Jidanii in Razboi — Documente Oficiale. Rapoarte ale Armatei Române — Discursuri parlamentare 1918 — A.C.Cuza (1923)
TENE"
ADUNAREA DEPUTATILOR
а zac ze e
ызан ы ус ста
REMUS
ILIESCU |
ARCHITECT è
JIDANII IN РА2ВО! |)
DOCUMENTE OFICIALE
DISCURS
ROSTIT IN SEDINTELE ADUNĂREI DEPUTAŢILOR DELA 17-18 JULIE
1918. ASUPRA PROECTULUI DE LEGE A
INPĂMÂNTENIREI STREINILOR
NĂSCUT IN TARĂ,
DE
D-L ProF. А. C. CUZA
— T a E N
M
NA
`
BUCURESTI
INSTITUTUL. GRAFIC .STEAUA", STR; VASILE LASCAR. 40 BIS.
1923
|
v
V.———.— U M — e
o PE e CEI SEE ART Cl V. —Crax
ADUNAREA DEPUTATILOR
D
— ŞEDINŢA DE MARȚI 17 IULIE 1918
D. C. Meissner, Președintele Adunărei : Discuţiunea generală
-ste deschisă, D. Cuza аге cuvântul.
D. A. C. Cuza: Vă rog, d-le Preşedinte, sa găseşte cineva,
care să susțină această iege din partea majoritaţii ? Pentru că ar fi —
normal ca cineva să vorbească pentru şi după aceia să vorbească
cineva contra.
D. Al. Marghiloman, Președintele Consiliului şi Ministru de
Interne: Cine atacă proectul de lege are cuvântul întâi; уде
pentru, raportorul.
D. А. C. Cuza: D-lor Deputaţi, venind cu inima stâşiată Sé
durere A această tribună, daţi-mi voe să-mi înseninez gândul évo-
când o figură ilustră a Romei, pe acel mare patriot, părinte al pa-
triei, ale cărui cuvinte au străbătut veacurile si pare că răspund са
un ecou dureros în această incintă: „о tempora, o mores“ (sgomot
în culoare).
D-le Președinte, pătrund încă odată în această incintă, nu
numai ecourile antice, ci si sgomotele moderne dela bufet. Vă rog
să luați măsuri са să avem linişte. Infelepem că majoritatea este
însetată, de dreptate firește, dar avem și noi dreptul să avem linişte,
în această adunare.
D-lor Deputaţi, putem zice şi noi: Ce timpuri, ce moravuri!
Si mă grăbesc să adaog, că timpurile sunt şi mai dureroase decât
acelea de care vorbea ilustrul orator al Romei, dar că desigur mo-
ravurile sunt şi mai triste decât timpurile.
Domnii mei, care sunt moravurile acestea mai triste decât însăşi
timpurile în cari trăim?
Un popor, care a voit să-și realizeze idealul national, în vom
Yum a crezut el că poate să și-l realizeze, luptând alături ei
cari alirmau principiul carmuirti de sine a naţiilor; care за
Vitejeşte ; care nu a fost învins ; care a înscris în istoria {аг gi a
neamurilor pagini strălucite de vitejie la Oituz, Mărăşesti si Мага,
3 care la urmă, fiind părăsit de aliati
pace şi cu toate că pacea ui! faţă
de biruit, dar se făcea de acei, cari incontestabil cà aveau puterea
=
4 GK u
»covârşitoare În mâinile lor, pacea a devenit ceeace putea să feco 1
asemenea pace: dureroasă si umilitoare pentru noi. *
Am pierdut Dobrogea, am pierdut munţii, si mă grăbesc să
adaog, că i-am pierdut cu speranţa de a-i recâștiga. Dar pe lângă
această răşluire din, teritoriul nostru, care era firească dia райга
duşmanilor, pentru cá le venea in folosul lor, iată că intervine e
măsură, care mu se mai explică prin folosul lor imediat şi care este
totdeodată ım atentat la demni atea noastră, un îndoit atentat la su-
veranitatea poporului nostru, ES
Sá và întreb, cum se explică această mäer anormală, extra-
ordinară, din partea duşmanilor nostri ?
D. D. Pătrășcanu : Au cerut-o şi aliaţii noştri şi nu sunt muk: °
pama drepturile care le dăm.
„Europei. (Râsete). Ceeace au cerut aliații nostri şi ceeace am fi ràs-
puns noi aliaților nostri şi ceeace am fi dat eventual după cererea,
dacă ar fi fost, a aliaţilor nostri, este una şi ceeace venim noi astăzi
să facem, sub presiunea învingătorilor, adică nu a învingătorilor =+
cum să le zicem — а duşmanilor nostri, e alta.
D. D. Pătrășcanu: Presa engleză nu este mulţumită. |
D. A. C. Cuza: D-ia eşti în curent şi cu presa engleză, cim
ce nu esti D-ta în curent? (Râsete).
D. D. Pătrășcanu: Sunt în curent cu tot ce trebue.
D. A. С. Cuza: Număi cu un singur lucru nu ai fost în curent,
cu сегасе s'a petrecut în zilele când ai nostri mureau în jurul dra-
pelului Jor. ai când D-ta rămâneai la Bucureşti, părăsind si Camera:
din care faceai parte. (Aplauze).
Prin urmare, D-lor Deputati, mă întreb ce însemnătate, ce
folos trag duşmanii noştri, care este scopul pentru care ni se impune
această măsură ; care este motivul care fi face să se abată dela
normele internaţionale obişnuite, ca noi în aceste timpuri de afirmare
a principiului naționalităților să fim jignili cum am spus, de nn in—
doit atentat la suveranitatea noastră naţională, “prin aceia că suntem
siluifi mai întâi să înpământenini pe jidani si în "al бойга rând, că
suntem siluifi să-i înpământenim, {ага ca тасаг să respectăm Соп=-
Stitutia геі 2 2
Pentru cá aşi fi înţeles mai la urmă, să se pună în tratat
principiul ca jidanii să fie iapământeniți, precum 5а pus principiul
şi în tratatul dela Berlin, de altfel şi atunci, cu calcarea dreptului:
nostru. Dar în ceeace priveşte realizarea stei măsuri, se cerea
evident, ca să se convoace o Cameră Constituantă şi că această
Cameră Constituantă, singură care avea chemarea să o facă, să se
rostească asupra acestei chestiuni, precum s'a făcut în urma trala-
tului de Berlin, de Adunările Constituante dela 1879. d
Si iată, D-lor, de ce ziceam сй sunt mai dureroase moravurile-
decât timpurile în cari trăim. Pentru că nu numai se cedează asupra.
principiilor atunci când eu cred că s'ar Ñ putut rezista; dar aceă
care reprezintă astăzi interesele României, vin încă şi lárgesc con—
А. C. Cuza: D-ta esti în curent cu întreaga diplomatie ж 3
a
М
3
«diţiunile de incetatenire ale jidanilor, consfințind de bună voe calcarea
C incipit. e Hd Ka E
RES u D-le, Preşedinte, cuvántul jidan este un
avânt paren о Si
—D. Zelea. Codreanu: De селш? , Wr.
S D. Pătrășcanu : Ráspunde-ti D-vs., D-le Preşedinte, dacă
cuvântul jidan este un cuvânt parlamentar. -
"D. Zelea Codreanu :- Esta, numele unui popor. : >
„р, А. C. Cuza: Dafi-mi voe să-l clarific pe savantul universal,
, Patráscanu. < H ç У x
9 E Ki Pătrășcanu : Eu întreb pe d. Președinte, dacă cuvântul
D “cuvânt parlamentar, KEE
bs iv s ons Savantul universal diplomatic, ziaristic, istoric
si de toate: D. D. Pâtrăşcanu (Râsete), să-mi permită a-i spune,
D-lor, că de când a apărut acest neam ре scena istorici — acest
neam pe care пи ştiu cum să-l numesc fiindcă se supără D-lui, i
О voce: Мог parlamentar. ATUM
DA. C. Сига: Da când a apărut, aga dar, în istorie, a
apărut ca „Evrei“. j `
Ce tiisemueazá cuvântul Evreu? XP Ç
inseamnă, după unii „de dincolo de mu“, adică de dincolo de
râul Eufrat, dă unde veneau; şi după alţii, mai curând însemnează
popor vagabond şi prádalnic, având acelaș înţeles, care se găsește
în cuvântul „Arab“, intelesul cuvântului „Räuber“ — D-ta poate са
vei Ji învățat acum o leaca de mem[cste, — саге insemnează fâlhar,
prádator. Si cu acelaş, înțeles H găsim la vechii Egipteni, care Ji
numeau , Apriu“. Prin urmare „Evrei“ insemneazá popor de tâlhari..
iată dar cum mi se înfăţişează când apar în primul moment pe scena
istoriei. T
Mai târziu, după ce-şi întemeiază sat) - lor jidovesc, care à
durat foarte puțin, dela David până la Solomon, vre-o 50 de ani,
fiindcă era pe CH regatul lui „luda“ si regatul lui „Israel“, sau
numit „israeliți“, к |
Dar, a Zeit D-lor, binecuvântatul de D-zeu Sargon, pe la
anul 722 înainte de Hristos, si a distrus regatul lui. Israel, strámu-
tând poporul „israelit“ in Asiria şi Media. Si atunci a rámas numai
regatul lui „luda“. Va să zică ,Judani* == „jidani“. Şi, a venit mai
pe urmă binecuvântatul de D-zeu, Nabucodonosor, la anul 586, în-
nainte de Hristos şi a distrus şi regatul lui luda şi a dus pe jidani
în robia Babilonului, Şi de-atunci, şi după nimicirea Ierusalimului de
“Titus — de când s'au împrăștiat. asupra întregului -pământ — sau ,
numit -„Jidani”, A SE 1
Aceasta este denumirea istoticá. Germanii îi numesc »Juden*,
Francezii. „Juifs“, Englezii „Jews“, Turci „lahudi“, Rusi „Jid“ si
aşa mai departe, 1 >
r in E d sint ,Jidani^,— pentru cá nu putem să intoarcem
istoria înapoi, la ceeace erau сї ре vremea lui Abraham. şi nici la
«ceeace au fost pe vremea lui David. Si, cuvântul , Jidan“, tl se pare
` е NM
D-tale că este o insultă? Răspund: aceasta se datoreşte modulur
cum ei şi-au purtat numele lor în cursul timpurilor, în relaţiile
Зог cu celelalte popoare, Pentru care noi nu avem ћісі o răspundere.
Aga dar, numirea „fidan“ este numire istorică pe care nu s-
putem schimba; ei sunt şi rămân “„jidani“, până-şi vor redobândi o. `
ară a lor, unde vor put-a să se numească altfel.
Aceasta este explicația, D-lor și trecem mai departe.
lată cá vine guvernul nostru, ziceam, şi dă nu fumai ceia ce
se cere, dar dă mai mult: lărg ste cadrel> acestei legi, făcând unele
concesiuni, mai mari d cât cele cari пе sunt impuse prin tratatul de.
pace. Și vom vedea în ce condițiuni.
Acum, deocamdată, însă, in reb, cé ar fi zis țara dacă guver-
mul ar H tăcut următoarea declaraţie:
„Ne cereti Dobrogea ? dar, să vă mai dăm și din dealuri! Este
exact acelaş lucru.
Căci, dupa ce v'a impus tratatul anume gend umilitoare, cea *
mai elementară datorie era să ne ţinem în marginile tratatului. S!
puteam zice: Noi vrem să soluţionăm problema, şi vom vedea “стт;
dar, deocamdată, este o ches iune, de demnitate naţională ca şi de
cuviinţă internaţională, ca să nu solufionàm această problemă atunci:
când ne obliga străinii.
Cea mai elementară datorie, în momentul când {Чап de act
intervensaun în străinătate si cri din străinătate se grăbeau să rezolve
problema, ега să zicem : ne-aţi impus-o; о vom rezolvi în marginite
tratatului. Si aveam această datorie şi din alt punct de vedere, ca
să nu ni se spună, cum vom vedea că s'a si spus, de Contele Du-
rian: că nu sunt prea aspre conditiil: tratatului cu România, căci,
Românii sunt mulţumiţi. Aceste sunt cuvin ele Contelui Burian.
Si Dvs. veniţi astăzi şi, nu numai că vă declaraţi mulţumiţi:
cu ceia ce vi s'a impus, dar vă declaraţi nemulţumiţi că vi s'a cerut-
numai atât, fiindcă dati mai mult decât s : impune prin tratatul de pace.
lată ce am zis, D-lor, că moravurile. sunt mai triste decât
timpurile în cari trăim.
Însă, o întrebare,
Ceiace faceţi Dvs., nu ne miră: acestea sunt ultimile svárcoliri- -
ale oligarhici — care se prábuseste....,
О voce: Aşa? Aţi mai spus-o асеаѕ'а.
D. A. C. Cuza: Şi o mai spun, Dar, cum se explică,
D-lor, că aveţi curajul să lucraţi în modul acesta? Se explică prie
faptul că jumătate de farà este stăpânită de Nemţi şi cealaltă ju-
mătate aţi supus-o stărei de asediu. Dacă n'ar ʻi fost supusă stárei-
de asediu îndrăznesc să spun: — Da, D-le Ministru de Externe,
care râzi, sunt sigur că n'ai râde (ilari'ate),
D. C, C. Arion, Ministru de Externe: Am га, fiind-că mi-a
spus rapor! :— Ce scandal ar face Cuza dacă n'ar fi starea de
asediu! Vedeţi că râd si alţii? (ilaritate).
D. A. C. Cuza: Ce scandal ar face Cuza? Dar te întreb заь
pe D-ta: — Cei ai face D-ta dacă n'ar fi-starea de asediu?
t
y D. ©. C. Arion, Ministru de Externe : Dacă asi tace scandal, eu
mi-asi face datoria ca să te fac şi pe D-ta să intri în datorie.
. А. C. Cuza: D-ta ai căuta să mă faci să intru în da-
torie, cum zici—dar oare ceilalți cari sânt marea mulțime, ce ar
zice 7... Sustin, aşa dar, că numai fiindcă aveţi starea de asediu
puteţi Dvs. să veniţi cu asemenea legi. Si, voiti, dovadă ? Am să
citez un exemplu istoric. AC Ў
La 1866, „Camera Constituantă, în Bucureşti, a căutat să
rezolve problema, când era vorba de art. 7 din Constituţie, și
voia să împămân'enască atunci pe jidani.—Cu 52 de ani în urmă,
vă-daţi seama ce ar fi fost! Şi atunci, onorabilii părinţi ai po~
porului, erau gata sá dea toate drepturile jidanilor; dar, vedeţi
Dws, atunci nu era starea Че asediu şi poporul n'a voit şi a.
venit la Cameră si nu se ştie pe undeau esit predecesorii Dys.,
са să nu dea ochii cu mulţimea înfuriată. Š de acolo poporul
revoltat s'a dus si a distrus sinagoga si, prin presiunea lui, a
trebuit să se înscrie în Constituţie acel Art. 7, care oprea dela
împământenire pe străinii cari nu erau de rit creştin. lată ce sa
întâmplat la 1866 şi, và asigur că azi, când conştiinţa naţională
este mai vie, Dys. n'at fi putut să staţi pe aceste bânci, să vo-
taţi o asemenea lege, dacă nu aveaţi starea de asediu şi cenzura,
care ne opresc pe noi să nu ne mişcăm, să scrim si să ne în-
trunim, pentru a ne apăra interesele. n
Am aci un exemplu viu. A apărut in ziarul „Evenimentul“,
un articol de lămurire, al foştilor Dvs, tovarăşi de luptă, un ar-
ticol foarte blajin, ca să explice punctul de vedere al acelor
conservatori, cari nu sunt acești conservatori, în chestiunea jido-
vească, Acest articol a fost în aşa fel trunchiat de cenzură, în
càt a fost distrus, așa cà nu mai are nici un sens, Articolul a
apărut în ziarul Evenimentul, de Duminică 15 Iulie 1918 $i în
numărul de-azi, 17 lulie, gazeta conservatoare protestează, zicând:
„ln numărul din urmă al ziarului nostru am publicat un
„articol asupra chestiunei Evreilor, în care arătăm intro formă
„си desăvârşire modernă, punctul nostru de vedere asupra gravei
„propuneri în discuţie, totuşi articolul a fost cenzurat în aşa chip
„în cât este de neînțeles,
„Mâine vom publica din articolul în chestiune, rămânând .
„că dacă cenzura va stărui în modul ei de a proceda, să re-
„curg dn la alte mijloace pentru а aduce la cunoştinţa publică
„părea noastră, căci nu putem admite ca să fim împiedicaţi de
„a ne rosti intr'o atât de însemnată chestiune“. Á
Prin urmare, este dovedit că Des, chiar pe conservatori —
nu pe noi, naționaliști democrați, pe cari aţi putea să ne {аха
ca agitatori ci, pe conservatorii Dvs. îi împiedecaţi- de a-şi ex^
prima cele mai moderate păreri.
Si, atunci, iată cum se explică. autoritatea Dvs. şi zâmbetul
triumfător al D-lui Ministru de Externe. Că ştie; că nu riscă nimica: ,
starea de asediu aici. Nemţii în cealaltă jumătate de ţară, presă nu mai
există, întruniri nu se mai tin: întunericul tăcerei silite acopere totul.
8
Dar, mai este ceva: mai este judecata istoriei, E
sFiind-cá iuceput D-lor, cu o reminiscență istorică di
vremea- romanilor, dafi-mi vos să vă, mai citesc încă: ce spune Tacit `
— şi este plăcată desigur, cu deosebire D-lui Ministru de Externe, -
ca om al şcoalei, această amintire, —cciace.spune Tacit de decăderea.
А новага Кш a” Senatorilor a cavalerilor : :
I omae ruere in servitium consules, patres eques ` quanto
„quis illustrior, tanto magis falsi ac festinantes". (An. Lib. I. Gm
„їп timpul acesta la Roma, se aruncau în, servitute Consulii, `
Senatorii, Cavalerii ; şi cu cât vreunul era mai ilustru, cu atât era
mai falsi şi mai grăbiţi“. d ed z
Apoi, d-lor, in asemenea condițiuni dureroase, - în loc ca prin
E nd Gare să veniți în fata lumei întregi, în tala Euros
a dușmanilor noştri—şi nu ştiu ce stimă pot Ња duş-
КӨШ. noştri pentru p $ i TE se
— D: C. Meisner, Președintele adunărei : Dati-mi voe, azi nu se
„mai zice `, dusmani“.,.
D, A. C. Сага: Să zicem: Prietenii d-v.! . (laritate).
T D. E e Adunărei: ln tot cazul acei e
care am încheiat pacea, nu pot fi trataţi: ca d i aici -
Gg pi d (i ca duşmani aici în Parla:
D. A. C. Cuza: D-lor, vol trece dincolo-chiar, presupun, de
Beie? CM Preşedinte şi voi zice „prietenii noştri“. i
ot, ziceam: mu ştiu cé stimă pot să aibă „prietenii“ 1
de acolb pentru d-v. * Р i a i TOR
Eu dacă asi voi să insist— dar nu insist — a-şi explica multe
din actualele întâmplări prin această atitudine a Se tati уе
din cale afară binevoitoare pentru dânşii.
| Ar fi trebuit să viceţi: România îşi va rezolva ea singură pro-
: blemfele d pe calea pe care i-o indică Constituţiunea {ёгеї. Va veni ^;
timpul ca noi să rezolvim problema jidovească pe cât mai larg, '
precum o và voi [ara ; azi d-v. ne impuneti să o rezolvim în anume.
puncte ; vom-da satisfacţie punctelor d-v.
„lată atitudinea. corectă, care se impunea out guvern, ca să
reprezinte sentimentul național, față de această problemă. D-v. var
avut-o. Şi aceasta este vina d-v, cea mai mare. . . . Z.
„Pe jidani, i-au considerat pururea ca străini primejdiosi exis-
tenfei noastre naționale, cei mai autorizaţi reprezentanți ai poporului
Weier cei mai luminati în toate domeniile,
-v. cundașteţi cine a fost Simion Barnuțiu, întlăcăratu -
' stol al redesteptárei nationale în Ardeal, la E Beie pes
„ parabil, care a ilustrat mai pe urmă Universitatea din laşi; cine a
fost Const.- Negri, marele patriot şi diplomat, unul din tăuritorii Unirei ;
cine a fost „Vasile Alexandri, despre care s'a zis, că e „regele:poe-
ziei române“, Vasile Conta, filosoful! recunoscut, autorul atâtor lu- ° `
crări eminente, Mihail Eminescu, genialul poet $i cugetător „politic,
B. P. Hajdeu, ilustrul învăţat cu renume european, Mihail Kogăl-.
eani, luptătorul generos, pentru libertatea mulţimei, bărbatul de
stat iscusit, reformatorul dela 1863, Peste părerile acestora, nu se . +
poate dar trece cu epitetul comod de ,antisemifi^. Ei sunt expresia, `
conştiinţei luminate a întregului nostru popor. i
Daji-mi voe, dar, să và spun сї în punctul d-v. de vedere.
sunteţi izolați; că legea d-v., pe care o aduceţi astăzi, e o lege; -
fără precedent, în. legislaţia noastră ; că aveţi o atitudine, care nu a
fost atitudinea сепега ог trecute, рапа la moi Si oare vă prd
seama, de grava.ráspundere pe care vin. asumaţi -prin acéastá ati-
ine “a. а-у, şi prin legea pe care о faceți acum P
Dar, dër, toate le-am îngădui, repetám: mu putem ingádui,
ialgificarea adevărului; nu putem ingidui, crearea unor legende; nu .
putem ingádui pângărirea istoriei noastre. 3 S
Айгта d-l raportor, în expunerea sa de motive; _.
„Legea pentru împământenirea străinilor măschţi în țară, vine `
„ca să îndrepte situatiunea neconformă cu echitatea ре care о avea ,
"о populafiune, deşi străină etnicéste, de noi, totuşi de mult timp
„stabilită în {ага noastră“, ' i
Vă mulțumesc pentru „străini etpiceste“. Bine că ай recunoscut
si aceasta 1 Aţi fi putut să deel şi nu ar fi fost nici o răspundere :
Nu sunt streini nici etniceşte, sunt chiar români... Dacă au -vehit cu
egiunile lui Traian, la ce-nu ar fi şi ei autoctoni! (Ilaritate).
Dar, d-l raportor îşi continuă astfel expunerea sa literară, aşa
dar de DAD dn întrucât e lipsită de orice dovezi: ç Я
„Асе populaţie, care alăturea si impreunà cu nol a luat
„parte la toate durerile si bucuriile fárei şi mai ales în "ultimul timp
„şi-a făcut cu- prisosință datoria către patrie, urmează să fie chemată
"cu drepturi egale la rostirea in viața publică. Este un act de drep*
"tate ce se face şi pe care noj, independent de orice rațiune politică
"de afară, înțelegem a-l face, mai ales că astăzi toate țările bătrânei
"Europe şi ale lumei civilizate an rezolvit această chestiune” în con-
ormitate cu spiritul de dreptate, astfel cam trebue înțeles în veacul
„al XIX“. C Š š
Aci e legenda pe care noi nu voim So tăsăm să se Introdncá ;-
aci ce e pângărirea istoriei noastre ; aci e falşiticarea “adevărului.
D. Dimitrie Arion: Aşa este.
D. A. C. Cuza: Aşa este, zice d. Dimitrie Arion-şi ori ce con-
stiință românească gi cinstită va zice: aga este. e
Cum d-lor să vină si să se afirme, că oamenii aceştia au luat
parte cu noi la toate durerile şi la toate bucuriile ţărei ?1-Că mai
ales în ultimul timp şi-au tăcut cu prisosinţă datoria către patrie şi
că pentru aceasta urmează să fie chemaţi la drepturi egale?!
lată cela ce nu putem admite, ceia ce mi se poate tolera.
Da, puteţi să le dati drepturi ; cine và împiedică ? Aveţi puterea
în mână şi sunteți sub presiunea văzută a unui tractat, mă tem însă
wai піці, că sunteţi sub presiunea nevăzută а unei. puteri oculte.
*Mi faceţi efectul că nu vă puteţi mişca. Cox
Si eu; în naivitatea mea, când. a fost să зе discute proectul
uu
acesta în secţiuni unde am fost fericiţi să avem un moment si pe-
d. Prim Ministru, şi fiindcă ziceam să nu se mai dea citire proectului,
ca să nu se continue o formalitate dureroasă pentru noi — am întrebat -
pe d. Prim Ministru: d-le Prim Ministru, acest text se poate mo-
` difica? d. P im Ministru mi-a răspuns: nu, pentru că e contractual.
Atunci am zis: ce să mai continuăm cu discuţia: numiţ: ra-
portorul si s'a isprăvit, căci de ce să mai discutam un lucru care na
se mai poate modifica, care este contractual.
Dar contractuel prin ce, pentru ce? si cu cine?
Nu e coatractual prin tractat, pentru са tractatul nu prevede ce
e scris în ргоели Dvs de lege. Prin urmare: contractul cu cine?
Aceasta rámáne sa se desvăluiască de isturici, viitori. Căci dvs. ziceli,
că nu put ţi sa faceți altceva decât să voiați legea, aşa cum se pre-
zintă. ȘI legea nu rezulà aga din tractat. Aşa dar „contractual“ se
rapoariă la ceva, саге nu e în tractat, ci la altceva,
Ce est acel palt-ceva“ ? va trebui sa se stabilească.
Сац d-lor, necesitaț i acel.ia, văzute а tractatului, să zicem &
să ne înc inam înaintea ti, să ne plecàn înaintea ei, ca înaintea
unei fataiirzţi. Dar d-or e altceva când această necesitat- fatală,
această înczleare silnică a dr: pturilor noastre, se transformă intra
benevolă acordare de drepturi din partea noåstră, şi anume pe motivul:
са ac şti ndivizi ar fi luat parte alături de noi la toate durerile noastre
таў cu deos bire în ultimul timp, adica în timpul rasbolului, şi au
acut cu prisosință da oria.
zm făcut cu prisosin[à datoria ? y
ste dar vorba, cà jidanii au luat parte la război şi au dobândite
lauri pe câmpul de luptă.
Am aici un arti ol. în ziarul jidovesc „Gazeta Bucureştilor”
(ilritate) cu тїш! ,Incetafenirea Evreilor pământeni“, în care se zice
as menea; „Ca oşteni, Evreii şi-au !ácut datoria cu devotament şi
bărbătie“ (llaritate).
Se trj lege dar că trebue să atingem în deosebi aceas'd problemă
a modului cum jidanii şi-au îndeplinit datoria fat? de ţară, în timpul
răsboiului, са să nu mai poată сі un dubiu,
Nu trebue Sá se acrediteze | genda, mai târziu, cum că їп
luptele dela Marag şti. Maăraşti şi Oituz pentru apărarea granițelor
Moldovei, la vit iile regimentelor, noastre, au participat şi Jidanii. Și
chiar că dacă n'ar fi fost poate jidanii, am fi perit! Ar fi, d-lor ca
românii să tnscrie în analele istoriei lor o experienţă unică, pe саге
m'a mai fâcut-o nici un popor de pe lume cu jidanii—şi la care
jidanii ei singuri mau pretins nici o dată, — adică experienţa, că sunt
elemente viteze, capabile de acte de eroism Şi de oare ce, cu acest
meşteşug că au luat parte la rázboiu, au fost împământeniţi vre-c
1000 de jldani — după războiul dela 1877 — încep să precizez faptele,
1а privinţa aceasta.
Câţi jidani credeţi dvs că au luat parte în războiul din 1877,
câţi an murit?
Au trecut Dunărea şi au luat parte la război, după acteleci- —
fen. 60.000 Români si 900 jidani. Din acești 60.000 de Români,
au murit 2107 iar jidani... au dispărut 4. (Mare ilaritate). Toţi din
Reg. 13 din laşi, Reg. eroic care a fost decorat la 1877. E
Dar, să vi-i citez pe nume: Weinberg lancu, Bercu lancu, lic
Israel si Finkelştein Moise.
Nu morți: dispăruţi. (Mare ilaritate). >
Vă rog să coutrolati în scrierea întocmită după documente oi
ciale: „Istoricul războiului dela 1877—1878 partea l-a si a Ш-а;
de mai multi ofiţeri“, la pag. 316. AN
i pentru această faptă, că patru jidani au dispărut, au fost îm-
pămâniţi 1000. Nu e patru la mie, ci e o mie арат (Mare iiaritate).
О voce: Prea a tos mare camătă! (Mare ilaritate). 7
D. A. C. Cuza: Dar experienţa cu jidanii în armată, am fácut-o
nu numai noi, au făcut-o şi Ruşii, între alele în războiul cu Japonia,
ia 1904. :51 fiindcă este о asemănare pe іссіа între atitudinea lor in
armata noasirá— care se và dovedi prin documente respective — şi
atitudinea lor în armata: rusească, daţi-mi voe să уа citez numai
câteva cuvinte din scrierea Generalului Martynov, din Statul Major
rusesc, cu titlul: „Quelques leçons de la triste experience de la gu rre
Russo-Japonaise^, apărută la 1906, după catastrofa Rusici de-atunci,
Generalu! Martynov zice:
„Soldatii celorlalte naţionalităţi cari intră în compoziţia armatei,
„ruseş i, stau arătat în genere inferiori poporaţiei indigene, cu tote
„acestea, în“Tânduri, el s'au contopit cu dânsa. Jidanii faceau excepţia
„supt acest raport; la mobilizare, ci au între bunt: t tozte mijlozcele
"ca să scape de apel, emigrând in masse in stráirálate, roum gând
„la amputatie, etc. elc, După datele publicate d. „Invalidit Rus, cin
256.262 jidani chemaţi în serviciu în cele din urmă paru lui di 1904,
„nu au putut fi admişi decât 21.371 oameni; de icitul a irebuit să
"fie umplut cu cteştini. De îndată ce ajungeau pe teatrul de oper fie
vjidanii se sileau de obicei să fie ocupați în tot felul de servicii im
„atară de tădduri. Dacă nu reuşeau, ei simulau diferite boal, — co-
,miteau inadihs"erime, dezertau, sau treecau pur si simplu 1а inamic.
„Intr'o divizie, dela 1 Aprilie 1904 pâna Іа 1 ube 1905, au f git
„256 jidani; în acziaşi perioadă numárul d zertorilor celorialte nae
„ționalităţi a fost de 8. Ji lanii cari rămâneau în trupă aveau în genere
„о influenţă foarte nefastă asupra camarazilor lor $i, din cauza naturei
„lor nervoase, erau propagatorli principali a tot felul de panici”.
Concluziunea Generalului Martynov în urma acestei experienţe,
era ca jidanii să De scoşi din armată: i
„In genere, naționalitatea jidovească, ale cărei trăsături carac-
„teristice sunt o extremă poltronerie şi o mare slăbiciune fizică, este
„cu totul inaptá pentru serviciul militar. A vărsa întrun corp de trupă
„о mare. proporţie de jidani, este a voi să o demoralizezi cu siguranță...
„Jidanii, într'un mod general, sunt inapti pentru serviciul trupei
„şi trebue să fie cu totul scutiți. Ei trebue să fie afectaţi elementelor
"іп afară de rânduri, cu excepția, fireşte a celor câţiva izolaţi, cari
„ar cere ei singuri să servească іп trupă. Si pentru a egaliza sar-
CS
„sinele serviciului militar, poporatía jidovedscá аг trebui să fie supusă
"Та un impozit pecuniar special“. š
D-lor, aceastá experienţă a generalului de Stat major Martynov ,
din armata rusească, am făcut-o şi noi. De-aceia; partidul naţionalist-,
democrat, dàndu-si ѕёата са aceasta este сеа mai таге primejdie
pentru armata românească, a cerut, diu primul moment, excluderea
„jidanilor din armată. ' X
Si aici nu noi suntem de viná, dacá nu am reugit să se introducă
această măsură. Căci în loc să se țină “seama de experienţa tăcută,
— şi voi dovedi imediat ce concludentă este aceea experienţă — după
războiul din 1913 d. Take lonescu profită. de ocazinré şi introduce
pe jidani in şcolile noastre milităre. Adică, după ce se dovedeste că
nu sunt buni de nimic în arikată, îi pune să comande pe Români,
, gi li face ofiţeri. '
Pe ce se bazează asemenea ptocedimente ? Và puteţi întreba:
care este motivul, care este, cauza. pentru care d. Take lonéseu, fără
să ţie seama de experienţa militarilor competenţi a venit: să impună
© armatei, ca viitorii comandanţi, elemente jidovegti? Mărturisesc că
eu nu pot pricepe ; nu văd nici un argument, prin care sá se poată
susținea o asemenea măsură nexplicabită.
Am aici — şi să nu vă mirati de! documentarea mea, pentru
са în momentul când jidanii începuse mişcarea de a li se da drepturi
la 1917, pe când soldații noştri se aflau sub gloanţele . duşmanului
si se luptau, ca sá apere bucăţică cu bucăţică pământul acesta, şi
când vedeau de aproape, sub ochii lor, acţiunea distrugătoare a ele-
mentului jidovesc, care părăsea frontul, care trăda — gi cum din
cauza acestor trădări şi părăsiri de fronturi, cădeau Jet sule şi
mii de vieţi româneşti 2 când a venit d»lor, fostul guvern а d-lor
loan. Brătianu şi Take lonescu, în camera liberală — eu și atunci
m'am opus — $i am» declarat, cá e “vorba să se dea drepturi jidanilor,
atunci s'a pornit cu curent de adâncă: nemulțumire din rândurile
armatei luptătoare, de pe front, şi mi-au venit din toate părţile, fiindcă
ştiau, că mă, interesez de această problemă, mi-au venit din toate
părţile zic informaţiile cele mai precise „pentru а mă documenta. în
cazul eventual că problema: ar veni la ordinea zilei.
51 iată d-lor o scrisoare, pe саге o {ш ca o relicvă. Ea. este
semnată de 26 ofiţeri. In fruntea lor este unul pe care-l pot numi,
iocotenentul Grigore Vasiliu — Prut, unul din cei mai eminenţi foşti
studenti ai mei, însufleţit de cele mai nobile sentimente pentru țară,
şi neam. Când a sumat goafna, el şi-a părăsit situajiunea lui de
magistrat s'a inscris in rândurile armatei active şi a căzut ca un
erou pe câmpul de luptă. Tinerii aceştia, aga dar văzându-se ame-
dințaţi să li se pună peste dânşii pe aceia, care sa purtaseră aşa
' cum ştim că s'a purtat, şi cum uvuseseră ocaziunea în fiecare. zi să
o vadă, mi-au trimis aceste rânduri de protestare şi de profundă
revoltă, scrise în ajunul chiar al marilor lupte dela Mărăşeşti Măreşti
` si Oituz de pe front: d `
avs Battinata, 14 Mat 1917
Domnule Deputat, У
; ` : i
„Not luptătorii : ofițeri “şi soldaţi, atât pe pământul strábun A7
„Transilvaniei, cât şi la graniţele României libere, când am scos
„săbiile şi am înarmat pustile să plecăm 1а. luptă, am -plecat să ne
„desrobim ant din robia. de veacuri a vrájmasilor şi nici de loc a
„lupta pentru popoarele parazitare, ca poporul jidovesc. h
„Acest popor care trăind. neasimilat de atâta vreme pe spinarea
„poporului nostru, а dovedit prin apucăturile lui cá este un element
„disolvant si de corupţie. $
„їп războiul cráncem, pe care-l duce poporul nostru, jjidanii au
„dat dovadă de complectă lipsă de, patriotism si de “recunoştinţă,
„се datoreşte, aşa că nu poate îndrăzni să cerşească vre-un drept
"supt nici o formă căci ştiu ca mu merită. Am dovedit. însă că sunt
„cei mai aleşi spioni şi prizonieri, care procură duşmanilor toate
"informațiunile relative la ordinea de Stat şi a-armatei noastre, asa
„că totdeauna s'a întâmplat că de câte ori s'a predat un evreu la
„inamic să suferim vărsări de sânge şi pierderi, ce de al mintrelea
„Dar fi fost. А
,Nimeni nu poate să ştie mai bine ca noi acestea...
„Ne adresăm dvs. cu aceste rânduri spre a ti interpretul nostru
„în parlament şi a nu Den cu prețul oricátor jertfe, са această ches-
„бопе actuală să se rezolve. în detrimentul Românilor şi în marele
„profit al duşmanilor n ri^.
Această scrisoare de protestare, cum am spus, este semnată
de 26 de căpitani, locotenenți, d blocotenenţi, preoți si medici, printre
cari figurează şi locotenentul | Vasiliu-Prut, care а murit ca un
erou pentru tară. Și cred că pri testările acestora, ca martori oculari,
însemnează în ce priveşte purtarea jidanilor In actualul război, ceva
mai mult decât afirmările nedovedite ale d-lui Raportor, in expunerea
sa de motive, >
Si evident, d-lor, cá oamenii aceștia aveau dreptul să se simtă
йепіў. Dar dvs. nerăbdători cum sunteţi ca să treceţi legea aceasta
— nu vă dați seama de suferinţa morală a acelora care în timpul
gerulul stăteau sub gloantele duşmanului, fără ca să aibă măcar
hrană, îmbrăcăminte şi arme, şi cari pe deasupra mai primeau veşti
din țară cà se pregăteşte să ne dea drepturi trădătorilor şi spionilor
— nu vă daţi seamă, zic, de suferințele acelora, de cutremurul acelora
ştiri. Dvs. sunteţi grăbiţi, ca cu o oră mai curând, să treceţi această
lege, să daţi satisfacție acelora tocmal, în contra cărora protestează
des 1
x Dar, d-lor, iată cum se explică prin urmáre documentarea mea,
atât de bogată. Si să îmi dati voe să încep cu un document de o
valoare deosebită pentru làmurirea problemei, acum în: dezbatere.
După 1913, conducătorii armatei au rămas profund îngrijoraţi
de modul cum elementul jidovesc, se manifestase în campania din
anul acela. Si füindcá în corpul IV de armată se mai aflau mai mulți
jidani decât în celelalte corpuri, din ordinul Ministerului de Război,
s'a făcut de catre Comandantul Corpului IV de armată G-l Lambrino,
cercetări consemnate apoi în raportul No. 23 din 12 Aprilie 1914,
care este hotărâtor în ce priveşte valoarea militară a jidanilor, şi
participarea lor la campania din 1913. Şi iată în întregime textui
acestui document oficial preţios :
Copie după raportul Corpului IV. de armată No. 23
din 12 Aprilie 1914 cătră M. S. M.
„In conformitate cu ordinul dvs. de faţă No. 11081, am onoare
„a înainta alăturat rezultătul cercetărei ordonate si anume:
1
„Un tablou numeric de toate intrebuinfárile şi serviciile Ја care
„au fost daţi s evrei pe timpul“ campaniei, la toate corpurile
„Şi serviciile Corpului de armată,
Din acest tablou se vede că: '
„539/, au їо а front, iar 47*/; la servicii, părți sedentare, etape
„Şi formaţiuni teritoriale.
„Motivele arătate de şefii de corpuri în rapoartele lor, pentru
„ce s'au dat în proporţie mare la servicii, părţi sedentare, ete., în
„general sunt următoarele:
„S'an dat-Evreii la aceste servicii pentru că nu aveau încredere
„în ei la front; alţii, pentru că fiind debili au căutat să-i întrebuinţeze
„la servicii mai- uşoare:
„Mulţi din evrei au pretins ca ştiu aceste servicii, că sunt de
„meserie сӣгиаѕі, măcelari, etc. S'a constatat însă în urmă, cà majo-
"ritatea nu cunoşteau deloc aceste servicii si unii din ei au fost schimbaţi. _
` „Unii soldati evrei s'au prezentat la mobilizare după încadrarea
„şi complectarea efectivelor, dar nici destul de târziu pentru a putea
8 daţi dezertori, Astfel, prin forța lucrurilor, au rămas la partea
sedentará.
„Alţii s'au prezentat în primele zile ale mobilizărei, răspundeau
„la apeluri, dar fugeau de a îi echipați, stând ascunşi în cazarmă,
„aşa că nu at putut fi echipați și apoi au apărut imediat după ple-
„carea regimentului”,
y,
"s d 15
i
„Privitor la cele arătate la Reg. 7 Rahova No. 25, din cerce-
„tările făcute de către Colonelul Boureanu, Comandantul Brigadei, se `
„constată, pe de o parte, cá іа începutul campaniei, au fost dati în
"servicii mult mai mulţi evrei cu deosebire са сопфис оп, pentru cá
,ürátase că cunosc această meserie, dar în urmă dovedindu-se că
„arătările lor au fost neexacte, parte au fost schimbaţi; iar pe de
„altă ране, că celelalte arátàri diu ziarul „Райа“, sunt neîntemeiate,
„зе alătură raportul Colonelului Boureanu“.
qu
„Privitor la chestiunea daca soldatul evreu este un element pe
„tate se poate conta 1а răsboi, pentru a putea raporta în cunoştinţă
„Че cauză, am cerut părerile tuturor şefilor, de Corpuri de infanterie
„câvalerie, artilerie şi şefii de servicii cari au avut comandă în această
„campanie precum şi comandan lor de brigade de divizii, care parer
"Pau strâns în dosărul alăturat, Atât din acest dosar cát şi din apre- `
;cierile făcute de şefii de corpuri nominal asupra tututor soldaților
"evrei mobilizați, arătate în tablourile inaintate cu raportul corptilui
de armată No 1156, se vede în concluziune că:
„Soldatul evreu este un element pe care nu numai că nu se
„poate compta în răsboi, dar este un element periculos şi disolvant
„pentru armată.
„In campanie, afară de câteva cu totul rare excepțiuni, masca
„soldaților evrei a fost numai o povară, constituind elemente de desordine
"pentru corpuri şi că mult mai multumite ar fi fost corpurile a nu-i
„Ч avut în rânduri.
„Са numărul mare de evrei în o unitate poate duce la o catastrolă
„aceea unitate.
„In infanterie au frică să tragă cu arma, nu pot duce greutatea
„muniţiuni cu care este încărcat un infanterist şi formează masa tre-
narzilor în marșuri,
„La cavalerie, în atară cá nu au nici o aptitudine pentru călărie,
„căci au frica calului si nu-l pot îngriji; dar mai ales nu se poate
„compta pe ei, în recunoașteri şi servi izolate ca ştafete, posturi etc.
„In artilerie, sunt tare fricoşi şi impresionabili la tragere, un
„servant sau un conductor fricos poate compromite un tun, ceia ce
„este foarte mult dacă îl raportăm la numărul de infanterişti ce el
„feprezintă.
„Са această stare a lor ar ptoveni din cauzele următoare :
„Soldatul evreu este lipsit de toate calitățile morale care carac-
„terizeaza pe bunul soldat, pe bunul luptător, cà iubirea si devota-
„mentul pentru datorie si şefii săi, solidi itatea e camarazii, spiritul
„de sacrificiu, supunerea ` franc uH demnităței, rușinea
„pentru acțiunile rele ce ar sdvürgi; nu se poate prin nimic entu-
i x. „intemperii, la viața de campanie cu
EE
id ia: а, cuvântul si exemplul. şefului nu-l imişcă şi nu-l poate ir-
Sianta nu are de cát porniri pentru interes „personal si mâterial. -
" „Massa soldaţilor evrei sunt lipsiţi ee aie Kee Hee A
d Y „campanie, sunt debili, fără rezistență la marșuri; 4а
Ie ical Le lipsurile şi greutăţile» ei
: Си deosehire. îi lipseşte curajul sl xiu expunerei per-
je fiind foarte impresionabil şi foarte fricos. ` Ee
p Nm rune de conservare predomină ori ce alt instinct ei
ori ce sentiment, din care cauzá este periculos ca propagator ;
"йе panică in unitățile unde sunt mal numeroși, d
ч ТЕА evreulii cu; totul contrarie cerinţelor serviciului
militar sunt in firea si sângele raser sale, de aceia nu se poate
"aştepta şi nu se poate parveni prin. nici Si mijloc şi cu ori câte
infe puse, a face buni militari“ din evrei., + ? Së
Ze Di soldatul evreu.este foarte inteligent; dar această in- 1
teligentá o întrebuinţează numai şi numai spre a putea trage folos
"репти persoana sa, este ingenios а se х grele, а
Coni radele interioare, și a-şi asigura bunul trat.
y Mupi arătările şefilor die corpuri, unitățile care înumără 10-20
evrei în rânduri, nu mai pot fi inule în mână de oare ce ei sea”
"maná „conrupţiunea şi-i atá[a la indisciplină şi теа. purtare tm
unități. j j š E
i uerg soldaților evrei în acest corp de armată în cam- 3
„panie, a atins cifra de 5400 din care :
e pb: e SEET
> la servicii e м 1143
la etape ¿Aa аа: T Geng
trupe teritoriale e, 265
părți sedentare . — 885
„Mulțimea aceasta de elemente periculoase trebue să dea de-
gândit şi să se ia bes in кокс, e a nu avea de fare-
” oistrat panici si catastrofe In războaiele viitoare. 7 E
idi: nne merită un deosebit studiu si o deosebită atențiune. |
ZA fi dispensaţi de armată, nu. poate ti H bună solufiune dec
oarece ei nefiind slingherii în afaceri, ar câştiga foarte mult eco-
” nomiceşte faţă de românii сагі, în timpul serviciului militar sunt `
V sustraşi 2—3 ani dela interesele lor personale. » i
„Мага de ace еугей din Lie străine 4 Wee şi mai
i la noi când ar şti că sunt scutiţi de serviciul militar,
ceru Pe. de Ka po. se impune neápárat ca atât în timp de pace
càt gi în timp de război, să se sustragá elementul românese de
” contagiunea Tea, de influența rău făcătoare ce o exercită soldatu}
m bs ta cred că ar trebui : cz
tru aceasi 3 : Д 3
"In timpul de pace, sau să se formeze unităţi aparte din evrei,
R d dea fară distincțiune ca
„pusă sub e comandă energică; sau, să se :
A n nd
„Şi până acum la regimentele de infanterie, cavalerie, artilerie şi ma-
„Tină, însă în fiecare regiment să Не strânşi într'o singură unitate,
„pluton sau companie, cu cadre alese dintre gradatii mai tari de
/ „inger si mai neconruptibili pentru ca astfel si ei să facă acelaş ser~
^ „viciu, să aibă aceleaşi greutăți ca si românii.
„Mai ales în această campanie, cât şi de altfel în timpul de
„pace, în serviciul militar, s'a remarcat că evreii au în general sume
„insemnate de bani, la ei; şi contrar Drei lor sunt largi şi chel-
„tuitori.
„ln cavalerie si artilerie, s'a remarcat cá mai toți evreii cari
„nu parvin a fi dati în corp la servicii auxiliare sau a-şi face viaja
„mai uşoară, prin intervenţii şi conruperi cu bani, dezertează si
„pleacă la America, neputând suferi viaţa de tunar sau cavalerist
„adevărat. Pe evreu este destul a-l pune să tragă şi să înprijască `
„singur el de cal, arată selii de corpuri, pentru ca din primele zile
„Să fugă în, America,
„In caz de mobilizare cred că ar trebui luate următoarele mă-
„Suri în privința lor:
„а) Să nu se dea ca combatanți la partea activă, decât în pro-
„ое foarte redusă şi numai pe acei cari ar inspira mai multă in-
credere si cari în timp de pace s'ar fi arătat buni soldati ; al căror
„număr de altfel dela sine у@уП foarte redus.
„b) Să se dea în serviciile corpului ca meseriaşi, pe acei ce
„în adevăr sunt meseriaşi de profesiune.
>C) Să se dea la diferite servicii ca: brutari, conductori de
„trăsuri pela diferitele coloane si ambulante, acei cari în adevăr
„Sunt de meserie; nici aci însă in proporție prea таге de oarece nu
„se poate conta pe ei în caz eventual de pericol: — In expediția
„din Bulgaria din acest an, nişte comitagii bulgari trăgând câteva
„focuri asupra convoiului diviziei de cavalerie, dela primul foc, con-
„ductorii evrei dela trăsurile regimentului 8 Roşiori din Botoșani,
„care erau în mare majoritate, sau ascuns parte sub trăsuri, parte
„au luat-o la fugă părăsind convoiul şi ascunzandu-se pe sub tufi-
„Şuri şi porumburi în loc să pună mâna pe arme.
„Cazuri de felul acesta, care arată frica şi lasitatea soldatului
„evreu, sau produs multe în această campanie, deşi nu au avut lupte
„şi nu a existat dar nici pericolul real.
„d) Să se dea în proporţie mai mare la etape şi la forma-
„țiunile ce tămân în interiorul fárei.
„€) Să fie strânși în companii de lucrători pe specialităţi
„toţi acei ce cunose diferite meserii şi să fie utilizați în raport cu
„cunoștințele lor.
>f) Restul să se strângă la unităţi aparte numai de evrei, că-
„rora să li se dea numai întrebuințări de acelea unde nu pot com-
„promite operaţiuni importante, unde nu au a lupta, ci numai de a
„fi o trupă care să impue prin prezenţa ei, cum ar fi escortare de
„prizonieri, de diferite convoiuri pe zona etapelor, depozite de păzit
„pe zona etapelor $i în interior, posesiunea unt puncte înapoi, etc.
anii In Pepin, 2
95 19
„In tuate aceste întrebuinţări indicate mai sus, massa evreilor
„din Moldova să fie împărţită la toate corpurile de armată, pentru
„са astfel să fie cât mai mult răspândiți in massa elementului ro-
„mânesc, asa că la mobilizare să nu se resimtă influența lor în uni-
Uti şi în diferitele formaţiuni.
„їп cavalerie şi artilerie cu schimbul trebue a fi excluşi cu de-
„săvârşire. In cavaleria cu schimbul ar fi bine să fie admişi numai
„sătenii şi acei orăşeni cari prin natura ocupaţiunei lor au cai si pot
„a-şi îngriji de caii lor.
„Legiuitorul înființând călărimea cu schimbul a urmărit ideia a
„avea o cavalerie епа formată din sătenii plugari care au cai, cari
„sunt obişnuiţi cu caii, cari au putinţa de a-i întreţine, şi cárora
„pentru aceasta li Sa făcut o înlesnire în serviciul militar ; ceeace
„nu este cazul cu evreii orăşeni şi In general cu toli orásenii сай
"ти au obicinuinfa calului. м,
„Căci trebue ştiut, că soldatul călăraş cu schimbul învaţă că-
„lăria mai mult acasă, prin ocaziunile ce аге de a-şi încăleca calu
„său decât în puţinele zile în care se concentrează pentru instructia
„călare.
„Evreii dela oraşe, cu serviciul prin práva'ii şi în general me-
„seriaşii nu pot înzziji de cai şi fac tot felul de combinatiuni, pentru
„aceasta, nu pot invája слана în puţinele zile de concentrare, iar
„la răsboi, manevre şi concentrări, merg până a-şi rani singuri caii,
„pentru a scăpa de a-i incáleca.
„Trupă cu schimbul în aceste condițiuni, este negaliunea cava-
„leriei şi a о menţine astfel recrutată, este a ne înşela Singuri.
„La serviciul sanitar, unde din cauză că serviciul esie mai
„uşor, se grămădesc foarte mulţi, iarăși nu ar trebui даў de.loc ca
„sanitari, de oarece s'a văzut ca evreul nu. are sentimentul . iubirei
,aproapelui si al sacriiiciului, pentru a îngriji de rânit şi bolnavi, cu
„tragere de inimă, ceeace se Cere la un saniiar.
„Apoi crucea, simbolul credinţei creştine, purtată de evreu,
„produce o vădită rea impresie asupra sc jdatului român, care vede -
„acest simbol al credinței sale pus pe So si brațul evreiului ;. pe
„care acesta, nu 1 respectă cum ar trebui şi-l acceptă numai pentru
„că îi înlesneşte în timp de pace un serviciu mai uşor şi în timp
„de răsboi îi dă putinţa de a fi mai puţin expus pericolului.
` „Sentimentul evreilor pentru serviciul militar ге, se vadit şi din
„numărul mare de nesupuşi la mobilizare şi din numărul dezertorilor.
„După arătările comandantului diviziei a Vill-a, pe teritoriul
„căreia sunt cei mai multi evrei, rezultă că dela 1900—1909, au
„fost recrutați în absenţă 11754 evrei si 6567 români; jar dezer-
„tările în timpul svonului de răsboi între noi şi Bulgaria prin De-
.cembrie 1912 si lanuarie 1913, au fost în {Ита rotunda de :- 10,27
„la sută pentru evrei şi 0,60 la sută pentru români;
„Şi in timpurile ordinare evreii se sustrag în mare număr dela
„serviciul militar prin dezertări şi nesupunere, trecând granița іп. |
„alte tări, unde aşteaptă uim decret de amnistie, când. se întorc iarăşi
„în țară. Ar trebui ca de aceste amnestii să ben: i
; " D far efi
[NN AN SE care fug de a-şi face MIU goo p
К oi tot Іа noi, unde pot trái cu mai multă f
„altă parte, profitând de blândeţea, bu iesire а а
а р T nătatea, erozitate: -
„teristică românului şi de starea de cultură şi ш елиш
„încă înapoiată a poporului nostru“. ) TE
Comandantul Corp. IV de Armată
General de Divizie
(ss) Al. Lambrino
Din acest document olicial, bazat
/ c pe experien] ini
SC “К sia ` bd Văzut prin йт. d Seefe
să dea Jidanii armatei, pe ce se, poa
тик run б de ru extraordinar dea е a ial
9 i ri erau în jurul său, au putut să creadă
bine fárei, impunând pe ас idani, si eege
Ke -. п отра apis aceşti Jidani, şi nu în rândurile armatei, ci
ivident, că această măsură nu s'a luat i
AE c d pentru spotir: P
Meus româneşti, ci s'a luat anume, de mum RM
E. c SA un motiv pentru introducerea Jidanilor- în cetățenia ro-
ees FE poarta, cea mare, că şi-au dobândit drepturile „făcându-şi
he en a de SE cu atóta-emíazá 4-1 Raportor al
ác n , dar fară nici o dovadă, în expuneri
e DENM шшр [Чан si-au fácut "cu tios: Man
c matá, si cà merità sá li i i
SC ir p Ze zb rità să fie chemaţi să ia parte la
н" m ajuns însă la ora - `
каше HEI Get GE cu 8-1 Prim-Ministru ca să se
2 rin urmare sper, cá sl d-v. imi D
a:i ca să pot continua dues е е
po PORE de noapte.
-1 A. C. Cuza: Credeţi d-v., că poate ne
ANE. dupa en s vorbit şi toată Der? Ws ss
4 ceasta imi place să cri
wes SR | ed са dovedeste numai inexperienta dv.
Şedinţa se ridică la ora 20, anuntándi їй ;
е i Dee cea
«loua zi Mercuri 18 lulie, ora p si 30 m. "I RENI
SEDINTA DE MERCURI 18 IULIE 1918.
D-i A. C. Cuza: D-le Preşedinte, d-lor Deputaţi, constatánd `
puterea mare, de care se bucură guvernul de astăzi şi înaintea că-
rela nsi ne închinăm ca înaintea unei fatalitáfi, am zis că n'avem.
putinta să oprim ca d-v. să votati această lege. N'avem -putinţa să
Уа oprim de a face si alte greşeli, dar un lucru nu putem tolera să
se pângărească istoria neamului. d SE
St spun aceasta raportându-mă atât la declarajiunile, care s'au
făcut de către unii din d-v., cât şi mai cu deosebire la cuvintele din
expunerea de motive a d-lui Raportor, care zice, vorbind de Jidani, -
că „această populațiune, care alături şi împreună cu moi a luat parte
„la toate durerile si bucuriile tárei şi mai ales în ultimul timp şi-a
„făcut cu prisosință datoria către patrie, urmează să fie chemată cu
„drepturi egale în viața publică“,
pm
Prin urmara, dacă ar fi să rămână neatinse aceste cuvinte în
expunerea de motive, care este, d-lor, un act istoric, ar rămâne do-
vedit că la un moment dat poporul românesc „recunoscător către
această poporaţiune, care a luat împreună cu noi parte la toate du-
геге neamului, a venit si i-a dat drepturi cetăţeneşti, a chemat-o:
la viața publică, a asociat-o la conducerea intereselor ei. 2
Aici este falgificarea adevărului, aici este legenda, care tinde à
se creea, aici este, dacă ar putea să rămâie, pângărirea istoriei nea-
mului nostru.
Nu ştiu pe ce s'a bazat d-l Raportor şi ce este în dosul ace-
stei fraze a d-sale, Este numai o simplă convingere ? Este o iluzie?
Este altceva? Nu ştiu, dar cred că ar fi foarte greu ca d-sa să
vină şi să ne сеге fapte, ре cari s'ar putea întemeia să afirme, că
în adevăr aceşti oameni au luat parte la toate durerile noastre şi
că merită să fie consideraţi ca unii din noi.
E vorba, d-lor, doar de aprecierea unui fapt, de participarea
la război. Si la această frază sentimentală a d-lui Raportor, să-mi
dati voe să opun fapte și cifre exacte pe care d-v. le veţi putea ju—
deca. Si iată adevărul.
й fost mobilizați în acest război 741.309 români.
D-l I. Tufescu: Repetaţi ce a-ţi spus eri.
Р-ГА. C. Cuza: Vă contest, stimate domn, să-mi dovediţi
că am citat aceste cifre eri. П-у. veli fi visat. Intru acum intr'um
capitol, pe care nu Pam atins eri, când am vorbit numai de 1 877
si 1913. Astăzi vorbesc de războiul actual. Si încep cu statistica
militară in mod metodic, urmând si aici povetile stimatului nostru.
coleg, d-l Băileanu (laritate).
Au fost mobilizați 741.309 români, ceiace ar corespunde cu
peste 10°/, la 7 milioane, cât poate fi poporaţia românească. In acelaş
timp, au fost mobilizați 15.969 Jidani. Dacă sar fi păstrat. acelaşi
proporție ar fi urmat ca în toată tara să fie numai 150.000 Jidani.
-1 Preşedinte al Consiliului singur "îmi concede că trebue să
21
Ze 300.000 cel puţin. Prin urmare, avem o sustragere de 50*/, de
Aa recrutare. Y
De altmintreli, dela început tin să înlătur teoria care zice, că
«аса au participat la război, trebuie să li se dea drepturi politice, `
Serviciul militar este datorit, de toţi aceia, cari locuesc pe un
teritoriu, Serviciul militar îl datoresc. acei, cari aparţin unei anumite
naționalități stăpână pe teritoriu, îl datoresc naționalităţei lor, fără
să aibă dreptul de a-şi cere vr'o răsplată în afară de Tăsplata mo-
rală a datoriei îndeplinite către patria lor. Si noi nu admitem sub
nici un cuvânt ca sà se zică că trebue să se răsplătească pe să-
tenii noştri, pentru că s'au luptat pentru tară. (Aprobări). Dacă
s'au luptat pentru țară, şi-au făcut datoria către țară. Și când vor
fi sătenii nostri împroprietăriți, vor fi împroprietăriți, nu pentru cà
s'au luptat pentru țară, ci vor fi împroprietăriți pentru că aşa cer
interesele superioare ale țărei si ale nafiei româneşti. Si dacă, d-lor,
acesta este un ad:vár, dacă nu poate să fie nici o legătură între
taptul cá Jidanii vor, fi participat la război şi drepturile, la care pre-
tind, iar dacă admite(i а-у. răsplată pentru aceşti din urmă, sa în-
plá următorul lucru :
e ce Jidanii trebuiau să participe la apărarea tárei ? Trebuiau
а participe la apărarea fárei, pentru cá s: hrănesc pe pământul
sta, pentru cá se Imbogátesc pe pământul acesta. Pentru că în
ipoteză că pământul acesta mar її apărat, pe lângă toți românii,
ar fi snpusi invaziei si nenorocirilot războiului pe teritoriul lor,
ar ti supuşi si Jidanil. Si pentru că noi, românii, cari vedem pe Ji-
dani că se hrănesc alături de noi pe acest pământ, nu suntem ţinuţi,
d-lor, pe deasupra să-i lásam са ei să se îmbogăţească şi noi să
stam să-i apărăm pe dânşii, balabustele şi copii lor, cu viefele noastre.
Aceasta, mi se pare, e logic.
Prin urmare nu admitem în principiu nici o legătură între ser-
viciul de apărare al fárei şi drepturi. (Aplauze în galerii).
0-1 C. Meissner, preşedintele Adunărei : Fac atent publicul
din galerii că Ia primul prilej când va mai tepeta asemenea mani-
lestajiuni, fie de plăcere, fie de neplăcere, voiu fi nevoit să ordon
evacuarea galeriilor,
D-l A. C. Cuza : In principiu, d-lor, zic asa dar, cá nu se
poate stabili nici o legătură între faptul ca Jidanii au participat la
Tăzboi chiar indiferent de cum a fost participarea aceasta şi faptul
SA veniţi d-v, astăzi să le acordaţi drepturi.
Se naşte întrebarea : Cum au participat la război ? ` Si dacă
frază a d-sale sentimentală ?
NO această participare cu ceiace ne spune d) Raportor, în-
LI
Zic, prin urmare, 741,309 románi si 15.969 Jidani, au fost
mobiltzati în campania dela 1916, până la 1 Decembrie 1917, ceiace
se constată dela început că este din partea Jidanilor o sustragere
de 50%, dela mobilizare, cel puţin, după statistica d-lui Preşedinte -
al Consiliului. Eu am o evaluare Statistică, după care Jidanii sunt
până la vre-o 500.000 în ţară, încât atunci ar fi о sustragere de
70"/,, dela „impozitul sângelui“, cum li place a zice,
Din aceşti 15.969 Jidani, mobilizați, 6078 sunt însă trecuţi ca
necombatanţi, aga că ar rămânea 9951 presupusi combatanți.
Din aceşti 3689, după manopera cunoscută mai mult de ju-
mătate, au fost la părțile sedentare, adică la acele părţi ale servi-
ciului, la căruţe, la brutării şi aşa mai departe. unde n'au servit cu
arma în тапа. Incă, din totalitatea elementelor acestei statistici, se
vede că procentul de Jidani, cari au luat parte efectiv la război,
este cu totul infim.
Despre aceasta vă veţi convinge d lor, luând unele regimente
în parte şi observând statisticile lor. Si iată căteva cifre absolut exacte
oficiale, /
Beg. 11 Siret, din Galaţi, а ш 6 ofiteri jidani; din aces:ia
trei au fost mutati la alte formaţiuli şi trei dezertori, condamnaţi
la moarte şi anume: medicul locotenent Zaygler Hugo, medicul
ajutor Weinstock Moise si medicul ajutor Leibovici losef. Acest re-
giment a avut 482 soldaţi Jidani, din cari dezertori şi nesupuşi 286-
mutaţi la diferite servicii 103, dispăruți 49. Aşa dar, necombatanţi
438 din 482. lar morți de orice categorie 12. Š
Reg. 9 Vânători, a fost de trei ori retăcut, de două ori la März.
şești, şi s'a întors la fiecare refacere cu câte 200—250 din 3000-
3500 oameni. Drapelul acestui regiment a fost decorat cu Virtutea
Militară şi cu Mihai Viteazul, a avut morţi peste tot 285, а avut
răniți 494. Din 285 morţi au fost 7 jidani. Din 494 тап, au fost
3 jidani.
Reg. 12 infanterie Bârlad. Acest regiment a fost şi el de două
ori stărâmat în lupte. A fost decorat cu Mihai Viteazu cl. Ш şi cu.
Virtutea Militară ; a avut morti 702, din care 3 Jidani; a avut rä-
niti 1789 din care 7 Jidani, Numărul Jidanilor a fost de 215 soldaţi,
din care dezertori și dispăruţi 110; mutaţi şi evacuaţi 21, veniţi
după luptă 53, adică atunci când nu mai era nici o primejdie.
Reg. 10 Putna, a avot Jidani 192, din care dispăruți 91, de-
zertori 31, condamnaţi la moarte 21, întrebuințaţi la diferite servicii
11, veniţi după lupte 12. In total 166, care au luptat sau au de-
zertat, din 192, având numai 14 răniţi şi 2 morţi.
Reg. de Vânători de Munte, a avut 32 Jidani. Dezertori 7, la
partea sedentară 7, servicii 7, mutaţi în formaţiuni necombatante 6,
fac 25. Restul n'a avut nici un тап, nici un mort. Morţii românilor
în acest regiment au fost 29, răniții români 13].
Reg. 13 Infanterie Ştefan cel Mare, laşi, a avut cel mai mare
„umăr de Jidani şi anume 1040, un batalion. Totalul morţilor ace-
stui regiment a fost de 755, la саге Jidanii au participat cu 82. 4
i idani dispăruţi Jidani din
i au avat 1297, din cari Jidani 93. Dar dispái
cdm pm au fost 216, dert (Ida tă serică руке сар
damnati 2, veniţi după lupte ‚ш 5 1
лї ain e ar rămânea aga dar Pug Eom presupuşi că şi-au
iciul la front, cum știu ei să şi-l facă.
RE Rez. 67/55 Bacău, decorat cu Mihai Viteazu cl. ut UEM
morţilor a fost de 544 români şi nici un Jidan, răniţi S s AI
18 Jidani. Acest regiment a nd a Jidani, din cari k:
&ruti $i ceilati mutaţi la diferite servicii. SH
f ed SE aan 359, dispăruţi 135, бн CN H
serviciile regimentului 63, evacuaţi 68, mutati 37, veniţi m E
103, în total 365 care n'au luat parte la nici o luptă, au fosi f
1/25. й
E Sp A vanator, lași: A avut 240 Jidani, din cari йр
61, dezertori 30, condamnaţi în UM 53, тог} in luptá 6. In tota
i i, dezertori, condamnați 93. — — чү
ЫТ 38 Infanterie, Brăila: 328 Jidani, din cari au fost T
tori 136, dispăruţi 81, mutati la diferite servicii 34, КАРД ài
din сап 1 la moarte, răniți 30, morţi 18, din cari 4 bolnavi Л
partea sedentară, şi 1 în inchisoare. In total dezertori, dispăruţi $
mutati 256 du 328, ramânând 72 în serviciu, DM
Reg. 22 Infanterie, Ialomița : supe morţi peste tot 256,
j i, răniţi 790, din cari 7 Jidant ` Y E Wei
ай pud. Шы. А mobilizat 551 Jidanl, din cari 125 in-
traji în spital, fără a mai fi apărut pe front, 255 Seba) леда
de bună voie, 02 vărsaţi la alte regimente, 26 morţi de E, 55
zuri, 5 morţi veniţi dela inamic, in pum Wn bc rámánán pi
Sar putea spune că au fos în campanie.
Ee ES оа: A avut 17 Jidani, din cari dispăruţi 8, ШЧ
zertori 2, în serviciul auxiliar 5, la front 2, nici un rănit, nici un mort.
1 Reg. 2 Valcea: А avut 16 Jidani, ud о dezer-
arsenal 4, nesupusi 1, 1а front 1, total 16.
Y os frs А avut 23 Ji lani, dispáruti P dee M la
i icii 9, condamnaţi la moarte 2, răniți 1, ont 1. `
RE intanterie айпа, a avut o jidani, din care dispăruţi
4 tori 1, morţi 2, la front 2. 3 d
` Ze а avut 62 jidani, din care la partea CEA
tară şi la servicii 31, in serviciul pe 7, dezertori 2,
batanţi, răniţi 2, morti 2. Aa fs Й
de puo EU je in ce mod au participat jidanii la război,
dacă luăm statisticile diferitelor regimente in parte; şi uu bu
a atrage atentiunea încă o dată a pud nostru d-l ufescu,
aceste date nu le am citat in sedinta de ieri.
ERES pius pentru d-v. m'am gândit să vă servesc aceste sta-
țistici, ca să vă convingeli, ca reprezentant al laşilor şi phil
pe urmá veţi veni alături cu mine, reamintindu-vă ce au fost lagi
de altă dată, ca să vă rostiți in contra legei acesteia.
D-I Tufescu : Este greu.
24
D-i A. C. Cuza: Răspunderea d-v. însă nu mai putin.
„D-1 Maltezeanu : Probabil că acesta trebue să fie al 30-lea
punct de acuzare contra guvernului liberal, pentru că atunci evreii
au dat parale casá se sustragă dela servicii militare şi atunci trebue
să votaţi si d-v. această dare în judecată a fostului guvern liberal,
căci, cine s'a sustras, s'a sustras cu ştirea guvernului.
D-1 A. C. Cuza : Se vede că d-v, n'afi luat parte Ia serviciile
armatei după cum tinereţea d-v. vá indrituia, căci altfel ati fi ştiut
că nu guvernul este răspunzător de repartiţia elementelor din armată,
D-1 Maltezeanu : Dar guvernul stie acest luctu, cà jidanii se
sustrag dela serviciile militare şi atunci trebue să votati darea în
judecată a acelui guvern.
D-l A. C. Cuza: Eu nu apăr guvernul d-lui Brătianu, o ştiţi
aceasta d-v, care cunoaşteţi că am stat patru ani în Camera trecută
şi nu Гат apărat nici odată. Am patru ani de luptă împotriva gu-
vernului tianu şi dacă d-v. îmi dovedjti un singur cuvânt in fa-
voarea luj^cel puţin atâta cât am Si favoarea d-v., atunci cánd
a venit colegul nostru d-l Ministru M: dinţi să aducă legea Eio-
riilor Scolare, atunci eu sunt gata să mă retrag din mijlocul d-v.
0-1 Maltezeanu: Dar m'ati votat darea în judecată a acelui
guvern,
D-l A. C. Сига: Aceasta este o chestiune, pe care am ex-
plicat-o- la“ timp $i asupra cáreia nu revin, ca sá nu và supăraţi cá
se prelungesc aceste desbateri.
D-lor, statistica ne arată, aga dar, cu precizie, cam cum stăm
cu serviciul militar al jidanilor. Insă, trebue să intrăm în intimitatea
unor anumite fapte, ca să vedem în ce mod aceşti oameni şi-au
făcut sau nu şi-au făcut datoriile lor militare, şi care a fost spiritul
lor. Aci ne servesc, d-lor, diferitele acte particulare şi publice.
Am aici o scrisoare a unuia din cei mai eminenți tineri al
noştri — mort pentru patrie — a mult regretatului nostru prieten,
căpitanul Stefan C. Petrovici. El îmi trimite o scrisoare de pe front
Şi-mi atrage atenția asupra unei corespondențe pe care a găsit-o şi
a-comunicat-o șefilor săi. Este vorba de un oarecare Rosen Manes,
căprar cu termen redus, care, în ajunul răsboiului, scria in Ger-
mania, această scrisoare, pe care să-mi permiteti a o cita, ca să
vedeţi cu ce spirit oamenii aceştia au intrat in campanie. Daţi-mi
voe să vă citesc textul ei în nemteste fiindcă v4 este o limbă sim-
patică. Şi, d-lor, să пи vă mire că de o bucată de vreme m'am pus
să învăţ nemteste şi eu. (Ilaritate),
O voce: D-le Cuza, dar D-v. afi învăţat în Germania.
D-1 A. C. Cuza: Da! Da! Dar de atunci am uitat (Ilaritate)
şi acuma, împreună cu D-v. am început să învăţ limba din nou.
lată dar ce serie jidanul Rosen Manes, unei prietene a sale,
la Mittweida, în Saxonia, în ziua de 12(3) 1916:
„Unter Umständen Könnte es verkommen, dass ich nach
„Deutschland früher als ich denke widersehe, will meinen als Kriegs- -
gefangener“.
ў
ісе: „In anumite împrejurări s'ar putea să read mai curând
p decât Imi inchipui; vreau sà zic in calitate de prizonier
de război“. re ;
i Rosen Manes, căprar cu termen redus, grație intervenției
«d-lui ua Ionescu, care i-a făcut această favoare, şi-a ținut cuvântul.
Caci îată ce îmi serie căpitanul Ştefan C. Petrovici, e pec
prieten, comandant al companiei l, a Reg. 13 Stefan cel Mare, n
scrisoarea sa datată din a doua zi de Pasti 1917, relativ la cazul
Eee ce am fost rănit, reîntorcându-mă pe front, m'am inte-
resat de jidanul meu Rosen Manes, care acum era cáprar cu termen
” redus: (Pentrucă studiase școala de conductori din (Аи, d
"gratie legei d-lui Take lonescu, Bădărău si general Hárj&u 5 cu
” ocazia luptelor sângeroase de pe dealul Vrânceanu, din primele zile
"ale lunei Octombrie, jidanul a căutat ocazia de a pleca în patrulă,
"са şef al ei, si a condus-o in asa chip încât a dus-o drept în
їсиїш“.
ШШ GE cunoaşteţi cu câtă încordare şi cu câtă revoltă, m
iata unor asemenea fapte, urmăreau acei de pe front, mișcări i
pentru rezolvirea problemei, care ne interesează acum, iată SE А
cu care îşi termină scrisoarea sa prietenul nostru neuitat, cáp tanul
Stefan C. Petrovici, căzut în luptă la 2 August 1917, la Caşin şi a
cărui ultimă voință o îndeplinesc cu pietate în momentul acesta, ser-
indu atele lui: ç 1
ge а nu ştiu când vei mai avea ocazia să pot veni în
i, vă promit să vă mai trimit în curând câteva date statistice
iale de mare importanță. Şi acelea în legătură cu aceeaşi chestie
e cu siguranță că va fi luată după răsboi : chestia jidovească,..
„Noi însă, pentru ca să fim cât mai bine înarmați, vom aduna
„mereu documente. Şi astfel răspunsul nostru sdrobitor va fi їйга
d eplică“. "
mS EYES arată dela cine avem informaţiile pe care Ge
bazám, dela aceşti martori oculari, în măsură să cunoască lucrurile
$i să-și procure date oficiale precise, precum sunt totdeauna acele
citate de noi. à
E Revenind însă la faptul pomenit de trădare premeditată, ag
putea să vă citez o sumă de cazuri şi de corespondențe ca acestea,
care dovedesc că dela început Jidanii au intrat în război, nu cu
gândul — cum zice d-l Raportor — să-şi facă datoria, ci hotáriti ied
nu-şi facă datoria si să fugă, la prima ocazie la inamic, cum à ш
Rosen Manes. Si ca să vedeţi ce el căutau să scape de serviciu
militar, dati-mi voe să vă citesc un document foarte interesant, grdi
me arată cum Jidanti se furişau peste graniță, in Rusia, mai em
după isbucnirea revoluției Maximaliste. $i ce au făcut acolo? V
vedea а-у. si cred cà cu toţii o ştiţi ca şi mine. Deocamdată, o
* copie după un Sut de grăniceri Tu 3424 din 24 Oct.
5, către Marele Stat Major, în care se zice: š
E or onoare a comunica cá in ziua de 27 Septembrie а. c.
26
(4917), un samion, rusesc inchis, voind a trece în Rusia prin punctul
Sculeni, solddtul grănicer Cáráteanu Teodor, fiind de santinelă, l'a
somat să se oprească. Sofeurul rus i-a spus că nu are nimicin ca-
mion şi deci nu opreşte. Soldatul a trecut înaintea maşinei şi a luat
arma la mână, şi i-a spus șoferului, că nu-i dă drumul decât după
ce va trece cu maşina peste el. Şoferul văzând atitudinea. hotărită
a santinelei noastre, s'a supus. Soldatul Cărăţeanu Teodor, contro-
lând camionul а găsit ascunși în pânză si inveliti în saltele pe de-
zertorii evrei: Siart Bercu Haim, din reg. 34 inf., David Șmil Iancu,
din reg. 69 inf, Froim Sin lancu, lancu Sin lic, Avram Sin Ițic,
@Şloim Sin Ițic, Sulem Sin 1йс, din reg. 77 inf. Toti aceşti dezertori
au plecat cu camionul No, 15.956 din Botoşani în dimineaţa de 27
Sept. a. c., pentru a fi conduşi la Bălţi în Rusia, pentru care au
plătit sofeurului câte 100 ruble de fiecare. Soldatul rus a declarat
că sevMumește Gheşov Ivan, din coloana 16-a Automobilistá rusă”.
rin urmare, d-lor, un serviciu întins de camionăgiu, care
transporta pe viitorii noştri —încă, pe atunci, nu ştiau că au să fie
aşa curând—viitori cetățeni, în Rusia, la bun adăpost.
: Se înţelege, d-lor, că condamnările pentru asemenea fapte de
dezertare şi pentru diferite turburări în țară, au trebuit să fic foarte
numeroase. Am aci publicaţia prin care comandamentul militar ai
oraşului laşi, aduce la cunoştinţa tuturor, numele condamnaților de
Curtea Marţială din îaşi, în cursul lunei Martie 1917. In această
lună, au fost condamnaţi, peste tot, 46 de indivizi, pentru diferite
fapte, şi din aceşti 46, sunt numai puţin de 17 jidani, aşa dar,
aproape jumătate, din care 9 militari, un haham și un rabin. lată
numele lor :
Oniman Berman, elev de administraţie, pentru defáimarea ar-
matei, 2 luni închisoare ; Marcu Svartz, civil, contravenţie, 300 lei
amendă ; Iosif Haim Federer, art, 181 c. p. c. 6 luni închisoare;
Nadler Azril, soldat, uzurpare de însemne, 1 an închisoare; £lic
Frenkel, civil, contravenţia, 4 luni închisoare; Marcu Grünberg, ci-
vil, contraventie, 4 luni închisoare ; Suzi M. Segall, civil, contra-
vente: Munisch Meer Frenkel, civil, mituire, 2 ani închisoare ! Ra-
binul lacob Isaac Wahrman, civil. mituire, un am închisoare; Herș-
covici A. Burâh, brigadier, art. 181-c. p. c, "20 zile închisoare;
Copel Nachmanovici, soldat, contravenfie şi dezertare, 5 ani muncă
silnică si degradare militară ; Sapira Ștrul Ițic, soldat, dezertare,
lan jumătate inchisoare; Hergcu A Rifhăi sin Alter, dezertare, un
an şi jumătate închisoare : Beno Fischer, sub-locot. de rezervă,
spionaj, 5 ani închisoare si 5000 lei amendă; /osub Sirul, c. ate-
lier, dezertare, 5 ani închisoare ; Solomon Faidiş zis Hahamu, civil,
contraventie, 6 luni închisoare ; Algazi Esdra, soldat, insulta supe-
riorului, 15 zile închisoare.
Aşa dar, spionaj, dezertare, mituire şi insulta superiorului,
aceasta din urmă a lui Algazi Esdra, soldat, în timpul războiului,
pedepsit numai cu 15 zile închisoare. Ca dovadă a blàndefei exce-
sive cu care au procedat autorităţile noastre. У
-
Prin urmare, d-lor, într'o singură lună şi numai la laşi, vedeţi
d-v. câte condamnări ale jidanilor pentru fapte de nesupunere, dé-
zertári, turburári, asa cá pánà si pe uu cuvios rabin ЇЇ gásim ame-
stecat in această societate, fiind condamnat pentru mituire la un ап
închisoare. Statisli:a generală arată са în timpul razboiului au fost
judecati 543 jidani, din cari, condamnaţi: 454, şi anume : ofiţeri 18,
subofiferi 42, soldaţi 376, civili 18. Cin aceştia, 237 au fost con-
damnaţi la moarte în lipsă, prin urmare, pentru fápte cu totul grave.
Voiţi d-v. să vedeţi motivele condamnărei ? Sa và citesc câteva cazuri:
Weintraub sin Luca, Neuman Schvartz, Nuhăm Marca, sol-
dati, pentru fals în acte publice si incercare de mituire, la câte 4
ani închisoare ; Sarovici Mihail şi Moise Zalman, soldaţi, pentru
escrocherie şi sechestrare de persoane, la doi ani închisoare; Sa-
той Aron, complice la îalş în administraţie militară, la 1 an inchi-
soare; Schechter B., medic ajutor, ofiţer, pentru certificate, neco-
respunzătoare adevărului, la 3 luni închisoare ; Abramovici. Moise,
soldat dela manutanja Bacău, pentru dezertare, falş in acte publice,
furt de alimente ale Statului, la 20 ani muncă silnică si degradare
militară ; Stahl Ștrul, contratacere de semnături şi aplicare traudu-
loasă de sigiluri, la 2 ani închisoare; Rosenzweig Moriț, plutonier
cu termen ridus, din divizionul coloanei de muniții a diviziei 9-a,
pentru furt de obiecte ale Statului şi falș în administraţia militară,
la 2 ani închisoare, gi, aşa mai departe, pomenim numai câteva ca-
zuri de abateri grave dela datorie, In administraţia armatei, unde
știm că au fost introdusi în mare număr, pentru că s'a constat că
nu se poate face nici o treabă cu dânşii. Și din aceste exemple se
vede ce însemnează jidanii în administraţie, unde sunt o adevărată
nenorocire.
In serviciul frontului însă, dacă se poate vorbi serios de asa
ceva la dânşii, se ştie că au fost elementele cele mai detestabile,
nedisciplinag, íricosi, dezertori şi spioni cari au periclitat siguranța
si disciplina armatei, fară a-i aduce mci un folos. Si pentru a ilustra
aceste afirmări—ca să nu pară numai ca acele spuse de 0-1 raportor,
când zice că jidanii şi-au Bour datoria către țară, mai ales în ul-
timele împrejurări, şi că merită drepturi politice — îmi veţi permite
są má reier şi aici la cazuri concrete, după acte oficiale, care se
pot controla. Aşa dar vă citez :
Ingher lacob, medic ofițer, la spitalul militar lanca, pentru de-
zertare şi îndemn la dezertare, condamnat la moarte ; Bercovici losef,
sublocotenent în rezervă, reg. | art. grea, pentru dezertare la inamic,
condamnat la moarte si degradare militara în lipsă; Gaicher Iosef,
medic ajutor, ofițer. reg. 32 inf, pentru dezertare la inamic, con-
damnat la moarte; Goldenberg Lazăr, Rozman Isidor, Reichstadt
Aron medici ofiţeri la ambulania d.viziei 5-а, pentru dezertare la inamic
condamnaţi la moarte și degradare militară în lipsă ; Hugo Zaigler,
medic. locot., Leibovici Josef, Weinstock Moise, medici ajutori, ofițeri,
pentru dezertare la inamic, condamnaţi la moarte în lipsă; Mendel
Emanoil, sublocot, coloana 3-a subzistență, pentru dezertare la inamic
\ 28
Si indemnare ja dezertare, condamnat la moarte şi degradare mi-
litará, în iipsă; Serm Strul, medic sublocot. Reg. 43/59 infant., pentru
părăsire de post şi călcare de consemn, condamnat la | an nchi- :
войге! Rosenzvitz F. Avram, medic locotenent, ambulanta diviziei
12-a, pentru dezertare la inamic si complot, condamnat la moarte;
Blank Wolf. medic ajutor, Reg. 44 Inf., pentru dezertare la inamic
şi ambosaj, condamnat la moarte si degradare militară; Swefelberg
Jsidor, medic locot, Reg. 7 Prahova, pentru dezertare în prezenţa
inamicului, condamnat la 2 ani închisoare; Raul Isac Steinberg, plu-
tonier cu termen redus, compania 4-a pioneri, pentru refuz de a merge
Ja atac si dezertate apoi la inamic, condamnat la moarte; Schmitz
Josef, soldat compania 4-а pioneri, pentru dezertare şi îndemn la
dezertare, condamnat la moarte şi degradare militară în lipsă; Разса!
Roth, soldat din depozitul marinei, pentru dezertare, si complot la
inamic, condamnat la 11 ani muncă silnică şi degradare; /Arisler
Max, caporal in Reg. 10 obuziere, pentru dezeriare, condamnat la
moarte; Contz Josef zis Ștefănescu, soldat Reg. 5 Vlaşca, pentru
dezertare condamnat la moarte; Weishut Aizic, soldat în Reg. 24
infanterie, pentru părăsire de post si tentativă de dezertare, condamnat
la moarte și executat; Smilovici losub, soldat din Reg. 13, pentru
părăsire de post si tentativă de dezertare, condamnat la moarte si
executat ; Bercovici Jean, sergent in Reg. 46/61 infanterie, pentru
părăsire de post si dezertare la inamic, condamnat la moarte si
degradare militară în lipsă; Swartz Haim. din Reg. 75/78 Inf., pentru
părăsire de post si dezertare, condamnat la moarte şi degradare în
lipsă; Segelescu Iosef din Reg. 3 Călăraşi, pentru dezertare si spionaj
condamnat la moarte de Curtea Martial M. C. G. şi executat; Gotleib
Moise, din divizionul coloana de muniții a Div. 7-a, pentru dezertare
trădare şi port ilegal de uniformă, condamnat la moarte şi degradare
militară în lipsă; Leizar Сійктап, din Adjudul Nou (Putna) pentru
primejduirea siguranței Statului, condamnat la 10 ani muncă silnică ;
Josef Kindel, zis Sirassenberg, sub-locot. in reg. 9 art, pentru
trădare, spionaj şi încercare de furt de bani ai Statului condamnat
la moarte şi degradare militară şi executat; Zimmer Mihel, locotenent
din reg. 6 Mihai Viteazu Bucureşti, pentru dezertare la inamic, amboşaj,
trădare şi jefuire, condamnat la moarte în lipsă,
Printre acești numeroşi dezertori, condamnaţi la moarte, cei
mai mulţi în lipsă, aşa că au scăpat de osândă, să se noteze că locul
de frunte îl ocupă medicii ofiţeri, așa dar intelectualii jidani, cari nu
au cel puţin scuza lipsei de cultură. Contrastând cu medicii noştrii
militari români, din rândurile cărora nü se poate cita nici un caz de
dezertare, sau de vre-o condamnare infamă de felul acestora.
Dezertările jidanilor nu s'au mărginit însă numai la dezertări
individuale, ci tot 1а dânşii găsim cazuri extraordinare de dezertare
în massă. ȘI iată câteva exemple: i
La reg. 69 int, au dezertat în grupă si au fost condamna
la moarte, in lipsă, doisprezece soldati jidani şi anume : Leibos Leizer, `
Buingiu Leib, Ciubotariu Ițic, Haim Idăl Leib, Cârnu Leib, Fisel
<
Sloim, Moise Ițic Herscu, Segal lancu Marcu, lesub User, Leiba
sin Herşcu zis Avram Ițic, Zeilig Mendel, Rachmil sin Smil-
Din reg. 74/80 inf., au dezertat în grupă şi au fost condamnaţi
la. moarte, în lipsă, cincisprezece soldati jidani, în frunte си: Edelstein
Moise, sergent şi anume: Con I. Carol, Grünberg рош, Etingher
Herman, Eghar Avram, Graner Haim, Nadler Isidor, Bercu Vigder,
Mendel Herman, Moise losub, Goldstein Iosef, Ghet Marcus, Solomon
Isac, Eschenasi Iancu, Milo Kremer, Neiman Elman.
La reg. 10 Putna, au dezertat în grupă la inamic si au fost
condamnaţi la moarte, în lipsă, 41 soldaţi iidani în frunte cu шуй
Meer, elev plutonier şi anume: Casap Ștrul; Ștrulzon Moise, Co-
tiuparu тії, Cernstein Marcu, Goldriz Avram, Nadler Moise,
Stoleriu David, Kendler Huna, Brener Berl, Grosu Samoil, Leibovici
Idel, Gartenbere lancu, Bercovici David, Bercu Jancu, Buium Avram,
Goldenberg Hascal, Herșcovici Marcu, Solomon Ghiăali, Noch Haim,
Јапсоуісі Berl, Leibu Avraam, Gheller Moise, Sfartz Derman, ріг
Rubin, lancu Zalman, Leibovici Samuel, lancu Moise, Soil Osias,
Marcu Șmil. Weisman Moise, Izdrael Heinrich, Leibu Avram, Malta
User, Ștrul Puiches, Goldenberg Avram, Kahane Naftule, Beldner
Iosef, Solomon Lazăr, Zelbu Zalman, Ornstein Iosef.
Vazându-se această atitudine a jidanilor în toată armata, s'au
dat ordin să se facă statistici pe divizii, şi s'a obţinut prin mijlocul
exact al citreler, rezultate cu adevărat surprinzătoare, în ce privește
spiritul în care, acest element a participat la răsboi. Si iată încheierea,
la care ajunge Statul major al diviziei a 6-a, în raportul său oficial,
rezumând cifrele statistice :
„Cel mai mare procent de dezertori la inamic îl dă regimentu
„10 Putna, cu 21, 18"/, evrei faţă de 0,57%, români, ceia ce vine
pentru un dezertor român, 37 dezertori evrei la inamic; după
„aceasta vine regimentul 24 Tecuci, си acelaş procent, apoi reg. 12
„Cantemir. cu 3.11%, dezertori evrei față de 0.23 dezertori români,
„sau pentru un dezertor român la inamic 16 dezertori evret, şi în
„fine reg. 11 Siret, cu o proporție mai mică.
„Socotit pe arme, infanteria care a fost în strâns contact cu
„inamicul, stă în frunte cu 5,62%, dezertori evrei, față де 0,23%,
„dezertori români, sau pentru un dezertor român la inamic, 23 de-
„Zertori ovrei; apoi vine cavaleria şi artileria cu пісі un dezertor
„român, dar cu procente ridicate de 3,61%/, şi 2,32°/, dezertori evrei
„la inamic.
„În general, au dezertat la inamic, față de 0,18), români,
„4,72%, evrei sau pântru un dezertor român, 26 de dezertori evrei
„la inamic.
„Cifrele vorbesc singure: sentimentele luptătorilor evrei au
„fost pentru inamic, nu pentru noi ; în astfel de împrejurări, este
„de admis că numai aceia dintre evrei nu au dezertat la inamic,
„cari nu au avut posibilitatea s'o facă.
„Divizia, se Ste, 3 fost informată la timp de conduita acestor
„Soldaţi, a ordonat cercetări şi a luat măsuri restrictive, înde-
M 20
„părtând pe evrei dela misiunile grele și de încredere, ce-i aducea
„în contact cu inamicul (vezi anexat ordinele No. 3011 din 4 lunie
71917 si No. 5946 din 8 Oct. acelaș an).
„Fără aceste măsuri si chiar cu ele, dacă li sar fi prezentat
„ocazia, toți soldații evrei ar fi dezertat la inamic“.
Adunând cifrele dezertorilor în interiorul fárei, Statul-major al
diviziei 6-a, ajunge la următoarele concluzii:
„Tabela No. 7 ni arata proporția în care jidanii au fugit dela
datorie іп interiorul țărei.
„91 aci tot evreii tin recordul ; au dezertat oridecâteori au putut
„şi dela mai toate formațiunile diviziei . . -
И „Faţă cu dezertorii români, proporţia dezertorilor evrei se pre-
„zintă astfel: în fruntea unităților stă regimentul 24 Tecuci cu 27
„dezertori evrei, la un dezertor român, în interiorul (rel, apoi reg.
„16 obuziere cu 12 dezertori evrei la 1 dezertor român, cavaleria cu
„8 dezertori evrei la 1 dezertor român, și în line cel. lalte forma-
tuni cu 6, 4, 3, ete, dezertori evrei la un dezertor român.
„Comparând procentul dezertorilor la inamic cu acela al de-
„zertorilor în interiorul tárel, vedem că în amândouă cazurile, evreii
„dau procentul cel mai mare, dar crima întrece orice margine, atunci
„сапа comparăm numărul dezertorilor evrei cu al dezertorilor "ro-
"папі: la un dezertor român 1а inamic se prezin à 26 dezertori
„evrei la inamic, la un dezertor român în interiorul tárei, se prezintă
„patru dezertori evrei în interior, adică au dezertat la inamic de
"aproape şapte ori mai muli evrei decât au dezertat In farà.
„Răul exemplu ce au dat acești oșteni camarazilor lor ro- <
„mâni, este evident şi confirmă pe deplin consia area ce s'u făcut
„în acest război, în alle armate, că evreii au pe câmpul de luptă
„rolul elementului disolvant în mijlocul trupelor.
„Se poate susținea, fárà teamă de desminţire, că mulţi soldați
„evrei au îndemnat pe camarazii lor români să plece cela datorie,
„йе în interiorul fárei, fie mai ales, Ja inamic, şi pe unii au reuşit,
„chiar să-i convingă. . .
„Locot. medic Hugo Zeigler, din reg. Siret No. 11, în luptele
,delà Oituz 1917, scoțând là un moment un mare steag alb, pe
„care-l avea se vede preparat mai dinainte, à insistat persuasiv pe
„lângă cei dimprejur, cá mu mai e nimic altceva de făcut decât să
„se predea şi за predat cu oamenii lui; el e condamnat la moarte...
„De altfel. mai cu seamă. în înfierbânțeala luptei, a fost câmp larg
„pentru activitatea rodnică a camaradului eveu cu rol de disolvant".
In urma acestor constatări şi a experienței zilnice, făcute de
către şefii armatei, având răspunderea siguranţei trupelor. de supt
comanda lor, Marele Cartier general, a luat măsuri speciale de apă-
rare faţă de iidani, prin ordinul No. 429/916, dispunând să fie în-
cadraţi cu români şi să fie'scoşi din anumite servicii, în care nu
puteau să inspire încredere. Acest ordin at Marelui Cartier general
a fost apoi comunicat prin divizie diferitelor comandamente. Astfèl,
iată ordinul diviziei IX, care ni aminteşte luptele noastre eroice din
Dobrogea :
i
DIVIZIA IX Maratanul Mic
GUARTIERUL CENERAL 2|X.—916
Serviciul de Stat-Major
SECRET* No. 829.
Divizia IX-a către .....
. „Си onoare se comunică în copie ordinul No. 429/916, comu-
„nicat cu al armatei de Dobrogea No. 643 din 30/IX/016 pentru
„intocmai executare :
„Din ordin
Șef de Stat-Major. . . . .
Copie după ordinul Marelui Cartier General
No. 429/916.
Fiind informați că soldaţii evreii si bi i i izolaţi,
„Fii form Ë şi bulgarii fntrebuintafi izola
„< predau prizonieri de îndată ce vin în contact cu pin di
„onoare a và ruga să binevoiţi a ша măsuri ca 54 nu fie întrebuin-
„iati în servicii izolate, ci să fie ţinuţi încadraţi.
„Din înalt ordin: p. Şeful de Stat- Major. General
General (ss) Iliescu.
„р. conformitate, (ss) Căpitan Stănescu lon“.
Pe baza acestui ordi general s'au luat apoi dispoziţii spe-
ciale de către comandanții regimentelor, în deosebi pentru jidani.
Citām ca exemplu:
No. 12 din 5/12 1916
Regimentul. . . infanterie către compania. . .
In conformitate cu ordinul Diviziei 15 No. 134, din 1 Decem-
„brie 1916, veţi lua măsuri ca evreii din compania Dvs. să Tie
onstituri în sub unități separate încadrate cu români.
„Veţi raporta de executare Comand, regimentului.“
Adj. reg.....
. Vom mai cita încă următorul ordin confidenfial secret către
Comandanții: companiilor unui regiment cu foarte mulți jidani.
No. 465
Regimentul.. . . infanterie către companie .. ,
„In conformitate cu ordinele superioare, fiecăre companie va
„lua imediate măsuri ca toţi evreii să fie constituiți într'o singură
„Sub unitate ca ploton, secţie sau grup, după efectivul de evrei ce
„re fiecare companie.
„Aceste subunități vor fi bine încadrate, dânduli-se gradele
„cele mai destoinice.
dé
„Ei var fi intrebuintati la toate serviciile afară de patrule, re-
„cunoașteri i santinele. à
Comandantul regimentului . . .
Lt-Coionel . .. .
Astfel Comandamentul superior al armatei s'a văzut silit, din
cauza dezertărilor şi а trădărilor necontenite, să constitue pe jidan?
în unități separate, încadrate cu români, şi să. dispue, în mod ci
totul caracteristic, ca ei să fie intrebuintaji la toate serviciile, аіага
de patrule, recunoaşteri şi sentinele, pentru că nu înspirau nici o
încredere.
Ca să vă ilustrez însă răbdarea şefilor armatei cu acest ele=
ment trădător si disolvant, să-mi dati voe să vă citez încă două
acte oficiale, de mare importanţă, care caracterizează totodată su-
fletul românesc şi spiritul de cari erau insutlefiti comandanții noştri,
de înalt patriotism, şi de solicitudine deopotrivă pentru toți acei
cari serveau supt drapel şi tocmai de aceia aceste acte înfierează
pentru totdeauna înaintea istoriei purtarea infamă a jidanilor cari
astăzi, vin să ne ceară drepturi.
Este un ordin al generalului Arghirescu, comandantul diviziei
6-a şi anume ordinul No. 3011 din 4 lunie 1917, dat prin urmare
în ajunul marilor lupte ce se pregăteau la Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti,
Atunci, şefii, dându-și seama de primejdia în care se găsea (ага,
au crezut să facă un ultim apel la patriotismul, la sentimentul iubirei
de ţară şi a acestor indivizi, chemându-i la datorie. lată acest ordin,
care constată mai întâi purtarea de până atunci a jidanilor:
No. 3011, 1917 lunie 4
Divizia 6-a, către, ... .
In cursul actualului rásboi mi s'au semnalat destul de dese
„cazuri, în care soldații români de rit mozaic s'au predat, sau au
„dezertat la inamic.
„Chiar zilele acestea, au avut loc câteva dezertări de această.
„natură, dela reg. Cantemir No. 11 şi Putna No. 10.
„Această stare de lucruri mi-a umplut sufletul de durere, căci
„nu înţeleg cum aceşti oameni, născuţi din părinţi şi strămoşi pe
„pământul acestei јагі, trăind aci cu moi si împărtăşind deopotrivă:
„bucuriile şi durerile noastre, să fie în stare să comită astiel de fapte.
„Este o ruşine si o pată, care cu greu se va șterge în istoria
„timpului de pe aceşti concetájeni şi tovarăşi de luptă. Totuşi îmi
„place să cred că au fost numai oare care rătăciri şi că acei dintre
„români. de rit mozaic cari sunt azi printre noi, se gândesc mai
„adânc, simţesc ca şi noi şi au aceiaşi dragoste pentru pământul acestei
„tări pe cari sunt datori să-l apere. Numai astfel ar avea dreptul la
„viață comună, la împărțirea tuturor răsplătirilor si la titlul de bravă
„apărători ai tárei.
„Fac apel, eu comandantul acestei divizii, la simţimintele acestor:
a
33
„Camarazi si îi asigur că, in ce má priveşte pe mine, vor avea, fără
„nici o rezervă toate răsplătirile meritate. Acei cari n'au sufletul pentru
„Tăsboi, îi invit să iasă la raport, şi-i voi trimite înapoi.
„Acest ordin se va citi în companii tuturor gradelor inferioare
„de rit mozaic, iar comandanții de corpuri sunt rugaţi a lucra їп
„această privinţă la spiritul acestui ordin“;
Comandantul diviziei 6-a
General (ss) Arghirescu
Acest ordin a fost dat, cum am zis, in jurul marilor lupte, cari
se dedau, şi era un ultim apel, pe care-l făcea comandantul divi-
ziei la iidanii ostaşi, găsiţi vinovaţi în atâtea împrejurări.
Şi vedeţi cu ce sentiment de duiosie şi de iubire profundă
pentru pământul acestei țări, şi în ce spirit de camaraderie se adre-
sează la dânşii, crezându-se dator, să adine toate elementele, сагі
se aflau sub drapel, ca să apere (ara. Mă inchin înaintea acestui
spirit ostásesc, al acestui sentiment înalt de datorie, înaintea caldului
patriotism al comandamentului nostru.
Acest suprem apel, făcut în momente de primejdie, nu а fost
însă auzit de soldații jidani, cari au continuat uneltirile lor trădă-
toare. Și atunci, acelaş comandant, eminent cum îl ştim, al diviziei
6-a, generalul Argnirescu, s'a văzut silit să dea următorul nou
ordin, care confirmă încă odată cele spuse de noi, cu privire la
purtarea jidanilor în timpul campaniei, înfierând-o cu epitetul de laşă :
„No. 5946, 1917 Octombrie 8
Divizia 6-a către .....
„Incă dela începutul războiului am avut ocazia să constat,
„că soldaţii românii de religie mozaică se predau sau dezertează
„la inamic. ^
„Mărturia incontestabilă a acestor fapte ruşinoase, o face acum
„statistica proceselor judecate la Curtea Marţială a diviziei, dela
„intrarea în campanie şi până azi.
„Din totalul de 107 dezertori la inamic dovedite, 50 de ca-
„zuri sunt ale soldaţilor evrei, raportat la numărul luptătorilor
„evrei, revine peste 15 la sută dezertori la inamic, în timp ce de-
„zărtările de aceiaşi categorie ale Românilor, în raport cu numărul
„luptătorilor români, nu atinge nici 5 la sută. La un dezertor ro-
„mân revine deci 30 de dezertori evrei. А
„Proporția este. mai mult decât ingrijitoare; ёа desválueste
„mentalitatea şi sentimentele antipatriotice ale acelora cari s'au năs-
„cut, au crescut şi s'au hrănit pe pământul tárei noastre, pentru
„ca la momentul de grea cumpănă go părăsească. d
„Această purtare lag а soldaților de rit mozaic, cari își
„calcă fără scrupul, jurământul de credință si datoriile de cinste
dän! in Război, 3
34
„Şi omenie la de steagul fărei, пе îndrăptățește să admitem, сй
„Și acei rămaşi în rândurile noastre vor dezerta, când li se va
„prezenta ocazia și că, dacă nu au dezertat până în prezent este -
că nu au avut ocazie zo facă.
„Pentru a preîntâmpina răul, ce decurge pentru noi din infor-
„maţiunile ce aceşti dezertori conştienţi procură inamicului, şi pen-
„tru a înlătura exemplul imoral, ce ei dau celorlalți luptători,
„Ordon ca Comandanții tuturor unităţilor să ia măsurile cele
„mai potrivite cu situaţia in care se allá. unitatea fiecăruia, pentru
„a nu se mai oferi de aci înainte, în nici un chip soldaţilor evrei,
„ocazia de a dezerta la inamic.
„Ei nu vor mai fi întrebuințați în patrulă, în posturile de
„santinelă, observatori, agenți de legătură, semnalizatori etc. Vor
„fi supravegheați cu ultima rigoare și puși la lucru înapoia fron-
„tului, în condițiuni cari prin ele înşile să compenseze îndepărtarea
„dela posturile periculoase.
„Fac răspunzători pe toti comandanții de unități, de dezer-
„ţiunile viitoare ale evreilor, cari nu vor putea reuşi, decât numai
„datorită nerespectărei acestui ordin.
Comandantul Diviziei 6-a
General (ss) Arghirescu
Aceste două documente, purtând semnătură unuia din cei mai
eminent generali ai noştri, ne arată, că în momentele cele mai
grele, sa făcut apel la patriotismul românesc al jidanilor, apel la
care ei au răspuns prin aceleaşi acte de lagitate şi de trădare, de
care s'au făcut vinovaţi în tot decursul răsboiului, aşa că după a-
ceastă tristă experienţă, văzind că nu este nimic de făcut cu dânşii
a trebuit să ia aceste măsuri, cari pecetluesc pentru totdeauna pur-
tarea jidanilor în rândurile armatei române. !
Aceste documente de mare importanță pentru istoria noastră
‚ militară, dovedesc fără replică posibilă cà tara nu s'a putut spri-
jii pe dânşii, cà ei nau participat în mod efectiv la durerile şi
suferințele noastre si că mai ales în ultimul timp ei nu şi-au tăcut
cu prisosintá datoria către patrie, cum zice d. Raportor, fără să-mi
spună pe ce se bazează. Š
Pe când însă, d-lor, jidanii nu luptau si nu-şi făceau datoria,
pe îroat, înlăuntrul fárei, ca şi pe front, ei organizau spionagiul, pe
о scara întinsă, în favoarea austro-germanilor.
Astfel, Curtea Marga a Armatei Il-a, într'o singură şedinţă
dela 16 Mai 1917, a condamnat la moarte pentru spionagiu zece
jidani şi anume: Samoil Leibovici, Samoil Goldemberg, Isidor
Eschinazi, Avram Difsitz, Wexler Moritz, Samoil Heim, Marcu
Rafail Demay, losef Koler zis Sabetay Marcus, Leon Zela zis
Adolf Goldstein, cari au şi fost executaţi în ziua de 26 Mai 1917,
în comuna Letea Nouă, jud. Bacău. E
Dar acum d-lor, că s'au putut găsi, că se găsesc în rândurile
33
armatei spioni numeroşi, aceasta încă п'аг fi nimic; ceia ce este
“extraordinar este că au- organizat spionagiul insá-si rabinii lor.
Acest fapt care aruncă e vie lumină asupra uneltitilor sistematice
ale elementului jidovesc, шїї cu duşmanii nostri impotriva pi
Sa dovedit în afacerea rabinului Avram Friedman, Carl F. Rohri
şi , daţi în judecată pentru spionagiu si ale căror acte, 39 la
mur, au fost trimise Armatei 1-а, de pretorul din Adiud, şi despre
cafe acte şi afacere tratează și raportul Diviziei XI, cu No. 20591
in З Noembrie 1917, către:C. L А. P. A. Din aceste acte re-
гиа următoarele.
ln lulie 1917, jidanul Leiba Derbarindigher, dia Vu
Vaslui, a fost prins comunicând ştiri rabinului Debarindigher, din
Buhuşi, prin un alfabet cifrat, aproape invizibil. Din cercetările fä-
cute în Codăeşti şi Galaţi, rezultă că aceşti fraţi, Debarindigher, din
Codăeşti şi Buhuşi, făceau parte dintr'o organizație de spionagiu, în
folosul Germaniei şi Austro-Ungariei, împreună си Șimșa Gotesman,
rabin din Galaţi, organizator al federaţiei zioniste din România, cu
„Qrass-habiner“ (Marele rabin) Meier Gotesman, din lași, cu
Marele Rabin David Friedman Tverski, din Buhuşi, cu Hasaal
Pincovicl, din Negreşti (Vaslui), cu Josef Gotesman din Brăila, cu
Grumberg, Str. Fotic Galaţi, cu Oisie Rabinovici din laşi şi Josef
Tilingher, din Mihăileni. *
Sub pretextul unor întruniri religioase, Marele rabin Avram
Friedman ţinea constătuiri secrete în sinagoga din Adjud; el era
în legătură de corespondență cu inamicul, prin intermediul indivi-
dului Nicolae llie, fost agent la siguranța Brăila, şi apoi în serviciul
austro-germanilor, primind vizita acestuia în noaptea de 13/14 Oct.
1917, şi care trecea frontul îmbrăcat în haine militare române, iar
la inamic se servea de parola „Micloş-Piroş“, ce era semnată pe:
manifestul inamicului găsit la Marele rabin şi prin care se îndemna
armata să nu mai lupte. Sofía Marelui rabin Avram Friedman,
anume Perla, era în legătură са căpitanul rus Kahanov, cunoscut
organisator al migcürei evreegti din Roman, pentru care lucru a şi
fost supravegheat, Banii necesari spionagiului şi-i procurau prim
bancherul Rohrlik, la care s'a găsit o scrisoare scrisă cu cerneală
simpatică, prin care se comunica mişcări de trupe, mişcarea revo-
lutionará din armata rusă, locurile unde se atlau depozite ale ar-
matei, de muniții, etc. La jidanul Rachmil Teler, secretar al ma-
relui rabin Avram Friedman, s'a găsit între foile deslipite ale unei
cărţi postale nescrise, comunicări cu privire la depozitele militare,
etc. In timpul perchezitiei, nora rabinului a aruncat în foc o scri-
soare, din care nu s'a putut salva de cât cuvântul „oficer“.
Se vede dar, că era. adevărat serviciul de spionaj, pe întreg
teritoriul nostru, organizat chiar de rabin în favoarea austro-ger-
manilor.
Dar, d-lor, nu numai că organizează înşişi rabinii lor spio-
majul pe pământul tárei în favoarea dugmanului — si este foarte im-
portant să se fi constatat aceasta, documentar — dar ceiace do-
36
+„Vedegte sistematizarea acestui serviciu infam, este cá tot ci lormează
„Şcoli de spionagiu“, după cum rezultă. şi aici din: cercetări, con-
“semnate in acte oficiale. А
„4. Astfel, cu ordinul No. 5686 din 12 Noembrie 1917, emanat
"dela. serviciul respectiv al Marelui Cartier General, se trimite către
+ Corpurile de armată, un memoriu secret, tipărit după dispoziţia
-Biuroului de Informajiuni pe lângă Statul Major al Armatei 4-a ruse,
4917, tratând despre spionagiul german pe frontul român, întocmit
pe baza indicațiunilor date de spioni în dosul frontului în regiunea
armatei IV-a şi Vl-a rusă. Cităm, în text; următoarele date :
„Spionagiul German pe frontul Român.
„Din arătările agenților inamici, cari fiind deţinuţi, au mărtu-
»risit participărea lor la spionaj, reese că pe teritoriile ocupate de
„inamic, în fata armatelor frontului român, se află Biroul de Infor-
„maţii şi şcoale de spionagiu pentru armatele de uscat si cele “ale
marinei,
„In aceste şcoli se învaţă si se instruesc indivizi cari în urmă
„se transportă de către inamic în regiunile noastre în scop de a
„Spiona. Dintre organizafliie cunoscute până astăzi sunt următoarele ;
„Şcoala de spionaj pentru armatele de uscat.
„їп oraşul Bucureşti, pe calea Dudești, Cofeneaua |, Grin*—
„Directorul scoalei este ofițerul german Volner. Din restul persona-
„lului acestei şcoli sunt cunoscuţi :
„1. Leibovici, instructor, dezertor din armata română, locueste-
„în str. Teilor No. 112. 2. Rosenfveig, instructor, evreu.
„Din spionii instruiți în această şcoală si trimişi deja cu scopul
„de spionaj sunt:
„1. Marcovici Herz, evreu supus român (arestat).
Livsit Avram, evreu supus român (arestat).
Leibovici Samuel, evreu supus român (arestat).
„4. Goldemberg Samuel, evreu supus român (arestat).
„5. Eigel lacob, evreu supus român (arestat).
„б. Aschenasi Isidor, evreu supus român (arestat).
„7.-Кеўтап si 8. Keier Isaak. Aceştia din urmă doi spioni
„după. intormafiuni se айа Ја Odesa. Studiile în această şcoală să
„tăceau inire 9—12 dim. si la fiecare 2 zile elevii se prezentau la
„biuroul general din b-dul Brătianu pentru verificarea cunoştinţelor
„dobândite în urma lecţiilor ce li se făceau la şcoală. Asemenea ve-:
„fificare s'a făcut odată chiar in prezenţa Ministrului German . Von-
,Dem-Busche. Chestiunile cari se predau elevilor în şcoală trebuiau
„să fie învăţate pe dinafară în nici intr'un caz nu se admitea säi
„fie scrise. La intrarea în şcoală, fiecăruia elev i se dedea, ca un
„fel de ajutor suma de lei 30 şi în timpul duratei şcoalei, cáte- 3 -
„lei pe zi. Școala dura 2-3 săptămâni. `
dt
„La plecarea lor în locurile destinate `pertru “spionaj, fiecare
„elev primea o sumă de 150-160 lei pentru cheltueli, şi i së prò-
„mitea că la întoarcere cu SE culese, el va primi: o sună
„de 50.000 lei drept recompensă. Din Bucureşti si până la poziţii
„elevii erau conduşi de câte un ofițer german, care după ce arăta
„fiecăruia directiunea, îl lăsa liber. Elevilor cu ştiinţa limbei. ruse,
„li se recomanda să se îmbrace în uniforma soldăţească rusă. Elé-
„vilor li se рипеа în vedere, cá în caz de arestare, nu au voé să
„se divulge. La revenire cu informatiunile culese, ori pe unde ar fi
„fost, agenții trebuiau să spună soldatului german pe care îl întâlnea
„una din aceste parole: „В. K. 9“. В. K. 10%. „В. K. 12“. „В.К.
11<.:,В, КО `
Problemele date agenților erau următoarele : `
„1. Să se culeagă informaţiuni de numărul trupelor, artileriei
„хі calibrului ei, ce tel de întăriri şi în ce loc sunt. (Spionii se tri-
„miteau în oraşele Galaţi şi Barboşi).
„2. Dacă este linie ferată din Dorohoi, numărul trupelor, dacă
„sunt poduri pe râul Prut, si în ce Юс” anume (spionii se trime-
„саи im Botoşani, Bucecea și Dorohoi.) -
»3. Ce trupe sosesc, pe ce front sosesc numărul lor, si dacă
„їп aceste trupe sunt oameni chemaţi sub drapel înaintea timpului
mobilizați mai tineri de 21 ani) când se va efectua mobilizarea
ntigentelor 1919 și 1920, dacă sunt poduri pe Prut, unde şi ce
nume (spionii se trimeteau la Bârlad, Tecuci" şi Galaţi.)
„4. Numărul trupelor, de ре ce front sunt aduse şi în cotro
„se îndreaptă. Unde se găsește Statul Major General şi acest Stat
jor este într'un loc sau în mai multe locuri. Dacă este tele-
fie Гага fir şi hangare pentru aeroplane, unde se găsesc tru-
ele române, unde şi ce fel de poduri se găsesc pe Prut (spionul
se trimetea în oraşul Bârlad.)
„5. Numărul trupelor și numărul de pe epoleți, de unde şi
„incotro se îndreaptă, dacă se face linie ferată între Kişinău, Huşi,
„©° trupe- sunt la Bolgrad, ce fel şi unde sunt poduri pe Prut.
„Care contigent éste mobilizat şi care contigent se proectează pen-
„tru mobilizare (spionii se trimeteau la Bolgrad, Bender si Kişinău)
„In orașul Bucureşti în piața Română şeful, şcoalei un ofi-
»ler necunoscut. Din celalt personal al scoalei sunt cunoscuți.
„Zilberştein David, recrutator de elevi pentru şcoala de
„Spionaj si translator, evreu, locueşte în Hotel Gabroveni, Covaci.
„2. Miche (Mike) transportator de spioni ofițeri. al serviciului
„militar german. B
„Dintre elevii acestei scoalé este cunoscut: Mozes Solomon :
„Palliler (la arestarea lui sa numit „Moise Cholmoleb^ evreu,
„meserie monteor; domiciliat în Bucureşti str. Triumfului 57 arestat..
35
„їп stă şcoală se recrutau elevi exclusivi inteligenţi şi cu
„ştiinţă de carte, e se dedeau separat fiecărui elev în parte,
„În curs de 2—3 ore pe zi, unde lise dedau cunoștințe despre
„drumul се au de făcut si problemele ре care le învățau pe din-
„afară si pe hartă.
„Си aceasta se termina toată şcoala şi elevul apoi se trimitea
„pe front de unde i se dedea drumul pentru îndeplinirea problemei.
„Totodaţă li se dedea pentru cheltueli o sumă până la 150 fei cu
„promisiunea că la revenirea cu problema îndeplinită, li se va da
„încă 500 lei. In caz de arestare agentul trebue să arate că este
„evadat dela germani fiindcă ei se poartă cu poporul cu mare
„cruzime. Problema care i se dedea agentului trebuia s-o îndepli-
„nească şi să revie înapoi în curs de 10 zile.
„La întoarcere, la întrebările santinelelor germane, . agentul
„trebuia să răspundă ,Deutschermann" şi era obligat să (іе mài-
„nele întinse şi cu degetele strânse în pumn, afară de degetele marp
„care trebuiau să lase în spre jos, La cercetări: trebuia să spună
„parola „A. O. K. 9. Bucarest.
„Spionului trimis i s'a dat următoarea problemă : Strábátànd
„la Mărăşeşti, despre mişcările trupelor ruseşti pe linia ferată, nü-
„merile (nomenclatura) regimentelor ruse de infanterie şi de cava-
„lerie, poziţiunea artileriei şi a depozitelor ei, aflând şi schimbarea
„santinelelor în regiunea satului Batinești. Marşutul lor era: Sal-
„cea, Condrea, Movileni de sus, Movileni de jos, Cislea, Mara-
»gesti şi Batineşti.
ПТА
„In orașul Brăila pe str. Şcoalei No. 3, se găseşte biuroul.
„Şeful este un căpitan al serviciului militar german (numele şi
„pronumele nu este cunoscut) domiciliază însă pe bulevardul Cu-
»7a-Vodá No. 146.
: „Din personalul acestui biurou sünt cunoscuţi: 1. Snaider,.
„locotenent, ajutorul sefului acestui biurou, instructorul spionilor şi Ё
„гесгиїог de spioni, cu locuinţa ре lângă biurou. 4. Leibovici agent
are domiciliul in oraşul Bucureşti si 5. Russu Roșu (Po-
ajutor al lui Leibovici, la care are şi locuinţă.
„Spioni trimişi după culegerea informafiunilor: 1 Hodorovski
Hors, evreu, supus rus, prizonier din reg. 34 puscasi Siberieni:
„(arestat) 2. Feighis Haim a lui. Sulim, evreu, supus rus, prizo-
„nier, tot din acel regiment, (arestat).
„Spioni pentru acest biurou se recrutează din populaţia local-
„Dică şi din dezertorii: soldati români.
„Până la trimeterea lor pentru recunoaşteri, ei sunt adăpos-
„Ла: Hotel „Paris“ la Brăila. Misiunea acestor agenţi: [ond
„gerea informatimilor despre situaţia si mişcarea trupelor de-
„Spre fortificații şi propaganda între trupele noastre. In acest scop:
„In regiunile frontului nostru se trimit prizonieri cari sub nume de
„evadați din lagărele inamice se strecoară în spatele armatelor
„noastre, unde culeg informaţiunile dorite prin femei, copii şi bă-
„trâni. Pentru propagandă agenţilor li se dedea o sumă de câteva
„Sute de ruble.
„După informaţiunile căpătate dela locotenentul Snaider din
„106 agenţi cari au fost trimişi până la 9 Februarie. a. c, in re-
„giunea armatelor inamice, agenţilor li se dedea parola: „В. K. No.
„105“ (numărul spionului).
„In atară de şcolile arătate în această revistă, sunt informaţii
„că o şcoală se află şi în oraşul Ploesti, în clădirea Palatului „Sil-
„vestru“, împreună cu un oare care Stat Major german.
„Seful lei este căpitanul serviciului militar german Verner.
„Personalul Scoalei nu este cunoscut.
Iv.
„In Focşani, str. Elisabeta No. 21, şeful acestui biurou de
spionaj este locotenentul serviciului german Adolf, a cărui misiune
este: transportarea spionilor pe íront.
„b. Scoala de ѕріолај pentru armatele marinei.
„In București pe strada Pitar Moşu No. 5 şeful scoalei că-
„pitanul serviciului militar german Berghel.
„Din personalul acestei şcoli sunt cunoscuţi: 1. Cerni, secre-
„tar al căpitanului Berghel, de profesiune doctor, domiciliază pe
„strada Teilor No. 27. 2) Dalman, instructor, fostul secretar ai
“ambasadei germane din „Bucureşti. Amândoi se ocupă cu darea
„de lecţii în şcoală şi recrutează elevii. 3) Svartz Gozias, (Ozias)
„recrutor de spioni, evreu, se spune că este supus francez, de pro-
„fesiune croitor domiciliază pe str. Locotenent, semnalmentele lui :
„etate 17-18 ani, statura mijlocie, se rade, brunet, obrazul (fata)
„plină, îmbrăcat în jachetă culoarea bleu-marine, pantaloni negri şi
„pălărie, incálpat cu botine. 4) Ochios (Okios) porecla, agent re-
„crutor, semnalmentele lui: Date 19—20 ani, statura mai mică de
„cât mijlocie, ras, şaten, ochi mari, îmbrăcat pestrij (negru cu alb)
„pantaloni negri, încălțat cu botine.
„5.. Syrokopsky pázitorul pensionatului elveţian ре lângă şcoa-
14. Soldat în serviciul militar german.
V;
+ „In oraşul București pe str. Teilor No. 27; Directorul $coa-
Ji este Doctorul Cerny, domiciliat tot acolo. Din spioni instruiti
În această şcoală sunt cunoscuți: 1) Benzin, (porecla). cunoscut
їп Bucureşti ca un apas (fără domiciliu). Semnaimentele lui: Etate
221—23 ani, statură mijlocie, părul castaniu, (blond închis) mus-
—
„tăţile blonde deschise, in partea dreaptă a obrazului semn de
„taetură, кас, paie murdar, poartă cisme. 2) Sorescu, ciobotar,
„care a lucrat în atelierul de pe strada Gura Oborului, în Bucu-
„те. Semnalmentele lui: Etatea 17—18 ani, statura mijlocie, fata
smeadă, îmbrăcat în costum culoare neagră. 3) Rusu Ilie dezertor
rus, semnalmentele lui; Etate 23—25 ani, statura mijlocie, părul
„blond deschis, mustăţile, roşcovane, uscăcios (slăbănog) pe mâna
„dreaptă sunt tatunate o ancoră şi o {етее goală. 4) Be (porecla)
„evreu, semnalmentele lui : etatea 21—23 ani, statura mijlocie, brun,
„ras, uscăţiv, îmbrăcat: paltonul. în culoare bleu-marine, botine şi
„pălărie galbenă. Toti instruiți în această scoată ca spioni, după spusa
“lor, urmau să fie trimişi pentru recunoașteri în oraşele şi porturile
„Mărei Negre“.
Prin urmare d-lor, se dovedeşte din acte oficiale nu numai că
au funcţionat ca spioni, nu numai cá au organizat spionagiul prin
Rabinii lor, după cum se vede din actele aflate la dosarul Curţii
Martiale, a armatei 11-а, pe care Гат citat, dar că au înfiinţat chiar
şcoli de spionagiu şi că în tot timpul războiului, jidanii au jucat
rolul de căpetenie, putem zice exclusiv, în spionarea şi trădarea ar-
matei noastre.
lată în ce mod „şi-au îndeplinit cu prisosință datoria către,
patrie“, şi cum au luăt parte la toate bucuriiie şi suterințele ei.
Dar, d-lor, de îndată ce s'a deslánjuit anarhia bolşevică, în
armata rusească, ei s'au pus în legătură cu soldaţii bolşevici şi au
început să facă o propagandă activă anarhistă în rândurile armatei
româneşti, crezând, că a venit momentul ca să sdruncine însă-şi
ordinea Statului nostru. Am aci ca document manifestul asa numi-
tului partid social democrat către muncitori, soldati, ofițeri si cetă-
teni, cu aţăţări împotriva Regelui şi impotriva Statului Românesc, în
care se zice:
„Partidul social democrat porneşte la luptă pentru răsturnarea
tarismului român.
„Voi trebue să vă dali seama că acesta e primul pas, pe care
„trebue să-l facem pentru reformarea României, pentru apărarea ei
„teritorială, pentru reîntregirea ci, pentru progresul ei democratic...
„Fiţi toţi: muncitori, ţărani, soldaţi, ofiţeri şi cetățeni, fără
„deosebire de neam sau de convingeri, fiţi la înălțimea misiunei, pé
„care istoria ne-o aşază pe umeri...
„Sus inimile români! Adunati-vá sub steagul revoluţiei mân-
„tuitoare.... Tráeascá Republica !“
Acest manifest era strecurat în rândurile armatei noastre de
către agenții jidanilor, crezând cá cu modul acesta vor ajunge să
desorganizeze armata românească precum desorganizaseră armata
rusească. :
In timpul acesta, massele de refugiaţi, de nesupuşi, şi de de-
zertori jidani, trecuţi în Rusia în număr de câteva mii, agitau împa-
гуа României, prin meetinguri și prin memorii, pe care le adresau
guvernului revoluţionar rusesc, cerând ca să intervie pentru a pune
capăt „persecuțiilor“, ре care le-ar fi îndurat jidanii la noi. S
Astfel, la 28 Iunie 1917, ei au ținut in sala nobilimei din Ki-
şinău un mare meeting popular, la care jidanul doctor QGritgendler
a spus următoarele, după cum arată ziarul „Svobodnaia Besarabia"
«Basarabia liberă) No. 70, din 1 lulie 1917: `
„Ministrul de Război Brătianu şi şeful Cartierului G-ral Presan,
„a dat ordin prin care se opreşte: ovreilor de а vorbi în jargon,
„chiar şi în cercul familiar; Monumentele religioase ale evreilor sunt
.batjocorite. Curțile sinagogilor ocupate де grajduri, bucătării, şi
"altele. Presa evreiască oprită. Rabinii şi alte fete spirituale recu-
„noscute ca improprii serviciului militar, nu se eliberează imediat acasă.
„In curs de câteva zile au fost obligaţi a scoate necuráteniile atară
„din oraş.
„Se rechiziţionează exclusiv cascle evreesti şi nu se opresc
„de a scoate în ulite femeile lehuze. In Botoşani, Sa oprit evreilor
„de a cumpăra producte înainte de ora .12, când se înțelege la
„piață nu se mai află nimic. In spitalele de titoizi şi de exantematici
„se desemnează numai doctori evrei, la front soldaţii evrei se pun
sîn locurile’ cele mai periculoase“...
După debitarea acestor grosolane minciuni, meetingul jidovesc
din Kişinău alcătuit în cea mai mare parte din dezertori jidani din
"armata românească, a aclamat următoarea moţiune prin care cer in-
lerventia guvernului rusesc şi a armatei ruseşti bolşevizate, impo,
уа României :
„Noi, cetățeni şi soldați, adunaţi in Kisináu, sala nobilimei,
„în ziua de 28 lunie 1917, în număr de 1500 oameni, ascultând
„raportui d-rului Friţgenler, membru în consiliu de deputați- ai sol-
„daţilor şi ofiterilor din raionul frontului român, şi pe alți oratori,
“spre asupririle neomemoase la care sunt supuşi evreii cin Ro-
ia, pe toate terenurile, din partea autorităților româneşti, ale
lor şi a persoanelor particulare, luând în considerare, că
cetăţenii ruşi şi armata, în care evreii sunt intro proporție insem-
mată, se luptă şi-şi varsă sângele pentru dreptate şi principiile uma-
Witare, ale democraţiei mondiale, în deosebi pentru guvernarea de
sine a popoarelor, şi că politica practicată în România contra evrei-
„lor, se impotriveste acestor principii şi influențează „demoralizând
„armata si cetățeni ruşi, precum în România aga şi în Rusia —am
decis: A $
„1. Sá se obțină dela guvernul provizor si consiliul depu-
taților, lucrători, soldați, veterani, rechemarea diplomaților con-
servatori acreditați în România, desemnarea în locul Tor altora,
care deschis ar apăra principiilor umanitare ale democraţiei.
„2. A propus socialiştilor democrați si revoluționari şi unit-
„ħei evreilor militari, să explice părţilor de armată trimise în
„România, situaţia grozavă a evreilor din România, şi datoria
„armatei revoluționare ruse de a sta în toate cazurile în apărarea
„celor asupriţi.
„3. A cere prin socialiştii revoluționari si democrați din
„Petrograd, dela internaţionala acţiune asupra democraţiei tuturor
„țărilor... să se protesteze şi să lucreze în contra sistemei între-
„buinţate în România...
„4. A propune organizaţiilor evreeşti militare in lagi să
„cheme un congres al reprezentanţilor armatei şi al delegaților
„diferitelor comitete ale unităţilor armatei, care se luptă si locuesc
„în România si în periferiile ce tind spre ea, pentru а se lămuri
„mijloacele şi căile unei lupte organizate şi echilibrate împotriva
„cruzimilor româneşti“,
Se vede dar, că jidanii refugiaţi în Rusia, împreună cu co-
veligionarii lor de acolo, profitând de guvernul revoluționar ji-
«lovesc, pe de o parte cer intervenţia acestui guvern, iar pe de
altă parte apelează la armata rusească din România, crezând că
prin presiunea acestei armate anarhizate de dânşii, pot parveni
să pună mâna şi la noi pe puterile Statului, sau cel puţin să ne
silească a ne supune tuturor cerinţelor lor, Şi să ştie, că a tre-
buit să se ia severe măsuri de apărare împotriva anarhiei jido-
din armata rusească, din rândurile căreia la 23 Apri-
Tie 1917, s'a încercat chiar un fel de mişcare revoluţionară
la lagi, prin intervenţia vestitului anarhist bulgar Racowski, care
a ținut si un discurs incendiar în Piaţa Unirei din lagi, scăpând
apoi de arestare prin fugă, cu ajutorul jidanilor, în deosebi a lui
Max Wechsler.
In Rusia însă, dezertorii Jidani din armata românească, au
continuat să se agite, cerând să fie incorporali la armata ru-
sească şi căutând a provoca intervenţia guvernului rusesc, revo-
luţionar, în care ştim că jidanii aveau o influenţă covârşitoare.
Astfel, înfățişându-se ca victime ale revoluţiei ruseşti (2!) ei in-
tervin la guvernul lui Kerenski, după cum se vede din următoa-
rele informaţii, publicate în ziarul „Kiewskaia Misli“ (Gândul
Kievului) No. 249, din 15 Oct. 1917:
In raportul adresat d-lui A, F. Kerenski, 300 de refugiaţi
„evrei români, cer să fie egalizati ca emigranți politici, să nu
„fie citați ca dezertori români şi să fie Incorporati în armata ru-
»5еазей. Generalul Marx, şeful districtului Odesa si comisarul
»guvemnului Harite, au promis de a susţinea raportul lor...
n protestul adresat lui Kerenski, evreii spun: „pentu fie-
„care izbândă a revoluției ruseşti, noi evreii plătim cu lacrimile
„mamelor, femeilor şi capilor noştri, cu suferințele şi cu sån-
„gele nostru.
„Oligarhia românească se răsbună, noi suntem un element
„Oprimat, pentru că punem o mare încredere im revoluţia ru-
„Sească“.
Jidanii nu se mulţumesc însă numai să încerce a се
anarhia rusească în armata noastră şi să caule а próvoca d iar
o intervenţie în România a guvernului rusesc prin tot felul de
minciuni şi de intrigi. Сі. profitând de faptul cà anarhistul Ra-
kovski, după fuga lui din laşi, ajunsese stăpânul situaţiei în Odesa,
ei se dedau la atacuri fn bande împotriva consulatului românesc
şi a celorlalte servicii ale noastre, organizând o persecuție Jas,
cu brutalizări si insulte sălbatice, în contra românilor, Aceasta
rezultă iarăşi dint”un act oficial, al unui martor ocular, şi anume,
din memoriul generalului Viveseu, prezentat Ministerului de răz-
boi, în Aprilie 1918, asupra numărului nesupuşilor şi dezertorilor
evrei si a concursului ce aceştia au dat comitetelor revoluţionare
bolşevice şi d-rului Rakovski, la Odesa, $i dim care extragem
următoarele :
„Din numărul de câteva mii de nesupusi şi dezertori ce au
„trecut în Rusia înainte şi în timpul războiului nostru, aproxi-
„mativ 609, au fost evrei, 20*/, bulgari sau lipoveni şi 291, ro-
"mani. Dintre aceştia, cei mai crunți si sălbateci au fost bul-
„garii, iar cei mai perversi şi ameninţători, evreii cu toate aju-
"toarele băneşti ce li s'au dat şi lor ca tuturor refugiaților fără
„mijloace, în general, N
„La primele manifestări ре strade făcute contra guvernului
„nostru, contra M. S. Regelui, si contra armatei, cea mai mare
"parte dintie manifestanți, erau refugiați, nesupuși și dezertorii
"evrei; tot astfel, cei dintâi cari au compus bandele de atac contra
„consulatului român $i a instituțiilor nostre dela Odesa, au fost
„iarăși. evreii. Ў $ i T
„Agenţii provocatori la jafuri şi cei cari făceau mai multă
„propagandă pentru înscrierea în batalioanele revoluţionare, de-
"stinate a lupta contra armatei române din Basarabia, şi a ră-
"sturna totul în România, erau cei mai mulţi evrei, şi aceste
"instigaţiuni, le făceau nu numai printre dezertori, dară chiar
"printre soldaţii activi dela depozite si dim port, si chiár printre
„răniții din spitalele româneşti. е
„Cu ocaziunea arestărilor in massă ale românilor, а con-
„liscărei depozitelor şi vaselor din port, precum şi a tuturor in-
"stituţiunilor noastre, cei mai înverşunaţi contra noastră, când
„ne-am “adresat Rumcerodului, erau tovarăşii Goldenbaum, un
"vechi cetățean român, certăt cu îndatoririle lui către țară si Ei-
„senmann,, cari făceau parte din comitet. Ў,
„Cu conducerea arestărilor şi a perchizitiünilor ce se făceau
„la locuințele noastre, de către marinarii revoluționari, garda тозе
„şi anarhiştii, erau însărcinaţi dintre evreii români, precum :
` Abramovici din laşi, Birman, dela Botoşani, Puiumovici, fost elev
б. ad `
„al scoalei militare a tinerilor cu termen т
„lost GE al d-lui A, A. Bădărău. aum Ka, NIC
„Aceşti din urmă doi evrei împreună cu Grumber, à
„însărcinaţi cu conducerea pazei celor arestaţi şi a transpa
„lor pela diferitele inchisori. Ei alegeau, pentru gardă, pe cei
„mai гаі dintre bandele revoluționare şi dintre aceştia, evreii se
„disting zau în totdeauna prin aroganfa lor. insultătoare. Direc-
„tiunea superioară o avea tovarășul Ciorroi (Schwartz), care
impreună cu Bujor, Necolau, şi Dicescu, formau Statul "Major
„al lui Rakovski. Aceştia instruiau şi întocmeau actele aşa zise
„de spionagiu şi contra revoltuiei, ale oficerilor şi funcţionarilor
„români în Odesa, şi fixau după persoane sumele Si valorile ce
»trebuiau confiscate, fic asupra celor arestaţi, fie asupra celor
„ţinuţi sub pază la locuinţele lor, sau prin diferitele sanatorii.
„Cu ocaziunea imbarcárei arestatilor pe vasele „Traian“, „şi
„Dacia pentru a-i trimite, din ordinul lui Rakovski în Crimeea
cud Sau ка к cele mai sălbatice, prin lovituri, de focuri
armă, unul din capul acestei i i i (ren)
RE SE ei inscenári s tniselesti a fost evreul
Aceste. sunt arătările din raportul Oficial, pe care Га făcut Minis- .
terului de Război, generalul Vivescu, la întoarcerea sa din Rusia unde
lusese trimis în misiune, şi care şi personal a avut să îndure astfel
de insulte din partea jidanilor, Toate aceste acte d-lor, sunt do-
cumente oficiale, prin care vedeţi а-у. care a fost atitudinea jida-
nilor în curșul campaniei.
S'ar părea aşa dar că cu aceste acte, s'au adus destule dovezi
pentru a caracteriza atitudinea acestor indivizi faţă de noi, Partea cea
mai odioasă, însă este purtarea pe care àu avut-o ca unelte de
asuprire în mâinele duşmanilor, împotriva soldaților nostri pri-
zohieri. Si aci sunt nenumărate documente, care arată in ce mod
migelesc 5 аш purtat prizonierii jidani, internaţi împreună cu soldaţii
mostri, şi care cunoscând limba germană, dacă ar fi avut cea mai
elementară omenie, ar fi putut să le fie de mare folos. Procedarea
lor era invariabil aceasta : profitând de cunoştinţa limbei, — еј isi
puneau galoane de gradali şi erau însărcinați să comande Companiile.
de corvezi asuprind pe români în chipul cel mai meomenos, Vom
cita şi aici câteva acte, pehtru ilustrarea spuselor noastre,
„1917 Februarie 9
„Divizia 8-а către regimentul. . Bat, L
„Am onoarea a comunica in copie declarația sergentului Ifrim
„Gheorghe din Reg. 27 Inf., fost în captivitate la il
„fi adusă la cunoştinţa trupelor de sub pee de a m
„Р. 0.
»р- Şef de Slat Major
»Maior.. ... .
45
„Copie după declaraţia sergentului Ifrim Gheorghe...
„Companiile de corvezi erau comandate de jidani de ai noştri,
„care după ce i-au prins şi-au pus galoane de gradali si ne înjurau
„şi. ne băteau mai mult ca nemţii. Jidanul Lazăr Avram (din Reg.
527, Comp. 3-a) era Selul Comandaţilor de companii; el dădea
„ordine la ceilalţi evrei care companie să iasă la corvezi“...
. lntr'un alt memoriu al unor prizonieri români, vorbindu-se de
tratamentul la care îi supuneau germanii, se zice:
„Au căutat să profite foarte mult de ofițerii şi soldații evrei
„din armata noastră, cari cu toţii fără cea mai mică mustrare de
„cuget, Sau vândut cu trup şi suflet germanilor, dându-li tot felul
` de iformafiuni relativ la armata noastră. Aceşti nemernici de evrei,
„în schimbul trădărei lor, aveau din partea germanilor avantajii
„morale şi materiale, că trăiau bine si erau lăsaţi liberi; ре când
„ofițerii şi soldaţii români, erau bruscati şi bătuţi ca animalele, ne
„dându-li-se mâncare decât o feliuţă de pâine pe zi, aruncându-ni-se
„epitetul de câini. Pe soldaţii evrei dela noi germanii îi făceau pe
toți gradati şi-i băteau fără milă pe soldaţii și plutonierii nostri,
,spuindu-le că acum nu mai au frică, fiind-că nu se mai află în România“.
Un alt memoriu al celor dintâiu prizonieri români întorși din
Austro-Ungaria, în Martie 1918, adresată Generalului lor, exprimă
toată indignarea. acestor bieti oameni, martirizați de jidani :
„Să trăiţi Domnule General,
„Subsemnaţii foști prizonieri de război în Austro-Ungaria. sosiți
„cu primul transport de 1000 de oameni, în ziua de 10 Martie,
„prin Burdujeni, aflați astăzi în spitalul de evacuare No. 9 Sascut,
„пе permitem a aduce la cunoştinţa tuturor autorităților militare, că
„în timpul, nostru de prizonierat, am avut de indurat cele mai grele
„ponegriri si persecuţiuni din partea camarazilor noştri evrei, cărora
аш serviciile adus» inamicului si. devotamentului nutrit pentru el,
»li,s'a încredințat în general administraţia lagărelor şi cari pentru
„polta lor de câştig nesátos, au întrebuințat cele mai neomenoase
„mijloace de terorizare, pentru ajungerea scopului urmărit, care a
„avut de rezultat moartea a peste zece mii de camarazi de ai nostri
„numai din cei ce făceau parte din lagărul Ostfy-Aszongte.
„Pe lângă puterea ce li s'a dat de inamicii rostri, au avut
„tot concursul pe faţă al doctorului Hirsch, dela Craiova. 1
„Astăzi, ca soldati ne plângem şefilor armatei noastre, mâine
„са cetăţeni vom căuta să răzbunăm suferințele ce am îndurat de
„pe urma lor, vom răsbuna pe frații noştri de arme, căzuţi victime
' „lipitorilor ce s'au oplosit la sânul (äre, peütru care au dovedit că
„nu merită a se numi бі ei.
„(ss) Sergent Gruia Gh. reg. 41 com, VII, ser. Andreescu loan.
d „гер. 60 Müscel, com. L, serg. Dunáreanu Stam
rs „гес. Dolj No. 1., com. de depozit, serg. instructor
P * ,Sárbu- lonitá, reg. 75 inf., comp, 15, serg, instructor
„Vărbănescu Gh. reg. ЗІ comp. 11, etc. in total 71
46
Че insemnáturi de sergenţi, caporali şi soldaţi aparținând la diferite
regimente.
Un ait memoriu, semnat de 56 grade inferioare, fosti prizonieri,
din cari 39 plutonieri şi plutonieri majori (reangajaţi), expune cu
toate amánunfimele ororile comise în lagărele de prizonieri de către
jidani, în accente de o profundă revoltă sufletească, cerând răsbunare
pentru atâtea victime datorite uneltirilor lor :
„Să trăiţi d-le General,
„Noi foşti prizonieri români din Ostffy Asszonyla (Ungaria)
„reîntorşi prin punctul Burdujeni în mult dorita ţară, voim ca în
„Cele ce vor urma-să vă arătăm domniilor voastre şi prin d-v. să
„ştie întreaga suflare românească, cauzele. distrugerei generaţiei din
„prezent; Vă vom arăta că intenționat şi metodic am fost distruşi
»liziceste şi moralmente... .
„Spunem si vom striga în gura mare ca să audă tot ce-i j
st0mán, sd tresară pământul pe care au trăit aceste canalii, că
„numai jidanii, jidanii si iarăși jidanii ne-au mâncat.
„Ei erau puşi în serviciile cele mai importante ale lagàrului.,..
„Şi pe dată ce vroiam să reclamám eram alungati cu ciomegile
„de jidani în timp ce duşmanii nostri făceau haz.....
„Ei au fòst aceia cărora li s'a încredinţat primirea alimentelor
„Şi cari au furat aceste puţine alimenté, cu care abia puteam să ne
„ținem viaţa...
„Câţi din plutonieri mau fost pálmuiti şi injurati de cei mai
„Ordinari jidani, cine nu-şi aminteşte de Herşcovici Solomon Bus äu.
„şi prin el de toată jidovimea.
„Jidanii tâlmaci, trimişi cu echipe cu mii de oameni. la lucru, ..
„îi băteau să muncească mai repede, îi lăsau mai bine să moară sub
„Ochii lor insángerati de ură, decât să-i bage în spitale, tâlmăcind
„doctorilor maghiari, că aga-i românul, hoţ, se preface.
„Toate aceste barbarii de pe urma cărora zac ai noştri în Ost-
„îyasszonyfa aproape 7000, afară de Pressburg, munţii Tirolului şi
„Albania, cimitirele românismului, le-au făcut fără nici o mustrare
„de conştiinţă, ` i
„Faptele lor le putemiproba ori când cu date si martori exacti
„Şi nici o ură sau profit personal nu ne îndeamnă a-i divulga de cát
„numai să se facă odată lumină, că aceștia sunt adevărații duşmani
„a-i neamului românesc, voind să fie pedepsiţi după greutatea cri-
„elor făcute, voind са noi, care am fost martori oculari la tot ce
„Sa petrecut, să spunem văduvelor că soţii lor zac în pusta ungară,
„orfanilor să le arătăm pe adevărații asasini ale iubiţilor părinți, ca
„Be viitor să nu fie si ei asasinați, să spunem rudelor şi prietenilor 3
„Şi implicit tárei, că ori ce aşteptare este zadarnică...
3 „Vrem să spunem întregului románism, că dacă nimenea n'a |
»Vársat o lacrimă pentru ci, cari au murit ca nişte câini, şi dacă ale `
М тав
„lot acum sunt prea târzii, atunci ca un ultim omagiu pentru chinui-
„toarea moarte ce au suferit, să ceară pedepsirea acestor nelegiuifi.
„Credem, d-le General, că se va da curs acestei drepte cereri,
„pe care o vom susținea cu prețul vieţei noastre — cel puțin suntem
„pe scumpul nostru pământ, unde de vom muri пи ne và părea
„Tău, o vom susţinea până la infinit.
, Primifi, d-le General, asigurarea deosebitului respect şi dragoste,
„dela acei ce totdeauna au fost supuşi, plecați ў ascultători. `
„(ss) Plutonieri majori: Vlădescu Dumitru, Plogcaru loan, Trifan
»Vladan, Mulănescu Const, din reg. 17 inf. T.-Severin ; Plutonleri
„majori: Catană Grigore, lordáchitá Florea, din reg. | Grăniceri, plu-
„tonier major Bivolaru Const., din reg. 57 int., plutonier major Patrut
„Gh. din bat. 1 pionieri etc“...
Din aceste memorii, ale prizonierilor noştri întorși din captivitate
Sa întocmit un rezumat, sub titlul „Observaţiuni Generale“, cu ur-
mătoarele amănunte :
„1. Jidanii purtau taţi galoane de sergent şi plutonieri, fără a
„fi, numai cu scopul de a putea maltrata. >
„2. Báteau pe totl soldaji in general, iar pe cei bolnavi greu,
„după ce-i băteau, le luau pâinea spunându-le cà doctorul le-a interzis
„să mănânce. Ai noştri necunoscând limba străinilor, credeau. Această
„pâine o vindeau apoi cu 8 şi 10 coroane.
„3. S'au vârât în toate serviciile de cancelarie, ca şi la noi,
„formând şi o societate cu scopul de a lupta contra ori cărui român,
„care ar putea prin acţiunea lui să le opună vre-o piedică.
„4. Serviciile cele mai uşoare, le dedeau la jidanii lor, iar pe
,románi îi puneau la cele mai grele corvezi, bătându-i in mod barbar,
„dacă nu puteau suporta povara lor.
„5. Făceau propagandă în contra Drei noastre si strigau că
„acum a sosit D-zeul lor. ` `
„6. Dacă ai nostri se îmbolnăveau, ei râdea si se bucurau, iar
„nemților le spuneau să nu ne creadă, că aşa-i românul, hof şi leneş
„Şi 'se face bolnav. A
„7. Când ai noştrii mureau, erau desbrăcaţi şi jetuiţi de ei:
„8. larna îi scoteau afară în ger, desculți, la corvezi, În aceste
„condiţii mureau câte 40—60 zilnic.
„9. Vindeau alimente şi hainele sosite dela Berna, din care
„cauză ai noştri mureau literalmente de foame si frig. Tineau câte
„4—5 zile pe români nemâncaţi, sub pretext că au alimente dela
„Berna, şi au ce mânca, aşa fel ca un prizonier ce era pedepsit de
ei mereu cu postul a fost nevoit să fure (Lamsdorf) rinichii unui
„cadavru, pentru a-şi potoli foamea.
„10. Sfătuiau pe ai noştrii să facă revoltă contra boerilor la.
„Venirea In ţară.
„Au făcut astfel de fapte: Spiegler şi Avram lancu, din Ж
»15 inf, Pincu Leon din Galati, Grosman Leibu din reg, 53 inf,
48
»Hascal Roşu din reg. 15 inf, Lupu Moise din reg. 77 ini. ч
„Spiegler, Leibovici Carol, Moritzsohn, Klinger, ү Ea ip
pöl Galaţi, Sloimovici Leon, Frenkel, Herşcovici, Cohn Weintraub,
»Nadler din laşi, Bercu Moritzon din reg. 69 inf. Dorohoi, Focşeneanu:
„dela Caracal, Blumis Bernhard din reg. 9 roşiori București, Barasch:
„şi Landes din reg. 6 inf. Bucureşti, Goldemberg din Paşcani, Herş-
„covici din Piatra Neamţ şi alţii nenumărați“. : 1
p lată d-lor, fapte mărturisite înaintea autorităţilor româneşti mi-
litare de soldaţii noştrii, cari au văzut cu ochii aceste crime odioase
ale jidanilor trădători, dela cari au avut să îndure cele mai mari
sulerinfi.
ў Si chiar în momentul acesta, când noi suntem aici şi ne sbaten:
şi suntem nerăbdători — adică nu noi ci d-v. — sunteţi nerăbdători,
ca cu un ceas mai curând, să se dea satisfacţie cerințelor lor, chiar
în momentul acesta, ne vine, din județele de dincolo de Milcov, ocupate,
0 plângere a proprietarilor şi comercianților români, ruinati de jidan:.
întrun „Memoriu către d-nii Parlamentari ai tárei româneşti“, ce ri
s'a distribuit şi în care se zice:
„Subsemnaţii proprietari şi comercianți din teritoriul ocupat, vă
7 „aducem la cunoşânţă următoarele :
ў »l. Toată recolta de vin din judeţul Buzău, R.-Sărat şi Putna
„а anului 1917, a fost strânsă de ovreii irati Adler, din Buzău
„Focşani, cu prețul de lei O 06 bani gradul; grăduirea şi cotitul s'a
„tăcut la depozitul de descărcare de către personalul mumifilor, cari
»ne-au frustrat atât la cotit cât si la grad...
N „2. Fabricarea rachiului din prune, tescovină si drojdie, asemenez
„sa dat acestor fraţi Adler, împreună cu altă ceată de evrei, cari au
„înşelat lumea, luând borhoturile pe pret derizoriu, şi fără măsură-
„toare, numai după aprecieri...
„3. Strângtrea cerealelor dela ţărani și proprietari în județul
„Buzău, pe anul 1917, a fost dată unui evreu Glasman din Buzău,
„care împreună cu o ceată de ovrei au scos din casele țăranilor
„ultimul bob de cereale pe pret derizoriu...
nd. Fabricarea brânzei şi strângerea lânei de pe la stâni de
„asemenea s'a cesionat unei cete de ovrei, cari ne speculează într'un
„mod îngrozitor, plátind* ker. de lapte de oaie cu 04 bani, iar cel de
„vacă cu 10 bani kgr., iar brânza extrasă din acel lapte o vând pe
„piaţă până la 10—12 lei kilogramul. ,
A „D-lor Parlamentari, veţi cunoaşte cá in toate aceste afaceri
„nu veţi găsi nici un român, toi sunt ovrei, esifi ca din pămârit, si
„cari înainte de răsboi, erau birjari, cismari, croitori, cămătari, mi
„camioneri şi câţiva din ei depozitari falsi si fixatori de vinuri si
„табыш; toti negustorii români mor de foame şi trăim ca intr'o
„ţară ovreiască. š
„D-lor Parlamentari, vă rugăm sà interveniti către guvernul român.
„ca cel puţin pentru anul acesta să se ја măsuri a lăsa pe produ--
„cători să predea singuri recoltele rechiziţionate celor în drept... De
„asemenea să se ia măsuri a se înfrâna această şleahtă de ovrei,
„care aici în teritoriu ocupat, mai cu seamă în aceste trei judeţe, ne-au
„adus la sapă de lemn şi. unde comerciantul român nu mai
„înseamnă nimic.
„(ss) T. Căpitănescu, Gh. Stoinescu, Nicolae D. Alexandrescu,
„У. Aldea, Bucur N. Constantinescu, Stefan Rădulescu, 1. St. Postel-
„nicescu, Tasse Drăgan, І. Mustăcescu, Gh. lanculescu* etc.
Prin urmare, d-lor, din rândurile oştirei- ca şi din rândurile po- ,
poraţiei civile supuse prigonirilor criminale ale acestor jidani, se ridică
plângeri cari dovedesc că ei au fost adevărați duşmani ai acestei
ţări, şi că n'au luat parte пісі când la durerile şi bucuriile noastre,
cum spune d. Raportor.
Si iată D-lor, care a fost scopul nostru, aducându-vă atâtea dovezi
Am voit să ne opunem îalşiticărei adevărului; am voit să îm-
piedecăm crearea unei legende, am voit să inlàturám pângărirea
istoriei neamului. 3
Acesta e scopul pentru care am venit la această tribună, iar
nu ca să împiedecăm votarea unei legi care jumătate vă este impusă
şi jumătate — aici este marea d-v. vinovăţie am zis — este voită de d-v.
Dacă ar li numai impusă, n'as avea nimic de zis; as fi pro-
testat. Dar d-s. ati voit mai mult de jumătate din această lege. Si
în aceasta, repet, constă marea dv vină față de (ага.
Trec la un alt capitol (protestări).
Am zis şi repet, că mă voi conforma principiului onor. nostru
coleg d-lui Magnus Băileanu, să fiu metodic si mă tiu de cuvânt
(ilaritate).
D-lor Deputaţi, art. 28 din tractatu! de pace, care este punctul
de plecare al legei d-v, însemnează o îndoită incălcare а drepiului
suveranităței noastre nationale.
Prima, încălcare este amestecul în afacerile noastre interne, re-
zultând din dreptul celui mai tare. „Vae Victis“.
A doua atingere a dreptului suveranitájei noastre este că suntem
siliți să ne supunem acestei călcări, nesocotind- Constituţia noastră.
Căci veţi conveni, că am îl putut fi obligaţi, ca Stat, să admitem
— cum am fost siliți în 1879 — principiul legei. Si cu aceasta, cred
că am fi făcut destul pentru satisfacerea „prietenilor geit", Am fi
introdus, aşa dar, în tratatul de pace, principiul, însă el ar fi urmat
să se aplice în contormitate cu normele stabilite în Constituţia noastră.
Si, fiindcă art. 7 al Constituţiei determină condifiunile în care
se poate încetăţeni un străin, ar fi rămas, prin urmare, ca viitoarea
Constituantă să vină şi să ia o hotărâre, singura legală, cu privire
la încttățenirea evreilor.
4 O voce: Dacă era posibil. ^
- D. A. C. Caza: Dar era foarte posibil, si voi demonstra că
era foarte posibil. {
` Prin urmare, este o procedură. îndoit de anormală, о îndoită
abatere dela normele obicinuite, în raporturile dintre State. d
Stasi! fm ава. ^
Cum se explică această procedură îndoit de anormală ? Eu îmi
“explic răşluirea Dobrogei: „Prietenii“ nostri au avut nevoe de Dobrogea
ipentru ca să satisfacă cererile Bulgarilor, cu care sunt aliaţi; „Prie-
Мешї noştri, au avut nevoe de munți, pentru ca să satisfacă lăcomia
jidanilor din Buda-Pesta făcându-i stăpâni pe exploatarea pădurilor
din Carpaţi, sub cuvânt că au nevoe de munți, ca să apere gra-
nita lor; dar d-lor...
D. 1. Berceanu: (Intrerupe).
D-1 A. C. Cuza : Crezi d-ta că cu trei sferturi de ceas cât
voi vorbi eu, vei scurta ocupaţiunea germană ? D-ta vrei să scur-
tezi cuvântarea mea? Aceasta nu se poate (llaritare).
Trebue să mergem până la sfârşit, şi să spunem aici tot
ce se poate spune în favoarea punctuiui de vedere românesc.
Aşa credem că ne e datoria. Aveţi deci puţină răbdare. Să dea
D-zeu са după ce legea se va vota, imediat să se şi - evacueze
teritoriul nostru, de către prieteni...
Voci: Tot aşa ai spus, când ai cerut să 'se facă războiul ?
D-1 A. C. Сига: Уой! d-v. să-mi faceţi încă odată proces
de direcţie?
Apoi trebue să vă (in trei zile ca să vă dovedesc pentru ce,
(Protestări).
Atunci, vă rog, să rămânem în cadrul discuţiei proectului
de lege, pe care voii să-l notaţi.
Prin urmare, îmi pun întrebarea : Pentru ce s'a recurs din
partea prietenilor noştri la această procedare de două ori anormală.
Sunt două motive. Primul motiv este ca să se răsplătească
serviciile, pe cari jidanii le-au făcut austro-germanilor, Evident
că dacă s'au servit de dânşii in toate întreprinderile, dacă ei au
fost aceia, cari i-au primit în Bucureşti cu flori, dacă după cum
vam dovedit au luat parte la tot spionajul, şi au dat concursul
armatetor, care veneau peste noi, trebue, se înţelege, să li se
dea satisfacţie.
Primul motiv, aşa dar, este răsplătirea, care se dă trădă-
torilor,
Al doilea motiv, este că ei voesc să aibă in {ага noastră
agenti de exploatare, agenti comerciali si industriali permanenti,
cari să lege tara noastra cu țările Europei centrale, ре cale eco-
` nomicá, Jidanii sunt agenţii germanismului în mijlocul României.
Asupra acestui fapt, de o gravitate deosebită, nu numai
pentru noi ci pentru politica eoropeană, cum s'a văzut acum în
urmă a atras atenţia încă de pe la 1860, a eminentului om de
Stat şi economist politic, principile Ion Ghika, care zice in „Con-
vorbiri Economice :*
„Chestiunea poporaţiunei la noi... este mai serioasă şi mai
„periculoasă decât ori unde, fiindcă se complică cu imigratiunea
„evreilor, a căror înmulţire disproporţionată nu este numai о
„plagă morală si higienică... dar este şi o chestiune politică,
„pentru că Izraeliţii, cari se coboară necontenit dela Nord, ajung
51
jin România nemfifi, sunt precursorii germanismului, a unei cu-
„cuceriri deznationalizatoare, căreia ei li pregătesc tărâmul,
Această constatare s'a dovedit pe deplin, mai ales în ul-
‘timele împrejurări. Vă rog să reţineţi bine aceasta. S
Si sá nu credeti d-v. cá germanii nu cunosc elementul ji-
dovest; îl cunosc mai bine decât noi şi-l ţin la distanță. Dar
tocmai de aceia ei se servesc de dânşii, ca element disolvant,
“împotriva noastră, pentru interesele lor,
Prin urmare — şi aici vă atrag întreaga d-v. atenţie —eu
«red cá noi am fi putut profita de această consideraţie, că jidanii
sunt prin natura lucrurilor agenţii germanismului, ca să ne apărăm
în contra incetátenirei in massă a acestor elemente, cari repre-
zintă interese contrarii şi nouă şi Puterilor cari se Tuptà pentru
stabilirea unui nou echilibru european,
Eu cred, cá d-l Ministru de Externe, cu fineţea diplomatică,
de care a dat atâtea dovezi, s'ar fi putut servi de acest argu-
ment pentru ca întrun eventual congres de pace să atragă aten-
‘iunea asupra anormalităței faptului că noi avem aici un număr
extraordinar de mare de adevăraţi agenţi ai cucerirei: germane.
Si аў înțeles, desigur, d-le Ministru, d-v. cari aveţi toate
linetele, ce valoare are acest argument. /
Prin introducerea acestor elemente neasimilabile şi antina-
tionale, se introduce otrava în sânul naţiunei române, se intro-
duce elementul cel mai periculos de dezagregare şi slăbire a,
poporului românesc după principiul politic acela de dsbinare şi
istovire reciprocă a naționalităților, pe cari prietenii nostri austro-
ungurii, 1 practică, pentru a-şi continua stăpânirea lor nefirească.
Astfel ре când ţipă în contra „pericolului slav", ca să ne
facă pe noi să mergem alături de dânşii, ei fac tot ce le este în
putinţă, în Bucovina, са să distrugă elem піш românesc in fa-
voarea Rutenilor slavi, aţâţând pe Ruteni impotriva Românilor.
lată, aşa dar, motivele, сагі au făcut ca puterile centrale, în
mod intenţionat, să ni dea această lovitură de moarte, impunân-
xdu-ne încetăţenirea jidanilor.
O voce: Dar Antanta n'ar fi făcut-o ?
D-l А. C. Cuza: Nu ştiu ce аг fi făcut Antanta, față de
rezistența noastră, şi dacă argumentul acesta, pe care l-am in-
vocat cu puterea de atunci. Deocamdată Antanta este necunos-
сщш. Dar ce faceți d-v. este cunoscutul... De acum. A
D-I C. C. Arion ministru de Externe: Declaratiunile lui
Balfour vă sunt necunoscute ?
D-1 A. C. Cuza: Declaratiunile lui Balfour, ori. cát. de in-
teresante ar fi, nu echivalează cu hotărîrea unui congres de pace,
da care ar fi participat din partea României un Ministru cà d-
Arion. 1
О Voce : Intrebaţi ре 4-1 Take lonescu.
Р-ГА. C. Cuza: D-I Take lonescu ? Este ca şi cum as
întreba pe rabinul dela Buhusi ;iiaritate) Dati-mi voe să am mai
multă stimă, în această materie, pentru bărbaţii d-v. de Stat,
Dar vin acum d-lor, la una din problemele cele mai grave-
care vá privesc ре d-v. Îmi pun o întrebare:
` Fiind situațiunea astfel cum este, oare а rezistat guvernul de
asiăzi presiunei executate de către Puterile centrale, împotriva-
noastră în chestia jidanilor ? Afi întrebuințat d-v. toată rezistența
posibilă, pentra ca să îndepărtați dela {arä această lovitură 2
lată cum, se pune întrebarea. Şi vă fac atenţi asupra gra-
vitájei acestei întrebări, pentru că da. sunteţi aceia, cari veniți:
şi dati in judecată guvernul liberal. Si ce vă garantează pe du
că mâine nu va putea să vină un guvern, ca să vă ceară soco-
teală şi să zică: В
Va găsit întrun moment într'o situatiune foarte precisă a
tractatului de pace, Art. 28. Ce va hotărît să faceţi mai mult de
căt cerea tractatul de pace, şi prin abuz de putere dela du, să
instráinati drepturile tárei ?
Asa dar d-lor, mă întreb — si în locul d-v. aşi f foarte în-
urijorat— căci nu s'ar putea găsi un guvern, care să và dea іп
judecată, pentru faptul acesta și, ferească D-zeu să vi se întâmple
şi d-v. cela ce păţesc alții acum ?
O voce: Poate un guvern Cuza! › У
D. А. C. Cuza: Poatesi un guvern Cuza (ilaritate). Dar poate
54 tie ип guvern pe care nici nu-] putem prevedea momentan. Nu.
se ştie ce se va întâmpla după ce d-v. veţi isprăvi toată această
operă, pe care o desăvârşiţi prin legea de fajá.
` Ati văzut unele lucruri, unele semne ale vremei, și nu sttm ce
poate să fie. Cine ştie ce bădărani se vor ridica din adâncurile acestui
popor si và vor cere socoteala bădărăneşte (rásete).
Si pentru ce oare d-lor puteaţi d-v, să rezistați, mai mult, pentru
ce aveaţi datoria sà rezista(i ?
Raspunsul la aceste întrebări, îl găsim în motivele acestui rásboi:
sângeros, care a costat atâtea vieţi omeneşti si atâta risipă d» bunuri.
ŠI intrebaţi-vă numai cât a costat şi cum credeţi d-v, că se poate
isprăvi, omeneste vorbind acest conflict între neamuri, fără exemplu:
în istoria lumei ?
Eu am o credinţă, că acest răsboi nu se poate isprăvi decât
pe baza respectărei depline a principiilor nutionalitátilor.
Nu este altă solufians logică, posibilă şi este exclusă cu totul
soluţiunea că ar putea să se întâmple ca principiul naționalităților să
fie nesocotit Intro viitoare alcătuire а relațiunilor dintre popoare.
Уо! o dovadă ? Citiţi declaraţia minimala a lui Wilson, care zice
că pacea nu se va putea încheia, decât cu conditiunea regulărei tuturor
chestiunilor dintre diferitele nati, în aga fel în cât fiecare 54 dispună
liber de soarta sa, după cum o cere interesele sale, si nu după inte-
resele altor popoare. Si iată însuşi textul declaraţiei lui Wilson, la
punctul al doilea : : ç
„Regularea tuturor chestiunilor atât teritoriale şi de suveranitate,
„cât şi celor economice şi politice, în baza liberei stabiliri а acel-i:
„Chestiuni, de către poporul, pe care-l privesc aceste chestiuni şi nu:
53
în baza unui interes material sau al avantagiului unui alt popor, care
„ar dori o altă aranjare pentru lărgirea influenței sau dominatiunei sale".
D-lor, e cazul tipic al nostru: ° j
Sá ne hotărâm soarta noastră după cum cer interesele poporului
“românesc, şi nu după cum poate cere interesul material sau avantagiul
unui alt popor, pentru lârgirea influenței sau dominaţiunei lor eco-
“nomice şi politice, de pildă, a popoarelor „Europei de Mijloc“.
„Dacă acestea sunt spuse, ède către unii din reprezentanţii cei
mai autorizaţi ai politicei mondiale de astăzi, atunci oare, logic vorbind
— căci logica stăpâneşte deopotrivă gândirea şi faptele — ne putem
noi închipui, vă puteţi închipui D-v. că ar fi cu putință o restabilirc
a păcel în Europa, cu amestecul vreunei puteri în afacerile interne
ale celorlalte ? E
Aceasta este exclus. ; Y
Si dacă nu se va putea stabili pacea şi ordinea în Europa,
decât pe baza principiilor naționalităților, vá dați seama d-v. În ce
conditiune ne-am fi găsit n la ler congres de pace, când această
ri ă Sar fi pus şi d-ta ai fi zis: Š
i Ww BEI ufo nome. naționale, ca noi să putem rezolva
această problemă, după cum interesele noastre o cer. $
Dar iată si un alt argument. Care este acest alt argument? V'am
ai spus, Se putea zice: йн S
He Sal JS gata sd primim in tratatul de pace principiulmdar
nu putem îngădui să fim siluifi ca să càlcàm Constituția
Ar fi rămas aga dar, ca la convocarea Constituantei, саге se
ştia că urmează să se convoace Imediat, să se găsească formula,
respectând Constituliunea, pe baza căreia numai urma să ‘se întoc-
mească legea de fncetáfenire a acelor jidani, cariar fi întrunit con-
iile cerute. ] ў
eg Art. 28 al tratatului ar Н rámas їп alcátuirea lui de „astăzi,
minus cuvintele: „până la ratificarea tratatului de pace", care
ar fi fost suprimate. Aşa că, legea să nu ne fi fost impusă imediat.
О voce: Dacă d fi no Я
. A. C. Cuza: Trebuia să rezisti. 1
2 voce: Cu ce să rezişti d-le Cuna ? Cu armata demobilizatá ?
D. A. С. Cuza: Să trecem mai departe (întreruperi). ў
D. C. Stoianovici: Când nu và convine, de sigur, treceţi mai
i râsete). Ў ЗИК
> Mn Postres : Nu ne fácea Germania rásboi pentru jidani
D. A. C. Cuza: Acesta este adevărul. Şi d-lor, d-v, trebuia
să faceţi următoarea declaraţiune : primim, toate condiţiunile d-v.
“Minus aceasta. Si và rog să se stie —şi s'ar fi ştiut în întreaga
Europă, că România a primit toate conditiunile de pace, afară de
„aceasta ; că nu putea să admită să-şi calce constituţiunea. Era un
punct de onoare şi Gelee naţională, ca să nu fim siliţi să cálcám
ituti Intreruperi). 4
bu ect a vos ai dat teritoriu, n'ai călcat Constituţia ?
D. A. C. Cuza: Dar veţi conveni, că este o deosebire întreo
54
cerință si alta. Si cà sunt și hotari
sn nti s și рар morale, pe саге un popor cw
- D. Pütrüscanu: Si cine ne-ar îi susținut în Ei ?
D. C. C. Arion, vice-președi, il quan
externe: Das dun Rex ge asa consiliului şi ministru de
. А. C. Сага: N i i i
2 Re соко е-аг fi susţinut dreptul nostru. (Intreruperi),
. А. C. Сига: ii i
reni (saper Dreptul nostru, faţă de conştiinţa publică
. D. Pătrășcanu : La congresul dela Berlin a propus Gi ia ?
P i C. Cuza: D-le diplomat Pátráscanu. пуд
d Pătrășcanu : Răspundeţi serios. Lăsaţi glumele la o parte,
suni T m fon ati trecut vârsta de 60 ani. (Râsete) :
. D. А. C. Cuza: Nu, vá rog, vorbim foarte serios. F
serios ráspuns este acesta: Ceea ce era lal ste la 1918.
D. D. Pătrășcanu : Dovadă că este. ите,
D. E EUM Poya că nu este,
; . D. ráscanu : D. i aci si
їка ушы BE u: Dovadă că este, fiindcă d-v. sunteţi aci şi
-1 А. C. Cuza: Dar dovadă că nu este, ipi
d $ avem pri Е
finut а саге face mai mult decât 4-1 Patráscanu. ( Se
Mist. шы este un principiu superior саге a fost afirmat de
sd ita lumei întregi şi pentru acest principiu superior s'a varsat
d sânge și s'au provocat atâtea dezastre. Si d-lor, este cu ne-
pul Jee P ошер să пи triumfe până la urmă,
-L C. C. Arion, vice-presedintele Consiliu/ui si ministru à
HORE" i f şi ministru de
AS GE gasiti d-le Сига са Wilson era cam departe pentru
dde C. Cuza: Conştiinţa dreptului d-le ministru, este
> Este o forță mai puternică decât for]
a brutală, car a
à ERE dat sá calce dreptul, dar BIS pànà in SR ul
Джа d Aceasta este convingerea noastră; această con-
-v. nu ati š i а
башы, fi avut-o, сапа aji incheiat tratatul de pacc
D-i C. C. Arion, Preşedintele Consiliului şi
` terne ` D-le Cuza nu mai i M eL ЧИТЕ йа ex
eh orbem mai vorbeai dela această tribună, dacă nu
` D-i A. C. Сига: Nu o ştiu (întreruperi
3 $ peri sgomot).
y V C. C. Arion, Presedintele Consiliului si PAS de ex-
GC spun cu autoritatea mea de ministru al afacerilor
мшш A Cuza: Liniştiţi-vă, trec imediat în domeniul di-
p D Mult n'am perde.
A. C. Cuza: Când s'a început tratárile noastre
A "T yam а
Ts. centrale, cu puterile „amice“, în şedinţa comisiunei juridice
е Л ercuri 21 Februarie (6 Martie) 1918, — d-l ministru de ex-
55
terne poate controla — în acea comisiune, în cursul şedinţei plenare:
din acea zi, d-hul von Kühlman a informat că, in delegatiunea ger-
тапа a sosit excelenfa sa d-I dr. Kriege, consilier pentru chestiunile
juridice la Ministerul de externe german, si că a întrebat dacă de-
legatiunea română este dispusă a desemna membrii din sânul ei
pentru a se întruni cu 4-1 dr. Kriege, şi a studia cestiunile juridice:
cari urmează a face parte din tractatul de pace.
Ministru de externe de atunci, @-1 C. Argetoianu a consimţit
la această propunere si а’ desemnat ре miniştrii noştri d-nii Pa-
piniu şi Burghele, cari împreună cu 4-1 dr. Kriege s'au întrunit:
în comisiune, în aceiaşi zi şi în zilele următoare.
In cursul acestor constătuiri, s'au făcut diferite pro; шпегі!
relative la legea amnestiei şi s'a luat їп desbatere Si cestiunea.
jidoveascá. Este important de a se sti, — şi aci 0-1 ministru de
externe nu mai zâmbeşte.
D-I C. C. Arion, ministru de externe: Vi se раге, d-le Сита.
D-I А. C. Cuza: Am spus lucruri:care trehue să vă pună
pe gânduri.
Voci: A! A!
D-l A. C. Cuza: Si, nu ştiu, parcă e un fel de paloare;,
un văl de tristețe, care se lasă pe fata zâmbitoare a d-v...
MR C. C. Arion : Aveţi ochi si la spate, d-le guza ? (ila-
ritate).
D-i A. C. Cuza: Din când în când, mă fntorc gi văd...
D-i C. C. Arion, ministru de externe. Atunci regret cá nu
puteţi vedea adevărul.
D-l A. C. Cuza: Adevărul este câ Excelenţa sa d-l dr.
Kriege a stabilit cam cum înțelege, ce formulă doreşte să se in-
iroducá în tratatul de pace. £ iată textul, in frantuzeste, a pro-
punerei d-lui dr. Kriege :
„La liberfé de religion prévu par Particle 44 du traité de
„Berlin, du 13 Juillet 1878, reste en vigueur; ce principe sera
»uppliqué par des dispositions speciales, en tant que en ne Paura
„Das fait encore“.
n traducerea românească:
„Libertatea religioasă prevăzulă prin art. 44 a tratatului de
„Berlin, din 13 lulie 1878, rămâne în vigoare; acest principiu va
„îi aplicat prin dispozifiuni speciale, întru cât nu ar fi fost aplicat
„până acum“.
După acest text, aşa dar nu se prevede incetátenirea ime--
diată a jidanilor, printr'o lege impusă „până la ratificarea trata-
tului de pace", ca aceea pe care suntem chemaţi să o votám
acum, ci se stabileşte numai principiul, rămânând ca el să fie
„realizat mai târziu. După cum o cerem şi noi, pentru a respecta
Constituţia. 1
lată, d-lor, formula germană a rezolvirei problemei jidovesti
in. România.
Acest text este trecut în protocol si, d-lor, nu se mai poate
56
EC em a fost * mde fără nici un rezultat, ci e
un text care a fost stabilit de comisiune si sedi
dela 21 Ееһгиапе 1918. a s e
„Rezultă dar, cá d4 ministru de externe, când a venit la Mi-
nisterul său, a avut un punct de plecare sigur- in cestiunea jido-
vească ` n'a fost cu desăvârşire fără bază. Căci în înţelegere cu
unul din acei сагі "tratau pacea şi — eu cred, cel mai important,
— se stabilise un punct de vedere, care era tocmai punctul de
vedere ce ar îi trebuit menţinut. Prin “urmare, d-v., nu aveai,
pentru d-v., numai principiul general stabilit de Wilson, în deob-
ştie de altfel recunoscut în relaţiile internaţionale, ci d-v. aveati
$i protocolul dela 21 Febr. 7918, care era — evident— un in-
ceput câștigat.
. D- C. C. Arion, ministru de externe: D-le Cuza daţi-mi
voie, cine via comunicat acest protocol şi propunerea d-lui
Kriege ?
O voce: Alianţa israelitá (ilaritate).
D-1 A. C. Cuza: Ат să răspund d-lui ministru de externe :
Eu, ca deputat, sunt ca si medicul, am secretele mele profesio-
nale si nu sunt dator să và dau da. indicatiuni cu privire la
isvoarele iniormatiilor mele. Dar, d) ministru de externe con-
testă acest text? Nu! Prin urmare textul rămâne!
Юч C. C. Arion ministru de externe: . VÀ rog să-mi daţi
timp ca să verific. Chestiunea este prea importantă,
^ up A. C. Cuza: Vă comunic textul scris. Ш mai citesc încă
odată.
D-I C. C. Arion, ministru de externe: Và rog să mi-l co-
municati şi după aceasta vă voi răspunde.
D-1 Al. Marghiloman, ministru, preşedintele consiliului : Lásali
să-l ii c
-1 A. C. Сига: lată dar, încă o dată textul propus de d-I
dr. Kriege, pentru a fi intrdus in tractatul de pace: i
„La liberté de religion prévue par l'article 44 du traite du
„Berlin du. 13 Juillet 1878 reste en vigueur ; ce principe sera ap-
»Pliqué par des dispositions spéciales en tant que on ne laura
»pas fait encore".
М Și atunci, d4lor, în această conceptiune а Excelenței sale doc-
torul Kriege, rămânea să se discute: întru cát se aplică, întrucât nu
se aplică, 1 să se aplice, ceiace s'ar fi văzut, că nu se aplică.
D-I C. C. Arion, ministru de externe : Vă rog, O rectificare.
d-l Kriege a cerut mai mult faţă de d-l prim ministru de cât ce este
pus în acest protocol. lată ce pot să vă răspund. De cât, să vă
spun de unde vine aceasta: din cumetria cu d-l Averescu şi Ar-
getoianu. Si, să veniţi aci si să divulgati acte secrete ? Lucrul acesta
nu E EN SE
-1 А. С. Cuza: Recunoaşteţi, asa, dar,
Bie eed. еў, așa, Cá acesta este un
° D-I C. C. Arion, ministru de externe: Nu! Nu! vă pot per-
mite sà spuneti neadeváruri. Nu am spus aceasta.
D-I A. C. Cuza: Dar nu-l cuntestați...
D- C. C. Arion, ministru de interne: Dacă ar fi fost aga,
atunci aţi divulgat ип act secret, pe care nu trebuia 0-1 Argetoianu
«să vi-l dea. Acesta este un lucru diplomaticeste necorect, (Aplause).
рч A. C. Cuza: Daţi-mi voe.
D-I C. C. Arion, ministru de externe: Acuma, vă rog să răs-
үш serios: nu mai este locul la vorbe de spirit.
-I A. C. Cuza: Foarte serios. Sau actul acesta există şi numai
„atunci s'ar putea discuta сп d-l Ministru, concepția d-sale, că ат
făcut un act care nu se cuvenea dându-l publicitátei — sau acest
act nu există şi eu atunci n'am nici o vină.
Tiu, prin urmare, să mă apăr de încriminările, foarte nervoase
ale d-lui ministru de externe.
D-I C. C. Arion, ministru de externe: De loc nervos.
Di A. C. Cuza: Dar, eu menţin autenticitatea formulei d-lui
«dr. Krige, indiferent de cine mi-a dat acel асі. Si dacă mă bănuiţi
<и prilejul acesta de „cumetrie“ cu d-l general Averescu şi C. Ar-
getoianu, foştii preşedinte al consiliului şi ministru de externe, daţi-mi
voie, mai întâi să observ că această bănuială a d-v., confirmă exac-
titatea informatiunilor mele — făcând rezerva cuvenită cu privire la
cuvântul „cumetrie“ care nu este un termen te Un ministru
de externe d-lor, care înfăţişează si este chemat să reprezinte cele
mai gingașe interese ale țărei, nu poate să se servească de expresia
cumetrie, pentru a caracteriza relaţiile cuiva, ale mele cu d-l general
Averescu şi cu d-l Argetoianu, ca foşti miniştrii ai (rei.
Y D. С. €, Arion, ministru de externe: Nu găsiţi diplomatic
«d-le Cuza, acest cuvânt de cumetrie ?
D. A. C, Cuza: Ат făcut o declaratie şi deunăzi în Cameră:
Am onoarea să lucrez alături cu d-l general Averescu, în politicá—
şi aceasta nu este nici un rău, mi. se pare. e
0-1 Maltezeanu : Dar ce spune d-I lorga?
О voce: Care este şeful... 0-1 lorga sau d-l general Averescu ?
D. A. С. Cuza: Am să vă răspund pe rând. Intài are pre-
cădere 01-1 ministru de industrie şi comerţ. D-sa mă întreabă dacă
-d-l general Averescu, împărtășește toate părerile mele ? Noi impár-
“tăşim, cu d-l Averescu, cele trei puncte ale actului de constituire al
-„Ligei Poporului“ dela 3 Aprilie 1918. Atât. Ce voi mai împărtăşi
eu din ideile d-lui general -Averescu şi ce va mai împărtăşi d-l ge-
пега! Averescu din ideile mele, aceasta о să se vadă la timp.
DJ Al. Marghiloman, ministru, președintele consiliului; Mai
"este un mic punct pe care-l treceţi cu vederea: o eroare comună de
га iscáli actul de acuzare contra guvernului Brătianu. (Aplauze).
D-i C. C. Arion, ministru de externe: Nu ştiu dacă cuvântul
«cumetrie este diplomatic, dar {їп să declar, că nu Гат întrebuințat
față de d-l Kühlmann şi Pam întrebuințat faţă de D-ta, pentru că
= este exact.
D-1 A. C..Cuza: D- ministru de externe imispune cá n'a in-
trebuințat cuvântui de cumetrie față de Kiihiman. Ráspund: Atât mai
58
lipsea. Dar, dati-mi voie să răspund si dlui prim ministru, pentru ce
am refuzat să шат parte la darea în judecată a guvernului Brătianu.
О voce: După ce aţi fost de acord să cerefi darea în judecată ?
D-I A. С. Cuza: Mai înaintea О-у. In ziua însă, când ati venit:
а-у. să faceţi enorma greşală, în expunerea de motive a dărei în
judecată să introduceţi atingerea directiunei politice а rásboiului.
О voce: Acesta este pretextul.
D-l A. C. Cuza: Este motivul adevărat şi veţi vedea gresala
pe care aţi făcut-o în acest moment; veţi vedea-o mai tâtziu. Dar:
să trecem mai departe,
Voci: A! A!
D- А. C. Cuza: Cred că nu voiți să сгеіај o diversiune asupra
cazului Kriege ?
D-l Patragcanu: Aceesta nu există în darea de seamă a dărei
în judecată: din icontră eu am cerut guvernului şi am spus că nu
întru in comisiunea de informaţii tocmai că nu fac o vină, din acțiunea
aceasta. Prin urmare motivul pe care-l aduceţi d-v. nu e întemeiat.
Să-mi arătaţi şi mie partea poliiică în motivele de dare în judecată.
D-I A. C. Cuza: Tocmai în momentul când sunt pe cale s%
lămuresc cazul Kriege împreună cu d-l ministru Arion... (Protestări).
Voci: Nu, Ми! ráspundeti !
D-1 D. Patragcanu : Răspundeţi la aceasta. Constat cà n'a-
veți ce răspunde si hotărîrea d-v, trebue explicată prin astfel de
motive. (Aplauze).
Di . С. Cuza: Mă rog, care alte motive ?
D-1 S. Ștefănescu : O cumetrie viitoare poate. (llaritate).
D-t D. Patraşcanu: Dealtmintreli, d-v. pentru mine, nu sun-
teli un personaj аза de important, ca să scurtez motivele care vá
determină să faceţi un lucru sau să nu-l facp[i şi cutare atitudine nu:
mă interesează. Dar constat că motivul pe care-l spuneţi, nu există.
D-I A. C. Cuza: Nu există ? Bine.
Voci : Precizaţi. 3
D-1 D. Patraşcanu : Tocmai pentru că eu cred сй trebuia få-
cută o vină politică cu sancțiuni penale, Sunt logic pentru că am
avut aceiaşi idee dela început până la sfârşit.
D-L A. C. Cuza: Dacă ai fi fost logic trebuia să vii aici.
D-1 D. Patrașcanu : Vezi că nu eşti om cinstit? Bine înţeles:
vorbesc de cinstea intelectuală, die Cuza... Să vă explic...
D-I Președinte : Retrageti cuvântul.
D-1 D. Patraşcanu: Мат lămurit eu această chestiune în par-
lament pentru ce am rămas în teritoriul ocupat? Camera n'a aprobat
motivele mele 2
Voci: Da. Da.
D-1 D. Pafragcanu: N'aji recunoscut şi d-v. cá am rămas са
о protestare politică ca să nu mă solidarizez cu o - acțiune pe care-
mu o împărtăşeam. De -се reveniți necontenit ?
DA C. Cuza: De ce îmi ceri necontenit să revin asupra
chestiunei däre în judecată (întreruperi) d-le preşedinte, țin să con-
- mai autorizat, reducea întreaga solujiune a problemei jidoveşti
59
stat următorul lucru: Că suntem chemaţi sa discutăm aici o lege-
care este la ordinea zilei şi ni se aduc in discufine chestiuni cari nu
privesc desbaterea legei (Sgomot). S
D-l G. Ștefănescu : Care ridică o lumină.
D-I A. C. Cuza: Nu ridica nici o lumină.
0-1 G. Ştefănescu : O lumină întunecoasă (Râsete).
D-1 A. C. Cuza: Faţă de procedarea du sânt şi eu în drept
să introduc alte chestiuni, cum e aceea a d-lui Patraşcanu. D-sa
are să se supere şi noi am esit din cadrul acestei desbateri. Prin ur-
mare să revenim la chestiune (protestări, întreruperi).
D-lor, n'am să vă dau nici о explicatiune alta decât acea ре
care vam dat-o: mi se pare cá faceţi o enormă greşeală atunci
când porniţi cererea de dare în judecată dela încriminarea directivei
războiului.
Voci : Inexact.
D-i A. C. Cuza: Scripta manent. Aţi zis că războiul acesta
se datorește unei lipse de informaţiuni ; noi am zis că războiul este
o operă națională, lată deosebirea esenţială. Faţă de о operă na-
tionalà, pentru саге s'a vărsat atâta sânge in mod conştient, noi nu
putem ii alăturea de d-v. care desconsiderați această operă, zicând
că a fost o eroare. Aceasta nu se poate, pentru e H fi sá aruncám
oprobiul asupra acelora cari au murit pentru acea cauză și acelora.
cari așteaptă ca această cauză să se infáptuiascá. De се nu admi-
teti d-v. acest punct de vedere şi voifi să gândim са dv. ? (Sgomot,
protestări).
D-1 D. Patrașcanu : Guvernul e dat în judecată pentru cál-
carea Constituţiunei şi а legei responsabilităței ministeriale. (Aprobári).
D-i A. С. Cuza: Ре noi nu ne veţi avea alături de d-v. dacă
nar fi decât pentru faptul că mâine vom sta alături de aceia cari
о să vá dea în judecată pe d-v. (llaritate, protestări, sgomot).
Tiu să adaog că sper că opera d-v. de asanare va fi aga de
solidă încât veţi parveni să puneţi unde trebue pe teli aceia pe cari '
Lan dat în judecată presupun, pentru motive temeinice, şi atunci no
` să rămâneţi decât d-v. şi vă va veni rândul, cand vor veni alții să
vă facă la fel. (llaritate).
D-I C. Meissner, preşedintele adunărei: De oare ce acum,
ne-aţi lămurit ре deplin şi Camera ştie pentru ce n'ati votat che-
marea la răspundere, vá rog să intrați în chestiune. (llaritate,.
Aplause).
D-1 A. C. Cuza: Domnilor, mă încântă ironia junimistă a d-lui
preşedinte al Camerei. (Ilaritate).
Prin urmare, d-lor, este vorba de textul Kriege. E indiferent
în ce mod mi l'am procurat, eu susțin că ceia ce am afirmat este
exact; Deci unul din acei cu care tratam pacea şi care era și cel
a re-
producerea Art. 44 din tractatul din Berlin...
D-1 C. C. Arion, ministru de externe si vice preşedinte al
consiliului: Nu, d-lor, nu vreau să se acrediteze o legendă; sa,
60
cerut de d-I Kriege mai mult de cât ceia ce este în documentul
d-v. O afirm aici ca ministru de externe. -
D-1 A. C. Cuza: Si eu айтп...
О voce: Fără autoritate (llaritate).
D-l C. C, Arion ministru de externe: Nu se poate spune o
inexactitate.
D-1 4. Berceanu: 0-1 Prim-Ministru a atirmat că după lupte s'au
schimbat condiţiunile.
D-I A. С. Cuza: Revin la aceasta.
Prin urmare aceasta a fost, după credința mea, după ştiinţa
mea — şi asfi fost incapabil dacă aş fi ştiut că acest text nu există
— să vin să-l supun apreciatiunei d-v., aceasta а fost prima for-
mulă a tractatului de pace, în ceia ce priveşte problema jidovească.
Adaug pentru ştiinţa d-lui ministru de externe, care zice cá d-i
Kriege а cerut mai mult, adaug următoarele cuvinte, cari mau fost
protocolate, dar cari nu au fost rostite de Excelenţa sa 4-1 Kriege :
„Nous ne nous interessons pas a la question juive, mais nous ne
„pouvons nous en désintéresser“. Această formulă confirmă textul
propus de d-sa.
Din aceste informafiuni particulare, pe care le am, si care,
alirm încă odată, că sunt riguros exacte, nu se vede că d-l Kriege
să fi cerut ceea ce ati aprobat d-v.
Та tot cazul, tratatul astfel cum se prezintă astăzi înaintea
noastră la Art. 28 zice: „Osebira de confesiune religioasă nu trebue
să exercite în România nici o influenţă asupra stărei juridice a lo-
cuitorilor, în deosebi asupra drepturilor lor politice şi civile“.
Aceasta este comentarea textului Art. 44 a tratatului dela
Berlin. Art. 28 continuă: „Principiul exprimat la aliniatul 1 va fi
„adus la îndeplinire si în ce priveşte impământenirea locuitorilor
„României fară supuşenie, cuprinzându-se si evreii, priviți acolo până
„acum ca străini...“
„Priviţi acolo până acum ca străini... „Se vede că textul acesta
a fost rdactat aiurea, nu la Bucureşti, căci dacă ar fi fost redactat
la Bucureşti ar fi trebuit să se spună „aici“, 1
Și cuvântul „acolo“, se repetă în continuarea articolului,
care zice:
„In acest scop, se va decreta în România, pânăla ratificarea
„tratatului de расе, o lege după care, in ori ce caz, tofi cei fără
„Stipuşenie si cari au luat parte la război, fie în serviciul militar
„activ, fie în serviciul auxiliar, sau cei ce sunt născuţi în (ага si
„Stabiliţi acolo şi se trag din părinţi născuţi acolo, vor fi socotiți,
„fără altă considerație, ca cetățeni români, deplin îndreptăţiţi, şi са
„atari pot fi înscrişi în tribunale. Dobândirea cetățeniei române, se
„va întinde şi asupra soțiilor legitime, văduvelor si copiilor minori
„ai unor asemenea persoane“.
„Prin urmare, d-lor, prin Art. 28 al tractatului de pace, nise
impune incetifenirea a următoarelor trei categorii de'jidani: Prima
categorie este a acelora cati au luat parte la război; a doua, а
61
acelora născuţi in țară; şi a treia, a soțiilor, a văduvelor si copiilor
minori a unor asemenea persoane. Atât.
Ce vă face pe d-v. să nu vă opriţi la acest text impus prin
tratatul de pace? Aici nu mai este vorba de Kriege, nici că afi fi
putut dobândi ceca ce уа dat Kriege, aici este vorba de un text
precis, ре care l-aveji înaintea d-v. Care este motivul să nu res-
pectati litera tratatului de pace, impus de puterile semnatare ?
Aceasta este marea întrebare. О-у. ce faceţi? Lărgiţi aceste con-
ditiuni şi mai introduceţi încă: pe aceia, cari au fost mobilizați. la
1913; pe cei lăsaţi la vetre în 1916; pe cei împământeniţi prin
decret până la recunoaşterea de către Cameră şi Senat; şi soțiile
şi copiii minori ai tuturor acestor categorii improvizate ; pe soțiile şi
pe copiii acelora incet&teniti înainte de război şi іп sfârşit, d-lor, ca
0 culme până si pe cercetaşi.
Injelegeti d-v. bine, sub forma de cercetaşi, câţi jidani о să
se strecoare în cetățenia românească. Ce ai făcut tu ? Eu am fost
dija cercetas. (Ilaritate), Cum se va stabili- cercetășia, în ce condi-
țiuni, cât de riguroase ? Vă dati şi d-v. seamă ce poate să fie, cu
un asemenea text. A
Prin urmare, de unde erau trei categorii de încetăţeniţi, po-
trivit tratatului de pace, iatá că ne găsim acum, graţie d-lui mini-
stru de externe, cu 8 categorii. Clar. Si atunci vi? întreb eu: de
unde aţi luat d-v. puterea şi autoritatea ca să dispuneti de dreptu-
rile unui întreg popor, care nici măcar n'a fost consultat şi care
nu-şi Ena exprima voința lui în aceste momente ?
el. puţin lărgirea condițiunilor, d-le ministru de externe, ali fi
trebuit so lăsaţi atunci, când s'ar fi putut discută. Să fi făcut legea
cu respectarea condiţiilor Art. 28 din traciatul de pace şi să fi ra-
tificat această pace asa cum este. lar în ceiace priveşte ceiace numiţi
d-v, „soluțiunea problemei“, era natural să ziceti: se va rezolva
această problemă atunci când se vor rezolva ў celelalte probleme,
сагі sunt pendinte, şi noi, nu admitem să rezolvim aceasta problemă
înainte de a rezolvi problema rurală, nu admitem să lărgim drep-
turile jidanilor în afară de condifiunile pe cari ni le impune tractatul,
atunci când noi până astăzi mam ştiut să facem decât o singură
lege pentru sătenii noştri, legea d-lui Garoflid, care este legea muncei
obligatorii.
Aşa dar: ce vă face pe d-v. să procedaţi astfel? Nu văd ne-
cesitatea. Ori poate pe lângă tractatul aeesta mai este un tractat
secret ? Este sau nu? Vă rog să răspundeți!
D-i С. С. Arion, ministru de externe. Dacă este secret, cum
am să-l spun. (Ifaritate). Š
D-1 A. C. Cuza: Va să zică d-v. lăsaţi să se creadă că este
un tractat. secret.
D-I C. C. Arion, ministru de externe: Deneg existența unui
tractat secret.
D-I D. Patraşcanu : Să vă spun eu de ce d-le Cuza. Pentru
că să nu mai intervie încă odată Europa ca să revizuiască ceiace
62
L it noi. Europa a intervenit prin conventiunea din Paris să
ЕСЕ ре eui $i pe Greci, a intervenit ín congresul dela
Berlin pentru Evrei. A intervenit prin tractatul de pace dela Bucu-
résti, ca să facem acum ceiace mam făcut. Voiti să mai vie încă
odată Europa şi să ne impună să împământenim pe aceia, pe cari
nu-i vom împământeni zum. Eu y că e mai bine să facem
i ebue din spontancitatea noastră. |
"ad Сее) АНУ, minisru de externe: Mulţumesc d-lui Pa-
irágcamu că а dat un răspuns, pe care laşi H dat şi eu mai târziu.
Dar ce-i pasă d-lui Cuza de Europa ! (llaritate).
D-l A. C. Cuza: Nu ştiu ce-mi pasa mie de Europu, dar d-v.
mu vă pasă de fara românească. (Protestări). ЭКИМ
Voesc sà zic, cà ceiace d-v. trebue 54 respectați, mai întâi,
«ste sentimentul acestei (ári, sentimentul de cuviință al oricărui popor
care se respectá. Nu infelegem ca sub presiunea baionetelor străin:
să lărgim drepturile acelora, сал au contribuit să aducă acesta ba-
asupra armatei şi Tárei. P
Katie 7 eet de externe: Ca să aducem baione-
tele în laşi? Să ştiţi aceasta, căci altfel aduceam baionetele ger-
Ted See, D-le Cuza, cu {е rog să treci în teritoriul
ocupat si să vorbeşti asa cum vorbeşti. Aici e lesne de vorbit. А
D-I A. С. Сига: Và asigur, d-le, cá cunosc spiritul german
și cunosc mentalitatea germană. Am trăit 7 ani in mijlocu lor. ȘI
am convingerea, că ducă s'ar fi întâmplat din partea noastră o mai
energică rezistenţă, ati fi găsit mai multă bunăvoință din partea lor.
Aceasta este convingerea mea. Și nu pot spune mai mult. —
In tot cazul, din punctul de vedere diplomatie, este cea mai mare
greşală pentru că indreptáfiti d-v. pe acei cari ne-au impus condi-
bien acestui tractat, sà zicá, la un viitor congres de pace : D'apoi
ce intervenit d-v. în relaţiunile dintre noi şi România ? România a
primit condiţiile noastre cu bunăvoință ; mai mult. decât atât, în u-
nele privinfi, România ea însăşi a lărgit aceste condiții. Si và atrag
atentiunea d-lor, asupra declarafiunei contelui Burian, făcută unui re
prezentant al ziarului „Berliner Tagblatt“, in care zice, vorbind de
tratatul de pace: „De altminteri chiar Românii înşişi au avut im-
presiunea ca mau fost trataţi prea aspru“. Nu vreau să insist ca să
ştiu de unde şi-au luat germanii această impresiune.
O voce: Zice el!
D- A. C. Cuza: D-lor, este însă altceva. m
D-v. puteaţi recurge si аў recurs la argumente, cari ţin să
afirm dela început, cá n'au absolut nicio valoare : argumentul drep-
táfel şi, argumentul anahronismului. Este un anahronism, afi zis, în
legislaţia noastră, această dispoziţie a art. 7, care pune Kik"
stavilă, la încetăţenirea străinilor. Anahronismul геѕігіс[іеі si spiritul
de dreptate al veacului, acestea sunt argumentele d-lui Raportor,
Cp zice în expunerea sa de motive, vorbind de reforma de astăzi;
i „E un act de dreptate ce se face, şi pe care noi, independent
63
„de orice rațiune politică din afară, înţelegem a-l face, mai ales că
„astăzi toate țările bătrânei Europe şi ale lumei civilizate au rezolvit
„această chestiune їп contermitate cu spiritul de dreptate, astfel cum
„trebue înţeles în veâcul al XIX-lea“.
Să mi se permită mai întâi, să-l fac atent pe d-l Raportor,
că de 18 ani suntem în secolul al XX-lea; este o simplă scăpare
din vedere, de sigur (râsete). г
Dar „Spirit de dreptate“ ! aşi întreba ре d-l Raportor să-mi
spună: la care dreptate s'a gândit d-sa ? La dreptatea Românilor
sau la dreptatea Jidanilor ?
Dacă s'a gândit Ја dreptatea jidanilor, nici aici n'a reușit, după
cum Voi dovedi. lar dacă s'a gândit la dreptatea românilor, atunci
ar fi trebuit să aibă altă dispozifiune proectul de lege cu care d-sa
se prezintă, adică să nu se prezinte de loc. Căci dreptate trebue să
fie: d-lor! Trebue să avem însă şi noi dreptatea noastră în fara Ro-
mânească. Si atunci de ce ar fi dreptate pentru jidani, ca să li se
dea drepturi să ne conducă pe. noi, şi mar fi dreptate mai degrabă,
ca românii să-şi păstreze conducerea intereselor lor, în mâinele lor ?
Pentruce ar fi dreptate să laşi pe jidan, ca să capete anumite
funcțiuni Де Stat, ca să administreze şi să dea directiva politică
imensei populaiiuni agricole muncitoare româneşti, dela care cu toti
se hrănesc si nu aţi lăsa d-v., ca din rândurile acestei populaţiuni
rurale muncitoare să se ridice conducătorii săi fireşti, de un sânge
, cu dânşii?
Dar dreptatea cea mai elementară cere d-lor, ca aceşti oameni,
€i singuri prin reprezentanţii lor să-și poată conduce interesele asa
precum o reclamă şi o impune însuşi geniul rasei. Si e cea mai
mare nedreptate ca să iei conducerea unei părţi a intereselor acestei
țări, ale acestui popor şi să 12 dai în mâinile unui popor de alt
neam şi de altă lege şi care a dovedit că nu e capabil să se con-
“ducă pe sine, necum să conducă pe alții. lată prin urmare d-lor,
ce vă răspundem là argumentul d-v. cu dreptatea, că nu aveţi nici
o dreptate, Si astfel legea d-v. e suspendată — din punct de vedere
logic — în vid, pentru că argumentele pe care încearcă să se bazeze
n'au nici o valoare.
Insă d-lor, se naşte o altă întrebare. D-vs puteţi zice: noi
eram siliți să rezolvăm această problemă. Vă puneţi dar pe tărâmul
rezolvirei necesare a acestei probleme, Era hotărât, partidul con-
servator voia de măi înainle să rezolve această problemă şi prin
urmare am venit са să o rezolvăm. De aceia a lărgit conditiunile
tratatului de pace. La acest argument, vă răspund, mai întâiu, cá
n'-ati fi trebuit să căutați, precum vam spus, а rezolva această
problemă acum. Dar mai mult, să admitem că era oportum să căutaţi
a o rezolva în aceste momente; vă întreb: aţi rezolvat-o încă şi
mai puţin pentru români. 5
Şi cum că mu aţi rezolvat această problemă, încă gu ar îi
mimic. dar aci este a doua greşeală fatală, pe care dv. o comiteţi,
când vine -insăşi d- raportor şi ne spune: } E
4
„Imprejurările speciale in care se prezintă proectul de faţă:
„ne-au împiedicat să dăm chestiunii străinilor solutiunea largă, aşa
„cum o datorim, sperăm însă că lacunele acestui proect vor dispărea
„atunci când vom avea răgazul să dăm chestiunei toată atenţiunea
„cuvenită şi toată estinderea pe care ea o merită“.
Va să zică d-v.. prin raportorul d-v., cu -toate că lárgiti peste
prevederile tratatului de pace, drepturile acordate jidanilor, prin
această lege, recunoasteti că n'ati rezolvat problema. Si dacă er fi
numai declaraţiunea d-lui Raportor. Dar sunt declaraţiunile d-lut-
Ministru de externe, pe care d-sa le-ai făcut în Senat, zicând :
„Singura solutiune din chestiunca evreească este legea de astăzi,
„care însă nu rezolvă situatiunea tuturor categoriilor de evrei. Se va
„creea şi categoria capacitarilor,. саге nu pot rămânea în afară.
„Art, 7 trebue revizuit. Trebue făcute o lege de naturalizare
„modernă, care să acorde anumite facilităţi“,
Acestea ar fi declaraţiile, pe care le-a: făcut d-l Ministru de
externe, în Senat. е
Voci : Foarte bine a spus.
D-I A. C. Cuza: Prin urmare, d-lor, nu numai d-l raportor,
ci şi d-l Ministru de externe, cu toate că a lárgit condiţiunile tra-
tatului de pace. — D-] Ministru de externe al României — vine să
declare, angajând viitorul (Gre, că пісі cu legea aceasta nu rezolvă
problema, ci mai rămâne ceva.
D-lor, mă întreb: care e scopul diplomatic şi politic pe care
la urmărit 4-1 Ministru de externe, prin această declarațiune a d-sale ?
Ca cel puţin atât putea să rezulte din sacrificiile, pe care le face
azi jara, să se ştie că s'a isprăvit cu această problemă, ca să nu
mai intervină cum zicea onorabilul proepinent, „Europa“, încă o dată
în afacerile noastre interne. Dar ce politică este aceasta a unui Mi-
nistru de externe, în momentele când cere acest suprem sacrificiu
dela ţară, să declare în principiu, cà problema rămâne să se rezolve:
de acum înainte, pentru ca să creeze astfel jidanilor dreptul de a
se plânge zicând: Nu s'a rezolvat încă problema noastră, căci s'a:
recunoscut, că trebuia făcută o lege si mai largă decât aceasta, pe
care au făcut-o atunci. Ce interes? Nu înțeleg. (Intreruperi).
D-t A, C. C. Arion, vice preşepiutele consiliului şi ministru”
de externe: N'am vorbit aşa cum vorbeşti d-ta; dacă asi fi vorbit-
aşa mar înţelege nimeni (râsete).
D-i A. C. Cuza: Ce interes aveţi d-v. să declaraţi că legea.
pe care o faceți şi care e atât de contrară intereselor noastre na~
lionale mu era destul de largă, ca să fi rezolvat problema jidovească,
ci că mai trebue iărgită de acum înainte? Уой să daţi drepturi
jidanilor, ca să protesteze mereu si să ne turbure necontenit existența ?^
(întreruperi).
D. C. C. Arion vice președinte consiliului și Ministru de
externe : Vreau să сигт dreptul са să mai intervină vre-o dată
Europa, şi de acela am vorbit aşa. Voi să se rezolve chestiunea
israeliților ` numai de Români. De aci înainte nu va mai: interveni |
Š 65
Europa afară mumei dacă vom asculta consiliile d-lui Cuza si nu le
veţi asculta, sunt sigur. (Aplauze). i
D-1 A. C. Cuza : Constat cà sunt doui deputait cari au aplaudat,
(Râsete).
0-1 C. C Arion, vice președintele consiliului si ministru de
externe: |n sentimentul universal nu e nevoe de aplauze. Nu culeg
aplauze, cum culcgeli d-v. ilaritáti. (Aplauze).
D-1 A. C. Cuza: Veţi vedea asentimentul universal.
0-1 C. C. Arion, vice preşedintele consiliului şi ministru de
externe: Aces'a e sentimentul ţărei; aceasta e lara legalá.
D-i A. C. Cuza: In afară de fara legala, mai este si tara
reală. Si o să và explica(i cu tara reală. (Intreruperi).
О voce: Tara reală eşti d-ta. . .
D-L A. C. Сига: Un singur folos asa dar, am fi putut să
avem cu această lărgire a conditiunilor art. 28 din tratat, ca să
putem afirma, că s'a terminat odată cu âceastă problemă: am re-
zolvit-o. Ei bine, nu!
D-1 Ministru de externe me ia şi această speranţă şi zice: Nu!
nu s'a теййїмїї, ci d» aci înainte trebue să facem o lege mai largă,
pentru a o putea rezolvi, acordând jidanilor încă anumite facilități.
Si dacă d-lor, se va întâmpla cá vor ii alte clemente, cari nu
vor împărtăşi părerile d-lui ministru de externe de azi si cari nu
vor înțelege lucrurile ca dan —căci presupun că tara nu va fi con-
cârmuită numai de ideile d-lui ministru de externe, —
? ce va fi în viitor, când vor invoca jidanii aceste cu-
vinte ale d-sale, solemn declarate, dela tribună, zicând:
i dreptate să cerem încă o lărgirea drepturilor noastre
pentru că însuşi d-l Ministru de externe a recunoscut că prin această
lege prea strâmtă nu se rezolvă problema. lată opera pe care o al-
câtueşte 0-1 Ministru de externe al României, în momentul acesta !
Mai este, însă, d-lor, un ultim argument, care se invoacă, in
sprijinul unei pe cât mai largi acordări de drepturi jidanilor, Se zice :
noi suntem „singura țară din lume“ în care această problema n'a
fost rezolvată şi, prin urmare: fiind „singura ţară din lume“, nu
mai putem să rămânem în afara de consensul unanim al popoarelor.
Contest, mai întâi, că am fi „singura ţară din lume“,
O voce: Care mai este?
D-1 A. C. Cuza: D-lor, fietare țară îşi are problemele sale.
America liberală are problema negrilor şi problema galbenilor.
D- Baileanu: Pieile roşii.
D- A. C. Cuza: Si cum zice d-I Báileanu, şi problema
pieilor rosii. :
Ce a tăcut America cu pieile roşii— са să încep cu observaţia
d-lui Băileanu ? i-a luat si i-a dus în anumite teritorii din care nu
putea să iasă. Faţă de acest popr, si nu veneti, ci autocton, а venit
aşa dar poporul dominant al Anglo-Saxonilor si a zis: elementele
acestea turbură desvoltarea civilizaţiei mele, şi prin urmare, îmi iau
dreptul să-i îngrădesc în anumite teritorii, din саге nu vor puiea esi —
indiferent dacă populaţia aceasta putea să trăiăscă acolo sau nu.
S EU S
Dar iată că, peste elementul Anglo-Saxon, american, au venit
japoneiii şi chinejii, de rasă galbenă. Si atunci americanii, cari voesc
să-şi pá: geg ființa lor etnică neamesticată şi cari chiar au datoria
să apere Livilizaţia albilor în regiunea aceia, civilizaţie superioară,
au luat măsuri în contra invaziei japoneze şi chineze şi aceste măsuri
de apărare au fost destul de energice, ca întrun moment dat, să
dea naştere unei profunde- nemulțumiri a guvernului japonez şi să pro-
voace aproape isbuenirea unui rásboi.
Citez. numai aceste două exemple, ca să vedeţi că, față chiar
de un popor, care nu era compus din emigranţi, ca iidanii la noi,
“cum sunt Indienii autoctoni din America, şi față de Japonezi si Chine
relativ aşa de puţini, care se introduceau în America, poporul cel
mai liberal din lume, Americani, a luat măsurile cari erau dictate de
<onsideraţiile superioare ale conservaţiunei sale etnice.
O voce: Şi când poate.
D-1 А. C. Cuza: Si atunci, pentru ce voiti ca tara Românească
să nu se prevaleze de aceste exemple şi să zică: precum d-v. aţi
luat măsuri în contra Indienillor, Japonezilor şi Chineiilor, şi ati luat
măsuri chiar în contra jidanilor albi, cari vin în America, „nedeziraţi“,
după cum e ştiut, pentru ce nu voiţi ca şi poporul românesc să-şi
ja masurile 101 d» apărare, în contra unei rase, care e dovedit prin
statistici, că distruge elementele lui?
Tată d-lor, ceiace mi se pare logic. Si din acest punct de vedere,
al apărărei noastre etnice, presupun, asa dar că avem dreptul să
zicem, că noi nu suntem singura țară din jume...
D-1 D. Patraşcanu : Presupuneţi d-v ?
D-I А. C. Cuza: Nu numai că presupun dar nici nu pot crede
că ar putea să fie altfel.
D-i D. Patrașcanu: Vă Чаў seama ce аг putea eşi, din argu-
eon d-v. pentru situația Românilor ?
-1 A. C. Cuza: Ori da câte ori vorbeşte d-I Patrascanu, eu
mă cutremur de perspective îngrozitoare pentru poporul romáuesc.
(Ilaritate), Dar се ar putea să rezulte mai mult, pentru poporul ro-
înânesc, decât înstrăinarea de агі?
Căci, d-ta {і dai seama ce înseamnă introducerea în cetăţenia
română a acestei masse de jidani? Eu am dovedit că populația noastră
este nimicită în contact cu jidanii...
D-I D. Patraşeanu: D-tale este deajuns să-ţi scrie cineva o
scrisoare ca s'o ргегіпў aci ca document.
D- A. C. Cuza: D-le Patraşcanu, am prezentat nu numai
scrisori de pe front. Am prezintat o întreagă statistică. D-ta însă,
ce preziuti ?
D-l D. Patragcanu : Scrisorile acelea n'au valoarea documentară.
D- Văgăunescu: Cum, nu sunt oameni serioşi cei ce le seriu ?
Nu sunt oameni serioşi ofițerii, cari au murit ca să-şi apere patria
Aor, pe сагі d-v. voiti sa înstrăinați ? Nu este serios căpitanul Stefan
E. Petrovici, locot. Grig. Vasiliu-Prut şi ceilalți ?
67
D4 D. i Ë
EE Patrascanu: О scrisoare nu poate avea valoarea de
D-1 A. C. Cuza: In conce
S pția а-у, Dar tocmai d ibi
părere, D-le Patraşcanu, în ce pri Boe i
pue is p. Eee dee eus corespondenţa celor de pe front,
š -1 D. Patraşcanu: Dar, d-ta de x=
Ai fost pentru rástol si Zeit să te duci Ae E pns
3 -1 A. C. Cuza: Dar d- i i i
sá te EE S rămâi Ee E ie a E
-| D. Paítrascanu: Eu nu it ideii i si
ca DE politică am du Ree d M MN
D TUS us бакка SCH Wes Сига? L'ai trimis pe front?
SE Ba Д eg, fiul meu si i
dintâi ca voluntar la regimentul 53 şi inde GE per 3
шон D este adevárat sau nu. Ле
-| Tufescu: Si unde а fost? A fost pe front?
Hi А bs E A mers acolo unde a fost trimis să-şi facă datoria.
T nüstireanu: Dati-mi voi», d-le Cuza — cazul îl cui :
iul ү A fost trimis la scoala militară dela Botoşani. Ser
GE D- E C. Cuza: D-le Mánástlreanu! S'a inscris ca volunta
Í regimentul 53, şi pe urmă a fost trimis Ja şcoală, la Bot |
он ЖАШ p în situaţia . lui. a cnd
-1 D. Patrascanu: Da, d-ta de ce n'ai
: Da, ai fi
în Fra К Р и $i Xp de 60 ani. lată, 4-1 Parse iU кош,
-1 А. С. Сига: - i D )
De? а: Da, d-I Marghiloman, de ce n'a fost pe front ?
D-I D. Patragconu: 0-1 Marghi
nu: Marghiloman a fost contr: j.
D-1 Trancu-laşi: D-1 il MEET api гыра
ud ȘI Marghiloman a fost la 1877, când era
D-L A. Marghiloman, i iului
З ) , preşedintele consiliului : Sá i i
Fux TI рыно еа Adunati de prin ee? Denis
! Repetati-o ak
cs g Ek laşi: N'am Ero wm TRUM da
-| A. Marghiloman, preşedintele consiliului : Rej
-L A. п ` Repetă!
ы EN d Ce Trancu-lasi; Am spus si repet: când ei tânăr, ai
Sch 1877 în răsboi! Şi-i destul. (Sgomot), D
2 d А RD I preşedintele consiliului: Nici un român di
Дд, E пш. să înceteze sistemele acestea. (Aplauze). 7
(Sono. E cu-lași: Consideraţi aceasta ca о calomnie ?
H A. Marghiloman, președii iliului
) nan, preşedintele consili : Ai
оше. Te somez înaintea tuturor să o puli КЕ bx ECHO
mul acesta. (Furtunoase aplauze). ў e
DE e Ce să vă mai spun?
ai ага Tum resedinfele consiliului: Ce ai spus odinioară
Marghiloman a Tost da EE TES E E qe Di
S ina fo E er , când era mai tânăr şi trebuia
68
D-i A. Marghiloman, președintele consiliului: N'am fost cum.
m'a fost nici un român din generaţia mea, care atunci îşi făcea stu-
dile în străinatate. Prin ordin superior al guvernului d-l Stătescu a
spus tutulor, prin legatiune: sunt braţe destule, destui oameni: ne
trebue oameni cu carte. Și nici un Român nici liberal nici conservator.
— şi nu eram nici liberal пісі conservator, eram numai student — nici
unul din generația mea, пісі cei cari m'au precedat nici cei сагі n'au
urmat, n'a fost chemat în ţară si n'a venit în ţară. lată ce trebuia
să se ştie. (Aplauze furtunoase in-delung repetate).
0-1 General Flărjeu, ministru de război: Nici bursierii Sta-
tului n'au fost chemaţi in 1877 la armată ; mici chiar bursierii Sta-
tului, cari se găseau în străinătate. (Aplauze).
D-1 Grigore Тгапси-1а51: De ce v'aţi supărat аза?
Voci: Destul !
D-4 A. С. Cuza: D-lor Deputati, putem să susţinem aga даг,
cu toată dreptatea, сл noi nu suntem „singura țară cin lume", în
care se iau măsuri de apărare a poporaţiunei băstinaşe în potriva
unor elemente străine. Avem în această privință ca exemplu însăşi z
America, ultra-liberală, care totuşi nu înţelege să lase са popora-
anglo-saxonă, purtătoarea civilizației din acel pământ, să fi» distrusă.
sau chiar numai molestată de populatiuni eterogene.
De ce, d-lor, dacă acest pi piu este bun pentru Americani
şi recunoscut са util pentru Americani,— o poporajiune de 76 mili-
oane Anglo-Saxoni, faţă de nişte elemente aga de puţin numeroase,
precum sunt Piele-Rosii; ауа de o emigra(iume de câteva mii de
galbeni, căci nu era mai mare emigraliunea japoneză de cát5-6000
anual—şi de ce dacă acest mare popor, asa de energic in lupta
pentru viața, coprinzánd bogăţiile unui teritoriu imens, de o fertili-
tate extraordinară—a crezut, în interesul conservărei rasti sale, că
trebue să ia măsuri împotriva străinilor, penlru ce nu admiteti d-v.
“ca şi poporul românesc, pafin ia număr, să poată lua măsuri in po-
{пуа unui element, care lu concurență îl stânjeneşte si e periculos
existenței lui, precum sant jidanii ?
În tot cazul, e dovedit, că nu suntem „singura țară dia lume“,
cari luăm asemenea măsuri nec:sare, ca să ne apărăm existența
ca națiune.
Intro privinţă însă, suntem singura {ага din lume, ceeace toc-
mai confirmă direcţia susținută de noi. Ca, în ad:văr, arătaţi-mE
pe întreg pámántul—in afară de regiunile limitrofe cu noi şi cari.
tocmai de actia constituesc o mare primejdie — arătaţi-mi unde se
găseşte un procent mai mare de jidani decât în România ?
D-lor, statistica e doveditoare, si e fără contestare posibilă.
“Daţi-mi voe dar să supun aprecierii d-v. următoarea tabelă dia cafe
se vzde proporția jidanilor iatá de creştini, în diferitele țari:
„Stele și Pid RM Sanii ege `
Bucovina , . . 1900 96.150 1317
1
2 Polonia rusă . . 1902 1150000 ' 117.0
3: Galiția е 1902 811.371 110.9
4 Moldova , . . 1899 195 887 107.0
5. Austria у? 1€02 2,224.880 46.9
6 Ungaria . . . 1992 890.000 46.3
7 România , . . 1809 269,015 45.5
3 Germania... . 1899 567.884 110
9 Bulgaria... 1902 28.400 77
10 Grecia s. 1902 6.000 25
` 1902 109.000 24
1131802 5.000 2,0.
1902 . 54.000 1.4
ат Lt 38,000 1.2
15 Belgia о 5.0. 1902 3.000 0.4
16 Spania. ©. . 1901 * 1.000 0.6
Două observatuni se impun, în fața acestor date statistice
întrucât ne priveste: mai întâi, că teritoriul românesc, în frunte cu
Bucovina, are numărul cel mare de jidani, şi e încă încunjurat de
teritorii, ca Polona Rusească şi Galiția, cu poporatia jidovească cea
nai numeroasă din lume; si apoi, că citra oficială, a recensămân-
tului dela 1899, de numai 269.015 jidani în România, e cu mult
mferioară realităţii,
Retinánd aceste observaţii, d-lor, se vede că dacă luăm numai
statistica poporatiunel jidoveşti în diferite ţări, rezultă, întradevăr,
că din acest punct de vedere România este unica tard din lume cu
un nut а de covârşitor de jidani şi înconjurată de teritorii de
„migrare jidovească continuă,
D-i Al. Marghiloman, președintele Consiliului: Procentul de
107 era in Moldova ?
D-I A. C. Cuza: În Moldova,
D- AL. Marghiloman, președintele consiliului: Dar noi vorbim
de România, Să ne înțelegem.
D4 A. C. Cuza: în România revine la 45 1а Mie.
D-I Al. Marghiloman, președintele consiliului: Asa. Nu des-
părțiți Moidova de România.
D-1 A. C. Cuza: Ceiace este astăzi în Moldova va fi în toată
Valahia mâine, vă atrag atentiunea. (Protestări). Se
D- A. Apostoliu ` Sunt oameni muncitori.
D-I A. C. Cuza: Să zicem dar, că de aceia în Bucureştii d-v.
“sunt 50.000 jidani, din cauza leneviei d-v.?
x рч A. Apostolis: Nu primim cuvântul de lenevie, pe care
ni-l aduceţi.
D-I A. C. Cuza: Nici noi nu primim aluziua d-v. Si am să
vă răspund, că năvălirea mai numeroasă a jidanilor în Moldova este
un fenomen, social geografic. Aveţi in mijlocul d-v, pe excelentu
nostru ge , 4-1 Mehedinţi, vă rog să vă. ducefi să luaţi lecţii
particulare ca să vă clarifice în această privinţă. (liaritate).
„Pentru ce, d-lor, este un procent mai mare de Jidani în Mol-
dova decât în Valahia ?
D4 A. Apostoliu : Pentru că esti d-ta în mijlocul lor.
D- A. C. Cuza: Marea problemă despre care imi permit
să cred că d-v. nu vă daţi seama, este că Moldova e înconjurată
de toate părțile de teritorii în care numărul jtdanilor, cum am văzut,
este covârșitor, având in apropierea sa Bucovina, Galiția, nordul
Ungariei, Basarabia, Polonia rusească, a trebuit în mod fatal ca
Moldova, prin emigratiunea jidanilor galitieni, a celor din Bucovina
şi din Nordul Ungariei, şi a jidanilor din Rusia, ca să devină ea
cea dintâi victimă a emigrațiunei acesteia a elementului jidovesc.
Acum, emigraţiunea elementului jidovesc trece din Moldova
treptat către celelalte regiuni şi oraşe ale României. Şi dacă ar ii
să prelungim această şedinţă, ar trebui să aduc statistica fiecărui
oras. Si să vă dovedesc, d-v. cá cele dintâi orașe cari ап fost ocu-
pate de jidavi, au fost şi ele tocmai oraşele mai apropiate de Mol-
doya, cá treptat... treptat au fost cucerite de dânşii si alte oraşe
comerciale odinioară româneşti, Focșani, Râmnicul-Sărat, Buzàu,
Ploeşti, Bucureşti, Craiova, şi cu tot timpul ci vor ocupa şi cele-
lalte oraşe din Valahia. Fapt este, d-lor, că oraşele din o jumătate
а fárei, oraşele din Moldova şi Basarabia, sunt ocupate în cea mai
mare parte de jidani.
Si aici, vă rog, să-mi spuneţi, dacă, în adevăr, mai există încă
o {ага din lume, care să se prezinte cu clasa ei de mijloc distrusă,
în modul acesta, de către o rasă străină, precum se prezintă po-
porul românesc din Moldova si Basarabia ?
Să-mi spuneţi dacă credeţi d-v. că această desnationaiizare a
orașelor, dintr'o jumătate de țară nu e o primejdie ? Dacă nu е
cea mai mare primejdie, acum când d-v. inlesniti prin legea de faţă,
conditiunile de existenţă si de înmulţire ale jidanilor ре teritoriul Ro-
mâniei, amenințată să ajungă o farà a lor, jidoveascá? VA раге
exagerat? Dar aceasta este tocmai pericolul, asupra căruia îmi per-
mit-a vă atrage atenţia.
Problema aceasta, în adevăr, şi-au pus-o jidanii ei singuri,
căutând să răspundă la întrebarea: în ce parte din lume se vor
putea ei constitui, ca naţiune aşezată si statornică ? Ei au dat dife-
rite ráspünsurl, şi unul din răspunsurile, cari s'au dat este că even-
tual jidanii ar putea constitui un Stat jidovesc în Europa răsări-
teană, adică în Galiţia, Polonia, Basarabia si România.
Am aici o lucrare provenită din cercurile înalte ştiinţifice jido-
veşti şi editate de „Editura ijidovească“ dela Colonia şi Lipsca,
,Jüdischer Verlag Köln und Leipzig“, observ, că Nemţii zic ,Jü-
disch“, ca să ne creadă d-l Patraşcanu că este o insultă, tratând.
despre „jidanii“ timpului nostru cu titlul: „Die Juden der Gegenwart,
eine social-wissenschaft liche Studie, von dr. Arthur Ruppin“. (11.
Auflage 1911).
Lai
In această lucrare, găsim următoarele consideraţii, „de cea mar:
mare importanță, pentru lămurirea problemei acum în discuţie. Au-
torul zice, la pag. 268: + die cock
„Până acum la întrebarea în care fară jidanii (die luden), ar
„putea să trăiască in masse compacte şi să alcătuiască о comunitate
„jidovească aşezată. temeinic (eine gefegtigte jüdische Gemeinschaft),
„s'au dat trei răspunsuri diferite. Ele sunt tot pe atâtea manifesta-
„шпі ale voinţei de a trăi, ale voinței de a păstra pe jidani ca
„popor faţă de inráuririle de asimilare, şi fiecare din cle merită o
„cercetare serioasă.
„Cel dintâiu răspuns, este ca jidanii să se concentreze în Eu-
„тора răsăriteană (Osteuropa) şi să se organizeze pe baze naţio-
„male, al doilea răspuns, ре care îl dà Izrael Zangwill, indică te-
„titoriile neocupate sau puțin ocupate de, Europeni ale Atricei si
„Americei ; al treilea răspuns, răspunsul zionistilor consideră că o
„concentrare a jidanilor nu ar fi posibilă decât în Palestina"... |
Va să zică, dintre cele trei răspunsuri, la întrebarea unde s' ar
putea așeza, ca să alcătuiască un Stat național jidovesc, cel dintâi,
zic conducătorii jidanilor, ar fi ca ei să se aşeze în regiunile acestea
ale Europei răsăritene, cuprinzând, se înțelege, şi România. Si acest,
răspuns li se pare şi cel mai apropiat, cum observă autorul, con-
tinuând :
„Răspunsul întâi pare cel mai apropiat. In Europa de răsărit
„(Osteuropa), Jidanii formează chiar acum in unele districte o сіп
„Cime din totalul poporaţiei. O emigrare nouă a jidanilor — în
„aceste districte din alte districte, nu întâmpină greutăţi mari, pentru
„că depărtarea este mică si jidanii găsesc în teritoriile nouă, aproape
„aceleași condiţii economice si climaterice ca şi în teritoriile de emi-
„grare. O limbă proprie nu ar trebui creată, ea există în limba ji-
„dovească (im ludischen). Dar de ре altă parte, această soluție,
„care nu poate fi considerată nici de cum ca de nediscutat, dă naș-
„tere la mari îndoieli (Bedenken)". : i
Indoielile, despre care vorbeşte autorul, ar fi: cà in Rusia,
aşezarea la sate este oprită jidanilor ; că întoarcerea la agricultură,
nu ar fi posibilă in Europa, unde li se oferă ocazii de profit in co^
mert si industrie, ca fiind prea aproape de civilizația popoarelor
europene, ar fi influenţaţi de acestea, şi nu ar putea să creeze o
cultură naţională a lor, jidovească. i š К
Prin urmare, iată că jidanii cari anume uu voiesc să se asi-
mileze cu celelalte popoare, punându-și intrebarea dacă пи cumva
ar putea să se concentreze undeva, unde să formeze un stat, să
aibă {ага lor, pe care să fie stăpâni, si o civilizaţie a lor, ijido-
veascá, răspund, că aceasta ar putea fi în părţile noastre, din Eu-
зера răsăriteană.
Această, zic ei, este primul răspuns, care sar putea da, gi
după dânşii cel mai vrednic de luat în consideraţie. .
Si ca să vedeţi d-v, că aceasta nu este numai o fantezie, а
unor intelectuali visători, ci са năzuința către viaţă proprie, natio»
М ki HE
mal, deosebită de celelalte popoare — şi chiar pe teritoriul acestora
în ,Osteuropa*, unde sunt concentrați, în masse compacte — este
însăşi polilja, pe care o fac, conştient, am să vă citez chiar de
acum în 4 cererile oficiale ale jidanilor din Austria, care au fost
publicate prin ziare, pe ja 20 Mai 1918, şi în care citim:
„Primul ministru austriac a primit Їп audienţă pe reprezen-
„tanţii populaţiei evreesti din țară, d. Straucher, Stand si Striiber,
„сап! s'au infáfisat cu cererile următoare :
„1. Recunoaşterea natiunei evreeşti şi a dreptului de a se
„cârmui singură.
„2. Consolidarea nafiunei сугсезӣ prin alcătuirea unei Uniuni
„în cadrele statului Austriac.
„3. Recunoaşterea dreptului de educație naţională ; Evreii să-și
„aibă reprezentanţii lor in Reichstag si în celelalte aşezăminte pue
„blice, proporţional cu numărul populației evreeşti care plăteşte dare.
„4. Reprezentanţa evreilor în Minister precum si în organiza-
„Ше locale, înlăturarea tuturor piedicilor cu privire la limba
, evreeascá,
„Cererile acestea au fost agternute Guvernului Austriae pentru
‚ „са să se țină seama de cle când se vor aşeza temeliile Constitu-
wll nouă.
„Primul ministru à asigurat pe delegaţi, că dorințele lor vor
„ti sprijinite“.
Si ceia се s'a făcut pe cale de cerere oficială, în Austria, s'a
afirmat si în Polonia, prin următoarea rezoluţie а Adunărei jidanilor,
din Varşovia, ținută la 4 Martie 1918, şi din care se vede că există
o înţelegere. între dânşii, în urmărirea aceluiaşi scop: Rezoluţia zice :
„Da oarece comunitatea evreiască nu trebue sä- fie numai о
„instituție religioasă, ci şi una naţională, care va avea să poarie
„grijă pentru interesele religioase şi nationale tot odată. Adunarea
„Consideră caracterul de acum al comunităţei evreeşti, care ве ma-
„nites'ă ca o comunitate religioasă, drept forma de tranziţie, şi cere
„dela viitorii conducători ai comunităților evreesü din Polonia să
„facă paşi corespunzători са să se confere comunităților evreeşti
„numele si caracterul unei instituții naționale, care reprezintă în țară
„naţia evreeascá. Conform acestei cerințe, Adunarea apelează la tofi
„alegătorii evrei, ca să aleagă numai reprezentanţi, cari ar îi buni
„Şi mândri evrei, naționaliști, şi ar stárui cu toată energia lor pentru
„înfăptuirea acestei cerinti*.
Prin urmare d-lor, în Polonia liberă, şi în Austria, unde ji-
danii se bucură de drepturi egale, şi unde ar trebui, aşa dar, să
tindă către „asimilare“, după concepția d-v., iată că ei nu se mul-
jumesc cu drepturile de cari se bucură, ci vin şi сег să fis recu-
noscuţi ca o națiune de sine stătătoare, cu limbă proprie şi си
dreptul de a fisura în guvern, cu reprezentanți-deosebiți, ai nafiunel
lor jidoveşti. .
i Asa dar, când veniţi d-v. şi ziceţi fi vom asimila, dándu-ii
drepturi, eu vă aduc încă o dovadă, că dându-li drepturi, d-v. nu-i
„asimilați, că ei nu se asimilează nicăeri, şi vam dat şi motivele,
репіги cari ei nu se asimilează. Pentru că religia. lor, cu dogma
fundamentală că ei sunt „poporul ales“ este în principiu religia nea-
similărei.
Si atunci, se naşte întrebarea: се faceţi d-v. 2 О-у. nu re-
-zolviti problema iidovească, pentru că singuri declaraţi că legea d-v.
nu 0 rezolvă, х
Dar, d-v. nu numai că nu rezolvati problema jidovească,
pe calea aceasta, dar pegštiti complicatiunea problemei jidovesti
în viitor. Si în adevăr ceia ce se întâmplă azi in Polonia si
Austria, că vin jidanii, după ce au dobândit drepturi şi s'au
înmulţit, să ceară a fi recunoscuţi ca naţiune deosebită, aceasta
d-lor, se va întâmpla, mâine şi în România. Căci, d-lor, vă
întreb : pentru ce aceste cereri ar fi făcute în Austria de îndată
ce au ajuns să se bucure de toate diepturile cum afi văzut, si
de ce n'ar fi făcute şi în România? Pentru ce? Adică rassa
acea compactă de jidani, cari ocupă azi oraşele noastre şi cari
va deveni din ce în ce mai stăpână-pe isvoare de bogăţie ale
României, pentru ce, асса masă care isi va păstra naționalitatea
ci, să nu-şi ridice aceleaşi cereri de constituire ca naţiune deo-
sebită, ca şi în Austria ?
D.I 1. Berceanu; Pentru cá Statul Român nu c compus din
naţionalităţi multe,
D-I A. C. Cuza: Dar în tot cazul cuprinde o naţionalitate,
care nu e românească, căreia d-v. veniţi s acordati drepturi.
Si oare, d-lor, Polonia e compusă din naţionalităţi diferite 2
D- 1. б. Tufescu: Le acordăm drepturi româneşti nu
drepturi jidoveşti.
D-1 A. C. Cuza: Aceasta e nenorocirea. Le acordaţi astăzi .
-drepturi românești, şi fiindcă sunt destul de numeroşi, şi se vor
mai înmulți, întrun studiu mai înaintat, ei vă vor cere drepturi
jidoveşti. Şi oare cum veţi rezolva problema atunci? Din con-
cesiune va trebui să mergeţi cu drepturile până la capăt, ca şi
апе ţări cărora vam arătat, că H se сеге să meargă până la
capăt, recunoscând existența unei „naţiuni jidoveşti“, deosebite
pe teritoriul lor. :
Prin urmare, d-lor, pretutindenea unde ajung a se inmulji,
jidanii nu se mulţumesc să se contopeascá cu națiunile în sânul
cărora s'au aşezat, ei merg mai departe si îşi reclamă dreptul
lor naţional ca să existe ca naţiune deosebită.
Aceste consideraţiuni dovedesc, că pe calea aceasta e con-
cesiuni nu se poate ajunge la o rezolvare a problemei jidovesti
Singurul mod de rezolvare a acestei probleme este d-lor,
„păstrarea şi mai departe a art. 7 din Constituţie, care cred, că se
va păstra de Constituantă, şi acordarea prin excepțiune a cei
acelor jidani, cari ar fi dovediți că în mod efectiv şi au făcut
„pe front. š * š
Si aceasta, nu ca o răsplată, pentru serviciul
msn
arme, ceia ce-am zis cá nu admitem, ci numai în virtutea pre-
sump[iei, că s'au despărțit de massa cu totul retractară ori cărei
apropieri, a celorlalţi.
Aceasta ar fi o solutiune, desigur că nici ea nu este in
sentimentul nostru al unora, care în această privință nu avem
iluzii şi nu înţelegem să facem concesiuni, dar care ar fi putut
să fie primită ca o. solutiune a problemei, care se agită astăzi,
cu condiţia ca ceilalţi jidani, prea numerosi la noi, să-și caute
Ө ţară aiurea. +
Astfel însă, cum rezolvafi d-v, problema ? Mai întâi o re-
zolvaji cu îndoită atingere а drepturilor. suveranităţei noastre.
Si apoi d-v. mai lărgiţi încă ceia ce s'a stabilit odată prin tra-
tatul de pace, si reng fără nici un motiv, după cum s'a văzut
Prin această soluție, d-v. desigur, cà nu veniţi să daţi sa-
tisfacţiunea Românilor, declarând încă, ceia ce este extrem de
grav, că nu rezolvati această problemă, nici pentru jidani. Si prin
urmare, lăsaţi, deschideţi du. înşivă calea revindicatiunilor viitoare
ale jidanilor față de Statul românesc, ca ori când jidanii să poată
invoca pe ceia ce afi spus d-v. că n'a fost rezolvată problema
pentru dânşii şi că a rimas să-i dali o rezolvare maijlargá.
Şi tocmai de aceia, fiindcă din punctul de vedere românesc
d-v. nu rezolvafi problema, ci о complica(i, aşa că soluţia d-v,
este un adevărat atentat la viaja poporului nostru, amenințând
însăşi existența lui viitoare, noi ne declinăm ori ce solidaritate
си d-v. şi vă atragem atenliunea, că veţi fi chemaţi la răspundere
ori când, pentru fapta pe care o săvârşiţi in momentul acesta.
(Întreruperi).
O voce: De cine? De d-v.?
D- A. C. Cuza: Veţi îi chemaţi la răspundere d-v. cu par-
tidul d-v., cu oamenii d-v. veți fi chemaţi la răspundere oricând
defopinia publică şi de propria d-v., conştiinţă când veți vedea
în ce greutăţi enorme se va sbate poporul românesc, de pe urma
acestei măsuri. Si cât de curând veţi culege d-v, roadele acestei
legiuiri, veţi vedea în ce condițiuni vom putea noi să existăm mai
departe veţi vedea ce a fost până astăzi şi ce va fi mâine, (intreruperi)
Până astăzi clasa rurală a fost ocrotită; până astăzi pă-
mântul nostru a fost apărat de acapararea de către străini: de astăzi
a căzut această barieră.
De astăzi înainte, pământurile vor putea fi cumpărate de
oricine, aşa că, dispunând de capitaluri efline, jidanii vor veni
în (ага încă şi mai numeroşi şi vor cumpăra aceste pământuri,
căutând să stăpânească şi la noi, pe ţărani, cum îi stăpânesc im
Galiţia, în Ungaria si în nenorocita noastră Bucovina.
D-v. ziceti, că dați pământ țăranilor. Până acum nu văd că
daţi ceva țăranilor. Dar văd cà daţi drepturi jidanilor. (Intreruperi).
D-1 1. Berceanu: Dar, credeţi că se putea da asa de curând?
D-1 A. C. Caza: Dar se poate da foarte curând drepturi
jidanilor, evident, (Rásete).
_75
In afară însă de ce veţi da d-v. țăranilor.de acum înainte,.
vor mai rămâne pământuri disponibile. Şi ele Chiar de pe acum
find să fie acaparate de jidani. De aceia tocmai am cerut ca să
rezolvati problema rurală cât mai degrabă şi să daţi pământ ge
ranilor, ca să nu vină aceşti străini ca să acapareze pământurile
şi să zădărnicească reforma. i г s 2
In tot cazul, si după realizarea reiormei rurale vor rămânea,
cum am zis, destule pământuri, care să fie асарагаіе, de spe-
culanți, si în locul proprietarilor români, veţi avea o categorie
de proprietari jidani exploatatori. Se
Până acum, la ţară si în oraşe, a mai existat încă un co-
mert românesc. e
Agere nostri au puti să lupte cu dánsii in. concu-
renfá, pentru că au fost ocrotiţi. š
(i "Noi incepusem a face societăţi Cooperative, incepusem a
organiza pe meseriaşi în bănci, se trezise un spirit de muncă şi
avânt în rândurile populafiunei româneşti, mâine jidanii cu drep-
turi zădărnicind orice ocrotire, vor fi stăpâni absoluti ai indu-
Striei şi meseriilor şi vor înlătura pe români, şi din cele din
urmă pozitiuni, pe cari am putut să le stăpânim gratie protecţiei
sa dat 'până acum.
E. Până astăzi, clasa de sus, clasa dirigentă, era în mod ab-
solut apărată, în contra ori cărei atingeri din partea jidanilor.
Nu putea să fie magistrat decât numai românul, nu putea
să fie funcţionar în administraţie decât numai românul, nu putea
să fie primar, deputat, senator, sau ministru, decât numai ro-
mânul; mâine căzând si această barieră si introducându-se ji-
danii în cetăţenia românească, prin această cu adevărat încetă»
jenire în massă, vor putea să fie administratori publici jidani,
vor putea să fie magistrați idani, vor putea să fie profesionişti
liberi şi profesori jidani, vor putea să fie primari, deputaţi, se-
natori jidani, vor putea să fie miniştri jidani. j
Si, credeţi d-v. că cu mentalitatea cate caracterizează aceste
elemente, credeţi d-v. cà judecătorul jidan va fi judecător cu aceeași
dreptate și pentru români? Credeţi d v. cá administratorul didan va
fi administrator deopotrivă şi pentru români? Credeţi d-v. cá con-
rupţiunea nu se va introduce în -toate vinele si arterele organizaţii
noastre de stat, acea corup[iune de care numai jidanii sânt capabili,
aşa precum о cunoaşteţi din atâtea întâmplări Şi scandaluri, din țări
mai civilizate са a noastră ? Vă rog să vă amintiţi numai de scandalul
cu Panama şi de altele, Intr'un cuvânt, prin lărgirea drepturilor ce
acordafi acestui popor, credeţi d-v. că poporul românesc va trăi e
la îndemână ? credeţi că va deveni mai prosper acest popor românesc ?
că el se va mai desvolta în voie şi mai bine la sate? că poscis
románeascá de prin orase nu va scádea mai mult ca până azi? că
invazia jidovească nu se va răspândi şi asupra celeilalte părţi de țară,
încă ne cuprinsă de dânşii şi credeți că oraşele de acolo nu vor
cădea victimă ca si oraşele din Moldova? Credeţi d-v. aceasta ? Và 1 =
rog să o spuneţi. 3
* Sá vină reprezentantul guvernului d-v., al guvernului conservator
ЕЕЕ ëch $ Ştiu ce conservă în aceste momente, — să vină zic şi sá -
о afirmà dela această tribună, pentru ca spusele lui să rămână. Căci
este dator guvernul care vine cu âceastă lege şi mai lărgeşte încă
de bună voie, drepturile acordate jidanilor prin traiatul de pace, să
arunce o privire âsupra viitorului şi să zică:
Avem credința că din legea aceasta mai largă va rezulta binele
čl mai mare pentru poporul românesc ; avem credinţa, că din această
lege va rezulta prosperitatea clasei ţărăneşti ; că, prin această lege,
se vor satisface cerințele clasei de mijloc naționale ; că, din această
lege va rezulta o clasa dirigentă românească, mai prosperă şi mai
putérnicá; avem credința că civilizaţia românească va înflori de pe
urma acestei legi, prin care dăm deplinătatea drepturilor la jidani,
ca să ia parte la conducerea trebilor publice $i a destinelor noastre,
Dacă se va găsi o conştiinţă de om, care să afirme acest lucru,
în susținerea acestei legi, atunci d-v. veli vota uceastă lege, cu lär-
girile ei, cari am doveiit cà nu ue sunt impuse de tratat. Și ea va
rămânea, în istorie, cu răspunderea acelui care a afirmat aceste
lucruri, în faţa fárei si în fata а-у. d
Si atât putem face acum : să stabilim cu preciziune răspunderile.
Căci noi nu putem apela la du. ca să nu votaţi legea, pentru
că —In totdzanuna — majorităţile au fost ale guvernelor Şi nu guvernele
ale majorităţilor ; şi dacă guvernele ar fi ale majoritátilor, şi nu ma-
joritàfile ale guvernelor, am credința că atitudinea guvernului d-v.
пи ar fi departe de atitudinea mea, întru cât sunt convins că ne in-
Sufleeste deopotrivă acelaş sentiment românesc, Dar, ilindeă majo-
{е sunt ale guvernului şi guvernul rămânând fără de татат şi
fără directivă, are cine ştie ce combinaţiuni diplomatice, desigur pe
саге пој nu le ştim, d-v. veţi vota această lege cum o prezintă gu-
vernul. Nu uitaţi tusá, că d-v., fiecare, sunteţi anonimi: de du. nu
аге să se ocupe istoria; se va şti numai atâta: că a fost o cameră
conservatoare, care a votat o lege de expropriere din aşezările lui
seculare poporului românesc băştinaş, supunándu-1 stápánirei Jidanilor.
O voce : Solutia ?
D- A. C. Сига: Primiti soluția mea, ca să vo dau?
D- G. Ştefănescu: Dacă este posibilă ?
D-I A. C. Cuza: Atunci, fac apel la conștiința Camerei și zic?
mentneli-và strict, în limitele tratatului de pace ca să putem considera
aceasta ca o necesitate de Stat, momentană ; şi, dacă а-у. vă veţi
menţine strict în limitele acestui tratat, noi nu vom avea nimica de zis,
D- Tufescu: Dacă ne vom menţine în limitele tratatului, d-v.
votaţi legea ?
` D4 A. C. Сига: Dacă d-v. faceți aceasta, dacă vá menţineţi
în limitele stricte ale conditiunilor tratatului de pace, astfel precum
sunt stabilite prin art. 27 pentru încetățenirea străinilor. şi dacă mu
77
i Si alte drepturi, cari uu sunt prevăzule în tratat, eu vă
E m contra S cdd meu, aşi vota această lege.
foci: ? Aşa?
Diac UA Aşi vota-o împreună cu d-v. ca o Vene
de răsboi, protestând în contra siluirei ce ni se tace. Dar întru e?
vam dovedit că lărgirea de drepturi, pe care le-o acordati, nu des í
din tratat, nu văd nici o necesitate să faceți enorma greșală să votaţi
dispozitiunile acestei legi. Lăsaţi ca sa poată fara să: se ые şi,
când se va putea pronunţa, în deplina suveranitate a ei, al unci 2
va vedea ce trebue să facem. Azi satistaceli numai ceia ce spun
tratatul şi nimic mai mult decât conditiunile tratatului, i
Dar dacă d-v. mergeţi mai departe, noi nu vă putem urma si
zicem: toată răspunderca să cadă asupra d-v voim sà HEN
ca prin cuvintele, pe cari le veţi rosti dela această tribună, fal H Чы
protestárile noastre, să luaţi această răspundere, in fața istoriei, $
fata neamului românesc întreg, ca să se stie cine, într an e)
dat, Мга nici o necesitate, — pentru că nu există altă necesitate lect
necesitatea tratatului şi, această necesitate este limitată la лшщ
condițiuni, pe cari ега obligati să le introduceţi în legea n" şi
nimic mai mult — ciae, zic, întrun moment dat, a făcut о азба n
Soluţia pe care o daţi, asa dar, noi o considerăm vătămătoare
şi contrară tuturor intereselor {агеі, economice, politice, culturale si
nu mai puţin intereselor ei diplomatice. Soluţia D-v. este cea mai ur
eroare, pe care о puteţi comite, putem zice că este o crimă national A
In contra acestei crime naționale, noi proteslàm. Si vom "voa
contra acestei legi, de desmogtenire a poporului românesc in fo-
losul Jidanilor.
D-1 Preşedinte : Şedinţa e suspendată.
—
BIBLIOGRAFIE
. Nationalitatea în artă.
. Meseriaşul Român,
„Spitalul“, „Coranul“, „Talmudul“, etc.
Е. N. Nietsche.
Românii şi Ovreii.
. Ovreii Pământeni & Subpământeni.
+ Jidovii cu Legea lor.
La Roumanie & (es Juifs."
Scrieri Politice & Literare.
„ Trei Ovrei,
. Talmudul.
+ Istoria Loleranţei Religioase în România.
„ М. Blaremberg, V. Conta, D. Козей Telcanu,
1879 Septembrie,
V. Alexandri
©. Panier s os
J. Lahovary.,
Discurs rostit în Senat, 1879 Septembrie.
. Chestia Evreiască, Tip. Heliade, Buc. 1902.
Lu Question israelite en Roumanie.
Gougenot de Mausseaux. . . Le Juif.
Eduard Drumont. ` La France Juive.
“G. Batault .. . La Probléme Juif.
'R. Lambelin . Protocoís des Sages de Sion,
„Le Règne d'Israel chez les Anglo-Saxons.
La Monarchie des Habsbourgs.
Les Caractires Nationaux.
Le Sionisme Politique.
Le Sionisme.
Quand Israel est Roi.
. Un Royaume de Dieu.
. l'Ombre de la Croix.
La Russie Juive
Essai sur l'Inegalité des Races Humaines.
. Les Juifs Rois de l'Epoque,
A Salonique sous l'Oeuil des Dieux.
xa. Aa temps de Judas.
D В
Н. Wickham Steed
Docteur Berillon.
Baruch Hagani..
M. Bernfeld. ...
J, & J. Tharaud ,
а: .
X. de Wolsky. . .
De Gobineau...
A. Toussenel. . .
J. M. Frappa .. ,
A. Daudet. ....
H: Stewart Chamberlain .. Die Grundlagen des XIX Jahrhunderst,
W. Sombart........ Die Juden.
Th. Fritsch un . Handbuch der Juden Frage.
80
pitt e .. Semigofhaisnien.
Prof. Dr. Aug. Rohling. . . Talmud- Jade,
Өг. Justus EE Judenspiegel.
F. Roderich Stoltheim . Das Rifsel des judischen Erfolges.
Th. Fritsch... . ‚ Geistige Unterjochung.
Dr. Langeman. . . . Das Deutsche Zusaminenbruch & das Ju-
dentum.
—Dr. Walter Liek.,....,. Das Anteil des fudentums an Zusammenbruck-
Deutschlands, ^
Hammer Verlag ...... + Jüdische Seibstbekenntnisse,
Prof. Ad. Wahrmund.
Th. Fritsch . ...
Dus Gesetz des Nomadentums.
. Der Falsche Gott.
The Dearborn Publishing Co. Jewish Influences in American Life.
» The international Jew,
5 Jewish. Activieties in the United States,
^i Aspects of Jewish Power.
D, Pitt. Rivers... « The World Significance ‘of the Russian Re~
volution.
X.. WU Are. VW SD ha . England Under the Heel of the Jew.
V. E. C Marsden........
Harold Sh. Spencer. .
Hilaire Beloc...,.,.
. Jews în Russíd.
Democracy ог Shylocraey.
The jews.
PUBLICAŢII PERIODICE
L'Action Erangaise .. ..... Ziar, Paris
La Vieille France, . ..,... Revista hebd., Paris, 5 Rue du Pré aux СЇегс®
The Deaborn Independent. Revistă hebd., Deaborn, U. S. A.
The Hiden Hand........ Rev. mens, London, 02 Oxlord Street.
ppt e i sa s. eter ‚ Rev. quinz., Leipzig.
e