Vatra anul XIII, nr. 3 (92), sept. — oct. 1963

FOAIE ROMÂNEASCA DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 
Sept e-—0ot 1965 XI 3.5 GERMANI: 
No 92 BRMANLA 


SINOD ROMÂNESO IN EXIL 

Pentru că ideia aceasta se ventilează de mai multă vreme,ăân cititorilor 
noştri câteva simple lămuriri,spre a-i feri să cadă victime unei lesnicicase pre- 
pagande patrintardee 

Şeful spiritual al întregei Biserici Ortedexe e patriarhul ain Constantincpcly 
„fosta capitală a Imperiului Roman de RăsăriteCa importanţă istorică urmează patri- 
arhiile din «lexandriayântichia,lerusalimePrimul care şi-a însuşit adaosul de 1e- 
cumenic!"! -universal- a fost,la 5B8,patriarhul Ican IV de Capadcohia.Pe vremea a- 
ceea Biserica era unayşi papa Grigtrie cel Mare (590-604),înt&iul dintre cei 5 pa- 
triarhi Nistorici",ca să-şi marcheze cpoziţia s!a autedefinit,cu umi limţă,!!'servus 
serverum Dei... Titlul de VNecunenici!! şi-a crescut cenţinutul mai ales după scin- 
darea Bisericii (1054) ,cână patriarhul din Censtantinopel a rămas şef al întregei 
Biserici din Răsărit ("ortodoxe"), eentestat âcar de Roma "catolică! 
Biserica,prin caracterul şi menirea ei,este internaţionalăeCăci Isus a venit 
pentru mântuirea tuturar _oamenilar şi nu a unei Si carecare„Principiul s!a 
putut păstra intact *a Biserica Romană, favorizată în acest sens îe împrejurările 
_istoricet papa este. şeful tuturoo catolicilor din lume,de crice naţiune,de "rice 
culoare ar fi,şi în toate privinele.Patriarhia din CenstantinepoLl,slătită în pu- 
tere ge invazia -şi ocupaţia-: islamică,a trebuit să reonnoască,la 1589,un patriarh 
la Moscova şiyîn urma. liberării popoarelor valcanice;să facă şi. alte ccnoesii,ad- 
mițând nişte autocefalii. pe bază naţianală,Cesace presupune popor şi teritoriu de-. 
tetminat.şa a ajuns autocefală,la 1585,şi Biserica Română e 

Autocefalie înseamnă tntală independenţă, "administrativăeEa este un privile- 
giu recuncsocut de Patriarhia Ecunenică în sens delautoguvernareN,cu tot ce aceasta 
enmportă: alegerea ierarhiei bisericeşti,pregătireă sfântului. mir,canonizare de 
sfinţi ("naţionali"), Îîmbogăţirea slujbei cu noi cântări,legiferare internă proprie, 
Patriarhul ecumenic n!'are deci niciun cuvânt de spus la alegerea şefilor şi a ce- 
lorlalţi ierarhi ai bisericilor autocefaleynici la felul. cun îşi guvernează epar- 
hjile„kl rămână însă mai departe şecul spiritual al ortodoxiei ,paznicul supren al 
Aogmeler şi canoanelor hetărîte în cele 7 sin-ade ecumenice - şi ca atare e pome- 
nit la slujvă de şefii acestor biserioi„Ele nu pot atingesmrâ,fica sau desfiinţa 
niciuna din â-gmele comune »rtrdoxiei,fără a fi declarate de eretice şi exconuni- 
cate.uutroefalia însăşi e obţinută,valabil,numai cu consimţămânţul Patriarhiei 
Boumenicey- fără de care se cade în sohismă[eun a fost multă vreme cazul Bisericii 
Bulgare).Nu există desi nicio biserică ortodoxă "în vânt",oi tnăte îşi au actul 
de naştere,legal,în încuviințarea Patriarhiei Ecumeniceşcu care continuă să rămână 
în legătură spirituală şi canonică» 


Se întânplă însă,uneari,şi situaţii anormale;ca după întâiul răzic? mondial, 
când mase de ruşi au trebuit să-şi părăsească patria.Cun se găsesc ei,astăzi,âin 
punot de vedgre eclesiastic? Ruşii ortodocşi din streinătate au 4 organizații bi- 
sericeşti: 7 

1/ Sinogul independent al mitropolitului Leonţiescu reşedinţa în New Yor+Nume- 
riceşte,e cel mai tare: 755.000 membri, 350 preoţi, 11 episcspi.Nerecun”scut de 
Constantinopol,n!'are legătură cannnică cu Biserica Ecumenică Ortodoxă.De acest si- 
nod,care L-a "'resfinţiti,ţine şi P-S.Irifacse 

2/ Sinndul indepenâent al mitropolitului «nastasie(fast arhiepiscop de Chişinău 
pe vremea ţaril-r)ycu reşedinţa în New York-ire 300000 credincinși, 23 episcopi, 
518 preoi.Nerecunoscut de Constantinopnl,n!are legătură cannnică cu Biserica Ecu- 
menică Ort-ăoxăeDe acest sinnd,care l-a sfinţit>ține P»Selenfilas- 

Cauza prcebabilă a acestor nerecunoaşteri e lipsa unui terit-riu determinat şi 
a unei comunităji Enchegate,cun şi imposibilitatea materială a verificării în timp 
a serinzităţii ziselor sinragdet căci patriarhul ecumenic n!ar putea risca;ou rĂS= 
punderea. de. care am vorhit,să recun-ască nişte eventuale improvizații ca acţionând 
în linia certodoxziei pureeilta era situaţia vechilor întoomiri» bisericeşti din sta- 


SEE AA 


tele baleanicee 


3/ 9 parte dintre ruşi,văzână că patriarhia Moscovei depinde de comuniştii u- 
zurpatori,a crezut că e mai bine să se lege de vatra ortodexiei,alipindu-se patri- 
arhiei din Constantinopol,care le-au recunoscut un exarhat pentru kuropaycu reşe- 


dinţa la Paris„Exarharhiepiscopul George Parasoffe - 7 

4/ Patriarhia din Moscova şi-a întins şi ca plasa în exil,cu exarhate la Ber- 
lin,Paris şi New York şi episcopie lan Vienne 

„Din cele patru organizaţii ortodoxe ruseşti din lumea Libesră,primele trei 
sunt anticenuniste,dar în perfectă regulă canrnică e numai exarhatul arhi episec- 


pului Gerrge Tarasnff,legat de Patriarhia loumenicăs : A 
Biserica română entodexă din lumea liberă are şi ea patru erganizaţii: 

2, Cea mai, tare ynumericeşte cel puţin,e Episcopia .Română Ortrdexă din „inerica, 
condusă, de P.S. Trifa,careșconforn unei bro uri „a regretatului arhimanârit Lucaci, 
ar fi, acun în ordine canenicăsE încadrată într!un-sincă rusegoe î 

2/ E apai Episcepia condusă de P.S.lerfi1,creiată la străduinţele părintelui 


Beldeanu: în cpoziţie faţă de P.$.Trifa.Dispune astăzi,la:9 ani dela înfiinţare, 
de 5 sau 4 biserici+E încadrată întriun sinod rusesc... „250 IRON 

5/ avem apoi biserica r-nână din Germania, condusă de părintele protrpop Enilian 
Vasilnsehi,suh jurisdioţia Patriarhivi icumeniee. din Constantinopole 


nem mn 


Hceste trei organizaţii bisericești sunt net anticomuniste; din punct de vede- 


„re canonic însă,numai biserica din Germania € în perfectă regulă,- 


4/ Mai. e în.fine Episewpia, defunctului. Moldovan din Anerica,sub jurisdicţia bi- 
sericii, din ţară de sub ncupaţie ruseascăuRecent a fost acolo numit episcopul ara- 
dului; leectist Arăpagujcare n!a primit însă viză de intrarea N: 

„ «Menţionăm deasemeni existenţa în exil, în Franţaşa Le PsSeVisaricn Puiu.Niare 


". jurisdicție teriterială, şi a fest» catorisit de sinodul de sup ocupaţie din Bucu- 


reşti „De această caterisire, făcută, din;:motive politice şi. nu bisericegti;exilul 
nu e obligat să ţină seamă, sl : ; 


„Când se vnrbeşte de sincă românesc în exil, în socoteală vinnatural, numai ie-— 


„rarhii refugiaţit 1P„S.Visaricn,P $-Trifa şi. PS. Teofi1,sufioienţi ca număr e Cum 
„însă e notoriu că primul nu:vrea Bă ştie de ultimul,iar PeS.Trifa,carb ate în mâ- 


„nă, cam unanimitatea bisericilor zenâneşti,n!are- de! ce se lega la cap fără să-l 


“deară nobilul propagării ideii unui sinod trebue că e altul,şi anume da fain per- 


sonal: căci,dacă lipsesc episcupi pentru constituirea sinoâului, trebue s facem 
alţii; pe cine?e.. Aioi e de cătat cheia garadeil e pr 
Neavând a face drgme,cun an spusyrolul unui sinoă!' e mai mult. de nrdin naţional 


aduinistrativ. P.S.Trifa ne intrând în combinaţie,ar rămâne de“administrat" doar 


„biserica din Paris şi vreo dauă biserici prin Canada„Dar, acestea au deja preoţii 
„Loryprotopopi mitroforicârjofrri,ha şi episcop; mai: 6 nevoie,pântrue. administra- 


rea loryşi, de une+ sined? Lucrul e atât de evident ridicel,înoât: sinodiştii-cu- 


"erice-preţ accentuează latura ccaloltă,nenită îi avea şi "priză" asupra românilor: 


latura "națională! e = prea 
De altă parteschiar dacă PeS+irifa intr* în combinație,tot mai trebug un epis- 


_"oepoca să fie trei.Problema deci,?n reolitate,tot în jurul căftănirii se învârte: 
„pe aici speră să-şi facă loc cel ce ngită chestiunea.„Mitra şi cârja deja „aşteaptă 
„» în dulapeCăsapeiyPeSeTrifaşcun este sigur,n!o să accepte planul? Faptul nu nai are 


vreo inpertanţă: între timp,respectivul se va fi văzut episcop; şi doar asta *1 


” interestazăe 


"eu valoarea. cslar ce 0 reprezintăe.. da unui. om dovedit. incapabil 's 


„" Pentru noi;valoarea practică, întrun monent daţ,a unei ina e iagLSAD e egală 

menţină uni ta- 
tea prin dragoste a unei biete parohiiputeri încă -mai mari; înseamnă a pune focul 
în mâna nebunului „Inseamnă ca năsbitiilv făcute dintr!o treaptă „relativ modestă 


ouu-să le comită de-acum cu prestigiul sporit al, seaunului vlădicesoeInseamnă a-i da 
„girul şi suportul spre o ţintă mult şi de mult — râyniţă: lugrea,pe această cale, 


a conducerii exilului unde cânpul sforâriilor e infinit mai. vast decât tot ce şi-a 


„: putut ori în cele mai frun'ase visurisOriynieiun..om echilibrat nu pcate ajuta 


Stajungă în nişte:mâini,a căror. veşnică agituţie nu-i &galatţă decât de totala ste- 


„rilitate a rezultatelor,» sarcini aşa:de serioasă.Ahia debarasaţi, în câmpul "'revo= 


luţionari-politie,âr fi să renctuslizăn în cel, bisericesc-politiascu bună ştiinţă, 


un nru Iliuţă-Activu-Ca:să facăscu prestigiul niţrei exaet-aoceleaşi ţrăsnăi c“mi- 
se pân!acum cu scuza modestiei biotului poteap-Sinod românesc în exil? Da,dac!an 


„d - 

avon atot wMiatot de ştota lui Şaguna,a lui Inocenţiu Clain,Dosoftei, Ivireanu, 
Veniamin Costaoheese 

Dacă cai ce-agită chestiunea sunt,în adevăr,mânaţi de nevoia unei unliiiii Vi- 
sericeşti,gi?n adevăr nu!s interese personale la mişloo,solujia,avânăd în vedere 
situația de astăzi a respectivelor organizaţii ca fsrţă,parsoane şi înfăptuiri, 
sare ertoui în sohi,ea fiind cât sc poate de logtoă şi ugoară: alipirea pur şi 
gimplu_a fusurara la Episcopia Prea Sfinţitului rifaţ(care,tn loc să desbine,a 
touşit să etsângă pe Români jpistorind azi aproapa totalitatea bisericilor antico- 
muniste,n!'a avut ţăţării în Eparhie,preoese numat de naţură politică şi,cum vedem 
în "Stlia",ae sbațe mereu pe drunuri,prin parăhit,congrese,adunări, ceremonii, spi- 
țale,prezent oriunde orede că-i ceva de câştigat pentru cauza bună $e dacă-i adevă= 
gat că s'a pus În indigcutabilă regulă cu canontettatea = şi dacă, debarasindu-se 
6e igiree vas să fie recunoscut de Patriarfiia Boumontoă» br d 

N$i Ioan atacat pe PeS,Sa mai mult din pricini logtenare,dar ce contează niş- 
te sentimente "partizane" când e vorba de b bună treabă româneasci? E singura s0- 
2uţie dreaptă, logiocă,în situaţia de azi,dacă se vrea în adevăr unirea.Sinsă ranâ- 
asee? N'aven ou cine-l face = şi n!ar fi justificat niot de modestul nunăr al bi- 
goricilor,niei „peate cu o excepţie- de "'ştofa“ eventualiior ăi componenți = ge 
3ângi otar funoţiona şi el în vânt,ca cele două rusegti.Sinceritatea âcritorilor 


de uniţate bisartocască e acu pusă la DrObăses Alexanâru' Țuluca 


B MULT DE=ATUNGL de ŞteO.Loait 


B mult de-atunoi... e mult,nepoate, 

Şi ea prin vis le văd pe toateosee 

Hei să te miri,să te cutremuri 

De eâte-au fost !nainte vremuri = 
Şi=i multe mult de-atunci,nepoatel 


Intrase sabia în ţară... 
averi e. ciumăes, jaf şi parăl 
Stau pripădit ai mei cu toţii 
Şi test ce=avean prădară hoţii - 
Şi Turcul stăpânea în Gară. 


Cun am scăpat gi eu cu zile 
Wioi aş puțea să-ţi spun,copilece. 


Pe semna Pronta cerească, 
Voinăd ca să mă pedepsească, 
Mia dăruit: pedeapsa!n ziless» 


Că uite! vremurile-acele 
De-au fost amarnice şi grele, 
Dar inimi drepte,credinociease, 
Vin bun gi cântece frumcase 
Erau pe vremuri le-aceles 


Azi cat nedumerit,nepoate: 
Cun toate se schimbară,tcate! 
Din cântece azi n!ai ce-alege, 
Nioi vinul nu e vin în lege, 
Nioi inimi nu mai sînt,nepoatele.. 


&& Dl Plerea Niogriuc şi spui Elena(elveţiancă de viţă germană,care a învăţat 


bine renâneşte),părinţii Luciei 


preniantă la ltooul din Baden/Elveţia,ştie şi 1im- 


Aa strămoşilor buoevineni ),anunţă cu bucurie naşterea,la 11 Lulic,a fiicei Aurelia. 


- && - ba 15 Iulie s!a ocăsătorit,la Minchen,âăl Aurelian NeagueNaşi,âna şi al gene-= 
șa] Ion Ghevrghe; săvârgiter al cununiei,părintele Emilian Vasil-schi. 

= Cununaţi Ja Dispilio,Maced:nia,Duninică 9 Iunie,Ovidiu Popescu şi Virginia 
papastere eu ţinut să prăsnuiască evenimentul şi la domiciliul din Montreal(Canada), 
peunindu-şi prietenii la o petrecere,Vineri 12 Iulie,în Casa Română din oraşe 


+ In Santa Monica,California,s!a stins din viaţă,la 25 Iulie,în vârstă de 59 
ant cântăreţul popular Iosif Cristeaynăscut în comuna Daneş(Târnava Mare). 


+ In dimineaţa de 51 lulie a murit în Statele Unitesîn urma unui accident de 
autgmopil preotul român iezuit Francisc Pallycriginar din Careii Mari.Venise târ- 
aiu în lunea liberă,după 7 ani petrecuţi în închisorile comuniste,mai ales la Si- 
gheteSlujba înnornântării s!a făcut,la 3 August,în biserica remâtă din Aur:ra» 


+ Tot în 


rioa a murit,la 68 de ani,ultimul ranţiu papal în România(1946- 


1950) arhiepiscopul Gerald 0!'HaraeInmormântarea a avut loe la Philadelphia,24 lu- 
- liesln preseara îngropării jnonsenirruă Babuţiu şi preoţii Crinălmean,Ivaşcu, Iode= 


s 


gici şi Ion Pavel au făcut A slujbă românească, 

Ii 82 lulie a decedat un alt prieten al țării noastre: cardinalul Valerio 
Valeri» fsst nunțiu apostolic în România (1933-1936), su 

+ O altă dureroasă pierdere înregistrăn prin moarteașîn Spania,a părintelui 
„ Gheorghe Gahar,noldovean catrlic,frst timp de zece ani misionar în China,de unâe 
ia tWebuit să plece după înscăunarea comunismului e 
+ La 29 [ulie a murit în america doamna Emilia colonel Dan Ivancvici,soţia qi- 


pectorului tBuletinului Militare 


sa n . 


+ doi 12 Septembrie a fost înmormântat,la Paris,Romulus Boilă,născut în Lanua- 
rie 1909,directorul publicaţiei "la Nation Roumaine",poate cel mai cumsecade din- 
tre "denocraţite i AR i * 

+ La Roma s!a stins din viaţi,la 27 „ugust Marioara Ghigort Orăşanue | 

+ Ia Viena sl!a sinucis tânărul teolog Mircea Pfarcaşyunul dintre rezistenţii 
dela postul de radio BodeCauza: nostalgia yării;plus o dragoste nefericită. Peste 
mormânt i-au presărat şi pământ ronânesce 4, 

+ Tot la Viena au murit în cursul verii doi austrieci cari au avut n frumoasă 
activitate în România: arhitectul Schiondl,care a construit parte din blocurile 
Capitalei,şi Czell,proprietarul fabricei de bere cu acelaş nume. 

+ Din Buenos Aires ne vine trista veste c!a încetat din viaţă,la 75. de ani, 
dreCristian Lcu,dobrogean, inginer dela Charlottenburg,bun cunoscător al problemei 
evreeşti şi al nasoneriei,statornic prieten al "Vetreine 

+ la Prascati s!a stins,în urma unei lungi şi grele suferinţe,supertată cu 
seninătate în adevăr creştină,tânărul preot iezuit Vasile BărbateSlujba înmormân- 
tării,oficiată de P.S.Vasile Cristea,a avut loc la 5 Septembrie în capela unită 
dela colegiul "hussicun"! din Roma, . 

— Ultinii doi au fost colaboratori -sporadici- la "Vatra!!cAcum,0 putem spune... 


&ă  Primimn dela dl Leon Negruzzi, Paris,următorul "proces verbali: Astăzi 26 Mai 
1965 - Majoritatea membrilor usociaţiei foştilor eccmbatanţi români refugiaţi, în- 
truniţi în adunare generală anuală = informaţi despre evenimentele petrecute la 
Biserica ronână din Paris - Censtatând că în ziua de 23 Mai a fost hirotonisit pre= 
ot scriitorul C„V„Gheorghiu şi având în vedere că atât în intervievurile lui date 
în ziarele franceze şi la toleviziune,cât şi în romanul său "LA CRAVACHE", acest 
seriitor a insultat Biserica,naţiunea română şi că nimic n!a rămas nestropit de 
noroiu,dela rege până la ţăran şi dela Statul major al Armatei până. la ultimul sol- 
dat; Având în vedere că Biserica 'română nu este numai creştină dar şi națională şi 
că în jurul ei s!au adunat şi au luptat toţi vitejii istoriei noastre şi că deci 
în sânul ei nu pot să pătrundă indivizi cari s'au făcut vinovaţi nu numai de tota- 
lă lipsă de respect faţă dc conducerea statului,ae administraţie şi Ge armată,dar 
şi de. grave insulte — Declarăm că. scriitorul C-VeGheorghiu nu este denn 8ătfie sIu- 
jitor al Bisericii căreia aparţine poporul ronâne i. 2007 i de 

Sunten de acord cu scrisoarea adresată de al Leon Negruzzi „preşedintele aces- 
tei isociaţii,Prea Sfinţitului Teofil Ionescu,prin care fi atrage atenţia agupra 
faptelor de care s!a făcut vinovat 0eV.G&heorghiu,şi cu atitudinea pe care a avut-o 
Dl Georgeseu-0lenin în şedinţa consiliului parohial din seara zilei de 6 Mai când, 
discutându-se propunerea preotului V,Boldeanu, parohul bisericii,ca să se accepte : 
hirotonisirea ca preot a lui 0„V.Ghecrghiu,s!'a ridicat cu voce fermă Şi cu vehemen-— 
jă în contra acestui act făcut la repezeală,şi ne snlidarizăm cu acţiunea energică 
a dlui N-Rizeseu-Brăneşti şi a celorlalţi români cari în biserică au aeclarat 'caţe- 
goric că scriitorul 0.V-Gheorghiu nu este vrednic să fie prect, »„Regretână inter- 
venţia poliţiei în exercitarea acestui drept,protestăm cu toată energia contrat fap- 
tului că Episcopul Teofil n!a ţinut seamă de această opoziţie!a- 


&& Părintele Dumitresou-Borşa se ninuneazi, în "Glasul"'minciunii,de înfiptuirile 
Holasei muncitoare! la Bălceşti: vaci frumoase,viţei,poroi de rasă, laboratoare, ete. 
Toate, "pentru poport!.Cun se face că,pe 4 c-luane de tămâiere,părintele n!a găsit 
prilejul să pomenească şi de biserica din satul lui Bălcescu? , 

— Tot acol-,sfinţia sa vorbeşte de boerul din sat,un sbir şi jumătate: odâţă a 
bătut,cu vizitiii,pe un ţăran până 1-a -morît; şi "nimeni n!a îndrăznit să-l tragă 
la răspundere pe boier pentru crina luilnâstăzi,e altfel: părintele e în procest 
cu cei ce l-au ţinut 15 ani la zdup pentru delictul de "opinie — şi cari au ucis 
juma! de ţară pentru acceaşi vinăsee ” 

— Mai spune părintele că "sub partidele politice burgheze,nunai chiaburii Şi bo- 
gătaşii îşi trimiteau copiii la geci Părinţii sfinţiei salejoari şi-au dat oaras- 
la la învăţătură,din care categerie făceau parte? Că,parcă erau ţărani sadeasse 

&& Spune Ilie Creţulescu, în "Glasul. minciuniit,că România a ajuns"aşa cum o vi- 
sase şi marele patriot Nicolae Bălcescu în proclamația dela Islăâzi.N'aven la înde- 
mână prcelanaţia; dar parcă ca nu cerea ocuparea țării de către ruşi... 

&& Serie +1 Hodoş,în "Glasul Wninciunii,că nicicând plaiurilt ţării noastre 
n!au fost străbâtute,în lung şilIn latde-atăţia români"; cată ramenii vreun l0c,pe 
unde să poată fugise 


- 5 — 
SĂRBĂTOAREA ROMÂNEASCĂ DIN GERMANIA 
Sub un cer spălat de ploaia din răstimpuri,ocu nori ce rătăceau agale parcă 
stalunge menotonia unui albastru - a cărui prospeţime rivaliza cu a turlelor bi- 
sericii răsăritene din localitate;Români din patru unghiuri au început să popseas- 
„cășîn ultima sâmbătă — şi zi - a lui August,în graţioasa localitate climaterică 
din ţinutul Koblenzului: Bad Ems,al cărei nume evocă vremile de studenţie ale lui 
Kogâlniceanu: a doua zi,odată cu începutul anului bisericesc,l Septenbrie,avea 
să-şi inaugureze lucrul în via Domnului,ca prent;cu binecuvântarea LePeSfinţitului 
Mitropolit Visarien Puiușunul din oci mai iubiţi cempatrioţi din exilul nostru: 
domnul Dunitru Popa. 


Gândul nu i-a fest nou;nici înclinarea: strana 1-a cunoscut âe mititel,în na- 
talii Aldeni ai Buzăului(e din familie de preoţi,chiar de n!'or fi din vremea lui 
Burebista,. ),- şi de ea n!'a mai scăpat,pe-alocuri,nici ca liceist în uniformă, | 
nivi la vremea armatei,sau a studenţiei la Politehnică,şi nici în lagărul âe pri- 
zonieriydri în vremile tulburi ale Hliberării!! popoarelor mici de către Hgenerdzi- 
tatea! bolşevică,aşa de ajutată de mispia -sau complicitatea- Cocidentalilora 
| Ajuns !'vel-ţâreavnic" la biserica română din Paris,în vremea "frământărilor 
de-acolo i s!a sugerat de către fostul mitropolit al Buoovinei,care=i cunoştea 
firea paşnică,să. îmhrace haina preoţească,în nădejăea c!'ar putea fi element de Le- 
gătură între clericii rogi de dihoniesFiind vorba de-o treabă seriocasă,Dumitru Po- 
payca tbtăeauna în atari împrejurări,nu s!a dat înapoi; a avut Însă prudenţa -sauee 
imprudenţa- să facă o mică probă a bănuitului dar de a topi urile.S!a prezentat 
deci părintelui Boldeanujca să-i aducă la cunoştinţă propunerea, şi misiuneaț dar 
sfinţia sasau cum vreţi să-i ziceţi,- ştiind că un preot venit pe altă filieră 
decât a sa poate avea şi veleităţi de independenţă, l-a tratat birjereşte,pe motiv 
că nu are. "ohemare"(de unde-=s fi ştiut?».),nici doctnrate în teologie. (Ulterior 
însă,părintele sta arătat mai înţelegător în această privinţă,dovedină că n!'are 
„idei tocmai fixe când cineva îmbracă patrafirul sub oblăduirea sa: candidaţilor 
din pletnra de prenţiri dela Paris nu le-a mai pretins să ştie nici crezul pe de 
rost! ).Aşa stând luorurile,dl Popa şi-a "depus mandatul!!,renunţână la misiunea âe 
„a împăca nişte nameni cu harul prea uzat; la strană însă a continuat,trecână peste 
micimea unora şi peste propria legitimă mâhnireeşi ani dearândul a refuzat să răs- 
pundă alter solicităriecPână în iarna trecută.Când,la, repetatele stăruinţe ale bă- 
trânului preot Vasilosehi,dornic de un enlabnrator în vastitatea:lumii germaneșa 
cedat iarăş.şi iarăş s!a izbit de opoziţia aceluiaş veşnic posedat al agitaţiei 
sterile,a cărui comportare nu cun“aşte margini,nici cmenieșycână e vorba de n trea- 
„Dă ce n!are girul său, mai d 
=: Auzind, deci,părintele Boldeanu că cineva îndrăsneşte să intre în Altar fără 
să-l întrebe mai întâi pe dumnealui,nâniatu-s!a foarte Şisieşindu-şgi din pepeni, 
i-a ars n epistolă episcopului grec din Paris,Meletios,eronat sncotit şef al mi- 
'tropolitului Gerrge Tarasoff,hirctonisitnrul dlui Popa şi exarh al Patriarhiei 
Beumenice în. capitala Franţei,cătuia deasenenea,prin."ricogeu!,se adresează. După 
uz ,coresprndenţa se face dela ierarh la ierarh; în cazul nostru, PeSeTeafil e cel 
ce-ar :fi trebuit să scrie,dacă găsea ae cuviinţă,lnalţilor lerarhi; darșîn vitrie- 
;lul furiei,popa Boldeanu a uitat crice prudenţă,dând astfel în vileag că se consi- 
deră pe sine adevăratul titylar al aşa zisei Episcopii Române din-Europa liberă, 
leofil fiind doar paravanul. "Oamenii!" sfinţiei sale,în desele clipe au indiscreţie 
dau şi altă explicaţie: că părintele a trebuit să scrie însuş,întrucâț P.S.Teofil, 
pe acea vreme la Paris,a refuzat să semneze astfel de giuvaeruri.... 

Mobilul care 1-a împins să puie picinrul pe plaivas ese. nu râdeţi!- "simţul 
său de răspundere faţă de biserică" ("'simţ" pe care băjenarii au avut atâtea ocazii 
să-l apreciezess.)eDe ce o face? Ca să semnaleze celor dpi Ierarhi "un caz de gra- 
vă şi flagrantă călcare de rânduială bisericească"(şi sfinţia sase: ştie,când aude 
de neorândueli bisericeşti,legină de scârbă).Care-i... nearânduiala? Marea, grava 
neorânduială, semnalată şi de noi întri!un trecut articpal ca meteannă a sfinţiei sa- 
lee nemaipomenita îndrăsneală a cuiva de a intra în cler fără un prealabil sluj 
în faţa părintelui Bcldeanu+0 spune singur,în epistola de pomină:' "Cum e posibil -. 
se miră el- să se întocmeasca actele de hirotonisire întru preot fara să fie între- 
bat oficial,preotul sub a carei pastnrire a fost candidatul,ce anume are de spus 
în legatura cu hirotenisirea pastoritului sau?>s Chiar şi unui grajdar,căruia se 
încredinţeaza animale gi nu oameni. spre nurtare de grija,şi acestuia i-se cere o 
calificareyun certificat de unde a mai lucrate» Credem,ca cei vizaji,prin această 


sa se if 
sorisoare adresată Prea Sfinţiei“ Voastresvrr fi cunoscână,atâta lucrușca impedi- 
mentele la prenţie stau în-pioicare atât înainte,cât şi dupa săvârşirea hirotoni- 
sirii; iar urmările cad radical, deopotrivă atât asupra candidatului cât şi asupra 
episcapului,cars pe ascuns fă facut n hirotonisire contestată”. 

"La început ne gândean sa ne adresam Patriarhiei de Constantinopol -mai des- 
tăinuie părintele jucându-se de-a intrigaynecuviinţa şi şantajul; pocotim însa, ca 
e imâi bine,sa ne adresam pe câle ierarhica,adica, Prea Sfinţiei Voastre, reprezen- 
tant la Paris al Patriarhiei, lasând sa ne adresan Patriarhiei numai în cazul, în 
care respectivul episcop rus ar trece peste prevenirea facuta de catre Prea Sfin- 
jia Voastră..s. Ţinen sa se ştie încheie părintele ohinuita-i scrisnarețin a ca 
rei râproducere am.respeotat şi virguiele -şi n'ar fi rău ca sfinţia sa să frec- 
venteze,alături de colegul dela Minchen,niscai cursuri serale de adulţi: începutul 
culturii se ştieye buna cunoaştere a propriei limbi )- ca de se va.trece pe alaturi 
de mărturisirea noastra,vam cere Patriarhiei de Constantinapol deschiderea mel 
anchete pentru lamurinea cazului semnalat de catre noi!.Copie de pe această perlă 
-şi vrem să sperăm că cei doi lerarhi,cu vastă experienţă şi cunoaştere a oameni- 
loryn'au judecat întreaga pa pu românească după necăpuirea acastei scriseri-, 
părintele Boldeanu; cavaler firă prihană,a trimis,spre mai sigură intimidare;şi . 
alui Popașeh un răvaş de acelaş calibru,dar încheiat tou frăţească annaoa bal ii 
parcă. tot mai câştigaţi sunt cei urşi deadreptul, fâră ipocrizii).Tot spre intini- 
„Gaze mai sosit-a,direct arhiepiscopului George,care-i refuzase audienţayo misivă; 
semnată de maşină cu numele Blâeanu,plină de argumente trase mai mult din răs00= 
lirea pubelelor decât a canoanelor„,Din aceasta ne abţinem să mai transcriem,pentru 
motive de decenţăcAn vrut namai să ilustrăm purtarea unui preoctsşi camarad, faţă 
de omul care a fost mereu la datorie,nu sta certat vreodată cu careva;a ospătat 
pe oricine i-a bătut la uşă,şi a stat mereu la dispoziţia bisericii,inclusiv a, 
„părintelui Buldeanue 

„Ştiut fiind 48 toată lumea că pe dl Popa l-au rugat insistent să intretin cler 
atât P.SsTeofil cât şi părintele Boldeanu însug -în acest scop i-au făcut şi vizi- 
te adasă,ohiar 'cu puţin înainte de hirotonirea din Germania-, 0 întrebare se împu- 
_mneş cum se face să Dumitru Popa era vrednice ae preoţie âacă-=l hirotonisea PeS.leo- 
„ £il,sub rblăduirea lui Boldeanu,şi încetează de a mai fi vrednic dacă-i sfinţit 
„de altul? Ce blestemăţii a putut el comite în cele câteva zile ce despart ultima 
Vizită —şi rugăminte a P.S„Teofil de hir-tonisirea efectivă? Dar aceste fapte au 

"venit parcă anume;oa să întărească afirmaţiile "Vetrei" din articolul despre Vir- 
“gil Ghenrghiu,unde aven şi cheia prezentei şarade: bolnava ambiţie a părintelui 


“*: Boldeanu nu poate suferi să se mişte ceva în biserica exilului fără de ştirea sa — 


mai ales că faptul dăunează şi planului de proprie episcopeală: căci un preot al 
Bisericii Române,venit la altar pe calea luminoasă a Bisericii Universale şi nu 
„prin sforării autohtene,va rămânea în cadrul misiunii acceptate: de instrument ro- 
mân al gloriei Biserivii Creştine,duhnvnic şi păstor al necăjiţilor. de exilaţisnu 
soulă a bisericuţei altouivaeae i gi i Pg e var hrta 

Avâna în vedere marea slăbiciune arătată de câtva timp de papa Vasile pentru 
canoane,cu care nopţi întregi s'a canonit ca să găsească un cât de mic: gurub con- 
tra prenţirii dlui Popa,l-am întreba şi n-i ceva;dacă avem pe cine întreba: tot 
„văsfeind prin hotărtrile sinoadelor,n!a dat peste niciun articolaş care să se apu- 
nă hirgtonirii cuiva care o viaţă întreagă a trăit necununat (cum a fost cazul cu 
doi din cei recent preoţiţi prin sfinţia sa)?e.. Pe urmă; dac!'aşa de convins a 
fost de necanonicitatea hirntonirii lui Dumitru Popa încât vedre de lături a văr 
sat oa sto Împiedice,de ce astăzi nu mai pridideşte cu rugămintea, de a sluji îm- 


preună,ba invitâni pe părintele P:pa şi la pelerinajul dela Mont Saint Michel? se. 


Doaţe svârcolirile părintelui,şi ale celor câţiva a0oliţi,demne de o cauză mai 
nobilă,au f-st însă zadarnice. "Pineţea" manevrelor sale,Qe strălucit efect în pro- 
tipendada din Căscăunzii Vechi,asupra unui adevărat Prinţ al Bisericii nu puteau 
avea decât ecoul meritatePioat,numaiycă nici într!o împrejurare aşa de solemnă,şi 
ds însemnătate pentru exilul românese,ntan fost scutiţi de jieănie! 

Cu toată vacanţa,la impunătoarea manifestaţie remânească şi creştină dela Bad 
Ens stau prezentat refugiaţi -şi nerefugiaţi- în număr impresirnanteAu venit ast- 
fel,să-şi manifeste bucuria, dna şi preot Emilian Vasiloschi,avellie Gârneaţă re 
Alexanăâru Proc,profeVirgil Mihiilescuâna şi ing„Maroel NicolauyaveVirgil: Popas 
ing, Traian Bneruy Horia Stanatu;drePetre Vălimăreanuav„Mircea Srendpvi ci profa. Do- 
pina Urog,Radu,ânădrei, Tania şi profe„Paul Mironypreeţii Milan Ievanovici Zăpârţan 





ST ina 
şi Augustin Maura,dna şi Valerian Debrescusdna;Inge şi av„Ghenrghe Acrivusdna şi 
dr«lon Popaslon Olarusdna;Doina şi dr-Dumitru Bandrabur, dna şi Aurelian Neagu, Ma 
ricayFlorinuţ şi Caranfil Spânachi,Seva Vurduni dreVictor Suciu,Nicclae Moşgciu; 
ingeSotir Lragonir,Vera BoicisPavel Onoiu,C-nstantin JucansGhiţă Stnia,Avran Mace 
rie,teaterina Anghel, Heinrich Behne,4gripina Baur,dna,hpdica şi Constantin Dini- 
triu,Trifu,âna şi dl Friseh,Marius şi lon Ceauşescu,Vasile Bărbulescu,ângela şi 
Ion Georgescu,Brigitte,Renate,Klaus şi Nicoleta Rosbriy,Elena Margareta şi Tudor 
Raduydna și dl Balmuşyâna şi dl Piciorgres cu Mişu,âna şi Marin Toscana şi dl 
Maior,âna,âra şi Pavel Butnaru;âna,âra şi dl Oncescu,Tulia Giagia,Adam Raptis,Mi- 
tru Gogeamanu,prefeBlisabeta Pnpescu,hudi Dvorski,lon Maier,dra şi Mihai Ţurţurică,; 
Teodnrescu,âna şi dl Hahn cu fecicrul - şi alţiișcărora le cerem iertare câ;în mul. 
ţimeu de acolo;nu i-am mai putut notă-Cum n'am putut notă,necunoscându-i,pe. aspe= 
yii streini. 

Manifestări de bucurie şi interes la marea serbare românească au venit,prin 
telefon,poşti sau altfel,dela mulţi prieteni şi autorităţi ce n!au putut participăe 
Semnalăm astfel pe AeSeRegală Principele Nicclae,mitropolit Visarion Puiu, diacon 
Radu Apostoleşcusnaior Vasile Conănescuy ing. Duiliu Sfinţescusmainr Alexandru Pău- 
nescuyprov,Mircea Popescu,prafeMaria Wyss Trandafir, colonel Dumitru Alexandrescu 
(din partea Asociaţiei Românilor âin sudul Germaniei ), Demostene Nacu,prect Graţian 
Radu, conandor 1.Balaban, Dorina Gahor, Steflea, îng.Nastu, Asociaţia Tineretului Român 
Ortodox din GermaniașprofeNicnlae icatrinei dna Calmar; Gheorghe Vasilache, lon Pal. 
cu Len Râu ,prof-Grigore Nanâriş,fanilia Nicclae Sâveanu , familia maior CeMaftei, De 
Berry dela radio Londra;arhiepiscopul Philoteos din Hamburgymitropolitul ucrainean 
Nikanor Abramovici (Karlsruhe), âr„Metzmaler (preşedintele epitropiei ctitceriei Stur= 
za dela Baden-Baden) Alfred Becker din Ministerul Muncii (Renania), Baimons Pnyulis 
(delegatul Uniunii Mondiale luterane în Consiliul Houmonio4 âr„Mauzex (go Su, Mi su 
nii Interne a Bisericii Evanghelice din Germania (Stuttgart ),ăr.Fundis din Ministe- 
rul Refugiaţilor,Kristofor King(secretarul pentru Biserica Ortodoxă al Consiliului 
Mondial al Bisericilor (Geneva), Hermann Bujard(şeful secţiei ecumenice Freiburg), 
dr„Kurt Sehniat (Braunschweig) dr.Ints Me ua „dr.Paul Nellen(Disseldorf),. 
dreUlrich ergfried,âreSeHeinrichs, âr.Gundurt (Hanovra. „prePaul Seifert,pr.Molter,; 
droW.Kossmanni;, profedreWerner Kiippers (dela Vechii Catolici),Werner Hauga(ăirector. 
ministerial Westfalia), dr.Hensel dela Primăria Disseldorf,dreStHreryăr.Priedrich 
Heyer (Acadenia Evanghelică din Sonleswig-Holstein),dr.H.Sohaeder(ăela serviciul 
extern al Bisericii Evanghelice germane), ote.Serie Prinţul Nicolae,printre altele: 
"Regret infinit de mult că n!'an putut asista la hirotonisirea diaconului D.Popăa . 

$ Min cut e binele tea cari mai doresc să facă acest pas în viaţă.Azi este 
mare nevpie decât nnricând propovăduizea cuvântului lui Dumnezeu în adevărată spi- 
ritualitate şi dragesteyîntr!a lume materialistă şi înrăită.,Doresc noului prect 
şă ducă în lume lumina pe care a primit-o prin sfânta tainășou dragoste în Cristos 











""Cereionia începuse de fapt la Paris,Duhinică 28 Iulie,în biserica crtodoxă din 
Rue“'Datue,cu hirotonigirea dlui Popa ca diacon.Biserica era plină până la refuz de 
oredincioşi.iu participatydintre români,Rodica şi Aurica Popayblena gi N-Moşgoiu, 
Marica Spânachi,Seva: Vurduni Ion Şţeflea,lon Cusa, ing.NastuşP-Vălimăreanus Cortul ;, 
+ aămirabil, Basul „menorabile d A A A Mă 
Ta Bad bisevărintele Vasilrsohi e slujit Sâmrătă seara,51 August ,vecernia au 
“tat la. strană de părintele diacon Dumitru Popa-A doua zi,în biserica înţesât? de 
lums,a avut loc hirntonireajsăvârşită de bătrânul arhiepiscop Uecrge Tarasoffisis- 
tat, ds trei pronii (român,sârb şi rus),un diacon şi personalul infericryplus cozula 
Apostolul şi Tatăl:Nestru au fost cântate de aurelian -Neaguytvanghelia de părintele 
Vasilosehi.Wnul preot a pomenit pe patriarhul -român- Atepagora,pe 'nitropoliţul 





Visarion şi pe arhiepiscopul hirot:nisit-r,George, Formula consacrării -"axiosi- 
s!a restit în patru limti: greacă,remână,rusă şi sâbbăeDupă siujbăypărintele Dumi- 
tru Popa a niruit -pentru întâia cară- mulţimea credincisşilore .: . Ei 

au: f-st clipe înălţătoare.Fără poliție, fără strigări contrarii,fără fotografi 
la Sfânta Masă şi!n Uşile Inphrăieşti.„ (Şi se prede că părintele Boldeanu ,antzină 
că în biserică n!'a fost picior de poliţist,nici ţigăânie,ar fi decis să facă untes= 
taţie: căci,după cancanele sfinţiei sale,aceste "lipsuri! ar fi impedinente grave 
la validitatea hirrtonieia., ati 

T'tul s!a terminat frunost cus. un botezeCăci,aflânăd că aici e adunare orbi 
doxă,dl dr. Bandrabur şi-a adus fetiţe„Poinatocmai dela Hamțurg să + bcteze,- aş 
" Fiind un alt conmpatriot,drelon Popa. . 


a 107) asi 


A urmatyla cazinoul oraşului,o agapă de 120 de tacâmuri,Cu acest prilej au - 
teastat pentru noul preot şi pentru biserica rrmână liberă: părintele Vasiloschi; 
părintele Mi lan tie ua al oară episcopal al Bisericii Ortodoxe Sârbe pentru 
Germania), dreAlexanâru Prac (reprezentantul Consiliului Ecumenic pentru Germania) ; 
ăreZander din partea Ministerului Sroial,dreEggert din partea Bisericii Protestan- 
te din Renania,părintele Zăpârţan din partea colegilor uniţi şiyprimit cu "Mulţi 
ani trăiască", I.PeSaGecrge Tarasoffyexarh la Paris al Patriarhiei BEoumenice. din 
Constantincpol,care a spus urnâtnarele; "In numele Tatălui şi al Fiului şi al 
Sfântului Duh! lubiţi fraţi şi iubite surori, Astăzi Biserica Ortodoxă a primit 
în dar un nou preot,pe Cucernicul Părinte Dimitrieohceastă zi este o'zi de bucurie 
pentru toată ortodoxia şi în deosebi pentru comunităţile româneşti din Republica 
Federală Germană,pentrucă părintele Dimitrie este un preot român şi va săvârşi 
Sfânta Buharistie în frumoasa şi armonioasa. limbă i ee sis aia felicit din toată 


inima pe toţi fraţii noştri români şi pe toate surorile românce din Germania de 


Vestycari au găsit a primire atât de cordială creştină în hepublica Federală şi: 
pot astfel să trăiască şi să se roage în pace şi în libertate aici.Astăzi sunten 
adunaţi aici,în această biserică,în numele lui Dumnezeu şi rugăciunile noastre co- 
mune ne-au unit spiritual pe toţi,In mijlocul ateismului lumii de astăzi ne găsim 
împreună. strânşi,noi creştinii ortodocşi; să ne reamintim mereu cuvintele Sfântu- 
lui Apostoă Pavelype care le-am auzit astăzi la Sfânta Liturghie: "Privegheaţi| 
Fiţi statornioi în credinţă!" Amine 


Participanţii au mers apoi în salnanele hotelului "Dierker,spre a admira ar- 
"ta;tn arii remâneşti şi streine,a solistului Aurelian Neaguacompaniaţ. la pianeln 
răstimpuri,o echipă,antrenată de Jucan, făcea renumitului bas o Heonourenţă nelealăN, 
cântând într!un colţ,cu voicşia monentului,melcaii populare. Tot în pauze trebue 
încadrată şi intervenţia meintreoutelor plăcinte şi baclavale sosite dela Munchen; 
speră a dnei Tia Nicolau,care ar [i făcut să moară de invidie şi pe ovfetarii dela 
' Capga„Semnalul sfârşitului 1-a dat sărbătoritul însuş,grăbit spre a fi punctual 
la postul său de lucru,unde. mai rănine până i se va primi demișia — şi spre a ade- 
veri încă adată,cun singur sla exprimat,veritatea proverbului nostru cu Muite po- 
pașnu e popa!» E d - E 

. Iar noi urăm acestui român verde să fie şi!n Altar cum a fost întdoauna: no- 
del în viaţa politică,unde a militat în cea mai curată prganizaţie românească; mo- 
gel în vida s»cială,unde n!a cules decât laude; modet la oaste,unâde s!a putut po 
drept mânăari cu cea mai înaltă decnraţie de război a țării în care merge;acun; 
să-gi împlinească misiunea: română și creştină.hela b rbăţia Woruoii qe fier" la 
a erucii Mântuitorului,calea n!ar fi să-i fie lungăase ma 

ă, Petre Vălimăreanu 


- OAMENI _ de Octavian Goga 


. 


Sunt oameni toţi şi-i plin în lume Prin valul care nu se curmă 

De vameşi şi de farisei, . irare când mă mai strecory 

Ii văd şi nuințeleg anune Eu simt minciuna cea din urmă 
Ce mă mai pcartă printre eie Cea umezit buzele l0rae. . 

le ard blesteme ceriul gurii . Şi!n minte-atunoi mi se desface 
Cânăd ţi se par: duioşi şi trişti, Misterul Proniei ce-a pus; 
«ştern peste pornirea urii Ca !n staul,între dnbitceace, 
Blândeţe de evanghelişti ese Să vie pe pământ Isuseee 


&& AleHrdrş a luat parto,cun povesteşte în "Glasul'iminciunii,la s excursie or- 
ganizată Tîn ținuturile de miazănoapte ale ţării ,unde doinese atâtea tătrâne a- 


mintiritoa vizitat, desigur. Hetinul Herţa, Cernâuţiic e. 


dă  Namrerger Volkshlait!, 14 Septenbrie,publică declaraţiile la Paris ale pre- 
„gedintelui Congresului Mondial tvreesc,dr-Nahun Goldmann, care afirmă să în 12 Junig 
Iulie 19%9-lunie 1965,în Rusia au fost cel puţin 140 de condamnări la marte pet 
tru telinte economice; 604 dintre delincvenţi. fiind evrei; că în Ucraina ezzeii” 
reprezintă 2% din tntalul populaţiei, însă 80-90% dintre condamnaţii pentru delicte 
ecsnrmâneș "ăaşa stând lucrurile;situaţia evreilor în Rusia se înrăutăţeştec se i 





&  hRrmânial vişoenisiă desceporăyprir pana camaradului Uscătescu,că "de când 
Rusia şi-a făcut apariţia la graniţele remânisnuluie» e Românii au fost primele sa- 
: y E a 4 A = Mmeieeeone otet 

le victinet„In loc să fi fost EngleziicSau alţii. de departese. 


[) My zi SE e uite 


? 


: af 7 a meiv nea a A a 
7 GRONIGA „PESIMISTULUI sure | 
* O ştire scăpată din vedere (et “pour causes e» )e- Mai niciun ziar eurnpean n!a 

verhit,în săptănâni le din urmă ds tn eveniment, trţuşi impertant,care a avut doo 

în Statelp Unite: Comisia de senatâri anericani,oare anchetează asupra activiţăţi.- 
dor cetițenilor şi nrganizaţiilor din USa în favoarea şi. în interesul unor ţări şi, 
guverne străine,a pus sub acuzare Consiliul sionist american(42C0),pe motiv că cea 
mai nare organizaţie evreiască din. Statele Unite,cu;fenduri ensrme primite din Is- 
rael sauyoricum, în numele guvernului dela Tel: iviv,corrupe de. ani de zile. inştitu- 
ţii şi: persoane particulare americane, ficându-le să ia. poziţie în favrarea Israe- 


„ului Printre beneficiarii Consiliului sionist,nuneroşi: onnducâtrri ai Americii de 


astăzi,din administraţia denoorată,Camisia de senatrri a reuşit să dovedeaseă,pe 


bază de acte şi mărturii,că adesea e serie de personalităţi din Statele Unite au 
„sprijinit politica israeliană,chiar când era în contrast cu necesităţi: vitale ale 


imericii „Presa occidentală a ţrecut, sub tăcere informaţia 'dată de United Press,şi 
natural amplificată, în Egipt şi În teate ţările arabe... i tiu pat 
Altninteri,nu mult după desvăluirea scandalului reprezentantul Statelor Unite 
la ONU,Stevenson, reziduu din epoca. nenerooită: a. lui Roosevelt,a impus punetul de 
vedere al Israclului în conflictul cu ţările arabe.Cu rezultatul că noilb regimuri 


„naţionaliste din Siria şi Iragyde unde 1a început se puseseră .pe distrugerea comu- 


nisnuluiacun îşi îndreaptă sinpatiile spre Moscova.S5e arată astfel încă cedată că 


-ovreimea îşi face prapriile interese,inăiferent şi adesea în contrast, ou intere. 


sele ţării în care trăeşte. * „SAD ar A pn ai j 


i" Înrăijii.- Prâoun chile Domnului sinfinite suit şi chile ps care pnate fi ser- 


vit chiar contra propriei vsinţeoonunienul, Nu trchuie-a” fii nunai decât în. solda 
hui sruşeiov pentru a te dovedi de folos. imperialismului. sovietiosunjunge,de pildă, 
să centriWui,cu propria acţiune;ohiar .bine intenţionată, uneori,la âărâharea exilu- 


” lui,la disgregarea ericărei pere :rnâneşți 'de: peste hatăre,la sabotarea,âin invi- 
die, ranchiun,nemulţuniri persenaleșpentru a: tâ-“înserie,la 1ce de cinste,între "to- 


“ varăşii de drum" ai comuni snului Înregistrăti cu durere. de câtva ţinp.ajâcuri nemo- 


A 


tivate,în ziare care ne sunt dragi înpotriva întragei elite a pribegiei, nrastre, îm- 
potriva oricui înseamnă ,astăzi,b afirmare rmânească. pe tărân internaţional; ca şi 
când de această afirmare,fie şi construită pe nisip sau pe apă(ceea ce.nu ocrespun= 


„de adevărului ),n!lar heneficia bunul nume renânese.Unenri la baza:acestei înrăiri 
, = 0 7 EP e A 


stă invidia,sentinent dintre cele mai ignobile; altesri,stă o intranşigenţă rhu 


""înţeleasă,iar acest rigorisn absolutydacă, în şine poate fi apreciat,prin pavagiile 
pe care le prrâuce nu poate fi decât deplorat 


x Conunisu şi stalinisme- De câtva timpyîn' Cocidenţ,presa şi oamenii de stânga, 
ba chiar de centru,iar în Italia anumite cercuri catolice, fearte, solide,n!s mai 
prididesc cu condamnarea stalinismului, Însă cu scopul vădit de a salva comunismul, 
care ar fi cu totul altcevaeCu staliniştii nu,se prate colabora; cu comuniştii,un 
mic "front popular! poate că totuşi ar funcţiona.E jocul abil al lui Hrugoiov,oare, 
continuând să-i amenințe pe Oocidentali cu măţurarea de pe faţa păriântului,în ace- 


laşi timp caută să-i adoarnă în iluzia unui comunism uman, în elegătrr, tnlerant, gen 
3 3 


Gomula ori chiar Kadar.Mao Tse Tung e gogeriţa mare; Hruşoiov şi sateliții săi 
sunt gta bieți mielugei blânziu.In felul acesta,Rusia,care trece printrin criză 
înspăinântătoare sub toate aspectele,va reuşi să se salveze încă năată,graţie tân- 


_peniei şi c-mplicităţilor din Apuse 


„_* Răsbunarea lui Vinţilă Hnriae- Se ştie şi 's!a apreciat disoreţia cu care sori 
itorul a reacţionat la campania comuniştilor şi a Nidinţilor uţili" ocntra decernăă 
rii premiului Goncourt pe uotiv clar fi serisycânâva,nişte fraze antisenite şi fi- 
lonaziste.Insistenţele noastre pentru a-l convinge să riposteze mai energic n!'au 
avut succes.Trebue să recunraşten că d-sa pare a fi avut dreptate, Fiinădcă satisfac- 
țiile,fără să le caute, încep să vinăeIn Italia,i s!a refuzat marele premiu "Viareg- 
gio" scriitorului, fost fascist şi astăzi conunist,Cuido Piovensype acelaşi notiv 

al antisenitisnului de tinereţe: industriaşul evreu,care subvenţirna gras premiul, 
Olivettiya aneninţat că va tăia subvenția dacă premiul se va da unuia care,la vre= 
nea sa;invita la exterminarea E ulcoce de nicicdată n'a făcut Vintilă Horia)a 
taptul e inportant şi a stârnit multă senzaţio,căci pentru prima “ară s!a dpvedit 


că trecerea la comunism nu răscumpăiră'păoatele!! trecute. se 


* Concurs de anecdote la Bucuregtis- Se spune că în Repere a îvut loc de curână 
un concurs de anepdote politice, Prinul premiu? 20 se andone AA 
Dragoş Măgureanu 


- 10 = 
DORURI ŞI NECAZURI - 


R.-Austria: Am fost în jară în August,să-mi vizitez rudele.Contrelul vamal a 
continuat şi dincolo de graniță,sever ca niciodată: dela Curtici la Sibiu,toată 
noaptea ne-au suciteMiliţianul era aşa de nerăbaăăterșcă mi-a rupt haerele goanan- 
tanului. Pentru - bluză am plătit 150 leieUn piet om;ocare se ducea şi el după 20 
de ani să-și vadă neamurile,şi le ducea îÎnapei cizmele cu care plecase de acasă a 
trevuit să plătească pentru ele 420 16i.Bijuteriile a trevuit să le declarăm la 
graniță,ca să ne întoarcem cu ele; acelaș lucru cu jurnalele de mvda,că n!lai vee 
să le lași în țară.Pe la jumătatea lui August s'au făcut arestări. pe n scară întin=. 
să: ca să ccupe locurile celor graţiajţi la 23 AugusteViaţa e erorm de scumpă: în | 
plină vară -ul costa 1.20 lei; zahărul,10.50,carnea de pore 28 le:,de vacă 25eVi- 
ţel,nicicdată nu este(t1 lasă să se facă nareese).Noiyla hotel;avean unt la dis- ! 
oreție; ei,nu î1 văd cu lunile! zi ee ia 

Am vrut să vizităm,în garup,mânăstirea Văratec,dar am fost refuzaţi,căoi 6 prea 
mare tizeria ac-lo,bietele maici lucrează pe rupte la covoare »entru expeziţiile 
ocmuniste şi unrlă cum dă DumnezeueMai noracoşi am fest la c mirăstire de lângă 
Bucureşti ,unde am fist aşteptaţi cu pui fripți la disoreţic»Crodean că aa trăesc 
şi călugării de acolo;ăar n ăcamnăvrână să le vadă şi grădina ?e zarzavat;a găsit; 
după un grajă ascunși câţiva călugări soinşi ce n'aveau nimic apz-ape de om; ro- 
deau cu lăcomie -asele rămase dela masa noastră: img 

Bieţilor țărani le plângi de milăcZărențăr-şi şi ciujdiți de frică,priveso în n: 
toate părțile până vână ce au îÎntr!o amărttă de l&găturică: căteva prune,sau nişte: 
mere vătute-Portul românesc nu se mai vedeeDoar in Suceava l-am văzut,car destul Su 
de rar.Acest vechi şi frunbs oraş,are acum zeârie-nori fără niclur gusi:ygen rusesc. 
la Mamaia ruşii au castelul lor de sticlăyiat steaua Lor o vezi peste ini, până gi 
la masă: roşiile ţi se servesc în formă de stea; merele la bufet sunt aranjate în 
colţuri de stea,florile aşijdereaeStea, stea la tot pasul, steaua mamei lorass,. - A 


„ed 
w 





R+-România: lucrările de istorie ale lui Xenopol, Giurăscu, orga, TocilescuPâr- . 
van sau D-Onciul nu s'au mai tipărit de mult.De Xenopol a apărut acum de curând 
Istria Arheclegieie.Operele lor,se zicesar fi depăşito de ultimele cercetări ar- 
heol-gice şi opiniile lor n!ar nai fi în» totalitatea lor valabiles ce 


DeSiaţele Unite: Azi v!'an trimes în aăa şi ca cmagiu două discuri compuse de 
mine şi dedicate Țării noastre;atât de îndurerată azi,cu fiii ei împrăştiaţi în 
tate colturile lumiiePentru Românii. pribegi,homânii noştri făr!de norooe;am com- 
pus eu aceste melodii gi poezii în amarami viaţă. de. exilată.De Paşti am scos cu 
mare greutate un alt aisc, "Invierea „Ce16 trimise azi se cheamă !iin ţara mea! şi 
"pentru patrie!"„Textul şi melodiile nw excelează în vibrații şi intensităţi de 
"ună dispoziţie"; a notă melancolică şi nostalgică primează în ele„Se adresează 
firilor maturizate de asperităţile vieţii şi nu categoriilor mondenes ee 


P--Bivevia: Iţi alătur plicul soriscrii ce mi-a sesit. din RepereaeNni, aci în 
Qecident punen accentul pe perscană,anume domn, doamnă,ete; mesosviţii însă încep 
cu Ultinul cficiu poştal, Localitatea, Regiunea, Rai cnul, Strada, N“ „Blocul, SearayEta 
jul, Apartanentul;şi la urma urmei,dacă mai e lncyşi bietul destinataros-- 

B--Sţatele Unite: Vă întreb acun pe Dys,ca cel mai indicat a mă Mlămuri",cun ie: 
posibil ca Virgii Ghicrghiu să devină părintele spiritual" al coloniei din Paris: 
când în unele din lucrările lui a insaltat Naţia? De ce trlerseză membrii Consiliu 
lui Par:hial în frunte cu PăreBnldeanu,Col-Tomoroveanu,Dr Nae Cuguianu şi alţii 
să altereze imaginea preoţilor noştri,cari în calitate de reprezentanţi ai Bisesi- 
cii strămoşeşti erav şi demni "delegaţi" naținnali? Când acest veghiczghiu batjo- 
curește Instituţiile și tradiţiile Neamului,mai are el dreptul să fie memtru sl 
unei comunităţi româneşti gișmai mult,să fie ridicat la rangul de pret? Chiar da-— 
că ar â-na toate milicanele lui Bisericii,nu mai p-ate fi cinsiderat ca Român ; după 
ce a denigrat,a terfelit,a minţit şi a inventat atâtea defecţiuni ale poporului 
nostru-In luerarea:sa "Lihmme qui voyagea seul! sau can așa ceva,etalează nişte 
aberajii' de m!au scandalizat! : 

Am câtit căteva pasagii din "la Cravache",în care redă aspecte scandalcaseeE 
pate just că se făceau carecare abuzuri în societatea remânească şi,în cazul cra- 
vaşai,de către frarte puţizi ofiţeri de Cavaleric,dar dela un caz anarmal nu se 
poate generaliză analiza la toată Cavaleria,De ce nu aminteşie- "celebrul! de ghlor- 
ghiu de canaraderia ze-a existat real între ofijerii şi trupa Cavalerieiynctoriu 


i a a 
recunoscută de toată armata Română şi care a uimit pe nemţii ce ne-au cunoscut? 
De ce nu aminteşte de atâţia cavaleri ai Cavaleriei,cari au murit cu trupa lor în 
primele linii? acest indiviă nu putea să cunnască dela Statul Majur unde şi-n fă- 
cut stagiul, după câte relatează în lucrarea sa,nu era în măsură să studieze acţiu-— 
nile unităţilor combatante ale ârmiei ncastre» Mi-a scris un frarile apreciat cama 
rad dela Parisycă atâta timp căt va ai dt ghiorghiu în cadrele clerului pici: rul 
lui nu va călca în biserica din Beauvai ci se. va duce în Riveraii„0rede acest Aomn 
ghiorghiu că mai sunț valabile acuma "papi teniellah religioase? Şi. îşi închipuie »a- 
„re membrii; Consiliuhui Parohial 'că ei sirgari pot rnora gi piata un trădător al 
“ Nayiei prin simpla ler ungere cu mirul sfârs? Este atâta viciu i răutate. în lume 
încât mă gândesc,unecri,cur de “îngăâuie re pe atâta soia 

Cu agitația negrilor de-aici e un scandal | Peste tot aceşti negri. reclamă e 
egalitate, ba chiar şi n dragoste creştină,de exasperează e Pretina numai. drepturi, 
“dar dela rtligaţiile elementare se eschivează suh diferite pretexte»Ca să vă citez 
dnar aspectul. frapant al seotrarelor locuite de diferite naţi: nalităşi în Chicago: 
primatul îinfecţiei,al nurdâriei, al seandalurilor,al jafurilor,al beţiilor,al pun— 
găgiilor î1 dețin zonele negrilur.Cei mai srâcnaţi sunt germanii, japonezii ohine- 
zii,italienii. şi scandinavii„Veritabilii americani „indienii,sunt trataţi ca anima- 
1918, în timp ce' pentru aceşti negri tc ată săninistraţia se frământăaşi. prin liber- 
țăţile ce se acordă negrilor se distruge dreptul de apărare al albilor,cari au şi 
ei ânrinţa de a trăi întrun mediu pe care-l solicită educaţia şi preferinţele lcre 


0.-Germania: Ai auzit de ncul scandal din Anglia;ce întrece încă scandalul Pre- 
funo? Un perdiunat;pe.nume Rachnenn;âin P-loniaincasa milioane din excrocherii 
făcute cu închirierea! de apartamente la: "fete"! pentru cei mariv»âAre drept De Gaulle 
cu aruncarea ingliei 'din EWG! 

Decarece Chinayunâe perciunaţii h'au nicio a „devine periculoasă pen- 
TU Crenlin, şi cum cu distrugerea 'bâlşevibmului în Rusia pnpcarele robite ar fi 
„libere şi mai ales ar eşi la iveală crimele sâvârgite de "aleşi" acclo,erime ce 
piei înmiit pe cele atribuite lui Hitter,Apusenii sar în ajui-r lui “Hrugoiove ee 


" Be-Jermania: In revista "Bună, Vesţire" dela Romaytrimisă mie de părintele Tăutu, 
care. a fost i mult aici în* misiune citesc e„duvăntare a Papei,din care,cum pricep; 
ar. dori enexistenţă. Eu, rămânând la. sectrzul mai mărunt local,nu pot să nu ennstat 
încă odată câ,pe cână V-dă zice da, Hâncu zice ba»Mi-aminteso că odată,la SA) S8 
Invierii, oficiată aici „de venerabilul părinte Vasiloschipărinteze. Tăut. n'a vrut 
nici să asistesee 

Se--India: Bilanţul a b: ani: dăvab bă sla vindecat de "ind: i gt âiaDei. nu venea a— 


. 4oiymurza cu credinţa dă nu î-a fost dat să vadă "ouibul culturii universale", cum 


anuniţi "specialişti" ce n'au văzut India,sau au trăit la regi numesc "Ti gănia!e 
Nu exagerez: sunt ţigani şi la prnpriu şi Ja figurat„Dela vătaf până la cea mai 
umilă ființă nv se deosebesc decât prin cantitatea de hăi sau de -noruri-După une- 
„le svonuri ,vătaful tsi trimite rufele cu avionulypentru spălat,la Parisoee 

Au rămas la adrarea sexului»In jurul iui, în temple,simbolizat printr!'un stâlp 
înfipt Nundeva”,oântă cântece prencgrafize şi se pregătesc sufleteşte pentru» se 
noapte„Nu numai În tenpleeb unicul lor „Socp pe acest pământe„Altfel de exenple;n!'au 
de. unde lua„Zeii lor fură,nint, "m" ară, îşi schimbă recipr-e novestele,au la dispo-— 
ziţie toată pleiada de zeițe mai mici în rang Şi nu se ccupă cu nimic demn. de ur- 
nateUnul din zeii ler s!a dat.1la prpria copilăsIn această situaţie e greu d. u 
avea n conduită morală„Nu cunosc legi şi n!au altceva de făcut decât să se supună 
orbeşte autorităţii,exprimată în castt.Casta reprezintă totule De aceea n!au con= 
ştiinţa comunităţii statalecuu devenit liberi nu pentru că au mer uatci forţaţi 
de. împrejurări să fie libericLibertatez, nu prea le prieşteclnsă au găsit proşti 
cari le pompează bani şi-i A la putere,pentru a întări lagărul ccmunistece 


Me-Canada: um fost,la 4 1-Tulieşta ! Jongresul dela Vatra Rmânească; adevărat te- 
riteriu naţional al ceia văzut pavilionul nare cu sala de festivități; pavi-— 
lionul dela lac ca. sala de petreceri populure: sala tineretului "ivram Iaacul!ș 
dorni toarele ial tinerii ce participă la cursurile de vară; bucătăria cu insta= 


laţii moderne,s-be şi frigidere; tarul,garajulycâminul pentru preoţii bătrâni; 
fântâna cu cspăă eco apetmit1zoă el! patni jazohioşoul cu cărţi,reviste,ilustra-— 
teic-ane,orvciulițe; reşedinţa epi SDRNi 4 LIN La galeata camerele, împodovite 


cu vederi din țarăcHarta în relief a “Românii Oa f încondeiate,g! »reare, broderii e 
Congresul a trinis un nesagiu de îincurasiare românilor rodiţi, Sua) "refuzat să 


a DN . 
ia în considerere circulara dela Bucureşti care cere Românilor americani să recu- 
noască pe Terctist Arăpaşu Bot-şeneanul ca episcop al IcreS!'a decis să nu se mai 
facă preoţi firă teologie(încât candidaţii nepregătiţi sau cu alte metenhn. vi 
trevui de-acum să se adreseze numai părintelui Beldeanu,, )e (8 

liturghia sia oficiat de un sobor de 28 de preaţi în frunte cu episcopul Va- 
lerian; răspunsurile le-a dat crrul vineretului din Gary,condus de L„Măgureanu» 
La masa .-cămpsnească- au cântat tenorul Petru Lipovan,de curând srsit dela Buenss 
hires,şi Nae Smărândescu,eonducătorul şo-alei române in Cleveland+lar seara, în 
jur pe lângă focurișcu viţei,niei şi pureei la frigare;ca!n vremurile strămoşeşti; 
tot despre Nean şi Ţară,spuneau bătrinii. la prveştie.» 


As-Statele Uite: Ca n-utăţi tisericeşti,d-ar una,însă de mare importanţă: 
"âistingul. preot şi teolog"! Ghinescu din Detroit,care a rupv par'hia t1Pogrrirea 
Duhului Sfânt! ca să-şi facă şi el un rast,întru realizarea acestui rnst a dat 
pe tramnă v masă cu mare reuşităsla masă a participat festul călugăr Glicherie 

“Moraru din eparhia comunistă a lui Moldrvan,precun şi reprezeniianţi ai PSoDre 
Teofil I-nescu-Din vorbirile ţinuie acolo,publicul a putut constata cu mare satis- 
facţie d-rinţa arzătcare a acestor trei înrţe de-a se uni,de-a face un front co- 
mun pentru salvarea ortrâ-xiei române din Americae„Desigur că,unindu-se Tusea, Nâ— 
jitul şi Răpciuga,va trebui să, iasă cevases fii 






Ce-Germania: N!am putut lua parte la hirotenisirea camnaradului meu bun Mitică 
Pnpa.Alegerea în adevăr,a fost feriocită,şi cred că cea mai bună urare ce-i pot 
face este să poată să se 'nalţe aşa ca să urmeze pilda părintelui Vasilnschi,pil- 
da şi dragvetea sa faţă de.nsi şi-6e neamul nostru obidite n 


B--Germania: MĂ bucur extrarrătnar de mult de sărbătrarea dela Bad Ems î bise- 
ricii Tomâne,sunt ferteit,gi recun-scătsr lui Dumnezeu că ne-a dăruit un nou slu- 
“jitor,prin care Calea şi spera Mântuirii 'se continuă şi întăreşte.Sunt convins 
că ziua hiruvi nisirii dlui Popa va rămâne o zi a. binecuvântării ventru biserica 
română *rtodoxză din Germania, pentru refugiații de aici,pentru wazaixa: noul slu- 
jitor al Domnului „Dumnezeu să-i dea,câată cu Duhul Sku,puterea de a învinge rele- 


. le;energîa cu. care părintele Vasil-schi a ştiut,şi la bătrânețe,să răspundă nevp- 


ilecr duhovniceşti ale compatrioțilur risipiţi pe toată zarea dela Viena la malu- 
rile Rinului: are Die ate e facea la 
Bo-Angliat: huzină de'sărhătrarea românească dela Bad Ems,cu hirotnirea lui 
Mitică Popa,ni s'a umplut inima de bucurie e:nstatânăd că,pe alte meleaguri ale 
nropsitului nostru exil,întâlniri între frații creştini mai au încă LocoNovi,aici 
la Lrnâra,ăe nulă vreme n!an mai experimentat asemenea bucurii sufieteşti-Sunten 
„fără biserici,tără preot şi fără niciun elan.Cea mai fruncasă amintire păstrăm de 
păreVasilusshi,care a slujit aici anul trecut,de Paşti .Diaconului Dumitru. Popaş 
prect acumșii fac cele mai bune urări de succes în slujba bisericii ncastres 





Me-Cermaania: Salut din toată înima hntărirea părintelui Vasilosohi de a fi a- 
les pe d! Popa ca ajutor al său; nu cunoss nicio altă persoană mai potrivită pen- 
tru aleasa misiune, Această alegere ne Gă nouă siguranţa 'că grozavele semne de des- 
trămare ce-au începu să se observe mai ales în sectorul hisericesc dela Paris; 
la nni în Gernania'nu vor apăreaa - 


CoStatele Unite 
am primit„v dela âi Dumitru Popa din Paris, frământat dacă. să avcepte sau nu taina 
precţiei I-am râspuas imediat să nu mai stea pe gândurieAlegerea făcută" de părin» 
tele Vasiioschi este cea mai bună+-Şi noi ne gândeam prin 1957 la acelaş lucru;dar 
ezitările lui: şi precipitarea evenimentelor dela Paris au fâcui ca planul: să ră 
mână atunci balt&.Poate a fst mai bine! E drept că el nu are stuâii terlogiceș 
însă are c altă com-ară: Caracterul, de_Om.Ce realizează cei cu studii teologice 
şi caracter de sâine?ooe ŞI 

CÂt priveşte. situaţia din Cermania: Orice soluţie fără părintele Vasiloschi, 

e i 
i 






vite; Rostul rândurilor de faţă este urmarea unei scrisuri pe care 







tmpetriva sau Cuserninia Saar fi fost un aci abuzivyilegal și condamnabile 
Şi mai ales n 


sacă ne gândin la activitaţea Sfinţiei Sale ce atiția ani; 
singur pe ser ; 


vreme şi fără vreme,pe o arie aşa de vastă, 


- 


ip CU Y 





Ro Ernniai Pomaicea se vorbeşte că afliină părintele Boldeanu că la bhirotonisi- 
rea alui. Popa la Bad îns n'au fost nici strigâri şi nioi poliţie de față,va la 
Virgil Cheoreniu,a rânas tare indignai: de această încălcare a ortorzivi şi,de 








scârbi,şi-a sfâşiat vegmintele sale, şi-a uns faţa'cu smoală,brici în. parbă n!a 
mai pus şiytimp de 5 zile cât nta vrut să mai vadă nici chip drag de:prieten, 
nhrânitu-s!a âcară cu pâine şi apă-şi dac!au trecut cele 5 zileyapucaţusta -să 
scotooeasoă febril prin cele cannane,âoară gisi-va! vreunul care să arafercă fără 
poliţiune şi fără gâlceavă nu se poate face nimenea preot mrtadoxeâsta-va fi în- 
“să greu să afleycă deară şi cancanele;ca orice legislaţie,ver fi: prevăzână şi 
niscaiva excepţii, cânâ omul,ncavână putinţa să-şi “procură. un scandal poaţe deveni 
preat şi fără fotografi la Sfânta Masă a altarului Mai. îngrijeraţi suntem. de 
“searta arhiepisecpului Genrge,care riscă să fie caterisit de părintele, Beldeanue 
Căci cateriseala e'ca râia: se ia dela; m la om; dar din dar se făce rajulo» » 


- De=ranţa: Nu vtan aprobat întotăeauna-Nu vă aprob nibi acumpcână:scriăţi că 
„popa Vraişte face. pelitich rurală-ştie el să 'dea,când vrea,lovituri de maestrue . 
Văzână grlul ce S!'a creiat în jurul lui,şi ştiină că la; Paris nimic nu:pe ă 
faci firă logionari,s!a gândit să mai facă un parastas lui Codreanu Dacă, 
truc,se umplea biserica, treaba avea să facă impresie şi asupra unor pri i 
teptai Duminică 15 Septembrieyla Paris„De regulă, parastasul se.„făcea. jurul 


z 7 


lui 30 Noembrie,ăata cână Căpitanul a fost asasinat de stegarul: libertăţilor lui 





+ Virgil Ghearghiu-şi se făcea sâmbăta,ca să nu fie lume, cu uşile :încuiate, fără 


cer;ou cândelatbrul stins;iar cei câţiva iniţiaţi intrau pe din dosype uga pe un- 


2 


„de întră portăreasaeAcun,taotic nu glună, părintele a anticipat pârastasul cu acuă 


„Vuniyşi l-a făcut cu fast,la slujbă participând şi bardul asasinului lui Codrea- 
„nuypre nume Virgil Ghecrghiu.Cât « fi prins. "fineţeaii,nu pot să. şțiueCu aş: tac- 


__tici,nu n'aş mira staud,ca "svon",oă. sfinţia sa a chiareel visat pe Căpitan,care 
„„arăonă legionarilor stasculte vorbeşte de preotul-comandantese . EAI phase la 


iu BeGermaniat Pe 'aici,după Bad Ens,magina uneltirilor lucrează .merâii, deşi: fără 
“perspective de câştig,ei doar cu scopul de a ne amărt bucuria. biruinţei. ce ne-a 
hărăzitop Dunmezâus: 3 pt a a Ei ata, i a pb DRE 
i As=Fvantat La Mmnt Saint Michel au fost anul acesta. 52 de persoane cu copii 
“ou toteSe întrehau Bretonii,că ce s!a; făcut cu mulţimea de anul: trecut? Că 


" V.=Germania: Zilele. acestea a. apărut în Germania, în editura "Pannonia! din 


i Preilassingyo adnirabilă lucrare iconografică,pe hârtie velină: "Bukewina = land 


'zwischen Orient und Okzident,iutor e germanul. bucovinean Erich Beck din Stutt- 

“gart„Bisnau. Pe cât de frumoasă e majritatea icoanelor,pe. atât de dureroase sunt 
unele din c-nsideraţiile sale istoriceînsăşi cultura noastră din perioada mușa- 
tină fiind prezentată ca un produs al. gândirii bizantino-germanic6.Din cauza ve 
ăerilor gaticizante lucrarea îşi pierde din valoarea ştiinţifică şi e dăunătoare 
ramânismului bucnvinean şi ţării. Afirmațiile sale despre Rutenii din norâul 'jude- 
ului Cernăuţi 'sunt în contradicţie cu istoria; insinuând neadevăruri etnografice 
şi istorice,autorul promovează ideia pernanentizării stării actuale în Bucovina» 


J.Eranţa: lare aş fi bucuroasă dacă este pesitil să primesc Vatra,n!ar ajuta 
să citeso în rrmâneşte şi aşa să pot să reînvăt scumpa noastră limbă,care an în- 
ceput aproape sin uiteEu sunt c călugăriţă r-mâncă din Transilvania gi mă găsesc . 
fn Congregaţie de 15 ani.Faptul de a vă scrieeste că uit limba noastră şi mi-e 
“apr să citesc în româneşte şi vreau să an nnutăţi din scumpa noastră ŢarăeEu nu 
am bani oa să plătesc ziarul,âeci vă rog âacă puteţi să îni trimitaţi chiar nume- 
pe vechi„V-iţi să primiţi plata prin rugăciuni „Dumnezeu. o să vă răsplăteascăe 


L,-Banada: Ştiri "proaspete!" despre Remânii de pe continente n'am mai prinit 
de mult; îmi lipsesc deusemeni cnentariile iVetrei!! despre situaţia politică în- 
ternaţională „Adevărat că prea mult nu mă pat plânge,căci le găsesc şi în "Orien- 
tărin; și totuşi Watra! e VATR A — atât prin amplrarea şi varietatea subiec- 
telor atacatej,cât şi prin "stilul! eic 


De-Franţa: Vă trimit un Cântec _marinărese,amintire de. pe mulţele vapoaresse 
Era Antec_narinărese pe 


Căpitane de vapor; Plânge sera cea mai mare; 
Deschide uşa că morp - De mă scaldă!n lăcrinioare; 
Uşa, şi cu fereastra; 
Să mă uit în ţara neu; 
C!'am lăsat-o!n jale grea, 
Şi-an lăsat două surioare “Mai plâng şi părinţii mei 
Si-o mânâruţă ca : floare Ciam plecat de lângă ei. ..- 


Plânge sora cea mai micăș 
Marea!n două se despică;.. . 


fo 


d“ 


N 3 | E. a 
dă "Badische Neueste. _Nachrichten"!,karlsruhe,1l Aprilie,a publicat pe 5 colca- 


„ne,sub titlul "iCentrul spiritual: al Românilor ain Exil! un frarte elogics art îi 


col la adresa Bibliotecii Române din Freiburgo-Fott gieeufiai înseţit-oare redă un mo- 
ment dela serbarea ridicârii Bibliotecii La Pang de Institut; în ea distingem pe 
părintele Vasil-schi,cu cricea şi. busuiocul,în actul binecuvântării; pe profa Vir- 
Bil Mihăilescu, directorul Institutului; pe pro Graţian Radu şi pe dna Ciupenica» 


Dn ne ei 


&& ! Sâmbătă. 15 Iulie a avut lnc,la Freiburgadunarea generală a AB: ciatției Ro- 


„mânilpr: din sud-vestul Germaniei.Au luai parte;direct sau prin delegaţie, 35 refu- 


prizonieri români din primul război nondiale 


giaţi-Alegerea, prezidată de P.Vălimăreanu,a at următorul comitet preşedinte,dl 


“maior Păunescu; vice,PePârvulescuj secretar, Aurel Teuşan; cenzori a. Horia Stamatu, 


dna OCrendovici,AleCopaseDelegaţi la UARG: maior „Păunescu ave Orendovici  euş ane 


&ăe Sosit dela Minchen cu pr„Zâpărţan, Onrneliu Stoian, Al» Pană Chiuzvăian şi 
Izabela Ke Constantinescu,părirtele AleMircea a slujit Duminică 29 Septembrie, la 


"Freiburg, în capela Sf» Anscniu (tathausplatz j, Sfânta Liturghie-După aniază,parte 


din oaspeţi şi ofteți familii locale ranile ;» Lahcmski ş Gollob, dna Hauptmann= 
au făcut * vizită la cimitirul din Srultznatt (Fran ţa) „unde căihnesc vreo 700 de 


&&  Expozii jia reperistă de pictură,ce-a avut loc în Iunie la Viena,prezenta 
la intrare un “mila portret al lui Brâncuşie.Serie,în "cartea 'de -oncare", prof oMa= 


"rineseut Profund mişcat de operele lui Ciuoriveneu peri cada 40-44; TE să il în 


_voe să-şi continue uerul.. lar dna Şabor: Wă surprinye că vă păi i cu numele 


lui Brâncuşi ycare!n viaţă n'a, conceput "să stea de vorbă cu comuni. stii; ce neruşi- 


“nare crasă! 


&&. . In "Pempo"(Roma, 7 ipati ia) „fan student român de curând refugiat, oare 3 GI 


'nează des Popescu, descrie pe 4 coloane îngrizitoarele condiţii. în care deţinuţii 


“> 


din ţară lucrează la stuf; destalinizarea, e numai c poveste,în Deltă viaţa e la . 
fel, ca în Siberia„Care' se Intinde,astfel,spre inima Buropeiee e 


eh: Ale Duni treseu-Colteşti e încă unul care “bservă că ateste, alai, e mai mul-— 


"tă Tumină decăt în beciul puşcăriei Spune singar; spovedindu-ise în "Glasul minciua 


Băi .că evenimentele şi realităţile! de-afară '!i-au deschis ochi 1, înlesnind ca 
“adevărul să pătrundă şi în conştiinţa lui oApri ne vaită pe noi,oei din exil;că 


nu -cunocaşten "rezultatele adânci, şi intense ale: marilor prefacerii, din ţară„De 


cunoscut,le cunnaşten noi prea bine; altfel însă decât domnia sa: ne lipsesc cei 


„15 ani -de înochiscare "populară! a e i =. i dna 


&& “În jară pecupanții au serbat "ziua cnns E usa duri etdvuruubeate mari 
le ărepturi şi libertăţi" ale r-bilor; chiar și creptul de a-şi apăra libertăţi- 


“le'cu sârnă ghimpâtăs e e 


să se nişte; dar: de unde? E. vorba de tablouri aduse, la Boureș i. 


&& Yrjen se ccupă în "6: asul "minciunii de "Expozi ia de tablouri din Dresâa'!e 
Văzând titlul,am crezut că măcar până acolo,tot în ţară 'ocupată, a oală libertatea 


&& "Aoţiunea, Ca Catplică Română vorveşte de ua desemnator prodigivsyal cărui 
creion nenbosii “centinuă să caute,să adâncească,să invente viaţă!,Ci noi socuteam 
că urgia 46 azi din yară poate atinge „chiar vi ioleni= orice sensibilitate artis- 
tică pură,spre a nu mai fi nici: neve să se "invente!! oevaces 


&k lăsând la o.parte modesiia,llie Creţulescu spune,în "Glasul "ni nviunii că 


-Wmarele act istoric dela 23 August L944' e opera exclusiv a comuni ştiloreAcun se 


apieaptă protestul energic al "vartidelor democraticei!,care susţin cu îndârjire 
şi ele au luat parte la prâbiginsa ţăriiser 


& Arhiepiscopul Chişinăului Nectarie e,a fiat ridicat la rangul de mitrepelite 
Şi fără ca părintele Bolăcani să fi f-st măcar întreba! De aceea vajnicul apăsa 
tor al ortodoxiei (pa rsonale ) dia Paris ar fi răsfnind,se ziceytebril prin ca ml 1.g 
de cancane,d-ar-doar î-» găsi vre: hibă şi prelatului din capitala Basarabiei, 


&&, Vfrbinăd de defunctul Yi Idermann, "România vişoenistă afirmă,negru pe alt, 
că "rolul politio,social şi meral. pe care l-a *mplinit pentru cor Ea Li oua săi 
a, fst destul de mare per; ru co să figureze în viitaarele pagini ale E! i 
derne a Ronâniei"!„De unde pânt. unde?ane 






recia radiază de pe stânca, Am 
ar intra gi prin satele nas 


v 


&& "Vocea Li boz VâgAa sorie că “libertatea în Gr 
ernpolei Ce-ar fi dacă star mai da jce de-acolo şi 


„tre din Macednnia?ena 


15 = A 
_DIN 21 ARE, CĂRȚI „REVISTE 


* Paul VI,întrl!un discurs: In chip densebit dorim să Ne simtă lângă ei fraţii 
şi fiii acelor regiuni unde Biserica e împiedicată în exercitarea drepturilor eie 
Ei au fast chemaţi să fie părtaşi mai. de aproape de Crucea lui Cristos,după care 
vor urma,suntem siguri zarile luminoase ale invierii,Ei ver putea să se întoarcă 
la împlinirea deplină a serviciului Lor pastrral,căre prin: firea lui e în benefi- 
ciul nu numai al sufletelor în particular;ci şi al naţiunii în mijlocul căreia fl 
săvârgesce 

x  Păr- Bonaventura Morariu,în "Bună Vestire", lulie 1965: "Dacă considerăn, natu- 

i finalitatea spirituală a Bisericii "în toate manifestările ei,ohiar gi cele 
tego neîntemeiat să auzi vorbindu-se. de un papă mai mult sau mai puţin di. 
plomat mai mult sau mai puţin politicymai mult sau mai puţin iscusit, deoarece uni- 
ca politică,unica diplemaţie,singura. iscusinţi a unui papă nu poate fi alta decât 
răspânairea împărăției lui Dumnezeu pe pănânt,prin mijloacele şi Sana normele su- 
gerate. de diversele necesităţi ale timpului şi locului, 


x Mons+Charriăres episcop. de. lausanne, la Moscova; cu ocazia, se pâogi li patri- 
arhului Alexei: "Intr!o epocă în care. pionierii progresului luptă pentru cucerirea 
spaţiului ;noi nu putem continua în chestiuni ce dovedeso cei mai strâmt provincia- 
lism; trebue să ne adaptân aimensiunilnr spaţiale. e e Temeiul. nu poate fi,în orice 
caz pentru unirea bisericiler- decât adevărul şi dreptatea; climatul: libertatea, 
energia şi inima,caritatea și iubifen Această | apropiere nu se va îndrepta împotri- 
va nimănui! 

*  Relevând inexactităţile âhunitoare rrnânismului din "Hi str ria munâi!tipări- 
tă în Germania liberă,dl profe Const»O.Giurescu face,în "Glasul patriei!',un reproeş 
exilului: "rață de a aauaiă. ienorare sistematică a droautuiui n.stru saușatunoi. ş 
când e totug menţionat de prezantarea tendenţi casă, a lui,- ce atitudine iau acei 
ce se pretind cărturari remâni -istorici,istorjoi literari,filolngi- care se află 
în Germania de Vest sau în celelalte ţări capitaliste? Ce au de spus faţă de felul 
cul suntem prezentaţi în "Historia mundi? Sau, poate asemenea Srohiane SI mai 
interesează?t!e e a 

x  Decebalus Dhavakitala, recenzie la Ta. 150 onomata ton oîkisnon ice Lygko u (Pe- 
riochi Phlorinas-Monasteriou) 7 tekriria Katagogis ton pro_tou 92 Kateiken tis .. 
MAKEDONIAS eidika kai tis MIKREUROPIS _genika, Thessaloniki, 1961 Iypoaraphoia HTech- 
ni!! teu Thanasi Kcuskoura, 145 pagini plus hartă = de Cole Scerate Nicolae LIACUe- 

Dl Colonel ioan ti pile superior pensionar din armata £ greacâ,a publicat aceas- 
tă lucrare în 1961; dintr!'un motiv sau altul,ea a fost trecută cu vederea de pre-, 
sa remână şi streină din afară.f + lucrare istorică şi filologică de mare valoare, 
Autnrul tratează nrigina a 150 de taponine din Macedonia romanică,în marea lor ma=: 
jnritate latinr-române,sau autohtrne,şi prea puţine slave,luână ca bază denumirea 
lor anterioară anului 1912,câna cele mai multe îşi păstrau ferma lor de secole,.. 
îmbrăcate în mantia slavonă,uşar de recunoscut.luerarea pnate interesa nu numai. 
pe specialişti,ci pe orice amator de a cvnoaşte trecutul nos tru istoric cum sia 
desfăşurat el sub egida rnmano-traco..biza antină,Ilaţă ideile principale: . y 

„ Tate populaţiile din Peninsula balcanică ("Mica Europă, cur o numeşte ai, 0 
form alpine antice ),iînclusiv cele greceşti din Ma ca ioni si pp Leda gala sasi 








latinizate (rmenizate )e a 
— Albanezii nu provin din II: ri, „complect romanizați pci din Get «Dacii soni-rona- 
ni zaţi cari împreună cu Huno-Buigarii au creiat primul stat buigare 
„ Aproape B0% din toponimia Peninsuiei Balcanice este PRE slavă, 
„ Cea mai mare parte din ilbanezi sia slavizat după ce Patriarhul FOrIB, din -. : 
pornire contra Papeia introdus Limba slavă în biserica din "JUS TINTANA PRIMA, 
- Justiniana Prima se găsea acolo unde astăzi e satul ZITINIANI, i sud. de DLR 
BRA şi la ncrd de OCHRIDA. îi 
- Epopoile sărbagii care cântă faptele. şi vitejiile lui e KRALE sunt copia 
te după nişte cântece AROMÂNEŞTI mai 7echis 
- Mare RAsie din toponimia balcanică ce trece Vise slavă e în reali tate de: 
origină celtică (gaLi0ă), 
- Mare parte din populaţiile renâneşti din stânga Dunării pr rin aia faca RSR 
luaţi de Goţi,Huni şi Avari din sudul Durării cu roazia desel.-t Inr incursiuni. 
autorul bun cunoscător al limbii grece,albaneze,slave Şi age mâne cum şi al 
principalelor Limbi »ocidentale ,făcâna cercetări pe teren a. putu cunoaşte mai 
profund realităţile-Onoare şi rccunocştinţă acestui frate,savar! şi român din plin! 


- 16 i 


deamnă în vârstă,cu care vorbea greceșto-Văzând d-amna asortimentul de articole 
din prăvălie şi dându-şi seana că nu sunt nsamţ,a întrebat-o pe studentă ce nație 
de om sunt eu-La răspunsul. acesteia că sunt Român,doamna cu văăită plăcere= mi 
sta adresat pe armâneşte şi eu i-am vorbţe limba mea„Inţelegerea a fost perfectă, 
După ce şi-au făcut cumpărăturile şi au încheiat socotelilejcăutâna. să las impre- 
sia că idee n'am de fraţii noştri din Macedonia,am cerut studentei să-mi spună da= 
că doamna este româncă din GreciaeRăspungl a fost categoric; "iu! Este Grecoaicălii 
Minumându-nă cu tare,de cun a fost posibil să'ne înțelegem pe româneşte, studenta 
mi-a explicat (ignnrantul de mine!) că în ţara lor este e Întrează.regiune unde 
arecii vorbesc şi româneşte, In seara aceea m!'am culcat mulţumit că mi-am îmbogă= 
jit cunnştințele generale şi mândru că limba noastră e învățată şi de Greci... 

x Un substanțial articol al lui Mircea Fopeseu despre Antim. Ivireanul,publicat 


în "Bună Vestire" (Roma, Dec. 1962),ne reoamntoşie pustiul de cărturari români - ca 
o prevestire a întunericului ce avea să vină- căşunat în sfertul de veăc ce pre- 
merge era fanari: tă: la 1691,Miron Costin şi fratele său Velicito hatmanul: sunt 
ucişi din ordinul lui Constantin Cantemir; în acelaş an moarâ,pribeag în Polonia, 
mitropolitul Dosoftei; Dimiţrie Cinţemir şi Neculce se strămută,în 1711,în:Rusia, 
unde în 1708 se etinsese,tot în pritegie,Spătarul Milescu; în 1712 înohiăe ochii 
“Nicolae Costin; âe Sfântă Mărie 1714,Constantin Brâncoveanu e ucis,cu.cei 4 fecisri 
ai săi,la Constantinnpol:; tet acolo sunt gătui ţi, în noaptea de 6/7: Iunie 1716,în- 
văţatul Stolnic Constantin Cantacuzino și fiul său Ştefan, fest Domn'al Munteniei, 
iar corpurile lor,ca şi ale Brâncovenilor,arunrate!n maresIn acelaş an,în fine, 
paznicii turci ce,din ordinul: noului domn fanariot Nicolae Mavrocordat, însoțeau 
pe intim Ivireanul spre locul de surghiun(mânăstirea Sinai),t1 ucid pe drum şisi 
„aruncă trupul în apele râului Tungia. 


pia din Canada (P.S. Teofil ),un drăguţ calendar de perete,străjuit de icoana bizan- 
tină a Maicii Domnului cu Pruncul în braţe„De aci aflăm că Eparhia "Emisferei de 
Vest"! dispune,pe lângă autor,de preoţii Boldcanu,Haitz(dar acesta pare că s!a 1ă- 
sat ), Brânzeu, Tănase, D-Mihăescu, Lucaci (dededat între timp),Nan şi Cicală(ultimii 
dai,s!a scris,au pupat mâna mitrepolituli s'vietic al 43 avea fedan diversele "seo- 
jii” de organizare mai. fac parte Remus Ţincoea,iloaie,Faust Brădescu,etee 

Transeriind sfinţii tradiţionali,părbopescu s!a gândit trist,şi pe bună drep- 
tate,la cei cari încă lipsesc pe Listă: "la epitrahilul. martiric al Bisericii şi 
Poporului honân;chinuit astăzi de păgâni: «că mulţi astăzi,prin jertfa lor pentru 
Coistes,au şi locul lângă Cuvioşii Mucenici şi Sfinţi pe cari îi cinstim, 
„Fiecare pagină lunară mai conţine,pelfingă datele zilnice,un tablou religics,cu 
gust ales,sărbâtorile, îndrumări liturgicejanigersări naţionale. Observăm,la 23. Au- 
gust 1944;nu eliberarea României de fascism,cun pretind partizanii dlor Hruşciov 
şi Vigoianu;oi "ocuparea României de către Rusia Sovieticăt,aşa cum e adevărul gol- 
goluţ.Iot la aniversări vedem însă» sincâul dela Calcedon! Ce legătură o fi avâna 
acel îndepărtat sinod cu România,nu ştim,der credem .că infinit mai apropiată ae 
isteria naţională ar fi data asasinării li. Corneliu Codreanu,sau a morţii lui Emi- 
nescu.la 15 0ct+1922 e meriţionată "încoronarea primului Rege al Rrmâniei"; dar 
primul rege “al. României! nurise,parcă,prin 1914, e 


x  PărsDr. Petre Popescu. din Hontreal a întoamit pe anul acesta,pentru Episco- 


x  Semnalân deasemeni revista Der Euwopădisehe Osten",Minchen,n” 99;lunie 1963, 
în bune condiţii tehnice,avână pe coperta, în culori, "Kloster Woronetz'„Colaberea= 
zăsprintre alţii,Brutus Coste(Der Mechtfakt-r der Satelliten),dreConstantin Sporea 
(Ein rlebnis in der Bukowina ) prof-ar.Stagtmiller (Das knigliche Ruminien). Inăun- 
tru mai vedem,în excelente futegrafii, bisericile din Gura Humorului şi Arbora (Su- 
ceava)altarul bisericii Sf.Nicolae din Curtea de Argeş,opt aspecte dela Vorone y 
uşa bisericii âin Tazlău,o tr-iţă din Munteniajcruci din Vlaşca,o moneă romană 
cu podul lui Iraian şi chipul marelui naţionalist iurel Popovici (1863-1917), 


* Neputând reproduce aici tot ce ne place,ne limităm a semnala cititorilor noş- 
tri câteva ariicole din presa de exil: 

— "Pavel al VI-lea și unirea bisericidr”,de P-1.,în "Bună Vestire",Sept.1965, 

— "Români. în exil și Români în străinătarei!, ce G»Racoveanu, "Cuvântul! Aug. 1963«- 


— "Dimensiunea libertăţii interioare, do V„Pcsteucă, Buletinul Militart,lunie 63+- 


î mmm mape nt ie a 


— "Ootavian Goga",de Mircea P-peseu, în a! Hai 1963 








17 - 

&ă&  Scos din: bezna unor lungi şi, teribili ani: de închiseare "populară! unde Bu 
junsese: pentru: vina de-a fi' avut alte hideih decât cazacii din hhardele de ocupa- 
jia ale lui Stalin,Radu Demetrescu Gyr observă în "Glasul "minciunii -desigurye 
toată ÎL pozeaza sinceri tatea) că "poporul remân a trecut din sclavie. şi ax 
ploatare la libertate şi. bună stare,din întuneric la lumină,din lacrimi. şi suferin- 
je la voie bună şi cântec"; că este “liber şi suveran absolut pe toate rcadele. şi 
bogăţiile ţării"; Woa uriaşul âin basme. distal lada „cu cizme fermecate, poporul. român 
face parcă şapte poşte dintrlun pas"; Dia Intr'un cuvânt: "Inveştnântându-se: în 
“lumină” ,poporul şi ţara. se găsesc,sub părinteasca gerntire a urmaşului, lui Stalin, 
întocmai aşa cum Gyr "le-a visat şi le-a nădăjduit în cele mai curate vise ale! sa 
le! Nici mai mult nici mai puţineCe-i mai rămâne atunci, decât să se lepeăg. “ai e 
Legiune? "Cu ochii mari „inundaţii deopatrivă de scarele 1lvortiii şi de bucuria 
realitâţilor ce mă înconjoară,sorh ferivirea ridicării,pe trepte tot mai înalte,a 
ţării mele în strălucitor şi continuu progres! exclamă omul; încă din gura edu 
lui: "Da,ochii se bucură şi inima cintăt!.Scriină aşa Radu e lata desigur pe 
svpnul ajuns în străinătateycă din temniţă, a ieşit Orbee. 


e Frenezie întru cele Nortodaxe"! domneşte nu numai la Paris.Veden Si bari în 
 "Westdeutsche iligemeine! (Bssen,15, iugusțoă un neanţ Herbert Je Bothemund, şi-a Lă- 
sat. barbă,a îmbrăcat rasă şi, s'a făcut singure, "arhiepiscepii;cu numele de: Bo 2r18, 
al unei; fantomati ce Aia „rtodaxe. âin Cermania!"sub la fel de fantomatica ju= 
_risaicţie. a Patriarhiei: din întiohiaeIn această "calitate! gi-a tocmit şi persona- 
"luă subaltern: un "preot Teodosiusi,alias Emil Lermer arestat pentru moravuri nu 
tocmai prenţeşti şi uzurpare de titlu,şi-a pus capăt zilelor,aruncându-se' agla: e- 
tajul închisorii; "fratele Serafin",alias Clemens Erwin; Lada vWemmer, îspăşeşte 4 
ani de gherlă pentru înşelăoiuni de tnt soiul; "vicarul general", Paul Blunberg - 
"“Warhimanădritul Paul”, în sutană-y şi-a. inaugurat Hoarierati cu enunțarea adevărului, 
" foarte qrtodox; că “Cui nta murit: pe cruce(do: pugcărie a scăpat dear datorită para- 
graăfului: 5I,căre pe iresponsabili îi scuteşte de aşa delicii )ailţi "olerici",ne- 
ştiind de, glumă,au preferat s!- ştearg ză La timp în ţări mai priincioase.Toţiytizi 
"al osârânicului întru ortodoxie părinti, Bi a vicarul nu ştiu cui în Germania. » + 


tă Cei câţiva prieteni, cari atâta se sbat -exact cum alţii pa ocal pe put cu 
Sima să scpată pe popa Boldeanu din grodile în care singur se bagăiie-ar putea 
“Cumva: răspunde la câteva în întrebări puse a toată seninătatea(sau, dacă măcar :singuri 
star lămuri,tot ar fi bine).Loasemeni “sut: îndemnați a reflecta la ele,fiină iîn' joe 
o cinste sufletească, toţi oamenii cumsecade; De ce sfinţia sa cere tenlogie . 'oslor 


ce se preoţesc fără încuviințarea. Sai Îi scutegte pe cei sfinţiţi prin iat erme-— 
iul său; de. ce umbla la canoane: doar când e verba de cei'ce se precţese contra 


ypinței sale dar: le lasă!n plata Domnului când e vorba de cei ce vin în sclsr prin 
via sa ri zapită dacă o viaţă au trăit. necununaţi bisericeşte); de ce pentru Daţi ona= 
- listul Boldeanu era bun în Germania ca preot ne-românul Haitz,dependent de Eparhia 
Sa4i nu era bun românul Vasi loschi „dependent de alţă jurisdicție; de ce e.nepatri- 
„otie lucru că Dskm.Popa a fost sfinţit: preot ortodox. sub nblăduirea Paţriarhiei 
Boumenice yrtodoxe,dar e. foarte patriotic faptul că P,S.Tenfil a fost sfințit, de 
ruşi,ba chiar aparține unui sinod _rusesceşi ar mai fi şi altele... 








&& -Pe vremuri = cână Românii reacţi onau: cum puteau! la fărădelegile de “die e pa 
rietoarea, manevrată de cei din Sărindar,era "ce va zice străinătatea",In exil; ca 
să-şi acopere natrapazlâcuri le şmecherii umblă cu altă gagoriţă la adresa protes- 
tatarilor;ca săi intimideze: "fac jocul comunişti Lor"! Clar,nu? Jocul comuniştilor 
î1 fac,după această Logică interesată,nucei . ce comit fărădelegea, ci cei -ce=e păl- 
muesc.Pentru bine intenţionaţii, "făcători de pacel',norma ar fi să fie alta: să se 
arunce nu asupra celui ce demască relele,oi, aşupra celui ce le face; nu asupra ce- 
lui ce fotografiază o scenă de cmor;ci asupra celui ce comite crima; nu asupra ce- 
lui ce strigă săriţi,hoţiil!,ci asupra hoţului însuşg.Altfel,păcat de nsteneală! 


&& Se spune că Virgil Gheorghiu ar fi decis să scrie,după a lui Mahomed şi 
“viaţă lui Corneliu CodreanusSe vede c!a ajuns deja la necesara "stare de trăire 
intens legionară",la "poziţia unui iluminat .ce creiază o operă ce trebue să rămână 
peste e ei eg psd ne scrie,în altă ordine de idei,dl Traian Breru,grozav de emo- 
ționat de iniţiativa lui GhoorghiueOri cum, suecesul de librărie “va fi ennrm, dacă 
va scri-o cu acelaş talent -şi apti 0 cu care a, SRI oda de preamărire a 
uoigaşului lui Corneliu C-dâreanu» 


tie 


Ce NEA va 
&ă& Românii refugiaţi în Germania,asociaţi în UARG şi-au ales în adunarea ARI) 
Minchen, 17 august; „următorul comitet; preşedinte,mairr Al» Piunescu; vice,âreNa 
cevsehi şi ine Pal Miren secretar, Nionla; casier,lon Chirilă; cenzeri: av.Ore pi 
Vii Ce Dimitriu şi Spânachi | Membri de drept: proteEmeVasiloschi şi pr-Zăpârțane 


&&  WCÂnăd omul. politic săvârşeşte şi fărădelegi,el încetează de a mai face pn- 
litică,se degradează "pe sine şi, trece,de bună vale; În rândurile delicvenţei de 
drept ccmun care vizează eserocheria, prostituţia, furtul din buzunarul vecinului, 
tâlhăria la drumul mare,vărsarea de sânge şi alte Încriminări pe scara fără sfâr- 
git a devalrrizărilor umane! Nu-i e teamă lui Losif Costea că zugrăvină, în "Gla- 
sul patriei!',aşa de fidel regimul âe asasini din î  pdeas să înfunâe iar iul, 


de unde abia a scăpat după 15 ani de trabament sălbatic?e Meda a 


&&  "Românialivigoenistă e recunoscăteare Providenţei "care, în persoana Hegelui 
Mihai,a salvat simb-lul viu şi reprezentantul autentic al idealuriler şi. aspira 
iuni Laz româneşti"„Dacl!ar fi aşa,n!am mai Sipea nicio speranță: căci,c nație cu 
idealuri şi aspirații aşa de blege,olar că n!'ar merita să mai trăiască! Dl Vigoia- 
nu ernfunăă, însă, „aspirațiile româneşti cu "aspiraţiile! elicei sale — demne de a- 
le seic ul « 

Be ME La ALU sovietic al Mcldovei a mers,sorie cani dineu 1, La un hram 
ca să vestească dreptoredinoioşi lor ''bină fadezăle păcii!l.Nu ştim dacă printre a- 
cestea a enumerat şi permanentizarea cougrii ţării de către rușice. Dar poate nici 
P.S5s Moisescu nu crede chiar că blestemul de azi e ia ehoi, apune 1,P.8, Sa, "nu 
mai în în timp „de pace oamenii şi popoarele se pot bucura de roadele muncii lori; da- 
că Românii nu se bucură de aceste rnade,ricina e acun clară: - indică,cu precizie, 
însuş reprezentantul "bisericesc! al bolgeviciler la laşiao» 


&& irnest_ Ene se trudeşte în "Glasul"minciunii să ne aducă NA-vezi ale »ună=— 
stării din Vara ncupată»Dacă,în loc de cifre,oriocât de impozante,ar putea da bie- 
jilor români. câte un dublu de mălaiștreaha ar fi mai pozitivă! Aprnpis: de ceșdacă 
sitpaţia este cum spune Ernest Eoupoun RA i mai ţin granițele țării în sârmă ghim-= 
pată? ca să n se sustragă nimeni "nelşufiului!!? sau românii au devenit aşa de ego- 
işti, încât nu vor să vină alţii de afară să se înfrupte din huzurul Lor?oee 


&& fabulă pariziană (pentru porumbeii păoii): Careva s!a năpustit asupra unui 
om gi cară la pumnieHai săi împăcăm, zic nişte drumeţi.Ci -zicem ne i opriţi ne- 
bunul să mai cea! Căci ce vreţi să facă 6el Lovit? să spună: iartă-mă că m!ai Lo= 
Tit? asa 

&ă Din cei 2. milioane rde locui voi ai Letoniei au reuşit să se refugieze,când 
cu invazia vusească, circa, 100. 000,Dintre aceştia, 10.000 trăesc în Germania,unde au 
25 de şenli "primare" (se preă limra şi istoria letonă) şi la Minster, chiar un 
gimnaziu,cu 80 de elevi din Germania,Franţa,Sueiia,0lanaa şi chiar St-Unite(58 în 


internatul Buni O ŞI A că cari 8 A seama statului ERA 


trecut de ş pe acum En eta doze cameni de stat care au contribuit, la salvarea 
libertăţii pop'arelor lumi ieşi totuş,fcăia din Atena nu părea chiar umoristicăaes, 


&a Sori Pneodosiadi.sy în "BIREN",că defunctul Boilă "prin mama sa se rade, 


cu marele Ture Maniu,care prin E sleia devine doamna PcpieDar parcă Maniu n!'a 
fest nlosodată di zări tat! 





Dai PE bb duci, 


Pal şi “apei un cap de Tous gi ccmentează: crezi,dacă suta Di ci a 


CALANDAR NATIONAL 20 Sept.L488: Târnosirea bisericii Mogngeaia (Brâne- veanu )e 

Se Sept: 1665 Moare Eustratie Da Dabijaal Moldovei e Ingropat la mânăstirea Bârnova» 
!Păcea divanuri, dese de judecată,ca să m zibovească împricinaţii!. Dar divanuri le 
de după masă "nu câdeau toate prea de lauheCăci Domnului ti plăcea tare vinul bun 
şi avea obiceiu ca să-l bea ca în podenrieymai mult din oală r-şie decât din pahar 
de cleştar,zicânăd că-i mai dulce aşai!. (Neculce) 

21. SepteLH86 Be naşte în Dobreni-Câmpurel (11fov), fiu de țăran, Vasile Militarue 
9 0ct.1937: Moare geneGh.Cantacuzino-Grânicerul « . 
ES jo Te -1599- Seat e la Soveja (Putna) , Simian Mehedinţi « 
20 0et,1536: Se naşte,la Horodnicul de des(Băakuţi ), I-Gh-Shiera» + 20 00t,1916. 
28 0et.189U; apare la Bucureşti revista săptămânală "România jidăni Fă 

















dn 0 
SEMNALĂRI 


„_* Maria GĂZDARU, Tara de departe,vole2,ed."Cuget Românesc!',Buenys Aires, 1965-- 
Centinuare a primului volum,apărut,toi în Argentina,în 1956,această modestă carte 
de oitire,la care au pus umărul,alături de măiastra autoare,arhitectul Ovidiu Coa- 
tusavecatul NeŞaitan,Ghe.Jimoş, şi Elena Cosnelly,pentru desemnul de pe coperta,e 
unul din cele mai preţi:ase daruri ale exilului+Se deschide cu "Rugăciunea! lui 
Eminescu,eliminată din antologiile reperiste,şi cu mişcătoarea odă a preotului ba- 
sarabean Mateevici, "Limba noastrăt,interzisă în ţara ocupată; şi cuprinde pagini 
alese din clasici,dedicate primăverii şi verii.Bună parte din volum e rezervată 
istoriei neamului,cu p exemplară introducere despre Y"Origina Românilor" a prifeDe 
Găzăaru.0 judicicasă antologie literară,integrată cu o serie de desemne,portrete 
şi schiţe,precun şi cu partitura câtorva imnuri naţionale, completează cartea,pe 
care autearea e închină "cu suflet umilit eroilor din toate veacurile,care s!au 
jertfit pentru neamul româneset!-- 


* Fiinţa românească, Paris,1,131965,- E primul număr din "revista de cultură!" a 
Fundaţiei regale universitare Carol I,având în comitetul de redacţie pe Mircea 
Eliade,Vintilă Horia,Virgil leruncayEnil Turdeanu şi Virgil. VeniamineCu obişnuite- 
Te colaborări la mai toate publicaţiile literare din exil,noua revistă se prezintă 
ca plecânăd Nâin adâncul trăirii noastre într!'o comuniune sufletească indestructi- 
bilă cu fraţii de acasă;cu durerile lorycu dorurile lor! şi îndreptându-se "spre 
zările de speranţă ale Libertăţii ce va trebui să vie",Foarte vinaie,partea pole- 
mică faţă de impestura reperistă; extrem de utile, "însemnările" .Inutil să ne as- 
cuntem gânâul: bucuria ar fi fest şi mai mare,iar realizarea,desigur,şi mai stră- 
lucită,dacă,în loc de două reviste literare,să spunen aşa cu caracter eficial,am 
fi avut una singură,şi mai bine nutrită.Fapt care nu ne împiedică,totuşi,să urăm 
iniţiativei dela Paris succes şi treabă tot mai bună.- 


* GenePlaton CHIRNOAGĂ,Un chapitre d'histtire roumaine,Ric de Janeiro, 19622- 
Inaugurână colecţia: "Dacia! ie sub e-nducerea dlui Faust Brădescu,volumaşul îşi. 
propune să restabilească adevărul istoric,răstălmăcit,cât priveşte anii 1980-1945; 
de o carte,altfel utilă şi bine iîntenţi nată,de care şi noi,aici,ne-am ocupat: 
"Terres roumaines contre vents et mar6es!! de Denise Basdevant,publicată în 1961 
la Paris.Pled-aria în fav-area Mişcării Legionare şi;în parte,şi a regimului Anto- 
nescu e convingătoare; mult mai puţin convingăt-are e prezentarea lui Horia Sima 
ca mare patriot,care-i rezistă lui Hisler,şi ca mare democrat,care-l convinge pe 
"Conducătrr!! să nu-i arestezașcum avea întenția,pe politicienii vinovaţi de trage- 
dia ţării.In orice caz,e bine că întrio limbă 'coidentală mai apar şi punctele de 
vedere ale părţii,care,pierzâne răshoiul militariceşte,l-a câştigat pe plan moral 
şi istoric: evenimentele ulterioare ne-au dat,şi continuă să ne dea,dreptates»- 


x Iuki GALACTION PassarelliEssere 0... non essere pittori,Roma,fea,- Conside- 
raţii asupra artei,sfaturi date pictorilor de e colega,care-şi cunoaşte bine,îşi 
adoră 'şi-şi respectă meseria-vocaţie; invitaţie gravă la serirzitate,fiindcă arta 
nu=i un joc gratuit,uşor şi superficial; critică a "infermalului! abstract,dar nu 
a m-dernităţii,Pe ccpertă,repryducerea unui tablru;cu ecouri remâneşti,al autcareis- 

* Mihail SADOVEANU, Liosteria di Ancusza —la Secure -la gente delle capanne,edi-- 
zioni Mâvantii",Milanc,1963.+- Primele două opere (Hanul Ancuţei şi Baltagul) fuse- 
sevă deja traduse,destul de bins,în italieneşte,în 1944,ăe prsf-Ginn Lupi,şi pu- 
blicate într! crleoţie de circulaţie universală, "La Medusa"!-Monâdadnri; noutate 
este numai "Bordeenii!",şi se întelege pentru care motiv,pelitic,a fost aleasă a— 
ceastă din urmă carte,unde ţărânimea e prezentată: în condiţiile de mizerie şi Lip- 
suri,la care va duce=o regimu: c:munist,peste câteva decenii: editura e a sscia- 
liştilor de stânga-Traducerile sunt ale prof.Mariano Baffi; prefaţa,sub orice ni- 
vel,e 'a unui anume Mari; De Micreli,care;fără să ştie românește,şi nici italieneş- 


te prea bine,se :rede în drept,dâ-ar pensru calitatea de comunist şi de lefegiu al 

Repereului,să se ocupe de literatura nrastră.Spune-printre alte prostii,că iiMitrea 
Coonr peprezintă poporul »cmân,care,lupă ultinil răsboi,răsturnând raporturile de 

forţă,s!'a scăpat de ictăgia feudală! „Ptiu,lighinaie! 


* Sabri Esat Siyavusai1.Karagba,IstanbuL,196]...- Titlul cărţii ar putea să vă 
vă înşele, făctirdu--vă să credeți că-i vorba de pers-najul de mai sus». In realita= 
te,e vcrba de un studiu f-arte serios asupra lteatrului de umhrel,care a avut o 
aşa de mare importanţă în cultura Turciloryzar la noi a lăsat,printre altele,ap” 


y 





i 
4 3 : E 


9 
+ 


„i 





“duri priveau epoca coupaiei naziste şi nu zică oii 
pa edit era cehi 5. miei nevoie aie 7 


0) 

tirea personajului principal într!'un adjectiv pitoresc şi expresiv.Aut'rul ne pre 
zidi istoria genului ,protagoniştii,spir-tu 1,satiric mai ales,şi tehnica De Aepro- 
uită valoare partea figurativă, în culori,a, îi acdânita log Să personajelor aces tur 
teatru popular, inrudit cu (ERpi ii Ano nai d ge testa i-a delectat vreme de câtiesia se- 
cole,şi pe românier, Pip 

-* Spiritualită e attivismo nella letteratura contemporanea. ed: Giarăini Pisay! 
1962,- Prim voiun din icaetele internaţionale" ale Uniunii internaţionale a serii- 
terilor, cuprinde Şi contribuţiile a doi români:, Vintilă Horia care scrie despia. 
Blaga, şi prof» Gecrge' Uscătesou, despre dinger şi. Ezra Pounce - i „i zi 
Y %* Francesco » Grisi-Walter: MaureyAlmanae o. „della, Terza Pagina; sa, Canesi „Romă. 1863+- 
Portretele tuturor scriitorilor citați în această pe pia antologie, de care, se, 
vorbeşte mult în Italiaysunt “opera de rafinată calitate . a maestrului îl Desi 


escu: neântrecut în acest gene- 3 
Am rămas îndărăt cu extrasele şi cu semralările. ai reviste: la va veni rân-- 
aul; printre ele,unele contribuţii ştiinţifice, care nu pot îi trecute cv, vederea, 


şi care,unenri valorează mai mult decât un velumni întreg) e- A “Aaa za. 


8 Sngie: vătea Academică Română şi-a ținut cel de-al oil congres în palatul 
Universităţii din NIJMEGEN (Olanda), la 6-12 Septembrie. Tema: Cultură universală; şi: 
originalitate rațional “Pesronaj: cârdinalul Bernard. Jan Alfrink. de Utrecht,profs: 
dreti,J.Lammers rectorul Universităţii, şi primarui craşului Cho M»d e Ho HustiBzi organ 






năzare: pr: dredean: Ba RenmersJ + A,De Jonge şi dr, N.BoPops TA Caym 


:Au participat;cu lucrări; IN Manzatt i, Me Cami luoci Da Marin, Ve ret boiglu Be: diai; 
Ei de si AsCerbu, I-GeDimitriugP.Lroaie, Me Baffi Antoaneta Bodisec, Ie Popinocanu, 5, 
Bonfante, Ge [35 ei ace da A Turezynski bl „Şerbânescu, Le Onciulescu AL MireeayY e H- riaj 
Mircea Popescu, P. Zacharias Go» hacoveanu, FL, Popan, 0ct-Bârlea,GsUscătescu, Th-D» 06. 


_ sohewşCobpnrea Ne CrigansGe De Smet,A, Maurer, Lon Gherrghe, IL» Ve Emilian, Ne Beldicearius 


D.Beratti Au trimis lucrări: Mar eng Schirr-brenseheidt, M„ Pontaine ,G„Lupi, E. Mi rony: 
H. Tănăsescu,8- M- Popescu, Le Dan,R.R:Flarescu, RaAr în oo bel NevacoAu frst,deci,bire 
reprezentate toata secţiiler literatură şi artă, Limbă şi literatură, filosofic, re 
Ligieştiinţe sreiale,istorieeşi cam tnate ţârile de refugiu: Italia,Stateie Uni te, 
Germania, Franţa „Olanda, Spania;Mexic,Argentina. Pio e rii, Nina Batalli FEED Drăgua i 
jescu şi P-Suţianu au organizat cu acest prilej o expoziţie» - zii eg arta ca 

Congresiştii au participat la recepţia daţă de rectorul Uptvăre tă: ii aa axă, s 
cursia dela Rotterdam şi Amsterdan,la n liturghie în rit bi zantin..ronân! Şi ta coha - 
certul dat de Aurelian Neag, bas la Opera din Diisseldorf „ajutat de pianisvul. “Pâul 
Theissen,cu următorul program: Mugur-mugurel (G- Dima), Sârba (Ce Brăiloiu), Cântec de” 
leagăn (1. Borgovan),Duce-mlaş:şi tnt n!aş (i Menita j01ovănagul (Ne Oanşea); "Satu 
vator 'hosa(C, Pe Robert a Diabie (6. Hayezbeer), Ernani (G- pp Messi: fele, 
(A. Bnito), Don Carlos (Giuseppe Verai); - 


“&& . Congresul celor 17 parohi i unite, nrganizate la 4 Sept, 1948 în io bea aa Bă 
mânilor Catolici din. Ameri oa (ARCA), s ia, ţinut anul acesta,în zilele de 5.-7 lulte,, 
la Detroit: ;. Serbarea celor 15 ani de. 6xistenţă sia bucurat de participarea P-Sfin- 
jitului. Vasile Cristeaycum şi'a episcopului l-cal; Alexandru Zaleski,care a adus 
Salutul Secretiiriei de Stat a Vaticanului „Printre telegramele primite nvtăm pe a 
cardinalului! vi cognani „cu binecuvântarea, Papei,pe a cardinalului les vali ru: Con 
gregaţia Orientală,şi pe a guvernatorului Statului Michigane za 
Preşedente'al „Asnciaţiei a f-st ales pr.llie Crihălmean; vice, aaa Georgescu .. 
şi George 5% traia "secretar, louis. Filip; controlori,lcen Marcu şi Dan: RT, NOI -i 
bri: „Lon Gruiţă, Duni tru Cavaci,Emil a a Cifor şi Avram Duma: AI. 


. 


&ă serie Ala Hodoş că România abia 'acum „Se. „înaroaptă cu paşi mai hotăriţi: sprâ 
o viaţă de belşug şi ce cinstită împărţire 2 roadelor muncii" (iar pâr'!o ajunga a. 
colo,mai, va)u„De--o continua să scrie așa foii în care am citit această - mă. turisire 
n!€ să- i maj spunem "Glasul. minciunii! sa m e ae A II 


&& "Le Figarn',putlicânăd darea de ssamă a şedinţei solemne a "Socastăţi i îs 40 
rice şi Titerare! din Paris pentru comemorarea martirilor ghetoului din Varyoia; 
a menţionat şi. discursul rabinului Eisenber ra CU ras LSC RR dureroase” asupra sI sua» 


jiei evreilor din Poleniachabinul s'a: simț d dat -v să e ERE gura, că ă ptr