Din Documentele Rezistentei nr. 4 — 1992

DIN 
15; 
RE 


 ArbitaAeoclătiei 


“fostilor deținuți politici 


din Fomânia 


ML 5 PI NE 30 NU. 


OCUMENTELI 
ZISTENȚEI 


PI mara mi = 
If (20 pe PE PAS 

ÎN 

"TR 
| 

« 
a 
Ş 


1992 


DIN 
DOCUMENTELE 
REZISTENȚEI 


nr. 4 
1992 


Anbipa/lsociita 
fostilor detinuț! politici 
din mânia 


Qoperta de arh, Radu Mărculescu 


CUPRINS 
Pag, 
1, Victor Clonaru = Petre Duţea „cv... cc... 5 
2, AFDPR Cluj - Puncte de vedere „...,.c.c...... 8 
3, Ioan Dură - Pătimirea Bisericii Ortodoze „., 
Române în cei patruzeci şi 
cinci de ani de dictatură 


comunistă s................ „2.15 

4. Nieolae Nicolau — Rugul aprins al Maicii 
Doanutul o eee ese see „22 

5, Emanoil Mihăilescu - Organizaţia "Rugul 
aprins" ,............. 40 


6, Mihai Rădulescu - Consemnări despre "Rugul 
aprins", dintr-o convorbi- 
re cu părintele Dumitru 
Stăniloaee e „o. ..c..........96 

75 Richard Wurmbranădt - Comercializarea liber- 

DEO RI  aaegaaoe 59 
8, x *X x - La comemorarea femeilor ce au su- 
ferit, au murit în temniţa Mier- 
curea Ciucului şi în alte închi- 
sori, în anii 1955-1964 „........08 
ea sua Mama da Genmar e E 0 E eat a Re 
ee uietoinoanu, Mexandru Virgil lo, Ilarie Gogonea — Infirmariile Gheenei „.....% 
olae Nicolau, Dumitru. Paceag, 11, 5âdea Gheorghe = Mărturie ,....ccccc.ccee. 10 
Sa Paraschivaş, Mihai Puşcaşu, 12, Mihai Puşcaşu = Anchete „.....c........... sal 
Rasă Vas, II la 13, Popa Nicolae = inchete la Suceva ssc...s..c: 150 
14, Constantin Herăşescu - Mărturie ga ir toasce cra a 1049 


Ediţie îngzi ja ă dez 
-Gonstentin Aurel Dragodan, Alexandru 


iti ; Pag, 
15, Gheorghe Penoiu = Ancheta eeeeemeeeeeenenee 158 
16% 8.P. = Mărturie SD RO eee o de CNA LL RO ef da dă 171 
19, Bmanoil ihăilescu .- Mărtur-e săi Diete tie 175 
18, Atanasia Iorgulesov - Nărtunie sossoeoeeeee 177 
19, Doru Novacovici = Mărturie esesosoeeneeneee 179 
20. Mascel Patrișor = MĂrturiy eoeaoeeeeeoe ese 194 
21, Ioan Mărău = Jolectivizarea undeva în 
Prensilvania „.......c..c...... 206 
22. Florica Nae Vlad = Cum s-a dat bătălia 
inmormîntării în colec= 
GV sai DER aaa 220 
23. Bucur Stănescu = Omul din Zegani.,......... 240 
24, I.V. Pica — Bucur Stăneancu „,.............. 257 
25. Plorin Vlădescu - Buenr Stănescu „..,....., 262 
26. Fronea Bădulescu = Mişcarea de Zliberare ><><—O 
Naţională. - Partea a 
: „„treia-Ppocesul ...,.,...., 
DP xi a Fundu - Răcăciuni în anii = tă 
1949 = 1950-Mărturii „ss ........ 
28, Victor Ene - Culoarul oiomegeloa «= oare ll 


PETRE ȚPUȚEA 
A fost Doame copt, pentru cules 


Asociaţia Fogtilor Deținuți Politici din Ro- 
mânia rostegşte prin mine celui ce ne-a părăsit cu 
întul de despărţire! 

Mai presus de orice, opera luai Petre Ţuţea e 
fosţ de a-gi sluji neamul şi în această privinţă 
a fost un sacerdote 

Ghemarea lui la slujirea neamului nostru vine 
de undeva, de la obârşia tuturor celor văzute şi 
nevăzute! 

El vine de acolo de unde pentru prima dată 
a sunaț corn voinicesc, de vestire, că Bunul Dum- 
nezeu, prin glasul primului voievod al Țării Ro= 
mâneşti a pus temelia neamului nostru, 

La poalele Carpaţilor Meridionali tot ceea 
ce concură la zămislirea unei fiinţe omeneşti - 
sţrămoşi, părinţi - pămînt gi cer - ne-a trimis 0 
vază de lumină care avea să strălucească puternic 
pe cerul spiritual al Patriei noastree 

Este personalitațea capodoperăfetre Puţea, 
Para care are asemenea fii va ţrăi veşnice 

Prin puternica lui credinţă, a dat tărie sla 
bei noastre credinţe, | 
Prin marea lui modestie, a fost mândria noas- 


răe 
ie suflete= 


a es 


Prin spiritul lui mare, & dat tăr 


le-a făcut capabile să în- 


â | 


ituale 
oizontul nostru spi? 
tele gi a lărgit 0 anele satanicei orân= 


0 
A slujit zi de zi cap 

âuiri în închisori şi în toate locurile de deten- 
3 


ie, valorile de votădeauna ale Neamului românesc, 

Slujirea lui era 0 încîntare, inspirată din 
10% ceea ce constituia fiinţa lui, trăirea înte= 
| grală în neamul căruia i-a aparţinut, pământ gi 
cer, spirit şi gîndire româneascăe 

în marea lui iubire, acest sacerdot al naţi- 
unii noastre, care a suferit ani îndelungaţi oro= 
rile închisorii commiste, nu mărturisea suferinţe- 
le lui, "Nu vreau să dau prilej „spinea el, celor 
ce nu cunosc drama noastră naţională, să judece 
greşit cele întîmplate cu neamul meu, 

Acum la despărţire, durerea noastră este 
fierbinte, E focul purificaţor care ne riaică su- 
fletele către cer, on implorarea către Dumnezeu 
de a-l avea în paza lui, iar noi pe pămînt în res= 
tul zilelor noastre vom păst-a memoria celui ce 


ne-a gloriticat generaţia şi a Cons aABLE un exem= 
plu de dăruire şi jerţtă, 


Și dacă-n vîrfuri cît mai des 
Mai cade cîte o creangă frînţă 
Acolo sus grădina cînţă 


lor i Aa chinuite; 


Şi aşteapă marele culea 
A fost Doarme copt, pentru cules, 


Dummezeu să-l ierte! 
Victar' CLONARU, 
Asociaţia Fogtilor Deținuți Politici 


Preluat din publicaţia: "Puncte cardinale” 
Nre 13/1992e 


aie 


PUNCIE DE VEDERE 


privind unele probleme fundamentale 


ale societăţii româneşti - 


Membrii Asociaţiei Foştilor Deținuți Politici 
din România, filiala judeţului Cluj, întruniţi, la 
20 iulie 1991, în Adunarea generală anuală, consec= 
venţi principiilor şi bunelor intenţii care i-au 
călăuzit în cei 46 de ani de rezistenţă, consideră 
că au obligaţia morală de a-şi exprima principalele 
puncte de vedere privind wmele probleme findamentale 
ale societăţii româneşti, 


1, Ca fii ei unui popor născut cregtin,ne afir- 
măm convingerea că societatea românească trebuie să 
fie călăuzită de principiile moralei creştine, 

Adevărata valoare a unei societăţi depinde nu 
numai de bogăţiile materiale pe care le deţine, âe 
potenţialul intelectual de care dispune,ci şi ai 
ales, de integritatea morală a ri loa ei, ea 
convinşi că numai printr-o continuă preocupare a 
681gx mai mulţi dintre noi de autoeducare, autodepă- 
şire profesională şi morală se va desi Eta 


te care va satisfac 
e as 
rului nostru, ipiraţiile 3 şi cerinţele popo- 


4 
Ş 


SE pe 


“a proteja familia şi copiii; 


ÎN NI N N N NI d N i a a aaa 


2, Sîntem adepţii principiilor. democratice, 
Gonsiderăr, că wi sistem demooratic trebuie să-şi ge- 
nereze şi să asigure funoţionarea vnor mecanisme de 
autoreglare care să elimine exagerările şi nedrepta- 


tea, 


3, Sîntem împotriva învrăjbirii între naționa- 
lităţi, culte religioase sau categorii sociale, cen- 
giâerînă ca necesară eliminarea cauzelor obiective 
care pot genera stări conflictuale, Respectarea li- 
bertăţii unora nu trebuie să lezeze, însă,liberta- 
tea şi ademitatea altorae 


4, Separarea puterilor în stat trebuie să fie 
reală, pentru fiecare aintre acestea fiind necesară 
prevederea unui sistem de controle 


5, Pentru a preveni, în viitor; siţuaţii care 
ar putea declanşa degradarea condiţiei umane în se- 
cietatea românească; puterea are obligaţia: 

-- de a asigura funcţionarea wmui sistem care 
să sprijine material segmentele sociale cele mei 


dezavantajate; 3 
- de a stimula, în permanenţă, creşterea nive- 
dului de pregătire intelectuală a marii majorităţi 
a populaţiei; SI e el ae a ea ere RR 
2 de a veghea asupra sănătăţii cetăţenilor,âe 


ț 


„9 - 


ee 


ţia de vârsta a treia; 


a ula 
= de a proteja POP ia Jocuinţelor nece= 


- de a stimula construct 
Asta _ de a nu lua decizii care pot leza indepen- 
denţa economică şi politică a ţării. 


6, Este necesară o exigenţă deosebită privind 
valoarea profesională şi morală a persoanelor care 
urmează a fi alese, sau numite; în funcţii de răs- 
pundere, Cei care îşi asumă riscul de a conduce pe 


alţii trebuie să răspunâă de efectele directe şi co= 


laterale ale deciziilor pe care le iau, Decizia co= 
lectivă nu poate absolvi de răspundere pe cei care 
av luat parte la adoptarea ei. 


7, Confruntările politice trebuie să fie su- 
puse unui coâ, lipsa conceptelor etice, mai ales în 
politică, fiind inacceptabilă, Cucerirea puterii sau 
păstrarea acesteia nu trebuie să se facă prejudiciină 
existenţa sau interesele reale ale societăţii, Dialo- 
gul este calea de dorit a fi urmată în confruntările 
politice, Aceasta presupwme, însă, existenţa unor 
parteneri raţionali gi de bună credinţă, Orice formă 
e sein Valoarea unei formaţiuni poli- 

nu numai în platforme sa program,ci, mai 


ales, în modul principal în care memb 


rii acest 
pim în aplicare, eia o 


prin exemplul lor personal, 


| 


- 10 = j 


8, Este necesar să se înţeleagă că cei aleşi 
sau numiţi, în fwmoţii de răspuriere trebuie să fie 
la dispoziţia societăţii şi nu inversa, că prin accep- 
tarea acestei poziţii sociale ei au mai multe obli- 
gaţii şi nu mat multe privilegii decît oamenii lore 
Mandatul oricui va trebui să înceteze după prima 
abatere de la principialitate, 


9, Olerul, carele didactice şi membrii corpur 
lui medical ar trebui să fie adevăraţi apostoli şi 
nu numai bwmi profesioniştie Paţă de asemenea cerinţe 
+rebuie să li se asigure condiţii de viaţă care să 
permită ca, în cazul oricărei abateri, să poată fi 


înlocuiție 


10, Sîntem împotriva pervertirii culturii remâ- 
neşti şi a aservirii acesteia intereselor politice, 


11, Sprijinin aspiraţiile fireşti la liberta- 
ţe şi cultură ale românilor de pretudindeni, 


y 


12, Restabilirea adevărului istoric, integral 
şi obiectiv, este o obligaţie a generaţiei noastre; 
ventru a evita, în viitor, situaţii dramatice ca 
adie prin care a trecut -poporul nostrue 


î convinşi că numai punînd accentul pe 
Ie e ă a societăţii româneşti şi acordîna 
lor ţării faţă de cele personale, 
se va. reuşi asigurarea unei 


întregului popor TOMÂlie 


redresarea moral 
prioritate interese 
de grup sau de partid 
vieţi mai bune şi demme 


Ac Fe De Pe Re 
Filiala judeţului Cluj 


- 12 = 


PĂNTMIREA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ÎN CEI 
PATRUZBCI ȘI OINCI DE ANI DB DICTATURĂ 
COMUNISTĂ 
PE GÎND SE VA RUPE TĂCEREA ? 


Pr, dr, Ioan Dură 


Instituţia cea mai vecne a românilor şi ai 
cărei membri sînt majoritatea covîrşitoare a locu 
itorilor României, adică Biserica Ortodoxă, & cu- 
nosout, din plin, prigoane de tot felul în timpul 
regimului ateist, instaurat de forţe străine nea- 
mului românesc, după cel de-al doilea război mor.- 
dial, şi acestor prigoane dezlănţuite demonic de 
comunişti, izvorîte din ură faţă de toi ce era 
creştin şi românesc, aveau să-i cadă viotime nenu- 
măraţi preoţi ortodocşi. Numai "între anii 1950- 
1964 se aflau peste 5oo de preoţi ortodocşi în 
închisori , dintre care unii au fost duşi la ca- 
nal ...%, (1) scria unul din aceştia, în februarie 
1990, şi anume, Părintele profesor Dumitru Stăniloae, 
cel mai marc teolog al Bisericii Ortouoxe Române , 
în viață, şi "ce: mai mara filozof creşiin al se- 
colului al XX-lea" (2), după opinia renumitului 
Pilozof german ! Heidegger. Iar, "dintre preoţii 
aflaţi în închisori în anii 1958 - 1964" (3), po= 


trivit celo> scrise, tot la acea dată, de Părirtele 
Stâniloae, iii aveau să moară chiar în acesteă, 


ca urmare a chinurilor Suferite, şi, spre 1lus- 


trarea afirmațiilor sale, venerabilul Părinte 


Ea e 


ică chiar numele unora dintre preo- 
na fost în camera” închisorii, şi 

olnăviţi de tot felul de traţa. 
fuseseră supuși, inclu- 


Stăniloae ind 
ţii, cu care 
"care au murit îmb 
mente chinuitoare la cars 


siv înfometarea" (4), , : 
Un alt preot al Bisericii Ortodoxe Române, 


părintele Teodor Boânar, într-un articol, publi- 
coat în luna august 1990, reamintește de "miile 
de preoţi care au umplut puşcăriile groaznice 
unde au fost torturați înfiorător şi au murit ca 
marţirii străvechi pentru credinţă şi Biserica 
lor seti(9)a + 8 

Aceasta este tot ce se cunoaște, pînă la 
ora actuală, despre preoţii ortodocşi, care au 
suferit marţiriul în gulagurile comuniste din 
România. Îmbucurător este însă faptul că, încă 
din februarie 1990, Părintele .profesor Mircea 
Păcurariu își exprima speranţa, "că se va putea 
stabili curînă, numărul exact al sutelor ae preoţi 
care au zăcut ani îndelungaţi în închisori după 
cel de-al doilea război monâial” (6), Mai mult 
chiar, două luni mai tîrziu, adică în aprilie 199%, 
tot Preotul profesor Mircea Păcurariu făcea deja 
cunoscut, într-un alt arţicol, că s-a iniyiat 
alcătuirea unui volun cu date despre toţi ii 
români care au suferit în închi ai 
(e E Saad ai : nchisorile comuniste" 

» deci, că volumul iniţiat de Pă- 


rintele profesor Mircea Păcurariu 


viitorul apropiaţ, va apărea în 


s-a 
ÎN ze Scurs însă un an de Ia Revoluţia popo- 


rului român din decembrie 1989, şi în afara celor 


' semnalate, nu găsim nimic altceva, în tot acest 


timp, în presa Bisericii Ortodoxe Române, despre 
pătimirea acesteia în ultimii patruzeci şi cinci 
de eni de dictatură comunistă în România, 

în ot anul 1990 nu s-a scris nici un arti- 
col, bunăoară, despre bisericile ridicate, aşa- 
zis, "ilegal", adică fără autorizaţia autorităţi- 
lor. din perioada dictaturii comuniste, Cînd vor 
fi oare cunoscuţi de toi românii creştini orto- 
docşi, acei vrednici preoţi, care, în ciuda a tot 
felul de vexaţiuni la care au fost supuşi, au re- 
uşit totuşi să ridice biserici și fără autoriza_ 
via impusă? Cînd vor fi cunoscute, fireşte, nume- 
le acelor biserici? Iată de ce se ocuvine,ca ori- 
ce preot şi credincios ortodox, ce a participat 
la ridicarea unei astfel de biserici, să nu lase 
să se dea uitării mărturiile lor, ci să le publi- 
ce. Doar astfel vor fi cunoscuţi de întreaga obşte 
creştină ortodoxă, adică de toţi membrii Biseri- 
cii Ortodoxe Române, credincioşi şi clerici, acei 

“slujitori iubitori şi plini de jertfă pentru 1o- 
caşul lui Dumnezeu, 

Cum să nu fie regretabil că în 1990 nu s-a 
scris aproape deloc despre zecile de biserici de- 
molate abuziv de dictatura ateistă? Potrivit unei 
precizări făcută de autorităţile bisericeşti (8), 
în anul 1990, în Bucureşti au fost demolate două- 
zeci şi opt de biserici ortodoxe, printre care 


vestite monumente istorice şi de arhitectură, ce 
- 15 — 


ui 


ica ansamblului Qotroceni, Mănă= 
oaie gfînta Vineri şi Bise- 
on Vechi. în schimb, nu se cu- 
în prezent» despre bisericile 


de Capitală - în restul ţă- 
demolate = în afară 9. i cîte la număr 
rii, adică, care au fost acestea ş Ea : 
Cert este că au fost oredinoioşi şi preoţ î: 
s-au opus, cu curaj, âsmolării bisericilor lor i 
parohiale, Și s-au întîmplat chiar Flo CE S8 o vă- 
aiţă elevare spirituală şi românească în timpul 
“tragicelor evenimente ale demolărilor locaşurilor 
sfinte, Zeci şi sute de oredinoioşi au stat înge-= 
nunchiaţi, cu -lumînări aprinse, rugîndu-se, înain- 
tea buldozerelor ce le dărîmau biserica. Apoi, pe 
locul fostei lor biserici, credincioşii veneau şi 
aprindeau lumînări şi se rugau pentru izbăvirea 
neamului românesc de comunism şi de cel ce-l în- 
trupa, adică de Yanţicrist”, aşa cum avea să fie 
numit acesta de Televiziunea Română, în ziua 
Crăciunului mîntuitor 1989. Și este cazul să afirm, 
că, de fapt, acolo, în jurul bisericilor ce erau . 
în curs de demolare, s-a înfiripat prima reziaten= 
ţă publică a românilor de toate profesiile şi de 
toate vârstele împotriva diotaturii comuniste din 
România, A fost o rezistenţă , anticomunistă, neyi- 
olentă şi pătrunsă de duh creştinese, fără răzbu- 
pare, Să ţinem seama şi să nu uităm această reali 
tate, se acum înainte, Totodată, ar fi de dorit, 
tina ce ce au fost martorii demolărilor bise= 
= Tr; cei care păstrează şi astăzi, cete i 0 TĂI 


ae exemplu, Bi 
stirea văcăreşti» 
rioa Sfîntul Spirid 
noaşte ninio, pînă 


- 16 = 


ţie, un obieot sau o cărămidă din fosta lor bise- 
rică sau cei care s-au opus într-un fel sau altul 
actului barbar de dărîmare a locaşurilor sfinte, 
să treacă, fără întîrziere, la consemnarea și pu- 
blicarea mărturiilor lor despre toate acestea, În 
felul acesta, s-ar putea întocmi o "Cronică a de- 
molării bisericilor" în timpul regimului ulţimului 
dictator, Ar fi chiar binevenită publicarea i 
volum cu toate aceste mărturii şi tradus în limbi 
de circulaţie, pentru ca omenirea întreagă sâ cu- 
noască de ce a fost capabilă ultima dictatură co- 
munistă din România, 

Pînă în prezent, nu se cunoaşte să se fi 
scris şi publicat ceva nici despre mănăstirile 
ortodaxe închis de autorităţile dictaturii comunis- 
te, Nu întîlnim în presa bisericească din 1990, 
nici, cel puţin, o listă sau un catalog, cu mănăs- 
tirile ortodoxe închise între anii 1948-1989, să 
sperăm însă că, în viitorul apropiat, fiecare epar- 
hie a Bisericii va trece la întocmirea unei aseme= 
nea liste şi pe care o va publica apoi în presa 
bisericească eparhială sau centrală. Fără îndoială 
că, 0 atenţie deosebită va trebui acordată prezen- 
tării mănăstirilor nu numai închise, dar şi profa- 
nave de cei fără de Lege, adică fără Dumnezea. 
Așa, de exemplu, Mănăstirea Piteşteanu, cu hramul 
Adormirea Maicii Domnului , din mijlocul Cîmpiei 
Române de sud-est, de pe malul stîng al rîului 
Ialomiţa, din comuna Bălaciu, nu numai că a fost 
închisă în anul 1999, dar a fost şi transformată 

asa = 


a 


x de stat de păsări. Şi» dacă am menţio, 
pete da iteşteanu, an făcut-o, mai ales, 
1926 şi pînă la închiderea 
nicul aşezămînt mănăsti- 


nat Mănăstirea P 
pentru că din anul 
acesteia în 1959, 
resc din întreg B 
derea Mănăstirii piteşteanu, 
din întreaga regiune & Bărăganul 
centru de viaţă spirituală, 

Pe de altă parte, cîji din credincioșii şi 
clericii Bisericii Ortodoxe Române cunosc, la ora 
actuală, numărul călugăriţelor şi călugărilor alun- 
gaţi din mănăstirile ortodoxe în timpul prigoanei 
comuniste şi mai ales a celei din anul 1959? Ori 
se estimează la cîteva mii cei izgoniți din mănăs- 
tiri în acel an, 1959, Cu toate acestea, nu găsim 
nici un articol inserat în presa bisericească a 
anului 1990, ca să indice aşa ceva, Oricum, bine- 
credinciosul popor român este îndreptăţit să cu- 
noască, măcar din presa Bisericii sale, totul des- 
pre izgonirea călugăriţelor şi călugărilor din mă- 
năstiri, adică * circumstanţele în care s-a efectuat 
aceasta, cine au fost executorii ei 
care a fost numărul exact al SE aa poa a 
acestea, cu brutalitatea tipică dictaturii, De ase- 
Zi E Ma ati rien 
expulzarea 1o 5 Acte ee 

Sa OP Samavolnică din mănăstiri, înăeo=!: 
Sebi în 1959, Reziste ă 
: iSvenţa lor constituie negreşit,, 
na împotrivire a poporu- 
ul și dictatura comunis- 


fusese u 
ărăganul, Aşadar, odată cu închi- 


credincioşii ortodocşi 
ui au rămas fără 


lui român creş 
-18- | 


vă cir România, Interesant ar fi, desigur, şi cu- 
noaşterea calvarului celor izgoniți din mănăstiri 


"în anii de după 1959, Iată, deci, atîtea lucruri 
ce se cad a fi cunoscute cu privire la izgonirea 


călugăriţelor şi călugărilor din mănăstirile orto- 
doxe române, Pînă atunci însă, să se treacă, fără 
amînare, la consemnarea mărturiilor celor ce au 
fost alungaţi din mănăstiri în 1959, asemenea 
unor răufăcători, cît timp se mai află încă mulţi 
din aceştia în viaţă, Totodată să se înceapă şi 
cercetarea arhivelor, care conţin fără îndoială 
acte şi documente despre prigonirea monahismului 
ortodox, ce vor trebui să vadă lumina tiparului, 
Piinâcă avem cu toţii trebuinţă de ?licht mear 
licht", adică, "lumină mai multă lumină", după 
cum striga poetul, pentru a ajunge la cunoaşterea 
adevărului. 

Se poate constata, de asemenea, că în presa 
bisericească, centrală şi eparhială, a Bisericii 
Ortodoxe Române, din cursul anului 1990, n-a fost 
nici un articol consacrat profanării cimi- 
acesteia,mai ales în timpul ultimei dic- 
taturi, de tristă amintire, Oare, cînd se va cunoş- 
ve care cimitire au căzut pradă furiei buldozere- 
lor dictaturii ateiste? Cu certitudine însă se cu- 
noaşte deja un lucru, şi anume, că aşa zisul 
"umanism socialist", propăvăduit de dictatura 


inserat 
tirelor 


' comunistă, şi-a dezvăluit, pentru totâeauna, ade-= 
_vărata sa faţă, tocmai cînd din porunca acesteia 


» se demolau biserici şi se profanau cimitire. 


ep 1) Articolul, "Prigonirea Bisericii Orto- 
: În fine, 


= : !doxe Btrămoșeşti sub Comunism în "Vestitorul 
: oii ortodoxe Române în anii dictaturii co- a : : ae 
Bisericii Or va în a semnala doar pe Ortodoxiei Româneşti", Periodic al Patriarhiei 
dar ne-am limita e ase "Române, Anul II, nr.3, februarie 1990, pel, 
i s, câ fiind, “în opin aa a, Prin i : " 4 ET) 
cele de mai sus; ra 2) Apuă revista, "Mitropolia Ardealului”, 
i importante, Cert este însă că a sosi 
vre cele ma die BizSEi oii Oztbaox XRXăV, 1990, nr.5, p.89 ș 
oa întreega pătiaire a Î 3) nPrigonirea Bisericii Ortodoze ...", pl, 


So BE mb) Beptote e PâHimiri 
munist 9; 


vremea 


Române din ultimile patru decenii şi jumătate să 4) Ibidem, 

fie făcuţă cunoscută românilor, în însăşi presa E 5) Articolul, "Un alt răspuns", în "Vesti- 
acesteia, Întreaga suflare românească ortodoxă, torul Ortodoxiei Româneşti ", Anul II, 1990, 

din ţară şi de peste hotare, o aşteaptă s-o cnnoas. nr „15-16, din 1-30 august, p.7. 

că, cu nerăbdare, conştientă fiind că doar atunci 6) Articolul "Biserica Ortodoxă în viața 
va trăi în adevăr şi va fi întru totul liberă, poporului român", în "Vestitorul Ortodoxiei Ro- 
după cuvîntul Mîntuitorului nostru Isus Hristos, mâneşti", Anul II, nr.3, februarie 1990, p.2. 

"Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va 2) Articolul, "Cîteva lămuriri privind Bi- 


. A » 
face liberi” (Ioan, VI, 32), In acelaşi timp, cu- serica românească”, în "Telegraful Român", Anul193, 
noscînă martiriul Bisericii lor, credincioşii nr- nr.15-16, din 15 aprilie, p.4, 


todocşi români şi tinerii clerici vor fi şi mai 8) A se vedea, interviul Patriahului Teoc- 
neclintiyi în nădejâea că după încercare şi pătimi-ţist dat ziaristului francez Robert Lacontre, şi 
re vine şi izbăvirea, după Cruce, Învierea, publicat în: "Le Figaro imagazine", din 19 mai 1990, 


Biserica Ortodoxă Română, ca parte integran- p.100, : 
tă a trupului tainic a1 lui Hristos, adică a Bise- 
ricii Sale, a cunoscut de mulţe ori martiriul în 
istoria sa, ultimul fiind cel âin timpul dioctatu- 
rii comuriste, despre care aceasta poate să glă- 
e asemenea Sfînţului Apostol Pavel "De acum 
inainte, nimeni să nu-mi facă supărare, căci eu 


port, în trupul meu s 
emnele Do 4 
(Galateni, VI 19), anna £ Iisus" 


- 2] - 


- 20 = 


geuL APRINS AL MAICII DOMNULUI" 
"RI | 


"Dr, Nicolae Nicolau 


rmaniei şi intrarea României în | 


înfrângerea Ge 
aie race _ului a determinat fun. 


X S Sa 
de influenţă a UeRe Se 
isa răsturnări. politice; sociale şi economice 


în ţara noastră; scoţîndu-ne din tiparele tradiţio- 
nale în care evoluasem pînă atuncie 

încă de sute de ani, cei care mergeau la învă- 
țătură de carte aflau că într-o masă de slavi sunten 
singurii care "ne tragem de la Râm", loc unde chiar 
mergeau la şcoli înalte cei mai rîwnitori dintre ei, 
Prin Apus au colindat luminătorii neamului nostru; 
spre Apus au mers wn legendar Banu Mărăcine, un 
Petru Cercel, Stolnicul Cantacuzino, fraţii Golegti, 
Ion Codru-Drăguşanu, Badea Cârţan, luptătorii de la 
1348 şi cei unioniști, Cu înţelegerea Apusului se 
clădiseră Principatele Unite şi mai apoi România 
modernă şi România Mare, întregită, 

Generaţii întregi crescuseră în respectul şi 
Gragostea pentru Occident, Sentimentul acesta tre- 
cuse de la cei mai instruiți pînă în păturile largi 
populare, care vedeau Apusul cu simpatie, ca pe un 
mis al liniştii, al dreptăţii şi al democratismu- 
di? etate în 296 e supele aaa 

Şi implicarea noastră într-un 


război dincolo de hotare nu reunise, încă de la în- 
ceput, adeziwea atît a celor mai mulţi dintre îin- 
telectuali, cît gi a masei largi a poporului, Dacă 
participam totuşi la conflagrație, o făceam numai 
datorită caracterului ei antibolgevic, 

De aceea, spre sfîrşitul războiului,cînd în- 
frângerea Germaniei devenise o certitudine, poporul 
nostru, de jos pînă sus, spera într-o întoarcere a 
României spre aliaţii vechi, fireşti, spre Apus; gi 
dacă privea cu simpatie retragerea germanilor de 
aici, era numai în nădejdea reintrării în figagul 
vechi al istoriei sale. 

Dar nu a fost aşa, 

Firayă - iniţial - coloana a cincea, întreţi- 
nută de către noile forţe de ocupaţie, se cezvoliă 
în voie, nesocotind convenţii, rezoluţii şi semă= 
turi care-i delimitau ferm coordonatele de evoluţie, 
legalitatea este sfiadată, forţa brutală se desfăşoară 
pe toate planurile, intimiderea anihilează orice 
opoziţie organizatăe 

Fenomenul este desigur mai complex, Responsa- 
bilităţile revin unui număr de factori pe care spe= 
cialiştii i-au identificat aemult, 

În climatul acela de confuzie, intelectualita- 
tea noastră antigermană se vedea acum riarginelizată 
pentru că fusese pro=occidentală, 

„Este epoca în care apar termenii de cosmopoli- 
tism, imperialism, putregai capitalist, exploatatori 
deceadenţi antiprogresişti, idealism clericalist şi 
altele, : 


Este epoca în care 1, Neculuţă, Alex, Sahie şi 
| : 2232 


ui 


Li 


oieni şi în care E Blaga, C. Naxay, 


unt academi 
As Oe Tonescu sunt interzişi, ca 


G, Ionescu-Siseşti şi Nae 


gi Arghezi, Brăte scu-Voineşt i» Rebreanu şi Goga; ian 
kminescu, Qreangăs Haşdeu şi Caragiale sunt şi ei 
aj ustaţie reinterpretaţie : , 


Dar biserica, credinţa? 
Era furtună şi corabia trosnea zguduită de va- 


luri aezorăonate care o loveau din toate părţile, 
Dacă unele culte erau neglijate sau chiar favorizate, 
cele oficiale, care reprezentau imensa majoritate a 
poporului român aflată în această corabie, trăiau 
cele mai grele clipe, Oficianţii ei erau primii vi- 
zaţi în regimul celui mai abject materialisme 


Şi totuşiee, şi totuşi o alternativă creştină, 
de trăire şi simţire creştină, şi încă la un nivel 
deosebit, a oferit spiritului românesc, în acele vre= 
mirii aiareă de la Antim, Fără publicitate, aproape 
neglijată de către regin, 


| întreţine astăzi aici, 


i msuşi şi cu coloane 
ar pe îronton cu un melc 


suitor spre o stea ca simbol al setei de desăvîrgire, 
după acea strălucire de început, biserica Antim decz- 
zuse mult din importanţă, 

în 1936 era o simplă biserică de cartier cu o 
obşte puţin numeroasă, cu o audienţă modestă gi lip- 
sită de mijloace de întreţinere, Dar începînd. cu 
1938 se produce un reviriment care avea să ducă, în- 
tr=un  crescendo neîntrerupt, la culmile atinse de 
activitatea asociaţiei "Rugul aprins al Maicii Domu- 
lui"e 

În acel an, 1938, ia fiinţă aici un cămin cu 
aproape 20 de absolvenţi ai Seminarului monahal de 
la Cernica şi care erau studenţi la diferite facul- 
tăţi ale Universităţii bucureştene, de la Teologie 
la Medicină, Litere, Ştiinţe şi Farmacie, Tot în 
1938 poposeşte aici un preot dăruit şi instruit, 
Nicoâim Ioniţă, care restabileşte rânduiala veche a 
slujirii cu dragoste şi rigoare, Slujba se face cu 
un sobor, corul condus de maestrul Gavrilovici dă 
răspunsuri înălţătoare, 

După doi ani, faţa Antimului era alta, Ba mai 
mult, acum se statorniceşte aici şi Presfinţitul 
Laiu, care înfiinţează Institutul biblic în care se 
vor tipări cărticele şi se vor lucra iconiţe şi cru- 
ciuliţe pentru front, Vechea Academie bisericească 
de muzică, ce fiinţa pînă atunci sai mult în scripte, 
devine acum wn factor activ de instrucţie şi prac- 
tică liturgică, 

Acest reviriment urma să fie încununat de ve- 
nirea Părintelui Ghiug şi a Părintelui Sofian, în 


l- 25 — 


e 


jurul cărora se strâng numeroşi intelectuali, aţâ4 
dintre membrii oinului bisericesc cît şi mireni, toți 
ă culturii, gînd 
universitari, personalităţi ale  Bindirii ţrăitor creştin, impunea prin figura sa care iradia 
dig iaurt ile Vasil inteleotualitatea rafinată gi modestie de ascet,pro- 
Starețul locului era pr, Vasile Vasilache,gos. șesorul Alex,Blian, bizantinolog recunoscut pe plan 


„Dintre mireni, poetul ăr,Vasile Voiculescu, 
laureat al Premiului naţional de poezie, profund 


podar' dinamic; neobosit şi conferenţiar dezulte european, cazuist incomod, îmbinînăd erudiția şi ade- 
Dintre ceilalţi erau ăi pacatele Sofian ziunea la tezaurul patristic cu o frazare de retor 
Boghiu, meşter între meşterii pictori bisericeşti, atenian, profesorul Alexanâru Mironescu, chimist ,pe 
venerebile figură de mai tîrziu, apreciat în ţară şi urmele atâtor chimişti profund creştini, ziarist şi 
solicitat departe în afara hotarelor ei, părintele scriitor, autorul "limitelor cunoaşterii ştiinţi- 
arhimanârit Benedict Ghiuş, doctor de la Strassbourg ?Pice", profesorul Anton Dumitriu, aristocrat el spi- 
cel care pentru liniştea sa s-a socotit nevrednic ritului, logicien modernist şi epistemolog original, 
de un vicariat şi de rangul episcopal la care fusese profesorul Virgil Stancovici, cu o deosebită aderenţă 
ales, părintele profesor Stăniloae, poate cea nai la filozofia creştină, conferenţiar emerit, Ion arin 
ilustră figură a teologiei europene actuale, cum îl Sadoveanu, zelos apărător al implicării creştine în 
CGIR ERE şi Heidegger, primul traducător al Piloca. cultura şi arta modernă, Paul Constantinescu, proli- 
Ei e original gînditor apolo= teal compozitor, alt aristocrat al frumosului cre- 
ia e mea, invitat şi res- ştin, nauitatul ŞAvar al Dau LCE oratorii ortodoxe 
ca zIR3 a ien A SES ăţile şi Academiile de spe= despre Naşterea şi Patimile aa tor etu Te Est Cea 
» parintele Petroniu Tănase, Si rul Todiraşcu, ingenuu, de o nefirească modestie, 


fi 


: să de ascet, astăzi stareţul schitului Prodromul erudit, cu o rară disponibilitate de dăruire, Paul 
e la Athos, pe care nu l-a părăsit nici pentru Sterian, studiosul enciclopedist cu vechi aderenţe 
scaunul patriarhal la care a ?9 la Asociaţia studenţilor creştini români din 1928, 


tul i e st chemat ia începu= E, 
u- acestui en, părintele Adrian Păgeţeanu pi frecventată de Sandu Tudor, de Mircea Vulcănescu, 
FE = 


ră 
Să încercat, duhovnic dărui şi mulţ arhitectul Joia, Alexanăru Elian şi chiar de Eugen 
liturghisitor la Mănăstirea Antim, pă ed Mala RE Ionescu; Sandu Tudor, lăsat înadins la urmă, era ani- 
salti A ăr 
pseltistul, cu studii iati Los Bielz matorul întregului grup, catalizatorul. asiduu,expre- 
Sa, şi Belle-Arte, astăzi 1a A Sez sagiocie, Pido- sie vie a puterii purificatoare a credinţei,zierist, 
ee “fratele Pavel leca, mai ae ca Abia din poet, polemist temut, iar acum convertind toată pu- 
=. ea duhovnie Fanii Zsa irziu vestitul : erea argumentaţiei în explicitarea adevărului biblic 
a . 
a Armota 2 ea NCiogi Pînă SE vă Sote ipsreotat în sfîrşit, doama Olga Greceanu, din neamul | 
-26-| Sâuna de pe piscul de = 23755 


i ortodocşi» pelerin "pe urmele 
j creatoarea aici, la Antim, a 
: e împodobese azi pridvo- 


cărturar i Lor boier 


paşi Lor lui Iisus" 
nozaicurilor. monumentale o 


. 


rul stea Aa oare constituiau ceea ce s-ar 


fi putut numi "generaţia a doua" de ERA şi care 

compusă din 10-12 studenţi din anii mari sau 
ceea ti hei ai unor facultăţi că: profil 
mai ales umanist, se distingeau teologii, printre 
care Arhimandritul de azi Roman Braga de la schitul 
Maicii Alexanâra; dintre ceilalţi erau Valeriu 
Streinu, mai tîrziu cercetător de: logică la insti- 
tuţul de resort al Academiei Române şi Andrei Ser ina, 
care pe lîngă studii de filozofie, litere şi meai- 
cină avea şi licenţa la teologie, 

Din acest destul de numeros şi remarcabil 
grup de teologi prin vocaţie şi-profesie pe de o 
parte şi mireni cu profunăe afinități şi preocupări 
religioase pe de alta, se disting Sandu Tudor pus 
blicistul cunoscut al vrenii, viitorul Agathon mo= 
nahul şi mai tîrziu Danii] ieroschimonahul, oare la 
vremea lui 1945 contribuise substanţial la reface= 
rea ansamblului mănăstirii Antim, ia fel, 
buţie materială deosebită aa 
aducă Paul Sterian, 
triu, logicianul, 
Asttel se înbin 

Institutului biblic, 
dioşi, nucleul intele 


o contri- 
usese şi continua să 
precum şi profesorul Anton Dumi= 


Ta acest olimat a poposit aici un monah a 
cărui prezenţă avea să lase o amprentă de neştera 
asupra activităţii grupului, Acesta era Ivan Culi- 
ghin, descins cu un an în urmă din vestitele mănăs- 
tiri ale Rusiei, Ucenio, în tinereţe, la schitul 
Optina-Pustina, ţinînăd de lavra Optina de la noră 
de Moscova, călit în pravila gi nevoinţele marilor 
trăitori de dinaintea revoluţiei din 1917, gi după 
o..viaţă de încercări vecină cu martiriul, Ivan Culi- 
ghin ajunsese duhovnicul Mitropolitului Nicolae de 
Rostov, Acela, prieten din timpul studiilor la Kiev 
cu Patriarhul Nicodim al României, fusese adăpostit 
la Mănăstirea Cernica în urmă cu un an, pentru a-l 
feri de urgia armatelor ruseşti care înaintau, Din 
mica suită a Mitropolitului făcea parte gi duhov-= 
nicul său, Acesta, aflând de existenţa focarului de 
cultură şi trăire de la Antim, vine aici în toamna 
lui 1945, însoţit de um ostaş basarabean care îti 
servea de translator, Osmoza şi fuziunea s-au făcut 
repede: sub semul şi cu binecuvîntarea Harului care 
stăpînea atunci acolo, Amînâoi noii veniţi sunt 
luaţi în chilie gi rămîn acolo timp de aproape doi 
ani, adică pînă în ianuarie 1947 cînă vor fi ares- 
taie a Sa: 

La informarea pe care cei de aici o aveau 
despre teologia apuseană şi cea greco-bizantină, 
părintele Ivan Culighin aducea tocmai elementul ca= 
re lipsea, Erau cunoscuţi Augustin şi Anselm şi 
Ieronim şi Meister Eckhart şi Toma dt'Aquino;la fel 
erau prea bine cunoscuţi Dionisie Areopagitul,Demas- 


chin, Mexim Mărturisitorul, Ioan Scărarul şi Getioza 


E 


Pal Părintele Ivan & adus Rioaacasca ME cii 
alama. erienţe din chinoviile şi lavrele 
ruse, a marilor i e pe Serafim de Sarov,pe Paisie 
pesrogavăae del RSA a de pe poziţia rusă pe 
DE a acei pe Berdiaeff, Şi iată întregită gâr. 
suie ce aia a iubitorilor lui Christos, 

Duhovnicul Mitropolitului de Rostov devine 
părintele părinţilor duhovniceşti şi al întregului 
grup de studioşi şi conferenţiari de la Antim, 

De acum grupul de prieteni care se căutau în 
tot timpul pe care-l aveau sau şi-l făceau liber, 
realizează în vara anului următor, 1946, o "ieşiren 
la Mănăstirea Govora = ca o tabără - sub îndrumarea 
prectului Antonie Barbălwmgă, stareţul locului, Se 
yin dizertaţii zilnice cu aceeaşi adresă şi acelaşi 
demers: adîncirea cunoaşterii tezaurului patristic= 
tilocalic răsăritean şi constituirea wei asociaţii 
cu statut legal, cu dreptul de a ţine conferiţe 
publice şi de a explicita religia ortodoxă într-un 
caâru autorizat, în incinta unui locaş bisericesc, 

Ia asttel naştere "Rugul aprins al Maicii 
Domului" pe fundamentul unui concept al misticii 
ruse transmis de părintele Ivan şi avînă ca ultim 
A pe pe CAE mul ese care să permiţă 
("Doame Iisus Christ Eee aaa arina 
şie-mă pe mine Sa aaa î n JEntiuic- 

sul"), atîţ ae dificilă în sin- 


fie 7 = 
cane zu a ultimă a ac 


tivității acestor oameni din 


secolul al XX-lea, trăitori într-o capitală de țară, 
pringi în activităţi profesionale de zi cu zi, şi 
încă, sau mai ales, într-o perioadă cînd, pe stradă 
şi prin mass-media, cel mai abject materialism îşi 
desfăgura fără rugine plenurile și slogenurile lui 
dezagregantee , 

Dar de ce tocmai "Rugul aprins"? Tot Părintele 
Ivan Culighin era cel care îmbogăţise nestematele 
spirituale ale grupului cu o icoană pe care o adu- 
sese cu sine din Rusia, în micul dar nepreţuitul lui 


bagaj, Icoana, ilustrînd un concept scump al misti 
cii ruse, o înfăţişa pe Sfînta Fecioara deasupra 
unui Rug aprins, ca purtătoare a Dumezeului lelui 


întrupat, Foc nemistuit, Foc mîntuitore 

Odată asociaţia constituită, se hotărăşte ca 
formă externă, publică de manifestere, ţinerea de 
conferințe duminicale cu subiect apologetic-mistic, 
yinute în sala plină pînă la refuz a bibliotecii 
mănăstirii Antim, în partea dreaptă, la etaj, 

Conferinţele erau urmate de discuţii libere la 
care participau deopotrivă auditoriul gi membrii 
grupului de lectori. Nu lipseau nici întrebările 


oţioase, puse aproape întotdeauna de către aceiaşi 


unul sau doi audienţi, care trebuiau să-şi justifice 
statul de plată la autorităţile superioarende partid 
şi de stat". Era însă cuceritoare sagacitetea lec= 
torilor, între care străluceau Sandu Pudor ,profeso= 
rul Elian, părintele B.Ghiuş sau părintele profesor 
Stăniloae , care lămureau şi linigteau totul, 
După-amiezele de duminica erau aşteptate de o 


„asistenţă mereu mai numeroasă care umplea sala şi 


3 ae 


vuluie antă expusă în text, fără Sal | keel 


: le) afia sav . aun 
e Aula neobositoare şi. totde i: a utile, 
iaca tă pertinente necesitate de nivelul aper. 
detalier 


1 auăitoriuluis zelul conferenţiar, 
ceptiv variat & ițatea micului grup care conducea 
lui şi adresabil jul de conferenţiar şi,nu în ulii, 
Jeoţiunile, talent fiecăruia dintre vorbitori 
mul vâna, personalitatea sI Se ) 
în sfîrşit disponibilitatea AR QE e se asistenţei 
de a auăia o replică justă şi discretă la furia 
materialist-aţee care bîntuia afară, totul şi toaţe 
au osmoza spirituală care se înstăpînea acolo, 

Desigur, majoritatea conferenţiarilor fiind de 
cultură franceză, iar auditoriul în majoritate fran. 
cofon, referirile la pozitiile apropiate nouă-res-. 
pectiv catolice- se făceau din autori francezi şi 
ain publicaţiile catolice franceze: Jacques Maritain, 
ChePeguy, Ade Sertillange, Fr,Mauriac, Mer. Bougavd,. 
Vigouroux-lagrange ş.a. şi,respectiv, "Cahiers de 
la dewmesse catholique francaise", "Irenikon" g. as 

iajoritatea trimiterilor se făceau însă,fires, 
la autorii ortodocşi, Mulţi auzeau acolo prima dată 
despre un Andrutsos şi mai ales despre Dionisie 
Areopagitul, Evagrie Ponticul, Mexim Mirturi siorul, 
Set rime lee și dit mam de sem 
îmtr-0 aură exotică, 
ada eg e Modei 
e 3 
Fa CER e iau prisosul de har al tră= 
hazi : Viți din Pateric, din istoriile 
= “sratice, din pustnicit] Se 
32 iile Tebaidei,ale Sinaiu- 


uŞur 


| PRI Ss 


7, 


fantastică | 
îwdamentele ei, solu” 


„RSATISTUL RYSYL 


ui ori ale Studionului reţineau toate atenţia şi 
mpleau goluri neştiute în informarea de pînă atunci 
4 tuturora 

La fel era prezentată mistica rusă, cu lumînă- 
vile Sfîntului Serafim de Sarov, cu cele ale lui 
'aisie Velicicovschi şi neasemuita povestire a nobi- 
lului pelerin rus plecat să experieze rugăciunea îni- 
sii, cu Merjcovschi deja amintit şi cu Berdiaeff, 

Subiectele? Voi aminti numai câteva: Isinasmul, 
lisus Logosul întrupat, Păcatul originer, Scena şi 
altarul, într-un ciclu de patru conferinţe,Rugăci- 
mea inimii, Exegeza smochinului blestemat, Medali- 
»anele merilor mistici ai Filocaliei, pe care pen- 
iru prima oară îi insera în cultura modernă părin- 
;ele profesor Stăniloaie, 

Iată climaţul, iată nivelul conferinţelor de 
La Antime 

Prelegerile şi, în general, activitatea grupu- 
„ui nu au avut, bineînţeles, ecou în presa vremii, 
„a rîndul lor, nici revistele religioase, preocupate 
le o supravieţuire modestă, nu puteau să rişte su- 
»rimarea făcînd remarci laudative asupra activităţii 
'Rugului aprins al Maicii Domului"... Şi poate că 
1 fost mai bine aşae 

Nu se polenmiza la. Antim — deşi nu lipseau per= 
sonalităţi cu aptitudini verificate pentru polemică 
ri pentru dispute cazuistice = nu se polemiza cu 
nici o alţă religie, cu nici. un alt cult, cu nici 
> sectă oricît de măruntă sau cu vreo asociaţie pro= 
;seiformă de tipul celor, care aveau să se numească 


nai tîrziu "neo-protestante", Sa 


a fără excepție de ordin puilor sale sufletegti, se vedea obligat să-şi defi- 


10r er 
substanța eta că, printre vânduri şi gânduri, nească poziţia inţimă, 
po NE SE SA ce cei mai avizaţi,că argumente, Evantaiul opţiunilor era destul de limitat, 


se întrevedea d 
le ţinteau spre W 
extra-confesionale 


adversar gi ţintuiau un Adversay nuanţările fiină minime: de la centru spre stînga 
Papt care, în fonâ, constituia gi spre extrema stîngă, Dar ca să mai rămii îndite- 
a în însăşi raţiunea existenţet ace. rent, retras în turnul propriu al unei poziţii in- 
realitate şi sai ca adversă", ale cărei argumențe telectuale de erudit, pasionat de document şi reflec- 
apărea descoperită, denuâaţă ie, nimeni nu mai putea rămîne,Marile răsturnări, 
ă precaritatea ei penibilă,  violentările vechilor tipare, arbitrariul gi incom- 
a auditoriului un sent imențpetenţa, violenţa zisă revoluţionară ori progresistă, 
ităţi tot mai stringente,a toate obligau la abandonarea conceptelor greu defini- 
începuse o epocă în bile şi.fără perspectivă, 
„Şi aici, a apărut Antimul; pentru mulţi ca o 
întîlnire pe drumul Damascului, : 
Căzînd pe terenuri virgine ori abia destele- 
nite sau pe conştiinţe ostenite de contradicții şi 
înfrîngeri, Antimul oferea mîna întinsă, limenul 
liniştit, lumina întîlnirii pe drumul acelui Demasc, 
Acesta este: poate cel mai important rol pe care l-a 
avut grupul de la Antim, | 
-_ Dar încă o remarcă trebuie făcuţă şi asupra ei 
va trebui să se insiste de către viitorii studioşi 


lui cenaclu 
erau şi ele analizateș 


de orice sens; în toat 
Acest lucru coifere 
de împlinire a Wor necesa 


uor întrebări tot mai acute, 
care nimeni nu mai putea rămîne "căldicel",complă= 


cuţ în semi-ignoranţă, în formalism gol de conţinut 
şi vulnerabil în faţa ofensivei propagandei mate-= 
rialist=ateee ; 

Conferinţele de la Antim tocmai acest gol, 
această necesitate o împlineau, Şi acest lucru nu 
se făcea fără risc, Dovada o constituiau cei doi 
nelipsiţi asistenţi care "pînâeau la cotiturănorice 
echivoc, orice hermeneutică mai subtilă pe marginea 


unui text interpretat, orice fi ă î area : 
p ? sură în desfăgur ai fenomenului, Anume; grupul de le Antim, compus 


argumentaţiei, prin 3= E 
Zi ae ase a a a s = fi scurs vreun ie „RER a a e zi PERIE A pacea da a 
ra gzibz n Joi = , sI roipipapac to ani versitari, trăia în duh autentic creştin, Creştini- 
ap : e "undeva sus" şi să contribuie la mărirea i aaa pane ee at i iso e muza fai pete i a 
Y j = 
o. a sare sesului de rapeee lie CET enomen de cultură, ca pentru alţi filozofi români 
Într-o evo x = în fond atei, Aprofundarea creştinismului nu era un 
e 5 Si 
i ceai E aa . e mari convulsii sociale;poli- rafinat joo intelectual, după cum nici acceptarea 
S societăţii d pe ata era interesat de soartâ lui nu era o savantă concesie de circumstenţă,făcu- 
Şi Şi nu numai a ei, precum Şi; tă pentru menajarea anumitor susceptibilităţi, Nu! 


pe alte planuri 
. 34 = p de traiectoria şi finalul avataru” PS Le 


useţilor lui 8€ făcea dinăuntru, Ace 


de pe poziţia intele Meosebită, în ţară gi peste hotare, După doi ani 


eta cae iaca pe recută la Benares, în Indie, la invitaţia însuşi 
laţii, acea je au podea fi pe Ea aaa SUT ia > cu 9 ata 
Es, acestuia, apo rofesor la Universitatea american 
gie a paradisului pierdute ia ca e ela ealel e A Bedruth î ELE a unde ţine conferinţe şi 
era unul dintre marii, nici cel mai mare, ci ra »olaborează la reviste gi reuwmiuni de specialitate, 
singurul, adevăratul Dumeze d RBE Ava era Viu şi jnărei Scrima are contacte cu personalităţi ale cul- 
lucra în ei, nu pentru Gă 0i. Ațusegeța norocul “ea turii creştine, care-l solicită, Cu ocazia unui 
nişte silogisme savante să 1i-l legitimeze,ci pen- astfel de contact, el elogiază "Rugul aprins" gi 
tru oă preexistînă în sufletul lor unde îi aştepte gemificaţiile spirituale implicate în activitatea 
demult, acum li se descoperise lor, care îl căbta-socio=politică de la noi şi-şi manifestă regretul 
pentru faptul că tineretul studios din ţară sa este 
Dar peste liniştea şi sporul muncii de la în închisori, Era suficient pentru ca vigilența or- 
mtim aveau să se abată norii negri ai represiimii, genelor de represiune - unde dosarul "Rugul aprins" 
în 4enuarie 1947, părintele Ivan Culighin şi îşi aştepta termenul - să hotărască arestarea grupu- 


ostaşul basarabean, care-l însoţise acolo încă de lui de le Antim, în 14 iunie 1958, Ă 
Dan încă din 1948, odată cu arestarea tineri- 
omânia 


Explorarea frun 


ta este vermenul: 


tualului care sesiz 
mergătoare marilor reve 


seră, 


la început şi care rămăsese lîngă el şi devenise 
interpret al lui şi ghid al ansamblului ae la Antinlor, cu instaurarea republicii populare în R 
a aie nt poliţia politică rusă, Swmt duşi Şi cu snhimbarea ago be na de la Antim, grupul ră- 
, sărit, unde li se vor pierde urmele Mas îşi văzuse mult limitat cadrul de evoluţie şi 
PE Șemalţa şi lagăre, Mai mult încă, sfîrşitul se strămutase le Mănăstirea Plumbuita, unde timp 
ate e lui 1948 înseamă pentru "Rugul aprins! de aproape zece ani au loc întîlniri de mult mai 
Diesdarea generaţiei de tineri - doisprezece le mică amploare, prelegeri în cerc restrîns, mai mult 
cei - care în condiţii normale ar fi asigurat schimburi de impresii gi recenzii ale puţinelor re- 
Aa aaa mîine, Toţi studenţi în ultimii ani ai viste de specialitate pătrunse în ţară, 
e ua se dedicaseră, toţi dispar ares AG în 1956, sunt arestaţi şi condemaţi la 
SA ea a vor fi ucişi, alţii vor muri pedepse între 25 şi 5 ani-cei mai mulţi dintre ini- 
închisorilor şi lagărel ţiatorii grupului, 


âoi rămâ or, Numai vreo 

e A nearestaţi. şi dintre ei Set Stea Acuzaţia? Crimă de weltire împotriva ordinii 

HIaTe : 

E îi esta, de acum tuns în ion ah ai & „id în Stat, prevăzută şi penalizată de articolul 209 
erileră d Sag va reali - a - 

= ip Esi eopotrivă profesională şi E ca ceai din codul penal, articol în virtutea căruia au ss 


Si 


înonisorile zeoi de mii de energii româneşti, 

Drumul robiei este ce 
Aiud şi apoi Salcia ori Delt 
1964 vor fi graţiaţi, te parcursul acestei Golgote 


Dar şi Aga, "Rugul aprins al Maicii Dormului” 
imtim se înscrie la activ în egichierul acţiu- 


1 obişnuit: Uranus, Jilal€ la 
a Dunării, de unde, în de afirmare a epiritului românesc şi a creşti- 


nilor 
nătății lui, în perioada de după sfîrgitul celui 


de-al. doilea război mondiale 


va sfârşi ieroschimonahul Danii], iar sănătatea Doe 
iului laureat, doctorul Vasile Voiculescu, se va 


t 


deteriora iremediabil, 
După eliberarea din temiţa cea mică în temi 


ţa cea mare, suferinţele fizice, vezxaţiile continug 

pe care aleasa lor distincţie sufletească şi smere 

nia lor le-au suferit, trecerea anilor cu amprenta 

lor nemiloasă asupra biologicului şi opresiunea or 

ganizată ce părea înstăpînită pe vecie, au făcut 

ea reluarea vreunei activităţi organizate, 

a a cezor din grupul "Rugul eprins"a]l Maicii 

omului! s-au rărit pînă la aproape totala lor di 

pariţie, Pa A 
E ȘI » : 7 = a = 

= ei mai supraviețuiesc astăzi, oficiină 

a e hieratice prin încăperi inunâdate de Cărţi 
sc cu nostalgie ile 

Ep ea Da e e ode conferinţelor 

o ă , 

tei se dale grai mulțumire a dato= 
A fost apariţie 

= e m 

în zodie cancerului m pt cea a "Rugului aprins! 

&terialist-ateu care-şi dezlăn- 


şi sofismele contrazise de 
a unor forţe străine cu 


s pe nici un 
plan 
de Supravieţuire pei, 


- 38 - 


e; în acele condiţii, nici 


4 
A 
D 
L] 


aia 


ORGANIZATIA *RUGUL APRINS" 


Emanoil Mihăilescu 


"Arestarea mea s-a produs într-un mod mai pu 
obişnuit, de acasă, în jurul orei Il dimineaţa,fiiy, 
invitat să stau de vorbă şi să dau o declaraţie. Cu 
o lună şi ceva în urmă, două tentative de arestare, 
în plină noapte, între orele 1 şi 2, dăduseră greş, 
deoarece mă aflam pe munte, într-o excursie, Aceste 
descinderi ale securităţii, - curente în vremea aceea 
nu au reuşit, din păcate, decît să-mi îngrozească 
părinţii şi fratele mai mic, trezit brutal. de lumina 
lenternei pusă în ochi, pentru identificare şi ches- 
Sauat fiind cu privire le locul unde mă aflu, Mas 
Aieăe o lună de zile am fost nevoit să stau ascuns 
mai întîi la mare, într-o tabără de corturi, apoi 1si 
rude în provincie. Urmând să înceapă Zi : & 
tar şi tiină studenţ î a a 
a e eee a: ri cinci la Arhitectură,a 
ucureşti şi astfel am fost 


ar ui 

titan irei prieteni şi colegi de facultate fuse- 
i eja arestaţi din luna iunie 

neplăcut, în maşina care mă due 

ochelarii opaci din tab] e 

Să-i pun la ochi, 

de 16 “persoane, Pr 


Primul contacţ 


aificate "Acatistul Maicii Domului”, scrisă de poetul 
Sandu Tudor, care se călugărise gi era stareţ alschil- 
tului Rarău, sub numele Daniil, Părintele Daniil ere 
personajul central al grupului şi a fost considerat 
şeful grupului în acest proces. Rugăciunea în sine, 
nu avea nimic subversiv; ea a dat numele grupului de 
"Rugul Aprins" poate pentru că primii opt membri ai 
grupului erau feţe bisericeşti, cunoscute în lumea 
ortodoxiei române, unii fiind chiar în anturajul pa- 
triarhului Jusţinian, Un alt motiv ar fi putut să 
fie strădania anchetatorilor de a-i da o tentă care 
să sune mai legionar. Pe parcursul anchetei încerca- 
rea de a stigmatiza grupul,ca avînd o orientare de 
dreapta, a fost vizibilă. în fapt, obsesia legio- 
narismului a fost şi a rămas o idee fixă pentru 
comumişti., Eu am fost ultimul arestat din lot ,cei- 
lalţi fiind anchetați de cîteva lumi; dosarele şi 
encheta generală erau eproape încheiate, În aceast 
proces, care se regiza cu prea puţină inteligenţă 
şi abilitate, eu reprezentam doar un simplu număr, 
care completa grupul. Din aceste motive ancheta mea 
a durat puţin, doar cîteva săptămîni şi nu a fost 
dură; conform calculelor lor eu trebuia să fiu doar 
implicat, ceea ce nu a fost dificil, Ancheta s-a 
desfăşurat ca un ritual în care alternau promisiuni- 
le cu ton blajin, aproape părintesc: "Bă, fii băiat 


te şi chiar palme şi pumi pentru intimidare, Din 
-înd în cînd anchetatorul îmi dădea, pentru zarun- 


ainerea m..alului, să răsfoiesc dosarele, care ereu 
E i 


De 


i cuprindeau şi unele 
iai e tai cu forţa. Tot 
mulțime de decupări 
ve de război cu articole fui- 
or (părintele Danii1)împo. 
împotriva 


groase şi nu 


foarte 
S udates 


i 
declaraţii € 

atunoi mi-au arătat 
ain ziarele de dinâf 


minante gerise de 
triva crime Lor comis 


Sandu Tud 
e de Stalin în Rusia, 


Brau articole scrise pe in ton polemic 
lat - 0 adevărată antologie de arti. 
e adunate cu grijă din presa vremii, 
torului ziarului "Credinţan, 
tare spre dreapta,fără 


comuni smuluie 
şi foarte vitrio 
cole anticominist 
Sandu Tudor fusese cra ce 
ze a ape pei etate avea doar o linie 
Ciu ptaloaă militantă. În aceste artacole re= 
cunogteam personalitatea părintelui Daniil,care avea 
vocaţie de mentor spiritual, temperament Ge Lipie 
tor în trangee, elocinţă şi un spirit caustic ,pătrun- 
zător şi intolerant, De altfel, atitudinea fermă, 
curajoasă, de o mare nobleţe sufletească, a păstra- 
t-o pe toată durata procesului; nu s-a apărat pe 
sine nici un moment - îgi cunoştea foarte bine adver- 
sarii şi nu-şi făcea nici o iluzie în ceea ce pri- 
_veşte soarta lui, Permanent a luat apărarea celor- 
lalţi şi, în special, a celor cinci ţineri, de soar- 
ta cărora se simţea răspunzător, 
la sfîrgitul anchetei am rămas uluit când la 
„o întrebare a mea, anchetatorul, calm, mi-a spua că 
„voi fi condamaţ la 5 an închisoare şi a avut drep- 
tate, nici astăzi nu ştiu cun a reuşit să "ghicească! 
atît de bine!? Pe vremea aceea nu erau atîţt de bine 
separate puterile în stat, ca în ziua de azi, con- 


damări] = 
- 42 —- Se decidea 'mlînda şi buna securitațe.” 


Zilele de anchetă au fost pline de aşteptare 
şi tensiune, în zgomotul zăvoarelor care se trăgeau 
şi al pagilor, Cînd auzea că se trage zăvorul celu- 
lei tale, inima parcă se oprea 3i, în picioare,cu apa- 
tele la uşă, ca nu cumva să-l agresezi pe gardian 
(noaraliu"), aşteptai să fii chemat tu sau altul, Am 
fost impresionat de soarta unuia dintre colegii cu 
care împărţeam necazurile celulei, un avocat îm vîr- 
stă, nepot al lui Garabet Ibrăileanu, care fusese 
într-o vreme primar al Galaţiului, şi care, după ce 
trecuse pe la Canal gi îndurase ororile de la Poarta 
Albă, uzat, fără nici un dinte în gură, grav bolnay 


de inimă, intrase din nou pe mîna securităţii, Era 
„înfricogat de duritatea anchetelor şi avea talpa 


bocancilor desprinsă în urma bătăilor la tălpi, 
Uneori, preventiv, înainte de a-l lua la anchetă, 
veneau să-i facă o injecție înţăritoare, probabil 
pentru inimă. Am aflat ulterior că a murit în închi- 
soare, gi 5 

Dintre anchetatorii care s-au ocupat de cazul 
nostru i-am reţinut ca nume pe Cenuşă şi Pristoiu, 
care l-au snopit în bătăi pe colegul meu George 
Văsîi, care şi azi îşi aminteşte cu droare de ei, 

După terminarea anchetei am fost dus la Mal- 
maison în aşteptarea procesului, unde m-au ţinut 
aproape două săptănîni, 

Procesul s-a judecat de către tribunalul mili- 
tar, cu ugile închise, fără asistenţă (inclusiv 
membrii familiei nu au avut acces), într-o sală 
goală de la Tribunalul mare din Bucureşti, Judecă- 


tor a fost Emil Hirsch care, cu o deosebită con — 
= 43 a 


s-a achitat» 
mimp de 3 zile; 


fără scrupule,de misi- 
cît a durat procesul, 
3 putine aer nilaae mii Joe 8 exp 
e vorbă cu avocatul, într-o pauză 
re ştiinţa celor care pledează 
ilor CPEX. Procesul a foest,de 
nariul regizat de ancheta- 


gtiinciozitate 
unea primită- 

o aingură dată, 3 
âreptul să stăm d 


a şedinţei - asta 8Pp 
azi în procesele menbr 


ltima fază din sce 
e pt la care şi-au dat tot concureul procuratura 
or 


gi justiţia. Câte organizaţii fictive nu au fost"âes- 
coperite" în aceea vreme, oamenii primind ani grei 
de închisoare în schimbul gradelor pe care le dobîn- 
âeau anchetatorii şi procurorii militari! 

Primii opt componenți a lotului erau oameni în 
vârstă, majoritatea călugări, feţe bisericegti cu- 
noscute în ierarhia ortodoxă română, 

Șeful lotului era deti părintele Daniil, stareţ 
la schitul Rurău şi cere înainte de anii '40 fusese 
poetul şi ziaristul Sandu Tudor, director al ziaru- 
lui "Credinţa", Urmau: Starețul Mănăstirii Plumbuita 
Sofian Boghiu (în prezent stareţ la Antim, omcu o 
viaţă duhovnicească aparte; la aceea vreme Plumbuita 
avea o şcoală de pictură bisericească, părintele 
Sofian ooupîndu-se şi de pictura bisericească),pă- 
rintele Arsenie Papacioo duhovnic le Mănăstirea 
Slatina (în prezent la w schit de la Techirgiol şi 
care, degi fusese închis, rămăsese acelagi luptător 
peria credinţă), Arhimenârit Benedict Ghiuş (m 2 

8 cărturar, cu doctora la Strassbourg gi care 
era în moc deosebit apreciat de patriarhul Justinial, 
a slujit pînă în anti ain ce rd 

Gin urmă le Patriarhie şi a murit 


în 1990 la Mănă - 
> An stirea Cernica unde ae retrăsese în 


ultimii ani de viaţă, duoînd o exemplară viaţă de 
monah, de o mare modestie), părintele Pelix Dubniac 
(călugăr tot la Plumbuita, care avea o voce foarte 
frumoasă şi se ocupa gi de piotura bisericească; în 
prezent slujeşte în America), părintele Andrei Păge- 
ţianu, Arhimandrit Roman Braga, profesorul şi părin- 
tele Dumitru Stăniloaie (traducătorul impresionenţei 
colecţii a "Filocaliei, mare gînditor şi om de alea- 
să cultură, personaj recunoscut în străinătate al 
ortodoxiei răsăritene), Lista membrilor grupului con= 
tinua. cu: dr.Dabija, prof. Al. Mironescu, Şerban Mi- 
ronesacu student la filologie (fiul ini A1.Mironescu), 
Pistol Dan Grigore student la medicină, Văsîi George, 
Rădulescu Nicolae gi Mihăilescu Emanoi], studenţi 
toţi trei la arhitectură. 

Pe ultimul loc în proces a apărut în mod tulbu- 
rător gi neaşteptat medicul şi poetul Vasile Voicu- 
lescu, care avea multe puncte comune cu părintele 
D, Stăniloae, ca modestie şi blîndeţe, În cele două 
zile ale procesului, stîna în boză alături de poet, 
l-am putut observa cît de străin şi speriat părea de 
atmosfera tribunalului; cred că avea mai mult de 60 


„de ani şi era atît de uluit încît am dăutat,perma- 
nent, să-l. încurajez, Nu pot uita că în rechizito- 
"riul procurorului (care se poate mînări cu acest 


proces), wul din capetele de acuzare împotriva poe- 
“tului gi medicului V, Voiculescu a fost acela că 
primise ordine şi medalii de la regimul burghezo- 
mogieresc, În pledoaria lui, avocatul apărării a 
menţionat, ca răspuns, că doctorul Voiculescu, ca 


medic militar, în timpul primului război mondial a 
45.2 


De 


muncă depusă şi pentru faptul od 
= 4 îngrijească răni. 


ntr 
fost decorat pe a rămas să 


ţifos Ri 
Bo lnal eta într-un spital în spatele tron, 
ţii în oo 8 s-a menţionat, cu probe, că în 


tului, Tot degeaba; 
timp ce 18 noi în ţar 
îi apăruseră două poe 


poezie din VeRe Se Se 
motul a fost de fapt 0 înscenare de cea mi 


proastă calitate, fără probe şi care nu putea apare 
publie la lumina zilei, Pedepsele au fost deosebiţ 
de severe: între 15 şi 25 de ani închisoare pentru 
unii, iar pentru tineri între 8 gi 5 ani, Poetul y, 
Voiculescu a fost condamat la 5 ani de detenţie şi 
a murit la cîteva luni după ispăşirea pedepsei, : 
Cu excepţia lui George Văsiîi, pe care l-am reîn- 
tîinit le Gherla, cu puţin timp înainte de eliberare, 
pe ceilalţi nu i-am mai revăzut pe parcursul deten- 
iei, 
In fond ce stîrnise şi provocase securitatea? 
Se prea poate faptul că, atît părintele Daniil, 
cît şi părintele Arsenie, prin temperamentele lor de 
luptători, stîrneau în jurul lor curiozitatea unor 
Sea fe Ia incomodau puterea cel mai 
* âmimeau nişte pasionaţi cărturari, 


cu o viaţă interioară, fără a avea însă vocaţia de 
a se expune a luptătorului, 
i în munca lor, Desigur că 


ă poetul nu mai fusese Publicaţ 
| 
zii într-o recentă antologie 4 


părintele Daniil se fă- 
prin anii 146-148, în 
Prin prelegerile lui,urmărite 
uali, precum Y, Voiculescu; 


Ion Mari. 
n Sadoveanu şi clerici, încerca 


fiind mai degrabă izola” 


să devină mentorul unei gcoli spirituale avînd în 
centru vechile învățături filocalice, Aceste încer- 
cări le-a continuat gi în perioada pe care o cunosc 
şi eu, în anii '55-'58, cînd un grup de atudenţi de 
la aiferite facultăţi, într-un număr mai restriîna 
sau mai mare, he strîngeam să-i ascultăm prelegeri- 
19. În peisajul nostru atît de sărac intelectual,cu 
o viaţă ternă, într-o atmosferă plină de suspiciuni, 
temeri şi laşitate, apariţiile în Bucureşti ale pă- 
rintelui Danii] aveau darul să ne redegtepte la o 
altă viaţă. Atunci, la aceste întîlniri, mulţi din- 
tre noi, au avut revelaţia unei alte dimensiuni a 
spiritului şi tot atunci ne-am deschis gustul pen- 
tru anumite lecturi, Pără îndoială, pentru wii din- 
tre noi, a fost şi un început de iniţiere isihastă: 
"Rugăciunea inimii”, exerciţii de concentrare gi me- 
ditaţie sub îndrumarea părintelui Daniil, Deseori, 


“în grup, plecam duminicile la Plumbuita, să-i ascul- 
-4ăm predicile părintelui Sofian, care în acele vre- 


muri grele dovedeau adevărat curaj, În cerc mai res= 
trîna, îl vizitam gi pe părintele Benedict, în chi- 


"1ia lui de la Patriarhie, acesta fiind un duhovnic 
spiritual de o mare fineţe. la prof, AL, Mironescu, 


de cîte ori cobora de la Rarău părintele Daniil,se 
“ţineau adevărate cenacluri literare, la care parti- 
cipau şi unii din prietenii lui Șerban Mironescu, 
Acolo, în casa profesorului Mironescu, l-am ascultat 
înţîia dată pe V.Voiculescu recitîndă, cu modestie, 


„ver suri proprii, 


SEA za 


un SruP numeros de studenţi de Î8: 


a aceia. 
mot în anii de George Vă 


Arhiteoturăe el apartament de la Mitropolie, 
ne înghesniân seta Anenias ascultînd muzică sim- 
ca poeta Ea motul era neobişnuit; prestanţa 
Sie Sas colecţia de benzi de magnetotori,care 
imaşs inţertorul sobru şi în 


trăda un meloman păt > = 
acelaşi timp ospitaliere moaţe acestea au râmas în- 
+âiniri de neuitate în acei eni îngheţaţi şi dogma- 


ţici ai vremii, toate actele noastre erau o sfidare 
o tentativă de eliberare din dogma commistă, care 
țindea să cuprindă şi să sutoce totul, 

Am pomenit aceste detalii, pentru a relieta 
că, în cadrul ortodoxiei noastre, în afara multelor 
şi gravelor compromisuri cu puterea, au existat şi, 
prelați, care fără a ţine seama de pericol, au în- 
cercat să trezească flacăra credinţei în mediul ti- 
neretului universitar, gîndinâu-se tocmai la viitor, 
Toate acestea constituiau, pentru puterea comunistă, 
acte ce trebuiau pedepsite, An depistat cel puţin 
două persoane, dintre tinerii care îl frecventau pe 
părintele Daniil, care informau securitatea despre 
tot ceea ce se discuta, Este drept, că părintele 
eat la nu era omul despre care să se poată spune 
că a incercat să fie prudent în viaţă, 

Se e piele oa procesului am fost dugi la 
se = e condiţiile de viaţă au fost şi mai 

„ ba Jilava l-am întîiniţ pe I.D, Sîrbu cu 
care an stat cîteva luni de 41 see 
lui Blaga la Sibiu, er iau e a A Lear 

» ST& un povestitor care anima 


întreaga celulă. 
2 je ; Personaj Contradictoriu, cu o vi- 


gîi - colegul nostry. 


talitate debordantă, deosebit de cultivat, deşi era 
băiat de mineri de pe Valea Jiului, Greu de imagi- 
nat gi redat mizeria din Jilava, foamea, frigul, 
lipsa celor mai elementare condiţii sanitare sau de 
asistenţă medicală, 

Primele conflicte şi prima bătaie am luat-o de 
la plutonierul Ungureanu, câre se purta cu multă 
cruzime faţă de deţinuţi, 

în primăvara lui 1959 am fost selecționați şi 
scoşi la muncă = adică trimişi - după peripeţiile 
infermale ale unei călătorii cu trenul şi apoi cu 
bacul = la colonia -e la Periprava, Acolo am lucrat 
la tăiat stuf, în condiţii extrem de grele; vara, 
căldura înăbugitoare făcea să apară, pe haine sau 
pe piele, o crustă de cristale albe, de sare,de la 
transpiraţi!a care se evapora, Hrana era inconsisten- 
tă, iar din cauza ţînţarilor abia dacă reuşeam să 
aţipim noaptea. Nu se putea bea decît apă din Dunăre, 
din care cauză, infecția digestivă, dizenterie erauun 
fenomen curente în această colonie de le Periprava, 
munca era normată; am avut, însă, din fericire, un 
brigadier deosebit, pe colonelul Marian Dumitru, Deşi 
colonel al noilor vremuri, picat în puşcărie aproape 
gratuit, a avut wm comport ment aparte, cum de puţine 
ori am mai avut parte să întîlnesc pe parcursul ăe- 
tenţiei, Faptul că lua apărarea deţinuţilor cu mare 
curaj şi ţinea să se respecte regulamentele şi drep- 
turile noastre, 1-a făcut să intre curînd în conflict 
cu conducerea lagărului şi să fie schimbat după nu- 
mai cîteva luni, Am lucrat apoi, la Salcia mai multe 


Imi, împrewmă, şi am reuşit să-l cunosc şi să-l 
j : = 49 = 


| 


pentru oaraoterul său integru şi 
delicateţe de & pă cae ar a 240) 
ava a durat pînă în toama lu 


bacul, am ajuns la Co. 

1959, &upă Sea ani isaia am ez 
lonia Saloia, în bă ţuri de irigare şi în a 
la sistemul de diguri, şân = ei 
cultură = 0 muncă deosebit de grea, in condiţiile 
mai mizere. Iarna; de cele mai multe ori, nu 
cât să ne clătim gamelele, Consuman 
apă tot din Dunăre, Toată iarna 159-160, nu ne-am 
putut spăla pe Corp; prima baie am făcut-o spre pri, 
măvară, Dormeam cîte trei persoane în două paturi, 
Normele erau mari şi nu puteau fi, decît cu greu, 
realizate, Pentru nerealizarea normei am încasat de 
multe ori bătăi în poartă cînd ne întorcean de la 
muncă. Ajunsesem să prefer cele lo sau 15 lovituri 
pedeapsă, decît să promit că voi face norma a doua 
zi şi să fiu astfel obligat să o fac, Sergentul 
Androne ne administra loviturile la ordinul şi sub 
supravegherea wui căpitan, care venea din cînd în 
cînd să verifice felul cum muncim, Andreica era unul 
din brigadierii, care pentru abuzuri, era detestat 
de deţinuţi, Mai erau şi deţinuţi suspectaţi că ar 
ein aia mult respect se bucurau medicii - 
La Salcia am i esa za e e e 
tineri studenţi deasa mezi dntouie orce 
A1,2ub, Plorin ali SS pe ileanţă și cati 
cariu, AL, Mihalcea, 1 » Saga Ivasiuc, Dumitru Va” 

î» «on Varlaam. Ia Periprava 1-a 
prietenit cu un a1t student Mb 


stimez şi mai mult 


modul său plin aa 
Experienţa Peripr 


cele 
aveam apă nici 


Cunoscut şi m-am îm 
=350e : 


rof ai 
profesor la Institutul teologice?! 7 


tre personajele mai deosebite ale lagărului se nună- 
rau: Sergiu Al, George - specialistul în senscrită, 
A1,Paleologu, Costi Brâncoveanu, doctorul Ion Omeacu. 
Un personaj, deosebit prin stilul dem de comporta- 
ment, era căpitanul Vlad Brusesou, care se bucura 

de stima gi afecţinea tinerilor, 

Probabil din cauza mizeriei, în lagăr au înce- 
put să apară cazuri de febră tifoidă, Din motive 
sanitare, cei suspectaţi, au fost izolaţi şi trimişi 
la colonia de muncă Stoenegti, la cîţiva kilometri 
distanţă de Salcia, Acolo, munca nu a mai fost atît 
de grea, in remarcat efortul lui Ion Omescu,care în 
baraca în care stătea, crease un fel de gcoală în 
care se preda engleza şi franceza; rolul lui în edu- 
carea tinerilor şi mai ales modul de a menţine im 
anumit nivel intelectual şi de comportament, a fost 
pe de a-ntregul benefic, Rar mi-a fost dat să în- 
tîlnese un astfel de om, care să se dăruiască celor 
apropiaţi şi să creeze o atmosferă deosebită în jur, 

La Stoeneşti l-am întîlnit gi pe îlax Bănuş 
(NR. Max Bănuş publică după eliberare, deosebit 
de interesanta şi obiectiva lucrare asupra perioa- 
dei de detenţie, intitulată:"Gei care m-au ucis”) , 
care fusese fotoreporter, dar nu a rămas prea mult 
timp în lagăr, fiind, din cîte ştiu, eliberat, 

In 1961 s-a formaţ un lot de la Salcia şi Stoe- 
neşti, care a plecat spre Gherla, 

Gherla pierduse ceva din ferocitatea şi clima- 
tul de teroare din anii ei de glorie, Acolo an stat 
pe celular, ducînăd o viaţă decentă comparativ cv 


cea din lagărele de muncă, În acea perioadă se 
i DI = 


în celule» 


viaţa cur S 
ou gardieni mai răi sau maţ 


apa ourentă şi closetele - 


daa-oă sii piaag obigi Prin 1963 începuse să apară ideea de reabili- 


î seste tare şi se mai întroducea, din cînd în cînd,în celu- 
turceşti+ aug le, cîte un ziar, Cu cîteva luni înainte de elibe- 
nuite ale i aoieadli pentru orice So Bacu i20leu rare am făcut gregeala să ies la muncă în fabrică -— 
pin La Gherla an stat împreună cu Bouţ gest pe care l-am regretat, Regimul de muncă nu era 
un tînăr cu câţiva ani mai mare decît m aga uşor; lucram într-o brigadă care găpa genţuri 
se se condamat pe viaţă, fiind ame stecaj pentru canalizare în curtea şi în afara incintei, +a 
e artizanale. Era elev cîn fost coleg de brigadă cu părintele Vasilache, om în 
1949, Îl cunoşteau toţi ga vîrstă, deosebit de blajin gi de o mare bmnătate, 
atat pentru că avea la actiy Eliberat la 16 septembrie 1963, după ispăgirea 
un mare număr de zile de pedeapsă şi w foarte de pedepsei de 5 ani închisoare, am încercat prin dener- 
voltat simţ al demităţii, 1a care nu renwţa,Piw suri să-mi termin facultatea, dar conducerea de a- 
lui recaloitrantă i-a adus mereu neplăceri, Cunogte tunoi a facultăţii era prea docilă faţă de putere 
toate şmecheriils închisorii şi era un mare specisca să-şi asume o aşa de mare răspundere, M-am anga- 
list în sistemul comunicării Morse, Tot la Gherla,jat atunci ca simplu proiectant la Proiect - Bucu- 
în celulă, l-am cunoscut şi m-am împrietenit cu reşti, în atelierul arhitectului Mercel Hornstein, 
Radu Ciuoeanu, care făcuse foarte mulţi ani de în. pe care l-am apreciat totdeawma în mod deosebit,atit 
ohisoare, încă de foarte +înăr “gi care era o ada om. cât şi ca şef de atelier, Abia în 1968 em reu- 
rată enciclopedie de cunoştinţe. gi din diverse dq git să-mi termin facultatea, după care am lucrat ca 


menii, Cu Boutmy şi Radu Ciuceanu m-am revăzut şi arhitect 1a I.P,C.M, în Bucureşti, 


după 1964, anul cînd au fost eliberaţi, Amânăoi,pl oma ea Ş ca gi Re atata BEA pe părAt Se 2 
efort deosebit şi printiz0 mare zdinţă: auiaăugit continuă să existe la S.R.I. şi în prezent, aşa încii 


d —mă . ici ci 
să între şi să-gi termine facultăţile, În perioal" i is ea ie sete = po teae e ez ie 
Pi & u am pu rece an es 
cit em stat în detenţie la Gherla, în celula alăti , , =p zi AS Ar 0 UE sinteze 
rată s- SI Pără îndoială, dosarul meu a marcat şi cariera fra- 
au aflut Constantin Noioa, Păstorel Teodo- 
reanu, Nicu Steinh telui meu, care este geolog, 
» Nicu Steinhard, Cu plăcere îmi mai aduc anl 


te de mulţi alţi cole ÎN Andi enei deadetenție, în lagărele. de muncă, sau 
gl de celulă, printre care £ ăr so 
SA abai 
EA piei ia E eee puşe ile comuniste au fost ani de experienţă, âe 


clandestin jucam sah Greceanu,cu cart ucenicie şi şcoală a vieţii, de cunoaştere a fiin- 
size E e şi discutam o sumedenie de tei umane, cu toate slăbiciwmile şi virtuţile,Prir- 
Chira de » generalul Văţămanu, inginer! 4re atţîţia de la care am avut de învăţat, de apro- 


la B 
„si alţii, * “ala Mare, domnul Constantin Naumeaci e 
- 52 | 


i ese; 
introduses? 


buni; 

sau cu 
vhadinirs 

şi care fu 
într=un complot cu bomb 
fusese arestat în 1948- 
i ca pe un cal breaz; 


ui 


re mă gîndeso şi 
m-am bucurat şi la 08 C Cu minare; mulţi, foarte mulţi. zao în morminte anonime; 


filozoful 
xră gi Nicolae Bălăus ID, fără nioi cea mai modestă oruoe sau sem", 
piogenie 50 nun părintele Chiriac; dootory 


sîrbus profesorul Juleas 
Marine scu şi Al, Ivasiuce 


pierea cărora 


Prezentare şi consemnări. făcutţe de Raluca Barac 
te de amintiri ale 


a acestor fragnen Ş 
e detenţie sînt 0 datorie faţă de pă- 
anilor gre itaaly călugărul Daniil, mort în 


stru spir 
ap dar a cărui învăţătură a supravieţuit 
ING 9 


2 sufletul velar ce i-au stat în AC Bg it ore Apazal 
te de învăţăceie O altă datorie o an <A de bunul 
meu coleg şi prietene arhitectul George Vărti,pe ca, 
re anii grei de închisoare l-au marcat puternic, 
fiină pensionat de boală şi în atenţia Spitalului 
Gh,Marinesou din Bucureşti, George Văsîi, cu dina= 
mismul şi neastîmpărul său,era oarecum şeful grupu- 
lui de tineri şi care reuşise să ne trezească din 
nepăsare şi indolenţă, aduoîndu-ne în preajma atî- 
tor oameni deosebiți, în contact cu o altă zonă de 
cunoaştere, atît de captivantă, Şi poate că stă 
scris că marile aventuri gi bucurii spirituale tre- 
buie plătite; gi cred că o bună parte din aceste da 
torii, noi le-am achitat, Prin 1973 am fost vizitat 
de un tînăr securist, care mi-a solicitat informaţi! 
cu privire la foştii mei colegi de detenţie:"pe cin 
an reîntilnit, ce fac, cu ce se mai ocupă? "securi- 
tatea a conținuat şi continuă să se intereseze de 


cei care i-au trecuţ a 
prin mînă 4 su 
pravegheze ,- şi mai ales să-l 


Greu se pot vi4 Ă 
ita anii Sa 
toane şi frig, plini de atitea umilinţe; 


de muncă î 
Nu toţi au reuşit să în cele mai grele condiţii: = E 
a Teziste acestui regim de €7'% 


Dn 


CONSENNĂRI D 
CONVORBIRE CU 


ÎRINTELE DUMITRU SPÂNILOAB 


Mihai Rădulescu 


im fost arestat în toama anului 1958, Mă aşte, 


tam l 


a acest deznodămînt al unui articol publicaţ 


în Franţa de Clement Olivier, în care fuseseră men 
ţionate cîteva nume de clerici români printre ele 
gi al meu, Sandu Tudor, părintele ieroschimonah 
Daniil, îşi avertizase amicii că acesta urma să fie 
epilogul dezvăluirilor gazetăreşti asupra întîlniri. 
lor noastre duhovniceşti, 
Ceilalţi fuseseră ridicaţi, din cursul verii, 
incepuse să mijească o nădejăe în mine, Îmi 2iceam: 
ia făcut-o pînă acum, poate au renunţat să 
ma mai ia..." Au sosit înţr-o noapte, pe la orele 
M-au trezit bitâna violent în nşă, 


unu şi Jumătate, 


deschid, 
pe dos, 


m-au cărat la Uranus, 
urnă, în familie 
„Mele, n-aş fi în 
Să-mi iau viaţa, 
„_Ancheţa av 
loguri nesfîrgiţ 
= 


Cînd an aflat cine mă căuta, 
Au intrat pe la un vecin, 
Pe 4 septembrie, pe la ore 


d 


sa loc noaptea, 


e; 


am refuzat să 
Mi-au întors casa 
p le patru dimineaţa, 
e salad la jalea lăsată în 
era conştiinţa preoţiei 


în a 
Jit în ideea de a sări din magină 


A 
In cursul acelor die“ 
n= = 

am fost lăsaţ sx şea, Asta,pînă 


pe la douăzeci gi ceva septembrie, După încheierea 
ei,m-au mutat la Malmaisone 
Au mai făcut parte din lot scriitorii Vasile 

Voiculescu gi profesor Alexendru Mironescu, ambii 
decedați, doctorul Dabija, fost cedru universitar 

la Facultatea de Medicină, despre care nu mel gtiu 
nimic de mult timp; pictorul arhimandrit Sofian Bo- 
ghin, pictorul şi dirijorul de cor arhimandrit Feliz 
Dubneao - astăzi secretar eparhial al Arhiepiscopiei 
noastre misionare din Statele Unite, Arhimandritul 
Roman Braga, în prezent duhovnic al mănăstirii de 
călugăriţe de lîngă Jackson, din Michigan,părintele 


Arsenie Papacioc, duhovnic al schitului de la Techir- 


ghiol, fostul episcop; arhimandrit Benedict Ghiuş - 


- decedat, Sufleţul întrwmirilor noastre, poetul şi 


ziaristul Sandu Tudor (a condus Credinţa), câlugărit 
la mănăstirea Antim, sub numele Agathon care a slu- 
jit o vreme la schitul Crasna, pînă ce o scurtă ares- 
tare i-a întrerupt vieţuirea acolo, ce apoi să de- 
vină ierosohimonah, cu numele Daniil şi să stăreţea. 
scă schitul Rarău, — decedat în detenţie, Au mai fost 
cîţiva studenţi: filologul Serban Mironescu, fiul 
scriitorului citat, Eni] Mihăilescu, George Văsii și 
alţi cîţiva, cărora le-am pierdut urma, 

Personal, am fost acuzat că am exploatat popo- 
rul pe care îl uram, Am răsowms că părinţii mei erau 
oameni foarte săraci, că nu m-au îndemat spre bise- 
pică pentru a exploata, ct tocmai pentru că preotul 
stătea aproape de cei sărmani, îi înţelegea şi îi 
ajuta,YPoate că mai departe de popor vă aflaţi dun- 
neavoastră | = 57 


i togt băiat de oameni nevoiaşi» i-am spus i 
aa sani. Nu m-a nai lăsat să vorbesco Am fos 
decato Pi 

condamat 18 cinci anis 


luni mai puţin, 4087 


19620 = y 
Nu-mi pare rău că an împărtăşit suferinţa aşi, 


tor fraţi români; pentru &â fi dovedit că şi dintre 
au fost destui care au împărți, 


dar i-am făcut cu cîteva 
ece a intervenit amistia aiy 


preoţi au fost Wiis 
durerile poporului nostz ue 

Cred că a fost bine că m-an aflat şi eu prin= 
tre ei, Majoritatea celor care au fost deţinuţi şi 
chinuiţi prin închisori au crescut şi s-au înnobilaţ 
sufleţeşte prin Fa, prin Cruce, Adeseori mă întreb ce 
cruzime diabolic a putut lucra în reprezentanţii 
sistemului comumist, de au aruncat în suferinţă, 
atîtea zeci şi sute de mii de oameni fără nici o 
vină, pe ei cu familiile lor, Ce umanitate nai poate 
pretinde că reprezenta acest sistem? A fost cea mal 
e ai dozele despre răutatea fără margini la 
e e ee un Sao Lipelt de credinţa în 

ss, a trebuie să învăţăm ţoţi astăzi, 


Preluaţ | 
nz,1/1991, „parţial, din publicaţia Rezistenţa, 


=358 = 


COMERCIALIZAREA LIBERDAPII 


Richard VWurmbrandt 


Sînt un preot luterane 

O bună parte din viaţa mea — 14 ani - mi-am 
petrecut-o în diferite închisori commiste, 

Aceste închisori au constituit îndemul şi 
obligaţia moral-creştină de a scrie această carte, 
Gînâul că un om - îndiferent cine ar fiel - poate 
?i erestat, torturat şi închis, uois chiar, pentru 
că îşi predică sau scrie convingerile şi le difu- 
zează prin mass-media, mă întristează nulte 
este tot atît de veche ca şi omule 
lupta răului cu binele, de asemenea, Campenella, 
marele autor al operei "Țara Soarelui", a fost încar- 
cerat şi a zăcut în temriţe înfricoşătoare timp de 
27 de ani, A fost torturat cu fantezie satenică, 
De exemplu, a fost silit să zacă legat 40 de ore; 
peosoîndură plină de cuie bătute cu vîrful în sus! 
Aceste lucruri nu le ştim de la el, ci de la in 
biograf al său din evul mediu, Știind acun aceste 
lucruri, ani: mei de închisoare nu mi se par aşa 
iwmgi şi îngrozitori, TŢinut izolat, singur într-o 
c-lulă imunăă ca o vizuină, am descoperit că fie- 
care credincios găseşte în credinţa în Durmezeu 0 
fericire adîncă, copleşitoare, cum nu se mai află 


inme aite, Cînd am ieşit din închisoare, mă 
= 59 = 


Oprimarea 


pe 


moare aur 
De a 


e vârful celui mai 


gimţean ca tn $ colo an văzut cu ochii 


înalt munte verestTUue 
ţara prieteniei» 


upă aceea m-ar întors la ai mei, Aş 


mei 
ței şi numai d 


vrea să explic pentru ce 


câţiva anie 


În 1964, printre alte zeci de mii de deţinuţi 


politici şi religioşi, an fost eliberat şi eu, In 


acel timp Republica Populară Română a vrut să facă. 


propagandă desigur! - un gest "prietenesc faţă de 


occident”, Am fost eliberat şi mica mea comunitate 


număra 35 de enoriaşi, dar era interzis să apară, 


la predici, măcar unul în plus! Ge mai! Planificare 


commistăi Despre această'planificare" ar fi multe 
de spus, pentru că numărul celor care ar fi dorit 
să mă audă predicînd nu ţinea seama de birocraţia 
comunistă, partinică! Congtient de risc, dar şi de 
datoria mea de preot, am călăţorit clandestin. în 

grea oraşe, comune şi sate, unde am predicaţ 

cuvintul Domului, Am ocolit acele localităţi unde 


eram informat de către credinciogică o să întîlnesc | 


Umi Tia : 
miliția poporuluin, care nu-şi dorea un "duşman 


i Sg 
mperialist! în urbea lor, Și totuşi ("Homo Homini 


lupus") treaba s-a aflat, a 
gimului se străduiau să 
trădării de: oameni, 
fost daţi afară din 
tat oricând, Doar 


In e > 
= 6o E ua de e 


ovadă că turnătorii re= 
cena ia degeaba arginţii 
sa » care mă ajutaseră, au 

ujbă, Eu puteam să fiu ares- 


aveam 10c 
ul rezerv F 
auză, at în termiţăe 


ţara ?rumuseţii, ţara toleran, 


m-am expatriat în vest, acu 


i 
aa asumat, pe mai depart?) 


riscul, pentru că doream să slujesc pe oameni şi pe 
Dumezeu, Prietenii m-au rugat; stăruitor să pără- 
sesc ţara, pentru ca prin mine să fie auzită vocea 
bisericii noastre gi în veste Judecînd după părerile 
unor personalităţi marcante ale timpului, din occi- 
dent, era clar că unii, de fapt foarte mulţi,habar 
nu aveau prin ce treceau cregtinii aflaţi sub 'stă- 
pînirea comunistă, Mai trist este că se găseau(des- 
441) gi din cei care nu vroiau să ştie nimic! 

Reprezentanţii oficiali din Europa gi America 
veneau în vizite de curtoazie şi benchetuiau cu 
schingiutorii nogtrie Degeaba îi puneam noi în temă, 
le arătam realitatea după fiecare vizită, Răspinsul 
lor, în esenţă, era cam acesta:;"Vedeţi Dvs,în cali- 
tate de creştini noi trebuie să fim prieteni cu toa- 
vă lumea, chiar dacă sînt comunişti atei”l,.. îi 
întreb şi eu acum: De ce nu v-aţi revărsat prietenia 
asupra celor care trăiau în lipsuri şi durere? De ce 
n-aţi intervenit, cu un cuvînt măcar, în favoarea 
preoţilor, pastorilor şi credincioşilor, care tixeau 
închisorile comuniste şi mureau în chinuri? De ce nu 
aţi ajutat cu nişte bani familiile celor închişi şi 
rămase în mizerie? 

Episcopul de. Canterbury ne-a făcut o vizită 
în 1965 gi a oficiat o slujbă într-o comunitate re= 
ligioasă., Dl Ramsay C n-a ştiut (mici n-a bănuit?), 
că acea hcomwmiţaten, wnâe a predicat el, era alcă- 
ţuită din agenţi secreţi, informatori, soțiile şi 
familiile lor! Tot auditoriul era compus din asene- 
nea elementes.. Au venit în vizită fel de fel de 


mabini, muftii, episcopi, predicatori baptişti.Bine 
Se: li =6 >= 


iii 


du 


a religiei la noi în Român; 
is chiar 0 carte, în care N 
religia; credința era liberă ca 
practica cu osîrdie; “rela sa închi. 

regimuluie Domul teolog uitase că mai sînţ 
i i în colivie! Migtificare? Prostie? Incon- 
Eat Dezinformare? Din toate cele enumerate fa. 
ceți un amestec şi veţi afla substanţa ! 


explica 
pasărea şi. se 


între timp mi-a fost anulat dreptul de a pre. 
dica, Eram trecut pe lista neagră sau nici nu fuse. 
sem şters vreodată. A reînceput urmărirea şi spiona 
rea făţigă, Totuşi am continuat predicile în casele 
prietenilor mei, care ignorau, volimtar; pericolul, 


Pără îndoială am fost surprins, cînd un om 
necunosutt m-a rugat să-l vizitez acasă pentru a-mi 
încreâinţa nişte secrete, Mi-a dat numai adresa 
lui, nu şi numele, Cînd l-am vizitat, la data con- 
venită, era singur, 

- "Vreau să vă fac un serviciu", întră el 
ii e a Un prieten de-al meu a primitypt 
probabil zi a re a ee Sei ea 

„DNSe doriţi să părăsiţi ţara în care Ti 


paşte primejdia unei 
noi 
s-a cat drumul înten eri Bistrita z: 
; e sînteţi un 
- 2 sa, 


= Yionat, cu un scop, pentru Că 


i ce aceşti dormi Plimbăre, 


Acţionaţi şi grăiţi exact cum gândiţi, Nu-i va fi 
greu regimului să vă inculpuv din noul 

M-am temut = normal, nu? - că în faţa mea se 
află un agent provocator comunist=securiste.. 

- "Sau, urmă el, după o pauză - este,de aseme- 
nea, posibil, ca să fie înhăţat un membru al fani- 
liei Dumeavoastră sau o rudă, chiar dacă are cele 
mai cinstite şi nobile comportări,., Se înțelege că 
ejutorul oferit - vă asigur - este fără pretenţii 
de răsplată sau interese personale, ale mele sau 
ale ultei persoane, fără intenţii obscure”, 

Nu i-am putut da nici un răspuns coerent, Ce 
puteam răspunde la o asemenea propunere altruistă? 
Ei aveau dolarii şi asta spunea mult! 

Organizaţia noastră creştină din vest plătise 
pentru mine 40000 deutsche marken (D.M. )vest ger- 
mane, pentru a-mi facilita plecarea. Vâînzătorii de 
cetăţeni-sclavi, aduceau, în acest fel, în ţară,de- 
vize pentru întărirea statului comunist, Se poate 
ceva mai degradant, mai ticălos? Prin vînzarea de 
anti-commişti se fortifica monstrul comunist, 

Un român bun de glumă (poate Bulă) a spus: 

Am vinde cu plăcere şi pe şeful statului, numai să 
găsim cumpărători! 

Preţul unei familii de evrei vînădută Israelu- 
lui era de cîte loooo D.M, pentru fiecare persoană. 
Cam pe acelaşi preţ au fost neguţaţi membrii comu- 
nităţii saxono = germane din România, cu Germania 
de vest; al Armenilor, pentru America, mârg de scla- 
vi, în toată regula, fără ruşine,(sentiment iînexis- 


tent la comunişti) în plin secol XX, în inima 
=. 62 


nii de gtiinţăe medicii» tei care îmbrăca. unul din diavolii rogiil Şi m-a întărit 
pie 1, ncostau" mai ROSE ta te sale în hotărîrea de a iznora toate amenințările gi să 
adi e sai Cun calificaţi uV5+ Secoet lucru spun numai adevărul, Moartea, în faţa imensităţii 
= re el mea OU necunoscut ui Sa curând am puterii lui Dumezeu, nu înseamă nimic, Este numai 
a, ie imviteție speciali e de use Boneralasă o izbăvire de chinurile îndurate în această vale a 
prinit o i tai n-a măsurat răutăciog,de p1îngerti,.. 
tea gi atia-şi mişca buzele să-mi spună 
sarcastic, sfătos şi amenințător : 

- Paşaportul Dvs. este gata, Puteţi pleca cîn 


doriţi şz unde doriţi, Puteşi predica şi scrie toţ medical, Un doctor mi-a Spa, stupefiat, că sînt per- 
ce vă pofteşte inima; dar NIM-C împotriva noastră, sozat de boli, ca o strecurătoare, a special Aa 
Vedeţi-vă de Evanghelie! In caz contrar, vă "oferimuminii erau... șia Na mi-a venit să EEză peniezii că 
liniştea şi tăcerea veşnică, Putem angaja oricând fracturile şi plămînii mei s-au vindecat ia e 

um gangster care pentru mai puţin de 1000 de dolari Soare fără ajutorul medicilor, Şi i-am spus-o! 


vă lichidează,.. Emi plttiţi sot de âvs, pentru a 7-58 au. nă zisa iasă vă iai Sta == replică 
putea plecas., Aveu destui oameai de-ai noştri la Ele-. Căutaţi pe altul sau rugaţi tot pe Durmezeu 


y ă î a: ău că eu nu cred 
voin, dincolol,.. Sau = de ce nu? - vă aduceam înapoi S* vă aleg uibaei gr 15 A = Tate pere; se 


cun am mai procedat şi cu alţi trădători vicăloşi, în minuni, chiar dacă au girul sfinţilor! 

Vă mai puten distruge reputaţia, în Test, înscenân- 

desi a poendat financiar sau vu femei uşoare sau Noua mea mwmcă, în slujba bisericii a început 

E aa ule despre dve, fel de tel de zvonuri de- în Norvegia, unde am intrat în serviciul micimmii 

Se i toate credibile, cu nrobe, Vedeţi ce de sreştine - scandinave, Odată, pe cîna ofician în- 

= ăi avea în Vest? Mai multe chiar ca la tr-o commnitate, o femeie aşezată în primul rînd de 

j ice a a Co... E pc uită tarie 1zbupnă în lacrimi, î 

cu un gest de mare senior (ăi ee o trebu Mai tîrziu cînd am stat de vorbă, mi-a poves= 

i-ai puțut răbda? Și voi munist), Doame! Cun  +i4 că citise în presă despre suferinţele mele, cu 
» Oceidentalii, cum de-aţi mulți ani în urmă, Şi că s-ar fi rugat Domului pen- 

tru mine să mă izbăvească, Acum, a zis dânsa, am 

tiile impuse pentru €li- venit la Biserică fără să ştiu cine e predicatorul, 


pi 


ame 


Am ajuns în Vest şi am fost supus unui consult 


putut şi pu'eţi sta indolenţi? 


Acestea au fos 
c 


64 Şin 


3 
Saab 


la : 
pă Socialist-comunist, M=am Cînd v-am auzit vorbind, mi-am dat seama cine sis 
Vazut deci o coajă ae om, coajă SE Aa 


Am înţeles - eu, pastorul 
tu) creştini, se rugasex 
1mbolă 
1:48:09 sănțize mă ge sinceri - să predic evanghelia şi să nu 
entru mine, mînaţ 1 pentru toţi năpăstuiţay poate erau 
4 ă cum tăcuseră rugăciun ţoate ţările aubju, mai atac commismul, Foarte interesant! Acelegi 
să orile comuniste ae Ș "sfat" mi 1-a dat gi securitatea din Bucuregti,,,. 


şi am plâns de gt 
că mii de oameni ne 


înohis are nu i- 
SE Zi ei pe mapamondese Copii pe € AR Vă 4 
gate 


in Intîmplare, sau.,.,.? Totugi răul trebuie să aibă un 
i niciodată şi pe care nu-i DN . .. ui cu. nume în orice epocă umană... Isus Christos le-a 
= ici acum, mi-au seria: Vă zugăn s Sei în spus fariseilor că sînt gerpi veninogi, vipere,Din 
Sai nostru! Biserica NORA Ea e ga0A să vă pri această cauză a fost răstignit gi nu pentru că a 
mească |! predicat pe munte, 

În bisericile şi universităţile din Europa și Tocmai pentru că iubesc comnistul - om, cri- 
America an întîlnit oameni Saal i faii Dare: erat tic aga vehement comunismul-doctrină, Nu e wm non- 
ferm încredinţaţi, că, cele spuse-de mine despre sens, Putem urî păcatul, ca faptă, dar să compătimim 
siţuaţia bisericii şi creştinilor din ţările comu= pe păcătos ca om, Creştinii au obligaţia morală îe 
niste o can iau razna, sînt neverosimile, măcar par= a salva pe comuniştii - oameni, din ghearele răului, 
ţial, Nu vroiau să înțeleagă deloc, că şi ei sîrţ 
în pericol. Comunismul, la not, nu înseamă nimic, 
bagatelizau ei, Aven puţini commişti şi sînt ino- 
feneivi gi ridicoli, 

Sînt chiar aga de condamat pentru atitudinea 
mea? Eu aş zice că nul 

Este fapt istoric că şi în România oamenii 
gindeau la fel, când P.C„R.=ul era mic gi insigni- 
fiant, Să fim atenţi, la urmăţorul aapect, lumea e 
plină de partide comuniste 


E Din volumul: "În numele credinţei” —- traducere 
de Ion Vintilă, în manuscris 


mici, care vegetează ca 
0 boală şi agteapţă numai monențul prielnic de a 
declanga epidemia de holer 
umană, 


ă rogie, o cetastrofă 


- 67 - 


O 


bolnavi la pat, fără nici un sprijin gi nici un mij= 


=MBILOR CE AU SUFERIT, loc de trai, Fete tinere cars-gi întrerupaeseră stu- 
LA GOMEMORAREA de TERCUREA CIUCULUI diile gi nu le-au mai urmat niciodată sau care lăsa= 
AU MURIE eat pe 2 ANIT1955=1964 seră acasă logoânici pe care i-au găsit căsătoriţi 
ŞI ÎN ALTE ÎNCHISOR 15 şi cu copii, Persoane legate de munca gi profesia 


lor, care le-au întrerupt sau abandonat pentru tot= 
deawma, Soții smulse din căminul lor pentru ani de 


a la Miercur 
30 de ani ne întoarcen sa Ciu zile, care gi-au găsit soţii divorţaţi şi recăsăto- 


După 
Dup care au suferit Bici mii 


în căutarea surorilor noastreş : 
Je închisoare gi au fost îngropate în acest cimiti Vina pentru care au fost pedepsite aceste fe- 


fără eruce şi fără un serviciu religios, neştiute mei era,în general,dragostea de ţară, dragostea de 
de nimeni, În perioada 1955-1964 închisoarea Mierovaaevăr, dar mai ales omenie, Erau mame care făceau 
rea Ciuc a fost locul cel mai greu de detenţie Pen- ani grei de închisoare, pentru că nu-şi denunţaseră 
tru deţinutele politice, Aşezată le polul frigului copiii, soţii care-şi ascunseseră soţii, surori care 
din ţera noastră, această închisoare, o adevărată nu-şi vînduseră fraţii sau alte rude, Aici le închi- 
cetate medievală, cu pereţi groşi gi îngheţaţi, în soarea Miercurea Ciuc deţinutele nu au avut nicioăată 
care nu pătrundea nici o rază de soare prin feres= dreptul să primească sau să scrie o scrisoare acasă 
trele bătute în obloane, a adăpostit zeci şi sute sau să primească pachet, Aici ele au tremurat de 
de deţinute politice, Femei de toate vîrstele de lnfrige, au suferit de foame şi de oboseală, Aici iîndi- 
20 şi pînă la 8o de ani, de toate profesiwile, dinferent de vîrstă şi de sănătaţe, dimineaţa ia deştep- 
toate colţurile ţării, supuse unui regim celular tare, ele trebuiau să sară din pat într-o cameră în- 
sever ce depăşeşte orice închipuire, Aceste femei gheţată şi pînă noaptea la stingere nu mai aveau voie 
acas smulse din sînul familiilor lor, a societă- să se eta ra de pat şi esta ani la rînă, Aici 
ne urlă RiYTtzata, rămân înâ rupte şi izolate ELE se spălau dimineaţa cu o căniţă E la în ERE ceea 
a pentru ani gi zeci de CZ e ra aa mamuPă ce spărgeau cu bocancul gheața din îigheen,iici 
car ele au fost dezbrăcate de hainele lor de acasă, li 


= lăsaseră acasă copii, chiar de câteva lumi,fări . 
să ştie ce soartă au avut şi dacă cineva a E ea smuls căptuşelile de pe pulovere şi ele au pur- 


JE de ei, Mame care az: IXhei atanăi pmntat numai zeghe roase de puşcăriaşi, Aici ani ce zile 
s-au găsit adolescenți sau a op1i, Pp-oare” Bis nu au văzut un fruct, o floare, wm copac şi ninic 
persoane carg e SE cc e d adulţi, pică eră secat zidurile întunecate, Aici ele nu aveau voie să 
părinţi bătrîni: sau pact nimic,săm ştie nimic, să vorbească tare, să 


Sea lăsaseră 
=6923 


adoarmă gezînd pe Rao Aioţ 


| R Ira ee 
x râaă sau 8 ii ale izolatoare, încăperi 
epsite $ ude nu primeau mânca unguroaice, comuniste etc,. am fost toate surort, 


x e 
fără încălzit zi la percheziție ]4 ne-a iubit gi ne-am respectat, Aici ne-am rugat în 


ilae 

șă la trei 2 Ă : am 

decît e toate saltelele in mijlocul camerei, aiş, 
s-au 89 


aepsite camere întregi, fiind obligate a 
au fost pe Ap rte A metal agezate pe trei etaje, 
dept cae pe coridor, Aici cînd regimul s-a înj, 
etil evenimentele din Ungaria, izolatoarele 


piină prea aglomerate; ele au foat puse în cătuge, La voi ne întoarcem dragi surioare care nu eţi 
adevărat mijloc de tortură, Aici pentru intimidare trăit ziua luminoasă a eliberării din închisoare, La 
ele au purtat lanţuri şi li s-au pus mâști. de. gazel soi -careinu aţi mai revăzut pe cei dragi, care nu 
aici ele nu au fost niciodată Bătule, aici ele nu v-aţi mai bucurat de wn răsărit de soare, de o casă 
au dormit niciodată destul, aici ele nu şi-au încă! adevărată, de zîmbetul unui copil, de parfumul wnei 
zit niciodată oasele, Ea 2 flori, 

Dar, tot aici, în pofida tuturor greutăților, Pe voi vă căutăm: Mia Antonescu din Bucureşti, 
e sfîntă solidaritate a leget pe toate deţinutele, condamată la lo ani, delicată şi discretă,decedată 
Am fost o mare familie, o lume aparte, ruptă complei aproape de expirarea pedepsei, pe dubă, de meningită, 
de exterior, cu frămîntările, bucuriile şi durerile în 1958. laurenţia Arnăuţoiu, din Nucuşoara-Wuscel 
ei, Aici toţi pereţii închisorii vorbeau alfabetul falnică româncă, intrată în legendă cu toată familia, 
Morse, asigurînă comwmicarea între camere, Aici ca mama lui Petre şi Toma Arnăuţoiu luptătorii din mwn- 
să aduci o veste, o încurajare, ca să trensmiţi o i, decedată probabil în 1958, Eleonora Bunea, năs= 
coajă de pîine sau aiţ bun preţios, riscai orice cută prinţesă de Widă, care a ştiut să poarte cu 
pentru oricine, Aici cu toate interăicţiile şi pe- distincşie şi demmitate povara închisorii, decedată 


cînte»s 
ele erau ped 


Pără pat şi 
comm, am dorit cu fervoare reunificarea bisericii, 


aici am învăţat să ne rugăm pentru cei ce ne asupresc, 
Aici nu am avut nici un ajutor gi nici o mângâiere 
decît de la Cel de Sus, care ne-a arătat că singura 
politică care poate împăca contradicţiile şi sufe- 
rinţele oamenilor 'este politica lui Hristos, 


der sade severe s-au învăţat şi transmis poezii, s-a în i inuţa Cîndea din Ighişul Vechiu-Sibiu, con- 

învăţat limbi străine, s-au tout pre degeri., ali damată la 20 ani, harnică şi jucăuşă, gata oricîne 

povestit cărţi, > să ajute pe cineva, decedată la Araa în 1962, o pone- 

şi supravegherea nim aici ude a făcut anii cei mai grei de închisoare. 

Noul testament, £ Marieta Iordache din Nicoreştii Tecuciului care în 

și, 1942 a îmbrăcat heina monahală sub numeie de Maica 
Mihaela, condamnată la 25 de ani, suflet pur,înse- 
at de iumină, zbuciumat şi însîngeraţ şi-a =cus 

ŢI 


Aici cu toată paza, percheziţii le 
continuă a fost ascuws în fascicul 
iină o sursă ăe meditaţie, de tări 


Şi 0 armă ES ise 
citoarge SSBUre deznădejăii, Aici. întelectuale,t 
» vărăniste, liberale, ez: 
3 Fat 


70: 


oare, evreice; 


inăstire,rugîndu=se 


aţa prinos 1:eafl = ZE E a 
uferinţele generaţia decată, la Spitalul Văcăregti în 1954, fiind adusă 


i vi 
vinereţea 9 îngări le şi 8 


pentru toat 11963 în braţele dr. Hanuţu Meda, de la Jilava, unde nu băuse gi nu mîncase lo zile, 
sale; decedată A E auBioiue condarmată la I3 miti Gâţă, studentă din Bucureşti, patrioată neîn- 
Gern 7 STORE Eta 


fricată, moare în chinuri la securitatea Malmaison, 
în timpul anchetei,în primăvara enului 1948, Maria 
Herescu din Piteşti, răpusă în 1954 de tuberculoză 
la Spitalul Văcăreşti, avea acasă o fetiţă gi un 
în 1958, Mărioara FJ0p ca y băiat la închisoare, Mariana Ionescu, tînără profe- 
3 u Toma Arnăuţoiu,conda a eat, 
biei, arestată în munţi:0 5 “SIai soară de franceză din Bucureşti, moare de tuberculo»= 
pe viaţă, mană nenîngtiată a unei fetițe aie î ză 1a Spitalul Văcăreşti în anul 1954, cu numele lui 
muţi, care i-a fost smul.să desele piebtgaa x ir ata Isus pe buze, France Marcovici din Bucureşti, con- 
doi ani, decedată în 1961 sau 1962, Maria Teodores aammasă la 25 de ani, moartă în 1957 sau 1958 1a 
din Bucureşti condamnată la 5 ani, la expirarea pe- Spitalul Văcăreşti, după o grea suferinţă, Elena 
depsei i se găseşte un bilet ascuns pentru familia Stetin, condamată la 20 de ani, moartă la Spitalul 
unei colege de cameră, Este ameninţată că nu va fi Văcăreşti în 1958, după un lung şi cumplit calvar 
eliberată şi este pedepsită la izolatorul 1 de sub ae suterinţe, Silvia Hofner din Sighişoara condama- 
scară, unde este răpusă de deznădejde în preajma  ţă la 3 ani, mai avea puţin pînă la expirarea pedep- 
Crăciunului 1956, acasă o aşteaptă o fetiţă,Ne gîn- sei, moare în 1950 la Mislea» : 
alu şi la voi dragi surioare care aţi murit în ale Ne gîndim însă gi ia voi dragi surioare, la 
InQhIs0 zi şi locuri de suferinţe gi pe al căror num voi care v-aţi eliberat într-o lume osţilă şi timo- 
a ae Ştim, Mater Clementina decedată în rată şi nu aţi trăit să vedeţi ziua cînd iureşul 
e ei, Văcăreşti, cu un zîmbet blînă pe  nestăvilit al libertăţii s-a abătut şi asupra ţării 
Spate A: Asie la Pitar-Mog şi era condan= pir Paula Wenzel, Liliana Protopopescu, snra 
la Spitalul Văcăreşti Sa mase paote ea a e at za 
putea vorbi, avînd o pi e ati lei eapre.-0sp 05 Stan e ia Gol a se =: i î Se ae 
eana, mana SERI Actii cerebrală, Chirhă : , apar a Golescu, Frau Priorin, Mama Mărioara 
1953 aa Spit a ţărancă din Muscel decedată în Semoilă, Niculina Mihalache, D-na Berta şi multe, 
aa pitalul Văcăregti, după o multe altele, 
a 9 copii, Pier grea suferinţăy ZF ta sta 
pe toate pe drumul amintirilor şi vă 


e 
a Dinu din Bucureşti, lăsase Pa ai e = 
a alăpta, face o ataze depre” 8 = sm 8 şi în suflet, unde am vrea sa vă 
purtăm cu noi mereue 


a oa de inaniţie înainţe ae azi n 


decedată şi Câ* 


ariziencăs “isăvorită în România; feneie în 
anis P 


însă care a suportat CU răbdare toate privaţiwi, 
mie ana şi a murit în închisoarea Miezpure ai 
înc ăscută pe- plaiurile Basar, 


- ŢYe 


Da 


ia toti cei care eu piătit Pente, 

oînd duhul libertăţii â 

g-a întruchipaţ a "PAGINI DIN ISTORIA GULAGULUI 
FEMININ DIN ROMANIA 


Ne gândim 
Szut ziue+ 

ară şi nu au văz 
: ut prin suferinţele 10r; 
oare cu piepturile goale şi îi 


tat tancurile şi mitralierele, 


trețin 
copiii şi tinerii, 
în mînă, au înfrun 


în ş 
g: = ovara multor ani de ser 
spălînd ou sîngele 107 P Vi Nicu Călinescu 
tudine, î is dat ZO 
Să irile Domului să odinn 
Herui şi îndurăril cască ; Aşa a murit Ileana Constantin,ne povesteşte 


să mîngîie sufletele voastre, transformînă suferi, 


Ă Șa nana Sofica Dinescu. Au fost surori gi camarade de 
ţele pe care le-aţi înfruntat, în cimwni de pace 3 


detenţie la Jilava şi la Mislea, din 1949 pînă 1954, 
lumină, în perioada cea mai crudă de declanşarea a prigoanei 
Iar „din „sacrificii, să se darie şi din la. comuniste din România, cînd s-a urmărit,cu învergu- 
crimile cure au curs, să răsară pe pămîntul Românii nare, înfrîngerea oricărei împotriviri şi înăbuşirea 
Mari florile curate ale cinsiei, dărnirii şi iubi oricărei pîlpîiri de conştiinţă najională de omenie 
de: Vaza şi de credinţă în Dumezeu, 3 | 
S-au despărţit apoi, Ileana avea o condammare 
de ani grei, Bolnavă, imobilizată la pat, cu o puter- 
nică dereglare glandulară a părăsit pe targă închi- 
soarea Miercurea Ciuc, care era destinată femeilor, 
După o perioadă de spitalizare, a fost dusă 
acasă, în sațt la Năeni o localitate pe coclauri de 
munte; în județul Buzău, unde o aştepta mema,ultimul 
supravieţuitor al familiei, o bătrînă gîrbovită,care 
se mişca anevoie în cîrje, atingînă aproape cu frun- 
tea, pământul, - 
Cînd a aflat că s-a Întors acasă, nana Sofica 
a înfruntat toate riscurile într-o vreme cînă,dacă 
= salutai un cunoscut pe straă, gestul era considerat 
un act conspirativ, sau o bucată de pîine întinsă 


ă "unui flămână neagregat de stăpînirea roşie era soco- 
> n 
= —75- 


i 


lot împotrivă poporului. A catei See 
un COMP “tarăn, prin Î7ig Şi dapoviţă şi a 
la munţi 10r + 
lipsuri şi necazuri, sin- 
izolate de cei din jure două genei în care 
mai pulsa viaţa îgi suportau cu îndărătnicie calva- 

1, în jur numai oameni împietriţi de teamă, abru- 
ati de lipsuri, De nicăieri. o mînă de ajutor, un 
gest de prietenie, 0 atitudine înţelegătoare,0 alti. 
mă lovitură a adus-o un cancer mamar. şi o interven- 
ţie chirurgicală nereuşită, Și totuşi n-a cuprins-g 
deznădejdea, n-a învăţat să urască, nu blestema viaţa, 
n-a auzit-o niciodată renegînă pe Dumezeu, 

Nu învinovăţea pe nimeni, nu invidia pe cei 
favorizați de soartă, nu-şi plîngea neîmplinirile, 
Din anii de temiţă evoce amintiri şi chipuri lumi- 
noase, 

Ultima dată cînd nana Sofica a ajuns la Năeni, 
casa era plină de bocete şi disperare, Bătrâna se 
eat pe alta gi îşi jelea fata fără 
lele îi ie ase Egee Fa e 
acasă, Nun avea cine = ea d ie 

o transporte, nu avea nici un 


leu cu ce să plătească, S-a îndurat un gofer de oca= 
Mai sînt şi Caneni buni | 


sit 
„ile noroiease de 


ajuas la Năeni, sub poâ 
în casa năpădită de 


gure; 


zie, 


» fără să se poată 
âpropie sfîrşitul, a 
ă pe maică-sa în altă 


* Bimţit că 1-se 
Sofia aă o duc 


Rămese emîndouă singure, a prins-o de mîna pe 
surioara de temiţă şi i-a goptit cu voce slabă abia 
perceptibilă, "Roaga-te pentru mine, roagă-te pentru 
mine să mor ugor”, 

Oamenii suportă greu despărţirea de lumea aceas= 
ta, Chiar pe cei mai tari saltul în noaptea cea fără 
sfîrşit îi îngrozeşte,, 

Am stat aplecatţă deasupra ei, S-a stins ugor, 
A murit cu zîmbetul pe buze, Am vegheat mulţi. morţi, 
Nimeni nu a murit aţît de frumos, E poate răsplata 
Cerului, care o rezervă pentru cei aleşi, pentru cei 
pe-care nu i-a doborîţ suferinţa vieţii, Sau cine 
ştie, bucuria celui care părăseşte Valea plîngerii, 
wmde-a întîlnit numai umilinţe şi durere? 

Ori amîndouă la wm 10c? 

Încerc să reconstitulesec din cioburi o existen- 
ţă de mucenică, să aleg unele de altele cele spuse 
de Bogza la Aiud, de Popescu la Gherla, de Viorica 
Stânula şi Sofica Dinescu, 

Când e început vînătoarea de oameni în noaptea 
de 14-15 mai 1948, Ileana Constantin pe atunci o fe- 
tişcană rumenă şi durdulie, din Năeni. Buzău, a luat 
drumul codrului, care mai oferea încă adăpost pentru 
cei hăituiţi de poţerele stăpînirii, 

Acasă, rămînea o mamă bătrînă, reumatică,ale 
cărei lacrimi nu se uscaseră încă, plîngînău-şi băia- 
tul, răpus de tuberculoză la puţin timp după ce a 
fost eliberat din temiţă, +: ee 

Vestea arestării, la Buzău, -a avocatului Păwm şi 
& doctorului. Șercăianu s-a răspîndit cu repezieiwme 


În jndeţ ca. un. semnal de: alertă al decianşării- apare 
a a 


= 


germalat, era aprins cu precauţiune, În jur se strîn= 


une comuniste a gea lanţul urmăritorilor, A fost sermalată prezenţa 
ae durată LUnESe unor militari, Arestări masive, în satele din jur, 


Ya începe un război 


tului de represi 


ruţător 3 [YI 
inbgale a Ii mității locale, s-a hotărîţ să au deteriorat legăturile cu oamenii de încredere, 
tea primejăiei, pe care o oredea vrenel- jocordarea măcina nervii, toca răbdarea, 


fugă din fată 


Si-a lăsat soţia şi cei patru copii în voia A survenit atacul neaşteptat al wmei unităţi 


ni 9 a construit în hăţişurile de munte un ie Securitate, Sub protecţia focului încrucigat au 
se Sg: se va retrage şi Ileana Băndiţa' cum o săyăliţ în adăpost, Fugarii nu aveau arme, N-au r1- 
E a ouoscuţit apropiaţi, Se achitase cu în- yostat, Au urmat enchete lungi, grele, unde viclenia 
arăzneală de misiimile primite, reuşina să se stre-yra amestecată cu brutalitatea şi violenţa fizică, 
coare neobservată printre agenţii siguranţei şi jan.u înscenări murdare, încercând să dezbine pe cei 
darmi, logoânicul, student la-teologie, a fost areg.are nu mai puteau să suporte chinurile, Presiunea 
tat şi el La Buoureşti, gihică i-a adus în stare de epuizare gi deznădejde 
Fratele mamei, preotul Burducea, bine cunoscuţi i-a împins să semneze declaraţii fără să le ci- 


în întreaga ţară a fost Ministrul Cultelor în guver.ească. 


nu Groza din 1945, Cînd comuniştii în 1947 au prins Comedia unui proces prost regizat.a trecut ca 
bine în mâini hăţurile puterii gi nu mai aveau ne- | realitate stranie, singura amintire iuprimată a 


voie de "tovarăşi vremelnici de drum", cunoscînău-şi tă ieg Bea mamei plînsă, mai Sara Ea e aa 
bine foştii colaboratori, s-a hotărît să dea bir cu labă, împuţinată, sprijinindn-se în cîrjă, Conăam- 


fugiţii, Însoţit de fiica sa studentă la Belle-arte, 7e& 1& ani grei de muncă silnică, pronunţată la 
e trecut graniţa în Iugoslavia, refa închisorii, citită mecanic de un magistrat 


Fate popii, ca stofă de actriţă, abilă şi agatat grăbit a primit-o cu uşurare, scăpa de orori- 


e ate Sas Securităţii | 
curcareaţă, după câţe mi-a OY: 3 3 
povestit prof,Basarabeanu Temiţele au urmat una după alta, Condamatele 


le Y "i » 9 

SR DE sa eterice etate olitice sînt trensportate în cutiile metalice ale 

& în vest. Cei maj i aaa a reuşeşte să ajiuvelor penitenciar de la Jilava în închisoarea pen= 
internaţi au f05t nu temei Mialea, Puşcăria lîngă secţia cea mai po= 

oane de sare, alată a condametelor avea şi compartiment de înter- 

Vi timpul trecea greu, ate, unde se aflau pe vremea aceea Lili. Mărăşescu, 


era wm sema] de elarmă,Ploiles = =-79>e 


——— PE ai 


S : îţică, 
carat Ei zl a pa ti are on 
arama ei înăbuşită, vise frânţe iluzii, în căutarea 
echilibrului, nerenunţină le speranţă, 

0 existenţă aparte dincolo de marginile ori, 
care îşi pwme o amprentă aparte pe suflete,pe inimi, 

Stafia reeducării a trecut fără să lase răni | 
aăînci, Dar lipsurile, mizeria, foamea, teroarea 
manifestată în fiecare gest al personalului, secretul 
obsedant a ros suflete, au pregătit mizeria trupv= 
rilor, Hipersensibilizarea, degradarea biologică, 
obsesia zădărniciei, regretele nerărturisite ale ee, 
cului, invazia tristeţii fără leac se adăugau la du: 
rerile neîmplinirii, 


În ciuâa degradării fizice Ileana Constentin, | 
a rămas sursă de optimism şi -de exemplu reconfortani, 
Amchilozată complet, fiecare mişcare provocîn- 


du-i dureri insuportabile îndura,cu o inexplicabil 
bună dispoziţie şi curaj, neajunsurile unui trup 
care nu voia să o asculte, 0 nemulţumea numai faptul 
că cineva trebuia să o ajute, să se ocupe deea 
Astfel o întîlneşte noua promoţie de arestate 
din 1959 în Miercurea Ciuc, 
Cu dube speciale din diverse zone ale ţării 


femeile captive sînt înărumaţe spre cotul Carpaţi- 
10re 


De la Jilava, 
zăvorâte trei femei 
la mănăstirea Vlaăim 
este transportată, a 


în celula de izolare a âubei sînt 
„ Printre ele Maica Mihaela de 
ireşti, Cînd a atflaţ încotro 


năpăait-=o neliniştea, "Mă duc 
la Ciuc, acolo imăe în 1939 
- 80 - | i 


a fost împuşcat fratele 


ȘI ]] » 
meu, Pentrucea mai tînără, care d 


: prin moarte, 


făcut remarcată prezenţa de la început Ileana Consr- 


Spaniolu, Smaranda Tagoa; D 


Privea neduneri4x 
fesor de Chimie 
1 chema Iordache 


2 adăugate "fratele meu a fos pro 
la Universitatea din Buouregţi, i 
Nicoară, Numele meu de tată, înainte de călugărine 
a fost Marieta Iordache gi am fosţ profesoară, Sân 
sigură că voi muri aici, unde a fost UOiB gi rațele 
meu, Pentru asta am fost adusă "La sosire în închi- 
soare, Maica Mihaela a fost separată imediaţ, Cele 
oare au însoţit-o pe drum, n-au mai văzut-o, Au atlaţ 
după ani că a fost doborîtă de un cancer necruţăţor, 
Astfel cei doi fraţi au fost uniţi pentru totdeauna 


Pemeile şi fetele cu condamări mai grele au 
fost strînse în aceeaşi cameră, Treizeci gi șapte 
de suflete într-o pegteră cu gratţii, bine izolață, 
între cez şi pămînt, Doate fuseseră implicate în 
procese pentru crime politice, Printre veterane gi-a 


tin, fata căreia zidurile umede gi reci îi încleş- 
taseră toate încheieturile, care continua să râdă, 
să spună vorbe de duh, să nu se supere, să aibă un 
cuvînt de îmbărbătare pentru fiecare, "Banditele" 
veneau din ţoate regiunile ţării,proveneau din toa- 
te mediile sociale, erau de toate vârstele, profesii 
le şi atît de deosebite ca pregătire, ii făout cu= 
nogtinţă şi au aflat că se numese: inca Banea,Yalen- 


"tina Booa, Pilofteia Antonescu, Ioana Brudea, Ange la 


Bode sou, Verona Chira, Despina Dragus ie 
tenia şi Evghenia de la Vărătic, Bomboan& 


+ratulativ,lia 
năt tragou, Atena Radu, S 
uşa Maria Pătraşcu; ai Vagi1ovici „iron 


Mici, Viorica Stănuleţe 


oare a programului de ei, | 


șI itatea ucig lie - 
glie ia sufocantă; absenţa iodif scării 


aceleaşi şi aceleaşi tata de 
temioere a0rep Se GUprapineau Bad SpA 
higena precară. Miasmele puşoăriei amet Sie 
pună amprenta chiar şi asupra HA RR a SE mai cu. 
librate,. Accese de nervozitate; certuri nejustifi. 
cate, bănuieli- absurde; amplificate de intrigile şi 
însoenările unui birou politic inventiv, creeau o 
atmosferă greu de suportat, care chinuia minţile şi 
rănea sufletele, Se căutau refugii în mîngîierea 
rugăciunii, în programe intelectuale, În atmosfera, 
care uneori tindea să se transforme. în coşmar, Ilea 
Constanţin, paralitica din pat, găsea cuvinte de 
încurajare, de îmbărbățare potrivite pentru durerea, . 
tristeţea -şi necazul manifestat sau tăinuit al fete. 
lor în jurul cărora timpul zbura-gi în păr le aduce! 
fire albe, ale femeilor, oare îşi lăsaseră copiiipe 
drumuri, de grija cărora nu puteau dormi, nu le ti 
nea nici o înghiţitură, a căror S0ţi- pribegeau în 


lumea largă “sau putrezeau la Aiud sau-robeau într-o 
mină s 


care zi; monoton 
şi a schimbărilor ș 


Izolarea compleţă nu permitea păţrunderea 
nici unei veşti din afară, nici o ştire de la fami- 
geci trebuia să-şi găsească suportul în sint 
eta ee dm că toate cele care au fost acol! 
sue aa âţii şi Ciucul au fost zilele cele 
e a sas bolnavă, cea pe care trupul re- 

culte, a suporta cel nai senin calvarul 


9) compensație a : 
cer 3 
lui? ului poate pentru chinurile trup 


2 ABD 


fi 7aza de inactivitate totală, sub Buprave 


După un an gi jumătaţe a 


u înoepuţ Lie 
muncă la împletit răchită, ile la 


la penitenoiarul Oradea, 
ghere severă, 


se înoheia, Considerată cadavru viu de o comisie de 


| specialişti» s-a hotăriţ punerea în libertate a 


[lenei Constantin, Pentru ea nu mai putea conaţitai 
o favoare, Pînă acun fusese îngrijiţă, ajutaţă âs 
surorile de suferinţă, 0 agtepta nepăgarea gi egois- 
mul unei sooiețăţi dezumanizate de lupţa pentru exis- 
ţenţă, Nunai ea ar fi putut spune care din exanene- 
le unei vieţi, care au cruţat-o,a fost cel mai greu, 
X-a mărturisiţ-o nimănui, reugind însă biruinţa re= 
zervată celor aleşi, să întîmpine moarţea cu wm gu= 
râs senin; salutînd nunta ei eternă, 


- 83 - 


O & ema 


GOGONEA ILARIE INFIRMERIILE GHBENSI 
(fragmente ) 


NR. Gogonea Ilarie a murit, a înviat, iar, Gogonea Ilarie 
murit în fiecare clipă a timpului oprit, pentru, 
în 1987 Una dintre ele Spitalul Neuro-psihiatrie 


A fost unul dintre oaspeşii Securităţii, a 7.B.Ce Eguana Mapa gta AgU sai la marginea conunei 
sălilor de Tribunal şi, ceea ce este mai puţin în. omonime, == pavilioanele unei foste cazărai, Cine 
ttlnit în scrisul de după 1989, oaspete al unui 8 doreşte să localizeze comuna pe hantă să n=0 cauţe 
tal de neuropsihiatrie, şi anume Poliana Mare, în mijlocul ţării „.. 

Dotat cu un spirit de observaţie deosebit, pasemor io 219094. dacă-acept de 3101, du-te-4a 
vede, scrie, memorează şi astfel apar aproape 109 Televiziune, du-te peste tot şi Spune „.," 
de pagini, în care sînt descrise zilele petrecute Dar cum am ajuns, unii acolo. 
de un om sănătos, timp de doi şi jumătate în aces! + 
spital, e ă, 

Redăm fragmente din acest "Jurnal", prilejuit 
printre alţii şi de un personaj ce a avut un rol la oce 
malefic în zilele ae după decembrie 1989, omul 
care i-a hotărît şi parafat internarea, 


Este o datorie faţă ae chinuitul şi talenta- 
tul Ilarie Gogonea, 


Într-o societate unde indivizii sînt reduşi 
xistenţă subanimalică nu-ţi rămîne decît să 
te. dezumanizezi sau să te revolţi. 
Primăvara '87? - luna mai. Se vorbeşte despre 
0 iminentă întîlnire Gorbaciov. — Ceauşescu, la 
Bucureşti „.. 
Duminică 17 mai: O delegaţie ceaușistă, pe 
Toţi, străbate centrul capitalei. "Flori" în ambala- 
je kaki, albastre — cenuşii sau clasice, asigură 
"estetica" traseului ... 
2 Deghizat în muncitor reuşesc să ajung pe te- 
= 842 rasa blocului în construcţie, de vis-a-vis de maga- 
2inul Unirea.Priveso în jos uşor dezamăgit - usi : 
Puţină 1ume ca în ziua precedentă. Dar şi un avantaj 


î i ire, 
Sindese - mai puţin personal muncitor în clăd eee 


j i 
e ] 
Reușeso să ies. Incerc gg jin str- i cva auz 
merg cît mai firesc ca să nu atrag atenţi E esa e aveam să 
via. Cîng | rînz, un prim â serve a 
începusen să ored că scap . şi de dat RP 4 interogatoriu, ! sc în lo 
a asta 4 = iu, "81 C de 
; Cam], B0âutâ un tovarăş, „tot î egantuluin + 
200 de paşi, în spatele meu, aud un fluier şi a E ogou pa za e TIET A PA Î'18e 
via: "za stai,băl” Ca din pănînt în 4 BoafTR Oa, icit un repre se prezință 
din pămînt îmi ies înainte 8 1 ajute să nu-mi prezentant al 
trei indivizi solizi; echipați în salopete caf a e -mi fec şi mai ingraţă legii, care 
destul de curate, Mă opun înc side. ateni PE răspunsuri naive la unele î Srată situaţia 
p cercării de imobili "subtile, Nu se poat e întrebări mai 7 
re, Cad la pămînt, Apar şi 2 iasi Ai iost 26] poate, dar Ionescu mai .., 
1e impecabile: YEl este! L-am văzut pote dirurie ii ot aci de Legi. Spun că nu » amabil, îmi acu- 
geam", Unul di zut din magazin me ce in România n cred în ele, a 
„ Unul dintre ei încearcă să mă lov IM, ională a se zespeotă nici Ziua 1 See 
ciorul. Ripostez şi renunţă Ciaă. i i vească Gu pape! ă a Muncii, muncitorii fiina 45 Interna 
murdărsască îmi face impresia) Ra ca să nu se za e muncă, Cei doi vor să şti puşI s-0 serbe- 
june și SuVaiă E De ele div una Baile cacă-am ştie totul. des 
i su ofiţerul de miliţi mă | aruncat singur m pre mine, 
biconă, Îmi vie, care este “nu cumva fac part anifestele si dacă 
re şi pune nişte cătuşe, care SER Ma Ră parte din vreo organizaţi d seca 
şi mai mult, la cea mai se strîng sip _. Spinei meu este hotărîţ A = anticonuni s- 
mele. Est mică mişcare a „meni , sin e t; nu sînt alia 
. e oprită o autobasculanţ mîinilo ș 2 pe em redactat şi răspînâiţ î iat cu ni- 
imediat la “"oiupercuța" din ă cu care ajunge. pre seară, Ionescu spune că a p DO LR înscrisurile, 
zăbovim prea mult, 0 zeul Stela Spătaru, Hu > manifeste, ori eu pie a str ins aproape 300 
civil ș opre îZic-că = i mai bine 
3010 elegant îmbrăcat aă ia i Mda Leppard Ma ca refuz în continuare să le deu d „1522209: 
ofanul subofițer ure în a în primire, însoțit d e, nu fiindcă m-aş teme pent u de+> despre 
e > Pe drum pe Este în sapa: ea ae că ştiu că familia SA Ri per so aneengaza6ă 
> ARE 
a spună cu nădufa "Uis nu se poate abţine sii ii de tot felul. "Ele space aştepta la repre- 
Ajungea re e cine-mi st 229 Bla să fa gantulie "Nu-ţi fă prob 
Y pede la I,G,M. Astenţ: rică duminica!" că cem din tine un ero : problemoa 
umean în gînă bară şteptînd înt E „că avem deţi : x u, Noi nu recunoaştea 
înainte să re » Celui de sus, că Szoe alt aul S muia poseta 
: ă reuşesc - nu fusesem pr 18. ; -a întunecat c E 
uşile ei se de să arunc manifest prins şi biovitrin am de mult, Incep să se-ntunece 
spre mine schise şi un "supăr ele, Una din "Vezi, că ele acestor 2 faţade ale securităţii 
u atn ca ă pă a Li 
Sînt aus _Şuierînd otrăvit: nBă tn se precipită şi A d dacă nu ne înţelegem omeneşte, noi ave 
„S98 intr-o cam „ eşti | el de oameni..." E a 
apoi într=a1ţ eră unde mi se ş o lepădături DE Dose 
ă a und au imnul pândă Gea 
ză mult şi cai uia:8e Zao i, „Să singuri d 7 Bingi son, Cusa fac să „se convin- 
ajuns într-o - ii. Nu dure? Politic E" Sete nu are habar despre aspectul 
cameră a securită! vieţii mele. [...] 
_ 87 = 


pifuzez foile volante. 


= 86; 


= 


| 


—..—.— 


i da întrebări. 
lulă de circa 5 x.4 metri 
atvuri (trei deja ocupate de 8-6 

pătraţi, ou patru £ un lițerat, un inginer, respec- 
şi 3 luni, de pe ii = fe AARE E 
tiv, un aaistru), H+o+ i mult graţie blindajului, Du- 
o sesizai pe perete ma E a 
pă un timp, prin vizetă, mi se dau 2 castro u 
mîncare. Refuz, Subofiţerul de securitate îmi spune 
că este obligatoriu să mănînc, după ce, în preala- 
bil, mă chestionase de ce nu vreau s-o fac, Arune 
conţinutul în W.C. şi cînd revine îi înmînez vasele, 
Aşa aveam să procedez şi în turele celorlalţi sub- 
ofiţeri de serviciu, Inginerul şi maistrul, după cum 
rezultă din ceea ce povestesc, sînt pe cale să de- 
vină ţapi ispăşitori pentru situaţia haotică existen- 
tă în întreprinderile lor! Incompetenţă, corupţie, 
unităţi lucrînăd în pierdere, rapoarte economice fal- 
se şi alte nereguli și gafe, pentru care trebuie să 
plătească cineva, g 

A doua zi "discut" numai cu Ionescu, Se poar- 
se destul de atent cu mine, Îmi aduce la cunoştinţă 
că pentru ceea ce am făcut sînt pasibil de o pedeap- 


Către miezul 
pe răspund 8p0 
nopţii sînt dus într-o ce 


să între 5 şi 15 ani, Ionescu se ocupă şi în următoa- | 


rele zile de mine. Într-una din ele, nu mai suntem 
între patru ochi, În birou, aşezat la altă masă 
za încît să nu-mi ofere privirii decît protilul, 
E nea a superior de securitaţe. Ionescu 
i E ce este cu vechea hartă a țării pe care 
8 o la domiciliul meu, "Cine a trasat pe ea 


actualele granițe? toa oriului 
71 Pe 5 iri 
ă durata interoga 


oeiţorul de securitate a rămas în aceeaşi n 


poză", 
în care l-am găsit cînd-am pătruns în birou 


. Tone Sca 


A uită nioi de data asta să mă îndemne să mănîne 
? 


că şi așa par can subţirel, Spre seară sînţ cîntă= 
mit şi la propriu de către un individ îmbrăcaţ 
într-un halat de culoare aproximatiy albă; "g clar, 
distrofici”. 
“Ultimul interogatoriu în Rahova: Procurorul 
găseşte timp să mă întrebe şi ce acriitori prefe- 
raţi am (unele manifeste difuzate au fost mai ela- 
borate, cuprinzînd maxime, mici eseuri, caricaturi, 
fotografii cu "Celebrul" şi "Renumita”, securiştii 
eu recuperat şi dintre acestea, căci Ionescu mi-a 
arătat la un interogatoriu cîteva, întrebîndu-mă 
dacă le recunosc), 

în final procurorul îmi citeşte ce-a scris, 
"Bine, dar asta n-am spus", Procurorul (grăbit acum) 
nlasă măăă ... semnează aici!" În mai puţin de o 
săptămînă părăseam sediul securităţii din Rahova 
cu destinaţia: 


JILAVA 


Comendantul spitalului penitenciar, "cetăţea- 
nul Potîrnichens "noi cînd avem d-ăştia, care vor 
Să-şi facă felul, suntem nevoiji să laăn măsurile 
de rigoare”... Sînt condus într-o celulă cu două 


aşi de fier, două geamuri mari, junătate vopsite 
Şi bine protejate de gratii solide, Incăperea € 
destul de spațioasă, are un difuzor deasupra uşii, 


[] 


ase paturi şi este destul de "curată". 89 - 


Ș 
lă 


SPP mem 


gat cu lanţul de poi 
pate, 


Din cele 
seara sînt 1€ 


i si u 
șase paturi, âoar trei sînt 90 


Mi se administrează 0 pastilă de vitamina "n 


e zi, iar seara mi se face O injecyie cu o Sea LORă 
în care se pare că încape conținutul & 2 - 5 fiole, 
solicit denumirea fiolelor, celor ce mi le fac, 
Unii refuză să-mi spună, alţii afirmă că sînt vita- 
mine şi sedative. Intr-o dimineaţă, deşi nu mai 
consumasem nici lichide de trei zile, o baltă pe 
cimentul de sub patul meu. 

"Ai dormit nemişcat, Erai yeapăn azi-noapten, 
zice Herman, şeful celulei, Il rog să informeze con-i 
ducerea penitenciarului încă din cursul zilei, că E 
voi face tot posibilul să nu mai fiu injectat, Sea- 
re, un tînăr subofițer, cu halaţul alb peste uni- 
formă, îmi sparge o fiolă pe care mi-o dă s-o beau, 
Herman: "credeam că o să fii atît ce naiv încîţ să 
şi înghişi conţinutul“, 


Tae E ate e Ş 
E = 21, inainte să verifice cu ciocanul de 
» "sănătatea gratiilor, subofițerul de servi- 


ciu e ă ă 
: xclazăi "bă, parca-i fi ,,, Ce-ai făcut ? 
Treau să stau de vorbă cu tinen 


Dimineaţa, eliberat ăe lanţ, fac puţină gim- 


nastică, Noul sub 
. ofiţer 4 î 
aşa-mi place : * serviciu: “așa, aşa, 


Intr-6 zi a j 
prăştiaţi sarea SVacuaţi din celulă şi îm- 
20 o *. Celula în care sînt repartizat 


pereţii sînt uzi, difuzor nioi vorbă, 


cita a 


e mai mică, are tot gase paturi, dar fără noptiere 
? 


| curăţenia 
lasă serios de dorit, Unul dintre ocupanţii ei, pro- 


fesor de chimie în vîrstă de circa 40 de ani: "Cu 


ce eşti .;.? ai grijă că vor să te scoată nebun şi 


să te trimită la Poiana Mare, să facă ezperienţe 


pe tine ... Fi 


i "Sîntem readuşi în celula noastră, Noaptea, că- 


: tuşa lanţului: cu care sînt legat de pat se simţe şi 
“mat neplăcut în jurul gleznei, [...) 


Timp de cîteva minute dootoriţa Marcu îmi pune 


întrebări, Deloc multe, căci mai mult scrie în pre- 


zenţa mea, decît mă chestionează, simt nevoia să-i 
spum - şi o fac - că mă consider un bolnav sănătos, 


nu um. sănătos bolnav. Regret chiar că terminăn aşa 
repede, căci doctoriţa pare a face parte din cate- 


goria oamenilor, care la prima vedere cel puţin, 


„lasă o bună impresie. 


Altă zi, într-un cabinet, un tînăr asistent: 
"relaxează-te, încearcă să nu gîndeşti la nimic ..." 
îh întreb cum interpretează electroencefalograma. 
"Traseu normal" — îmi răspunde. Nu multe zile mai 
tirziu, înte-o încăpere care arată mai mult a hol, 


' la o masă deosebit de lungă în raport cu lăţimea, 


patru indivizi - iar într-un colţ, doctoriţa arcu 


ca e foaie de hîrtie în faţă. Sînt ţinut în picioa- 


re, dak totul nu va dura mult. Întrebări. de genul: 


| "ce te-a determinat să faci, ce ai făcat? pase — dacă 
"memoria nu mă înşeală - numai de către unul dintze 


cei 


Datea indivizi. Solicit să fiu eliberat din lanţ ..-] 
1-91 — 


unui 


celulă 
doua zi doctoriţa Marcu întră în ulă cu 

i "serveau medicaţia. Atingîndu-mni obrazu 

site: A ă nmfine ţi se va scoate lanţul", 
or cu minâi = 

ză "sine" după ce timp de o jumătate de oră, 
măsor fericit - dimensiunile celulei și cu picioa- 
rele - mi se ordonă să-mi strîng lucrurile, 

pe culoar, un tînăr miliţiant "Cu ce eşti? 
Aaaa „., las-o mai moale ,.," Inapoi la Rahova, 


Ionescu, anchetaţorul mă mai "vede" de 2 - 3 
ori "din fugă". O dată e foarte jovial: "Ilărică n 
A doua oară: "Ai mai minţit ,,.", "N-am minţitin, 


li 


Răspunsul îl enervează bruso, Nici cînd, la primul i 


interogatoriu, schimbase "foaia" începînd să vipe 
la mine, nu-l simisem ca acum, Revine, tot atît 
de repede, la poza cu care mă obişnuiesc, Mă sfă- 


tuieşte părinteşte ca la tribunal să spun că regret 
fapta, 


La mai puţin de 48 de ore după ce mă despărţi- | 


sem de lanţul Jilavei şi lanţurile nevăzute ale 
Securităţii, o Dacie din Rahova avea să mă lase în 
faţa uşii din spatele unei clădiri, ce pare moartă, 
CAE ai în care aşteptam o vreme este foarte CA 
ae acea + Sîntem anunţaţi că putem inţra, Străba- 
şi pătrundem într-o sală 


2 culoare pustii 
goală, Subofiţerul cărunt, care mă însoţise în ma- 
dică unde să stau, Nu pes- 


SA 


pat. A luat loc pe el Teprezentanţul 
semnat din oficiu. Procurorul arată e 
at pentru săvîrşirea infracţiunii da 
potriva orînduirii socialiste, că între anii 1935 = 
1987 am răspîndit manifeste dușmănoase la adresa 
orînduirii socialiste din ara noastră prin diferi. 
ve cartiere ale capitalei, în cele din urmă Ziina 
prins în flagrant de ,., forţa publică, Vorbeşţe 
repede, Ansamblul dactilograf - maşina de scris - 
pare conectat la rețeaua electrică, 

În continuare rosteşte şi mai repede o serie 
de articole şi alineate, Sînt catalogat iresponsa- 
bil şi lipsit de discernămînt, Aflu că nebunia mea 
se cheamă schizofrenie paranoidă, se impune interna- 
rea mea într-un ... institut medical de specialitate 

Avocatul apărării apără concluzia finală - a 
"acuzării" fiindcă, practic, o reproduce cuvînt cu 
cuvînt. Mi se dă cuvîntul, 

Susţin - în alte cuvinte - ceea ce spusesem 
la Jilava: mă consider un bolnav sănătos şi nu un 
sănătos bolnav, 

Preşedintele (ca în treacăt): "Regreţi fapta?” 

Inculpatul: "Nun 

Completul se retrage pentru deliberare, Revi- 
ne, şi, prin sentinţa preşedintelui, mulţumeşte pe 
deplin şi fără probleme şi acuzarea şi apărarea. 


Apărării, de- 
ă am fost ares= 
Propaganâă îm- 


= 03 


ui 


gi. rame 


ARIBUMALUL MILITAR BUOUBEȘII | 


Dosar nr.386/1987 


sSentinţ a: Nr. 426 
şedinţa publică -din 15 iunie 1987 | 


Mribunalul compus dinte 


URSU DORU 
VIOREL, 
Asesor popular Căpitan de justiție ... 


Preşedinte Căpitan de justiţie... 


POPESCU HERĂSCU OCTAVIAN 


Asesor popular Locotenent major ... : 
ȚANCOV. GHBORGHITĂ 
Procuror militar Colonel de justiţia ,,,... 
ŞTERĂNESCU MIHAI 
Grefier „.............. CIOEHINA NICOLAE 
z 
x x 
XR. Fe parcursul a circa loo de pagini scrise de 
arie Gogonea se constată coerenţa logică perfec- 
tă a celor comunicate, umorul, ironia, în unele ca- 
zuri spiritul de observaţie deosebit de dezvoltat, 


pi unde inatemenvele aplicațe și mediul ss 
03 conduceau la destrămarea sufletului 
şi a vieții, A fost singura sentinţă ae E 
semnată de acest slujbaş al răului, 


onjură- 
a familiei 
st gen 


2 Z x 
Dosar nr.386/1987, sentinţa nr, 426/1506 1987 

- Pribunalul Militar Bucureşti, în sentință "se pe- 
comandă măsuri de siguranţă cu caracter medical, 
conform articolului 114 c„p,,cu revizuire peste un 
an"! e 

: "Publicul", adică cei de mai sus şi avocatul 
Damian Stelian,părăseşte în grabă 
la sediul securităyii din Rahova, 
lă 
zi subofiţerul cărunt mă duce într-un birou şi-mi ce- 
re să semnez o-hîrtie cu rubrici .necompletate şi pe 
care se găseau scrise cuvintele "!'subsemnatul „... 
în ziua „.,., m-am deplasat la Spitalul Gheorghe 
Warinescu din Bucureşti pentru investigaţii medicale 


sala, Sînt readus 
unde cei din celu- 
sint de părere că am dreptul la recurs, A doua 


RA ț 
calităţi. care pledează pentru o sănătate psihică | Aştern o "mîzgălitură”, = 
perfectă. Domnul Doru Viorel Ursu, exterm de per- | Nu trec 24 de ore şi sînt anunțat să mă BreEg= 
Spicace, nu a avut nevoie pentru a'recomanâa măsuri tese pentru a merge din nou la tribunal, Ionescu năâ 


de si ă “de 
Siguranţă cu caracter medical”, decît de cîteva 


nimic foarte împăcat cu sine a trimis un om să- 
naos in mijlocul unor aliena 


ţi - acolo unde procen- 


sfătuieşte, din nou, să spun că regret fapta, Astep- 

tînd în aceeaşi curticicăt "şi dacă spun că an fost 
> pa A E: e= 

pus să semnez o foaie cu rubrici în alb din care? 


tajul decese n A | i i dumitale, Su nu 
EA Sezoe acoidentale" era foarţe ridicat — | SE Ia aş fi fost la sc... rien i pipa 
: | sfătuiesc să faci astan, Pătrun 
=595-= 


Avocatul apărării vine la mine, 
poziţiei mele. 
Intră compl 


Spun c FI ) 
că s-ar putea să mă vindec şi urmind un tratamen, 


ambulatoriu, Preşedintele: "n-ai să stai mult ţi 


internat", 


În continuare are cuvîntul reprezentanţul ay 


rării, care şi acum repetă, dar de această dată 


ceea ce am spus cu cîteva momente înainte. Recumi 


s-a desfăşurat în aceleaşi condiţii, Atîta doar 
"publicul" fiină şi mai grăbit ca-la prima înfăţi, 
şare, şedinţa a fost şi mai scurtă, 

De altfel, întreaga anchetă s-a derulat în 


expedierii mele la Poiana Mare, 
18 iunie 1987(...] 


In curtea din Calea Rahovei aştepta o Dacie, Şote 


rul se plînge că volanul nu i-a fost reglat nici 
de daţa asta.[...) 3 


Împreună cu civilul bine făcut, purtînă must 
fe iau ata pe bancheta din spate e Daciei ., cart 
emarează rapid, După ce străbaten în viteză 0 ? 


ve a oraşului şoferul o 
e 
blocuri, preşte nașim între nişte 


239655 


tul de judecată, Mi se dă Cuv, fa 


ă n-are rost să cheltuiască statul cu mine | 


imp P | 
rarecri se va mai afla sub circa 109 (tovară 


au şi alte vreburi în această zi 
gebit de frumoasă, încă de dimineaţă),[,,,] 


Cîteva minute după ora fixată (era 7) își 


DP” 
Il informez asul 
PD 


iția Ionescu, cu o 
08 aport y locul Sc ântă diplomat în mînă 
1 se aşază pe locul. rezervat 1îngă şofer, 4 â 


In g 
ăvrundem pe autostradă cărti 


ŞI. acul Vitezometrului 


Şii maj 
9 Se 86 anunță deg- 


Ajungem în Craiova. Cu excepţia subsemnatului 


 voată lumea din maşină se interesează cun se ajun- 
ge la tribunal, Oprim nu departe de clădire, Iones= 
cu îşi ia geanta diplomat şi coboară împreună cu 


i civilule E Lă .] 
pas alergător, Ea avea să fie completată ulterior! 


După circa o oră părăsim Craiova, Cei doi în- 


 cearcă să mă convingă că din toată povestea asta 


3 | em scăpat destul de ieftin, că dacă sînţ cuminte 
In zorii dimineţii următoare recursului, seci 


ristul de servici mă anunţă să-mi fac repede bagaj. 


mă voi întoarce acasă repede şi refăcut de la 
"Poiana", care nu e ceea ce ştie subsemnatul că 
este, Răspunăd că nu-mi fac iluzii în ceea ce pri- 


veşte viitorul, Pătrundem în comuna Poiana are, 


rulînd pe o şosea îngustă, ce alternează porţiuni 
asfaltate, cu unele pe care se pot deplasa firesc 
numai căruțele. Nu peste mult timp în faţă noastră 
deplasînău-se relativ încolonat pe marginea îugeze. i 
se zăresc nişte salopete de culoare grei de definit, 
Purtînd sape pe umăr, Vocea din stînga meat 108 € = 
0u âştia?n Zonescu; "Bolnavi, Se-ntore de la ela 
Intrăm pe poarta spitalului şi imediat în fat 


ie cu 
e ea m=cenuşie C 
N0astră se araţă o clădire masivă CI? 2-95 


fă 


un nivel, Şoferul parchează Dacia ia da tel, tn 
prin fereastra automobilului pot citi cu uşura 
o plăcuţă fixată pe zid lîngă uşa clădirii; Pavij, 
nul A, Ptiziologie, După cîteva minute, civilul i 
Ionescu dispar în clădire, Rămîn din nou singur N E 
maşină cu şoferul, Cenrcetez prin fereastră locul, 3 


Alei cu bănci ce nu par a fi utilizate, stîlpi îş ; : : 
lemn şi beton cu becuri lipsă, copaci mai mulţ sau grăbit pe lîngă noi un tînăr, îndreptîndu-ae cate 
A spatele spitalului, Peste nişte pantaloni as piiena 


mai puţin demni ge acest nume, In minte îmi sună a 3 
frazălet "Nu-ţi fă probleme, n-o să facen din tin| pgarvă un ur oou vărgat, iar pe cap are o pălăriuță 


un erou ... Noi nu recunoaştem că avem deţinuţi 
politici", "1 Vezi că vor să te scoată nebun şi să 
ve trimită la Poiana Mare, să facă experienţe pe 
vine", "Pentru fapta ta iei între 5 -15 anin, 
"Zi că regreţin, Îmi amintesc şi reflexia unui cu- 
etător; "Mă tem de moartea întîmplătoare, de aceea, 
viu spitalele", Dar mai ştiu că, oricît de gravă 
ar fi boala de care suferă un om, el nu poate fi 
yinut într-un spital mai mult de cîteva luni e 


bolnavi. Bărbaţi şi fomei scoşi ca di 
supă Şapte ani, Scheletici, vagi în Ze pila 
nurdari sub nişte zdrenţe jegoase, Parcă ți, 
îi răcoare. stu] 

Venind dinspre chioşc, care eîna are ce.vina 
“în primul rînd pentru personalul spitalului, ae 


alți 


S-a făcuţ 


a 


albă, Adiâaşi în picioare, Nu e tuns şi nici murâar, 
îmi mai revin...) 
Sînt chemat în cabinetul directorului spite 
“ului, âr, ftiziolog Kosinski, Pe culoar mă întâlnesc 
cu ele Imi şopteşte în grabă, celăd și cu subînţeles; 
maici dacă eşti "cuminte" ai şanse să scapi repede 
„de zi, Ta cabinet, alături de cei doi securiști, 
doctor neuro-psihiatru Hrijcu Leonarc şi doctor în 
meiicină generală Iacob. Revine şi directorul, şi, 


Privesc din nou pe fereastră, Spre maşină vine "împreună cu ceilalţi doi oameni în halat alo, o por- 
ee = E = : ş j Eri spune : 
o vinără desculţă, îmbrăcată într-o pijama ce aduce = SE nenea spitelulal, se a ara spus 
= 3 : e 7 ! pi : e > i = a, n1l-— Du 
nai degrabă cu o mare cîrpă de şters praf, aruncată) Dacă eşti cuminte n-o să A mul S E za 
peste schelet nVeniţi de La înoazas ei 7h Apo inta Şi „11, N-apuc să rostesc şi ultimul. car E 
5 Sa : = . i g 7, z i meț ai 
de şofsrului. o hîrţie,precizînd că e o petiție, i soioruluL mă mererupe ae șa a a 
Unul dintre portari i > „tor, Tac şi gîndesc că era bine să fi făcu %* 
Să porvari a violat o bolnavă şi ca şi li 
alţii înaintea lui 3 F şi mai-nainte, Ne apropiem de ultimul pavi 
z » n-a păţit nimic, Şoferul refu- Las 
ză rece, dar poliţi = vilionul "O" e înconjurat de un gard de 9 
e îi9os5. După un răstimp tînăra re- | ge ze E de sus e prevăzută cu 
1 „a noueneceite 1 ldeusgăssicia biscuiyi, şgofe- Circa doi metri, Partea de s 
ru i 3 - » > 
11 cere să se depărteze, Tînăra continuă să în” 


ie dimensiu- 
i deli- 
siste, i 
pe a după ce se răsteşte serios la ea, se 
3 r cu ă î 
A &reu să plece âe lîngă maşină, Apar îi 


o 0y 


on, P&- 
ă înalt 


sirmă ghimpată. Garâul închide o curte € 
Latura lui din * 
Di si prin ce 


i năâem în p8&- 
pătru „99 - 


î pate 
„hile unui teren de tenis. 


Mitează spitalul de un teren agric 
Mediu] unui rînd de plopi înalţi. 


"Unăe-l instalăn?" perută printre infi vmiey 


i Lon. 
a m destui cîte doi într-un pat. O voces na tu | 
doă î1 băgăm la salonul doi," Paţu | 


is Gavrilă ieri. 1 ș 
tai fereastră, Priveso rîndul de plopi prinţr 


gratii, Desfao bagajul şi împart cîte ceva din pa. 


chet celor din salon, Intră 0 tînără infirmieră su) 
vină lung la pachet trînteşte în mijlocul sala. 


pri Ş 
nului un vraf de zărenţe jilave, mai mult murdare 
N 


decît curate, Incerc să aleg una care să aducă câţ | 
da cît a pijama, Apare şi "pălăriuța albă”, Locali,| 
zează imediat pachetul şi-l cîntăreşte repede şi el 


âin priviri, "Eşti politic, nu?" -Se recomanâă, n 


servesc cu ceva din pachet, Incearcă să mă pună re. 


pede în temă cu unele din "'tabieturile" lăcaşului, 
Simt nevoia să ies la aer (..,). Pe culoar, o tîni- 


acea zi frumoasă, fs] 


Sora mea încercînă să afle ce s-a întîmplat cul 


aaa Şi unde sînt, ajunge la securitate, În timpul 
discuţiilor purtate 


tat legea,că au îne 
cipită, Îmi relateaz 
re niţel în panică, 
enerveze pe ea) umb] 
oei âes lîngă comuta 
- loo = | 


încerca să se calmeze (sau s-0 


vor îl activa de fiecare dată 


perii . 


În cele din urmă i se spune unde am e 
și face cei peste trei sute de kilometri e 
capitale de Poiana Mare cu gîndul că în e 
uni îl va fece invers fratele , | 

Am trimis-o la Hriţcu să se convingă că e vorba 
de ceva mai mult de cîteva luni, Se va întoarce de- 
zamăgită: "cel puţin un an .,,", 

Am cerut sorei mele să-mi relateze ce s-a în- 
vîmplat acasă după ce n-am mai apărut, Iau cunoştin= 
şă că apartamentul a fost scotocit, ea urmărită, 
verificată la locul de muncă şi interogaţă la secu- 
ritate, Părinţii, pensionari în etate de peste 65 


0st trimis 
9 despanţ 
îteva 


- de ani, interogaţi zile şi ore în şir, atît la do- 
ră asistentă, corpolentă, Dan Marcela, exclamă cînd | 
dă cu ochii de mine: "Uite unde. ai ajuns, Nu puteai. 
să-ţi vezi de treabă, Iţi place acum?!" Mă mişc pri 
curte încercînd să înmagazinez ceva optimism de la | 


miciliu cît şi în sediul securităţii unde, în plus, 
li s-a dictat ce să scrie despre subsemnatul pe pa- 
gini întregi, după care au fost puşi să le semneze 
ca declaraţii personale, Mama - urmărită pas cu 


pas peste tot, Cînd foloseşte liftul să urce la 


apartamentul unei rude are Liftier ad-hoc, Nu mai 
stă singură nici la cozi şi pe drumul spre casă, sub 
diferite pretexte, este controlată şi în sacoşe, 


„Vecinii sînt interogaţi.[ ...] 
cînd le arată că nu au respecr|. 
ălcat-o, devin irasoibili, se prel. 
ă cum un securist întrat se pă! 
Li Ă it 
„ri bolnavii nu sînt verificaţi dacă au îngbiţ 
înd prin birou şi oprindu-se to. 


te 
O rezultantă a faptului,că de cele mai nul 


ea- 
S8u nu pastilele, e că unii bolnavi Le colecţion 
2ă un răstimp, după care. ş : 
ze letale, Alte metode de sinucidere în 


îi le administrează în do= 
paviliont 
= 10 


îi Poema 


43 mai. multe ori, aprinzînă şi Stingîna becul încă 
Ca= 


————. DP 
ivarea de pediurol, aruncarea pe Rasa de 18 

ea vă aflu că în patul în care mă găsesc a 
A ni oarecare şi asta nu prea mă dispune, 0â4 
timp am stat la Poiana am numărat pia 006 decese | 

în pavilion, Dacă un nenorocit se chinuie între Via, 


mează îngîndurate, Aud în jurul meu voci, 


ă ar fi vorba de un Becuri 


su i 
„pstnuează. -* 


bolnav, câ să poată spiona 
în 


» Care 


v dephizar 
pavilionul, IL con 


ărul "securist" nu pare pa 
dootorii vin nu de puţine or; vaotez + = cozi a ri E deloc deranja 
x E oaptea doc pivi nii pavilion, Nu e nraa 
vă şi moarte, noap is € ŞI Bi-mai de cun € pr n p 0 200 
prea tîrziu sau sînt de negăsit (o... $ Cutre, „ocbăret. Îmâ spune totuşi că e cu no aptă poliși. 


murător e că mai toţi mor fără o luminare la cap.) „n dar, că sînt liber să ored ce vreau, [+.+] Ra 
că 


„ste multe zile, Victor Mănăilă, politicul meu va 
a o altercajie cu asistenţa Dan Marcela, Refuză 
ia pastilele şi picăturile, ,] 


Vizitarea bolnavilor de către personalul me= 
ducal se "dilată" în anotimpul călduros, una, la 
rel = petru săptămîni, Mult mai puţine numericeş- 
e decît fugile bolnavilor âin spital, care în 
aceeaşi perioadă, cunosc o creştere vertiginoasă, 
Dr. Hriţcu intră în concediu, u suplineşte la vi- 
ziva bolnavilor dr, Ivanţu. In salonul V vede o fi- 
gură nouă, Nu mă întreabă cum mă simt, ci ce faptă 
>=. După ce află: "ei, mai fă şi acum dacă poţi..." 
Se apropie 23 August, E consemnul care se prelun- 
Seşte multe zile şi după ziua propriu-zisă a săr- 
văvorilor comuniste, Nu mai părăseşte nimeni țar- 


cul, Portarul Banghea Lucian: 
pasărea-n zbor 


moţ de la pavilionul I parvine vestea că poli- 
şioul Pantea Ion l-a lovit pe asistentul Pecaru şi 
că a încercat să se spînzure, Va fi adus la pavilio- 
nul "O", Il zăresc prin curte, Palid, scheletic, 
înalt, Se mişca calm. Poartă o pijama murdară. La 
| gît se mai observă urmele încercării de sinucidere» 
"Îmi relatează că nu cu mult vimp în urmă, i sa. | 
| anplifioat tratamentul, S-a chinuit mult (pagina 
ţii, migrene insuportabile, lovituri de popiilă 
Şi pereţii salonului), Intr-un moment de Dopăoetaa 
re a lucidităţii a apărut asistentul Pescaru încer- 
cînd să-l silească să ia o nouă doză. S-â 0puse 
„S-au luat la ceartă şi în cele din urmă l-a lovit. 


“Nu iese nimenea, nici Ra 
Pantea se află de circa opt ni LA P 


- Nu iese "nimenea” dar vin alyii, Ma- 


$ n apta ; 
şire salvării ne pa a „| Amai stat âoi ani la "Dr, Petru Groza”, Fap 2 = 
escarcă" din timp în timp noi pacienţi: ș î du: pua. La cale deraiere 

Intr= i A E FE a 
229 zi vad aişetnău-se prin ţare un pacient necu- | PESUnă cu alţi indiviz din România; Înaintea 
noscut. P ă pis ee un i eul âin - 

2) cartă pijena şi încălțări mai acătănii, ș de tren Iusase po.uragen românesc din care 

102 Scestuia a trecut însă un marfar 

- 9 a 


i; acuzat de subni- 


a deraiaţ numai locomotiva. A fos Sos 


—.—.. 


a economiei naționale, Esţe născut în judeţu 
nare A făcut demersuri mult timp la spital 


Teleorman e : sa 
petru Groza" spre a fi mutat Inâey, 


din oraşul "Dre 
mai aproape de casă, [+ ..) 


Pavilionul V mai primeşte un "suferind" poliș| 
Se numeşte Popescu Nestor Corneliu. Un bărbat mat 
şi la propriu şi la figurat, Intră în legătură di. Pi 
rectă cu mine în foarte scurt timp, A fost redacţu 
la "Animafilm" unde a făcut şi propagandă religioa| 
să. În urma restructurărilor ceauşiste, se numără 

printre primii eliberaţi din funcţie la studio, 

Este transferat ca muncitor necalificat la o uzini| 


ae 


de ţevi din capitală, unde ia cunoştinţă şi la mol 


dul pratic cu haosul economic, Continuă să facă 
propagandă religioasă şi reuşeşte să mobilizeze 


mulți dintre muncitori într-o acţiune politică, Se] 


duce cu un dosar cu multe semnăţuri la Consulatul 
elveţian, Nu apucă să dea ochii cu consulul, Este 
ridicat de securitate, Urmează ancheţe la secunite 
vea din Calea Rahovei, apoi spitalul penitenciar 
Jilava, tribunalul, Acuzat de ţulburarea liniştii 
puolice şi identificat medical ca schizo-paranoic, 
domnul Popescu e de părere că regimul Ceaușescu 
îşi trăieşte ultimele momente, [...) 


Popescu continuă şi aici 
za facă propagandă politică ş 
ouie cărți, ziare 
- 104 = 


» însă de la început, 
i religioasă. Distri- 
» reviste, caută să activeze pa- 


rea politicilor E: 


jenţii mai răsăriţi, Vine în salonul y 
a pagini de istorie adevărată, Reuşe 
saw tonul. La Y 17108 cu personalul medical prin 
saloane Hritcu 7 pla zar  U Şi mă sfătuieşte pe 
un ton părintesc, că dacă vreau să nu-mi îngreunez 


Şi îmi Gdin- 
ştie să agite 


situaţia, Să încetez contactele cu Popescu, 


Nu reușesc încă să părăsesc arcul, Portarul 
Luci Banghea îmi “spune că paznicii primesc orâine 
speciale de la Calafat (maiorul Florescu) şi din co- 
mună (plutonierul Robu), în legătură cu supreveghe- 


ese] 


Salonul "112" un loc de scăpare? Încăperea nu 
este ca celelalte saloane, 
dispune de alimentare cu apă, dar apa nu alimentea- 
ză, oricum, pavilionul decît puţine ore pe zi. sa 
doi ocupanţi, Unul dintre ei face din nou “iii ai 
vă cu "Spitalul" după cîţiva ani de Libertate, Unii 
din afară "au descoperit la un moment dat, câ să a 
urmat tratamentul ambulatoriu, Se pare, Să Se aa 
l-ar fi înțeles cum trebuie pe pm dr e at 
al țării şi nu ar fi înfierat patrinoşii =: E 
niul agricol, nimeni nu mai considera câ spa 
cut dor de "sanatoriul Poiana” ae Popa za 
vină omul va fi tratat şase TUBE 
nostalgia lui, Aşa se întîmplă cin 9 
în agricultură pe vene apa a ză 
vești și ajungi prin (anumite) SP 


într-adevăr .., Numai 


"spital" de e. 
ți cîmpii 
Te îmbolnă- 


- 105 


De 


Jurista "spitatului!! - care se alătură Sonia (4 
lor medicale oînăd vin în AA babe A găaLcată de 
internaţi, care vor să Ştie oun să procedeze Să Boa, 
pe cît mai repede, Comisiile od tooetogae (medicii, 
Olaru, Marinescu; Predescu) trebuie să facă faţă 
examinării unui număr tot mai mare de pacienţi, pe 
care Hriţou îi propune, spre a-şi descongestiona pa 
vilionul, Comisiile mai renunţă la întrebările pri_ 
vind "sănătatea" politică a pacienţilor cu fapte ni. 
nore şi îi admit tot mai uşor pentru prezentarea la 
Judecătoria din Băileşti, Asistentul Bancă Stelian 
care-i însoţeşte pe pacienţi pînă în sala tribuna- 
lului încearcă şi el să ajute la eliberarea a cîţ 
mai multora dintre ei, Relatează judecătorilor că bol- 
navii s-au "dat pe brazdă" şi la propriu şi la Pigu- 
rat (urmează conştiincios tratamentul, sînt liniş= 
tiți, participă la muncile din spital eto,). Dar, 
cînd sînt interpelaţi de judecător asupra planurilor 
de viitor, mulţi dintre cei lăudaţi de Stelică de- 
zamăgesc pe reprezentantul legii, cînd răspunsurile 
lor cuprind sau tind să Sugereze cea mai mică încli- 
nație de independenţă faţă de politica Partidului 
Comunist, Atunci judecătorul concluzionează că pa- 
cientul nu s-a însănătoşit (- Cîna mai păstrezi în 
tine, încă puţină sănătate mentală, bun sim şi 


demnitate, judecătorul te declară nesănătos şi 
Pevii în 


ospiciu, unde te "însănătoşeştin, pînă cînă 
Hriţcu sau următoarele comisii medico-legale te iau 
iar în cercetare şi-i apostrofează pe cei care au 
făcut posibilă, atît de uşor, prezentarea în faya 


: ia vacă "nu-i mai trimiteţi domne aşa, oricum 
- ie] Dă 


Tre, 


i Îi sîntem aglomeraţi pînă peste 

gă0 întoro în Poi E 
sianţii se reîn A Folâna, une 
a yinuă să primească noi internaţi, f, 


Și 
Pâvilionu] 


.. 


con 


Un nou politic sosit este "injectaţn bină 
Bolnavul "ar fi fost prins în zona magazinului 
guour=0bor, după ce reușise să afişeze în zonă 
gîteva pancarte cu expresii ostile Pegimului comu- 
niste 

La pavilionul "0" (de izolare) domnul Popescu 
Mestor Corneliu e gata-gata să fie trimis acasă 
între patru scînduri, 

Domnul Popescu îmi spunea că în iarnă a simţit 
că=i vine să-şi pună punct vieţii,A încercaţ să în- 
lăture gîndul făcînd mişcare în zorii zilei prin 


- pavilion. În prezent are un început de diabet, in 


coleg de cameră, care a împărţit o vreme acelaşi 
salon cu domnul Popescu, îmi va spune că acesta e 


avut și o perioadă de opt zile cînd a refuzat să 


_ mănînce, 


Prin ţaro continuă să-i binecuvînteze pe lesio- 
nări şi să-i înjure pe comunişti pacientul pană 
Supranumit "legionaru”, A stat la închisoarea cin 
Alud mai bine ae zece ani, Restul, pînă la S0uă- 
zeci, îi completează La "Poiana"!, unde în prezent 


pavil29- 
„Se numără printre schelevele arbulante ală £ 


Afară 


ZA PSI al aSe 
Mului, Nu prea mai are forță nici în 8 ile de 18 


Dă 


AU mai are nimic şi pe nimeni, Autorităy 


Băileşti se Wîndură” de el şi-l eliberează, Dup 
cîteva zile, în “spital”! se aude că Tănase a dece. 
date ş i Pee 

La tratament constat că ni s-â mărit doza de 
în cabinetul său, Eriţou îmi răspunde 


medicamente + 
e tavan: "ordine 


nedumeririi ridicînd un braţ Spr 


de ss, sus, 


D1, Popescu îmi spune că asistenta — şefă Vera | 


i-a percheziţionat lucrurile şi i-a confiscat mate- 
rial politie seris ("Europa Liberă" şi'Vocea Ame- 
vicii" difuzează între timp cîteva din scrisorile 
concepute aici,-de dl, Popescu). 

Sînt chemat la cabinetul asistenţilor, Asis- 
tenta îmi cere să mă pregătesc pentru prima injec- 
ție de cînd sînt în spital, Mă duc la Hriycu şi-l 
asigur aproape disperat, că mă simt bine, "Nu-i ni- 
mic, Ai să te simţi şi mai bine ,.." îmi va răspun- 
de, 

La dl, Popescu nu mai sosesc fraţi, ci vin 
nişte "tovarăşi" care îl scot în ţare şi-l fotogra 
fiază în toate poziţiile, 

Mă hotărăsc să fug.[,..] 


- 108 - 


„ Yaţiei domului Badea Gheorghee 


MĂRTURII 


Martorul; Badea Gheorghe 


,R, Badea Gheorghe este fost ofiţer actiy al Mini 
verului Apărării Naţionale, domiciliaţ în i eipi 
ja vîrsta de 29 de ani, în urma wei hepatite epide.. 
mice, este pensi.onat, După această pensionare consta- 
„ă vagpecte care nu corespundeau cu cele învăţate la 
lecţii politice, Am aflat (de exemplu) că nenbrii 
C,C,-ului aveau servitori, că duceau o viaţă de luz 
gi că foştii ilegalişti (pensionerii F,1.A,P) pri- 
meau pensii mari pentru nişte fapte lipsite de impor- 
tanţă"e 
Consecutiv acestor ultime constatări începe să 
elaboreze unele scrisori critice, 

"Daţoriţă celor arătate mai sus, precum şi da- 


 torită faptului că nu mai puteam să acoepi unele 
afirmaţii pe 


care le crezusen a fi adevăruri 
inconţtestabile din noianul de lecţii politice care 
mi-au poluat viaţa, am scris la CeCe al P.C.R.0 scri- 
soare cu conţinut oritic în care am arătat o parte 
din aspectele cu care m-am confruntate 
Scrisoarea ajunge chiar la cei criticaţie 
această situaţie continuă însă cu serisori 


 mmonime, În final este arestat şi internat 18 Spi's- 
i lul de psihiatrie nr.9. Această parte P 
„ Mente oare contribuie la elucidarea aspectelo 


rezintă ele- 
m ani- 
neuropsihiatr ieie 


hilăr4 jutorul 
darii oponenților cu aju ultima parte & decla- 


Din acest punct vom reda 


- 109 - 


vă ultimă sorisoare ș începîna aia 


început urmărirea meâe Casa (locu 
pe atreDionisie Lup, 


= ] După aceas 
na: 
se afla atunci 
pază permanentă (ziua şi NOapţe 


ili bine dezvoltați fizice Pe la 


ţa mea), Care 
mi-a fost pusă sub 
formată din 2=52 iv 


î februar 
sfîrşitul lunii | 
pentru ca să mă prezint la securitatea din str, Şte, 


fan Furtună nr, 120, Acolo m-a luat în anchetă unu] 


care s-a recomandat Nedelcu Ştefan cu gradul de may. 
(era nume fictiv), După vreo 2 săptămîni de ancheţi, 


ri zilnice, pe data de 12 martie 1965 am fost ares. 
tat, băgat într-o dubă şi dus la: Spitalul de psini. 
atrie nr.9, la secyia a opta condusă de ar, psi- 

niatru Tomorug Epaminonda, pentru ca în baza unui 

decret ceauşist cu nr.12/1965 să fiu declarat bol- 
niv psihic, periculos societăţii, S-a folosit aşa- 
dar împotriva mea abuzul psihiatriei în scopuri po= 


litice, Acolo am fost supus unor situaţii umiliţoare 


an iost băgat într-o încăpere cu bolnavi violenţi 
(agitaţi), il-au bătut un ţigen şi un alcoolic, Am 
20st "tratat! ou medicamente contraindicate pentru 
saterinţa mea organică 
marele meu noroc a fost că am întîlnit acolo pe m 
îost coleg cu numele de Stanoa, Acesta îndeplinea 
func via de "soră şefă", Datoriţă lui pot spune că 


an putut să scap cu viaţă, Aceasta deoarece pe unii 


pe cei ca mine îi evacuau în aşa zisele spitale 
isoare ca cel de la Zalău şi de la Poiana Mare 
judeţul Dolj, De-acolo unii nu ştiu dacă s-au: 


mai eliberaţ, P 
- 1lo = rintre aceştia mi-l amintesc doar PP 


pu a 


F- 
E 


ie 1965 am primit "invitați 


(hepatită cronică agresivă), 


| truge, deoarece nu a făcut alt 


) timp relativ scurt de la excludere; 


mul Volosin şi pe avocatul Arme any 
putut sta de vorbă deoarece sr 
„că vimpul de către &enţi.i inţe 
și că era foarte greu să legăn Yre 


009 
AG Cu alţii 
4 suprave 

mă i 


9 amiciţie,, 
Dealtfel acolo erau internaţi proveniţi di 


3 airecții: unii direct din ancheţa securității (ca 
gi mine), unii proveniţi din penitenciare (din a 
sori) a0egbia erau dintre 091 care nu nai puteau re- 
„ista la regimul împus acolo în închisori ez e 
şi simplu se îmbolnăveau de nervi-cea de A 3<a cațe= 
gorie 9 formau cei care erau fle securiştii, fie mili- 
ieni, fie activişti de partid care, în exercițiul 


“ uncţiunii fiind,comitau fapte condamabile (chiar 
gi crime), Pe-aceştia îi salvau de la pedepae pe 


cale medicală, Printre ei erau, de obicei, alcooli- 


> ciie 


Am stat internat acolo pînă la 1 iunie 1965, 


| cînd am fost eliberat, Am primit un diagnostic fic- 


tiv gi-am fost obligat la tratament ambulatoriu pen- 
tru tot restul vieţii, A venit însă un alt decret 
ceauşist (cel cu nr. 313 Qin 14.10.1980), care m-a 


scos din această situaţie, Am fost pus aşadar într-o 
situaţie umilitoare gi inumană timp de peste 16 ani, 


După iegirea din spital am fost exclus şi din 
partid ca "duşman al socialismului”, pentru că an 


susţinut cu argumente, luate tot din doctrina ideo- 


logiei marxist - leniniste, că socialismul nu vă fi 
veşnic (aşa cum suaţineau ei) şi că se Va auiţ6die= 
oeva în afară de înlo- 


Cuirea unei burghezii cu alta mai perfidă. DUPE 


am fost rechenat 
sall 


——”.. 


artid pentru 


e elemente dubioase e 
de securitate Piticu Constantin cu 


sat oondamaseră la lo ani înc. | 
dat în scris vreo 3-4 denisi; 

obate, Sigur că n-am forţa 
securitatea, care m-a chema | 
1,mi-a pus în vedere că, în 


| 


"meritul" de a fi tezu! 
N 


in p Il descoperi seră f | 
A 


gi reprimi 
partidul d 
fostul. ofiţer 
nişte eserocherii şi 
soare, Eu însă mi-a 
care nu mi-au fost apr 
nota pentru motivul că 
şi după ieşirea din spita 
az că nu-mi văd de treabă,voi mai avea de-aface cy 
umealor... Îmi era teamăe 

Şi încă ceva: eu am scris într-o scrisoare şi 
cîţeva versuri din poezia" Împărat şi proletar! de 
îminescu, Mai precis acea strofă în care se zice: 

"2ârobiţi orînduiala cea crudă şi nedreaptă", 

Un colonel m-a acuzat că am scris eu acele ver=| 
suri şi mă obliga să recunosc că eu le-am scris,can | 
în felul acesta: 

- Tu ai scris bă, asta? eu i-am răspwuns că nu 
eu, ci Eminescu, aşa cun an şi arătat acolo, El îns 
nu şi nu; să recunosc că am compus acele versuri,și 
dacă nu intervenea altul cu pretextul că trebuia să 
plece imdeva, unde era aşteptat, colonelul ar fi în- 
sistat în a mă determina să recunosc că versurile | 
ar fi fost scrise de mine (7), Chiar gi începuse cu 
amenințările şi insulţele la adresa aa) | 


| 


[tă 


ANCHETA 


fra mente din 
( z manuscrisul; "Medal ioanen) 


Mihai Puşcaşu 


Se consuma Ş doua parte a nopţii de 7 spre 8 
mai 1947, Se terminase cam pe la miezul nopţii 
momentul de mare răscruce în viaţa mea, TA pa 

O coloană de trei mașini, trei jepuri aie 
ne, înghiyea cu lăcomie kilometru după kilometru 
calea de la Ionăşeni, satul meu natal, la dial 
de la Botoşani la Suceava, aşa cum arătau tablele 
indicatoare bine luminate de către razele de lună, 

Mă aflam în maşina din mijloc, încadrat de ce- 
lelalte două, înțesate cu o parte din potera ce mă 
vînase. 

Îmi legaseră mîinile la spate, în cătuşe niche- 
late, tot americane şi acestea, care prindeau 
încheietura mîinii cu cantul, nu pe lăţime, Aveau 
un dispozitiv, datoriţă căruia, atunci cînd prizo- 
nierul mișca mîinile, cătuşele se strîngeau nai 
mult pe mîini, Şi cu cît se mişcau ntinile nai rult, 
cu atît cătuşele se strîngeau mai tare, pînă se 


întrerupea circulația sîngelui, pînă îţi intrau în 


carne, 
Nu aveam de unde să cunosc & 
Și chiar de aş fi ştiut-o, 


ceastă arăcie, 


n-aş fi avut cun să pre- 
l-a113 - 


——.——— CC 


ea ce urma să se întâmple. io ve dun 
ee popă de anu vorbi nimic e ue de Tăs, 
luasem a întrebarea, Cum ve numeşti, 
în felul acesta voiam să-i Su eeiin PS ancha | 
vatori să-mi arunoe-n faţă, bucăţică cu bucăţieg, 
ceea ce ştiau ei despre mine, pentru ca numai dupy | 
să pot gînăi la ceea ce aş fi putut eu mă. | 


vinș 


punde nici 1 


aceea; 


pundee Se 
Deci, simplu, deocamdată, mut, MUT, chiar 


de-ar fi să taie din mine, Și dacă se va întîmpla 


ca muţenia-mea să fie interpretată drept consecinţi i 


a şocului prin care am trecut, va fi cu atît mai: 


bine, Simplu, .., cît de simplu-mi era să raţiona| 


aşa, cu entuziasmul şi lipsa mea de experienţă la 


cei 22 de ani, pe care urma să-i împlinesc în tin | 


pul anchetelor! Totuşi o asemenea tactică care au 
prevede în primul rînd salvarea persoanei tale, 
tulbură pe anchetatori, 

Era vorba nu de soarta mea, soarta mea era 


pecetluită, Mă vor preda ruşilor, voi muri în anchej 


tă sau pe parcursul anilor ce urmează a-i petrece 
în temniţă, 

Era vorba de soarta acțiunii în care mă anga- 
Jasen, Era vorba de'soarţa a sute, poate mii de 


oemeni, care ar fi urmat să cadă în lan , dacă eu 
aş fi fost slab la anchetă, 


[3 


ruşinea de a 
biciunii mele 
= 114 = 


Ajută-mă Doamne să mor pînă -nu voi trăi 


vedea arestat pe cineva din cauza sli”! 


Dia 


î buzunarul pentru ceas 
jonului în partea stingă, se afla o hintiuță y 
arăea «„+ Nici cît jumătate de palmă ea : (ă 
dar continutul ei, este adevănaţ 
era un chibrit de la care se put 


) 39 botelia panta. 


uprafaţă , 
» Cifrat de mine 
Li 


“a aprinde vîlyă- 


vala, Fuse 
Cu cîtă uşurinţă aş fi înghiţit, nu o hintiu- 


yă oa aceea, ci un şomoiog întreg de hîrţie dacă 
aş fi avut liberă, o mînă, numai o secunăă, 

Qătuşele mă strângeau întocmai ca şi colții 
unui cîine dresat, 

Doi erau, după cum constatasem cînd mi se pre- 
zentaseră, şefii acyiunii de arestare: Izu Rukenstein, 
şeful Siguranţei Statului la Botoşani,şi omologul 
său de la Rădăuţi, Binner, 

Se revărsau zorile. Intrasem în orașul Sucea- 
va, M-au introdus într-o cameră spațioasă situată 
la subsolul sau demisolul închisorii, 

Într-un colţ, puse în formă de piramidă, ca 
pe vremuri în taberele ostăşeșşti, cîteva arme tip 
carabină , 

Aşezaţi pe scaune în faţa unui birou mare-doi 
indivizi, îmbrăcați civil, În 1947 încă funcţia 
ca poliţie secretă, "Sigurenţa Statului”. Sporoveisu 
în abur de cafea şi fum de ţigară, Cînd s-au ridicat 
în picioare, parcă nu se mai terminau, așa erâu de 
lungi şi de laţi în spate, Unul sprinten, ae 
castaniu, sub 4o de ani vîrstă, Celălalt, rate | 
on, pistruiat, cu buze groase, în jur 4? 9 
ni, 


115 


ctor general 


să trăiţi țovarăşe inspe îs: a 
e a este 
răi tovarăş8 inspectori Ada. E A Zepo | 
tat Rukenstein, împingîndu-mă de la spate, 
_ Ia dă-te nă banditule mai încoa ,, să i 


văă mai bine la faţă, mi s-â adresat cel chipeș, 


- Puşcaşu; 


tor gen 3 
va, tovarășul Manole Bodnăraș, frate cu tovarăşu 


3mil Boânăraş, a Zis Rukenstein, arătînă către cq 


ce voia să-mi vadă mai bine faţa, 


Despre cel mătăhălos şi buzat, am aflat mai 
tîrziu că era Pompilian, vechi slujbaş al Siguran,| 


ei Statului, cu state de plată în poliţia lui 
Armand Călinescu, trecut în solda lui Antonescu, 
ajuns apoi în serviciul noului regim ca "specialisi 
în probleuă" (tov, inspector). 
Un sergent de stradă şi un subofiţen de jan- 
darmi, mă urmau cu cîţe un sac încărcat cu ceea cs 
mi se conZiscase la domiciliu, Au depus sacii 1îng 
birou şi s-au adresat acestora, 


- Jandarm, tu să rămîi aici la uşă, a zis 
Binner, 


lian) 
- Sigur,tovarăşe inspector, 
- Bine? Bine? Cusături? Căptuşuli? Hai s-0 


facem înc=o daţă, Asta-i hoţ, nu glumă, 


5-a început Pompilian să-şi facă meseria, | 


la gulerul hainei pînă la ciorapi şi-ncălyămint?» 


tot i 

ovul a trecut printre degetele-i, cîrnăciori, AP 
cat cu cap şi nîini, 
= 6 


ha 


ai în faţa ta pe tovarăşul Înspe, |. 
eral al Siguranţei Statului, pe toată Molay,. 


- I-aţi făcut percheziţie corporală? (Pompi-| 


la tălpi şi ghete, sufla gre!| 


„ze 


ELA mi se tăiase respiraţia, Tni b 
mtapleLe-ni Ade ae să plesnească, ian în piept 
„partea stingă, bătea tare, un ciocan, Broboane 

si frunte, subraţe, izvorau mereu, mereu 
Mulyumit sau nemulţumit, mătăhăLosul poLiţai 
greoi ps scaun, 


ubuia Capul, 


peois 


„— Stai şi tu pe scaun, mi s-a adresa, 


Era şi timpul să mă așez, Mă clăţinan pe pi- 
oioare e motul se-nvîrtea în jurul meu, Cele citeva 
momente de. groază, prin care trecusen în ţimpul mi- 
nuţioasei peroheziţii corporale, urmate de al doilea 
şoc; oonştiinţa că hîrtuiya mai este la locul ei, tă 


ş epuizaseră 4 


Cît de mult am încleştat fălcile, să nu ni se 


audă oftatul de uşurare! 


Rukenstein şi Binner goleau cei doi saci aşe- 


 zînâ pe birou în faţa lu; Rodnăraş, teancuri, tean- 


curi, conţinutul lor, 

Bodnăraş răsfoia precipitat, cînd o caris, | 
cînd un caiet, cînd o publicaţie comunistă, 

A întîrziat puţin cu privirea, în albumul. cu 
fotografii, 

Bl, fostul fotograt, pînă d 
bat din nas, 

A trîntit o carte în teancul din 
Și a putnit nemulțumit. [...] 


e curînd, a strin- 


care o luase 


| cînd activi- 
Pompilian deşi urmăre carta 

e golis€e 
tatea de pe birou, cînd pe gei doi car E a 


a cu ochii 


OO 


jandarmul ce stătea smirnă la uşă 
) 


sacii, cînd pe 


y ă rătăceș PI 
părea SR se străduia să-şi amintească ceva, 


S-a-ntors către minet ia; sooate-ţi şireturile și 


cureaua! Dă-le-ncoace! Fig 


| ba 
ce-a fost să fie s-a-ntîmplat, Intîrziindu., 


degetele la inelul 
rului pentru ceas; 
sărit şi nu s-a lăsat pînă n-a găsit-o, 

cîtă lumină i-a deschis faţa! Cîtă bucurie-i 


ţîşnea prin ochi! privea uluit, fericit, la minus- 
cula hîrtie pe care a şi început să o citească... | 


A despăturit-o cu încetineala cu care își fi. 


lează cartoforul cănţile, 
S-a apropiat şi Bodnăraş, Ceilalţi doi, păs- 


vrau oarecare distanţă. Aşteptau cu gurile căsoate, | : 
Jandarmul, la uşă, nu sufla, Scrisul acoperea doar | 


— “aţă a hîrtiei, pe o suprafaţă cît două foiţe 
e a De la prima vedere se observa că nu e 

I-o limbă străină, însă oricum, n-aveau cum să 
o traducă fără ajutorul meu, 


Q a : Ş 
pins Au Foarte simplu, chiar naiv, Am în- | 
cu o literă în £ i 
» Scriam b, pentru b aţă. Astfel, pentru 
2 devenea a, 4 
rpmjubj, Ca ş 

„distanţă într 
- 118 - 


a 


dă 

ge Păempla pentru cuvîntul -poliţie= 

Beigoupie puțin treaba, nu lăsan 
inte, nu puneam semne ortografi- 


Di 


ve privirea în BOLe. : 


jertat» 


ou pricina chiar deasupra buzun, A 
a simţit foşnet de hîrtie, A al 


scriem o şi aşa mai departe! 


„Să stau la verţicală, A luat din pirani 


1 cele de punctuație, 


ic Coa 
8 şi = 0d cane [ 
2 u mine şi numai eu îi era exclu- 


entr Cuno3t 
şiv P Şteam cheia 
greşeala de fi avut asupra mea un e: ERE 


sumânt după legile conspirativităţii, 


do era de ne- 


Obişnuiam să p>rt un asemenea înscris asuvr 

2 a dy pra 
mp0 21, doua, pine îl aşezam bine în memorie 
ş-apoi îl distrugeam,[...) 


A luat foiţa în mîna sa şeful cel mare, A scru- 
vat-o cu atenyie, apoi mi s-a înfipt în faţă citeş- 
șe iute, ce ai scris aici, că dracu te ia! 

N-am răspuns, n-am clipit, Mi-am făcut cruce 
cu limba şi m-am rugat: Doamne, este începutul, Fă 
Doamne să fie sfîrşitul! 

Întti mi-a repezit un pumn (cît gamela), în 
frunte, Apoi un pantof în burtă şi dus an fost la 
duşumea, 

Și dacă nu mi-ar fi fost mîinile la spate j=ze) 

Şi dacă nu mi-ar Pi fost mîinile-n cătuşet,..] 
şi dacă, cătuşele n-ar fi fost eamericane,,..] --+ 


A mei dat sau poate a mai călcat ci pantofii 


|. Jar a intervenit Pompilian, 

- Movarăşe şef, stayi puţin, 
plecăm, (îl obosea plecatul). Staţi să- 
verticală, Şi m-a ridicat la verticală. : 
pă tovarăşe şef. Pineyi-l Di in piu a 


nu trebuie să ne 
1 punem lă 

Numai 0 cli- 
grăduian 


dă două cară 
E: 1392 


e 


binet tOVe şef, poftiţi 


asta, la fele 
a vreacu 


prindeţi-o de ţeavă, a, i 


4 în spatele meu, lăsîndu-l pe Many, 

Acuma, lucrăm, rînd pe Sand Cadenţay | 
în fața mea, ' 
Bu îi dau ou patul armei în spate, e deal Se va 
apleca în faţă. Dumneavoastră îl veţi "redresa" ;, 
un pat de armă-n piept. Va veni pe spate şi-l voi 
vedresa eu şi tot așa , îl vom sprijini pînă va 
vorbi, 

Ş-au început să lucreze: precum țiganii fău- 
rari la două ciocane pe nicovală, Aveam impresia | 
dacă voi scăpa vreun vaiet, vor ride de mine. An în. 
cleştat fălcile şi mi-am muşcat limba, să nu se au; 
nimic de la mine, Qîte un icnet, la fiecare loviţu- 
ră îl scăpan totuşi .,. hîo .., hîo ,.. hîc ,,. mă 
plecam în faţă, mă plecam pe spate, în ritmul de 
pe nicovală „.,. - 

De cîte ori mă voi fi legănat în faţă şi pe 
Spate, nu ştiu ,., 

Mi se împuţinase aerul, mă înăbuşeam. Un poonet 
Scurt mi-a luat auzul, mi-a tăiat respirația, Am sci- 
pat încleştarea maxilarului, A bufnit pe gură şi pe 
nas zeamă roşie, spumoasă, caldă, sărată, Parcă an 


văzut plutind alene pe deasupra mea, 


Scaune. pantofi, pantaloni, un bo pistruiat cu bu- 


ze groase, un jandarm - 
tunecaţ 


... 


Cît o fi durat? 


M-am trezit sub jeturi de apă rece, Auzean, 


li-an deschis ochii, Un înger păzitor, parcă mi-a 
șoptit: prelungeşte le 

Ge se petrece, 
- 120 = 


Şinul, Ascultă ... Stabileşte 


arme, birouri, | 


» toate de-a valma „., S-a în. 


) «să 


Jite-l că respiră, 

„ Mai aruncă-i apă în faş:, 
„ Opreste! Jandarm, întoarce-1 pe dreapta, 
Scotei-i cătuşele, 
La cine-i cheia? 

A fost momentu-n care am simţit că an 
ginţeam că-mi sfîriie cuțite -noinse=n mini, 
sreb şi acuma, cum de am reuşit să nu urlu, 
_ — Poftim cheia, 

- Nu ştiu dacă mai pot fi scoase, Uitaţi-vă 
şi dumneavoastră cît s-au îngropat în carne, 

„ Rukenstein, Binner, de ce i-aţi strîns e1ig 
de mult cătuşele? 

- Le-am fixat numai atît cît să nu scoată 
pumnii, dar vedeţi dumneavoastă, ştiţi că au dispo- 
zivivul acela care le tot strînge automat dacă mișcă 
mîinile, Şi e... le-a cam mişcat pînă a leşinat, Um- 
flătura a crescut din cauză că i s-a întrerupt cir- 
culația sîngelui, Ă 

- Hai, pune cheia, trage de ele, ce vă tot 
codiţi? 

- Nu se poate introduce cheia, atit i s-au 
apropiat umflăturile de la o mînă la Ea, i: 
—Aduceţi un bonfeier, Să tăien cătuşa cu pIr 
za de bonfeier, 

- N-avem cum, e pe cant, 
în umflătură şi ce oţel are e... 

„> Şratunci, cum? Ti tăiem miini 
scrie declaraţie? 
„-Măcar dreapta s-o salvân» 


Şi mîini, 
Mă în= 


e aproape îngropată 


1e? Cun va nâi 


Za [8 ae 


D.C | 


i o şoaptă vimidăe 


Le=am atras atenția, Le-am deţ. aug 
t astfa 


E abia î şi eu? l de 1 
- i voie să Încerc : Ă 'andarmul ce-şi des ide 
i Apei Hai jandarm încearcă şi tu pi eg : obţinut amînarea Fie Mt dt 
- Da- i : ani , care avea atţ 
e mele, n-ave 5 atîta ne- 
Ce se petrecea la mîinil am Cum sia. 


[am auzit murmurînd cu voce sugrumatăa 
încerc acuma să-i trag cătuşele, 

Cu toată hotărîrea mea de a nu mă văita, îi 
pat un muget ca de vită-njunghiată, de m-am spe= 


Predomina senzaţia de tăietură în 


să-mi dau seama. 7 
Mă ardea într-un chip sfa. 


carne şi parcă sfîrîia, 
Şietor e 


- Bi? 
— Încerc să strecor cheia printre mîini, că 


prea s-au împreunat, Aici, aici trebuie să fie 1ă- 
caşul pentru cheie, Am nimerit, 

A urmat un văcănit, Apoi aceeaşi voce mi s-a 
părut blîndă, înăbuşit: s-au descuiat, Uitaţi-vă, 
s-au căscat cătuşele la maximum şi încă n-au ieşiţ 
complet din carne, 

- Ei, acuma nu mai are importanţă că s-ap 
mai rupe şi bucăţi de piele, poate și mai mult, 
trage zâravăn către pumni, 

- Să mai așteptăm puţin, Acuma-ncepe să cir- 
cule sîngele şi poate s-or mai retrage umflăturile 
(Eoogași voca), Uitaţi-vă, deja se colorează părți 
Gin suprafeţele vinete, 

E . > 
ă sat upul să dau semne vizibile de revenire, 

gemut în surdină şi prelung, 

Am oftat, 
de sînge, iar ea am tuşit, aruncînă cheaguri | 
pan E eta nas, încă se strecura un firicel | 
de pe duşumea ca aa pe sub bărbie, pînă în balti 

care stăveam cu obrazul drept, 


Am deschis ; | 
deschis, ochii, Am închis ochii şi iar i-am 


scă 

riat eu însumi, 
Gata, gata! Le-am scos pe amîndouă mîinile. | 

N-are decit o julitură din care curge puţin sînge, 

Uitaţi-vă,  umflăturile se retreg, |...) 


- Ridică=te! Mi-a comandat Bodnăraş, 
= Ca să te ridici de. jos, chiar cînd te trezeşti 
nu dintr-un leşin, ci dintr-un somn obișnuit, tre- 
buie să-te ajuți cu mîinile, măcar una, 

Mîinile mele n-au răspuns, Brau moarte, Aju- 
tîndu-mă cu umerii, cu coapsele, doar m-am tiîrit 
puţin pe duşumea, 

- Ia, sculaţi-l voi! 

Prins de umeri, de haine, m-au ridicat La 
ticală, Am putut să mă ţin pe picioare. Brațele-mi 
cădeau inerte pe lîngă corp. Simţean însă, cun ce 
sus în jos, întocmai ca un dezgheţ, cobora încet 
o furnicătură calâă, pînă la coate, pînă nai lose 
Mi-au rămas amorţite, încă vreo qouă ceasuri, pal- 
mele, degetele, 
- Jandarm, mergi c 


ver= 


u el la spălător şi cură- 
. 123 = 


văl, 


2510253 


Am pornit olătinîndu-mă vare, gata să mă ii 


cu capu-ntr-un perete. 


„ Ta=l de braţ! e. 
A fost bine o-a aşteptat această dispoziţie, 


îmi era tare teană să nu observe bunăvoința ce o 
manifesta. 

Am ajuns la Sp 
mat de chiuvetăe 


ălător, A închis ușa, M-a reze. 


_ Puteji sta aşa puţin? Pînă-mi scot vestonu | 


şi-mi suflec mînecile, N-am putut să-i răspund, Mi-a 
fost tare greu, dar se impunea să-mi păstrez "mu- 
venia", Să 
M-am sprijinit cu burta de chiuvetă, arătîndu-l 
că pot sta pe picioare, Mîinile încă nu mă ajutau, 

M-a spălat pe faţă, m-a şters, Cîte o picătu- 
ră, rară, de sînge mai venea pe nas, 

- Trageţi apă rece pe nas,să se oprească sîn- 
gele. Poftim, Şi-mi ținea pumnul lui, căuș, cu apă 
rece, Metoda şi-a făcut repede efectul, 

- Clătiţi-vă gura, Din cauza mîinilor nu pu- 
team să-mi duc gura la robinet, deşi mă căzneam, 

— Nu-i nevoie, Luaţi tot de-aici Gin pumnul 
meu. Aşa, Scuipaţi, Încă o dată, Clătiţi-vă gura, 
Nu cumva să mai vină sînge şi pe gură, 


53 
2 X 


Peste cir: 
circa 0 oră am ajuns la noul meu domi- 


= stabil, pentru cît urma să: dureze anchetele, 
(mai = iunie 1949), : 
4 = 


ciliu 


Noua mea casă era o celulă ae tu 
ja etajul 1 al închisorii Suceava 
într-un fund de culoar care încep 
zit dispoziția lui Bodnăraş: celula nr,] rămîne goe. 
1%, Aici la 2, va sta. singur, Celula 3 să Sida 
oală şi începînd cu 4, veniţi să facem repartiţia 


celorlalți. 
Ancheta, care nici nu începuse bine, e. fos 


complicată. A fost încîlcită, A fost sîngeroesă, [...] 


rca 3/2 metri, 
+ Hr8a celula nr.2, 
sa cu nr.1, Am a 


Celula mea avea; o duşumea proaspăt unsă cu 
un amestec de motorină şi smoală; patru pereţi albi, 
care mă priveau cu totală indiferenţă; o fereastră 
cu gratii groase, situată la aproape doi metri înăl- 
țime şi o uşă grea, ferecată cu multe fiare, Aceas- 
vă nşă avea cam la înălţimea frunţii omului, o gău- 
rice prin care putea trece o ţigară, Rostul ei era 
acela de a da putinţă pazei să privească în interior, 
Se putea privi prin acea "vizeta" şi din interior 
spre culoar, pentru că dispozitivul, ce trebuia să 
împiedice această posibilitate, era defect, [...] 


s-a declanşat ac- 


Tot a doua zi, pe la ore 8 
se închideau zăvoâ- 


tivitatea, Se descuiau zăvoare, 


re, 
i otcoa- 
Plecau paşi, ac, ac, țac» marcați de P 


i 1, țac 
vele cizmelor jandarmilor, se Înapoiâu paşi» ac» 


ac, țaa şi iar zăvcare, lacăte şi chel sa 


Da A 


ă care Şi cum nime 
'_a venit şi mie rîndul, Păvăloae (Bara, [oveau rea 
1-4 N 


1 la îndemînă, Se manifeg Cu ce-i 


M 


tras zăvoareley & Împins uşa la Pony | era DA cu pumni [dei “1 &nuce gen de 
nubgeliejie , făcut semn să îl urmez, iar ey n N pitejie- te : ) pi icare, palme 31 taga 
Jehdarai Ac 2t Sa culoarul, Am făcut apoi la FE,  matarie puduială, scaune rasturnate răenete dr di 
executat, Bra aa scurt şi puţin la stînga, a vea celor ce loveau, treabă noozganizată, pica 
ee Ec intra într-un birou la uşa căzuţ | nouşit să ce Saam Ciminlda bi 
Ea: 9, StlasURe Boat; DE GALEI după. noima js pe PARERE a sărit cu DL oaia be a 
daduse s-a aşezat jandarmul, Deci, activitatea lu gumeâ+ pp ară 


373204 însă imediat, după cît am observat la un 
| semn făcut de Popyk, fapt din care am înțeles 
aveau nevoie de mine sănătos, 

- Jandarm, ia-l şi du-l la celulă! a ordona 
deschizînă uşa, Popyk.[...) 


în continuare era aceea de a mă aştepta, 

Mi-am dat seama mai tîrziu, cît de cumpliţă 
putea fi aşteptarea la acea uşă, nu tapiţată, ci 
ai scîndură obişnuită, pentru un paznic ca jandan| 
mul meu, 

Birou? Mai curînă atelier, pentru că acolo, 
Se muncea, nu se gîndea", 

în jurul unei mese mari, aşezaţi pe scauie, 
aşteptau patru "muncitori", printre care, se părea 
că unul era şef; blond, pistruiat, cu cărare impe- 
cabilă pe partea stîngă a capului, Purta ochelari 
cu ramă de aur, Am afla cu timpul, că se numea 
Popyk, şeful siguranţei Suceava, Urmau, Rukenstein,| 
Binner şi Bubi Segal, şeful siguranţei Dorohoi (pe 
asunci exista judeţul Dorohoi), 

- Ei, măi, te-ai hotărtt să vorbeşti? a între 
bat Rukenstein, 

- 7? 


că 


Au urmât torturile fizice, 
"= Nu vorbeşti, mutule? 
- vorbeşte Ganăhi! 
- Lasă, o să-ţi scoatem noi limba, că și aşa 
nu o foloseşti, 
M-au aşezat pe un scaun cu spătar, Mi-au Ls- 
gat mîinile la spate, pe sub coate, apoi zdravăn 
de spătarul scaunului, Mi-au pus călcîiele pe un ia- 
bureţ. Mi-au legat meşteşugit gleznele de taburet 
ş-apoi doi dintre ei, unu-n stînga, unu-n dreapta 
taburetului, cu cîte o bîtă de care issa ale 
amîndouă mîinile și au început să lovească în st 
„le mele, Băteau, Sacadat „apăsat, ca-n len 
În hotărîrea mea de anu ră văita, i 
fălcile contractam muşchii încordan voinţă. 


dir A Port supren de 
Scăpa totuşi cîte un hal într-un efo? ca ra bla 


- Cum te numești? întreabă Popyk, 
Acelaşi răspunş, 


ne , 
str îngean 

Au intrat în fond, Primul care m-a lovit cu 

9 palmă zâravănă peste Paţă şi încă una peste cap 


a fost Rukenstein, Apoi rînă pe rînd, au intrat în 
activitaţe toţi, 
= 1060 a i 


—.—.—.— O 


am. strîns genunchii; an tîrît tabure | 
1-am penâulat puţin de au rămas biter, 
m-am văsturnat printre pioioarele Tu 

E 


răzvrătire 
spre mine; 
în 69548 duşunea 

pi e dușu 
Lordi 94 ie tă iastalayia., Pentru a-mi lua 
sibilitatea de a repeta figuri, un 
aşezat pe ghenunohi, iar cei doi şi-au relua mona, 

Din “timp în timp mă întrebau dacă vorbese 31 
cum nu primeau nici un răspuns continuau "ancheta 

Bănuiesc că la un semn al lui Popyk s-au Opal 
Erau congestionaţi ca după un efort care impunea 
pauză, Pe mine curgeau sudorile, ii-au dezlegaţ, m, 
pile ghetelor ieșiseră din cuie, 

- Jandarmi A intrat jandarmul, Era paliă și 
tremura de parcă el fusese pe locul meu, 

- Unde-i sfoara aia pentru dosar? a întrebaţ 
Popyk. Ia de aici ghemul acesta, leagă-i tălpile 
la încălţăminte şi pune-i picioarele în ligheanul 
cu apă rece 20 de minute, Uite colo ligheanul, Ai 
ceas? Nu-i scoate încălţămintea, După aceea î1 dui 
la celulă, pe picioarele lui! Ai înțeles jandarn? 

- Am înţeles, să trăiţi, 

Cei patru, obosii, s-au așezat la fumat și 
la taclale, : 

După 20 de minute am ieşit, călcînă cînă pe 
cuie, cînă pe jar, - 

Mă clătinam, 


= Fleaşc, fleaşo,, mi se auzeau paşii pe ciment! 
801, . 

E — Pineţi-vă de pereţi, pînă ţrecem colţul, 
„PS aceea vă voi ajuta eu. Mergeţi cun puteţi, €i 


„Vă urmez 
Span noet, încet, mi-a şopţit în ceafă, 


un al treilea și “| 
| 


jam chinuit cum am. putuţ Pînă a 
spridinindu-mă cu palmele de 

colț» Nu m-a grăbit, dimpotrivă, m- 
pasuri, Priveam spre colţ ca spre un Liman 

a după ce voi coti la Stînga voi di ajutat 
şi popasul, pentru că şi popasul $ 
le trebuia să-l fac, 


Proâps de 
pereţe, 
a îndemna să 
fac PO 
iam. O 
ra greu 
sălpile € e 
Mu puteam privi in urma mea, dar î] 


0t pe 


ze E auzeam, 
pu-i auzeam paşii, parcă ar fi călcat atenţ pe vîn= 


puri să nu mă deranjeze. Ii auzeam însă respirația 
pespira greoi şi-şi ştergea nasul de parcă ar fi 
avut guturai. Apoi trăgea aer pe gură, pe nes, 

4 auzeam scuturîndu-se, ca şi cînă i-ar fi fos 
frige feel 


- 129 = 


de 40por din sat, care 1-an adus ] 


| a domiciliu: 
zi ; iul 
să şi gi-au oferit serviciile lor, (., y 


"a încă nu se făcuse ziuă e 
a din Piatra Neamţ, 
ţ localul sigurenţei era atunci într-o e 


înd am aj Ws la 8 
iga- 
ANCBETE LA SUCEAVA SE 


asă par. 
„ouleră pe str «We Sadoveanu 0014 oi I.L.Caragiale, 
Popa Nicolae oare fusese +ransformată în acest SC0p.,,. In poul 


ei se amenajase o cameră mare unde încăpeau circa 
pr 100 de oameni, Intrînâ în această cameră mi-am 
5 'seama Că nu era vorba de un proces-verbal gi că 
situaţie era mult mei gravă, Primul lucru pe care 
l-am făcut-am căutat să văd cine mei era arestat, 
roți gedeau cu faţa la perete şi mi s-a atras aten- 
ţia că nu am voie să vorbesc sau să privesc în ju- 
mul meu, la prima vedere am bănuit că s-au făcut 
arestări pentru a fi duşi într-un lagăr, deoarece 
rau aici tot felul de oameni şi de diferite orien= 
tări politice, M-a surprins lipsa unora care ar fi 
trebuit să fie arestaţi printre primii, Se găseau 
arestaţi: elevi, mwmoitori, intelectuali, bătrîni, 
femei ete, Pe măsură ce timpul se scurgea, nunărul 


La începutul lunii mai 1948 an primit e sori. 
soare de la Iași prin care mi de atrăgea atenţia 
au fost făcute mele arestări le Pîrgu-Neamţ şi că 
trebuie să fiu pregătit oa, în caz de nevoie, să 
dinpur de sub ochii siguranţei, Mi se spunea că voi 
fi vinut la curent ou desfăgurarea evenimentelor, 

Astfel Sf, Paste l-am petrecut sub tensiune 
împrewmă cu Pivir Gheorghe,w student român din Cer- 
năuţi, oare neavînd pe nimeni în ţară a veniţ la 
mine, El mi-a adus ultimile veşti care m-au mai 1- 
niştit, deoarece, după informaţiile aduse de el, 
începutul noilor arestări nu va avea 100 decîţ âupă 
1 iwmie, Probabil veraiunea a fost ienaată de către 
siguranţă pentru a nu ne pierde din mînă, 

În această situaţie m-a găsit noaptea din 
14 - 15 mai 1948, oînă după miezul nopţii am auzit 
bătăi în uşă şi mişcări pe la geamuri, Trezit din 
som, fără a mai întreba cine este, am deachis uşa 


pi în faţa mea au apărut doi inăivizi ou pistoalele 


în mînă spun înă că sunț de ia siguranţă gi că vor 
A 
să facă o peroheziţie, în spatele caaei cîinii 1ă- 


După câteva zile am fost pus în e ase 
ă cu Pivin Gheorghe şi duşi înapoi la sigur 
“lină băgat într-un beci, a uiie 
- - 
„În timpul cât en stat 1e siguranță i» 


( imic d 
ată nâ u mi s-a dat NI 
Cit şi a doua oară,nu e acaşă de 


a d 
âre. Ne limi e se prineâ 
t . e ea < . ş 
Pau, ceea ce dovedea că mai erau şi alţii în jurul lu sai tan LA 906 din oeea ce primeau Și 
ensei, Hai ţîrz e mii şi care împărțeau din DI 


- 130 = iu avean să aflu că au fost cîteva 


puteau primi mîncare din cauza dis ko pată, Voiau să afle de a ai 


pou 8 unde 3] acum 


celor Ce sa japtutui că familiile nu ştiau Wade , serăn pe Popîrăa după evaiarea de la securi 

a sasori ana ia penitenciar înapoy ge poate chinurile la care a foaţ supus nu Ai 

găsesc, Cm mi oa pernă să-mi iau cu mine aâug d S, afle nimic de la el, Teugiţ 

siguranţă nu SN e +oate acolo, În beciu] A) 8 A fost condamat la 5 ani, iar după eliberar 
Ş e 


u schimburile; Ţ 
spe e pe jos era nisip ud, fiind astfel Obliga; 


să stau tot timpul în picioare, A doua zi am găsi, 
o firiaă într-wm perete în care am descoperit şi | 
borcan de brînză amestecată cu unt, rămasă de la îi 
arestat ce fusese scos de acolo, Am mîncat puţin ât 
el restul rămînînd în firidă şi după plecarea mea, 


a tost arestat din nou, în urma umor 1upte cu vai 
piliţiene lt Se sa la moarte şi executaţ în 
1954e A făcut parte dintr-o familie de martiri, pre 
sole imi, Mircea Măzăreanu, absolvent tot a11iceu 
lui Petru Rareş şi student la Politehnică, în Bucua 
peşti, după ce a fost condamat la 25 de ani. închţ= 
“soare, a fost şi el executat, Sora lui, elevă, după 
povestirile tatălui lor a fost supusă celor mai 
groaznice torturi sirivindu-i-se degetele în ugă 
gi apoi condamată la o pedeapsă foarte mare, Mama 
lor a fost gi ea arestată şi condamată la 1 an în- 
chisoare, iar tatăl după ce a fost condamnat la o 
pedeapsă de 7 ani închisoare, a mai executat trei 
ani pedeapsă administrativă în Delta Dunării, Aceasta 
ar fi pe scurt soarta unei familii de C,P.Ru-işti, 
care a trăit sub dictatura comunistă, 

Am fost ţinut la Piatra Neamţ două săptănîni 
şi apoi dus la Suceava unde voi face awnoştinţă SE 
adevărata faţă a comunismului şi de ceea ce sunt a 
stare cei ce s-au vîndut de bună voie Moscovei,Dapă 
0 percheziţie sumară, deoarece nu avean nici un e 
„de bagaj, am fost dus într-o celulă unde ee ce 
„Pe Negură 1,, student la facultatea de grau i 
Iaşi, pe care î1 ounoşteam din anul 1947. După P 


acolo, S 
La Suceava am stat în cameră cu V, Ungureanu 


din Tîrgu-Neamţ. Încă din primele zile se urmărea 
înfometarea şi distrugerea noastră, la anchetă an 
fost scos de două sau de trei ori, Se bătea groaznie 
cu frînghia udă şi cu bastoane de cauciuc, dar pe 
mine nu m-au bătut, M-au ameninţat, m-au spînzurat 
de picioare cu capul în jos, dar nu m-au lovit, 
Comandantul siguranţei Stoian mi-e. spus înaintt 
de a pleca la Suceava că dacă la Piatra Neamţ nu an 
vrut să vorbesc nimic să ştiu de la el că acolo unde 
voi fi dus, voi spune tot, Nu l-am crezut, dar ştie 
el unde 22 trimite, Mai tîrziu aveam să aflu că se 
cunoştea foarte bine cu un frate de-al meu gi pro- 
bahil din această cauză nu m-a bătut şi m-a averti- 
zat în legătură cu Suceava, La Piatra Neamţ, P, Măză- 


reanu elev la Liceul Petru Rareş, a fost bătut cel i 
sa Iu si cu 0 cruzime greu de imaginat, I] bătezi! ţine zile aveam să văd că gi el acceptase *. aa 
cu îringhia uaă pf za 

* Bină leşina, apoi îl băgau într-o ntormatara1 siguranţei şi va contribui e achet 


se un P 
i aduse a 


cadă cu apă rece pentru a-şi reveni şi începeau din 


e | Mui gradien din satul lui care î 


i ae acasă. Mal târziu avea să tree, 4 şi care erâ de o cruzime iegiţa 
sh ut în timpul reeducării fiina 


Şi uroanui A WM 
partea lui Ț face primirea la Piteşti In citi 
A 


din Com 

y 3 Une 
peta lui se bazează pe păşui „,. 

anch pe bătăi, +11nd aju= 


doi indivizi care simțeau plăcere 


4p 1,40 5 
poată 


sat de a de a bate 


ain cei ce ne Var j șortara Oameni, VRUL se numea Bleian şi, al aoşie 
A ici, Atît după figură, câ Ș Ş 

A SARBA erăm să ne punem obişnuitele în te) panielevio“e At p A io Şi după Yorbă,nu 
Nu aphoas d rea păreau & ?i români, Prima întîlnire cu acegiia 


ai,"Cână a avut 100 arestarea, ide 8io%, că uga 
desehide şi este împins în celulă d deea la Dumeriuy 
ăe care credeam că am soăpate După puţin timp Sunţ 
cos din celulă şi dus la parter în faţa unui encu, | 
tator, care de la prima vedere m-a făcut să crea ok 
mă aflu în faţa unui om cu experienţă, în faţa căzu 
trebuie să-ţi cîntăreşti bine ori ce cuvînt, 

După obimuitele întrebări de identificare,ni 
întreabă dacă îmi sunt cunoscute o serie de nume şi 
dacă ounosc persoanele respective. Deşi mi-erau 
cunoscute aproape toate numele despre care am fost 
întrebat, am răspuns că nu cunosc nici o persoană 
din cele menţionațe, după care an fost trimis în 
celulă, Ajims în celulă mi-am daţ seama de amploa= 
rea arestărilor şi de marele volum de informaţii pe 
care îl deţin, Ulterior an aflat că se numea Ciupa- 
gea şi era şeful anchetatorilor de la Suceava, unde 
au fost aduşi cei arestaţi din Bucovina şi partea 
de nord şi centru a Moldovei, 

In aceeaşi zi am fost dus la wm alt ancheta- 
a ceara se numea Panaitescu, despre care se vorbea 
că ar conduce anchetele pe întreaga ţară, Mi-au fost 
puse aceleaşi întrebări ca şi de către Ciupageayrăs 
punsul meu fiind acelaşi, an fost trimis la celulă, 
A doua sau a treia Zi an fost dus la. anchetatorul 


elene ocupa de juă, Neamţ al cărui nume era 


fost mai mult un prilej de tatonare şi de a ne 
oagio, ancheta. limitîndu-se 14 întrebări ce ia 
0 mai mult relaţii decit acţiuni Pr Oopriu-zise, 
După aproximativ două ore am fost trimis în celulă, 
4 acest vimp uşile de la camerele de ancheţă ereu 
deschise pentru a se auzi Lovicur16 ce se dădeau, 
precun şi vaietele celor bătuţi, Prin această meto- 
dE se urmărea înspăimîniarea celor ce erau duşi per- 
ra a fi anchetați, Seara după orele 22 sunt scos 
din nou din celulă şi dus ia camera de anchetă, In 
drum spre anchetă ţipetele şi zgomotul loviturilor 
îi făceau părul măciucă, Introdus în cameră de an- 
chetă, de la început mi se spune că trebuie să de- 
olar şi să scriu toţ ceea ce ştiu şi dacă nu o 220 
de bunăvoie, mă vor obliga ei şi că pînă la urnă 
voi scrie toţ ceea ce cunosc, aducîndu-ni eninte 
“parcă de cele apuse de Stoian la Piatra Neante 


 Răspunzînăd că nu am ce scrie,s-au repezit 
asupra mea, începînă să-mă lovească cu picioarele, 
cu bastoane de cauciuc şi Aramă-cu WI ciomag, pe 
îm fost doborîţ pe duşguneae 

Apoi legînădu-mi mîinile cu 0 


băgat genwmcehii între mîini, au introdus 
tre țibie 


frânghie mi-au 
odus pe deasu= 
şi femur, 


m par şi m-au ridicat cu parul 


i 
_peâ A a a 4 
sohimbat din cână în cînd, 


pe două meses rămînînâ; în felul acesta atîrmaş a 
ar cu capul în jos şi cu vălpile picioarelor îa 
e sooteau pantofii te băteau la 
bastoane de cauciuc, Câîna val 
învineţesc şi se umflă ara 
âat jos şi dezlegat, fiind obligat să alergi prin 
cameră sau pe sală pentru a se repune sîngele în 
oirculaţie în țesuturile strivite, In timpul aler. 
gării continua bătaia cu ciomagul, cu pumii gi ay 
picioarele în felul următor : 

inchetatorii se aşezau pe sală sau în oameri 
dacă era mai mare, în linie dreaptă sau semicerc 
avînd o distanţă între ei de circa 2 - 3 m,iar vic. 


P 
sus, După ce ţi 8 


tălpi cu ciomege sau 
deau că pioioarele se 


tima era obligată să alerge prin faţa lor.Cînă înc! 


daa alergatul, primul îţi dădea o lovitură de piciu 
în burtă sau ficat cum se nimerea,încât din cauza 
durerii. te aplecai fără să vrei în joa cu mîna la 
ficat sau burtă, In timp ce erai încovoiat în joa 
din cauza durerii, al doilea (cel de la mijloc) te 
lovea cu ciomagul în apate, Din cauza loviturii în- 
ie să te îndrepţi sau chiar să te lagi pe spate 
ieste care al treilea îţi aplica o nouă lovitură 
e la ficat sau burtă,care te făcea să te 
ae di de durere, dînd posibilitatea urmă- 
e să te lovească cu ciomagul de-a lungul spa” 
pia ga aproape toate loviturile te găseau! 
loviturile a sale ca nici o şansă de a amortizi 
Re ae SS Satra te obliga să alergi cît 
pre a pune în circulaţie sîngele de 12 


tălpile “ 
picioarelor, loviturile erau aţ24 de dese 


- 136 — 


ptr u0 
| siz cele 


şi încărcarea conştiinţei 


ra imposibil de a le amortiza aid 
Corda= 


ît e 
chilor e Cel ce lovea cu ciomagul de ] 
a m 


de către cei ASTI 
lalţi 
4 loviturile lui erau duble ce număr ș e 
mlali , ceea ce î), făcea să obosească i, de 
. Când credeau că ai alergat suficient (din aia 
p vedere "+erapeutic”) şi nu cedai, erai pus ra 
„au 16 morişcă şi bătut iar la tălpi urmînă apoi fa- 
a a doua de alergare, 
După aproximativ 3 - 4 ore de anchetă gi bătăi, 
+ dus în celulă pentru a mă gîndi dacă accept 


er& 


VĂ 


am f08 
4 scriu tot ce gtiue 

 Ceeace mă frămâînta era nu ceea ce ştian eu, ci 
ce ştiau ei. Îmi dădeam seama că ei cunosc multe lu- 


oruri, dar nu stiam ce anume aflaseră din cele cu- 


_moscute de min€e 


în această situaţie nu erau decîţ două posibi- 
lităţi, şi anume: z 

A spune tot sau Nimice 

Prima soluţie însemna pectizarea cu duşmanul 
pentru toată viaţa, cu 
viotimile ce decurgeau din această aiituăinee 

A doua posibilitate înseamă chinuri, suferin- 
țe şi apoi o salvare miraculoasă seu moartea, Varian- 
ta a doua, în timp se biturcă; dîndu-ţi posibilita- 
tea de a alege unul din cele două drumurie 
Prima variantă fiină intrensizentă până le 
capăt, iar a doua variantă era aceeâ de a recunoaşte 
ceea ce anchetatorii cunosc precis Leana je a 
de alţii, Am considerat că & 49% variant“ aa 
„Mai indicată, deoarece prima Care — Sa 5 /a 


nu ar fi folosit la nimic,din momenţ ce + 
are 

gi veau din alte surse 0 mare par Le din activ 
ae mot în sprijinul acestei variante înc, 
vea TI 

întrebarea dacă voi n, 

să-gi facă apariţia şi Se putea i 
zista pînă la urmă chinurilor 0 vor urma, In de 


am avut timp suficient de gîndire şi să hotăzăse 


Avea gă aflu mai târziu, cînd p 


Tr ti adu 
că unii din ei eu togţ sii gi 
A 


suceavâ i - 141 să stii 
pă CUDOSCe Intrucit picioarele imi erau um? laţe 


ge învineţiseră, mi-an întăgarat tălpile cu ua 
i p ud gîndindu-nă cum se va termina dead 
Deoarece turrătorul de Duneziue făce 


pe 


> 
ap 


pr080 
anchetă» înfPă A a glume 
FI îndu=mi picioarele infăgurate în 970809, mia ve. 
vaz 


14 ideea să mă plâng faţă de e1 că mi se cere să 
„a i lucruri despre care nu ştiu nimic, dînâu=i ca 
- sp lu elevii din Piatra Neamţ, Dumeriuc era scos 

se os la anchetă în timpul mesei, pro= 

în fiecare Zi j 
abil pentra & mânca mai bine şi a spune ce a mai 

aflat în celulă şi revenea în celulă după circa 

două ore cu țigări şi bine dispus, Pentru a-gi aa- 
oumde intenţiile povestea fel de fel de lucruri ce 
le auzise sau văzuse în timp ce era anchetat,căutînd 

i lase impresia că gi el este supus la mari presi- 

= ez nfirmat ulterior, 
ui, Astfel am aflat ceea ce s-a co 
că lucian Pascaru scrie cu lux de amănunte Ze a 
x u 
ce ştie, îndemmînd gi pe alţii să facă acelaş , 
A mulţi arestaţi, cu 
motivînd că, cu cât vom fi mai 3 aie 
e 
atît va fi mai greu a se face un e lazi din rul 
aşa de mare de oameni, Din pat er = rara 
Cc 3 
pul de muncitori a căzut în eee i ao 
tot ce-a ştiuţ, Acum îmi dădean 8 sa aia aoăute 
veneau o parte din informaţiile îi sea PuDe0e a 
nins, Pasoaru făcuse parte din mi ari destul de 
„ Bolii normale din Piatra Neante pate 2 pe baza 
„Multe lnorari contribuină la multe 
Selor declarate de ele aa pată d Pascaru, 
 ozinca de na spune tot”, i. D 


am de făcute 

Soluţia cea mai potrivită pentru acel momen 
era tăcere, răbâare şi aşteptare, pentru ami aa 
seama cît de cât,de modul cum var evolua evenimen. 
tele, 

Cei din cameră dormeau parcă lipsiţi ae Orice 
griji, în timp ce eu încercam să descopăr cam ce ax 
cunoaşte ei, Mergînă la anchetă an întţîinit câţiva 
cunoscuţi şi ne-am făcut seme discrete că nu ne 
cunoaşten, dar era prea puţin, Pe atunci nu se pu= 
neau ochelari la ochi sau pătură în cap, Când mer= 
geam la anchetă, iar gardieni erau majoritatea din 
cei vechi, care ne priveau cu înţelegere şi milă, 

Știeu că majoritatea suntem studenţi şi elevi 
şi mulţi erau cu sufletul alături de noi, A doua zi 
dimineaţa am fost scos din nou la anchetă şi am fost 
întrebat de nişte elevi din Piatra Neamţ, dacă îi cu- 
NOsc, Auzisem âe ei, dar nu apucasem să-i cunosc 
fiindu-mi astfel uşor să dau un răspuns negativ, AU 
început din nou să mă basă le tălpi, apoi scos pe 
sală la alergat gi lovit de cei trei în timpul aler- 
gării în moaul arătat, Neavând probabil date sufi- 
ciente că aş fi avut legături cu ei, după vreo două 
Axe an fost. dus: la celulă pentru a mă mai gîndi; 


So aenaieiaă că voi fi chema din nou după masăe 


aL Buliman, cote de pariu era Far = 


arţinut siguranţei, el căzînd Vioti mg 
de lovituri 


red că a ap 
: misiunilor că nu se va face proces; sperîna Dre, 
pro în libertate, deoarece după și 


1 că va fi pus Ă 
ea comwmiştilor se înserisese în partidul "Pro, 
2 A, 
tul Plugarilor”, ajimgînd în anul 1947 să fie pzega, 


dintele acestui partid în judeţul Sălaje 

Bănuieso că Dumeriuc, cînd a fost scos la age. 
zisa "anchetă", a povestit că eu mă plîng ae fapt 
că nu ownosoc elevii din Piatra Neamţ, despre care 
sunt anchetat, deoarece după masă nu am mai fost sc 
la anchetă, după cum fusesem avertizat, După una se 
două zile, sunt dus încă de la ora 8 dimineaţa la 
camera de anchetă, fiind întrebat de această dată 
dacă îl cunosc pe I, Buliman din Bacău, pe cine mai 
cunosc din acest oraş şi ce şiiu despre un adăposţ 
cu arme din apropiere de Solonţi, în acest timp Ble- 
han şi Danielevici îgi făceau de treabă cu nişte 
ciomege şi bastoane de cauciuc, 

Deşi îmi dădeam seama de marele volum de în= 
formaţii pe care îl deţin, am răspuns negativ la 
toate întrebările, întrucît nu gtian precis ceea ce 
cunosc ei, Drept urmare am fost luaţ dir nou la bă- 
taie, După mai bine de o oră de anchetă gi bătaie le 
| morişcă şi alergări în jurul lor, au început să-ni 
pună unele întrebări sub formă ae pariuri, Pentru 
fiecare întrebare se fixa wm număr de lovituri ce 
urmau să-mi fie date 1a tălpi, dacă îmi dovedeau că 
„le cunosc şi nu vreau să le spune : 
nm piitie tre ntă cae pa a mer 
| or pentru a vedea ce cunosc ei, Fri” 


gina den ce ni s-a pus a fost;n dacă î1 cunosc 


Ja tăIPie Apoi ascunzişul din pădurea de 1a Solonţi 
ce Brn€ pi pt oine a luaţ parte la adi, 
gtruirea iulie ce. vupa a a terminat cu Întrebările 
ja care au primit un răspuns negativ, m-au intora 

ou fața le perete Şi am auzit uşa deschizînda-se şi 
oimeva intrând în cameră, Cînd mi-au spus că mă în. 
ore Cu faţa, l-am văzut pe bietul IeBuliman în faţa 
mea, Era de nerecunoscut, L-au pus să spună de cînă 
mă cunoaşte şi să redea principalele momente la care 
am participat împreună, 

: Abia putea să vorbească, A povestit că mă cu= 
poaşte din 1946 şi că a fost la mine acasă ultima 
dată în noiembrie 1947, cîna mi-a spus că s-a hoţt= 
pât să construim un punct de rezistenţă în mmţii 
Bacăului în apropiere de Solonţi, M-au întrebat ce 
am de spus, Răsp'msul meu a fost: nimic nu este ade-= 
vărat, Totul este numai o înscenare, Am hoţărîţ să 
mă menţin pe aceeaşi poziţie pentru a-mi da seama 
de ceea ce cimosc ei şi cam ce nu se cunoaşte încă, 
În acel moment, 1, Buliman printr-o mişcare a umeri- 
lor mi-a dat să înţeleg că nu a mai putut rezista şi 
să-l ierţ, Din .oate cele spuse de el am observati & 
„Yorbea numai de lucruri şi fapte cunoscute de nai 
mulţi, Despre ceea ce cunoşteam numai noi doi,nu & 
sc08 nici un cuvînt, Acum am putut să-mi dau seste - 
cu aproximaţie de informaţiile pe care le ete 
Dînă în acel momerit, De atunci nu l-a nai pe 
i Buliman, deoarece în noaptea e hai = i : 
a 3 vătut noaptea cu o cărămidă erai 5 
A distrus plămînii, În timpul băt 14 


e 


irsînăd aproape doi litri de Sîng, 


ei i masivă v 
pc a urmă, Anchetatorii ştiau că Ya 


fiină învins pînă 1 
muri, de aceea m-au scos la mica : 
Nu l-am acuzat nici atunci văzînd cun arată şi nic; 


după aceea. Tot timpul am fost convins că a fost m 


em deosebit şi că a murit ca un martire 


hetă atît de dimineaty 


După îndepărtarea lui Bulimen a începuţ calcue 


larea loviturilor ce urma să le primesc 
cut de anchetatori urma să mai primesc 260 de lovi. 


culul credeam că e o glumă şi că vor renwmţa să mă 
mai bată, Dar m-an înşelat, M-au legat şi m-au pus 


| precis cîte lovituri am mei primit, îmi amintesc 
doar că după im timp m-au dezlegat punîndu-mă să 

_ alerg, ca apoi să mă lege din nou şi să mă bată la 
tălpi pînă an leşinat, După ce mi-am revenit m-au 

pus din nou să alerg şi ei să mă lovească numărînă 
în continuare loviturile date cu ciomagul gi basto= 

| nul de cauciuc, Din această zi voi începe gi eu să 

scriu declaraţii privind activitatea mea, 

Scriam căutînd să confirm ceea ce ştiau ei 

| fără a mă îndepărţa de cele cunoscute şi soriină,pe 

cît era posibil, despre activitatea mea personală, 

Acceptînd asemenea poziţie trăiam permanent 

| sub tensiunea wor noi mărturisiri, urmare a unor 

noi arestări, 

| Activitatea mea la Piatra Neamţ cunoscută âe 


- 142 = 


ca urmare a 
pariului impus de către anchetatori, Din calcul ză. 


turi, la tălpi, După zimbetele celor ce făcuseră cal- 


le morişcă, iar Danielevici a început să mă lovească, 
în timp ce Blehan număra zâmbind satisfăcut, Nu gtiu 


si g-a imitat numai la anu] 1946 sp 

0 din Pe De Ce 

Qaată cu descoperirea 10914 07 

gizuiroe RES Otu Lui dee Solonţi s-a Pus ac 

5 activitatea din afara judeţuloi, centul 
De la Doina Ce din Roman 

şin legătura între judeţele din 


1agie 


d Tăouzen par 


1i mele în pa 


3t iau deapre mine că 
Centrul Moldovei şi 


„le anchetă, în legătură cu această activitate, 
sat gusținut că fiind student la drept putean a lip= 
sese de la cursuri și că eram folosit drept curier 
gi că în asemenea cazuri am căutat să cunosc numai 
cîte una sau cel mult două persoane din juăeţe, pe - 
puliman de la Bacău, Doina gi Dănilă ae la Ronan, 
"de la Piatra Neamţ nemaiințeregînău=i deoarece Paa- 
garu spusese tot, Dumeriuo care acum asista de multe 
ori la anchete, acceptînă de mai mulţe ori să baţă 
şi el pe cei anchetați, părea a fi de acoră cu ceea 
ce spimean eue 

Cum nu mai aveau alte date despre mine conti- 
duau presiunile esupra mea scoţîndu-mă mereu le en- 
chete, | 

Într-o zi sunt din nou scos din celulă şi dus 
la camera de anchetă, 

Mi se dă hîrţie să scriu tot ce nu an declarat 
Pină în acel moment, Nu ştien ce luoruri noi au nai 
%părut în alte declaraţii, La un moment dat an cre” 
i că eu aflat că fusesennumit în 1947 geful 8% 
02 1, dar m-am linigtit cu gîndul că vol li ac 

%% ger de seotor sau courier este aceleşi luorue 


Ş + urmare 
A răspung că nu mai am ce scrieeDIeP! e 


ktaie în toate feluri 1e:n, 

A “ a E: 0 
 alergări etCe văzând că în continuare Ş 
vin că nu mai ştiu nimic; au pus 1 practică o și 


metodă de tortură şi distrugere pe care nu o mei A 
zusem, Am fost legat cu mîinile la spate şi alea 
cu faţa în sus în mijlocul camerei, iar Blehan i 
elevici din direaţii opuse alergau spre mine 

sărind în acelaşi timp cu cîte un picior pe Piept! 
meu, În acest timp Aramă îmi cerea să-i declar î 

ţoţi cei ce i-an cunoscut la Roman şi Bacău, în 
ce ticălosul de Dumeriuo mă sfătuia să declar ţgţ 


cut ain nou luat 18» 


mişcă" ș 


Wartorul: Herășescu Constantin 


a 14 august 1959, în jurul orelor 10 diminea. 
„ă aflam pe peronul gării Turnu-Măgurele âiscu- 
ou şeful staţiei, Cristian Constantin, despre 
r vagoane cu legume pentru aproviz10- 


Dani 


8 
înă 
i edierea uno 
grea Bucureştiului. 

La un moment dat, un milițian mi-a cerut să 


rezint Buletinul de identitate, apoi, fără nici o 
să explicayies mi-a spus să-l urmez pînă la mili- 
ie, M-am supus, de altfel nu puteam face altceva, 

ram destul de îngrijorat, nebănuind nici pe departe 


jar pentru a mai diminua efectul acestor sărituri, 
respiram cât mai mult aer în plămîni în timp ces 
apropiau şi săreau pe minee Văzînă că nu mai obţin 
nimic de la mine şi probabil ffindu-le teamă de a 
mai continua astfel ancheta, au chemat în ajutor p 
comisarii anchetatori Bălăceanu şi Pompilian care 
ge ocupau de judeţul Iaşie Aceştia, erau cei mai 

experimentați dintre anchetatorii de la Suceava, 

lăsîndu-mă pe mâna lore După ce m-au dezlegat şi 

ajutat să mă ridic de jos, în urma a aproximatit 

două ore de enchetă condusă de aceştia, am reuşi! 
să-i fac să creadă că e posibil să nu mai cunosc 

pe altcineva, : E 


e va urma. 
În spatele gării, la circa loo m, pe partea 


reaptă, era un sediu al organizaţiei p.c.r. (nici 
veste de miliţie). Aici am fost introdus în clă- 
lire şi apoi luat în primire de treitineri "civili", 
tre 22 - 25 ani, aşa cum se ia în primire un 
biect oarecare, însoţit bineînţeles de actele lui, 
uleţinul, Mi s-a citit conţinutul mandatului de 
estare. Imediat, apoi, sînt închis într=0 cămăru- 
„cît o carceră, fără pic de lumină, fără nici o 
3 se ti- 


sibilitate de aerisire, Timpul începea Sâ 
zbucium 


pi Mânent După un timp scurt, apă= 
bertăţii mele, m-au luat de braţe» E! E 245 - 


>: 144: 


———.——— 


> în curte unde era parcată 0 il da ea sii. 
a i am fost urcat în maşină 
flancat de ăoi dintre € ; e 0 Ape e 
Mi s-au pus nişte ochelari negri» P A4-6a 
imio, S-a trîntit uşa, mașina & demara 
pUtțO 3 SESRă k $ pentru mine, pentru e 
în viteză, spre necunoscut p a 
după circa 2 = 3 Ore (oare cine ar putea aprecia 
corect derularea timpului în aceste circunstanţe?), 
n scrâşnet de frîne să pună capăt drumului, 

Am ieşit din maşină, condus de braţ ca şi la 
ureare, am fost ghidat pe nişte trepte, coborînd 
într-un subsol (aerul era mai rece și mai umed), 
Aici mi s-au scos ochelarii, mi s-a "ordonat" (de 
aici înainte voi avea parte numai de ordine, asprini 
âe limbaj, duritate) să mă dezbrao complet, predînd 
tot ce aveam în buzunare, Am predat, la ordin, şire- 
turile, cureaua, ţigările, chibriturile, banii, to- 
tul făcut,în principal „pentru ca să ne simţim mai 
umiliţi, mai izolaţi, mai părăsiţi, 

Am fost depus singur într-o celulă rece, întu- 
necoasă, Încercam să-mi limpezesc cît de cît gîndu- 
rile, să prind crîmpeiul unui început de înţelegere! 
ce se întîmplă cu mine? pentru ce m-au arestat? 
ce vor de la mine? Eram uluiţ, Trăiam sentimentul 
unei prăbușiri din planul unei vieţi, să spunem nor- 
male, în tenebrele amenințătoare ale necunoscutului; 
într-un loc unâe privirile înţtlneau âoar pereţii 
unei celule, în care nu puteai circula din cauza 

„micimii, unde gînâurile, spaimele, amintirile se în” 
vălmășeau fără teșire, 

Timpul nu avea repere, diferenţele între zi 


şi noapte erau marcate doar de momențele progremulii 
- 146 - 


Pana 


de fiecare z1; aceleaşi, limitaţe 
necesare In rest, tăcere, Doar par 
e auzeau vipete, la deschiderea u 
„cere, Nişte paşi tîrgiiţi de par 
sac şi iar nimic, Totul din ţine 
se însuna determinînă o tensiune e 
spre limitele insuportabilului, 
| su pusa unde nă găBdec) abia peste două luni 
„veam să ştiu că să aflam în Subsolurilg fostului 
arsenal al armatei din strada Uranus, transforma 
în închisoare - depozit, a securităţii București, 

In celulă acea două paţuri din beton, pe care 
erau întinse rogojini vechi, rupte, iar într-un colţ 
o căldare infectă, cu funcţie de "tineţăn, 
La intrarea în celulă, mi s-a ordorat să nu 
stau întins, pe aşa zisul pat, ci numi pe marginea 
lui, cu picioarele atîrnate în jos. Această poziție 
era obligatorie de la deşteptare, car ora 5 diminea- 
ţa, pînă la stingere, dacă nu mă înșeală memoria, 
ora lo seara, Din timp în timp, simțeam că se des- 
chide uşor vizeta, spre a fi urmărit de vigilenia 
ncostoită a paznicilor, de obicei subofițeri de se- 
curitate, Ei umblau pe culoare încălţaţi cu pîslari, 
atit din cauza frigului, cît mai ales spre anu ti 
Suziţi cînd -vin la vizete, Dacă eram surprins în- 
a Ala pat, eram înjurat, amanti țăi cu bătaia sa 

ră, Se continua opera de dresaj pe care o 
im ate mis înot a rara e a 
sigur Ad So RUE ivohai ase ei su i seară; 

» de teama consecințelor. L& prea 3 bucăţi= 
se aa cîte o gamelă cu zeamă incoloră, 9 y 
i Dtine de 100 grame şi ocană cu îPî- 247 - 


doar la Btrictul 
că undeva deparţe 
Li 


nei uşi, apoi ian 
Că era ţîrtt un 


Şi din afara ţa 
* părea a urca 


u 


Am cău- 
ăra cu 


că 


———— 


Acest regim a durat cîteva zile, fără să ei, 
în fiecare clipă aşteptîna 

întrebat nimic, dar» iunie aa 0 DĂ 
se deschidă uşa spre & fi luat la stea, fiecare 
zgomot din afară simţinâu-l ARE în inimă, 
într-o noapte a fost adus în celulă un a14 op 
pe care l-am consiăerat, bineînţeles, o victimă ca 
şi mine, un candidat la suferinţă, pentru ca mult 
mai tîrziu să-mi dau seana că în realitate era o 
unealtă a anchetatorilor, cu misiunea de a "'stoancen 
de la mine tot ce ar fi prezentat un cît de mic in- 
teres pentru securitate, Un nenorocit disprețuit, 
dar folosit de anchetatori şi privit cu silă de noi, 
atunci cînâ ne dăm seama ce rol murdar are, La în- 
ceput căuta să mă convingă că este complet nevino- 
vat, dar ca o concluzie a ceea ce văzusem pînă acun 
în închisoare, mă sfătuia cum să mă comport la an- 
chetă, ce sigur urma să înceapă, pentru a scăpa de 
torturi, care 'erau groaznice (singurul adevăr spus ) 
şi pentru a lua o condamnare cît mai mică, Soluţia: 
să fiu sincer, 

Singurătatea de pînă atunci, naivitatea neavi- 
zatului, întrebările lui insistente, m-au determinat 
să-i vorbesc, parcă pentru a scăpa de povara frămin- 
tărilor mele interioare (diabolic făcută pregătirea 
psihică anterioară), mărturisindu-i că nu ştiu de 
ce sînt arestat, n-am făcut nici un fel de politică 
în trecut, dar că aveam un cerc de prieteni, într-u 
cenaclu literar, unde ascultam şi posturile străine 
de radio (Europa Liberă, Vocea Americii, BBC etc.) 
pentru a fi la curent cu întîmplările din lumea 


întreagă, Considerăm că toate acestea nu constituia 
- 148 - 


 $ 


călcare & legilor în vigoare, 


7 e individ era scos din celulă 
[A 


Din Cînd. în când 


ă Sub preţ , 
să revină apoi după 2-3 Or6, anteţe a 
» Speriaţ, 


fiii jonag, de noreuL, enobetei Jai, îi compăţimg 
și mă gîndeam. cu teamă la ce va urma cu mine dac 
avîmă multă prietenie şi înţelegere aţă de mine 
răcea tot ce era posibil spre a-mi da sfaturi ta 
sau mai de grabă om "de bine”, Ș 
După aproape o lună de zile, într-o noapte 
g-a deschis brusc uşa, un semn cn degetul spre mine 
(îngheţasem în clipa aceea), ochelari negri şi apoi 
dus de braţ, ca orbii, fără să văd ceva pe unăe 
merge M-am trezit într-o cameră de anchete, unde du- 
pă ce mi s-au scos "cu blîndeţe" ochelarii , am vă- 


“zut în faţa mea doi ofiţeri de securitate, unul 1oco= 


tenent major şi celălalt căpitan, Primul, locotenen- 
tul major, se numea Cenuşe Constantin, slab, spre 
pirpiriu, ca ochelari, ochii fugină de iine, poate 
din cauza unui uşor strabism (aşa mi-l amintesc cel 
puţin), iar celălalt era căpitanul Gheorghe Constan- 
tin, ambii anchetatori în securitatea Bucureştii, 
Aceste nume le-am aflat din procesele verbale de 
anchetă şi nu le voi uita pînă în clipa morţii. 
Genuşe Constantin' se recomanda ca enfază, 
fiind cel mai rău anchetator din securitatea et 
"eşti. Şeful grupului de anchetă era 0 altă m 
diabolică, | căpitanul Enoiu, după cun avean sâ u 


ca 


, AM Ata lorlalţi, 8X- 


a e ce 
Reputația acestui Cenuşe şi & ăloşi în reâ-. 
- 149 e 


Prima mult mai puţin decît erau de tic 


e 


rect de le cei care au fost SChin. 


A osc di ANR 
livate, Cun încît mă întrebam îr- 


de ei, zile şi nopţi» 
grozit, cun € posibil ca un Qi (om de care?) să 
poaţă ohinui pe un semen al său pînă dincolo de li. 
mitele suportării durerii, pentru culpe adesea ima- 
sinare sau minore, numai şi numai pentru a primi 

Ş simbrie nesperată, pentru a avea privilegii nici 


giuiţi 


visate de oamenii de rînd, Tot timpul am avut impre- 
sia că tot ce făceau, nu avea nimic comun cu convin- 


zerile, ci numai cu avantajele materiale, A înțele- 


ge că pot exista asemenea mecanisme psihice, însean- 


nă a înţelege cum era posibil ca în vechime, gîdele 
cevăyii să chinuie oamenii, să-i omoare şi apoi să 
crăiască liniştit în familia lui, ca şi cum nu în- 
făptuia nimic deosebit, Cel puţin acesta era cunos- 
cut, ocolit de lume,dar fără a-şi pune masca unei 
profesiuni onorabile, 

Revin la clipa anchetei. An fost pus să faco 
autobiografie, fără nici o omisiune pînă le data 
respectivă, Mi s-a precizat că sînt acuzat că în 
unire cu tatăl meu şi alţi mulţi inculpaţi, este 
inutil să neg deoarece totul se ştie, am complotat 
să răsturnăm guvernul, La auzul acestor acuze abe- 


rante am zîmoit spunînâu-le că totul este neadevărat, 


o puză născocire prin nimic justificată, 

În acest moment, Cenuşe Constantin s-a năpus- 
viv ca o fiară asupra mea, urlînă injurii pînă le 
cele mai scabroase trivialităţi, a început să mă 
lovească cu pumnii îr, cap, în ficaţ pînă m-am pră- 
buşiv şi apoi loviturile ce cizme au desăvîrşit 
opera, lovinâu-mă peste ţoţ corpul 
- 150 - 


„ urmărină în 


a 


„peoial fluierele p1010areloz Şi zona g 
„pătaze + Apoi +. &poi n-am mai Şt iag 
Mu ştiu cît am mai fost bătut, Pîrzia 
wil Vedem 08 prin ceață, capul: tai pescsu e 
„să fiecare părticică de os şi carne era aa 
șă din durere. Aane 17-01; bine. „em început să se, 
jeg ce însemnau torturile de care auzisea, de 14 e 
pinevoitorul meu coleg de celulă, 
Am simţit apa şiroind pe mine, Probabil că 
sruncaseră apă peste mine, Speram, voiam din tot 
sufletul să fiu lăsat, să se termine ţoţ, Dar Cenu- 
şe şi coasasinul său au continuat zîmbină ancheta 
ştiinţifică (pe cine aţi avut profesor la Penal, 
“jomilor anchetatori?) înjurînă printre zîmbete şi 
spunîndu-mi că printre celelalte activităţi crimina- 
le eram acuzat că ascultam posturile âe radio imperia- 
liste, la riposte mea că nu ştiam să existe legi ca- 
re să condamne acest lucru, mi s-a argumentat, con- 
tondent, că "securitatea are legi nescrise âupă 
care se conduc şi ca atare sînt vinovat", Acesta era 
mul din enunţurile preferate ale lui Cenuşe, după 
“a aveam să aflu mai tîrziu, de la alte vicţine 
de acestui monstru, Cuvînţul nu este dur sau gre- 
tul, O anchetă în care anchetatorul aduce probe 
devărate, legal obţinute, înlăţuiri de probe, esie 
W lucru normal, valabil oriunde în lume, Dar cu 
Shingiuirile lui Cenuşe, Gheorghe Constantin, Sao a 
ai din "Uranus", puteau obţine cele mai abe- 
mărturii, 


Tganelop 
nimic, 


e Ctie O 


mimorat a PO NONEAVRA i obosit de &cuzați; 
sate de anchetatori, an semnat Pe pin 
ţe fără a lua cunoştinţă de Cuprinsul lor fa 
În luna noiembrie 1959, am apărtrț; to sa 

unui şribunal militar împreună cu cei 20 de incul- 
sași între care erau: tatăl neu, Petre Ghiaţă, uico- 
1se Săndulescu Mate Marinescu, Constantin Nicolau 
Barbu Angelescu, Stan Popescu, Papiniu, Sazone a 
ete. Procesul & fost cît se poate de sumar; Zale ti 


a 


avut un rol covîrşitor, Recunosc că duperile taie, 
rate m-au speriat îngrozitor , încît atunci ocîna 

eram dus spre camera de anchetă tremuram, In dt 
mitatea mea nu învelegeam, nu puteam accepta că 

este posibil ca niște oameni să fie capabili e 
atîta ferocitate, că puteau lovi trupul din faţa 
lor, puteau tortura pînă la pierderea cunoștinței, 
oînă cînâ picioarele erau atît de tumefiate ae 1. 
vituri, încît nu mai puteau servi la mers. Este 

îngrozitor şi înţeleg de ce s-au legiferat crimele 


inven 
şocmi 


apărării s-au mărginit în e solicita tribunalului 
acorâarea de circumstanţe avenuanțe avîndu-se în 
vedere vîrsta înaintată a majorităţii învinuiţilor, 
Menționez că înainte de apariţia în fae instanţei 
de judecată, anchetatorii au insistat să îmi menţin 
declarajiile date la anchetă pentru că altfel ,,, 
Cînă am ascultat actul de acuzare al procuro- 
rului privină vinovăţiile fiecărui coinculpet în 
parte, considerînăâ că nu mai am nimic Ge piersut, 
m-a cuprins revolta şi am declarati că nu recunosc 
nici o declaraţie luată de anchetatori, fiind bă- 
tut şi ameninţat cu fel de fel de pedepse grele, 
După terminarea procesului, am fost seos din sââ 
ie judecată, băgat într-o dubă cu celule genezei Sa 
iar anchetetorul Gheorghe Constantin n-î eneninşat 
că voi fi împuşcat pentru că an înărăzait să DU 29 
cunosc la proces declaraţiile date la anc 


împotriva umanităţii. i 

Spaima mea a atins punctul culminant,cînd en 
aflat că şi tatăl meu, un bătrîn de 72 ani, este 
arestat şi supus acelorași torturi, Nemaiputînă su- 
porta în continuare supliciile morale şi fizice, 
le-am spus cu durere în suflet, să scrie în decola» 
raii, orice, numai să se termine cu aceste torturi 
eplicate tatălui meu şi mie, 

Mi s-a spus din nou, că ei ştiau totul des- 
pre activitatea mea duşmănoasă, antisocială şi cu 
cît voi deelara mai multe amănunte, cu atît condar- 
narea mea va fi mai uşoară, 

Ulterior am fost scos la alte anchete în legă” 
tură cu întîlnirile avute în urmă cu 5 —6 ani cu 
tatăl meu și alyi coinculpaţi, printre care Petre 
Ghiaţă, fostul şef al lotului de inculpai, Am me 
ționat că toate aceste reuniuni nu aveau un Cara 
ver politic şi nu se urmărea răsturnarea guvernulii! 
că discuţiile se purtau în legătură cu unele porti”| 
ve scrise de Petre Ghiaţă privină personalităţi 


ai Iorga, Titulescu, Pătrăşcanu, Stalin ii aţi 


netă, 


A > ae astă dată, 
decat singur Într-o: aie aaa g depresii 
Cred, la închisoarea Malmaisony 82 Lag 


19 psihică, Guprins de teena morţii» UB i 


——.——. 
dormi și mînca, mişcîndu-mă ler ate te celulă, 
vorbind singur, părăsit de memorie, Piind Probabi] 
sesizat ăe paznicii închisorii, care mă Supraveghea, 
orin vizetă îmi amintesc că a apărut un medic migj. 
tar oare m-a întrebat dacă îl cunosc, mi-a introdus 
în gură o pastilă după care am dormit, M-am treziţ 


cu o mare durere de cap, 


După cîveva zile am fost scos din celulă, bă- 
gat în aceeași dubă-celulă cu ceilalţi membri: din 
lot plecînă spre o destinație necunoscută, După o 
oră de mers,duba s-a oprit în curtea închisorii gi- 
lava, an coborit unul cîte unul şi aliniaţi pe două 
rînduri faţă în faţă, înjuraţi şi loviți de paznicii 
incnisorii, care nu ne scoteau din "bandiyi", după 
formalităţile de luare în primire, ne-au băgat în 
camerele fortului Jilava. îmi amintesc că atunci 


os băgaşi se aflau circa 100 de deţinuţi din toate 
avegoriile sociale, de la yăranii care s-au opus 
olectivizării forţate, pînă le foştii demnitari po- 
ivici, Camera era prevăzută cu priciuri din scîndu- 
» Suprapuse pe trei rînâuri, pe care nu aveam voie 
stăm culcaţi decît noaptea de la ora 22 pînă la 
5 Cimineaşa, 


9 


In mijlocul acestor oameni eram oarecum mai 
| liniştit că scăpasem de teama anchetatorilor şi de 
„Singurătatea în care stăţusen pînă atunci. Ne poves- 
a șoaptă unul eltuia necazurile prin care ire- 


ad oricine pt ari del că a vorbiy era scos q 
„pici afară şi bătut crunţ, Mîncarea era = 
jasptisției 49iBtenţa medicală era inexistentă, dai 
țoarte mul și tarie bolnavi , bătrîni Şi Blabi, de i 
gbia 5€e sa ela 500 de teh Petre Ghiașă mi-a 
spus i cota catia căra Bentota - fost ministru 
în urme unui memoriu pe care îl făcuse la Winisterul 
ie Interne, a fost chemat în faţa ministrului de 
mverne Alexandru Drăghici pentru a Susţine meng- 
riul. în care arăta că este gray bolnav de o mala- 
jie renală, iar condamnarea sa,de 20 ani, este ne- 
înjemeiată, Drept răspuns Drăghici a ordonaţ unelţe= 
lor sale ce se aflau în cabinet "Luaţi stînvul aces- 
ta şi duceţi-l la închisoarea de unde a venit", La 
înapoiere în Jilava, Aurelian Bentoiu a povestit 
clor din jur, dezamăgirea sa, iar după puţine zile 
a încetat din viaţă, Aproape zilnic se petreceau 
astfel de drame, Cei care mureau erau scoşi pe o 
tură de paznicii închisorii şi îngropaţi cine 
tie unde în cîmpul din jurul închisorii sau poate 
thiar arşi, 

După cîteva luni am fost scos din camera unde 
men alături de 5-6 coinculpaşi şi dus într-o al- 
îă cameră unde erau: Nicolae Penescu, Vasile Netea, 
y. Ștefan, Goanţă Victor eta. etc. deţinuţi 

Cuseră parte din Partidul Naţional Țărănesc. 
Stat aici cîteva luni, după care m-au scos; E 
SU 9 dubă la gară împreună cu alţii şi an £08 
Hi într-un vagon „tot cu celule separate» dă S 
* nu se putea vedea nimic afară, După O 25 155 E 


bin tare, pentru 


Sub onicg 


du 
lea 


E a 


_—_—.— | 08 17 tataie a 


spe deţinuţi să mănînce frunze de 1obodă, coii 
a cartofi şi alte resturi de legume ce se dă 
ia 


i şi de acolo cu două 


s la ăndăre 
un Ț vransportați în lagăre], 


am fost noi. Apa pe care 0 beam ere numai q; 

1oane deschise » = a a Gu sI al din Dunăre 
desi torțată din balta Brăilei. La ID oopuj Cre. nefitrată şi „nedezinfectată luată din acelaşi dă 
8 i va £i mai bine deoarece ne aflam în aer li | qe uade se aruncau dejecţiile, se mai întîmpla din D 


deam G : 
ber, vedeam cerul, soarele, stelele, dar acun încș, 
? 


pea o perioadă cumplită & vieții mele, Cazaţi în 

funâul bacurilor ș ancorate în largul Dunării, ame- 
najate cu nişte paturi de fier suprapuse, ne odih- 
neam după o muncă istovitoare de 12 ore cu o între. 
pentru masa de prînz, Munca era di- 


pînă în cînd» să se mai pună în butoaiele cu apă 
pestile de cloramină, Din cauza condiţiilor de ca 
zare Şi hrană, m-am îmbolnăvit de dizenţeris şi 
 aistrofie de gradul 3. Am zăcut trei săptămîni, eram 
pe moarte, dar am avut marele noroc să fiu salva 

je un medic deținut politic, din Piteşti, care mi-a 
piarită iarna Şi primăvara se căra cu roaba pănîni | dat cloranfenicol şi apoi apă fiartă cu kilogremele, 


o - 300 de metri pentru construi.| deoarecs nu mă mai puteam sătura, Bram în stare să 
“mănînc orice, chiar şi pămînt, numai să mă satur, 


acest punct al mizeriei mele, în iarna anu- 
lui 1963 = 1964, em fost transportat la Aiud, iar 
de aici, pe dâte de 24 aprilie 1964, în urma decre- 
tului de grațiere, am plecat spre casă, 

“Aveam 47 ani şi în suflet purtem speimă imen- 
să, o adîncă tristeţe, muiată în lacrimile tuturor 
acestor ani de necrezut, ani bătuţi de ciznele lui 
Cenuşe, de cravaşele Jilavei sau loviturile din 
Balta Brăilei, Moate erau vii în mine, dar tristeţea 
nea izvora din necurmata întrebare, de ce s-au fă- 
cut toate acestea, cum s-au putut întîmpla, cun 38 
au ajuns oamenii nişte schingiuitori ai semenilor 


lor, fără nici o motivaţie personală sau generală? 
e atîtor co- 


rupere de o oră 


pe o distanţă de 20 
rea digurilor. Vara se muncea la munca cîmpului, se 


spăla porumbul şi floarea soarelui, apoi urmau căra 
sul cu spinarea şi încărcarea în şlepuri a sacilor 
„cu grîu, porumb şi floarea soarelui, Condiyiile de 
muncă erau cele ale muncii sclavilor, Eram obligaţi 
să facem norma hăituiţi din spate de ciomegele pâz- 
nicilor şi de cîinii lupi âresaţi, care se repezeal 
la noi, Se întîmpla ca în aceste condiţii unii dir- 
tre deţinuţi să riposteze paznicilor şi atunci pe- 
deapsa era de 25 lovituri de cravaşă (un fel de 
sîrmă groasă învelită în cauciuc), care se aplică - 
în faţa tuturor deţinuţilor pe-un scaun speciăl 
unde era culoat respectivul nenorocit. Spectacolul 
era îngrozitor şi efectele la fel, Cred că se sp 


neau despre noi lucruri îngrozitoare,deoarece copiii Cum de au putut perverti sufletel sas 
de şcoală, din satele pe unâe irita caca a d adresei pi nevinovaţi cu grozăviile născute din diabo 1? 
4 pg: luptă, de clasă, încît nişte chinuiţi, nevinovaţi, 


i bine, să fie 


cu "nene bandiţulen 
Ă „ Ce Ştiau bi de vit 
ta şi chinurile lui n ieţii copii. se 


tal insuficientă Şi- 


c i E 
Are au visaţ doar dreptate, adevăr î 


Muniţi nene banditule”! iul, plînge! 
Măi copii, sufletul lui nenea Bano. i i, 157 = 


nenea banditul", Masa era W0 
i determina pe cei mai mulţi 


II 


j 


——. 


bărbia că = 
îruntea Coloa= 


ANCHETA 
malitaţe 


tăi], 


: za şii, de 
arestările masive, care se făceau înaintea A aa, 


pele,şi mi-am dat seama că marea cauză, pentru care 
securitatea concentrase peate 30 de oameni, eran eu, 
periculosul: “insurgent", a cărui greuţaţe nu depă- 
gea 5o de kilograme, [...] 

| In dimineaţa zile de 10 auguaţ 1958, pe la 
orele 8 am fost preluat de o altă echipă de ofiţeri 
de securitate, operativi, |...) 

[_NeR. A fost adus de la închisoarea Pitegti 
la închisoarea securităţii, din strada Uranus,Bucu- 
reşti «] 

"Dacă ai de gînd să evadezi benditule, te îm- 
puşcăn fără somaţie", Noile gorile parcă făceau par- 
te dintr-o banaă de gangsteri, Cel care făcea pe 
'geful" avea nişte ochi răi plantați într-un cap,ce 
aducea mai mult a dovleac, 

- Ce mă, ţi-a pierit gi glasul ? Dummezeii 
mătii de bandit, ai să spui gi ţîţa care si supt-o 
de la măta, Ce făceai, mă, pe munţi ? Ie jucat dese 
Partizanii, ai auzit, mă, de Arsenescu, de Anei Ie 
ie Apostol, de Drăgoi, ştii tu, popa de 18. Ne Sete 2 
Mi i-am impugeat şi în curînd o să-ţi Vin: E E 
Şi ție, Credeai că nu te descoperin ? Noi avem ock 


Noi o să-ţi 
i urechi peste tot, nu ne scapă rinice _ 159 - 


1, ARESTAREA 


(fragmente) 


Gheorghe Penciu 


Anul 1958, an de cumpănă pentru mulţi români, 
an de convulsii istoriceş an în care eram din nou 
vînai ca gobolanii, pe străzi, După revoluţia din 
Ungaria, din 1956, înăbuşită în sînge sub genilele 
tancurilor sovietice, presimţeam că nici noi,foştii 
deţinuţi politici, abia eliberaţi, nu vom mai avea 
multe clipele ..] 

Odată cu începutul verii enului 1958, am fost 
trimis pe linie de serviciu de către Comitetul Geo- 
logic, în munţii Făgăraş, cu un grup de tineri de 
la Facultatea de geologie, pentru cartări gi pros- 
pecțiuni, («..) 

Trecuse o lună de zile de cîna certam şi 
prospectan pe rîurile afluente 0lţului, Boia Mere 
şi Boia Mică, pe u timp ceos, cu ploaie măruntă; 
cînd într-o seară, întorcîndu-ne cu trenul de la 
Valea Fratelui, în Gara Câineni, ne-am pomenit în- 
conjuraţi, de un bizar mozaic de chipie şi şepci 
muncitoreşti, care ţineau să ne escorteze pînă din- 
colo de spinerea încovoiată a podului âe peste Olte' 
O nemilă de doi metri, îmbrăcaţ într-un mintean 

1582 


a 


gu oine am onoarea ? Căzină în cursă ian ș D 
E Erei 


„o“palmă năpraznică dată cu stân 


-0 să-ţi mincăm coliva, mama ţa 
pă=i mă wna peste gură, nu 
ască nimic ? Şi dintr-o 


cântăm prohoâul şi 


de contrarevoluţionar + 
ga mă atnoă 


vezi că nu vreâ să ciripe 
dată: aliații pă faţă Jade te securistului din „ste bizou: Dummezeii mătii de benais, înas 
senpta da A e prevestitor asupra celor gă dal mîna cu un ofiţer de securitate ș n 
A | 
Pînă la Bucureşti m-au lăsat în e decît mizilicul, prânzul î1 vei gate E 
td 


înă atunci mai gîndeşte-te, cine inţră pe poarţ 
: închisorii Uranus, iese numai cu picioarele irita 
Din nara dreaptă un firicel de sînge mi se prelin i 
gea 


pe faţă, 


: du-le profilată pe cîini şi pisia, 


in fugă mai ceva ca cea mai teri. 
lo de barierele Capi- 


o 
pace, atenţia tiin 


pe care îi vânat d 
vilă echipă de hinghieri, Dinco 
talei au devenit mai liniştii, Mi-au pus la ochi 
nelipsiţii ochelari negri şi, deşi se fereau să aflu 
anăe sint, tot an aflat; că noua mea reşedinţă avea 
si fie inonisoarea Uranus, Doame; prin câte îi este 
dat să treacă omului, Eram la doi paşi de casa mea 

şi cine ştie de cite ori mana n-a trecut prin faţa 
mchisorii, în drumul către biserica Mihai voăă, să 


2, ANCHEPA 


în următoarea zi am fost dus din nou la enche- 
țăe Acelaşi anchetator Cenuşe Constantin îmi zîmbi, 
poftindu-mă să iau loc, Ei, te-ai gîndit bine la 
actele criminale pe care le-ai săvîrgit ? Noaptea e 
"doar cel mai bun sfetnic, împrospătează memoria, ţe 
face să-ţi aduci aminte şi de faptele pe care doar 
le-ai gîndit şi cu acelaşi surîs serafic luă din 
birou wm furtun de cauciuc, arătîndu-mi-l cu subîn- 
țeles: Vezi, acesta este cel mai bun prieten al nos- 
inu, ţie îţi stimulează memoria şi mie îmi ajută să 
obţin ce vreau.de la tine. 
+ Și nu ştiu ae ce, mi-am amintit de jocul dez- 
tisă "de-a goarecele şi pisica", numai să eu 
„Pe postul victimei prinse în capoană, Mi-an pus 
| ace: Ce gtiau despre mine şi cine mă urmărea 
| a lui, în oaza mea, încă avidă de linişte ? 
iezi O lovițură de cauciuc dată peste spinare m 
Xteritate, mă făcu să mă smulg gîndurilot Eee = 


dea o liturghie pentru sănătatea mea, 

în celula în care an fost introdus, am cuno- 
scut pe dr, Velichi, om de 93 de ani,arestat pen” 
„u port ilegal de armă, Un pistol ruginit, din pri- 
mul război mondiali şi uitat în lada lui de campanie; 
undeva sus, în pod, Al doilea era dr, Dabijagtînăr 
cu o vinţă de asceţ, anchetat gi el în legătură cu 
doi prieteni de-ai lui, cărturari, în teologie, 
Dre Velichi avea dreptul le pat, adică putea să stea 
intins pe el cît dorea, aventaj care se oferea numai 
în măsura în care anchetatorul considera că o meri” 
tai, în cazul de faţă era vorba de vîrstă,După masă 
am fost scos la anchetă, Un tînăr cu ochelari, cu 
gradul de locotenent, mi-a înţins mânt, zâmbind: 


i a gl Cenuşe, anchetatorul dumitale» 


ai amuţit ? Spune cu cine 


alitatee sro iegit din înohi.goae i! 
maj. luat jegătura dup mai. pus la cale; că noi şti 
1 fărădelegi i ian ripostat: "Dacă dir 
Agia a, ae pe mine ?. Aşterneţi-, 
m în măgura în care corespund adevăr, 

ianălese, QĂCi ObserVs, că tot dumeavoastră Seri 
ZA ai dee aaa Observasem nuanţa, subtilitatea 
S e gt pe întrebările ;"Cu cine ai mai lua 
legătura" presupunea ceva premeditat iu voian si 
rise. Cum mă ? Gristoşii şi Dumezeii mătii de bea 
ai, mă înveţi pe mine cun s€ conduce o anchetă,cun 
are ? Ce mă, dacă scrii poezii crei 


e 


că pe al meu l-am făcuţ să scui 
poat innal LE zu că acela era aa cit 

poti pătăugu Apo a piei pi securității da da 

E, gi pe mâinile căruia aveam să trec gi eu 2565 

ga sohimb de experienţă, Între timp Dică pi 

inigtise, S00sese din birou im teane de caiete ai 

şi făcea (ge oz oasele Suprave zhindu=mă eu a 

gohiuluie Erau caietele mel a 


vevin la re 


ce no 
Oe 

vot, de ce! 
pe hîrtie gis 


> 


e Şi inima ai se făcu câ 
p puricee E 

Ge avea să HEre 4e ? Tresărirea mea gi faptul 
i mă surprinsese în momentul tresăririi, îi giailă 
„nsibilitatea şi croncăni: Ei. ce zici Gorunescule 
au Penciule, de fapt, care e numele tău adeviraţ 

i pentru ce ţi-ai schimbat numele ? Ai vrut să ţe 
wstragi urmăririi Securităţii Statului sau ce-ai 
ut să faci ? Dar mă rog problema aceasta o vom 
ezolva noi ceva mai tîrziu, acum să-mi spui cui 

l-ai mai dat poeziile să ţi le citească gi cu cine 
mai discutat despre ale lui Nichifor Qrainie şi 

u Gyr, Ce putem să-i spun ? Cum să îmblînzese 
iul, care era plăţit să mă sfîgie ? Domule anche- 
iior, grăii eu, cu o voce pe care aproape nu mi-o 

i recunoşte am, ştiu multe poezii într-adevăr îe 

Ș E şi Nichifor Crainic, dar nu le-an te pe 
e A Le-am învăţat în închisoare scrise 
își a Tecepţionate prin sItetetul Se 

le . vateți, and omori tir 28 ea = ea 
Meriţa aan osea-oe Polroase aie : 
* [E A rerieale să le arăt cuiva fiind p Ea 
a m iar o serie Dumnezel, Oristogi in ae 

* ştie prin ce minune îi mai rămâseser 


se pune 0 întreb 
că eşti buricul pămîntului şi w nou val e aT gumena 
e contondente prinseră să-mi învineţească părţile 
rămase. nevătămatee: Ştii tu mă pe mâna cui ai încă- 
out şi că într=o noapte pot să fac să Gispari de pe 
faţa pămîntului ? Ale cui sînt. articolele şi poezii» 
le acestea duşmănoase ? În. momentul acela, uşa care 
ara la trei paşi de noi. se deschide şi în pragul ei 
apăru un maior voinic, cu pieptul dezvoltat ca la 
luptătorii. de greco=romane, Asta e donmule maior 
banâitul, care a plecat în muţi să ia legătura cu 
partizanii, în vederea răsturnării guvernului, dat 
nu vrea să ciripescă nimic, Dă-l pe mîna meagdă-l 
pe mâna mea,Cenuşe,şi. în două săptămîni, ţi-l f80 3 
mieluşel, am mai îmblânzit eu şi pe alţii. mai îndă” 
rătnici decît ele Deocamdată, trece=]. prin "bar i08d) 
| mică" gi mai cu zel Cenuşe, mai cu zel, că ăsta a 
| mai făcut puşcărie şi ştie multe, al dracului d9 


zu eee Am venit. să văd cum merg treburile cu pendi“ 
= 2 23 . 


t 


Îi 
mine cămaşa se făcuse zârențe, Eram o arătare 
, pănită, care abia mai putea bete din ari , 
„init nici. wm pachet dormmu-e locotenenţ în 
se poate controla, iar cu Neagu, nu m-am vă= 
24 o singură dată la pescuit, Și ce ioai 


——.—.—... 


entru că religia ere BGOaRR dia dicţia 
și vrei să te cred, mă; benditua, 
ms mă, caietele tale, în mâini, 
pe cale aeriană ? Cu ce say 
ontrarevoluţionarule, Du e 


4 9 


„pe 
| pasă” 
pan ? 
pis 

zut A€0 


memorie; P 
rul comuniste 
Atunci CU au aj 
lui Stoicescu Nicolae; 

-ai împrumutat mă C 


e A 
a ae a wmelti ? Şi dintr-odată m-am luminaş, apus mă, aşa, Ca între camarazi ? Să-gi stăpânească 
Acum îmi dădeam seama de ce Stoicescu avea magi | jinbas dacă ţine la libertate, Aflasem că în mi310= 
situaţie materială bună şi dispunea de timp Liteni oul 100 aţi introdua un informator, dar ghinionul 
după bunul lui place Eu eram marfa caldă, care tn, jumeavoastră domule anchetator a fost, că eu î1 

eam şi am renunţat la prietenia cu Neagu, 


buia livrată securităţii conform contractului înv) omoşt 
iat, purtână pecetea celor 30 de arginţi, Avean să 
aflu mult mai tîrziu, că Stoiceacu făcea parte din 
torţionarii de la penitenciarul Gherla şi că odaţi 
scăpat din ghearele securităţii, fusese racolat au 
informator, Acum, plăteam tribut nesăbuinţei mel, 
dar n-are a face, Alea jacta est |! 

Într-o noapte am fost trezit din somn gi dus 
din nou la anchetă, Cenugă avea cearcăne la ochi i 
părea obosit, Paştele şi grijenia mătiide banâit, 
din cauza ta nici nu pot să mă odihnesc, cine-i să 
Neagu Simion ? Câte pachete ţi-a trimis la Aiud, 
prin măta aia, pe care am s-o arestez cît de curti 
Întrebările m-au uluit, 


Bine, să-l lăsăm pe Neagu de-o parte, dar 
„umele de Aura Sultaniuc nu-ţi spune nimic ? Sile 
petrescu, Cazacu Ion, Bălănescu Mihai, Voicescu 
constantin şi stai că lista încă nu s-a terminat, 
nu-ţi sugerează chiar nimic, nimic ? Broboane de 
sudoare prinseră să-mi inwde frunteas 

11 cwnoscusem pe Ionică Sultaniuc, fratele ei, 
la închisoarea Tîrgu-0cna, bolnav grav de ţubercu= 
lloză pulmonară şi după eliberarea mea, î] vizitasem 
la Sanatoriul Baloteşti, wmde avea să gi moară, la 
vreo două luni după vizita mea, în urma unei hemop- 
tizii, Cu sora lui, am rămas mai departe prieteni 
şi ea mi-a sugerat ideea, auzind că sînt şoner; să 
depun o cerere de angajare la Întreprinderea de Eros 


Neagu Simion, mama | Za 

+. Din starea de transă, în care căzuse poţiuni şi Laboratoare, solicitînă postul de 1abo- 
m-a trezit vocea răstită a lui Cenuge,. care mă pâ] tnt necalificat, Însă de la a sugera 0 idee şi a 
dea ca o reptilă, “Mgaja pe ciruva, era o diferenţă de interpretare; 


- Ce, mă, ai amuţit ? Te scot eu mintenâ i| 08 de la cer la pămînt, Pe atunci» noaărele" hotă- 
a da decizii, 


muţenie gi începu să mă croiască ou sadică plăoetti| Tau totul, Ele reprezentau puterea de du=se 
cu vîna de cauoiuo, pe ude nimerea, Asta doar % În faţa cărora tremura şi direotorule ce sa 
= Pină la pămînţ, Un şef de cadre âve Tise iza =: 


Set că lichidarea o iei- tu mai tîrziue 
=! za 


tănă să dea socoteală nimănu 


angaja salariaţi, desfăcea A a pe ea muneă 
mai era la modăs în cazul că iute erai pe plac, 
imimițerea la "munoa de Jos", Cînd i salariat șș 
chemat la hoadrei, omul; dacă mai era creştin, 04 
făcea semul crucii, îşi scuipa în sîn şi cu inima 
cât wm purice, se îndrepta către biroul tapiţat ș 
roşu, wde nu-l putea aştepta decât completarea 
autobiografiei sau securitatea, 
Revenindu-mi. din clipa de uluială în care ci. 
zusem, găsit tăria necesară să-i răspund lui Cenuşe: 
Întroadevăr, îi cunosc pe colegii pomeniţi de dum 
neavoastră din închisoare, întîmplător i-am văzu 
şi în libertate, dar nu văd nici o încălcare a legi. 
lor statului, iar în ceea ce priveşte pe Aura Sul. 
taniuc, nu văd iarăşi nici o crimă în faptul că an 
cunoscut-o şi poate; într-o oarecare măsură, îi. =an 
fost mai apropiat, deoarece mă ajutase într-un mo- 
ment greu al vieţii, Era foarte bine pregătită pro- 
tesional şi faptul acesta mi-a impus respect şi 
admiraţie, Aş dori âin tot sufletul să mai cunosc 
Psemenea oameni, Cenuşe se învineţise, Din ochi îi 
ţineau fulgere şi bărbia începuse să-i tremure câ 
imui epileptic, Paştele gi grijania mătiide bandit, 
ce crezi că te-am chemaţ aici să-mi ţii prelegeri ! 
Sta unde te afli ? Aici eu pun întrebări şi tu 
eşti obligat să răspunzi, 
liu m-am controlat şi sărind în picioare de 1? 


1-am spus: Domule anchetator, Aura Sultenii 
e mult mai sus, ain : 


văia şi spînzuras 


birou, 


„Sici gi n-avem nevoie de mortă 


ok atunci 8 avut un moment de nebinie, 
„vea să mă coste mult, dar nu mai conta, sân olipe 
oînă buouria d dl te ispitegte ca o împărtăşanie, 
când doreşti i pipa i etaj, cu anchetaţor 
p tots numai să se isprăvească odaţă calvarul, A 
uront apoi grindina ofere. palme, pumi,picice= 
„e, amestecate ou toată gana de înjurături de care 
dispunea disoipolul Lui Nicolsohi şi Drăghici.Ultine 
jovitură an înregistrat-o înstomac, apoi n-am mei 
simţit nimic decît indiferența plutirii spre incors- 
ient, care apropie pe om de marea împărăție a lui 
Hades, M-am trezit în celulă, îngrijit de colegul 
meu de suferinţă, Gr, Dabija, care udase două batis- 
te oblojindu-mi vînătăile şi -rănile cu ele, In noap- 
ţea aceea nu am mai dormiti, L-am rugat pe saneritea- 
nul meu prieten, că, dacă voi muri în anchetă, să-i 
ducă mamei solia de "rămas bun" gi să mă ierte de 
ţoate necazurile pe care i le-an pricinuit, Două zi- 
le am fost lăsat în pace, apoi a venit noaptea groâ- 
zei, noaptea vedeniilor, noaptea apocaliptică, An 
fost legat de mîini şi ae picioare, pus pe "barica- 


un gesț care 


bătaie 
“da mică" wm fel de rotisor, care oferea spre 


atât gezutul, oît şi tălpile picioarelor, V spe 
era şi medicul închiziţiei roşii, âre gi a 
an auzit că-l cheamă), care trebuia i: Sa că 
cîte lovituri mai poţi suporta, ABIA noro 

pe la a lo -a saua ll -a lovituri amintesc de 
I-am mai ştiut nimio, Ca prin vis îni 


mul, care zicea: Lasă=l mă araculuiz 
oiuwi ! 


„ Nu mai 
e substenţiel: Pi 


a s 
Dosarul meu se îngroşe 


III 


Petz 


ia, de unde aveam să mă eliberez a 
ună noiembrie 1958, m-a găsit +0 
început să-mi invidiez colegii de suterinţă 

aveau, Cît de Cât, 0 haină pe es, Aproape e 
mai ştiam ce este căldura, Consult îndu=mă pe 
mi-a spus că n-ar fi exclus să am o intiltnatie a 
olaviculer dreapta şi că nu-i place respiraţia = are 
După 0 grevă a foamei de cîţeva zile am fos dus în 
stîrşit,la spitalul închisorii Văcăreşti şi inter- 
nat, La examenul radioscopic am aflat că m-am pri= 
“copsit cu o cavernă subclavicular dreapta gi o larin- 
gită 1.8.0, De altfel la internare, aveam 40 de gra- 
de temperatură şi greutatea corporală, cam fot atîta, 
dar eram liniştit, nu mai eram hărțuit de anchete, 
Pe la sfîrşitul lui aprilie 1959, am fost dus 
din nou la Securitate şi purtat prin faţa lui Cenuse, 
„să vadă cum mai arăt, Nu mai m-a bătut, dar a ţinut 
să-mi spună: 

— Am interesul să mai trăieşti numai pînă le 
proces, Atît, Gorunescule sau Penciule, cum dume- 
zeii mătii te mai cheamă; iar dacă n-ai să recwoști 
piesele de la dosar în faţa instanţei, vei veni î0t 
„la mine, puişorule, bineînţeles, dacă vei mai trăi 
Pînă atunci, 

„Procesul a fost o parodie, wm teatru grotesc; 
Tegizat şi juoat de: A 

- călăii securităţii, care cunoşteau şi minu- 
iau, ca unică metoadă de anchetă; schingiuiree case 
Srestaţi, precum gi chinuirea psihică Și ese 
teni1i 107 acestora, deşi nu ereu arestaţi( soţii» 
Mame), . j- 169 - 


oontau acum cele cinoi caitele de proză şi poezii 
: en. gi noile capete de ac 

"Amintiri din detenţie” ; Patito 
care erau mult mai grâvei Qrintă sagetneo ipe Împotaj, 
va orăinii sociale, De altfel, toate declaraţiile 
erau sorise de anchetatori; nefericitul reţinut,ne 
mai rămînîndu=i decât să igoăleaacă de voie, dan 

freovent de nevoie, Dreptul âapsrare ? In Taiul 
bolşevio, era doar o poveste, Intr-una din zile an 
fost confrwmtat cu Vasile Petrescu, Nu-mi venea să 
crea că el ar putea recunoaşte toate grozăviile ce 
ni se aruncau în cîrcă şi lui şi mie, Şi totuşi a 
făcut=o, A făcut-o pentru că era atît de îngrozi- 
tor bătut, încât se poate spune: curgea carnea de 
pe el. Era atît de timorat, încît atunci cînd Cenuşe 
s-a răstit la e1, să spună (tot ce nu era adevăraţ), 
a început să tremure, uitîndu-se rugător la mine, 
ca şi când ar fi spus: Iartă-mă-Gicule pentru paha- 
rul acesta cu amar, pe care îl aduc dincolo de voin- 


bia în 1956, 
în cămaşă Şi am 


ţa mea, 

Şi am înţeles că trebuie să fi fost chinuit 
îngrozitor, el a fost unul dintre cei mai buni oa- 
meni pe care i-am cunoscut şi care s-a impus prin 
gradul de dăruire, în închisoarea spital Tîrgu-0cna, 
La cîteva zile după confruntarea cu el, am fost din 
nou chemat la anchetă să recunosc capetele de acu- 
zere, ce mi se aduceau gi cum nu dădeam dovezi de 
însuşirea lor, am trecut din nou prin morişoa de 
pari a lui Cenuşe, Printre altele, eram acuzat că 
îm anul 1954, aş fi luat parte la nunta ăoctorului 
Georgescu Gheorghe şi aş fi calomiat regimul conu- 


Se deşi la acea dată, eu mă găseam la închisoaref 
- 8 = 4 


— 


. procurorii militari; acei criminali plăţi, 
u crimele securităţii, unica lor activi 
or dosare; precum şi 

14 straturii militare, care 


aplicau hotărîrile Securi, 


eludind ideea de justiţie, & pată 
tăţii, prezentă în instanţă» intervenind adesea i 


în derularea procesului. 


L) 
ce legaliza 
ind semarea W 


ţate f 
. marionetele_ NE 


Martorul; 8.p, 


(N„R. Din motive de protecție nu pe-a 
le martorului, care va fi făcut cunoscut nu e 
Fa : mai în 
momentul în care autorităţile se e aere i în 
: Z a şi 
declanşa ancheta impusă pentru cercetarea crimelg 
a : > da 2 melor 
împotriva umanităţii, comise de căţ i : 

e cul cure unii angajaţi 
ai fostei securităţi, Un caz concert, precis contu 
"rat prin de ii ă 2 a 
i p declaraţiile făcute, îl constituie echipa 
e anchetatori, care acţiona în securitatea Bucu- 
reşti, depozitul Uranus, sub conducerea maiorului 

Enoiu, 


Apărătorii din oficiu nu cunoşteau dosarele, vor 


nu aveau actele, nu aveau contact cu inculpaţii, 
decît poate cîteva minute într-o pauză a procesului, 
şi nu în toate cazurile, iar supremul curaj ce-l 
manifestau era solicitarea indulgenţei, o apărare 
în fond neexistînăa, temînâu-se de a fi arestaţi, 


O figură aparte -o constituie Cenuşe Constantin 

în sadic, care după ce a acţionat "eroic" în secu- 

i 5, eeout în rîndurile instituției, care 
za! activitatea securităţii, Procurature). 


în cazul procesului nostru, am fost judecaţi 
27 de inşi, unii, nu ne văzusem din timpul âeten- 
jiei, alţii erau în boză, deşi nu se eliberaseră 
niei o zi din anii 140 şi totuşi aceste elemente 
esenţiale, nu au împiedicat, pe nici unul din par- 
sicipenţii la mascaradă, de a afirma, judeca Şi 


condama, existenţa unei organizaţii, a unui COMP” 
lot, 


A i Sena Goga RSa de la Jilava am fost trimis 
sei a Penitenciarul Aiud, ge unde în 1351 în- 
Do uraă de T,8.C, pulmonar, am fost trinis la 
CR Riu Tîrgu.Ocna. Aici am cunoscut mai mulţi 
uți cu care m-am împrietenit, După eliberarea 
Noastră din închisoare, cu cei din Bucureşti răni- 


nînă ş zi et e za 
prieteni, ne mai întîlneam în diferite ocaâli, 
litică 


şi pedepsele au fost de unsprezece ori muncă 
piată pe viaţă şi condamare la 5 ani cea mi 
nică, a unei fete, ce nu avea nici un amestec în 
cepe se se aducea ca acuză, Singura ei culpă & zost 
> 
is ere e frate, copil intrat în închisoare şi 

uber 
tona is culoză la scurt ţimp după egirea di 
| Aşa a fost, ă 

. 170 i : 


dunți 

i d botezuri ş.a, Nu ne-a interesat ce po 

e el fiecare în anii precedenţi, 
S-a născut, în faţa asupririlor apropiere a 


deoarece între 


III 


0 2 aa 2 N 


îngrozit P,85, era adus uneori de 
E tr0 pătură, răsturnat pe cimenţ 
conştienţă, Te întrebai ca fiare p 


—.—.—.——— CC 
pe ou greu 80 putea înţelege de cei ce n 
au trecut prin închisorile tea a 
Am fost eliberaţi, Dar după doi A au- începu 
iar arestările» Bu SI fost arestat pe 30 Octombrie 
1958,a doua sau & vreia zi a început anchetarea ai 
care dintru = început & fost foarte dură, Ancheta- 
torul pe nume Genuşe Constantin un om Dă pe care 
şi Satana l-ar invidia, & început prin a mă întreba 
de cînd sînt legionar. Negînd acest luoru, deoarece 
era un neadevăr, s-a năpustit asupra mea împreună 
cu un alt anchetator (al cărui nume nu-l ştiu), m-au 


scos din birou legat la ochi şi m-au dus într-o ca- 
lipsită de mobilier, în schimb avînd o dotare 


la ancheţă purtat 
> În Stare de in- 
0t să facă aces 


fleteascăy 


lucru?)e 


Fie noapte sau zi eram mereu înţrebaţ din 
cine 'era compus grupul și mi-am dat seama că 
vatorul are Tele o listă cu numele pico aa a 
cu care, ae cad niciodată nu am avut alţfel e 
relaţii, ra pe totonegut) Parcurgînd actul de 
acuza ne sa vor găsi culpe de tipul; a spălat rufele 
nurâare “ale unor &rav bolnavi de tuberculoză, discu- 
ţii duşmănoase, citirea lucrărilor e face oh ale 
lui:-Nae Ionescuş "Roza 'vînturiLar” şi "Istoria Logi- 
cii*, a praoticat ”ajatorul legionar" dînd un dram 
de marmeladă unor murtbunzi sau cumpărînă un moş 
Crăciun de hîrtie şi multe altele de acest gen", 
Culpele au fost edificate în dosar, prin sînge, 
schingiuiri,-lacrimi, de Enoiu, Cenuşe, Oprea, Coz= 
ma, ete: eto, 

Nu mai puteam rezista şi am început să dau 
cîte un nume şi fiind atent am văzut cun ancheta- 
torul se uita pe, biroul său, mi-am zis că acolo 

are o listă după care ştergea sau bifa numele spus 
„de mine, = 
Nu spuneam decît bătut cîte un nume pen 
NU Ştiam de cine aflase anchetatorul de la csi â5s5- 
tati înaintea mea, Îni amintesc că pe J.P. nu 1-42 
„Spus şi la insistenyele anchetatorului pate 
Sine ne făcea fotografii, mi-am dat scana a 

„Şă despre el şi că fusese arestat. 11352 


meră 
cs anunţa tortura; erau bîte, cravaşe, sfori, un 


par lung şi ceva asemănător cu o capră de tăiat len- 
ne, căruia deţinuţii ce treceau pe acolo îi. spuneau 
trapez, După legarea mâinilor şi a picioarelor, cu 
ajutorul parului, am fost ridicat şi suspendat pe 

capră. Au început, a mă bate amîndoi la fună şi la 
tălpile picioarelor,pînă nu am mai ştiut nimic, Din 
primele zile mi s-a spus că fac parte dintr-un grup 
a cărui componenţă este legionară şi că eu sînt şe-! 
ful grupului, Zile în şir am fost bătut în sistemul 
mai sus descris sau, în alte zile, mă băteau la pal- 
mă în biroul în care eram anchetat, cu un baston de. 


cauciuc, ) 


tru că 


(N.R. Locotenent-colonel aviator I1,0,, care | 
a pc în celulă cu P.S; în acea perioadă, a decla- 
= A setttuie fiind în Jilava, că era pur şi simpli! 


————€ CO 


maltratat încît uneori nu-mi maj 
intrau picioarele în pantofi de umflate ce erau şi 
eram purtat de doi securişti (plantoane) pentru a 
fi aus în celulă, bine înțeles, legat la ochi, 
într-o zi după un astfel de tratament fiina 
3us de plantoane în celulă, ajans acolo, m-am tînâţ 
ă.căci în altă poziţie îmi era impo- 
După cîteva momente s-a deschis vi- 


Eram bătut, 


pe pat, pe burt 
sibil să stau, 
zeta şi plantonul a strigat la mine să mă ridic şi 
să stau la marginea patului, Am spus că nu pot sta 
altfel, A închis vizeta şi a plecat. I-am auzit pe 
cei din celulă spunînd că s-a dus să raporteze că 

| nu respect regulamentul şi că voi fi scos iar pentru 
a fi bătut, Dar cu toate acestea mi-a fost imposibi 
să mă ridic de pe pat, Plantonul n-a mai apărut, dar 
eram convinşi că se uită prin vizor. 

Nu ştiu dacă această zi a fost la începutul 
sau sfîrşitul anchetei, dar îmi amintesc că întru- 
na din zile la masă mi-a fost imposibil să-mi țin 
 zamela în mîini sau cel puţin lingura, În această 

situație unul intre cei arestaţi, care era cu mine 
în celulă, un fost plutonier de jendarni, mi-a dat 
"să mănînc, Celălalt arestat pe nume Culiţă, nu-i 
mai ştiu celălalt nume, G.P.R.-ist, de fel din Bucu- 
veşti cartierul Dămăroaia, plîngînd mă sfătuia să 
mănîne pentru a putea rezista, 
Nu ştiu, nu-mi amintesc ce-aş mai putea sere 
'aupă ce au trecut mai bine de 30 ani, de cînd ap 
trăit în acest infern, de cînd au căzut bucăţi din 
carnea mea, din sufletul meu, mutilînâu-mă centru 
tot restul vieţii, 
- 174 = 


Martorul: arh, Emanoil. Mihăilescu 


(N.R, Arh, Emanoil Mihăilescu a fost arestat 
în 17,09,1958, la cîteva luni după ridicarea celor= 
lalţi membri ai lotului intitulat "Rugul Aprins", 
fiind deci ultimul luat din grup, cînâ practic an= 

cheta era terminată), 

(+ ++] "Ancheta" s-a desfăşurat ca un ritual în 
care alternau promisiunile cu ton blajin, sfătos, 
aproape părintesc: "Bă, fii băiat deştept şi scapi 
uşor dacă recunoşti!, cu dezlănţuiri vulgare,. potop 
de înjurături, ameninţări, urlete şi chiar palme 
şi pumni pentru intimidare. Din cînă în cînă anche=— 
tetorul îmi dădea, pentru zăruncinerea moralului, 
să răsfoiesc dosarele, care erau foarţe groase şi 
numeroase şi cuprindeau şi unele declaraţii ciudate, 
stoarse evident cu forţa. „.., 

Am fost impresionat de soarta unuia dintre co-— 
legii cu care împărţeam necazurile celulei, un avo-— 
cat în vîrstă, nepot al lui Garabet Ibrăileanu „care 
fusese într-o vreme primar al Galaţiului, 

[.+.] Era înfricoşat âe auritatea anchetelor 
și avea talpa bocancilor desprinsă în urma bătăilor 


la tălpi, Uneori, preventiv, înainte de a-l lua la 


îmohetă, veneau să-i facă o injecție întăritoare 
Probabil pentru inimă. Am aflat ulterior că a murit 
în închisoare, Sopie 


- 175 — 


_——— 
Dintre anchetatorii care s-au ocupat de Can 
nostru i-am reţinut ca nume pe CSNUȘE CONSTANTIy 
şi PRISIOIU, care l-au snopit în bătaie pe coLegu, 
meu George Văsii, care şi azi își aminteşte cu 


oroare de si", [++] A 3 E 
Procesul a fost ultima fază din scenariul pe 


gizat de anchetatori și la care şi-au dat tot cor: 
cursul procuratura şi justiyia. ÎI ERE) 


„A 


ul 


Martor: Atanasia Iorgulescu 


Aenasia Iorgulescu, înainte de căsătorie Sisi 
cristea, & fost condamnată la muncă silnică pe via- 
să, în dotul "Ton Lugojanu", Ion Lugojanu a fost 
condamnat la moarte şi a fost executat la peniten- 
ciarul Jilava. A 
- isi Cristea declară la un moment dat; 
"M-au arestat în 14 octombrie 1958 de Sfînta 
Paraschiva. Eram singura fată din lotul Lugojanu, cu 
20 de băieţi. Eram medicinistă, aveam 24 de ani,[...) 
Ton Lugojeanu a fost executat la Jilava,[...] 
M-au dus în Uranus, M-au anchetat lo ancheta- 
tori, M-au bătut pînă mi-au rupt dinţii.-A doua zi, 
șeful, maiorul Constantin Enoiu, mă întrebă cu se- 
ninătate: "Ce faci Sisi?", Mi-a spus că dacă recu- 
nosc cele solicitate în anchetă mă pune martor acu- 
zator, N-am recunoscut, sub nici o forpă. Era vorbe 
de demnitatea mea, O lună şi jumătate m-au anchetat 
fără să scoată nimic âe la mine, deşi toți îi noştri 
tru arestaţi, Orice-ar fi fost nu trebuia să spun 
nimic, Enoiu însuşi mi-a spus că l-an dus de nas ca 
Miciodaţă în cei 20 de ani de cînă era anchetate + 
:- proces, boxa noastră era înconjurată d€ soldaţi 
su arme automate, Preşedintele completului * u 
Azi an Dimitriu, care ulterior & devenit ninis 
de A 

justiţie, a 1 Mea 


176 = 


oces a participat îiBug Deagu Me 
ul de interne, stătea în picioare Şi n 


: 


Martorult Doru Novacovioj 
(fragmentele sînt preluate din volumul ; 
"în România, după gratiin, Pundaţia 

pentru tineret, Buzău) 


La pr 
aru, ministr 


î) 


privea fixe A înd am A 
Noaptea m-au adus înapoi. C coborât din 


ăubă era o lună superbă, An BRAYLE20aâl i-am înghi, 


it Lacrimile, 
Enoiu, care asista la revenirea noastră în ga 
curitatea Uranus, mi-a spus: "i-am dat o condenna, 
re să nu mai vezi luna cît oi trăi", 
Securitatea fixa sentința, nu procuratura, 
îmi comunicaseră că primisem pedeapsa cea mai man, 
muncă silnică pe viaţă pentru "crime contra securi. 


tăţii statului și acte de teroare”, 


ARESTAREA 


Ajipisem de curînd, dar m-em trezit brusc cu 
pătăi puternice în uşa camerei, Am aprins veioza, 
era 1 noapiea, Am întrebat cine e și mi s-a răs= 

punst "E urgent, deschide"! [...] pag.18 


Preluat din "România Liberă" nr. 507/15.X.1991, 
din articolul "Nu plîngem lacrimă de sînge ..." de 
Roxana Iordache, 


Bu eram în picioare în mijlocul camerei şi an 
fost împins la perete sub ameninţarea pistoalelor, 
M-au percheziţionat rapid, căci eram în pijama, Îni 
dădusem seama, după bătăile în uşă, cine erau, dar 
acum mă trezisem de-a binelea și le-am replicat; 
"Ce doriţi, cine sînteţi??"! Unul dintre ei, mai. nic 
de stat cu o frunte lată şi doi ochi mici verzulii, 
mi-a scos o legitimaţie pe care era scris: npirec- 
Via Securităţii Statului”, maior Popa; şi i-a 59% 
(că trebuie să-i însoțesc imediat, In timp ce ne 
Pbrăcam sub atenta urmărire a Lui Popa, un altul 
Şi-a făcut intrarea în cameră şi împreună cu ia 
Bu lui Popa, au început să perch ziţionese încăpe- 
î9a. Au &runcat imediat tot ce au găsit în dulap»; 


En SR 4 - a i amerei, AU În- 
„A birou şi pe măsuţă, în mijlocul € 31.195 


Dia era a 


urmări dacă ochelarii sînt bine puşi, ş 


ve buzunarele hainelor, au verifi 


ore PODEA unde sînt armel e a lereu 
salteaua, Popâ m-a întreba =39 A înărepta şi-mi făcea imposibilă manevra de ga i 
niţiile şi ce arme de Aaaa am. [...] pag.18 şi 9. pi puţin spre a vedea drumul, [- .] “pag,20 

pi 


a înaintat gradatului o hînţie gi 

Du= 
nul meu de identitate, apoi a plecaţ, Gradaţul 
i stătea în faja biroului, mi-a spus să mă dezras 


Peroheziţia a durat două ore, căci la 3 inj 
La dat ordin omului în cămaşă să mă perchezitio- 


neaţa Popa a ordonat plecarea, El era singurul q 
pistolul în mînă, ceilalţi le introduseseră în bu. 
zunare, Cînd an ieşit, pe culoar aveam în spate pe 
cei trei din cameră, În culoar erau alţi trei, din 
care unul avea un pistol automat, Doi au plecaţ 
înainte, iar cel cu pistolul automat mergea CU Spa: 
tele şi ţeava îndreptată spre mine, In această for. 
mație am coborît scara secundară a imobilului şi a 
ieşit în curtea casei, În poartă încă un civil, Dei 
şapte veniseră să mă aresteze. Pentnu ce această 
âesfăşurare de forye? [++] pag.19. 


peze» 
Mi-au luat şireturile de la pantofi, cureaua 


vot ce aveam în buzunare şi mi-au dat o cană și un 
castron metalic. Apoi, s-a prezentat un alt gradaţ 
ez pereche de ochelari din tabla neagră, După ce 
mi-a pus ochelarii, a început să mă împingă îe la 


spate. (..+] Pag.20 


Ajunsesem, însă, chiar în faşa încăperii în 
care trebuia să fiu introdus, In puţinul timp cît 
am stat fără ochelari, am zărit un culoar lung cu 
aşi spre celule pe o parte şi ferestre spre stradă 
pe cealaltă, Uşa a fost deschisă, m-a împins în ce- 
lulă şi mi-a luat ochelarii, 


In faţa casei, două mașini Volga; Popa m-a. 
apucat de braţ şi m-a împins în prima Volgă neasri: 
S-a urcat lîngă mine, iar în faţă s-a urcat unul 


din cei doi ce fă ă „ Cei- - 
Iata <a S Song A pezgagztie a: peea Volga În Spatele meu s-a trîntit cu forya uşa, s-& 
nci s-au e 
ndreptat spre a doua maşin auzit zăvorul şi cheia în broască.» în faţa mea, 
doi 0a- 


ce era pe coly cu strada Maiorescu, 

În maşină, Popa mi-a întins o pereche de ochi 
lari din tablă neagră şi mi-a spus să-i pun la ochi 
Pentru că nu i-am răspuns favorabil, mi i-a pus Si 
serîşnină din dinţi: "Ai să vezi tu pe dracul”. 
încercat să-i mişc fără a utiliza mîna şi fără & si 


ace N-a fost posibil, căci Popa se ocupa DU" 
- 0.= 


Soulaţi din somn, căci era ora + dimineaţa, 
Meni au coborit din paturi să nă primească» [---] 
bag,21 


3=1815= 


—.—— OO 


ANCHETA 


ta-mă în vestitul arest al Securităţii de 
SI anus, colț cu strada Mihai-Vodă, în 19. 
Li 


Ur 
pe strada i arsenal al armatei, (N.R. Era data 


calul fostulu si 
ae 1 oct.1959)e [.-.] pag. 22. 


Programul celulei era zilnic acelaşi. La ora 
5 năeşteptarea”, la ora 6 uşa sau vizata se d Saohis 
ieau brusc şi gardianul de serviciu făcea numărătţoa- 
rea, apoi se servea micul dejun, 0 cafea, 200 de gra- 
ne şi 15 grame marmeladă., Eram scoşi cu oche- 
lari negri, vinîndu-ne unul de altul, la closet şi 
spălător. La ora 8 începea ancheta şi se auzeau uși- 
je pocnină, zăvoarele srîntite, zgomot pe culoar, 
În aşteptarea ca uşa să se deschidă, toţi stăteam 
încorâați, La ora 15 era masa de prînz, alcătuită 
dintr-o zeamă caldă cu 2 = 3 cartofi şi o mîncare 
din arpacaş sau cartofi fără carne, După masă, din 
nou se aştepta scoaterea la anchetă, La ora 18-nu- 
mărătoarea prin vizetă făcută de gardianul de scbinb; 
Ca masă de seară, un singur fel din arpacaş, cartofi 
morcovi sau vinete cu fasole, După masa de seară 
eram scoşi cu ochelari negri la closet şi spălătore 
In timpul nopţii aveam o oală de noapte, dar care 
era prea mică şi mereu ne crea dificultăţi, In uimpul 
zilei nimeni n-avea voie să stea culoat pe pat. 
iienul urmărea pe gaura vizorului, Cei ce stăteau 
culeați erau introduşi în izolator de la 3 la 1+ 
zile, unde aveau mîncare numai o daţă la trei zile. 
- 182 = - 


me pîi 


Gar- 


'peste 14 zile izolatorul şi lanţurile la picioare 


se aprobau de comandant şi de ofițerul ce conducea 

ancheta. La ora 22 era "stingerea", adică toată lu- 
mea trebuie să se culce, În celulă ardea în perma- 

nenţă un bec, căci nu era lumină naturală, (...] 


pag,25 şi 26. 


Vineri noaptea 2 octombrie 1959,am auzit cu 


“voţii urletele unui copil, După glas, nu părea să 
„aibă mai mult de 14 - 15 ani, Tipa ca din gură de 
"şarpe şi invoca în ajutor pe mama lui să-l salveze 


"mamă, mămă, ajutor salvează-mă!" Simete înfundate, 
glasuri răstite şi din nou ţipete de copil, Mai 


“vînziu, am aflat la Jilava că era un lot de 15 co= 
"pii între 14 şi 16 ani de la liceul Matei Basarab, 


Se organizaseră contra regimului comunist, aşa cum 
A 
știuseră ei, In anchetă au fost schingiuiţi groaz-— 


nic din ordinul şi sub acţiunea personală a maioru- 
lui Enoiu, ce era şeful anchetei la Uranus, 


Pipetele prelungite şi disperate ale acestor 
copii, ce veneau dinspre camera de tortură, nu le 
voi uita niciodată, deoarece erau primele de acest 
fel, din universul concentraţionar în care intrasem 


[..+] pag.26 


„La ora-lo uşa s-a deschis din nou cu acelaşi 
280mot sinistru şi un alt gardian, ce-mi pronunţă 
Humele, îmi dă ochelarii, Sînt condus în viteză 


Prin acelaşi culoar, Mă împiedic de două ori din . 
z : i. 183 = 


——.—— CO 


nului, Sînt introdus într-o camenă 
ă mică în partea superioară, un 
lic, Sînt instalat la o masă 
afla în fundul camerei, îy 
două scaune în faţa binou- 
în funâ, In birou nu era 


că nu semnezi ce va 


1 


avem misiunea să vă extirpăm! Da ; 
scrie ancheta, dracul te-a luat] Intre timp, căpi- 

vanul anchetator intrase în cameră, Aşa am făcut cu- 
noştinţă cu faimosul maior Enoiu, şeful anchetei, şi 
'ou căpitanul Emil Cosma, anchetator penal de securi- 


tate, (+--] pag,28 şi 29, 


oauza însoţito 
ce avea 0 fereastr 
birou şi un fişet meta 
mică cu: un scâun; ce se 
dreaptă, încăperea avea 
lui şi alte două scaune 


nimeni cînd am intrat eu. [...] pag.27 
La ora 17, m-au condus din nou la anchetă, Că- 
pitanul Cosma părea mai calm, mi-a adus să semnez 
procesele verbale de interogatoriu, ce Le scrisese 
dimineaţa. "Din moment ce dumneavoastră le-aţi 

scris, pentru ce mi le dați mie să le semnez??1 Şi 
apoi am continuat: "Înyeleg să semnez ceea ce eu em 
“declarat!", "Iar ai început?", îmi ripostează el 
schimonosinâu-şi figura; în acel moment intră în ca- 
“meră maiorul Enoiu, care vine direct la mine şi-mi 
“arde două palme, spunîndu-mi: "Mă banditule, profiţi 
“că ai un anchetator care se poartă cu mănuşi?? Lasă 
că ai să ai de-a face cu mine, dacă el este prea 

“ blînâl!" Avînă deja obrajii fierbinţi i-am replicet: 
"Domnule, dacă scrieţi neadevăruri, eu nu le semnez! 
"să le semneze cei ce le-au scris", La auzul acesiel 
„replici, Enoiu s-a dezlănţuit ca o fiară, A început 
„să dea în mine cu pumnii și picioarele, unde nimerea. 
„Mi-am acoperit urechile şi capul între mîinip dar 
1Enoiu a început să dea cu pumii în burtă şi cu pi- 
“oioarele în glezne, Căutînd să mă apăr, m-em retras 
“în colţul din fund dreapta, unde sub loviturile pu- 
| ternice ale lui Enoiu m-am lăsat ghemuit, cu capul 
între mîini, Qosma s-a repezit şi el şi-mi trăgea 


mîinile, pentru ca Enoiu să mă poată lovi în cap. , 
Pi E Pa 


Uşa se deschide şi intră un căpitan în uni- 
formă de securitate, nu prea înalt, cu părul onâu- 
lat, oacheş, Cu un zîmbet sarcastic se aşază la 
birou, După ce mă întreabă datele personale, pe 
care le Totează într-un proces verbal de intero- 
satoriu, începe să-mi pună întrebări: "Ştii de ce 
eşti aici??' Bu, complet mirat, îi spun că probabil 
s-a comis o eroare, "Noi nu facem erori, mi-a răs- 
puns plin de el, mai ales în ceea ce priveşte duşma- 
nii orînduirii socialiste, pe care îi vom distruge 
pînă la ultimul”, [e ..] pag.27 - 


După aproape 20 de minute, uşa se deschide 
orusc. şi intră un maior de securitate solid, cu 
ceafa lată, tuns scurt, O figură de boxer catego- 
ria grea! Vine direct la mine, îmi dă două palne şi 
oi pumni, de mi-au jinit urechile, Asta în 100 de 
bună ziua, "Ce, crezi că=ţi reuşesc tertipurile; 
venâit notoriu ce eşti? Nu mai scapi viu de aici, 
nioi tu şi nici criminalii tăi de prieteni, Toţi 
la duşmani înrăiţi ai oamenilor muncii şi noi 
- Asi i ; 


) 


—.—.—.— 


a loviturilor» mi-am pierdut Cunoş. 
a mai întîmplat şi cît am sta 
1 camerei. La un moment dat, mi-am 
pe un scaun, în faţa biroului lui 
osma, Nu-mi simţeam corpul, toate mădularele mă 
az 0 la cea mai mică mişcare. Pe birou, două Lămpi 
vernioe mă orbeau şi parcă totul venea de departe, 
E vorbea, dar parcă dintr-o altă cameră şi nu 


înțelegeam bine ce. [o] pag.29 şi 30. 


Ca urmare 


: s= 
vinţa, NO ştiu ce 


pe jos în colţu 
dat seama că sînt 


Anesteziat cum eram de bătaie, cu capul umfla 
ăe nu-l mai simţeam, cu dureri în tot corpul, mă 
miram cum mai puteam sta pe acel scaun. La un mo= 
ment sat, am simţit un toc în mînă şi un glas îmi 
silabisea literele numelui meu, împingîndu-mi mîna 
spre a le realiza. Aşa s-a făcut c-am scris cu aju- 
vorul unei persoane, fără a şti cine era, numele și 
prenumele meu de aproape 15 - 20 ori, În acel moment 
nu realizam că numele meu e trecut pe procese ver- 
bale de interogatoriu, ce pot aduce învinuiri. gra- 
ve pentru mine şi pentru alţii, în acest context, 
puteam să-mi pun numele şi prenumele, fiind de acord 
chiar cu condamnarea mea la moarte! E dificil să 
descriu starea în care mă găseam, durerile ce le 
avean şi felul în care mi-am pus numele , cu ajuto- 
rul unui necunoscut realiz înd o scriere ca a unui 
copil în clasa I primară, 

S-au stins reflectoarele şi s-a aprins 0 lumi- 
nă pe tavan şi o veioză, În camâră, nu mai era ni- 


_Meni şi nu mai auzeam nimic, Un om îmi zgîlțiie 
- 136 - 


mîna Şi mă trage, căutînd să-mi pună ochelarii ne- 
gri de tablă, M-a ridicat de mijloc, dar cînd să 
stau în picoare, dureri puternice m-au fulgerat în 
creierul mic şi am căzut în genunchi, 

Ăsta e beteag, a spus unul şi m-a lăsat, ie- 
şind din cameră, Eu m-am întins pe jos. Simţeam ci- 
mentul rece, care îmi făcea bine, 

Au intrat doi cu o targă şi m-au transportat 
în celulă, răsturnîndu-mă în pat, Colegii mei dor- 
meau, Era după miezul nopţii, [---] pag, 30, 


Foante curînd s-a dat deşteptarea, Garâianul 
a ridicat vizeta, m-a văzut în pat şi a intrat în 
celulă. "Ce-i cu ăsta de stă culcat, e pe moarte??' 
Colegii i-au spus c-am fost la anchetă 12 ore şi că 
mă simt rău. "Să se dea jos, a spus securistul, că 
mă pun cu bîta pe el și să vezi cum coboară" După 


"o serie de înjurături ca la uşa cortului, a plecat 


trîntind uşa, Colonelul Negoescu, s-a căznit să-mi 
dea cîteva linguri de cafea călâuţă ce tocmai fuse- 
se adusă cînd, din nou, gardianul intră în celulă 


şi urlă la mine să cobor din pat. M-a apucat de pi- 


cioare şi m-a tras pe pardoseală, Şansa mea & fost 
că mi-a căzut capul pe pantof şi nu pe ciment. Colo- 


nelul a sărit instinctiv spre mine, dar securistul 


l-a împins prăvălindu-l peste patul din fund. "Ce 
faceţi răzmeriţă?? Am să anunţ direcţiunea", Constan- 


"tin care fusese rezervat pînă atunci, a intervenit 


Şi el: "Domnule sergent major, ce faceţi dumneavoa= 


Stră e grav şi vă vede Domul Dumnezeul nostru care... 
187 - 


—— “ 


termine cuvîntul, că s-a prăvă1iţ 
E gardianul a ieşit urlînd "Dumneze- 


vă dau eu vouă!” [...] pag.z 


N-a apucat Să- 
peste colonel Ş 


ul Dumnezeilor voştri 


iţ să beau cafeaua rece, dar 
căci aveam dureri groaznice 

în maxilâr, Continuan să-mi pun prișnive pe faţă, 

căoi după cum spuneau colegii, capul era USA gi 
plin se vînătăi e După plecarea ofițerului de ser- 
Si otăş nimeni nu ne-a deranjat, aşa încît am putut 
să stau culcat pe pat. Colegii încercau să-mi dea 
să manînc, dar nu reuşeau, Nu puteam să mă îmbrac, 
căci aveam dureri mari în bazin şi şira spinării, 

iar picioarele erau parcă paralizate după lovitu- 
rile ce le primisem. [----] pag 3l şi 32 


La prînz am reuş 
n-am putut să mestec, 


Auzeam slab ce-mi spuneau la ureche colegii 
de celulă, deci şi auzul a fost influenţat de pun- 
nii primiţi de la viteazul şef al anchetei, maiorul 
Enoiu, (---] pag.32, 


La ora lo a venit un ofițer,-ce părea medic 
după halatul alb şi tensiometrul de sub braţ, Mi-a 
luat pulsul, tensiunea şi,foarte mirat, m-a între- 
at unde am căzut şi ce accident am avut cînd am 
ost arestat! Colegii i-au spus că n-am avut acci- 
âent şi că am fost 12 ore la anchetă, de unde m-au 


e pe targă, Ofiţerul medic n-a zis nimic, a ter- 


RE a ca 


minat urgent consultaţia şi- 


& zig pre 
ve medicamente, [...] pag 32 că-mi va trimi- 


După ce mi-am pus numele pe foi 
începător în ale scrisului, am Spus tare, întonaa 
du-mă spre amicul meu "La tribunal nu SA i 
noaşte aceste invenţii" (N,R, Declaraţia a Ca E 
să după confruntarea cu un coinculpat,), 

S-a produs un mere scandel, Cosma şi cei doi 
anchetatori s-au repezit la mine Şi m-au îmbrînciţ 
aferă strîgînâ: "Bandit ai fost, bandit eşti şi 
bendit ai să rămîi”, Ceilalţi înjurau în plină fu- 


» C8 un elev 


SCr1L- 


rie, Am avut şansa să văd culoarul şi chiar un 


arestat cu ochelari, ce era dus la anchetă, Acest 
fapt a inflamat şi mai mult spiritele, iar unul din 
cei doi căpitani m-a lovit cu pumnii şi picioarele 
şi m-a zvîlit într-o cameră alăturată. În cădere 
m-am lovit cu capul de un scaun şi am simţit o dul- 
ce ameţeală nemaivăzînă nimic, 

M-am trezit după cîtva timp, Cineva m-a Loviv 


„cu piciorul şi-a strigat:""N-a murit, n-are nici pe 
„dracu, Duceţi-l de aici să nu-l mai văd”, 


Era maiorul Enoiu, care apoi a ieşit din ca- 


meră, Doi securişti ce erau lîngă mine, m-au împins 
„pe o targă, unâe m-au lăsat un timp, Se întunecase, 


Simțeam o amăreală puternică în gură, iar piciorul 


drept era imobil, Ceata era încinsă şi tot corpul nă 
| ardea, M-au dus în celulă. [...] pag.35 şi 36 


= 189 - 


—— 


le de refacere, nu puteam 


eva zi 
Mi-au adus o 


folosesc tvineta, 
are am utilizat-o trei zile, Apoi, mă du. 
dimineața şi seara de braţ, la close 
1 era un chin şi eram nervos, 


nimic. (e.-] pag .36 


Au trecut Cît 
să merg şi nici să 
ploscă pe € 
oeau colegii 
şi spălătore Mersu 


căci hu mai auzean 


Cosma a început să mă ameninte şi să mă înju- 
re, Mă lăsă singur şi plecă din cameră, După aproa- 
pe o jumătate de oră îşi fac apariţia, maiorul Enoiu 
în cămaşă Cu mînecile suflecate, un alt civii mai 
solid ca Enciu, tot. în cămaşă cu mînecile suflecate 
şi Cosma, care-şi lăsase haina afară şi era numai 
n cămașă, Toţi trei se îndreptară spre mine, iar 
în 100 de bună ziua, îmi dă cu latul palmei 


a 


Să 


Enoiu, 
două lovituri de mă aruncă în perete, "mot cu banâi- 


sul ăsta îi pierzi vremea?" se adresează lui Cosma - 
şi apoi dă ordin: “Hai, du-l de aici, să-i arăt eu 

cum se recunoaşte ce trebuie lao anchetă!" Civilul 
ce venise cu Enoiu şi avea o cămaşă cu mînecile su- 
Plecate, mă duce în pumni pînă la uşă, Eu parez cun 
pot, ținînă capul între mîini. La uşă mă lasă cîte- 
va secunde, o deschide, ia o pereche de ochelari 
şi mi-i pune pe cap, Mă împinge apoi ca un sălba 
oe un culoar, mă izbeşte de un stîlp de beton şi 
apoi mă introduce într-o cameră, Aici îmi smulge 
ochelarii şi-mi spune: "Ai să recunoşti şi ce gust 
avea laptele ce l-ai. supt de la mă-ta 1 Între tin? 
intră şi Enoiu şi. Cosma, care avea în mîîni nişte 


i Pentru moment s-au oprit să dea cu pumnii 


vic, 


gi nu ştiam ce intenționau 0 
pp: a facă 
-av9 a. 
eram n-avea ferestre, era fo 
șa lucruri curioase, Cum er 


în dreapta le o saltea, în tza este obiecte | 
în faţă un cîirlig legat în plafon An pat medical „ar 
E metalică şi multe altele prinţre le tub, o bară a 
cauciuc, M-am lămurit că mă aflu aa 0astoane de 
tură, unde se spune că ori cadinnui gt Ade se 
cineva, ori mori tu în chinuri fe omorît pe 
rei era dublă şi capitonată, M-au e Uşa came- F 
legat de picioare, iar apoi m-au „ca Şi m-au 
în jos, de cîrligul din plafon, te era cu capul 
simţit în cap şi nu mai puteam gînai ra ze in= 
mă întreba mereu: ”Recunoşti, eşşi e cpt Cosma = 
noşti, vei muri! Recunoşti?" Eu mi-am e e, . 
tă lia "mu"! şi apoi să rezist fără sui 
ceva, Legat bine cu capul în jos înp pai e u= 
za cu mînecile suflecate, a Ea cite E da Tusa ră 
îi „il pliu, Primele 4 - 5 Lovituri = 
N-am mai A te e A aie ee ind 
c la întrebările lui Cosma şi + 


M= 
9 ia iau întins pe saltea, mi-au tras 
log. ze aa oua o cînrpă udă pe fese şi mij- 
mort! a o şti banditule, că altfel eşti un om 
A seva poet Enoiu, iar călăul de lîngă mine 
Bat odată == mă lovească cu o cravaşă, Am mai stri- 
nai da Sai nu Soanos0 minciuni şi apoi nu ga 
auzea a de nimic, Motul parcă plutea cu mine, 
jîitura cravaşei, dar nu mai realizan du- 


renea . 
să Am auzit parcă un glas: "Banditul se prefa- 
i = 191 - 


_———— DD 
„0 II 


a adus 0 ploscă, deoarece 


nu mă putem mis 


ce, mai dă-i oftevan, An simţit vălpile Egis ge foi do par 
care mă usturau groaznice An Ab pi iREBEE PE „pare pe Lee] 
ţea dorsală & picioarelor » apoi linişte, nu mi-am 
mai dat seama Ce s-a petrecut s<. Deasupra mea, văd : ie E 
două chipuri speriate de oameni necunoscuţi care mă Da mai Dine de două Ra, Fa a 
priveau şi parcă îmi vorbeau în şoaptă. Eu nu îi ultima confruntare cu ancheta şi ie iudat4 et șa 
auzeam, dar 18 vedean buzele mişcîndu-see [- --] să nă Mee. colegii în5 dbateat e e oa 
pag. 38 şi 39. vinătăile pe figură şi pe spate, fese şi E tele asa 
îgasțăi er că pot să mere, că etnnoe, asşt a 
sul nu-mi revenise decît foanţe puţin [pag z au= 
Mi-a spus-că m-au adus cu o zi înainte în ce- a JE ri Ş: 
lula lor pe targă şi că la început au crezut că : 
sînt mort, Au cerut mereu medicul, care n-a venit 
şi-mi dădeau să beau apă şi cafea cu 0 lingură, dar 42 
le era teamă să nu mă înec ele ace] page.39 = 
e x je 
Am încercat să-mi verific puterile fizice, Mîi- 3 sa 
nile le puteam mişca, dar picioarele erau parcă pa- ? 
ralizate, Tălpile picioarelor erau umflate, iar == 
Pesele şi partea dorsală aveau urne ce mă transfor- TE 
maseră în zebră, 4 
Capul mi-era greu ca un butuc şi âin timp în i 
timp întreaga celulă se învîrtea cu tot ce era în 
ea şi împreună cu mine, 
Era sîmbătă, 5 noiembrie, iar incidentul cu | 
bătăuşii avusese loc joi pe la prînz... Ce se întîm- ii 
plase în aceste 48 ore nu-mi aminteam, 
Sînt bucuros că pot să constat o serie de 
elemente din jurul meu şi că pînă la urmă reuşesc 
= 93 = 


să ză înțeleg cu colegii mei, La cererea 107 mi 


scapă = iaf Es000l acu tot mai inventiv în 

gale„mi defensive. Ajuns apoi doa, în i LE 
gă a arestului, nu mi-au lua zii ala camera de gar. 
cureauâ+ ci m-au uroat sus la etaju 


anchetă- Acolo, la ieşirea din 1424 


Martorul: Marcel Petrişor 


(fragmentele sînt preluate din volumul: "'For= dintro sală, un strigăt ca de ș » aud de andeva = 
sul 13%, Memorii 1» Bd. Meridiang, București, apoi nişte "pati „psi! ao 1a apa e ă ndunehiată, d 
1991) A, sarii” (îmi puseseră în camera pat actul oche= a 
de ochelari orbi),troncănit de uşi, e za 
s S < pete, plînsete, yipete, suspine şi = a 
„.„ Mă pomenese la intrarea-n bloc înşfăcaţ a ŞI remarca unui 
ae doi înşi Care mă învitau să-i urmez, gardiant i e 
_ Qine sînteţi dumneavoastră şi cu ce drept? eee Băi, fi'tui mame nă-sii, parcâ-mi fi Ja 
îi întreb eu; întrebare însă la care unul îmi înfin- OpEȘE ou plînsetele astea, Şi mai zici că-s stu- i 
ge un pistol în coastă şoptinău-mi la ureche: | denţi! [---] pag 288 — 289 E 
— Cu ăsta! | = as 
şi iar brînci, ghionturi şi proteste, pînă E = E SE gt 
cînă, scos afară din bloc, celălalt mă pocneşte şi Mă pomenii împins pe o uşă metalică într-o 
cu patul armei într-o falcă rupînâu-mi doi dinţi, cameră în care, după ce mi se smulseră ochelarii iu= 
Era semnul că nu glumeau şi că trebuia să-mi schimb de pe frunte, înţepenii: în faţa ochilor se des- ă- 
tactica, Aşa că mi-am scuipat oasele din gură și ia Sa o încăpere de anchetă cu fereastra acope- = 
m-am lăsat condus spre subsolul "Internelor", care rită de o perdea neagră, cu un parchet lucios şi cu = 
erau vis-a-vis de blocul în care stăteam, rumegînă peer pereţi goi de pe care mă priveau triumfătoare e 
o dată cu saliva sîngerie, al cărei gust sărat îl chipurile lui Marx, Engels, Lenin şi Gheorghiu-Dej: = 
" simţeam în cerul gurii,şi simulacrul unui plan de Jur- împrejur cîţiva zeci de ofiţeri, dintre care 
apărare: "Nu voi recunoaşte nimic nici mort, Mă unii goi pînă la brîu, loveau cu cizmele stropite 
fac că pe Ivasiuc nu-l cunosc, fiinâcă martori de sînge într-un fel de şomoiog de carne și zâren- 
despre ceea ce am discutat n-au, Şi după aceea, vă= fe sara lăsa pe parchet dîre de urină, fecale şi 
zînă şi făcînd", de ceva roşu, Intrarea mea însă oprise "jocul" pen- 
i mai 


„tu o clipă şi cel mai zâravăn dintre ofiveri ş 
Stropit de sînge de sus pînă jos, se aplecă 5250 


nefericitul şomoiog ridicînâu-l e păr ca pe sea 


Pe măsură însă ce ne apropiam de intrarea-n 
subsolul Internelor, strînsoarea celor doi devenea 


+ Ei a y 
ip Ra puternică - ca şi cum ar fi simțit că nă 


> 


puşă, ca să mă poată privi, iar eu să-l pot vedea 


cît mai bine, 
Să: A cunoşti? răcni el, 
Nu ştiam însă dacă întrebarea mi se adresase 


mie sau zărenţelor de carne din mîna lui,[....) 


pag.289. 


„ Aaa! Va să zică aste era cheia? Mircea Petre 
(N.R. Marcel. Petrişor). 

Era număle meu ieșit din şomoiogul oribil mu- 
tilat care-mi şi pecetluise soarta şi pe care-l pre-= 
luaseră cu diabalică bucurie "apostolii" maiakovski- 
eni. După aceea cercul cizmelor se strînse, iar în 
jurul meu și mîna care lăsase şomoiogul inform să 
cadă pe parchet, mă-nşfăcă zdravăn, Apoi, cu un: 

„+. "Iar tu, băă, zici că nu-l cunoşti?" m-au 
luat în nişte șuturi din care nu-mi mai amintesc 
decît loviturile, pîrîiturile coastelor rupte, ţîş- 
nitul sîngelui pe nas şi din cînâ în cînâ şi fra- 
za: "Vedeyi să n-o mierlească, contrarevoluția", 
Apoi iar vîjîieturi şi pocnete, fiecare pe semne, 
lovindu-mă cu ce apucase şi unde nimerea, Şi mereu 
întrebarea: 


noşti? 
Apoi o noapte cu stele verzi şi dup-aceea o 
tăcere prelungită pînă ce n-am trezit undeva sub 
un duș, într-un fel de cameră de baie cu eiment 
pe jos, Eram ud leoarcă şi deasupre-mi, aplecat, 


un plutonier masiv care mă-ntrebat 
- 196 - | 


- Și zioi băăl că nu-l cunoşti? Hai? Nu-l cu 


Ha Ţi-ai revenit? Hai 
Ja "naşu”, 

at Gapul îmi vîjtia Ca 0 moapx 
încă-mi mai răsunau nişte lira 
- parcă din creier, 
și nişte dureri atroce în c 
“care-mi cuprinsese toată pi 


9 am simţi 


o 
aste și ş usturi ne 


elea, 
> — Atunci, te riâie eu, 


ÎN mmntăori ca pe în one 
Gum atîrnam cu capul în dos 
? 


4 mai zis pluto 
Pun îndu=mă pe u 
cumplită şi-am vărsat pe free 
„se mai Scurseseră dîre ae ss 
„Erau prelinse din trupul meu sau a] 
alte victime, Plutonierului nici nu- 
a că la icnetele mele îmi strînge 
Cioarele care-i atrîrnau în faţă 
“preocupat doar 
cît mai repede 

Sinţit apoi nim 
în colţul acele 
cizme multe şi 


nierul, 
măr, 
& Cuprins şi o Sreață 
ele pe care ds altfel 
nge. Se vedeau bine, 


cine ştie cărej 
- păsa, decît 
a“ puternia pi= 
de un sin î e Aia 
= Sur gind: să.mă ducă iar 
in locul ăin care mă luase. N-am mai 
ic pînă ce m-am pomenit zăcînă inert 
iaşi camere cu parcheţ lucios, cu 
nişte sunete q a = SE pnelnciecaite 
ii sie e dihor jupuit de viu. Bram de altfel 
pipa e i Era de carne vie, dar care „,. în 
Pa că bucuria celui ce conâucea operaţia, că- 
20, oiu, ne reounoscuserăn, [---] pag.290 şi 
aa de, pentru că pe Saşa î1 călcaseră i 
Beni pes+ ca să spună cu cine pusese la cale toat 
otăine Aţia, iar pe mine ca să afle cun prinisen 
he de 1a Horia Sima, ce legături avusesea cu el, 


ein Cine, cum îmi transmisese ordinele de i 


... 


—.——_ DO 


SE ce i ce procedee folosi- 
ăspuns îi aăâusen $ p 2 Cu cine te-ai văzuţ Se ga 


cînd, ce * ] pag, 291 că 
sem pentru aceasta. [e.. .c | ; , cade n"puciul fascist" orâonat de ia Ai pus la 
At > Sa „pag.294 Biaa. [.,.] 
Adică, ba hus Je-nceput, în De a aia Pa, omuna 
Se ; u scot 0 _ vor apoi - A PSDR 
tămtni ,, mi-am, Zist, BoEa AS% A în faţă, : A Î Da, și l-au tot "mîngîiat" pînă ci „deo lae 
am iscălit totul, tot ce mi-au pus va, m rin “prins amînâdouă tălpile de 1a nisţ Ge i-au deg- armata 
du-mă chiar şi eu de cesa ce aş fi putut face dacă nist, Ce-i venise şi ăluia să 4 i bocanci de alpi- at-o 
. ay > ap = : y > e, ast în 
n-aş fi fost "salvat" de binefăcătoarea mînă a sări da Securitate, nu știu, Destul că Sale Ea 


u-mă, îmi simţeam ba coaste- - 


“început să-i "rîdă" şi lui bo 
leici, tălpile fleciuite, a cancii, a început omul 


MA, ILi-uluie Și mişcînd 
să recunoască totul, însă nu că fusese pus de Hori ! fost 
Tia 


le rupte, ba funăul făcut £ 


nghiile smulse,iar dacă nă uttan şi cum îmi rînjeau Sima, ci de un amic al său, american, pe at, 
zhetele cărora la zburaseră pingelele încă de la noscuse la Mathausen unde fuseseră Aia Cu= = 
prima "şedinţă pe rangă", jurasem că nu voi mai pur- naţi la moarte, [--=) pag 294 pop ucae strîn= 
ta niciodată ghete cu pingele “prinse în cuie, Deşi, 7 PR a mata 1me a, 
nu atît tălpile mă dureau 'sub lovitura bîtei, cît a a aulțt 
creştetul capului, Şi apoi, noapte de noapte, după Dumitrescu însă, că 
şase săptămîni, 4 mai putut. Norocul sau nenoro- zînă că mai o eee pes fa aa 
cul meu a fost însă că între timp, în Ungaria, se. cîmpii, Enciu, în schimb, o n = asi 
otoliseră lucrurile, adică fusese stinsă răscoala că nu el, ci Horia Sima Ş ine sperie e 
i că, la cîteva zile după arestarea mea, puseseră || Ia? Grama reziste, parlementa şi susţinea sus și alui, 
mîna şi pe colegul meu de cameră, Demostene Andro- poata că nu Horia Sima, ci el, Grama, pusese totul cît 
nescu, Nenorocitul, neştiind nimic de Ivasiuc, spu- la cale. Au mai urmat apoi cîteva "şedinţe la ran- 
sese, în schimb, că, liberi fiind, într-o zi îl gă" din care nu se ştie ce-ar fi ieşit, cînd, în 
vizitasem pe un alt prieten, pa Mihai Grama, fost Cursa întinsă acasă la Grama, unde-i puseseră post 
seyinui la Mathausen, în 1945, şi condamnat acolo îlx, mai cade" un muncitor, unul“larin Cocioran, Ş 
îe nemți la moarte, [++] pag „293. ari Slectrician de la Griviţa Roşie. Proba evidență pen- = 
i d iu ei că plenul âescris de Grama urnă într-adevăr 3 
PB drac pi pă : Să se înfăptuiască, Dacă şi un muncitor âe la Grivi- 
„atît le-a trebuit, să-i audă fa Roşie era implicat în aceasta, nu 50 putea, se . 


devăr ceva gr&v- 


b 
. 199 - 


numele, că s-au şi repezit pe urmele lui, Arestat 


apoi într-o oră și urcaţ "1 

: a rangă", a eput 
întrevările: = e = 
- 198 - 


ânditul Grama să nu fi făcut între 


ioran mai trecuse şi el cîţiva ani prin 

oscuse şi pe mine şi pe Anâronescu, 

acolo, proba că organizaţia era dinainte făcută nici 
Li 


u mai putea fi aiscutată. Urmau doar să se stabi- 
ă se facă punerile de acoră 


A urmat iar 0 răsturnare , E 
ca 0 vârtelniţă. Şi in no 
e aceleaşi și aceleaşi întrebări 
Cînd? Nume, nume şi âaţe ie : 


Şi, cum Coe 
Jilava şi mă cun 


"Gum> Ca 
[. -.] Pag „297 


| ecise" 
lească legăturile Şi 8 
ale declaraţiilor noastre. Și iar Gă-i şi dă-i, 
pînă cână lui Cocioran i-au dislocat rotula de la 
piciorul drepte După aceea însă, să mai scoată omul 


o vorbă, ţi-ai găsit ... Muyise de tot, [...] pag .295 


atr-0 noapte însă, îi aua 

1 ur pe anch 
a-şi 16 ureche; nLădiţei Lăstpain i 
u=i aud eu şi totuşi să bănuiesa că 
sa [o..] pag. 303 


Dar să nu uit, a mai fost un episod, în toiul e > 
șocului de noapte, atunci cînd încă nu se dumirise= să noaptea de 13 decembrie: mi s-a lămuzi$ 
ră eî bine de cum activase Horia Sima prin Grema u misterul, Terciuit şi frînţ de rangă, de 
şi prin mine, mă pomenesc, cum eram “întors cu fundul numai ce-l aud spunîndu-i unuia care venise 
în sus pe reangă,că Enciu mă apucă de păr, şi ridi- >obeze! și: dacă nici cu aste nu merge, îl 
cînâu-mă la verticală, pentru ca să-l pot vedea pe cu lădiţa, oa pe paraşutiştin, Cel: ce-l 
cel din faţa mea, îi zicet Asta bandit-on balşoi", „un vip Subyirel, înalt, îmbrăcat punai 

Nu prea nă dunirisem despre-ce-era vorba pentru 1 şi-ntotăeauna de o eleganţă contrastantă 
că sîngele mi s-nchegase pe o geană, iar în celălalt oliciunea lui Enciu în exerciţiul funcţiunii- 
ochi îmi atîrna o şuviţă de păr, Auzind însă cuvin- zărobea fundul sau tălpile victinei, era 
vele ruseşti, deşi capul îmi vuia ca un strung, an tdeauna ăezbrăcat pînă la brâu şi: încins cu un 
făcut totuşi o sforyare ca să-mi dau bine seuma de a? alb, ca să nu-l stropească sîngele, arina 
e sei Eee taia JUL pROA Aaa deăgg, Pta gupapipău ăria victimei - tresărise; mi se păruse 
In faţa mea o matahală, mei mare decît Enoiuy îmbră- că îi întrabage: , 
cat însă în civil, mă apucă cu-o mînă de păr, spu- Adică dun. 
nînâu-mi în ruseşte: "Sluşai, bandit, pazadi nas Iar Enoiu, ca să-l liniştească mei ac 
sem sot milionî liudei, a pazădi vas, propasti; 


ăia din grupul lui Golia, paraşuitaţi în 
pavari esli ne hiciş, papati vneiol” [---] paB e 296 : 
şi 297 &.u : -] iai 


ăugassi 


„ 201 = 


- 200 -.. 


Şi chiar în noaptea aceea m-am pomenit lua 
âin biroul de anchetă şi urcat într-o mașină. [.,,) 


- 


Nu mi-am putut însă continua gîndul auzinâu=] 
pe Enoiu că-i spune şoferului: | 

- Spre Chitila ,.., dincolo de barieră, 

De ce spre Chitila şi de ce dincolo âe barie- 
ră? mi-am zis eu cuprins de fiori, Te pomenești că 
voi sfîrşi-ntn-un şany sau în faţa cine ştie cărui 
birt sau alimentară de mabala. Dar de ce tocmai în 
Chitila? În centru ar fi fost oricum ma,[...] 


— Ascultă, mă ! Spui sau nu spui cine te-a 
făcut să-l pui pe Ivasiuc să organizeze manifesta- 
ţia? Ne dai filiera ori? .,. Şi glasul i se între- 
rupse în întrebarea rămesă suspenâată-n aer. [...] 


pag. 395. 


- Aici, tovarăşe căpitan? întrebă şoferul, 

- Nu, mai departe! îi porunci Enoiu, în timp 
ce mă înşfăcase, Ii mei şopti ceva la ureche, ceva 
ce n-am auzit deloc şi, după ce maşine se mai miş- 
că vreo cîteva sute de metri, ne oprirăm, 

- I-ai verificat cătuşele? îl întrebă însoţi- 
torul din faţă, de lîngă şofer, 

- Nu, că nu mai e nevoie, I le schimb acum ct 
altele, îi răspunăe Enciu deschizînâu-mi cătuşele 
pe care le aveam puse le spate, 
- 202 = 


a strînseseră atît de targ încî4 
fi strînsoarea desfăcută, îmi i Toia a 
pi FiaLe mi se umflaseră ca nișțe Crenvur e, Să 
isndu-ai închide palma, N-avusei însă ia pe 
pucuz. †igo uoareg eliberare a mtintlog, ae 
„oa , puseseră alte cătuşe, ceva mai Slobode, = 
mă o mai mare libertate de mişcare, 
piete jos. îmi porunci Enoiu, dîndu-mă-n 
patze. unui plutonier, 
= Leagă-l de șină! răsună apoi a doua poruncă, 
în timp ce la vreo cîţiva paşi de mine zării calea. 
ferată . Mă zbătui atunci şi-ndată şoferul mă-nșfăcă 


4 celălalt braţ. [.. -] pag. 306 


dîn= 


Erau nişte gînduri fulgerătoare care-mi tre= 
ceau prin minte concomitent cu o zbatere fără sens 
în ghearele celor ce mă tîrau spre calea ferată, 
la un pas de şină primii şi un pumn în ceafă atit 
ie puternic încît căzui în genunchi. Un alt brînci 
să-apinse şi mai aproape, apoi, cu o răsucire mai 
sspră, făcută nici eu nu ştiu cum, mă simii pus 
pe gină şi strivit pe piept de trupul unuia dintre 
ce doi, în timp ce celălalt îmi prindea cătuşele 
9 Barele liniei, 

„- Gata, tovarăşe căpit 
0 ag să mă lege de calea ferată, 


an! răsună glasul celui 
[--] pag. 207 


că în depărtare 
: In acelaşi timp, se auzi insâ în dee 


hora de tren, 0035 


- Ce facem, tovarăşe căpitan? se nelinişting 
atunci cei ce mă legaseră, Nerăbdarea le răzbea şi 
lor prin glas. 

Cu spatele pe şină şi cu mîinile legate de 
fiarele căii ferate, priveam cerul, Deasupra însă 
nimic, nici măcar o stea, ci numai o ceață groasă, 
udă, rece, întunecată, M-a trecut apoi iar un fior, 
o zvîrcolire și un răcnet, căruia nu i-am putut 
reziste şi pe care nu mi l-a putut stinge decît un 
alt şuierat al unui tren-care părea că se apropie, 
Şi, mişcîndu=mi obrazul cu vîrful cizmei, ca să-mi 
intre parcă mai bine cuvintele-mi în urechi, 
îmi mai puse o dată întrebarea; 


Enoiu 

- Bi,bine, vorbeşti sau nu? 

Eu însă zbieram încercînd să mă zvîrcol esec 5 
cît. îmi permiteau cătuşele, Cei doi se depărtaseră, 
iar alături, Enoiu, cu cizr&-i lîngă obraz, se-năl- 
ase parcă ridicîndu-se pînă-n cer. |...) pag, 208 


Dezlegaţi-l, Î ... mema lui de bandit! răsună 
apoi porunca, în timp ce cizma mi se deslipise de 
obraz şi un fluierat de tren se auzea şi mai aproa- 
pe. Şi cînă unul dintre cei Goi, care mă legaseră, 
se aplecă să mă dezlege, mă trecură iar fiorii, În- 
cercînă să-mi descuie cătuşele, nu reuşea de loc. 
De emoție, de grabă,de întuneric, dar nu reuşea, Se 
aplecă şi al doilea, dar zadarnic, 

„Nu se mai descuie! exclamă unul, 


Bu mă zbăteam cuprins de o panică şi mai mare. 


Într-adevăr, trenul mă va terciui, 
- 204 — a 


„Nu te mai zbate! F... aia Şi ai a 
= ezlega, răsunau înjurături e - &, că na te 
într-adevăr să mă dezleg 

neputințe născute dintr-o 
Zmulgeţi-i, A: Enoiu Z 


coase şi un Pistol cu care 
se 


jă vâ-mpuşca oare? Pe mine 
fcea pa în care se aplecă cu ve 
“ca să vadă şi el cum nu se ma 
ele, răsună un clinchet desfăcînă gheara 
: care mă ținee legat de şină, Cei doi reu- 
mă desprindă âe şină, Apoi, cu încă cîte- 
oare-n coaste, fusei rostogolit pe rambleu, 
 oîţ va zeci de paşi mai încolo, pe cealalţă 
însă, nu pe cea de care fusesen eu legat tre- 
fulgerul, un rapid. Enoiu se şterse pe frun- 
"cei doi, după o pauză destul de lungă, în 


Sau cătuşele> 
&va spre ceafa 
i puteau deschi- 


| 


L acum ce facem cu el? 
apoi, în p...mmă-si! fu ordinul cu care 
eaduse în beciurile de la Interne ,|...] 


i i 
pis 
[ 


2 205 = 


0 n unica iai Ai ata 


—.———.—.—o 


OOLBODIVIZARE UNDEVA ÎN TRANSILVANIA 


Mărău D, Ioan 


Mă numesc MDărău D. Ioan născut la 14 iunie 
1917, în comuna Cermei, jude Arad, fiul lui Dumitru 
şi Floarea, având naționalitatea şi. originea etnică 
română, 

Am fost ridicat în noaptea de 3 spre 4 august 
1949 împrewă ou soţia Tărău Viorica (născută Tiurbe, 
în comuna Homorog, jud, Bihor, din părinţi Ioan şi 
ina), de la domiciliu din comuna Girişul - Negru, 
jud. Bihor, ide eram propietari şi aveam domicilul 
la nr. 313e 

Am fost deportaţi în Dobrogea, ridicarea noas- 
tră făcându-se în urmă cu 0 zi, după mema mea Tărău 
Floarea, care era în vîrsţă de 68 ani, Deci am fost 
luaţi în zorii zile de 3 august 1949, în noaptea 
aceea mama era singură acasă, eu gi soţia fiind 
ascmgşi în urma evenimentelor care avuseseră 100 în 


comuna noastră, 
Atît noi cît şi mama an fost arestaţi, fiecare 


le domiciliul său,de orgenele securităţii din Oradea 


şi Salonta ajutaţi de o mînă de trădători commişti 


din sate 
A 
Împreună cu noi au mai fost arestaţi gi duşi 


în Dobrogea încă 8 familii. Cu toţii eram ţărani frun- 


teşi ai satului şi cei care erau contra coleotivi- 
zării, 


= 206 = 


şi aere: e î8 Ocupaţia noast 
4 munca iătipoasoă Am gospodăria Drop 
jost angajaţi în serviciu, Arestarea a ra 
out dar cu multă brutalitate, pielarie. o duraţă 
„nostrofări iar subsemnatul bătuţ > jurii, 


i â în mod b 
jeget 18 stîlp, fiind considera Saad ia, şi 
| me 


în sate 
ră Am ii Epoie tat: la sectia de jandarmi din 
anca şi într-o cazarmă din Oradea, de către Orga= 
aele securităţii din Salonta gi Oradea, Nelipsi a 
îost Soiom.+. şeful securităţii Selonta, dar însinte 
ie a ne expedia de la Tinea la Oradea, a sosit de la 
Bucureşti, cu un avion, un oarecare Valea 
nu, despre care se zvonea că a fost noter în Hara= 
mreş, Nu ştiu dacă era ofiţer securist de rang supe- 
lor sau era din C,C,, fiindcă era civil, în schimb 
cei 5 = 6 anchetatori, la care am fost introdus în 
cameră, erau ofiţeri securigii sau de miliţie, înar- 
mţi cu armament de campanie, Nu am făcut parte din 
nici 0 organizaţie cu caracter politic şi nu an fost 
Membru al vreunui partid politic, Am simpatizat 
însă de mio copil, în sînul femiliei,şi an crescut 
su idei liberale, în 1946 am votat cu democraţia; 
iaz fără succes, 

Si În cursul evenimentelor tragice 
i dă Sona noastră, la începutul sa i 
A&u căzut sub gloanţele comuniştilor tre 


sau Vălea- 


care au avut 


time; a: 


- 207 = 


———— COC 


13 Bolog Ioan - Barhon - ţăran român, 32 ani; 
2) Bottou Gheorghe - țăran român, 35 ani; 

3) Sârbu Silviu - român fost notar, ciroa 
trei sunt martirii satului nostru Giri- 
şul = Negru, căzuţi pentru o oauză afîntă, cars ne 
mea pe toți: ura împotriva comunismului 

Înainie de a fi deportat, am fost ridicat de 
oîteva ori de magina neagră, dus la Securitatea din 
Salonta = Oradea, pentru a fi lămurit", Mai aveau 
m procedeu; mă chemau la ei cu invitaţie rogie sub 
diferite pretexte: că n-am dat cota de grîu,porunmb, 
came, de lînă ete, sau că am luat atitudine în 
publice contra noii orînduiri, că sunt dugman al s0= 
cialismului şi al colectivizării etc, 

Din cele arătate pînă aci, reiese că am foat 
deportat în Dobrogea o perioadă de 7 ani împreună 
cu mama şi tamilia mea, în comuna Ne Bălcescu,apoi 
în satul Valea Seacă, com, Valul lui Traian şi 
Basarabi - Constanţa, 

Da, am avut D,0; în buletinul de identitate 
deasupra fotografiei şi am fost daţi în grija mili- 


vieie 


După eliberare din D,0, am revenit acasă,dar 
neavînd nici un mijloc de existenţă mi-am luat ser- 
viciu le Arad şi m-am stabilit aici cu domiciliul, 
Primii 10 ani am făcut serviciul la PT. T,R. Arad; 
iar pe urmă pînă la pensionare, la Liceul Industrial 
nr,5 Arad, ce, gestionare 


2 De0e = domiciliu obligator, N.Re 


- 208 = 


portată» a încetat din viaţă 


) 
| 


consemată pentru a fi Cunoscuţă de 
Urma 


veritate, să fie cunoscuţe as întreag 
e, 


;5 ă 
ră acceptat de batozari sub nici 0 formă, 
“marcat că batozarii erau proletarii satelor), 


Sunt absolvent e, 4 clas 


e 
zent gunt pensionar; mama, ca de liceu, 


Te 8, 204 Gu _m+ 


Consider însă că pînă aci. e 
problemele mele fără însă a a a ai 
imde înţ 


noastră vragedie, care totugi. ex 24 bin rage 
e să tie 


șii Noştri, 
> pentu POs= 
opinie, cine 
8 condug 
erinţe de 


Aşadar bine e să rămînă consemna; 


a orgenizat, cine a pus la oale gi. ocine 
întreaga tragedie, plină de crime şi suf 
la noi şi din ţară, 

s Aşadar să vedem cum au desfăgurat puteri 
zilei ("Partidul"), masoarada în care ne-au ia = 
cat pe noi - duşmanii poporului = şi cun au a 


„contra noastră,a fruntagilor satelor, Se ştie că 


din generaţii în generaţii, aci, la noi în ârdeal, 


agricultorii, care nu aveau pământ proprietate, în 


perioada treierişului lucrau la batoză cu pleţa în 
= adică pentru cereale, în acest fel în circa 
O = 60 zile, cât munceau la baţoză, aîştigau grâu 


E 5 3 33 
u care aveau asigurată existenţa familiei pe în- 
treg anul, . e 

| A 4 


zi In vara anului 1949 bolşevicii au hotărît să 
U mai plătească muncitorii. batozari ou plată în 


Matură, ci să fie plătiţi cu bani, luoru care nu & 
(NR, De 


| Văzîna atotputerniocii ce rezistenţă dârză 9% 
ative CU 


at = sta EA 
arii, în timp se chipurile duceau cuie - 209 = 


„E 


_—.—.—..— 


——.. 


D 
D 


: lîngă Tinca : 2% 
A bediului comună + Pe m | A 
în lunoa Gu a “mându-le că nu au ce mînca, 


ei, | : 
+] A într-un splendid peisaj înţ a0uD 
lul Crişului Negru; > = 3 To GpU 5 primărie staţi onează îi 
pădure poate unicăs Securitatea a adus 0 puternică | 1 9 maşină cu ua o 
uitate militară înarmată pînă în dinţi, cu toţ fea pare WeiSZe + e za de la Tinca, Care face : pri 
îndu= ă y Mpru = 
lul de arme automatee jenţă» Spunindu-le ţăranilor că decă da ZA 
&, 


: mănânce fragi şi dude, A fos Picătura, ca 
umplut paharul la începutul lui august 1949 “4 : 
mărie, în comuna noastră, Sătenii s-au a 
3 I-au prins de gît, l-au ridicaţ în tevan, apoi 


Dimpul se scurgea = grîul secerat era în ozuoj 

pe holde, nimeni. nu avea voie să treiere in spic de 
Fă E ă 

gr âue înțe cele donă pîini , rezervele se epuizase. 


5 pie — Tepeziţ la 
ră, mai ou seamă la cei mai săraci, ca batozanii si Î 


alţii, Sătenii fără rezerve s-au dus la crucile ae 
grâu cu sacul, îmblăteau grîul şi cu sacul în spi- 


nare mergeau la moara din Belfir, sat situat la Cirog 


2 km, pentru a aduce familiei cîteva kilograme de 


făină pentru pîine, pînă cînd se va porni treierişul, 


Securitatea care era pe malul Crişului, între 
timp făcea instrucţie şi tAtotputernicii!! au dau 
orâin morilor, care erau tot ale partidului = să nu 


mai macine nici un bob de grîu fără bon de la prinăe 


rie, unde primar era omul lor, roşu, Timpul trecea, 
luna iulie era pe sfîrgite, lumea nu avea pîine, ac- 
tiviştii de la raion gi regime veneau mereu în sa= 
te, presînd batozarii să lucreze cu plata în bani, 
Batozarii nu cedează, tensiunea creşte, vine 
şi 1 august, dar batozele nu treieră, Sătenii scot 
batoza cu forţa la cîmp, dar conducerea confiscă 
cureaua de transmisie la primărie, Activigtii vin 
mereu cu "lămurirea" la primărie, iar sătenii ve- 
heau şi ei cu cererea de a da drumul batozelor; 


a N.R, Intervalul de timp dintre vechea recoltă şi 
cea existentă pe cîmp, a anului în curse 
201.0 i 


iau lăsat să cadă jos ca pe o cocă, Sătenii care 

| cau afară au răsturnat magina act ivistuluinpațrioţn 
cu roţile în sus, iar tov, Weisz a scăpat cu fuga 
peste cîmp, pînă la Tinca (circa 7 km), 

3 . „Puga lui Weisz am văzut-o personal fiinâcă 
eren la cîmp, la coasă de fîn, exact în grădina prin 
care a reuşit să se strecoare de furia poporului, 
iar ce s-a petrecut la primărie am aflat seara, cînd 
n-au întors acasă, 
| Aşadar tonul a fost dat, muzica nu va întîr- 
zia să înceapă, Seara în sat a sosit o maşină mică, 
tip Jeep, cu activişti securişti, milivieni înarmați, 
însoți ţi de două autocamioane de securiști din Luncă, 
Venind noaptea, în sat, să ne e... liniştaască, | 
„ Cunoscând metoaele lor, aşteptindu-ne,că noi, 
%ei înstăriți, von fi oaia neagră şi că din nou von 
îi căraţi cu maşina acolo unde din nenorocire şiian 
drumul, am hotărît să nu rămînen acasă în timpul y 
MOPHii, Am hotărît să ne ducem la priveghi la con 
„Siăul nostru, care sera mort chiar în acea noapte» 
ii Se numea Tănău Gheorghe zis Gherbeae mate 
„Seara însă, aşa oum em arătat, & intrat 8e 


= 2113 


e 


SA pa 


——— COC 


PR martir care cade este; BRolo 


2 gen 1 
li păzan gărac dar cu familie, care du des Zig Harhon, 
> încare din cauză Acasă 
î +. dar spre mirarea noastră, hu a oprit la pri, i entrui m SE, că treierigul 8 foaţ gi 
tate | at (numai. după deportarea noastră boa 
+raversat satul în lung, s-a dus spre osi & înoepuţ), 


| ste lovit 

unde am aflat că a staţionaţ za | „A: e sa moare pa sein nisa e i 

, 00; A 

Ă fost tran aporțaţ cu că- 
P9 drum, Nio4 


o 
- duşnan a] POp0= 


mărie oi a 
comuna vecină Taut; 
câmpe „suţa la spital la Oradea gi a mur 44 
îi el de-al doilea nu'a foat ohiabur 
“zulut ci om sărac, 

: : Bohipajele au parcurs satul continuîna 
mă, în timp ce, sătenii, demorelizaţi, S-au retrag 
pe 1îngă garduri — securiştii nu au ridicat pe ni- 
„nani dar ziua următoare a început calvarul deporță- 


Și 


Dar în momentul cînd au intrat armata Şi comu= 
niştii în sat, seara între lo - 1], ştiind că ei nul 
vin degeaba, cu toţii au sărit din pat în atraaă, 
alermaţi, chemîndu-se unii pe alţii, spre primărie ă 
să vadă ou ce scop au venit, Se striga, "sculaţi fra 
ilor, bătând cu ciomege în garduri şi în găleți 
de tablă, să audă toată suflarea satului, ba mai 
mult wii s=au dus la olopotar gi l-au obligat să 
bată clopotele, în sem de alarmă, Acestea toate aul 
oblicat activiştii să nu oprească la primărie, ei 
au mers la marginea hotarului să-şi întocmească im 
plan de acţiune, După miezul nopţii, au hotărît să 
se întoarcă spre Tinca, tot priri comună, deşi aveau 
şi elţ drum, cu o mică ocolire, De voie sau de ru= 
şine s-au întors înapoi pe acelaşi drun — tăcînă în 
felul acesta satul cu doi marţiri, : 
la zgomotul maşinilor cînd s-a observa oă se! 
reîntore dinspre Taut, un număr de săteni s-au în- 
dreptat spre intrarea în sat, făcînd un cordon - | fa Dinca securiştii au stat cu sătenii de Yor- 
lanţ uman - spre a-i face pe “patrioţin să se dea bă, aioându-le: nulă, ae ce aţi făcut asta ? De co 
jos, să stea cu ei de vorbă, să-i întrebe de ce vin Bocaţi făcut zmugine nouă gi partidului ? Voi nu sin” 
noaptea, de ce nu vin ziua să stea de vorbă gi să teța chiaburi, voi nu aveţi nimic ou partidul, p8r- 
dea drumul batozelor să aibă lumea pîine,, Dar 1a in tidua se Donează pe voi, ara înoredere în voie 
trare, în sat bolşevicii nu au oprit maşinile, deși | Cum să vă scăpăm ui pe; vos gi un să spăith 
au văzut omenirea că îi aşteaptă gi că vor să Vor” e il - 215 3 
bească cu ei, ci apropiindu-se de ei, pur şi simpli 


au tras, a=u res în săţ 
eni fă 
za lac ră somaţies 


să tra- 


Armata seourigtă din luncă a fost ridicată 
toată şi răspînâită în sate, ocupîndu=le în ţotali- 
tate, 

â la noi în Girișul - Negru, satul a fost complet 
voupat de armată în cursul zilei, soldaţi echipați 
e război, cu arme automate şi mitraliere, blocate 

| toate intrările şi iegirile din saţ, Zi şi noapte, 
patrule militare patrulau în sat spre întimidere, 

. la o zi, două, au început a ridica pe cei care au 
„agresaţ pe Weiaz, pe cei ce au alarmat noaptea estul, 
d0 cei ou clopotul şi aşa mai departe, 


AS 
pe et 
A 5 Oe 
Eu 


îi co eram legât de mâini, Dus la 


i lui ? Vă spinen noi ovm ş Mă ; 
şi ruşinea partidu ; voi geo 
aţi fost instigaţi de iata oa să faceţi asta, voi 1ost pătut pînă x Ep derca Cunogt 
aţi fost plătiţi, Spuneţi-ne, daţi-ne numele lor, că „pă 200, peste mine. ş SE nou le 
vouă vă dăm drumul acasă iar cu lua 0.să vedeţi voi | n pătute Dimineaţa, doua Zi, en 


] Aruncaţă 
gat, > Encheţaţ gi 


f0s$ e 
jar b* Xpediaţi la 
ce se întîmplă, Lo-au cerut să spună că, cutare sau oradea cu camioanele, într-o cazarmă, 


De aci am fost îmbaroaţi în va 


cutare, i-a îndemat, ba că le-a dat bani eţo, e 
gâte, a 40 - 50 de îngi într-un vagon, 


în oazul meu, ţiganului Zencu Cârpaciu i-au 
smuls o declaraţie că eu ian dat 8oo lei si vă sa 
toame maşina lui Veisz şi să-l ia la bătaie, 

Toate acestea le-an aflaţ, chiar din gura lui, 
după ce m-an înţora în sat, din Dobrogea, şapte ani 
mai târziu, dis şi tăcut, ne-au ridicat pe noi, iar 
lor le-eu dat drumul acasă pe garanţie că nu vor - 
spwe nimic, Am fost luat în primire chiar la intra 
rea în curtea jandarmeriei de către şeful Secuniţă- 
ţii Salonta, care mi-a percheziţionat sacul cu mîn- 
care şi ce mi-a rămas de acasă, fiindcă la primărie 
în saţ am fost percheziţionat de noul primar Micula 
Tosohi şi secretarul Dan Vasile, care mi-au confi= 
scat hainele groase, la Tinca, Soiom mi-a luat şi 
mâncarea, o pîine ţărănească gi wna şuncă de porc, 
precum şi un pulovăr de 1înă merinos, nou. Apoi,după 
un sohimb tare de vorbe între noi, a dat ordin să 
fiu legat la pomul de care a fost legat fostul nos- ca ară spînzurat Dan Floarea din comuna Cociuba= 
tru notar, Sârbu Silviu, care a fost adus de la Tinca Mare, jud, B inox 
cu maşina cu care am fost dugi noi, Ajuns în sat fosă Voi încerca să dau o listă, pe comune; 
tul notar a fost împuşoat mortal în faţa primăriei din ju. Bihor care au fost ridicaţi gi înpu 
şi lăsat în argiţa soarelui în căldura de august, din ca : : din august 1949» 

2 - 3 zile, pentru intimidarea sătenilor, La jandar- i Aero nentelor muna Girişul-Negru 
merie eu am căzut jos, legat de po; nemaiputând re- Și pentru că sunt; din co 


vo în : 
sista, fiind muşcaţ de muşte, neputîndu-mă apăra, i cepe cu satul meu: a) 
eat Dă Familia mănău Loan; 


ide 


Soane de nargă 
încadraţi de mi. 
“ustoni vagoane-fără W,C,, cu mâme, oare, fiice, 


„utoz15. la wn loc şi fără mâncare, 
Ne-am oprit în gara Basarab = Constanţa, 

ZT) foame, după 3 zile, 

„Aici am fost repartizaţi pe comune şi daţi 14 

temiaiile mai. înstărite, care ne-au pus la dispozi= 

ţie o cameră goală, cu un pat de fier gi nimic a1ţ- 


leşi 


eva 
= Drama nu s-a terminat, După 8 - 10 zile,unul 


“mi în vîrstă dintre noi, moare de necaz şi înină 
mea ştiinău-se nevinovat şi pentru că nu ne-a daţ 
voie să ne întoarcem acasă, Cel care a murit s-a 
numit Mărău Petru a Petriţii, Apoi la câţiva eri, 
an avut cazuri cînd s-au spînzurat, s-au aruncat în 
Dinăre, nemaiputînd suporta străinătatea şi pentru 
că nu ne mai lasă liberi, 


cu cei 
şcaţi 


jIson(cel 0€ e = 


.. e 


Soia 


2) Familia Bodiu Teodor, zis Bodiului, ş E moţi, cu nume 18 aci. azătaţ, ao ja da 

3) Familia Balş Nicolae, zis laptelui, „ser tamiLii.1e lor deportate, Uşcaţi, 
4) Pamilia Mărău Petru, zis Petriţii, NEI 5) încă o familie care nu-mi eninteze pun 

5) Panilia Has Constentin, zis a lui Mini, | = sis. 


6) Familia Marian Teodor, zis a lui Churi, 
7) Familia Tărău Gheorghe, zisa Tongului, Comune Taut 

8) Familia Gavra Gheorghe, zis a lui Fri ş, See 1) Familia Tani Mitri 
9) Familia Vinoze Nicolae, zis Vințe, | 2) Familia Rusu Ioan 


Menţionez că aceste nouă femilii au fost mi. | 3) Familia Hodigan 
dicate dintr-o comună relativ mică, cu ceva mai mulţi SS S: 4) Familia Mirban Matei 
de 400 de numere, E 5) Apoi o singură persoană, Bănduţ 

Chiar dacă mă repet issa să dau gi aci 11s- 3 E = împuşcat o singură persoană, Nu pot să-mi 
ta celor împuşoaţi în perioada evenimentelor: „ aintese numele lui, 


1) Silviu Sârbu, fost notar 
2) Bolog Ioan-Harhon, ţăran 
3) Bottou Gheorghe a Crâstului, ţăran, 


x 


„_ Comuna Cociuba = Mare 
1) Familia Dan Gheorghe 
2) Familia Pojega Gheorghe 
3) Familia Ianc Ioan, zis a Dodiţi 
i Tano Nicolae, fost Plutonier major de jandar- 
mi tără familie, 


Comma Beltin. 

1) Familia Kiek Iedislau | 

2) Penilia Birou ; 

3) Pamilia Lorinoz Şoani 
împuşcaţi: 1) Kidk laozi, măcelar 
2) Lorioz Şoani, ţăran 


Comuna Minca 

1) Familia Ianos ese 

iar Dudulesou fără faniliee 
împugoat Suoigan fost notare 


Comma Vowiş 

1) Familia Meteoo Aexenaru 
2) Pamilia Mateoo toan 

5) Pamilia Mateoe Floanea 
4) Pamilie Bodeanu Toan 


„216. = 


Comuna Batăr 
1) Fanilia Arăelean Gavrila 


2) Familia Andor Flore 
3) Familia Crăciun 
4) Familia Nadru 
5) Familia Bocşa 
6) Familia Crăociwm Chita ai 
împuşoat: o singură persoană din familia 


Comuna Homorog 
| 1) Fanilia Morgovan Gheorghe 
2) Familia Cioară Ioan 
3) Pamilia Vaşca 

„ iar Tiubre Viorica - deportată e 
îți comzia Cirigua - Ati u Soţul 


E] Zis a 


> Zie Huhut Poleacului 


aria i Comuna Bicaciu 
raciune cesta 


Comuna Talpos 

1) Familia Tiutin Ioan 
2) Familia Petea Schiampului 

3) Familia Puleaca = 

4) Pamilia Deliţinţi 

5) Familia Mihai A Sânteanului 


mura Berechiu sau Simiclăug 
) Familia Hora 


> 


og să fiu scuzat dacă nu an reuşit să-mi amin- 
ele de familie la unii din colegii de sute- 
ar am fost prea mulţi gi nu toţi am fost în- 
ă, ian enii,.. s-au scurs, Am completat . nu- 
u poreocla,decarece la bară porecla este mai folosi- 
ecât numele de familie, Sper că Dumeavoastră 


Comuna Gurbediu 
1) O singură familie, Nu cunosc numele,a fost 
deportată în comuna Cuza Voâă, 


Comuna Căuaşă ai arte aaa eo tale 
1) Panilie Noaji - poreclă (nu-i amintesc nu- 
mele), Spa Hans Bu 


g: 
o . . 
S zi ai pă 


Comuna Ianogăa 


_1)Panilia Mocuţa zis a Floni Iuani 
- 218 = ale: 


| = 219 = 


—— CCC CC 


cui S-A DAT BĂTĂLIA ÎNMORMÎNTARII ÎN .., 
COLECRIV | 


Florică Nae Vlad 

A Fost pentru prima dată în comunism - şi 
poate de la începutul începuturilor - cînd lumea, 
refugiată în QIMITIRE, A ŢIPAT LA MORMINTE? — 
"IEŞIŢI VOI, FRATILOR , DIN ORL? CA SĂ INTRAU 
NOI, DE VII ȘI SĂ SCĂPAM! 

“Am zis imposibil, să nu audă cerul: clopotul 
bisericii, plîngerile copiilor, femeilor - mai cu 
seamă - care îşi strigă morţii ca în ziua de Apoi, 
Şi oamenii, strigîndu-se la Luptă, bătrînii, bol- 
navii, paralitiocii plecaţi, tîrîş, din pat, Des- 
culţi, în cămașe, cu capul gol, Iarna!|,..] A) 

Pisicul din casă, cîinele — aleargă cu oame-= 
nii, de vipete, de groază, 

- Sării ! ,.., Lumee |!!! ,,., "Aoleooo |!!! 
Iar au venit ! ,.. Doamne, unâe eşti? 

- "Au intrat în seat: ai - "Să nu intre în 
Saat |!!jt Er A 
| Nobbaia. mari, pene, aşezate” în Bu huboni în 
faţa maşinilor şi hunilor; iau noroi de jos cu 
două mini şi aruncă în ochii lor, î 


gînâ: i 

- "Inapooi |tin ... Nu vrem colectiiv ||! * 
"De cîte ori v-am spus?" Mu ne: mai lăsaţi în pace? 
- 220 - | 


ji 


în maşini, stri- 


i? 
copiii? Crăciun este acesta? ati 


spaneţi că luptaţi pentru pace 
"Oameni cu ciomege , alții 
“cum deteră fuga la „alarmă, ţi 
4 uternic, să nu fie iti 
ineri, Copiii fugiţi de la 
pîn leparte, bătînâu-i cu pieţ 
înjurîndu-i pe limba lor, 
Coloana de, 15 - 20 âe maşini se 
prin noroaie, 
"La marginea satului Liceşti, de vorbăv, 
Să “Nu ne-ai "lămurit" voi ieri? Aaltăieni> 
o Lună de na. ne lămurii! "Nu vrem colectiv," 


înconjoară Şi 
de femei, de a 


Oopii 
Şcoală, îi petrec 


re de pe coastă şi 


retrage cu 


pe "Dealul alai în marginea satului, 
de lămurire”, Fără precedent, 

- Bste bine în colectiv, Hu mai daţi cote, 
tă mai puțin şi. savaşi. mai mult, Bătrânii, bol- 


la a esa Eos 


dacă aşa vreți 


Bine, a să vă băgăm morţi, 


voate, ŞI N 


zarzără, S0U- 
E 00 = 


A” 


nele din jur Li 


"Colectiv iai comu 
Preotul Ion 


FN 
e omuna noastră, trei sate. 


———— CC COC 


vrei femei văduve, şi bătrîne, 


ne că împărtăşi 
"oolectivizate”, cu "oasele rupte", 

Mai sînt trei sate, Aşezate pe dealuri, ca 
un cerc, Solidaritate » se adună din toate părţile 
în satul atacat. (Liceşti). 

pe furca fîntînii, j2s, la intrare, placarde 
"NU VREM COLECTIVI", 

Ziua şi noaptea, tineri,copii, de veghe, 
"oercetaşi", pînă la "sfatul popular”, Aici "deli- 
berază" şi își regrupează forţele inamicul p.c.r, 
Cum văd maşinile, punîndu-se în "mişcare", fluieră- 
turi pe degete, din sentinelă în sentinelă - pe 
ârum = către sate, Dau alarma, 

Clopotul bisericii şi satele au luat foc, 

Porcul tăiat de Crăciun este lăsat, jos — 
atacul e dat dis-de-dimineaţă, Alarmă, alarmă, 
"fluierăturile", 2 

Oamenii aleargă la front , [...] 

Copiii nu mai merg la şcoală, Afară din sat, 
veni vorba că vor să ia copii ostavici şi să-i eLi- 
vereze, numai cînd satele se vor trece, la colectiv. 

Plîng copiii, îngroziţi! Plîng părinţii de ce 


a: 


va Lle 

Oameni refugiaţi din alte localităţi, veniră 
la neamuri şi spuseră prăpădul ce vine, Din comună 
în comună, din casă în casă = front, 

Bătut ca vita, cu mîinile rupte, pus jos, 
ținut, își freacă pixul pe vîrful nasului și pus 
cererea: "semnat", Înehipuină ... "pus degetul. 
"De bună voie și nesiliţ de. nimeni”, 


Ţi-au găsit uşa încuiată ... Pustiu, ai să 
găseşti! 


- 222 = 


peool — ceva - băut, Mălaiu] 
varză goală. Cepultras, Fun 
oarâelor, cu colectivizarea, 
îi ” Arestări, "preventiven n 
DA, ăţători. Preoţi, în ef eatagPaeo l: 
ea “Cele trei sate deliberează, carei 
3 Dai, Se vor convinge că oamenii nu 
i ovedesc forţa, Tortură, Bestial itate, 
Z == Afară din sat! "Afară [", "A?ară [n 
î Bi vin iar, nelămuriţi, Mereu, 
preşedinte, prim-secretar de regiune, Tivic iiaţei, 
Comitetul central, intrat în ocazii cu tov 
Ilie Verdeş, Personal, Nume sinistru, 
Ş E — Cînd voi merge la Bucureşti, voi informa 
colegul Ceauşescu de cele ce se întîmplă 1a Vîlcele, 
Avertizează la ... "căminul cultural”, 

= Îţi mai eminteşti, -tov, Ilie Verdeț? [...) 

Activişti PeC.r, care = în 1948 = jurau cu 

na pe inimă - inimă de şarpe şi comunist, "să ne 
bateşi pe noi cu pietroaie cînd ne veţi prinde în 
satul dvs., dacă în România se va face colectiv”, 
un vă sperie "reacţiunea" şi năuşmenul de olesăn, 
S-a făcut colectiv în Uniunea Sovietică, unde ereu 
Stepe şi nu puteau fi lucrate în individualitate[,.-] 
Numai un an — 1949 - şi noțiunea de comunisn, 
se nooncreţizan, Colectiv - socialism - în România, 
„Cote grele şi impozite ati, pinteă pă ea 
S Vite, pe casă, pe Lot. Singuri să cedezi E re 
„Si să se îngropi cu sufletul neieșit» paie e 
„Ce om se va fi îngropat" cu suflet” pînă ce aaa 
lea luat comuniştii? Ge om nu a luptat PERLE pace 


a 6] 
> pe 


, "Chi ebunin 


Mesa ea 0a= 
VOr colectiy 


P 2 
cu 10rțe noi, 


arăşul 


SR 


_—.—.— — 


EEE 


Pletul lui? Numai comuniştii şi-au bătut joc de su- 
Pletul omului şi au pierdut sufletul lor. [...] 

Astfel, jeomăniyi şi jupuiţi din 1947, cu 
izgonirea Monarhiei, 1961,vin, acum şi te omoară cu 
parul, băgîndu-te în toolectivi!, Nu în iad şi puş- 
cărie, Unde totuşi, ai avea un stăpîn, 

Şi hunii de vor fi fost atît de sălbat iei 
oa aceşti aşa zişi oameni" şi zişi "români, Sterse 
fie numele lor din Cartea Neamului , [...)] 

Răscoala este ca focul, se întinde, 

Comuna vecină aude de bătălia celor trei sa- 
ve, Se adună şi ea, bombaraînă cu pietroaie şi că- 
rămizi "sfatul popular", Cer toți - copii, femei, 
bărbaţi - (aşa vă vreau - români!) într-un glas şi 
o pornire : cererile de colectiv. 

luate cu omorul, 

Pe ferestre, dinăuntru, li se aruncă cu braţul 
cererile morţii. Toţi, năvălind, căutînd "cererea 
lui” — fiecare — şi rupînd=o- i 

Sărutăni, ... ca la învierea morţilor, "Trăias- 
că Vîlcele", "Trăiască Izvoare"! 

Exemplul se întinde. Maşini răsturnate, Linii 
telefonice, rupte, Țărani, înarmaţi cu topoare, 
opresc autovuze şi caută miliţie, - 

De necrezut! Țăranii sînt chemaţi în toate 
păryile, la "'sfatul popular" și, Satana — p,cer., 
le restituie cererile de colectiv şi moarte, Să 
ceri tu să mori! Că nu mai vrei casă, nu mai vrei 
părîni, = Vrei comunism! 

S-ar părea că am învins ... comunismul mon- 

„dial [..] 
224 = 


aste, de fapt, ceea ce și pe Ri 
; "Un pas înainte şi do; riiica e Lenin, pe 
Lovitura de graţie urmează să i Rei 

ai Sate”, din comuna mea, Între ; dea celop 
E A venit Ceauşescu, Am 
| zeneile îl iau de piept; "gi 


SA EU 


voastre 
/ Tată ce-am făcut şi pentru ce a 
veau să devină Sate - Martin, [ 
0 furtună de vînt manifestă În seare zilei 
+ ianuarie, Cîinii lătrară ca Ja 0 cutremur 
înv, Cerul se închise, parcă să a vadă, 
„satele considerară un fenomen netural, 
în tranșee, 
Noroiul rămîne, încă, apărător al satelor, 
umătatea iernii, noroiul din ploi este sus 
de genunchi Drumuri, cu gropi, care n-au văzut 
diatră, Îngheţ, nimic, Inamicul nu poate urce cu 


+... 


n 


ce ste Trei Sa- 


Şi ador 


...c. 


a ile, La atac la Vîlcele de Sus, [.,.] 

0 şcoală ae miliţie (Drăgășani), activişti 
iȘ partid din localitate, tractorişti de la GAS, 
brii de partid sînt îmbrăcaţi milițieni şi ofi- 
i de miliţie - ghia şi luptători, 

“Meşinile sînt lăsate jos, în vale, şi trupa 


“Ora (incredibil 1!) „,. 6 dinineaţa, zilei 4* 
Anuarie, 

Marin Ilie Petou, cel mai iscusit şi € 
| vrei canere» 
artidul vrea sa 
pigăe 


ui 


corect» 


ara Sa * - 
AN Şi mecanic; casă de lut cu 


ue 


u-se Wînfierat", nu. â participat la 


Ajunge înainte cu felu 
viind A bă x j i ati atu) 
ă sg Eşti Mohiabur”, sufioient pentru comunism, umplură cioburile de la sticlă dia armele - 
răs : d arAiTă: și : | 
de a fi reprimat. Repede năriră şi fraţelg » de jos, 


Victime; 


Aude paşi, pe scară, la ușă. [--.] ge reped pe burtă, în dosul une, > CU Vecinul, 


- i &rămg 
peschiăe uşa, soţia, de cum auzi Pa Nu Inamicii crezură că sînt. arme Zi de dovleg 
| A 3 . ce = 
visează = ce vede? Două camere se umplură de mili- "văsară victima şi trag cu automatele îl Brenaăen, 
y aie . re i 
ienie și a ee unde sînt aruncaţi dovlecii, “cţie. de 
= Mergisou hol, com : Prizonierul este e] : 
Să mă îmbrace. Ce să mai zici, astfel 08 NR a iberat și toți fug, în 
= Moat? noapte, ca vrăbiile 


înconjurat? a 999 incotro, cu uliul, repe- 

- Nu, mergi aşa cum eşti, 

Ca lupii înfăşcară omul din: pat. Şi plecară 
cu el, tîrîş. Desculţ, în cămașă, cu capul gol. Nu 
sînt huni, barbari, năvălitori de alt neam cu spăr- 
şători de oase, care găsind stăpînul acasă, fug. 
Sînt comunişti, "cei mai buni fii ai poporului”, 

Copiii mici, ţipă. Femeia ţipă. Călcaţi în 
picioare, a 

- Lăsaţi-l să se îmbrace, Unde-l luaţi dez- 
brăcat acum? Si 

Prinsă ca în chingi, femeia este ţinută de 
peste tot, Și la gură să nu ţipe, În timp ce cohor-= 
ta se lupta cu prizonierul, el vru să se prinâă cu 
mîinile de ceva ,la ieşire, dar este lovit şi desfă- 
cut; ridicat şi luat pe sus, de umeri, 

Intuneric, se dezorientează şi greşesc poartă, 
Cei care ținură femeia, îi deteră drumul - scăpă - 
Şi se repezi ca năluca, noaptea, în grămadă, Se 
căză unge era soțul purtat în aer, - be 


Soţia fratelui cu casa în curte, ceva mai de- 
parte, aude ţipete, - = 
- 226 - 


zit, în ele. 
Marin Liciu, "Micu", un palţin ae 
plaţ pe drum, vrea să vaaă ce se înţîn 
Petcu. Vine pe vale âe la cursă 
inamicul în drum: 


om, întîm= 
plă la famili: 
? Şi ... întîlneşte 


Ss - Trage, că este chiabur, Strigă activistul, 
"miliţian”, 
Primul mort! 


Cine va fi vras? Miliţia - ori 
activistul? 
A 


Satul vorbeşte; "acesta", 

In biserică, cînă 41 slujeşte preotul, văi 
unde a fost ochit: în sprînceana ochiului, Avea 
atita "ochiren, într-adevăr - activistul? 
Clopotul bisericii, satele s-au trezit, „.. 
Oamenii se adună în grupuri, prin grădini; 

, alergînă la atac, 

Mi se pare că aud mai mult, 

& S Urc în podul casei şi scot capul pe guauncG+ 

aia, 1 Vecină, Izvoare , se trage cu puşti a a 

fă A leră, În marginea satului, pe deal, aud fo 
tic insurecția din Izvoare, 

Atacul este dat simultan şi în alte comune, 

. 227 - 


Li 


pe văi 


in= 


ră 
ez 
SE, 
Kia 


Cobor şi iau furca de fier. Căutînd, totdeauiia 


să fiu singur» 
Neloă, Mă urmăreşte 


spate! ss. 3 
Inamicul se retrage, trăgînd în faţă şi în 


u-se de braţ, milițian de miliţian, 


oa pe un copil. "Tu stăi în 


opate e Ținând 
"plancuni”, WRlenouri"!, 

mărânii - alergînd - se împiedică de cel 
împuşeat, cînd să iasă la drum, într-o grădină, 
N-au timp să vadă ce este, pînă ce alţii căzură: » 
pe mort, 
Scos din sat, inamicul se repliază la "sfatul 
popular", -în satul Olteri, unde opune rezistenţă, 

măranii curg pe toate drumurile, către fortă- 
reaţă, Socotese că fraţii Petcu au fost arestaţi 
şi să-i elibereze, 

Orâinul dat inamicului la-telefon = de către 
partid = se vede, Împuşcă și căminul culturale 

Ion Brăileanu, al âoilea mort! La "sfat", 
Pierar, Avere: ciocanul şi nicovala; o casă, insa- 
1 „, s-o iei toată în braţe, Veni să se răzbune 
lul cum îi fuse luată cererea .., 

Pavel Pădu, al treilea mort! Țăran sărac şi 
tînăr, Un alt, orfan, este împuşcat în picior. În 
spital, medicii nu au voie să trateze răniții, Și 
tînărul împuşcat, duce şi astăzi glontele în picior 
șchiopătînd în baston, 

Vîlcele de Sus, scăpară cu trei morţi, împuş- 
caşi şi un rănit în picior. Numărul morţilor creş- 
„ Nici un prizonier, arestat, la 15 ianuarie. 
- 228 = 


pînă la încăierare. Un frate mai mare 
? 


: Oamenii nu se mei culcă în casă, & 
N antoul să Wreacă 1a contraofensiyă pe dinata 
„veni în noaptea lui 1 februarie + Ceea ce 


soare de maşini, Nu dormii dos Aa arui+ 
Li G an în 
încercuiți 


m0 
i şi scot capul pe cucumea,. Sîntem 
mată, Miliție. Civili, 
A e Două maşini cu niliţieni, oonpară clopotniţa 
bisericii. Doamne, de mă prindeau aici| Ei se învi 
| peace jos, Nu se mai opune rezistenţă, Zenei, ie 
ca Maria Bălosu, vipă pe cucumeaua casei; ajutoor! ţ! 
ii Uşile la casă sînt rupte cu răngile - ia 
anume - şi luaţi ca iepurii, 
: Marin Ilie Petcu nu este găsit acasă, De la 
ala ianuarie nu mai doarme în casă, Este arestată . 
femeia, Elene Petcu. Gravidă! La "sfatul popular, 
este pusă pe un taburel şi bătută de miliţie din 
“două păryi, cu cravaşa,. De la picioare, de jos, 
pînă sus, la umeri, Cade în lovituri, Să spună 
unde-i este soţul, Femeia nu ştie, La Piteşti, la 
securitate unde este dusă, este bătută să avorteze 
„copilul, Deși mai are patru copii, femeia, vrea să 
moară, odată, cu copilul din pîntece, Dacă soarta 
i-o va cere, 


„ Omorîţi-ne pe amîndoi! 


| Luni qe zile a rămas carnea neagră 9* 98 
„după care a început ca să "ângălbenească”. 


|. 229 = 


„N 


E 


Da 


AL văzut dumneata, iarna, cînd se js foc 
vamînte oiorile, de nu găsesc nimic să nănînce? 
NS armata în curtea noastră, în grădină ia: 
„veşte bătrîna mană a fraţilor Petou, Poarta n. 
pe Este luată ostatic şi pusă Să intre îna- 
ea pivniţă, unde inamicul întră și ceuta pia 
i 4 pe rînă, patrula înţeapă cu baioneta la armă, 
ina cu varză. Astfel sînt căutaţi țăranii, Cu 
laternele , pe casă, ascunşi, după COŞ, În zăpadă, 
în vii, în pădure, Un om greu, matur, Cum fugi şi 
pătat r-o groapă, Simţi că i se rupse ceva în cap, 
pierdea vocea, Moare, 
Maşinile plecară, Rachetele perforează cerul, 
piohete de comandă pe drum, țin legătura cu "opera 
țiunile de curățire, 
 Bătrîne mamă, Rada Petcu, vîri paie în sobă, 
Plin copileşii de frig, Uși 1a casă, rupte, Gear 
sare, Nu apucă să aprindă focul şi iar maşinile 
la poartă, coloană, - 
Și paiele din cuptor sînt scoase și căutat 
e L--] ea articipat la 
„_ Radu Burca, învățătorul, nu a pă ag 
mnifestaţie, 1a nimic. Arestat! Ai fost ci căme= 
brăcat - îmbrăcat te-au luat, ai fost găsit a 
e, în cămaşe te-au luat, Comuniştii şi ge 
(ia te arestează, așa te ia. nrără respirat i aul 
„Mama Mariei Bălosu - bătrină, pielea $ 


—. 

A doua zi este prins și tatăl ei, a Scut S0-= 
ie fuse arestată, noaptea, Su up? E oeBăs rupte, 
den greoaie la corp, CEtuigi Scapa st titei cu 
viaţă. Casa lor, cu vite, păsări, rămase pustie pe 
Vecie 

Dus le "statul popular", bietul unchi, bătrân, 
cu casohetă de miliţian pe cap, Gu cine se înttlni- 
se pe drum, afară din sate, "la pămînt, culca, 

Bătut, omorît la "sfatul popular" de unii mem-— 
bri de partia (au să spună că au plîns de vipete= 
le lui), "În cîrlig de-l atîrnau şi-l jupuiau = de 
viu = nu ar fi urlat atîţ de înspăimîntăţor „n Înge- 
pâv cu baioneta, în picioare, Chipul lui, zimbru. 
Peste toţi, Să spună unde este Sinere-său, Marin 
Petcu. De care nici el nu ştie, 

Două săptămîni de cercetări şi percheziţii şi 
- în sfîrşit! - sînt prinşi şi fraţii Petcu, Marin 
şi Vasile, Şi arestaţi de securitate, Ascunşi, ca 
S?. lie la o bătrînă văduvă. "Oircuţan , care scapă 
două vieţi de la moarte, Prinşi în noaptea de 
"Sfîntul Bartolomeu", negreşit, ar fi fost împuş= 
caţi, Represalii, "Trage, că este chiaburn, Ofiţe- 
Pul de securitaţe care îi arestă - Şi pe care am 
să-l cunose Şi eu mei tîrziu - se dovedi om, născut 
din oameni, nu-i împușcă, Putea invoca un moţiv 
Şi-i putea împuşea pe locn, 

Arestarea lor, nu însemnează eliberarea Elenei 


Petcu, : iteşti - 
sd: E SE "la Pite 
în cănaşe, Za sfatul popular", Ea 27 
(Ma te-a gonit bărbatu-tu?" Bărbatu 

- 230 = N murit, N-am bărbat, 2912 


LI 
i: : .. 
ARB 


—..— 


uritatea - la Piteşti - nu mai încap areg- 
Oameni, De toate vârstele, 


Pemeile, îndeosebi, fac 


sec 


taţii, Copii. Femei, ! 
cîte cincizeci în cameră, 
rugăciuni. 

pătăile,- la securitat 
"patimile după Piteşti", 
i = membru şi de. 


- urcă în ca- 


e, sînt acelea descrise 


de Paul Goma în 
Die Verde - din ordinul lu 


at al comitetului central, PeCaPe 


leg 
S 1 scăpară şi-i trimite să vizi» 


mioane țăranii ce ma 
colectiv. Se poate spune aşadar, că sufletul 

lui - sufletul lui. Stalin = & fost, tot un coleo= 
ctiv .., să nu-i moară sufletul, 


tiv, Şi a făcut cole 
Colective de comunişti. care au luat pămîntul -... Cer» 
unde şi cît au vrut, împinși să facă coleo= 


lînă, Cînâ cancerul (cu "o 


teze, 


noziom, 
tiv, Şi se dă brînză, 
âe la colectiv) se generalizează, cine a. mai văzut 
brînză şi lLînă de le colectiv? 
[.-.]- Partidul comunist n-a venit la, putere 
ca să mai plece, Activişti de "sus", se întrec, 
la căminul. cultural: "Partidul nostru 
nu are moarte", "Nu poate Fi bătut cu pietroaie și 
"Panţidul nostru n-& folosit toată. pu- 
„ "Şi să nu uităm. marea prie- 
de care nu ne 


spunîndu=ne, 


noroi”! ses 
uerea de care dispune! 
venă a noastră , Uniunea Sovietică, 


mai despart frontiere", 
Prizoana fiilor acestor trei sate - Martir VA 

rămîne cît comunismul, Unde oi mergs» la: oraş, pen” 

iru un drept, să cunperi,ceva şi auzind de vâlcele» 

eşti bhăituit: şi prigonit. 

- pe la Vîlcele, care ați bă 

"orînduirea $ 


tut partidul: ou 
ocia” 


noroi şi ați vrut să doborîţi, 


listă"? 
- 232 = 


N a: y 
N Minune! Tatăl meu nu este arestat, Arestarea 


lui, ar fi însemnat pierderea mea, Greu suferină şi 
lipsă mare, (..,) 

Cotele! ,,. Plătite la preţ derizoriu,: 
ăranul primea o carte: "obligațiune de pre- 
daren Cu antetul, sus: REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNA”, 
"PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN”, 

Să se ştie de pe ce tărîm a fost adusă şi ci-— 
ne-a scris cartea, 

În această carţe, completată la "sfatul popu= 
lar”, erau trecute obligaţiunile:; cotele, centităţi- 

le lor, pe care erai împins să le predai, = 

"PLANUL DE STAT" 

Că nu aveai nici o oaie şi erai trecut ,,, 
treizeci de oi ("să le cumperi"), Că aveai 1 ha p- 


mînt şi erai trecut: 1,5 - 2 ha, Că te impunea să 


însămînțezi un .., POGON DE DOVLECI, ca pe tatăl 


meu (batjocură! ), printr-un "cerţificat — plan de 
_însămînțări", şi îvi cere cotă de grîu pentru acel 


„de pore şi carne de vită, 


pogon. [...]că nu aveai, absolut picior de vită, că 
îţi aîncase ce avuseseşi şi erai impus să dai = 
Bcoa DE CARNE DE VITĂ, COTA DE CARNE DE PORC, dai 
acestea pentru ... PENTRU PÂMÎINT. Pentru acel pă- 
mînt pentru care erai impus să dai grîu, Sea aa - 
bani, La treierat era delegati, Majora şi confisca, 


î meu, 1.948 : 2800 kg de gzrîn. Impus & ooo kg, 
 “rodusele de bază la care eşti impus şi pe care le 


predai ; grîu, porumb, floarea soarelui, lapte, 


 mază e, 
_ mazăre, ceapă (vacrede posteritatea ?), fîn (regiu- 


„ne Calc 
19 de şes !1), lucernă, şi nelipsita cotă de cerne 
23352 


Sp - 


Că, nu aveai un produs, - di It) lucen- 

ă (de unâe?) erai impus să dai "alte boabe”, Gr îu, 
eee Şi pentru carne; de nu aveai vită, poro „dai 
Si EI oprit pe faţa ariei, odată cu treiera- 
sul, Mături, Şi pui jos, Pe aşternutul din pat 

(âacă nu ți l-au luat perceptorii ), Il dai 1a trior, 
obligatoriu. Te priveşte, ploaia, Transportul la 
si) 023 Totodată 2 = 4 = 6 căruye, Duci şi tu la 
alţii şi aceştia îţi 'uc vie. Nu ai boi, patesti, 
"Steagul roşu", în coarnele sea cpt, în frun- 
vea convoiului, a cortegiului, Lăutarii din e 
mobilizaji şi cîntînă cin viori şi din dură, pînă 


ăruţe, din sat, 

e scot .., convoiul de c 

= Creăeţi, copii, ai veacurilor, cass aa 

pătimit! 

Cîntec, cînd duceam ... viaţa 
. a a ti: y 

“copiii- la mornin 

Du-te, păsărică lin 

La fereastra lui Stalin. 

Şi spune-i că noi muncim 

Planul să-l îndeplinin. 


....... 


familiei - 


o cs... ............v... 


Trăiască Gheorghiu-Dej 
C-a băgat spaima-n burghezi. 
Dinteuei puse pe versuri de activ 
ă lari", 
tate de lăutarii "'popu size 
Miliție, civili”, delegaţi pe seu păr 
Cu ochii în patru, Cineva să nu opreas g Pr 
carul, în drum, în faţa casei şi să fur 
234 =] 


işti şi cîn- 


vile, 


cunvVâs 
ue: a 


limbile scoase, Tu fiină .,, "martonn, 


Li 


Şi mama mea, ţipînă şi căzînă jos, Moartă , 
Pinîndu-şi cu mîinile, burta operată şi suptă ca 
de şerpi, Îi aau palme, o-strig, şi o înviez CI 
cu apă, Să leşine iar, Cînă grîul - mortul - trece 
prin faţa casei, la cimitir ; la siloz, Strigîndu-l, 
cît poate, ca pe un copil, mort : : 
zi GRÎUL MEU! ... VIAȚA MEA! „., COPIII MEI! a 
Nici un Bobo : 

Banii de pe cotă, îi riaică delegatul, Altul, 
la siloz, Cînă banii vin = eşti. chemat la "sfat, 
unde banii se dau la perceptori,care aşveaptă cu 

Potrivit lozincii de partid: "aplică=i lupta 
de clasă" și "scoate-—1 ain casă", 


Ne iau ,.,, Boii din jug, Perceptorii, Şi car- 


nea: trei sute nouă zeci şi şase de kg de cotă âe 


. -. . A 
carne de vită şi carne de porc, "Inglobatăn, Încă 
= > = = A Ă i 
un “reacţionarn, distrus, încă O "victonien pe stea-— 
sul roşu" al comunismului mondial, 
Mama, internată, în spital şi veni vonba og 
a muriv, 


stiviştii partidului comunist internajional - să=i 
acei lui o sută ae lei, din banii ce pe 'tcontrac= 
tul" boilor, Acont, o mie ae lei, 


psăai = (Boii armînă să-i 
a toamnă, îngrăşaţi), Spunînâu-le situaţie 
“% nana, 


5 Cu vestea nenorocită, 

a -: chitanţă pentru toţi banii și lasă-1 

îpui mie A Lut isate ei, "de la raion; nQeomi 

pi 70 da murit nevasta? Pe mine mă intere= 
i e stat, tu ştii? Tu poţi să şi mori", 

Ze =A035 e 


—.—.—— COC 


ărie de stat", 
Sînten slugi, la 9 "gospodă 


= în care aveau să 
noaptea, la un fra- 
învățător Chelaru 


Căruţas două aşternuturi 
se îngroape părinții - e ducen, 
ve al mamei; în comună pălăneşti. 
Grigore încă mai rezistă, i 


La "sfatul popular" neuţien. ca de poştă ș 


_ comunismul mondial — cere demascarea "sa- 
sound lucruri şi produse, Mînca- 
Cerînd s.. indicarea "locului", 
vea în cutie ca pe orice 


Și este "evidențiat 
"Dacă 


Dotohei 5 
botorilor, care & 
rea adică şi cămaşa.. 
mrădătorul inţroducea moar 
scrisoare la cutia poştală. 
ăe partidul profitor. Favoruri, "nume bun”, 
nu vrei, nu semnezi 1, Cutia, o deschide, spre "si- 


guranţă" numai preşedintele "sfatului popular". [..+] 

Situaţia cea mai great văduvele, orfanii, 
săracii, care nu au pe nimeni, | 

Femeie văduvă. Şase copii. Minori, Unul, în- 
Pirm, Hoardele comuniste şi “muncitoreşti”, 0 sur- 
prinâ cu tuciul de mămăligă pe foc. Face mămă 
la copiii, care plîng de foame, A dat ceapa, 
Mai este datoare la carne, la fisc etc. [++] 

Ii aruncă tuciul cu pîsat, Vor să profite de 
victimă, Pipă copiii yipă feneia matură, rezisten- 
vă — trupeşte - scapă cu cămaşa sfîșiată şi însîn- 


ligă 
grîul. 


gerată, = 

scapă ea, dar „,. a înnebunit! Cu aşternutul 
Gin pat, luat în braţe, fuge pe drum, pe cîmp e Țipă 
- speriată = de cine vede, "Colectoriin, "percep * 
sia "Săriţi,mă omoarăă!n nîşi bat joo de mine'e 


citori şi muritori de foame 


II e 


Seara, se trage spre casă 
la casa în care a locuiţ, vech 
lut, "Mormînt viu" - ca toate i 

cas 


Se Opreşte în drum 
Ruinată, Gad , 


ele țăranilor mun 


— Aoleo! .., Casa mea ,,, co i 
„ Uite-i (Halucinaţii), Fuge, vina pp 
A doua zi, la o săptămînă, cu Z re 
braye — sau ascuns unde ştie ea dati: 
Intră 
înaintează, 
- Aoleoo !!! ,.. Casa mea 
mei ! ..., Cu mîinile în şolâuri, 
— Mamă ! Copiii, înconjurînă-o , Au plecat 


în + 
- se întoar 
d ce, 
în curte, Tremură, De aici 

> nu mai 


... Aoleo, Copiii 


Nu mai sînt în casă, 


= Sînt în casăă ! Nu spuneţi voi. Să mă prinaă 
Mă uit la femeie şi mă uit la Dumnezeu. î zi 
Și iarăşi, aoleo, uite-i. Sari lumee c a 
Aceasta a fost: Alexanâra Turac (Odă ra 


 mîncar işti i 
ă comuniştii, vie, Cu şase copii, Cîinii se= 


tului î ici 
ui nu au mincat-o,. Nici moartă, Lupii, șerpii, 


a A a 
u o mîncară, Comuniştii i-au mîncat și ceapa şi 
| grîul, Și o mîncară şi pe ea, 


n 
Se 
Caiet", Ca să te pomeneştii [...] în tribunal, 


Cum vor rezista —- de acum - şase copii şi 
fără mamă? „., 
ză Oameni, care îşi fac moartea, se spînzură, ce 
a ; : Si ş 3 = 
“a n din Greci, lăsînd scris, Să moară la casa 
n 
» cu copiii lor, nu la Canal, [+2] 


Predai "alte boabe" şi eşti scris pe un 
jude= 


„Ca 5 
„Sâ că nu ai predat "alte boabe”. 


RI 
=: de oameni, - 237 > 


. î. 


—————— CC CC 


"Asesorul popular! pus să urmărească pe ju- 
decător. De aşteaptă, Condamnat că nu ai predat sta- 
tului "alte boabe", Și ai înjurat .,.. pe Stalin, 
Cu moartea Satanei, un oma strigat, bucurîndu-se: 
a murit Stalint Un "oivil" Lîngă el: 5 ani de 
vemniţă |! 
Rămti dator la cote? "'Sabotor”, 
năre- Marea Neagră, condamnarea ta, 
Cifra "sabotorilor", condamnaţi, 1952 : 8oooo 
= 120 000 de țărani, Cifră pe care DsCeDe-ul i-o 
impută „.. Anei Pauker. Şi grupul ei, "antistatal" 
şi Mdeviaţionist!, Moyi străini de neam, EL p.c.r,-ul 
nu a deviat, nu a mincat pe nimeni, "Securitate cu- 
rată", Ana şi caiafele nu mai pot vorbi, [---] 


Canalul Du- 


= Vezi, tovarăşe „,. Preotul, rugat de ţăran, 
zăsi chitanţe, nedescărcate în registru, 

= Eu vin să-ţi număr dumitale colacii? ripos- 
tează tovarăşul, : 

Biniiişor popa Gicu o ia din loc, 

Colectorul şi perceptorul, "tovarăşul", mai 
cumpărau o casă, pe care o vindeau învățătorul 
şi preotul, Care renunţau la pămînt şi fugeau din 
sat, la copii, la oraş, ca să scape, [...] 

In 1961, p.c.r. vine şi ne ia la toți pămîn> 
vul, Pentru cere plătirăm atîţia bani şi pentru 
care deterăm atîtea cote, utîţia ani în şir, 

So dus carul nostru pe care îl scăpaserăm! 

Cît vezi cu ochii; căruţe, pluguri, rotile, 


srape, , ec, luate de la ţăran din gospodărie (1!) 
ri 45 o EI e 


: număr infim, Și 3 - 4 perechi a 


ar. Să nu mai ducă morţii 


popi cra Sa 


3 


E 


ră > Sub ce 
îi vovarăşe ,.. ? Verdeţ | rul Lise a fe uita 


şi SCOASE AFARĂ DIN SAm 


Istoria lunii nu scrie Si ga 
_?i procedat vreodată asemenea dei inamic, ap 
pe cu ciocane grsle, rup, nismului, Behi_ 
„pe foc; fierul, la topire, 
foa la căruţe şi fierul cade singur 
ciocanului, Plugurile, grapele - Pat munca 
cova face tancuri, tunuri, Boii Pltorie, Moy- 


>caii. 1] 
şi carnea la Moscova. Nu se aie a ale iz 
Car un 
e boi, Q „A,P ca 
2 boi şi fără car, nici să ducă morții colectimalu4 


la cimitir, Camion? Nu au carburanţi, Ar cumpăra 
cai = de unde? Parohii, cane pot, î 


; 


Şi fac car morţu- 


3 Cu roata la căruță căzu 
„tă, 1a spinare, (...) Iaz 


Pe toate le fură DeCeP,-l fără vreun ban, 
Nu pentru ca să se folosească de bunurile lui i le 
„luă, ci numai şi numai ca să-l distrugă, Să-l facă 
„rob pe veci, Țăranul şi gospodăria lui = "o mică 


burghezie, "boala copilăriei comunismului de care 
a se > plînge Lenin. [...] 


A 7 


e Ei 


= 239 = 


OMUL DIN CEGANI 
(Brau probleme la Cegani) 


Bucur Stănescu 


Venisem pînă la Peteşti-Gară ca să pot rea- 
liza o convorbire telefonică cu soția, De fapt nu 
mai îmi era soţiee În timpul celor opt ani de de- 
venţie a fost obligată să divorțeze sub amenința- 
prea desfacerii contractului de muncă şi acum, cu 
toate rugăminţile rele, refuza să ne recăsătorin. 
Unul din argumentele ei era Și dacă pe tine te 
ia din noa ? (În adevăr, pînă la urmă m-a luat din 
nou), Eu nu pal pot, no mai pot, îmi e imposibil 
s-o iau de la capăt cu ei. Ce crezi că numai voi 
acolo ați dus-o greu? Bu am cunoscut teroarea 
roşie! De fapt acun începuse să spere. Şi explica- 
ţia acestei speranțe era foarte subiectivă şi 
foarte naivă, Văzuse o fotografie a Lui Bulganine 
Uite, ăsta arată a domn. Are mutră de occidental! 
Poate că a,-nd astfel de conducători vor întra şi 
ei într-o viaţă normală, Am avut curaj să merg la 
servici cu pălărie şi nu mi s-a întîmplat nimice 
Pînă acun n-am avut cutezanţa să-mi scot basmaua 
de pe cap! Nu putea fi acuzată de naivitate. De-â 
lungul relațiilor foarte complicate şi sinuoase 


ze Bst şi Vest, atâţia politicieni apuseni au 
. 0 


scenă din primăvara anului 10948 

aştepta ca pe un fapt inâubitab 
| pilore Era atît de încrezătoare Că vom scăpa cu- 
„rînd şi atît de dîrză! Imi dădeam seama că în 1o- 


„OR 


găcut pronosticuri politice foarte. o 


pind de la aspecte tot așa ae du Ptimiste 


*pPor- 


“ou tot acest optimism mijina era topo. iBdente, 


rte zârunei- 
ilă, inconseo- 
ămîni, ua di 
D : "uiţe în 
inte âe 9 

» Când toaţă lumea 


pată sufleteşte, Inegală, upreviz4b 
ventă, În plus, era şi bolnavă de să 
vam cu multă milă la ea şi-mi spunea 
ce stare au adus=0!". Imi aducean an 


11 venirea america- 


cul venirii americanilor se va declanşa foarte cu- 
rînd o nare vânătoare de vrăjitoare şi că vor pare 
ce mulţi ani şi că totul va fi altfel decît cun 
se spera în general! Am încercat s-o fac să înţe- 
leagă şi în prezenţa unui prieten, şi el bolnav 


„de optimism, i-am spus că trebuie să ţină cont că 


Rusia nu este un balon de săpun care să plesneas- 


că la a simplă, suflare a Apusului, ci o mare şi 


cruntă realitate, că nu se ştie cînă şi dacă vor 


„avea loc schimbări în sensul dorințelor noastre, 
“Arestările erau pentru mine iminente și eram în- 
grijorat pentru siţtuaţia ei. Voiam s-o pregătesc 


Pentru o lungă rezistenţă fără speranță. Ba a în- 
țeles că aprecierile mele sînt admirative,deci... 
Wvean în mine o mutație sufletească incipientă 
Care mă putea duce la orice compromis şi m-a â- 
Vertizat că la cel mai mic semn de pact cu diavo- 


ul nă va părăsi. Dîrzenia ei fusese măcinată în 
Pt ani de viaţă "în libertate”, Se poate trage 


- 241 - 


——— 


—.———.. 


prielnică fusese această "liber 
tate”, Bu, Care venisem din închisoare cu un e- 
ohilibru "inebranlabil", despre care cu un an îna= 
inte de eliberare - la Jilava - declarasem Bu em- 
fază că nimeni şi nimic nu-l mai poate zădruncina, 
realizam acum că nici un echilibru sufletesc nu 
este definitiv câştigat, Securitatea, la rîndul 
ei, realizase şi ea că aici, în raporturile mele 
ia, era ceva care trebuia neapărat folosit, 
Tei 


coneluzia cât de P 


cu soț 
cu multă dibăcie, pentru a-mi muia cerbicia. 


dădeam seama perfect de tot jocul lor şi deşi 
ştiam că oricun este sortit eşecului, nu însemna 
că manevrele la aL mă supunean mă făceau să su- 
făr mai puţin. Îmi aduceau aminte de metoda folo- 
sită de anchetatori la interne, în 1948, De exen- 
plu Vati, după porecla dată de cineva (Vati în- 
seamnă în nemțeşte tăticu), simplu agent bătănuş, 
ajuns mai tîrziu, la înfiinţarea securității,pînă 
la graâul de maior, ei bine acest Vati — pe nume- 
le lui adevărat Brînzaru - te cerceta cu multă 
grijă înainte de "a te băga în probă", să vadă de 
ce anume suferi, pentru că cine ştie, din greşea- 


lă sau din neştiinţă să nu te lovească tocmai pes- 


te organul cu pricina. Dacă — impresionat de a- 
ceastă atitudine părintească — făceai greşeala să 
fii sincer şi să spui; âe exemplu, că suferi de 
ficat, aveai să constaţi, la "intrarea în probă”, 
că loviturile erau aplicate cu predilecție în 
dreptul ficatului, Ficatul meu bolnav era acum 
refacerea căsătoriei şi tocmai aici cădeau lovi“ 
- 242 - 


le lor cele mai bine Vintiţe, 
ai lovituri! Cele mai ademenitoare 
renă tot în legătură cu această a ace de si. 
compus cupletul. îşi ridicăm De 0.-ul asta 

“a domiciliu obligatoriu la Lăteşti 
piinţat în Bărăgan de deportații din 
acasă îvi dăm un servici bun şi ţe poţi oe 
îngrijirea sănătăyii soţiei, N-aş vrea să pe Is 
iesc cei doi ani de Lăteşti (1955-1957), aa 
re an fost mutat disciplinar în alt saţ ae 
Schei. jud,Brăila. Dacă aş fi obligat să retră- 
iese ceva din trecutul meu, mai degrabă aș alege 
) perioadă oarecare de pușcărie, decît aceşti doi 
ani în care am avut cele mai multe, mai dure, mai 
savante presiuni care trebuiau să facă din mine 
am informator, E drept că de-a lungul anilor, în 
închisoare sau afară, la servici sau acasă, pe 
stradă san în tren, noaptea sau ziua, an avut în 
permanenţă astfel de presiuni, Câte ? Cine mai 
ştie! Refrenul epocii, nu numai pentru mine, dar 
deatru mulţi, foarte mulţi alții, era ; Semnează! 
„da tetravanghelul mătii!, îni spunea 

enentul Bogăceanu, unul din cei doi securiştiy 
Pui, după o şedinţă de o zi întreagă.$e- 
„ta avusese loc în casa celuilalt locotenent 


Yoin, 
Winescu, dar în lipsa lui, În afară de mine au 


int arezeazi Bogăceanu, locotenentul Bucur din 

a ala M.A.I, şi un locotenent maior de la re- 

za &a Constanța, în jurisdicția căruia cădea și 
mul Feteşti, pia 


E 


Dar nu erau Du 


» Sat non în- 
1950), mergi 


„N 


ÎN 


| a în dreptul satului nou) număra i 

ers doi-trei km, dar n-am avut noroe 5 km, Am 

joi o maşină. La un moment daţ an E 

24 câruyee În adevăr, venind âin urmă uruitul 
ș se apro-= 


— 


în fine, an dat toate aceste amănunte pentru 
a se vedea cân care erau conâițiile de viaţă şi 
1 mew sufletesc în acea zi de vară 


care era clinatu K une 
a anului 1956» cîna stăteam pe ginduri pe ce cale io 
Ă căruță cu doi cal, A 
ia o juns în dreptul neu,0- 


în comuna Lăteşti.Er j 
să apuc spre a nă înapoia Ş au (042 aaa E o oat. 
două drumurile Unul, mai scurt (9 km), prin şi peste | pul din căruvă opri. caii ca un îndelung prr!, nr 
| at pe nase Era un bărbat în puterea tai E 
? 


| unţ 
porunb; denunit cu mînârie de deportații din sat, Sag 
Ani de-a rîndul, în fiecare i uoait, ca nasul coroiat şi faţa suptă, W-am uitaţ 


drumul bănăveni10re Ă ul. avea o austață neagră 
primăvară şi toamnă, pe tot traseul lui, în pre- i ja.o a gră, bogată şi nişte ochi 
zența a plutoane întregi de securiști, drumul era mari plini de tristeye, în care pîlpîiau parcă 
arat cu tractoarele, Dar bănățenii, se pare că ei oaie neliniştile lumii, După obişnuitul bună ziua 
“urmat întrebările „dacă sînt din satul nou și 


erau majoritatea în sat, treceau iar ca căruțele 1 =: = 
lor şi arătura se bătucea, iar drumul se refăcea. acă sînt "deyinut”, Aşa ne spuneau localnicii 


sra un drum plin de gloâuri și praf, care cînă dor aproximativ 50-60 de foşti deținuți politici 
ploua devenea așa mocirlos că roțile se înfundau ze primiserăn deja domiciliu obligatoriu în Lă- 
pe jumătate în el, dar era mai scurt cu 6 km şi ştie, Se descoperise o nouă metodă democrată,Du- 
era hal nostru”, spuneau cu mândrie bănățeni. După i eăpiratea pedepsei, oamenilor nu Li se mai dă- 
cîyiva ani în care; cun an spus; securitatea în- dă drumul acasă, erau pulverizaţi pe tot cuprin- 
îsiaa aa-două ori: pe an: Să şteargă ârumul de pe Il Bărăganului; în cele 25 de sate noi înființate 
faya pămîntului, s-a dat bătută. Drumului bănă- deportații din 1950-51. Durata domiciliului o0- 
jenilor i s-a recunoscut dreptul la existenyă.Era bligatoriu fixat era între doi şi şase ani, calcu- 
şi asta un fel de rezistență, de luptă cu regimul. IL făcându-se însă în luni. Mai tîrziu, în toan- 
wodest, dar vădea un spirit permanent de împotri- anului 1958, cînd parcă în cinstea arestărilor 
vire, care - menținiod conştiințele treze - se ive din anul de ruptură 1948, aveau să aibă loc 


desfăşura în legea lui, nesocotind (nu fără con- numărul acestor DQe-işti 
secinţe neplăcute) temuta securitate, Deşi mai 
scurt, nu prea aveam şanse să găsesc o ocazie Pe 
acest ârum, Maşinile îl foloseau rar, căruțele  , 
erau şi ele destul de rare, căci oamenii erai la 
= a W-am hotărât pentru șoseaua județeană, car 


Nu trecea 


umeroase arestări; 
itici avea să treacă cu mult peste sută, In 
eacăt fie spus, atunci în 1958; proaspăt sosit» 
fla în Lăteşti şi tînărul, încă necunoscute 
âul Goma, pe care cu toată combativitatea de 


căduse dovadă la Gherla - geouzi ţa“ șa zu = 


găsit că este demn ăde o nouă arestare sau (aşa 

cum făcuse cu alţii) n-a considerat, la expirare, 
că este cazul să i se atenueze această combativi.. 
tate, trimivîndu-l nu în domiciliu obligatoriu, ei 
âirect la "Oulme" şi de acolo, mai departe, la 
Periprava: Închipuiţi-vă că s-ar fi eliberat abia 
în 1964, Inchipuiyi-vă ce mare pierdere ar fi fost 
pentru literatura română, Dar să lăsăm, 

Deci, eu şi omul din căruţă ne privean seru- 
tător. Aveam să aflu după aceea că era din Cegani, 
un sat din preajma Borduşanilor şi a Lăteştiului, 
Mi-a făcut semn să mă aşez lîngă el, pe leagănul 
căruții. După o tăcere de cîteva minute m-a între- 
bat brusc ; Mergeţi acasă? Da, spun eu, dar de 
unde ai ştiut să sînt deţinut? Ridică din umeri, 
clătină uşor capul, păi se vede, spune după o 
oarecare pauză, Deşi continua să rămînă pe leagăn 
alături de mine, să mîne caii, an simțit că fiin- 
ya lui se dedublează şi o fantomă Care era tot a 
lui, era tot el, se învîrtea în jurul meu cerce- 
tîndu-nă ou de-amănuntul, dornic să se convingă 
dacă eram omul de care avea nevoie, Ziceaţi că 
sînteţi deyinut? Cîtă puşcărie aţi făcut? Deocan- 
dată opt ani, spun eu, de un an sînt aici în 
Lăteşti şi ce va mai fi vom vedea. Răspunsul meu 
l-a făcut să tresară, Mi-am dat seama că acest 
răspuns i-a plăcut într-un fel şi în alt fel nu 
i-a plăcut, I-a plăcut că vorbisem calm, liniştit 
fără văicăreli, despre o suferinţă îndurată, dar 
nu i-a plăcut acest "ce va mai fi von vedea!” Se 
» 246 = 


ceva de văzut ? Din păcate, aa! De 
ce?, Cînd se termină cu osînăa asta > 


capăt îndelungii iui asteptari 


“povestea, Firul povestirii 
cînd căpătîna dintr-o -dată 


N 


vedea că el oprise să mă ia în căraţă 
că va afla ceva de tn anumiţ sfârsit “a Speranța 
Te să pună 


+ El aştepta into 


mații precise şi certitudini de la D= 


gi trecut prin multe, Acest nce x pd 
isdeă ti nicula toite speranţele, mot vase 
Li 


ce domn ule dp 


și cu glasul Sugrunat, începu să-şi dâpâh 


se depăna cîna nolcom, 
un ritu foarte alert, 
prînturi: de viaţă chinuită şi hărțuită la tot pa 


sul, trăită într-o aşteptare exasperată îmi inya- 


dau toată fiinţa, Şi tot ce povestea constituia 


numai începutul, pentru că oficial, în-zona aceea, 


„nu se începuse încă marea bătălie de convingere a 
maselor de țărani, După faza actuală - şicanele 
continui şi destul de usturătoare ale cozilor de 
“topor — aveau să vină atacurile organizate ale 


activiştilor, fuga oamenilor prin păduri şi pe 
câup, schingtuirea lor metoăică cînd eraa prinşi, 
presiunea bietelor femei să semneze ele intrarea 
în colectiv, în lipsa soyilore 

: ş " Ascultam cu toată atenția vocea bietului oa, 
În spusele lui se oglinăea toată drama unei co- 
tituri istorice (oare asta era?), cotitură ta 
Cuse, aşa ca din întîmplare, o buclă peste niz 
“Versul restrâns al satului său, Ceganis şi deci 
„Peste mărunta şi umila sa viavăe ascultam, ascul- 


e = slă= 
ze Şi, nu ştiu de ce, sinţean că atenția 8 


gîndul îl părăsea pe el şi drama sa, dar 
a-l trăda, ci pentru a putea să-i găsesc 
infinită scală de des- 


beşte şi 
nu pentru 
undeva adevăratul loc pe o 
tine umane frânte. Ce era mai important, ce era 


mai dem să-ţi atragă atenția şi să-yi capteze 
compasiunea? Unde exista mai multă dramă? În zbu= 
ciumul acestui cegănean, acestat boy de pănînt în- 
sufleit din Bărăgan sau în cel al tînărului în- 
tîlnit la Bucureşti la fosta mea soție (căreia îi 
făcea curte) şi care-mi spunea “tot aşa de-frănîn- 
tat (că era 0 frămîntare autentică se vedea!) în- 
ţelegeţi? Dacă nu nă înseriu în partid nu pot fa- 
ce doctoratul şi dacă nu fac doctoratul sunt con- 
damnat: la ..., nerealizare, În cel mai bun caz voi 
fi un profesor oarecare într-un oraş de provincie 
și voi fi "manipulat" (eufemistic vorbind) de ul- 
timul activist de partid, care mă va pîndi tot 
timpul pentru Că e... Cu intelectualii. ăştia tre- 
buie să fii atent. N-au nici un fel de conduită. 
Autentică era şi frămîntarea tânărului, dar! dinco- 
lo de ea, dincolo de zbuciunul său, simțeam cun 
apele sale interioare nu nai făceau vălurele,ei 


începeau să se liniştească (el, vorbind numai din 


amintirea zbuciunului, care de mult se ostoise) 
şi limba eîntaruluit săn sufletesc începea încet,. 
încet să se încline spre ss, docterat. Dar segă- 
neanul? El vorbea de cai -(cei mai buni cai din 
sat), de pămînt, de realizările lui gospodăreşti 
(se vedea că e mînâru de ele) și de viitorul: co- 
piilor ameninţayi să moară de foame, de coada sa4 
= 248 =! : 


„ vului, care - tulburînân-4 som 
eopt11» venea de mai mulţe piei Zi SPeri inda-4 
vă în geam și să-l anostroteze Da Dospte, săi a 
al cu mînârte că ei, codaşii şa dispreţ, anun; în. 
i E Pt acp-ca ori i ai ut iz ieşit la 1umi- 
puita mizerie după mizerie, E eta 
manente, care-i destrăhau rii, 
şi prișniţe cînd fierbinți, câna 
e care toţi codaşii satului 4 le 
let cu o îndemânare diabolică, 
Ș tr-un cadru mult mai vast şi cu metode ad 

a un alt fenomen Piteşti la care era su iz 
eaga Rasă a ţărănimii, Câte i ea a 
tro o va lua acest biet suflet dîrz, dar că, 
naiv Și incapabil să depisteze toate capca- 
le ce-l pîndeau. Şi asta, cum am spus deja, era 


Se înşi= 
dar per- 
» Tau sîcîielj 
reci ca gheaţa, 
aplicau pe su- 
AŞ putea Spune că 


nai începutul, Intru? — Nu întru? Întrebarea 
nu era aşa de plină de rezonanță şi profunzine 


Intrerarea sa, aşa cum am spus, era mult uai 
plă, Intru sau nu intru în colectiv? Și asta 
mea acum cînd stăpînirea, cel puvin apa- 
aștepta încă o hotărîre de la liberul său 
lira, Avea el sau nu avea clar în ninte că vă 
“un moment cînd acest Liber arbitru nu va mai 
espectat? Nu mi-an dat seama de acest lucru 


ici n-an încercat să mă Lămuresc pentru = 


„RN 


_——..—” 


O 


această ameninţare ar fi contribuit la luarea u- 
în momentul cînd ar fi devenit con- 


nei hotăriris + 
barea care îl tortura pe el 


ştient de aa. Intre 
avea şi aşa 0 puternică forță coercitivă, mai a- 


les că nu era o întrebare de moment, ci era un 
bolid imens Cu 0 temperatură de mii de grade, ca- 
pe=i pîrjolea sufletul în fiecare secundă, Ziua 

şi noaptea ; intru sau nu intru? Și între o pozi- 
ție sau alta sau; dacă vreţi, între o atitudine 

şi cealaltă (alternanța nu se făcea niciodată aşa 
de simplu) aveau loc lungi şi devastatoare dezba- 
teri interioare, Eu sunt om vrednic, cu mîinile 
mele mi-am încropit tot avutul meu, dacă mă duc 
acum mai la-nceput, pot ocupa și eu un loc mai de 
frunte în colectiva asta a lor, Dacă mă duc la 
sfîrşit vot rămîne să mă comande ultimul prost 
care n-a fost niciodată în stare de nimic. Dar 
ăacă totuşi se sahimbă, dacă vine Apusul ăla să 
ne scape şi pe noi de năpasta asta? Dacă se schin- 
bă? Ei, dacă s-ar schimba! Uite dacă aş şti că 
schimbarea o să ție şi peste cinci ani de acum 
încolo, aş avea putere pînă atunci să nu mă-nscriu 
oricîte mi-ar fi dat să trag. Dar dacă nu se 
schimbă? Spuneţi-mi domnule d-voastră, sunteţi 
deţinut, sunteţi om deştept, Avi făcut puşcărie 
şi ştiţi dv, de ce aţi făcut-o. Qă au orice prost 
face puşcărie, 

Spuneţi-mi domnule! Ce să fac domnule? Bra 
în vocea omului din Cegani o disperare, un sen- 
aa ie alarmă care dizolva parcă toate sensurile 
- 250 = : 


lamiie Strigătul Părea că 
prăpastie a deznădegaii, 


povestea despre o deznădejae 4 
efectiv, de ani de zile, aa casei 
Mila ce m-a cuprins pentru e] Acae 
ai lui îmi destrăma sufletul, Ine 
E a-i da un sfat îmi producea a e afacea mea 
a gîndirii, Gînduri nu se ma e de eclipsă 
nu se conturau, o ceaţă îmi ea, alternative 
capabile În locul conceptelor ee : 
buloase. Dansatoare care-şi Ea apa ee ne= 
îsi muşcau pumnii, Un foc mistuitor eee 
nta 


tă deznă 
ădejăe, 
Şi pentru topi ce+ 


“cu o viteză ameţitoare spre un pile de oameni Un 
eni. Un- 
__ lete de disperare, chipuri devastate de zroa ă 

iei Z Li 


„înghesuială animalică, cei care erau în ÎN apt 

= = iata 
a uspiere a focului se imbulzeau în ceilalți, îi 
împingeau. Ii trînteau jos şi se aruncau E s0cci 


„spre un loc salvator care nu exista, pentru că ia 


“câţiva zeci de metri mai departe se înălța un ziă 
„de granit care nu numai că nu oferea nici un re- 
„ fusiu, dar el însuşi era aşa de încins de pîrjo= 
leala focului că nu putea servi decît drept gră- 
tar pentru fript corpuri omeneşti. Apoi focul se 


„NR gu se mai vedea, vag se ijea par- 
î amorfă de trupuri carbonizate, Simţean 
a mirosul de carne arsă. 

î să psodară. m-am pierdat într-un hău.Ni- 
„0: Nioi gînd, nici sunet, nici imagine, Și to- 


$ i 
“uşi exista ceva, 0 durere mai mult decit insu- 
=-251-= 


de 


Ş:5e 


Creierul i pă 


portabilă care pornea de la ceafă şi iradia în 
globul ochilore După un timp durerea a început să 
se atenueze şi am reuşit să percep vag sunete, A 
tost mai întîi Un uruit de căruţe care se auzea 
din urmă, cărbve multe care veneau parcă din in- 
u spre neființă, Apoi perce- 


finit şi se înârepta 

pean Un bocet prelung, care începea cu nişte note 
foarte joase, ce se scurgeau lent, apoi, odată cu 
intensificarea ritmului, bocetul devenea din ce 


în ce nai strident, mai greu de suportate 
Ce fac eu domnule? D-voastră sunteți deyinut 


şi ştiți mai bine! Ce fac eu? 

Revenisem de unde mă pierdusen. Am auzit clar 
disperatele întrebări, An deschis ochii, Mi-am 
dat seama că nu mai era mult pînă la drumul de ya- 


ră ce ducea spre Ceganie Văzăuhul Bărăganului un- 


duia părelnice ape. La distanţă cam de un km şi 
riei de stat Bordu- 


ceva, se zărea sediul gospodă 
şani, care fusese conacul unui moşier, cu numele 
de Gelu. În stînga sub argtya soarelui ardeau 


coperişurile de stuf ale satului nou Lă- 


parcă e 
au albe, 


teşti, fost Borâuşanii Noie Zidurile luce 
curate, Un rînjet mi-a schimonosit fața, în timp 


ce în gînă reoitam : De Paști în satul vesel/Că- 


sujele-nălbite/Lucesc sub a lor maldăr/De tres- 
tii aurite./ 

Ce s-a întîmplat Doamne cu sufletul meu ? 
Aceste versuri pe care, altă dată, recitindu-le 
îmi scăldau ființa într-o blindă împăcare;, acul 
mă fac să rînjesc! Cît timp s-a scurs de atunci 


= 252 


“ae cînd cocostiroii dădeau eu 
te aripi şi pînă acum? Ca tim 
„că o dată, ce s-a întînplaţ o 
demonizăm, ne-am demonizaţ cu 
„purtat gîndul (a cîta oară?) ] 
avută în primăvara lui 1948 cu 
„Cît de precis definea 
are ruptură şi ce ea mesi, ca an de 
e întrevedea. În adevăr, e pa e i: 
“eşti apărute la foarte mulți Zi az. its 
944, începînd cu 1948 s-au ae e ae 
isuri, ba chiar adevărate falii spe e 
omunizarea (la început oportunistă) a : ra 
3.0 apă care urcă încet dar sigur - Sita a 
le vieyii sociale. Dar n-a fost numai Ea. 
“tă că şi noi, cu toată pînda și alaraa în a: zi 
trăit tot timpul, am început să dăm semne eta 
onizare. Noroc că mai purtăn încă în noi aninţi- 
„o Aaaa care eurile noastre 
“d . i el de amintiri și al- 
ele provenite din acel trecut idilic nai păstrea- 
încă zone âe frăgezime în adâncul nostru şi 
cură cîte un strop de tremur afectiv peste su- 

letele noastre acrite, înrăite, Avea dreptate 
tzsche cînă susținea că luptînă cu monștrii 
îrşeşti prin a te integra lor şi cât de actual 
titlul "Omule încotro?”, dat de Hans Falla- 
uneia qin cărțile lui, Deci, atenţie omule! 
arte mare atenţie! 

Căsuțele satului, mai ales în luni 


adevăraţ gâtul 

P S-a scârg “i d E 
W sufleţul apa pia 
CoHiL! Și tară n 

a discuţia aceea E 
Cezar Partenie? 


na soare- 


550522 


Îi 


ăr destul de aspectuoase. 


într=adev 
e de descă- 


u că erau bine îngrijit 
portare; cărora nu li se ridica- 
1 obligatoriu. Mai tîrziu, sate- 
le noi părăginească şi aproape 
toate au fost demolate. Regimul a ţinut neapărat 
să şteargă urna acestei epoci de "pohod na Sibir!" 

La un moment dat; mi-am dat seama că în loc 
să cotească la dreapta spre Cegani sau să se o- 
prească pe Loc ca să mă dau jos, căruya îşi con- 
tinua drumul spre sediul gospodărieie 

= Ce faci bade? 

— păi vă duc pînă-n marginea satului! 
mîna pe genunchi şi i-am spus blînă: 
opreşte căci vreau să-ți spun câteva vorbe, Mai 
departe merg pe Jose L-am întrebat apoi de unde 
mă cunoaşte el pe mine şi cun a avut curajul 


să-mi spună atîtea lucruri care dacă ar ajunge la 
yii l-ar duce direct în puşcărie. 


lui, apăreau 
Dar asta pentr 
lecătorii prin de 
se încă domiciliu 
au început să se 


I-an pus 


urechile securită 


M-a privit lung; nedumerit, Păi nu sunteyi deyinut? 

Da, şi ce-i cu asta? Apoi n-o să mă pîrâţi dv. pe 

mine, âv, care aţi suferit atât! Bu nu, dar nu ori- 
fel, aşa 


ce deţinut, cum ne spui d-ta, ar face la 


că să fii atent ce vorbeşti şi cu cine vorbeşti.Pe 
o mare uimireeSu- 


faya sa era întipărită uimirea; 
fletul lui curat de om simplu nu putea învelege 

cum e posibil ca cineva să i se alăture şi să slu- 
jească unui regim care l-a torturat şi continuă 
să-1 tortureze, Trebuia să-i mulțumesc şi să Bă 
despart âe el. Despărţirile, ştie oricine, abu- 


- 254 = 


oarecare melancolie, Poate Sună 


" purul adevăr cînd spun că parcă + 


gât mă despărțeam de el fără să 


- veam nevoia să-l înbrăţișez 

a 7 7 Li 

ma că, în simplitatea lui, gestul i 
S-ar 


„O a 


ri 


pesc sufletul, dacă na cu durere 
9 Cel Puțin 
cu 


g găselniță literară, dar nu ; patetic, 
ac 


Teceam Printr-o 
& nai mare ey 

i iri fi putut scăva 

da NU latru? sia- 

T imi dădeau sea- 

cu totul deplasat. Știam eu că tz ti păraţ 
plac plîngăreţii. I-an zis deci ; pp 1 
z a bade, 


criză de angor. Durerea era cu a 
a 


"de chinuitoarea întrebare ; 


“întîi îşi repet încă o dată, vezi ce vyorb ri 
ești şi 


ca cine: vorbeşti! Apoi află că n-am ce-ţi 

că nu pot să-ţi dau nici un sfat. Un ni 

să-yi spun precis, Apusul pe care-l ci 
-ta 


nu vine, Nici acu, nici la anul, nici mulţi ani 
de acum înainte sau poate niciodată, Ea nu te 


sfătuiesc să nu intri, Urmările refuzului â-ţale 


Sg Si acpot fi aşa de neplăcute că nu am cura- 
. să-mi incarc sufletul cu un astfel de sfat 
> a A, - : 
Faci ce te va învăţa Dumnezeu şi asta înseamnă că 


„nu te sfătuiesc nici să intri! Un Lucru pot să-ţi 


auz 
Ru lăcrimez, deşi îl: simţeam ca pe un frate 


spun, ă să î 
Spun, adică să te întreb, Poţi să rabzi? Rabdă 


bad 
vade cît poyi de mult,. rabâă şi cînâ nu vei mai 


Si atunci... apar meu nu era chiar așa 

Se „9 Sir cum îl credeam eu. Duritatea 

RE Ă nu făcea decît să-i protejeze căldu- 
“Şi omenia sufletului său, Am făcut eforturi 


„Pe e : i: 
care-l părăseam în necunoscut: şi căruia nu-i 
=. 95b= 


ici un sfate Cu toate că emoția ce mă 
era foarte puternică, n-an lăcrimat, 
dar s-a întimplat minunea că & lăcrimat el şi nu 
numai atît, n-a îmbrățișat şi mi-a spus printre 
lacrimi : Dumnezeu să vă ajute domnule! 

M-am desprins din îmbrăţişare şi punînd pi- 
am simţit totuşi o uşurare.Reac- 


puteam da n 
cuprinsese 


ciorul pe pămînt 


a arătat că ceva tot făcusem pentru el, 


ţia lui ni- 
Deşi în neputinţă, sufletele noastre se întiîlni- 


seră prin compasiune, Plecând spre sat mi-a venit 
în minte uimirea lui că şi în puşcărie pot fi oa- 
meni care să facă rău altora; denunţîndu-i. și 
deodată l-am văzut în fața mea pe nea Vasile A- 
ramă, perorînd la Aiude mrebuia să te faci turnă- 
tor, să te faci comunist şi să rămîi afarăe În- 
chisvarea este făcută pentru oameni serioşi, don- 
nule, secăturile să rămînă afară! 

Pe nea Vasile nu l-am mai văzut, nici nu an 
privit veşti de la e1, căci comunicațiile între 
n îi mai mult nu sunt decât sunt, Chiar cână eni- 
tem cîte un mesaj, de cele mai multe ori nu a- 
junge la destinaţie şi a fost o vreme cînd orice 
comunicare devenea capăt de acuzaţie, Dar cegănea 
nnl, ce s-o fi ales de el? Cua îşi va fi rezolvat 
dilema ; intru, nu întru? Qred că pînă la urnă 
s-au găsit "binevoitori" care să-i curme acest 
chin sufletesc, Și cum va ?1 evoluat e1? A putut 
rămîne multă vreve nealterat? Oricît de mare ar 
fi forţa sufletească şi puterea de răbăare,sufle- 


tul omenesc suferă continuu mutații şi chiar a- 
lunecări, 
- 256 - 


: IV, Pica 
: Domn ă 
omnul Bucur Stănescu s-a năs 
1916, în serii de Vede. După a Cut la-14 julie 
a 


8 
olvirea Liceuiui 


+ Se îng n 
Peşti, Licen= 


. și-o ia în 1930, 
Între 1938 — 1941 îşi satisfac 
itar şi profesează ca suplinitor, 


După 1941 se refugiază în Germ 
un an locuieşte în Rostock 


e serviciul mi= 


pic ania şi circa 
> Cu domiciliu] 
Să 1 obliga- 
u În această perioadă lucrează la: fab Fi 
vioane Heinkel, za dea 
a Între 1942 — 1944 
| de concentrare Buchenwald, lîngă Weimar 

2 Du 
ii = pă 1944, un an ii crează în Austria, la o fa- 
: e SE) Sin Markt Pongau, 


» Este internat în lagărul 


“Nu-şi ese frecventează cursuri între 1945 - 
vine. în țară vine examenul de doctorat întrucît 
aţă, pen a; prin repatriere, la propria sa do- 
E irie, LN leit "prezent", după propria sa măr= 
ja dn î - A fost o anticipare, căci 
„ne tat 9 iunie 10947 abia sosit în  ă, este 

Şi reţinut la linisterul de Interne 6 luni. 

- 257 - 


7 1048. începe pentru ăomnul Bucur Stănescu 
calvarul închisorilor şi Gomiciliilor obligatorii, 
Astfel trece prin mai multe închisori ca: Aiud, 
colonia Gulme, Jilava, Colonia Periprava etc, 

Între 1955 - 1998 execută domiciliu obligaţo- 
riu în comuna Lăteşti, pe Bărăgan şi apoi în comuna 

 - sonei, unde este mutat disciplinar, În toamna anu- 
lui 1958 este rearestat şi Pără oondamnâre este 
vrimis în lagărul de la Qulme + între timp i se reac- 
tualizează o condamnare în- contumacie. 

Abia în 1064 este pas. în. „Libertate prin fai- 
mosul Decret de. "grațiere" dat pentru ei ea po 
liţici, de regimul comunist, a Ş 

între 1964 = 1968 lucrează ca , pălabige în dize- 

rite localităţi cin” vară, iar spre. sfîrşitul perioa- 
dei, funcţionează. ca şef -ae Baptiste At dane i ja psi- 
nologie şi rată de la oi inatul Chimie Ră- 


găraş. 


e pr 


Abia din 1966. .. pi 
primirea spre traducere a cărții “Pormprobleme der. 
Gotik" de i, Worringer, începe domnul: Bacur. Stănescu ă 
o activitate compatibilă cu pregătirea. sa intelac- 

Personal, l-am cunoscut pe domnul Bucur Stă- 
nescu în toamna 1958, cînd ne “aflem împreună. în co 
lonia Culme, Evident, dînsul nu m-a reţinut, ar ; 
Domnia sa era cunoscut de ultimul noulmean”, i a 

Relatarea în revista Vatra nr 234/1990. sub 
titlul "0 zi de pomină”, este doar un episod, sami 
hronicul. luptăvorului Bucur . Stănescu. Tia. fel Şi 
cea din "Rezistenţa" nr,l, februarie 1993, „revistă 
a A.P.D.P.R. Ea lee pe lia 
- 258 - : ai E 


tuală şi cu. predispoziţiile spirituale. Fisa ada ARIE 


„N 


vie s-a > caraot 


Lunga perioadă de deten 
u domnul. Bucur Stănescu î 
experienţe, Prima, 

2, intropatiei, interiorizării 

: posibilă în viaţa ! "Încremeniţăn 

noi Domnia Sa. a practicat caea ce 

fericit, "În căutarea surle 
sezule”, Astfel i-a fost posibilă o poziți 

a 4 ru, care a înfruntaţ Tider iii ea 

or eclintită, Consol iâare dobînăiţă 


Prin pu= 
See şi argumentul logico - moral al 


totale, a 
din celule, 

â nunit, cu 
tului risipi 


estetică a suferinţei? sau e posibilă dem- 
a. e sia, abis al suferinţei şi mizeriei de- 
au căpătat un răspuns afirmaţiv, prin 
rtanentul acestui om pepe biz de venos 


eotuali, sau aşa zis "intelectuali", cun că 


ectualului îi stă bine la meseria şi pic 
e 
impotrivă, experimentul vieții Domnie $ = 5 
î demonstrat că omul integral se realizează î - 


e cultură, dedublat de o conştiinţă et 


99.3 


pe baricade, nu-i nicideocun o 

ci 0 confirmare şi afirmare & spiritului TE 
Găoi noredinţă rără fapte, moartă este", 
Evident, profilul intelectual al domnului Bu- 
ănescu & fost metodic nandicapat spre o afişa- 
ulturală a vării, de regimul 
vea pomnia Sa a reuşit să-şi 
prin lupta sa 


Deci, ieşirea 


1] ezare ș 
din noi. 


cur St 
lenară în viață C 
comunist. Cu toate aces 
contureze O personalitate proprie, 

grarea şi minciuna, 


acebră cu deni : E 
Yom aminti mai jos cîteva din lucrările lite- 


pe care_chiar în atare condiţii, & reuşit să 


re p 


rare, 
le ducă la bun sfîrşit, 


În 1970 publică trad 
vie şi intropatie"” de Worringere 
în 1972 apare traducerea lucrării "Plimbare" 


ucerea lucrării. "Abstrac- 


âe Richard Walser, = Sase 

"Imagini ale timpului" ("Despre sociologia şi 
estetica picturii moderne") de Arnolă Genlen, apare 
în editura Meridiane”, în 1974. Se 

"Runâamentele artei moderne” de Werner 'Hoffman 
este publicată în 1976, | 

"Un muzician german la Paris” de R, Wagner, 
apare în 1981, tradusă în colaborare, colaboratoa- 
rea rea__zînd doar 16 pagini, 

În colaborare traduce şi "Opera şi drama! de 
R. Wegner, care apare în 1983, 

Paralel cu aceste activităţi, lucrează c 
ducător tehnic, în localitatea Găeşti pînă la pen- 
sionare, 

Cu toate acestea, abia în 1381, este primit 
ca membru stagiar, al Uniunii Scriitorilor, După 


Se ete devine cum era şi firesc, membru sutelar, 
- O - 


a tra- 


mot în perioada de pînă în 
peugit să publice două proze ue 
 autlate (Ramuri nr.7/1987) şi : 
j rînu " (Vatra nr.3/1988), 
aa Dar «+. şi nu în ultimă instan 
 dean că la loc âe frunte, 


cenbrie 1989. a 
? 

7 Li "Praful de 09 

Convorbiri Gu bă 


ță, ba, noi 
cre- 
trebuie menţionaţă » 


mah de detenyie, "Cu degetul pe oreiapn sti 
A de poezii realizate mental şi i Ati 
ataliza 


vremii" sau "Jocul cu neantul", 

î-= Ce va mai realiza domnul Bucur Stănescu 
acum înainte, e 0 chestiune de timp, dar sai fa 

ae saitave, Deși în ciuda enilor, Domnia Se sta 

„da, Ei ua CE ces i posibilităţi > ea dela 

„obişnuite, totuşi sănătatea i-a fost profună pe 

„tată îns Ge ani de privaţiuni, torturi şi 

maltratări la câre a fost supus, 

= Bei cr chiar dacă nu se ia ca o anticipație 

mebuie să recunoaştem că personalitatea aut 


? 


ai ai 
„Ponâneşii, Și nu nurai româneşti, 


reluat in publicaţia "Cuget și veghe”, 
Nr,4/1991, vas, 


- 261 - 


ae. 


„a Deane af Promoting Individual Preedan 
TRANSLATION 


on = 


Dlui Bucur Stănescu 
o/o DL Șerban Rădulescu 


Redactor şef 
MEMORIA | 
Str, Nopţii nr.7? sea EEE ge - = == 
28159 București, sector. 13 : : 


România 


Mut Stimate Dle suineneat ES e e 


V-am expediat o soriavâBae datată 9 septembrie 
1991 pe adresa Caietelon Critice, scrisoare care 


sînt convins că nu a fost reezpediată la adresa dvs, 


din Ploieşti, Din fericire am dat peste -un alt ar- 
vicol al dys.-în Memoria şi astfel am luat legătura 
cu â1, Rădulescu, Scrisoarea de faţă vă pagine prin 
bunăvoința domniei sale, . ș = 

Am citit cu mult; interes Deea rue arti- 
col” Trebuia să ştii să- pierzi, Tribulaţiile . unui 
traducător” publicat în Caiete Critice, 1991, 2, 
pp. 55-68, Am de asemenea pe birou Abstracţie ga 
Intropatie, Editura Univers, 1970, volum tradus 
vot de dvs, Sînt convins că dvs, sînteşi autorul 
şi alaltor traduceri de care eu nu ştiu, Am fost 


e ati aa: ag onat Boa calitatea vradu- 
e SN E | 


| 


cerii de către âvs, a cărții Lui Morri 

plăcut foarte mult şi articolul da seca Sa 
„care am retr ăit odată cu dvs Sh cit sa e prin 
pile muncii de traducător „,, Motiv is 
“vă scriu este următorul; Fu care 


Fundaţia S, Freuă, Inc, „care 
A vie academică, zi pete ee Za i si Oorganiza- 
- voie de traducători experţi în germană uda 
Serie tra 
ducerea în română a Operelor Psihologice Complete 
şi Corespondenţei lui S, Freud, Ediţia germană cu- 
prinde 19 volume, Noi intenţionăm să traăucem şi 
ă publicăm o ediţie română adânotată, în probabil 
24 — 26 de volume, Plus toate valumde de coresponăen- 
ă, moate volumele vor fi tipărite şi legate aici 
5 apoi distribuite în ţară prin intermediul unei 
agenţii particulare de difuzare a cărţii, Prebuie 
să ştiţi că toți cei interesaţi şi selectaţi (vă 
„rog ca vs. să vă consideraţi deja selectat) ire- 
ie să semneze un contact cu termene De Eset 
belor părţi, . 
În aşteptarea răspunsului dvs.y vă doresc 
sănătoşire grabnică: şi vă asigur de azareaia ce= 
lor mai bune Sentimente: 


Se 
îs: 


“ăn Dumneavoastră â 


xecut ive Director 


- 263 = 


Ina 


ÎL d 
AREA DE ELIBERARE NAȚIONALĂ 


MIȘC 


Partea a treia 


4 
PROCESULE 


Pronea Bădulescu 


Se terminase ancheta, Odată cu aceasta au luat 
sfîrşit zilele şi nopţile, mai ales nopţile, con= 
fruntărilor cu anchetatorii, Cîteva zile uşa celu- 


lei nu s-a mai deschis. 
Confarm procedurii premergătoare procesului, 


?iecare acuzat trebuia să citească şi să semmeze, 
pentru luare la cunoştinţă, declaraţiile date de 
ceilalţi arestaţi şi de a Brati cîteva mii 


cese 
Am reconstituit astfel aproape în totalitate 


anchetele la care au fost supuşi ceilalţi membri. 
ai mişcării noastre, precum şi momentele grele prin 


care au trecute 


= - Partea Ia prezentării este inserată în volu- 
mul 2,"Din documentele Rezistenței", sub titlu 

"Mişcarea de Eliberare Naţională” pag. 210, iar 

Partea a Il-a se găseşte în volumul 3, sub 


titlul nânchete" la pag, 104-111 (N.R.) 


— 264 -— 


Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit a 
fost atitudinea de rezistenţă şi ţinuta demnă, ce 
se degaja din aceste declaraţii, dintre care unele 
constituiau adevărate modele de caracter, Numai 
după această lectură am înţeles bine afirmaţia fă- 

E cută de Nicolschi (relatată în partea a doua) că 
| ancheta a fost dirijată mai mult de noi, cei ares- 


|. taţi, nu de securitate, 
Procesul a început în ziua de 7 februarie 


1957 la Tribunalul Militar al Regiunii a doua Bucu- 
reşti,e 

în ajun m=am pregătit spălîndu-mi lenjeria, 
curăţînd hainele şi am cerut ac şi aţă ca să cos 
nesturii căzuţi, 

: Cît timp mi s-a lăsat acul,wm paznic a stat 

_ lîngă mine, Seara am aranjat pantalonii la dungă, 

- 1-am pus cu grijă sub pătură şi m-am culcat peste 

ei ca să îi preseze 

Mi se spusese că la proces, care va fi public, 

"vor veni salariaţi de la Institut şi de la Univer= 

ş sitate, care vor să ceară condamnarea noastră, urmă- 
mindu-se, desigur, să mi se creeze o stare psiholo- 


gică de inhibiţie, 
Consideram că poate este ultima dată cînd îi 


Er 


voi mai vedea şi nu voiam să apar în faţa lor ca un 
învinse 
_ Dimineaţa am fost tuns şi bărbierit şi în 

jurul orei opt; cu o autodubă cu mici compartimente; 
an „pri dus la Tribunalul Militar împreună cu alţi 


te arestaţi, care alcătuiam primul lot al Migcă= 
- 265 = 


re e E 


. 


lăe 

ai ea camere sade la 
p=o boză din sala de judecată, spaa : 

jecăruia era câțe un securist care ne-a in- 
cete vorbim între noi, ori să întoarcen capul 
igiac i sălii unde se aflau peste 100 de per- 
s-a pri boxa noastră şi public erau patru sau 
speee e de scaune ocupate numai de securiştii, 
Am reuşit totuşi să arunc câteva priviri po. şi 
am remarcat cîteva figuri owoscute; precun şi pe 
soţia şi fiul_meu în vîrsţă de trei ani, 

Curând a intrat în sală completul de judecată, 

A urmat apelul şi identificarea acuzaților, 
âupă care a luat cuvîntul procurorul militar al 
cărui rechizitoriu a durat pînă spre ora 15 


mii de Eiber 


ne=at dus înt 


acţivitatea noastră subversivă a fost prezen- . 


iaţă gi calificată ca un şir de aote de înaltă tră- 
dare, iar noi am fost caracterizați ca răufăcători, 
incapabili profesional ş: duşmani înrăiţi ai popo= 
ralui, e 
Înveea ce mă priveşte s-a spus că asupra mea 
planează şi alte crime împotriva securităţii statu- 
lui, precum legături cu agenţi străini şi cu unele 
personalităţi âin ţară, care ar fi conâus din umbră 
activitatea subveraivă, ceea ce justifică pe deplin 
aplicarea pedepsei capitale, cad pă pei 

A doua zi procesul a continuat cu interogarea, 
noastră, Cel interogat era trecut în boxa acuzaţi- : 
lor şi rămînea în sală, după care era adus următo- : 
rul, If a PAR 
= 206 3 


“Am fost introdus ultimul, 

Nu ştiam co au declaraţ ceilalţi în faţa 
instanţei, dar m-am hotărîţ să vorbesc astfe 
publicul prezent să cunoască adevărul despre scopul 
şi activitatea Mişcării noastre gi să intim pie 
28 nea monstruoasă sub care ne prezenţase procurorul 

ie Interogatoriul a durat cam o oră şi junătae, 
Mi-au fost puse multe întrebări la care pregedinte» 
lea cerut să răspund cu.Da' sau Nue Am spus că in- 
E = stana nu cunoaşte realitatea despre această migca= 
„re şi că doresc să mi se permită să mărturisesc 

acum în final edevărul, 

După ce s-a consultat cu ceilalţi membrii ai 
completului,pregedintele a admis să vorbesc, fără 
să bănuiască adevăratul men scope 
Am început spinînă că nu neg că faţa de ac- 

_tualul regim din România activitatea mea reprezintă 
“acte condamabile, pentru care îmi asum responsa= 
„ bilitatea, Dar această activitate a fost determina- 
E ţă de starea jalnică în care se află societatea 
- românească din punct de vedere politic şi economic, 
“stare datorată armatei de ocupaţie, i 
îi Preşedintele m-a întțrerupt cerînd să precizez 
| care este această armaţă, Cu o mică ezitare, am 


1,încîţ 


i ARI 7 ei 


răspuns: 

spin. Armata elveţiană, aomule Preşedinte şi sov- 
E. romurile înfiinţate de aceasta, S-a produs runoare 
v în sală după care am amintit despre terițoriile 
- măpite țării noastre şi despre teroarea dezlănţui- 
| 4ă ae securitate împotriva intelectualităţii româ- 


IN 


_—.—..——.—— 


a întregului popor a cărui majori- 
legitimitatea regimului, 
upitru mic plasat în mijlo= 


neştis precun şi 
tate nu recunoaşte 

Vorbeam de la un P 
cul sălii, în faţa completuluie = 

La un moment dat fiul meu Valentin Bădulescu 
a pornit în fugă la mine strigînd: 

"Vreau să-l sărut pe tăticu"e 

Un grup de securişti i-au barat calea, iar 
pe mine m-au scos afară âin salăe împins spre uşa 
de ieşire care se afla mai spre fundul sălii,fiind 
întors cu fața spre public, an tresărit puternic 
impresionat de foarte multe mîini împremate şi 


ridicate deasupra cepului, Acest sem de aprobare 


solidaritate m-a ajutat să ignorez total lovi- 


şi 
osre m-a traţat un securist după ce am 


gurile cu 
fost închis într-o cămăruţăe 

î a treia zi e procesului s-a dat cuvintul 
avocaţilor apărării. Nu ştin dacă au citit dosa- 
rele noastre, dar nici unul nu a avut voie să ia 
legătura cu not, = 

Zentru trei dintre acuzaţi au vorbit cîte doi 
avocaţi, probabil engajaţi de familie, iar pentru 
ceilalţi cîte un singur avocat numit Qin oficiu, 

În general, pledoariile au căutat să scoată 
? evidenţă că deoarece activitatea noastră subver- 
sivă e fost oprită de securitate înainte de a se 
finelize prin declanşarea unei revolte populare; 
gradul de periculozitate este mai mic decât ar fi 
fost îr cazul realizării acestui obiectiv, motiY 
pentru care au cerut schimbarea încadrării penale 


- 268 = 


prevăzută în rechizitoriu, 
ATOR RU meu pus din oficiu (am aflat după 
eliberare că Tribunalul nu a admis pi ee p 
de familie) a s ă angajat 
pus ca nu poate să infirme graviţa= 
[oo mazia ce fidea la atat și ea 
iniţierii acestei migcări A pede be 
E => »- Precum şi atragerii şi 
„iiicerii în - eroare a celorlalţi acuzaţi, nu îi 
“mămîne decît să facă apel la indulgență, 
“Am cerut cuvîntul, dar nu mi s-a permis să 
vorbesc 
În ziua, următoare, ultima zi a procesului, 
Tribunalul a încuviinţat să ni se dea mici daruri 
aduse de familii, 
Eu am primit un pachet de țigări şi o punguţă 
cu bomboane, a : 
ea mai mare parte din timp e vorbit procuro- 
rul care a susţinut rechizitoriul iniţial, punînă 
accent pe atitudinea duşmănoasă pe care am avut-o 
în timpul procesului, 
A admis schimbarea încadrării în alte artico- 
le âin codul penal pentru doi dintre acuzaţie 
Ru am fost încadrat în art.1, litera c din 
Decretul 199/1950 care prevede pedeapsa capitală, 
A urmat momentul final, cel mei delicat din 
tot cursul procesului: Ultimul cuvînt al acuzaţi- 


lore 
Fiecare a rostit cîteva cuvinte, nu mei ştiu 


ce anume, dar an avut impresia wei simple forma- 


Iităgi, sa a 


Ec d RI Pe 


—.—.—.— 


la urmă. 
gt ge că pă pedeapsa capitală, dar 
pas 4 3 să mă gîndesc prea nult la acesţ 
pa în faţa acestui crud adevăr, 
urii apt Ea a sem ii sueta cu 
solidaritatea pe care o simţisen p 
ceilalţi acuzaţi a încetate 
Bram singularizat,. Nu mai aveam mioi un ptmet 
ăe sprijine Atunci, acolo, mi-am dat seama aa 
văd pentru ultima dată, Am întors capul spre fun 
sălii wmăe erau ai mele Mi-au rămas în memorie nu- 
mai chipurile lor impietrite, Un securist din spa- 
tele meu s-a ridicat în sea ţie a mă E apte 
- ives0e 
paie pese prin minte, « oa o Rose e a (+) 
suiţă de imagini: durerea şi suferinţele celor 
dragi, Fiul meu stigmatizat că are un tată condam= 
naţ-oa trădător, :0 clipă n-an-fatzabat: „cît de mult 
dor gloanţele.... e ZE = £ = 
Trebuia să varibe at i pe 5 
M-am adresat familiei şi- celorlalţi E aaţi, 
din boxă, cu rugămintea de a mă ierta pentru toate 
suferinţele pe cere le-an pricinuit, Am încheiat 
spunînd că poate a fost voinţa lui Dunmmezeu, că nu 
am ajws să dezlănţuim-o. revoluţie: care. ar fi adus: 
în: ţară o avalanşă de victime şi dureze, a cum 
s-a întîmplat în Ungaria, z 


nu avu 


Această ultimă mărțurisire [3 pata ca. a rezul- 
tat al unui Img proces de conştiinţă, în care an . 


început să-mi dau seama că deviza lansată de Oeci- 
“dent: "în Incepeţi voi, ca să puten veni, noir, 
= 270 - 7 


în cara * 


i | 


Pata e Pa ae aa 
Să 


IRI, 


am Mzut cu adevărat, nu a fost decât 9. lozincă 
fără acoperire, 
Condiţiile istorice ale acelei vremi nu erau 
'apte pentru eliberarea de sub jugul comumist, Noi 
nu am ştiut şi cînd am aflaţ, tot nu am crezut în 
marea Yînzare de la Ialta, 
În liniştea apăsătoare care domnea în sală 
am fost scoşi din boză înconjuraki de gecurigt1i, 
A început aşteptarea, 
| " A treia zi după proces an fost transportaţi 
“la închisoarea Uranus, unde erau întermiţaţi marii 
criminali de război, 
Singur într-o celulă foarte întunecoasă şi 
rece, pîndean fiecare zgomot ce venea de afară, Am 
trecut prin momente dificile gi foarte. diferite, 
Stări de revoltă alternau cu cele de re sem 
mare, Treptat am înţeles că trebuie să accept situe- | 
ţia şi să mă împace cu ideea sfîrgitului, 
A Am ajus la această împăcare sprijinit de 
concepția creştină a existenţei unei limi e spiri- 
tului, eternă şi atoțeuprinzătoare, asupra căreia 
aveam o imagine bine conturată, sprijinită, pe 
o parte, pe educaţia şi cultura religioasă pri- 
mită în şcoală şi familie, iar pe de altă parte,pe 
ebubuța de cauzalitate datorată miza catea mele 


SA Nu ştiam cînd va fi sia clipă, dar voiam 
nu mă surprindă nepregătite 
am “zgâriat pe perete o eruciuliţă în faţa 


pămânear ore în gir, Nu era numai un senn; 
: - 2Ţl - 


—.—.——” 


area o poartă prin GAr8 intram într-o lume 
despărțită ae tot ce a fost pînă atiwmci viaţa 
o împăcare adîncă, din care dispărea 

lăsând loc unei stări ca o tul- 


ci îmi p 


nouăs 
mea, Era câ 


senzaţia de frică, 
burare specială, ca în faţa a ceva necunoscut dar 
inevitabile încercam să îmi imaginez ultima clipă, 


dar nicivdată nu an reuşit să intuiesc cum va fi, 
După o săptămînă mai mulţi paşi s-au oprit 
ptul celulei mele, Am crezut Că esc..Batass.. 
Cînd gardianul a deschis uşa, am tresărit 
puternic, Nă Gonsideram pregătit, dar mi-an dat 
seama că nu era terminată această pregătire, 

în celulă a intrat un ofiţer care m-a între= 
bat dacă sînt de acord să semez recursul făcut de 
familie şi mi-a întins o hîrtie pe care am semmat=0 


în re 


fără să o citesce 
Nu ştiam ce va urma, dar pacea la care totuşi 


ajunsesem, s-a sfărîmat în ţănăări şi în zilele 
următoare am trecut prin adevărate coşmaruri, pen- 
âulîne între incertitudine şi o licărire de speran- 
țăe o. 
Dar oare în ce puteam spera?... 

S-au scurs alte două săptămîni îngrozitoare 


tocmai prin nesiguranţă, pînă cînd am fost scos 
din celulă, urcat într-o maşină mică şi transpor- 
taţ la închisoarea Malmaison unde mi s-a comwmicat 


sentinţa rămasă definitivă, 
în urma recursului am fost condamat la: 


MUNCA SIIRICĂ PE VIATĂ, 
Nu am avut aproupe nici un fel de reacţie, 


= 272 = 


a a 


Dacă m-au ninţit?,,, 
Dar dacă este adevărat?, 
Aveam 35 de ani, 
a mai putea însema "VIAPA” pentru mine? 
2 eLsss 
m E ae pe perete aceaagi cruciuliţă şi 
a = e1; In zilele care curgeau ca nişte e 
cCă= 
ur Scale identice, monotone şi insi e 
încet, încet, n-am regăsit, E peer 
Am înţeles că Dumez 
eu nu a în ă 
Trebuia să trăiesc, ge 
—. De acum trebuia să înfrunt demn calvarul unei 
: i a de trudă silnică, menite de către călăii 
ei şi ai neamului întreg, să mă destrame fărîmă 
cu fărîmă, A 
a Am avut senzaţia că am pierdut o clipă de 
a sublim - moartea cu fruntea sus=pentru o 
delungată vreme de amar şi deznădejae, 
i Dar tot în faţa acelui serm zgîriat pe perete, 
am inţeles că trebuie să port această cruce, tot 
cu fruntea sus, pentru că dreptatua este de partea 
mea, 
Şi iarăşi m-a cuprins pacea, 


| Acea pace interioară pe care nimic nu o mei 


poetă tulbura, cât tLap ai credinţa că jertfa tre- 


uie să nască biruinţă, 2 2732 
- 273 = 


— 


—— 


ia _ RĂCĂCIUNI, ÎN ANII 1949-1950 
MĂRTURII 


e 


Redarea declaraţiilor unor martori ai acelor 
vremuri, aşa cum le-au scris trăitorii lor, prin 
simplitatea şi ţragismul lor, prin prezentarea di- 
reotă, dură chiar, a dramelor unei familii şi a sa- 
tului, în general, impresionează profind, aducând 
fiorii emoţiei, ai revoltei, în faţa cruzimii, a 
nedreptăţii, ce a adus ireparabilul,ca lama însîn- 
gerată a unei ghilotine, peste trupuri şi suflete, 
A fost cumplit. (N,R.). 


1) Cetăţeni care au muriţ din cauza religiei 


în revoluţia din Fwndu-Răcăciuni, care a fost 
pe data de lo martie 1949, primul martir a fost 
Benchea I. Anton, născut în anul 1890, la data de 
12 marţie, 

mot pe data 12 martie, însă a anului 1949, la 
aceeaşi oră din ziua naşterii, l-au omorîţ comuni tii 
şi el a avut 59 de ani, 

Cei care au murit din cauza ohinurilor au 
fost: Cobalaș Martin, Istoc M, Perenţ, Iștoc M,Pe- 


trea gi Bărbuţă W, Anita, Bulai A, Maria şi Bulai 4, în 


Martin, Ciurea A, Elena, Anbarug I, Ion, Aceştia 
- 214. 


[ag 


NI N N i N 


sînt cei pe care î1 ţin minte eu, 
pentru care poț să sermmez, 


Dar în afară de ăştia, a suferi 14 ani părin- 


tele Carol Susan gi tot 14 ani-părintele Butnaru 
din Paraoani, 


Asta îmi este declarația, 


Iacob Ianoș, gi 


Iacob Ianos 


2) Şi activişti de partid au fost Boba Farcaş 
M. Mihai cu tatăl său, tot Farcaş Boba Mihai gi Co- 
chiar M, Ianos, Adam Ianoș, Doboş 1, Ianos, Domşsa Y, 
Gheorghe şi Bărbuţă Petrică, dar toţi sînt morţi 
(ăştia). Numai unul trăieşte cu numele Benchea Ion 
şi din Doja, Nitolaş Vasile, care a asistat la împug= 
carea dascălului, A fost primar şi are un fecior în 
cadrul Poliţiei cu gradul de maior şi eu ăgtia ni- 
-am adus aminte, că sînt aproape 42 de ani de atunci, 


Iacob Ianos 


3) Eu, subsermmata Benchea A, Lucreția, din 
comuna Răcăciuni, satul Pundu - Răcăciuni, jud,Bacău, 
declar următoarele: pe tata Anton Renchea l-am cu- 
noscut oa dascăl, cînd a venit armata în lo martie 
1949, Eram o copilă de 6-7 ani şi am stat mai mult 


în cameră, (dar) la un moment dat a intrat în casă 


o patrulă militară care a arestat-o pe mama şi au 
scos-o din casă, Se 


ae ee ae e e aaa 


.———.—. 4 ul 


Azut că am rămas Bingură, ni s-a tul- 
zu 


dee căpătând 0 boală de 

burat to 

astăzi. + oum l-Au țîrît pe tata pe Jos Bea 
ă a) în mijlocul camerei, iar un soldat 

casă; i 

21 păzea (degi era mort)e 


Oamenii lor urgentau înmormântarea, 


Drept pentru oare semez, 
Benchea lucreţia 


4) Subsematul Benchea A, Grigore din comuna 
Răcăciuni, satul Pundu = Răcăoiui, jud, Bacău, de»-. 
clar următoarele : cînd a venit armata să aresteze pe 
preotul Carol Susan - lo marţie 1949 - auzind atîtea 
împuşcături de arme în jurul Bisericii, am fugit de 
acasă, stînăd fugar pe cîmp mai multe zile, 

Cînd m-am înţors acasă tatăl, care era cîântă- 
reţ bisericesc (dască1), era împuşoat şi înmormîn- 
tate 

Am văzut mult sînge curs din gură peste căzile 
din magazie, iar în fînărie era urcată”iapa" plugu= 
lui, care era plină de mult păr gi sînge, 

Aceasta este declaraţia pe oare o dau şi sus= 
tine 


[E ae a 


Benchea Grigore 


- 276 - 


5) Subsemnata Benchea 4, 
Răcăoiuni, satul Pundu - Răcăei 
următoarele: în ziua de 10 marţie 1949 venea armata 
în sat trăgînd focuri de armă, De frică am luat-o 
la fugă, 0 patrulă m-a aresta şi m-a închis în casa 
veche, din curtea parohiei, unde mai erau gi alţi 
arestaţi, 

„Am fost reţinută aouă zile, după care am fost 
eliberată, Ajungîna în casă am întrebaţ-o pe mama, 
unde este taţa, După cîteva momente s-a auzit o 


Victoria din comuna 


uni jud, Bacău,declar 


_ împuşcătură de armă, Un ostag a intrat în casă strîn= 


gînd de gît pe mama; Ca nu cumva să alarmeză lumeas 
Noi am rămas blocaţi în casă, afsră fiind mai mult 


miliţari şi civili, 


După ce l-au chinuit pe tata (în podul grajau- 


lui), i-au arunocaţ trupul din podul grajăului la pă= 


mînt, L-au prins de picioare, capul fiind pe pămînt 
şi l-au tîrît în casă, lăsându-l în mijlocul camerez, 
Privindu-l, am văzut că în partea dreaptă a capului, 
pielea era desprinsă de pe 0B-de pe o suprafaţă cât 
palma omului, | 

Pe unde au tras corpul, a rămas o dîră de: 
sînge, ; | 

În casă a rămas o senţinelă şi wm civil din 
sat, După oirca o oră au adus im sioriu şi ne-au: 
ordonat să facem de urgenţă înmermînţarea, 

Şusţin declaraţia drept penţru care semmeze 


Benchea Viotoria: 


| = 277 = 


Lă 


SI 


enchea A, Ferent-Prancisoc din 
1 Pundu = Răoăoiuni, j ud, Bacău 
următoarele: pe tata Anton Ben- 
41 al Bisericii din sate 

9 a venit armata în sat,tră- 
intenţia să aresteze pe 


6) Subsemmatul B 
comuna Răoăciuni, satu 


prin prezenta deola* 
ohea îl ştiu ca dase 

Pe lo martie 194 
gînd focuri. de arme, ou 

Susahe 
ie eee au pus mîna pe Biserică, apoi pe 
oasa parohialăe 

După acest moment o patrulă de ostaşi a plecat 
pentru arestarea oamenilor, Tata, în acest timp, se 
urcase în gură (fînărie)e 

Eu am fost avertizat de mai multe ori; că mă 
vor prinde în capcană, Văzînăd că intră patrula la 
vecinul nostru m-am urcat la tata şi i-am spus să 
fugim de acasă, El a refuzat să plece, Mi-am luat 
soţia şi am fugit din sat pe timp de noapte, am 1ă- 
sat soţia la rudele ei, iar eu am stat cu frică în 
mai multe sate ascuns, 

Cînd m-am întors acasă am aflat că tata e mort 
şi înmormîntat, Înainte de a afla că murise m-am 
urcat în podul grajăului (fînărie), să-1 văd pe tata 
(acolo unde î1 1ăsasem), Acolo am văzut asa zisa 
"iapa plugului” (instrument cu care plugarii, în - 
lipsa căruţei, duc plugul la cîmp)e 

Acest instrument era plin de sînge şi păr din 
capul părintelui meu, ucis fără milăs 


Dau prezenta declaraţie şi susţin. 


Benchea Perenţ 


- 278 = 


Pa 


Urmează mărturia preotului »,a, 


MĂRTURIE 

Subsermatul preot P, 0 năacut în comuna Do]- 
jeşti, satul Buruieneşgti, jua, Neamţ, în ziua de 30 
septembrie 1913, pot să dau următoarele amănunte cu 
privire la arestarea gi detenţia mea, 
- Mai întîi de toate ţin să declar că nu am făcut 
politică de partid; n-am fost înscris în nici un 
partid politic, Dacă am fost arestat gi am pătimit, 
cele ce le-am pătimit au fost pentru că eram preot 
catolic şi membru al Ordinului călugăresc al fraţi- 
lor şi preoţilor Minori Conventuali, 

Eram paroh al Bisericii şi mănăstirii catolice 
"Sf.Cruce" din Luizi - Călugăra, 

Sistemul comunist, care se instala la putere 


___tot mai simţit în anii 1948-1949-1950, a socotit că 


ş z NR, Înţruoî4 în prezent, prin agresivitatea 
demonstrată în cazuri de notorietate publică, asemă- 
nătoare practicilor anilor 1945-1948, considerăm 
că protejarea martorilor, care în declaraţiile lor 
se referă la faptele comise de securiştii şi de 
commiştii specializaţi în acest sens,este impe- 
rios necesară, pînă în momentul în care justiția 
obţinînd independenţa firească în democraţie, mar- 
torii nu vor mai avea a se teme, simțindu-se apă- 


„raţi de dreptate. | 2 279 = 


e 


pericol pentru reuşita 


. anii, sîntem Un ; y 
sat A O E anu populaţiei păstorite de noi, 
instalării oale arestarea părintelui âr, Antcn 


a pus la 
De aceea, on de Săbăoani, care era şi Superiorul nos- 


ză în 
NES pie Au arestat pe dr pre Dumitru Lucaci, 
SE iei Teologice "Sf .Bonaventura" din 


rectorul Acaden 
Luizi..- Călugăra, precum şi pe preoţii Anton Dămoc, 
paroh de Părăcani, Petru Dincă, Butnaru Ioan, Băcăoanu 


Petru şi alţii. pd 


subsematul am fost arestat printr-o manevră 
gmecherească,-în seara zilei de 25 martie 1949, 
Securitatea Bacău a trimis la mine maşina să cu şo- 
f?erul şi cu preotul Francisc Hoyden, paroh catolic 
din Cleja, spunîndu-mi ca să vin pînă la Bacău,deoa- 
rece "tov,maior Ceia" de la-Iaşi vrea să stea de 
vorbă cu mine şi tot în seara aceasta îmi dă ârumul 
să mă întorc acasă, Am înţeles că este un truc, dar 
pentru a evita alte neplăceri, m-am dus cu ei, 

Imediat ce am ajuns la Bacău, am fost predat 
"tov.maior", care a şi ordonat ajutoarelor sale să-mi 
ia gireturile de la bocanci, cureaua de încins şi, 
percheziţionîndu-mă, m-a trimis la "celulă", Aceasta 
era o cameră mică de la subsolul casei fostului Re- 
gent Buzdugan, unde se aflau deja 4 femei ce abia 
încăpeau ele pe patul de scîndură goală, eu neavînd 
alt loc decît să stau şezînd pe un scaune 

Timp de 3 zile am fost ţinut fără nici un fel 


de m î | 
e mincare şi nici nu mă întrebau nimice., După alte ae 


Za zile am fost luat sus şi fără nici un fel de aci 
îmtrebare, mi s-au legat două fire electrice de în 
urechi şi apoi s-a dat arumul la un fel de "maşină", E 


- 280 - e 


E Ema 


care probabil avea rolul să reducă 4 
tului, dar el a fosţ totuşi aga de p 
cînd i-a dat drumul meşinii, 
de credeam că mor... Strigam 


ensilunea curen- 
uternic, încît, 
m-a scuturat în aşa nel, 


în faţa a 1o sec 
urişti 
prezenți, geful lor era sublocotenenţ Kaufman aa 


Iaşi, cel care a operat toţul - strigam că "Mor Doa= 
as P9utEU Tinotee e Nu ştiu însă, ori puterea lui 
Dumezeu m-a salvat, ori e1 s-au impresionat... că 
au oprit după câteva minute magina infernală gi eu 
am scăpat teafăr, dar cu creierii zguduiţi şi cu 
sistemul nervos supraezcitat, Mi s-au pus apoi niste 
întrebări prosteşti: cum că, să declar cînd, unde şi 
cu care. dintre preoţi ne-am adunat ,"am ţinut gedințăn 
şi ne-am organizat contra comunismului, Bineînţeles 
n-am răspuns nimic, decît "Nu ştiu,De altfel, nu 
aveam de dat alt răspuns, fiinăcă nu exista aşa ceva. 
Am fost dus în seara aceea la celulă, 

„După câteva “seri, am fost chemat iarăşi, pe 
la orele 9, la anchetă. Șeful era renumitul zbir 
Volcescu.., Am fost legat de picioare şi de nîini, 
agezat "la morigcăn cu mîinile pe după genunchi şi 
tălpile ridicate în sus, tras de piofoare cu o sfoa- 
ră, Am fost bătut de zeci gi zeci de ori cu reaga 
de fier la tălpi (eram încălţat cu bocancii)... Apoi, 
mi s-a poruncit să dau jos bocancii şi ciorapii şi 
iarăşi am fost bătut peste ţălpi eu ranga: zeci şi 
zeci de lovituri... pînă ce mi s-au umflat tălpile, 
ca o pîine... Atunci m-au dezlegat şi m-au făcut să 
alerg în jurul camerei, cu tălpile goale, pînă ce 


s-au dezumflat, Am fost din nou legat şi bătut ca 
mai înainte... pînă s-au umflat tălpile din NOUsc.e 
păzi Sa 


at prin 0 
Iarăşi dezlegat» rai nu pot preciza,..Destul 


ca 
gi bătut ași astfel pînă după miezul nopţii, La 
că m=au tor s-au repetat întrebările tîmpite 


țăii 
crt a 7 ae ra i det 
VĂ a 


"Nu"e 


Am uitat să aminteso, că pe cînd eram plimbat 
prin cameră; la un moment dat an fost prins cu bar- 
ba în uşă (aveam atunci barbă mare, de circa 15 cm) 
şi bătut mişeleşte pe la spatecee 

După aceste torturi, n-am mai fost bătut,,, 

Au început anchetările cu lucruri mai realiste: 
cine este episcopul Durcovici, ce predici ne-a pres- 
cris să facem eto,.,, la care an dat răspwmsurile 
corespunzățoare, : 

Am fost ţinut la Securitatea Bacău pînă în 
vara lui 1950, cînd am fost dus la Bucureşti la 
Interne, apoi la Jilava şi, de acolo, la Galaţi unde, 
pe data de 29 şi 30 august 1950, am fost judecaţi, 
tot lotul nostru, al preoţilor franciscani din Mol- . 


dova, fiind cuprins şi pr.Carol Susan parohul de 
Fundu-Răcăo iuni, 


Am fost condamat la 11 ani temiţă grea, pen=:. 


tru "Crimă contra ordinii sociale", în ziua de 30 
august 1950, La recurs, mi s-a redus pedeapsa la 9 
ani temiţă grea, 

Am ispăşit pedeapsa: 6 luni în Penitenoiarul 
Galaţi, wm an la Canal, la "Peninsulan, în Brigada 
de preoţi... supuşi la cele mai grele munci,Ni se 
Programa o normă ce nu o putean face şi pentru aceas* 


ta, cînd ne reîntozoean- în colonie, eram puşi să 
- 282 - | 


ameră şi iarăgi legat 


PETRI OT ARE 720 TIE IDEA TEI TE 7 PREIEI MPR 270 


Eau, 


facen instrucție militară, cu alerexri şi culcări 
timp de o oră gi chiar maj, bine, înaințe E ni 
servi Sl e aa fn slabul prînz, Aici, la A ma 
an d a LU) ie noapte de brigadierul Laiţin 
ca Seri spun ceea ce n-am declarat la ancheta ere 
rităţii, N-am avut ce-i spune, 

De la Canal an fost dus la Sighetul Marmaţie1, 
unde em fost în aceeaşi cameră 6 preoţi gi 6 epis= 
copi, timp de 3 an1,,, Viaţă a fost într-un fel 14- 
nigtită,,, Dar, vreau să amintesc un fapt de reţinuţ, 

Eram scos în fiecare zi, împreună cu Episcopul 
greco-catolic A, Todea să măturăm pe coridoarele 
puşeăriei. e. într-o zi, la etajul 3, nu-mi amintesc 
ce număr, era uşa deschisă, camera goală, iar de 
acolo pornea în jos pe podea o aîră, ca şi cum ceva 
a fost tîrît de la acea cameră pînă la scările de 
ieşire afară... Eu auzisem noaptea = căci eram cu 
patul lîngă peretele care mă despărţea ce seăn le 
de piatră ce coborau din etaj în etaj = auzisem 
deci, pe la miezul nopţii cum ceva era tîrît pe 
Scări; poceespOCeee pînă jos... Apoi s-a auzit căru- 
ţa care lua morţii şi îi ducea la cimitirul evreiesc 
(după cum am fost informat), pentru a-i înmormînta, 
Am întrebat, se înţelege pe furiş, pe pr,Alex,Raţiu, 
care măturase puşcăria înaintea noastră, dacă ştie 
cine era la camera respectivă pe care o văzusem des- 
chisă, Ne-a răspuns că era: Gheorghe BrătianulDeci 
el fusese cel ce murise şi fusese tîrît pe scări 
mort, într-un sao, în noaptea aceeal.., Acestea le 
cunosc şi le subseriu, Alte lucruri mai importante 


nu em de semalat, Le cunosc desigur mulţi ii 
mai bine decît mine, --283 > 


le-am relatat, îmi iau toată 


Pentru cele ce 


ă sînt adevărate, 
ca ee eri se va folosi materialul în lucrarea 
a despre evenimentele respective, doreso 
să nu-mi figureze numele; 


N.R„Vă mulţunin Părinte, dvs, gi tuturor 
celor care în respect faţă de Adevăr ne-au scris, 


înţelegem şi dăm curs rugăminţii din post-seriptum, 


> 284 - 


CULOARUL CIOMEGELOR 


Victor Ene 


Pe când petiitenciarul Alud era condus de 
Kohler, ajutat de Dorobanţu, eram în Zarcă, în 
dreapta, pe la mijloc, în celulă împreimă cu Radu 
mrifen, Constantin Gane, şi Horia Măcelaru,De acolo 
m-au mutat jos, la parter, în stînga, cena doua 
celulă de la scară, împreună cu Nicolae Mărgineanu, 
Alexandru Pop, Vasile Aramă, un tînăr de la Constan= 
ţa şi un plutonier de jandarmi de prin Moldova, 

Atunci a avut loc evadarea din fabrică a lui: 


„ Sirianu, Spulbatu şi Greceanu, Pe Greceanu l-au 
prins lîngă gard, că şi-a scrînţit piciorul la să= 
__rirea lui şi n-a putut să fugă, L-au adus în Zarcă, 


în dreapta la parter, 

- În urma acestei întîmplări, pentru cei ce 
lucrau în fabrică, în schimburi, cînd veneau şi 
plecau de la masă, în Secţii, pe drumul de la ieşi- 
rea din fabrică pînă la sala mare de mese, erau 
postați milițieni cu ciomege, cam din trei în trei 
metri pe ambele laturi ale drumului şi deţinuţii 
muncitori în fabrică erau siliţi să treacă prin 
acest enloar, Cum milițienii loveau "ca la fasole 
“aceştia o luau la fugă ca să primească mai puţine 


 lbâte, pentru că milițienii bătăuşi erau neobosiţi 
A - 285 - 


De la fereastra celulei 


le e turile jaluzelelor 


1 şi prin orăpă 


gi dădeau unde 
a a durat aproape 0 săptămînă, 


auzeam zgomotu 
vedean votule 


tea A = g 
ea ş SE aa ll Ceaugescus înțtr-o seară la . 
: arăta suferinţele comuniştilor in temi- 


le burgheziei. şi. preciza că burghezia a pus Jalu- 
e 

ISA la ferestrele celulelor, Este absolut ine-= 
= Au fost concepute şi montate pe vremea comu- 


Acest DIN PARTEA REDACTIEI 


1„Ceea ce ne-a oălăuzi+ în realizarea acestor 
caiete a fost datoria morală de a prezenta adevă- 
vu] nspre cele petrecute în locurile de asuprire ' 
ale prizoniţilor din timpul perioadei comuniste spre 
a se şti, spre a se cunoaşte, Spre a nu se mai re= - 
peta, i 
Datorită condiţiilor de aspră izolare în care 
s-au scurs anii de detenţie, condiţii ce ay deter- 
minat informaţii incomplete, din cauza depărtării 
în timp, de evenimente,a subiectivismului nedorit, dar 
inerent, precum şi a funcţionării defectuoase a 
memoriei sînt posibile unele inadvertenţe, prezen= 
tări imoomplete sau deformate, 
Sînt lucruri pentru care solicităm înţelegere 
şi iertare, 2 
| În scopul completării faptelor descrise,repa= 
rării erorilor apărute în redare, precum şi e aduce= 
rii la lumină a wor fapte noi, rugăn pe cei ce po= 
___ sedă date în acest sens, să ni le commice, ajutîn- 
„du-ne astfel în acţiunea inițiată, 
| 2, Înțruoît există solioitări din partea membri- 
lor AFDPR pentru vol, Ne.1 gi 3, publicate în seria 
"Din documentele Rezistenței", care s-au epuizat,ru- 
"găm pe cei ce doresc să le procure, să se înacrie 
“a sediul AFDPR, aţr. Mântuleasa Ar.lo, Bucureşti, 
ză |-= 287 = 


televizor 


xacte | 
niştilor, Pe vremea lui Farcaşe eee, 


- 286 = | 


Redactor: Mihaela Bătănoiu 
Tehnoredactor: Florica Niţă 


Tiparul executat la ICEMBNERG-Atelierul de Bdiţie, 
Bă, Energeticienilor, nr.8, sector 3, Bucureşti 
Tiraj:1500 exemplare