D.Udrescu — Contribuții la istoricul școlilor din Curtea de Argeș (1938)

D. UDRESCU 
INVĂTĂTOR 


CONTRIBUTIUNI 
LA 


ISTORICUL SCOALELOR 
DIN 


CURTEA DE ARGES 


1 9 
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ,MARVAI: S.A.R. 
BUCUREŞTI 


www.dacoromanica.ro 


ГАМИРІРЕ. 


О lucrare istorică este asemenea си о [ásie de lumină, care 
— proectată їп negurile trecutului — deschide actualitáfii o fe- 
reastră magică, cu privelişti atrăgătoare, in perspectiva nesfârşită a 
timpului si, reinviind din păienjenişul umbrelor, freamătul vieții ce 
a undit odinioară pe matca vremii, face să se prelingă în raza ei, 
isvoare proaspete de energie nesecată. 

Frământările epice ale înaintaşilor, sacrificiile lor eroice şi pilda 
lor sublimă, au fost întotdeauna îndemn viu la jertfă si avânt; tre- 
cutul a izvodit prezentului seva de fecundă utilizare a experienţei 
şi astfel istoria este nu numai oglinda vieții, ci şi îndreptarul ei. 

Noi, Românii, deşi avem un trecut cultural care se confundă 
până la izvor cu însăşi istoria neamului şi avem o moştenire națională 
care poate fi mândria oricărui popor, — nu avem însă o caldă me- 
morie istorică, nu avem acel cult înviorător al străbunilor, acel sen- 
timent de pietate се ne leagă pe firul amintirilor sfinte, cu toţi mar- 
firii noştri ; acel sentiment adânc al tradiției ce uneşte între ele toate 
generaţiile unui neam, plămădind însuşi chiagul sufletului românesc 
conștiința unităţii şi solidarității noastre naţionale. 

Pământul țării noastre—și în lung sin lat, — este frământat cu 
sângele străbunilor nostri, este pecetluit cu jertfa lor; din orice 
frunză de copac, din orice fir de iarbă, freamătă vrăjit glasul stră- 
moşilor, dacă ştim să-l ascultăm ; sub orice brazdă de pământ, zace 
ascunsă o amintire : o monedă, o armă, o uneltă, o fărâmă oarecare, 
o ruină chiar — tot atâtea comori, cari se pierd în pulberea drumu- 
rilor şi în goana clipelor, suflet din sufletul neamului nostru. 

Alţii, să le aibă, le-ar culege si le-ar păsfra cu evlavie, ca ре 
nişte moaşte, imbogáfind altarele neamului : muzeele. Noi le avem 
dar le disprefuim. 


www.dacoromanica.ro 


Este fără îndoială o mare gresalš şi o pierdere ireparabilă. Tre- 
buie să ne trezim şi să salvăm tot ce putem şi cât mai avem ce. A- 
ceasta este chemarea muzeelor, precum si menirea monografiilor : 
locale sau regionale. ES 

Monografia şcolară, cu cadrul gi rostul ei restrâns, nu e alt- 
ceva decât o modestă contribuţie, la această uriașă operă națională. 
Ea recheamá, în jurul școalei, tot freamătul de viață al unei localități. 
In oglinda ei se: adună si se resfrâng, ca într'un caleidescop, toate 
umbrele, formele şi colorile unui crâmpei de lume. Toată risipa de 
viață depănată de firul călător al vremii, pe ghemul unui spaţiu li- 
mitat, se íncheagá în plăsmuirea ei, ca într'o unitate organică. 

In acest chip, monografia este un fragment din marea frescă a 
lumii, o fărâmă din vâltoarea uriaşă a vieţii, un strop din istoria 
generală şi deci : o lucrare de interes şi de valoare netăgăduită. 

Cel dintâi cate a dat la noi, lucrărilor monografice şcolare, va- 
loarea cuvenită şi a întocmit el însuși primele anuare, a fost nemuri- 
torul Titu Maiorescu. 

Inainte de a fi ministru al şcoalelor, el a fost profesor şi director 
de şcoală la laşi, unde — cu toate ocupafiunile multiple de care era 
impovárat, — a găsit răgazul să se apropie şi de învățători; dând 
lecţii gratuite la şcoala centrală de fete (viitoarele învățătoare) si la 
şcoala Trei Erarhi de învățători — fostă de catiheți, — convins cá 
şcoala primară este însăşi temelia culturii naționale şi deci, inváfá- 
torul trebue să aibă o pregătire cât mai temeinică. 

Aci a avut el ca elev, la cursurile de pedagogie şi limba română, 
pe marele povestitor şi prieten de mai târziu, lon Creangă. 

După moda şcoalelor apusene, el a scos cel dintâi anuar al li- 
ceului național din laşi, pela 1862. 

In al doilea anuar: 1863-64, Maiorescu publică si „„Regulele 
limbii române”, pentru a răspândi cunoașterea limbii, de care se 
simțea atâta nevoe şi unde, cu autoritatea sa necontestatá, cerea încă 
de atunci, са: „Pentru fiecare şcoală să se afle câte un învăţător, 
care sá-i publice viața istorică, şi aceasta până unde se şterge me- 
moria timpurilor ei primitive, din capul unei generaţii așa de agitată 
prin alte interese" 1). 

După el, V. A. Ureche a întocmit anuarul general al instruc- 
țiunii şi tocmai astăzi, d-l profesor D. Gusti dă lucrărilor monogra- 
fice, cea mai fecundă desvoltare. 


1) Adevărul Literar, No. 865, din 4.VII.937. 


www.dacoromanica.ro 


Oricât de modestă ar [i însă, o monografie şcolară nu e o lu- 
care atât de lesnicioasă, cum s'ar crede. Multe si grele piedici in- 
tervin și pun la serioasă încercare, zelul şi avântul cutezătorului 
autor. 

In primul rând, arhivele locale — cel dintâi isvor de documen- 
tare serioasă — adeseori lipsesc, devastate fără milă în timpul răs- 
boiului ; iar pe unde se mai fin, zac în pivnițe şi poduri, brăcuite si 
răvăşite, in cea mai cumplită desordine, pradă şoarecilor şi mucegaiu- 
lui și osândite la nimicire de o barbară neinfelegere si indiferență 
oficială, căreia când i se cere concursul răspunde scurt : „Nu există 
nimic, a distrus rásboiul tot", — chiar şi când e vorba de arhivele 
dela răsboiu încoace. 

Informaţia orală este desigur un isvor util, care însă nu poate 
Н exploatat, decât cu scumpătate, prudenţă și măsură. 

Rămân arhivele şi bibliotecile mari, cari acelea cer multă oste- 
neală şi nu puțină cheltuială. 

In astfel de condițiuni, am pornit şi alcătuit, intr'un timp relativ 
foarte scurt, lucrarea de față, fără alt merit, decât al unei prime si 
smerite contribufiuni, la temelia istoricului scoalelor argeşene. 


» 
* * 


Desi obiectul principal al acestei cercetári este in deosebi des- 
voltarea şi rolul învățământului primar, în trecutul cultural al oragu- 
lui C. de Argeș; totuşi, ținând seamă că instituțiile din sânul unei 
societăţi, oricât de variate ar |і, au între ele atingeri şi îmbinări care 
creiază însuşi chiagul de viață socială, — socotim necesar să îm- 
brüfigsám, intr'o privire generală, toate instituţiile culturale care, mai 
mult ori mai puțin, аи inráurit această viaţă, cu raza lor germina- 
toare. 

"Vom îndrepta deci studiul nostru, in următoarele direcţii : 

1. Scoalele primare vechi: Báefi, Fete si Plămâzăşti, răsărite 
sub puterea marelui curent de trezire națională, care a străbătut — 
ca un suflu viu — dealungul veacului al XIX, până la rásboiul de 
întregire. 

2. Şcoalele primare noi: Capul Dealului, Valea Sasului şi 
Grădina de copii, născute sub influența covârșitoare a curentelor 
de inoire socială si pedagogică de după război. 

3. Scoalele secundare: Seminarul, Școala de Meserii, Gimnaziul 
de báefi, Școala Secundará de fete, Sc. de Notari, Sc. de Cántáreti 


9 


www.dacoromanica.ro . 


şi Școala de ucenici, — creiate si ele de názuinfele locale spre o zare 
de cultură tot mai înaltă şi mai deplină. 


» x 
* * 


Inainte insá de a intra in miezul propriu zis al acestor cercetári, 
socotim de folos — pentru orientarea cititorului si ugurinfa infele- 
geri crámpeiului acesta de viafá, pierdut la poalele Carpatilor, sá 
fixăm într'o schiță introductivă, ca іпіго oglindă aperceptivá, 
viața si rostul general al învățământului nostru începător, din pragul 


secolului al XIX. 


10 


www.dacoromanica.ro 


INTRODUCERE. 


La noi, încă din cea mai adâncă vechime si până pela începu- 
tul sec. XIX-lea, primele învățături se căpătau la sânul mânăsti- 
rilor şi al bisericilor ; ele erau şcoala poporului. Călugării, preo- 
fii şi apoi fârcovnicii erau „catindaţii“ (învățătorii) satului. Ei ini- 
fiau în tainele primelor cunoştinţe, pe acei câțiva şcolari podvol- 
nici, dornici de lumina învățăturii, — după capul şi inima lor, 
fără altă padagogie de aiurea, decât dragostea lor simplă şi nepri- 
hănită, fără altă procopseală, decât „merticul“ ori ,sfanful, ce-l 
da, când putea, Românul. 

Inváfütura nu se făcea cu sila; cine vrea și-l tăia capul, unma 
la şcoală ; cine nu, sănătate. Școlarii veneau odată, mult de două 
ori pe săptămână si în vreo doi ani d'arándul, deprindeau: ѕсгі- 
sul, cu slove chirilice, cititul pe bucoavnă şi la psaltire, ceva soco- 
teli si cântările de strană. Acestea erau așa numitele şcoale de 
grămătici. 

Cine ştia bine astea toate, se socotea „burduf“ de carte. Pu- 
tea trage nădejdie de popă ori măcar de fârcovnic şi de aici tre- 
сеа la şcolile de catiheti, дере lângă mânăstiri, unde mai întindeau 
cu învățătura vreo doi-trei ani. 

Abia in secolul XIX-lea, încep a miji zările unor zile mai bune, 
pentru învățământul nostru primar. 

Regulamentul organic prevede, prima oară, înființarea „şcoa- 
lelor incepátoare" în toate capitalele de judeţe, numite scoale „dom- 
neşti“ ori „naţionale“, fiind întreținute pe cheltuiala statului şi cu 
toate invátámintele în limba românească °). 


2) Pentru punerea în aplicare a acestei dispozitiuni, Kiseleff însărcinează, 
în 1832, pe învățatul prof. Petrache Poenaru, să întocmească in acest scop, un 
regulament special cu 258 articole. Gh. N. Costescu; istoricul învăţământului 
nostru primar p. 53. 


11 


www.dacoromanica.ro 


Asa а luat naştere, în Piteşti, şcoala domnească No. 1, încă 
dela 1833, devenită apoi şcoală normală, pentru învățătorii jude- 
fului. Inaintea ei însă, multă vreme, tinerimea locală, setoasă de 
lumina cărții, isi afla indestulare, în şcoala cateheticá, dela biserica 
Buliga, situată pe locul unde se află azi, proprietatea Prefecturei 
jud. Argeş. 


Clopotnița Bisericii Valea Danului, 
care a slujit multă vreme satului, ca școală de grămătici, 


Osebit de școalele naţionale, au luat naştere prin centrele mai 
insemnate, si „institute private". Astfel in Piteşti, găsim incă de ` 
pe la 1843, vreo opt asemenea institute, ceeace dovedește cât de 
sporită era setea de învățătură °). 


3) Gh. M. Frantescu: Sc. No, 1 Băeţi din Piteşti, pag. 13. 

In 1863, erau patru: pensionatul de báeti Stefánescu; de fete Theodora 
Gheorghiu ; sc. Israelită Herenwaldt si o şcoală ungurească Iosif Nagy. 

La 1850, se plătea, din porunca Domnitorului o subvenție de 150 lei, pe lună, 
din fondul şcoalelor, unui anume Carol Buholtzer, pentru întreţinerea unei ase- 
menea şcoale private la Piteşti. Arh. St. Dos. 2250/1850. 

Ulterior, poate chiar în anul următor, această şcoală pare a fi fost mutată 
la Craiova, sub direcţia lui Raimond. Arh. St. Dos. 2036/1851. 


12 


www.dacoromanica.ro 


La şcoală isi aduceau odraslele, afară de protipendada orașului 
şi boerimea rurală, — toți fruntașii mai înstăriți ai satelor. 

Pentru organizarea şi îndrumarea învățământului primar, se 
înfiinţează, tot prin regulamentul organic, Eforia şcoalelor, ca organ 
superior de conducere, care timp de câteva decenii: 1830—1860, 
a desfelenit cu râvnă ogorul scoalei, în frunte cu oameni de va- 
loare ca: Petrache Poenaru, lon Maiorescu, Vornicul Știrbey, I. 
Zalomit şi alţii, dându-i cea mai rodnică îndrumare, până ce a fost 
înlocuită cu Consiliul superior al instrucţiunii publice ?). 


Cel dintâi Consiliu superior al instrucţiunii publice — înfiinţat la 1863 
— era alcătuit din următoarele persoane, ca cele mai reprezentative valori cul- 
turale ale epocii: Mihail Cogălniceanu, Dr. Al. Davila, Vasile Boerescu, Aug. 
Treb. Laurian, Poenaru, Aron Florian, I. Zalomit, I. Strat, Gh. Cartojan, din 
care Poenaru, Zalomit: şi Maiorescu sunt membri ai fostei Eforii. 

In 1832, P. Poenaru este numit dir. al Eforiei Scoalelor de Kiselef; in 1859 
este numit dir. definitiv Ion Maiorescu, tovarăş vechiu al lui Poenaru, încă dela 
1837 ; iar dir. provizoriu: lon Zalomit. 


Infünfándu-se cu timpul şcoale începătoare şi 'la sate şi ne- 
având învățători pregătiți, Eforia organizează cele dintâi cursuri 
în acest scop, pela 1838. 

»Lecfüle ce vor trebui să se dea acestor învăţători, vor fi : ci- 
tirea pe tablele lancastrice, scrierea caligrațică, cele patru lucrări 
de aritmetică, cu numere frangeroase, catehismul şi toate rugăciu- 
nile religiei, câte sunt mai de căpetenie la inchinafiune si la slujba 
bisericească, să înveţe şi câteva cântări bisericești, pe cát se va pu- 
tea +)“. 


3) Arh. St. Dos. 2668/1859 si Gh. N. Costescu Ist. Inv. primar, pag. 58. 

Demn de reţinut este că, înainte de a fi ocupat postul de director al Eforiei 
şcolate, Топ Maiorescu, care poseda cele mai înalte titluri de cultură pe atunci 
(avea doctoratul în filologie şi istorie la Viena) — şi-a început cariera ca mo- 
dest învățător, în comuna Cerneti-Mehedinti. 

Domnitorul Alex. Ghica, vizitând Cerneţii pe la 1837, rămase cu totul sur- 
prins de cultura şi talentele învățătorului Maiorescu si îl ridică la rangul de in- 
spector şcolar şi profesor la Şcoala Centrală — devenită ulterior liceul naţional 
— din Craiova. 

El a fost iniţiatorul şcoalelor normale, în Muntenia, la 1860; a cerut revi- 
zori şcolari pe plăşi şi-a sporit leafa înv. dela 300 lei, la 600 lei anual. 

4) V. A. Ureche. Ist. Sc. 


13 


www.dacoromanica.ro 


Se trimit câte 10 exemplare de fiecare şcoală, de pe o carte 
de rugăciuni anume făcută 5), 


Un „Abecedariu pentru şcoalele incepátoare, de Nifon Bălăşescu“, dela 
1857, scris cu litere chirilice, cuprinde : alfabetul, silabismele, câteva „deprinderi“ 
de cuvinte, ca: „,alunecăciune, clasificáciune, necomparabilitate, irationabilitate, 
substantialitate etc." ; trece direct apoi la „învățături culese din Sf. scriptură”, 
pag. 15—32; „proverbii si reguli morale", pag. 32—43, „fabule si istorioare" : 
pag. 43—59; „rugăciuni”: pag. 59—87 si o singură pagină cu ,numeri" dela 
1—1000 si o pagină cu „tabla pitagoricá", constituind aritmetica. 


Pentru controlul activităţii şcolare si esactitatea învățătorului 
la prelegeri, s'a introdus, în 1837, registrul de prezenţă, sigilat cu 
pecetea marei lagofeţii. 

Neaflându-se acum manuale, după care candidații să-și asimi- 
leze mai lesnicios cunoştinţele, Eforia propune Școalei Naţionale 
să întocmească, prin profesorii săi, manualele trebuitoare, lucru 
care a zăbovit, nu mai puţin de 10 ani, până a se infáptui. °) 


Comisiunea însărcinată la 1837 să întocmească asemenea manuale era al- 
cătuită astfel: Gh. Pop, tabelele de silabism si aritmetică ; S. Pop pe cele de 
gramatică ; Gh. loamd sentintele morale; P. Genili Geoarafia şi cronologia ; A- 
ron Florian cathesimul, istoria sfântă şi istoria patriei ; P. Poenaru industria si şt. 
naturale. 


Neaflându-se nici candidati, poftitori la posturile de învățători, 
— desi nu se căutau mai mult de 1—2 pe județ, — Eforia cere Pre- 
fecţilor şi autorităților bisericeşti să dea sfoară printre fárcovnici, 
grămătici, feciori de popă ori tineri ţărani, cari să ştie măcar a 
slomni buchile și să-i îndemne a se face învăţători. 

Dar, pesemne, că nici scutirile de bir si de clacă, nici cele două 
chile de bucate, nici cei doi lei pe an de familie, leafă dată la Sf. 
Gheorghe si la Sf. Dumitru nu-i prea ademenea pe viitorii „candi- 
dati" să se imbulzeascá la posturile anunţate. Pricina de cápetenie 
era însăși organizarea șubredă și nesigură a încasărilor ; deoarece 
la soroace, când veneau cu catagrafia, — „breslaşii” şi chiar săte- 
nii, nu. plăteau cotele datorite, „„smâcindu-i greu” pe bietii das- 
căli 1). 


5) Vezi şi Gh. Costescu op. c. p. 58. 

6) In 1843, s'au tipărit 5000 ex. ,,silabisme" şi 2500 ex. „table lancastrice"— 
lipite pe mucava — care sau împărţit gratuit pe la judeţe. Arh. St. Dosarul 
2124/1843 ; 2106/1843 şi 2127/1843. 

%) V. A. Ureche. Ist. Scoalelor. 


14 


www.dacoromanica.ro 


Această situaţie a ținut încă multă vreme. Astfel, pela 1847, 
Eforia cere — cu No. 795, din 24 lunie, — Episcopiei de Argeş, 
să incuvünfeze ca „seminariştii cari nu se pot preoți, să fie erân- 
duifi ca învățători săteşti, până la vremea preoţiei” şi cere in ace- 
laş timp lista seminariştilor, cu această situație. Din aceste liste, se 
vede că majoritatea candidaţilor erau feciori de popă °}. 

In anul următor, Eforia, cáláuzitá de o vie şi permanentă do- 
rintá de a îmbunătăți soarta învăţătorilor, roagă Episcopia Arge- 
șului, ca la numirea cântăreților la biserici, să dea toată preferința 
învăţătorilor. 

Cu toată protivnicia si greutăţile întâmpinate, şcoalele primare 
comunale au început a se înfiripa, începând mai ales dela. 
1838, când Marele Vornic M. Ghica a poruncit Eforiei să se o- 
сире într'adins de ele. Numai câteva județe au rămas încă îndă- 
rătnice : Argeş, Muscel, Olt, Dâmboviţa, Teleorman şi Ialomiţa. 

Negăsindu-se localuri anume pentru şcoală, Eforia propune 
ocârmuirilor județene, să convingă pe proprietarii de moşii, ca să 
rostească câte o încăpere potrivită, pela conacurile lor. LInde nu 
se afla bunăvoință, învățătorii țineau cursurile la ei acasă. 

De mobilier, nici pomeneală : elevii stăteau în picioare, în ju- 
rul învățătorului. 

Pentru cei cari ar fi binevoit să zidească localuri proprii de 
şcoală, Eforia întocmeşte un plan tip — primul de acest fel — 
pe care îl trimit Prefecţilor pentru executare şi şcoalelon normale 
pentru a controla şi urmări lucrările. Se înțelege că acest 'plan a 
rămas pe hârtie. ' 

Tot іп anul acesta, 1838, — cel mai Fecund până acum în viața 
şoalei — se fixează oarecum şi gradele de învățământ : şcoli co 
munale, preparande (la reședința plăşilor), urbane, normale (іп 
capitalele judeţelor) ; o şcoală centrală la Craiova şi una comple- 
mentară la Bucureşti. 

Organele de control: revizori şi inspectori școlari, se aleg 
dintre învățătorii cei mai apți şi mai destoinici, plătiți fiind cu ze- 
ciuială de învățători, din cele 2 câştiuri anuale, socotindu-se cam 
la 3—400 lei anual. 

Tot in 1838, Eforia elaborează şi întâia programă de inváfá- 
turi pentru şcoala primară, cuprinzând : 

a) Citirea după tabelele lancastrice — tipărite pe seama Sta- 
tului in tipografia Colegiului Sf. Sava, tomandată anume la Pa- 

8) Arh. Ep. Argeş. Dos. 103/1847 si Dos. 76/1848. 

15 


www.dacoromanica.ro 


ris — şi apoi împărțite gratuit scoalelor „pentru a nu sili pe săteni 
să cumpere şi cărți °) | 

b) Scrierea de pe modele tipărite. Pentru deprinderea scrisu- 
lui, — afară de nisip, — se întrebuința şi o piatră, găsită în munţii 
Logofătului A. Filipescu, care o oferea gratuit şcoalelor 1°), 

c) Catehismul legii creştine, tipărit tot de Eforie. 

d) Aritmetica elementară, cu numere întregi şi complexe. 

e) Lucrul câmpului şi economia casnică 11), 

Aproape la fel era şi programa şcoalelor normale pentru în- 
vățători : Citirea pe table, scrierea caligraficá, cele patru opera- 
fiuni cu numere frangeroase, catehismul, rugăciuni şi cântări. 

Cele dintâi şcoli normale — pentru Muntenia — au fost la 
Cernefi, Giurgiu, Buzău şi Craiova, unde candidaţii din judeţele 
vecine erau chemați la învățătură, dela 15 August până la 1 Oc- 
tomvrie. ` 

In toamna anului 1838, se ,,sloboade" cea dintâi serie de în- 
váfátori, după nici două luni de pregătire, dându-li-se în primire 
câte un „trup“ de table lancastrice, pentru şcoalele unde erau tri- 
misi, Este cea dintâiu măsură oficială pentru organizarea inváfá- 
mântului sătesc 12). 

Aceasta fiind situația si ținând seamă cá: „cei mai mulți can- 
didafí iau in şcoala județeană condeiul în mână, plecând şi toți de 
curând şi neavând vreme a se deprinde nici cevaş la citire şi scriere, 
— cum vor învăţa ei pe biefii copii 7.13). 

Totuşi, aceste modeste începuturi de organizare, aduc, încă 
din cei dintâi ani, o serie de apreciabile realizări. Judeţul Argeş 
bunăoară, inumárá, pela 1840, vreo 142 şcoale sătești, cu 3109 şco- 
lari şi vreo 113 candidaţi ; iar pela 1846, are: 179 şcoale, cu 4692 
şcolari, | ' 

Dela 1848— 1855, in care timp învățătorii au început să-și dea 
seama de chemarea lor' socială, s'a pornit o prigoană neindurată 

3) Măsura aceasta infeleaptá — inspirată din principiul gratuitátii invátà- 
mântului primar, încă de acum o sută de ani, ar fi — credem — şi azi singura 
soluţie practică pentru aursul superior şi elevii săraci din cursul elementar, în ce 
priveşte manualele didactice. 

30) V, A, Ureche. Ist. Scoalelor. 

11) In acest punct al îndeletnicirilor practice, se întâlnesc de minune astăzi 
prima şi ultima programă a învăţământului primar, la interval de o sută de ani. 


32) Vezi şi Gh. N. Costescu. Istoria învăţământului nostru primar. 
23) V. A. Ureche, Ist. Scoalelor. 


16 


www.dacoromanica.ro 


impotriva lor, care a dus la slăbirea scoalei, ba chiar la nimicirea 
ei, la un moment dat. 

După 1855, incepe o campanie şcolară atât de vie, încât ce- 
rinfele intetite de desvoltare, covârşesc cu totul puterile Statului. 
Lipsa de învățători ispiteşte acum pe Episcopul Buzăului, să pro- 
pună, pentru preoți, dreptul exclusiv de a fi inváfátori. Eforia ac- 
ceptă cu prudență, unde este absolută nevoie şi numai dacă 
„lupă cercetare, îi va găsi apți să predea învăţăturile in 2 clase" 34). 

Școlile normale capătă o organizare nouă, mult mai temeinică 
şi cu învățământul pe 5 ani. Candidaţii sunt aleşi prin examen ri- 
guros de selecfionare. Profesorilor de şcoli normale, li se dá drep- 
tul a revizui pe învățători la şcoalele lor, pentru a se convinge de 
roadele ce dau la şcoală si a le strecura la nevoe, îndrumările po- 
trivite 15). 

Pentru a se spori şi mai mult interesul poporului faţă de 
şcoală, pe la 1858 se adaugă, în favoarea culturii religioase : pre- 
darea ceaslovului şi a psaltirei. Prelungindu-se învățământul pe 
4 clase, se introduce eliberarea certificatelor de absolvire, pentru 
a atrage si fine pe copii mai strâns legati cu școala, până la ter- 
minare. | 

In 1859, se legiferează si învățământul pentru fete la sate, — 
„femeia fiind menită a face din fiecare familie, o şcoală” şi se mă- 
reste leafa învăţătorilor, сагі vor creia şcoli mixte. După impreju- 
rări se pot fine şi cursuri separate, chemând báefii dimineața si fe- 
tele după amiază, — „puindu-se inaintea d-lor profesori că numai 
cei insurafi să invefe fetele dela 10 ani in sus, iar cei neinsurafi, 
numai până la 10 апі е). 

Dela 1860 inainte, şcoala primară, precum şi cea normală, — 
având conducători valoroși şi insuflețiți ca Golescu, Cristian Tell). 


14) V. A. Ureche. Ist. Scoalelor. 

15) fatá o măsură care trasează primele legături între sc. normală şi primară, 
între învăţători şi profesorii lor, chemaţi să-i ajute pe teren, în misiunea spinoasă 
a educaţiunii. Păcat că s'a stins o aşa de bună şi rodnică tradiţie. 

16) După V. A. Ureche. Ist. Şc. şi Anuarul Instrucțiunii. 

In 1859 se înființează un „Ziar al Instrucțiunii Publice". Arh. St. 2663/1859. 

Asupra programei celei nouă, amplificată şi întregită de Poenaru, Marcovici 
şi Brăiloiu. Vezi şi Gh. N. Costescu, o. с. pag. 76—77. 

17) Menţionăm în treacăt cá, în 1872. Tell a găsit de nevoe să reducă leafa 
învăţătorilor la 50 de lei noi pe lună, iar a institutorilor la 111,11 lei noi lunar. 

Aceastá nedreptate a fost reparatá, tocmai dupá 11 ani, in 1883, de mi- 
nistrul scoalelor Gh. Chițu, care le-a reabilitat situaţia, dând 90 lei pe lună inv. 
si 225 lei institutorilor. 


17 


www.dacoromanica.ro 


Al. Odobescu, D. Bolintineanu, C. A. Rosetti, N. Creţulescu, Gh. 
Chițu, Gr. Tocilescu, Titu Maiorescu, V. A. Ureche, Spiru Haret 
şi alții — s'a desvoltat şi întărit tot mai mult, pregătind poporul 
român pentru marile înfăptuiri, се era ursit să le împlinească în 
secolul al XX-lea. 

Pentru a înlesni cititorului să cuprindă într'o imagine sintetică, 
mersul învățământului primar, înainte şi îndată după 1860, dăm 
următoarele table paralele 1%). 


I. PROGRAMELE DE INVATATURA. 


1838: Citit, scris, socotit, catehism, lucrul câmpului şi econo- 
mia casei. 

1858; CL I: Citire, silabisire, scriere, aritmetică si rugăciuni. 

CI. П: Caligrafie, istorie sfântă, aritmetică, catehism. 

1866: СІ. I: Litere, silabe, citire pe tabele, scriere depe mo- 
dele, aritmetică, (formarea numerelor și operațiunile cu numere 
intregi), sântele rugăciuni pe de rost. 

CI. II: Citire, scriere de pe model (dicando), elemente de 
catehism p. I, aritmetică, (cele patru operațiuni cu numere întregi 
şi complexe), gramatică (distingerea părților cuvântului şi formele 
gramaticale în mod practic) ; geografia generală pe hărţi, fără text; 
culegere de animale, plante si minerale *?. 

CI. Ш: Citire pe cărți bisericeşti; elemente de catehism, — 
p. 2-a şi istoria vechiului testament pe scurt; din gramatica ro- 
mână: etimologia, geografia, ferilor române ; prescurtarea din is- 
toria românilor până la colonizarea Daciei; aritmetică: fracțiuni 
vulgare şi zecimale, regula de trei simplă, cunoaşterea măsurilor 
de capacitate, greutate si lungime, cu aplicatiuni practice ; calagra- 
На si desemnul. 

Clasa IV-a: Citire pe cărți cu diverse litere de tipar si de 
scris ; elemente de catehism partea 3-a şi istoria noului testament 
pe scurt; din' gramatica română : sintaxa, ortografia, şi diverse 
compuneri pentru trebile vieţii practice; elemente de geografie 


18) După V. A. Ureche. Ist. Scoalelor. 

19) „Geografia pe hărţi, fără text... colectiuni, muzee şi herbare ", — iată, 
credem, excelente metode pentru înv. geografiei şi şt. naturale, predat temeinic şi 
intuitiv, în şcoala noastră, încă de acum 70—80 ani. 


18 


www.dacoromanica.ro 


fizică şi practică a celor 5 continente, cu noţiuni de cosmografie ; 
aritmetică : regula de trei compusă, dobânda, regula repartifiunii, 
a societății şi a alegafiunii cu noţiuni de contabilitate ; prescurtare 
din istoria Românilor dela colonizarea Daciei până în zilele noas- 
tre; noțiuni de istorie naturală, după cele trei regne ale naturii şi 
fizica populară. 

N. B. — In zilele de vacanță se vor da totdeauna scolarilor de 
cl. II, Ш, si IV-a, ocupaţiuni de caligrafie pe acasă. 


II. MANUALELE DIDACTICE. 


1838 : Tabelele lancastrice, tipărite în tipografia Statului ; mo- 
dele de scris, abecedar sau silabism, şi aritmetică, D. Pop; gra- 
matica de I. Pop, geografia de A. Florian; Testamentul societăţii 
engleze; abecedarul moral de G. Mihăescu. 


IV. NUMĂRUL ŞCOLILOR SI AL SCOLARILOR. 


ANUL: 1838 1847 1848 1858 1865 
Scoale : 1.975 2.302 0 1.011 1.988 
Scolari: 33.000 48.500 0 22.940 61.977 

19 


www.dacoromanica.ro 


Starea învăţământului in C. de Argeş, 


înainte de 1860. 


N'avem date îndestulătoare, pentru a reconstitui, aidoma, viaţa sco- 
lară a orașului C. de Argeș, în prima jumătate a sec XIX ; totuși, puţinele 
indicaţii ce avem, ne pot înlesni să desprindem firele celor dintâi urzeli. 

Cea mai veche însemnare, ce pomenește de deschiderea unei școli 
primare la Curtea de Argeș, este o informaţie a Curierului Românesc, 
din 1837, care : „vestește că se va deschide școală prin subscriere, cre- 
iată de locuitorii din Găești, Curtea de Argeș și Alexandria" 2). 

Imprejurările араг în adevăr prielnice unei asemenea inițiative, de- 
oarece încă din 1833, Eforia înființase la Pitești o școală primară dom- 
nească, ceeace era un imbold viu pentru orgoliul argeșenilor ; iar semi- 
narul episcopal din localitate începuse si el să funcţioneze °) și se simțea 
nevoie de o școală pregătitoare în apropiere, — cum s'a și întâmplat: 
această școală fiind frequentată, dealungul vremii, de un foarte însem- 
nat număr de elevi, veniţi din toate unghiurile judeţului și de aiurea, 
pentru o cât mai temeinică pregătire elementară. 

Fără îndoială că locuitorii vor fi făcut și ei întâmpinare în acest 
sens, la Domnie, invocând importanţa loealităţii. 

Nu aflăm însă nicio dovadă, care să ne asigure, că ideia aceasta a 
prins în realitate rădăcină și s'a închegat. Incât, pentru o vreme credem 
că va mai fi licărit încă prin tinda bisericilor vechi, opaițul plăpând al 
școalelor începătoare și de grămătici — unde popa ori fárcovnicul mai 
cădelnițau întâiele deprinderi de citire, scriere, socoteli și cântări de 
strană, 


29 ү, A. Ureche, lst. Sc. 1. 359. 
21) In 1836 (G. Marinescu Ist. Semin. C. A.) sau 1837 (lc. D. Furtună ,Uni- 
versul" 1937). 


20 


www.dacoromanica.ro 


Absolvenţii acestor cursuri urmau ca „auditorii — încă o vreme — la 
şcoala de catehefi din chiliile Mânăstirei, unde, sub privigherea Episcopului, își în- 
tregeau cunoștințele cu cetire la ceaslov si psaltire, cântări bisericești și deprinderi 
de serviciu religios. 

La sfârșit, erau trimişi protopopilor să le alcătuiască ,cuviincioasele chezšsii", 
adeverite de subcârmuirile respective, si verificate de Inspectorul seminarului — un 
fel de „spiritual cum se spune azi — apoi însuși Episcopul fi examina și le da porun- 
cile de admitere cum rezultă din : a) circulara Nr. 374/1847 a Episcopiei Argeș, care 
glăsuește : „Spre complectuirea numerului de 40 seminariști, si fiind trebuință a 
se înființa 10 din nou, în locul celor cari și-au săvârșit cursul învățăturii și s'au slo- 
bozit pela casele lor, se trimite cucernicii tale mai jos însemnații candidați, cari în- 
dată ce vor sosi acolo, pă de o parte să alcătuești chezășia după forma ce [i sau 
trimis mai dinainte, iar pe de alta întovărășești cu acele chezășii adeverite de supt- 
cârmuirea respectivă si trimiți aici cu raportul cucerniciei tale, ca să se îndrepte 
la seminar; b) adresa Nr. 17/1846, a Inspectorului D. Jianu 23) către Kirmuire, care 
zice : „Candidaţii ce doresc a intra în locul celor vechi, și pe care după datorie 
fi trimesei spre a fi văzuţi și asi primi poruncile pentru chezășiile ce sunt datori a 
da"; с) ordinul Ep. Argeș către Pitar Jianu, insp. seminar: „Mai jos ínsemna[ii 
candidaţi de seminarişti, aducând cuviincioasele chezășii la cârmuire, iată vin acolo, 
pe care îi vei așeza dumneata în numerul semnariștilor ce sau înființat din nou fn 
locul celor zece ce sau slobozit din seminar la trecutul lunie, după orânduiala în- 
tocmită”, 

Aşa se recrutau candidaţii la seminar, în primile decenii ale secolului 
XIX-lea, până s'a întemeiat învățământul primar cu trei și patru clase 
și cu certificat de absolvire la bază. 

Școlile acestea erau în deobște întreţinute din mila și osârdia eno- 
riaşilor și arareori din daniile vreunui boer cucernic, care — pentru 
mântuirea sufletului — își închina avutul în binefaceri culturale. 

Așa aflăm în chiliile schitului Berislăvești, una din cele mai vechi 
școale, creiatá din daniile familiei Bucşănescu, deși în sat funcționa în 
acelaș timp și școala comunală a obștii, — lucru care l-a îndrituit pe 
marele Efor Petrache Poenaru, să propună, în 1839, ca școala schi- 
tului Berislăvești, să se mute în Curtea de Argeș, zicând: 

„Asemenea s'a găsit si la biserica Berislávegti însemnătoare veni- 
turi lăsate de un cucernic boer Drugănescu 24), cu îndatorire ca între alte 


22) Arh. Ep. Argeș. Dos. 94/1846 și 100/1847. 

23) Prof. Jianu fost inspector și director al Seminarului, până la 1848, când 
a trecut prefect al jud. Muscel. 

24) |n referatul Eforiei dela 1845, găsim șters numele: Drugănescu și înlocuit 
cu Bucșănescu. 

In arhivele Episcopiei Argeș, se află o cerere a unui boer Drugănescu, pentru 
a i se elibera o copie după testamentul original al acestor danii, care însă nu s'a 
mai găsit în condica Episcopiei (Arh. Ep. Argeș. Dos. Nr. 22/1845). 


21 


www.dacoromanica.ro 


îmbunătățiri ce au a se face din aceste venituri, să se ţină o școală, 
între ai cărei scolari să fie șase pensionari, ţinuţi cu toată cheltuiala din 
veniturile lăsate de milostivul boer. Domnitorul a pus în oarecare íncli- 
nare această biserică cu Episcopia Argeșului și fiindcă scaunul acestei 
Episcopii, Curtea de Argeș, oraș din cele mai însemnătoare prin ale sale 
monumente istorice, nu se bucură și el de o școală naţională ca cele- 
lalte scaune episcopești, ar fi de trebuinjá ca pomenita școală, când va 
fi să se întocmească, să se așeze la Curtea de Argeș și pomenirea dă- 
ruitorului va fi negreșit mai mare. 

„Dragostea lui Dumnezeu în ceruri, cinste și mulfámire pe pământ, 
între oameni, fie celor ce fac asemenea bunătăţi' 25). 

Asa de frumos încheie Poenaru ínfeleapta lui propunere. 

Cert este însă, că propunerea marelui efor, deși atât de autorizată 
și strălucit întemeiată, n'a avut nici un răsunet. 

Deaceea în 1843, locuitorii argeșeni, trimit la Domnie din nou, o 
plecată și ferbinte rugă, să le orânduiască dascăl de învăţătură, pe seama 
„Casei școalelor publice". 

Domnitorul nu încuviințează această cerere, negăsind mijloace la 
stat și recomandă sfatului local „să economisească veniturile comunale, 
până se vor afla îndestulătoare mijloace pentru școală”. 

Următor acestei înalte și părintești" pováfuiri, sfatul municipal 
al Argeșului, chibzuește în adevăr cu economie veniturile orașului, așa că 
în 1845, având „săvârşit cumsecade si încăpere de școală 2%), precum si 
prisosuri îndestulătoare în casa sfatului, locuitorii „cu lacrămi în ochi si 
cu umilință"! cer să li e dea măcar „un candidat 27) după orânduirea scoa- 
lelor de sate”, plătit cu 100 lei pe lună „cu care leafă se poate ţinea 
o școală mai sitematică decât a unui sat", fără ca prin aceasta să se 
păgubească casa sfatului, slujind la „înfrumusețarea duhului tinerilor 
cari or să urmeze etc. 

Domnitorul încredințează această caldă și însuflețită cerere Efo- 
riei, spre cercetare și chibzuire. 

Eforia, știind că locuitorii Argeșului „în mai multe rânduri au făcut 
cerere către prea milostivul Domn să li se orânduiască un profesor cu 
plată, precum se urmează la orașele de căpetenie ale judeţelor“, fără 
însă a se fi putut „răspunde la dorinţa lor", cea atât de vie „din lipsă 


25) v. A. Ureche. lst. Sc. 11. 105—107. 

26) Este negreșit primul local de şcoală, cumpărat de orăşeni, în Valea Târgului. 

27) Termenul „candidat? — popular corupt „catindat' — e sinonim cu „învă- 
Játor" şi se păstrează si azi pe unelocuri, ca poreclă urmașilor fostului dascăl. 


22 


www.dacoromanica.ro 


de mijloace" ; socotind că "școala ce se cuprinde în actul ctitoricesc 
al schitului Berislávesti ar fi mult mai folositor când s'ar întocmi în Curtea 
de Argeș"; — chibzuind și cumpánind Eforia toate acestea „cu duhul 
facerii de bine de care au fost însuflețiţi și înzestrătorii schitului“, si 
pentru „a uni dorința acelor fericiţi înzestrători cu trebuinţele de azi ale 
societății”, propune ca: „Schitul să fie din ale sale venituri, școală pu- 
blică cu doi profesori pentru învățături elementare în limba românească, 
în orașul Curtea de Argeș, sub denumirea de școala Bucșănescu, pentru 
pomenirea înzestrătorului acestui schit și să se așeze cu cheltuiala sa și 
din ale sale venituri, șase copii în pensionatul colegiului Sf. Sava, — 
„acești mai cu seamă dintre tinerii care au săvârșit cursul învățăturii 
în şcoala Curtea de Argeș" 28). 

Această ínjeleaptá și admirabilă chibzuire, supusă fiind aprobării 
Departamentului trebilor bisericești, n'a avut nici o urmare. Pesemne 
mai multă trecere aveau acolo „argumentele" stareţului unuia din cele 
mai înstărite schituri ale judeţului nostru, cum se vede și în catagra- 
fia întocmită de logofăt. Clucerul Vlaicu Sendrulescu, delegatul Ep. Ar- 
ges, la moartea Egumenului. 

De altfel chiar Episcopia poruncește acestui schit : „să întocmească 
stat pentru întreţinerea schitului și îmbunătăţirea școalei de acolo după 
râvna ctitorilor și să rămână pe tot anul niscaiva bani de rezervă" 29). 

Cum s'a îngrijit schitul de îmbunătăţirea acestei școale, ne arată 
destul de lămurit revizorul școalelor, N. Simonide, însărcinat de Eforie 
să cerceteze situaţia la faţa locului, și care constată : „Copii am găsit 
opt la număr, însă doi externi. Imbrácámintea tuturor este aceia cu care 
iau adus părinţii, adică haine țărănești de dimie, dar zice învățătorul 
lor că are de gând părintele Egumen a le face îmbrăcăminte de Paște, 
fiindcă ре Sfinfia sa nu l'am găsit aci. Hrana acelora copii este mălai 
și câte odată și pâine". 

„Pentru culcare au un pat mare, despărţit cu câte o scândură și 
în fiecare despărţire căte doi. Așternutul lor este compus din câte o 
pătură veche și sup fiecare câte puţin fân slobod. Odaia în care dorm 
este prea neíngrijità si aceia în care mănâncă deasemenea”. 

„Învățătorul lor care este și cântăreţ al bisericii este un tânăr esit 
din seminarul Argeșului. El îi deprinde la cetire, pe ceaslove, psaltiri, 
istoria sfântă, catehism, puţină aritmetică și la cântările bisericești. 
La scris nu i-a pus până acum fiindcă nu i sa dat hârtie și cerneală. 
Şcoala comunală a satului este peste drum de schit și are 24 școlari. 


28) Arh. St. Dos. 1718/845. Vezi la „апехе", referatul Eforiei. 
29) Arh. Ep. Argeș, Dos. 2218/845. 


23 


www.dacoromanica.ro 


Cererea locuitorilor argeşeni către Bibescu Vodă, pentru înființarea de 
şcoală, la 1845, 
Textul întreg este redat la «Anexe». 


24 


www.dacoromanica.ro 


Aici se văd semnăturile originale ale fruntasilor 
care au făcut această cerere. 


www.dacoromanica.ro 


Aci este atestarea semnăturilor, dată de magistraţii oraşului. 
Interesantă e şi ştampiia oraşului С. de Argeş, din 1845. 


www.dacoromanica.ro 


„Biserica schitului slujește și de biserica satului, dela enoriași pri- 
mește multe prinoase, etc. 

„Încăperile igumenesti si cele pentru oaspeți, sunt în toarte bună 
stare", etc. 80). 

Cu toate acestea, școala schitului a rămas neclintitá pe loc; iar 
Argeșul a trebuit să-și chivernisească singur școală, prin propriile lui 
puteri. 


Și în adevăr, în opisul Primăriei locale, — singura piesă veche care 
se mai păstrează din întreaga arhivă a orașului, o întreagă comoară 
de documente, din nenorocire complet distrusă, — găsim înreg. sub Nr. 


Augustin Petrescu 


19, din 1839, articolul ,Scoli", — ceeace dovedește fără pic de în- 
doială, că în anul 1839, au luat ființă în orașul Curtea de Argeș, cele 
două şcoli publice de bšefi și fete, pe seama comunii. Separate la în- 
ceput, — din cauza greutăților bugetare ale comunii, s'au unificat în 
1842, într'o singură școală mixtă cu doi profesori *!), funcţionând ast- 


30) Arh. St. Dos. 1718/845. 
31) In opisul dela 1854, aflăm prevăzută: „şcoala şi dreptul profesorilor". 


— 


27 


www.dacoromanica.ro 


fel până la 1860, când s'au separat din nou, trecând pe seama statului. 
La 1840, s'a format și „Biblioteca scoalei", sporită ulterior , la 1850, 
1852, etc. La 1841, se prevede „facerea dulapelor pentru școli", iar la 
1846, se menționează : „schimbarea dascálului" prin primărie. 

Nu putem identifica cu siguranță persoanele cari au condus aceste 
scoale, cum nici condiţiunile în care au funcționat. Se pomenește totus, 
încă și azi stăruitor, un nume interesant, care se pare că a jucat un rol 
hotărîtor în viața culturală a acestei epoci întunecate: Augustin Pe- 
trescu 32). ui 


Samuilă Ostásescu 


Om de inteligență si cultură superioară, bun tălmaci al vremii și 
al tainelor ei, a fost unul din „mădularele magistraturii'' 28) locale, care 
a stăruit cu nepreget la organizarea școalelor și a vegheat cu neador- 
mire la desvoltarea lor. El este de bună seamă inițiatorul și autorul cererii 
din 1845, care pentru interesul ce prezintă, o reproducem în facsimil, 
la pag. 24—26, vădindu-se са un model de ѕітјіге, concepție, stil si 
caligrafie. 


32) Se mai pomenește încă şi de un oarecare Boerescu, pe care nu l-am putut 
identifica. 


33) A demisionat de 2 ori din sânul municipalităţii, la 1848 si 1849; dar i s'a 
respins demisia. 


28 


www.dacoromanica.ro 


El a fost multă vreme subocârmuitorul plășii Argeș: dacă nu si 
unul din primii dascăli ai școalei de báefi. 

Tot lui credem că i-a revenit și sarcina să caute apostoli demni, pen- 
tru școala aceasta, oameni de ispravă, pregătiţi și destoinici, pe care 
nu-i putea afla aiurea, decât în centrele de cultură mai înaintată ale 
Ardealului. 

Și după o scurtă cercetare prin zariștea vremii, se oprește la ce- 
tatea Sibiului din apropiere ; aci află de un anume Samuilà Ostășescu, 
om cult, modest; blând la fire și bun patriot, potrivit cu chemarea înaltă, 
dar vitregă, aridă și spinoasă a educațiunii. la condeiul, îi aşterne о 
epistolie iscusitá și insinuantá ; încât bunul Samuil, cetind-o n'a mai 
zăbovit, — a luat bocceaua la spinare, a trecut munţii pe cărările 
lui Negru Vodă și a desgălecat în cetatea Basarabilor, aducând aci 
solia culturii ardelene și scânteia conștiinței naționale. 

Ani dearândul a oficiat aici, cu tot entuziasmul tinereţii, pe alta- 
rul culturii primitive a vechiului orășel, dela poalele Carpaţilor, înfrun- 
tând senin și stoic, toate lipsurile și greutățile unei cariere ingrate. 

Bătrânii, cari l-au pomenit, încă își amintesc cu evlavie de numele 
aceluia, care, atâta vreme a fost mentorul orașului, iar mai pe urmă 
mentorul învățământului, ca inspector școlar, — dovadă că era o per- 
sonalitate culturală bine apreciată. Portretul lui se păstrează și astăzi, 
în casa în care a locuit. 

Oricât idealism ar fi cheltuit însă el și cei câţiva fruntași cari l-au 
ajutat, povara unei școale nu era prea ușoară, pentru un orășel sărac 
și modest, cum era Curtea de Argeş. 

Deaceea consiliul municipal din 1860, sub președenţia valorosului 
profesor Zaharia Boerescu, — fost profesor și director al seminarului C. 
Argeș : 1852—1865 — cere Eforiei „cu toată seriozitatea înființarea de 
profesori, cu recompensă dela Eforie, cum se urmează și la celelalte 
orașe"! 34). 

De astă dată Eforia răspunde scurt și fără zábavá : „Cererea este 
îndeplinită, trecându-se în buget o școală de bšefi cu trei clase și încă 
una de fete”. 

Astfel, cele dintâi școale primare din Curtea de Argeș: de báefi 
și de fete, au trecut amândouă odată, în bugetul statului, în toamna 
anului 1860 și tot împreună și în condițiuni asemănătoare, și-au depá- 
nat ulterior activitatea, începând dela 10 lanuarie 1861. 


34) Arh. St. Dos. Nr. 312/1860. Vezi si „Anexe. 


29 


www.dacoromanica.ro 


ŞCOALA PRIMARĂ DE BÁETI °> 


In ziua de 10 lanuarie, 1861, vine în Curtea de Argeș, noul însti- 
tutor al școalei de báefi : Mihail Raţiu Cărbuneanu, însărcinat de Eforie 
să ia asupră-și destinele acestei școale. 

Cum sosește, îndată vestește pe locuitori, să-și înscrie copiii la 


Mihail Raţiu Cárbuneanu. — Primul director al sc. de bäeți. 


35) Se întitula la început: „Școala secundară de băieți". 


30 


www.dacoromanica.ro 


școală, în casele lui Anton Neamţu, 2) unde probabil, el trăsese provizo- 
riu în gazdă. 

In câteva zile numai, se adună peste 60 de copii, așa încât: Dumi- 
nică, 15 lanuarie 1861, are loc inaugurarea festivă a școalei, în prezența 
autorităților și a orășenilor ; iar a doua zi: Luni, 16 lanuarie, 1861, se 
încep regulat cursurile, cu elevii împărțiți în 2 clase. ' 


Şcoala își avea localul, — rostit încă de pe la 1845, — în Valea 
Târgului, într'o casă veche, ruinată și cu mobilierul complet părădit. 
Cărbuneanu cere municipalităţii să-i facă meremetele și adausurile de 
trebuință ; să aducă lemne de foc și să-i predea „cheia bibliotecii", — 
adică a dulapului cu cărți, unde desigur se afla depozitată toată zestrea 
și arhiva școalei — ca să intre în folosința lucrurilor aflătoare și „să nu 
piardă timpul în deșert" 37) vădind, dela început, iniţiativă și tragere 
de inimă. 

O nouă pricină, care cășunează mult necaz zelosului dascăl, este și 
frecvența cu totul neregulată a elevilor, care o zi veneau, alta nu, — 
iucru ce nu se împăca deloc cu firea omulai călit în regimul punctuali- 
tății. Trimite îndată părinţilor, acasă, orariul fixat, indicându-le a-l res- 
pecta cu sfințenie și ei și odraslele lor; îl afișează pela răspântii, etc. 

La urmă, văzând că nu merge cu binele, cere Subprefecturii să aplice 
„dispozițiunile coercitive cuvenite, pentru desrădăcinarea acestui rău ce 
provine din indolenţia părinților” 35). Incepe să-și dea seama cât buruian 
are de plivit, în rásadul unei localități primitive. 

La 9 Mai, 1861, școala este inspectată — prima oară — de „re- 
vizoarele scoalelor", care prin ,jurnalul" încheiat, constată că, cu toate 
stáruinfele directorului, „nimic nu s'a făcut și toate stau în cea mai de- 
plorabilă stare“. 

La | Septembrie, 1861, se deschide а! doilea an de viață școlară, 
cu 93 elevi, din care : 82 în clasele | și 11, și 11 în cl. 111, — pusă prima 
oară, în funcţiune, cu aprobarea Eforiei și după cererea orășenilor". 
In această formaţie, cu trei clase și un singur învăţător, a funcționat 
școala de băeți, până la 1863, toamna, — când se creiază postul al II-lea 
și se separă clasele : | și 11, sub conducerea noului institutor: Alesandru 


36) Vestit hangiu, în casele d-nei Joița State, azi proprietatea d-nei C. Do- 
brescu, de lângă podul de pe Valea Târgului. 


37) Arh. Sc. B. Dos. Ап. 1851. 
38) Arh. Sc. B. Dos. An. 1861. 


31 


www.dacoromanica.ro 


Bârseanu, transferat dela Turnu Măgurele ; 29) iar clasa 11-а, inaugurán- 
du-se oficial pe ziua de 11 Oct. 1863 **) — rămâne mai departe inb con- 
ducerea lui Cárbuneanu. 

Aprovizionarea elevilor cu cărţile si rechizitele școlare, se făcea la 
început, prin direcția școalei, dela depozitul de librărie al comitetului 
de instrucţie județean, din Pitești. Incepând din anul acesta, se înfiin- 
jeazá și la școala de báefi un asemenea depozit, menit să aprovizioneze 
toate școalele primare din partea de nord a judeţului. Cărţile se pro- 
сигаи direct, dela tipografia Colegiului Naţional din București *!] aflată 


Alessandru Bârseanu. 
Al doilea institutor al Şc. de Băeţi. 


multă vreme sub direcţia iscusitului povestitor P. Ispirescu. 
In anul următor, 1864, avându-se în vedere populația mereu sporită 


39) Directorul școalei de băeți, Tg. Măgurele, Gh. Mălureanu notifică Min. Instr. 
cu Nr. 121/862, plecarea lui Bârseanu, prezentat la C. de Argeș, la 21 Oct. 

40] Arh. Sc. B. Nr. 33/863. 

41) Această tipografie s'a creiat pe la 1839, pe lângă Colegiul Naţional Sf. 
Sava, pentru tipăritul cărților didactice, ín special; la 1863 unindu-se cu tipo- 
grafia Comisiunii centrale dela Focşani, a intrat în serviciul Ministerului de război, 
pentru a rămâne mai târziu: Tipografia Statului, azi „Împrimeriile Statului". Cea mai 


32 


www.dacoromanica.ro 


a claselor, Ministerul Instrucțiunii înființează al Ill-lea post și trimite in- 
stitutor nou, la cl. |, pe Grigore Ghiţianu, care funcționează până în 
1866, când mutându-se, este înlocuit cu Nicolae Bălcescu. 

In această nouă alcătuire, cu trei institutori și cu clasele separate, 
școala de băeţi funcţionează neîntrerupt până la 1872; atunci se în- 
ființează și se pune în funcţiune clasa IV-a, cu aceleași trei posturi în 
ființă +2). Clasele | și [| se reunesc din nou, sub conducerea lui N. Băl- 
cescu ; la clasa lll-a urmează Вагѕеапи ; la clasa IV-a trece Căr- 
buneanu, ca „institutor superior" și director. 

Astfel, după 12 ani de activitate stăruitoare, școala modestă dela 
1861, începând cu 2 clase, ajunge la completa ei desvoltare, cu învă- 
țământul pe 4 clase. 


Până la 1866, școala de báefi a funcționat, în localul din Valea 
Târgului. Anul acesta, prăbușindu-se acest local, măcinat din temelii de 
vremuri și de igrasie, școala s'a mutat în casele lui Gavriil Sendrulescu, 


pregătite pentru spital și a rămas acolo 10 ani. 

In 1875, Mihail Cărbuneanu — după 15 ani de trudă silnică, pe un 
ogor ínfelenit — își cere mutarea la București, mulțumit că lasă în urmă-i 
o operă închegată. Odată cu el, pleacă și bunul său prieten: Al. Bâr- 
seanu, mâhnit însă că își lasă îngropată aci, la temeliile Bis. Domnești 
pe scumpa lui soție, Eufrosina Bárseanu, fostă directoare a școalei de fete. 
In primăvara următoare, pleacă și cel de al treilea al lor tovarăș: N. 
Bălcescu, simțindu-se par'că stingher, în mijlocul colegilor noi, veniți la 
această școală. 

Astfel întreg personalul școalei se premenește ín !875/76, luând 
locurile : M. Tesloveanu, la clasele | și 11 ; Gh. І. Arsenescu, la clasa 111-а 
şi C. Penescu, directorul școalei, la cl. IV. 

Anul următor aduce însă o nouă încadrare, cu oarecari tendințe de 
stabilitate, pe câţiva ani, și anume: Teodor Munteanu la cl. IV, Ch. 1. 


veche editură însă, se crede a fi tipografia Mitropoliei (15678-1860), cunoscută sub 
numele de „Tipografia Nifon”; iar dela 1860, „Tipografia Statului Nifon”. A 2-а 
ar fi „Tipografia dela Cișmeaua Mavrogheni”, înființată la 1818, unde a apărut 
proclamația lui Tudor Vladimirescu, din 1821 (Adevărul Literar, 862/937, Mih. Po- 
pescu: Editori și Edituri). 


42) Directorul $coalei M. Cărbuneanu, cerând Min. Instr. înființarea acestei clase, 
motivează raportul său,, astfel: a) „școala primară din acest oras este una din 
cele mai bine populate“; b] „copiii fără mijloace, neputând merge la Piteşti, la 
Râmnic ori la Câmpulung sunt nevoiţi a renunţa a-și completa studiile”; c) însuși Cons. 
județean a propus: „cea dintâi înfiinţare cl. IV în acest oraş”. Arh. Sc. B. Dos. 1872. 


33 


www.dacoromanica.ro 


Arsenescu la cl. 111 ; iar la clasele I și 11; N. Sterian, T. Riga si P. Arsas 
nescu. 


In anul 1879, se înființează și postul al IV-lea, desăvârșindu-se ast- 
fe! organizarea scoalei, cu toate clasele separate și cu următoarea dis- 
tribufie și succesiune, până la 1889, adică sub direcţia lui Teodor Mun- 
teanu și anume : la clasa 1; R. Balotescu, Elie St. Popescu, D. Bárzo- 
tescu, Pr. Burcă și M. Mielcescu ; la clasa 11 : N. Sterian, P. Arsenescu, 
Mih. Micescu, Matei Іуёпсіапи și St. Chirifescu ; la cl. 111: Gh. I. Ar- 


Teodor Munteanu. 
Al treilea director al*scoalei de băeti. 


senescu, N. |. Sterian, Elie Popescu si M. lváncianu; la clasa IV, Teodor 
Munteanu. 

In timpul direcţiei lui Munteanu, școala a funcționat în localul cel 
nou, dela Biserica Domnească, construit de boerul Vilara, pentru azil. 
Tot aci s'a mutat și școala de fete, în Aprilie 1878 și a stat până la | 
Sept. 1879. 

In anul 1886, Ministerul Instrucțiunii, cu Ordinul Nr, 16.655, din 27 
Noemvrie, aprobă ca școala de bšefi să poarte numele „Carol 1", în 
amintirea neuitată a întemeetorului României. 


34 


www.dacoromanica.ro 


După 13 ani de activitate frumoasă, desfășurată la această școală, 
Munteanu se mută la Pitești, încheindu-se cu el seria institutorilor arde- 
leni, cari s'au perindat pela școalele din acest oraș: Samuil Ostășescu, 
M. Bulgărescu, M. Cărbuneanu, Gh. Blasianu, Al. Bârseanu, Gr., Ghi- 
Hanu, N. Bălcescu, T. Munteanu, si alții dând acestei perioade : 1839 — 
1889, un colorit de permanentă influență ardeleană. 

Faptul acesta, caracteristic unei epoci de 50 ani, nu poate trece 
neobservat, ca un incident oarecare, trecător și fără însemnătate ; el 
este semnul adânc al unei vechi și adânci legături sufletești între frații 
de acelaș sânge, revărsaţi peste cele două povârnișuri ale Carpaţilor ; 
este afirmația concretă а înrudirilor organice dintre așezările daco- 
romane, de dincolo și de dincoace de spinările munților, cari — în loc 
de a despărți — au înlesnit circulația energiilor între mădularele ace- 
leiași nafii, străjuind deapururi destinele ei istorice. 

Ca si legendarii descălicători de țară odinioară, așișderea și solii 
redeșteptării noastre culturale și naţionale, — mari și mici —, тапа} 
de aceeași ursită, urmând aceeaș tainică chemare, au coborit din ace- 
leași plaiuri, pe aceleași cărări, întru „plinirea aceleeași vremi”. 

Și astfel dela Brașov la Câmpulung, dela Argeș la Sibiu, la Blaj și 
Făgăraș, se întind liniile unei singure închegări de viață, care, așezată 
ca o cetate în inima nafiei, pare menită anume să pulseze idealurile ro- 
mânismului întreg și să păstreze pururi vie conștiința naţională — ca o 
stea polară, veșnic strălucitoare, pe culmile semete ale Făgărașilor. 


x 


Dela 1889, direcţia școalei, — ca și învățământul însuși, dela 1875— 
trece asupra elementelor băștinașe. Noul director, N. Busuioc, o apari- 
ție meteorică, nu rămâne decât 2 ani, pentru a pleca, cum a și venit, 
— fără urmă. In timpul lui, au funcţionat la școală : Gheorghe Corbeanu 
la cl. 1; M. Mielcescu și apoi Oprea Căprescu la cl. li, și Matei lvàncianu, 
la clasa Ill-a. 

In 1891, direcția școalei îi revine lui Matei lvánceanu, care o 
deţine vreo 20 ani — cea mai lungă din tot trecutul școalei. 

In timpul său, școala a continuat să funcţioneze în localul Vilara, până 
la 1909, când — prin stáruinfele lui nepregetate — construindu-se lo- 
calul propriu actual, s'a așezat definitiv aci. 

Populaţia și faima școalei au sporit în timpul lui, atât de mult, încât 
dela 1896, a fost nevoie să se creieze la cl. |, încă o divizionară, care 
s'a menținut 26 ani, până la 1922; iar pentru câţiva ani, si la clasa Il. 


35 


www.dacoromanica.ro 


Personalul didactic — în general bine selecționat, stabii și de repu- 


tajie aleasă, — a creiat o epocă de rodnică activitate. 
La clasele III și IV au funcționat, tot timpul fără întrerupere : Oprea 
Căprescu și Matei lváncianu, — la început pe clase; apoi, dela 1894, 


pe serli de elevi, parcurgând fiecare institutor ambele clase, prin ro- 
ане. 

Sistemul acesta rotativ, dovedindu-se util învățământului, s'a intro- 
dus dela 1896, și la clasele inferioare și s'a continuat astfel, cu. rotația 
pe două cicluri de clase, până la 1932, când s'a generalizat, la întreaga 


Matei Iváncianu. 
Al treilea director al scoalei de băeți. 


şcoală, fiecare institutor conducând una și aceeaș serie de elevi, dela 
ciasa | și până la absolvire; rotaţie generală. 

Personalul dela clasele | și II, fiind tot persoane fără legături în lo- 
calitate, a suferit numeroase schimbări. Notăm pe Gh. Corbeanu, Gh. 
Bănescu, lulia Mulţescu, Lucreția Căprescu, Maria Demetrescu, Victo- 
ria Gheorghiu, Alexandrina Necsulescu, |. Gheorghiţoiu, și alți câțiva 
cari au apărut incidental. 

La 1911, Matei lvánceanu, ieșind la pensie, direcția școalei este gi- 


36 


www.dacoromanica.ro 


rată provizoriu, un an de zile, de |. Gheorghifoiu, care în 1912 se mută 
la Pitești ; în locul său, este numit director definitiv, institutorul Oprea 
Căprescu, cel mai vechi dela școală. El funcţionează în această calitate, 
până la 1923, când moare. 


In timpul lui Căprescu, școala a suferit rănile adânci ale războiului, 
cursurile fiind suspendate o bună vreme ; iar localul destinat la început, 
trupelor noastre pentru spital, apoi celor ocupante pentru cazarmă și 
remiză de cai, — ultragiindu-se în acest chip altarele culturii naţionale, 
de o nație pretinsă de cultură dominantă. 


Oprea Căprescu. 
Al şaptelea director al şcoalei de băef. 


In Noemvrie, 1916, începând tragedia retragerii și evacuarea ge- 
nerală, Cáprescu cere stăruitor avizul revizoratului școlar : „cui să în- 
credinfeze toată zestrea școalei 2" 4%). 

Nimeni nu-i răspunde ; turburarea generală paralizase parc'că orice 
inițiativă și orice răspundere. 

In această situație precară, directorul însuși, ascultând glasul impe- 
rativ al propriei sale conștiințe, o pune la adăpost și scapă dela dis- 
trugere sigură, cea mai mare parte dintr'însa. Este netăgăduit o înaltă 


43) Arh. Sc. B. Nr. 15/916. 


37 


www.dacoromanica.ro 


pildă de devotament și o aspră mustrare pentru toţi acei cari și-au ui- 
tat, în cele mai grave împrejurări, cea mai elementară datorie, lăsând 
să dispară fără urme, atâtea neprejuite isvoare de informație ale tre- 
cutului nostru istoric. 

In .primăvara anului următor : 1917, în ziua de 23 Aprilie, s'au des- 
chis cursurile anului școlar: 1916/1917, cu ambele școale de băeți si 
fete, întrunite la un loc, cu un număr de 146 elevi și eleve. 

In ce privește „elevii străini, supuși ai Puterilor Centrale" „Casa 
Școalelor le creiază o situație privilegiată, poruncind : „a nu plăti nici 
o taxă în învățământul primar" **J. Cât priveşte cei de altă naţionalitate, 
rămân la aprecierea ,,Comandaturii districtuale”. 

Lefurile învăţătorilor erau deasemeni ordonantate de aceeas „Co- 
mandaturá districtualá", care dispunea achitarea prin Administrația Fi- 
nanciară. Textul de corespondență era redactat obligatoriu în limba 
germană +5). . 

Cursurile școlare, pe 1917, s'au prelungit de Ministerul Instrucțiunii, 
până la 30 Octomvrie, cu o lună vacanţă de vară +). 

In C. de Argeș, această vacanţă a ținut 24 de zile, dela 12 lulie—6 
August prescurtându-se și anul școlar, la 23 Octomvrie. 

In anul următor: 1917—1918, cursurile încep deci, după o foarte 
scurtă pauză, în ziua de 5 Noemvrie, 1917. Redăm în întregime ord. Rev. 
Șc. Argeș, Nr. 344/917, prin care se iau măsurile amintite mai sus. 


Domnule Director, 


Conform ordinului D-lui Ministru al Instrucţiunei Publice şi Cultelor Nr. 
11.138 din 10 Octombrie a. c., transmis nouă de D-l Prefect al acestui judeţ cu 
adresa Nr. 6721 din 16 Oct. a. c., vi se face cunoscut următoarele cu privire 
la încheerea anului şcolar curent 1916—1917 si la începutul noului an şcolar 

1917—1918. 

Anul şcolar curent se inchee la 28 Oct. 1917 (stil nou) şi cel nou în» 
cepe la 5 Noembrie 1917 (stil nou). 

Lectiunile tutulor claselor încetează la 18 Oct. a. c. (st. n.) Conditiunile 
de promovare rămân cele stabilite prin art. 82, 84 si 86 din regulamentul pen- 
tru administrarea scoalelor urbane. Pentru a fi promovat, un elev trebue sá aibá 
`note suficiente pe cel puţin 2 bimestre, căci notele se pun pe bimestre, care sunt 
în număr de trei şi anume: ( Aprilie-Mai), (lunie-August) si (Septembrie-Oct.); 
aceasta, pe anul şcolar curent deocamdată. 


44) Casa Scoalelor ord. Nr. 1278/917. 
45) Arh. Sc. Băeţi Nr. 20/916. Directorul Şcoalei roagă respectos pe Coman- 


dantul de etape, cu Nr. 272 „să binevoiascá a dispune achitarea lefii”. 
16) Arh. Rev. Sc. Argeș Nr. 80 si 117/919. 


36 


www.dacoromanica.ro 


Elevii clasei IV vor depune examenul de absolvire, în conformitate ca 
art. 79 din regulamentul şcoalelor urbane, în zilele de 21, 22, 23 şi 24 Oct. a. 
c. înaintea tutulor institutorilor şcoalei, constituiți în comisiune de examinare, 
sub preşedinţia Dv. Examenul se va face în aceleaşi ore în clase deosebite, 

Trecerea notelor în matriculă, calcularea mediilor şi toate celelalte lucrări 
prevăzute de art. 87 din regulament, se săvârşesc în interval dela 25 la 27 Oct. 
inclusiv. 

In zilele dela 29 Oct. până la 4 Noembrie inclusiv (stil nou) se face în- 
scrierea elevilor pentru noul an şcolar 1917—1918 şi se fin examenele prevă- 
zute de art. 12, 13 si 23 din regulament, iar în zina de 5 Noembrie a, c. (stil 
nou) încep cursurile pentru noul an şcolar 1917—1918. 


Şcolarii, cari vin din alte localităţi şi пи au certificate de clasă dela 
şcoalele unde au învăţat, vor [i supuşi unui examen de înscriere conform art. 
12 din regulament, şi reuşind, vor fi înscrişi în clasa care cer, iar în caz con- 
trar, în cea pe care au urmat-o”. 


Revizor şcolar, І, DAMIAN 


„N. B. Vă rugăm a trimite acest ordin sau o copie după dânsul şi şcoalei 
de fete din localitate”. 


Școala de fete funcţionează anul acesta separat. 

Școala de báefi rămâne acum singură în localul său, cumplit ava- 
riat însă, având zidurile ciuruite, geamurile sparte, dușumelele fărîmate, 
fără sobe, fără lemne, fără servitor, iar ușile închise cu bolovani +7). 

Personalul didactic at școalei, pe timpul lui Căprescu, a avut 3 for- 
ma]iuni distincte : 

a) Inainte de rásboi, la cl. HI și IV, au funcţionat: O. Cáprescu, 
Ch. lofciulescu și N, Penescu, ucis pe stradă în 1916, de o bombă de 
avion ; la cl. | si 11; Lucreția Cáprescu, Maria Demetrescu, Speranţa 
lváncianu și Dem. Georgescu, 

b) In timpul răsboiului, au funcționat în 1916—1917 : Elena Iliescu, 
Lucreția Cáprescu, Victoria Gheorghiu, Caliopi Roșescu, Oprea Căpre- 
scu; iar în 1917—1918, au mai venit: Gh. Támpeanu, Pr. Rudeanu, 
Elena Călinescu și Dem. Georgescu. 


c) După răsboi. Dela 1918—1923, afară de soții Căprescu și Dem. 


— 


41) Arh. Sc. B. Argeș Nr. 58/917. 


39 


www.dacoromanica.ro 


Georgescu, se perindă o serie trecătoare de institutori : lon Їопеѕси, Gh. 
Dragomirescu, T. Georgescu, Sm. Mândru, N. C. Cosmescu, N. A. Iliescu, 


Sm. Nicolescu, N. Nicolescu, etc. 


Dela 1920 încoace, se începe organizarea cursurilor de adulți — 
numite impropriu ,,complementare" — și se fin până la 1926. 

In 1923 vara, murind Căprescu, direcția este girată provizoriu de 
inst. N. P. Nicolescu, până la transferarea instit. Gh. Bădoiu, care e nu- 
mit director titular, pe 1 Noemvrie, 1923. | 

[n timpul său, personalul didactic se reînoește complet cu instituto- 
rii : N. Popescu, 1. Peahă, E Foteseul: Ruxanda loanid si Maria Cerbu- 
rcanu. 

La 1925, se înființează și şcoala industrială de ucenici, care funcfio- 
nează, până în prezent, în localul sc. de băeţi. 

La 1927, Gh. Bădoi, trecând în învățământul teoretic al şcoalei de 
meserii din localitate, direcţia școalei este încredințată lui lon Peahă, 
învățător asimilat, de origină macedoneană. D-sa ocupă acest post până 
la 1931, când iese la pensie și apoi, pentru a doua oară, în 1912—1933, 


când se reintegrează. 


Pe timpul său, localul a primit unele reparafiuni la pardoseală și mo- 
bilier. Personalul didactic titular, funcţionând neregulat, suplinirile se 
fin lanţ. 

La 1931, este numit director, D. Udrescu. D-sa funcţionează ín a- 
ceastă calitate, prima oară, la 1931—1932, și apoi dela 1933 până în 


prezent. 


In acest interval, cadrele didactice s'au premenit aproape continuu, 
cu elemente noui, — detașări ori supliniri — însă toți titulari. Școala 
și învățământul au avut întrucâtva de câștigat, depe urma concurenţei 
didactice active, între aceste elemente. | 

In 1932, se introduce rotația generală a învăţătorilor, cu rezultate 


favorabile, fiecare învățător având prilejul să aprofundeze cât mai mult 


40 


www.dacoromanica.ro 


D UDRESCU. 
Al zecelea director al scoalei de băeți. 


individualitatea elevilor, în decursul unei perioade școlare complete și 
să adapteze învățământul, pe măsura fiecăruia în parte. 

Dela 1934—1935, se începe organizarea învățământului superior, 
tot cu aceleași forțe didactice, dela cursul elementar, piămădindu-se cu 


încetul organizarea completă a școalei, pe temelia celor 7 clase. 


41 


www.dacoromanica.ro 


Pentru o mai temeinică așezare a acestui curs, se înfiripează, pe te- 
renul aplicafiunilor practice, cele două elemente de căpetenie dela 
baza lui: atelierul și grădina şcolară. La | lanuarie 1937, se pune în 
funcțiune postul V, creiat anume, pentru buna îndrumare a acestui ciclu 
de învățământ. š 


Totodată, prin strădania colectivă și tenace a învăţătorilor, se pun 


Un aspect al cl. I, cu lucrări executate de elevi, 1937, 


în valoare noile anexe ale educatiunii : cooperativa școlară, casa de 
economie, conducerea de sine, biblioteca, muzeul, farmacia, străjeris- 
mul, etc.; cu colaborarea efectivă si rodnică a însăși elevilor. 

Spiritul de economie și muncă colectivă a fost cultivat de altfel 
și în trecut, încă de multă vreme. 

Pe la 1880, luând ființă Casa Generală de Depuneri și Economii, 
— s'a pornit în toatá fara și pe toate firele statului, o vie propagandă, 
pentru organizarea economiilor școlare și formarea spiritului de păstrare 
la copii. 


Ministerul Instrucțiunii a trimis scoalelor o circulară prin care în- 


42 


www.dacoromanica.ro 


lofátisarea generală а unui perete al cl. I, 1937, cu expoziția materialului intuitiv şi produsele elevilor. 


www.dacoromanica.ro 


deamná pe învăţători „a face să se propage economia si sà facilite ele- 
vilor mijlocul să adune și să conserve" **). 

Casierul general al judeţului Argeș, Gh. Căpitanovici, deasemenea, 
învederând „„foloasele ce aceste institufiuni au dat la popoarele occiden- 
tale", face un călduros apel către învăţători, să înființeze și ei „case de 
economii școlare", fiind un „adevărat mijloc de propășire morală și eco- 
nomicá pentru micile făpturi”, etc. 4). 

Aceste modeste începuturi au prefațat, fără îndoială, marea mișcare 
economică a băncilor populare țărănești, de mai târziu, — una din pa- 
ginile de glorie ale epocii haretiste. 

Sub asemenea imbolduri, școala de băeţi, încă de multă vreme, а 
organizat instituția economiilor școlare, desvoltând în elevi spiritul prac- 
tic. simțul economic, deprinderea de a păstra — temelia morală a gos- 
podarilor de mai târziu. 

Nu s'a putut păstra firul general al economiilor școlare, în trecut; 
astăzi, această practică se face си livrete personale, în cadrul С. E. C., 
dând rezultate surprinzătoare : în 1936, s'au înregistrat: 52.147 lei. 

Pentru a se da în școală, o cât mai puternică afirmare educației 
naționale, s'a ridicat în vestibulul acestei școale, în 1937, un monu- 
ment al eroilor — în plăci de marmoră si basoreliefuri decorative — 
și un muzeu istoric: simboluri sfinte al unui trecut de glorie și jertfă, 
isvoare nesecate de energie pentru generațiile viitoare, care din pilda 
vie a străbunilor și virtuțile lor curate, vor culege hrană proaspătă și sub- 
stanfialá, încălzind și însuflețind slova uscată și rece a cărții. 

In acest chip, școala însăși purifică și întărește atmosfera pioasă 
și fierbinte a iubirii de țară; în această atmosferă prielnică, se plă- 
mădesc virtuțile și se călesc caracterele de mâine — temelia de viitor, 
a neamului. i 

Una din plăci, — un scurt memento — comemorând datele mai de 
seamă, din trecutul școalei, are cuprinderea următoare : 

„Această școală a fost înființată de comună, în anul 1837 si tre- 
cută la stat, în anul 1860. 

„Clădirea s'a ridicat în anii: 1908—1909. 

„Placa eroilor și muzeul istoric s'au așezat în acest loc, în anul 1937, 
din inițiativa directorului D. Udrescu și cu sprijinul binevoitor al P. S. 
Episcop Grigorie Leu al Argeșului; Gl. Gabriel Marinescu, Subsecretar 
de Stat la Min. Internelor; Fl. Stefánescu-Goangá, Subsecretar de Stat 


48) Min. Instr. Nr. 3640/1881. 
49) Casieria Generală a jud. Argeş Nr. 10/1881. 


44 


www.dacoromanica.ro 


la Min. Ed. Naţionale, M. Ștefănescu-Goangă, Primarul orașului și al 
învățătorimii din jud. Argeș 5). 


„Dragostea lui Dumnezeu în ceruri, cinste și multámire pe pământ, 
fie celor ce fac asemenea bunătăți”. P. POENARU. Discurs, 1839, 


Intreagă această lucrare a costat suma de lei 99.544 provenită din 
următoarele izvoare : 


a) Donafie din partea d-lui G-ral Gabriel Marinescu, suma de lei 80.000 51) 


b) i 5 „învăţătorilor din jud. Argeş T 5940 
c] Т T » văduvelor de război " 6169 
d) Primăria C. de Argeș ü 11000 
e) Colecia biletelor plasate de învățători T 14569 
f] Diverse. (Balul sc. báefi din lan. 937] i 4568 


Suma adunată s'a folosit astfel: 


l. Lei 78.493 monumentul eroilor, compus din: a) Trei plăci de 
marmoră, încadrate ; un vultur, un drapel, o cască, 2 coloane decora- 
tive si un grilaj de obuze, cu dimensiunile totale : 400/420 52). 

b) România Mare, basorelief pictat, și încadrat, cu dim. 210/240 m. 
executat la scara : | : 500.000. 

c) Relieful judeţului Argeș, deasemeni basorelief pictat și încadrat, 
executat la scara : 1: 100.000, cu dim, 95/150. 

ll. Lei. 1875. Pentru muzeul istoric, 12 tablouri : 4 în gips, | pictat și 
5 în carton, cu ramă și geam. 

lli. Lei 13.780. Pentru lucrările de amenajarea localului, vopsit în ulei, 
mozaic, etc. 

IV. Lei 5396. Diverse cheltueli accesorii. 

In 1936—1937, s'a înființat și pus în funcţiune cantina școlară, ade- 
vărată operă de asistenţă a copiilor săraci, cari zilnic iau masa de prânz 
aci, în timpul iernii. 

Această cantină pare a fi avut rădăcini adânci și în trecut, mult 
înainte, poate, de 1912 — ceeace justifică rostul ei organic, în viața 
școalei. Nu s'au păstrat însă urme sigure, despre ființa ei, decât dela 
1912, când o aflăm sub conducerea unui comitet de persoane marcante, 
sub președenția regretatului profesor : |. Dobrescu. 


50) Textul acesta asuferit, la inscripție, câteva modificări neînsemnate, datorite 
sculptorului, din pricina necesităților tehnice. 

51) Din care 30.000 lei pentru monumentul eroilor si 50.000 lei pentru mono- 
grafie de față. Autorul retrocedeazá însă, în folosul scoalei, întreagă această cotă. 
52) Executat de Cr. Minea, maistru modelator și N. Scaringi cioplitor. 

53) Executate de Cr. Minea, modelator și M. Lichwar, pictor. 


45 


www.dacoromanica.ro 


Monumentul eroilor, 1938, 


www.dacoromanica.ro 


România Mare şi Jud. Argeş, basoreliefuri, 1938. 


www.dacoromanica.ro 


In acest timp, cantina avea un local propriu, în curtea școalei, pro- 
babil o baracă de scânduri, distrusă în timpul războjului și un impor- 
tant fond de rezervă de 5231 lei, depuși la Banca Populară din localitate, 
ceeace denotă avântul pe care îl luase această binefăcătoare inițiativă. 
In 1914, inventarul acestei cantine cuprindea imobilului amintit, mobi- 
lierul și vesela necesară și un capital de 4998 lei. Veniturile se realizau 
din cotizafii, donații, etc. Președinte în acest timp era vrednicul primar 
D. Lăzărescu, casier |. Vâlsănescu și secretar înv. D. Georgescu. 

Pentru adaptarea localului la trebuinfele noui, creiate de reorgani- 


Alt aspect al cl, L, 1937, cu nou şi felurit material didactic, 
construit de elevii. 


zarea generală a școalei, s'au făcut următoarele modificări și complec- 
tări : s'a creiat o sală de atelier — destinată și adaptată provizoriu 
pentru cantină, — s'a făcut o cancelarie nouă; s'a separat vestibulul 
dela intrare pentru muzeul istoric, s'a înființat galeria foștilor învăţă- 
tori ai scoalei, etc. 4). 


51) Pentru cei care vor mai încerca la școala si în satul lor asemenea realizări 


48 


www.dacoromanica.ro 


Astfel întocmită, școala de băeţi a Argeșului, — după aproape 100 
de ani de muncă trudnică și nepregetată, în ogorul înţelenit încă, al 
vieţii culturale locale — își va putea împlini, fără îndoială, cu mai mult 
spor, chemarea ei educativă în viitorul neamului. 

Nu putem încheia acest capitol, fără a aminti, că școala de báefi, 
în epoca de după război, a mai avut menirea a sprijini și ocroti 
la sânul ei, încă alte trei institufiuni culturale locale și anume: 


Clasa II: 1933-—1934. 


a) Gimnaziul de báefi: „Principele Nicolae", dela 1923—927. 
b) Școala industrială de ucenici, dela 1927—1938. 
c) Școala de copii mici, dela 1930—1937. 


de bine obstesc, îmi îngădui aci un modest sfat sincer și prietenesc — rod scump al 
unor crude experienţe personale : 

a) Să nu aștepte prea mul: dela alții. 

b) Să nu descurajeze, când vor întâmpina protivnicii — fáfige ori lase — fie 
chiar din partea colaboratorilor lor fireşti. 

c) Să lupte înainte cu nădejde și ínsuflefire, până la sacrificiu; — biruința 
finală va veni, în ciuda tutulor adversităților. 


49 


www.dacoromanica.ro 


INTRETINEREA SCOALELOR. 
LOCALURI SI MOBILIER. 


Prin legiuirile vechi, încă de pe la 1830, gospodăria materială a 
scoalelor era lăsată în sarcina comunelor. Prin legea dela 1864, se pre- 
vedea că „consiliul municipal va fi comitat scolariu" (art. 91) si era dator 
să chivernisească școalele, ca să aibă local, propriu ori închiriat, în con- 
difiuni higienice ; mobilier suficient: bănci, semicercuri, etc.; com- 
bustibil și servitor. 

Ministerul sau Eforia Școalelor procura materialul didactic, pe care 
îl distribuia gratuit, prin prefectură ori primărie și subvenfiona cheltue- 
lile de cancelarie, огдопапјёпа câte 96 lei anual sau 24 lei trimestrial. 


lată un cont de cheltuelile mărunte ale sc. de bàefi, pe trim. Octomvrie 
1870 : „4 mături, lei 1,68; 5 testele hártie albă lei 4,20; 5 testele hărtie vânătă lei 
2,10; 3 bastoane ceară roșie lei 1,05; o donație lei 1,50; 4 geamuri lei 3,36; | 
oca negreală lei 2,52; | registru lei 2,94; 3 cutii cretá 1,80; | cutie condee lei 
2,85; Total 24 lei". 
„Legea instr. din 1864, spune : „Statul are în sarcina sa personalul învățător, ad- 
ministrativ si domestic, subvenfia pentru material de şcoală, cărţi, hârtie, etc. la 
copiii fárá mijloace". Art. 42. 


.Mádularele" consiliului municipal, sau ,.magistrafii'" orașului, mai 
aveau dreptul de control și asupra învățământului, singuri ori însoțind 
la inspecție, organele din învățământ și luau parte la toate solemnită- 
{Пе școlare. „Comitatul scola" va face observafiunile necesare învă- 
țătoriului ; având dreptul a-l raporta revizorului. Art. 87. 

În fruntea județului, ca organ superior de îndrumare și coordonare 
generală, era comitetul județean de instrucție, alcătuit din câteva per- 
soane marcante, sub președinția prefectului. 

Primul comitet de acest fel s'a înființat în județul nostru, pela 1837, 
având ca membrii, pe Stolnicul Dincă Brătianu, lon Socolescu și alţii. La 


50 


www.dacoromanica.ro 


1864, acest comitet cuprindea următoarea alcătuire : Președinte : Con- 
stantin Verzaru : Membrii: N. Kokulescu, delegatul Eforiei, cu Nr. 1845, 
Сіп 1859; Baziliu Ursescu, revizorele scoalelor și Alessandru Theodo- 
siade, institutor superior, ambii delegați de Ministerul Instrucțiunii, cu 
Nr. 1712/863 55). 

Directorii școalelor trebuiau să semnaleze primăriilor, în fiecare an, 
în luna lulie, toate nevoile și lipsurile ce aveau ; iar acestea, până la 
15 August, erau datoare să le împlinească 5%. In realitate, școalele se 
deschideau mai rău de cum se închiseseră. Lemnele se aduceau tocmai 
după ce iarna se răbufnea prin ușă; meremetele se făceau, când pri- 
dideau ploile prin tavan și zidurile se surpau. Curgeau rapoartele di- 
rectorilor către Primari, Revizori, Prefec[i și Ministru. 

Desprindem din noianul întâmplărilor timpului, numai câteva pilde, 
îndestulătoare pentru a ne oglindi imaginea acelor împrejurări, cu pi- 
iorescul lor local. 

I) In lunie, 1862, directorul școalei, după ce în zadar cere sprijinul 
municipalității, face cunoscut Ministerului că : „Cu 95 școlari, despăr- 
fifi în 3 clase și numai cu 5 bănci stricate și fără semicercuri, fără table", 
etc., nu-și mai poate face datoria. Inspectorul școlar, cu prilejul inspec- 
еї din Noemvrie, acelaș an, notează următoarele lipsuri : 

„Lărgirea școalei prin dărâmarea unui perete despărțitor și des- 
chiderea unei ferestre noui, reparația învelișului, căci plouă în clasă, 
10 bănci noi, 10 semicercuri, două table de scris, două sobe și o ca- 
#еага" 57), 

Toate însă au rămas fără urmare. In pragul iernii, directorul se vede 
fără niciun lemn în clasă, deși „iarna si frigul au intrat ре ușă” 5%). 

In 1863, Ministerul Instrucțiunii ia asupră-și, în mod provizoriu, chel- 
tuelile de întreţinere și înzestrare a ambelor școale din localitate, cum 
se vede din următoarea : 

„Depeșă telegraficà". 

„Vă anunț că kiriile și materialul școalelor orașelor ce până acum 
se plăteau de Ministeru, rămân tot în conta Ministerului. Vezi primi cu- 
rând mandat. Comunica]i aceasta și directrizii de fete. 


p. Ministru Lupaşcu 


2. In Fevruarie, 1864, Directorul scrie municipalității că : „a trecut 


55) Arh. Stat, Dos. 434/1864. 

56) Art, 52 şi 57 din legea instrucţiunii, dela 1864. 
57) Arh. Sc. Báefi, Dos. pe 1862. 

98) Arh. Sc. Báefi. Dos. pe 1862. Nr. 20. 


51 


www.dacoromanica.ro 


a < Z Z Z 


Principatele. Unite 
Sta Like < ZZ É AA 
"E, p | 47 panke 
DEPESA TELEGRAFICA 


DPresentata la B РУЛА — _— -6 _ ore SË m Z amiar 

i s x W 

Sosită lu . frg = iA _ 46i —/ ore ZÉ m Ó — атау 
a I 


Nolilia «цс 


М2 49132 


Codin Cc ycu EA ER TS — 6 us АЖ; 


роляю ех pote 


rară E Ё mg sa 


О S „се Са, же 7920, 


NET M н“ Z 


AC ^U. CC€o729 —— е ДУ #cZeez e е 4, 

-— B 
лал PPS Atermit A -int comua A irris, 
Za cata. Z. snr, eut inel AM re má, 


get 
. 4 *¿ 
(алаас св „= се ze teclae 
^ 


сиса 
S duae Ligua sur 


52 


www.dacoromanica.ro 


o lună din acest ап si nu s'a luat nicio măsură pentru trebuințele mate- 
riale ale scoalei"... „Fără a fi fost obligat, le-am portat toate... cretă, 
burete, sobe, coșuri și simbria rândașului, din leafa mea, care abia îmi 
ajunge pentru existența familiei mele" etc. 59). 

Făcându-se cunoscut organelor superioare această situaţie, Minis- 
terul regulează din nou plata în contul său, cu câte 50 lei pe lună, pen- 
tru servitor și 50 lei cheltueli mărunte, până la 1865, când trece în bu- 
gelu! primăriei, „cu 20 lei pe lună, când se vor aduna bani". %), 

3. In lanuarie 1865, directorul scrie municipalităţii: „astăzi mi s'au 
trimis 5 bucăți de lemne, pentru patru focuri. Và las să judecaţi, domnule 
primar, dacă cu 5 bucăţi de lemne, se poate încălzi pe acest timp as- 
pru, 4 încăperi”. 

4. In 1866, primarul suprimă din buget cei 20 lei prevăzuţi pentru 
servitorul scoalei de băeţi și de fete „neputând comuna a mai împovăra 
„şi cu lefurile acestora ©), 

Intr'o noapte, școala este „călcată de răi făcători, arhiva spartă 
și s'au furat 37 lei și 6 parale" 2). 

In asemenea condițiuni, Ministerul aprobă din nou, pentru ultima 
dată, să se plătească din fondurile sale sâmbria servitorilor celor două 
școale de báefi și de fete, atât pe 1867, cât și 1868, socotit câte 60 
lei pe lună °). 

5. Mult mai complicată este însă chestiunea localurilor. 

Cel dintâi, de care avem o mențiune certă, este acela pe care co- 
muna l-a cumpărat, pela 1845, potrivit condițiunii rezolutive, pusă de 
însuși Domnitorul Țării, la 1843. 

Acest local era așezat în Valea Târgului, pe locul unde se întinde azi 
curtea școalei de fete, spre intrarea de est — între proprietatea Augus- 
tin Petrescu și Constantin Balotă, dela care probabil a fost și cumpărat. 

Era o clădire veche, de cărămidă și învelită cu șitță, având spatele 
pe malul pârâului, iar faja — cu prispă largă si zástalnifá — spre miază 
noapte. I 

Fostă probabil locuință particulară, s'a amenajat cu timpul, după 
trebuinfele scoalei, având în 1864, împărțirea ce se vede în schița de 
mai jos. 

Această schiță este reprodusă din :- Anuarul General al instrucţiunii pe 1843- 
1866, de V. A. Ureche, pag. 100, cerută de Ministerul Instrucțiunii încă din 
1862. cu ordinul Nr. 21199/862, care zice: „Veţi trimite o schiță topografică a lo- 


59) Arh. Sc. Băeţi, Nr. 10/1864. 

80) Arh. Sc. Băeţi, Dos. pe 1864. 

91 si 62) Arh. Sc. de Băeţi, Dos. An. 1866. 

93) Min. Instr. Nr. 12819/67 si M. 1. Nr. 240/868. Arh. St. Dos. 481/868. 


53 


www.dacoromanica.ro 


calului scolastic, fără exactitate şi perfecțiunea geometrică, ci numai să se poată 
avea o idee de împărţirea localului, numărul încăperilor si destinafiunea lor". 

Tot aci aflăm şi menţiunea : „Localul scoalei este cumpărat de orășeni”, func- 
fionánd cu trei clase si doi institutori. 


Comitetul de inspecţie judeţean confirmă la 1864, că: „Localul scoalei pri- 
maria de báeji din Curtea de Argeș, este cumpărat de orășiani, data nu ni s'a ară- 
tatu, în sciinfele trimise de d-l institutore d'acolo, conform invitafiei ce i s'a făcutu”. 

„Localul pentru schola de fete, totu d'acolo, se închiriază de municipalitate” 84), 

Ca mobilier școlar, la 1863—64, aflăm : un orologiu, două catedre, 
două table mari de scris, 21 de bănci și o icoană, — toate procurate 
cu cheltuiala statului 95]. : 

Aici s'au perindat la învățătură, toate generaţiile tinere ale ora- 
șului, dela Augustin și Ostășescu până la Cărbuneanu. 

La 1861, când acesta a luat-o în primire, era dărăpănată, cu înve- 


ANUL. 


Sconyei Taimane. pe БағТі Curlea ze Clear s. (864) 


ligul. măcinat, zidurile scorojite și mobilierul complet uzat. Toate cere- 
rile lui pentru a-i aduce îmbunătățirile și reparafiunile trebuitoare, au 
rămas sterpe. 

[n 1865, Cárbuneanu previne municipalitatea cá: „Șceala nu mai 


poate funcţiona, atât corpul institutorilor cát și școlarii sunt expuși a-și 
găsi mormântul sub zidurile ei" %). 
Și în adevăr, în vara următoare, a anului 1866, s'a și prăbușit dela 
sineşi, hurduilà de igrasie și roasă de dintele necruţător al vremii. 
Se pune acum hotărît problema, „reconstituirii edificiului", deoarece 
„orașul a rămas fără școală *')". 


64) Arh, St. Dos. 415/865. 

65) Arh, St, Dos. 434/864. Inventariul scoalei de băeţi. 
86) Arh. Sc. B&efi No. 76/865. 

вт) Arh. Sc. B&efi No. 20/866. 


54 


www.dacoromanica.ro 


Primarul orașului S. Nanoescu, abea într'un târziu, pela Octomvrie, 
vestește că : „urmarea cursurilor învăţăturii, în anul școlar 1866-67, până 
la vacanţa viitoare, se va muta în casele d-lui Gavrilă Șendrulescu ce 
sunt închiriate pentru spital, a cărui înființare a rămas până la anul 
viitor”! 98). 

Casele acestea ale lui Gavrilă al Vlaicului — cum i se spunea după 
numele tatălui său, logofătul Vlaicu Șandrulescu, fost epitrop al Epis- 
copiei Argeșului — erau așezate pe dâmbul din apropiere, unde se află 
azi pavilionul numit al „spitalului vechiu”. 

Croită anume pentru spital, cu saloane mai svelte și mai spafioase, 
această clădire n'a fost greu de adaptat pentru școală. 


Localul sc. de băeţi: Gavrilă Sendrulescu, din 1866—76, 
astăzi pavilion pentru locuința personalului spitalicesc. 


Anul următor, neplătindu-se chiria la timp, proprietarul amenință 
cu evacuarea școalei ; directorul firește anunţă Ministerul Instrucțiunii ; 
iar acesta la rându-i cere o anchetă Min. de Interne. 

Abia pe la jumătatea lui Octomvrie, Prefectul județului, însărcinat 
cu această cercetare, își încheie raportul, constatând cu naivă simplitate, 
cá: „s'au zăbovit puțin... reparațiile”... iar cât privește ,aretárile d-lui 


institutoare, sunt prea prăpăstioase si nici cumva temeinice” %). 


98) Primăria Curtea de Argeş, Nr. 1128/866. 
69' Pref. jud. Argeş, Nr. 16867/1867. 


55 


www.dacoromanica.ro 


Și după această ,pufinticá zâbavă", școala își începe cursurile tot 
în casele Șendrulescului, tocmai în pragul iernii, fără lemne, fără servi- 
tor, etc. 


La 1872, înființându-se clasa IV, localul devine neîncăpător. Direc- 
torul cere în plus „иё cameră nouă, cu tot mobilierul și aparatele de 
învăţătură necesare” și întrucât „clasa | și 11 se întrunesc subt conduce- 
rea unui institutoriu, este neapărată trebuinjá sau o cameră atât de spa- 
țioasă încât să cuprindă pe toţi elevii ce frecventează men[ionatele 
două clase sau în lipsă de aceasta să se instaleze încă o cameră laterală 
pentru una din cele două clase”. Altfel, — „иё mare parte din copii nu 
vor putea fi primiţi în școală”, cum s'a și întâmplat 70). 

Școala de fete, care a funcționat cu chirie, încă dela înfiinţare, în 
casele Vizunescu, nu era mai de invidiat. Aproape jumătate din numă- 
rul elevelor, ca și din acel al băețţilor, nu frecventau cursurile din pricina 
localurilor neîncăpătoare, cum constată și revizorul școlar, Basiliu Ursescu, 
în raportul său Nr. 39, din 186771). 


Ministerul Instrucțiunii, luând cunoștință că „ambele școli primare 
de fete și băieţi din Curtea de Argeș, sunt într'o cumplită mizerie", — 
cereMinisterului de Interne să oblige comuna ca „de îndată să pună la 
dispoziția ambelor școale, localuri bune și celelalte obiecte" 9), 


Asemenea bune intenţiuni însă, s'au înmormântat pentru multă vre- 
me, în vrafurile dosarelor. 


Școala de băeţi s'a așezat — vrând, nevránd — pe un sir de ani, 
în casele Șendrulescu, unde a rămas până la 1875, când și peste ele 
s'a abătut aripa necruțătoare a ruinii. Directorul Cărbuneanu anunţă pri- 
măria, în vara anului 1875 că „întreg localul trebue reparat sau refăcut” 
și cere să se delege „un om competinte" care să constate această si- 


tuajie și să avizeze la măsurile cuvenite 7). 


Până toamna însă, nu s'a luat nicio măsură, așa încât noul director 
C. Penescu, când o ia în primire, vede „cu groază starea deplorabilă a 
scoalei" : dușumelele putrede, scufundându-se sub picioare; învelișul 
aproape inutil, ploile străbătându-l în voie peste Фо}; podul plin de ste- 
reghie și funingine, gata să s'aprindă la cea dintăi scânteie, etc **) 


10) Arh. Sc. Băeți Dosar an. 1872. 
71) Arh. scoalei băeți No. 19/875. 
12 Arh. Stat. Dos. 331/867. 
75) Arh. Stat, Dor. 296/867. 
74! Arh. scoalei Nr. 62/875. 


56. 


www.dacoromanica.ro 


in asemenea condițiuni s'a deschis școala la 1875, directorul însuși 
făcând localului reparafiunile strict trebuitoare. 

In acest moment, clădirea dispunea de opt încăperi: patru pentru 
locuinţă și cancelarie și patru săli de clasă ; proporţionate astfel: clasa 
l, un dreptunghiu de 4,83/6,22 ; iar clasele 2, 3, și 4, toate patrate cu 
latura de 5,17 m.; înălțimea generală: 3,09. Fiecare sală avea câte 
două ferestre. 

Ca mobilier, găsim : 22 bănci, 4 catedre, 4 scaune, 2 table și un oro- 
logiu. 

Servitorul este plătit, dela 1868 încoace, din bugetul comunii, cu 
18 lei lunar. 75). 

In 1876, după zece ani de funcţionare, localul Sendrulescu, fiind dă- 
răpănat de istoavă, școala e nevoită să-și caute în altă parte adăpost. 

Pe acel timp, veneau la Biserica Domnească, suferinzi din toată lu- 
mea, să-și caute tămăduire la moaștele făcătoare de minuni, ale munce- 
niții Filoteia, cari se păstrau aici, încă de pe vremea lui Radu Negru. 
Intre aceștia se aflau mulţi nenorociţi, care — fie că erau prea nevoiași, 
fie că erau atinși de boale molipsitoare ori demenţi — nu se puteau 
găsdui pela locuitori și erau izolaţi în niște chiliuțe vechi, de lângă clo- 
potnifá. Pentru a le aduce oarecare alinare și ușurare acestor nenoro- 
cili sărmani, un boer Vilara, — venind de aiurea și vindecándu-se de o 
grea suferință — drept mulțămită, a ridicat cu cheltuiala lui, un spital, 
în curtea Bisericii Domnești 7%). Această clădire, fiind gata în 1876—adică 
tocmai când școala rămăsese fără adăpost — primarul orașului, S. Na- 
noescu, îi schimbă destinaţia, și mută școala de băeţi în acest local. No- 
bilul boer, care mai zidise o clădire de școală pela Vadul Lat, n'a făcut 
împotrivire ; dimpotrivă, a fost bucuros de o așa neașteptată facere 
de bine. 

In amintirea frumosului său gest, școala a păstrat portretul, milos- 
tivului donator, până în vremea războiului, când a fost răpus fără urmă. 

Localul Мага era așezat în fața Bisericii Domnești, cam la 70—80 
de pași depărtare. Era zidit din cărămidă și învelit cu șiță. De jurimpre- 


15) Arh. scoalei, Dosar 1875. 

16) Nevoia construirii unui spital, anume pentru acești bolnavi, în curtea Bise- 
ricii Domnești, s'a resimțit încă de multă vreme. Astfel în 1859, s'a trimis o ialbă în 
ecast scop, Domnitorului Cuza Vodă, care a si hotărît facerea spitalului. Un ingi- 
ner Mihale Marcu, trimis de guvern, a întocmit planul si devizele necesare. Nu știm 
însă ce vitregie a împrejurărilor a zădărnicit această frumoasă încercare. (Arhivele 
Episcopii Argeș. Dosar Nr. 95/859). 


57 


www.dacoromanica.ro 


jur era ocolit cu o galerie deschisă, largă de 1.50 m. Clădirea propriu 
zisă era lungă de aproape 40 metri și lată de peste 10 metri. La început 
avea 12 încăperi; adaptându-se pentru școală, au rămas: patru săli 
de clasă cu câte patru ferestre și cu dimensiunile: 2 a 10/5,17 ; iar 
2 a 10/4,80 si alte patru odăi pentru locuinţă și cancelarie. Fiecare com- 
partiment avea la început intrare separată. 

Ca mobilier găsim : 24 bănci de brad, lungi, nevopsite, de câte 6-8 
elevi ; 4 scaune, 4 catedre, 4 table, osebit o masă si 2 scaune în cance- 
larie. 

Pentru lucrările de adaptare, mobilier, etc., s'a constituit un comitet 
de inițiativă, în frunte cu Episcopul Ghenadie și primarul Nanoescu 77). 

Astfel, în 1877, se fac următoarele completări : Dresul și spoitul zi- 
durilor pe dinăuntru și pe afară ; 3 sobe noui; dresul ușilor și broaș- 


Bcoaya ре Bâcți 
Locau; Vijana (үа Biserica Domnrasă) 


Самсејате й Š locuia 


telor si 2 clanfe la antreu ; dresul giurgiuvelelor cu noui balamale și câr- 
lige; 4 bănci noui si dresul celor vechi: 17 geamuri lipsă ; dresul ta- 
blelor și catedrelor ; dresul orologiului, 4 hărdae pentru băut ара; po- 
mostitul galeriei din jurul localului, nefiind pardosită cu scânduri; în- 
chisul curții, lăsându-se două portife : una în faţa Bisericii și alta în dosul 
școalei spre râu 78). 

În. primăvara anului următor, 1878, școala de fete fiind suprimată 
din buget, — deși nu plătea decât 470 lei chirie anuală — este burzu- 
luită tot în localul scoalei de báefi, anume în locuința directorului, саге 
este evacuat 79). 


71) Arh. şcoalei bàefi Nr. 66/1877. 
78) Arh. scoalei báeti Nr. 17/1877. 
18| Primăria C. de Argeş Nr. 234/1878. 


58 


www.dacoromanica.ro 


Toate protestele si arătările acestuia, că localul e neîncăpător și ne- 
igienic, iar „moralitatea și supravegherea elevilor nesigură .... unii a- 
tingând etatea de 20 de ani" 5%), au rămas zadarnice : ambele școale 
au funcționat la un loc, până în 1879, primăvara când, primăria cumpă- 
rând casele moștenitorilor Augustin Petrescu, școala de fete este așezată 
aci pentru totdeauna, spre împăcarea tuturor intereselor. 

In 1880, primar fiind Daniil Sterescu — un om de inimă care și-a 
pecetluit amintirea pe multe opere de bine din oraș — i s'a făcut o re- 
novare generală, fapt pentru care directorul Munteanu i-a adus prin 
presa timpului: „Ale sale mulţumiri publice, în numele junimii studi- 
oase din această urbe'' 81), 


Totuși, în 1881, învelitoarea măcinată o sboară vântul, tavanele slă- 
bite ameninţă să se prăbușească în capul copiilor ; iar în iarna anului 
1885, căzând zăpadă multă și „apăsând învelitoarea, localul a început a 
trosni, zidurile a crăpa'' %2). Pentru a prididi atâtea nevoi, directorul, încă 
din 1884, face apel la contribuţia publică pentru „ajutoare benevole" 5). 

Intrarea la școală ca și ia biserică, era pe sub actuala clopotniță, 
pe un drum public, care — tăind curtea pe la mijloc, ocolind pe lângă 
școală, ieșea în strada Râului, (azi Lascăr Catargiu), și răspundea toc- 
mai la moara din zăvoiul Argeșului. Ulterior, acest drum a fost închis: 
iar chiliile din stânga clopotniții dărîmate, făcându-se. în locul lor, în- 
trare separată la școală. 


Curtea școalei deasemeni a fost, la început, comună cu a Bisericii 
și servea de cimitir orașului, ceeace a dat naștere la vii incidente între 
cele două așezăminte surori. 

Astfel, în primăvara anului 1876, directorul Penescu se plânge pri- 
măriei „cu uă dureroasă indignafiune că ... preotul Nae dela Biserica 
Domnească,... îngroapă cadavre în curtea școalei... fapte demne de o 
civilizație hotentotă" 24). 


In Noemvrie acelaș an, noul director Munteanu mai abil și mai domol 
„considerând că școala se află în acelaș loc cu cimitirul, contra regu- 
lelor de higienă și salubritate publică, unde pe fiecare zi se îngroapă 
cadavre lovite de epidemie"... cere ca „măcar provizoriu, până la tre- 


80) Arh. scoalei de Ье Nr. 3, 5 si 83/1878. 

81) Arh. şcoalei de bšefji, dosar 1880 Ziarele Românul, Timpul, Răsboiul, Romá- 
nia Liberă, Cultura, etc. 

82) Arh. şcoalei de băeţi, dosar. 1885 

83] Arh. şcoalei de băeți Nr 831884. 

34) Arh. şcoalei de bšef Nr. 9/876. 


59 


www.dacoromanica.ro 


ŞCOALA PRIMARĂ DE ВАЕТІ DELA BISERICA DOMNEASCĂ 
LOCALUL VILARA: 1876 — 1909. 


+ 
s 
à 


SSI W 


——————————— oL. -- 


Cimitir 


A. Porțiunea cotropită de preoți. 


60 


www.dacoromanica.ro 


cerea furiei, înmormântările să se facă la una din bisericile дере la 
marginea orașului 55). 

Deși întemeiată și nezăbavnică, această arzătoare problemă n'a 
fost limpezită, decât cu multă anevoinfà și pe îndelete. Astfel, curtea bi- 
sericii este despărțită de școală printr'un palan transversal, înalt de a- 
proape 2 metri, menit să mascheze înmormântările și să izoleze întru- 
câtva forfota și miasmele infecțioase ale bolnavilor veniți la Sfânta ; 
apoi cimitirul este mutat definitiv, pe locul unde se află astăzi. 

Partea de apus a curţii, unde se văd azi ruinele palatului domnesc, 
era pe atunci cotropită de parohii bisericii : popa Sima, popa Nae, care 
deveniseră stăpânitori ohamnici pe întreaga porţiune. Pe. margini mai 
aginau, tot cu învoirea popilor, câteva coșmelii nevoiașe si șatre de ți- 
gani, care și ei se necăjiau cu directorul, că nu-i îngăduia cu vitele și 
orătăniile în curtea școalei. 

Deaceea în 1882, vedem că femeile: Frusina Moraru și Stanca 
Schioapa, sunt date în judecată pentrucă rupeau gardul ca să vâre „гё- 
mătorii si vitele în localul junimii studioase, ca în într'un ciair" 80). 

Ba într'o noapte s'a încercat să-i pună și foc școalei, cu ghemo- 
toace de cârpă și fân aprins. 

Nu mică i-a fost mirarea directorului, când într'o altă noapte, surprin- 
se în magazie la lemne, câţiva elevi seminariști, gázduiti prin apropiere și 
cere părintelui Drăgănescu, directorul seminarului, să-i „poprească dela 
asemenea fapte"... „pe viitorii preceptori ai сопсеїёјепіїог lor și a-i în- 
drepta în nobila lor misiune", — că „din nefericire, în tot locul trebue 
să se găsească și de felul seminfei din Evanghelie căzute pe piatră" 87). 

După ce a închis apoi curtea, directorul Munteanu a înfrumusețat 
locul cu răsaduri de flori, zarzavaturi, verdeață și copaci diferiţi са: 
meri, peri, cireși, vișini, ulmi și mai ales tei, din poartă și până la ușa 
școalei. 

Unii din aceștia mai stărue și azi în curtea Bisericii, mărturii ale 
trecutului, umbrind cărările, pe unde viața sgomotoasă și-a depănat odi- 
nioară firele si împodobind pajiștele tăinuite de azi, cu coamele lor ple- 
toase, prin frunzișul cărora străbate lin o adiere de șoapte neínfelese, 
ca un fior sfios furișat din adâncul vremii... 

După 33 de ani de văcuire, acest al treilea local al scoalei de báefi 
— menit pentru spital — îmbătrânind cu totul, primăria oraşului ia mă- 


85) Arh. scoalei de b&efi Nr. 74/876. 
56) Ídem, Dos. 1882. 
87) idem, Nr. 69/876. 


61 


www.dacoromanica.ro 


surile hotárítoare pentru construirea unui local propriu de școală. In a- 
cest scop, răscumpără în 1902, dela Biserica Sf. Nicolae, din piaţă, dis- 
trusă în 1887 — terenul actual: circa 2600 m. p., cu preţul de 2.200 
lei. Acest teren fusese cumpărat tot de primărie, înainte de 1880 de 
la pitarul Tudose Protopopescu, care avusese aici un frumos conac boe- 
resc și se lăsase bisericii, în schimbul cimitirului din deal. 

In ziua de 12 lunie, 1908, s'a pus piatra fundamentală a actualu- 
lui local; iar în ziua de 30 August 1909, a fost inaugurat, în prezența 
marelui Haret, a Episcopului Gherasim Timuș, prefectul judeţului Brânzeu 
și toate autoritățile comunale și judeţene. 

Datele de mai sus, privitoare la local, sunt culese din prefioasele informații 


ale d-lui Nae P. Constantinescu, fost secretar al Primăriei Argeș. D-sa mi-a recon- 
stituit și actul de fundaţie al scoalei, în cuprinderea următoare: 


Sc. Ваен. — Localul propriu, construit în 1908—1909. 


„Astăzi 12 lunie, anul 1908 s.a pus piatra fundamentală a acestui local de 
școală primară de bšefji din Curtea de Argeș, în timpul M. S. Regelui Carol |, Mi- 
nistru Cultelor si Intsrucfiunii publice fiind Spiru Haret. Episcop al Argeșului P. S. 
Gherasim Timuș. Prefect al jud. Argeș, N. Brânzeu. Primar al orașului C. de Argeș, 
Daniil Sterescu. Consilieri ^ comunali: lon Vâlsănescu, Dimitrie Lăzărescu, Pandele 
lonescu, Gheorghe Mitu, Ioniţă lon, Gr. M. Chiriţă, Stefan T. Chiriac și Matache 
Rădulescu. Secretar și casier delegat al primării: Nae P. Constantinescu, Director 
al scoalei : Matei lvàncianu". 

Unicul exemplar, rămas în ființă, este așezat în temelia scoalei, la stânga ușii 
în faţă. 


62 


www.dacoromanica.ro 


o Şcoala de băeji.— Solemnitalea punerii pletril fundamentale în 1908. Rândul |, dela stânga: Al. Vrani, arhit. sc., Th. Ionescu profesor, Matei Iváncianu, dir. sc., 
Pr. V. Predeanu ; arhim. Meleile Gibescu ; Daniil Sterescu, primar; 1. Vâlsănescu, ajutor; Or. Chiriţă, Pandele Ionescu, consilieri comunali. 
Капада! 11, dela dreapta : Arh. Platon Closu ; Pană Popescu dir. lic., Ploeşti; Pr. Rizescu, i. Smeu, Or. Teodorlu, Pr. Petculescu, D. Lăzărescu, farmacist, 
N. P. Constantinescu, secr. primăriei; Geza Miss, castelanul palatului; Si. Dumitrescu, sub-prefeci; Adamescu, șeful staţiei; Josif Stănescu, dir, şc. 
de meserii ; Diac. Oancea, dir. sc. Flămânzeşii şi alții. 


www.dacoromanica.ro 


Intreaga clădire — o construcţie masivă cu 5 săli de clasă, antreu, 
vestibul și cancelarie, — este făcută din cărămidă presată, pe o temelie 
solidă de piatră de Albești și învelită cu tablă Wolfnetter. A fost exe- 
cutată în antrepriza inginerului Alexandru Vrani, după planul Casei Școa- 
lelor și a costat, pe atunci: 46.000 lei. 

Imprejmuirea din faţă : grilaj de fier, pe foclu de piatră de Albești 
și palanurile laterale, au costat vreo 1800 lei. Mobilierul nou : bănci, ca- 


[macazie) = 


Terenurile şi localul actual al scoalet de bšett, 
Scara : 1/gy. 


64 


www.dacoromanica.ro 


tedre, cuere, bazin de apă, birou, scaune de pae, pendulă, portretele 
familiei regale, etc., au costat vreo 1200 lei; dar, din nenorocire, au 
fost distruse în vremea invaziei inamice : 1916. 

Plantaţia de brazi, din faţa școalei, a fost deasemeni făcută de pri- 
mărie, cu puefi aduși din pepiniera Smeura, proprietatea Vestenian. 

Acest local a suferit mari stricăciuni în timpul răsboiului, servind 
la început de spital armatelor noastre și apoi de grajd și cazarmă 
trupelor ocupante, până la 23 Aprilie 1917, când a fost evacuat de 


Panu; 
Seonji Primare ре R&cli 


Scara: бов оо 


Impărțirea generală а scoalei de báeti. 


Komandatura nemf[eascá, într'o stare de necrezut: zidurile ruinate, 
geamurile sparte, pardoselele, sobele și ușile distruse. 

Sub presiunea evenimentelor, primăria a suprimat din buget sub- 
мепа cuvenită școalelor de băeţi și fete, pe anul școlar 1916/917. 
Abia în 1917/918, prevede servitorul, cu 45 lei pe lună 55). 


88) Arh. scoalei de băeţi Nr. 58/1917. 


65 


www.dacoromanica.ro 


Festivllatea inaugurării noulul local al scoalei primare de băeļi: 50 August, 1909. 
a) In fund: Episcopul Gherasim Timuș ; Danii! Sterescu primar; Spiru Haret, Ministrul Instrucțiunii Publice; Nic. Bránzecu, prefeciul Jud. Argeş; Budisteanu, 
dir. Soc. Arif; Dr. Orümberg, Nanu Gheorghiu, fost primar; еіс. 


b) în fajă: N. P. Constaniinescu, secr, primăriei; leorom. Ambrozie; Pr. Gavril Cristescu; 

N. Gheorghiu, comisar ; Alvrani arhitectul sc. |. Roşescu; О. Căprescu institutor; Victoria Gheorghiu, insi.; Lucreția Cáprescu inst. ; Ecaterina Prolopopescu- 

Teodoru inslituloare ; etc. с) în mijloc: Matei Iv&ncianu dir, sc. de báeji ; Euir. Tonegaru, dir. sc. de fele; Dr, Titu Demelrescu, medicul primar al judelului ; eic. 
www.dacoromanica.ro 


Mobilierul în cea mai mare parte a fost deschiolat. Cu multă ane- 
voință, acest local a putut fi repus în stare de funcțiune, și cu mari sa- 
crificii a putut fi renovat în decursul anilor următori. Numai cu reface- 
rea dușumelelor și mobilierului, s'au cheltuit peste 50.000 lei. 

In timpul din urmă, localul a primit unele modificări, cerute de avân- 
tul și rosturile noui ale școalei și anume : o sală de cantină, o cancelarie, 
muzeu istoric. Are nevoie încă — pentru completare — de o sală de 
curs, una de bibliotecă și festivități, un atelier, o Бае; osebit de aces- 
tea mai trebue o: magazie, o bucătărie și sală de mese, pentru a avea 
tot confortul, cerut de organizarea complectá a scoalei. 


| 4. осяјщ Comunal 


: 9. n N DRU|ESCU 
№3 
5 5. „_Уцака 


MUNA 


” 
k ToposE PolaoPoPe 


ZA N° 2, 


£7 
Parul Jo атесит Tg 


Schița tuturor localurilor şcoalei de băeţi. 


67 


www.dacoromanica.ro 


ANUL ŞCOLAR” 


Pela 1864/65, anul școlar era de 11 luni și începea la 1 Octomvrie, 
având următoarele vacanțe : o săptămână la Crăciun, două la Paști și 
с lună de vară, Septemvrie. 

Prin legea dela 1864, modificată cu decretul Nr. 963/865, cursurile 
se deschid la 16 August și fin până la 29 lunie. Vacanţa de vară s'a fă- 
cut de o lună și jumătate, în care timp directorul era ținut „a nu pă- 
răsi școala, fără concediu aprobat de Minister și numai lăsând un loc- 
titor"... deoarece „pe lângă retribufiune se mai bucură și de internarea 
în localul scoalei'' 20). 

Deschiderea cursurilor se făcea mai întotdeauna cu întârzieri, din 
cauza localului nepregátit la vreme *!), dar de obiceiu, cu deosebită so- 
lemnitate. 


89) La fiecare început de an școlar, primăria era îndatorată să vestească pe toți 
locuitorii „rugând din casă în casă”. Ministerul Instrucțiunii Nr. 21199/862. 

99) |n 1862, directorul Cărbuneanu cere un concediu de vară pentru a merge 
la băile Herculane și i se acordă de Minister cu următoarea depașă telegrafică. 
Nr. 428: „Vi se acordă congediu pentru timpul vacanței". Directorul Instrucțiunii 
publice |. Zalomit. 

91) Astfel, în 1865, cursurile se deschid la 20 Sept.; în 1867, se deschid la 

‚ 10 Octomvrie, etc. 

La 1870, găsim următoarea însemnare : „Lips'a localului și a mobilierului а în- 
tardiatu începerea cursului”. 

In 1875: „la 16 Aug. nu s'au putut [fine prelegeri, din cauza că localul n'a 
avut reparafiunile terminate ; 18, 19, şi 20 idem" 

Rareori găsim o însemnare ca aceasta : „Astădi 16 August 1885, s'a săvârșit 
Sfânta Sfegtanie pentru începutul anului școlar 1885—86, în prezența d-lui Primar, 
corpul inst. sc. elevilor si alți onor. cetăţeni, la ora 8 a. m., după care s'a început 
cursurile regulat, conf. reg. de ordine şi disciplină”. Arh. Sc. Băeţi Reg. respectiv. 


63 


www.dacoromanica.ro 


Pr Свае Unite 
— ЕЕЕ 


S talia- par 


N? “£ "4 vorbe 
^^" fírPESÀ TELEGRAFI 


Presentatá е EA #6 2.077 amu иа 
& ofu 


бов lu m m Я, s amuri 


Notit ec Staliei 


< ze 
2 РСР TR Z<, 


MP 9.4 Guta V. 


Tip tetear N24 


69 


www.dacoromanica.ro 


Toate școalele din orașul nostru, în frunte cu profesorii зог, se adu- 
nau la Biserica Domnească, unde — în prezenţa autorităților și a pă- 
rinților — se oficia ceremonia religioasă de soborul preoților. Astfel, în 
1881, iau parte la această ceremonie, 88 elevi, cu toți profesorii și au- 
toritáfile locale. 

Cursurile se țineau iarna (Noemvrie—Februarie] dela orele 9—12 și 
2—4 ; iar vara, dela 8—11 și 3—5. 

Absenfele elevilor erau notate zilnic în catalog. La sfârșitul lunei se 
înainta lista generală a primăriei, care amenda pe părinţi cu 20 de pa- 

„rale pe zi; la sate, 10 parale; patronii cari aveau în serviciu copii în 
vârstă de școală, între 8—12 ani, erau amendaţi cu 100 lei. Amenzile în- 
casate se vărsau la casa comunală, în folosul școalei. (Art. 36—-38, din 
legea dela 64). 

De multe ori lipsa de localuri încăpătoare făcea iluzorie această 
măsură, zădărnicind aplicarea obligativitáfii, °?) cum vedem din însăși ra- 
poartele directorilor, cari se plâng adeseaori că n'au încăpere îndes- 
tulătoare pentru toţi elevii prezenți. 

Silinta la învăţătură și purtarea erau notate, în fiecare lună, cu ci- 
fre dela | la 4, având semnificația următoare: | foarte bine, 2 bine, 
3 mediocru, 4 rău. Mai târziu, pela 1889, notările se fac trimestrial, 
cu cifre dela | la 10 si cu semnificaţia inversă: 10—8 foarte bine ; 
7—6 bine ; 5—4 mediocru; 3—1 rău. Cei notafi rău, se puteau rea- 
bilita printr'un examen special, aprobat de director. 

lPentru a strânge legăturile dintre școală și familie, într'o cola- 
borare cât mai efectivă în educația copilului, Ministerul a introdus încă 
din 1862 niște ,,bilete" de „corespondenţă școlară", **), prin care insti- 
tuturorul notifica acasă, în fiecare Sâmbătă, situația elevului din cursul 
săptămânii. Luni dimineața, elevii înapoiau aceste biiete la școală, com. 
pletate cu observafiunile părinţilor lor. 


92) Si totuşi atâta optimism sănătos inspira oamenilor vremii această dispozi- 
fiune, încât V. A. Ureche vestea plin de încredere si entuziasm: „Mulțumită princi- 
piului mântuitor al obligativităţii instrucţiunii publice nu va trece mulți ani până să 
avem o generație întreagă cu cunoștință de carte”. 

Făcea apoi un călduros аре! la toți institutorii si învățătorii țării ca prin cursuri 
serale si de sărbătoare cu vârstnicii (adulţii) să intensifice răspândirea culturii 
în popor, propuind premii pentru cei mai zelosi şi stáruitori. 

Cu toate aceste frumoase şi lăudabile măsuri vechi, isvorite din názuinfe ge- 
neroase, anii s'au scurs, iute și ușor ca frunzele pe apă: iar generația visată încă 
na sosit! 

93) Ministerul Instrucțiunii cu Nr. 3844/863 trimit scoalei de Ьёеј 432 formulare. 


70 


www.dacoromanica.ro 


Când un elev se făcea vinovat de rea purtare ori lipsă de sârguinţă, 
putea fi chiar eliminat, pentru îndreptare. Așa în 1877, vedem un șco- 
lar „gonit din școală pe.o lună, fiind insubordonat și fără probe de di- 
ligenfá și progres" °), 

Pentru a se ајаја cât mai viu interesul părinţilor față de școală, 
se țineau în cursul anului, două examene semestriale : unul de iarnă în 
luna lanuarie, și altul de vară, care era și examenul general de inchidere 
$i se ținea în luna lunie %), după care urma solemnitatea premiilor. 

Aceste examene se anunțau din vreme, prin monitorul oficial, prin 
afișe și diverse publicafiuni și se țineau cu osebită solemnitate, cum ve- 
dem din instrucțiunile Ministerului, care cere a se da o „cât mai mare 
desvoltare solemnității examenelor... căutând să asiste cát mai multe 
persoane atât dintre părinţi cát și străini” °}. 

Comisia de examinare era alcătuită din: „completul primăriei, re- 
vizorul scoalelor, si institutori... alegându-se pentru fete și o femeie cu 
cunoștința lucrului de mână 9%). 

Rezultatul examenului se consemna íntr'un catalog special si se 
înainta Ministerului cu raport amănunțit și си observaţiunile cuvenite. 
Pentru a nu se stingheri între ele diferitele școale, se puneau aceste exa- 
mene la date succesive °). 


In 1883, Prefectul judeţului Gh. Boian, asistând la examenul gene- 
ral al școalelor din Curtea de Argeș, a rămas atât de încântat de „pro- 
gresul constatat” că trimite institutorilor dela ambele școale „sincere fe- 
licitári și mulțumiri”, pe lângă însemnate ,premii" elevilor distinși la 
învățătură. 

Absolvenţii primeau la sfârșitul cursurilor școlare un atestat care 
în decursul vremii, a primit felurite înfățișări, mai totdeauna cuprinzând 
însă referinfele sociale ale elevului și notele obţinute la învățătură în 
toate clasele scolaritáfii sau în ultima clasă. Acest atestat era semnat, 
până după 1860, de comitetul de inspecție judeţean, revizor și institu- 


94] Arh. scoalei de băeți, dosar 1877. 

95) Legea dela 64, prevede unul înaintea Paștelui și а! doilea la August. Art. 50. 

96) M. Instr. Nr. 17933/865. și Nr. 1015/1870. 

97) Astfel, Seminarul C. Argeș ținea acele examene, înaintea sc. primare, în- 
vitând părinţii și institutorii „spre încurajarea junilor elevi ce au să formeze clerul 


iubitei noastre patrii". Arh. Seminarului Argeş Nr. 16/1864. 


71 


www.dacoromanica.ro 


0 8 
ATESTAT | 


CLASELE PRIMARE DE BAETI 


шше E = Хаас ебед celiguaure 
иё fa cual E. "а absefeat curarile conet puuare 9. m 
au E e rogi la execuieuile ш «п seclac 


notele ant kloaxxe ` 


CLASA 1. * i Astoria vechiulhi si noului testament i 
Citirea __ i Gramatica (elimolazia) сете 
= DP 
Sericrea PA y ° | Geografía României 1 тыс 


Rugderunile d | /storia Romănilar 
р Р 
Роғшагеа n for şi calcul Агкитсиса z Der ERR 
. 


a Caligrafia 2 Беа = 
GLASA II t 
: CLASA IY 
Citirea „== Е : f 
Serie тей = ME | (катага {siula va ti ortografía) — 


= r 
Aritmetica P E „o ейт ліга < „ыш e 
` Ristingerea părților cuventului. sa licomelriu _ cica "D 


{Чома ——<— << — 


Lo Li 
MASA MR Disenuul mar qe 


= - 
Citirea pe cărti == е 1 Caligrafía _ MEC. ша dm 2 
Purtarea їп се patru па C e зи æ, 


Drept actia 'i sa dat ncest atestat nb cemnuătura direciuuel, şi intărit cu sigiliul үсоай‹1. 


| Elemente Z calechisu сенен „cografia | cem - 


DIRECTORUL SCOALEI: pe 


Se alesă că elecul < — ABE erm = 
x 
| 
| 


E: 


Atestatul 4-1 D. Cimpoca, înv. Tutana, azi pensionar. 


72 


www.dacoromanica.ro 


torii scoalei; în urmă numai de directorul scoalei și întărit cu sigiliul 
respectiv °°). 

Anul școlar se încheia, în ziua de 29 lunie, la băeţi și 30 lunie 
la fete °°], printr'o serbare festivă și împărțirea premiilor, sub președenția 
primarului, asistat de întreg consiliul municipal și ceilalți invitaţi, destul 
de numeroși 1%). | 

Numărul și condițiile premianfilor erau fixate anual de Minister. 
Astfel la 1867, găsim: 12 premii la clasa |; (3 premiul |, 4 premiul 
Ii, 5 premiul 3); 9 la clasa Il-a, câte 3 de fiecare grad ; 6 la clasa 3-a, 
câte 2 de fiecare grad și 5 la clasa 4-а; | premiul |, două premiul II și 
2 premiul 111, — „spre a evita neînțelegerile ce s'ar putea ivi în clasi- 
ficația premianfilor'' 191. 

In 1865, criteriul premianfilor s'a schimbat și anume : premiul | se 
da celui notat cu „foarte bine la toate materiile ; premiul 11, celui care 
avea în majoritate „foarte bine" și restul ,bine" ; Premiul III celui care 
avea notările 4 foarte bine și 14 bine 1%2). lar în 1875 — potrivit decretu- 
lui Nr. 954/875 — numărul premianfilor s'a redus la trei de fiecare 
clasă, în ordinea clasificaţiei, primul având drept și la cunună 293). 

Pentru alcătuirea premiilor, școalele primeau donafiuni — une- 
ori foarte bogate — dela Eforie, Minister, Prefectură, Primărie, Episco- 
pie și numeroși particulari; ceeace denotă interesul obștesc, de cari 
se bucurau aceste examene, 


Eforia Şcoalelor trimite, ín 1861, scoalei de băeţi cărțile de premiu, prin 
„externatul de fete" din localitate 104). Deasemenea Directorul Episcopiei Argeș, Nae 
Protopopescu, ca „membru în comisia examinatoare de la școala de băeţi... mulțumit 
de progresul și zelul ce institutorii pun în predarea cu succes a studiilor... și în semn 


98) Vezi formularela arătate la pag. 93—96. 

99) Min. Instr, Nr. 6746/869. 

100) Bunăoară, în 1887, găsim o listă cu peste 100 învitaţi din oras. 

101] Min. Instr. Nr. 5428/867. Si totuși neînţelegeri s'au ivit, uneori destul de 
vii. Atfel în 1880, Pr. Drăgănescu, dir. Seminarului are un incident de clasificaţie 
cerând reexaminarea fiului său „са să dispară ín facia copiilor ideia că nu ar fi după 
merit... și tot presurprinsul și Ғахогіѕт...", Arh. sc. dos. 1880. 

In 1881, Căpitan Hiotu cere rectificarea" situaţiei fiului său care fusese omis 
dela premiu, din eroare. Ministerul i-a dat dreptate. Institutorul în cauză a fost re- 
clamat ulterior că şi-a însușit și bani dela cărţile copiilor”, ceeace nu se cade „a 
se tolera celor chemaţi a fi model de virtute și moralitate”, zice Directorul. Arh. 
sc. Nr. 57/877. 

202) Min. Inst. Nr. 20406/865. 

108] Min. Instr. Nr. 4385/875. 

104) |. Maiorescu Nr. 1667/861. 


73 


www.dacoromanica.ro 


de gratitudine..." donează premianfilor ип destul de însemnat număr de cărți. In 
1873, Directorul Cărbuneanu recomandă școalelor comunale pentru premii elevilor 
„Biblioteca Tinerimii", а lui Râureanu „ca cea mai moralizatoare si patriotică lucrare 
din câte avem până acum". Arhiv. Sc. de băeţi Nr. 17/873. 

In 1878, Directorul Munteanu raportează Ministerului donafiunile primite dela 
Ep. Ghenadie, Directorul Episcopiei, Generalul Cerchez, ofiţerii Diviziei 11, etc. „sa- 
tisfăcuți de progresul și zelul acestei școale”. 


Un premiant avea dar, prilejul să-și formeze o întreagă bibliotecă. 
Fetelor li se mai adăogiau și diferite modele, pentru lucrul de 


mână, precum : împletituri, la сі. |, broderii la cl. 11, cusături la cl. 111 295). 
Directorul școalei încheia această solemnitate cu câte o cuvântare 
ocazională, în care — probabil — uneori mai alunecau și „alusiuni 


politice". Ministerul Instrucfiunei, încă din 1862, reprimă cu toată 
tăria „asemenea manifestațiuni, ieșite dim cadrul misiunei unui pro- 
fesor și menite а creia doar desgustul publicului pentru solemnitățile 
școlare", și avertizează pe cei atinși de duhul politicianismului că „alte 
penalitáti nu vor avea decât înlăturarea lor din posturile ce li s'au încre- 
dinfat" ; iar ca măsură preventivă, impune cenzurarea drastică a aces- 
tor discursuri de către însuși Directorul General al Instrucțiunei care le 
„va examina și aproba", înainte de a fi ținute. 

In acest chip ideal era păzită școala — pe acele vremuri — de 
orice impuritate străină de duhul ei curat și de rosturile ei superioare. 
Era cu adevărat ALTARUL SFANT al culturei și al educaţiei naționale. 

Te minunezi și nu-ți vine a crede, că au putut exista vreodată ase- 
menea oameni, asemenea concepții și asemenea obiceiuri, în Țara Ro- 
mânească ! 

Și totuși, așa s'a creiat România Mare! 

În adevăr, trecutul acesta viguros ascunde în adâncurile lui zăcă- 
minte de înțelepciune nesecată şi vii isvoare de învățătură, din cari, 
isbucnesc uneori pale de lumină mustrătoare prezentului și stâlpări de 
orientare în calea viitorului... Să le cercetăm numai, cu luare aminte! 


105) Ministerul Instrucțiunii cu Nr. 5366, trimite Sc. de băeţi aproape 300 cărţi 
si 120 etichete, cu imprimate „pentru a li se lipi asupra cărților ce se vor înmâna 
premianfilor în ziua solemnităţii de președintele comitetului școlar sau delegatul sáu". 


74 


www.dacoromanica.ro 


PROGRAME ŞI METODE. 


Manualele şcolare. 


Programa este una din temeliile școalei. Ea determină materia de 
cunoștințele ce trebuesc comunicate elevilor, precum și ordinea și corela- 
fiunea lor intimă. Problema programei, alături de aceea a metodelor, 
a preocupat în chip serios pedagogii și autoritatea noastră școlară 
superioară, creindu-se dealungul anilor, mai multe tipuri de programe. 

Astfel în primele școale naţionale, dela începutul sec. XIX-lea, ma- 
teria învățăturilor era așezată pe două clasuri : în clasul |, citirea și 
scrierea ; în cl. al ll-lea, învățăturile elementare. 

Eforia Scoalelor a întregit cu vremea acest program, așa încât pela 
1854—1864 1%), găsim în școală, următoarele materii, distribuite pe 4 cl. 
și anume: 

In cl. |: citirea, scrierea, rugăciunile și numerafia. 


In cl. II. citirea, scrierea, catehismul și cele 4 operațiuni cu numere 
întregi. 
In cl. ll]: Citirea scrierea, istoria sacră, elemente de aritmetică, 


gramatică, geografia fizică. 

In cl. IV: citirea slobodă, elemente de gramatică românească, 
aritmetică, geometrie, desemn liniar, desemn geografic, geografia ci- 
vilă și istoria naturală, 

In predarea cunoștințelor, rolul de frunte îl avea clasicul sistem mo- 
nitorial. Іп fiecare bancă, elevul cel mai distins era însărcinat cu con- 
trolul lucrărilor, al învățământului și chiar să predea unele cunoștințe ; 
iar peste toată clasa, era un monitor general, însărcinat cu ordinea 
și disciplina generală. Acest sistem a prins rădăcini tot mai adânci în 


108) legea din 1864, prevede: citirea și scrierea, catehismul, not. de higienă, 
de gramatică, de geografie, de ist. țării, drept administrativ, cele 4 operațiuni, 
sislema legală de măsuri si greutate, 


75 


www.dacoromanica.ro 


ogorul școalei primare, încât chiar astăzi îl întâlnim în practica și orga- 
nizafia școlară. Actuala „conducere de sine" a clasei nu este în fond de- 
cât tot o organizare monitorială, redată sub o formă mai democratică, 
mai rațională, mai bine adaptată vieţii școlare. 

Clasa | avea o structură monitorială specială, anume : era împărțită 
în grupulefe omogene, dela 4 până la 10 școlari, numite „diviziuni” sau 
һсегсигі", fiecare sub ascultarea și îndrumarea câte unui monitor. Cata- 
loagele respective ale școalei de băeţi învederează cu prisosinfá aplica- 
rea acestei metode. Astfel catalogul cl. 1 din 1868, are 10 diviziuni 1%). 

In general, metoda preferită în aceste clase, era mixtă: mutuală, 
simultană și individuală, 

In clasele următoare, predomina metoda simultană și individuală ; 
cea mutuală rămânând — în principiu — pe planul al doilea, cu apli- 
cafiune specială la învăţăturile mecanice 1%). 

In ce privește cititul, se deprindea cu așa numitele tabele lancas- 
trice, niște tăblițe imprimate, fixate pe pereţi, în faţa cărora școlarii se 
așezau pe semicercuri, și ziceau în cor fiecare slovă, după monitorul 
care citea înainte, 

Scrisul îl deprindeau, desemnând slovele cu degetul pe nisipul așter- 
nut, în cutiufe, pe marginea băncilor, 

La celelalte materii, se ajutau de puţinele manuale existente 1%) și 
de oarecare material intuitiv, ca: hărţi, atlase, instrumente... 

La 1861, Eforia trimite ambelor școli primare din Curtea de Ar- 
ges câte „două trupuri lancastrice", cerând „toată îngrijirea cuvenită 
pentru conservarea lor" 129), 

Cele dintâi manuale introduse de Cărbuneanu la școala de băeţi, în 1861 sunt: 
100 abecedare, 50 lecturi, fără indicaţia autorului, 25 gramatici Stilescu, 25 geografii 
Vlădescu, 25 Istoria sacră Visarion, 50 felurimi (modele de scris) 111). Eforia inter- 
zicea manualele ce nu vor purta sigiliul și timbrul ei 112). 

In anul 1864, punându-se în aplicare noua „lege organică a Instruc- 
țiuni publice", modificată în anul următor, cu decretul 963/865, Minis- 
terul Instrucțiunii elaborează și programa învățământului, pe baze mai 
largi, la nivelul progresului general al școalelor. Această programă, trimisă 
școalelor noastre prin comitetul de inspecţie școlară Argeș, cu Nr. 


101) Vezi la „Anexe“ catalogul respectiv. 

208) V. A. Ureche. Anuarul Instr. 1859, p. 69., 

109) Multă vreme manuscrise şi mai târziu imprimate. 
110) Ef. Sc. Nr. 2513/861. 

111) Arh. Sc. B. Nr. 16/861. 

112) Ef. Sc. Nr. 3344/861. 


76 


www.dacoromanica.ro 


124/854. — cuprindea materiile oránduite, pentru două tipuri de școală: 
cu trei și cu patru clase. 


A) PROGRAMA cu 3 clase. 


De învățăturile din scoalele primare de băeți. 


Classea |. 
a] Cunoașterea literelor, silabirea și citirea. 
b) Formarea literelor de scris după model. 
c] Invátarea de rost a sântelor rugăciuni de dimineaţă, seara, la 
prânz și la cină. 
d) Formarea numerelor aritmetice, calcul din memorie asupra 
celor 4 operațiuni cu numere simple. 


Classea ll. 
а) Citirea și scrierea calligrafică si dictando. 
b] Elemente de Istoria sacră a vechiului și noului Testament. 
c] Din gramatică, distingerea părţilor cuvântului și formele gra- 
maticale, în mod practic. 
d) Din aritmetică cele 4 operaţiuni cu numere întregi pe tabelă. 
e) Elemente de Geografia ţărilor române. 


Classea Ill. 
a) Citirea și scrierea caligrafică și dictando. 
b] Catehismul. 
с) Din gramatica română : etimologia și sintaxa. 
d) Din aritmetică, cele patru lucrări си numere complexe și frac- 
fionare, măsurile și greutăţile noui în comparafiune cu cele vechi în 
ființă. 


e) Elemente de geografia Europei, Asiei, Africei, Americei și 


Oceaniei. 
f] Elemente de istoria ţării. 
g) Noţiuni de higienă și de dreptul administrativ. 
Consiliul Permanente de Instrucfiune. 
E. Caligari, |. Zalomit, Aron Florian, N. Turnescu. 


B. PROGRAMA CU PATRU CLASE CUPRINDEA MATERIILE 
URMATOARE. 


Classea |. 


Cunoașterea literilor, silabirea, citire. Formarea literelor si scrisul 


77 


www.dacoromanica.ro 


după model. Formarea numerelor. Calcul din memorie. Іпуёјагеа de ru- 
găciuni pe dinafară. 
Classea Il. 
Lecturi pe cărţi. Elemente de catehism p. Ј. Cele 4 operaţiuni cu 
numere întregi pe tablă. Distingerea părților cuvântului și formele gra- 
maticale. Scrierea după model și dictando. 


· Classea Ill. 

Lecturi felurite pe cărți. Caligrafia., Elemente de catehism p. 2 Is- 
toria sacră. Testamentul vechi, Aritmetică, numere complexe, fracțiuni, 
regula de trei simplă. Geografia ţărilor române. Gramatica română. Eti- 
mologia. Istoria Românilor până la colonizarea Daciei. 


Classea IV. 

Istoria Românilor dela colonizare și până în zilele noastre. Din gra- 
matica română : sintaxa și ortografia. Geografia fizică și politică a ce- 
lor cinci continente. Caligrafie și desemn liniar. Regula de trei compusă, 
dobiînzi, repartifiuni și cunoașterea măsurii. Catehism p. 3. Istoria nou- 
lui Testament. Lecturi pe cărți cu diferite litere de tipar și scris. 

Ordinea materiilor la clasa |: silabism lecturi; Scriere; Calcul; 
Rugăciuni. 

La clasa 11-а : Lecturi, scriere, catehism, operaţiuni, părți variabile 
ex. geografice. 

La clasa 111: Lecturi felurite, caligrafie și desemn, catehism, isto- 
rie sacră, testament vechi; aritmetică, geografie, gramatică, etimo- 
logie și istoria Românilor. 

Manualele didactice erau aprobate acum de consiliul superior de 
instrucțiune publică. Pentru a se vedea starea literaturii didactice a tim- 
pului, redăm următoarea : 


LISTA 


De cărțile de înveţiătură pentru scolele primarie de orașie și de sate, 
adoptate de Consiliul Superioriu de Instrucțiune Publică. 


Clasea |. 
Abecedariu sau manual de silabism. Lectură, rugăciuni, numărare, 
de D. larcu, după care sânt tipărite și tabelele lancastrice. 
Abecedariu sau manual de silabism, de |. Pop. 
Abecedariu și manual de silabism de A. Z. 
Primele noțiuni de aritmetică pentru clasea | și primarie, de B. Ste- 
fánescu. 


78 


www.dacoromanica.ro 


Abecedariu pentru școlile sătești de T. Codreanu si |. Gusti, în 
litere chirilice. 


Caligrafia cea mică de A. Popp. 
Classea Il. 


l-a carte a copilăriei de |. Popp. 

2. Catehismul elementariu. Urmează o serie lungă de îndreptări. Ci- 
tám câteva : La pag. 9: Cum s'a întrupat Christos dela Sf. Spirit și din 
Maria Fecioara ? La pag. 11: Pătimit-a Christos munci numai cu corpul 
sau și cu Sufletul, numai cu omenirea sau și cu Dumnezeirea ? La pag. 
16 : Pentru ce se zice Biserica sántá ? La pag. 24 : Care sunt zilele oprite 
a se face nuntă ? La pag. 27: Care e a patra datorie а cásátorifilor ? 
La pag. 28: Cum se va face învierea morților, etc. ? 12 bis). 

3. Elemente de gramatică română de B. Stilescu. 

A, Z. Aritmetică practică de B. P. 
4. Geografia Principatelor Unite de Damicella Stavolschi. 
5. Tinerea socotelilor de larcu. 


Classea 111. 

|. Istorie sántá elementară. 
2. Istoria sacră a testamentului vechi și nou de B. Catulescu. 
3. Elemente de gramatică română de B. Spilescu. 

Gramatica română de Massimu. 

Gramatica Română de Macarescu. 
4. Geografia ferilor române de A. T. Laurian. 

Geografia Terilor române de Gusti. 
5, Caligrafia de B. Ștefănescu. 


Classea IV. 


l. Prescurtare istorică din sánta Evanghelie, tipărită la lași de Co- 
drescu și Gusti. 
Evangheliile și Apostolul, de părintele Nifon Bálásescu. 
2. Manual de catehism moral și social. 


3. Elemente de cosmografie de A. T. Laurian. 

4. Elemente de geografis de D. Vlădescu. 

5. Tinerea socotelilor de larca. 

6. Măsuri de greutăţi sau aritmetică socială de D. larcu. 

7. Elemente de fizică populară de E. Filip Dubou, în lipsa alteia 


mai bună. 


112 bis) Pentru a se vedea cât de elementare” erau chestiunile propuse elevilor 


79 


de clasa |l !... 


www.dacoromanica.ro 


8. Elemente de Istoria Românilor, de A. T. Laurian. 

9. Elemente de Istoria naturală, de D. larcu. 

idem de Teodor Stamate. 

10. Curs elementar de desemn, de |. Poenaru. 

11. Manual de stil epistolariu, de B. Ursescu. 

12. Caligrafia cea mare, de A. Popp. 

Pe lângă aceste manuale pentru deprindere la citire, în clasa IV 
se va întrebuința culegere de tot felul de scrisori de mână, ce sunt în 
uz în școale și în cancelarie. 

Pentru clasele școalelor primare de fete se vor întrebuința aceleași 
manuale ca și în școalele de báeti, cu osebire că pentru citirea din Eco- 
nomia casnică pentru femei, prevăzută în clasa IV Nr. 2 a programei 
respective, se va întrebuința cartea intitulată MICA IOANA, tradusă 
de |. Popp. 

Pentru compunerea unui abecedariu mai metodic de cât sunt cele 
în fiinţă, se va fixa un premiu și se va publica concurs pentru viitorul 
an scolastic 113). 

Neofit Episcop de Edessa, Arhim. Melchisedec, |. Zalomit, |. Strat, 
Laurian, Davilla. i 


Aprobată, 
Ministru, N. D. RACOVIȚA. 


Cărţile didactice erau imprimate în Tipografia Statului, singura edi- 
toare pe atunci a unor astfel de lucrări 114). Ea avea organizate depozite 
de librărie, pe lângă școalele din capitalele judeţelor și din orașele mai 
însemnate. Incă din 1861—62, a luat ființă un asemenea depozit și la 
școala primară de báefi din Curtea de Argeș, sub conducerea directo- 
rului Cărbuneanu. Aceste depozite erau alimentate de Tipografia cen- 
tralá, prin comitetul de inspecţie judejeaa, arareori direct. 

lată o comandă de cărți a directorului Cárbuneanu dela 1862 115). 

„Subscrisul având *rebuintá urgentă de cărți, vă rog să binevoiti 
a-mi trimete următoarele și a trece costul lor la partida mea: 100 ca- 
tehisme, 70 aritmetice, 100 caligrafie, 50 manuscrise, 50 geografie Vlă- 
descu, 50 gramatici Stilescu, 50 istoria sacră, 2 desemn liniar, 2 istoria 
naturală de larcu, 2 ţinerea registrelor de larcu, 25 Istoria patriei, 50 


113) E tocmai preocuparea actuală a Min. Ed. Ма}. Istoria se repetă așa dar, de 
multe ori fără greș, la intervale periodice. 

114) „Aceste cărți se vor tipări în tip. Statului și se vor vinde cu preţul costului 
lor". Art. 53 legea instr. 1864. 

335] Arh. Sc. B. Nr. 4/862. 


80 


www.dacoromanica.ro 


lecturi Ştefănescu, 50 istoria Românilor Laurian, 2 cosmografie, 2 arit- 
metici raționale. 

„Preţul cărților vândute până acum, cu ocaziunea venirii mele la 
București, voi răspunde cu exactitate”, 


(ss) M. R. Cărbuneanu 


Am arătat mai înainte (pag. 14) tructura unui abecedar din 1857, scris cu 
litere chirilice. Gásesc util a adăugi aici, că abecedarele de mai târziu — deși îm- 
brăcând, dela 1859, haina nouă a alfabetului latin — n'au prea suferit modificări, în 
ce privește materialul și metoda. Abecedarul lui D. larcu, de pildă apreciat mult pe 
acele vremuri, începe cu aceeaș stereotipă şi mecanică silabisire de cuvinte greoae 
şi abstracte, pisează apoi cu substantive, adjective şi fraze goale, pentru a trece 
fără obstacol la cele aproape 300 de „proverbii si zicale" aride, uscate și anoste ca : 
„Ordinea e câștig de timp; a lua cu unul și a da cu pumnul; de 2 ori dă cine 
dà curând; a învăța nu e de folos a înșela nu e frumos, copiii nesilitori rămân 
proști... etc. (pag. 24,25). Urmează apoi „fabule, istorioare", „rugăciuni mai pu- 
ține și ,esercitári aritmetice" mai desvoltate. 

„Geografia” de |. Geniliu tipărită în 1859, în tip. Colegiului Naţional, „pen- 
tru tinerime* studioasá", — cuprindea cunoștințe geografice generale, România si 
toate continentele. 

„Prescurtare de Historia Românilor” de |. Heliade, tipărită în 1861, în tipo- 
grafia proprie şi cu ortografia proprie, tratează cu lux de amănunte, trecutul po- 
porului nostru, dela Dariu și Dromichete, până la T. Vladimirescu. 


La rândul lor depozitele alimentau toate școalele comunale din 
regiunea respectivă, ținând o contabilitate aparte. Astfel depozitul 
Curtea de Argeș avea, la 1864, peste 72 școli: Flámánzásti, V. Danului, 
Vernești, Albești, Cerbureni, V. Iașului, Brătești, Mușătești, Vâlsănești, 
Costești, Stroegti, Mălureni, Badiceni, Bohari, Topliţa, Zărnești, Cacaleti, 
Cicănești, Mănicești, Vâlcele, Bascovele, Cotmeana, Bascovul, Báiculesti, 
V. Enache, Zigoneni, etc. 116] Inváfátorii luau cărțile în cont, dând note 
de primire și achitau costul celor vândute, la fiecare sfârșit de lună. lată 
cum era întocmită o asemenea 


NOTA!) 
„Am primit dela Domnu M. R. Cărbuneanu, Institutorul superioru 


din acestu oraș, spre vândare, următoarele cărți didactice provenite 
din imprimeria Statului și anume : 


116) Arh. Sc. B. Dos. 1864, Febr. Nr. 12/64. 
117) Arh. Sc. В. Dos. 1866. 


81 


www.dacoromanica.ro 


54 desemnuri, 41 abecedare, 6 gramatice, 39 istoria Românilor, 
una stil epistolar, 31 cărți de lectură, una caligrafie mare, 33 Evanghe- 
lie, 9 atlase, 24 calegrafii mici, 34 manuscrise, 7 istorii Biblice, 2 lecturi 
mici, una contabilitate, două aritmetici raţionale, 7 geografia [erii ro- 
mâne, una istorie naturală, 8 aritmetici de Șvarţ, a căror ргеји face 531 
lei, 23 parale, scăzut rabatu 12%, 63,31 lei, rămâne suma reală de 468 
lei 02 parale. 


Adică patru sute șasezeci și opt lei și două parale voi răspunde 
domnului M. R. Cărbuneanu, treptat și anume la fiecare lună ceeace 
se va vinde și care se va constata din cărțile rămase în depozitul meu 
și totodată mă oblig a le vinde cu preţul însemnat mai sus. 

(ss) Tauriel Bazacliu. Curtea de Argeș, 25 lulie 1866". 

Depozitul vărsa sumele încasate la fiecare trimestru, comitetului de 
inspecție judeţean. Situaţia generală se încheia de Tipografia centrală, 
la sfârșitul anului școlar 28). 

„Drept o mică recompensă pentru îngrijirea desfacerii cărţilor și 
alte mici pierderi”, directorul avea drept la un rabat de 15% la înce- 
put,. scăzut ulterior, dela | lanuarie 1863, la 1296 219). 

Când manualele didactice începură a îmbulzi piața, Ministerul aplică 
selecționarea, recomandând învăţătorilor pe cele mai bine apreciate. 

Astfel în 1875, se aprobă ca „obligatoriu: Abecedarul lui Barbu 
Constantinescu, Citirea învăţătorilor asociați (Editura Socec), „Invăţă- 
torul copiilor” de lon Creangă. 

„Celelalte cărţi trebuitoare și privitoare la alte obiecte” — rămân 
la alegerea învăţătorilor. Іп 1876 găsim ca obligatorii aprobate: „Ме- 
toda nouă de citire” a lui Creangă, în locul căreia însă „se poate ad- 
mite și Abecedarul lui Barbu Constantinescu". 2) „Cartea de Citire" în 
trei volume „a învăţătorilor asociați, însă se poate admite și citirea 
lui Creangă. 3) „Gramatica Română” etimologică și sintactică de Man- 
fiu" 120). 

Pela 1880, inmulfindu-se editurile și librăriile particulare, aceste de- 
pozite oficiale au încetat să mai funcţioneze 121). 


218) Pentru a înțelege desvoltarea progresivă а dep. C. Argeș, e destul să ob. 
servăm că la 1863, se notifică directorului partida sa, încheiată cu 154 lei, iar la 
1871, — după 8 ani — are un extras de situaţie generală cu 3200 lei. 

119) Conform regulamentului care — în 11 art. — coordonează întreaga această 
mișcare şi sistemul de funcţionare a depozitelor. 

120) Rev. Sch. Argeș-Muscel, Nr. 49/876. 

121) [n Piteşti funcționau acum 3—4 librării: Racoviceanu, loanifiu, Sanft, etc. 


82 


www.dacoromanica.ro 


La 1881, Ministerul dispune chiar să se lase toată „libertatea ele- 
vilor a-și procura de unde vor voi cărțile de studii ce li se vor recomanda 
de d-nii Institutori, fără a li se impune" 222), lar în 1886, directorul școa- 
lei de băeți, Munteanu, cere Ministerului autorizaţie să procure el în- 
suși cărţile elevilor „cu adevăratul lor pref și din rabat să înlesnească 
pe elevii lipsiți de mijloace 1%). 

lată lista cărţilor din 1881 124). Abecedarul—V. Nestorescu ; Citirea 
As. lnváfátori ; Gramatica-Stoicescu ; Geografia-Chirifescu ; Aritme- 
tica-Eliade ; Istoria Románilor-Florerfu ; ' Desemnele-Zamfiropol ; Gra- 
matica IV-Manliu ; Geografia IV-Gorjanu ; Geometria-Eustafiu ; Drep- 
tul-Higiena si Științe naturale-manuscrise. 

La anul 1870, s'a întocmit regulamentul de ad-fie interioară a scoa- 
lelor, aprobat cu decretul 1414/1870. In acest timp se introduc pentru 
o lungă perioadă, în școala primară : „Exerciţiile militare", care se predau 
Joia, după prânz, de către un ofiţer de dorobanţi. Acesta obliga „pe 
toți elevii să-și facă câte o armă de lemn, după tipul celor dela primă- 

` rie 125) cu deosebire că mărimea lor să fie proporțională cu talia elevilor”. 

In 1876, programa învățământului primar dela 1864, după 12 ani 
de aplicare, este din nou modificată, adăogită si îmbunătățită. 

Redăm, їп întregime, mai jos, această nouă. 


PROGRAMA 
a studiilor din scoalele primare urbane de ambele sexe aprobată cu 
decretul Nr. 1969/15. ]O. 1876. 


Clasa 1. 
|. Cunoscerea și scrierea literelor. Desfacerea propozifiunilor în cu- 
vinte ,cuvintele în silabe și silabele în sunete. Citirea curentă si cu în- 
feles pe abecedar. Recitarea de mici poezii. 
2. Caligrafia : formarea literelor prin aplicafiuni de linii drepte, 
curbe, oblice, paralele și ovale. 


122) Min, Instr. Nr. 13283/881. 

323) Arh. Sc. B. Dos. Nr. 1886. Această filantropică intenţie a dir. Munteanu, 
de acum 50 de ani, este parecă sămânța actualelor cooperative şcolare, care, în con- 
cepția lor educativă, urmăresc și această țintă, Ne gândim aici la adevăratele coope- 
rative, cu organizaţie serioasă, iar nu la simulacrele, improvizate azi, în ajunul ,ins- 
pecfiilor speciale" și menite să dispară a doua zi după inspecţie, parodiind un princi- 
piu sănătos din маја şcoalei active. 

124) Cerută de M. |. cu Nr. 6390/881. 

125) Probabil, ale „schimbaşilor”. 


83 


www.dacoromanica.ro 


Scrierea după model pe tablă și pe hârtie. 

3. Religiunea. Rugăciunile învățate pe dinafară, 

4. Aritmetica. Sistema numera[iunei verbale și scrise. Calcul din 
memorie asupra celor 4 operațiuni cu numere întregi. 

7. Desemnul liniar. Mic început de desen liniar cunoscând numai 
forma și numirea liniilor drepte, curbe, oblice și paralele, unghiuri, tri- 
unghiuri, patrulatere și cercuri desemnate cu mâna liberă pe tablă și pe 
hârtie, 

6. Inváfámántul intuitiv, real și moral plecând dela cercurile de in- 
tuifie cele mai apropiate : casa părintească, școala, grădina și altele, 
mergând la cele mai depărtate. 

Numirea justă a lucrurilor, descrierea lor, arătarea scopului pentru 
care sunt făcute, asemănarea și deosebirea lor. 

La acest învățământ se vor întrebuința tabele de intuifiune. 

7. Cântul. Cântarea după auz, de mici cântece potrivite cu vârsta 
și inteligența copiilor. 

Clasa |l. 

|. Cetirea pe cartea de lectură și cu înţeles. Mici recita[iuni. 

2. Caligrafia. Repetirea celor învăţate în clasa |. Scrierea după mo- 
del și dictare. 

3, Religiunea. Istoria sacră a Vechiului Testament. 

4. Gramatica. Noţiuni elementare predate în mod oral. Mici com- 
puneri. 

5. Aritmetica. Cele 4 operațiuni asupra numerelor întregi, aplicate 
cu probleme și probele lor. 

6. Geografia. Definifiunea geografiei. Punctele cardinale si cola- 
terale. Divisiunea apei și a uscatului! Geografia judeţului local, ín spe- 
cial cu plășile sale, urbi, târguri, monastiri, locuri istorice, munți, bălți. 

7. Desenul liniar. Repetirea celor învățate în clasa | cu definifiu- 
nile lor principale. Deasemenea conturul judeţului local. 

8. Inváfámntul intuitiv*real și moral. Tratarea mai desvoltată a cer- 
curilor de intuițiune. 

9. Cântul. Ca ín clasa l-a. 


Clasa lll. 
l. Citirea corectă și cu înțeles pe cartea de lectură, recitári de 
bucăţi alese atât în proză cât și în versuri. 
2. Caligrafia. Scriere după model și dictare, 
3. Religia. Istoria sacră a Noului Testament, 
4. Gramatica limbei române ; formarea de propozi[iuni simple si 


84 


www.dacoromanica.ro 


mai desvoltate. Mici compozițiuni cu narafiuni cu idei principale făcute 
de institutor și desvoltate de elevi în scris. 

5. Aritmetica. Operațiunile fracțiilor vulgare cu probleme, comu- 
nul divisor, caracterele de divizibilitate ale numerelor. 

Operațiunile fracțiilor zecimale cu probleme, transformarea frac- 
fiunilor vulgare în fracțiuni zecimaleși viceversa. 

Sistemul metric : numai definiția categoriilor de măsuri cu înscrierea 
multiplilor și submultiplilor metrului. 

6. Sciinte Naturale. Descrierea animalelor, plantelor și mineralelor 
cele mai cunoscute din țară făcută prin exerciții de lectură pe carte de 
citire nu însă ca studiu separat. 

7. Geografia. Сипоѕсіпје pregătitoare ale geografiei. Geografia 
României si a țărilor locuite de Români. 

Încercări de desemnarea hărții României pe placă și hârtie. 

8. Istoria Patriei. Prezentare de Istoria Românilor dela început si 
până la Mihai-Viteazul inclusiv. 

9. Desemnul liniar. O repetire a celor învățate în clasa ll-a însă în 
mod mai desvoltător cu adăugirea de însemnarea corpurilor solide și 
numirea lor simplă. 

10. Învățarea notelor și semnelor muzicale și deprinderea școla- 
rilor de a cânta pe note 12%). 


Clasa IV. 


l. Citirea corectă și cu înţeles pe cartea de citire. Recitări de bu- 
căți alese în proză sau poezie națională și morală. 

2. Caligrafia. Scrierea de pe model și dictare. 

3. Gramatica, Repetirea celor învățate în сі. ЇЇ și Il-a. Terminarea 
sintaxei și cunoscința regulelor mai însemnate de stil. Teme și mici com- 
puneri după teză dată de descrieri, facere de scrisori, petifiuni, con- 
tracte și asupra altor trebuinți sociale. 

4. Aritmetica. Numere complexe. Raporturi și proporții. Regulă de 
trei simplă și compusă. Regulele de dobânzi simple aflate pe ani, luni şi 
zile. Regule de asociafiune și repartițiune. Sistemul metric cu transfor- 
marea măsurilor noui în cele vechi și vice versa. 

5. Sciinje Naturale si elemente de fizică și chimie. Descrierea ani- 
malelor, plantelor și mineralelor celor mai însemnate din alte țări: mici 
explicări ale fenomenelor naturii, a pompei, termometrului, barometru, 
mașina cu aburi, sunetul, lumina, magnetismul, electricitatea, telegraful, 
telefonul și altele. 


126) Programa actuală abia dacă prevede aceasta în cursul superior. 


85 


www.dacoromanica.ro 


6. Georgrafia. Geografia Europei si a celorlalte continente. De- 
prinderi de desemnare de hărți. 

7. Istoria Patriei. Prescurtare din Istoria Românilor dela Mihaiu Vi- 
teazul și până în zilele noastre. 

3. Noţiuni de higienă și de drept administrativ. 

9. Geometria. Principii de geometrie aplicate numai asupra su- 
prafețelor drept liniate și curbelinii. Mici cunoștinți de agrimentură. 

10. Desemnul liniar. Desemnarea întrun mod mai exact a con- 
struirei figurilor geometrice și pe cât se va putea construirea hărţii Ro- 
mâniei. 

11. Cântul ca în clasa IIl-a. 

NB. — In toate clasele sc. de fete se va învăţa lucrul de mână iar la 
clasa IV-a în loc de dreptul administrativ .se va preda economia do- 
mestică. La școalele de băieţi se va preda și gimnastica. 

Remarcăm numai câteva din inovațiile caracteristice ale acestei 
programe : 

|. Intuifia — deși vechi principiu pedagogic, acum întâia oară ia 
la noi o formă mai concretă și mai adâncită, în organismul învățământu- 
tui primar, utilizând cu metodă un întreg sistem de isvoare. 

2. Lucrul de mână și economia domestică, la școalele de fete, pre- 
cum și noțiuni agricole, cunoștințe de agronomie practică si dreptul ad-tiv, 
la scoalele de băeţi, conțin în esenţa lor, marele principiu al școalei 
sociale active și temelia programei actuale a învățământului superior. 

3. Religia, pe lângă partea dogmatică, aprofundată poate peste 
măsura copilului, se da o atenţie remarcabilă practicei religioase. 

Școlarii spuneau în cor rugăciunile : Tatăl nostru, Impárate ceresc, 
Născătoare de Dumnezeu, Crezul. Deasemenea știau rugăciunile de 
dimineaţă, la prânz, seara și la masă, pe de rost. 

Sâmbăta și în ajunul sărbătorilor, preotul, „venea și citea în clasă 
Apostolul și Evanghelia zilei urmăloare'', — adăogind dela sine tâlcuirea 
potrivită 128). 


„128) a) Legea instr. dela 1864, art. 74, prevede că: „învățătura religioasă se 
va da copiilor, pe cât se va putea, de către preotul comunei”. 
b] In registrul de prezenţă pe 1877, găsim notat: „In zilele de 20, 21, 22 Dec. 
mărturisirea și cuminecarea tuturor claselor”. Dir. Munteanu, Arh. Sc. B. Dos. 1877. 
c) D. Costescu, în jstoria învăţ. primar, pag. 80, spune: în toate zilele se 
citea câte o parte din Evanghelia duminicii viitoare, iar Sâmbăta se citea în întregime. 
Văzând asemenea obicsiuri ale înaintaşilor, preoții de azi — fără îndoială, 
nu se vor mai mira, că sunt chemaţi să îndrumeze educaţia religioasă a tineretului 
școlar. 


86 


www.dacoromanica.ro 


La Crăciun și la Pasti, în ajun de vacanțe, toți școlarii se „mărtu- 
riseau'', preotului, care îi ,,cumineca" cu “Sfânta Împărtășanie, obignuin- 
du-i din frageda copilărie, cu grija de suflet, cu teama de păcat, cu 
tainele Bisericii și cu credința în Dumnezeu. 

In acest chip tineretul era crescut și adăpat la isvorul virtuților și 
învățăturilor creștine, — răsadul sănătos al vieţii morale din toate vre- 
murile. 

De neînțeles este cum s'au putut desrădăcina din tradiţia bună a 
școalei noastre, tocmai aceste fericite creaţii, isvoríte din însăși ființa 
morală a neamului nostru. Un copac e cu atât mai măreț și mai trainic 
cu cât își înfige rădăcinile mai adânc și își suge seva din însăși inima 
pământului. 

Preferăm fără îndoială acele pioase ore de reculegere și meditație 
religioasă, de odinioară, celor mai „metodice" prelegeri de astăzi, îm- 
bibate de pedantism, sterpe si reci si nu arareori, stropite cu lacrimi ori 
chiar cu sânge. 

4. Higiena este încă o preocupare școlară veche, demnă de re- 
levat. Eforia cerea la 1861, са „la primirea elevilor să se ceară atestatul 
de vaccinare, ca o condiţie esențială de admitere. În lipsa vaccinului, 
era suficient un act doveditor că copilul a zăcut de vărsat. 


lată cum se făcea o asemenea 


DOVADA. 


Comuna Runcu, plasa Topolog. 


Prin care subscrișii asigurăm că elevul Constantin, fiul lui Marin 
Poenaru, din această comună, au zăcut de boala vărsatului cel mare, 
de sânt acum 7 ani de zile. Și spre a fi liberă intrarea sa în școala pri- 
тага de bàefi în clasa 11-а din orașul Argeșu, am dat aceasta, adeve- 
rită şi de dl. Primar respectiv. 

1870, lunie 28 

Eu Gh. Gh. Vlaicu, 

Eu Lazăr Bârzan, 

Eu Dumitru Popescu Am dat aceasta. 

Eu 1. Zăvoianu, 

Eu Apostol Stan 


Secretar cu zisa numifilor S. lonescu. 


87 


www.dacoromanica.ro 


ROMANIA 
Primarul comunei Runcu Plasa Topolog. 


Pe temeiul celor cinci persoane din faţă, primăria pe această bază, 
legalizeazà această dovadă. 
1870, lunie 28 ! 
Primar, Oprea Șerbănescu. 


Secretar S. lonescu 


Se recomanda învăţătorilor supravegherea zilnică a curățeniei ele- 
vilor, să fie spálafi, tungi, cu cărțile nemánjite, cuviincioși și punc- 
tuali 127). 

Cât privește grija sanitară a școalei, aflăm că medicul seminarului 
Francisc Ruthhofer — austriac de origină — se oferea ае sineși să vi- 
ziteze și școalele primare, împărțind gratuit medicamentele necesare, 
ceeace i-a adus entuziastele mulțumiri ale directorilor Cărbuneanu și Bla- 
sianu, la 1861, cum si pe ale Ministerului la 1878 12). 

La 1866, vedem prima oară pe medicul orașului: Filitis, că amână 
deschiderea cursurilor până la | Septemvrie, de teama unei epidemii 
tifice ce bântuia orașul, ca măsură preventivă „să nu se ivească — fe- 
rească Dumnezeu — vreo boală între copii, din cauza, cum zisei mai 
sus, a imobilului” 122). 


Pela 1880, Prefectura judeţului 28%) și Ministerul, 331] sub primejdia 
unor furioase epidemii locale de angină și scarlatină, „obligă pe medicii 
orașelor de a vizita cât mai des si cu minufiozitate școalele primare", — 
izolând pe cei atinși, la casele lor. 


In 1884, tot printr'o asemenea împrejurare, vedem că însuși medi- 
cul primar al judeţului cătadicsește să cerceteze școalele din Curtea de 
Argeș. Directorul școalei de băeţi, îngrijorat de primejdia unor epide- 
mi, eruptive cu cazuri mortale, raportase Ministerului, care îi dăduse 
ordin medicului să viziteze orașul. Medicul constatând în localitate o 
simplă ,,rubeolà", în loc de „variolă, apostrofează pe Director їп can- 


127) Circulara lui lon Maiorescu 1861. 

128) Adresa de mulțumire din 1861, prin Primărie si din 1878 prin Minister (Nr. 
68/78). 

129) Serv. San. C. A. Nr. 368/666. 

130) Pref, jud. Argaș, Nr. 1073/890. 

131) Min. Instr. Nr. 13665/880. 


88 


www.dacoromanica.ro 


celarie. Acesta, umilit de propria lui ignoranță, se scuză că „a putut 
face eroare în numirea boalei, „dar nu e mai puțin adevărat că ea 
există"! 132). 

„Mă aflu de opt ani director în această școală -— raportează el 
Mihisterului — dar în acest interval eu unul n'am văzut vreun doctor vi- 
zitând școala". Și mai adaugă smerit : „Аг fi prea mult de dorit, dom- 
nule Ministru, a se cerceta din când în când nisce asemenea institute 
căci pe de o parte multe lumini higienice și de științe medicale ar putea 
împărtăși profesorilor, iar pe de alta, pentru starea sanitară a elevilor 
și salubritatea localului” 235). 

Umbra acestui director, care medita și la cultura medicală a în- 
vățătorului, — se va fi consolánd însă, privind din liniștea eternității, sta- 
rea sanitară a școaielor actuale. 

5. Cântul aduce încă o notă vie și originală acestei programe, dar 
întâmpină în practică serioase dificultăți, — personalul didactic fiind sur- 
prins nepregătit în această materie. 

Nu ne miră dar, că directorul e atât de încântat de „succesul peste 
așteptări", obținut de institutorul clasei Ill-a, Gh. |. Arsenescu, singurul 
muzicant dela școală, încât raportează fericit Ministerului, rezultatele 
dobândite cu elevii 134). 


După mutarea acestuia, școala a trebuit să recurgă la serviciile 
profesorului de muzică dela seminar : Gheorghe Claru, pentru care cere 
și obține aprobarea Ministerului. Această situație pare a continua până 
târziu, căci chiar după 1900, vedem pe maestrul de muzică al semina- 
rului : Th. lonescu, predând cântul la clasele Ill și IV, două ore pe sáp- 
tămână, martea și sâmbăta, dela | |—12, cu ansamblu joi după amiazi, 
atât la băeți cât și la fete. Cu acești elevi, făcea cor bisericesc la Mâ- 
năstirea Argeșului 285). 


La Piteşti, încă din 1863, Prefectul Furduescu propunea Ministerului pe un anume 
lon Pudil, dela fete, să predea muzica în școală, confirmat pe seama comunii. 


Notăm în treacăt, că mai târziu, însuși Ministerul, după o îndelungă 
experiență a lucrărilor manuale și a practicei religioase în școala primară, 
găsește cu cale să dea, în 1896, interpretări surprinzătoare ca acestea : 
„Regulamentul пи cere să se predea lucru manual în şcoalele primare 


132) Din procesul-verbal al Med. Păltineanu, se constata că „mulţi copii au zăcut 
de morbili”, unii au murit de scarlatină și suspendase cursurile pe 3 zile. 

133) Arh. Sc. B. Nr. 11/884. 

134) Arh. Şc. B., Nr. 24/880. 

135) pr. verbal al Cons. şcolar din 20 Oct. 190! si Instr. Nr. 47175/901. 


89 


www.dacoromanica.ro 


urbane de Ьёеў, nici nu obligă pe institutori să conducă pe elevi la 
Biserică, Duminica și sărbătorile, deoarece art. 57,60 și 61, se referă nu- 
mai la școalele primare rurale“. 

Tot atât de neînțeles apare și indiferența arătată dreptului civic 
și higienei „pentru care nu se vor lua ore deosebite, ci noțiuni de drept 
civic se vor preda în orele de geografie, iar noţiunile de higienă se vor 
preda cu prilejul lecturii bucáfilor de citire respective”. | 

Sunt evident alunecări trecătoare, corectate mai târziu, prin pro- 
gramele următoare și mai ales prin programa actuală, care le redă toată 
prețuirea și amploarea cuvenită. 


Ordinea şi notarea materiilor. 


In ce privește ordinea și gruparea materiilor în raport cu diferitele 
programe menite a oglindi situaţia școlară a elevului, a luat felurite 
înfățișări în decursul timpului. 

Astfel pela 1860—1875, situația școlară a elevului se cuprindea în 
urmátoarele 3 grupe : 

a) Absinfa (frecventarea), 

b) Conduita. 

c) Moralitatea și gradul învăţăturii. 

Rezultatale se notau lunar, cu calificativele : foarte bine, bine, rău, 
pentru conduită și cu cifre dela 1—4, pentru materii având semnifica- 
[ia : eminent, foarte bine, bine și rău ; apoi se concentrau în medii se- 
mestriale și la urmă, în coeficientul general, dela sfârșitul anului școlar. 

Ulterior grupa : „moralitatea și gradul învățăturii se generalizează", 
cuprinzând : diviziunea, absinfa, conduita și materiile, cu note lunare si 
semestriale, contopite în coeficientul general dela finele anului; Notele 
se dau acum, cu cifrele dela 1—10 având semnificaţia inversă : 10 emi- 
nent, 9, 8, foarte bine, 7, 6, bine, 5, 4 mediocru, 3—1 rău, 

Ordinea materiilor, pe clase era aceasta: 


Clasa 1, 


Cunoașterea și scrierea literelor. Despărțirea propozifiunilor. Citi- 
rea curentă si cu înţeles. Recitări de poezii. Religia. Rugăciunile. Arit- 
metica. Caligrafia. Desemnul. Invățământul intuitiv. Cântul. 


Clasa 11. 


Citirea. Recitări de poezii. Istoria sacră, și Vechiul Testament. Gra- 
matica. Compunerea. Geografia. Aritmetica. Caligrafia. Desemnul liniar. 
Inv. intuitiv. Cântul. 


90 


www.dacoromanica.ro 


16 


E qmm pa Z | 
| profesiunea părinţiloră | 
de naţiune Errai 
de religiune Z=, drove 
náseutú în ке < “ole дай. 
coresponlentuliă 
locuința în colórea — mah. 5 4 
strada Мо. савр 2207, 
Z 2 | Д 
< p = E 
protesiunea * prod == ` 
de naţiune 2 
de religiuna ¿z< т 
niea în eta a Februarie. 
corespondentulii Таа Marte. 
locuinţa în colórea ~ mah. 22, Aprile. 
заа ра So, casci LE Maii. 
I Iunie. 
dil d Hn 


CLASEA I w Il. 


E 
= 


AH 


é 

L ЕЕ Фла наа Анет, 

HH HHHH HHH HHHH G \ 
TH EEST 
AA ae HHHH 
ААА A TAT T 


ШЕЕ pi elle ela EET 
ЕА ААА 
Hm 77777 DU RR ER 


lată cum era ен matriculei с la clasele I şi II, în 1861. 


www.dacoromanica.ro 


CO 


| “mata, buna 


SEA Iil. 


GRADUL INVEŢATUNEI. 


А 
Numele şi connamele Acularului ea cele- 
alte insemnári. 


gioa intrării elevului 


De observat: gruparea 


Lanele апа!а!. 


Elemente de ca- 
vechinmă partea 
И.а. 
быз зине 


Е 


SEEN 
SER 


ТЕМЕ 


SH 


Aspectul matriculei de cl. III, în 1866. 
materiilor, notele lunare, mediile semestriale şi coeficientul general de calificare. 


www.dacoromanica.ro 


£6 


"IOJ ea1s2jgr[e2 I$ ло[ләўеш e91e2]jjpour :3*A1esqo ә(] 
0881 AI ` 1% 1987 *-[)I '2 :9x;ia[osqe ep eaxepjnopetu jyunijen3rc 


af ason cosas mra 


INTRARE кусы 


o 


Anulà 
Luna și diâa 
Intràril 


©, Ë 
7 


a 
A Tea | ее, 


NUMELE ȘI a SUMELE ELEVULUI 
CC CELL-ALTE IXSEXSARI 


2 


eat la Lasa, J Л) 
УЗ 


a. 
v дните. 
— | чөн 
— — A 


De Lama. 
De relig "ЛЛ 
Con Bac Z. 
Siwsi în emen mese orjal 
Em | 
m" ] 
Lorie is sea t Mira 
| ж. ena 
| 2 
I 
t 772272 2376 s. 
Z Amer 
Каса la ‚у L... du б^ 
Гар 


sal ¿2 


kassista în poet 22 
N NC carat 
УУУУ mv 


Numele şi connumele scolarului 
cu celle alte însemnări. 


LuxELE 
ахи 


NL 
„эжеме. 

E _ 
EM 


lassarie 


Гемма. 


СЯ 
певамо. 
— _ 
СЫ 


Lunile anului 
scolarii. 


| născută la an PALLAD. 
| profesiunea páringllorü Z= 


de natiune 


„de religine Ae Z; > >< 
niscutü in r 


| corespondentul £2, A ‚ әш, 


22, 


тһ 


| locuinţa fn colârea — 


Îi ea sasa [| 


Iunie. 


25. 
EN 


зех ге.) 
м мМ МИХ. 


сч 
m? 
WA 
w. ww 


CLASA IV 


MONALITATEA SI GRADUI. INTEŢATCNEI 


MADRE 
înapoi 
Me ROM S с 
ha 


+ 


ÑA NK NS 


Уу 
Ns ы 
M 
ç 
ME 
`. 


2 
4 


| 
`~ 


AASA ‘I `x s 


`. 
^ 


AR NN 
RN ч 
MM 
aq UU ч 


59 


Му а 
че 


э A, 
aR, 
MA M 
%; РВА 
мм ом 
Мез NS 
UN 


Moralitaten si graduló 


Cutechis zi 
Ist. Saerá. 


CLASEA III. 


nvátáturcl. 


— - — 


ВЗА ЕТГІ) 


D 
OBSERVATIUNI 


PORT анал: 
„4“ ЙУ ан Mns raj 44 


a pfi pion “ » Lé- 2 


Resultatulü 
anului intreg. 


Resultatulă 
Scmestrului 
Пле. 


Mesultatală 
1 Setmestrului 
liù 


Deosebite băgâri de seamă 


[ 


www.dacoromanica.ro 


Clasa 111. 


Cetirea corectă. Memorizarea. Istoria sacră și Noul Testament. Gra- 
matica română. Compunerea. Istoria Românilor. Geografia României. 
Aritmetica. Șt. Naturale. Caligrafia. Desemnul liniar. Cântul. 


Clasa IV. 


Cetirea corectă. Memorizarea. Explicarea Evangheliilor. Catehis- 
mul. Gramatica română. Teme și compozijiuni. Istoria Românilor. Geo- 
grafia continentelor. Dreptul ad-tiv. Aritmetica. Principii de geometrie 
cu desemn liniar. Higiena. Șt. Naturale. Caligrafia. Cântul. 

Dela 1890 înainte, notele se dau trimestrial; examenele semestriale 
se desființează ; se menţine examenul general dela sfârșitul anului 
Elevii de clasa 111 și IV, care nu întrunesc media 4, sunt declaraţi cori- 
genţi ; examenul de corigentá se ţine la începutul anului școlar viitor. 

Materiile se grupează, începând din acest an, într'o sistemă nouă ` 
și anume: 


Clasa |. 
a) Religiunea. b) Limba română. c) Matematica. d) Dext. grafica. 
Clasa 11. 


a. Religiunea. b) Limba română. c) Matematica. d) Inv. real. e) Dex- 
teritatea graficá. ` 


Clasa 111. 


a) Religiunea. b) Limba română. c) Matematica. d) Inv. real. e) 
Geografia si istoria patriei. f) Instrucjia civică și dext. grafică. 


Clasa IV. 


a) Religiunea. b) Limba română. c) Matematica. d) lnvájámántul : 
real. e) Istoria patriei si instrucția civică. f) Dexteritatea grafică. 

Peste 3 ani, anume la 1893 și această întocmire este modificată 
unificându-se pentru toate clasele în următoarele 5 grupe: 

a) Limba română: scrierea și exerciţii gramaticale, citire, exerci- 
ţii de memorie și liberă reproducere, ex. compunere. 


94 


www.dacoromanica.ro 


b) Matematica: aritmetica și geometria. 

с) Celelalte științe : religia, istoria, geografia, ex. de intuiţie, știin- 
Tele fizico naturale. 

d) Dexterităţi : caligrafie, desemn, cânt, ex. corporale și militare, 
lucru manual (lucru de mână la fete]. 

e) Caracteristica : Conduita, atenţiunea, silinja. 

In anul 1898, intuiţia este scoasă dela grupa științelor și trecută la 
grupa limbii române. La dexterități se adaugă „practica agricolă“, 
Grupa „caracteristica" s'a înlocuit cu „disciplina”, având două diviziuni : 
purtarea cu note trimestriale și frecuentarea cu o singură notă gene- 
rală, pentru tot anul. 

Se menține la toate clasele, examenul general dela finele anului 
şcolar. 

Prin legea dela 1924, învățământul primar este lărgit pe șapte clase, 
având 2 cicluri suprapuse: a) Cursul primar (elementar) pe patru ani 
și b) cursul supraprimar (complementar sau superior) pe 3 ani. 

Programa analitică s'a întocmit pe temeiul legii celei noui, dându-se 
o desvoltare specială tuturor deprinderilor practice, atât la băeţi cât 
și la fete, mai cu seamă în cursul superior, care formează puntea de 
legătură între școală și viaţă, prin pregătirea și îndrumarea utilitară 
ce dă elevilor. 

Examenul general, dela sfârșitul anului școlar, s'a desființat pentru 
toate clasele, înlocuindu-se cu o ședință festivă și demonstrativă, când 
elevii sunt examinafi, în chip familiar și intim, dovedind părinţilor pro- 
gresele practice și teoretice, realizate în cursul anului. Situaţia gene- 
rală se încheie pe baza notelor trimestriale, din cursul anului. S'a men- 
ținut examenul general de absolvire a cursului primar complet, la sfár- 
șitul cl. Vll-a, în fața unei comisiuni, prezidată de revizorul școlar sau 
delegatul său. 


ATESTATUL. 


Nivelul general de pregătire a elevului se constata în trecut prin- 
tr'un atestat, care se elibera la absolvirea scoalei. Formularul atestatului 
pela 1860, era urmátorul : 

Dupe delegafiunea Ministrului Secretar de Stat la Departamentul 


Cultelor și al Instrucțiunii Publice, se încredințează cá elevul . . . . ... 
PES născut în anul .....în comuna. . . . . . districtul 
, de religie. . . . . a terminat сие învăţă- 


anler primar, prescris de programul lucrător, meritând notele urmă- 
toare : 


95 


www.dacoromanica.ro 


Din religiune . . . 

Din lectură .... 

Din caligrafie . 

Din gramatică . . . 

Din Istoria Românilor . . . 
Din geografie . . .. 

Din Aritmetică . . 


Din desemn . . 
Din purtare . . . . 
Anu ..... luna ..... ziua ....... 
Institutorii Sc. prim. din. . . . . 
Oraşul. ..... Districtul. .... fi 
Semnăturile . кё 
Comitetul de wc 
Presedinte : 
‚ Метый:......... 
Revizorele Şcholelor: ............... 


Intărit cu sigiul școalei și al revizorului. 


Pe ia 1870, formularul de atestat era alcătuit pe temeiul celor 4 
clase astfel : 


ATESTATU 


De Clasele Primari. 


Se atestă că elevul. . . . . . .din com. . . . districtul 
„de religie. , . . . а frecventat clasele....... 
școaei primare. . . . . din. . + + $i la examenul dela fi- 
nela enului școlar asupra învățăturilor prescrise, a meritat notele urmă- 
toare : 
Clasa |. Clasa Il. 
Citirea Citirea 
Scrierea Scrierea după model 
Rugăciunile şi dictando 
Calcul metal Elemente de catebism 
Aritmetica 
Gramatica 
96 


www.dacoromanica.ro 


Clasa lll. Clasa IV. 


Lecturá pe cšrfi Lectură pe cărți 
Catehism și istoria sacră Catehism și istoria sacră 
Gramatica etimologia Gramatica, sintaxa și ortografia 
Geografia României Geografia generală 
Istoria Românilor Istoria Românilor 
Aritmetica Aritmetica 
Caligrafia Caligrafia 
Desemn 
Geometrie 
Higienă 


Drept administrativ 
Fizică și istorie naturală. 


Purtarea, conform legilor școlare, a fost. ..... 
Drept care i s'a dat acest atestat, sub semnătura Direcţiunii și în- 
tárit cu sigiul scoalei. 
Institutorul superior 


Revizorele școalelor 


Acest atestat era semnat acum, numai de directorul scoalei si de 
revizorul școlar. La dosar se păstra numărul de eliberare, consemnat în- 
tr'un registru aparte. 


Pela 1879/80 atestatul de absolvire ia o înfățișare mai desvoltată, 
potrivit programei în vigoare. 
Reproducem, mai jos, în fac-simil, 


ATESTATUL 
DE 
ABSOLVIREA CLASELOR PRIMARE DE BAETI 


Al elevului Florescu Gheorghe, din comuna Alimănești, care în 1879 


— 1880 a repetat cl.: IV, la școaia de báefi din Curtea de Argeș, pen- 
tru a-și „rectifica” notele. 


97 


www.dacoromanica.ro 


BsoLviREA aseLoR Primare DE Pagi 
тена 


Se atestă că eleaul 


Ета, 
E ridi iue lua. 


TEN ni 


uăsut Íz anul Р А а Філь curuule сеї 
(h ¿m «игид, la ессалшениЁ = аи xdar, notele utuätóre : 


CLASA I 


1, Cundscerea fi scrierea lilevilor seat >x Z 
2. Desfacerea propositiunilor = 

3. Cilirea curentă q aain ура 

4. Recila(iuri de mici poesii —— ui ie 

5. Rugăciunile D. == 
6 Formarea numerflor și calculul din memorie 


7. абай intuitiv 

8. Caligrafia 

9. Desemnul liniar —— 
10. Cântul _—=— __ . _ 


CLASA II 


1. Citirea m " 


2. Mid recita( _ 
slam. vechin = йө 


3. Istoria sacră, 
4. Gramatica română peate 
5. Mid compuneri — 2 
6. Aritmelica __ Yen Ў —— 
7. Geografia _ tases SIT —-—— 
8. Desemnul liniar — pa 
9. Caligrafia _ л s А 
10. Învățământul intuitiv аа. 
11. Cântul _—— 


CLASA Ш 
2 


1. Citirea corectă 
2. Recitaţiuni. pom 


du cotuuu с 


MV _ 


pruuare db. үг 


- ie дане 


storia sacră, testim. пой _ -peade Z — 


. Gramatica română 774 
. МТА compon(r — — n 


(storia românilor Dai n 


. Geografía 


Arilmetica Za 
Sciinţele nalurale 


: Caligrafia 


. Cântul 


15. 
16. 


SR ERIS моамтед ом 


Citirea corectă 

Recitapiwul 

Explicarea cvangelielor ~ 
Catechismul = АГ 
Gramatica romă Сает A 
Micicompuniri 

Istoria românilor 


Aritmetica 


Geometria fen Z _ 


‚ Seiingele nalurale qe a. 
. Nofiumă de higena P 
. Caligrafia 


Desemnul атак feat 77 3 2 
Cântul 


7 
саа în tóte cah. аа. 


Drept aceea i Sa dat acest atestat, sub semnătura direcjiună şi întăril cu sigiliul seólet. 


Anul 197,7, mo A Д 
Nr. 


www.dacoromanica.ro 


Nu putem încheia acest capitol, fără a observa măcar în treacăt 
firul care unește programele dinainte și de după război, într'o conti- 
nuitate unitară. 

Programele din epoca premergătoare răsboiului de întregire na[io- 
nală, începând dela 1886, — cum dealtfel întreaga legislaţie și organi- 
zare școlară din acest timp, — sunt opera lui Haret, acel om pro- 
videnfial, care a insuflat scoalei noastre un spirit fecund de înoire și adap- 
tare la nevoile specifice poporului român 156). 

După concepţia lui, școala е un element de viaţă organică, în struc- 
tura vie a societăţii, care ea însăși e un produs complex de factori etnici, 
cosmici, economici, etc. 

Pedagogul și omul politic sunt datori să prindă și să folosească în 
opera lor întreagă această urzeală tainică a vieții, dacă vor să ajungă 
la rezultate trainice. 

Și în adevăr Haret, atât ca pedagog cât și ca om politic, a știut 
să prindă și să utilizeze acești factori în opera lui, ca un neîntrecut maes- 
tru, fixând cel dintâi firele de circulație între școală și viață. Deaceea 
opera lui a fost atât de rodnică și viabilă. 

Prin această concepție, școala intră deadreptul în funcţia vieții 
sociale, pregătind copilul de azi pentru viaja de mâine, pe măsura ap- 
titudinilor lui firești, formând oameni întregi, închegând personalități 
creiatoare, iar nu spirite pretenfioase si erudi[ii sterpe. 


Acest suflu viu al școalei haretiste, a pătruns adânc în însăși te- 
melia si structura actuală a școalei. „Curentele noui" de școala activă, 
creiatoare, democratică, localistá, etc., nu sunt altceva decât confirma 
rea mai accentuată a concepției haretiste. 

Programa actuală însăși, cu cele două cicluri de învățământ așe- 
zate : primul pe psihologia copilului, al doilea pe interesele sociale, — 
nu e decât o nouă afirmare, mai deplină și mai apăsată a școalei social- 
active, concepută de Haret. 

Pe această bază, s'a statornicit dar o viață organică unitară în struc- 
tura școalei noastre primare ,dinanite și după război. 

Concepţia aceasta mixtă asupra școalei primare a preocupat, de- 
altfel în trecut, pe toți cei chemaţi a veghea la destinele ei cum si ре 


138) Dela 1864 și până la Haret (1897—98) şcoala română sa desvoltat 

pe temeliile legii Creţulescu și Cogălniceanu. Proectul întocmit de D. Sturza la 1886 

a urmat aceeag soartă ca și proectul lui |. Maiorescu la 1859: a rămas literă moartă, 

deşi cuprindea o serie întreagă de inovații şi reforme importante, care au reînviat 

însă legile de mai târziu. Notăm, între altele: grădinile de copii mici, sc. de 
adulți, rotația învăţătorilor, etc. Vezi $ Gh. N. C. o. c. p. 95, 96. 

99 


www.dacoromanica.ro 


acei menifi a tălmăci spiritul timpului și rostul firesc al școalei, în des- 
voltarea culturală a nafiei. E destul să desprindem câteva rânduri răs- 
lele, din scrierile acelor iscusifi tălmaci ai vremii, pentru ca din rás- 
frângerile lor luminoase să se străvadă ecourile adânci ale acestor nà-. 
zuinfi, în frământările trecutului. 

lată, bunăoară, cu câtă iscusită ironie biciuie marele Odobescu — 
omul de talent și cultură superioară, prietenul convins al șc. primare, — 
rătăcirea învățământului pur teoretic, lipsit de aplicarea practică. 

„Се aţi zice de omul care s'ar deprinde mereu să facă în aer miș- 
cările înotului, fără a intra vreodată în apă? Aceasta ar fi înotul 
teoretic. 

„Се părere afi avea despre arhitectul care a citit numai în carte 
și a privit numai în figuri, cum se cládegte o casă, dar în viaţa lui n'a 
văzut cum se așează la binale cărămida și varul, grinzile și căpriorii ? 
Aceasta se chiamă zidărie și dulgherie teoretică. 

„Се gust ar putea să aibă pâinea brutarului, care fără de a pune 
vreodată mâna, ca să frământe făina, s'ar mărgini în studiul de pe carte 
al plămădirii aluatului ? El ar produce negreșit franzelă teoretică. 

„La ce foamete „la ce surpări de ziduri, la ce înecuri prăpăstioase, 
putem să ne așteptăm dela asemenea meșteri ? Oare ce s'a ales de atâta 
amar de ani de lecţiunile de pedagogie teoretică, predate prin școa- 
lele noastre ? Fum sau fumuri ; 2°") risipă de bani! Totuși dacă pe trun- 
chiul sterp al pedagogiei teoretice, venim să altoim practica acestei doc- 
trine ; deci pe lângă studierea principiiior abstracte, facem cu aceeași 
elevi aplicarea acelor regule prin deprinderi, atunci ei unul îndată mă 
împac cu întregul complex al învățământului pedagogic și devin cel mai 
convins și cel mai credincios al lui adept" 28). 

Cum se vede, acest pasagiu se referă, în deosebi, la organizarea 
școalei normale ; însă, ca principiu, se aplică învățământului în genere. 

lată apoi, cum slăvește lon Ghica, cu toată puterea condeiului său, 
valoarea înv. practic față cu cel teoretic : 

„Ar fi fatal să nu avem dulgheri, tâmplari, zidari, croitori, cismari, 
și să avem numai oameni stropifi cu literatură și filozofie ; am ajunge 
la agoraua Atenei și în curând Filip ar fi cetate" 189), 


137 Mai ales „fumuri | 

138) АІ, Odobescu. Leac pentru copilăria noastră. Conferinţă. 1892, 

139) De-ar fi trăit până astăzi, înțeleptul scriitor ar fi văzut cu ochii, că tocmai 
aci am ajuns, datorită în parte si cusururilor osândite de el în viața scoalei. 


100 


www.dacoromanica.ro 


Şi adaugă sentenfios: „Dacă oamenii invšfafi sunt folositori, cei 
meșteri sunt indispensabili”. 

lar mai departe: „Meseria n'a oprit geniul lui Franklin, lui Edi- 
son și lui Watt, de a se arăta, pentrucă geniul pătrunde orice îmbul- 
zeală socială, cum pătrunde un vulcan coaja pământului și iese la viaţă. 
Tânărul din atelier, când ar simţi că are dispoziţii literare sau științifice 
serioase, lesne va găsi drumul colegiului și al facultății” 2*°). 


MATERIALUL DIDACTIC. 


O programă, oricât de bine închegată și sintetică ar fi, în struc- 
tura ei generală, nu atinge întreg efectul urmărit, dacă nu este meto- 
dic aplicată, 

Pentru acest scop, școala creiază și asociază cu cele mai bune me- 
tode, un cât mai bogat și felurit material didactic, dând naștere celor 
două anexe școlare : muzeul și biblioteca. Este de mult recunoscută im- 
portanța covârșitoare a întuiției în procesul de asimilare a cunoștințelor. 

Rând pe rând, Eforia, Ministerul Instrucțiunii, Casa Școalelor n'au 
cruțat nicio jertfă pentru a creia școalelor o cât mai bogată zestre 
didactică : obiecte în natură, tablouri, instrumente, aparate, hărți, atla- 
se, globuri, etc. 

Cel dintâiu inventar al școalei de b&efi, dela 1863, cuprinde: Una 
mappe-mondum mutu în limba franceză, Charta Románisi, de maior Pa- 
pazoglu ; un tablou numismatic Daco-Romane, de Cesar Boliac ; 21 ta- 
ble lancastrice ; etc. Toate procurate din fondurile Statului 1*!). 

Acest modest început a fost sporit apoi, an cu an, și puțin câte 
puțin, adăogindu-se treptat: Europa, de Mesias; Dacia, de Laurian: 
două globuri terestre ; 12) un glob cu picior și meridian; un tablou 
geografic, lucrat în relief la Paris 14%) o serie de greutăţi ; una serie de 
măsuri de capacitate, de tinichea ; o basculă de 100 kgr.: un d. dal. 
de lemn, legat cu cercuri de fier; un m. p. în muchii de lemn: !**] un 
echer; un nivelator de metal; un lant de 10 m. ; fişe, etc. 

Insuși Domnitorul Carol l, apreciind valoarea educativă a intuițiu- 
nii, „a imprimat la Paris, cu spesele Selle — în 5000 exemplare — un 


140) lon Ghica. Scrisori: Egalitatea; O pildă a acestei idei; P. Ispirescu, 
141) Arh. Stat. Dos, Nr. 434/864. Comit. Insp. Argeş Nr. 148/864. 

142) Primăria C. Argeș, Nr. 867/869. 

143) |dem Nr. 952/879. 

144) inspectoratul Capitalei Nr. 46/880. 


101 


www.dacoromanica.ro 


atlant geografic în limba română, după Bonefant'', indispensabil în stu- 
diui istoriei și geografiei, din care s'au trimis și școalelor de báefi si 
fete din Curtea de Argeș, câte „dece exemplare” în 1868 145), 

Pela 1875, inventarul scoalei numără deja 30 obiecte didactice, 5 
hărţi și 70 volume de bibliotecă 14%). 

In 1885, noui adausuri sporesc inventarul școlar la 12 tablouri intui- 
tive, 27 obiecte științifice, 13 hărţi, un planiglob 217). 

Astăzi, acest inventar al școalei de băeţi, cuprinde o destul de apre- 
ciabilă zestre didactică : 40 tablouri cu portrete istorice, 4! tablouri 
religioase, 80 tablouri științe naturale (14 zoologice, 7 anatomia omului, 
48 st. naturale, || minerale); 27 tablouri industriale și gospodărie, 3! 
aparate fizice, 12 hărți, un planiglob, un glob. 

Pe lângă aceste obiecte cari alcătuesc muzeul general al școalei, 
fiecare clasă în parte îşi are muzeul său specific, cu obiecte confecțio- 
nale și colecfionate de elevi, insectare, erbare, albume, etc. — crea- 
țiuni și realizări, menite а înlesni învățământului, aplicarea noilor me- 
tode și influenţele înoitoare ale pedagogiei actuale, pe linia progresului. 


BIBLIOTECA. 


Biblioteca o găsim înfiinţată, ca anexă a sgcoalei de băeţi încă din 
1840, și pomenită încă, prin 1850—1852 14%) ceeace dovedește adânca 
ei înrudire organică cu viața școalei. Rând ре rând, toți directorii școa- 
lei, din cursul timpului, s'au străduit să-i sporească avutul și să-i accen- 
tueze valoarea educativă și culturală. 

Astfel Cărbuneanu, încă dela 1861, luând pe seamă moștenirea 
vechea bibliotecă, o fnavufegte cu diferite reviste periodice și opuri li- 
terare și științifice. . 

La 1878, directorul Munteanu cere primăriei să prevadă în buget 
o sumă anume pentru „înavuțirea bibliotecii atât de importantă și bine- 
făcătoare pentru orice localitate..." 249). 

In 1879, acelaș director, cere și comitetului județean „a acorda o 


145) Primăria C. de Argeș, Nr. 1812/881. 

146} Arh. scoalei, Dos. 1875. 

147) Arh. Sc. báefi, Dosar 1880 și 1885. 

348) Arh. Primăria C. de Argeș. Opisue. 1850 si 1852, Nr. 17/30 „Cărţile Biblio- 
tecii scoalei". 

148) Arh. şcoalei de báefi, Nr. 85/878. 


102 


www.dacoromanica.ro 


sumă, cât va crede de cuviință, întru dotarea bibliotecii școalei de báefi 
din C. d'Argesiu..." 25), 

Stăruitor și fără preget, el adună, nu numai fonduri, dar si cărți. 
Episcopul losif Râmniceanu, îi donează „13 оригі" și mai cere „câteva 
perle", măgulindu-se că acum are „peste 300 volume". 

O foarte bună parte din zestrea aceasta veche, agonisită cu truda 
bătrânilor dascăli, se păstrează și azi în tezaurul școalei, având peste 
100 volume, printre care citám : Rudimente de gramatică română, gra- 
matică elină, gramatică italiană, cursuri de drept civil, economie po- 
litică, economie socială, istoria Românilor, istoria lumii, studii asu- 
pra instrucţiunii publice, enciclopedie populară, elemente de agricultură, 
educație în familie, minunile naturii, pravila lui Caragea ; diferite pe- 
riodice, ca: Buletinul oficial. Inváfátorul român, etc., etc. 

Biblioteca cea nouă cuprinde azi, peste 200 volume, referitoare la 
stiință, literatură, pedagogie, filozofie, istorie, morală, sociologie, etc., 
și este frecventată cu interes de intelectuali și adulţi, sub conducerea 
învăţătorilor școalei. 

Interesantă și demnă de relevat, este grija ce o aveau acești căr- 
turari si de cultura lor personală, pe care o alimentau cu diferite publi- 
cațiuni științifice si literare, sau cu diverse periodice printre cari notăm : 
„Organul pedagogic pentru educație și instrucție” de |. Popescu-Sibiu ; 
„Arhiva istorică” a lui B. P. Hașdeu, pentru care Cărbuneanu plătea 
abonament un galben pe an; Gazetele lui |. E. Rădulescu; Buletinul 
instrucţiunii 383] care era o adevărată enciclopedie pedagogică, reguli 
ortografice ale Academiei 2%), etc. 


PERSONALUL DIDACTIC. 


Personalul didactic al școalelor urbane era alcătuit din institutori, 
— numiţi uneori si „profesori'' — cu titlul provizoriu, definitiv ori superior, 
selecționați și numiţi pe bază de concurs. Numirea definitivă se făcea 
prin decret domnesc; iar cea provizorie prin decizie ministerială, după 
doi ani de funcţionare 2%). Candidaţii la posturile vacante trebuiau să 
aibă la bază cursul gimnazial. Concursul sau examenul consta dintr'o 
probă scrisă și o lecţie practică 1%). 


150] [dem Nr. 4/879. 

151) Min. Instr. Nr. 31467/865. 

152) (dem, Nr. 77341/881. 

153) Art. 364—366 legea instr. din 1864. 
164) Art. 376. 


103 


www.dacoromanica.ro 


Posturile și clasele le ocupau în ordinea vechimei și a gradului 155), 

Institutorul dela ultima clasă, era de drept și directorul școalei.. 

Promovarea la o clasă superioră se făcea după un anumit stagiu 
și echivala cu o „înaintare”. 

Concediile se aprobau de Minister, cu condiția expresă ca solici- 
tantul să recomande totdeauna un suplinitor calificat. In ce privește su- 
plinirile ,,colegiale", е demn de relevat referatul directorului Munteanu, 
care zice : „După mine unul, asta înseamnă a neglija și pe o clasă și pe 
alta" 256), 

In ce privește punctualitatea, găsim notate cu scrupulozitate în con- 
dica de prezenţă, și întârzierile de câteva minute ale institutorilor 
ceeace azi ar echivala cu o persecuție" a directorului, ori cu o „rutină" 
a școalei vechi. 


Coperta celui dintâi registru de prezență al scoalei de bàáeti: 1861—1862 
cu ştampila şcoalei. Format de caet. 


Privitor la condica de prezență, revizorul din 1855, scrie următoarele: „Şter- 

' sături sau scrieri pe deasupra din uitare să nu fie, asemenea să se însemneze și mi- 
nutele de întârziere si să se fie în cea: mai mare curățenie și exactitate” Nr. 75/865. 
Salariile se ordonantau de Minister pe baza statelor de serviciu în- 


tocmite și legalizate lunar, de fiecare școală. O vreme, legalizarea se 


155) Rotaţia oficială între institutorii aceleiaşi şcoale s'a introdus abia pela 1896, 
cu ordinul Ministerului Instr. Nr. 10127/896. 
156) Arhivele scoalei de bà&eti C. de Argeș, Nr. 97, Dosar, 1881. 


104 


www.dacoromanica.ro 


eo M Ciiik mA i 
с йр S 
EIN ES S 


25 m — cd 
4-/, pa A 
fw VAR 
— = 


= e | 
^ — zh 


O pagină a registrului de prezenţă, din пе învede nie semnăturile 
institutorilor, zilele de viciu, orele şi clasele respective 
Le ettuntle nu se найыбы 


105 


www.dacoromanica.ro 


cerea a fi făcută de primărie. Mandatele se achitau la Casieria generală 
a judeţului; pentru înlesnire însă, aceasta viza mandatul și se putea în- 
casa la casieria particulară a plășii 157). De multe ori încasarea se făcea, 
pentru Curtea de Argeș, de unul din institutorii dela Pitești, delegat 
pentru aceasta și suma de trimeterea în grop, la Curtea de Argeș. 

Bugetele au mers variind, cu timpul, în curbă descendentă. Astfel 
la 1863 bugetul școalei de băeți cu 2 posturi, însumează, la personal și 
material, lei 19.920 ; în 1965, lei 18.600; în 1867 lei 16.800; în 1873-1 
11.875 lei 7896 la personal cu trei institutori și 96 lei la material ; în 1882 
lei 10.200 pentru patru posturi. Repartizând aceste sume pe ani și pos- 
turi, constatăm următoarele : 


а) In 1863 :58) la clasa | lei 400, la clasa l lei 550, la clasa 111 let 600 

b) ,, 1866 e » Í , 250, , „ 1 , 550, , „ M , 600 

c) „1873 » » Í, 20, , „ l , 20, , „ HEI ,„, 300 

d) ,, 1883 » » Í, 20, , „ 141 ,200 „, „ Il , 200 
şi la clasa IV lei 250 


Pentru cheltuelile de cancelarie, se alocau pe la 1860 câte 50—60 
lei pe lună ; iar mai târziu, această sumă a fost redusă la 24 lei pe lună. 

Simbria servitorului se plătea la început de Eforia Școalelor, câte 
50—100 lei pe lună; până ce a trecut definitiv în sarcina bugetelor 
comunale pela 1867/68 2%) redusă gradat, până la 18 lei pe lună. 

Imprimatele și registrele de școală : matricole, cataloage, registre 
de prezenţă, registru de intrare și eșire, etc., se procurau de Minister 
fără plată, prin prefectură și primărie. 

Pentru a se vedea cum erau întocmite bugetele școalelor în acel 
timp, redăm următoarele două tabele : 


151) Pela 1863, revizorul şcolar а! jud. Argeş, N. Simonide, propune printr'o 
scrisoare adresată directorului Buletinului intr. publice, ca salariile învăţătorilor în 
general să se achite pe centre, la reședința plășilor, prin subprefecfii și subrevizorii 
respectivi. Buletinul instr. vol. |, pag. 193. 


158) |n 1866 ,institutorii Cărbuneanu și Bârseanu au oferit tezaurului salariul lor 
pe luna Maiu". Arh. sc. băeţi Nr. 19 dosar. 1866. 

159) |n 1863, Ministerul comunică scoalelor că leafa servitorului şi cheltuelile mă- 
runte, se vor plăti de Minister, câte 50 lei pe lună. Arh. Stat. Dos. 858/863. Tot în 
1863 Ministerul cu Nr. 36581 cere să se arate cine ocupă două funcțiuni la stat. 

In 1868, pentru ultima oară se aprobă cu Nr. 240, plata servitorului în restantá 
pe ultimii doi ani, atât la băeţi cât și la fete. Arh. St. Dos. 481/68. 

In 1869, Min. Instr. cu Nr. 423 trimite „uă mică subvenție pentru ajutorarea 
scolarilor săraci cu cărți”. 


106 


www.dacoromanica.ro 


I. BUGETULU. 
Şcoalei де băeți ре 1864. 


Wa Шы м i 
STATULU - eet 
vila Lu. A. m — lucrătorii de la 1 lulie anulü corenti 186 1. 
1 În În 
Š Natura Cheltuclilorü. parte. totalü. 
E Lei. |р Lei. |р. 
Personalü. 
Z|, estat Nu e s os | Ze 4 
* | ae seH ax or o Dae 
PA" "EC COME LE |; >e 
Va at ăi * t ре 222.|. 224 | 
pn 
< ZZ 
pes / ome LE 
Mute An Z= °. 
) Nm / i 
| 
Е 107 


www.dacoromanica.ro 


ll. BUGETULU. 


Şcoalei de báeji din Curtea de Argesiu, lucrător pe anulu 1865. 


Nr. 


pers. 


Natura cheltuelilor in special 


lei 


Institutore cl. | 4.800 


a Il 6.600. 
„ШШ 7.200. 


Total .... 18.600. 


p Ministru, Indescifrabil. 


р. Şeful dir. compt., Indescifr. 


108 


OBSERVATIUNI 


Considerând cá noua lege a instructiu- 
ni prevede gradarea si pentru salariile. 
Considerând că în acest chip si institutorii 
prea mari pot spera adăugire în onorare. 
Considerând că dacă s'ar menţine si pe 
viitor salariile institutorilor primari după 
cum se găsesc însemnate în bugetu prin 
gradare ar deveni cu totu mari și prin 
urmare împovărătoare statutului, 


Considerând însă că, pentru cei ce au 
apucat a primi salariile după cum se în- 
seamnă în bugetu, au deja un drept câș- 
tigatu. 

Pentru a se avea o uniformitate în sa- 
lariele institutorilor şi o analogie între di- 
versele grade profesorale, se decide: că 
tuturor institutorilor numiţi din nou să 
li se plătească salariile după cum urmează: 


a) Pentru București gi lași: 


Institutor cl. | lei 4.800 
Institutor cl. Il lei 6.000 
Institutor clasa 111 lei 7.200 
Institutor cl. IV lei 8.400 


b) Pentru orașe de reședință: 


Institutor clasa |, lei 3.600 
Institutor cl. Il, lei 4.800 
Institutor cl. III, lei 6.000 
institutor clasa IV, lei 7.200 


c) Pentru oraşe secundare: 


Institutor cl. |, lei 3.000 
institutor cl. 11, lei 3.600 
Institutor cl. III, lei 4.200 
Institutor cl. IV, lei 4.806 


www.dacoromanica.ro 


Cei dintâi profesori" *] ai școalei de bšefi, erau angajați și plătiți 
de primăria orașului, din bugetul comunii, cum era de altfel întreaga în- 
trelinere a școalei. 

Din nenorocire, distrugándu-se arhivele locale, s'a pierdut orice 
urmă despre condi[ile de funcţionare a acestor dascăli, cum și amintirea 
lor. 

In ce privește drepturile, credem cá primiau cam 100 lei pe lună, 
cum apare din cererea locuitorilor dela 1845. 

Dela 186! însă, când școalele au trecut la stat, situația și drepturile 
institutorilor s'au încadrat, în normele generale cunoscute. 

Pentru a se vedea cum a oscilat dealungul timpurilor curba gene- 
rală a salariilor, notăm datele următoare, a servi drept scară compa- 
rativă : 

a) In timpul Fanariofilor, un învățător primia — drept „milă” — 
leafa de 1,34 lei lunar. 

b) Pe vremea reg. organic, învățătorul era asimilat unui șef de birou 
din Minister, cu 2500 lei vechi anual, plus locuinţă, încălzit, și servitor 
50 lei. 

c) Pela 1850, inst. cl | și ll primiau câte 300 lei vechi pe lună ; cei de 
cl. 11 350 lei; iar un învăţător sătesc primea 300 lei vechi pe an, scu- 
tindu-se de orice dare cátre stat si sporindu-se, cu timpul, la 600 lei venit 
anual. 

d) Intre anii 1864—67, învățătorii, primesc 54 lei pe luhà, plus 
„merticul"' — tainul în natură dela săteni ; institutorii primesc 250 cl. |, 
plus câte 50 lei de fiecare clasă superioară, în orașele тісі ; iar în cele 
mari începând dela 300—450 și 500 lei lunar. 

e) In 1872, Tell reduce salariul învăţătorilor la 50 lei pe lună și pe 
ale institutorilor la 111, 11 lei lunar toți la fel. 

f] La 1883, Gh. Chifu le reabilitează, la 90 lei pe lună învăţătorilor și 
225 lei pe lună institutorilor, plus gradațiile 1596 din 5 în 5 ani 1%). 

Ca pregătire, majoritatea institutorilor școalei de báefi aveau patru 
clase secundare : seminar, gimnaziu ori chiar școală profesională. Ba- 
calaureati cu testimoniu, cum era Cărbuneanu sau titrați ca Th. Mun- 
teanu ori Burseanu, reușit la catedra de profesor secundar, erau excep- 
țiuni foarte rare. 

De pela 1886, au început să apară și absolvenţi de școală normală, 
ca: Gh. Bănescu, Lucreția Cáprescu, $. a. 


*) Aşa se numeau la începutul organizării învățământului toți cei chemați să pre- 
dea învăţăturile, fără deosebire de grad. 
1%) Gh, N. С. o. с. pag. 255—258. 


109 


www.dacoromanica.ro 


Incheiu aceste trăsături fugare, asupra personalului de odinioară, 
evocând figura plastică și representativă a faimosului Chiosea — dască- 
lul cănit, dar neînduplecat — care în alcătuirea lui simplă si cinstită ne 
dă personificarea tuturor acelora generaţii de modești eroi ai scoalei 
primare. 

„Dascălul Chiosea — ne spune sfătosul lon Ghica — nu era om 
rău, dar se necăjea pentru că îl durea inima, când vedea că nu se silesc 
copiii la învățătură. 

„El nu era civilizat, ca să nu-i pese dacă elevii învaţă sau nu. Pen- 
tru el școala nu era о chiverniseală, nu se gândea la: treci zi, treci 
noapte, apropie-te leafă. 

„Nu sta cu ceasornicul deschis pe catedră, ca nu cumva minutarul 
să treacă peste semn. 

„La Chiosea, la Chiriţă, la Stan, lucrurile mergeau altfel; viaja 
lor era cu copiii din școală, nu știau nici șosea, пісі cafâ-șantan, nid 
deputafie... 

»Acei biefi dšscšlasi, care au fost depozitarii limbii si literaturii 
noastre, duceau o viață zdruncinatá, plină de lipsuri și de coate-sparte, 
fără bene-merenti, fără persii și fără premii, plătiți ca vai de ei cu un 
codru de pâine, trăiau și mureau necunoscuţi, fără să bănuiască măcar 
că erau patrioți, împinși numai de un instinct bun și generos își făceau 
cu sfințenie datoria, fără să aibă conștiința de binele ce făceau ţării 
lor..." 108. 

Câte cuvinte, atâtea adevăruri tăioase ! Cu inspiraţia lui profetică 
și cu viziunea limpede și adâncă a viitorului, bătrânul Ghica pune în- 
tr'un isbitor contrast, trecutul acesta curat, plin de jertfă și osârdie pa- 
triotică, cu viitorul „civilizat, amefit de „cafâ-șantanuri, bene-merenti, 
deputafie", etc. 

Şi ca un adevărat iluminat, presimfind primejdia acestei false ,,ci- 
vilizațiuni”, sloboade fulgerul răzvrătirii : 

„Simţul moral nu poate rábda mult timp pe preot, pe învăţător 
și învățătoare... intrebuinfafi ca instrumente politice, са agenți elec- 
torali si de corupțiune" 32), 


Și totuşi... acest „simț moral" a rábdat mult și îndelung infecția 


—  —M 


391] lon Ghica. Scrisori, pag. 51, 56. 
162) lon Ghica. Scrisori, pag. 145. 


110 


www.dacoromanica.ro 


politică în organismul scoalei, până ce paharul vremii s'a umplut peste 
măsură 16%). 

In tablourile următoare, vom înfățișa sintetic, conducerea si în- 
cadrarea scoalei de báefi, dealungul anilor, prin : 


a) Un tablou cronologic al directorilor, dela 1860—1918; 

b) Un tablou sinoptic al institutorilor, care au funcţionat, pe clase ; 

c) Un tablou cronologic al acestora, urmat de câteva notițe bio- 
grafice, menite a le împrospăta amintirea, pe cât ne-au îngăduit îm- 
prejurările. 


L TABLOU 
De directorii şcoalei de báeji din Curtea de Argeş, dela 1860—1938. 


Anii în cari 


Numele şi Pronumele a fost Observatiuni 
director 

Mihail Raţiu Cárbuneanu 1860—1875 Director titular 
C. Pennescu 1875—1876 š " 
Theodor Munteanu 1876—1889 а i 
N. Busuioc 1889—1891 " . 
Matei Ivánceanu 1891—1911 ” » 
L. Gheorghitoiu 1911—1912 Director girant 
Oprea Cáprescu 4912—1928 Ж titular 
Gh. Bădoiu 1923 — 1927 . > 
lon Peahă 1927-34 si 1932-33 n А 
D. Udrescu 1931-32 зі 1933-38 " " 


163) La 24 Febr. 1938 „simţul acesta moral" ultragiat atâta vreme, a isbucnit 
ca un vulcan uriaș spre a purifica sufletul nafiei si al scoalei de toată zgura si otrava 


care l-a infectat atâta timp, prin „civilizaţie şi „democrație”... 


111 


www.dacoromanica.ro 


I TABLOU 


De personalul didactic саге a funcționat la şcoala de bšeli pe clase 


dela 1860—1938 


— bu 
Er Clasa I | Clasa II Clasa III Clasa IV Observaliuni 
me 
1800 Mib. R. Cărbuneanul Mih. R. Cărbuneanu — — Cl. I cu а II unite 
1861 7 je М. R. Cărbuneanuc — CI. |, Il şi Ш unite 
—62 2 
1862 » "m » = CI. |, Il şi Ill unite 
—63 
= СІ. 1, ll unit 
ues Al Bârseanu M. Bârseanu » S funcționează 
: ә; separa, 
1864 Grig. Ghilianu ^ ` тт Toate trei clasele 
—65 funct. separat 
1865 5 " n = In 1865 este numit 
—66 еі Pr. Vlaiculescu 
care n'a funcţ. ori 
poate incidental, 
Gr. Ghifianu nu 
semneazá In con- 
dicá. avánd proba- 
bil, cond. separată. 
1866 | Mit, Bălcescu T p — N. Bălcescu s'a 
—67 prezentat la post 
pe 1 Martie 1866. 
= . se deschide | 
d ” » e D Oct. La В Dec. 
şcoala e inspectată 
1868 de V. Ursescu 
—69 | " 
1869 » » „ т 
—70 
1810 » m M. Bârseanu М. R. Cărbureanu 
—1A 
1874 " Е ” > 
—72 
ЗВ ” Mic, Bălcescu Al. Bârteanu М. R. Cărbuneanu 
1873 ” э” ] » ” 
—7% 
ns 5 s; " » Incep ex. militare. 
—75 
1875 | Mic. Bălcescu Mic. Bălcescu și | G. |. Arsenescu |С. Penescu 
—76 | şi N. |. Tesloveanu | М. 1. Tesloveanu| dela 16.8. 1875 | dela 1 Oct. 1875 
21 Febr, 1876— 
š ulie 
1876 |Н. |. Sterian N. |. Sterian G. |. Arsenesca | Th. Munteanu 
—77 
1877 | Th. Riga Th. Riga „ " 
—78 
1878 P дүшен. P. Arsenesca $i š; » 
e t. 1878— i 
ШЕЛ É. Seien к ideea A 
N. Sterlan toate clasele. 


112 


19 Febr.-sf. an. 


www.dacoromanica.ro 


Апи! acesta se în- 
fiinţează postul IV. 
Toaie clasele 
functlon. separat. 
G. 1. Arsenescu 
predă cântul la 
toate clasele. 


Elie St. Popescu-| N. 1. Sterian 


Olteanu 
1 Dec.—sí. an. 


. Arsanesca | Th. Munteanu 


1880 | Elle St. Popescu » 
1881 » P, Mrsenescu 
1882 | 0. Bârzotescu M. Micescu 


"n 


Mic. Sterian E 


Elle Popestu 
1883 n М. Ivăntianu 


Elie St. Popestu 


1887 | M. Mielcescu M. Ivâncianu А " um cl. 1 
t t. Schinieescu 
1888 T Şt. Chirifescu М. Ivâncianu ” SE 
— 89 
1889 | Gh. Dem. Corbeanu| M. Mielcescu " N. Busuioc Su SP 
Mielcescu 


cl. п St сце со 
1 Sept ; S. Bal: 
cescu 13 Noembrie 


1890 ” 0. Căprescu : M. Busuioc 


1891 ” » " N. Busuioc-7 Nov. 
t М. Terteleanu 


Nov. —sf, an. 


1892 " Gh. Bănestu 0. Căprescu М, lvăncianu 


1893 ” n Suplinire : cI. l 


V. Schinteescu 
1 Sept.—1 Dec. 


” v 


1894 | Irena Călinescu | Gh. D. Corbeanu | M. lváncianu O. ишш Incepe rotație in- 
tre c]. lii—iV 
Suplinire : 
cl. | Diac. Preto- 
rian—1 Noembrie. 


1895 „ " 


1896 | A. G. D. Corbeanuf lulia Mulţescu 
—97 | B. M. ülinestu | 1 Oct.—1 Apr. 


0. Căprescu M. lvântianu 


M. iváncianu 0. Căprescu Se înf. prima oară 
cl. i оа 
Suplinire 
Pr. St. Dumitrescu 
Apr.—lunte 


4897 | Lucreția Căprescu | A. lulia Mulfescu| 0. Căprescu M. Ivăncianu їасере гоїа{!а їп- 
7 Febr.—sf. an.| B. G. D. Corbeanu Ch 1 și f. 
str inire :,cl, I 
Pr. St. Dumitrescu 
Sept.—Febr. Se in- 
fiinţează, wi cl. H 
divizionará 


M. lvăncianu 0. Cäprestu Suplinire: cl ll 
1. Cñprescu, Pr. St. 
Dumitrescu gi C. 
A. Sterescu 


4898 | A. G. D. Corheanuj lulia Mulţescu 
—99 B EI ‚ Căprescu 


113 


www.dacoromanica.ro 


A. L. 0. Căprescul G. D. Corbeanu | 0. Căprescu 
В, lulia Mulţescu 
A. L. 0. Căprescul lulia Mulţescu M. Ivănciana 
B. G. D. Corbeanu 


1901 |L. A. Căprescu fG. D. Corbeanu |0. Căpresco 
-902 | 1 Mai-1 Iulie 


1902 | Gh. D. Corbeanu |1. 0. Câprescu — | M. Ivăncianu 

1903 |1. 0. Cáprescu | Gh. D. Corbeanu | 0. Căprescu 

1904 | üh. D. Corbeanu fL. 0. Căprescu — | M. Ivăncianu 
1 Oct, 


1905 [1. 0. Căprescu — | Vict. Gheorghiu |0. Căprescu 
1906 | V. Gheorghiu L. 0. йиш | M. lvâncianu 


1907 | A. Al. Necşulescul V. Gheorghiu 0. Căprescu 
-908 | B. L. 0. Căprescu 
1908 | A. 3 D. Gheorghiu M. Ivăncianu 
-909 | B. Al. Necsulescu 
1909 A L. Căprescu | Maria Demetrescu | 0. Căprescu 


. M. Necsulescu 


1910 [| A. M. Demetrescu| L. 0. Căprescu | M. Ivăncianu 
—1A1]B. | Шешу] ` 

1911 | A. L. Căprescu | Maria Demetrescu | 0. Căpresca 
—12 | B. Sper. lvâncianu 

1912 | A. M. Demetrescu L. 0. Căpresca | Gh. lofciulescu 
—13 | B. Vict. Gheorghiu 

1913] A. L. 0. Cápresuu| Maria Demetrescu | 0. Căprescu 
—14 | B. Vict. Gheorghiu 

1914 | A. M. Demetrescu] L. 0. Căprescu |}. T. Penescu 
—15 | B. Dem. Georgescu 

1915 | A. L. Căprescu | Maria Demetrescu | 0. Căprescu 
—16 | B. Пет. Georgescu 

1916 | El. Шш À. L. 0. Cáprescu| Caliopi Rosescu 
—17 B. V. Gheorghiu 

114 


M. Ivâncianu 
0. Căprescu 


М. lváncianu 


0. Căprescu 
М. lyáncianu 


Q. Cáprescu 


М. lvéncianu 
0. Căprescu 
M. lvâncianu 
0. Căprescu 


M. Ivăncianu 


0. Căprescu 
1. Ghorghitoni 


0. Căprescu 


N. T. Penescu 
Ü. Căprescu 
N. T. Penescu 


Ü, Cüprescu 


www.dacoromanica.ro 


Provizoriu : 
Cl. 1 div 1. Anto- 
nescu 17 Sept.-lunie 


Suplinire : с. 11 
Pr. Bt. Dumitrescu 
Sept.—22 Dec. 


Supliniri : 

cl.] Sabina Gheor- 
ghiu Sept.—22 Dec. 
Elena Teodorescu 

Ianuarie - Maiu 
cl. ll, Fl. I. Stefá- 

nescu Goangá 
cl, IV, Pr. St. Du 
mitrescu, Th. lo- 
nescu predá muzica 

la toate clasele. 
Gh. Corbeanu, а 
funcf. la cl. IV în 
locul lui M, Iván- 
ceanu,, desasat la 
meserii iar la cl. 
în locul său, a su- 
plinit A. lváncianu 


La cl. І, în locul 
lui Corbeanu, a su- 
plinit Pr, St. Du- 

mitrescu К 
Octomb.—Nov. şi 
Sabina Gheorghiu 


9 Nov.—lunie 


СІ. 1 div. pusă în 
func. la 1 Nov. 1907 


Suplinire : cl. 1 
Aneta Olibovsky, 
Nov.- Sf. an. Cl. IV 
Speranţa Iváncianu 
a suplinit tot anul. 


Supliniri: 
CI, Ш, G Iofciu- 


lescu. tot anul. 


1920 
—21 


1921 
—22 


1922 
—23 


1923 
—24 


1924 
—25 


1935 
—26 


Gh. Tâmpeanu 


A. don lonescu ” 
B. G. Dragomirescu 
A 


. Т. Georgescu Я 
B. (i. Dragomirescu 


A, N. C. Cosmescu РА 

В. Н. А. Шиш 

N. Iliescu ” 

A. Dem. C. Dinescu| L. 0. Cáprescu 


1. 0. Căpresca 


0. Căprescu 


Dem. Georgescu 


0. Căprescu 


Dem. Georgescu 


0. Căprescu 


Dem. Georgescu 


N. Popescu 


N. P. Nicolescu 
ână la 
1 Martie 1925 


B. N. Nicolau [26 Sept. sf. an. 
E. Fotescu N. P. Nicolescu 
ü. їйїп N. Popestu 

Rux. loanid ü. Bădoiu 


1. Peahă 


Dem. Georgescu 
28 Apr. sf. an 


0. Căprescu 


Dem. Georgescu 


0. Căprescu 


Dem. Georgescu 


0. Căprescu 


lon Peahă 


N. Popescu 


www.dacoromanica.ro 


Supliniri : cl. 1V 
Pr. P. Rudeanu 
Sept.—Crnciun 
Elena Cálinescu 

Januarie 27 Aprilie 

Cl, 1 G. Tâmpeanu 


Supliniri: cl. 1 A, 
Maria M.Cálinescu 
in Februarie 


Supliniri: cl. 1 A, 

T.. Georgescu, N. 

Iliescu, Pr., Ru. 
eanu, Caliopi 

Stoenescu. 

Cl.1 B. Sm. Mandru 

(8 cl. liceale), Gh. 

Dragomirescu de- 
tagat rev. sc. l. 


La 20 IX începe 
cursul complem. 
C Sm. Nico- 
lescu. Cl. I A si B. 
unite la 30 Sept. 
20 lan. sub cond. 
N. A. Iliescu, în 
urma inspecției 
N. Costescu. La 20 
lan. vine. N. C. 
Cosmescu. 


Supliniri ; cl. I 
N. F. Marinescu 
25 Oct. 1921 până 
sfârşitul anului. 

Curs compl. Că- 
prescu anul I şi D. 
Georgescu anul ll. 
Cl. 1 îacepe cu div. 
se unifică la 15 Oct. 
sub N. Nicolescu; 
Ja Ian. se despart. 


Supliniri : 
CL П Т. Alboteanu 
1—26 Sept. 
cl. lll, Gh, Suhá- 
reanu 1 Sep-24 Nv. 
Curs complem, cu 
3 clase: N. Nicu- 
lescu, O. Cáprescu 
şi D. Georgescu 


Sunliniri : 
CI. L Elena !liescu 
„15 Octombrie 
$i M. Gheorghiu 
21 lan. —18 Maiu 


Supliniri : 

CI. 1 F. Popescu 
1 Martie sf anului 
СІ Ill. N Popescu 
1 Martie sf. anului 


Supliniri : Cl. 11 

Z. Dragomirescu 

27 Mart- sf. anului 

Curs complem. . 

Bădoiu, Peahă gi 
N. Popescu 


115 


1931 
—32 


1932 
—33 
1933 


1934 
—35 


1935 
— 36 


116 


Maria Cerbureanu 


Mic. Popescu 


Maria Cerbureanu 


lulia Dogater 
detaş. 1 Noem. 


Rux. loanid 


lon Preda 


D. Udrescu 


lon Preda 


Rux. Ioanid 


Maria Cerdureanu | Rux. loanid ^ 


Rux. loanid 


|. Dogater 


Et. Georgescu 
etaș. 1 Noem. 


lon Preda 


D. Udrescu 


B. Udrescu 


P. lonescu 


* 
1. Peahă 


(reintegrat) 
lon Preda 


D. Udrescu 


P. lonescu 


э” 


D. Udrescu 


D. Udrescu 


lon Preda 


25 Sept. 


D. Udrescu 


www.dacoromanica.ro 


Supliniri : 
Cl, 1 Sm. Nicolescu 
10 Oct. şi M. Rá- 

ulescu 
22 Nov.—30 lan, 


Supliniri : 
СІ. lil, N. Popescu, 
Adrieta Popilian 
11 lan.—25 Aprilie 


Supliniri : : 

CL 1, El. Eremia 
15 Sept. —1 Octom. 
19.1-12 П şi 9-25 Ap. 
CI, ll, C. Popescu, 

15 Sept.—19 Oct. 
St. Fianu 25-L7-1. 

M. Rádulescu » 
8 Febr.—8 Aprilie. 
Cl. ТУ, M. Rädu- 
lescu 15 Septem — 
21 Oct. M. Gheor- 
ghiu 13.1-9.11 și H, 
Filip, 11 Februarie 

sfârşitul anului, 


Supliniri : 
Cl. t, E. Mihel, 
1 Noemb. (titulară 
este Cecil, Ionescu) 
Cl. ll, L. Pandele, 
6 Febr.—10 Martie 


Supliniri : 

CI. Т. Tr. РеаЬ&, 
28 Martie—25 Apr 
D-tru N. Iordache, 

21V—9 V 


CI. ll, Tr. Peabá 
8—29 lan. 

Const. Boeru , 

lan. sf. anului 


Incepe rotaţie gen. 
Suplinini : 
C1. ll, Z. lonescu 
24—30 Noembr. 
H. Filip, 1 Dec. 
sfârşitul anulu: 
СІ. Ц, l, Peahá de- 


mision. 1 Nov. 1931 


Supliniri : 
СІ. Ш, D. I. Preda. 
M. Sándulescu, 19 
Oct. si El. Nico- 
lescu detaşată | 
19 Oct. sf. anului. 


Supliniri : 
СІ ІУ. Adrieta Pa. 
pilian detaşată | 
10 Oct, sf. anului. 
La 15 Febr. 1935 se 
înfiinţează cl. V-a 
sub conducerea 
d-nei Ad. Popoilian 


Se fnt. şi cl. VI. 
Cl. I, Victoria Tu- 
luca, 9-23 Decem. 
СІ. IV, G. 1, Micuţ 
18 Febr. sf. anului. 


4936 | D. Udrescu 


lon Preda lon Peahă P. [шен La 1 Ianuarie, inf. 


тыш MESS 


lian, 21, Septem.— 
9 lan. și G. Zam- 
firescu 11 Ianuar,— 

sfârşitul anului., 
СІ. Ш, Adr, Popi- 
lian 11.l—af. anului 
Cl. V-VI R. Dobre 
10—30 lan. şi Ta- 
tiana Păslea 1.11— 


ja Hadgi iti Sunni el. 1 
io. fD Winsa а й ag re E 


el. IV Mih. Cârstea 


Clasa V-a şi Vl-a: Tatiana Páslea 1397 si б, Bucurescu 4937/938. 


117 


www.dacoromanica.ro 


* 
S 
Li 

Z 


Ш. TABLOU CRONOLOGIC 
de personalul didactic, care a funcționat la şcoala de băefi 
din Curtea de Argeş dela 1860—1938. 


Numele şi Pronumnle 


institutorilor 


1| Mih. R. cárbuneanu 
2| Al. Bârseanu 


Grig. Ghitianu 
Nic. Bălcescu 


C. Penescu 


Gh. I. Arsenescu 
M. I. Tesloveanu 


Th. Munteanu 
N. I. Sterian 


Th. Riga 
P. Arsenescu 


Elie St. Popescu-Olteanu 


M, Micescu 

D. Bârzotescu 

M, Iváncianu 

M. Mielcescu 

St, Chiritescu 

N, I. Busuioc 

G. Dem. Corbeanu 
Oprea 1, Cáprescu 

C. M. Terţeleanu 
Gh. Bănescu 

Irena Călinescu 
Alexandrina Olănescu 
Iulia Mulţescu 
Lucretia O. Cáprescu 
Victoria Gheorghiu 


Al. Necgulescu 
Maria N. Demetrescu 
Speranta Iváncianu 


I, Gheorghitoiu 
Gh. Iofciulescu 
N. Penescu 

D. Georgescu 
Caliopi Rosescu 
EL Iliescu 

Gh. Támpeanu 
Ion Ionescu 

Gh. Dragomirescu 
N. A. Iliescu 


Timpul cât a 
funcţionat 


Ian. 1861-Sep. 1875 
21 Oct. 1863 
—Sept. 1875 


1864—1866 
1 Martie 1866 
—20 Febr, 1876 
1 Oct. 1875 
—30 Aug. 1876 
August 1875—1881 
24 Febr. 1875 
—lulie 1876 
30 August 1876 
—Sept. 1889 
1876 —1877 si 
19 Feb, 1879-1882 
1877—78 
1 sep. 1878-15 Feb. 
1879 si 1881—1882 
1 Dec. 1879—8187 
1882—1883 
1882—1887 
1883—1911 
1 Dec. 1887—1889 
1888—1889 
1889—1891 
1889—1905 
1890—1923 
9 Noemb. 1891—92 
1892-1894 
1892—1896 
1896—1897 
1896—1901 
1897—1923 
1905—1908 ; 
1912—14; 1916—17 
1907—1909 
1909—1916 
1909—910 si 
1911—1912 
1910—1912 
1912—1918 
1918-—1916 
1914- 1923 
1916—1917 
1916-17 ; 1923-24 
1917—1918 
1918—1919 
1918—1920 
1920—1922 


www.dacoromanica.ro 


Observatiuni 


Numit in 4860 

Venit dela Şc. T.-Măg. 
18. Х.1863 la cl. I-II unite 
Prezentat la 24 Oct. 1863 


Delinitiv 
Seperior 


Definitiv 
Provizoriu 


Superior 
Definiliv 


Provizoriu 
Suplinitor 


Detinitiv 
"n 
" 


Suplinitor 
Provizoriu 
Definitiv 
Superior 
Delinitiv 
Suplinitoare 
Definitivá 


Suplinitoare 
Provizrriu 


» 
Detinitiv 
" 


» 
Provizoriu 
Definitiv 

LÀ 

” 


41 |Dem, C. Dinescu 
42 IN, P. Niculescu 
43 |Е, Fotescu 

44 IN, Popescu 

45 |Gh. Bádoiu 

46 |I. Peahá 

47 |Rux. Ioanid 

48 |M, Cerbureanu 
49 |I. Dogater 

50 |р. Udrescu 

51 |Ecat, Georgescu. 
52 |H. Filip 

53 |I. Preda 


54 |Р, Ionescu 
55 |El. Nicolescu 
56 |Adrieta Popilian 


57 [Tatiana Păslea 
58 [оп Voicilă 

59 |Gh. Bucurescu 
60 [Claudia Hadgi 


1922—23 
1922—25 
1923—24 
1923— 28 
1923— 37 
1924-31 —1932-37 
1925—31 
1926—29 
1929—31 
1929—88 
1931—32 
1981—32 
1931—1932 —33 
1935—37 
1931 —38 
1933—34 
1928 1934—35 
1936 —37 
1936—37 
1937—38 
1937—38 
1937—38 


Gradul I 


Provizoriu 
Gradul 1 


Definiliv 
Definitiv detaşată 
Gradul Il 


Definitivă 
Gradul 1 


Definilivă 
Gradui I 
„JI 


119 


www.dacoromanica.ro 


Samuilă Ostăşescu. 


Face parte din pleiada institutorilor particulari, dinainte de 1860 
și e singurul despre care se mai păstrează oarecare urme. 

Originar din Ardeal, s'a așezat și căsătorit în Curtea de Argeș, 
nu știm când, și a funcționat aici mai mulți ani dearándul. 

In 1860, odată cu trecerea la stat a școalei de băeți și reorgani- 
zarea generală a învățământului, el intră în serviciul de control, ca ins- 
pector școlar la Argeș și apoi în Oltenia. 

In 1864, îl aflăm funcționând câteva luni, la școala de báefi No. | 
din Pitești. 


Mihail Raţiu Cărbuneanu. 


S'a născut în Transilvania, cam pela 1835, prin părțile Blajului 16). 

Cum era și firesc, studiile și le-a făcut în centrul de viață naţională : 
Blajul, din apropiere, însușindu-și o cultură adâncă pe acele vremuri. Era 
absolvent a opt clase liceale, cu testimoniu (atestat) de maturitate — 
cum ar fi azi bacalaureatul — și cunoștea la perfecfie limba și litera- 
tura germană, limba maghiară, franceză, etc. 

Spun bătrânii, că s'a întreţinut în nemţește cu Domnitorul Carol, 
când acesta a vizitat școalele din localitate. 

In Octomvrie, 1860, s'a prezentat la concursul de institutor ce s'a 
ținut la București, pentru selecfionarea personalului didactic, atât de tre- 
buitor ín mișcarea largă de organizare a învățământului primar, ce se 
pornise în acel timp și este numit cu decretul 3477, din 29 Noemvrie 
1860, institutor la clasele |, i! și director al școalei urbane de báefi din 
Curtea de Argeș, înființată chiar în acel an. 


161) Nu știm precis locul nașterii. Doamna С-ја Evolceanu mi-a indicat „satul 
lui lon Maiorescu”: Bucerdea. Alte isvoare pomenesc Câmpenii. Ne lipsește o in- 
dicaţie certă în această privință. 


120 


www.dacoromanica.ro 


In ziua de 10 lanuarie, 1861, se prezintă în localitate si ia în pri- 
mire noul post, pe care-l ţine 15 ani fără întrerupere, până la 1875, când 
s'a permutat în București. 

Este cel dintâi organizator al școalei de băeţi din Curtea de Argeș, 
pe care a condus-o singur cu toate clasele, până la 1863; în anul a- 
cesta, înființându-se postul al doilea, Cărbuneanu rămâne numai la cla- 
sele superioare ; iar în 1864, adăugindu-se și postul III-lea, el trece de- 
finitiv ca institutor superior, la la clasa IV-a. 

La | Septemvrie, 1868, cere să fie admis la concurs pentru singurul 
post vacant în București — în str. Romană culoarea de Galben; însă 
nu i se aprobă și rămâne pe loc. 

În vara anului 1874, simțindu-se bolnav, și-a luat concediu, s'a dus 
la Băile Herculane, lăsând grija direcţiei colegului său Bârseanu. 

S'a căsătorit în Curtea de Argeș cu Profira Cristescu și a avut 
2 fii: ре lancu Cárbuneanu, fost profesor la Liceul „Lazăr“ din Capi- 
tală, și Gavrilă Cărbuneanu, fost inginer și subinspector silvic, amândoi 
răpuși în floarea tinereții. 

Nenea Mihalache, — cum îi spun și azi cei cari l'au cunoscut — 
a trăit până la adânci bătrâneţe și gârbovit de povara anilor, spunea 
adeseori că anii din urmă sunt cei mai grei. 

S'a stins în București, în ajunul războiului, cu inima svâsnind sub frea- 
mătul marilor frământări naţionale, presimfind desigur în fierberea uriașă 
a уіејеї, plăsmuirea visului milenar al întregirii, pentru care și el trudise 
viața întreagă. 


Alesandru Bârseanu. 


S'a născut în anul 1836, în comuna Dârstele din Transilvania, comună 
de Români neaoși, harnici și neíntrecufi în meșteșugul „dârstăritului”, 
pe toată regiunea Bârsei, — de unde, fără îndoială și numele de Bâr- 
seanu al unei familii vechi și în deajuns cunoscută peste munți, prin atâția 
fruntași pe care i-a dăruit Ardealului, între cari scriitorul Andrei Bâr- 
seanu, frate cu tatăl lui Alexandru și alții. 

Studiile secundare şi le-a făcut la gimnaziul românesc și săsesc din 
Brașov [b clase); pregătirea pedagogică și-a făcut-o la preparandia 
din Sibiu. i 

Cariera dăscălească- și-a început-o la Satu-Lung (Săcele), unde a 
funcţionat 2 ani (1859—1861). In acest timp, se pornise în ţară acţiunea 
de reorganizare a învățământului. Bârseanu, са mulți alți ardeleni, trece 
munții și se înrolează în această mișcare. 


121 


www.dacoromanica.ro 


Este numit institutor la școala de băeți din Turnu Măgurele și in- 
spector școlar la județele Teleorman și Romanați. In 1863, este mutat 
ca institutor la clasele | și ЇЇ, a scoalei de băeţi din Curtea de Argeș, 
unde funcţionează 12 ani (1863—1875). În acest timp se căsătorește 
cu Eufrosina Moscuna, directoarea școalei de fete din localitate și, cu 
toate că în 1867, reușise la concursul de limba latină, la liceul din Bâr- 
lad, renunță la catedra de profesor. 

In acest timp, fiind lovit cu pierderea soției, părăsește cu durere 
orășelul Curtea de Argeș, în care îngropase idealul său cel mai drag 
cum si cel mai frumos crâmpei din viață, cum îi plăcea să spună mai 
târziu :. 

„Nu am dus lipsă de nimic în acest orășel, din contră am făcut și 
mici economii, căci în orele libere îmi plăcea să lucrez în grădina ce o 
aveam pe lângă casă, și munca aceasta îmi răsplătea ostenelile cu pri- 
sosinfá'' 165) 

Singura mângâere și alinare îi rămăsese acum unica copilă: Tăn- 
fica, orfană de mamá la 8 ani. Toată grija, iubirea și devotamentul si 
ie-a consacrat acestei copile, dându-i cea mai aleasă creștere. 

In 1877, îi vedem la Bârlad, iar în 1878 la București, unde rămâne 
tot restul vieții, afirmându-se repede printre fruntașii dăscălimii din Ca- 
pitală. 

Aici e cunoscut mai mult sub numele de Alex. Bârsan, nume recti- 
ficat odată cu acordarea cetățeniei române. 

Intre anii 1886—1890, este director de școală ; ín 1890 este ales 
Președinte al Societății Institutorilor și delegat al lor în Consiliul Ge- 
пега! de Instrucție. 

La Societatea institutorilor, a ţinut, din când în când, conferinţe in- 
„teresante, și cu mult miez са: 

a) aldeia despre învățământul intuitiv”, în 1888. 

b) „Evoluția în predarea aritmeticii învățământul primar", în 1889. 

c] „Cele dintâi înecercări la- citire și scriere", în 1890. 

d) „Metodele analitic și sintetic” în 189|. 

In 1891 este numit revizor școlar al Capitalei, demnitate pe care 
o fine până la eșirea la pensie, în 1896, când e sărbătorit de toţi cole- 
gii, în semn de caldă simpatie și considerație aleasă pentru meritele lui. 

Deși pensionar, sufletul lui tânăr nu s'a înstrăinat de școală și de 
colegi, continuând să ia parte la toate manifestările culturale și profe- 


365) St, Negulescu. Alex. Bârsan, Școala română 1904. 


122 


www.dacoromanica.ro 


sionale ale lor, și colaborând la lucrările societăţii la reviste, întruniri, 
conferinţe, etc. 

S'a stins din viaţă, la vârsta de 68 ani, din ziua de 16 lanuarie, 1904, 
în casa ficei lui adorate: D-na Constanţa Evolceanu, distinsă profe- 
soará, mamă și soție devotată a d-lui Evolceanu, profesor universitar 16). 


Grigore Ghiţianu. 


Mai vârstnic decât Cărbuneanu, coboritor tot din Ardeal, este unul 
din cei dintâi dascăli ai școalei de Бае}! din Curtea de Argeși, unde а 
fost numit, în 1864, la clasa 1-а și funcţionează în acest post, până la 10 
Martie, 1866, când se mută aiurea, fiind înlocuit cu Nicolae Bălcescu. 

In 1865, este numit de Ministerul Instrucțiunii cu ordinul Nr. 32.584 
1965, un oarecare Preot D. Vlaiculescu, care însă n'a funcționat la acea- 
stă școală, posturile fiind complet încadrate. 


Nicolae Bălcescu. 


Evocând un nume vechi argesean, scump neamului întreg, Nicolae 
Bălcescu, este încă unul din falanga institutorilor ardeleni, coboritori la 
Argeș, unde s'a prezentat pe ziua de 10 Martie, 1866 și a funcţionat 
— fără ntrerupere — timp de 10 ani, alături de Cărbuneanu și Bâr- 
seanu, până la 20 Fevruarie 1876, când „a fost trecut în altă funcţiune" 
— probabil de control — cu Nr. 1079/876. 

Şi-a făcut studiile gimnaziale și teologice după moda ardeleană, 
la centrele culturale de peste munți. 


C. Pennescu. 


Este al doilea director al școalei de báefi, care a condus-o, după 
plecarea lui Cărbuneanu, un an de zile: 1875—76, numit cu decretul 
6966/875. 

Avea la bază seminarul și 4 clase gimnaziale. 


A fost numit prima oară în 1867. 


166) Datele de mai sus sunt culese din: a) Anuarul general al instrucţiunii pe 
1853—54 ; b) Şcoala română anul H Nr. 9 şi 10 1934; с) Preotul T. Brosiu: 
Amintiri. 


123 


www.dacoromanica.ro 


Gheorghe |. Arsenescu. 


S'a născut ín Richifelele de sus — Argeș; a urmat Seminarul și 
cl. V liceală și s'a dedicat dăscăliei. : 

Obfine prin concurs titlul de învăţător și e numit prima oară în Ba- 
sarabia, unde s'a și căsătorit. 

Este mutat în curând la școala Nr. 3 de báefi din Huși, de unde la | 
Aug. 1875, vine la Curtea de Argeș, în locul lui Bârseanu (ord. Nr. 
6097/875) ; aici funcționează 6 ani, până la 1881, când trece la școala 
divizionară din Pitești, și apoi în control, ca revizor școlar. 

Are o activitate bogată și rodnică. Muzicant distins, e cel dintâi 
institutor care introduce cântul la școala de băeți și organizează cu ele- 
vii coruri reușite cari îi atrag simpatia publicului și mulțumiri ministeriale. 

Dornic de propășire culturală, e! dotează biblioteca școlară cu nu- 
meroase cărți, pentru care deasemenea Ministerul îi aduce mulțumiri cu 
Nr. 9657/78. 

Destoinic și înzestrat, el e chemat în serviciul de control, în care 
calitate încurajează pe elevii sârguincioși, dându-le premii dela sine, cu 
ocaziunea inspecțiilor. Deși în floarea vârstei, și în plină ascensiune, el 
își curmă singur zilele, victima unor meschine rătăciri sau intrige. 


M. 1. Tesloveanu. 


După plecarea lui Nic. Bălcescu, în 1875, vine M. Tesloveanu, insti- 
иог provizoriu dela școala divizionară din Pitești, numit de Minister 
cu Nr. 1079/876 si funcţionează în acest post, dela 20 Februarie, până 
la sfârșitul anului. 


Theodor Munteanu. 


Originar din Transilvania și anume din vestitul sat al Rășinarilor, — 
cuibul lui Șaguna și al lui Goga, sâmbure de viaţă al románismului de 
peste munți, — Theodor Munteanu a fost cel din urmă dascăl, care a 
încheiat epoca de influență ardelenească, în școalele argeșene. 

S'a născut pela 1839—1840 și și-a căpătat primele învățături în sa- 
tul natal. Rămas orfan de mic, a fost crescut de o rudă apropiată, care 
l-a adus în ţară și l-a ajutat să-și completeze studiile la școala de agri- 
cultură dela Herăstrău, gimnaziul și facultatea de științe (un an și ju- 
mătate). 

Stápánind deci o cultură aleasă, a fost numit prima oară ca insti- 
tutor la clasa | а școalei de bàefi din Giurgiu, în anul 1864, cu Decre- 


124 


www.dacoromanica.ro 


tul Nr. 1247. De aici este permutat în București cu Nr. 26364 la 1870, 
fiind promovat institutor la clasa ll, cu ordinul Nr. 3558 870; iar peste 
2 ani, la clasa III, cu Nr. 8803/872. In anul 1875, este mutat la Turnu Mă- 
gurele, fiind promovat la clasa IV-a, cu ordinul Nr. 8222 875. De aici 
vine la Curtea de Argeș în anul 1877, ca institutor superior și director, 
post pe care îl ocupă, cu destoinicie, timp de 12 ani, până la 1889, când 
se mută la Piteşti, sc. Nr. 2, unde își încheie cariera în 1892 și apoi viața 
la adânci bătrâneţe, în 1918, întrezărind în negura tulbure a celui din 
urmă an de viață, răsăritul luminos al idealului pe care îl visase, îl plă- 
mădise și îl propăvăduise toată viața : unirea Ardealului iubit. 

El a organizat școala de băeți, mutată de curând în localul dela 
Biserica Domnească, ca al 3-lea director al ei. 


Nicolae Sterian. 


Având la bază gimnaziul și școala de agricultură, a fost numit prima 
oară institutor provizoriu la 1874. 


Nicolae Sterian. 


La școala de báeti din Curtea de Argeș a funcționaț 6 ani, cu în- 
trerupere în anul 1877/78, când a fost suplinit de Th. Riga. 
S'a permutat la școala Găești, de unde și venise. 


125 


www.dacoromanica.ro 


Theodor Riga. 


Numit cu ordinul Ministerului Instrucțiunii Nr. 9806/1877, a func- 
fionat ca suplinitor un an de zile: 1877—78, la clasele l-a și Il-a. 


Petre Arsenescu. 


Născut în comuna Cocu-Popesti, jud. Argeș, din părinți bogátasi, 
după ce a urmat cursurile primare în orașul Pitești, ne fiind o altă școală 
secundară în județ, a urmat seminarul de Argeș, de unde prin în- 
cuviinfarea Ministerului respectiv, în baza examenului depus la liceul Ma- 


Petre Arsenescu. 


tei Basarab din București, recunoscându-i-se ca trecute aci cursurile se- 
cundare, a fost admis de a urmat cl. V. liceală. 

Numit institutor pentru prima oară la școala din orașul Kilia, Basa- 
rabia, cu ocazia cedărei acestei provincii imperiului rusesc, a fost trans- 
ferat la școala din Curtea de Argeș, apoi la școala Nr. 2 din Pitești, si 
în fine la școala Nr. 6 din culoarea de Verde, București, azi școala Nr. 
25, pe care а înființat-o cel dintâi, primind si titlul de director. 

Ca vocațiune, de copil invidia pe dascălul său de clasa IV primară, 


126 


www.dacoromanica.ro 


al cărui loc dorea să-l ocupe, urmărind această idee contra voinţei pă- 
rinților săi, ce-l aveau ca mâna dreaptă în toate afacerile, ocupându-se 
cu agricultura, fabricarea ţuicei, comerciul, etc. 

Ca rezultat al experienţei didactice, a dat la lumină mai multe 
opere: 

Abecedar, gramatici, desemn geometric, caligrafii, mai multe serii 
de caete sistematice, toate aprobate de Ministerul Instructiunei ; iar 
ajuns la demnitatea de Revizor școlar, a dat la lumină opul întitulat, „Vi- 
cile organizárei școalelor și mijloacele de îndreptare”, pentru саге a 
obținut elogiurile ziaristicei și persoanelor competente. 

Ca publicist a colaborat la ziarele: Națiunea și Răsboiul; și din 
cauza independenţei condeiului, a încercat în mai multe rânduri înfiin- 
јагеа unei gazete de interes didactic; chiar acum dirijează cu entu- 
ziasm, gazeta „Tribuna Liberă”. 

Natură vie, întreprinzătoare, conștientă de datoriile și drepturile 
sale, până a sfida ре față vrășmășia. Pentru moment are o gândire, 
lupta pentru binele scoalei și învățătorului, și un ideal: a sa Tribună 
Liberă. Urăște pe cât iubește în cercul său colegial. 

In ziaristică și-a făcut noviciatul. Fără multe studii speciale, conde- 
iul său alunecă în diverse direcţii: politică, agricultură, sociologie, co- 
тег], didactică. Stilul său e simplu și afluent, și fraza fără pretenţii, nici 
meșteșugiri ог afectafii. 

In el reflectă adevărul în goliciunea lui, fără jena celui ce se teme, 
că lovind, se poate lovi. E deci curagios până la temeritate, și dacă i-o 
spui, te ascultă zâmbind. 

Educaţia sa profesională amintește în parte pe a lui Pestalotzi. Pe 
când alţii sunt slugi plecate ideilor altora, pe când copia și compilarea 
încă tronează în literatura didactică, Arsenescu s'ar putea zice, că scrie 
mâncând și lucrează scriind. In izvorul ideilor sale nu е nici fraza ce s'ar 
pulea cita, nici pasagiul ce s'ar putea releva, dar un amestec original 
de cunoștințe, din cari rees adesea idei și fapte noi. 

E sincer și devotat prieteșugului adevărat. Decepţiunea si descura- 
jarea au imprimat caracterului său marca vizibilă a criticului, care laudă 
ce i se pare bun, dar nu iertă celor ce îndrumează pe căi piezișe. 

Are spiritul pătrunzător pentru miei, lași si lingușitori, și vederea 
așa de tare, că mulți văd mai târziu, ceea ce el a văzut mai de vreme. 

Are în sfârșit vederi largi în chestii de organizare. 

Arsenescu n'ar mai fi bun pentru școală, judecând că locul lui Гаи 


luat mișeii. MATEI RADULESCU 
(Tribuna liberă) 


127 


www.dacoromanica.ro 


NOTA. — P. Arsenescu a funcţionat la școala de băeţi din C. de 
Argeș dela | Sept. 1878—1 Fevruarie 1879, ca suplinitor. 

A desfășurat o activitate fecundă în multe și variate direcții. In 
lucrarea sa : Reaua stare economică și socială în România"! 187} — atinge 
în mod plastic și sugestiv, o întreagă serie de probleme sociale, care 
se pot urmări cu interes și astăzi. Cităm, pentru curiozitatea și do- 
cumentarea cititorului, câteva : Limba păsărească ; organizaţia școlară ; 
voinţa învățământului ; restrângerea studenţilor; împroprietărirea }ё- 
ranilor, cadastrul proprietăților, taxa celibatului ; popa și ínváfátoria ; 
sufragiul universal sau votul unic, funia la par, etc. 


Elie St. Popescu-Olteanu. 


Este cunoscut mai mult sub numele de Olteanu. 

S'a născut pela 1852. Absolvent a patru clase seminariale, а îm- 
brăţișat cariera dăscăliei, fiind numit prima oară, institutor provizoriu, 
prin Moldova. 

La 1879, este mutat dela Târgul-Frumos, cu Nr. 14752, la clasa | 
a școalei de băeţi dih C. de Argeș, unde funcţionează timp de zece 
ani, fără întrerupere, până la 1889, când se mută la școala Nr 2 „Să- 
rárie" din lași. 

In 1882 a fost promovat institutor la clasa 3-a, în locul lui G. Ar- 
senescu, demisionat. 

A fost dascăl conștiincios și osebit de meticulos în împlinirea da- 
toriei. 


Mihail Micescu. 


Născut la Ciumești-Muscel, din familie cu stare (1854), a terminat 
7 clase liceale și a intrat în învățământ la 1879, dacă nu chiar dela 
1877, începând ca suplinitor la Ploesti. 

La Curtea de Argeș a venit, dela Mizil, pe | Noemvrie, 1882, si a 
funcționat 2 ani, până la 1884, când s'a transferat la Pitești. 


Matei lváncianu. 

Este al 5-lea director al școalei de báefi. 
Originar din satul Gura Sufii, jud. Dâmboviţa, unde s'a născut, la 
1856 și a primit primele învățături, Matei lvănceanu s'a îndrumat — 


467) Ed. 1904, Tip. „Viitorul”, N, Voicu. București. 


128 


www.dacoromanica.ro 


după vrerea părinţilor, către misiunea preoţiei, absolvind [їп 1878), 
cursurile Seminarului Central din București, șapte clase. 

In primul an, 1878—79, a funcţionat ca pedagog și apoi ca pro- 
fesor suplinitor : 1880—1883, la Seminarul din Curtea de Argeș 1%). 

Simţind o deosebită chemare sufletească pentru misiunea grea, dar 
nobilă a dăscăliei, s'a dedicat definitiv școalei și s'a făcut institutor. 

In urma concursului dat, a fost numit la o școală din Vrancea, 
de unde s'a mutat curând la Pitești și apoi la С. de Argeș: 1583—1884, 
în locul lui M. Micescu, la cl. Il. 

Aici își înrădăcinează tot restul vieții și își valorifică sporul fecundei 
activităţi ce a desfășurat fără preget, timp de aproape 30 de ani! 

El a luat iniţiativa unei școale de meserii în localitate, pe care a con- 


dus-o ca director în primul an: 1901—901 (numit de Min. Instr. cu 
Nr. 19515/901]. 
Ca director al sc. de bàeji; 1891—1911, a luat iniţiativa cons- 


truirii unui local propriu si datorită strădaniilor lui nepregetate, școala 
de bšefi e înzestrată azi cu una din cele mai frumoase clădiri școlare. 

In 1911—912, a esi! la pensie și curând apoi s'a stins din viaţă, 
în vârstă numai de 56 ani. 

Asa se trec pomii prea roditori. 


D. Bârzotescu. 


S'a născut în Câmpulungul Muscelului, la 30 Mai, 1857. 

Absolvent al seminarului cu 4 clase, din C. de Argeș, a intrat în în- 
vátámánt pentru prima oară, la 1875, Aprilie 6. 

La Curtea de Argeș a fost numit cu Nr. 16071, pe ziua de | No- 
emvrie, 1882 și funcţionează la cl. l-a 5 ani, până la 1887, când — după 
a sa cerere — este transferat la Câmpu-Lung. A mai funcționat la școala 
de báefi Nr. 7 București, apoi la Nr. 2 băeţi Pitești, până la eșirea la 
pensie în 1911. A lucrat geografia judeţelor: Argeș, Olt, Muscel și 
„legende istorice”. A luat parte la organizarea „Societăţii de ajutorare 
a elevilor săraci”, a cantinei școlare din Pitești și la conferințele locale 
ce se ţineau în fiecare Joi seara, la orele 8, la școală. 

S'a stins din viaţă, la adânci bătrâneţe, în anul 1937, în vârstă 
de 80 ani. 


168) Gh. C. M. Seminarul C. de Argeș, pag. 39, 46. 


129 


www.dacoromanica.ro 


M. Mielcescu. 


Fiu de preot, originar din Pitești, a fost numit la început — până 
la rezultatul concursului — suplinitor la cl. |, cu ordinul 10773/887, si 
funcționează la această școală până la 1890, cu întrerupere dela la- 
nuarie—lunie 1888, când a fost suplinit de Pr. Burcă. 


St. Chirifescu. 


Fost revizor al judeţului Argeș, azi pensionar, în București, a func- 
ționat la școala de báeti în 1888—1889. 
Nicolae Busuioc. 


Este ai 4-lea director al școalei de băeţi din Curtea de Argeș, pe 
care o conduce 2 ani: 1889—1891. 


C. M. Terteleanu. 


A funcționat ca institutor superior la clasa IV ín 1891—92, după 
plecarea lui N. Busuioc. 


Gheorghiță Dem. Corbeanu. 


Gh. Dem. Corbeanu, fiul preotului Dimitrie Corbeanu, din comuna 
Ciulnifa-lalomifa, s'a născut la 10 Mai 1869. 


130 Gh. Dem. Corbeanu. 


www.dacoromanica.ro 


Studiile gimnaziale le-a făcut la liceul „Matei Basarab” din Bucu- 
rești, pe care l-a absolvit în 1886. 

In anul următor 1887, pe baza diplomei de absolvire, este numit 
suplinitor la clasa 11-а a școalei de băeţi Nr. 2 din Caracál ; iar în 1888, 
August 10, este transferat, tot ca suplinitor, la clasa l-a a școalei de 
bšefi Nr. 2 din Slatina, în locul titularului Gh. Vulpescu, trecut la Cara- 
căl. Peste puţin însă, la | Octomvrie 1888, revine tot la Caracál, în lo- 
cul aceluiaș Vulpescu, care este mutat în altă parte. 

In 1889, August, 25, tot în calitate de supiinitor, este adus la clasa 
| a școalei de băeţi din Curtea de Argeș, unde s'a stabilit definitiv, prin 
căsătorie. 

In Mai 1896, trecând cu succes examenul de institutor definitiv, la 
Craiova, i se conferă acest titlu, cu decretul Nr. 4081/896. 

In anul 1903, este însărcinat să predea cursurile teoretice la 
şcoala inferioară de arte și meserii din localitate, unde funcţionează până 
în toamna anului următor 1904, când s'a stins din viaţă, tânăr încă și plin 
de vigoare, în vârstă numai de 35 ani, lăsând în urmă soția nemângâ- 
iată și trei copilași : Sașa, Maria și Theodor. Soția sa, D-na Verona Cor- 
keanu, născută Stefánescu-Goangá, păstrând soțului o caldă și duioasă 
amintire, și-a dăruit restul vieții numai copiilor săi, pe care i-a crescut în 
cultul muncii, făcându-i profesioniști destoinici : băiatul Inginer, iar fe- 
tele : o doctorifá și o farmacistă. 


Oprea Cáprescu. 


Originar din Curtea de Arges, coborítor dintr'o veche familie de 
fruntași ai târgului, s'a născut în 1862, a făcut învăţăturile primare si se- 
minariale în localitate, apoi și le-a completat la Seminarul Central din 
București. 

Deși pregătit pentru misiunea preoţiei, preferă cariera de institu- 
tor, și se prezintă la concurs, fiind numit prima oară, într'un sat din 
județul Putna, în 1889. 

De acolo se transferă ín Alexandria, iar în 1890 la clasa 11-а а școa- 
le: de báeti din Curtea de Argeș, orașul sáu natal, unde rămâne până 
la sfârșitul vieții. 

In anul 1912, i se încredințează direcția acestei școale, în care ca- 
litate el fi conduce destinele prin viforul războiului de întregire și sal- 
vează dela distrugere mare parte din arhiva veche a școalei, purtând-o 
cu sine până la înseninarea acelor vremi învolburate. 


131 


www.dacoromanica.ro 


Dascál destoinic, devotat si stăruitor, el a trudit fără preget în slujba 
școalei, pe altarul căreia și-a sfârșit ultimele clipe, în vara anului 1923, 
la 23 lulie, când moartea l-a găsit în toiul lucrărilor de pregătire a loca- 
lului pentru noul an școlar. Era în vârstă de 60 de ani. 

33 de ani a funcționat numai la această școală. Ministerul instruc- 
[iunii i-a recunoscut meritele, acordându-i „Răsplata Muncii pentru în- 
vățământ, clasa |”. 


Gheorghe Bănescu. 


Originar дере Valea Vâlsanului,anume din satul Brátieni-Arges, fiul 
unui sătean modest: Stavarache Ban, s'a născut în 1866. Fiind ajutat 
de un binefăcător macedonean: V. Papa din București, care i-a între- 
zărit de mic copil firea isteaţă și înzestrată, el a absolvit cu succes Școala 
Normală a Societății din București, în 1887. 


Ca elev distins al acestei școale, el a fost reţinut la școala de apli- 
сае respectivă, până la 1891 ; iar în 1892, este numit institutor la școala 
de băeţi din Curtea de Argeș. Aici se căsătorește cu d-ra Emilia, o in- 
stitutoare distinsă dela școala de fete, întemeind o căsnicie ideală. 
Soarta pismagá se furișează însă în căminul lor, încărcat de fericire, și se- 
mănând suferința unei boale necruțătoare, în doi ani le curmă firul vie- 
ţii, lui în 1894 toamna, ei ín 1895. 


Să nu se bucure omul niciodată, când soarta pare că-i surâde. 


lrena Călinescu. 


Fiica unui colonel din București, a funcţionat doi ani la clasa | 
a școalei de băeți, dela 1894—96. 


Alexandrina Olănescu. 
Nimită de Ministerul Instrucțiunii cu, Nr. 8747/896, a funcționat ca 


suplinitoare la cl. | divizionară, înființată chiar în acest ап. S'a mutat apoi 
la București. 


lulia Mulţescu. 


O vrednicá institutoare, a funcționat cinci ani la clasa ll-a a școa- 
lei de báeti: 1896—1901. 


132 


www.dacoromanica.ro 


Lucreția O. Căprescu. 


Soţia directorului Oprea Căprescu, s'a născut în 1870, la Slănicu 
de Prahova. Cursurile primare și normale le-a făcut la Ploeşti, unde func- 
fiona „Şcoala Normală a Societăţii pentru învățătura poporului român 
— nu de mult înființată, — sub direcția lui Lucasievici. 

Terminând studiile în 1886, a rămas doi ani, până la 1888, ca 
asistentă la cursul de matematici din clasele inferioare ale Şcoalei Nor- 
male. 

In 1889, se prezintă la concursul pentru învățământul primar, ținut 
tot la Ploești și obține numirea ca institutoare la școala de fete din 


Lucretia Căprescu. 


Curtea de Argeș, în locul d-rei Victoria Vlădescu, numită la Piteşti. 

Aici face cunoștința tânărului institutor dela băeți: Oprea Că- 
prescu, cu care se căsătorește în 1892, lucrând dela 1897 înainte nedes- 
părțiți 26 de ani, la școala de băeţi, până la 1923, când moartea ráp- 
indu-i soțul, dânsa și-a luat concediul de odihnă, dela școala unde a 
muncit cu devotament, până la eșirea sa la pensie, în 1925. 

Neavând copii, viața întreagă și-a închinat-o elevilor, pe care i-a 
instruit și îndrumat cu tragere de inimă. 


133 


www.dacoromanica.ro 


Ministerul instrucţiunii, apreciindu-i meritele școlare, i-a acordat în 
1913: ,Rásplata muncii pentru învățământ clasa |", cu Decretul Nr. 


5464/913. 
In 1906 a mai primit „Medalia Jubiliará Carol 1", cu Brevetul 182. 


Alexandrina Necsulescu. 


S'a născut ín 1880, la Cámpulungul Muscelului. A urmat Scoala Nor- 
mală de institutoare din București și a intrat în învățământ, la 1901. A 
funcționat la școala de băeţi din C. de Argeș, doi апі: 1907—1909, 
când s'a transferat la Pitești. După 36 de ani de muncă fără preget în 
ogorul școalei, a ieșit la pensie, în 1937. 


Maria Pantazescu-Demetrescu. 


A urmat cursurile Şcoalei Normale de institutoare din București si 
a funcționat pela diferite școale. 

In C. de Argeș, a funcţionat la școala de băeți, șapte ani dela 1909 
— 1916. 


Adela lvănceanu. 


Născută ín C. de Argeș la 1883, fica fostului director Matei lván- 
* cianu, a urmat cursul Scoalei Centrale din București și Normala din lași. 

A intrat în învățământ la 1901—902 și a funcţionat un singur an 
la școala de báefi. Azi este pensionará la București. 


Speranţa lvánceanu-Gheorghiu. 


Fiică a directorului lváncianu, i-a ținut locul în 1909—910 și 911 — 
912. S'a căsătorit la Pitești cu d-l avocat Gheorghiu. ` 


|. Gheorghifoiu. 


S'a născut în comuna Jugur, jud. Muscel, la 1881, Mai 14. A ab- 
solvit Şcoala Normală de Institutori din București, în 1903. A fost numit 
învățător, întâia oară la școala lonesti-Dámbovifa, în 1904. 

La școala de báefi din С de Argeș a funcţionat doi ani: I910— 
1912; girând și direcția școalei, în anul 1911—1912. í 

De aici s'a mutat la școala Nr. 2 din Pitești, unde funcționează și 
astăzi. 


134 


www.dacoromanica.ro 


Nicolae T. Penescu. 


Născut la Pitești în 1869, a urmat Școala Normală de Institutori din 
București, In 1891 a fost numit, prima oară, institutor provizoriu la Tur- 
nu-Măgurele, de unde s'a permutat apoi la Pitești și Roșiori. 

In 1913, a venit la școala de bšefi din Curtea de Argeș, unde a 
funcționat trei ani, până la 1916, când a murit, ucis în stradă, de o bombă 
aruncată de un avion inamic. 


Gheorghe lofciulescu. 
A condus clasa lil-a, în anul 1912—1913. 


Dem. Georgescu. 


S'a născut la 1869, în Uda de sus, unde și-a desfășurat cea mai mare 
parte din viața și activitatea școlară. A fost numit provizoriu, în 1889. 

In 1914, fiind înaintat — prin concurs — „institutor urban”, s'a 
transferat la școala de băeţi din Curtea de Argeș, unde a funcționat 
până la 1923, când a eșit la pensie. 

E decorat cu „Răsplata Muncii pentru învățământ” cl. П, 


Caliopi |. Olănescu-Roşescu. 


S'a născut în comuna Tigveni-Argeș, la 2 August 1875, a urmat 
școala de fete din Curtea de Argeș și școala centrală din București, care 
între timp sa transformat în școală normală de institutoare. 

A fost numită în învățământ la 1897, și a funcţionat la diferite 
scoale ca : Turnu Măgurele, Vălenii de Munte, Babadag, Roșiori de Vede, 
Curtea de Argeș și dela 1919 la școala Nr. 22 „Carmen Sylva" din Bu- 
curești. 

A esit la pensie, în 1931. 


Elena lliescu. 


S'a născut în Curtea de Argeș, la 21 lanuarie, 1895. 

A urmat Școala Normală „Mihai Sturza" din lași și a funcționat, 
ca detașată, la școalele din localitate, până la 1927, când a trecut la 
școala de aplicație, depe lângă școala Normală de fete din Pitești. 

In 1930, se transferă la București, unde funcționează și în prezent, 
la școala de fete „Tăbăcari'. 


135 


www.dacoromanica.ro 


lon lonescu. 


Născut în 1873, la Drăganu-Argeș, a absolvit Școala Normală din 
București. A funcționat la școalele Buzești și Mavrodi-Teleorman, Găle- 
șești și Găvana jud. Argeș, Curtea de Argeș și Pitești. 

La școala de băeţi din Curtea de Argeș, a funcţionat scurt timp: 
1918—1919, apoi a trecut la Pitești, de unde a eșit la pensie. 


Gheorghe Dragomirescu. 


S'a născut în comuna Podu Broșteni, jud. Argeș, la 24 lanuarie 1874. 
A intrat în învățământ la 1894. La școala de băeţi din Curtea de Argeș, 
a funcţionat 3 ani, dela 1918—1921, când s'a mutat la Pitești, unde 
a ieșit la pensie, în 1924. 


N. A. Iliescu. 


A funcţionat doi ani: 1920—1922. 


D. Dinescu. 


S'a născut în Costești, jud. Argeș la 23 Februarie, 1885. A urmat 
Școala Normală din Câmpulung și a fost numit învățător, în satul natal 
la 1906. 

A făcut apoi școala de aplicaţie din Pitești, și a fost numit insti- 
tutor la școala de băeți din С. de Argeș, unde a funcționat un an apoi 
s'a transferat la școala Nr. 2 din Pitești, unde funcționează și în prezent. 


A fost revizor scolar al judeţului, în 1931. 


N. Nicolescu-Lungu. 


S'a născut la 1886, în comuna Păduroiu-Argeș, unde a urmat 
școala primară ; primele patru clase secundare le-a făcut la liceul de 
báefi din Pitești; apoi a trecut la școala normală Carol |, din Câmpu- 
lung, pe care a absolvit-o în 1908. 

A fost numit învățător în 1909, la școala Dedulești-Argeș, de unde, 
în 1914, și-a cerut transferarea în Cadrilaterul de curând anexat, si a 
funcţionat până la 1916, în comunele: ^ Bairambunar, si Carali, jud. Ca- 
liacra. 


136 


www.dacoromanica.ro 


După rázbo: revine în jud. Argeș, la școala Ciofrángeni, unde func- 
ționează până la 1922, când fiind înaintat „institutor urban", trece la 
şcoala de báefi din Curtea de Argeş. 


Aci lucrează până la 1925, în care timp girează provizoriu și direc- 


N. P. Niculescu. 


Jia școalei, (August-Noemvrie 1924), îndată după moartea lui Cáprescu, 
apoi trece în învățămâtul agricol și la controlul băncilor și cooperati- 
velor sătești. 


E. Fotescu. 
A funcționat la școala de băeți, în anul 1923—924. 


Nic. Popescu. 


S'a născut în comuna Leicesti, jud. Muscel, la 17 lanuarie 1885. A 
urmat cursurile școalei normale din Câmpulung și a fost numit învățător, 
în 1908, la școala com. Cârstănești, jud. Vâlcea, de unde a trecut apoi, 
la Purcăreni-Muscel. A făcut școala de aplicaţie la Târgaviște și a fost 
numit institutor la școala de băeți C. de Argeș, unde a funcționat cinci 
апі, 1923—1928 ; iar de aci a trecut la școala Nr. 3 din Pitești, unde 
funcționează și astăzi. 


137 


www.dacoromanica.ro 


Gheorghe Bădoiu. 


S'a născut în 1886, la Cămireasca-Vlașca. A urmat Școala Normală : 
Carol |, din Câmpulung și a fost numit învăţător, în 1906, la Ghizdavu- 
Vlașca ; iar în anul următor la Chiriacu. 

In 1908—9, a urmat cursurile școalei superioare pentru institutori 
speciali, în învățământul profesional și în 1909, este numit institutor la 
școala de meserii din C. de Argeș. Aci funcționează până la 1923, când 
trece la școala primară de báeji din acest oraș ca „institutor urban" 
cu examen și director. "E. 

In 1927, revine iarăși în învățământul profesional, si se titularizează 
definitiv, ca profesor asimilat, pentru partea științifică, la școala de me- 
serii — azi gimnaziu industrial — din C. de Argeș, unde funcţionează 
și în prezent. 


lon Peahă. 


S'a născut în comuna Avdela-Macedonia, la 10 Mai 1874, a făcut 
clasele primare și liceul la școalele grecești din Crotily si Bitolia (1892- 
1895). 

In 1895, a fost numit învăţător la școala primară din Avdela. In anul 
următor, a fost adus de stat, împreună cu alţii, la școala normală din 
Câmpulung pentru pregătire pedagogică ; după un an s'a reîntors să 
funcţioneze pela diferite școale. In 1913, a trecut în Regat. 

Dela | lanuarie 1914, a funcţionat la școala turcă din Turtucaia, apoi 
la școala turcă din Silistra, timp de 8 ani, până la 1922, când a trecut 
la școala de stat Nr. | din Silistra, ca învăţător asimilat (27 lanuarie 
1921). 

In timpul războiului s'a refugiat în Moldova ; aci a primit diferite 
însărcinări pela spitale, cursuri de adulţi, scoale, etc. 

La 1924, a fost detașat și apoi transferat (1926) la școala de báefi 
din Curtea de Argeș, unde a funcţionat până la anul 1931, când a esit 
la pensie. Reintegrându-se în anul următor 1932, a rămas până la Dec. 
1936, când a eșit a doua oară la pensie. 

A fost directorul acestei scoale, dela 1927—31 și în 1932—33. 

A funcţionat la școala de ucenici din localitate ca prof. și director. 


Ruxandra loanid. 


Originară din Pitești, a funcţionat șase ani la școala de băeți din 
Curtea de Argeș: 1925—1931 și s'a transferat la Piteşti, școala Nr. 3 
de fete. 


138 


www.dacoromanica.ro 


Maria Al. Cerbureanu. 


S'a născut la 30 Aug. !879, ín Câmpu-Lungul Muscelului, cursul pri- 
mar şi secundar si le-a făcut în București. 

A fost numită, prima oară, învăţătoare cu titlu provizoriu, la ! Sep- 
temvrie 1907, în comuna Civina, jud. Ilfov. 

Căsătorindu-se cu d. Alecu Cerbureanu — Popilian, profesor secun- 
dar саге își avea catedra în Curtea de Argeș, a renunţat la post pentru 
câtva timp și s'a reintegrat apoi ulterior. 

In 1918—19, este numită la școala de fete din C. de Argeș, de 
unde, în 1926, se mută la școala de băeți și funcționează 2 ani. La 1928 
se transferă în București, la școala de fete Nr. 24, unde funcţionează 
până la eșirea la pensie, pe care o cere pentru motive de sănătate, în 
1936. | 

Pentru activitatea și devotamentul său închinat scoalei, Ministerul 
i-a adus „mulțumiri publice" cu ordinul Nr. !13.616/937. 


lulia Dogater. 


De origină basarabeană, a funcționat la școala de bšefi са deta- 
șată în timpul dela 1929—1931. 


D. Udrescu. 


Născut în Săpata de Sus-Argeș, la 24 Februarie, 1892, а urmat 
cursul primar în sat si la Pitești (Nr. | báefi) ; iar cursurile normale la Sc. 
normală a „Societății pentru înv. pop. român", din București. 

In 1912 a fost numit învăţător provizoriu la Lăunele de Sus, unde 
a funcţionat până la 1919, cu întreruperea războiului (1916—918), când 
a luptat pe front. In 1919, s'a transferat în satul natal, unde a funcţionat 
până la 1922/23, când a fost trecut în control, apoi pedagog la Şcoala 
normală din Pitești. 

In 1923, deși admis prin concurs la secția pedagogică universitară, 
înființată în acel an, a renunțat, transferându-se la sc. Cepari, unde a 
funcționat 5 ani; apoi la sc. de báefi Nr. 3 din Piteşti, un an. 

La 1929, a fost transferat la școala de báeti din Curtea de Argeș, 
unde funcționează și în prezent. 

In calitate de director, a pus bazele construcțiilor școlare dela Lău- 
nele-Tudorești, în 1915—16 ; în satul natal, la 1922/23 si la Cepari-Un- 
gureni în 1924, terminată în 1928. 

La Piteşti, a reorganizat internatul şi căminul învăţătorilor (1928 
și 1929), luând parte în conducerea Asociaţiei învăţătorilor, ca secretar. 


139 


www.dacoromanica.ro 


In colaborare cu C. Rădulescu-Codin, a redactat revista: ,Prie- 
tenul nostru", dela Muscel (1923/1926); iar la 1928-29, revista: „Soli- 
deritatea", a învăţătorilor argeseni. 

Are diferite publicaţiuni și manuale didactice. 

Ca director la școala Cepari, a organizat cursul complimentar și 
de adulţi; la C. de Argeș, cursul superior, comitetele școlare locale, 
cantina, localul, etc. A fost director și profesor la cursul de ucenici din 
localitate, dela 1929, până în prezent. 

La 15 Februarie, 1936, a fost delegat inspector școlar. 

A primit „Răsplata muncii pentru învățământ si constructiuni sc. 

cl. 1" și diferite alte distinctiuni. 


lon Preda 


Născut la 4 Noemvrie, 1902, în comuna Bradurile-Argeș, a urmat se- 
minarul din Curtea de Argeș, în 1918—.1919, apoi școala normală din 
Pitești, iar diploma de învățător a obținut-o la școala normală din Si- 
ghet (1924). 

A fost numit provizoriu Іа Cornești-Maramureș, în 1924, întreru- 
pând un an, cu stagiul militar (1925/26). 

S'a transferat la școala de báefi, din Curtea de Argeș pe | Sep- 
temvrie 1931, unde a funcționat cu întreruperi, până la 1938. 


Petre F. lonescu. 


S'a născut la 16 Aprilie 1898, în comuna Brădet, jud. Argeș, unde 
a urmat cursul primar. 

Studiile secundare le-a făcut în Pitești la liceul „Brătianu' — 4 
clase — și apoi la școala normală „Al. Odobescu”, 

La | Noemvrie, 1922, după terminarea școalei de ofițeri de re- 
zervă din Ploești, a fost numit cu titlul provizoriu la Căpățâneni-Argeș. 

A funcționat, ca detașat, la școala Flămânzești, apoi în 1925 s'a 
transferat la școala Bușaga, unde a rămas, ca director, până la 1931, când 
s'a transferat la școala de báefi Curtea de Argeș . 
| A fost definitivat la 1926, si înaintat gr. Il la 1931; s'a căsătorit 

la 1928. 

Tatiana Şendreanu-Pâslea. 


S'a născut în Curtea de Argeș, la 22 Nov. 1912. A urmat școala 
normală de fete din Pitești ; a intrat în învățământ la | Sept. 1929, fiind 
numită la școala Tufulegti-Arges, de unde s'a transferat la școala Oești. 

A funcţionat ca detașată, la școala de băeţi și Flămânzești, din 
Curtea de Argeș. 


140 


www.dacoromanica.ro 


Gheorghe Bucurescu. 


S'a născut în Cerbureni-Arges, la 22 Dec. 1885. A făcut școala 
normală „Carol 1", din Cámpu-Lung si a fost numit în învățământ, la 
| Septemvrie, 1906, în comuna Nisipii-Găgeni (Vâlcea), de unde s'a 
transferat la Valea Iașului. Aici a funcţionat, până la 1 Septemvrie, 1937 
când s'a transferat la școala de băeți, din Curtea de Argeș. 


== 


Gh. Bucurescu. 


In timpul dela 1924—26, a trecut în controlul cooperativelor să- 
testi, iar dela 1927—30, a stat în învățămntul teoretic al școalei de me- 
serii. 

A luat parte în campania 1913 și în războiul de întregire ca ofițer 
de rezervă, fiind rănit și decorat cu „Avântul Țării și Victoria Unirii”. 


Claudia Bogdan-Hadgi. 


S'a născut în comuna Enichioi-Ismail, la 1909, lunie 3 ; a urmat școala 
normală „Regina Elisabeta" din Galaţi. A fost numită în învățământ la 
| Septemvrie, 1928, în comuna Aprodul Purice-Ismail. 

In acelaș an, s'a căsătorit cu preotul l. Hadgi, azi consilier referent, 
la Episcopia Argeș. 

141 


www.dacoromanica.ro 


A funcţionat, ca detașată, la Enichioi, Dumitresti, Ismail și Curtea de 
Argeș, — școala de báefi. 
A fost definitivată, în 1933 și înaintată la gr. 11, 1936. 
lon Voicilă. 


S'a născut în com. Tutana, Jud. Argeș. A făcut șc. normală la Pitești 
şi a trecut la șc. de aplicație, fiind apoi numit învăţător gr. | la Bucu- 
rești-Dămăroaia, de unde s'a transferat, în 1937, la Curtea de Argeș. 


142 


www.dacoromanica.ro 


Viaţa şcolară: Elevii. 


Ogorul viu, adânc și totdeauna proaspăt, pe care învățătorul este 
chemat să-l frământe și să-l fructifice cu truda lui nepregetată, pregă- 
tindu-l zi de zi, rodirii viitoare, este copilăretul : acel bălaiu și fraged 
lăstăriș omenesc, care sub înfățișarea lui sprintenă, vioaie, plină de far- 
mec și senină naivitate, ascunde tot freamătul trecutului şi germenele 
viitorului. : 

Școalele, laboratoarele de muncă răbdurie și anevoioasă, cu tot arse- 
nalui lor de metode, programe și principii, cu toată zestrea lor de obiecte 
și manuale didactice nu sunt altceva decât modeste unelte de în- 
ceată și iscusită desvoltare a acestui misterios, și nesecat isvor de viață 
tineretul 

Roadele acestei migăloase și chinuitoare opere de „educaţie” deși 
menite a se coace și culege mult mai târziu sunt totuși inventariate în 
mugurele lor, prin obișnuitele „situaţii anuale", care sintetizează în cifra- 
rea lor abstractă și rece, tot freamătul de viaţă al unui an școlar. 

Redăm și noi această ferbinte și continuă pulsafie de viaţă a școalei 
de báefi, pe timpul dela 1860 până în prezent, íntr'un tablou numeric 
general, înfățișând pe ani, mișcarea fiecărei clase în parte și a toate la 
un loc, — urmat de o diagramă grafică și o listă nominală a absolvenților, 
indicând pe cât s'a putut chemarea lor ulterioară în societate. 

Din tabloul rezumativ numeric, se vede că: 

а) In 77 de ani de activitate organizată, școala de báeji a adápat 
la izvoarele ei de învățătură — în toate clasele : 15307 elevi, dând so- 
cietáfii, un număr de 2318 absolvenţi cu patru clase, afară de seriile din 
1887—1888 și 1901—1902 care lipsesc și de primele serii cu 3 clase. Cu 
șapte clase nu s'a înregistrat, până în prezent, niciunul, deoarece până a 
ajunge la cl. VII se răspândesc la meserii sau alte ramuri profesionale. 

b) In anii : 1920—1926, s'a înfiripat aci și un curs de adulți, numit 
impropriu, ,,complementar" prin scriptele scoalei — care n'a funcționat 
regulat în toți anii. 

c) Între anii 1934—937, s'a organizat cursul superior, care a func- 
fionat cu cl. V si VI, până în prezent, având post special dela | lanua- 
rie 1937. 


143 


www.dacoromanica.ro 


Anul 


Inserisi 
Promovati 


TABLOU OENERAL 
Cu situaţia numerică a elevilor pe clase dela 1860—1937 


Promovaţi 


Iuscrigi 


Inscrişi 
Inscrişi 


Clasa H | Clasa Wl | Clasa IV {Total 


Promovati 


1860—61 | —| — ES o4 90, 
1861—62 | —| —| 82] 5 —| 93| 50 
1862—63 | —| —] 80 —]| 95) 64 
1863—64 | —| —] 6 —| 74 53 
1864—65 | 51| 44] 2 —| 92| 76 
1865—66 | 48| 4a| 36! 36 — 409| 96 
1866—67 | 67] 66| 22 —|120106 
1867—68 | 66| 65| 27 — [149402 
1868—69 ox 51| 34 |132! 97 
1869—70 | 70| 59] 48 —H67441 
1870—71 | 53| 39] 55 1411671134 
1871—72 | 55| 45| 42 — 41105 
1872—73 | 76] 52| 47 27/493 150) 
1873—74 | 79| 55| 45 321943 191 
1874—75 | 63| 51| 57 3412041170 
1875—16 | 62| 53| 62 925[2111488 
1876—77 | 50] 49] 70 19[|201487 
1877—78 | 46| 42| 38 3411811169 
1878—79 | 71| 71| 40 301177160 
1879—80 | 68! 44| 26 9311604146 
1880—84 | 64| 52] 36 18473447 
1881—82 | 72| 58| 43 35|200160 
1882—83 | 61] 32| 54 39|200120 
1883—84 | 44| 25] 46 2711321 75 
1884—85 2] 25| 47 3114591142 
1885—86 | 49| 28| 38 17156| 88 
1886—87 | 51| 21| 42 28/159] 89 
1887—88 | —| —| — i, andes 
' 1888—89 | 69| 45| 38 39482447 
1889—90 | 64| 27| 41 41477440 
1890—91 | 35| 23| 4 35449415 
1891—92 | 51|| 33| 3: 311161117 
4892—93 | 54|] 33| 41 41478430 
1893—94 | 90| 31| 49 361299143 
1892—95 | 79| 48| 52 36200447 
1895—96 | 66| 32] 71 47| 451219440 
1896—97 | 92] 56| 7 43| 31959153 
1897—98 |133| 49106 64|| 591240184 
1898—99 И06| 59| 90 61| 471314191 
1899—900| 60) 43] 83 56| 4812471157 
1900—9041108| 49| 78 44| 421288179 
1901—902] 68| 53| 74 55| 39480113 
1902—903]| 79|| 37| 68 58| 51969161 
4903—904| 76| 39| 64 49 35239150 
1904—905| 70| 40| 5: 51| 4312331160 
1905__906| 57| 39] 54 52| 46[|207]452 
4906—9071 931 391 58 4012531131 
144 

www.dacoromanica.ro 


Observatiuni 


Cl. I si H unite 
Cl. I II si HI unite 


Cl. 1 şi W unite" 
Toate cl, separate 


CI. IV neautorizată, 
CL. IV lipsă 
Se înfinţează cl. IV ойс. 


CI, 1 divizionară 
79 » » 


p ” 


СІ. I divizionară 
Lipsă 1V 


1907—908 |1 оз 


1908—909 |140 

1909—910 |113 Сі. Е divizionară 
1910—11 (144 Ки : 
1914—42 | 96 Pd M 
1912- -13 [409 u М 
1913—14 |102 : 35]2904185| ¿` s 
1914—15 5 412613208  .. „ 
1915—16 641303:208| , . » 
1946—17 3012571136 

1917—18 

1918—19 Cl. 1 divizionară 
1919—20 |112 : CI. I divizionară 
4920— 211)|106 

1991—92 | 76 

1922—23 | 7 

1923—24 | 49 

1924—25 | 34 

1925—96 | 32 

1996—97 | 43 

1927—28 | 50) : 

1928—29 | 49 

1929—30 | 56 

1930—31 | 66, 

1931—32 | 74 

1932—33 | 69 

1933—34 | 62 

1934—352)| 72 

1935—36 | 58 

1936—37 | 47 


1) Notă. Та 1920/921, s'a organizat prima oară, cursul de adulţi, care а 
continuat până la 1926. 

2) In 1934/35, s'a organizat — prima oară .— cursul superior, având 22 
înscrişi şi 9 promovați, în cl. V. In 1935/936, a continuat cu 2 clase, având: 
5 înscrişi, promovați în cl. V si 1/, în cl. VI. In 1936/937, s'a menţinut, tot cu 
aceleași clase, având 19 înscrişi şi 15 promovați în cl. V gi 4/, în cl. VI. 

Multe si variate sunt piedicile care incelinesc organizarea temeinică a 
acestui ciclu de învățământ; cea mai serioasă este desigur neaplicarea efectivă 
a obligativitátii, 


145 


www.dacoromanica.ro 


II. TABLOU 


Cu numele si situația absolvenţilor Şcoalei de báe[i din Curtea de Argeş 
dela 1860—1937 


146 


www.dacoromanica.ro 


E | Anul Numele şi Pronumele ix un Profesia КЕН 
= | şcolar elevului TS |] părintelui | $ 3 ” 
д E | Comuna ALDE 
4 | 1861-62] Drujeanu Mich. 1 IC. de Argeş | Profesor 
2 Dobrescu Gregor. 2 š Comersant 
3 Miroiu Demetru 2 |Noaptes 
4 Protopopescu Nicol. 3 |C, de Arges 
5 Ştefănescu Nic. 2 m Comersant 
6 | 1862-63| Demetrescu Stefan 2 z » 
7 Dragomir Nic. 1 8 Preot 
8 Eliescu Toma Em. : Comersant 
9 Eliescu luane 2 M Agricult. 
10 Tuanescu Const. Em. » Scriitor 
41 Iuanescu luane 2 ` Comersant 
42 Lazarovici Gregorin 3 š Agricult, 
43 Miroiu Demetru 4 И » 
14 Nicolau Toma 3 š á 
45 | 1863-64| Constantinescu Iuane 4 К * 
16 Demetrescu Stefan Em. » Comersaat 
17 Dragomir Gabriele Em. а Preot 
48 Dragomir Nicolau Em. Е " 
| 19 Rudeanu Florea Cepari К 
20 Florescu Ion — |Muşeteşti е 
21 Ungureanu Demetru Em. " » 
22 luanescu C-tin , — |С. de Argeş | Соріві 
23 11864-65] Demetrescu Stefan Em. : Comersant 
24 Diaconescu Nic. 2 š Agricult. 
25 Dobrescu Iuane 3 ; Comersant 
26 Gheorghiu Const. 2 » m Comersant 
27 Gregorescu Pietru 3 3 Preot • 
28 Lăzărescu Teodor 1 : > | 
29 Niculescu Iuane Em. | Arefu Agricult. 
30 Petrescu Iuane 3 |C. de Argeş |Comersani 
91 Popescu Andrei 3 # Ргео! 
32 Rudeanu luane 1 |Rudeni Agricult. 
33 Ungureanu Demetru 1 |Musetesti » 
34 | 1865-66| Dobrescu Tuane 2 |C. de Argeş | Comersant] Profesor 
35 Călinoiu Oprea Boiangiu 
36 Eliescu Nicclau + 2 > Comersant 
37 Ghieseanu Alexandru 2 |Herin Trans. | Profesor 
38 Ghieseanu Ioane 2 " А 
39 Gheorghiu Constant. Ет. |С. de Arges | Comersant| Comersant 
= 40 Ioanescu Paul Em. | Valea Iaşului | Agricult. 
A Petrescu Ion 2 |C. de Argeş | Comersani 
42 Petrescu Anastasiu š = 
43 Titopoleos Georgiu Em. | Vâlsănești Arendaş 
44 Dragomir Gabriel Em.|C. de Arges | Preot 
45 Rădăcineanu Stefan 2 |Rádácinesti " 
46 Bárbálotescu Nicol. 1 | Valea Danului| Agricult, 
47 Popescu Nic. 2 |С. de Argeş " 
48 Lázárescu Teodosie Em. | Costesti Preot 
49 Perigeanu Georgiu Em. | Copăceni Orfan 


50 | 1865-66| Bumhuescu Andrei 
51 |1866-67| Bazilescu Angel 


52 


102 
103 
104 
105 


1867-68 


1868-69 


Constantinescu Ion 
Călinoiu Emanuel 
Călinoiu Oprea 
Cristescu Gabriel 
Eliescu Nicolau 
Ghitiulescu George 
Gheorghiu Stefan 
Ghieseanu Alex. 
Popescu Demetru 
Popescu Georgiu 
Popescu Mihail 
Popescu Stefan 
Petculescu Georgiu 
Popescu Constantin 
Popescu Топ 
Petrescu Ion 
Rudeanu Ştefan 
Teodorescu Georgiu 
Alexandrescu Nic. 
Anonim 

Cărtută Stefan 
Constantinescu Petre 
Demetrescu Mich. 
Demetrescu Nic. 
Diaconescu Demetru 
Ghitulescu Gregoriu 
Donescu Nic, 
Nicolescu Florea 
Petrescu Ion 
Popescu Constantin 
Popescu Demetru 
Popescu Stefan 
Predescu Florea 
Bádulescu Petre 
Gheorghiu Stefan 
Petrescu Nicolae 
Mihšilescu Nicolau 
Maresiu Constantin 
Bazilescu Georgiu 
Oprescu Const, 
Păiescu Toma 
Totánescu lon 
Blazianu Jon 
Diaconescu Demetru 
Pcpescu Nicolau 
Demetrescu Mich. 
Blazianu Georgiu 
Tonescu Ton 
Donescu Demetru 
Iordánescu Nic. 
Constantinescu Ioane 
Popescu loane 
Cărtuţă Stefan 
Bazilescu Angel 


106 | 1869-70] Bunescu Alex. 


to co to ro Ë 


is 
8 


to E co == == Era co co E => to B to no ce to го co co to co => 


co to E! == to co sa to co co to to to s ra no e E 


ti 
B 


Pepe 


Em. 


ш 
В 


. | Bumbuesti 


Valea Iaşului 
Robaia 
C. de Arges 


Aref " 

C, de Arges 
Heria Trans, 
C. de Arges 
Cepari 
Albeşti 
Flámánzesti 
C. de Arges 

” 

Mlăceni 
Rudeni 
Albeşti 
Tigveni 


C. de Argeş 
Münicesii 


Aref 


Cepari 


C. de Argeş 
Flámánzesti 


C. de Argeş 


Flămânzeşti 


C. de Argeş 


www.dacoromanica.ro 


Agricult, 


Preot 
Comersant 
Preot 
Comersant| Comersant 
Profesor 
Preot 
” 
” 


” 

Boiangiu | Comersant 
Preot 

Orfan 

Agricult. 

Preot 

Agricult. 

Agricult, 


Agricult. 


Agricult. 
Orfan 
Agricult, 


Preot 


Comersant 
Orfan 
Comersant 
Zugrav 
Agricult. 
Orfan 


Comersant 


Preot Р 
Agricult. | Subrhir. 


" 
Preot 


Cismar 
Agricult. 
Comersant 


Funct. 
Agricult. 
Negustor 


Apit. 


Preot 


147 


107 | 1869-70] Marinescu Тгапдайг 


159 
160 
161 


PR O a e e a a АЕНА 
SI 


1870-4 


Petrescu Const, 
Báráscu Nic, 
Bazicliu Const. 
Constantinescu Nic. 


Constantinescu Teodor 


Dinescu Ion 
Eliescu Oprea 
Gheorghiu Stefan 
Ioanescu Chivu 
lonescu Ion 
lonescu Nic. 
Miháilescu Nic. 
Moisescu lon 
Maresiu Const 
Marinescu loan 
Petrescu Nic. 
Popescu Bazil 
Popescu Emanuel 
Popescu Simion 
Rádulescu Petre 
Stavrescu Baziliu 
Tomescn Ion 
Voiculescu Ion 
Popescu Nic. 
Albanu Nic, 
Roboianu Ion 
Constantinescu Ion 
Marinescu Nic. 
Dobrescu Ion 
Ionescu Demetru 
lordănescu Nicolae 
Rudeanu Ştefan 
lonescu lacob 
Tomescu loan 
Marinescu C-tin 
Găleseanu Ion 
Mihăilescu Georgiu 
Mihăilescu Ion 
Marinescu Trandafir 
Bunescu Georgiu 
Grigorescu lon 
Ionescu Demetru 
Popescu Stancu 
Marinescu Constant, 
Bărăscu Nicolae 
Bazacliu Const, 


Constantinescu Teodor 


Dinescu Ion 
Popescu Baziliu 
Starvescu Baziliu 
Aninoşanu Petre 
Dinescu Nicolau 
Bunescu Alexandru 
Nicolescu Baziliu 


Em. 


n Ej „= „ыш z " 
moms mi- ^B 8 => к> — (Д Со ВО СО С Md 


© tt со 00 у -100 3c 300 О 2 т =a O> 00 O О 06 G> to Z to — — => to so 57 E 


G. de Arges 


Stroesti 
С. de Argeş 
Bărsăşti 
C. de Argeş 


Válsánegti 


‚| б, de Argeş 


Vâlsăneşti 
C. de Argeş 


. | Vâlsăneşti 


Flămânzeşti 


‚ | Stroeşti 


С. de Arges 


Albesti 
C. de Argeş 


Acrida-Turcia 


‚ | Pietrosani 


Alimăn, de sus 
Stroesti 
Albeşti 

V. Danului 
Albeşti 
Válsànesti 
Musetesti 

C. de Argeş 


Rudeni 


Galeș i 
Cărpeiuş 


Báiculesti 
Vernesti 

V. Danului 
Bleici 

V. Porcului 
Bunesti 

C. de Arges 


” 


Rărseşti 
G. de Argeş 
C.-Lung 
Málureni 


Vernesti 
Suici 


Dela 1870—71, notele se apreciază cu cilre 1—10. 
Dela 1870—71, în matricole e şi clasa IV. 


148 


www.dacoromanica.ro 


Agricult. 


LÀ 
Comersant 
Orian 
Agricult, 
Proprietar 
Agricult, 
Orfan 


Agricult, 
Pânariu 
Agricult, 
Pictor 
Agricult, 


” 
Comersant 
Огап 
Preot 
Agricult. 
Negustor 
Arendat, 
Agricult, 
Orfan 
Preot 


Silvicult. 


Agricult, 


” 
Orfan 
Preot 
Cojocar 
Arendat. 
Preot 
Orfan 
Agricult, 
Preot 
Agricult, 


» 
Preot 
Agricult. 
Comersant 
Огап 
Pensionar 
Agricult. 
Orían 
Arendat. 
Negustor 
Agricult, 
Preot 
Agricult. 


Comersant 


162 1870-71| Constantinescu Nicolae 


163 


216 
217 


1871-72 


1872-73* 


Popescu Nicolau 
Maresiu C-tin 
Marinescu Ion 
Petrescu Nicolau 
Georgiu Stefan 
Bădulescu Petre 
lonescu Ciru 
lonescu Nicolae 
lonescu lon 
Marinescu Ion 
Ionescu Nicoiae 
Dobrescu C-tiu 
Mihăilescu Nic, 
lordáneseu Nic. 
Moisescu Ion 
Constantinescu Nic. 
Popescu Mihail 
Georgescu C-tin 
Peirescu Andrei 
Cráciunescu Paul 
Іопевси C-tin 
Rădulescu Ion 
Robescu Georgiu 
Drugianu C-tin 
Nicolescu Simion 
Popescu Teodor 
Bazilescu Georgian 
Bazilescu Ion 
Gramaticescu Emilian 
Bucurescu C-tin 
Petrescu C-tin 
Cbiriacu Elia 
Serbánescu George 
Demetrian Petru 
Dinescu Georgiu 
Demetrescu Nic. 
Georgescu Michail 
Andreescu Eutimiu 
Basilescu Georg. 
Basilescu Ion 
Bucurescu Const. 
Constantinescu Nicol. 
Cráciunescu Paul 
Danielescu Gerg. 
Demetrescu Nic. 
Drugianu C-tin 
Georgescu Mihail 
Gibescu Georgiu 
lonescu-Morárescu. Constantin 
lonescu Demetru 
Tordánescu Nic. 
Miháilescu C-tin 
Minculescu George 
Nicolescu Simion 
petrescu C-tin 


7 


ел с: Or OO 00 cO cO т Or Dr OT «1 «1 0» CO ON N N O; ON «4 GÇ N COD л e М N eI eI II I O> 00 00 


Stroesti 
Flàmánzesti 
Stroesti 
C. de Arges 


Vâlsăneşti 
Petroşani 
C. de Argeş 
Mălureni 
Vâlsănnşti 
Muşeteşti 

C. de Argeş 


Válsánesti 

C. де Argeş 
V. Danului 
C. de Arges 
V. Donului 
C. de Arges 
Ciofrángeni 


» 


С. de "Argeş 
Alimăneşti 
Flămânzești 
Siroeşti 


» 
Bucureșii 
Muşeteşti 
Stroesti 
C. de Arges 
Dăd. Varzaru 
Bleici 
Cioíràngeni 
Noaptesi 
Golesti ` 
Căpătineni 
Muşeteşti 


Stroeşti 
C. de Argeş 


Ciofrángeni 
C. de Argeș 
Noaptesi 


Bleici 
C. de Arges 


°) Incep matricole speciale pentru clasa IV. 


www.dacoromanica.ro 


Agric. 
Preot * 
Agricult. 


» 
Negustor 
Ortan 
Negustor 
Agricult, 


» 
Pâinaru 
Orfan 
Agricult. 
Preot 
Pictor 
Ingr. mos. 
Agricult, 
Pescar 
Preot 
Orfan 
Agricult, 
Comersant| Comersant 
Paraclis. 
Agricult, 

„ 
Profesor |р. Un. 
Agricult. 
Preot 
Agricult. 


Funct, 
Agricult, 


Pescar 
Preot 
Agricult, 


Arendag 
Agricult. 


” 

Óspelariu | Comersant 
Arendaş 
Agricult. 
Profesor 
Agricult, 
Cercelar 
Agricult. 
Orfan 
Ingr. mos. 
Agricult. 
Preot 
Cercelar 
Agricull. 


Prof. Un. 


149 


218 | 1872-18] Popescu Basil, 


219 
220. 
221 

222 
223 
224 
225 
226 
227 
228 
229 
230 
234 

232 

233 
234 
235 
236 
237 


1873-74 


1874-75 


Popescu Mihail 
Popescu Nicolae 
Popescu stefan 
Popescu Teodor 
Rădulescu Ion 
Georgescu C-tin 
Serbánescu Georg. 
Eliescu Nicol, 
Temelli Gnegor 
Basilescu Basiliu 
Barsescu lon 
Cărbuneanu Ion 
Demetrescu Gabriel 
Demetrescu Petru 
Dinescu Georgiu 
Dinescu Georgiu 
Dinescu Ion 
Drugianu C-tin 
Eliescu Georgiu 
Evoescu Petru 
Georgescu Mihail 
Gorunescu Ion 
Ionescu Demetru 
Ionescu Iacob 
Manga Ion 
Marinescu Nic. 
Mateescu C-tin 
Minculescu Georgiu 
Minculescu Nicolae 
Minculescu Ion 
Moisescu Alexandru 
Negoescu Ion 
Niculescu Mircea 
Nicorescu Ion 
Petrescu Dem, 
Petrescu Ion 
Popescu Horia 
Popescu Ion 
Popescu Teodoru 
Pungociu Marin 
Romanu Georgiu 
Anastasiu C-tin 
Bălăgoiu Ion 
Bărbulescu C-tin 
Bărescu Ion 
Basilescu Georg. 
Basilescu Ion 
Boisceanu Daniel 
Bunescu Ion 
Cáprescu Oprea 
Cárbuneanu Gabriel 
Cimpoca Demetru 
Craioveanu Teodor 
Demetrescu Gabriel 
Demetrescu Ion 
Duculescu C-tin 
Enculescu Ion 


бово Š S--- 000 Ot < o ID OU Ot G> BO N Ot Ot 2 orco = Ot Or Ot OO «10 O> cO Ф Оо cO с: O O; CO (CO 00 са мї Să 00 = 


Шы | 


С. de Агдев 
V. Danului 
Màlureni 
Oesti 
Flšmànzesti 
Ciofrâugeni 
C. de Arges 


C. de Argeş 
Budesci 


Bleici 


Bârseşti-Cep. 


Cuca-Măcăi; 
C. de Argeş 
Alimánesti 


Brátieni 


Vâlsănești 


Válsánesti 
C. de Arges 


Zigoneni 


1l1l111:11111 


Cuca 

C. de Argeş 
C. de Argeş 
Cerbureni 


www.dacoromanica.ro 


Orfan 


» 
Preot 
Preot 
Preot 
Agricult. 
Orfan 
Preot 
Огап 
Propriet, 
Arendal. 
Agricult, 
Profesor | Inginer 
Cismar 
Agricult, 

ээ 

" 


”.”. 
Profesor 
Preot 
Propriet, 
Agricult, 
Preot 
Orfan 
Agricult, 


Lumânăr, 
Agricult, 
Preot 


, 
Agricult, 


» 
Orfan 
Agricult, 
Propriet, 
Preot 
Agricult. 
Freot 
Puncţ, 
Preot 
Agricult. 
Orfan 
Agricult, 
Funct. 
Agricult. 


preot Instit. 
Profesor | Prof. 
Agricult. | Invăţător 


Preot Preot 
Cismar Med. Vel. 
Tâmplar 

Agricult, 


276 | 1874-75| Frugină C-tin 


277 
218 
279 
280 


1875-76 


1876-77 


Gorunescu Ion 
Grigorescu Eliü 
Ionescu C-tin 
lonescu lon 
lonescu Nicolau 
lonescu Simeon 
Lintescu Mihail 
Minculescu Mih. 
Negoiescu Marin 
Oncea Nicolau 
Petrescu Demetru 
Popescu loan 
Pretorian lon 
Pretorian Nic. 
Stroianu Nicolau 
Vega Georgiu 

Vega pietru 
Burdescu Ion 
Bârzeanu Filoteiu 
Ceausescu Топ 
Caloianu George 
Corbeanu George 
Cristoiu George 
Enculescu Andrei 
Geogescu petre 
Gibescu C-tin 
Gorunescu George · 
Gherghinoiu Stefan 
Grigorescu Nicolau 
Grigorescu lon 
Ionescu Ion 
Măgureanu lon 
Mihăilescu D-tru 
Mateescu C-tin 
Preda George 
Preda Toma 
Pretorian Nicolau 
Stánescu Dumitru 
Stánciulescu Dimitrie 
Vasilescu C-tin 
Vega George 

Vega petre 
Arsenescu C-tin 
Bránzeanu Ше 
Cărtută Ion 
Constantinescu lon 
Demetrescu Grigore 
Demetrescu Nicolau 
Galiceanu Ion 
Ionescu Marin 
Marinescu Marin 
Miháescu Tánase 
Mateescu Neotit 
Moroescu Ion 
Pielescu Ioan 
Petculescu Nicolae 
Ruthhofter Constantin 


anou co д sI Oa e S1 5% 


:9 


шо со = OON Ot O Ot O> -100 cO 


Alimünesti 
Cerbureni 
V. Danului 
С. de Argeş 


Cuca 
pietra 
Suici 
Brátieni 
Suict 
Cerbureni 


СЕ ЕТУ ТВ 


[Ltd rg gd gl 


Urluesti 
Stoenesti 

C. de Argeş 
Bălcești 
Alimăneşti 
Bunesti 
Cremenari 
Stoiceni 
Alimánesti 
Bascov 

C de Argeş 


» 


www.dacoromanica.ro 


Agricult. 


Propr. 
Preot 
Agricult. 


Agricult. 
Funo. 
preot 
Agricult. 


b 

А 
ргео! 
Agricult, 
preot 
Agricult, 
preot 
Agricult, 


» 
preot 
Agricult. 


n 
preot 
Agricult, 
preot 
Agricult. 
preot 


Orfan 
Agricult, 
Chirigiu 
preot 
Agricult. 


» 
preot 
Orfan 


Agricult, 


Industr. 
Doctor 


Înginer 


Preot 


Prof. set. 


Preot 


Birjar 


Comersant 
Mort 


151 


334 | 1876-77| Săndulescu A nastase 


335 


1877-78 


1878-79 


Simionescu C-tin 
Smărăndescu Nicolae 
Bârzeanu Filoteiu 
Albescu Ion 

Bandoc Alexandru 
Bălăşescu George 
Bunescu Florea 
Călinoiu Mihail 1) 
Chiritescu Ştefan 
Cicănescu Ioan 
Cuceanu Ше 
Duteanu Petru 
Demetrescu C-tin 
Georgiu loan 
Ghiordunescu Demetru 
Ionescu Gheorghe 
Jonescu Nicolae 
Iliescu Mihail 
Ionicescu Florea 
Marinescu Gheorghe 
Marinesccu Demetru 
Moisescu Gheorghe 
Necgulescu Nicolae 
Petrache Marin 
Popescu C-tin 
Popescu Stefan 
Popescu petre 
Pretoriau Demetru 
Popescu loan 
Ruthhofer C-tin 
Ruthhoffer Nicolae 2) 
Ştefănescu Sava 
Serbănescu Marin 
Turlescu Radu 
Georgescu Nicolae 
Nanoescu Nicolae 
Nanoescu C-tin 
Arsenescu [oan 
Boncea Marin 
Bunescu Nicolae 
Constantinescu Petru 
Christescu loan 
Demetrescu petru 
Duţeanu Gheorghe 
Demetrescu Ioan 
Eşanu Nicolae 
Florescu Gheorghe 
Frăntu Cetin 

Gădoi loan 
Georgescu Demelru 
Ionescu [oan 
Ionicescu Marin 
Marinescu llie . 
Munteanu Alexandru 
Nanoescu Mihail 
Olaru Gheorghe 
Páunescu Matei 


GO» Ф © O> = Ot cO = Ot —1 O9 Ot cO 20 OO 1 «1 «4 O3 O2 С «К Ot С> O «1 00 =I SI Ot S> іл Ot OO N N DON O! GOO Ot Or О) С: N OO O2 (€ cO N 1-1 O2 C» 00 


Cerbureni 


C. de Arges 
Arges 


таттаал g IITTI 


Urluesti -Báb. 


Alim.-poenari 
C. de Argeş 


Cerbureni 
Alim.-poenari 


‚| Grebleşti Câineni 


Bărseşti 

C. де Arges 

Cost.-Stroesti 
Alim.-Poenari| 
Sápunari 

C. de Argeş 


” 


Agricult. 


Agricult. 
Prof. lib. 
Agricult, 
Orfan 

» 
Boiangiu | Med. Vel. 
Agricult, 
Preot 


” 
Agricult. 
Amploiat 
ОгГап 
Preot 
Orfan 
Agricult. 
Comersant 
Preot 
Orfan 
Preot 
Agricult. 
Cåntăreț 
Agricult. 


» 


» 
Preot 
» 


Medic 


Agricult. 
preot 


s 
Rotar 
Primar | Prof. lib. 
” Propriet. 
Agricult, 
” 
Zugrav 
Preot 
Func. 
Agricult. 


Ing. Silvic 


, 
Preot 
Orfan 
Agricult. 


” 
Orfan 
Agricult, 
Preot 
Orfan 
Institutor 
Liberá 
Olar 
Orfan 


Func. Min. 


1) Tatăl d-lui Armand Călinescu. 2) Secretar G-ral Minist, Interne. 


152 


www.dacoromanica.ro 


392 | 4878-79| Petrescu Stanciu 


393 


1879-80 


5 | 1880-81 


1881-82 


Párvan C-tin 
Popescu C-tin 
Popescu Arsenie , 
Rădulescu C-tin 
Huthhofer Nicolae 
Stefánescu Barbu 
Tomescu Toma 
Vega C-tin 
Stănciulescu Marin 
Burdescu Nicolae 
Georgescu loan 
Georgescu Teodor 
Gligorian C-tin 
Gligorian pandele 
Crislescu Oprea 
Diaconescu George 
Florescu Gheorghe 
Ionescu Marin 
Manolescu Gheorghe 
Marinescu Ioan 
Márgáritescu Ioan 
Nitulescu Vasile 
Negulescu Anghel 
Predescu Zanfir 
Popescu Gatriel 
Popescu Leon 
Popilian C-tin 
Protopopescu Ioan 
Popescu Ioan 
Popescu Arsenie 
Rádulescu Vasile 
Motoescu Marin 
Cigoianu Gheorghe 
Constantinescu loan 
Demetrescu Gheorghe 
Demetrescu Nicolae 
Demetrescu Vasile 
Duculescu loan 
Dinescu Emanoil 
Enáceanu Nicolae 
Mălureanu Ion 
Mălnreanu Nicolae 
Marinescu Ioan 
Ionescu loan 
Popescu Gavriil 
Popescu Leon 
Ştefănescu Gheorghe 
Teodorescu Atanase 
Tomescu Mihai 
Vasilescu loan 
Avian Petru 
Apostolescu Marin 
Constantinescu loan 
Crăciunescu Oprea 
Călinoiu George 
Căprescu Gabriel 
Drăgănescu Stefan 


со ^3 —1 Ot Ot о eO (t =1 06 C5 -1 O; —J C» G; O? Ot G> G> N OOO N N GO -1 =J1 Ot 9t O GO м SIC OO = OC -1 0» Or 06 00 0 2 -1 ел Ot - Ot ес 00 Ф C; O' Q! 


Sălătruc 
Urlueşti-Băb. 
Buneșli 
Táta-Dàmb. 
C. de Arges 


> 
Stoiceni-Pleş. 
Stoileşti 
Cerbureni 
Albeşti 
Cremenari 
Alim. Poenari 
Bleici-Blidari 
C. de Argeş 


” 


Toplita 

Alim. poenari 
Albeşti Pám. 
C. de Argeş 
Mălureni 
Săpun.-Drăg. 
C. de Argeş 
Tufeni-Tel. 
C, de Arges 


Flămânzești 
С, de Argeş 


Aref, К 
Таја Dâmb. 
Cuca 


C, de Argeş 
Băiculeşti 
C. de Argeș 


C. de Argeş 


Mălureni 
Corbeni 

C. de Argeş 
Flšmànzesti 
С. de Argeş 
Albeşti 
Aref.-Cor. 
Poenari, 

C. de Arges 
Golesti 


C. de Arges 
Titesti 
C. de Arges 


www.dacoromanica.ro 


Dulgher 
Agricult. 
Preot 
Cântăreț 
Comersant 
Doctor 
Orfan 


Sec. M în. 


Preot 
Agricult. 
" 


Zidar [ийй 
ú Fone}. 
Comersant] Comersant 


Agricult. 
Amploiat 
Agricult. 
Preot 

Agricult. 


Ing. Silvic 


3» 
Comersant 
Funct. 
preot 

" Cantor 


ША 


Agricult. 
Càntáret 
Agricult. 


Agricult | Mgritult. 
» 
Comersant 


9- 
Cismar 
Caporar 

Cam. Epis. Birjar 
Agricult, 
Brutar Funet. 


Agricult. 
Funct, 
Preot 


Comersant| Magistrai 
Preot 


Propr. 


Agricult. 
Cojocar 
Agricult. 


institutor 


Сотегварі Telegraf. 


= Propr. 
preot-prof.| Prof. Pref. 


153 


450 | 4884-82| Gibescu Nicolae 5 |Gibesti Preot 

454 Georgescu lacob 6 |Cerbureni Agricult, 

452 Georgescu Toma 6 |А. Vâlcea Comersant 

453 lonescu George 7 | Golești Agricult. 

454 Ionescu C-tin 8 |C. de Argeş | Comersant 

455 lonescu Diomid 6 |Cepari Morar 

456 Iliescu Florea 5 | Topliţa Agricull. 

457 Lăzărescu luliu 6 |С. de Argeş Ad. Fin. 
458 Mateescu Vasile 6 33 Preot Profesor 
499 Morăscu Demetru 5 |Dăd.-Vârzar |Agricult, 

460 Moisescu Vasile 5 | Рот. Muscel » 

461 Mălureanu Jon 9 |C. de Argeş | Brutar Func. 
462 Mălureanu Nicolae 7 5 РА 

463 Nicorăscu Mihai 5 | Suici-Morăşti | proprietar 

464 Niţulescu Florea 7 |Drigutesti Agricult. 

405 Oprescu C-tin 5 |с. de Argeş | Comersant] l'unt.M.$. 
466 Petrescu Gheorghe 5 „ 

467 Petrescu loan 5 | Hulubești-Dbv] Agricult. 

468 Pungoci Nicolae 7 | Băiculeşti Preot 
469 Popescu Vasile 5 | Valea Iasului į preot 

470 Popescu Pană 6 |Titu Orfan Profesor 
471 Rătescu Stefan 5 |Bucuresti profesor 

472 Ràdulescu Marin 6 — . — 

473 Teculescu Ше 6 |Сегһигепї Agricult, 

474 Tomescu Mihai 6 |Arif. Preot 

475 Teodorescu Atanase 8 |albesti Agricult, 

416 Ionescu lon 6 

477 Cigoianu Ion 6 |с. de Argeș > Agricult. 
478 |'1882-83| Apostolescu Marin 7 |Golesti ñ 

479 Călinoiu Nicolae 5 |Titegti Comersant 

480 Chivu Teodor 6 |Саіпепі-Сгер. | Dulgher 

481 Constantinescu Badea 6 ][|Costesti-St. |Rotar 

482 Constantinescu lon 6 |Golesti Agricult, 

483 Constantinescu Nicolae | 7 |С. de Argeș |Menajera | funt]. 
484 Constantinesou Teodor | 8 |Runcu Topol. | Agricult, 

485 Crivát Stefan 8 |C. de Arges " Olar 
486 Dobrescu preda 5 [Tufeni-Tel, M 

487 Dumitrescu lon 6 |C. de Argeş |Amploeat 

488 Dumitrescu lon II-lea 5 |Flimánzesti [preot 

489 Dumitrescu C-tin 7 |Flămânpeşti |Orfan 

490 Evoescu Mihail 5 |C de Argeş |Agricult, | Meseriaş 
491 Gibescu Vasile 5 |Gibesti preot 

492 Hiotu Nicolae 7 |Răteşti-Furd. | Căpitan | Plutonier 
493 Ionescu Anghel 6 |Cuca Mácái |Agricult, 

494 Ionicesu C-tin 7 |Scheiu š 

495 Lăzărescu Nicolae 5 [Alim. Ciofân, | Agricult. | Ап. 
496 Mihail Ton 6 |C. de Argeş |Comersant| Comersant 
497 Moisescu George 6 |Ciotrângeni |Preot 

498 Moisescu Vasile 7 | Dom.-Muscei | Agricult, 

499 Mălureanu George 5 | Mălureni Bàd,| preot 

500 Mărcoiu George 6 |Titesti Agricult. | Invăţător 
501 Naum Vasile 5 |Corbeni Comersant 

502 Olariu Marin 7 |C. de Argeş |Olar Comersant 
503 Páigescu Ion 8 |Cremenari Preot 

504 Popescu C-tin 6 |Herislávesti i» 


*) pe 1882-83 Media generală (coeficient g-ral) se face ре baza med. lunare 
Si media celor douá ex. semestriale (I si gen.). 


154 


www.dacoromanica.ro 


505 | 4882-83| Popescu Demetru 


506 
507 
508 
509 
510 
511 


18878-4 


1884-85 


Popescu George 
Popescu petre 
Popescu Vasile 
Ştefănescu Zanfir 
Stroescu George 
Topologeanu lon 
Viüdescu Florian 
Mateescu Vasile 
Marinescu Gabriel 
Gibescu Nicolae 
Càrlova Ion 
Andreescu Vasile 
Andreescu loan 
Budescu C-tin 
Bunescu C-tin 
Cimpoca loan 
Ciolanu Nicolae 
Christescu Nicolae 
Drăgănescu Corneliu 
Demetrescu C-tin 
Georgescu C-tin 
Georgescu Ше 
Ganea Ше 
Lupescu Mihail 
Marinescu Marin 
Miricioiu Ioan 
Morărăscu Demetru 
Naum Vasile 
popescu Demetru 
popescu Nicolae 
Preotescu George 
popescu C-tin 
Stănciulescu Florea 
“Teodorescu Nicolae 
Toteanu Ioan 
Zlotea Vasile 


popescu Demetru Il-lea 


Márcoiu George 
Andreescu lon 
Bunestu Ceorge 
Beldescu Stefan 
Bădescu lie 
Cantarol C-tin 
Cosmescu Nicolae 
Christescu Nicolae 
Constantiniu Ioan 
Cárstescu George 
Cárlea Vasile 


Drăgănescu Gb. Corneliu 


Duculescu C-tin 
Enăchescu Ioan 
Ghermănescu loan 
Georgescu C-tin 
Georgianu C-tin 
Iana Marin 
Ionescu George 
Mohanu Gheorghe 


OO ^1 O> 00 3 —1 ©) 02 0 ©: ОО 0: ©; Ot ©: 00 Ot Ф О сл 20 Ot Or СО Ot ©; © GO Or 0000 О: о оет с о 


Tutana-Enach.| Preot 


Titeşti 
Corbi-Măg. 
“Valea lasului 
Stroesii 
Alim.-Poenari 
Mih.-Muscel 
C. de Argeş 


Gibesti 
Mánicesti-Bài. 
Valea Danului 
Corbeni 
Budeasa 
Alim.-Poenari 
C. de Argeş 
Costesti-St, 
C. de Arges 


Ulmeni-Băb. 


Ungheni-Cot, 
C. de Argeş 


Ciom,-de-Sus 
C. de Argeg 


Comersant 
Agricull. 
preot Invățător 
Agricult. 


» 
Propr. 
preot 


Prof. 


Agricult. 


LI] 
preot 
Agricult. 
Cojocar 
Agricult, 
Preot Funet, 
Preot-pro/| Avocat 
cismar Comersant 


Agricult. 

Orfan Ofițer 
Telegraf, | Funtl. 
preot 

Orfan Olar 


Dedulesti-Vár,] Agricult. 


С. de Argeș 
Valea Dan. 
Băiculeşti 
Titesti-Loviste 
Berislávesti 
Aref. 

Costeşti Sir, 


C. de Argeş 
Tutana En. 
Titeşti Loviţe 
Corbeni 
Alim.-Poenari| 
Costesti-St. 
Aref. 

C. de Argeş 
Bunesti 

C. de Arges 


Măcăi” 
С. de Argeş 


э» 
Văleni-Muscel 


Comersant| Fun. CFR. 
preot 
” 


Agricult, 
preot 
Agricult. 
preot 
Agricult, 


Propr. Telegeat. 
preot Instit. 

y; Funet. 
Olar 
Agricult. 


preot-Prof| Avocat 
Comersant| Fune. M.R. 
Agricult. 

Orfan 


vrlueni-Bàb. | Agricult. 


Costeşti-Mus. 
Flámánzesti 
Aref. 
Boigoara 


www.dacoromanica.ro 


155 


563 
2504 
565 
2566 
567 
568 
569 
570 
574 
572 
573 
574 
575 
576 
577 
578 
579 
580 
581 
589 


1884-85 


1885-86 


1886-87 


Melcescu Grigorie 
Oprescu [sac 
Popescu George 
Popescu Demetru 
Rădulescu Demetru 
Rizescu loan 
Stánciulescu Florea 
Serbánoiu Demetru 
Teculescu loan 
Ciolanu Nicolae 
Călinoiu Nicolae 
Popescu Nicolae 
Teodorescu Nicolae 
Vieru Matei 
Predescu C-tin 
Antonescu Titu 
Arsenescu George 
Bunea Oprea 
Burluseanu Nicolae 
Bádescu George 
Constantinescu George 
Dànescu Anastase 
Gorunescu George 
Lázürescu C-tin 
Pátroiu Ion 
Popilian Ion 
Rádoiu C-tin 
Rádulescu Pantelemon 
Tudoriu Nicolae 
Rizescu lon 
Rádulescu D-tru 
Cosmescu Nicolae 
Alexandrescu Ion 
Adrian Toma 
Avram Gavril 
Bujdoiu Ion 
Avram Fritz 
Drăgănescu G. C-tin 
Hristea C-tin 
lordache D-tru 
Manolescu Jon 
Negut Ion 
Panturescu Ion 
Rádulescu Demetru 
Rádulescu Danil 
Rátescu Daniil 
Stelian Stefan 
Sinescu Ion 
Soreanu C-tin 
Sándulescu Jon 
Voicescu George 
Voicescu Ion 
Zigoneanu Ion 
Popescu George 
Stroescu Ion 
Stătescu D-tru 
Avianu Gavrilà 
Bádescu George 


Vălcele 
Corbi-Măg. 
C. de Argeş 
Valea Danului 
C. de Argeş 
Căp.-Corbeni 
Aref. 

Cuca 
Cerbureni 
Coatesti-St, 
T itesti 
Báiculesti 
Costest-St. 
C. de Arges 


i] 
Pitesti 
Urluesti-Báb, 
C. de Arges 
Ciofrângen В. 
Aref, 
Cerbureni 


j | Flămânzești 


Albesti 

C. de Arges 
Alm, Ciofrân. 
C. de Argeş 


» 
Horezu 
C. de Arges 
Căp.-Corbeni 
C. de Argeş 
Bunesti 
Milcoi 
Ret.-Muscel 
C. de Argeş 
Flămânzeşti 
C. de Argeş 
C. de Argeş 


Cerbureni-laşi 
C. de Argeş 
Alim.-Ciofrán, 
Tutana En, 
Slatina 

C. de Arges 
Albesti 

C. de Arges 
Măcăi-Sineşti 
с. de Argeş 
Tutana-En. 


” 


Băicul.-Măn. 
С. de Argeş 
Flămânzeșt 
Piteşti 

С. de Argeş 
Aref, 


www.dacoromanica.ro 


Agricult, 

Preot 

Orfan 

Comersant| Func. B-că 
Preot 

Agricolt, 


ki 


,” 


^» 
Preot 


»* 

Agricult, | Croitor 
Comersant 
Avocat 
Agricult. | Percept. 
Menajerš | Funct. 
Prot 

Agricult, | Invăţător 


» . 


Preot 
=: Fund. 


Agricult, 
Preot 


Medic 
Propr. ДИ 
ргео! Preot 
Comersant] Func. B-că 
preot Invátátor 
Agricult, 

Preot 

Orfan 

Agricult. 
Tinichigiu| Tinlchig. 
Preot-Proí| Fonet. 
Cojocar 
Agricult. 
Agent san. 
Agricult, 
Orfan 
Preot 
Propr, 
Funct. 
Institutor 
Agricult. 


Ofițer 


Dir. G-ral 
Invățător 


” 
Preot 
Cántüret 
Funcţ. 
Orfan 
Agricult. 


Comersant 
Invățător 


624 1886-87| Burluganu Nicolae 
622 


623 
624 
625 
626 
627 
628 
629 


1888-89 


1889-90 


Gorunescu George 
Antonescu George 
Bălăşoiu Demetre 
Budescu Constantin 
Chiriloiu George 
Chiritzescu Mihail 
Claru Constantin 
Constantinescu Geor. 
Diaconescu C-tin 
Danielescu c-lin 
Eliescu Ion 
Enescu Fotin 
Florescu Ion 
Găleşeanu George 
Ganea George 
Ionescu Marin 
Manolescu C-tin 
Marina lon 
Mihalcea Christache 
Popescu George 


“Popescu Ton 


Popilian Teodot. 
Popescu George 
Rădulescu lon 
Rouă Constantin 
Rudeanu Ion 
Ştefănescu Haralam. 
Státescu Nicolae 
'Teodoriu C-tin 
Vâlsănescu Ion 
Vâlsănescu Filotei 
Zamfirescu Nicolae 
petrescu Ioan 
Atanasiu Nicolae 
Budescu fon 
Budescu Nicolae 
Boşomoescu Florea 
Bărboiu George 
Constantinescu Alex, 
Chiriloiu Iacob 
Cantarol George 
Constantinescu V. 
Constantinescu lon 
Claru C-tin 
Constantinescu George 
Chiriloiu George 
Dinescu Vasile 
Diaconescu C-tin 
Gălăşeanu George 


Gálàgeanu George 
Tonescu Gabriel 

Іопевса 1. Bercan 
Mălureanu Vasile 


Qo 00 

M оа 

CO O р CO Ot e 1 to 
БУ 


смо юомоммо NBR 00 моммоммммо 


— — t *o — оо боза о оі мо O to % to Co Мо 


< 


* өе», ө 


ммо: мо бо зз SI Ot Ot 


> 


Cerbureni 


Urieşti B. 
Albeşti 
Sălătruc 

С. de Argeş 
Cerboreni 
Oesti 

С. de Argeş 


București 
Dângeşti 
Albeşti 

C. de Argeş 
Tutana 

C. de Argeş 
Cepari 
Băiculeşti 
Albeşti 

uici 

б. de Argeş 
Cerboreni 
Bàiculesti 
Titesti 
Cepari 

C. de Arges 
Giurgiuveni 
C. de Argeș 


» 


Corbeni 


6| C. de Argeş 


www.dacoromanica.ro 


Profesor 


Propr, 


Preot 


Propr. 


Brutar 


Comersant 


Ministru 


Maestru 


Cântăreț 


Comersant 
Perceptor 
Propr. 


Fun.C.F.R. 


Fun.C.F.R. 


157 


679 | 1889-90] Mitulescu Mitu 


1890-91 


1801-92 


Marinescu Chiril 
Manolescu C-tin 
Niculici George. 
Năstăsescu Топ 
Popescu Oprea 
Popescu Toma 
Popescu G. Corbi 
Popescu G. George 
Popescu P. George 
Popescu G. Albesti 
Popescu IL. George 
Popilian Teodot 
Popescu şerban 
Rouă lon 

State Ion 
Ștefănescu C-lin 
Boşomoescu FI. 
Cantu Топ 
Constantiniu Gh, 
Cantarolu Gh. 
Drăgutescu N. 
Drágut Vasile 
Diaconescu Ше 
Enescu Gh. 
Gheorghiu N. 
Gibescu Theodor 
Gálesanu St. Gh. 
Ionescu Ion 
Ionescu Gavrilă 
Mohanu petre 
Negut Dumitru 
Năstăsescu Nicolaie 
Petrescu petre 
Popilian Alex. 
postelnicesu C-tin 
popescu Gh. 
Popescu Р, Gh, 
Popescu Oprea 
Popescu Danil 
Popilian Teodot 
Rădulescu 1. Nicol, 
Ràdulescu Gh. 
Săvulescu C-tin 
Stefănescu Victor 
Săndulescu Grigore 
Stefănescu Топ 
Teodoriu Ion 
Tomescu Gh, 
Vălsănescu Vasile 
Rudeanu Ion 
Popescu Gh. 
Angelescu N. 
Bádescu P. 
Blăjean I. 
Cantarolu Gh. 


Constantinescu Florian 


Cristescu Gavril 


D 90 >з M O0 MI I 
= 2 S = 2 


+ 


`. 


оммммммомо 
co bo uz 
ET 


©з кх 00 20 = л 
FEES postapi 


" 


PATS] 
RRE 


» 


©: О: м3 51 љом OO AS 


С. de Argeş 


Bunesti 


Cepari-Bárs. 
C. de Arges 
Cepari 


Brádet 
C. de Arges 


3 


www.dacoromanica.ro 


Preot 


Agricult. 


Funct. 


Preot 


Agricult. 
Preot 


Propr, 


Preot 


Propr. 


Funet. 


. 


Cantor 


Profesor 


Propr. 
Cantor 


Propr. 


Telegraf. 


Avocat 
Ofițer 


Fun.C.F.R. 
Avocat 


„ENA a ag pe FR N E PET CN E E MED MEME. а а A E DI er pe OR, 


737 | 1891-92] Cristescu Nicol. 


738 
739 
740 
744 
742 
743 
744 
745 
146 
747 
748 
749 
750 
751 
752 
753 
754 
755 
756 
757 
758 
759 
760 
761 
762 
763 


783 
184 


792 
793 
794 


1892-93 


Dinescu Ion 
Diaconescu ilie 
Danielescu C-tin 
Gorunescu Petre 
lonicescu c-tin 
Ionescu Savu 
Lungu Florea 
Neaga C-tin 
Pandele Ion 
Popescu S. Gh. 
Popescu S. lon 
Petrescu Florea 
Panturescu Ion 
Popescu Ion 
Petrescu Petre 
Popescu Teodosie 
Teodoriu Ion 
Tobá Mibail 
Tomescu C-tin 
Stănciulescu Stanciu 
Stoichicescu Badea 
Stefánescu Fiorian 
Vălsănescu Petre 
Vălsănescu Vasile 
Andreescu C-tin 
Angelescu Nicolae 
Antonescu D. Ioan 
Arinis P. Ioan 
Bunescu loan 
Chiriţă C-tin 
Cosmescu Топ 
Demetrescu Pavel 
Drăguțescu Nic. 
Duteanu Топ 
Dutulete fon. 
Erbasiu Mihail 
Feteanu Gh. 
Florescu Filon 
Ganea petre 
Georgescu Jon 
Grigorescu Ion 
Ioanicescu C-tin 
Tonitescu C-tin 
Ionescu Sava 
Lănilescu Demelru 
Mateescu Gh. 
Petrescu Gheorghe 
Petrescu T, George 
Petrescu I. Ioan 
Popescu C. Nicolae 
Popescu Gh. Toma 
Popescu 1. Tileşti 
Runceanu Nic. 
Tomescu Ştefan 
Tintea Petre 
Ursescu Nicolae 
Velescu Nicolae 


Málureni 


C. de Arges 


Tutana 
Titesti 


C. de Arges 


Aref 


C. de Argeş 


, 


Bunesti 


Corbeni 


С. de Argeş 


Runcu 


www.dacoromanica.ro 


Preot 


preot 
Agricult. 


Propr. 
n 
LJ 


Preot 


Propr. 


Invățător 
Fund. 


Telegr. 


Invățător 


Prof. Un. 
(omersant 
Avocat 


Inst, 


Propr. 


Meseriag 


Р] 


159 


795 | 1892-93] Bălăşoiu C-tin 


796 
797 
798 
799 
800 
801 
802 
803 
804 
805 
806 
807 


1893-94 


1894-95 


Bărboiu C-tin 
Bărbulescu N. 
Brezeanu C-tin 
Popescu S. Ion 
Popilian Alex. 
Prişiceanu Tache 
Rădulescu T. Nic, 
Anca lon 

Arinis р, Ion 
Chelcea N. Gh. 
Chiriţă I. C-tin 
Cristea N. Ion 
Constantinescu P. Mihail 
Cosmescu C. loan 
Costinescu St. Sava 
Demetrescu I, C-lin 
Demetrescu St. Pavel 
Dragomirescu Manole 
Drăgănescu Demetru 
Duteanu Gh. |. 
Feteanu Gh. 
Grigorescu C. Vasile 
lliescu I. Zanfir 
loaniu I. loan 
Lămbeacu C-tin 
Negut N. Petre 
Nicolescu J. C-tin 
Nicolescu N. C-tin 
Pătroiu 1. Dem. 
Popescu Gh. Toma 
Popescu St. Ion 
Stefánescu R, Gavril 
Rudeanu Mihail 
Stefánescu С, Vasile 
Stroiescu N. Gh. 
Teodoriu Gr. Gr. 
Tomescu I, C-tin 
Tomescu 1, Ştefan 
Tonegaru C. C-tin 
Tonegaru C. Gh. 
Tintea I. Petre 
Zaharioiu І. C-tin 
Zamparut C, G-tin 
Arsenescu D. Tiberiu 
Constantinescu P Ion 
Chiriac St, Vasile 
Ciubuc N. Ion 
Diaconu 1, Ion 
Dinescu M. lon 
Demetrescu I. C-tin 
Dragánescu Manole 
Enachescu Gh. Florea 
Enache I, Florea 
Florescu Ше 
Florescu G. I. 

Frit M. Leon 
Georgescu p. N. 


C. de Argeș 


C. de Argeg 
Cobeni ,, 
C, de Argeg 


Flămânzeşti 
C. de Argeș 
Bunesti-Arges 
Tutana 
Flămânzeşti 
C. de Argeş 


» 


Albeşti 
perisani 
Suici 

V. Danului 
C. de Argeş 
Cepari-Bârs. 
Alim.-Ceotr. 
Rădăcineşti 
Suici-Argeg 
Alim.-Ciofr. 
Costesti-Str. 
Mălureni 
Şuici 

Şuici 

C. de Argeş 


” 
` ” : 
Flámánzesti 


C. de Argeş 
Suici 
Albesti 
Bucuresti 
Báiculesli 
C. de Arges 


” 
Flămânzeşti 
C. de Argeş 
Berislăveşti 
C. de Argeş 


Giurgiuveni 
Constantinop. 
Aref 


www.dacoromanica.ro 


Preot 


Muncitor 
măcelar 


Preot 


Cismar 
Pr. Prof. 


— 


Preot 


Farmacist 


Preot 
Propr. 
Cântăreț 
Propr. 


Inst, Prof. 


Zidar 
Proprietar 


Cojocar 
Zidar 


Preot. Pr. 


Munc. 


Profesor 


Munc. 
Maestru 
Colonel 
institutor 
Insp. Ad. 
Fun.P.TT. 
ш т 
Preot 
Invátátor 


Pretor 


Funct. 
Propr. 
Comisar 
Funct. 


Avocat 
Liberă 


Tidar 


Avocat 
Comersant 
lidar 


Munt. 


853 | 1892-95] Ivánceanu Vintilă 


1895-96 


Limberea Nicolau 
Mateescu St, Gh. 
Mateescu Ch. Vas. 
Nicolescu C-tin 
paşavel [. Teodor 
popescu Gh. Teodor 
Popescu St. Топ 
Pielescu R. C-tin 
Roman-pragomir 
Rudeanu T. George 
Stánescu I, Ion 
Stroianu N. Gh, 
Stroescu N. Gh. 
Tudoriu Gr. Gr. 
Tomescu І, C-tin 
Vasilescu I, Gh, 
Zlotea George 
Dobrogeanu St, C-tin 
Cinculescu N. L 
Popescu N. Ion 
Jliescu T, Zamfir 
Bacria N, G. 
Bălăşoiu T. Gh. 
Blájean І, Ion 
Blájean I. Pantilimon 
Brátulescu Gh. C-tin 
Constantinescu N. Dan 
Constantinescu P. 1. 
Constantinescu St, Seb. 
Constantinescu St, Zam. 
Demelrescu St. Ion 
Demetrescu N. Nicolae 
Dinescu M, Ion 
Dobrescu F. Gh. 
Drügánescu Gh. Mih, 
Enescu D, fon 
Fefeanu Ispas 
Georgescu Gh, I. 
Martinovici N. V. 
Mohanu T. C-tin 
Nicolescu N. C-tin 
Nitescu I, Gh. 
Nitoiu N, I. 
Paraschivescu l. A. 
Petrescu N. I. 
Popescu C, I. 
Popescu Gh. 
Popescu G. Gh. 
Popescu T. Mih. 
Popescu S, Radu 
Popescu T, C-tin 
Popeseu T. Ilie 
Pungoci M. Gh. 
Rosescu I. Gh. 
Rosescu І. lon 

Sima P. Gh. 
Stavrache-A 1. 


C. de Arges 
Tigán.-Muscel 
Cicánesti-Oes. 
V. Danului 
Suici 
perişani 
Cacaleti-Zàrn. 
Mălureni-Băd, 
C. de Argeş 


» 
Cepari-Bárs. 
C. de Arges 
Costesti-Str, 
C. de Arges 


Flámánzesti 
uici 
. de Arges 
Spineni 
Mălureni 
V. Danului 
'Tutana 
С. de Argeş 
C. de Argeş 
Cepari 
Brătieni 


С. de Argeş 


Tigveni 
C. de "Argeş 


Perisani 
Bunesti 

C. de Argeş 
Boisoara 
Suici 
tlámánzesti 
V, Danului 
Drágün,-Vl. 
Sălătruc 
Оез! 

Aref. 
Costeşti 
Corbeni 
Dobrogoatea 
Ciomăgeşti 


Zigoneni 
Brătieni 
C. de "Argeş 
Brătieni 


www.dacoromanica.ro 


Institutor 
Agricult, 


Propr, 
Agricult, 


Càntàret 
Propr. 


Agricult, 


Agricult. 


Propr. 
Pictor 
Muncitor 


Preot Pr. 
Cismar 


Comers, 


Olar 


Consul 
Grefier 


Preot 
Perteptor 


Agricult. 


Comisar 
Telegrat. 


Perceptor 


іі. 


Avocat 
Pictor 


Funet. 
Tâmplar 


Tâmplar 


912 
913 
914 
915 
916 
917 
918 
919 
920 
921 
922 
923 
924 
925 
926 
927 
928 
929 
930 
931 
932 
933 
934 
935 
936 
937 
938 


914 | 1895-96] Stefánescu V. Dem, 


1896-97 


1897-98 


Sterescu P. Petre 
Stejaru 1. Gh. 
Tănăsescu [. С. 
Tomescu I. C-tin 
Tomescu P. Cornel 
Trandafir L. Stef. 
Turta Dem. 

Voicu Gh. Florea 
Alboteanu Ше 
Arinig Vasile 
Bălteanu N. Ion 
Burcă I. Florea 
Cártutà F* Nicolae 
Chiriţă N, Grigore 
Drăgănescu Gh, Mihail 
Duteanu lon 
Dobrescu lon 
Demetrescu St. Ion 
Enescu D. Nicolae 
Feteanu D. Ispas 
Gheorghiu St Ştefan 
lliescu M. George 
Ionescu 1, C-tin 
locu L. Florea 
Mărgineanu C-tin 
Niculescu L Lazăr 
Oancea 1. Toma 
Popescu G. Gheorghe 
Popescu S. Radu 
Ропсосі R. Ion 
Rozianu P, Petre 
Rădulescu P, C-tin 
Samoilescu G. George 
Sălcescu Ion 
Stavarache A Ion 
Ştefănescu I Mihail 
Totenescu G. C-tin 
Tomescu G. Nicolau 
Enescu D, Ion 
Anastasescu Ion 
Andreescu E, loan 


. Angelescu D, Ioan 


Antonescu M, lie 
Anastasescu I, Petre 
Bálteanu N. Toma 
Brihăilescu f. Emanoil 
Cărtuţă I. George 
Chilom H. C-tin 
Chiriţă 1, Mihail 
Cimpoca M. George 
Constantinescu M. Geor. 
Constantinescu St. Gavril 
Dánescu M, George 
Diaconescu St, Alex. 
Dinescu G. Alexe 
Dumitrescu D, Hristea 
Duteanu G. Cetin 


M 
1 — C 
ооо 


>з со S: t Ot оо» 
2g 


PS: 
REEF 


>з ду бо RR 
= oo to 
© бо Or з 


а, 


E 


DS 
525858 


oou oo 


оо 
`i > 
- 0 


o 


“з 


С. de Arges 


Tutana 
Flšmànzesti 
C. de Arges 


Albota 
Corbeni 
Tigveni 
Dejesti 

C. de Arges 


C. de Arges 


Perisani-Suici 
Cicănești 
Coteana 
Ciomăgeşti 
Dángesti 
Cepari-Bárs, 


Dobrog.-Neg, 
Büiculesti 
Corbeni-Căp. 
Slatina 
Domnesti 
Dobrogostea 
Brătieni-Gal, 
G, de Argeş 
Costeşii-Str, 
Aref. 

C. de Arges 
Cerbureni 
Golesti 

C. de Argeș 
Corbeni 
Arhidra 
Tigvent 
Brát.-Galeg 
C. de Argeş 


Bucureşti 

C. de Argeş 
V. Danuluii 
Mălur.-Bădc, 
Titeşti 


Albeşti 


www.dacoromanica.ro 


Propr. 
Telegraf. 


Propr. 
Agricult. 


Preot 


Preot 
Comers, 
Măcelar 


Preot. Pr. 


Profesor 
Preot 
Cismar 


Comers, 


Preot 


Propr, 


Cismar 
Agricult, 


Preot Pr, 
Agricult, 
Brutar 
Func}, 
Agricult, 
Invátàtor 
Servitor 
Măcelar 
Menajeră 
Funcţ. 
Agricult, 
preot 

» 


Preot 


Magistrat 
Dir. G-ral 


Propr. 
Agricult. 


Instit. 
Preot 


Sculptor 
Muncitor 
Măcelar 
шщ. 
Inginer 
Plutonier 
Arhitect 


Maistru 


Preot 


Prope. 
Funet. 
Ofițer 
Medic 


Munt. 
Preot 


Preot 


969| 4897-98| Duteanu G. Vasile 
970 
971 
972 


1898-99 


Enescu D. Nicolae 
Feteanu G. C-tin 
Florescu A. Teodor 
Fotescu V. C-tin 
Ganea Í. lon 
Gherasim 1. Andrei 
Шезси Anastase (Titu) 
Hiescu 1, C-tin 
lonescu I, C-lin 
Ivánceanu M. Mibail 
Martinovici N. Nicolae 
Mănescu N. Niculae 
Mărgineanu T, C-tin 
Micilă St, Ştefan 
Mincu М. C-tin 
Moneanu С. Foma 
Oprescu 1. Haralambie 
Păunescu Demetru 
Petculescu Gheorghe 
Petrescu lon 

Petrescu Ion 


i Popescu Gr. C-tin 


Popescu N. Jon 
Popescu N. Stefan 
Popescu S. Radu 
Protopopescu N. Eng. 
Rudeanu St. Petre 
Simulescu C, N. C-tin. 
Stănescu F. Tudose ' 
Stefan I. Pantelimon 
Stefánescu-Goangá M. 
Stoica Hr. lon 
Stoichicescu St. Gr. 
Stroescu N, Eman. 
porani Z. Nicolae 
Tănăsescu D. Ioan 
'Toteanu C-tin 

Tutá P. Constantin 
Voiculescu P. George 
Zugrüvescu I. Ion 
hiăjaie I. Nicolae 
Brezaie C. Niculaie 
Constantinescu Geor. 
Donescu C. lon 
Dinescu J, Nicolae 


Dragomirescu S. Cristea 


Erbasu I. Vasile 
Gruuberg Filip 
[acobescu I. Petre 
Jacobescu P. Gh. 
Matei N, Ion 
Mateiu N. Gavril 
Moroe І, Stefan 
Párcarea N. Florea 
Pică D. Constant 
Popescu C. lon 


Protopopescu C. Tiberiu| 5 


Albeşti-Brăt. 
C, de Arges 
Perisanu-Sp. 
C. de Argeș 


V. Danului 
C. de Argeş 
Flămânzeşti 
Cicănești 

C. de Argeş 
Muşeteşti 
perevoești 
Ciomăgeşti 
C. de Argeş 
Tutana 
Báiculesti 


Priboiu-D.v. 


T. Màgurele 
C. de Arges 


Băiculeşti 
C. de Argeş 


V. Caselor 
Dobrogostea 
V. Vâlcea 
Rudeni 
Racoviţa 

C. de Argeş 


» 


Соіеапа-ОН. 
С. de Arges 


n 
Tutana 
Stroesti 
C. de Arges 
páiculesti 
Cerbureni 
Cepari-Bárs. 
C. de Argeş 
Băiculeşti 
Cepari-párs. 
V. Danului 
Flámánzesti 
Corbeni 
Brăila 
C. de Argeş 
Băiculegti 
С. de Argeg 


Cicănești 
Mălureni 
Boigoara 
Cepari 

C. de Arges 


www.dacoromanica.ro 


Preot 
Cismar 
Agricult, 


Lá 
Negustor 
Spălător. 
Agricult, 
Brutar 
Agricult. 
Institutor 
Liberă 
Propriet. 
Preot 
Agricull. 


Preot 
Funct. 
Comersant| 
Agricult. 


Funet. 
Menajeră 
Preot 


» 
Funct. 
Preot 
Perceptor 
Birjar 
croitor 
Comersant 
Cântăreț 
Preot 
Cântăreț 
Cojocar 


Agricult. 


Preot 


Menajeră 
Agricult. 
Lá 


Propr. 
Comision. 
Agricult. 


Arhitect 
Desenat. 
Meserias 


Profesor 


Dfiter 


Comersant 
Agricult. 


Comisar 


Preot 


Meseriaş 
Croitor 
Propr. 
Cântăreț 


Cojatar 


Agricult. 


Maistru 


рор. 


Agricult. 


Fun. M.S. 


163 


1028 


10551899 


1056 
1057 
1058 
1059 
1060 
1061 
1062 
1068 
1064 
1065 
1066 
1067 
1068 
1069 
1070 
1071 
1072 
1073 
1074 
1075 
1076 
1077 
1078 
1079 
1080 
1081 
1082 
1083 
1084 


164 


—1900 


1027] 1898-99] Pungociu N. Ion 


Ştelănescu A. loan 
Roman J. Bonifaciu 
Tolu St. Gheorghe 
Tomescu F. loan 
Vega N. Petre 
Angelescu D. loan 
Bălteanu N. Toma 
Chiriţă L. Mihail 
Constantinescu N. Gh. 
Dinescu Gh. Alexe 
Dumilrescu Alexandru 
Enescu D. Nicolae 
Ivànceanu S. losif 
Ivănceanu S, Dumitru 
Mâutescu P. Nicolaie 
Popescu N. Топ 
Popescu N. Mateiu 
Popescu N. Stefan 
Popescu N. Coust. 
Petculescu Gh. Gheorghe 
Rudeanu Gh. Petre 
Samoilescu Gheorghe 
Ştefănescu I. Sevastian 
Tavă R, Petre 
Vasilescu I. Jon 
Diaconescu St. Alex. 
lvánceanu М, Mihail 
Blájan S. Nicolaie 
Donescu Gh. [on 
Mihăilă Z. Gheorghe 
Petrescu D. Gheorghe 
Popescu C. lon 
Popescu M. Vasile 
Pungociu M. lon 
Chiritá 1. Mihail 
Enescu D. Nicolaie 
Ivánceanu Josif 
Bujdoiu N. Dumitru 
Aron I. Toma 

Brezaie C. Gheorghe 
Bazacliu [, petre 
Bunescu A. Grigore 
Craioveanu N. Nicolaie 
Cristescu T. Mihail 
Constantinescu C. Pavel 
Petrescu Gheorghe 
Dobrescu I. Gheorghe 
Demarat Gh. Jon 
Demarat Leonida 
Enescu D. Const. 
Florescu Gh. Zamfir 
Ghitescu І, Ion 
Gheorghiu St. Ion 
lonescu Gh. Gheorghe 
Moncea N. Gheorghe 
Mărculescu C. Daniel 
Florea 1. Constant 


Băiculeşti 
Boişoara 
Iași-Jaşi 

C. de Argeş 
Dărm.-Muscel 
Cerbureni 
C. de Argeș 
Tigveni 

C. de Argeş 
Bucureşti 
Titeşti 
Tigveni 

C. de Argeş 


Gura Suti Dv. 


Rádesti Mus. 
C. de Argeş 
Gura Suti Dv. 
Val, Caselor 
Cornătel pâm. 
С de Argeş 
Suici 

Domn. Muscel 
prüdet 
Cepari 
pascoavele 
Mălureni 

C. de Argeş 
Cepari 


C. de "Argeş 


Deduleşti Arg. 


Cepari 

Oesti 
páiculesti 

C. de Argeș 


G. Suti рат, 
Flămânzești 
C. de Argeş 
Băbeni 
Verneşti Уа]. 
G. de Argeş 


Flămânzeşti 
Cerbureni 
C. de Argeş 


Flămânzești 
C. de Argeş 


www.dacoromanica.ro 


preot 
Funct. 
Agricult, 
Spălător. 
Agricult. 
Preot 
Funet. 
Mácelar 
Funcţ, 
preot 


” 
Cismar 
Propr. 
Propr. 
propr. 
Menajeră 
Propr. 
preot 


propr. 
Preot 


Agricult. 
Preot 


Institutor 
Preot 
Agricult. 


Preot 
Agricul t 


Măcelar 
Cismar 
Propr. 
Agricult, 


” 
Menajeră 
Propr. 
Preot 
Táàmplar 
Preot 
Agricult. 


Profesor 
Propr. 
Cismar 
Agricult, 
olar 
Menajeră 
Agricult. 


Agricult. 


Preot 


Arhitect 


Comersant 
Preot 
Tâmplar 


Ofiter 


Preot 
Arhitect 


Agricult. 
Comersant 


lnváfátor 
Telefon. 


fil, Sup. 
Funet. 


Agricult. 
Tâmplar 
Maistru 


Gardist 


Comersant Func. 


Agricult. 


———Ñ seua 


1085] 1899 Neatà I. Ion 6,22 |С. de Argeş | Agrirult, | іші. 
1086| —1900 | Popescu L Nicolaie 6,81 Comersant] Com. 


1087 Pretorian N. Stefan 6,84 S Diacon Fund. 
1088 Popa I. Nicolaie 8,28 Ж Agricult, | Dulpher 
1089 Popescu G. Gavril 645 š Birjar Ofițer 
1090 Rudeanu St. Pavel 6, 8 | Suici Preot Comersant 
1091 Schiopu Gr. Stefan 6,44 | C. de Argeş | Agricult. | Agricult. 
1092 Stănescu D. Haralamb | 7,23 | Flămânzeşti 


1093 
1094 
1095 
1096 
1097 
1098 
1099 
1100 


Popescu St. Stefan 7,4% | С. de Argeş | Cântăreț | Cismar 
Stroescu N. Nicolaie 8,06 | Costeşti Preot 

Ionescu T. George 8,7 » Agricult, 

Usurelu D, Ioan 6.84 | С. de Argeș » Agricult. 
Vlăsceanu N. Dum. 5,53 » 
Pralea Gh. Theodor 7,81 | Golesti-Arges š 
Ionescu P. Nicolaie 6.23 | Cicšnesti Preot 

Costache G. Vasile 8.92 | Corbeni » 

Stàngà Nicolaie 6,29 | V. Danului | Agricult, 
Шевси G. Hristea 6,06 | Flàmánzesti » 

Achim Gh. Ioan 5,86 | Flàmánzesti | Agricult. | Munt. 
Bunescu АІ Ше 5,52 | Vernesti Preot 
Dobrescu I. Gheorghe | 5,59|C. de Argeş | Profesor [Їн 
Apostol N. lon 6,51 | Plopis Olar Blar 
Bălăşoiu D, Emanoil 8,34 | Olari Agricult. | Avocat 
Florescu Gh. Zamfir 
Gheorghiu St. Ion 
Ghioca M. Gheorghe 
Hiera C, Mihail 
Tliescu C. Nicolae 
Josef D. Aureliu 
lvánceanu M. Matei 


» » 


‚08 | Batusari Cărămid. | Cismar 
85 | V. Târgului | Menajeră 
83| C. de Argeş | Cárciumar] Cârtium. 


` 


15 | Posta Croitor | Meseriaș 
„86 | V. Târgului | Proprietar] Ёо. 
53 
5 


` 


R. Vâlcea Silvicult. 

С. de Argeş | institutor | Comisar 
Mustaţă N. Grigore ,97 |С. de Argeș |Măcelar | Mărelar 
Militaru S. Nicolae „43 | Boişoara Proprietar 

Neatá I. Constantin 79 | Mah. Posta Agricult. |Agricult. 
Neaţă S. Florea „83 | Mah. Poşta | Agricult. |, 
Popescu P. Simion 6,82 | С. de Argeş | Proprietar] Comersant 
Samoilescu Gh. Nicolae] 8,33 | Domnești Preot 

Stănescu Gh. Anton 8,77 | С. de Argeș |Olar Munt. 
Tomescu N. Florea 3,60 | Flămânzeşti | Agricult. | Agricult. 
Turcu C. Nicolae 5,30 | С. de Argeş | Agricult. » 
Tutà P. Toma 7,95 | Groapele Agricult. » 
Bunescu Al. Grigore Vernesti Preot Invățător 
Cristescu 1, Mihail „05 | C. de Argeş | Preot 

Demarad G. Ion 7,54|C. de Argeş | Proprietar] Рип. 
Mărculescu C. Daniil 1,48 | С, de Argeş |Cârciumari » 
Poenaru T. Constantin | 8,59 | Alimănesti Menajeră 
Petrescu N. Ion 9,19 | Dejesti-Olt Preot 

Petrescu I. Nicolae 7,40 | C. de Argeş — 

Popa 1, Nicolae 1| V. Sasului Agricult, 
Pretorian N. Stefan G. de Argeş |Preot Funet. 
Pungociu M. Jon ,99 | Báiculesti Preot Preot 
Stanciu M. Ion 6,33 | Urlueşti-Băb. | Agricult. 

Serban Gh. C-tin 6,84 | Arefu — 

Stroescu M. Nicolae 5,12 | Băiculeşti Cântăreț 
Popescu Gh. Gavrilă | 7,28 (С. de Argeş |Birjar Ofiţer 
Stroian N. Nicolae 6,56 | Costesti-Stroe.| Preot 

Ionescu P. Nicolae 5,8% | Cicănești Preot 

Popescu I. Iancu 8,1! | Visina-Viasca | Preot 

Ionescu S. Gheorghe ‚20 | Seurta-Vlagca| Plugar 


: O* Ot Or Ot o0 O> мо Q Ot O> 


ar ——— M M ——— s 
[=] t со oo 00 „yN t М d 
to з © с d С > 

о to Ot Or ез Qo Ot 


165 


www.dacoromanica.ro 


CREIER Rea ERE E аа e алланы а ааа E ы E PE POI E 


1143] 1900 

1144] —1904 
1145] 4901 

1146| —1902 
1447 
1148 
1149 
1150 
1151 
1159 
1153 
1154 
1155 
1156 
1157 
1158 
1159 
1160 
1161 
1162 
1168 
1164 
1465 
1466 
1467 
1468 
1169 
1470 
1471 


1902 
—1903 


166 


Enescu D. Constantin 
Ionescu T. Gheorghe 
Serafimescu Vasile 
Bărbulescu Nicolaie 
Dumitrescu Dumitru 
Andrei I. Gheorghe 
Bulac D. Gheorghe 
Badea 1, Gheorghe 
Buşegeanu O. Ilie 
Cigoianu C. Gheorghe 
Craioveanu N. Toma 
Ciocan N. Dumitru 
Dumitru I, Crăciun 
Dragomir c. Nicolae 
Fotescu F. Gheorghe 
Georgescu D. Hristea 
Gheorghescu C. Joan 
Ghitescu I, Nicolae 
thioca І. Nicolae 
Iliescu S. Constantin 
lliescu S. Mihail 
Ivagcu I. Dumitru 
Luxandra George 
Mateescu St. Ion 
Mihăilă 7, Florea 
Magraon I. Gheorghe 


Nicolescu Seb. Sebastian 


Olteanu I, Grigore 
Predescu 7. Ion 
Paveloiu D. Ion 


Pestriceanu D, Eugeniu 


Popescu L Gheorghe 
Popescu 1. Gheorghe 
Panturescu S, Ion 


Sándulescu I, Gheorghe 


Scánteie D. Ion 
Tita Zamfir 
Trachioiu I. Nicolae 
Tudoroiu I. Gheorghe 
Văcărel 1, D-tru 
Vâlcan D, Daniil 
Voicu V. Ше 
Vulpescu 1. Alexandru 
Popa 1. Petre 
Stefánescu A. Andrei 
'l'eodorescu R. Ion 
Retevoescu Gh. Ion 
Vilugà M, Nicolae 
Vâlcescu N. Manole 
Nicolau N. Gheorghe 
Stroian N. Petre 
Stanciu M. Ion 
Popescu Gr, Grigore 
Popescu G. Aurelian 
Bunescu Al. Ше 
Bunescu Al. Grigore 
Bacria N. Constantin 


1200] —1902 | Stoica Hr. Petre 


7,43 | C de Argeş 


8,92 
8,69 


EET! 


Ot ©: t OO Оо -1 Ot © Ot OT Ot Or 00 
tou out 
ооо бож 


с; Or Ot =I ел Ot C: 
to oo aa oa 
54552988 


E 


Sot 
EE 


"bo En 
Е) 


юооо ом 
ел 
e 


pa 


SANI м 


° 
хо 
55589 


Costesti 
Boisoara 
Tutana 
Ştefăneşti Pr. 
C. de Argeş 


Slatina . 
Flămâazeşti 
Dedulesti 

Flámánzesti 
C. de Argeş 


Flămânzești 
С. de Argeş 


Plămânzeşti 

Cicănești 

С. de Argeş 
» 


Zigoneni 
C. de Arges 


Flămânzeşti 
Băiculeşt 
Tutana 
Vâlcele 

C. de Argeș 


V. Sasului 
C. de Argeş 


3 з ч x 


Boişoara 
Urluesti 
Costesti-Slroe, 
Cepari-părseş, 
Suici 

C. de Argeş 
Stroeşti-Cosl. 
Ucluesti-Báb. 


Vernesli 


„ 
Tutana 


— 


www.dacoromanica.ro 


Cismar 
Agricult. 
Preot 
Agricult, 
Preot 
Piugar 
Agricult, 
Plugar 
Cismar 
Plugar 


Preot 

Plugar 
Plugar 
Plugar 
plugar 


Olar 
Plugar 
Menajerš 
Plugar 
Plugar 
Agricult. 
Olar 
Plugar 
Avocat 
Agricult. 


" 
Invátátor 
Plugar 
Proprielar 
Agricol 
Agricult. 
Agricult. 
Agricol 
Birjar 
olar 
Cismar 


Plugar 
" 


Birjar 
Preot 
Agricult, 
Preot 
Preot 
Plugar 


Agricult. 
Comersant 
Agricult. 
Munt. 

C F. R. 


һи]. 


Támplar 


Apritult. 
Telegraf. 
Tábácar 


Fun. M.A. 


inginer 
Agricult, 


Oi der 
Olar 


ürefier 


Agricult. 
fier 


шй 


1904 
—1905 


Păun C. Ion 
Ciofrángeanu c. Jon 
Ganea І, Matei 
Ghioca Gh. Alexandru 
lliescu С, Ion 
Martinovici Trifu 
Vulcan Gh. C-tin 
Avram D. Pandele 
Brátánescu S. Mircea 
Dumitrescu T. lon 
Tănăsescn 1. Constantin 
Enache I. Nicolae 
Olánescu C. Darie 
Usurelu D. Gheorghe 
Velescu F. Gheorghe 
Smeu 1. Alexandru 
Gasperescu N. Nicolae 
Feteanu I. Ion 
Feteanu С. Ion 
Dinescu N. Nicolae 
Dinescu S. George 
Petrescu Gh. Alexandru 
Popescu 1. Varnava 
Stătescu I. Gheorghe 
Vulcan D. Danil 
Popescu G. Grigore 
Popescu N. Mihail 
Oancea N. Ioan 
Popescu Gb. Marin 
Popescu І. Ion 
Mateiescu A. Ion 
Ştefănescu A. Andrei 
ilă P. Gavrilă 
Angelescu I. lon 
Adamescu D. Victor 
Arsenescu Gh. Nicolae 
Boncan I. lon 
prezae C. Constantin 
Bucuroiu I. Simion 
Busegeanu V. Gheorghe 
Corbeanu P Gheorghe 
Cărtuţă О. Nicolae 
Duteanu G. Andrei 
Enescu D. Gheorghe 
Feteanu Т. Petre 
Florescu Gh. Haralambie 
Florescu О, Ioan 
Florescu N. Constantin 
Frunzescu St. Gheorghe 
Gorunescu M. [оп 
Ionescu D. Ion 
Iliescu I. C-tin 
lordache N. Gheorghe 
Iliescu c. Manole 
Mărculescu C. Nicolae 
Nicolau O. Vasile 
Nică Cr. Gheorghe 
Pestriceanu V. lon 


оф 


toc 
ESTEE 


DD 


` 


Se Or S D 6670: 9: N O S 


O> 00 DN NIO, 


< 


m 


ce sO соор ч;о 


to 
° 


С. de Argeş 


” 
” 
” 


C. de Argeş 


Cepari-Bárs. 
C. de Argeş 


» 


Danutui 
Albesti 
Danului 
Sălătruc 

С. de Argeş 


Titesti 
Albeşti 


Robeşti-Cozia 
Boişoara 


C. de Argeş 


Urluesti-pàb. 
C. de Arges 
C. de Arges 


» 
= 
= 
Ф 
xn 
= 
= 


Illllllllli 


Flšmànzesti 


www.dacoromanica.ro 


Comers. 


Sub-pref, 
Agricult, 
Preot 
Funcţ. 


Birjar 
Agricult, 


Birjar 
Prof, jib. 
Negustor 
Diacon 
Invàtátor 
Cántáret 
Proprietar 
Preot 
Muncilor 


ЕЕЕ 


Plugar 
Dulgher 
Muncitor 
Preot 


Agricol 


Fierar 


Funct. 
Agricult, 
Cantor 
Funct. 


Şofer 


Comersant 
fiter 


Agricult, 


Tâmplar 


Propr. 


Munt. 
Dulgher 
Munc. 


Лома {ог 


Cârcium. 


167 


1260 
1261 


1259] 1904 


—1905 


1905 
—1006 


Popescu C. C-tin 
Popescu Gh. Jon 
Petrescu M. ron 
Popescu V. Petre 
Popescu V. c-tin 
Purcoiu R. Cristea 
Stoica V. Ion 
Scàntee D. Nicolae 
Suháreanu I. Jon 
Stánescu D. Nicolae 
Seltea C. Demetru 
Tănăsescu I. C-tin 
Vâlcan Gh. Constantin 
Vulcan D. Dăvilă 
Suháreanu C. Gheorghe 
Zlotea I. Ioan 
Velescu F. Gheorghe 
Cristescu C. Constantin 
Anghel D. Ion 
Bandoc S. Nicolaie 
Bandoc T. Niculaie 
Bandoc M. Toma 
Brezaie C. Stelian 
Criste E. Mucenic 
Dănescu A. Const. 
Dădulescu Gh. Petre 
Dinescu Gh. Andrei 
Duteanu Pompiliu 
Dănescu A. Gh. 
Dumitrescu T. Ion 
Evoescu S. Ion 
Frunzescu I. Ton 
Giandană P. Pompeia 
Garnitá Sp. Nicolai 
Ionescu P. Pandele 
Ionescu St. Florea 
irimia I. Ion 

Jega I. Al, 

Magranu 1, Nicolaie 
Maricioiu T. Const, 
Marinescu T. Alex, 


„Mustaţă N. Ton 


Petriceanu P. Ion. 
Petrescu I. Const 
Popa N. Ion 
Popescu Gh. Const. 
Popescu S. Ion 
Popescu Gh. Ion 
Popescu St, Dumitru 
Popescu St, [on 
Cártuta St, Gh. 
Pungociu M. Alex. 
Roman M. Teodor 
Roşu M. George 
Rudeanu d Stefan 
Scánteie O. Nicolaie 
Scânteescu Mihail 
Simescu G. Grigore 


отоло мм 
2501595955585 


о Ot Or Ot O! н 


D 


8,70 


C. de 4 Argeş 


C. de Argeş 


Urluesti 


C. de Arges | Birjar 


Cepari-Bârs. Preot 


C. de Argeş | Cismar 


Verneşti 


5|C. de Argeş 


www.dacoromanica.ro 


Ofițer 


Proprietar] Colonel 


Ofițer 
Licenţiat 
Funet. 
Cantor 


(ismar 
Comers. | Comersant 
Agricult, | Agricult, 
Comers. | Comersant 
Cârciumari Рапс. 
Agricult. | Invăţător 

Ofițer 


1317| 1905— 
1348| 1906 
1319 

1320 

1321 

1322 

1323| 4906 — 
1324 1907 
1325 

1326]. 


Ştefănescu-Goangă 7, M. 
Tuta P. Sandu 

Utescu 1. Dumitru 
Utescu I. оп 

Vieru [on 

Zlotea Ion 


Adamescu D. Constantin 


Anghel C. Zamfir 
Anghelete F. Filon 
Bandoc I. Constantin 
Bandoc T. Nicolae 
Boncea S. Stefan 
Chiritá N, Dumitru 
Constantinescu N. C-tin 
Constantinescu T. Nic, 
Cristea Gr. loan 
Dragomir I. George 
Enescu D. Demetru 
Enescu p. Gavril 
Enache C. Christea 
Fotescu V. Vasile 
Iliescu S. Gavril 
Ioniţă N. George 
Priciu P. George 
Mirea P. George 
Nedelcu V, Dumitru 
Nicolau O. Ше 
Olanescu C. Artur 
Predeanu V. Cetin 
Popescu I. Gavril 
Popa p. Nicolae 
Popescu G. George 
Pungoci M. Ioan 
Predescu Z. Gavril 
Păcuraru C; Nicolae 
Predoiu C. Oprea 
Predescu A. Nicolae 
Pungoci M. Alexandru 
Predeşcu St, George 
Rotaru P. Florea 
Scáutee N. Constantin 
Stefánescu A. George 
Tinterescu I. Gavril 
Tita D. Grigore 
Tudoroiu 1 Fonu 
Zlotea T. Constantin 
Andrei M. Gheorghe 
Anghel P. Nicolae 
Badea I. Vasile 
Blăjan M, Constantin 
Blăjan St. Constantin 
Chiriţă Gr. Ioan 
Constantinescu T. Zamf. 
Dan G. Gheorghe 
Dădulescu Gh. Savu 
Diaconu M. Vasile 
Dumitru T. Vasile 
Evoescu S. Dumitru 


6,25 


= 


ооо 


> 


Ot Cp O> 51 Оо 00 00 
Безе tos 
© ©з 


740 


5,40 


8,50 | C. de Argeș ШШ 
8,90 Lai 


н Tâmplar 
ШИ 


` 
`* 
`* 
` 


š Măcelar 


Birjar 

Subprefeci ЧУ] 
Preot Profesor 
Birjar Ofițer 


ъъ . d vs 3 


„ Muncitor Ofiter 


9|C. de Argeş | Agricult, 


: N egustor 
-> Muncitor | Maestru 


5 | Alim, Bálcesti| Preot 


5,40 C. de Argeş lCismar | Comersani 


169 


www.dacoromanica.ro 


1908 
—1909 


1909-10 
6 


Fleantá T, Dumitru 
Florescu I, Gheorghe 
Florescu T. George 
Ghioca N. Cristea 
Iliescu S. Dumitru 
Ionescu P. Sebastian 
Neagoe T. Gheorghe 
Necsulescu Victor 
Nicolau O, Daniil 
Olănescu C. Artur 
Păunescu St. Gheorghe 
Păun C, Nicolae 

Popa I. Nicolae 
Pungoci M. Petre 
Pungoci N. lon 
Stoenescu I. Ion 
Siroian N. Aurelian 
Zmeu Т. Nicolae 
Bandoc T. Toma 
Băleanu V. Leon 
Chiriţă Gr, Ioan 
Duman C. Zamfir 
Florescu T. George 
Giandau P. Osvald 
Jonescu P. Sevastian 
Necsulescu N. Ilie 
Panfurescu St. C-lin 
Pletea I. Nicolae 
Popescu Gr. Pantelimon 
Pungoci N. Ioan 
Popescu p. George 
Pungš V. George 
Petre R. Marin 

Popa G. Nicolae 
Pungoci M. Petre 
Retevoescu G. Nicolae 
Simionescu N. Ioan 
Stătescu I. Ioan 
Tănăsescu I. Ioan 
Velescu F. Haralambie 
Andreiescu 1. Tudose 
Anghel C. Nicolae 
Anghelete St. Ion 
Avramescu D. Nicolae 
noldei J. Stefan 
Cantarol C. Alexandru 
Chiriac C. D-tru 
Chiriac 1. Mihail 
Cârstea G. Nicolae 
pobrescu St. Alexandru 
Dovleac C. Gheorghe 
Dragomir T. Nicolae 
Dumilrache C. Ioan 
Dumitrache St. Ion 
Fânăteanu N. Alexandru 
Florescu S, George 
Fotescu V. Ion 
Ghioca C. Marin 


C. de Argeş 


C. de Arges 


C. de Arges 
C. de "Argeş 


[11111 


С. de Arges 


Călăraşi-Ial. 
C. de Argeş 


Piteşti 
pBezana-llalia 
C. de Argeş 
Zimnicea 
Piteşti 
Băiculeşti 

C. de Argeş 
Căiculești 
Flămânzești 
С. de Argeş 
Ros, de Vede 
Urlueşti 
păiculești 
Stroeşti 
Piteşti 
Sălătruc 

C. de Argeş 
Cepari-D. 

C, de Arges 
Valea-Sasului 
C. d. Ar.-Olar. 
C. de Arges 
C de Ar.-Fab, 
C. de Arges 
Valea-Sasului 


Mălureni-Băd, 
C. de Argeş 
Capu-Dealului 
Valea-Sasului 
C. de Argeş 


www.dacoremanica.ro 


Agricult, 
Olar 
Picher 
Agricult. 


Comersant 
Doctor 
Birjar 
Subprefect 


самаге{ 
Comersant 
Meşteşug. 
Comersant 
Agricult. 
Tocheran 
Comersant 
Medic Vet. 
Agricult, 


Propr, 
Agricult, 


» 
Mecanic 
Agrlcult, 
Preot 
Agricult. 
Negustor 
Agricult, 
Cojocar 
Preot 
Agricult. 
Dulgher 
Olar 
Agricult. 
Mecanic 
Telegraf. 
Agricult, 


Rotar 
Tâmplar 
Agricult. 


LÀ 
Olar 
» 
» 
Agricult, 


Comersant 
Olar 


їшї, 


Comersant 


Munt. 
Fierar 
Funcţ. 


Func. 
Comersant 


Liberă 
Рапс. 


Comersant 
Telegraf. 


Of. Sup. 


[шк]. 
Preot 
Comensant 
Agricult, 


Seminar 
Agricult, 


ШШ 
Zidar 
Meserias 
Funtf. 
Agricult, 


Meserlaş 
Agricult, 


Фаг 


n 
Munt. 

п 

з 


и 


1433 1909-10] Ioanovici R, Aurel 9,53 | Bucureşti 
1434 Iliescu N. Ion 7,33 | Flámánzesti 
Micut M. Ioan 5,82 | Stroeşti 
Mihăiescu p, Gheorghe | 6.84 | Flámànzesti 
Panturescu I. Aurelia | 6,38 | Tutana 


1435 
1436 


1910-11 


6 
1911-12 


Pácuraru N. Ion 8,70 | С. de Argeş 
Petrescu G. Florea 7,55 » 
Popescn G. Ion 5,60 | páiculesti 
Popescu Gr. Pantelimon| 7,25| C. de Argeş 
Ionescu D. Const. 8,05 | Bálcesti 
Preda St, Ton 7,04 | Perişani 


Predoiu Hr. Gheorghe | 5,25 | Valea Sasului 
Rădulescu N, Stefan 6,61 | suici 
Rădulescu N. Toma 194 


LÀ 

Roman N, Nicolae 5,47 | С. de Argeş 
Rotaru P. Nicolae 5,37 " 
Simionescu N. Ion 9,37 е 
Stănescu Gh, Const. 5,31 5 
Somnea 1. Nicolae 5,10 А 

tefănescu S, Nistor 5,77 » 

toica I, Ion 6,25 | pármànesti 
Zlotea T. Constantin 6,27 |C. de Argeş 
Zlotea V, Simion 6,61 š 
Băleanu V. Leon 8,14 | călăraşi-Ial. 
Velescu F. Haralambie | 8,93 | Cepari 
Andrei A. George 5,36 
pazacliu T. Ion 5,49|C. de Argeş 
Boncea M. Andrei 7.00 | Poenari 


Corheanu G. Teodor 8,22 | C. de Argeş 
Drăgulinescu A. Dan 1 
pemetrescu 1. Gheorghe| 6,12 


pinescu M. Manole 6,04 
Ghitá B. Ioan 640 
Gorunescu G. Ion 710 
Mihăilescu I. Gheorghe | 6,75 | Flámánzesti 
Mosteanu M. Petre 7,03 
Nicolescu I. Ion 8,54 
Oancea R. Mihail 8,19 


Păcuraru N. Constantin | 8,41 
Pungoci N. George 7,89 


Panea T, Nicolae 6,46 | С. de Argeş 
Panţurescu T. Traian | 5,57 
Panturescu Aurelian 7.45 
Petrescu G. florea 7,35 
Rădulescu С. Cristea 6,62 


Scânteescu M. Gavrilă 


8 » 
Suháreanu C, George | 6,79 " 
Serhánescu Florea 5,30 . 
Tănăsescu I. Zamfir 7,47 " 
Tănăsescu D. Tudor 7,89 ` 
Tutui C. Nicolae 6,82 ^ 
Vasilescu I. Vasile 648 " 
Zmeu І. Nicolae 5,90 è 


Rădulescu N. Ştefan 5,30 
Sendreanu С. Vladimir | 9,12] C. de Argeş 


Rizescu I. Ion 942 » 
Scânteie М. Gavrilă 9.05 » 
Stătică G. Ion 8,85 


www.dacoromanica.ro 


Menajer& 
Preot 
Pádurar 
Mecanic 
Invátátor 
Mecanic 
Comersant 
Agricult. 
Cánlüret 
Preot 
Rotar 
Agricult. 
Comersant 


Agricull, 


Comersant 
Funcţ. 
Agricult. 
Olar 
Agricult. 


Tàmplar 
Preot 


Comers, 
Agricult. 
Institutor 


Mecanic 


Geamgiu 


Funch. 
Càrciumar 


Cojocar 
Agricult. 
Propr. 
Cántáret 


Preot 


Propr. 


шц. 


Ofițer 


Agricult, 


+ 
Zidar 
Olar 


Seminarist 


Sofer 
Preot 
Ing. Silv. 


Funct. 


Dfiter 


Comisar 


Agricalt. 
Maestru 
Funct. 


oner 
Funet. 
Inginer 


171 


1912-43 


5| 1913-14 


Smolinschi D. Emil 
Badea P. Gh. 
Băncişor D. D-tru 
Zmeu 1. Mihail 
Bodoc D, lon 
Popescu C. C-tin 
Gealapu C. C-tin 
Daragiu M. Gh. 
Dumitrescu I. Gh. 
Porceanu V. C-tin 
Fotescu V, Nic, 
Pungà I. Gh. 
Sorescu Gh. lon 
Popescu .M. Nic. 
Blăjan M. D-tru 
Predoiu T. lon 
Dobrescu St. Petre 
Mihalache T. Gh 
Vasile D. Victor 
Eftimie N. C-tin 
Badea M. Ion 
Roman 1. Petre 
Smaranda N. lon 
Judet S. Mihail 
Neagoe G. Nicolae · 
Arsenescu ]. Mihail 
Aron l. C-tin 
Badea Gh. Gavril 
Bazacliu 1. Nicolae 
Chiriţă I. Chiriţă 
Costache M. C-tin 
Ciosan I. Stefan 
Diaconescu }. Gh. 
Florescu Ap, Ispas 
Ghiţă L. Marin 
lordache N. Jon 
Moldoveanu 1. Petre 
Magraon 1. lon 
месѕшевси N. Dan 
Neatà J}. D-tru 
Năstăsescu I. Ion 
Olteanu N. lon 
Porceanu N. Marin 
Pácureanu N. Gh. 
Pungoci M. Stefan 
Panea T, Manole 
Popescu T. Ion 
Popescu N. Nic. 
Popa M. Ion 
Raiciu Al. Gh. 
Sendreanu C, Vicloc 
Serban I, C-tin 
'l'urtà Gh. Ion 
Dobre V, Victor 
Andrei M, Tudose 
Anghelete I. Ion 
Badea R. Gh. 
Bodoc D. Marin 


ERES 


8 
8 
8 
7, 
7 
7 
7 


Or Or Or cO 


` 


too Ma 


C. de Arges | Muncitor 


зт 3 3 3 3 d 3 VW š 


t z 


Cepari 
C. de Argeş 


3 


Zigoneni 
C. de Arges 


www.dacoromanica.ro 


Comers, 

Càntáret 
Agricult. 
Muncitor 


Agricult. 


Muncitor 


Maestru 


Propr. 
Muncitor 


” 
Comers. 
Mácelar 


Comersant 
C. F. R. 


Muncitor 


Tăbăcar 


Preot 
Geamgiu 


Muncitor 
Liher 
Funct, 
Agricult. 
Munt. 
Agricult, 


Maestru 
Munt. 


Maestru 


Mori 
Munt. 


Comersant 
Preot 


Támplar 
Mort 
Tâmplar 


Ёш. 
Tăhăcar 


Cantor 
Comersant 


Mort 


Funet. 


Da PU T c SUP gm 


1549] 1913-14| Croia I. Nicolae 


1550 
1551 
1552 
1553 
1554 
155%, 
1556 
1557 
1558 
1559 
1560 
1561 
1509 
1563 
1564 
1565 
1566 
1567 
1568 
1569 
1570 
1571 
1572 
1573 
1574 
1575 
1576 
1577 
1578 
1579 
1580 
1581 
1582 
1583 
1584 
1585 
1586 
1587 
1588 
1589 
1590 
1591 
1593 
1593 
1594 
1595 
1596 
1597 
1598 
1599 
1600 
1601 
1602 
1603 
1604 
1605 
1606 


1914-15 


Constantinescu G. Pavel 


Cantarol C. C-tin 
Dina I. Nicolae 
Erbaşu M. Nicolae 
Florescu C. Ion 
Ghioca I. Gh. 
Heriganu M. Nic, 
lon Stoica Stelian 
Irimia р. vasile 
Iordache N. Ion 
Lăzărescu p. Alex. 
Marinescu I. Nicolae 
Marinescu N. Gh. 
Mirescu C. Ion 
Popescu N. Ilie 
Purcoi I. p-tru 
Pungoci M. Ştefan 
Scântee D. Alex. 
Scântee V. C-tin 
Suhăreanu C. Ion 
Suháreanu C, Gh, 
Sendreanu C. vintilá 
Strejic P. Gheorghe 
Vasilescu V. Andrei 
Vâlceleanu G. Gh. 
Zmeu I. Aurelian 
Ionescu P. Ion 
Chiriţă 1. Chiriţă 
Ciosan I. Stefan 
Hedbanieff Mihalugca 
Bazacliu I. Mihail 
Bulac Z. Ion 
Budescu C. Nic. 
Besel T. Gh. 

Bilaus A. C-tin 
Căprescu Gh. Mic. 
Cazacu M. Alex. 
Cotorogea C. Ion 
Ciocan I. Gh. 
Cigoianu Gr. Ion 
Dumitrescu M. D-iru 
Enache M. Cristea 
Florea I. C-tin 
Florea Gh. Ion 
Gheorghiu N. p-tru 
Gavrilă A. Ton 
Tordache N. C-tin 
Iosif A. Gheorghe 
Ionescu A. Gh. 
Tonescu N. Ion 
Mihai P. Ton 

Miss Carol 
Magraonu I. p-tru 
Nicolau M. Ion 
Poamă D. Gh. 
Preaa St. Gh. 
Popilian C. Cristea 


Láunele 
C. de Argeş 


Urluegti 
C. de Arges 


C. de “Argeş 


LÀ 


3 3 3 3 


Propr. Propr. 
Comersant| Месапіс 


Muncitor | Muncitor 


Farmacist | Medit 


Muncitor | Plutonier 


Propr. Inginer 


Funct. 


Comersant| Funet, 
Preot Inginer 
Mecanic | Funcţ. 

— Electrician 


Protopsalt Funct. 


Măcelar | Preot 
= Mort 
Comersant| Liber 
Măcelar | Măcelat 
Agricult. | Preot 
Comersanii  — 
Maestru [| Fund. 
Propr. Med. 0f. 
Agricult. | Agricult. 
» > 
> Comersant 
Muncilor | fierar 
Subchir. | Medit 
Funcţ. Funct. 
G. F. R. э 
Castelan | Mort 
Muncitor | Gard. pub. 
» » 
b Fund. 
Cantor Maes-des. 
173 


www.dacoromanica.ro 


1607| 1914-15| Pungš M. Nic. 
608 


Pungoci M. Chiril 

1609 Popescu V Ion 

1610 Pitallero Luigi Ion 
1614 Popa N. Ion 

1612 Popescu I. Gh. 

1613 chiopu M. Gavrilá 
1614 tătescu С. Radu 
1615 State F. C-tin 

1646 Scânteie p. Alex. 
1617 Streescu I. Alex. 
1618 Suháreanu C. Ion 
1619 Тиё І. C-tin 

1620 Usurelu р. Gavrilă 
1621 Vasilescu I. Nicolae 
1622 Zlotea I. Nicolae 
1623 văcăreşteanu Şt. Emilian] 5 
1624 Pungoci M. Ştefan 
1625 Rătescu Şt. Danilav 
1626 Stoinescu Şt. Tudor 
1627| 1915-16| Anghel D. Dumitru 
1628 pondoe I. lon 

1629 pandoc I. Nicolae 
1630, Восеск A. Ernest 
1631 Bulac Z. Ioan 

1632 Constantinescu T. C-tin 
1633 Căpraru G. C-tin 
1634 Chiriac C. Mibail 
1635 Chiriţă G. Gheorghe 
1636 Cigoianu G. Gheorghe 
1637 Constantinescu G. Gb. 
1638 Davidoiu C. Constantin 
1639 Davidoiu G. Gavrilă 
1640 Dovleac N. Tudose 
1641 Dràgut N. Mateiu 
1642 Dumitrescu M. C-tin 
1643 Enache N. Gheorghe 
1644 Ene I. Constantin 
1645 Fotescu I. Mibail 
1646 Florea 1. Constantin 
1647 Florea N. Marin 
1648 Florescu St. C-tin 
1649 Focşăneanu N. Oratiu 
1050 Ghica G. Petre 

1651 Gurgui 1. Stefan 
1652 Heriseanu P. Nicolae 
1653 Hristea I. Gheorghe 
1054 Ionescu St, Tudose 
1655 Iliescu I. Cristea 
1656 Iordache N. C-tin 
1637 Linaru G. George 
[1658 Magraon M. D-tru 
1659 ° Marinescu N. Nicolae 
1660 Miclea I. Bucur 

1661 Marinescu N. Ion 
1682 Moldoveanu І, Ion 
1663 Necsiulescu N. Alex. 
1664 Neofit M. Vasile 
174 


6,80 


5855 


ww 


с со Ot Gb Ot O ммс 
9 


1o 
ообоо 


С. де Arges | Muncitor 


Zigoneni 


C. de Arges 


Zigoneni 


Dracea-Tel. 
C. de Arges 


piteşti 
C. de Argeş 


Dedulegti 
C. de Argeş 


Cacaleti 
Flámánzesti 
C. de Argeş 


Piteşti” 
Craiova 
C. de Argeş 


k ” 
Corbeni 


Craiova 
C. de Argeș 


www.dacoromanica.ro 


Preot 


Mecanic 
Muncitor 


Funet. 
Comersant 
Muncitor 
Funct. 


Preot 


Ser.-major| 


Olar 
Funct. 


Croitor 
Preot 


Antrepr. 


Рот. 


Ofiţer 
> 


Tâmplar 
Таріјег 


Cantor 


Maestru 
Funct. 


Comersant| Màcelar 


Măcelar 
Agricult, 
Comersant 


Agricult, 
Turtar 
Agricult, 


Olar 
Subcbir. 
Cárutag 
Agricult. 
Magazion. 
Olar 


Zidar 
Menajeră 
Olar 
Agricult. 


Cšrutas 
Agricult. 
Frànar 
Funet. 
Cojocar 
Grădinar 
Secretar 
Funcţ. 
Agricult. 
Doclor 
Agricult, 


їйї 


Func]. 


Támplar 


һи. 
ШИН 


1916-17 


1917-18 


Nicolescu N. Ene 
Oprescu 1. Gheorghe 
petrescu G. Nicolae 
Pielescu C. Tudose 
Poamă D. Gheorghe 
Pandele V. Mircea 
Pandele V. Horea 
Popescu G. Nicolae 
Raiciu A. Dumitru 
Rădulescu Z. ron 
Rotaru C. Nicolae 
Stancu p. Dumitru 
Stănescu G. Nicolae 
Stoica С. топ 
Stable St, Dumitru 
Teodorescu I. Nicolae 
Tomescu I. Gheorghe 
Tuţă 1. Vasile 

Tetu G. Nicolae 
Vücürel J. Vasile 
Vâlceleanu І. Dumitru 
Vasilescu 1. Nicolae 
Zincu 1, Emilian 
Zlotea 1. Ion 
Dumitrescu 5. petre 
Pungoci M. Chirilă, 
Alexe I. Gheorghe 
Badea І. Dumitru 
Badea I. Gheorghe 
Chiriac C. Ion 
Crivát Al. 10п 
Corbeanu P. C-tin 
Dumitru Ше Ion 
David N. Ion 
Davidoiu C, Nicolae 
Florea N. Ion 

Filip C. Ion 

Ivan Stoica Gheorghe 
Luciu Tudose 
Mihalache T. Vasile 
Manda Ion 

Olteanu M. Jon 
Paracliseru T. C-tin 
Pretorian N. Valer 
Roman I. Emilian 
Stoica I. Emilian 
Tobá G. Constantin 
Tintiri I. Mibael 
Tiţă P Dumitru 
Vieru L Ion 
Vilhelm Ion 

Pungă M, Constantin 
Scaringe T. Mihelu 
Nica Constantin 
Petrache Constantin 
Zlotea I. Gheorghe 
Andrei M. Gheorghe 
Andrei T. Ioan 


мм 


с ма ел ©! 
225855 


Piteşti 

С. de Argeş 
păiculeşti 
C. de Argeş 
Cepari 

С. de Argeş 


Tigveni 


Büiculesti 
C, de Argeş 


€" V. 39 s з 3 3 


Oesti 
Băiculești 


C, de Argeș 


portar 
Magazion. | Ofițer 
Cárciumar| Tâmplar 


C. de Argeş | Menajerá 


www.dacoromanica.ro 


Agricult, 
Servitor 
Comisar |t. F. R. 
» Mort 
Preot 
Turtar Funct. 
Brutar d 
Agricult. 
Propr. 
Picher 
Agricult. 
Bárbier | Muncitor 
Agricult. 
» 
и 
Magazion. 
Cântăreț 
Agricult. 
preot Preot 
Olar 
Muncitor | Zidar 
, Metanit 
Pietrar Pietrar 
Muncitor | Tâmplar 
175 


1723| 1917-18] Badea І. Nicolae 


1918-19 


Bulac Z. Gheorghe 
Burluganu 1. Filon 
Chiriac Gh. Gheorghe 
Constantinescu N. Ion 
Ciuguianu Ion 
Daragiu M. Stelian 
Duculan Grigore 
Dumitrache N. Ion 
Enescu I. Nicolae 
Enăchescu Constantin 
Fianu P. Nicolae 
Florea Gh. Ion 
Florea Teodot 
Florescu F. Ion 
Ionescu Gh. Stefan 
Iordache N. lon 
Iosif Gavrilă, 
Mateescu G. Nicolae 
Megheş G Zamfir 
Nică Constantin 
Olteanu Vasile 
Popilian Т. Jon 
Pandele I. Ion 
Popescu Oratiu 
Sântoiu P. Dumitru 
Tutá I. Gheorghe 
Usurelu M. vasile 
Bomcioru F. Simion 
Bandoc I. Nicolae 
Ceauş S. Gheorghe 
Covaci S. Alexandru 
Cristescu T. Gheorghe 
Daneş Constantin 
Chiriţă p. Alexandru 
Evoiescu S, Nicolae 
Florescu St. Aurel 
Florescu C. Gavrilà 
Georgescu C. Cetin 
Georgescu Z. Mihai 
Ghica N. Grigore 
llinca I. Gavrilă 


' Iordăchescu M. Mihai 


Isfan Stefan 
Ionescu I. оп 
Meghes G. Ion 
Mateescu N. Nicolae 
Mihai G. 1on 
Olteanu M. Alex. 
Olteanu N. C-lin 
Pandele I. Grigore 
Pârvu I. Gheorghe 
Nanu I. Nicolae 
Rotaru N. Zamfir 
Smeu I. Florea 
Saharescu J. Nicolae 
Turtá V. Gheorghe 
Trachescu J. Nicolae 


C. de Argeş | Muncitor 
Q Cojocar 

Cárutas 

Muncitor 


» 
Olar 


Muncitor 
Mácelar 
Cantor 
Tâmplar 


a 13 * 3 


* Muncitor 


» » 


" Tâmplar 
Agricult, 
Comersant 
Cismar 


Câineni 
C. de Argeș 


Comersant 


C. de Argeş | Comersant 
Corbeni Agricult. 
C. de Arges 5 

É Inginer 


Boisoara Agricult. 


C. de Arges | Agricult. 


www.dacoromanica.ro 


Măcelar 
(шаг 
Comersant 


Teracotist 
Tâmplar 
Maestru 


Funtf. 


Ofițer 


Tâmplar 

Măcelat 

Funet. 
» 


Tâmplar 
Maestru 
Bárbier 
funcționar 
Plutonier 


Ofițer 


Mort 


Ing. Silvic 
lit. А. C. 


1784] 1918-19] Velcelescu P. ron 
Minculescu D. Dumitru | 8,70 | C. de Argeş | Doctor 
Tomescu St. Const. 6,67 
Cornel I. P. Gheorghe | 0,67 
pumitru A. Gheorghe | 8,30 
1919-20| Arsenescu G. Mucenic | 8,52 | Valea Babii | Perceptor | Invăţător 


Balotá O. Grigore 8,30 | Cepari Propriet. | Agricult. 
Bocek Tr, Erat 6,80 |С. de Argeş |Funct. Росі. 
Bálutá S. loan 6,40 

Bandoc T. Ioan 6,80 

Constantinescu C. 100 | 8,25 { V. Danului 

Chiriac G. Niculae 7,45 | С. de Argeş | Agricult. | Preot 
Cšpraru N. Dumitru 5,75 i » Zidar 
Chiorăscu P. Ioan 6,40 а Agricult. 
Constantinescu G. Vas. | 6,75 " Funct. 
pumitrache V. Nicolae. | 6,20 

Diaconu I. Ion 6,30 

Evoescu S. Nicolae 6,55 Ж Cismar | Piutonier 
Feteanu I. lon 8,40 | Perigani Agricult. 
Frunzescu 1. Nicolae 7,45 

Florea r. Gheorghe 6,00 

Buşăgeanu N. Gh. 7,10 

Georgescu C. Const, 8.35 

Ioanicescu P. Filip. 8,87 | Valea Iaşului | Càrctumar| Funtt, 
iliescu р. Ioan 8,40 

Ionescu I. loan 7,60 

Manda F. Nicolae 6,55 

Malinoschi р. Nicolae | 6,75 | С. de Argeş 

Niculescu I. Const. 9.23 

Nicu A. Gheorghe 8,91 | Clisura Vl.-M. 


Rostelnicu A. Manoile | 6,40 
pretorian N. Gheorghe | 6,33 
Pudeanu Gv. Gavrilă | 9,40| C. de Argeş | Comersant| Comersant 


Roman I. Dumitru 6,15 

State N. C-tin 8,40 

Stoicescu D. Petre 6,45 . 

Scánteie M. Stefan 7.20 r Propriet. | Еш. 
Stoica T. Corneliu 6,65 š Muncitor » 
Smeu I. Florian 6,05 š Protopsali| — 


Ştefănescu N. Nicolae | 6,66 
"Teodorescu N. Dumitru | 8.35 


Turtă Gh. Nicolae 3,40 
Stráchioiu Z. Mibail 640 
Vimer G. Petre 7.62 zi Funct, Antrepr. 
Vulcan D. Petre 7.97 E Dirjar Dfiler 
Voicu C. Vasile 7,00 
Voicu St. Florea 6,35 
Vasilescu I. Gheorghe | 5,95 
Voicu C. Ion 6,30 
Voicu St. Ion 5.40 | 

1920-21] Aman C. Gheorghe 9,00 | V. Danului |Agricult. | Profesor 
Andrei C. Tudor 6.00 | Marina . 
Badea I. Ion 6.00 | Valea Sasului ә 
Clincic Ion 6,40 | С. de Argeş | Profesor | funcţionar 
Chiriac O, Gheorghe 5,60 > Agricult. | Comersant 
Chiriac Gh. Nicolae 8 00 ë " Preot 
Dobrin N. Niculae 9.00 š Func. c.f.r.] Ofițer 
Drăguţ P. Grigore 7,40 и Olar Mort 

177 


www.dacoromanica.ro 


1839| 1920-21] Drăguţ N. Ion 


1 
1921-22 


Daragiu M. Ion 
Bšdoiu C. Florea 
Eremia D. [оп 

Шо? pandea 

Ionescu Gh. Traian 
Iordache T. Топ 
Ivánescu Gh. Filip 
Licá D. Gheorghe 
Busegeanu N. Gh. 
Nedelcu V. Filon 
pandele St. heorghe 
porceanu M. Gheorghe 
porceanu M. Const. 
popescu Gh. lon 
Ştefănescu C. Vasile 
Stevoiu С, Ion 
Iliescu Z. Іор 
Dumitrescu Gh. lon 
Boicescu A, Nicolae 
Olteanu I. C-tin 
Popescu N. Apostol 
Malinovichi Gh. Nic. 
Anghel C. Stefan 
Alexe M. Dumitru 
Antonescu p. Aureliu 
Ana 1, Gheorghe 
Badea St, Ion 
Băniceoiu p, Const, 
Bădoiu G. lonel 
Chiritoiu V, Gheorghe 
Checiu C, Gheorghe 
Constantinescu C, Just. 
Dragomir I, Gavril 
Dumitrescu C. Jon 
Enache 1. Toma 
Frângescu M. Nicolae 
Plorea C. Marin 
Florescu N. Gheorghe 
Georgescu L. Luca 
Ghiţă N. Ion 
Gheorghiu Gh. Paul 
Moga 1, Dumitru 
Meghes I. Aurel 
Mateescu 1. Alexandru 
Petrescu I, Constantin 
Pătruţ F. Gheorghe 
Petre M. lon 

popescu N. Dumitru 
Rădulescu I. Dumitru 
Stroescu G. Gheorghe 
Ştefănescu C. Nicolae 
Schiopu T. Gheorghe 
Sima D. Gheorghe 
Scoban M, Vasile 
Tomescu O. Emauoil 
Vimer G. Vasile 
Vieru St. Matei 


Date > 


pap go pros ore oo 
5658885588 


~ 


оо С: С> Dr oo 
2% 
© 


58 


v 


9,40 


T vs 


ч 


о ОО O> 2200 -10» 00 00 O> С 


— 


X eee 


>з со Ot oc о 


ооо to О; О? 
acc, 


wo - - - ч ое o 
tU 
еее 


= 
о 


омо Cb ооо оо о 


Ut 


D 
D 
ov 


C. de Argeş |Olar 


ñ Muncitor |. Mes. 

i Institutor | Comersant 

» Comersant| Funct. 
pitolia Maced, n — 

» Fierar Meseriaş 
V. Danului | Agricult, | Invăţător 
C. de Argeş — Pictor 
Valea Sasului | Agricult. — 
C. de Argeş | Tâmplar | Contabil 
Marina Agricult. | Agritulf. 

» t " 
C. de Argeş Avocat Comert 5. 

» Muncitor 
V. Danului | Funct. Pictor 
Suici Agricult. | Profesor 
С. de Argeş | Avocat Maestru 

” Negustor | Avotat 

» Funct. Preot 

x = Рапс. 

" Institutor | Detedat 

5 Agricult. | Funtf. 

» Avocat Propr. 

T Cárciumar| Рип. 

" Comisar | Сіѕтаг 

35 Avocat Apritult. 

m Funct. Рапс. 


www.dacoromanica.ro 


wr Í rr IrtrIII 


1897] 1921-22] Vlšsceanu 1. Const. 


1898 
1899 
1900 
1901 
1902 
1903 
1904 
1905 
1906 
1907 
1908 
1909 
1910 
1911 
1912 
1913 
1914 
1915 
1916 
1917 
1918 
1919 
1920 
1921 
1922 
1923 
1924 
1925 
1926 
1927 
1928 
1929 
1930 
1934 
1932 
1933 
1934 
1935 
1936 
1937 
1938 
1939 
1940 
1944 
1942 
1943 
1944 
1945 
1946 
1947 
1948 
1949 
1950 
1951 
1952 
1953 
1954 


1922-23 


1923-24 


Bălteanu N. 'Tudor 
Clincic 1, Ion 
Popescu N. Apostol 
Martinescu M. Nicolae 
Florescu A. lon 
Constantinescu N. Ion 
Arinis V. Gheorghe 
Albu M Gheorghe 
Brătescu N. Radu 
Bocek Albert 
Constantinescu G. Gh. 
Catrina D. Gheorghe 
Dobrescu St. Const. 
Dionisescu D. Anghel 
Epure C. Chiril 
Ghioca Gr. lon 
Herescu I, Ion 
Iordăchescu M, paul 
Meghes G. Ion 
Onoleatá Cr. Nicolae 
Pitigoi G. Radu 
Pandele I. Alexandru 
Popescu N. Gheorghe 
Popescu I. Vasile 
Plăvitu G. Const, 
Pungá M. lon 

State I. Gheorghe 
Suhareanu 7, 

Smith Alexandru 
Schiopu T. Nicolae 
Stoica 1. Cristu 
'Tinterescu I. Gheorghe 
Telu G. Vasile 

Telu G. Gavrilă 
Coman S. Gheorghe 
Marinescu M. Const. 
Gheorghiu V. Andrei 
Bazacliu Constantin 
Brândză D. C-tin-Alex, 
Bráneanu Gheorghe 
Rurluganu Gheorghe 
Chiriac Niculae 
Cotorogea G. Ion 
Constantinescu Gh. 
Danfus Gheorghe 
Enache Gheorghe 
Evoiescu Petre 
Eremia Filon 

Fianu Stefan 

Filip Gheorghe 
Florea Stefan 
Frângescu C-tin 
Iliescu T. Gheorghe 
Ionescu Gheorghe I 
Ionescu Gheorghe П 
Iudet Petre 

Ivan T. Anghel 


6,65 
1,05 
7,85 |С. de Argeş | Maestru | Fund. 
8,20 $; Propriet. » 
8,70 
9,10 
1,90 
6,70 | Corbeni Agricult. | Preot 
5,90 | Tutana 3 
9,85 | Jucăceşti Inginer 
8,20 |С. de Argeş |Funcţ, Ролс. 
6,20 » " 
6,20 | Valea Sasului | Agricult. 
5,40|C. de Arges | Menajerá 
1,85 | báltana Controlor 
5,50 | Valea Sasului | Cojocar 
5,60 | с. de Argeş į Agricult. 
6,90 » » 
8,90 P Comersant]| Decedat 
5,75 v Agricult. 
5,40 » " 
8,65 | Pádureti » 
9,75 | c. de Arges | Propr. 
6,70 Piteşti Func. 
5,60| C, de Argeş — 
6,90 а — 
6,45 š — 
9.90 К Olar 
7,00 К Agricult, 
8,40 s Croitor Роп. 
6,20 " Agricult | Agricuft. 
5,30 ° Cšntàret 
6.80 u Lucrător 
6 30 ә Funct. 
6,00 5 " 
6.20 : — 
8,55 2 — 
6,10 » m 
6,70 š Agricult. 
9,70 " Avocat Avocat 
6,65 » Agricult, 
7,55 N Cojocar 
6.65 š Funet. 
7,40 Š Agricult. 
8,10 а Menajerá | Funcţ. 
6,65 = Mecanic 
6,30 А Agricult, 
6,55 E Cismar Serg. Ins. 
6,50 : Comersant 
8,0 К Funct. Роп. 
1,40 а Agric. 
8,50 " C. F. R. 
6,77 E Agricult. 
6,45 А Factor 
7,35 Я Fierar 
6,95 > Olar 
1,05 » Agricult. 
rep. " » 
179 


www.dacoromanica.ro 


9 
1924-25 


1955 1923-24] Matei Gheorghe 


Mihăilă Zamíir 
Moneanu Mibail 


Năstăsescu |, Gheorghe 


Orăşeanu Niculae 
pandele [оп 
Pandele Stefan 
pandele V. Vasile 
Popescu I. C-tin 
porea Gheorghe 
Postelnicu Alexandru 
Popescu I. Vasile 
Pandele Petre 
Rotaru lon 
Hudeanu Niculai 
f'udeanu Petre 
Suhăreauu C. Ion 
Slănescu Gheorghe 
Slănescu Aurel 
Smit N. Alexaudru 
Sterie C-tin 

stancu Niculae 
Uşurelu Ion 
Voinea P. Gheorge 
Zlotea Nicolae 
Alexe Gh. Ion 
Bâldea Gh. [on 
Bobârlă I. Gheorghe 
Bolovánescu I. Ilie 
Botorcu I. Gheorghe 
Chiatá Oprea fiie 
Ciubuc 1, Stefan 
Coman A. Nicolae 
Dobrin N. Dumitru 
Drăguţ С, Ion 
Drăguţ M, Ion 


Dumitrescu C, Dumitru 


Enescu N, Dumitru 
Eremia P. Filon 
Evoescu S. Petre 
Filip Gh. Alexandru 
Ianculescu I. Vasile 
Tonscu G. Ion 
Manolache Corneliu 
Meghes C. Gheorghe 
Moise I Nicolae 
Leonard Mihail 
petrescu Mihail 
petrescu I. Nicolae 
Popescu S. Alin 
Siminea G Ion 
Somnea St. Ion 
Stoica T. V. C-tin 
Toba S. Zamfir 
Tolu I. Gheorghe 
Rudeanu P. Petre 


Stánescu N. Gheorghe 


Zágoneanu I. Ion 


6,65 | G. de Argeş |С. Е. R. 


6, '95 
7,12 
6,95 
6,65 
7,80 
6,80 


e 3 : 1 "o" 3 3 d$ 3 14 


$ 9 £ 1 2. 2 1 


perigani 
C. de Arges 


www.dacoromanica.ro 


Cárufas 
Agricult, 
Menajeră 
Agricult. 
Tâmplar | Рип. 

^" Maestru 
Funct. Mecanic 
Antrep. 
Agricult. 
Propr. 
Explorator 
Menajeră 
Agricult. 
Comersant| Comersant 
preot Mort 
Agricult. 


Fierat 


Profesor 
Menajeră 
Agricult, 


Рапс. 


`. 


C. F. R. |$. Milit. 


» Funtt. 


2013] 1924-25] Judeţ N. Mihai 


2014 
2015 
2016 
2017 
2018 
2019 
2020 
2021 
2022 
2028 
2024 
2025 
2026 
2027 
2028 
2029 
2030 
2031 
2032 
2033 
2034 
2085 
2036 
2037 
2038 
2039 
2040 
2041 
2042 
2043 
2044 
2045 
2046 
2047 
2048 
2049 
2050 
2051 
2052 
2053 
2054 
2055 
2056 
2057 
2058 
2059 
2060 
2061 
2062 


1925-26 


Roşu A, Nicolae 


Peahă L. Gheorghe 


Albu Nicolae 
Baraghin Alex. 
Bădoi Anton 
Blejan C. 
Bratu D. Dan 
Bratu Bucur 
Brăileanu N. 
Catriua N. 
Căpraru N. 
Cătescu Gh. 
Chiriac Gh. 
Chelu B. 
Ciungu N. 
Coman Haralamb. 
Constantina G. 
Corbeanu б, L 
Cozlet Gh. 
Dantug Gh. 
Dică G, I, 
Drágut G. 
Dumitrache Gh, 
Dumitrescu C, 
Haiducu V. 
Ivănescu V. 
Ionescu G. 1, 
Judet Cristea 
Lică Alex. 
Lang A. 
Mihăilă N, I, 
Mustaţă С, 
Moise 1. 

Naum P. 
Nedelcu c, 
Georgescu Tul, 
Olteanu V, Jon 
Onoleatá O, Gh. 
Pandele si, 
Párvulescu M. 
Popa Gh. 
Popescu D. Alex. 
Popescu G. Alex. 
Popescu Alex. 


Popescu N, Gheorghe 


Siminea V. 
Spirea N. 

Stoica С, 

Stan 1]. Gheorghe 
State M. D. 
State N. Gb. 
Stănescu Stefan 
Stănescu N. Gavr. 
Ştefănescu Р, D. 
Stevoiu G, M. 
Tita Ше 

Tobá lon 


Vâlcele 
Golesti-Mus, 
C. de Argeş 
Turtucaia 
Constanţa 
Tutana 

C. de Arges 


Valea Sasului 
C, de Arges 
Nucgoara-M. 
C. de Arges 


Valea Sasului 
C. de Argeş 


„4 3 w 3 3 € 3 3 3 


C. de Arges 


” 


Bratia 
Brădeţ 
Dobrogostea 


Fnncet, 
Institutor 
Căruţaş 
Ofiţer 


» 
Rotar 
Dulgher 
Cëráus 
Agricult. 
Muncitor 
Agricult, 
Menajeră 
Agricult, 

p 

» 
Grădinar 
Lăcătuş 
Agricult. 
Olar 

» 
Mácelar 

» 
Sergent 


Agricult. 


» 


Agricult, 
Măcelar 


LI 
Agricult. 
Tàmplar 
Agricult, 


preot 


С, de Argeş | Agricult. 


`. 


www.dacoromanica.ro 


Tâmplar 
Ofiţer 
, 


Tâmplar 
Lăcătuş 


Gard. pub. 


181 


š — rss r AC a e 


2071| 1925-26| Turlà N. 


2072 
2073 
2074 
2075 
2076 
2077 
2078 
2079 
2080 
2081 
2082 
2083 
2084 
2085 
2086 
2087 
2088 
2089 
2090 
2094 
2092 
2093 
2094 
2095 
2096 
2097 
2098 
2099 
2100 
2101 
2102 
2103 
2104 
2105 
2106 
2107 
2108 
2109 
2110 
2111 
2112 
2113 
2114 
9115 
2116 
2117 
2118 
2119 
2120 
2121 
2122 
2123 
2124 
2125 
2126 
2127 
2128 


182 


1926-27 


1927-28 


Zlolea G. 

Zlotea N. 

Roesch Arthur 

Alexe L Dumitru 
Andreescu C. Mircea 
Bălăşoiu Em. Laurențiu 
Cârstea R. Alex. 
Chiriac C. Gheorghe 
Chiritoiu V, Vasile 
Drăguţ V. Gheorghe 
Dumitrescu-Tânăsescu Vasile 
Enache Nicolae 
Epure 1. Petre 
Eremia D. Dumitru 
Filip Pand. Gh. 
Francisco Nuci Anghel 
Ionescu Gh. Gheorghe 
Lăzărescu T. Teodor 
Leca Alexandru 
Mibalache 1, Nicolae 
Mihel M. Manole 
Mustatea Gr, Grigore 
Nicolescu Sp. Gheorghe 
Ologu Şt. Ştefan 
Onoleaţă Gh. Bucur 
Oprescu Јоца Ioan 
Păun I. Nicolae 
Petricioiu Gh, Pavel 
Popilian C. Const, 
State I, Vasile 
Sutăreanu I. Gh. 
Zágoneanu C. Gh. 
Zálüngioiu І, Petre 
Andreescu M. Mircea 
Apostol Elena N. Ioan 
Badea Gh, Gheorghe 
Câţescu Піе Ioan 
Constantinescu Т, Petre 
Cristea 1. Vasile 
Dinescu P. loan 
Dumitru N. Gheorghe 
Eremia D. Dumitru 
Florescu C. Aurel 
Ciurea Maria An. lon 
Gurilá C. C-tin 
lordáchescu V. Gh. 
Naum I. Mihai 
Olteanu Maria Petre 
Tutui Nic. Gh. 
Popescu Sim. Nicolae 
Rádulescu D, Aurel 
Sándulescu N. Ioan 
Sorlea Gh, Stefan 
Stroescu Gh, Nicolae 
State I. Vasile 

State Marin Ioan 
Tucá 1. Sevastian 


5|С, de Argeş 


5 | Valea Sasului 


C. de Argeş 


Armăşeşti-lal. 
Rudeni 


C. de Argeş 


București 
C. de Argeş 


е. n 
Suici 


C. de Argeş 


Bucureşti 
C. de Argeş 


Albești 
C. de Argeş 


Valea 'Danului 
Buzău 
С. de Argeş 


Báiculegli 
Cepari 
C. de Argeş 


www.dacoromanica.ro 


Funct. 


Profesor 


Cojocar 
Comersant 
Ceferist 
Muncitor 


Profesor 
Agricolt, 
Lăcătuş | Lăcătuş 
Măcelar 
Comersant 
Agricult, 
Muncitor 
Agricult, 


Comersant 
Muncitor 


Orfan 
Agricult, 


» 
» 
Comersant 


” 
Agricult. 
Otiter 
Croitor 
Agricult. 

,» 
Funct. 
Comersant 
Funct. 


Elev 


Agricult. 
Comersani 
Olar 


Támplar Tâmplar 


2129] 4927-28| Turescu I. Ion 


4| 1928-29 


1929-30 


Vasilescu l, Filotea 
Zlotea 1, Dumitru 
Păşcălău I, Gavril 
Suhăreanu I. Gheorghe 
Andreescu M. Mircea 
Anton P. Marin 
Bădoi Gh. Mircea 
Catrina Jon Chiriţă 
Chiriac Marin Gh. 
Cioroiu Ion Gheorghe 
Chiriţă M. Mihail 
Cosma Gh. Constantin 
Cuceanu C-tin Mihail 
Ghica Gh. Mircea 
Grigorescu N. Corneliu 
Horn Mih. Orest. 
lordáchescu V. Gh. 
Lutá C. Vasile 
Marinescu L fon 
Mincu I. C-tin 
Orghidan N. Mihail 
Pavel D, C-tin 
Popescu M. lon 
Rudeanu M. Gavrilă 
Rudeanu G. Sebastian 
Stánescu-Bulacu-Gh. 
Săbăreanu Z. Pavel 
Schiopu M, Gheorghe 
Tomescu C. Petre 
Turtá V. Andrei 
Apostol Gh. Gheorghe 
Blejan N. Топ 

Catrina D. Zamfir 
Dorita D. Paraschiv 
Filip p. Zamfir 
Florescu Har. Nicolae 
Georgescu D. lon 
Haiducu Har. [on 
Ilescu І. lon 
Iordăchescu V. Vasile 
Meghes Gh. Gavril 
Nedelcu Gh. Ion 
Nicolau l. Gh. 
Nicolescu N. Nicolae 
Nicolescu Spir. Ioan 
popescu D, Zamfir 
Rotaru С, Gheorghe 
Rotaru P. Ion 

Rotaru FI. Zamfir 
Rudeanu P. Gheorghe 
Săndulescu M. Aurel 
Sârbu p. Petre 

State Gh. Gheorghe 
State C. Ilie 

State 1, Nicolae 
Spirea Nae Stelian 
Stevoiu Gav. Gavril 


7,05 | Vălcele 
9,00 с. de Argeş 
645 

8,15 Vigag-Cluj 
7,85 C. de Argeş 
871 

7,51 Cšlinesti 
706 Lespezi 
5,96 C. de Arges 


8,66 » 
5,59 * 
1,10 Е 
8,54 Е 
6,10 " 


768 C. de Argeş 
647 


© 
e 
> 
3 з ww 1 3 


9,67 Brăila 
6,08 C. de Arges 
5,69 - 


D 
fer 
to 
Ww 3 $ w 3 3 3 3 wu 3 3 33 3 3 3 3 4 3 1 


Bucuresti 
C. de Argeş 
6,50 ” 


N 
oo 
e 
a d$ w 33 3 3 3 3 35 


www.dacoromanica.ro 


Agricult. 
Funcţ, 
Arendat. 


Comersant 
Institutor | Elev 
Plugar 
ргеоЁргоѓ. Student 


Comersant 
Funct. 
Profesor 
Funcţ. 
Olar 


Student 


Funcţ. 


Comersant 
» 


» 


Plugar 
Funcţ. 
Măcelar 
Agricult. 


Măcelar 


Maest. Cr. 
Plugar 


" 
Comersant 
LJ 


Precupet 
Agricult. 


^» 
preot 
Precupet 
Olar 

» 
măcelar 


" 


183 


2187| 1929-30] Teodorescu I. Ioan 7,60 | Gálesesti 


2188 Unguroaica N. Iosif 5,70 | Bucureşti Agricult, 

2189| 1930-31] Adamescu N. Virgil 9,29|C. de Argeş | Funct. lit. Mil. 
2190 Armeanu N. C-tin 5,44 : Servitoare| Zidar 
2191 Bajurea D. Nicolae 5,85 H C. F. R. 

2192 Barbeli V. Nicolae 6,14 è Orfan 

2193 Càpraru N. Haralamb | 6,26 " Agricult. 

2194 Chiriac Gh, petre 5,81 А ка 

2195 Chiriac 2, Gh. 6,05 а и 

2196 Chiritš J. Pantelimon 6,23 " » 

2197 Coman Gh. Gh. 6,50 » ‚> 

2198 Coslef R. Dima 6,82 » Grădiuar | t. Mes. 
2199 Croitoru l. Alex, 7,63 ai Infirmierá| > Aviat. 
2200 Demarat L. Gb. 6.33 š Funcţ. » Mes. 
2901 Floresca N. Nicolae 6,76| C. de Argeş | Fierar 

2202 Florescu Z. Gh. 6,40 š Cismar 

2203 Găneşanu N. C-tin 8,40 " Plutonier 

2204 Grigorescu N. Nicolae | 6,07 " Funct. 

2205 Ghioca N. Nicolae 6,83 ` Agricult, 

2206 Ghioca C. Spiridon 6,09 : u 

2207 Gheorghe T, Ion 5,77 P » 

2208 Haiducu H. Gh, 5,63 A Măcelar [| Frizer 
2209 Hodrea I. Ion 7,68 » Comersant, Comersant 
2210 lonescu Gh Alex. 9,28 9 Fierar $e. Mes. 
2211 lonescu G. Gavrilă 5,30 ¿ 5 Uitenit 
2212 Moga I. lon 8,94 " Comersant| îl. liceu 
2213 Morăscu Gh. C-tin 5,81 Š Làutar Lăutar 
2214 Naum I, Vasile 5,71 А Agricult. 

2215 Nicolescu S. lon 9,62 " Comersant| $t. Mes. 
2246 Oprescu 1. Топ 9,40 А С. Е. R. |. Milit. 
2217 Olteanu Gr. Vasile 6,85 " Tàbácar | Băiat pr. 
2218 Pavlică I, Dumitru 6,01 M Agricult. 

2219 Pàun D. Constantin 5,85 ` Е 

2220 Păunescu D. Lucian | 6,83 | Câmpulung | Месапіс | $ofer 
2224 Popescu G. Florin 8,41] V. Danului | Preot El. liceu 
2222 Popescu D. Zaharia 7,98 » Precupet 

2223 Postebnicescu C. Gh. | 6,65 » , | Agricult. 

2224 Roşca D. Ion 6,97 | Valea Mărului ^ 

2225 Rudeanu P. Stelian 8,72 | C, de Argeş | Comersant| $c. Сот. 
2296 Rudeanu C. Victor 8,30 а » 

2297 Săvulescu I. Nicolae | 6,72 . Agricult. 

2228 Smeureanu Gh. Gh, 7,84 . Militar El. semin, 
2229 State D. Nicolae 6,89 е Olar 

2230 Tita Fil. Gheorghe 5,91 . Agricult, 

2231 Zlotea I. Nicolae 6.25 5 M 

2232 Popescu S. Mibaiu 7,00 : Comersant 

2233] 1931-32| Botorcu I. Mihail 7,40 M Plutonier 

2234 Chirca El, C-tin 6,19 : Menajeră 

2235 Demarat L. Gh. 6,17 n Comersant 

2236 Drăguţ V. Vasile 7,20 » Grădinar 

2237 Dumitrescu V. Mircea | 8,63 К Militar 

2238 Găneganu N. C-tin 8,86 > » 

2289 Ghitescu S. Mihail 8,44 sa Tàmplar 

2240 Ianculescu f, Ion 6,70 Ө Comersant 

2241 Magraon G. Aurel 6,19 » Mnncitor 

2242 Magraon M. D-tru 5,72 » з 

2943 Moncea С, Pavel 7,76 . C. F. R. 

2244 Mustaţă M. Gh. 5,82 » Muncitor 


www.dacoromanica.ro 


Y a а ж олла 


2245| 1931-32] Negrea бау. Alex: 


2246 
2247 
2248 
2249 
2250 
2251 
2252 
2253 
2254 
2255 
2256 
2257 
2258 
2259 
2260 
2261 
2262 
2263 
2264 
2265 
2266 
2267 
2268 
2269) 
2270 
2271 
2272 
2273 
2274 
2275 
2276 
2277 
2278 
2279 
2280 
2281 
2282 
2283 
2284 
2285 
2286 
2287 
2288 
2289 
2290 
2291 
2292 
2293 
2294 
2295 
2296 
2297 
2298 
2299 
2300 
2301 
2302 


1932-33 


Negrea M. C-tin 
Niculescu N. C-tin 
Olteanu Gr, Gh. 
Pàun T. Gh. 

Păuna Gh. Vasile 
Popescu T. Traian 
Popescu T. Corneliu 
Rudeanu M. Mihai” 
Sorescu D. lon 
Sorescu Z. Vasile 
Stanciu Mar, N. Marin 


Stánescu-Bulac G, C-tin 


State G. Ion 

Stoica I. Petre 
Stoenescu S. Gheorghe 
Ticu L. Gavrilă 
Tita I. Vasile 
Tudose P. Gh. 
Tutui N. Gh 
Voicu St. Cristea 
Anghel C. Gh. 
Badea Gh. Stefan 
Bădică Z. Gh. 
Bănicioiu F. Mihail 
Barac C. Nicolae 
Beşleagă V. Ion 
Beşleagă V. Gh. 
Cátescu L. Marin 
Ciolánel T. Vasile 
Ciuguianu Gav. Ion 
Citilicá C.tin 
Dobrinescu I. Terenti 
Dragomir N. Alex, 
Florescu N. Nicolae 
Florescu Z. C-tin 
Ghitescu S. Simion 
Grigorescu Alex. 
Grigorescu Aurel 
Hubert P. Tedor 
Hodoroabă Ion 
Iliescu M. Ion 
Ionescu N. C-tin 
Ionescu C. Ion 
Luţă C. Gheorghe 
Malacu C. Ion 
Meghes G. Nicolae 
Mihăilă C-tin 
Mustaţă P. C-tin 
Nicolau Gh. 
Niculescu loan 
Olteanu Gr. Gh. 
Olteanu M. Gh. 
Patru F. Gh. 
paraschivescu Victor 
Păun F. pumitru 
Popescu S. Ilie 
Popescu R, Ioan 


6,50 | C. de Argeş 


648 " 
8,86 > 
6,26 ` 
5,80 . 
7,05 " 
6.90 " 
8,60 E 
6,33 š 
6,01 š 
6,28 а 
5,83 ` 
5,98 . 
6.48 > 
6.51 " 
5,96 » 
5,90 " 
6,55 > 
5,76 " 
7,10 " 
6,06 » 
7.09 " 
6,81 | Balcic-Cal, 
6,31 |C. de Argeş 
8,00 » 
7,03 ” 
6,49 ” 
6.28 " 
6,28 " 
8,60 | Corbeni 
6,35 | C. de Argeş 
7,00 ” 
7,26 ` 
6,87 " 
6,38 ` 
6,63 " 
7.88 А 
9,39 - 
6,11 » 
7,43 | Bucureşti 
8,56 | Sălătruc. 
8,08 | C. de Argeş 
9.39 FE 
7,57 Е 
5,99 » 
7,36 ` 
6,96 .” 
6.27 » 
7,26 " 
6,37 š 
7.25 А 
7.90 = 
6,04 ` 
6,39 " 
9.42 К 
7,28 > 
6,12 

9,19 


www.dacoromanica.ro 


Muncitor 


Comersant 
Tăbăcar 
Agricult, 


Brig. silv. 


” 
Comersant 
Cismar 
Birjar 
Lăutar 
Comersant 
Olar 
Cántáret 
Muncitor 


Agricult, 
Muncitor 


Agricul |. 


> 


” 
Muncitor 


Preot 
Muncitor 
Agricult. 


j 
Tàmplar 
Comersant 
Funct. 
Comersant 
Propriet. 
Brutar 
Pescar 


Funct. 


Cârciumar 
Fotograf 


185 


2303| 1932-33] Popescn P. Pion 


2204 
2305 
2306 
2307 
2308 
2309 
2310 
2311 
2312 
2313 
2314 
2315 
2316 
2317 
2318 
2319 
2320 
2324 
2322 
2333 
2324 
2325 
2326 
2327 
2328 
2329 
2330 
2331 
2332 
2333 
2334 
2335 
2336 
2337 
2338 
2339 
2340 
2341 
2342 
2343 
2344 
2345 
2346 
2347 
2348 
2349 
2350 
2351 
2352 
2353 
2354 
2355 
2356 
2357 
2358 
2359 
2360 


186 


1933-34 


1934-35 


Papá St. I. C-tin 
Puscoci I. Ion 
Rudeanu Laurenţiu 
Sántoiu P. C-tin 
Serbánescu D. Alex, 
Smárándoiu Gh. 
Smeureanu [оп 
Stevoiu Gav. Nicolae 
Stánescu Bulac 
Teodorescu A]. Ion 
Tucá I. D-tru 

Tucá I, C-tin 
Anghelete F. Alexa 
Armeanu N. Ion 
Bajurea D, Traian 
Bandoc І, Nicolae 
Barbeli V. Victor 
Bobârlă L. Pavel. 
Brezae Gh. Gh. 
Coman ], Gh. 
Corbeanu Gh, D-tru 
Curteanu C. lon 
Dumitru Ilie Mihai 
Dumitrescu C, Gh. 
Enescu Gh. Nicolae 
Florescu-Tvetanof Ion 
Gerasimescu A. Dima 
Grigorescu Al. Mircea 
Iliescu M. Ion 
Ionescu D. Gh. 

Ion N. Mihai 

Judet V. Vasile 
Lázárescu S. Ion 
Martinescu St. Vasile 
Mazilu M, Traian 
Mihel L. Haim 

Moga I. Nicolae 
Neaţă C. Pavel 
Niculescu N, lon 
Olteanu Gr. Grigore 
Olteanu V. Florian 
Pàuna Gh. Aurel 
Páunescu p. Ion 
Petrescu I. Gh. 
Popescu Gh. Petre 
Rádulescu L, Nicolae 
Rotaru N. D-tru 
Scürlátescu Gh. Leandru 
Somnea N. Gh. 
Somnea St, Petre 
Sorici M. petre 
Stătescu Gh. Ion 
Stoica Tud. Ion 
Tráchioru Z. Ion 
Avrămescu N, loan 
Balas Emil 

Bandoc Gr. Alex. 


8,84 | Valea Danului| Preot 


6,66 | C. de 


6,20 
924 


m 


моо Фо со 
owa 
o 


3 2 g w 33 4$ s 3 4 = 


C. de Arges 


vidin 
Valea Dan. 
C. de Argeş 


3 3 w 3 ü 3 ww 3 ua 3 d 3 Ww u n 33 3232 üu GS 3 3 + 3 u 31 о ч 


www.dacoromanica.ro 


Argeş 


Cofetar 


Olar 

Muncitor 
C. F. R. 
Muncitor 


”> 


Negustor 
Muncitor 
Dnlgher 
Măcelar 
Cojocar 
Olar 
Tâmplar 
Comersant 
Agricult, 
Comersant 
Brutar 
Militar 
Muncitor 


э 
Lăcătuş 
Menajeră 
Militar 
Mecanic 
Comersani 


» 


„ 
Tábácar 
Comersant 
Olar 
Sofer 
Muncitor 
Preot 
prutar 
Cárutag 


Zidar 


Muncitor 
Negustor 
Cantor 
pirjar 
Agricult, 
Fotograf 
Plugar 


2361] 1934-35| Badea T. uheoighe 


2362 
2363 
2364 
2365 
2366 
2367 
2368 
2369 
2370 
2371 
2372 
2373 
2374 
2375 
2376 
2377 
2378 
2379 
2380 
2381 
2382 
2383 
2384 
2385 
2386 
2387 
2388 
2389 
2390 
2391 
2392 
2393 
2394 
2395 
2396 
2397 
2398 
2399 
2400 
2401 
2402 
2403 
2404 
2405 
2406 
2407 
2408 
2409 
2410 
2444 
2412 
2413 
2414 
2445 
2446 
`P417 
9418 


1935-36 


Bălărie N. Niculae 
Blejan N. Nicolae 
Bornac D. Nicolae 
Brezae Gh. Teodor 
Chiriţă A. petre 
Cojocaru Şt. Marian 
Demarad L. Vasile 
Diaconescu C. Sevastian 
Drágut N. Gheorghe 
Dumitrache [. Ioan 
Dumitru St. loan 
Duţă N. Nicolae 

Duţă N. Gheorghe 
Epure C. Mihail 
Firoescu C. Vasile 
Florescu N. Gheorghe 
Ghiţescu florian 
Haiducu H. Haralambie 
leşeanu V. Stere 
Ionescu I. Aurel 

Toan I. Ше 

Judet M. C-tin 
Magraon Gh. Ioan 
Magraon M. loan 
Malacu C. Vasile 
Mihăilă St. prant 
Minculescu Gheorghe 
Naum I. Nicolae 
Nedelcu R. Alexandru 
Nedelcu Gli. Gheorghe 
Nanu C. Bandoc 
Popa Nicolae 

Popescu Gr. Cornel 
Popescu St. Ioan 
Rádulescu Emilian 
Sándulescu M. loan 
Scutaru I. Gavrilá 
Státescu Gh. Gheorghe 
Stoica І. Gheorghe 
Stoica p. Teodor 
Surpeteanu 1. Nicolae 
Tita Gr. Gheorghe 
Popescu A. Zaharia 
Agopian D-tru 
Anghel Z. Gheorghe 
Anghel І. Constantin 
Apostol C. Emil 
Avramescu Petre 
Bálánescu Gh. Fl. 
Bálárie Nicolae 
Bángá Топ 

Bostiná N. Ion 
Buşegeanu Nicolae 
Busegeanu Alexandru 
Cártutá Nicolae 
Cicánescu Petre 
Cigoiauu Filon 


7,25|C. de Аг 
5 Mus 
6,05 : 
6,00 : 
6,86 


8,02 | Albeşti 
6,82 | scăriş.-Rom. 
7,30 | c. de Argeş 


3 w 3 + w ч 


7,29 Grogera-Gorg. 
Ens C. de Arges 


‚45 И 

6,20 : 
60 

5,75 : 

7,06 | suici 


5,76 | c. de Argeg 


* * = 3 зз 


=: 
— 
e 
2 su 3 u 3 Ww 3 3 3 a 3 


8,45 Bascov. de sus 


6,81 | С. de Argeş 
6,29 a 
7,34 ç 
8,56 ç 
6,37 " 


9,37 | Pitesti 
5,85 | С. de Argeş 


6,79 А 
9,33 : 
6,36 » 
7,99 


9.27 | Cicăneşti 
7,52 | C. de Argeş 


www.dacoromanica.ro 


Comersant 
Muncitor 


Negustor 
Măcelar 
C.F.R. 
Funct. 
Negustor 
Olar 


Agricult. 


” 
Cojocar 
Plutonior 
Munc. 
Tâmplar 
Măcelar 
Muncitor 

,” 
Propr. 
Muncitor 


Cojocar 
Dulgher 
Func. 
Agricult. 


" 
» 


» 
Tâmplar 
Profesor 
Cismar 
Frizer 
Ргесире{ 
Funct. 
Comersant 
Câutăreţ 
Muncitor 


» 


АД 
Invütátor 
Cafegiu 
Zidar 
C. r. R. 
Militar 
Muncitor 
Comersant 
Muncitor 


Brig "silv. 
Telegraf. 
Muncitor 
Invátátor 
Fierar 


187 


2419| 1935-36| Dantus Victor 


1986-37 


Daragiu Petre 
Diaconescu Seb. 
Dumitrache Nicolae 
Dumitrescu Ion 
Duţă, lon 

Duţă Andrei 

Ene Ion 

Florescu Constantin 
Francisco Gh. 
Gagiu N. Fl. 
Georgeseu Gh. 
Ghioca Matei 
Ghifescu Ше 
Ionescu Vasile 
Jonità Nicolae 
Marinescu Valeriu 
Moldoveanu Al. 
Moneanu T. lon 
Mateescu Vasile 
Nedelcu Vasile 
Panea Sebastian 
Pătruţ Ion 

Pletea Nicolae 
Popa Pavel 
Popescu R. Nicolae 
Popescu Simion 
Popescu St. Ion 
Popescu Decebal 
Ràdulescu Em, 
Sabie Gheorghe 
Stancu Ion 

Stoian Топ 

Stoica Vasile 
Stefánescu Nicolae 
Trăchioiu Aurel 
Tucá I. Nicolae 
Udrescu Octavian 
Zlotea Nicolae 
Gurilă C. Топ 

Ana I, Gheorghe 
Avrămeacu Florian 
Baban I. Florea 
Bângă 1. Grigore 
Bărbulescu Gh. 
Brezaie C. Nicolae 
Bostină N. lon 
Busegeanu Gh. 
Buzoiescu Nicolae 
Chircev Gh. 
Ciubuc St. Nicolae 
Coman TJ.. $, Alex. 
Croia 1. Stefan 
Curteanu C, Benone 


Curteanu C. Gheorghe 


Dantus Nicolae 
Dumitrescu I. Nic. 
Duţă P. Gh. 


6,17 | С, de Argeş | fierar 
5,73 Е Zidar 
8,38 » Negustor 
6,48 z Olar 
6,02 š Muncitor 
6.72 » Zidar 
5,82 » Muncitor 
5,01 > 3 
7,41 Ж 

6.84 .” » 
8,95 M Negustor 
7,04 » Croitor 
7,68 " Cárciumar 
7,05 Я Tâmplar 
6.46 » Olar 
7,08 > Muncitor 
8,65 ^ Preot 
8,71 ^ Tâmplar 
7,91 ә Muncitor 
7,99 " Grefier 
6,91 а Plugur 
8,46 з Geamgiu 
6,79 š Muncitor 
7,16 š Plugar 
7,88 р Muncit. 
9,46 " Fotograf 
7,01 » Cârciumar 
7,63 » Cismar 
8,45 ò Brig. silv. 
7,52 “ Frizer 
6,11 А Comersant 
6,15 " Р. T. T. 
8,97 š Plugar 
6,77 > Cántáret 
6,46 à — 
6,66 a Birjar 
5,77 » Muncitor 
9,69 ə Institutor 
7,79 Š Muncitor 
9.22 - Ofiter 
8,39 | Cepari Agricult. 
6,87 |C. de Argeş | Muncitor 
7,86 | Bascor Picher 
7.25] С. de Argeş | Muncitor 
846 а Funct. 
7,81 Ж Comersant 
8,68 » C.A P.S. 
7,48 Е Fierar 
9,24 š Funct. 
7,99 | Bolgrad Muncitor 
7,03 | C. de Argeș | Zidar 
7,84 š Muncitor 
6,48 š : 
6,08 A Măcelar 
5.90 „ » 
6,90 А Lăcătuş 
6,80 N Muncitor 
7,82 E Olar 


www.dacoromanica.ro 


2477| 1936-37 
2478 
2479 
2480 
2481 
2482 
2483 
2484 
2485 
2486 
2487 
2488 
2489 
2490 
2491 
2492 
2493 
2494 
2495 
2496 
2497 
2498 
2499 
2500 
2501 
2502 
2503 
2504 
2505 
2500 
2507 
2508 
2509 
2510 
7511 


Enache N. vasile 
Enescu Gh. Gh. 
Fleanta C-tin 
Florescu N. C-tin 
Georgescu Vasile 
Ghioca Matei 
Grigorescu N. C-tin 
Grigorescu N. Gh. 
Haiducu H. Alex. 
Ionescu Petre 
Ionescu Seb. Ştefan 
Istrate D. C-tin 
Jugăraru C-tin 
Magraon Gh. Gh. 
Megheş G. Gav. 
Mihăilă 7, Mih. 
Nicolescu N. Gabr. 
Nicolescu Sp. Vasile 
pană Al. Simion 
Parău ү, Gheorghe 
Parcalabu Harala 
Patru T. pumitru 
Pătruţ Z. Gh. 
Petrescu Gav. 
Pletea N. Gheorghe 
Santoiu Toma 
Scutaru J. Ion 
Sorescu D. D. 
Státescu C. Gh. 
Tita Gh. Gh. 
Usurelu Топ 
Zărnescu Gh. 
Zlotea Cr. M. Vasile 
Ivanovici 
Frangescu N. Nic, 


6,84 | C. de Argeş | Muncitor 


1,91 
6,60 
1,26 
8,96 
8,71 
6,02 
5,95 
6,13 


2 3 w s 3 a š 3 


5| Pitești 
j| C. de Argeş 


 $ 3 33 n э з 853 3 


у. Епасһе 
С. de Arges 


Cumesti-Mus, 
C. de Arges 
Craiova 


www.dacoromanica.ro 


Tâmplar 
Cojocar 
Dulgher 
Muncitor 
Cârciumar 
Telefonist 


Brânzar 
Muncitor 
Comersant 
Dulger 
Agricult. 
Muncitor 
Muncitor 


” 
Comersan! 


Dulgher 
P. T. T. 
Muncitor 


Lj 


n 
cismar 
Muncitor 
Funct. 
Cismar 
Funct. 
Factor 
Zidar 
Cismar 
vânzător 
Muncitor 


189 


кз | E m ms 
i оре i =s ИШШШЕИШЕШНЕЕ lI | шишшшиинишишинниишиниииш 
inso унон лот E ишш sss ГЇЛАГ ГГ E 
a | | T To e | [| PELLEA ИМ G GS LEII л 
» sss... ¿s.s s.a 
"mE У мо аА ЕЧ 
" LELIA AAN E ZEN EEE ELL EA IEEE EEE PAZ ERE EEE ED AH 
EHAOUVLDYXLINZNZELLNCLLLLTNLA TL LLEZLINZALLLLLLLLLLLELLUBELLUKLLLA.SCLPTETOLELLLLLA 
TERRENT E EEN AA CU HECRUEEENCHERCEEH EC A A HHE 
EEN COONAN T TTEA AAA ОССО ОИС ОСМ ССА TITI L 
ue ale] HLLILLLLLLLRLALIS TTL ОСОМ 
PRA ЗУ ТЕЕ 
© FFEEEFEFFEFEEEEPE RER = Т ү 
AIE mamas „ы == БЧ р ир FIE L L ÓN L «Pup Z ач 
ӨЕ De pasiva E Fei === LAPTE IT TT = III | | Tr] ЕГУ ГЕССЕ 
"NN ЕЕЕ == а ЕРЕЕН TT АКЕНЕ 


www.dacoromanica.ro 


ANEXE 


www.dacoromanica.ro 


l. Cererea locuitorilor argeseni, dela 1845, către Bibescu V. pentru 
înființarea școalei, cu rezoluția Domnitorului. 


Cinstita Eforia Scoalelor Inreg. Nr. 2123, din 5 


ne va aráta. lunie 1845. 


Prea Inaljate Doamne, 162). 


Supt iscăliții lăcuitorii orașului C. de Argeş, în anul 1843 ne-am îndrep- 
tat cu plângere la înălțimea V. ca să vă milostivifi a porunci să ni se orínduiascá 
și în oraşul nostru de către Cinstita Eforie a scoalelor, un profesor pentru învăţătura 
sărmanilor noştri copii, la care s'au dat înalta rezoluție a Măriei Voastre în cu- 
prindere : : „Că acum nefiind mijloace de a să orîndui dascăl la cea de acolo 
şcoală a Curţii de Argeș, să va iconomisi până să vor găsi mijloace“. 

Cu această dar nădejde, Prea lInălțate Doamne, hrănindu-ne de atunci și până 
acum,’ ne-am și iconomisit după părinteasca Máriei Voastre povăţuire, mulțumindu-ne 
pe învățătura unui candidat după orînduirea școalelor de sate. Acum dar, după ce 
am săvârşit сит să cade, și încăperea de școală, potrivită pentru orașul nostru, iarăși 
alergăm cu lacrămile în ochi la picioarele Inálfimii Voastre, si cu umilință vă rugăm 
ca să vă milostivifi încai a slobozi o luminată poruncă, unde să cuvine, spre a să 
da deslegare ca, din venitul casii sfatului local, să se ia câte lei 3700 pă an, din 
care nici o a treia parte nu se cheltueşte, avându încă pentru întâmplătoare plăți 
de cheltueli extraordinare şi un capital de peste 2700 lei, să se sloboază câte o sută 
lei pă lună, cu care leafă putând găsi mai cu înlesnire un învățător să poată ținea 
o şcoală mai sistematică decât a unui sat și păste tot anul, spre a să putea folosi 
tinerii cât mai bine de cunoștințele începătoare. 

Cu acești bani Prea lInălțate Doamne, socotim nu numai că nu se păgubește 
Casa Sfatului în cheltueli zadarnice. sau netrebuincioase, ba încă va contrebui atât 
de mult la înfrumusețarea duhului tinerilor care or să urmeze în locul nostru şi care 
or să vegniceascá draga pornire a stăpânitorului nostru si făcătorului lor de bine. 


Prea plecați şi supuşi Máriei Voastre. 


C-tin Nicolau Matei Sin Toma 
Nicolae C. Badaciiu A. Petrescu 
Ștefan Goangă Dinu Andreescu 
Necolae Cărtuţă C-tin Popescu 
Sima Bunea Popa Enachie 
Gh. Nicolae Grigorie Lăzăroiu 
Uri Sterie M. Ducu 

D-tru Bușegeanu Stere Necolaescu 
loan Leontescu Nic. Miulescu 
Protopop Costandin Castris Teodor Dobrescu 


169) МОТА. — 1845, lunie 13. 
Della. Pentru formarea unei scoale la Curtea de Argeş, din veniturile moșiilor 
schitului Berislăvești. Arh. Statului Dos. Nr. 1718/1845. Vezi facsimilul dela pag. 24-26. 


193 


www.dacoromanica.ro 


Popa Gheorghe Popa Gheorghie 
llie Miulescu Popa Oprea 
Vasile Hristea 


Magistratul oraşului C. de Argeş, 
Intr'o conglăsuire fiind şi Magistraţii cu reclamaţii adeverează să se orîndu- 
iască acelor iscálituri. 
Presedentul Sfatului 


Epitrop Vlaicu Șendrulescu Pitar Nanoescu 
` Hristea Popescu Teodorache Bărescu 
* 
* * 
1845, Mai 14 
Nr. 56. 


11. Raportul Eforiei Sc. către Dep. trebilor bisericești cu privire la 
înființarea scoalei din С. de Argeș, 1845. 


Eforia Scoalelor 

Nr. 657 

1845 lunie 13. 
Cinst. Depart. al trebilor Bisericegti 170), 


Luând Eforia cunoștință din coprinderea cărților de danie ale înzestrătorilor 
schitului Berislăvești 171) din jud. Argeș, că acel schit este îndatorat a avea școale 
și a ținea cu toată cheltuiala la învățătură șase copii sărmani, a cerut încă din anul 
1841, să stie ce orânduială s'a făcut spre îndeplinirea acestei ctitorești dispoziții si 
măcar cá Cst. Departament a răspuns că s'ar fi orînduit un dascăl la acel schit 
şi că i s'a poruncit a se înfățișa la Eforie ca să cerceteze de este destoinic 
pentru însărcinarea ce este pusă asuprăi, dar nici acel învățător s'a văzut, nici lgu- 
menul a dat în cunoștința Eforiei că ar fi întocmit școală la acel schit. I 

Acum Eforia, înțelegând că igumenul a încetat din viață și cunoscând că schi- 
tul are venituri însemnătoare, plecat roagă ct. Departament, să binevoiască a lua 
în băgare de seamă, următoarele chibzuiri. 

Lăcuitorii din orașul Curtea de Argeș în multe rânduri au făcut cerere către 
Prea Înălţatul nostru Domn, ca să să orînduiască și la acel oraș un profesor cu plată 
din casa școalelor publice precum se urmează la orașele de căpetenie ale judeţelor, 
fiindcă Casa scoalelor nu se află în stare a așeza asemenea profesori și pela alte 
oraşe deosăbit de cele de căpetenie ale județelor, n'a putut răspunde la dorința 
orășenilor dela Curtea de Argeș. 

Școala ce se cuprinde în actul ctitoricasc al schitului Berslăvești dă a se așeza 
la acel schit ar fi mult mai folositore si ar răspunde mai pă dăplin la scopul face- 
rii de bine ce sia propus înzestrătorul când s'ar întocmi în orașul C. de Argeș care 


110) Arh, St. Dos. 1718/845. 
171) Arh. St. Dos. 3406/840. 


194 


www.dacoromanica.ro 


se află tot intr'un judeţ cu numitul schit. Căci la Berislăvești neaflándu-se alţi sco- 
lari decât fiii sătenilor nu s'ar urma alte învățături mai desvoltate decât acele ce 
se află introduse pela scoalele comunale și pentru asemenea învățături sătenii Be- 
rislăveşti au un învăţător al lor cu plată din acei doi lei ce să răspund de fiecare 
enorias sătean, în vrema ce orașul Curtea de Argeș ar avea trebuinjà de învățături 
mai desvoltate și acolo s'ar cuveni a se așeza școala schitului Berislăvești. 

Pentru acei șase copii sărmani ce înzestrătorul a voit să se ție la școala schi- 
tului, ar trebui o însemnătoare cheltuială ca să se întocmească acolo un pensionat 
numai pe seama acestor şase copii, în vreme ce ar fi mult mai cu înlesnire pentru 
schit să se aşeze acei copii la vreun pensionat public, precum este Colegiul Sf. Save 
plătindu-se dela schit suma ce se cere la asemenea așezământuri pentru tinerea scola- 
rilor interni. 

Aceste considerații Eforia cumpănindu-le cu duhul de facere de bine care a fost 
insuflepifi înzestrătorii schitului Barislăveşti, chipzuește că spre a se uni dorința ace- 
lor fericiți înzestrători tu trebuintele de astăzi ale Soţietăţii şi cu folosul ce lăcui- 
torii acestei feri si mai ales cei din partea locului ar putea trage din această facere 
de bine, să cuvine ca schitul să ţie din ale sale venituri şcoală publică cu doi pro- 
fesori pentru învățături elementare în limba romíneascá, în orașul Curtea de Argeș 
— sub numirea de : „Școala Bucgenescu" 172) pentru pomenirea înzestrătorului acestui 
schit — și să așeze cu toată cheltuiala sa asuprăși si din ale sale venituri șase co- 
pii în pensionatul Colegiului Sf. Sava, aleşi mai cu seamă dintre tinerii care ar să- 
v&rsi cursul învățăturilor în școala dela Curtea de Argeș, si ar voi săşi desăvârşească 
învățătura în Colegiu. 

Plata ce s'ar răspunde atunci la pensionat pentru acești șase şcolari ar lua nu- 
mirea iarăși de fondaţia Bucșănescu 172). 

După știința ce a luat Eforia despre venituriie de astăzi ale acestui schit se 
cunoaște că ar avea însemnătoare mijloace ca să întâmpine atât cheltuielile ce vor 
trebui la școală si la pensionat, cât și toate celelalte trebuințe ale schitului să le 
îndeplinească cu îndestulare. 

Eforia aducând această chipzuire în cunoștința Cst. Departament, plecat îl roagă 
să binevoiasc8 a supune luminat Máriei Sale Prea Inălțatului nostru Domn, ca de 
se va judeca de cuviință, să se dea înalta aprobăție de punere în lucrare. 


III. Raportul revizorului scoalelor, N. Simonide, cu privire la cele 
constatate la schitul Berislávesti. 
Primit : 13. Mai 1846, 
Cinstitei Eforii a scoalelor 172). 


Revizorul scoalelor Normale du prin judeţe. 


Potrivit cu porunca cinstitei Eforii, ce prin grai am primit, mergând ín două- 
zeci ale aceștia, la schitul Berislávegti din judeţul Argeșului, am cercetat despre acei 


172) |n original este scris întâi: Drăgoescu și apoi șters. 
113) Arh. St, Dos. 1718/845. 


195 


www.dacoromanica.ro 


şase copii ce este îndatorat numitul schit a ţinea la învățătură са într'un fel de pen- 
sion căpuindu-i cu toate cele trebuincioase. 

Copii am găsit opt la număr, însă doi ecsterni. 

Imbrácámintea tuturor este aceia cu care iau adus părinţii, adică haine ă- 
rànesti de dimie, dar zice învățătorul lor că are de gând părintele Igumen a le face 
îmbrăcăminte de Paste ; fiindcă pe Sfinţia Sa nu l'am găsit aci. 

Hrana acelor copii este mălaiul si câte odată și pâine. 

Pentru culcare au un pat mare, despărțit cu cîte o scândură și în fiecare Jes- 
pérfire cîte doi. 

Aşternutul lor este compus din cîte о pătură veche si supt fiecare cîte puțin 
fîn slobod. 

Odaia în care dorm este prea neíngrijitá și aceia în care mănîncă deasemenea- 

Invățătorul lor care este și kîntăreţ al Bisericii, este un tînăr egit din Seminarul 
Argeșului. El îi deprinde la cetite pă ceosloave, psaltiri, Istoria sfântă, Katehism, 
puţină aritmetică si la Kîntările Bisericegti și pentru amíndouá aceste slujbe, adică 
Kîntăreţie si învățătura copiilor să plătești cu lei o mie pă an. 

La scrise nu ia pus pă copii pînă acum, fiindcă nu li s'a dat hârtie si cer- 
neală. Școala Komunală a satului este peste drum de schit și are 24 școlari. 

Biserica acestui schit slujeşte și de biserică a satului, fiindcă altă biserică în 
sat nu este, dela ai cărui lăcuitori, ca dela niște enoriași, primește multe prinoase, 
spre întâmpinarea celor trebuincioase în biserică. 

Aci se întrebuințează unt de nucă, în loc de unt de lemn prin candele. 

În acest schit se află 10 călugări, dintre care unul este preot si altul cântă- 
rej, cărora li se plăteşte câte 300 pă an, iar celorlalți li se dă dela lei 80—100 
pă an, pentru îmbrăcăminta și mertic de mîncare. Mai sînt alți 2 preoţi mireni si 
un diacon, care se scutesc de dreptul proprietăţii. 

Un scriitor ce se ține aci pentru corespondenții, să plătește cu lei 50 pă lună. 

Zidirea bisericii este cam crăpată de cutremure, dar mai mult se vede a fi su- 
ferit de împovărarea cei aduce turlele de zid ce si ele au suferit mult; asemenea 
si chiliile călugărilor au trebuință de reparaţie, care toate se pot face cu vreo zece 


. 


mii lei. 

Încăperile igumenesti si cele pentru oaspeţi sunt în foarte bună stare. 

Venitul acestui schit nu putui al descoperi bine, decît aflai că prinde pă an, da 
la toate moșiile, lei 28.000 în bani si vreo cinci mii în alte condiţii, afară de două 
vii ce să lucrează pă seama schitului. ` 

Acestea am putut descoperi în cercetarea ce am făcut la schit. Berislávesti, 
pe care cu plecáciune le supui la cunoștința cinstitei Eforii. 


N. Simonide 


Nr. 10 
1846, Februarie 24. 
orașul Piteşti 


196 


www.dacoromanica.ro 


IY. Ultima cerere a locuitorilor argeseni, pentru înființarea scoalei, la 1860. 


PRINCIPATELE UNITE174) 
Consiliul Municipal al oraşului 
Curtea de Argeș 

Nr. 246 


Să se răspundă că cererea d-lor e împlinită, pentru 
(?] în budgetu se prevedudu o şcolă primare cu 3 classe 
de baeti si alta de fete. 


. Z. 


Domnilor Efori. 


În mai multe rânduri am pus în vedere în'altului Guvern importanţa ce are 
acestu oraș de Profesori pentru învăţătura tinerilor oroșani, cerând cu toată serio- 
zitatea înființarea lor cu recompensă dela Onor. Eforie, precum se urmează și la 
celle alte oraşe. 

Dar pentru Guvernele trecute așa ne vine a crede, voia ca să tie Națiunea 
în obscuritate, după toate cererile noastre, n'am văzut nicio punere la calle. 

Astădi, însă, când sîntem supt un Guvern constituţional, de care sîntem siguri 
că totdeauna doresce prosperitatea si pentru că si populaţia orașului s'a mărit, ve- 
mim prin acesta. D. Effori, rugându-vă ca să mijlocii realidarea dorinţsi noastre, care 
negreșit că este şa Domniilor Voastre. 

Primiți Dlor Effori, încredințarea osebitei noastre considerații de stimă ce vă 
păstrăm. 

Membrii : Zaharia Boerescu, 

Gh. lliescu 

lon Iliescu 

Sache Nanoescu 
Secretar : |. C. Popescu. 


V. Aprobarea dată de Eforia Sc. în 1860, pentru înființarea scoalelor 
de băeți si fete din С. de Argeș. 


Nr. 1771 
lunie 13 — 1860 
către 
Consiliu municipalu alu orașului Curtea de Argeşu. 
Cu onoare vi se respunde quà quererea Dvoastre que a-ţi făcutu prin adressa 
Nr. 246, e împlinită pentru quà în budgetulu pe anulu currinte sa prevedudu si 
pentru orasulu Argesiu, o scola primara cu trei classe de baeti si alta de tete, quare 
urmează a se înființa după întărirea budgetului 174]. 


174) Arhivele Statului. Dos. 312/1860. Della pentru înființarea unei școli cu trei 
classe în orașul Curtea de Argeşu. 


197 


www.dacoromanica.ro 


VI. Catalogul de examen, pe sem. |, 1869, al cl. |. (Vezi și pag. 76). 


INSEMNARE 


de notele obținute in Essamenele Semestrulut primu a scolarilor 
de Clasa Fa din Curtea de Argesiu anul şcolar 1868—69 


rostu a sf 
rugăciun 


Numele şi Pronumele 
Observaţii 
scolariloru 


Numerulu 
currentu 
Celirea 
şi 
modelu 


Silabisarea 
Formarea |i 
terilor dupe 
Invătiarea de 


Divisiunea 1 


N 
N 
v 
„А 


Popescu Nicolau 
lonescu Petru Absent 
Christea loan Absent 
Gheorghiu loan 

Dumitrescu Oeorgiu 
Georgescu Oprea Absent 


e Ou UC HS 
m = 


Divisiunea 11 ° 


7 | Ciocanu Oprea 

8 | Nedelcu Nicolau 

9 | Ştefănescu Nicolau 
10 | Nicolescu Simeon 

11 | Dumitrescu Const. 


12 | lonescu Dumitru I Absent 


х 2 


Absent 


=== pe 
ve mem 
ne em 
æ 


Divisiunea 111 


13 | lonescu Georgiu I 
14 | Popescu Georgiu 
15 | Gheorghiu Nicolau 
16 | Petculescu Nicolau 
17 | lonescu Const. 1 
18 | Balotá Aless. Absent 


Absent 


[d 
== pe 
RR DR 
[d М ph jb 


= = 


Divisiunea ШИ 


19 | Lámbrescu Dumitru Absent 
20 | Georgescu Mihailu Absent 
21 | Petrescu Atanasiu 
22 | lonescu Moise 


= = 
m = 
ph уь 
= = 


Dirisiunea V 


- 
= 
= 
= 


25 | Protopopescu Nicolau 
24 | Nicorăscu loan Absent 
25 | Constandineseu Teodosiu 
26 | lonescu Const. Il 


m = 
= = 
= = 
mà = 


Divisiunea Vl 


27 | Bádárcea Dumitru Absent 
28 | Chiriacu Ion : 
29 | Mihaelescu Nicolau 


= = 
= = 
= = 


www.dacoromanica.ro 


30 | Bărăscu Georgiu 1 1 1 1 
31 | Evoescu Savu ` Absent 
Divisiunea VII 
32 | lonescu lacob 1 1 1 1 
2 Chiriaca llie i 1 1 1 1 
4 | Popescu Dumitru Absent 
35 | Ionescu Georghiu Il 1 1 1 e ша 
36 | Georgescu Nicolau 1 1 1 1 
37 | Mateescu loan 1 1 2 
Divisiunea V11 
38 | lonescu Const. Ш e 1 1 1 
39 | Stănescu Const. e 1 e e 
40 | Roman Georgiu 1 1 1 1 
Divisiunea VIII 
41 | Popescu Const. 1 1 1 1 
42 | Drujanu Const. 1 1 1 1 
43 | Dumitrescu Nicolau e 1 1 e 
44 | lonescu loan Absent 
45 | Popescu Dumitru Il 1 1 1 1 
46 | Evoescu Petru 1 1 1 1 à 
41 | lonescu Teodoru Absent 
Divisiunea X 
48 | Marinescu Nicolau e 1 1 1 
49 | Croitoru Nicolau e 1 e e 
50 | Croitoru Georgiu e e e e 
51 | lonescu Dumitru e 1 e e 
52 | Stroescu loan 1 1 1 1 
53 | Crăciunescu Pavelu e e e 


VII. Cea dintâiu adresă a celui dintáiu director al sc. de băeți, cu 
privire la înscrierea elevilor: 1861. 


Principatele Unite 1861, lanuarie 12. 
Profesorale 175) de clasele Nr. ! 
Onorabile SubPrefectură ! 


Subsemnatulu sosindu întracestu oraşu, ca professore de clasile | si I la scola 
primarie, întăritu fiindu de onor. Eforia a instrucșiunei Publice prin Decretul său, 
cu totu respectulu roga pe onor. subprefectură să binevoiescá a publica d-loru oră- 
şanii ca cei interesați se presentia baefii de vârsta de 6 ani în susu la subsem- 
natulu la localulu d. Anton Neamţulu, spre ai înscrie în matriculă. Totu deodată годи 


115) Inainte de 1860 și o vreme și după aceea, institutorii purtau numele de 
„profasor”. Arh. Sc. Băeți. Dos. 1861. 


199 


www.dacoromanica.ro 


cu supunere pre Onor subprefectură se binevoiescë a lua mesurele cuviinciose pentru 
repararea diferitelor obiecte dela scola, cari se află într'o stare slabă, mai departe 
a îndatora pe onor Municipalitate se ingrigesca pentru lemnele de focu ce trebue să 
aivă în cursul dilei de astădi a fi transportate la localulu colei, ca duminecă adecă 
la 15 ale acestei luni, se putemu îndeplini inougurarea scolei, eră luni cursulu regulatu 
alu invetieturei. 


M. R. Carbuneanu. 


a 
` * 
VIII. Ordinul Min. Instrucțiunii, cu denumirea scoalei de „Carol I". 
Ministerul Cultelor 
şi al 
Instr. Publice 
Anul 1886 luni Noemvr. 27. 


Domnule Director, 

Am onoare a răspunde la rap. Dv. Nr. 85 că acea şcoală sé va numi „Şcoala 
Carol 1" spre vecinica amintire a fundatorului Regatului României și a adevăratei în- 
temeieri a Statului Român. 

Primiţi asigurarea considerafiunii mele. 

p. Ministrul ss) Haret 

D-lui Director al sc. de báefi din Curtea re Argeș. 


a 
* * 


IX. Primul ,,inventar" al școalei de bšefi. 


Comitetul de inspecţie școlar Argeș, cu Nr. 136/1864, și Nr. 106/865, cere am- 
belor școale de fete și de băeţi din Curtea de Argeș, câte un inventar: „de toată 
averea mobilă și imobilă și de toate efectele de dota[ie, bibliotecă si verice alte 
obiecte", — fiind cerut de Ministerul de Justiţie, Culte şi Instrucție publică cu Nr. 
15459/865, probabil în vederea anuarului general al învățământului. 

Notám mai jos acest interesant inventariu, fiind celdintâi ре care îl cu- 
noaștem 178). 

INVENTARIU 
Din, toate efectele scholei primaria de bàiafi din C. d'Argeşiu, la 25 Mai, 1863. 


l. Biblioteca şcoalei consistă în 68 opere, cu un dulap în care se conservă și 
arhiva scolei. 

2. Acestea s'au găsit la scholă în anul 1860, când s'a deschis de statutu 177). 

2. Un orologiu de părete, una Mappă — mondu mutu, în limba francesă, Carta 
României de Maior Papazoglu, un tablou numismaticu Daco-Romano de Cesar Bolliacu, 
doue catedre, decie bănci, doue table mari, uă icoană a Mântuitorului, douădeci si 
una table lancastrice. 

„Toate acestea sunt prorcurate cu fondurile statului” 478}. 

In 1885 se trimite Ministerului şi următorul: 


376) Arh. St. Dos. 434/864. 
177 şi 178) Comit. Inspecfie Argeş. Nr. 148,—20/1864. 


200 


www.dacoromanica.ro 


ANUARIU AL 
Şcolsi primaria de baiafi din C. d'Argesiu, pe anulu 1865/860. 


l. Personalu acestei scole. 
Clasa |, Nic. Bălcescu, cu Decret Nr. 1114 din 1866, 10 Martis. Etc... 


X. Al doilea inventar al scoaldi de báefi, întocmit la 1876, după plecarea 
lui Cárbuneanu, la predarea celui d'al doilea director C. Pennescu. 


INVENTARIU 


De dota, archiva şi cancelaria scólei primare de báef[i si fele 
din Urbea Curiea de Argesu 


m Numirea D o t e i. 


Charta Romániei de D. Papazogllu. 

Mappe-monde muette par Berger et Levrault et fils. 
Doco-Romane-Numismatica de C. Bolliac. 

Charta Daciei Moderne de À. Treb. Laurian. 
L'Europe d'Archilles Meissas 1869. 

Unu Globu terestru. 

Doui atlanfi geografici de A. Treb. Laurianu. 

Ună colecțiune de corpuri geometrice din partea Comunei. 
Unu comgasu de lemnu. 

10 Unu Teu. 

11 Două echere. 

12 Unu brologiu de perete stricat. 

15 Unu brologiu (stiicatu) idem. 

14 Una colecţiune de corpuri geometrice din partea Minis. 
15 Două charte ale Europei după A. Peterman. 

16 Două charte ale României 1875. 

17 Un Mappo-monde de Achilles Meisas. 

18 Un L'Europe Idem 1874. 

19 Un Les deux Amerique idem. 

20 Un L'Asie. 

21 Un L'Afrique. 

22 Un L'Oceanie. 

23 Un metru în lemnu de nucu. 

24 Patru catedre. 

25 Орі-зрге-хесе bănci. 

26 Patru table mari. 


ооло Q > CR 


27 Uă masă de scrisu. 

28 (Patru scaune) Scaune зїлїп numai stricate. 
29 Unu Dulapu. 

30 Două icóne. 

34 Două sigile cu anexele lor. 

32 Uá pereche cálimári de pétrá. 

53 Un Hirdeu de apá cu cercuri de feru. 

34 Matriculele pe anii 1861—1876 inclusivu. 
35 Dosarele cusute pe anii 1861—1876 inclusivu. 
56 Unu registru de intrare. 

37 Unu registru de esire. 

38 Un registru de inspecţiune. 

39 Unu registru de presenţă. 

40 Un regisiru de înscrierea elevilor. 

41 Uă condică de transportu. 


201 


www.dacoromanica.ro 


Na. BIBLIOTECA E No. 


Numirea operelor exemplar.|v olum, 


1 Patru cuvinte moralicesci ......-..... 6 6 
2 Istoria Elemeniară . . . . . . ааг Ожук 1 1 
5 Раш si Virginia . . , .. * +z + + + + + * + + + 2 2 
4 Buchetulu >x.. 2 2 . 2. 2. , + + rss 1 1 
5 Gramatica limbei Elene . . , . . . ., У 2 2 
6 Poesiele lui C. Bolliac... . . . + + S oU. 2 2 
7 Belisariu . s ss зз» уу жже жоон nn 1 1 
8 Emerometron .........,... © жо 4 4 
9 Istoria Principatului ...... Wow re, Ow Жою “e 1 2 
10 Prințulu Котапп.............,... 1 1 
11 Dialogurile lui Еосбоп.......,.,.... 4 4 
12 Educaţiunea Mamelor de familie ........ 
13 Preludiurile lui А. Zone ........,.... 1 1 
14 Urmarea lui lsusu Christos. ......,... 2 |2cóle 
.15 Universulu. а... s s< sç + , + p eon n 42 
16 Principie de Agricultură ж, ас et p ar оао Ж ta 3 3 
17 Campanatoriulu . . 2... + , + s s s + + + ° + 3 3 
18 Francesca de Bimini. .... ,. , +< + s + + + 6 6 
19 Marcelu „............. — 1 1 
20 Radu de la Afumaţi .............. 2 2 
21 Dopia $спрїииё.......,....,..,. 4 4 
22 Repertortului Teatrului Român ....,.... 3 3 
23 Epistolariulu. . .. . ... + + + + s + eos 1 1 
24 Cesare Bolliac . . . . . . . . . s x 1 1 
25 Filip si Oreste. . ............ * * b 3 3 
26 Meropa ¿ +< + ¿+ v э» жу ж эзш а э |... 5 5 
27 Suceniri şi impresiuni . . . s.. es ato + + + 2 2 
28 Călătoriile lu Guliver ....,.... vs... 1 2 
29 Gramatica lialiano-Română. . . . . . . , .. . 2 2 
30 Teresa ....* s az sç aa wa ep sas st tn 2 2 
31 Dreptulu civilu Românu .....,,..... 3 22 
32 Macabei . эс. d NEA йс b ai е ааа 1 1 
53 Studentulu. . . . . . .. 5. . š š 4 4 
34 Dreptulu сотегсїа!...,.....,,.... 3 3 
35 Leone-Leoni . .....,.. 5. ss "E 1 1 
56 Invájátorul Primar ........ $t? y ош 6o 2 2 
37 Rudimentul Agricol ....., irr йар să 4 1 
38 Princesa de Clermont ... .-......,. 2 2 
39 Fiulu Mazilului . .. .. ees 3 3 
40 Omulu de Lamariin ..,........... 5 5 
41 Albumulu оййї............,,., 2 2 
42 Canónele Sf. Apostoli . . . . , + + + + + + + + 1 2 
43 Minunile Naturei. . .. . . ss 1 5 
44 Chartele Asiei și Africei . . . . + + + + , < > ° 2 2 
45 Mariana, .. + 4953 9 4990€ 990995 - 2 
46 Mont-Reveche . . .. ..-. lees 1 2 
47 Economia Politică . . ......-.....-. 2 2 
48 Cororicolo .......... pie. eese cu УЛУ. 1 1 
49 Dacia: ¿ + s ша ёз e ж желе» аш з s 1 1 
50 Secretariulu Intim PLI 1 1 
51 Pocánfa .....-..-..-..5.5^.-.-.-.-2525-5 1 1 
52 Scóla femeilor. . . . p, ... s n 1 1 
53 Istoria Artei militare . .. ... .— Á..-.... 1 1 
54 Macer... s 60 209)oe o жо» 90m е йоз 1 2 
55 Oi--Blag.. >з шу 3 Е ook Ry ela 1 3 


www.dacoromanica.ro 


56 Maria şi Maria ............ ML. а 1 1 
57 Portofoliulu Polilicu ......... ue ees 1 1 
58 Clolilda > . 4 + «o9 ox 09 o Q š a te om a S 2 2 
59 Istoria Universală . .....-...-.-.-.... i i 
60 Crestinarda unui Preotu ............ 1 i 
61 Disolvarea Camerei elective .......... 1 2 
62 Calendar umoristic. . . ..... ....... 1 i 
65 Istoria Ceneaalá a Lumei ...... în < Q i 8 
64 Rudimentele Oramaticei Române ........ 1 5 
65 Temelia Gramaticei Galice. . . . . . . . ., . 1 1 
66 Ecoeomia Politică de Marțian. . . . . . . . . + 1 5 
67 Amiculu Scólei ............ sa 1 1 
68 Preda Militarulu . ...... í. + + + + ° i 2 
69 Tabele istorice. .. ....-.. -.--- 4 4 
70 Legea Instrucjiunei Publice. ..... с 1 1 
71 Istoria Românilor de МеНдоп.......... i 1 

2 2 


Obiectele de mai sus le-am primii întocmai dela D-l C. Pennescu 
directorul actual al acestei şcoli spre a le preda D-lui Т. Munteanu la venirea 
sa la розі. 


С. 1. Arsenescu 
1876 Auyust 50 


N. B. Din obiectele de mai sus lipsesc, volumul II-lea din Minunile 
Naturei, Clotilda, Amicul gcólei, legea insiruc|iunei si chariele de la No. 
16, sunt trecule din eroare si la No. 72. 


G, L Arsenescu 


Toate cele de mai sus le-am primit în toamnă, alară de cele de sub 
N.B. cari lipsescu. 


Th. Munteanu 
1876 August 31 


203 


www.dacoromanica.ro 


XI. Suplimentul de inventar, întocmit de dir. Munteanu, la 1866. 
INVENTARIU 


de averea scoalei publice de băieţi din Comuna vrbană Curiea de Argesiu 
cu adaose si scoateri din serviciu a unora cum se arată mai jos. 


Val. 
Nature obiectelor Lei |B. 
Aparate de sciinjá în număr de 15 217| — 
Aparate geografice în număr de 11 . 111| — 
Biblioteca scoalei cu 153 оригі 242| 35 
Mobilier si tablouri de ornamente în număr de 13 476| — 


Suma totală până în anul 1885—lunie 10 | 1046| 35 


Adause în anul 1885 și 1886 
Aparate de sciință, adecă 12 tablouri de sciinfe natu- 


rale date de Stat 10| — 
Un planiglob 5| — 
O hartă de măsuri și greutăţi 5| — 
Cărți dăruite 
Anuarul Minist. Instr. Publice pe anul 1883 4| — 
Concluziuni igienice —| 20 
Revista Ruralá pe anul 1884 20| — 
Echilibru între antiteze 10| — 
Liturghia Sf. Ion 4| -- 
No. 1 din Bis. Ortodoxá 1| — 
Mobilier și tablouri 
Patru tablouri cu simbolul credinţei 20| — 


Total 79| 20 
Total General 1125| 55 


Obiecte scoase din serviciu 


Patru hărţi geografice şi anume, 
— 1 planiglob 2 
— 1 hartă a Europei 2 
— 1 . a Asiei 2 
— íi., „ а Africei 2 
— 1 orologiu stricat 4 


RECAPITULATIE: 


Avere după tabloul inventar trimis On. Curţii de Conturi în anul 
1884 lunie 10 cu raportul Subsemnatului No. 28 în valoare de 1046—35 
Adause în anul 1885—1886 


Avere totală 79,20 


1125,55 
Obiecte scoase din serviciu în valoare de: 12,— 


Rămâne suma де: 1113—55 
Adică lei una mie una sută treisprezece 


Directorul scoalei 
Th. Munteanu 


204 


www.dacoromanica.ro 


XII. Inspectii si vizite școlare. 


Controlul învățământului se făcea de inspectorii generali, inspecto- 
rii de judeţe și de plasă, numiţi mai târziu „revizori scolari" 179). 

„Observaţiunile lor nu se vor mărgini numai la învățătura de carte 
și de lucru și la cărțile didactice ce se dau în mâna tinerimii, ci și me- 
toda învățăturii, la ordinea și disciplina ce se ţine în școală, la aplicarea 
mijloacelor disciplinare, la curăţenia localului, precum și a școlarilor și 
școlărițelor, la capacitatea și moralitatea învăţătorilor, purtarea lor în 
societate, relafiunile lor cu autoritățile și ceilalți concetáfeni, etc...”. 

In toate împrejurările și acţiunile lor „ei vor uni modestia, blándefea 
și buna cuviință ce caracterizează pe omul cult și pe bărbatul de școală”. 

Cu privire la modalitatea reviziunilor, — „inspectorul va invita să-l 
însoțească și preotul și primarul sau un delegat al său 1%). Vor asista ore 
întregi și chiar zile dearândul, la prelegerile învăţătorilor, va cerceta pro- 
movarea elevilor pe clase și pe bănci, îi va examina cu deamănuntul la 
„elaboratele înscris”, și cu osebită atenfiune la ortografie si cali- 
grafie, la citire și socoteli, la metoda lancastrică, la mișcarea în bănci 
si la semicercuri, etc. 

Tot așa vor procede și „unde se prepară candidaţii de învăţători 
ai comunelor rurale". 

Vor mai cerceta încă rânduiala bibliotecii și inventarul școalei. 

La sfârșit vor avea o conferință cu toți învățătorii școalei, întru- 
nifi în cancelarie, arătându-le observafiunile ce are a face și dând în- 
drumările necesare și îndemnuri la „concordie și conlucrare armonică”. 

Cam așa sunau instrucțiunile date de Eforie organelor de con- 
trol pela 1863 18). 

Nu ne sfiim a le înfățișa timpului de azi, drept pildă și îndreptar. 

Inspectorii şi revizorii şcolari se recrutau din elementele cele mai 
distinse și încercate ale învățământului, formând un corp de elită, ade- 
vărat stat major al Ministerului Instrucțiunii. 

Până pela 1885, judeţul Argeș a format circumscripție de control 
cu câte unul din judeţele vecine: Vâlcea, Muscel, Dâmboviţa, etc. 


179) Revizorii trebue a dovedi că posedă cunoștințele gimnaziale art. 354; iar 
sub revizorii, cunoștințelor claselor primare, art. 355, legea dela 64. 

180) Organele administrative aveau‘ îndatorirea să facă și singure asemenea re- 
viziuni", cerute de Minister : „Sum dară în drept, Domnule Președinte, a và învita să 
faceți dese reviziuni școalelor primare comunale". Min. Instr. Nr. 596/1871. 

181) Pentru cultura organelor de control se țineau conferințe" anuale, cu re- 
vizorii câte 3 săptămâni, după Paște, și de 2 ori pe an cu învățătorii, tot câte 3 
săptămâni. (Art. 346 şi 349 din legea dela 1864). 


' . 205 


www.dacoromanica.ro 


Revizorii, la rândul lor, prin osebite circulšri, cereau învăţătorilor : 
„să vină regulat la clasă, să se poarte blând cu copii și părinţii lor, să 
predea intuitiv cursurile, si totodată cu claritate, spre a fi înțelese și bine 
pricepute de copii, „ . . - „iar disputele și orice alte considerafiuni 
să nu vă oprească a vă susţine unul pe altul în societate" 182), 

Se punea multă grijă în ţinuta, tonul și redactarea corespondenţei, 
cerându-se ca formă „scriere caligrafică și respectarea regulelor orto- 
grafice, iar ca fond, o redactare clară, concisă, cuviincioasă și foarte 
reverențioasă. 


Ministerul însuși, văzând că „rapoartele sunt scrise mai pe întreaga 
pagină", nerămâind loc de referate și rezoluții — dispune: „să se 
lase liberă pe toate fețele, jumătatea din stânga paginii” și se da de 
model, însuși ordinul original, semnat propriu de Haret, care era direc- 
tor general al instrucţiunii, pela 1886. 

Osebit de „reviziunile” acestea generale ale organelor de control 
scoalele din Curtea de Arges, datorità siutafiunii locale privilegiate, au 
avut deseori norocul și onoarea celor mai înalte vizite ale Domnilor, 
Suveranilor, Marilor Demnitari și cărturari distinși, atât din țară cât și 
streini. 

Astfel la 1846, Domnitorul Bibescu a vizitat orașul, monumentele și 
institutele publice locale. 

La 30 Sept. 1871, Ministerul Instrucțiunii anunţă telegrafic sosirea 
Domnitorului Carol, însoțit de Mitropolitul primat și membrii guver- 
nului, învitând școalele a le esi întru întâmpinare la gară, iar pe insti- 
tutori a se prezenta Măriei Sale. Cu această ocazie, Domnitorul a vi- 
zitat toate școalele din localitate. 

La 11 Mai 1878, Domnitorul Carol a făcut vizită „prin toate cla- 
sele scoalei". A doua zi, la 12 Mai, școalele au petrecut pe Măria Sa în 
haine de sărbătoare la gară 382 bis]. i 

La 11 Oct. 1886, Regele Carol | și Regina Elisabeta au sosit în lo- 
calitate pentru „Sânţirea Bisericii Episcopale de Argeș"; iar „în ziua 
de 12 Oct. 1886, între altele, au binevoit Majestáfile Lor, a vizita si 
scoalele" 188), 

La 28 Martie, 1892, au vizitat orașul și școalele din localitate „Prin- 
cipele Moștenitor de Saxa-Coburg", ínsofie de Principesa Maria și alte 
personalități înalte. 


182) Arh. şcoalei bàeti. Revizorele Scoalelor Nr. 463/879. 
182 bis) Arh. Sc. B. Reg. prez. pe 1878. 
183) Arh. scoalei bàeti reg. prezență 1886. 


206 


www.dacoromanica.ro 


La 30 Sept. 1881, Ministrul Cultelor și Instrucțiunii publice V. A. 
Ureche a inspectat școalele din oraș; iar seara, a ţinut o conferință 
cu toți membrii corpului didactic din localitate, încheind următorul 


Proces Verbal 154). 


Corpul didactic seminarial și primar din urbea Curtea de Argeș, 
astăseară 30 Septemvrie 1881, având fericita ocaziune a auzi în con- 
ferinfa ținută cu domnul V. A. Ureche, Ministrul Cultelor și Instrucțiunii 
publice, salutarele serii de puncte relative la modificările și completa- 
rea legii instrucţiunii în genere, pe niște baze asigurătoare, și prospere 
învățământului public și privat, precum și în ceea ce privește școalele 
primare, urbane și rurale de ambe sexe, declară că se unește în prin- 
cipiu cu morificările introduse în aceste proecte, de interes curat româ- 
nesc, rezervându-și însă dreptul a-și da vederile în scris, când aceste 
proecte se vor da publicităţii, asupra părţilor ce va crede că au rămas 
neatinse. 

Semnafi : Sachelarie, Gh. Drăgănescu, С. |. Dobrescu, Dr. lonescu, 
T. Munteanu, Matei lváncianu, C. Tonegaru, El. St. Popescu, Oprea 
Demetrescu, N. Frunzescu,. Dobrescu, Gh. Arsenescu, Gh. Al. Brătă- 
sanu, Eufrosina Tonegaru, Gh. Claru. 

La 27 Maiu 1888, „a inspectat școalele d. Ministru al Cultelor și 
instrucţiunii publice, Tit. Maiorescu". (Registrul de prezenţă). 

Neuitate sunt încă vizitele de onoare ale unor personalităţi ca: 
general Manu, Gr. Tocilescu, Al. Odobescu, Tache lonescu, C. Olănescu, 
|. L. Caragiale, Spiru Haret, Dr. Istrate, N. lonescu și alţii 285). 


XIII. Diverse note și însemnări. 


Nu sunt lipsite de interes nici acele mărunte notițe și însemnări ale 
directorilor din condicele de prezenţă ori de prin dosare, prin care se 
resfrâng — са în niște stropi răsleți — evenimentele mari ale timpului, 
la care școalele ori ei personal au participat oficial. Ne redau oarecum, 
chipul și măsura în care acești oameni respirau atmosfera și frământă- 
rile vieţii sociale în care se aflau. 

La 14 Maiu 1864, directorii scoalelor de Бае]! și fete trimit câte 


184) V. A. Ureche, Acta et agenda. pag. 124. 

185) Datele de mai sus le-am cules parte din amintirile bătrânilor, parte din 
însemnările, prea laconice, аё directorilor, notate în condicele de. prezență. Păcat că 
nu ni s'au transmis și amănuntele legate de asemenea ocaziuni excepționale. 


207 


www.dacoromanica.ro 


o depeșă de felicitare și adeziune la „actul național săvârșit în ziua de 2 
Mai 1864" 89. 

La 14 Noemvrie, 1865 „se trimite câte o telegramă de felicitare 
M. S. Domnitorului Al. Cuza, pentru ideile patriotice și demnă atitudine 
în răspunsul dat Vizirului înaltei Porţi". 

„Românii sunt mândri de alesul lor și rugăm Cerul ca să domnești 
mulți ani, pentru prosperitatea României. 


„Trăiască România și Alesul ei”. 


(ss) Cárbuneanu, Directorul școalei de báefi. 
(ss) ЕК. Bárseanu, Directoarea școalei de fete. 


La 13 Aprilie, 1866, scoalele primesc o foarte lungă telegramă — 
de 200 vorbe — semnată de С. A. Rosetti, prin care se face apel la toți 
apostolii luminii și nafionalitátii", са să „inițieze pe delegaţii alegători. 
direcţi уеп} în Capitală”, asupra „revoluției dela 11 Februarie și să le 
spună că ea nu e victoria despotismului și a privilegiului, ci a dreptă- 
fii și a înfrățirii... și să nu plece urechea la vorbele trădătorilor, că pă- 
mântul ce legea le-a dat, este și rămâne al lor” etc 1%). 

În ziua de 30 Noembrie 1877, toate școalele au luat parte la so- 
lemnitatea religioasă ce s'a oficiat în Biserica Domnească „pentru lua- 
rea Plevnei și gloria armatelor române". 

Duminică 16 Martie 1881, au participat la slujba și pompa făcută 
pentru proclamarea Regatului în ziua de 14 Martie și înălțarea Suvera- 
nului la rangul de Rege al României, după care act directorii dela am- 
bele scoale trimit ministerului câte o telegramă cu acest cuprins: 

„Institutorii primari din Curtea de Argeș, respectuoși vă roagă a 
fi interpretul lor pe lângă M. S. Augustul Rege, căruia fi urăm, în a- 
ceastă zi de ínálfare si reînviere a românismului, ani mulți, pentru fe- 
ricirea Regatului Román". 

La 15/28 August 1917, „Sfânta Maria". Elevii au fost la Episcopie, 
unde s'a oficiat jubileul de 400 de ani dela târnosirea Mânăstirii de că- 
tre Domnul Neagoe Basarab, la 1517". 

Luni 24 Aprilie, 7 Mai 1917, s'a făcut pelerinaj cu elevii școalei la 
mormântul Reginei Elisabeta", — mama suferinzilor din localitate. 

La I lunie 1919, s'a ținut „un mare meeting la școală pentru Ba- 
nat". 


188) Arn. scoalei b&áefi Nr. 23/864. 
187) Ministerul Interne Nr. 1343/865. 


208 


www.dacoromanica.ro 


La 8 Octomvrie 1921, Regele și Regina au venit în localitate, pen- 
tru parastasul de 400 de ani dela moartea lui Neagoe Basarab și șapte 
ani dela moartea Regelui Carol І. Elevii tuturor școalelor au luat parte. 

Dela 15,—17 Octomvrie 1922, nu s'au ţinut prelegeri, sărbătorin- 
du-se încoronarea Regelui și Reginei la Alba-lulia și București... 

Ne oprim aci cu aceste scurte spicuiri de interes general, pentru 
a culege câteva şi din cele de interes mai restrâns. 

Astfel, la 4 Aprilie 1878, se suspendă cursurile, în semn de doliu, 
pentru sofia profesorului Gh. Claru dela seminar, care preda cântul si 
la școala primară ; la 5 Aprilie acelaș an, acelaș gest se repetă pentru 
înmormântarea ficei lui N. Protopopescu, Directorul Episcopiei, ca devo- 
tat susținător al școalelor primare. 

La 12 lanuarie, 1882, toate școalele au participat la înmormântarea 
lui Teodor Brătianu, ctitorul școalei din Tigveni și fratele Primului Mi- 
nistru de atunci. 

La 20 Noembrie, 1888, directorul ia parte la inaugurarea școalei 
din Cacalefi. 

La 3 Martie, 1918 „elevii au asistat la sfințirea nouii Biserici Dru- 
jești. A oficiat P. S. Episcop Humulescu. 

Pentru ajutorarea copiilor săraci, s'a organizat deseori baluri și ser- 
bări filantropice. 

La | Martie, 1880, Constantin Dobrescu, învăţător Mușetești, a dat 
o asemenea serbare la școala de báefi, „în folosul elevilor săraci, si- 
litori și cu purtare exemplară" 355), ca fost elev al acestei școli, 

In lanuarie 1882, se organizează un bal „din ale cărui fonduri să 
se ajute copiii lipsiţi”. Este poate origina tradifionalului ajutor de Anul 
Nou ce se păstrează și astăzi în localitate, făcându-se la primărie, sau 
— cum a fost de Anul Nou 1937, la Biserică, cu participarea P. S. Epis- 
cop Grigorie, a Primarului, a autorităților și școalelor locale. 

In același an „trupa teatrală Alexandrescu a dat o reprezentație 
în folosul elevilor sármani 289). 

In 1884, corpul didactic al judeţului, în frunte cu profesor Trásnea, 
se organizează în „Societate de ajutorare a copiilor săraci din tot cu- 
prinsul județului". 

Din veniturile realizate s'au trimis și scoalei de báefi următoarele 
materiale pentru 20 de costume: 82% coturi postav și 27% coturi 
dimie neagră, socotit 5/4 со}! pentru zeghie; 15 coturi dimie albă, 


388] Arh. sc Бей Nr. 6/880. 
189) |dem Nr. 35/882. 


209 


www.dacoromanica.ro 


socotind câte 3 cofi pentru pantaloni, lei 70 numerar costui cusutului, 
socotit câte 4 lei costumul de oraș și câte 2 lei cel de ţară. 

In 1885, trupa teatrală Moraru, dă în oraș mai multe reprezen- 
taţii, oferind din venituri elevilor săraci, 57 lei, pentru cărţi, haine si 
îmbrăcăminte. 

La Crăciun, 1912, s'au împărțit ajutoare elevilor săraci în sumă de 
11.000 lei. | 

Și încheem aceste scurte însemnări, cu o duioasă notă a unui coleg 
din București, care vizitând cu elevii săi! orașul și școalele, scrie în regis- 
trul de prezență : „Astăzi 8 August 1917, cu dragă inimă și însoţit de 
școlarii mei în colonie, am vizitat pe d. Căprescu, iubitul meu prieten 
Я director. Am căutat să-i arăt dragostea și recunoștința mea cea prie- 
tenească (55) D. Acazaenu Directorul școalei 12, București. 


XIV. Dir amintirile Preotului Gh. Duteanu. 


Bătrânul popă Gheorghe Duţeanu, din Albești, deși trecut de 80 
de ani, cu barba și pletele colilii, e încă verde ca un brad de munte, 
rumen la faţă și plin de duh ca un patriarh. Povestește vioi, limpede 
și cu tâlc, lucruri vechi ca și cum le-ar vedea aevea. 

— Am făcut școala primară, în sat la noi, la vestitul dascăl Radu 
Matei, care ne învăţa să scriem cu deștiul pe nisip, să citim slove scrise 
de el și să cântăm, bisericește, asta era școala lui. Da era bun și vestit 
aascăl Matei al nostru, că se dusese pomina de el. Școală ca a lui, 
numai popa lacob, dela Cerbureni mai avea. La ei nu se învăța decât 
doi ani : scrisul, cititul puține socoteli și cântările ; școli de grámátici, 
cum le chemau pe atunci. D'aci, cine vrea să înveţe mai mult, se ducea 
la oraș. 

Tatăl meu, deși țăran simplu, vrea să mă facă popă, cum m'am și 
făcut și т'а dat la Argeș, în școala unuia Cărbuneanu, dascăl vestit, 
venit de peste munți. Fra un от’ îndesat, mărunt la statură, blând la 
fire, tare învăţat și purta cioc, ` 

La el am învățat să scriu cu „trândul”' — un fel de piatră calca- 
roasă albă și moale ca creta — pe tablă vopsită ; la el am văzut întâia 
oară cărţi tipărite și am deprins a citi pe ele cu slove noui, în locul ce- 
lor vechi, care se schimbaseră atunci. 

Tin minte când a vizitat școala Domnitorul Carol, care venise de 
curând în țară. Par'că-l văd și acum: Era înalt, svelt, tânăr, cu ochii 
vioi, cu favoriti în barbă. Blând la fire, domol, dar cam peltic la limbă, 
a întrebat pe fiecare câte ceva. 


210 


www.dacoromanica.ro 


Pe mine m'a întrebat, de ce-i zice orașului: „Curtea de Argeș". 
l-am răspuns cum auzisem pe acasă, dela bătrâni: „Curte îi zice fiindcă 
aici au stat Domnii Țării, și aveau aci curtea Domnească: „Argeș, i se 
spune, fiindcă fusese aci o veche așezare de ,argele" — bordeie în 
pământ си răsboaie de țesut pânză de in și cânepă, cum era pe atunci. 

Bag-seamă că i-a plăcut răspunsul, căci s'a uitat la mine cum eram 
îmbrăcat fáráneste, cu cojoc și cu opinci, m'a mángáiat si a zis „Brava, 
tu copil deștept” ! S'a îndreptat apoi la Cărbuneanu si a vorbit cu е! 
pe nemfəste mult. 

A mai scos pe unul la tablă și l-a pus să-i facă о circonferenjà fără 
compas; copilul n'a știut. Vodă, sprinten cum era, a luat ,trándul" si 
аја în mână și numai decât a tras pe tablă o cinconferentà, curat ca din 
compas. A cerut apoi să-i facă copiii: raza, diametrul, tangenta, se- 
canta. 

Pe atunci școala era în V. Târgului, lângă Augustin Pomojnicul. 


XV. Caragiale, revizor școlar de Argeș. 


Nemuritorul Caragiale, artistul superior, spiritul fin și pătrunzător, 
care a îmbogăţit literatura cu creații geniale, în calitate de revizor șco- 
lar al judeţului Argeș, a făcut școalelor din orașul nostru viziteie de ri- 
goare. ` 

Școala de fete funcţiona până atunci într'o căsuță închiriată pe 
str. Damaschin, cu două săli de clase și o odaie pentru directoare, Ar- 
niva școalei era vrăfuită pe sala pridvorului, în lipsă de cancelarie. In 
clase zumzetul surd al orelor semiocupate. 

Caragiale, vrând să iscodească interiorul, pune mâna strașină la 
ochi și se uită pe geam. Invájátoarele sfătuiau la catedră, elevele în 
bănci. Surprinse, dàscálitele trec fiecare la locul lor. Directoarea îi ese 
în întâmpinare, 

— Ce faceți, Doamnă ? 

— Şcoală, domnule revizor, 

- - Văd... Asta de pe sală ce este? 

-~ Este arhiva scoalei ; n'avem cancelarie, 

- - Bine, bine, si la catedră ce táinuiati ? 

- - Colega îmi cerea unele lămuriri de serviciu. 

— Aha !... Continuaţi dar... scuzaji cá v'am deranjat !... și a plecat. 

Școala de Бае}! funcționa în curtea Bisericii Domnești. 

Caragiale se apropie neobservat, Intră pe sală. Liniște. In ciase 
acelaș freamăt ca de stup în fierbere. Crapă o ușă. Dascălul, obosit 


211 


www.dacoromanica.ro 


` 


poate, răzimase fruntea în palme pe catedră. Copiii in bănci citeau, 
scriau, dondăneau... Când văzură un străin la ușe, se sculară în sus, stri- 
gând în cor. 

— Bunăzziua ! 

In clipa asta, dascălul sare — ca ars — depe catedră, și cu ochii 
turburafi îi ese înainte. 

Nu știu ce i-o fi mirosit maestrului, că smâcind nasul, l-a sfichiuit 
fulgerător : 

— Cine-i idiotul care dă lecții d'astea ? 

— Eu sunt... Să trăiţi! 

— Se vede cât de colo !... 

Și întorcând spatele a ieșit. 

In primăvara anului 1881 sau 1882, Caragiale a adunat pe toţi în- 
vățătorii județului. în congres, la Pitești, pentru conferințele generale a- 
nuale. 

Şedinţele se țineau la școalele din oraș, durând câteva zile în sir. 

La sfărșit, el a vrut să încheie lucrările, cu o agapă colegială, pen- 
truca într'o atmosferă mai caldă de intimitate, să apropie pe toți la- 
olaltă. Masa a fost rânduită la restaurantul „Dacia" din Str. Mare. 

Caragiale, în capul mesii, avea de o parte și de alta, pe Dobrescu- 
Muşeteşti și Vasile Popescu-Stoilești,, ca dascăli mai rásárifi, mai copf[i, 
mai deggheţaţi. Masa a fost tot timpul însuflețită de glumele lui Cara- 
giale și ale lui Vasile-Stoilesti. 

La sfârţit, Caragiale propuse celor de față să spună câte o amintire. 

— Ei, băeţi, máncarám, gustarăm, ia să-mi spuneți acum câte o no- 
velă originală din viaţă. 

Vorbele maestrului adumbriră un moment veselia, aducând oare- 
care stingherire. Dobrescu-Mușetești, luând o ţinută gravă și răsucin- 
du-și nervos mustáfile, puse ochii în jos, par'cá ar îi căutat ceva. Va- 
sile Popescu, fire vioaie, isteajà și spontană, isbucni deodată într'un ho- 
hot sdravăn, care a înseninat într'o clipă toată atmosfera, reaând mo- 
mentului nota unei vibrante veselii. De bună seamă el găsise їп dăsaga 
lui de țăran hazos și plin de duh, vreo soție d'ale originale, cum îi piš- 
cea lui Caragiale. И 


Nenea Tudose Diaconescu — pensionar dela Zărnești, care ега de 
față și dela care rețin aceste amintiri, — învăţător tânăr pe atunc, 
abia eșit de pe băncile școalei —, absorbit de „ideia novelei originale” 


pe care o credea cine știe ce nasmodie, frământându-se cam ce are să 


212 


www.dacoromanica.ro 


spună el când i-o veni rândul, n'a auzit nimic din cele ce-au spus ceilalți 
înaintea lui. 

Când i-a venit rândul, novela ега găsită: Pe când era copil, du- 
cea caprele la mugur în pădure, iarna, și tâind o cracă mare da fag, 
i-a căzut drept în cap si l'a făcut mototol în zăpadă. 

— Măă, dar tare stea ai mai avut! i-a răspuns ironic și hazliu Ca- 
ragiale. 


Si așa se încheia banchetul maestrului. 


213 


www.dacoromanica.ro 


SCOALA PRIMARA DE FETE 
DIN C. DE ARGES. 


www.dacoromanica.ro 


190) 


Şcoala de Fete. 


Odată cu școala de báeti, în toamna anului 1860, s'a înființat și 
şcoala primară de fete din Curtea de Argeș și s'a pus în funcţiune în 
lanuarie, 1861. Spre deosebire de cea de báeji însă, școala de fete a 
avut dela început două posturi cu doi institutori : M. A. Bulgărescu la 
clasa i și Gh. Blasianu la cl. 11 și directorul școalei. 

In 1863, se înființează cl. 1 și postul al treilea, în care este nu- 
mită institutoare si directrice : Eufrosina Moscuna. Cei doi institutori 
mai vechi: Blasianu și Bulgărescu, mutându-se la București, posturile 
lor au fost ocupate astfel: Eust. Cristescu la cl. | și Ana Visunescu cl. Il. 

Pela 1870,19?) postul acesta din urmă nu mai funcţionează, clasele 
1 și И unificându-se sub conducerea unui singur institutor. 

In acest post au funcţionat după Eust. Cristescu mai mulți institu- 
tori și anume; lon Tănăsescu, Paulina Minculescu, Maria Anagnosto- 
polu și alții! 

Cel dintâi local în care și-a inaugurat cursurile școala de fete, a fost 
casa Vizunescu, închiriată de primărie, pentru acest scop, Această casă 
era așezată pe locul unde se află azi piaţa și hala orașului. Era o casă 
mare, cu mai multe încăperi spatioase, cu cerdac arătos în faţă, cu piv- 
nifá dedesubt, cu porți învelite la intrare și acoperită cu șiță, osebit 
acareturile împrejur. În faţă, avea o curte largă pentru jocuri; iar în 
spate malul râpos al Argeșului, care-și murmura lin undeie sclipitoare, 
pe unde astăzi se rostogolesc trenurile Caps-ului, cărând bogăţiile 


190) Se mai intitula la început şi „externatul de fete din C. d'Argeșiu'. Astăzi 
nu mai posedă nimic din vechea-i arhivă. 

181) D-na Ec. Teodoru, fostă dir. a acestei sc. crede că şcoala de fete a avut 
în 1861 4 clase cu 4 inst. și 120 elevi; iar în 1862 s'au unificat cl. l-iu cu 1l și în 
1863 cl. III cu IV, rămâind numai 2 în ființă. Socotesc neverosimilă această situaţie. 


217 


www.dacoromanica.ro 


păduroase ale munților, pustiifi de podoaba și farmecu) codrilor bătrâni, 
ce se macină în tăișul fierăstraielor și se mistue în adâncurile lacome 
ale zărilor. Pe locul unde se vede azi, grafioasá și sveltă gara și vuesc grà- 
bite locomotivele și vagoanele încărcate cu poveri uriașe, se rotia pe 
atunci o moară de apă, care vuia neastămpărată în clocotul vijelios a! 
valurilor. 

Ca material didactic și mobilier, pela 1863, școala avea următo- 
rul „inventariu de effecte" 122): „Charta României de Maior Papazoglu, 
21 table lancastrice, uă tablă, uá cathedră, șase bănci, un dulap, două 
mese mici, patru bănci mici, doue scaune, uă icoană a M. Domnului. 
Procurate cu fondurile statului”. ss. C. Verzaru, N. Coculescu, B. Ursescu, 
Al. Teodosiade. 


Localul M. Diaconescu-Lumânăraru, azi P, Eremia, 1872—1878. 


Ca eleve găsim înscrise: cl. 1: 22; cl. 1 7; cl. 18; cl. 4, 7; 
Promovate : cl. 1 6; cl. 1 6; cl. IIl 3; și 4 eșite 15. 

In frumosul local Visunescu, școala de fete a funcționat până la 1872, 
când un foc mare, isbucnind dela niste clăi de fân din apropiere, a co- 
tropit clădirea, până la temelie. 

Din această pricină, la 1872, școala se mută pe str. Negru Vodă, 
în casele lui Marin Diaconescu, zis Lumânăraru — azi proprietatea P. 


192) „Inventariu de effectele scholei de fete din C. d'Argesiu", Arh. St. Dos. 
Nr. 434/864. 


218 


www.dacoromanica.ro 


Eremia. Aci, a funcţionat până la 1878 primăvara, când táindu-i-se chi- 
ria din buget, școala a fost nevoită să se mute, pentru un an și ju- 
mătate, în localul scoalei de băieți, dela Biserica Domnească. In acest 
timp, școala a funcţionat, cu patru clase întrunite. al cu all și a lll cu 
a |V, pe doi institutori In casele Lumânărarului, s'a stins din viață di- 
rectoarea școalei : Eufrosina Moscuna — Bârseanu, răpusă de furia unei 
epidemii de angină, după 10 ani de muncă devotată. In locul ei a fost 
numită Verona Petrescu, care a funcţionat, ca institutoare superioară 
și directoare, până la 1880. 

In anul 1879, primăria orașului, cumpărând dela moșt. Augustin 


Verona Petrescu. 
Directoarea Şcoalei de fete: 1874— 1880. 


Petrescu, casele cele vechi, din Valea Târgului, școala de fete se sta- 
tornicește aci, pentru totdeauna, lărgindu-și terenul la circa 3000 m. p. 
Fiind însă vechi și neîncăpătoare, primarul orașului, Daniil Sterescu, le 
dărîmă și în locul lor clădește un local propriu, încăpător și sănătos, 
care a fost pus în funcțiune în 1882. Doi ani de zile, au lucrat meșterii 
lui Neacșu Slătioreanu din Slătioarele. Localul avea acum patru săli mari 
de clasă, antreu larg, cancelarie, rezervă si o lungă sală în faţă și pe 
delături ; era învelit cu fier. 


219 


www.dacoromanica.ro 


Peste puțin timp, s'a adăugit și locuința separată, pentru directoare. 
Infáfisarea generală se vede în următoarea schiță topografică. 


осо! [а 
= ЕЙ 


Tm E 
E 


Localul şcoalei de fete dela 1882—1912. 


Intrarea în acest local era pe lângă casele C. Balotă, nefiind încă 
pod peste gârla din față. Mobilierul a fost făcut în întregime din nou, 
de primarul Sterescu. Pentru stáruinfele depuse și interesul său față de 
scoală, se hotáríse să-i poarte și numele. 

Pe timpul cát a durat această construcție, școala a funcționat cu 
chirie în casele lui Danii lonescu pe str. Damaschin, azi Brătianu — pro- 


220 


www.dacoromanica.ro 


prietatea d-nei Vinica Călinescu. In acest local, școala a tost inspectată 
de scriitorul Caragiale, ca revizor școlar al jud. Argeș. 

La 1880, mutându-se Verona Petrescu, locul ei a fost ocupat 
de d-șoara Eufrosina Pandelescu, căsătorită Tonegaru, care a ținut acest 
post 35 ani, fără întrerupere, creind o epocă de fecundă activitate, în 
trecutul școalei. 

In postul al doilea, a avut ca colegă un timp, pe Ana Visunescu, 
căsătorită Predescu, care din cauză de boală, s'a retras din învățământ; 
în urma ei s'a perindat o serie de învățătoare premenind cadrele perso- 
nalului cu elemente noui ca: Speranța Pârâianu, Zoe Corivan, Victoria 
Vládescu,-Furduescu (1886—89), Lucreția Georgescu-Căprescu 1889— 
1897. Elisa Pascu, Lavinia Mănescu, Emilia Bănescu, Ana Preda, Ecate- 
rina Protopopescu, casat. Teodoru s. a. 1%). 


Localul sc. de fete din 1880—82. Casa D-nei Vinica Călinescu, 
fostă Daniil lonescu. 


In anul școlar 1891—92, se desparte cl. | de a 11-а, având са insti- 
tutoare pe Ana Bobescu la cl. | și Lucreția Cáprescu la cl. ЇЇ în anul ur- 
mător 1892 93 19) se desparte si cl. Ill de a IV-a, înlesnindu-se rotația 


193) Din lipsa arhivelor şi a unor izvoare sigure, nu s'a putut stabili lista com- 
piectă şi exactă a tuturor institutoarelor dela sc. de fete. 
184) Min. Instr. Nr. 7199/92. 


221 


www.dacoromanica.ro 


generală dintre diferitele institutoare, dela cl. | și până la absolvire, 
— mișcare de puternică înrâurire asupra desvoltării învățământului. 

Datorită acestei sisteme, și încadrării generale programa școlară 
a putut fi străbătută mai în adâncime, materia cunoștințelor frământată 
și asimilată mai cu spor, iar individualitatea elevelor, scrutată dea- 
lungul unui întreg sir de ani, a putut fi pătrunsă în toate cutele și in- 
fluentatá și modelată, cu mai mult succes de personalitatea înde- 
lung apropiată a institutoarei cum si de varietatea mijloacelor educa- 
tive, sporite ёи noutatea aplicafiunilor practice și dexteritáfilor : cântul 
desemnul, gimnastica, lucrul de mână, etc., ceea ce a prilejuit frumoase 
expozițiuni școlare si alese manifestări culturale. 


In 1912, localul vechi, ridicat de Sterescu, ruinându-se sub dintele 
necruţător al celor 32 ani, este dărâmat de primarul Teodor Damian și în- 


Localul şcoalei de fete construit în 1914, 


locuit cu clădirea localului actual a cărui zidire a fost complet terminată 
și inaugurată în 1914, primar al orașului fiind regretatul Dimitrie Lăză- 
rescu, care a depus nepregetate stăruințe ca școala să fie cât mai bo- 


gat înzestrată cu mobilier și material didactic nou. 


Locuinţa cea veche a Directoarei, fiind deasemenea părăduită si 


improprie, a fost dărîmată fără a se mai reface. 


222 


www.dacoromanica.ro 


In timpul cât a durat construcţia noului local, școala a funcționat 
în casele Generalului Mironescu, de lângă piaţa orașului. 

Intre timp, direcția școalei a fost trecută d-nei Ecaterina Teodoru 
în anul 1913. Sub conducerea D-sale, școala a reluat un nou avânt. S'a 
organizat cantina elevelor, s'a întemeiat casă de economie, farmacie, 
muzeu, etc. Tot în acest timp, la 1914, se pun bazele unei biblioteci po- 
pulare, denumită : „Neagoe Vodă Basarab", de o valoare culturală 
deosebită, la cari au contribuit cu însuflețire toți fruntașii orașului, 
Primăria, Casa Scoalelor, etc., adunându-se în scurt timp, câteva mii 
de volume, după amintirile doamnei Teodoru, care spune: 


„Examenele de finele anului școlar și expoziţiile de lucrări scrise, 
desemn, caligrafie, lucru de mână, ieșite din mâinele elevelor ca : len- 


Casa General Mironescu, care a servit de local provizoriu 
pentru şcoala de fete 1912 — 1914. 


gerie, broderii, croșetături, împletituri, cusături românești, bibiluri, șa- 
bace, costumul naţional lucrat de pânză cu arnici cu mătase, cu flutu- 
rași cu fir, încât oricine vizita expoziția dela școala noastră, rămânea plă- 
cut impresionat de munca ce se depunea. Regele, Regina, Altefele Re- 
gale au vizitat adeseori școala de fete. Multe obiecte din expoziţie și 
costume naționale au fost cumpărate de Regina Elisabeta, M. S. Re- 
gina Maria și Principesa Elisabeta. Parte din ele au fost trimise și în 
străinătate. Nu rare ori s'a întâmplat ca în timpul lecfiunilor să fim asis- 
tate și de miniștrii plenipotenfiari și învăţaţi din diferite state străine". 


223 


www.dacoromanica.ro 


Toată această înfloritoare desvoltare școlară a fost brusc întreruptă 
şi răvășită de volbura răsboiului, care a isbucnit în 1916, pălind cu ari- 
pele lui de foc orice mișcare, orice suflare, orice viaţă. 

Localul a fost transformat, la început, în depozit de făină, pentru 
aprovizionarea trupelor noastre; apoi în cazarmă, pentru trupele de 
ocupație, care la evacuare, l-au devastat fără milă, arzându-i ferestrele, 
spărgându-i geamurile. A fost nevoe de multă trudă și însemnate chel- 
tueli, până a fost pus iarăș în stare de funcțiune, la 1919. 

In acest trist răstimp, dela 1916—1919, școala de fete a funcționat 
în primul an: | Aprilie — 30 Octomvrie 1917, în localul școalei de 


Caliopi Roşescu. 
Fostă directoare a şcoalei de fete dela 1916 — 1919. 


báefi; în anii următori: 1917—1919, în casele Pandele lonescu, din 
Bulevardul Carol, azi internatul școalei de meserii, proprietatea O. 
Hanciu. 

Anul școlar : 1916—1917 s'a deschis la 1 Aprilie și s'a închis !a 
30 Octomvrie 1917 ; anul următor 1917—1918, s'a deschis la 5 Noem- 


224 


www.dacoromanica.ro 


vrie 1917, în prezența Episcopului Evghenie Humulescu și s'a terminat 
la 5 lulie, 1918. Pe anii viitori, deschiderea cursurilor se normalizează. 


Personalul didactic al școalei, în timpul răsboiului, a fost alcătuit 
astfel: D-na Caliopi Roșescu, directoare, în locul d-nei Teodoru, care 
se refugiase în Moldova, unde, din cauză de boală a şi demisionat din 
învățământ ; D-na Aurelia Penescu, suplinitoare provizorie si d-rele Vic- 
toria Gheorghiu, Elena lonescu și Elena Iliescu, titulăre. 


In anul următor: 1919—1920, direcţia școalei a fost încredințată 
d-șoarei Victoria Gheorghiu, în locul d-nei Rosescu, care s'a mutai la 


Victoria Gheorghiu. 
Directoare a şcoalei de fete dela 1919 — 1937. 


București, având ca colege pe D-rele Constanţa lonescu, Elena Iliescu, 
ș. a. D-sa a început opera de refacere a școalei reparând stricăciunile 
rămase în urma răsboiului, completând lipsurile de mobilier și material 
didactic, construind o magazie pentru lemne, iar în anul 1937 o clădire 
aparte cu sală pentru atelier și gospodărie. In timpul D-sale, școala și-a 
reluat firul de muncă spornică și roditoare de odinioară. 


225 


www.dacoromanica.ro 


In 1925 se înființează cl. V cu concursul institutoareior cari predau 
fiecare câte un obiect. In anul următor, 1926, se reînființează, cu apro- 
barea Ministerului, atelierul de ţesătorie, denumit: ,Suveica Regine! 
Elisabeta", care funcfionase mult timp înainte de răsboi, având acum 
maestră specială, pe D-ra Verufa Sbârlingă. 

In 1932, după experiența făcută la cursul superior, se înființează 
postul V, în care este numită а-га Florica lonescu. In 1934, se creiază si 
post special de gospodărie, în care este numită, maestră de speciali- 
tate, d-ra Elena Tănăsescu. In 1936, cele două posturi de gospodărie 


O expoziție de lucrări a şcoalei de fete, 1937. 


și țesătorie se contopesc, având ca maestră unică, pe D-ra Domnica 
Bucur. Atelierul este dotat cu mașină de cusut, rásboi pentru țesut, di- 
ferite gherghefuri, etc., și produce obiecte frumoase și bine apreciate, 
cumpărate și comandate de public. 

In 1936—937, se reînființează și cantina școlară, cu ajutorul Coop. 
„Munţii Argeșului”. Deasemenea biblioteca, reînființată după răsboiu, 
funcţionează cu circa 200 volume. 

Arhiva școalei nu se mai păstrează, decât dela 1919. 

In timpul dela 1917—1937, școala a dat 691 absolvenţi de curs pri- 
mar elementar și 14 absolvente de curs primar complet, roade îndeajuns 


226 


www.dacoromanica.ro 


Şcoala de fete. — Cursul sperior în atelier, 1938. 


Şcoala de tete. — Un aspect al atelierului, 
sub conducerea d-nei D. Bucur 1938, 


227 


www.dacoromanica.ro 


de eloquente pentru a justifica cele mai optimiste speranțe pentru 
viitorul scoalei. 

In 1937, toamna, d-ra Victoria Gheorghiu, demisionând dela direc- 
Ha școalei, după aproape 18 ani de activitate devoată, locul său este 
ocupat de D-na Paraschiva Bădoiu, institutoare de gr. |, numită de 
Minister. 


Panu, Scoajei ne TeTe. 


Localul actual. 
Directori — Directoare. 


. Gh. Blasianu: 1862—63. 


l 
2. Eufrosina-Moscuna-Bârseanu : 1863—74. 
3. Verona Petrescu: 1874—80. 
4. Eufrosina Pandelescu-Tonegaru : 1880—913. 
5. Ecaterina Protopopescu-Teodoru : 1913—1916. 
6. Caliopi Olănescu-Roșescu: 1916—1919. 
7. Victoria Gheorghiu: 1919—1937. 
8. Paraschiva Bădoi: 1937, 
228 


www.dacoromanica.ro 


loen|unug Өс. ре Te Te 


N: 7 4 [ocaju Vizunesu. 
2 2 > Diaconescu. 


4 1! Dani Lonesu 
S » HuqusTiw Țeliesu 


E esa Misonesu 


7 s Pa pe je Tongsu 


B » Comunal ficloa 


senin 


"C. Ё терттен N 
№6 aM a ` 


229 


www.dacoromanica.ro 


TABL O U1) 
cu numele institutorilor şi institutoarelor sc. primare de fete C. de Argeş 
dela 1860—1938. 


= 

9 

LET 

8| Numele si Pronumele „Timpul : Observaţiuni 
Ыы cât a servit 

Z —=—=— 

1| Gh. Blasianu 1861—1863 ? 

2| M. Bulgărescu 1861—1863 ? 

5| Eufr. Moscuna-Bárseanu 1863—1874 

4| Ana Vizunescu-Predescu 1863—1881 | 
5| Eustațiu Cristescu 1863 ? 

6| loan Tănăsescu 1864 ? 

7| Paulina Miulescu 1868 —1870 

8| Maria Anagnastopoles |1870—71 ; 1882—86 

9| Verona Petrescu 1874—1880 

10| Eutr. Pandelescu-Tonegar 1880—1915 

11| Zoe Corivan 1880—1881 

12| Speranţa Pârâianu 1881—1882 


13| Vict. Vládescu-Furduescu 1886 —1889 
14| Lucr. G-gescu-Căprescu |1889—97 ; 1922—23 Sup. Filofteia Popescu 1922—23 


şi V. Filipoiu. 
15] Maria Georgescu 1891 ? 
16| Ana Bobescu 1891 ? 
17| Ana Preda 1895—1895 ? 


18| Eliza Pascu 

19| Lavinia Mănescu 

20| Emilia Bănescu 

21| Ec. Protopopescu-Teodoru 1895—1917 Sup Aurelia Penescu 1916. 


22| Caliopi-Olánescu-Roses. 7 —1919 Sup. Maria Călinescu 1919. 
25| Victoria Gheorghiu 1914—1938 | 

2%. Elena Ionescu : 1916— 1957 Sup. Zoe Constantinescu 1936-37. 
25| Elena Iliescu 1917—1923 

26| Maria Cerbur.-Popilian 1919—1930 

27| Valeria Manoliu 1920—1921 

28| Maria Preotu 1920—1921 Sup. Maria Călinescu 1920. 
29| Elena Nicolescu-Lungu 1922—1958 

30| Parach. Popescu-Bădoiu 1924—1938 

31| Ecaterina Nicolescu 1928—1929 

52) Veruta Zbârlingă 1928—1930 Maestră de țesut. 

33| Hortansa.Filip-Fotescu 1931—1937 

34| Florica Ionescu 1930 —1934 

35| Adela lordache Popescu 1951— 1952 

36| Maria Bardar 1933—1934 

51| Elena Tănăsescu 1934—1935 Maesiră de gospodărie. 

38| Domnica Bucur 1935—1938 Maestră de tesut sl gospodărie. 
39| Ecaterina Pr. Drutu 1957—1938 Detaşată 


1%) Din lipsa documentelor si arhivei, datele mai vechi nu s'au putut stabili 
cu exactitate. 


230 


www.dacoromanica.ro 


Gheorghe Blasianu 


S'a născut în Ardeal, propabil în regiunea Blajului, 1%) de unde și nu- 
mele Blasianu, alterat din Blăjianu, sub o anumită influenţă ardele- 
neascá, prin care sunetele j, f, etc., se îndulceau în s. Ex.: Chifianu, se 
scria si rostea : Ghesianu, etc. 

Studiile, și le-a făcut la Blaj ori Sibiu, vestite centre culturale arde- 
lenești, de unde ne-au venit atâția dascăli și cărturari de seamă. 

Se poate să fi fost coleg de studii și cu Cárbuneanu, celălalt orga- 
nizator al școalei de băeți. 

El a fost cel dintâi director și organizator al școalei primare urbane 
de fete din Curtea de Argeș, predând la clasele II! și IV. N'a rămas 
multă vreme aci, mutându-se la București, pela 1863. 


M. A. Bulgărescu. 


Este al doilea institutor al școalei de fete, numit odată cu Blasianu, 
la clasele | și Il. Este de crezut a fi coboritor tot din Ardeal și a fi ur- 
mat aceeaș cărare cu tovarășul său Blasianu. 


Eufrosina Moschuna — Bârseanu. 


Este a doua „directrice" sau ,superioará" a ,,externatului de fete" 
din Curtea de Argeș, cum se zicea pe atunci. 

S'a născut în anul 1842, la București, din părinți cu stare și situaţie 
înaltă. Tatăl său, Atanasie Moschuna, fusese secretar general la Minis- 
terul de Interne, în cabinetul lui lon Brătianu. Mama sa, Smaranda Ti- 
topoleos, originară din Argeș, avea moșie prin partea de sud a judeţului. 

Rămasă orfană de mică, familia a scăpătat și tânăra Frusina este 
nevoită să intre în învățământul primar. 

Este numită institutoare la școala de fete din Curtea de Argeș, în 
1863, având trei clase primare la bază și o distinsă cultură în familie. 

Aici a cunoscut pe Alexandru Bârseanu, institutor la școala de 
băeți, cu care s'a și căsătorit. In curând Providența le-a înveselit cámi- 
nu! cu bucuria unei copile drăgălașe. Soarta vitregă n'a cruțat însă fe- 
ricirea acestui cămin, căci în toamna anului 1874, în ziua de 11 No- 
emvrie — o zi mohorítá și aspră de toamnă — moartea nemiloasă smulge 
pe mamă în floarea tinereții, numai de 32 de ani, lăsând în urmă o co- 
copilă orfană și un soț nemângâiat. 


196) După unele informafiuni, locul nașterii ar fi comuna Cristian, jud. Sibiu. 


231 


www.dacoromanica.ro 


A căzut victimă devotamentului ei nefármurit pentru elevele dragi, 
cari erau în acel an secerate de o cumplită epidemie de o anghină dif- 
tericá se ducea din casă în casă, să dea sfaturi și ajutoare familiilor 
necăjite, până ce ea însăși a căzut atinsă de boală și răpusă ca o floare 
plăpândă, pălită de brumă ; și azi fostele ei eleve îi pomenesc numele 
cu duioșie și mulți ani în urmă se adunau și-i făceau creștineasca prăs- 
nuire la mormânt, până ce, cu ocazia săpăturilor din curtea Bisericii 
Domnești, oasele i-au fost mutate și mormântul desființat. 


Ana Vizunescu — Predescu. 


S'a născut în Curtea de Argeș, în casele care au fost cel dintâi 
adăpost al școalei de fete. 

Ca studii, nu avea decât trei clase primare, obișnuite pe atunci. A 
fost numită în 1864, са institutoare a clasei !l-a, post pe care l-a ținut 
aproape 17 ani, până la !881. 

Intre timp, s'a căsătorit cu lon Predescu 1%), profesor la Seminarul 
din localitate, un spirit superficial și ateu, sub a cărui nefastă înrâurire, 
ș'a dedat, în ultimul timp, la о patimă vicioasá care i-a grăbit sfârșitul. 


Eust. Cristescu. 


A fost numit suplinitor în postul al lli-lea, al școalei primare 
de fete Curtea de Argeș, în anul 1863—64 și a funcţionat la clasa l-a. 


Verona Petrescu — Grozescu. 


Este una din cele douăsprezece fiice ale vașnicului subprefect de 
Argeș Augustin Petrescu și cea de a treia directoare a scoalei de fete. 

S'a născut la 1853, în Curtea de Argeș, și-a făcut studiile la Școala 
Centrală din București și a fost numită înstitutoare prima oară la Pitești, 
în urma concursului depus. 

In acest timp, murindu-i tatăl, mamă-sa — Maria Titopoleos — deși 
{етее isteatá cu bună stare materială și cu legături întinse în societatea 
înaltă rămânând văduvă, fără experienţa vieții și fără sprijin, cu 12 
copile, toate fragede și fără situaţie, a adus-o lângă sine, în Curtea de 
Argeș, ca institutoare și directoare a școalei de fete de aci, în locul 


197) Absolvent a 7 clase de seminar. lon Predescu a funcţionat o vreme ca pro- 
fesor de matematici, caligrafie și desen, la Seminarul Curtea de Argeș: 1858—83; 
apoi ca institutor în Bucureşti: 1883—1903. 


232 


www.dacoromanica.ro 


mătușii sale Frosa Bârseanu, decedată în 1874, — pentru a-i fi de ajutor 
în creșterea celorlalte surori mai mărunte. 

Aci a funcţionat până la 1880, când mutându-se mama ei la Bu- 
curești, dânsa s'a transferat la Olteniţa, unde s'a și căsătorit cu insti- 
tutorul Grozescu, de origină ardelean. Amândoi au trecut apoi la Bu- 
curești, Grozescu luând direcția școalei dela Precupefii Noui. 

Au lăsat ca urmaș pe cunoscutul geolog Horia Grozescu. 

A murit în 1890, în vârstă numai de 37 ani. Florile plăpânde, le arde 
bruma și asprimile. 


Maria Anagnastopolu. 


A funcționat la școala de fete — prima oară — са suplinitoare, în 
locul Paulinei Miulescu, dela 7 Aprilie 1870, până la sfârșitul anului. 


A revenit mai târziu — pela 1883 — ca titulară și a funcționat 3 
ani, până la 1886, când s'a mutat aiurea. 


Paulina Miulescu. 


Numită suplinitoare la cl. | în anul 1868, trece examenul de defi- 
nitivare în cursul aceluiaș an și rămâne pe loc până la 1870, Aprilie 
7, când — după a sa cerere — este numită la altă școală. 


loan Tănăsescu. 


A fost numit institutor provizoriu în postul 111, al școalei de fete, 
pe ziua de | Septemvrie 1864, când s'a și prezentat la post. 


Eufrosina Pandelescu — Tonegaru. 


Născută la 1856, în Câmpulungul Muscelului, a rámas orfană de 
mic copil și ca bursieră o orașului natal, a fost internată în Azilul 
Elena Doamna, unde — sub îngrijirile mai mult decât părintești ale Dr. 
Davilla — și-a petrecut copilăria și și-a format sufletul. 

După 14 ani de viaţă (1865—1879) trăită în marele așezământ de 
educație al d-nei Elena Cuza, duduia Frosa Pandelescu, în etate de 23 
ani, iese în lupta vieții, începând cu o decepfie : postul câștigat de ea 
prin concurs, în orașul natal, îi fu răpit de altă candidată. O duioasă 
mângâiere îi aduse în 'această împrejurare o telegramă de încurajare 
a d-nei Davilla : „Cât timp trăește încă părintele vostru, să n'ai nicio 
grijă” ! Și în anul următor, la 12 Septmvrie, 1880, fu numită institutoare 
la clasele 111 si IV și directoare а școalei de fate din Curtea de Argeș, 


233 


www.dacoromanica.ro 


cu Decretul Nr. 10210/880, în locul d-rei Verona Petrescu, transferată 
la Olteniţa. 

In curând, pela 188i, s'a căsătorit cu profesorul C. Tonegaru 1°), 
dela seminarul din localitate. 

In 1913, a lăsat direcţia școalei; iar în 1915, a ieșit la pensie după 
o îndelungată și rodnică activitate, închinată acestei școale, — muncă 
nepregetată și pilduitoare, în slujba atâtor generaţii, timp de 35 ani. 


Eufrosina Tonegaru. 
Directoarea şcoalei de fete, dela 1880—1913. 


Azi, după aproape un sfert de veac de viaţă pensionară, la adânci 
bătrânețe, își duce traiul stingheră, retrasă în sihăstria unei căsuțe dela 
marginea Capitalei. 

Păstrându-și încă plinătatea puterilor mintale, înzestrată cu o me- 
morie rară, își deapănă singurătatea, răscolind cenușa amintirilor scumpe 
și reînviind în pagini colorate, clipele duioase trăite cu trei sferturi de 
veac în urmă, în umbra azilului, sub înalta ocrotire a marilor filantropi : 


198) C. Tonegaru a funcţionat ca profesor la Seminarul Curtea de Argeș, pre- 
dând muzica dela 1854—1873 - apoi istoria și geografia : 1873—1897. Ca pensionar, 
a fost ales primar al orașului C. de Arqeș. 


234 


www.dacoromanica.ro 


Elena Cuza, Carmen Sylva, Dr. Davilla și alte personalități ilustre ale 
vremii 188). 

Diploma sa de studii, găsită de d. Dr. Angelescu, Ministru al Edu- 
cafiei Naţionale, la d-na Perticari, a fost așezată în semn de omagiu, în 


sala de recepție а Azilului. 


A fost distinsă cu patru decorații, între cari : „Răsplata muncii pen- 
tru învățământ cl. 1", îi face cea mai deosebită plăcere. 


Zoe Corivan. 


Originară din Moldova, anume din părţile Tecuciului, a funcționat 
— tot ca suplinitoare — în anul 1880—81, apoi s'a mutat la Pitești, 
unde s'a și căsătorit. 


Speranța Pâraianu. 


Fiica Prefectului dela Muscel, colegă și prietenă cu Directoarea 
Eufrosina Pandelescu, a suplinit postul al II-lea, în timpul dela 1881—82. 


Ana Bobescu. 


Numită în anul 1891—92, la școala de fete în postul nou înfiinţat, 
a funcfianat ca institutoare în clasa l-a. 


Elisa Pascu. 
Venită din București și numită în al IV-lea post al scoalei de fete, 


înființat în anul 1892, funcţionează ca institutoare, în cl. II si în anul ur- 
mător se mută la Constanţa, căsătorindu-se cu un ofiţer de marină. 


Ana Preda. 
Venită dela Roșiorii de Vede, a funcţionat un an de zile la școala 


de fete, apoi s'a înapoiat la origină, unde s'a căsătorit și a rămas defi- 
nitivă. 


199) Vezi: „Amintiri din trecutul îndepărtat al Azilului Elena Doamna”, de Eu- 


frosina Tonegaru, 1937. 


235 


www.dacoromanica.ro 


Victoria Vlădescu — Furduescu. 


S'a născut în 1864, la Cámpuluno-Muscel, unde și-a terminat cla: 
sele primare. A făcut studiile normale la Azilul „Elena Doamna" din Bu- 
curești, luându-și „atestatul' și „Diploma de maturitate" în 1884. 

A fost numită în Curtea de Argeș, la cl. I—II a scoalei de fete, cu 
ord. 3802/886, în locul Mariei Anagnastopolu, transferată aiurea; a 


funcţionat în acest post 3 ani, până la 1889, când a trecut în Pitești, la 


Victoria Vlădescu — Furduescu. 


cl. | a scoalei Nr. 2 de fete (ord. Nr. 8966/98) ; mai târziu a fost numită 
si directoare a acestei scoale, post pe care l-a ținut 36 ani, până la 1929, 
când a eșit la pensie. 

43 de ani a muncit temeinic în ogorul școalei și azi, la vârsta de 73 
ani, se simte voioasă și sglobie, ca o adolescentă. 

Pentru munca și devotamentul său în școală, Ministerul i-a acordat 


„Răsplata Muncii pentru învățământ cl. II", cu Brevetul Nr. 822/905. 


236 


www.dacoromanica.ro 


Lavinia Mănescu. 


Originară din București, a funcţionat un an de zile la școala de fete 
și sa înapoiat tot la București, unde s'a căsătorit cu un avocat. 


Emilia Bănescu. 


Institutoare distinsă, a funcţionat 2 ani la școala de fete si s'a 
shns în 1894, secerată de tuberculoză, odată cu soțul ei, institutor la 


băeți. 


Ecaterina Protopopescu — Teodoru.' 


S'a născut în Curtea de Argeș, la 23 Noemvrie, 1875; cursul pri- 
mar l-a făcut la R.-Válcea, iar cel normal, la Azilul Elena Doamna din Bu- 
curești. . 

A fost numită învățătoare provizorie, in 1894, la școala Dănicei-Ar- 
ges, (Nr. 9432/894). 

În 1895, obține prin concurs postul de institutoare provizorie, la 
școala de fete din Curtea de Argeș, pe | Octomvrie acelaș an, cu or- 
dinul Nr. 14301/895 ; iar în 1900 este definitivată în acest post, cu De- 
cretul 2703/1900. 

La 1909, se căsătorește cu Dr. Mihail Teodoru, Medicul Spitalului 
și al orașului Curtea de Argeș. 

In 1913, este numită directoare a școalei de fete, post ce-l fine 
până la 1916, când — din cauza războiului — se refugiază în Moldova, : 
unde a funcționat pela diferite scoale și spitale : Huși, Vaslui, Dorohoi, 
lași, etc. 

La | Sept. 1918, simfindu-si sănătatea sdruncinată, demisionează 
din învățământ și se reintegrează tocmai în 1924, la școala Nr. | de báeti 
din Găești, de unde se transferă în Pitești, la școala Nr. 2 de fete. 

Aici funcționează până la | lanuarie 1937, când demisionează pen- 
tru ieșirea la pensie. 

Pentru munca și devotamentul său în școală și în timpul răsboiului, 
a primit: „Răsplata muncii pentru învățământul clasa | (Nr. 41614915) 
și „Medalia Comemorativă a răsboiului'. 


Victoria Gheorghiu. 


S'a născut în 1882, Decemvrie 18, la Curtea de Argeș, unde a ter- 
minat cursul primar. Primele patru clase secundare le face la Externa- 


237 


www.dacoromanica.ro 


tul de Fete Nr. 1 din București; iar școala normală la lași. (Mihail 
Sturdza). 

In 1902, este numită învățătoare la Școala Domnești-Muscel, avoi 
e detașată la Pitești, Curtea de Argeș, Cerbureni, Alexandria, etc. 

In 1912, se transferă la Curtea de Argeș, și funcționează 6 ani la 
școala de báefi, iar restul la fete. In 1919, i se încredințează direcția 
școalei de fete, pe care o deţine fără întrerupere până la 1937. 

Luând în primire localul, dărăpănat de armatele ocupante, a lup- 
tat din răsputeri pentru a-l repune în stare de funcţiune, completându-i 
geamurile, mobilierul, zestrea didactică și aducând școala la deplina ei 
desvoltare de astăzi, cu 7 clase, ateliere de gospodărie, țesut, etc. 


Elena lonescu. 


S'a născut în Curtea de Argeș, la 1884. 
Și-a format cultura la școalele : Secundară de fete Nr. | din Bu- 


Elena lonescu. 


curești, normala „Mihail Sturdza" din lași și Institutul pedagogic din Ge- 
nova, 2 ani. 


238 


www.dacoromanica.ro 


Pregătită astfel a intrat în învățământ, funcționând ia Ciofrân- 
geni, Tigveni, București, Olteniţa, etc. 

In 19!7 ia post definitiv la șciala de fete din orașul natal, unde 
funcționează până în 1937, când încetează din viaţă. 

A fost o bună și devotată învățătoare. In viaţă a fost de о cumpă- 
tare desăvârșită și o resemnare dusă până la ascetism, refuzând vieții 
orice plăcere. 

Din economiile ei, a crescut și înzestrat o copilă adoptivă, pe care 
a dedicat-o tot carierii dăscălești. O pildă de virtute și gânduri bune. 


Elena Nicolescu. 


S'a născut la 12 Octomvrie, 1884, în Stoiceni, cursurile primare le a 
urmat la Pitești, iar cele normale la Azilul Elena Doamna din București. 
In 1903, este numită învățătoare provizorie la Isbiceni-Romanați, 


Elena Nicolescu. 


de unde revine în satul natal și apoi la Dedulesti, unde se căsătorește. 
După anexarea Cadrilaterului, ia post, — împreună cu soțul —, la Bai- 
ram-Bunar și Carali, Caliacra. 


239 


www.dacoromanica.ro 


In 1922, vine în Curtea de Argeș, la școala de fete, unde functio- 


"PPP 
neazá până în prezent. 


Paraschiva Bădoiu. 


S'a născut în 1897, la Pitești, unde a urmat și cursul primar. Școala 
normală a făcut-o la lași. A funcţionat la școalele: Bascov, Valea Ur- 
sului, Găvana, iar dela 1924, la școala de fete din Curtea de Argeș, 


Paraschiva Bădoi. 


unde funcţionează și în prezent, fiind numită și directoare dela 1937— 
1938, în locul d-rei V. Gheorghiu demisionată. 


Florica lonescu. 


S'a născut în Valea Danului, la 1907. A urmat școala primară și 
gimnaziul din Curtea de Argeș, apoi școala normală „Elena Doamna" 


din București, 


240 


www.dacoromanica.ro 


A fost numită învățătoare ín 1927, la Stoiceni-Predesti-Arges ; а 
funcționat la Băiculești și Curtea de Argeș-fete, unde a și fost transfe- 
rată în 1932. 


Florica Ionescu. 


In prezent, este detașată la școala de aplicaţie a Școalei Normale de 
fete din Pitești. 


Maria Bardar. 


Născută din familie de învăţători, la Pleșoiu-Argeș, în 1912, a făcut 
școala normală de fete la Pitești și școala menaj Filipescu din Bucu- 
regt. 

Este numită în învățământ la 1930, în comuna Luminile-Ceauresti, 
de unde s'a transferat la Albești. A funcţionat ca detașată și la școalele 
din Curtea de Argeș: Flămânzești, fete. Іп 1937 а fost înaintată gradul ll. 


Hortansa Fotescu. 


Născută și crescută în Curtea de Argeș, a urmat școala primară în 
localitate și școala normală de fete ,Elena Doamna" din București. 
A fost numită învățătoare la Flămânzești în 1930. 


241 


www.dacoromanica.ro 


Hortansa Fotescu. 


A funcționat ca detașată și la școlile din oraș. 
A fost definitivată în 1931 și înaintată la gradul 11, în 1936. 


TABLOU 
cuprinzând numeric pe clase și pe ani situația elevelor înscrise, frecvente 
şi absolvente a sc. primară de fete Curtea de Argeș dela 1917—1937. 


= Clasa IV | Clasa V | Clasa VI | Clasa VII 
9| Ani |„|5| ЪТ 
Р şcolari Š š š t È š $ E š E 2 š Observaliuni 
° ° 
|Z SIEJFIEITAESBIEAES EI EAE: 
1 
2 
3 | 1918--19| 38 
4|1919—20|534/|28|23]— || |-—l-—l-—l-—i-—!|-— 
5|1920-21|[51/28/|27|] — --|—| —| — 
6 [1921—22|33|31|28|— —|—| – | —– 1—1 — 1— 
7 | 1922—25 | 51 |150 |49] — —– | —– 1—1 —– 1—1 -l-i — 
8 | 1923—24 | 401138 135 | — — | —– — | —– 1—1 —– 1—1 — 
9 | 1914—25 | 42139 |33 | -- — | — 1—1 — 1—0 — 1—1 — 


10119 5—26 | 45 


11 [1926—27 | 41/37 155 |55 15| 5|15/ 8| 3|- 1—| — | imolinind viret 
12 |1927—28 | 52129127 |22 16|12|10| 8| 5|—|— |— | Ta mat шты 
13|1928—29 |41|51|27 |31 15| 9|15]11| 8| 5| 41 4 

14 |1929—30 | 46144 |40 |27 7| 2|16|10| 8| 8| s| 6 

16 |1950—51 | 40|57|35|26 18| 8|11| 8| 5| 2| 21 2 

15|1951—32 | 44|45| 42 [31 13|15| 4| 4| 1| 21 2] 2 

17 | 1932—35 |45138 |35 [50 9| 9|19|18| 8| 2|—|— idem 

18 | 1933—34 | 56154146145 8| 8| 8| 2| 2| 5|—|— idem 

19 [1954—35 |52149 |44165 23125|15| — | — | | - 1 — idem 

20 | 1955—36 | 40140 |57 154 14114 |20] 4| 4| 2| 2| 2 

24 |1936—37 | 48 |44 |44 [55 26|21|19]16| 8| 2| 2| 2 


1916—17|20/|18|10|]— —– 1—1 — 1— | — | — | ТЕ É 
1917—18 | 551241181— — |—|-—]|—1|—1-— = 


@ ë S O G 
ахо 
LII 
| | 
| | 

11 

| 

ЕЕ 

| ' 

lll 
[1 


242 


www.dacoromanica.ro 


ANEXE. 


IMPRESII ŞI REAMINTIRI 


TRĂITE LA ŞC. DE FETE DIN CURTEA DE ARGEŞ. 
de EUFROSINA TONEGARU 


Primele impresii. 


Idealul de a fi institutoare este atins. Plec spre cetatea primilor 
Voivozi ai țării, într'o zi scăldată de soare, zi de toamnă, când frunzele 
arborilor încep a păli, când ciripitul păsărelelor se aude mai rar. Ajung 
în locul hotărît de soartă. Localul școalei de fete este chiar în casa pă- 
rintească a Directoarei, Verona Augustin Petrescu. Intr o cameră găsesc 
vre-o câteva fetițe, care compuneau populaţia celor patru clase. Co- 
legea mea, d-na Anica Predescu, instit. cl. 1-11-а, a venit ceva mai târzior, 
fiindcă școala nu avea ceasornic, după care să se orienteze buna func- 
fionare : intrarea în clasă, recreațiile și terminarea lecţiilor. Pe timp bun, 
mersul soarelui ținea loc de ceasornic; mai de obiceiu, intrarea la lecții 
se făcea, când trecea poștalionul dinspre Pitești, pela ora 8; iar ieşi- 
rea dela școală, la 12, când trecea poștalionul dela R.-Vâlcea spre Pitești. 

Recreafiile, pe cât am aflat mai târziu, se făceau după aprecierea 
celor două institutoare, care își reparau forţele în cancelarie, trimițând 
vre-o elevă să le cumpere dulciuri dela alvifar, sau sorbind nectarul unor 
cafele încropite cu rom. 

Poate, că din cauza acestui timp pierdut înconștient, nu s'a simțit 
prea mult progresul făcut de eleve. Am găsit în clasa IIl-a o elevă care 
nu putea ceti și nici numele nu știa să și-l scrie (lonescu Anastasia din 
Bătușari). 


Incercări de îndreptare. 


Starea aceasta a fost adusă la cunoștința autorităților: Local im- 
propriu, lipsă de bănci, de catedre, de table de scris, frequentare ne- 
regulată, lipsă de curățenie. 

Cum deplasările se făceau cu greutate din cauza drumului rău și 
a intemperiilor, ploi reci și zăpezi — nimeni nu s'a grăbit să constate 
cele reclamate. Atunci, am procedat din propria mea inițiativă să în- 
dreptez ceeace îmi era cu putință. Mai întâi trebuia să pun regulă 
în frecuentare, ca copilele să nu se mai prezinte la școală la orice oră ; 
lucru greu fără ceasornic și fără clopot. In acest scop, chiar după zece 
zile dela sosirea mea la catedră, într'o dimineaţă am închis ușa școlii. 


243 


www.dacoromanica.ro 


Fetifele, care cum veneau mai din vreme, mai târziu, au așteptat.....; 
în cele din urmă au plecat spre casă. Părinţii revoltați au alergat la Pri- 
mar (înțeleptul Sterescu), au reclamat. Primarul urmat de părinţi și de 
eleve, a venit la școală, să vadă ce s'a întâmplat. 

La întrebări, am răspuns scurt: „„Argeșenilor nu le trebuie școală. 
„Lor li se pare că școala e o prăvălie, unde se poate duce cineva, după 
„poftă". „Legea este categorică pentru toți : să fim exacţi la datorie”. 

Atât Primarul, cát și părinții m'au înţeles și de atunci nu am avut 
nici un motiv de a mă plânge de reaua voinţă a cuiva. 

Nu a trecut mult și școala s'a bucurat de un ceasornic și de un 
clopot, care chemau pe toți la datorie. 

Primarul, D. Sterescu, bărbat cu multă bunăvoință, a mutat şcoala 
într'un alt local mai încăpător. 

Băncile au fost deparazitate. Halul nenorocit și desgustător al reti- 
radelor a dispărut, obicinuindu-se copiii cu simţul curáfeniei absolute : 
lucru ce se obține greu mai ales dela niște copilași fără creștere. Inspec- 
{Ше zilnice la mâini, la picioare, la cap cu deosebire, au făcut să dispară 
și micii călători albi, încuibaţi prin codițe. Inspecţia gurei, spălatul din- 
filor, a făcut să piară din clasă, în parte, infecția aerului, și să dea obra- 
zului o înfățișare mai plăcută 

Institutoarea A. Predescu, având concediu, a fost suplinită de d-ra 
Speranța Pârâianu, mai târziu de Zoe Corivan. 

In noul local, am aranjat și o mică cancelarie. Zestrea școalei se 
compune din câteva hărți și numeroase dosare —, dintre care, unele în- 
tr'o stare deplorabilă, luate în primire cu cântarul dela secretarul Pri- 
măriei. 

Incă din primul an, în acest local am avut inspecția Revizorului șco- 
lar, lon Luca Carageale —, mai târziu pe a marelui pedagog, Barbu 
Constantinescu și a Prefectului Paul Státescu. Prin stăruința acestui pre- 
fect și a Primarului Daniel Sterescu s'a ridicat pe locul de lângă Valea 
Doamnei un nou local de școală mai propriu, având patru săli mari, pen- 
tru patru clase, cancelarie, sală pentru recreafie ; iar în timpul, când a 
fost primar Sache Nanoescu, s'a înființat pe locul școalei și o casă în- 
căpătoare cu trei mari camere de locuit pentru Directoare, afară de 
bucătărie, cămară, cameră pentru servitor, avea și două săli. 

Dealul din spatele scoalei, găsindu-se ín stare rea, plin de trun- 
chiuri de soci și tot felul de burueni, și alte infecţii aruncate dela spi- 
talul vecin, l-am curátit. Primarul Nanoescu l-a despărţit printr'un palan 
înalt de scânduri. 


244 


www.dacoromanica.ro 


Intr'o singură primăvară, cu ajutorul fetifelor, dealul acesta a fost 
plantat cu tot felul de pomi; iar în faţa școalei am înființat o grădină 
de flori. Mai târziu, când s'au separat clasele, având fiecare clasă in- 
stitutoarea ei, am putut să mă ocup și cu creșterea gândacilor de mă- 
tase. Am cerut dela Ministerul de Domenii, duzi tineri. Mi s'au trimis 
vre-o sută, pe care i-am împărțit între eleve. 


Un mijloc atrăgător pentru înmulţirea elevelor a fost dela început : 
cântul, jocurile fróbeliane și gimnastica, fapt constatat în procesele- 
verbale ale domnilor revizori școlari, care spun : Școala de fete din C. 
de Argeș, este singura în jud. Argeș, în care se predă cântul, gimnas- 
tica și cusăturile naţionale *). 


Inspecţii, vizite. 


Orăşelul Curtea de Argeș având norocul să aibă cele două mo- 
numente istorice de mare însemnătate, iar mai în urmă construindu-se 
aci și un palat regal, a atras întotdeauna mulți vizitatori, care și-au fă- 
cut o plăcere, pe lângă admiraţia, ce le impunea giuvaerul ieșit din meș- 
teșugul lui Manole, pe lângă venerapa impusă de biserica lui Negru- 
Vodă, să viziteze și școlile de aici. Era firesc ca în orice zi să fim gata 
a ne prezenta bine. Afară de revizori șcalori, inspectori, prefecţi, școala 
a fost vizitată de Ministrul Maiorescu, саге a asistat și la predarea unei 
lecţii de istorie : Constantin Brâncoveanu. Cred că i-a plăcut, dar în 
cancelarie, mi-a făcut observația : Dumneata ești pasionată de istorie! 
Așa cum ai făcut lecţia de azi, se predă la Universitate !"'. 


Profesorul Gr. Tocilescu însoţit de studenți a asistat toți la o lecţie 
de istorie ; era vorba de Fanarioti și Revoluţia lui Tudor Vladimirescu. 
Eleva Cornelia Ghiorghiu a vorbit așa de frumos, că aplauzele tuturor 
nu mai conteneau. 

Incă din primii ani de practica celor ce învățasem și eu, am înfiin- 
tat un fel de caieţele (jurnal de cheltueli mărunte), în care elevele cla- 
selor Ill-a și a IV-a treceau ceeace se cumpăra zilnic în familie pentru 
trebuinfele casei. In felul acesta își dădeau seama că banul câtștigat cu 
osteneală de părinţi, nu trebue risipit; se deprindeau cu economia. 


*) Cum pe atunci nu existau „cantinele școlare”... fetelor care veniau la școală 
dela distanţa prea mari, nu le lipsea niciodată o farfurie cu ciorbă caldă, ori un 
fel de mâncare cald, Cele care purtau оріпсије, găseau la cancelarie fâşii de pânză 
curate si uscate pentru schimb. (Acestea le procuram dela negustorii darnici ; Pan- 
dele lonescu, Toma Popescu, etc). 


245 


www.dacoromanica.ro 


Elevele erau deprinse a scrie ordonat și frumos. Caietele ior erau 
admitate. 

M. 5. Regina Maria, ca Principesă Mostenitoare, însoțită de Doam- 
na de onoare Prezan, vizitând școala noastră a luat două caiete ale ele- 
vei Ortansa Tomescu, ca reamintire ; și a primit în dar o iie frumos 
lucrată pentru mica Principesă Elisabeta *). 

Cu mult înaintea acestei vizite, Prinţul Ferdinand însoţit de profe- 
sorul Său, V. Păun, trecând spre locurile istorice, s'a oprit și la școala 
de fete.. . 

Multe alte persoane de seamă încă nu ne-au ocolit. Miniștri, ca 
C. Olănescu, G-ral Manu, Nicolae lonescu, Alex. Odobescu, Take lo- 
nescu, Spiru Haret, Dr. Istrate, toți își arătau mulfumirile pentru felul 
cum se prezentau elevele. De altfel concursurile din Craiova și Bucu- 
rești pentru obținerea de burse la școlile normale de fete, la care au 
luat parte multe din fetiţele din Curtea de Argeș, au fost mărturii de 
laudă, că în școala noastră s'a muncit bine. 

Lucrul de mână s'a predat cu mult succes, și la o expoziție în Bu- 
curești, la care și școala noastră a expus multe broderii, croșeturi, tot 
felul de dantele festonate și cu deosebire ii în cusături naționale, a ob- 
ținut un premiu si bani. 


Legăturile sufleteşti dintre institutoare şi eleve. 


Câţiva ani în șir, în noul local al școlii am sărbătorit „anul nou" îm- 
preună cu elevele împrejurul legendarului „brad", frumos iluminat încăr- 
cat cu surprize și fructe poleite ; apoi cântece si tot felul de jocuri în- 
sofite de acordul lăutarilor ; toate au rămas o suvenire. 

Lecţiile de Istorie erau de multe ori un prilej de a face excursiuni 
la locurile unde se petrecuse acțiunea: Radu Negru, Doamna Ana 
(Clara) cu întemeierea Principatului Munteniei : Neagoe Basarab, le- 
genda M-rei Argeș — Doamna Despina. 

In aceste excursiuni, pe timpul când era Episcop bunul P. S. Ghe- 
rasim Timuș, cu elevele în șir regulat și cântând treceam prin curtea pa- 
latului episcopal. Indată apărea sus în balcon bunul Părinte si ca un 


*| La plecarea trenului regal din gara orășelului nostru i-am aruncat pe fe- 
reastra vagonului princiar doi porumbei albi legati c'o panglică tricolor. La câteva 
zile am primit o scrisoare cu antetul Curţii Princiare, scrisă de Doamna de onoare 
Prezan, arătându-mi mulțumirile M. 5., — însoțită de o fotografie а M. S. Princi- 
pesei și a Prințului Carol, Regele de агі. 


216 


www.dacoromanica.ro 


al doilea Sf. Nicolae lăsa să cadă un fisic măricel de franci, din care pro- 
curam șorțuri, încălțăminte, etc. elevelor cu părinți nu prea avuți. : 
Dacă se întâmpla să se știe mai dinainte arătarea vreunui fenomen 


ceresc, ne dam întâlnire cu elevele mai din apropiere să-l putem ob- 
serva împreună. 


Asa a fost odată, cam aproape de mijlocul nopții, a căzut o ploaie 
de stele de-adreptul din zenit. Altădată, ne-am dus spre ziuă la San- 
Nicoară, să observăm în spre răsărit, trecerea cometei Halley ; iar în 
serile senine de vară, ne întâlniam cele mai din apropiere, ca să cu- 
noascá constelaţiunile mai însemnate. 

Trebuie să pomenesc și de ziua de 10 Maiu. 


După Te-Deum „se făcea obicinuita serbare naţională în centrul ora- 
șului, la care contribuiau și copiii cu recitári, cu jocuri și cântări naţio- 
nale, Primarul Sterescu le făcea plăcere, împărțindu-le prăjituri și bon- 
boane, iar la ora dejunului ne strângeam cu toatele, eleve și institutoare, 
în curtea școalei, și aci dând drumul celei mai curate veselii, ne așe- 
zăm la mese, ori pe iarba verde și vorbind, și glumind împărțiam între 
noi miei fripți, ouă fierte și ceva cozonaci, contribuind cu toatele la 
cheltueli. 

Distribuirea premiilor.  Examenele din lunie cu expozițiile de caiete 
frumos scrise, ordonate, curate, cu expoziţia lucrurilor cusute, brodate, 
în mijlocul grămezilor de crini albi, erau pentru toți : eleve, institutoare 
și părinți cea mai frumoasă sărbătoare; iar distribuirea premiilor era 
îndoita ocaziune d'a stimula pe copii la muncă, și de a ne arăta recu- 
noștință către acei care se ocupau cu interes ca școala să fie bine în- 
trefinutá, precum și acelora care oferiau cărţi. 

Premiile se compuneau din cărți trimise de Ministerul nostru, de 
Prefectură, de Primărie și alte persoane generoase. 

Elevele depe acele timpuri au ajuns în frumoase poziţii sociale prin 
cultura lor distinsă, iar altele, care au rămas în orașul lor poetic și legen- 
dar, i-au făcut cinste ca bune mame de familie, bune gospodine, ce- 
eace îmi face și mie o mare bucurie și o adevărată mândrie, contribuind 
la deșteptarea inteligenţei și înobilarea sufletului lor. 

Scrisă în noaptea de 30 Septembrie, 1937. 


247 


www.dacoromanica.ro 


ŞCOALA FLĂMÂNZEȘTI 


www.dacoromanica.ro 


ŞCOALA FLĂMÂNZEŞTI. 


Școala Flămânzești a fost înființată de Eforia școalelor, în anul 1857, 
ca școală comunală mixtă, cu un post, — această suburbie, împreună cu 
mahalalele : Marina, și Valea Uleiului, formând pe atunci o comună 
rurală. 

Primul învățător numit a fost cântăreţul bisericii, Teodor Ștefănescu, 
zis Proca, cu 4 clase primare, numit de Eforie, pe ziua de 16 Decem 
vrie, 1857. 

Bătrânii cari își mai amintesc acele vremi, spun că el ducea co 
piii în fiecare sărbătoare la biserică și îi punea să cânte în cor, răspun- 
surile liturghiei și să zică rugăciunile. 

Școala a funcționat, la început, într'o casă închiriată, pe str. Flà- 
mânzești — azi Cuza Vodă — sub coastă, (ат! proprietatea Gh. lo- 
nescu) ; apoi s'a mutat în localul primăriei: o casă țărănească, cu 2 
odăițe și tindă, așezată chiar pe locul, unde se află azi școala nouă. 

Invăţătorii cari s'a perindat pela această școală, au fost mai toți 


veniți дере aiurea, astfel: lon Duculescu, 1. Constantinescu - Tincu, 
I. Teacá, Al. Teodorescu, Pr. 1. Iliescu, Gr. Alimănescu, Diacon. Oancea 
și alții. 


La | Aprilie, 1898, desființându-se comuna și alipindu-se orașului, 
sa desființat și școala. Postul a fost mutat la Albești-Dobroț. 

Timp de 16 ani, copiii mahalalei au urmat la școalele din oraș, cale 
de peste 3 km. In 1914, primăria orașului, apreciind riscurile și oboseala 
unui drum anevoios, pentru vârsta fragedă a copilăretului plăpând al 
acestei mahalale a redat populaţiei locale, școala de odinioară, mai bine 
organizată, având două posturi, cu doi tineri și destoinici dascăli: Gh. 
Popescu, institutor urban, transferat dela Mușătești și Elena lliescu, în- 
vățătoare defintivă din localitate. 

Primul an școlar : 1914—1915, s'au ținut cursurile într'o căsuță nouă, 
cu sălile suprapuse, a locuitorului N. Gherasim. In anul următor, școala s'a 
mutat definitiv în localul propriu, pe care primăria orașului l-a clădit des- 
tul de repede, pe temeliile celui vechi : o construcție, nu mare, dar bine 
proporfionatá și cu înfățișare atrăgătoare, având 4 săli de clasă, curte și 
grădină, cu o întindere totală de circa 1140 m. p. 

Lucrarea a fost executată, în antreprizá, de italianul Augusto An- 
tonio, pe prețul de 11.000 lei. Curând apoi s'a adăogit și locuinţa di- 
rectorului, făcută de fabrica Soc. „Arif'' din apropiere, drept mulțumire 
că aveau unde să urmeze copiii lucrătorilor și ai personalului său. 


251 


www.dacoromanica.ro 


Școaja Îinmânzesi Cunlea ng flgazs 


RADINA сове. 


- 5 
23 “р 
T 

а E 
T O 
i 

E: 

T 
a 
cT 

FÉ 

v) 


Curea Scoajei: 


STRADA AjsesTi 


252 


www.dacoromanica.ro 


Osebit de acestea, școala posedă o frumoasă proprietate ae 5 hec- 
tare, teren de cultură și zăvoiu, situat în lunca Argeșului. 

In 1916, venind războiul, școala a fost din nou închisă, până la 1919. 
In acest interval, copiii au rumat tot la școalele din oraș; localul a ser- 
vit, la început, de spital armatelor noastre și apoi de cazarmă și grajd 
trupelor ocupante, până la Noemvrie 1918, când a început retragerea 
armatelor și a fost evacuat. 

N'au rămas pe loc decât zidurile goale, mohorite si triste. Devas- 
tetă și despuiată de tot ce fusese odinioară zestrea și podoaba unei 


Şcoala Flămânzeşti. 
Localul propriu, construit în 1915. Intrarea principală. 


școale, nu mai era acum decât o ruină. Fără uși, fără ferestre, fără mo- 
bilier, fără arhivă, fără nici o licărire de viaţă, stetea pustie ca o mărturie 
crudă și dureroasă a ceeace putuse înnsemna aci o invazie ,civilizatá", о 
stăpânire „de rasă" nobilă, — pecetia jalnică a ,,culturii'" teutone. 

Directorul școalei, reîntors ofelit din toiul luptelor, unde un an și ju- 
mătate a înfruntat toate primejdiile, pornește, fără zăbavă, munca grea 
a refacerii. După o jumătate de an, de stráduinte fără preget, vinde- 
când rănile și lipsurile moștenite, inaugurează deschiderea cursurilor, 
pe ziua de | Aprilie 1919. 

Școala avea acum 3 posturi, cu 3 institutori, la 4 clase si anume: 


d-ra Onorina Oprescu, numită pe | Noemvrie 1919 la cl. 1; Ghica Po- 
pescu, directorul școalei, cl. ЇЇ și d-ra Elena Iliescu, la cl. Ill si IV-a unite. 
253 


www.dacoromanica.ro 


Inălțând apoi chemarea culturală a școalei și a învățătorului pe ori- 
zontul mai întins al vieţii sociale, directorul Ghica Popescu, stăpânind o a- 
leasă cultură muzicală, ia inițiativa unei societăți coralo-culturală; „Doina 
Argeşului", cu elemente adulte, din toate straturile sociale si în seara с' 
23 Oct., 1920, dà cel dintâi concert muzical, în sala cinematografului So- 
cietății forestiere ,,Arges'', inaugurând seria șezătorilor și începutul unei 


Ghica Popescu. 
Directorul sc. Flămânzeşti : 1914—1995. 


frumoase mișcări culturale, în acest centru de viață primitivă al ora- 
suiui. 

După 2 ani numai, în 1922, școala se întregește si cu postul al IV-lea, 
ocupat — primul an — de un seminarist, P. Ștefănescu; iar în anul 
următor, 1923, de Gh. Marinescu, învăţător titular, transferat dela 
Dăești. D-sale îi revine acum și direcţia școalei, în locul d-lui Ghica 
Popescu, numit revizor școlar al judefuiui Argeș. 

In anul 1925, se încearcă prima oară organizarea cursului superior, 
însă fără rezultate apreciabile și abia după 10 ani, în 1935, pe baza 
legii noui de organizare a învățământului, acest curs își reia firul, dând 
cele dintâi rezultate sensibile, în 1936 937, sub conducerea noului direc- 


254 


www.dacoromanica.ro 


tor, lon T. lordache. In acest an școala atinge organizarea deplină a ce- 
lor 2 cicluri ale învățământului primar, dând și cel dintâi absolvent al 
celor 7 clase primare. 

Tot în anul acesta, s'a înființat, sub conducerea învățătearelor si ele- 
velor din cursul superior, o cantină, unde iau masa de prânz, școlarii să- 
reci și depărtați de școală și s'a pus bazele unui atelier, pentru îndruma- 
rea practică a băeților, din cursul superior. Școala posedă acum o bi- 
bliotecă, dotată cu 250 volume, la îndemâna școlarilor înaintați, precum 
și o bună zestre didactică, la îndemâna învăţătorilor. 

Personalul școalei — învățători titulari încercați — lucrează în bună 
armonie cu directorul, asigurând progresul învățământului și prestigiul 
instituției, pe care o servesc cu zel și tragere de inimă. 


TABLOU“) 


cu numele personalului şcoalei primare Flámánzesti din C. de Argeş 
de la 1857—1937. 


Š Numele şi Pronumele Anii serviţi Observajiuni 
z inváfátorilor 
1| Theodor Stefánescu 1857 
2| lon Duculescu ? | 
5| 1. Constantinescu-Táncu ? 
4| Ion Teacá ? 
5| Al. Teodorescu ? 
6| Pr. L Iliescu ? 
7| Pr. Burcá ? 
8| Or. Alimánescu 1880—1882 
9| Diac. Oancea 1882—1898 
10| Ghica Popescu 1914—1923 
11 | Elena lliescu 1914—16 ; 1918—24 
12| Onorina Oprescu 1918—38 
13| Atena Strelicescu 1919—20 
14| P. Ştefănescu 1922—23 
15| O. Marinescu-Trubaduru 1923—36 
16| Hortansa Paluzzi- 1923—24 ; 1929—30 
Filip-Fotescu 1932—37 
17] Petre F. lonescu 1923 —25 
18| Adela Iordache 1925—26 
19| Lucia Pandele 1925—26 
20| Elena Schuller 1926—38 
21| Filofteia Ionescu 1926—27 
22| Elena N. Popescu 1927—28 
23| Adrieta Popilian 1928 —29 ; 1951—32 
e " 1955—36 
24| Virgil Constantinescu 1929 —30 
25] Virginia P. Radu 1950 —31 
26| Pavel Radu 1930—31 
27] Maria Andreescu 1933 —34 
28| Maria Bardar 1936—37 
29| lon Iordache 1936—38 


*) Notă. — Datele mai,vechi din acest tablou nu s'au putut fixa, decât cu apro- 
zimatie, din lipsa arhivei şi a documentelor. 
255 


` 


www.dacoromanica.ro 


Grigore Alimănescu. 


Este fiul unui simplu, dar vrednic plugar dela Ciofrângeni, Dumitru 
Petria, tatăl Pr. Runceanu dela Runcu și al Pr. Topologeanu dela Tigveni, 
fiecare luând câte un nume deosebit, după localitatea sau ocupația de 
care era legat, printr'un obicei vechi răspândit în Argeș. 

Grigore s'a născut în comuna Alimănești, împrumutând deci numele 
locului de obârșie. 

Și-a făcut studiile la seminarul teologic din Curtea de Argeș, — 
2 clase — și la școala normală din Ploesti. 

La Flămânzești a funcționat vre-o 2 ani, cam prin 1880—82; de aici 
sa mutat la Galicea, unde sa stabilit definitiv. 


Diaconul Nicolae Oancea. 


S'a născut în comuna Cerbureni-Argeș, din părinți plugari. A ur- 
mat cursurile seminarului din Curtea de Argeș și — înainte de a se 
preoți — a intrat în învățământ, funcționând pela diferite școale. 

Pela 1882, s'a mutat dela Isvorul de Jos la școala Flămânzești-Argeș 
unde a funcționat — fără întrerupere — până la 1898, când s'a des- 
ființat și comuna și școala. 

Atunci s'a mutat și el definitiv cu post cu tot, în satul Dobrof, din 
com. Albești, unde își avea domiciliul si a înființat școală nouă. 

In timpul cât a funcționat la Flámánzesti, el a stat și în serviciul Epis- 
copiei Argeș, reținut de Episcopul Ghenadie, pentru talentul său mu- 
zical. A fost diaconit pe schitul călugăresc „Sălătrucul', desființat as- 
tăzi. 


Atena Strelicescu. 


S'a născut la | Fevruarie, 1887. 
A absolvit școala normală „Elena Doamna" din București. A func- 
tionat la școala Flămânzești din Curtea de Argeș în 1919—1920. 


Onorina Oprescu. 


„S'a născut în București, la 15/27 Fevruarie, 1891, unde și-a făcut si 


studiile, la Institutul particular catolic „Sf. losif" ; iar din cl. III la ex- 
ternatul secundar gr. ||. si 1, azi liceul „Regina Maria”. A absolvit liceul 
256 


www.dacoromanica.ro 


în 1910, si s'a înscris la Universitate, urmând stiinfele-naturale, un an. 
Intrerupând studiile universitare, a intrat în învățământul primar și func- 
fioneazá ca suplinitoare, la școala de fete 29, din București (1914-15), 
apoi ca pedagogá la școala normală „Elena Doamna" (1915—1918). 
In timpul războiului, a servit cauza naţională, ca soră de caritate, la spi- 
talul Nr. 114, al școalei normale până la ocupaţie 

In 1918, dă examen de învătătoare si este numită pe | Noemvrie 


Onorina Oprescu. 


anul acesta, la școala mixtă Flămânzești — Curtea de Argeș, unde func- 
jionează și azi. 


A fost detașată în București 2 ani: 1927-29, în care timp s'a că- 
sătorit cu ziaristul Aur. Gheorghiu. Decepfionatà în căsnicie, divorțează 
și își dedică restul vieții numai școalei, unde s'a distins ca învățătoare 
destoinică, harnică, și conștiincioasă. 


Gh. Marinescu-Trubaduru. 


S'a născut în com. Mărgineni, jud. Bacău. 
A făcut şcoala normală la Bârlad și la București, unde a dat examen 


257 


www.dacoromanica.ro 


de cl. VI, și capacitatea în 1909. A fost numit la școala Dšesti-Babuesti, 
Argeș, unde a funcţionat 14 ani și s'a transferat la școala Flámánzes* 
unde a funcţionat 13 ani. La 1936, s'a transferat în București, unde func- 
ționează si în prezent. 

Dotat cu un distins talent dramatic, a jucat o vreme rulul de tru- 
badur popular, de unde i-a rămas și supranumele de „Trubadurul”. 


Elena Schuller. 


S'a născut la 1905, în Brăila. Cursurile și le-a făcut în București, la 
școala primară Mihai Vodă, pensionul Negoescu și Azilul Elena Doamna. 

La | Septemvrie 1926, este numită cu titlu provizoriu la școala Tig- 
veni-Argeș ; de unde s'a transferat la școala Albești și apoi la școala 
Flămânzești, unde funcționează și în prezent. 

A fost definitivată în 1931 și înaintată gradul |! în 1937. 


lon T. lordache. 


S'a născut în comuna Valea Danului-Argeș, la 15 August 1909. 
A făcut școala. primară și Gimnaziul din Curtea de Argeș apoi a trecut 
în clasa V la școala normală „Carol 1", din Cámpulung-Muscel. 

La | Septemvrie 1937, a fost numit învățător provizoriu, în comuna 
Valea Mare de Criș, jud. Bihor. 

In 1931, a făcut stagiul militar și a fost numit cu titlul provizoriu la 
școala Cornet-Cricov-Plavia, jud. Prahova. La I Sept. 1933, a fost 
detașat la școala Cicănești, apoi la școala Valea Danului ; iar la 1936 este 
transferat la școala urbană Flămânzești, unde funcţionează și în prezent 
ca director al școalei și învățător înaintat аг. Il. 


258 


www.dacoromanica.ro 


SCOALA BUSAGA 
CAPU-DEALULUI 


www.dacoromanica.ro 


ŞCOALA CAPU-DEALULUI 


Pentru organizarea școlară și culturală a celei mai îndepărtate por- 
funi a orașului; Poșta, Tarnifa, Bușaga și Momaia, cale de 5—6 km., 
s'a înființat în anul 1921, o școală mixtă cu un post, sub numele de: 
„Şcoala mixtă Capu-Dealului", obișnuit zisă „Bușaga'. 

Această școală și-a inaugurat cursurile, în ziua de | Septemvrie 
1921, cu 106 elevi, în 2 clase, sub conducerea suplinitorului lon D. 
Oarnă, care a funcţionat până la 15 Octomvrie ; după el a urmat d-na 
Valeria Filipoiu, tot suplinitoare, până la 1 Martie 1922, când a fost de- 
tașată d-na Emilia Dinescu, învăţătoare titulară, la Valea Danului, — 
transferată ulterior definitiv în acest post. 


Cu experienţa și devotamentul d-sale, d-na Dinescu a isbutit să dea 
— în.scurt timp — școalei celei nouă, organizarea și îndrumarea de 
care avea nevoe, așa încât peste 2 ani, în 1923, școala avea 4 clase și 
al doilea post, înființat sub conducerea d-rei Agripina Cristescu și apoi 
a d-rei Lucia Pandele, ambele suplinitoare. 

Primul local al şcoalei a fost cárciuma satului : o casă țărănească, 
cu 2 săli spafioase, tindă și cancelarie, oferită gratuit, pe primul 
an, de proprietarul Gheorghe Jugăraru, — fapt pentru care Ministerul 
Instrucțiunii i-a adus : „mulțumiri publice" .' 

Ca mobilier, această școală dispunea, în 1932, de 12 bănci, 2 ta- 
ble, 2 mese și 2 scaune, în total 18 bucăți, 

In 1923, când școala era în plină desvoltare, directoarea cere pri- 
măriei orașului, să se ia măsuri pentru o construcție proprie. 

Consiliul comunal, în frunte cu Primarul D. Lăzărescu, apreciind a- 
ceastă nevoie, n'a zăbovit să ia măsurile cuvenite și în anul urmă- 
tor: 1924, sa ridicat, pe temeliile fostei cârciumi, o impunătoare 
clădire, cu 2 săli mari, cancelarie și locuință de director, — care s'a inau- 
gurat, odată cu deschiderea cursurilor, pe 1924. 

Lucrarea s'a executat în regie mixtă, cu antrepriza italianului Au- 
gusto Antonio, costând circa 700.000 lei, inclusiv terenul în suprafață 
de aproximativ 4250 m. p., cumpărat de primărie. 

In anul 1925, s'a trasferat, n postul vacant, d. P. lonescu, învă- 
țător titular și tot acum se înfiripează și cursul superior, care funcţionează 
cu întreruperi, până la 1932, când se fixează cu continuitate și rezultate 
ceva mai bune. 

[n 1930, d-na Emilia Dinescu ieșind la pensie, iar d-l P. lonescu, 


261 


www.dacoromanica.ro 


transferându-se la bšefi — 1931 — locurile lor sunt ocupate de soții: 
Sultana și M. Marinescu, învățători definitivi, cari conduc și azi împreună 
destinele acestei școale. 

In 1937, se înființează și postul al III-lea, care funcționează sub con- 
ducerea d-nei Ecat. Vasiluţă, învățătoare gradul |, licențiată. 

In cei 16 ani de activitate, școala aceasta a dat 194 absolvenţi cu 
patru clase. In cancelaria scoalei se păstrează următorul : 


Act comemorativ. 


Acest local de Școală Primară denumită „Capul Dealului" din Curtea 
de Argeş, s'a construit de Primăria orașului Curtea de Argeș în anul 
mântuirei 1924. 

In timpul glorioasei domnii a Majestății Sale Regelui Ferdinad |, 
Rege al Románei Mari, Prim Ministru al Țării fiind: Domnul l. ]. C. Bră- 
tianu Ministru al Instructiunei Publice Domnul Doctor Constantin Ange- 
lescu, Episcop al Argeșului D. D. Nichita, Prefect al judeţului Argeș 
Domnul Honoriu Bănescu, Primar al orașului Domnul Dimitrie Lăzărescu, 
Membrii consiliului comunal D-nii : Nicolae Dordea, Hristea Hr. Stoica, 
lon |. Chifescu, lon Gh. Jugăraru și Grigore Z. Achim. Secretar al Pri- 
măriei Domnul Nicolae P. Constantinescu și Director al Școalei Doamna 


Emilia Gh. Dinescu. 


Actul de față s'a făcut astăzi 1 Iunie 1924, în dublu exemplar si 
după ce s'a semnat de toţi cei ce au îost fatá, unul s'a îngropat la te- 
melia şcoalei, un altul s'a încadrat şi depus în cancelaria şcoalei şi o 
copie în arhiva primăriei. 


TABLOU 
Cu numele şi pronumele învăţătorilor şc. „Buşaga“ C. de Argeş 
dela 1923—1938 
Numele şi Pronumele - un TER 
învăţătorilor Anii serviţi Observatiuni 
1 Ion Oarná 1921 până la 15 Осі]  Suplinitor 
2 Valeria Filipoiu 15.X.1921-1.111.1922]  Suplinitoare 
3 Emilia G. Dinescu 1 Martie 1922-1930] — Titulará 
4 | Agripina Cristescu 1923—24 Suplinitoare 
5 Lucia Pandele 1924—25 » 
6 P. Ionescu 1925—31 Titular 
7 Hortansa Filip 1930—31 , 
8 M. Marinescu 1931—38 , 
9 Sultana M. Marinescu 1931—38 " 
10 Ecat. Vasiluţa 1937—38 , 
262 


www.dacoromanica.ro 


Localul şcoalei Busaga, construit în 1924. 


Юсовуа Piimară Busenga 


Curiga ne ES 


DEZA azavar. 


GRanina 


CunTea ре Joc. 


о 
Cyasa-1. iT si ү 12 2 Casa ДЇ si VI 


E E Grans ne fjori 


Posraua R- Vajicea CugIea ne ARGES 


263 


www.dacoromanica.ro 


TABLOU 
De elevii şcoalei Busaga—Curtea de Argeş 


CI. 1 CI. H СІ IV 


c 


CI. V 


9 


. Ш „VI 


Anul || Z|. |> | —- |> >|. |> ЕЗ |> 

zlelzlelzle|r-lelzlelzle | Total 
scolar | ЕЕ [ЕЕЕ БЕ ЕЕЕ 

Я | |а је а еа ара 
1921—22] 79| 32| 27| 20 -| —| —| —| -| —! —| |106 52 
1922—23| 41| 32| 201 20] —1| —| -| —!| —i —| —1 — | 61152 
1923—24] 19] 13] 180 17) 24) 24| 13| 13| —| —| — | — | 74167 
1924—25| 31| 17| 16| 16| 17| 16| 24| 20| 12| 12| —| — |100| 81 
1925—26| 23| 18| 17| 15| 16| 13| 191 17| 19| —| — 94 | 63 
1926—27| 20| 161 191 17| 27| 27| 18| 17| —| —| — 84| 77 
1927—28| 18| 11| 19| 12| 18| 121 27| 3| 24| 9| —| —[106| 46 
1928—29| 21| 18| 16| 12| 14] 9| 301 28| 16! —| -– | —1 97| 67 
1929—30| 19| 10| 18| 10| 16| 13| 10| 9| 33| — 96| 42 
1930—31| 22| 15| 18| 16| 10| 7| 15/1 15| —| —– | —– | —– | 65153 
1931—32| 35| 27| 22| 18| 19| 7| 7| —| – | —| -| —| 83| 70 
1932—33| 35| 23| 32| 24| 19] 17| 18| 15| 31| —| —, — |135 | 79 
1933—34| 21| 131 27| 22| 24} 23| 19| 17| 29| —| —| — |120| 75 
1934—35| 35| 27| 15| 10| 23| 20| 27| 23| 24| 11 124 | 91 
1935—36] 23| 21| 32| 24| 12| 9| 21! 22| 19| 42 115 | 88 


Valeria Filipoiu- Gheorghiu. 


S'a născut la Cámpulung-Muscel, în anul 1893 și a urmat cursurile 
școalei profesionale din localitate. 

A funcționat, ca suplinitoare, la școala „Сари Dealului” în primul 
an dela înființarea, anume: dela 15 Octomvrie 1921 până la | Mar- 
Не 1922. 


Emilia Gh. Dinescu. 


S'a născut în Curtea de Argeș, la 1872. 

A urmat cursurile Externatului de Fete Nr. 2 din Bucuresti si a in- 
trat în învățământ la 1892, fiind numită, prima oară, ín jud. R. Sărat, com. 
Popesti. 

După trei ani de funcționare ín acsastă comună, trece pentru un 
an în Buzău și apoi se transferă în jud. Argeș, mai întâi la Mușatești 
apoi la Valea Danului, iar dela 1922 și până la 1930, când a ieșit la 
pensie, a funcţionat la școala Capu-Dealului, pe care a organizat-o în- 
dată după înfiinţare. 


264 


www.dacoromanica.ro 


Marin |. Marinescu. 


S'a născut în comuna Călinești, jud. Muscel, la 10 Mai 1903. A fă- 
cut școala normală din Slatina, fiind numit în învățământ la 1926, în co- 
muna Blidari-Arges ; iar în 1922 la Valea lui Enache, detașându-se un an 
la Drághicesti-Muscel. In 1931, se transferă la școala Bugaga din Curtea 
de Argeș, unde funcționează și în prezent. 

Ca director la această școală, a reînoit mobilierul, a completat mu- 
zeul și biblioteca elevilor, a înființat cantina școlară și a activat cu multă 


DI, M. Marinescu, directorul şcoalei în mijlocul elevilor. 


însuflețire în organizarea tineretului premilitar, ca comandant al sub- 
centrului din localitate, primind mulţumiri din partea subinspectorului 
respectiv, (Nr. 1734 36 și 1545/37), iar din partea Ministerului Apărării 
Naţionale ,Brevetul" Nr. 2020 937, cu insigne P. P. cl. Il. 

Ministerul Educaţiei Naţionale deasemenea i-a adus „mulţumiri pu- 
blice", pentru activitatea sa școlară și extrașcolară (Nr. 75743 32, 
28788/36 și 99720 936); iar Episcopia Argeș pentru serviciile aduse ca 
membru activ în comitetul de construcţie al Bisericii Capu-Dealului. 


Sultana M. Marinescu. 


Sofia învățătorului M. Marinescu, s'a născut în Curtea de Argeș, 
la 27 Decemvrie 1907. A urmat școala normală de fete din Pitești, și 
a fost numită învăţătoare, în 1927, la școala Valea lui Enache. 


265 


www.dacoromanica.ro 


In 1930, a fost detașată și apoi transferată la școala Busaga din 
Curtea de Argeș. 

In 1937, a fost înaintată gr. 11. 

Inváfátoare destoinică si stăruitoare, a primit „mulțumiri publice" 
din partea Ministerului Educaţiei Naţionale cu Nr. 75743 932 si 99720 
din 1936. 


Z da TIET De = PAT SEE i PERI PER RAE ISA NY 


D-na Sultana M. Marinescu, lucrând în clasă, cu elevii. 


Elena Munteanu-Vasiluţă. 


S'a născut în 1907, la Todireni-Botoșani, unde și-a făcut cursul pri- 
mar. Cursurile secundare le-a urmat la liceul: „Oltea Doamna" și „Mi- 
hail Kogălniceanu", din lași. Tot aci, la școala normală Vasile Lupu, a 
trecut și diploma de capacitate pentru învățământul primar, dedicân- 
du-se acestei cariere. 

A funcționat, ca învăţătoare ,pela diferite școale din țară și anume: 
Popricani-lași, Pârlita-Bălţi, Voivodul Mihai-Constanja, Comrat-Tighina 
și acum la Curtea de Argeș. 

In anul 1935, și-a luat licenţa în litere și filozofie, la Universitate 
din lași. 


266 


www.dacoromanica.ro 


ȘCOALA VALEA SASULUI 


www.dacoromanica.ro 


SCOALA VALEA SASULUI. 


In anul 1922, s'a înființat în suburbia Valea Sasului, o școală cu 
un post, menită a scuti copiii mai mărunți, din clasele | și 1 de greută- 
file unui drum lung, de aproape 3 km., până la scoalele din oraș, unde 
au continuat totuși să urmeaze elevii claselor superioare, până la termi- 
narea cursului complet. 


Şcoala Valea Sasului. — O lecţie intuitivă de aritmetică 
sub conducerea d-nei Adrieta Papilian. 


Școala s'a făcut din inițiativa consiliului comunal în frunte cu bunul 
gospodar Dimitrie Lăzărescu și s'a deschis, cu 37 elevi în cl. |. In anul 
următor s'a adăogit și cl. 11-а, funcționând astfel, până la 1934. 

Drept local, abia s'a putut găsi o căsută modestă, a locuitorului 
lon Enache, pe care iată cum o descrie d-na Adela lordache, care a 
funcționat într'însa : 


269 


www.dacoromanica.ro 


„Era o casă țărănească, așezată pe o pivniţă, compusă din 2 ca- 
mere, al căror perete din mijloc era stricat, așa că formau o singură 
sală de clasă, cu soba la mijloc și în care deabia încâpeau & bănci de 
clasă. Іп afară de o masă, care ţinea loc de catedră si un scaun, împru- 
mutat din sat, nu mai exista alt mobilier. Despre material didactic, bi- 
Eliotecă, muzeu școlar, nu se pomenea nimic. Arhivă nu am găsit; în 
schimb, căutând din întâmplare în sobă, găsesc un mototol de hârtii 
destinate focului, pe cari le iau și le controlez: erau o parte din ar- 
hiva școalei, pe care le-am așezat în ordine, atâta cât am putut și le-am 
cusut. Pereţii școalei erau goi, ochiurile dela ferestre în mare parte stri- 
cate, încât școala lăsa o impresie de ruină, fapt care mi-a strâns sufle- 


Şcoala Valea Sasului. — Localul Rotaru. 
Elevii se joacă în curtea scoalei, iarna. 


tul, plin de entuziasm, ca al oricărui învăţător tânăr, abia plecat după 
băncile scoalei". 

Cei dintâi învăţători ai școalei, dela 1922—1926, au fost numai 
suplinitori : Vasile Neofit, Verona Bălășoiu, Ecaterina Marcu si Elena 
Mihail. 

In anul 1926, vine ca detașată Adela lordache, învățătoare ti- 
tulară, care funcţionează în această situație cinci ani necurmafi, până 
la 1931. D-sa este și cea dintâi învățătoare, care dă școalei o organi- 
zare ca lumea și cea dintâi îndrumare serioasă învățământului, înfrun- 
tând cu îndemânare toate lipsurile și rigiditatea locală. 


270 


www.dacoromanica.ro 


„Li se părea foarte curios sătenilor — spune d-na lordache — că 
pentru prima dată o învățătoare vine pela casele lor spre a le înscrie 
copiii la școală. Printre ei s'au găsit unii cari se ascundeau. Unul a 
asmuţit câinii pe noi, a făcut fetele surdo-mute, le-a scos certificate me- 
dicale și a preferat să plătească amendă mare, numai să nu le trimită 
la școală”. 

In toamna anului 1931, proprietarul dând casa de zestre, școala a 
trebuit să-și caute alt adăpost și cu mare anevointá s'a putut găsi o co- 
cioabă dărăpănată și neîncăpătoare, fără uși, fără ferestre, fluerând-o 


Şcoala Valea Sasului. Localul propiu, construit în 1933. 


vântul prin toate părțile, — proprietatea locuitorului Florea Rotaru, 
fostă locuinţă de ţigan. 

| s'au făcut în pripă reparațiile de rigoare, căci se apropia iarna 
și în ea s'a mutat școala pe încă doi ani și mai bine, — condusă de 
d-nele Adela lordache si Adrieta Popilian. 

Tot in acest an, consiliul comunal ín frunte cu d. Mihail Stefánescu- 
Goangă, primarul orașului, ia inițiativa construirii unui local propriu, fără 
care soarta însăși a acestei școale, era în grea cumpănă. In 1932 se ame- 
najează terenul, se întocmesc planurile și devizele și se pregătesc mate- 
riale ; iar în 1932, noul primar, d-l Nae N. Gheorghiu, adăogind încă 
o sală, pornește și ridică construcţia, așa încât la | lanuarie 1934, noul 


271 


www.dacoromanica.ro 


local își deschide ușile, pentru a începe o eră nouă, în viața școlară a 
celei mai oropsite mahalale a orașului. 

Intreaga construcție — o clădire frumoasă, spațioasă și semeaţă, așe- 
zată pe fruntea unui tapșan înalt, având două săli de clasă, antreu și can- 
celarie, lucrată în ciment, cărămidă și învelită cu țiglă — a costat vreo 
300.000 lei și s'a executat în antrepriza italianului Augusto Antonio. Te- 
renul în suprafață de 3060 mp. a fost donat de Obștea Moșnenilor Ar- 
geseni. 

Imprejmuirea cu gard de uluci s'a făcut pe cheltuiala comunii cu 


Vasile Neofit. 


Primul director al şcoalei Valea Sasului. 


suma de lei 8000, iar amenajarea terenului s'a făcut de locuitori, având 
azi o grădină plăcută și suficientă întindere pentru aplicafiuni agricole 
cu elevii. 

Printr'o coincidenţă a întâmplării, învățătorul care a inaugurat acest 
local este acelaș care a inaugurat și înființarea școalei, fostul suplinitor 
V. Neofit, acum învățător definitiv. 

in anul următor: 1934 935,, se prezintă titularul postului: C. Cris- 
tescu, învățător definitiv, care funcţionează și în prezent. Școala 
ia o desvoltare tot mai accentuată, adăugându-i din primul an, ciasa lll. 


272 


www.dacoromanica.ro 


In lanuarie 1937, datorită stăruințelor nepregetate ale d-lui Mihail 
Ștefănescu-Goangă, primarul orașului, școala se completează cu al doi- 
lea post și funcţionează cu toate clasele — curs complet. 

Cu această nouă întocmire, școala Valea Sasului își va putea îm- 
plini, mai cu spor, greaua ei chemare educativă, în acest colț răsleț și 
înțelenit al orașului. 


TABLOU 
Cuprinzând situaţia numerică a elevilor sc. primare ,,Valea Sasului“ 
C. de Argeş, pe clase şi ani, dela 1921—1937. 


CI. 1 | CL H| CI. PI|CLIV| CL V | CI. vI| Total 


Anul zl Z ИУ > als palz | |> i 
= || O |= | о о [ = | о | ° 

scolar = E Б E F |Ë E E E 8 Observatii 
ale sl e RESRSESEWES 
= [la |5 |а = ja. |= |а, [= |а 

1922—23 | 22 | 15 22| 15 

1923—24 | 15 |11 | 14112 29123 

1924—25 | 12| 8|14| 9 26117 

1925—26 | J0} 6| 9 9 1915 

1026—27|15| 7| 81 8 А 23 |15 

1927—28| 11| 9] 71 7 18 |16 

1928—29 | 15|11| 8| 8 23 |10 

1929—30 | 11|] 10 | 10 | 14 21| 20 

1930—31 | 14| 11 | 16 || 14 3016 

1931—32|18|13|11| 9 29 122 

1932—33 |16 14|14| 8 30 |22 

1933—34 | 11| 9|11| 8 22 |17 

1934—35 [19|14[10 8114 12 43 |34 

1935—36 | 17 |114 | 15 |14| 9 9|— |— |16 10 57 |147 

1936—37 | 17 111 |15'211 |14 10110) 8112 4112) 3180147 


TABLOU 
Cu numele învăţătorilor scoalei „Valea Sasului” Curtea de Argeş, 
dela 1922—1937. 


Nr. Numele şi Pronumele ii serviti О "m 
étt. învăţătorilor Anii s ti bservatiuni 
1 Vasile Neofit 1922-24 ; 1933-34 Titular 

2 Ecaterina Marcu 1924—25 Suplinitoare 
3 Elena Mihail 1925—26 „ 

4 Adela Iordache-Eremia 1926—32 Titulará 

5 Adrieta Popilian 1932-33 ; 1937-38 ” 

6 Constantin Cristescu 1934 —38 К 

1 Lucia Stănescu 1937. Suplinitoare 


www.dacoromanica.ro 


Vasile Neofit. 


S'a născut în Curtea de Argeș, la 31 Dec. 1904. Urmează cursul 
primar și gimnaziul în localitate, la institutul Valescu și Gimnaziul „Prin- 
cipele Nicolae", pe care îl termină în 1922, când intră suplinitor la 
școala Valea Sasului. Trece la școala normală din Pitești, unde își com- 
pletează studiile și în 1926 este numit învățător provizoriu la Dedulesti- 
Moráresti, iar în 1928 la Valea lui Enache-Noapteș, unde funcționează 
și azi. 

A fost definitivat, la 1932. 

In 1933—34, a funcționat ca detașat la Valea Sasului, pentru a doua 
oară. 


Verona Bălăşoiu. 


Originară din Curtea de Argeș, a fost o vreme secretara Gimna- 
ziului de fete din localitate și a suplinit postul dela Valea Sasului în anul 
1923—1924. 


Ecaterinq Marcu. 


A venit, fără să știe nimeni de unde și cine era, a trăit aci un an 
retrasă și tristă, împărțind o suferință ascunsă cu singurul copil ce se 
pare că i-l dăruise o căsătorie nenorocită. 

A funcţionat ca suplinitoare în 1924—925, și a dispărut fără nicio 
urmă, tot așa cum venise. 


Elena Mihail. 


Este din Curtea de Argeș, are 4 clase gimnaziale și a funcţionat 
ca suplinitoare pela diferite școale. 
La școala Valea Sasului a funcționat în 1925—926. 


Adela lordache. 


S'a născut la | Mai 1906, în Merișani. Copilăria și-a făcut-o în 
Curtea de Argeș, unde a urmat cursul primar și două clase secundare 
la Institutul „Valescu” și Gimnaziul „Principele Nicolae". 

Apoi a intrat în școala normală de fete din Pitești, pe care a ab- 
solvit-o în 1925, când a fost numită învățătoare la școala Albești-Pă- 
mânteni. După doi ani s'a transferat la Zigoneni. In acest an însă a func- 
ționat ca detașată la școlile : Flămânzești, Valea Sasului și la școala de 


274 


www.dacoromanica.ro 


fete din Curtea de Argeș, până la anul 1932, când s'a prezentat la 
postul său, Zigoneni. 
A fost definitivată în 1931 și înaintată în gr. ЇЇ la 1937. 


Adrieta Pittarello-Popilian. 


S'a născut în București, la 1907. Studiile normale şi le-a făcut la 
Pitești și Măgurele-llfov. 

A fost numită învățătoare în 1927 la Poiana-Lacului-Arges, de unde 
s'a transferat în 1929 la Luizi-Călugăra (Bacău) și apoi ín 1931 la Valea 
Danului-Arges. 

A funcționat ca detașată la scoalele de băeți, Valea Sasului și Flá- 
mânzești din Curtea de Argeș: iar în 1937 s'a transferat la școala 
mixtă Valea Sasului. 


Constantin Cristescu. 


S'a născut în comuna Uda de Sus, jud. Argeș, la 13 Februarie 1910. 
A urmat școala normală cu ó clase „Alex. Odobescu" din Pitești, pe 
care a absolvit-o ín luniel928. 
In 1932, a fost numit titular la școala Valea Sasului, unde func- 
Tioneazá și în prezent. 
A fost definitivat de | lanuarie 1933, în urma examenului depus la 
centrul de examinare Pitești. 


275 


www.dacoromanica.ro 


ŞCOALA DE COPII MICI. 
(GRÁDINITA) 


Această șcală a luat fiinţă, în orașul Curtea de Argeș, pe ziua de 
| Septemvrie 1928, cu aprobarea Min. Instr. Nr. 80923 928, da- 
torită sprijinului Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române — Filiala Ar- 
ges, sub președenția d-nei Lucia Matache — Gogulescu și inițiativei 


Inaugurarea şcoalei de copii mici, în 1927. 
In Mijloc P. S. Episcopul Nichita 


regretatului Dem. Lăzărescu, primarul orașului, cari au pus tot sufletul 
la întemeierea și organizarea acestui nou așezământ de educație al Ar- 
geșului. 


276 


www.dacoromanica.ro 


Inaugurarea cursurilor s'a făcut în ziua arătată, în casele lon Gr. Po- 
pescu, închiriate de Societatea Ortodoxă și în prezenţa P. S. Episcop 
Nichita al Argeșului, a Primarului D. Lăzărescu și a părinţilor veniţi să 
întâmpine cu bucurie cea dintâi școală a fragedelor lor vlăstare. 

In acest local, a funcţionat grădinița de copii, până la 1930, când 
s'a mutat în locul școalei de băeţi; aici a stat până la 1936, când 
— înființându-se postul al V-lea al acestei scoale — grădinița a revenit 
iarăși în vechiul local închiriat. 

Іп cei aproape 10 ani de viaţă, școala aceasta, condusă cu inimo- 
șie de d-na Silvia Săndulescu-lordache, a dat prilej la neuitate manifes- 
tafiuni .culturale și a contribuit efectiv la cea dintâi îndrumare educativă 
a copiilor. 


Interiorul şcoalei de copii mici. Copiii grupaţi la mese execută cu înde= 


mănare felurite îndeletniciri educative, sub supravegherea conducătoarei. 


Azi școala a trecut mai mult pe seama comunii, sprijinită cu toată 
căldura de d-na Нопогіпа M. Ștetănescu-Goangă, în calitate de pre- 
ședintă și de d-l Mihail Stefánescu-Goangá, primarul orașului. Sub aus 
p'ciile lor, școala năzuiește la clădirea unui loca propru, complet ame- 
najat și înzestrat. 


277 


www.dacoromanica.ro 


Silvia Săndulescu-lordache. 


S'a născut la 24 lunie, 1908, în Curtea de Argeș,' unde a făcut 
școala primară și Gimnaziul de fete. A urmat școala de conducătoare 
din Brașov; iar în 1926 a fost numită conducătoare la școala de copii 
din comuna Măţău-Muscel. Detașată ca învățătoare la școala Zigoneni- 
Argeș în 1927, trece apoi în mod definitiv la conducerea școalei de co- 
pii mici, nou înființată, din Curtea de Argeș, post pe care-l ocupă și 


astăzi. 


Solemnitatea de la sfârşitul anului şcolar 1936—1937. 


278 


www.dacoromanica.ro 


COMITETELE SCOLARE 


www.dacoromanica.ro 


Organizarea Comitetelor scolare. 


Incepând dela 1919, gospodăria materială a școalelor a fost scoasă 
de sub autoritatea primăriei și trecută în seama comitetelor școlare 
— organizaţii speciale de gospodărie școlară, creiate prin decretul-lege 
Nr. 3138/919. 

Pe baza acestui decret, fiecare școală și-a constituit, dela 1919 
încoace, comitetul școlar respectiv, chemat să chivernisească veniturile 
și cheltuielile școalei sale, în măsura nevoilor și intereselor locale. 

Toate comitetele acestea școlare, din raza orașului, au fost puse 
sub autoritatea unui comitet comunal general, menit să inițieze, să în- 
drumeze și să controleze activilatea tuturor celorlalte comitete locale, 
aflate în structura sa, 

Vom înfățișa sumar activitatea a acestor comitete, dela înfiin- 
țarea lor până în prezent, prin tablourile ce urmează, sintetizând în abs- 
tracfia cifrelor, roadele acestei octivități. 


Comitetul şcolar comunal. 


S'a constituit în 1919, pe baza decretului-lege 3137, având ca pre- 
ședinte : Dem. Lăzărescu, primarul orașului; secretar: Oprea Că- 
prescu, directorul școalei de băeți; mai apoi N. Constantinescu, se- 
cretarul primăriei ; casier V. Pandele, casierul comunal; contabil — 
un timp — d. losif Stănescu, directorul școalei de meserii, apoi iarăși 
N. Constantinescu. 

Din scriptele aflătoare în ființă, se constată că pe timpul dela 1927 
— până la 1931, activitatea propriu zisă a acestui comitet, a fost 
complet suspendată, confundându-se cu însăși gestiunile comitetelor 
locale datorită secretarului respectiv, lon Peahá. 

Cu mare anevoinţă, am putut reconstitui, pentru interesul evolu- 
[iei sale gestionare, așa cum se vede, următorul: 


281 


www.dacoromanica.ro 


TABLOU 
De venituri si cheltueli efectuate, dela 1919 pánü la 1937. 


Comitetul şcolar comunal Curtea de Argeş 


5| Anul |Venituri|Cheltueli Sold - 
o nu enituri 

5 |tioanciar| Lei | Lei | Exced, | Deticit | | шыр 
1|119—м| — = - = 
2| 1920—21] — - = = 
3| 1921—22] — = = = 
a| 1922—23] — _ = = 
5| 1923 = = = = 
6| 1924 = = = = 
7 | 1925 — = = = 
8| 1926 | 139.552 | 137717 | 1385] — 
9| 1027 | 163.174 | 160.425 | 249] — 
10| 1928 | 183155 | 180.405 | 2750} — 
11| 1929 — — _ = 
12| 1980 | 201.151 | 200.232] 99] — 
13| 1931 | 160.808 | 150517] 1231| — 
14| 1932 | 140.566 | 140 = = 
15| 1933 [| 107169 | 104100] зб] — 
16|1933—34| 111469 | 111.219 | 250| = 
17| 1934—35| 108.050 | 108.000 50| — 
18| 1935—36| 108270 | 108000] 27| — 
19| 1936—37 | 108.050 | 108.000 50| - 
20| 1937—38| 108160 | 108000] 160] — 


Comitetul şcoalei primare de bàáef[i. 


Pe baza decretului-lege, 3138/919, art. 29 și în urma convocării 
primăriei Curtea de Argeș cu Nr. 1282/919, s'a constituit comitetul 
școalei de băeți, — prima oară — în ședința dela 7 Sept. 1919, astfel: 

Președinte : Pr. P. Rudeanu; secretar: O. Căprescu, directorul 
școalei : membrii: Pandele lonescu, delegatul primăriei, lvancea Ni- 
colau, P. Teodoru, G. Rudeanu și Mihail Iordăchescu, membri aleși ; pri- 
mar al orașului fiind : D. Lăzărescu. 

Activitatea comitetului în decursul anilor, dela înființare până în 


prezent, se oglindește în următorul: 
232 


www.dacoromanica.ro 


TABLOU 
De venituri si cheltueii efectuate, dela 1919 până la 1937. 


Anul | Venituri [Cheltueli Sold 5. 
Observatiuni 


i | financiar | Lei i Exced. | Deficit 


1] 1919—20] 3.420 2.249 1171 — 
2| 1920—21| 17.895 17.895 — — 
3| 1021—22| 12.107 7.451 4656 — 
4| 1922—23| 21.150 18.224 2026 — 
5| 1923 22.645 | 21.518 1127 — 
6 | 1924 23.100 | 22.100 1009 = 
11 1925 34.768 | 34768 — = 
8 | 1926 35.420 | 34.959 461 — 
91 1927 37.561 37.100 461 — 
10| 1028 40.468 | 48.248 1220 — 
11| 1929 86.047 | 86.947 — — 
12 | 1930 66.722 | 67.642 — 920 
13 | 1931 47.673 | 47.673 — 
14 | 1932 29.292 | 29.292 — — 
15 6.250 6.250 — — 
16| 1933—34| 30.714 | 30.714 - — 
17| 1934—35 | 33.300 | 33.203 97 -- 
18 | 1935—36 | 38.857 38.775 102 — 
19| 1936—37 | 94.479 | 93.974 505 — 
20 | 1937—38] 89.412 | 118.739 — 29.321 


In ordine cronologicá, acest comitet a fost condus de urmátorii 
președinți : Pr. Іс. P. Rudeanu (1919—1923) : Pr. Ic. Dobrinescu (1923- 
935); Simion Popescu (1935—1937) si Seb lonescu — (1937—938). 

Secretari : O. Căprescu (1919—923) ; N. Niculescu 1923; Gh. 
Bădoi 1923—927 ; lon Peahă 1927—1931; și 1932—33 ; D. Udrescu 
1931—32 și 1933—938. 


Comitetul scoalei primare de fete. 


S'a constituit pentru întâia oară, la 7 Sept. 1919, cu următoarea 
alcătuire : Președinte, Inginer N. Brátescu ; membrii: lc. St. Dumi- 
trescu, lancu Vasilescu, Har. Rusescu, E. Válsánescu ; secretară, Caliopi 
Rosescu. 

In decursul anilor au mai urmat 2 președinți : Pr. Ic. Stefan Dumi- 
trescu : 27 lunie 1920—12 Martie 1933 si Pr. Gh. Popescu, dela 12 Mar- 
He 1933 până în prezent, si trei secretare : Caliopi Roșescu — până la 
10 Oct. 1919 si Victoria Gheorghiu, dela 10 Oct. 1919—15 Nov. No. 


1937, când a demisionat, lăsând locul d-nei P. Bădoiu. 


283 


www.dacoromanica.ro 


TABLOU 
De venituri şi cheltueli efectuate, dela 1919 până la 1957. 


Anul 
financiar 


Venituri | Cheitueli Sold 


О Observaţiuni 
Lei Lei | Exced. | Deticit servatiuni 


Nr. crt. 


1] 1919—20] 4.067.45 | 2.626.10| 1441.55 
2| 1920—21 | 13.920.-- | 8.271.95| 5648.05 
3| 1921—22 | 23.043.22 | 15.830.10 | 7213.12 
4| 1922—23 | 19.107.02 | 14.048 — | 4159.— 
5| 1923 25.823.— | 20.166.50| 5657.— 
6| 1924 26.886.40 | 23.879.— | 3007.40 
1| 1925 34.248.— | 31.678.— | 2570.— 
8| 1926 44.425.— | 38.900.— | 5525.— 
9| 1927 75.100.— | 75.507.— 
10| 1928 50.015.50 | 50.015.50 
11 | 1929 48.607.— | 48.607.— 
12| 1930 50.200.— | 50.200.— 
13 | 1931 44.563.— |44.400.— | 1 
14 | 1932 31.413. — | 31.413 — 
15 | 1933—34 | 25.000.— | 25.000.— 
16 | 1934—35 | 25.920, — | 25.920.— 
17 | 1935—36 | 26.500.— | 26.500.— 
18 | 1936—37 | 27.666.— | 27.666.— 


titi il 


LILIIBIIII 
| 


NOTA. — Datele sunt procurate de d-ra Victoria Gheorghiu, directoarea scoalei. 


Comitetul şcolar Flămânzeşti. 


TABLOU 
De venituri si cheltueli efectuate, dela 1919 Г Іа 1937. 
Anul | Venituri | Cheltueli Sold 
5 |tinanciar Lei Lei Exced. __Lei | Exced. | Deticit | зз pee мена 
1|1919—20| 1.520.— | 1.820.— — — 
2| 1920—21 | 6.006.— | 5.756.— 250.— — 
3| 1921—22 | 8.600.— | 7.850— | 1.250.— — 
4| 1922—23 |10.183.05 | 10.183.— — — 
5] 1923 6.800.— | 6.800.— — — 
6| 1924 17.345.— |14.400.— | 3.325.— — 
11 1925 31.991.— 125.105.75 | 6.885.25 — 
8| 1926 21.500.— | 27.509.— — — 
9 | *927 24.700.— | 24.700. — — — 
10 | 1928 24.700.— | 24.700.— — — 
11 | 1929 21.000.— |27.400.— — — 
12| 1930 28.350.— |28.350. — — — 
13| 1931 24500. |24.570.— — — 
14] 1932 21.424.— |21.4+4.— — — 
15 | 1933—34 | 21.000.— | 21.000,— — — 
16| 1934—35 | 22 000.— | 22.000.— — — 
17 | 1935—36 | 22.000.— | 22.000 — — — 
18] 1936—37 | 20.800.— | 20.800. — — — 
NOTA. — Datele din acest tablou sunt procurate de 4-1 |, lordache directorul 
scoalei. 
284 


www.dacoromanica.ro 


Comitetul şcolar „Buşaga“. 


TABLOU 


De venituri și cheltueii efectuate dela 1919 până la 1957. 


Îi i vr Y 
5 Anul | Venituri | Cheltueli Sold Obseivatiuni 
5 |financiar| Lei Lei Exced. | Deficit і 
а | — j 2 asi cad _ 
1| 1919—20|  — - = = 
2| 1920—21] — = = - 
3|1921—22| — - = = 
4|1922—23| 5.800.—| 5.800.—| — - 
5| 1923 4.868.— | 4675.—| 19350|  — 
| 6| 19.4 12.498.— | 9.256.— | 3242—| — 
7 | 1925 16.732.50 | 12.975.— ! 3.757.50| — 
8| 1926 30.116.50 | 30.116.50| — = 
9 | 1927 35.000.— [35.000.—| — = 
10| 1948 30.600.— | 30.600.—| — = 
11 | 1929 30.400. — |30.400.— | — = 
12] 1930 35.300.— |35.300.—] — = 
13| 1931 25500.—|25175.-| 325—|] — 
14 | 1932 18.690.— [18.690 —|  — m 
15 | 1933—34 | 18.000.— |18000.—| — es 
16 | 1934—35 | 18.000.— |17.410.—| | 560.— Е 
17 | 1935—36 | 15 777.— |15.777.—| — 
18 | 1936—37 | 23.000.— | 22.930. — 2.—| — 


МОТА. — Datele din 


torul scoalei. 


acest tablou sunt procurate de d-l M. Marinescu, direc- 


Comitetul şcolar Volea Sasului. 


TABLOU 
De venituri şi cheliueli efectuate dela 1919 până la 1937. 


5| Anul | Venituri |Cheltueli Sold Observaţiuni 
3 |financiar| Lei Lei Exced. | Deficit 
1| 1919—20 — — — — 
2| 1920—21 — — — — 
3| 1921—22 — — — — 
4| 1922—23 — == = = 
51 1925 3.125 3.125 — — 
6 | 1924 8.764 8.510 254 — 
7| 1925 13 254 12.315 939 — 
8| 1926 15.281 12.857 2424 — 
9| 1927 18.424 16.951 1473 — 
10| 1928 15.530 15 330 — — 
11| 1929 15.330 15.330 — — 
12| 1930 21.000 20.445 555 — 
13| 1931 18.655 15.000 655 — 
14| 1932 13.750 13.750 — — 
15| 1955 — — — — 
16| 1953—354| 11.000 11.000 — — 
17 | 1934—35 | 11.000 11.000 — — 
18 | 1955 —56 8.000 8 000 = — 
19 | 1936—37 8.000 8.000 = = 


NOTA.— .Datele din acest tablou, sunt 
rectorul școalei. 


procurate de d-l C. Cristescu, — di- 


285 


www.dacoromanica.ro 


SCOALELE SECUNDARE 


www.dacoromanica.ro 


SCOALELE SECUNDARE. 


Lucrarea de faţă, fintind а oglindi în deosebi mersul învățământului 
primar din Curtea de Argeș, dealungul vremii, sarcina noastră se poate 
socoti ajunsă la capătul firului urmărit. 

Pentru a întregi însă cititorului imaginea culturii locale, așa cum 
s'a desfășurat în cursul timpului, cum de altfel am făgăduit de la început, 
vom încerca, în paginile următoare, o schiță sumară a școalelor secun- 
dare care, mai trainic ori vremelnic, au trezit cu raza lor o scânteie de 
reînoire sufletească în acest colț de veche așezare românească și viitor 
centru de cultură naţională. 

Șapte asemenea școli au răsărit dealungul vremii. Trei din ele, mai 
plăpânde, s'au stins sub bătaia vânturilor protivnice ; patru au rămas însă 
și înfruntând vitregia împrejurărilor, năzuesc să-și poarte solia mai de- 
parte. 

In ordinea vechimei, acestea sunt: 

1. Seminarul Argeș : „Neagoe Vodă", 1836—1938. 

2. Şcoala de Cântăreţi: 1910—1938, cu rădăcini în trecut, până 
la 1897 și 1862. 

3. Gimnaziul tehnic : „Regina Elisabeta” — fost „Școala de me- 
serii 1901—1938. 


4. Şcoala de Notari dela 1908—1926. Desființată. 

5. Gimnaziul de báefi „Principele Nicolae" : 1919 —1933, des- 
fiinfat. In perspectivă de a deveni: „Universitate populară”, sub aus- 
piciile Universității clujene. 

6. Şcoala secundară de fete, dela 1920—1931, când a fost des- 
fiinfatá. 


7. Şcoala industrială de ucenici (curs profesional): 1927—1938. 


289 


www.dacoromanica.ro 


vii 


Seminarul teologic: „Neagoe Vodă“. 


Seminarul teologic din C. de Argeș, este cel dintâi așezământ de 
cultură din orașul nostru și printre cele mai vechi din farà, fiind întemeiat 
la 1836, de Episcopul Ilarion 200), 


Elevii seminariști erau recrutați dintre grămaticii și catihefii școa- 
leior începătoare, ca bursieri și interni. Până la 1860 însă, au fost admiși 
$1 dascălii (cânăreții) bisericilor vacante de preoți numiți ,,candidafi" — 
ca externi. Aceștia urmau cursurile mai puțin decât bursierii, ținându-se 
seamă de experienţa, vârsta și situația lor socială. 

În primul an, 1836, au fost admiși 20 de elevi bursieri și 20 de can- 
didaţi, care au absolvit cursurile în vara anului 1840. Până la 1854, au 
ieșit 320 absolvenţi — elevi $1 candidati — cu atestate. Dela 1860, 
„candidații“ n'au mai fost primiți 2%). 

Cursurile seminariale țineau, la început 4 ani. Directorul școalei nu- 
mit „inspector — si mai târziu ,rector" — era și profesorul școalei, 
asistat de câte un profesor ajutor și un pedagog. 

Cel dintâiu inspector’ a fost pitarul Stanciu Vătășescu, originar din 
C. de Argeș. El a pregătit cele dintâi două serii de absolvenţi de câte 
4 ani, dela 1836-1844, — când a murit. 

După el a urmat pitarul Dim. Jianu, care a condus seria Ill ; 1844- 
1848, când a început revoluția ; atunci seminarul s'a închis și el a trecut 
prefect al Jud. Muscel. 


Dela 1848-1851, direcţia a fost girată de lerom. Ghelasie Basara- 
beanul, care a funcționat și ca profesor dela 1840. La 1851, a murit. 


200) Data înființării acestui seminar este încă controversată, Par. іс. D. Furtună 
crede că anul înființării acestui Seminar ar fi 1837. [Universul : 1937). 0-1 Gh. Ma- 
rinescu a fixat data de 1836. Seminarul C. A". 

201) Vezi Ic. ©. Drăganescu. Istoricul Sem. C. de Argeș ‚1900. 


290 


www.dacoromanica.ro 


Dela 1852, când s'au reorganizat seminariile, a fost numit inspector 
nou și întâiul profesor, Zaharia Boerescu ; iar al doilea profesor, pentru 
cântări bisericești Dim. Protopopescu. 

La 1863 seminarul are 4 profesori, câte unul de fiecare clasă : Zah. 
Boerescu la cl. IV ; lon Petrescu cl. III; 1. Rădulescu cl. Îl și Dem. Pro- 
topopescu cl. | și cântările la toate. „Rector“ este numit ierom. Anania 
Melega : 1863-64. 

Dela 1864, 20) profesorii sunt numiţi pe specialități, elevii sunt re- 
crutați numai din absolvenții cursului primar și admiși și externi, ceeace 
a contribuit mult la ridicarea populației școlare ; așa încât în 1877-78, 
găsim 80 bursieri și nu mai puţin de 420 externi. Faptul acesta dovedește 
suficient rolul acestui seminar în ridicarea culturală a satelor în trezirea 
poporului nostru, din regiunea Argeș, Olt, Muscel, Dâmboviţa, la adie- 
rile luminoase ale învățăturii, precum și setea de cultură proaspătă și 
vie a maselor popuiare. 

Directorul scoalei este acum harnicul şi neobositul lc. Gh. Drăgă- 
nescu, urmând după scurta trecere de câteva luni a lui N. Nenciulescu 
(1864) si durând 37 de ani (1864—1901), cu întrerupere de | an (1879- 
880), când a fost interimat de Pr. Gh. Popescu. 

Cei dintâi profesori care au fost confirmati, la 1864, pe specialități, 
sunt : a) lc. G. Drăgănescu, teologie și morala teologică ; b) D. Proto- 
popescu la religie și cântări bisericești ; c) Vas. Ghejan, latina și ro- 
mâna ; d) D. Sușianu, istoria și geografia ; c) P. lacobescu, matematicile ; 
f) M. Frunzescu, Șt. fizico-naturale și agronomice ; g) C. Tonegaru, mu- 
zica vocală. 

Cu timpul s'a desăvârșit organizarea învățământului, separându-se 
unele catedre „adăugindu-se altele noi ; astfel la 1867, se unifică muzica 
vocală și cântările sub conducerea lui G. Clar ; se adaugă |. elenă cu G. 
Fachida ; la 1868, se adaugă caligrafia și desemnul cu C. Predescu ; la 
1871, medicina populară și higiena cu Frantz Ruthofer, austriac, pe care 
l-am întâlnit și la cursul primar ; iar la 1893, cu noua organizare semina- 
rială, se separă |. română, numindu-se titular C. Mateescu și se creiaz 
două catedre noi : de |. germană cu V. Popovici și de gimnastică cu G. 
Mihail. 

Problema localurilor constitue, în trecutul acestui seminar, — ca și 
în viaţa celorlalte școale, cum am văzut deja — un capitol aproape tragic. 
Numai focul le-a distrus de cinci ori în 11 ani (1866—1877) 2%), 


202) |n 1864 s'au desființat oficial prin Mon. Oficial 272/64 toate scoalele de 
grămatici. ` 


203) |с, С. Drăgănescu, ос. pag. 30. 


291 


www.dacoromanica.ro 


Primul loc, unde s'au inaugurat cursurile acesti seminar, au fost ca- 
sele Episcopiei ‚йере lângă schitul Buliga, din Pitești. După 2 ani, la 
1838, s'a mutat în C. de Argeș, în localul propriu, construit anume de 
Ep. Ilarion, în curtea Mânăstirii. In anul următor, luând foc și arzând cu 
totul acest local, seminaru! a fost așezat la chiliile Mânăstirii, până la 
1848, când a fost evacuat de Turci și transformat în spital. Incă din 1846, 
se pornise construirea unui nou local, pe locul unde se află azi palatul 
regal, terminat deabia în 1859, sub Cuza Vodă. După 7 ani, în noaptea 
celor Trei lerarhi — patronul seminarului — a luat foc, arzând până în 
temelii. Rămas fără adăpost, seminarul s'a mutat acum cu chirie, în casele 
V. Gheorghiu (azi Dr. Brânză) din oraș, unde a funcţionat până la 1881, 
când Ep. Ghenadie, construind lângă poarta Mânăstirii, o clădire mare 
cu 25 camere pentru cancelariile Episcopiei, a cedat-o în întregime Se- 
minarului și aci a funcționat seminarul până la desființarea sa, în 1901. 
Două incendii mari, cari au aprins orașul în aceeaș lună (Mai 1875 și 
1877), n'a'u cruțat nici casele în care se afla adăpostit seminarul 204). 

Un martor ocular ale acestor nenorociri, așa de des repetate, crede 
că sunt — nu produsul orb al întâmplării — ci opera criminală a unor 
răufăcători, care în noaptea de Sf. Gheorghe, 1866, „au dat foc și clo- 


Seminarul teologic: „Neagoe Vodă“ din Curtea de Argeş. 


204) |dem p. 29 30. 


292 


www.dacoromanica.ro 


potnifei Episcopiei de pe poarta cadrilaterului caselor cu două caturi, 
din jurul Mânăstirii, în care se aflau trei clopote, carele s'au topit cu 
totul de groasnica furie a focului și marea căldură ce se íncinsese..." — 
„după ce cu câteva zile mai înainte mâna sacrilegă încercase în mijlocul 
cârpelor, vârâte sub streașina caselor despre пога"... 209), 

După 17 ani dela desfiinfare și în urma marelui răsboi de întregire 
naţională, care a stârnit în tot largul lumii și al României Mari, o suflare 
nouă de înviorare și primenire sufletească, pornită din adâncurile vieții 
omenești răscolite—s'a ајаја+ si în străvechea cetate de așezare și râvnă 
naţională a Basarabilor, scânteia culturii celei nouă, cerută cu înșetoșare 
de masele adânci ale poporului. 

Primele licăriri le-a dat încercările de înfiripare gimnazială ; apoi fă- 
clia a trecut în candela, de atâta timp stinsă a seminarului. Inițiativa a 
revenit tânărului diacon M. Chiriţă, care cu tot avântul tinereții și al cre- 
dinfei ce se pune în slujba unei chemări înalte a luat asupră-și sarcina 
reînființării acestui vechi așezământ și azi — după 20 de ani de nepre- 
getată osârdie, se poate mândri că a reușit. 

In adevăr, școala pregătitoare de preoți și învățători” sfios înființată 
în 1918 cu 58 de elevi și modest așezată ín căsuțele Soc. „Frăția" si alte 
clădiri închiriate înfruntând cu bărbăție și stoicism toate lipsurile și ne- 
voile, dispune azi de unul din cele mai moderne localuri — o clădire mo- 
numentală, care a durat || ani și a costat 14 milioane — dotat din bel- 
sug cu tot confortul și raterial didactic, necesar și funcționează cu 240 
elevi, în opt clase și cu program de liceu teologic, — realizând viziunea 
clară a neuitatului și harnicului predecesor, lc. ©. Drăgănescu care încă 
de acum 40 ani zicea : „Timpul va aduce și încă foarte curând, ca aci la 
C. de Argeș să fie un seminar complect cu opt clase și un local care să 
fie construit dupe criteriile moderne, în simetrie și concordanţă cu sfântul 
moment episcopal și cu palatul regal, complect și încăpător pentru mai 
multe sute de elevi, demn a sta în fata Bisericii lui Manole" 206), 


205) Idem p. 26. 
206) |с, G. Drăganescu, o. c. p. 9, 10, 31. 


293 


www.dacoromanica.ro 


Şcoala de cântăreți: „Ep. Nichita“. 


Inainte de a se organiza această școală ca unitate eparhială, cu așe- 
zarea lângă reședința episcopală din Curtea de Argeș, au funcționat la 
diferite răstimpuri, trei școale de cântăreţi și anume: una la Slatina, 
a doua la Pitești și a treia la Curtea de Argeș. 

Şcoala de cântăreți din Slatina s'a înfiinţat, încă dela 1862, cu spri- 
jinul și binecuvântarea Ep. Neofit Scriban. N'a durat însă mult și s'a în- 
chis. Abia la 1900, s'a redeschis reorganizată mult mai temeinic sub 
direcția Pr. Gh. Pascal, care a condus-o cu destoinicie, până la răsboi. 

Cea din Pitești s'a înfiripat, prima oară, la | Oct. 1897, din ini- 
țiativa soc. ,,Fráfia" a preoților argeșeni și cu aprobarea Ep. Gherasim. 
A funcționat un timp prin casele parohiale, apoi și-a clădit local pro- 
priu în str. Brătianu. La 1912 s'a închis. Printre directorii acestei școale, 
menționăm pe: Рг. D. Lascăr (1897—1905) ; Pr. I. Panţurescu (1906— 
1912) ; Pr. Radu Budescu (1918—1922 și 1925—26); Pr. I. T. Nicolescu 
(1923—25) și Pr. C. Bărănescu (1926—28). 

La Curtea de Argeș, se organizează cea dintâi școală de cântăreți, 
în 1910, sub privegherea Ep. Calist și direcția Pr. V. Predeanu. A func- 
fionat în mod regulat, până la 1920, slábind pe cea dela Pitești, care 
s'a închis la 1912. 

După răsboi, în 1918, Soc. ,Fráfia" ia inifiativa și reorganizează 
în acelaș timp cele două școli închise, din Pitești și din Slatina. La 1927, 
se contopesc amândouă într'una singură, cu așezarea la Pitești. 

In anul următor însă 1928—29, școala de cântăreți dela Pitești 
se mută în mod definitiv, la Curtea de Argeș, lângă scaunul de reșe- 
dinfá al Eparhiei. : 

In acest chip a luat sfârșit lupta între cele trei scoale disparate din 
sânul aceleași Eparhii și s'a statornicit una și singura, sub privegherea 
directă a însuși Episcopului. Vrednicul și bunul Ep. Nichita n'a pregetat 
să dea noului așezământ tot sprijinul necesar, moral și material, reorga- 
nizând această școală pe temelii trainice și înzestrând-o cu un local im- 
punător, clădit peste modestul așezământ al „Orfelinatului Calist". 

Primul director al școalei celei nouă a fost Păr. C. Șendreanu, dela 
1928—931 ; urmându-i diac. Aurel Popescu: 1931—936 și Arh, Uri- 
fescu, 1936—38. 


294 


www.dacoromanica.ro 


Gimnaziul industrial de báeli 
„Regina Elisabeta“. 


Gimnaziul industrial din Curtea de Argeș a fost înființat la | Oct. 
1901, sub numele de: „Școala inferioară de meserii", având 5 clase, 
și două secțiuni: tâmplărie și împletitură de răchită. 

Cu conducerea școalei a fost delegat directorul școalei de băeți 
Matei lvăncianu ; ca maeștri, au fost numiţi: la tâmplărie, Ștefan Do- 
brescu, iar la răchitărie, lacob Clincic. 

In primăvara anului 1902, se adaugă secția a treia de ceramică, 
— specifică localității — sub conducerea maestrului Albin Bilaus, adus 
de Minister într'adins din Polonia și angajat cu contract. 

In acelaș timp direcţia școalei este trecută lui C. Dumitrescu. 

Cu această întocmire, funcţionează până la 1906, când se înfiin- 
jează о nouă specialitate: sculptura, la care se perindă, trecător ín 
primul an, doi maeștri: C. Dumitrescu și Th. Constantinescu ; iar dela 
| Sept. 1907 și până în prezent, funcţionează d. losif Stănescu, titular 
definitiv. 

Cursurile teoretice au fost făcute de institutorii din localitate : Ma- 
tei lváncianu, Gh. D. Corbeanu, O. Căprescu, etc. 

La 1909, s'a înființat un post special de institutor, pentru cursurile 
teoretice și locul de secretar contabil. Postul acesta a fost încredinţat 
d-lui Gheorghe Bădoi, care-l deţine și astăzi. 

La 1914, Regina Elisabeta, instalându-se la Curtea de Argeș, a luat 
această școală sub augusta ei ocrotire, acordându-i o subvenție anuală 
de 3000 lei, pentru cantina elevilor, cu supravegherea onorifică a d-nei 
Maria Poenaru. 

Drept recunoștință neperitoare pentru această înaltă atenţie, direc- 
torul a cerut Ministerului să încuviințeze ca școala să-i poarte numele, 
ceeace s'a și aprobat. 

După răsboi, donația regală a fost ridicată. 

La | Sept. 1936, potrivit nouii legi de organizare a învățământului 
profesional, școala a primit numele de „Gimnaziul Industrial" Regina 
Elisabeta, cu patru clase și funcționează cu următorul personal didactic 
si technic, titularizat pe baza acestei legi și anume: 


l. losif Stănescu, director: și profesor de desemn și construcție. 
2. Gheorghe Bădoiu, profesor de partea științifică. 
3. Alice-Beliș-Munteanu, profesoară de partea literară. 


295 


www.dacoromanica.ro 


. Gh. Ivšncianu, medicul scoalei. 

. Zamfir Constantinescu, maestru de tâmplărie. 
. Cristea Popilian, maestru de sculptură în lemn. 
. Cristea Minea, maestru de arte decorative. 
Stelian Manea, maestru de croitorie. 

. Vasile Tudorică, maestru de ceramică. 


о о олло cm һ 


10. lon Dumitrescu, maestru tâmplar. 


Școala funcționează, încă dela înființarea ei și până azi în clădi- 
rea vechiului seminar, proprietatea Episcopiei Argeș, construcție veche, 
insalubră şi cu totul insuficientă desvoltării organice actuale a școalei. 


Gimnaziul industrial „Regina Elisabeta“ 1901—1938. 
Localul construit de Ep. Ghenadie lI, în 1881, pentru cancelaria 
SE. Episcopii. A servit „vechiului seminar“, dela 1881—1901. 


In anul 1921, s'a luat iniţiativa construirii unui local propriu acestei 
școale, potrivit nevoilor sale în creștere și i s'au turnat chiar temeliile 
în Bulevardul Carol |; vremile vitrege și neprielnice, care au urmat, au 
stingherit însă această inițiativă rodnică, rămânând un ţel de viitor. 

Totuși, prin munca și zelul conducătorilor și înaintașilor ei, școala 
aceasta a dat roade bine apreciate, atât în țară cât și peste hotare, 
participând cu meritoase lucrări la expoziţii internaționale, cum a fost 
anul acesta la Paris. 


296 


www.dacoromanica.ro 


0-1 Florian Ștefănescu Goangă, Subsecretar de Stat al Ministerului 
Educaţiei Naţionale, în 1937, vizitându-i expoziţia de lucrări din acest an, 
în ziua de 19 lulie, o apreciază în chip elogios astfel: 


„Am vizitat gimnaziul industrial din Curtea de Argeș și am rămas 
satisfăcut de munca pe care profesorii și directorul, împreună cu elevii 
о depun pentru a corespunde misiunii ce li s'a încredințat. Expoziția 
atâtor lucrări frumoase, rod al acestei munci, dovedește că această școală 
și-a înţeles rostul ei. Cred că a sosoit vremea ca acestei școale să i se 
dea localul pe care-l merită, început în anul 1921, și lăsat în părăsire 
până astăzi. Școala și-a făcut datoria, urmează acum ca și Ministerul 
Educaţiei Naţionale să și-o facă pe a sa, dând mijloacele materiale pen- 
tru terminarea acestei școli, care s'a dovedit una din cele mai bune 
din tară". 


(ss) lorian Ștetănescu-Goangă. 19 lulie 1937. 


Directorii școalei dela înființare și până în prezent, sunt următorii : 
|. Matei lváncianu, 1901—902. ` 

. C. Dumitrescu, 1902—909. 

„N. Constantinescu, 1909—9 11. 

. M. Gheorghiu, 1911—914. 

. Inginer l. Vládoianu, 1914—918. 

‚ D. M. Savin 1918—926. 

. V. Cantaragiu, 1926-930. 

8. losif Stánescu, 1930—932 si 1933—938. 

9. Ch. Chelcea, 1932—933. 


мох N + оз N 


Gimnaziul: „Principele Nicolae“. 


Incă din timpul răsboiului — în 1917 — sub ocupaţia germană a 
luat fiinţă, în localitate un institut particular mixt, cu 8 clase secun- 
dare 207) sub conducerea D-rei Constanţa Valescu, prof. de limba ro- 
mână și a funcţionat vreo 2 ani, în localul actualei Preturi, Bd. Carol 
— fost proprietatea Alex. Valescu, cumpărat de firma germană Engel- 


207) Clasele superioare erau reprezentate prin câte 3—4 elevi sau chiar unul sin- 
gur. Primul nucleu al acestui așezământ a luat naștere în casa d-relor Călinescu, — 
fostă si local sc. de fete — dar de scurtă durată, 


297 


www.dacoromanica.ro 


Erechten și confiscat apoi dela nemți, după război, de către stat, care 
prin licitaţie, l-a vândut Prefecturii Argeș. 

In anul următor — 1918 — ia naștere prin sciziparitate al doilea 
pensionat secundar așezat în casele Chiriac, din Bd. Carol, tot cu 8 clase 
numit „Regina Maria", sub conducerea D-nei Vasilescu, profesoară de 
științe naturale. Nici acesta nu durează mult, căci în acelaș an se 
înființează şcoala pregătitoare de preoți si învățători, iar în 1919, la 
| Oct. se inaugurează și gimnaziul de stat: „Principele Nicolae" cu 110 
elevi și eleve, în trei clase, sub direcţia d-lui prof. N. Tănăsescu. (Decre- 
tul Nr. 3864 din 5 Sept. 1919 si ога. M. l. Nr. 125104/911). Școlile noi 


Localul „Valescu“, azi Pretura Argeş. 


de stat, negreșit, au atras populaţia inst. particulare, care odată cu res- 
taurarea regimului național, s'au desființat, în 1919. 

Afluenţa școlară de ambele sexe, a sporit așa de mult, încât chiar 
în anul următor: 1920—21, a fost nevoe să se creieze o școală secun- 
dară de fete, separată ; iar gimnaziul de báefi a trebuit să mai adauge 
o clasă extrabugetară, pe lângă cele patru bugetare. 

Aceste mișcări și frământări, caracteristice nouilor urzeli și așezări 
de viaţă, de după răsboi, dovedesc cu prisosință apariția unor vii și 
stăruitoare năzuințe culturale în regiunea noastră. 


298 


www.dacoromanica.ro 


Ca localuri, gimnaziul de băeţi a funcţionat la început: 1919—1923, 
în case închiriate, cum au fost casele Іѕасһја Chiriac, s. a. cu timpul, 
acestea devenind neîncăpătoare, s'a mutat în localul școalei de băeți, 
unde a funcționat, dela 1923 până la 1927, în orele post meridiane. 

Intre timp s'a pus și problema construirii unui local propriu *). 

La început, toată lumea a rămas la ideia așezării unui etaj deasu- 
pra școalei de băeți, pentru care s'au și făcut formalitățile legale și s'au 


întocmit planurile și devizele necesare, de inginerul l. Mihalcea, aprobate 
de Ministerul Inctr. cu Nr. 14141/924. 


Gimnaziul de bàáati. — Localul Ізасһіќа Chiriac. 


Imprejurări protivnice au spulberat însă acest proect și construcția 
s'a pornit în anul următor, pe un teren viran, din str. N. Vodă. 

Gimnaziul de băeţi s'a mutat, la 1928, în localul nou, unde a func- 
fionat cu rezultate însemnătoare, până la 1933, când a fost desființat, — 
stingându-se astfel o lumină de mare folos, în altarul culturii argeșene. 
Zestrea lui didactică, o întreagă comoară de obiecte de muzeu, labo- 
rator, mobilierul, biblioteca, mii de volume, etc. agonisite cu multă trudă 
au fost împrăștiate fără urmă, pela diferite școli din țară: Pitești, R. 
Vâlcii, Găești, Cernica, etc. 


*) Vezi: „anevele', dela pag. 299-302. 


299 


www.dacoromanica.ro 


Localul, rămas fără altă întrebuințare, este cedat de Casa Scoa- 
lelor, în 1936, Universităţii „Regele Ferdinand |" din Cluj, cu destinația 
de a servi pentru Cămin studenţesc și Universitate populară de vară. 
Pentru acest scop Universitatea clujană, prin mijlocirea d-lui Florian 
Ștefănescu-Goangă, rectorul Universității, a și început lucrările de 
completare și amplificare, pregătind, ca o compensație vechii capitale 
voevodale, un mare așezământ cultural. 


Gimnaziul „Pr. Nicolae“ Localul propriu, construit în 1998. 
Azi e complecfat şi amenajat pentru Universitate de vară. 


Pentru confirmarea celor arătate aci, publicăm mai jos următoarele 
documente anexe : 


l. Ord. Min. Instr. No. 75148/923, cu aprobarea funcționării gimnaziu- 
lui în localul scoalei de băeți. 


Domnule Director, 


Ca răspuns la raportul dv. Nr. 737/923, vă facem cunoscut că Mi- 
nisterul în urma avizului d-lui președinte al comitetului școlar din Curtea 
de Argeș și a inspectorului școlar respectiv, a aprobat ca Gimnaziul 


300 


www.dacoromanica.ro 


de sub conducerea dv. să funcţioneze în localul scoalei de bàefi „Carol 
1" în orele post meridiane, dându-i-se pentru toată ziua sala V-a de clasă 
și o cameră pentru cancelaria direcțiunei Gimnaziului. 
p. Director General, 
(ss) S. N. Formac 
Șeful serviciului 


(ss) F. Teodoru 


li) Adresa comitetului școlar al gimnaziului Pr. Nicolae, cu Nr. 8/923 
— către Primăria orașului Curtea de Argeș. 


Domnule Președinte, 


In fața nevoii mult simțită a unui local de gimnaziu și dată fiind 
greutatea construirei unui local propriu, din cauza fondurilor prea mici 
de care dispune comitetul școlar, cu onoare vă rugăm să binevoifi a 
ne da deplina deslegare de a construi un etaj deasupra școalei primare 
de báefi, unde actualmente funcţionează Gimnaziul, etaj care să ră- 
mână proprietatea definitivă a Gimnaziului. 

Construcţia se va face în urma avizului d-lui Arhitect al Ministe- 
rului. 

In credinfati fiind că și de astădată veţi veni în sprijinul acestei 
școli, rugăm a ne comunica rezultatul intervenţiei noastre. 

Președinte, 
(55) N. Tănăsescu. 


|!) Răspunsul Primăriei Curtea de Argeș, cu Nr. 1655/923. 


Domnule Președinte, 


Referitor solicitării ce ne faceţi cu adresa Dv. Nr. 8/923, am onoare 
a văr răspunde următoarele : 

Localul școalei primare de băeţi din acest oraș este proprietatea 
acestei comuni ; el s'a construit în anul 1908 de către comună si cu 
fondurile comunei. 

Incă dela începutul construirii, primăria a avut în vedere perspectiva 
unui etaj deasupra (școala fiind numai cu parter) astfel că la fundație și 
ziduri s'au luat toat măsurile necesare pentru suprapunerea greutăților 
ce ar surveni 


Conceptiunile Dv. de a construi Gimnaziul, deasupra localului școalei, 


301 


www.dacoromanica.ro 


veli binevoi a cunoaște că se acceptă de întreg consiliul comunal, fără 
nicio rezervă. 


Prin construirea localului se îndeplineşte și unul din dezideratele 
noastre, nevoia de local este imperios reclamată. Ca poziţiune si stare 
higienică, terenul fiind în centrul orașului și sănătos, socotim că el co- 
respunde cu prisosință scopului ce se urmărește, cheltuelile ce аг ne- 
cesita, ar fi prea minime față de ceea се ar trebui să se cheltuiască cu 
cumpărarea terenului și construcția parterului, care astăzi nu costă nici 
un ban. 


Faţă cu cele expuse mai sus, vă rugăm ca împreună cu onor. Co- 
mitet școlar respectiv, să puneţi toate stáruinfele pentru accelerarea lu- 
crărilor. 


Orașul va fi înzestrat cu un local frumos și viața elevilor va fi pusă 
la adăpost, scotándu-se cu o oră mai înainte din localurile improprii si 
insalubre unde se găsesc astăzi. 


Președinte, D. Lăzărescu. 


Secretar, N. P. Constantinescu 


IV) Procesul verbal al Comitetului școlar al Gimnaziului încheiat la 
6 Noembrie 1923. 


PROCES VERBAL 
Astăzi | Noemvrie 1923. 


Subsemnafii membrii ai comitetului școlar дере iângă gimnaziul 
„Principele Nicolae" din Curtea de Argeș, întrunindu-ne în urma con- 
vocării Nr. 5 din 2 Noembrie 1923, spre a delibera asupra chestiunii 
construirii unui etaj d'asupra școalei primare de băeţi, care să deser- 
vească în viitor și pentru totdeauna ca local propriu pentru gimnaziul 
„Principele Nicolae" ; în urma explicaţiunei dată de d. director al gim- 
naziului și președinte al comitetului școlar și pe baza adresei Nr. 1655— 
923, a Onor. Primăriei orașului Curtea de Argeș, care este proprietara 
localului școalei primare de băeţi, prin care consimte a se construi lo- 
calul proectat pentru gimnaziu, deasupra actualului local al școalei pri- 
mare de băeți, comitetul în unanimitate, ia act cu mulţumire de această 
cesiune, autorizând cu depline puteri pe d-l N. Tănăsescu, director și pre- 
ședinte al comitetului școlar, să ia toate măsurile în legătură cu adu- 


302 


www.dacoromanica.ro 


cerea la îndeplinire a tuturor formalităţilor pentruca în cursul anului cu- 
rent școlar să înceapă construc[iunea localului. 

D-sa va interveni la onor Minister al Instrucțiunii, spre a da dispozi- 
țiuni în această privință, urmând ca toate actele să se alcătuiască ul. 
terior, luându-se și avizul unui domn arhitect oficial cu privire la partea 
technică. 

Rezultatele obţinute se vor aduce la cunoștința comitetului școlar. 
în această privință, avem și adeziunea comitetului școlar al școalei pri- 
mare că, suprapunerea unui etaj nu incomodeazá întru nimic func[io- 
narea regulată a școalei primare de Ьёеў. 

Drept care am încheiat prezentul proces verbal, semnat de cei pre- 
zenfi și de d-l D-tru Lăzărescu, primarul orașului Curtea de Argeș, care a 
asistat la această ședință. 


Președinte, N. Tănăsescu. 
Primarul orașului, D. Lăzărescu. 


Membrii : C. V. Ştefănescu, Al. С. Popilian, Dim. С. Bránzá, Ico- 
nom M. Chiriţă. 


Secretar, Gh. Teodorescu. 


V) Procesul verbal de constituirea comitetului de construcție, atât 
pentru gimnaziu cât și pentru școala de meserii. 


PROCES-VERBAL 
Astăzi, 5 Februarie 1924. 


Subsemnatii, întrunindu-ne, am declarat constituit comitetul de pa- 
tronaj pentru constructiunea localurilor școale: de meserii și gimnaziului 
de báefi din Curtea de Argeș, din subsemnafii și am hotărâ: cele ce 
urmează : 

l. Alegem președinte al comitetului pe d-l H. Bănescu, prefectul ju- 
detului, vice-presedinfi pe d-nii: D. Lăzărescu și Florian Constantinescu, 
iar ca secretar pe d-l Gh. Bădoiu. 

Il. Constatám că este absolută nevoie de a se termina constructiu- 
nea școalei de meserii în primul rând și în al doilea rând de a se cons: 
trui un local de gimnaziu pentru báefi. Luând act de avizul d-lui Arhi- 
tect Mihalcea, al Ministerului Instrucțiunii, hotărâm ca localul gimnaziu- 
lui să se ridice ca etaj deasupra localului școalei primare de băeți. 


303 


www.dacoromanica.ro 


III. Pentru conducerea și executarea lucrărilor acestor construcţii, ale- 
gem următoarele 2 comitete executive de construcție : 

Al scoalei de meserii, va fi compus din d-l S. M. Savin, directorul 
școalei, ca președinte și membrii d-nii Florian C-tinescu, D. Lăzărescu, 
D. Norocea, și N. Mateescu. 

Al gimnaziului compus din d-nii : d-l Nic. Tănăsescu, directorul gim- 
naziului ca președinte și membrii d-nii Florian Constantinescu, D. Lăză- 
rescu, inginer l. Dobrescu și C. Ştefănescu. 

Aceste comitete conduc și execută de fapt toate lucrările, contrac- 
tând prin membrii săi delegaţi anume, orice angajamente ar fi necesare 
pentru realizarea acestor lucrări întocmind totodată și actele necesare 
pentru orice justificări de sume primite, orice providenjá ar avea. 

Numitele comitete pot da serbări, lansa liste de subscripfiuni, emite 
cărămizi și folosi orice mijloace pentru strângere de fonduri. 


De mersul tuturor operațiunilor se va referi de cărte aceste comi- 
tete, comitetului de patronaj în plenul său, căruia i se va supune spre 
aprobare și chestiunile de importanță cum ex :. modificare în planul 
de construcţie, o schimbare a terenului pe care se construește, etc., pre- 
cum și orice chestiuni cari ar avea nevoie de o directivă generală. In 
cazuri urgente, asemenea chestiuni se pot hotărâ și de cele două comi- 
tete întrunite la un loc sub președinția președintelui comitetului de pa- 
tronaj. 

IV. Comitetele executive vor face imediat demersurile necesare 
pentru obținerea lemnăriei necesare dela Stat, gratuit; pentru fabri- 
carea cărămizii și aprovizionarea tuturor materialelor pentru a se pu- 
tea începe lucrările în campania de lucru actuală. 

Sumele de cari dispun comitetele școlare respective fiind insufi- 
ciente pentru acoperirea tuturor cheltuielilor de aprovizonare de ma- 
teriale și de preparare a lucrărilor, se va interveni de d-l Președinte H. 
Bănescu și de d-l Vice Președinte Florian Constantinescu, pentru obfi- 
nerea de fonduri dela Ministerul Instrucțiunii publice. 


V. Se ia act de dezideratele exprimate de mai mulţi membrii de 
a se lua în considerare și construcția unui local pentru școala secundară 
de fete, construcțiune pe саге — dată fiind starea actualului local al 
școalei, aceeași ca și a gimnaziului de Бае}! — comitetul o găsește ne- 
cesară ; și în vedere că celelalte două primează, hotărăște a se lăsa 
executarea ei după terminarea acestor localuri, prevenindu-se totuși 
Ministerul asupra acestei nevoi, pentru a avea în vedere la eventuale 
distribuiri de fonduri. 


304 


www.dacoromanica.ro 


Pentru care am fàcut prezentul proces verbal. 

Președinte, Honoriu Bănescu, prefectul jud. Argeș. 

Vice-Presedinte, D. Lăzărescu, farmacist, primarul orașului. 

Florian Constantinescu, deputat de Argeș. 

Membrii : Al. Batist, inspectorul școlar șef al Reg. Vil-a Pitești: 
N. Tănăsescu, directorul gimnaziului ; D. M. Savin, directo- 
rul școalei de meserii ; Inginer l, Dobrescu, director, fabrica 
soc. Arif; lconom V. Predeanu, revizor eclesiastic; loan 
Pandele, avocat, fost magistrat ; D. Norocea, pic*or, res- 
tauratorul Bisericii Domnești ; Gh. Teodorescu, pictor pro- 
fesor; Gh. Teodoriu, dirigintele of. p. + t. ; Gh. Bădoiu, 
director la sc. pr. bšefi; D. Brânză, avocat, membru în co- 
mitetul școlar ; Econ. St. Dumitrescu, preot; Econ, М. Chi- 
rifá directorul seminarului; M. Mateescu, șeful ocolului 
silvic; Al. C. Popilian, profesor ; C. V. Ştefănescu, avocat; 
Costivă Florescu, mare comerciant, Elena lvánescu, direct. 
sc, sec. de fete; V. Ivănescu, șeful ocol, silvic Eforie; V. 
C. Alexandrescu, profesor, 


Şcoala secundară de fete. 


Gimnaziul de băeţi, mixt la începutul organizării lui: 1919—20, 
a devenit curând prea încărcat și greu de condus. S'a simţit deci îndată 
nevoia unei școli secundare de fete, de sine stătătoare, care s'a și pus 
în funcțiune odată cu deschiderea anului școlar următor: 1920—1921. 

Primul local în care noul așezământ și-a deschis cursurile, a fost casa 
d-nei Isachița Chiriac ; cu timpul însă, aceasta devenind neîncăpătoare, 
cursurile s'au așezat în localul școalei primare de fete (1925—1927) ; 
iar internatul în clasele Р, Eremia și S, Nanoescu. După 2 ani în 1927— 
1928, cursurile s'au mutat dela fete, în casele Gr. Mustaţă ; internatul 
în casele Sterescu și Nanoescu ; iar din anul următor: 1928—29, în- 
treaga școală s'a așezat în casele Sterescu, unde a funcționat — și 
cursuri și internat — până la 1931, când s'a desfiinţat. 

In 1924, odată cu construirea localului Gimnaziului de băeți, s'a ho- 
táríit — în principiu — și construirea unui local propriu pentru școala 
secundară de fete, care însă, cu desfășurarea evenimentelor ulterioare, 
a rămas în stare de proect. 

Ca directoare ale acestei scoale, au fost d-nele : Policrat, Stroescu 
Ivănescu, Safta Zamfirescu (1925/26), Lucreția Vârgolici (1926—29), 
Alexandrina Те! (1929—30), Otilia Panaintescu (1930/31). 


305 


www.dacoromanica.ro 


Şcoala secundară de fete, Internatul 1925—27. 


Localul Nan oescu. 


Şcoala secundarâ de fete. Localul Sterescu, 1925—1931. 


306 


www.dacoromanica.ro 


Şcoala de Notari 2%) 

Școala de Notari din C. de Argeș, a luat ființă pela 1908, când 
s'a inițiat organizarea acestor școli pe întreaga țară, cu scopul de a se 
asigura o pregătire mai aleasă și mai deplină celor dintâi funcţionari în 
viața organică a satului. 

Inițiativa acestei școale a Argeșului aparține fără îndoială prefec- 
tului din acel timp: N. N. Brânzeu, omul de acţiune fără preget care 
vreme îndelungată a condus destinele jud. Argeș, atât ca prefect cât 
și ca revizor școlar. Spirit fin și întreprinzător și-a ales un vrednic cola- 
borator în persoana d-lui P. Ștefănescu, actual inspector ad-tiv, căru'a 
i s'a încredințat conducerea școalei ca director, post pe care l-a ocupat 
timp de 17 ani, cât a durat această şcoală. 


Localul Şcoalei de Notari, Azi internatul Gimnaziului Industrial. 


Incă dela înființare și până la închidere, școala a funcţionat în casele 
Pandele lonescu, din Bulev. Carol, local destul de încăpător, pentru a 
răspunde, în chip mulțumitor, la mai toate cerinţele organice ale școalei. 


Pela 1910—11 școala de notari dela T.-Jiu desființându-se este si 
ea contopită în sânul celei de la Argeș. 


208) Arh. acestei scoale sunt în pastrare la sed'u Preturi! Argeș. 


307 


www.dacoromanica.ro 


Aceasta, înfruntând cu eroism toate protivniciile soartei, a reușit 
să-și împlinească chemarea timp de 17 ani, până la 1925—26, când 
Statul însuși, socotind că acest soi de școli și-au împlinit veleatul, le-a 
desființat. 


Şcoala industrială de ucenici. 


Curs profesional. 


Pentru pregătirea profesională și educaţia ucenicilor, răspândiţi prin 
_feluritele și măruntele ateliere din cartierele orașului, s'a creiat în 1927, 

sub auspiciile Ministerului Muncii, un curs seral, denumit: „Școală in- 
dustrială de ucenici”. 

Astăzi poartă numele de „Curs profesional peniru ucenicii indus- 
triali si comerciali în comun", cuprinzând, laolaltă ,ucenicii" de ate- 
liere și „băeţi de prăvălie” din toate ramurile. Cursurile acestea s'au 
inaugurat cu 50 de elevi, în ziula de 10 lanuarie, 1927, în localul școalei 
de báefi, ținându-se seara, între orele 6—8, (18—20), sau 5—7 (17—19) 
după anotimp. 

Personalul școalei, în primul an, a fost constituit astfel: Gh. Bă- 
doiu, director și profesor de limba română și aritmetică ; N. Trofin, pro- 
fesor de geometrie și tehnologie și Cr. Popilian, profesor de istorie, 
geografie și muzică. 

În anul următor 1927—28, școala s'a reorganizat pe baze mai їе- 
meinice, complectându-se atât materiile cât și personalul și având acum 
5 profesori. Elevii sunt repartizaţi în două clase. Cursurile s'au deschis 
la | Noemvrie. 

In anul școlar 1928—29, se adaugă și cl. Ill ; complectându-se or- 
ganizarea școalei, cu cursurile pe trei ani. 

Deacum înainte deschiderea cursurilor se face totdeauna la | Oct. 
până la 1937, când se statornicește prin regulament data de 15 Sept. — 
ca și la învățământul primar. Anul școlar se închide în luna lunie, prin- 
tr'un examen general de promovare, ţinut pe clase și unul de absolvire 
a cursului întreg, la sfârșitul anului al lil-lea, ținut de către toţi profe- 
sorii, întruniţi în comisiune, sub presedenfia unui delegat al Ministerului 
Muncii, care este inspectorul școlar respectiv sau directorul școalei. 

Pentru a se putea vedea sintetic, evoluția organică a acestei școale 
și roadele ei în curs de 10 ani, de când funcţionează, — dela 1927— 
1937, redăm următoarele tablouri: 


308 


www.dacoromanica.ro 


I. Personalui didactic și materiile predate pe ani. 


Anul 
scolar | Numele si Pronumele 
profesorilor 


Materiile la cari au predat 


r. 
claselor 


1927 | Gheorghe Bădoiu 
lan.-lun.| N. Trofin 
Cr. Popilian 


Gheorghe Bădoiu 
1927-28| N. Popescu 

cls. |Cr. Popilian 
Z. Constantinescu 
L Peahă 


Limba română, Aritmetica | Direct. 
Geometria, Technologia 
Istoria, Geografia, Muzica 


L. rom, F. Chimice, Cont.| Direc . 
Aritmetica 

Desemnul industrial 
Technologia 

Geometria, Istorie, Geogr. 


lon Peahă L. rom., Ist, Geogr., Geom.| Direct. 
1928-29] N. Popescu Aritm., F. Chim., Ed. Civică 
cls. |N. Drăganovici Contabilitatea 
1, П, ШО”. Stăncescu Techolog. mecanică, Ѕрес, 
Cr. Popilian Desemn industrial 
lon Peahă L. rom, Ist., Geogr., Ed. civ. | Direct. 
1929-30| D. Udrescu Aritm., Geom., Fiz.-chimice 
cls. |D. Stăncescu Technolog., Mecan., Spec. 
L 1i, Ill ||. Săvulescu Contabilitatea 
N. Bandoc Desemnul industrial 


lon Peahă L. rom., Ist., Geogr., Ed. civ.| Direct, 
1950-51| D. Udrescu Aritm., Geom., Fiz.-chimice 
cls. |D, Stáncescu Technolog., Mecan,, Spec. 
I, Il, Ill] I. Săvulescu Contabilitatea 
Cr. Popilian Desemnul industrial 


lon Peahá 
1951-32|D. Udrescu 

cls. |Cr. Popilian 
LIL Ш |I. Săvulescu 
Cr. Minea 


D. Udrescu 
1933-34 Cr. Popilian 
M I. Săvulescu 
L IL lil Z. Constantinescu 
кл Al. Brânză Legislaţia 
Cr. Minea Geometria şi mecanica 


1394-35! D. Udrescu | Aritmetica, Istoria, Geogr, | Direct. 
cls. (Ст. Popilian Desemn profesional 
I, H, Hil |I. Săvulescu | Conta. şi coresp. comer. 


L. rom., Istorie, Geografie | Direct. 
Arit., Geom,, F. Ch., E. civ. 
Desemn industrial 
Contabilitatea 

Technolog., Curs de spec. 


Lectură, Arit., Ist., Geogr. 
Desemn industrial 
Devize si contabilitate 
Mat, mes., unell. tech. lucr. 


309 


www.dacoromanica.ro 


1954-55| C. Iordache 
cls. |M. Márgáritescu 
I, II, Ш | Chiril Pungoci 


Elemente de fizico-chimice 
Legisl. muncit. si Ed, cetáf. 
Educatia religioasá-moralá 


Inlocuit la 1 
Mai 1937 cu 
Pr. Gh. Popes, 


Direct. 


D. Udrescu 
Cr. Popilian 
1955-56| C. Márgáritescu 
J, Il, Ill | C. Nicolau 

unite |l. Săvulescu 

Cr. Minea 

Pr. Gh. Popescu 


Lecturi, Aritm., Ist., Geogr. 
Desemn technic 

Legisl. muncit. si Ed. cetáf. 
Elemente de fizico-chimice 
Contab. si coresp. comer. 
Geom., Mat, Mas., tech, lucr, 
Educaţie religioasá-moralá 


D. Udrescu Lecturi, Aritm, Ist, Geogr. | Direct. 
1956-57 Cr. Popilian Desemn technic profesional 
C. Nicolau Elemente de fizico-chimice 
C. Márgáritescu | Contabilitatea 
Cr. Minea Geom, mat., mas, tech, lucr . 
Pr. Gh. Popescu |Educaţia religioasă-morală и! 
Pr. Topolog. 


H. Situaţia numerică a elevilor şi absolvenţilor pe clase dela 1927—1937. 


Anul 


Observaţiuni 
şcolar 


Absolvenți 


înscrişi 


1926—27 | 50| 40 
1927—28] 22| 20 
1928—29| 49| 20 
1929—30 | 34| 17 
1930—31 | 36| 16 
1931—32 | 35| 15 
1932—33| 40| 15 
1933—34 | 36! 10 
1934—35 | 91 | 23 
1935—36 | 68| 31 


1986—37 | 81 || 22 
| Total | 542 ||229 | 233 || 138 [141 


Eforia şcolară. 


к= 
ет 
EE С> ^1 O> GOO 9 OO O 


g| „в roo io Š | | 


= 
© 


Intretinerea materială a acestui curs este încredinţată unei ,efori 
şcolare", alcătuită din membrii de drept și aleși. Această eforie este 
ținută a se întruni lunar, pentru gospodăria școalei. Veniturile sale pro- 
vin din subvenții, ajutoare,, cotizafii, taxe, etc. 


310 


www.dacoromanica.ro 


Pentru a se oglindi în mod sinoptic viaţa materială a acestei scoale, 
în decursul celor 10 ani de existență, redăm următorul 


TABLOU 
De venituri şi cheltueli pe anii: 1927—1937. 


Anul 


. Sold Observatiuni 
financiar 


Venituri | Cbeltueli 


1927— — 
1927—28 — 
1928—29 17.961 
1929—30 29.700 
1930—31 14.245 


1931—32 — 61.906 

1932—33 7.845 7.809 36 
1933—34 6.150 6.000 150 
1934—35 7.950 7.950 50 
1935 / 36 8.375 8.375 146 


1936—37 


Din conţinutul acestui tablou rezultă : 

l. In cursul primilor 2 ani, școala n'a realizat la venituri, nicio sumă. 

2. |n anii următori 1928—31, s'au încasat sume frumoase. Nu s'a 
păstrat însă nici o urmă de gestiunea lor. (Director fiind lon Peahă). 

3. In timpul dela 1932— 36, gestiunile s'au ţinut în regulă, pe te- 
meiul bugetelor întocmite în raport cu nevoile scoalei şi pe măsura re- 
surselor ei modeste. 


311 


www.dacoromanica.ro 


PRIETENII SCOALEI 


www.dacoromanica.ro 


PRIETENII ŞCOALEI. 


Cum am văzut din însuși istoricul școalelor, buna funcționare și evo- 
lufia lor firească au fost condiționate de atmosfera generală a mediului 
local și în largă măsură de dragostea și interesul acelor personalități, 
cari cu osârdia și sprijinul lor înțelegător și fecund, au netezit cárarea și 
progresul institufiunii. 

Ne împlinim aici o pioasă datorie de recunoștință față de aceștia, 
evocând cu modestie în paginile următoare, numele și opera lor pildui- 
toare și cerem îngăduitoare iertare dacă — fără voia noastră — am pă- 
cătuit cu uitarea faţă de cineva, primind cu mulțumire, de ori unde, 
orice dreaptă rectificare. 


Augustin Petrescu. 


De neam armean și de religie catolică, s'a născut pela 1824 în Bu- 
curești, unde și-a făcut și studiile. 

A venit în Curtea de Argeș pela 1843—1844, ca subprefect al plă- 
şii Argeș și a activat timp de aproape 20 ani cu multă ínsuflefire pentru 
organizarea școalelor din localitate. 

A fost membru în magistratura locală, în care calitate, fără îndo- 
ială, a inițiat cererea locuitorilor dela 1845, către Bibescu Vodă, pentru 
trecerea școalelor primare pe seama Eforiei. 

Era om cu trecere și legături sociale întinse. Tinea în căsătorie pe 
Maria Titopoleos — copilă de 12 ani — scoborítoare, дере mamă din 
familia Domnitorului lpsilante, soră cu Smaranda Moscuna, mama Eu- 
frosinei Moscuna-Bárseanu, directoarea școalei primare de fete la ]864. 

Avea proprietăți numeroase în județ : la Vâlsănești, Sălătruc, Câi- 
neni, și pe valea Oltului. 

A murit tânăr, la 27 Noembrie 1873, în vârstă de 49 ani. 


315 


www.dacoromanica.ro 


Desi strein de neam, a fost un bun cetățean și un patriot devotat. 
Sora lui, Elena Janilonj, a întemeiat cel dintâi internat particular la 
București. 

Sofia sa rămasă văduvă, în vârstă numai de 34 ani, cu 12 fete, 
majoritatea mărunte și fără situație, a luptat din răsputeri și a isbutit 
să le dea tuturor o creștere aleasă și să le creeze o situație onorabilă. 
Șapte din ele au intrat în învățământ. 

A murit la adânci bătrâneţe, àvánd peste 90 de ani de viaţă, pil- 
duitoare, ca mamă desăvârșită, ca soție devotată și femee virtuoasă. 

A rămas de pomină până astăzi, casa lui Augustin, „cea bogată 
în fete frumoase și împodobită cu florile cele mai alese vara și iarna", 
cum spun bătrânii. 


Sache Nanoescu. 


Fiul pitarului Hristea Nanoescu, membru al magistraturii orașului 
în 1845, Sache Nanoescu, a fost unul din primarii distinși ai orașului, 
purtător de grijă a nevoilor școlare. 

El a chivernisit localurile Sendrulescu (1866) și Vilara (1876) pentru 
adăpostirea școalei de bšefi și a susținut pe directori în truda lor de 
anevoioasă gospodărie școlară. 


Gavrilă Şendrulescu. 


Fiul pitarului Vlaicu Şendrulescu, Epitropul Episcopiei Argeș și 
prezidentul sfatului municipal al orașului dela 1845, Gavrilă Sendrulescu 
a dat cu chirie școalei de băeţi în timpul dela 1866—76, casele ce le 
avea lângă Biserica Domnească, pregătite pentru spital și cumpărate 
mai târziu definitiv, de comună, pentru acest scop. 


Boerul Vilara. 


Grec de obârşie, de prin ținutul depărtat al Buzăului — așa se 
pare — „boerul Vilara", cum i se spune și astăzi, a venit la Curtea de 
Argeș, cam pela 1875, ca së se tămăduiască de o grea suferinţă ce avea 
ia amândouă picioarele și prin slujbele făcute la moaștele mucenicei 
Filofteia, el s'a simțit deplin restabilit. Această întâmplare miraculoasă 
l-a îndemnat să zidească, în curtea Bisericii Domnești, un azil pen- 
tru toți pătimașii, adunați aici, din largul lumii, de aceeași neclintitá și 
isbăvitoare credință. 


316 


www.dacoromanica.ro 


In 1876, localul fiind gata, s'a așezat în el școala de bàšefi, rămasă 
tocmai atunci fără niciun adăpost și a sălășluit aci 33 de ani, fără între- 
rupere, până la 1909. 

Drept pioasă aducere aminte a înzestrării milostivului boer, direc- 
torii școalei i-au păstrat portretul în cancelarie, până la 1916, când s'a 
pierdut fără urmă, în vălmășagul răsboiului. 

Deși strein de neam, acest om al lui Dumnezeu, bogat și darnic în 
acelaș timp, cu credința vie și inima caldă, a mai ridicat un local de 
școală la Vadu Lat (Buzău). 

Faptele generoase pot sluji de pildă și îndemn atâtora cari — ve- 
netici ori băștinași — s'au procopsit cu ușurință din belșugul acestei mi- 
lostive țări, fără a-i arăta însă o umbră de recunoștință. 


Episcopul Ghenadie. 


A fost unul din cei mai de seamă cármuitori ai Episcopiei Argeșu- 
lui, păstorind cu multă osârdie această Eparhie — mai întâi ca vicar, 
apoi ca Episcop titular dela 1876—1893, când a fost ales Mitropolit 
al Ungro-Vlahiei. 

Cu modestă pregătire cărturărească — n'avea decât 4 clase se- 
minariale — dar cu multă iniţiativă și neobosită râvnă, el a creat o stră- 
lucită epocă de înoire în viața bisericească a eparhiei Argeșului. 

A inițiat și impulsionat restaurarea Mânăstirii Argeș, clădirea pa- 
latului episcopal și regal, localul vechiului seminar, — unde se află azi 
gimnaziului irdustrial — fântâna care-i poartă numele și pretutindeni 
înoirea localurilor bisericești. 

Pentru școală, deasemeni nutrea cele mai bune sentimente. Ori- 
decâteori era nevoie de o reparație și de un ajutor, dedea din plin și 
cu toată inima. La 1880, a luat inițiativa unui comitet de acțiune pentru 
renovarea localului scoalei de băeți. 

Pe copiii silitori îi încuraja cu premii neuitate, iar celor nevoiași le 
împărțea cu dărnicie ajutoare. Era nelipsit cu vorba și cu fapta oriunde 
era ceva de împlinit. Nu era serbare școlară la care să nu ia parte. 
Amintirea lui a rămas săpată în inima Argeșenilor, ca o vie și luminoasă 
pildă de activitate rodnică, 


Daniil C. Sterescu. 


A fost unul din cei mai vrednici gospodari ai orașului Curtea de 
Argeș; a stat în fruntea comunii 16 ani — în două rânduri: a) 1877— 
1888 și b) 1907—1911. 


317 


www.dacoromanica.ro 


Pe lângă alte numeroase lucrări edilitare, el a înzestrat orașul cu 
spitalul ce-i poartă numele a cumpărat terenul dela most. Augustin Pe- 
trescu și a construit pe el localul școalei de fete: 1880—82, înzestrân- 
du-l cu tot mobilierul și materialul necesar, încât se hotáríse a-i purta 
numele. 


Danil C. Sterescu, 


Deasemeni a dat tot sprijinul pentru organizarea și desvoltarea scoa- 
lei de báefi, decând a fost așezată în localul Vilara, dela Biserica Dom- 
neascá, precum și în localu propriu pe care l-a inaugurat ín 1909. 


Toma N. Popescu. 


Fost primar al orașului în timpul dela 1901—1906, a cumpărat în 
1902 terenul pe care e construit localul actual al școalei de băeți, dela 
epitropia Bisericii Drujești. 

Este deci unul din ctitorii întemeietori ai acestei școale. 

S'a stins la adânci bătrânețe, în vârstă de peste 99 ani. 


Theodor Damian. 


Originar din Pitești, — rudă apropiată cu Nicolopolu, íntmeeie- 
torui scoalei de fete care-i poartă numele în acel oras, — Th. Dam'an 


318 


www.dacoromanica.ro 


a fost primar în Curtea de Argeș un singur ап: 1911—912 ; totuși a 
lăsat amintiri neuitate în gospodăria orașului ca om de inițiativă. Intre 
altele el a pornit construcţia actualului local al școalei de fete, pe care 
însă moartea nu l-a cruțat să-l inaugureze, cum i-a fost rávna, curmând 
în toiul ei o vrednică activitate, 


š 


Dimitre Lăzărescu. 


Originar din Pitești, s'a așezat ca farmacist în Curtea de Argeș, pe 
la 1903. Om de cultură aleasă, fin, spiritual, și manierat, și-a format în 
scurt timp, cea mai largă simpatie în societatea argeșeană. 

A fost primarul orașului 11 ani, în trei rânduri: а) 1914—1920; 
b) 1922—1926 și с) 1927—1928. 

În această calitate a lăsat urme neperitoare în gospodăria comu- 
nală, ca om cinstit. chivernisit și de inițiativă. 

Pe lângă alte numeroase lucrări edilitare, a dat cel mai larg sprijin 
desvoltării culturale a orașului și școalelor, 


El a sfârșit și inaugurat localul școalei de fete în 1912, înzestrân- 
du-l din nou cu tot mobilierul necesar și un bogat material didactic. 
A construit din temelie, în 1915, localul școalei Flămânzești, înzestrân- 
du-l deasemeni cu toate cele trebuitoare. 


Imediat după război, a reluat cu mai multă ínsuflefire activitatea 
întreruptă de vijelia crâncenului flagel care a tulburat până în adân- 
curi viața lumii întregi. Mai întâi a susținut cu ardoare campania de re- 
facere a tuturor localurilor de școli, devastate fără milă de trupele ocu- 
pante, în anii 1916—1919. 

După aceea a început opera de completă organizare a ínvátámán- 
tului local, înființând o școală mixtă, cu 2 posturi, pentru suburbia Va- 
iea Sasului, îndepărtată de oraș și o școală de copii mici pentru gene- 
rațiile mărunte ale orașului. A înzestrat școala dela „Capu Dealului” cu 
un admirabil local de școală cu 2 săli, bine mobilat și a susținut din 
răsputeri buna funcționare a tuturor. 


Numele lui va rămâne pururi legat de viața școalelor din acest 
oraș. 


Nae P. Constantinescu. 


Fost secretar permanent al primăriei orașului Curtea de Argeș, 
timp de 36 de ani, fără întrerupere, dela 1894—1930, d-l N. Constan- 


319 


www.dacoromanica.ro 


tinescu, spirit ager și pătrunzător a fost un destoinic colaborator al tu- 
tulor primarilor, care s'au perindat în timpul său la cârma orașului. El 
şi-a legat numele de organizarea școalelor locale, dând tot sprijinul 
pentru înzestrarea lor cu clădiri moderne, mobilier nou, etc. Cu îndem- 
nul și sugestiile sale s'au făcut mai toate îmbunătățirile si înoirile câte 


Nae P. Constantinescu, 


s'au făcut, încât d-sale se datorește starea înfloritoare în care se găsesc 

astăzi scoalele primare ale orașului, cum și cea dintâi organizare a co- 

mitetelor locale și a celui comunal, pe care le-a îndrumat cu pricepere 
- $i sârg, ca secretar, în primii ani. 


Mihail |. Ştefănescu-Goangă: 


Născut în Curtea de Argeș, din familia străbunicului Ștefan Goangă, 
unul din semnatarii jalbei locuitorilor argeșeni către Bibescu Vodă, la 
1845, pentru înființare de școală, d. Mihail |. Stefánescu-Goangá, este 
unul din susținătorii școalelor, pe linia tradițională a marilor săi înaintași. 

Preocupat de nevoile de înzestrare și sistematizare a orașului na- 
tal, căruia, îi vede înflorind viitorul prin lumina trecutului său glorios 


320 


www.dacoromanica.ro 


reușind să ајаје interesul tutulor, pentru acest înalt idea] —, n'a uitat 
totuși niciodată că școala e temelia de înălțare sănătoasă а po- 
porului și i-a dat necondiționat sprijinul său moral si material. 

In 1932, a pornit construcţia școalei Valea Sasului, isprăvită de 
d-l N. Gheorghiu, în 1933. A reușit să înființeeze postul II-lea la această 
școală și postul V-lea la școala de băeţi, cu sprijinul dat de d. Florian 
Stefüánescu-Goangá, Subsecretar de Stat la Ministerul Educaţiei Na- 


Mihail Ştefăneşcu-Goangă. 
Primarul oraşului Curtea de Argeş, 1937. 


fionale ; a sprijinit construcța atelierului școalei de fete, renovarea 
mobilierului dela școala Bușaga și diferite îmbunătăţiri là celelalte 
școale ; ca primar, a plătit totdeauna la timp subvenfia scoalelor, 
înlesnind bunul mers al învățământului si n'a pregetat o clpă să ia 
parte la toate manifestaţiunile lor culturale, încurajând elevii merituoși 
cu premii și cuvinte alese și ajutând pe cei săraci. 

Bisericile din localitate — din care 2 construcții noui — au primit 
deasemeni sprijinul său. Apoi clădirile mai de seamă са: polja, gara, 
poșta, etc., au fost renovate, tot prin stăruința d-sale. Bulevardul, írice- 


321 


www.dacoromanica.ro 


put de d. Nae Gheorghiu „a fost isprávit de d-sa, etc. Spirit larg și ínfe- 
legător, este călăuzit în toată activitatea sa gospodărească de o sin- 
gură deviză : „Ridicarea culturală și edilitară a Argeșului, la înălțimea 
chemării sale istorice. 


Florian Ştefănescu-Goangă. 


S'a născut în Curtea de Argeș și a primit cunoștințele începătoare 
ale învățământului primar la sc. de băeți. Cursul secundar l-a făcut la 
liceul Matei Basarab din București. Spirit înclinat spre abstracţie, a urmat 
filosofia la București și Leipzig, unde și-a luat doctoratul în școala maes- 
trului și savantului Wundt. 

Reîntors în ţară, a fost numit profesor la liceul din Galaţi, apoi 
agregat la Universitatea din Cluj, unde s'a remarcat са om de iniția- 
tivă și cu serioasă pregătire științificiă, ceeace l-a indicat să fie ales 
rector al Universităţii, în două perioade succesive. A muncit intens pen- 
tru organizarea și înălțarea celui mai înalt focar de cultură românească 
din Ardeal. 

In 1936, a fost numit subsecretar de Stat la Ministerul Educației 
Naţionale, pentru îndrumarea și coordonarea învățământului superior 
din toată fara. 

Cu toate ocupafiunile sale de resorturi înalte, nu și-a uitat locul 
natal : Argeșul, și a luat inițiativa unui mare așezământ cultural aci : Uni- 
versitatea de vară „Regele Ferdinand |”, reînviind trecutul de glorie al 
acestui vechiu cuib de așezare și închegare naţională. 


Nae N. Gheorghiu. 


Originar din Mușătești, unde s'a născut la 1878, din părinţi proprie- 
tari, s'a stabilit definitiv nî Curtea de Argeș, legându-și numele de oraș 
prin diferite lucrări edilitare, pe care le-a înfăptuit în calitate de primar. 

Tot în această calitate a săvârșit și construcția scoalei primare Valea 
Sasului în 1932-1933. 


322 


www.dacoromanica.ro 


Isvoare consultate. 


Adevărul Literar, revistă. 

Anuarul Gimaziului „Principele Nicolae" : 1923—1925. 

Anuarul Seminarului „Neagoe Vodă”, C. de Argeș: 1918—1926. 

Arhivele Scoalelor : Báefi, Fete, Flămânzești, Busaga, V. Sasului. 

Arhivele Sf. Episcopii a Argeșului. 

Arhivele Statului. 

Arhivele Seminarului C. de Argeș. 

Arhivele Primăriei C. de Argeș. 

Brezoianu |. — Instituții din trecut. 

Costescu Gh. N. — Contribuţiuni la Istoria înv. nostru primar. 

Drăgănescu Icon. Gh. C. — Istoria Seminarului С. de Argeș. 

Franțescu Gh. M. — Câteva pagini din trecutul sc. рг. „N. Simo- 
nide", Piteşti. 

lorga N. — Istoria învățământului românesc. 

Marinescu Gh. C. — Seminarul din C. de Argeș. 

Popescu Diac. Aurel — Școala de cântăreți bisericești din C. de 
Argeș, 1936. 

Revista ,Satul". 

Tonegaru Eufrosina — Amintiri. 

Universul, ziar. 

Ureche V. A, — Istoricul Scoalelor, vol. 1, 11, MI. 

Ureche V. A. — Anuarul Instrucțiunii. 

Ureche V. A. — Acta et Agenda. 

Legea instrucţiunii din 1864 si diverse alte legi și regulamente. 


NOTĂ. — Adresez pe această cale muljumirile mele recunoscátoare d-lor: 
Gh. şi Emil Vârtosu dela Arh. Statului, ing. М. loanid, pensionar C. de Argeș, N. 
Constantinescu, pensionar C, de Argeș, Aurel Stănescu, funcționar, București și Gh. 
Stamate funcf. C. de Argeş, și tuturor acelora care — cu aleasă și neprecupețită 
bunăvoință — mi-au oferit serviciile lor în cursul acestei lucrări, 


323 


www.dacoromanica.ro 


Lămurire 


TABLA DE MATERIE 


Introducere ... ..... Coe Йел ча QL Q. W 
Starea învățământului înainte de 1860 


Școala primară de 


ŞCOLILE PRIMARE й 


bie 2.......... Ж 


Intrefinerea școalelor ....,.... Pus rs 


Anul școlar ........ 
Programe și metode 


'Material 


didactic 


Biblioteca .. . 


Personalul didactic 
Viața școlară. Elevii 


Anexe 


Școala primară de Fete 
Impresii și reamintiri trăite la: se. de fate din C, de Деде; 
Școala Flámánzesti 


Școala Capu-Dealului . .:.:, .. .'. tt eq uu S 
Școala Valea Sasului ............... 
Școala de copii mici 

Comitetele școlare 


Școalele secundare .................... 
Seminarul „Neagoe Vodă" i 
Școala de Cântăreţi . . . . . 
Gimnaziul industrial „Reg. Elisabeta" 
Gimnaziul „Principele Nicolae" . . . ........ 


Școala secundară de fete "a б 
Școala de Мота ........ бык © out А 
Scoala indusfrialš de ucenici ` 

Eforia școlară ....... а 


Prietenii scoalelor 


324 


+ in m 4 4 * у + 


www.dacoromanica.ro 


101 
102 


' 103 


143 
191 


‚+215 


243 
249 
259 
267 
276 
279 
287 
290 
294 
295 
297 
305 
307 
308 
310 
313 


ine. 


PT 


cr D A EE i 


Ai 


= ы шн Ж 


R 
er 


= = 


КЛИ f 


TAA