 


Secretariu: Dr. D. P. Barciau., ,. 


46.  Secretariulu Il-lea atrage atentiunea comitetului la 
serbarea impreunata cu parastasu, ce se va tiné Joi la 16/28 
Iunie a. e. in Resinari in memori'a repausatului Archiepiscopu 
si Metropolitu Andreiu baron de Siagun'a, care a fostu unulu 
dintre intemeiatorii Associatiunei transilvane si primulu ei pre- 
sidentu. 

— Comitetulu avêndu in vedere meritele, ce repausaţulu 
Archiepiscopu si Metropolitu Andreiu br. de Siagun'a si-a casti- 
gatu la intemeiarea associatiunei si spriginulu ce ia datu in 
progressarea sa că primulu presidentu in decursulu a. dóue 
perióde consecutive, 

decide: ca in semnu de veneratiune si recunoscintia se 
participe la serbarea parastasului, ce se va celebră in 16/28 
Iuniu a. c. in Resinari si cu acâsta ocasiune se depuna in 
numele Associatiunei o cununa de flori pe mormentulu bine: 
meritatului primu presidentu alu ei. 


Cu esecutarea partii din urma a heliului se insarci- 
nédia biroulu. 

47. Acelasi raportoru arata, ca conclusulu siedintiei pre- 
mergatârie de dto 30 Maiu a. c. Nr. prot. 39, cu privire la 
cererea presentarei acteloru in terminu de 10 dile din partea 
advocatului d. Mateiu Nicola din Alb'a-luli'a, s'a espedatu de 
aici in 1. Iunie a. c. făra ca pana la datulu siedintiei presente 
se fi avutu resultatulu doritu. 


— Servesce spre sciintia cu aceea, că se se faca o ultima 
provocare pentru estradarea. in terminu de 3 dile a tuturoru 
acteloru privitâre ia remasele pertractate dupe Avramu Iancu 
si loanu Iancu. In casu cându si acâst'a ndua incercare de 
a complană afacerea estradarei pe cale pacinica, aru reman6 . 
fara resultatu, biroulu e insarcinatu a face pasii legali pentru 
estradarea. acteloru amintite. 


48.  Directiunea despartiementului I-iu (Brasiovu) res- 
pundiendu la adress'a comitetului de dto 30 Maiu a. ce. Nr. 
144. arata, că in urm'a cointielegerei avute cu factorii respec- 
tivi din Brasiovu, se recomenda pentru intrunirea adunarei 
generale a Associatiunei din acestu anu dilele 14—17. Au- 
gustu st. v. c. si totuodata aduce la cunoscintia, că presidentu 
alu comitetului centralu de primire din Brasiovu, este aonni 
advocatu Nicolae Strevoiu (Nr exp. 159/1883). îi 

— Pentru a se poté ficsă definitivu data intrunirei. a- 
dunarei generale a associatiunei, subcomitetulu e recercatu a 
presentă acestui comitetu si unu programu despre festivitatile, 
ce comitetulu localu de primire voiesce a arangiă cu oca- 
siunea intrunirei armnintitei adunari generale. | 

49. Din partea tipografiei archidiecesane se presenta 
eontulu pentru tiparirea si expedarea foiei Associatiunei „Tran- - 
silvania“ pe semestrulu I-iu (Ianuarie—lunie) pro 1688, in 
sum'a de 251 fl. 84 cr. (Nr exp. 158/1883). 

— Se avisâdia la cassa spre platire tipografiei archidie- 
cesane din locu sum'a de 251 îl. 84 er. v. a. din positiunea 
votata in bugetu pentru tiparirea foiei. 


50.  Admistratiunea „Telegrafului romanu“ presenta uia 
contu de 6 fl. 30 cr. v. a. câ spese avute cu publicarea’ concur: 


17 


Za gig — 


seloru si insciintiariloru de sub Nrii 65, 
455/1882. (Nr exp. 150/1883). aa 

— Se avisédia la cassa spre platire administratiunei a 
Telegrafului romanu summ'a de 6 tl. 30 cr. din positiunea 
votata in bugetu pentru spese estraordinare. 


51. Ioanu Stoica asistentu de fotografu si stipendistu 
alu Associatiunei, presentandu cuitanti'a pentru rata a 2-a a 
stipendiului arata, că aflanduse in caletoria acasa pentru afa- 
ceri de militia si recreare, nu pâte satisface. cererei comite- 
tului, de a presentá impreuna cu cuietanti'a si atestatu despre 
frecuentarea scólei industriale din Sibiiu, aclude inse unu ate- 
statu dela mai multi fruntasi din Dev'a, prin care dovedesce, 
că continua a se occupă cu desemnulu. (Nr. exp. 147/1883). 

— Comitetulu decide a-i eliberâ rata ceruta din sti- 
pendiu, indrumandu inse totuodata pre petentu, cá in intere- 
sulu cultivarei sale ulteridre si mai temeinice se-si ficsedie 
unu planu si se-si stabilâsca loculu continuarei in lucrarea sa 
de fotografu si desemnatoriu. 

52.  Directiunea despartiementului III. din Sibiiu pre- 
senta prin adres'a de dto 30 Maiu a. c. procesulu verbalu alu 
adunarei generale a despartiementului, tînuta la Porcesci in 
5 Noemvrie 1882 si processulu verbalu alu siedintiei subeo- 
mitetului de dto 29 Maiu 1883, dimpreuna cu 45 fl. incassati 
cu ocasiunea, amintitei adunari. 


Din processulu verbalu alu adunarei generale se vede că: 

1. sau revediutu si aprobatu rapórtele anuale ale secre- 
tariului si cassariului. l 

2. s'au incassatu 80 fl. 90 cr. cá tacse dela membrii 
ajutatori si tacse dela 2 membrii ordnari à 5 fi. 

3. s'a statoritu bugetulu pro 1883 cu 20 fi. pentru 

spesele cancelariei si 100 fi. pentru procurarea de carti pe 
sem'a biblioteceloru poporale. 
„4. Gerasimu Serbu stud. jur. a cetitu o disertatiune 
despre necesitatea si modulu de a infiintiă biblioteci la sate; 
5. loculu adunarei generale pro 1883 s'a designatu in 
Poplac'a. | 

Din processulu verbalu alu siedintiei subcomitetului de 
dto 29 Maiu a. c. se vede: 

6. că tacsele incassate cu 80 A. 90 cr. plus unu restu 
de cassa din anulu trecutu cu 60 fl. 75 cr., respective 70 f. 
75 cr. conformu raportului cassariului, s'a hotaritu a se folosi 
pentru trebuintiele despartiementului, conformu bugetului sta- 
bilitu pro 1883, ér’ summ'a de 10 fi., incassata la adunarea 
generala câ tacse de membrii ordinari in decursulu anului 
1883, se trauspunu cassei Associatiunei ; 


7. că Sau colectatu pentru bibliotecele poporale 353 
carti si s'au procuratu din summ'a votata 123 fi. 35 cr. alte 
130 carti. 

8. cà membrulu Simeonu Popescu a presentatu o pro- 
punere, care cere a se face dispositiunile de lipsa, ca prin 
locurile locuite de romani, se se intreprinda colectarea melo- 
diiloru poporale, ér’ Associatiunea se votedie spre acestu scopu 
unu premiu in summ’a de: 100 fl. v. a. 

Ac6st'a propunere se presenta comitetului spre apregiare 


(Nr. exp. 149/1883). 

— Concursele adunarei generale ale despartiementului Il 
si ale comitetului acestui'a, amintite mai sus, servescu spre 
şciintia cu observarea, că resturile de cassa de pe anulu cu- 
rentu in sum'a de 21 fl. 65 cr. si resturile de cassa pentru vii- 
toriu, fiindu acoperite trebuintiele ficsate in bugetulu votatu 
de adunarea generala, conformu $-lui 17 din regulamentu 
se se administredie cassei centrale a Associatiunei, , 

Cele ce privescu infiintiarea de biblioteci poporale, ser- 
vescu spre placuta sciintia si la timpulu seu se astépta ra- 
portu mai detaiatu despre infiintiarea loru si despre modali- 


104, 105, 291, 450, 


tatea, folosirei si conservarei normate prin regulamentulu spe- 
cialu, despre care se face amintire. 

Câtu pentru propunerea membrului Simeonu Popescu se 
alege o comisiune de 3. in persónele dloru: Eugenu ` Brote, 
Dr D: P. Barcianu si Dr. I. Crisianu, câ se o studiedie si se 
raportedie despre dâns'a in un'a din siedintiele urmatóre. 

53. Cassariulu presenta conspectulu despre starea cassei 
Associatiunei cu datulu 22 Iunie a. c. Din acestu conspectu 
se vede, cà starea averei intregi a Associatiunei este 79,785 fl. 
57 cr. (Nr, exp. 162/1883). 

— Spre sciintia. 

Sibiiu, d. u. s. 

Iacobu Bolog'a.m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., 
v.-presiedinte, secretariu alu II-lea. 

Autenticarea, acestui procesu verbale se concrede dom- 
niloru : Siulutiu, Cosm'a, Boiu. 

Sa verificatu.  Sibiiu, 25 luniu 1883. 


losifu Siulutiu m. p. P. Cosm'a m. p. 2. Boiu m. p. 


Procesu verbale 


alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatura ro- 
mana si cultura poporului romanu, luatu in siedintia ordi- 
nara dela 7 Iulie st. n. 1883. 


Presiedinte : Iacobu Bologa, vice-presiedinte. Mem- 
bri presenti: E. Macelariu, I. St. Siulutiu, P. Cosm'a, 
I. Popescu, G. Baritiu, Davidu br. Ursu, B. P. Harsianu, 
V. Romanu, C. Stezariu, E. Brote. 

Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 


"54. Prin directiunea institutului „Albin'a“ din locu se 
presenta dela auctoru, pentru bibliotec'a Associatiunei 2 bro- 
siuri : „Drumurile de feru cu cale ângusta“ si „Cari sunt sar- 
cini pe budgetu, caile normale sau caile ânguste“ de N. Fa- 
garasianu, ingineru-siefu de sectie, Bucuresci, 1883. (Nr. 
exh. 154/1883.) 

— Spre sciintia. i 

55,  Oficiulu centrale. alu: universitatii sasesci presenta 
cu datulu 6 Iunie a. c. pentru bibliotec'a Assotiatiunei: unu 
exemplariu din protocólele adunarei generale ale acestei uni- 
versitati, tînuta, dela 20 Noemvrie 1882 pâna in 8 Ianuarie 
1883 in Sibiiu. (Nr. exh. 152/1883.) 

— Spre sciintia. 

Nr. 56. In legatura cu conelusulu comitetului din sie- 
dinti'a dela 23 Iunie pentru depunerea unei cununi pe mor- 
mentulu primului presidentu alu Associatiunei, Andreiu baronu 
de Siagun'a cu ocasiunea parastasului celebratu in Resinari 
in 16/28 Iunie, se presenta 2 conturi: unulu in sum'a de 
15 A. v. a., pentru cununa si altulu de 5 f. 50 cr., pentru 
panglica si tipariulu ei, la olalta in suma de 20 fi. 50 cr. 
(Nr. exh. 172/1883.) 

— Sum'a de 20 fl. 50 cr., se avisâza la cassa spre 
platire. 

= 57.  Stipendistulu Nicolae Vecerdea, dela gimnasiulu de 
statu din Sibiiu, presenta atestatulu de maturitate, cu succesu 
bunu si totuodata multiamesce pentru sprijinulu ce Associa- 
tiunea i-a datu in decursulu studiiloru sale gimnasiale. (Nr. 
exh. 178/1883.) 

— Spre sciintia. 

58.  Judecatori'a cercuala r. u. din Tasnadu insciințiz6a 
despre transcrierea averei, remase dupa d-na Koncz János, 
din Girókút, pe numele eredei Pap Ilon'a. (Nr. ex. 156/1883). 

Neputendu-se constată in ce legatura sta amintit'a tran- 
scriere cw Associatiunea, s'au cerutu pe cale presidiala, deslu- 
sirile necesarie. 

— Spre seiintia, 


59. Oficiulu reg. ung. pentru designarea competentie- 
loru erariale din Alb'a-luli'a, trimite cu dta 20 Iunie a. c., 
o provocare pentru platirea sumei de 2 fl. 50 cr., câ compe- 
tintia de timbru la sententia judecatorâsca adusa iu causa 
remasului lui Teleki D. din Abrudu. 

— Sum'a de 2 fi. 50 cr., se avis6za la cassa spre pla- 
tire, ér’ despre starea afacerei remasului Telekianu sè se câra 
informatiunile necesarie dela advocatulu plenipotentiatu alu 
Associatiunei. 


60. Directiunea, despartiementului I. (Brasiovu) trimite 
5 fl. v. a., că tacsa de membru ord. dela dlu ingineru Ioanu 
Baiulescu, si 3 fi. câ tacsa pentru diplome dela susu-numitulu 
si dela alti doi domni, totuodata in legatura cu recercarea 
comitetului de dto 23 Iunie a. c., — Nr. 163, presenta pro- 
cesulu verbalu alu siedintiei subcomitetului de dto 28 Iunie 
a. €.. in care se cuprindu dispositii privitâre la fiesarea ter- 
minului pentru intrunirea adunarei generale a Associatiunei. 
(Nr. exh. 177/1883.) 


— Pe bas'a informatiuniloru cuprinse in raportulu amin- 
titu alu directiunei despartiementului I. (Brasiovu) comitetulu 
decide: 

Terminulu pentru intrunirea membriloru Associatiunei 
in adunarea generala a acestui anu se defige pentru diu'a de 
17/29 Augustu a. c., si dilele urmatore in Brasiovu. 


Biroulu e insarcinatu a face publicarile de lipsa si ce- 
rerile pentru esoperarea, de bilete cu pretiu scadiutu pe dru- 
murile de feru, pentru membrii Associaliunei ce voru participă 
la acâsta adunare. 


61.  Membrulu Partenie Cosm'a că raportoru alu comi- 
siunei esmise in caus'a monumentului lui Andreiu Muresianu si 
reintregite prin conclusulu comitetului de dto 10 Noemvrie 1882, 
in numele comisiunei face urmatârea propunere : 


Considerându cà inteligenti'a romana din Brasiovu a con- 
stituitu sub presidenti'a dlui Diamandi Manole unu comitetu 
independentu, pentru ridicarea monumentului din cestiune, la 
locu publicu si intr'unu modu mai demnu de memori'a ma- 
relui poetu nationalu Andreiu Muresianu, decâtu cumu s'aru 
put6 procurâ unulu din sum'a ce sta la dispositiunea Asso- 
ciatiunei nostre ; 

Considerându inse, că ridicarea monumentului contem- 
platu prin inteligenti'a n6stra din Brasiovu nu este posibilu 

_se se pâta efeptui pâna la adunarea generala din anulu cu- 
rentu, că domnii Brasioveni in conferenti'a loru dela 29 Sep- 
temvrie 1882 au promisu, că in casu de amânare densii voru 
asiediă păna la proxim'a adunare generala a Associatinnei o 
pétra comemorativa la mormentulu lui Andreiu Muresianu; 
propune (Nr. exh. 180/1883) si 

— comitetulu acceptându motivele comisiunei, conclude: 


Comitetulu se invoiesce, câ afacerea monumentului din 
cestiune se trâca in competenti'a comitetului infiintiatu in Bra- 
siovu anume spre acestu scopu, ér’ sum'a de 1977 fl. 79 er. 
care cu acâsta destinatiune se afla in posesiunea lui, de ocam- 
data a fructifică câ depositu, ér’ cându se va convinge, cà 
scopulu ce si l'a impusu comitetulu inteligentiei romane din 
Brasiovu este realisabilu, i-o va pune acelui'a la dispositiune. 


Totuodata inse râga pe Onoratii romani din Brasiovu, 
cá conformu angajamentului luatu in conferinti'a loru dela 29 
Septemvre 1882 pâna la adunarea generala din acestu anu, 
se binevoiasca a asiediă o pétra comemorativa la mormentulu 
lui Andreiu Muresianu. 


62. Membrulu loanu Popescu, raportoru alu comisiunei 
insarcinate din siedinti'a dela 25 Aprilie a. c. Nr. 130 cu 
studiarea modalitatii, cumu casa cumparata s'aru put folosi 
pentru scopurile Associatiunei si pentru o eventuala instituire 
a unei scâle de fete; presentându raportulu comisiunei arata: 


119 


1. că comisiunea a aflatu acomodate nau: adapostirea 
eancelariei si bibliotecei Associatiunei, se inti elege pe lânga unele 
reparaturi, pe cele 4 camere din parteru, dela drâpt'a intrarii, 
ér’ pentru servitoriulu Associatiunei, care aru avé se func- 
tioneze totuodata si că ingrijitoru alu edificiului intregu, i= 
se intielege érasi pe lânga unele adaptari, — camer'a din 
curte din arip'a drépta, care este de presentu inchiriata á 
magasinu. 

Reparaturile si adaptarile necesarie pentru aceste locate 
litati, conformu preliminariului de spese alu specialistului Kö- 
niger, aprobatu de ingineriulu Dlu Nickel aru cere sunt'a. de 
431 fl. 87 cr. v. a. 

2. că ea a constatatu si necesitatea altoru reparaturi 
mai mari, menite a asigurá si respective a mari valórea ac- 
tuala a realitatii cumparate, si anumitu: trepte noue la piv-. 
nitia din stàng’a si usi noue la amèndóue pivnitiele, trepte 
la intrarile cuartireloru din parteru, trepte noue si coridoru 
noù la cuartirele din etagiu, boltitur'a deasupr'a portii, sio-: 
pronu si alte constructiuui laterale pentru cuartirele din edi- 
ficiu, precumu si reparaturi la usi si la ferestri. Tóte aceste 
reparaturi, dupa preliminariulu aceluiasi specialistu aru recere 
3134 fi. 54 cr., va se dica dar’ tote adaptarile si reparaturile 
aru recere laolalta o suma de 3566 H. 41 er. 


3. că reparaturile si adaptarile cari privescu localulu 
pentru trebuintiele Associatiunei, precumu si treptele la cuar- 
tirele din parteru si reparaturile la usile si ferestrile cuar- 
tireloru din amendoue aripile, aru fi neincunjuratu de lipsa 
se se faca indata, remanendu că reparaturile mai mari, indi- 
cate mai susu, sè se faca succesivu si mai târdiu. (Nr. exh. 
181/1883.) 

Membrulu Eugenu Brote avendu in vedere că: 


a) adaptarile la localulu menitu pentru cancelaria As- 
sociatiunei si pentru servitoriulu acesteia, nu sunt atâtu de 
urgente, precumu le infatisiéza comisiunea ; efeptuirea loru sè 
se tîna in suspenso pâna dupa adunarea generala a Associa- 
tiunei din acestu anu, care se va intruni in 17/29 Augustu a. c. 
si care va avé a deliberá si asupr'a acestei afaceri. 

b) Avèndu in vedere, că comisiunea nu a aretata in ra- 
portulu seu cumu si de unde se se acopere chieltuielile re- 
paratureloru si adaptariloru recomandate, icomitetulu se de- 
cida, că pentru crutiarea fondului Associatiunei si pentru in- 
lesnirea crescerei loru, suma neceruta, pentru reparaturi si 
adaptari in marimea de 3566 fl. 41 er., să nu se ia din ca- 
pitalulu fondului, ci numai din venitu asia, câ in bugetulu 
anului 1884 sè se designeze din venitulu anualu o suma anù- 
mita pentru esecutarea in parte a reparaturiloru si adapta- 
riloru, remanendu câ restulu sè se distribue succesivu pe anii 
urmatori, pâna voru fi efectuite tote reparaturile indicate in 
raportulu comisiunei. 


Membrulu Partenie Cosm’a propune: a) in sperantia că 
adunarea generala nu va dificultă reparaturile ce sunt -de 
lipsa pentru adaptarea noului localu de cancelarie alu. Asso- 
ciatiunei — aceste adaptari sè se puna indata in lucrare, inca: 
inainte de adunarea generala, astu-felu că in Septemvrie. As- 
sociatiunea sè se póta stramuta in noulu seu localu, rema- 
nendu câ reparaturile mai mari sè se faca consecutivu, dupa 
adunarea generala ; 

b) considerându, că sum'a de 3566 fl. 4 cY., ce se cere 
pentru reparatur'a si adaptarea realitatii de casa, are me- 
nirea de a sustin6, respective a urcă valórea acestei realitati: 
si că prin urmare ea trebue sè se privâsca de investitiune, 
propune cá sum’a receruta pentru adaptari si reparaturi să, 
se ia chiaru din capitalu, cerendu-se inse pentru acésta in- 
voirea adunarei generale a Associatiunei. 


— Comitetulu aceeptandu cu maioritate de voturi ve- 
derile comisiunei complectate prin vederile cuprinse in pro- 


punerea membrului P. Cosm’a, decide: 
17* 


Reparaturile, amintite in raportulu comisiunei se recu- 
noscu de necesarie. Cele cari privescu localulu: pentru can- 
celarie, fiindu de natura urgenta, se voru face indata in lun'a 
lui Augustu, ér’ cele cari privescu locuinti'a  servitoriului fi- 
indu de presentu localulu inchiriatu pâna în 1 Octomvrie a. c. 
se voru îîn6 in suspenso pâna la altu timpu potrivitu. Pâna 
la indeplinirea loru se avisâza pentru servitoriu locuinti'a in- 
grijitorului actualu alu casei. 

Ce privesce sum'a necesara la esecutarea adaptariloru 
si reparaturiloru, se cere invoirea adunarei generale pentru 
a o puté luă din capitalulu fondului Associatiunei. 

63. Dlu primu secretariu George Baritiu presenta din 
partea autorului I. M. Riureanu 50 exemplare din bibliotec'a 
de lectura pentru junimea de ambele sexe, cuprindiendu isto- 
ridrele „Famila crestina, Rosele rosii si rosele albe, copila 
muta. si pescâriulu; edita a 3-a Bucuresci 1883“ cu scopu 
de a fi distribuite câ premii la elevii din sedlele poporale. 
(Nr. exh; 184/1883.) - i E: 

— Spre placuta sciintia, cu aceea că dupa retinerea a 
2 exemplare pentru biblioteca Associatiunei, restulu sè se 
distribue de birou, conformu vederiloru urmate in casulu 
analogu din siedinti'a premergatbre. 

Sibiiu d. u. s. 


Iacobu Bologa m. p., 
vice-presiedinte. 
Autenticarea acestui procesu verbale se concrede 
domniloru : Cosm'a, Popescu, Brote. 
Sa cetitu si autenticatu. Sibiiu, 9 Iuliu 1883. 
P. Cosm'a m. p. |. Popescu m. p. E. Brote m. p. 


Dr. D. P. Barcianu m. p., 
secretariu alu Il-lea. 


Procesu verbale 
alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatura ro- 


mana si cultura poporului romanu, luatu în siedintia rd 
nara dela 10 Iuliu st. n. 1883. 


Presiedinte; Iacobu Bolog'a, vice-presiedinte. Mem- 
bri presenti: P. Dunca, D. baronu Ursu, I. Popescu, 
G. Baritiu, P. Cosw’a, 1. St. Siulutiu, V. Romanu, E. 
Brote, D. Comsi'a, B. P. Harsianu. 


Secretariu: Dr. D. P. Barcianu. 

64. Secretariulu presenta conspectulu stipendistiloru si 
ajutoratiloru din budgetulu Associatiunei pro 1883. Nr. exh. 
191/1883.) 

— Spre sciintia, avendu a se presentá adunarei generale 
viitore. 

65. In conformitate e cu usulu din trecutu si cu $. 14 
lit. A. din statute, 

. — Se institue o comisiune compusa din membrii: d-nii 
St. Siulutiu, V. Romanu si D. Comsi'a pentru scontrarea cassei 
Associatiunei. 

66. Pentru a satisface dispositiuniloru cuprinse in $. 23 
alu statuteloru. 

— Comitetulu esmite o comisiune compusa din membrii : 
d-nii I. St. Siulutiu, V. Romanu si D. Comsi'a pentru propu- 
nerea preliminariului de budgetu alu Associatiunei, pentru 
anulu 1884. 

67. - Directiunea despartiementului IV. (Sebesiu) prin ra- 
portulu seu de dto 31 Maiu a. c., presenta proiectulu de sta- 
tute alu „societatii Andreiene“, ce intentionâza a o infiintiă 
despartiementulu si procesele verbali ale siedintieloru subeo- 
mitetului de dto 8 Martiu si 10 Aprile a. c. i 

In procesulu verbale alu siedintiei din 8 Martiu se cu- 
prindu dispositiile facute pentru distribuirea unoru ajutóre 
pentru meseriasii din acelu despartiementu, ér’ in procesulu. 


120 


verbale de dto 10 Aprile se cuprinde aretarea, despre distri- 
buirea ajut6reloru amintite si se cere a se comunică din partea 
eassei unu conspectu deşpre membrii Associatiunei din acestu 
despartiementu,. cu scopu de a se inlesni incassarea, tacseloru 
restante. (Nr. exh. 151/1883.) 

:-— Ouprinsulu proceseloru verbali de dto 8 Martiu si 
30 Aprile servesce spre sciintia cu aceea, că subcomitetulu, 
pentru incunjurarea de neplaceri, la implinirea agendeloru sale 
se fie totu-d6un'a cu stricta privire la hotartrile adunariloru 
generale, mai cu sama si in ce privesce distribuirea sumeloru 
votate că ajutore si ficsarea acestoru sume ; ér câtu pentru 
conspectulu cerutu dela cassa, acest'a s'a espedatu de aici 
sub Nr. 124/1883 de dto 25 Aprile 1883 a. c. — Ce pri- 
vesce „Fundatiunea Andreiana“ se astâpta raportulu cerutu 
de comitetu sub datulu 11 Noemvre. 1881, despre resultatulu 
censurarii ratiociniiloru presentate de diu pretoru M. Savu 
ér’ proiectulu de statute se predă unei comisiuni, compuse 
din membrii comitetului: Z. Boiu, P. Cosma si D. Comsi'a 
spre revisiune si raportare. 

68.  Avendu in vedere apropierea adunarei generale si 
necesitatea stabilirei programei pentru siedintiele acestei-a. 

— Comitetulu fics6za urmatdrea programa pentru adu- 
narea generala a XXII a Associatiunei transilvane, care se va 
tîn6 in 17/29 si 18/30 Augustu a. c. in Brasiovu. 

Siedinti'a I-a din 29 Augustu. 

1. Deschiderea siedintiei la 10 óre diminti'a prin pre- 
sidiulu ordinariu. . 
cari 


2. Apelu nominalu alu membriloru Associatiunei, 
au dreptu a participă cu votu decisivu. 
3.  Esmiterea unei comisiuni de 3 membrii, pentru in- 


cassărea, de tacse dela membrii vechi si dela cei, cari voiescu 
a se inscrie că membrii noi. 

4. Raportulu comisiunei de inscriere amintite in p. pre- 
cedentu. 

5.  Raportulu generalu alu comitetului despre activitatea, 
sa in decursulu anului 1882/3. 

6,  Presentarea proiectului de budgetu pentru anulu ur- 
matoriu. 

7. Alegerea unei comisiuni de 5, pentru examinarea 
proiectului de budgetu si unei comisiuni de 5, pentru stu- 
diarea propuneriloru de sine statatdre. 

8. Cetirea disertatiuniloru insinuate la presidiu. 

Siedinti'a a Il-a la 30 Augustu. 

1. “Autenticarea procesului verbale alu siedintiei pre- 
cedente. 

2. Raportulu comisiunei pentru inscrieri si incassare. 

3.  Raportulu celorlalte comisiuni esmise in siedinti'a I-a. 

4. Alegerea presidentului si a oficialiloru pe unu nou 
periodu. 

5. Alegerea comitetului Associatiunei pentru unu- nou 
periodu de 3 ani. 

6. Alegerea unei comisiuni de 3, pentru autenticarea, 
procesului verbalu alu siedintiei a II-a. 

` Continuare cu cetirea disertatiuniloru. 

8. Defigerea locului si timpului pentru viitârea adu- 
nare generala. 

9.  Incheiarea dedinho adunarei generale. 


69. Membrulu Eugenu Brote, cá raportoru alu comi- 
siunei esmise prin conclusulu comitetului dto 14 Septemvre 1882 
= Nr. 299: cu seopu de a studiá propunerile dlui Dr. A. 

Alexi facute in adunarea generala a XXI. din Deesiu sub 
Nr. prot. 30, cu privire la infiintiarea de statiuni meteoro- 
logice, arata in numele aceleia, cà: de si meteorologia, res- 
pective meteorgrogrosa din punctu de vedere. teoreticu, pen- 


tru sciintia si. din punctu de vedere practicu pentru agricul- 
tori este de insemnatate si de si aru fi laudabilu daca ” Asso- 
ciatiunea aru da si ea succursu progresului acestoru sciintie 
prin infiintiarea de statiuni meteorologice, totusi, avèndu in 
vedere, cà scopulu Associatiunei nu este asia de generalu cá 
se primésca in programulu seu de activitate, totu ce se refere 
la :progresulu sciintieloru in generalu, si cà midiulâcele ei ba- 
nesci sunt prea modeste pentru a se intinde cu activitatea sa 
pe unu terenu atàtu de indepartatu de scopurile sale nemidiu- 
locite, si pe bas'a acestoru motive propune, éra: 


— Comitetulu, acceptàndu motivele comisiunei, decide 
a nu recomandá adunarei generale primirea propuneriloru 
amintite ale lui dr. A. P. Alexi. 


70. Acelasi membru, cá raportoru alu comisiunei es- 
mise din siedinti'a dela 23 Iuniu a. c. Nr. 163 pentru stu- 
diarea propunerei dlui Simeonu Popescu in privinti'a colec- 
tarii melodiiloru poporale romane presentate. comitetului prin 
directiunea despartiementului III. (Sibiiu) cá aclusu la proce- 
sulu verbale alu siedintiei subcomitetului de dto 29 Maiu a. c., 
avèndu in vedere insemnatatea unei astu-felu de colectiuni de 
melodii nationale si imprejurarea, că pâna acumu Associatiunea 
prea puginu a facutu pentru cultivarea artei musicale la ro- 
mani, propune in numele comisiunei: 


Comitetulu se propuna adunarii generale proesime crearea 
unui stipendiu de caletorie de 200 fl., pe anu pentru a se 
conferi unui barbatu de specialitate, care să se ocupe cu co- 
lectarea melodiiloru nâstre poporale. (Nr. exh. 183/1883.) 

Membrulu Dr. D. P. Barcianu avendu in vedere insem- 
natatea obiectului de cestiune, propune urcarea sumei stipen- 
diului de caletorie dela 200 fi. la 400 fi. 


. Dupa unele deslusiri date de membrulu G. Baritiu in 
privinti'a unei lucrari analoge intreprinse chiaru pâna acumu 
de academia romana de sciintie din Bucuresci: 


— Comitetulu recunoscendu insemnatatea unei colectiuni 
de melodii poporale, avèndu in vedere că o alta corporatiune 
si cu midiul6ce mai bogate, a intreprinsu chiaru pâna acumu 
o lucrare in acâsta privintia, decide a amână decisiunea sa 
in privinti'a propuneriloru de mai susu, pâna dupa publicarea, 
resultatului pasiloru intreprinsi de academi'a romana din Bu- 
curesci. . ? 

71. Membrulu George Baritiu presenta pentru biblio- 
teca 1 exemplariu alu „Memorandului conferentiei romaniloru 
tînute la Sibiiu in 12, 13 si 14 Maiu 1881, in traducere fran- 
ceza. (Nr. esh. 192/1883.) 

— Spre sciiutia, 

72. - Membrulu Ioanu Popescu, in continuarea raportului 
comisiunei, pertractatu in siedinti'a dela 7 Iulie a. c., sub Nr. 
prot. 62 arata, că in privinti'a cestiunei scólei ce aru fi sè se 
institue sub auspiciile Associatiunei, comisiunea e de parere, 
că aceea scóla se fie o scóla superira de fete, im- 
preunata cu internatu, in care se se continue educatiunea si 
instructiunea, celoru ce-au trecutu patru classe de scóle pri- 
mare. Sustinerea acestei scóle, presupunendu unu numeru 
de 30 interniste cu cotisatiune anuala de 250—260 fl, 
vre-o 20 externe cu cotisatiune anuala de 30 fl., chiaru prin 
sumele dobendite din aceste cuotisatiuni aru fi cu putintia. 


"Ceea ce arų fi că Associatiunea se faca pentru scdl'a 
din cestiune, este localulu. Acesta aru trebui construitu 
de nou, dupa unu planu anume, cu considerare la tâte ce- 
rintiele unei sc6le superidre de fetitie impreunate cu pensio- 
natu. Gá celu mai potrivitu locu pentru unu asemenea edi- 
ficiu comisiunea recomanda gradin'a realitatii din strad'a Morii 
Nr. 8, avendu se intielege, a se derîmă ziduiu cetatii si ridi- 
catur'a de pamentu, ce desparte gradin'a de pareulu orasiului. 

Era ce privesce sum'a de bani, de lipsa la construc- 
tiunea edificiului amintitu, este de parere, cà de óre-ce im- 
prejurarile de totu felulu nu sunt favorabile pentru infiintiarea 


121 


in unu viitoriu mai: apropiatu a academiei romane de drepturi, 
că prin urmare, fondulu, care; cw acâsta, menitiune se afla in 
administrarea comitetului Associatiunei,. aru remân6 inca forte 
lungu timpu capitalu neroditoru, dara cà din contra acestu 
capitalu aru face mari servicii poporului romanu, fiindu pusu 
la dispositiunea se6lei amintite de fete, a, carei lipsa e adencu 
simtita intre romanii cari apretinescu pre deplinu avantagiele 
crescerei generatiuniloru tinere femeiesci in. sole. bune ro- 
mane, deci pe bas'a acestor'a propune: 


Comitetulu se midiulocâsca la adunarea : pp N a As- 
sociatiunei din anulu curentu convertirea destinatiunei numi- 
tului fondu spre scopulu zidirei edificiului scólei:: superidre de 
fetitie, care se stea sub auspiciile Associatiunei. si conducerea 
si administrarea comitetului ei centralu. (Nr, exh..181/1883.) 


Membrulu comitetului Basiliu P. D. Harsianu,. totodata 
si membru alu comisiunei arata, că de si la siedinti” a din: urma 
a comisiunei n’a luatu parte, totusi chiaru in .siedintiele ei 
anteridre s'a declaratu in contr'a propunerei maioritatii. co- 
misiunei, si si acumu declara că este in contr'a convertirei 
destinatiunei fondului academiei si nu afla nici pe comitetulu. 
Associatiunei nici pe adunarea generala competenta de a ho- 
tari asupr'a 'convertirei destinatiunei fondului Academiei, — 
creatu din contribuiri benevole si nu din midiuldcele Asgo- 
ciatiunei. | 

Presidiulu e de parere, că in interesulu causei sè nu.se 
schimbe destinatiunea fondului, ci sè i se conserve titlulu, 
dara sumele fondului sè se intrebuintieze in favorulu institu- 
tiunei sedlei amintite de fetitie.. 


Comitetulu, basatu pe intielesulu dispositiuniloru norma-. 
tivului pentru colectarea si administrarea fondului academiei 
romane de drepturi, în principiu declara pe adunarea gene- 
rala de competenta a hotari despre destinatiunea fondului 
amintitu, de si in intielesulu propunerei comisiunei, va cere . 
consimtiementulu adunarei generale a Associatiunei . pentru 
convertirea fondului actualu alu academiei romane de drepturi 
si intrebuintiarea lui, precumu si a sumeloru ce voru mai in- 
curge, la instituirea scólei superidre de fete. 'Totu-odata si 
in legatura cu acâst'a, comitetulu dupa conclusulu adunarei 
generale, va esmite provocari pentru contribuire la fondulu: 
pentru edificarea si sustinerea sc6lei superidre de fete cu in- 
ternatu. 


Membrulu B. P. Harsianu insinua votu in contra dedi- 
siunei comitetului cu rugarea de a se supune deliberarii ge- 
nerale. 


— Votulu separatu se aclude sub '/. la acestu procesu 


verbalu. 
Sibiiu d. u. s. 
Iacob Bologa m. p. Dr. D. P. Barcianu m. p. 
vice-pres. secretariu al Il-lea. 


Autenticarea acestui procesu verbalu se concrede 
domniloru: Cosm'a, Siulutiu, Harsianu. 


Sau cetitu si autenticatu.  Sibiiu, 19 Juliu. n. 1883. 


P. Cosma m. p. Siulutiu m. p. B. P. d'Harsianu m. p. 


In contr’a propunerei comisiuriei esmise si respec- 
tive, in contra conclusului Comitetului Associatiunei tran- 
silvane pentru literatura romana si cultur'a Îi porutui ro- 
manu privitoriu la convertirea destinatiunei fondului aca- 
demiei de drepturi, subscrisulu cu tóta onórea a gubsterny 
urmatoriulu $ $ T 

Votu separatu: | pă 


Cá membru alu comisiunei esmise 'in cestiunea.. privitórė 
la folosirea caseloru cumparate spre scopurile proprii ale: As- . 


sociatiunei si la adaptarile necesarie, ce aru fi de a se face 
în edificiulu Associatiunei, din motivele aduse in raportulu co- 
misiunei, primescu propunerile referitâre la adaptarile si la 
reparaturile propuse de comisiune. 


Referitoriu la instituirea unei scóle superidre de fetitie 
sub auspiciile Associatiunei — amu salutato si o salutu cu 
bucuria acâsta idea salutaria si o imbratiosiezu cu atâtu mai 
vărtosu, că, Associatiunea n6stra avendu palatulu seu propriu 
cu 34 de incaperi (odai) de locuintie, — si pâna cându s'aru 
puté edifică unu localu nou pentru intentionat'a scóla de fe- 
titie, din incaperile palatului Associatiunei s'aru puts intrebu- 
intiá numerulu necesariu pentru intentionat'a scola. 

Nu vedu asia dara imperativa si neincunjurat'a necesi- 
tate de a se edifică unu localu nou pentru sc6l'a de fetitie 
pe contulu si in daun'a fondului academiei de drepturi, si 
mai vertosu acum'a, cându dupa cumu se vede si din rapor- 
tulu comisiunei, ne lipsescu midiulcele banesti de a pute edi- 
fică unu localu nou pentru acea scóla. 

Nu potu primi si sum in contr'a propunerei 
comisiunei si a conclusului Comitetului Asso- 
ciatiunei de a se converti destinatiunea fondu- 
lui academiei de drepturi si a se editicâ din acelu 
fondu unu edificiu nou pentru o sc6la superidra 
de fetitie. 

Sum in contr'a eonvertirei destinatiunei fondului acade- 
miei de drepturi din urmatorele motive considerabile: 

1.  Pentru-că cumu amu aretatu mai susu, edificarea unui 
nou localu pentru intentionat'a scóla de fetitie nu este abso- 
lutu necesaria. 

2.  Pentru-că eu nu potu consimtí cu parerea comisiunei 
si conclusulu Associatiunei: cà destinatiunea fondului acade- 
miei de drepturi aru fi nefolositóre si nerealisabila. Din con- 
tra. eu aflu si sustinu necesitatea infiintiarei academiei de drep- 
turi că o trebuintia de prim'a linia. 

Acésta trebuintia fu cunoscuta si simtita de intreg'a na- 
tiune si manifestata cu multa taria dela anulu 1849 incâce, 
atâtu prin opiniunea publica, câtu si prin diaristic'a romana. 

Acestu adeveru este recunoscutu chiaru si de câtra Co- 
mitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur'a romana 
si cultura poporului romanu, cu deosebire in apelulu seu din 
11 Maiu 1871 indreptatu câtra toti romanii si toti altii iubi- 
tori de progresu. 

Iu acestu apelu se dice intre altele: „Cestiunea invetia- 
mentului că a primului factoru de cultura este o cestiune de 
viâtia pentru natiunea romana.“ 

„Sa lucratu ce e dreptu si la noi, mai alesu in timpu- 
rile mai noue cu neobosintia si cu zelu multu la infiintiarea 
sedleloru. Dara oper'a nu e nici pe departe completata. Ne 
trebue inca multa, forte multa lumina, cá se vedemu bine 
calea, pe care singura putemu scapă de atâtea pericole ce 
ne amenintia. 

„Unu poporu atătu de numerosu, cumu e alu nostru in 
imperiulu Austro-ungurescu, ware inca nici uwa scóla inalta, 
Era cu scólele nóstre de pâna aci amu ziditu puntea numai 
pâna la midiuloculu riului. 

„E deci timpulu supremu, de a cugetă cu tóta seriosi- 
tatea si la institute mai inalte de cultura, intre cari o 
academia de drepturi ne face trebuintia in prim'a 
linia.“ . 

Déca tâsbuinti'a acest'a fu cunoscuta si simtita la noi 
si mai inainte, dâca barbatii de incredere si mandatarii na- 
tiunei romane au cerutu dela regimu in mai multe rènduri 
la 1849, 1850 si 1851, pe lânga alte institute mai inalte si 
deschiderea unei facultati juridice romane, atunci astadi infi- 
intiarea ei nu se mai pote nici cumu amâna făra de daune 
nereparabile pentru natiune; de atunci si pâna adi impreju- 
rarile, care justifica trebuinti'a si folosulu unui asemenea in- 
stituta — s'au insutitu. i 


122 


Asociatiunea transilvana pentru literatura 
romana si cultura poporului romanu petrunsa 
fiindu đe aceste adeveruri, in cunoscintia mi- 
siunei sale, de a inmulti tesaurulu intelectualu 
alu Romaniloru; de a promovă dupa putintiele 
sale cultura poporului romanu, tînèndu totu- 
odata comptu de opiniunea publica manifestata 
cu multa taria in obiectulu acesta si in dilele 
n6stre, a imbratiosiatu si ea aceea idea sublima 
si a trecutu la discusiunea modului, cumu se faca 
inceputulu seriosu si regulatu pentru realisa- 
rea ei. 

Pentru câ asia dara academi'a romana se nu mai re- 
mana o dorintia pia, ci se devina in curendu realitate, Asso- 
ciatiunea, transilvana in adunarea, sa generala, tînuta in opidulu 
Naseudu in dilele de 8—10 Augustu 1870 la punetulu pro- 
tocolului XVII. a luatu cu unanimitate urmatorea 


Conclusiune: 
despre modalitatea procurarei midiulceloru necesarie spre in- 
fiintiarea, si sustinerea unei academii romane de drepturi in 
monarchi'a austr'o-ungara. 

§. 1. Spre infiintiarea si sustinerea acagemiei romane 
de drepturi se receru interesele dela o suma de siese sute 
de mii floreni in moneta austriaca, asupr'a câroru interese se 
se pâta dispune pentru acestu institutu in fie-care anu făra 
de nici o impedecare. Se recere deci inainte de tâte unu 
capitalu de siese sute de mii floreni in m. a. locati fructiferu 
si neatingiveru. 

§. 2. Sorgintele din care aru avé se esa suma rece- 
ruta sunt: , 

a) Contribuirea fie-carui romanu din monarchi’a austr’o- 
ungara. 

b) ajutoriulu statului; 

c) contribuirile ori căroru binefacetori. 

§. 3. Adunarea generala a Associatiunei transilvane pen- 
tru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu va avea: 

a) a impune fie-cârui romanu locuitoriu in teritoriulu 
ei obligamentu moralu, de a contribui dupa puteri la scopulu 
acest'a, ; 

b) a rogă in contielegere cu Associatiunea romana din 
Aradu si impreuna cu acâst'a pe inaltulu regimu pentru eso- 
perarea unei sume potrivite in tesaurulu statului pe séwa 
infiintiandei si sustinendei academii ; . 

c) a recuiră pe celelalte doue Associatiuni sorori din 
Aradu si Cernautiu, că si densele se lucre asemenea la ro- 
manii din teritârele loru, apoi pe cea din urma, cá si dânsa, 
se câra ajutoriu dela regimu spre scopulu acest'a,; 

d) a emite unu apelu câtra toti iubitorii de progresu 
spiritualu din alte state, rogându pe acesti'a că se vina spre 
ajutoriu ; 

e) a impune Comitetului seu, că acela nu numai se 
esecute tote acestea cu tóta promtitudinea, ci se si lucre dupa 
cumu va află mai bine si mai corespundietoriu scopului din 
tâte puterile atătu midiulocitu, câtu si prin tote celelalte or- 
gane ale Associatiunei, intrebuintiandu tte midiulócele ertate 
spre procurarea capitalului recerutu. 

§. 4.  Comitetulu Associatiunei transilvane din Sibiiu va 
avé de a cuită, de a-i trece si a-i face evidenti intr'unu re- 
gistru separatu de a-i inlocă din luna in luna spre fructifi- 
care pe lânga sigurantia necesaria, de a publică din luna 
in luna sumele incurse dimpreuna cu numele da- 
ruitoriloru si in fine de a face aretare despre totalitatea 
baniloru incursi spre scopulu acesta la fie-care adunare ge- 
nerala a Associatiunei. 

$. 5. Dupa ce se va fi procuratu capitalulu de o mie sute 
de mii floreni m. a. se va aduce la cunoscinti'â publicului 
acâsta intemplare imbucuratâre prin Comitetulu Associatiunei 
transilvane si numai decâtu se vorn fac peregatirile necosarie 


spre infiintiarea si sustinerea academiei. . Se voru pune adeca 
tóte trei Associatiunile romane in contielegere si pe temeiulu 
acestei contielegeri se va conchianiă o. adunare generala 
din contribuitori la unu locu anumitu in care se 
va luâ la obiectulu acest'a desbatere si prin majoritatea vo- 
turiloru in o adunare constatatâre din doue.tertialitati a con- 
tribuitoriloru se va ficsá timpulu in care — si se va alege 
loculu unde aru fi de a se ridică academi'a romana, apoi totu 
asia se voru stabili si regulele necesarie. spre sustinerea ei. 

In casulu inse cându nu s'aru adună nici doue tertia- 
litati din contribuitorii adunati, voru fi indreptatiti 
a convocă 0 adunare extra-ordinara,, amintindu-se cu oca- 
siunea, adunarei, că nou'a adunare va decide despre. locu, si 
din câţi membri va constâ.* 

Eta asia dara necesitatea infiintiarei academiei de drep- 
turi recunoscuta nu numai de intrâg'a natiune, de inteligentia 
si de mandatarii ei, dara, recunoscuta si de insasi Associa- 
tiunea, transilvana in adunarile sale generale si chiaru si de 
comitetulu ei. 

Nu credu asia dara, că Associatiunea transilvana sè se pota 
abate dela realisarea sublimei sale idei, de care mai inainte 
de acâsta cu 13 ani a fostu adâncu petrunsa si insufletita. 

A lovi in temelia unei institutiuni, a cârei necesitate 
s'a recunoseutu de intreg'a natiune, aru fi unu atentatu 
asupra bunei intentiuni a fundatoriloru, ba mai 
mai multu, aru insemnă a renunciă la desvoltarea mai inalta 
a tinerimei si in specie a abdice la desvoltarea inteligentiei 
n6stre pe terenulu juridicu. 

Daca prin lege (a se vedé articlulu de lege din 1868 
XLIV $. 26) este permisa ei infiintiarea instituteloru de cul- 
tura, chiaru si aceloru academice; daca necesitatea infiintiarei 
unei facultati juridice a fostu adencu simtita si imbratiosiata, 
cu insufletire de câtra Associatiune, si daca acesta Associa- 
tiune in adunarea sa generala din 1870 cu unanimitate au 
hotaritu punerea petrei fundamentale la realisarea ideei su- 
blime; acum'a dupa 13 ani de progresu, credu cà aru fi o 
mare nestatornicia si neconsecintia din partea acelei Associa- 
tiuni, câ nesilita de nici o imprejurare escusabila numai din 
motivu cà vede si o alta necesitate, făra vr'o precugetare 
matura se-si derime adi ceea ce a edificatu eri! 

Concedu cà Associatiunea transilvana si Comitetulu ei, 
că ori si ce corporatiune morala, sunt in dreptu a-si modifică 
si aprobá hotaririle aduse, — dara in casulu de fatia nu vedu 
nici unu motivu plausibilu, spre a se converti destinatiunea, 
fondului academiei creatu esclusivu cu scopu, câ la timpulu 
seu din acel'a sè se infiintieze unu institutu superioru pentru 
propunerea si propagarea sciintieloru juridice. 

Dara afara de aceea că nu esista nici unu motivu accep- 
tabilu de a se converti destinatiunea fondului creatu anumitu 
pentru infiintiarea, academiei de drepturi, eu credu, că nici 
Associatiunea si nici Comitetulu ei nu potu fi competente 
spre a stramută destinatiunea fondului din cestiune, din ur- 
matbrele motive: 

a) pentru-că acelu fondu nu este creatu din midiuldce 
proprii bânesci ale Associatiunei ; 

b) pentru-că dupa cumu se vede din mentionatulu apelu 
alu Comitetului, la contribuire pentru infiintiarea acelui fondu 
fiindu invitati toti Romanii — prin urmare si nemembrii As- 
sociatiunei, si toti iubitorii de progresu — acelu fondu, dupa 
cumu se pote vedé si din conspectulu fundatoriloru, s'a infi- 
intiatu prin contribuiri benevole, atătu ale membriloru Associa- 
tiunei câtu si ale nemembriloru. 

c) pentru-că unii barbati zelosi petrunsi fiindu de nece- 
sitatea infiintiarei unei facultati juridice, au lasatu chiaru si 
legate pentru infiintiand'a academia ; asia, de exemplu este le- 
gatulu fericitului A. Iancu si alu lui Sebesianu ; fondulu acade- 
miei pâna la infiintiarea ei este asia dara si remane totu 
proprietatea fundatoriloru, peste a eărui destinatiune 
numai fundatorii. potu dispune. Asociatiunea transil- 


123 


vana este numai administratâre. fondului prin 
Comitetulu ei, prin urmare nu este competenta si :nu-si 


pote arogă dreptulu: de. a stramută destinatiunea: unui : făadu, 


care s'a concrediutu. administratiunei sale. . Cumu-căi:: Asso- 
ciatiunea transilvana si respective Comitetulu ei a luatu :asu- 
pra’ si numai administrarea acestui ‘fondu, se vede si din aceea 
imprejurare, cà fondului academiei s'a administratu si se ad- 
ministréza separatu de averea Associatiunei si: sub: tipiga, de 
„fondulu academiei.“ T 

Administratorele unui fondu nu-si póte arogá:: siesi drep- 
tulu de proprietate a averei ce s'a incredintiatu-'spre admini- 
strare, prin urmare nici Comitetulu Associatiunei si niti chiaru 
insasi adunarea generala dupa parerea mea nu- póte fi com- 
petenta de ai dá fondului academiei alta destinatiune diferita 
de aceea ce are, si contrarie scopului si intentiunei fandato- 
riloru. 

Acestu adeveru se vede si din $. 4 si 5 alu regulamen- 
tului cuprinsu in apelulu Comitetului dto 11 Maiu 1871. 

In sensulu $. 5 a mentionatului regulamentu numai’ 
fundatorii sunt chiamati si competenti a hotart 
in modu validu despre intrebuintiarea si desti- 
nele acelui fondu. 

Nu consimtu nici cu aceea parere a comisiunei, că desti- 
natiunea fondului academiei aru fi nepractica. — Necesitatea 
unei facultati juridice s'a simtitu si sa aretatu pâna la evi- 
dentia, apoi aceea ce este necesariu, trebue se fia si practicu, 


In fine nu impartasiescu vederile comisiunei si ale comi- 
tetului, că infiintiarea unei facultati juridice ar fi nerealisa- 
bila! — A afirmă cumu-că o natiune de preste 3 mili6ne nu 
este in stare a-si infiintiă o facultate juridica, atăt'a insem- 
néza câtu a'i da testimoniu de paupertate; apoi eu credu, că 
o astfeliu de cualificatiune fatia de națiunea romana din mò- 
narchi’a austro-ungara departe se fie de noi. 


Altu-cumu fondulu academiei, dupa cumu arata si actèk; du 
ajunsu peste 20,000 fl. v. a. unu succesu destulu de imbucu- 
ratoriu alu unicului apelu emanatu din partea Comitelui, si eu 
credu, că daca se lucrâ in acâsta directiune mai cu multu 
zelu si insufletire si in directiunea $- 3 si 4 din apelulu dto 
11 Maiu 1871, daca acestu apelu sar fi fostu repetitu in totu 
anulu de cătra adunarile generale, comitetu si de câtra sub- 
comitete, resultatulu ar fi cu multu mai mare. 

Fondulu academiei ajunsu astadi preste 20,000 fl. merge 
crescându din interesele sale si din cele capitalisate; — cu 
tâte acestea nu vomu sta locului, ci dupa cumu s'a; disu si 
in conelusulu adunarei generale din 1870 — adunarea gene- 
rala a Associatiunei si Comitetulu ei, se-si tîna de datorintig 
a escită in inim'a fia-cărui romanu obligamentulu morali de 
a contribui dupa puteri la realisarea scopului si a lucră din 
t6te puterile atătu directe câtu si prin celelalte organe ale 
Associatiunei, intrebuintiandu tóte midiuldcele ertate Li pro- 
curarea capitalului recerutu. 


O insufietire generala, o conlucrare seriósa si cu puteri 
unite si făra indoiala scopulu se pote ajunge cu atâtu mai 
siguru, că este legalu este nobilu si de unu interesu publicu! 


Din acestea consideratiuni si din motivulu, că prin con- 
vertirea titluriloru sar atacă intentiunea fondatoriloru, care 
ar trage dupa sine neincredere fatia de Associatiune si orga- 
nele ei, ba o ar pute aduce chiaru si in descreditu — si in. 
urma din considerare, că cu totii cei de buna credintia amu 
dori că câtu de curendu se ne vedemu realisatu scopulu in- 
fiintiarei unei facultati de drepturi; sunt de parere, câ 
fondulu academiei sè se lase intactu si: ge. conlu- 
cramu cu totii si cu puteri unite la inmultirea lui cu -atătu 
mai vîrtosu, căci acela ajungându sum'a de preste 20,00% fi. 
cresce din anu in anu, si sunt de firm'a credintia, cà cu timpu 
se va put6 realisá scopulu. pentru care este menitu si. „gene- 
i viitóre ne voru binecuventă intreprinderea nâstra, sa- 
utarie Jaat 


Sunt asia dara in contr'a convertirei destinatiunei fon- 
dului academiei cu atătu mai vîrtosu, că esecutarea infiintiarei 
academiei nu este conditionata de nici-unu terminu preclusivu, 
si nefiindu esecutarea scopului legata de unu terminu anu- 
mitu, aceea ce nu vomu put face astadi, vomu. face mâne; 
asia dara de si fondulu nostru fatia de realisarea idei sublime 
este inca tare neinsemnatu, totusi daca ne vomu pune pe 
lucru cu deadinsulu si cu puteri unite, se pote procură capi- 
tajulu necesariu. 

Vointia firma, si se pâte. validită ori-ce intreprindere 
legala si salutaria ! 

Ér’ incàtu privesce scól’a de fetitie, ne stau la disposi- 
tiune casele Associatiunei, la a càroru cumperare s'a refec- 
tatu si prin adapostirea unei astu-feliu de scóle. 

Amu disu! si me rogu câ acestu votu se se petréca in 
protocolulu siedintiei si sè se puna deliberatiunei onoratei 
adunari generale proxime. 

Sibiiu la 10 Iuliu 1883. 

Basiliu P. de Harsianu m. p., 
membru Comitetului Associatiunei transilvane pen- 


tru literatur’a romana si cultur'a, poporului romanu 
si membru alu comisiunei esmise. 


Publicarea baniloru incursi 


la Cassa Associatiunei transilvane pentru literatura 
romana si cultura poporului romanu, dela r Tanuarie 
7983 pâna asta. 
(Continuare dela Nr. 23—24 alu Transilvaniei pro 1882.) 


1. Dela d. George Filepu, advocatu in Tasnadu taxa 
pro 1881/2 5 fl. 

2. Prin directiunea despartiamentului XX 
(Blasiu) dela d.: Dr. Ales. Gram'a, profesoru in Blasiu pro 
1880/1—1881/2 10 f. George Vaneia, provisoru dominalu 
in. Blasiu pro 1882/3 5 fl. Joanu Org'a, vice-rectoru semin. 
in Blasiu pro 1879/80 5 fl. loanu Papfiu, parochu in Cra- 
ciunelulu inf. pro 1880/1 5 fl. 

3. Dela d. loanu Rusu, protop. in Sibiiu pro 1881/2— 
1882/3 10 fl. 

4. Dela d. I. Cav. Puscariu, septemvir in Pest'a pro 
E 25 fl. 

„Prin directiunea despartiamentului XV 
(Naseuău) dela dd.: Ioanu Margineanu c. r. capitanu in pens. 
in Ragla pro 1880/1 5 fl. Ioanu Isipu, jude administrativ 
in Rodn’a pro 1881/2 5 fl. Beniaminu Hangea, profesoru in 
Naseudu pro 1882/3 m. n. 5 fl. 

6. Dela d. Ales. P. Romontianu, paroch in Turd'a pro 
1881/2 5 fi. 

Ajutoriu dela Ioanu Kis, templariu 1 fl. 

7. Prin directiunea despartiamentului XIX 
(M. Osiorheiu) dela dd.: Antoniu Stoic'a, jude reg. la tabla 
din M. Osiorheiu pro 1878/9—1881/2 15 fi. Mateiu P. Gri- 
deanu, advocatu in M. Osiorheiu pro 1880/1—1881/2 10 fl. 

8. Dela d. Iosifu Balu, parochu in Ilv'a-mare pro 
1877/8—1880/1 20 fi. 

9. Dela d. Iuliu Porutiu, not. cerc. in Nagy-Almas pro 
1881/2—1882/3 10 A. 

10. Delad. Nicolau. Marinu, locotenente-primariu c. r. 
in Tyrnau pro 1882/3 m. n. 5 fi 

11. Prin directiunea despartiumentului IX 
(Bradu) dela dd.: Teodoru Popu, advocatu in Bai'a de Crisiu 
pro 1881/2 5 fl. Petru Trutia, advocatu in Bai'a de Crisiu pro 
1881/2 5 f. George Bardosi, proprietariu in Boiti'a pro 1881/2 
5 fl. Ioanu Germanu, invetiatoriu in Bradu, pro 1881/2 5 fl. 
loan Rusu, medicu in Bradu pro 1881/2 5 fi. loanu Rusu, 
invetiatoriu in Bradu pro 1881/2 m. n. 6 f. Constantin Co- 
stinu, profesoru in Bradu pro 1881/2 m. n. 5 f. Nicolau 
Hentiu, notariu in Gurariu pro 1881/2 m. n. 6 fl. 


Editur'a Asociatiunei transilvane. 


124 


Redactoru: G. Baritiu. 


.. 12; Dela d. Ioanu Danciu, adm. protop. in Oftenbai'a, 
pro 1882/3 5 fl. . 

13. Delad. Ilie Luc'a, protop. in Petielca, pro 1882/3 5 fi. 

14. Dela d. Gabrilu 'Giobotaru parochu in Gyimes pro 
1882/3 5 A. 

15. Dela d. Nicolae Lazaru, parochu in S. Sebes pro 
1881/2 5 fl. 

16. Dela Camer’a comerciala din Brasiovu pro 1882/3 5 fl. 

17. Dela d. Ioanu Trifanu, jude reg. in Giógiulu inf. 
pro 1882/3 m. n. 6 fl. 

18. Dela d. D. F. Caianu, profesoru in Focsiani pro 
1882/3 5 f. ` 

19. Dela d. George Mezei, propr. in Cricau pro 1882/3 5 fl. 

20. Dela d. Iacobu Lugosianu, protop. in Turd'a pro 
1882/3 5 fl. 

21. Dela dd.: Ales. Tordosianu, protop. in Alb'a-luli'a 
pro 1882/3 5 fl. George Filipu, advocatu in Alb'a-luli'a pro 
1882/3 5 fi. Rubinu Patiti'a, advocatu in Alb'a-luli'a pro 
1882/3 5 fi. 

22. Dela d. Ioanu Albonu, preotu in Veloheriu pro 
1881/2 5 fl. 

23. Dela d. Michailu Besanu, not. publicu in Lugosiu 
pro 1878/9—1882/3 25 fl. 

24. Dela d. Dr. Ioanu Crisianu, profesoru in Sibiiù 
pro 1882/3 m. n. 6 fl. 

25. Dela d. Simionu Horváth, procuroru in Dev'a pro 
1882/3 5 fl. 

26. Dela d. Pompiliu Piso, macelariu in Secarâmbu pro 
1882/3 m. n. 5 fl. 90 cr. 

27. Dela d. Augustinu Popu, advocatu in M. Lapusių 
pro 1882/3 5 fi. 

28. Prin directiunea despartiamentului III 
(Sibiiu) dela dd.: Corneliu Tobiasu, protonotariu in Sibiiu pro 
1881/2 5 fl. loanu Bobes, parochu in Boitia, pro 1881/2 
m. n. 5 f. Nicolau Cristea, asesoru consist. in Sibiiu pro 
1881/2 5 fi. Zacharie Boiu, asesoru consist. in Sibilu pro 
1881/2 5 fl. Parteniu Cosm’ a, advocatu in Sibiiu pro 1881/2 
5 fl. Romulu Petricu cassariu in Sibiiu pro 1881/2 5 A. 
Dr. Nicolae Maieru, profesoru in Sibiiu pro 1881/2 5 tl. Si- 
meonu Popescu, profesoru in Sibiiu pro 1880/1—1881/2 10 fl. 

29. Dela Ilustr. Sa Dr. Victoru Mihali episcopu in Lu- 
gosiu taxa pro 1881/2 si 1882/3 à 5 fl. = 10 fl. si pro 1883/4 
3 fi. 50 cr. = 13 fl. 50 cr. 

30. Dela dd.: Dem. Coroianu, canonicu in Gherla pro 
1882/3 5 fi. Vasiliu Pordea preotu in Gherl'a pentru diploma 
1 fi. Ioanu Georgiu, spiritualu in Gherl’a pentru diploma 1 fi. 

31. Dela d. Dr. D. P. Barcianu, profesoru in Sibiiu 
pro 1882/3 5 f. 

32. Prin directiunea despartiamentului I 
(Brasiovu) delà dd.: Ioanu Baiulescu, ingineriu in Brasiovu 
pro 1882/3 m. n. 6 fi. Vasilie Voin'a, profesoru in Brasiovu 
pentru diploma 1 fi. Joanu Popea, profesoru in Brasiovu 
pentru diploma 1 f 

33. Dela d. George Parau, profesoru si adm. protop. 
in Bradu pro 1882/3 m. n. 5 fi 

34. Dela d. Iosifu St. Siulutiu, jude reg. pens. in Si- 
biiu 100 f. 

35. Dela d. Eugenu Brote, proprietariu in Sibiiu pro 
1882/3 5 fi. 

36. Dela d. Ioanu Hodoreanu, profesoru in Gherla 
pro 1882/3 5 fl. 

37. Dela d. V. M. Lazaru, ingineriu asistentu la gara 
Rimnicului saratu spre depunerea unui imprumutu 75 fi. 

. 38. Dela d. Pintea Ternoveanu, foresteriu c. r. in Putna 
spre depurarea unui imprumutu 45 fi. 


Sibiiu, 10 Juliu 1883. : 
'Dela Cass'a Associatiunei trans. rom. 


Tipariulu tipografiei archidiecesane.