Din Documentele Rezistentei nr. 8 — 1993

— 


MENTELE 


REZISTENȚEI 


(id 


/) 


|: 


Ț/ po 


social 
CTinuți 


lor 


P d 
n Komânia 


L, 


A 
| 


Pag, 


| DOCUMENTELE  .. 
REZISTENȚEI: 


nr.8 


i | 1993 


AbioaAsoclăliei 
fostilor deținuți politici 
dih mâna 


Es 


“Coperta: Radu Mărculescu 


Ediţie îngrijită des 
Constantin Aurel Dragodan, Eugen Şahan, 
Alexandru Angelescu, Fronea Bădulescu, 
Virgil Bojin, George Damian, Nicolae 


Ştirosu, D,Radu-Udan, Aurel Pastramagiu, 


Damian Petre Radu 


| 


Coordonator de lucrare: 


Eugen Şahan 


me 


CUPRINS 


Pag, 
1, Denunţul către 


A.P,D.P.R, . ss... ............ a 
2, Bucur Stănescu - Vina generală și conştiin- 


va vinii universale 5555916 
3. Nicolas Nicolau = Pluta Heduzei 


4, Martorul : Argavir Acterian PD Dej 
5. Valerian Sasu - Și noi am fost în infernul 
daâţaăo aaa 33 


Procuratura Generală a 


id fl A A ANI A UI AP 


și, 100 


"6. Mihai Virgil - Pagini âin rezistenţa timi- 


__ Şorenilo» înce eeenaea o... ..53 
7. [Visarion Puiu]- O fortăreață anţicomunisţăş: 
Ateneul Tătăraşi (oraşul 
Taşi) (continuare din volu- 
E mul 6) 
8. Martorult Răduţ Pavel î.... . 1... . . . . .. ... „5 
3. Begănescu Valerian: Petrache Goicia, 


: 61 
tb a A a Pa a a 


mnons= 
„rul de la Galaţi .....89 


10. Martorul: Sîrbu 1, VASILE ace ii 2110 
11. Martoruli Ionescu. N. Florian o mso ae... scosese]? 
„12, Gheorghe Năstase - Sub semnul sacrificiului.123 
13. Eugen Şahan = Epitaf 
44. Lista parțială cu deţinuţii politiei dece- 
daţi în perioada 1945 - e aa L!-) 


î..vceeoecoseaseeoeco.. 139 


DOMNULE PROCUROR GENERAL 


Politici (APD, 
Mântuleasa nr, 1o, 
următoarele: 


Asociaţia Poştilor Deținuți 
PR.) cu sediul în Bucureşti,stre 
sector 3, vă aducem la owmogştinţă 

La data de 2 septembrie 1991 an înaintat Pro= 
curaturii Generale denunul nostru.prin care aduceam 
la cunoştinţă că începînd cu data de .6 martie 1945 
s-au înfăptuit pe teritoriul întregii noastre țări. 
nenumăraţe crime de către persoane, care datorită 
calităţilor lor oficiale de conducere avute în apa= 
ratul de Stat sau dațorită funcţiilor pe care le-au : 
îndeplinit, au emis dispoziţiwmi destinate a conduce, | 
în decursul timpului, la distrugerea treptată a po- 
porului nostru, Desigur, aceste nenumărate crime 
s-au datorat wei acţiuni gîndite în amănumt şi au 
angajat, pentru aducerea lor la îndeplinire, im mare | 
număr de vinovaţi, ez: A 

Au trecut peste 6 luni de la data acestui de- 
aut şi pînă în prezent nu s-a întreprins nimic oaze 
să demonstreze, că în adevăr se vrea de către orga- 


nele de stat, să se ia măsurile cuvenite pentru pe- 
depsirea acestor crimes | A 


o an declarat de 1a început şi în orice . | 
ocazie,că denunţul nostru 


urmărim nimic altceva decît stabilirea acestor fapte 
oribile gi sancţionarea făptuitorilor (memoriul aveg 
la bază gi declaraţia Ministerului de Justiţie din 
decembrie 1990), Toate acestea, pentru reparaținnea /, 
la care poporul nostru are dreptul gi nu pe ideea 

de răzbunare, Sutele de mii de morţi gi sutele de mii 
de chinuiţi, înfometați, trecuţi prin iadul comu= 
nist, consideră că jertfa lor stă la temelia Româ= 
niei de mîine, iubitoare de dreptate gi libertate gi 
care nu poate fi umbrită de ideea răzbunării, 

Răzbunarea aduce ură, Ura nagte ură, 

Noi dorim reaşezarea liniştii -gi păcii în 
sufletele noastre, 

Este cunoscut faptul că la 9 decembrie 1948 
Aâwmarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Con- 
venţia pentru prevenirea şi reprimarea genocidului, 
Convenţie care a intrat în vigoare la 12 ianuarie 
1951, 

România a aderat la această Convenţie la 11 
octombrie 1950, ou rezervele la art,IX şi XII, 

Prin Decretul nr.212/1960 s-a introdus în 


| Goaul penal român arte231 „prin care s-a incriminat 


genocidul în legislaţia noastră, 

__ Menţionăm.că, rezervele făcute de România cu 
privire la Convenţia de reprimare a genocidului au 
fost retrase prin Decretul nr, 225/1990, 

“Textul art 2312 din. Codul penal român este 
următorul "Constituie infracţiune de genocid săvîr- 
girea în scop de a distruge în întregime sau în par- 
te un grup sau o colectivitate omenească din motive 


„de rasă, naţionalitate sau religieţ e») iar. art,357 , 
: Sia 


"săvârgirea în scopul 
în parte o colectivi- 
rasial sau reli- 


Avînd în vedere acest lucru, se poate observa 
că în Convenţia de prevenirea Şi reprimere a genoci- 
dului prin art,2 se vorbegte numai de distrugere 

în totalitate sau în parte a unui grup naţional, 
etnic, rasial sau religios, 

Ce 1-a făcut pe legiuitorul commist, tîrziu, 
după 10 eni de 1a aderarea la această Convenţie, să 
introducă în redactarea textului din Codul penal 
român, un nou termen, acela de colectivitate ? 
| Explicaţia este la îndemîna oricui, Se gtie 
că toată legislaţia comunistă este suborâonată ideii 
politice, 

Codul penal, în special, a fost instrumentul 
comunist cel mai eficace pentru distrugerea adverse-— 
rului politice 

În încercarea de a distruge memoria poporului 
român, nu grupurile naţionale, etnice, rasiele seu 
religioase îi interesau pe comunişti, Dimpotrivăg 
prin doctrina şi activitatea lor urmăreau distruge-— 
rea acestora, Orînduirea comumistă vrea protejarea 
„partidului commist şi e comuniştilor, Această pro- 
|. teaţie 0 doreau mai ales după evenimentele din 
| Ungaria din 1956, 

a „Pentru aceasta, adăugarea acestui termen de 
colectivitate pe lîngă termenul de grup, prevăzută 
în Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei 
de genocid, nu a fost făcută în ideea, cum încearcă 
a se demonstra, că. colectivitate şi grup înseamnă 
aceleşi lucru, ci. pe ideea bine gîndită de prote- 


enal defineşte genocidul 
regime sau 


1, etnics 


Cod p a 
de a distruge Mn an 
tate sau Mi UP naţiona 


mătoarelor faptele e] : 
. a aa prin redactarea acestor două texte 
e 


iin Codul penal român, să se acrediteze ideea că, 
vermenul de colectivitate şi grup sînt e că 
înseamă acelaşi lucru şi că ambii dosața termeni 
se referă la protejarea unor colectivităţi sau gru-= 
i najionale, etniceş rasiale sau daca e 

Pentru a se înţelege în mod corect această 
latură obiectivă a infracţiunii de genocid; în mod 
obligatoriu trebuie să pornim de la textul Conven- 
ţiei de prevenire şi reprimare a crimei de genocid 
adoptată de către Adunarea Generală a Naţiunilor 
Unite la 9 decembrie 1948, = 

Această Convenţie, prin art,2, prevede''geno= 
cidul se referă la oricare dintre actele de mai jos, 
comise cu intenţia de a distruge în totalitate sau 
numai în partie un grup naţional, etnic, rasial sau 
xreligiosesel E, ș 
Prin urmare, nu se poate înţelege şi explica 

latura obiectivă a acestei crime de drept interna= 
şional, prin compararea şi analizarea Diliai a re 
lor din Codul nostru penal, respectiv art, 2312 gi 
ae penal, fără a se pleca de 1a textul de drept 
mireasă paint a ue e aa Baita 

ii tea ei de genocid, 
stituie izvorul şi te 


gio 


pur 


ae care con- 
meiurile arţ 2312 şi 357 Coa 


penale jare a acestei colectivităţi comuniste, cere, cu 
e toată pretenţie de veşnicie a acestei stăpîniri, se 


SCRIA e 


: “dului comunist 
ituaţia partidului 


putea afla imeori în $ 


din 1956, Pe 
= eee legiuitorul comunist nu avea nevoie p 
e & 3 


ici o justificare pentru această adăugire la 
tu prevenire şi. reprimare u Crimei 


nţiei de 
textul Convenţ +ă concepţie, are 


a. text,care înțtr=o anumi 
i poată ve pentru statele care au aderaţ 
ă doctrina olan= 


de genoci 


un caracter 
la Convenţie, pentru simplu fapt ce 


deză, americană sau germană; consideră textul Con= i 
i limitativ şi că acest vezt ar trebui să fie | 


venţie 
parte a 


lărgit şi la distrugerea în total sau 
unei colectivităţi, i 
Demonstrativ este faptul că după evenimentele i 
ăin 1989, ne aflăm în faţa a două sentinţe care „din 
punctul de vedere al conţinutului lor, sînt total e 
contradictorii, 5 
în ce priveşte decizia penală nr,53 din 12 
decembrie 1991, aceasta a proc us stupefacţie,. : 
Nu se vrea adevărul, i 
îste ştiut că ne găsim în faţa mei organ iza- | 
“Vii care a exercitat timp de 4) de ani o tirenie co- 4 
lectivăe = 


în v 


Cun este posibil, ca unii âin aceşti tizeni 
să fie cândamaţi pentru. genocia, iar ceilalţi ti- 


reni, care au lucrat într-o desăvârşită colaborare, A 3 
„să "fie achitaţi, a ci: AIE 


Este prea mult | 
Nu se poate imagina o mai mare nedreptate. i Ed 


Din acest pwme+ ae 
vedere uste 
noastre cu privire le ans se „d ea analizei 


„„Cod penal, apare evi- | 


Ceauşescu Nicolee şi Ceauşescu Elena sînt con= 
damaţi pentru genocid, în motivarea sentinţei se 
arată:;"Tribunalul constată că faptele inculpaţiilor 
de a fi adoptat hotărîri împremă cu ceilalți membri 
ai Comitetului Politic Ezecutiv privind măsurile 
pentru uciderea şi vătămarea grevă_u integrității 
fizice e unor colectivități de oameni din Timisoara, 
şi Rucureşti şi alte locaiităti,.,, întrunesc con= 


ținutul infracţiunii de gerocid prevăzută de art, 357 


god penal ( a se vedea sentinţa nr.1 din 25 dec, 1989), 


O motivare similară şi în cazul inculpaţiilor 
Postelnicu 7,, Emil Bobu, Dincă Ion şi Manea Mănescu 
(a se vedea sentinţa nr.2 din februarie 1990 a Tri- 
bunalului Militar Bucureştii,dosar nr, 33/1990), 

Aceste sentinţe pronwmyţate în focul revoluţiei, 


“cînd congtiinţele erau eliberate de spaime şi stă» 


pînite integral de ideea realizării justiţiei, care 
să dea satisfacyie sentimentului de justiţie comun, 
care desigur constituia o directivă de gîndire,a 


„dus la aplicarea textului art, 357 Coa penal, în în-— 


elegerea lui cea mai exactă, 
Apoi; cână forţele care au us la drama popo= 


E zului nostru s-au reorganizat şi regrupat, cînd a 


tervenit iarăşi grija de păstrare cu orice preţ 


a poziţiilor avute, a intervenit o nouă sentinţă; 


aceea a lui Nicu Ceauşescu, 


„Acest Dribunal Militar interpretează. sa 357 
Cod penal, fără a analiza motivele care au deterni-— 
nat legiuitorul comunist să adauge la textul arte2 


"al Convenţiei de prevenire şi reprimare a crimei de 


Eoaooa e şi termenul de colectivitate, Face o demon- 
= 9 SE 


i 4 că termenul 

vingătoare» Consideră că te 
on e i 
cau sînt similare şi că ambii 
legătură cu un oriteriu 
ligios, şi, în fine, 


straţi 
de colectivitate şi gTUup 


termeni trebuiau să fie în 


i ial sau re 
ional, etnic, ras gi : SEA 
o ile unei localităţi nu constituie O 
că p : 
vivitate în sensul art, 357 Cod penal | 
cee se 
înă, ea se rezună la rechizitoriile de trimitere 
română; 


în judecată şi la sentinţele pun se te in ice i 
soţilor Ceauşescu; Postelnicu, Dineâs Bobu ai 8 
Mănescu etc. etce, cât şi la rechizitoriul şi la 
sentinţa în procesul lui Nicu Ceauşescu e Aosta 
cu o motivare care a dus la schimbarea calificarii 
în acest proces şi la condammarea inculpatului pen= 
iru instigare la omor deosebit de grave 
Demeiurile acestui Tribunal Militar cu privire 
la încercarea de a demonstra că. ueiderea cetăţenilor 
oraşului Sibiu, ieşiţi în straaă pentru a răsturna 
orinduirea comunistă, nu constituie o colectivitate,. 
este o tăgăâuire a conţinutului acestei noţiuni şi 
o încălcare a conştiinţei juriaice a unui întreg 
POpOre | ee 
Analiza unui text din Codul penal comunist nu 
se face cu argumente juridice proprii unei justiţii 
omeneşti, Aceasta se face cu argumente specifice 
acestei orînduiri commiste, a justiţiei de clasă, 


care are ca obiectiv realizarea societăţii commiste . 
şi distrugerea adversarului de clasă, za cata a 0 
Prin urmare, într-o lucrare de specialitate, | 


poate. unică în literature no 
ciduln Gh Diaconescu) 
- lo 


assră(a se vedeanGeno= . 
»,Autozul ar. fi shujit adevărul, 


a ce priveşte literatura de specialitate | 


şi ar fi contribuit la înţelegerea exactă + textului 
arte 357 din Codul penal commist, dacă ar fi discu= 
tat şi motivele care l-au determinat pe acest legiui 
tor să nu adopte pur gi simplu teztul art,2 din Con= 
venţia pentru prevenirea Şi reprimerea crimei de ge- 
nocid, 

Aceste motive, care l-au obligat să adenge 
“termenul de colectivitate, trebuiau discutate şi 


„enalizate, 


Dacă ar fi făcut aceasta, urma să constaţe că 


grupul naţional, etnic, rasial sau religios din re- 


 dactarea textului arţ,2 din Convenţia de prevenirez 


PI 


“şi problema naţională" ete, Vâşinski, 
3 tă literatura U, Re Se Se 


şi reprimarea crimei de genocid; 
legiuitorul comuniste 
Dimpotrivă, societatea comunistă prin reprezen-— 
tanţii ei, inclusiv legiuitorul comunist român;pen= 
tru realizarea "omului sovietic" (omul nou), urmă= 
pea distrugerea acestor grupuri rasiale, etnice, re- 
ligioase şi naţionale (a se vedea:Lenin "Statul şi 
pevoluţian, !Ce-i de făcut? "Un pas înainte, doi 
înapoi", ''Caiete filosoficen etc, ; Stalin"Harzismul 


nu-l interesa pe 


Jdenov şi toa- 
ab oricare ar fi natura ei, în 
final tot politică, a cîntat slogenurile vProloteri 
din toate vările uniţi-văn sauReligia este opiul 


_ popoarelor), 


Desigur, aceasta ar fi fost soarta supravieţui -— 
torilor de la Timişoara, Bucureşti şi din alte orase, 
dacă U.R,5.S, er fi constituit mai departe garenţie 


acestor regimuri care se credeau veşnice, 


Istoria de multe ori are deciziile ei, care 
pes 


Da 


şi soluţiile ei apar ca o 


„ului omenesc 3 

pe Do arentă , într-o finalitate care întotdeauna 
jus 

este în folosul umani tă ţiie 

Judecătorul comunist 

e din timpul lui Ceauşescu; 

ima de genocid colectia 


scap 


dat fiind condiţiile 
ar fi 0on= 


social-politic 
+ fără ezitare pentru Cr 


ga care s-au ridicat împotriva acestei orin- 

; ve, Pentru el nu eran 
ae exact termenul de colectivit 
ales că tiranul prin cuvînt 
"porţele de ordine şi-au făcut datoria", 
Judecătorul de astăzi, ca o ironie a istoriei, 
chemat să aplice wm text de Cod penal făurit cu în- 
tenţie de legiuitorul comunist pentru protejarea 
singurei colectivităţi (partidul comunist ), este 
pus în situaţia de a aplica textul pentru proieja- 
rea oricăror colectivităyi umane care pot fi supuse 
unei distrugeri totale sau parţiale, 

O va face cu obiectivitate 1? 

Atât din punct de vedere semantic, cît şi în 
înţelegerea commnă, termenul de colectivitate are 
înţelesul de. populaţie determinantă 
după anumite criterii care pot fi de natură geogra- 
fică, socială, administrativă eto, care implică o 
existenţă de sine stătătoare (mase de demonstranți, 
locuitori ai unei aşezări, sat, oraş etc.) (a se 


ate; mai 


mat : 


E a i 
lui penal român, sentinţa nr.1 din 25 decembrie 1989 


a Tribwnalului Militar Bucureşti, sentinţa nr.2 din 


februarie 1990, dosar nr. 33/1990 a Tribwmalului 


Ep Bucureşti, decizia nr. 14 din 25 mai 1990 a. 


ici o problemă de al 


ul său televizat a afir- 


Curţii Supreme de Justiție - secţia militară. 
nre8/1990), 

Ne abţinem a discuta opinie că masele de 
monstranţi, locuitorii unor egezări omeneşti, s-., 
oraşe, nu constituiege colectivităţi umane în sensul? 
arte 357 Cod penal, ; 

Lipsa de conţinut a unei asemenea argumentări 
ne scuteşte de orice discuţie, mai ales după ce am 
demonstrat pentru ce legiuitorul comunist a edăugat 
la textul art,2 din Convenţie, termenul de coleeti- 


„Vitate, 


Deci, Domnule Procuror Generel, crima de geno-— 
cid în toate elementele ei obiective şi subiective 
există, 

Păptuitorii ei sînt cwoscuţi, la fel parti= 
cipenţii, complicii, instigatorii etc, (soţii Ceau- 
şecu şi ceilalţi nu puteam să comită singuri o crini 
de asemenea proporţii), 

Crima de genocid se comite întotăeawma cu în-— 
tenţie calificată (v-am adus aici ca să mur iţi age 
se spwmea în lagăre şi închisori), 

Nu se pot conţesta: 

- Preezistenţa iui plan conceput pentru âis- 


trugerea în total sau în parte a wei colectivităţi 


(a se vedea gulagul românesc, canalul, închisorile, 


|  mimcile epuizante din lagăre, Delta etc.), 
vedea V, Dongoroz,. "Explicații teoretice ale Codu- 


- Plenificarea arestărilore 

— Infonetarea, 

- Muncile supraomeneşti, 

— Regimul de teroare, tratamentele inumane , 


„bătăile, chinurile, torturile, pe care o minte 


- A ip a 


Fr ve COonCcepee 

scă nu le poa S i j pac! 

omenea E dada medicamente şi asistenţă socială, 

Mestările şi oondemările în scopul de disa 
- e aL 


adversarului politic şi nepolitic. Deţinu- 
Se pedepsele în con= 


tăţii, Sînt multiple mijloacele prin care se 
realiza o sublimare a suferințelor lor fizice 
rinţele morale sperăm că fiecare dintre ei y- 
să-şi găsească liniştea sufletească, de care f: 
om are nevoie, mai ales în pragul senectuţii, 

Vă dorim să faceţi lumină în această cauză, 
Dar, în aceste condiţii, fără noi, 


vruger : 
ţii politici obligaţi să să re ea 
diţii care tindeau la distrugerea lor f1z K, 

la muncă bolnavi, Cu temperatura de 39 e : 
Gu toate acestea am ajwms la convingerea că 


nu se vrea să se rupă cu trecutul să se aşeze bazele! 


scoşi 


statului de arept a cărui temelie să fie wm princi- CU SITA , 
piu moral şi restabilirea ideii de justiţie, ASOOIARIA POȘTILOR DETIRUZI POLITICI 
DIN ROMÂNIA 


De aceea, prezenţa noastră mai departe,alături 
de organele de urmărirs penală este cu neputinţă, 

Considerăm prezenţa noastră wm sacrilegiu la 
memoria atîtor morţi presăraţi pe tot cuprinsul 
țării şi la suferinţele unui imens număr de cetăţeni 
ai colectivităţii noastre-arestaţi, maltrataţi şi 
torturați, suportîna suferinţe de neînchipuit, 

Constatăm că dorinţa noastră de a se restabili 
ordinea de drept, ideea de justiţie, de a se vindeca 
suferinţele cetăţenilor ţării de rana adîncă provo- 
cată de sentimentul fundamental de justiţie profună 
jignit, nu se poate realiza, | | 

Am declarat permanent că nu vrem răzbunare, 
Stabilirea faptelor criminale, a făptagilor gi tra- 
gerea lor la răspinăere este o condiţie, fără de 
care. nu se poate realiza liniştea şi pacea socială, 


Am spus că răzbunarea aduce ură, Nu dorim 
aceasta, 


PREŞEDINLE, 


Constantin Ticu Dumitrescu 


Pedeapsa acestor fapte este wm act de justia E 


E fzecutarea pedepselor este o problemă a socie- 


. e 


E 
ERSAL E 
Ă SI.0 A VINII UNIV 
VINA GENERALA ȘI OONȘTIINT 


(Privirile SP 
spiritului, de care nu 


re interior! - Extremism al 
mă ruşinez) 


Bucur Stănescu 


Cu cîtă uşurinţă s-a vorbit despre vina ge- 
nerală! Iată o formulă care uşurează sufletul a 
orice povară şi-l face să uite de Arde RESpons ab 
litate. Sufletul jubilează, Păi dacă şi ala, Şi ăla, 
şi celălalt, atunci chiar toată lumea! Deci ce să-mi 
imput? Pot dormi liniştit! Dacă toţi an participat, 
cine are dreptul să mă acuze? 

Dacă aşa stau lucrurile cu conştiinţa vinii 
generale, o formulă găsită ad-hoc de unii din cei 
mai distinşi intelectuali ai noştri, să vedem ce-i 
cu Conştiinţa vinii universale, o sintagmă atît de 
dragă lui Dostoievski, pe care, se pare, a preluat-o 
de la Pestalozzi, În timp ce conştiinţa vinii gene- 
rale te face să priveşti lucrurile superficial, în- 
depărtîndp-te de aspectul serios şi tragic al vieţii, 
Conştiinţa vinii universale te implică în comunita- 
tea de destin a întregii specii umane, Acum sufletul 
nu mai jubilează, ci vibrează din toaţe fibrele sale, 


nu-şi mai poate găsi liniştea, Privirile: sun îndrep- | şi el şi celălalţ, deci sun toţi! Ce pretenţii 


= 


tate spre interior, nu asupra mahalalei, iar omul 


îşi spune ou amărăciune: Uiţe cum am decăzut! Simte 
- 16 -! 


nevoia puternică de ispăşire şi zbuciumul său nu se 
ostoieşte pînă nu face Şi imposibilul pentru a aju- 
ta la reinstalarea echilibrului social, obştesc, 


„echilibru la a cărui perturbare au contribuit şi 


faptele sale, 

Conştiinţa vinii generale te face să-ţi ro- 
teşti iscoditor ochii şi să descoperi vinovaţi la 
tot pasul, Vina ta dispare în spatele acestei păduri 
de vinovaţi, Aşa cum am spus, poţi dormi liniştit, 
lîncezind în această mlaștină morală care va duce 


„nu la marasnul general, ci la cel universal, 


Omul care trăieşte cu conştiinţa vinii gene- 


„ale este vinovat nu numai prin ceea ce a făcut, cît 


mai ales prin faptul că ascunzînâu-se în spatele a 
acestei vini generale, menține o atmosferă de ires-— 
ponsabilitaţe generală, în timp ce omul care trăieş- 
te cu Conştiinţa vinii universale descoperă tragis-— 
mul vieţii umane, care prin expiere îl face să tindă 


„din tot sufleţul la propria sa purificare, 


Conştiinţa vinii generale este un fel de 
șmecherie de mahala, care în loc să te facă să simţi 


dimensiunile catastrofale ale faptelor tale cu reper- 
- cusiuni asupra semenilor şi a întregii colectivi-— 


tăţi naţionale, căreia îi aparţii, te absolvă ae 
orice vină, Fiecare se trezeşte arătînd cu degetul 
spre celălalt, exclamînă uşurat: uite că aici este 


aveţi de la mine? In schimb, Conştiinţa vinii univer_ 
sale te îndeamnă să scrutezi adîncurile şi să ex- 
clami cu tristeţe: uite că şi eu! „.. 


t=-37:=: 


Cît priveşte relația cu celălalt, aa 
face să ai înţelegere ş 

faca A dec e atat si asta este, trebuie 
SE a ateu mai ales cu re- 
E sa e ză la umilii pămîntului, Am putea 
Si i cps aseaza a intelectualului rezi- 
SĂ ă A că meritelor sale deosebite, nu 
și ră cunoştinţelor şi gena clei 
ci în tremurul sufletesc ce se ivește to 


apărîndu-l âe apariţia oricărui orgoliu atunci cînd | 


gîndul lui se opreşte asupra sărmanilor , ŞI ar tre- 
bui să se oprească cît mai des asupra handicapaţi- 
lor istoriei, făcînâu-l să spună: Da! Aş Li putut fi 
şi eu printre ei! Mai ales să nu se uite de faptul 
âe a fi reuşit să se sustragă acestui handicap se 
datorează nu atît hazardului, cît mai ales manevre- 
lor pe care a ştiut să le facă atunci cînd a fost 
Pda Suntem măâularele aceluiaşi trup. Să ne 
ferim a deveni o pătură suprapusă fără nici o legă- 
tură organică cu marea mulțime, 

Mereu şi mereu nu trebuie uitat că dacă — 
începînd mai ales cu anul 1948, anul "marilor rup- 
turi" - năzuitorii spre alte orizonturi (cum ar 
trebui să fie intelectualii) şi-ar fi spus că nu 
mai poate fi vorba de nici un "modus vivenăi" cu 
puterea comunistă, că trebuie înlăturate toate com- 
binaţiile chiar atunci cînd se punea, atît de dure- 


ros, problema propriei realizări - multe evenimente 


din ultima Jumăvave de secol a istoriei noastre nu 
ar fi avut loc şi astăzi nu ne-am bălăci în mlaşti- 


na în care ne zbatem, Dacă fiecare "ales al spiri- 
- 18 - 


more 


tului” ar fi știut atunci să Penunţe la propria sa 
realizare, nerecurgînd la nici un compromis, astăzi 
am fi putut prezenţa lumii o colectivitate naţională 
unită, mînâră, sănătoasă Sau n-am mai fi existaţ, 
Și aproape îţi vine să exclami, hohotind de plina 
şi scrîşnină de durere era preferabil! 

Da, dacă mandarinii noştri ar fi devenit un 
rug al conştiinţei, ar fi aflat care este adevărata 
lor misiune, În primul rînd, instinctul de conser= 
vare i-a îndemnat să găsească soluţii pentru supra- 
vieţuire, în al doilea rînd, convingerea (justifi- 
cată sau nu) că ei reprezintă sarea acestei naţii 
i-a îndemnat să-şi salveze inteligenţa cu orice 
preţ. Și au ajuns în adevăr — unii, nu toți - la 
performanţe demne de toată lauda, dar punînăd accen- 
tul pe intelect au rupt orice legătură cu domeniul 
magnetic al spiritului, adică tocmai cu rezervorul 
din care răsar sensurile, care sensuri - la rînâul 
lor - justifică sărmana noastră existenţă, 


SID 


PLUDA MEDUZEI 


Nicolae Nicolau 


voria ilustrată & artelor cunoaşte îi 
Re i rezintă bă- 
ere picturale ce p 
i celebre capodop Ei 
iai navale şi naufragii de un tragism e 
3 . EY] . 
. de o expresivitate plastică zguduitoare, 
a i tv la Galeria 
i Ai ivski, prezen 
"Naufragiul" lui Aivaz sia 
i ă tală, trezeşte prin re 
Naţională din capi 3 z 
S o imagine de coșmar greu de uitat, E oaia 
diile şi manualele de circulaţie mondială ce Aa ă 
y e ta: i 
fără excepyie la capitolul de artă romantică "Plu 
ta Meduzei" a lui Gericault. La vremea lui, 1816, 
naufragiul “Meduzei”, cu toată precaritatea, mass- 


a a - “= EA zi ăs= | 
media timpului a stîrnit o vilvă asemănătoare pas-| 


trînd proporțiile-celei a "Titanicului" de la ing 
putul secolului nostru, Larousse-ul spune "După 
naufragiul "Meduzei'", pe un banc de nisip din faţa 
coastei de vest a Africii, 150 de supraviețuitori 
au rătăciv pe o plută improvizată, timp de 12 'zile, 


cînă au fost salvaţi de un bric, pe ea se mai aflau 


doar 15 supraviețuitori muribunzi," 
Acest fapt mi-a fost deseori adus în 'memorie 

"atunci", "acolo", în anii dintre 1948 - 1964, în 

păienjenişul de lagăre şi închisori comuniste, în 


care spiritul românesc a fost siluit în condiţii 
- 20 - 


sub-liminare de existență, dînd jertfe cutremură=— 
toare, ă 

Dincolo de tragismul perfecţ Surprins, ca de 
fotografie, în opera maestrului francez, un fapt 
reiese pregnant şi se impune privitorului; printre 
bîrnele plutei sînt prinse trupurile cîtorva morţi ; 
pe plută, într-un echilibru relativ, stau cîteva 
personaje, dintre care unele se văd resemnate în 
faţa “morţii iminente; cîţiva bărbaţi se întrajută 
ca să susţină pe umeri pe unul care agiţă brațele cu 
0 eșarfă strigînă disperat spre un orizont unde par-— 
că întrezăreşte o pînză de corabie salvatoare „Marea 
este în hulă potrivnică, pata albă a corăbiei care 
însemna izbăvirea e mai mult un efect de fata mor— 
gana, Lar ceea ce izbeşte la o privire atentă esţe 
concordia nefericitelor personaje de pe plută, luate 
fiecare în parte şi toate în ansamblul lor, De vîrs- 
te diferite, de origini sociale diferiţe - se vede 
după vestimentaţie -— toţi au atunci un singur scop: 
salvarea. Pînă cu un timp înainte vor fi fost între 
ei disensiuni, poate dispreţ şi chiar ură, Dar acum, 
în faţa morţii, sînt toţi un&, Asemeni tuturor vietă— 


"vilor, duşmăniile, conflictele, instinctele care mai 


înainte i-ar fi aruncat unii asupra altora, acum 
totul nu mai are decîs un ţel: să se ajute pentru 
a supravieţui, 

Şi dacă în lumea animală întrajutorarea nu e per- 
ceptibilă, la noi ea este, în măsura în care instino- 
tul de consenvare este depăşit, el Supunînădu-se in-— 
teresului colecţiv, Judecarea situaţiei dintr-un mo- 


ment dat este la animal rezultanta unui proces men— 
- 21 — 


ie 


ană la urmă ot de instinct, 
Saca sînt infinit mai Ccom- 
vele depăşind de multe 
- sacrifi- 


dominat 
1e interioare 
rezult 
şi mergînd Baga Le 


se 
oi, proce A 
la noLl,; yionări le, 


lu 
plexe, s0 izibilului 


ori aria prev 

ciu şi sfinţenie.» 
Acest fapt s-a C 

dent în anii care au urm 


3 ist ză ării şi 
na A atena primară a structurării ş 
că 


; adunat în el 
1adării lui, năvodul comunist i st însetat de 
e i 
ga ve şi sturioni, E ea eRii Re aâîncurilor 
ne : are, ca şi exemplare din fauna 
aer ŞI s0 ? 


onfirmat în modul cel mai evi- 
at instalării la putere a 


ilor coraliere,| 
i au pipăit frumuseţea lumile ; 
ai căror ochi. au p a scursă 


< : aa = 

Mircea e Di ere ie aa cata 
cu, Gafencu, Ianulide, Doi aaa ceia ia 
Son eegaa  AE Sa ep e ori de muncitori 
ţărani mirosind nea & paninv:s- 01 : 
ei Sc aaa, ha a 
la întîmplare orice adversar real sua jacta 
secera a tăiat neîntrerupt ucigînd lujerii ati 
a or a să fim stăpîni, liberi abia de 
2 - 3 generaţii; să ne facem politica noastră ,şeoa- 
la noastră, să ne dezvoltăm instituțiile noastre, 
Societatea românească era ca o arcă plutind pe ta- 
iuzuri încă primejdioase şi sub ameninţarea fulge- 
relor, Și deodată un fulger a lovit-o, ș 

Și acum iată-ne pe noi, mişunînd prin şerpării 


„ori pe priciuri goale, mai rar pe o duşumea ori pe 
PI a co | 


) 
| 


| 


o saltea cu pleavă duhnitoare, 
confesiuni diferite, 
profesiuni şi 8rad de 
seai pe cineva "de-al 
vedere, 

Ei bine, fără ca să fie expresia vreunei reco- 
mandări venite de la o persoană ori un grup.de per- 
soane harismatice care să fi transmis vreun consemn 
ps toate penitenciarele din universul concentraţio-— 
nar românesc, aici, înapoia sîrmei &himpate, noi, 
cei aflaţi pe pluta Meiuzei, înţelesesem comand am en-— 
tul prim şi ultim al rezistenței şi Supravieţuirii, 

Ţărăniştii purtau ca pe ceva organic asimila 
de milenii spiritul modestiei româneşti, al cumin- 
veniei deme, al românismului înainţe de toate, Li-— 
beralii, mai puţini, etalau discret distincţia in- 
velectualului d "spus să ofere din bagajul cunoştin= 
velor sale şi să contribuie la ridicarea moralului 
și a nivelului intelectuul, legionarii cu disponibi- 
lităţile lor âe dăruire pînă la primejduirea propri- 
ei persoane, corecţi, nedispuşi la compromisuri de 


De toate virstele, de 
apartenenţă politică diferită, 
instrucţie diferite, Rar gă- 

tău" din toate punctele de 


„nici un fel şi încrezători în asistenţa divină, so= 


cial-democraţii trădaţi de mai tinerii lor colegi 


„de front, care acum trecușeră necondiţionat de par-= 


tea ocupantului rus, făceau cu prudenţă apologia 


„Socialismului, fideli idealurilor lor de tinereţe 
„Pe care le vedeau acum amenințate, 
„un rafinament ce le stătea încă bine, discreţi pînă 
„peste limită şi fini psihologi acuzau 
“tinere care să le asigure succesiunea, 


Masonii, afişîna 


lipsa de caâre 
Foştii mili= 
= 23.3 


e 


na un spirit de REAL 


ă-şi povestească splendidele 


vari păstri 


ră =) 
lor fapte de arms, 


vreme se ştiau primii 
dar mereu 


le ateizate; 3 
pile zzuţ şi cu darurile harului primit la hiro 
foaie deşi îşi ştiau viitorul 


didactice; 

tonire, Cadrele e LA 
închis sub raport profesional, €1; luminătorii j 
atîtor şi atîtor generaţii erau şi aici un mode 


de ţinută, de echilibru şi românism, Medicii, ceș i 
figuri ilustre, profesorale, pînă la proaspeţii ab- 
solvenţi sau studenţi din anii mai mari au scris pa- 
sini cutremurătoare de abnegaţie şi devotament care 
i-au făcut să fie respectaţi deseori chiar şi de 


Preo 
luaţi în colimator de către 


prezenţi cu epitrahilul 


către călăii noştri, Mărenii şi muncitorii cinstiţi, 
puri, cu disponibilități âe progres intelectual, vă-, 
dină o imensă receptivitatea şi. un bun simy autentic 


românesc. Machedonii, nădejâea multora dintre noi, 
primii la greu, mereu pedepsiţi, neînfrînţi, unul 
din miracolele istoriei şi detenţiei în gulagul co- 


munist, Evreii, rari, dar autenţici anti-comunişti, | 


cunoscîndu-l pe dinăuntru, ca pe un monstru la a 


cărui naştere contribuiseră, dar pe care-l condamna= | 


seră şi pe care acum îl detestau, Ungurii, împovă= 


raţi de stigmatul exceselor comise împotriva noas- 
ură în Ardeal, erau foarte muncitori, buni meseriași. 
şi-şi Stăpîneau - cu unele excepţii - firea impulsi- 
vă şi foamea care-i tortura în mod evident, Turci- . 


„tătari nu lipseau, purtînău-şi zîmbetul disorst, li- 


niştit, încrezători în. grija pe care Dumnezeul lor 
Za pass 


ine nu numai interioa- 


i oricând dispuşi a. poate mai vimoraţi cîtă 


„le pînă la dispariţie 


le-o purta, ţinîndu-i intacţi pînă în ziua eliberă- 
rii, Mai izolaţi de rest erau sectanţii, care con-— 
tinuau şi aici exerciyiul regretabil al izolării 

de ceilalţi pe care-i suspectau cînd nu-i puteau 
transforma în auditoriu curios, 

Aceasta era componența "Meduzei" noastre în 
aspectul ei socio-politic şi în care disprețul supe-— 
rior, complexul de clasă, antagonismele poliţice 
confesionale şi etnice erau necunoscute, Ne ajutam 
să nu cădem în apele vinete şi adînci ce ne înconju-— 
rau pluta, nici în colții rechinilor ce ne pînâeau, 
nici în ale disperării ce plutea cu coasa şi rînje-— 
tul ei pe deasupra noastră şi chiar în ale morţii, 
cu care aici, cei mai remarcabili dintre noi se cu-— 
nunau uşor, tără zbateri ori compromisuri, 

S-au produs acolo, pe pluta noastră, nenumăra-— 
te convertiri ca şi - puţine — apostazieri, Unii pro- 
ferau spre cer imprecaţii şi apostrofe virulente, 
cei mai mulţi însă întrezăreau, într-o deschizătu- 
ră a cerului, numai de ei văzută, mîna care-i purta 
spre liman, Suflul morţii apropiate sau, în orice 
caz, al unei primejăii iminente, estompa asperităţi-— 
şi îi aduna laolaltă pe foş- 
tii oponenți în gestul de a-şi reuni ultimele resur-— 
se pentru a se face auziţi, observați de nava sal- 
vatoare . 

Cinsprezece au fost supraviețuitorii de pe. 
pluta Meduzei aceleia. Reîntorşi acasă ",.. strîmbi, 
ologi, chirciţi pe brînci, pe coate ,..": acei învia- 
vi din infernul disperării au rămas să povestească 

SERE 


ai 


i tru 
entru ai lor şi pen & e 
are-i aruncaseră stihiile vraJjmaşe,. 


Dar noi, cei de pe pluta noastră Baphooaaz Ha! 
cît a mai trebuit să treacă pînă în clipa în care 
bricul minune, bricul salvator să descopere sufle- 
tele noastre plutind între viaţă şi moarte pe talu- 
zurile înroşite de atîtea jertte,de atîta sînge! 

Acum unii povestesc cu uimire apariţiile noas- 

tre, mîngfindu-ne răni pe care le ştim că nu se vor 
cicatriza niciodată, Alţii sînt iritaţi de faptul 
că n-am pierit toţi acolo pe pluta de după naufra- 
giu României şi se arată jenaţi de simpla noastră 


posteritave experienţa uni- 


că în c 


prezență care-i acuză, 

Toată "literatura" acestor caieţe tipărite din 
Arhiva A,F.D.P.R. vrea să se constituie într-o 
imagine vie, nu de muzeu, a acelei "Meduze care să- 
tie pentru toţi o leoţie, o lecţie de uniţate şi so- 
lidaritate, ca singura soluţie care să ne scoată 
din impasul moral şi social în care ne zbatem şi să 
ne îndrepte spre pînza aceea salvatoare, 

| Furtuna o ştim; pe noi ne știm, Dar bricul, 
bricul acela care părea o nălucă depărtată, ce mînă 
l-a împins spre noi ? „., 


200 


MARTORUL: ARŞAVIR ACTERIAN 


Era prin septembrie-octombrie 1959,în perioade 
anchetelor în vederea procesului Noica, Dinu Pilet, 
la Malmezon, "Tovarăgul" căpitan anchetaţor,nomina 
odiosa, mă tot îmboldea să spun tot ce gtiu despre 
relaţiile mele politice din ţară şi străinătate, 
Numai de aşa ceva n-avusesen timp, într-o vreme în 
care-mi cîştigam existenţa exercitînd activitațea de 
anticar de cărţi, ca să pot face faţă cheltuielilor 
necesitate de o boală incurabilă a sorei mele, Nu 
exista încă o lege a comerţului ilicit, ca atare fă- 
cean şi eu ce puteam, ca să-mi cîgtig pîinea zilnică. 
Această activitate mă acapara compleţ, vînzînă din 
bibliotecile atunci în deconfitură ale unor scrii- 
tori urmăriţi de aproape de securitate sau arestaţi 
chiar şi în perioadă de anchetă. În felul acesta a 
fost înregistrat gi numele meu, cu fişe de fost puş- 
căriaş politic. Procesul amintit trebuia să întru- 
nească 24 de membri, Steinharât gi cu mine, care 
aveam fişe, ca atare ugor condamabili, an fost prin- 
tre ultimii arestaţi. Ghinion. Iac-agşa am ajuns în 
faţa unui căpitan anchetator care zi şi noapte mă 
bombarda cu întrebări, aşteptînă de la mine date şi 
răspunsuri senzaţionale, 

Anchetatorul o ţinea morţiş, 'cu aceleaşi înțre- 
văr; Ajunsesem năuc de insomnie, Ancheta de noapte 


era de scurtă durată, dar îmi strica somiul,iar ziua 
Sa DP 


o LA 


pentru că în țimpul anchetei 
hnegşti ziua. Dacă aţipeai, o 
ea necruţător. Timp de vreo 


nu puteai nici aţipi» 
era interzis să te odi 


ă te trez 
voce din Meda a ținut tragicomedia asta. Eran 
um 


lună şi j Drebuie să recunosc spre 


fleagcă de oboseală, năuc. 


area mea, că din pr : 
co ae ian jolie aa de familiar: Arşavir în 
m - 


sus, Argavir în jos, parcă ne-an fi ce da i 
lumea, Într-o bună zi mi-a venit o idee. Ca să m 
oâihnese măcar o noapte după îndelungul frecuş, să 
scornese arept răspuns la prea puţin schimbatele în- 
trebări, niscai baliverne aparent plauzibile, Fie 
ce-o fi. Drept care a doua zi i-am spus Sao toni 
lui că m-am hotărît să-i dau cîteva relaţii şi 1-am 


rugat să-mi dea o coală de hîrtie gi un creion,Căpi- 


tanul mi-a spus încîntat: "Bravo Arşavire, aşa te 
vreaul N-o să regreţi. Dar hîrtie nu-ţi dau, nici 
creion, Îmi spui şi eu scriu.” Timp de vreo trei 
ore tovarăşul anchetator mă tot întreba şi eu răs- 
pundeam, tot ce mi se năzărea, cu nume cunoscute, 
dar şi alte inventate, Îmi cerea din cînd în cîna 
unele precizări, pe care dacă vedea că nu sînt în 
stare să i le dau, trecea peste ele, Pe masa lui se 
găsea adeseori cîte o farfurie cu fructe, În lăsa 
gura apă, Înc întaţ de schimbarea mea la aţă, la un 
moment daţ, megnanin, mi-a adus farfuria cu prune, 
spunîndu-mi să mă servesc, Şi interogatoriul a can= 
„tinuat, In timp ce nota cele spuse de mine, eu în- 


fulecan din prunele âe mult râîvnite, Ispita era mare . | 


„Şi ocazia poaţe singulară, îmi ziceam, După trei ore 


de intero i aa a 
je ntea Batoriu m-a expediaţ îm celula garsonieră, | 


imul ceas al anchetării mele | 


precizînd că vom continua a doua zi, Eram feric14 de 
strategia mea, de îngurgitarea prunelor şi de somnui 
netulburaț de care am avut parte peste noapte, A 
doua zi am fost chemaț să completăm interogatori ul, 
A început prin a-mi citi cele dictate de mine cu de- 
zinvoltură, Din cînd în cînd mă punea să completez 
ce spusesem şi eu mă can bilbîiam.Uitasem ce-am spus, 
Odată aşa, de două ori aga, n-a fost greu pentru se- 


„curist să constate că cele consemnate erau simple 


invenţii. Mi-am dat seama că el şi verificase cele 
avansate de mine, constatînd că erau simple invenţii, 
Mascîndu-gi furia, domnul căpitan mi-a spus cu o 
voce sugrumată :"$1 deci Argavire, ţi-ai vătut joc 

de mine. Bine!..." Și a iegit din cameră trîntină 
uşa. Năuc cum ajunsesem cînd am iniţiat farsa,n-am 
ținut seamă de ce va urma, Zarurile erau aruncate, 
Singurul meu cîştig era o noapte de som profund, în 
plus prunele îngurgitate, Ce-o fi de acum încolo,oi 
vedea, pice 

Peste un sfert de oră uşa se deschide gi mă 
trezesc cu tovarăşul maior care nu de mult voise să 
mă cunoască şi am avut cu el o scurtă conversaţie 
literară în care maiorul îgi arăta erudi ţia şi tot 
odată uimirea că eu prefer să citesc pe Eugen Ione- 
sou, pe Mircea Eliade sau pe Cioran, ale căror cărţi 
fuseseră aduse de la Paris de Marieţa Sadova şi gă- 
site la mine, în loc să admir, cum spunea el, pe 
Mihai] Sadoveanu, pe Călinescu,pe Beniuc, pe Breslaş:, 
De astă dată însă, maiorul, nici una nici alta, s-a 
repezit asupra mea şi mi-a tras cîteva scatoalce birie 


plasate; profesional plasațe,ameţindu-mă şi amenin- 


|- 23 - 


i 


me le. Ano he- 
îndu=mă că voi plăti scump Lida și Apa 
Saua a asistat radios la această est donez 
aa maiorului, 084 gi cun sa cl 
; lat, a început să-mi pună tot fe : 
sa a treia zi la fel, aşteptînd pro- 


oua zi la fel, S 
pasa eteotul bătăii maiorului, A patra zi diminea 


a însă, când nici nu începuse să mă interogheze, 
E eluitue nu se grăbea de 100 să se ocupe de 
mine şi înfuleca prune din farfurie cu voluptate. 


După aceea a început să citească un ziare N-a trecut. 
mult şi s-a deschis uşa, A intrat un ofiţer elegant, | 


urmat de doi acoliţi, ostaşi, bine hrăniţi, Era o 
echipă de specialitate. Ofiţerul s-a apropiat de 
mine şi a început surîzător să-mi mângiie părul, după 
care a dat ordin celor doi măgădani să mă conducă în 
subsolul clădirii, într-o pivniţă mare, avînd în 
mijloc o droaie de ustensile necesare unor torturi 
fizice. La sinistra reprezentaţie din subsolul-secu- 
rității au fost prezenţi, bineînţeles, anchetatorul gi 
alţi vreo gase civili, care mi-au pus tot felul de 


întrebări. Răspunsurile mele nesatisfăcătoare fiind, Ii 


s-a daţ ordin celor doi măgădani să înceapă speocta- 
colul, tortura, Am rezistat cît an rezistat, după 
care an început să urlu, să zbier, pînă ce nu mi-am 
mai putut simţi tălpile picioarelor gi m-an prăbuşit, 
Reprezentaţia n-a mai duraţ nalt, după care prin 
prăvălire măgădanii au început să 
lovească tălpile goale, cît au considerat că este fi 


suficient ca să nu mă mai pot ţine pe picioare, Pe 


urmă m-au luaţ pe Bus 
30 =! 
e | 


şi m-au depus în caneră, unde i 


mă lovească, să-mi E E 


mă aştepţa un coleg de suferință care trecuse 
demult printr-o similară îniceroare, Bietul meu 
tener de pugcărie mi-a aplicaţ un bandaj cu pru 
priu-mi prosop,muiat în apă,pe picioarele mele,: 
de o săptămînă şi mai bine pînă ce am putut fă: 
cîţiva paşi în sinistra mea regedinţă, Mult mat 
tînărul meu companion de suferinţă mi-a spus că am 
scăpat uşor, povestindu-mi mult mai grelele încercări 
prin care trecuse, Bietul băiat s-a purtat cu mine 
dumnezeiegte, pînă m-âm înzădrăvenit, âupă care am 
fost judecat, condamnat şi expediat de la Malme zon 
la Jilava, la Aiua şi apoi eliberat, cu mai toţi 
condamma ţi i politici, la 30 iulie 1964, 


LL] 
ŞI NOI AN POS? ÎN INFERNUL"DANTESC 


"Valeriu Sasu 


: -] 
Am citit articolul "Genocidul de la Gherla :sen- | 


naț de domul Băcanu,publicat în ziarul România 


Liberă nr.655,din 21, 06.92. Spectacolul ininaginabil, 


care ar fi putut zgudui o întreagă lume civilizată, 
a fost o realitate, Un asemenea masacru, necunoscut 
în istoria penitenoiară,a fost posibil în ţara noas- 
tră, sub dictatura roşie, Dispreţul faţă de fiinţa 
umană s-a dovedit pe deplin. 

Episodul de la Gherla,un trist capitol din 
istoria neamului comportă pentru „oamenii de ştiinţă, 
sociologi, penalişti şi psihologi un studiu de ape- 
cialitate. Acolo sub zidurile şi la umbra celulelor 


blestenate,au închis ochii, sub cizma satrapilor atei, 


români care au luptat pentru dreptate, libertate şi 
demițate naţională, 


Cetatea Păgăragului a fost declarată monument 
istoric, iar penitenciarul desfiinţat, Se mai găseau 
aici vreo 300 de sufleţe tot ce-a maj. rămas în viaţă, 
după ce "Ana, Luca, Dei" au desfințat "P.R." £ eram 


doar nişte arătări ninania umbra et sinephonore no- 


men; cei mulţi au pierit în cursul anilor fiind su- 
puşi aceluiaşi regim de "exterminare 
zare de forțen, 

NeRex PR. = poliţia română 


= 32.2 


lentă în epui- 


Tranaferarea 
LI MI OLOTrarea 


Pe 18 mijlocul lui februarie, căvitanul Trân- 
bitaş, comandantul penitenciarului Păgăraş,a daţ 

cu baga 
jele”, Eram obişnuiţi cu asemenea porunci, fiindeă 
mutarea dintr-un loc în altul. era tot un mijloc: de 
tortură care se repeta destul de des, în curte am 
primit celupul de mămăligă, hrană pe 2 zile, Poţi 
aceia care aveam o pedeapsă mai mare de 10 ani am 
fost duşi în faţa mecanicului care ne-a aplicat len- 


- vurile la picioare gi cătugele 1e mâini, Camionul 


şi gardienii ne aşteptau în curte, Nu gţiam ce se yu 
întiîmp-a cu noi, Ne îngrozea perspectiva plecării în 
loc necunoscut, persista zvonul că “Ana”. ceruse aa 
Tim predaţi ruşilor, După terminarea pregătirilor, 
s-a dat ordinul "urcați în camivane", dar puţini eu 
putut urca, Eu m-am căţărat cu sacul ce zârențe în 
braţe,trăgînă după mine pe prietenul Slayu care a 
murit la Gherla, Cei mulţi au fost adunaţi de pe jos 
şi aruncaţi ca sacii la moară, apoi duşi în gera 
Făgăraş. 

Gardienii, fără a ţinea sont de dureri le ,vaiet=- 
le şi strigăţele noastre, ne-au dat jos ou aceeaşi 
brutalitate şi ne-au tîrît în faţa dubei care ne 
aştepta. Aici am fost urcați şi înghesuiți wul peste 
altul în vagonul "dubă" ca nişte baloturi, 

acest "cavou", urma să trăim ceasuri ce gro- 
ză. Epuizaţi moral şi fizic, extenuaţi de foame şi 


i 


frig unii 8u căzut pe J05» alţi cu capul pe genunchi | % 
a olenţă şi leşine 1 a toat - 
e ein Lăgpăde 1ă em fost degteptaţi de cad ost descoperit după ce corpul lui s-a descon- 


Din această toropea 
alarna garâieni lo? care & 
tele, să deschidă ugile ce 


“ocoborâţi din vagon; nu îi ns 
noi,s-au speriat zicînd 


ce vor faca 


u început să descuie lacă- 
ludelor dubeie În zadar 
i auzea nimea= > 


la cîteva zile după plasarea noastră în celulă 
medioul nostru ne-a văzat cu masca pusă pe faţă, A 
| să constate dacă mai sînt șanse de supraviețuire 
ni, 0ânăd au dat cu ochii de toţi eram distrofioi, Era căuțat oapătul de jda a 
"păi ăştia-s mai dărîmaţi ca ai 00 ri » da şira spinării,care pierzînă muşohii s-a 51074 
cu si,că nu mai sînt oameni-?" " porp gi arătă a coadă”, : 
Eram în Gherla. Neputînd coborî am fost tîriți După o săptămînă, am fost vizitaţi de o comisi 
âe pe scările vagonului, inul câte wul, pînă la din 3 persoane, însoţită de doctorul nostre Pin i E 
camionul care ne aşteptă, apoi en fost aruncaţi ca | 1a ugă,trăgea cu urechea locotenentul"?anu” catei 
nişte colete, Camionul ne-a dus la penitenciar, des- problemei noastre,care ne reprezenta la Pe eee 
cărearea s-a făcut în mare grabă, pour că urmau şi i politrucul cu multe victime pe conştiinţă, După za 
alte transporturi, „ săptămînă, unii au fost scogi de la comun gi trecuţi 
Garăienii au aruncat jos pe cinent, claie pesta într-o altă cameră fără paturi suprapuse, Am fost 
erimadă, întreaga încărcătură pentru a termina cât  cântăriţi gi ni s-a dat mîncare mai bună, pitie în 
mai repede. Depiaţarea şi recuperarea erau o sarcină 100 de mămăligă şi uneori carne, 
siga care aparţinea altei echipe de specialitate, Colegii,în număr de 1o,nu se puteau ridica de 
După ce oamicnul a fost eliberat de materialul uman,  P* pat nici la mîncare. După 2 săptămîni s-a făcut o 
cei care se puţeau ridice de jos au primit ordin să  N9Uuă verificare, Am fost cîntăriţi din nou, eu care 
urce scările la eţajul I. Eram doar cîţiva, eu mi-an „cîştigasen în greutate câteva kilograme am fost scos 
“dunat puterile n-an opiatit,apoi sprijinit de zid de la regim şi trecut la comun. le era teamă că voi 
am ajuns pînă sus mulțumină lui Dumnezeu, Alţii din- _ supravieţui,la ceilalţi nu s-a observat nici o ane-= 
re 5 mat să ate atu meta na laur pe LISTE pet îi eter a mas gem tăria 
Sela aa imună cei aduşi de echipele de zi stai dădeau, nu puteau mînca, cu ei ru 
uţina viaţă din calcai seal dot, | i 
dec Tr dei și digera 64, xepeda „Qui einu. Pa dia pa să diapară o categorie de cetă- 
RER Mei al a vut soarta inspectorului an, uşi din societate, scoşi în afara legii, 
stă uitat în cazoeră le Păgăraş ară drepturi şi apărare, bătuţi şi înfometați, tar= 
_turaţi, penţru că au luptat pentru drepturi şi drep= 
SSE 2 


strigau ei 


—— 


————— 


a 


cate, Numărul şi nume le 


te niciodată: 
Se cuvine să vin cu ân 


lor poate că nu s€ va Cunoaşa 


umite completări pentru 


unoaşte persoanel 
Eddie în care au fost arestate, aceste 
Ş 


date vor permite 0 îmbogăţire şi 9 cât mai bună în- 
țelsgere a textului, permiţîndu-i şi un scurt isto- 


tice 
Direcţia Generală a Securităţii statului a 


emis ahdinul circular secret. nre 26500,prin care s-a 


dispus arestarea tuturor foştilor funcţionari ai po- 


liţiei şi siguranţei statului, înainte de 23 august 


1944, fără nici o altă motivare, Ordinul se referea, Ă 


şi le ofiţerii de jandarai, ateşaţii militari de pe 


lîngă ambasadele române din străinătate, apoi la pPar= 


sonalul servic ului de. pază de la lagărul Tîrgu-Jiu 


şi la întregul parsonal al fostelor servicii secrete 


din ţară şi străinătate, 


Arestarea acestora se făcea pe măsură ce"Theo= 


hari"”, ministrul de interne, îşi putea complete 10- 
curile devenite vacante, prin oameni noi (unguri, 


şovini, dezertori, evrei, ţigani, oameni oompromi gi A 


semidocţi, analfabeți etc.), 


În ziua de 23.1, 1949, cu ocazia înfiinţării mi- 


liţiei, ministrul de if ge Theohari, a convocat o. 
conferinţă le Bucureşti şi cu această ooâziie ne-a 
declarat în faţa organelor nou întiinţate, urmăţoa- 
rele: În miliţie nu au ce căuta foştii funoţionari, 
care au făcut parte din vechiul aparaţ de represiune, În 


urma acestţui ordin „au fost ridi 

caţi ultimii ti 
care se mai aflau în libertaţe iapa 
î 56 25| = 


e de care se vorbeşte în articol | 


Ru am fost arestat în 24,1.1949 şi depua în 
subterană a securităţii din Bucuregti,Celula 
era pentru o persoană în Găre-eran înghesuiți 4 inşi, 
Un simplu podium de „Pi dd du a gi fără | 


îeau la spatele nostru, Ip EA îmbrăcaţi, Ne sufo- 
cam din lipsă de aer,lipsea gi lumina zilei, În ce- 
lulă se găsea un inginer care era acuzat că avea un 
aparat de radio emisie-recepţie, apoi secretarul lui 
Sever Bocu, fostul pregedinte al P.N.Ț. din Banat gi 
ziaristul Garcony, corespondent la ziarul englez 
"Heralde Tribune", ridicat de pe plajă în costum de 
baie, Patru luni de zile cât am stat la interne am 
fost enchetat de un căpitan care mi-a cerut 
informaţii, De aici am fost trimis cu cătugele la 
mîini împreună cu alţi colegi la Securitatea Tini- 
goara, După o săptămînă de anchetă, expediat la pe- 
nitenciarul Tirgşor locul de depozit al foştilor 
poliţigti, unde se aştepta o comisie de triere, Am 


fost închişi în 2 grajâuri ale unui conac boieresc, 


lipseau paturile, saltelele, păturile, Dormean pe 

scânduri câte 4 persoane în nişte boxe,pe o supra- 
faţă mai mică de 2 metri. Nu putean sta decît pe o 
parte, ca să ne putem întoarce trebuia să ne trezim 
vecinii, Aga-zisele paturi erau supreaetajate şi cei 
care se urcau trebuiau să calce peste noi, nefiină 
scară sau alt mijloc de urcare, Administraţia nu ne 


" Qădea haine, nici schimburi de corp. Dormeam îmbră- 


cai, de odihnă nu putea fi vorba, fiinacă ne misatu= 


iau "paraziţii”, plognițele care se adăposteau în 
SI pasat 


a 


înăuxă gi Bu le putean stîrpi. Igiena-inexistentă, 
| 


serviciul medical-un vieyenu-axiais medic şi niuj 
medicamente > 


spălătorie; bâia-necunosoute. Piecare îşi spă- 


la rufele cun putea. 
Hrana era sub orice critică, Dimineaţa teroi, 


câteva grame de făină în apă fierbinte, Zidnie 250 4] 
grame de pîine coaptă la tavă după reţeta sovietică, 
oa să îşi păstreze umiditatea şi greutatea. le prînz 
fasole boabe depăgită, degradată,fiartă prin rota- | 
ţie în nişte cazane vechi „rămase de la nemți, sara - E 
zeamă de arpacag. Acestea ne-au distrus stomacul şi 
ficațul, Sufeream de foame şi iarna de frig. Nu ni. 
se reparțiza decît c cantitate mică de cărbune care 
mai mult infecta aerul decît să dea căldură. Pe jos 
era ciment. Am început să ne îmbolnăvim, pierdeam 
din greutate, ni se umfiau picioarele, regimul a de- 
venit insuportabil, 
Cînd am protestat că murin de foame gi mizerie, | 
nt s-a răspuns: "Voi sunteţi acoşi în afara legii şi 
nu mai aveţi nici un drept”. Asta însema că eram 
expuşi pieirii. Comandantul era un civil din apara- 
în ga ezita 7 ace şi Suditu, mai tîr- 
care a decedat oa pa . pici între +3) 
torul nostru, eta e Siege diete, 
egimul era maj aspru, viaţa mai 


complicată şi suferinţele. şi mai grele 


cimenţ fără ără atol pi 
ea pături gi fără pate, îmbrăcaţi, raniţa 
2 ențe ţinea loc de pe co ; 


a = rnă, Locotenenţul Lazăr 


Tibor, evreu sadic, comendantul penitenciarului, ne 
măsura cu metrul suprafaţa de podea pe care ne puterii 
aşeza, Când trecea printre noi,ne călca în picioare 
şi ne lovea cu cizma, 

În oamere eram cîte 40-50 persoane, geamurile 
mici erau vopsite. Nu pătrundea aerul, nici lunine 
zilei. Zidurile-reci, umede,din piatră. lioaptea ră = 
mîneam în înţuneric, Tineta era la geam, decă peste 
noapte trebuia să o folosin,trecean orbecăind peste 
colegii de suferinţă. Am încercat să obţinem lumină 
de la un opaiţ, dar ne lipsemuleiul gi filtrul,Fri- 
gul, foamea şi condiţiile de cazare ne secau pute- 
rile, : 

Hrana consta dimineaţa din "terci”,l5o gr. 
pîine, peste zi, un calup de mămăligă din făină de 
porumb, necernută şi mâncat de gărgăriţe, infectat, 
interzia în comerţ gi necomestibil, S-a adus un tric- 
pentru eliminarea gărgăriţelor. Trierea s-a făcut de 
noi, însă zadarnic, fiinâcă porumbul era atît de dir-— 
trusa, încît nu au mai rămas decit tărîțele, la prînz 


„şi seara-arpacag, uneori cartofi care erau striceţi 


sau îngheţaţi, Alteori se dădea ciorbă de varză în- 
gheţată, pusă la murat în decembrie şi oferită pri- 
'măvara, Altă dată ciorbă de ceapă îngheţată de fri- 
gul iernii, Cartofii nu se nai curăţau de coajă per- 
tru a nu pierde din cantitate, altfel în gemelă te 
alegeai numai cu zeama, Mai rar se aduceau intestine 
nespălate, pline cu balegă, alterate, picioare ale 


unor vite bolnave care trebuiau eruncate, Toate 
Ce] care încrăznez 


acestea ne expuneau îmbolnăvirii. 
fa - 39 — 


= 


pi: 
——— 
Sai 


e orice natură, 2 săptămâni la Dinigoara de către 3 echipe, Nu a. 
existat împotriva mea nici. um denunțe Amintesc pe 
criminatui Crosik Karol, străin de neam; care m-a 
terorizat, torturat, bătut, călcat în picioare cu 
cizma, iar subalternii lui m-au trîntit cu capu! de 
perete, Mi-au spus că magistraţii sunt obligaţi să 
mă condamne la 15 ani termiţă şi dacă nu ovar face, 


von suteri închisoare alături de nois 


să facă reproşuri 8au observaţii d 


de carcarăe 
depait cu zile : : 
= a o gheretă de 1 metru, sonsțruită din scîn- 


aşezată în curte,în oare nu puteai sta decât i 
ai ce Porţia de mâncare-redusă la hrană rece, | 
de aici nu mai iegeai sănătos. Pedepsele erau date i 
cu uşurinţă, Colegul Slavu a fost pedepsit în toiul : 
iernii cu 2 zile izolare, pentru că a scos un fir de SĂ 


aţă dintr-o'cămaşă spre a se putea cîrpi, de aici a 28 „Am fost condamat, aşa cum mi s-a spus,de căpi- 
ieşit bolnav şi a murit la Gherila, -] E “tenul magistrat Naoskacsy. Pal,ungur govin, În. timpul 

Serviciul ”ecical nu exista, chipurile repre- | procesului, circulaţia a fost blocată,fixîndu-ae câte 
zentat de un medic evreu de drept comun, care mai „Î un miliţian le cele 2 capete ale străzii pentru ca 
mult verifica morţii decît să trateze bolnavii, Era E | fanilia noastră să nu ne poată vedea cînd coboram din 
o minune să ajungi la e]. Nu se făcea nici un trata- - duba oare ne aducea de ia penitenciar la tribunal 
ment gi nu se dădeau medicamente, e a pentru, judecaţă,. 

În aces:e condiţii, penitenciarul a devenit un În iarna anului 1955, cu cățuge ia mtină şi 
mediu de cultură microbiană pentru toaţe bolile, Aâmi= E lanţuri la picioare, an fost dus într-o maşină des- 
nistraţia se ferea să intre în camere, de teama să nu | chisă la securitatea Braşov şi întrebaţ dacă em agzit 
se infecteze, Am devenit diatrofici, se cojea pielea că locotenentul anu a cerut paznicilar de la fosta! 
de pe noi ca de pe şopîrlă,prinuăvara, Zilnic mureau ; lagăr Târgu-Jiu să declare să Gheorghiu-Dej a fost 
colegi. Ne tonsultan unii cu alţii şi ne progreman | „informatorul siguranţei, 
ordinea în care ni se apropia afîrgitul, Cel care nu | După 3 săptănini am fost vărsat la peniteneia= 
se mai putea ridica de joa era scos şi dus ia aşa rul Feldicara şi am aflat că fratele meu Loan cu care 
zisă infirmerie care de fapt era morga, am stat închis la Tîzgşor zi Făgăraş, a fost condemet 

Ziua nu aveam voie să stăm culoați decât a. le 6 ani temmiţă grea, după ce executase 6 ani de 
zînd pe bancă, muncă la canal, De la Feldioara am ajuns la Jilava, 

În 1954 toţi deţinuţii de la Păgăraş am fost ri= * unde au întîinit pe doctorul Haţezan şi un canonie 
dicaţi. de delegaţii securit | unit de le Cluj, Am făcut împreună rugăciwmi și em 


ăţii de care apar ine | 
en şi 
acolo ni s-au înscenat tc = | cîntaț "Cristos a înviat" cu ocazia Sfinte lor Paşti 
Sega procese, după ce an stat 5 ani | 
an e ar a 
a estare. Zu am fost ancheta timp de le anului 1955, 


si = 


"După ce a ae dube tren care trecea săptăminal - 


"aL 


ineuportabil, gardienii nu au îndrăznit să se apro=— 
pie, Au fost adugi deţinuţi de dreptcomun gi obliga- 
ți să tragă cadavrul, La început au ezitat,dar pînă 
„da urmă au trebuit să o facă, S-a legat o îrânghie 
de piciorul mortului şi cadavrul s-a tras încețul 
au încetul, pînă cînd piciorul-s-a desprins, Noi în 
faţa acestei scene,ne-am retras nemeiputînd. rezisţa, 
Toţi colegii în comă erau gcogi gi adăpostiţi 
în morgă şi în locuri ascunse ale cetăţit(pimiţi 
subterane etc.) şi aici îgi dădeau sufletul pradă ———— 
„gobolanilar, Scoaterea lor din aceste ascunziguri ee 
făcea la câteva zile după ce erau mîncaţi de gobolant, 
Ridicarea lor dir ascunzig o făceau deţinuţii de 
drept comun,noaptea, după ce suna alarma. Erau dez-= 


ancînd şi adu= 


din țară 
Ch căiră ua 2a Timi= 


fost îmbarcat gi read 
bolnav cun erân;an fost tri- 


Aici,printre alţii, 
la Lugoj şi 


pe la toate penit 
cînd deţinuţi, an : 
goara, Is 0 săptămână, 
mis da penitenciarul Văcăreşti, zI 
an găsit pe episcopul unit Ploscaru 


„ Petrasievicie 
3: După 2 săptămîni m-au readus la Făgăraş. Eram 


la capătul puterilor, organismul slăbit, suferinţele 
erau cumplite, Mîncarea tot mai silabă, tratamentol 
tot mai sever, la plimbare, eram scoşi numai 10 i 4 
te şi ieşean puţini, cei care ne mai ţineam pe pi- 
cioare, locotenentul Lasăr, sălbatic cun era, ne aş- 
tepta cu parul în mînă de care nu se despărţea, Când 


striga "culcat! trebuia să ne trînțin pe jos cu faţa i brăcaţi de hainele lor particulare şi aruncaţi goi, 
la pămînt, iar cel care întîrzia sau nu se putea cul- în groapa comună, pentru a nu putea fi recunoscuți 
ca era lovit cu parul,pînă se prăbuşea la pămînt, gi identificaţi după îmbrăcăminte. Hainele erau arse 
Poamea, frigul, teroarea ne amenințau ziua şi noap- "din ordin” de către deţinuţii de drept comun, 


Viaţa petrecută în celulele subterane ale se- 
curităţii şi în peniţenoiarele din tară m-au pus în 
faţa unor cazuri pe care omul normal nu gi le poaţe 
imagina, să vezi în faţa ta omul cu coadă şi să te 

- eutremuri, = 

Într-o celulă de la securitatea Bucureşti, am 

cunoscut pe ziaristul Gardony care coresponda cu Lon-— 

dra, poate mai trăieşte că era tînăr. O persoană mică 

de statură, cu luni grele de suferinţă în celulele 

| subterane >» fără aer şi suferinţa în care se găsea, 

Ș Infometat,a slăbit în aşa măsură, că a rămas numai 
piele şi os. Privit de la spaţe i-am văzut coloena 


43 = 


tea. Un caz deosebit a prezentat colegul nostru, în- 
specțorul Sfetcovici, care fiind pedepsit cu carcere, 
a fost uitat acolo mai multe zile pînă a muriţ,. 

Într-o după masă, s-a dat alarma, ceea ce în- 
sema că oriunde ne găsean trebuia să stăm cu îaţa 
la pămînţ şi cu ochii acoperiţi, bănniam că se petrece 
ceva în curte, Curiogi, dar gi cu teama de a nu fi 
observați de gardienii care ne supravegheau prin vi- 
zetă, am reuşit chiar prin geanul vopsit să vedem 
întina în faţa carcerei cadavrul colegului, inspecțo-= 
rul Stetoovici, Se dăduse ordin să fie rtâicaţ şi 
dua în curtea exterioară, dar fiindcă intrase în 


Op ompimeze, 8 taoă răspîndee un mirog infect şi 
Soia 


iată de mugchi şi în lar de coaqă 

ă voi devani—23 
1 î sam zia că şi eu Y 
Dee e ana în acest 190 infernal, il să 
e) e evapuleta Penţru mine Gardony nu a fost pri, 
s-a ş 


mul C8aZe După mai 3 
iaterioase "ale i ei ro iie ne=an b - Ş Be. | 
m18 i i nuit cu 


ea arătări la păgăraş şi Gherla, Era oribil să 
st ă-ţi mai aduci aminte ce un deţi- 


EN 
i 
xi 


(, 


vertebrală despu 


pg 


mai vorbeşti sau s î 
nuţ cu şortul de piele umanăe 
În penitenciar apăreau figuri pe care nu le 


puteai întîlni pici în basme, Aceste cazuri ne impres 
sionau şi pe noi cei ce suferean alături de ei, Pu- 


terea de-a rezista de pe o zi pe alta, de-a supra- 
rieţui, scădea pe măsură ce timpul trecea. Cei mici 
ae statură şi slabi rezistau mai multe Persoanele 

mai înalțe, cu o greuţate corporală mai mare, se 

aăaptau nai greu la viaţa de penitenciar gi reginul 
devenea tot mai greu de înduzat, Au fost cîteva ea- 
zuri de colegi înternaţi mai ţîrzin pe care îi chi- 


nuia foamea în aşa măsură, încît organismul îşi auto- 


consuma rezervele de grăsimi şi proteine, 


Raţia zilnică era identică aţît pentru cei na 
cît şi pentru cei mici, Dacă celui de proporţii mal 


mici nu îi ajungea zaţia, cu aţît mai puțin celui 
mare, Starea sănătăţii era atît de gubredă, încît 
putea rezista numai pînă la epuizarea totală a gră- 
similor corpului, După ce a scăzut materia grasă de 
pe abăonen, a rămas numai învelişul de piele care 
atirna ca un şort. Era o arătare rer întilnită şi 


eu de 
gr suportat pentru noi, Persoana în cauză se 


x UR. Pielea abdomenului 


3 add A sii 
SAR a țesutului adipos, căzută, în urma 1izâr) 


d 


simţea atît de jigmită în dermitatea omenească gi 
în jena ce îl cuprindea,căuta să se fereancă de pri- 


virile noastre, Un asemenea exemplar ni 1-a oferit 


colegul de suferinţă inspectorul "An, 

Forme neobişnuite de descompunere a organiamu- 
lui erau destul de frecvente, Citez cazul colegului 
bucovinean Braha înalt, voinic, corpolent, vînător 
crescut la munte în dulcea Bucovină, care nu ba pu- 
tut menţine cu porţia zilnică, Forma de degenerare 
s-a manifestat deoaebit, începînd să scadă din înă1l-- 
ţime i s-a încovoiat gira spinării gi din omul voi- 
nic ce a fost,a ajuns un pitic.,Piind un caz curia 
pentru cercetare,a fost trimia în vederea unui stu- 
diu de specialitate, dar nu pentru a i se salva via- 
ţa, I s-a pus diagnosticul de osteoporoză-macererea 
sistemului osose 

Am întîlnit între colegii nogtri şi alte ce- 
zuri rar apărute în istoria medicinei, Redau cazu: 
colegului Hedeşan, fost teolog, băiat inteligent, 
tînăr şi plin de curaj,era specialist în probleme de 
siguranţă şi adînc cunoscăţor a] doctrinei comuniate, 
Era mic de statură . avea o voinţă de fier şi o 
putere inimaginabilă de a rezista gi suporta cu 
demnitate toate pedepsele la care era supus,Ajunsese 
atât de slăbit, încît nu se mei putea vorbi de un 
corp omenesc, ci de un schelet ambulant conâus dee 
putere divină, Greutatea corporală echivala cu greu= 


„tatea scheletului (25-30 kg). Ca teolog convins,era 


duşman declaraţ al comuniştilor atei, aşa cun o spu>. 
nea mereu enchetațorilar, A fost mereu tracasat,hăr- 
SAE ies 


a 


era considerat patruped reeducat şi apoi creat omul 
de tip now, Hetoda a fost aplicată la Gherla gi 1a 
alte penitenciare din ţară, Numărul nostru scădea 

treptat conform programului lor, Dintre cei care au 


Credinţa în Dumezeu, viaţa 


| 1 de. 
uit pe la Buoureş l-au menţinut în viaţă, 


spirituală de a învinge» 


însre noi nu a mai apărute ia i : la tTribuna=: 
Am mai avut şi colegi purtaţ ie a murit la Păgăreş îni amintesc doar cîţiva, general Fa 
lul poporului", cu aceştia nu ne-am Leoveanu, inspector Sfetcovici, Dumitrescu, Motaşg, —— 


Depradarea morală şi paiho-fizică la care am 


apoi Lupean, Stanciu, Dr.Bărdeanu, un căpitan ste, 
răm foştilor miniştri de interne ,Pechari 


ajuns o dato ete, 


şi Drăghici,care au desfiinţat"P.R.", apoi sutat eciză În primăvara enului 1952 au fost scoşi, dintre 
lor acestora,Dulgheru şi Nicolschi, precum şi direc- | noi de la Făgăraş 1,300 de ingi între care gi fratel= 
torului de penitenciar mîrzgor,cu plutonierul Tuinca | meu Ioan fiind mai ţineri gi duşi pentru munci for- 
şi Suditu. la Făgăraş -lazăr Tibor,evreu-sadic,maior | ate la Cernavoâă, Înfonetarea ca mijloc de externi- 
Bleyaier, căpitan. Trîmbiţaşu, locotenent Crişan cu nare, pe lîngă altele, au fost aplicate gi la ei, 
gardienii de pază, în Gherla căpitanul Istrate şi | Brau cazaţi câte 40-50 în barăci de scîndură,dormean 
Tudoran cu personalul subaltern, îmbrăcaţi, acoperiţi cu o pătură slabă gi uzată,Ser-— 


Noi eram în cenţrul atenţiei locotenențului 
"lanu" care dirija întreaga activitate a foştilor 
poliţişti, El aducea ordinele de la securiţatea 
Bucureşti şi ducea rapoartele de la Făgăraş, 

Dacă numărul celor care mureau zilnic era mic, 
tăia din raţia alimentelor, pînă se ajungea la 
cifra planificaţtă, ceea ce însemna noi pierderi de 
vieţi, 


Agă a fost introdusă pe lîngă pedeapsa cu car- 


viciul medical nu exista, medicamente nu se dădeau, 
nu era spălător nici baie, Lipsea apa potabilă, ape- 
ductul improvizat nu funcţiona, 

Deşteptarea era la ora 6 dimineaţa, Se lucra 
zilnice 12 ore, iarna pe frig, vara pe ploaie şi no- 
Toi, Hrena-foarte slabă nu ge putea supravieţui, 
Dimineaţa terci, peste zi un calup de mămăligă, la 
emiază gi seara o ciormbă de fasole nefiartă seu 
“năut", servită la iocul âe muncă, Dimineaţa erau 
cera-gi bătaia oficializată cu botniţa la gură, Cole= evacuate barăcile, erau încolonaţi şi transportaţi 
gul Iliescu a fost înţins pe masă aplicîndui-se ca „da locul de muncă, Bolnavii ersu duşi pe targă de 
pedeapsă disciplinară 25 ae lovituri cu bastonul, | colegi.La orele 18 99înceta lucru, se făcea încolo= 

” 
3 


ordonată de căpitanul Trîmhiţaş, Între cei care sia narea şi înţoarcezrsa la berăci, Bolnavii care au mai 
înspectau erau Dulgheru şi Nicols supravieţuit, erau rseduşi tot pe tarză do colezt, 

zat la Pitegti "reeducarean după va sosire în colonie, comandentul întreba care e fost 
Prin "spălarea creieruluin | - 47 = 


ohi, care au organi- 
teoria lui "Macarenco! | 
cu echipa "Pureanu”, Omul 


ETA 


a 


Si 


e însemna câți au murit, Dacă număryy 

ee Se mai văia din reţia zilei. Colo 
3 inea singură din munca deţinuţilor. Sţa! 

pia se întreţ uia on nimic, Norme era foarte gres, 
hipă de 2 persoane trebui să sape 1 m de pă- 

A + 

si i piatră şi să-l încarce în vagonete Dacă Do 
= îi putea fi făcută, se tăia din raţia da alimen.! 


ta 


norma ? 
morţilor era ni Be 


tul nu contrib 


Numărul morţilor la canal,fîreşore Făgăraş, | 
Gherla, Interne, la securităţi şi în alte peniten- | 
ciare din ţară nu ge va putea cunoaşte niciodată, | 
dar sigur este imens, Cu exterminarea de la Gherla, | 
Poliţia română a fost liohidată, i 

Am fost condamaţi pentru intracțiumiea de "ap. 
tivitate intensă împotriva clasei muncitoare", abia. 
după 5 ani ţinuţi fără mendat de arestare, în bază 
de decret improvizat şi anexat le art,195,indics 1 | 
cod penal vechi, pentru:-a nu putea invoca principiul 
"nullum  poena sine lege şi nerectroactivitaţea legii 
penale, 

Se prevedea pedeapea cu muncă silnică pe viaţii 
Toţi deţinuţii politiei cărora securitatea nu le 


E Ş [, Pai - 
putea înscena un proces erau încadraţi în acest de-l 
cret, : 


Răzbunările nu s-au oprit la noi cei doi. fraţi, 
i au trecut şi asupra celorlalţi membri aj familiei 
noastre, Fratele Virgil, procuror ja Arad, scoa din 


serviciu, pentru demitaţe profesională a refuzat în 


calitate de pregedinte a1 mei 


ale 
: sala din anul 1946 să dee 


comisii de voţare la 
lare ca aieesă iata 


commistă, Nu s-a prezențat la partid cu dosarele cs 


avea să judece pentru a-i fixa sentinţa, A zetuzaţ 


„să aresteze țăranii chiaburi, Chemat la raport de 


Pătrăgcanu, ministrul justiţiei, a răspuns /Donmule 
ministru sunteţi Jurist, indicaţi textul de lege 
care îmi dă dreptul că-i arestez gi vă promit că o 
voi face", Ministrul după o scurtă ezitare:Te vei 
descurca cum poţi, apoi 1-a eliberat. Întora acasă, 


„a fost trecut la munca de joa cea manipulant de ya— 


goane la o uzină, iar soţia lui scoasă din baroul 
avocaţilor, Amândoi au încetat din viaţă în grele 
suferinţe, 

Pratele Ioan a fost condamat la 6 ani temmiţt 
grea, pedeapsă executată la canal, 

Pratele Gheorghe, ofiţer activ cu gradul de 
maior, întors de pe front a fost condamaţ la 4 ani 
temiţă şi trimis la canal, / 

Fratele Coriolan, inginer,ofiţer de rezervă „pri zorrizr 
în Rusia în lagărul "Cransohi! după carcere repetate 
pentru protestele făcute, refuzînd ordinul naneitiâe 
a se, înrola în divizia Tudor Vladimirescu, a înce- 
tat din viaţă, rămînînă credincios jurămîntului de- 
pus ca ofiţer în armata regală românească, 

Tata cu 5 copii arestaţi în floarea vîrstei, 
după ce şi-a văzut familie distrusă, s-a stins ca e 
lumânare, 

„ Nici mama în vîrstă de 97 ani,nu a fost eru- 
țată, rămasă văduvă, bolnavă, cu 5 copii arestaţi, 
pensia tăiată, declarată ohiebur, obligată la plata 
coteler pe care nu le-a putut preda şi-a vîndut 


= 49 3 


ek poată face faţă obligaţii.) 


hainele de pe dînsâ 0 
Se 4 ce toațe lucrurile mobile şi imobi. 


amastă da 3 luni închisoare 
i în groapa istoriei "PR, 


Da spuiat 
le a fost cond 

Aşa a ?ost aruncat 
instituţia care în cursu , 
nea şi â menţinut liniştea în 
democrată şi profund monarhică. 

Aga au trebuit să moară în con 


la Gherla, poliţiştii care au luptat împotriva unei ă 
doctrine ate ist-denenţiale „susţinută de aventnriari 


fără neam şi Durmezue 
Gherla nu gi-a pierdut faima de temiţă grea 


<a i 
avută pe vremea cînd era sub stăpînire străină, Per= | 


soane competente spun că aici, în penitenciarul în- 
chisorii, a fost îngropat şi Bolij Mihai, fostul 


călău a] Ungariei, : 
Printre puţinii supraviețuitori ai infernului 


de la Gherla, amintesc pe dr.Stroie, mort îndată după | 
eliberare, Ghimbăşan a avut aceeaşi soartă la Bazna, 


Căpitanul Popovici stabilit la ediaş, Căpitanul 


Mosora din comuna Colun Sibiu, Racolta din Hunedoara) - 


Evaouarea âe la Făgăraş la Gherla a făcut po= 


sibilă cunoașțerea îuprejurărilor în care s-a afîzşi! 
o categorie de lupţătari în calea expanaiunii comu* 


niste, 


A fost foarte curios pentru noi să conatatăn,cl 
la securitate sînţen anchetați, iar la tribunalele 
militare condamați la pedepse grele de către ele- 
mente ostile neamului, pe care înaințe le avean în 


- 50 = 


1 timpului a asigurat ordi= | 
vara noastră creştină, | 


diţii ae teroaze | 


ji 


supraveghere, pentru activitatea lor subversaivă, 
Erau minoritari: şovini, unii dezertori din 
armată, refugiaţi în ţară vecină, înrolați. în armate 
lui Horthy gi făcînd propagandă împotriva noaatră, 
După Dictaţul de la Viena, cereau înţzre g Ardealul, 
"După 25 august 1944, acegti dugmeniîntorgi în 
tară au fost îngcrigi în parțid şi 11 s-au recunos= 


cuţ toate drepturile avute înainte, Au primit funo-— 


gi importante în miliţie, securitate, juatiție,ar- 


mată etc, Au ajuns ofiţeri superiori în cadrul arma-— 
“tei române şi trimişi pentru schimb de experienţă în 


Ungaria unde au vîndut secretele armatei noastre, 

Totul a fost bine regizat de partid,dîndu-1î- 
se ocazia să se răzbune p& noi gi au făcut-o cu ner. = 
ginare prin ţortură şi pedepsele aplicate între 
lo-25 ani. Pe aceştia i-am înţîinit le Tinigoara, 
apoi la securitatea din Braşov unde se vorbea mai 
mult ungureşte, Aceeaşi situaţie la Araa, Clu3, Ora 
dee, etc, Procesul nostru a foat judecatț de ei cu 
uşile, închise, sentinţa comuni stă-a doua zi la în- 
chisoare, peer = 

Ca încheiere, e bine să ştie asasinii noştri 
arestaţi gi cei care urmează, că inspectorul nostru 
de poliţie Dumitrescu a plătit cu viaţa pentru că a 
avut curajul să înfrunte p. Directorul penitenciaru- 
lui de la Tirzgor,cînd acesta ne ameninţa că sînter 
scogi în afara lesii şi nu avem nici un drept, spu= 
nîndu-i “Nu mor caii, cînd vor câinii 

Să mei ştie călăii care se plîng că sînt bol- 
Dnavi şi nu se pot trata în închisoare,că noi am fest 


ți SSI 2 


JI 
i îți 
înd am cerut medicamente, sehingiuiţi, înfo. 
bătuţi, € 
mataţi, bolnavi şi timp de 
Alan X se trateze o pot face şi în 


pacă doresc s arati stabtaii 


vindecae 


dere ei.aioci pe pămînt să 1i se măsoare pedeapsa, 
3 


după faptele lor anțisociale şi entiusane,. antimora-f 


le, antipatriotice, cît mai degrabă, Nu vrem răzbu= 
> 4 
nare oarbă, ci o'dreapră judecată, 


- Sa 


15 ant nu am primit nici! 


Nu la judecata de apoi să fie traşi la Tă spune! 


PAGINI DIN REZISPENPA PIHIȘORENI LOR 


Mihai Virgil 
pete ri la ; 
În toamna anului 1948 se desfăgurau luptele 
armate ale partizanilor din Munţii Semenicului, con- 
tra comunismului, , 

Concomitent cu aceasta,a luat nazicre faimoase 
agentură N.K.V.D. din România -— Securitatea, 

această perioadă eram student la Institu- 
tul Politehnic din Timişoara şi locuian în gazaă la 
an colonel pensionar, fost profesor la Şcoala de 
Ofiţeri de irtilerie, unde 1-a avut elev pe Emi: 
Bodnărag. 

După declanşarea luptelor în munţii Senenicu- 
lui, acest colonel, care era un foarte bun român, & 
tipărit manifeste în sprijinul celor din munţi, care 
au fost difuzate atîi la Timişoara, cît şi la Crai 
şi Bucureşti, 

Difuzarea lor se făcea în Bucureşti şi pe tra- 
seul pînă la Bucuregti prin aruncare din tren, csr- 
mergeam în vacanțe. 

În dune noiembrie 1949, bătrânul colonel este 


| Surprins asupra faptului de securitate şi arestat, 


Supus unor torturi groaznice de către ancheta- 
torii de la securitate, ofiţerii Jivoin, J ivan, ara 
bancea, Bugarski şi. al unei tinere femei sîrboaica 
cu numele de Vida, nu e mat putut rezista şi s măr-— 
tarisit, 73 A Eee 


“._ 


De 


țoiu, "Morminte fără 55 A Ape cei DO TED Deea PEPSI 
De la securitate, am fost depugi la penitencia- 
rul din Timigoară, unde am stat pînă ia judecarea 
procesului la 8 august 1950, 
“Eram înghesuiți 50 persoane într-o încăpere de 
474 n, cu tinetă, fiina plasați pe trei nivele: sol, 
nivelul I şi nivelul II, în funcţie de vechime, 

În această încăpere erav majoritatea țărani 
bănăţeni, aare,ca şi! noi,au foat judecaţi de col, 
Ștefănescu, ce avea procuror pe cpt. Argaganu, fiul 
francmasonului g-ra] Argeganu, 

Col, Ștefănescu a avut "fericirean să sosească 
după un an în lagărul de la Poarta Albă, condamat 
la 8 anţ, 


colonelului, pînă la 24 


ii 
aa Sita se tat împreună cu 


8 
înad am fost are : 
; am fost urmăriţi în perma- 


i oivili,fără e sesiza acest 

făcut legătura cu un fapt 
4recut cu două săptămini înainte de să ontteiaoăz 
$ A 

i cursul de motoare uşoare, când a intrat in clasă 

ine gi a cerut voie prof, Berindeanu să 


tebruarie 1950; 
colegul cu oare loouian, 


nenţă de diverşi indiviz 
lucru, După arestare,an 


un om de b 
asiste la cursuri, aşezîndu-se chiar lîngă mine, 


În perioada 24 februarie-30 martie 1950, am 
fost anchetat de foarte mulţi securiști, parte din 
ei enumeraţi mai înainte, reuşind pînă la urmă să 
înjghebeze un lot cu colonelul în frunte, format din fi 
doi studenţi, un ziarist, un preot, un ctiţer deblo- 
cat din Craiova şi un ţăran din comuna Pleniia,jud, S 
Dolj. = d e PAGINI DE LA CANAL 
Dintre toţi anchetatorii, cel mai crunt a fost 

femeia Vida, care,oa gi ceilalţi, îţi lega mîini?e şi. 
te punea pe băț(morişcă), unde ajungeat cu tălpile 
în sus, prin răsturnare, Urmau după aceea 25 de 1o0- 
vituri la tălpi, cînd leşinai, Această bestie mai 

_ avea o metodă ştiinţifică, cumplită, si anume aceea 
de a lovi anehetatul cu creionul peste testicule, 
pînă leşina, Era cumplită prin dureri şi inevitabi- 
lele consecințe care te marcau pe viaţă sau îţi apro- 
piau moartea, Toţi aceşti anchetaţori de la securi= 
tatea din Timişoara, care în mere parte erau agenţi 
“itolgti, au fost sacrificați de conducătorii com 
Mi9ti gi condamnaţi 1a pedepse grele, Unul diîințre ei, 
„pe nume Buzarski, i-am găsit citaţ printre deţinu- 


cale L în sartea lui Cicerone zoanit- 


„La Pimigoara am stat pînă la 15 noiembrie 
1950, cînd am fost transportaţi cu trenul la Poart= 
Albă, care era şi centru de triere, Am ajuna exte- 
nuaţi după un drum chinuitor, în nigte condiţii inu- 
mane, alimentaţi cu mîncare rece şi sărată şi apă 
puţină, | 
în colonie eram aşteptaţi de col, Albon, de 
me serie croitor, şi lt, Siligteanu, ofiţer politic, 
care ne tria în tuncție de încadrare şi pedepse, 


Dia cauză că eran prea dărîraţi fizic, în pri- 
mele zile an fost ţinuţi în colonie pentru sortat 
morcovi şi cartofi. 


După aceste zile de refacere, urmează chiaai 
ă E Ea 


De 


Am fost repartizat împreună cu colegul 
care avea brigadier pe Dumni- 


ţalui propietar ai restau- 


cel mare, 
Boştiu 18 brigada 16, 


ran 


j 1 Lazăr, 
a Această brigadă era formată din răspîndiri, 


persoane care lucrau la garajul de reparaţii auto 


Poarta Albă, zide:., tîmplari, şoferi şi cei aduşi | 


la 15 noiembrie 1950, care lucrau la roabă. 
"Pe orice vreme ar fi fost, soare, ploaie,vînţ 


ger, trebuia să sipăn în guinetă”, să încăreăm roaba şi IȘ 
să transportăn pămîntul blestemat la circa 200 m,pe “E 


taluz, Lucram cîţe doi la o roabă: unul conducea 
roaba, iar celălalt se înhăma la ea în faţă, ca să 

o putem transporta. Norma era de 3-4 m pe zi.Noroeul 
nostru e fost că avean normator: înțelegăţor şi se 
făcea că nu observă mutarea "martorilorn (aarcatori- 


"lor pentru măsurerea săpăturilor),altfel ne rămîneau 


. 


oasele pe acele meleaguri, 
Cum în caarul brigăzii ersu oameni care lucrau 
ia garajul de la Poarta Albă (printre aceştia erau 
ing. Stănescu, col, Marin Dobre Sima, ing, Gozrnea 
Oprea, tehnician Salcă 41,, maistrul Glesnea, ţini- 


chigiui auto Prisecaru) de e 
studiaţ bine, 


care ciţez iganul crini an axndur 
itez ţiga tina ă iuge ui 
= 56 & qulneță = albia a ti Sei Sion 


Li 


a af 2 DR aaa 


din divizia de trădățori 1, Vladimireac u,co1, Haralem- 
bie, care avea o condamnare de 20 ani, drept comun, 

În această perioadă ejunaese comandanţ al la- 
gărului 1ţ,major Pavel (fost hemal în portul Constar- 
ţa), iar ca ofiţer politic se menținea 14,Siligteana, 

Tai amintesc că în vara anului 1951, prin luna 
august, î s-a refuzat vorbitorul unui student deca-— 
rece era pedepsit de brigadier, Acesta s-a aruncaţ 
pe gardul de sîrmă ghimpată, murind străpuns de 
gloanţele mitralierelor vajnicilor apărători secu- 
rişti, ; 

După desfiinţarea garajului de la Poarta Albă, 
am lucrat într-o brigadă de “răspînăiri" la săparea 
dintilor ferate în quinetă, unde aveam împreună cu 
noi şi deţinuţi de drept comun, în special ţigani, 

Intruna in zile trebuia să ripăm un ţronaaz 
de linie ferată, Tiganii vorbeau între ei plănuină 
să ne lase pe noi să împingem, 

Norocul nostru a fost că aveam între noi un 
învăţător moldovean, oare căzuse prizonier la ruşi 
în 1941 şi după ce a revenit în tară în 1950, a fost 
dus direct la Ganea], nejudecai şi care ştia ţigă- 
neşte. o 

De ia această brigadă de ripare, am fost re- 
partizat la punctul de depanare buldozere 7/9, iar 
colegul meu la brigada de şoferi Stoiea, 

Aici lucram circa 30 de deținuți în două schia- 


„buri, unde mai veneam în contact cu civiliigi sol- 


daţii de la ernmata ae construcţii care lucrau pe şan= 
tier, Aceştia erau fii de chiaburi sau "fogtir gi 


"care aveau vo viață aproape ca a noastră, numai că 


erau fără pază, pie 


e 


i at [] Şi 
Ei ne mai aduceau ziare veşti. (e.n 
Qa niciodată, în acea seară ne-a făcut perohe, 
= Î % [Lie 
ie la poartă, eu an fost găsit cu ziarul "Cana. 


Sl 3" în buzunar, Cei dețistați 


lul Dunărea-Narea Neagr 
nu au mal mers la Brigada 13, 
nimerit la carceră,la baraca 33; 

Din această zi a urmat un calvar de circa o 
lună şi jumătate, cînd ziua lucram cu brigada de 


ca de obicei.şi au 


pedepsiţi ,20'a brigadierului Harala”5ie 1 noaptea | 


dormeen pe prici la baraca 35, 


Această brigadă as pedapaiţi, lucra la încăz. | 


carea vagoanelor în condiţii extrem de grele, sub 


nivelul terasamentului liniei de cale ferată, După E 


se că în pămîntul aceia colorat gi blestemaţ nu in. 
tra nici sazmaua, parcă erau cauciuc, mai bătea şi 
viâtul de ne u.upiea ochii cu nisip. 

Pe la jumătatea lunii noiezbrie 1952, pe e 
ploaie măruntă şi rece, aîntea îmbarcaţi în grabă 
într=un tren şi transportaţi la lagărul ae la Pe- 
ninsulă. Drept să spun, 


pda aut 


auzisem despre nenorocirile. 


din brigăzile studenţeşti gi mă inspăimîntara că s-ar 


putea să fiu repartizat într-o astre] 
Comaudanţul lagărului era cpt. 

nenorocit, care făcuse rav 

căta să se Teabiliteze, 


de brieacă, 
lazăr, un evreţ 
agii la Făgăraş şi acum 


un ardelean foar- 


Ta y 
S8cavatoare, de le Musta și atelieru! se reparaţii 
nai dulce, AScaţă, âici a toat o viaţă pațin. | 
=98. 2 a 


E menală, pe care l-am cunoscut gi 


iar ofiter politie 24, Chiror, | 


Vis-a-via de brigada noastză, era brigada de 
mecanici a lui Sigu, care a avut o comportare bună 
iaţă de deţinuţi, 

După trei luni petrecute în acest lagăr,sînten 
din neu îmbareaţi pe un timp ploios gi rece înţr-un 


zen şi transferați la lagărul de ia Coaata Galeg, 
” unde era comandant 1ţ, Burghisan, de anemenea fost 


hamal în portul Constanţa, un om de o prostie fena- 
în lagărul de 1a 
Poarta Albă. 

Aici an fost repariizat la o brigadă de nrăs- 
pînâiri" şi luozam în trei sohimburi la atelierul d 
reparaţii de la Nazarcea, Brigadier era un mare tur - 
nător, foaț ofiţer, de fel de prin Bacău, Dorneanu. 

Din acest moment mai aveam de răbdaţ două lut, 
pînă la punerea în libertate. Înainte ca vreo săpt 
mînă pînă la ziua eliberării, am visat cun purtaa js 
piept o hîrtie pe care szria 27 aprilie 1953,exact 
ziua cînd am fost pus în libertate, 6 libertate fără 
țaro de sîrmă ghimpată vizibilă, însă simțită mere, 
mereu. 

Odată ajuns în libertate cu "DO pe buletinui 
de identitate ,an căutat un loc de luozu corespurnză- 
tor pregătirii mele în orasele Brăila, Galaţi,Buzău, 
Ploieşti, dar în toate situaţiile eran preferat la 


munca de jos, Spre norocul meu am aflat adresa unui 


fost coleg de facultate, Kramer Ștefan, care era 


angajat la Uzina 23 August (fostă Malaxa)ain Bucu- 


re Ştie 
l-am scris şi m-a invitat la Bucureşti, ca să 
încerce să nă angajeze ja această uzină, 


| 
LS d a 
9) 

A 


————€ OO 


După o aăptămînă de 


conducătorii din unele se 
ajuns la concluzia că pentru 


ctoare din această uzină,a 
început să mă angajeze 


os macaragiu ls turnăţoria uzinei şi după o perioadă 


să tiu transferat pe un post de tehniciane 


Din noiembrie 1953, până în februarie 1961,an | 


fost încadrat pe diverse posturi de tehnician, 
În cursul acestei luni, an fost invitat la 


securitatea Capitalei, unde mi-a fost propus să de- 


vin informator, propunere pe care am respins-o cu 
orice risc. | 
Din aceste zile, au urmat momente grele, con- 


taete zilnice cu securițatea şi cadrele din ozină, << 


ki se spune să plec de bunăvoie cin uzină, 


alțfel voi fi pus pe liber. Şeful de cadre Horțug a: 


ajuns într-un ioment să mă roage să plec din uzină, 
că din cauza mea nu mai are linişte nici noaptea, 


securitatea presîndu-l să mă dea afară din între 


>rin- 
dere, 


In luna aprilie 1961, n-am transferaţ cu mare 
greutate la întreprinderea £, 
unde terenul era pregătit A 


e sBecuritate ca să nu 
fiu angajaţ. PE 


7) Aici am lucraţ pînă în luna noiembrie 1973, 
md m-an transfera la ICSITESC , unde am reuşit să 


ni menţin până în Sula 
noiembrie 198 a 
pensionat la vîraţa de iau 989, cîna m-am 


- 50 = 


încercări şi tratative cu! 


"Steaua Rogie"(foaţă Yo1%), | 


O PORPĂREAȚĂ ANPICOMUNISTĂ+ ATENEUL 'PĂTĂRAŞI 
(OPAŞUL IAŞI) 


(continuare din volumul 6) 


| Viserion Puiu | 


NEGURELE S8 ÎNPEȚESC ÎN JURUL FORTĂREȚEI 
ȘI TOTUȘI VIAȚA E FRUMOASA 


Chiar â-că n-a epăroet nimic publicitar în 
lupta pentru dobîndirea imobilului, Ateneului Nico- 
lina, totuşi în tot orașul se ştia şi veștile înce- 
pesâu să se amplifice căpătînd forme fanţastice, 

Prin intermeâiul Primăriei Hunicipiului azi, 
primesc invitaţia de a face o viziţă acasă la pro= 
fesorul universitar Mârza, secretarul general al 
partidului comunist pe Moldova, Nu-l cunoşteaa 
personal. decîţ dela o conferinţă ţinută la 
prefectură, cînd l-am auzit vorbină "în limba 
jul său stricat basarabean şi comunist. Am 
avuţ o discuție lungă , referitoare la optica 
partidului comunist în atragerea oamenilor de toate 
naţionalităţile, în scopul realizării unor lucruri, 


- 61 e 


Sa 


: „ Am fost de acord cu această 
în intezeei tra oă aohiaiţianarea imobilului Nic, 
Să Si tăcut toomai prin respectarea acestei 
-opticie 

încercarea d 
activităţilor culturale pe 0 linie marxistă a eta, 
?iinacă răspinsul meu a fost clar şi precis: 


3 


_ Domule profesor, aici în Iaşi eu sînt na 


mit ca ambasador al wmei culturi patronate de 
M,S.Regele şi am acceptat acest role Numai cîna 


voi primi de sus instrucţiuni în sensul vederilor 


dumeavoastră, numai atunci mă voi gîndi dacă să 
le îndeplinesc sau să-mi dau demisia, 

în două insţituţii comwmismul devenea mai 
activ: în biserică şi în învăţămînt, Mitrepoliţul 
Moldovei, Irineu Mihălcescu, era sabotat de admi= 


nistraţia centrală care trecuse de partea vicaru- 


lui Justinian Marina, Noul vicar ere sub directa 
infinenţă a profesorului Vasile Răşeanu = prege= i 


dintele Pronţului Plugarilor, a lui Novicov,V. Mârza 


„şi a altor procommni şti care îşi plasau pionii în 


aâministraţie, ] i 
Urmînd Facultatea de ârept, mi-am Asi. decit 
că şi în Universitate cadrele didactice erau pita 
area drapelului | 
opoziției» 
ajungeau cînd gi cînă E: 


menite cu elenențe vopsite în culo 


sovietic, Cele două ziare minuscule ale 


"Dreptatean Şi "liberaluln 
în Iaşi, | 


Trupele sovietice din Iaşi) 
seră, Le-am oferit în cît 
E e sai 


eva rînduri sala de. 


LI 4 a ] 


e a mă determina să schimb forma. 


imn ma nina 


se mai cuminţi | 


spectacole de la Ateneu, Un ziarist sovieţție care 
cunoștea perfect 1iuba română m-a introdusa în la- 


birintțul diplomaţiei! sovietice, An stat vreo săptăe 


mână în Iaşi, Ştiam că toţi rugii eînt devotați iui 
Bachus, [1 primeam cu băutură și e] îmi oferea cînă 
gi cână oîte ceva de alţă natură,de mă zguduia gi 
mă determina să mă gîndesc mult la fiecare cuvînţ 
san gest, Astfel, într-o zi îmi întinse o colecţie 
de reviste sovietice în limba română secrete şi 
numerotate, Aliaţii erau în plin război, Rusii vor- 
beau cu dugmănie contra americenilor si englezilor 
sonotindu“i colaboratori ai nazismului şi duşmani 
ai comwmismului. şi că lupţae va continua pînă la 
ljchidareg totală a capitalismului, 

îm a148 si îmi spuse că generalul Marcos va 
birui în Grecia, Franco va cădea în Spania, fiină 


ultimul fascist în viaţă, că în Franţa Frontul pc= 


pular este stăpînul de facto al opiniei publice, 
căci. e precursorul comwmismului şi în următorii 
dci ani de zile în Europa va fi linigte, Secera şi 
ciocanul vor fiutura între Kameiatca şi Gibraltar, 
Apoi, cu toate forţele "ne vom năpustit în regiwile 
sudica petrolifere şi stăpînina aurul negru von îi - 
stăpînii lumii”, 

Dar ceea ce mi s-a părut mai bizar a fost 
faptul că într=o seară îni spuse: 

= Doream să te cunose personal, Știu că în 


“Berlin al salvat donăsprezaoce cetăţenee sovietice 


din legărul din centrul capitalei germane, Am vor- 
bit cu ele chiar la Novo Immatievka, Ai fost domn, 


— 63 


————— 


bi un pahar de vins conținuă:De ce | 
rbi ţi-am trimis-0 la Ateneu şi 
R,S,5,? Aveai 0 însoţitoaze 


Şi după ce 80 
n-ai venit cu fata ce 
care te-a invitat în Ue 
?rumoasăe 


ultînăd acestea, s | 
IS ceea Cine este acest demon ce-mi cunoşte 


toate t 


imțeam o teamă care mă. 
ainele !? Ce vrea el 1? Pînă unde vrea să | 
meargă 1? 


ţial: 


la Sinăuţi, să-ţi vezi mama şi surori lee: 
Eram aşa de tulburat, încît nu mai ştiam ce 
să răspud, vîteva lacrimi se 'prelinseră dintre 


gene pe obraz, Am încercat să le şterg, E1 se ri- 
dică în picioare şi mă privi adînc, N-am ridinsat 


„şi eu murmurînd: 
- Nu Ştiue ce. 


- De ce plîngi ? Şi cu wm glas părinte sc, îni| 
spuse: Ascensiunea în viaţă nu este în concordanţă 


nici cu inima, nici cu raţiumea, 


A avut grijă ca la plecare să-şi ia reviste 


le. A plecaţ definitiv, pe neaşteptate, aşa cum a 


venit, Singura persoană cu care am discutat despre. 


conţinutul revi stelar 


Oorotitor, îşi puse mîna sa pe mîna mea şi | 3 
continuă cu un glas liniştitor, caln şi confiden- 


"- Voiam să-ţi ?ac două surprize: să te duo , 3 
la Novo Ignatievka, cun le-am promis acelor fete >3i 


dul comunist, ajungînd în oîţva en profesor plin 
şi decanul facultăţii, 

la Ateneul Tităragi lucrurile se derulan în 
mod normal, Doar becurile se ardeau, ca la o coman= 
dă nevăzută, foarte repede, Într-o Zi; l-am luat 
pe moş Vasile şi am numărat becurile de care aveam 
nevoie, Am făcut o listă gi cu două geanantane am 
adus de le Primărie toate becurile, Moş Vasile era 


“în culmea fericirii, Eram asiguraţi pe o lună-dovă 


de zile, Însă becurile le-am urcat la mine în ca= 
meră,şi, cu ajutorul învățătorului Cojocaru, deta= 
şat la cancelarie, am lipit la fiecare cîte o bu= 
lină ştampilată şi cu iscălitura mea, La cîteva 
zile, le-am schimbat pe toate, Ca prin: minune, în- 
tregul sistem electric s-a vindecat de boala de 
care suferea, Toamia am adus cinci vagoane de lemne 
pe care le-am încutaț în magazia de cărămidă,ca să 
nu se mai fure, Din această cauză moş Vasile a de- 
venit morocănos, Răspundea obraznic şi mai ales 
căuta să tragă cu urechea, Imasem măsuri ca în 
apartamentul meu să nu poată intra nimeni în lipsa 


“mea, 


Un tînăr din echipa sportivă mi-a şopțit că 
moş Vasile are dese întîlniri cu un ofiţer de se= 
curitate, Bănuiam, dar nu-mi imaginam despre ce 
putea să-l informeze, Nimeni nu discuta politică, 
Nici ziare nu cumpăram,că nu aveam de unde, 

Spre a înlătura posibilitatea de a se folosi 
metoda introânoerii” de armement sau manifeste 


în Ateneu,.am făcut o întîmpinare la Procuratură 
aa 65 - 


a 


îngtiinţînă-0 9 


camuflarea unor corpur 
tuţie şi an cerut ca 
“struit să păzească şi 


CĂTie 
Cea mai 


reze cruzimea: 


"culeagă morţii de 


X avem informaţii că se urmăreşte 


grea problemă începea să-şi contu- 
foametea se furiga mei întîi la 
oamenii săraci, apoi avansa înceţ, dar sigur, şi 
pe ulițele cu case mari gi arătoasee Brutăriile nu 
mai puteau face faţă din lipsă de materie primă, 
Magaziile începeau să fie pustii. Oamenii mureau 
de foame pe stradă, Trăsurile erau obligate să 

pe străzi şi să-i ducă la camera 


i delicte în această insți. 
omul de serviciu să fie in= 
să depisteze asemenea Încex, 


„mortuară de la Sf, Spiridon, 


Un preoț, fost coleg de seminar, îmi făcuo 


„vizită, Era şi el 


slab ca toată lumea, În cameră 


era cald şi l-am sfătuit să lase reverenda jos,ca 
să se simtă cît mai bine, Sub reverendă, cămaşa 


era alcătuită âin 


bucăţi de prosoape. 


In această atmosferă sumbră, activitatea 
Ateneului îşi continua drumul ascendenţ, Secţia 
sportivă se remarca, Echipa de fotbal intrase în 
divizia B gi câştigase meciurile de la Piatra 
Neamţ şi Bacău, Seoţia de teaţru făcuse furori 


prin toate carțierele cu piesa lui Victor Efţimiu 
"Omul care a văzut moartea?, 


Secţia "Bwm 


special,al Parohiilor din Iaşi, 


pentru o sută de 


cu pregedința see 
0 Ge 


elor Gospodine”», cu sprijinul, în 


copii ain cartier, De comun-=acord 
iei, am mai crea o cantină 


patroana o cantină | 


pentru doiaprezece studenţi refugiaţi din nordul 
Bucovinei gi Basarabia, 0 condiţie era ca acegtia 
să nu fie în solda Frontului democratic popular, 
ci mai degrabă să fie dintre cei persecutați, În 
acest scop s-au găsit o sută de familii ce vor 
asigura o sută de zile, Masa din prima zi trebuia 
să tie oferită de directorul Ateneului, 

În două zile an avut lista studenţilor gi am 
început activiţatea, 

Conform înţelegerii tainice cu preşgedinta, 
fiecare din studenţi îmi aducea o recomandare din 
partea Prea-Pericitului Justinian, vicarul Mitropo= 


- liei, prin care, Prea-Bericiţul mă ruga să-l pri- 


mesc pe respectivul student ca fiind sărac şi lip= 
sit de posibilităţi maţeriale, Z 

Am instalat această cantină în fosţul birou 
al Uniunii Patrioţilor, la intrare, Conducerea 
Uniunii, formată din intelectuali, a găsit argu- 
mente şi a închiriatț o cameră în carţier şi ne-a 
părăsit definițiy, După ce s-au mutat la noul se- 
diu, au uitat să-l mai frecventeze,. Deci şi-au 
îndepliniţ o datorie de conştiinţă faţă de poporul 
româneso şi de preţuire pentru instituţia culturală 
ce ducea faima cartierului, 

La vreo lună, două de zile, primesc vizita 


„xeprezententului sovietic, a lui Mihai Novicove 


Era furios, S-a uitaţ la studenţii ce luau masa 
şi de-abia stăpînindu-se m-a înțrebat: 
— Îi cunoşti cine sînt cei cărora le daţi 


masa ? ii Ei 


a 


| g=a înt împlaţ? 
Ti cunosc prea puţineDar ce 
j eacţionarie 
- aan4 țoţi reacţionar 
i ie sai ştiţi ? Secţia "Bune lor Gospo= 
SIR oferă masa nu cunoaşte asemenea deta- 
e 


dine care 1 i stau cuei şi să le 


ii, Și eu n-am avut timp = 
cer ncurriculun vitaete 


Ce-i asta ? mă întreabă surprins de folosi- | 


[i 


rea acestui termene 
- Biografiac ee 


„ Autobiografia, şi schimbînă tonul nă în- 


treabă: Aveţi tabelul ? : 
l-am poftit în birou în locuința mea, Pin 


să pregătească soţia o ţuică şi o gustare pentru î 
această "ilustră" figură a noii configurații poli- | 


tice, am scos dintr-un dosar douăsprezece cereri 
ale studenţilor către PF, Episcop Justinian, cu 
rezoluţia pe fiecare cerere de a fi primit le 
" centină, dacă se va deschide, 

Ochii lui Novicov parcă se măriră şi mai 
mult, Îneurcat de această neasteptată situaţie, 
mă întrebă cu wn ton linigţit: 

- Cantina este a Mitropoliei ? 

- Nu, Cantina este a 'Bunelor Gospodine din. 
cartier, . 

— Atwmci de ce se amestecă Justinian ? 

Cu o schimbare de ton, ce căpăta un uşor 
caracter confidenţial, am început să-4 spun că 
actualul diriguitor al Sfintei Mitropolii este um 
om excepţional de corecţ şi te bin cu oamenii ce 


suferă, est x : pb 
za =. e alături de cei lipsiţi, Aceşti stu- 


meri > A uită 


denţi probabil că sînt săraci gi, gtiina că are 
un cuvint greu faţă de toţi preoţii, studenţii 


s-au dus la el şi l-au rugat, Cred că n-au făcut 
nici o crimă, 


„Ca încheiere, l-ain sfătuit să caute să-l 
cunoască. personal pe părintele Jusţtinian, Am dis- 


-cutat mai mult literatură sovietică, Ilia Ehren= 
burg devenind centrul admiraţiei noastre, 


O RAZA DE LUMINA CU URMĂRI NEFASTE 


O doamă din Secţia Bunelor Gospodine"îmi 
dădu să citese o sorisoare, O primise de la 
dle Constantin Ifrim - ctitorul acestui Ateneu, 
în care d-sa îi făcea ciwmoscut că era la curent 
cu toaţă activitatea Ateneului şi că dorea să nă 
eumoască: Ti dădea chiar şi adresa unde-l pot 
găsi, Eram bucuros să-l cunosc, cu toate că evreii. 
din Iaşi îl detestau, fiindcă ar fi luat pietre 
fimerare din cimitirul ebraic şi ar'fi pavat cu 


ele nişte străzi, Problema însă nu era elucidată, 


fiinăcă în arhiva primăriei nu se găsea nici un 
document din care să rezulte acest fapt, 

Ca fost primar al municipiului, se purtase 
frumos cu toată populaţia, indiferent de naţiona- 
litate seu religie, Nu făcuse politică antisemită 


şi nici nu participase la vrein act de persecuție 


contra evreilor, Cu prima ocazie l-am vizitat,Ere 
un om bine făcut şi robusteţea sa fizică era 


ia 


imism, Cu el am vizitaț 


turor iegenilor din 
generalul. Ce Ma= 


de un viguros opt 
gâunare & tu 
1-am cunoscut pe 
e le citiseme Erau vreo 


u nostalgia ora- 
are le-am trăi 


dublată 
un centru de 
Bucureşti, A0010 
nolache, ale cărui roman | 
douăzeci de ințelectuali care : 
gului moldoveane Cele două ore pe 

în această înălţătoare so 
greutăţile pe c 
„aerul şi cu discuţii 
zută pătrunde în cea mai 


le, simţeam că o forţă nevă- 
intimă structură psihică 


şi-mi dă curaj gi poftă de luptă, Aici în Bucureşti. 


am conturat programul sărbătoririi Ateneului cu 
prilejul împlinirii a 25 de'ani de activitate, La 


revenirea în Iaşi,s-a pregătit un program select, . 


S-a zvonit că va veni şi domul C.Ifrim să se îns 
tîlnească cu foştii colaboratorie 

Ziua mult aşteptată a venit, La intrarea în 
Ateneu, un grup de douăzeci de fete din cele mai 
frumoase, în costume naţionale, formau un culoar 
prin care aveau să intre invitaţii, Urmau apoi 
alte douăzeci de fete în costume sport,hendbalis- 
tele, apoi fotbaliştii - în culorile lor alb şi. 
negru, A 

la intrarea în sală, bătrînii supravieţui- 
tori care au semnat actul ae constituire acum 


douăzeci gi cinci de ani aşteptau în picioare, Sela | 


era arhiplină, se intrase pe bază de invitaţii, 


Pe culoarul acesta de tinereţe şi flori a 


intrat P.2. Justinian, avîna alături pe ministrul. 
Potop, 


sita fost naţional-ţărăni s+ şi trecut în țabăra 


——— : 


cietate m-au făcut să uiţ 
are le întîmpinan la Iaşi, Odată cu | 


comunistă, urmat de alţe personalităţi, cărora 14 
se rezervaseră primele două rînduri din băncile 
din sală, 

Programul a început cu corul de peste o sută 
de persoane, care a intonat mai întîi "Trăiască 
Regele", Au urmat alte două coruri de Vidu gi apoi 
am salutat oaspeţii arătînd că acum douăzeci şi 
cinci de ani un grup, fără a-i aumi, a înfiinţat 
această instiţuţie culturală, a cărei activitate 
prodigioasă continuă să lumineze ca un estru, 

Din rîndurile coriştilor, iegi wm bătrîn cu 


„părul vîlvoi, cu un tablou în mînă strizînd;: 


— Am luat de acasă o copie după actul de con-— 
struire şi vă rog să mă lăsaţi să o citesc, 

Şi, cu glasul puternic, începu să citească 
actul în care intelectualitatea iegeană, spre a 
feri poporul de influenţa nefastă a comunismului 
şi spre a wifica spiritual Moldova cu Basarabia, 
au procedat la constituirea acestei instituţii, 
Păream contrariat şi mă uitam la exponenţii pute- 
rii, care făceau feţe-feţe, de parcă s-ar fi de= 
clanşat un cataclisme 

Bătrânul nu s-a lăsat pînă n-a citit şi nume-= 
le tuturor semnatarilor, dintre care unii erau 
arestaţi ca... "fascişti", Apoi a dispărut prin 
spate, sşa cum a venit, Programul a continuat,şi, 
la sfîrşit, invitaţii au fost poftiţi la o cafea, 
Am fost întrebat doar atît, cine era bătrînul şi, 
fiinâcă am spus că nu-l cunosc, nu au mai insistat, 

La cîteva zile apăru a-l profesor State cu 

SAS 


i-mi pwmă în vedere să pără se se 


conăucerea Ateneului şi Iaşul, Opioa, post dore sg 
în altă parte mi se va da, cu condiţia să predau 


prin bună înţelegere direcţia domului profesor 


State, 


vîntura prin faţa ochilor, M-am trezit, tocmai 
omul de serviciu îmi aduse wm afig al ziarului 
dova liberă, în 'care se anunța "Demascarea unui 
reacţionar, Cazul de la Ateneul Tătăragin, 

Am cumpărat ziarul, Pe prima pegină un lung 
articol mă vopsea în toate culorile reactiunii, la 
spitalul ande se afla soia mea fuseseră trimise 
câteva exemplare, Când m-a văzut, a început să 
plângă, Credea că sînt arestat, Am vorbit la tele- 
Ton cu âirectorul general, dl, Neamţu, care mi-a 
spus să Btau pe loc că va trimite pe cineva să se 

formeBee 

A doua zi = alţ articol, a reia zi - un 
altulee, Și aşa a continuat vreo două săptămîni, 
Rînă pe ,rînd mă prezentau ca prieten al lui Hilter, 
ca terorist al oamenilor de serviciu de la Ateneu, 
ca unul care calo convenţia de armistițiu. . 

De la Bucureşti a venit imediat profesorul 
wiversitar Bulat, care s-a prezentat la redacţia 
ziarului.la factorii politici şi a constatat,spre 
mulțumirea sa,că nu aveam nici o vină, Toate arti- 
colele, frumos însăilate, cu un stil îngrijiţ,ereu 
bazate pe exagerări, invenţii ca să nu le spun 
minciuni, M-a sfătuit să să plece din localitate pen-= 
tru cîteva săptămîni, 

la Bucureşti, după apariţia prime Lor azticole, 
o comisie formată din profesorul universitar Nicuţă- 
comunist din Iaşi, subsecretar de stat Niculescu 
Malu şi ministrul Mironescu Mera s-a prezentat la 
â-l Octavian Neamţu cerînd imediata mea înlocuire, 


75 
> 


oi necunoscuţi s 


Bănuiam că acest profesor se zbătea din răae 
puteri să-mi ia „Locul; bizuindu-se mai mult pe “Zagt 
torul politice În ultimul timp nu mai voia să actii. 
vez, nefiinăa de acord nici cu conferențiarii, nici i 
cu programele, M-am uitat lung la el, cum probabil 
s=o fi uitat şi Iuliu Cezar la Brutus,şi L-am spusă 
- Direcţia Ateneului, domnule - State, nu est 
o marfă de care eu să pot dispune după plac. 0 
doriţi, Știu asta mal de multe Adresaţi-vă pg. 
strada latină, nr.8 şi sper că o veţi obţine, 
- Acesta este răspunsul dumitate 2 mă tă 
bă unul dintre necunoscuţi, A 
- Este ultimul meu răspwms, gi m-am ridicat. 
în picioare, sem că discuţia a luat sfîrşițe : 


28 PUNTEA SUSPINELOR ZAREȘTI LA UN CAPĂT 
» PAIATUL TA AUTUL DEMNIȚA 


— Soţia mea s-a îmbolnăvit Ei am întermat-o 1a | 

se mai la spitalul din preajma Meatrului 

a "ran singur acasă şi'era a doua noapte 
ă chinuia. însomnia, Totuşi, în zori, am 


putut ațipi şi chiar | 
Visa, două mâini 

i 

Sile 9 însctipţie: Kla-Klurorl pana usa tA/ 
E ge an; pe care mi-0 


E 
am aflat că directorul apasa că scame j 
informat asupra realităţii s-a opus apunind e "Odaii 
ce Fundaţia ia pe cineva în braţe, nu-i dă Azrumu, 
'1a prima bătaie de vînt, Cazul directorului de | 
Ateneul Tătăraşi e mai dificile Trebuie să intor, 
măn şi pe M.S, Regele, Totuşi, noi vom face o s0-, 
misie &e ancheţă oare va stabili adevărul”, | 
la Aţtensu am primit vizita comisiei avîna ca 
preşedinte pe profesorul universitar Ștefan Bângi.. 
nescu, Din-comisie făceau parte gi profesorul mi, 
versitar Nicuţă - comunist şi profesorul univers. 
tar Popescu-simpatizant al Partidului Naţional 
Țărănesc, criiă 
„Am analizat împrewmă învinuirile: care nu se 
întemeiau pe nici o probă, Ancheta a durat, cîteva 
săptămîni, neputînd găsi nici o vină, 


Viterior; 


întitulat "Demisia directorului Visarion Puiu, 
Succesul ziarului nostrun, 

Şi acest anunţ era lipsit de orice temei, 
Hctivitatea Aţeneului Tătăraşi continua, Proteso= 
rul State fusese înlocuit, însă comunismul îgi în- 
tindea ghearele tot maj ameniţător, Mitropolitul 
Irineu îşi dăduse demisia şi J ustinian ajunsese 


nițropoliţ Fostul ofiţ 
i - Pos er Toltea în a 
cărui soţie în Prima et Si i 


Campania de presă a încetat printr-un anunţ | 
; 


rectoare a Școlii Normale, 
prima colaboraţoare de la Ate- 


N 


tot învăţătoare ea şi | 


i tt Pe 


neul Tătăraşi, a rămas în scurtţa ai viaţă o femeie 
corectă, bună româncă, În vertiginoasa ei ascensi- 
wne, n-a uitat să-mi sorie că în serm de recuno= 
ştinţă pentru detagarea ei la Iagi, atît ea cît gi 
soţul e1 vor fi fericiţi să mă sprijine în orice 
acţiune, Și s-au ținut de cuvînt, 
Dar liniştea pe care o visam nu puţea veni... 
Arestări, dispariţii de persoane se succedau 
într-o lume mereu mai înspăimîntată, 
Într-o seară a venit la mine şeful Siguranţei, 
Ciochină, care mă anunţă că are ordin să mă ducă 
în stare de arest le Comisia aliatţă de control, 
Aveam timpul să mă fac nevăzut, A doua zi di- 
mineaţa urma să trimită la mine un poliţist, Eram 
singur acasă, Am stat şi am chibzuit mult, Auzisem 
de multe dispariţii misterioase, care mă făceau să 
mă cutremur, Să dau bir cu fugiţii ? Să înfrunt pe- 
ricolul ? Cine putea să-mi dea un sfat !? Noaptea 
acoperea cu nori pulberea âe stele, Becuri răzlețe 
la adierile de vînt făceau să danseze umbrele nop- 
ţii: se auzeau un lătrat sinistru de cîini şi fluie- 
râturi, Departe, pe valea Bahluiului, un tren îşi 
vântura orchestra stridentă a vagoanelor dominînă 
zgomotele nopţii, | A 
De pe puntea suspinelor băteam fără voia mea 
la porţile temiţei,e 
A doua zi dimineaţă m-am îmbrăcat în cele 
mai bune haine clericale, Cînd a venit miliţienul, 
n-am mai aşteptat invitaţie şi l-am insoțit,lăsîna 
un bilet pe care am scris unde am plecat, Am mers | 
=179.— 


a 
u alt miliţian la Comisia 
aliată de control, în casele generalului ta Coş 
la capătul străzii Lăpuşneanue ele v aaUai ie ăi avale Li Aai ai A, pa 
cână tmeptele, în inima hei instalat O triste salvat din lagărul din Berlin, trimiţindu-le 
îngpozitoară- D800 valma pi Soup adepua i România şi. de atei, cu primul transport după 23 
etapte da ndă ASE 8) arestat într-un "pohod pg | august, au plecat în UR, 5.5, De asemenea,adresa- 
Sibir! din care nu mă voi mai reîntoarce, Ca a 0 1 all RUEDIGRR LL Mori 01.0.1p1-7044 catia că pe 
dale Deea ES gîndul ni se îndrepta «pro Dume. nirea EX rare VAA Petru Groza, mi s-au analizat za- 
| poartele trimise din Germania gi mi-au plătit sala- 
Într-un hol, la etaj, n-a predat: unei rusogy, riul pe şase luni, pentru că fusese blocat de gu- 
zbenghie care lucra la un birou din capătul holu. | Yernul Antonescu, 
Auie AA Eoliti po rominegte să iau 10c pe bancă, 3 Colonelul = aflasem de la traducătoare gradul 
I-am mulţumit şi fixîndu-ni privirea de portretul. Ș-: pasa - se uită lung la mine, şi, nedumerit,mă 
ebă: 


la Miliție şi de aici C 


ZEUe 


lui Stalin pictat pe perete, am preferat să staui & - Cum vă explicaţi 
picioare, Militari ruşi cu stele pe umăr intrau şi Era alai ae a i Sida ee ideia e pe 
urme a 
ieşeau din birourile ce se aflau de o parte şi de ae a = ea 
Î a noi i-am explicat anchetatorului-presa 


alta e ae Se ae Să liberă şi fiecare scrie ce vrea, Dacă îţi vizează 
ie e Zece a 3 rau sie Bee i „Sat postul, porneşte la atac, Dacă eşti fricos 
i ecal 0 de ae ia a aaa CUR AR părăsi) şi dacă învinuirile aduse sînt reale, părăseşti 
e pe See oaie . : po să iau postul gi e1 î1 ocupă, Dacă rezişti, pretendentul 
a wm sertar un dosar, rămîne qu buzele umflate şi îşi îndreaptă privirile 
aț seama că erau toate articolele din ziar | în alţă parţe, Am zîmbit vag, adăugîna: E lupta pentre 
traduse în limba rusă, Răsfoind dosarul, m-a între existenţă, 
a. în Germenia şi în ce calitate, Ru- |» Apol-ou un glas conciliant am comunicat faptul 
: raducea calm şi rer întrebările, că trei profesori universitari ancheţează aceste 
o Ea cet ad am fost ca preot la Biserica acuze din presă şi s-ar putea ca cei care m-au ca- 
ae e erlin, adăugînă clar i cu lomiat să fie grav. sancţionaţi, Doha se face 
s / din ordinul Fundaţiei "M.s.Regele Mihai In, 
- Dacă voiţi în mod real E, ştiţi ce fel de Colonelul părea mulţumit, Zăbovinăd cu privi=- 


on an fost, atimci 
ga interesaţi-vă la Novo-Ignatieviii File prin dosar, formulă o nouă întrebare: 


Să 


- Văa că la o! întrunire aţi susţinut că Basa= 
=, 27 a 


.—” 


ământ române sce Cum aţi afirmat ? Că 
păm 


sabia este Pe 


â se 
este române 8c gau Tu 
- Nici într-un fel, 


să mă pronunț într=0 pr 


Nu aveam nici 0 compe= 
oblemă controversaţă, 


tenţă 


ca side be părerea dunitale sinceră care este ? 


sînt aici ambasadorul unei Pundaţii pa. 
a gi ca orice ambasador e ne. 


„ S,Regele 
tronate de M. S,Reg speta CEO a ORDA 


ă iunie 
voie să cer instruct 
n-are ce căuta într-iwm asemenea angrenaj e 

0 tăcere jenantă se lăsă între noieColonelu 


se gîndea probabil la răspunsul meu sibilic, în tim 


" E 


AR 
ce eu socoteam că faţă de reprezentanţii autentioi 


ai lui Stalin nu e prudent să-mi arăt nici curajul 


şi nici friocae : 
Aveau ei vreo putere să îndrepte mersul isto. 


2 i 
sea Un uşor zîmbet lumină faţa colonelului, Inter. 
preta îl imită, Parcă trecuse peste wm hcp 
dificil, Atentă, aştepta să se pronunţe geful,urni: 
rindu-i mimica, Dar geful preferă o nouă întrebare 
- Ce părere aveţi de prieţenia româno-aovie= 
tică ? t 

- Foarte bwă, i-am răspuns prompte Apoi, ca 
un elev care îşi gtie lecţia pe dinafară,am conținuat ral 
pentru ca interpreta să poată traduce: 

- Noi ownoaştea bine poporul rusa, cu toată 


artificiala interdicţie impusă de politica state- 


lor noastre, Soriitorii drummeavoastră au trecut 


i ne-au dat op imagine pozitivă a 


frontierele Ş 
- 78 - 


[ceapa 


poporului rusa, Un Goncearovy, 
Dostoevski, Tolstoi, Gorki, Cehov, Turgheniey, 
Şolohov, Pasternao eto,, etc, sînt factori îngerm= 
naţi în cimentarea acestei prietenii, Prin ei noi 
vă apreciem şi vă stimăm, 

Pe măsură ce prezenţam numele acestor scrii- 
tori, pe faţa anchetatorului se putea citi mirare, 
apoi admiraţie, Probabil că se aştepta ca un cleric 
să fie complet străin de orice cultură, Interpreta 
îmi zîmbea deschis gi încurajator, 

- Aţi citi operele lor ? 

- Da! 

= Aţi pututreţine numele femeii din"Demonul" 
de Lermontoy ? 

- Frumoasa Tamara, am răspua zîmbină la în- 
terpretă, 

- Colonelul s-a ridicat în picioare, întin-— 
zîndu-mi mîna şi spunîndu=mi: 

— Eu vreau să fiu prieten cu dumneata şi luâna 
dosarul şi trîntind o înjurătură, 1-a aruncat în 
sertarul din care-l scosese, Şi eu iubesc litera- 
tura, I-am citit pe Goethe, Schiller,  Shakespeares, 

Interpreta ere fericită, De-abia putea tra= 
duce avalanşa de cuvinte pe care entuziastul ofi- 
ver mi le spunea în legătură cu literatura, Mi-a 
adus o istorie a literaturii sovietice în limba 
rusă, rugîndu-mă să. mai ţrec pe la el. Și-a mani- 
festat dorinţa de a participa la im spectacol la 
Ateneu, 

Am plecat fericit ca după o victorie zădrobi- 

E pie 


Pugchin, Lermonte 


.——.—. VI 3 MED D AP, RP ATD Rapa Ta 2 PAM MIE pr 2 DADR E 


a E ă șI 
ineam în mînă, sem ce 
A pese | Diviziile Tudor Vladimirescu şi Horia, Clogoa gi 

8 


alului Sava Goiu | 0719 Felntoarse de pe trontul din apus consti= 
j0len$ în “vuiau elemente de goe în înlăturarea ultime Lap 

vestigii burgheze, 

Mulţi disperaţi luaseră calea codrului,- Dar 
în locul siguranţei statulni, o forţă uriagă 24 
Duase locul-Securitatea, 0 nouă educaţie axată pe 
lupta de clasă schimba, transforma pe oameni în 
„rute, Vânătoarea de oameni devenise un sport bine 
„plătite, Unul cîte unul oamenii ce se trar.eformaseră, 
în disperarea lor; în haiduci, cădeau striviţi de 
„gloanţe, In scurtă vreme, securitatea devenise o 
forţă de represiune, căreia nimeni nu putea să-=f 
stea împotrivă, 
„Un fost ofiţer a fost dat afară, Era wm tînăr 
„Zîu de cântăreţ L-am acceptat în secția teatrală, 
Toţi banii încasaţi la speoțacole erau a1 lor,Acest 
fiu de cîntăreţ a intrat în securitate, Chiar şi 
faţa de tinerii cu care colaborase la Ateneu se 
purtase cu o cruzime înspăimîntătoare, Aflasem că 
“unui” student îi crăpase capul, iar altuia îi rup= 
_sese o mînă, Ambii studenţi, fiii unui cofetar, 
locuiau lîngă Ateneu, Am dorit să mă întîlnesc ca 
„el, dar părinţii studenţilor m-au împiedicaţ, pre 
_venindu-mă că s-a transformat într-o bestie, care 
ar putea să mă aresteze şi chiar să mă omoare, 

Simţeam că occidentul ne părăsisse, Stalin, 
Prin şiretenia lui, împinsese graniţele sovietice 
Schiller mă obseda, Gori | Pînă dincolo de Berlin, 
dar zilnic se consoliia, | Justinian, ales mitropolit al Moldovei, se 
i 81 — 


Cartea de 18 el o ţ 
1 unui V 
tele vilei gener 
e ciocneau v 
dea aliate de control 
ă personalitatee Plecarea 
şi sosirea erau anunţate atîţ | 
its Pries 


S0ar€e 
nu eram prizonieri 

Coboram trep 
şi gînduri contrad 
dezlănţuirea 10re ŞeE 
era o mare şi puternic 


lui din localitate ca S 
în "Moldova liberă" cât gi în"lupta Moldove 


tenia cu acest om mă va putea ocroti de multe neca- 


uri, Mai mulţ încă, prin acest om aş putea să-mi . 
aduc mama de la Sinăuţi, Dar alte gînduri se Sa 
şau în dosul frunţii: dar dacă acest colonel mă va 
implica în spionaj ? Aflând de mama şi de surorile 
mele aiîn U.R.SeS,, ar putea'să mă şantajeze, aşa 
încâîț în loc să le fac w bine, le-aş face cel mai 
mare rău, Cartea am dat-o lui Cojocaru să o citea- 
scă şi să-mi spună ceva in conţinutul eis 
An discutat cu el problema comportării colo= 
nelului şi e1 avea impresia că judecata conwmişti- 
lor ruşi este diferită de judecata noastră, că este 
preferabil să nu ai cu ei nici în elin nici în 
mânecă, Cartea i-am trimis-o prin Cojocaru, cînd am 


a, 


aflat că nu este în localitate, 


A v sia 
CIT 2IMP TRAIEȘTE BRUTUS, CEZAR DREBUTE 
* SĂ-MOARĂ - 


Această expresie din 
nismul nu numai că trăia, 
- Ba = i 


m 


instaleze 1a Buoureştie câ Patriaay 


D ropusese şi mie să 
Si Mb SE m idiot, Însuşi! 
? 

se aia Ce României, îmi bai ea x: | 
apropie ceasul despărțirii de Lacie eee Wpă | 
La vremuri noi; oameni noi, Acei oameni vor purta 
amprenta vremurilor apocaliptice pe tea trăim, | 

Cu sprijinul Anei Toltea, ţoţi învățătorii 
detaşaţi la Ateneu au fost transferați cu catedrele 
în oraşul Iaşi, Incetarea activității didactice nu 
i-ar fi obligat să părăsească Iaşul, 

Cojocarul era în culmea fericirii, Avea trei 
copii şi în Iaşiar fi putut să-şi facă copiii să 
obţină o diplomă care să le asigure existenţa, 
Georgeta Mantu, eleva pe care o foloseam ca mesagur. 
la teatru sau la alte instituţii şi despre care | 
directorul Cnidei îmi spusese că e atît de frumoasă 
gi cuceritoare, încât, dacă i-ar fi cerut raţii Și | 
toate locuri le de la teatru i le-ar fi dat, s-a | 
căsătorit cu tînărul Alexanârescu, îratele primei 


fete pe care am cunoscut-o eu în cartierul măţă- 
Taşie 


pregătea să se 


e 


- 


pă 


| Activitatea Ateneului continua, Entuziasmul 
se transforma în teamă Şi frămîntări zadarnice, Deve= 


nise o activitate în virtutea i 4 
obisnnin E 
deam şi eu să plec, A oa a cd 


va fi obligaţ să păr 
„Tea sa, toată acţivi 
de Pundaţia "Regele 
diabil, la “Albinan 
ao e 


isa ide ? Se zvonea că regele | 
âsească țara, Odată cu pleca-: 


tatea cultural desfăgurată 


Mihai, 7 se va prăbuşi ireme= . 
„Nicetasem 


vu K 4 
să maj colaboreze 


/ 


| 
| 


e) ALI ete culturală la Patriarhie sub comunism 
era imposibilă, A locui în Bucuregti disprețuit de. 
clasa conducătoare atee ar fi fos4 un chin pe care 


n-aş fi putut să-l suport, Mă gândeam să mă retrag 


la vară, 

ă j 

În această stare de incertitudine primesc o 
adresă din partea Fundaţiei "Regele Mihai In în 
care mi se cerea, să predau Direcţia gi întregul 
imobil noului director, profesorului universitar 
A,Dirk,şi să-l sprijin în continuare până la noi 
ordines 

M-a bucurat această numire, Fundaţia a cku= 


at să înlăture orice posibilitate a comuniştilor 


de a mă trage la răspundere pentru obiecte de in-= 
ventar, cum făcuse, cu Mitropolitul Moldovei, Irineu 
Mihălcescue 
 Invăţătorul Pătreşeu, basarabean, detaşat la 
Ateneu, îmi oferi o camcră în casa pe care o avea 
în cartier, ca să-mi depozitez lucrurile, 
Profesorul State nu izbutise să-mi ia locul, 


Mă simţeam atît de străin în apartamentul de la 


Ateneu, încât fiecare ceas era un chine 
O atmosferă grea învăluia orice lucrujorice 
amintire, Din micul hol de la bucătărie da 0 uşă 


"mică, camuflată, prin care puteai să intri în po= 
dul Ateneului, Între scânduri îmi făcusem o ascun= 


zătoare, un fel de sicriu minuscul în care petre= 


" ousem multe nopţi de frica arestării, Soții Onică 
“se mutaseră la o gazdă, Dacă ar fi venit directar 


ar fi destiinţat corul, Aşa că 


n 
2 — 


—- 22 


profesorul State 


Sa 


rsitar Dima, la rugă 
găţească repertoriul, | 
a aia Plutea su acei LA 
dar fără si aaa de cual ani d înhămare la 
nesiguranța ş dei comuniste era exclusă, Opoziția 
ai ei Cecil peste generaţii şi locui 
SE din măţăraşi răspundeau negativ a orice ten. 


profesorul unive 


continua să înbo 
+ entuziasne 


mințţea mea 


tativă 
: aia îmi erau aproape mutate la noua 


4 
locuinţă, De sus,de la etaj, priveam partea de car. | 
ţier a Tătăraşilor, care se prelungea pînă în va= 
lea Bahluiului, iama pustiise grădinele şi aşter- | 
nuse im voal zârenţuitț de zăpadă, Orizontul se piexi 
dea în ceaţă odată cu Mănăstirea Cetăţuiaşcu dea= 
lul imens Repedea, cu tot. cu podgoriile şi sch3- | 
tul lui Părîţă ca într-un giulgiu al morții. 

Era o concorâanţă deplină între această aţ- 
mosferă sumbră şi agonia existenţei zilnice pe 
care o trăiam, 

Păşeam dintr-o cameră în alta pe duşumeaua 
goală, roşie şi recitan în neştire versurile lui 
Schiller din "Don Carloan care sintetizau wm dezno=. 
dămînt ţrisţ: 


"Die schânen Tage in Aranj uez sind num zu 
Ender ȘI 


Frumoasele zile de la Ateneul Tăţăragi rămă= 
seseră doar o amintire, 


MARTORUL, RĂDUȚ PAVEL 


La Solicitarea d-lui 
o completare la mărturia sa, 
pag,224, din seria 
(XR, 


Răduţ Pavel se publică 
Apărută în vo1,2, 
"Din Documentele Rezistenței”. 


[+] Ca cîteva zile înainte de alegerile 
din 19 noiembrie 1946, s-a format comitetul pe ţară 
al organizaţiei muncitoreşti din Calea ferată, toţi 
membri ai Partidului Naţional Țărănesc - Iuliu ma- 
niu, preşedinte al comitetului fiind ales dl, ing, 
Nicolae Constantin, azi decedat, vicepreşedinţi 
Răduy Pavel şi Cujgbă Ton, ambii în viaţă, iar ca 
membri, printre alyii, Ionescu Aurel, Marinescu 
Gheorghe, Pîrvulescu Ion, Georgescu Alexanâru, Scrip: 
că Aurelian, toţi fiina decedați în prezent, 

aintea alegerilor, la o şedinţă prezidată 
de domnul Iuliu Meniu, preşeâintele partidului, în 
vederea numirii de delegaţi şi asistenţi la urne, 
se aflau şi domnii Corneliu Coposu,actualul preşe- 
dinte al P.N.Ţ.C,D.-ului, ing. Ştefan Mihăescu, ca- 
Sierul  cenţral al partidului la acea dată şi ing. 
Nicolae Constanţin, Răduy Pavel, Gujbă Ion, din par=— 
tea organizaţiei muncitoreşti C.P,R. 


irticolul din presă 3€ inţiţ 


e 
iu, cin vula; "Votează Ac 


y 1 Man 
BERE D are nr.9, de la 


a răspuns nimen i 


1 Lui 
La întreb pauker . 


ă asiste la seoţia de vot 

Griviţa Roșie, nu : ai 
ă ev 

oamenii motivînăd că la această secţie 

a 


ericulos să 
de comunişti şi este p 
aa dee viei. Eu am acceptat 


Rezuiltaţul alegerilop la s 


a secţia 
nr,9, de la Ateliereig Gri viţâaos, yLa de votare 
yAn03Le a fost urmă 


doreşte 5 
atelierele C.F.Re 
vorul: 

4 Partidul Neţione1 Țărănesc a ooținuț 81.8 
„1a sută, dar comisia secţiei ae Tod 4 
anu aeoti 8,94, nenul votulioy e 
“se BPD-ului (Bioocul Partidelor Democra 
„care făcea parte Şi partidul comunist, 
Subsemnatul am refuzaţ să semnez proces 
„verbal şi am părăsit secyia de votare la ora 5 di- 
“mineața,în ziua de 20 noiembrie 1946. Am fost urmă-— 
pit de trei indivizi care purtau bastoane negre de 
cauciuc, pînă la Podul Granţ în imeaia 
a locuinţei subsemnatului, 

Imediat după alegeri am fost mutați de dă 
„locurile noastre de muncă, în diferite oraşe din 
țară, după care a urmat desfacerea contractului de 
muncă, In noaptea de 15 august 1349, întregul lot 
al organizaţiei muncitoreşti aminţite din P.N,7.- 
Meniu, a fost arestat şi dus la securitate, pe e 
lea Rahovei, ca X 
Alei am fost anchetați cu multă duritate, 
bătuţi şi Bchingiuiţi, maltrataţi în moă sălbatic, 
După 45 ae zile, am fost dus cu dube 18 închisoarea 
Vilava,, în celula 8, Am fost judecat de un Tribunal. 
iiliţas, ca uşile închise, unde nu a avut voie să 
m nimeni în sala e şedinţe în afară de apără— 

dt „ ROStri. Am fost încadrat la articolul 209 
% „Coăuz Penal; delict de uneltire împotriva ordi- 


, 


v tea opozi 
i p 

asiste cineva din partea 
să particip în calitate de delegat şi asistent la 


urne, Ţin să precizez că din partea opoziției an 
fost absolut singur, nefiind prezent reia A pe 
delegat din partea celorlalte partide din opoziţie, 
Alegerile au început la ora 7? dimineaţa, Pe 8 orele 
lo a sosit şi 'Ana Pauker, însoţită fiind de o întrea- 
gă suită, în timp ce alegerile erau în plină desfă- 
şurare. S-a oprit votarea imediaţ, ina Pauker s-a 
prezentat la preşedintele secției de votare, care 
i-a dat un buletin de vot, A intrat foarte grăbită . 
în cabina de vot, a votat şi a introdus buletinul în 
urnă. Fotorsporterul nu a putut surprinde momentul 
pe peliculă şi l-a rugat pe preşedinte să-i dea un 
alt huletin, pentru a o filma din nou, În acest mo- 
ment, am intervenit energic spunînd; “Aici n-am ve- 
nit pentru spectacol, ci să îndeplinim o datorie 
cetăţenească cu demitate”, Ana Pauker s-a uitat 
foarte urît la mine şi în acelaşi moment a venit 
„„unul din suita ei, care m-a întrebat cum merg alege- 
„File. An răspuns că alegerile au mers foarte bine, 
dar acum vedeţi, ordinea este perţurbată, moate 
acestea au fost consemnate în presa de a doua zi, 
20 noienbrie 1946 şi subsemnatul po fi văzut A îngă 
Ana Pauker, avînd la butonieră insigna, care repre- 


„ zenta ochiul" aa ă 
ua anul 554 -, A 
- 86 - A distinotiv al PN. Maniu, 


+ Nu & recu= 
iind atribui- | 
tice), âin 


u) 


ta apropiere 


jî Sociale, $ Ai 89 
a Ital NES , , | 


————— 


E 


AAN dus nimice 
s nu mi s-a re 
Da recur i muncitoreşti PN.T, d in 


anizaţie 

DD oaia din 18 ii Acrei i Ziiu 

căile în 15 august 1949 şi judecaţi ale 9co, Dia 

arestaţi în Păcut parte prinsre alţii: Răduţ Pava] 
acest lot au Lă rai sp RA 


lae Cons 
ani), inginer Nico E 
Sa varinescu Gheorghe, Seripcă Aurelian, Pârvuleş, 


cu Ion, Ionescu Aurel, Georgescu Alexandru, ş.a, 

De la Jilava am fost dus la Penitenciarul 
Aiud, apoi la Canal la punctele de lucru Poarta ALbi 
şi la Peninsula, unde am stat 12 luni, 

De la Canal am fost dus la Penitenciarul 
Gherla şi după o detenție de 3 ani şi 8 Luni am fosţ 
transferat la Penitenciarul din Oradea, unde au fost 
duşi o parte din deținuții ce făceau parte din Par. 
tidul Naţional Ţărănesc Maniu, In Penitenciarul din 
Oradea, Sxpinindu=mi peâeapsa de ? ani, am fost 
eliberat. Este greu de înţeles cum am trăit atîţia 


ani, fără pachete, fără- vorbitor, fără corespondenţă] 


cu familia, în foame, frig, băzui şi schingiuiri, 
Ajungînă în mijlocul familiei , am aflat că 

şi ei au avut multe de suferit, fiind i de 

CATA pie ta Da ian copiii noştri aveau : 


miţi numai în funcţii necalificate, 


Spre exemplu x 
la I.C.A.B, să, aa ip a en idug pe strada Berzei, 


angajez măturător, dar nu am fost 
LL] 
ses"Nu meritaţi nici pămînt să 


Aşa a fost în acei sai 


primit, Spunîndu=mi= 
nina 


- 88 -. 


i - - al , 


PETRACHE GOICIU, MONSTRUL DE LA GALAŢI 


Begănescu Vale=ian 


Cînd, dragă tinere, în zilele tale Să în 
ârum spre Crîng, vei trece pe dălcescu şi vei ajun— 
ge în dreptul spitalului Brătianu , opreşte=te ! 
Opreşte-te, pe “trotuarul de vis-a-vis, le imobilul 


cu nre4â; acolo unde cu patru decenii în urmă îşi 


avea sediul Securitatea din Buzău, Priveşte prin 
fereastra de la subsol, Intre zidurile fundaţiei de 
beton, unde fostul proprietar îşi ţinea cărbunii, în 


„beciul acela, au fost băgaţi oameni ; iar în încăpe- 


rea de deasupra, Constantin Botezatu „impiegat de 


mişcare, a fost omorît şi aruncat pe fereastră, în— 
„scenîndu-i-se, în acest fel, intenția de evadare, 
Afirmaţie AD ucăz, pentru că avea o infirnitate la 
„un piciore 


Comandant, pe vremea aceea, era Sîrbu căpitan 
de securitate pînă în toamnă lui 1948 şi după ela 
venit căpitanul Holotcov; iar ajutorul lor a fost 
locotenentul major Nelu Blănaru, fost comisar şi, 
mai ales, fost boxer, iar pe Ionică Dan, din Bozioru, 


sa tn flăcău zâravăn, de-o robusteţe rar întîlnită, l-a 
"transformat în sac de antrenament, După asemenea şe- 
'dințe, era adus bietul om, zărobit de lovituri, cu 


sîngele închegat pe pieptul lui părose Le-au trebuit. 


„doi ani şi jumătate, ca să afle că este nevinovat 


= 8953 


i 


oartă, Toate încercările de 


N E e p 
si -j dea drumul p i și 
drag de a fi agătat cu ceva, 


a-l include într-un lot; 


> 


şi cîna te gîndeşti, că Blănaru. acun face şi 
Versuri e... AZ . 
Aş înclina să cred că este un om cu 0 sensibi_ 
litate sufletească deosebită, dar mă duc. cu sînâul 
la Mengele, care a trimis la moarte milioane de oa-= 
meni = mame, copii, bătrîni, în timp ce fredona 
“Traviata, Sa Pe ete a alee ONE RE 
Birourile în care aveau loc anchetele erau 


plasate în fundul curţii, într-o clădire alăturată, 


Aici aveau loc băţăile, Cu toate că staționarea era 
interzisă, țipetele Şi urletele celor molestaţi Du- 
veau fi auzite în stradă, motiv pentru care se Dro= 
ceda la ambalarea motoarelor de la motociclete, mai 
ales, i : fe 2 "ae 
Au trecut patra luni de cînd, în zorii zilei 

„din ajunul "manii sărbătorit a anului 1950, împreu= 
leg Gică Iacob, trei 
SI. Veica și plt, Aposto= 


aci | Tudita noastră muncă, din= 
tr-un birou de contabili ta nai si 


„mai puţin Claustnana : i 
"luni dee z e ete e 
e A e eo Ştefan Făşie ela 1 
catului Albu, din aceeaşi E a 
na, a 


„fost pus în 
3 pici Se eee Adunseze un scheleţ si | 
| Fra ȘI este 


| 


| 


inţi tenacitaţ 
; î a şi neclintita lui 8, , 
cau Lovit de dîrzenia $ yransferat, aşa că stăteam Singur în beznă, 


1 tal ca 1 230 9 e oa iza i 


posibil; Că s-au temut cumva să a 


: pară, în aşa hal, 
în faya instanţei, ] 


Nginerui, Cecorinov a fost şi el 
pentru 
că în ferestre erau bătute Scînduri şi peste ele 
carton, Nici o rază de Lumină nu pătrundea, doar pe 
timpul Cînd se servea tereiul adus cu marmidele de 
la penitenciar, se aprindea un bee deasupra uşii, 

- “Bra frig Chiar şi vata şi eram îmbrăcat Sumar; 
maiou; tricou, chilot, pulover, pantalon de doc şi 
în picioare pantofi, Spre deosebire de uşa spriji— 
nită în 4 pari, în plan înclinat, transformată în 
prici, pe care ne înghesuiam cu picioarele atîrnate 
sau ghemuiţi, trei inşi, acun aveam un pat de fier, 
pe balotul căruia îmi potriveam şoldurile, umerii, 
“genunchii şi cotul de unul singur, 

Odată cu venirea toamnei, frigul s-a întețit 


: şi mersul la toaletă se transformase într-un adevă— 


rat supliciue Programul era strict ; la orele 4,. 16 
și 22 Nu mai dîrâdîian de frig, ci de durere, Lichi-— 
dul se elimina prin pori şi miroseam urât, nu numai 
a mucegai, ci şi a urină, Rămas doar cu gîndurile, 
colindan pămîntul întreg, fără nici o privayiune de 
la nimeni ; "Cogitationis poenan rem partitur”, Erae 
'Sbveran pe gîndurile m-e şi-mi plăcea să E nasse a 
frumose 0, Doamne |! Numai în jurul mamei sia nu se fi 
oprite. Lacrimile pe care ştiam că le varsă peatru 


: inci copii şi 
mine igeau sufletul, Avusese cinci c 
ol şi unde ?! Eram v:s- 


ochilor ei, totdeau- 
rmurită, Avea o îm-— 


Tămăsesem singurul în viață e. 
ţa, eram speranţa, eram lumina 


na încoriurat de-o dragoste nea > se aia te 
presie aroaznică despre Închisori ȘI co 


08 ru 


IE 


în ziua cînd m-ay 


mte de Însa YI 
“ceaun pe acol0e Departe că nu am bătut pe 


pidicat, nu avean cum A, a luat un leu din 
nimeni, Du ni A ie e vină a fost aceea 
ia ortat somuhtăaul; Să aminte, prea mult: 
că n-am Sup stră, la obiceiurile străbune şi că 
la d mer ga în ţara noastră robită. Să ple, 
ici să ne redea Basarabia şi Bucovina, pănînţ, 


strămoşese, Gândul la suferințele manei a fost sin- 


gurul care mi-a măcinat cugetul toți acei ani petre. | 


Si dota Nea tot e1, mi-a dat tăria a supra- 
vieţui în perioadele cele mai cumplite de tortură 
fizică şi psihică, de a-mi păstra integritatea eului, 
În ultiua zi a anului an fost dus sus la biro-= 
ul-anchete, mde am dat o nouă declaraţie, care avea 
să fie şi ultima, Plutonierul Apostolescut, cu o 
coală de hîrtie în mînă, mi-a dictat cuvînt cu cu - 
vînt, o singură pagină, cu datele personale cu tot, 
coroborată cu a altor doi din lot, care avea să pe= 
cetluiască dosarul, ca de altfel şi sentinţa ce a i 
urmat, M-an bucurat, într-un anumit fel, că se o- 
prise aici, că n-a mai adus şi pe alţii să ne agra- 
veze şi mai mult situația, Cu cît lotul era mai ma- 
Te, Creştea starea de stress, că nu ştiai cînd se 


va termina şi Gun creştea pericolul social, creşteau 
Pedepsele, 


cu, Nelu Blănaz 
toamna 1ui 1948. ? *... Sîrbu fost şef pînă 


Ni s-a dat şi fasole la dis 


fn 00% Ira pe a aaa aa 


După decl Ie PE, 
up araţii, în Aoeeaşi zi, ne-aubătat pa 
ţoyi în camera 1, adăpostiţă e TAN 


i cu 3 Li . -— 
am, » 4 podea pe îioselu 

j: [7] . 
aveam încălzire, dar eram Duneroşi si ne încălzean 
creție, era doar Revelio-— 


nul, Numai că, în ea, am găsiţ Şi bucăţi de mănă- 


EL primeau pachete, 
celor din oraş 1lâ 


cei doi, de 1a Cili-ia, 
am rămas ca-n momentul arestării, Era semul că .- 


fi trimişi la proces, 


„„Pe 4 ianuarie 1951, noaptea, 
s-au adus haine groase, noi, 


A doua zi, înaintea zorilor, în curtea securi— 
văii ne aştepta un "autobuzn DOU, nouţ de culoare 


_salbenă, cu geamuri şi perdele, fără uşi laterale, 
doar cu una singură le spate, apoi un perete şi altă 


ușă cu gratii, iar în interior ouă bănci de scîn- 


pai a a a 
„dură, In tavan un ventilator, întuneric, O rază de 


lunină Dătrundea prin cabina şoferului, Şi iată aş=, 


Securitatea a descoperit o organizaţie Subversivă, 


chiar în ajunul zilei de 23 august şi pe anul res— 
pectiv a mai întocmit şi definitivat un dosar, Avea 
activitate, își realizase plenule 

După un parcurs de patru ore, am ajuns la "Pe 
nitenciarul Galaţi”, Două porţi masive s-au dat în 


lături şi duba a pătruns în interiore 


"Gînăâ m-am văzut în spatele lor, m-a încercat, 


Parcă, un sentiment de âeznăăejăe, mai eles în pri-— 


mele momente, mai tîrziu aveam să înţeleg rolul lor 


- A Că A i 
dantese mai la propriu, decit oriunde în lume, 


“Aici este statul major al oricărui loc ce de- 
tenţie,. 


i 


A 2 "neagra 
nbă erai dus cînd te băgau la a 
ăi i inlinazăy La arest, 
în brigada discip y si 
oînă îki pierdeai "'drep- 


i în toanzit 


eX= 
la carceră; 
oediat la Gherla sau Aiud; 
A la Jilava, bînd te afla 
la Interne, pentru continuarea 

cercetărilor, cînd nai "pica! un cunoscut, cînd ţi 
se aâucea la-cinoştinţă sentinta de Ga apei san 
nai recursul sau ţi se comunica sentinţa definitivă, 
Dar cel mai trist era când, după expirarea pedepsei, 
mai treceau alte câteva luni, sau poate un an,doi 

şi te chenau în aceeaşi blestemată poartă; pentru 

a-ţi aduce la cunoştinţă aplicarea unui "eondiţio- 

nal”,. de- patru sau binci ani, Şi fără "Condiţional”, 
cu pedeapsa expirată, chemat cu bagajele în vederea 
eliberării, dacă aveai ghinionul, în aceeaşi poartă, 


tul la muncă" 
spre un nod proces; 


să întâlneşti m ofițer căruia nu-i plăceau de ochii 


tăi, te trimitea la baracă pentru alte 4 Luni, pen- 


tru că aşa vrea el, Avocatul Ionel Albu, fiu al fos- 


tului prefect P,N.Ț, de Buzău, Apostol Albu, ţinut 
în cea nai cruntă izolare la Secutitate, într-o ce- 
lulă a unui beci, toată în beton, fără fereastră, 


timp de un an şi două luni, nu î s-au putut aa aecât |. 


doi ani de condamnare, dar a mai primit un adminis- 


vrativ de 4 ani, la Cernavoâă kilometrul 4 și acolo 


a murit de ictere Speta 


Ticu Dumitrescu = Ploieşteanu, în legărul de 
Zi la Poartă Albă, a fost chemat în poartă la expira 

rea Deepacă şi trimis înapoi de un ofiter, care,cu 
de la sine putere, i-a prelungit pedeapsa cu încă 


4 lunie. 

Câte srozăvii se mai Şe 
te porţi! Se mai petreceau aici, după aces. 
ES periei : ş i E e 


| viaţă, mi-a dat tăria sş 
"en adorație, mă rugam 1 


NEA IDEO pa ie ga. 


De la Securiţ. 
ve Lucruri aflaţe aer18l CHdusena portofelul i 
asupra noastră în iz : aa 

: omentul ax 
i ; ares= 
in Danei de care NU m-a 
; aL 
Ci acum, Un balsan, alina 
de toţ "dea atarăn 
în bezna venni 
ă Tezisţ, 


a Waica Do 


“ării, Mi-am opriţ fo 
despărțit toţi anii 
re a dorului de acasă, 
"o licărire de speranţă i-a cat 
vei, ai-. aat 
Privindu=â- ciipul 
Do nitoaaz. mului să mi-o ţi- 
Am fost ţin î = 
densă ne ea iaca li e baz 
„într-un tîrziu, apare i ral a 
al lăcătuş. Sau mai gs e dea ide: fese 
Cp » din acela care loveşte 
Gu eiooan bl, în bandajul roţilor de la vagoane, âin 
Depoul QePeReGalaţi, cîine credincics al Lui Grace 
niu-Dej, uns acum comandant ae penitenciar, 
ca era omul lui de încredere, o demonstrează şi 
aptul că în acei ani i-a fost dat pe mînă, anul din 
ele mai importante loturi de deţinuţi politiei,lo- 
“Noe Iuliu Maniu, urmare a procesului înscenzt 
ga de la Tămădău, De la Galaţi, Gheorghin-Dej a 
ut primii paşi în politica lui nefastă, 
Avea Goiciu o privire plină de ură, tuciuriu 
aţă, cu pieptul scos înainte, cu ceafa încorâată 
i taur în arenă, S-a îrvîrtit de câteva ori în 
Ul nostru, uitînâu-se pieziş la fiecare din noi, 
să ne sâră în cap, Mai târziu, an aflat că avea 
icei pe noii veniţi să-i ia în prinire ca pumni 
ioare, date cu sețe, pentru a ține ainte că au 
scut pe la el, De acest ritual nu era nimeni ere 
dar acuz, în Ajunul Bobotezei, E Ab Si elay 


33 = Sie 
7: : 
- = 4 


O ceață 


a 


A : 
vre-o bunică la țară, cu trica d 


în copilărie; ăcat, pentru că ea 


Ş se 
Dumnezeu, care I-a învăţat că e P 


yinea post negrue 
I s-o fi făcut 


| 
pi Na a ieşit ultima dată din biroul de la poan 


tă, probabil şi âupă ce i s-a spus de NOL ap Luaţ 
la întrebări ; cum ne cheamă, de unde A Acea! n 
cele din urmă, a încheiat cu o înjurătură spurcată; 
"Hai, Pui de lei, hai ? ... ma-mi voastre de ban= 
aiţi, unde mergeţi acum, nici păsările cerului nu 


vreun sem; de ne-a lăsat în. 


mai dau de voi ?* 

Se pare că avea dreptate, Am mai trecut alte 
trei -rînduri de porţi şi se întunscase de-a binelea, 
cînd am ajuns pe celularul "0" parter, împreună cu 
Mircea Hăituc şi Brişmis Gheorghe, am fost opriţi în 
faţa celei de-a doua âşi „de la intrare, celula 1lo,. 

Ni s-a dat fiecăruia cîte-o lingură âe lemn și 
o cațarolă, Avea diferiţe forme, după cum permitea 


bucata de tablă neagră sau zincată din care era con= 


Fecţionată, Nu aveam paturi, 
petec de pătură, cimentul 
metru şi juzătate lungine, 


na aveam prici, nici un 
%ol şi o rogojină de un 
pe 80 cm lăţime, aproape 
ruptă, în folosinţa exclusivă a celor patru vrînceni 
din Herăstrău, Nereju Năruja, arestaţi cu Organiza- 


via Tepeş II, a lui Lupşa 
A şi colonelului 
după 20 iulie 1950, e Aaa 


Pe celulare erau vreo cinei sut 
via lor şi arestările Continua 
e 


saliilor astpra familiilor 
rînâ, și 


- 9% - 


e din organiza- 
Ca urmare a repre= 
ugarii se predau pe 


SU aa A 0 


ai AER. cc PERII ARB 


câ ră SS lizal "O", după celula 122, folosită 
oa magâzie, urma un paravan de scîndură pînă în ţa= 
vane Dincolo de el, în totala izolare, cîte unul în 
celulă, se aflau Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Nicu 
 daranăinos fostul director a] ziarului "Dreptatea", 
penescu Ne secretarul perţidului și ceilalţi, 
plasați în ăripa de nord, nu vedeau niciodată 
soarele; cu excepția zilelor ae vară, La ei nu avea 
voie să pătrundă decît un singur gardian şi un sîn- 
zur devinut de drept conwm, totăeauna aceiaşi, care 
Je servea mâncarea sau le scotea tinetele, 
„- » Plimbarea lor se făcea numai pe lîngă ziă, în 
porţiunea din dreptul celulelor pe care le ocupen, 
Încercarea de a-i vedea, era plină de riscuri, 
pacă erai susținut și ridicat de cei din celulă pî- 
mă la nivelul gratiilor, puteai fi observat de zar= 
 dianal Gin ghereta cățărată pe cel de-al doilea zaa 
"de împrejmuire şi acesta nota fereastra şi nivelul 
unăe a observat mişcînă cineva, trensnitea celor , 
din interior; după care urmau bătăile agil Sate 
Să Gelularul era în formă de potcoavă, iar SE 
le diapiae în evantai, fisuri ion păi cea alai a 
ză alta, cu peretele exterior de pEcoape doi metri, 
„cel interior de un metru şi jumătate, în Se spce 
"ela uşa, iar cei doi laterali, de. spe ae e 
“ei, i j team întinde picioareie, din 
trei, noi veniţi, nu pu : a 
 Mpaă da ap ghemuiţi, prin rotaşie; 
€ lipsă de spaţiu şi dormean 8 je E a pase e 
"din trei în trei zile, chiar la ușă un 
e ae “Aproape de intrare; 
Vionaţă din stejar masiv, era ve 


uşa, etiar tacă era confec- & 
3 ge 
che, din secolul tre 


309 


e 


întul, Caloriferul, cu 3 


: : îngă ea sufla v Sa LO : 
cut şi pe lingă văţi de oră Cît primea 


elemenți, în cele doua jună 
călăură, dimineața şi seara; 


âe i 
pa o lună, şoldurile, coatele şi umerii se 


învineţiseră, la fel cu cimentul, aşternut al reu- 
matisnului, spondilozei, sciaticei, tuberculozei, 


căci era miezul iernii, 


La numai cîteva minute după ce an fost zăvorâți 


în celule şi uşa din capătul culoarului a fost fe- 
recată cu lanţurile ei grele şi lacăte de pe timpu 
lui Monte Cristo, a început comwmicarea veştilor, 
În primul rînd prin calorifer, vorbitul prin tini- 
cheaua fixată în perete sau prin uşă între cei de 
pe acelaşi celular, În mai puțin de o oră se ştia 
tot, de la celalarul * 
jul doi, sie 
Aşa aflau modele sau cunosouţii unul de altul, 
cu întîrzieri de cîţeva luni sau chiar un an; cine 
aai este în viaţă sau cine a mai murit în lumea de 
afară, : iba 3, 


Vocile nai erau auzite de gardieni cînă făceau 
„„ondul de Putină şi amenințau, înjurau, dar numai 
atît, Ş E, cu , E 


„După ora închiderii nimeni nu avea "vote să pă- 
dă în arest decît 7 
va, la deschidere 


i 
run „însoţit de procuror, Diminea- 
» aceleaşi zăv 


abia îşi făceau Simti 


"0" partery la "A", de la eta- 


NERO 2 03 Si, 


Aliniaţi în cea mai perf 
giu trecea prin faţa celulei, 
striga : "opt, nouă, zecen 
plați în interior, Nu stiu 
că semăna mai mult a trece 


ectă ordine, cînd Goi- 


unul dintre deținuți 
> după numărul celor a-— 


dacă nota Cine 


va; pentru 
vistă, Câteva se-= 
dar cîţ de apă 


6 în ve 
ounde pentru fiecare celulă, 
pacă i se năzărea că unul 


stai smirnă, că nu era îne 


Săvoare!,, 
+ mişcat, cînd trebuia să 


heiat la un nasture, îzi 
aducea aminte ceva în legătură cu el sau gardianul 


raporta că în cutare celulă s-a vorbit, oferea lui 
Goiciu prilejul de a se dezlănţui, se năpustea asu- 
“pra victimei ca un cîine cuprins de turbare, îl 1o- 
vea de pereţi cu pumnii, picioarele, î1 trîntea 
ciment, pînă ce bietul on, năpădit de sînge, vipa 
 deznădăjăduit ca-n gură de şarpe, 0 făcea cu plăcere 
_cinică greu de imaginaţ, Niciodută n-am avut cura- 
jul să-i întîlnesc privirea, Mă uitam la peretele 
din faţă cu respiraţia oprită, pînă la trecerea non-— 
Strului, încheiată odată cu lacătul prins cu zăvorul 
de afară, 


pe 


Şi cu toate acestea, în Sfînta zi a Bobotezei, 
"după ora închiderii, cei câţiva preoţi, aflaţi în 
"celule, au făcut o înălţătoare slujbă, "Bine este 
„Cuvîntat cel ce vine în numele Domnului“, 
"Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă”, 
“Prin botez,. Hristos ne-a mîntuit și ne-a învă- 
„at pe noi oamenii să ne bcăezăn şi aici, mai aaa 
„a oriunăe, în nenorocirea în care mă aflan, siuțearn 


"| Prezența matălui Ceresc în toată fiinţa nea. 


ni s-a fixat termen pentru 


ză 3 
_ 93 = 
>, 


După o săptămînă, 


„Proces ; 9 februarie 1951, 


pe 8 februarie; 8 vorbit 
să ia ceva de îmbrăa 
văzuu CU căciulă de 


strahân, 


intes 

Qu o ză îna 

prin “uşă Cu ceilalți din Lots 4 
cat şi pentru mine şi aşâ; n-a 


cu guler de a 
scurtă îmblănită 
astrahan; 25 buna) sala era goală, Se spunea e 
Ajuns 


yederea procesului sînt anunţate familiile, dar 
în 
ninic, şi nimenie 


În afara completului de ju 
ofițeri de marină mai erau doi avocaţi din oficiu 


şi cei care asigurat pază» 
Nu am văzut actul de acuzare şi nici cp At 


clarație, ştiam că ni-a pus în spate un pistol pe 
care i l-am dat lui Hăituc etate dar două lucruri 
esenţiale erau trecute sub tăcere : 

- faptul că acel pistol era o “mablă aeplcată 


Teyea" - un atelier de reparat biciclete și pe care 
le foloseam cînă trăgean la țintă pentru Rova nenea 
insignei de polisportiv ; 


seama "organizaţiei, 
Anchetatorul Apostolescu, fără pic de serupule, 
mi-a impus să scriu un neacevăr, Speran ca instanţă; 


Văzînd corpul delict, să-i dea seama că e o jucărie | 


Şi nu o armă âe foc, 
sa să scriu că i-am îs) 
Hausere Și pentru că 
înțeles eu Mircea să 
“ul de la mine Şi să-=] 


150 


Toi atât de bine mă putea Bpal- 
Tedat un Kalaşnikov sau un. 
era prezentat un neadevăr, m-am 


- 


i descrie cum arăta, 


„RI | & 


aecatăş alcătuit din] 


rezultă din registnv 


a fi orientat oare, avocatul, 
nu l-an atins. cel puţin cu un deget, După ultima de- 


DU recunoască, că a avut pisto-, 


Minţeau ei, ninţeaa 
Mai all 


cu şi Velcu, elemente 
sei muncitoare", Atî4 şi 
?! 

tata făcea parte din categoria 
u6 ha teren arabil, după cum 
e: i l agricol al primăriei comunei 
Scînteia, județul Ialomiţa, locul ae obîrsie, Să se 


după seurta îmblănită de 


yărani lor mijlocași, o 


„împrumut, cu care eram îmbrăca Şi căciula de astra- 


ban pe care o ţinean în mînă ? 
„Pe 20 februarie, mi s-a adus la cunoştinţă cz: 


SE nonin. sentinţa penală nr, 177; a Tribunalului Hilitar 
E» Galaţi, am fost conăamnat la trei ani închisoare co 
cu cartuşe tgeco', care se vindeau cu puunui la "Bu | „recţională şi trei ani interdicţie corecțională, pen- 
SR tru că am făcut parte din organizația subversiyă 
3 "Pui de lei”, 2000 lei amenăă şi 2000 lei cheltuieli 
: de. „judecatăn, 

- după 6 luni, venise o singură dată la Ci Libia, : 
de i-am dat un trening, fără nici o altă discuţie pe E 


Aveam 19 ani şi cu 3 fac douăzeci şi doi, - 
Se Floarea tinereţii mele petrecută după gratii, 
După comunicarea sentinţei, am fost daţi ime- 


3 ata la salon unde își ispăşeau pedeapsa cei conâaz- 
Ş naţi,. Înpreină cu Gică Iacov an nimerit în salonul 
4, 


| Sipasle cele mai grele, 


Situat pe aripa din nord, unde se aflau cei cu pe- 


i 


„Am cunoscut aici pe frații Hilohi din Iveşti, 


Ş paeotil Graur, profesorul Zăru,; Ionel Paragină,stu- 
» dent la filozofie, Timaru; farmacistul Stratulat, 


i: fe. se decsca din Rîmnicu-Sărat; fost Pee Sena 
sa - lol — 


Aveam toată admirația 

Exista totaşi un 
de Goiciue 

Se înjurau reciproc ş 


i cu toaţ 
î ă ă ve astea, e1,Goi- 
ciu, Du â îndrăznit să-l atingă cu un dagoe sd ed 
. SDU 


inginerul Ştefănescu 

ste pia, tai. 9 Costul Lui: şef de 1a De- 

pipe e si eram scoşi în curtea bise= 
Dai ranarormată:ân magazie, la tătatul leanelor, 
gocovați pe o stivă de lemne, mi-a arătat pe Nicu 
 Carandino şi Penescu, Aveau âeja executați trei ani 
și junătate-pînă atunci, În dreptul unei ferestre a 
celularului, pe partea opusă, se afla ușa care dă- | 
dea în afară, în curte şi cînd aceasta era deschisă, | 
“pătrundea lumina, astfel că i-am putut vedea cînă 
„erau scoşi la aer, câte unul, pe rînd, însoţiţi de 
gardian, Nicu Carandino era mai înalt, slăbit, puţin 
adus de spate, Penescu, de talie potrizită, purta 
ochelari, 

Dacă Petrache Goiciu era bestia întruchipată, 
cu nimic mai prejos nu se arătau caralii din sabor- 
dinea lui, Dintre ei, cele mai mari javre erau Tan- 
vuia, Dima, Codreanu şi mai puțin Bineaţăe 
a Ferocitatea, barbaria, cruzimea şi cinisuul ăs- 
SS rau, mâna tribunalului internațional, le | voză nu cunoştea margini, E a 
puşi AR agui e bestialităţile la care erau sw Ş = Saloanele erau scoase la i se 
dima JEE d sia Fa intraţi pe mîna lui Goiciu, dotă, timp de douăzeci de RR uge dn e ee 
chisorilor, sicca d alai PeeoTomăltului sa i n cutiei Sa gti pese 
a Boala feip orale între viața de detenţie) “* la unul din saloane să conunice as au 
a Induraţă de Bois ASUL on a Semn unui prieten sau cunoscut îe la celă 


pătinit ca ni i a 
1 meni altul, 9 treime âin detenție cred | la a 


S Mici Pi i, din acelaşi s 

că a petrecut-o Ja şoptitul între noi, Si e 
Sa a ă Ta ermiSe 

- 102 = “agra, dacă a supravievuit, d, nu era 


pentru e1, 


fost prizonier în 
deținut căruia nui 


Xa iroaș 
= vătătorul Oh 
an senat; în Y inginerul Ștetg 


3 ă Petre din Brăila, 
Ue Re Se Se Duduyă a E PRR 
nescu din Depoul 0.,F.Re Galaţi, Aici ŞUnea 


de scîndurăe întinşi pe jos, unul lîngă altul, sens, 
"inan foarte bine cu sardelele dintr-o cutie. Intre 
hîrăău şi uşă, era singurul spajiu unde puteau fi 
făcuți câţiva paşie Orice fel de activitate era ij, 
verzisă şi mai ales să nu se fi găsit un petec de 
hîrtie, de ziar sau vîrf de creion, Nici plăcuţa 
de săpun scrisă cu bolăul, nici pretucratul unui og 
şi nici împletitul unui pulover, Cu așa ceva se ocu| 
pa Duâuţă cînă un ofiţeraş de securitate, fără epo.|. 
leţi, rătăcit printre noi l-a turnat, Patru zile ae] 


era îrică 


pou 


neagra a făcut pentru asta, | 

Cînd a revenit în salon, galben şi bolnav, l-a 
bătut pe ofiţer cu pumnii, în huiduielile celorlalți) 
pînă cînd înnebunit de lovituri, cu sîngele la gură, 
mantaua sfîşiată, a fugit şi a bătut disperat în 
ușă cu picioarele. 

Cel mai înverşunat dintre noi, cel mai âîrz,. 
cel care î-a dat cel mai mult de furcă lui Goicia, 
a fost farmacistul Stratulat, Le striga ; Asasini- 
lor! Gaulaiţerilor ! 


0 III 


ia 


de gardienie 
fost surprins de 
ostru şi 


potăeatna eran supravegheați 

“în una din zila, Gicu Manea a sp ip 
manvuiâs făoînă sem ouiva de la să 
1-a chemat La Ele 

Gicu era bine legate 
va ae Kilograne. Când s-a. apropiate 


| ac Smîntule ț ; Ss 
aa făcut una cu pămint | | 
Cuprins de un saâisn sălbatios lovea ca scos. 


“ ain minți, ca ciznele cît putinele; sii 0 nae 
Rămăsesen încrenenit de ce vedeau, La câteva zile, 
avea să-mi vie şi mie rîndul. pie 

Pentru un schimb de priv 
şi băgat la neagra. 

În faţa infirueriei, pe partea stîngă a unui 
culoar îngust, erau trei celule negres' An fost în- 
pins în ultima, Lagubril, groaznie |. - 

Nici un strop de Jumină, nici o fereastră, Aer 
nu primeam decât atît cît pătrunăea pe lîngă tabla 
din vizetă, Pe jos fuseseră aruncate tinete cu fe- . 
cale şi urina, Bra sfîrşitul lui martie şi era frige 
Am stat ghemuit pe tocuris rezemat de uşă, Orice pas 

făcui, răscolea şi mai mult mizeria, M-a scos a doua 

zie ci je dela DE ra 


dar Danvuia depășea 0 su- 
dintr-o lovitură 


iri, Dima, m-a înhăţat. 


la neagra, la uşa infirmeriei, 
pază un gardian, Am aflat mai 
afla bolnav Iuliu Maniu, Marele 
on, care a pus umărul la înfăptuirea unuia ain cele 
a a acte în istorie "Unirea Transilvaniei 
: patria ăn ă 
e aa » zăcea ou la 78 de ani, străjuit 


ș La ieşirea de 
„an văzut făcînd de 
tîrziu că acolo se 


„= 104 = 


ar ea | — ȘI i 


Comercială, Punsoiu, Nicu Găgean 


“e Tîmboieşti, Sergiu Movilă şi vizitiu 


A 
In octombrie 1918, 1a Arad, ca preşedinţe al 


! panbidului Naţional Român, a rosţiţ cel mai scurt 
m 


aa iba rămas în istorie ; "NE UNIM CU PARA" | 
„a pukin timp după ce m-au scoa de la Neaera 
am fost mutat împreună cu Gică 1a salonul 5 fă 
G „Deosebirea era mare față de unde plecasem, 
a După amiaza, primean razele binefăcătoare ale 
soarelui, O treime din deţinuţi eram tineri şi nu 


| am simțit prezenţa turnătorilor, Aici te puteai fo- 
 Josi de plăcuțe de săpun scrise cu vîrful unui ac, 


„pentru a învăţa o Limbă străină, versuri, formule 
- matematici, Se puteau, fără teană, desface şi împle- 


ir: i pulovere; se puteau confecţiona cruciulițe din 

i os. Un adevărat artist în materie era Goriţă(Grig), 
„elev din Tecuci, Din mîinile lui ieşeau adevărate 
“bijuteriie Locul meu pe rogojină era lîngă Titi Ger- 
E "chezs student din Galaţi, Dot din Galaţi mai erau 
Vasilică Gurău şi Miti Comşa, fostul centru atacant 
cal "Prahovei" din Ploieşti, pe cînd era în divizia 


"At, transferat mai tîrziu la Rapid, Cîtă omenie, 


 câţă bunătate şi cîtă demitate la aceşti oameni, . 


„mot aiei am stat cu Gigi Cătuneanu, Valerică 


 Marinaş, Toderaşeu, Didi Frunză, Nelu Arghir, Gicu 


 “Paragină, toţi elevi din Focşani, Zaharia, student 
farmacist, Arghiropol Gheorghe, student la Acadezia 

u din Brăila, Doru 

Lepădatu din Mohreanu - Brăila, Leonida Ivănescu; 


Popescu Ioan (Cotor) din Rimicu-Sărat, Riţă din 
Costică din 


Bîrlaa, 
CE AD ea Aa Moraru 


“La salonul 1 era lotul huşilor Că Enciu; 


12105 = 


* 


O 


140, Neşteanus Penișoarăş Part ene,Ne. 
Otpariats 


ti Fani Ortopeleas Nicuşor Coman gri 
manea inoeistăi „prebubi și Radu! 1very, £ opSaou 
ţ S da 4 

Clement din ru o tuz Pin din Buzău — Ionel 


La salonul 3ș A 
Albu, Ioniţă Dumitrescu, Puiu Ionescu, Ghiţă Gheon 
Li 4 


ghe; Furtună Gheorghe, Ivan e 
Cel care ne înaripa idealur 


tră tinerească, a fost judele Drago 
şani, Fost prizonier în răsărit, cu un mare talent 


oratoric, o foarte bună memorie, ne purta seară de 
seară pe aripile imaginaţiei şi mai uitan de acea 
eternă foame, Ni se dădea o zeamă chioară, cu nişte 
frunze uscate de mărar, pătrunjel sau cam așa ceva, 
pe deasupra cu nişte steluțe de grăsime fără nici 
un gust sau o tulbureală de cartofi în care nu gă- 
seai nici o singură felie întreagă, In rest 250 sr 
de pîine pe zi,dimineaţa 200 gr de teroci de mălai,iar 

" Guminica la masa de prînz, 50 grame carne; mai mult 
cartilagii, 

Nici cel puţin Dragomir, student, T.B.,C.-ist, 
prin urechile căruia se putea citi ziarul, nu bene- 
ficia de un regin privilegiat, De un an aştepta să 
fie trimis la Tîrgu-Ocna, 

Menţinerea moralului, păstrarea demnității, vo- 
ina neînfrînţă, deveniseră faruri călăuzitoare, pe 
drumul destinului ce-l avean în față, E 
PR pa sensibilizat sufletele, ne-au 
tecul şi ga o dace Vezi ființei, cîn- 

îşi aveau un 
Ştiinţa noastră 
- 196 — 


mirescu din Foo-= 


“ol bine așezat în con- 
e Multe dintre ele, învăţate acolo,1€ 


„N 


ile, fantezia noas- 


păstrez și astăzi în memorie, pe 
e LE 


lîngă '"'Rucăciunen 
10 ce veste minunatăn, 2 Rugăciune", 


Pa (= dem 


no a 
0 brad irunos", ale lui Ra 


a illa) : a HĂ, 
DE oua 64 “Colindul Prizonierului" 41 lui mumuru 
2 umuruz, 


ale căror autori 

CUNOSC, Cca şi acest cîntec de leagăn ; 
n . . . :, i p; 2 , 
Dormi iubitul mamei, nani, nani, 
A plecat şi ultimul lăstun, 
Ruginiră plopii şi tufanii 
Şi din temiţa ce-i surpă anii, 
Nu a mai venit tăticul bun, 


am învăţat și alte Versuri, i 
nu-i 


Dormi iubitul mamii, toamna plînge, 
Plânge frunza, plînge şi se frînge 
Şi orice frunză-i lacrimă de sînge 
cc... 


o... ...vcc.vccsoaoeooos.ocoosso..ssose 


Nani, nani tata nu mai vine, 
Mana stă cu sufletul răpus, 

Cine să-ţi mai spună basmul, cine 
Să-ţi sărute pleoapele senine ? 
Mama plînge şi tăticu-i duse 


5 


„Din cea de-a doua strofă, nu-mi mai amintesc 


„două versuri, 


E ia. autor ; Radu Gyr "Cînţec de leagăn" 
- 197 = 


m 


Au trecut âe atunoi. 


var, cu aniis cînd nă întîi 
viei mele, Nicu Urse, la 


tam pentru noi : 


0, mană; 


patruzeci de ani și E Oarţ, 


ineam cu prietenul copila, 
insistenţele. Lui, mai ca. 


ce blînd mi-apare chipul tău 


Și mă cuprind ades părerile de rău 
Şi-n nopți târzii, închis în ocna blestemată, 
Revăd ca-n vis, viava mea de altă dată, 


Mi-e dor de tine, mană, dor nebun, 

Mi-e dor de taţa cu-al său zîmbet bun, 

Mi-e dor de Ticu, fratele meu drag, 

Spre casă, toţi, mă poartă dorul meu pribeag. 


CR: 
o.sonsoseocooeoeooeevecococasecsrotesecooseecese 


Un cîntec cunoscut de noi toţi, era: Î isa 


Duninică”, 


e so..ceosacosesesacsos.e. 


"Aspru e vîntul ce şueră-n noapte 

= mîini Le-a lanţuri mă dor şi-s umflate, 
Încere să mă scol, dar n-am nici-o putere 
ȘI cad la pănînt istovit de durere, 


SE ae 
SA der na CI e cele sea 


| 
4 


Minorii sîng cae la Gherla, 


„Se Coraează loturi 
îrept comun ds ia & 


uceava 
tinația Poarta Albă, 


Mă despărțean de Gică 
N ? 


el, 
= Voia 


pentru canal, . pleâeă huşenii 
» cu duba disciplinari lor de 


am fost îmbarcat cu des- 


35: 
dar mă bucuram pentru 


i tată era proprietarul cofetăriei 


Peste două Luni avea să fie Liber, 
Nu pot încheia aceste rîncuri, 


fără a aminti de 
căpitanul aviator Carol Anas 


tasiu, din Buzău, al că- 


"Mercur", din 
strada Cuza Vodă - centrul orașului - incendiat la 


sfîrşitul Lui august 1944, pe care l-am lăsat la Pe- 


nitenciarul din Buzău, 


În luptă cu Liberatoarele americane, deasupra 
rafinăriilor din Ploieşti, după ce doboara un avion - 
este la rîndul său loviţ, 

Cu avionul în flăcări, în cădere, se aruncă s- 


“supra altui bombardier, pe care,de asemenea, îl do- 


boară; dar cînd ajunge la sol, nu i se deschide tre- 


nul de aterizare, Așezat în plan orizontal, prin 

4 = frînare bruscă, iese prin ban și este catapultat pe 
] "o căpiţă cu fîr. Se alege cu o fractură craniană și 
E a ambelor picioare, 


Se cunoştea şi atwci, în toamnă anului 1950, 


E: a locul plăcii de platină de la cap. La oasele de la 
Se picioare avea tije, 


EI a fost unul dintre cei nai destoinici, mai 


SE i temerari şi mai bravi piloţi ai aviaţiei noastre, 
: Faptele lui de eroism, l-au acoperit de glorie, Jeză 


erou, azi bânâit ! Cîtă ingratitudine ! 


0 ARIE 5 „eta pa o ceea ză IR 


e 


| | 


i „ VASILE 
MARTORUL: ŞIIRBU 1 


Şînț născut în anul 1903; A lesaiua 
în, comuna Români, județul Neamţ, 
10; în: sâtul Romanie? N ai E Pacala 
domiciliul prezent fiind in ŞI 
uăeţul Bacău, 

et ada 1951, luna octombrie, ziua 13, am 
fost arestat şi trimis la Canal, unde am dat de cel nai 
rău commist, cel mai rău securist, comandant de co 
lonie, pe nume Borcea; nu ştiu ce grad avea,fiinacă 
umbla îmbrăcat civil, Pînă în anul 1953, am fost 
ţinut cu "pedeapsă! administrativă, instituită în 
România "în coformitate cu Charta arepturilor 
omului", semată gi de:R,P,R, în 1950, 


la 14 iwie 1958, am fost din nou arestat şi 
anchetat de către locotenentul-major de securitate 
iiihalcea, : 

Am fost bătut şi schingiuit, îmi dirija lumina 
unui bec în ochi, mă ardea - nu altceva - ca să spu 
ceea ce vroia anchetatorul, “Aceasta a fost la închi- 
soarea securitţăţii ain Bacău, 

După încheierea dosarului, 


: s-a formaţ un 103 
de 150 de deţinuţi polit 


im fost Tepartizaţ 
„deţinuţi liberali, 
7 Lao) 


la camera 47, unăe erau 


ni + 
dintre cane mal rețin pe Gheorghe 


strat fost profesor de filozo 
facultate de Drepţ), Dormu], 
economiei naţionale, 

Am stat în cameră cu R 
jăzărescu gi cu mulți alţi 1 
120 de deţinuţi, 

preajma sărbătorilor de Crăciun 1958, am 
fost adus la Bacău cu Gheorghe Strat, 
frig şi domul Stra; 


fie (N,R, Profesor 1. 
Strat a fost ministrul 


adu Câmpeanu, cu Dan 
iberali, În cemeră ereu 


Era foarte 
mi-a dat o haină ca să mă în- 
brac; deoarece eram îmbrăcat în nişte zârenţe, 

la Bacău am stat o lună de zile, după care 


“ne-a transportat la penitenciarul Galaţi, Ia Galaţi 
am fost triaţi şi cei mai tineri au fost duşi le 

A gospodăria de stat Salcia, După wm en, am fost tren 

" feraţi la gospodăria de stat Stoienegti, Aici = 
“fost aleşi cei bolnavi = ţinîndu-se seamă ae cei 

care pe vremuri au avut febră tifoidă - şi eu fost 

_ separați ca bolnavi wm :.umăr de 29 de deţinuţi poli- 

A tici, care au fost transferați la închisoarea din 

i Botoşani, 


Am fost pus în libertate la data de 15.04.1964, 


| dia către penitenciarul din Botoşeni,conforn Decre- 
„tului nr.176/1964. 


E 


CU N, FLORIAN 


MARTORUL, ; ONES e 


 Plorians trăitor în 
reotul Ionescu Ne 
sea ieţii mele acun în leatul 1991. 
x mărturie ? Vreau să vă asigur 
umnezeu, adică & Adevărului, 


a] 80-iea an al v 
De ce scriu aceast 
că o fao în frica lui D 
precum câ să se ştie şi E 


nilor, din partea oamenilor, asemenea fapte, 


LI] 


Bra în anul 1950, Stăteam ascuns în casa son, 
lui meu, Badea Ion, din comuna Oteştie judeţul 01t, 
fugit fiind din satul Bărăştii-de-Vede (01t). în 
3 iunie 1948, cînâ, un on de omenie, primarul comu- 
sei, pe nume Firicel Ion, n-a anunţat că în comună 

au sosit doi securişti ce au drept ţintă arestarea. 
mea, Imediat a trebuit să părăsesc casa şi familia, 
De ce ? Pentru că eram bine cunoscut la ora aceea. 
ca anticomunist, prin manifestările mele, din pre- 
dicile ţinute în Biserică şi în public când discu- 
tam, arătând pericolul pe care-l aduce marzism-le- 
ninismul peste ţara noastră şi credinţă strămogeascăi 
Am fost arestat deci, după un an şi zece luni 
de către sergentul-major  Iorescu, şeful securităţii 
za a N e ++. 
Am fost preot ep sote re 
Părăgtii-e-Vede “ide ea onesti &in oomuna 
» Județul 01t, Imediat după aresta- 


+ 


ae 


X nu se mai întâmple oame- | 


re, care a avut loc 1a data de 23 
tos Asa “d ian Mea Becuri tatea 
| jocotenentul Vâloiu Vespasian, d 


gină» înconjurat de trei inşi, plus geful miliției 
1ocalee Aveau pistoalele în mînă, cerână cetăţenilo 
să facă loc, să poată pleca,fiinăcă se adunase că 
“jume din sat, bărbaţi, tineri, copii, femei gi fete, 
i Anchetarea a fost făcută de către locotenentul 
yâlciu Vespasian, care a întocmit dosarul şi a duret 
de la 23 martie 1950, pînă la 5 mai 1950, Locotener- 
tul Vîloiu Vespasian, nu m-a bătut şi nici nu m-a 
“înjurat neaducându-mi nici un fel de insultă sau 
atjocură, dar mi-a pus la mîini cătuşe, care mă 
strângeau foarte puternic şi în timp de două zile, 
mfinile mi s-au unfiat atât de mult,că nu se mai ve- 
 deau cătugele intrate în carne. Aveam dureri mari 
“în spate, între omoplaţi, văitîndu-mă de durere, 

în această 'cameră în care am fost ţinut numai în 
timpul cît am avut cătuşe la mîini, exista o masă, 
iar eu din cauza durerii am căutat să mă întind pe 
ea socotină că în felul acesta se ver mai ameliora 
durerile, dar am căzut de pe masă, Zgomotul produs 
a fost auzit de către anchetatorul Vîlciu Vespasian, 
care lucra în biroul vecin cu camera în care mă ţi- 
neau gi venină să vadă ce s-a întîmplat, imediat 


ni-a desfăcut cătuşele şi lăsâîndu-mă singur a plecat» 


Era pe la ora 8 dimineaţa, adică a doua zi de la în- 


| cătugare , După acest moment, din ziua de 25 martie 
„1950, am fost luat, 
„dus în faţa anchetatorului. 


martie 1950, am 
Slatina, de către 
fos4 urcat în ma= 


cam pe la orele ll dimineaţa şi 
Ancheta începută atunci 


213 = 


„RR RIO RER 


Ea 


ămâni, AD fost ţinut în 


+ie 1950 pînă la 5 mai 1950, 

Slatina de 18 23 mar sasa doat luaţt din beoiul 
După terminarea git viol încă 5 (oinci), reținuți, 
ităţii, URARI ACR tii fost plutonier ae 
dintre care ţin a Sa Ion din comuna Corbu, jude. 

ţ N ee dus la > tă țuli unu al clădirii se- 
e Aceasta a avut 20c pe data de . 
1950,pe la orele 22, înţr-o cameră unde comandantul 
seouzității judeţului 01t, pe nume maiorul CHICOȘ 
VIBRATII, cu spatele spre uşa de intrare și cu faţa 
spre birou, se uita pe o hîrtie, iar su an fost age- 
zat de plutonierul : care mă luase din beci, în spa- 
tele maiorului, Acesta, după sosirea mea aci, s-a în- 
tors bruse către mine şi fără să zică vreun cuvînt, 
a început să mă lovească cu pumnii peste faţă şi 
peste can pînă am căzut ; iar după ce am rămas jos, 
pe pardosea, mi-a dat lovituri de cizmă în stomac şi 
ficat, Căzând în nesimţire an fost dus apoi într-o 
cumeră de vis-a-vis, care era fără lumină, Aci venea 
cineva şi îmi lua pulsul şi din cînd în când punea 
câte o întrebare „ ce ai, te doare capul, ? căzuşi de 


a durat oiroâ două săpt 


secur 


jandarmi p 


pe scară ?" Aceste întrebări şi luarea pulsului le-a | 
reţinut numai după ce an _ început să-mi recapăt cunor | 
tinţa, cam după trei ore, Pe la orele trei, spre ziuă, i: 


am fost ridicaț de do4 securiști şi dus iarăgi 1a 
veci unde erau şi ceilalţi arestaţi, Dimineaţa,ner- 
gînd la 4,C,-ul din curte „an eliminat chiaguri de 


sînge, negre, ca după aceea să mai pierd încă aproap? 
o jumătate de kg ae sînge, 
= ap | 


—. : 


Din acel timp am suf 
peri de stomac şi ficaţ, 
temniță, înternîndu-mă ia 
pucureşti, să mi se pună 4 
hepatică atrofică şi ulcer 


erit mari Şi continui âu= 


pentru ca după iegirea din 
spitalul Pundeni, din 
iagnosticul de - ciroză 


De la Slatina an fos+ dus la securi 
piteşti călătortnă cu _trenu] 
rişti în haine civile, 


tatea din 
3 escortat de doi secu- 


„la Pitegti-Argeş, an fost predat securităţii 
pe ziua de 5 mai şi am fost ţinut aci până la 29 mai 
1950, În acest interval, pesţe trei săptămîni âe 
zile, am fost anchetat de către căpitanul Iorăache,., 
care m-a bătut cu un baston de cauciuc peste cap, 
mâini, picioare şi pe spate, dînâu-mi apoi o lovitu- 
ră cu mânerul cauciucului peste maxilarul inferior, 
Din această lovitură mi-a luxat maxilarul, ţipînd - 
măacă nu 'dai drumul le a spune unde ai stat cât ai 
fost fugit şi cu cine ai avut legături de organizare 
anticomunistă, îţi: voi suci şi gîtul », A chemat în- 
dată un alt securist şi i-a ordonat să mă ţină pu- 
ternio de cap, iar el â prins maxilarul cu mîinile 
amândouă şi printr-o smucitură puternică, s-a auzit 
o trosnitură şi maxilarul a fost dat la loc, N-ar 
mai putut mânca cîteva zile, decît ceai şi zeama in 
mîncarea ce primeam, Cît am fost reţinut la Piteşti, 
nu Ştiu de unde a aflat'soţia şi a venit să-mi aduc 
ceva din ale hranei, A fost primită la poartă, i-au 
luat cogul cu mîncare pe care l-a edus la corpul de 
gardă si aci m-au adus din arest pe mins, m-au pus 


a E ie 
LI 7 
zi e Sp 


| fost ţinut în 
ăpîni, AN 
sie 1950 pînă da ? mai 1950, 
pute fost luat din beoiul 
a & 


nci) reținu 
ji, unde mai erâu încă $ Si  tenizatai 
seourităt e e etate Bun anai ZOR? E e 
dintre care ţin ni Ion „din comuna Corbu, jude, 
i na ee gi „al clădirii 
st aus la etajul inu * cz 
Se "oo pe data de 4 aprilie 
o cameră unde comandantul 
e nume maiorul CHICOȘ 
de intrare şi cu faţa 


După terminare 


jandarmi pe 
țul Olt şi an 
curităţii, Aceasta & avut 


1950,pe la orele 22, într- 
secuzițăţii judeţului 01ţ, P 
MIHAIL, cu spatele spre uşa 


spre birou, se a 
„at de plutonierul care nă lvase din beci, În spa- 


tele maiorului, Acesta, după sosirea mea a0i,s-a în- 


ora brusc către mine şi fără să zică vreun cuvânt, 
a început să mă lovească cu pumnii peste faţă şi 
peste can pînă an căzut ; iar după ce am rămas jos, 
pe pardosea, mi-a dat lovituri de cizmă în stomac şi 
ficat, Căzînă în nesimţire am fost dus apgi într-o 
cumeră de vis-a-vis, oare era fără lumină, „Aci venea 
cineva şi îmi lua pulsul şi din cînd în când punea 
câte o întrebare „ ce ai, te doare capul. ? căzugi de 
pe scară ?" Aceste întrebări şi luarea pulsului le-a 
reţinut numai după ce am început să-mi recapăt ounoș 


tinţa, cam după trei ore, Pe la orele trei, spre ziuă, | 


am fost ridicat de doi securiști şi dus iarăşi la 
oeci unde erau şi ceilalţi arestaţi, Dimineaţa,ner- 


zînă 1a Ce 
î Bi A veCu-ul din curte an eliminat chiaguri de 
Inge, negre, ca după aceea 


o jumătate de kg ae sînge, 
ea 


uita pe o hîrtie, iar eu 'am fost age. 


-să mai pierd încă aproapt| 


mari şi continui âu= 


» Pentru ca după, ieşirea din 
vemniţă, internîndu-mă la spitalul Pundent, din 


pucoureşti, să ni se pună diagnosticul 


de - ci ă 
hepatică atrofică Şi uloex, ciroză 


De 1a Slatina am fost dus 1a securi 
piteşti călătorină cu_trenul 
rişti în haine civile, 


tatea din 
3 escortat de doi secu- 


La Pi tegti-Argeş, am fost predat securităţii 
pe ziua de 5 mai şi an fost ţinut aci pînă la 29 mai 


1950, „În acest interval, peste trei săptămîni de 


zile, am fost anchetat de către căpitanul Iordache,,., 
care m-a bătut cu un baston de cauciua peste cap, 


mîini, picioare şi pe spate, dînâu-mi apoi o lovitu- 
ră cu mânerul cauciucului peste maxilarul inferior, 
Din această lovitură mi-a luxat maxilarul, ţipînă - 


ndacă nu dai drumul la a Spune unde ai stat cît ai 


fost fugit şi cu cine ai avut legături de organizare 
anticomunistă, îţi: voi suci şi gîtul », A chemat în- 
dată un alt securist şi i-a ordonat să mă ţină pu- 
ternic de cap, iar el â prins maxilarul cu mîinile 
amândouă şi printr-o smucitură puternică, s-a auzit 
o trosnitură şi maxilarul a fost dat la loc, N-ar 
nai putut mânca cîteva zile, decît ceai şi zeama din 
mâncarea ce primeam, Cît am fost reţinut la Fiteşti, 
nu ştiu de unde a aflat'soţia şi a venit să-mi aduc 
ceva din ale hranei, A fost primită la poartă, i-au 
luat cogul cu mîncare pe care l-a dus la corpul de 
gardă şi aci m-au adus din arest pe mine, m-au pus 


li 


O 


DD 


Li 


“să semne 


cele aduse, 


arătate 


4 an fost dus 1a Bucureşti te 


are m-a predat orga. 
către un agent îmbrăcat A âe Interne, ai 
nelor de i lac CER celulă din subsolul acestui 
mA a em găsit pe inginerul petrolist 
ş 1 Timiioară, care era arestat îp 
Plegoianu Romică, Zis | A 
grupul petroliştilor din Societatea uAstra-Honâna n, 
nentru a destăinui zăcăminţele de petrol din ţară 
păstrate ca pezerve de Stat, : 

A început ancheta mea la M.A.I. cu anchetato-: 
ul Dumitrescu Nicolae, cu graâ de locotenent major, 
în camera de anchetă,de la vestitul etaj şapte din 
această clădire a schingiurilor şi a morţii. La scoa- 
terea din celulă mi s-au aplicat ocheiarii bine cu- 
noscuţi de către cei ce au fost sortiţi să treacă: 
prin anchete, De la începutul anchetei, am fost în- 
jurat şi lovit cu un fel de ciomag lung cam de 6,602 
şi gros cam de 5-6 cm,peste tot corpul, peste mâini, 
peste picioare, peste cap, peste spate şi la penul- 
tima anchetă m-aubătut cu range de fier peste tălpi- 
le picioarelor, după ce. mi-au băgat o altă rangă sub 
genunchi şi m-au legat cn o sfoară peste gleznele 
picioarelor agăţinădu-mă ci capetele răngii, de sub 
Ea roipdntea două mese, Anchetatorul ţinea capătul 

carei, iar un altul numai în căm 4 e 
tă, dădea Cu Panga a +ăln Pi aipă cui mineoă so 
slpile pantofilor cu care 


De ia Piteşt 


“să scot pantofii âin Picioare 


foarte mult la: soţie şi copil, 


pe 


POPE m iar «cai 3 pe CI 


mea - DARZAN - gi era ap 


J Ld evul „eleor 
Ara stat man, 
cu Picioare] 


e umflate 5-7 zile, fără 


După aceea e 
din nou luat la anchetă, dar am fost 


anchetator locotenent-ma jor, 
âar era blond 


de data aceasta era un alt 


nu ştiu cum se numea , 
e: » Cu pistrui pe faţă şi vorbea cu pre- 
lungire la anumite Cuvinte, încîţ după accent părea 


evreu, Era inteligent şi Ja început părea manierat 
şi cu mult simţ de omenie, După ce a sţaţ cu mine de 
vorbă cîteva minute,mi-a făcut promisiuni că el mă 
va ajuta să fiu eliberat, deoarece sînţ tînăr, am 
nevastă şi copil, o mamă în vîrstă etc,, dar totul 


“depinde de mine, Trebuie să fiu sincer şi să spun de 


ce sînt împotriva statului comunist, unde şi la cine 
am stat în timpul cât am fost fugit, du cine am awt 
legături înainte şi după părăsirea domiciliului etc, 


 Nesatisfăcut de răspunsurile mele imediat şi-a schim- 
“bat atitudinea şi a început să mă scuipe la fiecare 


cuvînt, Mă scuipa în faţă, mă ameninţa că-mi va 
aduce soţia la Bucureşti şi în faţa mea va fi batjo- 
corită, La a doua anchetă, făcută tot de el, imediat 
ce am fost dus la biroul său, mi-a zis : n iată că 
în noaptea asta am adus aici şi pe nevastă-ta şi pe 
copil, Copilul a răcit puţin pe drum, dar î] facem 
noî bine, iar nevastă-ta te roagă să spui tot ce în- 
teresează bunul mers al anchetei şi apoi vei avea 


voie să stai de vorbă cp dânsa şi să-ţi vezi copi- 
e el din prima anchetă, că eu ţin 


lul ", Se convinses 
SA ; că sînț o fire emoti- 


isticăa mea. La un 
vă şi a speculat această caracter a m au 


“109 
Li / 


ei 


chemat un securist 


schis uşa Și & 
ei duoi pe nevastă-sa 


: să a 
înău-i în faţa mea : n 8 
spunându-i i a se înapoia gardianul, 


S copil şi pîn tă 
căi să e aduce să stai de vorbă au ea, să o 


e a ea şi pe copil, dar piBă vin ei spune ce 
ţi-am_cerut.h Eu Lăcrinân fără să-i pot pa 9e-mi 
cerea, Îndată am auzit suspinuri de femeie insoţite 
de cuvintele „ să spună el (azi în uşa biroului unăâe 
eram eu e apărut un picior de femeie 'şi o parte din 
trup până 18 şoid, fără să apară însă şi capul, 

Zu 1ăcrimam încontinuu şi priveam spre uşă, spre a-i 
ace impresia că într-adevăr cred în farsa ce mi se 
juca ! A închis uşa şi mi-a zis „ nici acu nu vrei 
să spui, mă banditule, eşti un criminal, nu-ţi îu- 
veşti nevasta şi copilul, eşti un nenorocit şi îţi 
nenoroceşti şi familia, Apoi din nou au început 
scuipări, batjocuri la adresa mea spunînd lucruri 
cumplite, că am fost un imoral, că am trăit cu femei 
în biserică în altar şi alte cîte nu se pot imagina 
de către o minte sănătoasă şi toate acestea, numai 


moment dat 8 în 


şi numai, ca să mă demoralizeze, 
După acest episod am intraţ din nou în ancheta 
loco tenentului-major Dumitrescu, care a încheiat do- 
sarul şi m-a trimis la Jilava, La Y,A,I, an stat 
„cirea două luni în anchetă şi am putut vedea. când 
din celula de vis-a-vis au -scos mor 
„list Bujor „,,, 


Mandatul de areata | cmit 
re crea că a f 
: s : „a Tost anto 
ae câtre Procuratura Slatina, La TA ke Su pe lîngă 
ne toda psih e - 
9 ologică aplicatţă de anche ta ce 1 goi 
; la 01 


[i 


118 
mii 53 do): 


a 


 Mtoolae şi alţii, 


| cărui gardieni băteau cu parii pe deţinuţi, în mo- 
mentul cînd erâm scoşi la plimbare, care avea loc o 
dată pe săptămînă şi rareori se făcea de două ori, 


„să. Cei loviți de par cădeau Jos. 
Vii ca să se scoale, încît scoat 
mai mare teroere, iar 10y 
Î „ fatale pentru deţinutul lovit mai p 
i 00 un colonel Săvulescu, 
| Wnea sacrală,a căzut jos $ 


t pe fostul socia- 


ZE apa O are E 


jea, într-o zi n-a fortat să a 
două mînere, ce erau fizate 
porunca imediat am fosţ tri 
jun: iulie,m-au dus la Ji lav. 
într-o Cameră în care se 


Puc cu ambele mâini 
în perete gi executînă 
ntit la pămînt, Prin 

a şi an fo8ţ introdua 


aflau peste 60 7 
-70 de pe 
ne, printre care am cunoscut pe ing, Gigurtu Mp sa 
Li . 


micolau Niocolae,: colonelul de aviaţie Chițu, genera 
lul Gârleanu, avocatul Ploroiu Ion, sii fie Goga 


La Jilava,director era faimosul Maromeat, ai 


Cum. procedau ; se agezau doi gardieni - ţigani de 


origină -- unul într-o parte a uşii şi altul în cea- 
„ daltă parte, având cîte un par de circa 1,50 m în 
mână, iar un altul intra în cameră avînd şi el un 

E par, De remarcat - în fiecare cameră erau cîte 
100-120 de aeţinuţi şi sub pretextul că ies încet, 
„ garâtanul din cameră lovea cu parul pe cel ce nu pu- 


tea să fugă spre ieşire, iar aci la.uşă se făcea în- 


SE ghesuială, încât gardienii de la ieşire dădeau cu 
pari în spatele celui ce ieşea mai încet şi nu se 


arunca sărind în viteză peste prag, ca oile la strun- 
şi din nou erau lo- 


erea la aer era cea 
iturile erau de multe ori 

uternic. Pot cite 
care a fost lovit în regi- 


1 nu l-am mai văzut la 


- 113 — 


ia 


imb Hg plimbarea dură 0 oră, hrenă foarte Blayy 
plimbare Ci 
de baie, dormit pe jos + 
lipsă de ati pe bara de susţinere dintre pu, 


ră 
fereastră, pe oraca unui pom. Camarej, 


oiuri, cun dorm găinile 


suprapline 
29 cm, pentru fiecare individ, pe ciment sub acele 
i) 4 


partale. (prioiuri), care erau construite pe trei 
rânâuri, 

Din închisoarea Jilava, unde se aflau câţeva 
mii de arestaţi trecuţi prin anchete, după circa 
două săptămîni de zile, am fost dus le Tribunalul 
vilitar din Bucureşti spre judecare, Completul de 


judecată era compus din cinci persoane, un Procuror, 


A d 
preşedinte era colonelul Mihăilescu, In sală, în 
afară de completul de judecată, mai era avocatul, 
apărător al meu tot din oficiu, pe nume doamna 


Alexiana Pgirier - Crefiens, din Bucureşti, str, Ia] 
tină nr, 1, Am avut trei înfăţigări, La prima preze- 
tare s-a dat citire rechizitorului în baza căruia aj 


fost trimis în judecată şi care suna can astfel: 


„ Se trimite în judecată pentru uneltire contra or- | 


dinii sociale cu aplicarea art, 209 PP, III-a cod 


penal, combinat cu arţ, 436,304, c..m, şi art, 25| 
pot, 6 cod penal şi pentru crimă de înaltă trădare, | 


la a treia judecare a dosarului nr, 1206 din 1951, 
sentinţa dată a fost cu scoater 


vie, alică - achitat - şi aceasta menţionez datorită 
„ corectitudinii si a Spiritului 


de care a daţ dovadă 


cu „., 
S care a fost â 


III 


dormit pe zidul e. | 


de ăeţinuţi cărora le revenea un loc j 


„corta, avocata apărăr 
ea mea de sub acuza- | 
| de dreptate şi adevii| Pînă când am fost luat de aci Cu 
„În Anstanţă, colonelul sănăile?) 
.. e $ LĂ 
ase acord cu toate punctele de 1? E: 


Ai aaa age aa II 


dere ale apărării. După pronun 
je, an fost dus de 1a Jilava , la d | 
spre a-mi face formele de TE DES | e ti Generală, 
+pei crl, dar niciodată gardtazui , az isa de 
m-a prezentat procurovului ce mă ceruse e za 
toată ziua pe culoarul Tribunalului, Sita mă FL 
iarăşi la Jilava, ce după trei zile să vină la d11a- 
va un securist şi ridicînâu-mă cu tot bagajul de la 
magazie, în haine civile, am crezut că mă duce pen- 
vru a fi eliberat, In realitate am fost din nou dus 
la M,A.,I., unde a început o nouă anchetă complectîn- 
du-mi-se un dosar „după alte bătăi şi înjurii din 
partea locotenentului-major Dumitrescu, care mi-a 
ziB : „ ce mă,credeai, că scapi ? eşti vinovat nu- 
mai pentru că ai stat aici şi la Jilava şi pentru 
câte ai văzut şi ai auzit ", Deci an fost din nou 
trimis în_judecată Tribunalului Militar, secţia 11 
Bucureşti.,'De data aceasta,surpriză, 
Un nou preşedinte de complet de judecată, |n 


area acestei sentin- 


"colonel în vârstă, se numea ianea, mi-a făcut impre- 


sia că ar fi pensionar, ba chiar senil, pe care se 
pare că îl] foloseau în asemenea cazuri, Fără să-mi 
pună cel puţin vreo întrebare, sala fără pace în 
sală fiind doar eu ca inculpat, miliţianul ce mă es- 
ii lipsă, iar pe banca âin faţă 
în sală, anchetatorul meu Duritrescu Nicolae, Am 


de am stat 
e închigoarea Jilava, un : 
ost iarăşi dus în în o dubă împreună cu 


duşi cu tre- 
alţi deţinuţi, prin luna iunie 1952 şi duş 


hul la penitenciarul AIUD: 


- 121 — 


PP 


la AIUD am aflat că em o condamnare de 15 any 
muncă silnică, confiscarea averii şi 5000 lei che. 
tuieli de judecată, : 
La Aiud an fost repartizat în Celular la eta. 
| jul 2, nu rețin numărul celulei, fiindcă am fost mu. 
taţ în mai multe celule, când la un etaj când la a. 
tul, Ne-au scos după cîteva zile de, la sosire la 
lucru, în fabrica închisorii, eu fiind repartizat 1a 
secţia tîmplărie, șef era Ordeanu, deţinut şi din 
partea temniţei, şeful secţiei de tîmplărie era un 
tehnician pe nume LUCHIAN, care s-a purtat bine cu 
deţinuţii, Îmbolnăvinădu-mă am fost scos de-la muncă 
şi dus la Secţia a II-a, unde eram cîte 20-30 în 
cameră, Aci am stat circa 2 ani, în cameră cu profe- 
sorul universitar Wotaş Constantin, Adrian Dumitriu 
secretarul general al Partidului dpi îs imotaă e 
Titelist, general Ionescu Emilian, profesor ara 
ide Ion, fost ministru, profesor învăţător 
t i să 
a. pedagogie, preotul Tatulea Ion din Iaşi, 
u orac i 
ia he din Tîrgu-Ocna, preotul Pislaru 
] ae din Roman, doctor în drept | nţ 
a : pt Lichinţeanu Gri- 
, fost preşedinte de Tribunal cu domiciliu 4 
Sibiu, poetul Dumiţ : e ocara 
ivrescu Radu-Gyr, Panârea Pe tr 
avocat şi scriitor, Medrea Vicţ z, 
ministru sau direc ton. âe prot seama ver 
rescu-fost prefeot a] ia . CC . polei Be ta- 
„Pul lui Antonesou. esecturii Bucureşti în tim- 
s u, avocat Alexanâru 
„Bucureşti, VYojen a a : u Constantin din 
ai . ost ministru, avocat Chis- 


PE PER 


IE: OSUTORTi (4 ata dA 


gfițeri superiori printre care o 
pădulescu Florin din Bucureg $4 LEA 
1: 0ăsâu 
jaldeeni, judeţul 014, colonelul ş fe In Comuna 
A 3 DA 
zor, soţul Ralucăi Sadoveanu, 


14 94 ce preoţi, 
„62, gi pe E 


eneraiul 
Oveânu-ay, re gi- 
It în aceasţă 
ae bolnavi au mai fost: profesor univerai ţa 7 
Gzainio Ilie Rădulescu, 406 6 ala d a : 
porunca Vremii, Octavian Tăslăoanu, âin Ar 2 


secţie 
ichifor 
azetei 


| 2 dea], î 
total eram 2 această secţie circa 400 de i ia 
ambulente, Intr-una din zilele anului 1958, an pe 

p, ? 


Ara nu-l pot stabili Gu exactitate, ne-au scoa pe 

toţi în curtea acestei Secţii, care era ca agezare, 
| între zidurile clădirilor din gur, Era o curte 
dreptunghiulară, înconjurată de zidurile clădirilor, î 
în care se putea pătrunde prin două uşi ce duceau 
din coridorul. celulelor în această curte âe plimbare, 
| In timpul acesta, era pe.1la orzle 10, când deţinuţii, 
i care arătau ca nişte fantome,se mişcau cu greu în 
E cerc, a apărut în pragul uşii generalul DRĂGHICI, mi- 
 nistrul de interne, însoţit de generalul securist 

" Cumpănaşu, au privit aceşti oameni-umbre care se 

și rezemau unii de alţii, pentru a se putea mişca în 
| cere, orăonînău-se să treacă prin faţa lor. = 

_reamintese că şi colonelul Sadoveanu a trebuit să 
„treacă, dar nu putea să meargă şi s-a tirât pe fund 
Şi mâini, Crea că ereu mulţunit 
Eu nu mai puteam să mă ni 
E picioare şi atunci a venit doctoru 
i: doua Do car dus Ja înfirueria în 
| 21 s-a aat hrană mai multă şi Ceva P 


i privindu-şi opera, 
ge şi să mă ridic în 
1 la vizită şi a 
chisorii, Acolo 
astile, Aci am 
=i23= 


E 


acel moment, dacă tatăl său a 'ost sau n 

ape tie Siguz Că APOSTOL Durau a dt peria 

„rupele de securitate, judec SL: 

15 ani „de Tribunalul 4111 taz Craiova, apoi 7, 

pidioat de securitate din închisoarea eu căa adus 

la Piteşti şi de aci în satu] Său nața] digli a | 

împuşcat în mijlocul satului, unde 1-au 1ăsa+ mas 

multe zile spre a înspăinînta pe Consătenii lui şi 

pe cei ce duseseră alimente grupului său, ai ştia 

că Ghelmeci a căzut împreună cu alţii în luptă, iar 

tatăl său a fost prins şi apoi judecat şi condamna: 

ja moarte, 
Privind în urmă,îmi amintese că la secţia = | 

2-a, am cunoscut cîteva personalităţi ; Warian lor. 

din Piatra Olt, proprietar, fost ministru agricul- 

turii în timpul lui Antonescu, morț în Aiud,dus le 

morgă de mine şi preotul Pislaru N, iar gardianul 

care ne însoțea, cînd am intrat în morgă,a încnis 

uşa şi a. zis : „ staţi aci şi făceţi o slujbă că ar 

“auzit că a fost un om bun “(Acesta era gârdianui 

sergent-major ALEXA) ; Radu Cioculescu, avocat - 3u- 

cureşti, Bănescu Constantin ; avocat-Bucureşti, 

avocat Vasilescu Valjean , Bucureşti, doctor - medic 

Istrate Grigore eto, mot aici am mai cunoscut pe 

profesorul Gabriel Tepelea, inginer Jijie side z 

Bucureşti, medic Pârvan Stelian - Punctele e 

Constantin - Bucureşti, preotul Witoiu din So ie 

literat şi seriitor Adrian Marino, avocat ia sa 

San, profesor Isar Florin, inginer STR = 

Student anul VI la poli tehnică Ionescu Nicoiâe, : 


ul român Miroea Vuloăneacu, de 
zit înziu că a murite Apoi am fos 
aază am Rap gi aşa an fost scos din Secţia 4 
dus la ce 41, până în 1958-1959, a 


oua, Director al înohisor 
sa ] DOROBANTU, care prin înfometare a zi 
fost căpitanu i cae 

out să moară deţinuţi. După el a venit la Teava 


temniţei colonelul COLER, În timpul lui a avut 100 
"şi o grevă generală, cerându-se să se dea dreptul 
e a citi Biblia, să dea dreptul la pachet şi oe1 
puţin o carte poştală pe an ou familia şi hrană mai 
omenească, După trei zile greva a încetat,fără să 
se acorâe ceva din cele cerute, ba dimpotrivă s-a 
înrăutățit_şi au început anchetări,spre a găsi pe 
îniţiatori, 


cunoscut pe șilozof 


mai t vea 


| 
at ai | 
31 condamna ţ doar 


cst 


în Aiud, erau. peste trei mii de deţinuţi, ma- 
joritatea erau legionari, învinuiți pentru organiza- i 
ţii de luptă anţieomunistă, organizaţii de rezisten- | 
Şă în munţi ete. Pe cînd lucram în fabrica închiso- 
rii, în anul 1952-1953, îmi reamințeac că am întîl- 
nit acolo pe tînărul Drăgoi Cornel, din comuna Nuc- 
şoara, judeţul Argeş, care mi-a spus cu lux de ană- 
nunte cun tatăl său, preotul Drăgoi Ioan, a fost 
condamnat la moarte pentru că e rezistat în Munţii 
Argeşului şi Muscelului cu un grup condus de Armăuţo” 
meci Ste can sa Șuioi, judeţul Argeş şi de Ghel- | 
, nspector goolar, cît gi cu alt 
stenţă comanâat de către colonelul Ar%-| 


nescu KW, Mi-a mai i 
îl 04 Spus că nu are cunoştinţă pînă 1? 


Varinescu :8 
reo 


z — 


E 


ia 


Jexandru din 


Nicolioi A 
inginer Sasu 10 


din Arad, 


Se secţia a 2-a am fost dus la celular, de 
BL 


ae într-o noapte, pe lâ: ora 2, am fost luaţi din 
SSipiat circa 30 de persoane. gi duşi la: Zarcă,, pata 
tre oare şi profesorul Nichifor Crainic, care era 


m „ Bucureşti şi mulţi 


înspăimântat, Credea că în noaptea: aceea toţi vom £4 |. 


executaţi, Aceasta se petrecea după greva foamei:ce 
avusese loc în celular cât şi după evadarea: & trei 
deţinuţi în frunte cu SIRIANU - originar din Banaţ, 
Au fost prinşi, Unul imediat lîngă zidul peste care 
escaladaseră ceilalţi doi, Peste cîteva zile au 
fost împuşcaţi la Cluj, aducînăâu-i de acolo morţi, 
iar deasupra fiind profesorul PĂTRAȘCU NICOLAE din 
„Sibiu, Evadarea acestora a avut loc_în timpul cîna 
eu eram la secția a: 2-a (1958-1959), Pe profesorul 
*ătragou l-au luat de la Aiud şi l-au dus la Cluj 
odată cu cei trei evadați, ca să-l implice în aceas- 
tă evadare ca organizator, ceea ce nu s-a putut do- 
vedi, Tot în acest an într-o zi am fost luat din 


zarcă şi dus Singur într-o cameră- celulă, unde an 
fost ţinuţ 16 zile, 


în tot 
de trei ori apă la cerere, din 
i ee e zile primeam cîte un turtoi de i a 
ian ui gîscă, A noua zi a veniţ de servioiu gar- 
Trzent-major ALEXA, oare a deschisa vizeta ; 


Ă zaţia obisnuită, În ziva 


1 Be 
mimigoara, preotu J Teodg, “„oeea, pe le: orele 10,a trecuţ Pod Lt de 


grațiere nr. 411/1964, soi cu 7 luni înainte de 


j comună Oteşti, judeţul Olt,satul natal unde locuiesc 
E şi în prezent, În această perioadă de 14 ani gi 4 
în ză cît gi în timpul de la 8 iunie 1948 şi pînă 1a 


j din partea autorităţilor locale din comuna Oteşti, 


“să dea însemnate cantităţi de carne 


DE E ET 0 DOP IDEE III Ra 


pa întrebat de cînd sînt aci și dacă mi s-a daţ 
mîncare, i-am Spus nu, şi nto4 apă, era prin luna 
iunie, La ora: 12,cînd s-a seryiș masa ,iarăgi am pri- 
pat raţia cât şi în seara aceea, 

Am fost eliberat la 1 august 1964prin decretul ce 


expirarea. termenului de 15 ani condamnare, 
La eliberare am revenit din nou la preoţie,în 


23 martie 1950, familia mea a avut numai de suferit 


01%, Preoteasa a muncit zi de zi în colectiv, iar 


fiul meu nu a fost primit în liceu, A fost obligată 
pentru cele 3 ha 


de teren'ce poseda şi mari cantităţi de cereale pen- 
tea teren, pînă în 1962 cînd i-a fost luat şi acest 
pământ şi cu forţa a devenit membră în GR e ante 
"a luorat ca muncitoare, din anul 1962 şi pînă în 
anua. 1972, deci şi âupă ce am venit eu, dar pensie 
de 0.A.P. nu i s-a dat, 


see ARTBURALUL MILITAR BUCUREŞTI SECȚIA A II-a 


z A -fRY! AS 
Senținţa nr, 1,044/25.04.1951 (EXTRAS) 


ăcînd aplicarea ar a 


| ș a 
Cu unanimitate de voturi . = 127 — 


i 


Ea asi ia că e. comb, CU art. pi 304, căm si 

ca E oi aaipenăa Bundsasă e 1088500 FLORIN, 

iul lui Nicolae şi Ştefania, fost preot, la (cinci. 

sprezece)ani 15, n uneă silnică, S(oinci)ani degrada. 

re civică şi confiscarea averii pentru crimă de une 
sociale, 


tire contra orâinii 
î1 obligă să plătească 5,000(oinci mii) de lei 


cheltuieli de judecată, : 
Păoână aplicarea art, 4 0.,pr;pen., cu unanii- 


tate de voturi îl aohiță de orice penalitate pe -. 


IONESCU FLORIAN pentru orimă de înalță trădare, 
I se socoteşte detenţia preventivă de la data 


ăe 23.03.1950, 


Prin decizia nr. 2.847/07.08.1951 a Curţii 
Militare de casare şi justiţie, s-a respins recursul 
incuipatului, 


Prin Decretul nr. 411/2403 1964 numi tul 
IONESCU FLORIAN a fost grațiat de restul pedepsei ce 
mai avea de executat, 


Prezentul extras a fos 
t eliberat s 
vii nr, 231/1983, ca 9 


. pt. conformita fe 
_88/ indescifrabil 


„= le8= 


posibilă exprimarea gîndurilor de faţă 


Vorbeşte de înţelegerile 


SUB SEINUL SACRIFICIULUI 


Gheorghe Năstase 


Sînt morţi de umbrele cărora trebuie să te 
apropii cu sfială, cu respect, piogenie gi uneori 
cu venerație, Sînt rorţi despre care nu se poate 
serie decît în genunchi, Aga se cuvine c*nâ' este 


vorba de marţirii - marea lor majoritate tineri,ele- 


vi, studenţi, munoitori - căzuţi în revoluia din 
decembrie 1989. Şi tat aga se cuvine să o facem ciînc 


„încercăm să ne îndreptăn gîndul spre cei care au 
pierit cu demnitate, în temiţele şi lagărele de 


muncă forţată,presărate pe întinsul ţării,sub dicta- 
tura comunistă impusă poporu tac, român în 1945 de Zor- 


ţele sovietice, 
Despre cei intii, cărora le revireun loc apar- 

e în inimile noastre gi al căror sacrificiu a făcut 
, sperăm să 
revenim alțădată, Acum ne oprin o clipă asupra celor 
din a doua categorie. 

Începîna din 6 martie, acel ans 
scă sestla în fapt ocupată de Armata Roşie. Acest 
luoru a fost recunoscut indirect de însuşi J„Byrnea, 


ministru de stat pe atunce 


țara românea- 


i e1 Statelor Unite, care 


xivind_ ocupa i 
e Uniunii Sovietice. 


işti de atunci, în 
- 123 = 


a şi contro= 


lul fostelor atate inamice al 


Cele cîteva sute de comun 


De 


fruntea cărora s-au aflat străini de pe Şi care 
uneori nu erau nici măcar cetăţeni Sg ra S-au 
instalaţ la putere, având în spatele lor ancurile 
sovietice, Popor:1 român a fost întotdeauna Tefrac. 
tar față de comunism şi opoziția lui s-a făcuţ Sin. 
vită chiar de la preluarea puterii de către noile 
autorități dictatoriale. Manifestaţiile din 1945-39] 
şi alegerile generale din 1946 stau mărturie, | 
în acelaşi sens, este de amintit că sistemu] 


comunist a fost respina de poporul român, în mod aa. | 
tegoric, încă din 1919, Atunci, arnaţa română a în. | 
turat guvernul comunisi al Republicii Ungare a Sfa- | 


turilor (Sovietelor),instalaţ le Budapesta de Bela 


Kun, care voia să reînvie o ţară de tipul Austro-. | 
E tate, potrivit cărora poporul român nu s-a ridicat 


împotriva opresiunii şi opresorilor, reflectă o ne- 


Ungariei destrămațe,. România a conțribuit astfel, 
încă de pe atunoi, la stăvilirea întinderii pecingi-. 
nii roşii, preooupare-de prim-ordin 
pentru puterile aliate victorioase, 


AN USERS: 532 începîna cu 194], Aulţi dintre ei au 


nind astfel primii prizonieri de conştiinţă şi 0po- 
zanţi at comunismului, 
război, i-a eliberat 
fost trimizi direct 
După alegerile 

dat seama că aceaţ Popor respingea cu.o maj oritațe 
„Covîrgitoare jugul comunist 
îngroziţ, Atunci au falsifi 


inveraînă da 
e] ZO 


> 9 bună parte din aceştia au 
la închisoare, satu 


ele acestora Şi au tree 


E! partide democratice 


la vrazea aceea, 
Aceeaşi poziţie | 
anticomunistă au adoptat şi românii căzuţi. prizonieri | 
i: Dot cu mult mai puternicedecât în celelalte ţări 
refuzat să revină în ţară, în cadrul uniţăţilor aloă-| : 
tuite în urma propagandei făcute de Ana Pauker, deve- | în perioada stalinistă, 
lar cînd Moscova, tîrziu după | Esec 
| toaţe acestea, între 1945 şi începutul ze Ep e 
| sute şi sute de mii de oameni din toate st7 
din 1946, noii SBuvernanţi şi-au Ş | 
| forţată, pentru că au respins, înt 
» Ceea ce trebuie -să-4 fi] 
cat rezultațul alegerilor, | 


ut le represiune 


pupta eră declangată împotriva opozi 
lui, 0 luptă cu totul inegală, 
tre fii acestuia au acceptaţ-o, 

Au început arestările, pro 
procese, care de fapt crau numaţ 
condammările grele, d multe 971 pe Viaţă gi 1n moar- 
te, se ţineau lanţ. Primii care au căzut pradă furiei 
dictaturii comuniste au fca conducătorii fosţelor 
„a fostilor demnitari şi a oame- 
pilor politici de frunte. Apoi s-a trecut la toț1 
opozanţii cunoscuţi sau presupuşi, Sloganul caracţe- 
ristic pentru acele vremuri era:"Cine nu e cu noi e 
împotriva noastră, 

“Unele păreri izolate, răapîndiţe în străină- 


iei, & poporu- 
der pe care Mulți air 


Sesele,aga zisele 
un simulacru „31 


cunoaştere a realiţăţilor., In legătură cu această 


chestiune, trebuie să se ştiecă: 
de Opresiunea şi represiunea în țara noastră 


| comuniste, cu excepyia, poate, a Uniunii Sovietice, 


2, Din această cauză, nici nu s-a ee 
liza o acţiune concentrată, unică şi coordonată, 


lagărele de muncă 
r=un fel sau altul, 
utere, 


tociale au umplut închisorile şi 


lat .la p 

_Tegimul cictatorial şi tiranic insta a mai in- 

| ţ cea mai grsâ pisoe 

= rezistenţă a popo- 
III 


ARĂ 3. Aceasta a f îi 
| Mztantă perioadă din acţiunea 


io 


triva comun temului, 
rul a ee Aa şi condamaţi, cît şi sa regi. 
1 de detenție extrem de sever, de exterminare,apy, 
is în închisori şi în lagărele de muncă forțată, 
Acolo şi atunci âu pierit atît valori ale inteligenţiei 
româneşti iar cei care au supravieţuit nu au mai 
putut ocupa veohile locuri de muncă, au fost obliga. 


rului ron 


ţi aă accepte munci necorespunzătoare pregătirii lor, 


au continuat să fie supravegheați, hăituiţi, margi- 
nalizaţi, În ciuda durității regimului despotic, în 
toată perioada amințită,lupta împotriva acestuia 
n-a încetat, 

Lumea deţinuţilor politici la vremea aceea 
cuprindea oaneni din toate straturile sociale şi 
profesionale: elevi, studenţi, muncitori, ţărani, 
învăţători, profesori din învățămîntul mediu gi uni- 
versitar, judecători şi avocaţi, medici şi farma- 
cişti, preoţi şi prelați, personalităţi ale vieții 


culturale şi politice, subofiţeri şi ofiţeri de toate gradele, 


inclusiv generali, Înohisorile şi lagărele de muncă 
forţată gemeau de atîţia condamaţi şi uneori,necon- 
damaţi, ci închişi pur şi simplu, pe baza unui or- 
din adminisţrativ. Sînţ convins că dacă Nicolae Ior- 
ea şi Virgil Madgearu, ca şi alţii care au dispărut 
în alte împrejurări tragice, ar fi apuoaţ acele tin- 
puri, ar fi avut aceeaşi soarţă, Şi la fel s-ar fi 
kat Şi eu unele figuri ilustre care s-au aflat, 
E ericire, departe de nenorocirile co s-au abătut 
peste noi, după 1945, Gândul mă duce 
> Printre alşii 


] 


pa 


Em A 


atît prin num. - 


Nu am să amintesc aioi 
re cei dispăruţi, pentru a n 
pentru că, după cun se spune, de la cei cărora 1i 
g=a dat mult, 11 se cere mult; tar de la cei cărora 
14 s-a dat puţin, 11 se pretinde nai puțin.De data 
aceasta însă, deşi nu toţi au primiţ mult, cu toții 
au cat mult, au dat la fel, au pus în joc aceeagi 
miză; viaţă însăşi. Toţi cei care au trecut dincolo, 
ca gi cei care au Supravieţuit,puţini la număr , acum 
vârstnici şi bătrîni istoviţi,au fost animați de 
aceeaşi simţire, de acelagi gînd gi aceeagi încre- 
dere,că se află pe calea cea bună, singura mîntui- 
țoare, Ei au respins manstrucasa minciună gi au în- 
fruntat tirania sub călcîiul căreia fusese împins 
acest popor vitregit de istorie, sacrificînd tine- 


reţe, familie, viitor, carieră, viaţă. 
x: 


numele nici unuia din-— 
u nedreptăţi pe nimeni, 


= E 

Din cemera în care mă aflam zăvorît împreună 

cu cei ce sufereau alături de mine, când noaptea se 
aşeza bine, după ritualul numărătorii şi semalul 

de stingere, se auzea în tăcerea absolută care stă- 

pânea peste tot şi peate toate, cu excepţia sufle- 

tului fiecăruia, zgomotul unui căruţ pe caldarîmul 

aleii ce ducea spre poarta închisorii, Eram întins 

pe o parte, pe podea, ca o linie era ce u- 
Toţi ceilalţi colegi de cameră, la fel, sp x 


lăţime. Iz- 
q uneori la 40 cn 1 
pat de fiecare revenin se tăcea aproape la 


toarcerea pe partea dia a suporta poziţia şi 
i puse 
Comanâă, Cîna unul nu 1 


=, 
„te 
NT 


toți cei după latura respectivă exe, 


se întorcea, tul, 


tau aceeaşi. migoare, unul după a 


i ) ( 
Cum stam aşa, confratele din faţa mea mă lovi | 


uşor cu pictorul, la început, nu mi-am putut da-s4 


Credean că doarme şi are tresăriri, aşa că am Tăna, | 


mai departe nemişocat, cu pleoapele adunate, dar se 
ochii deschişi spre oceanul fără margini şi fărz, 
fund al spaţiului şi timpului, depănînd tot ce=ţi 
putea trece prin minte, real sau imaginar, 


După cîteva secunde,primeam un nou semnal, A | 


mat de şoapte rostiţe cu faţa puţin întoarsă Spre 
mine : 


- Ausişi huruitul acela de-afară ? asi 8uzi sen! 


de mai multe ori, la intervalul de două-trei nopţi, | 
can pe la aceaşi veghe, dar nu-i dăausem importanță, | 
"4, da, Si ? soptii la rîndu-mi, Prietenul, care | 


era nai denalț aici, îmi dezvălui cifrul acestui 
zgomot preluat de le alţi deținuți mai vechi, 

- 5-a mei dus unul, zise, sau poaţe mai mulți, 
Cine ştie ] Au terminat, 


ȘI afară s-a instalat iarăşi tăcerea, 

Ritualul acesta noet 
înalt secreţ 
mici. Parcă 
fevăzat al morţii care străbătea liniştea şi întu- 
nericul, PE e aa 


urna înfăgurat în cel -mai 


| aa trecut dincolo, cu gînduri 
|. dorinţele şi viselor lor, 


„izora li s-a impua acela 
1945, pentru că cel ain ţ 
„ malt pe celelalţe, 

: Aceste congtiinţe, adevărațe caractere, care 
pioeau parte din elita Politică gi norală a neamului 
nostru gi pe care nu le-au putuţ înfrânge nioi umi- 
Jnţele, nici batjocurile, nici chinurile, nici moar- 


şi ble stema+ regin după 
Ara noastră le-a depăgit 


le, preocupările, 
Sînt de mult în lumea uz- 
prelor, la care s-au alăturat alte inimi curațe,yic- 
vime ale gloanțelor ucigage din decembrie 1989, pe 
oare le întîmpinau cu flori în mîini şi cu pieptu- 
. pile goale. 

tr-un poem creat în timpul detenţiei,Nichi- 
tor Crainic întreba şi se întreaba: "Unde sînt cei 
care nu mai sînt |!* Şi răspunsul era: "Veţi vedea 
cînd marele-ntuneric va cădea”, Unde sînţ, agadar, 
| toţi acegti dispăruți, cei mai sal dintre ei,mari 


| anonimi (ă 
Au plecat ăjn lumea «veasța.| > - 


Ei bine, minunea s-a produs, A avut loc o Sa 
| velaţie. Pentru că nu ştiu cun s-ar putea numi =: “ 
| faptul de a constata deodată, după 7 decenii, ; ra 
| ceea ce înainte sera proolanat dee valea a 
de fapt o monstruoasă minciună; că mult ai 
„ democrație era cea mai cruntă dictatură ga za 
aşa-zisa libertate a omului și & emca lumină 
|. negarea totală a acesteia; ceea ce se Bun 


in înslt pro- 
Pau ce era socotit ca un 
| “ra beznă, iar ceea | e, Toate acea- 


re, uril 
| Sres era un regres pe țoate plen dei eietaae 
13 tea fkoeau parte dintr-un sistem 


pr 


Dai 


«pn 1ataz UT (1507 9  9TOĂsTABadna | 
- me 9.189 Ţ92 9I3UTP vespa. pare EP pa Sao ! 
_ar go *FT9PNZRI SN0p 9-BP F9L90, STUF. ed “uaTâu ţa | 
puagapuz 5e asq *nednooazd 3 9159 oa eTq0zd! ARăpia Și 
_saoe no PO SI87NIRI SIn09p Ț4 ăt una nNȚ45 AN stat AB 
“9DZRA ȚEU We-L NU Țounie 
78 3țidgdsap Ws-2N - „52553957 8 78 BASUȚO TI 5 mo | 
“341 ȚĂ 997277843u n9 feUn :gnOP QOȚPe “RTEŢEAZgI o | 
T3 MY: 81BĂȚUOS BȚQe ŢȚOPȚ esIenuțiuoo ur *snds -7u | 
TaSurp puţo *pnmniesțds s1pIgos op uețdorie sp 
n RIeUBo SI, | 
: 3e3Ţa48 Ţ8 s-s puŢo “eTinosTp suŢa seră uz3omo | 
-uȚ şa sunțe us-u zEq *NOB9UROTNA 8959ITW InIoBazoză | 
no B3UȚANO BA91ŢO GUŢU £8 eŢzeoo na ue *9x3070Ţd | 
ad usuți eu șa ueoind oo 30 ture e 75098, “pay / 
UP ȚȚIOSȚUdUŢ TnTo7ds ur ŞU-NPUȚI Ze “p1epO 
"ațuesord Ț6 40edsaz ouype no sTțiinij | 

ugoaTd au 76 urzedoosap su “aoŢ aoțoşuruaou sâsz d 
„29eBauguoz 5103109 ad 1Țaeă ne saao zoŢes îatnu 99 
ou 78 UȚTĂd uțp nesaeu o ze 10192 n7zIz3 supe nȚă | 
—Bm0 Bord UN-I1U7 9Țn1Ț3su09 38 ȚINpUŢI a890y "BA9O 58 A 
e ie 9159 SI DU Ț9 ap ŢInieŢe BUTIgĂ  eosnu neoqnd 
a simi e meepac tă 
EP ide FP p3oizoJ goumu ep pia 

10190 300 “Trzgyța 1 “7 înece apnioraezdus ne 95 
Ț5 YȚIa9Ra TaqunŢd gure9959 98 

XS WȚ46995 7409, oasad 80 o 

“1974Te ap “Turgzas A ŢS nzaA ne ŢȚUN 
Uno, OȚIoneȚ îi 79540407 ia Ț8 yeuȚIdxe nos 
5998 Biuoyerxg za il şu2Țua 0, seunu 13 ga | 
! TFu Tnuțad sT es=-npuțIei? | 


[ 


—Ț3 
ara 231] Ţ3 BAsuȚo 


Too ed 78 so foseuşuoz 
ZOŢ eTouţmueso aq 
"zoInan4 Ie “TăTuu IOTe9 aTeura 


umed 459% ap 917 pzqur 


azde *7nTuuo 1Tiparuuep 7ă FTÂRII9AȚI 91 suzaas 
„ IOTŢIOTEA Saad 9p +UŢ8 Ro ȚiueraSuoo. *NȚOTIŢȚI» 
-85 38998 seunse na-7ă Ia "989uşuoz ŢnŢnaeeu eiurry 
nIguod 394dnT ne 30 Ţaos ȚĂ03 sus epun a e 
os Ța *TEn304“E15ŢI6 „us Ţem nu 109 Ţa9u Ro sunds 
wo4nd umoy “ouzezs es RS RNUȚIu0o seuga Ţou e 89 
90209*378Bnqgad s-s ȚOTNoŢIsuAuy Te Piz sare 
"9ueum ŢoiuȚȚI eoxeper3sp BT Ţ& xroTaiurrisuoa 
PSIEUOȚSIOISTP ET Snp ne ro fŢarIo4sŢ Te țrns 
-T9J 218805 1eiunuap e Ţă o3sirŢeor eseoramp Ț& sp 
“Nz0 aŢaedoosap e sa *suȚauţ 9 TŢUunŢisI suțunr 
- - “eaeq ŢI 04s0d 7eu o nu “6esr 
UŢp Ațurod ne Ţo0as ap e3eqgunț sp duța: 94s8n fans 


| STezeodod expo ed Ţnumap = emiriea no pieyop em3uȚe 
| “olurrg țoaseoe ere 9TeŢĂuoso ȚUnȚsuouȚp po so1ezazoq 


“TI ȚĂ 99423Ţuu2p ROȚIdUȚ a1reo fuo ep ŢaiurŢiEroo 
tarŢzoaaz *Ţ9ŢI038Ţ [5 ŢRO0da 1UsUȚIȚARI Ţni:s99 
%9p 0 șs 166T 35020 UŢ NOU UŢP ABOIB0UŢ Ne ȚnŢnga 
STo4zoy axeo sd ȚȚINAȚAOT SPAȚO UŢ "ȚnTNnoAsŢs e 
9UȚ3Țz0 ep basi I0ȚU0 UŢ 21987 1507 19 019 1ţ0 no 
ȚetI 378 no 9359 ȚIRYOISUOO 1048898 eiuea zodur 
*SOnNII8S829p fIBIULUȚIEI Ţe304 ATP 
“9A0p s-s sI189 IS sreodod E 7api ess8 xoaTe snduț 
“A BuȚounIpz2u EP NB3p910 TI 


N9-T Ta oxeo 8d M938sŢE 
a, 180 Ț99 1Ţ0IŢ 4639u9 


"Piuouaedră Ță 3eyuBAUȚ No-l 9 


i ee PPP 


şi toţi la un 1 
bună ştiinţă şi să 
tru 0 cau 
supre My pen Se 
astăzi nu este aşa, mîine va 


pînă la sacrificiu] 


i curat 
site ceva. Iar dacă 


ză sfîntă eate 


“| 


oc au făcut totuşi CeYa+ Să alegi SĂ 


ie conştiinţă,a celor ce i 
comunist, izvorâtă din drago 
toţi cei ce au dat ofianaă: 
spre a f1 tenelie mântuirii acestui 
„ gigit, reconstituirea îngiruirii fapţ 

los celor martirizaţi de satanica ș 


sad 


Neam atî4 de ue- 
ela gi a mume= 
Oorţă comunistă, 


| | „Wicicînd, parcă, în istorie, omul nu a ficn+ 

| semenului sin atîta rău, nicicând nu au căzut etel- 

| Vii în chinuri atît de mulţi oameni într-o periceiă 

| istorică atît ae saurtă, niciodată: ura nu a fast 

: folosită atît de metodic, atît de organizat împotri- 

va fiinţei fizice şi,ca nicioînă în istorie,eniar 

împotriva minții gi sufletului, 

„ Trupurile ucise. au fost aruncate în pămînt su 
„în foc, iar celor rămaşi, carnea le-a fost serijeti:ă 

| de schingiuiri, sufletul uscat de epaime, tar mintea 

golită de gîndire păşea spre nebunie, ghidată ce 

| Sutomatismele reflexelor ccadiţianate» a: 

| Unde s-au făcut aceste crime, cine le-a ice 

| 9it, ae ce le-a înfăptuit, aflăm cu greus e plen 

| alui nitării se încearcă a se arunca peste tree! 


e gi 
| A 3 î A tat, cu abilitate Ş 
i “1 mai apropiat sau mai îndepărtate 13 — 


(3 


9 


îi 


de autorii morali şi călăii plătiţi, moţy, 
oa uitării prin olamări demagogice, 
tului unor noţiuni aruncate q, 
celor lipsiţi de informaţii, a, 


neoinstes 
vâna necesitat 
prin siluirea conţinu 


aroganţa dispreţului 


cunoaştere: ; _ mrebuie să mărturigin în : 
destabilizare, perturbarea liniştii sociale, | mul, pentru ca aceştia să ll tic ade- 
lui de răzbunare, ..ete |”, i cască gi prin cimoag- 
reprobabilitatea sentimentu te, sere să ajungă la echilibru, Nu pin ue aeg iz 
etoe j treptată, fărîmă cu fărâ 3 
Se uită voit că, din decembrie 1989, pe par- derea Ş aârină, a ceea ce consti- 


| e apoteoza Nnreaţiei, congtiin di: 
cursul celor trei ani chinuiţi, era atît de uşor | A e Doo ae ie mă i a înfăptuit 
3 aA a = 3 Ț 
să-i găseşti pe uoigaşi şi schingivitori, cunoscîn.| * : ui în miez de 
SEL | noapte, cu fiecare cadavru văzut la nergine de crum 
3 du-se cu precizie unda se găseau, | : = 4 
se | în Apuseni sau Vrancea, în Banat sau în Bucovina 
Nu se cunoaşte nici un singur caz în care m | Pe Doozaa/ aaa. Miza > 
| Mi m 3 Xir 
fost torţionar să fi fost agresat, Atitudinea noas-| o. ureş, Aşa pătrundea 
: | groaza in cei ce vedeau sau auzeau, aga punea stă-— 


tră a fost verificată prin faptă, în timp, Nu s-a ui ce cei uită 200 ai aripa D701 
ş 4 8 18] te = 
voit înlocuirea arbitrariului unor crime, prin altul esta di leat căruțe 
"lor pline de morţi, din coloniile canalului, 
chiar dacă era motivat, Î Schinginirile âin 1% ] 
La noi, în toate ţările din jurul nostru, s-au | sata i î e ză -acaşurile morţii, a ce 
instaurat sisteme represive ce au ucis mii, sute de] Ra o nedeaa i să Zau ip A a ea ci rai 
mii de oameni, ajungîndu-se în U.R,S,S5, la aberan- | : E VĂI ii pi latele Souls) e aaa 
| | x ; = igîna 
tele cifre de zeci de milioane, cifre, din netericiza) urarea răului se desăvîrgea clipă de clipă,ucie 


reale, Peste tot acest noian de crime oribile să | eiban pe . za ee ia mn. i 
ceia ital O IRRD e al | icigînd însugi sutletulajungindu-se la ace aia ape 
cordiei socialen? | realizare socialistă, DRESAREA OMULUI, prin 56% e 
Berti dia 3 0 structurilor, ce au condus | Ş Ingheţul sufletesc prin frică s-a ea 
şi conduc ţara, cere linişte, uitînd să precizeze | Win stîlcirea gîndirii, iei aie CES | 
că această pace este solicitaţă pentru criminalii Si alo lei a ag  uaecăţa 
mai vechi gi mai noi, nu pentru ţară, 


| ie cktre nadevărurile" partinicee Judecăţile de va- 
A p ră l E 
Hu aceasta este înţelegerea aşteptată, înţe- j „Sare clamau nonvalorile, Ref 


|a ÎI : 
leapta linişte este compliciţatțe la crimă, negare :  tduse în om prin eliminarea 8£ 
ord 140 m | ui A ? ă 


E. Învăţământ de partid» P7 


flexele condiţionate 
prin lozincis 
prin 

- 141 — 


îndiriis 
in mitinguri» 


En miine A ca o Li 


SP 


| monstruozităţile impuse de la catedră de divergi 
"rolleri” apăruţi peste noapte, au sat sufletele 
şi încet, încet s-a ajuns la acest none MeC en iona, 
ce aplawda, cînta, se extazia în Sasa călăilor guy. 
pooh sărbătorea pe stadioane sau 1n pieţe Publie 
scria logoreic prin poeţii de palat, vota în Unenimi, 
tate, totul făcîndu-se "spontan", la ordinului parți. 
aului, încît cu aceeaşi uşurinţă şi convingere în. 
ţr=o zi Tito era aplaudat şi a doua zi era numiţ 
călău,; 


a doua zi se cerea moartțea lui, 


late, Ă 
ve aici, pînă la a se ajunge să-ţi ceri sin. 
zur conăamarea la moarte, cun s-a întîmplat în 


Rusia anilor '30, era im singur pas, Mecanismul are |. 


acelaşi şi a funcţionat şi în Piteşii, Gherila sau 
Ocnele Yari, 

Teroarea, foamea, minciuna, alungarea credin= 
„el,nesiguranţa zilei de mîine, îrica aceasta cople= 
Ş>voare, au condus la acest dresaj în masă, 

Am văzut sistemul comunist lucrînd în toată 
hidoşenia sa în închisori, 'an văzut cum se distru- 
sea demitatea omului, cum se spărgea sufletul -sub 
e Sroazei, cum gînâirea răspundea numai prin 
pes pfaeaa e ei et ohne cărnii era o su- 
omul devenea un obiect Pe a fi pia iza 
cină spa a IE = e în a călăilor, 
ta post atisătaa ie nu se va opri la ALEE, 

a suporta, cînd își dă-. 


deai seama că y4 
E Ada Ata ta conta mai puţin decît un Iucrt 


azi Păvrăşcanu eranfiul iubit al poporu luin, | 


Gîndirea, personalitatea, caracterul erau anu. a. 


petrebnic în faţa imui Nii:01 se 
poicarus Albon; Borcea, Mariei 
stein, Cenuşe, Enoiu, Goiciu, 
"uuturor celor ce îşi făcuseră 


hi, Drăghici, Sepeanu, 
fi Pompi11an; Rucken - 


"In toată această onutiţaze i 8 
i ra 


jimhencastre, 
„Pînă în prezent nu an beneficiat de ajutorul 


| autoziţăţizor competente, ujutor necesar reconsti- 
| tuirii celor petrecute, a listelor nominale cu cei 
| căzuţi şi dispăruţi în multiplele forme de e 
| tare cu aparatul opresiv comunist: în anche 
LĂ "accidente n, în boli proY 
| Sijire, în colectivizare, 


ontrun= 


te, în 


ocate şi agravate prin ne în- 


în luptele din mmţi, în 
- 1%$3 — 


= 3 DEI * 7 9 De aaa EA 


timpul ne goneşte şi ne op 


lagăre, în aomicilii obligatorii 1 case, pe margiz, aşa CUn scai ne întrumuseţînq A: ăm faptele, 
ag , re a umple mai r rma de preze 
de anul DA iversar E e RO Pcutui (400 3 ea avi a 
Am întîlnit inaiferenţă, tergiversâre culpa. creeat de comunism, rmaţiona1, 
m 


Din lungul şir al numelor 
vom prezenta eşaloane de 2000-25 
limita spaţiului tipografie ce 
penţial alegînd pe cei ucişi 
brăe 


bilă, obstrucţiee 


Dacă în cazul une 
zează poliţia,procuratura, ma. SS=na. 


luţionarea cazului, ceea 


celor ce nu mai sînt, 
00 de dispăruţi, în 
Sr âvem,în mod prefe- 
îm âfara legii, în um= 


i singure crime comise în 


| societate se sesi 
dia implicîndu-se pînă la so 
ce este o reacţie normală, mai mult, Lega oPligaterig 
e mii de crime, de abuzuri Sursele utilizaţe în alcătuirea ac 
ruiri au fost: listele întocmite de filialele 
AP.DeP. din Sibiu, Dolj, Arad, (celelalte încă 
n-au definitivat situaţiile), mărturiile primite la 
filiala Bucureşti, parţial lucrările apărute sub A 
semătura domului Cicerone Ioniţoiu revista 
ria" ş.a. 
Pe măsură ce vom primi datţe şi de la celelalte 
filia.e, precum şi alte mărturii, dar mai ales cînă 
vom beneficia de accesul liber la erhivele statului vom 
putea continua lucrarea ce am început cu ajutorul 
Domului, 
Iartă-i Doame, pe cei ce au venit la Tine 
sîngerînă în spinii suferinţei ! 


în cazul zecilor, sutelor d 
comise sfiaînă codul etic şi codul penal, se aştern 
tăcerea, Procuratura, poliţia, conducerea țării se 
comoortă de parcă ar fi vorba de nişte acte comise 
pe altă planetă, cîndva în vremuri vecine cu preis- 
toria, nemaiavînd puterea (sau dorinţa) de a ajunee| 


estor îngi- 


"Memo 
la adevăr, 

Această tăcere nu conduce-oare implicit la 
complicitatea la crimă? 

Nimeni din cei chemaţi să ştie nu va putea 
spune că nu a auzit de Dealu Balaurului, Căciulaţi- 
Snagov, Răstolita, Bihor, Periprava şi atîtea, atit 
de multe alte locuri, unde pămîntul încă apasă tru 
purile aruncate ca nişte gunoaie, fără străj uirea 
creştinească a unei cruci, | 

Ruşii au avut curajul Katyn-ului, a milioane” 
lor de morţi recunoscute de Gorbaciov, dar noies.) 
29Ă Re ascundem crimele şi morţii şi pe acest esât%| 
daj de neadevăr se mimează 


Eugen Şahan 


P “instaurarea lumii azeptei) 
z: entru a destrăma, în parte, păienjenişul ia 
cerii, publicăm fapte-mărţurii 


eliminîndu-se aspectele 1: 
pe pectele literaturizante, deoarece 


brute, nepreluerai | 


Mm Ş 


Abăcioaile Ion 
Adam Constantin 
Adam Octavian 
Ada. Ion 

Adanesou Alexe 
Adameşteanu Cornel 
Adorian Alexandru 


student 


1949 acis la Clay 
1959 Gherla 
1949 decedat penit 
1949 ucisa în luptă 
19652 Aiuă 

decedat penit 
1953 Gherla 


colonel 


Dobrogea 
Cocărgeanu-Feteşti 
Tg. Jia 


Attenie Vasile episcop con, Lontromuni. 06.05.1951 acis anchetă 
Blaj MAT. 

Agapi Alexandru 1963 Gherla 

Agapie Vasile - colonel Iaşi 1950 Aiua 

Albeanu Pantelimon preot Gorj Periprava 

Alba Ionel avocat Buzău 1953 Midia 


|Aldea Aurel 2.1949 Aiud 


Tabel (continuare) 


[o | 1 2. - 3 a tă ne 5 


Aleoni Pavel 1960 Ghezrla 
Alexandrache (?) învăţător |= Tutova ca. - 1953 Qapul Midia 
Alexandrescu Alexandru 1959 Gherla 
Alexandrescu Constantin |învăţător | Bogdăneşti= 1950 Bicaz 

- isi deja Suceava E 


|Bacureşti | 1948 aia 


Piatra Neanţ e aiopărat detenţi 


|Baoureşti | 1952 Capul Miaia O 
Orucea-Panoiu 1950 uois Seo. în Crucea 


Ambrozie Gheorghe 
Anbrozie Traian 
Anişoculesei Filiga 
_lânagnestopol Nicolae 
Anagnosti. Ion 

Aneani Gheorghe 
Anastase G, Iancu 
Anastasescu Ion 
Anastasescu Ştefan 
Anastasiade Ion 
Anculia Petre 


Periprava Grindu 
Canal 

1960 Gherla 

1963 Gherla 
02.03.1950 ucis Seo. Timişoara 


Baia-Tulcea 


1952 în D.0. 
1962 Gherla 
1961 Gherla 
14.03.,195% Poarta Albă 
22/23.02.1949 ucis în luptă 
Corcaaiuil-Teregova 
1949 ucia Sec.Stînceni- 
Mureş 
1951 împuşoat see, 
Cernavodă 
1952 Tg. Ocna 
1959 executat Jilava 


Rucăr-Arge ş 


Brăila 
Teregova 


Andraş Gheorghe . Topliţa 


Andraş Baci 


Andreescu Ion 
Andreescu Nicolae 


Poenărei- 
Muscel 


mabel (eontinuar e 


& 5 
colonel : 02.1962 Gherla 
învăţătc» Doohia-Neamţ; i 1952 Caracal 
Andrei Alexandra inginer FE mată Canal 
Andrei Coznel elev 18 Bucuresti 30.07.1958 ucis Bucureşti 
Andrei Dumitru inginer. zii 1950 Gherla 
Andrei M, Ioan țăran Vrancea 1959 Galaţi 
Andrei Pavel  : 58 Oraviţa 19621 Ainăd 
s Andreica (7). preot îi Vişeul de Sus mort peniten. 
: Maramureş 
Andreica Ion învăţător Călineşti- 1954 Ghezla 
: Maramureş 
Anârian Gheorghe 54 Suceava 1961 Aiaa 
Andr1şel lon Bistra 1950 ucia în luptă 


Dealal Muntelui 
1950 Gherla 
1962 Gherla 
Bucureşti Piteşti (Sighetă?) ; 


Andronic Benone 
Andronic Gheorghe 
Angelescu Constantin 


Anghel Atanaaie Drănio-Do013 1960 ucisa Ses. Craiova 


Arbore Ion 


o 1 


Anghel Nicolae 
Anghelescu Radu 
Angheluţă Mihai 
Aniţei Gheorghe 
Antal Pranoisce . . 


Antohie 3. Constantin 


Antohie Matei. 
Antonescu Ervin 
Antonescu Ervin 
Antonescu Ion 
Antonescu Ion 


Antonescu Gheorghe 
Antonescu Mibai 


Antonescu Mia 
Anuşa 
Aparaschivei Pedor 
Apostol (2) 


Apostol Dunitru 
Aramă Ștefan 


'lArapa Constantin 


Arapu Const,-Tiocă 


- 


Arău Gioga 


Arâeleanu(7) 
Ardeleanu Leon 
Ardei Gheorghe 
Argetoianu Const, 
Arhideanu Ion 
Arion Mihai 

Ariton Virgil 
Arnăutu Ion Jenică 


Arnăaţoiu Ion-Ianocu 
Arnăuţoiu Laurenţia 


Balg 


Bucureşti 


Pucureşti 
Roman . 
Bucureşti 
Bucureşti... - 


Pârşcov-Buzău 
Bucureşti 


general..:., 
învăţător , 
prof.univ, 


Bucureşti 
Bucureşti 


Moşna-Iaşi 


Suici-Argeg 
Constanţa 


profesor 


Tabel (oonţinuare) 


și 5 


1962 Aiud 
1960 Gherla 


NSV|o3.04.1950 ucis Sec, 


1962 Gherla 
1958 Gherla 
Aiud 
1958 Gherla 
Sighet 
1959 Aiuă 
„1953 mort penit. 
01.06.1946 executat, Jilava 


E 1953 Gherla 
01.06.1946 executat Jilava 


1956 M. Ciue 
1956 Văcăreşti 
1954 Aiud 


executat Craiova 


Mebel (conţinuars) 


1950 ucis Seo. în Suici 
Aiud 
1954 Tg, Ocna 


avocat, „| Botoşani 1950 Văcăreşti 

propre 

văran Panduru-Gonstan- 1949 ucis Seo. în sat 
ţa 


general, 
ministru 
cioban . 
locotenent 


Domnești-Argeş 
prim-minis. A 


proprietar 


colonel 
sublocote- Ungureni-Bo-— 
nent toşani 


Nuoșoara-Argeş 
Nucgşoara-Argeg 


învăţător 


Aiud 


1953/5% Gherla 
1960 împuşcat Gherla 
Canal 


0â4.1955 Sighet 


1958 Gherla 
Jilava 


03.05.1960 Gherla 
02.11.1959 Ra. Sărat 


mort penit. 
moartă penit. 


Tabel (continuare) 


Arnăuţoiu Petre 
Arnăuţoiu Toma 
Arnăutu Jean 


1959 executat Jilava 
1959 executat Jilava 
Rînnicu-Sărat 


Nucşoara-Argeş 
Nucşoara-Arg2ş3 


ofiţer 
subloocote- 
nent 

contabil 


1959 Gherla 
1958 (7). Gherla 
1960 executat 
Văcăregti 
ucis lupta Vrancea 
ucis Praf. Poliţiei Bucureşti 
1953 Midia 
1963 Botosani 
1960 Periprava 
1960 Gherla 
05.1955 Aiua 
1959 Gherla 
02.03.1950 ucis Bec. 
06.03.1945.uoisă de ruşi 


Aroneasa Romul 
Arpad Ianog 
Arsenesou Gh. 


33 Cinou-Păgaraz 


colonel 
avocat 


0.Lung-Musocel 
Bucureşti 


Bucureşti 
Teţoani-Bacău 
Bucureşti 
Tg. Mureş 


propr.fabr, 


Asmarandei Gheorghe 
Asnavorian (?) 
Astalogş Btefan 
Atnagea Anton 
Avădanei Marin 
Avătafului Gheorghe 
Avganţi Enache - 
Avramescu Felicia 


avocat 


învăţător Sărata-Neamţ 


Baia-Tulaea 
Bucureşti 


fiica grne- 
realului 
general 


Avranescu Gh. 


Bucureşti. 1945 ucis de raşi 


TaLel (continuare) 


avocat 
ofiţer poliție 


Bucureşti 


Cernăuţi 
Donaşnea 


1961 Botoşani 
ucis anchsţă Sibiu 
22.02.1949 ucis în lupţă la 
Pietrele Albe 
1949 Arnota ucis în luptă 


114  |Anculia Petru zis 
Mihai 


student Arnota 


Tabel (continuare) 


- WI = 


1958 Gherla 
executat Jilava 


Turnu-Severin 
Ghelar 


Baboi(?) prof. 


Bach(?) 


Baoiu Aurel avocat _— Tg, Mureş 1994 Sighet 
Badea Ion ţăran io 0om.Va4-Jud .Braşovy| 4-8.,0%,1960 mort în vagon 
Ă Nă Ș dubă 
Badea Pătrana agricultor Strîmbeni-Arge3 1954 Aiud 
comerciant vu 1948 Aiud 
ţăran 4 Banat 1953 executat Caranse-— 
* beş 


1959 Gherla 
1951 Gherla 

Tg. 0ona 
18.11.1952 Năvodari 
mort penit. 
1951 Piteşti 
1951 Gherla 


Bakoş Iosif 

Bal Iosif 
Balabaie Ion 
Balaban 8, Cezar 
Balaban(?) 
Balanişou Chirică 
Balasa Dudovio 


“|Brăila 
Constanţa 
Pomîrla-Botoşani 


avocat 
meâio 


Balean Gheorghe Biobozia-Vrancea 1961 Aiud 
Baloazi Ianoş a 1959 Balcia 
Baldovin Mihai Bucureşti 1954 Aiud 


Balia Alexandru 21952 Gherla 


Tabel (continuare) 


Baliban Teofil 


protopop Cluj 1961 Aiua 


Balica(?) ţăran Banat 1953 executat Caransebeş 
Balmuş Stavăr muncitor Oancea-Covurlui 1948 Aiud 
Balş Alexandru inginer Bucureşti 1958 Piteşti 
Balg Ion (Zrate cu Bucureşti Gherla 
= Alez .) 
Balş Petre 4 inginer 
Ban Martin mancitor 1947 Aiuă 
Banu Ion 


1949 Gherla 
1950 Gherla 
1953 Gherla 
1350 Cherla 
1952 Gherla 


Bara Nicolae 
Bărbat Ilie 
Barbu Gheorghe 
Barbu Ion 


Barbu Nistor | Grănişte-Rădăuţi: 1961 Aiua 

Barilă Ion i Tg. 0Oona 

Barnea Gheorghe agricultor Mioeşti-Tutova 1947 Aiua » 

Bartog Nuţa țăran Răchiţele-Cluj 1951 ucisa în luptă 
L) Batag Potin militar 


Cloolţi-Buzău 


c, 1951 Aiud 
e Batariua Aurelian student Fundu Moldovei 1958 uois anchetă 


Batzaria Nicolae Boriitor 


1952 Ghencea 


Tabel (continuare) 


90 


19%9 Gherla 
_acis în legăre URSS 
decedat penit, 
Periprava 
1949 Piteşti 
E taiga d 
UN.195% Sighet 
1961 Gherla 
19%8 Ainaă 
1960 Gherla 
04.08,1963 mort în D.0. 
1947 Aiaa 
1952. execuţat Jilava 
1960 Văcăreşti 


Bayuaz Anton 
Baumgartner A 
|Baumgartner Rudolf 
Bazilesou Aurel 
Băcăteanu Miron 
Bădescu Basică 
Băduleaca Victor 
Biian Teodor 
Băjan. Teofil 


rector teolog 
preot  =— 
preot 


a sitaiu 


elev 
subseoret.stat 


1892 [Bucureşti 


episcop 
agricultor 


Iugog 
64 |Ra, Vilcea 
Soveja-Vrancea 


Bălăceanu Toma 
Bălan Gheorghiţă 
Bălăoioiu -Lovineacu 
Eoat. 

Bălăianu N. Nicolae 


prof, 


1975 Poiana iiare 


1923 |Dieşti-Do1g 


! Bălăică Teodor Tg. Ocna 
Bălănescu Cornel 1960 Gherla 
Bălănescu Mihai economist 47 Bucureşti 1961 Aiud 


Tabel (continuare) 


i 2070 ARE EI UE 00 DE EI a 


E - 156 |Bălănescu Nicolae profesor Craiova Gherla 
: Băldescu Popescu Ion preot 1884 | Turnu-Kăgurele 24.09.1952 Coasta Galeş 

Băldescu Radu general Sibia 1953 Jilava 
Băleanu  Duniţru consul 1953 Aiuă 
Bălosu(?) comisar " JOradea, Păgăraş 
Băltănâiu Aurel inginer Aiud 
Băncilă Mircea ci medic 30 Cluş 1950 Aiua 
Băncilă Mihai prefect Bihor : 1953 Midia 
Băncilă(?) Bubofiţer 


1949 împuşcat Jugoslavia 


Băncescu(?) elev Mihătleni=Dorohoi 1948 Tîrgşor 
Băpesca Marin Ş E 1953 Gherla 
Bărbulescu Nicolae - |avooat Bacureşti 1959 uoia ancheţă Sec. 


63 Bărbieru Dumitru 
Bărdesou Titus 


1956 Gherla 


colonel 1956 Piţeşti 


magistrat 


Băsoiu Nicolae 


Argeş ucis în luptă manţi 
71 Bătuganu Ion sa Bucareşti 1962 Aiud 
de 72 Băzărea Ion 29 Bucureşti 1963 Aiud 
a Bârlădeanu Toni elev Vrancea 


Bârzotescu(?) general executat Buzăa 


— 


Tabel (continuare) 


1949 executat Hanaia 


Beidaud- 
Constanţa 
Bucureşti 


Beoa Iancu 


1953 executat Jilava 
răpit din străin.gi ucis] 
1947 uoia de ruşi în- 
Bucureşti 

05,04.1950 ucisa Sec, 

1957 răpit, uoia de Sec. 
se sinucide la arestare 
mort penit. 

1959 Gherla 


Beoceanu Gavrilă t ' 
Becescu Florin eds 
Beker Willi 


Mihalţ 
Tg. Lăpuş 
Bucureşti 
Reşiţa 


Bedelean MW. Ioan 
Beldeanu Liviu Puiu 
Belizarie Enil 
Belu (?) 


medie 
medie 


ză 3 Bejan... Atanasie 
Bejan Gheorghe agricultor Părkoani-Bacău 1947 Aiud 
Buda Viaceslav 1960 Gherla 
Benchea Anton învățător „|Răoăoiuni-Bacău  |10.03.1949 ucis Seo.Răcăciuni 
Bender Wiliam mecanic Mimișoara 1951 Aiud 
1947 Aiud 


Tărlungeni-Bragov 


Benedict Gheorghe agricultor 


Benesou Dunitru 
Bentoiu Aurelian 
Bentoiu Ion 


92 |Benu Stelian ps e ru 
/ Mureş 


1963 Gherla 


27.06.1962 Jilava 
08.1952 Văcăreşti 


Bucureşti 
Bucureşti 


ministru 
profesor 


1953 Aiud 


1961 Gherla 
1959 Gherla 
1958 Jilava 
1959 Gherla 


Berbeacu Aurel 
Bercea Lazăr 
Berceanu Mihai 
"IBerouot Alexandru 


Bere Gheorghe a ricultor 
Bereş Nicolae io iii Aa alla 
Bereş Sigismund agricultor pet Ari a 
Bereş Vasile agricultor e data 
Bergheanu Ioun preot rau SâuS 
Besnea Nicolae Punct „vană a SM jale 
el biti nunoitor rapi ARIA soia RENE 
Bicoau adi pa il “sta, sua 
Bioeagă Constantin th sutana te Ale 
Bidenie Ștefan ir te astea sta 
muncitor Cernica-Ilfoy 1950 Ai 
funoţionar Reghin 1948 nica 


Papiu Ilarion- |3/4.08.1950 ucia Seo.Mureş 


Mureş 


Văran 


Tabel (continuare) 


2 00Ț = 


1lo |Bilitiu Dancu-Ioa 
2111 |B11ţ Viotor 


Satu - Mare 


mort penit, 


" călugăr 


Leorâa = 0luj 1960 Aiud 
112 |Bistriceanu Nicolae | contabil Pipirig-Neanţ e 195 Aiud 
113 |Bigoo Anton preot Băbăoani-Bacău 1956 Aiud 
114 |Bîrcă Ifria muncitor Mărăşeşti-Lăpuşna 1947 Aiud 
115 |Blagovenoo Mihai agricultor Ismail 1947 Aiud 
116 |Blagu Vasile 1961 Gherla 


Arad 

'| Bucureşti 

Cenadu: Mare-Tiniş 
Donaşnea 
Maramureş 


comerciant 1950 Aiud 


1951 Aiud 

1948 Aiuă 

1950 executat Timigoara 
1955 ucis în luptă 
1951 Gherla 

1951 ucis în luptă 


agricultor 
avocat 
colonel 


Li 


învăţător 


Făgăraş 
elev Bran-Braşov 1945 Aiud 
1960 Gherla 
Linan-Constanţa 1961 Aiud 


1960 Gherla 
1954 Ghencea 


Episcopia Bihor 


Tabel (contipuuze = 


Bocârnea Ion-Puiu student : Isverna-Mehedinţi ucis în luptă 


medioină . 
Bocârnea Ovidiu student drept] Isverna-lehedinţi ucis în luptă 
Bocaţiu Augustin preot .. Drighiu-Băl aj 1961 Grindu 
- Bocu Bever ministru -11875 | E tc 1951 Sighet 
Bodeanu Ioan ţăran Uouris-Bihor 1949 ucisa Sec.îin Ucuriş 
Bodo (7?) _ ltăran 1950 executat Bragov 
Boga Dionisie 1886 |Alba Iulia 24.05.1954 Sighet , 
Boga Louis : vicar Alba Iulia 1958 Sighet 
13? |Bogdan Iosit 1961 Gherla 
138 |Bogdan Bicolae Bălţi Jilava 
139 |Bogâanei Constantin preot 142 Satu-Mare 1953 Aiuâ 
140 |Bogdanfi Gonatantin Aiud 
141 |Bogdanovieci Alexandra |student Botoşani 1951 Piteşti 
142 |Bogza Constantin preot 49 Birlad 3 1962 Aiuă 
143 |Bohn Mateiag . 26.12.1951 exeautat Jilava | 
14 |Boitoa(?) soţia Olinpiu Cluj 1949 sinuocisă la arestar 
145 |Boitos Olinpiu profesor univ OluJ 1949 sinuoia la acșetase | 
146 |Bolintineanu Conat, aolonel 1881- 03.05.1955 Văcăreşti | 
147 |Bolog Ioan Harhon țăran Girigual Ysaru-— 1949 uaia Seo. Girig 


Bihor SS | 


„— E9Ts 


Bolyao Iosif 
Bonesocu Ion 
Bontaş Tona 
Boroea Matei 


Borgovan Ion 


* 


Boroş Ion 
Borg Ilie 
Borş Stefan 
Borş Vasile 
Borz Emil 
Borza Peţre 


Borzesa O 


Boatan Dumitru 
Butaş Ion 

Botaş Zaharia 
Botea Nicolae” 


Boteanu 8 
Botez Ion 


175 |Boţoi Btefan 


178 Braha Aurel 
179 |Branche(?): 
180 |Braşov Niţă 


182 |Braşoveanu(?) 


Borcean Voiţă 
Bordeianu Ion 


Bornemisa Sebastian 


Borzaşi Pranciso 


Borzean Aurel 
_| Bosoancă Mihai 


Botioo Alexandru 
Bottou Gheorghe 


17% |Boţeo I.0onstantin 


176 |Boufesou Dumitru 
177 |Bracăiu Constantin 


181 |Braşoveanu(?)__ 


4 
Diosig-Bihor 


zidar 


profesor - Braşov 


aoriitor, 
Bubaeor „atat 


Claj 


preot Marin-Oradea 
agricultor Călăuțaşi-Mureş 
ţăran Gheră ieşti-Neamţ. 
Ă preot Drighiu Sălaj 


agricultor 
profesor 


Ip. Săleş 


colonel 


are 58 0luJ 


zidar 
EREI mia 
prof „unive Iaşi 
avocat : 
Girigul Negru- 
Bihor 


țăran 
avocat 

funcţionar 
ofiţer 


Oraiova 
+? Timişoara 


morar Prifeşti-Neanţ 
student 


elev 


28 


munol tor Broşteni-Caraş 
învăţător Răcăuţi-Bacău 
tinichigiu Grînari-Braşovy 


09.1951 executat Jilava 


| 23 Cuza Vodă-Ialo- 


Pîntinele -Iaşi 


Tabel (continuare) 


1948 Ainâ 
1947 Aiud 
1951 Aiud 

1947 Aiuâ 

1948 Gherla 

1952 Capul Midia 
1950 Gherla 


1953 Sigheţ 

1960 Gherla 

1952 Aiua 

1947 Aiua 

1952 -acia în luptă 
1952 Aiud 

1950 Gherla 

1948 Aiua 

1951 executat Braşov 
1960 Gherla 


Tabel (continuare) 


1958 Gherla 
1951 Atuă 
1965 Gherla 
1947 Aiud 


1950 împuşcat la frontieră 
1952-Midia 

executat 
1949 uois Seo. Giriş 


1962 Galaţi 
1964 Gherla 
1947 Aiud 
mort, penit,. 
1962 Gherla | 
Bragadiru | 
1950 Tg. Ocna. 
ucis Seo. 


Aiuâ | 


Bratu Ion 
Brătleanu Traien 
Brăteaou Toma 
Brătăşanu Paul 
Brătianu Const.Bebe 


munoitor 
prof.univ, 
preot 
inginer 
secretar PNL 


preşe. PNL 
prof.univ. 
propr. 


Brătianu I.Gonst.Dinu 
Brătianu Gheorghe 
Brătianu V, Mihai 
Brătianu Paul 
Brinăesou Gabriel. 
Brîncu(?) 


muncitor 
muncitor 


Brînou Vasile 
Brîncuşescu Oristache 
Brîndescu Gavrilă 
Brînduţan Viotor . 
Brînzaru D.Marin 


oo |Brinză Luca 
Brînză Luca 
202 |Brînzei Ion 


203 |Broască Gheorghe agricultor , |42 
204 |Broscăteanu(?) notar 
205 |Bronislav Ivion fanoţionar 46 
206 |Broser Traugett pp 

207 |Brustar Remus primar: 66 
208 |Brutaru Vasile „ţăran 

/ 

209 |Bubari Ștefan grădinar 59 
210 |Bucolală Viotor i 
2 Bucşan Decodor învăţător 


212 |Bucuresocu Dumitru agent sanitar 


213 |Buda Ilie 


[i 


21% |Buda Ion faruacisat 
4 . 
p„|215 |Buda Ion” student 
9216 |Buda Mihai student 


PD —— 


Petrogani-Musoe] |19,11,1946 


votarea 
Trepteni-Arge3 1947 Aiud 
Bucureşti 1947 Aiud 


Negreşti-Vlaşca 


Mini goara 
Sighişoara 


Tabel (continuare) 


uoia în ssoţ:a 


1954 Poarta-Albă 
ş 1957 Piteşti 
21.01.1956 uoia de MAT, 
Bucureşti 
13.03.1953 Sighet 
23.04.1953 Sighet 
10,01.195% mort 5.0. 
Piteşti 
1948 ucis Sec, Timigoara 
1976 aocis prin eleoctro- 


1960 Gherla » 
ucis M.A.I. 

1963 Gherla 

1958 Gherla 


i Tabel (continuare) 
PI O 


a. ; 5 
1957 Jilava 
1958 Gherla 
ucis în luptă 


Basarabia | 


Banat 


Bărăgan-Constanţa 1953 Aiud 
Dorohai 1951 Aiud 
Drăgoeşti Suceava 1949 Aiud 


1962 “Gherla 

Lech inţa-Mureş 1 /2.08.1949 ucis Sec. 
Prisţol-Mehedinţi 19.11.1946 ucis M.A.I. ale- 
geri Tr. Severin 


Piriteaz. -Tiniş 1947 Aiud 
j Periprava 
Dureşti-Lăpuşna mort lagăr 


1949-1950 ucis anchetă Galaţi 
1949 Gherla 

Biloiureşti-Bin- 1952 Capul Midia 

boviţa 


Bonţeşti-Arad 


31.10.1953 executat Jilava 
1949 Suceava 


Bugarin Grigore Gore 
Bujoi Ion | 


Buiuo(?) 

Buleată Nicolae 

Bul ican(?) 
"|Buliman Ion 


Bunea Eleonora 


: |(âe MWieq) i 


229 |Bunghez(?) 


Buricescu Dragu 
Burlea Aurelian 
Burileanu Tilică 


Buricea Alexandru 
Burlui Vasile 
Bursan Constantin 
Burtea Traian 


240 |Busua Ion 

241 |Bugilă Constantin 
242 |Bugili Grigore 
243 |Bugilă Teodor 


+24 |Busaioo(?) 
_l245 |Buta Iosif 
9 laa6 . |Batara Doru 


agricultor . 
avocat 
pompier 
poet 
prof.univ. 
ministru 


muncitor 


miliţar în 
termen 


oficiant : - 
sanitar: 
muncitor 
funcţionar 


2 


Burchia Chițu Nicolae|antreprenor 


“lgeneral 
inginer 


guvernator. 


BNR 


ofiţer 
deputat 
învăţător 


prof.univ, 


învăţător 


elev 


agricultor 


muncitor 


1878 


72 


68 


a 


— 


Ciîrtigoara-Braşov 
Bistriţa-Bîrgăulu 


Turâa 
Bucureşti 


Timigoara 


Bacău 


Tarda e 
Sarighio1-0onatan 
ţa 


Proviţa de Jos- 
Prahova 
Bucureşti 


Rădăuţi 


Bucureşti 
Gheboieni-Dînbo-— 
viţa 

Ploieşti 


Bucureşti 
PMulnici-Vrancea 
Vrancea 


Riîaniou-Sărat 
Ponor-Alba 
Bucureşti 


Tabel (ooatinaaro) 


peri 


1961 Aiuă 
1947? Aluă 
Gherla 
1956 Aiuâ 
dec, temniţă 
„Aiud 


1946 ucis Tinigoara 

1952 Jilava 

1951 Caransebag 

1948 ucisa anchetă 
Buoceava 

1956 M,. Cina 


ucis anchetă Galaţ 


05.03.1958 mort în tren-dubă = 
1957-8 Aiud 


Pabel (continuare) 
5 
„1962 Gherla 


1957 Văcăreşti 
mort.penit, 
195% Sighet 


19360: Gherla 
25.08.1934 uoia de ruşi Deltă 
1960 Jilava | 
decedat penit. 


1961 Ailua 

1951 Gherla 

1950 Aiud 

1952 Galaţi 

1948 împuşoat nunţi 
mort Fălticeni 

1950 Galaţi 

1947? Aiuă 

1959 Galaţi 


Tabel (continuare) 


5 

1935 Baia Sprie 

decedat peniţ, 

80 sinucide la arest părinţilor 
1962 Gherla 

ucis anchetă Oradea 


ISN ie 


muncitor 
presat 
elevă 


Butoianu Dinu 
Butnaru Ion 
Butu Marange 
Buzaa Grigore 
Buzdugan Mexanăru: 


Faraoni-Bacău 


Buzea Nicolae Ploiesti: 1960 saloia 
Buzgan Ion Berechiu-Arad 08,1954 împuşcat în luptă 
Buznava Gheorghe Tuloea 1961/62 Aiud 


13-14,03.1940 1a Doronia 

N.E Teregova 
1949 irnota ucis Sec. 
Poiana Ilvei i „1949 Arnota ucia Seo. 
Năsăud 


Berzescua Iovan 


Bănică Ion 
Bâncesou Nicolae 


(Mircea) 
Bodiu Leonida 


1949 Dealul Rebra 
uois Sec, 
(?) Baia Sprie acei- 
. dent mină 


Rabrişoara Năsăud]. 1949 Dealul! Rebra 

i - ucis Sec, 
Siliştea i 07.1950 Siliştea ucisa Sec, 
1892 |Dragoslavele Muscel 13.02.1951 Gberla 


Boieriu(7) 


Bruder Toan 


învăţător 


Tebea (cont Ainuars) 


1951 împuşcat pe 


Asă frontieră 
Rădăuţi Buceava 1948 ucis anchetă Bucu 
: Se reşti 
Calafeteanu Alexanăru| proprietar Breasta Craiova 1950 Gherla 
S i 
Calafeteanu Mery . islea 
Calmanovioi Emil inginer Bucureşti 1956 -Aiud 
Calmuschi Ionel e Buhugi Galaţi 
i Sighet 


Calotesou Gheorghe general 


Celotescu Babin - 
Canoiocov Mircea 
Cantacuzino Adolf 
Cantacuzino Matei- 


1957 Gherla 
1953 Aiud(?)R, Sărat 
1950 Midia 

1960 Miâia 


Bucureşti 


ministra 


profesor 
univerat. 
atudent 


1952 Piteşti 

1950 executat Manaia 
1 i 

1962 Aiud 

1947 Tr.Măgurele înpuşoa 
1952 ucisa în luptă 


Botoşani 
Neatirnarea-Cons= 
tanţa 
0.Lung-NMoldovenese 
Alexandria i 
0ălata-0luj 


Canton Ion, 


Cantoreanu Gheorghe 
0apanu Anghel. 
Capotă Ion 


Capritopol Costică 
Carabag Dumitru 
Caracag (?) 
Caragea Simion 
Caraman Maxim 
Caraiman Ion 
Caraman Nicolae 
Caramangiu Grigore 
Caranioiu Gheorghe 
Caramitru Aurel 
Caramitru Gheorghe 
Carastoian Vasile 
Caraza Vaaile 
Carlaonţ Ion 
Carlaşuo Toader 
Caşoaval Constantin 
Carp Faustin 
Cartuznio Ihil 


student 


student 
general 


locotenent 


Măgina-Alba 


Dunitre şti Buzău 


Bucureşti 


Basarabia 
Peneg 


București 


Neamţ 
Jupîneşti-Gorg 
Șirăuţi-Basarabia 


Rezina-Basarabia 


Tabel (oontinuars) 


02709.1958 Gherla executat 


1962 Aiuă 
1956 Gherla 
1960 iiort peniţ, 
1953 Gherla 
mort în lagăr URAB 


12.03.1949 Peneş 


1950 Gherla 

1953 Gherla 

1949 ucisa Jugoslavia 
Tg. Oana 

1952 Tg, Oona 

1957 Gherla 

1950 Văcăreşti 

1952 Aiud 
mort Siberia 
Tg.0ona 

1948 uois pe graniţă 
mort în lagăr 


A Tabel doo atataay : 
1962 Gherla 
Catargi Gheorghe 


Bucovina 011949 Aiud 
2 inginer 
iza pf in medio Bugis Sata zisa pia lui 
Cazacu > eobid țăran Suceviţa 1958 Gherla 
Ea Gheorghe student Buceoea-Botoşani Ayo Adina 
aziuo: 1 Aiud 
Cazlinsohi Gheorghe |aniral pauzei a Gonele Xari 
Oăoialat(7) i Basarabia morţ în lagăr  UR&S. 
Călaraş za Gogoşi-Do1j 1964 Aiud 
ee, ctre Basarabia mort în lagăr URSS. 
Călin Ser 1961 Gherla 
Călini Gheorghe 1 Periprava 
Căluguru nie preot DA 1953 Sighet 
t A 
Cămărăşescu Jean ministru femeia mort penit 
Cănuţ Hioolae 1950 uois anchetă Craiova 
Căpăină Marin Bărăgan 
CGăpăţineanu: Dumitru 1946 ucis de sscret.PR. 
Uioara-ilba 9a e 
Qăpilneanu Vereş preot 1950 Gherla 
Căpraru Alexandra $ ș - mort: Canal 
Căpriţă(7) : 
ra Vasile Văran Mia lg Sp oau atol 


20 CAT 


Cărăuş Vasile 


Cîmpan Aurel 
Cenger Eugen 


Cenuşe Karin 
Ceoeiiă(7) 


Gerbu(?) 


SEE fe a 


74 


75 
-176 
77 
78 


Ceroheş Eleonora 


Cerciga Ștefan 
Cergă Vilnag 
Cernat Constantin 
Cernătesocu Sanda- 
Aurelia 


- loernescu (?) 


Getan Ion 
Cetăţeanu Ion 
Chesa Ion - 
Ghinezu Tit Liviu 
Chiraleu Miron 
Chiraleu Marin 
Chiraly Iuliu 
Chiran meoăor 
Chircă Elena 
Chircă Ion 


Chirouleaou Nicolae 
Chiriţă Conatantin 


Cărăbaşu Alexandru 


Cătuneanu Mihai 
Cătuneanu Mircea 

Cătugeanu Gavrilă 
Căzănişteanu Aurel 


-[Cenuge Constantin 


Jerbu Gheorghe 


medic, 
colonel 
student 
preot 
proprietar 
comandor 
tehnician CFR 
farmacist - 
croitor 
student 
profesor 
esononist 
țăran 
plutonier 
funcţionar 


colonel 


țăran 
episcop 


funcţionar 
yăran 
văran 


Graiov 
noroho 
Bran 

Oraiov 


Piteşt 


Oradea 


Basarabia. 


Timişoara 


Constanţa 
Qonstanţa 


Arnota 


Bucureşti 


Sibiu ... 


Salcia-Teleornan 


pă 


CQobia-Dînboviţa 


Constanţa 


1 


Ploieşti 
Răstolniţa-Mur eg 


Putna-Buceava 
Beidaud-0ţa, 


Tarnu Ruieni 


Nuogoara- Argeş 
Nuoşgoara-Argeg 


[02.03.1950 uois Seo. 


Tabel (continuarea) 


1954 Poarta Albă 
1965 Gherla 
1945 uoia de rugi 


Aiud 
1951-2 Oonele-Mari 
1953 Peninaula 
1950 Aiuâ 
ucis în ancheţă 
1949 Aiuă 
1948 Aiuă 
02.1950 Tîrggor 
1951(2) 7g.0cna 
28.12.1948 ucis Beo,Răstolni 
196% ucis Seoc.acasă 
10.03.1950 ucis 8ec,Timişoara 
mort penit, 
1963 Gherla 
Galaţi 


Tabel (continuare) 


moartă în lagăr 
URSS, 
1947 Aiud 
1953 Gherla 
1960 Gherla 
195% Mislea 


1952 Gherla 
1950 ucis Seo. 
Gherla 
1955 Sighet 
1962 Gherla 
1962 Aiud 
1958 Gherla 
1950 Aiud 
ucis în munţi 
ucis în nunţi 
1949 Gherla 
1960 Gherla 


Chirilă Ion 
Chiriţă (2) 
+ |Ohiroabă Anghel 


Chirvai: Iosif . 
Ohisălicesou Nicolae 
Chișu Enil 

'IGhiţa Ion 

Chiujdea Ion î 
Ciaturi Gheorghe . : 
Ciceu Anton 

Cioit Ion 

Gihoski Henri 
Cicondaru Iosif 
Cimpoieru 

Cioacă Aurel 


1lo |Cioaţă Ion 


“1111 |Qiobana Filimon 
112 |Ciobanu Gheorghe 
113 |Oiobanu Varlaan 
118 |Ciobănelu Florea 
115 |0ioo Dunitru 

116 |Oiocan Gonstantin 
117 |Oioaigă (?) 

118 |Ciociorva Iacob 


1193 |ofoofîltea (?) 

120 |Ciocîriie Pavel 

121 |Ciooulescu Radu 

122 |Qionca . 

123 |Oiontea Gavrilă 

124 |Ciora (7?) 
11125 |Qiornaia Alexandra 
li26 |0ioromela Constantin 
"27 |otota Ion 


Ghiroulescu Gheorghe 


avocat 
preot 
avocat 


avocat - 
Student 
țăran 

student 


| agrioultor 


ţăran 
agricultor 
ministru 
mecanio 
învăţător 
l0c0t, 
comerciant 


ţăran 


student 


preot 
văran 
prefect, 
priaar 


agricultor 
profesor 
inginer 


student 
vărancă 


1905 


4 5 
Basarevbia 
Pooşani 
Fălqiu 
Brăila. 
Crivăt-Ilfov 
0lu. 
Bucureşti 


Turda- 


Muscel 
Făgăraş 


Paraoni-Bacău 


Arad - 
Gord 
Tg. Jia 


Quociulata-Braşov 


Vlaăinir-Craiova 


Tabci (continuare) 
5 
mort în lagăr 


URSS, 
1951 Tg. 0ona 


1952 Taşaul (Cap Midia) 

1946 împuşcat după 
alegeri 

1967 împuşcat V.Dornei 

1951 Aiud 

1953 Peninsula 


Canal 
1955 executat Jilava 


cart.Viile Noi 0ţaJo2.03.1950 ucis Bec, Timisoara 
-|L5 031949 ucis Seo,în aa 


1959 Aiud 
1950 Sighet 
1950 Aiud. 
împuşcat Jugoslavia 
1949 Aiud 
1954 Aiud 


Tabel (oontinuare) 


Răchiţele-Gluj 


Gorj 
Dobrogea 


Bălţi-Basarabia . 


Baloteşti-Ilfov 
Făgăraş 


Făgăraş 

y 
Bucureşti 
Călăţele 


3 | 
195% uoia Sso.în 


Apuseni 

mort lagăr URSS. 
1950 Tg, 0ona 

mort lagăr URSS. 
1959 Gherla 
1960 Gherla 

Periprava 
1949 uoia în luptă 

“ dispare după arestar 


mort penit,. 
1951 Aiud 
1956 Dej 
1951 Braşov-în anchetă 
1950 Gherla 
1951 Braşgov-în anchetă 
moare deportată URS: 
1963 Gherla 


za Tabel 


Ciupercă Nicolae 
Ciuperoovioi Ioaochia 


general 
țăran 


Fundu Moldovei 


(oontinuar 5) 


Ciroa Alexandru preot Ogru-Mureş 1953 Aud 
Ciachir Dumitra „|lmecanio Bucureşti. 1953 Alu 
0ișmaru Tache muncitor Galbeni-Galaţi 1947 Aiud 
Cişmașu Ion Braşov mort în penit. 
Ciubara. David 1957 Gberla 
fiubotaru Nicolae , 1959 Gherla 
“|Ciuocăr Ilie ţăran Cil-Arad 1952 Penineula 
Ciungureanu Daniel ministru Basarabia | 1950 Sighet 
Ciuntu 'Teodor Basarabia mort în lagăr URS 


mort anchetă Jilava 
Jilava 


Ciutai Dionisie '] dulgher Bistriţa Bârgăului 1947 Aiud 
Cîmpeanu Aurel profespr '] Homorog-Bihor 12.1949 Aiud 
Cîndea Anuţa muncitoare Braşov 1962 Arad 
Cîndea Ion i Sărâta-Făgărag ucis în luptă 
Cîrneanu Vasile comeroiant Piatra-Neamţ 1963 Ocnele Mari 
Cîrciumaru Gheorghe | pădurar Beidaud- 1951 Aiud r 

| Cîrciunaru Gheorghiţă| funcţionar Braşov 1949 executat Braşov 


Cîrmu Mexandra Pojorita-Basarabia 


1 


miner 
călugăriţă 


Cîta Petru 
Clementina (later) 


Olintoo (2) - preot 
clip Ion ta Suceava 
Coadă Vasile tîmplar Qiclova-Caraş 


Mizil 


Cocenescu Gheorghe țăran 


Cooioran Marin 
Coooneţi Victor 
Cocoranu Pavel 
Coâilă Teodor 
Codrea Ion 

0ojanu Aurel 
CQodan Iuliu-Aarel 
Cojan Ion 


] 


Bihor 


preot 
Qiuleşti-Marenureş 


notar 
inginer 
student 
văran 


Brâgov 


muncitor 05, 


preot 


P.Teiului-Neaaţ 
Iași 


Țepeş-Vodă-0-ţa 
Alba Iulia 


țăran 
avocat 


3 165 |Codoocaru Petre 
166 |0olhon Ilie 


Tabel (continuare) 


exterminată de 
sovietici 


5 
195% Tg. Ocna 
1956 Văcăreşti 
1952 Canal 

omorît acasă 
1950 Aiua 
195% Gherla 
1959 Gherla 


1973 Bucureşti ucis 


1950 Gherla 
Baia Sprie 
1949 ucis Seo. 


1952 Canal 


Peninsula 


1953 Gherla 

1950 Gherla 
mort penit. 

1960 Gherla 

1952 Canal 

împuşcat Sec. 


Tabel (continuare) “ 


= 9/I = 


vărancă 


67 |Colibaşu Olimpia Silistea 97.,1952 ucisă Sec. în sat 


168 |0oliţă Ion preot Dol Periprava 
169 |colorian (9) magistrat moare penit. 
170 |0oman Dumitru 1951 Canal 


|inapeotor GER 
elev. 
elev 

elev 


171 |Coman Gavrilă 
172 |0oman Ștefan 


1951 Tg. Cena 
1950 Tirgșor 
1953 Tg. Ocna 


Bighet 
Siliştea-Maramureş 


174 Gomanioci Nicolae 
175 |Comăndăşescu Iustina |ţăranoă 
176. | Comăndăzescu Muaentio 
177. Comăndăseacu Sonnio 


“ moartă penit,. 
mort penit, 
Făgăraş manţi 
1951 împuşoat Jilava 
06.03.1958 moare ţren dubă 
Mislea 


Stăneşti-Muscel 
Btăneşti-Musos] 
Stăneşti-Musocel 


ofiţer 


mg.Mureg 
Bibiu 


180 | Comşa Mercedes 
181 |'Qomșulea (?) n 


agriculţor 
185 |Condeescu Wihai-lișu |oonandor 

184 | Conâeescu M.Grigore 
85 |Condrea Nicolae 


02,05.1950 ucis Sec, Timişoara 
1958 Văcăreşti 
1957 Gherla 
1963 Aiud 
1957 Gherila 


Vii soara-C-ta 


Constanţa 


Tabel (continuare) - 


o 1 2 E jr 4 £ 5 
187 |Constant Nicolae student 1950 Tg. Ocna 
88 |Constantin Ilie >omerciant Lugoj 1947 Aiud 
89 |Constantin A. Ion Nistoreşti-C-ta 24 /25.02.1950 moare în duba 
3 A fantomă 
190 |Constantin Toma inginer Oradea 1950 Aiud 
192 Constantin Const. general Atua 
192 |constantinescu (7?) ţăran,primar Valea Rea-Constanţa 1955 Poarta Albă 
193 Constantinescu Aurel |inginer Pucheni-Prahova ucis Seo. Ploieşti 
194 |constantinescu Badea |ocolonsl Oraiava săi mort penit. 
195 |constantineacu D-tru |învăţător Qlinceni-Ilfov ; 1954 Poarta Albă 
196 |Constantinescu D-tru : 1960 Gherla 
197 Constantinescu Emil student Bîrsăneşti-Botoşani 1950 Tg. Cana 
198 |constantinescu Eugen |muncitor Craiova 1950 Aiud 
199 |Constantinesocu Ghe. inginer 1953 Tg.0ona 
Constantinescu Ghe. 1962 Gherla 
201 |Conatantinescu Ion preot Poenărei. Argeş 1959 executat Jilava 
202 |oonstantinesou Ion ' |militar FPooşani 1951 Aiud 
203 |Constantineaocu Marin |îfivăţătar Qoman-Tel eornan 1953 Aiud 
204 |0onatantinescu Nloolae |preat, Corbşori-Argeg 21.07.1959 executat 
205 |Constantinesou Tancred |ministru 1951 Sighet 


Imedia Craiova 19.1947 Craiova 


-08Ţ- 


23 


2 


L] 
pe 
=] 


228 |Gosgmioi Marin : 
229 |Costaohe Traian 


206 Gonstantinesou Vasile |muncitor 
207 '|Conţtici Dunitru 
208 |Copăceanu Rică Mărtui 
209 '|Coracioni Iuliu” 
210 |Gorbu Gheorghe 
"211 |Gorlan Aurea . 
212 |Gorlăţeanu Gh. 
213 [Cordos Ion 
214 |Cornăteanu (?) 
215 |Cornea Dumitru 
216 |dornea Marael 
217 '|cornea Radu 
218 |Corneşteanu Ion 
219, |Coroamă (?) : 
220 |Coroi Alezanâru 
221 |CoroL Gavrilă 
222 |Coroi Iuliu 
223 |Coropiţă Marin 
224 |Qosicov Vasile 


o |Costea-A, Ioan - 


231 |0osatea Eugen 
232 |0ostea Ion 
233 |Costea (7) : 
23% |0oatescu Haralambie. 


35 |Ceatescu (7?) 


236 |0ostin Iocan 


257 |Cosţinesou Ion. : 


238 |Gogeriu Gheorghe 
233 Goţeanu Ștefan 
2ko |0otnăreanu Aurel 
2%1 |0otoa Mioalae 
252 |Cotrug Vasile 
243 Coțoiu Rotulua 


„| funcţionar 


Tabel (continuare) 
mania i iat 2 ate 3, 


5 
Brăila 


1947 Aiud 
Fălticeni 1951 Tg,Ocna - 
Teregova 


mort în anchetă 
1953 Gherla 
029,02,1952 Grinâu-Periprava 
1953 executat Jilava 
Periprava 
1959 Aua” 
dispărut în închi 
1951 executat Bragoy 
15.11.1950 ucis Seo. Păduren 
Jilava 
1950 Aiud 
1957 Văcăreşti 
1953-4 Canal 
mort în penit, 
mort în munţi 
1960 Gherla, 
deportat şi mort în lagăr 
URSS, 


Însurăţei-Brăila 
Văduleni-Gorj 
Do13 
Tîrsolf-Baia Mare 
Constanţa 


RAI 


preot. .... 
agricultor 


Baia Bprie 


Bistra Apuseni 
Apuseni 
Bucureşti 
Basarabia 


2 4 
învăţător Apa-Batu, Hare 31.10.1953 executat Jilava 
if AO 400 1953. Gherla 
pluţonier 1951 executat Braşov 
țăran Bănila ps Siret exterminat Siberia 


1959-60. Galaţi 
22.02.1960 Gherla 
1958 Aiuă 
1960 Gherla 
1952 Peninsula 
1954 Făgăraş 


Viloăneşti 
Bucuregti 
Bucureşti 


funot.-M,P. 


Dobrogea . 
Bucureşti 


pe pont 


soţie comenior | Constanţa Mislea 
lucrător GER, Piatra 01t 21.05.1949 ucisa anohetă Sac. 
papat 4 AO DAR Craiova 
Bucureşti. 1951 Sighet 
Caransebeş 01.01.1953 Baia Spria 


1959 Gherla 
1952 Tg. 0ona 


Babele-Giurgiu 


funoţ. GER. 


agricultor Peret-Ilfov 1959 Aiud 
magistrat . XI Ş 1962 Aiua 
Hunedoara 1952 Canal 


prefeoat Are 


o 2 


— 


Covaci Beniaain 
Covacs Geza 
Covaoi Ion 
Cozlovsohi (?) 


Cozmin -Gh.Carp 
Orafenio Ștefan 
Crap Iulian 
251 |orăciun (7?) 
Orăciun Aurica 


Orăoiun Duniteu 
Crăeiun Ghiţă 
Qrăoiun Iosif 
Grăoiun Teodor . 


Crăciun Radu 
Creangă ion 
Qreţoia (7) 
Oreţu Gheorghe - 


Creţu Gheorghe 
Cruţu Ion 
Creţu Valeriu 
Crihan Panait 
Qrijansohi Petre 
Grina Horia 
Cristache Marin 
Cristea Ion 
Cristea Ion 
Orisatea Hicolae 
Cristea Beduţ-Radu 
Criateaou Eugen 


Criatesou (Gogu) 
Gnaeorghe 


275 |Copilu (d d Hiplikta 
276 |OziAtanou Mihai 


277? |Oriatinaiuo Leon 
278 |Cristman Filip 
279 |lOristoâulo Luizi 


- ca - 


agricultor Boştoteni-Botosani 
director bancă A otet COANA a0e tă 
: Siliştea-Vlaşoa 
Cogna-Suce ava 
Batăr-Bihor 
Neanţ 


agricultor. 
ţăran 
ţăran 


avocat 
general 
general 


Bucureşti . 
|Păloiu 


funaţie. 
„comisar 
studant.. 
profaaor 
Văran.. . 

student 
ofiţer 


Gonstenţa 
Tg, Neamţ 
Someş-Sălăj 

Molăoveana-Galaţi 
Putila po Ceremuş 


0olonel A Sia 
SIA Basarabia 
gaf 381 Bucureşti 


Plugova 
Domaşnea 


fufiotLonar Lugoj 


faruaacist Ploiegti 


Tabel (oonţinuare) 
Pe RIDE pete At EU, 


5 
1951 Gherla 
1958 Gherla 
1952 Gherla 
ucis în lupte 
Bucovina 
1949 mort penit, 
1960 Gherla 
1947 Aiuâ 
10.1950 mort penit, 
07.195 împuşcată Sec.pe 
„Ve Glavaeioo 
1957 Aiuă: 
1949 ucisa Seo, Batăr 
în luptă Vrancea 
97.1950 împuşcat pe fron= 
tieră 
ucisa lupte Vrance 
mort penit, 
Aiud 


"1950 Aiud 
1952 Tg. Ocna 
1959 Gherla 
101950 mort panit. 

1954 Jilava 

1952 Gherla 

1950 Gherla 

1957 ucisa de ruşi 


19%6 deportat, mort lagăr URSS 


Aiud 


1989 uois în luptă 
1949 ucia în luptă 


16.01, 1950 Jilava executat 


1950 Gherla 
1950 Aiud 
1960 Gherla 
1958 Periprava 


Taoel (continuare) 


student 


1953 executat Jilava 


ministru 1953 Sighet 
țăran . . Apuseni 1949 ucisa în luptă Apuseri 
muncitor 0ona-Mureg 05.05.1957 împugoat Sec, Cluj 
iti constr, cal A 
Crişan “Gheorghe ţăran Mirişul-Mare, mort ancheţă Bec, 
za AC Batu-Mare , 
Orişan Ion - învăţător Pilea-Mureş 1948 împuşoaţ Seo, Gluj 
Critanovsohi Petru atita ; 1959, Gherla 
Griveanu Miroea ofiţer Aiud 
Oroitoru Ion 1946 deportat mort în 
a ANANIA Modă ca cs AV Al Al VIU AGRO Eese lagăr. URSB, 


Oruceanu (?) 
Gruceanu (?) 
Qrudu Pavel 


Şăzan 
ţăran 


executat Suceava 
executat Suceava 

1946 deportat, aor$ în 
lagăr, URSS, 

1950 Tg, Ocna, 

1950 uois anchetă Focşan 


1950 ucis anchetă Pocşan 
1953 Aiud 


Cucu Gheorghe student 
Cucu (tatăl) 


muncitor 


mabsl (continuare) 


j $ 1963 Gherla 
Valea Ariegului- 07.1949 împuşcat Seo, ia 
Turda Qracoşa 
1951 executat Jilava 
1959 Gherla 


Cucu Ion cap 
Quca Mihai țăran 


Guâalbu Ion  - inginer 


-A0ulea Vasile seat ceata 
“Igupriev Teodor Mera la 
araşou Ion student ÎN IA + N e : 1951 Piteşti 
A Dumitru . Hîrlău-Iaşi : 1961 -4tud 
aie Basarabia 1946 deportat, mort în 
burcă Stefan usi 
„RER ie Pta o. Tg. Ocna 
4304. 4 0artilă Gheorghe cp luă iea e i A 
1305 |auao Leonida agricultor M,Kogălni0 eanu- _.1960 Aiuă 
| Ei SA i A 1961 Aiuă --- 
ir dolor ză 1949 ucis luptă Dobrogea 
307 |Cuşa Ianca văran . Beidaud-C-ţa 9 
308 |0ugută (2); avocat . ..|. Dumbrăveni i Aatăsa 
Te at iba prefect: AMlba| .- ve 5 A i 
309 |Cuza A.Ghaorgbe prof „unive Iași 1950 Aiu 


1953 Gherla 
310 |Ozeleny Ambrozie j 


- S81 - 


Tabel (continuare) 


RE OBTe 


avocat 
funcţionar 


Baia Mare 
Arad 


23.12.1953 Galeş 
1950 Aliud 
1960 Grindu 
1946 deportat, mort 
lagăr U,R.S.S. 
1353 Caransebeş executat 
executat 


214 |Cuiban Ant 
SA 1893 |Basarabia 


315 |Curescu (7?) 
316 |Cojocaru Vasile 


Banaţ 


Tabel (continuare) 


Ţ execut aţ Sibiu 


maior 


soţia 
maiorului 


Dabija Nicolae 
Dabija (?) 


05. 04. 1950 ucis Sec,Timigoara 
Aiud 


get gară 
preot 
profesor 


Arad . 
Turnu Severin 
Bocşa Montana- 


Damian Teodor 
Denciu Constentin 


Craiova 


Dancu Constantin sudor 
Caraş 1956 Aiud 
Deneg Remus profesor Dragomirna-Suoeava 1950 Aiud 
Denilov Gheorghe ofiţer A 1959 Jilava 
Dentăş Teodor agricultor Spinegti-Putna 1952 Aiud 
Darao Mache Si 1950 Gherla 
Ploieşti 1951 împuşcat la greniţă 


Darandan Constantin 


Derie Alexenăru 1946 dispare după ares- 


tare 
mort penitenciar 
1963 Gherla 
1947 Aiud 


inspector CFR 


Darie Elisei. 
Darie Gheorghe 
David Emil 
David Ion 


Prumuşioa-Boto= 
găni 
Bucureşti 


LA 
cizmer 
sublocote= 
nent 


1950 Aiud 


Tabel (continuarea) 


1954 0onele Mari 
URSS, - 

1954 Aiud 

1944 împugoată rugi Bacă 
ucis luptă Vraricea 


Basarabia 
Vaslui 


19 |Davidovici Maier 
20 Dănilă. Constantin 
21 |Dănilă 0, Elena 
22 |Dănilă N, 


student 


23 |Dăn11X Sebastian Roman 1956 Aiuă 
24: |Dănulenou Constantin Constanţa 1961 împugoat Salcia 
Gai Arad 1947 Aiud 


25 |Debreţiu Ion 

„26, |Decuseară Gheorghe 
27. |Deau (7) 

28 |Degeratu (?) 

'29 [Dejeu Alexanâru 

30 |Delagnesa 

31 |Deloescu Eliza 
32 Demetrescu Doru 


1959 Grindu-Periprava 
20.07.1949 mort în luptă Pui 
..01,1953 Bicaz 
1957 executat 
1953 Mărgineni 
04, 1949 Mislea 
„1944 uois de ruşi în 


|Pălticeni 
Făgăraş 


tăran 


ţăran 


Auvergne-Franţa 
Craiova 


proprietară 
inginer 


Bucureşti 
33 |Diaconescu Dumitru colonel Făgăraş 
34 |Diaconescu Ionel poliţist Făgăraş mort peni- 
(inspectar) tenciar 


; Tabel (continuare) 
A (ZA AI ASE 2 00 Ea EREI, 


1952 Jilava 


[7 2 a 


comandor 


“| 35 [Diaconescu Paul ; f 

36 '|Dianu Constentin oăldărar Coltegti-Gorj > V94T Aiud 
37 |Dienu Pierrete oontabil Byouregti  . 1952 ucisă anchetă 
38 |Diou Diculescu Con- si 

“ltentin. profesar Mehedinţi Botoşani 
39 |Dimitresou-0iuricu î 

Constantin (7) Buzău | 1963: mort penitenciar 

40 Dimitrie călugăr Mrea Ciolanu-Buzăul Salcia 

43 |Dimitru Ton funeţionar Braşov . 1952 ucis lupte Făgăraş 
42 |Dina Mihei agricultor mătţără1-Ploiegti 1954 Aiua 

43 |Dinct Pilip pastor uois Sec. 

Hunia-Do1j 31.10.1953 executat Yilava 


44 |Dimeă Gheorghe inginer 


45 |Dimcă Ion 
46 |Dimculeacu Virgil 


1951 Gherla 
1975 Poiana Mare 


AT |Dinezcu Călin avoocaț Constanţa Canal 
AB | Dinescu Haralambie preot Păgărag 1952 împuşoat în munţi 
49 |Dinescu Nioolae ! preot Dolj Periprava 
1] 5o |Dinescu Teodor muno Lt ox Bragov 1948 împugoat Bragov 
| 51 |Dinu Dumitru Ă 1953 Gherla 
ia 52 | Dinu Piereta-Margereta | avocat Buouregti 23.08.1953 Văcăreşti 


53 |Dinuj (2) * 
54 |Dinu (2) 
55 |Dinuţ (2) 
56 |Ditoov(7) 
57 |Ditmar Martin 
58 |Dliciu Garofil 
59 |Dâmbu Vasile 
60 |Dânga Vasile 
61 |Dobre Gheorghe 


62 |Dobrei Pavel 
63 |Dobresou Aurel 
64 |Dobresacu Gheorghe 
65 |Dobrescu Virgil 
66 |Dobronir Nicolae 
67 |Docan Gh.Vasile 
68 |Dobrin Nicolae 
69 |Dode Gheorghe 
Doicesou Donitru 


Dolinescu (?) 
Dolman Ion 
Domășneanu Petre 


Donescw Nicolae 
Donici Maria 
Donoae Gheorghe - 
Dondoozi Pranocisc 


Dragomir Nioolae 


Drighioi Sabin 


preot ' 1952 Miăia 
cizmar Prejba- Vlagoa 1947 Aiud 
comandor Băile-Herculane 1949 ucisa Sec,Timigoara 


preot 


Dragomireaou Anghel 
Drăginescu Nicolae 


Mabel (continuare) | 


20,07.,19517 împugcat Gherla 
1963 Grindu . 
1951 Pitesti 
1952 Ovidiu 
1949-1950 executat 
1950 Gherla 
1950 Gherla 
mort lagăr. URSS. 


student 


Tuloea 
Braşov 


Basarabia 


general,ni- 
nistru 


11.1959 Râmicu-Sărat 


țăran . Revetig-Arad  .04,1952 ucia în luptă 
ministru Păgărag 1963 Văcăreşti 
stndent Bucureşti 1949 Aiud 
profesor Piatra Neamţ mort în D,0, 


Casinocea-Tulcea 
Vaslui 
Bucureşti 
Ploieşti 


M, Kogălniceanu- 
Constanta 


1949-1950 ucis Sec, 
16.11,2954 Aiua 

dispărut Timigoara 
1952 Aiud 


ofiţer 


funoţionar 


02.03.1950 ucis Pimigoara 


Tabel (continuare) 


mort în lagăr URSS 
1949 Gherla- 

mort penitenciar 

moartă penitenciar 
1958 Gherla 


Basarabia 


Şuici-Argeg 


agricultor Viigoara Turda 1941 Aiua 

Oraviţa 
farmacist. Roman 1952 Midia 
învăţător Şuioi-Argeg 05. 1949 ucis Seca Şuici 


Bârlad 


06. 1950 Galaţi 
1962 Gherla 


gofer Bucureşti 1948 Alua 
medie Buoureşti 1954 Făgăraş 
avpoat Galaţi 1957(9) 

Ă 1949 Gherla 
munoitor ln de Munte- 1947 Aiuă 


în Mabel (continuare) 


ucis în luptă 
1958 ucis în luptă 

1951 uois Poarta Albă 
1959 executat Jilava 
1954 Aiud 


Drăgoi Gheorghe 
Drăgoi Ion 
Drăgoi Sabin 
Drăgulăhesou Constan= 
tin 
Drăgulănesou Ion 
Drăgulin (?) 


Nucşoara -Argeg 
Curăţele-Braşov 


1955 Aiua 
04.,1952 uois anchetă 
ucis anchetă 


98 |Dreiser (7?) 09,1952 Aiud 

99 |Dresoher Samoilă comercianț Bucureşti 1952 Aiud 
100 |Druszez Romaulăd inginer Bucureşti 1951 executat Jilava 
101- |Dudag Gheorghe 1958 Gerla 
102 |Dulamă Gheorghe funoţionar Peri-Gorj 1953 Aiud 


24.05.1951 executat Sibiu 
1951 executat Braşov 


- [103 |Duma Vasile Apuseni 
104 |Duminecă Ion 


105 |Dumitraohe Ion 


ofiţer 
student 
subofițer 


ph 


Pietrogiţa-Dîmbo= 
vita 
mîrcov=-Buzău 
Câmpulung-Muscel 


.03,1951 uois Peninsula 
1947 Aiud 
1951 executat - 


106 |Dumitrache Ilie 
loT |Dumitrache Ion. 


cizmar 
1t.,colonel 


Tabel (continuare) 


“IHărăadăuţi Basarabi a mort lagăr. Siberia 
Măgura-Buzău 


Bucureşti 


109 |Dumitrag Nistor 
110 |Dumitresou Constentin 
111 [Dumitrescu Constentin 


1946 Braşov 


112 |Dumitrescu QC Constentin| fimoţeM, Ie 07.1352 mort D.0.Dumbrăveni 
113 |Dumitrescu Den student Teşi Jilava 

114 |Dumitrescu Ghe Gheorghe mort penitenciar 
135 |Dumitrescu Gheorghe; ; 1960:;Ghez1a 


116 |Dumitrescu Grigore guvernat or 


BNR , 


117 |Dumitrescu Ion(Ionel) | ziarist 1949 Galaţi 
118 |Dumitrescu Ion ziarist Bucureşti 09. 1946 Braşov 
119 |Dumitrescu Ion avocat Piatra Neamţ 1952 Canal 


nort penitenciar 
mort penitenciar 


preot Redea-Caracal 


jurist 


120 |Dumitrescu Manta . 
121 |Dumitrescu Mihai 


122 |Dumitresou Mircea avocat Turnu-Severin Galaţi 
„1123 |Dumitresou Nadejăa Y Step-Orhei moartă în lagăr 
i Siberia 


124 |Dumitreacu Petre 05.05.1951 Jilava 


Mabel (continuare) 


DE [E SEE TI DEE A po ERUPE PE ICI PODUL SAPARD 


5) 
* 125 |Dumitresou Pompiliu 1959 Ghern 
! [226 |Dumitresou Teodor 1963 Gherla 
127 |Dumitresou Vasile 1953 Gherla 
128 |Dumitresou. (?) medio Buzău 08.1964 Saloia 
„]129 |Dumitrescu (?) avocat Turnu-Severin! Galaţi 
129 |Dumitrur (7) ţăran Lăpugu-Române sc împugoat Seo, 
130 |Dumitru Andrei , agricultor Războieni-Neamţ 1947 Aiua 
131 |Dumitru Ilie il - 1948 Gherla z 
132 |Dwncă Vasile cioban Budeşti-Maramureg uois în luptă la 
ş i ţ Cătinegti-Sîrbi 


mort penit. 
10.12,195] Sighet 
1963. Aiua 


Ieud 
Iaşi 
Cogealac-Constanta 


preot 
„episcop 


Duncă=Joldea Ion 
Durcovici Anton 
Dugu Gheorghe 
Dutchevici. Gheorghe 
Duţă Manea 

Duţescu Dan 
Duţescu Radu 
Dorobany Francise 
Dădirlat Dumitru 


02,03,1950 ucis Timişoara 
Baia-Spr ie 
06. 03,1951 Tîrgu-0ena 
09,1949 împuşcat Seo. 
1950 Aiud 


Târguşor-0onstanţa 
Rîmiocu-Sărat 
Hîrşova 

Biharia 

Sibiu 


farmacist 
farmacist 
ţăran 
comerciant 


Tabel (continuare) 


E 0530 00037 9 PIB) EA = 
Pa împuşcat în 


inginer 
Eoonoma (7?) "8 Jugoslavia împreună 
cu soţia +2 copii 
1958 Piteşti 


hogea .. Bucureşti 


IRdip (?) - 

Edu Radu funcţionar |4l București 1950 Aiud 

Eftimie Gheorghe elev Tr.Beverin 1948 ucis în luptă 
Isverna 


1960 Gherla 
mort penit,. 


Bftimie Vasile i 
colonel. -. 


Bftimiu (?) $ EAI, 
Eftimiu Qonstantin general, ni-| 57 Bucureşti 07.1950 Aiud 
- nistru. Ai MEA 
: EBgunova Tatiana artistă Bucureşti dispărută din Seo. 
tite CA SI PATA UI tă 3 i dit a Bucureşti 
Elettereacu Miroea general 6o Miercurea-Ciue i 1953 Aiud 


13.12.1949 executat Jilava 


Emilian Marcel „| aotor. Bucureşti 

Enacoviai VleAimir atudenţ. . Bucureşti 1950 Piteşti 
Enache Gheorghe agricultor |-52 : |N.,Băloeacu-0-ţa : 1959 Aiud 
Enan (7?) hogea Muraţian-Dobrogea Aiuă 


ucis în detenţie de 


mitropolit 
ruşi 


Enăoeaoa Efrem 


Tabel (continuare) 


dt 


[ 
3 apoape meişani-Prahova 1945 uoia de ruși 
Alud 

“ etător Bucuregti 

pri ese FU si faza 1951 Gherla 

ne8cu 
Enescu Mihai preot y,Rumăneştilor= 1959 Aiud 
5 Muscel . 
| Se RI Oltenia. - ucis Alud 
ipod general Bucureşti 13,12,1949 executat Jilava 


Enulescu (7?) 


Tabel (continuare) 
5 


07.1964 Gherla iz 
mort anchetă Seo. 


Pe fe a e ea 5 eat a 
ş Tg, Mureş 


Faliboga Ion învăţător 


Yanea Ion ofiţer.. ” 
Fanea Iosif stiolar 23 Arad . .- 1948 Aiuă 
“| Panea Yiotor preot Sînorai-Satu-Mare 04.1960 Salcia 
FParcane Gheorghe țăran rz Bihor 1961 Gherla 
(D=tru) ma aoe 2 : | 
Farkaş Anton 33 plt major 48 Arad 1947 Aiua 
_| Parnache Dunitru țăran |, SAR : 3 Gherla 
Fat Casian | ţăran Finiş-Beiuş 1954 Gherla 
Paur Ivan țăran 08.1949 împuşcat Seo. 
ata e LE a iă se Ea Iain, ae Somoşcheş 
Fănică Constantin muncitor 5? Cotu Lung-Brăila 1937 Aiud 
Pediuo Nicolae. = FR ETA 42 A Si Tg.0cecna 
Felea Y. Ilarion preot prof. sa Arad 1961 Aiud 
Fenechiu Gheorghe = iz Xa 3 E 19621 Gherla 
Farmo Iosif ziarist 73 Bucureşti 1953 Aiua 


1950 Gherla 
1960 Gherla 
1963 Gherla 
1960 Aiud 


Piat Teodor 

Pioiu Nicolae 

Pieraru Ion Ş tite ni Sg 
Flemcheş Gheorghe funoţionar Cimpina 


Tabel (continuare) 


195] Gherla 
1959 Gherla 
05.197? uois Bao, Ploieşti 


4 ! f 
a 
„ [49 Pildernan Iosif 
20 |Filimonescu Romulua 


21 - |eilip Dincă 


pastor 


22. |Pilip (2) soția lui, 1964, s-a sinucis nere- 
Filip. i ; venind soţul 
23. |e41ip Ion învăţător. Dunărea. de Jos-0=4a Gherla 
24 Filipascu 1, Alezanâru cadru univer, Petrova-Haramureş 2,1952 Galeg 
25 |ilipesou Andrei inginer i pia) - Gherla 
e Pilipesou (7) i avocat Cetatea Albă cort penit, 
27 Pilipesou Gheorghe oiznar 1952 Tg. 0ona 


tă IAZ e 
0ălineşti-Muscel 
M.Humorului 


28 |Plenohes (7) 
29  |Plocea. (2) 


mort penit, 
1950 uocia în luptă 
GQ. Humorului 
mort. '“penit, 
1949 împuşcat Seo, Ucuri 
1962 Gherla 
1949 împuşcat Bihor 
1950 Aiud 


1960 Gherla 
1953 impuşcat 


țăran 


30  |Florea Eugen economist Braşov 
31  |Plorea Ion Aderii 
32 - [Florea Ion 

33 Florea Ion 

34  |Plorea Iosif 

35 Plorea Sanâu 

36 Florea Traian 


avocat ..... 
funcţionar 


Mabel (continuare) 


Ploieşti 


1960 Strîmba 
1952 Gherla 
07.1950 Jilava 
1950 executat Jilava 
1952 Gherla 
Gherla 
1958 Jilava 
1953 ucis Gherla 
„1950 uois Sec, Brăila 
17.06.1953 Gherla 


Florescu (7?) 
Florescu Constantin . 
Plorescu Th, Ion 
Florescu Puiu. 
Ploreacu Vasile 
Ploriouţu Gheorghe 
Ploroiu Ion PI lulu -sacoiat 
Pluieraş Ion 
Pooa Anton 
Fogoănsanu Petre 


Bucureşti 


V.Neagră-Mar amureş 


Brăila - ş 
Podul Turcului-— 
Tecuci 


“lofiţer marină 
preot 
fruntag 
aomunist 
mana, 


Porig Ştefan 1946 uois de comunişti 


Foriş (7?) 
Portunescu Constan- 
tin 

Fotea Dumitru 


1946-7 ucisă de Sec. 


"av 


profesor Craiova 


Gherla 


deportat, ucis 
Siberia 
1960 Grindu-Periprava 


Năduşiţa-Basarabia 


Prangulea (7?) Iaşi 


Prendler Filip 
Frențiu Tr.Valeriu 
Prioăţel C. Tudor 


episcop 


, sublocot, 


Frâncu (7) 

Frâncu.Nicolae avocat . 
Prîncu Nicolae . arhiteat 
Fronaru Vasile . 20, A 
Fronoiu 0, Tudor oroitor 


Prujina Alexandru i 
Frumuşeana Alexandru 
Pundulea Dumitru 
Fundulea. Nicolae 
Fulicea Ion 

Pur (7?) 


ţăran 


Camena-Constanţa 

V.AMecsandri-C-ţa 
Braşov 
Văliug 


“| muncitor 


Furtună Constantin 


Vrancea 
Deleni-Iaşi 


Gabor Constantin 
Gafencu Gheorghe 
Gafancu' Valeriu 
Gaiţă Ion 

Gajdat Adalbert 
Galactlon-Munteanu 
Diviu i 
Galan Nicoăim 
Gane Constantin 


agricultor 
stadent 


militar Bucureşti 


medio 


avocat 
soriitor 


Bucureşti 
Bucureşti 


Ganea (7?) Galaţi 
Ganea Ion 
Gavăţ Stefan colonel Bucureşti 
Gavrilescu Eugen student. Fălticeni 
Gavrilă Laurian ă 
Găman Eduard învăţător Bucureşti 
GÂţĂ Susane-Boaterina| studentă Bucureşti 


Geantă Ion 

Geluoiu Constantin 
Gerescu Nicolae 
Georgegou Alexandru 


Ploieşti 


11.07.1952 Sighet 


D ucis Seo. acasă 


Iaşi (Sîngurei-Bă1 ţi) 1952 Tg.Ocna 


Tabel (oontinuar5> 


1950 Gherla 


1946 deportat, mort 
lagăr » URSS. 

1951 Făgăraş 

1953 Baia Epris 

A Baia Sprie 

1950 Gherla 


Aiud 
Aiud 
1949, ucia în luptă 
1950, executat Mamaia 
1950 


împuşcat Sec, 
Banat 
1946 deportat, mort 
2agăr: URSS, 


. 


Tabel (continuare) 


5 
ucis în luptă 
1960 Aiuă 


1950 Gherla 
1952 Aiud 
1963 


1953 Aiud 
1961 Aiud 
1951 Aiud 
1950 Gherla 
1950 Aiud 
Piteşti 
1951 împuşoat Cluj 
1953 Aiud 
09.,0%.1948 ucisă anche. Buo 
1951 Gherla 
1951 Gherla 
1953 Gherla 
1961 Aiud 


Tabel (continuare ) 


1950 Aiad 
1947 Aiud 
1959 Gherla 
1952 Sighe 
1950 Aiud 
20.07.1962 Botoşani 


Cîapina 
Piatra-Teleorman 


inginer 
învăţător 


Georgescu Alexandru 
Georgescu Dumitru 
Georgescu Gheorghe 
Georgescu Grigore 
Georgescu Ion 
Georgedou-Bîrlad 
Vasile 

Ghen-raru (7?) 


Bucureşti 
Băcani-Tutova. 


funoţionar 
avocat 


general mort peniţ, 


Gheordunesocu Gheorghe|ţăr 

Gheorghe Duaitru cal Lotina : aste 1949 ză legea 
Gheorghe Ion traotorist Istovăt-Buce ava 1947 Aiua 

Gheorghe Mihai y avocat Vilsăneşti-Argeg 1946 împuşcat Piteşti 
Gheorghe Nicolae agricultor Săcele-Constanţa 1947 Aiua , 
Gheorghesou (7) student 1951 Piteşti 
Ghesorghescu Gheorghe |student 1951 fir 

Gheorghieş (7?) general Aiud 

Gheorghiu (7) comisar Ohişinăa Galaţi 

Gheorghiu Dumitru director pe-lo5o - Bucureşti 1949 Fi 


. 


troliere 
E 1960 Gherla 


Gheorghiu Dumitru 


Tabel (continuare) 


09.1958 Jilava 


director 
Reşiţa 


—— 


Gheorghiu Georgel 


1960 Gherla 
1949 Aiud 

1949 Gherla 
1953 Gherla 


Gheorghiu Tudorache 
Gherda Dumitru 

Gheren Nicolae 
Gherghioeanu Constan- 
tin Ş 
Gherman (7?) 
Gheron Neta 

Gheţu Tudor 

Ghica H 

Ghioa Vladimir 


profesor Bucureşti 


1960 Grindu 
mort penit, 
1958 Poarta Albă 
Aiud 
16.01.1953 Jilava 
02.08.1949 ucis Timişoara 


solist operă Iaşi 


prof. univ. 
ţăran 


Ţepeş-Vodă, 0-ţa 


Bucureşti 


monsenior 
Teregova-Severin 


Ghimboaşă NiLoolae țăran 
Ghimug Gheorghe antreprenor Bucureşti 1950 Aiud 
Ghinea (7) Yăran Ghigoeşti-Neanţ 1952 Canal 
Ghişa Dumitru 1952 Gherla 
Ghiţă Marin muncitor Biraoi-Arge9 1947 Aiud 

N 1952 Sighet 


Ghiţeacu Btan ministru 


Gîtua Iatrati 
Gigurtu Ion 


1960 Gherla 


prim-ministru Bucureşti | A 


43 ! E Tabel (cont inuare) 


5 | 


1950 mort penit, 


Glasser (7?) vicar Iaşi 


Glatz Alexandru general 1953 Sigheţ 

Glăjar A, Vasile avocat Bod-Braşovy 13.08.1958 Văcăregti zi 

Glida Iuliu avocat Tg, .Mureg 1950 Aiua za 
Glogojanu Florea militar Bucureşti “: _; 1952 Aiud — 
Gogu Altex : Beidaud-C-ţa, 10.03.1950 ucis Timigoara 

Golea Ion student Bahnea-Tîrnava 1955 executat Jilava 


Mică 


mort penit, 
moartă peniţ, 
1953 Gherla 
1948 Aiua 

1950 Oonele Mari 


Ş general 
actriţă 


Golescu Zanfir 
Goian Bstina 
Gonea Sava 
Gortva Iosif? 
Grana Gheorghe 


Nadeş-Timig 
Șerberi-Mureg 


agricultor 
doct.ist, 
teolog. 
comandor av, 


Greceanu (7?) 
Gresu Cornel 
Grigor Marin 


1953 împuşcat Aiua 
1960 Gherla 
1960 Gherla 


Grigore Erenia munditor Zărneşti 1960 Aiud 
Grigore Nicolae Donneşti-Argeş mort penit,. 
colonel Craiova mort. peniț, 


Grigorescu (?) 


Tabel Coontinuare) 


1949 împuşcat seo, 
Răstolița 
Galaţi (?) 
împuşeat Sibiu 


căpitan Răstoliţa-Mureş 


Grigoresou Alexandru 


învăţător Câmpina 
student 


student 


Grigorescu Nicolae 
Grigorescu Traian 
Grigorescu Tudor 

Grigorescu Vasile 
Grigoriu (7?) a 


Romanați 
Râmnicu-Sărat 


Văcăreşti 


contabil 


Grigoriu Neculai Iaşi 1950 Aiud 
Grigorovioi (7?) Timişoara 1961 Salcia 
Grigorovici Alexandru 1961 Gherla 
Grimalsohi Pavel ; mort.penit. 


1951 împuşoat Sec. 
1949 împaşcat Seo. 
1950 Galaţi 
1950 Aiua 

1949-50 împuşeat Tim. 
1950 execatat Namraia 
1950 Aind 

mort penit, 

1959 Aiud 


—— 


Grindeanu Ion 
Groseanu Ion 
Grosu Jean 
Grosu Gheorghe 
Grosu Mioolae 
Grosu Stere 
Grovu Emilian 
Grozdna Dumitru 
Gulea Gheorghe 


Brăila 
Suceava 


avocat 
funoţionar 


Ceamurlia de Sua . 
Cîrţigoara-Făgăraş 
Bucureşti 
M.Kogălnioeanu-0-ţa 


student 
avocat . 
agricultor 


[5 
E Swosanepwnrl|eo 


Tabel (continuare) 


Salcia 
ucis 890, 

1953 Gherla = 
uois Timigoara 

1953 Gherla 

1962 Gherla 

1962 Gherla 


Giubega 


agricultor 


Guroiu Stefan 
Gugiţă Gheorghe 
Guţă Gheorghe 
Gyorfi Dionisie 
_IGyrovioi Radoalav 


Casimoea-Tulcea 


Tabs Coontinuare) 


1947 Aiud 
1960 Ra. Săraţ 
1961 Gherla 
1951 Tg. 0ona 

mort penit. 
1961 Gherla 

mort penit,. 
1949 executat Hamaia 
1952 Gherla. 
1961 Gherla 
1949 executat Mamaia 
1952 ucis în luptă 
1957 executat Jilava 
1957 executat Jilava 
1956 mort penit. 

mort penit. 

ucis în anchetă Iagi 


Hacuţă Maxim Sîngsorz Băi 


Hagea Constanţin. 
Haier Stefan 
Halaicu Gheorghe 
Halder Xaverin = 
Haligski Victor 
Haneş Petre , , 
Hapa Stere 
Harabagiu Simion 
Hart Iulia 

Haşote Hioolae i 
Hagiu Andrei . 

Haşu Gheorghe 

Haşu Laurian 
Haţieganu Eugen 
Hălălău Ştefan 
Hâncu Nicolae 


preot 


Bucureşti 


profesor 
| Nalbanţ-0-ţa 


Beidaud-0-ţa 
Făgăraş 
Făgăraş 
Făgăraz 
Buocuregti 
Craiova 
Galaţi 


țăran 

student 
avocat . 
colonel 


inginer 


Hera Ioan i Dunbrăviţa-Bihor 12.1949 Aitua 
Heroia (?) secretar ordin 1949 mort penit, 
franoisoan 


Hildegard Frederica 
Hodorog Vasile 
Hofner Silvia 


Vişgeul de Sus- 


Pabel (continuare) 


e 


1953 Gherla 
Făgăraş 

195% Văcăreşti 
moartă penit, 
mort penit, 
Milea 

mort penit,. 


„|Holmai Paul 
Holospinoca Costea 
“|Homorodeanu N. 


Verţa-Bunedoara 30.0%4,1960 Aiuă 
Horneanu (7?) 

Hortolonei Ion 
Hossu Iuliu 


Hotărtş Anton 


Hristu Pancu . 
Hrioan Gavriil 


VYioovul de Jos- 


Tabel (cont anuar) 


Hudiţă Gheorghe Hegotești-Baia 


Hurjini Radu 
Huţanu Dunitru 


Vereşti-Suceava 


1960 Gherla 
„361 Gherla 


împuşcat Jugoslavia 
1950 Gherla 
1970 mort în D.0, 
(Căldăruşani) 
1947 Aiud 
1951 Gherla 
1960 Aia 


5 


Jilava 
Canal | 
1950 Gherla 
1960 Gherla | 
mort în luptă 


1951 Tg. 0ena 


1949 Arnota ucis -Ss0. 


1 


Iacob Vasile 
Iacoban Alexandru 
Iacoban Dumitru 
Iacobici Iosif 
Iacovlov Sergiu 
Tagolnita Emil 
Iancu Robu 

Iancu Sandu 
Ianoicău Mihai . 
Ianculescu Ștefan 
Iohim Ştefan 
Iencea Viotor 
Zenciu Codru 
Ignat Ion 

Ignat Vasile 

Ihuţ Traian 

Ilie Gheorghe 


- oz = 


ARE rovinari ee Gel ag ZE 


Tis Sava 
Iliescu (7) 


"|2o [Iliescu Eugen 
21 [Iliescu Palanca I, 
Dumitru 
22  |Ilonca Gheorghe 
23 Imbresocu Ilie. 
24  |Insberg Hergou [i 
25 Toana Ion 
26  |Ionasev Sina 
27 Toanciovici Ioan 
28  |Ioja Ion 
29  |Ioja Sinenie 
30 Ion Dumitru 
31  |Ion Gheorghe 
32 Ion 2. Gheorghe 


i) Ionescu (7?) 
34  |Ionescu (7) 


lonesou (7) 


Ionescu Adrian 


4. | 


mecanio . şimleul-Bilvaniei 
pădurar 
general 
student med, 


Botoşani 


Rucău: 


ţăran 

el ev Beba Veche-Tiniş 
elev Homorog-Bihor 
inginer aj 
învăţător Bogata-Turda 
yăran Bistra. - 

general ; 


2 iba, | 3 cj aa 
avocat „170 Buzău 

preot Bucureşti 
țăran A 

preot Bucureşti 
preot Rănuşa-Arad 
avocat A Ş 
inginer 35 Bucureşti 
director-— 

Reşiţa £ 

economist - 

avocat . o1t 
locotenent Apuseni 
cercet, istoria 


 ——————————— 


Tabel (continuare) 
5 


1950 Alu 

1960 Gherla 

1951=Tg, Ocna 

1952 Aiuâ 

1946 împuşcat PCR.Iaşi 
1963 Gherla 


* 
16.10.1960 Dej 


Jilava 


08.1949 împuşcat Sec.Șepreug 


1950 Tg. Ocna 

1960 Gherla 

1949 Aiua 

1957 mort penit, 

1951 Gherla 

1950 Aiud 
împuşcat în luptă 

1949 împuşcat Sec, 
Berechia 

"Tg, Ocna 
1957 Jilava 


Tabel (continuare) SE 


PA aa e re e] 


1953 Gherla 


17.03.1963 Salcia 


"08 .1949 împuşcat Sec,Berechi 


Aiud 
1959 Gherla 
1951 Gherla 
1951 Gherla 
1959 Gherla 
1960 Gherla 

Tg. Oena 
1953 Gherla 
1958 Aiud 
1959 Gherla 


1960 Jilava 

1953 mort penit, 

1949 uois în luptă 
Apuseni 

1959 Jilava 


Tabel (continuare) 


L n 
5 NEI i ae 
i 397 | Ionescu Alexandru deputat 1952 Ghencea 

38  |Ionesou Alexandru inginer Clud 1950 Aiud 

ze Ionescu indrei avocat 4 Bucureşti 1949 Aiuă 

4o.. | Ionescu Constantin a ICR 1952 Gherla 

41. |Ionescu Constantin agricultor | 37 " lourtişoara-013 1950 Aiud 

i Ploieşti 19535 mort penit, 


42 |Ioneaou Constantin- | socialist 


Savanta za 
43 | Ionescu Diniou 1960 Gherla 
44 | Xonescu Dumitru i 1962 Gherla 
[45 | Ionescu Gheorghe 64  -|Spineni-Teleornan 1961 Aiuâ 
= 46. |Ionescu Gheorghe student 24 |Paşoani-Iaşi 1950 Tg, Ocna 
4? | Ionescu Gheorghe  .| notar Teregova executat 
48. | Ionescu N. Gruia 1902 1953 Sighet 
49 Ionescu Ion avocat Teregova-Severin 1950 uois în M-ţii 
Ra, i Semenic 
5o | Ionescu Mariana profeaoară 25 Bucureşti 1954 Văcăreşti 
51 | Ionescu MWiroea inginer 59 |IBuoureşti 1954 Aiud 
52 | Ionescu Radu profesur 35 - |Slatina 1951 Aiud 
3 | Ionescu Ștefan învăţător 25 Darabani-Dorohoi 1350 Aiud 


Pa Ionescu Sterian 1960 Gherla 


Tabel (continuare) 


M-rea Vladimireştii 23.04.1963 M, Ciuo 
1961 Gherla 


Iordache Marieta 
Iordăchescu Constantin 


îi Iordăchescu Paul Ploieşti 1950 Aiud 
Iordăchescu Paul »ucureşti 1950 Aiud 
Iorgulescu Ion SI 1960 Gherla 
Tov Dumitru Basarabia 1961 Gherla 


Iaşi 
Bucureşti 


Yosub Mircea- 
Iriminoiu Gheorghe 
Isac Constantin 
Isac Ion 


1950 Piteşti 
1954 Aiud 

1949 îmLuşcat,Sec.Braşoy 
1960 Gherla 


Isao uiluţia Cenadul Vechi-Arad 1955 Aiua 
Iscu Gherasim Tiguana 1951 Tg. 0ona 
IsopeBou Modest București 1948 Aiuă 
Ispas Pantalimon 1960 Gherla 
Tstinohe Teodor 1960 Gherla 
Istrate Moise Boldu-Ru, Sărat 1961 Aiud 


Istoc Wendel Ion 


Budrigi-Baitug 1962 Aiua 


Tabel (continuare) 


2 Iuga (?) student împuşgoat Jugoslavia 
73  |duga Grigore 1951 Gherla 
; 74 |Iuhasz Ion student Pir-Satu Mare 1953 executat Jilava 
/3- | Iusoa Dumitru i a aere 
78 |Ivan Ion țăran Banat mort în D.0, 
> Ivan Ion 1952 Gherla 
78 Ivaniuo Dunitra 1962 Gherla 
79 | Ivasoiue: Iacob pădurar Lipova Timiy 1952 Aiud 
io | Ivagcu (7) Tecuci 1959 Midia 
Ș 81 Ivănescu Petre 1963 Gherla 
B2 Ivănescu Tache 1952 Gherla 


Mabel (continuare) 


9 
25 102223 +03.1950 ucis 
- Timigoara 


agricultor Viişoara-0-a 


Jarnea Dunitru 


Oana Sibiului 


2  |Jeleriu Ion avocat 1953 Poarta Albă 
3  |Jidov Dunitru 1951 Gherla 
4  |Jidie Ion student Bucureşti = 1960 Aiud 
5  |Jimboiu Gheorghe „| student Vela-Do1J 1963 Aiua 
6  |Iipescu Constantin Buzău , 1961 Aiua 
7 |JiLyi Iosif agricultor Ohişoda-Timiş 1943 Aiua 
8  |Jubleanu Maria ţăran Nuoşoara-Argeş  uoisă în munți 
1.9 Jubleanu Mică țăran Nucşoara-Argeg nais în nunţi 
10  |Jubleanu Tita țăran „Nuoşoaea-Argeş 1959 exsoutat Jilava 
11 Jucu Dandu senator Severin Aiuâ 
Jula (7?) medie Orăştie 1964 Periprava 
Jumanca (7?) Gherla 
Juncu Gheorghe avocat Dragonireşti-Neamţ mart penit. 
Juncu Ion agent veat, Dragoniregti-Neamţ 1950 Gherla 
Jurcă Vasile funoe Maramureş împugşoat la fronti. 
Jurcuţă Demian muncitor Arad 1949 ucis luptă Ioşăşel 


Arad 
ucis în luptă 
Apuseni 


Jurg (7) 4 țăran Apuseni 


19 Juri Wihai 
pe Jurubiţă Ion 


Kacao Ştefan 
Kaimanovici (7?) . 
Kantor Ion 

Kaposi Ștefan 
Kerbănescu Richard 
Kiak Laozi 
Kintescu Gheroghe 


Kiriaceaou Marius— 
Mihai. 

Kirwai (7) 

IEisa Istvan 

Kiss Ştefan 

Kofler (7) 

Kovacs lihail 
Kozlineki Gheorghe 
Ereisa Martin 
Kugler Gheorghe 


+ 


pădurar 
învăţător 


inginer 
notar 
tehnician 


Ponoare-Cluj 
Smîrdioasa-Teleorman 


Miercurea-Ciuc 


Dumbrăvioara-Mureş 
Satu-Mare. 


măcelar 
inspector 
poliție 

colonel 


preot 


pensionar 
ministru 


funcţionar 


Craiova 


Be]fir-Bihor 
Oraiova 


Vărgata-Mureş 


Şiml eul-Silvanie i 


Reghin-Mure3 


8/9.08.1949 împuşcat Seo, 


Tabel (conti.nuara) 
5 


1952 împuşcat în munţi 
1950 Aiud 


1957 Aiuă 
1947 Alud 
1948 Aiud 
1960 Gherla 


1949 împuşcat Sec.Bsltir 


Aluă 


08.03.1960 Piteşti 


mort peniţ. 


20.07.1950 împuşcat Sec.Vadu 


1951 Gherla 

195% executat Jilava 
1948 Aiua 

1946 Aiud 

1950 Gherla 

1948 Aiua 


Gonstantin 


Lache 


Lakatoş Francisa 
Lang (?) 


Latiş Alexandru 
Laub Iosif 
Lazarov Aurel 
Lazăr Cornel 
Lazăr Ion 
Lazăr Ion 
Lazăr Teodor 
Lăcătuşu (?) 
Lăcătuş Pavel 
Lăluţ Remus 


Lăptucă Stan 
Lăzărescu (7) 
Lăzărescu Dumitru 
Lăzărescu Mircea 


Lăzăroiu Ion 
Lebeoiuc Gheorghe 
Leca (?) 

f,eca Gheorghe 

Leca Ion : 
Leca Nicolae 3 
Leca Vasile 

Lejan Moise 

Lemnaru Gheorghe 
Lennaru Ion a 
|Lenguoceanu Alex: 
Lenta (7) 

Lentz. Robert 

Leon Gheorghe 

Leon Nicolae 
Levandoniski N, 
Liohiardopol Ghera- 
sim 

Liciu (7) 

Lioiu Alexanâru 


Lapedatu Alexandru 


Tulcea 


funoţ. 
inginer 


Reteag-Soneg 
Ploieşti 


Cîmpulung Molă 
Cene i-Tecuci 
Dulghesru-0-ţa 
Ilidia-Caracaş 


oisnar 
preot 
lăcătug 
agricultor 
învățător Sărand-Bihor 
ţăran 
agricultor 
proprietar 


Balta-Garj 
Bozieş-Someg 
Borosia-Mureg 


comandor-mar, 
Craiova 
București 


elev 


4 y 


n e e 


Orăştie 


M,Kogălniceanu-C-ţa. 
M.. Kogălniceanu -- 


Viziru-Galaţi 
Dobrogea 


agricultor 
polițist 


preot cat, 7, Beverin 


prof.univ. 


pădurar Goranu-Argeaş 


student 
magistrat 


Bucuresti 


Golonia-Qonstanţa 


Pa a a 


Tabel (continuare) 


1949/50 transf, Timigoara şi 
ucia 
1947 Aiud 
Aiud 
1950 Sighet * 
1963 Aiud 
1949 Aiuă 
1960 Aiud 
1955 Aiua 
1960 Aiud 
1953 Aiud 
1960 Gherla 
1948 Timigoara 


1947 Aiua 
2/2.,08.1950 împuşcat Bec, la 
Borosia 


1952 Gherla 
mort peniţ. 

1962 Aiud 

mort penit. 


Tabel (continuare) 
) 


1962 Aiud 
1960 Gherla 
Ailuă 
10.05.1950 ucis Timişoara 
25.,02-23.03.1950 ucis MTinişoar 
1952 Gherla 
1949/50 ucis Timişoara 
1959 Gherla 
1959 Aiud 
mort penit. 
1960 Gherla 
1952 Craiova 
1960 Gherla 
Aiuă 
1960 Gherla 
1954 Aiua 
1961 Gherla 


împuşoat Jugoslavia 
1953 executat Jilava 


Tabel (continuare) 


Se 


1 Ca 
Liciu Germaine profes,. 1957-58 M, Ciuo 
Limberea Paul Btudent 1951 Piteşti 
Lipăneanu Mircea inginer Colonia Spanţovy 
Lisztes Ștefan tisa | 1962 Gherla 
Liteanu (7?) |general 1959 Făgăraş 
Liveanu Ion avocat mort penit, 
Longhin Constantin militar Drăgăşani 1949 Aiud 
Losonski (7) ţăran 19% Tg. 0Cona 
S Lărinez Soani țăran Belfir-Bihor 1949 împ. Sec. în Belfir 
e Lăvig Bela şofer I i 1949 Aiud 
Luca Constantin 1961 Aiud 
Ludu Alexandru student Bucureşti 1952 Aiud 
Lugoşanu Ion ministru- Aiud 
Lulușa Ion ţăran . ' IRevetig-Arad 04.11.1950 împ.în luptă 
E Luminosu Gheorghe - Fădimac-Severin 02.08.1949 ucis Sec, Timişoara 
Lungânoiu “Victor preot : Dolj 2 Periprava 


Lungu- Ioniţă 


AZ 1952 Gherla 
lungu Vasile 


Moţăței-Do1y mort în D.0. 
Bărăgan 
1963 Gherla 


inginer V.Călugărească= 
Prahova 

elev Bacău _ 1955 împ. Sec. 
Lupescu Viotor 1961 Gherla 
Lupşa Victor colonel Vranoea.-- executat 
Iupu Nioolae agfioultor Plevna-Ialoniţa 1947 Aiua 
Lupușor Ionel 0împuri-8oveJa 1950 ucis în anche, 
Lupuşor Nicolae elev y 1952 Galaţi 


Tabel (conţinuare) 


1951 ucis de Seo, în 
Mugoa- Alba 
12.10.1950 Sighet 


aoave i Alexandru 


inginer, 
ministru 


Macavei I. Ion 


1951-2 ucis Beo,.în Buo, 
mort în penit, 
1952-3 Poarta Albă 
1950 Aiud 


Maoavei Nicolae 
Macavei Const. Tine 
Macavei Viorel 
Maoioi Gheorghe 
Macici Nicolae 
Macovioiuo Vladimir 
Macri Radu 


student 
avocat 

general 
general 


Bibiu 


1949 împugoat în luptă 
1951 Gherla 
1953 spînzurat-neeluoida 


Vbitinel-Rădăuţi 


Sighisoara 


student 


Maftei Gheorghe 
Maghear Augustin preot Sînniocolau-8ălaj 1951 Bighet 
Magheru (7?) preot Arad 1945 împuşcat 


1951 Sighet 

1953 Gherla 

1950 împuşcat Peninsulă 
Oonele Mari 


Maghiar Augustin canonio 
Maghiarozi Marţin 
Magiaru Mirdea 


Maglaşu Lazăr 


subloc, 


Maimuca Constantin inspect.pol. Aiud 
Malocsscu Alexandru , 1960 Gherla 
ee ir _—— ZEI 


: Mabel (continuare) | 
ziarist 1950 Peninsula 
ţăran 3/4.,08.1949 împuşe, Seo. Apateu 
medio 1952 Ghencea 
preot =. mort penit, 
preot Căianu Mic-Năsăud 1953 Gherla 


Maloiu Grigore 
Malița Gh. 
Memulea (?) 
Man Duuitru 
Man Leon 


Manafu Iancu fr 1959 Gherla 

Manoiuw Cornel inginer (Reşiţa) Bucureşti] 1952 Aiud 

Mandinescu Bergiu student Craiova i mort la-o lună după eliberare 
Mandoo Ion inginer Nămăeşti-Galaţi 1953 Tg. Ocna 

Manâraş Mihai . 1948 Gherla 

Mangu Ioan ţăran _|Sțrăoane-Yrancea mort penit. 


prim-ministru |1873 1955 Sighet 
student Zagra-Năsăua 1951 Tg. Ocna 
prinar Tg.Jiu : 1952-3 Oraiova 
prof.uniy., Bucureşti : 1950 Sighet 
ministru 
Manolache Ion podgorean Străoane-Vranoea mort penit. 
Manole Traian i 1951 Gherla 
danolescu-Strunga Ion|ministru Strunga-Roman 1951 Sighet 
ianolesou Toma 195% Gherla 


Maniu Iuliu 
Maniu Traian 
Manofesocu litică 
Manoilescu Mihai 


Mabel (oontinuars) 


i ot 30 ad, dr: 
N 9. 1 2 3 4 5 
A 58 |Manoliu 7, Constantin Vrancea 1951-2 executat Z 
a! 39 [Manoliu Eugen ofiţer poliţie Jilava 
40 [Manoliu Niţă prina» L888 Mărăşeşti 23.01.1953 Castelu-C-ţa 
1 |Menoliu Viotor . Vrancea 1951-2 executat 
2 |Manu Gheorghe Ş prof.univ. 58 Bucureşti 1961 Aiud | 
43) [Manta „Ovidiu student | _ Pitesti | 
* ” Maran Vasile | 
45 |Warehiş Victor i , 1951 Gherla 
46 . [Marcovici Franoe ; 30 Bucureşti 1957-8. Văcăreşti | 
-[47 [Marcu Alexandru prof.univ, 57 Bucureşti : i 1955 Văcăreşti | 
48 |Marou Vasile i i 1961 Gherla | 
49 [Mardare Gh, Socrate  legenerai 59 Bucureşti 195% Aiud | 
— 150 [Mare Ootavian ofiţer Păgăraş ucis în luptă 
51 [Mare Babin Maramureş ucis în luptă 
VA 5a  |Mareg Nicolae ministru Bucureşti i 1953 Sighet 
i ea [53 [Mareş vasile învăţător Pîrjol-Bacă ȘI 1961 Botoşani 
54 |Marga Ștefan funoţionar [39 1950 Tg, 0ena 


55 . |uarghita Iosif 1952 Gherla 


56  |Margine Gheorghe E zar 08.1949 îupuşoat Somezoheg 
E Marian Ion fermier, 171 Piatra 01t 1954 Aiud 
333 EI IRI | 
73: 2 


ministru 
sa at sea E ec pe e el Ala a Dac ca Tabel asa tsi) 
“Dao ba i Oe i E 
58 |Mariceacu Nicolae Poenărei Argeş 1959 exeoutat Jilava 
59  |Marila Filiaon 57 Pui-Aaţeg 1962 Aiuă 

"l60  |Marin anton comodor mort penit. 

61 [Marin Costică yăran mort penit, 
62 (Marin Nicolae ş 1949 împuşcat Seo.în 


tit îi 0 mil Sl n a e tii i tă 2000 ia sp a d 


Străoane-Vranoea 
Casimoea-0-ţa. - 


- i „Casimcea 
63 Marineiu Maxim : 1959 Gherla 
64  |Marinesau (7) inginer Aiud 
€5  |Marinescu (7) . prof, filo- 1960 Luciu-Giurgeni 
: zofie A 
66  |uarinbsou (2) “lgăran Făgăraş ucis în luptă 
67 Marinescu (7) colonel i 1951 împuşoat 
68  |Marineacu Gonstantin Măldăeni-Teleornan Galaţi 
69  |Marineacu Danubiu — |inginer So Bucureşti 1951 Aiua 
70 Marinescu Gheorghe general V.M : 1962 Gherla 
?1 Marinescu Gheorghe general cav. Ă mort pentit. 
72 Marinescu Ion ' lavonat 70 Bucureşti 1950 Aiuă 
SI 1 173 Mariosacu Ion i Nucşoara-Argeş uois în munţi 
e: ȘI 24 Marinescu Mihai 47 i 1953 Tg, Cena 
) 


75 Marineacu Nicolae Oonstanţa 1957? Aiud 


Marinescu Tibi 
Marinescu Traian 
Marino Gheorghe - 
Marițasoui Ronulua 
Marooioo Vasile 


magistrat 


4 


Iavoarele-Diaboviţ 


Iaşi 
Teregova-Boveria 


Tabel (continuare) 


împugcat 
Aiud 
uoia în luptă 


Marola Domitru 
Maxtinesau (7?) 
Marțiaa (7) 


Masi obieviei Bâuară | elev Iaşi 


Mataohe Anghel 

Maței Alexandru 
Metei Dumitru : 
Matei Nicolas 


Mateo Alsxanâru 
Mateos Florea 
Nadeaa Ahegegae 


Mateoo Ion (£iu1) 
Mateoe Lazăr 
Maziiui (2) 

Mazilu Gheorghe 
Mazilu Ion 

Mazilă Nicolae 
Mazilu Nicolae 
Mazilu Traian (fiu) 
Max Mozes 

Maxim Alexavâru 
Maxiu Atanasie 
Maxin Lulu 
Măcăresocu Gheorghe 
Măcelaru N. Oviăiu 
Măgureanu (2) 
Măgureanu Mihail 


Ț Gherla. 
Mărăşeşti Ainâ 

4 Tg. 0ona 
Osnele Mari 
Tg. Cona 
mecanic Turoheş-Braşov Aiuăa 


țăran i Isvoru-Romanaţi 
vicar Tagi 


colonel 


Gherla 

Dragu-Galaţi Aiud 
Ve Aleosandri-0-ţa [10.03.1950 neis Pinigoara 

1951 Ain 
Bă1ţi 1954 Aiud Ra 
Vouri ş=Bihoe 1949 îupugoat Be6.Uauriş 
Uouriş-Bihor 1949 împugaat Seo,Ueuriș 
Hunedoara 1951 7g. 0ona 


agricultor 


Tabel (continuare) 
4 5 
Vouris-Bihor: 1949 împuşcat Bec. Ucuriş 


Uouri ş-Bihor 1949 împugoaţ Seo. Uouriş 
Tg. Oana 
Sărata-Bacăa mort penit, 
vitioultor Olipicesti-Vranaea 1958 Galaţi 
militar Bucureşti 1949 Aiua 
elev Leu-Mehedinţi 1950 împuşcat Seo.Păâuren 
vicar mort penitţ. 
elev Olipicegti-Vranoea 1952 Tg. 0ena 
comerciant Constanţa 1951 Tg. Ocna 
Prahova 02.04.1950 uois Sso.Tinişoaza 
stareţ Bixad-Maranuregş nort penit. 
A P.. Neaaţ mort penit. 
“avocat P. Neamţ 


1951 0conels Mari 

mort penit. 
1949 împuşcat Oradea 
1951 Sighet 


locot, 

subsgaret. 
1 stat 
văran 


Arpaşu de Jos- 
Făgăraş 


Tabel (continuare). | 


! 

N 

A  ÎNWoăneanu Nicolae Bălteni-014 1950. Aiud 

U Mălădescu Constantin Tifegti-Vrancsa 1952 Canal 
Mănăligă Ghsorghe Nuogoara-Argeg uoia în munţi 
Mănescu Dunittru Bucureşti 1961 Aiud 
Mănescu Nicolae: preot 0. Lung-Musoel 13,07,1961 Botosani 
Măntăuţă Constanţin |avooat Prahova . 1947 Ataa 
Mănuy Costea 1952 Gherla 
Mărgărit Gheorghe muncitor Galaţi . 1960 Aiud 


05;0%4.1950 ucisa ds Bec. 
1957 Gherla 


Mărgineanu Petre .-- Alba Iulia 


Mărgineanu Teodor 


Măruntu Filip muncitor Tăndirei-Ialomiya 1947 Aiud 
 IMătăsazu Oonatantin ingider Bucureşti 7 1953 Aiuă 

Mătăsaru Ion 1952 Galeş 

Mătâșu Nicolae Mărgineni 


executat Iaşi 


Măzăreaat Mircea 
1950 uois de Saoc.Timigoara 


tz ştudent 
Măzăreanu Nicolae ȘI e 


Măzăreanu Petre elev - executat 
Mârza Reus Mir6sa ; |stadent 1953 Midia 
“Aiud 


Mârza Vasile - 


inginer 
„| ERIS dest at eee | 


1952 


ECE dem puf sc Aa 4 Tabel (continuare). 


n A ee PRR Dn pe IE = lia ii ti ai 
= A 


134 Melinte Nicolae 


Qiooăneşti-Gălăraşi 
Bistra 


1961 Aina 
sinucia anchetă 
1950 Tg. Oona 
uois de PGR, Livadia 
1959 Gherla 


slev 


văran 4 Ghigindia-Araa 


E cojocar Băloiuo 1956 ucisa Seo. Săloiuo 
student Neni-Făgărag " executat Jilava 
Zărneşti 1961 Atuă 
contabil Bocşa Montană 1950 Aiua 
; Poenărei-Argeş 1959 executat Jilava 
prof. univ. Bucureşti 1951 Atud 


145 |Mioloan Axente 
146 |mioleaou (7) 
147 |Mlou Ilie 

148 Miezut Duuitru 

149 |Miftode Aurel 

150 |IMihalache Ton 

151 |Mihăesaa Gheorghe 
152 |Mibhailovioi Dominia 
153 |Mihătasa Lacu 


1959 Gherla 
în srohetă Bacău 
1950 Gherla 
1961 Aiua 
1952 Gherla 
1959 Rm. Sărat 
1953 Gherla 
1952 Atuă 
1951 Gherla 


Ceioca-Beiug 


Dopoloveni-Musoel 


pilot vapor Orşova 


— 622 - 


Mihăiesou Atanasie 
Mihăilă (7) 
Mihăilescu Dumitru 


Mihăilescu D. Ion 
Mihăilescu Dan-Mihai 
Mihăilescu Nelu 
Mihăilescu Nicolae 
Mihăilescu Traian 
Mihăilesou Virgii 
Mihăloesocu Irineu 
Miki Alexandru 
Miboe Plorin 

Mihu Tona 

Mihuţ Adrian 
Mibuţ Gheorghe 
Milansohita Rasa 
Milea Benone 
Miiia Ion 
Militaru Dumitra - 


173 |usloia Gheorghe 
174 |Minoste (?) 
175 |Minau Filip 
176 |Miruleaou (7) 
177 |Mireea Dumitru 
178 |Mircea Vasile. 


180 |Mirescu Qatone 
181 |Miresou Teodor . 
182 |Miron Ricolae 

183 |Migăă Alexandru 
184 |Mititela Gheorghe 
185 |Mitran Aurel 

186 |Mitrănescu Adrian 
187 |Mitrea (7), 

188 |Mitroi Florea 

199 |Miuleaou Gheorghe 
190 |Miuleacu A.Pache 
191 |Mândoiu Valeriu 
192 |Mînâru Nioolae 


179 |Miroeseu Qonatantin 


polițist 
învățător 
preot 


general 
student 


ofiţer 
001.mnediea 
colonel- 
mitropolit 
agricultor 


-lagrioultor 


oroitor 


-] păran 


țăran 


sup 


atlitar 


otiţez marini 


învățător 


Ciooîrlia-0-ya. 


Bucureşti 
0. Lung-Musce? 


Bucureşti. 


Oa, 
Seoaoiu-Bihor 


Curtici-Arad 
Răchiţele-01u4 


Nuogoara-Argeş 


Craiova 


Bucureşti 


Odobeşti-Dfuboviţa 


Tabel (continuare) 


1954 Canal km 4 
Aiud 


25.02-23,03, 1950 ucis seo, 


Timigosra 
Jilava 
1956 Aiud 
mort penit, 
1950 executat Jilava 
1961 Gherla 
mort penit, 
1948 surghiun M-rea Neanţ 
1947 Aiud 
1947 Aiud 
1947 Aiud 
j împușcat 
1952 uois în munți 
"1953 Gherla 
1959 executat Jilava 
1953 Gherla 
1953 Gherla 


1960 Gherla 
„1960 Grinăa 
1951 Aiud 
1963 Gherla 
1961 Gherla 
1961 Aiud 
nort penitţ. 
1960 /iuă 
Deltă 
1950 Aiuâ 
„1961 Gherla 
1956-7 Jilava 
1962 Ain 
Salcia 
mort în pentt. 
Periprava 
1950 Tg.0ona 
Deltă 
1960 Gherla 
Tulcea 


E] 


Tabnl (continuare) 


| 
ep Tai 


1959 Gherla 
mort peni;, 


general 


Mooşia Ion 1948 Gherla 
Modoe Ton ș Tg. 0ona 

A Mogoş Ioan 1950 împuşcat Seo.PBăureni| 
Mogoş IL. Marin 1960 Gherla : 


Moise Aurel 
Moiş T.Grigore . 


1952 Gherla 
1961 Gherla 


Moldovan (7) : Dorohoi Midia 
|Moldovan Alexandru funo, Tg. Mureş 1953 Aaa 
Moldoveanu Alexanâru ofiţer Nuogoara-Argeş 1959 executat Jilava 


1951 executat 
mort penit, 


Aurel Vlaiou- 


|Mo1doveana Dumitru 
Moldovan Ion i 


funoț.QER. 


Moldovan Ion 
Moldovan Mihai 
Moldovan Nicolae 
Moldovan Simion 
Moldovan Valeriu 


student - 1949-50 împuşoat în luptă 
1959 Gherla 
1948-9 ucis Sec. „Apuseni 
02,04. 1950 uois Sec. Timişoara 


1954 Sighet 


elev 


subsecreţ. 
Stat 


1952 Gherla 
1951 executat Braşov 

ucis în luptă 
1952 Gherla 


212 |Monea Traian căpitan 
213. |Monoranu Petru 


214 |Morai Ion 


215 |Moraru Constantin i peeaai Teleorman 1953 Galeş 
236 |uoraru Euil — inginer aiva 


mort penit. 
1951 exczutat Braşov 
morţ anchetă Seo.0Oradea 


avocat . 


217 |Moraru Petre : 
218 |Morara Uţă Oraian 
219 Morgooi Ioan 


Turda 


elev Arad 


3 220 |Morus G : Ş Tg, 0ona 
221 |Mosou”Gheorghe student Iaşi 1951 Tg.0cena 
222 |Mosoua Vlad Tg. 0ona 


08.1949 împuş.at Sesc.Apateu 
3/4.09.1949 împuşoat Seo.Apateu 
1950 sinucis anchetă 


'păran 
ţăran 
comerciant 


223 |Moy Aurel 
224% |lMoy Petru 
225 |Mucea Nicolae 


Bistra 
Câmpeni 


ia B. Arieş 
226 |Mucenicu Aurelian ziarist Bucureşti 1953 
- 227 |Mugescu Gheorge student Vaidaeni-Vilaea 1949 
Şi |228 Munteanu Anastase A 1950 Gherla 
+ |229 |Munteanu Bogâan avocat Bucureşti 1952 Atua 


Tabel (oontinuare) 


Munteanu Eugen 
Munţeanu Galagtion- 
Liviu 
Munteanu Gheorghe 
3. Munteanu Ioan-Bogden |otiţer 
Munteanu V, Nistor. 


1957 Văcăreşti 
1962 Aiua 


mort penit, 
08.08.1952 Aiua 
“ 1959 Gherla 
1950 Sighet 


Munteanu Vasilică Braşov 3 mort în peniţ. 
Murea Alexandru Cărpini şte-Buzău 1962 Aiua 
Murdare Ilie 1949 Gherla 


Mureşan Emi] gi 23 ncis Seo. Mediaş 
Mureşan Florea Alina 

Mureşan Victor Bucureşti 1960 Aiua 

Mureşanu Plorin - Suciu de Sus-Deş . 1963 Aiud 

Muateață (7?) Banaţ 1961 Gherla 


Muşeteanu Ionel Buceava ucis Poarta Albă 
Mutalid Sagit Al4 1963 Gherla 


PI eee Aa = 'mabel (continuare) 


11.1946 Poiana împuşcat 


Poiana de.Jos 
Dîmboviţa comunişti 
Poiana de, Jos 111946 Poiana împuşcat 
Dîmboviţa comunişti 


seriitoz, Bucureşti Oonele Mari 


poet 


Pijeşul Gherlei împuşoat pădurea Gherlsi 


Piyjeşul Gherlei împuşcat pădurea Gherlei 


tehnician Braşov 


Aiud 


4 
TD 
peri 
An 
LI 


Tabel (oantinuare) 


Naghiu Gheorghe 
Nagi Mina 


1963 Gherla 
1950 Gherla 


= sc2 


Sîntana-Mure ş 


Nagy laszlo 12, 08,1950 Curteni împugoat de 
securitate 3 
1959 Gherla 
Nancă Etgen preot Periprava 
Năstase Vasile "țăran Viperegti-Buzău 1947 Aiud 
îi Nazîl Negip ţăran Tătaru-Cţa 21, 10.1948 Constanţa mort în 
| anchetă 
Neagoe Dumitru „ţăran Bărăgti-01t 1947 Aiud 


Neagu Dunitru 
Neagu Ioa - 


avocaț 


- 


Poogani 21.06.1952 Aiud 


1954 Gherla 


tă Neagu Teodor grefier Neamţ arestat, dispărut 
Nechita Leon 4 1962 Gherla 
Necula Ion 1951 Gherla 


Neda Dumitru Nevrincea-Severin 


Nedelou Ion 
Nedeleanu Ion 


mort penitenciar 
1954 Gherla 
1949-1950 Timigoara ucis de 
securitate 
1952-1953 Craiova ? 


Nefereacu Ion rev. goolar 


18 |uegoeacu(?) 


1949 Zrenianin împuşrat 
în Iugoslavia 


19 |uegrea (2?) 1951 Aiua 
20 |Negrea Teodor Baia Sprie 
21 |Negrea ștefan 1958 Gherla 
22 |Nezreanu Petru 1959 Gherla 
23 |Negrei Gabriel Buouregti 1951 Aiua 
, i 1951 Aiua 


24 |Negrei Mihai 

25 : Negroiu Dumitru 
26 |Negruţi Ramiro 

21 |Neguleacu Valeriu 
28 |Begulici Anton(Ghe) |avocat 


Cătunu-Ph, 
pe Timişoara ucis 
1959 Gherla 
1959 Jilava 
11.09.1960 Galaţi 


| Buc uregti 
Câmpulung-Muscel 


29 |Negulici Marius 1952 
30 Nemeg Ioan 1960 Gherla 
31 |Nemeth Petre. 1959 Gherla 
32 |Nemeti Vasile Turda i 1947 Aiud 

33 |Hemoianu Petre Bucureşti 08.07.1951 Aiud 

34 |Nemţeanu Nicolae Păltioeni Botoşani 


1957 executat 
1949 ucis în luptă 


35 |Netea Viotar 
36 |Nichita Pavel 


Păgărag - 
Bajbunar-Cţa 


ae 


] 


Tabel (oontinuare) 


Constanţa 14, 10, 1952 Constanţa executat 
i 1954 Gherla 
medie Sibiu 1954 Aiud 
Nicolae Gheorghe zidar Buouregti 1951 Aiud 
Nicolae Iordan Y Casimoea-To, 10.03.1950 Timigoara ucis de 
securitate ZI 
Nicolau Nicolae Aiud 
Niculae Vasile i, 1949 Gherla 
Nioulesou Costel s 1953 Galeg 
Niculescu Dinu S 1962 Gherla 
Nionlenou Malu Gh, ofiţer Bucureşti 1951 0onele Mari 
Nistor Constantin | student Iagi ; 1950 Tg. Ocna 
Nistor Dumitru | ministru A 1963 Botoşani ; 
> Niator Gheorghe ţăran Războteni-Nţ, uoia în penitenciar 
50 Nistor Ion Hunedoara - „1949 executat 
Nistoreanu Ion i | 1959 Gherla 
Niţă Nihai Bacău 1953 Aiud 
ÎNiţesou Dumitru - 1959 Gherla 
Niţescu Gheorghe Brănegti Db, 1952 Tg. Ocna 


Niţescu Nicolae Buaure şti 02, 04.1950 Timişoara uocia de 
securitate 


Fa 


i a n 


pa oaze E E ae da 
Niţesou Traian 
Niţu Cornel 
Niţu Petru 
Niţu Nicolae 
Niţe. Vasile 


Tabel (oontinuare) 


1957 Gherla 
1951 Pitegti 
1948 Aiua 
1959 yilava executat 
04; 1950 Timişoara uois de 
securitate 
1963 Aiua 
1964 Aiua 
1954 Obreja-Alba ucis în 
luptă 
1957 Jilava executat 
1952 Gherla 
07.05.1952 Ghencea 
1950 Gherla 


Bacău 
Petrogniţa-Severin 
Pietrogani Ag 
Gălbiori Cţa 


student 
zidar 


agricultor 


Buouregşti 


Niţulescu Emil B 
Timigoara 


insp. T.T, 
Novaa Eftimie 


elev 


65 |Novăceni Petru 
66 |Novacovioi Traian 
67 Nutu Dumitru 


bip i= 


Oarcea Pavel țăran Dieci-Arad Gherla 
Obreja Puiu Banat 1949 executat 
Obreja Spiridon student Botogani 1953 Jilava executat 
Oculeanu Justinian i 1963 Gherla 

Olaru Constantin 1959 Gherla 
Olaru Gheorghe i 1951 Gherla 
Oloeru Dragoş "Rădăuţi Aiud 


Olteanu (7?) fuwnoţionar Mehedinţi 1952 Peninsula 

Olteanu Enil Galda de aus-Alba 05, 04,1950 Timişoara ucis de 
securitate 

Olteanu Gavrilă avocat Reghin 1946 M.A.I. 

Onaa (?) Gherla 

Oaa (7) ţăran Apuseni 

Onea Titua student 1951 Sibiu executat 

Onesou Constanţin Ș ; „1959 Gherla 

Onioa Vasile- subofițer Horodnicu de Sus 1946 Suceava mort anchetă 

Oniga Tănase preot „ exeoutat 

Ontică Ion ţăran Siliştea 07.,1950 Siliştea împugoat sec. 

Opaiţ (7) preot Ş Banila-Siret 1940 Siberia 

Oprea Aurel 1953 Gherla 


- Tabel (continuare) 


1953 Aiud 
1953 Gherla 
1961 Oradea executat 


Dor Mărunt-Il, 1947 Aiud 
1948 Alba Iulia 
Tiligca-Sibiu 1951 Aiud 


Oneşti-Tecuci 
Mehedinţi 
Balta-sălaj 
Comăneşti 


11.07.1958 Jilava 
Timişoara dispărut 
1954 Ghencea 
1958 Comăneşti 
Văcăreşti 
1951 Gherla 


Oprişan Constantin 
Oprițescu Mişu 


|oopil 
ministru 


|. Pacha Augustin 
Pâoliceru(?) 
Păcuraru Axenţe 


Pădure Aristide 
Paintner Liviu 
Păig M.(?) 

Păig Nicylae 
Păiugan Cormel 
Paizan Ion 


Pal (?) 
Palaghiţă (?) 
Palaghiu Mircea 
Pălăngeanu Emil 
Palincaş Ion 

3 Pamfil Ion 

|6 pan Petre 

17 |Pană Aurel 

18 |Pancea Gheorghe 


o 1 


37 |Paraschivescu Miha 
38 |Pârîu Toma 
39 |Pârvu Ioan 


40 |Pârvu Nicolae 
41 |Pârvu Teodor 


A2 |Pârvu Viorloa - 
43 |Păsărică Vasile 
44 |Pascu Ion 

45  |Pascu Păwm 

46 |Pascu Petru 
"147 |Pascu Vasile 

AB (Pâslaru Gheorghe 

49 |Pâslaru Nicolae 
Pastor Dionisie 
Pităronaie Vasile 


1 |52 
m 


(Nuţ1) 


Pătraşcmu Lucrețiu 
& |P3 |Pătragcanu Lucrețiu 
ks) 


episcop 
student 


avocat 
funaţionar| 50 
ofiţer 
amiral, min.| 66 


preot 
avocat 
soriitor 
general 


preot 
ministru 


ţăran 
ţăran 


fwmeţionar | 44 
ţăran - 


[i 


elevă 5 
țăran. 22 


general 

sofer 

avocat 

țăran 65 


ministru 


usert 


Timigoara 
Coves-2îmava 


Veslui 
Timigoara 


Buoure gti 
Gladria Man. =Sv. 
Nistoregti-Cţa 


Făgăraş 


Cosegti-Vaslui 
Gorj 
Bucureşti 


Ileni 


Bucureşti 
Bistra 


Şepreug-Arad 
Epureni-Tutova 


Bucureşti 


Pănceşti-Bacău 
Jac-Sălaj 


Tabel (continuare) 


mort în penitenoiar 
Gherla 
Sibiu ucis de 
securitate 

1951 Aiud i 

1952 Aiud oz 
mort în penitenciar 

1952 Sighet 

1962 Aiud 

10.03.1950 Timigoara uois de 

securitate, 
executat 
mort în penitenciar 
Uranus mort în anchetă 
Midia 
Gherla 
Aiud 
Periprava 
Gherla | 
Tg. Ocna 


Tabe]/ (continuare) 
5 


1950 Gherla 
1950 împuşcat în luptă 
08, 1949 Şepreuş „împuşcat de 
securitate 
1952 Aiua 
08, 1949 Şepreus, împuşcat de 
securitate 
Oradea, ucisă în anchetă 
1947 Aiua 
1951 Jilava 
1961 Jilava 
1953 Gherla 
1960 Gherla 
1953 Jilava 
d Aiua 
1950 Aiua 
1960 Gherla 
1954 


Jilava 


74 |Petrescu Gheorghe 
[75 |Petrescu Petre 
16 |Petrescu Traian 
17 |Petrovan Dumitru 
18 |Petrovicescu E) 
Constantin 
19 |Petru Alexanădru 
Pioos Florian 
51 |Pihal Ion 
82 |Pintilie Ion(Nelu) 
859 |Pintori Eraldo 
B4 |Pânzaru Pavel 


85 |Pârâianu Constantin preot 
86 |Pîrîu Toma 


Ro 


87 |Pârven Gheorghe 
88 |Pîslaru Nicolae 
Pîslea Yiorei 
Pisoschi Petru 
Piţigoi Ian 


[=] 


Sa 


1 


Pătraşcu Constantin 
Pătroiu Grigore 
Păun Gheorghe 

Păun Ion 

Pauncz Adalbert 
Pavalache Margareta 
Pavel Ion 
Pavelescu Alexandru 
Pele Ghiţă 

Peleosi Ion 


-| Bucuregti 


elev Braşov 


profesoară 
student 


Pelivan Ion ministru 
Penciu :(?) insp.poliţia 
Pentia Nicolae 

Perifan Gheorghe 

Petoov Teodor 


Petou Teodor 
Petculescu Ilarie 
Petculescu Nicolae 
Petrescu (2) 
Petrescu David 


media 


Ploieşti 
Aninoasa 
Bucuregti 


funoţionar 


general 
mincitor 


Bucur-gti 
Alba-Iulia 


student 


Tecuci 


media 


Craiova 
Ileni 


căpitan 
preot 


Bucuregţi 


Arad 
Botoşani 
Conatanţa 


inap.$.8.1I, 


Săcele-Calafat 


Mânec iu-Prahova 


Păncegti-Noinegti 


Tabel (continuare) 
5 


1950 Gherla 
1948 Aiud 
1946 Aiud 
1946 Aiud 
1963 Gherla 
1953 
1949 Axmota, ucisa securitate 
Aiud 
1950 Timigoara,ucis de securitate 
1963 Gherla 
1954 Sighet 
1954 Canal kn.4 
1953 Gherla 
1949-1950 Timigoara,ucis de securitate 
1961 Gherla 
1957 Gherla 
1963 Aiud 
Periprava 
Canal : 
1949 executat 


——— ti TR iti ii 


Tabel (continuare) 


Ş 


1963 Botogani 
1964 Aiud: 
1954 Aiud 
1962 Gherla 


1949 Aiua 
„1947 Aiua 
05.04.1950 ucis de securitate 
1960 Gherla 
1951 Piteşti 
Aiua 
1961 Salcta Ba 
Periprava 3 
1950 Munţii Făgăraş, ucis 
: în luptă 
1950 Aiua 
1961 Aiua 
1962 Aiua 
Făgăraş 


10.03.1950 Timigoara, uois de 
asocurițat 


Tabel (continuare) 


2 3 4 5 
Plăcesou Răduou Buovregti 1945 
Plăcinţean Ion ş 1960 Gherla 
Pleşniţa Eugen 1959 Gherla 
Pleşoianu Iordache | preot Dolj Periprava = 
ţăranoă 30 Nuogoara-Arge 3 1961-1962 Miercurea-Ciuc 
1960 Gherla z 
Poenaru-Borăea 
Miroea mort în penitenciar 
Poleneiuo Nicolae 1960 Gherla 
Polioală Gheorghe | avocat 37 Ploieşti 1949 Aiud 
Polizu Dunitru 1954 mort în penitenciar 
Polizu Dumitru-Paul 63  |Buoureşti 1964 Aiuă 
Polizu Mioguneşti 
Gheorghe 1950 Jilava executaţ 
Poloboo Vasile student 27 Tsouci 1950 Tg.Oena 
Pomescu Anghel zieri st 59 Bucureşti 1952 Aiua 
Pop Alexandrina studentă 23 murăa 4 02.04.1950 uoisă de securitațe 
Pop Gavrilă . Pir-Satu Mare 1953 Jilava 
Pop Gheorghe 38 1953 Gherla 
Pop Gherghel farmacist Sf.Gheorghe mort în penitenciar ii 


i 1953 Gheria - 

1957 Jilava executat 
1957 Piteşti 
1946 'Sibiu asasinat 
1953 Sighet 
1948 Aiua 

„1953 Gherla 

„1954 Gherla 

16.08.1950 Dealu-Mnnţelui împuşcat 
de securitate 


Voivodeni-Făgărag 


funeţionar| 35 
: Sălaj . 


avocat 
avocat 


ofiţer Mediaş 


ţăran Dealu-Muntelui 


maistru Bragov. 1952 Gherla 
A Tecuci . 2961 Aiua 
si 1960 Gherla 


11.1957 Deva sinucis securitate 
„1954 Jilava executat 
1957 Aiua împugeat 


Buituri-Hunedoara 
Lisa-Făgărag 
Teilug 


pădurar 
muncitor 


Călmățui Gherla 
“mun itor Ciobanu-0ţa 1955 Aiua 
AC 1957 "Gherla 


1959 Gherla 


Tabel (continuare) 


Munţii Apuseni, ucis 
în lupţă 
1964 Aiud 


% [129 |Popa Ştefan Decea-Alba 


Lenuri de Beiug 


țăran Lăpușul Româneso 1950 ucia la arestare 


: țărari Siliştea 07, 07.1950 Siligtea,împugoat de 
s securitate 
133 |Popescu Artur general : / Ocnele -Mari 
134 [Popescu Constantin | funoţionar Dorohoi 1952 Aiud 
135 [Popescu Constantin | ţăran Nuougoara-Age 1959 Jilava executat 


1957 Piteşti 
1960 Stoenegti-01% 


136 [Popescu Constantin 
137 Popescu Dorel 


Beldiceni-Gorj 
Stoenegti 


= 138 [Popescu Florioă student Craiova 1950 Tg. Cena 
139 |Popescu Foca preot Gorj Periprava 
140 |Popesou Uheorghe avocat Bucuregti Botoşani 
141 | Popeseu -Gheorghe 1960 Gherla 


1961 Gherla 

1959 Jilava executat 
"mort în penitenciar 

1954 Aiud 


142 |Popescu Gheorghe 
143 |Popesou Gheorghe 
144 |Popeseu Gogu-Adam 

45 |Popeseu Ion-Pufi 


Poienărei-Argeg 
Graiova 
Buouregti 


avocat 
învăţător 


Tabel (continuare) 

5 

1960-1961 Botogani 
1955 Piteşti 


Dolj Periprava 
E 1960 Gherla 
Iaşi 1950 Aiud 
mort în penitenciar 
Suica=-01t 1948 Aiua 
1954 Gherla 
Albota-Argeg Impugoat 
Hurezeni-GorjJ 1960 Periprava 
S 1961 Gherla 


24.09.1952 Coasta-Galeg 
02.03.1950 Timigoara,uocis de 


Constanţa securitate 
Bucureşti 1962 Aiua 
1950 Sighet 
t Iagi 1950 Aiud 
„% 162 |Popovici Gheorghe Sîngheoxrghe-Tinig 02. 08, 1949 Timigoara, uoia de 
4 securitate 


Tabel (continuare) 
-; 


1959 Gherla 
1959 Piteşti 


163 |Popovici Ian 
164 [Popovici Ion 
165 |Popovici Ion 


- 982 = 


| 1951 Sighet 
166 î8o 
povici Maria mort în penitenciar 
167 Popovici Titua Sighet 
168 |Popoviei Tiberiu Gînţaga-Hunedoara 1950 Tg. Ocna 
1951 Sighet 


Sigh6 
Sighet 


1952 Tg, Ocna 
1949 mort în penitenciar 


171 |Popşa Vasile 


172 |Portooală Radu 1952 Sighet 
173 |Potîrcă Virgil 1951 Sighet 
174 |Pralea Ado1? Piatra Neamţ | 1952 Canal 
175 |Pralea Nicolae 1950 Gherla 
176 |Precup Nicolae Bragov 1953 Peninsula 
77 |Precup Nicolae : E 1952 7g.0ena 
178 |Predescu Gheorghe 3 Aiud 
= Craiova 
Ghid1c1-Do14 Alud 


Gherla 


Cojelacu-0ţa Aiua 


Tabel (continuare ) 


RED E O AR a a | 


1961 Aiuad 
1963 Gherla 
1951 Braşov executat 


6a Tg, -Frumos 


pă Pricop Pinţilie 
184 |Priânov Eberth 


don Ioan 
șa grin Ion Popeni-Bîrlad 1961 Aiud 
187 |Proca Ion militar Galaţi =— 1953 Aiud 
188 |Proloo Iosif mecanic Freidort-Timig 1947 1947 Aiud 
189 |Protopopescu Mircea 1960 mega 
190 |Protopopescu Petre |maior Bucureşti 1950 Aiu 
| 191 |Prundea Alexandru |poliţist 1951 Tg.-0ona 
| muncitor Buteni-Arad Tg. -0ona 


132 |Pucea Florian 
193 |Puică Gheorghe 
194 |Puiu Constantin 


1953 Gherla 
02.03.1950 Timigoara ucis de 
securitate 
1949 ucis în luptă 
02.03.1950 Timişoara ucis de 
securitate 
1949 Sarighiol Deal, împuş 
cat de securitate 


SI 
Soveja-Vrancea 


mwmcitor ! 
M Kogălniceanu-Cţa. 


_| Cobadin 


195 |Puiu Gogu 
M. KogăIniceanu-Cţa,. 


196 |Puiu Ion(Enache) 


Sarighiol din Deal 


Tabel (continuare) 


Răbăgală Virgil ; 1951 Aiud 
Rabulea Viorel . i, Lupga-Turda 1947 Aiud 
Racoviţă-Ceheanu 
Mihail 

Radina Vasile 
Radivoievici (7?) 
Rădoi Vasile 
Radovan Dumitru 


1954 Sighet 
Botogani 
Aiud 

1950 Gherla 

1950 Gherla 


Radu Gheorghe Padisa-Bacău 1947 Aiud 


Dobrogea mort în 
luptă 

Radu Ion 1951 Gherla 

Radu Marin 1960 Gherla 

Rada Octavian Ocna Sibiu 1951 Aiud 

Radu Vasile Hurdugi-Iaşi „1958 Aiud 

Răducanu Ion mort în penitenciar 
Rădulescu Andrei Bucurepci Aiud 

Rădulescu Constanţin 1960 Gherla 

Rădulescu Gheorghe |învăţător ' | Craiova : 1957 Aiud 

Rădulescu Livezi avocaţ și Craiova Atud 


Radu Ion 


Tabel (continuare) 


Tg. Ocna 
1959 Aiua 


Filipeştii de Pădure 


1963 Rm. Sărat 
1954 Aiud 
Periprava 
1951 Gherla 
1952 Tg. Oona 
Canal 
1949 Aiua 


Buouregti. 
Gorj 


Iagi 


26 |Rano Johan 

21 |lRapaport Mircea 
28 |Rarincescu Constan- 
Constantin 


profesor Bucureşti 


prof e 
universita 


Piteşti 


29 |Răşecanu Ion ministru 1952 Sighet 

30 |Răgceanu Petre proauror Piteşti 
31 |Rasu Constantin 1959 Gherla 

32 |Rasu Nicolae 1960 Gherla 

33 lRăţuleao Dunitru 1953 Gherla 

34 lRednio Gheorghe student 1950 Aiud 


1961 Gherla 
1951 executat 


35 lReniuc Gheorghe 
36 |ietevilă |?) 


maior 


Tabel (continuare) 
5 


Îi o A 
£ | 37 |Rizu Aurel avocat 17,12.1952 Poarta Albă 
' | 38 |Robu Iancu gat > 

serviciu Rucăr-Argeg 16.10.1960 Dej 


mort în penitenoiar 
02,04,1950 Timigoara,ucia de 

securitate 
mort în penitenoiar 
Peningula 

1959 Gherla 

1951 Jilava executat 
Pitegti 


Craiova 
Timigoara 


39 |Robu Iancu 
40 |Robu Icn 


sconomist 


42 |Roibar Alexandăru elev 


43|Roiesou Iosif 
44|Romanescu Mihai 


general Bucuregti 


45|Romiceanu Mihai | ministru 
4€6|Rogoa Dragomir 1952 Gherla 
41 |Rogca Nicolae şofer Bucureşti 1958 Aiud 
48|Rogca Nicolae 1959 Gherla 
49 |Rogoa Vasile ţăran Bîrsegşti-Bîrlad 1954 Aiud 
preot Strenio 1959- 1960 Galaţi 


5o |Roşculet (?) 


51 |Rogoulet Bicolae 10,03,1950 Timigoara,ucis de 


securitate 


Casimcea-Tulcea 


ministru, 


52 |Rogculet Radu 


Sighet 


Midia 
1949 Pleniţa, ucis de 
securitate 


avocat 
student 


53|Rogoulet Voicu 
54 Rogesou Mircea 


Unirea-Dolj 


55 |Rosetti Radu general 


-| 56|Rogioru Panait 
57 |Rosmeveş Toma 
SB|Rostag Aurel 
59 |Rosteş Ion i 
folRoşu Ioan 

Gl |Rotună Gheorghe 
62 |Roxin Teodor 
63|Rozei Aurel 
64 |Rozin Gheorghe 
65 |Rmeeanu Aurel 


1963 Gherla 
1948 Aiua 
1947 Aiua 
1948 Gherla 
1953 Gherla 
1947 Aiua 
Sighet 
mort în penitenciar 
1960 Văcăreşti 
1950 Ploieşti,mort în 


Borod-Bihor 
Huedin 


muncitor 
fierar 


Dezna-Arad 
Tiha Buzăului 
Bihor 


muncitor 
țăran 
deputat 


general Buoure şti 


general 


anchetă 
66 |lRusmir Ilie profesor Oraviţa 1952 Aivua 
67 |Ruau Alexandru episcop Baia Mare Gherla 
7 , 68 |Rusu Iulian student Trifegti-Roman 1953 Împuşoat de sscuri- 
! Na - tate 
69 Rusu Vasile ţăran Găioeana-Bîrlad 1954 Aiua 


ASI) 
“| 7olRusu Vasile 
! 


71 |Rusvid Matei 


|Băbăduş Gheorghe 
Săbăduş Petru 
Sabău Ion 
Sabia Petru 
Sablin (7?) 
Sabo AXlexandru 
Sache Constantin 


Sacel Bilviu 
Sadaa Muftiu 

Sakim ALL 
Sălăgeanu Pantil 
Salomea Gheorghe 
Salomie Ştefan 
Samara Neoulai 
Sami Adalbert 
Samoilă Alexandru 
Samoilă Constantin 
Bamoilă Ion 


Satu Nou-Maramure g 
Sebig-Arad 
Balş Romanați 


Tabel (continuare) 


Împugcaţ 
1950 Tg,0ana 
1948 Aiud 


Negreşti-Argeş 
V.Aleosandri G-ţa 


Păgăraş 


Piatra-Neamţ 
Boorțeni-Bacău 
Pecioca-Arad 


pensionar | 63 Zalău 
prpfesor Tel ega-Ploieşti 
3 Nuoşoara-Arge3 
Ighiş-Sibiu 


Mabel (aontinuare) . 


1961 Gherla 
1953 Gherla 
1949 
1961 Gherla 
a Piteşti 
„1952 
10.03.1950 Timizoara, 
ucis de securitate 
1951 executat 
Văcăreşti 
Dej 
1951-1952 Gherla 
1949 Suceava,ucis anche 
1961 Aiud 
195% Gherla 
1950 Aiud 
1960 Aiud 
1953 Gherla mort în penit 


1953 Jilava ,execuțat | 


Samsonovioi Nicolae ministru- 
general 


Samsudean Ion 
Săndoiu Ion 

Sandovici Nioolae inginer 
Sandovioi Nicolae student 
Sandu “Gheorghe 

Sandu Iancu 

Sandu Maţei preot 


Sandu Tudor (Daniel) scriitor 
stareţ 
prof.univ. 
învăţător | 53 


Săndulescu Gheorghe 
Santa Iosif 


Sasu Yasile ministru 
Sava Ilie student 
Saviţki Vitalie 

Savu Constantin preot 


Tabel (continuare) 


Catina-Dorohoi 16.09.1950 Sighet 
1950 Gherla 

Nucşoara-Argeş 1959 Jilava executat 
Cluj 1950 Aiud 
Iaşi 195% Piteşti 
Voineşti-Iaşi 1961 Aiua 
Jilava 
Iaşi împuşcat de 

securitate 


(2) 1962 Aiud 


Iaşi 
Mrea.Rarău 


Bibiu 1954 Aiud 


Neaua-Mureş 
cat securitate 


Sighet 
1950 Tg.Ocna' 
1953 Gherla 
Chi1111-Huscel Piteşti 


ap Petru 
26 |Papadopol (7) profesor 
217 |Papadopol Paul 
28. |Papazioa Vasile - |ţăran 


29 |Puiu Traian 
50 |Purjui inton 
31 |Purtan Vasile 
32 |Pugchita Mutaşou Petre 
3 |Papuo Ion - 

34 |Paragină Criatea 


5 |Parasoău ( 2?) 


6 |Parasohiv Elefterie 


- 62 = 


Reghin 


Turnu-Severin 


Ceamurlia-Tulcea 


Domaşnea-Severin 


Panciu 


Ghimbav-Bragov 


| Tabel (continuare) 


1948 Gherla 
1958 Periprava 
1960 Gherla 
1958 Rm, Sărat 
1950 Aiud 

1958 Gherla 
1962 Gherla 
1959 Craiova 
1964 Gherla 


1955 Aiua 
Răpit REG, ucis Rom, 

1960 Gherla 

1950 Gherla 

02.08.1949 Timişoara ucis See. 

1951 Gherla 

1949 Soveja împuşcat de 
securitate 
Munţii Păgărag uois 
în luptă 

1952 Aiua 


07.08.1949 Neaua-Mureş înpuş 


Sorsba Mie 
Sorima Ion 

i Bouleanu Vasile 
Bourtu (7?) 
Scurtu Ieronim 
Scurtu Ioan 
Scurtu Iosif 
Bebe Anghel 


episoop 
funcţionar] 66 
ziarist 


profesor 
avocat 


inginer 
țăran 


Năsal-8omeş 
Bucureşti 


Tg, Oona 
Boş-Hunedoara 
Borg 
Bzeohioi-C-ţa 


Tabel (continuare) 


Tg, Ocna 
1950 Tg, Oona 

Tg Ocna 

Peninsula 


1948 Aiud 
1951 Aiud 
Tg, Ocna 
Mărgineni 
1963 Gherla 


'1950 Jilava 


1952 Aiuă 
1956 Gherla 


1952-1953 Gherla 


1953 Aiua 


Sebe ILudovie 

Beou Șerban 

Sekelym Pavel 

Selagea Nicolae (Mișu) 


1959 Gherla 
1953 Jilava axecutat 
1959 Gherla 


| Dealu Capsei împuşcat de securiu. 


1sbe1 (ont ingape) 


rea e ia 


: See ae ui 11810 sia student 1953 împuşcat de see. 


Serâiei vasile inginer Bucureşti 1953 Atuă 
Serghie Aurel inginev. | Bucureşti 1950 Aiua 
Sfîrlea Traian avocat gihei-Bihor 03.12.1952 
Sgândăr Haralambie 1961-1962 Gherta 
Sichitiu Ton” : general Bucureşti 1952 Aiua 

i 1958 Gherila 


Sifiningă Pasou 
Siia (2) 


Şuioi-Avgeş 


văran 05.1949 Șuici-Argeş 


împuşcat de ace. 


Silaghi Nicolae țăran Anpaşu de Jos 


Bilvigan Ton 


1953 Gherla 


Sina Nicolae Tg. Ocna 
Sima Nicolae țăran Mătăsaru-Db. 1951 Tg. Cana 
i 2 1951 Gherla 


Simion Aurel 
Simion Ilie 
Simion Ton 


1958 Gherla 
1950 Gherla 


Bucureşti 


Simionesau Cezar ayocab 1959 Jilava 
Simionescu Ion învăţător Grindu-Ialoniţa 1951 Aiud 
Simionescu Ion medio Bucureşti 1951 Paninsula împaşcat 


de securitate 


/ 


Simionescu Marin 
Simion Iuliu 
Simoneaţe Horia 
Simulescu Ion 
Singuran Constantin 
Singurelu Ion 


Sion (7?) 


Siîrb Gheorghe 
Sîrbu Constantin 
Sirbu silviu 


Asi Sa 39 A Sîrbu Toader 
Sineteanu Ilie 
Slăvescu (7) 

2 ă Slavu Ilie 
Smărăndescu Ștefan 
Smoohină Leonida 
Smolka Henric 
Smultea Gheorghe 


"Isocol Silviu 
Solomon Dumitru 
Sorescu Dumitru 
Sorescu EBracle 
Sorescu Nicolae . 
Spaniolu Ștefan 
Spirtdon Ion 
Spontea Gheorghe 
Bpulbatu (?) 
Stahu Petre 
Btaicu (7) 
Stan (7) | 
Stan Gheorghe 


Stan Ilie 
Stan Petrache 


Tabel (continuare) 


4 
Vrzicuţa 1961 Galaţi 

1963 Gherla 

1959 Gherla 

1953 Gherla 
colonel Gherla 
brigadier - 1952 Gherla 
silvic 

Botoşani 
tiniohigiu Arad 1958 Aiud 
preot Dolj Periprava 
notar Belfir-Bihor 1949 Belfir-Bihor 
împuşcat de sec, 

1953 Gherla 
student 1950 Tg. Oena 
colonel Piteşti 
- 1960 Gherla 
preot Dolj Periprava 
muncitor Bucureşti 1953 Ailuăa 
oroitor Bistriţa 1948 Aiua 

E Teregova-Severin 02,08.,1949 Timişoara ucis de 


securitate 


Tabel (eont inuare.))- 


13.,14.03.1949 N.E. Teregova 
uois în luptă 

1950 Tg.Ocna 

1951 Tg.0cna 

1951 executat 

1962 Gherla 


Qîmpuri-Ilfov 
Iași 
Făgăraş 


elev 
funovionar 
elev 


Craiova 
Făgăraş 
Poienărei-Argeş 
Aiud 

Dorohoi 
M-Kogălniceanu-0-ţa 
Arad 

Bucureşti 
Muscel 

Do1j 

Gl îmboaca-Severin 


colonel 
cioban 


împu cat de seocuritaț 
1959 Jilava executat 
1952 Aiud 


funcţionar 


1958 Aiud 
1953 Aiud împuşcat 
1963 Aiud 


țăran 
ziarist 


1960 Grindu 
1947 Aiud 


Diouleşti-Drăgăşani 1962 Aiuă 


1955 Gherla 


Tabel (conţinuar 6) 


08,1949 Sepreuş. împuşcat 
de Bccuritatu 
08.,1949 Apateu împuşcat 
de securitate 
1952 Gherla 
ucis în anchetă 


țăran 


Stanoiu (7) 


medie Făgăraş 


Stanctu Luoian Făgăraş mort în anchetă 
Staneiu Marin munoiţor Mihăileşti-vlaşoa 1947 Aiud 
i |Stanoiu Nicolae | student : 1951 Braşov executat 
- Stanciu Sebastian funoţionar Jugureni-Buzău 28.04.1949 Tirgşor 
e i să M.A.I. a 
Stănotulescu Vasile funeţionar Bucureşti: 1953 Aiud 
if Stancu Anton p Seurţa Olteni 1961 Aiud 
Stancu Ion plutonier. Jugureni-Dimboviţa 1947 Aiua 
eee e ePat, major - a 
Stanou Ion contabil Tirnava Mare 


13.11.1951 Jilava executat 
1959 Craiova ucis de 
- securitate 

ueis anchetă 


Comeroiant Crao va 


|Brebeni-014 
Bucureşti 


Stanou Rafailă 


| ofiţer 


mabel (continuare) 
it =j3 5 
Constanţa: 1958 Galaţi 


Țigăneşti-Muscel 
“|Pigăneşti-Musce1 


Stănescu Constantin 
Stănescu Dumiţru tatăl 


I Stărilă Ștefan preot Do1j Periprava 
State Aurel profesor 
N State-Pstre . ministru - 1956 - 1957 Aiua 
: au profesor Ă 
general Timişoara 1951 Aiua 


129 |Stavrosttu Iancu ţăran Casimoea-Tuloca 02.03.1950 Timişoara ucis 4 


securitațe 
Qluş 1949 Aiua 
Z 1960 Gherla 
T re ia iara Babadag 10.03.1950 Tir.işoare ucisa e 
) : Securitate 
i 153 |Btere Căliman Casimoesa-Tuloea 1954 Aiud 
13% |Stetin Elena Bucureşti 04.1958 Văcăreşti 


135 |8toenesou (7) direator 1946 Slatina uoia 
BNR. 


preot 


Dolj Periprava 


- 692 =! 


Tabel. (continuare) 
5 


1952 Gherli 

1949 Bucureşti mort î 
lupte 

1947 Aiud 

1959 Jilava 

1950 Gherla 

1960 Gherla 


Ă ID TE NEROT O Boca ra Ap A e pi a ir 30 EI A PASĂ e AI, 


————————— 


992 = 


Stoianovici Ștefan 
Stoica Ionuţ 


student Bucureşti 


Stoica Silviu 
Stoica Vasile 
Stoicescu Petre 
Stoicescu Vasile 


ţăran Lipova-Tiniş 


Stoitculescu Ion aolonel București 1951 Aiud 
Stoieni Ştefan 1951 Gherla 
Stoleru Vasile preot Bălăceanea-Suceava 1960 Alud 
Straciuo (7) ţăran - Bucovina 1960 Stoeneşti 
Strat (7?) prof.univ, 

Strat Gheorghe prof.univ, Bucureşti Botoşani 
Stratan Vagile fierar . Dolheşti-Făloiu 1949 Aiud 
Străvoiu (7) farmaaist 1951-1952 Ocnele Mari 
Străvoiu Savin farmacist  Bran-Braşov 1948 Aiud 
Strejaa Gheorghe î 1951 Gherla 
Strîmbei Ion colonel executat 


Stroe Alexandru funcţionar 1953 Tg.0ena 


Mabel (eontinuare) - 


1945 Piteşti 
1962 Gherla 


Mediaș 


56 |Stupar Ion 
57 |Sturza Alexandru-Sandu 


1949 Batar-Bihor împuşcat 
de securitate 

1953 Sighet 

1950 Gherla 
Gherla 

1950 Tg, Qena 

1951 Gherla 

1952 Tranişu-Cluj ars 

” de viu 

1950 împuzcat în munţi 

1952 Pranişi-0luj ars 
de viu 

1951 Răchițele împuşcat 
de securitate 

1953 Gherla 

1947 Aiud 


funeţionar Tinca-Bihor 


Blaj 


episcop 


țăran 
elev 


Iaşi 


Răohiţela-ClujJ 


ţăran 


Cluj 
Răohiţele-ClujJ 


funcţionar 
țăran 


166 | Sușman Toodor-fiu 


167 | Suşman Teodor-tatăl Răobiţele-0luj 


168 |Suto Ion 


163 | Szabo Alexandru Ohibed-Odorhei 


= 4098 


Tebei (continuat e) 


munoitor Masfalău-Sălaj 1947 ALud 
ţăran Biharid-Bihas 09.,1949 Biharia tupugeat 


|Szalai  Aţila i 195 ia bac 
Bzalga Gabor . said sd ruta 
Szebeştein Ionel si cra 1954 sâstă 

Szo | | 53 
ma Pe eu p | ip cd eră 1953 Gherla 


"Mabel (continuare) 


ta state tal 
Capu 'Piscului-Muscel 


Mii. Făgăraş 
mort în luptă 
1952 Baia Sprie 
împuşcat de sec. 
1951 Piteşti sinucis 


țăran 


Şerban 


preot 


Constanţa 


Șerban Gheorghe| Radu) 


Şerban Gheorghe student Constanţa 
|Şerban Ilie ţăran Ciocăneşti-Ialomiţa 1952 Aiud - 
“Şerban Vasile pădurar Călimăneşti-Mureş 1960 Gherla 
- Îşerbăneaocu Dan dootor drept Slatina-01t „1948 ucis în anchetă 
> Btudeant Bucureşti 1951 Piteşti 


“ 4Berbănescu Gheorghe 
Şerba Gheorghe 

Şerengău (7?) 
Bindrişteanu (7?) 
Sirianu (?) 

Şofan Ion . ă. 
Bofonea Remus 

Șoimu Andrei 

Şontu Ionel e, 
Rorengău Petru 
Sovăială Gheorghe 


1952 executat 
executat 

1951 Tg.0ona 

1953 Aiud executat 
uoia în anchetă 

1954 uoia în luptă 

1952 Gherla 

1952 Galaţi 

1959 Gherla 

1954 Deva uoia în lupt 


țăran Văliug-Banat 


colonel 
Ziarist 


Nucşoara-Argeş 
Ivănuş-Făgăraş 


elev 


elev 


tehnioilan 


4 
Şovăială Gheorghe Berivan-Păgărag 
Stefan Alezandru Dorohoi 
Ștefan Ion Tecuci 
Ștefan Traian Tecuci 
Ştefănescu Alexandru industriaş Bucureşti 
Stefănesou Constant in ziarist Timişoara 
Rtefănebou Oonstantin avocat Bucureşti 
Ștefănesau Constantin profesor Șutoi-Argeş 


Ștefănescu Gheorghe 
Ștefăneacu Ghearghe 
Ștefănescu Nicolae: . 
Ștefănescu Puiu-0ohstan- 
tin i 

Ștefănescu Traian 
Ștefănescu Valeriu 
Șteflea Nie : 
Știrb Ton - 


| Şuşală Ion : 


student Roşiorii de Vede 


regizor Bucureşti 


funcţionar 


Bucur ti 
genera] : 


Domneşti-Argeyi 


$uţa Gheorghe învăţător 


Sua Gheorghe Muscel 
Şuţa Vasile i Cig-sălaj 


Tabel (oontinuare) 
9 
1954 Obreja-Alva 
uois în lupţă 
1948 Suceava 
1947 Aiud 
1951 Tg.0ona 
1956 Aiud 
1953 Aiud 
1953 Aiud 
1950 Timişoara ucia 
de securitate 
1960 Gherla 23 
1949 împuşoat în luptă 
1950 Gherla 
1950 Aiud S 
1963 Gherla 
1960 Aiud 
19681 
1959 Gherla : 
Piteşti ucis âe ss. 


Tabel (conţinuars) 


1946 ucis de comunişti 
1946 ucis în luptă 
1954 Gherla 


= Von 


1 
Tabe Tudor 


Tămaş. Gheorghe 
Tămăşoiu Ion 
Tămtianu Gavril ţăran 
mâmpău Gheorghe 
Tănase Alexandru 
Tănase Gheorghe 
Tănase Grosu. : 
Mănase Ion 
Tănase Lazăr 
Tănăsescu Constantin 
Danko Iacob 
Tănşanu Ion : 

Marcea Gheorghe 
Taroveanu Ion 
Tartler Brio 
Tască Gheorghe 


Tăţăranu Costel 


| 


2 
3. 
4 
5 
6 
? 
8 
9 


e cel 
“| Tătăranu Nicolae 
Tătărescu Alexandru 
Tatomir Ștefan 
Tăutu Ion 

Tăutu Marcel 


Teller" Alexanâru 
Teodor Nicolae 
Meodorata Alexandru 
| Deodoreacu Alexanăru 
Teodorescu Alexandru 


Teodorescu Constantin 
Teodorescu Constantin 
Teodorescu Darie 
Teodoresau Elena j 
TeodoreBou Gheorghe 
Teoodoresou Maria 
Ptoodoreaou Mihai 
Pdodoreaou Nicolae 


student 


2 4 

magistrat 

avocat 01luj 

țăran Caaimoea-Tulo ea 

țăran Buzeşti-Baia Mare 

ţăran Punâul Moldovei 

inginer Băbeni-Viloea: 
Bratovoleşti-Dolyj 
Ploieşti 

colonel Bucureşti. 

muncitor Topliţa-010 

notar Poenari-Roman 

preot Hunedoara 

avocat Craiova 

țăran- Braşov 

ministru= Bucureşti 

academician 

guvernator Bucureşti 

BNR. | 


general 


Bucureşti. 
Bucureşti 


+ 
funotionar 
comandor 
marină, 


Minăatirea-11foy 


militar 
profesor 
colonel 


Albegti-Botoșani 
Arad 

Piarta Neam 
Bunureşţi - 


Bugureşti 
Buureşti 
Constanţa 


economist 
profesor 


Tabel (continuare) 
e iii iii 


5 
1948 Iugoslavia. îm- 
puşcat de UDB 
1950 Aiud 


Timişoara uais de seo, ă 


1955 Aiud 

1954 Poarta Albă 

1953 Jilava executat 

1953 Gherla 

1953 Gherla 

1949 împuşcat 

1962 Aiud 

1950 Aiud 

1947 Aiud 

1953 canal 
50.09.1963 Aiud 

„1951 Gherla 
1953 Jilava executat 
1951 Sighet, 


1952 Sighet 


1960 Ghesla 
"A962 Aud 
„1949-1950 dimişaara ucis aa 
' securitate 
1952 Aioa 
1946 
Aiud 
195? Miercurea Ciuo 
1962 Gbarla 
12.1956 Miercurea 0iuo 
31.07.1958 Aina 


1950 Aiud 
a 


|57  |Meodorasou Todică 


38  “|Meodoresau Traian 
39 |merpu Dumitru 

40 „| Metorian Dan 

41 Îmiliuță Vasile 
42 | Timofte (2) - 


14 |'Dîmpa Ton 

44. |Timbim Aurel 

45. |Mimua Aurel 

46 :|'Zincu Dumitru : 
47. |Dirbuzan Dumitru. 
+8 |Pîrziu Ion 
19 |moader Dumitru 


50 |moader Gheorghe  -. 
|51  |Pobescu Baii: 


240 şa modaşcă Toader a i 


Momeoi. Elisabeta - 
|Momeai Gheorghe 
Womesou -(7) 
Tomeacu Alexandru 
Tomescu Gheorghe 
Tomescu 'Ion 
Tomescu Mănasa 
Tomoşoiu Gheorghe 


Tonga Ion 


Tomurug Vasile 
Tonca Gheorgha 


e a le Locul e ORA a: 
- | 
= . 


Tomulesou Alexandru 


Tabez (continuare) 


Bacău mort în 


general 


) anchetă 
„general | Bucuresti Dej. 
| Ă Banaţ „ Poarta Albă 
oolonel i 1949 Jilava executat 


„950 Gherla 
1949 dugoslavia îupuş 
cat de U.D,B, 


35 Gurahon-Timi.goara 


munaitop 1950 Gherila 
: : 1951 Gherla 
student - 26 | Rădăuţi 1950. Alud 
„elev „| PnăteştisVWaşoa 1948 Tîirgşor 
muncitor 24 Giuleşti=Vîloea 1947 Atu 
avocat 2 IDugod ) Aluă - 
Rebra-Năcăud 1949 Dealu Rebra neta 
- : de securitate 
Păgă aş 1951 Gherla |, 
56 "Bucureşti 1951 mg. Ocna 


1952 Gherla 


Mabel „(oentinaars) 


-|Popologu=luloea 0.03.1950 Timişoara ucis de 
sai Vii : „securitate 
1950 Gherla 
; j Jilava 
Buzău „1 12.1949 Aiud 
Moviliţa-Brăneşti 1963 Atua ă 
pe 1950 Gherla 
Galeş-Argeş moartă în penit, 
vă Galeş-Argeş 1959 Jilava executat 
colonel Bucureşti 1962 Gherla 
magistrat fir? | 1948 mort în anchetă 
preot Țigăneşti-Musosl 1961 Botoşani 
preot Bălaşu-Hun edoara 1981 Saloia 
1960 Gherla 
Casimoea-Tuloea 10.03.1950 Timişoara ucis de 
: securitate | 
inginer Arad a | 
ăran Dealu Lung-Rn,. Sărat 1947 Aiud 


învăţător 1959 Strîmba 


1950 Gherla 


Tabel (continuare) | 


(ARIEI A A PO te 0 C79/0 


București 


o. Aaa RI 2 
Tonegaru Conatantin - 
'|Popa Petru 


"= 902 ee 


soriitor 
medio,prof, 


preuer 


„1954 Văcăreşti, 
universitar ; ji 
Tizrgugor=0-ţa 10.03.1950 fimişuara uoia da. 
 Bgouritate 
Bucureşti, 2990 MU | 
je 1953 Iugoslavia împuşcat 
de U.D,B;. 
1955 Iugoslavia îmgaşoa 
Rp Aa 68 de UBB 
mrandafir Nicolae inginer Brăila 11956 Aud, : 
"răanitu Ion. 1960 Gbebria 
Prestioreana Constantin |general up di i, Piteşti 
|Drita Iosif morar Bistra... 116.68,1956 Dealu-Wantelui 
sai i < A ji ''€mpugeat de sec, 
Trifa Viorel "| avocat, Oluj e Ata Aiud 
Trifan (7) ş 


 vitieulter |. 'mitaști-Yeanoea vezi 1 A951 tmpuşeat. de se, 


Muzăa ADS ada = 
aa ac la împuşoat: în luptă 
Jilava. executat 


'mritu (2) 
Trocan (7?) 


„|fucă Marin ofiţer 


afin alea 


1 Mabel (eonkinuare) 


Dumitru ţăran | Dudeşti-Difov. „1947 Atu 
as Vu aleaă a Să : Î'Bepeent , 1959-1960. Galați 
îs ara suie munoi tor | Bucureşti Aa | ) 1960 Grindu - 
td e Tase magtatret | n AAo „Iugoslavia tmpuş- 
89 Du op d A mâl, sa i : eat ae U.2.8. 
no i 4 1961 Gherla 
Zi plai i atăt în penitenoia 
91 |mudor Vladimir Y : ea ÎN eagurtaeă 
92  |Tudora Plorin  - Rl , A ue 
97 - |mudoraohe Constantin 58 ; 195 Asaa 
Constantin Baraiu-9-ţa 10.03.1950 Minişoara ucis 4 
„0 VU ave i o securitate 
: hnioian "IBoagov. "1952 Gherla 
mudose Constantin . ve 
2 pă Alexandru țăran 53 Mooirla-Bihar 1957 astă 
F Gherla 
97 mufan Dumitru 1953 ate 
8  |muna Gheorghe nunoi tor y Biatriţa Birgăului 1947 A 
Î Baroă (7)... funoţionar Qralova 
Al murou Haralamb ia fierar i Frunuşiaa-Botoşani 197 Aind 
1 Îno1 |murou Nievlae | funalonar 26 St si Apt 
48 Clu 
N Îlo2 |Murdeanu Anton 
I ie murtoi Constantin viran 25 Qiooila-Brăila 1907 Aiud 
L] — 
” 


student . |Pătrăuţi-Suoeava Piteşti 


Moldova “ Benovici împuş- 
oat în Iugoslavia 
student Oraiova 1948 împuşoat pa gra- 
nigă 


Mabel (continpez 


ian 


5 

Țanu Stoian Brăila 1963 Aiuă 
Țapu: Nicolae "1959 Gherla 
Țicală Vasile Dragomirești areimureş - 1950 Peninsula 
Pigoi Tiberiu i dul i 1949 Braşov mort în 

4 anchetă 
Tîntaru Ion Tirnăveni-Mureş [21.06.1948 Blaj mort în 
j ic ca : : gi anchetă 
Pintilă Gheorghe elev Hoiniceni-Prăjescu 
Tiplica Nicolae - funoţionăr| 52. Bîrled « 1954 Aiud 
pielea Alexandru inginer 1] Imand-Bihor 1955 Oradea mort în 

A: | i anchetă : 

pîsniveanu Nioolae 1950 Gherla 


Putuianu Radu 1953 Gherla 


- 642 


fi 1. |Uazişte. Ion 
2  |Unga Constantin 
3 Ungureanu Ion 
4  |Ungureanu Teodor 
5 |Urdăreanu Gheorghe 
5 |Urtan Alexandru 
7 |Ursache Vasile muncitor 
8 |Ursan Ion funoţiona 
9 Ursoniu (7?) 
lo. |Ursu Aristide o01one1 
11  |Usenievici Sergiu Mt 
12  |Usatiuo Claudiu protesor 


Uţă (7) oolonel 


Uţă Ion 
Uţa Stan 


" țăran 


Vaca Martin 
Vacă Nicolae 
Vaida Iuliu 
Vaida Petru 


 Văideanu Constantin dulgher 
văitolanu Gheorghe. general 
Văitoianu Arthur | miniatru 
Valjen (7) , avooat 
Vancu Ion funcţionar 
Vandor-(Vandu) Viotor pi 

Varga Alexandru ţăran 
Vartirea Valeriu pensionar 
Vărzar Constantin țăran 


Vasilache Haralambie preot 
Vasilesou (7) gonaral 
Vagileacu Dumitru funoţianar 
Vasilescu Ion ' 
Vasilegcu Petre ganeral 


| Oaraşova Banat 


Tabel (continuare ) 


sud 6 A AA 3 
Oa | 0 a Lu 
Bucureşti 1950 Aiud 
1953 Gherla p 
Arad 02.08.1949 Timişoara usia de 
Becaritate 
Domaşnea 22.02.1949 Pietrele Albe 
uoia în luptă 
i 1959 Gherla | 
Grumă z6şt1-Neamţ 1947 Mud - 
Băveni Botoşani 1953. Aiud 
Mehedinţi 
Timişoara . 08.06.1961 Jilava 
1956 Gherla : 
| Timişoara 19-19,95.1953 Timişoara ucis | 
A oi în anchetă 
„1949 M-ții Bemenio uvis 
a i în luptă 
Severin |1%.1959 Gberla 


"1959 Gherla 


mabel (oontinuare) 


1957-1958 75. 0ena 
0areşova Banat 
ă 1953 Gherla 
21953 M.A.I. mort la 
: anohstă 
1947 -Atua 
” Sighet 
1955-1957 £ighet 


Dragomireşti-=Neamţy 


Bucureşti 3 : 3 
Arad. 1953 Aiud 
AMba-Iulia 92.04. 1950 ucis de securitate 
Zalău - i "1948 Aiuă 

Bucureşti 1951 Aiud 
PristolsMabhedinţi 1946 Turnu-Severin 

_ împuşeat 
1962. Gherla 
„1953 Midia 
Poarta Albă 
1953 Gherla 
1950 Galaţi 


Vutoani-Auşi 
Bucureşti 


Bucureşti 


Vasileaocu Colorado 
Nicolae . 

Vasiliu (?). 
Vasiliu Gheorghe 
Vasiliu Piki 
Vaalonsohi. Vasile 
Vătăjesou (?) 
Vătăselu Dumitru 
Vătăşelu Ștefan 
Vătăşoiu Gheorghe 
Vătuşan Gilles 
Vedszislay Lizao 
Velicu (7) 

Venetu Ion 

Verdey Gheorghe 
Vernichescu Aurel - 


Vila Petre 


Vişina Gheorghe 


Vişoiu (7) 

|Vîtoă Vasile 

Vlad Aurel 

Vlad Ton 

(Vlad Marin 

Vlad Mihai-Petreanu 


viăăescu Alexandru 
Vlădescu Gheorghe 
Wădescu Ion 
Wădsscu Miroea - 
Vlăaoiu (7) 
Vlădoiu Ilie 
Vlădoiu Mihail 
Vlahbei Tănase 
Viateu Alexandru 
Vodă Constantin 


Voicu Mihai 
Voicu Paragohiv 


ce PRI (EDO RD EI 


colonel. 


ÎS 005000 RORARI EU IS RR Ea 
mp | 


inginer Bucureşti 


medie 
general 
general 
Sînti11e-Buoeava 
avocat Bucureşti. 
Constanţa 
student , 
tehnioian. Huşi 
maior Constanţa 
magistrat 3 
lăcătug Anina-Timig 
Viroiorova-Severin 
student. Roşiorii de Vede 


Ploieşti 


ministru 

văran mîmpeni-Piteşti 
student i 
student Dragomirești 


Maramureş 
Bucureşti 


blănar 


Blubeu=R, Sărat 
Lunoaviţa 
Graiova 

București ' 


văran 


comisar 
gofer 


Sinoe-Histria 


Bistra 


Tabel (continuare) 

5 

iniția 

1953 Poarta Albă 
executaţ 


= 
== 


1954 Sigbet 

1946 Jilava executat. 

1945 Caracal 

1962 Aiud 

1958 Mamaia executat 

1956: 

1951 Piteşti 

1954 Poarta Albă - 

1949-1950 Aiud uais de sec, 

Aiud 


1953 Aiud 
1949 Timişoara ucis 
de securitate 
1948 Bucureşti ucis 
la anchetă 
1962 Aiud 


Tabel (oontinsare) 
SS Aa A E SSE 
[195% Atua 
„4952 Gherla 
1953 Sighet 
1962 Aaa 
E "1950 îg.0ena 
1953 dilava executat 


1953 Aiud 
1961 Gherla 
194? Aiua - 
1949 Uois în luptă 
„1955 kmt (Canal) 
1958 Aaa 
1960 Gherla 
1962 Aind 
195? Gherla 
Iara ucis de 
securitate 
1961 Gherla 
1962 Gherla 


' ju Mabel (aont invare) 


Voiculescu Gonstantin 1955 Gherla 
Voinescu Eugen 1956 Gherle. 
Voiniocu Petre | 1960 Gherla 
Voinovioi Mihai Ploieşti 1947 Aiud 
Vorobiev, Nicolae -1960 Gherla - 
Vucu Cornel Su 1961 Ghezla 
Vuculescu Petra | Lunoaviţa  Nuaa 
Vuloănescu Mircea Bucureşti 1952 Aiud 
Vulcănescu Nicu i ” Mahadinţi uoia în 
tau i 4 0 alpi 
Vulpe Nicolas za ! 1952 Gheria 
Vultur Gavril Braşov e istet 1950 Peninsula 


Tabel (oontianare) 


L 1950 Aiud. 

1 |zablonsehi Adrian student ; e RA Scot e 
2 |zaharia Gheorghe grefler Bucureşti 1948-1949 uaia 1a anchetă 
3 |zaharia Romeo | colonel SA) „Qonsle Mari 

4 |zaharia Stan avocati 9 952 Dg. 0ena . 

5 ofiţer Ploieşti | 1951 Atua 
“6 magistrat Miskolez-Ungaria 1953: Aiud. 

7 A 1956 Gherla 

8 |Zamfirescu Petru notar Uriceni-Boto şani „4951 Aiua 

9 |zanfiresou Căţeaaa „1963 Botoşani 


Constantin 
Zbircea Ionică 


văran 19$2 Virseţ ueis de ae. 


Bucureşti 


Zeană Dumitru 1961 Aiud 
Zghibol Grigore Qeiyoara-Beiug 1963 Aiud 
(Zierheil Egor : îi 1956 Gherla 
Zigre Nicolae ministru Sighet 
zima Gteorgh$ profesor 1955 Aiud 
TPohanul Nou-Bv, „1962. Aiud 


Zîrnoveanu Aurel 
Zorzon Vasile 
Zotta Paul 

Zuba Gheorghe 


general 
1953 Peninsula . 


1.1949 Ceanuri)a înpugoat 
d0 aacaritatea 


țăran Qeamurila de Sua 


- sg2 - 


Tabel (continuare ) 


1951. Constanţa uoia 


Babaşou Ilie. 


ia [E 


în anchetă 


“le zuresau Ton. 


|22. |Zvezea (7). 
„|23 |Zmidenek Bugen 


1957 Atu 


1955 Bighât 


DIN PARTEA REDACPIERI 


„Deca ce ne-a călăuzi în realizarea acestor 
ea fost datoria morală de a prezenta adevărul 
despu cele petrecute în locurile de asuprire ale 
„prigoniţiloe. din timpul perioadei comuniste; spre 
a se sti, spre & se cunoaşte, spre a nu se mai re- 
Peba pa 
Datorită condiţiilor de aspră izolare în care 
- S-au scurs anii de deţenţie, condiţii ce au deten- 
„minat informaţii incomplete, din cauza depărtării 
"în timp de evenimenţe, a subieotivismului nedorit, 
dar inerent, precum şi a funcţionării defectuoase a 
memoriei, sînt posibile unele inadvertenţe, prezen- 
ări imeomplete sau Geformats, 
AR Sînt lucruri pentru care solicităm înţelegere 
“şi iertare, 
în scopul cometabăe i fapt ela descrise, repa- 
“rării erorilor apărute în redare, precum şi a aduce- 
mii la lumină a unor fapte noi, rugăm pe cei ce po= 
seaă date în acaat sens, să ni le comunice, ajutîn- 
astfel în în acţiunea iniţiată, 


— 287 = 


PE [au 


A! as 


îi 


yd 


su Pi i 
d 


Fă