Din documentele rezistentei nr. 2, 1991

DIN 


DOCUMENTELE 
REZISTENȚEI 


mr, 


Ahida asociălja! 
/03ilor agținuli polilici 
Jin POMONID 


1991 


PE 


DIN. 
DOCUMENTELE 
REZISTENȚEI 


| 


m 2 
1991 


ERE | - AnbidaAociătial 
ML te | | (i os politici 
> din mânia 
| 


su 


onpezta de Florian Calatetesna 


Ediţie Sep de: Constantin 
lescu, Fronea 


 “Paraaciivaş, Ni 
* 1 Bagen Bahan - 


iwrel Dragodan, Alexanăru Ange... 
Băâulescup Ten obicei 20095 e! 

- GuaMărăcâneanu, Alexandra mosie 3 

Nicolae see 1 cir 2309 


1 Puscau, D 


“munții Apuseni în Jagărul Capul-Midia, e... .......... 


„Qszar Tănase -— Recăuoabea la Mîrgu-0ona. esec ........ 


fa 0 70 CA UDE DEX A 2 eat 20 a ae 


CUPRINS 


Pag, 


- Aurelian Guţă = Ce vrea noi? za Aaa ga 05 mid BEE 5 
Zon Varlaam - Din Franța, un român ne scrie ss... 7 


Ahile Sari - Mihailovoa = trenui morții „so... 30 
Aristide Tefa — Amintiri Gin închisoâre coosasosssos 20 
Visarion Puiu = Bîgbtieli în cunoaşterea infernului, 57 
Radu îyz = Versuri pomonasenonenonnonenaveenseossess 63 
George Damian - Duba „de Jilava se soseia so taesdeesa 1 
Alexandra Virgil Ioanid = Drumul spre Înviere „..... 80 
Mache Funâa - Qe nu se poate uita s......... 85 


; Dita Ontică şi Cornel P.Călin - Răscoala din 
- Siligtea (iulie 1950) s.oc..cocoo.cr.ssosonoessseeee OI 


Mihai Puşcagu = Prima noapte la Alud scooscsosooeaee 93 


Luca Dunitresca să VeLBUr d d3si aa ones votaue o eeaasa 97 


Yioton Stoica = Gezul era albastru voseesoseaseseses 108 
Bucur Stănescu = Versuri EI Sie aaa doo Dat a ai aaa e DE 
Xiroea Gavrilă - Tragedia doctorului Simionescu... 119 
Ion Gavrilă - Privind în prăpastie sosssosanssossoae 122 
Aurel Dragodan — Versuri ssossioss vsaoesoeneresssare 127 
Mihai Puşcaşu = Aiud 1950 aaaeeneeeeeneoee-enoraeee 132 
Ion Gavrilă = În munţi s-a luptat pentru ţară cs-s.. 151 
Ton Z.Butnara — Din ron la GrUm seasooesoemeeseinsae Lt 
Andrada Popescu = Cînteo pentru Ele e. .oesaesseeese 158 
Mircea Gavrilă = Pragediayunui vrednie mo din 


Atanase Zamfir = Versuri o..csonoteenanonseesisese 


Warael Patrigor = Rleâucări şi tzecuţii eseocooess. 
Vasile Taci — Vehsuri scc..seeeeosseieoveesonseeeevaea 
Damitru Paceag - Adic, Baia Sprie! seooeceesaeeeasee 
rel Bădulescu = Mişcarea de Sliberare Nayională, e 210 


20 


198 


3 


_—..— 


29 


30e - 


3le 
32e 


33 


iurel Pastranagiu - 
5 die ae ca 
Alexanâra Virgil Ioan 
Emanoil Paraschivaş - Fopasur 


z x zi 


- Grapaj versuri 


>, Mărturii E oda o ta 
iG = Revolta din Alud e.c..o.o.ce. 23% 


i îndoliate seossoessee 238 


N 


Pag. $ 


Versuri a aaeoaneeeeaseae 215 


operete e.e 221 


a.s.nacoooroo.e 246 


CE VREM NOI? 
Aurelian Guţă 


1, Sîntem sau nu sîntem un partid poliţio în accepţiwmea 
actuală? Nu,noi nu sînten in peer poza şi în forma actuală 
nici nu putem fi un partid politic, Membrii noştri provin din 
toate partidele,ca şi din toate grupările sociale şi religioase 
„care au luat aţitudine IE a comunismului, 

Dacă noi vom dev un partid politic, atunci membrii 
nogtri ce vor face? Îşi vor părăsi partidele lor de bază, pentru 
a rămîne adepţii partidului nou format sau ne vor părăsi pe noi, 
pentru ar e credincioşi partidelor lor? 

2, Noi vrem să r em o asociaţie care,prin energiile ce. 
le mai posedăm, dar ou o bogată gi profundă experienţă spirituală, 
să spunem ţării tot ce am trăit sub comwmism şi ce înseamă el 
din toate punotele de vedere, pentru noi şi pentru toate ţările 

obului, 
a Căo1, una este să se vorbească despre comunism pe calea 
wmor analize teoretice 'sau speculaţii propaganăistice şi alta 
este să vorbim noi lunii, cei ce ouwnoaşten teoretiea acest pro= 

am tot aşa de bine ca şi teoreticienii lor, dar care mai ales 
prea trăit ceas de ceas, 4 

Vieţile noastre reprezintă lanţul Img al tuturor suferin- 

elor şi loviturilor pe care ţara întreagă le-a trăit şi supor- 


ate : 

|  3e Congtienţi fiina că nioi un sisten socio- politic nu 
poate aduce echilibrul şi înălţarea unei societăţi decît în mă- 
aura în care componenţii săi au im nivel moral şi instruoţional 
ridicat, dorin ca daia pa cia noastre exemple şi prin eforturi 
concentrate să contrib clădirea spirituală a cețţăţenilor 
patriei noastre gi selectarea unei eliţe de valori, care să fie 
capabilă să redresese viaţa românească sub toate aspectele, 

4, Vrem să conţribuim la readucerea poporul nostru 
alături de Dummeseu, în mod deplin, nu numai formal, Vrea să 
tranafernăn preosenţa ncasţră alături de Dumnezeu şi de biserica 
sa, dinţr-un decor lipsit de ocnţinut, într-wm atagament deplin 
de spiritualitate şi trăire creştină, 

5. Mîndri de eriginea noastră istorică — i a două 
mominţii glorioase, romanii civilisaţori şi dacii liberi -voa 
depune ţoate eforturile să ne aflăm alăţuri de cei de o ginţă 
ou net, alături de ţările europene, Cultura, tradiția și forma- 

/Vâwmea noastră spirituală se defineşte dintotdeana alâţuri de 
ei, 


Dumeseul nostru este şi Dumeseul ler, Hăsuinţele noastre 
au fost şi aînţ gi năsuinţele ler, 

piu să negăn valoarea şi impertanţa ocntaotelor ou alte 
oivilisaţii şi sone geografice, noi rămînen atagaţi lumii noas- 
tao seculare, lumea europeană, E 


— 


ăină indirect imnul din segmentele detevi9r Soaljlcei$ 
Seaca 1 evenimentes dorim ane, Faptul oă noi 
vinut dene de Sarei, fetă a istoriei ocnteticoonconţii de viaţă 
pă : 
sînten zoprezentenţ4i, Bei i 4atorie va Şi prezentat obieotiv şi 
experiența noastră aoumuleță da 9, înizetilezs 
eu numai a etape istorice e, entru 001'0e 
ge opesi ke ă oată fi sărit ă jhince totdea=» 
nu pămână imfruotuoas loc de 1uptă împotriva Xa ri 
vin după nos mi)% 01 sîntem cei mei e ast ni per 
această urgie ga 
genoaid, Cei oe su e i raefi era poaibil anorul eceataș să, fin 
taţi fizios Aait4%04 emuieți moral, Boste Loande si viaţă, Sima 
i să rân e - 
some au făcut e puţin 4n=o orimă colectivă, ştim 
le setuitor sei au lovit, cu ce are şi 


u 

ler Za ea ai dea rea aa 

viaţa în lupte ds or Ș 

ra Size lumii faptele gi ze 2 

unde au fost îngropați pe an0e 9e 

za hp că în fa. a commismului internaţional nu se 
upta ai strîngen legăturile cu fogtii 


împotriva 0ommisnuluie să 


l0re 
Să îmălţăa fa cînstea lor 


tiooamigţi din re 
dea a să atei veolădi mai ugor soctatatea demnă 
ă 10, Cu pu 
ţuale, năzoza "put 
din plin, vrem să con 
României pe plen mondial, Fat 
aparţin, poporului nostru ne îndreptăţ 


or factori ce conducere şi ne 
isca nt pogec rile au făcut să se ageze o umbră nefavorabilă şi 
nedreaptă peste preațigiul nostru în faţa restulu? naţiimilore 


Aoeantă nedreaptate trebuie reparată, 


oare an crezute toni noastre spirituale şi capaoiţăţile intolec= E 


n le-a permis afirmarea, dar sle există 
iei UA la Fi dtoazea preatigtului moral âl 
Patrimoiiul de fepte şi calităţi ce - 


ghiobia unui sistem sooio- 


poate lupta diaparat, dorin satul țărilor europene gi, ară car 


eso aceast aspirație, Incompe= “ mală, 


DIN FRANȚA, UN ROMÂN NE SCRIE ss. 


A 


Ion Varlam 


Scrisoare către A.F.D.P.R. — Bucureşti 


Paris,6 octombrie, 1990 


Stimate Domnule Preşedinte, 


) - 
*s„Există acu Lori. prioritare pe care ar trebui să le ini- 
ţiaţi cât mai grabnic : 

Printre acestea,din punctul de vedere al răsunestului în-— 
ternayional pe care preocuvările dumneavoastră trebuie să-l do- 
bîndească, ni se pare urgentă stabilirea de legături cu asocia- 


“viile de foşti deținuți cara s-au consţituit în celelalte state 


foste satelite ale U,R.S.S, Solidaritatea internațională a vic- 
timetor. genocidului marxist este o exigenţă absolută a recunoaş- 
terii acestui holocaust de către întreaga comunitate internaţio- - 


Pe plan practic şi pentru a fi imediat operativi, îmi per- 


mit să vă! sugerez să luaţi! de pe acuma inţţiativa de a propune 


colegilor dumneavoastră de la Budapesta, Sofia, Berlin etc, 
organizarea unei vaste campanii mediatice, care să fie axată pe 
realizarea a două obiective concrete : 

1) adunarea de fonduri pentru edificarea unor monuaente 
comemorative, răspunzind unor "norme" comune şi, în primul riîni, 
purtînă pretutindeni aceeaşi inscripție : "ÎN MEMORIA VICTIME- 
LOR MARIISMULUI" 2); - 

2) constituirea imediată a unei conisii internaţionale aa 
hoc, a cărei misiune să constea în mod precis în pregătirea 
"Nirembergului comunismului”, în acest sens : 

= pentru a fi eficace şi operativă, această comisie 


trebuie să fie restrînsă, maximum doi reprezentanţi de fiecare 


națiune ex-satelită 3) 
- E 3 Delta aid e trebuie să fie totodaţă competenţi 


gi poligloțit), 


!Din motive simbolice,dar şi din consideraţii de ordin 
practice, eu vă sugerez să propuneţi ca sediu-al comisiei oraşul 
Niiremberg = unde ar trebui chiar să sibă loc procesul, Tocnai 
pentru a-i asigura cel mai amplu răsunet şi pentru a stabili 
Adevărul prin corelația dintre conunisa şi național-socialisn. 
: 7 


DN 


ie aseni, care n-au ounosaut 
deosebire de ap 51" pe De a ASRE Suba 


“ ga nu se uite că, sp totalitarisne — 
cât unul din cele do de război — noi aa făcut 
a șii militare, în SE tar, şi a celui induse Po- 


forma unei 004P5 i a celui orig 

saperi one aa* a “Prooeda la oomparajii ne conferă și autoritate 

pi opt astivii a Ed ces de la Săiremberg nu trebuie, ca primul, să 
oi un act de areptate i Re Aentnsăi 
fost precedentul, 0 operavie de 

gi erobea a Se ate aaâua Adevărului, Cu alte cuvinte, este 

propag ? nod definitiv alai atiaă pinza pisi 

= i spre a se defini pr ege tota- 

sumo figare ii adie 1800106 atacă socialismului — în scopul de 

u totdeauna, Această clarificare isto= 

abilă dacă vren ca Btăre Marcă să 

ub chipul altui “erou” sogialis cun 

nu ridice din nou i miere ia care mt ee pregătesc deja 

= "erou pozitiv”, aidona rebuin 
sa Loloieaaeă Sate a SE aeauiui în timpul destalinizării, 


ea documentară a cererii de-adeziuna 
constituirea de-arhive privitoare la genocidul comunist dată 
România — urgentă - dacă se ţine cont de vîrsta celor ale 

căror mărturii sînt îndispensabile, participarea la prooce» 
duri judiciare sau la reconstituirea faptelor eto., eto. 


ID Spre pildă : verificar 


2) Organizîndu-se de pe acuna "recuperarea" anţi-comunismul i 
de către socialişti - cu scopul precis de a salva de eprobiu. 
marxismul, cu proiectul de dominație mondială care-i carac- 
terizează - este absolut necesar să se vorbească de "genocid 
marxist" şi nu de cel comunist, așa cun se vorbeşte de holo= 
caustul nazist, nu de cel hitlerist, tocmai pentru a fi 


condamnată doctrina - adică sursa răului — şi nu doar deriva- 


tul instituțional al acesteia, Dacă s-ar cădea de acord za 
vextul să fie scris în latineşte, unitatea ar da o și mai 
mare amploare solidarității internaționale. i 


3) Pe planurile juridic, politie şi istorto. 


Fi : 
) re plte gomlai ai trebuie să sită loo într-o limbă interna- 
- a ranceza aniola en : 
deoarece vor fi şi Doe fa noiiai ca BIS sa COR cersaee 


| 


Democraţie şi totalitarisa 


Peltita a eschiva discuția d i 
j espre adevărat 
AI Lgtului dintre cele două sisteme anţinoazee poieni inec 
olului IX, purtătorii de cuvînt ai totalitarismului 


în 
cearcă să deplaseze derbaterile de pe terenul instituțiilor . - 


politice, către 'cel: al "o 
via de justiție a vermenalgi naaeeiyso0dele”4 aisînd pe oonota- 


e 


„. midloace nu vine ăecîât de voința 


Pe E PA DORIT MEI Cc ce ee ge 


au Peuşit să-i facă pe adversarii lor să adopteze 

vosabular - ei triumtă, grav ie falasi Piri ra i li atopica 

„astfel o impun ; oamenii politici și media-urile care n-au în- 
locuit expresia "state totalitare” prin "state socialiste” se 
numără astăzi pe degete. Succesul acestei imposturi ni-l dove-— 
deşte în modă spectaculos Uniunea Sovietică atunci cînd pozează 
în campion al democrației pe scară universală, ; 

Situarea dezbaterilor în cadrul lor real este indispensa— 
bilă atît pentru a proceda la o analiză coerentă, cît şi pentru 
a desprinds concepte operante, De aceea, fixarea definitivă şi 
„Andisoutabilă a noțiunilor de democrație şi de totalitarisn este 
ui mid tar al luptei împotriva pericolului sovietic, 

Ş a primul rînd, este vorba de a face din democrație o 
"marcă înregistrată", spre a pme capăt imposturilor - interzi— 
cînd folosirea etichetei "democraţie" de către regimurile poli— 
tice care na sim i inaze condițiile sine qua non ale democrației. 

"Aceste condiţii sînt urnătoarele : 

>) extstenya unei epoziyii instituționale — dovadă a. li— 
bertăţilozr publice şi -a drepturilor politice ; - 
e 2) reoursul periodic la arbitrajul electoral - degajarea 
unei majorităţi de guvernămint şi a unei minorităţi ie opoziţie 
da oglindire a unei voinve naționale reale ; 

13) alteraoarea la putere a diverselor partide — dovadă a 
liberei competiţii pentru exercitarea puterii în stat, 

Apoi, trebuie precizate trăsăturile fundamentale care — 
dinenie da iâeologia, cere nu-i decît un factor subiectiv - ca— 
raoberizează regimurile totalitare, Astfel, acele state,care 
“îmtrunesa oriteriile necesare şi suficiente enumerate nai jos, 
sînt state totalitare ; - 

: 1) monopolizarea puterii de către un singur partia (sau 
de către o formație de tip "front anic"), al cărei corolar este 

' exeludersa oricărei forme de opoziţie ; E 

2) erijarea doctrinei partidului unic în religie de Stat 

- (efiotală, exclusivă şi obligatorie) ; 3 

& 3) proclanarea caracterului imuabil al regimului (irever-— 

- gibilitatea sisteaulai), ă 

Aceste definiii - a căror adoptare ca norne juridice în 


“ oadrul legisieșiei statelor şi a dreptului internațional publice 


este indispensabilă pentru apărarea Gemocraţiei - vor pune capăt 

confuziei întreţinute de către propaganda comunistă în rîndurile 

opiniei publice infernayionale, Obiectivitatea şi neutralitatea 
acestor definiţii le conferă un caracter incontestabil, reducînd 

' la sero speculaţiile tendențioase ale celor care se străduiesc 

1.aă opună meritele "democraţiei reale” vicisitudinilor "democra-— - 


"piei formale”, > 
a Pria 


3 urpare, a da ofensivei totalitarisnului contra deno— 
"eraţiei adevărata ei dimensiune — exrpunînd în mod clar termeni: 
acestei bonfruntări — înseamnă a înarna democrația cu aijloace 
" detfensiv-ofensive, a căror eficacitate este neînăoielnică :; luz— 

“a dintre cole două sistsne este în prinul rînd ideologică şi 

aste vorba de a neutraliza eforturile propagandei dușmane,prin 

3 îmunisarea celor cărora le este. aestinaţă. Dotarea cu asemenea 
guvernelor şi a partidelor de— 


a ă le convingea de Pa aa E SE A 
oi românii sYea datoria 5 9. 

moorstioita” E a entă a adoptării unui asemenea dispozitive 4 

nec? | i Sare vAy e 


gă-l”"demaşte” sau să-l denunțe ș aceasta este legea dobiîndiri 
gi A oua A Da paie leg flora Hu există deci disident adie ia 
oz 

paepz r1 azi. pe vrewmul Da prietenii, rudele sau 
ae Disidenţii sînt însă oameni atili, a căror competență ten-— 
nică dn poate fi tăgăduită ș puțini sînt cei care Sue dea Di 
ne decît ei metodele şi mentalitatea totalitarismului pe care 
]-au servit ani de-a rîndul, Această experienţă trebuie folosită, 
dar disidenţii trebuie să accepte umila situație de simpli mili— 
vanţi = singura ce se cuvine unor oameni obligați să-şi refacă 


ing 
E.) virginitate politică şi o reputayie onorabilă, 


uceze din originalul în limba franceză. 


1976 = trad 
: "Qavâatul Ronânes0”e 


1982 = reliat de 


oponiște-şi diatăență 
ei batea a zi 
"în-om na poate fi totodată 
inteligent,cinstit şi coana 
nist ş aceste calități nu 

sîny compatibile decit donă . 
cîte două." i A Pa PDA Ş 


"maxim Gorki 


1). Mă refer la orînduirea totalitară — degenerescenţă de tip ti-— 
“manta a democraţiei, la fel cum absolutisuul este degeneres-— 
“senva de tip tiranic a monarhiei feudale : ambele substitu-- 


- 1es0 dreptului arbitrarial. 
2) “Religios luat, în sensal de "âeveţiune” aferentă unei credin— 
zi je politice. 2 : : 


gel ea se opane unui regi politic o face RIS PRINGIPIU, 
entra că, A PRIORI, respinge orise comproais cu o instituţie 


P 
căreia=i neagă LEGIDIMITATEA, = 
- În aoest sens, oponenți şi rezistenți sfat Gouă grupuri - 
ale aceleiaşi categorii, pe care le diatinge doar pradul zissu-— 
_ miilor luate de fiecare din ele în lupta pentru înlăturaree unei 


orînăuiri nedrepte şi lipsite de orice fundanenţ joridio=/ e 
Dimpotrivă, categoria distăenților este formată din pare .: 
soane care - înainta de a rupe cu segimși concernat — nu pomat 
Biti d Îmi din: cgiatos acea cu el sovata propriei 107 
reuşita, Disidenţii se îndepărtează de regimul de sare-au za 
Sao DIN INSERA nu ponitza, et om eat UBGALITAT SA ip ue 
chii lor, fundamentele regimatui sînt perfect valabije = singa-. 
rul său nod. de fancyionara fiind în cauză, De fapt, na Stai ca E 
piată - sp ieăie ef eng Tui — pe ra dga atribuie ab 
uri menilor la putere. şi na imei.crdini arbitrare, | : Ă 
+ Sabisfaoerea ambiţitlar personale, ce şi goana du : ia- i 
je materiala duo în mod inevitabil ia as ubiezea oa zii Mlaa i 7 
multi ai : faima şi privilegiile sînt rezervate în upd exclusiy 
"slujitorilor Leali ai Statului. (adică ai partiătlui), fiind răs- - | 
risti cler aia aânse, Digidenţi inoceaji nu există, toți s-a 
inteuptet Ia OBPĂRUL ANTBOROZLG. Wimeni aa peceăă la fayoruriie | | 
itar fără a-i educe jertte: și simpla pătrunde= | . | 
ma în ganotuar esta parole ) e; și s a păteunde= 
Eta pica ee ie loa arta la crima ripuală, perpetuată fa 
& 2 Să sginului sacritioi: 
condiția SINE QUA NON a au ri 3 îficiul uman este. 
: : pravietuirit fozal y Sp FE 0 
tizanio ara nerele de oroare oelășiata paâtaa a gopzaviețui, 
„ thvionalizează E el at a “banală”, totaliteriaul iugti= 
mvăchia narea și dă o justificare ne iri jtaa 
chiâării fizice şi morale” e religicani) , 
desemnate, Benetioiarii: emui PS pebrreg tei: pila aet 
„papi să-i dea în mod perwe sim politie sînt obil- 
„parte la “1apta aa anent dovada devotamentului lor, za ci 
îi 1 va du z ua &r,Înînd 2 
dosul ușpenalui de alasă? - pe, care trebuie, 


; - i î 5 
7 i / A) 


1982 — reluat din "Quvintal Roaâneae”, 


Patruzeci de ani de la "Procesul"de la 
Niremberg b 


istăzi ntei un oa de bună credință nu mai poate tăgădui 
că bonbarâarea Romei și a Dresdei, aruncarea boabelor atomice 
de la Kiroşina şi Nagasaki — ca să aa mai vorbia de genocidul - 
stalinist - alcătuiesc crime cel puțin la fel de grave ca cele 
pentru care su fost trase la răspundere săpeteniile națioval-so- 
etaiieţe sau militare care aa compărut înaintea instanţei de la 
Wăreaberg. Că învingătorii au aveaa nici o calitate spre a-i ju— 
-desa pe învinși şi că tinsal proces nu a fost decit de răzbu- 
nare, âs aceasta nin nu se mai îndoieşte, 0eea ce este şi mai 
însă este faptul că Nârembergul a fost un eşec, o crină 


Sata - în sensul că nici măcar nu e folosit la prevenirea re- 
păoii şi contra umanității» 


petării criaelor de război împotriva 

care se imputaa nazisaului ; pedepsirea criminalilor nu & dus 
da detinirea în drept a crimei - condiţie indispensabilă a lup- 
ței împotriva acesteia. 

: Dar tocmai aceste aspecte nefaste ale înscenării de acun 
patruseci de ani trebuie ne servească drept lecţie. 


x - 
= Ş : 


exact patruzeci de ani de la să- 


viralrea uneia din cele mai leşe şi mai grave crine din cele 
ice de-a conis Occidentul civilizat - înscenarea de la Nă- 


“voubarg, căreia impostorii i-au zis "procese 


wma aceasta se-mplinese 


aRi za 


Oa 


iprope ator tatmtegiL„Ehet Bia tota 
vinovăția nazismul s2ă riza cepe eri de pretins 
tzece că 00% rea etch, care au esta o care crimă, aceasis =, 


celui je Dacă age-zisui proces Ş E 
tribunal, Ru! tul altoz motiva. amar rtoă,. a. 
ae datoregte e oLasă de la Niireaberg aa Ano de practici 


Farsa d i, alcătuind o : le crezdă 
arină împovziva penal E e civilizată avea areptel ită ză pe Zpiațeare 
barbare, pe sare „te, Distrugerea şi mt rd vocmai de acnza= 
definitiv dvepărute- die ai gravă 03 024 izoia tentativa de 
lui e tuia de către înv ridice a unor - 
jiilu aduse aces : prin înbrăcarea în EP edi elle? 


: "şi s e 
practici 00 țin de recursul site țarat împotriva arenttâyii. 


tuia. Apei po celaul folosit la Niremberg constituie o crină 
? 

otriva areptul 
meiozei, patra că este e rielani Flagtaotă pe aoțientă ae, 
FE i fiind : 
SEepie ataca acantala, at done învlnsiiui, fovlagătorii fină 

de sub imperiul ei. Fi 3 

z E terapia ic 1upoeharza 20. Ia iei dă ocean e pg 
căleaze a principiului re ră ir ka aicătui wm delict - 


an anu 
areotorul tei aa oa el să fie definit ca atare, 


Ş edav străta - 
i “pentru că o înscenare este un pro A 
ar e orga a adevăralui, fără de care nu aripă ee - 
ciție Ca să nn mai anintia 9ă răztunarea este în Saauă sape: 
Sala creştină, care se află (încă) la baza drepţu as 


statele civilizate ale.lunii! aa NED săgotzie 
fine, "procesul" de ia Siremberg « 2 
va e (a monstruoasă trădarea a acesteia, tr-adayăr, 


el constituie punctul culminant, desăvîrşirsa cîrdăşiei dintre - 


ietic, sotul ce 
denowrațiile occiâentale şi totalitarismul So: iu 
sonpiiczata Da male pal ei ete a e aa oa ema 
î îndependența state z 
ia ainoeaa 24 la Eoiadase trădarea principiului democraţiei B=e 
produs la Nirsmberg unde, ou cauțiunea ingliei, Franbei pia jad 
Statelor Unite, U.R.S.S5. = prinul stat totalitar ai 1 î3 si E 
însuşit rolul de campion al democrație, „pe scera 7 ee pa me 
de principal adversar al fascianului - aâică al totalitar 7 
Această impostură - cara siă lu baza arsenalului: de propagan i 
pe care s-a sprijinit expansionisnul. sovietic de la 1945 coa= 
ce şi care conţinuă şi astăzi să justifice politica de sateli- 
zare dusă ce nltinul imperiu colonial - nas fost posibiiă de-. 
„cît ou complicitatea puterilor occidentale care, spre ana  - 
"Jena" pe fostul Lor aliet, aa dat avizal lcr tuturor uzurpări- 
lor la care s-a dedat aţunci Ercnlinul, Fără îndoială că triba- 
sa oferită la Nirenberg constituie cel mei grav aspect al ezi= 
„ei săvârşite cu acel prilej de către Oociăenţ i deghizat în - 
-lanida dreptății şi înarmat cu mentele democrației, cel | 
zoi oriminei dintre statele luai! - nditisnul erijat În sis-: 


ji 
Le 
, 


Pen politie - fuscienul sovistie - trecea trinafător de pe ban- | 


A 


“ banbană a răzbunării să fie definitiv 


x 


pă z 


; Din punct de vedere politic, înscenarea de la Niremberg 
reprezintă un eşec total pentru forţele cemocrației-în general 
şi pentzu puterile ocoidentale-în particular, Ei îi este atri- 
buabilă continua restrângere a suprafeţei de pe Glob pe care o 
ocupă democraţia, al cărei corolar este expansiunea totalita- 
rismului, _ e ee E za 

Esohivând definirea în drept a fenomenului otalitar, in- 
stenţa de la Niremberg a făcut imposibilă enuţarea şi adopta- 
rea unei legislații antitotalitare = singurul mijloc de luptă 
contra totaiitarismului de care dispun statele da drept = şi a 
împiedicat scoaterea definitivă în afara legii a acestei orîn- 
duiri de natură criminală, - 

O consecință directă a farsei de la Năreaberg este eşecul 
patent pe care-l alcătuieşte "Declarayia universală a drepturi- 


„ lor omului", Redactarea confuză și echivocă a acesteia stă la 


originea tuturor abuzurilor şi violărilor, pe care statele le 
săvirşesc împotriva propriilor lor cetățeni. Marcată de obsesia 
persecuțiilor rasiale, declaraţia face caz de efecte fără 'a cir- 
oumscrie cauzele care le produe, Astfel, nu instituţionalizarea 
discriminării - a cărei consecinţă directă este genocidul - a- 
pare drept crimă împotriva umanităţii, ci criteriile de discri- 
minare reţinute — şi este de reținut — că cel social, vinovat 
din 1918 și pînă astăzi de cele mai importante întreprinderi de 
jexterminare în masă - nu figurează printre criteriile enumerate 
în acest text, 

Deci, pretinsul proces de la Niremberg se prezintă ca un 
eşec deoarece este la originea pierderii principalei arme de 
luptă a democraţiei - dreptul - definirea noţiunilor şi inter- 
pretarea textelor fiină abandonată adversarului celui nai înver- 
şunat â1 acesteia, oare a transforrat-o în instrunent de propa- 
ganâă, adică ae stirnire a confuziei mintale şi de condiționare 
a gîndirii prin manipularea Gonceptelor. 


3. 


> Sate 
După trecerea a patruzeci de ani, este cazul ca logica 
4 Dună tri În fierată, depăşirea Sal ea 
petrecute la Niremberg implicând renunțarea la orice pretenţie 
la pt be dd din partea naţiunilor şi a statelor învinse, De- 


ipătirea Nirembergului trebuie îndreptată către viitor şi aceas- 
ta 


în mod util, trăgînă învăţănintele eşecului,spre a Împiedica 
repetarea crimelor, y 13 


e 


eflecţie sasoitate ds /auivorgarea 
r 


de 
“pata atat ăi totalitare = 
ca Princ Patia sia armătosre) ae sgrgelenia totalitare, 
a se det ociăule spridinită pe 00 scie pentru elaborarea 
înţotdeauna ter ÎI Ri yie i 
ptr doc itegii aatitovalitere 4914 narepturi ale onalui” po 
i redefinirea, 6 ratate individ și sia 3 
Diae relațiile Priei etnice: E pitice 
siere cină srogative suverane orei ppt pere 
vonstituină Pe determinare, în afara 
drepti verani tatea naționalăe 
si Ss, | at, E 


ze Ia : : 
a Ss lăm speranța  . 
o notă optimistă fornu 4 
Pentru a 00RE ho PE la pilda şi sub imboldul celei, de ie 
că dem i să se emancipeze cât ma Ne ee caoi ao 


înce 
pare ao oa acuzatori i de la Niiren- 


tot : 
de aie nţribunalul"ăe la Niremberg acuna Pe ei fireşti şi 1le- | 


ă dorit numai spre 7 : 
zaitiie Ba eta 0e tite şi spre restituirea locului: ce i se 
or O 
pi izbearae us din oarbă răzbunare ş 
ci mai ales spre icre Ape | 
age Pi pini ae amenințate de către acelaşi mare peri- 
sol ; totalitarismul sovietide 


Paris, 14 octombrie 1986 x 


Supotriva-ccapromiterii nojiunii de 
ese cuglat politia" „2 


înăsprirea situației din țară, dar mai ales mizeria la 
„care sînt Leda trei fi a sporit considerabil numărul emigran- 
Vilor legali și ilegali. Este evident că masa noilor veniţi nu 
este motivată Dolită 
plu pentru că acolo nu mai este de trăit - în sensul cel mai 
“prozaic al expresiei, existența devenind imposibilă. 
Disponibilitatea statelor din Tumea Liberă evoluează in- 
vers proporțional cu cea a fluxului de emigranţi ş se acord 
din ce în ce mai greu şi mai puţin azilul politic sau dreptul | 
de reşedinţă, Dificultăţile economie ale Apusului au dus şi la 
Beoarea mijloacelor de ajuţorare a refugiaților - de altfel ma! 
mult dirijate după prioriţăţile puse la modă de presă, decît în 
funcţie de realitatea seu nevoia urgențelore ; 
14 5 y 


c ș oamenii pleacă din România pur şi sin- | 


, fe NEI rara e cot ete 


[ 


Există state în Europa unde emigranții nu sînt primiţi de- 
'oît în calitate de tranzitari, fiind internaţi în lapăra ua aş- 
teaptă viza de intrare într-o țară de imigrație ; S.,U.A,, Cana- 
da, Australia sau Noua Zeelandă, Acesta este cazul Italiei, al 
Greciei, al Jugoslaviei, al Austriei, al Turciei (şi, acum,al 
Ungariei), care nu acordă decît eztren de rar azilul politic, 
Aşteptarea unei astfel de vize de intrare durează de la şase luni 
la doi ani, rareori sub un an, după calificarea profesională a 
candidațiloz și starea cotsi de imigrație a țării solicitate, 

: hipsite de competenţa necesară, nedispwnînăd de nici un zid- 
loc efectiv de investigaţie, autorităvile chemate să ronunţe a- 
cordarea sau refuzul statutului de zefugiat politie sînt cu atît 
mai putin capabile să-și îndeplinească corect funcţia, cu cît 
operează în afara unor directive coerente, adică bazate pe gctua- 
lizarea continuă a criteriilor de "recunoastere" a caracterului 
politic al dreptului de azil, 

Această situaţie —- deosebit de defavorabilă pentru adevă- 
rații candidaţi la azilul politic —- a fost recent ilustrată de 
ui fapţ real, pe care-l redăm nai jos, . 

n cursul celei de a treia săptămîni a lunii iunie a.c., 
fiul şi nora lui Gheorghe şi Melita APOSTOL, împreună cu fetele 
lor au emigrat în Canada cu titlul de refugiaţi poliţici, El-in- 
giner şi ea-profesoară de engleză aa primit imediat un post,res- 
pectiv în cercetare şi în învățămînt pe lîngă un centru univer= 
Bitar din provincia Ontario, Este important de subliniat că pro- 
cedura de emigrare şi obţinerea azilului în Canada nu a durat 
decît cîteva E sotănia d vreme pe care familia Apostol-Jr, a pe-= 
trecut-o la Atena, nu în vreunul din lagărele în care sînt can- 
sona ți Love said ci într-unul din cartierele elegante ale ora- 
şuluie > 
Această flagrantă discriminare are un caracter revoltător 


şi merită să fie comentată: - 


“Primo: Bate scandalos faptul că.se iau în considerație ce= 


„Perile de azil ale membrilor nomenclaturii âe la Bucureşti, mai 


ales cînd este vorba de părtaşi de patruzeci de ani ai festinu- 
lui antropofag care emigrează din motive exclusiv economice : 
Gheorghe Apostol fiind unul din semnatarii "scrisorii celor 6" 
(a nu se confunda cu "declaraţia celor 6" de la Budapesta),: 
fiu-său şi noră-sa se află excluşi dinbanâe privilegiaţilor care 
huzureau pe spinarea poporului român, Chiar dacă pierderea aces- 
tei sițuayii excepționale este determinată de un gest politic, 
ea nu are caracterul de persecuție şi nu reprezintă o opţiune 
deliberată a ex-nomenclaturiştilor în cauză. 

-Secundo: Cert, Apostol-Jr. nu poate fi tras la răspundere 


“pentru crimele săvîrşite de binecunoscutul său taţă şi de tova- 


răşa Melita, o creatură a sovietelor, un fel de Goebbels local, 
prin care Moscova ținea sub tutelă gindirea şi creația româneas- 
că, lătrînă lozinci pline âe ură şi incitînd la asasinat pe ca- 
lea undelor, în calitatea ei de responsabil al Radioăifuziunii 
Române - sub Stalin dar şi după. Dar, aşa cum rămîne de necon- 
Ceput ca membrii nomenclaturii hitleriste să facă figură de vic- 
time ale nazismului, este exolus ca membrii eminenți ai nomen- 
claturii comuniste de la Bucureşti să poată trece drept nişte 
persecutați poliţicie 

Aceste două prime puncte pun în evidenţă originea greşelii 
de apreciere a autorităților canadiene care au tratat "dosarul 


Apostol", 15 


roblenmei, şi anume 


2 
- 1 p 
eot şi mai Eris? 1 au beneficiat 
Dâpa există e torii de care soții ApOR404 iti poz acul 
cel al năsuriz or, ţăţi lar oanaâiene de resorte 
Petit 4 care prevede 
întrebării. „nd în vedere principiul de ee A Seaca Fie 
=, «pedepse egale pene fapte 0E0 torităţile canadiene 
legii), ki Pate n ae a refuza De lai şi popi 
să da IațE membrilor nomenolatur 11 Pda ASE TA es= 
pe aplicată» în general, atît nazişti , 
oomunişti10%)? i4'derogă aceste autorităţi de 
Za Erie 45 SE i oma în materie de reia Ig 
a Pee legală-făcând din restul oandidaţilor la 
i Size şi la azilul politic viotimele evidente ale, 
ini e pininări ou aţît mai inadmisibile,cu cît are 
un oaraoter politio de neţăgăăuit gi merge în sensul 
Sp us presoipțiuwnilor suipulața de convenţia de la 
ave cu privire la areptul ân azil? 
ări. ne obligă să mergem şi mai 


dacă discriminarea oategorială de care 
departe, întrebinaleee omoută opiniei publice din cusâai aenă 
este conformă wor indicaţii guveraanen tale şi garoapiuaai dac sa 
ţei corpurilor legiuitoare, ari este 69 şi bazată pe complioităţi 
şi aranjemențe de culise care şi în lumea Libsră, fac din no- 
menolaturigti nişte privilegiați? - 


Paris, septembrie 1989 


Gravitatea acestor încălo 


Li 


Renaşterea naţională 


între două sisteme antinomioe = demoorație și totaliţa- 
rism = nu poate £i vorba de "Tranziţie"; nu există trecere, oi 
dear ruptură, 

Libertatea gi demooraţia nu sînt compromisuri, ct prin= 
oipii; restabilirea lor ra decurge din concesii, oi din eradica= 
rea tiraniei. oommiste; pluraliamul gi alternanţa au drept condi- 
ţie prealabilă dispariţia partidului imio=cu toate strucţurile 
gi implioaţiile lui; restaurarea atării de drept are oa pinot de 


pleoare epurarea sooieţăţii de cauzele gi efeotele ordinii bazate Ă 


pe Săntui adi : 
00 entru că tranziţia de la totalitarian la demoora= 
ek i exolusă, o perioadă de tranziţie, consecutivă rupturii- 
d ispariţiei Partidului Commisţ de pe scena politică-apare 
ca e sitaenţă - ZoRtanzăz ai democraţiei în România, 
e o operaţie de "Tabula rasa" 
unei sooietăti libere îvebule să asocieze toate firele rise 


neanului=gi 
sale 5022489, Pe dintâ1 rână partiăele oa expreaie a voinţei 


Gia 


e_ concepte oper ale pentru campania eleo- 


tvorală 


România nu a intrat încă în perioada de tranziţie, Pentru 
moment,nici ruptura ou totalitarismul nu este încă terminată, . 

Tranz este o perioadă care va începe odată ou "dena- 
zifioarea"-adică în momentul în care vor începe să fie inculpaţi 
pentru crime împotriva umanităţii aceia oare fac astăzi pe men= 
torii "frontului", Goebbelgii, Himmlerii şi Brauchitschii care 
i-au luat 1occul lui Hiter-Ceaugeacus 

Aga cum era exolus ca Gesţapoul să sopraiețulască ţotali- 
tarismului hitleriat, este exolus ca Securitatea să supraveţuias-— 
că fasoismului bolzevie din Româniaşţ toţi membrii ei trebuie 
ințţernaţi şi reeducaţi, 

Capcana incompetentei, Pretinsa incompetenţă, sau inez= 
perien a celor care nu aparţin "nomenolaturii” P,C.Reeaţe doar 
o souză sau o capoană commistă, 
moată lumea giie că nu deţinătorii fuinoţiilor oficiale= 
care erau numiţi pe criterii politice-posedau competenţa tehnică 
în domeniul în care erau chemați să decidă, această răspundere 
efectivă revenind tehnicienilor cu formaţie imiversitară efectivă 
(menţinui în poziţie subalternă), 

; Prin urmare, condiţia sine qua non a credibilităţii wmui 
guvern de tranziţie este: 

. să fie format din tehnicieni; 

- să aibă oaraoter de intezinat; 

„ să epureze aparatul de Stat de: influenţa partidului 


comwmiste 


ş acţualul guvem este format din membri ai fostului 
partidă unio gi comduce afacerile ţării: 
' e prin măsuri arbitrare (cu de la sine putere); 
- prooedînd în mod wnilateral - în loc de a negocia cu 


reprezentanţii opoziției (data şi modalităţile alegerilor, dar 


i distrib a patrinoiului fostului partid ic, recte presă, 


ecaluri, finanţe eto.)e 5 
beci, problema politică imediată se pune în termenii 


cobeoţi ai deoolenizării şi ai renaşterii naţionale, 


1) Decolenizarea constă în: 
Eliminarea tuturor formelor de dominație impuse de 


a) 
dătre U R.S.S, după 1945: 
- cea ideologică: marxismul ca teorie jusţificatoare 


imperialismului sovietio ("solidaritate prole= 
tară" gi teoria" suveranității limiţate); 

i menspolizării aparatului de Staţ de către par- 
titi unio (20.Res care este expresia locală a puterii sovie- 
$ a 


93); 
- cea Ad ea ie st dt iai comunist=cu toaţă reţeaua 


Li 


sa de "organizaţii de masă" (sistem de încadrare a populației şi 
de canalizare "a ţuturor formelor de activitate a poporului); 
i - cea pi arată aparatul cite terti este format din 
n 


oameni numiţi "ințuitu perncnae"(împuterniciţii Moscovei spate 


EEE 


19 SAE 
atat It e e e formelor de însţrăinare(adică e 
ndooomuni zare, ef90t% d an speoittoului naţional (în toate dene- 


PRI ) 
de gîndire şi aie S dermităţii umane îndoa, 
mile, 9 tea a" omuluireote 2 (lupta de olasă" cu 


terialisa 
site 40, sviaia oa moţivaţie)e 


2) Renasterea najiională - 
ureout în România nu a fost 0 "xovoe 


(N.Bs Ceea 0e_8=8 pe 
luţien=ai o reînviere) e să 
ecificului românesc: R 

= i) ete ten la izvoarele personalității românegti 

(osea ce vormează trăsăturile 


A - pasii taroa er 
inat ceraoţerul românilor (0p 
civilizaţie oaoidentală etoe e : 


Reluerea tradiţiilor naţionale: .. A 

y = integrarea I iaetului ae civilizaţie de'a cărui 
re ubsoria noataie : 

e uter A seaduoerea papigiz ii morale gi:fizice e Neamului 

în oenţrul preccupărilor efeotive ale clasei politiocee 

o) Restaurarea instituţiilor româneşti, 

Acest puwnot este intim legat de dezbațerea constituţ.. Jo 
nală, Să zeaninţin alai dcae că precedentele conatituţii ale 
României au fosti: E 

—- modele de progres pentru vremea 10£$ 
i “exemple de reuşită (în general, dar mai alea la 
faţa looului = în Europa de Est şi de Centru)e 

Prin urmare, nu este nevoie de "modele" aţrăine sau de 


experţi din afară, 


ilor. în funoţie de care s-a dotera 


Dezbaterea constitukională . . ci 


1) Punotul. de plecare 
a) "Modelele" străine:2) 
- szap--tertoer tere pri . : 4 
. Pranţat o serie a 
suocesiunea a cinci republici); $ ARS A Pareate (SI araetă de 
FA stezabiley dnglia şi acei alee experienţe specifice i 
» Gornen alia gi Japonia au e 
d piese îneinaăteg.uig at cama pottarigii tă masti 
- mome (lare: oonatituţii 
momenţul iegirii de aub diotaţură aau de re Cartă APD 


e Spania 4 
plicate şi mediooze oa Sonaezgiee noi ocustituţii prea oom- 
da e Israel şi Statele Arabe: pilde :derme de interes 
! FI 


indiseciabile de identitatea naţid- 


jumile istoricet zeligie ortodeză,, 


„pentru pei rr novator i 
„ stabileao o legăt 
ST at PI retrbir A gătură între personalitatea naţio- 
* incveaz domeniul social şi economi 
(N.B, Gândirea politică occidentală dep steril limitată 
la dezbaterea dintre soocialigti gi liberali, Ideile novyaţoare vor 
Până „dei je demooraţii oare ies din confruntarea directă cu totali- 
Lă 


b) 2radiţia ieri drip 
„ este aproape el de veche oa cea franceză (dacă 
ţinem cont de faptul că democraţia a încstat de a te sp A a 
mod praotie la noi, în 1938); i 
- traditia democratică românească este marcată de o 
stabilitate constituţională superioară constituţiei multor state 


- (Pranţa sau Germania, spre exemplu); 


Li 
ruptura cu toțalitarismul constituie reluarea conti- 
nuităţii: : 
z e restabileşte starea de drept întreruptă în 1945; 
e necesitatea restaurării şi a întăririi speciti- 


"oului naţional în legile fundamentale ale statului: 


- trebuie ţinut cont de momentul istoric puternic 
marcat, la scară mondială, de fenomenul de decolonizare gi de re- 


 găaire'a demmităţii şi a identității naţionale (dispariţia con- 
- strucţiilor statale artificiale şi reajustarea frontierelor pe 


baze eţnice); specificarea în preambulul constituției a caracte= 

ului imemorial al prezenţei româneşti în Europe de Est şi ente- 

xioritatea fenomen românesc _îa e cele vecine (care sin 

ardive ş e natură colonia [I 

e reamintirea caracterului naţional (prin opoziţie 

cu cel mulținaţional) şi imitar (indivizibil) al statului român; 
. Afirmarea Cregştinismului ca dublă referinţă (vezi rolul 

Iudaismului gi al Isleamului în renaşterea dreptului public din 


" Israel gi din Statele recente): 


e participă la formarea identităţii naţionale(element 


“. anăiaooiabil al personalităţii româneşti - ca şi limba) 


e este sursa de legitimitaţe a întregului drept public 
=.ae află la cbîrşia creării primelor entităţi sta- 


- este raţiunea suveranițăţii de stat (independenţă) ; 
4 - este promeţorul drepturilor persoanei (Biserica şi 
xeligia fiind apărăţorii siatematioi ai persoanei umane contra 


arbitrariului puterii laice); E i 

este factorul determinant sal democraţiei; etica 
creştină elimină violenţa din lupta pentru putere şi fixează 
liniile dialogului între adversari polițici; 

— este chezăşia wui ideal de dreptate care transcende 


Justiţia Statului, 


2) Restaurarea auțorității Statului (aihotonia Stat-Gu- 
vern în raport cu Suveranitatea 


Ieşirea de sub totalitarisn trebuie si ne facă să preve- 
den un dim ositiv de oonțraoarare a iniţiativelor totalitare, Prin 
urmare, ţrebuie create bariere e stepe acaparării aparatului 
de Stat de cătze Guvexn=asesta fiind doar expresia unui partide 

Ş i d - 19 


românes8î 
tale; 


Bi 


finirea distineţiei dintre "autoritate" gi "patezer 
: a) De : 

ierarhiei între ele: + Legitinitate 

re Agtoritate, o Prisma smozogativă statală și puterea- 


mijloo de guvezmare) 1 Popor: 
la dintre Naţiwme gi :9p 

b) de a e atentate de destin istorie (un concept 

atemporal şi incomensurab iti! + 4 om în viaţă la wm moment dat, 


tati ace X e Guvemului fați 4 
daţiei de dependenţă a Guve e 
Staţ: 0) Puterea re ttatea numai prin delegaţie-cu împuterni= 


limitativă: 
Size pumotaală, e + esţe expresia Naţiwmii; 
= Guvernul este expresia voinţei temporare a iei 


majorităţi eleotorale (ae fapt voinţa imui partid); nu reprezintă 
deoît o parte din pOpre 


3) Naţionaliţăţile oonloouitoare şi drepturile onul 


"le aroit A la diffârence prooăde du devoir 4'a116- 
geanoce e n la deosebire purcede din datoria de a fi loial), 
Supunerea minorităţilor şi a indivizilor faţă de majorie 
ate este regula de funoţionare nr.1 a democraţiei, 


b) Minoriţăile din România sînt, toaţe, alogene adică 
venite de altindeva (nu sînt de pe meleagurile noastre şde unde 
neoesiţatea de a se stipula în constituţie: 

- enterioritatea etnogenezei şi a stategenezei zonf 
neşti faţă de cele ale vecinilor ( ); 

- oaraoţerul "posterior" şi "ulţerior" al prezenţei 
alogenee geti. 
0) Toate drepturile personale şi de grup procedă din sa= 
iiafaoerea obligaţiilar (din satiafacerea obligaţiilor centractu- 
lui asociativ decurg drepturile membrilor asociaţiei), 


4) Monarhie sau Repubiică? 
Fozmai ast?el este o Zalsă întrebere-cu vădită tentă 


demagogică, Problema adevărată este următoarea: ce fel de Monarkia 


electivă sau erediţară? 

Regalitatea apare ca o neocegitate atiwmoi cînd eate vorba 
de wn:popor individ st, în care fiecare vrea să fie gnf,Riva- 
1ităţ personale gi pari zane distrug autoriţatea Statului şi 
destabilizează demooraţia; este nevoie de un arbitru care să fie 
rome gi da serutate deasupra rivalităţilor pentru 

+ Numa el ge poate anta autorita 
se poate împiedica eslituaoat Eee esa aid isa itațazui 44 


3) Statutul Bisericii : 


a bunurilor eoleziastice-adică a indepen- 


umail. ze 
denţei materiale a Binericii-poate conferi insţu: 
tuției Dea- 
re ri ie dl taur d aeriana pe biz pe iati de 
de a-gi dr rolul de oălăuză pi pi de di uteeiL aice d. 
nu vorbin de vocaţia oariţatixă E 
zica a Bisezioiui; spitale, aziluri, gooli, Piti A fete d 


4 


: n) De notat că guvernul socialist francez a delegat 
avocatul Robert BADINTER (de origine din Basarabia), aie ae ai 


„Conailiului Constituţional al Republicii Franceze, să servească 


drept Noonsilier"” aotualului guvern de le Bucureşt ar 
este investit ou nici o legiţimitate-nioi cea re terta al 
nici cea a revoluţiei, căci a "furat" wm act politie săvârgit de 
popor; Pe stati) petec rit mei noi constituţii, 
OLD A. este s0ţit de wm alt jur 
proteaozul. LUOHATRE, i” jurist socialist, 
Pacultatea de Drept de la Paris consideră că tițlurile 
aia E ocnsilieri sînt, pe plan profesional, foarte contesta-— 
LT] Z 
De altfel, d-l BADINDER este penalist gi nu "constiţu= 
tra ta numirea sa la Consiliul constituţional fiind strict 
po . 
Ceea ce însă descalitică a priori pe d-l BADINTER este 
ura pe îi ma a dovedit că o nutreşte faţă de români, 
roadevăr, fiind avocatul guvernului lui Ceaugcacu (prir 
intermediaţiinea unei asociaţii franceze)într-uwm proces contra 
Comunităţii române ortodoze din Franţa,s-a lansat într-o gravă 
diaţribă personală la adresa poporului român (1972), 


Încotre ne îndreptăn? 


România este astăzi sfîşiaţă de confruitarea dintre gu- 
vern şi poziţie, Criza se agravează, riscând să ducă la rup- 
tură, Indiferent de alegeri, mişcarea de eliberare se înteţeşte 
şi ruptura dintre putere şi ţară poate să degenereze în război 


civile 
Regrupat în Frontul Salvării Naţionale(FSN)şi folosind 

metode anti-demoeratice, aparatul Partidului Cominist a pus din nou 
mîna pe Staţ, uzurpînd puterea recucerită de popor în Decembrie 
1989, Executivul a pierdut astfel legitimitatea dobîndită în 
momentul alăturării sale la mişcarea populară,care l-a răstumat 
e Ceauşescu, Divorțul dintre discurs şi realitate a făcut ca lui 
on Iliescu să-i- a e cinei luni pentru a fi la fel de impopu- 
lar ca predecesorul său după cinci ani de putere, Dacă guvernul 
român s« fost ţoleraț de către popor, aceasta se datoregşie numsi 
oaraoterului său inţerimart trebuia, în mod normal, să dispară 
la 20 Mai, Acapararea pase s-a acoențuaț în timpul campaniei 
eleotorale, punînd capăt ultimelor iluzii, Guvernul FSN a dezlăn- 
uit un val ie teroare, care a cuprina întreaga ţară, împiedi- 3 
cînă partidele democratice de a se manifesta în provinoie-mai cu 
seamă în zona rurală, inţerzioîndu-le pur şi simplu eantactul 
ou populaţia, 

ş Adăugîndu=se lipsei lui de le AS gări ieşirea progre- 
sivă din legalitate a guvernului a stimit o pu ernică reacţie 
populară, Trebuie subliniat faptul că această luare de poziţie 
s-a produs în jurul păturii celei mai conştiente a poporului 
român=adică exact aceea care a făcut Revoluţia din Decembrie: 
țineretul 
$ Mai luoizi decât cei vieatasoi au înţeles primii că orgs- 


nisarea de alegeri libere nu poate fi oredinţată oanenilar dei 


Ia în PE 


iie y : 
arilor diotatur in nou în centrul Zii lui s-o şt : 
cit] puteze=aăioă beneti0ăpsănâni Boature dire a ira extraordinara Edo caz116 din 20 puf ri zi pi pe e rade fe i 
„Poptniei publice internaţi oare o trăime mineretul nos= lor=nici. în ţară, nioi în străinătate, Lichidarea comunismului 
atenţie şă de demooraţie direc = pes ia de decenţă pe care a înseamă decolonizare plus denazificare, Este evident că manda- 
experien s-a ilustrat deja pr de vinăiota populară de răzbunării tarii puterii coloniale nu pot vorbi în numele poporului român, 
e u=he ecum este clar că nu ierarhilor partidului unic. 11 se poate 


tru, 087 4e, ferind xemplar prin şcoala z 
în Deoenbrie irmă din nou în nod SE a5venit la noi un Inorediaţa desfiinţarea structurilor totalitare, 


dat=0 pi 
ersonale „0toe+ se căreia piata pub X oă astfel 
bservă că astiei de De aceea aimuleorul alegerilor nu poate schimba nimic 
de demoora iai rani Qonentatorii sine Diaeăti străzii întregii agăţarea de putere fiind iat 1154 d—nit Iliescu, Brucan, Romen& 
ptr de oivism gi de demiita e căe la Atena lui Periole îne Qie sînt de pe acuma condamaţi la soarta lui Egon Krentze 
lect olitioe, nu 8-8 mai. ponen d aia CePyUeNe și cele din | cât jr ivagte paz 10910 democratice, erorile lor strata- 
apt PSimpla aralelă dintre pisi român să constate care din- gioce şi taotize din ultimele Imi ne dovedesc cît de puţin eu 
Saya Universi ăţii a permisa. fiec — dovărat democratic, Natura tiut să asculte Cpt publică, Ele n-au înţeles dorinţa români = 
tre aceste adun are un caracter A Do caţle directă ţine de or de a fi uniţi faţa FSN-ului, de a merge la alegeri cu in 
agogioă a acestei experienţe de deo Li: 14 n"golenin, Aceştia program unio şi cu liste comune de candidaţi, După ce intenţiile 
Pgerozitatea celor pe oare Ian TA SRa slitţînă pentru adopta» noilor oameni 1a putere au devenit clare, marile pertide n-au 
au vor puterea, 0i doar moralizarea ei [i | auzit apelul oamenilor străzii care le cereau boicotarea,mai 
rea unor mecanisme de control bazate pe ă îi populare,demonstra= | întîi a psendo-parlamentului CPUN şi apoi a alegerilor, spre e 
Manifestare spontană a savezanii $ rev DP i3oL orase ale „| - Duda în nici un fel girul lor totalitarismului mascat al grupu- 
ţiile mnon=atopi din pie ede şi de pe stri e rOLă. ra parți lai Iliescu gi consorţiie 
+ării au deven $ un adevărat parlamnia 090 Pass ţii: de la "Statele majore ale partidelor democrate trebuie să fie 
de adeziwmi la elul pentru Pimotul 8 ride 2250 41 Ba congtiente de accelerarea ritmului de desfăşurare e evenimentelor, 
a dau oare de referenăum initiativei popu Ş z, deci au vor să fie Noentrifugate" le primul "yirej” politic ne- 
ea drept efect marginalizerea formațiilor 


tativitatea naţională gi ca» 


oar 
a lamentului stradal reprezen pg suta ceea. ce ar av 


Cu atît mai mult cu cît iniţiativa pare 


la 20 Mai şi 


feră par 
e ae adware legislativă ad=hooe „or pe scene politică, 
za Pal e sziparlemenitul stradal este wioa autoritate legi să 18 scape ze că nu se araţă întodeauna apţe a ţine pasul cu 
ţină din ţara noastră, deoarece rămîne singura expresie reală- evenimentele, 
" gonoretă şi nu pur retoriocă-a voinţei poporului Va trebui să-gi revadă repede doctrina şi să aleagă 
mxăaînd intenția celor la putere de a zeveni la regimuri între parlamentul faotice oare a ieşit din urme 
de partiă mio, alegerile năsluite de la 20 Mai nu pot decit să instanţa oare-asteptînd ţinerea unor alegeri cu adevărat libere 
întărească autoritatea acestui parlamente = mămâne singura expresie a voinței naţionale: perlamentul stradal. 
Ganfliotul dintre guvernul fără legitinitaţe și pe zi ce : Parţidele. sînt la fel de absente astăzi din comitetele 
treoe mai iegit din ice pe de-o parte, şi opoziţia străzii ceţăţeneşti, pe care românii le alcătuiesc mai pretutindeni, 
pe de altă parte, risoă aă ducă la război civil, Uzurpatorii - _mpre a se apăra de arbitrariul şi de abuzurile de putere ale  . 
puterii nu au renunţat la violenţă şi Ion Iliescu este hotăr?t -  * ASN-nlui, pe cît au fost ieri în Piaţa Universităţii, Ele va 
să recurgă la forţă pentru a pune capăt manifestaţiilor populare- vmebui ai reaoţiocheze înainte ca democraţia direotă, care se 
tocmai pentru că ele dovedeso oă,în staree de fapt care dormeşte înţinăde de la marile orage spre provincie şi sate, să fi acope- 
în România, deţinătorul Jegitimițăţii demooratice eate strada rit cu reţeaua ei întreaga ţară, Incapacitatea de a urma iniţia- 
tiva populară gi de a crea sin Cocea 4 politic riscă să le ducă 


gi nu FSN=ulc 2 ME 

Orioe încercare de a folosi forţa, ca gi orice provocare la patarea misiwmii lor politice şi a momentului istorio:zomânii 

în soopul de a jugtifioa întervenţia populației, ar scoate gu- nu vor mai avea nevoie de partide, nici ca îr* >rmediari instțițu- 
vernul definitiv în afara legii gi ar echivala cu o declaraţie ionali, nici ca pedagogi ai democraţiei,dao: le se vor arăta 
de război fKoută întregii naţiuni, Consecinţă direotă gi inevite- capabile să imagineze şi să organizeze lupta împotriva comu-= 
la adăpostul alţor denumiri, acsparează din nou 


bilă a wnui astfel de gest ireaponeabil ar fi războiul civil; O niştilor oare 
românii nu se vor lăsa întorși de pe drumul libertăţii pe care puterea, 
l-au luat ou preţul atîtor jertfe omenegti, Orice iniţiativă de 
acest fel ar antrena ripoata cuvenită a întregii opoziţii-oea j - 
_ Bueuragti-Paris, 20 mai 1990 


struoturață în partide gi cea care ocupă strada, Tineretul, care 
E a e conducă ţara gi respinge violenţasar fi constrâns 
E rii dintr-un exeouţiv ingureoţional gi să ceară armatei 
pi rca rii EI esa al tără-de-lege de a recurge la forţă pentru | 
Nae ata putere, Ale Aria a SA Spre in Niremberg al comimisnului 
ste prea tîrziu pentru a se evita astfel de riscuri | 


gi pentru a feri de noi nenor 
ultimii patruzeci de ani î. ociri o ţară şi im neam pe care 
i “au Bupua R +erea adevărului despre Katyn şi descoperirea 
ă za purta întreaga răspindere 4 Sag ri i pt i ll cete i aproape si încă de Erepi comune ct sinăgiţe le + mii de victime 
: i e : 920ate, | ra ale ipostaselor anţerioare ale KGB-ului şi ale filialelor Late 


E 


tituie 

tatele satelite, Cons 

ale acestorâs în iei san e a gi al Deep ata ORAS rea 
i iun - A 

e pie Sa aa otabil gi rapid la im 


u 
i aie ii pi ezitat tă 
categ ien le despre orimele hi. 
Niiremberg al 991 creadă mărturii î€ 42 pentru ga datea 


+ să 
Nimeni za nevoie de itm ace anal portie 
ateriale să oonvinE ou. sistemul sovietioicu prăbugia 
zile n ile E ză za rel și găsite e că cele mai grave din 
ride Ie die care s-au adus aontasae ga, 
pecute la Katyn a împieai. 


i 

nişte subestimăr ooa cele pet 

Intezăioţie, dee ea de a defini în drept Să sala caciaa 

cat trăbinslel 40. 9sagăduit si-l sooată 0 dată peniră So oana 
-0e 

E vârşirea sa, cînd 


în afara legile la să 
e „stăzi, 1a oinoizeoi de ent de a. crima de la Katyn 


îns 
de o or 
ante Zoistiri zeta „inclusiv Jaruze 
c m 
pe rari Auachwitzul s 
Apele sI ep luoia; paralela dintre forme 


rui observator 
ima de la Katyh nu-i dosul Degi 


+X a totelitarismuluie . 
A recunoaşte astăzi ar 10,4 supravietuitori” pr 


de ani va fi greu de & 
după oinoizeii se tiv rooesul de 1a Niiremberg al commismului 
rămîne âe făcut, cu ace aşi răswmet oa cel al hitlerismului, : 
Sompliol+ăţii difuze a întregii olase politice din Oooi- 
dent i se adaugă complezenta mijloacelor de comwmioare,Discre- 
ţia care a înconjurat nu numai expoziţia de la Nenterre dar şi 
semicentenarul exterminării a peste cinsprezece mii de ofiţeri 
olonezi=despre care trebuie amintit că cei mai mulţi au fost 
L te o digoreţie vinovată, într-adevăr, moşteni- 


gropaţi de vii-es 
toare a unor arhive foarte importante, presa gi televiziwnee 
sînt în posesia unui bogat material dooumentar ou privire la » 


acest subiecte 
fine, disoreţia gi tăcerea sînt vinovate prin aceea 
că insultă memoria celor care au plătit ou viaţa curajul de a fi 
mărturisit, Zeoi, poate suta de-medioi şi de specialişti bulgari, 
delegaţi oa experţi la ancheta inter- 


români, slovaci şi unguri 
naţională care s-a făcut ia Katyn, au fost exterminați pentru 


dup 


contribuția lor la stabilirea adevărului, adevăr pe oare-în ciuda 


probelor irefutabile pe care le deţine=-Crucea Rogie Internaţio- 
nală 1-a acoperit din oanfortul ei genevez, vreme de patruzeci 
şi opt de ani, cu diplomatică tăcere, - 
Aga cum Ceauşescu nu a putut feri România de vântul de 
libertate oe începuse a sufla peste întreg imperiul sovietio, 
Iliescu şi Romen nu vor putea Dopisdiaa valul necruţător al 


Adevărului gi el Dreptăţii de a măţura ultimele bimkăre în care 


se nai taia pal gi crima, : 

: 0 țară nu va putea scăpa de Nirember omtm î.smue 
2atj d eduacu popoarelor esta consecinţa zibteb Abeaiisaleră-rrei 
li tele restaurării wmei societăţi demooratioe, la apooa 
por or pe unde heztaiene,nioi măcar isolaţa Chină nu se 


[i 


Da, 


mai poate asowde după ziduri, Răsmetul acestui proces ve com= 


promite în mod definitiv comunismul, căci nimeni nu va mai putea 


oculta, ca în 1946, relaţia de la oauză 1a efeot; nn vor 
putea fi oondammate doar crimele săvîrgite de executanţi ee 
salvarea de la oprobiul general a responsabilului: ideologie, 
Scoaterea definitivă a totalitarismului în afara legii implică 
oondammarea doctrinei a cărei expresie instţituţională este, 
Este, prin urmare, exclus ca P,C,R,-ul cu numele schin= 
bat să ati de judecată, gi cu oîţ clica la putere va încerca 
să se opună acestui cure fresco al luerurilor,cu atît va trebui 


"să plăteasoă mai soump pentru crimele săvîrşite, Vinovatul care 


recwmoaşte Dreptatea şi se supine Justiţiei este privit cu bună— 
voinţă de judecător, Ca d la primul proces de la Niremberg,oamerii 
regimului care participă efeativ la victoria democraţiei vor 
bensfioia de olemenţa instanţei, Condamarea celor care au înțelez 
că distrugerea structurilor nazisate=posibilă numei "menu militară! 
este singura posibilitate de e smulge Statul din mîinile parti— 
dului wio responsabil de dezastrul ţării, a fost simbolică, 
Participarea lor la restaurarea stării de drept constituia o 
reabilitare de fapt;de care justiţia a ţinut cont, Problema se 
pune cstăzi în termeni aimetrioi, dacă nu identici, în România, 


Bilanţul evenimentelor-situaţia din ţară 


Situaţia politică actuală este caracterizată de mimarea 
aparenţelor Gemooraţiei de către cei care întruchipează antino- 
miau acesteia-totalitarismul, Aşa-zisele schimbări survenite după 
Decembrie 1989 nv sînt decît o mască a continuițţății regimului 
instalat la putere de către Armata Roşie la sfîrşitul ultimului 
război monâial, Istoric vorbind, această sohimbare 'se vrea 
tarea definitivă a wnui egec desăvârşit:"tot ceea ce an făcut de 
la 1945 încoace a fost greşit gi este inutil-deoi revenim la 
pina ae plecare, adică la demoeraţia pe care an distrus=o 

egeaba", : 
Din punotul de vedere al realiţăţilor politice şi sociale 
însă această pzezentare este o impostură pe care-o pie imediat 
în evidenţă pretenţia acelora care (după ce au distrus demoora= 
ţia, înloouină=o cu totalitarismul, de al cărui eşec sînt,prin 
urmare ;văspunzători) se prezintă ca fiind cei mai calificaţi 
pentru a opera schimbarea în sens inverse . 

Astăzi, în România nu este vorba de democraţie, ci doar de 
imitarea formelor acesteia=ou alte cuvințe de deghizarea țotali-— 
tarismului în pluralisn, graţie wui simulaeru de opoziţie, al 
cărei rol simbolice vste de a cauţiana o pretinsă sohimbare de 
regim, Rostul acestei mascarade s-a dovedit a fi, cu precizie, 
acela de a ascunde lipsa oricărei schimbări reale: puterea este 
confiscaţă de aceeaşi struotură politico-socială care se arată 
decisă a o păstra prin aceleaşi vechi metode, Aruncarea la gunoi 
a etiohetei gi a ideologiei comwiste este doar o sohimbare de 
faţadă: direcţia POR-FNS nu a crezut nioioaată în gosoriţa lui 
Marx, de oare s-a servit doar pentru a justifica acapararea Sta- 

1 mio şi vasalitatea faţă de U,R,S.Se 


tului de către partidu 
Actuala monopolizare a suporturilar propagandistice- 


25 


Da 


3 


- 


SIE oo la fel de eficace 
i eri sânt aceiagi 


viziune aintes 
padioul şi tele ologio de nai funoţii nu le poat 
Ze exolusivisnul 1009.04e1ă sau verticală în ș pa de a Pa e 


şi permutarea : a 29 ianuarie, 18 fe- 


10 
oă POR-FSU nu este ALiRia e, Mai mult decit 


orale ă 
piei eleo "ea ou alte tormaţii, mijloace ale opoziției, 


la tăoere partea cea mai dina= 


oa efeot recuperarea 
Aoțiunile aatidemooratioe a sa. să migoksă populare 
uterii şi devierea revolu= 
i 2a 22 Dooembria 498%. „A6oPeacomatimuăui gi nu 2] oii ta a 
e -» 
ii Denuga 04 prin altă diotatură-a privat total sei egi 
sa o serie de ilegal grave 
clio late Scoate le faptul împlinit, şeful a 
Negînd autoritatea legii e 
Xrui funoție consta tocmai în garantarea ordinii de 
statie SE ea mdgae faoto" capăt mendatului său prezidenţial oînd 
st e mineri la violenţă-e cărei apologie a făcut-o apoi, 
ok au distrus opoziia-adică formele incipiente ale 
A Fi & 
denar setei de legitimitate prin uzurparea puterii şi scos Lai 
afara legii de propriile sale acte, regimul FSN este o impostur a 
Analiza de mai sus ne duce la constatarea următoar elor 
realităţi: configurarea actuală a puterii de la Bucureşti reduce 
gohimbările survenițe după 22 Decembrie 1989 la dimensiwmea wei 
simple remenieri ministeriale congecutivă- unui complot de palate 
Tpptel tre procesele limitaţe la simple însoenări 
juâiociare 
lor sale, urmate de muşemalizările de rigoare-ne autorizează să 
remaroăm ci! mobilul complotului a fost deopotrivă răzbwmarea per- 
sonală a celor disgrațiaţi în ultimii ani şi goana după privile- 
giile de oare fuseseră frustraţi (inclusiv împărţirea pradei: 
mitioul tezaur basce — A zaacaui defunat)e 
concluzie omâniea nu a-a sohimbat nimic, Sângele 
oare a curs în Decembrie a fost vărsat numai pentru a da legiti- 
mitaţe noii diotaturie. Astăzi, totul trebuie reluat de la capăte 


Iegirea din impas 


Oristalizarea oongtiinţelor 
Partea oea mai aotivă gi mai lucidă a opoziţiei, împotrive 


pi font îndreptată ou preoăâere aoţiwmea teroristi de la 
a oonferit 


ului 
ta; în fataa pardatesfezii de riâiodi 


dreptate împotriva olanului Ceauşesou şi a creațuri- 


JI Pi ADE RI DEI ae pa? e 7 mpa 


gi una de generozitate: cei oare au plătit ou sînge tranaforma= 
zpea unui complot de palat în migcare populară nu Sau puterea, 
oi doar moralizarea ei, 

Maturitatea acestei avangarde a democraţiei ne este 
demonstrată de apelul pentru Epocii 8 el Proclamaţiei de la 
Pimigoara, din oare c ştiut facă o petiție populară cu valoare 
de referendum, Adunarea de probe şi mărturii relaţive la complo= 
tul revendicat astăzi făţig de Brucan şi Militaru ilustrează 
luoiditaţea politică a deţinătorilor legitimităţii populare, 

„ Loviturile de forţă de la 29 ianuarie şi 18 februarie gi 
campenia eleotorală dovediseră că nu se pot produce schimbări 
efective atîta vreme oît va dăinui reţeaua de împînzire terito= 
rială gi intiltrare administrativă a PCR=PSH, dar mai ales apara- 
tul teroristodiversionist al acestuia: Seouritatea=rebotesată şi 
aparatul olandestin al activiştilor de partidă, 

Evenimentele din iunie 1990 şi reluarea circului parla- 
Bentar au contribuit la oristalizarea conştiinţei politice a unor 

ături din ce în ce mai largi ale populaţiei care-şi dau tot mai 
Pine seama că pentomima le care asistă nu este decit 0 vastă 
îngelăţorie, Ceea ce tineretul a perceput cu mai multă acuitate 
devine astăzi o evidenţă pentru întreaga țară: demooraţia nu ge 
poate clădi cu rămăşiţele totaliţarismului şi nioi pe ruinele 
acestuia, Prin urmare, o perioadă de tranziţie este necesară 
pentru a dezbăra societatea românească de cauzele fricii şi ale 


'neâncrederii oare o dominăe 


Remedii şi soluţii 


începe să devină olar în oohii unui număr tot mai impor= 


ant de români faptul că tranziţia spr. democraţie are drept 


condiţii obligatorii deoelonizarea şi decominizarea, 


DECOLONIZAREA este redobîndirea independenței naţionale: 
'denunţarea doc ei "suveraniţăţii limitate", ce decurge din 


aparţenenţa la Paoţul de: la Varşovia şi emanciparea de sţatutul 
de saţelit, Ea implică epurarea forţelor armaţe de elementele 
prin care puterea colonială conţinuă să controleze Statul Major 
gi comandamenţele pe arme şi eliminarea din aparatul de Stat a 
agenţilor infiltraţi de această putere, 

Emanoiparea de orice formă de vasalitaţe trebuie să ducă 
la revizuirea tuturor acordurilor şi traţatelor impuse de puterea 
colonială şi la stabilirea de relaţii bazațe pe reciprocitate, 

Redobândirea suveragiţăţii de Stat are ca efeot liberta- 
tea de i contraoţa alianţe conforme interesului național şi de a 
face din lupta otriva tendinţelor hegemonice principiul poli- 
$icii externe româneşti, 

DECORA LR este simeţricul danazificării şi corespunde 
1ichidăr sechelelor structurale, ideologice şi umane ale agen- 
turii locale a tetalitarismului sovieţioc: 


1) a) Desființarea prin mijloace de coustrîngere,inclu- 
iv "manu militari”, a aparatului terorist-diversionist al PCR- 
NS, adică a miţăţilar ce rezultă din "restruoturarea "Secnrită- 
ii, preoug şi a orgenisației subterane a activiştilor de parţia- 
cu i a temporară a membrilor acestor formaţii paramilitare; 


b) Cenfiscarea tuţuror bunurilor şi mijloacelor materiale 


1 imateriale ale POR-FNS, a cărer posesie sau dispoziţie de 
aot decurge din confusia între Stat si partidul wmio-oricare ar 
> 27 


Da 


sub administraţie eotăţenească 


; hetă, pentr 
Naţionale de Ano , Li 
onstituirea unei Comisii orimelor comise de 

pis ganei abuzuri lors deliotel i domeniul politie 


unş inde enâenţa şi ohieotivi 


drept 008 
Eirie dzt?iotete de sipliuirte Bii.e e ommaLdatitore zeputaţia 


ae integritate mocali; ul de reprezentativitate a membrilor tplura- 


e ori 
au omisiieste limitată la investigare şi 
1a E a bcr tare 3 usțiţiei pe inătvizii sugoeptibili 
se 1 tuturor formelor de oreaţie şi 
limbii, e tuturor 

E Păritei intelectuale de deformările datorate 
ezijării în iăeologie oficială de Stat a unei gîndiri alienctorii, 
parxism=leninismul, instrument de dominare al puterii coloniale, 
mod de amputere a inteligenţei şi de înjosire a demităţii umane 
şi expresie a enti-oulturii; 


b) Reabilitarea valorilor aie! bt şi regăsirea tradiţii. 


lor speoifioe spre restabilirea firului întrerupt al continuită= 


ţii spirituale; . - 

3) e) înlăturarea imediată din fimaţiile ocupate a tutu- 
ror persoanelor cărora acestea le-au fost atribuite pe linie 
"politică, şi nu după competenţă; 

b) Înlăturarea preventivă de la ooupareă oricărei fino=; 
ţii publice e tuturor persoanelor oare aurăspunderi în POR-ENS, 
pentru durata luorărilor Comisiei Naţionale de Anchetă (vezi 1 03; 

Desigur că aceste condiţii nu le pot îndeplint actualii 
deținători ai puterii, Membri ai administraţiei coloniale sovie= 
tice şi principali beneficiari ai regimului totalitar împus prin 
loviturile de forţă de la 6 Harţie 1945 gi 31 Decembrie 1947, ei 
nu pot nici să rupă ou puternicul proteotor de oare depind,nioi 
să accepte de bună voie ineluotabila lor tragere la răspunâere, 
căoi şi Iliesou,şi Roman au înţeles că, după evenimentele din 
iunie 1990, pă ca ei nu mei există alţă iegire decîţ boxa acu= 
zaţilor, Mediul mandatarilor puterii coloniale, oameni care trăia 
AIE af, raokett gi corupţie, oare făceau carieră prin delaţiune, 

ş conspirație şi ohiar asasinat,. nu putea area oameni nor- 


comunicare 
i Sa nu sînţ 
veraele versiuni priviţoare la i 
ace 
incompatibile atunoi cînd: nu sînț rr embieee d apte Lut scade 
Li 


rin 
glilor legate de confuzia patrimonială ainuze oare privilec 


'simţit pulaul oreşterii val 


ismele sale sațelites atea acestei instanţe . 


E c/d Ape e 


Machiavelicul Brucan, mentorul politic el PCR=FSU, e 

ului de nemulţumire care ameninţă re- 
gimul elevilor săli, Acest vechi stalinist, mai implicat în dis= 
trugerea democraţiei române decît oricare din nomenclaturiştii 
actuali, se dedă la sforării de culisesoce-i îngăduie să se ser- 
vească de alţii fără a risca el însuşi, | - 

Aga cum a făcut gi în Decembrie=după cum a mărturisit,îr 
fine, publio=oînd sutele, poate miile de morţi cîţi a făcut 
nrevoluția” au folosit reugitei wmei conspirații de iniţiaţi 
motivaţă de răzbunării personale şi interese patrimoniale, 
Nemulțumirea crescîndă a românilor nu trebuie să mai fie 
deviață de conspiratori, Poporul nu trebuie să se mai lase indus 
în eroare de discursul unor oameni ca Brucan, ale cărui critici 
la adresa lui Iliescu, făcute pe tema democraţiei, țin doar de 
rivalitaţea personală şi de lupta pentru putere, nu de solidari- 
tatea ou poporul române 

Deoi,ăacă decolonizarea şi decominizarea nu se mai pot 
face în mod paşnic gi o nouă insureaţie se dovedeşte inevitabilă, 

oporul român nu trebuie în nici un chip să se mei lase-antrenau 
LA vărsări de sînge destinate să folosească din nou unor scopuri 
străine de interesele sale, 

Oricare ar fi ocolișurile gi întîrzierile ce ni se pot 
impune de către olica la putere marşul către democraţie nu mai 
poate fi oprit, nioi pasul lui-încetinit, Cum nu poate fi întâr- 
zieat triumful Adevărului şi al Dreptăţii care duce le Nirembergul 


comunismului, 
Peris,23 august 1990 


Nota ediţorilor, 


Pitlurile sînt modificate, în unele cazuri, de cei care 
ediţează colecţia caietelor "Din documentele Rezi:stenţei”, 


ION VARIAM 


Născut la 8 iunie 1938 la Bucureşti, Refugiiat politic în 
Franţa din 1965, naturalizat francez din 27 august 1971, Fiul 
lui Horia-Vladislav Varlan - inginer şi el doamei Elisabeta Varlea, 
năsoută Rossetti, ZE 

' Străbunii săi, Dimitrie Șţirbey-prini domitor în Munte= 
nia, Grigore Ghica-domiţor în Moldova, generalul Radu Rossetti- 
fost ministrul Educaţiei(1941), 
Stuăii: Institutul Francez de înalte Studii, Liceul 
I.I, Caragiale, facultatea de Filologie şi Arhiteotură-Bucureşti, 
Diplomat al Insţiturului de Studii Poliţioce, Membru al Consiliu- 
lui parohial al Asociaţiei Ortodoxe Române din Paris,sl Asocia- 
iei Prietenilor Fogtilor Deținuți Politici din Roinânia,cotonda- 
tor al Uniunii Românilor liberi, 

A fost deţinuţ politie în două etape: 
2 1952=1954 (de la 14-16 ani); 
2) 1956-1963, perioadă în care a fost deţinut sau depor- 
taţ printre alţii şi ou domii Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, 
Marcel Petriger şi alții, 


; 


Pa IT e me e pe a ap area e 


după ca neam poţoliţ lo0anea,am plecat cu un ofiţer spre ă. 
Mergoem liberi, în pas de voie, fără petit a că pia 
senzaţia că sîntem alţii, După vreo 2 kilometri de la acest lagăr 
de triere, care urna să constată a doua zi că era foarte mare, 
en ajins în garăt 'o imensă clădire, frumoasă cîndva, acum în 
paragină, în mijlocul unui triaj imens, Turnul de apă din faţa 
clădirii prinoipala, retezat parcă de un ferăstrăa gigant, stră- 
juia intrarea in triaj, Clădirea principală era un imobil mare 
cu două etaje înalţa, ou camere spaţicase, fără geamuri, cu soîn= 
duri bătute la nimereală, în dorinţa de a aztupa ferestrele, şi 
care era tiocsită de prizonieri ce-şi aşteptau rîndul la vreun 
convoi, Nici picior de gentinelă, nici o pază, Se umbla brambura 
de la etsi la etaj, scările erau țicsite da soldaţi care se uitau | 
la noi cu curiozitate, Au fost aduşi aici pentu că aceasţă enexză | 
cuprindea pi două oamere destul de mari, în mijlocul cărora tro= | 
na cîte o sobă mare de cărămidă, ce cuduia gub presiunea focului 
gi în Jurul căreia, aşezaţi pe jos, pe cele patru laturi alo ca= | 
marei, răniții e A Arena Când Tamohitgal sia te izbea o căldură 
umedă gi nu prea plăcuţ mirositoare, jurul sobei căldura era 
puternică, dar cu cât te îndepărtai, apropiindu-te de fereatțrele 
fără geamuri, imţeai un frig ce te pătrunăea pînă la oase, Pe 
drua, ofiţerul ne-a spua că sarcina noastră era să rien răniții, 
iar Laeoare eşalon nu trebuia să cuprindă mai mult de o auţă 
de răniţi, 
Nu ştiam precis numărul răniților şi nici gravitaţea răni- 
lor, în afară de cei adugi de noi, Aşa că ns aştepta din nou o 
Muncă grea, Obigruiţi cu munoa de triere cunoscându-ne între 
noi destul de bine, ne-am împărţit camerele cu răniţi şi dea 
doue zi a început munca, Făceam can de două-trei ori pe zi navoţa 


ORȚII 


- 'RENUL M 
MIEATLOVOA în, Ahile Sari 


urta 


scara 
ul MinailoTOâ bfce se zuri 
Org văiagului de Ig e stăteau gata să pai E pie 
ie. se vedeau tostele oa dee din oare fu- 
imen ? 
şi pei rar opt de „pegieotile, ci riae Erata de pe 
îi 13153 fuseseră azvirlite re înceroatele zile 
oare tabla sat E tă panoramă trăda mul 
litar tre= 
ala frontal ţină mişoare, 1oi şi 0010 câte pie adente rost eh 
Pe sit Pa deîntunezioul serii, Şi Aecd Me al zăpezii, 
cea Pe ţei ţîrgiia valechii prin tere UI nitigarea sini stză 
20 ge 
Poate, E re ei de luptă sau poate minţile noastre o 
a un 


atio au reușeau pă vadă 463 £uleveră larg 


ală ş 
pe ulița princip Lă i = 
de cîte un mai luminată ajunul inului Nou nai rămăseserăn în jur de patru-cinci mii de 
i fa ae seamă de nimeni, spre o clădire nare şi ară de zi „prizonieri, majoritatea valizi, Cei mai grav răniţi luaseră deja 
at ul unei imense curţi, împrejmuită cu un EX Aaaa Ma 0 
n ceri găuri. în e1, dn btătocul aerVii? 3 doelugia ouviate 
epropiam din ce ce i 
zonânegti, it ra leii înțimpinaţi de zecile de ecldaţi 
ca se geti în, jura Boztrtp pEEgă peniza e nord în, preste 
am văzut mat nul:te clhdir ăpăăite. 1iseu să iasă un fun 
hornur ile, care întregi, care prâp es de ofiţeri prin= 
albicios, Am fost luaţi în primire de wm grup tra srl 
tieu probabil de sagirea noastră ş 
a matter noastră oa medici, oăoi imediat tr x 
spua cum trebuie împărţiţi Carti a o Dope ake jerlatiutee A se 
+ rămas-bin de, escorta noa 3 - 
Pepe ae sat fel de triere în camere spaţioage, 
destul de rit pi lare rula e Spit releă sooper tă = 
ini şi oîte o pătur oi-trei bolna zi 
păi j toţi, HE 4 ingurii medici de aici gi nise cădea o 
anjăn p 
importanţă deonebită, În curte, dintr-o clădire laterală funul 
ieşea oa dintr--o locomotivă, iar ugile larg deschise lăsau să 
iasă aburi dengi mirogind a mâncarea ce se pregătea le buoătă= 
ris pimotului de triere,wmde se asigura masa pentru aîteva mii 
de prizonieri, Ia scurţ timpyen primit pentru egalonul nostru 
masa caldă, oare conata dintr-o gamelă cu cagă de ovăz gi e 
„mă ou ceai, Era aga de binevenită această hrană calaă, căci 
n bltimele zile răniții primiseră numai: Hrenă rece, An înfule- 
cat deliotoasa oaşă, care plutea înto=im noi de grăsime, gis 


39 
/ 


tor al românului îi transformase în veritab comercianţi anbu= 
lanţi, Și aga,noi eram aprovizionaţi zilnic cu țigări şi mahorcă, 
de a căror provenienţă eram complet străini, Palciocoul, această 
formă de comerţ la troc;era o noutaţe pen noi,era un fel de 
"Laica Lazăr" la dimensiuni foarţe mari, acele zile mulţi 
soldaţi-prizonieri praotioau ţrocul în toată splendoarea lui, 

N-am ştiut nlotoaată ce aveau ei de vînzare sau de schin- 
bat,dar ştiu că avean ţigări şi bunățăţi culinare, care completau 
din plin raţia insuficienţă, im aflat mai tîrziu că prima fază 
a trocului se desfăşura în lagăr, unde şmecherii profitau de 
naivitatea fraierilor, iar a doua fază a taloioce, unde de foarte 
multe ori oXdeau victime localnicii, | 

Cu toate că trecuseră cîteva zile de cînd ne aflam în 
acest lagăr de triere, coupaţi cu pata zaa formării esaloane= 
lor de răniţi şi acordând asistență medicală tuturor celor ce 
aveau nevoie,nu aflasen că în afară de noi mai era un grup de 
ofiţeri închişi într=o cameră specială şi care nu veneau con 

32 


Y 


z Hi r : “4 


4 în noaptea d 
e Ne-am înțtinit ou e e 
teot on restul prizont0F1543, gând. ad poat it ardate Le taal ani 
înţii spre d 4 mii de prizon are soînteistor, care 
sealoă ie HER o ai splenătdă, 06 mădularele 4ă îndreptam - 
eo i 

4 putere» -) 1, Pe uliţe enimaţia era 
aeşi că: -. deorgioă, se£e Jagărul. centrale i ES ia Vei pate 
upur u Me 
mere: EPupUZic be lor, jar noi meriti 4 you, : 
irile mai blânde, ba wii 


ram şi Noi. Ă 
wgi la cap 
denie, Aprărts age într=wm loe mai mult,sau mai puţin 


4 în curînd von ajunge 
Da, şi» speram, incomparabil mai bine organizat, lucru esenţial 
„pentru noi,prizonierii, Ne cuprinsese in fel de bucurie izvorâtă 

- dinte=o imaginaţie ge lucrase febril nopți şi zile aaa ţa a înc. 
în grota=epitel de la Otraânce visan la imn lagăr organiza şi 
"Ja o viaţă care ar îi fost mai aproape de omenesc decît cea din 
hrubă, Atmosfera de Sărbătoare domea nu numai pe ulițele oreşu- 
iul care trepida cu cât se apropia searasdar r bufnea chiar si 
în iagăr, molipaind pe gsfii noştri, care vădit se pregăteau să 
întâmpine noul an cu speranţa unei izbăviri, Ordinele primite 
în vederea formării convoiului ezăâu destul de clare pentru noi 
şi am aflat că era cel mai nare eşalon ce plecase de aici şi 
îrebuia să fie pregătit pentru ziua de 1 ianuarie 1943, plecarea 
urmână să. aibă loc noaptea sau cel nai târziu în zorii zilei de 
2 ianuarie, După o intensă triere a celor mai grave cazuri,osre 


urma să fie conoentraţe în vagoene speciale pentru răniţi, oci- 


lalţi, marea masă, urma sk fie îmbaroaţi în vagoane de marfă, 
amenajaţe cu prioiuri de două etaje, aproximativ o sută-o suţă 
douăzeci de prizonieri înțr=iwm vagone 
dacă vom însoţi vegoeanele-spital sau vom avea acelaşi regim ca 
şi ceilalţi ofiţeri, Către orele 16 terminasem toate pregătiri1e 
şi urma oa a doua zi, la o oră ce urma să ni se comunice, să 
cepem îmbariardae î5 : i 
-am eptat împreună ou Georgică spre legărul-gară 
Înpe imâe d ela ata. Sa gzeon 


ț 


espre noi nu gţiam precis 


în toi, Fiecare | 


nu era cel visat,totuzi teama de 
Si pecunosou L: 
de sper i2Mao deceda roate că noi nu Stiai în ae peeis sosaai 
> i zi i = 
Eee ed ceva fie de pe faţa noastră, Zie din yzreo 
Dar, ca şi ei,noi nu ştian nimic, M-am dus cu Georgică 


în salonul de răniţi,pe care îi aveam î 
mai mult ca noi toţi plecarea, Am ep Afar ta ta 

Umbrele aerii se lăsau încet peste lagăr, L EET 
aprinaessră în intreg oragul gi de sus, de Pai rela zii 
două etaje, perorama oraşului în noa tea de revelion z, bre 
camuflate peste care fulgii de zăpadă se zbenguieu au = i 
cântecelor de sărbătoare, îmbrăcau întreaga atmosferă în Ser sa 
unei mari sărtători, revelioul, care face să înceteze Ele i 
tru câteva clipe ura, rivalităţile, răzbunările şi să a dă ea 
XS ISRO) acea ara; aragontea, ierțarea, înţelegerea, E ? 

Păcaţul ce] mare al omenirii este şi va răm? 
înţelegere, în ciia istoriei, căci niciodată şi copi zpia î a i 
rodit decît ură şi răul decît rău, Privind panorama oraşului s 
camuflat, cere trăia ajunul Anului Nou, nu cu serpentine şi arti 
ete Sep dune ago: se „ema iti încercau să împrăgtie,prin. = 

selie şi c ur estinse, tenebrosul 1 iu a rii 

durerii sina să război, - rap aria s3 mda şi 

Priveam departe, paste înţinse stepe albit 7 
Sîngheţate,. peste mii şi mil de case Seira în aaa ac la 
era paste mii şi mii de oruci presărate, Mă gîndeen ia o 
căsuţă, unde părinţii mei, în această noapte mare, aşteptau 
vreu secn de ia cei trei băieţi plecaţi pe frort, Eram departe 
de «i, dar bătăile inimilor încercate ale tuturor pă tnt ae 
soțiilor, copiilor vyenean prin eterul îrgheţat al stepelor să 
ae alăture inimilor noastre,formînd împreună in cor de clopote 
întru FIAA Gea da Edie că arati: de pace, 

în cân cînd i întorceam privirea n 
unde gedeau răniții, Era / linişte deplină, nici iza Se ee 
exterioriza, ci era ţinută acolo stinsă, resematţă, măi cu 
toţii primul revelion desparte de ai noştri , răniţi si valizi 
soldaţi gi ofiţezi, mediei gi bolnavi, şi toţi vibran în înt mp1 
narea wmui en nou, În care ne punean cu disperare speranţe în mai 
binee liniştea care domea în odaie, cînă nici im cehi nu era 
Sona şi. toate minţile tresze, an auzit cel mai frumos pluguşor 
m stindu-ne şi umpiîndu-ne inimile de bucurie, Era rostit cald 
îns, st, ou accentul moldoveneae al vrewmui fiu al Vrînoicaei,Ca un 
miracol, atmosfera -tăcută a oamenilor dîn spital se transformase 
înţr=w pronaus de catedrală, în care noi toţi cei prezenţi 
asoultam glasul tărăgănat al colindăterului care parcă venea de 
departe, de prin locurile primului descălecat, să ne țină trează 
oongtiinţa unor obiceiuri şi datini care fac parte integrantă 
din esenţa neamului. 

Amedamit întrun ţîrziu,fiecare cu visurile noastre, 


în noaptea primului revelion în pribegie, 
A doua zi, o si frumoasă senină, ulițele oraşului 


. traumatizaţ, acoperite de o zăpadă soînteietoare, îmbrăcaseră 


haina de sărbătoare şi oamenii veseli sesalutau cu tradiționalul 
"Snovon gadom", La noi, febra pregătirilor nu putea să alțereze 
atmosteva de prima zi de în Nou şi toţi eram oupringi de o ve= 
selie nedisimulață, Spre zină, au sosit gi comandanții oare 
ne-au anunţat că spre seară ne vor Snibarcae Rrau în i Slave 
garniţurii de trena care trebuia să sosească din olipă clipă, 
33 


ştiam să 
gi mai cu 


încordare» căci 
e ceasuri de agteptte? și mă o înbarcare 
înd am fost adunaţi cei 
e întunericul, iu a împărţi convoiul 
| o & 
vag ăturalnilei? ononajate cu P Ea e atoalu 
nativ treiaeoi oîte o tinetă în 
locuinţele noa a Rotat cu o cugcă pen 
Fiecare vagon er ă, iar la că leit 
o; 
ei e aneretă împrovizatăyne păzea atacata Ela 
După ce an aazastai oaseă roate e aa e trensporta 
1 vagoane-spitals zimativ trei ora, trei ore de 
âuteavinog, Căci mulţi dintre 7 Distanţa pu era mare, dar 
iar ce isli ep depistat Sase E er donaii foarte mult ritmul 
îmbaroăriie 
unâe vom sta tr-un tirziu 
îmbarcarea şi noi-nu giiai îi fim băgaţi ou ceilalţi ofiţeri 
şi iată-ne invitaţi într-um Y & nai 
lan amărâţ,ce ieşea pe o gaur nare 
mică ae fier cu SI DZ îi parai li tepetaţi cu zăpadă îngheţată, 
tr - 
ez în mijlocul unor oameni ce se mişcau greoi ze 
podeaua îngheţată, iu i nărul 
prea mare de oameni împărțit la metrii pătraţi ai dugumelii nu 
% Şi tele ipbta 
vele chiroițe sau cu genunchii la gur cum sosisem Ş 
i îneânţelea că ni se oferiseră loourile de lîngă uşă, După ce 
fixânâu=se pe o verigă de fier de pe peretele vegonului şi cheia 
care s-a înţors în lacăţul r 1t,ne-an desmeticit şi ne-au 
tările fiină făcute, urma ca a doua zi, la lumina care pătrundea 
destul de slab prin fereastra mică murdară şi îngheţată,să ne 
După ce ne-am aşezat 
liber,atrîngi oa într-o menehină,am încercat să ne Iimgim 
că trebuie să petrecea tot timpul în poziţie yoga sau a Lee 
nioilor stilpnici, cei oareogi odihneau în chip de martiri 
şi petzu de ofiţeri nu puteam să ne multumim dec 
stat pe gezut, ohiroit, Pra o ploblemă n grea dsoî sili 
mod intenţianaţ, nouă ofiţerilor ni 
Vagon,dar Ep te s-a rezervat un astfel de 
abei ttlu că În afară de uga carenui s-a de sohil e decât o dată aupă 


ar 
Erau ultimele o mod rea, Nu este Ugo 
arnitură lung de aprozi- 
aouă etaje, € arouraul deplagăriie sertinelă, 
au "ornatet'ob 
Si cîinele 1upe e şi an fixat 
barcarea a durat epoca rau transportaţi pe targă, 
iar ceil şi întuneric 
0ătre orele zeoe noaptea, luase sfîrşit operaţiunea de 
a-a degis, de nu ştiu ageri având ca unică mobilă e sobă 
ata să se E: la lumina felinarului ofițerului care ne-a adua 
i epla Nesau făcut loa au chiu cu 7ai, căci num 
ne conferea decît posibilitatea de a sta în şezut 
am auzit săngănitul unul lacăt gros ce închidea uga vagonului, 
întrebat cine sînten, le-am răspuns eu pentru toţi şi, prezen= - 
cunoaştem nai bine, . , 
pe putinul loco de lîngă uşă rămas 
picioarele, manevră imposibilă, însă riscam să nu stăm, am 
trupul coooţat pe un attlp, Dar orice am fi făcut, cei patruzeci 
Fă 
oamea şi ohiar lipsa tinetei, Nu ştiu dacă, întîmplăţor sau. 
şase zile . ] 
pentru cîteva olipe gi încă de vreo două-trei ori 


pentru a ne strecura noi doctorii 

a ohe 

E iona ii atit, nt orteat azer, 

ozate de: i ăla ni 
orele a ino "aşteptam să se omite perla eană 


34 


, 


—— 
AN ERIC i ec aa Bi i i aaa II Ea: 
7 Cita — - ai 


Orele treceau greu, frigil se suporţa dir ce în ce mai 
greu; cu cît înaintam „noapte, lătratul cîinilor ce patrulau 
de-a lungul garnuiturii, însoţiţi de tîrşiiţul "valenkilor" pe 
zăpadăy se amestecau cu ecourilor cînţascelor gi chiuiturile ce 
ajungeau pînă la noi în noapte, Din cînă în cind,cîte wm oftat, 
un suspin prelunz, o înjurătură printre dinţi în chip de uşurare 
veneau să spargă ini 3tea în care trupurile obosite şi chinuiţe 
lîncezeau pe podea, 

Drecuseră multe ore, frenezia primei zile din an trecuse 
de mult, irnuţiseră pînă gi câinii, cînd s-a auzit wm signal de 
locomotivă şi o smuoiţură de convulaie a zgîlțiit toată această 
masă enormă de fier,tampoane zi roţi şi scîrţiitul prelung al 
şinelor îngheţate a marca părăsirea triajului de la MihallovEas 

He argajasem în Ilwngul şi greul drum spre interiorul 
neosfirgitei Rusii, Acum apăruse nenorocirea gerului care se in- 
sinua prin deschizătura uşii şi pe care 81 simţeam ărept în 
ceafă, eu gi Georgică, N-am închis nici un cchi toată noaptea, 
neam foi în dorinţa de a găsi o poziţie mai convenabilă sau 
să n& acoperim cu ce sveam la îndemînă, în special cetele, Ne 
consolem cu gîndul că odaţă cu venirea zilei, pe lumină, ne vom 
rezolva problemele gi vom reorganiza nai bine spaţiul, Mergeam 
e câteva ore, ne obignuisen parcă cu trepidaţiile vagonului, 
iioepuseră să apară primele seme ale zilei de doi ienuariea 
hoeţ-âncet începeam să desluzgesc siluetele ofiţerilor, care 
păreau nişte mogildeţe chircite, care se migeau necontenit ca 
nişte musulmani veniţi să se închine în deşert, 

Cînd lumina se instalase pe deplin, figurile cu barbă şi 
mustăţiycu ochii injectaţi şi obosişi, cr” uniforme murdare,boţite, 
cu încălțări care mai de care mai scîlciate făceau impresia unei 
aglomerări de fiinţe venite din văgăumile pămîntului, 

Eram acolo azvîrliţi patruzeci şi patru de ofiţeri înce- 
pînă cu Col, Cezar Dunitrescu-un omule cu barbă neagră şi mus- 
tăi stufoace, ce-şi sprijinea spatele adus de wm basten împrovi= 
sat; Cpt, Mihăilescu-Ghiorul, 'm tip îndesat, cn o figură uşor 
înoruntată, poate din cauza orbitei acoperițe de wm cval negru 
de piele, care-l făcea să semene cu un pirat din mările Chinei, 
care sra însă wm tip simpatic,vesel şi de wm optimism molipsitor= 
gi pînă la Slţ,Cojooaru-de o statură atletică,destul de tăcut 
într=un colţ,având în piepţ o rană desţul de urîtă provocată de 
wm trazor ce-i străpwmasese pieptul deasupra inimii şi ieşise 
prin omoplatul stîng,: 

Am început prezentarea ou cei trei, căoi formau cazurile 
probiemă între noi, Restul erau de țoate gradele şi armele, doar 
nul singur=un sublocotenent, cu o înfăţişare de copil alintat, 
biană;ou oohii de tin albastru siniliu şi cu sâmbeţ feoicrelnic, 
îţi atrăgea art Era in obrajii îmbujoraţi de o febră mare şi 
frisonul ce-i sg itata $rupul firav, Nu aveaa teracnmetru gi cu 
puţinele medicanenţe cu care scăpaserăn an început să ne facem 
meseria, Cum dimineaţa aa observat că aveam vreo două bucăţi de 
lemme şi cîţiva bulgări de cărbini, aa aprins focul, Era o adevă- 
rată artă să vezi oum,cu două plachiuri de la cizaă, transformate 
în cuţiţetăiam surcele iin lemsnoduroase, pentru aprinsul focu- 
1uie (imp ce unui dinţre noi s-a oferit să se ocupe de foc, 
ceilalţi am început să ae aranjăn nai bine în vagon, să nu nai 
fin aşa de înghesuiți, Problema cea nai gravă era lipsa tinetei. 
„Am hoţărât să sacrificăn e gamelă, pa care am transformat-o 
țuoal, A dona mare problemă era cea a apei de băut. Singura 


mană cerească în mijlooul noasțru, -Era a patra zi de mers con- 
4inuu, cu zare opriri prin ataţii,pe Dica Ai 1e vedeam şi nu le 
ownoşteam numele, Se lăsase iar întuwmerioul serii, vîntul se 
înteţise şi mai mulţ, zăpada intra nestingherită, oprindu-se în 
ceata mea gi a lui Georgică, Cînd lătratul cîinilor de ază şi 
vocile răgugite ale sentinelelor începeau să se e pe ii) e era 
senm că în curînd von porni la drum, se auzea şuieratul prelung 
al locomotivei, urmat de jnevitabilele smucituri şi de scîrţii- 
tul SA fie al vagoanelor urmnite din greue 
pe se scurs vreo cîteva minute de mers, eran arcă pe 
de aprorimatiY â9isp lisat gi văzînd că denţimenţul nostr la tegirea din staţie, cînd un guierat strident şi o tei VIE 
lui şi cu a Us | să ne-a scos din anorțeală, Oprirea bruscă în noapte, zgomotele 


SĂ e goana e o împărţeam în 
a fost dată de de gheaţă,pe care 
soluţie : 4 andenesti - sta ese ies, fiecare reprezent înd raţia 
seci $ 
Piiaieă de iu dacă an suterit greanul de 8%âot e cra Pete 
ogistenţă priit mai 3 ventru spălatul rănii 
sobă, 2010 eesita 0 îngrijire aparte. Dar 
| rioasă nevoie 


; oaze aburi din piăntast | 


eee osibil de Fila propinerea 4 + 
an hotărite 9 | 4area urinei tuturor pentru = A - 
solutie eoleo zecilor de voci răguşite urlînd se amestecau cu lătratul ciini- 
oa ultină şi iai ni Poate frigul, poate i te de ali- lor poliţigti gi cu vuietul orivăţului ce venea în rafale;toute 
făceau ca mina moasţră să nu aibă mirosul usturăter de acestea ne-au făcut să oiulim urechile,pentru a prinde din zbor 
pi gi era un lic aproape incolar, Dureroe de triat,dar ordinele ce se succedan din zecile de guri ale ceasavoilor, Afară 
soi bianuit şi el şi noi ou situația, Dar Gun ipac apei făcea de Colea,oare ştia la perfecţie limba rusă, mai erau printre noi 
ae Sita să fie foarte mică; niciodată nun reugean să coleo-= şi alţi ofiţeri oare o ştiau: Cpt,Sudacesehi, Victor Zgurchi,un 
ară e ilentă, luoru ce se resimțea, prin spasne sublocotenent de administraţie mio, plin de nervi şi foarte abil, 
ulare, cefalee, apatic» în oriee caz mai suportabil decît Cpt, Cantîru-un om masiv, greoi, dar foarte bua canarad, moţi 
ses : lui, în colţul lut, awblocotenentul plăpînd căutau să prindă din zbor un orimpei din varhele ce se rostogo- 
mistuit de febra ce-i colora obrajii palizi cu două pe- leau în noapte, După cîteve clipe eram informaţi că unul din cei 
mari şi rogiie stătea Minigtit şi numai ochii de wm albastru trei mii de prizonieri, exasperat de situaţie, hotărise să eva= 
celest 58 soăldau în lacrimi, Peste tot domea posemiarsa şi 9 deze la iegiree trenului din gară, Cum ce au aflat ei de evadare 
aomenească de împăcare cu situaţia grea prin oare nu ştiu, dar zarva pe care o făceau, înjurăturile care se succe- 
i ohinuitor de încet gi trepidayaile, ce dau cu nemiluita, imveotivele la adresa noastră a tuturora gi în 
îie din toațe îneheeturile vagoanele, ne a0ompa=: special la a celui ce îndrăznise să le strice liniştea, ne can 
iau ca o prezenţă aonară ee făcea parte integrantă din tot ce dpi: Ca toate că eram închişi şi puşi la adăpost, totuşi 
ne înconjura, Hăceani nu taţii, în dorința de a economisi cât nai te iam emoţiile evadatului şi fiecare ne rugaa pentru reuşita 
mul$ energia,oare era pe terminate, Simţeam nevoia de a ne privi lui, Vocile se înmulţiseră, acum jastItioae şi civilii antrenați 
în dorinţa câ.prin intermediul privirilor să ne comwmiocăm doria=' de solăaţii cere erau înnebuniţi de grozăvia evadării, Nu faptul 
ţele eranţe le sau să primim ourajări, Deodată,o voce caldă în eine conațiţuia pentru ei un lucru grav, ci lipsa la număr 
a Bin dorinţa di care nu msi corespwmdea la predarea noastră la capătul drumului, 
Aa bieoare dintre noi eram wm număr, nu b fiinţă şi el trebuia să 
fie predat indiferent dacă era viu sau mort, Era să aflăm mai 
târziu că morţii erau pd în vagoanele de la urmă. Se nai 
auzeau esțompat vocile ce lătrau aidoma cîinilor legaţi în 
seărrile lor şi eram fericiţi că înţunericul nopţii iţise 
năluoa evadatului, Se sourseseră cîteva minuţe de linişte,se 
auzeau doar rafalele vântului sălbaţic ce şuiera strident, cînd 
din nou vooile,ce se pierduseră, începuseră să se audă din ce în 
ce mai puternice Acum,vocile se amestecau cu i sera întţre- i 
+ăiate şi repezi ale celor ce goniseră după pradă, 
ele ionelile,amesteocate cu gemete scurte şi trerupte, scoase 
âe animalul hărțuit şi izbit neomaneate de pațurile de arme -are 
văswmau înfmădaţ, Le simţean, parcă rănindu-ne urechile, în noaptea 
de gheaţă şi viscole 
u mai respira nimeni, toţi trăiam momente de Srozăe 
Ș treagă această procesiune de fiare ce înjurau, aneste- 
cîndu-şi balele cu balele cîinilor ce sohelălăian, s-a oprit în 
faţa vagonului nostru, Era întâmplător sau vroiau să ne dea 0 
lecţie nouă,ofiţerilor? Asoultan monologul brutal al bestiilor 
au netericițul eovadaț,oe se pregătia pentru călătoria în împără- 
ţia lui Hades: "Ai vrut pămînt? in Lini Set adocar horoăiturile 
aonstitulau răspunsul, Un nos val de riseta isterice, scoase a 
beregăţile doapite de samahorcă, "Ai vrut pănînt??1" răsuna în 
noapte întrebarea, care-şi aşţepta răspinae Acelaşi amestec 2: 


rupse ţăcerea, invit îndu-ne să facem 0 rugăaiunee 
a fi mat aproape de El în aoeaţe olipe, propunerea venea aE ne 
ieri edi 12 da Eseul ă m letoceei suie şa lraatee 
nen a : 8 n orobenţi, Râmiou-Sărat, 
țeolog, care nu apudage primească Sfîntul Har al hirotonisirii,. 
Încst-incst firul povesţirii lui făcea să se deruleze prin d ba 
ochilor suferinţele martirului din biblie, venea să dizolve 
potirul inimilor noastre, lipsurile şi suferințele inauflîndu-ne 
ALA gi puteri cum numai oredinţa eate în stare să ţi le dea, 

sm asoultat au toţii într-o oucernică reculegere, Am simţit 0ă 
RA ORtA A voi fi singur,aţîta timp oît El s lăgiuieşte în Bine, | - 
IE îi ay Ze care-l voi purta peste ani în mine şi în numele | 
ie go AA ațe toate „inteznele care mă agteptau, $1,Doamme 
ac um ditasă ouă. a la E Aer iii În feed înpietzi te până 
sia unei mulțumiri prgi-egi î: AA te-ai ară dea em sa da Şapaee 

Ele e : ) 

ierti băiat țel ns şi seva de n tarile E 
îemAR leat înini, ditătoare de et rece şi sate da mă ddara 
soarele, pe oare mai mult terei re elenă în SM stastreni, 
îs înă tutiaVEeată „în paza Eoapizații1e aadde etenola Faţa 
ritual salvaţțor o aţă amul murdar, Aştept 
fa evocările făcute saga ii do afîat e inc A ela 
2. eveoisile tkoute  magiatzal de țeolegal serie ml scol 


ț 


mea Di E pr pai 


Bi casâ ce 2 le i] PR a a CE ap Cara ai 


SE 


gi izbituri 
borokiturigauehii/sii de oătea!” Diu8â+ za 
pistol mitralter Aa ce căzuse 


peste 


zârobiţă sălbatic 
ruiţă de gloanţe, 


„oare ne îngrozeau, c Sed lites 
al locomotive garaivura şi 


îşi lirei dormea o linişte apăsătoare gi fie- 


ceața semiobacură,. 
gi ian ear sufletego deţerminate de starea de veghe, Glasul 
ieologului venea să împrăştie greutatea clipele 

Era ajunul Bobotezei, se scursegeră patru zile de 2a 
îmbaroarea noastră şi uga,ferecată la plecare, rămăsese tot fere- 
cată, iar sourgsrea timpului era marcată de zorii zilei gi întu= 
neriocul nopţii ce venea mai devreme cu fiecare zi, Ne obisnuinta 
răm cu tot ce ne înconâurea , Vînţul şi frigul, care erau cmmi- 
prezente: în vagonul frigicer,nu ne mai deraniau atît de mult, 

iar mica rezervă de combustibi1 format dîn cîteva bucăţi ae 
cioturi gi cîţiva cărbuni, o: arimui am cu precizie mateaatioă gi 
le utilizam numai ie topit zăpada cu zgîroenie,folosină=o numai ; 
pentru topirea zăpezii în vederea spălării rănii S1t,Cojocazru, 
care,cu toate că era o renă penetrență a toracelui, reugisem 

s-o păstrăm neinfeotată, Era una din narile noastre griji alăe 
turi de Aita în ela sublocotenentului,pe oare febra îl misţuia 
cu fiecare clipă, chipul lui începînd să aibă amprenta degradă= 


rii fiziologise, Ascuţirea naaului, ied ina obrajilor proeminenţi i 


peate care pielea întinsă şi perganentat 
aprins, iar buzele de wm roşu vigin 

iaca lori Le din RA Lima La acpibena sir 
piraţia scotea duri eaiii Sa ga ae rii ala Pate ee 
vestirea unei morţi ineviţabile, 


avînd nuanţă de roşu 
eu 0 cavi= 


derea că î1 von put cepusen să ne pierdem încre= 
sultaniăe germane ce feat ținea e medicamente sub formă de 


nostru medioamentoa, con 
în lupta îmnotr Sp: 

pierzi un e amara E ereu să poţi aie ea ata pară că 
tot ce era posibil aă-l eh Iu Rad cei oinoi medici făgean 
spre căpitanul nostru, care ne . viaţă până-n lagăr, Câţ de- 


semmase cu cota lui de iapa, peciă curaj şi optimism, se re- 


dimineaţa zile 4 rar care o colectan în fisoare zi. 
ȘŞ Bobotează, încercan. să ne vai. 


+ 9 zi geroasă ca 
mul înţzoaltul, pene 


ă 


- marmorie, 
bolnavi erau asigurate, iar noi fiecare cu"mena"lui ne continuam 


E etica teza) luptînd din greu să ne stăpînim pormnirile din noi, 


 firavul sublocotenent, din colţul wmde dormnita ars 


| mezonanţă, de ţobă stricată, umplînă 


„cât de grea este suferinţa unei boli, 
- neputinaiogi, 


tru a ne nai încălzi, 

j Ascultama cu toţi povastea 3t,Ioan-oel ce rătăcea pr 
pustiu,lipsit de hrană gi apă, dar plin de credinţă şi E teze 
de Dumnezeu, Ficocare ne gîndeen la suterințele lui,care acum 
erau gi ale noastra,gi la minimea menei ce-i fusese trimisă de 
sua spre salvare, oaroam parcă, înohizînăd ochii,să vedem zburând 
gi pda til noestră ceva Balvator şi minunea nu întîrzie, trenul 
se opri într-o staţie,ze auzeau cwnoscutele dialoguri ale oameni» 
lor de pază, lătraţul cîinilor purtaţi de zgărzile lor, cînd 
zărăngănitul lacătului masiv de la ușă s-a auzit, urma! de un 
soîrțiit prelung al tipi îngheţate A printr-o deschizătură numai 
cât încape wm om, 2 ă ne-a aavâzii! în vagon in sac pe jumăta= 
te cu ceva tare şi un săculeţ mai mic legat cu sîrmă la capăț, 
Nioi un cuvînt nu a însoţit gestul necunoscutului de după ugă gi 
din nou soîrţiiţul meţalio venea să închidă uşa, iar lacătul 
ne-a ferecat din nou Priveam cu toţii cele două obiecte arwmcate 


ca o minune Yagone 
Mîna descamată a celui ce predioase "minunea manei" a 


deafăcut sacul ou pesmeţi negri şi tari şi săculeţul cu cuburi 
albe de zahăr, Am murnurat: "Perioiţi cei flămînzi,că aceia se 
vor sătural*, 

Iatăne fiecare în faţa unei grămezi de două-trei pătră- 
țele de auherin (pîine uscată şi nesgră de război) lîngă care 
erau câte ţrei-patru bucățele de z cubic de culoare albă 
mpărţirea se terminase de mult, rațiile pentru cei 


N-am văzut pe nioi unul dominat de ta de a se înfrupta din 
ratia lui, Poate grămăjoara din faţă ne'ua senzaţia de saţietate, 
Dar ştiu că în acea zi de neuitat, în zborul nebun al trenului 
ce ne purta departe în stepa asiatică, în vagonul cavou, prezența 
Lai înduleise amărăciwnea clipelor şi încălzea palele dureroase 


de ger, z 
i aga a apărut încă o zi,insinuîndu-se prin dreptunghiul 
de gheață murăară al ferestrei de vagon, neîndrăznind de altfel 
şi neavânăd putere să xenon raţia noaatră de apă. 
Merseserăm toaţă noaptea, cu mici întreruperi şi orele 


dimineţii se sourgeau în ritmul trepidaţiilor şi al meditaţiilor, 


iar micile precnupări gospodăreşti ne umpleau golurile între 
două gări, aducând o vas ipaie monotoniei, Nu lipseau nici glumele, 
acele clipe de destindere, pe care mai aveam puterea să le pre- 
sărăm, în dorinţa de a ne menţine echilibrul psihic, = 

Dacă Lt.0ojocaru îşi suporta bine rana îngrijită în pre- 
carele condiţii şi pe Gpţ,Mihăilescu îl ţinsan pe linia de plu- 
tire, reuşind în chip aculos să-i asigurăm utetaaio a de Mold, 

e 
febrei nemiloase, ne umplea inimile de jale, Vedesn cun cu fie- 
cars olipă mişcările toracelui se transformau într-o cutie de 
vagonul cu o tuse seacă gi 
lătrătoare, rezultatul unor eforturi ce consunau ultimele rezerve 
de viaţă, Aproape fiecare ţuse se termina cu apariţia unei spune 
rozacee la colțurile gurii,umplină încet întreaga cavitate bucală, 
De fiecare daţă eram lîngă el, Sidaae Eau saliva berea şi 
iraţiei redevenea nor , 

wiscoasă pînă cînd ritmul respiraţ At a & Hora de De 
asiaţinăa la lupta acerbă între viaţă şi moarte! 


Oare oîţ va mai putea lupta această tărînă de oa, din care viata 


trenul intrat 
se lăsa atât de fotul ae el se el Gta ăia ereebiaială în 
2 oprit prin s9 ilor care dădeau ordine scurțe 
staţie; 955 i Dad vooi.le senine 3 poat rez et totară 
32” "înoepusen Ti e pe se alimențeze întreg egalonul cu 
a [] 


ohideau,pent o 
0 1 în linigte gi ze distra ob 26 
se amestevau îi întecole 
goi 4 a faţa aaa beta SE liga, vkelaa 
În um ofițer al egalanului e loziţate să afle ce ae aa 
rau 1 nostru ferecate mureau de curioz “4 măi co oală - 
Vagoane he], Platat de atenţia ce 1 se got EP Fi pe pete 
Că printre ourioşi cîteva baregasi mai durâu gi apetisante îl 
i uz; 
zugaă Pe ofițarat pia sînt închişi 
SI ar tata ast Să Et ertoaldades Mai târziu,când dațorită 
faptului că aveau nevoie de noi; see ia pIRERR taierea menite 
”1ă onului aostru & 
Lor de i i dna abea curioşi au rămas deziluzianaţi cînd 
za = nu- le puteam oferi. decît tabloul unor satrî- 
+ foame şi frig,nespălație bărboşi şi cu părul ca 
i diiie răvăgită, Ne dădeam seena cStă deziluzie pe ei, iar ura, 
cara ar fi trobuit să apară pe ohipurile lor în faţa unor fas= 
nişti care le-aa cotropit ţara şi le-au stricat liniştea,făcea 
timent de compasiune 
Ier pia di 1 ain Se aa în vagon, acotean morții , care erau 
azi pe zăpadă pînă la coada trenului, unde erau atașate cele 
două vagoane mortuarb, Intram cu greu în vagoanele ticsite de 
prizonieri, care pe cele patra prioiuri stăteau înghesuiți ca 
sarâelele, iar din pauia aburului, amestecat cu funul înecăcios 
al imei sobe de.tablă,ce 8 
tam cu greu chipuri 13 morţilor, Mulţi 
cu dak înţelegere, căci prezenţa lor înserna o rajie 
de oare A 
4 După co aa inspectat cele aproape treizeci de vagoane şi 
am ajuţaţ la strângerea nouiui contingent de morţi,cere erau aşe= 
zați în aşa fel,încâț să încapă cât mai mulţi, ne îndreptam spre 


în plus 


vagonul nostru, cînd an fost opriţi de wm ofiţer, ce părea agi- 


tat gi chema de zor soldaţii în ajutor, Nu ne dumirean ce se 
întîmplase, dar la marginea peronului, pe o întindere de vreo 
douăzeoi-treizeci de meţri se afla o grămadă mare acoperită de 


zăpadă)la baza căreia prizonierii, forţînd baricada de sentinele 


oe păzeau comoara acoperită ou zăpadă, se ospătau ou ambele 
aatas, întulecînd din nu şţiu ce, zadar Sia ian sentinelele; 

jurau ofiţerii, urlau civilii, se trăgeau în aer rafale de 
rii E ata tza A Mega contin 

oase, ce lăsa să se prelingă de b 
be berii ee im talou ep 488 Fo tb rd he 
' de noi, cu - 

pe prizonierii hămesiţi de PE Erei să poa e ră o mae pi 


Mulţi dintre ei n-au mai eproat să ajurgă pînă la vagon: | 


alţii se tîrau încovotaţi de 
dureri atroo 
Size iar alţii plăteau prin vărnături E the Sare 


fost larg deschisă aproxi.| 


Cei patru medici an coborât cu. 


cotea mai mult fum decît călaură,aepis= | 
rămîneau ps loa, camufilaţi 


au să înghită nişte biluţe mici 
depus de sol- 


pentru nesăbuinţa lor, A doua zi,peste donă suta a 
neau să populeze cele două vagoan i paie pad ae 
gri ri a mari perle de o ricezie 9 pgoint e afecta 

e„am întors ou toţii în vagonul no E 
ceilalţi ofiţeri, oare nu văzuseră 2 fa ada Aete  Da 
şi, cu tot Izizul ce domea în vagonul nostru, era incomparabil 
mei bine decît în vegoanele de trupă, unde cei în viaţă îşi cooo= 
logeau morţii, împăryindu=gi priciurile cu ei în schimbul 13055 
raţii ce, pentru mulţi dintre e1,însema încă o zi de viaţă oîgţi= 
gată. Cu cita sacrificii gi renunţării la noţiunea de om se con 
îrunta această luptă pentru supravieţuire! Trăină pentru cîţeva 
clipe în mijlocul lor, mi-am dat seama cîţ de joasă poate fi scara 
dag drit umane, pe care tepot coborî foamea, frigul, 

lipsa noastră,cei din vagon au fost martorii wnei 

gltercaţii, aingura de altfel, dintre Colea şi wm ofițer rus, 
dmebuniţi de. dorinţa de a găsi mei mult aur,de la soldaţi le ofi- 
veri,rugii ne scoțoceau buzunarele, reniţele,încălţănintea,ne şi 
amenințe, renunţînd numai atunci aînă găseau cîte ceva sau,obo= 
siţi de căutări, ss lăsau păgubagi, Acuma ofiţerul venise parcă 
la sigur, Atras de eticheta vagonului,căci doară erem vagcnul de 
elită,nu concepea să nu găsească măoar o mică jucărie de aur, 
tiam că mulţi dintre noi ascundeau prin căptuşeală, prin vîrfuri 
e bocanci sau țivuri de mantale cîte wm obieoţ de preţ, ceas, 
îne1, stilou, pe care dorean să-l păstrăm seu în orice caz să-l 
vindem în olipele cele mai grele, 

Colea era mul dintre ei;avea trei obiecte de aurs o 
verighetă masivă, gravată ou data căsătoriei şi numele soţiei; 
un splendid ceas de aur de buzunar şi un stilou de auz foarte 
frumoa, Erau aşa de bine aacunge, încît trecuse cu succes prin 
toate percheziviile,fără nici wn fel de emoție, Ce 1-a determinat 
în staţia Riezan (căci aşa se numea marele Centru unde poposisem 
în ziua de 8,1.,1943),după şapte zile de mers continuu, imie se 
întîmplase tragicul asalt al movilei de ricin,pe Colea să facă 
acest troc nimeni nu ştia. Era să aflăm a doua zi cînd, înainte de 
a oficia împărţirea în raţii a alimentelor primite pentru stiloul 
de aur, -ne=a destăinuit motivul pesta l-em ascultat în 1i- 
nişte şi ou fiecare cuvânt îmi dădeam seama că gestul însema 
aportul lui la salvarea tînărului sublocotenent căruia, dacă 


„nu-i putean oferi căldură şi medicamente,o raţie silnică de paint 
i i 


zahăr gi o bucăţică de pegte,nu l-an mai fi menţinut în viat 
Cît despre noi ceilalţi, foamea ne chinuia nebăgată în seamă, 
l-an îmbrățișat şi nimeni din ceilalţi patruzeci şi doi de ofi- 


_ţeri n-au ştiut gi nici nu vor şti măreţia gestului, Impulsiv 


din fire,arţăgos, veşnic în migoare şi pus pe rîcă ori de cîte 
eri trebuia să ia partea vrewmui Saare Colea avea un suflet 
bu, cald, capabil de mari sacrificii, tîmplările celor şase 
ani de prizonierat îmi vor da ocazia să mai vorteso de el, Aşa 
că, aşezaţi în liniște, fiecare la locurile lor, a doua zijdupă 
progrenul nostru obignuit, Colea ne-a anunţat că rezultatul 
sokhimbului de ieri este bunul țuturor şi îşi cere permisiunea 
ca înainte de a împărţi mâncarea care consta din trei pîini 
negre, trei kilograme de zahăr cubic şi vreo patru-cinci kilogra- 
me de peşte sărat, dar foarte gustos, ra crea două raţii supli- 
mentare substanţiale: wa pentru ȘIt, bolnav grav şi cealaltă 


pentru It, Cojocaru oare necesita o 'suprealimentaţie, 0 linişte 
afirmaţivă aducea aprobarea noastră faţă de peoainacea făcută 
i destul de mări- 


şi,după-oe s-au pus de o parte cele două -raţ ZI 


Sai Ta . 


uzeoi şi patru de 
Am împărţit îrătoste, se Per acilea e Lil cai 
mai mult aec e 
di poeti şi surprize,de două ori 
Ea giuuui Pee Bă paiizu,PizDrijasgd,pentee 
v ria : 
> nai dea0io8, răootorii, isprezecea 21 de mers prin stepă 
a "€ e apropiam de a SA martie amestecate cu sbeta pase intra 
pă simţeam prin că au-ge în ceafa noagtrăa SI tut ee 
pir i cercau zadarnio să salte Ace oseni preeăsii 
dului ofiţer Sau a Să dana 
riveghie iminuează mişcările torac d 
dea Vedana-0ua tieapre aie e o înceţoşare, făcînd parcă să 
imăsese deschisă lare; Lasă 
sp dllogze asirul 040 sâbră, mtinile aşezate pe piept în chip 


vreo raclă de sfânt, agaycu 
ae rugăciwmei părea că oaie ia, pă lacrimi mari şi grele ce 


Krora ap 
ochii fiogi în colţul. e Era ultima imagine a ofițerului 
se prelungeau, pe ao pri de a tuturora nu i-au ajutat să 


ue page e moartea, Pleoapele nu mat Date au să acopere 


ului se răreau din ce ce, 
ochii şi ultimele arioniri cae paie 40 feste chipul schi= 
pînă cînd a rănes Pe primi aer s-a aşternut relazarea, pe 
nano cae ie tre ina unuia dintre medioi a coborât 
sapate Pen în în spatele lor ochii înlăbrănaţi de regre- 
pleoapele, inchizind =? te grea, apăsătoare, era primul 
tul despărțirii 4 The £ ei ce cuprinsese înţreg vagonul 
ofițer ce ne pirăsea, fotiastioe eeetia trăită, Doer elanul 
ne asoundea akipurile zăvăgi “aaa t De tetat ru iuni. ce-l îngo= 
teologulai în noapte oaiog 2 eiccă | Cele do zile pe care 
ic pei arta abea asa oa mata au fost chinuitoare pentru noi 
toţi: vorbeam în goaptă, reducând le minimum Dieu ile ontenata- 
du=ne fiecare într-o meditaţie impusă de lati pa Seul i, 
în lumea drepţilor, Nu-a trebuit să-l ări 3 Pi = E mam e 4 
voit acest lucru şi numai deschiderea ugii gara ter aus fe 
zincki a pus capăt unui priveghi lung de aproape trei zile, ză 
în dimineaţa zilei de 22 ianuarie 1943, o zi senină şi stirea ş 
cu un soare frumos, dar cu dinţi, care inveda vagonul,f azi irma 
să înohidem oohii-neobignuiţi cu lumina lui dupăo Gouă= 
zeci şi una de zile întunecate, An rămas surpringi oînd am fost 
debaroaţi prinii, Explicaţia? Noi trebuia să fim repartizaţi ge 
eşaloane, Ne-aa auzit chemaţi prin cunoscutul cuvînt “yraoiloăci 
vraci eram noi, medicii, şi la propriu şi la figurat, Am foat 
duşi la o extremiţațe a peronului, unde un grup de ofiţeri de 

la noul lagăr vroiau să ne cunoască şi să ne dea ordine. Mai 
departe de ei, vreo patru-cinci bucătării de campanie erau sub 
presiune şi de aub capace aburii- fierbinţi se înf1ţeu împrăştiini 
un miros amețitor, Hi s-a spus că fiecare prizonier va primi 
hrană caldă, apoi, în egaloane de cîte o sută, vom mării spre 
lagăr, Houă ne revenea misiunea de a-i încolona pe rînduri de 
câte cinoi şi de a trece în ordine prin faţa Duobt ări ilor „pentru 
a-şi prini fieoare raţia, Coborau pe rînd din vagoane ,lăsînă în 
urma lor în fiecare vagon cîte un număr de soldaţi cere demult 
înei a44Tegă Devoie de raţii şi aga an putut conitata căyain cei 
pa | 9 Sova de oameni,an coborit pe peronul gării aproxima- 


| 
| 
| 
| 
| 
| 


i 


$ 
| 
ţ 


- binte, venit după aproape 


| 


:tiv o mie patru sute Szapuri inerte, 
4 p 


ioboran aa bălaeăaeti st 

coborat sa eeu pe pioioare dânau+1 

de vînt, nu era un lucru wgor, cum ni l-am otet re Să 
Mirosul cagsi aburinde, ce ae 

ce oaiai făoea să 

o mai repede să pună mîna pe ra ie,4A 

Pg eaararpra A drarle ar. tata ceasta producea dezorâine 

ca Cart aie pa cînd devine wm fensmen 

aspecte de dezumanizare colectivă 

dar foamea mi se părea în acele momente mult mai grozavă, avină o 

destie, Cu toţ e 

zeci şi suţe de i 

ce abia puteau ţine gamela, erau a aa spre polo= 

, 


Şi câţi, Doarme, n-au plăţit cu viaţa, acest prînz fier- 
trei săptămîni de post ascetic, Alţii 
aveau obrajii arşi, mîinile fripte, erau desfiguraţi, 

la sfîrşitul acestui ospăț mecabru>prin aspectul ce ţi-l 
oferea foamea decerebrantă, victimele zăceau linişţite pe zăpada 
triajului,  iîmpăcate parcă cu senzaţia de saţieţate, Se scurse= 
seră destule ore, trecuse de mulţ ora amiezii, începuseră să se 
arate primele semme ale înserării, cînd au început să se formeze 
egaloanele, ; 

După o disouţie quasi-amicală cu locoţenetul-major, un 
siberian zâravăn şi roşoovan, care era comandantul eşalonului 
de pază, cu privire la soarţa noasţră a tuţurora, a ofiţerilor, 
acesta a cedat rugăminţii noastre ca țtoţi cei patruzeci şi patru 
ofiţeri să facem parte in ultimul eşalon, care trebuia să 


" lurigul gi tristul convoi al prizonieriler, 


Lagărul, ţinta gînduxilor noastre, nu era departe, după 
spusele ofițerului comandenţ, care ne asigura de o primire şi 
condiţii bune, Dargycum ra localnici aprecierea disţanţelor 
era direcţ proporţională cu imensitatea spaţiului înţinselor 
stepe, era să aflăm şi s-o simţim pe pielea noastră că numai 
cinoizeoi şi doi de kilomeţri era Asta ce ze cespărţea de lagăr, 
Poaţe, dac. an fi ştiut-o de la început, nimeni nu s-ar fi încu- 
mstat să o parour 

Cînd primul eşalon format şi pregătit de pinetra na 
arat de convoi,unii călări, alţii pe jos, însoţiţi de cfinii lor, 
era pe punotul de a ne părăsi, l-am observat pe Li,major stînd 
de vorbă au un sergent uzbec, căruia îi transmitea ultimele 
ordine, Cuvintele nu ajungeau pînă la noi şi numai traseul pe 
care l-ar sţrăbăţut ea ultin eşalon ne-a descifrat en ordinz= 
lor date de conandanțul convoiului, Se lăsase de mult esa, 
frigul gi vântul zece ne frigeau obrajii cu mii de ace, dar gin- 
dul că La ourînd von ajunge lagăr ne dădea puteri, Rănăsesen 
aprozimaţiv două sute de prisonieri ce stătean strângi,înccndu- 


43 


ce se migoau nez. 
sentineie şi sis acegtia nu ne 


D i tră, ba mai 
1 împotriva noaati e 
nioi pozei erau ea pour art n | 
d segetit e3a ahoncă ce le P Și 
e 
făcute 


oua rul oare se 
ine i dohiă absolut indispensabil pe 6% 
ţe de centură, sa noastră se ipdeae a Pepăesosai 
înteţiise3 atîrgit» aştepta dna ordin soldaţilor se ageze 
oman 


4 dat formarea egalonului e 


A nonă ne-a 00a cau resimţitescăci frigul 


im, Nu ştiam 

am nevoia să ne mio 

ini stea în apa gt vintetaasorora. ta și mata, după &protpe 

Cami uoeniz, zetzăimă tente oride 22 spre 23 senuarie 1943, 
nai b ? 


x 
ară re re ră wnga odisee a acelor. 


luaseră locul lor 
şi sentineleie 5 de altul,avînă 


3reau n10 
mult, 19 PEre0a ei 


Cele cîteva ore ae stat pe 100 


isonierate 
5% nupă se ne-au Snoolenat rpm 1 avân 
ge paEintusoanei pe IR.Comandanta e P9TR, d arumtvbtătorie, 
xi. După oîteva dpi eşaloanelor anterioare, aa 


pe oare zăpada p o aşezare mică, ou oase răzlețe, sără- 
intrat în satul Viazieietn car” oi şi colo oît e biria esa 0. 
oăoioazee SPitou ou interes disimulat la Sa pantele sită 

teza unui sat ridica probleme de vigi gîndea să părăseas- 


- gărzii deşi oreâ că niei unul dintre noi nu se 


xânduri de cîte pineiș finindu-ae de braţ,de 
z=8,gi viteza ce 
an a di târan nai 


Georgioă, iar 
ein ze cu Area a ba ase 
pe paroura, lăsasen satul fe D = 
Pvârlite 1a rireeplete taci părea un sa 
după cîteva mute de me 
săi EcEai Cpt 
E 
şi anale, era să aflăm mei țîrziu,fuseseră găzduiţi prizonierii 
040Rezăs 
2 Mergeam țăcuţi, zidicîndu-ne du greu pioiocarele de care 
arcă atîrnau seci de k1].ograme şi prima mărturie că eran pe 
Pp 
„drumul parcurs de celelalte eşaloane ne apăruse în faţa ochilor, 
Lateral faţă de drumul nostru, trupul dezbrăcat al unui prizonier 
edihnea linigţit pe zăpadia înrogită, Ku ne puteam da scana ce 80 
întîmplase, îl acnsideran, wm aocidenţ şi ne-am întora eapul de 
la esîndiţul din pădure, înceţ, pe nesimţite, cum privean n 
înainte, în dorinţa de a descoperi cît mai repede siluetele bară” 
fie n-aa observat că egelonul nostru se întinsene, destrămîn- 
cet iar cînd mi-am întors capul, din masa oompaotă de 1a ple= 
are, eran aouna o îngiruire de oameni care mergeau fiecare pe 
Doi vicata lui. Humai.oele două-trei rînduri de fe început îşi 
pâstrau witaţea, restul se Sugiraseră pe o distanţă pe ca- 


2 nu o Pate doliniţa, Pauzele făcute din ce în ee mei desne 


mase 


să în afară de starea noastră de lozae 


Pa E O a ap 


| 


i 
| 


Sonrot ta AP aa E 0 


_era o agohie dslem care niserise în 


Pr E ERE a o CDI DEEPIR DI casa Area 


ajutau să ne strîngem rîndurile, iar trupurii 
stinga şi pe dreapta drumeagului de păduze, e id meri ia DE 
celor ajungi în lagărul liniştii cereşti, Mu mai erau accidente 
ci probabil mărturii că multora li se terminasencombustibilulu.” 
2rupurile inşirate-unele dezbrăcate, altele descălţate, prăzi ; 
ale instinctului de conservare elcslor rămaşi în viaţă exprimat 
la modul 091 mai abdecţ, ne făceau să ne îngrozin şi să simţim 
şi mai mult frigul s. întunericul ee cădea peste noi, Tăcerea 
nopţii era întreruptă de urletele gi lătraţul cîinilor de- 7oei- 
22 regis pe sase popa îndemmau la mers biețele umbre 
sleite de forţe gi, rar de toţ, de cîţe o rat = 
aitralieză, E) : > ală scurtă de pistal 
Eram prea obosiţi să mai putem gînăi şi nici n-am f 
vruț să credem că putea să se întîmple şi pei ceva, Dar Daca 
vrele ce se înmulţeau şi scurtele rafale de piaţol-miţralieră 
au făcut să ne trezească din amorțeala oboselii şi a gerului, 
: Acum împuşoăturile se auzeau mai aproape şi ne=am hoţă- 
rît să rămânem şi noi puţin mai în urmă, o 
Colea dădea seme de oboseală, provocate mai ales de o 
jenă dureroasă pe cars o simţea în talpa piciorului sţîng, care 
cu Sisoaze pas se accentua e 
cepuss să şohiopăţeze de-a binelea, făcea eforturi din 
ce în ce mai pari de a se folosi de el şi practic era pe punctul 
de a renunţa să mai meargă, Cînd probabil ajunsese cuțitul 
la os gi luase hoţărârea de a capitula, lucru echivalent cu 
sinuciderea, am schimbat macazul, Rănăsesem în urmă cu aproxima- 
tiv o suţă de metri de capul coloanei, cînd Colea s-a trintit 
pe zăpaâă, hoţărit să nu mai facă un pas înainte, în zadar au 
1ost rugEninţile mele şi ale lui Georgică; căposul de Colea 
ştia wa gi bună: să-l lăsăa în pace şi să ne vedem de drum, 
osle cîteva clipe cînd încercan să-l convingem că în 
nici un caz nu-l voa mea dar să-mi dea voie să-l descalţ 
pentru a vedea ce se întîmplă în bocancul lui, o scurţă rafală 
ge venea de undeva de aproape de noi ne-a făcut să scrutăm semi- 
întunericul, La aproximativ douăzeci-treizeci de meţri de noi, 
un prizonier ajuns la capătul rezistenţei îşi primise pagaportul 
pentru lumea csalalţă, Şi: într-o olipă era să Sarolta că nu 
vreun eccident banal oprea "maginăriile stricate" de a ajimge 
în lagăr, ci mărininia celor de pe lăţuri, care nu puteau să 
suporte. suferinţele sezenilor, Am rămas pircniţi lccului,puţinul 
sînge îngheţat parcă în vine se încălzise ca prin minune şi 
creie?ii ne ardeau dureros, "Vezi,Colea,ee ne aşteaptă?!" Și, 


arbori, ale gloanţelor cevpecetluiseră pentru totdeauna stigna- 
țul morţii pe chipul soldaţului nevăzut şi necunoscut, mi s-a 

deolengat o reacţie, care,fără să-mi dau seama,fusese salutară 
atît pentru Colea, cît şi pentru noi, M-am repezit la piciorul 
stîng al lui Colea şi, cu mîinile îngheţate pină atunci ce ge- 


_meginal, sub imperiul "caSpec macabru multiplicat de sutele.de 


rul de pesţe — 350, am început să desfac şireturile, trăgîndu-i 
bocencul din picior, Luat prin surprindere, Colea părea un copil 
ce: mă privea negtiind ce să mai spună Cauza şchicpătatului 


cane fără s-o observe 
în graba schipării, Acum, neircălţat, ne privea timp pe emindoie 
şi zuşinaţ de propia lui încăpaţinare şi s-a ridicat cu ajutoru- 
nostru, An pornit toţi trei, Colea în mijloc sustinut de umeri 

de mine şi Georgică; lăsînd în urnă prince iazul ce nu mai repre- 
genta decît un nunăr, Păoean eforturi să ajungem la locul gi 


+ 


Colea părea frămţ, | 
_a ajutat foarte multe rămsa, 
şi aEpăoaii a Are voată durerea din picior eCând' ax *. 
u 

ASE 9 cootenentul ne 
cu chipurile noastre sau : i prhă : | 
nigte OrQinee . e agezăn puţinydar 1-a» pe Codea, 
zoanat vroia să 4008 sohiopătînă, Bi repiai spre | 

Ga pe ae Xteaa de cîteva minute de varbă gi faţa 1o0cote- 
st i aprobă cele ce-i spunea Colea,cars a-a 
iar noi înţelesesen oare a fost scopul | 


- t oă n ne putea ta 
: e aproape opt ore, fără să gtin cît am parcura şi o 
dag EA e ătorii pa De acum, nu se mai auzeau împugoături şi, | 
înşn=w târziu, olopoţeii înde Îrteţi ai unei sănii ne vesteau 
apropierea lagăr că departe de noi gi puterile 
ăeju slsite ne lăsau pe mulți dintre noi pradă unei deanădesal,a | 
inevitabilei renwmţări la lupţă, Era greu să poţi descifra pe i 
feţele crispate de frig şi foame hoţărârea de a lupta san a i 
ren Vă : E ţ 
= înainţarea era diz ce în ce mai anevoioasă, mişcările ; 
: păreau mai dezordonate dig oauza menbrelor dezarţioulate de efox-. 
turile  supraomenegti, iat pauzele erau ordonate din ce în ce 
mal des, Practic, după fisoare doi-trei kilometri de mere, luam 
pauză, căutînd purcă în cele cîteva minute să ne reîncărcăzmi cu 
energie, Din nou aceleaşi eforturi de a ne ridica de jos, dee 
sie ză ea Ara MIŞCaTes | - 
troun tîrziu, s=a comandat o puuză mare, încet-încet, 
ooloane se stringea spre capătul ei gi, cînd ulţinii prisonieri 
„se apropiaseră de noi; ni s-a comunicat-oă în ourînă vom ajunge - | 
în lagăr, iar în jurul Erupului de soldaţi de pază gi a1 ofiţe= 
Xului se.duceau discuţii vii cu alţi aţi şi ofiţeri ce veniseră din 


gresi 
partea lagărului, probabil îngrijoraţi de întîrzienea aosirii 
oanvoiului nostru, ; 


drupuri-grupuri. de prizonieri se aciuau pe lîngă câte wm . 


100 ce apârea ce din senin dîndu-ţi impresia unul ţablou de i 
exploratori norăioi într-un popas pe nesfirgitele întinderi albe | 
'ale aetetet, polazea 3 7 Ai: g 

atăam fost atragi de un fum alb. mumă a: miros 
de- prădeală râînoeaă, ce a Apt ou ua 
indreptat, către e] gi a eta a En e IRpă oi. Man 


: at=în noapte la luminile £15că- 
rilor ce proiect zi p um 
oiseşi în ptseudza tes secat featani ae ale, onăee soro 


aer Por RI 


alai i) un Nae e cană ce 97 : 
Ă i 3 vea Loc um oapăţ neobienulte | 
ziton, inel de ototita oDroțizate, pan stărmână Bogempea SItoi- | 
lă 
i 


b văpaia f1ito 
Ounva vreun răazăuăe io văpaia irilar şi atenţi oa mu 
eri Gr sed, Văduvenaaă de bimăţatea i.e Câîna a. 


. | 


„ descoperit acest "tezaur" o 


fe a 


înceroat să mă apropii mai nuiț 
care mă priveau ca ze m posibi 
tat o 


să pleo, M-am înde 14iva 1, fa 
reprezint pentru e ge era Peste Daca pă ea. 
tablou înspăimîntăţor ; pizeturi 1 gi negrs,din care iegea 
wn miros groaznio, dispăreau gi ie de guri”ce hăIpăian,neste- 
oînd în neștire mase aceea puturoasă de piele şi unsoare, Alţii 
ţineau fericiţi în mîinile îngheţate cîte o bucaţă de talpă sau 
carâmb, 0 halsă de căciulă juzoană, din oare blana arsă lăsa să 
apară pielea scorojitţă de flăcări, Am plecat în ozit, aimţind 
cum mi se întorcea stomacul pe dos şi parcă avînd în gură sen- 
zaţia de salivă rînoedă, Cât de puțini oamenii erau cei oare, 
conştient, aduceau pe semenii lor condiţii de suboameni,ţrans= 
formîndu-i prin foame, frică, teroare, în siţuaţii în oare în 
condiţii normale niciodaţă nu ar fi ajuna, Diabolică morală (// 

Totuşi, vele aspecte ale acestei inorsdibile forţe de 
decerebrare gi dezumanizare care te aruncă foamea încă nu-mi 
Zuseseră desooperite, 

Am ubservat la un moment daţ im fel de agitatie prinţre 
prizonieri, oare, ă atragi de o forţă nevăzută, se eptau 
spre un loc mai îndepărtat, Am înţrat în girul de prizonieri ce 
dispăzreau în pădure Viţi de întuneric, Acolo, undeva, pe 
harginea wui lac,o moviliţă acoperiţă cu ă ascundea trupul 
îngheţat al imei vaci, venite probabil la pat, Cum şi cine a 
a rămas şi va rămîne pentru 
mine 0 enignă?, Se năpuntiseră asupra animalului mori cu fel de 
fe] de custuri împrovizate gi fiecare îşi reteza cîte o haloă 
după puteri, Unii, grăbiţi, îşi umpleau gura cu bucăţi de carne 
fezandată, alţii se îndreptau spre a le prăji, 

Au trecut de atunci aproape oinoi decenii şi ori de cîte 
ori mă năpădeso aminţirile, imaginea l-cului îngheţat, iluninaţ 


ul ochilor lar, 
țeles că trebuie 


: eerio de razele lunii î1 ascoies cu hoitul animalului îngkeţat, 


ce dispărea rapid, sfigiat şi înfulecaţ animalic de posedaţii 
foamei, Reîntors la ai mei, le-am povesţit cele văzute, iar gîn- 
dul_1la ce va urma du ă.nesibuitul ospăț ne îngrozea pe toţi, 
cepuseră se migte şefii noştri, sem că trebuia să 
ne pregătim de drum, Ordinele începuseră să se facă auzite,fluie- 
răturile în noapte chemau pe cei ce cutreierau pădurea pentru a 
găsi hrană îi întram tîrziu ne-am reînceput marşul, | 
După spusele lor,mai avesn de parcurs vreo patru-cinci 
kilometri, dar în realitate mai aveam exact gaptesprezece kilo- 
meţri, Cine putea să-şi imagineze că nu parcursesen decît trei- 
zeai gi trei de kilometri în cele aproape opt ore şi ceva de 
mers? Cu Colea agăţat de umerii nogtri,eu şi Georgică simţeam 
din ce în ce mai nult povara,ba ch Georgică dădea seme vădi- 
te de epuizare, Colea simțea şi el trenurul corpurilor noastre 
vlăguite şi la fiecare opințeală ne ruga să-l lăsăm singur, Aşa 
cun mergeam, deodată toropit de oboseală, an văzut în faţa mea 
îmaginea unei femei în alb,casre;întînzându-mi mîinile, mă chema 
spre ea, 0 aveam în faţa mea, la câţiva paşi, cu msinile întinse 
şi eran atras de o forţă nemaivăzută s-o urmez, Realitate sau 
Fata Morgana? n zadar oreierul meu înfierbîntat se chinuia să 
dezlege misțerul, Era o minune sau halucinaţii din cauza epuiză- 
rii??/ Din olipa aceea, ca printr-im mirscol, oboseala s-a topit, 
lăsîna 1coul unei torţe ce punea ta Eta pa a Lin indiene si 
să nu-l mai simţ pe Colea ca o povară, iar paşii să se mişte £ 
dureri şi peticniri, 4Ţ 


PN N 


sare de transă gongtienţă» ait nd de ot 
kilomeţri de Dar9 pînă Za fluoa cu mîinile 

oei gaptesprezece 4 privind înainte 8 viaţă, "Frumoasă şi 
ceea ce nă eee oi un magnet aăiă tot ae ele A toţi, dar 
albe, ce mă at? Şi aţie In-vor spune mul Xluoii din zorii Qimine= 
salvate SE a gînăurilar mele Şi dul îngheţat prin pădu. 
ți ina spre 23 ianuarie 1943, de Pe, 

Lit ă destram năluca din faţa mea şi 


remenâtă. i 
res, încă sie ai tăoi mevolal e dus până-n clipa cînd primele 


magn ăpo 
Ap en ale size becuri în noapte; suspen 
€ ărule 
tu ţ anunta 7 aie douăsprezeee 
ţa, primele lumini din prepo as a să apară contururile estompate 
mai Vigioilea Z 
ale barăciilor 
alvar cu p 
oare, în SEE E e aor dizohise B19, Nu e doritului"! lagăr,aştep= 
ee ei Ep Er cfirgiă sete he dădeau tîrooale hămesite ca 
ele a foamea Doar câteva minute de aşteptare gi, încolonaţi 
dâte sinoi în dimineaţa neagră gi rece, lagărul speranţelor noes= 
tre ne înghiţea şir cu şir pântecul lui mare şi 1800me ca 
Am fost ultimii oare am păşit în incinta lagărului, în- 
cheină numărătoarea ae vii, spre completarea numărului ţo= 
fiecare, dac 
ec n un iluzoriu liman după trei săptămîni de zbatere 
în oare, în respectul unei etioi superioare tuturor celorlalte, 
ăaasem! din oei trei mii de oameni, aproape două mii uoiei prin 
foame, ?rig, mizerie, boală, prin totala ignorare a omeniei, 
Aşa a fost! Dumezeu să-i ierte gi pe cei ce au căzut şi 
pe cei ce au doborât! Amini : 


48 că : 


se putea nuni fericire, că am reuşit | 


' aproape de apusul soarelui, 


AMINTIRI DIN ÎNCHISOARE 
Ariaţide Lefa 


Într-o după-amiază, pe la începutul lumii 4 
e 
din celulele Ministerului 'qe Interne îm număz aase lea est zi 
deţinuţi gi îmbaroaţi în cîţevae autobuze, Am pornit, sub pază 
spre o destinaţie neowmoscuţă, traveraînd oraşul în plină zi;) 
bucureştenii umpleau atrăzile, căutîndu-şi de treburile lor şi 
nu ne-au acordat nici o atenţie, Hu bănuiau ce era cu noi, 

Era o zi frumoasă gi călduroasă, Nu mai văzusem aocarele 
de mai bine de o lună gi pe feţele noastre se imprimase o paloare 
caraoteriatică, Datorită regimului aplicat, mulţi ereu foarte 
slăbiţi, în ciuda ţinereţii lor, Din mersul autobuzului, priveam 
ou nesaţ gi căutam să nu-mi scape nici wm emănmt, MĂ gindeam că 
cine ştie cînd voi mai avea coazia să văd strada cu tumultul ei 
şi cameni care se mişcă liberi, căoi viaţa intre într-o lungă 
perioaiă de teroare şi abuzuri, continuindu-și numai în aparenţă 
cursul normale 

Cînd am intrat pe şoseaua Giurgiului, cineva a spus "ne 
duc la Jilava", Am E din oraş şi, la scurt timp, autobuzele 
s-au oprit în cîmp, lîngă două clădiri destul de mioi pentru e fi 
vestita închisoare Jilava, Am coborîţ gi ne-am încelonaţ sub 
supravegherea wor paznici înarmaţi, Qoloana s-a pus în migoare 
şi am pornit pe w drun care cobora, faţa noastră a apărut o 
poartă masivă din lem, ferecată în fier. Deasupra scria FORTUL 
13 JILAVA, Nu se vedea nici o clădire, dar, cînd an trecut âin-. 
colo de poartă, mi-am dat seama că închisoarea se afla sub nive- 
lul solului, Fortul făcea parte din cențura de apărare a capita= 
lei şi era construit din piatră gi cărămidă, Acesta, cu numărul 
13, fusese destinat să fie închisoare şi într-adevăr nu şi-a de- 
zis faima de purţător de ghinion, Mulţi ani la rînă, mii şi mii 
de oameni aveau să treacă prin sinistra închisoare şi mulţi n-au 


„mai părăsit-o niciodată Agoârene E găsit aici sfîrşitul, 
îngroz 


Priveliştea era toare, faţa noastră a apărut 
celularul cu cele două aripi, iar la mijloc, o poartă masivă de 
fier, care permiţea intrarea în celular şi: la "reduit”, Aceasta 
era o clăaire circulară aşezată în mijlocul fortului, destinată 
deţinuţilor de drept comun care executau toate corvezile şi pre- 
găteau şi mîncarea, Tot aici se aflau şi condamaţii care aştep- 
tau să fie trimişi la închisorile de execuţie a pedepsei, Fiecare 


celulă a oelularului avea o fereastră mare ce e ea cu mult 


at oase de fier şi £ geamuri,Era 

Sta eee ăi ae aici în SEUL întunericul cădea 
mai repede, Fără a ni se face percheziţie si conform tabelelor 
întocmite de anchetaţori, an fust repartizaţi în celule, Cînd ez 
pătrima în gangul din partea dreaptă, am văzut pe lespezile de 
piatră băltoace de apă,care înwndase celularul, Paznicul, cu un 
49 


în celu= 
+abel gi ne băga, 

striga după "amenejateloîte două- 
de vînt în îi d o narului tugeseză «es intrat am rămas 


felinar art eţie d 
36, De fi9ooiieP panta a Prize pegtnație, Celular, ace esa, d 
39 tul dep 94 um metru EX0Sine», "20 prioi, nici in 


at 
auzi e câ, inigă or prăci din let cai iarăoseazas dia beton 
; ai fi putu UgOT - sa= 
i +ule gropi în care k ugii, exa 
era spaztă Şi 5Yeao$inu le oooleai cu grigăe a trees iH un hârdău 
rupi picio p 2 y 
esa da fără Co ooatarii Se oo 
zosumăat totzi oltes Pe” iluminare electrică nu fusese pus la 
tul de DEN A se aflau vreo 0P Bebărbieriţie îmbrăcaţi destul: 


p e Erau s 
impresie a0VÂu i ete palide, adevărate cadavre 


de sumar, OU hi gil am fost repar 


= +orul Popescu 7 
E 199 i nigterul de Interne au avut Lear Ea ainda nada 


Ri, da 
şi arte din acelagi Lote dee cea a. contelui de 
onlanaze, „Ba oa cea de la SSI: semăna cu 1 mai vechi: 
„e rea prezentat să pn dion ametit "de pruetanti vru 
inginer lioolae Gtosanu, boboc Ci țăran dinspre Dinâre, care 
său, Gheozgie, Soozyază zitaui său ce reuşise fugă, avocatul 
areas 
santa ata Buzăa, Epadză daca it la Teologie şi alţii, ale 
căror nume nu P > încropim un 
„am făcut a fost să ne orop 
a Dai aie deep eta arestat întrowm costum âe vară 
ouleue Poe czi Orma să dorm așa. pe soîndura goală, Noroc că Puia 
îiogaureușiae să primească de, tote, pusa rii PCA papi 
dou. uri g 
gem iîneă că pin bagânig lea gecze a air aceta SâavePen aut 
pătură, mi-am pus pentofiie Ein et Poet e i 4 asta era 
bătături la golduri, Dar eram tineri gi entuziag ., andra ? 
principalul, 0u toată căldura de afar înăwmiru era de Zi 
rece, mai ales noaptea, Unezeala completa înconfortul, ce 
nu aveam lumină şi, odaţă ca căderea nopţii, ae făcea întunezice 
Cu tot aspeotul jalnio ce domea în jurul nostru, eram foarte 
bucuroşi aă am scăpat di beciul Internelor ză putean inspira 
aerul curat de afară gi să zărim lumina zilei, Cum nu prea eram 
obosiţi, eu gi Virgil ne ridicam în pioioare zidul gros noa 
tea la fereastră gi ne depănan amintirile, Sţătean acolo e bun 
bucată de timp, inspirînăd aerul curat gi privind la lumina lunii 
Sase oh toate că nu o vede îgi trimeţea pînă la noi razele 
erioe, 3 
îaţa noastră, la aproxinaţivy deuăzeoi-âouăzeoi gi cinci 
de metri, se înălța malul axă t, înalt de vzeo le metri, Sus fe 
creastă, din 100 100, se atlau gheretele soldaților de pază, | 
Din cînd în cînd se auzea: "Postul numărul 1, bineee; postul 
numărul 2 binoee, Câteodată, soldaţii mai hi glumeau între ei 
strigând: "bă, vezi că vine Antonescu la tineli: Ei ştiau că în 
Valea pierstoilori, locul unâe se făceau exec Pet fusese 
eeoloătd gi fostul mareșal Amtenesou, Nioi » părti 4e mă atunoi 
impresionat atât ce acea dinţii noapţe de Jilava, A89 


50 


fermosaţi 
aţi oînţeoul Sreieriler, Și astăzi înohid cohii şi metrilioee 


| 
| + elipele de atunoi gi mă emoţianez Fi 
pati na-aa dospeias “7 zii Da oînă aud oînţeoul lor, 
: Cum petreoeam o zi la Jilava? Dimineaţa, în 
gepte, se făcea numărătoarea, Se desohiăea el PT pe E ger 
f gardian, însoţit de şeful de secţie, ne număraș nioi nu ne dezen= 
| jem să ne ridiocăn, Ge zile frumoasei Le prînz, ni se aducea 
tohixvpicul” de mămăligă, um tag ipeă de aprozinativ trei 
sute de grame gi un polonio de oicrbă, aga=zisă de fasole,Pasa= 
ea era mai cult simbolică: patru-cinci linguri de boabe şi coji. 
plus; foarte multe pietre, pe oare noi după ce sorbeam zeara, 
le alegeam cu grijă şi le arwmoanm, "Crosul, zdrobi au linguza 
gi căruia i se adăuga sare din belguz, constiţuia deliciul zilei, 
Spre toamnă, în 100 de mămăligă ni s-au das cîte două sute cincia 
zeci de grame de pîine, Cu ea făcean "tanține” ou fasole, Masa de 
seară consta dintr-o fiertură vînătă de arpacaş din ozz, în care 
ar fi trebuit să se adauge gi marnsladă, dar aceasta era subaten= 
ţial vedusă, deoarece cei de la dreptul comm o susţrăgeau mereu, 
Cam asţa era meniul zilnic în ţoate cele gase îmi: cît am 
vut voinstea” să fiu găzduit la Jilava, cu o singură excepţie, 
ziua de 15 august, cînd creştinii prăznuieso Adormirea Maicii 
Domului, în 100 de obignuita ctorbă de fasole, ni s-a adus ciorbă 
din oare de bivol, Da, da, carne de bivol, Nu ne venea să credem 
vohilor şi a fost cea mail gustoasă oiorbă pe care o mînecasen în 
viaţa noastră, Am aflaț apoi că w bivol al închisorii îşi rupsese 
im picior şi fusese seorificat, N-am ştiut niciodată care a fost 
adevărul, dar nouă ne-a prins bine, Cînd ni se făceau astfel de 
surprize, can rar ce-i drept, noi glupean şi spimean că a căzut 
guvernul, Deţinuţii politici nu aveau dreptul la muncă,fiindu-le 
refuzaţă această "oinste", iar atunoi când li s-a făcut, avea să 
fie wn mijloo de exterminare, De exemplu, canalul Dunăre-Marea 
Neagră şi minele de plumb unde mulţi, foarte mulţi au plătit cu 
viaţa "oinatea" de a munoi! Se spune că, atunci cînd s-a începuţ 
săparea cenalului, Ana Pauker ar fi afirmat că va fi mormîntul 
reacţiunii româneştie 
"ia După cum am menţionat, în loc de chirpicul de mămăligă,ni 
s=a daţ cîte un sferţ de pîine care, teoretie, avea două sute 
cincizeci de grame, dar cu siguran &, niciodată nu a atins acest 
pană O 'pîine tăiată în patru, ? ine ce era fabricată în bru- 
ăria închisorii, Cei ce o tăiau l= bucătărie nu căutau să o 
împartă egal, iar noi trebuia să c impărţin, Eram grupaţi cîte 
patru, pe prietenii, Cu timpul, foamea a intrat sdînc în dreptu-— 
rila ei, mai ales cînă a dat frigul şi toţi eram foarte slăbiţi, 
Unii o suportau mai bine, în special tinerii, dar cei mai în 
vîrstă sufereau mai mult, Pentru a nu se isca resentimente, eu 
| exisţat diferite metode de împărţire, S-au confecţionat un fel du 
| Mbalanţe" dintr=wm băț care avea la capete cîte o sfoară de care 
era prinsă o baţistă curată, iar la loc tot o sfoară, cu care 
se suspenâa atunci cînă se atita ins care,în prealabil, 
| fusese porţionată cît mai corect, felul scesta fiecare era 
"mulţumit că primeşte porţia sa corectă, Noi, cei din celula 10, 
| n-am recurs niociodaţă la o astfel de cîntărire, ci alegeam,cu 
| ta bucata cea mai mare, Cel mai dezavantajat era primul, 
3 ? 


a PT 


fiindcă, de regulă, se simţea obligat să ia sfertul cel mai mic, 
Eram totuşi mulţuniţi că nu căzusem robi foamei, Am auzit că,în 
alţe celule, wii, după prealabila cântărire, alegeau cu rînâul, 
 afexstul care, din pwot de vedere "subiectiv, părea mai msze, 
" Saau ivit adevărate conflicte, oînd ceilalţi, nerăbaători, îl i 
' 5 


Fiecare îşi avea metoda 


X mai repedee Ibăere să aştepte 
ul să sloeg „u1ţi nu aveau Făbacae nănăliză date 


yu. păi 
grăbeau 79 PY osa, Ce au . 
Tu ce a UE RE i mânoau pîinea £ iozba “gi, după ce sora 
ciorbei înă venea e Sarea 
venirea setră aşteptau, fe ou zesturile de boabes era 


ge urma 
toarte căutată, Căoa, dotate, Dia spstrte fasii d datorate 
oare s-au Săuga a onutri iei Pe deasupra, ali aena 


edeme renale; înţilnit niciodată ciorba 


ine an. 
lipsei de prote Wla mine nu 8-8 
țaţia era şi mono Se 


i 
În auloină-0e la ommn se afla wm şet de 
st eintee oei de 12 dap ot ea suna stingerea, 
trompeți militari» 9 aflu întrewm fort din degert în legiunea 
imul semel, se făcea o tăoer6 mormân te1ă 
Străină, sr Pre ă nu se termina melodia executată ou nul 
nu mai Rigii "lungile culoare ale fortului gi toţi ascultau 
rii bi Xraţa viaţă începea abia după stingere, Grila de 
cei pete se închidea cu lacăt, aşa e ze culoar nu 
18 capii ea nimeni din cei de pază; răntăenu afară în curte, 
artea noastră de celular, cum ușile erau foarte vechi, la 
asiuiă 6 se putea sacate o tiblie i wul din celulă iegea şi 
desfăoea leul Carr legau it pill „Astuttive seg e şi toți 
CĂ serie tote puteau îmţtini şi discuta în voie, Aga an aflat. 
şi eu, de la colegii mei, oun a pede ancheţa si cun a "oăzuţ" 
Bieăae ali Ai pimot unele amănwmte în vederea procesulvi: ce 
avea să. v. e 
la calula 6, unde avean pr 1, Ia wm monent dat, lacătul de la 
' oapătul culoarului s=a desohis şi, primul gardian Gavrilă, însoţit 
de şeful de seoţie, a intrat în celular, Noi, înfierbîntaţi în 
disauţii, nu en auzit nimio gi, deodată, o voce a înţrebat dacă 
se află străini în acoastă celulă, Moţi trei am fost dai în 1 la 
"neagra", 0e era această "neagră"? O celulă ca țoate ce te; 
numai. că geamul fusese zidiţ, iar uşa stengată, înoâţ nu pătrun- 
ei tpar > a s55a Sivarui în urma orei şi 
piecate Nu puteam face n 9 oare zna er | 
bănuian că orice migoare a noasţră 4 state la Ca at ai a 


ce surprize, Atunoi l-am owmosout pe Gheorghe Calciu Dumitreasa, 


cel oare mai tirziu a devenit exponent al Yeziatenţei ronânegti, 


Eroismul, inteligenţa gi credința lui 1 ao 

DE Siria dinezatte E gaița ca arat „tc, 
3 e, carele : 

pînă l-am auzit pe Gavrilă ră înă a Par rile er 


- să 
oelulă steăuai poeți At, ri îţze aveti al ce aţi căutat în 


dar, de £ 
Asau de Lapte orice mi-aţi spe, tot nu vă ored, a declar 
După oe iara spua fiocare ce pre re 


E 
- toațe ae i dee Patoaaa Edi Ark 


rea po "linie" si avea 
şi esa pniaie aa ae? die 
pe el la închisoare: în martie 


Ph 


j 


ilie : 
toiul" stiolă de wmtâelermm, Cîţeva 

Sa ME Puiu Gsosenu primise de șoază. 9 îi sohimba complet gustul, 
SE ea mi ph 2] se suna sțingerea, Era oel mai solemn mo | 


și nimeni | 
talent, . 


în felul aces. 


i 
tre erai Deea e bear pa cu Puiu Giosanu ne=am dus | 
an A 


„ne pună geamuri, nici să ne facă too, am recurs la 


e nu,vă aotonogeso, : 
i] ei 


1949 a fost arestat impreună cu Berezovsohi, directorul înetk;so- 


când “suma ze oare trebuia să o predea era mai mare, Cei ce aveau 

posibilita 

şi mai ales Vigări fiindoă fumatul nu fusese încă inţerzis,Din 

9 dp faţa ferestrei, apărea un deţinut de drept co= 

mim cu uz 00ş şi vindea ţigări, ariei prinţre care gi numă= 
EI ii din= 


tre cei arestaţi au avut asupra lor sume mari de bani, îmi amin= - 


cei vai săraci eram sptavisiena pă cu ţigări, Mai eram scoşi şi 
? 


isă baie: o cameră prevăzută ou duşuri, din care 
cîţeva minute eram 


Qând am văzuţ că onorata administraţie nu avea de gînd să 
singura. solu- 
ţie posibilă: an asțupat geamul cu două pături nai întregi şi 
astiel frigul nu mai pătrundea atît de agresiv în câlulă, Ne-au 
instalat toţuşi lumina electrică şi nu mai stătean în întunerice 
Qu cît afară se făcea mai tote cu aţit umezeala din celulă creş- 
tea, Cânâ dădeam la o parte p turile din geam, pentru aerisire, 
vaporii năvăleau afară oa dintr-o spălătorie, datorită diferenţei 
de temperaţură, Qăldura animală făcea oa totul să fie Jilav,Pro= 


babi] că de aici îi venise numele sinistrei închisori, Pentru a 
"putea aprinde ţigări 1e, ţinean chibriturile pe grila de sârmă ce 
„proteja becul oare se afla deasupra uşii, 


ogînă numărul celor din calat=. 


Noi “pensionari” soseau, 
$ ; 53 


Dă + 


EREI . 


areoe ou oît eram mai mulţi» ti jale d ea a CE 
SIA se umpluse Cu Age prim-aghiotant al fosa 


în ii adua generalul Emilia 10098004 4 ou Suverenil, cun ar 


lecase 4 
ra rege Mihai e insonul lui, Urma să plece cu iahtul regai 
fost Norm" Le SR re 

Groza asigurase P dai A 
îi va ris restituste dar, d ezațeles că generalul Tonescu, în 10 
o 
ost arestat 
= e aoiietat şi pă sue 
ă, Avea Z amipt eee e bare plăcută şi distinaăg: in om fin, 
dar de omportere ireprogabilă; 
Puiu Giosanu şi cu mine, care S 
ţean, ne-am apropiat mai mult de 
cerea să-i spunen 


îte nu ne=8 
tat la CaoBtoraă reginei 


e bucurahp 
e poanevăr [i 


oartelă, inclusiv familia regală. 

pe masa, ia un ta din Iona si aride sau 
loătuiau suita, după ce auo 

dezul at61e Chelnexul, jenat, le-a spus: "imi pare rău, dar la 
atît vă dă areptul cartela", Şi asta, cu ocazia unui eveniment 
aţit de imporţanti sobrietatea gi seriozitatea engleză nu s-au Sa 
dezis, ="Daoă, spunea e], Boţia mea grijulie nu mi-ar fi pus în 
valiză ceva alimente, ored că aş fi făcut foamea, : 

Ne-a povestit apoi cun a decurs actul de la 23 august, 
Regele, împreună cu oamenii Palatului, pregătise totul în vede= 
rea loviturii de atat. Când cei doi Antoneşti au fost chemaţi la 
Palat, la întrevedere, se afla şi generalul Emilian Ionegcu,prim- 
aghiotant regal, După ce Suveranul 1-a întrebat pe mareşal cum 
merge frontul, şi a ascultat expunerea acestuia referitoare la 
hotărârea de a continua lupta alăţuri de germani, el gi-a mant- 
festat dezacordul, pe motivul 0ă o asemenea opţiine pune în peri- 
col existenţa tării gi a nsanului românesc, şi a pronunţat for- 
mule care avea să schimbe cursul istoriei româneşti :"Din această 


cauză, vă demit din funoţia de conducător al statului", Apoi,regeh 


s-a retrag, la un sem al generalului Emilian Ionescu, a intrat 
echipa de arestare. După o sountă soenă ou proteste şi încercări 
de rezistenţă, mai mult verbale, cei doi au fost imobilizaţi,: 
laregalul i-a ameninţat pe cei prezenţi că vor fi spînzuraţi în - 
Piaţa Palatului ohiar a doua zi, Totugi, cei doi Antonegti au 


zost iron re stare de 

98 chemați cei patru gefi de partide: - E 
Ea ALA atei pe a eeau ae te uiă fo ae fianuaeie te 
Erin pl ceai câtre țară, Primii 


sezvit pe tavă, Toţi au rămaa foarţ 
e s 
ata piata gă „ede întăptut de către Rege, Este adevărat că s-au 
oeineiia pe e ati dar data 2 Ada td a Cea 
are 14 4 j 
be oarecum comică, îi dimineaţă a Ema easit rime 


d 1-a văzut pe gen 
si - Să trtța€ eral, a luat poziţia de ârepți spuninăt 


7 


f 


O N ARN EL 


CR gea : ipac a Rut 


telele aduse, au mai . 


oo LE Pee Ie E SR RE ca RSR 0054 E a d 90 SE a e i e 


j 
i 
j 


i 


: 
[i 
li 
lă 


$ 


_de Rog poe 


Acesta i-a răspuns: 


- Noroc, măi Ionică, ce mai faci? 
- să trăiţi binaj-după oare gi-a 
“a dat ri 
lui 31 ie faptul că acum generalul se ie e aer pe ace 
onic lui său, care ere colonel; 
1 îngrijise cînd a fost bol- 


ic şi supraveghinău=i tratame E 
uitat acest luoru gi încerca să-i ugureze PI At aratata n fise şi 
aducea lucruri şi scrisori de la soţia sa, pe care ni le citea. 
gi nouă, Eram necăjiţi de măsurile de precauţie ale soţiei gene= 
ir srl 3 pe itato de, mersul evenimentelor, : 
r-0 zi, generalul, vrînd să coboare de pe pr to= 
rită slăbiciunii pronunțate, a căzut, Am chemat ze eta pi 
dnsistat să fie internat în aga-ziaa intirmerie, unde totuşi 
avea condiţii mai bune de hrană gi tratament, Sanitarul,um plu- 
tonier pe care-l chema Covaliu, mă cunoştea de la spitalul mili= 
tar, Când îi ceream medicamente, îmi răspundea inveriabil:"n-am, 
domule doctor", iar eu, îl ameninţam, terorizîndu-l; "crezi că 
ai să scapi de spînzurătoare? Vei fi cordemat pensru crimă con= 
tra umanităţii", Bietul de el! Fugea înspăimîniaţ şi cred că nu 
prea dormea liniştit în acea perioadă, Cu ajutorul lui am reuşit 
să facem rost de wm insecticid, căci ploşgnijele făceau ravagii, 
sugîud şi ele din sîngele nostru şi aşa destul ce "subţire", 
Atunci, am constatat că ploşniţele mă ocoleau pe mine, nu mă 
atacau, spre fericirea mea şi invidia celor ce aveau de suferit 
de pe urma lor. Cu ajutorul inseoticidului, am reuşit să scăpăm 


tr-o seară, destul de tîr-iu, s-a deschis uşa gi în praz 
a apărut un cetăţean îmbrăcat într-o pelerină neagră, un verita- 
bil Monţe Cristo, care a strigaţ: "Sînt colonelul Zobăn, Cine 
era acest "colonel" pe care Puiu Giosanu îl cunoştea? Un fel de 
aventurier, care tusese maior în armată, plecat în Germania,Acole 
abaolvize o gooală ce pregătea trupe de şoc, făcînd parte din 
efectivele lui Scortzeni, Pusese arestat cînd a revenit în ţară 
gi utilizat de către organele ministerului de inţerne ca martor 
acuzatar în primul proces intentat conducătorilor Reşiţei şi 
altor reprezentanţi ai rezistenţei româneşţi. Din acest lot făcu- 
seră parte: Bujar, Manu, profesorul Mărgineanu de la Cluj şi 
alţii, Avână promisiunea că după procea va fi pus în libertate, 
el s-a lăsat îngelat gi le-a zăcut jocul, mai sles că nu era 
prea sensibil la eventualele mustrări de conştiinţă, Bineînţeles, 
cei care îi promiseseră libertatea, conform obiceiului, nu s-au 
ținut de cuvânt şi l-au trimis la Jilava, Era foarte furios că 
fusese înşelaţ şi servise numai ca unealtă celor ce aveau nevoie 
de colaborarea lui, a 
Cea mai mare bucurie an avut-o cînd a fost în celulă un 
veohi prieten şi coleg de facultate, Dumitrescu Florian, care, 
svînă 0 funaţie mai mare, fusese anchetat mai mult timp şi chiar 
de către colonelul Dulgheru, Acesta conăucea anchetele la minias- 
ter, după cun an fost informaţi de cei ce avuseseră "cinstea" 
să-l cunoască, Florică, după cum îi spuneam noi, „era un tînăr 
doarte plăcut la înfăţişare, serios şi cuminte, în plus, avea o 
Yboe de. tenor, pentru care l-ar fi invidiat şi un cînțăreţ da. 
operă, Îl iubean oa pe wm frațe. Zile la rînd stăteam de vortă 
şi nu ne mai săturem povestind, De la el an aflaţ de soarta unoi 
00legi deapra care nu ptian nimic, 
y Mici Du no dde m seama cum trecea timpul, Se apr opLală 


.—.—..—.—” DE 


0 bună parte dintre noi, 
Setări să Jertfin silnic găta Sucul 
tineriiz ne 1 să facem 02053” simţim şi matezial că tă | 
din portie gabi, În telul ace joitare a puterii voinței să | 
de lă 8 în oare ne aflamebăstra, | 
u atîta tăuaă gi 14 re. | 
ad voi,putea să simţ că 
Visînd la ziua 0în 
înprogpătan, pogoeă  atpă atâta amar de vremea, ne că piu Sate 
Dines generalul Sul Lisi lt eane- crt za A de la primul * 
o6l dintii luoru pe care Palat, pe oare am s-0 mănînc toatăn, 
centru o pîhîi iul npihiine" pentru a accentua imensa valoare 
inf el A acele momente, Și nu era wm RUE Rada Avea 
ce o Bye d abţineze remaroabilă, El, care avusese 0 âz A Să ia 
S ejezohe mese festive cu capete înooronate, acum nu mii dorea 
pt o npâhiinen calăă şi albă, Sade Rau ata vaoate țotul! d. 
a i ajun aşte 
x UR pa adept fe n Alee ba o enterocolită acută, 
fără nici o ipţămînă întreagă, Eram conştient că singu= 


- Lt 9 s y ” 
See e i eritacd. sete întreruperea completă a alimentaţiei, 


La stare 


| 
| 
| 
| 


ou gri 


E CREA Se e pa e Eau e at Je 8 dul e 


1aImic arătan: ca o stafie, numai piele şi os, Prietenii me: 
pepe Ep că nu voi rezista dar robusteţea mea constitu- 
ţională şi tinereea au învins până la urmă, 
ajunul Naşterii Domului, după închidere,am sărtătorit | 


Crăciunul, Cum nu erau restricții de program, an stat pînă tîrziu 


- după miezul nopţii, S=au cîntat colinde şi ne-am amintit tredi- 
ţionalele obiceiuri, În celulă se aflau deţinuţi din mai toate 
colţurile ţării, La un moment dat, Florică s-a ridicat ae pe 
prici şi a cîntat cât a putut de tare "NoEl” în franceză şi apoi | 
în limba rămână, S-a făcut o linişte desăvârşită şi toată aripa 
noastră de celular a ascultat minunata melodie, A fost un moment 
solemm de neuitat, Cu toate că eram atît de bolnav, am simţit 
atwoi o bucurie greu de descris, Niciodată în libertate n-am 
trăit mal intens sărbătoarea, A fost pentru mine cel mai frumos 
Crăciun din viaţă, oricât de paradozală ar părea această afirma= 
ție, şi nu l-an uitat nici până azi; din contră, de cîte ori î1 
FAC! aa n e cai pie 9 ga retrăieso acest prim Crăciun 

i soare, De Revelion r 
niniiseoşră sedea eYeniseui boala trecuse, dar 
ae Seat, de 11 ianuarie 1949 am fost scos din celulă şi, 


u alţii, am fost transport la în 
depozitul Tribunalului Militar, LS e piu posta hr sira 


| 


56 


de slăbiciime s-a adăugat şi deshidratarea datorii! 
îtezosotital, încâţ, după o săptămînă, este lesne de înţeles cîţ. 


! 


BÎJBÎIELI ÎN CUNOAȘTEREA INFERNULUI 
II 


Visarion Puiu 


Treouseră mai bine de trei săptămîni de la intrarea în 
noua locuinţă şi, în afară de declaraţia relativ la cei doi bejiv., 
na _mi s-a luat o alta, schimb, am fost fotografiat în faţă 
şi lateral şi mi s-au luat amprentele, înălţimea, 

Restul, tăcere,.„Din cînd în cînd, intre Feller, îmi 
aducea oîte wm ziar gi cartee/Materialisn şi empiriocriticisn” a 
lui lenin, spunîndu-mi să o citesc gi să discutăm împreună cuprin- 
sul, Pe la ora 15 îmi lua gi ziarul şi cartea, într-o zi îmi aduse 
şi o coală de hîrtie gi wm oreion, spimîndu-mi că este în comite=— 
tul de redacţie al gazetei de perete gi că trebuie să scrie un 
articol, M-a făcut atent oa acest lucru să nu-l spun nimănui, M-am 
achitat onorabil, În schimb, am căpătat o favoare, Din tinii ce-i 
aveam sechestraţi la arestare mi s-a cumpărat o rogojină nouă gi 
mi-a adus-o de am aştemut-o pe patul de scînduri, Eram fericit, 
Cu acest prilej mi-a adus şi:Scînteia, în care se discuta de ccon= 
tliotul dsclanşat de Tito gi m-a întrevaţ ce părere an: 


„ Un renegat, am răspuns hotărîţ, 

Afară era frig, Prin zgîrietura geamului din dosul gra= 
tiilor nu -se mai zărea nimic, Plori de gheaţă şi rumeguş de zăpadă 
ca un linţoliu vînăt împiedicau vizibilitaţea, Doar prin crăpătu- 
vile uşii îmi dădeam seama că afară visoolea. Toţi cei ce intrau 
în hol erau plini de zăpadă, 

Cu nerăbdare aşteptam ora patru sau cinci după-amiază, 
Doream să stau de vorbă cu vecinii, Zi de zi ei mă iniţieu în 
tainele acestui oficiu de mobilizare a sclavilor pentru viitoare- 
le lagăre de muncă forţată, 

Cînd liniştea se instalase pe hol, l-am chemat la perete 
pe părintele Ungureanu, Recwmoscîncu-i vocea, i-am pus întrebaea: 

Observ că toţi şefii din securitate sînt evrei, lipoveri 
sau ţigani, doar Lungu e român, De ce? E 

i Am pus ureches la perete și am auzit răspunsul: 4 

- Inmgu este o corcitură țigănească,de aceea estcaşade rău, 

Mi-am lipit iarăgi buzele ce perete şi cu ambele palme er 
tăcuţ c pîlnie ca să nu se audă în cameră: - A 

- De asta arestările se fac numai în rîndurile româniloza 

Răspunsul sosi prompt şi neayteptat, tot prin perete: 

- Nu, Chiar în Pohisoarea de alături sînț peste zece 
tineri evrei arestaţi, Sînţ elevi de liceu şi În fruntea lor este 
şeful oiaxsei, Labiş, Au o organisaţie numiţă "Pui de lei”, în ssre 
sînt şi români şi evrei, : : 

Nu=mi vensa să ore, Convingerea mea că evreii sint bere- 
fieiarii comunismului suferea o prixă lovitură, Apoi, mă inforză 


De 


; 5 4le anchetatorilor 

înd sub 1ovi 404 soare, Ea era | 
ogia,îpătie sarit | 

yaa iei poro o . ; 
soție e, boiereasoăe paznicul 4 1 0u in a folie Iseaul i 
a ieşi d atară 80 1 aşte SE fie scărp 1 oroului” o fie] 
pousie 455 în faţa 107 9- „03,8 desenat po spâtă îi Straoţie 1 
s-a avînd la “a Dpii colegi ageaată mică i post gi i 
î Co ti ani înohisoare Şi bătăi veroivă Su cemiticaţii 

costat câte gă oreeze o Segmise mblemele commnismului, Numai | 
| 


are 0 [> 
oă femeia PO tă ei condama 
a fost jeg, 


tatoare doreau [i în e 

în peziintiatoa beănată a goioz del 19, 40050 teinesta înteație 

rez hetatorii, 

speoieliseet i rea +02: za aa, 9, pini ceata o rogojină pe ca. 
: ? A 

je Deda "peste trei săptănint ne a ap ilite că 
Saca is ootp gi cămaşa sînt murdare, 0 
oumpliteec a an terminat de mărturisit, părintele Ungureanu mă 


hola cena tine mai mult decît pe alţii în această caran= 
ă ia: IS A a tie cea mare pe care o ai şi pe A fie să 
ta ai oăutat să le arăţi că eşti de tept, Ei toţi 


ţi-o ierte este că iei, Aioi trebuie să te arăţi că eşti 
de te tr ti aa poţi face acest luozu, Arată-te 
sea SE urit, O zi de puşoărie pe un cm sensibil îl poate înne-. 
putb vaţă=te e minţi, a fi oa ei, Vorba înţeleptului. Solomon: 
Mici nde nubimului după nebunia lui, Un zgomot de paşi cazoni po | 
hol mă determină să bat cu pumul în perete şi să mă retrag pe. | 
pat, Aduoea pe cineva la izolator, M-am întins pe pate, -Rogojina | 
era moale şi parcă mirosea a baltă, Am închis oohii şi am înce- i 
put să mă gîndeso la toate semalele de alarmă ale părintelui zi 
Ungureanu, Era mai mare decât mine cu vreo cinci ani, anul 192 d 
fiină foarte slab, conducerea seminârului Veniamin din Ilagi,m-a | 
trimis pentru o 1wnă de zile le Mănăstirea Neamţului, unde se i 
făcuse o colonie cu ţoţi elevii seminarişti din ţară, Acolo ve- 
nise gi domul Ungureanu, seminariat la Iaşi în cursul supe- 
riore în apropiere de sohitul Vovidenia era un lao adîno, inde | 
mergeam să înotăm, Prin mijlocul lacului era gata să mă îneo, El | 
a sărit de n-a salvat, - : 4 
Și acum eram sub acelaşi acoperiş al închisorii, Voia să | 
mă salveze, să nu mă înouro în deolaraţii gi să nu oad în ispite 
corola Prin el am cunosouţ anticipat toate trucurile | 
OT e [i 


pasțile calmante şi de som, Der, deocamăaţă, n-a apărut nioi in 
Pt adi inimă, Aseae june 
l „ Cu cîteva 1 tea ares' 

Pa MEIR asă murit un om de inină, din ina inta te eevdi De 
, tăile mai organizate aduceau gi medicul gecuni stpcare 

SE După issa Ad ină 
m-am i 

Feiiebui ga razele în pioioare, tentru ret pa pet tir 
i ha ina apărea oa o saltea moale şi caldă» 
zupţă. lee lumina lui gălbuie gi tremurătoaree 
pantoti lăsau oa frigul sub zero | 


Se. E 


] 


Simţean că oiorapiit 


Ie o 
Pi d 


| 


grade să mă chinuie cumplit, Mă gîndean să rup cămaşa gi să o 
transform în gbiple, dar expuneam pieptul la frig gi mă temeam 
de tuberculoză, cele din urmă, am găsit soluţia, „Scînteia“ce 
mi-0 aduse 1ţ.mi, Pellez era încă la mine; Am rupt-o în două gi 
mi-am învelit piotoarele, A doua zi dimineaţă mi-am scos ciorapii, 
am băgat ziarele ca nizte obiele pe dedesubt, mi-am tras ciorapii 
ou găurile deasupra, mi-em lăsat mai în jos pantalonii ca să nu 
se observe hîrtia, 

Mă oimţeam nai bine, Chiar coborîndu-mă au pentofii pe 
oiment nu mai sesizau înţepăturile frigului, Mi-am dat de pe cap 
pălăria complet şifonată gi cu degetele mi-am aranjat părul ră- 
văgit ce se unea pentru prima dată cu barba, Găsisem un cui la 
marginea unei scînduri din paţ, L-am luat gi,găsind o porţie cura= 
tă de perete,m-am apucat să scrijelezo pe peretţe o poezie: 

Rugămintea-ni, Căpitane, către Tine se îndreaptă, 

Un izvor de amăgire, pentr=im suflet chinuiţ 

Ce de săptămîni de zile libertatea o aşteaptă, 

Hăcuit de sănătate pe cizentul prăfuit 

Eram un om setos de libertate şi lumină; 

N-am-'?7ost nicicînăd duşman ocîrmuirii,., 

Ocupat cu dăltuirea versurilor pe peretele celulei,n-em 
auzit cînd s-a deschis uşa gi a intrat Faller, care mi-a zis: 

- Cs faci acolo? : 

- Soriu wm aerostih.,.,„Veniţi şi vedeţi,,, 

= Ce e aceea acru... 

- 0 poezie închinată comandantului, Se cheamă acrostih, 
Citiţi primele litere: Ruchen, Urmează în continuare... a să vă 
combun şi dumeavoeastră, 

„ Nu-i voie să sori pe perete... 

„ Ba da, vitaţi-vă cît ds multe cuvinte scrise sînt pe 
pereţi... Cu oreionul scrie "m-a băţut cumplit ţigenul", Alături 
2gîriat:!! aici se omoară oemeni", Ori, n-ar fi mai frumos să 
transformăm pereţii în gazate de perete, în oare deţinuţii să elo- 
gileze în verauri frumoasa purtare a domilor enehstatori?i 

Ofiţerul anchetator Feller îşi purţă ochii pe toţi pere- 
ii şi cu voce calmă îmi spune: 

ţ - Văd că simţi nevoia de a scrie, im să te chem la birou 
să Bori.,. Pe pereţi nu-i voie, E lege în privinţa aceasta, 

Ş - N-ar ştiuţ, an răspuns cu wm glas în care naivitatea 
iogea în relief, Am arimeat cuiul şi, scuturîndu-mi mîinile de 
varul şi nisipul căzut prin zgîriierea mretelui, am privit 
direaţ în faţă pe ancheţatoreee 

- Ce vrei? mă întreabă, puţin şocat de noua mea compor= 


tare. 


= N-am dormit țoată noaptea şi tocmai doream să vă întreb 
ps dumeavoastră: în Palestina activează două organizaţii suwwversive: 
Irgun Zei leuni gi organizaţia Stern, Care este mai activă?ictele 
lor eroice mă pasionează la nebunie, 
Ofiţerul anchetţatoz dădu din umeri a neştiinţă,Motivat 
de acest luoru, am conţinuaţ a=i vorbi da literatura lui Șalom 
Alehen, scrisă în idiş, de idealul lui Teodor iertel de a crea 
un stat evreieso, de Max Nordau, de aportul în dezvoltarea Harei 
Britanii al lui Diaraeli, de Hore Belisohi,de Leon Gambeta al 
Franţei, încît umerii ofițerului rănaseră linigtiţi în poziţie — 
normală,pe oînd cohii i se măriră a nedunerire şi mă întreabă. 
m Parcă ai fi jidan, aşa le ştii? 


Ei 
Lă 


” 2 pomule locotenent maj cr; 
"se înohiagaree 
e. Bug Due D=tas 


pentru a0egt auvînt poţi e 


Şi-aouma între gratii ascult do 
Tăcerea şi cu vintul şi,,.,zvon 
Eu stau gi plîng şi teama nă-nfioară, 

Izbit în beznă de un destin hair 

Nu simt decît îngheţul şi vorbe de ooară, 
Intem hidos cu gratii, lipsit de cer senin, 
Zălog mi-ag pune viaţa,de ai putea şi vrei 

Un ceas de libertate,să-1 pot vedea pe ai mei, 
- Apoi, vie şi moarteal 


ar cum euspină 


ul 
se prevede această excepţie, pătinirii, 


tată... 
= Şi eu aînte după $ fiină în satul Puieni,aotnal- 
suzedina a petnoe Nei ceace pe seama nașterii ngăe, 
--mente în URSS Pie cu simpație lă mine şi ir proga: 
Loootenetul se. 4 nu ai cai spus asta mai demult? 
s6 'agez 
dintre anc 
se atpăță puenie ralu 
zeprogurie Sita ilor antisemitee 
daforiță propagandei 61 men cca scțat “marele seozet' al origia i 
pai mada; “prodând o serie de fapte ce. nu mai puteaiti controlaţe, 


| _Am daţ foaia serisă deoparte gi m-am uitaţ la aneheta- 
toze El o luă în mînă şi, citind cîteva rînduri, mi-o prese 
epunîndu-mi i 3 2 


= Nu este exact ca ceu de pe perete, 
= E continuaresse. 

= Serie din nou toată... 

Luând o mimică de om desnădăjăuit, tulburat, am încercat 
mă squz: 

- Domule anchetator, de la întîmplările din pădure,eu 
evile puştilor îndreptate împotriva mea, de le mulțimea nopţi= 
lor nedormite şi a garii îs am început să uit, Nu mai ţin 
ninte ee am seris, Urechile i țiule şi zgomote nedesluşite,de 
aroă ar fi glasurile dracilor din traista lui Ivan Turbincă, îmi 
ulbură minţea, 

Loeoţenentul mă linişti, spunînâdu-ni că acestea se în- 
împlă în perioada de adeptare în închisoare, Va da ordin să-mi 
ea nişte medicamente să pot dormi, Apoi îmi dădu wm maldăr de 
jo0li,ea să-mi seriu cît mai amănunţit autobiografia, 

Fiind joi, cînd o bună parte din deţinuţi avea dreptul 
ă primeaseă alimente şi lenjerie, toţi securiştii erau oanocen= 
raţi la controlul pachetelor, A plecat şi anchetatorul meu gi 
u am rămas singure Prin fereastră puteam si mă uit în voie la 
poseaua din apropiere, Zăpada era mare şi un soare luminos scîn= 
seia pătura groasă, argintie ee acoperea de-a valma şi case, şi 
răzi şi garduri, 

e= M=am apucat să seriu,.,,Călâura îmi aducea o somolenţă 

ui & plinge, Nu mă plingeam lui Dumezeu, oi sufletului mamei, ' de-mi îngreuia pleoapele, Am lăsat jos paltonul şi m-amapueat 
aţă de dînsa am gregit, An ponegrit=0 oum nimeni n-a putut să ă Bopiuse.e . 


ozit de propria mea faptă, mi 
E pi a dida 


 Dimpul nu mai contas. „Din cînd în cînă, uşa se deschidea 
i cehi curiogi de securiştii îşi îndeplineau misiunea de a urmări, 
Cred că am seria vreo douăzeci de pagini, cînd ofiţerui 
chetator veni să le ia în primire şi să ducă personal în 


mi se aduse o gamelă eu o ze de varsă şi in turţoi de 


şteptat cu nerăbăare ora oonvorbirii prin perete, fiindcă avesm 
ERE A o Ip NR Ss i tîtea noutăţi, I-am comunicat că am dat o parte din autobiogre= 
"pi scîrţiitul uşii mă făcură să i: 
imentul rece gi săoti iau poryia cald 


săa d e Eşti nebun? Ce faci?! a i 
La sita i pizie lt fra vb aa pă Ra se at să fie At dia Sa seaă velina 
Şi cu u ANC. li a : | ş e concsntra 

poezii VItE 16 vizou Pg coli de hîrtţie alb um am început-0, ar putea I 


Soni Am luat '0 coală 
„ 6o; î pa Pal a e ui 


; voi mai face ostii,, 
ei Measă, „pa val că ai cubuat? îni zeproşă vooea prin peretee 
; 51 


4 E 4 
ja > 


și ez ună 


este 88 


de oomanâanlte 


62 


ămurii ofițer 
1“ Tia al Seour 


& lui 
a informator 1“ olienţi 


a oe mă ohinuise AUBODA 


3 1 doi beţivi, dootor 

+ întîmplazea ai 09asna de la Bălugeni, | 
a Părintele de dincolo âe 
la închisoare, E] 

posibil să vină în Timoţia 


dezlegatăe 


fi RADU GYR 


Din volumul "SÎNGELE PENNIȚEI” 
CIMITIR DE DEPINUȚI 


Alături de țemmiţă, pe-o rînă, pe-o coastă, 
cimitirul nostru adastăe 

Maoe., Aşteaptă siorie sărace 

cu număr de smoală soris pe capace, 


„Oimitir fără iarbă,doar hună, 
ocolit ea o molină neagră de ciumă, 
-Mermânţe fără poveste, 

unde  nu-ngenunchează neveste, 

unde mema nu plâng; - 

wmde nu cad lacrimi de ţine... 


Crucile, strîmbe şi şohioape, 

vrură să tugă,să acapa 

dar numai o elipă rebele, 

paro-ar fi fost sonate de senținele, 
au stat pe loc, S-au supuse 

Au riâicaț mîinile=n suse 


Vite, gardienii le-au pus în fiare 
pentru»ncercare de evadare... 


"12% Si ziua de lungă, 

vîntul le numără-n dungă: 

cinci, e »Z00ese»treizeci, „toate la tel, 
toţi deţinuţii prezenţi la arel, 

„toi aliniaţ: pe-wm singur țăpşan, 

-oa la.inspeoţia domului prin-sardian. 


= 


Cât îi seară gi umbră, . 
?runzele țoarnei tot umblă, 
4remură-n cer, cad pe morminte, 
scrise cu sînge fierbinte, 
ea nişte flori roşii, amare: 
matricule ds-ncarcerare, 


64 


i î 3 Lea 
Uită-mă, tu, să mă uiţe fetiţa! Aga e osînda, 


+ă 
ott 84 noapte, ase 4regaltăe 


usoaţiie fpiaia. 
îi baatelsceti calaă gi binăe 


elele-n osîndeș 


gît bat mata slănîndee ee 


eruo îile=8 


ţe 

e ori poimiine noaptse | 

Lele ne rea sub noroi ş | 
632 | 

ş: sau 807. | 


CARTE POȘPALĂ 


ga cum e ordinul, ca să-ţi seriu? Ce să-ţi spun? 
Fetiţa noastră a trecut într-a patra piere 

Are ochi ca ai tăi? Tot aşa trişti? Cun e- 

E soare? E cer? E tutun? : 


Vă 


7 


de voibk cu celula mea, pe-ndelete, 
A eta voi,: o dezmierd, apoi o zgîrii, o pleda 


eee area 


Cîteodaţă, umbrele voastre pîlptie pe un perete 
epic etin0 copi aur în ea, ca-n ataulul din Vitleen, 


Toţ aşa e noaptea şi pe la voi? Afundă oa hruba, 
cu lwa ca un stîrv spînzuraț de-o prăjină?e.. 


De=o să mă dua le a1ţă pugoărie cu duba, 
nu aai căutaţi netrebnica nea vizuină, 


te-astupă ou piatră, ţe rupe de toaţe ; 5 
Nu-l mai aşteptaţi pe tătiou, L-aonehiţit oana, lăminii 


Mai an unsprezece eni jumătațe, o pană 


7 Ș 2 
ză . + 


at . a ED e Ra 
) 


Din volumul "S2IQHAPER 
CAVALCADiĂ 


în tunet ling de mare trapăt, 

Pe armăsari de-aramă grea, 
enind să-nvingă pîn -la capăt, 
alţi,cu pumul p prisea, 

atîţia ţrec gi rîdo gohioapăt 

în ura lor,pe gloaba nea, 

în urma lor, pe gloaba mea, 


Galopul lor înghite-poşte,. 
potoocara spargescremenpa;. 
ori ecoală smircut. săi măzmprog.te 
cu smoala-i puţreaă” şi: reaz. 
că m-au lăsat cu zeci de poşte 
în urma lor,pe gloaba mea, 

urma lor, pe gloaba mea, 


Nu-i potioneşte-n drum nici sețe, 
nioi răni nu-şi spală la cigmea, 
nici munţii nu le stau perete... 
Eu cad în fiece vîloea, 

las sdrenţe-n fiece sacaețe, 
jalit, mă ure pe gloaba mea, 


î şi plece din nou, pe gloaba mea, 


Dar cun fug cetele buimace 
spre nicăieri, spre nimenea, 
se-nfunâă” goana în bălţoace E 
gi pică unul, îrînţ din şea... 
Pe iîngă sanţu-n care zace, 
eu trea la pas ps gloaba nea, 
urma 1073 pe gloaba nsa, 


Apoispe rînd încep să cadă, 

le swnă zarea-a tinichea,., 

Eu n-am nici zale, n-am nici spadă, 
dar ored într=wm orîmpei de stea, 
i-n timp os corbii vin să-i roadă, 
eg altă rană c-o basma, 

şi trec înceţ pe gloaba asa, 


'naiutea lor, pe gloaba nea, 


0 ge CUK O gĂ PIB OLIPA-ACEEA 


ipa=a000âe 

o să fio cl se 

os este luBe ozunte zf 

oa, anetul pi pr oaslopeea 

i e.n 6 și 
e nişte hotie 

sua pini tiptil 00. astre cheia. se 

getii o să fie olipa-a099€ : 

pie pleca pe £ a toţi, 


fi clipa, Poate um ii 
„or agăța de prag cu braţ erei 
alţii vor vrea să paaae nai are nokia 
unii-n genwmchie iar A derira 


( uioa tare a Zurţunii, o. 
da ati ia fi olipa tza unite 
dar vom pleca pe rând, pe Xinde 


Bu știa 0un va 


de- "adune 
de-0m pleca, şi cei ce mor s 
e tiaple nici un spin gari ter pa 
gi cei ce-an strîns din flacără ş 
o săreanţiă stîntă ca o rugăciune, 
ou toi von şti la porţile de ger 
că-n lăorinarea olipei care-apine 
palpită veşnicii care nu pier... 


leca, dar nimeni nu va spune 
iliri „dot Fă lat un ciob de cere 
Şi toți vom duoe=n nei oîte-0 minune... 


| VIOTORII HBGRE 


În orice zi, la orice pas 

Imuria puțin, murin mai mulţ, 
Gu cîţ părea nai viu tumalt, 
ou<ațit apunen ceas cu ceas, 


] 


Be credea ici ne vom granit, 


ne pin ce viermi profunzi ne rod, 
viaţa ca un 7umen rod 
stă miezul morţii vieormuit,,, 


Ca nişte fluvii oloootin, - 
înspunegaţi triumfători, 
nu bănuim că sub vâltori 
nu-nfrângen viaţa, oi muri ra 


Cu pieptu=n platogă-ncleştaţ, 
cu pumii pururi pe hanzer, 
pe dinăm':ru, pe sub fier, 
murim adînc, ne-nduplecaţ, 


Aprinden îrimţi de hezuvin, 

şi moartea coace-n umbra lor, 
Murim cînd fremătăm de zbor, 
cînd mîngîiem un crin, murin,., 


Și-n dragostea ca un şuvoi 

cînd ne sfinţia şi via şi lut, 

cu fiecare sfînţ săruţ 

mai cade-un strop de moarţe=n noi, 


Se duc furtunile gi vin, 

ori fierb revoltele în glas, 
în orice zi, în orice ceas 
murin mai mult, murim puţin... 


Dar noi; în inimi dac=an strîns 
izbînda wei zile vii, 

zîmbin, c-am mai învins o zi, 

în 10e să izbuonim în plâns, 


ÎNDOARCEREA DIN CRUCIADĂ 


Întîiul cruciat 


Trist gene cornul stinsei Gruciade 
Și noi, betegi şi jalnici seniori, 
ne potionim sub plaţoşe schiloade, 

veohi armuri cîrpite, sirîmb, cu sfori 
Baroni şi psi care-au purtat în spade 
Ierusalinui alţor aurori, 


Cu trupul supţ de răni ce se usucă, 

amari 31 frînţi ne-mplețicin în fier, 
Cîţi n=aa murit sau câţi mai ştiu s-aducă 
vreo țandără de chivără din a 

>pe=o umbră de mîrţoagă, o nălucă, 

pe-un ciob de scuț, un ciot de cavaler... 


în  Crudiadăe 
cat demult lumini 
Gând an PA e tran q? = Eram numa 
Mai şti »4ot burgul să dă eiz 

= 1 su 9 
ne troienea lei A ae zăpadă, 


iar noi; pe re vasali şi palatinie 


CA BOZIA 


Ca bozia de pe maidan, semeaţă, 

lupt îndărătnic fără cer gi ploaie, 

Cu brâînciuri printre hîrburi şi gunoaie, 
fao 1loe pentru nemernica mea viaţă, 


ardean pr 


înteia cu mii de feţe 
de ee Tosca covor de borangia 
si străluoirea zalelor semeţee 
1ţi mai aduci aminţe, Alberic? 
frunţea-n cer, cu 
găsi vecia, ca pe-un spio. 


Şi ca urzica sînt, Mă-ndes cu fierea, 

cu ticăloasa mea amărăciune, 

Ce duloi mi-s ţepii cînd le gţiu puterea, 
ce viu sînt în superba-mi spurcăciune 


Strivit sub tălpi, nai iute dau seminţe 
ca bozia răzbat printre gunoaie 

Mai crud duhnesc oînd mi se smulge-o fozie 
oresc mai înalt, mai aîrz, din umilinţe.,, 


4 soarele bătea medalicene 

i scuturi şi pe sulițe minune 
Mulţimile vulau şi, din balcoane, 
Madonele cu mâini de rugăciuni 

ne surideau prin lacrimi ca-n icoane 


Ei iţe cununie 
te d let be dati ie ca urzica ies din garduri sparte, 


tărâtat de-o duşmănie sfînţă 
Cînâva, cînd voi cădea în marea trîntă, 


Si-aoun ne-napoien o hîdă ceată îmi voi înfige ţepii chiar şi-n moarte, 


pe piept cu cîte=o urmă de blazon, 
cu coiful spart, cu faţa sfîgiată 
Sub zdreanţa unui rest de gonfalone 
Strigoi de oruoiaţi, ce altădată 2 
au tulgerat în zale de baron, 4 


ASFINRIT 


Nu mă mîhnegşte astinţitul, 
la neegră margine de şes, 
Pe mine lacomul, lihniţul 
mă doare doar ce n-am cules, 


Și cum povara-ntoaroerii ne frînge 

pe cai ologi, în zale care curg, 
convoiul de fantome parcă plînge 
pornind încet spre vechiul nostru burg; 
pe cînd, neouceriţ şi plin de sînge, 

„ derusalimul scapără-n amurg, i 


Mă frige doar grozava foame 

ca un gîtlej uscat de lup, 
A e > 3 : că las pe crengi atîtea poame 

O clipă numai, porţile de-aramă, din care n-am. ştiut să rupe 

sub osre n-a fost dat să biruia ă 

se faa de fo şi-n urmă se deatramă 


topindu-se în cerul lor aublia : Purînd din deget verigheta 
> bu East iai 
lot oua vai dalnie oormurntrint ne Sitani, | SE apei toată cetate 


Tot mai deparţe de 
| Leșăgalia, de înţrebări fără folos, 


Dar nici miresme, nici esențe, 
n-an strîns în bdietțu-mi alanbic, 
Flămînd prin maldăre de zărenţe, 
pe coate-noero să mă sidic, 


68 


To 


gânB-NȚELEG 


-am înţeles» 
ste-nţelege P te lase 
g lua toate “he: rămase 
neaB culese 


din ge 18 
2 noi mi=ag s0r 


„am stricat câţe n-am dres 
Că d a0e=acun ioonostass 
gi=aş bea cu sete tot mai des, 


la orice drun la orice pas 
din ce=a rămas gi n-am cules 
din ce-am oules şi n-a rămas 


GENOZAFE 


Şi vine=o zi când crezi că numai praf e 
ce-a ara în fraze, ce-a svionit în vorbe 
gi că şi frun$i, gi-nţelepeiuni şi jerbe 
sînţ nwaai biete hîrburi de carate, 


Cum de=am crezut o=o taină încă fierbe 
în serumul plămădit în cenotafe? 

Ca o cunună moartă de garoafe 

cad de pe temple lumile superbe, 


mipti], ca să n-o simţă grămăticul 
zădărnloia vine să ne vei 
Triumfă în aroade mari nimicul, 


Se fac nimic triumturi 
ț şi arcade 
dim aa ce deznădejdea-gi coace spicul 
&himpe creşte gi-un luceafăr cade, j 


nr e 


EA Mia: caii AMIN i AMIC ala ca i 


Ze ape Aia a IA 


LA POARTA NIMANUI 


Şi-acum,la poarta nimănui 

ţi-ai flutura în prag sărutul, 

spre tot ce ieri sfinţindu-ţi lutul 
i-au fost aripă, rug sau cuie 


Asi, porţi gloria şi onutul, 
tot” pe-o balanţă să le ui, 
pizaa vrea să acigase gt oricui 
și dete piatza ori utul, 


Că dacă-ai strîns balsam din uri, 
din urzici-azur subţire, 
gi oînteo de-ai ştiat să furi, 


Din calda lacrimei svîonire, 


'nu răsţignire-a fost să-nduri, 


ci clipa ta de nemurire |! 


NoAI DESMIERDA 


Noai desmierda,de n-ai şti să blesteni, 
Surîa numai acei. care suspină » 

Azi, n-ai zîmbi,de n-ar fi fost să geni, 
de n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină . 


Și dacă singur rana ao degai 

Gu mîna ta, n-ai unge răni străine, 
Noai jinăui după frînţuri de rasi, 

de n-ai purta wm strop de iad în tine, 


Că nu te-nalţi din praf, dacă nu cazi 
su frunţea jos în pulberea anară... 
Şi dacă-nvii în oîntecul de azi 

e o-aj muriţ în laorina de-aseară. 


pi 


72 


Sa 


MEPANIE 


i Li 
ză dia guferin 
pgă de ate, POd ontasă 
ate pat afund şi calde 


Din lovirile nedrepte 


Taguri facă-se Şi rea trepte» 


într îngeri scări 
re oăderi=uroug alpine 


fiece dezastru 
4 speriată stina în piept» 
Doame, fă lăstun albastri 
gi tă zîmbet întelepte 


Din veninul pus în cană 
tă miresne 60 nu pier, 
Fă din fiecare rană 

o oădelniţă spre cer. 


ă 


SCRISORI NESCRISE 


Adesea viaţa noastră-asownde 
întraun biet 001$ de paradis; 
nioioînă sosite, de nioiunde, 
aorisori ce nu ai sau ţriniae 


Au ştin ce-am vrea pe foi să Zie, 


ce cânt de dragoste nesoria 
Dar mîna care nu ne sorie 
o legănăn mereu în via, - 


Şi frazele ce n-or să vină EI 


„ Bai soumpe=n aşteptare aia 


i umbra ce noa scris ] 
în piept hioi floare tree 


Li 


SE a E Me 


SALCÎMUL DE LÎNGA PÎNPÎNA 


î3i legăna peste fîntînă 
omăţul florilor, ugor. 

Azi stă usoat într-un 4048 
Pîntîngs a murit pe-o rină, 


Nioi cumpăna în rugăeiune 

nioi bivoli lîngă jgheabul sound, 
A putrezit mooirla-n fund, 

cu mormolooi şi spurcăciune, 


De ani găleata nu mai scoate 

din smâro nici molimă, nici olei, 
ca wm strigoi deasupra ei 
saloîmul elănțăne din oase, 


Dar jos, în tainele anare 
în care sţtele nu mai cad, 
din bezna slutului ei iad 
fîntțîna parcă iar tresare. 


Şi-n moarte încă mai palpită 
năluca de pe alt tărîn 

a arengii alba de saleîre 
Qândva deasupra-i înfloriţă, 


VIZIZA 


Înoremenise vîntu-n infiniţ 

oa un aroug pe o vioară simi 

Azi noapte=un înger mi-a băţut la poartă 
Cu pasul stins, cu glasul osţeniţ, 


Nu ştiu dacă venea din paradis 

sau numai de pe-o oruoe pămînțeană, 
dar mă privea ou ocohii ca o rană 

şi tremura de frig oînă i-am deschis, 


Pe-obrasul lui de straniu Dumneseu 


- e boală grea părea că se răsfrînge 
Ș4 mi-a căzut în braţe, plin de sînge 
Şi teată neaptea-a plins la pieptul meu. 


RAE 


73 


oa î 
departe Saca oa un arcuş răn E 
M EI 


IDENZIPATE - 
i 


an şi rău 

blând, eu ie acu în milă, 
u 

ini sînt chip din EL piu : 


de par dospit din cer, nu din argi 


: : ubţirie 
- mit nioi razele s 
AF piei i străpunge de pice i 
Dar mu faci părtaş în 7 - ei 
şi-ţi tot îngîn osînda din Ilooane, 


| A lavă mă încarci; 
aere rr stinţenie mă frânge, 
oftînd, mă uiţ la rănile-mi prea jargd 
şi-i arese alături, sînge 1Sngă „TA ee 


ÎNTOARCEREA LUI ULISE 


| 


În fruntea mesei stau cu mirt pe tîmple 
dar dorm demulţ sub zidurile Troiti,  - 
Mesenii râd şi cupa lor se umple, 

ei beau cu morţii gi cinsţeso strigoii, 


Eu an rămas sub zidurile Troit | 
gi ou tovarăşii mei morţi pe fundul mării; 
Se rumeneso berbecii gragi gi/boi 
sadarnio în miresmele trleasii, 


Eu dora demult sub zidurile mroţi - 
ct purezeso sub alge cu vîaleşii, 
tora noasă cum se-nţora strigoii 
acelora ce nu maj vin cu paziti, 


o ae 


ap 


Da ac Dra ROD IEC E PRAI aaa aa 


Mă pipăiţi pe umeri, pe vegninte, 
îneredinţaţi că am veniţ-napoi, 
si eu sînţ numai sute de morminte 
în leşul oare umblă printre vez, 


Îmi povestiţi de temple cu pilaştri, 
despre noi zei ce-n lipsa mea cresoură, 
Eu vă băaneso de morţii mei albaștri 
rămaşi sub Proia sau prin mări de zgură, 
şi moarte, nu cuvinte am pe gură, 


la curtea mea se-nţree aozi să şină 

ca să mă oînţe ca pe toţi eroii, 

um? Cînţecul lor mie mi se-nohină? 
cinstea mea suspină harfa lină? 


Eu dorm denulţ sub zidurile Troii, 
doar umbrele i-asoulţă gi strigoii... 


Uleiuri cu adînc miros de floare 
Sîngele ?roii de pe hoit nu-mi spală, 
căci dincolo de orice soălăăţoare, 
port morţii scumpi pe mine tencuială, 


Eu am rămas sub zidurile Troii, 


Iar cînd pe sînii calzi ai Penelopii 
pun fruntea în afund culcuş fierbinţe, 
eu sînger încă-n trînțe cu Ciolopii 
san rătăocese pe mări ou oseminţe, 


Cu dornice săruturi ne-ntrerupte 
mulerea îni desmiardă la-ntîmplare 
pe piept, pe braţe, rănile din lupte, 
crezând că urma lor nu mă mai doare, 


Qi cu sînţ toț.o rană nevăzutţă 


şi răni mi-s oohii ăştia stinşii, goit, 
meia mea sau morţii mă sărcţă 
veniţi în pat de sub cenuşa Troii? 


Eu dorm demult sub sidurile Troii, 


75 


i cu năieriis 


Din nou Dă pierd în valur 
din nou în lupte ou strigoii» 
mă pres "ele mulerii 


almeo dintre coap8 
gi mă-ngroP iar sub zidurile mroiie 
am rămas sub zidurile eroii! 


Eu 


față sînt reproduse după manu= 


N,B,- Poeziile âin ediţia de 
e de către doama Monica Popa 
Li 


sorisele oetului „puse la dispoziţi 
?iioa poetuluie 


76 


DUBA DE JILAVA 


George Damian 


Căpitanul 
lul din Calea ui, care mă 
Rahov anchețase 
„ds pearl şi ret ata, ur om a păde 1 
e blind şi prietena a Erei de ft Si la înfăţişare, dar 
» - e la tonul ga: 


[ape tatea Destăinuipdu-și 
ost zeţar 1 -$Ş 
exploatat de a o tipograf 
viaţă pe iul aa) pînă E para din Cluj, Se înţe 
rebuie.să meargă Pali seama care Ei Lunoaa 
& ia de 


prelegeri marxis 8_poporul 
ari = pe ve Fi 

e mi le servea după 3 zăPăole ințiiet acestă 
nţă de îndooctri- 


nare la gare înţel 
La e sori deasa să articipa cu multă 1 
3 capat în scris declarașiile dace lani de ste ho Ap 
ati ie zu coLeatațe et Pt îi E otite că ni at spa ante 
3 ate, ; eventual con- 
fîrgit,. în | 2 poesnenevaaia 
dosarul şi sfirşit,. într-o dimine na 
soarea să Ep pînă la proces voi stă mă anunţă că mi-a înch 
închisoare ricin surprins faptal Abe ri "depozit" la iri 
ţa s-ar fi epopeea pda condamnarea gre să afle în ce 
se prefera să fiu la a latitudinea mea! I-a gina riza 
să ie ia ACE cor a Da tă 
chisoarea Aiud şi e, mi-a replicat că Botta sală 
ever, odată şi-o şi că,în oluda faptului că mai bine ar fi 
pe-atunoi pazado ată îi voi fi recuno rare certa 
ji -aap-a scător. N-am în 
a şi 7ipga00na, i upă ororile con nțeles 
e , mi-am dat se sumate la Piteşti, Gher- 
i dopsana ata ieoati ai costaatătebhaa de aiaaintiat pasi 
siana aa dalta eo eai 0 In poteatuie goe ar peria 
iterul ! ; u e la sub a 
sase păA irelaia să fiu trinis, Dac EtiE ei, cale 
estații chisoarea Jilava, odaţă ca dub u nota pe care i-o 
pat dettozui id eposit duba oare 'tranaporța 
ul de servi 
e ticootietesară LES ten al iroipaleae Pa îti ra < 
aţe de acee E 
ia a era şi mai îngăduit 3 în 
în fospsa pini cînd va sosi iei So A deasa cai da 
toţi Livizi la faţă, slabi şi marcați de teroarea 
77 


Ga ta opere" constantin» că-i dat drag | 


ch nu Bear 4tcineva de lîngă mine A 
i Aică?, -cuzat ou duba la Și (0 le Jilava? Bau noi 
- N-a 61? | 
ă nimereşti cu : tura poliției m-au 
avut ghintonal pese prima dată. Din pret € arte n-am mai Ton du 


ou 
au întrpe BoaPaiă au cunoşti rosturile+ 
- [] 


ţ 
este un Locotenen sare 3 gileva. A 
Maromete , directori u gbilţu ofinii vagabonzi de pe străzi, 
hingheri oare pre ceae Sa dea jubă, vei întîi ne-njură în mod 
gone ciur? g-apoi îşi facea "norma ; 


. reşte, 
„et. oi”o0 putaoarezea, one piece?” erâță BI-ţa Zenodui capu 
na, p 


$ ... 1 
şi bur Sa: ză timp, se auzise motorul e id iși 
loootenentului-hingher, Care hp rapa suită de 
rîse scările zgomotos, Acompân 
adresa noastră . a vocea tremurîndă, Auzi 

St istacii-tet genti, paolată ee pocec, scai 
ce iese ucă apăruse un om scund, crăcănat şi cu uniforna 
i PPrivirile îi erau piezişe, Era nebărbierit, Cu pă- 
dezorăonată, i la tîmple ăn 
“rul -oîlţos şi murdar, răzvrătit sub cozoroc şi la pla, Semănt 
mai degrabă cu un "pensionar" al Spiţalului de la Mărcuţa, scă- | 
oa bi pier azi dai,moșule? 'Ca-le-aş coliva lor de 
ţîlhari! 
- Zece! A 
_ Slabă recoltă, bătrine! Păi ce fac doar cu-atiîţia? lu 
ohii ăștia r-e nevoie dă anţrenament, Ca stîrpiturile astea, să: 
car 0 duzir: ge să 2 Tossi ip Ace vio. 1 aa Cu 
Ofiţerul de la arest n-avea che e diacuţie, 1- 
aatele, 9nă 0438 personale - bani, ceasuri, verighete .- în tim 
ce hingherul ne cerţa din vriviri pe fiecare, 
- Di ce nu v-aţi văzut de treabă, leat? Ce,oredeţi că 
S'teţi zmecheri şi n-o să vă priponim? Iete că americanii n-a 
Dai că tei fa cea 20 să vie fo dată! E mai bine acuşie 
a, că ajunser a pîrnaie : - 

s - "Ai,năi, tovarăşe Costică, lasă-i dracului şi nu le 
mai ţine şedinţe, că din seocăturilii astea tot nu mai scoţi co 
bun, Mai bine verifică aoţilii gi: valorilii, vezi dacă-i ai pe 
sii semnează procestu' verbal și da-i la dubă, Acu! mai.an Și 
eltilii giheui ie TânbtAaa la neamuri! E clar? i 

= cule, că nu a'ten la babaroaseli Că dac 
mă faci i dracului, oda ou jnaiut pînă la prînz, Ti 
securistul abi- 
Boască slova „proceaului- verbal, peri să-l Meet Sepi lie şi 
umplerea mașinii ca capcaană intelectuală, mai difioilă decit, 
care, apoi, îl agezase rs ete e fa verificase stiloul Lat 
o înde-! 


nivel 
ofere ep hu presupunea, totuşi, 
demarat! 


nînare 1egiţă din comun, m 
prime etapă a cal „ Tovarăşu! Constantin, după ce 
78 > igratiei patroninice, se sproa din cnd în e 


în curînd, voca 
rimire, Cobo- 
njurături la | 


ucindu-şi Ș 
act, cînd 18a fi “nghiuri diterite, otnă perpendicular pest 
un zîabet de satiate pe spate în înclinare obtuză acas (5 zie 
jorare, După un scurt pg emărginită, fie o încruntare de îngri- 
şi cu pezsororență, » Pelua jocul cu mulţă atenţie, dar 

Lă 


AL măi, ţovarăşe Co? 


ţilii la mîncare! - +] standine, că trebuie să duc marai- 


Bomase șeful aresţului, 
trîne, că n-a năvălit turoii şi 


a avenţie! sate re DIrEE Et luai „priabînău-și privirile 
; - „frate, oar îl fac nana 
so plec na atat Jzeovoa rd aie ia pa fain cerci 
| a grosime, coc ] : 
AA pie, ac mul pr a ga lar Și vîrful dă la ciocuri. ar 
etul arestului i-a răspans cu an zîmbet ironic şi ca 

Sea erai cuvinte aruncate în grabă:” 'Rai al dracului, băi Cos- 

Apoi Costică, grăbit de daţa asta, ne îmb 
scări, în sus, "devansînă progremul” ce oa mr padae a în 
dubă; pe traseul urcușului, pînă la maşină, căpătasem fiecare 
în spate măcar cîte o pereche de pumni, cîte un vîrf de cizmă 
în spate şi o suită de înjurături, în mod colectiv, împodobite 
cn o mare varietate de vorbe de ocară. 3 

Victoria grafică a exjbilţarului ne ferise de leziuni 
în prima etapă a transportului. Mai era însă întrarea în închi- 
soarea Jilava, eveniment pentru care căpitanul Margmete avea un 
alt scenariu .., De la coborîrea din dubă şi pînă la intrarea în 
celulele - hrubă, ne aşteptau o duzină de "băieţi" foarte bron- 
zaţi, dotați cu cozi sănătoase de lopaţă, cu care loveau convo- 
1ul eşa acum se proceda cn spicele de grîu pe vremea cînd încă 
nu se născuse batoza, Cine cădea, încurcînd fluenţe convoiului 
şi, implicit, "cadenţa” cozilor de lopată, era lovit suplimentar 
cu duşmănie,.pentru că stricase “numărul”, la care asista, înju- 
rînd, bîlbtitul căpitan Maromeţe, omul de mare încredere al că- 
lăului Teohari Georgescu. 
: SRaceţi pe sub furoile caudine ale ororii marxiste, cu- 
noscusem, pînă la proces, o “paletă” variată de metode; zeţarul 


„din Calea Rahovei bătea, folosind metode "ştiinţifice"; hinghe- 


rul semianalfabaţ de pe dubă îşi manifestase cruzimea rudimen- 
tar, în vreme ce bestia de la Jilava uţiliza "tehnica din dota- 
re". Pe parcursul anilor de detenție,avean să suport o gamă şi 
mai largă de manifestări ale slujitorilor zdrenţei roşii, care 
mai de care mai plină de fantezie criminală, 

t astfel, merea, ne-aa tirit striviţi, de la o zi la 
alta, dinț-un penitenciar în altul, aroînd pe Golgota suferin- 
ţei româneşti, purtaţi de mîna lui Isus către crucea pe care 
ne-a Sas enat cea mai "umană" ideologie din istoria planetei 
noasţre. Mulţi dintre noi, însă, n-au mai putut învia .., 


(NUL SPER ÎNVIERS | 
i Alexanâru Virgil Ioanid 


fel de noapte â scîntului Baztoloneă PoaRide 
= sos 1948. Mulţi ani s-au tarie şi conștiințele 
de 14 spre late s-a scri âevăr, "Ca untâeler- 
pre cale age ă acum întregii Cain, erăiau bătetaii 
Santa ll0r 2 sate asa iese adevărul dă a taet iată că adevăruri- 
[a a9aeab ratând „aîdourile învelepoiunii. Si -3iLît amer de 
pede şi ies mer 
zei de ani. 
în noaptea aceea, 
ăe tir de agenți ai Siguranţei 
curitats), la ad 


poa dppt,aăgisă pirateria 
ăpostul întunericului, oare A poor fă br 
rea, au invadaţ un mare ae a ea confiscînd bunuri parti- 
percheziţionînăd brutaliz a dor echipe roşii erau foşti in- 
culare, Mulţi dintre agenyii aces hei i. Sarlatani, eliberaţi cu 
factori de drept comun i hoţi, Dătăuși, Șt o ?4 să acută 
Gpmăiiaa SE slijengoă pouă ec Ca să ” Procedeul nu era nou 
n e - 
de exeoutelțit cat și mai tirziu în ţările din eatul Buropei, 
după oii se stie, n ină a fost de 
celor "ridicaji" în noaptea de ponin 

ordinul gre E toaţă țara, Pistoalele agenților serveau ga a 
gumente convingătoare împotriva celor ce se înpotriveau ares i- 
ilor brutale şi ilegale. Nici vorbă de uandate de arestare sau au 
torizaţii. de percheziție emise de procuratură, 

- Forţa, tovarăşi, forţa revoluționară a comunismului nu 
are nevoie de forme, după oua ne-a învăţat marele nostru Lenin. 

4 aşa, datorită învățăturilor marelui Lenin, întărite 

de dispozițiile secrete ale nu-mai-puyin-narelui Stalin, puse 
aplicare de din-os-în-0s-mai-marea-pe-atunci Ana Pauker, avînd 
adică un pistol în coaste, unul în ceafă şi unul la tâmplă, an 
fost urcat şi eu într-o mașină, după oe mi s-au aplicat niste 
ochelari opaci, cu rondele de tablă în loo0 de sticle, ca să nu 
prea ştiu pe unde sînt purtaţ, 


fermecătoare ; bâte, răngi, bastoane d flate| 
pei îaşirate pe 1bn e de,cauoiuc, frînghii a 
cuiar lîngă mine, Totuși, faţă de figurile bestiale ale agenţi 


tz-un - 
A Ma colţ al beciuloi, aa văzut cizmele şefului meu 


DN 


din Miscarea națională a 
călțat ca să fie băţuţ la ceri e 


el 18 pa sai il des- 
beta mea, cu int ? Şveptam să înceapă şi an- 
che pa Parea în acţiune a întregului echipament "teh- 


Li] 

BIO apere Dar nu, Ua agent trimis sus a adus ordinul 
E “ Gad asa la celulă, Aveam un răgaz. Și tare bine i-a 
prinse Gin gâvărisară agenţii în locuinţa mea, apucasen, prin- 
Sarii dorea itonea 02708 bac 23 = nişte documente ale 

. scotociseră b în si 
în ine BERtitia; cot, (5ă peereețopigti seriosi: cât, araza 
a Suta „Ii 000 în bîrlogul inamicului. Am bătut în 

- da jevole să airră la 50, 

7 bal acolo, banditule! Vezi că ai un vas sub pat, 

Sra, Dar ar fi fost riscant să rup documentele Sa să le 
arunc în vas. Aşa că an aşteptat cu ele şi cu frica în sîn pînă 
a doua zi dimineaţa, cînd an fost scos la spălător, unde era şi 
un WC, Le-am rupt în grabă şi aa tras uşurat apa după ele, 

Ancheta a început de-abia în noaptea următoare, Urcat 
din nou în naşină, ca-n filme, cu ochelarii orbi de rigoare, am 
Post dus într-o casă special amenajată, bănuiesc pe undeva prin 
Parcul Domeniilor, Erau trei anchetatori, dintre care unul dădea 
ordine într-o românească stricată, cu accent... basarabean şi 
căruia cetlalyi 1 se adresau cu "tovarăşu' inspector”, Sl nu dis- 
cuta însă direct cu mine. 

— Ce ești tu, mă ? an fost întrebat, 

— Student, în ultinul an, la Facultatea de Litere şi Fi- 


:- lozofie, 


ral ? 


— Bine, bine, dar ca politică ce eşti ? Țărănist, libe- 


Nici una, nici alta + sînţ român şi creştin. 
— Aha, lsgionar ! 
— Toţi românii şi toţi creştinii sînt legionari ? 
— Gura î Aici noi întrebăm, nu tu. De ce v-aţi organizat? 
” Măcere prelungă, ipoi : 
> „— Calitatea mea de crestin îmi impune să apăr valorile 
spirituale şi morale ale Bisericii şi Neamului împotriva ateis- 
mului şi materialismului, Altceva nu an de declaret, 
3 — Nu vrei să vorbeşti ? Las! că spui tatot! 
I-aa:prevenit că sînt bolnav şi nu rezist fiziceşte la 
bătaie sau tortură, Aşa că...dacă vor să aibă încă un mort pe 
conştiinţă... 
A intervenit cel ce nu vorbea,curat româneşte : 
„— Iei şi duci-l pie pădurie. fapuşcarie ț 
Am fost dus deci, boiereşte, tot cu maşina, se învelege, 
într-o pădure din apropierea capitalei, Mi s-au scos ochelarii, 


ca să văd armele îndreptate spre nine. 


- Vorbeşti,nă, sau tragea ? zi 
mMăcere. Două palme puternice peste obraji ; mai-rai să 


mă doboare. 
seg Spune, mă |! (Au uraat înjurături foarte originale), Ti-— 


călesule ! Nu-i păcat să mori tînăr ? y 


- Decât aşa viaţă a... 
Aite palne, plus nişte 


vîrturi Ge pantot în fluierele 


_ pioioarelor. 


De durere n-am încovoiat şi an căzut. 
81 


Probie |! 

1”mapoi |! o 4 
vă-yi pie ie te,. încât era imposi. 

stari erau aci de Cei SE ee întîi, bătaia la 

Tr 


dar gre 
bil să te pliotigenti, ret te 30 au Oa simţ re 
tălpi, Nu-i gl ă ce picioarele an 
bia dup 


ovitură răsună cu o du- 
oiacolo şi în schimb fiecare Potos craniul, Inte- 
poape 0Loa sn creier, Ți se pare ă te doară insuportabil ca- 
ătute Digio ea ae ada că vi se dezmembrează 
1. Apoi şocurile a pen şi că în creier vibrează un 
Da er ă sar din articu 11, că se trece la 
plana na Nu apuci bine EEE et ridicat astfel, cu 
SI le legate e înd de mîini 
uratul cu mâini funia trăg 
lei unui scripete SEA a a deze în dureri înfioră- 
până cînd încheieturile în A operația se repetă - dacă-ți dă 
toare, Munci epti 00hoei te Cans09e prăbuseşti în noaptea nesiu- 
mîna să nu spui, ce iizaelk Ata leşin, urmează manejul, Poate 
VILE Ey BED aicp e ina ? într-o cameră ceva mai mărişoară, eşti a- 
d şt iVitee matana e 1 i oravaşe în aîini, să ocoleşti încă- 
lungat, de oîyiva a Aga început, gimaatică asta te mai învig.- 
perea În pas alerg pe rin torturile anţerioare. Da, daz la 
ua aohont dat shcepi să sâmți oboseala, apoi axtonvarea. N-ai 
i a u-te ame 
încotro însă ș trebuie să mergi sata ot ianina dintate 
Și iedecea val uda acra sectii sc uoniată ; lucrează cu 
usturătoare ale ocravaşelor, Băt ag pie tei apti eaăcee pda 
iodul ca e lare a Vp a Un prieten mi-a 
isi ti sia e, 1 : ă a mers şaptezeci şi două de ore fără 
povestit, ma rziu, ce i da a dia oa: 
să mănînce nimic, ci primind numai puțină ap „din Sa n 3 
ca să nu-şi piardă cunoştinţa. A făcut socoteala că ar fi par= 
curs echivalentul drumului dintre Bucureşti şi Sibiu, Eu n-am re= 
zistat decît vreo zece ore. Ajungean oare la Ploieşti ? M-am pră- 
buşit, Degeaba au turnat peste mine 
duşul, dar au rămas întins la pănînt, 
contactul acela odihnitor cu solul, 
mine, Au chemat doctorul, reprezentanţul 
Vii, vezi bine, 
mi-a deschis pleoapele cu forţa, 


ee d Spre un birou unde un 
ni-, 
pe masă, Cu dunga unei linii mă love ideala poaeă IUR aliniie 


aflînd că alţii 


testicule, Spu- 
nebunitoare şi duceau la pi 
tinţei, N-am trecut nici Prin ine eeot amo no 
proba "picăturii chinezeşti", Ce 
Spui Supliciului asiatic mi-au povestit că est : 


tona! pati bata celelalte, fiinăcă deteraină alt uree, de 4a- 
i mai poatţe Suporta şi 
ca un animal în- 
intervine la 1i- 
Qomportă o vreme 


Mea oa mai rănăsese din mine a 


şinul, 


ca in neb ea, omul se 


di + După ace 
i La afîrgitul Probelor, 


| 
| 
| 


a puternic peste degete, Dure 
năe N 
au păvit mai rău, Au am Cconsolat mai tîrziu 


E ee 
PO aia . 


fost dus din noa în taţa celor trei anchetaţori, 
: - Ei, acum ţe-ai hotărtt să vorbeşti ? : 
— Nu am ce pis d, au îngăimat cu voce slabă, 
- La pădurie | mpușcarie îmiediaţ | 
- Iar ne jucăn de-a împuşcatul ?! am murmurat mai alt 


pentru mine. 
N-am apucat să mai spun altoeva, 


Ploaie de palme, punni, 
picioare, M-am prăbușit din nou, Prietena mea cea nai bună era 
podeaua, Aşadar, acolo ui-an găsiţ șă vărsa sînge, Din plănîni, 
Hemoptizie abundentă, Simean că mă înec cu propriile hematii. 
s-a făcut un întuneric mare, Sau aşa ni s-a părut. Cînd n-an 
trezit, eram în celulă, pe pa 


t de acînduri, Lîngă mine, docto- 
rul şi unul dintre anchetaţori, . 


—- Lăsaţi-l ! Nu mai rezistă, aa auzit, 

Ah docţore, cât de mult te-an iubit atunci |! 

M-au lăsat, cerîndu-mi numai să dau o declaraţie prin 
care să confiru dovezile neînăoielnice puse în față şi unele 
mărțurisiri smulse prin tortură de la alții, 

- Şi aşa aven destule 


probe contra voastră, bandiților |! 
Avi tipărit şi răspîndit manifeste. (Era adevărat) Aţi strîns 
informații cu caracter economic şi militar, (Aşa era, fiinăcă 


m ştiinţă de unele aranjamente între marile puteri, privind 
i tnt de iz eran convinşi că în curînd va Ev asai bonă 
Plictul armat între lunea liberă şi lagărul stalinist, Și a => : 
cum putea Mişcarea națională de rezistență să facă faţă situayie 
dacă nu avea informaţii precise 7?) Ai întocmit planul Hoposra, 
fic amănunțit al Bucureştiului, (Cred şi eu, Dacă urma să = 
loc lupte de stradă, cum să ne orientăn fără plan ?) Avi sa ţ 
să dayi o lovitură de stat pentru instaurarea unui regim ae st, 
(Asta nu era adevărat nici cît negrul sub unzhie, După ea 
rea războiului şi înfrângerea ac saca x a re e 
fi fost absurd, nebunese şi impos 
dr dn ae lucru, Probieaa a ee cea i ra pucpa fe noăat ri 
-a uai pus de atunci şip azi de 
cpt titei e deea sau totalitarisa comunist.) , 
, Asta a fost numai prima Cei e va prag ai 
1 de erne, 
tarea şi instrucţia de la Ministeru et oa ia 
în olădirea ce urma să devină sediul Com DAR den carte ie 
clădire de pe terasa căreia şi-a 
siloopteg Geateogoa, pășie Seretiae ae forța Stmiatiali 
ubsolul ninisteru e: 
lar, o îngilscate subterană, După nouă luni de mnatetie ele Să 
ai omanulite pitoreşti nu le pot reda aici, aa Sat ala a ei 
tribunalul militar al capitalei. Poate voi avea ocazia să po dai 
teso alţădată desfăşurarea ara mei poe i seta pa cati 
te. Condannarea siroataăe rit e ani penkta-inea tie con- 
pai vă trădare bine N-aş fi crezut că sînt atît de important ş 
ză a de sub pănînt,. 
că căderi Apoi an fost dus la aa pi re pănă îunpăstău as. 
fn aproape două sute de iînş ă la un capăt, părean 
saoauit S cu o singură fereastr p A ititaă 
cete pita li rain anui imens mormînt colectiv, Lipsit 


anţă cu puternic iz de trans- 
Best păartagă tat d pie tataie pl Jilavei, nu mai trălanjai 
pizivie şi umiditate propr iată, bis De Euiotacă Bu 


agonizan gîtiind între moarte ia 


u pe jurile de e 
turile de e pric mai departe pesţ 
lit, Picătu celor învinşi pe Poe prelingeat oinente Apă aveaa 


4 le a 
e trup formînd ir 1 sub priciuri po be, abcese, eoze 
ănien, viriti Cz1at, aşa că buber Adată At 
IP u spălats urile care altădată ş 


V 
? "se ' 
cei de 18 „$ no şi pentr ţe pe trup 
ai de băute enerozitate P Nu am auzit niciodaţ: 
bjdoase înfloreau cu B ui de baie» bate dna se făceau în două 


pei ete"! 
29cât,e mari de metal DSie a dobordaa spbotdeanuna, exă. 
țe de a e : 
puă Ba care, Ou jease dor Ra Iată de ce transferul. 
1înd un umi decît "p mi s-a părut o se) 


nu-l pot ilor 
condaivLtia închisoare destinată ata tay avea să se realizeze 


Penomenele generate de procesul denascării și reeducării, 
tratate cum se cuvine, ar necesita mai multe volume de desorier 
analize, explicații şi concluzii întocmite de specialişti în 
cooperare cu cei care au trecut prin această inimaginabilă expr 
rienţă, Au apărut pînă acun vreo patru luorări în acest ssns și 
vor nai Area Ixe DARIE jnoă multe. 

An scăpat de reeducarsa din Pitesti e in bile 
acului, Toonai cînd s-a dezlănțuit, an feat Egan oaeesoniter- 
Ori spital Dârgu-Ocaa, fiind bolnav de plămîni, S-a organizi! 
la Pitești, Ghacta. și ere ati de bestială şi perseverenţă 

De la Tîrgu-0ona an fost tri i 
' giaenm, dar mis la Aiud, Na mă însănăte 

cu. mine din spital ziaru a pegduoarea, aşa că .., afari 
cel tocmai ca în tuohisori1e unde se poet e Binul e sii 
ud erau oameni a0tica resducarea. 
1 naturi, unii chiar bătrâni, 0e să mai reeduci 


» după virsta de 4o dea tu- 
rea de aldepalat: oarecum stabile, intrate în iti Ada 


in Aiud an fost pe 
anchetă şi iuplicăzi Șt iat de trei ori pentr PR 
Va; cu parfumună: în noi Procese, A u suplimente | 
And, an £oat murent in ettde n trecut iarăşi prin Jilr 
84.“ 


» Si prin Văcăre 
şti. Apoi, revenit 
darka, vechiul galuleri voteziid, Cid. 


i 


igrasia care stă bine unei construcții cu vîrstă venerabilă (âc- 
uă veacuri, nu ne fie cu bănat 1), Acolo s-au destrămat ultimii 
msi şapte ani de detenție, Cu peripeții, cu pedapse, cu izolări, 
dar cu cele mai înalte trăiri sufleteşti, mulțumită acelei apro- 
pieri de Dunnezeu (de fapt, apropierii lui Dumnezea de noi),greu 
de obyinut cînd trăieşti în mijlocul lumii, Li înţeleg atît de 
bine pe părintele Btrinbhardt, monahul de la Rohia, care şi-a in- 
titulat amintirile din închisoare "Jurnalul fericirii", zZate 
vorba de fericirea ce Vi se dăruieşte cînd ai renunțat la toate 
bucuriile pămîntene ș cînd trăieşti înfometat, lovit, batdocorit, 
disprețuit, unilit, dar î1 simţi pe Dumnezeu aproape. Atunci în- 
țelegi că dacă exiată o moarte a sufletelor-oa aceea surprinsă 

de Qehov - cum ar fi spre ezemplu,în vremea noastră, şi moartea 
sufletească priainuită de înecul în alaştina comunistă, există, 
de asemenea,o înviere, al cărei pre eate acceptarea senină a su- 
fsrinţei de către cei asupra cărora s-a abătut, pentru spălarea 
păcatelor întregii obşti, Nu s-ar părea la prima vedere, dar este 
o formă de Luptă (neviolentă, ceea ce-i sporeşte preţul), surprin- 
zător de rodnică, atît pentru învierea binelui în propria viuță 
interioară, cît şi pentru trezirea "din sounul cel de moarte" a 
conştiinvelor adornite, amorțite, ucise, 

Iar cînd asemenea lupte şi suferinţe devin cunoscute, se 
întrupează într-o idee-forţă zguduitoare şi intens grăitoare că- 
tre oamenii cei mulţi care aspiră la o fericire blînăă întru li-— 
bertatea dăruită de Dumnezea. 

5 Sper ca subțirimea şi fragilitatea condeiului ce descrie 
lupta şi suferinţa să fie o armă mai puternică decît pumnul,bîta 
sau ranga, Poate aşa ne von nai înălța şi noi de la barbarie 
spre civilizație, a că i 


85 


ii Apă Du 


lui paz, giPătăa dle, toaara anului 1951 
continuu, fără r uni, am £ 
de Anul Nou, Hrana opa antica şi fază înțglitați Să nuncia 
de odihnă mult prea redu dl necorespunză iat 
3 pentru zătoare, iar timpul 

gie determinat de munca isto recuperarea 

F Vitoare . consumului de ener- 
Segal ore ot gt, î8 Eerisoza pere tea 
co Seasaa Son de muncă, a la care eram readuşi în 

e avansată de 
în Brad 

pane iire jsiraiştilorn 2 maladie pe Li5158 a făcut să apară în 
mai întîlniseră : paralizia aubel are medicii din lot nu o 
te cazuri, Cei paralizați nu ŞI 


OR NU SE POATE UITA 


Tache Funda 


în noaptea de 14 spre 15 mai 1948 
Calvarul. n97 a Îngep usca cînă, benefidiind de APorBtul 
gi a durea » m părăsit sinistra închisoare de la Aiud. Ma Re son, 
se aie carui Minister de Interne, unde am avut se iri 
zubsol ae e regretatul general Mardare, Jilava; Oone Ce Ri az 
e Seaa muncă de la Capul Midia cu faimosui lot al “sirmiştilor", 
pie. muncă de la Onești, de unde, sub stare de ŞTe am 
fost transportat şi instalat ca domiciliu obligatoriu ntr=un 
ot âin satul nou Fundata, Construit în grabă de cei care fu- 
după trădarea "oălăului" Tito - sînt 


taţi din Banat 
Ai pipe meu prin iadul comunist, ca arestat pre- 
ventiv, De acolo am fost reluat şi băgat într-o celulă din subso- 


4alui securității din Calea Rahovei, În acest local de o= 
zip ee cf lira zile am fost supus unor chinuri îngro= 
zitoare în camera de tortură, echipată cu tot ce putea fi consi- 
derat mai eficace, în scopul obţinerii unor declaraţii pentru ; 
fapte imaginare, născocite de mintea diabolică a anchetatorilor 
securiști, declaraţii care urmau să fie probe justificative pen- 
tru condamnarea deținuților politici, . 

A urnat din nou Jilava, farsa procesului care mi-a 'uăzuitţi 
dogăzeci de ani de muncă silnică, acuzaţi în proces fiind încă 
șapte deţinuţi, printre care sora şi cumnatul met. A urmat trimi- 
pa la Aiud, de unde an fost eliberat după şase ani şi trei * 

uni. 


pul-ecluză de la Capul Midia, locul Ra cale ferată din şantie- 


: Din ordinul con 

BA ca cinta ertaiaag neulăi coloniei, locctenentul- major 

mie de morvi, nu era admis să se acoae onatiință cel puțin o 

în limitele raportului maxia de o ss e scutire medicală decît 

tul bolnavilor. care ar fi avut nevoie ag ae nice i datorate 

mari ar fi fost suferințele lor M ăi 1 iai ee oFictt de 

deţinutal politic de taiat: Sa miar Liviu Radu din Braşov, 

riei, în excesul aău de zel, făcea ca pa lee Ei sraiei 

cea să nici nu Fie atisa. Gh S ca Procentul hotărît de Bor- 

dacă nu sînt cumva simulanți de prozei seria în în ptaeaa 

Şi a medicului RADU, erau înțepați cu acut, Dara a eg 

Cei testaţi erau la a paralizați numai în Pia pai 
epătură, 

uzit spunînd că, Deac aa paturi pe Sarea a aia 

să dovedească insensibilitate,ca să scape de aunca ear 

Au fost cazuri de docidentare voită, cu riscul unei i 
firmităţi perene,din dorinţa celui accidentaţ de a fi decla E 
inapt de muncă şi retrimis la închisoare dorință care ete tit 
ia un aâ rai aa pentru fiecare dintre noi, ete aa 

n -iuna februarie a anulu ă 
primim zeama de prînz, stăteam ai per Pe e ir în ar asa. 
cineva s-a prăbușit la pămînt ; era economistul Petre Mândreanu 
din Piteşti, Doctorul Nicolae Robitu din Brăila care muncea la 
rînd cu noi, era dotaț și cu o trusă de prin-ajator în care nu 
se găsea aproape nimic. A intervenit urgent, dar cu ce? Bietul 
Mândreanu a făcut o dată oohii mari şi a exclazat : "Mîncarea 
mea, unde este mâncarea mea?!", după care a închis din nou ochii 
şi ne-a părăsit pentru totdea a, eliberîndn-se din infernul în 
care se zbăteau "sîrmiştiin, 3 aceste oconaiții, nu cred că putea 
cineva dintre noi să-şi imagineze că ar mai fi posibilă punerea 
noastră în libertate, Nu se putea concepe că nişte oameni supuşi 
la aţîtea suferințe ar mai ajunge în libertate, unde ar fi con- 
Stituit adevărate focare de propagandă anticonunistă . Ne soco- 
team deci sortţiți pieirii, Mai rămînea ceva de salvat : Conştiin- 

& $ într-o resemnare creştină, să murin ca nişte oameni adevă- 
Tai, Și aa reuşit destul de mult s-o facă. 

Ori de cîte ori am fast tentat să povestesc cîte ceva 
prietenilor mei referitor la tragicele evenimente la care aa par- 
ticipaţ, am făcut-o cu reținerea şi ou oarecare jenă. Faptele re-— 
lataţe par neverosimile şi îmi dădean seaza că s-ar putea crede 


in îngirat toate aceste locuri,pentru a releva ps cel 
oare - cel puvin pentru unii dintre noi- a prilejuit cele nai 
insuportabile suferinţe ; lotul "sîrniștilor" din cadrul Coloniei 
aa muncă de la Capul Midia, din care au făcuţ arte şi Corneliu 
pal Radu Câmpeanu, Serban Ghica, Nicolae uEnarani-gi0iae Ion 
rez Ii iz braia dr. Bubu Munteanu, preotul profeson-ăcotor Ti- 
ih â a Gaiea şi mulţi alții, oare ar, merita să fie ci- 


multe rîhdur ? 
miliile noastpU spe i70ă ehiapată, 


t i 
să muncin efecte unsprezece ae li cu alimente, Eram forțați 
ore. Nerealizar 9 cea republicană şi ra 
pierderea cinei apnoraei implica sancţiuni nt d Ed 
86 L] 
o dă 87 


+ Prime convenab 


agini pentru pre- 
poate multe PoE că va reuşi 
A 4 impresionat vi- 
reat ambianval 
fost situații ot 
Pit este O Lia e câine, ad 
oamenii asediat ai test atei al morţii RE nori 
isică ta că ă la orice, câ să-si, Sâraiștiin de 1a 
51 tace pe, On, că cetăți san oraşe asediate, munci istovitoare ri 
x însă nişte biata Pi ăreaţă" pentru gloria 
trairea anal „6%ae tapt a fost orâonată de duâreia: 
comunist, 0aze 40 1ui nâneorgheX) Solul Pecciani 
Stalins za 8 
descotorosirea ră $ fost desigur rațiunea dema- 
ţră, Aosasta & 
dep în patrie canalului Dunăreruarea, Moaezee (os Mac in Erei 
i ubit dintre reala de târziu după moartea 


stituit-o a e 
lui Stalin, Scop „ printre care 


sertă valoare. 
» oare să coustituie un a- 


orului român "Gheorghe" s-ar fi 

port util pentru econoznia pop zonâa,” cere își iraneste si 

de muncă pentru obținerea unui randament ma une j 

SP tara însă tea dispozițiile lui Stalin, care sugera 1i- 

chidarea fizică a duşmanului de clasă prin nunc Suovi toare, cu 

hrană adeavată ice iyea Şi poate că na supravieyuia niueni ,dacă 
e ă 


nu pierea marele lăue 
Instinotul de conservare 4-a determinat pe unii dintre 


"sîrmiştii să recurgă la carnea de oîine şi la şerpi, precua şi 
la cartofi mîncați aruzi, cînd se întîmpla să fin trimişi - în 
orele de repaos = la selecționarea oartofilor, Qîinele, care a- 
vea proasta inspirație să pătrundă la locul nostru de muncă, era 
ademenit, prins; dupuite tranşat, fezandat şi consumat ca suplie. 
ment, Cînd lotul nostru a fost mutat la un alt unet de lucru, 
cariera de le Luminiţa, pe drumul îngust, de-a pai lacului 
das o mulțiue de şerpi ieşiyi din hibernare erau gzrinei 
e vehicolele oare circulau pe aceat drum şi omorâţi. ainte de 
a fi fost montată calea ferată pentru carieră, noi parourgean a- 
cest drum pe joa rețea 28 si tete kilometri, șerpii de nă- 
uie fripți şi tot 
eta a, Nu dau auae lateaott:imli a „bete rebeeteă ae 
coleso sentiment . 
pa e el e să răscol e regretabile urma 
ei erori MA n să în viață martori destui pentru confirma- . 
Zu au recurs la erori ră da sai state bptru ce cei 
sa 
de: pipa da bt tal a 3 al fiecărui pi pn Aa a Pere 
tul E dilata Su mi e da e în dare crescuse. ler Cl 
sa e 
pata, ie îi la această soluje, Pa ca caiaztt to 
Heberling era anului 1954,cînâ lucram la Lumi: 
Acts ee repartizat la spart piatră pent a atei bietul [] 
tri cubi rate dinestunea uaxină, Fir ere i ue 
putea sparge nici măcar care ţi se lua mîncarea de ş ară i pu 
88| pentru amplerea unei găleji, Pe aât pe- 


sibil, era ajutaţ 
de cei 
daceau piatra ei tineri 
gata » Ccărător - 
nostru medic radioloodost în această riza, pp Dar alia 
farmacistul Heberlin si Sia Alter 
rider pr & a căzut pa tr-una din zile 
Cu aceeaşi trusă pe şantier ; doctorul 3 : 
răi fre pt a tost arcat i sau aproape goală, Le termin == 
o n colonie, Oăuţă n vagonul cu care n iaz 
în speranța că medicul pJuția fost d are re SapLafană 
cul Rad us direct la infix i 
car a doua zi, A fost „ada Ît va acorda rcutire ef idee ta 
pentru a fi consultaț, Părea să 
arne şi îmbrăcat în piele. 
a declarat ; "Din punct de 
poieni sa LA Fost transportat în 
8 e pe prici şi a fost învelit ia GiEeă A0 păcură ca a 
ul corp. A dcua zi sdăra 
tului de cafea 'cu puţină piine și ă; sorbirea în grată' a Sintea 
ieşirea pe platou şi nunărăto Şi» eventoal, puțină marmeladă, 
la locul de muncă, Nu iese mumă pentru fabercare şi deplasare 
sea unul, S-a stabilit absenţa re ar ea cl me a ale 
baracă, A fost ridicată pătuia araacistului Heberling. Fuga la 
holvaţi, ne-a prezentat În căţi erp ia ea O chit 
el aa fesicit, Poate că acesta a itoct arce Pa Earp e 
eliberase din inte aa ini sen cintat 
rnul "Sirmiştilor"! Era un om distins; da ăi 


„gîțiva ani împărtăşean aceeaşi soartă, dar pazcă niciodată nu 


Aaa pipa ia Sncariarea lui atîta seninătate! 
a ă atu - 
nu în lotul area fa pre e n e ea ie da Sister 
le noastre istorice : foşti deputați ral ae iapa aaa, piei 
mari etc. Erau cu toţii oameni "n d Sergaoițerie - re Se Dece cina 
gate „Citna Iar e pe stradă, erau înhrăcați maine a că 
olonie toa ă î morti 
o manta necăptuşită, eat ezita zei Er caz ari real 
dei suportabile în special sinea ei ai aa 
esteze o muncă istovii x peca 
bi aă aa beta ua ip i ta reni acd adela end in 
n eriei, aa putut număra opt- . 
en ddrapeai pt-zeoce cadavre goale,a- 
superateptalaeie.. înghețat. Fuseseră dezbrăcate ca să fie Te 
ş perioada noiembrie 1952 - febru i 
Capui Midia peste trei sute de dz anati ie Aaa aca a a 
Er anapor păcaa iri pas ăi) Pi lor de-a valma în gropi co- 
i e un nunăr 
Sinaia Rata paza a, crai nia de cincisprezece cadavre, 
cadrul lotului "sîrniştilor”, diabolicul 
Boroea nai năsooocise cava : o brigadă specială Sa E tea az 
încadrați cei mai înrăiţi dintre "bandiți". Așa-zisele vârfuri 
preoții, instigatorii şi răuvroitorii în muncă trebuia să aun- - 
Cească Între formație specială, îndeaproape supravegheată de 
Borcea, care se îngrijea să aleagă pentru aceşti “bandiți” cele 
mai dificile locuri de muncă, frebuia făcut ceva pentru frîna- 
rea ritmului de lucra, care devenise internal, Pentru excavarea 
şi încărcarea pietrei, loorar cîte doi deținuți la un vagonet. 
Rînă pe rînd, câte un vagonet trebuia să întîrzie încărcarea, 
pentru ca garnitura de cinoispresece vagoneți să nu părăsească 


prea repede frontul, după care urgent araa să fie înlocuită cu 
i 89 


a 


rar NU ăr 

tul se făcea în mare taină, întrucît apăruseră 

alta. Aranjameb : 

"turnătorie tra toraaţiei, poa e Alo 
1 de cuv 

iar purtător in mulțele mii care va 

Șerban div această pagină, aa e faptul că opera de dis. 


trebui să fie scri50, „CA Cănetaze, degradare morală şi spiri- 


re biologică ivăţii şi elitei. noastre, pre. 
iată, prin dispariţia Dipeăoe Iaee în scopul promovării 
oua şi proliferarea DEE aaa oăată cu apariția monstruosului 
falselor valori, nu ge: Fe escu nu a apărut din senin, înc din 
clan al Genizes 0295 Si tu de grayie dată celor în Competiţie 
scai e bien pregătit în acest scop şi promovat de către no- 
menciatură. nu l-au cunoscut sau l-au 
Se impune deci intreoerie 1 ca binez?1 Dacă ar fi să e 
promovat, pentru că l-au e 1 ţin lumea europeană — în 
cordăm credit ipotezei ultime, cel pu pg nf Apare ata 7 rapi 
votalitatea ei - ar trebui să mulvunească c€ : p t 
Ş at căci exemplul lui Stalin nu fusese suficient. Deşi fuse- 
deră dezvăluite toate crimele comise de Stalin, prin lichidare 
violenţă sau înfometare, deși în țările din răsăritul Europei 
apăruseră 1a conducere discipoli obedienyi, cara nu se ridica- 
seră totuşi la înălțimea mentorului lor, mai era nevoie de tun 
exemplu care să facă să pălească şi faima sinistră a lui Stalin, 
Poaţe că aceasta a fost rajiunea pentru care a fost necesară şi 
“apariția marelui monstru de la Scornicești, Ar mai putea acum 
susține cineva că Stalin a dat lovitura de moarte comunismului? 
Dar cuu au putut apare asemenea monştri? E greu de răs- 
puns ; acesta este marele secret al sistemului. conunist! : 
Poporul român care - după popoarele Uniunii Sovietice = 
a avut cel mai mult de suferit, se conşolează acum, aminţindu-și 
de înțeleapta zicală : "Tot răul spre bine", avînă satisfaovia 
că şi suferința noastră no a fost inatilă, Ea va contribui la le: 
cuirea omenirii de această diabolică năsoooire : Comunismul! 


domnul Corneliu Coposu 
ioatul meu coleg; inginerul 


See . 7 7, 


x) 2 
"Gheorghe" . astfel se adresa st 
ghiu-Dej, tratînâu-l ca pe o slugă Zi Zoey ana Sa oper 


"teşti, Negreni, Scurtul, Niran şi altele, 


“eîmpin, 


RASCOALA DIN SILIȘTEA(? iulie 1950) 


Tita Ontică şi 
Cornel P,Călin 


Îm ziua de 7 iulie ] 
(Post Județul Vlașca), la pad za comuna Siliştea de Videle 


Bub One sea e: Ephate tag imediat dou 
meni, Veniser oi cetățeni din conuna Ciuperceni şi ne-au us 
că în satul lor populaţia s-a revoltaţ Sai sa oile togia ici 


Eram după o secetă foarte mare şi, în timpul campaniei 
de treierat a grîului, an fost obligați să predăn întreaga re- 
aoltă, nelăsîndu-ne nici un bob de grin. Atunci, locuitorii si-— 
liştei au sărit în ajutorul celor din Ciuperceni, în speranța că 
vor putea scăpa de duşmani, Cei doi an fost luaţi de miliție şi 
duşi la postul cel nai apropiat. Hoi an strîns maltă lume şi an 
mers la postul de miliţie, am forţat uşile şi i-am eliberat.,După 
aceea, am tras clopotul bisericii dînd alarma, pentru a strînge 
toți cetățenii, urmînă să mergea, şi la uoară, la sediul partidu- 
lui comunist şi la plasa județului Vlașca, Între tinp, au sosit 
şi fraţii noştri din comunele vecine : i ep. Ciuperceni, Bu- 

fruntea coloanei se 
afla cetățeanul Onţică Ion, Oamenii erau înarmaţi cu bîte,furet, 
topoare, pietre eto. Activiştii de partid, văzînd că s-au răscu- 
lat atîtea comune, au chemat securitatea din Giurgiu, aneninţîn- 
du-ne :: "Să nu îndrăzniţi să faceţi ceva, că vă rămîn casele pe 


Atunci, Stoian Maria, în vîrstă de 19 ani, a tras iar 
clopotul, timp de patru-cinoi ore. Activiştii Vîrban Dumitru şi 
Dumitraşcu s-au dus în pcoatța şi au sonaț-o cu pistolul să 
coboare, Tînăra a refuzat, spunină că nai bine moare acolo. Cu 
Bînge rece, Vîrban descarcă autonatţul în trupul Mariei, Sătenii, 
printre care Badea Ban, Călin Petre, Călin Cornel, Popa Constan- 
tin, Gaiţă Nicolae, Berbecaru Ion, Tălpeanau Sterea, Bratu Frusi- 
na; Constantin Pirică și Oniţă Ion, au mers la biserică, l-au 
prins pe ucigaş, l-au imobilizat şi i-au luat arma, Pe rănitu mu- 
Pribundă au dus-o la spital, în vreme ce activistul a reuşit să 
scape şi să se refugieze la postul de miliție, Peste puţin timp, 
au sosit securiştii înarmaţi ca de război. Populația satelor s-a 
strîns pe toate străzile ce duceau spre biserică şi cîţiva repre- 
zentanți ai securităţii au început un "dialog" cu noi ; unul a 
zis ; "Qui nu-i place regimul, să treacă în față!" Atunci,0ntică 
Xon, În vârstă de 28 de ani, a păşit înainte şi o rafală l-a făcut 
Cot a cu pănînțul, Înainte de a £i împuşcat, a ridicat cămaşa, 
lăsîndu-şi pieptul gol şi a spus : "Impușcați-aă, că tot muria de 
foame!" Și oălăii au tras. Ha s-a prăbuşit din prima rafală şi : 


2 copii 

eroa ș acasă avea , 
at fooul, Bi-a Mat A de 2 ani. A Dee coca 
Seul în vîrstă de 6 Iun $ at şi aliii» Boâsi aa [aie Late 
împugoat mortale 44 ani Core locuiesc şi la ora 
ee (E Țiabau şi DuniteSiietiti, cu pensii mult prea 

se 

9. meoompensă (7) pentru eine ea început să se împrăștie, 

ia aa ii (Mantu Mihai, Carăsatanu tudar, re în it 

. u eaa e A, 
lea, Berbecaru 100; pigga THa9iăi ge bn : saceput iolidta “du 0ai 


rămași în ale aa aaa ae de unde a 
ăna n viaţă, 

beta de tortura 4 timp de 14 ani! Eu, 

chinuri cumplite în 


; un an)e aceeași perioadă, au fost. deportaţi : 
Aeioău Bag Co aa) aa use Kidolas, Ducu Ion, Drăgoi Tudor, 
Florea, Ghinea Alexanâru, 

iile Ilie, Gogu Peţrescu, Golescu Marin, Mulţi alții au 

_ fost anchetați cu lunile la securitate, Aşa s-a încheiat prima 
revolță yărănească anticomunistă de prin părțile noastre, în ur- 
na căreia au avuţ de suferit zeci şi sute de oameni, Cei ucişi, 
acum patru decenii s-au făcut oale,şi ulcele, cun se spune, dar 
cun rămîne cu uoigaşii lor??? Aceasta-i întrebarea... 


„Vera să nu mai ajungă în societate, 


PRIMA NOAPTE LA AIUD 


Mihai Puşoaşu 
Era aproape miezul no zi 
larul mare din Aiud, Doar ratat ii re te pega rL MI, în cână 


la 
dieni al etajului unu moţăia e a ia aa poe ete cite 
cu cheile deate de centură, con= 


a pe wm scawm la 


stia era Do rayreseasi avuseseră 
Să eizee 4 

veniţi de la Jilava, Tot conform regulamentului, pate Htive 
tici, pentru oricine din pereonalul închisorii,erau BANDIȚI, în 
imp eee d în general deţinuţii de drept comun 
erau deţinu e u erau oameni race b 

gă fie redaţi societăţii, Eat dee trabuila 


: Aveau dreptul la pachete cu alimen 
douăzeci şi cinci de kilograme pe lină avea varbiiaa cu familia zveaă mi ă— 


căminte şi agternut pe pat confortabil, de acasă d - 

zia închisorii, Erau trataţi oa oameni! pe paie Iane 
"Banditul!" nu era om, era un element ce ameninţa liniştea 

şi bwnul mers al societăţii, era duşgmen al poporului, Menirea lui 


un spuwuneem,cei doi gardieni erau obosiţi, ca urmare a 
primirii celor treizeci de bandiți, Nu era uşor a se face perche- 
ziţia bagajelor cu care veneau bandiții, Trebuia să li se ugureze 
inventarul personal la gi nai puţin decît le admisese Jilava,0 
haină, wn panțalon, o fianea, de preferinţă o vestă, nu pulovărul 
pentru că avea mâneci; trei rînduri de rufe, o gamelă,dacă o avea, 
Nu era ugor să li se facă ratei Ha corporală, Nu era simplu « 
se face repartiţia la celule; cîţe trei-patru pe cei cu condammări 
mai mici, câte unul pe cei cu condamări mai mari, sau pe cei cu 
diverae Îndioaţii la dosar, 

Abia terminaseră, 
 BOog boc, boo,-întîi mai ţimiă, 

Boc, boc, boa,-mai tare, 

Boo, boo,. boo,.foarte tare, Ş: 

A treaărit şeful: mă Chiorene, tu n-auzi?Bate uwmu-n uşă! 

A tresărit Chioreanu: hă? Ce? Cun? 

= Du=te,că pent unu=n uşă, Ce? hdormi? 

= e ş 
a nd i Jane sută Bodea şi încă nu ţi-ai format urechea, 

Ş Ia du-te ps nord, pe la ăia,ocîte unul, veniţi în seara 
asta, Q Fi 

; + Ohioreanu pe urma bătutului în uşă, Alarmați de 

zgomot, e ata îşi tîrgeau pîslarii şi cei doi gardieni de 
la parţer 

| - Care baţi, bă, în uşă? 93 


domule gardian, 8-4 auzit w glas baritonal oa 
- Aio1,d0 


tat bătaia, 1 de cblulă 
inoint și s-ă zopetat Pites număra 
din adînc Aa Sai batea eee gînţ doar de wm steat de 
Nu 


ceas aici... nu era pe aproape de cei 25 


metri e ETA vrei, bă? 


1 de la parter,cu tre 


Z . ă 
ia ace cau dintre cei proaspăt veniți, 


- Şi ce vreis bă? 
- umină, Sînt în întunerice 
- = că ha! Celor de jos: aprinde=i mă wm policandrul 
= Domnule Ohioreeanu, nu am vas cu apă, nu em tinetă(vaayj 
NC), iar geamul nu se poate închide şi-mi viscolegte în celulă, | 
29 2 gezi, bă, blând acolo că până miine nici dracu nu-ţi 
Afară de oazul când vrei să ţe pimen în cătuze,l 


na eds Meat o, soooteală;de-o fi să-mi fie sete, nu prea 
ă am zăpadă la-ndemîn E 
sa Suge iu Spete mă fac fără” tinetă,domule Mayer? Î1 siznţia 


ă aproape şi. geful secţiei : 
dee La E a ati pum gi taci Gin gură, Nu-ţi dumezeii Mă ţii 
g-aoum venim cu lenţurile la tine, a fost xăspmisul lui iiarere0e!| 
Faci xebeliwme aici? 


Banditul din celula fără nurăr a înţeleg, încă o dată, 
dacă mai era nevoie, că se află la Aiud, Ştia el mai de mult, de 
anul trecut, din mai 1947 (acum era februarie 1942), cână căzuse, 
vinat de poteraşii lui Manoie Bonăreg, că dacă va EA Zi bre 


i venea să se prăb 
van îngheţat, numai să doarmă, să epne clgegi  A a 


ge un bol 
îină prin întunerio, luneoînad picior lîngă p 


de apoi 


să dispimă decît 
mbrăcat era ca-n luna nai, cu deosebisea că) 
E trAti boszeoluţă mai. 
se împroprietărine la jilgeieţi O. YVelinţă pi o gamelă, Cu Aaa 
în 8 9 lav ula ţ pati das b:mi 

ul de ză 

e padă o d 
colţuri ale oeluțațu€ Ectnilui ataca acer ueaă atu ra 
partea cea 


94 poaţitţă, Aici 


al 


“vaţie, Biata mama, 


oarele la drum img p 


& nomologet în gînai nato Peri psi tea oea met ia nai i a Ma 


crobuie să-mi instalez 
e velin , Zu scurtă, e a ? 

a moi 24 7 depaeEize, bate subțire, "pi poat podoabă-na114oara 

el o 
de Sigurenţa Statului pentru a oală Dăriaţa, o studentă căutată 
ce searcoat pe pătisi! era za şi Nistru, Velinţa era bună 
soouri, Ah, 00 bimă at £i seu Prlugesen + beer în cîteva 
it aneaual factizu E Gott tg 3 toitiai See a iconita 
forul aaga ti 9 pătură, Aloi sînt doaă, Una sa 
Degeaba m-am străăui4 cu să- 


e pătură gi că velința an dreptul afet prada că numai pătura 


Domul Mayer a sts- 


bilit pu gate regulamentar, i-a luat pătuza şi mi-a lăsaţ ye= 


lina» 


ug vorbitar cl 
Mexțială din Buoure iti ta Fugi cît și Den. aaa te 

işi căuţați a 

oare să ss adăpostească în pa biet apa LE Or Zi seuşit ei 


NWelinţa,., uite, acuma-i o Avere zare, Uiţe, o pin jumă- 


cealaltă o s-o trag pesie mine îmbrăeaş şi-o să-i zic plapumă 
Piindoă n-am palton, o să îmbrac pe sub haine şi cele aci ae 


tate pe duşgunea, de-a curmezigul, şi-mi va i âe saltea,j umăjaţea 


din boceeluţă, Aşa, Pioioarele? Nu=s eu toomai mg, va trebui e: 


le las la aer, încălţate, să se prea aerisească, in şi pemă, Pun 
gamela cu gura la dugunea şi capul pe ea, Ce noroc e dugumeaua, 
nu-i betonul de la Jilava, Zis şi făcu, Şi dus a fost în lumea 


viaalore A 
: Visa într-adevăr, Visele lui obignuiţe erau lezate de 


lapte, Mănîncă, Radule, Ai munoit mulţ azi, Vorba aceasta, ai 
mwmoit mult azi, i-o spunea obişnuit în nopţile ce urmau zilelor 


„lo0ame sau de anohete, I so arăţa mama în vis şi,oa aevsa altăda:: = 
îi pwnea în faţă ştergarul alb cu mămăligă aurie şi strachine cu 


cu băţăi la anohetă, Se trezea clafăind, cu căpăţiiul ud de sali- 


îşi spunea oînd se trezea din asemenea vise, 
mai bine aă a luat-o Dumezeu înainte de a cunoaşte asemenea 


vremuri, fără a mă ti gtiut pe-aici, Acuma se visa ou totul altţfei. 
E E fi See erai briu, noaptea, Se aţrăduia să 


Se făcea că lupta cu Q 
ajimgă ceia te bă ce nu se vedea, Viscolul îi înrăluia plegnin- 


du-l pe faţă cu bice de gheaţă, 


S-a ţrezit suflină din greu, S-a uitat în jur, Era beznă 


ca-n via, Și-a amintit că-i la Aiud, în celula fără număr, Gura 


simţit de-a lungul spinării comprese reci, ddotie îte-e „ase 
că ar puţea să îngheţe, şi-a e tipa ar aa [ta rata febra 


e 

ga, atîngul spre dreapta, 1 câna sînt plecaţi cu 
peste omoplaţi, cum zac iza în Bărgăluia şi el cei ri 
aşi îngăauiţi de celulă, de la ușă pîn-ia Eoan, de la seca pe 
ia ugă, Cînd a simţit ca înce = a vadiea olut d un punct de 
odată a înţepeniţ locului die Sa sprijinit de wm perete, Se 


Bprijin pentru a nu se p 


| să Întindă 
nu-i mai saliva, dar îi clănţăneau dinţii, A îcezeat să înti 
brațele, jepeniseră. A înszreat să se rata cb a it a 


te 


za Sind A reușit, A-nceput să 20 1 nina u-se prin faţă pînă-n -spat 


95 


3 PA e 


+ă, Ce-o mai £ 
a puterile Bote, să stau looului, să 
si drd 1 vorba, Broboeane 
ainţea să mă sprijie deama dospro,06 Poază ra E dea Seini 
> '4 9 de ia prînz, Erai încă în 
dnei UE e cet N-ai urina? de 1934. opre ziuă, frebuie să nă 
de set ori, de 0edalesavână c00091i Suba v-am tinetă, Ză pe 
aubă, Pi-eoun, frâso-oi mai putea: ce 0 gă intre-a d tun DI 
1, Mai pot tine pînă dimineaţă? 
aa atunoi în gamelă gi-0 arurie 
Cum s-arunci gamela? Rişti să rămâi nemîncaţ 
îa ile, dacă n-ai în 0e pini ao d foot ciral- 
torai to i 
pa mi ete dei fe gamela, AL 8-0 speli. mîine 
utul pr abil apă şi vinetăe Dati aaa e bine şi îqa a şi 
out, N-a fost toonai simplu să ajungă la Atviaea goan ui 
sa 1 ţânâu=se pe vârfuri, OU stînga s-a prins de gra+ *. u 
âi da: a golit game la; după care a reagezat-o cu cnpiri ze ugunea 
în Si ţia ei de pernă, Reluîndu-şi margul, s-a sinţ i par tuşaţ, 
A Ai dat ocol Sebalei, în pas alergător de cîteva zeci de ori, 
Şi-a pus sângele în migoare, 5-a rezemat apoi cu spatele de uşă, 
pentru a-şi trage sufletul, Oboseala-i tot şoptea să ge-nt AaA 
iar pe duşumea, să închidă oohii, Du-tes gîndule, sub pernă, 


în Visece S 
rea Ra etaţie cînd s-a răsuoit cheia-n uşă, N-a simţit oînq 


_a dat uşa de perete, Dar cînd lumina de pe culoar a umplut 
Saniig Ale politei pleoapele, a sărit la verticală,frecindu-gşi 


ochii, i 

în faţa uşii, dintrowm hîrdău aşezat în pret, se ridicau 
nori de aburi învâluindu=i pe cei, doi deţinuţi v gaţi ce-l rans= 
portau, oa şi pe gardian, “Terciul, a zis mul dintre vărgaţie 
Radu încă nu se desmeticise,ilCe? Nu vrei terci? Mînă,mă,hîrdăul 
mai departe! a zis gardianul punînd mîna pe zăvorul ugii, 

Această ameninţare 1-a trezit de-a-binelea, N-au apucat a 
se pleca cei doi rade hulubelor cu care purtau hîrdăul, că Radu 
a şi înţina gamela oare i s-a răsturnaţ un polonic cu terci 
fierbinte, Uga s-a aşezat brutal între e1 şi restul lumile 

Cu palmele-i îngheţate pe sub arsa cu teroi fierbinte, 
E auzit din nou monologînâ:;"puţeam să o fi spălat de astă noaptă 
Z e ago Ie tesa 005 poate or loniucuteagin ui te-a, cald, 

... . i / 


36 


Mă, cine zămiali, de unde vine, 
Această noapte oare cregţe=n mine? 
Urâtul ăsta putred, purulenţ, 
Qe-mi macină E pă 

eînolinîndu=mi umbletul superb 


) 


LUCA DUuIrazs0y 


TNSOMNIE 


lenţ? 


van, mă-mplînt coame ca un cerb: 


Degeaba mai înalţ in braţ solem 
mrufia mea umană, s-o însem 
Din stele gi din fulgere, în aţe, 
Lumina Mun în 

4-n fixrmanentul neted ca wn oraniu, 
Doar Lucifer surâde alb gi straniu, 


mi s-a rupt braţe 


_Rămase—n gesuri, triste, fără soare; 
Pâîreaiele a-au tras lîngă 

Şi pâinea neurcată încă-a spice 

Nu mai cuţează să se mai ridice,ee 
Jivinei care-mi pipăie ţărina, 
Ce-ar fișla urma urmei,să-i dau mîna? 
Dar simt că mă mai junghie divin 
Piorul demiurgicului chins 

Cu. fruntea-n țărm pro țită tenerar 
Mi=oi mîntui-nfloritul selenar 

şi-n aşteptarea mugurilor noi, 

Moi obloji mai aprige cu gunoie 


izvoare 


a clădiț peste oraş 
catea naiv de aa ori de e 
Pe braţe şi la glezne-au îngheţa 
Metalele, în care sînt legate 
Dar din adâncul insului rămas 
limba mai strînge un > 
-praiăttin ținerel; 9894.P 

: E y 
CR iusae cu nările de oii 4, 


us Ciu de pian 
i descin 
de ferestre Ş ui de vînt: 


ale, neiculi îi 
uşe 
1 noaptea asta dungă, eo Dai 


97 


N 


“pa MOARA MORȚII 


| te torții, 
i pe frunţi, 08 niz 
Ci et i mat d toţi la moare morțiie 
Se ee sp maine ed 

itanie de e . 
Areal morţii aşteptînd la pe în 
Deanţeapă uneori un vis plăpinds 
Care s=aşază-n tine ca 9 boală, ... 


inţire veche de prin gooalăs 
o fașă înțilniță ideYAg 
0 mamă, un copil sau altoeva 
Un şes, un sat, o oasă, 0 livadă 
Cu stupi blajini şi pomii de zăpadă, 
Ori îşi pofteşti vreo faptă la giudeţe.e 
La moara morţii, timpul n-are preţe. 


Un rîa naiv, sălţînă prin faţa porţii 
A daț cu țifla către moara morții 
Și-a alarmat Szeţi hardughia, 

Cineaa-ndrăzniţ să tulbure vecia?n 
Ooult, un gînd făţarnio te descoase: - 
"Ce vânt aubtil te-a mîngîiat prin oase?t, 
Asculți în sînge, ca la o fentară 
Cun gilgfie prin seve-c primăvară 
pă cohiul muoed caută-mprejur, 

n rest de piruetă de azure., 
seefe-ntîmpină adulmeoînd pegoheşul 3 
Doar vechiul Charon, ce-ţi agteaptă leşul, 
Te-ntoroi ou sila oare te cuprinda 
Spre namila de timp ce tot se-ntinde 
pă drept prinos pentru aţîta lene, 

1 sculpi,adniratiy, între sprâncene, 


ze rode=aioi la inimă o taină; | 


Pe care nu teoncumeţi s-o arunci, e. 


la moara morții, soarele rănîn 
Tr 

Sa seta pe prispă oa un otineă. a 

Suntăe paimâe ca de lapte, cât im e 

pici pete arata, Mt 

a seg liste stranii ale, țări sapat 

toaroeoai e! Pococes.s... ....... - 

Şi-noape=ţi moimuise799 Pe-o rînă 11%" 

= ul oandiă din țărină 


e... 


“ Gum mail dearme-n mine inccerts 


Să pornească nun 


DE Dia Ta 


"Re-nghite zilnio, unul oîţe cal 
Li 


eantul astringent oa a 

spaţiul miracol ce șaaimul, 
Pe=agiţi de la wm timp întineoaţ ; 
"lea urma umii, ce e moara norţ141?n 


me-ntoroi spre cei care- 
şi le strecori cu aibăe1E pgăeaptă rândul 
lcâi 
So ae eo etoly et el foaie întăi, 

e o 
Ri ă Lee ai Mtirta, 


a "Ce m 
şurizi buimeo, n-auzi cum bucurogi 


şi cîntă marşul, corbii oavernoşi, 


ELEGIE 
1 


Cu halucinanta colonadă=a lumii 
Somptuos sculptînd-o, pe cărări gormmii, 
Ori cu ape lucii, pînă la deţalii 
Răsturnînd aprinse-nalţele vitralii, 
Mai speram alt!dată c-or să se întoarcă, 


“Nopțile de vinul ininilor leoarocă, 


Dar privind prin codri, toama, crinolina 
Stîşiindu-şi tristă, vinturând lumina, 

u năluce zilei devoraţă lent, ; 

tre un luceafăr şi-un anurg ardent, 
Peste risipita viaţă, din obscur, 
Răvăsite carne, prin ce sfânt cusur, 
De LEari albastre, s-au trezit seţoase 
Urmele pe care le purtăm în oase? 


II 


Cum mai dorm în mine fiicele candorii: 
Visele naive, morţile, fiorii, 
Şesurile-nţinse, vaste palme-agreste 
Desenate magie în cerneli celeste, 
uhol scurs prin oase, ca m vin gălbui 
şelînd lumina cu-ndrăzneala lui, i 
Cerbi cu stele-n coarne, răsoolind păduri, 


E î ăinăd mahnuri! 
Lupi lihniţi de sînge, top sita 


încolțită=n grîu! 


"Rodul ca o Ai Să ți=i mai aprinăă, 


Li 
Cine poate nurii dai funest de gainăă? 
? 


+ 
„Pente ros de ia e egioa mănuş 


Cînd primişi în sp 
me Si seai cu nunta, dănţusnă 19,08,” 
Mai putea-va Săps Împietrită-n praz? 


99 


a a 


ii 


i era 


out oît lumea Du ară zaroaș 
i văooarea ne-a aţi 
de Vânturară ulii snaskea sati desfeţii 


gînduri nsgreș en 9 aDp 


A 0res 


- oni.o 
lea seen tantul „Borţiinderme 
degeaba să= 
dida N BasaL iăolii bazliie ii 
Dora zkpezi pe creste i Ce pi: ari fu A d il 
e. r 
Doar vrewm loc mai sista Oa inau 02 0 


iele goală 
Milupa Sooalk, peregrin prin stele! 


ai 


/ "Mais ok sont les neiges dtanten?" 
pane Pee V11lon=/Lee dames du tempa jadis" 


Cerul ăsta vînăt, oa im lup stingher, 
Dă țîrcoale turmei de berbeci din cere 
isp cată-nooace printr-un oohi ragius 
oaptea însăşi parcă a băut rachiue 
Unde egti, maeatre Frengois, să vezi - 
Gu dorm iar pe creste vechile zăpezi? . 
umai că o iazmă cuibărită-n gînâ 
i tot roade-aouna sufletul plăpinaș 
Ba, scăpînd şi-afară un calio de bot 
Mi=anghiţi şi stesua cu noroc eu tote 
Priponit aicea nu mai pot să-nâur 
Ghinul lent ul foamei orunte de azur s 
Cohiul scurs de cazne gi cooliţ de bezne, 
isa mei ela surâde lesne, 
a» pe trup, oriunde degetul mi-l puns 
Simt sub piele viaţa, îngheţaţă tun, 


Y 


&tovindu-mi astfel, cerul ki 
o 
avea foarte crânean chip pasiea tag, 


Ori dacă reg ît gol 
Aş putea atinge n gehind gi eu bine, 


$ 


„100 


DN 


05 00 oa eee amana 


1 trezi Ym 
zeline dia auneț e 
A3 8 mi atimoe 
Prin covîrgitoaa? Poate cu afială 
Trecând şi 2ioral “119 3 
Li 


YI 
vreo 
pe cea iarbă dulee, legănaţ subţii 


dn vreme ce toatţe ae 

i Et eînța de ducă aa i re + 

pana eu acolo, păstrâna încăza sest ir pie 
tângăcii deprinse cît an stat în lest Ti 

Cînd pc) puterea mea de a înțelege Sa 

se-mplinească,pasăniţe-c lege 

Aş simţi că-şi face loc în mine-nceţ 

Pentru toate astea, parcă, in regreţ! 

Mai privind odată fostul mea contur ? 


Speriat de linişti, aş zînbi mahrur, 
VII 


O nepotrivită, tristă bucurie, 
Ca-ntre nişţe boarfe, o bijuterie? 
M Vp aa şi caut, dar cume departe 


ul ăsta parcă devenit lichid, 

i întinde pata ca o igrasie, 

tem să nu-mi prindă toată partea vie 
fa tr=a zi ca asta, poate, cu miza 
ă mi se desprindă uşor şi să cadă, 


VIII 
! 


Noi zăpezi pe oreste, dar barfe senine, 
Nici as astă dată nu svtcniră=n mine, 
Dimpotrivă, gravășcu-n ecou de morgă, 
Harfa deşteptată=i mai curînd o orgă, 
Evocînd cu vaste linişti în sccrduri i 
Nu ştiu oe severe plăemniri din norduri, 
Cu misterioase întiiniri de spads, 

Pe sub uriaşa, vinate arcade; 


în 
tristă 
DAE 5 tina 


IE 


înăd tot 
Ze Sad miasne> 


e=im freamăt 

in harfe se E niț: 
aie ep metalios, TI Se ar 
Tenit din 1ăuatru=a DOD dee 


er 
Preimgină în ATL reproduo 


Rrun zi r 
rea zăzezătităeatiteLor pei pa 
Tar în mâna strânsă pe net Crez Mae A 
Simt palsină it, LAST HR nu ştiu CUB 
îi „BETA SA parcă rupul ou ps uate A 
nDeoiaînohei să gina aie ea amar 

e [] 

: ee de harfe funeste"!e 3 
Şi-amintindu-mi alte zăpezi, vechi, pe cresteş 
Mă cuprinde dorul şi-ag mai: sta 0 vreme 
Să-mi esoult pădurea de harfe cum gense 


""Cristaluln 
lui 


 Bistriţeanu 
inteleotuală 


- ae Mircea Vuloănescu, 


Pugea şi a 

tuală cu Emil Botta, 

rian; Mircea Nicolau, 
tHronicul racului” 


Eugen 


1926 -27,. sul ud on îm an 
sezi i șa pseudonimul IL, Uliegteanu, 
D,G, Luca, Tot sub acelagi da ae 


ou romanul "Hohoţulh 
i romanul "aitreyn, noa, Li, pe care-l Qigtigă Mircea Eliade. 


cat, a apărut la Editura "Cartea Românească în 


a 


lire1 cu mult 


înainte denezne 

rie = 
Publicaţ-o ea aley Pie polar petre 
îi apar fie) semaţe 

pe cind era student 

gone Şi alte reviste tinereşti st 

a parte la concursul"Teohirghiol- 
itresou obţinînd o menţiune, între 
Tsul liţerar" gi spo- - 
şi "Revista Pimdaţiilor 
lungul întregului război, pe care-l 


= 
Ti 


Cn ujelevaaia, nu poate încheia contraotul | 
tipărit got "Univergul cena îs: DOprane e ăi -C8 
ză zid studenţiei face 
ombrii căruia se numărau Edgar P î 
m P10torul Ba e iedul Pepi a Fîntîneru, Alex, 
»s-a integrat în spiriţul 
exponentă culturală a tinerei generaţii interbelice, ilustrate 
Miroea Eliade, 
le ele ta Costin Deleanu, 


parte dinir-wm cenaclu, între 


tan Teodorescu,Ca formaţie 
Asociaţiei "Kriterion", 


Comatantin Noica, Petru 
Mihail Polihroniade, Petre 


ii, S-a eflat în raporturi de Traternitaţe intelec= 


Ionescu, Horia Stamatu, Arşavir Acţe-— 


„ micul său volum de versuri 


ubli- 
1988, după o 


îndelwmgată carantină în birourile Securităţii, 


Impregat, înţr-o 


manieră aisimulată 


de problenaţica vieţii de închiscare, se 


distinge, în cadrul producţiei de aceeaşi specie, printr-o con= 
centrare asupra interiorităţii penitenţului, lăsînd pe ulţimul 
plen aspeotul senzaţional şi pitorese al universului carceral, 
Refuză, de asemenea, reliefarea detaliaţă a marţirajului îndurat 
“gi estompează deoent actele de eroitsmale conduitei, Mărturii sin 
 du-gi fără ecol aleanurile omeneşti şi clipele de dezmădejăe, 
ţinta lui Luca Dumitrescu, fără să fie o paradigmă a bravurii, 
este, mai ales, o invitaţie la adevăr şi sinceritatea, Sub raport 
„strict literar, "Hronicul racului" realizează aliajul dintre un 
tradiționalism transfiguraț şi redus la esenţă şi modalităţile 
de expresie specifice artei poetice conțemporane, Bine primit de 
crițica literară, a fost comentat ou remarcabilă comprehensiune 
de Edgar Papu, Alexanâru Piru gi Viorel Gheorghiţă, 


EPITAP 


Abia dacă prin fumul elbastrei colonede. - 

Cu margul Sate: parcă intrat în plin mister 

a simt, de nu şţiu unde, rămas wm giuvaier, 
plisoul încă rogu al tristei mele spaie.=. 

Şi-n palidul vitraliu al wul cast amurg 

Prin toama asta pisi cu şesurile calme, 


Mămâreptype sub armură cu cerul frumții-n palme; 
Spre rugul atins în zare, al ultimului bUr Be 


"Cu vechiul gust de herţă, crispat 


al 


Din volumul "Hronicul Racului "1068 


MEA LUCA DUMITRESCU 
eşi singurul lui volum 
ut publioaţ . 
imul vers, rodul aniloz de tnohiageaii Să E e 


până la 


A 


102 


ED 2= = 


 Siotor Stoloa 


zartul 13 Jilava apare 


omâne 807£ 
ia 4 fără 0ruoee 
Pa barta ne înd soi de ani, în 
"Et ruohip d, Vâin ultimii pă art locul acela 


o paţă de sin out: 
i A au se dei pent ae Sa. Pe imaginea 


] meu nu 8 a 
eta ai ui d re fite - ou i far de ia ne eiuta 
„ră a, fortu, sentimentale 
sinereţii natie înece Leeuţi în +ermiţele comunâiste,Jilava 
z 
ei din vaohine oînâ îgi ex- 


listă. 
rămîne CE3 re iroadia eg01>ez01a5au * lo fericit, Cine 


: E i 
11 ost Gîndve inte Ii mă sentimentul zgu- 


ia dea 
prizaa ti 'aă gi eu . ea în Jilava" expr 
dustor pă d200as iri înceroarea de a prezenta 
și lipaitţă de inţeres 
câteva oaie 11 din Ji1ava anilor peste care praful uițării n-a 
seugit să 30 aştearnăe i 


14 de martie 1949. 0 zi umedă gi rece. Gânăd a fost. 
asta? pBEi€ii „Atăieri, adineauri? Îmi sint fiarta zvîcnind de 
aroă aoun eș fi primit lovitura care m! r 
Ja sa aie an Pobarit din dubă, An ocnsțatat,. în timp ce nă 
prăbugeam, că intrarea în forţ e în partea de nord, Ceilalţi cu 
Bare venisen erau gi ei la pănînte i : 

_ 9% dea dracu! să migte careva, ori să se uiţe în sua,ori 
într=o parte, că-l şterg din invenţar de pe acuma, S-audo; bă, 
animalelar? . 

ia ored oă i-ar fi trecut ouiva prin minte să răspundă 


de încet, Hu ş 


momente în oare ai s-a i Auf înoremeneazoă, Ce greu mi-â 
impenetrabil între clipa piese să riza să pot Siatoa un perete 
Li 


- Pii 
cara cu Tae ri a aici, că nu vorbeso de două ari, Te sooli f10” 


tea do maşină sus şi cu capul în păntn E: 
e a 4 91 stai aşa fără să ţe aa pub ntheeti sai 


_— 


DDD 


Pe fiecare, după ce era idenţificaţ, îl lua în 

alt gardian şi îl ducea în fort, Paznicul meu m-a întrebat după 
„ce şi-a scuipat chişgtocul din colţul gurii: 

- Tu gţii ce-i aia pas alergătar? 

- Ştiue 

- Aţunoi, trap la poartă! : 

Am pornit cu toată viteza de oare eram capabil. Cînd 1l-aa 
auzit cuu fuge în urma mea, mi-am dat seama că fac o greşeală, 
An înceţinit pasul lăsîndu=l să-mi pună piedică. Am căa 
zînă înainte braţul stîng îndoit, aşa cun făceaa în război,H-an 
„ridicat repede oercînă să văd bine poarta care era la cîţiva 


- Dre 
a răcnit pamioul, înghiontindu-aă, 


N-am mirat că ne lasă sinsirie pe, 
scos repede ceva din busunare Bra 0 dusăț 
mai mare decît o bucată de sabăr aubiee e Afoa tă dal 

- Bag-=o repede în gură; el, 

Abia dusesen pândă ZA gură, * 
pi Ara pria ta ghiţi ce ai băgat în gură, că-ţi crăp 


7 RE speta Ce SU IE TRCRERIA Ia 


cel puţin am văzut ceva, Pe car 
enoapălăcit erau piotate A for e acte cati er ne el Să Ș 
? 


primire un 


ut, înţin-— 


= Îi umblă cohii pe sus, banditule? Ia scoateţi janghina 
esta de pe tine gi pune=0 pe cap. Ha, mai tare, să nu vezi decît 
ămîntuj pe care-l calci, 

faţa celei de a doua porţi, în timp ce pazmicul din par- 

tea cealaltă manevra nişte lanţuri grele deschisind grilajul cu 
drugi ruginii, mi-a venit în gînd Dante :mlăsați orice speranţă 
voi care intraţi"... 

Să fie oare aici gura infernului? Înaintam cu paşi șovăi- 
tori prin e 
Zea wm țune ului, 
încăperea în care am intrat n-a isbiţ din primul moment 
un miros grejos de fecale fermentaie. 
de scălător din care mai rămăsese m jgheab lung de ciment şi o 


eavă perforată deas 


oridorul întineooca care, vopsit jumătate în negru, pă- 
1 ce coboară în fundul pământ 


Câînâva fusese acolo un fel 
lîng ți Paţa la perete viță, ce,eşti surd?l- 
ă Silalţi, Paţe 14 Pi aa a ieşit trintind 


vinul meu din stînga a 
ică de pîine uscată, ceva 


o 
as Ya pamicul a inţraţ ca o 


aşa! Să nu ae 


înt 
vanaitule! 
oapul” 5010 ce te holbezi la minel!? 
ce â&î '_ g pîinee oiments hais 
II E gte-o ge nusa In Popoz, 


Lă 
uipau oală, a Vinee 
pielea £ Li ieţricele ascuţiţe, 
Ajunsesen cu seogile PI ie te Pi unele erau lipite 
L.] 
care oăloasenle aoyit?! Lasă mişcarea! 


smoala pe t00) 
de piele Ge 0oDa7 Pi s-a 2ăoct de Piie0.ă se termine repedeanioi 
Gantrolul hainelor asi, Drecusem fiecare pr alte 


erohesiţii: pînă an ţe, Dar n-a 

să ie rapi simpaă Forte eut”o vegnioie pînă oînd am auzit 
aoţiunea: 

vocea celui care Sanidie ea Aa a Sata încoace! . | j | 

să mă bucur că am scăpat, dar şgetul s-a xăzgîn- 


- . neretel Capul în ziâi Aşa să staţii 
riae e a 0âş- tab? Parcă pluteam şi aproape că nu mai: 
simțean frigul, Din nou au venit paznicii pe oare îi auzisem ple- 
cînd, Cel din spatele meu.n-e călcat disoret cu cizma pe pioior, 
2 Antoaroe=te, bă, ou faţal Miinile sus! Wiinile Josi Res 
fixă degtele, tare, tare! Ce, eşti mozt?i Blegeşte=ţi urschilel 
Ia să v n-ai băgat nimic în ele?! Cască gura nare! Scoate 
imbel! Gricănează-tel Hai, aă nu eşti de lemi Saltă boazele! 
toaroe=tel Apleacă-te! Mai tare, că te treo prin zidi Ridică 
laba! Reafiră degtele! Pioiorul tÎAlal$! 0e te legeni aga, tică- 
loaule? A1 aaeţit? Vaai,.,ia lipegte-te tu cu 0es., de zid, tare, 
spa aa se lipeso mugţele pe hîțiile alea dațe ou olei! Aga să 
8 : : 


oepusen 
diţ: 


Ca să mă lipego bine de catranul cu care era ws peretele, 
n-a e ea ter cu pumul în burtă, 
ele erau aruncate pe jos. Toate căpt des- 
„făcute, vatelina răsooliţă, Fate de 18 he n tăiate, 
| razi ari cari bela cu: brioeagul, tălpile la fel,lHe-aa 
112, de parcă puneam pe noi nigte haine străine 
Șetu! u pus cobiă pe unul dintre D0i oaze striubass din 


- Băi,ăla, ia vine aicil Ce meserie ai făcut ţu la viaţa 


- Am fost căpitan de aviaţie | 

- dha, ai sburaţ, - A 

- 2a toane da CE hit boa Piru i | 

- [+] i : 
Ps: de sonete, "aaa eă-te în pioaj pe putina asta ou oăcat și 

utina i 
ie zoţie prize tra A REsE, om nu psea 4-0 ridice, 
zl apei 4, 9 lăsa+i îă 1 rit 1izie, de-o parte. 0 
mă? L da, slăb ogu? as Pt uf ă 
pl fereastră, ţu ce-ai fost 


| ă 


Dn8âSe 


ta? 


| 


„ling! 


dă mine, 


E pa Some eee 70 AND 


Pa Preoţ, 
- Ce vozrbegţi? Vino ţu aloi şi 
ae i ce? 

ucea nă-tii| cu batiaţal Migoă-te, că te pun să-i 


Pe coridor ne auzeau 
- Faţa la perete, tâlnizi iat Ir i51 
Mă întrebam de ce ne înţoaros su 


pe dos. şterge souipaţii ăgtia de 


şi zornăit de lanţuri, 
atrigat getul, 

a perete de parcă 
deana ca toţi oanenii normali, că orice Arne md fete să ai 


Mai avean încă mulţe de învăţaţ, 


An foat repartizaţ 1a camera 1 
par isanos aa aegoate 20 doohile, rame poet zi bc o oare 
m p că şi iată-m 3 , 
dp pat: rase 052303 partea cealaltă a uşii, încer= 

icmentul acela mi-a păruţ de-a drepţul halue 
peniobsouritatea încăperii, oameni cu întițigări Pe NE 
teau încxremaniţi, cu privirile aţiniite asupra mes, Nimen:t nu 
vorbea, Căutam din 0ohi vreo figură cmoscută sau măcar pe cineva 
cu o înfăţişare mai umină, Oamenii care mă țintuiau cu privirea 
păreau nişte conagi înrăiţivgata să se repeadă la mine, Slabi, cu 


„ sapeteole tiwmse, cu feţels acotiloite acoperite de bărbi ţepoase, 


murdari, cu hainele boţite atiîmâînă pe ei ca pe niste speriațor 
mu păteau să inspire unui nou veniţ decît te galere - 
Nu mai fusesen nioiodaţă printre ţîlhari, După înfăţişare, 
Camenii de lîngă mine nioi nu puteau fi altceva decît nişte dege- 
uri ale speoiei umane, totuşi, mi-en sis, trebuie să-i tratez, 
pină la proba omtirario, ca Ze nişţe oameni adevăraţi, Le-am 
Li 


&pus, cu 9 voce cam sugrumaţ 


= Bimă-zina, domilor, MĂ numasoesse 
Care nu Zăouseno prostie? Acest"bună-ziua” nu se potriveşte 
aici ca nuoa în pereţe sau ca la o înmornîntare? Cum poţi să le 
Spui unor cameni care îşi îngroapă mortul "bună-ziua”? 
faţa mea,uwn bârbat scund, cu o haină cadrilată îmbră- 
dată diveot pe piele, ni-a înțina mîna, 
E - Mă numesc Iorga, Nu, nu sînt rudă cu,,, Simplă potrivire 
i a Nu owmoagteţi pe nimeni aici? Nici chiar pe domnul mini=.- 
u 


l-am suspectat pe cel din faţa mea că vrea să-gi baţă jce 


E greu să reounoşti oinara aici, cu înfăţişarea asta, 
S-a E coplai de Rise a dărbat înalt, pere) cu cearoăne 
Bdînci sub cohi, ou o faţă prelungă sau pre de bărbia care 
îi ațîma oa o pungă golită de conţinut, Mi-a întins mîna privin- 
damă înaisttate : 
4 = dea ee dormul Aurelian Bentoiu, fostul ministru al Jus- 
iţioi? i 
am ajuns aici în oloaca asta... 
ge piara tă a Se nea rămas: să vordin şi să spe- 


+ să mai vorbim noi, că atita 
zau tinat ultinului veniț, Inginerul 


Mi s-a arățat lccul dea 107 


jirootor-genet ramă nea 3 
fost cîndva oohelarii -0u 

Taoobescus du-mă pr de 40s 
doit mi-a spus, prlY3” ai zău de pe prioiul, 9.“ urina oînă 
- îs 


ete gi pute 
se pie e au to luat ășt ui de 1 

rog ze înă ne-au lua îlpul e ia 
hîrtie igtonicăe Vezi oă pub pate În are ua sea Fănnen fără ea, 


aga,pe so îndură; 0 ţinea ascunsă 1st0i E paoă ai no- 
13100, ooseşti oa pernă; dacă să sea eiive pede 1) Ant. Avon 


oe aurânâ aineva; n-0 8 e prioiul de us 
a întâi nai on mine pe prioiul de 902 


aioi niște ete buie să te uiţi ou mare 
să-și arăt 0evec a onatră pe aici a zgâriat pe perete nişte ver- 
aid in de emoție de perete gi am citit: 


M-am apropiat pl 
JILAVA CĂTRE DEȚINUT? 


Degi cu tine sînt can rece, 
Nu te=miriata,îrate ronânș 
Căci tu eştilapa care trece; 
Eu-pietrele oare rămîne 


Veni-va timpul ca să plece 
Din ţară tot ce e păgin, . - 
Căoi ei sînt apa care trece; 
mu-pietrele care rămîn, 


Ma cuprins wn fel de jenă că m-am lăsat, fie ohiar gi pen- 
tru o fraoțiwe de secundă, pradă acelei prime impresii, ee 

Jos, lîngă uşă, "ţiinariin discutau despre prinoipiile 
dreptului romane 


S-a desohis ușa, O ușă deschisă în 
d rai SÂTIcĂ aarăiid cheile, a Se n pin 
o ediat la perete pe un singw rîn 
Ciaeni aut cea Ata date stai că ei fost atata i A Eli 
at p aici aproape de uşă, Ori nu=ţi convins; 


-D 

a acul 2 omule şef, eu nu zio că am fost, eu chiar am foat mi- 
- Pe nă= j 

unul nimio, mă tei Moi hu eşti nintc, mă, aici nu sînteți nici 


care, că tot o să 
Yoaatră de banăiţii Va să orăpaţi cu toţi: 
3 pipaţi îm 4 aici, mă,mama 
dzaan! să Zaceţi puţin, că vă pac/ou tape aaa toti, Să dea 


" 9Fi mi se părea că vremea s-a oprit 
zi nouă, oi tot cea âe ieri luaţă mereu de ia cap, Monotonia era 


“mea altoza în 


îi sia maica 


sate» pă bevă cazare ta Uă, S-auăe, mă 

: 3i n a 3 nă? 
pivelului în căldare mi-ani€ Pînă să ocntrib 

urina noastră urmează să se papletat culţura ui la creşterea 
vuningine, pentru pereţii oozii 442 9rne în Vopae aaa atlînă că 
- Nu m-ag mira să extinag ului. 2 oateg ou 


“spus tînbind.omul oare atăţaa la iba” dea ţa pe plea naţicnal, a 
mea, 


faţa 


Uşa s-a desohis bruso, sacul 
ase de partea oea= 


“jaltăe Vardianul = 
a ina încoace, ţu Xla oaze 
oare vorbegti păsăregte toaţi z cal vorbit, 7u e 
lua, ce Sti ăla 
oheană, Fi a sf Bate cAHă?, Cute 
- po saaseie vre Ţuţea, dom ulg 
sţat tun. PONeoNti 0ă-i £i avind gi cocală, cat 
Y: - si ne bela . ze ze 
e „ ăla care egti 
ice Ş prea, ia spune tu ce limbă vorbeşte 
- Vorbeşte româneşte, don? 
filozofie şi zioe că filozofia aaţ 
vinte apeo-alee 
- Tu pricepi ceva din ce zice e ? 
- Nu prea,..da! tare- 
i caste: are-i trumos, a pare rău că n-am des- 
- Aţi terminaţ cu căldarea? Monţol 
pica Pot (deierieți Qiogi nenorociţi! Nu sîn- 
a ri Tobi să vă pişaţi şi vreţi = e porenta lumea, nama 
A iegit repede, Pe corido 
turi, ţipete, genste întundate, înjurăteea a pai ac 
- fete ce mai e? 
- ue pe iwmii la "n "a 
- vei aia? sot 
- Un fel de iad rece, B mai încolo, 1a 16 4, 0 să vezi, 


get, da! dumealui e doo 
tar 
a se cere vorbită cu nişte (Iu 


„Adică de di Pista să vezi, că acolo e bezna beznelor,0 să simţi, 


Peste citeva zile an simţit, Am aţaţ o jumătate de 
"neagra", după ce, dezbrăcați la cămaşă, an dem rin stirea 
de oiomage aplioaţă de gardienii îngiraţi pe două zinaui pe cori- 
dor, la Jilava începuse domia lui Maromet şi a uneltelor sale, 

îrunte cu cel ce avea să devină celebra peria cruzimea sa, 


| 5 „Ivănică, 


Zilele în fort semănau atît de mult între ele, încât une- 
în loc pi ziua da azinueo 


spartă doar de plecarea unora dintre noi la 3, ori de veni- 
teptarea procesului, secţia fiind in depozit al 
securităţii, S-au perindaț prin oanera paisprezece din toate ca- 


tegoriile sociale şi de diverse orientări politice, Discuţiile 
uneori thiar ou vehemenţă, 


„dare aveau asiwe 
Adi ne paztan ta ministru al sgriculturii într-un 


Deotorul Aure x id aură 

freza ri ări tub mă să6 Blois Fiti SE ieri 
| A istr usți! 

tă urelian Benţoi ei pa part ăhtia e e posted îsi ză 


| Î numea “avooatul 

ia ui noua Ș detanea şi bătrân „aotialist Ian 
i: lada 110 SI ea DE tat Sastidul său da Matea Adunare 

y a N ” 109 


a 


% 


ut A 


i 


; îşi aducea 
: 8, ori de câte ori 13 
ati Alba-Iulia în 1918, în.braţe ca pe copiii 
naţională de le l-au închise sta iai Se +rădat clasa mwnci- 


amințe de oei care tăoute drepturi 
mei şi pottin ce micu î.en 'ceua1, Der de ude să iau drepiie 
mia că an, fost câ de 7 735 do unde puteam face ceva pentru 
= 


ei?" * 
acuză la feles.. doi 1, b 
_1 văd murind peste vreo doi ani, bol- 
Pe Jumanca avea ol sea Je la Pg, Ocnas 


navy de tuberouloză, În 


Pe Jumansa îl 


Li] 


Xţăi, torturi fizice gi morale, 
Prig, foane, înjurături, b E lor arestaţi continua 
Campania de animalizare şi de distrugere a îs să supraviețuiască, 


de orț,. Mulţi n-au reug 
aa SAapițit oinltarele d Spot din preajma închisorilor, 
bâtă, de glonţ. : 
n de beti Saad, 1ca dimineaţa în zori, într-o viroagă din 
apropierea fortului, Puteam auzi rafalele pistoalelor mitralieră 
şi încercan să apreciem musăriili oefier va i 4 raniti e acad ae 
ei la e 
ep it peipez Condennaţii la moarte erau 


nervoziţate excesivăe n 
panirest (00 se ameră ou fereastra zidită pînă sus, oa gi oînd cei 


uţi într-o 0 i 
rari i asteptau clipa din urnă erau zidiţi de vii. P ă la 
urnă, i fa tătoare nu era moartea, ci aşteptarea ei, Unii au 

ăria să o domine 
cade Sotia seară,a fost aâus în camera 14 îm tânăr înalt,blond 
ou ochi albaştri, Era tîrziu, după stingere, Ne-am ridicat să-i 
facem 100 pe prioiul de jos. Omul ne-a făcut sem cu mîna: 

= la locurile dumeavoastră, Eu o să dora Jos, uite, 


aioi lîngă perete, 
= Cun o să dormi ies, omule, vrei să faci o pneumonie? 
i - Să ştiţi oă mie nu mi se mai poate întîmpla nimio rău, 
Bu sînt condamaț la moarte, Ce i se mai poate întîmpla unui mort? 
Dummeavoastră mai aveţi de trăit, . i i 
i-a ridioaţ gulerul hainei gi s-a întins pe ciment cu fața 
la perete, Peste vreo două ore, uşa s-a deschis cu zgomot mare, 
- Unde egţi, mă, ăla pe care te-am adus aici? De cenu 
mi-ai spus, mă, că eşti de la morţi, grijenia ta de banditi Ieşi 


afară 
jinărul a i Ei fără grabă, Din prag a fluturat mîna a bu 
rămas, “e-a spus, fără să se sinchisească de urletele gardianuluit 


- Adio, dommilozr, Mă numesc Şerban... 
K Ş / 


Geamurile erau acoperite cu un strat 
oa & are 
l ri tai d ia A zu Ereatate, U-aveag sola pa: i coniten 
dă pina par apropiem de ea, Într-o zi, ceata de 
levină ou sete mda se rebeli pi Ni zatat 20, dălbatia, 
= Ha, mai zglriați varu!, bandiţilori | 
e-am,mirat că se mai oatenese să caute vrem pretext pen- 


| 
tru bătaie, urma lor 
amestecat cu nisip şi atu “m planton ou o căldare cu var 


„110 Ă 


| 


cameră n-a făcuţ înţynerio. 


4 . i [i 


SN NI 


Hieal,, 


oii RERZiați vot manu 
oa 18 zi pt uitat unii 1a a] »9ă pe UTRĂ vă ziâin 
și fost de obigmuiţi cu lipsa 1ie Aba 29 nai 
Să migoaa data şi în0 919 prin punină De Ye 
patote 3 fa mio epazoigeTideate ia Prioiulu 
er i 
PETE ea o insulă. Neo -aa asezati, Pista sie hu nai lăsa 14- 


astre 
08 2 Domnule Tu Je 01, la lcourile 


ea 
vorbi şi azi ceva? » Pe întuneoinea asta ne-a 
„ Da, De fie înțimezieul A 
șimp 0îât nu 1ăsăm tunericul să 
șaotă libertatea ougetului şi răn 
- Vă spunean ieri ceva despre 
două pedala Să continuăm,,, 
orbea uşor, captivanţ, ele 
t, re 
unea ideilor, assmenea imui ant, reuşind să ne 
ADs ee munților, | vultur oare zboară e Emma 
Selena cînava Petre Pandrea despre Petre - 5 
ou îndiferenţa acndei de la Moreni, în cerul a picat Sa 
ei sale”, 


fereastra 


i mai puţea 


al lar , 
trundă” îa el Nostru, Atta zl 
en oameni, ? "0 Păstrăn in- 


eYoluţia gîndirii în ulţimele 


 Moavea de unde să ştie atținoi că omul pe oare €1 cazactezi 
teriza 


în felul acesta va deveni ţorta 
ţuturer închisorilor prin E a Toți piogată ce va lumina bezza 
? 


 “0onele- Mari, Canal, Aiua, 


„„ Vorbitor de cea mai înaltă clasă, Petre Țuţea era în a- 


y vecagi măsură un excelenţ ascultător, La îndemul său am povestit 


vreo âcuă săptămîni 1a rînd, înţr-un serial in 

zi tit = 
de plumb”_amintiri din lagărele de ofiţeri Sie era se 
tirea gi Oranki, de unâe mă întorsesen mai mulţ mort decît via, 


Printre gardienii vestiți pentru cruzimea lor era şi unul 
ounoscut sub nuiele de Tite Bădulescu, m ţip lombrozian care 
urla nexeu.privindu-ne fioros: 

- să, eu am păscut vacile aoilea,pe fort. Acua vă pase pe 
voi, bandiţilor, dat aflaţi că Jilava-l moartea voastră, că aci 
crăpaţi toți, Am eu grijă de astal 

Într-o zi,a aat buzna în cameră urlînd ca de obicei, 

- Drepţi, bă animalelor! Când auziţi uşa, să încreneniţi 
în poziţie de drepţi! Vă scot afară pe toţi cu tineta, Ia treci 
doi ingi acolo şi pune mîna pe eal 

Cei doi,care eu prins tineta de toarte,nici n-au reaşit 
3-0 olintească, : Xa* 

ţi ce-o să=at vărsați pişălău! pe 


sslă? Ia, înt X aici ce are de curs! 
= arae pa parte Sară latrină rudimentară 
AR iogit în ganţ, unde era anttaltsă se sesoirăa în viteză 
imioe ci nu 
seat sosi titi. De, data aste area mai rezttita Saceput să urle: 


imsesen a001l0, cînd, ca scos ant uiscă, mă, paştele şi bise- 


1 grupu- 
înd, Braa ta a bi gulerul 


id a 
Am plecat spre cameră alers 
lut, mite Liza taoht leo printre 0e 


pînă, În țimp ce alergam, mă izbea 
ate în MILA o vinău-mă în decăt ta Blez, 
am i 
să 41 în 8p "4 am ajuns în pragul e zminat ou vinei Parte, 
4” apropiind uşă» fără să închid „Zăverul. pe 
mîrtit pr.ntre dinţi W-a împins lîngă zia; continuînad să 


mă lovească erbirti cont injeotaţi şi nasul g£roS83 turtit deaau= 


iat şi mai răue i 

pra, Asta l-a înfur ă? Crucea mă-tii de bandit 

cil E sa ai stângă de gît, strâîngîndu-nă ou toaţă 

Ara Pi i s-a întunecate M-am trezit jos, lîngă perete,ou 
pater a Cele lui, M-a ridicat urlînd, Deodată l-am văzuţ 
sava CNE Sas înapoi şi se uită la mâna în oare ţinea cheile, 
că taeo E Serii âin bărbia mea ţăiaţă de veriga cheilor, 
[zi 80183 se ţo pumnul şi-l stropise şi pe piepte : = 

— Gristosul mă-tii de bandit, uite ce mi-ai făcut cu stan. 


gele tăal i A Ş 
- ra repede de sânge pe hainele mele şi a deschis 
uşa» SR pe pa ina pai întîmplaţ în momentele următoare, Cînd an 

desohis ochii, eram pe marginea prioiului, dezbrăcat, Hioi nu 
ştiu cine ni-a şters sîngele de pe faţă şi de pe gît. Parcă eran 
strîns într=uwm corset de fier, Petre Puţea s-a aşezat alături de 


sinie - Eram în urma dumitale cînd am ieşit afară, Am văzuţ cun 
ai ridicat puţin capul, Spune-mi, te rog, ai văzut ceva? 
: = Cerul, i-am răspuns abia şoptit, mirat de vocea pe care 
na mi-o reounogtean, 

- Şi cun era? 

So caina id IpRaie bunele Poiaet za 
, M-a cuprinsa 0 imensă bucurie, Pe retina 00 or mei se 
întipăriae je răra totdeauna drept de cer albastru pe care-l 
zărisen doar pentru o clipă Qeasupra Zortului, 


112 


" Aşteaptă, rînjind, să mă usuc 


St BU-O0-UR STirEscy 
MBZONOPTICĂ 'LA AIUD 


Tiling, tiling, un clopot nic 
A spart al beznelor gtldău 
Se cerne-acuma pic cu pic 
Argint topit de zurgălău, 


miling, tiling, un înger mic 
ădelniţează fum de cer, 

a lacrimă de borangic 

mi scaldă tristul meu ungher, 


Celula creşte-n iînfint 

Vibrînd -de tainele dintîi, 

Mi-e sufletul altar iat 
i zace vremea sub Sie Le 


miling, tiling, eu sînt nimic 


Rtern am fost Anzăbrelit, 
Dar m-am hrănit cu sfîntul spic 
Și urc aprins meteorit, 


Mud, 1953 


PRRCHEZIȚIS 


Ca să nu mai fiu sau să fiu bezmatic, 
Satana mă flerbe în suc leşietie 

Cu autoclava închisă ermetic. 

Mi-a răsucit vrejul plin de suc» 


Mă hrăneşte cu zeamă de ştir» 
păie crezînd că expire et 
i-a închis urdinişurile Sas e spate: 
Mă ţine cum vrea, P? burt a Papia, 
Mă pipăie cu degetul LUDE 4 eu chin. 
Qeatfa-şi hrăneşte cu emarul toare 
Goi şi nătîng se întreabă cut 


Ea 


i ? 
hi luminişuri de soare? 
ei e Vavoarele. ad încet, reol 4 6oeae 
în sufle i 
air saerAR dă şi efect. - 


tit: 
pa vigilent şi circumspect 


erchezitionează-n neştire 
După eictţ meu denota i 
noaptea, 8 A 
Ziua cast după izvorul meu de lumină, 
1-em arătat lada mea putredă de lemn învechit 
Mi-a spus că-s duşman al poporului şi bandit, 
I-am vorbit de nistica-mi plămadă, 
Dar nu-l ajută ochii s-o vadă, 
“I-am spus de cristale de gînduri curate, 
El le caută-n bocanoi camuflate, 
I-am spua de cristale de gînduri rebele, 
EL, mînioa, le caută înjurînd,prin saltele, 


în pătalize vremii lag 
Avînturi de-apliniri 

De cad la fiecare a testi, 
To,Doaane,altfel nă-mplinești 


Un volt de mîl eran, 

ar cine crescu un pi 

Za alchimia Ta, Stăpâna de împăcări? 
Am izvodit catapultări, 


Aiud, aprilie 1953 


ÎN CĂUTAREA SUFLETULUI RISIPI7 PRIN CBLULE | 


Unde-i, Doamne,sufletul rămas? 
Nu-i pe-aicea un iconostas? 

Nu s-ascund în colț vedenii 
Murmurînă cîntări de derii? 
Unde-s cei ce-au plîns pe lespezi? 
Duul lor unde îl lepezi? 
Sau l-ai strîns în pumn aireasnă 
Curăţenie de-aghiazmă? 
Noaptea urcă din tăceri 
Patimile ce-au fost ieri 

| Spun cu vocile duioase 
Timpul haina cun își coase, 
Mă plivesc de buruiană; 

- Pun 'balsan pe orice rană» 
Vin din fiece ungher s 
Să mă-mbete tu-al tău cer, 


Aiuă, 1954 


Sali 


Aiud, ianuarie 1953 


OBSESIE 


(Gonvoi buchenwalăian) 


e... &u în ochi asprimi de iască 
şi purtare nefirească j 
manechine dezunflate, 
duşi cu arma de la spate, 


Duo pe umeri bolovani ; ă S 
merg încet, de parcă ani - 
trec pînă dispar în zare, 
merg sau stau şi-acuna oare?. 


Prinşi odată pe retină, : - i 
oohiu-i ţine sub lumină - 
şi mulează parcă-n. ghipa 


Î. galaxia minţii nele 
un tablou de-Apocalipse zi 


A Totului-Tot taine grele 
Se coc cu stelele-ntr-o tavă 
Sub care joacă nunţi de lavă. - 


CATALIZA VREUIT 
| Se răsucesc inele-n spații 

rbite pentru constelații E 
îi drum eu las din al meu les 


Pe crestele de Evereste 


În catali ] | 
3 za vremii fierb. : y 
Bă scot din. mine gaini seta 

cu dulcele tău verb. ş 


Mă si A ii 
Mă scrijelese colții ainunii» 

Mă rc toți dulăii stînii, 
Păzină eternele nistete; 


Dursri, si 
E Miros că vin din alte sfare. 


Sad cum i 
114 su Dac ind de stinci tiezbTaI se 


ri 


e Sea a tacă 


Da 


116 


îmi face 
păstorul însă: semn 
inoj omule» încoace 
adi a cu ădinții-n Sdeca ni 
Şi ure prin rînjetul de spinie 


Dean oelularului din Aiud ianuarie 1954 


NU T& CRUŢA! 


Nu te cruța, ci cercetează toate! 


Cu mîna ta zăvoarele deschide, 
Pătrunde-n miezul tainei ferecate, 
'Cotrobăină ascunsele-i firide, 


0u sucul suferinţei înspinate 
Peceţile de pe mister, înmoaie ; 
CQutreieră cetate de cetate 
Spălîndu-le-n a sufletului ploaie. 


Aiud, 1954 

PUNC? ORZ 
Masivul existenţei de mizerii 
Mi-a-nohis fiinţa în găvar sțînoos. 


MĂ lupt să fac din colții îndoielii 
O gheară de urcuş, urcând vîrtoal 


Pe firul avînţatței serpentine 
pa vreau să merg spre apriga ţărie,. 
1 fac ou ochiul peşteri, vizuine 

Și veveriţa=ai spune: Cine gţie! 


Potecă spiralată în cea e 
Te depeni sub picor fata afirgit. 
Şi tone gîndurile mele bine 
zat de-acuna unghi apre aafinţit, 


Hi Paniţă merindea-i pe sfîrgite, 


jurul 
Picioare 1 agp esttetatea 


joacă; 
Vreau alţe ] 


poarță obosite 
uni, dar cine mă autooă?: 


fe 


Popas Zăoîna la 

Câtii săpaţ în stea zi 
Acest refluz gi tilaz în e aţ 
Melodicasă, triaţă alăată, măr 


ornit gi eu pe-ace 

Inaintag strivit a cc hoiize id, 
ce n-ai spus, gîndin 

Cum ai iegit din clipa oii vize 


Ai mera-nainţe drumul fără x j 
Sau frînt avînţ, ţe-ai zepliae i homă? i 
Căoi răsărind eu văd cun totuşi soapăţ; 

Mu pot găsi magneţul care-ndrună, 


Sînt ros gi eu de îndoieli perfiăa, 
Ş vrea i nu s-apuo pe cale-nţoarsă; 
raniţă de mulţ nu am merinde, 
Ce fas acum?,,.e gîndul ce m-apasă, 


ALPINISM 


în 0olţi de lup mă sfigie di?ema: . € 
memei surpaţ al boltei măcinaţe, 
Pămîntul souipă-a mine anatena; : 
Şi rău gi bine stau îngenănaţe, 


Ori sus, ori Jos, ea sînt numai fragnente, 
Găci nicăieri nu n-an găsit total; 
Pîndezo mereu cu frânghiile-atente, 

Să-mi prină fiinţa-a piscul integral, 


Zidul stâncos meşte Map ei creştet, 
Mă voi lipi de el oa 0 ven pă ce 


“ Si am să use sub cerul îris 


Soăpînd din gheara negurei odtus 


Poaţe mai sus masiva verticală 


1 noi 
ba sSaboască 042 ata mea sfirşeală, 


Pe arse buse,picătari de ploie 


băţut în stincă; 

Pama paie rara e firioel de iarbă; 
i DAL avid foanea Beâ e a 
“ Săomi  îndrumeze existenţa oarbă. 


ră îndârjire 
tonintes o aspră datistă'ea peledui 
Pereţele rânjind de-a mea porni (] 
Qu ameţeală-ni 4ulbură tene 


În adâncime punoțul mort di sparee 
Osonul tainei mîngîie plăminii; 

w orice picătură de sudoare: 

$a, spăl ceva din izineala humei, 


Stau suspendat între asur gi boeme, 
îndao căuţățor de certitudini 

4 tremură şi braţ, şi gold, şi gleze; 
Sînt zguduit de recilealţituiini, 


Uite aici m-agteaptă o firidă; 
Voi poposi acum de oboseală, ; 
Căoi încorâarea a născut, fetiaă, 
Otrăvitoare, caldă ţoropeală, 


um se desţind suoiţele tendoane! 
soobitura asta de perete, 

Eliberat o olipă din odgoane, 

Stau singur şi ţepoa ca un scaiete. 


Der am gregit: dintr-un umgher, o pi 
Vrînd să ridic, păianjen vine ră dei 
sooperind schelet de cu pe vatrăş 
aintaşul ni-a ţrinis răspunsul, 
iz i 


Hu singur sînt în asţă-ai | 
pista de lune rupțu-s-a oradea] 
Dia rit 9u mine fraţii ce căzură * 

„Yo să exploreze Decuprinsal, 


ățărățor 14 
Pit de sţîn 
înilagitară ride absoluta, ză 
sa, zolat de ei ocu-a sa armură , 
otuşi cînţ o lume negtiută pe 


' 118 Mina, martie 1954 


i  Mberă=în iînointa colonie 
A A Şi-mi spinet: 


> TRAGEDIA DOCTORULUI SIMIONESCU 


Mircea Gavrilă 


- În primăvara 
colonia Coluabia un Se ace ie e pere ra Eris 
ngi deţinuţi dr 43 Şi oinoi de elevi şi 
stude ș pe an ajutat oa im bun părinte gi 
cărora le dea de cu drag Poopiii mei? Y - 

Cei la care mă voi referi în continuare cu dureze în 
putty dar al căror nume nu-l ounose, au săriţ dintr-o extremă 
întraalta, în sensul că, din victime ca deţinuţi poliţici care 
au cunoscut: teroarea prin securităţile prin oare au trecut, s-au 
transformat în cei mai aprigi anohetatori gi călăi fără pereche, 

: Probabil, din iniţiativa ofițerului politic Chirian şi 
cu concursul altor indivizi înrăiţi, s-au organizaţ într-un fel 
de tribiwmal de enochetatori, 

Pentru a-şi putea desfăşura criminala lor sctivitate,au 
primit o cameră liberă, această cameră, nopţi la rînd duceau 


'osţe wm deţinut poliţia, în special din zinâul acelora care în 


regimurile trecute au jucat wm rol poliţie mai însemat, Aici 


"se pune întrebarea: Oare cine le indica pe cine să ancheteze? 
“Răspinaul e simplu ce bună=ziua, căci numai ofițerul politie 


putea face acest luoru, deoarece el avea dosarele tuturor deţi- 
nuţilor, De ai6i se poaţe deduce că ofiţerul politie a jucat 
cel mai oaios rol în toate cele întîmplatea 

Metodele folosite pentru obţinerea declaraţiilor cerute 
de aceşti anchetatori au fost aceleaşi care se practicau în gene- 
ral = ohinuri gi constrângeri insuportabile, iar scopul lor era 
de a le stoarce declaraţii prin care să le poată mări pedeapsa 
sau să atragă după ei şi alte viotime cate au cunoscut faptele 


săvîrgit 
Site do ei. otimele acestui tribunal de indivizi nemernius, 
s-a număraţ gi doctorul Simionesou, care în ag ecut a 
fost Ministrul Sănătăţii în Guvernul Cuza - GOES, + n ca 
Cum l-am cunoscut pe antttzal E ae dara 
an fost şef de şantier în sohinbul II la exosvât, , nn meu, Mai 


| deotorul Simionescu era medicul de antie ometru la dispoziţia 


: ie li 
Dia ne an prana ec mizeoâle de 1A pelerină 196i90, 63, 
zarzavaturi de la nobilii grădinari 14 mare nevoie de 


„Deacu şi le împărțea şi altora 0aze Sri mare apropiere între 


lene Prin aceasta s-a i sul 
dinin servi u=„o9 
întert eață: de să 9100 Iata dcotorul Siniones- 
? 
coapte de noapte nişte 
= Să ştii, domule Miroea, 9ă n08P e 


iu 


îj 


1 nu le cunosc fiina 


fi 
Xror nume Şi ră supin la interogatoriu 
tie Era cc le dau, mă torţu. 
pt ie tuaţie 


1, mă duo ră disperată, am 
rara ET nui ăstacee într-o pi Ya intirmerie înva_ 


şi, ză într-un m06 Der Bă internea 
s„mă ce să 180 Simionesou, dacă ar fi gi acuna oomaa- 
da ule dootor fi de folos şi v-ag 
Ș Do itezbb sînț sigur că ape Di ce aotualul paz 
dant Ilie ee mîinile acestor tioălogi e e leii Acer tă 
Pisa e, ereu meci au aia sa ee i: mergeţi personal la e] 
Lă 
îmi foarte Tăus 4 elege şi v-ar ajuta, 
vai vă plîncoţie paateică der ui Eris fost 14 ai i ai 
urmare loo să mă ajute, an zeai esa A brigada 
piaa Face i nu mal sînt medic de cuie pei terti 
i a i une fiu la îndemână, să mă poată o Z şi. 
Lă 
noapteae îmbrăţişat gi m-a sărutat, mulţunin- 
ărţire, n răyig 
du-mi de rai sufăr mă purta ou 81, dar şi cu a1ţi1, Parcă 


ştia că ae vom mai întîlnie 


tineri studentie ale 0-0 camer 


ia în care se afla 
re de Sr oare era supus de unii tineri transformați 
oei mai aprigi oălăi, cu trei coaste rupte, acest minwmat om, 
ftăţii, s-a îngrijit de sănătatea unui Shtreg 


istru al Săn 
se e Elea de sănătatea lui nu se putea îngriji nimeni, 


Ajuns într-o situaţie mai mult ca disperată, a hotărît să sfîr.. 
„gească odată ou toate ohinurile, 

Sta taia dintre zile, la scurtă vreme după ce am sta 
de vorbă împrewmă, s=a dus direcț spre sanţinelă, aceasta 1-a 
somat gi;fiinăcă nu s-a oprit, sanţinele a tras în pline Aga . 
s=a sfirgit wn om de mare valoare, 

După oîte am aflaţ, acolo pe 10c au săpat o groapă, în 
oare l-au aruwmoat şi peste el, s-a arwoaţ var nestins; 

Pe diferite căi, soţia doctorului Simionescu a fost 

fagit al iubitului ei goţ, Aşa că, e 


a fost: necimoscut în colonie, Pe doama Simion - 

mit-o răspunaul primiţ şi « cerut Bă-i fie predat traga aie 

zale Ri egpiaut pia să-l poată înmormînţa în 
SiBtenţele,noa mai primit nici un ră 

de plâns e plecat din locul unde nu deparţe se are miez 


Care acei oXlk4, oare din pun 
„Taia tele it au e vata aicea pet 
oamgtienţi fiind de migeleasoa 70710 let A Eta Cea pa ant, 


dere, te pitoză pi perpa în aa tat trage la răspun- 
or 
oohilor Mtzgava igr 'tapt * patul de moarte, igo iu pai cața 
- cer să fiu, și E 
timpul oa nu cun 1. ŞI ou în acele va : 
pei îoai azi vațel pilua, desde Veeizt aă ginaaen tot 


1, ag copiii mei, a+ 
tici şi ka nu conaiă + Ştiind ăe 
iasi pi drept vheplată pentru zaptu tii 18 dotinuți poli 
Va nă annheteze, 


fără nici o sansă de scăpa- 
în 


Es 1 ap E 9 aa mau a 


aa 

oă, daog(ageoierați, mă puteam 

oa P u atra ancheta în chinuri | 

ou e Cta A paul Ale Eesti fă mda oemeni buni | 
u ajutor 

4-am cerut Suc CE ur ea păzit. pare m-am închinat țos timpul şi 


, Aga: cum erau oxm4 
aştepta, la orice, Mă ptaăeiti 
e doctorul Simionescu, să pn 


E polei aă nu ajung la "tribwmalul” lor, 
simionescu,. mă cuprind fiori Şi am Ochii” plini a iaca dee tgrului 
- . Im 
şeful de ganţiez civil, îng, De= 
vii: "Vezi, frate 
mari nenorociri, 
e necazuri”, 


X 


+ studenvii Marcel cq : 
papă sie Oznea, Mihai 
gedes, Laurian Hagiu și Ion Gavetla"ÎpUoga, 10 Chiugăea, Virgi1 
tare Și sh pt otoleeri oleva pitozul Ghaozgha gara?oT scapă de ares- 

uța Pain 

e alătură fr a şi n 

Setua şi 'Tona > E Andrei şi Ghgozghe corul lonete. Aces- 
Vio tza Woldovan. Toți aceştia Ilie Din Lisa tavna 2 seta) 

„Vor alcătui 
ergată gin mooţi, arina la bai “oaie i Eul în atata 
zația & e îi aprovizioneaz 2 ao fa dia S5saDEa 
saenţ, 


Mozaoi ee tra modicanentele eatuiide Profesorul ăi- 
este 85, o ze 
alcătuieș iat 9 vea de Sprijin, cu ajutorul căreia cei 


PRIVIND ÎN PRĂPASTIE 
= Ion Gavrilă 


id 


istă, 1 
; furate din 1946, diotatura comuna île 
Dă sei a devenit tot nai aaeooivăe Au fost a- 
d at 1 condannaţi fruntașii partidelor democratice, au fosţ 
pote ză aceste partide, a fost alungat bazale Ula biLaca a= 
1iailor apuseni nu se schița nici un gest de sprij sanie mă- 
an proteste Era limpede că se urmărea încătuşarea întregului 
et POMÂN « i fața acestui pericol, toți cei ce jineau la Ro- 
Daia nu puteau să rănînă nepăsători, să stea cu mîinile în sîn, 
i ă apăreau şi se organizau grupuri de luptă antico= 


înt a: ţar 

În ae se legau între ele pe măsură ce se apropia furtuna, 
în Para Păpărașului situația se prezenta astfel ; existau la înce= 
pa 


tul anului 1938 următoarele formațiuni : 
1, Organizaţia politică, gata oricând de a deveni milita. 
ră, activând sub conducerea ing inezplui chimist Gheorghe Toader. 
-sra fornaţă ain intelectuali, muncitori şi mulți țărani din sa- 
tele jodețului, , i - x 
5 2, Organizația anticomunistă a ofițerilor activi şi de- 
blocaţi din Făgăraș, în frunte cu căpitanul Sabin Mare. 
X 3. Organizayia de educaţie și luptă "Frăția" a elevilor 


de la liceul "hadu Negru" Făzăras, Ge sub conâa e 
ultima clasă Victor Roşca, ez Sa Sleyolal din 


4. Organizaţia de Luptă a foştilor volunt a 
război mondial âin saţele ; Pîrîu, Veneţia, aa sia e near 
conanâa învățătorului, căpitan în rezervă, Pridon, : 
+ 5. Organizația de inte] 
Ge Jos, de sub conducerea lui Ca tuzaa posete Ri o paraL Vietei 


Toate aceste organi ă 
Cir gi cu organizații i ici Tiran ati mape 


=:2 bragoveană şi cu put 
tozilor âin Braşov de 10 vaisay er Eabizație Dee oLatĂ A amoi- 


n munţi, la acea dată, mai luptau 
1 
oiu pe Pîrîul Doannei şi grupul otijeriloE Moldocaa so gArDăt- 


boi, Ghindea 
n 1950, întorcându-se din închisoare, elevii Ion Mogoş 

şi Niculae Mazilu, împreună cu Victor Pică, îi organizează din 

nou pe elevii de la Liceul "Radu Negru” şi din satele din jurul 

Păgăraşului, Sentimentul național învinge frica, cei cu inima cu- 
„rată îşi strîng rîndurile, Comuniştii atacă. În ciocnirile ăin 

" 4oamna anului 1950 cad în luptă studentul Marcel Cornea şi flă- 

“ căul Toma Pîrîu, Sînt răniţi şi prinşi elevul Silviu Socol, stu- 
denţul Gilu Radeş şi locz at Gheorghe irsu. Urmează un proces în 
Oraşul Stalin (Braşov), în 1951 sînt pronunțate treisprezece con- 
damnări la moarte, între care cea a lui Silvin Socol, căpitanul 
activ Monea, plutonierul Cosma Partenie, învățătorii Pridon şi 
Boaufă, Sublocotenentul Frîncu e ucis de securitate în condiții 

" neouhoscute, iar elevul de şcoală ailitară arestat la dea, 
Comguiea, este găsit spânzurat în grădina părintească. aceeaşi 
toamnă, În satul Pădureni din Banat,unde plecaseră să ierneze, 
cad în LapGă elevii Ion Mogoş şi Niculae Mazila. 

: 1951 este obligat să vină alături de noi păduraral 
Pop Jean din Lisa şi ne rămîne credincios pînă la moarte, fot în 
toamna Lui 1951 cade rănit mortal Dumitru Moldovan din Lisa. Ta- 


tăl său, prins, va murt în închisoare,! 

EA îoauiati împotriva noastră au fost trinise coapanii 
de securitate, oi au fost trimise regimente, în cele din SERE 
0 întreagă divizie a venit pe munte urcând şi din = brate 

“din Sud, de 1a Zărneşti şi de pe Olt. Ca să le fie la îndeaînă, 

unităţi de securitate cu camioanele gata de dram, at tos „Santo- 

nate la Sinbăta de Jos şi'la Poligonul Militar C sh sa ale 

fel și la Zărneşti și la Cartea de Arges: se der a Eten 

O conducea însuşi Nicolae Ceauşescu, Pe vremea aci, 8 pia AA 
Tactica noastră era să îvițăg lupta rara cat 2 i eee 

Su lovituri scurte şi ne retrăgeaa: părții 2 cea părut dresat 

an să acoperim o suprafaţă cât mai nare» Mi e năgăcap, de 


—— în ialie au armat au Studenților și el 
ncitorii, 4 Şi elevilor anticomuniști, 
uniți gi „"Sonuiober ea definitivă a pioedă Prigonirea preoţilor 
organizației ei aei arestaţi în mai 19 Breco-catolica. 
1 condamnaţi, iar rari în frunte cu ingi 
paEiuerul Toader va fi RE eat Moader, Ei vo? 
parte din elevii an tră Viasat "Radu Kegruu pie că în închi- 
zi are elevii Sof cruce și cona arestaţi o 
94 Și Silvia Bocor, înca Benus Hdannați, Au scăpat 
122 |. ” 1 Pegtune aosesa şi ci, Nelu Novac, Ion 
E : 8 Vii acăpaţi de ares- 


„ Curităţi1. Am acţionat pe toată întindere! mun i în pădurile 
- la Zi ; Perganis, 0, Siznita,Eirtibaeiu, 


123 


la Olt pînă la Zărneşti, în aunţii 


Câmpurile şi satele pînă spre Rupe» Sighişoar 


*. 


“îmbrăca mul 


ou 
î Lao pusa să ne păzim de 


e 
multele ei violegugurie „424 Iu doitomeai 
aemenească; de tot felul de şire- 
ne ae fîrgină ou otrava. Nepu- 
familiile noastre, uci- 


te, felurite şi 
armata şi securi- 


0QONS2ANZ2In 


înăd pe unii, &i 
gînd p AUREL 


Spre întregii regiunie Mii de oamen 


te, nun 

ă, torturați pînă la moarve; 2 
tortati su naini, Gei ce aoăjaa 95 viaţă, ICR boa a eal 
mulți în temniță, de Ina a zârți pioi munca nimănui, De ce, 
ntoiodstă tot țara, niei, Yet" ae scump petecul de păntnt și 
Doamne, ă al ara tnt oe am dorit să-l purtăn Ru dounitate? 

ul de A 
sarat 1952, vîndut, cade în luptă în satul Vnivodeni 
Anaagă, Saga aa lui 1950 a plecat dintre noi, în Preia) căpi= 
tanul Sabin Mare, cu întelegerea de a se ju bărbat i s-a : 3 
tors, A fost pareşutat 1953, dar, din cauza spio ieste e- 
tici intiltraţi în serviciul Sea de spionaj, secur a aa 
aflat de venirea lui şi a fost împiedicat ; nu ne-am pu ut în- 
tâlni.E nevoit să se retragă 12 Mergnue ee unde alcătuieşte e 

rezistență și moare uptăe = 
scrie Soga 1952 aid ter notarul Moise Călţea,să luăr. 2-cătu- 
ma cu Qomitetul Naţional Român din Franţa. Un avion american ve- 
nit să se aprovizioneze a fost împiedicat s-o facă din cauza a- 
celuiaşi serviciu de informaţii, care a pus la curent securitatea 
ou locul unde trebuia să se efectueze paraşutarea, Tot aceleiaşi 
reţele de spioni îi se atribuie şi deconspirarea grupului Golea-= 
Samoilă, parașutați în zona noastră şi răpuşi cu uşurinţă de se- 
curitate, Noi însă continuăn să rămînem,. Sîntem brici Pi cîteo= 
5 


DRAGODAN 


BALADA OIERUIII DIN SEVERIN 


Luptători lor anticonmigţi din munţi4 
> anatului 


Turma de-a valma 
copie nereu 

ar din palna 
Ii Dumnezeu, 
liniştea pune 
Zvonuri pe strume: 
Gură de fluier 
Dulce la şuier, 
i fra 

gil ocina zbur 
Cât este modru zu 
Freamăţ de codru, 
Zarişte oîţ: 
Susur atîţ, 
Spart în granit, 
Cerb neclinţiţ 
'Nalţă-n aniaz! 
Frinte cu brazi, 
Greu ca wn bour 
Gata să-mpungă 
Taie un nour 
Coasta în dungă, 


noapte întreagă, la ia Aga d0Ră Blaj, cad Gelu Novao şi Gheor- - 
Pică pe-un seozb - 


ghe Bovăială, vânduți den 


Olimpiu Borza, unde s-a retras răniţ, cel mai bun şi mai curat 
suflet dintre noi, Remus Șofonea căruia 31 spuneai Brâncoveanu, 9imul din hăau, 
și este înmormîntat în curtea lui Olimpiu, Stat prinşi apoi iutele sorb 


Cerul aîn ţău, 
Țapul prin grindă 
Suie spre-nalţ 
Lung arcuind 
Sprintenu=i salt. 
Pisoul atins, 
Iată-l cum cască 


Sibiu procesul, Sint multe condamnări la 
1] „la moart înt 
executați în noiembrie acslaşzi an. Doctorul ibn pi 


la securitate încă înainte a 
Puncate trupurile lor, Na olt Dell se stie unde au fost a- 

: pi Botul întins 
peste lupta şi curăţenia lor sntiel daaai rau ROTatate roate, sii Dacom să pască 


IN clare ponoare 
Iarbă de soars, 


.voooanoaenoenoeee 


pînă în străfunăuri aufleţ 

i ul 
Sata puezoi poate jertfe Nouă 398 
soti sta înseamnă comuniaa| . Să 


ânesc, a vărsat. tone de 
oii neamului! Noroi pest? | 
pa o zii dani $ 3 f ee AA 


i / : 


126 


Gu miţ 


Neamul sub Arevee 
Grucea e spartă, 


: y 
eşartă toate; 
moate sanarelee 


Numai urgia 
4 vitzregia 
bântute &liae 


Baciu suspinul 
Doinei de jale 


lacrima oleră 
Să gi=c prelingzăe 
"Gea mioriţă 
Blâncă, plăviţăe 

ă 1laie S 
Şi buoălate 
“Gura. nuegi tace 
Iarba nuei place, 
Baciul ascultă 
Vorba ei mulţă: 


. Timbă subţire 


De preaimţire, 
Baoiul priveşte 
Soare=asfințegte: 
Val oa de singe i 
'iia1ţ se răstrînge, 
Baoiul îşi mînă 
TPurma la stână, 


Inima“ sare 
Strînsă în ghiare, . 
Uroă spre oronte 
liberi ca vînţul 
il se “fite | 
SDU lia t 
Picăr avdnsta a e 


| > 


Noaptea € mică, 


Sprinţen 1a 
00lone1; 191 


Mili, ..0e 
Slută de zoăie 


Ia, într-o dod 
Ceru-n colinda 20 


Bată=1 norocul, 


_ Aroul de stele; 


Ao de cojocul 
Soorpiei rele, 
Sare din frână, 
Aapru, un glas; 
"No, către stînă, 
Pentru popas", . 


29329009e.99soese 


- Pluguri de plaur 


ârmuie-n noapte 

ul de laptţe, 
Turma de aur 
Ies la păscut 
Sadina cerului, 
Plaiul oierului 
Necunosouțe 
Singur în banul 
Mare al lunii 
Suie ciobanul 
Coasta minunii, 


Stîna adoarme 
Somn ca oţelul, 
Baciul nu doarme, 
Nioi colonelul, 
Cade-n risipă 
Fumul din pipă 
Vorba<ntr=o olipă 
Iar ss-ntiripă: 
"Vremi de scriptură 
Dom? colonel; 
Nioi că mai fură 
Altşe la fell* 
Vorba e 1 


Baciu-ntr=0 dungă 
Iar se ridic 
Cohii-şi repede 


oa 0 ame ema 


ae 


ra furigee 

Vin spre tăpganele 
Batalioenele 
Seourită li 

Cum se tizăscs 
Beciule, vezi=i 
Munţii rînd ese 
Co1lţii de greziie 
oaptea cu ziua 
Se se-ngină, 
Baoiul un chiu a 
Dat peste stână, 
zise în gumă 


- Unul din sumă: 


nSooală, Loanee 
Soutură-ţi sormul 
Strâîns în ciolene! 
Sforăi ca domul 
Gopt pe sofale!i 
Sooală, că dau 
lupii țtrooale 
Joa pe ocelaul”e 
Altul râzând; 
WNuoi bai, măi badge, 
Pielea mi=0 vând 
Bag cumsecadge," 


îngă cer 
Nuntă ds fier! 
"Ivageţi feciori [n 
Baoiul cuvânţă, 
Tinerii coînţă 
Beţi de vîlţori, 
Puşti, ca țambalele, 
Răpăie probele, 
Bat geanparalele, 
Bubuie tobele, : 
Sus lîngă cer 
Nuntă de fier] 
Dare=i rachiul 
Cruntei vîltori, 
Stragnio aohiul 
or feciori, 
Teri js aramă 
a7 explozie 
bina=şi destraal ii 
Ploarea de bozie, 


Sus, pe furt 
Baoiul ECE ratia 
Plumbi şi fiori, 
Aprig gi mare 
Oregte în zare, 
Prins în alpine 
Roci detunațe 
Pare că ţine 
Cerul în spate, 
0ohi-1 amiezi-s 
Glasul vuit, 
Gabeleezis 
Dezlănţuit, 


WTzragevi»feoiori [i 


Baeiul cuvînță, 
Tinerii cîntă, 
Beşi de vîltori, 
sava scobeşte 
alea cu ochiu=i, 
Pas de găseşţe 
Leea de deochiu=il 
Sună răstoacele, 
Cine să paeBatai 
Salţă ţrăgaosle 
1N zvîcnet sub degete, 
Sua, lîngă cer, 
Nunţă de fieri 


Carcul de foa 
Iarăşi se strîngse 
Stîna-n mijloc: 
Floarea de sing, 
Către păduri 

Se întsyeso 
Dotunăturie 
Coarii-nersţe se 


“ Qoamele-n vale; 


ploi de rafali 
Sparg, într-im 100 
Ceraul da fo0e 


= 130 


Qg-mbrăţigează 
Geata goe e 
[+] 

sută +ăoeriie 
pe jăicerul 
Moale al serii 
Zace oieru 

pără de viaţă: i 
prunte de gest , 


zace şi 


el 
„ Prânt de=n oțel 


oovrosoocesoeate 


“stănule=n rugă - 


pieiul de munte e 


Zarea ce-şi la 
lmorima-n fîn 


Qine,mioare 
Ochi" ae blândeţe 


.Gineş cu ap 


*% pumii căuge 


Giasu-i durut 

N-o să-gi mai fiarbă, 

nzao întriataţi 

Câinii bărbaţi, 

el Ales tie Și 
plăvi 

Ju 1înă late ţăs 

gi buoălaie, 

Tae ete drd 

arba nu= 
ot mehlesţ tri 


„Parcă jelegtefi 
- Stai la Palit 


Ciute de vînţi 
Cind o s-agtearmă 
Peste paine i 
Crâncena iarbă, 


> 


'N umbra pestriță, 


Sîngeri pe 
Baoiul nioieiaa 
N=o să mai treacă 
Nici cu alune [] 
Nu vă mai bateţi; 
Inimi şi strune, 


it = 


ată, 
Baoiul grabă 
N=o să nai scoață 


“Spindi din 1abă, 
N 


oi nu mai leagă 
Aripa frîntă, 
Nioi nu mai cîntă 
Vara întreagă! 
Bono sacaos. osoase... 
Vântum lăuţe-a 
Prins să se roage; 


faţă, asoute 


uri de baltage, 
fată, năvală 
Saula din stănoaze, 
iune în prăvală 
Bolta.o trage; 
Norii în goane 
Grapă din doage; 
Grunţe: bulboane 
Fierb în viroage; 
art în furtună 
mrăenetul rage: 
Stînoa detun 
5a1t prin zănoage; 
Codrii frănintă 
Braţe şi oaga 
peatee A ar 
Pării iobage! 


151 


AIUD 1950 


1 
Mihai Pugcagu 


je 1950, Bra iarnă în toaţă puterea, Yîn- 
a a EA venit hîrdăul de prânse Li aa pua cîte 
Sa Boio de zeamă în ganelă. Miliţienul a sere uşa, a izbiţ 
săvaral şi tăoerea în celulă căuta suge reia locul, 
Erau ţrei, Puseseră gase pînă de aurînă, ?rsi pe Saeză 
o drumul fără de întoarcere, în numai o lună, în ultima,lună,,, 
Doi erau cărunţi, Un tânăr dcolorat ca o plantţă silită să tră- 
4ască în pivniţă, Zoţi erau decoloraţi, Madona end te moaşte 
cu suflare, Hainele cu care fuseseră arestaţi-cel tînăr în 1947, 
ceilalţi doi în 1948 - după trei şi, respectiv, doi ani de tăvă- 
'leală prin sale înaniaces ose făcuseră zărenţe pe ei. Dîrăfiau, 
dâiau de astă t . = 
e aie pe prici şi, după ce fiecare gi-a pus 


S-au ridicat 
păţura pe spate gi gamela pe genwmohi, au început să scarb 


Mirosea a fasole, ş 
: - Vă,Ilie (Ilie Stîngă, avocat din Buoureşti),oîte boabe 


a4? Cînă 1i e da fasole, obignuiau de numărau boabele, Evalua- 
rea se făcea dinţr-o singură gi fugară zac pt 
= Paul (Paul Cojocaru, avocat d 
cos, Am optsprezece boabe, : 
= Dar tu,Redule? (Radu FPlintazu, absolvent al șoolit 
Normale de învăţători din Iaşi, promoţia 1945, abia epuoase a 
21 şi e1 dascăl un an de zile, într-un sat de plăiegi în norâul 
Moldovei), d ; 42: 
= Hene Paul, eu le-am horpăit. Cred că nu m-am abătut 
„de la regulă, Să fi tost vrea cra x) 
„= Emi V-am spus eu, mă, că plantonul “ăsta ovani 
a mestecă bine cu polonicul înainte de a-ţi turna-n sâț ; 
ie mi-au picat şase boabe, Ce-i .pasă lui, dare-ar dracu-n burta 


Para ASE aL oaie 
z)Plantoa, frizer, în închisorile dân pe 
rioada commistă, este 
nr pă er de regulă, poliţie, preerie aterit atei oură- 
jenie e Miles la WC-uri şi care să şi împarţă mâncarea 
seie i up zăvoare, să-i ipăovieceanid si mai ales să-i 
art să-i denunțe, Să fie slugă preaplecaţă miliţianulut 
ae ata ua dta PRatit me aaiTa e, gine, arin năgeoe 
18 Dog pa „Paţie a celor de după zăvoaree 
28 rii 02 toane care au făcut doo. dublu; sites cazuri 
132 i 7 i 


i 


Ploieşti),azi sînt nrro- 


„4 gă (oa dacă 2ui Şi 
1: imaăue Ele, la Fi zi urina “i Ce e mai a» 
ce noi ne tot & os le sfirgit 
0 timp împuţinăa, "PĂSat din pîngazea Specii gi 
m în [= e 
» 0ompusi din sees le0are şi-a sorbit 
ŞI turțotul, murtoiute 1 se punea în 


i 
„ de graham din vremea de azi, îna a407aă Și nzrinea unei chi= 


219 1u1 politie într-o zi, Dinineaţ 


nu 3 MU 
1, seara altul cu zeană Be da acela 
isa var muraţă, 9a10ă din cartoti, ata il e a 


u apă, în colţul din 

1%, a lui Radu, agezaţă cu fiind tinete, lar a treia ea- 
Să, gura pe soîndura prici - 

4îi, servea oi pernă posesorului, Pate Ie oEgăe 
pă a BE toți trei, Aga obignuiau, După masa d 3 

care-i mai iîncălzeau, li se şi dezlegau limbile, Cei Esi sai saeă 


“solioitîndu-t la dezbaterea a multiple problene politice, sociale 
Li 


De. cînd trei din cei patru tineri se n e 
 4koere de mormânt stăpînea celula, Parcă EP a liitsemrte a 
celor plecaţi gi aveau 0 reţinere, fieoare-n safleţul său, de a 


Deoarece priozal Spa trei pătrimi din celulă, spaţiul 
liber nu le mai rămăsese decît spre uşă, doi metri lățimea celu- 
lei, pe-unul în iu eri. fapt pentru care se plimbau pe rînă, 

- Hai,măi băieţi, doar ne-am înţeles să facem mişcare, 


măcar muşohii picioarelor să nu ni se atrofieze, 


= Radule, coboară ţu, 
= Nene Ilie, eu mă plimbam de cîtra timp, cînd a venit 


fasolea. Nenea Paul nu s-a plimbat azi mai deloc, 


| A coborât Paul şi călţat în ciorapii săi tălpuiţi cu 
nişte oîrpe groase; senin Înă a fi opinoi, a-nceput să-şi desfă- 
şoare margul celor doi paşi, oînd cu faţa la im perete, cînd ou 
faţa la celăla1$, întoroîndu-se oînd la stînga, cînd la dreapte, 
pentru a se gi desvîrţi, întoomai oa fiara de circ în cușca-i 


strâmtă, : 
- Mă, Ilie, Reăule, voi aţi văzut Sibiul mai de curînd? 


- Nu, dar ce=i cu Sibiul? s 
= uă! în grădina zoologică din Sibiu, într-o cuşcă să 
cît asta ce a rămas pentru picioarele noastre, sint doi lagi. Can 
acestor doi lupi nu le-a trecu: prin cap să se Dia înte-an pere- 
 ameţesobieţii de ei, tot isbindu-se de gratii, ci 0 ret 
- fe, cînd în celăleli, Cînd i-am văzut acum doi Sale ii: 
tragedia prisonieretului dor, Acuma-l intutete, Pe “SE ne sgosză 
ți-vă aioi la mine, Cînd o fi să sat de-a tei pe cei doi lupi, 
la Sibiu şi, noaptea, ca wm hoţ, 04. re căt ape a 
să me ducă În lumea or. După acesstă :4' soda ata iadul acesta, 


la copii şi la nevastă, uă, băieţi, wipe pămînt să nu i se asi 


să luptăm, să luptăm pentru 0% retur politice, Dacă nu von 


| omfigte libertatea din causa OPin Î4ă ne bată Dummezeu. 


înce aga, degeaba trecea pe ai0i» 


fitau de prezenţa gi formaţiimea inţelectuală e celor doi cXouii 


a ăi 


E 


: ăpăd : 
io-auat tu Ia Sibiueee Mai aduRei î+ DE agatate) 
- Em! 0, Nu-ţi dai Beanâe Paul, i ea mă-văa UR 
a Sibiu vreodata: 1 1a nino, apa Ca €sscut tn aingui 
să ţe vez mă, ce 
En Di a iti tetiere 
drum, 02 2 sufle o 
că nai să să. spe oserile, Eliberator Se 2  Se pesti! 
Buz bela a lupii de la Sibiu, să ţi 8e arunce; ougoi 
e? Hu eşti e p isut oe ţi se sondă Vasea Onpokinat 
a venit Paroag aireotor?-gase boabe e e pe ai, 
e aruncă lupului din grădin 
car într-o lună cît -- jariaida Pa sau: ae o rădiue 
4 în găvane de stafie? 
Deşi a incat spiagete £iooaza 
ă Li rici or; ca a ce 
se gândea la cei trei plecaţi de pe Poti sei 08 întăreau spusele | 


1ţ de du 
spada pe un 00 gumea, 0 
loa săoaz e anetă, ra peri Pagţi, q ușă cerîn 
îanţurile. ,Venoaa de da Jilava, ct aupaciți și aneninţ efigia 
poapte» 39 să & Şi fără nînoame. pae Drumul aaa ada ou 
je ă îmi Simte pisiegeai, încă tza? aa de eee 
91ţ cat cu o a 7 
delinţă za întăgurat peste mia. sai zănăsege, Ca poce aia ă 
3 gamel [-. ua an fost în lume e, visel 1 l-am pus, oa şi soi 
fnosit 18 0 Trone de hoapte, ba nu, spa 2+ Tare eram obosit, W-an 
trageţi gi ou-n jumghi în băgica'uduluiP "0 ziuă, înţepenit,eata 
„5e da prinse Abia m-aa zidioat, A trebui pă af nezen de iei 
era pericol de moarte, W-au uițat în up să ză ugurea că altfel 
ţă ani de zile? M-aa urinat în ete | = det pe dușunea,să-ai 
9 ze digi conținuţul 
Ti 1 pei laa Bi î3 2915 ii an auzit un 
age! tă “ 3 pir r hn însoțiţ de cei icre 
a. e. 
pur » pentru că ganela mea purta amele 


plecaţi de prin celu venimentului ce de-ab suna. erei? utnă 

lui a câtre timp, PauL,oare încă-gi freca opinoile de dugu- ea mine ta mai departsi a za aliatul aa Maru Ph 

gin spera, taievi, Mă, ăştia ştiu cum să ne diatrugă, După ce i tre pa 100 oma o croate pa utiariăioe îi 5: = 
era de-mi olănţăneau dinţii din gură, de zece ceasuri, 


i elle Su pt dre- 
lule timpul anchetelor, acuna : 
“eram de aproape un an, Ținean ganela caldă pe palmele 

 meroiul era gi cald, era şi hrană, I-an nîn Seed pace 

| trigule foame din ca. 9sie lată oa pet taee 

: Ei, 9 e mare lucru crezi tu că va price - 

| afară despre frigul şi despre foamea din root tari ea 

eu wma, pe care an trăiț=o, periferic implioiţ, carecum ase = 

țoare cu a ta, dar mult mai gravă, 

Ș “Bram la Jilava. Vara trecută, înainte de a mă fi adus 13 

“Aud, Mă aflan în camera 6 reduit, Toi cunoaşteţi Jilava, Ştiţi 

"că în reduit sînt cele pațru camere mari: două-n dreapța,donă-a 
stînga intrării, Camera 6 e în dreapta, Mare cameră, e drept, 

- Dimgă de cincisprezece netrt, laţă de cirea şase metri, Are două 
iciuri: unu-n stînga, unun dreapta, cu etaj, de la uşă pînă 

„da geam, Mă, băieţi, o fi mare canera 6 zeduit, dar,.dar ştiţi 

| voi câţi eram înghesuiți în oanera aceea? Două sute cinciseci,aă, 

două sute oinoiseci | Auziţi voi? Dacă s-ar fi scos priciurile 

| afară, n-am fi putut încăpea cei două sute cinciseci de caneni 

în acea cameră, decât ca toţii la verţicală, Paceţi şi voi esa 

 teala: oinsprezece pe gâse, iată o su afaţă de nouăzeci eat? 

“pătraţi, Două sute cincizeci, înseamă ţrei inşi pe Betru P 

“Aşa e, mă Ilie? S 

Ilie rămăsese stană de piatră la 


e cincizeci de cameni erau lipsiţi de 30 


posibilitaţe de a scrie gi von mur 
sa lumea să afle vreodată oine-aa fost, ce-am voit să facem gi 


sum ni s-a desfăşurat sfîrgitule Şi ne toacă cu sadism;Că dacă 
am fi fost împuşcaţi la zid, ar ?i fost soluţia cea mai ocâvili- 


creion şi un caiet, ag 
destrămării omului prin foame şi frig, Poate ar folosi medicilor, 
psihologilor. a 

„= Cum să-l faci tu, mă, pe omul de afară să înţeleagă 3 
această foame care, înainţe de a-l omori pe cîte unul dintre noi, |... 
ici-olo, îl gi face din ea neon, : | Să 

- Poarte bine, nene Paul, povestind oamenilor fapte fizi- 
ce, fiziologice gi psihice, reale, trăite de noi, 

- Cum, mă,Radule? Ia, dă tn un exemplu din viața ta de 
aici, care, porestţit celui de afară, să-l facă să înţeleagă foas- 
“mea, frigul din închisori, Adaugă lanţul, celulele de pedeapsă, 
adaugi "neagra", din care atîţia au îegit ou piolcarele înainte: 
A „= Uite, de exemplu, acum doi ani, cînd an sosit ou la 

iud, viteazul acesta de Mayer Vasile mi-a confiscat. păţura, sub | 
ra că aveam două. A doua era o căptugeală la pătură, era ve- | 
i ţa aia de doi ooţi mărime şi subţire oa frunza, Pe aia mi-a 
sa = el pătură gi mi-a luat pătura propriu-zisă, Velinţa În - 
ragiaă, şiiţi că am tremurat doi ani, Dal a murit Miţioă Huţanae 
ni frig e dee Pa pătura lui, Mi-a ccnfisoat puloverul gros ou 
Srmprgici ne v oă am două, al doilea: fiind vesţa asta în care 
8 81 acuma, Mi-a confiscat o pereohe deiznenegroase de 


gîndul că acei două sute 


ÎN esp 

e 1 

„a de Fiti 6 e et Pasa de alapuă? decăt eta 

|  teoi împărţit 1a nouăzeci. i dascăl, si? 
 îritneţică. Spune tu, mă Radulel CE Sf-setat, Xa te Supie 


bumbac Zlenelaţ, mub motiv că am ro 

: ie doar la ta” iz Sela 

iei, eet iti ata dn bata tag trăite roti, în sana sgărtiriți de El a Piaget 
e lun gaţ neapt -0 colu toc e aa obi d e 

:] ga nord, etajul wu, goală, dar goală theme ceri 45i Lu dp oaie de. stra. A ini a iai 


| dea țineam geamul veşa desohise 
| e veşnic -0, Au 80 iii 
slabi sau „oa | defect ee fenat suprafaţa looui x 


Iastalîna priciuri, administ $ 


vaa cu apă, nici tineti, & ; 
ri ; pass sta defect şi viscolul spulbere 


4 
d 


Da 


prioiul are doar un eta 


| a te 
gti -slab la azitnstiey mpă "lea mari de fontă e oâtetil?00i litri, 


7 ai spus că i 
ea zăvozrul, pentru ca udatTazeci Ilia nete avean ţrei, 


= Cum & iriplat-0. an apus eu că e 


vezi, mă Ilie» pe $7 le cu apă 4 5 
Ia spime d gli spune nene Pan, că oteai lasi a ai 2919 „ete Toate aceste vas eastă tinzt Ol, cei mai vea 2 ză 
= ui, un rînd le etaj» a era gaze, S-a ajwmsa cean tată pe ,0, ură de canal 
la parter 1 priese Sa 14 de o treime, Toţi do Asia s-a stabilit a se rr pb Taţi male tă A8Y0ilor noastre, 
pe sub prio x, ŞI nu unii, ci mai Bu > pnioi, cu burţ Dea $I2 ainte de a se scoate ia pa câţ se put &, iar'nevoiler la 
= 49945 4o'ae gradeș să ajuneă Pe ocs Dice Jilava, Sutu) su rezervate pentru urină stele atază, dimipi20ePind cu două 
în săpugnajă dou pe beton jilave că 7 vene ret i di Sub | bine pi se da acolo, ca d erei pentru treaba Leata. Două ţinsţe 
| cu sp m pai multe > cu mîn de o săptămînă, Dar era Qi, n-aveam pi sfat O Betă 
e- 


ae 
vici era mai răcoare şi era mai BUlti a mai ae sus pa sei, 
busța 238 Si spinarea goală pe Delon e citi şi A data Ă 
das aa de x stai pe burtă 'sau pe spate, e 
4, dar nu era ret le-aveaa noi ri prulă de sa de 
de la garduri, Și ne=ntorcean auza coase, 
di 9strețe aice zdale; când pe at îngas cînd pe șizeaptai i 
toţi 'odat pu oricum, Cînd se anunţă numărul" ș eaţa şi 
seara era are bine, pentru că ni se deschideau uşile cu 10-15 
e scă aerul, în vederea veni. 


4e, ca să se mai primenea aores 
miniere mlviţieni oare trebuia să ne nunere căpiițîni le, Nu 
sa era uşor nici lor să intre în duhoarea în care ziceez noi, 


r=o seară, după ce au iegit de ia noi, l-au văzut pe unul de- 
borăînd pe culoare : 

A Adică, cum să numere căpă înile? 

- Uito-aşa,nă Ilie, fiinăcă nu aveam lco să ne ridicăn 
cu toţii odată în pioioare, la număr stățesan întinşi, cu obliga 
ţia de-a sălta capule Trebuia să salţi capul şi pentru a1t motiv, 
SE ge vadă olar dacă trăiese toţi sau dacă a murit vreunul, 

Pînă la o vreme, n-au avut această pretenţie, Din partea 
celer holnavi grav se mulţuneau să vadă ridicaţță o mînă, 

Dar după ce au aflat coă-nţr=wma din camerele vecine, fa.) 
+r=e noapte murise wmul subit gi cei doi vecini ai iuti au spus | 
că e grav bolnav,deolarîndu-l decedat abia după 24 de ore, au 
împus această măsură cu ridicaţul capului, ă 

- Păi, cum l-au tăinnit ăia şi de ce? 

= L-au 'tăinuiţ, ridicîndu=i o mînă la număr, Şi au făcut 
gdegta poate a-şi însuşi porţiile lui de mîncare din ziua res- 
P & 


vre n destui gi 
peaţe0%4 Lori pa se Coran jzei siruri de aln,00i cu aiaree,Dimi- 
a cealalţă, Rindu 20 î 


[23 
[-] 
"3 
lirei 
m 
. + 
Hi 
p 
o 
s 
2 


Pau] a făcut o pauză, Privea în duguzea 
pe genunchi, Degetele-i lungi, uscaţe ere Sai a CR 
olocotul ce-l: cuprinsese în inţerior. Când a ridicat ochii în 
tavan, Radu a observat pe fruntea 1ui pleguvă boabe de sudoare 
Și-a ia szusoă cu minca s petioită, : 
8) — Da, de-abia acuna trebuie să vă relaţez faptul ce m 
stîmit în minte întâmplarea ta, Radule, Uite cît aa an ri Al 
Era într-o dimineaţă, Una ca ţoaţe celelalte, locul tinetţe- 


elege-nă, ţe rog,fao pe mine. 
- Nu-i nevoie să faci pe dumneata, Poţi să faci în ganelă, 
"0 golesti, o speli gi gata, Altă dată, să ai grijă să te scoli 
mai de noaptţe, Am e tr: cum acel om disperat şi-a făcut treburile 
în gamelă, A golit-e repede în tinetă pe la spatele celui ce e 
cowpa şi s-a strecurat la vasele cu apă pentit 4 şi-a pie uite 
aceea,l-an văzut agitindu-se de colo-c0l0 printre cezeniypur 
în mtini aceeagi gamelă murăarăe 
- Ce e, mă? Ce-i ou ține? l-aa intitba tai 
- Na mai este un strop de apă; mi-a = pi rea 
- Ei, ce să faci? Aştepti 2-9 a oteatii? 
- Cum s-aştept? Dar nu ştii Că Tit “copii oft cepele 
S-a holbatţ la mine cu faţa răvăşită, ce înait: ăsta o 
de credeai că-l strînge cineva d? gât. M-a Î tEcoi ori urmează 
„l-a sărit căpăoelal, la gîndul că 24? tă % 
se prăbuşi într-w infarote ia aşa gi militianai a stzi- 
S-au auzit săvoarele; sa 13 din fața mea i-au crescut 
urina? i 


Acesta a fost un caz desooperiţ, dar oîţe cazuri asernini-| 
toare n-or pai fi fost pînă la cel descoperit, - 
decedat în SEa aaee tera de raportare cu: întîrziere a mul elt 
trecute de la zară, a povestit Viotor Corbuţ, venit mai zilele 
| el în celulă, în zeri de zi, a moriţ Cei doi ră“ 

ral: “7 început să baţă în uşă, Din celula poată ei sută 
în opatea n decone demmal ai e ae tati caitati  Apăealuln,A te 
regiei pent via d piere ile înăăst -AET REA Po 
puna ud, Dieta fată oretila ioana dl gene 197ă iu 
eaţi şi teroiul gțiţi,lăsaţi să treacă teroiul, Hi” 
lui gi după aja-l anunţaţi, Altfel, riscaţi 


vi-l pun : 
Mititei Sep pe miliţian, deranjindu-i moţăiala pentru 


- Dar altoev A i 
mănătar cu ganela Int Mirea Apa vă poveateac, Ceva oarecua 85| 


pe capacul tinetei, aţ de povestire, Paul se agezas? 
136 - Aga, cun vă apimoaa, 


„Veti hEzeoi la tereit" Dispe pate 
a e 1 n 
eram două sute cincizeci, Vase 4! | - i Mda aaa rog îruaose aşteptă m E 157 


; 


nud 


a 


Ş 4 în gamela mea,pe 
- Dae septa, fă 104. Den 
ai- erai vize. 19" î9oce Tugătoare» & adăugat: Să nu 
tru a mi-o pu : ? 
teroiule AL fao aşa ceva 
pierd. tere pot» domai1as ra i mine şi erat ape Spălta- 
A plecat R990 tugi an binovoitot tes4 de multe şi erei 
du-şi gamela, Găs u era un Cm aspră, hiTe ul de Ploi rele 
ia 0080 ara în avocat temut în bare Ăedoiegti înoă 
necazuri în v At a pa în acelagi tip Un om cu rd mare, 
de pe cînd st berii afeoţiunes trăsături pe care se tot stră- 


sentimental, Li i 
duia să şi le ascundă, x de tenor, Încă mai cînta frumoa la 
să închisoaree 


vea e pieri e 

cei 49 de ani ai 0 
spus: 

într-a eat ista penal născut, pe Sosea vocale ţi 
s-a aşezat un mare talent, De ce nu l-ai culţivat Sp 

- Cînd en terminat Iicaul 49ă sprosaart e 3 Sa. Stenăi 

rvator 3 na 

m-au îndemmat să merg la conse Se E tu teo cuci 


: 3 odină şi ambiţi 4 
rel par piret o să spun su celor ce mă vor întreba,că bătea. 
ţul men cel mare s-a făcut lăutar? Fă-te, dragul mamei, avocat", 


e putut-o refuza, a încheiat Paul, ştergîndu-gi pe furiş o 
rim Â... Ş 
S-a soulaţ de pe tinetă, A-nceput să bată nervos cu opin- 
oa-n dugumea, reluîndu-gi plimbarea celor doi paşi între cei doi 
pereţi, Noăui lui Adam,de pe gîtu-i cît al scripcei, pendula în 
sus şi-n jos, serm ți înghiţea lacrinile, S-a oprit în faţa 
lui Radu, Punîndu-şi mîinile la spate, s-a aplecat uşor asupra 
lui şi cu vooea-i răgugită: ; 
- MĂ, Radulei Mă, dacă ne-o fi scris să mai scăpăm carevs 
de aici, cine crezi tu că o să înţeleagă povestirea vieţii noas- 
tre? Cine, mă? Psihologii țăi? Medicii? Mă, dacă te vei apuca să 
povesţeşti, chiar şi numai celor din familie, te vor asculta,din 
bună-cuviinţă . sau din milă, dar în lipsa ta vor cozenta:-"Bietul 


Mai bine i Graal gi să ie deea ou noi în pămînţe 
- Bene Paul, va trebui să le spunem, să le 
ti, având mai mulţe feţe, noi sîntem i sere tat ză 
cr eneip pe SAE arii Ne este permis să n-o dezvăluin? 
ŞI pat dr 0 facen în faţa-ntregii lumi, cu ţot ce ne va 
-vU 
a paselogtan' "i că deja vorbeşti în dodii, psihologule fări 
um să povestegţi fapţțe a 
ozanpiu anehevele pri are 2 tegont pod Pie at aaaaa Ss do 
tă 80, ea cele povestite azi aici? tepi 
imie nu trebuie să oniţeni 


II 


- A 

lunile de Vi seara. Și a venit mai 
S-au ouloaţ, d 

varii, pe so îcăcae ceată galeti 


devreme Ga-nţoţdeauma în 


fiecare 
det —vălătuoit în pătura-i 
isrea Comun, Când erau g5e,abia 


i , 
Pe Du TE a e e a OI x 


de e1, s-a cam sorîntit pe-acolo, Uîte-l cum vorbegte-n dodii!n, 


ÎN 


iciul, Dor p: 

_4 încăpea pr meau mai în 
ride: loană, Briciul ert castan ttfie iţi, goe na te ora ast 
„4 tot gase ingi înţr-e gul însă a crescut, 


Cta 0 celulă fără fo 
pun ** cj doi, mai vîratnie Etera 
1, a 
ceva inccâreat în vis, Conăleaeie7ă, Uaul gemea şi bolbo- 
1 en pp cot lCuie aE tavan, neputinaa gi da nîna 
a - cu 
pont € a+ttea ori. în pân » Cu trecut gi cu prezent, Wenologa, 


PLELL 


ca d ge cu coasa în 
o vorbeşte că a țăiaţ des sa celula asta, 
Dar 8 „toti! ul gi prin alţe celule, Aioi însă 
p Şi repede, unul după alţul,,, 3, 


atelierele C„P,Pagoani, Aga le-a fost dat: Wiţică Buţanu gi Teo 
dore i 

iţoares în oedrul unei vasţe organizaţii anţi te, 
Organizaţie însă nu se punea nioiodaţă Agila Te ta ci. 


numa 
comunismului cot la cot ou preoţi, învăţători, ţărani, studenţi, 


elevi şi 
zaţi în unităţi de luptă mai mari sau mai mici, iar şef de uni- 


Dacă nu rezistau 
fost supuşi în timpul anchetelor EHuţanu şi Moldoveanu, s-ar fi 
răriţ mult rîndurile muncitorilor din Paşcani, Pînă şi comuniştii 
din acele ateliere au rămas constermnaţi, cînd an =flaţ despre 
arestarea lcre : 5 

Lică Vasiliu, preşedinţele sindicatului Ateliere Paşcani, 
comunist din ilegaliţate, a venit la Curţea Marţială din Bucureşti 
încăroat cu alimenţe pentru cei doi luptători anţicomunişti „Mitică 
Huţanu şi Teocdore Moldoveanu, 

Pe căi ocoliţe (în 1947 securiţatea era în curs de orga- 
nisara), a reuşit să obţină vorbitore 

- Lică, ce oanţi tu atoi? Nu-ţi dai seaza că securitatea, 
dacă te află, este în stare să te aducă lîngă noi? Şi de unde ai 


adua im noi bine câtă foamete e pe-acolo? 
iata rep Egil înt comunist din 


“Z ui. Mitică,gi tusToadore dragă, eu s 
ilegalitate, dar tt luptat pentru ca ţara să fie daţă asa 
rugilor gi nici pentru ca părinţii mei ţărani să fie roze e 
= ireal aa Ag 2ie îngagaţi da minge digi cux rechiLer 
viaţa ce 4 cum ni se to . , 
sai Îraati Mintntete le-an strîns mai mulţi. Fiţi voi liniştiţi 
să ne vc y 

at aa nețaai, la cei 22 de ani,cînd a e „aere ze 
tînăr frunoa, deştept, om de caracter. DRP, ciuci uite aici 
sutleţească le-a păstrat pînă i-a cre - păzea 
lîngă mine, acum doar patru săptămîni, Dup! e ș 

împan, rofesoragul de la Oradeaș0 ce să Aurel Pinugaee 
în vîrsţ ca Huţanu, apoi, 8000, 0.ă -4 de duce la ei? A 
Ai Care care dintre 20 YI supă toate ce 


i prin ace 
ă 


pulmonare. 
te mii de 
ta(Huţanu 


139 


Probabil eu, pentru € 
mai tineri sînt expuşi a sfîr? 
Je? 9u ocup poziţia celui nai 

Oatari ai Aiudului, Prislea 4* 


dintre toate aces 
test toaţă iarna aceas 


Ei eee 


ă depăgae cu o lună, iar Timug cu u ax), cînd moartea a culea 

L] 

e atâţia dintre ao, 2 

po i MQât ok mă păi 00ăoGseniyit ae asntgtea noptilu dee Rada 
sita întregul celular era cercetat ungher cu ungher 

simţea pereă cun 1 ce umblă cu eocasa,. 


1 cele 
de paşi Med pi neebaite i cehii, A tregărit din cauza 


A ascultat,cu ur 
tate la parter, A ridicat capul, , 9= 
ami ga Se si ia pe Simţugize Iud, suprasensibilzate au inţer- 
Xţuri gi strigăte > 
sepist opta 9 adunaseră, oa de-atitea ori to timpul noptii, 
milițienii din toy palatele la rîs şi voie bună. „Ceva 
ea. 
tai pb Mili ai lăsaţ uga de la intrare deschisă, 

că 1 i 

= râzi el Atunci cum a intrat în celular spurcăoiwunea asta 

oaică? E 
SR - 5-0 fi strecurat pe lîngă Cristea, adineauri, 

- Ei, cun a intrat, cum n-a intrat, prinăe-o acuma şi dă-o 
afară, că altfel va face hărmălaie mare în celular, Hai, Boldur, 
sus la etajul nosţru, a zis Mayer, şeful de la etajul trei, 

în 1948, directorul închisorii Aiud era Guţan. Și ca orioe 
nonmenclaturist, avea şi pasiunea vânatu Da, da, a fi director 
sau mai tîrziu "comandant" la Aiud însemmează să fi gi nomencla- 
turiste > 

- Ta wa din vînătorile lui, a descoperit într-o vizuină 

„două firavevlăatare de 10p, pereche, bărbătug şi femelă, I-a adus 
la închisoare şi i-a dat primire deţinutului de drept comun, 
responsabil cu bruţăria, să-i hrănească, să-i crească, Hrana de. 

ază nu era turtoiul,oi carnea de la bucătăria deţinuţilor, 

tze ţimp, lupul nenaipuiînăd suporţa detenţie, a sucombat, 
Femela a rezistat,a crescut gi, în iarna 1949/50, era lupoaica 
ce-gi ducea osînda în curtea gi pe zidurile interioare ale Aiudu- 
lui, trăind ,fiinâcă Guţan nu mai exista pe acolo, din mila bucă= 
tarilor,dar mereu izbită de cizma niliţienului, Era şi ea un 
deţinut şi parcă mai aproape de regimul deținutului politic, Un 
culouş al ei nu avea, De aceea, cînd o stringea frigul, cun era 
în acea noapte de viscol, pîndea pe le diverse uşi (bucătărie, 
magazie, baie etc.) gi oînâ prindea prilejul, cu multă dipăcie 
se strecura înăwmtru, pentru ba apoi să fie greu de găsite 
Mai gândea Radu: se spune despre această prizonieră că 
nu are glas, Numai când e strinsă de foame, de frig sau de rău= 
tatea miliţianului, se trântegte jos, îşi duce capul la coadă, 
tremură gi a inasate pai auzite 

- Lăsaţi-o, mă, dracului de mută! Paceţi voi mai multă 
gălăgie căuţînăd-o, Ştiţi cît e de şireaţă, 0 să iasă ea mul oă- 
tre ziuă, A mai făcut o dată agal 
- Gata, treceţi toţi 1a locurile voastre! 

s pe rari ultimele vorbe pe oare le-a mai perceput Radu şi 

- Ilie, Radule, voi dormiţi? : i 


= 09-17 Ce s-a întîmplat? Ce e, Paul?-a întrebat Ilie 
Artei mt Cf arii iale i peea, joare-abia epotae lpla În aci 
Li y capul oa Şi sit: 
Tața ou palmele, a oiulit ențiipad ÎS ouraegăt cohii pi 
= pe rad Paul? | E: eră 
PE Pietele atenţi! Ascultaţi! Se petrece Ceva pe scurța 


140 ga ; : A 


celula oi fiina Bituai 4 


“osibilitatea să perceapă Ut a doua 4 
da po? 4 laturi alo te PA Ohiar Zg0m în cenţzu pe 
0010 +79celularul mare te IESI ote îndepărţate zi ta 


E in Ana 
cîte două rînduri de celule 270 formă de » pa 
„Are $ 
fiecărui pânâ, de 0olule peiveso oăezatti?e latură, coaguci ste» 
geluilalt neg i Paul, vu! Bozâ-sua; ppiiot cardinal opus 
€ cora pe scurţa iest-veat 
dinspr e 


umbli gi la moobeaaa, e tă Du-te la uş e gretă, 


pevoie să » poate o fi 


laszu. tri pia 
u ochiul = 
realizînăd astfel o fila: să-l nişte, a zeugit” a86t 


ai, Această găurice le-a oferit pontpiiaatirul de doi miLtme- 

| culoarul pe o rază destul de Tedusă, e să privească 
pentru pătrunderea secretului în care-i mara iasă 

| Paplut-o Sao spite lea murdăriţă la salcazea Pia 
| pape puteau ie poe 1 mot, în aerle tara a aa 
N ZE Vizeta este un ochi magie prin care 

E: taină, armă eul eroinei ale celulei, ate ie ie ae 
E: 1 V, a pa Or. 1 se mînâr ă 

|. caise îg4 construise gi el o conţravizeţă, e 

oa După escaladarea celor doi colegi de prioci într-un pas 
de pisică, a pua urechea pe uşă pi a început să relaţeze, în 

i tă goaptă : nânţroun punoţ. îndepărţat, pe scurta gretă, se aud gene- 

| tea, strigăte, Aceeaşi voce strigă, gene, dar tare înnăbuşit, 

|. Aud spre centru un slab olincheţ de chei, sem că a migoat leger, 
e rozeste pe Boldur, Sasţi Boldur a trecut pe-aici, Bîjbiie, 

| crede șă i în nord. geme, strigă cineva, Sas! nu gopti! Va 
| trece înd a 

| — De unde ştii oă a trecut Boldur? Doar nu s-a auzit 

„ nimioe 


--  Păgeşte uşor, în pislari, dar îi miroa hainele a tutu, 
i Bine, dar fumător e şi Hagere 
i Ă i, iati ayer e la = eee ear mai are cheile la briu, Acuma 
| le-an a non coline 

| > — Auzi, mă: Ilie, aşa copoi să i arat ta cînd ia che 
"| pet a1 poliţiei capitalei, e urmăreşte cu cehiul, cu urechea ş 
|. cu mirosul, . 


3 I 
Ş St după gratii, 
Un asemensa copoi nu se poate forza ei a pda 
Ş.: - Mayer a pornit corect, pe ien prin ogiea. Cei dei 
niliţieni treauţi prin razs oeheanalui area aeerit aa 
lui Radu, n-a 
X acest ultin cuvînt din aa nt da sohisă uşa oelu- 


to: tra a 
ÎN tinează zaaataree Aud, Pielea ce petaza Fi auzite, e 
| beilalţi aoi:"aaa... foaze, toaneae, ». lapte» 

|| Piineee..„dă-mi turtit, dă-ai arPitătii (vocea lui Maer). det 
| ttemcnagnaciobă, Mucţi dumeati seleală, Sau Ptii vista 

i Mi eu : 

„Mlagură în celulă, altfel ar fi 141 


—_———— CCC 


mă u 


io 


| 


u mişcările în 3 uru) 
jliţieni nu-si mete, strigăte înăbugi. 
cei doi, miliția gumea. Din nou Bee? victimei. Miliţienii 


> ura 
viotinei. Bute aj liţian, oe apăsau pe E Cpt Dei na 
e de pa lalte etaje» as 8 E. Nu e dea a 
de 10 sa Sa) s-au deplasat ze tei văi a Pia i derareăta ă 
me si 
aină pagilor-tzobeițieir4a spre centrul etajului, Radu şi-a în. 
auz ș 


i 3 mar 
oaste se afla vizavi ensi mea a e", o cameră 
Seme-se numea mint izmeie anera geti Tu pe af tea întrunea 
aaţăl 00 tru6cau că moară. îÎN Tealitaţele 3e0fie, case LeCEtera 
, aul şi Ilie au ase agadar acolo er -pe acea 
ar au putut să înzegisipacultet ogitera mortuară, PUS deţi- 


+ 1 stîng pe oche i pe mijlocul E eze, 
| îoăree sedus Sa Senizu, Sar oare cĂdgE ee zăcare dintre n paz E este i nare a aa ami o Elea spa oaie urechile 
| y e la! 

relei, spaţiu de iasa trecere obligatorie Spre camera miliția, şi intelectuală a adunat supt Paul ga at tm u că victima 


trei laturi ale te 
nului, ca şi spre 
etajee 


+, Un bec aprins & 

ont A pa Popii în raza ponâsnalti 90, nenol supei d 

e i ineau strîns de brave - : 
eta ABC Ape) ea epavă de om-se E Sie inoezo tii să-şi 
E ntieă călcîiele soândură, Era îmbrăcat Baa e haine 
transformate în fîşii, degetele-i ieşeau rin Sora ce-i erau 
încălţăminte, iar capul îi era înfăgurat pisic pă, iată fi 
putut să fi fost 'cânăva prosop, Cu palma dreaptă, Mayer iiastupa 
gura. Chiar în unghiul ocheanului lui Radu, umbra aceea de on, 
într-un efort aisperat; prinzîânâu-se cu braţele de balustrada 
a reuşit să oprească vălățucul pentru câteva clipe, 
tă neaşteptată mezistenţă, Mayer a început să-l 
- Jovească cu dreapta pe Bub goga slobozinău-i astfel gura, 

să 


n Tea Fi 

tru ca să ajungă o epayă el pînă 1a cei 35 Sită bogăţie nor 

ţiu că.a Lost re chinui” 702 care nu e se ani oâţ ei A 

Se spune că ar fi fost gi droga 3 impul ae 

tem nervos şubrezit de chinui ]e” Ș1 uite cum mda anchetelor, 

Maia virea, e anchetelor, Fi 
- versitar 

asupra lui ca fiind iza mde,12 SPitalul Colțea făceau 
= Dos a AG SOptit Rada care nus ga e aprecieri 
- Mă, Do lalaes cae e nebun, tovarăgu! sef, 
- Toverăgw' şef, zău, 


treptele de co 


i 


0Oamea a desăvîngiţ 


la el. . 
însa SI “cold eta re pa spe mila de bandiți? 

V ? .- x + Li 

E. MEN deeptsle pe-aoola, Geme, Îi Lasoat uevoia pe duşumea, Îşi 
ţara în care curg rîuri de lapte E iai ai tu aici, că merg eu 3 Ronei oieăe, nebun, 

şi miere, daţi-mi măcar ţurtoi", Boldur a-nţepenit de groază, de : Raau a  nebwmia din cap, Să 
Mayer lovea deţinutul cu pumii pe sub coaste, peste cap.Viotina auzit un de 


scuiat de ugă, Fi ara 
s-a prăbuşit, Mayer lovea ou oizmae Sirigătele viotimei s-au eat apoi o linişte apăsătoare a E ie A auzit bentănelt, genete 
4 i —— a 


III 


| Îutrouna din aimin 

. ile urmăţoare, după 

secţia în primire, s-a o îi » după ce Mayer luase 
, A ata a Orgovan! 7 prit pe pasarelă, 
aa păi ze cnaţi, domw get, 

ARE - Tesă mătura deooamăaţă, vino cu periile, 

bărbii apara Ozgovani în pas alergător. Sufla greu. Avea două 
cite Din fasolea noastră, spunea Paul, A pus cutia jos,a scos 
de bal ŞI cutia cu cremă, s-a aşezat pe genunchi, Mayer,rezemat 
dest lustradă, a pus cizma pe cutie, iar plantonul începua o 
“WStrui cu mult sîrg, 
a - Orgovani | 
> Orâoaţi, domu' şef, A 
oct - Azi va fi vizita medicală pe la ora zece, Pînă vine 
Stop trebuie să am o notă cu cei ce var fi scoşi la vizita 
Dad aaa, pocio se regi Uite ici, hîrţia asta şi creionul, Dar ascult-aici, 
i celor trei înghesuiţi- vioţi x1%, X i 
- 
tul (zăpăcitul era Boldur, el nu pu tra Parent E 


paznic) a trecut dincol 
Ce a urmat nu a mai văz, ae” în SaMală a ooheanilui 7 A 
. Lă 


— Asault, dormw'gef,.. terminase lustruitul, primea dispo- 


zii e 
h : poziţia de drepţi. . = 
=> Mrecidela dea uşă şi strigiWizita mia Cta cine 


- Boldure, sțai 1 | “ate A 
nu-ţi. soape nimig, a uşa lui, îl urmăreşti prin vizetă, SE [Auzi ardei Dea RE be tea bolnav, gata să 
142 i Stă 4 Ă doară, numai pe Xla îl notezi. pentru vizita medicală, Să nu-ai 
Nae | 143 


di 


ni y 4 
iii ră GAP 


NA : x . 


ie 


etajul» că dracw' te iai 
ou mai mult de zece boa 'şi +e-ntoroi pe nord, apoi 


Radule? a întrebat Ilie, 
pe curtea MB, «2 Ce mai spune NE ec van pentru vizita medicală, 
truoţiuni ginea priciului, cu un 


Paul de pe Mar pepe 
- Redule, & vorbit 4 oare nu & soăpat atenţiei lui 
ugor ae în glas înouroăine, ţu la vizita medicală. 

4 F-j 
Radu. . De oe? N-am ce-i spune rit ri 


ar uite, Dol, eu $ 


luie: 
aia unu ţi-ai văzut faţa 


4 cu Ilie,uit îndu-ne la 
1 pe alta. Nu vreau 


tine,ne grijorăn to partie ec A Sea DE il cană să îne 
să-4] bag în cap că îs toziă noastră să-ji spunem deschis că 


tre: în panioăș, 9 de 1 dai slab decît era Mitică 
mu egti mal palid ş x 
arăși toacse Eta plătânilor lui Jartă-aăy sînt oaze dar ; 
der tac A0g0sÎ4 sănătosl Doctorul Ranca este înainte de toate 
- une € 
sila le PE penele în primul rînd nu este posibil să fiu 
scos la medic, Eu an auzit dispozi 


zece bandiți pentru V 
notezi aa a ZE. real ți mata ce face Orgoveni pe vi- 


> + ă moar 
cei ce-s gata 8 ă Orgovani înţelegea foarte bine româneşte, 


i, (De menţionat ce â 
zavi, (De meci Cîloit în limba română.) Orgovani, cu hîrtia şi 


creionul în mînă, trecea în pas alergător prin faţa ugilor, dădea 
eu pumu-n uşă şi striga: "Vizite medicală, domule,, „cere vrei 
murit? Vizita medicelă;domule. „care vrei murit?t!, Trecea însă, 
mai departe, fără să ia în seamă răspunsul de după ugăe 

Etajul are optzeci de celule, i 

_ Lasă asta, o voi rezolva eu, Orgovani este turnător şi 
wm mare fricos, Noi trebuie să-l facem să ştie şi de Zrica noas- 
tră, nu numai de a lui dommu-său gef, x 

- Presupunînd că voi ajunge la Ranca şi va constata că 
sînt bolnav, şu ce ar putea el să mă. ajute? Cu stetoscopul? Cu 
termometrul? $ : 
- - Radule, a intervenit Ilie, Rance e manifestat în orice 
împrejurare o mai mulţă grijă, o mai multă înţelegere pentu de- 
vinuţii tineri, pentru că, poate, a observat că TBC-ul aceste 
gal opt 1038 Are ii mari Ea cae di mai tineri dintre noi,De 

eea, cred că va încerca să te ajute - 

la vizita medicală! : dica zei pri pă mic 

= Apropo de oglindă, nene Ilie gi nene Paul, oglinda 
dinastia a sînt eu gi vă pot spune că arătaţi la fel denbine” 
ca gi mine, : e dac sate 

- Mă! Noi sîntem bătrîni, “tu nu vezi cun s-a măcinat 
tinereţea-n iarna asta? 0 să crăpăn gi oi pile la aie, dacă nu 
va interveni vreo ameliorare a regimului ce ni se administrează 
de reo z0gă aa Sa oA ga asi; uițe că ne-o ia ţineretu-naintee 

e omn 
pumn = ușă șa Să fost mai Fed ri vrei murit! - buf cu 

00, boc, boc; - lovea Paul cu amână jale: 

strigînă, "Orgov ); oi pumii în ugăe 
s-a Întoza i pei Orgovani, Orgovani, oare depăgise cîteva uşi» 

- Dal : 

- Mă, Orgovani ji 
pa-o pun Ir fPG?IIRĂ, Atoultzalet ă mamona zada Cezooaru: 
144 


dar se exp 


ţia lui Mayer :"Orgovani,nu=ni 


„gi celălalt blond;cu mustăcioară. 


aşa după cum a înţeles jena pentru car 
"barea în 


iși USe 
> pt căutat ceva 80010 e A să 


ni. MĂ! Dacă nu noțezi pentr 


“apiZ în ] ; 
pei E tut CAGE tt ta sa 
Li 


stăzi sau nîine 
n "9 voi trîn 
va un 2 În Baa alergățor, Elea Oa e 
anțuri, are cine să ţi-o 


» da, am notat 
aţa "oabin Da paie pro toai goptit 
n 
de ase le 0 celulă cica medical", Fiecare etaj 
give act zece, May Ca medicul, oînd îs ae afla o masă mică 
tata ici Arunca din Vana 3 pis, ra ea din a veni, il agtepţau, 
vizaYi* piiuacă erau u pa oind cite o e o pin lui, situată 
1a Mayer ari să aştepte ca faţa 1€ către ei, 
spatele ayer, gopteau între ei, Radu perete, deci cu 
George Cuza, feciorul vestitului jurist avea în dzeapta pe 2) 


i om 
A„C,Guza, George, el însuşi, era Ş politic de 1a Iaşi 
de Drept din Iaşi, când a fos seria fre i zaoultetea 
danm Ccinci- 


pozece ani pentru crime âe răzb 
n goris în gazete sau de a fi rii fra aa rata 309a dș.a 
văzboiului pentru restabilirea hotarului țării pe ori în jgateţea 
ui Radu se afla dooțarul Tomescu, profesar neuropaihiattu, rost 


1 
-  mânistrul Sănătăţii în guvernul Antonescu. Penţru că a îndepliniţ 


această funoţie, a fost considerat de că 
criminal de citiri şi Seiaaau) Pepe pis ip Ari 47 ga 

- e profesor,a vorbit 2 
va veni Rance, daţi-ni, vă rog, un pr rerr oaie Zoeaon o piDă 

- cind pete domule Cuza, 

- p singe de mai multă vreme, din ianuarie,uneori 
însă sîngele este mai abundenţ, Măcar ţru none z - 
denţă, ce mă reia fac? raeczăa atata; ca st 

- taţi înțtins pe spate gi, ca re de toată - 
mea, să nu mâncaţi fierbinte, nioi cald "abia = or ga acea 
ce pot să vă spun? Apoi întoroîndu-se câtre Radu: Ce faci,tinere, 
cu ce necaz ai venit aici? 

M-a îndemnat colegii de celulă să vin la medie, 
Rain naarnt oă arăi foarte slab şi foarte palid, ţinînd seaza 
că din celula mea alţii care arătau nu aşa rău ca mine au sfîrşit 
de curînd printr-o singură şi abundentă hemoptizie, 
a - A, eşti în celula. "aceea" de pe nord, aprospe de 
centru 


- domnule profesore 
- îi rețin Die de mai mulţă vreme. Mai erau doi 


băieţi ou dumeaţa, cam tot de virsta dumitale...uwnul bruneţel 


â să ştie fesorul Tomescu, 
Radu a înţeles ce dorea dec diza e su let intre 


[] Li 

ca viieța se eosara cei d Huţanu, nu s.a Siiaă 
nioiodatţă că l-ar supăra ceva» afară de toane, 9i, rituri, Ni 
suferim ou țoții, pînă într-o sie 404 ta oua io şi CisE= 
se dăduse mâncarea de prînsi <A arps004, căm mai repede,pen- 
binte. Cum eram înfriguraţi a început i. Huţana a pus gamela 
tru a'ne încălzi, După vreo oâtera linge în tavan, ca şi cun 

pe prioi, s-a rezemat de perete gi prive 


- Mițică, 


e 


ine, ca gi cun aş îi fost o apariţie nonătn 
căl s-a uitat le a "ace ceptiti 
tata Lui ei 9 Meuuatoc în, uk arde. Ș 
& de te arde la piept. Ceila] 
= Siza as, anătină a dota dee P eee zootoaout 
îşi vedeau de gamelele Lor: e păoat să se răceascăl!".A pring 
Ian îndemat din i ie it 4148 -p 
era 
Eonga” pîrt, După prăma tnghițitură; 178, ro2i dea 
vomă, a bufnit, pieoâniu ceapa e ş 
ceilalți, a umplut Einetina pe spate. 
culoare maronte, L-am in i RE 
Foaie ae ra ae o gaaute Deza spus să aştept 
dei Iu ceca I 1 sanitar 
o oră, a venit cu plutonierul « ăi 
să-l ducem la Nat iimesi ai a erp bolnavul ou noi, pepiru că, 
să-l înduplecăm pe Le tă s4-1 ajute la infirmerie, plus? 
fiind neputincios, n-8are- celulă, N-a admis, răspinzînâu-ne că 
e şi mai frig acolo ca aa pă îngrijite Toami duai împreună. ou 
gas aaa ET tat) dle pătură, ca pe targă, Ultimele lui 
? 3 e > bd 
duzină ce ni le-a spus la despărţire, au Sousa aria trb dle 
într-un mod aşa de stupid! N-am avut norocul să lup A ri i 
Un frate al lui Huţanu, Ghiţă, mai mare cu doar doi ani, 
a murit luptînd cu securitatea, primăvara trecută în munte, la 
Arnota. 


e o opinteală ca a 
Boa uta să ne dumirin 


Ce ocupaţie avea Ghiţă? 
Muncitor, ca şi Mitică, la Atelierele Paşcani, 
Şi cînd, cum s-a sfârşit Mitică? . 
A După 48 de ore, a deschis uşa la noi a şi a spus: 
"A murit prietenul vostru, Unul dintre voi poate să meargă să-i 
adwe bagajele",A mers Timuş însoţit de Boldur, L-a găsit rece, 
murăar de sînge, Profitând de absenţa lui Mayer cât gi de bună= 
Voința lui Boldur, Timuş 1-a spălat cu im tampon de cârpă udă, - 
i-a închis ochii, i-a pus mîinile pe piepte 

- Dumezeu să-l iertel 

- Să-1 ierte Dummezeul ' A 

Au tăcut, Cei din dreapta gi din stînga lor, c:râ-=au . 
ascultat povestirea lui Rau, gi-au făcuţ şi ei semul crucii, 
"Aşa o să termin şi eu, doctore, cît de curînd", a spus George 
Cuza şi 1-a apucat tugea, Ranca nu apărea, Cuza n-a mai putut 
rezista, A cerut voie lui Mayer să meargă la celulă, I s-a îngă- 
duit, A cerut şi Radu permisiunea de a-l însoţi pe Cuza pentru 


Late tîrzierea ae Ranca se prelun 
p_ctisit pe Mayer, slăbină astfel supravegherea or nouă 
bolnavi. Radu era buouroa că a ieri race e cdi 
prilejul să mai comuniee cu altă lume, 


a reluat vorba profesorul Tomescu 
mi-amintesc bine, Flintagu= 1 est = 4 
1948, cînd izolarea Fie Pi ră sl SE SaR ilegal șI 
Tp erau alte vremuri, 
sita e aa răsooleso stări sufle- 
vorbesc mulţe în legătură cu celula, dumeagu puii Auţanu? e 
mod abaozat aeaugeă,d0uă săptămîni a căzut Auea110 pd într-un 
146 At tanu, tot în Vimpul mesei De atunoie, 


erete, a ridicat-o mai Aproa- 


„tze 
| ct 


EAT 


| a 
Ş eiițe, pedepse corporale, iar medicul sa * 


Sa acea & 
„„ Matoncopul de git, 'ou vestita ut si 


în 
noarteae L-am cărat şi pe si 1 


Q 
El gi-a dat sfîrgiţul 3 gi o 
Uo u 
Selaur, Mayer nu s-a mai sinopi2Șla 21, după 
- Tot aga era de tînă 
- it br 29 de ani, 
la un liceu din Oradea în 1948 
Scasă de poliţia ruseaecă-pes șa sat acasă zoţia, gr Pa 
4iţă, fetita lor oare avea trei 


din Basarabia _ ai 
gtriea cînd l-am îmbrăţigat în ani şi el cărei. nume ÎL tot = 


uş? Nu te superi? şi 
dori Consi der că este o dog d 
ate e ee Ea atata oeiimai pal minuţiozițate tot ce poa- 


etr t 
+ru că nu se ştie care dintre noi va. avea peuba Chili ae Moi a 
tă gansă, consider, de asemenea, 


umezeu înţr- 
decât făcînd cunoscut întregii țări. întregii fat pair 


Cu mine şi alţi vreo 
de tineri din nordul Moldovei de a treizeci 
fost eondamat zece ani temită arca. poat audi scoiele, aa 
în poziţie de luptă împotriva "raiului bolgevier. ganizet 


Vasile, 


- Cîmpan, Mayer-ne-a făcut perchezi ţie în celulă 


de pro- 
căptu- 
a Spus drept:că a suctras-o dintr-o movilă de de= 


 'sustras=0, "Bine, a zis Mayer, n-ai voie la două pături, Descoa- 
se-le.Timug le-a despărţit: una de cealaltă, "Vezi, ai dăuă pături? 


„Una ţi-o las, una: ţi-o confiso! I-a luat pătura şi i-a lăsat 


i l-a dus, ce i-a făcut, nu ştie nimeni nimic, Nimeni din- 


ii Atuă şi singurul medic 


de aprozinativ patru- 
e tatrta daca Dea ea i-a ea da la Sanatoriul 


| € ă ti 
ud şi că era ftiziolog, La închisoare trebuia să le şt e 


si _toaţe i se străduia să fie de ajutor bolnavilor, dar" 


â fază 
dițici se afla într-o 
Ă 119 Leule de pedeapsă, ri Cta în 
9 exterminare prin foame, fris, dus la postura 
„ Apeo | Xzut pe etaj, cu 
pE S9tator catei up si aşa cun nai ap censultaţii sub 


ț 


De 


si jalatului, se se vedea tocul 


medicală şi toa: 
aratura a atăţii ain tă 


Za spe 

faţa calani 

afia acel nedi $unoi, pentru că în 
ppcitcă cu care 40 Binea a 9 | șî 
it, Erei ş i a ocol a 
Dscirist, SAsța Ema [Pre pâea ai e Moabinetul meăioale opt 
Sebaai aa a plecate sâni pe ind, A dietei cara a hi ra 
unire. 87 indn-se de pereţi, Mayo 


a zis Mayer, intre- 


: u*medie e ultimul, 5 SA 
ducînâu-l peria zh diaa veţi RaPRLAA eu ad Y i să mă | i 


la o celulă ou 1 s-a dus, | 


„gtrigaţie cal păi (sat | 

„2 Fătatage Rada E E Reese a [a ae al i 
ummeavoastră 
Şi Radu a repetat observa tea ras şi. ee al colegilor iei de 
petele at din aiula 25 sate i s-a taiati aatene a [i 
2 

a a Daş demale doctor, 3 
- 2e.: vedere, 

a Lot 


rătăcit în tie majoritatea e senstitute 
„ini ata Spune 33,332 Pose imeae me 


Ste teavagă 


muta. din 100 -— ee, paiatee Înca nea 


tza el... ) 


aia păi sala de tineri d 
pic (200 
ro Dar cărui fapt daterese moare de. E 
- A E a e ate at A 


casei Yu eagie din oanza 


9. Daele » 


croit 


oaste ounve 

anii sira gezienee 
eresout cot 

„aeolo' trebuia să-t 


Agia Ama mâeter ae 


. Zea, şi 


lui. Radu, 
ydomule a 


erai 


bine piei 
sira rari înee s 


vorbit Ace 3% 
A d să tortura, A făcut o mică pauză, A înghi- 


Și i0ă 
[asa înteatătii « Eurre AER cu a eigi aor pia trupul 


seta 


s-a înâreptat, foarte agitat, 


setez? Vă no 
E să nu-m - 
"Butlotegţe pentru red 


Yroi să mă 
ua înce nenoroce gt i: E 
strotie, boală a 0952 


boală 
ae tg tisa 


pizda domule dooţor, 


E mai avanaaţe, A via multe cazuri din îi 


că mari 2 scoşi 1 
saposete noa Cu gi vă. exploateze + şi la awci,și 
răstzeasă-ţi moralul tare, căsi are grin ea a 


1, Na dispera! 
departe aceasţă zi, rar 


rara careia i parea dootar, Piinăcă aînţeţi aţîţ de 


pentru 
iezi anoata, vă og îrumes, răspmâeţi-ai la docul între- 


îm Dătete, nu te-atinde, hai, mergi la cel 
im Bamnale at iri este! un a ae eee voi mai 


mesi Vă Ti „ai care a fost cauza morţii lui ?7imuş? 
eroare aponeţi ştiţi, că âocar dumneavoastră semaţi aaţe- 
Să Tei să eşti rău cu nins? 
Am înţeles, Vă mulțunese, A doua întrebare: doctorul 
de nervi sau are alţă boală? 
flcuţ doi paşi îndărăţ, de parcă l-ar fi 


ă, I-a fugit 
îm exbiţe i privea depre la ţaran, ca şi cînd 


şi norocul să lipsească pînăa 


sîngele din obraji, I-au 


vină m ajutar, 


torcîndu-şi privirea 
E pie 


a continuaț: Doctorul Cazaca - 
A ajuns lîngă Tinuşe Hai, 


MEAT z00AȘI 


„în satul Jonăşeni, comuna Traesti, 


ai, Lupu! tain Iaşi, ăi 

pt caf sensul de viațt 
scurt tinpe pentru Cc 

a încercat 


149 


— ste arestat Ia 8 mal 1947 la Botoşani şi anchetat Ja 
Sea eh acuzaţia de complot împotriva ordinei statale Omu. 
niste instaurate., 

SA Curtea Merţială din Bucureşti îl condamă la doisprezece 
ani şi şase luni temiţă grea, aplicând ciroumstențe agravanţe 
Arestat şi condamat, parourge tenebrele Gulagului TOmĂ:, 
ness E Aiud, Văcăreşti, 
timpul detenţiei la Aiuă, în Zareă, în anii 1953=1954 
se îmbolnăveşte grav de tubereuloză, este dus în secţia DB, * 
Teoretie, este eliberat după expirarea condarmării în 
noiembrie 1959, însă de la poarta pigaului este luat de securi 
tate, adus la Jilava(nota hene; după doisprezeee an$ de închisoa, 
şi este 20ă sit de o comisie de ofiţezi MA. Ieșfără nioi o ed 
vare js cartă + patru ea 29 isânbă administrativă, i- 
y Exzeocu ao ti [ei : 
Periprava şi 9 fe je PR e la e010nti8 da minoă forţaţă 
Se eliberează cu sănătatea puternic afectată, a 
ul aa Sua e în bwmătatea şi sai izvorâţă ie (Mapa elle pe 
egale ies Ș Orap ine şi un oaraotez ce are iînflexiwmea convinge 


O întreagă viaţă depusă pius la temelia României, 


v 


în enii 1955-1957 şi apoi zeadus în Zaroă, deși nu ere zestâbiu, | 


Mă numesc Ioan Gavrila, Ş 
poate s 

Mrti Mainbios de Sosesstititel la asi ae irigitor ata 

j aaa ia 10 g ina sia nunâi ta Mar &LDăttoisenă dev 

| ism, din plăcerea de a uetder 

aaa „aşteptarea american ilopn?e mai deparţe "Jafuri, uoideri 


Multe ne gîndean noi în mu Zi 
| și dertfa noastră de atunoi să fie 'aattgi otel, dar ia: abea 
după victorie, asta nu, 


ită la un an 

ce. prive 

recunosc în descrierea ţovarășulul dai e moral nu nă 

normal, în totalitatea facultăților psihice a: că aer 5 om 

fest tot timpul, student în anul ultim 18 Asrononia i pa ni a 

| paralei la Academia Comercială Braşov. Dacă luma ar fi aie faze 

| me și țara-ţară, aş fi fost un com obişnuit nu dădeam un ban pe 

| glorie saa publicitate, cun nu dau nici acun, 

i «  Geva "nebunie" tot trebuie că an avut şi au şi ceilalţi 

Î studenți şi elevi, cîțiva popi uniţi şi ortodocşi, un număr âe 

| ofiteri activi şi deblocaţi, inteleatuali, muncitori şi foarte 
a le țărani care ani de zile s-au opus cu arma, comunismului, 

"pînă la moartţe, 4 

P , . Credinţa noastră politică de atunci poate fl sinteţizaţă 

Î în cele cîteva cuvinte ce le-am spus sutelor de turiști la Caba- 

na Bilea în 1952: "Spuneţi ţării să ştie că mai există un colț 

| din'regatul român, care nu şi-a plecat steagul înaintea comunis- 

) nului şi va dura liber, cît timp ne vor sta capetela pe umeri”. 

" Desigur era o nebunie. "Oamenii cuminţi", atunci ca şi acum, au 

stat la căldură şi şi-au văzut de interesele lor sau au trecut 

| de cealaltă parte a baricadei, devenind ofiţeri de securitate, 

“| Care acum vin şi te judecă. 

| _ _. Mai întîi, problema cu 

) noi,făgărăşenii, 'eram ţineri, 


E 


. x 
"legionarii", Majoritatea dintre 
Ele P_arte tineri, oare în 


de 
1940 ave 6-1 4, Personal, îi adevărat, aq fost frate 
| 9ruoe. „iei tie Ele apuoat ninsri să nă facă; irita ou poata 
| fost unii oare au fost legionari, după cun alții â0 netu roșu 
| ţărănişti, Au murit unii dintre noi, care a - Făgăraș, cel 
| în buzunar, ca bunăoară bătrinul Puia dle net?ain zăpadă '1a nar- 
re în seara Crăciunului din 1951 ne-s A 
Binsa s : artid a 
sa ani aat fii aceea nu te întreba nina sori pentru ara 
ni MERE ai omaă at, Eee sioe a fost 0 


a Seou- 
Asta, Problema coloraturii egri $ 
TItății de ieri şi de azip pentr e Pf ne 


invenţie 
1 desbina. 


ii 


a 


iu 


al națiunii române 


fost 
atunci & ii au fost la locul 


Steagul ce l- Şi apoi mun 


i nu al unei grupări pâ': iei țări, Oricine se putea re- 
lor, egal pentru, tâți sete dota să its să se mulțumească 
e 9ie finile în sîn, cînd ţara 


an e să lupt 

rag „unt sau stai nara 
vuneric $ . 

a 14 atunci ostaşi d 


în”. Astfel ne şi iscălean, 
pop LUI A RobaTăa Mulți ăcuseră, Prontul În beoreti anti : 

i la răs şi în a ră 
doilea război mondial, e adn ăi faptele în onoarea milițară Şi mo- 


niţi. Am căutat să nu în 
rala creştină, Ne socotean & fi ostaș 
kristos, deopotrivă . Ne-am condus după e 


le-am respeotat pînă la moarte: 
- N-am deschis niciodată focul primii asupra ostaşilor gecu- 


rişti trimişi în munţi după noi, Socoteam că nu-s ei de vină,o: 
& âni să se ucidă între ei pe crestele 


acai ce au silit tineri roman 
munţilor. Chem drept marţori zecile de mii de ostaşi ce-au căl- 


cat în acei ani munţii Făgăraşului, 
- De asemenea, aş vrea să ştiu numele ostaşilor ce-au 


raternizat ou noi în Trăznita-l951, pe Moldoveanu în 1952, la 
Sîmbăta de Sus în 1953, la Țagu în 195%, oare ne-au avertizat 

că sîntem înconjurați În Valea Rea-1952 etc., eto, Și n-am tras 
decît atunci şi atît cît a fost necesar să ieşim dintr-o încer- 


cuire, 

- Chem ca martori pentru aceasta sutele de turiști pe 
care i-am întîlnit pe munte, bărbaţi şi femei, pe ciobanii. de 
pe ambele versante ale Carpaţilor fi părăşeni, miile de ocamuni 
inttlniţi anume sau întîmplător din Țara Făgăraşului pînă le 
Rupea şi Sighișoara, dacă - nu să-i batem sau ucidem — oi dacă 
le-am aruncat vreo vorbă aspră, necuviinoioasă, Dovadă sînt miile 
âe gaaeriă care au sui de suferit că ne-au ajutat, 

ar s-a "jefuit", susține tovară 

că aveţi la pati ere ri prin pei pe e e erste 
"jefuit" stîni şi oabaneș eu însumi am iscălit unele cu numele 
meu, Am făcut-o pentru a scăpa aceşti oameni, cars ne ajuta 
de nînia ada tbyi4 Ce-ar fi Caen Doneat ei dacă se fra 
tea numai i-ar fi bănuit că ne-au dăruit de bună voie? Un exemplu: 
în iarna 1951 am întîlnit doi oameni: unul ne-a da Găoiuia 1ul zi 
de pe cap, altul numai a vorbit cu noi, Primul a primit “ra ia e 
Zoe A punga Biinigăi al doilea zece ani, 100şsi piei ipăioso, 

şi Dumitru Comşa din Gino - Făgăraş, Ch toni. 
pe oamenii de mai sus dacă am jefuit pe cineva de în cusăt de 

Articolul lasă Si 13 m bipăe de eri 
ce ajungeau pe mîna să să se taieioagd Să iN peegierai căenvi.ori 

Tovarăşe gene 2 
Securitate în Ai Pele rile. Dei irc corturi za 
Sa e Eta 10H8 femei din grupul Arnăuţoi să Se Erei sai d ă 
cop eşteri? Y= Ai grase 

peşteri? V-aș putea da, numai eu, zeci de arsi ae morţi 


ucişi seturi la : 
ovarăşe general, dacă prin arti : 
col 
Zi prelua bit leteşte, puteţi fi dir aviz bn grai 
fraţii mei se aţă Simt părerea de rău că nu m-ati ia dată ou 
țara în mocirla pei pe fait Prut să durerea de a vedea 
9 n visurile 
pentru ea, De elţfe] E ta cai 


atunci nu s-a ales minie 
acum, Iuorul (1 pot, face 01 de dincolo de parigaai 3210. 0-0-.1 
+ Ga oio 


152 


„N 


năaură de 
cord î 
ebui E-zA 


„„„vgtoriţa, nu mi-am luaţ 
pin Mor un singur lucru stnș q 
vînt de cuvînt: "Istoricii va * 
Ş 4jă şi profesionalism, dar iz 
sare cuprind istoria dramatică gt 
fi soţtonat în rai - Dar să vină 1ș; 
curat 024” erilor de atunoi, au A 
ge. & Qâteva cuvinte des 
cosul de Sus, Eat 4 bucovine 
inteligent, cunoscător 
ulți intelectuali din zi 
ei şi a venit în mun 
să ne scape de i 


nici 9 


cu atețare 
j Suilet 
vor putea fe Laos 


E i » dintr-o cursă 
Aceştia să fie mînâri de Eoza aie Ara căsătorit, arie 


. 


gcur 
2 copii» 


Batras din "România Liberă" din 3 martie 1991 


DIN NOU LA DRUM 
Ioan 2.Butnaru 


După ce an săpat sute de metri cubi de pănînt le Poarta 
Albă, TEBA ce am spart cu barosul alte numeroase tone de piatră 
âin cariera de la Peninsula, pentru a realiza Canalul Dunărea- 
Marea Neagră, înfruntînă arşia verii șa stibiile iernii, acun, 
încărcaţi în vagoane ca vitele, eram mînați spre altă destina- 
ție, altă închisoare-Gherla, Nume care circulă şi stîrneşte 
groază nu numai în Transilvania unde este situată, .dar chiar şi 
în restul ţării, are o rezonanţă sinistră, atunci cînd auzi 

„ spunînâu-se: "im să te bag la gherlă”, Este locul istoric al tu- 
turor Ze iata rupe ȘI iapa vo mio tat la care, cele de-a rîndul, 
au fost supuşi bleții ardeleni care încercau sau îndrăzneau să 

SPATE, da ppGĂ la Bt lavă a om Jar Ebene din această 10- 
calitate are 0 veche tradiție şi tot atît de proastă reputaţie. 

Pe mine nu mă speria. Ce putea fi mai rău decît cele-c 

| cunoscusem pînă atunci? Deşi nu de puține ori am afirmat =ă coaie 

După eitoga pc a A ep meat Mie aaa lciente. 
3 şteptare în curtea închisor stînd în pi- 
Tu în același loc, obosiţi după patruzeci și opt de ore pt 
ălătorie în condiții de nedescris, flănînzi, și însetaţi, nai 
Sir i soarele ardea puternic, în sfîrşit, apare un grup de o- 
iau că EA oi se distingea unul, un căpitan voinic, cam 
videnţă un dinte îarăcat Iane puse pa = tip ecotaa în e- 
A d E - = ă 
E pa aie aaa al Pita sa acesta era comandantul în- 
_ Blegant îmbrăcat, puternic” Asp 
una 
Maromete, comanăantul Goiciu, păztaa că ct ae ZE cdrin da ră pa 
apropia de cîte un deţinut pe ad psd ae e 
bârdie, C7 nisa pe care iapă alee so de g 7 iohaei 
etul oa a ezea pe spate, încî 
e multe ori cădea fie din slăbiciune, tie îneozita 
Cînd a privit. dosarul meu, 


tudine de sfidare, mi-a spus picioarele, luînd o ati- 


Cu mine nu-ţi merge! yăa oă t 
roaste 
Sau 8-0 "mierlegti”, 44 iei td sau şă te "reabilitezi”, 


Asa docai i uoemte sh si » M-a învârtit de 
trînt indu-mă pe spete, iri ip ontinie en 19 Piotor: în pai: 


nut, cu același cinic. 


dantă întrebare "Ce se 

obs? iei oienu i Bieţi la On, 
| și ai aeţinut, că Zi ePlacopul de or : 
Biris” 61 înăreaptă ginduținehli, mai alea cita Rărintele 
i salvare, vile către Dumnezea, Ag3sat în sute- 
Asooiind ideile, eu făceau z piagura: năs 

istă un Dumnezeu cars orînduiegte £ 
i şi jiersderea aa0L pe Pănînţ ae EACA ne inspiră credin= 
oi enirii întreg 9 cuţă de oameni Tganizație, aceea a 


“suferintele şi speranțele oameniloa gemenii născută din 


Spre ea îşi îndreaptă gîndurile vările mici, amenințate 
[] o 
dea ţărilor să- să 


1 neajutorate., Spre ea se înă le 
je înapoiate sau pustiite ao. giptpată Bădei 3 
“pe îndreptăm gîndurile și noi deținuții acum ra pa ea 
” ţoate ag cucie tz Aaa puse în lanţuri, ertatea şi 
se va mat izoao dulci "vetarer fă efizitățe, Dar azeoa să cenatat 
aulte şi grele în- 
e ta zi deşi speranța şi încrederea nu m-au părăsit 
Aici, în Gherla, am fost aduşi ca să ne reabilit 
Z ă 
minoă, Nu avean ta: reabilităm, dar munca ar fi fost î Dieta 
cere pentru moralul și organismul nostru, dacă nu ar fi fost atît 
de draconic organizată. Nu era muncă normală, ci de-a dreptul 
ngilnică”e ş a = 
; _ Curind,avean să mă conving că atelierele de aici, nai a- 
| les'cel de tîmplărie, sînt locul unde îşi pregăteşte satana şi 
 viotimele,și pe viitorii draci pentru iad. 
sa rit Deci, din nou la muncă, dar aceasta nu va mai fi în soa- 
"re, ploaie şi vînt, ci în aburi, zgomot, pra? şi gaze, toate 
iara intre ziduri cenușii, înalte şi cu o pază şi supraveghe-— 
| re dia cae : 
Î. Abia intrat în atelier, aveam să-mi dau seama că, dacă a- 
ici nu e ocnă sau galeră, nu e totuşi departe de acestea, În spa- 
tele unei aparenţe cu aspect umanitar, se ascunde cel aei auten- 
(| tic dispreţ pentru om, cel mai perfid mijloc de a-l azili, a-l 
|. degrada și în multe cazuri chiar de a-l distruge. Munca în ate- 
| liere era organizată de maiştrii civili, de unii deţinuţi specia- 
 lizaţi, de "studenţi reeducaţi" şi supravegheată de locotenentul- 
major Mihalcea şi de căpitanul Goiciu. Nici unul nu ers nai oae- 
nos decît celălalt, dar Goieiu era prezent oricînă şi oriunde. | 
ipărea de unde nici nu bănuiai și numai airosul de partuz, ca 
care se îmbăia, ne avertiza cînd şi Alias Iza i 
“au N lsinte. bauţ, înAreae Î aere în cale, găsind oricînd un 
; i ia a A le A Sai la îndemină, Mai curînd decît 
[a sezu de-a-1 bata ou ce-i pioa ţ" cu cioaagul de acest vi- 
nă aşteptam, am fost şi eu "bineauvînta [că 
teaz căpitan, loane pentru topografie, u- 


nai a 
4ă ude de 


O completare, Acolo-n cer 


| La execuția unei comenzi de ja ător, au ieşit 
„Mele dintre ele, din cauza lemnului nedorespaa doal mebutoiceat — 


„Curbe, Un jalon de topografie curb asi mai sles că era 
nfariat pînă la nebunie Pe căpi tat» onâreptate pe spi- 


și beat, încît cele opt Jai dae ge aa, curdarea jaioane- >» 
? 


itan, care a dat or— 
155 


Aceasta însă nu 1-a satisfăcut P* căp 


De 


: e 
S uri şi b oarceră ou regia neroep ca 
3 fiu pus în lant 1$ cu astfel “i şi chiar pentru 
cr beri Eram obişnuit demu die siteireica nici nă- 
am suportat-o Şi Erea de nesuportate Ea Bta Dar lanțul sur- 
mine la înoapat p că eram pedepsit pe Edi aveam să fa cuno 
car pentou A a mu era prea scurte sa i cu aceiaşi tirant, 
prizelor de & deşi în acelaşi cadru Ş întînplarea cu Jaloa- 


cu altele, ţăile de La 
eu Abia el ara piere Peas cunoştinţă cu duritatea altor e- 


ele de frasin ş ta era teiul. 

it dp îgăa. În ERta pganeim ereur“ăa toner de provita, care 
n cauza no să j 

ze das aia Leni „de tota A ti oâseci de lopeţi cît mi s-a pretins 

nese ? 


ci. 3 
să scot, au ieşit abia tir pri atelier, cînd a aflat 


N < a 
Ze et ece păr ete o coaâă de lopată o Aral Ata 
acest Leea „ae din cap pînă la picioare,fără s sate pă dee 
ei stu “încîţ în scort timp nu a mai cite e ma 
rr E învi evită âe lovituri, nici chiar pe faţă p Cap. 
De. 0 pentru. trecut prin minte să pun şi eu mîna 


Pentru moment, mi-a 54 vea ore 
pe o bucată de lemn şi să-i dau în să Diuă 24 si ds s55€ 
ierii pe Jos, Dar n-au stăpînit, rănin Pati SA Sziata 
până cînd SA pueaiă some te ce piere matii era zi ă atei 
de a mă scuipa, a-mi mai da o ee ae oa alpina 

î tot aţît de spurcată ce şi el. Dup E 
AIR duca te Era în sâmbăta Sfintelor Paşti, i 
- Ce ai de gînd, banăditule?-mă luă în primire Săp i cânt . 
"ou o privire de hienă, beat şi cu acel Bi stea 2iabat Fa ară- 
ta dintele de aur. Pînă cînd ai să ne bagi bețe-n roate 

- Domnule căpitan, răspunsei eu cala şi rar, mă bucur 
că-mi puneţi aceste întrebări şi că vreţi să ştiţi ce e în capul 
meu, An să vă răspund ; azi e sîmbăta Paștelui, ceea ce mă face 
să-mi amintesc de faptul că atunci cînd Wîntuitorul era pe cruce, 
în chinurile şi suferinţele de care poace ați auzit şi dumnea-— : 
voastră mai înainte de a fi comandent de lagăr, a spus totușit 
"Iartă-i, Doamne, că nu știn ce faci “, La acest lucru mă gîn- 
desc, chiar dacă procesul şi calvarul meu nu s-au încheiat, 

M-a întrerupt brusc, urlînd la nins: 

- Încetzază. banâitule! Tu vrei să faci aici în biroul 
meu propagandă pentru Dumnezeul tău şi Hristosul mă-tii! La car- 
sară cu Si, Şi Şă lanyuri de mîini şi de picioare, numai cu apă, 

ă la noi ordine, PA 
locotenentul major Mihalcea n-a apucat de umeri și,mai 
mult în ghionturi,m-a dus pînă la carcera de izolare, unde aa 
fost încuiat, după ce mi s-au pus lanțurile, pă ata 

— Acum, roagă-te Hristosului tău să te "mîntulascăn!-fîmi 
spuse cu dispreţ locotenentul-major, dîndu-mi o paluă mai îna- 
inte de a încuia uşa, - ; 


Era în noapțea de înviere, 


»  boseala unei nopţi nedormite, nici foamea şi nici măcar lovitu- 
rile cu Sata pă biagoslovise” Demernicul de căpitan, Mai urca- 
sem eu ş Ape ampredurări Golgota, aminținân-ui de patţinile 
Mintuitorului si uitînă de ale mele, I-am invocat și î9 data a- 
ceaata, na ca să facă o minune și să mă. scoată de acoloyeun 
mi-a zis locotenentul major, ci ca să-ui dea putere să duo pînă 
156 a 

Li 


N 


Abia acva,aici, an răsuflat ușurat.Na mat simțeau nici 0-.., 


fost hăraz 
side oase gloata "Sei Haig, Im oteat atat, ana 
vreo noaptea Învierii ca ai mei. “Culegere anit, fiindcă nu 


31 de linișt ă 
» CU familia nea, în sndusiaă pe” 
NOpți de 


aștepta & mi ac tntsa 
= a tăiată să ă 
aprige sade miezul nopţii ie pad 

W- n citeva clipe suţe de 


peotul în sunetele 0lopoţ copi-— 


pe păaint, Oamenii 
3 a nate de creşti- 
dragoste şi respect între semenul ,sutletele zi sapa De Paodica 
plecaţi în veşnicie, Chiar mai tîrziu a prose 
ceste amintiri, puternic înrădăcinațe rea sa 
: sat i a mea, 
cum piatra de pe mormântul Wintuitorulai 2LT€ î ziceau 
gi răutății unora dintre semenii riza. în egeie Li vazi 


atei despre toața acestea? 


apesi îndreptîndu-se | 
Dnvierea Mînţuitorulu 
sau spre cimitirele unde sufletele celor plecaţi Seria ie | 
mină din partea celor vii, care na i-au uitat, Abia noaptea bu= 
zele mele au rostit o scurtă rugăotune ; cap 
"Doamne, Tu oare ești atotputernic, lunineaz 
lea omenirii spre pace, spre linişte: şi fericire, F 
mului cere e creaţia Tal Nu-l părăsi, Doamne, căci e 
dere în Tine,aşa cum eu îni îndrept gîndurile şi spe 
tre Tine", 
Aş fi dorit tare mult'oa această rugăciune să fie înche- 
iată cu o creştinească cruce... 
Lanțurile însă nu mi-au pernis, 


ă di 
seric 
l a 
ran 


4 


200 ac ae ARĂ 


7 PEnpaca 
-- acă- 
Eau oa zag Toia, ta sfat 
- Du-te acasă şi nu-1 şi 
ie fiecăruia, Te răzvrătoști ti pe Dumnezeu! 5] 
m ştie ce îi 
înorincenat duhovnicul meu, tplag ave on - Dos pe cu 
apro- 


pul 


QÎ8TR0 PRUTBU "ELE" & Dar -fuLtuna din mine se douoi ge 280 şi mă simţean vino- 


Anărada Popescu 


18 i 
s-a sfinţit icoana Sfîntului 4 
serică : 23 oua acut 7: Sl ela mere poe apa setate a8 
înosrca p inspirat, avea d ci si 
de ani cînă a devenit episcop). Hu ara o e Pace ta aaa 
comitetul a organizat sfințirea ei cu mare fast, cu epiacop, cu 


De trei ini na aveam nici 0 veste de la soţul meu, închis - y 


e A Cv dintr-o biserigă și intren într-alta, Serviatu nu 


= soti dacă dădeam divorţ, Șbiaa că nu trebuie 
puisee ata i iși luorări de pietură aplicată, sporadic, Migă- 
lean floricele în miros de ţiner cu soția lui Radu Gyr, licen- 
țiaţă şi ea, pînă ameţean, Piioa ei, Monica, a fost daţă atară 
ata. : : pă 
Sa ceace de trei ani nu aveam nici 0 veste de la soții nostri, 
După cum an spus, ieşean dintr-o biserică şi intram 
Dumneseu ca să-l întreb care este rostul 


într-alta. căutam ge j 
attţor suferințe, dacă mei poate răbâa atita nedreptate, atîtea 
“ strigăte oătre- cer. Nu găsean nici înţelegere a compătimire 


a nimeni, Doar indiferență, Mă împărtăşean ? să'nă spovedesc, 
convinsă că nu voi găsi duhovnic pe măsura întrebărilor mele, Ku: 
ştia cine mi-a spus 0ă există un preot, căruia pot să-i spun tot, 
im urgaț niste scări de piatră, vreo treizegi-patruzeei, vir- 
ful unui tăpgean, e bisericuţă. Biserica "Bucur", Doi preoţi: 
unul eu faţa angelică, celătalţ ca chip de ascet. ai : 

: Am mers direct.la cel bătrîn, cu faţa suptă, de icoană 
bizantină, FEA Ei Ste Sea taca a 
-Părinte|-i-an spus, cu canal sub epatrahil, genunchii: 
moi au făcut piele ca e pahidermelor stînd în genunchi, Postese 
de trei ori pe săpțămînă post negru gi, deşi en fost una dintre 
cele mai elegante femei pe eneraţiei mele, iată, m-ar îmbrăcat 
într-o haină oazonă şi m-as Deal e cap ca o preca aţă. Am avut 
talent la desen , Aa renunțat, Am avut talenț la soris, Am abando- 
nat. An piotat iccana Sfînţului Elefterie(£), în genunchi, în * 
biserica goală și rece ca un frigider ... şi cerșeae e mică ai- 
nane de la Dumnezeu, cea mai mică minune: să primese e veste de 
la soţul mea că trăieşte, De ţrei ani n-am primit nici o veste 
afară de aotele personale primite acasă la părinții loi, fapt : 
azi aca dese dai minți, alot cta aa stă de cala cost irlaiae 
mitarea actelor a fost eroare. ES agr-aty apă ea ie 
minune, părinte ?.0 oît de mică veste că ipătegte 77. a 0 

„În sințag o Dica aptnata "00 capaa 2iln90e te epaezebii, 
0 tăcere pa. 5e auzea respiraţia mea. 


sau fără remuşcări. i 
S o epea âe soțiile care aa împărtăşit marţiriul soţilor 


"lor, care afară au cunoscut umilința şi disprețul, persecuția 
şi napăsarea semenilor lor, care,fiind dezinfornaţi, le eraa 
“osbili. - 

Pentru aceste soţii, unele dintre ele care au erescut 
“copii fără taţă, nimeni d-a' seria ua Anti aer conpus 0 poe- 
zie - întes. cîte or ... 

e Ne moi ia ef ra EŢ 00: 49oie să tmpărţia nhrta etitue a 

nostri. dar cînă vorbim de suferințele lor, să 25 Te Ea 

Şi un cavtat bun despre secrificiul lor, 40900 » sa 

î a . > 

î .. Saaza tea Lot tn stnă recompensă şi EEE e DAE ma 
“ră de surori de caritate, pentru C cei ce au ieș 

| doritatea erau bolnavi. | 
şi Stea 

i cun si 

PE grliszesiazade ez cra 

- Bi sioi Satăl Mostra? i 


Taia 


aft 
eris: E 


oa e LN 


DP i 


I3E 


înseamnă ta greoașțe UDĂ Moaulă i 


VREDNIC MOP DIN MUNȚII APUSENI îi 
Deta LAGARUL CAPUL MIDIA 


Mireea Gavrilă 


_ Pe acest român neaoş, ca tm falnic brad, cu care era 

fc reățit pala naştere, după anii petrecuţi pe la securitate, închi- 
sori şi alte lcouri de muncă, o scoarță nemiloasă 1-a adus aici 
în lagărul de exterminare al marelui ţiran Borceae 

După câte em auzit, a fost condemat tot pentru ajutor- 
wm bliă de lapte dat unor oameni refugiaţi rin mmţi, Acest moț, 
om de omenie, aşa cun sînt toţi țăranii români, locuia cu familia 
lui înţr=un 1.00 izolat în munţii Apuseni, departe de orice aşe= 
zări omeneştie : ră 

Se zice că într-o seară a inţrat în sărăcăoioasa lui casă 
un om hăituit şi chinuit, Fiinăcă în acel moment se aflau la 
cină, aşa cum este obiceiul pe le noi la sate, l-a poftit la 
masă, I-a agezat în faţă wm blid cu lapte şi un boţ de mămăligă, 
Aceasta era cina lor, Omul,flămînzit, a mîncat cu poftă, Imediaţ 
ce a terminat de mîncat, a mulţumit pentru mîncare, fără Fă spwnă 
cine este şi şi-a continuat arumul, Se vede că se ştia urmărit 
şi n-a voi să facă necaz binefăcătorului cu blidul ae mămăligă 
cu lepsa / 


- Ba da, a trecut în zilele iredure, dar Ha stat prea 
ş aşa cum obice 
Îi şi pe 


şi pe grăbeşte, Cele povegtite de mine au fost scrise de unul cu 
Eat, adi mare, Ce o fi scrig pu ştiu, deoarece Peg de semmătură 
nu ştiu serie gi citi, der meu pus să semez, Aşa cum am afla 
paie pati ge gi semate de mine au fost b declaraţie 
a am. fost dus la securiţate, Piinddă cei de la secu= 
m-au supus la chihiură: grele gi au făcut o a cit npata pl 
a Pe baza aceatei 


Cele menţionate mi- hisoare, 
auziti direat din gura noul, oa pina A iI ore de-a 


I viaţă. 
Aoest mo, aceat ţăran era un om de omenie şi de o cinste 


a re i 
obiceiurile noastre, ale celor de fioice5a Fugine gi de i aa 
că=l vede cineva, gi ceda pia da poetica a tără mică 4 Ep 
Şi-i dădea drumul, Nu acelasi 1 aaa Munoă, sa sot pa, vine 


pă: uaru se petrecea cu acest moţe 


Eu 


ra, Nioicum n= 
498 Cta pri găzile oaze. 151, Pitt proceda e 
e cărcau şi depozita Au la degcăroăzi 00i Mulţi, Făcea 
e aancăreai 9. ebogevau exoavațiile asp0ăi, adică acolo unde 
a Ș se agezg za, 
de ge4le iti od, Ep ga 9230 „ÎNPreimuirea de iz, 8 depărta bine 
âupă 4” fatr=una din zile, a ggpuiade nimeni, îș faţă, Aloi, 
pormat 


coborîţ prop 1 făcea nevoia 
lu 2 Probabil mai muls D) 
OrDS on fot şi eu cu echipa de air 102 fatal, În ia rospea- 
sua “la “5 ral hd se retete mei ochi, topometru la descărcări, 
oldat se afla în ghereţa e 
g.văzut de ce & coborât ceva mai joa pai apropiată, deşi 
i are intenţii de evadare, 1 Z, totugi a conside= 


| zat A împrejmuirilor cu sîrmă lin dep ae ie poeibi dci 


cauz 


dare ne d la a dat alarma, Şi a ecuriştilor mulţi 


= a arătat 
nina, po 4aluz? Dacă cel vinovat nu iese din front, toţi veţi fi 
a8p 


de bătrâna mea mamă al cărui sprijin în viaţă îi sînt eu. Ce ae 

Vor face toţi aceştia fără Bia ete ti A d de soarta 
rs un 

pleda Sp tenia rea e 9 “pia că am dat unui flămînă re- 


incit pei ani un bIla da ua hoţ de măsăliei şi lapte, Adică 


4: pentru aceasta 
„ih boiler de peer din nou condamat, dar, Su cea SSE 
stau puştile îndreptate spre Binee parcă sînt tai Ivat ultine- 
fără să ştiu de ce şi tacă să fiu vinarate SE ae omnia: « 
le cuvinte ale acelui român moţ, 0 cinsti: î 
Pără alte cuvinte, nemernicul CE. i -ect călăt-probabil 
zia "Foen aceeaşi clipă cei doi soldaţii o aeaofreat 
din aeelaşi neam cu sergentul, pă pie de Suta trase ca aultă 
arnsle de data acoasta hidoase, 
aete și zh a se putea citi Pe teţeie De-a sguduit pînă în 


ul$ ca durere apere 
strătwmaul fiinţelor ate pe toţi cei de faţă şi ne e 
Rulte gireaie de laeriaie jazăz de ete rainaree n sea și a, 

svântele văațaaăe 2: sesie, care i sţors 
Rare poet, Inspirat de îs date a pa za 


ii “ sa 


în 


mulţe lacrinie 


în suflet 
acel poet 
publiea $ 

AP 
Midia, dar 


mărturi 


4 el poez 
mai fi 
le as 


Acea poezie Li 


-0 


zoat şi în 


ge i nu 
ex mai fi în viaţă gis 


i 


Be 
multe de 
gă le mai 


spus din 


spună Ş 
bine ca mines : 


"162 


lagărul de exterminare 


4 alţii care le 


mîna Bes, dar cu aq 
eso, Bine ar ti 
când va oiţi aceste rîndur 


Urer 
dao 3 


i, ax 


ounoae mcabul 


- 


ATA e 
h ASE VAMPIR 


CRONICA 


Veniti pe drumul nirţur 
Din patru colțuri ale Ei pa 
Prieteni, timp de PERII ri 


Şi sutleţul ni-l spăl ae be ae aE 


La eapăț însă zbuciunusi 

Şi-a zeniţă mi-a e pei Vaii 
Și, san Hagnerianul Hiebelung : 
Destinul mi-i înfipt pină-a prăsele, 


Hiei mai îșvzene pur nici mai îi 
Ruptură de pănint eu morţi pe brie 
Cu aoarele=n docar trenâafiriu - 

Voi zespira adîne dir arătură 

Şi ain lăwntrul vostru va să sezia 
Pe tîmpla casei noastre o scriptură, 


 ERISOT 


întrun erîng de seană, 


i pi steei nume eernul l-a deprinse 


+reo mărțuri sirile prin vană 
Ca oerbii lumii şi cu bagmuan0in Se 


"Din ormnioul se-a mine prisoseşte 


-ajut blesonul pacri si nul pierd, , 
vederea statornicie creşte 
Cu fiecare viseol ce-l dosmierăe 


Doar svenuri ce fogsese din unu=n altul 


naiat 
caca Sete teanoe tSnit înaltul! 


Dax nu e drept Şi ţare e păcate 


Die 


e numai sînger într-im arîng fierbinte 
d care-a poposit pagărea-on, i 
Goa] dorului, cu pronia=n Sirio ee e 
- M-a smulge din neguri gi m-a s0r 


pe unde eşti, de wmde ș 3 


Am înflorit dezastru] si paotiatul 


SEMEBII 


- Team nedorit oînd mai ore a anţe, 
I-am condemaţ şi-n Lipeă, șia 2, 2015 
Că1ă1 făoînădu=i după, gi <a război, anțe, 


Călăţorim uitaţi prin nopţi şi zile... 
Spre celălalt obraz de nenoroo, : 
Land pentru memorii şi idile 

Povegii trandafirii din 100 în loa, 
Dugmani ne-au fost în pulberi le Hi dăztae | 
„Sau sinucis zadarnice cu idei, ae 

! Toam lepădat. în dogme şi în astre 

„Şi i-am uois cînd deveniră zei, 


/ 


Pe Rezinante, ori pe oai de mare, 
tSaatitea mori de vînt şi mări în noi, 
Rănînen aventura cu A mare i 
Şi prelwmgită Miercuri cînd e Jet, 
i : : ic SCRISOARE 
Cu pana spainei zugrăvim speranţe Aia | 
Duioase ca un plîna de nenufar, ? 
Pledăm blîndețea pe la vagi instanţe 


i fost demult ca visul-+ 
Să bată alobod ornioul amar, a ineri, tineri... 


î Na nozesitar în lacrimi gi dezaatre, 
"Dieci subţiri la Curtea Sfinţei Vineri, 
Prefetici în caligrafii sihastţre, 


Şi, totuşi, nu e strâmbă rînâuiala, 
“Din moarte=n moarte să călătoria, 
Cum sîntem răsăritului veatala 


3 -- Amurgului som duloe gi inţim, „ Suiam soleami din zări de palisade 


ÎR Leite-mpotriviri celor înfrângeri, 
* Pii mințe cum speram că ni s-ar cade 
_Sigiliul testamentului cu îngeri, 


cra 


PSALM A i - - ză ş 
iei În taină-apoi prinosul de candcare i 
„ Ostraocizatu-s=a—n amurg cuminte, 
" He-au luaţ de mînă seme de-nţrebare 


Stăpînul meu din nicăieri mă iarţă i 
„Prin noi să rătăcim gi necuvinte, 


Egti când deneatinaul, cînd puţinul ; 
77 fiori tobe: și înșeiea age aid ; 
Un naufragiu pe o mare moartă, 

a Baţ amar, amar, dar nu aparte, j 
i Min frane ta Îtestina lenţe", y 
| Dar ne-am iubit, de-a valma-n dor de moarte, 
| Vedenia zăpezilar ardente, 


Din oînă în cînd te-ai doveai 
Ce cu emurgul mi-a bătut în ia, 


ziua mea 4 ; 
vinul egartă 


Nu ne cunoaştem ani în j 

"Din ierburi gi din aste în aie Jora | 
Dia vînţul înfrățit ou tuga-n cetini 
Din nunțile abaurdului zebele, 


164 A pă 


i 


EPILOG 


rămâne 
îa poi jineretea met 200 viran, 


0 horă de =s vănile gi spine n 
3 Gind Ealbene iona "les neiges dansa : 
Pe c 


âoar porţi către impasuri, 


ghimpi îngîngeraţi de amiztiri, 
y Desi Dean vrea ou denii i Domtaari 


Sub verzile,oarpaţe mănăst 


Sîntem şi cuB, 


Gun aan uitat stihia şi cătuga, 
xioi litur le ou îngeri goe 

Cu vorbe fărîmate ca cenuşa 

He apovedin la vise între noi 


Iisus nu ne mi cheamă din mulține, 
Și-a stina legenda mîndrul Oricn; 
Şimdeliaţi prin inimi, că nu-i nine, 
Orbecăin prin noul Babilam, 


COLIND 


Albiră mieit, a mijit-de zori... 

Hai, 1 ge apre nemurire—nosarcă 
Să treci bunul simț ca-ntroe cogarcă, 
"> Aşa cum ai făcut de-atitea eri 


di uită că aproape nu ne-ai fost, 
ar cîtu-i cer în ochii de bunioă 
i cât miroase pina a levănţică 

1 cred în Violeene, oa un prost, 


Căci pe zăbava aufletul 
Către viaatul nou ret tb i 

Hoi ne ven mîntui, ori ne vom pierde 
Huwmai ou ceea ce-am luptat să fim, 


070 zu a ea aa a 


VÎNinoARg 


Prea mă culese ţoann 
Să nu fiu drum ătit ac Ză Tost.., 
Pornind=0, ca un Zin 1a y tri 


* Să dau de urma celui dare uanătoare, 
L 


Rămîn la data vîrstei: uede 

1 
La prima din iubiri - lopii ali 01 
Ogarii mei, zorind după vedenii. 8% 
Ce-au dat luminii ceasul înapoi, 


Ce Dumezeu mi-a răsăriţ 

Că tă roata pi ta Se de 

E noaptea nimţilor de Sînziene 
Stîmnit-a vântul, printre laoriai, zvene 


Clar luna văd, renunţă la oglindă 
Scaiieei lao de basm gi de noroc, 
Mai ărat gi Codru=i să cuprindă 
“Miracolul ţărînii, de mijloc, 


ps pmtie mari se-ntrec cu apă vie, 
mândru să-l iubesc pe Făt - Prumos, 
Ca eu = din nou, o mie ori o mie, 

Să-1 cânt, pe barfa baştinei, duios, 


0, Deame, mult mă doare, rău mă doare 
Ca veatiterii-aceia nesătui, 

Cu frunţile - largi vaduri pentru soare 
Preourăa, ca prin ţara nimănui, Ă 


Pe unii=i „tiu, iar nopţile de vrajă, 
Pe alţii risipirile în siz6 

Doar oastea ierbii le mai stă de strajă, 
Cînd zorii sângerează la catarge 


a 


ADANA 


s-a născut 
le=a urmat în oragul natale 


A decedat la 


168 


“2 NBAGU ZAMFIR 


5, Olasele lice 
zi pogeni 10 tai itare( întrezuptali 
vie 
poata sar Sue usd +reonţ prin penitenoia- 
la facultatea de 185 X în 19048 papaab penitenet 
optati ia, pe 18 mina de plumb din Ba p Ra.) 
zeu perla AL forţată Periprava» 
aagire 28 iulie 1990 


REEDUCAREA 1A 2f20u-0cu, 


A Cezar Nănase : ț 
Am văzut moartea în fa 


Ri icca N uavli Linită mai: ae ast de multe ori. W-an aflat însă 


omu$ decît mo 

Cînd te afli în anchetţă la arţea,. 

4 ohinuri, cu dureri insuportabile și îşi > icopieilei Răcka 
scăpa de atrocități numai renunţind la onoere denanţînan- putea 
ii de luptă, moartea îţi apare cao salvare. Singura zi ra- 
Poze i eraltorii ea erijă să nu ai la îndenînă nici 

9 5, ua = 
un sinuciderea este un păcaţ su aţa za apea pages creştin 


... + ă 
sfînt: deznădăjâuirea de îndurarea lui Spete ad Duhului 


“mul dintre păcatele care nu îngăduie iertare ... Dică ca Bi etasi 


upă canoane 
sinucigaşii ar trebui îngropați în afara zidurilor im iciratege 
oa nu cumva duhul neorînduielii faptei lor să înțineze pacea albă 
a morțilgr de obşte, i 
; detenţie există totuşi un blesţen al sorții mai îngro- 
zitor chiar decît tortura anchetei, Faza dură a unei anchete du- 
rează, de obicei, o săptămîna -două, uneori o lună; în cazuri 


mai rare - cîteva luni, Între timp, revii în celulă, te refaci, 


Dacă nu eşti singur, fraţii de gacirin i te îngpijase şi îţi sus- 
in moralul; ai timp să te reculegi, să-ţi îndrepţi gîndul spre 
amnezou, să-i ceri ajutorul. Și așa, îţi aduni puterile pentru 

o nouă “rundă, Iată însă că au descoperiţ comuniştii ceea ce, 
pînă la e1, nici o minte, oricît de satanică, nu a îndrăznit să 
imaginsze: permanenţizarea anchetei şi a ţorturii de-a lungul 
anilor de detenţie, zi de zi, ceas de ceas, minut de minut. Nume- 
le acestor zămisliri ale iadului sînt "demascarsa" şi reeducarea!, 

Eşti introdus într-o celulă sau într-o cameră mai mare, 
plină cu torţionari care tș ai arii te chinuiesc şi te supra 
veghează neconteniţ. Metodele sînt de nșerezut, atingând culmi 
de cruzime, rafinament şi perverşitate, Se aoționeaa ai af 
paie şi auipe i sufletalui: du ţi se dă răgaz să te aduni, 

ci măc e omeneşte,. 

Sendo nea declari, în urma pe ini 9E sept 
gate fără încetare, ceea ce nu ai dezvăluit La 0euec eeiiăeaiu- 
Rseducaren înseamnă să-ţi caloi în piele ti, după o drăcească 
mile, crezul curat de luptă şi să-ţi însuseș.» 


"spălare a oreierului”, mentalitatea şi apa oee ae e iti 
ovada reeăucării constă în turnarea Și “îi victimă devii că- 


mice iai tăi, Astfel, i 

d a potul buni prieteai ie uiogie opeenorilor, Devaza 9toeia 
"de-ai lor Mi-ai vîndut sufletul diavolulu ie Ei oieri da 
opri. "Nu eşii va de vină”, îţi Spui. Bată Er? 

“are, să poată rezista unor asemenea n 169 


e 


ADANATE NEAGU 2ANFIR 


S-a năsout în Foogani le 30 senuerie 1915, Clasele liceale 
le-a urmat în oragul natale iar studiile miversitare( întrerupte). 
la facultatea de Istorie cin Buouregtie 

Arestat din 1948 până în 19 Aşa 4recuţ prin penitenoia- 
rele Jilava. şi Aiud, pe la mina âe plumb din Baia-S5prie, prin 


colonia de muncă forţată Peripravae 
A 


RER 
decedat la 28 iulie 1990 DUCAREA 14 "îRav-oca 


Cezar Mănaae 


Am văzut moarţ a! 
şi în sitoaţii limiţă dai peit de multe oxi. 4 i 

i n e afli în mu dectţ Ti. M-am afla i 

şi ohinuri, cu dureri ala la accazite 8: aţ însă 

goăpa de atrocități numai rtabile şi îţi dai zdrobiţ de bătăi 


ii de luptă, moartea renunțând le l seama că ai 
poți să mori, Boierii Lo pepa e ca o salvare. denanținda-ţi. Eee 
un obiect cu care ţi-ai au grijă să . Singura. Dar n = 
i Sinuciderea fiice Luc d lua viaţa, Şi a la îndemînă asai 
Sfînt: deznădăjâuirea de aaa grav ..., păcce i eşti creştin 
unul dintre păcatele care iertagăe lui Dumnezea mpotriva Duhului 
sinucigaşii ar trebui îngro ngăduie ierţare e. s-ar părea 
oa RE aura tuba neorindalil ti în atare iii ceea me Parent 
a mor r de obşte, aptei lor să riza 
SĂ ui „„În detenţie există totuşi un blesţ înțineze pacea albă 
ecît es 

stai de obicei, ov săpiataa “oni Faza Aia zar ip dee ă SE: 
mai rare - cîteva luni - două, uneori o lună; Sas 
ei zei inadntze tiapu'ztrii în celulă, eesti 

: ai timp să te e îngrijesc şi își sa 
Domnezou, să-i ceri reculegi, să-ţi înd EritĂ 

torul ndrepţi gînăul 
o nouă "runâdă" tai „Și așa, ăi Adda Dat spre 
înă la ei, nici nsă că au descoperiţ setează 
o conuniştii 
ii tza 
e detenție, zid orturii de-a lungul 
ÎRNASONtOL simi LIi E inta ses minuţ de aia pe 
lină quB9ti introdus într-o celulă Sima se ai SA uhar e 
2 nă cu torţionari care ţe hărțui i e EA teh 
Paehsază neconteniţ, Metodele s av de. Sega dee ăi te dr 
de oruzime, rafinament şi perve Ș-oigEsaat) iat ing ina, Cuknă 
Pupului şi asupra suf. dtalai, gtieata: ip al icre te bg aaie 
nici măcar să gîndeşti omeneşte pițicsa dă râeearst ca mita 
"Demascare" îns - | 

cate. + ) eamnă să declari, în urma chinurilo - 
da eee ăcatare, ceea cenusii dezvăluit la ancheta IAT 
NE o esul seamnă să-ţi caloi în picioars, să-ți renegi idealu- 
"spălare su curat de luptă și să-ţi însuşeşti, după o drăcească 
Dovada creierului", mentalitatea şi convingerile comuniste. 
obicei E adie constă în "turnarea" şi torturarea altora, de 
ău şi poeti buni prieteni ai tăi; Astfel, din viotină devii că- 
ne-ai mai corp-comun cu ticăloşia opresorilor, De-ann eşti 
[) or", Mi-ai vîndut sufletul diavolului şi nu te mai poți 
pri. "Nu eşti tu de vină”, îşi spui, Sste 74 să găseşti un on 


o 
are. să poată rezista unor asemenea metode. 68 


168 


EEE 


DP 


Am aflat că în reeducare 
grau luaţi la începu cei de 
vezista Rai paţia, pentru ca 
suficient de nameros în vederea 


| lăfăiau în fotoliile 
41 vinovaţi se 
1 gherilă Adei eilai central şi în înaltele posturi 

iroulu 

Ari seouzivății, a avut loc o dizolvare a i orbte et er) 

Pe „pei | pînă la starea subuna x = Diţă Meer 

dee coinui proprie, reeducatul da e ie ji dersehiaţar ie 

ai un fel de obiect cita reia der E ddeții, În locul sufletului 


ai o uriaşă ailă, înţii faţă de viaţă, 


erau intrau ; 
seprezentat ve, foşti șefi a că! „d, introduse și 


hotărîtor atitudinea celor Da sabăapiee morală putea i 


coloratura 
Bionari, sionist 
nală de 'Rezis Ja 


4 2 tenţă (4BR). tot 
a, rămîne în el nun de sine. trebuia să treacă prin reeducare, mop enarii Să (X5R), toţi 
sosi faţă de ceilalți, în BEsEgita atuie namai 0 preocupare a şoats AVSRCE, getosorii Vionarii s-au recrațe din E 
Planul =eetaci o adevărată "problemă de stat", Elabora- ip anti - mi-au spus, idee ljobaţi că ta zar ine ai 

sooo Ni e itana te areierelor asouţite ale aorducă țarilor i pp ap aa. ice Brup de reeducați. Le Pitesti aceştia | 
rea lui se datorepte are rii anii 1948-1952: Ana Pauker, Iosit se conportegeri ci niște criminali, bătind şi torturiiă pică ia 
străini d, 10 feei1e Luca (Laszlo Luca0z), mMeohari Georgescu moarta pe alţii, Ne întrebam dacă odaţă ajunşi la Mîrga-Qona îşi 

şin ] 131 


: itate strategioă Ș 
care au considerat ca 0 neces 1 
distrugerea elitei rezistenței anticonaniste, înăeosebi a stu- 


ezervor al posibilită 
iapă organizatorice au 


oameni 
Oterea prin statutul de bolnavi, 
s condiții 

„ ele erau incompati- 
matoars, de natura 


olenţe, Oricum E 
pandam ca noi înşine, la adăpostul acestei calităţi de ied ro 


pe care 6 vom invoca, să evităm rigorile reeducării, 
“La 1 iunie 1950 am sosit la Tîrgu-0ona, Hu toţi cei 
cincizei şi doi de pacienţi din dubă erau în stare foarţe gravă, 
der cîţiva erau de-a dreptul muribunzi, Printre ei, Ilie Sava şi 
Gheorghe Minulescu la început de drum voinici, tineri-erau acum 
“dertfe ale regimului crunt de la Piteşti. Bi şi alţi cîţiva erau 
purtaţi pe braţe de cei mai în putere, Alţii nu puteau păşi decit 
sprijiniţi,ca să poată înainta, scurt tip, mulţi dintre ei 
aveau să se stingă la Tîrgu-Ocna, intrînd în rîndurile oştilor 
cerești ale eroilor neamului, î 
Ceea ce nu ştian atunci era fapţul că simulţan cu expedi-— 
erea masivului nostru lot de la Piteşti, conducerea securiţăţii 
din București a trimis şi un ofiţer polltic, ce urma să se ocupe 
A CEBan darea şi desfăşurarea reeducării în penitenciarul din 
u-O0ena, ) 
e Aung la destinaţie, am găsit o atmosferă mult mai des- 
tinsă decit cea de la Piteşti, Gardienii, în majoritatea lor mol- 
potenă blajini, nu ne înjurau şi nu ne bruscau, ba ne şi încure- 
&u cu vorbe domoale: 
„ua „Bi lasă, băieți, că de-acum v-ăţi face sănătoşi şi 

cînâva aţi fi iară liberi pe la casele voastre » gi 
- Nu ne venea să credem urechilor, £-a ra ea! a? e 
ne cbişnuisen numai cu insulte, înjarături și lovitur n par- 
sa zarăisnilor, N 
: Peniţenciarul-sanaţoria la care az paie prez 
anătos. Nu arăţa a temniţă, Avea terase ce 2 spaţioaae, luminoa- 
argă, plantaţă cu flori. interioe cane eter udeau de 
sui du geamuri mari, Numai gratiile ie tii 
Stire că, totuşi, clădirea servea drep „închiie et tohi peteteai 
O altă bucurie a fost că aa res 


ţusen împreună 
i herb AAptanea: ta libortață aa he pt Yaleriu Gafenou- 


închiso doi studen dioină. 
ia pasti In0E9- 0ie (914 uihal Lungeana - de 18 medie 


parozistio la Piţeşti, Gherla şi s-a exţins la Jilava, Tîrgu- 
. Oena, Oenele-Mari, Canal 


Sosirea la Tiîrgu-0ona  - 


Deşi mă aflam la Suceava în perioada de naşterea a ree- 

ducării şi la Piteşti în perioada de  declangare violentă a 
ei, nu an fost ri pipi direot în evenimente. De re spâr aa si, 
voi referi la întîmplările din aceste donă închisori menţ onate, 
Ele au fost desarise oa suficiențe amănunţe de Dunitru Bacu; 
Virgil Ierunca şi alţii în lucrările dedicate acestui fenomen, 
precum şi în artioole de reviste şi ziare apărute după Revolu- 
sinaia Deogat ela a 900 ră e Oa a eee ot aere ma 

voi opri asupra reeduo gu 
minei -egăta aia iei ARE iei 0NPE ta Bic sau 

ana ma a n 
efectuat asupra deţinaţilor politici din penitenciarul Piteşti 
- probabil ca să se stabilească cine poate rezista fizio reedu- 
oării violente și pentru a se alege viiţtorii robi ai canalului- 
am fost inclus pe lista celor bolnavi de plămîni, care urma 
fie trimiși la penitţenoiarul-sanaţoriu Tîrgu-0ona. 

După an an de înfometare acută, de frig , lipsă dear | 

li fre, la dit rien Ri bolnavi era destul cler j 
otul nostru număra cincize oi de inşi tre care 
prietenii mei dat el reai şi nicolae Tula a pintee 4 

vagonul-dubă ce ne transporţa s m-0o ei 
mi-au relatat mai pe larg despre TAI per îetoeau 

fe gr se pet 

la Piteşti, Cunoştean și eu cîte ceva, dar mai mult din aluzii 
parprinad de pe la alţii, pentru că în oameni se cuibărise adîno 
îrioa şi aoun se temeau să mai vorbească desohis, ca nu cumva 
la capătul drumului să ajungă iar în "poeducare” 'oeca =: Area! 
dus la chinuri fără limită pentru trădarea săvirgită. 


Bi 
pă d-) 


17 


Due 


e fi fost unul dintre cei mai nea, 


Valeriu Gafencu pare e Si sotyi au umplu: închisorii! 


lizaţi inşi pe Jai 20500 mure prieteni şi. cunoscuți vorbese 


oomubiate Ali, decenta lui, Oricom, statura spirituală, a 


SE: t ca mod 
( mpunea şi adversarilor, 1-a consacra Să 
orgă aliat ae în împrejurări tpegLoSi Întecun stadia 
avansat al bolii, a cedat antibioticele 29 = Se zoa oferite 
4 puteau să-i salveze viaţa, unui evreu încreș - at în 
pi de lîngă el. Acesta, condamnat de. medici, tă nu-i mai 
E sosâau nici o şansă de supraviețuire, s-a însănătogit ca prin 


minune după administrarea antibioticelor, La rîndul său, cînâ e 


medicamente de la familie, le-a cedat legionarilor oe-] 
PISA ReAă cu devotament şi frăţietate, Valeriu Gafencu însă 
murise, Asemenea fapte contrastau puternic cu acţiunile orimi- 
nale da reeducare, ce se desfăşurau concomitent, dirijate de 
ssouritatea comunistă sa e ua e PONI 
ş “0 alţă surpriză plăcută la sosirea noastră a fost ds 
ordin practic, Mîncarea era incomparabil mai multă și mai bună 
ăscît cea de la Piteşti, ceea ce ar fi trebuit să contribuie, 
pe Lîngă factorul psihic, la intrarea în normalitate! 


Prima victimă a reeducării la Tîrgu-0ona 


Curînd,ne-am răspîriit în camere,fără e seimpune o repartizare 
de către conducerea închisorii. Cum nu aveam clar în minte imegi.] 
nea celor ce aveau să se întîmple, m-am aşezat la voia întîmplă- | 

i împreună cu Viorel Stoica şi . 


rii într-o cameră de la etajul do 
Matei Corvin, pe care îi cunoşteam dinainte ca oameni de încre- 
dere. Camerele erau de zece paturi e = 
Am simțit un prim fior de îngrijorare, cînd am aflat că 
ceilalţi şapte ocupanţi ai camerei făceau parte din grupul de 
rseducaţi Cagortae le nunărul total al deţinuţilor, aceat grup 
nu era numeros; poate zece-doisprezace din totalul celor cinoi- 
zeci şi doi de inşi sosiți de la Piteşti), A fost deci un ghi- 
nion că La nimerit tocmai în camera unde ei dominau numeric, 
tre timp, în cursul după-amiezei, a trecut prin came- 
re directorul penitenciarului, Daniliuc, plin de bunăvoință, ca 
să facă o listă cu cei ce doreau să iasă la raport a doua zi, 


pentru diverse cereri, H-an înscris și eu, cu gîndul să cer sori- 
soare către familie, despre care nu mai ştiam nimic dîn momentul | 


condamnării . 


A armat închiderea de seară, care consta în numărarea 

deținuților şi încaierea ușii. La scurt timp SP a pipazete 
s-a desprins din grupul reeducaților unal, cel mai mic, uscat și 
pricăjit. Zoţi eram slabi, dar ion Maniu - așe se numea - purta 
semnele unei degenerescențe fizice din naştere. Am aflat ulte- 

Pica că ajunsese în închisoare mai mult din întîmplare. Lipsit 
e forța morală interioară pe care o conferă convingerea în 
dreptatea cauzei pentru care cineva luptă 
orice compromis în schimbul redobînădirii libertăşii, 


A începuţ 
pria oare rit aha su Daaze re gaoniveaitenălă, plină de şabloane, 


ne-a trimis în a regimului comunist care 


însă necesar > opere spre a £i îngrijiţi şi recuperaţi. Era | 


și noi să apreciem intenți 
ce E, Păi poporului, să în deva ei SareLora 
d + erorile politice erei ăi Pi ÎTE asa oaue Lopaeie 


172 po care le-am comis și de vechea noastră sa 


>0 
) 


el era dispus să facă 


ivate reoaeționară. În aces 
sal er şi atitudinii, era obli Retete de restructurare a convin- 
Botivitățile pe care nu le dezvilajoLlt %ă (acepea prin e declara 
ostile regimului, oare nu erag canos pa aobetă şi persoanele 
şato. Bă ne facem, adică, "demascarea * și nu fuseseră încă ares- 
mind gă fie adus la cunoștința secarită ten vinatul acesteia ur- 
feolaraţie oficială. Cei dintre iii ial, 1, unde avean să dăm o 
ont, de această imperioasă Mdoagi ase na sînt ed i pentru 
saţi» chiar cu asprime şi duziţate; pietei ral azot să fie aju- 
Zvon începe, 0 apus al, ohiar oua și aura cu paote definitii 

a îndr micuţ, daz - 
Și spre el, a ndăugat, că a aisuca manea itțător.spre aize. "stia 
că are apasă, ze zare Daia 

răspuns, oît an putuţ de cala. că toţ Pi 

declarat aa spus în faţa organelor de anoheţă şi n af pri îa S 
se calitate îmi cer asemenea lucruri, Aa fost care investiţi de 
gineva, în mod efioial, cu puţerea de a efectua anchete judici- 


? 

a Da un semn, un alt reeducaţ, Andrei indreev, basarabean, 
veto chiar rus la origine, a laat o năţară cu coadă lungă de 
omn şi a început să mă lovească cu putere peste corp şi cap. 

Hu aa ripostat, dîndu-mi seama că ar fi fosţ în detrimentul meu. 

Orice ripostă violentă din partea mesa m-ar fi transformat în 

esor, nesa ce probabil ar fi vrut, pe lîngă că eram în evi- 
dentă inferioritate numerică, De acesa, mi-aa acoperit capul cu 
mîinile şi am răbdat loviturile în tăcere, strîngind din dinţi. 

A începrt să-mi curgă sînge din nas, Bătaia au înceta. Ki-aa 

îaroptat gînăul spre Dumnezeu, rugîndu-l să ză întărească, În 

cele din urmă, Andreev s-a oprit. Cred că obosise, Beeducaţii, 


LA 
pui 


late din acel moment, să mă consider nizolat” și să 
biet fe neapărat să-ai fac demascarea, fiindcă nu am 
aflu în puterea lor şi nu vor renunța "să-mi facă 


cele 
înţele 
de ales. Mă 


, sete în jurul meu, mi-au pus în vedere să nu spun nimănui 


“binele” de a mă reeduca și a-mi netezi drumul spre liberţate , 


i obligaji să recurgă la forță. 
zi cai Mara A ata oc întreagă: îtiza Set = casei 
lor se afla autoritatea politică a Seimale EL aeoaei vele 


inovaţi:; instrumente oarbe, a H 
Ne ccatozii izice şi mfletești, rit care rip-dere 
raptură interioară şi au cedat, Li se po fac!” Mi-am 


tele evanghelice: "Iarţă-i,Doaane, că nu ştia ce 


1ţă clarviziune: "După 
aminţit că Aurel Pascu îni BPU00€ cate date paie ae seta rtesa 
de oameni aflaţi inc 
1 după ce o să obțină prăbuțirea morală i na IE a tea 
Ş să-i osia vinovaţi tot pe reedacați, 91 9 sreşte, de fapt, 
inel ime în timp. Reginul obanis i distragerea ei fizi- 
orimele conis 1 generații de laptători, € îacotsiva tinerilor, 
Sao: sazieteasel se verpaatesi ai alee el eotaale, energia și 
e alit artant în nen- 
a studenților oare, prin € jaca ca rol inp bg a 
ar puţea, ca armă < 
„pemogeia ate, pobinlită pute oaasapi i erori 


Ce aveam de făcu 
tra bolşevismului”. Fi contradictorii. Ioa! al. duş= 
Eran atipiat de stai, rînăul sean 02 ani tnjeaitoare: 
Dasă esdaa, aaa epieii ereștiae! el en an tarnător, să bat 
i etapei şi enoareai = 
mi p 


Am cerut respect 
yp=0 celulă, Exista oâga directorului 
15 întrebat ce mă face să pa Pezerve Ein izolat singar 
| mastit toate cele întimplate; casenenea lucra, pc.aE: Surprins, 
“de reeducaţi care, spuneam eu, 2 la Piteşti ec se apr. po 
i en 
de 


foştii mei “fraţi de luptă, Putean censimți să 

i an criminal? Dacă rezistaa, însemna să mă 
mult mai intense i at Seaismaytoe atett 

aăministrase, emean nt a e sehi 
firea trupalui, aît de perspectiva înfiorătoare a pierderii rez 
ţii, așa cun se întîmplase ia Piţești cu unocle victime, Durerea 
loviterilor primite, transfermaţe acun în vinăţăi răepînăite pe 
tot sorpale era iat ati de sti vitree ir pata 

. I-am cerzt stăruitor la ezeu să mă lumineze 
ajute. Și într-căevăr, în acel impas, Dumnezeu mi-a sesiuni 
âe ajutor de care aveam nevoie, De atunci nu ee mai avat drepţul 
să mă îndoiose de existența şi de purtarea Lui de grisă pentu. 
noi, Situaţii altericare evoaa să-mi întărească și mai mult mîn 
taiteariă sragLave în Pronia cerească. E 
minoaţa, 2-a dus la spălăter, ande — 

_“fezieiţă! - l-am înttinit pe sibelee Ital. Sacaeiaa aibiace 
pent de noațenţie al supraveghetopilor mai, ccapaț: și oi pipe 
spele, am apucat să-i suflu lui Itul cele Întîmpiate Acum te 
sinșesa mai liniștit, știind că el va conanica oolorialți eră 
teni şi ai Pian Pas asuiza conducerea înshisorii, 

. e Y 
aeonţul demascării şi re Se Sa asa aca ez A sosit mo- 
totul în legătură cu activitatea mss politică și <a seria oa 
ostile regimului, case nu fuseseră încă dese Sea eee 
De asemenea,se interesa în mod ăsosebiţ d el perde 2 etil 
unor arne ascunse sau aflate în posesi Sea Bia 0 orimheața 

Bari a stăpînirii,. Problema rc priza zi eta det 
securitate, desarece acţiunea de rizistență “ta S 
era în plină desfășurare. enţă araată în manţi 

Aa tir să din non îm4 : 
cerut o amînare, ooca os curge singe din nas şi am 
3 ai-a prins bine. Se ştin nici 
Apacani „Usa ceva din adînc mă emna să amnîn ct$ sti ei 
minţal. i i : nu ez- 
i l-au emenin : 
d lui prosătate emigra ri fenlpa ari nou pe mîna ler şi: 
ăreaza Ei am fest ohinutt de pai dona acu ELURă: 
timp patean să emîn? Cîţ de departe vel duri întenecate. Cît - 
Știam că la Pitești nu se e p i Vor marge ou torturile? a 
pierâea minţile sau n preau decît cînă viotima coda, își | 
săi aă urea, Le anoheta de la secari a 
ue nioi an om în închise 7 curiţaţe reușisea 
rul altera? Bă-ni bat doo de 1a9ta mo ipteaie, Să fiu rănfăcăto- 
mi piară eoniesiut dap pîna cinta) Damă Să-mi trădez eredințe? 
ora mesei de seară. : RAI 
ca și în sufleţ, avean numei sosi de uananitet masa în gttlej 
nato de a se face 


derea de seară ea f 
îngeri ză est chemeţi să ieşim - închi- 
apeoape eițauteta da 2i0a precedentă, gps A frise ete | îi unui cm dacă va cîştiga lunea întreagă și ate DE oara 
ezeatat sort: N-a străfulgerat an gînd. | săn în setata Sau ae va da an om în schimb pentru sufletul 

i apă atei 16,26). 
4 S + scoși din izolare şi duşi 


ofiţer pe care nu- birou se aflau director fi Peat 2 
lea Şi Dasiliua „și ua într-o oaneră ceia că d eririagb bn nu se afla reeducaţi. 
4 ' veobii priateni din secție. 


şi să tertureza pe 
„ajung un ticălos $ 
expar unor ahinuri 


bătaia ce toomai mi se 
Yor 21 fiind 


. șermina Și pe alții să Li se alăs 
yreau vure 
dată de autorităţile stat 
gină 4 
PE i ace ec top Sile - 
a Că umflaţe, [- IDUD; aa înti 
întîmplate şi alţi doi dsținaţu. aa spus riza birt 
sdeveri declaraţiile mele, M-a îni * nu sînt reedacaţi 
şă A el dep să mijească, “Pimia să-i e; 3 

! "Toam chemat deci în e a aie 
Corvin şi pe dram Le-am cerut să pet larel Stoica şi ne Hatai Sa 
Di piper Ptr ct tie tt Lc te 
i E amen i P9sdr 
brotalizat nțat că în seaz 
ÎI Si upă ce i-a ascultat : 
ispeeolonav și indigăet, a da: oct ino pu directorul, vi 
"duşi toţi trei într-o rezervă de la a falni d 
| ne facă gemeni vreun rău, sajul I şi 
“heat tot acest timp, ofiţerul 3 
pred nou ca să ia atitudine apei ase aici =0 
Pa na primise încă ordine exprese de la centaa în Și 

a procedeele ce urmau să fie aplioste Eul daia privire - 
| Prscăd legătura cu el, încît politracul se într de reeducați n 

dacă era indicat să dn întreba, probabil, 


„Pregătirea ostilităţilor 


SS Noi, cei trei, am fost izolaţi în pezerva e 8 fua 
Dee tanti, Ne gîndeam:că de fapi :ra o rezolvare Eat arene 
ma eta a impasului în care ns aflam; 0 aaînare şi nimic mai ; 
Ziină gi Tout ca directorul să fie schimbat, puţerea reală 
e ptr inile ofițerului poliţie, reprezantanţul securității. 
i Cegaza € şi reeducarea, concepute ca sațiuni generals ps în- 
asi reţea a peniţenciarelozy, lagărelor de muncă unde se aflau i 
net reg uți politici nu aveau să se apraâscă din csuza lipsei ce 
Rea care. procedaseră racănoații, în cazul sau, Totuşi, sfă- 
Aa a-ne, am ajuns la concluzia că ţrebuia să rezistăn și să 
4 Ave rstătin de orice suferinţă, oa să na ne piardea sufletele. 
Yan vii în minte cuvintele din Noul Pestazent: "Și ce va folo- 


wa 


, Sleam, care apunta pe anosteaa; era noul ofi | 
ților 'ou nu n faşe personalul er politic, Augustin | 00 pr 
îti otaeaeale pengpirti tEiaâaone A enagsateaeți pă d aegiar., ( M48 apeaetă ta asorta Demati e int ei it ze ş 
ca;, e igu re i Si | ijiniți de auto- | 
car ar fi trapa (5 Păataa și £ phevestea nimic bun, Minea oa - i A reeducării - mai puţini la aanăr, alei, nad nu toţi „su- | 


AT74 


| satăți — şi ceilalți, nereeducați 
k: ticienţ ae :tari gata pre: te: suflateşte pentru 


ă Sarcări de ademenire. 


a reţeza arice » - se i 
175 | 4 


i înclimată tnainţe. oa și 


x 


E EEE ERE Ca 


ine inspira încreq 

aţ de oei a căror atitud ka 

me şi m vaita atunci zile de lim să CER Sat neeLiajeleii 

Dei mai malți s-au situat Be petitie ăe păe za Să da seritășii 
risc, 

sotie tape ii 9 e aid cărui linii de forţă ne străbăteau și ne' 

îndfamau magnetic spre onoare, demnitate, ourățenie interioară, 


c ăspîndea 
a paţ, Valeriu, iluminaţ de bar, răsp neîn- 
pa inta Petr Ap ui pe 'cea mai autentică linie a cit în- 
potriva oricărui compromis cu forţele satanice ale comunismului, 
Un alt factor ce ne întărea rezistența pe poziţii ro- 
mâneşti și creștine îl constituiau muribansii, cei oare, pe pe- 
tul de moarte, în ultimele clipe, ne imploraut "Ha vă lăsaţi! 


0e însemna plecarea dintre noi a unui suflet apropiat . 


le de caro am avut parte atunci. Prebuie să adaug că, după 

douăzeci și ţrei de ani de detenție 

zeci şi cinci de ani, "Hagistrul și-a transformat porecla în 

renans, urmînd și absolvind cursurile Faculţăţii de Filologie 

și dpreninăi conforn vocației, un zeușit profesor, fără a ao 
reedacat, : 


PLECAREA PĂRINTELUI GHERASIM 


Cu faţa de ceară, : 

Cu trupul firav ca de sfint bizantin, 
intele Gherasin a fost adus într-o seară, 
văluindu-ne cald în surîse-i blajin, 


Zile de boală din carne i-au rupt, 
far. soar ie piele-i Lai Apasă ei 
ainie spune Pugăciunea înini 
"Doamne, Iisuse Ghristoase, mi get arte 2 ea păoă- 
3 %osul?”* 


Ardeaa '0a făoliile oohii fiecărui belna 
Ea și Iaveia și-au împreunat mfinile 14 ragăoiune. 
va mai pilpia, oa o candelă ce se stinge, în trupal 


Apoi, printre gratii, sostiat 


eliberat la vîrsta de patra 


2-a văzut căzînd e sţea de tăciune; 


pomnea-n încăpere o linigte rea, 
Doar aripi de îngeri în dur Site 


laa măţăsoa 

peparte, copiii oîntaa un cînţeo de st 
părintele Gherssin a plecat să se-nohins ia ieslsa 1u; 
Christos, 


Din faptul că violențele au înceţaţ au l 
oa ou mine, am înțeles că, potzi moment , eri ie ep 
sr metode mai subtile în anrnărirea planului săn, 5 
tiam că inţenţia reală a regimului Gheorghiu-Dej nu ere 
je a salva viaţa deţinuţilor politici bolnavi, Asistenţa os ni 
dă acorda aici făoea parte din "fațada comunistă", Au inţervenit 
însă nişte considerente de ordin internaţional, favorabile pen= 
i2i oi. Se declanşase o acțiune de eradioare a ţuberoulozei pe A 
cei mondial şi se acordau ohiar fonduri şi medicamente în ţ 
Pest scop unor vări mai puţin înstăriţe, În 


$aDo8oo 


„ Acoliţii ei 


âloau că, la expirarea condamnării legale, Poştii "politici “erau 
îriniși, În tori 
uo9 atoriu, Sei ae 
RATA isaac de frămîntările noastre, an simţit pernanezs pre 
sența reconfortantă şi ajutorul zilnic al Doananei Doctor Narşs- 
reţa Danislescu, medicul oficial al sanatoriului, Asistaţă de an 
grup de dootori şi medioinişti osinagi âe mar” ge sna- 
me Gheorghe Banu, Aristide Lefa, Lon Ghiţulescu, Nicolae A ori- 
cel şi Georgescu George, ea ne alina suferințele fizice Ha 4 
floveşti ou duioşie, bunăvoință și conștiincioziţate pro esione: 
1ă, Fără să fi spus vreodată un cuvint în eee poale aaa 
politice .și reeducarea, simţean totuși, din a ee ici 
este alăţuri de noi. Ulterior, an aflat că, din £ „AA a 
tivă, s-a dus în cîteva rînduri la Buoarești „une, d die i 
ounoștință Inspectoratului sanitar al peni SAE ei ancouliat IEI 
îngu-oona deținuții atat sopupi „nor asâst arStaas Goaă iz. 
le cu situaţia lor de bolnav «Ade taaa-Oana, pa a consei- | 
rea re rii 
bait la îmbunătățirea asistenței 300; acei eee Pe 
3i la instaurarea unei carecari os etiințat, în atat, 
aflay daia 
despre seârta del e. re aort Să pa 
- mulțun 
deoarece an aflat că este încă şă 
tinţă penţru tot binele făcut. e aflaa la sfîrşitul pa 
Am redat situaţia în Care - sodificare substanți = 
iulie 1950. După aceea a survenit i aveau să fie dramatice. _. 
taotioii da reeducare, Efectele € 


Relansarea reeducării 
Relansarea Foc 


În luna august 1950, 


lui — sanatoriu din Tirgu-0ona, 
rapoartelor defavorabile 
politie Augustin Șloam. Ho 
aese Daniliuo 


Totuşi, ne-aa 
grabă rezervat 
politie Şlean, 


] oi un nl iei 
varisare era de Păa âugur şi € osul de roeducar 
: instrumen$ activ în proc e 
tale Mega er: e Pitești SE aetocal Alexandru Dumitrescu 

ama desţul de curin 
pr Aer) dinaaie fiină,prin excelonţă,ofiţerul 


întoca 


Daniliac, d ireotorul penitenoiara- 


înlocuit, oa urmare a 
ip a bbtrea lui de ofiţerul 
ul direoţor nu mai era i pia cun fu- 
Brumă, Ne temean că acces 
1 oomandant al penitenoia- 


ă milita 


că Brumă cate mai de- 


A intervenit atunci un fapt oare a schimbat fundamenţa] 
caraeţerul reeduoării;oe 1încezea SAiosane 
viei masive exercitate din partea majorit 


a făcut-o să încline din nou apre violenţă, 


oa sfoot al opozi- 
ţii deţinaţi6r, şi 


Văzînd că meteda convingerii prin discuţii şi promiai- 
ani nu dă rezultațe, ba chiar că unii dintre foștii roeducaţi 
îşi revin și ae alătură rezistenţei, aub influenţa celor ferai 


pa poziţii anticonuniste 
de la Baaoroști a hotărti 


Aşadar, au sosiţ la Sîrgu-0ena re 
ai secarității, ou miaiunea de a trasa 
se urma să fie efectuată chiar prin 
limite, Grupul era condus oficial d 


dar cizcula zvonul că se afla în localitate 
Hikeolski, direoţarul 


rija acțiunea din umbră, 


Prin ofiţerul politiv, Sepeana a 
trimită doi delegaţi din part 
rezistenţei i 


de arbitra, 
cu, iar reeă 


le erorile 


care an miliţaţ 


ones ai IFR ear demascăm şi 
și oprobialui pub 


ă 
dure în. Eguduiri 


muncitoare 
convertire 
confliate 


178 


implia 


ă. Acolo 
lucruri, 


de 
Ci necesar ras E venția 


trecutului, să 


tre cei e 


comandamentul central al reeducării 
să intre direct în aaţiune, 


î 


are şi 


sontrunţăni a 
—au însușiţ 


să-i a enun 
lo „o peă Ba ne spa 


prezentanți superiori 
hotărit linia reeducării 
mijloace dure, deși cu unele 
e colonelul Teodor Sepeanu, 


însuși generalul - 


general al securității statului, care di- : 


an Guţă şi I1.Y. 
en Manteaau, oaze ță ș Sănâules- 


aceea,regimul a şi lua 


deoarece nu mai con= 


taie, oua Sa artă ; opinia 


m orînduirea 


pe cei ce îşi 
punen mîniei clasei 
n asemenea. procea de 
PiLsatană şi ohiar 


Viziunea progreais- 


N 


iud, aspre oxem $ ț 
stă se vor contrazice vehement şi se pa a aa otaa 
? 


» cu st 
ngsls ne-au învăţat doar că 
i orul progresului este oontradic , 


trecem printr-o perioadă de ascuțire a contradicțiil 
Iar noi i cţiilor, 
tul final spre victoria definiţivă a co ismului, 
în asal Co sitaced lui Sepana cozstise munismului 
arentă adresată rseducaţilor, de 
ei ză el - la Tîrgu-Ocna se va ține seama de faptul că deţinu- 
59, sînt bolnavi şi vor înţelege prob 
e se supună de bună-voie reeducării 
Să sa elibereze cît mai curînd 
sori ” “Restul discuţiilor nu au fost semnificative. Era evi- 
dent că noua linie a reeducării fusese stabilită dinainţe şi 
acum ni se aducea la cunoștință, pentru e na mai exista nici un 
bii, 
tale Da ae aotivoie noastre erau așadar mai degrabă sumbre, 
Măsurile concrete au început printr-o repartizare obligatorie 
e deținuților în camere, potrivit cerințelor tactice ale reedu- 
sri La parter au fost lăsați cei bolnavi grav, care nu puteau 


“suporta rigorile reeducării, deoarece ar fi sucoabat probabil 
"înainte de a fi apucat să-și 


facă "demascarea" sau mi Dahvori 
omunism. La etajul I au fost plasați transi- 

Data ce "restruoturare" ar fi determinaţ succesul între 

gli o eraţii, iar la etajul II cei cu atitudine mai puțin cate- 

E toR, cel puţin aparent, despre care se presupunea că aveau 


să cedeze mai uşor momenţul în care "greii” ds la etajul I 


te reedudarea, Prin urmare, asaltul dur urma să 
eee nea celor de la etajul ÎI, pepene E E 
același timp influenţe şi ia Satista celor de la 
za E ceia n cebeebereite sa insţituit izolarea, Nu se mai 


“patea trece de la un etaj la altul, Mai mult, de unde pînă aturci 


te şi de lac 
vea circula liber prin cur 
Maat ia sia pot Labor ore fixe de plimbare pe fiecare etaj 


P03 9în canarele de Le otaţul 7, eeeăucaţii se pragăteat îs 
atac. Într-una din primele zile după mutare, în Gili Ioanid şi 
fost” 1.1 limbare, doi dintre "rezistenţ notat patarile 
Băuară ue 1 diSvioi au rămas în cameră și SD tţe, cozi de mătură. 
reeducatiloz. Au găsit sab saltele oiomege, bâta, cozi 46. tă 
Le-au 3 rea Şoate camerele şi le-au tag de drept comun 
într-o curte interioară rezervată deținut PE 
Si 3so3ia îartina ti reeducații su îacapot, si Pedro iuăei de 
Şii ari Satie înceroînă să DEO eă de zid de tăcere 
poz Șie Sa it al adeziuni, Se isbeaa snt mb seoret, se 

ia st ele ă oare fi scotea din îndurile nereeduoaţi- 

ia NE age unor inforsatori, din Leea sâsinistrației arău 
A e fa e ale oponenților. 

vita ELindoă ei, aaclarei fă „arasee ginâuri N 179 


Pi 
ur 


> 


Meţoda de recrutare folosită oel mai frecvent pont în șanţa- 
jul cu scrisorile, pachetele şi meăicanentele. Beeducaţii, pu- 
teau să sorie și să primească pachete în mod periodia, Celor- 
lalyi 1i se drămuiau aceste ârepturi legale, considerate acum 
oa avantaje şi folosite oa momeală pentru captarea celor mai 
slabi, Aşa se face că unii dintre noi, consideraţi "nerecupe- 
rabili”, no au avut permisiunea să trimită scrisori şi să pri- 
mească pacheţe în tot timpul detenției, care A durat uneori 
peiapesa sot ri şaptesprez. n ani ori „obiâr, 264 altă ie 
rimiţerea scrisorilor către Lan şi primirea pache- 
telor ou alimente și medicamente se făceau prin intermediul ofi- 
pt pupic ai Aa vatoci acesta impunea condiția unei "oola- 
r armătanii termeni: îți acord sorisoare şi pachet 
dacă ești înțelegător şi ne ajuţi să canoaștem ce mai gîndese 
şi uneltesc “bandiții” din secție. Se poate închipui ce tragze- 
die ae declanşa în sufletul celui grav bolnav, care era pus în 
fața pachetţului sosit de la familie, cu streptomicina salvatoa- 
Zi e voie că, Saca tă prpbânar tă ofițerului politic, pierde 
; a-şi scăpa v aţa .,.., Pachetul urm& să fie ratirnaţ S 
liei, fără nici o explicaţie, sugerînă asţtel că Lite duza 
pat sat in Veta Cumpacă era uriaşă, Pe un talger al balan- 
varea vieţii, cu prețul pierderii demnității şi 
onoarei, pe celălalt=jertfirea vieții, dar A 
a guflstului și mîntuirea lui, LA păzi are hointinată 
nai iz cae Er rca odi nostru eroi care s-au 
pentru a-și păstra sufletele curate şi anu £ 
rău altora, Răsunau în inimile lor, ca dengătel rez 
E s 
MIT ata cavintele lui Iisus, 9 ea itcazaco ae popote 
dh ginere să-și scape viaţa, şi-o va pierde, dar dacă îşi va 
eee alea i poate Pine și pentru Evanghelie,şi-o va 
„Și e cei ce ucid trupul, dar nu pot 
ucide sufletul" ,,. Sînt ouvinte care vin di : 
Ă ntr-o altă 1 
înati pei oaie ae ala E eta iaa a ien itea 
Aa nie în ea oamenilor", Să = 
tăm însă că "Dumnezeu a nimicit put i nice 
făcut de rușine înțelepoiunea A portale per Adel ed ele 
elepii” 
Aş vrea să aduo mărturie Pita: i 
sa NEA dintre acești eroi, care ps Daia aeaoo de. pac 
Ziuară uagicbe iau de cugetare pămintească, Bi erei 
existența rea evici și Bail Sebieschi /Amîndoi şi-au pierdut 
agite erestră  refuzînd să devină informatori 'ai ofi lui 
pa Ata da îi îmbia cu pachet2le sosite de la Ziaiae deea. a 
Cioessa Bt ngaa neigăa n cele salvatoare, Cît despre suilutal ve 
ul care a practicaţ 
mai bine să nu gîndesc p cat asemenea șantaj, este 
- și să nu spun nimi ? 
Ali viteji nu au desvăl ae 
puși decîţ unor prieţteni FehrhiniA 29piele cărora au fost su 
spusele lor, Pe d 5 i să păstreze în taină 
maetind, da za ae A rii baie peri a creeze o Sue eolă ae 
arte 8 e păcatul tr 
pacea reia, ti 4 fapt iaiati, pa oșiitiși ea Baiat? al se e 
Sepi Nicolae Bălcescu spunea că = Verbele Dacie deăaeao, 
ale miei este să te aful în închisoare he be bebei 
. nsă nu a cunoa acelaşi 
întemnițat şi bolnav, o cut povara şi mai grea 
prin mijloace pe caza eri hunii Să destrănării surieteși 
poate;imagina și pane îe întea nia duhurilor diabolice le 
180 a slugilor sale, "Strigayi în 


_tinua s 


vreagă 0ă răul ne vino d 

e la suflaţn 
ina Botan 10 PigIeoa ară citi & eta eter sa 
șoate Su Pi ri: ndu-se unele pe altel minune; aproape 
aneltir 10% slite în afundul infernul 216, au rezistat 
şi descompunerii conştiinţelar, ui pentru 

re timp, dn Booţia deţizaţilo 

0ona., presiunile creșteau de la o zi la ci ela 
„sa tot pal gre de suportat, * 


coruperea 


itici de la Tîrgu- 
şi atmosfera dave-— 


+ 
O_ încercare de ainucidsre 


£ Se afla printre noi o persona = 

neacu - Inţeleotual de clasă i atriner tete =] Virgil Io- 

Dite erudiții în domeniul filozofiei, Litera: isi Be001g> € 
şi ştiinţelor juridice în oare se pe fier belstriatice Y 
gibilități de argumentare logică de mare lim n chel za po-— 

șă, îşi uimea auditoriul cu prezenţarea la Pale Par Fingen- 

îbleme din cultura românească şi din cea anișersală, £ rii 

nsă tematica politică, fiindcă - din oîte am aflat ra teii 

1 el printr-o primă fază de reeducare La Piteşti, Deşi era 

licenţiat, se declarase student,orezînă că la Piteşti regimul 

Mioenţ soare rezervat studenților va fi mai blind, Pire sea- 

gibilă, cu un sistem nervos delicaţ, anevoie își putea regăsi 

acua echilibrul sufletesc, Spre ainstea lui, trebuie să spun că 

la sosirea în Tîrgu-0cna nu a făcut corp-cozun cu reeducații 

ci s-a rupt de erupal lor şi s-a apropiat de cei situaţi pe po- 

ziții de rezistenţă, BRămăsese încă marcat de un fel de timorare 

şi avea uneori atări depresive, Ion Ianolide, Aristide Lefa, eu 

paul eram mereu în preajma lui, încercînd să-i susyinez no- 

ralule 
După accentuarea acțiunilor de reeducare, starea lui 
interioară s-a deteriorat şi i-a mărturisit lui Lefa că.decit 
să treacă încă o dată prin grozăviile reeducării, preferă să-şi 
ia viaţa singur, Acesta l-a conjurat să nu întreprindă ninic, 
oîtă vreme mai există raze de speranță şi lucrurile nu iau în- 
torsătura tragică de la Piteşti, A obținut de la el o slabă pro- 
misiune în acest sense Potuşi, sub imperiul unor procese psihi- 
ce nefaste, terorizat de perspectiva repet Si 

oare fusese supus - mai ales că acum apărea în postura de eră 
- într-una din zile, pe cînd deţinuţii de la 
limbare, Virgil Jonescu a rămas în 
a prealabil de la frizerul ce ne 


bărbier 2a tăiat venele de la mînă. 

7 atata Aei nu cred că 4 fost o sinplă înțimplare -— 

a făcut ca un alt deținut, ce nu ieşise la plimbare ta sina ză 

aceea, să intre în caneră şi, cu groază, să vadă cua Yirs si 

cea în paţ. într-o baltă de sînge ce se scursese din vene şi on 
& ourgă A dat imediat alarma Şi doctorul de inat Pasi 

: de alersei ei apeteză denos- 

pere mie ră în trupul sproa- 


rve de s 2S aţa; era mai aproape 


cel Nicolae, aflat în seci 
brațul deasupra ţăteturii,» 
tazsă mecanică, ultimele reze 
pe cadaveric. Virgil 1pă pierduse cuno 
moart i . celor 
iranotic ae nai desohis bruse deasupra noastră, 0e-e 


O fereastră s-â crea din u 
ce ne plimbam în carte, ai de atmosferă EC. = pes Virgil 


emoție a st fereastră 


săptămîni și o voce gituită de Rata peounoseut la i 


S-a sinucis şi-a țăiat venela. 


. 


Ta rs ue 2007 ri 9Rg ai 08 7 50% Si Me 


agp Ci vociferări, un tumulţ 


$ toți pe scări spre etajul 
scespia Azi Sgodiaari ae 0 eiaa, 
i s-a 9xX 
unde BE se ascundă. Vacarmul & ee) zeb-ptti- e i letal d 


d 
celelalte etaje, unde se răspîn VER Pak rana a 
itio însoșit de gardieni, 
pei pini ta ste ÎN tamtloa să fim băgați ou rit în 086. 
? 


ă 1 din partea su- 
ub oheie.'Am văzut însă prin geanu P 
plata eat să zeii dop tea eg Bia ate e 
tirziu --a fost dus la , 
ptr de luptă însre viață şi moarte, tinereţea și robuste- 
țea lui naturală au învins și, încetul cu încetul, şi-a revenit, 
Destul de tirziu, după mai malt de o lună, a venit la 
penitenciar o comisie de ofiţeri din securitate, pentru a anches- 
ta la faţa localui, He-au spus că trebuie să aducem la cunoștin- 
ţa securității orice dezorâini și tulburări, dar nu trebuie să 
reacţionăn pe cont propriu, fiindcă eutorităţile af atat de acord 
cu indisciplina, indiferent din ce,parte ar veni, practică, 
solicitarea lor era irealizabilă, În primul rînd fiindcă cel 
cere ar fi sesizat securitarea se situa în poziția de informator 
al ei, chiar dacă era împotriva reeducaților; apoi, și mai ales, 
fiindcă era foarte improbabil ca securitatea să ie măsuri împo- 
triva acestora și ne-ar fi! scos tot pe noi țapi ispășitori ai 
oricăroi conflict ce ar fi izbucnit, Cunosteam de acum reaua- 
credință şi norul de minciună în care se văluia comunismul. 
Aşteptîndu-mă le acțiuni violente în viiţor, am încheiat 
o 2 SIRRoe e cu un macedonean neînfricat, Damo, ca, în caz de 
forţă majoră, să stăm spate în apese și să ne apărăm unul pe 
altui vojiniceşte, împotriva oricărui atac brutal, 
curînd, ne-en dat seama însă că încercarea de sinu- 
oidere a lui Virgil Ionescu a făcut ca varianta violentă a 
reeducării să fie amînată. A uraat o perioadă de relativă acal- 
mie pînă în primăvara anului următor, 1951, 3 


pe Hicolae Ionescu - 

Aa izbacnit 
de revoltă și-indign 
unde se afia Virgil, 


Revolta din ziua de 1 ma1,1951 


Porţele reeducării mocneau însă ascunse, 
serie de pregătiri oare mențineau încordarea, Deoarece unii 
reeducaţi începeau să-şi piardă încrederea în acţiunea ds res- 
tructurare și eliberare grabnică, erau gus inuţi prin primirea 
unor pactete consistente cu alimente şi pi 
frecventa chemări la ofițerul politic, 
informatori şi al detectării unor elemente ce ar fi 
să fie corupte şi atrase pe panta 
peganda prin conferine ținuţe 
convorbiri oconfidenţiale, 
ter pă pi dare Floricel 
mrejele reeducării ar fi avut consea 
prestigiuiui de care se ati 
prietenilor aceste tentaţive şi = în mod 


Se făceau o 


gitiii totuşi 
nceput pro- 
discuţii publice şi 
presiuni asupra docto-= 
a căror cădere în 


» aveau loc noi reananajăr 
dizolve legăturile âe eri marţi 


ce ao stab 
182 pd: dapă ba Simpiga conviețuire acceaşi încăpere, 


cadrul acestei acțiuni, s-aa 
“izolaţi”, inşi considerați intp 
a căror influenţă asupra celorlalți capi: 
lații erau ținuți întreaga zi s - 
la plimbare, șa timp Egisa 

4, în mod separa da 

în cînd» 2103 aprilie 195feacanere. 

etajul II, camera 72, ou perso. 
La; pei 16, etajul e ei Săi e ax 
îe acest loc, în mijlocul a nouă Peeducați iz sa Daf gol: 
gonstandache, om integru, cu deosebiţ talenţ în domeniul arte- 
lor plaatioe, plin totăsauna de voie dună, umor și robusteţe sa- 
fletească. Fiind cu cîțiva ani mai în virstă decîţ majoritatea 
dintre peri SE Daptanaate pn anea? Se bucura de mult respect 

afecţiune n partea noastră, ce ist PS tea pet pă ei 
Lp politică să-l considere o pezsonalițaţe îrerminat conduce 


conati$u1$ 


Cu excepția scoat 
Du zilnic, 


noi izolări, 


ate. categorie 
+ CU Preeducați şi un 


avea consecințe importante asupra moralului celorlalți aceia i 
: Dapă o zi de presiuni, ameninţări, jigniri și molestă-i 
„în camera de tortură morală şi fizică, Radu Constandache a de- 
olarat greva foamei. De atunoi a refuzaţ orice mîncare, iar ?s- 


de osi din cameră a, abordat greva tăcerii, rerăspunzînd an 
cuvînt la provocările ce curgeau asupra lui, În starea aceasta. 
a îndurat mizeriile și necaviințele reeducaţilor ţiap ie sase 
zile, la capătul cărora a intervenit un fapt nou. 

Mă aflam izolat în camera 72, avînd printre colegii de 
cameră şi pe Eugen Dimitrov, Acesta, născut în Basarabia, ie 
unde se refugiase împreună cu familia, fusese studenţ Is Pacui- 
tatea de Drept din d d Inteligent și cult, concepuse pro: 
“tul ana amplu roman în mai multe volume despre viața din închi- 
soare. işi propunea să-l publice cînd înfriîngerea comuniszul 

de care se îndoia, avea să se producă, 

timpul iernii precedente, locuise în aceeaşi csneră 
cu Gili Ioanid şi se împrietenise cu el. Gili ioanid era stu- 
dent la Paculţatea de Litare și Pilozofie, în ultimul ar, în me- 


dirii contemporane. Datorită materialului vast, expuneraa a lua: 


cîteva lwmi, 
tin 


coR- 


au fost alterior clienţii camerelor de izolare, 
su regia înăspriţ. 
Btidăn era uşor hipert 

= ek i iat piete n ţ.,că na ar rezista 
3ă creadă ar putea fi mai ușor intinidat, E rez ne 
mult timp dnei încercări sistematice de î? ace: Sata 
lei € Pagina 9 vederea lei = ete stdată srincipa- 
Lai Gili foeniă și a grupalui săa de prieteni, * ş 
a rezistenţei. tă 

sete se face că în siua de di ete 
ipărnţ în cadrul mpii și i-a spas lui SI8 


pe 


ivă. 
iroidian şi avea 9 fire snot: vă. 
peeducați și pe ofițerul politic 


un gardian a 
1 ia bagajul- 


E e 


PLacare pentru sahinb 
fe pe oare le avoaa de era dus; îngri- 
adică delete i 41 urmeze. e deea pe aflam de luni de 
ganela d: momenţ mărea direct la canera de rse- 
jorarea îrzia am aflat o Pe terenul sportiv de 
zile. Mai y TC eajal 1, Era după-amiază. * „tăurile închisorii, 
duar saae i oraşului, nu prea ASparS9 38 ureohile neastre 
Lîngă panda ci de fotbal. Ajangena pină la Urotsci tei sas- 
se joaca ri aolamațiile cu care spectatori uternio de geanuri 
uralele ză Deodată, am auzit ua zgomot Piaitrov Ce se în- 
țineau eo Peigăte de ajator, Bra vocea lui fost întîmpi- 
spirt da Odată intrat camera de Pooducage + pi toare an plan 
dat ea at te ds itp Pag ar daţ, s-au repezit 
â fițer . A 
senotpie e pr de reflex de apărare, Bugen 3 pri petic 


t cu 
fereastra situată sepale sri ca Eee Radad n oare ne aflaa, 


0ţ de neînchipuit. Mulțimea 

colo de zidurile EnabiabE ii an: Ca tosg ase ae aul pază 
din paro şi de pe teren p i a adunat în grabă pe ma- 
zitor ce pl sin Airsovi e aeptte 3 siaasile închisorii, Ga 
lul Trotușului, care șerpu 4 
SE ne Satiaideis, senţinelele din niradoarele de pasă td 4 ăn 

îndreptat armele spre noi, Am continuat să vocifer 
zidari, au îndrep ţiile ferestrelor, în 
şi să batem ou lingurile și gamnelele în gra res artă 
vreme oe reeducaţii aflați în camerele beri ra sgcani e 3 u 
pături, iar ini fara use ie seareți memorau în gînd pe cei mai ve- 
emenţi dinţre noi, < 
a-l: He aflam în plină desfăşurare a revoiţei cînd, în curtea 
seoţiei, a năvăliţ an grap de gardieni, în frunţe cu ofiţerul 
politic Augustin Șleam. Unul dinţre gardieni a tras un foc de 
armă în aer; pentru a ne intimida- i-a spus el lui Șlean ,dar 
mai tîrziu ne-a mărturisit că a vrut să ne avertizeze, ca să nu 
fim sarprinşi în atitudine de răsculați. Calculul său a fost 
realist, Într-adevăr, cînd Șlean și grupul înarmat au pătruns 
în scoţie, toţi gedean aparent liniștiți, dar cloooţind de îin- 
dignare, În pâturile noastre, Prima cameră în care au intrat a 
fost cea de La etajul I, unde se petrecuse incidenţul. Mtinile 
lui Bugen sîngerau. Totuşi, Șleam l-a pălmuiţ cu putere, Apoi a 
venit la noi, în oamera de unde fusese luaţ Eugen, presupanînă 
că de aioi a pornit semnalul revolței, Scos din fire, praăă unei 
furii parozistioe, Șlean l-a lovit pe Ion Ianolide, care se afla 
mai aproape de uşă, apoi pe doctorul Banu, căruia i-au căzut 
ochelarii pe reprize spărgîndu-se cu un zgomot sec. S-a îndrep- 
tat şi spre mine, cercînd să-mi păstrez cumpătul, i-am spus 
că vreau să-i raportez în legătură cu cele întîmplatțe, Am recu- 
noscut că am strigat, motivîndu-i că ne aflam în continuă nesi- 
guranţă, vieţile noastre erau în pericol neîncetaţ şi mai pu- 
team suporta atmosfera de teroare instaurață în peniveto iar, Am 
avut impresia că vrea să se repeadă asupra mea, A inţerenit 
însă directorul Brumă, care socise şi el între timp. L-a oprit 
pe Șlean din dezlănţuire, spunînd că el, ca direato: ră spunde 
de ceea ce se întîmplă în penitenciar, runtarea de căţre 
Brumă, în fața deținuților, l-a umilit pe Şleam. Înainţe de a 
pleca de la noi pentra s trece prin e rr camere, ne-a ame- 
134 


at ou 0 ură veninoasă; = 
gri vă împuşc!”, î400 
Mai tîrziu, prea 

: N 
Bucureşti contra lui, pe motivul i 
Condannaţ ] 


din camera de reeducare şi dus „întiaplate, Bugen a fi scos a 
ost pansat 


Oovestit toate cele petrecute, 


iar acesta ne-a împărtăgit cele afla 

A doua zi am fost chemaţ de pă, Mi-a cerut axă a 
declaraţie prin care să recunosc că reacția de „Prin daa-o 
nuyilor e fost organizată din vreme, că făcea parţe preiei i 
plan prealabil de răzvrătire, îm fot surprins că mă crede attt 
de naiv încît să dau asemenea declaraţie, pe cît de falsă se 
atît de auto-incriminatoare. Am declara 'aşeiar adevărul papă 
că a fost o reacție spontană și că fiecare ins a actiona: îi 
proprie iniţiativă; personal, nu an îndemnat pe nimeni să pro- 
testeze şi nici nu am fost îndemnat de cineva. = 

După alte două zile, a venit un locoţenent de le secu- 
ritateadin Bacău. M-a anchetat și mi-a cerut şi el o declaraţie 
Am repetat cele spuse lui Șleam, După ce a ciţiţ declaraţie, 
mi-a spus că o consideră incompleţă şi insuficientă, dar eu am 
refuzat să o modific, 

Revolta noastră spontană de la Tîrgu-0ona a avut 


conse-— 


. pap ro cpheloorabile pe plan naţional și chiar internaţional, 


Dacă la Pitești și Gherla ororile şi crimele reeducării au pu- 
tut fi ascunse mult timp de autorităţi, iar populația din aceste 
localităţi nu cunoştea atrocitățile ce se comitezu în închisori, 
la Tîrgu-Oona veştile despre teroarea la care sînt supuşi deţi- 
nuţii s-au respînăit imediat după 1 mai. Mulțimea edunaţă în 
apropierea penitenciarului auzise clar strigătele noastre şi a 
aflaţ de ce protestăm; unele amănunţe au transpirat prin gar- 
dieni şi personalul auxiliar al închisorii, De aici, ştirile 


"s-au răspînăit. în ţara întreagă şi au fost preluate de posturi 


de radie străine, prioinuind o schimbare tactică de atitudine 
din partea securițăţii, care acum avea să încerce să arunce asu- 
pra deţinuţilor răspunderea pentru crimele reeducării organi- 
tată și dirijată de ea în închisori şi la Canal. În vara ace- 
luiaşi an, la Canal, acţiunea de reeducare sălbatică a provocat 
Sinuciderea doctorului Simionescu, vechi militant al generației 
de la 1922, oare s-a aruncat în sirme, în plină zi, într-o tă 
lată încercare de evadare, ştiind că va fi înpateaie ră n: 

a avut, de asemenea, larg răsunet, atît în țară cît şi pes 
otare, 


î fost relua- 

vreo zece ani, reeducarea a £ r 

Să a nistoane dat irpetneței dar ot ati anuale beata, 
sihic fan ar ee 
timp do '10a0 de a0ie“pegia ellaentar de exterainare, detenţ 


| 


E arnă, promisiuni de elibe- 
în celule fără pir er pia Arde condamnării ; propazanâă 
are prin grațiere înainte de dpi şi filme destinate anune 
mincinossă, prin brose 2 nel uenţa ae la om la'om pe baza 1le- 
Dar vaza să E fel piei "deţinuţi avantaje oferite celor 
găturilor preazistente: între dirt Dină” tratament medical, 
0e aoceptau reeduoareat mîncar sală. scrisori, primirea pachete- 
pp carea eta 4 și Zâcă en unele dintre aceste procedee, Zo- 

z. de am Ş 
losite şi în ediția precedentă a reeducării alături de ororile, 
barbariile și anaginatel e nu'bănuian însă, în anul 1951 
i uribuit la qşuarea reeducării în țara întrează 
ue terra ps de ret ză lui Şleam referitoare le în- 
popgazaa, pe patei nevolatilă itogere Ge de auportort, În 
un a 
ară e sapa înt împlase » = r5 acea perioadă, să dispară cei inâa- 
zirabili, fis din închisori, fie de i ada sii ze pere nau, 
nrmețe - după cua sa zvonea - de execuţii aecre ȘĂ A e din 
sonste pepe sută pi păeae ptelaretatuzel în Befiat otoă as: 
O rază de şte ni s-a svre : | Z 
dianul Ardeleanu = N izreguin ra pt fie aere ii aa deal 
că, dacă ne von afla însr-un pericol grav, ne va inş nţa ş 
ne've ajuta, pe cât i va sta în putinţă, apelînd şi la alţi . 
gerăteni, să na comită nimic ilegal sau fără ordin scris, Se , 
ştia că în asemenea cazuri na se dădeau decit ordine verbale. 
Au mai trecut vreo zece zile de încordara, 


psiţi, 
După citeva săptămîni de Tisa in luna iunie, a 


pF 
xiori, A P 
33 ana! Etacee ata Cosoi incita AS zaEE oa, fREZEbepe Corala 
3 - ă - A ? 


î 2 eFigat, pro tota 
de bătăuși oare ne t „administrației, 
Mi-a reproșat că am ales jiszortaoasă, 


tilă, 


ua de 1 mai, acela e 


ar el argenizase în acea si agro- 


Srov, 


3 


Un alt: ofiţer ne-a inaţ 
poieşea că regimul un discura preînt 
Size, iar noi, în loc să i SriJă de noi tie 


i „ne dă hiană 
sontinuăn să avea e atitad ing. eo anoscători 


3, din 


4 » De facem de cap şi 
novaţi vor fi trimişi la muncă, îpmănoasă. Îrept pedeapsă, os! vi- 
atunci, nouă, celor izolaţi, ni e sau la Canal, iar pînd 


reducerea rațioi de mîncare la 


: iri ace ste Tepresalii, dar, 
 "labăţit, iaz la plimbare ea fo rata Ar peri 
oă le mijloa a fost dispoziţia diroatorulai Brumă ie ph 
 4uia factorul decizional final ca privire La rezial fa venit ea 

El na vroia, ou nici un chip, aă cadă sub inaident Lei: 
inpoteiva amenității. 
| agravat și de conflictul din Coreea, ere în eră-zi mel 
“Exista impresia larg zăspinăiţă că în carîna 


eri, 

L destăgurare, 

- S.U.A, va declen-— 

: Tive Uniunii Sovieţi 

| pentru a pune capăt comunisnului și erorilor lai, în Legea 33 

| “reagă. Purtarea Legală și blînăă a lai Brumă faţă de noi a con» 
d căţre auţorităţile 


casI sită 


“oare mizau 

AETRI d „_ în luna august, a sosit la Zirgu-0ona co comisia 

“atei. An rost examinaţi radiologic, deațul ie smănunţiţ, 

î 4oți deţinuţii politici, S-au întocnit nişte fişe. : 

DER Oâată cu yrecerea timpului, as emăgenz că amenințările 
i privătoare la "pedepsirea celor consideraţi vinovaţi de răzmeriţe 
VOB ea 1 maina. vor fi puse în aplicare. sfosuşi, în luna septer- 

i brie 1951, într-o seară, aa fost scoși cinci inşi din,camerele 
1 de: izolare, pentru a £i trimişi disciplinar le Aiud, în afară de 
i “mine, ceilalţi patru eraai Bug: Dimitrov, eroul episotului de 

N  1a 1 mai; Gili Ioanid, prietenul lui Eugen, considerat ca cel 

Î ce i-a influenţat şi unul dintre cei ce au contribuit la menți- 
 merea în secţie a spiritului de rezistenţă contra reeducării; 

Î Miroea Dumitrescu şi Victor Leonida Stratan, elemente dinsaice, 
| - aoţionînă permanent şi pe faţă, cu nalt curaj, împotriva încer- 

» cărilor de reeducare, ş PS: 

d E Am fost urcați de ea eri ra em mezi 

„ compartiment cu alţi o su ouăzeci deţinuţi, aajorit â 

|  drept-comun, deşi Sigacitatea mraală a compartimentului. era de 

| patruzeci de persoane. Cel mai mare neajuns ese lipsa aerului, 

| căci micile ferestre din partea supericară a vagonului aveau un 

„rînd de araţii groase şi un rînă de site dese, ea să nu se pos- 

“Vă arunca mesaje în afară sea prisi cât til ÎR- 4 stăteau în 
FN " Piinăcă nu avean loc toți pe ad să patem închide oohii 

i dorm: otte 


altul şi rezen 


— 


iţul 
capul pe genunghi peste aşa-nan | 
ieri oizava ateste parsstale,Î9. i toare se întindesu : 
a i 

pa duponeaua metalică Tauba era blindată, pentru a se preveni 


a alcăturită din pr 
a Ehame ăe piine, un cabaleț de aa îi eanaa LiP 


Mu mai simţean foamea, Sudoarea curse? pe noi 


187 


rea la bhir- a 
evadările). Aceasţa făcea și asi anereio Viilor fizio- E 
cu apa de băut sau la locul destinat e terei trei: ie | 


in. Nu se putea dorsi decit şesînă unul lîngă 3 : 


p A af 
n. 


dn 


i rol de pedeps i unaori de ct 

saca o deasa făcînd Lungi e80014 pi Li cîte e 
jumătate de zi sau o noapte în = 05 aro 
șani, Suceava, după care a 6000 : cn pre. angi, pînă ce an aja 
înveze și apoi Muntenia, 40.40 ,lei an Zost debareati și tagul 
i pont ie e Mi-e set Iară aia tasta 
Văcăreşti, ne-au $ranspor H 
OAop i L+ on mleiţi de forţe și saroați de îndeLuisețe. -ipeă de 
aer oare, pasa piiniaie tele SI iivean e mulţunire ast 

-. ? asi 
de aseatată iszie praăă capoanei reeducării şi aa contribuit la 
oşuarea ei. - 

Du5ă otteva zile de şedere în dilava, at fost duși din 
nou la sr pri uroaţi într-un vagon-dubă cu torii ări Aiad, 
Prupurile noastre erau împuținate de boală și de șocul epuizant 
al călătoriei. 0um oare de ardeau în ei mai paterni decît 
oricind, flăcările demnităţii, onoarei $ aredinței în Dumnezea? 


Cele âouă oazuri menţionate nu sînt singulare, în 


m.,B.C, osos localizat, în primi an deget ae la 
mînă, Din cauza durerilor mari, ajwge la oabinetul medica), unde 
zone mm personaj sinistru(ponenit frecvent pentzu rolul nefast 
juoat ulterior în tragediiie Piteşttalui), un seniţar mărunt 18 
trup ia minţe şi la suflet, 
Total în0o 

îi amputează falange şi din acest moment infecția bacilară inva- 
deasă organismul, Helu Sulţaniuo este adus la îg, Cena, Familie, 
aflînă pe căi ooolite că este grav bolnav şi că numai gtrepto- 
aieia aria Mira pat ze peiie sanatoriului, unde pitt 

e rouleeana fetresc eră ofiţerul politie să- 
taiata medicamentele, 5: 20 L 2 


Şlean, efi politie, e anunţă oă,necunosoînă situaţii 
preiei Sult „ 0 roagă să teii iar al se va infarna 
L] 


Nelu esţe chemat la ofi poliţie, care-i araţă medi” 
canentele umîndu=i să 4 infornater abalege! Viaţa saw 
ajwmagi peste linie“, (Peste calea ferată era cimiţirul) Keluni 
şi-a înţinat sufletul, Familiei i s-a spun 6ă deţinutul este bio! 
şi primeşte toate medicamentele necesare de la FPenitenciareCo0i- 
eana owmoştea cu exactitate starea sănătăţii fratelui său, da 
nu putea să divulge acest lucru şi mai alea nu-şi putea iraziit 
ce șantaj eriminal se petrecea în oamere aliţuraţă, A plecat 
pi ș A alea m drum al 0 


în pămînţul cimitirului Sf,Vinerie 
Şlean greşise doar amplaaarea cimitirului poe inţaret 


+ 


eee 


ompeţent şi lăsîndu-] pe băiat fără supravegher, | 


RIBDUCÂRI ȘI IZBCUȚII 


Marcel Petrişor 


În celula de gardă de la uşa de 
18 schimbul de asset: uiti, pr app 
ra sargentui € gras și nai violeaa din 
-p loaif "Purcelul de Oțel”, pentru că nu ze oră apti 
toberealoşilor din celulele pe care le păzea si acolo (Ce? Se 
găd miorobii? Se aud? Poţi pune mîna pe si? Sînt ca dalăii, răi? 
pu! i-aţunoi?-le spunea el bandiților ... Hu-s, băă! Yo-sl; 
ascultați ce vă spun eu: ce nu se vede și nu se aude, nu-i! ca 
strigoii. Ce? ei este?)-nu se puţu abţine să nu-i ţransmiţă înlo- 


"Casimeă”, 
care dădu în primire ţara 


'ouivorului său din schimbul urnăţor să fie atenţ "că mai ars de 


înă să moară unul” și încă ceva, mai adăugă el: "să fi 3 

ii jla'-ndesat vrea să-i și răzbune pe loci (aşa ir preia 

cel puţin,că se vor petrece luorurile dacă moare Dan Dun ireacu ) 
- Mu cred, că nu-i lasă ăştia chiar așa; s-a unite ae y 


| ou anul, cu ăl bătrin; da'pe ăsta nu-l mai lasă, îi răspande ce- 
înt | vălalt gardian, 
copil aproape în mementul arestării, Nelu Sulţaniuea, are ghinteral PA 
de a ajunge în penitenciarul Piteşti. Foamea, frigul, frica 24psa | 
de aer-toate an dus la înbginăviee ar iemolui săn fragil: m 
inst e 1 un 


- Ba-l lasă și pe ăsta, şi pe toţi îi lasă; îi sirt ea; 
că pe mine nu mă duce; că ăştia n-are suflet. Ce? N-ai auzit ce 
ne-au spus şi la ședință? Că bandiții ăia ţrebuie să rărină sub 
ochii noştri vigilenţi. Și asta ce-nseamnă? C-aici în Jilava 
vor să-i _și îngroape. 

3 - Da» pe ăla bătrîn de ce na l-au îngropat aici? 
- Păi, cum să-l îngroape? Cu viii? Ce,-i criptă Casince 
asta? 

'- Cam asa ceva, numai că pentru vii, nu pentra morţi. 

= Da iuia e locul nostra de muncă și te sfătai să fii 


eu ochii în patra. Că ăștia -şi cu degetul ridicat araţă spre 


undeva sua -e tare a draca, iar ceștilanţi - şi cu acelaşi deget 


ase 
Cu aocesţea, cei doi se despărțiră şi sergentul care ră- 
mase de Sa să .a mai învirti de vreo dguă-trui ori prin cănăraţa 


coperi nimic suspect, şi 0 şterse afară, probabil, pe alţă sec- 
ție, să eh să Su 3 aa măoar să ceară un foc de e 
tavarăş.. Pînă să geseaacă însă ceea ce căuta, tace Artă e 
şi, cînd se întoarse, se întoarse că şeful Barat tr boia 
hier mio, sound, negricios, țigan, aa ierul Iamandi, 
chisorii şi călăul oficial al Jilavei, Plo Dao vaze 1. asa 
ă 0.18 găsi ecția unăe se dusese să 


deva, dar, întîinindu-l întimplăter pe S ins că-l vede tot de 


tauţe foc i 1 puţuse evits şi, s0rpr că-şi luase 
Mini otet vei gtla bine în voati închisoare Li iza 


See 


t] e face 
libere pentru nuntă fetei, întrebă cua 8 să pia 
zile 


ur ioSE gonoeă 44-a strioat eu; vovarășe, 9i mica fost strica 
- Nu ai 1- 


e din buzunar o stioy! 

înd aceasta, 80085 A 

apeuogi anzalet Li, ti tetntintecee apel, 29 19 oi etate 
e 8 


ad 
9 Nu e reglementar, continoă el, da la noi e muncă grea 
e gubă. 


10i mai ales - între tin? arăta cu-n deget Şi Spre peretele 
şi aioi a se: 


Sergentul de tură se aşezase şi îl tayeLal pe an acd 


un şi-l privea amusat. olo de zidul despărțitor 
ae Și, alături, în celula de dine APISIE i nagoa-oă pteii 
cea înspre oare arătaze el ou 2064 eî plutonier, trăgînă şie 
tinuă țiganul P și e 
--Aloi e atoil-0on.7 iştia e mari bandiți, Xi-a spuay 
dugcă. Moi la tide ii” Gate moi Bştia de la partid ... și 
Și ebtinduoși atinile deolaită își rocă unul de altul ele dea 
arățăteare, daţine stă zăaas jsoiv păel a şi osul pe ei, niște 
i de capu 
gloabe das data Jai na te-nduieșa de; avarte lor, mai bine ţpa- 
dticiy oă-ți spun ou de 09. 
se pi ta a ese, dal ....ptiţi,servioia! e aeevioia 
- Las! servioiu' că şi eu îs serviciu, acu e noapte și 
de nimeni. 
aa ne Meat însă, făcîndu-şi totuşi Raisatel ga dacă bea 
plutonierul, de ce n-ar fi putuţ tpage şi el e duşocă — ti doge 
amînăei inculpați şi nu-l putea tarna tocmai cel ce-i oferise 
băutura - luă co înghiţitură, privind apoi spre- plutonier 
cum i-ar fi aşteptat să-și continue explicaţia, i 
- E mare banâiţi ăştia, eu nu zic, sughiţă atanci plato- 
nierul, da' e mare nu pentru 0-a mai rămas-doar piele pe ei, oi 
că ştie tare multe. E foarţe păţiţi gi-au văzut „multe nereguli, 


De aia-i teme ai noștri şi vrea să-i termine. Da io-te că na 
poatese! 


ca şi 


-Și de ce nu poate? Dectt să-i chinue, că ș-aşa vor muri, | 
mai binee.., 


- PHi uite de oe nu poate; mi-a spus mie “political”, ci 
ştii - şi iar SE freoă cole două arătăţoare întinse, ca s-arate 
că-s foarte strîns legaţi anul de altul - nu poate că nu poate - 
şi țiganul mai luă e gin 


hițitură şi se mai clătină ș dată pe soa- 
un, aşezîindu-se după aceea şi mai bine în e], 


- Adică oua nu poaţe că na poaţe? întrebă nedumerit ser- | 
gentul. 


oare asta? se arătă şi mai : A 
fapţele alea ale Lai curios sergentul 


e, 

= 9aa ELetecaet de-i aia jo mii plate seo Aledeerri 

= ce vezi! Aştia oare aa făcut-o - ii 

pe alţii șI 3 iona vina i eg ai noştri, cra seri ae 
— Cum dracu , c-aloi nu mișcă unul să nu-l afla eu. 

i - MAE asta-i, tovarăşe! şi plutonierul iar ridică dege- 
tul sus: Vigilențai Numai c-ai noștri n-au fost vigilenţi Și 
i-au rude 1298 e pat i și acuma o trag? e traaag! 

- nțele 
pai ie E sepale gardianul și mai interesat de 


as - Păi aia, Rieducarea, a poruneiţ-9 unul Horia. 


- Păi nu poeaţte pentru că nu vrea ; ai 
noştri Ei în asta Fur e oăaa pi, aiate- 


„ Caro Horia? CA pe Ho 
ia 
- Păi altul, pe care stă 
' pă l-a 
gun îi BLS eo alora ăsta lie ea Le ; nu mai ştia 
"3 se rleduce,adică fr SPERAU băzaţ IE L0E aie LE 
i nu mai fao nina ep tigorâpe Capetele unii Detenoiarlati- 
jure o c,ea să afară unii alţora și să 
âe politică: că po Şi să se apuce iar 
- $ miră ne unsriţ ger 
tul, Aâi 
unceşte subalternilor să-si gen că cum? Şeful 
pe „mai soape cu Gacatată ase e capul ca să pai iei pi 
— Afară, la poliţichis! 
— Nu înţeleg? Păi gi 


urii 
nemtii de mult, 


ai 
„parte? noștri i-au crezuţ cu capetele 
Păi da, o-au fos gi mor 

Care morţi? cum morți? 
lia de nu i-au convins 
Iar nu-nţeleg! 
Păi ce nu-nţelegi? că-i simplu; 1 i 
că, ştii cun le dau eu ălora la ixecaţie. ştIt7 1 mei d mi 3 
ceafă, pac, Şi gata! ca la abator; pică boul jos iuţe că nici 
p-are EaAG ză prindă de veste cînd na-i mai] Și gata! E morti! 

- Auz Wu ceva .., dar sînţ pre i - 
văzut speak ră matals-i termeni? RE oua pEn-au 

— Nu-ntotdeauna; uite ca pe ășiia; deşi - 
simpla să capăt cinci sute de biştari de ceată Plen Îi Et 
zuri şi cazuri. Pe unii mi-i dă pe cină, dar pe alţii, ştiu eu 
îi duce-n altă parta, unde e alţii, Aici însă sîn$ ea, Y 


- Şi cum faci? încearcă sergenţul să-l a - 
rupînd explicația cu "rieducarea”. : aero ilie 


— Bh| Cum fac? Fac cs faa! îi spuse platonierul-călău, 


Vi de convingere ,,, 


Şi i-a omorît ăştia, 


'apitîndu-se pe scaun ca să găsească o poziţie din care să-i 


explice mai bine ce face. Uite aşa fac: mi-i aduce pe targă 
pînă-n camera aia, zero, cu lanţurile la nîini şi la picioare, 
ca să nu se audă, Da? 

-"Da, încuviinţă sergentul înghițind în sec, 


Și acolo, le desface nomai pe alea de la picioare. 
Cine? 


iganii, poteovarii de la drept comun. 
1? 


— Și ăia pleacă și rămîne acolo nuzai condannstul, 
comandantu doctorul 


"politicul", eu şi vreo trei-patru aju- 
toare gradate cere-s În tură, Da! dia nu-a plăţiţi şi nu fac ni- 
mic,decît stau şi se uită, gata să intervină, dacă condamnațul 
ar şterge-o la fugă. Și mai e cineva acolo, aitasea, un procuror, 
Ma fi citeşte condamnatului că i s-a respins graţierea şi că 


„va fi ixecutat. 


- Și ăla stă oa boul? 

— da, $remură ca piftia-uniiţ alţii îndură, anii tac, dar 
asta nu mă priveşte pe mine, și multe mai face.unii, după caz, 

i Bațalei : = de sa şi-i 
4 - Și e dar sţai să mai trsg uns: uitasem ș 
aîngtere Seira E pă cînd mi-adue aninţe. Şi na eu, atunci, ci 


comanâanţul poruncește gradaţilor să-l ducă pe condamnat la zid. 
E zeii tar el? Vrea, na vrea, rea e aatcăi 

de e mînă şi altul de slţa, pînă acolo şi-l pa N 

pereţe şi ca ceafa spre mine. | 13 


unul 
la 


PP 


bate ? 
= îlenroazal 94 E ia de gradaţi şi pus cu nasul la 


ații, țintuit de pântn 
duşunea, lîngă zid şi-l ţine acolo gradaţii» t, 
pînă vin eu. SA 
= za plăci dă Comandantul şi ţine ascuns pînă se oiteș- 
te respingerea graţierii : 

= Ş 1 cu cel cu care se în. 

- istol 4-ăl cam la fe 
puşcă la tra boii înţre coarne sau oa cel cu care împaşcă 
meşterii start zi ştii? 

zii ae i mie nu ştiu cum 

- oar mă ducș uneori mi-e ș . 
paro-aş zodie da'mi revin, că,oe-mi zic: asta iza irost S0anta 
şi dacă aşa i-a fost, ce pot face eu? Trebuia s-o fa cineva 
și p-asta, 

ă = t ai matale? 

- Ti au Cert fi lă fel? Şi oe? Capăt şi oinoi 
sutare. 0e-s de colo? E biștari munciţi doar. Ia să fii în locu 
meu să vezi cum îi visezi pe fiecare noaptea luni în şir, cum 
se uită cu ceafa la tine şi cum se vede de bine gaura aia, din, 
ceafă, Uite, e numai un pic după ce trag în ea şi. mai nici sîrge 


nu iese; da! să vezi ce a dracu de mare se face-n vis. Să mă-nghi- 


tă, nu alta. Și apoi,trupul care se zvîrcoleşte la unii de paro- 
ar fi cocogi Ei a042/ Dea dune nu-i nimeresc bine; dar orezi că se 
mai apropie cineva de ei? Aşi | Acolo -rămîne şi-i ia hoţii după 
ce-nțepenesc să-i ducă la cimitir sau la crematoriu? Da! le 
spune şi doctorul dacă-a morţi sau nu, c-altfel pcate unii ar 
face pe mortul şi după aceea s-ar ţrezi şi la unul ca ăsta îi 
poţi pune sare pe coadă, că nu-l mai prinzi, ir fi-n stare să 
fugă şi-n văzâuh, ca nişte sîrbi, zău, i-am văzut eu, 

- Cred, dar ored o-aveai şi ceva la bord cînd i-ai vă= 
zut, nu? 

y - Hm! rîse plutonierul mai cinstindu-se o dată din sti- 

clă. Dar noroe 0-0 am pe asta. Asta spulberă şi strigoii. Unul 
nu mai filfiie nioi în vis dacă o beau toată, Şi o beau, 

- Dar acum de ce ai băuțț 

- Băetel se ridică atunci solemn țiganul în picioare, 
Am băut că n-an mai putut. 

- Adică? 
N-am mai putut răbâa, băete! Înțelegi? 
Nu-nţeleg, îi răspunde franc sergentul. 
Atunci, asoultă! 
Ascult, tovarăşe plutonier, rîse sergentul, 
Şi nu mă ţine, că pot sta şi-n picioare. 
Bine, nu vă țin şi ascult, gata, 
- Băetel! începu ceremonios țiganul, tot stînă în pioioa- 
re, Astă-noapte a fost nunţa fică-mii celei mari, 

- Să vă trăiască! și? 


; - Si, il „Strigări i-am dat si eu un A 
După Aa pie îae Ş cec de cinoi mii 
8 


să nevastă-mea a venit şi mi- 
tecîndu-l în faţa ochilor mei, aa iapiz d el. tn cap, 


- De ce? 

- Păi aia e! De ce? Fiindcă mirosise ea că ăla era cecul 
cu ultimii bani primiţi pentru ixecuții, ț 
şi asta de zeci de sale Mel cala ta aa PNaton id eosază 


i matal 
mă-nghită iadul cu darul part tot. *? 91 ea, nu și nu, să 
192 


— Păi oe să recu 
are un naaes! Rupe-și a, banii ăia are miros, şi 
_ Atunci, mde! Și pari it mai iuţe| 3. 9 țigen- 
- Cum mi-a poruneiţ ea, pa 
- Care iad? nghi it 


polonicul? 
- Husi lași să pună e ană 

ul nu-l dai ne scuţuraţ,s [] i a Seal 31.08 
a dai ce ţi se dă şi atunci se fac ei. 

- Da',tov plutonier, d p- 
să = 
aștia — Pentru Fa e alţă 
lumb, tovarăşe; şi dacă i-a 3 
E de Pesta! Gata! Eşti rieducat - ri set e ara 
se poţi face? Asta-i cea mai a 
isprăvit-o. Gata cu ea! De acum 
- Păi de ce? Tocmai acum dascăl 
- Hţt, plescăni plutonier pre 


1 matale ai re 


Sunoscuţ? 
080; da' 


t? 


iadul, 
- Păi Jilava noastră ce 15 
1? Na i a 
1 eşti tînăr, o să mai afli aulţe AgL30?, Ș-nca dep Ari ae 
. % e bre cit e Pr Să nu-4 Doogă a se "ăştia de 
sot cu pistolul. c4 < 
* D Cur ca paza și cu ive, saziţ-ai» ul, ci cu 


ar to A 
oară aşa? t nu mi-a 


spiță de politicani, iştia nu e grei 
mai, cauţe 
Dee mei mult de aţtt 
ştia, băetţ 

alţii la rînă! se za 

ar fi bani de 


t, poţi să pleci; 
are şooală 


al din limbă, 


din stiolă. Bu e hun dînd peste cap 


: i de aşa . ie 
fă şi la alţii. Și acu' așa ceva șa ceva, că e 'o0ţi şi sa- 
- Deci,la gunoi cu ei? Da? 
- Myi, făcu iar ţiganul 
mai sînt buni dar nu deodaţă, ci con ţi-am srus: E: A 
pelonicul și ca paza, 'țelea, băeţe? L La pîș-piş, ca 
- "'Țeles,tov plutonier, îi spuse rizînă sergentul, ri- 
tioindu-se și-n picioare, ca să-l poaţă petrece pînă la iaşirea 
"din Cagimoă. 


nu se mai înghiţe. 


4 la îngerași cu ei că dcar d'ăia 


194 


TASILE TACU 


DE VOI MURI CUMVA «e. 
1 


De voi muri cumva în închisoare, 
ă 4 mă lași, soţie adorată, 

n groapa lor comună şi uitată, 

O alţă criptă să-mi alegi sub soare. 


Sub mărul cu coroana lai rotată 
Unde-mi puneam șezlongul la răcoare, 
Cu cărţile şi șahul, făclieare 
Pentru-a veciei noapte ne-nstelată. 


Voi fi mereu alăturea de tine, | 
me voi simţi cun umbli la albine =, 
Si-0i rîde cînd te-nţeapă şi te-nfurii ... 


Să nu plîngi mulţă vrene cu suspine, 
Vei fi cîndva etica de mine, 
Că nu schimbăn noi legile naturii. 


DE 7OI MURI QUMVA ... 
II 


De voi muri cumva în închisoare, 
Sonete dragi,esu vă îngrop cu mine 
În jeasta mea; cu litere aldine 
V-am tipărit volum de sărbătoare! 


Colo-n afună o să vă ştie - cine? 
Doar cîrtiţa să fie cititoare 

Sau flăcări să işniţi-amăgitoare 
Ca de comori în nopţile senine. . 


Veţi evada din noaptea mea eternă, 
Poate hrăninăd o viţă de lucernă 
Cu rima voastră proaspătă şi dură, 


Ori veţi rămîne sx- ; 
Sau arnioc într-a aie Și drept pernă 


Qa veşniciei să vă am ap CaVernă 
asură, 


NUMAI O Dara 


t 


Din oîte bogății am 

Doar una am lua ate 'ZÎn8 atară 
E setea de dreptaţe Şi mai bi 
A vieţii mele, verde primăvară! 


Sînt azi bătrîn, cincizeci 
â » 
a uit 'napoi şi "văd numai 9 fnonze real, 
inimă-am ascuns-0-p închisoare.” 
Cu ea-n mornmînt voi trece vieţii pragul 


Eu nu disper! Dreptatea e 
8-0 dărîma Bastilia ncăezia > 
Indiferent: cu mine, fără mine 


Dar, Doamne! cum aş vrea în paţru ] r: 
Să mă avînt pe vîrfuri de Stie erat 
Să strig numai o dată: VINE! VISE!!! 


INVITAȚIE 
(Colegului meu de celulă) 


Hai să privim amurgul sus pe dealuri, 
Să ne mutăn în elte constelații, 
Avem pe-a vieţii poartă albe spaţii 
Heexplorate încă! .., Idealuri! 


Să descifrăm atomice mutații, 

Să ne desprindenm barca de la naluri 
Pe coji de nucă-n furtunoase valuri 
Să navigăm spre ţărmul cu tentaţii, 


Să-ţi bată inima în piept să-l spargă, 
E-atît de largă lumea, largă ... largă! 


Sărmane om! Celula te sufocă, 
Te-ai alipiţ de pet ca de o tară, 
Nu cîntă chiar de-o biciuieşti cu-0 
Vioara ta cu strunele de cocă! „ 


vargă 


Eee 


196 


în ÎNCEIBOARE S-A NĂSCUT POETUL Un strop de cer în negura-nchi soare! 


me-ntreb avid de-a poeziei 

Ce-a iambii, ca-s troheii, gi 

Și tu-mi răspunzi alene, cu de-a pe 
De parcă deacifrezi cuneiforme tz 


în închisoare s-a născut poetul 

Mai gol os ape limpede-n fîntină, 

Dar zestres-i la mireasă, neagra zină 

Mantaua-n dungi i-alese şi bonetul, - 


Sărman poet născut ab triaţ 
41 pom de aur încărcat cu it freaca 
Dar coş să le culegi ai doar bonetul 


EI du cunoaşte drum în poezie, 

Pe nețea cîmp se poticnește bietul, 
Din mii de forme dibuii 'sonetul 

Drept vas, ce să-și păstreze apa vie, 


mu lasă merele pe jos să cad 
S-aleagă fiecare din n Mborraa 


Cum firul ierbii iese prin zăpadă; 
Şi na mai silui barbar sonstul, 


Cum prima frunză naşte în livadă 
E poezia lui în închisoare ... 


SONBTB DRAGI 


Clăâeşte cu migală-apoi dărînă, 
Din toaţe îi rămîne o fărînă 


De cer albastre și un strop de soare, Sonete dragi ale-nchisorii nels, 


Pe degețe vă stabilesc măsura, 
N-am cum să vă aleg din aur-zgura, 
Zorzoane cam aveţi şi floricele .,, 


INIMA MEA 


Yis discreţ botezul de cerneală 

Dar lipsă-mi e hîrţia de Bgipet! ... 
vă port închise-n minte ca-ntr-un sipet 
Pictat cu flori albastre, de sineală, 


Tu nici aici nu m-ai trădat, frumoaso ! 
Seci af Pa Sete înerta Soare, 

dar porţi închisoare 
Ca PACEA porumbelul lui Picasso, 


Încure, se pare, iambii cu trobeii, 
Păcatu-acesta să mi-l ierte zeli, 
Jitat-am, deh ! acasă manualul ... 


Din piept dacă te-aș rupe ca pe-o floare 
Şi-n palmă-apoi te-aş ține-n întuneric 
Un diamant ar scînteia feeric ! 
Le a celulei neagră cheutoare. 


Chiar rima pe ghieite-şi cată locul: 
Drept toc şi călimară am ghiocul ... 


Bătriînii mei răzeşi ți-aa dat 'văpaia, : rect 
Cam strîmbă şaua, dar de rasă o ul ! 


Din zborul rînâunelii ai băt 
Moldove toată-ţi dete Sate sisai 


Da gi a bre lee ni ati mierea ? DE-A DURA .-- 
i in 2 sor puterea? 

SE mica sti mă Mi-am tapetat celula cu sonete, 
Cînă veâe gardianul, cască gura, 
Sloboade-o pitorească-nj urătură 


RE Şi şterge-n grabă votul cu-n burete. 


MĂ joc aşa cu rimele de-a durs, 
Vi sina că dorm la umbra lui Beta Sta 
Cu vorbe-ngreunez lui Yoe aro 


Memorie, amantă-n 
șelătoare 
Ce bine-nregistrai cînd a 
va ni 
Acum te storc și nici măcar na 


- 
Ls 


198 


Și timpului „fugar fi ţin măsura, 


Am uitat la strofe-mbrăţişarea, 
Rinoz novinoyat mierea cu saree, 
Nu prea aleg cuvinte subţirele .,, 


Da'-n versuri vreau să picur Întrebarea, 
Să-ngenănez o lacrimă cu zarea 
Și a mă-ntreb de-s bune ori de-a reale, 


- CABPELUL 


La lucra pus-am gîndurile, robii, 
Şi din celula mea cît o năfrană 
Durai castel cu porțile de-aramă 
De-or jindui la el pînă şi anobil, 


Mă vizitează musafiri de ssenă, 

Verlaine, Bacovia îmi dau cu bobii 

inoata tîrziu cu Po5 la gura sobii, 
-mbăt cu vin din propria mea cremă, 


Cu telegari din cea mai fină rasă 
De cî 


nd coboară-amurgul âe mătasă 
Și pînă-n zorii zilei diafane, 


Ru ies şi intru ca la mine-acasă 


De temniceri la poartă nici nu-mi 
N-au, bi 


a 
eţii, chei de aur, năzârăvea sie 


VISUL 


LA 


fost, nu ştiu ce va să fie, 
doare, 


Zăbrelele-n 


gean şi gardieni o mie 
Doar gîndul poate în 
Nu pot fura cu constă re-si Asta d 


nici! ?, 
Sînt pasăre răniţă-n bolii 3 0atiy 


Dar splendidă- 
Coboară în aaţ 
Pegăs oe nu-i 


i a visului 
NO Sau urcă-n sfere 
rezistă timp,nici spaţia, 


putere | 


Bu gust atunci a posziei 
Străbat prin căi Latee-n Le e 
Şi mă-ntîlneac cu Dante, ou Horaţiu 


B CEASUL Gar 


înd lin se umple celula de 
Şansa romanțe vechi, de mult aitete 


Şi simt trisţeţea-n ini 


Dă cum baţ 
Cum zboară ani și clipele cum curg” 1 


E ceasul gri al zilei pe-nseraţe 

GER amintiri pe Ducipalul murg 
poartă bat la-mbătrinitul burg 

Din clopote dogite, sfărîmaţe | 


M-apucă-atunci un dor de -"a fost odaţăn 
Şi iau de la-nceput viaţa toată 
Să-i colorez în altfel negre file 


Dar cînd.m-afund în baia fermecată 
Al inimii  San-Marc porneşte-ndaţă: 
"Nu-nvie morţii, e-n zadar, copile | " 


MUTU! 
(Pabulă) - 


mică-m i-a fost odată, 
da mai ar pipi decît lată, 
Bagată, oferea pîine şi sare 
După nevoia sa la fiecare. 
Avea de lapte rîuri şi de aiere, 
Ce-i trebuia n-aveai decît a cere as 
Sau, chiar mai simplu, întindeai doar nins, 
(A nu se confunda greşit 
Cu-ntinsul mîinii la cerşit), 
Dar iată că în pre eolrireee 
a o lege as ca 
să nu E eetl. de rău pe împăratul. 


Un Ics-visă c-acesra are coarne, 


- Avu prieteni buni care să-l toarne 


(0-astfel de-aici erau în țara sat) 
Şi-ndată dete peste el năpsetă e 
Urechea stîngă doar putea i pe unde. 
S-asoulte-un buletin de şt îndouă 
De-l ascultai Sn-areobile ae i 
Luai de puşcărie ani vreo , 


199 


e a 


Ea Lă 


Pe răzbunate de citeai ziarul 

Luai de puscărie ani cu carul. 

Văzînd aşa, supușii se temură 
Bi-aţunci, nimic să nu-i mai ispiteaacă 
- O-așa e datul limbii-să voroească — 


SI pus cu toţii lacăte la gură. 
i astfel îşi mîna-mpăratul carul, , i 
ADIO, BAIA SPRIB | 


iar oetăţeanu-n tihnă-şi bea paharul. 


Dar judele-ntr-o zi chiar în persoană, Dumitru Paceag 


ee apa pe lîngă gabniadante 4 
e bru e-un om zări treacăt n iarna anulu: ] 
954 
Para pi a cepe era ninsori deosebit de abundente cor aai âvsan să aflu mai ţîrzi 
Și-n graba mind. PERM aa judecată aurile şi calea ferată. Bucureștiul seră oraşele, satele, dru, 
- De ce birfit-al pe Majestatea - Sa ? era blocat, Din parterul caselor se'ica imens troian de zăpadă” 
Clară-ntrevare, see bietul om slosas ăi DioLgau păci roi la nivelul streşinin ee na tutele, tancurile * 
- Zis-ai de-mpâratul că nu-i bun oștean | bea ul armaţei, în special al Vnătoei eu zionarea 
cu schiuri, urmașii "copiilor" gen: al vînătorilor de 
generalului Mocialschi munte 
» eroul ca- 


Zadarnic, sărmanul om tăcea buştean î 
Dar pîn''18 urnă, ce mai tura-vura, re a înfruntat cu dirzenie, prin gerurile şi și 
Fi ne, armata sovietică (după "eliber pi e şi viscolele răsăriţe- 
ar din august 1944 a aj 
3 Jjuns 


Pentru o-acesta nu-şi ținuae gura la "oanal") 


Sau poate apa i-a părut uscată 
Primii opt ani şi- i / Cine şi cînc va scrie de 
Ă A poteca pi cezar | dramă a unui neam aflat la 2 te Dei île despre marea 
Cel condamnat, oonătată -temnicerul Anca ao ae cata ape tene : împărțirea prăzii lati! 
Cînâ de primire el semnă  chitanţa | storicii? ci ntre aceştia vor avea curajul ria? 
Era chiar , din matca impusă de oficialitaţe Ă aa de a ieşi 
MUTUL DE LA MANUTANȚĂ ! temniţele, Frica nu scrie,în E tatea eaată DEri Bt imură 
- une", 


care nu mai vin. Laşitatea'scrie numai ce este Pie: 
rii, Reaua-credinţă cîntă în struna e cette Lepa bara 
denatur înd , inventînd chiar, minţină cu neruşinare nu din con= 
SE pie * ; vingere, ci din murdara dorinţă de cîştig. Şi cînd toate acestea 
j se referă la evenimente trăite pe spinarea ta, atunci „., a 


Fu condamnat foc drept, fire 
Vorbise omul pe ia dări 


=: ord, la Baia Sprie, iarna s-a aşternut e țină 
Dep aie rilor seg petec pr în comme Smulţi,județul E vrăjmăşie. în vale, atît cît se putea vedea. ati oii ate 
oa in văţătar Aa Baa zibiae aa aie din Bârlad şi a funoţionat ciar, case răzleyite,pe coastă aveau cuşme de un alb imaculat 
(1959-1960). ultima paie po : judetul Prahova, inchi soare " seînteind în soare, În colonie căile de acces fuseseră degajate 
bei Văcărâşti aaa Sr a pi tis spitalul Penitenota- şi intrarea schimburilor în şut se făcea normal : schimbul de zi 
lum publicat la "Liţera” 1976) poe € autor de a fe erp tun ve= şi schimbul de noapte, cu o pauză între ele, atit cît era nece- 
iexte satirice în versuri, Li ete epigranatice, fabule şi | sar ca artificierii să împuşte fronturile, iar gazele să fie, 
cît de cît, evacuate prin aerajul creat de sistezul de porţi 
închise-deschise din galerii, O lege de aur a minei îşi cerea 
să laşi fiecare poarță aşa cun ai găsit-o. 
acea zi, m-am încolonat cu ceilalţi "orţaci” şi aa 
pornit printre gardurile de sîrmă către intrarea minei, Bra o 
cele nai vechi (romani 


Li Și 
mină veche,exploatată încă din timpurile 
sau chiar daci), mină de adîncine, cu douăsprezece orizonturi, 
fiecare orizont avînd două revire. De curînd, se deschisese şi 
al treisprezecelea orizont. Aurul, sub foras unui pămînt roşeat, 
se poaeă în cantităţi foarte nici, exploatarea nenaifiind renta- 
pai fapt pentru care galeriile care opera taie roade ae 

e Cc „St , 

ise şi sigilate. Se extrăgea în schiab Petro», ii ere brin 


fram cu cu deschi 
pru, . Galeriile ce se : = 

de metri de galerii s 
i setaaăi roi - unele imense ca nişte 


1, rostogoale 
in suitori» Ss 20l 


P steril erau munca noastr 
zoo | : desfăceau, din cînd în cînd, în abataj 
catedrale - legate de celelalte nivele pr 


DD 


ou temperaturi cu 
oulbutori, Un labirint întreg; i PA lucrezi gol, d oaei a 
se între 30 şi 50 de grade»ce te Ă 18 E în jurul coapselor, Cp 
un slip, dacă aveai, sau Gu o zăreani de apa acidulată ce se ini” 
pile, mereu ude de transpirație şi 1 ți palidă şi tremurînaz” 
tra prin rocă, luceau slăbănoâge în LE i 
a iămpilor cu carbid şi aruncau p pereţ 
maţioce, 

ler acea zi era un strop de soare ăi Îi sue îi 
mă încălzească, şi de-abia aşteptam să nb Ş tii Pe fuge pă 
de mese fusese rece, Mîncarea, 0 supă cu Tar 4. Pînă Ca 
şi iahnia de cartofi, era sleită, A rămas pe dota da celor 
mai nou veniţi plumbul şi istovirea le tălasară p lăbi mincare, 
Hrana, mai consistentă la începuturile coloniei , E se mult, 
suplimentul de mină se suspendase, iar ei cîviva 04/09, Di ge 
dădeau îţi ofereau slaba posibilitate să cumperi, de la așa-zisa 
cantină, țigări seu biscuiţi, Totul se înrăutățise: masă slabă, 
norme mari, stricteţe din ce în ce mai mare şi, bineînţeles, 
nici un fel de legătură cu familia, pie 

În Baia Sprie venisem, prin Aiud, de la cenalul "Dunărea - 
Măria Neagră",cum i se spunea, colonia-penitenciar Capul-Midia 
sau "lagărul negru“ unâe regimul impus de Albon și Boroea reu- 
şise să mă aducă la patruzeci şi trei de kilograme. Pentru înăl- 
vimea de 1,72 metri şi Ligă tn şi trei de kilograme cît avuse- 
sem, era destul de puţin. Îmi amintesc prima intrare în mină - 
fusesem repartizat ca ajutor (muhaia) la un perforator - cînd 
şeful a ridicat aparaţul de perforat să mi-l pună pe umăr, avînd 
impresia că mă voi "risipi" sub greutatea acestuia, şi l-a arun- 
cat în cîrcă, făcîndu-mi semn să iau cele citeva bruştrre şi sfredele, 
Era un student medicinist de la Iaşi care păstrase în atitudinea 
lui tăcerile de la Piteşti, Mai avea un frate tot mediocinist şi 
tot plin de văosriy 0ar e atunAă lucra la orizontul 12, Noi lucram 
în acea, vreme la lo, 

pe zi "PAR trecut cu toții pe la lămpărie, ne-am 

dichisit lămpile (carbid şi apă) şi, cu o gruce discretă, em în- 
trat în "corfă"”, Trebuia să pda pînă la 12, unde lucram acun 
Puţul şiroia de apă. Fusese o inundație la 13 şi apa devc_sată E 
în puț făcuse imposibilă evacuarea oamenilor cu corfa, S-au eva- 
cuat prin suitori pînă la 12. Gorfele dotate cu cîte două vago- 
nete aa îa0ei pape OAS ngăptaai da e ina e la suprafață, 

ă ase inşi, Coboram. ă 
sem de orizontul 1o, Sana Epir A ip ball d Poeta 
a pus stăpînire pe mine. L-em văzut în faţa ochilor pe Niki Frîn- 
cu, un arnivect dir. Bucureşti, care murise, nu de a 
într-un "fund de sac", de unde sistemul de 'aeraj Tr eiri 
evacueze gazele rezultaţe din explozia dpi tele A plete ză 
toată scena, L-am,coborît prin suitor, cu încă doi Baa 
Sesiptă Apele el e pe o ea, Ti na iapa pă 0 ode) a Nat 

e unde a fost scos la supr i : 
I s-a administrat o pipa (fi paz piata i paie ri 
zi a fost dus şi îngropat fără arucs Badea în eta dentari i 
jeorâi „prin, guitor, îcaa eurprina o Uresăzire slabă pe aș. 

Am ieşit din corf - 

Ti Sau Bt Ep E de Ft nea aula spre povirul în oare 
un escevator (cel mai mare din oeLa Zodii te aaa pata tat 
ae i acționa 

r comprimat. Deplasarea se făcea pe linia de diac iai 0opa: 


dacă știai să o m 
1 ș anevrezi, umplea un vagonet, Toţi fugeau de es, 


i galeriilor umbre lungi 
) 


cuminte în galeria-variantă în care o adăposti 


orei pe ape a a NORI 230 ai» A 


otru că avea normă mare şi 

ci ea, iucram la 11 ca insta] ere Erecale, Mă prionpa: 

Oiaţie. Demontam la sfîrşitul şu ma 
apă şi aer perforatoarele si 


sem singur 


Cu un ma a 
tului conducţele șI ecbiisda 


cu p . ca. i 
tea fronturilor de lucru ce daia setate de rulaţ dim pa. Inehtad 
x ă i a pă ta- 
putul Peel re le. montân la 1o.*giDPuscate, iar la înca- 
rin CI Ebert er ae too cu mută de zece imineaţă, ofițe- 
[4 zi PT A”: * asărîm Pe” : , 
se s is inaiute da d “ 3 Tu că ținea mereu gura os Căruia i 
dvon canto 7% M-am ţ DES“ Lu Dină, şi a în ur& intredeschisă ) 
a d doo dp m VPOZit făcînd un pas îngi pci „Care te 
mecanic?” Răspund: "Montator i îmainte; "Ce fel de 


impresionaţ de 
: 

, Sf 'Cobori la 12 

» Aşa i se 3ou aa 

e spunea, Şi 


Li 


Astăzi, magaoaia pe care o rebotezasen "izizon mă AA e 
Z tepta 
exploziilor. Am controlat frontul de lucra o îsem de violenţa 
tut", Toate găurile "'cîntaseră”, în afara de doua, as oine "bă- 
E 3 "suflată”, alta mai os şi mai fa dttiaa a oi una în dreapta 
din care atirna fitilul negru, În lumina E 
părea un liliac spînzurînă, a 


Am copturit cu atenție plafonul, desprinz: 


copturile ce nu căzuseră, am evacuat astralita suelată pios 
pată, an cuplat furtunul maşinii la conduota de sar: Gouib Se A 
„am adus maşina în fața mormanului de steril, Comanda era simplă: 
două manete,din care una pentru înainte-înapoi, alta pentru Za 
ționarea cupei, Bra foarte mult steril de evacuaz, Ceie doaă aj = 
toare au adus vagonetele, Unul l-au cuplat le maşină “jar al a3i- 
lea l-au băgat pe variantă, Am început să lucrez. Dintr-o cucă 
am umplut vagonetul. Unul dintre ajutoare l-a decuplat şi a ple- 
cat cu el spre: culbutor, să-l basculeze, în timp ce el doilea i 
cupla celălalt vagonet, , Ş 

Lucram repezit, nervos şi-nervozitatea mea se transmiţea 
prin manete, maşinii. Deplasarea înainţe-înagoi era zvicnită, : 
iar bascularea şi revenirea cupei se făcea cu icnituri, "Amigo" 


era ga ce în ce mai nervos şi am simţit că dă semne de împotri- 
vire. Îl obişnuisen cu un regim de lucru calm, uneori chiar aîn- 
giietor, iar acum, faţă de brutalitatea mea, răspundea cu bruta- 
litate. Simţeam cum materia se răzvrăteşte şi cupa să pîndeşte 
cu dușmănie ... şi acea senzaţie de ultimă „.. şi istovirea mea 
+... Şi nervii mei ... şi detenţia, şi oprinarea, şi bezna de din- 
c6lo de orizontul luminii, şi răsturnarea valorilor ce amenința 
ființa neamului meu, şi scopul final viaje - nici moartea, nic 
învierea — şi gîndul continuu înfipt ca un gbizpe în creier, în 


“ inimă, veninos, usturător, al inuţilități: rezistenței, cînă îi- 


riguitorii acestui veac-legitini sau nelegitizi-ne-au vînâut 
cum vinzi un hîrb, o ladă cu fiare vechi, su împărțit lumea cu 
pasi tiran cu care un altul, agans la demență unei, tăeologii 
surde, criminale pînă la urnă, o făcuse cu un iu şi Jjuză- 
oi şi cupa aproape că ni-a 
tate în urmă ... Am zvicnit brusc înapoi ș dpe aproape SE a 


iri ei ulţire co . 
aka: Sonsâvia stranie e ant capul, M-am aşezat lîngă pere- 


ar fi fost aşa, cupa mi-ar fi neta: şi Stăptnul vieţii sele.-- 


te, pe soînăură şi m-am rugat: ri rugăciun 
" Este cea mai frumoasă şi mai plină e agati E Rao 
după "Tatăl nostrun,care ne-a rănas de telor şi a detenţiei 


N picatepilaca tntăriă e duneol pete aecandă, așa că ia 3 
o 


de pînă acum. Totul s-a petrecut 


doi observaseră nimic puginda- ae . eta 
oi nu 3 ? 7. 
dozat și ei, Ce oameni, 0e suflete alese! Unul din Sirop din 
gat şi ei, e Sufdin pobrogea = din grupul lui Gogu 
grupul lui Gavrilă, al doile armată în munţii Păgăr 
Puiu, ambele grupuri opunînd rezistență aro xlcătura poteci. 
ului şi pădurile Babadagului. Unul-mâsiv ,, Se tylui e ci- 
lor de munte, celălalt-cu oltene ne ae Oapes 
a ă a mamei, Suflete curate, renăscuţe 
rată de amprenta transilvan ? ] Donului sau Crime 
din jarul ororilor în care au ars la Cotu ea, 
în munți sau în păduri, însanchete şi în temițe. 
Intrarea în galerie s-a lum 
împins cu piciorul scîndura interzisă. Bra meșterul civil în 
control, un slovac liniștit, cu care mai schimbam uneori cîteva 
cuvinte inofensive în limba lui, pe care 0 învățasen pe front, 
| în SILA parte a campaniei, cînd an fost comandant militar de 
gară. 
I-am arătat găurile neexplodate, M-a întrebat: "De ce ore- 
deși că aura do sus. a euflat dA, BEAbeaei aa9daa'nu E patut 
a exploda ncăroătura c ut ru- 
pe şi cantitatea de roaă rezervată acesteia, Rezistența opusă 
fiind prea mare, e suflat astralita'", "Nota zece'_ mi-a spus, 
Apoi, În timp ce studia roca peretelui, mi-a vorbit de grozăvia 
iernii de afară, cu toate implicaţiile din ţară și mai ales din 
Bucureşti. Și-a notat apoi galeria, pentru ea vrimite artifiocia- 
rul să împuşte din nou găurile, înainte ca echipa de perfora- 
vori să înceapă să baţă frontul. O intrare cu sfredelul în astra 
lita rămasă în gaură ar fi însemnat o nenorocire, 
d a sopinyeaa A Sâ hier La petrece la Piatra-una 
care menta cana: cu piatră - la care lucram 
o parte din cei de la Capul-Midia şi unde, în fiecare zi e 
ploaie sau pe ger, eram duşi de o gernitură ou vagoane de Ea 
aci pub opoaen deseu un om tepi tonal de o tenacitate și o : 
venise la Capul-Midia trimis Gisciplinar 
de le mină. Ca perforator,i s-a dat să perforeze în ș 
pi adi să împuşte găurile, După această getea că, „apatoa 
Anica IgIi O parte din noi încărca anrocamentul de anumite 'â1- 
uni în nişte cuve mari metalice,pe care o macara le urca 
pe vagoane-platformă, alţii sortau piatra măruntă şi o trans- 
por Se pct e one in. vazoane bigou du aa să restul de piat-ă cu 
i rmediare era spartă cu ni 
dă Lungă IPA mine, aoooita Sa let de Pol E miar 
A forma rămasă urma cură 3 
de piatră,cars iîncomodau Pine părie) epin pilda e nega povâzI 
Dor giu) Eopenoil trebuia să le dea cîte o gaură să Bari 
puşcau, ză 
dimineața aceea i = A 
„ Bra acolo un bot je ei Creta orb 18, Boeste. denivelări. 
ș Ş în afară, pec 
tut sparge cu ciocanele, A venit Sergiu a's fl pic nuutoaa pai 
găsească o adîncitură cît de mică în care Laza pi eraoaveă 
tarului şi, acyionînd aparatul,a intrat cu a neef-ăe fosa pene 
stată,ce fusese căpăcită de o bucăţică de a a într-o gaură 
fost groaznică, Sergiu a fost aruncat cu 5 ea apozia A 
în sus, împroșcat cu pietre şi pietriş Salsa Şos oa 
căzut pe spate şi plin de sînge. I-am prin i A la fo A ala 
1-an strigat, ,B-n regulă" mi-a răs pe Pat po eatlne poale și 
mai văd nimic, L-am dus, cu încă an6 i Sa Partea proastă că nu 
âe scule,unâe a venit sanitarul să-l e pe brațe pînă la magezia 
epoi,cu garnitura care venise să ne ie Şi să-l panseze, 
a, că mîncarea,a fost dus 


N) 
mort *" După 


| pe beta 


loniee+ În afară de n 
55 feiş şi nisip. Cînd Se aile taie corp, Ochii 
i iuimaeiaa Ceas aie e pia va ea et pt 
P ri . r me 
Z0at eliberat cu decretal agaetenţie încă zeita şi așa pie 
Pentru el orbirea a soi da Sergiu nEbrezece ani, otna 


Li 
plecarea maistrului, ne aae moarte , *.. Fulger 


eu i au0ue maşina în 
1 am suflat-o, Aceasta tă, .am 
2 ia seizue an Fate Le-am pula Cu dușui pe 
puţin prin mină şi că ne 
Simţeam nevoia să r pi area şu ; C 
pinjenit Vi oiodată. iesea a elogar, ă şutului la corfă, 
ce şi trainice între sufletele i 
otir al lui Iisus şi al Neamului, înt 
1 asia stacojie", ce se întinseae iei i în încleş 
vălire barbară, Simţean însă nevoia de saca dată cu ultima nă- 
mină, aşa cum simţi nevoia să revezi Alăâui singur prin 
locuri Nume SAL patru ulţima dată nişte 
am fost arestat : 
sm socotit detenţia ca pe arta ze pita de viața de afară, 
altoeve, nu ştiu ce şi nu ştiu cînâ. o va normală, pină cînă 
stare de fapt, ce va deveni şi ea normală Schimba într-o alţă 
siderat prezentul singura „existenţă posi la rînăul ei, Am con- 
mitat, în Biruinţă şi în Înviere x tea bilă şi em crezuţ, neli- 
obținută, Aceasta m-a ajutat să ice 3 libertate oricum 
comunistă ca un accident vremelnic și â jizăuit a caiteaniţa 
cînd aceasta a întîrziat. s-a ina a jinduit după libertate, 
imsăiat după aceea trupeşte ie e ti mai înţii sufleteşte şi, 
Bia) aut, alături de cel mibinatti dn ua oa aa UER) 
anchetelor Di noritatea. a a uiţi în duh, torționările 
Îsi Deea pe: toti deopotil ei eaianegLe i Ira ieq LACuIte 
Li 
a pna sd pe eat la 11, apoi la,lo. An revăzut abata- 
cuti. & N pete se mai auzea slujba "invierilor” anilor tre- 
i: e e era opotelor sunate în brustarele şi sfredelele 
casa ap rme, Am revăzut Consli I şi II, Woara Dracilor, 
ta, surpat opi şi mai ales Golgota ce se profila în acel aba- 
a lămpii em “nopți, La poalele ei "şezun” şi = lumina pîlpîinăă 
sus”, ctnă Daae sus, în vîrf, "Răstignitul”, care era cînd 
viaţa "noastr amul meu. Doamne, neamului acesta nu-i trebuia 
Da ă, ci moarţea noastră pe cruce, pentru a se trezi? 
şi tâgust lo, galeriile în care nu se mai lucra de mult, înalte 
vulpi” mrâchiă păreau temple incaşe, Din loc în loc "vizuini de 
» "Scorburi de viezure" marcsu locurile unde vechii mi eri 
se Ceas cu covăţica la piept și ciocanul-tîrnăco tra 
săptuse a pe filon, pentru-a scoate plumbul, al cărui pr | 
w-udea plămînii. Pregătirea galeriei era tine pierdut, neplă- 
ae ep plătită numai covăţioa încărcată cu pluab, pentru care 
tru ina de-a buşilea prin găuri săpate atît cît să le încapă 
Pa ne împlinite, sch încă din i 
îmtălie sau Pavăl erau moși încă de la treizeci însa: băteau 
» Cînd totuşi a trebuit să se lucreze mecanizat, FĂ. 


fără să folosească jetul de apă trimi 
transforma praful în noroi, ulii 


nînd astfel, cît deci 
$, pericolul silicozei. Trece 
pe ce în care lucram noi era flagrentă, atei pe ant 
galerii armate, suitori şi rostogoale artistic şi etanol, 
Ali în de economiști transformați peste noapte în dul ru ări) 
pasă poeta a Sari La aia de douăsprezece ore cu o ae a ja 
perirea tutur 
, mini td Pieta irea vuturae operele de A9acegte în oa 
n nou, senzaţia acesa st ie 4 
uitat atent îm . ea stranie de ultimă ... W- 
prejur am 
piata doprtiaz, Pe am, Aso 1şt9e ft caceaeeaattet 
ia) Eisa din egiarie. Înceroaseră să o des Fingă. s rată 
Le răngilor,. pat bir Ac eee aci A sale = „ Se vedeau urme- 
răi ti Tudor, zărobinda-i pi ptdarale pbetoa da ce Na 
u se desprinde fără să 3 Ava 0 cop- 
așchii de piatră cad avertizeze, Cîteva firicele, cîţ 
este reacţia otet 2 fe cel de dedesubt și singura 30ă gaceta 
nu Sete astă ao fai d Sa CA Ficanteze Coâilă 
-am cerceta Ş AR arm 
dreaptă, cu Fe ateriza pia încă apă. Flăcăruia ardea 
sira cat Ep ar fi putut dati Sol ape i a Esi depas 
mne n limbajul lor, " = mea "lumină" ar fi 
pă evadăLile ae r, "tentativă de evadare” 
t loc, la i » M81 ales du- 
o mină de coastă get : apeeaşi dată, în două 
par zgaae de pic Azi deea ia iii a fost itp aa 
u distanţe pînă le pse şi fitil calculat 
sile-insaezii poartă. Explozia declanșată a dora 
EI LE caiete aura e 0 a e 
ă mină de adincime s-au pierdut în păd 
sua la gura de sase ătă se eră s-au suit prin sg Baa 
NE opemouet, It păudee at agpeo aa 00 eee ei anu dispărut 
putut 'pleca atunci ă ertate" era degchi ; 
de-atară, cum era în SI ot aaa puii : 2a iei 
: pal treaga 4 prodest?" lagărul 
epitete o e ăeia ne ariel o sete SP muti pci 
Fi arelă pgăuzi15A8 y nu au rezistat prea mul rezista ? Nici 
telioanel a mult. Hăituiţi ca 
țiunea poftitoare d = e de securiști sprij 
fost împuşcaţi it avantaje sau temătoar prijinite de dela- 
alţii au £ e de moarte, unii 
mine, la ieşirea din u fost condamnați âi 3 Antec lea 
scos afară stîlocit de eră [1 CKCgui potază gingii fese 
sfîrşit, ideia arta rai le mititei Apoi ponce Cară 
probabii,implicâţi oameni ac care ar fi cutii et 
ajuns să le oii pă Sat care ar fi vrut să Ser ai ȘI 
telen imaginar: şi der haha a het lor, Bucate poe 
ra suficientă ideea; met nu erau decit ea 2 
dele bi o problemă de ti 
Șutul era pe t zi necunoscute re apa 
ieşire, prudent și Fr nea M-am îndreptat Sed peul 
de mină mai dxi BLU UEOS COBORI pare încorăatţe A E jeni 
senuiă putea să te SibasaRsoă pia averţizoare. în beti brie 
nee n a c 4 = 
intrarea în 20 norii i a-a părut că vede prăbuşit Cornea, Se 
prăbuşit în rostogol 8-a ridioaț precipitat 9 zare de lumină le 
zârobit cum era să turbat, de metri, Din: pina a 
basculeze vagonetul în orul din galeria plai Danae va 
14-30-10 Vagone aula rostogol, e început urată va veni să 
urma anchetelor, repere un armbr, Posea strige de jos, d€ 
auzit strigătele celui gu vagonetul 1îngă d Seman sură ăe pe 
e Jos, S-a uitat cu Ro pij e gurdal a 
ampa, l-a văzut şi 


206 


fronturile "pe praf", 
prin gaura sfredelului,care 


mentul şi n-an 


“a dat alarma. L-au scos 


eți de ste 
59 t, după zE2 „pe oare oxzasecUPă 09 au e 
minunile Tale! Cădere de re întor 3 îtiva va- 
surd oare aude, e la treizeoi 4 onie, REALI Aranjat 
e Corfele începuseră e metri în pat nare :sînt 
noi, oi de la orizontul Bă scoaţă Tă Şi un 
1e puului, corfa eco bart Urcam ind de la 13, Am 
paie pe cara nu e vot mas senlalte osiati nei priveau RESză 
g din mină, A vedea Zonturi ca gbizduri- 
3 niciodaţă, De dia XEYE lu- 
i căpasen dur 


Ieşirea se fă 
ce 
ruri lungi de dușuri, Eee a belă mare âin sţi 

, Pnau pe scri arta A 
peți, hainele ci- 


şililor cu care ur 
sărăoie, sărăcie, ore Înbrace la jeşir 
e spune, şi un curent e era foanţe sa din şut, Sără 

La poarta dozei aa aaitora Apa, ciți,e2roape cir,se poaă 
tenentul de securitate Pern aştepta Coaeindeăt ae 
entru că vorbea stri an, "piciorul la aeaa coloniei, loca- 
în vîrfal piramidei și pioaaneste, Bra alt pstrecan i se 'spanea 
și ale pese ibapi Ii intr tetcă CE de ra pie toata 


an ] sîr > ÎF lipoveni, naționaliţățile datucae oa a 


anu, apoi pe cei de la doi 
se dus, mi-am luat bagajul şi 
"de la baraca unu, La ficoare int 
e te lua în primire. Am ales un pat, 
in ţing, Întrebări, mereu întrebări mute. Ce se 
enţionează? Ce regin ni se va aplica? asia că se crease 
cin 


e izolare. Gu ce scop e... de Ce +: pînă 
a Capul-lidis, 0 izolare între sîri-, 


și La fel fusese şi 1 
ce-a urmat? Isdul, cu brans redusă la limita posibilului, cu 
u țeroare ăeslănțuită, cu sus- 


+ normele, şi aşa mari, dublate, € 
1la pentru cei ce se bucuraseră de 


„ca şi foarte 


pendarea legăturilor cu fani 
i de temniţă 


„aşa ceva, E si doisprezece an 
a în osi d pe e aşa 08Ys. Chiar şi cei mai re- 


mulţi al + parte d 
zisţen tat tt ada. Imfiraeria ers plină, "Unde sînt 

camea if 7e a urlat Borcea. "yoi nu avea bolnavi. Rămîn în colo- 
207 


Li 


————.. 


artă i ap îg. SPerieu, Alţii, fio ca 

ministrație, île că 9 solicitau ei'_ şi î ereu jepistaţi de aq 
mulţi — veneau să ne îngroaşe rinduzi îs aceştia erau cej ez aa 
compensată de odihnă, Mina ţe sug “e. Hrana s 

pini + 


infirmerie şi cu 
nie numai oei ce mor astăzi”, ă datei ae s-au tîrîtţ afară 
bâtă Snoapugasă past cret 1, s-au Încolonat pentru lucra 
îngroziţi şi, susținuyi de eri re 10 lucru”, p 
„Cel „9e moare miine, î4 out iarbă „..-8-au mîncat şerpi 
Sr Lie pi opac tat dantului «ee S-a plins noaptea ! 
broaşte, unul chiar-căţeaua Evei e Doamho, primeşte-i în cor. 
gub pătură de foame .., s-& teii Pi in pe un drum fără întoazi 
tarile drepţilor Tăi, Un Mean zăstignii Pe 6% on otâ che avanti 
cere ("Sul nostro cammino non %Op ininali, Gtrăini de EL, ie- ! 
nottăatoravanti 2 d ada aa Sea anipulinăd "cozi de topor" au 
şivi din agounti sac CA răsăritene, manip 
sloganuri utopice, â 
Situaţia nou creată le Capul ies aa Doua Pee 
sibiliţăți de desfăşurare instinctelor Ei dati dazat Iu 
Borcea. . Puţini i s-au împotriviv, Bu BA Eee ae ui 
Octavian Rădulesou,pe care msi arti. Di ii aie coloniei 
Piatra, l-am găsit în lanţuri la mă rii SI i nuiaolasoa. Be zu 
ag rea Saceacae PH ri ie das în afară de brigadierul Ște 
am văzuţ pe nimeni să fac hi - 
fănesou. Pe Ootavian l-am întâlnite muie Be tiriup aeatua, i 
aia perii leit mult mai tîrziu, p & » 
n Piaţa Univers e i 
ret: întrebare revenea mereui ce iai fc ddd Ara y 
viul - unâe violenya fusese dusă pînă la limi + : :- E ți st, 
tortura neîntreruptă pînă la desființarea psih pia me 2 î isa 
rence” aplicată în aspectele ci cele mat pir Ice “ ut S Et 
din inițiativa şi su patronajul lui Nicols -s îi rminaser i 
încă din 1952, Brigizile de plteşteni ţrimise la can sucon_aser 
odată cu încheierea acestui teribil genocid inivyiat de Dej,la su- 
gestia lui Stalin, Chiar şi cele trimise la Gherla, după o pe- 
rioadă de dureroasă șitristă amintire, îşi încheiaseră acțivitn- 
tea. Ce s-a mai întîmplet? 0 evadare masivă pe undeva? Un nou 
grup armat apărut în munţi?Ca acele din Făgăraş, Banat, Vi ca, 
Dobrogea? Sau o nouă conjunctură poliţică internaționale? în- 
chisori se terminase cu naivivatea formării de pertide şi guver- 
ne, Unii muriseră în Aiudul caşectie din perioade anilor 198 - 
1952, alyii se lecuiseră înţelegiad , în sfîrşit, că au-fost 
vînduţi le Yalta (chiar de acei de la care aşteptau eliberarea) 
pentru liniştea negociatorilor seitderlre cu milioane se morţi şi 
munți de suferință, H-am uitat împrejur şi am înţeles, Tot noi... 
Hai în jos de bareca'noastră, în spatele bucătăriei, fu- . 
sese asasinat un OM, Preotul Șerban din Dobrogea, A fost în 1951 
sau chiar ieri? OWUL era bolnav şi a refuzat să mai între în 
mină. A cerut să fie trimis la-un penitenciar, N-a mai intrat în 
mină şi nici nu l-au forțat, Într-o zi a fost trimis cu un paz- 
nic în spatele bucătăriei să care nişte lemne, Fără avertizare, 
santinela din prepoleac a tras în el. Preoţul a căzut, Paznicul 
a vru: să intervină,. 1 s-e spua "dă-te la o parte că trag şi în 
tine”, A tras a doua oară și l-a ucis, Anchete? Sancţiuni? NU! 
Santinele,securist în termen, a primit două mii de Lei şi două 
săptămîni concediu, Părintele Șenban a fost dua şi îngropat în 
pinitizal de sub coastă "fără oruce, fără nume, velerim", 
tre sîrme,regimul era de puşcărie, 0 Peliuţă ae pîine 
şi cîte o zeamă săracă la prînz și aenra, Dimineața-surogat de 
cafea sau aşa ceva. Ieşirea la aer-un sferţ 6s oră pe: zi, une- 
ori o jumătate de oră, la diacreția temnicerului, fiecare banacă 
separat, Ajunseser sperietoarea celor rămaşi ?e luaru, un fel de. 
208 Y 


că labă era î 

e n > A 
barăci era frig, foarte Apa dacă stai şi nu Fag 
Li] 


&reni cu 
schimb 9 vorbă, detorită, mai ales. 


e mulţi îi cunoşteam dinainţa, Ce ET ra foar- 
pia ca, şi mine de altfel, imeăisţ le pai minunași S-au acomo= 
învăţa (Limbi străigi. sa5e Eindea, 
Ru mi-am reluaţ viaţa de | p aline, versuri eţe.), 
3 a capăt şi em analizat fiecană 
do ea pe acelaşi pat din 
ia-Sptie „Destin, s-ar 
ri de împrejurări în care am 
Destin nu există! Poate nfatun-ă 
u unora, nici aaa 
nu li se descoperise Dumnezeul adevăraţ, 4 accepţa destinul 
ta de apoi, Nu es 5 
mi se traseze un drum şi apoi să fiu taia, cs ap a 
ţ_l mi-a hărăzit, Liberul arbitru pe care Dumnezea în înţele Ș 
ciunea Sa l-a dăruit oamenilor că posibilitate, şi el. dea Zi 
şterge păcatul originar (ieșirea din grenițele permisului) nu 
admite ae cai Am avut libertaţea de e alege, am ales, răspund. 
această retrospectivă am retrăit atîtea momente. une- 
le de-a dreptul înălţătoare, pe care le uiţasem sau poate'1e 
îngropasem voit în mine ca pe o icoană scumpă pe care o fereşti 
de profanarea privirilor necredincioşilor, 
"La icoana aminţirii mă închin 
Şi-n trecut mă-ncing ca-ntr=o armură, 
Căci mi-i viitorul numai zgură, 
Iar prezentul numai ură şi venin. 
Din trecut trăiesc strigoi ce fură 
Morţii câte-o zi de viaţă şi de canin," 
Cei rămaşi la lucru ne evitau, Mulţi îndrăzneţi însă în- 
cercau să ia legătura cu noi, Unii reuşesu. Aşa am aflat că se 
degajaseră drumurile, că se aştepta un lot care să ne înlocu- 
iască ,. ee) 

Din pat vedeam un petec de cer şi roata din vîrful turnu- 
lui, care SA Pele corfa,şi auzeam bangurile ci E ri pr Sici 
| tizau pornirea acestuia, Acolo jos, foştii sote i Date 
calvarul, Noi aşteptam să începea altul, caze a durat 9 
zece ani, : ji pi cae eleaşi dube 
Lotul așteptat a sosit istr-a diainaa e e s Porile 
sm plecat noi, Adio, Baia-Sprie, cu cos si eranța unor re- 
de piatră găsite prin geoâe şi ascunse, in sp ri 
întoarcerii, cu Pădurea cu Popi, cu Golgota, 

Adio, Baia-Sprie | 


209 


MIŞOAREA DE ELIBERARE NAȚIONALĂ 


Prenea Bădulescu 


Am plins de mulţe ori în i ft pentru tot felul de 

pri ini dar parcă niciocdaţă nu an vărsat lacrimi mai amare ca 
ziua în oare Majestatea-Sa Regele Mihai I a fost alungat de 
pe tronul României, 

Dacă timpul a ştera lacrimile de pe obraz, izvorul ce- 
lor din sufleţ nu a secat, 

Dugmanul de totdeauna al neamului nostru, imperiul de 
la răsăriţ, a năruit odată cu tronul regal toate suporturile mele 
interioare. - 

A răvăşit conştiinţa întregului neam,oăruia i-a răpiţ 
simbolul pe care se întemeiau toate speranţele noastre de mai 
bine, An şoRt aruncaţi în bezma de kate Ş 

ziua aceea mama, de popai de auterinţă pe care nu 
1-a mai părăsit deoît pentru ultimul run, fără. şă-gi plângă 
propriile-i dureri, mi-a alinat durerea, rostind ou voce stinsă, 
ca 0 porunoă ce îmi părea că izvorăşte din cugetul tuturor mane= 
lor neamului nostru, ulțima sa dorinţă: "Mamă, să-l aduceţi pe 
rege înapoil", . 3 

Ca o străfulgerare, speranța a încolţit în sufletul meu 

4 ain ea s-a năacut credinţa că oricât de grea ar fi lupta 
fatale uzurpatorilor, orioîte jertfe ar cere, aven datoria 
să învingene 

Un an mai tîrziu, terminan studiile imivergitare şi în 
1949 am fost numit profesor de fizică la Liceul Milita. "Dunitrie 
Cantemir" din Predeal, Aici, sub această denumire, fiinţau încă 
tradițiile glortosului liceu'Mănăstirea Dealului" din Târgovişte, 

Mai funcționau aici numai cîțiva dintre vechii profe= 
sori şi wm singur ofiţer directorul de studii, rămaşi de la 
vechea şooală, printre ai cărei elevi a fost şi regele Mihai 1, 

Se mai păstra încă atmoatera de înaltă eliţă gi era 
încă viu sentimenţul demităţii naţionale, 

Elevii, în marea lor majoritate, aveau conştiinţa neal- 
terată de virusul commisnului şi împrewmă cu aproape tot corpul 
aidacţio au făcut front împotriva noilor tendinţe, 

Am trăit aici momente de mare înălţare spirituală,care 
au oonstițuit un nou suport al dorinței de a fi gi ea un sluji 
tor al iâșalurilor noastre româneşti, 

1953, cînd s-a trecut gi în acest liceu la aplioca= 
mea bruțală a nefericitei reforme a învățămîntului, care subor= 
âona aotivitatea diâaotiocă ideologiei marxiste, mi-am dat deni- 
sia, Păstram însă neîntinată comoara încrederii foştilor mei 


210 


ș deveni+ 
membri ai Migoări4 de 


zare După cîtva + 
TRE gta imp, îpugouvat prin concurs 
00 de academicianul Horia ulubete Fizică Atomtoă. post de cer- 


dus Multe au fost disou Ie PA Con 


Elibe= 


ua pt caise să Eee ele te ca anu pn 
iotriva copunismului, sa demităţii naţtazale şa Yinsaită 
8 


Am primit ca pe 0 cumin 
serig şi alţi corifei ai re i pa acest îndem la oare 
scut ideea Migcării de omâveşti şi în au 
ga n Eliberare N 1, urna căruia 
Am început ţatonarea prinţre pir 4 
ru a forma un prim grup actţiy, Comani ae ei Şi cunoscuți pen= 
“are, 0 părere rostită ca din tri molar a mor arțicole din 
âe voce ici gi colo,urmărină reactia inte bane spus cu jumă= 
su fost primele mijloace de selectare serlocatari lor, acestea 
- “ Resentimentele împotriva regimului 
pe anime, der teroarea deslăzţuită de sucucitunlat erau aproa- 
ara într-im imens lagăr în care frica şi za înrola de oaie 
relaţiile umanes da au 
Sute de mii de arestăr Xr STI daia si î 
informatorii infiltraţi peste tai ai 
setarea jgriaze a tza în mod obiectir, pațini scceptau să 
le înfrunte ect. Cu toate acestea, spre sfîrşitul anului 195 
se înfizipase un nucleu de oameni notariţi să Jipa parle 
Tis0e 
Ne-am organizat în grup de cîte trei şi fiecare ave 
sarcina să formeze noi grupe şi să întreţină vie flacăra razi e 
ţei de eliberare, Curînd, au apărut gi în provincie grupuri din 
care făceau parte aproape toate categoriile sociale:funcţiomari 
din diferite domenii, ofiţeri ectivi, cadre didactice, şoferi, 
meseriagi, 
Legătura între mai multe grupuri cere,de regulă, nu se 
cunoşteau între ele, se ţinea printr-im număr restrins de membri, 
printre care:Lt,Dumitrescu Cristian de la Acsdenie termică M4l1- 
iară. Caţană Vasile-funoţionar, Mercureanu Ion=profesor, Stan 
Taateaioian ohimist, tatăl stuomncitar, CElbineena Ge-funcs10- 
nar;, Semeniue I,-meseriaş, Tilică Ch, =agricultor şi alții, 
moate grupurile ştiau că mişcarea esta condu de a 
Comandament, iar legătura cu Comandamentul se jinea numai p 
za Existenţa imui număr tot pai mare de membri a: a sr 
Îi i peztaoi congpirativita, e seem i uetă activă, care 
dereau să se treacă imediat la for2e locala, de 19 ee ien ba 
să preceadă o acţiune concertată pe past Asa E e 
sară multă abilitate şi apel la dis€ “a conspirarea mişcări: 
asemenea tendinţe care puteau dace la decotit i am fost sfătuiţi 
___ moț pentru păstrarea conapira ai e crutarea de membri 
de Comandament să temperăn pentr t mai i mercase grupuri. de 
sotivi, dar să formă în scbinb € ivitate nunai la ckemaree 
simpatizanți care urmau să int7€ a rriraliz tie 
txpresă a Comandanențului, i ice pie peisajului politic, 
în condiţiile războiului u eliterares de aub us 
european, se aoreditase ideea că pacate suficient ca într-o 
domini st şi de sub tutela VU ReSobee 211 


a 


„ti. PARERE IERI 3 


[: 
ţară aflaţă în interiorulroortinei de fier" să se înceapă o 
re de insurecție naţionalăscare ar constitui prilejul pentru du 
tervenţia militară a forţelor NeAeLe0e î 
acest snop a fost orientată Migoarea noastră de EU 
berare Naţională, Eram conştienţi că nu ne putem elibera prin ” 
forţe propri, dar trebuia să începem oferind acest prilej, 
Pentru aoest început era necesară o anumită organizare 
taotică gi a bază materi oorespimzătoare pentru care s-a aă 
tat următorul plen de aotivitats: ta 
- Să proocurăm pe orice cale arme şi alte mijloace de 
luptă şi diversiune, 
- Să ne asigurăm colaborarea unor grupuri sau chiar e 
unor wmiţăţi militare, 
- Să răspînăin, la momentul oportun; menifesţe oare să 
Pee, det atăi şi neîncredere în conducerea şi între membrii par. 
î 00m! . 
Insurecția propriu-zisă trebuia să înceapă prin ataca 
rea şi ocuparea imor instituţii prinoipale: telefoane, rad 
[] 10 
ministere, convinşi fiind că poporul s-ar fi răsculat trans te 
mînă Sase înce SS An sri Siteat iu EevoIus4e aa ridea 
onoomiţent, cîteva grupuri urmau ceroe ră 
lui Cape gi luctad Li r stea Sire bit x pie 
e bazan m pe elementul surpriz der 
e sanermcinee e pe pete te pumaae etate de dez 
e ezau aceste p ur oricît de . 
teziste ar părea astăzi, în conjinotura deceniului gase şi ir: 
stării de spirit din societatea noastră românească, ele apăreau 
ca pitesti pt ssizel că ne-am apucat de treabă, 
u ajutorul unui devotat chimist,s-a organizat c 
incinta Institutului De Pizioă Atomică wm” Op în sii e 
experimentat fabricarea mor explozivi uşori, a căror primă în= 
Pie nereuşită, s-a făout pe un poligon al Academiei Mili- 
De asemenea, s-a pus la punct fabrici > 
wor fiole incendiare;care prin act circle ete ae le a- 
nică decît distrugeri, Materia primă E 
necesară, sultură de carbon 
aciâ azotic, fosfor, procurată cantităţi suficiente de wm 


grup din Ploiegti, era depozit 
Erur Pringipattie” unite pozitată în subsolul unei clădiri din 


cartierul Rahova s-a amenajat un a1lţ 
tipărire de manifeste, dotat ou toate oa ie ce zare 


placă groasă de alumini 
Peste acest text se tusa ai i rr Sai NO ip etileeena cae ste 


cauaiuo 

peseiro şi piere, apmaden e merătabiii mei e starul în 
un 

rula hîrtia,pe care apărea textul sie crede tipografică se 


Proourarea de materiale, ţtr 
gi oanutlarea lor oonatitulaa mâsvăzat e aut PQ imeatira/ 


priveşte pistrerte secretului şi conspiraţivitatea, 


oiuda teroarei şi prigoanei deslănțuite de regin,în 


țară se simţea o tenăd 
rr ing ira DEV areaiă opoziţie, suaţinut gi de presa şi 


dea chemări la luptă, demau la rezistenţă, Apăreau tot Bai 
Jos comunismul | 
CI Pata o alnoi carte trădătorilor | mreziţi-vă români! 


ziduri şi pe stilpi, erai tot meci itdeere An lipite noaptea P* 
212 


” lui veneau 


Se apropia «e 
anului 1956, Cea Sul partidului comunist din toamn 
a 


Am consid 

creem : diversiune în visat ateeai ad, pentru a încerca să 

unea neîncred â un 1şt1 lar E E 
dei în ocedlerea între membrii Conitetuita Centre Popa Le 
un . 
Par anţat un me goaatat d îtrosnți. ai e 
e Se eo oapucattet Centre] al omuniştilor, care ar | 
p o 4 
Central, luptă tmpote 

> Ideea acestei acţiuni a 
> $ 

şi A ri obieocţul imor lungi d ar zoster Conendenentului 
membr unor grupuri din Mişcare, moase dezbațeri cu 


Tipografia noastră a pregătţit ma3 
imprimarea, al cărei tezt, = oleg pia eta 


ae 


ştia 
era era pala 
NOUL COMITET CENTRAL AL 

PARTIDULUI COMUNIST 


ZOVARIȘI, 


Nu mai daţi ascultare acţualului cozitet cent 
partidului comwmist român, cere a trădat otezanele Nail și 
Sa pare bulite a gecătută economia naţională, e sărăcit popozul 
şi a asasinat pe ce autenţic reprezentant sl comun rez 
Luoreţiu Pătrăşcanu, . Es dorii 

Urmaţi îndemul la lupţă al noului comitet central,car 
cheamă pe toţi commiştii cinstiţi să boicoteze ti ai ae 
sului, demascînă pe trădătari în frwmte cu Gheorghiu-Dej, 


TRETASOĂ NOUL CONITER CENTRAL 
AL PARTIDULUI COMUNIST | 


În această perioadă s-au ţinut la I,F,âe alegeri sinăi- 
cale, Comuniştii pregătiseră o listă cu cei cere trebuia să 
fie alegi, dar murea masă a salariaţilor şi conducerea ştiinţi- 
fică a inatitutului m-au propus pe mine, 4 fost o şedinţă foarte 
agitată în care elan bst învinai, iar alegerile amînete, 

Din acest momenteatît eu.cât şi cei care m-au susţinut, 
printre care erau şi membri: ai ul şcării noastre „sn devenit di d- 
denţi puşi sub o severă observaţie din partea securităţii, Ne-a 
dat seama repede că sîntem urmăriţi, Sohipaje auto ale securi- 
tăţii erau permanent pe urmele noastre, Salarisţi si institutu- 

Lit mare taină să ne spină că au fost interogaţi des- 

re no Rei ie e: 
> = Mama wmui membru sl Mişcării, care zu era ar acte ci 
m-a aşteptat pe straâă şi mi-a spus că a fost chemată “8 


Ti „4 ir: „Locui „ta 
tate şi interogată despre relaţiile Ciului său ca Plen coatele. 


e 4%, La fel şi casa unde se să 

în meuzit totzi într=o noapte să evacuăn asterialele şi să le 
tea wmui vecin : ie 

îngrop veri ste 6 Dotoabrie 1958, = înăreptan, cu Zul E 

măsuri de precauție, spre str, Principatele (nite» 1. 


ării, treb 
împreună cu un alt rr oi m dei îî fiole 


fusese descoperite 


213 


EEE 


Pi ce cae 


) 
Era pe înserat, Strada era pustiee Aproape de interaeg= 
ţia cu strada "11 iwie” o maşină opreşte lîngă trotuar, şoferul 
ridică oapota şi părea preocupat de motore 
Cână am ajums Li dreptul maşinii,goferul mi-a barat 


arumul amenințîndu=mă cu pistolul,iar din maşină au sărit a AUERE 
doi oare a a a aaa i m-au înghesuit pe bancheta din ei E PASTRANAGIU 
Mi-au pua o pereche de ochelari dpâciaipe care zbătRa. 3 
du-mă, am zeugii să-i deplasez puţin E să întrezăre ac traseul, 
| Am văzut firma cinemaţografului "Excelsior gi ne-am oprit în curtea 
| securității, AIUD 
XI Eran arestat, ; 
Pi Ajudul, galera destinelor noastre 
[A uda Ne poartă pe-a timpului unde albastre 
CEE Spre-un yăra neștiut, spre un port neştiut 
fa Spre un far ce În noapte de mult stă aprins, 


Ne frînzen în grelele lanțuri sub bice, 

Sleiţi, unii trupul se zbat să-şi ridice. 
Pe rînd, tot mai multe zac ramele-n loc, 
Gaiera-i o frunză-n al vîntului joc. 


Și azi ca şi ieri, mor pe nava cu vele 
O ziuă cu soare, 0 noapte cu stele 
Şi-asemeni bătrinilor zei din Olimp, 
Ni-i viața un zbor peste spațiu şi tizp. 


în suflet purtăn paradisele ninse, 
Parfumul pierâut din grădinile stinse, 
Iar gîndul se frînge-n tăcerea de mort : 
Cîyi oare vedea-von intrarea în port? 


Dar vie ni-i dragostea-n pieptul ce doare, 
Credinţa ni-i cîntec, ni-i rază de soare, 
Cînă viforul soartei, cînd crivățul crud 

Ne murmură-ntr-una : Aivăul, Aiuă .-. 


Baia Sprie, 9 martie 1951 


SOMNOLENȚĂ 


Plăpînde umbre, ese, cantarar ELE ae sa 

Sub umede amurguri de na catifea, ASA 

Lin gînâuri des ohgă, corăbii largi cind pleacă, 
vălătucită scară, nori lunecind abia. 


oian de frunze moarte se risipesc simboluri 
ES colbul dens sl boltei pustiului ta 
tisterul se resoarbe în primele lui go - 


E, mbietoare noapte mă-nvăluie-uprejere 215 


„n ERROR aa E 


pr 


216 


ile-și resfiră 
et se preling, 
respiră 


Din viorit adîncuri ce-arip 
Vapori de brin, otravă pe sufl 
Neantul de lingoare destins lasciv 
Pluide amărui m-alintă, mă cuprinde 


Şi cînă himeric unâa fîntînilor tăcerii, 
Alunecînă, mă fură afund, tot mai afund, 
Prin picla îmbătată cu-aromele-nserării, 
Mă mistui lent şi totul şi toate se ascund. 


Mina Nistru, 9 martie 1953 


TRESĂRIRE | 


Au adormit aroma şi misterul 
Petala-şi culcă visul în fîotâni, 
Topit în lacrimă albastră cerul, 
Mărgăritar oftat !1 -îngrop în mîini, 


Şi cînd pe unduitul întuneric 

Văpaia rugideşte în tăciuni, 

Tresar din somn, din vise mă desferic 
Și urc pe aurori de rugăciuni, 


Şuişu-i fluturare peste ape; 
nrourat, pe cruce de catarg, 

Mai limpede e cerul, mai aproape 

Rotiri de îngeri susură în larg, 


Gherla, 20 iunie 1957 


PBTALĂ 


Di; 


trandafirul zînbetului dr 

Mai dăinuie pe lujer o petala, € 
Din 'evul dus o singură vestală 
Doar un nuntaş ce-ntîrzie în prag. 


Corabie ce-n lente le ănăr 
Culci nostalgia nt ine ieeiaaă 
Parfumul noapte, cântecul auieze 
Te-or troieni în mine cu uițări, 


Ci-ntr-un amurg cu limpezimi de nea 


Şi-or strânge anii cană 
Caleaşca-ntizziacie regat randatirii, 
Petalei ce-a căzuţ pe 


masa mea, 
Gherla,15 august 1957 


Lă 


MIEZ DE NOAPTE 


Coboară lent şi trist ă 
Pe-a îndoielii Aa 
Topită unâă pe vioară, 
Otrava nopților felină, 


Jur-îrprejur Benună sumbră 
Cenușa zării troienită, 

tingînd contururi vagi de ombră 
in fremătare înfiniţă, 


Aaarul clipelor profunde 

î1 sorb acordurile vane, 
înd cadențatelor secunde 
ntinsuil vastelor oceane, 


Periprava, 9 martie 196% 
PORUNBEŢI  AIUDULUI 


1, Poyrunbelul 


Mistuitor amurgul se revarsă 

Peste arome, force şi culori, 

Cu ramuri de măslin din zarea ştearsă 
Lui Noe îi aprinde aurori. 


nfiorata undă de Iordan, 
Cu cercuri largi, prin limpeziai pe-aproaae, 
mot 81 încredința şi pe Ioan. 


ŞI cerul tot, cîn€ cobora în ape 


Pluţire nefirească peste fire, 
Rotire revărsînâă de tării, 

Din taina zărit, din nenărginire 
Ne dă semnul noii mărturii, 


8 septembrie 1967 


II, Porumbelul - triptic 


Potopu-anorțise — "Sub zare senină 
Deschide bătrîne rez 
Și saltă robe săpetină în lumină”! |! 
Spre viu alburiue atundiş,în plutire 
Aripile-i Ejocare lin tie 


4 3 
W- 0 Creangă, lăstar » -idire 
itureş aprinâe o nouă zi 17 


218 


Profundă e clipa cînd FPial împlîntă 
Piciorui în rîul Iordan, 

Smerit să-L boteze Sas 

Și glas părintește Îl binecuvîntă. 


Iar duhul în chip de porumb întăreşte 
Prin susur de-aripă prea calan, 
Zvonită colindă şi psaln 

Ce urcă, corală de roze cereşte. 


Lomină-i cuvînţul, stîrnită bulboană 
Și visocol în cugetţ buimao, 
Sfîrșit şi ţîşnire de veac; 
Imperiului păcii de-a pururi icoană, 


x 


x x 


Desprăfuie-ni, Doamne, vederea oce-adastă 


Prin bezusle care nă frîng, 
Crâmpei din edenicul crîng, 
Suav porumbel lunecînă la fereastră, 


În zboru-I să-mi cearnă a liniștei boare, 


Atund să mă poarte-n azur, 
Să-mi fîlfiie jur împrejur, 
Adînci melodii fulgurat să presate, 


14 octombrie 1982 


TOAMSA VIEȚII 


e creasta vremii sure 
estomparea osții 
cerbul tinereții 
Din tainică pădure, 


0u dansuri largi,rotunăe 
A frunzei agonie : 
M-adulmecă, mă-nbie, 
Amurgul mă pătrunde, 


Zadarnic or să vină 
Miresme-n seară goală, 
De-o vegetală boală 
Mi-i sufletul rugină, 


Târziu, prin loai $ 
A frunzelor a ze 
M-ascunde, mă destramă 
Tristeţea grea, latentă, ,, 


24 noiembrie 1964 


CONSTRUCȚIE 


întindă o mînă Şi cule 

g lucef 
Iar din adînc desprind oristiat pur 
Şi ape negre-an strîna jur-înprejur 
Să-mi crească anii luninoși şi tetezi, 


Tot culegind, fărîmele s-adună, 
Bucăţile a piatră mă cuprină, 
Wă-npresură, mă-nzroapă ca-ntr-: : 
Nisip uitat în inutilă duza. > EFiză, 


24 decembrie 1969 


BINTEZI 


Tîrziu şi timpuriu stau faţă-n faţă 
Lumină şi-ntuneric se privesc, 
iresc e Nepătrunsul Nefiresc, 
neschimbata curgere de viață. 


În preafinit nenărginita zare 

Acorduri largi tăcerile ascund ; 
Ascult atent la tonul lor profună 
Şi cregte-n mine aspră întrebare, 


Un deget, doar un deget pus pe rană 
Nedumerirea o transfornă-n crez... 

Ce vis mai alb mai pot să-ni luninez, 
Cînă Kecuprinsul l-am cuprins sub geană? 


Târziu şi timpuriu stau față-n faţă, 
Lumină şi-ntuneric se privesc; 

esc e Nepătrunsul Nefirese 
pia pluta curgere âe viață, 


24 decembrie 1969 


DD 


PASTRAMAGIU AUREL 


S-a născat la 21 iunie 1922, în Galaţi, Județul Covurlui 
(Galați), fiul lui Anastase şi al Variei. 

îa anul 1929 familia se mută în București. 

Absolvent al Şcolii Navale (1942-1944), a funcționat ca 
ofiţer de marină în perioada 15 aprilie 1944- 15 august 1947. 

A participat la acţiunea de evacuare a trupelor româneşti 
âin Crimeea între 15 aprilie 1044 - 13 mai 1944. 

îste licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filozofie - 
secția filozofie,specialitatea psihologie, în 1946, 

A fost condacnat pentru crimă de uneltire la 1 iulie 
1949 şi a fost deținut pînă în 1961, 

A fost reţinut la dispoziția securității - acninistrativ 
Meâe]. — din 5 august 1961, securitatea Constanya şi Periprava, 
pă = fost deţinut în penitenciarele : Jilava, Aiud, Gherila, 
onstanța, 


2 cadrul volumelor "Din 
d 

wmtțiază publicarea mărturiilor gelos care cu eietegiet? șe 
asupririi comuniate, arătîndu-se suceinţ, aproane deal perioada 
tapte ve cap nu le vom comenta, pe declaratiy, 

cea ce se va publica va respecta 
vărul, purtînd ul semăturii a cu stricteţe ade- 
2 Dăm cuvîntul amro ce prezintă faptele, 


1, Martorul: Stănilescu 7, Teodor 


În noaptea de 20 martie 1957, or tea î 
a , ele 22, cineva bă n 
poartă, Eram în casă cu familia mea (soţia şi cei patru reia 
cel mai mare avea nouă ani, cel mai mic, avea două săptămîni) 
Cînâ m-am uitaţ pe geam, am văzut cîteva perscane, 0 lumină de 
lenternă bătea în geam, pătrinzînă în cameră, în întraţ, Cineva 
s-a urcat pe prispă şi a încercat să deschidă uşa, dar aceasta 
|era încuiată, Am descuieti, cel de-afară mi-a iztit uşa în față, 
|erwmeîndu-mă în interiorul camerei, in întret ţoți, Mi s-a citit 
wm Orâin al Procuraturii lilitare şi dir acel moaent en fost 
| declarat erestat, Au făcut imediat o răgcolitoere percheziţie în 
seat cesa, mi-au luat bulstinul de identitate şi livretul mili- 
are 
Am fost ridicat de-acasă, dus iniţial la miliția din 
sat, we mi s-a luatţ o declaraţie, sub ameninţarea armelor, 
spimîndu-mi (securiştii) că, dacă nu fac ce-zi spi= ei, risc să 
"fiu împuşcate 
Cei care m-au atestat au fost securiştii locotenent-najcr 
Popa Dumitru, locotenentul Ungureanu Constanti= şi cergentul—aa- 
jor Mihăilescu de la Miliția din Gromezoaia, ca o waşină neagră 
am fost dus la Securitatea din Huşi, unde, în. aceeaşi noapte, 
pînă la miezul nopţii, au fost aduşi încă do Ezaci şi cinci de 
arestaţi politici, Pînă la ora şase a doua zl, ecest lot aa pi = 
făceam şi eu parte a fost transportat la Securitatea din lași, 
„pei negri la ochi, sa fost repartizaţi i duş Si 
să e. Eu am fost dus la celula nr.5 la etajul 2, unde an io 
ut s de şase luni, = At 
rii iaca dia a început ancheta, 095 la, anchetă, an 
t p - nume Nolioă de cînd fac 
ost întrebaţ de către anchetatorul pe n ibentăiin gi cine 


lite 
parte din organizaţia "poinii din gatit, cine aa depus jură- 


at jetul organizației Servit ieri şi cine erau în nucleul 
conducere al organizaţiei, 221 


i 


SA Ea După aceste întrebări,am fost dus în celulă, tinde a 
re Aer anume Soofan care spwmea că este grefier, dar desco fost 
praga pace m deţinut de drept comm folosit ca infozmatoL Ie 
sai ura din celulă, Pentru a mă teroriza după vreo do ze l-au 
eo rece cai, a: ela i gt pre epileptic, care nume: după 
nu mă pot speria, 1 stă dat brom -gimră PE III 08 n 
v - lăsînădu-mă din nou sin î ata 
pi Declaraţiile care ni se Di ai etulă 
e ilor apetit e i fără să-mi rÎ 3Etoă ae emenisțărita cu să 
* d — > Y a 
Eee a DA E 9 dega 
De împreună cu şeful la Bucuregii ent d ei ok 
ou toţi fiece ae organizaţiei, dai REA D000 Aimoatiaţă 
Ş „_m timp ce-mi cereau astf 
ere i cari itcul cate a Si oua ri ra aa e hale 
+ ordănul lui, m-au bătut în st: rail bn 
az Raza trezit în celulă, ii grași ies ana firea cunoştin: 
Ap parai ni răni gi vânătăi pe tot esa tea SEpada 
- Car Pi Dă pă 
A pi ntz lare ep: cezuiă și nula ee meta ci a up iti 
iment, Procurorul respectiv n-a gă s: apt 
asi NE sipvăzânăucmă în ce nai ceia A a ocai 33 
care este cauza şi a început să A N Da pie 
zi aste eta SA Oc aa NEED ERE BR re 
Ge oît tîrîş , mau i Sr: apoi 
VE Re pat, De patru Îmi nu : N DI DR ebtă ei mau, apim- 
ne i pironcet cheeț- Or, după e: apă alb ap ga DS alani 
data îe tri că nu sveam voie să dorm cu faţa ae 
4 „A cu 
„una din nopţi 
mi-au pus cătugele 1a EA ză = 24, 00,m-au t | 
u mină > rezit din so 
ei denar retin a M-au re ar e Pa paie seci Ce ama 
i iai aa umi să spim unde esţ m-au bătut cu cru- 
sezulaei noastre, "În guszul pozele, Braa arătet un om seusisa” 
: . a acă nu Omg spunînd 
şi pe mine, Omul din A un ce-ni cereau ei 
sperietoare", Nu aiba Ai sie pugoat, Era pu tsi e arta 
acestea ca să mă pacii ate dr (Da pe mine, au făcut toat za 
în megină și m-au dus în pie ia oe-mi cereau ei, aa et 
etaj et enchetatorul m-a amenin 
depus def pe tes Ss cel: "Degteaptă ie SE măiazruiică de: ia 
E ru organizaţi Ti Diane pi. oă 
pe care însă nu le-am luat în a noastră, După re ro 
pe petate santa 
înjurat, maltratat, spunînd seană, am fost marau an : + 
să-și dăm arumul? u-mi-se:"0e crezi = grau 
Beza picjoăată Da aaă să-ţi putrezească e Bote Aa a O i 
da a n aceste conâiții,mi s- : idea 
ŞPpeonbrle 1957. A1 coilea rai rigiuteîar iibi  aepiatira data de 5 
PER Da pice ru ru șI ibunad ului fost ast pei Le: 12012 
Sf | avrilaş gi doi jiăecăta ei ANR E BESbiință 
Am fost condemat la opt : ă sees 
iei ae Pere a civică şi ieri pa eng etapa aria 
Ie AUDA contra ordinei popa negii per l pena . > 
ral prewă cu alţi deţinuţi politie upă judecată, pus în 
renul-dubă la penitenci politici, an fost A mei 
iciarul Jilava, După pai transportat 
| paisprezece zile an 


ă siiniok,zece 


j 


sosi aus le penitenciarul 

piata sere tisce pari 

bo e.-a gu-lure arte din : 

dudufene pe învăţători Dica cadut pe doatace tatii lui Pali- 

on e a eter pag i ec Ioan şi m chirurg Cornea 

ziua de 
pay ete i ap E at du s-a declanşat o revolţă în 
ic rewă rog .COMEI 

sata a care au ea plcas e î0et sași de gari 

şi băniți, pavilionului, Biazal aia pia 
morți 


Au Li 
fost luate măsur de T epre sa. e ii cau luat patur ile 


& dormeam pe dos, cîte doi pe o ealtec, 2ran 
pa ca peştii 


cîte isprezece=douăzeci de deținuți î ăt 

metri, lMîncarea se servea Crezi iii, celulă de 3e50-4 

la t ca pdl a e Mngură, | erbinte, cîte doi deţinuţi 

zi am fost văzut făci 

m-a văzut pe vizor, m-a sco acindu-mi cruce, Gardianul 

ceri, mâde eu stat multe Satie di, celulă şi m-a dus la cer- 
im fost foarte grav bolnav de pneuz 

viaţă numai datorită ajutorului ai edeme asi scăpat Cu 

care fusese profesor — doctor 18 spitalul „2-& Gat doctorul Palit, 
De la 1 mai 1963 pînă ls 2 î curgea: 1964 cin lege 

lonia de muncă Luciu-Giurgeni, apoi daco stai fost Aa co- 

25 imie 1964,cînăd an fost eliberat, ia e 


car= 


2, Mertorul: Stănilescu Te Tasile 


N 
în anul 1948 am vorbit cu cîţiva cemeni despre o orgsni- 


zaţie care lupta contra commigştilore 


Organizaţie se nunea "Orgenizaţia şoizilor din cruciada 
libertăţii" şi era condusă de domul Dumitrescu Hicolae, An acti- 
înă în anul 1957, cânt en fost trădaţi, 


cepînd cu 20 martie 1957, au început să ne aresteze, 
arestările, el dcilea loţ=din 


arte, începînă cu data de 17 iunie 1957, 42 


fost arestaţi de câtre securitate şi depuşi la i 
Iaşi, După o percheziţie amănunțită ,ne-au us ochelari negri la 
oohi,ne-au dus în celule; amenințîndu-ne că Be vo: împuşca, De 
alţ?al, securiştii care ne-si primit le-au spus celor care ne-au 
A i ne srwmcai într=o groapă unde se 


petru lumi, an fost con- 
+ smi degrsdare 


a: i silnică şi opt 
 damat la cinsprezece at. tie Sile intele Pi idunalului militar 


din Iaşi se numea Cuoiureanie 
+ politic la penitencie- 
După wn an de detenţie c& deținut p9 iti e, Pee iten- 


i i up S 
rul din Iagi,ps data de 23 aprilie e am iost transportat 5 E 
e 2 . 


diarul Jilava, După optisprezeci imas şase en 
a Gherla unde 5 de o aYosebită notblee 
-8 


trenul-dubă la închisoaref - mea, m ca 
Aiei am cunoscut pe doctci tă ctor Banit dâriate 9 


sufletească 
x Ra am fost DOlaYe la mi s-au făcut patru operaţii» 
» 223 


ajutat 


(i 
pu 
1 


fel de scutire; eram alipit 24 Basa, i pirate şi ceilalți 
deţinuţi politici, Fiind bolnave 

de 1a digere dimineaţa pînă seara o reeezintfi PET 
neaţă, am atrigat că nu mai pot să stau picioar a u=mă, 
gardianul a deschis uşa, m-a chemat le el bit d retrasă să 
stau trei ore ou faţa la perete cu mîinile sus; lipite de 
peretes out 
Din cele patru operaţii oare mi s-au făcut, una a fost 
de ulcer Adei Am fost şi foarte grav PA e soare După 
gapte ani de detenţie, în primăvara anului 1964, prin Decretul 
general de grațiere, an fost eliberate 


3, Martorul: Răduţ Pavel 


înainte de alegerile din 19 noiembrie 1946, deţinean 
îmoţia de şef magazie la Magazia de Mărfuri 0.F.Re-Buoureşti, 
denumiţă M e 

Alegerile sindicale din anul 1946, din cauza discursului 
ținut de mine în faţa muoitorilor;cu tema: "0e înseamă a fi 
comunist”, au fost anulate, fapt consermat în ziarul"Dreptatea" 
8l Pee Pe-Manius 

La insistenţele repetate ale unor elemente commiste de 
lă Atelierele, "Griviţa Roşie", printre care Bîgu, Scrimio ea 
âe a mă înscrie în partidul commist, am refuzat categoric şi 
m=am înscris în PoN. e -Meniu, 

Racţia commiştilor e fost promptă. Am fost îndepărtat de 
la conducerea magaziei 0.F.R.-BM şi am fost numit în fwmcţia de 
referent de exploatare la Direcţia Ia Regionalei C,F,ReoBuoureşti, ! 
Serviciul comercial, După această schimbare, em fost pus în urmă- 
rirea securităţii, astfel că, zile la rîna între orele 1,00=1,30 
noaptea, mi se făcea percheziţie la domiciliu, motiv pentru care 
am început să nu mai vin pe acasă; dormeam pe la vecini, 

La 2 februarie 1947 mi s-a desfăcut contraotul de muncă; 
creinâu-mi-se condiţii foarte grele de trai mie, fostei mele 
soţii și fiului meu, pe atunci în vîrstă de trei ani, Această 
situaţi sa duraţ pînă în noaptea de 15 august 1949, cînă an fost 
prins ş. arestat de o echipă de securiști, patru la număr, sub 
comenâa unui locotenent, i 
= După o minuțioasă peroheziţie, de circa! două ore, s-a 
încheiat wm proces=verbal, apoi am fost dus la Securitaţea din 
Calea Rahovei, Aici am fost predat unui loccotenent=major, care 
a început să mă ancheteze, Pe biroul acestuia ne aflau mei multe 
dosare, oare îşi aşteptau "delinovenii"polițici, Printre acestea: 
se afla gi dosarul meu, pe coperta căruia era sori: Răduţ Pavel- 
categoria IL, Mi-au fost puse tot felul de întrebări, Am negat 
towui, Anchetatorul, nemulțumit de aţitudinea mea, a început să 
mă lovească puternic pe tot corpul cu wm baston de oanoiuo, AR 
înoeroat zadarnic mă apăr, Dintr-um perete cu e ugă secretă 
au apărut trei indivizi cu bastoane de oanoiuo, oare împreună cu 
Etera au început să mă lovească pe tot oorpul, 

tr-o stare foarte gravă, am fost dus într-o celulă 


et 


pt am fost judecați 
tribunal militar, Am foaţ condemat la decați de un 
ctre oap de De a tsaţia aubveraiyd de” tai pinobisoazepfi ina 
ceila şase au pr pedepse între d ss șeeniu, 
a fost achitat, P e doi şi cinei ani, iar mul 


închisoarea Jilava am fost bătu 
supuşi la tot felul de torturi, An stat dis tepari 1 
în celula 5 secrete celula 8 a decedat generalul Ciupercă: 
După un an gi jumătate, de la Jilava am fost due la peniteno la- 
rul din Aiud; celula 20, în care se mai aflau: Hiohitor Crai 
nic, Eugen Dobrescu, Paul Stătesou, Ştefan Mihăescu şi Constentin 
Motaşe 
ca De la penitenoiarul Aiud, după ciroa o mă, ex. 20st dus 
la Canalul Dunărea-Marea Neagră, la potul de lucru Poarta Albă, 
De aici, la Peninsula (la ambele puncte aa muncit extraorăi_ar 
de greu; Apar votat i e E pa gatere 
De la Can am fost readus penitenoiar ud 
de unâe după circa 6 lună am fost dus le penitenciarul din Gherla, 
mâe am staţ trei ani, Resţul de detenție pînă la şapte ani an 
executat-o la penitenciarul din Oradea, le acest penitenciar se 
obişnuia ca înainte cu dounăoţrei zile de "1 mai” şi "23 august” 
cei care au fost judecaţi şi condamaţi arept cap de opgenizaţii 
să fie scoşi din celule şi duşi în curtea nehisoriie in ziua A 
de 30 aprilie 1955 an fost scos din celulă, dus în curtea închi- 
sorii şi în prezenţa comandanţului închiscrii, la pa pa aces- 
uia, s-au repezit asupra nea patru securişti să-mi pun atare . 
la mini şi lanţuri la picioare, LEz0 zit, a-aR oprise at - 
încîţ a început o luptă pe viaţă şi pe moarte Tnkrie a z 
securişti, sub privirile comandantului, ad ere mi RR 
tat, dar la exclenaţia comandentălui: Nenoroc ț Agata. 
9. so ?- me să-i pune rage 
să mâncaţi de ponană ia sînteţă, tru securișt s-au n&pus- 
cătuşe şi lanţuri la picioare ș e 1 pază oăsucit atinile Ta 
tiţ cu mai mare violenţă asupra an. ae ea talie 
spate şi, în chinuri groaznice, re Îgit. seningtuit şi maltre- 
aci toate re azi degatr ei descrise, La pă 
înă î suterin ap ee + liberste 
papa 1956. expirîndu-ai conăazmarea,. sa f0E 


ul oa? 
A. Martarult Gheorghiu Wărioara 


1 lia 
hiu Măriosrse născută intohi,domici l a 
Sub sern ata,Gheorghiu 02. 
tă în Bucureşti, vă sdue la cuno 
wa _ 


se a 
Matăl Zei 


4 Ale xsnâru, 


Ainţoni 


22. de securi= 
a către orgsnele de * gi 
222 


“cazei a rămas pe umerii memei, fraţi 


tate gi trecut prin diferite înahisoris pînă la data de 2 noien- 


brie 1951, cînd a decedat 
mata a fost de profesie agricultor ș nu a făcut parte din 


nici wm partid, a avat nouă 00piis din oare în prezent trăieso 


te 
e secutaţi de organele locale, din 


Tot t ul am fost per 
cauză că a jet aaa zenit ohiabur şi obligat să dea statului cote 


anuale de produse agricolee 

Din oauza cotelor marit noi nu reuşean 
cu nimic din ce producean fiecare ans 

După etate: a fost internat la mai multe închisori din 
ţară, din oare nai îni reamintesc! Poogani; 
Mari, Poarta Albă şi vilava, wmde în en 
din documentele de depes,a murit şi a fost 
pentru înhunaree i 

A piecat wm părinte, in soţ, un om a fost distrusă o 
familie, trimiţândumi-se mesajul negru ai mor hîrtii dubioase 
(le alăturăm), Vă trinit şi we din sorisorile primite, care 
însemau pentru noi o fluturare de lumină, 

Moartea s-a datorat orturilor la care & fost supus în 
cei aproape patru ani de reţinere, Nu a mai putut rezista, dîn= 
duşi Ieri pentru cauza dreaptă a ţărăninii şi a văriile 

timpul detenţiei a fost împrewmă cu: Popa Ghsorghe din 
oraşul Adjud, cartierul Bircioaia; judeţul Vrancea şi cu Benâra- 
bur Jon din comwma Pufegti, set Domegşti-lir judeţul Vrancea, 
profesor, dar acesta xefuză să se aăregeze organelor în drept, 
de fricăe i 
Sunoso că, pe timpul cît tata a fost arestat, mara i-a 
s X gi obiecte de încălţăminte şi 
îmbrăcăminte, oa să poată supravieţui în beciurile închisorii, 

A fost o perioadă destul de alnică şi apăsătoare pentru 
noi copiii,care aşteptam să fie pus libertate şi trimis acasă, 
să ne ajute să oreşten mari şi se ocupe de educaţia noastră, 

timpul cît a fost arestat, ca gi după deces, greul 
1 ar şi surorilor mai mari; 
oare puteau munci, Menţionez să cei nouă copii erau între vîrsta 
de şase ani, pînă la optsprezece îi doro riă cu noi, stătea wm 
nepot şi omul în curtee : 

Cu toate eforturile depuse de mama de a conduce şi adni- 
nistra familia, cu greu ne puteam descurca, mai ales în condiţii- 
le în oare ne percepeau cote obligatorii şi care oreşteau de la 
un an LE PU is 

01, copiii,nu yutean urma cursurile şoolilor, din cauza 
persecuţjilat care se abătuseră asupra pet n îi 
Mer 1922 mama saca Sendpaieă N la şase lumi închi- 
soearo, pentru nepredarea cotelor de a at la timp, act care & dus 
2 Per căii Pin ătEții gi moralului mamei gi'a noastră, & 
i9Te 


N,B, În continuare sînt anexate cîteva act tau 

- mărturie celor declarate de doamna Ge eocetia Mări- 
oara, fiica fostului deținut politio Antohi Ale- 
xanăâru = victimă a închisorilor comuniste. 


să rămânem aproape 


226 


Sa > 
za eee] 


TĂLA 


[i 


CARTE POS 


Cta 
p 


pu 


re 
$ 
nt ol a e ni 


EVA 
4 


Li LATA DIN AANSZYEPI j i ] 
A i , | + 9 AD! + 4 (vaga 
9 > L i, ASTA .» , Ş 
Li p; k da * i MA d: „a! L, 
A (+4 | J pi ZA eat 
pă di . 1 SA MRI 7 a pi cata 7 ctg D310 i i e A AA , 
& ) i p , Do A A d Veti 18 , se PE Li ; 


e RE | 
SE 
Se . 


227 


SFATUL POPULAR iai N Nirbza: Stana PAT PI e 
? i : 4 EA Coe vad, 


i ADEVERINTA 
mp5. "poezie Î Da es = 
U Se aueverește că la aci TD ZA ri e) = (CI: 


de acle de moarte, la Nr, 
Ș tavezictrat ANo 704" E Ce Ce 
va i dat die acu Le peee fos, 


O i a WE 


aa varstu de —i GU de sei — aa Cu PA 
ultimul domiciliu îi ipfalitalca pe pf pe xauohu 4, 
A Haionul . --. - tu. Laz șa PA: dea: 4 “ am: 4 
) Cuuza morţii [ SE AS Cc ai i : z3 
MTA CE AC. plicul E coda 
Prezenta 77 prezenta, stele numai pentru calma ibamare, sau inch dac pu Z. A 
ic ela 
i merare și se oprește de administrația cimitirului sau a cei cade Zeu < “We ae. pct 
ON crestalăriaa, i auf? d 
se a Lu pf 4 
i eu | | 
i i le, și: _ Gnazesf: za 
taur ACT A 0 Ars 47: 
nor d A rEEă a Fl p- 
(= Apă prazpale a că aiiniari depiliat pi s Ai < 
3 FE rezete ee Pre irma, m fue tumora n Zi A au. eolire p PE 
ia LA AI | tal: 
7 Alice enazat, 


230 


sus Afmil“i 444. de ani. dşcul în Peas 4 Pop t 
- julia Alia dpi ia 


isa BL 
.. Li 
MIUNISTRBRUIL SĂNĂTĂȚII | 
INSPECTORATUL GENERAL SANITAR 'AL CAPITALEI! 


„ SERVICIUL IGIENEI Şi SALUDRITĂŢII TI 
SFATUL POPULAR AL CAPITALEI ; a: 
Direaţiun ei Sanitară AA 
Centrul Sanitar 7* Antlepidermic al Capitalei 


PAŞAPORI. 
PENTRU TRANSPORT DE CADAVRE 


Pentru trănsporlarea cadavrului răposatului 
A A a E Bis dir Ducureș ormuna 
LA 4 ZE. [aia 
Noi, înspeclgf Qeneral Sanitar al Capitalei, rugăm. autoritățile admini. 
siralive și po, țienești pe carele priveşte, să lase liberăptrecgrea cadavrului 
fi 


flat din viaţă îm spitalul ___. 


: : Zoe. la donigiliu mea 
du uni de /_— ale tanet Vata anu (ŢII. suferind ue: 
după cum s'a constatat din autorizaţi, 
berată de fOficiul Starii Civile al 
duna PAR PP. anul /7(Z, 


AL —. — p, Lă A i 
i APR este ari i și aşezat ZI coșeiug PAC eat 
Cola pe CO e 


și stellat, A4 —— iz cir 
Transporlarea se va /ace cu : za cină Le 7, (ZA IZA 4 CA BB. 
iad pate MI Da a a 


Prezeniul pașaport este” valabil: pănd qi . JA: f do să 2 
uiul /3, % ANEI A mi "4 i za 


(Are > i aRă 


ns deci 


tipa af Sai ha futai RI e e: 


5, Martorult: Costan I, Mihai 


Sînt Costan I, lihai ain 
udeţul Suceava, născut la 8 cip 
clase primare, 4 z 
corporat in armată la 11 marţie 1 
am Aaa dei lire fabr treia. an tost egirl ai 00i 
în caâr atalionulu Vânători de uwmţe, d - 
Si stai ien a amie, desconcentrat la 
an am fost alea pregedinte al $ 
PN. Pe, de tineret din comwnă, 4 par pii- 
După: alegerile din anul 1946 


care eu fost falsificate, 
am fost is permanenţă suspectat de câtre commigţi, 


anul 1949 am intrat într-o organizaţie clandestină 
contra regimului commist, acţivînd pînă în anul 1954, cînd orga= 
nizaţia a fost trădaţă, 


ziua de 29 octombrie 1954 an fost arestat ae Jecuri- 


Stirbaţi, comuna U 
septembrie 1915, țălan cu ale 


nt, doctori,. 
timp, au intrat la mine an căpitan Cara a pecetea 
cu patru gardieni, pretinzând că vor să- ari pat pa Lin 
+ 3nătatea mea, Eu an răspuns câ refuz s ra i pala 
Atu gta m-au prins gardienii de pîini şi de p A sedii ir 2 
“Ta 1 mi-au făcut o injecție cu o seringă i 
Sa la vite, Mi-au msi âat trei pastile, co 3: 
na în giţite După o jumătate de ară, a începu e tere 
dea de credeam-să-ni iese din, pieeti COD ace 
A F $ ut să 
Area ce e „0u minei 95 an fost pair la anchetă 
“teva procese verbale, ia 
fă Sa tat ei le citesc, Na pe rege A ms e 
mad ei Am semnat tot 4? 5 nu m-a mai scos 
ese rea a Sea erea de disperate După aces» 
lase pace: RAE FREE 
= sie stie ţoate aceste pipe e *5 oomuna Dadegti Ro: 
- fos E) = 
dept Ghitionegou Verei săus în celulă pe dorm Lat 
După vreo tre z 
re . 
Deliusin Prei051 mi-a spus că "e 4 merge la 


e pe 
că la ultimul ourint că te tot ce au tăcut cu 


iu, în care 
Setări pînă la procese 


Pe ei 


oes,la Tribwma- 
am fost dus la ăi i unu de 

Pe zita de 15 nai mer un dot de Sela ele învăţat 
Jul Mili ter bucure gi gi ei pată Ipod A eat) dar a fost pus 
persoane, dintre poză Re stat, Eu am jeuapa bine în favoarea 
să reniny. la. avocat e ioana te te 4. cu uşile închise 
sea. Erogesil a ginut două pian, 33 FA9esa! îmaetan tei dn 
Mmeae 1. e 

Se lotetețd: le zoat SOora Jilava mi-a venit s 
oanera ce 


confiscarea ave- 
damare la cinsprezece ani temmiţă area m re an refuzeţ, 
o coni 


la îr te ome= 
i X fără a ne mai scoate „a purtat foar 
jiilsoe e îngă piata Raul ii păr gaze puri pedeapsa la zece 
zogsa o 'oa,. uriăniaă Societe ANR de deţinuţi, din- 
a la Jilava am fost în cameră pEVEDSRAS Di al aaintoas 
ize sare îzei, tărani, az cei pvâa=Dorohoi, Sprie Set 
ie din com 141 Drăgănescu- 
âe inginerul Puiu Ioan inzii palatului, E Ă 
E : dant al gărz Gheorghe-ziaris 
srozeate univeraițer Li Bo IRRER paote de Zahăr-Roman gi 
Sin Galaţi, Soobai Nicolae-inginer la 
de alţii, : brie 1955, în urma wmui Decret, am AA 
Pe ziua de 16 decembr mers acasă, am găsit soţ 
fost eliberat din eve ai Satra ce am fost Sadieui 
foarţe necăjită, cu ? Şi P oeruţ soţiei să dea cotele ş - 

i z + aceste 
securitatea şi prin Iă mă, spwână că eu nu am achita snest 
teoriile pei trei ans asi ooreot,m-am achitat de to 

] 3 st întotdeauna e Asa că, soţia 
obligaţii, Eu am fo taina că sânt suapeotat. | „soţia 
triste + Cozla rămânea nimic pentru casă, pen 

- iilor mune î., venea 
da de n Locotenentul Ungureanu,oare era ss Lalea dr beta 
două-trei ori pe săptămînă le soţia ez a del spus ce am făcut, 
sa “de mina, că am fost un bandit şi nu Da Didaaivort. 6 
iapă ta oă-su nu voi mai vedea casa, Dao tului 
va sooase paie E de serie Dat satana să dacă o fi ca eu i 
= a i-a spus de m ză ară 
x nu ie ră i fiare: EI cum va putea, numai ca să-şi e 
să 
Op + la Uranus, cazarea gi mîncarea 
tat încaroera: a 

70 fer er i A Dar maltratările, plânsetele, vasetele Ea 
A e u din camerele de anchetă, mai cu aeamăale A ee pă Bla 
- ppt nici nu mai. mănînc, nu-mi venea nici să m pă area a 
30 La Jilava însă, mâncarea era foarte dai terc indă use 
22 axăoaa ere de populata, dai RES RIRII SRR Mon tass tza, 
a aa diac tot ou mur 5 
e aka E păi aa viaţă, Mizerie din oameră era de det tnela 
ce er apa în cap, plogniţele ne regretă nu aveam ră 
AI ea op iGRR De la geamuri gi ne auftocan cameră, Vara 
în. pielea goală. la vreo trei 1unt, a venit la 

er grâu inc l-cli. cu wm locotenent âe Becuritate=pe 
eta pia: şi mi-au cerut să dau o declaraţie că nu an nici o 
drd Senurităţii, 
Lai folia 7 rin rr âe sn, am fost chemat la primărie de 
un q1vi], oare era ofiter de securitate, După mai multe între- 


= 
2 32 


iri, cu foarte multă bunăvoință m-a întrebat decă n Tr 
Păiec mai bine, Eu atunoi i-am răspuns că ocine sate pe 
oare nu ar yrea ca să ţrăiască bine i 


; dar în ce fel? A 
mia spus că de mine nu se teme ntme wnoea el 


” imeni, iar eu să-i dau lui noţi= 
țe cu ceea ce se vorbeşte şi de către cine şi voi fi plăţit bine, 
Auzind ecestea, i-am spus că eu am suferi 


mai sufere şi alţii din cauza mea, Nu pot să fac acest lueru, 
chiar dacă aş muri de foame, Atwmci s1 mi-a spus că dacă eu voi 
spune la cineva ceea ce am discutat cu el, mă va duce de unde 
am venit, An fost apoi urmărit tot timp 


- ul de căţre agenții pe 
1 avea în comwmă, de toţ ce fac şi tot ce varbesc, Cînd 
cere-i d anchetat de miliția din 
» pînă în decembrie 1989, 


ria cineva vreo anonimă, eram primul 
a oail, Aşa am trăit “ot timpul 


+ destul şi nu vreau să 


“înrăutățirea asistenței medicale şi 


REVOITA DIN AIUD 
Alexanâru Virgil Ioanid 


Vara anului 1956, Dictatura Partidului Comunist Român, 
sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, era Eug încă as- 
censiune, După revoluția înnăbușită din Ungaria, toamna anw- 
lui 1956, regimul închisorilor din țara noastră se înăsprise şi 
zai mult. După cele ce suferisen pînă atunci, de-a lungul a nouă 
ani de temniţă, credeam că nu se pot abate asupra noastră chi- 
nuri mai cumplite. Cînd te afli pe fruntea Ceahlăului, ți se pa- 
re că ai ajuns în vârful lumii și că, dacă te salți şi întinzi 
degetele, vei simţi mîna lui Dumnezeu, Apoi îVi spui că,dacă 
te-ai sui pe Mont-Blanc, ai fi şi mai aproape de cer, De-abia 
începi să te bucuri de patina acestei trepte spre înalt, că un 
zînă îţi şi şopteşte : ei da, dar Bverestul ... Tot astfel şi 
teroarea își are culmile ei, cu semn negativ în faţă. An tot ur- 
cat pe ele, an de an, nădăjduină că nu se vor ivi altele mai î- 
nalte ; Ja» uneori Calvarul pare a fi desprins din infinit. 

n anul acela, comandant al Aaaa ali din Aiud era te- 
mutul Eoller, colonel de securitate, închisorile fuseseră tregu- 
te în subordinea securității, ca să fie limpede că în ele &rebuia 
să Comneaşcă un regim de represiune, : 

Practic, înăsprirea vieţii noastre de prizonieri politici 
s-a tradus prin mioşorarea rațiilor alimentare, aflate si mai î- 
nainte la un jalnic nivel de înfometare cronică, înmulțirea pe- 
depselor cu izolare în celule special amenajate pentru tortură 
fizică şi psihică, unde hrana se dădea numai o daţă la trei zile, 

sanitare, îndesirea perche- 
ziyiilor, intensificarea supravegherii prin gardieni şi prin u- 
rea ZA rea ai pirat ș er piata noi i spuneam în limbaj neaoș 
"tarnători", în mp cec ii noştri îi m îiau t 1 
blagin de "observatori politici", Se ASR dpezati va 


Ce altceva ne-ar mai fi putut face asupritorii noștri? 
Ce ne-ar mai fi putut lua ? Scrisori n-avea Z 
miliilor, nici să primim de la ele: Re ăprinitea, ta 


ailii i pachete cu alimente sau în- 
orăcăâninte au ne erau îngăduite ; vorbitor nu exista $ căryi nu 
ră tf: de site Ș torta le-an fi dorit | A | Rămăsese 
plimbarea arcurile închisorii, Dună rep 
le un efert de eră de plimbare în ete reda inert hola sa 
cine să vegheze la aplicarea coreoţă 

s-a 79 0R PA te cf Ne mai scoteaa Fighiiro deaa ti pin 
dată pe săptăm său la două săptămîni, ba Sri, 
ost un timp când ar stat afundați în bezna mei etletcigtră 
“ară să tragem în piept o gură de aer curaţ, Cînd spun "bezna ce- 
lulelor" nu recurg la o figură de stil, 

placate cu obloane de lem, ca să nu af 
petreceau afară ; să nu-i vedem pe prietenii şi cunoscuții noștri 


ee 


cînd erau scoşi la plinbare_sa 
ve de securitate pe toată darata ae recțeatele “menete continua- 
purile de gardieni care se pregăteau viei i 
pentru 0 nouă percheziţie ; dar mai alegnăvălească 
suficieată min za Şi suficient aer, ana pa avea în celule 
la ferestre umpleau paharul nmiiiniai „e suf 
tea noastră, nilinţei şi ei 
Şi iată, a veniţ o zi ct 
găzăuită în "celularul vechi», olâai ienoiz cei din intizaerie, 
Hereza = an fost în sfîrșit scoşi la plimbare, ep redea Mariei 
terioară, Miile de deţinuţi din ncelularal aim a 7-0 curte în- 
rînă, pe celule, în mod separat, ca să nu se în e scoşi pe 
Existau douăsprezece” țarcuri cn ziăuri înalte întace rin ice îi 
lulerului și alte douăsprezece în partea cealaltă, astfel că i 
i scoase eieult 1 şi patra de celule i asi 
„n amiral ginultan douăzeci şi patra de celule, sub strictă 


A Eram vreo zece bolnavi care mergesa "strîmbi,  chirciti 
ologi, pe brînci,. pe-o coastă", cum spunea un poe al teaca i 
?ost desigur un straniu contrast faptul că ziua a va fi pă- 

| tată cu singe şi se va stinge în doliu, d neînchipuit 


de frumoasă ș sac poate așa ni se părea, 
soarele și azurul iuninaţ, "Opalestenţă 
aşa se numeşte în termeni ştiinţifici az 
e şi trista noastră stare sub marele opa 


Tar vedeam 
Sindesu ... 


cerului, Criţică 


bora li 


i] 


pr 


EI rulei de la care 

așteptăm deschideri spre alte mei prielnice zări, 

Ca internaţi vreaelnic în infirmerte, nu ersa obligaţ 
să ue îuvîrţin, în cers, așa cun trebuia să facă ceil ți, La 
plimbare, Mergean de voie, prin curţea înteriveră, destul de lar- 
gă, stînd de vorbă unii ca alţii, Un bun "coleg ră, Rico- 
lae Burecu, vrednic nacedo-roaân, mi-a cerut să tăşesc ce 
fel de activitate desfăşurasen în rezistență şi can fusesen ares- 


tat, Prinsesem tocmai a-i povesti, cînd zgozotul unei refale de 


împușcături a răsunat puternic dinspre celularal nou, Tasdtat 8— 
poi, a izbucnit un vuiet âe voci, ca un uriaș tslaz sonor, din 


“oare se puteau desprinde cîteva cuvinte tunătoare ce acopereau 


restul ;"oriminali!", "asasini |", "laşilor e "ne ucideţi n. 
Din curţtea interioară nu putean vedea nizic, dar ae Sa 
de solidaritate au prins şi noi să strigăa, Inseana oz rula că 
noștri trec prin olipş grele şi întru neputința pă az ră iar 
orbește să-i ajutăm, În cadrul mare al porţii te za n bela iai 
Wn plutonier major, pe nume Biro, dar poreclit 2b ie e e i cai 
zimea lui. -A început să ne amenințe şi să ne ae Să ment 
pul de gardieni pe care-l conanda ne-sa e e cu Za ta vai pă: 
şi ne-au închis Se camera de infirnerie, - preighr cint cea 
zisem zzomove de obloane rupte şi aruncate, âșe ci pe o 
pe care l-au făcut după Antrsrea în cazeră a pie Firei 
nul de dincolo de gratii şi să-l asvîrlin în si seara tere ȘI 
să strigăa, pînă când nu:s-sa-aâisuzit aisăe re: Ea ati 
now, Nici mu apucasea binse să aeliaiştin ci e Dia ati atata 
enchetele, Ofițerii poltitici Etebhea:de n ottlorte "Las! că 
gat, bandiților 7 "Deocce vă ae re dn aa au fost reinstalate ; 
„ceea et ae pat E easiti însinta, De plimbare nu aa 
ARPNip „ou piieonăa met mr been iile, nu atât en Coe 
„ace aa eta ai ee cât pentra josire şi demoralizare; 
Yreunor corpuri âa . 235 


brutal în toiul 
3evenit aproape zilnice, Uneori eren treziti sTexibatio. Ni se 
nopții, dezbrăcaţi la piele și par? te pe oare 0 aveane Braa c0- 
rupeau hainele 2 SEA de lire 5 ine ai 
leşiyi cu insulte şi onen . 1 nou a fos 
S De-abia tîrziu, când oibațe de 0eau 073 a 7,Ion,fecior 
ternat printre noi, an aflat ce ae I rio a bolnav de 
din ENI fiu din popor, nu "duşaan aVozită îndelungei deten- 
angiocolită și alte suferințe apuaită e asistență ned cală, Nu 
vii, solicitase de mult timp și în za isi sfîrgitul într-in 
mai putea mînca şi presimțea că îşi va & pi ci Sbruiasoă viaţa 
colț de celulă, Atunci, a luat botăr pa atrage atenția a- 
cu folos, credea el ; să facă un gest oare ar atrage, o er 
supra abuzurilorşi terorii din Aiuă şi, poa e fă ziua aceea, după 
bunătățirea sorții Sed pent jo De Qinineaiă, Siza Abe 
cs s-a spălat, a îmbrăcat singura pa pare ad pe ac aceata 
csea, s-a închinat îndelung și a așteptat s i osîndiților ct- 
la plimbare, Da, se hoţărise să li se dăruiase dea ra gi 
teva respirații în aer liber ; să-şi mai tragă ta a rte slă- 
poată suferi chinurile în continuare, Atunci — pe dat a 
bit = şi-a adunat puterile și a mers împreună cu ceila i în ăi 
e iatret însă în Vare, ceia pate re zidul exterior a 23 - 
sorii, n dreptul turelei soldatului de securitate, instala 
pe zid şi a încercat să se caţere pe gardul de sârmă ghimpată 
interpus între curte şi zid, Nu era o încercare de evadare ș da- 
vă fiind mulțimea de gardieni şi solâaţi de pază, ar fi fost o 
imposibilitate ; şi apoi totul se petrecea la Lumina zilei ș,Lip- 
sit de forțe cun era, un singur on l-ar fi putut imobiliza- În 
sfirşit, securistul din turelă putea să tragă în e era ca 
sa-l doboare numai la pămînt, nu să-l ucidă, A trag însă în plin, 
în piept. 2baterea viteazalui în ţărînă a fost scurtă, 
Obloanele de la ferestrele celulelor aveau însă găuri ce 
puteau fi astupate sau Siret ae) Gupă voia celor dinăuntru care 
e strâpunseseră, astfel încît de la eţajele superioare ale ce- 
alarului nou au putut fi văzute cele întîmplate. Atunci s-a por- 
Dit răzmeriya : cu obidă, cu indignare, cu disperare, 
Ac aflat mai tîrziu că ucigașul a primit ca recompensă o 
umă ce bani impresionantă şi o lună de side concediu, după ce a 
ost înaintat în grad, Merita, nu ? Încă o dată, în isto-ie, via- 
a unui ou era plătită cu arginţi, 
: Pe colonelul Eoller l-am întîlnit într-una din zilele „ur- 
mătoare, cînd eran duşi la baie, spre o clădire aflată la oare- 
care cistanță de celularul nostru, Nu cred să fi văzut pînă 
avunci o privire mai întunecată și plină de ură... Ei da, avea 
de suferit pentru ceea ce i se reproşa ca insuficientă vigilență. 
dum ce fuseşe posibilă manifestarea unui protest de masă în în- 
chisoare ? stire ii rare dr SI nu erau total călcați în picioa- 
se fise acele n niniciţi sufletește, dacă mai găseau puterea 
„Pe atunci nu știam că glasurile osînăâi 
auzit până în centrul oraşului, că lumea s-a Ft i ia za île 
-nchisorii, că unele posturi de raâio străine au anunțat ds 
.ncinta fortăreței cu prszonteri politici se petrec 1 re 
vile, rămase învăluite în taină, Moaţe acestea ave uoruri ori- 
iupă aa sur e multor ani, aa să le aflu 


n toamna acelui an, Koller a fost înlocuit cu un a1t 


[Sa i 


"pumn de fier", colonelul Crăciun, 


ayât mai multe feţe. N-ar za 


O & 


"o ct*p o 


0 


păleşte — să 
fuacyia de că 
ascensiune mi 


— 3 


[A] 


dem, Dar tocmai d 

gă dea seama de ce 
îngăduite de el, 

Pină atunci, nornaîn 

pără cruce, fără candelă, q 

trezit de mult, Dar peste z 

T 

t 


[ăi 
£ 
pa 
[ae] 

"O + mo 


0 che » "9 


re 


goale, ca şi el -- Si-au â 
gaşge» 51 a fost fratele 1 
jtit el cît și ei au lupţ 


PR 


pe i Pe n 
ndvobo 


pi 


a 


SD 


pPostTou»vo 


ca. 


PR Pot ETER 


POPASURI ÎNDOLIATE 
Emanuel Paraschivag 


Aiud aprilie 1961... E 
Un A za Po ilav, îngeminat cu obiâiţii de după gratii,se 
strecura prin ursuzul cenuşiu, ce-i aţinea calea, Se grăbea să 
des Lineje "umbrelor" ce n-au plecat grumazul în celularul ce le 
le nisi sădiță-n ei de dacie - 
faţa porţii penitenciarului, aştepta "cugoa neagră"ăuba 
securităţii, şi o căruţă încăroată cu boccele din haine boţite, 
cu iz de mucegale a 
Din  celuler, opt frunţi semeţe gi două mai pleoştite îşi 
SI saaa linţoliul şi se înâreptau spre viaţă. „„himeră de o 
clipăe a 
Un hulpev cu galoane, cu gura încă plină, „Se-ncrincena să 
strige destinul, alb sau negru, scrie pe o mică foaie, ce nu 
se da citită, Foinâu-se ca-n oranpe; rostogoli o iotă:"Cârea„Câr" 
şi, transpirat, de parcă er fi tăiat o grămadă de-leme, se opri 
gîfîinăa, Fane Cârjan, cere era în spatele garăienului şi-i citea 
peste umăr lista, îi spuse blînăiVârjan, domule şef, Eu sînt”, 
Deodată, gardianul, cu ochii plini de fericire c-a prins din zboa 
"mezoda”, îşi grohăi izbînda: "Băl Care crezi că eşti trecut pe 
lista asta, fără truoce roşie, suie-n dubă! "Lista cu pricina era 
+abelul cu fericiţii care se eliberaue 
Pene Cârjan, care trecuse prin toate ororile anchetelor 
securităţii şi nu scăpase nici de Furcile Caudine ale penitenaia- 
relor prin care îşi lăsase tinereţea fără să-gi ştirbească neîn- 
tinata=i semeţie, nu-şi putu reţine wm oftate Apoi, cu glas tru= 
dit,gopti: "Radu Hihala şi Comănescu mraian, Voi mergeţi acasă, 
Să vă ocrotească Dumezeul"e 
Ceilalţi, deşi legal eram eliberaţi, căci executasem pe- 
deapsa dată de sentinţa judecătorească, ne-am urcat în dubă; 
urmînâu-ne destinulece 
După trei zile am ajuns la Periprava-lagăr de ooncentrare 
pentru muncă forţatăe 
Sprea a putea înţelege cele ce urmează, eate necesară o 
Presse sumară a acestui is de exterminare, 
tr-un ţarc, înconjurat ou sîrnă ghimpată, erau “înghe- 
suiţe cîteva barăci de scânduri, Acolo îşi tîra viaţa un mozaio 
de fiinţe umane, aidoma sălbăticiunilor din jinglă, De la mândrul 
leu, oare nu atacă niciodaţă fără să avertizeze, pînă la soîrna- 


“mul gacal, 


leii erau aceia care, în timpul detenţiei 
îs -: patit or morene aoeștle, aînd Leg, EA pute er eegtabi 
o 8 e eliberaţi, erau ingi, fără n 
rapa ici robi pare E gi, ici o judecată, în 
A doua categorie era formată din proeminen 
româneşti, apolitice, care refuzaseră să. se cetera A călzite 
238 


aării zogii, Aceştia formau 
pavoa majoritate eza să Sup extrem de 
ocnstrîngerilor pal hei integri, nn ta ae tezoeea, Degi 
la două săptănini după pi sppintra în paaică și a srag 
ua Păi peria Printre si Bosirva mea Şi. s„ceda, 
fosoz de iaţorie, Euo 
10Pte atiau fată în cuți catia durerea a aftetecat distantă eta 
Vă două generaţii distanța, Acum 
magi gina, area, Zirene, L-aa îitaspei 40 Luptăt 
biserică”, Mi-a povestit cun “a £] 
A etelaigitgp-a te întiap uierat în 
arului român 
enat de felul cum arăţase profea Inspectorul, nsplăcuţ imp sat 
ronâni anului, 1-a 
ava”, De bucurie că profe Plimbarea” la Peri- 
iai si terei 1-a A pere me toate Ace încap aaa de re datţe- 
n-a murit atunci? După numai wm an, ajunse -aa muriţ sau 
+ăţii, , sese informaţorul securi- 
0f£, Dumezeule bwml Ce 
Gt pămîni şi cît ai pua din mtaricasă floare ai învelit în lut? 
A e, în om? De ce unui viteaz, în- 
+arg dintr-un ohin drăceae abia nai tîrîndu-se 
pe targă, îi strălucese ocohii de bucurie că a ler Remeăiei 
ca să-şi soape un prieten? Și de ce, cînd vede = a a eră în 
din cerul: onoarei haznaua trădării, gene ca un ral ie Susa 
gbuciun!i Mai groaznice decît orice suplieiu, Si ce-i mai apăsătee 
seat ei în pa.poii uita, Hidoasa răsturnare de valori ţe urmă- | 
fine, al treilea grup îl ecnstituia dro = 
delatorii-gasalii, Ei, fie e pa se născuseră, re Pepe a 
piaţi ai MAI, ne-au amărîţ viaţa cel mai crunt, 
Inginerul petrolist Grigore Heroeanu,sau cun Îi spuneaa 
noi, moş Grig, a fost unul din viotimele acestor nemernici, i 
Degi avea în spate suferinţele a 15 ani de Aiud, era cel 
mai fainic stejar sămislit din osul Yrâncioaiei, Era Înalţ de 
un meţzru optzeci şi avea spetele tot pe-0 măsură, Eu, cînd voian 
să-l neoăjesc; îi spuneam că nu-i închisoarea de vină că doarme 
pe jos sau pe prici, oi el, că nu i s-a găsit pat pătrat, 
Doame, ce-cr fi născoeit nenernicii aceia? Ce-au putut 
să spună despre el, încît să fie luat la Bucureşti şi anchetat 
timp de patruzeci şi cinci de sile? L-au adus înapoi la Periprava 
pe targă, aproape agonie, Cred că nu mai avea nimic întreg în 
el, L-au izolat la infirmerie atit de strict, încît doctorul, 
cînd venea să se uiţe la el — căci nu mai avea ce să-i facă - 
era însoţit de ofiţerul politice 
Am reuşit totuşi, noaptea, să forţes seanul din spatele 
infirmeriei şi să intru la el. Deşi n-a putut deschide ochii, 
tumefiaţi, m-a recunoscut după voce. Yăsîndu-l cum arată, ni-aa 


“Anvina teama oi se supără şi l-aa mîngiiat ca pe m copil drag. 


x „ Mi îmbît sau mai exsor a încercat să sm vas- 
or Gea aere eat apăr: şi mi-a septiti"ă-au putut să mă-ace- 
voaiat* e 

*  î qoua si,după miesul nopţii. lau aruneat wmdeva,îatz-0 
groapă fără orace. 


Isprava diavoloaseă 
prietenie pi Ohiar, momină advozpiie Toți prin lagăr, legindu-gi 


am fost ropartizaţi la |  santinelă în "ţar", apre se-mghosuiau să facă de 


n tizare”ș a pr 
n Se e e Se mea, get m | E EST ri a El i titi i 
oerile - $azpanele - ou care tălan stutul mu 0tl00otătean otiey olară; Ap rece A aa multe, cu pumii stei Ey 
pik Dao pipote es jabă soptit ta muşca Ar pile: parcă > ealea, s-a pusa să et tr foii a dn prin inimi, i Aa făla 
supe ei În Degire; ao, rA8e "out Edoezoa oder pl prosăituia, | d Soaptge, once" rfscte, ȘI pa tetaaotția Dee bradol a ei 
spunînd că nu-i uman ce ni ae P LA . Şi-a fost e 
giiisaă poneze do devora mătea:,"0e Titel mare" Tabricate ae * mi -tgpiă Ei ct Size ie de Erei nameti 
ma ami are înărăznea să spună că nu-l interesa goi şi fără naos ţii soartei, ce-i stea senini în a ă a 


ai înoălţările de oauoiuo erau aparte, Zăpaăă, ce trecea de-naltul încă 

arse ossaati adoi £ A e peste ele. Orioe oponenţă, oricît de i lei iri rm Perle frămînţare, opiasgia Le detiauțilar, ae 

. cuviincioasă, atrăgea pedepse supa Leea a d Stiti i oiau, Deodată, un urlet sparse gerul! h0aă e aa 
A La sfirşitul zilei de muncăs bietul sclav, care credea că BE arina Pee mozaicul osîndiţilor nu era deloc enogen caţi! 

ia 7 acum poate răsufla, se trezea trântă ou cea mai dantescă cor- Apa erea solidarităţii, Și totuşi, nineni nu s-a sa, pa „Hu avea 

A s? voadă, Stuful, tăiat gi făcut grămezi e trebuia cărat la locui de urmat = pmsrt Za aşteptare încordaţă, Sergentul dese stau 

Pr, depozitare, Evident că o aingură remorcă traotată de un tractor sade rin nervii de sub control, a tras o salvă rare: = 

d putea rezolva transportul ou mare uşurinţă, Dar, munca la care elor noastre, ţipînd din nou: "Culoaţi, că tragi" im re într re 


erau supuşi oponenții Moscovei nu avee scop economic, ci distruc- mulţi că țiganul va trage în plin, dar n-am găsit spontan soluţia 


tiv, Românii, care nu-şi aclamau trăaătorii, trebuia să piară, salvatoaree 

Aşa că, rezultatul trudei a 0 sută de oameni se cerea să fie i Un tunet bariţonal, de oare ar fi ascultat şi urşii, ne 
cirat de ei, indiferent de starea în care marfa va ajunge în de- | obloji ocara: Deținuți! Ascultă comanda la mine! Culeaţi |"ăici 
pozit. Greutatea stufului, încăroat pe umerii sărmanilor trudi- dacă am fi fost soldaţi în termen nu an fi executat orâinul aşa 
tori, degi nu era prea mare, devenea aproape imposibil de cărat, de prompţ, Cel cere comandase rămase în picioare, Aproape împle- 
vântul, în acea perioadă, sufla în Delta Dunării cu o viteză pi „  tioindu-se, şeful escortei îi puse arma în piept, somîndu-l să 
putere excesive, Întilnind în ealea sa obstacolui proptit pe fi- ge culce, că de nise, S-au înfruntat cîteva olipe din priviri, 
Lavyii umeri de oeneşi, se umfla ca în velele aorăbiilor,Rezulta- Apoi, prietenul nostru, calm, a îndepărtat arma ce-i zgîrie piep- 
ul firesc era prăbuşirea cărătorilor şi bineîânţelea zărobirea tul,  goptinăd:"Cum îţi permiţi, sergent? Sînt ofiţer şi am făcut 
aurului căzut sub corpurile ohinuite, Dar, cum am mai spuse războiul au tao-ţun, fot aşa de încet i-a răspuns sergentul:"Ia-ţi 
marfa nu conta, Principalul era că gardienii aveau prilejul să-şi “oamenii gi du=i la lucru, Vă ajung din urmă”, 


antreneze pioiocarele gutînd în cei prăvăliţi, Zorîndu-i să se Seara, la întoarcerea de la lucru, edjwctul conandentu- 

scoale repede, Eate uşor de imaginat că pe un drum de circa trei „lui ne aştepta în poartă, După ce se termină "nuzărul”, ajutorul 

kilometri acest ohin se repeta de zeoi de orîâ. - de comandant spuse:"Care eşti bă,ăla care ai cozerăat azi dini- 
Și zilele se scurgeau ca apa pe rigolă, A trecut primăva= neaţă? Rămti aici! Te aștea tă gtabw" 


ra, s-a strecurat vera, p i ce Sfântul Nicolae, soîrbit de me-= Degi fiecare ştia că ruperea rânăului fără acordul conen= 
cirla pămîntul l-a acoperit cu o manta albă, Zăpnda a fost dentului era o indisciplină gravă, care aţrăgea pedepse cumplite, 


atit de abundentă în centrul şi estul Europei, încât ţările 1imi- nimeni n-a mai stat locului, Care mai de care se îngrămădea să-şi 
tote Dunării au intrat în alertă, Se prevedea o revărsare a De mângîie fratele de suferință, Toţi erau convinşi că-l văd pentru 
trânului Denubiu, nai ales la noi, în deltă, ultima oară, Un apropiat îi strecură la ureche :"lielule| Ze=ei 
5 z purtat ca moş Grig, le noapte te pupă”, 
= ST Onh,Doamel CStă putere ai pus în dreagostel 
. : Senin, vultanul nostru; păşi aa ghiloțină, la uşa con- 

_Ored că imaculata manta ţesuţă de îngerii Domului nu  aentului îl aştepta wm ofiţer care-i-z bi, poftinău=l în catine- 
Soaa Na apr ării peri deot as = aci oat pățasi sa ar gata rai Si spuneau acasă şi cu fi vom spune 

ai i : d 20 îna icazere ăr de moum înainte” se opri, Colonelul, după ce-l măsură din priviri 

ro geoară, un fraţe de suferin wm tâmp, îl întreabă: 

dar cu capul prin stele, neînoăpîndu=gi aie pă pila rea > '. Ia spune, bă, cin? eşti? 
baraca îl încorseţează, a iegit ai: =$ gi și părîndu-i-se că Sînt deţinutule 
a pa gvapiie Zăză tă-gi dea to că cei rider a = Lasă e fa că ştiu eu cun e oxaamă, Mie spune-i 

t 
găta "cantsenta ca ouleazoe lui, ana gta i eri ee au Cine egtii  aupă um îndelungat contact cu tot soiul erat - 
e pre preia pioă sau dorinţă de împlinire a datoriei  4atori, începuse să le cunoască mentalitatese Dub prieieiT 
ai ca să primeazoi plaţa: oinoi mii de lei gi o lună de Linea i 241 


240, 3 Y 


aznl acela, î 
191 oetaloga aversarul aproape fără Cca pregăti ală- 
clană călăul în tagma aroganților pârY N manevră făcută cu 
rarea, arătindu-şi superioritatea. ptr aia multe încuroktari 
abilitatea gi decenţa cuvenită il sc ia mine, ce nu ştiţi iu 
- Dacă vreţi să aflaţi ceva de le "dacă pot vă ră 
rog să mă întrebaţi direct, bărbăteşte, gi eu. . Fe 
Repă tag ret Să fiu mai olar, Cine apt Ebene ră 
nu au executat ordinul gefului de es00r i Ati sotul lee? 
Adi gmpta 27 aa poraaee tat ba întrebarea asta nu ae 
elu era ca un . = Lui vatasă 
tept tia că de răspunsul său depindee,. cum -] 
gi d ze it bea secunde, Psntări situaţia din toate unghiurile 
i se hotărt să braveze: . 
fe - Domnule colonel, v-am promis Rato poata păr Ugtogtei 
Iaţă, am încredere în onoarea dumeavoastră de o tai ră ore 
Vă spun de bună-voie ce n-au putut să afle toţi anchetatorii 
ful lore 
stonrăteți iba lie me tisa ai spus. Dar să eri îl eat aceea 
îţi arăt şi eu încredere, Uite, oamenii de ştiin din e ul 
guvernului au spus că se va revărsa Dunărea şi ri acă nu facem 
dig, avem şanse să ne ia apa. Ce spui? Mă ajuţi 
- Da, vă ajut, Fao dig. Dar pun şi euo condiţie, 
- e! 
- DRE eu oamenii şi nu mă bate nimeni la cape 
- E-n regulă. De azi eşti brigadier gi mergi le lucru 
fără esoorţă. 
& Mielu, ştiind că a merge fără escortă înseamă să-ţi pui 
singur  laţul de gît, sări politicos peste capcana întinsă: 


- Sînteyi prea bun, domule colonel, dar nu se poate,Ne 
vede cineva sări escortă şi puteţi avea neplăcerie 
- Bine, bă. Mîine,oînd pleoi la treabă,îţi alegi tu unul 


sau doi gardieni, oa să ardă gazul m e voi, Acum poți să pleci, 
dormitor era o linişte apăsătoare, Toţi asteptau cu 
sufletele la gură, Cred gă nimio nu este mai zguduitor decât 
înorânocenarea reţinută. dragostea bărbătească cuvintele nu-gi 
au lo0e 
Bmil Budei îi iegi înainte lui Mielu şi-l întreabă: 
- Cum e? 
- M-a făcut brigadier, De mîine fac cu voi o brigaaă şi 
oonatruim.dig la Dunăre, Ă 
- E mai al dracului deoît îl oredeam, Te-a băgat în rahat 
pînă peste oap, Dar nu înţeleg ce cursă ţi-a întins şi de ce, 
Puţea să te curețe gi aga, Sau, poate, are într-adevăr nevoie 
de tine gi te jugănegte oînd îi vine bine, Sau , fiină sadic, 
vrea să se distreze, Dar oricum, brigadier nu-mi plaoe,Briga- 
dierul nu are decît o finalițate: MOARTEA! Dacă ţii cu oamenii 
din brigadă şi nu-i chinuiegti, te ohinuieso hingherii pînă te 
omoară, Dacă nu poţi rezista tentaţiei de a-ţi fi mai ia „devii 
era a pir Ar E şi Fri în Mata sia toată gama mîrgăviilor 
„deoi unui oa e este tot mort, eşti tu de n-ai 
Înţeles ce cursă ţi-a întina? ş laţete 
Degi Emil Budei îi era cel mai bun prieten, Mielu nui 


s-a destăinuit, A preferat. să fie privit "biezig" are 
nu-l cunoaytesu declă să-gi expună fraţii „ibiosie de bă as 
nereugită a temerarului său Ş, 


lene 
pe A doua zi au plecat Pe luaru Seniaşi de un singur gardian. 


RR N N N a 
Ajungi la destinaţie, tînăzul Roz, za 
Eiacăatoea? Eidal În PEteude pn să se caati L-a ru 
ac sistemului d pi _<ousulta gi să % 
zea ce trebuie să o facu mucăd ce umme să-l] a E ș: ar se 
- Răspwmsul decanului de vîrstă al i 
dă a foat prompt şi clar:iniiu se poatel I4a4 
făurit Piramidele nu ar fi putut face um di 
îngheţat, Nu negăn că, spetindu-ne, puten nr szistent din pănînţ 
sară de pămînt pînă la malul Dimării, Ba mai autantitatea nece- 
putem să-l şi fasonăn, Îi dăm aspeoţ de dig „Bult, Dacă vrei, 
prima spoială cu raze solare se face bălegar, E aa Dar la 
capcana satenei? Ne pui la o caznă de Sisi? da Al înteles 
ur îm şi cînd să-ţi culegi lauri, „0lao, Soinchia aebeă = ta 
cea aa te strivească, are două căi: a) sabo Saare re 
de veres navional,oare se pedepsest 1 Tea; - 
geşte el, gi dacă nu mori, Peer d eine gi pe 
Nu s-a stine bine ecoul senţint > ee eră, 
poriwmeitoare întreabă: ei atei ierta e ia A 
— Cine-i mai mare aici, bă? Unul din 
cu degetul pe a de escortă, 
: -Nu de âla em nevoie, deşteptule! De 
Acelaşi pensionar sl lagărului, tot 
pe Mielu, : 
- Ce factii aicea, bă? 


— Ascultăm nişte necuviințe îmblăniţe în ziz 

- Nu sânteţi de drept comm? Vă artati,. Sint 
inginerul Dimitriu de la Desertenant, 06 Să DĂ iertaţi, Sint 

-- rog, Acceptăm scuzele, Dar ne-aţi îndatora dacă 
ne-aţi spune din ce aţi dedus că sînțea deținuți de drept comun? 

: - Foarte simplu, Se ştie că pentru paza cîţorva condam= 
naţi politici, escorta Anca un efectiv triplu decât al deținu- 
ților, iar aci se propteşte în puşcă doar un singur gardian,Dar, 
ă propos, Cărui fapt se datoreşte această minune? 

- M-am obligat faţă de domul comandant că rom face aici 
wn dig de protecţie, 

- Vă rog, nu vă supăraţi, Ce meseria aveţi? 

= BRoononist 

- Înţeleg. În să oredeţi-mă că nu vreau să vă ofensez,Dar 
bănuiese că nurai o disperare pe care noi, cei liberi, nu o putem 
realiza, v-a determinaţ, poate fără să vă daţi seana, să vă puneţi 
ştreangul de gît, Ştiţi ce vă aşteaptă dacă nu vă puteţi ţine 
angajamentul? Cei puţin dumeavoastră nu scăpaţi întreg, 

ti 


deţinuţi i-a arătet 


brigadier mă interesez, 
cu degetul, 1-a arăţat 


Me 
- Vă implor, dommule brigader, fiţi rezenabil, Daţi-ai 
voie să inţervin pentru dummâavoastră, Îi sînt superior comandan= 
+ului lagărului, Nu poate să mă refuze, Nu pot aştepta ca mîinile 
în aîn văd cum vreţi să vă nenorociţi, i 
- Şi eu vă zog, domule inginer, să-ai spuneţi:de un. 3 
aţi înţelea că îmi împing fraţii de suferință să-şi pună laţu 


jetzast Argumentele inginerului de la minister au toat te astia 
cu cele ale inginerilor pe care £i consultase Mielu. create 
demensțraţie ştiinţifică la care replica se e îi a ela 
absurdului iînocngştient,, Totuşi şeful Sopa aeet 
cmler msi planetara AEeziiri Ha tati Crt tt ta ca 

= Deum . Să 
fĂout ațituiinea binevoitoare pe care aţi manifestat-o faţ 


t egi, o dată 
noi, înmă e bine să ştiţi că fiecare din noi poate greşi» SE 


> A 


sau de mai multe ori. Dar, oriaare din cei de feţă, care ar fi 
aruncat da evenimente sau soartă în locul meupnu ar ezita să cea- 
ră scuze cînă a gregit, Noi no respeoctăn în sensul era înalţ 
al ouvîntului şi,în aricecaz, nu ne-am încumeta să atao m vreo 
problemă înaintedea o fi rezolvat, cel puţin jeozrestot Fiecare 
dintre noi poate face ceva oare asă coste capul, să, în nici 
wm oaz2, nu târăşte pe nimeni după ele 

eta pri ministerului zîmbi emar, arătînd că î1 
orede pe Mielu cam sat, Salată cuviincios gi, uroindu-se în 
somptuoasa sa magină, plecă, 

Emil Buaci, suPlaorimi în ochi, îşi înbrăţigă prietenul 
Şi murmură: i 

- De-ai purtat oa un general dem, Dar nu crezi că ar fi 
trebuit să acoepţi mîna întirsă a omului acela? Noi gtim că eşti 
căpos, Dar Rss întulpață răsturna ovidenţa? Cum vrei să con= 
vingi că eşti vrăjitor 

- Nu sînt vrăjitor, Emile, Am prins însă im amănunt care 
i-a scăpat colonelului - pi-i strică capoana- gi v-a scăpat gi 
vouă, Daţi-mi,vă rog, un tîrnăoop gi o oazmal 

După oiroca ţrei sferturi de oră, un pătrat cu latura de 
un metru era decopertat, 

- B1, băieţii Ce spwneţi? Cu pămîntul acesta de sub coaja 
înoheoţaţă se poaţe lusra? 

După primele momenţe de entuziasa, îndoiala ae strecură- 
curvă şi prinse din nou limbă: : 

- Ne-ai convins că-ţi merge mintea, Dar te-ai întrebat 
câţi din noi vor apuce . primăvara cu minca ce ne-e propui? Eu 
ored că nici tu nu vei ajunge să-ţi vezi digul, spuse inginerul 
Anton Constantinesou, sare abia făcuse cunoştinţă cu lagărul, 

- Dragii mei, eu nu vă pot forţa să mă urmaţi. Am crezut 
insă, că după seoe, oincisprezece, ohiar douăzeci de ani petre- 
ouţi de mii din noi fără nioi o veste de la cei de acasă, apro= 
barea de a scrie celor dragi ne va de puterea necesară pentru a 
ne măsura cu aceasţă muncă supraomenească, 

Acceptarea muncii a fost aproape unanimă, 

Nu ored că există oondei oare să poată reda înorînoenarea 
scheletelor supraviețuitoare ale Aiudului, Gherlei, Jilavei esto, 
L-am văzut pe părintele Vasilescu căzînă LE genunchi în mijlocul 
drumului, Roaba pe oare o împingea ored că gi goală era mai grea 
decîţ el, Văzând că nu se sco am crezut că-i extenuat şi nu 
mai poate. Am alergat spre el, să-l ajut, Dar el nu avea nevoie 
de ajutorul meu, El, degi căzuse, doborât de greutatea poverii 
nu vroia să cedeze şi-l împlora pe Dumezeu să-l ajute,Părintele 
Vasilesou nu era însă singurul oare muncea mult, peste puterile 
sale, Privindu-le ohipurile îndîrjiţe, mi-a venit să pl Unii 
îşi muşoau buzele, alţii sorîgneau din dinţi, dar cohii tuturor 
erau îi pari de lumină, Erau în lupţă, I-am văzut pe unii scăpînă 
din miini tîrnăcopul, dar n-am îndrăznit aă-i ajut, de frică să 
nui jigneso. Un viteaz nu întinde mîna, 

le ora douăsprezece a veniţ căruţa cu mîncare, 0 zeamă 
searbădă gi un sfert de pîine, Ne-am aşezat la rînd, cu gamelele 
în mână, să primim ciorba, Vântul bătea atît de cumplit, încîţ 
jumătate din mîncare era spulberată înaințe de a ajunge din polo 
nic în gemelă, Nioi cu ciorba din lingură nu ge întîmpla altoeva, 
Pînă să ajuagă din gamelă eri pui sbura în jur, Şi totugi,nineni 
nu s-a spuroat cu vreo sud 

A Doame, cu ce se poate măsura răbăarea străjuită de nă- - 
24 y 


dejâe? Oare, într=aâs 
răbdarea ma Gîndul exăze celor ca ştiu să 


4 A pi 5 
rază celor dragi, i-a tt pisat Aupă mig AUbeaacă le-ai dat 
Seara d. + tIanstorma tag 2210; Să tnimi4 
l-au înconj aie run spre colonie a an titani? îniţă o 
JUrat pe brigadier ai 2205 YZe0 douăzee 
91 l-au întrebeţ aci 
d “EC 


cazul că nu mai vin la lucru 
- Cum să mă sună a 
ds mă Supăr? Am îngă 
a 207 % 
miine. Plecaţi pe rind, ca să nu se at]a ulite. Hu plecati tos 
reanţă sencțimaţi, Vă afle, căoi veţi şi ati toţi 


prima zi vin cu noi gi * Cei care vaz CU Bigu= 


fr nu y Ș pi 7 pl 
de o parte, Cred că în ţrei_ a ppau DU pot să 1uezel pei: 


patru zile puteţi să şă at 


ze, stau 
Teouraţi 


în alte brigăzi, 
După patzu zile îmbăţă 
inteze „tebelul nominal,” ireala 
tale, în dormitor, lielu 
bănind ceva pe limba lui, Fan 
prietenul, îşi dădu seama că 
titani: mila şi dreptatea, N 
poştale şi acelora care nu numai să SR Dă pă 
nici nu puseseră mîna pe lopată, mio ra a_] Dir uSească, dar 
ocine ok intro clipă de epuizare, Te a-l ajuta pe vreun 
Ezistă, oare, vreo floa x > apuca 
viteazului hîrjit în trîntă cu boarteae aaa IE daott Einaigia 
le adunat sub pleoape, se ageză în fata ape i CU tot soare- 
si-i şopti: 'Aşa-i, nene şefule, că spui da?n at Tila demite crai 
la e1, cum fac copiii,gi se apucă să completeze tabelul 3 Lisba 
După un stert de oră era log Crăciun chiar şi pentru cei care 
. 1 de cărţi poştale în amină trecea = 1 
fiecare şi-i dădea "luminiţan pentru care au implorat Cerul a 
De ce oare limba este atîţ de sărecă, aţunci cină vrei 
să redai o scenă neobişnuită? De ce inefabilul se cuibăregie în 
tine, lăsînâu-ţi doar ochii să-ţi umezească neputirsa? C 2 poate 
cineva să redea wn ţablou în care um viteaz, care s-a jucat cu 
moartea cum se joacă copiii cu ţuroa, se ascunde sub pătură 
strângând la pleph cu duiogie o carte poştală? Ş 
După o săptămînă, bunul Dumezeu s-a îndurat de robii 
din Periprava şi şi-a trimis ortacul să dezgheţe glia, Acum,cînă 
ŞI Eaăpopul era de prisos şi gerul se îndepărţase şi,,.prizele 
seme că cei de acasă et: uitaseră - începuseră să spară prize- 
le pachete cu bunătăţi letite cu orîmpeie din mdzbatele aragi- 
atmosfera din brigada Aner cenaţilor prinsese iz de roze, 
la 3 aprilie 1963 digul a fost terminat. 


246 


ION 0ÂRSTIBSA 


PORTUL JILAVA 


Port număr faţidio pe frunte bătut, 
Ce singur vă spune, că-n Iad iz căzut, 
Aioea aţeii sînt zei şi atăpt 

Lor armele arii le gueră-n mtini, 


Sint poarta ce duce în lumea durerii 
Prin mine se intră-n cetatea ţăcerii 
in mine s-ajunge-n baoticul Orc, 
locul de unâe puţini se întore,. 


Sărmane ființe bătute de soartă 
Ajunae schelete; împinse pe poartă . 
În Fortul Jilava, în sufleţ vă ninge. 
Să ne disperaţi! Tot voi veţi învinge! 


„ 
[) 


22 DRCEMBRIE 1989 


Ca un trăsnet poste bezne 
O lumină sîngerîndă, 
Timişoara fără veste 
Reugi-n Țară s-aprindă. 


Arde-n ea-n 100 de feştilă 
Sînge omenesc vărsat 
De cumplita camarilă 
Dintr-un neam îngenuncheat, 


Roşi de închisori, bătrânii, 
Ofiliţi, ca feţe sapte 
Hobhoteau în ei stăp si, 
Pineretul n-o să lupte. 


Sînt în focu-acesţor zile 
Moși și tineri de tot felul 


ij 


Gata cruntei canari 
Ca să-i stăvilească Vela 


Pipă monstrul asiaţie 

Fost la noi ieri, cuibăris 
Prin teroare şi harapnic. 
Că-i de tineri încolţiţ,” 


A chemat în disperare 

Pe călăi să-l ocroţtească 
Că poporal mio şi mare - 
Este gata să-l aţriveaacă, 


Plăcări souipau mișelegte, 
Hăvălină a beznei scorpii, 
Qă de iureșul ce areşte 
Nu puteai să te apropii, 


Am învins! Dar câţi căzură? 
Săgeţaţi de-aceste brute, 
Seoeraţi cu-atita ură 

De călăii beznei sluţe, 


Strînse-n Panteonul minţii, 
Să păstrăm aceste nume 
Ce-au pusa capăt suferinții 
Şi-au vestit o nouă lume 


Că din Timiş în Islanda, 


' Labrador în Kamoiatţoa 


Ştiu că liochidarăn banda 
Ce ne-a smuls chiar tot cu hapea, 


ară mamă, țară mană A 
ză mai str s la sîn ne stringe 
G-am plătit destulă vază 

Pentru tine-n plins şi sînge. 


"22" rămîi hotarul 

Între beznă şi lumină, 
Qă ne-ai alungat calvaral 
Şi-odioasa=i rădkoină, 


- 


De ea aa 


ADRIAN RBANZEA 


ACOLO... 


Un gind mai înalt 
âscît umerii nopții 
i răsufletul Deltei = 
? cînăva cu plămînii de fum 


A, şi şoapte deasupra văocerii. 
A Acolo şezum „e. 
pă Sub paşi bolovanii, 

ul fără noimă poteci, 
, Prin capcane de tină 


chelălăie: ctinii la lună. 
Cu vorbe ocăznite 

- limbaj istovit - 

fără capăt un drun 

spre baraca vecină, 

La capătul dimineţii, 
se șterge din palme 

o diră e vieţii. 

„.. Văsduhu-i doar păsări 
şi cîntă, şi cîntă, 


POVARĂ 


Pe sub norul de păsări 
. bat drumuri 
întruna prin noapte 
prin asocunzişuri 
de locuri aitat 
şi de timpul oprit 
baraca n-o aflu 
doar laguna, leguna 
şi priviri fără chi 
din gherete şi inele 
orusta şi-o leapădă, 
vurtoiul pe boltă, . 
e-n creştere luna, 
de norul de păsări 
oopleşit şi de șoapte 
tot umblu întruna 
E. de ce în robie 
248 gîtloj cu nisip 


dar ce-ar fi 

9 povară de-a3 ue 
pe furiş să o depăa 
(o haină de-aş fi 
ori o zeghe. = 
de povară uiţaţă) 


DOAR PÂGERI 


Spre mare un vînt se repede 
cu frunze pălite-n vîr 
De-a dura de dau Modari 
Sntotari ou sîrme şi ghimpi 
- vise ca noaptea la por 4 
Be rotese depărtări 18 clape Ceas 
pe urmele norilor tot depărtări 
- dos, macii tot roşii 
şei blebari de intai. 

uru arăcilor plant azi di 
- easchste închipaină pi tai cae 
Canalul e tot mai adîne 
şi sapă la groapa comună 
pieritele mîini, de prisos ... 


În lutu-nfricoşat, acun mai aâîno, 
doar tăceri se aud între hîroi, 
Pe cer haluoinînă numâi Ursa, 


PĂSĂRI 


Păsări pietre false 

otini şi lumi de macava 
aripi cui îi cresc 

ag-ar vrea un albaţres 
zăpadă ploaie 

munţi şi mări şi anii mar 
în Văile cu piersiei 
luna s-a shireit 

pe-un cer ca gratii 

iscă ceața curcubes 

nici o ţaropeală | 
nici un creştet nu coboară 
să nu mai dea ninie 

ae ţine unul ţipă 

sîntă gros un altul 
oucuveaua cîntă la Jilava 


Ga 1a început de Lune 

sîntu-şi flutară năfrasa 

- păsări s-e3 ivit 249 
în noaptea Zosandatţă 
s-aprindă earal 


RUGEN. COJOCARU 


ÎN FIECARE-ACESI BĂRBAT 


În fiecare-aoest bărbat 
Din subpămîntul fără soare; 
Ce-n semul nesătulei Fiare 
Nu a prinit a fi-nsemate 


Ci-n semnul Tău s-a închinat 

Şa braţele legate-n fiare 
fiecare-acest bărbat 

Din subpănîntul fără soaree 


mârîndu-şi ruptele pioioare 
Şi-abia-ngăimînă: "S-a terminat!” 
Stropşit sub cizmele murdare; 

E chipul Tău aultiplicat 


În fiece acest bărbat, 


RONDEL = RUGA 


dihna=ţi, Doame, o coboară 
anonimele osuare 
care dorm spre înălţare 

Cei puşi drept piatră unghiulară 

Să fie Templului cel Mare 

Cu hramul luminat de Țară 
ihna-ţi, Doame, o coboară 
ancmime 0suaree 


Şi semm dat nouă de iertare A 


A lespedelor lor povară 
Sfîrgind-o-n marea-Ți îndurare 
i Sfinţii ni-i întoarce iară 
in anonime osuare, 


GENEALOGIE 


Mmteni şi Moldoveni + 

Sînt mogii mei şi-mi i dr Tr 
Deloc deprinşi a fi jloi "Scutul; 
Mogia-gi apărau cu Bouţul, 


Ei au făcut una cu luţ 
Năvălitorii huni şi ăi 

Munteni şi Moldoveni şi Moţi 

Sînt moşii mei şi-mi sînţ tzrecuţul, 


Ci, cum n-au vrut să-ndure t 
Au fost tăiaţi sau traşi Dat 
Spre-a ne lăsa întreg avutul, TI 
O țară-pîine pentru toţi, 


Munteni şi Moldoveni şi Moţi, 


251 


EHARIA ORISTINA 


TE ROG, ELIBBREAZA-NE | 


Săgeată via de iubire 

Eşti fu, Preasfîntă Născăţoare, 
Bperanţă pentru omenire, 

A tuturora salvatoare, 


Regina lunii mîntuite 

Pe veci în Gloria Divină 
Eşti Doamna țării ehinuite 
Și a mulţimii ce suspină. 


A robilor din închisoare, 

A inimii care se fringe, : 
A celor prinși în grea viltoare 
Şi « poporului ce plînge.; 


x ani te așteptăm, Stăpină! 
neguri vercetează-ne! 

Ca viaţa noastră să rămînă 
Altar, ELIBEREAZĂ-KE! 


restul Ministerului 
âe Interne, 1962 


108  Piuvnszscy 


DATE 


CUTBZANȚĂ 


La Tine, Doamne, 


Vreau cu sufletul curat 
Să mă întore din beznă, din iadul tepe t 
sorb puteri din Haru-Ți preacurat pe 


Ca trupul Tău să fiu cuninecaţ, 


Mi-ar fi de-ajuns să şti 
Mă va-nsoţi în viață Z id ea a 
Şi-n licărirea ultimului stnă 


Să siut puterea Ta, Isuse blîna, 


Tăa cuvînt 


Revarsă, Doaune, Lumină âin [| 

Şi Her din Harul Tia să-ai [al 
Cînd trupul meu se va întoarce-n tină 
Voi cere-atunci şi iarţă-mă de-i vină... 


Dă-mi, de se poate, flacăra puterii 
Pierdută prin păcat din tă oa. 
Cu rasa Ta din cerul primăverii 

Și forya-ncătuşată în atoa. 


Şa ele să-mplinesc în altă fire 
cătugatul gînă, acun răpas, 
Și-ajuns cumva pe-un pisc în nezurire 
Să-nfig simbolul vrerii spre mai sus. 


Gherla, 1952 


ÎN WOAPTSA ÎNVIERII 


În noaptea Învierii, pe pănînt 

La ceruri se coboară Dubal Sfînt 
suflete, în inimi şi în gînd. 

Hristos a lnviat, cu chipa-i blind. 


ANI mii de stele ca făclii de ris 

Pe-altarul cerului ce stă deschis, 
toarne i mazrii formă şi-n cuvânt 
Noaptea Învierii pe păaînt. 


Lu 


Peste dureri apuse şi anuar 

În noaptea asta se revarsă Har, 

Se rup din armonii frînturi de cânt 
Din oeruri se coboară Duhul Sfînt. 


Din rana lui Isus deschisă ieri 

Spre împliniri de ne-ntinate vreri, 

zvorul vieții curge fulgurînd 
suflete, în inimi şi gînde 


3 noaptea nare-a sfintei Învierii! 
lertînă păcate şi ourmînd dureri, 
Prezent acum ca-n fiecare rînd 

Hristos a înviat ou ohipul blîad. 


istos a înviat cu chipul blînd 

suflete, în inimi şi în gînd. 
Din ceruri se coboară Duhul Sfînt, 
E noaptea Învierii pe pănînte 


Piteşti, 1950 


PADUREA LETEA (X) 


Se miră călătorul ce vine din a? 

a: 
Cum ai crescut în deltă, pădure de stai i 
Măreţe monumente de vîrstă seculară : 
Ce braţele-și ridică spre-nalturi ţot mai nari 


Te yine-n brațe fluviul cete-a născuţ d 
[+] =] i 
i undele îţi cîntă, de cînă ţe-au ideea ct 
ar vîntul prin poiene venină âe peste maluri 
n dune uriaşe nisipul ţi-a clăâit, 


Bălbatice liane încercuiesc tufanii, 

Qărora-n timpul iernii le creşte vîse pe vîr? ; 
Iar vulturii de baltă din sări - ca uraganii - 
Goboară înspre cuiburi în ghiare cu vreun stîrv. 


Cînd verde ţi-e coroana ssu albă de troiene, 
S-abat stihii sinistre ce-n neguri ţe cuprind, 
Se zbuociună stejarii giganți bătină din gene, 
Cînd fulgere-n văzduhuri balaurii aprind, 


Pe mîngiie pe frunte şi soarele,şi luna, 

Cînă bolţa-i o cupolă şi stelele lucesc | 

Pe brîne căprioare îţi împletesc cununa 

Și multe păsări, multe, în cânt te preanăresc. 


Şi spune călătorul cînd pleacă de la tine 
Q-ai fost o gazdă bună şi el va fi atent 
Să-ţi lande splendoarea aşa cua se cuvine, 
Pădure dăruită - Baturii Mononent, 


marşurile p? 


în 
2) Poezie creată, fără hirtie Și Cei Cînceroaiți e sect= 


făcean, deținații politic i 
ea osini” Lup ) cu lodbe de leane pe aer, i 
Pădurea Letea - Delta Dunării - la daraoa Leea de E 
de muncă forțată Periprava — distanyă de circa 
lometri în greaua iarnă 1963/1963. 


255 


„1 REIESE 


PREBI OAĂPITANI 


mrei căpitani loviyi de soartă 
Intrară toţi pe-aceeaşi poartă 
ă facă stuâii militare 
ntr-o cazarnă-închisoars. 


Ri nu-si vorbeau, erau tăcuți, 
Toţi trei erau necunoscuți, 
Dar multă vreme n-a trecut 
Pînă ce ei s-au cunoscute 


Pe unul îl chema Badek, 

Pe ceilalți, Breanmble și Profek. 
Toţi trei aveau acelaşi ţel, 
Aveau voința de oţel, 


La cursuri n-au fost numai ei ; 
Mai erau mulți dintre acei 

Ce asupriţi de ani şi ani 
Priveau cu ură pe tirani, 


Cei trei - tanchiști -— s-au ridicat 
i-n mod vădit au arătat 
um tot se adînceau mereu 

Mizeria şi traiul greu. 


Si arătau cum prin minciuni, 
Prin dogmă şi promisiuni 

e ofițer l-au transformat 
ntr-un robot îndootrinat. 


Crescuse ura ca un val, 
Vuia ca doina în caval, 
Ca apa printre bolovani, 
Ca vîntu-n frunza de tufani. 


În trista toamnă ce-a venit 
Cînd cursurile s-au sfîrşit 
Pe o ales sub castani 

S-au despărțit, trei căpitani, 


Plecet-au.. „dar după doi ani 
ta Tit căpitani, 

n mod uîrgav fiină trădați, 
Toţi trei au fost întemnițați. 


La cazne mari au fost supuşi, 
Terorizați,în lanțuri puşi, 
Dar căpitanii n-au cedat, 

Ei mai departe au luptaţ, 


1961 


„ VÂN? DE LIBR2TATE 


S-aude...|! Ce a-ană 

Un vînt,mars, do-via să 
O fi vîntul liberţăţii 

Și-a nopților asnine? “ 


RI 
cald al Libe 
e vine din Apua ie 
care cei din lanțuri 

Speranțele şi-au pua 
Ca Bl cu-a loi furtună 
S-aduc-un cer senin 
Sub care să apună 
Steana...de pe Erenlin. 


Dai Ei «i! 

Vînt mare şi puternie 
e bate, bate, bate, 
n calea lui năpraznie 

Dînd totul la o parte, 

Dînd stîlpii infaniei 


Ai crimei şi-ai minciunii 


Prin care comuniştii 
Subjugă pacea lunii, 


XX 


Hai, Vîntule, mai iute, 


Că cei ce stăa în lanțuri 


Me aşteptăm cu-ardoare 
Ca să soăpăn de bestii, 
De neagra închisoare! 


Hai, Vîntule, nai iute 
Şi pe-aripi adu spade 
Să sfărînăn hiena 

Ce sîngele ne suge 

Şi oasele:ne roade! 


mu, Vânţ al Libertăţii, 
ie pe păaînt, 

Ducînă în lumea-ntreagă 
Dreptate şi guvânt. 


1958 


25 


DIN NEGRELR CELULE 


D hideţi-vă uşi a negrelor celule, 
Ca să die ie-aioă ca nişte libelule! 


Deschideţi-vă uşi zăgăzuite-n fiare, 
Ca să ieşim de-aici la aer şi la soare! 


Desohideţi-vă uşi şi porți al&-nchisorii 
Ca să zburăm în Nimb, mai repede ca noriil 


Apoi, şi porţi şi uşi să vă închideți corbii, 
să şaaă ei aici, în temniţă, pu robii, 


1958 
CAMARAZI DE TEMNIȚĂ 


Voi toți acei ce staţi aici 
Cu grade mari sau grade mici, 
De ceruri o să tit slăviţi 
Eroi din vreunui de suferinţii 


Slăviţi veyi fi, căci Tatăl Sfînt 
Domneşte-n cer şi pe pămînt. 

51 nu vă lesă ca să fiţi A 
De-aceste vremuri osîndiți, 


Osînda lor nu-i pentru voi 
C-aveţi virtuţi, sînteți eroi, 
jar Tatăl Sfînt vă dă puteri 
n aste vremuri de dureri, 


Ș1 eu,şi voi aven crez sfânt, 
Avem cu cerul legănîntţ, 

Că nu ne von lăsa zdrobiţi 
De hoardele de neaveniți, 


1958 


MARIA 


VORBITOR CU MANA 


M-an întora 

de la vorbitor 

stors 

de puteri şi de orice avînţ, 


ga aripi căzute înainte de zbor, 
pine nu nai e 


nici lîncezeală, nici zor 
ci o melancolică trăire spre abis, 


Aş vrea să-ni pipăi "presentul” via 


ca o uîngiiere, 

Și să mă pieră, 

ca să-mi desaierd 
"Alunecarea", , & 
dar totul este-nfrînt și trist, 
Pe geană-o lacrimă de Crist 
Şi-n piept o inimă de jar 

pe care-o sting ceraiui - dar. 


M-am întors de la vorbiţar 
ators 

şi de nine, 

şi de ce-a fost, 

şi de ce vine. 

Sînt nota falsă-a unui cînt 
gonită dintr-un colț de cer 
de un Arhanghel pe pănînt. 


—an mai văzut-o de cinci ani. 
păru-i cu-ncepat de nea 
Se-ngenuie flori de castani, 
iar sub ochii vii-cuninți 
sînt cute-adînci de suferinţi 
şi dîrele din colțul gurii 
sînt şfichiuiri de biciul urii 
şi ea e lana! Mara nea! 


0, lume-afurisită, rea, 
Pe-nohini za iso, 

ipi în n 
Băttndu-ți joc de fii, părinți, 
loveşti tînăr, în bătrân, 
eu cresul tău bain-păgîn- 


CIO. Bi 


Și-a-ngenuncheat-o şi pe ea 
şi ea e Mama. Mama mea! 


O faţă albă, un păr de var, 
ou două lacrime de jar. 

Un pas cu tremur bătrîneso 

şi două mâini ce şovăiesc,; 

se ating în praful de pe ârun, 
lăsînd în urmă munți de scrun, 


Din începutul de băbuţă 

lăsat pierâut într-o străduță, 
stropit de noaptea care-o plouă 
ou ochii încărcați de rouă 

n-a mai rămas decît o urnă 

de povîârnis sub bolovani 
îmbătrânită zeci de ani. 


O față albă, un păr de var, 
cu două lacrime de jar, 
iar eu? 


O notă fals-a unui cînt 


gonită dintr-un colț de cer 
de un Arhanghel pe pămînt! 


LA VAGORRȚI 


Munoa era atît de ucigătoare, 
încît, ca să scape, preferase 


să se se... 


0onvoooi. .. 

Un şir de umbre vii - dar goi — 
pe coasta mîlului sărac 
s-apropie şi se desfac 
şi-mping 

cu forțe ce se sting, 

pămînt mutat din loc în loc, 
umbre gheboase 

fără speranțe, fără noroce 


Și-o vreme grea 

de toamnă rea 

chirceste ea ce se-ndoaie ) 
sub stircu nesfirşit de ploat!! 
dar nu nai sint 

şi nu mai văd în viaţa lor 
decît prăpăd 

şi-mpinge se 


Un pocnet surd fără ecou 
trosni spinările-asudate 


Moto: 


ciuntească. 


2 <lat 


şi în cruste înghețate, 
Gerului îi arde de joaca 
neavînd ce să mai facă, ? 
a prins în iuregu-i nebun 
în gheața ca de tun 

un brotăcel mirat, 


Un osîndit robot, 

propti o aaa boţ 

şi dup-o-njurătură - ingi 

o puseră pe roate, iati ar 


Eh, se mai întînplă, 
Unuia din nesfîrşita Murmă 


i-au rămas sfărînate între cupă şi șasia 


trei degete-ngheţate 

şi n-a uai înjurat nimeni, 
cel ciuntit 

nici n-a scrîşnit, 


Nu-i părea rău că nu le mai are, 
privirea i s-a agăţat de fiare, 
pe boțu-ngheţat 

oa brotăcelul mirat. 


. 


Crivăyul şuieră pe areasta dtabalai, 


Dar puțin îi pasă ciungulat, 

1 s-au aprins ochii, 

i s-au limpezit; 

0-c "parte” din el nu mai suferă 
şi e se, fericit. 


Și-n prag de zori 
pînă-n-noptat 

ei clipocesc acelaşi lut 
mort, biestenat, 
rar,ritmic, sacadat... 


Ploaia-ngheaţă şi e ser, 

un crivăţ duşnănos, pustiu 
îngheață tot ce-i viu, 

în piept le şuieră, 

în nări le fluieră, 

iar Moarţea își alege prada 
rînjină drăceşte, 
soormonină grămada. 


i-i ger, în pustiu-n care toate, 
gheață şi pier. 


Convoocoi! Umbre fără noro 


e 
Sorpaţi pămînt şi-mpingeți nai departe 


Speranțe şi blesteme din 100-+- 


în 100es.. 


261 


262 


ANDRADA POPRSOU 


NLAȘTINA DEZNIDEIDII 


S-au stins toate stelele 
pernanentul s-a întins peste pănînt 
zdrențuit şi moale ca steagul unui învins. 


Da eu nu vreau să cad înfrântă, 

căci steaua mea purtat-o-aa între palme 
Şi ferit-o-an de vînt 

oa o lumînare de înviere, 

Pururea! 


Din întunericul gros, pîcios 
ca un felinar pe, drum de țară 
ea mă va scoate, 


Şi de la steaua mea vor lua lumină 

cei ce au pierdut-o 

şi timid scînteiele noastre vor învia toate 
pe pulpana lui Dumnezeu 

şi iar vor cînta! 


Căci nicicînd, nici în cel mai orunt întuneric 
nu ne-an îndepărtat de El, 


1961 
VIS PRINTRE ZĂBRELE 


a... Să mă întoro acasă, visez, 


după atîta amar de vreme, ZI, 


seara, cînd se aprind dreptunghiuri de lumină 


la orice casă... ra. 


Pe poteca subțiată să mă apropii 
cu inima spărgîndu-ni pieptul, 
au oohii la lumina vetrei mele, 
la lumina oanâelei aprinse... 
... şi să-mi sară, să mă muşte 
ofinele adus şi crescut de mine, 
dar care n-a uitat. 
0, visul acel fericit de două nfini tremurînde 
oare îmi leagă rana aîngerîndă 


şi de lacrimile împreunute 
care curg peste mîinile noastre 


nartie 1961 


LAMA SABARBTANII 
(“Do ce m-ai părăsit, Doamne?") 


Semnul mîniei tale 
cu groazăi 


l-am recunoscnt 


Mi-ai întors Faja de la noi, Ţi-ai întors aila! 


Şi au rămas ai mei, 


cei mai dezaoşteniți, 


cei mai săraci din lume, 


Du i-ai părăsit, Doamne, 

dar eu nu pot să-i părăsesc! 
Oftatul lor a pătruns în inina cea 
ca o săgeată otrăvită, 

Cîntecul lor de pribegie nu-l uiti 


A intrat în sîngele 


meu, în sonnul aeu 


ca o boală fără leac, 


în carnea mea sînt rănile lor 


a celor uitaţi de a 
Pentru ei am pornit 
Zălogindu-ni viaţa, 


Darnică a fost aîna 
cînă m-a înzestrat, 
dar n-a luat ninic 


moate le-an părăzsiti 


Am sărăcit de bună- 
ca alături de cei s 


ila Ta, 
să Te caut, Doamne, 


Ta 
Doanne,, 
ș Da ştiu 


voie, 
ăraci ai Tăi să fiu 


şi jertfa mea pe plac să-ţi fie! 


Desoulţă am pornit pe urga 


ce duce la Tine! 

Aa tot urcat. 
Piscuri ca ace înfi 
şi văi deafunăate e 
au fost drumul meu. 


pte în cer 
a genuni 


N-am cârtitş de bună-voie aa pornite 


Drum lung; anevoios 
şi "urma" ţotţ urca. 
Iar eu eran din lat 
Pisocurile mi-au răn 


> văile-genunohii. 


N-aa gemat ș de bun 


şi zile multe, 


it călotiele, 


ă-voie aa pornit: 


263 


Fi . 


264 


Cei deştepţi m-au nesocotit, 

m-au marginalizat, : 
ei n-au ştiat că orice bun în lume 
trebuie răscumpărat, 

cu preţul cuvenit! 


Cei fericiți s-au supărat 

că umbra mea chinuiţă 

a întunecat cerul lor senin, 
I-am înțeles şi i-an iertat, 
Cei mici la suflet,iritați, 

au scuipat în obrazul meu curat 
de autoflagelat 

şi-nu s-au ruşinati 


An urlat, Doamne, an urlat, 
dar nu n-am văietaţ. 

De bună-voie an plecati 

Și Tu erai meren departe! 


Mă amăgeamn, mă mîngtian, 

pe urna mea vor creşte maci 

pe acolo unde an sîngerat, 
pentru copiii celor sacrificați, 
cei ce au crescut fără taţi. 


Cu carnea zârențuită pe oase, 

cu mîinile şi picioarele zârelite, 
fără să gen, aşa am ajunsa 

la piscul Tău cel înalt! ie 
i an zis : 

"Mai sus nu vei urca nicicîna”, 


Prin cutremurul ce m-a cuprins, 

prin norul ce s-a închegat ca un miel 

în jurul piscului, fai 

prin toate rîurile ce le-aa simțit încălzite 
ca de un soare bun; 

am înțeles că dincolo de nor stă scunsă 
Faţa Tal 


Mi-am tras zăbranic peste ochi 
şi mi-am îndoit genunchii, 
Căci Tu erai acolol 


Doamne, din genunchi nu mă voi soula 

pînă nu vei toaroe Faţa Ta spre noi, 

pînă nu voi siuţi Mîna Ta 

pe creștetul meu în semn de iertare 
entru cei uitaţi ai Tă1 

Le semn de binecuvântare! 


remea s-a oprit din mers, 
genuncheată eu aştept, "tot astentn 

O i apele moarte ale răbăazii, * 1 

ale aşteptăxii 

cine le va măsura? 


Soarele s-a ridicat de âupă deal 

şi a coborît după altul, de mii ae ori, 
Pomii înverzesc, înfloresc, 

leagă, pleşavesci! 

Ciutele nasc pui, cresc, 

îmbătrînese şi ei, 

eu stau mereu în genunchi 

şi aştept! 


Din negură şi cosață deasă 

am tors cu degete subțiri 

nu ştiu cît — un an, un secol, zece - 
şi oaier alb mi-au pus în păr, 


Mfîinile,ca rădăcini cu vine tari, 
nu s-au mai despletit una de alta, 
genunchii au făcut scoarță groasă 
de-a pietrei mușcătură îndelungată, 


S-a destrămat năframa cea țesută în fir! 
Al vremii necrujător zăbranie 

î] poartă ochii mei acun, 

aproape nu nai văd, 


Nimic nu mă mai doare. 

Toate rănile au adormit, 

sau toată sînt o rană. 

Doamne, eu sînt grăuntelo Tău de muștar 
care vrea să rodească pentra alţii, 
căci Tu m-ai făcut să cunosc Infinitul 
stînd în genunchi, 

în apele moarte ale răbdăriil 

Dar nila Ta eu o aştept 

pentru mostenirea Tal! 


nartie 1962 


GENERAŢIEI VIITOARE 


“Nu mai pot să fac rime, aă ten, 


Qochetăria cu cuvintele sacre 
să nu ajungă o impietate, ză tea 
de blesten. 


Hu mai caut cuvinte răsunătoare, 

doar dacă vin din întîmplare, : | 
Orice poză mă răneşte, orice fățuială mă doare 

ca o zgîrietură usturătoaree 


Scriu cum vorbesc şi vorbeso cun gîndesc ; 
cum curge apa şi cun arde focul — SAIA 
fără vicleşug. Dintre toţi oanenii d 
cel mai iubit îmi este Diogenel Gred, Doamne. 
Ajată-mă credinţei mele, 


Primește-mă aşa cun sînt, o | generație viitoare, E 

căreia i-am împletit cunună âe lauri n Nasoas Ii et 

din cununa noastră de spini TA $ 

şi te-am hrănit cu viaţa noastră TA Dacă nu voia mea 

cum își hrănesc pelicanii puiil Qi, a Ta să fie. 
„Luca XIII - 42 


Am fost închis în peşteră. 
! Doamne, Ccredean că voi orbi 


ŞI e soarta naşteză 
tuneric voi sorbi, 
| 


“Atunci, viclean ca un pigneu 
Cutreierînă cinci luni pe brînci, 
Aa strîns şi răspîndit pe stînci 
Lumina -sufletului meu. 


| 5 e-atunci lumina mea o văd 
zi Încerouită-n lut şi var ; 

EzZR 1-acun acest mornint barbar 
|'să 1 las şi= ncero sc. 

: 4 vreau să te văd | 


Redactor :Mariana Horja 
mehnoredactor: Florica Niţă 


a ICEMENERG - Atelier de Ediţie, 


miparul executat 1 
8, sector 3 Buonregti 


pa, nergeticienilor, NTe 
Piraj: 700 ex, +16, exe