Horia Sima si raportirile lui cu Miscarea Legionara — Documente (1993)

27 


HORIA SIMA 
şi raporturile lui cu 


MIŞCAREA LEGIONARĂ 


documenle 


Bucureşti 1993 
distribuţie pratuilă 
vinzarea inlerzisă 


COMUNICAT 


In faţa morţii şi a dreptăţii lui Dumezeu noi nu putem 
ierte. 


Horia Sima a murit, 


spune decât ceeace orice crestin trebue să spună: Dumezeu să-l 


Un capitol dureros în istoria Mişcării Legionare s'a încheiat definitiv. 


De acum înainte între noi legionarii nu trebue să pai existe nici un motiv 


de neînțelegere. Devoţiunea față de țară, imensele sacrificii făcute de neamul 


întreg şi de Legiune ne obligă la acest lueru. Prudenţa, modestia, înţelepciunea 
von trebui să fie virtuțile pe baza cărora gradele legionare , conferite de 
Căpitan, îşi vor asuma răspunderea redefinirii oricărei eventuale încadrări 
a Mişcării Legionare în viața publică a tării, 3 

Va trebui să ne întoarcem la Icoană. Va trebui să ne întoarcem la Căpițan. 
Jurământul Moţa-Marin va trebui să ne fie, tuturora, legea şi hotărârea prin. 
care să ne organizăm viaţa ca Români şi ca legionari. Am rătăcit destul prin 
cele lumești; ecce omia tentavimus et nusquam requies, (x) E necesar acum să 
ne aplecăm urechea la pământul Patriei şi să-i auzim, iarăşi, plânsul şi chemarea 
Numai astfel ne vom reînoi viaţa - ca Români, întâi, şi ca legionari - 
prin xx încirea minţii noastre, Dacă nu vrem să cădem sub blestemul celor ce 


vor veni după noi, 


26 Mai 1993 


Nicolae Iliescu 


(x) Iată, am încercat totul şi nicăeri n'am găsit pace. 


Bucureşti 1993 


distribuţie gratuilă 
vinzarea interzisă 


HORIA SIMA 
şi raporturile lui cu 


MIŞCAREA LEGIONARĂ 


documenle 


îi ae 28 


Bucureşti 1993 


distributie gratuită 
vinzarea interzisă 


-—_.. 


Pe Corneliu Codreanu, eu l-am auzi! 
odată declarând că "se va da afară din 
Legiune pe el insuşi" dacă el, Căpitanul, 
va călca o anumită lege morală impusă de 
el Legiunii lui. 


Gheorghe Racoveanu 


COMUNICAT 


Prin prezentul document legionarii din ţară şi din exil, rămaşi credincioși 
testamentului spiritual al Căpitanului şi liniei morale legionare astfel cum a fost 
trasată de el ca principiu şi stil de viaţă, reafirmă validitatea deciziilor luate la 
1-8 August 1954 la Erding în Germania şi la 8 Noembrie 1954 la Majadahon- 
da în Spania, decizii prin care Horia Sima a fost declarat decăzut din orice 
funcţiune în cadrul Mişcării Legionare. Deciziile luate atunci sunt şi rămân 
defintive. Ele au fost impuse de criza provocată în Mişcare de Horia Sima prin 
abaterile lui de la morala şi spiritualitatea legionară. 

Pentru a evita orice interpretare greşită şi orice încercare de a denatura sau 
minimiza decizia de la Majadahonda, reconfirmăm - şi in noua situaţie din ţară 
_ validitatea actului de la 8 Nocmbric 1954, din care reproducem aici punctele 
principale în legătură cu problema conducerii: 

Punctul 4. Consiliul Conducător îşi însușeşte rezoluţia adoptată de 
adunarea dela Erding în legătură cu abaterile fostului comandant al 
Mişcării, Domnul Horia Sima, de la morala şi spiritualitatea legionară. 

În consecinţă îl consideră pe acesta decăzul din orice funcţiune în 

cadrul Mişcării şi, deci, fără drept de a vorbi în numele ei. 

Punctul 5. Din respect faţă de suferinţa şi lupta ce de mai bine de 
un deceniu o duc camarazii din ţară, Consiliul Conducător suspendă 
orice avansări în grad pentru legionarii din exil. In acest spirit vor fi 
reconsiderate şi gradele conferite în toată perioada exilului. Legile 
pentru selecţionarea elitei, fixate de Căpitan în jurământul Moţa Marin, 
vor fi aplicate cu obiectivitate pentru înlăturarea criteriilor lăturalnice 
şi consacrarea meritelor reale. 


Horia Sima s'a găsit în fruntea Mişcării Legionare în urma unui concurs de 
împrejurări excepţionale. Forul legionar a acceptat această stare de lucruri 
pentru a facilita reorganizarea Statului român după abdicarea lui Carol al II-lea 
şi dezastrul rezultat de pe urma cedării a unei pătrimi din teritoriul Ţării. 

În nici un caz însă şi sub nici un motiv această acceptare nu a fost înţeleasă 
ca o investitură de autoritate absolută, deasupra legilor de onoare şi de morală 
sau deasupra intereselor naţionale. 

Abaterile lui Horia Sima de la aceste legi esenţiale au fost atâtea şi de 
natură aşa de gravă, încât gradele legionare şi legionarii aflaţi în exil au fost 
puşi în situaţia de a revedea întreaga structură a Mişcării şi de a lua deciziile 
care se impuneau. Contactul cu Ţara era întrerupt din cauza instaurării la putere 
a comunismului iar un foarte mare număr de legionari şi aproape loate gradele 
erau în închisori. În exil, unde se păsea şi Horia Sima, prin imoralitatea 


Pr 


comportării lui, Suabia ajunsese de să natură incă! nimic nu se ma 
remedia, decâ! printr'0 soluție ravlicală 

De la actul de la Majadahonda au Wrecul aproape patruzeci de an 
din Ţară sa modificat in parte, şi legăturile cu cei de acolo au 
posibile. Tineretul Țării, al cărui rol a fost decisiv în doborirea comu 
este în căutarea unui ideal moral care să inlocuiască confuzia Tăm 
materialismul marxist in conştiinţa naţională. Este deci necesar Şi 
Țara să fie informată cinstit de criza plin care a irecut Mişcarea Le 
de soluţia care s'a impus: 

Sacrificiile pe care le-a făcut şi le-a indurat poporul român = de le 
locuitorul din sat până la funcţionarii civili şi militari de gradul cel mai inalt i 
işi găsesc asemănarea cea mai potrivită numai în martiriul primilor creştini. 
Şi atunci ca şi in secolul nostru, sacrificiul a fost conştient, Sigur de dreplai i 
cauzei şi a lui Dumnezeu şi pentru trium(ul credinţei. N'a fost în toată Euro 
în acest secol al nostru, un tinerei mai cinstit, mai dezinteresat şi mai con ii 
de sensul etem al unui neam şi al istoriei decât tineretul Ţării ata din 
perioada dintre cele două războaie şi din cea a tiraniei comuniste. A 

Pe frontul de Est, numărul bravilor ostaşi căzuţi luptând 
comunismului fără Dumnezeu a fost imens Şi este incă necunoscut, 
luat drumul temniţelor comuniste şi au murit fără să aibă 
măcar a unei priviri induioşate alte sute de mii de români. Es 
Țării de gropile în care au fost aruncate trupurile lor. Mişcar 
se poate prezenta în faţa atâtor morminte, în faţa sulcrinţelor s 
decăt în haine curate. E vorba aici de conştiinţă şi de suflet 

Este destul să privim cu ochii min 
Decembrie 1989 şi in 1990, in atâtea pieţe din atâtea oraşe ale Ţării în memori 
tinerilor seceraţi de gloanţele comuniştilor pentru ca cei Tămaşi în viaţă să ti 
privi soarele mai linistiţi, pentru a ne pune întrebarea: În ce Condiţii 4 
ee nuncbia, Misgaţea Legionară în rugăciune şi în pietate pe locurile rii 
zeelor dnerjă ŞI cum x apleca stindardul în semn de umilinţă şi recunoştinţă 

pra picirelor încălzite de sângele acelor tineri? Nu este vorba de cuvinte 

care să impresioneze; este vorba de sufletul neamului nostru pe care trebue să-| 

Et SĂA Mea pentru toate suferinţele indurate şi sacrificiile făcute 
şi ta in Care noi toţi am văzut lumina soarelui. 

Decizia de la Majadahonda, locul unde s'au sacrificat pentru Cruce şi N 
lon Moţa şi Vasile Marin, a fost luată din obligaţia de a păst Iu Casă 
şi Patria pe care noi, cei de azi, le-am moşte it d | a ra LEI ea 
la toţi cei care, împreună cu el i-au dat Ai Comeliu Sag canu Sud 
d aie Ta Re , Ş au da! viaţa peniru ca Ţara noastră să poală 

a soarele sfânt de pe cer şi temătoare de Dumnezeu" 


i putea 


i. Situaţia 
redevenit 
nismului, 
asă de la 
Urgen! ca 
gionară şi 


Împotriva 
ul. În Țară au 
mângâierea nici 
te plin pământul 
ca Legionară nu 
upravictuitorilor, 


ţii la miile de lumânări aprinse in 


Etapele repudierii lui Iloria Sima i: 
de către gradele legionare şi vechii lepionari ai lui Codreanu. 


1938 — Încă inainte de arestare, Codreanu oprise orice aclivitale politică a 
Mişcării Legionare, (cf. Circulara 148 din 21 Feb 1938). Apoi, din inchisoare, 
a mai putut repeta insistent consemnul de "linişte absolută ”. Grupul de 
comandă , compus din câţiva legionari încă ncarestati, a insărcinat cu menţine- 
rea legăturilor între legionari pe Horia Sima, personaj şlers şi necunoscut de 
poliție. Acesta, nesocotind consemnul, a provoca! acţiuni violente facilitând 
astfel asasinarea lui Codreanu. i 

1939 — Primul refugiu în Germania. Printre cei care au reuși! să părăsească 
Ţara, Sima şi-a formal un partid propriu, numi! de el însuși "grupul 17, 
compus din Pătraşcu, Chioreanu şi alţi cincisprezece (cf. Sima, Era Libertăţii, 
1983). 
larăşi contrar consemnului lui Codreanu, a favorizat uciderea lui Armand 
Călinescu. Rezultatul? Asasinarea a întregii clite legionare aflată în inchisori şi 
lagăre precum şi a sute de legionari pe to! cuprinsul Ţării. Calea spre şefia 
Mişcării îi era deschisă. 

1940 - Susţinut de Moruzof şi Niki Ştefănescu, interpuşii camarilei regale, 
Sima intră in guvern sub Carol al II-lea şi, ulicrior, rcuşeşte să fie confirma! 
prin decret regal Comandantul Mişcării Legionare. Dată situaţia de atunci a țării 
sfârtecate, gradele legionare nct opuse lui au acceptat funcţii în stat, in timp ce 
Sima pe plan legionar activează cu “grupul 17” şi cu partizani proaspăt înscrişi 
şi dă loc la acţiuni contrare pricipiilor şi liniei de conduită naţională şi morală 
fixate de Codreanu. ş 

1941-1944 - Al doilea refugiu in Germania. În lagărele Berkenbrick, 
Rostock şi Buchenwald, din ce in ce mai mulţi legionari l-au repudiat pe Sima, 
ca o consecinţă a comportării lui ne conforme cu linia de conduită legionară 

1946 - Prin Pătraşcu, trimis din Germania din 1944, Sima ia contact cu 
conducerea partidului comunist. În 1946 semnează un "pac! de ncagresiunc” iar 
drept gaj de sinceritate, Pătraşcu livrează comuniştilor adresele legionarilor 
nearestaţ,i : 

1945-1956 - Faptele lui Sima îl descalifică total pe plan spiritual şi moral. 
Abuzând de ospitalitatea unui legionar care îl găzduia, i-a necinstil căminul 
seducându-i soţia cu care a avut un copil. Forul legionar îl demite oficial 
(Majadahonda, 1954). În anii următori, şi în continuare până astăzi (1993), lo! 
mai mulţi legionari din Ţară şi din afara Ţării adoptă hotărârea Forului ca o 
realitate inconturnabila”. 


Dăm în complectare şi o listă de grade legionare şi personalităţi eclesiastice 
sau culturale care, într'una sau alta din aceste etape, l-au repudiat : 


Comandanți ai Bunei Vestiri 
lie GÂRNEAŢĂ, Radu MIRONOVICI, Mile LEFTER. 


Senatori legionari 
Prof. Univ. Dimitrie GĂZDARU, Prof. Ing. lon PROTOPOPESCU. 


TRE 


ÎI 


Comandanți legionari 
Augustin BIDIANU, preot Vasile BOLDEANU, Gheo 
JILAVA, preot lon DUMITRESCU-BORS A, Vasile 
IONESCU, Virgil IONESCU, Vasile NOVEANU, C 
Anastasia Sica POPESCU, Ştefan PREDESCU, G 
ŞEITAN, lon Victor VOJEN. 


rghe DRAG 
IASINSCpy MIR- 


mun opt 


» Nicolae 


ogu SERAFIM 


Comandanți ajutori 
Victor APOSTOLESCU, Nicolae ARNĂUTU. Vi 
. . ? V Ă 

Traian BOERU, Nicolae BUJIN, Nicolae CARANICA. BĂRBULESCU 
Nicolae GUGULANU, Hatman Matei HOJBOTĂ, Ri sa E COMAN, 
CEANU, Nicolae LACOB, Filon LAURIC, Bartolome ae HORODNI- 
Nicolae MAZILESCU, Romulus OPRIŞ, Preot Virei] i LIVEZEANU, 
Nicolae PAUN, Vigil POPA, Eugen POPESCU Si i ARVÂNESCU, 
Gheorghe STOIA, Nicolae TĂNASE, Dumitru TÂRĂOIU.. STĂNICEL 
Laurian ŢALNARU, lon VINŢAN. » Viorel TRIFA 


Instructori legionari 


Vasile ANDREI, Dumitru ARŢĂREAN 
: UP RE Â 
CUTUMINA, Paul Costin DELEANU, lon Rt A a Stavre 
ADR Sg zA Ştefan LOGIGAN, Dumitru osTpescy LN, 
IRON, Horia STAMATU, Şiefan STILU, Constantin VASILI Traian 
VĂLIMĂREANU, Ion ZEANA. SILIU, Peire 


Personalităţi 


Prof. Ion Zelea CODREANU, Col i 
Zel E A onel Dumitru ALEXAN 
pa Cristian AMZAR, Mircea ELIADE, Virgil Eta e 
LCOVEANU, Prof.Univ. Alexandrina MITITELU, Preot Prof, cau 


NEGRUŢIU, Constantin NOICA, Preot Şt bre 1! 
efan PĂLĂGH 
RACOVEANU, Prof.Univ. George USCĂTESCU. IŢĂ, Gheorghe 


Acest i i şi 
să ie aa a fost aprobai de 72 (şaptezeci şi doi) legionari din Ţară, 
i pa şi lin America, în majoritate formaţi de către Comeliu Codreanu. 
a primit incurajare deasemenea şi de la membri ai familiilor conducăto- 
or legionari asasinați in anii 1938-1939 
Ar fi fo j Li ga 
A i de dorii ca aces! trist şi dureros aspect să fie dat uitării dar 
e pa uzivă a lui Horia Sima de a se manifesta in mod provocator în 
Ala işcării Legionare ne sileşte să prezentăm acest comunicat spre 
Yea cinsiilă şi corectă a tineretului din ţară. 


Textul acesta se ă : 
Moca referă la documentele publicate în această broșură. 


Pentru conformitate, 
(ss) Prof.Univ. Nicolae ILIESCU 


TREI DECLARATII 


n - tepa mcâ 
SOŢIA, a [D92pA rena, CODEEANI în ară ide ear E e eng o 
ș ; Lizeta eorghiu, se 

 apărătoarea soţului meu ja. „Proccă, Pe ii Noem- 
eg , Vie pentru a-l pulea vedea la închisoare Şi, Pe la mijlocul junu ] 
autorizat, pe la Râmnicul Sărat Am avul cu € un 


mie pP j sti 

b ] 19 38, am lecat din Bucure!: 

Fi . . : e f 
vorbitor, ump in care a reuşi să-mi! strecoare Un bilcţel către va! urile 


nare care încă mai crab libere şi către Mişcarea Legionarâ în gencral EI 
lec/toa je "Jinişte, linişte, linişte” şi să nu sc încerce nimic care să apile 
re 
pir Sete, închisorii şi în gară circulau în civil agenţi. Aveam frică să nu fiu 
„săli şi mă uitam mereu în urmă. Peronul gării cra populal. ME ea 
biletul de tren şi am ieşit şi eu intrun coly al acestui peron, 10t cu ir oras 
că nu a trebuit să aşiep! mult trenul. Scăpascm cu şi bileţelul ce-l purta 


ascuns. Nu-mi amintesc exaci cui am dat bilcţelul. Ştiu că l-am da! unui grad 


legionar. na ; tt 
Peste două săptămâni dela această întâmplare fiind la masă la o cunoştinţă, 


la radio-—jurnalul de la amiază am auzit comunicatul oficial care anunța 
împuşcarea soţului meu şi a celor ce-l însoțeau intr'un transport ce se ăcea ur 
la închisoare la Bucureşti pentru cercetări, spunându-sc că au încercat să fugă 
de sub escortă. 

Asasinatul avusese loc prin strangulare şi apoi un glonţ în ccala fiecăruia 
în apropiere de Bucureşti. Trupurile lor, calde încă, au fost aruncate într'o 
groapă comună în incinta închisorii Jilava. Deshumarea lor a fost posibilă in 
1940 sub regimul Antonescu şi al legionarilor. 

Vă mărturisesc că şi astăzi, când imi amintesc de aceste grozăvii, mă cutremur 
ca şi în ziua în care ele s'au săvârşit. Şi ce mi se pare mai cumplit este faptul 
că nu am nici un mormânt la care să mă pot duce să aprind o lumânare pentru 
sufletul lui şi să pot plânge în voie. Am avut nişte pământ, luat de pe trupul lui 
la deshumare, care mi-a fost şi acela luat la perchezitii”. 

Bucureşti, 1992. 


Secretarul - [Stelian STĂNICEL) 

Declaraţie solemnă : "Dacă ar fi să-mi destăinuesc sufletul sbuciumat, sub 
patrafir, şi dacă în afară de preot umbra Căpitanului ar fi de faţă, spovedania 
mea astăzi, după 53 de ani,ar fi: 

La câteva zile după 15 Noembrie 1938 am fost chemat, de unde cram 
ascuns ca să nu fiu arestat, de Comandamentul in prigoamnă la o şedinţă în 
grădina lui Titi Cristescu din cartierul Obor. 

Am întâlnit acolo pe Constantin Papanace, Horia Sima, Nicolae Horvodni— 


Sania preotul Dumitrescu Borşa, Dragomir Jilava şi alţii. În total vreo 10 la 
număr. 


TR 


aan E NIN 


Comandamentul primise o Notă dela Căpitan din inci 
Sărat, adusă de doamna Codreanu care-l vizitase cu 2-4 
arătat Nota ce conţinea câteva rânduri. Am recunvscul lia 
ului. Rândurile conţineau un ordin categoric : "linişte, liniste ri. 

Am fost intrebat dacă avea Căpitanul obicei una si, e, linişte», 
gândească. Dacă nu cumva ordinul de "linişte" s'ar putea int aj 
contrar? Răspunsul meu a fost un nu categoric. Din experie Crpreta Ş 
lui: tot ce făcea, lot ce spunea şi ol ce scria era literă de Aa irăită in biroul 
secrete şi nimic de ascuns. Scrisorile şi circulările pe care le Lu Nu avea 
nu puteau suferi nici măcar lipsa unei virgule ăleam la maşină 

Peste câteva zile regele Carol a plecat la Londra, Paris 
aceasta la Cluj câţiva legionari au tăiat urechia lui Cai 
sităţii. A doua zi Armand Călinescu şi presa E farnă 
pregătesc revoluție şi asasinate, Ordinul "linişte" 
ulterioare ale supravieţuitorilor indică cu prisosinţ 
sau motive străine de Mişcarea Lepionară, urmăr 

i Ce a urma! se şiie. Câteva zile mai târziu i 
Sfântului Andrei 1938, Căpitanul a fost asasinat! 


NISOarea 
. 4mnj 
zile inainte. cul 


. ls 
'a! scrisul oluţi ] 
n= 


Şi Hiller, 
gă, rector a 
u ţar | 

n'a lost sed CN 
ă pe acei Care din St fi 
cau eliminarea Căpitanul i 
n 29/30 Nocembric, Neale 


In Vremea 
l Univer= 


Februarie 1991, U.S.A. (55) Stelian Stănicel 


Aocatui să (Horia COSMOVICI] : Bucureşti, Decembrie 199 
a, Într'o discuție releritoare la contactele dintre cei condam . i inchi 
âmnicul Săra! Şi cei din exterior, avocatul Horia Cosm ta : curu ; 
principal in procesul Căpitanului, declară printre altele: = Gigel 
- "M'am prezentat la direcţia inchisorii Râ 
Isorii Râmnicul Sărat 
e ali Comeliu Codreanu, cerând să-l cheme la “orblioa Gică A 
: Si să ceară instrucţii la comandantul închisorii. S'a întors peste a aa js 
u se mai poate vorbi cu Comeliu Zelea Codreanu cereţi pe al aeipii 
vorbească pentru el”, Fe Sa 


E Ă 
Nu pot să desemnez eu persoana, trebue să o alea 
Tăspus eu. 


Ofiţerul a plecat din nou şi s'a rei 
, ŞI sa reintors pest in î g e 
Clime care mi-a spus următoarele: peste puţin însoţi! de Dl Inginer 


- "Ma trimis Căpitanul 
să vorbesc pentr ii 
mea a fost: pentru el şi in numele lu 


gă el însuşi”, i-am 


i”. Întrebarea 
n şi = > 

K Se menţine încă consemnul de linişte totală?" 

Răspunsul a fost clar : 


păi y A =SFi 
„Calegoric. Mai ales în situaţia asta”. 

— "Dar dacă va fi asasinat Căpitanul?” 
LU Ş: i 

- "Şi atunci”, 


8 


00 mana ON ee 


DECLARAŢIA D-LUI 1ON ZELEA CODREANU 


piată, că acel Sima indepănează.... Legiunea şi întreaga 


Mişcare dela calea morală şi sfântă a Căpitanului şi că prin abuzul Tipa 
tiv al forţei lui de vicepresedinte al Consiliului de ministri o iat pg ae 
diametral opusă măreţei ţinte a Legiunii. „Apoi de la a a pi E 
uluitoarelor ştiri, că el de mult se afla în strânse legături cu pi e pe 
Lupeascăi şi al tuturor prigonitorilor noştri, că cl fiind insărcinal : E io 
inchisoare, să facă numai legătura în mod provizor, intre diferite si + ei 
legionari ascunşi — ca unul ce cra cel mai şters şi mai RE 20 ati 
legionară de agenţii prigonitorilor - „. şi-a asuma! rolul e con ucă tor. “e 
pseudo-calitate, minţind că lucrează după indicaţiile Căpitanului, 3 posta 

diferite atentate în mai multe părţi ale țării, in contra dispoziţiunilor mereu 
repetate ale Căpitanului de a se păstra cea mai exemplară linişte. 

Se vede limpede că atentatele şi turburările orânduite de Sima trebuiau ca 
pretext acelora care pusescră la cale asasinarca Căpitanului şi a atâtor fruntaşi 
Jegionari, floare a neamului. Se vede limpede că numai inspirarea lui Moruzoy 
pulea să-l determine pe Sima, să lucreze din răspuleri la omarirca Căpitanului 
stârindu=i-se polta ... de a conduce Legiunca. 

VI. (intrebare): Câte zile a durat deshumarca şi ce persoane au luat parte 
la această lucrare? 

Răspuns: A începul aproximativ la ora 9 dimineata, a durat toată ziua şi 
abia pe la ora 14 a doua zi sa dat de trupurile martirilor noştri. Cunoşieam a 
parte din echipa care lucra, dar numai după înfăţişare, nu şi după nume 

VII. (întrebare) Dintre aceştia a luat parte vreunul. la asasinatele din 
interiorul închisorii Jilava? 

Răspuns: Împreună cu soţia mea am stat până în scara zilei întâia iar peste 
noapte, până dimineața când am revenit, au stat membri din familia mea. 
Aceştia mi-au declarat, că absolut nimeni din cei ce au lucrat pesle noaple, n'a 
părăsit lucrul dela mormânt, şi că nimeni de acolo n'a aflat până dimineaţa cele 
petrecute în fort. 

VIII. (întrebare) Cum explicaţi Dvs., că o parte din cadavre au prezentat 
răni tăiate cu despicarea craniilor, care nu se puteau produce decâl cu 
târnăcoape sau topoare? 

În cazul că niciunul din cei ce lucrau la deshumare nu o pătruns în 
închisoare, care a fost, după părerea Dws., rostul mutilării cadavrelor şi rostul 
comunicatului oficial dat după crime, in care se afirmă că asasinatele au fost 
comise de cei „care lucrau la mormânt? 

Răspuns: Intru cât ştiu sigur, că nimeni din cei care lucrau n'a lipsit de la 
lucru în cursul nopţii, nu poate fi altă explicaţie, decât că cetele trimise de 
Sima au fost inarmate şi cu câteva topoare sau tâmăcoape, anume spre a se 
face să se creadă după mutilări, că faptul n'a fost pus la cale şi ordonat, ci ar 


De la constatarea tre 


„ RDI 


fi rezultat din durerea nemărginită a legionarilor la vedere 

lui. Dar la ora omorurilor, nu numai că nu s'a dat de iru a i 

dacă sunt acolo sau nu Put 
Totuşi comunicatul oficial a minţit, spre a se desvin 


au Căpitanu- 
! nici NU se Ştia 


ovăţi acei car 


plănuit şi au ordonat, încercând să răstoa ă 
sfintelor moaşte ale Căpitanului şi ale celorlalti silit indirect a i 
„1 Martiri legionari Supra 


„„ Cât despre făptaşii-instrumente, apoi ei ori nv au [i 
ai Căpitanului, ori au fost trădători conştienţi. întrucât A i 
legile Căpitanului, ori le-au înfruntat. “Le 
Legea fundamentală a Căpitanului este, că legionarul 
chiar cu preţul vieţii! Nicadorii s'au predat, când put i 
Decemvirii care au sancţionat pe trădătorul care de ici fă 
Căpitanului, s'au predat toţi, când puteau să dispară mă i inc 
care au răzbunat asasinarea Căpitanului şi ai atâtor ral 
fără urmă, dar ei s'au predat, deşi ştiau bine căii a = 
moartea. d capi 
ră Toţi s'au predat spre a indeplini legea Căpitanului! D 
şi instrumentele lui, unde sunt? De aceea legionari nd de 
Nu stau predat deşi crau la putere! Nu ca cei de FA g 
vrăjmaşe! Atunci dece au asasinat?.... ge 
La aceasta răspund că toate au fost poruncite şi săvârşi : 
astupa gura lui Moruzov, care l-ar fi dat de gol pe Si AA numai spre a 
intime, pe care le-au avut amândoi in orânduirea Enea a lila sti legăturile 
pregătească asasinarea Căpitanului. ? SAI Sale bujisă 
..„. "Despre planul meu de a face un mare proces in faţa ţării şi a lumii 
se trage la răspundere călăii noştri şi toţi aceia care au 2 ag 
Dumnezeu şi ale omeniei în contra noastră, ştiau toţi fruntaşii le ta As = 
şi trădătorul Sima. Legiunea, țara şi neamul ar fi tras dă tu el 
foloase morale din acest proces, care ar fi constituit adevărata şi A 
răzbunare, cerută de Dumnezeu, de Căpitan şi de martirii noşiri SE E 
şi gradarea ei, de sus şi până jos. Asasinarea acestei pulinţe le mai 4 zi 
urmări, decât ce sia săvârşit direct 'acuma. pi 
Procesul asasinatelor dela Jilava, Bucuresti, 1941 


eloc legionari de 
i 
NU au Cunoseuț 


punde de fapla sa 
Uşor să dispară 
crease asasinarea 
n parte. Cei nouă 
puleau Să dispară 
ă schinpiuirea şi 


stia, Poruncitorul 
Ci doar trădători. 
mpul prigoanclor 


DEE 


o 


SCRISOAREA 
adresată lui Horia SIMA 


i a pi lui. 
de trei legionari Comandanţi-ajutori de pe vremea Capitanu 
e 


â, subsemnatii Coman- 


ra! 
e gândurile 


Şi cu inima îndure 
pe această cal 


 sbucium sufletesc 


Dei i scul 

“_aiutori ai itanului, Vă facem cunoscul 
dantiză) 2, sau întocmit de camarazii Popa Nicolae şi Mardaric 
i meb derea morală ce apasă Pe umerii 


noastre. 
Popinciuc în 
fiecărui legionar, 
generaţiile viitoare, 
dela principiile trasate 

a. — Încălcarea legilor os 
oria sacră să veg 
olvarea şi bagatelizarea ac 


ştienţi de răspun 
de a păstra intact patrimoniu 
nu putem fi nepăsători faţă 


te de Căpitan : 
pitalită ţii, onoarei şi camar 
heze la respectarea lor; 
estei chestiuni 


cazul B., şi CON | Mişcării Legionare pentru 


de următoarele prave abateri 


aderiei, de câtre acela 


tal pa e) de onoare din anul 1948 


p. = Nerez 
şi până astăzi; 


c. — Specularea sp dragoste faţă de Căpitan şi 


e fapta degradantă; 
năbuşirea oricărui protes! 


iritului de disciplină şi 
Legiune, â camarazilor, peniru a trece sub tăcere | 

d. — Procedeul incorect, prin care se incearcă 1 
firesc legionar conira păcatului comis; 

e. = Acordarea de grade şi funcțiuni 

f, - Încercarea, lipsită de modestie, d 
voastră cu Legiunea şi Ncamul Românesc; 

g.- Încercarea de a creia o nouă elită legionară , avându-se în vedere — în 
multe cazuri — gradul de servilism faţă de persoana DY., şi nu devotamentul 
pentru Legiune. 

h. = Sfărâmarea unităţii legionare prin creierca unui sistem sectar, căruia 
singur i-aţi căzut prizonier; 

i. — Atmosfera bolnăvicioasă de suspiciune şi politicism, cultivată de sus 
în jos, în rândurile legionare; 

j. = Renunţarea intenţionată la structura firească a Mişcării Legionare, care, 
din lipsa unui organ consultativ şi de control, a cauzat diminuarea simțului 
de răspundere, domnia bunului plac în acţiunile intreprinse şi alunecarea 
pe panta periculoasă a infructuoaselor speculaţii politice. 

Toate aceste constatări ne determină pe noi (care vam urma! şi la bine şi 
la greu), — din dragoste faţă de Căpitan şi de intregul şir de eroi şi martiri 
legionari; — din dragoste faţă de Legiune — căreia, prin actul săvârşit, îi răpiți 
prestigiul şi însăşi raţiunea ei de existenţă, să Vă cerem : i 

ls sa la comanda Mişcării Legionare; 

Ac iţi credinţa în linia Căpitanului, respectându-i porunca : "lacă 

hp ae şi te chiamă sufletul spre indreptare, st paai = acum 
— ez . = Ss ] 
(Canioiea. getului zid Sasa şi păstrează-te pe linia a 2-a” 
, . „ punctul 7, Colecţia "Omul nou” 1952). 


în cazuri similare de imoralitate; 
e a se identifica persoana Dumnca- 


Asteplăm din pa 
partea DV 
lu ; A un pest d 
ncţia ce deţineţi, - care va tedi tor 
Dle 


Legio Ă i 
ş gionar. Dacă nu veţi lua in Considerar 
eslegaţi de orice leg sabat 


libertatea de acţiune 
lar acum 


te hotărire, de 
Căputanului 


a Clul 
âmâni Nos tul 

[aţă de Dv. ca şef a] Matei de veg Vi su 
sufletul şi a re, luân 
ncercărj 


de 
3 chinuia și 


i » a$ă Cum ne Va ajuta 
. „ÎN aceste ceasuri d ii 
indreptăm o rugămi uită 
AERO Ag 5 minte fierbinte lui Dumnezeu Şi Arh TU destinuj [5 
pal urora Pâşii inimii pe drumul ce] el Mih i 
răvască Legiunea şi Căpitanul!" Fe A Ara 
Ă PPiaiează Comandant,ii legionari ajutori : 
[ “i 9 Apostolescu, av Virgil Popa, av La - 
unchen, la 22 Nocmbrie 1953 “i Aa raul 


AVERTISMENT IN PUSTIU 


în it i i 
Sc TiSoarea Dlui Vasile lasinschi către di H Si 
„Dima 


Domnule Comandant, 

Deschis, aşa cum mă cunoşti, — de astă dată 
— vin să-ţi Spun ce-mi stă pe inimă. Mişcarea Le 
vreme îndelungată. Ţi-am mărturisit 
in mai multe rânduri, 


insă mai i ie 
gionară ien i 
j —0 cu dragoste şi bunăvoință desi ra Se 
j rugându-te să înclini către o schimbare d tă 
incepul de acţiune nouă, clară şi precisă dreaplă şi Dare Ce sistem şi un 
ascultat; şi de atunci, când am vrut TI FE corectă, Sfatul meu n'a fost 
: SE SIE e ajut, m'am văzul respins. Ci 
continuat să se mărească prin câte s'au adaos aceluias procedeu E, ie ale 
şi tiranic. Ultima rămăşiţă de speranţă ce-am purta!-0. în E ala i 
indreptare de pe calea rătăcirilor s'a spulberat, când ai venit pia pi da 
în Spania. Atunci şi mai târziu mi-am dat seama definitiv că nu se schimbă 
nimic, că dimpotrivă răul curge mai departe cu o intensitate ncobișnuilă, 
44 a pna ei 3 ela tari, care le-au surprins neplăcut, 
7 subconştien! mai rămăsese vreo urmă din 
cât am dorit să te intorci din drumul pierzaniei. Ţi-o spun cu toală durerea: 
continui să greşeşti în calitate de Conducător al Mişcării Legionare, de şef 
politic şi pe planul etic,- deci al caracterului şi onoarei, menite prin 
funcţiunea lor să imprăşiie fericire şi voie bună între toţi, până la periferie. 
Acţiunea, pomirile şi manifestările ce le-ai dovedi! în cursul anilor au redus 
tot mai mult din dragostea, camaraderia şi elanul ce ne insulieyeau, Ncincrede- 
rea, suspiciunea şi intriga puse în mişcare sub diferite forme au nimici! căldura, 
prietenia şi acea stare de spirit care ne-a legat laolaltă, ori unde ne găscam. 
Am ajuns să trăim din întrecerea de a ne trage pe sfoară, de-a ne amăgi, de-a 
ne politicianiza. Legionarii av încetat să-şi simtă cotul în faţa marilor greul) 
aşa cain vremea de mărire. A dispărut criteriul moral, care esle impulsusi 


Substituin 


ii, ai âmal CU 
dant al Mişcării, â! dărâm ș 
ne mai jincau impreunâ - 


e stau la temelia 


“4 legile Car 
obligă Iei E datoria CarC SC 


- ne. Ne ș 
ai bue S'0 ajulăm.- 


“cire din aC i ne tre! i = dis reţui 

Oi vrea să se salveze ş din toate părţile şi a le disprci- 

unii. Aceasta - e s'au arăta! din : Diţă de eroi, 
Legi anaintea oricui Semn ot trecutul şi toată JET 


ândră, severă şi exigentă, 


in acestea vorbesc 
din cultivarea 


nu pe este PE Miscarea Legionară, falnică şi m 


iubirea adevărului, 


iri “ati in 3 “ =aţ 
e din respectul știuca Se ză elementului moral, din toata legiuirea 
tr din promova i esle ca- 
i are, din p 232 - alfel, nu mai e 
imentului de on0 te 'ctentă în veac; a , 4 
sn induită pentru rezistent, ; mic, e regulă de 


ână la cel ma 


ce-a fost concepulă şi râ A 
organizati sfinţită cu 


i toţi, dela ce a 
ES E oana E venit legionari 
viaţă. 


ment ce-am de 
E 3 ul 
spiritualitate românească ŞI suflată cu aur 
Piz bligaţia s'o pătrundem tot ma 3 - 
umanitate, ave: * s să ne punem faptele în armonie CU in ; 
ei către perfecţiune. A refuza ş saca ză. A crede că putem fugi 
“ .. ăd care Legiunea n'o loierca . 4 
sacii neșie oară Eu fe i de unde apasă aceasta înscamnă să fii sclavul 
indi ide u . s 4 
de răspundere, indiferent cum Ş 3 | : Isuri egoiste. 
SI ini nor impulsuri <g 
aia i rincipii destructive, alu Ă 
unor pasiuni inferioare, al unor prin A stai 0 idutp 
Legiunea urmăreşte tocmai contrariul : fiecare sa evolucze pe sie E iii 
S > ee - ă o 5 
lui de nobleţă al desinteresarii, al respectului, al dreptăţii, al. a je 
"Corect din toate punctele de vedere: în raport cu LI Re red cu lu i 
afară, în raport cu organizaţia, în raport cu camarazii, in rapori cu Ţara, in 
raport cu Dumnezeu”. Noi webue să purtăm pecetea de "om corec!”. Şi totuşi, 
ca oameni, suntem supuşi greşelilor. Sau făcut multe; ni le-am icriat; ni sa 
trecut cu vederea, în credinţa şi speranţa că vor fi avertismente, părere de rău 
şi experienţă. Sunt însă abateri grave care, săvârşite in momente de turburare 
a minţii, — aşa cum ţi s'a întâmplat =, cer să fie ispăşite prin pedeapsă. lar 
dacă aceasta nu vine în mod normal, ea se profilează intr'o formă mai urâtă, 
mai degradantă, mai pustiitoare pentru suflete şi oamenii din jur, cari se trezesc 
ca dintriun vis urât. 
« Astfel şi acum, Mişcarea Legionară işi cere satisfactie şi dreptul ei: prin ce 
mister, e ă z E ae n i 
» € grcu de pătruns. Ea mirueşte pe credinciosi cu undelemnul credinici, 


| mai mare şi P - 
ai acestei 


sentimentului 
i mult şi să creştem din 


de omenie şi 
pulcrea 
terescle 


„ANR 


mate [i biruită de vălurile fustunilor, care i; 


şi când aceasta este adâncă, nu Ț 
tălăzuesc puterea pe inuinderca plină de nesigurantă a vccanului ncmărginil, 


Dovezile care s'au produs şi câle au pulul să ajungă până la mine sunt 
grăitoare. Judecata imi aparţine şi le rog să-mi permiţi ca să ji-0 spun. Am 
inaintea mea de atâta vreme, dosarul cu probleme de onoare, cele câteva 
circulări din urmă şi scrisoarea din 10.X1.53, la care nu ţi-am răspuns indată; 
şi poale e mai bine aşa, chiar dacă concluzia la care am fost ajuns nu s'a 
schimbat deloc. Judecând toate agitaţiile şi necazurile din Mişcare ţi-am scris 
pe la inceputul lui Oct. 53, că iniţiativa întru rezolvarea lor îţi aparţine. Ea nu 
s'a produs, aşa cum mă aşteplam. Acum sunt nevoit să-mi spun eu cuvâniul. 
Dosarul din Argentina a declanşat criza; aceasta trebue soluţionată, după 
legile şi principiile legionare. Ştiu că circulările care vin de la Şeful Mişcării 
sunt lumini biruitoare a intunerecului, îndrumări doctrinare, principii de viaţă 
eteme, sfaturi ințelepte, dispoziţii practice, = in general indreptare pentru 
sulletul legionarului. Circulările Căpitanului le vedem ca nişte torţe aprinse în 
permanentă pe drumul necunoscut al viitorului. Acestea vor rămâne pentru toate 
timpurile călăuza cea mai sigură pentru cei care s'au boicza! in credinta unui 
om nou. Ele ne supraveghiază acţiunile dacă le purtăm în sânul nostru cu 
adevărat şi ne consultăm la flacăra lor vie şi ocrotitoare în vreme de indoială 
şi desnădejde. La ce concluzii să ajungă astăzi legionarii, cilind circulara din 
6 Sept: 1953? Ce să inţeleacm prin modificarea de structură a Mişcării din 
străinătate, conținută în circulara din 28 Oct. 1953? Cum s'a judecăm ultima — 
Cupă cunoştinţa mea = cea de la 8 Noembrie 19537 În faţa lor am rămas 
inmărmuri! şi revolta mea n'a fost mică. Eu nu le aprob! 


Ţi-am amintit într'o scrisoare, de un răspuns, ce ţi-l pregătisem, după ce 
ai luat cunoştinţă de circulara cuaribunalul, dar văzând urmarea, am înţeles 
că vorbesc vântului să oprească furtuna. Fără să incerc o analiză mai amănun- 
jită, ţi-o spun, Domnule Comandant, cu dureroasă sinceritate că circulările din 
ri sunt produsul unei inspiraţii nenorocite, in momente de intunecare. Căci 
i iba st 

pu goale de adevăr şi vor numai să acopere cu o seamă de cwvinte 
ătimaşe — i izeri i 
pi ga unele şi drepte — 0 Stare de mizerie, ce-a izbucni! la suprafaţă, 
pia Sau pus în circulaţie - precum ştii — scrisorile cu chestiunea de 
A. i pe sie. in interesul Mişcării, trebuia s'o rezolvi de mult. Ai încercat 
izug o că enţa faţă de nemulţumirile ce s'au întins pesle tot, pentru ca 
A Să e justificate cu atât mai mult. Ori, eu am convingerea că Legiunca 
scut ca o reacțiune impoiriva răului, peniru apă libertăţii şi 
de ESI LD o ; părarca libertăţii şi 
: ; 1 nu este îngăduit să le inăbuşim i i is ta] 
is o Aa Ia [Aa e 99 şim cu piatra arbitrarului; ci 
rai tigaie continuăm a ne pune pieptul, ocrotindu-le. Aşa 
orbim de piepturile ciuruite de e] ilei i 
ia 0 Baie dec oala Aa] ME ap gloanţe ale elitei legionare. 
de orice minciună, aruncate cu răut zaț rs: da pati 
ate şi viclenie, cu perfidie și licăloşie 


atu II ICDINRE E MĂ Tate e maree mat 7 at Pa D007 0 RS 


impotriva Mişcării şi Şclului ei, [ar şi incercarea de a astupa izvoarele de viaţă 
ale aceleia n'o admit, din orice parte ar pomi această intenţie, [ic car veni chiar 
din partea Şcfului insuşi intru formă ce conirazice o stare de spirit, după cum 
e cazul în timpul din urmă. Datoria elementară a legionarului este să spună 
adevărul, în toată libertatea, cu toată cuviinta, considerata şi sinceritatea; 
resping obrăzniciile şi exagerările. Dela aces! lucru, de-a spune adevărul, nu 
ne poţi impiedica. Fiecare avem o râspundere şi toţi laolaltă purtăm destinul 
Mişcării, căreia ne-am inchinat viaţa. De ca nu ne despărţim, orice soartă ne- 


ar fi dată. 


După ani grei de activitate şi colaborare, câtă a lust, puzitivă, — uncori şi 
— după greşeli ce se iartă şi păcate peste care nu se poate trece, 
noşti ațitudinea mea. Ea este a unui prieten, care le-a contrazis in 
dar să ştii c'a fost mai corectă decât a celor ce ţi-au tolerat totul, 


negativă, 
vreau să cu 


multe rânduri, 
îndoindu-si spinarea în semn de supunere, — un obicei străin, pe care legionarul 


îl condamnă. In Mişcarca Legionară, ce-ai lăsal-o în voia întâmplării, 
interpretând cu toată bunăvoința textul circulării di 28 Oct. 1953, există adânci 
frământări şi mari desamăgiri; unele cc durcază de mai mulţi ani, altele de dată 
mai recentă, întemeiate pe argumente ce nu pot [i puse la indoială. Există v 
slare de spirit dăunătoare, dezolantă, mustrălvarc, căreia ircbuc să i se pună 
capăt. În acest ceas de mare criză, ai găsi! cu cale să comunici că schimbi 
structura Mişcării, îţi alegi un sector de acţiunc, părăsind toate celelalte domenii 
de lucru. Dar iată, că nici asta nu se poate, n'ai dreplul să faci orice, căci eşti 
Comandant al Mişcării; pentrucă ea, Mişcarea, nu suportă abuzuri. Ea vrea să 
fii corect şi prezen! şi s'o ajuti în acest grav moment, pentru care porţi mare 
vină. Sus, în jurul persoanei proprii, ai organizat cu calcul, perseverenţă şi 
scop o camarilă ce lucrează într'un anumit spirit, şi-ai creat artificial un mit 
peste şi impotriva Mişcării Legionare, pentru ca acest cuplu nenorocit şi 
anormal să acţioneze arbitrar şi disprețuitor de legi, aspirații şi curate inienţii 
legionare, iar jos ai lăsat o masă imprăştiată în toate părțile, abătulă şi tolerantă, 
pe cât din credinţă şi disciplină, pe atât din răbdare şi ruşine, carc sc sbale 
desnădăjduită de-a cunoaşte adevărul şi rostul ei propriu. Nimeni nu ji-a sări! 
în spate — precum îmi scrii —, dimpotrivă, altceva S'ar puiea spune: prin ce-ai 
provocat, ai adus Mişcării atâta rău, cât n'a putut să-l facă nimeni, în anii 
din urmă. E o greşală să afirmi un asemenea lucru. Gândeşte-te bine şi 
raționează că reacţiunea ce sia pomit de pretutindeni e un semn de sănălalc 
morală ce ne avertizează pe toţi să revenim la linia cea drcapră şi creştină, 
Linia Căpitanului. De ea trebue să ţii socoteală. E ceasul suprem. Judecă-te 
mai întâi singur, mai ales dn poziţia care o ai; fii "omul judecător in propria 
sa cauză, drep! şi sever cu sine însuşi”. Situaţia este aşa de gravă, incâ! cu, 
după o lungă meditare a acesteia, m'am holăril să-ţi atrag atenţia că e 
momentul când trebue salvată Mişcarea, dacă vrein ca ca să mai aibă clicacilale 
şi valabilitate. Mişcarea nu constă in voinţa unei singure persoane, şelul ei, 


.$ 


„III & 


ze după normele etice de 


care trebue să fie expresia stării de conştiinţă a comunității intregi, şi nici forţa mari şi desinteresate; pentru ca Legiunea să prospere A 1rehue să rămână 
prietenilor, cari te ajută să rămâi incărcat cu greşeli şi păcat, Mişcarea viaţă legionară, stabilite de Căpitan dintru incepul i pi su Ze Noii 
este un mănunchi de valori spirituale, este o stare de spirit, care anticipează farul luminos, văzul şi cunoscul de toţi, și după care să ni cercul vot toţi 
o lume nouă, ieşită dintro prefacere lăuntrică a sufletului omenesc. "Exisră o intreg, în marile cumpeni care îl incearcă; cdi pt i suna: Sa ls13 
manifestare politică a Mişcării Legionare, şi o manifestare culturală, şi una piraţii de ieri, de azi şi de mâine. Legiunca pin p o RR piu a 
socială şi alia morală” cum spune Puiu Gârcineanu. Toate acestea, și câte maj intrerupere, iar scopul acesteia ese să ii zi Sase iute) 
suni, rămân unite intreolaltă prinir'o mare taină, care punc in acţiune puterile Românie nouă. Această iselals trebue să : li paris aici | 
latente ale legionarilor la lumina zilei şi nu in subterană, aşa cum vrei să învăţătura fundatorului şin cursul ies titi (ăi 3 23i sirice TegEa sau 
procedezi, judecând după atitudinea din „urmă. Mişcarea nu este şi n'a fost din binelui şi vrăjmăşiile răului, eg u-se ireal) Ain 
capul locului clandestină şi conspirativă, Aceste atribute i le-au dal să-și renege' misiuncă, care el e bare lui; şi acei care îl servesc suni 
duşmanii. A fost nevoie de zbucium, de suferinţă şi de jertfă multă, ca să iasă Nevoia ncamului, stă Dai ză ochii, cu cea inima şi cunuşiinţa 
gal iei edi UL d ptaleg ca dlicarea i Strei e bete ie ei ne-au arti cu fapta şi cu cuvântul calca 


să-şi întrerupă activităţile prin suspendare sau regenerare; ci acestea trebucsc 
complectate şi amplificate in conformitate cu cerința timpului, eliminând orice 
impediment sau anormalitate. 

De aceca imi ingădui ca în faţa dezastrului ce-l privim cu durere şi 
neliniște să-ţi pun câteva întrebări: Ce măsuri ai luat pentru  inureptaica 
Situaţiei? Când şi unde ai convocat pe cei care răspunu ca Mişcarea să nu 
alunece pe panta compromisurilor, a disperării şi a revoltei fireşti? Cine face 
parte din acel Consiliu, pe care-l consulţi la vreme de ncvoc sau la rca 
incercare? In ce fel răspund legionarii care greşesc faţă de Mişcare incepând 
cu Şelul ei? Ce sancţiuni s'au aplicat celor vinovaţi = după judecarea fiecăruia 


7, care au contribuit la compromiterea şi degradarea ei; şi cum ai inţeles să-ţi 
rezolvi vinovăția proprie? 


viitorului şi însemnătatea jertfei. 


Ca încheiere a acestor puţine consideratii, peniru acesi momen! greu, pa 
că este nevoie să tragi consecinţele situaţici generale din Mişcarca Legionată, 
lăsând ca cei indicaţi de opinia răspunzătoare, să oprească actuala stare in 
descompunere, să siruciureze diformilaica prezentă, să avizeze asupra 
conducerii şi să procedeze la refacerea unităţii, — adică să restabilcască ordinca 
normală. Personal îţi mărturisesc cu multă mâhnire că nu te mai pot urma în 
condiţiile ce le-ai creat. Mulţumesc pentru toată atenţia ce-ai avul-o prin ani 
faţă de mine. N'am fost străin şi nam rămas indiferent la nici un fel ve 
atitudine în raporturile dintre noi. Ţi-am dat to! respectul in calitatea de 
Comandant al Mişcării Legionare, ce ai deţinul-o. Te-am apărat de mulie ori, 
şi când ai ştiut şi când n'ai ştiut, având conşliinţa că apăr Legiunea, dar acelaş 
lucru l-am simţi! şi atunci când am refuzat s'o fac; cu atât mai mult astăzi, 
când pe calea ce-o urmez de un sfert de veac şi chiar mai inainte, continui să- 
mi port crucea mai departe in acelaş scop, cu acelaş obiectiv şi cu latul 
dezinteresat. Nu-mi reproşez nimic şi nam nici o părere de rău peniru 
atitudinea mea din trecut şi prezent. Am conştiinţa impăcală că dorinţa de binc 
nu m'a părăsit niciodată. Mă rog lui Dumnezeu ca să nu mi-o incarce nici pe 
viitor cu mustrări chinuitoare, de-a nu fi prezent in serviciul Legiunii şi 
Neamului. Aşa am socotit să-mi păstrez raporiul de subordona! ce l-am avul 
până în acest ceas dureros, când ţi-am spus ce am pe inimă. Cred că ne-am 
înţeles, pentru că legea după care mă conduc e să contribui până la sfârşitul 
zilelor mele la tăria şi înălțarea Mişcării Legionare, ceea ce consider că esle 
insăşi raţiunea mea de a fi. 

Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 


„Există o circulară a Căpitanului din anul 1935, sub titlul "pedeapsa 
legionară " în care se Spune: ”... voesc prin aceasta să fac cunoscul tuturor 
legionarilor educaţia în sensul de a Şti, atunci când greşesc sau se abat de la 
linia legionară „ când primesc o pedeapsă; suntem cu foii pierduţi atunci când 
închidem ochii la greşelile legionarilor, pentru că ne sfărmăm linia de viaţă 
legionară, legile noastre, în virtutea cărora irăim ca legionari în lume. Vom 


scoate însă noi legionarii un alt om, pe care-l vom opune omului laş, omului 
vechi şi care zice: "răspund! ". i 


i Răspunde deci, Domnule Comandant, în acest moment al istoriei 


Pentru ca să se indeplincască 
ui; pentru ca să se menţină şi 
peniru ca să ne regăsim liniştea şi echilibrul | 
Hgiu în afară; ca să dispară vrajba din mijlocul 
a frăţeşte ca pe Vremuri; ca insinuarea şi intriga 


legionare, te TOg eu şi 
voia Căpitanului şi să 


Vasile lasinschi, 
(Mayrid, 18 lan. 1954). 


Lămuriri suplimentare. 
În noembrie 1949, fiind la Stutigart, ... primesc o scrisoare dela Nicolae 
Popa, care mi-a sosit la Madriu. Aici pentru prima dată aflu de păcatul Săvârşi! 
de H.S. care consta in pângărirea casei unui camarad, in timp ce acesta muncea 
noaplea, ca să câştige şi să hrănească pe cel adăposti! la el. Pe acea vreme 
acela era şeful Mişcării Legionare şi a continuat să rămână atâţia ani după 
consumarea unei fapte urâte. 
În sufletul meu s'a făcul noaple neagră, gândindu-mă la tot ce va urma 
Prin scrisoare eram rugat să intervin pentru rezolvarea cazului, | 
Ajuns la Paris, in drum spre Madrid, m'am întâlnit cu L. Sturza carc pli 
de revoltă şi indignare mi-a povesti! desamăgirea lui ... şi că datoria ă zi 
a lui şi a mea, este să intervenim pe lângă cel vinovat, ca să dea socoteală de 
ce făcuse şi să rezolve liniştea unui camara! batjocoril. Amândoi aveam a A ; 
procură camaraderească şi prictenească. L. Sturza fiindu-i in lus pa 
lună am umblat ca un nebun să-l întâlnesc pe H.S. intre i) i dn : 
comunic un mandat ce-l aveam, pe baza căruia să d: : e 3! să-i 
ne adună m, ca să găsim soluţia. N'a fost posibil, urci sa 


In penulti i, inai i 
p ima Zi, inainte de plecarea mea, şi numai la cererea mea insistență 


Şi categorică făcută pri ă 
zor făcută prin Creţu, a apărut pe un trotuar în amurg, de seară — |i 
Pentru câteva minule - să stea de vorbă cu mine artă 
Necăji!, indurerat, revoltat | | 
ce facem cu nenorocirea ce i si 
discutăm. (Pe mine mă chinuia 
pregătit, deoarece ştia că am s 
n zi 
"Nu mă interesează ", 
Am mers alăturea câtva timp, 3 
a luat rămas bun Şi S'a întors la Cr 
Am rămas în drum, uluit de ată 
l-am comunicaţ a doua 
na reuşit să 


am întrebat pe un ton liniştit, corect şi blând 
a întâmplat şi când am pulca să ne adunăm să 
Legiunea). Răspunsul n'a întârziat şi cred că era 
a-l pun această întrebare. 


—4 minute, şi nici o vorbă ni'a mai scos. Şi- 
eţu, cârezi aştepta la o distanţă oarecare. 
ta neruşinare, lipsă de onoare şi răspundere. 


ai inainte, în repetate rânduri 
-0 făptuise, 


Dela Ma 


la dosar, 


Atât. 


a PP IA e ANN a 


PENTRU REFACEREA MIŞCĂRII LEGIONARE 
Hotărirea Je la MAJADAHONDA 
Noembrie, 1954. 


convocal,i la Adunarea ad hoc 
luând in considerare criza 


HOTĂRIRE : Delegalii legionarilor din exil, 


i ia), în zi 1-8 Augus! a.c;; 
la Erding, (Germania), în zilele de i i „criza 
de i re în care de ani de zile se sbaic Mişcarca Legionară , au horări! să 


confere sarcina conducerii unui consiliu de Wei, compus din d-nii = ia 
a Bunei Vestiri şi fondator al Mişcării lie GARNEAŢA, şi gal pal 
legionari Vasile LASINSCHI şi Constantin PAPANACE, cu misiunea de i d 
toate măsurile pe care le vor crede necesare pentru refacerea Mişcării pe vi 
Căpitanului, punerea în funcţie a Senatului Legionar ca organ te 
sancţionarea abaterilor fostului comandant al Mişcării, d-l Horia Sima, c la 
morala şi spiritualitatea legionară, restabilirea armoniei intre Românii cu 
dragoste de neam, spre a potenţia lupta pentru apărarea intereselor Tumânesti 
în străinătate, eliberarea şi reconstruirea Ţării. Ţinând scamă de această decizic, 
precum şi de indicaţiile rezultate din consfătuirile avute cu legionarii din 
diferite ţări, inainte şi după adunarea de la Erving, se hotărăşte : 


1. Infiinţarea CONSILIULUI CONDUCĂTOR AL MIŞCARII LEGIO- 
NARE forma! din cei trei Comandant, Legionari desemnati mai sus. În grup 
constituit, ei preiau şi exercită comanda Mişcării până când, împreună cu legio-— 
parii din Ţară, se va putea rezolva în mod integral problema conducerii. Consi- 
liul va fi prezidat de di Comandant al Bunei Vestiri Ilie GARNEAŢA, ca cel 
mai mare şi vechi în grad, în spiritul lui “primus inter pares ri 


2. Până la statuarea şi organizarea Senatului Legionar ca organ deliberativ, 
se pune în funcţie CONSILIUL LEGIUNII, cu scopul de a discuta şi da direcţii 
în mare Mişcării Legionare. Toţi Comandanții Bunei Vestiri şi Comandantiii 
Legionari făcuţi de Căpitan şi rămaşi fideli principiilor sale, fac parte de drep! 
din Consiliul Legiunii. Deasemenea fac parte de drept, pe toată durata funcţiei 
lor, toţi acei care indeplinesc funcţii importante în Mişcare, ca secretar, casier, 
şefi de ţări şi alte funcţii pe care Consiliul Conducător le va aprecia de acelas 
rang. În acest Consiliu vor intra prin cooptare şi elemente cu prestigiu din toate 
categoriile sociale, care au dat dovada credinței şi a constantei. 


3. Principiile de organizare fixate de Căpitan rămân valabile. Aplicarea lor 
se va face ținând seamă de condiţiile specifice ale fiecărei țări din emigratie şi 
conformându-se legilor in vigoare. 


4. Consiliul Conducător işi insuşeşte rezoluţia adoplată de Adunarca de la 
Erding, în legătură cu abaterile fostului Comandant al Mişcării, d-l Horia Sima, 


19 


2 


de la morala şi s i 
piritualitatea legionară, | se 
. . j Zi € i 
decăzul din orice funcţie in cadrul Mişcării i si, Consid ră pe 
numele ei. Un Juriu de Onoare va judeca A, ri cei fără dren e la 
gurva Ă 


incriminate, dă ii : a $ e 
Edi dând celui în cauză posibilitatea de a se să Obiectivitate 
eze prin abnegaţie şi spiritul de jertfă apăra şi eveniu 
interesul Mişcării Legionare. pe Care le va dovedi i 
n 


n 
faptele 
al Să se 
Vito! în 


5. Din respec! pentru suferinţa şi lupta ce mai bi 
Pag „din Ţară, Consiliul Conducător 20 caii pă 
ntru ii di ii iri sal 
Pap MEGA pei In aceș! spirit vor fi reconside Ada 
rioada i i 
- n, vor fi aplicate cu obiecti » „IXate de Căpi 

. .. . . obie i Să 
criteriilor lăturalnice şi consacrarea meritelor cal mă eri inătrara 
i, ca 


n deceniu 0 duc 


âvansări î 
rate şi PI ÎN grad 


6. Pentru o mai bună i i 
cător îşi propune să pu 5, incadrare în ordinea democratică, Consil 
clor propun i în studiu reorganizarea partidului oaia Se 
pitan să fie expresia itică Sul 
i Sia politică a Mişcării i TENCUIT 
primul rând, o | ie spiri ic E 
0 cai SSPalA de educaţie spirituală a Națiunii paie erei 
: să : 
nvoca un congres general spre a statua în i a Ina c 
$ cest scus, 
7. Măsuri i 
mă: sute de organizare enunţale mai sus sun! luaic mai 
aţia legionarilor din exil. Ele vor putea fi revizuit he 
va pulca delibera şi cu camarazii ami 


mul! în raport cu 

mpletate câ 

de sub jugul : Când se 

organizarea cea mai vită JL EUI comunisi e seiva 

fise i fie Di laruF ate Pralea ealiloră patul 
„ dreptate, omenie românească şi spiritualitate creştină pie 


Consiliul Conducător al Mişcării Legionare 


Ilie Gârneaţă 
Vasile lasinschi 


Majadahonda, 6 Noembrie 1954. Constantin Papanace 


Scrisoarea adresată legi ; i 4 i, 
4 - gionarilor din exil de D-nii Comandanți ai Consi- 
liului Legiunii după hotărârea de la Majadahonda. Aa ca 


Dragi camarazi, 

De j - = A ASI 
& iar E de la locul sfinţit cu sângele lui Moţa şi Manin în luplă 
E icrist, vă trimitem gândul şi hotărirea noastră. Am întârzia! cu această 
Ai a a lăsa timp de lămurire tuturor. Astăzi, de ziua Sfântului 
: et Mihail, patronul Legiunii, păşim cu încredere pe drumul regăsirii şi 
III ţii legionare. Să vie toţi cei care cred în principiile luminoase. ale 
Căpitanului. 
Luând această primă hotărire, ţinem să precizăm că nu ne-am considera! 
şi nu ne considerăm infailibili. În trista perioadă ce a urma! asasinării 


20 


i, am 

energia: PC uri ir p : i 
u toată zut că sunt luCY cand unitatea Miscâri! 
_am considera! 
irăim ca leg! 


A dărâma! 
si om n'a crezu! 


duşi în ernare 


onari în 
unitalcâ 


elată de âC 


curmnstantâ 


“le şi decrim : A 
le ş atea Mişcâri! po Ia pica de 


Am accepta! 


osturile fixal!c de Căpitan şi să 


nostru călăuzitor este * Rr c-am lega! prin jurământul gradelor 
Spără) patrimoniu! ia mitem generaţiilor mai lincre întreagă ŞI! nedeformala 
legionare. Vrem să 0 ransiii esa. aa “bi ări! ilor timpuri, sâ € 
i i rândul lor, simțind mai bine chesmăriG, 4 
pentru ca cle, la ră Ip Ul Da zi aie Arostui Vrem ca jertfele 
ducă pe culmile de glorie Vitae 3 z i ună. Căci 
legionare să fic fecunde pentru Neamul Românesc 3! credinta cică 1! E 
pei murit unii pentru ca să slujească pofielor de imbogă irc, de waţe comodă 
" 3 îm “i ionară ca se 
şi des/rânare a altora”. Vrem să apărăm dată sl ti adn niacdi 
nu alunece pe căi de afaceri, de lux de trai bun, de imoralitate, Ş e salisjacţ 
a ambițiilor personale sau po[telor de mărire omencască.. (Jurământul gradelor 
legionare, C.Ş.C., pe. 133). Vrem să refacem climatul moral în care sâ crească 
adevărata elită legionară. Să onorăm jertfele trecute; să chezăşuim ca cele 
viitoare să nu fie zadamice. 

In aceste vremuri de răscruce, când neamul nostru luptă cu moart 
mare sentiment de răspundere trebue să ne stăpânească pe toţi. Să nu ne 
amăgim cu agitaţii sterile pomite din calcule meschine. Să ne coordonăm 
preocupările noastre în funcţie de marile jeluri naţionale. Să păşim cu stăruinţă 
pe drumul întremării noastre sufleteşti. Dogma legionară ne spune că inainte 
de a vedea greşelile altora, să îndreptăm pe ale noastre. Să fim mai severi cu 
noi înşine decât cu alţii. Trebue să asanăm atmosfera din Mişcare. Să elimină m 
ale infiltrate după moartea Căpitanului, spre a putea da un sens pozitiv 

E ii E Sora : = 4 
ete i iregii cmigraţii pentru promovarea intereselor româneşti în 
€ . . . să, 3 
Sta pace îi sea neamului nostru din ghiarele celor fără Dumnezeu. 
să uităm că, prin su i i i : = - 
un alde fică Setari p ful ei creştin, Mişcarea Legionară constitue 
, ontra materalismului comunist care ameninţă să ină 
valorile spiritului. Să fim conştienţi de acest lucru. De | d E ii 
$ cără 3 ; ru. De la credinţa noastră 
inspira toţi aceia care sunt domici : stră se pol 
se mici de adevă i A 
privinţă, nu lipsesc. Totul depi vărata libertate. Semnc, in această 
: i dăzia i cpinde de noi. Să facem ca prin ţi * 
impecabilă, în toate împrejurări pă iu iau ia stra 
E prejurările — aşa cum a dorit-o Căpi 
purtătorii demni ai acestei sfinte credințe. Prin d taia Pila SIRE! 
; ragoste românească să intindem 


ere â 
refac de a readuc 


val aşa cum P 


ca, un 


21 


Pa leii 


Por ue. 


un i i 
p a de inţelegere sufletească spre toate inimile românești, d 
e 4 eliberarea Țării. Prin dragoste creştină să ne apr DI ieSdenlu pia 
poare care luptă impotriva lui Anuerist. Poporul român A ii ital 
Utreste gânduri 
ri 


duşmănoa i 
$ "F 
Fe i faţă de nimeni; feste, pole, singurul popor din | 

oscut păcalul robirii, incâlcării, sau nedr n lume care n'a 


sie eptăjirii altor popoare" (P.L. pg 
Forţele răului ă ă zădămi 

a la LA A Sl să pas iceaaa insănătoşirea morală a Mişcării 
ae Poe ie Căzăturile morale" vor [i si loci 
she 4 LE va opera destruclivă. Noi insă le Cunvaș! i 
iii Ag ai i viitor. Să nu ne abatem de la drumul iai, i: 
CO i a ste În virtutea cărora trâim ca legionari in i ru 

E ui ii vs, 1e in puterea Binelui. Să luptăm cu mijloac fief 
pitanul, pentru o lume mai dreaplă şi mai FI Aaa 

d hai 


aşa se va pulea aj 

un ; ; 

La fapte, sezilă He adevărata 'pace şi bunăinvoire între oameni" 

piară erca Mişcării! Este nevoe de fi a 
rarea Neamului nosiru şi elortul tuturor. La luptă 


Arhanghel să ne aibă i Salvarca civilizat iei : 
She! să ne aibă in pază, Dumnezeu să i Sute Il Creştine! Sfântul 


CONSILIUL CONDUCĂ 
JUCĂTOR AL MI 
lie Gătneală ŞCĂRII LEGIONARE 


Vasile lasinschi 


M adah p 
Y > Te, 1 1 
a 0 ada 8 Nocmb Ie 954 Constant n Ţ apanace 


GHEORGHE RACOYEANU 


1967) a fost unul din 


insemnat în vi 
viaţa culturală româneasca di ei Ionescu, care a 
cele două războaj 
oaic. 


"Pe Corneli 
neliu Codr 
; | eanu za j 
din Legiune pe el fs pi dia auzi! odată declarând că " 
morală impusă de el i. pa a el, Căpitanul, va zii „a va da afară 
ti lui” anumilă lege 


E E yă 
Xiras din Mişcarea Legionară 


31 Ed. Armatolii îi 
atolii - Roma 1973, 9! Biserica, cap. VI "Stil Legionar” 


Si - - 


anul 1938, inainte chiar de sugrumarea lui în închisoare (29-30 Noembrie 
1938) - Legiunea şi-a mers drumul fără controlul sâu; a stat sub alte directive, 
sub alt control, uncori fără nici un control. De aceea, lo! ce sta clădit dela 1938 
incoace = acţiuni, atitudini, teorii = trebue supus unei operaţii de verificare, 
spre a se vedea dacă ce sia clădit după dispariţia întemeietorului sia clădi! 
conform planului hotărit de el, în stilul voit de el. 

Tot ce sa făcut după 1938 - toate acţiunile, toalc dispoziţiile, toalc teoriile 
— trebue, aşa dară supuse unei operaţii de verificare. Dreptarul adevărului în 
Legiune fiind concordanta cu esenţialul, cu permanentul legionat, operaţia de 
confruntare este posibilă. Când legea legionară "Luptă şi nu fii niciodată 
mişel... decât să înving! printr'o infamie mai bine să cazi, luptând, pe drumul 
onoarei” (Cănt.) ar fi înlocuită cu deviza "invinge prin orice mijloc, oricâ! de 
nir'un caz de denaturare. Şi această denaturate 
trebue respinsă hotărit. Când întemeietorul cere ca legionarul să fie om de 
cuvânt (Cărt.); sau când spune că legionarul nu cunoaşie tragerea pe sfoară a 
altui om (Cărt.), acestea sunt norme care nu mai pot fi infirmate de urmaşii la 
conducerea Legiunii. Când Comeliv Codreanu afirmă că ideia fundamentală de 
la care pomeşte Legiunca este omul, nu programul politic (Pentru Legionari); 
când el spune că Legiunea va birui numai cu desăvârşirea unui proces de 
conştiinţă la poporul român; numai când acest proces de conştiinţă va cuprinde 
majoritatea poporului şi va da roade (Circulări), a voi să ajungi la conducerea 
ării, cu orice prej - chiar cu preţul loviturii de stat — ca apoi să impui procesul 
de conştiinţă de care e vorba, insemnează a aşeza carul inaintea boilor. lară a 
practica convingerea că “misticismul” legionar, credința în învierea Jui Cristas 
şi credința în "invierea neamurilor” sunt “plumb în aripile Legiunii”, însem- 
pează a dovedi că n'ai înţeles nimic din odnicia unei credințe care constitue 
actul de nobleţă a poporului român creştin. 

Catalogul semnelor creşterilor false în sânul Legiuniii şi catalogul falselor 
formulări ale creşterii normale, poale fi continuat. Aici am indicat doar calea 
de urmat în întocmirea lui. 


abominabil", atunci ne-am afla i 


Prof. Ing. lon PROTOPOPESCU (1890-1966), Senator Legionar 


“Textul acesta este extras dintr'un document prea puţin cunoscut, Catehism 
Legionar, o broșură de 68 de pagini, publicată în 1976 în Editura Armatolii. 


Pag. 38 : Ţinuta legionară trebue să fie aşa fel, încât să se nască zicala : 
"Se poartă frumos ca un legionar", întocmai cum spunea Căpitanul despre omul 


corect. 
În directă legătură cu ţinuta, şi marcând in mod deosebit un resort de viaţă 


interioară, este moralitatea. 


ZĂ 


Acest criteriu, în înţelegerea legionară, nu inscamnă numai respectarea unui 
anume cod convenţional în care fundamentul este mai mult discreţia decâ! 
moralitatea. Aceasta ar inclina spre făţămicic. Înţelesul legionar al acestui 
criteriu este trăirea permanentă în stare de moralitate, 

Legionarul are camarazi şi camarade. Legionarul işi iubeşte pe camarazi şi 
pe camarade fără promiscuitate şi fără ascunzişuri de gândire. Ei sun! fraţii Şi 
surorile sale. Şi după cum pe fraţi şi pe surori nu-i indemni şi nu-i laşi să cadă 
în păcal, tot aşa legionarul, in afară de moralitatea lui personală, jine să afirme 
prin relaţiile pe care şi le alege această trăsătură de ţinulă. 

moralitatea sau amoralitatea nu se lăţesc decât in măsura in care 
oamenii morali acoper aceste păcate. 

Desigur, nu trebue confundată atitudinea morală cu atitudinea de moralist. 
Acesta din urmă miroase a reclamă şi uneori chiar a farsă. Moralistul de multe 
ori e un simplu băârfitor, pe când omul moral este un om superior pe linia de 
trăire colectivă. 

Moralitatea se raportă la o serie întreagă de domenii de viaţă. Un om moral 
irebue să fie corect în toate raporturile lui cu oamenii, trebuc să fie cinsti! şi 
E seamă cinstit sufleteste. Aunintiţi-vă de cazul lui N. lorga şi comerţul 
legionar şi de circulara dată, cu acest prilej, de Căpitan. 

Necinstea sufletească se apropie de venalitate şi este soră cu irădarea. 

Morala legionară nu acceptă subtilită ţi. Nu există două morale : una peniru 
Zisu PSU iesi ași Nu există o morală a indivizilor şi o morală a 
isrodcatiuinine iza Dig pori se enunţă. Popoarele, ca şi ini, trebue să fie 
E Est ia au MA uDaci nu este ingădui! ca un om să impilcze pe un 
E ati 8 ca un popor să exploateze sau să impileze alt 


Morala legionară este morala creştină. Din morala creştină işi lrage esenţa 
viaţa legionară. 


Prof. Univ. DIMITRIE GĂZDARU 
Responsabilitatea lui H.SIMA la asasinarea Căpitanului, 
extras din Pământul Strămoşesc, Nr.4, 1977-78, pag. 69-71. 


tă timp. ce, în a doua jumăltale a anului 1938, Căpitanul se găsca 

că Areni Alin carcerăi la Râmnicul Sărat, impreună cu statul săv major, cu 

icacorii şi Decemvirii, Horia Sima avea i ână | 

j in mână firele conducerii iunii 

libere, pentru condiţia lui i puţi zf 
j ia lui de grad mai puţin urmări iţi 

L F rmărit de poliţie. Cons 

a alui, i semnul cra 

“E Pâsteezp o totală linişte, penru a nu se da pretext la inăsprirea prigoanci 
Periciitarea vieţii Căpilanului şi a elitei legionare. Se alcătuise un 


Sc petrece un lucru extrem 

cală Sima stabileşte o legătură 

noştri şi anume cu Mihai Moruzov şeful 
Lă 


cOrRanearaepi de emergenţă. În acest comandament 
e Slraniu care abia acum iese la iveală: Horia 
absolut secretă cu persecutorii 


Serviciului Secret de Informatii, instrument intim al lui Carol II Nu 0 
comunică nimănuia dintre camarazii din Comandamentul de emergentă, ci o 
păstrează şi o utilizează fără chiar să o comunice Căpitanului şi celor inchisi 
la Râmnicul Sărat. Această legătură intrase în funcţie cu cel puţin două luni 
inainte de asasinarea Căpitanului. [...) În Septembrie 1938 — accentuez: cu două 
luni înainte de asasinarea Căpitanului - intovărăşit de Biris, H. $. are o 
întâlnire cu Moruzov în Grădina Botanică. Întâlnirea era conspirativă... Chiar 
numele ce-şi luase Moruzov era conspirativ. | se zicea Inginerul Biris le făcea 
siguranţa mergând în urma lor. La un moment dat Biris surprinde indemnul dai 
de Moruzov lui Sima: "Trebue să acţionezi”. Acest îndemn urmârca două 
scopuri! j 

1. Sima să se agile ca să dovedească Regelui şi opiniei publice că Legiunca 
viază şi că el e demn să fie urmasul lui Codreanu. E 

2. La moştenirea comenzii, fireşte, nu se pulca ajunge decă! pri 
titularului, prin asasinarea Căpitanului. .... | 

Şi, în adevăr, H. S. a organizat exact în această vreme o serie de atentalc 
teroriste fără să ţină seama de avertismentele celoilalti membri din Comada- 
mentul de emergemtă şi nici chiar de admonestările pe care i le trimiteau, dela 
Râmnicul Sărat, Căpitanul sau Inginerul Clime. Sunt foarte inicresanic şi juste 
consideraţiile pe carc le face C. Papanace asupra acestei chestiuni în prezentul 
volum al Pământului Strămoşesc. La fel de sugestive suni inscmnările incdite 
ale Inginerului Virgil Ionescu referitoare la acecaşi epocă. Astfel, la p. 201 din 
volumul manuscris, găsim : 

"Toţi vizitanţii ne-au confirmat că în ţară crau agitaţii sterile şi fără rost, 
mai ales în Bucovina şi Ardeal unde conducerea lui Sima găsea mai multă 
ascultare”. 

Cu ocazia vizitei avocatului Horia Cosmovici la închisoare şi prin 
mijlocirea acestuia, Clime i-a repetat lui Sima ordinele de linişte precum şi 
ştirea că nerespectarea acelor ordine îl supărau foarte tare pe Căpitan. Clime 
a avut făgăduiala lui Cosmovici că-i va repeta lui Sima indicaţiile Căpitanului, 
dar după aceasta — enigmă! - Cosmovici n'a mai obţinut permisul să-i viziteze 
pe cei închişi. Cred că nu-i exclusă o interventie negativă a lui Sima pe lângă 
Moruzav. 

Prin Octombrie sau Noembrie 1938, Căpitanul a reuşi! să trimită un vrdin 
scris în sensul ca legionarii din lagăre să semneze declaratiile cerute de 
autorităţi spre a se grăbi eliberarea lor. Ordinul a ajuns în mâna lui Sima prin 
intermediul ultim al soţiei Căpitanului. Sima l-a nesocolit şi pe acesta. 
Reflectează Virgil lonescu, p. 212: 

"[Legionarii) care auziseră pe căi proprii de existența unui asemenea ordin 
au dat declaraţii şi mai toţi au fost eliberaţi. Ceilalţi, neavând preciziuni 
palpabile, sau influenţaţi de insinvările lui Stoicănescu, devotat lui Sima, nau 

vrut să dea declaraţii şi consecința pentru mulţi a fost moartea! Nu insă Şi 
pentru Stoicănescu! 


n dispariţia 


a e 


Pin Ie PE e aaa ea PET E N 


lugisi Sr Căgi singurul căruia nu-i Pulea conv 

Je a se da ueclaraliii El şua prea bine că rr 
Comandanţ,ilor Bunei Vestiri ca şi a celor ce] în ă 
cu mai multe şi notorii drepturi de a comanda je 
l-ar fi obligat să renunţe la Ip epecă oua A aşa; nu-i era decâ! provizorie, 
iar in urmare ar fi webuil să se incaaiez6 sub directivele altora! 

"De aceea, atunci şi mai apoi, de câte/ari a RO a torpila! orice încercare 
a cuiva să se ridice. Pe această linie de gândire: Cum să facă să rămână şer? 
vebuia să piară Căpitanul şi cât mai multe căpetenii legionare, din cele 
iubite şi ascultate. Planul, cu tot diavolescul conţinut, a fost 
infăptuit! Nevrednicia, incapacitatea ca şi impăuaaleică insului au rămas în grija 
viitorului să le verifice şi să le dovedească . 

Şi Căpitanul a pierit. Asasinilor li se oferise la timp un extraordinar pretext 
de către H. S. prin organizarea atentatului dela Cluj contra Profesorului 
Şiefânescu-Goangă.. Se va mai pulea indoi cineva, de acum înainte, că Sima 
n'a contribuit la perpetrarea acestei fioroase crime contre destinelor Neamului 


"Analizând cazul 
executarea ordinului 
eliberare din lagăre a 
Comandant,i legionari, 


Tecunoscult, 


Românesc? 
Combinaţiile dintre Sima şi Moruzov n'au incetat odată cu suprimarea 


Căpitanului. Moruzov şi Carol ÎI au continuat să mancvrcze ambițiile lui Sima, 
promovându-l şef al Mişcării decapitate. Totodată a fost curăţat terenul politic 
Je eventuali contracandidat, ai lui Sima. La 11 lanuarie 1939 este aresta! şeful 
organizatiei "Răzleţi”; la 24 lanuarie se descoperă aruncătoarele de flăcări şi 
este arestat, apoi strangulat, Locotenentul chimist N. Dumitrescu inventatorul 
acestei arme; la 26 lanuarie, în fine, este asasina! Profesorul Vasile Cristescu. 

Din relatările lui Biriş, mai rezultă că pe urmele lui se afla Inspectorul dela 
Poliţie Parizianu şi îl sfătueşte, pe Sima, să se refugieze in Germania. Moruzov 
îi şi trimite, prin Biriş, un plic cu o sumă de bani. H. S. ajunge în Germania 
la 4 Febr, 1939. Nu-i spune nici o vorbuliţă lui C. Papanace şi-i încredintcază 
lui Vârfureanu toate legăturile cu lumea legionară. Episodul Vârfureanu trebue 
analizat aparte pentrucă şi el conţine violente bănueli în ce proveşte trădarea 
lui Sima. 


1ON FLEŞERIU 
extras din volumul Mlaştina Desnădejdei 


[...] În vara anului 1951 primim dispoziţii pentru deplasare spre Spania. 

In preajma plecării am fost chemat de H. Sima. Mă aşteptam să mi se 
spună care este rostul meu în această deplasare. Nimic în această privinţă. Mi-a 
atras doar atenţia asupra legionarilor de-acolo spunându-mi cam cât se poale 
sora pe fiecare în parte. Câtă perfidie! Mai ales din partea unui Şef. Mi-a 
SDU JE DI lasinschi nu mă prea vede cu ochi buni şi că deci să mă ţin 
cam la distanţă de Dsa, insă fără a neglija să ară! o totală suboryonaie. 


aş Comandan! al 
Îndemnuri nedemne dale unur ostas cu priviie la Locotenentul C "d 


Mişcării Legionare | | 
Aceste vorbe ale lui H. Sima mi-au fost ca nişte pirvane inlipte în inimă 


Această atitudine nedemnă de ... vezi .. ştii bagă SE seamă ... ma uimit, 
neliniștit şi indignat. A strecura! in sufletul meu, cum făcea cu taţi dealifel şi 
cu fiecare in parte, indoiala şi neîncrederea intrun camarad Perfidia Cântă în 
faptul că nu preciza nimic pentruca să ştiu dei ce este vorba, ci lăsa f sc 
înțeleagă că primul lui Sfetnic nu pieziniă lotaiă incredere Indoiala produsă, 
desigur era contra Dlui lasinschi, fiindcă piiicârm cu şti ue ce esie vorba şi mai 
cu scamă, pulcam cu punc la îndoială îndrumările Şcfului sau buna lui 
credinţă? 

Cu această otravă sirecurată în suflet am pleca! spre Spania 

„La 3-X1-53, orele 18, dl lasinschi mă chiamă telefonic să trec pe la dsa 
Mă duc imediat. |! găsesc loarte abătut. După câleva cuvinte de DEE îmi 
spune "1e-am chemat să-ţi spun că H. Sima are un copil cu Dna X. În loc 
de orice răspuns m'au podidit lacrimile. Era reacţiunea pe care o aveam in faţa 
oricărei lovituri insuportabile pentru Miscare. 

Mai avusesem accastă reacțiune la moartea lui Moţa, Marin şi a Căpilanu- 
lui. Atunci ne murcau Fondatorii dar ne lăsau o moştenire pulemică, o 
moştenire consfinţită de onoarea celor morţi, o moştenire în plin marş, pe când 
acum H. Sima ne ucidea pe toţi prinir'o faplă ruşinoasă, degradantă; omora 
increderi şi credinţi fără putinţa de apărare. El a dat Gărzii de Ficr cea mai 
teribilă lovitură. "O Mişcare nu moare niciodată din cauza duşmanilor 
dinafară. Ea moare din cauza duşmanilor dinlăuniru” ne spune Căpitanul 

„.. Nici o forţă exterioară n'a fost în stare să rupă măcar o creangă din 
puternicul stejar al Mişcării Legionare. Nici Mihalache, nici Călinescu, nici 
Carol al II-lea; nimeni dintre cei mai teribili duşmani ai noştri, şi nici chiar 
forțele oculte n'au putul atinge unitatea Gărzii de Fier. A trebuit să vină el, 
duşmanul. dinlăuntru, sto ucidă, pentru ca odală mai mult să se dovedească 
spusele Căpitanului drept literă de Evanghelie. 

„..Şi m'am oprit în special asupra scrisorii lui Traian Borobaru adresată lui 
X prin care declara că este gata să ia asupra lui paternitatea copilului născut de 
Doamna X. M'am oprit asupra acestei scrisori pentrucă ca marchează cea mai 
josnică treaptă a imoralităţii. Nu se poale imagina că Şeful Mişcării poate 
ajunge în asemenea hal de decădere încât să consimtă ca un ostaş de-al lui să-l 
Substitue într'o faptă atât de degradantă cu infamul scop de a se sustrage 
consecințelor. Astfel voia H. Sima să rezolve o chestie de onoare. Prinir'o altă 
mişelie. 

Plec de la domnul Iasinschi. De moment nu mai aveam ce ne spune. Şi 
unul şi altul aveam nevoie să rămânem singuri. Mai apoi mă întrebam : ce s'ar 
pulea face pentru a evita să ne ardă casa?... ce e de făcul peniru a evita 
desunirea, care se zărea venind. Pentru prima dată imi dădeam scama că in 
contra duşmanilor dinlăuntru nu-i apărare. 


a În) 


7, 


Din convorbirile ulterioare cu domnul lasinschi am constatat că dsa nu-l 

4 ima. La fel gândeam şi cu. Mă ingrozea insă desunirea in 

va mai urma pe H. Sima & A A trai ! 

cadrul Mişcării. Speram incă să se rezolve chestia ve către culpabil. Imi dădui 

repede seama că plecarea domnului lasinschi inseamnă sciziunea, deoarece nu 
1oţi vedeau lucrurile la fel. i | N: i 

[...] Presimţirea mea se confirmă. În preajma Crăciunului 1953 primesc e) 
scrisoare semnată de camarazii Victor Apostolescu, Popa Virgil şi Ţâlnaru 
Laurian, scrisoare adresată lui H. Sima declarându-i că nu-l mai recunosc ca 
şel, şi deci nu-l mai urmează. O scrisoare la locul ei, penirucă unul este şef, 
şi deci recunoscul şi urma! numai câ! timp răspunde virtuţilor omeneşti; câtă 
vreme este un model pentru toţi, în toate actele sale. Aşa ar [i trebuit să 
reacționeze loţi legionarii, şi cu toţii să recunoască pe unul ca şef. Atitudinea 
celor trei camarazi nu mă preocupa. Ea cra corectă. 

[...] Primirea. scrisorii dlui lasinschi l-a făcut pe Sima să alerge spre 
Madrid, mai cu seamă că la Paris îl spălase, vreme de două ore, doctorul Vasile 
Andrei, cu toate apele, aruncându-i în obraz murdăria ce sc desprindea, pentru 
Mişcare, din nedemna-i laplă, cerându-i să sc retragă de la conducerea 
Mişcării. La 25-1-54 am fost chemat în Jorge Juan, la sediu, de H. Sima. Erau 
prezenţi Puiu Traian şi Gheorghe Costea. l-am vorbit de discuţiile avute cu 
domnul lasinschi cerându-i stăruitor să impicdece, cu orice preţ, schizma. Mai 
creveam, chiar, şi în acest ceas, că o scânteie de dragoste pentru Mişcare, tot 
va mai exista [...] că-şi va da scama că el nu mai poale sta in fruntea Gărzii 
de Fier; că se va ruşina văzând cum propriii lui ostaşi ii intorc spatele cerându- 
i să plece. 

Nimic din toate acestea. Nici o remuşcare nu se schiţa... încercând s'o 
şleargă, ca pe o muscă, spunând "să trecem peste această chestiune”. Plecările 
din front a atâtor soldaţi distinşi nu-i spuneau nimic. Nu avea nici măcar 
pudoarea să mărturisească: am 'greşi! măi fraţilor! Ce credeţi că-i de făcul 
pentru indreptarea răului pe calea cea mai onorabilă?. 

Grija lui era acuma menţinerea în jurul său a câţi mai pulea. Pentru aceasta 
întrebuinţează mijlocul cel mai perfid şi nedemn: corupţia: "am să vă dau puteri 
mari”, "bine că a plecat Domnul lasinschi că mi-a făcu! destule greutăţi până 
acuma” ... "nu mai văd posibilitatea de impăcare“ ...” De ce a comunicat 
Scrisoarea respectivă şi altora”... Victor Apostolescu, Ţâlnaru, Virgil Popa sunt 


doar nişte numere” ... "Eu sunt o instituţie ... eu deci nu mă pot da la o 
parte”. (S.n.) 


Noră: Pentru a inţelege indignarea lui |. Fleşeriu pentru acţiunea lui Traian 


Borobaru, dăm alătural trei texte referitoare la incercarea de rezolvare a 
problemei adulterului. 


ZA PIERRE SE ESI LI AISI IEI SEI Ea 


Scrisoarea Doamnei X, trimisă lui Horia Sima la inceputul anului 1949: 


În ziua de 6 Noembrie 1944 am da! naştere unui copil al cărui aspect mi-a 
desvăluit imediat cruda realitate: incarnarea in trup şi sufle! a păcatului nosiru 
lluziile deşarte, lipsa de conştiinţă şi nădejdea mea de fiinţă slabă şi păcăloasă, 
care conta pe naşterea unui copil dela bărbatul său legitim pentru a pls 
inmormânta definitiv, fără mărturisire şi fără ispăşire, păcatul adulierului 
săvârşit, au fost spulberate implacabil de această replică a spe e care 0 
prevăzusem în nebunia noastră. X (soţul ic ie primit cump ita lovitură din 
prima privire aruncată asupra copilului la căpătâiul meu din dunincata naşterii, 

itură căzută ca un trăznei într'un momen! culminan! de fericire şi de emaMe 
a! ă. Deabia la câteva zile, lăsându-mi un timp de limiste trupească, mi-— 
Ep itunca de incredere. Cu toată intenţia mea necinstită de a-ţi asculta 
alea capăt dorinţa şi dispoziţiile de a nu divulga adevărul, bine înţeles că 


n'am mai putut nega. 


În ce mă priveşte pe mine, acum totul s'a prăbuşit. Slabeie mele circums- 
tanţe atenuanie, care ar fi existat în momentul faptei, s'au anulat şi cle prig 
tăinuirea îndelungată a adevărului. Prinsă ruşinos de acest om, care faţă de 
mine a fost perfect în cinste şi dragoste şi pe care azi l-am Ucsfiinţat, nu mai 
văd nici o ieşire. Nu am curajul, nici mintea, nici sufletul, şi nu şuiu incotro so 
apuc; doar de mi-ai indica tu calea. 

Dar înaintea problemei mele trebue să ne întrebăm ce facem cu aces! om 
trădat, în care am dărâmat cei doi stâlpi sprijinitori ai vieţii lui intregi: Familia 
şi Mişcarea? Ce facem cu fiinţa născută din păca! şi in care azi sau mâine vei 
(i recunoscut, nevinovată şi iotuşi obligată să ducă povara blestemată a acestei 
triste origini? Şi ce faci tu cu o lume întreagă care crede în line şi cărcia nu-i 
vei putea ascunde la infinit o faptă care te coboară pe cea mai joasă ireaplă 
omenească ? 

Reacţia şi dezaprobarea lui X faţă de mine şi de copil a fost mercu 
stăpânită şi umană, dovadă dând de o adevărată dragoste, pe care noi m'am 
avut-o decât în vorbe. Dar pe cât de mare=i este dezinieresarea, to! atât ve 
adâncă-i este şi hotărirea de a face să rodeacă învățămintele acestui crud 
adevăr în folosul ideei de care este legat peste el şi peste oameni. Ic aceca 
primul lucru a fost să asigure păstrarea secretului şi evitarea scandalului 
catastrofal, continuând şi completând în faţa lumii comedia incepulă de noi in 
faţa lui, cu simularea sinisiră a tatălui şi soţului fericit. Aceasta până va pulca 
să dea ochii cu tine, ca să-ţi dea şansa, dacă după greuiatca faplei, agravală ue 
premeditare şi perseverenţa în ea, mai ai în tine posibilitatea de a găsi şi a păşi 
la soluţia salvatoare şi demnă atât pentru Mişcare cât şi pentru tine şi copil, 
înainte de a fi prea târziu, când S'ar afla de către toji. Pentru aceasta nu ji sa 
scris până acum, o scrisoare pulând intodeauna fi interceplată..... În to! cazul, 
nu se poate rezolva aşa ceva prin delegaţie. 


[...] Astfel eşu pus acum in (aţa completei cunoștințe de cauză şi, fiind incă 
liber şi ncforal de penibila constiângere a unur eventuali terţi, incearcă să le 
ridici la înălţimea răspunderii, şi le rog in numele viiotrului şi al onoarei măcar, 
dacă nu se poale al fericirii celor loviți de marea preşală, să găseşti şi să 


hotărăşti respectivele soluţii indicate. 
[La această scrisoare Horia Sima nu răspunde ci-l insărcimează pe Traian 
Borobaru să se adreseze nu Domanei X ci soțului acesteia.) 


Scrisoarea lui Traian lorobaru (confidentul şi aer cgo-ul "comandantului”) 


către soţul Doamnei X. 
(extras dintro scrisoare trimisă pe la începutul lunii Martie, 1949) 


Abia acum venind din A. şi luând act de neînțelegerile ce sau ivi! în 
familia ta, mă grăbesc să-ţi răspund. Îţi înţeleg durerea, dar nu-ţi proecia 
nemulţumirile într'o formă ncbuloasă şi abruptă, căci pot fi alţii mai nefericiti 
decăt tine; în cazuri de acestea există soluţii pustiitoare, care pretind să repare 
răul, multiplicându-l cu o mie, şi există soluţii răscuimpărătoare, care realizează 
un nou echilibru. Rămâi devotat marilor cauze! Trebuc să rămâi, distins, nobil, 
chiar atunci când noi putem să fim mici. Convingerea mea este că copilul este 
al tăv. 

Dacă persişti în această idee, eu sunt gata să imi asum răspunderea şi să 
trag toate conseciny,ele, cliberându-te de orice obligaţie. Vom face un getlemen 
acord, ale cărui mijloace şi modalităţi le vom discuta in amănunt ... Te rog 
reia-ţi activitatea obişnuită. Salutări dragi soţiei. 


Notă: Când scandalul devine de acum public, şi în urma insistențelor anumilor 
personalități, Horia Sima răspunde Doamnei X indirec!, tot prinir'o scrisoare 
adresată soţului. Comentariile sunt inutile. 


Scrisoarea lui Horia Sima către soţul Doamnei X. 
(extras dintr'o scrisoare datată 21 Septembrie, 1949) 


Dumnea-ta ai făcut o preşală capitală, care, oricâte molive ar avea la bază, 
este greu de scuzat; în loc să te adresezi persoanei care îţi putea fi de mare 
folos în chestiunea ce te frământă .... (Borobaru? n.n.) care arc netăgăduile 
calităţi de prestigiu, bun simţ şi onoare, ai preferat să-ţi desvălui necazul în 
cercuri din ce în ce mai largi, expunând oprobriului public Mişcarea, familia 
şi insuşi pe D-ta. Sun! anumite fenomene de dezagregare acolo, sunt anumite 
suflete decepţionate de pe urma acţiunii D-tale. Ori, acesta nu este un domeniu 
care să ne aparţină în mod particular, ci un domeniu sacru, care nu poale fi 


30 


TOTII DER E IESI SIE 


au tulburat de nefencirile personale. Există v eleganţă, o jinulă care se 


avariat $ 
u atât mai mult din parica I)-talc care 


reclamă in cele mai tragice imprejurâri, c 
porţi un nume ilustru 

Eu îmi dau seama 
distanţa faţă de evenimente, vei regreta aulu 
apropie un momen! de râscruce. Sau D-ta laşi acţiunea să he elucidată de ruda 
D-talc, care singur şi-a Juat accastă însărcinarc, sau s60W ROVicăa din cadrul 
Mişcării şi înţelegi să-i dai curs liber. În cazul dintâi nu-ţi rămâne decâ! să 
clarifici singur atmosfera, să redai încrederea acolo unve ca a oscila!, să revii 
asupra propriilor D-tale declaratii, având toată increderea in J-l ... Te rog sâ- 


mi comunici atitudinea adoptată. Cu drag... 


că pesle câţiva ani, alunci când câştigi perspeciiva şi 
dinea adoptată acum. Acum se 


Constantin PAPANACE 
Fără Căpitan. Ed. Armatolii, 1984, cxirase. 


Pag. 36: Căpitanul ... a dat ordin : "Calm, linişte şi ordine absolută. Nici un fel 
de provocare. Toată lumea se dă la fund şi aşteaptă. Trcbue să dovedim 
eroismul răbdării, care este ccl mai greu”. 


Pag. 6]: La un moment Ja! înregistrez o isbucnire nervoasă, abia reţinulă, a lui 
Horia Sima, impotriva Inginerului Clime. li impula că nu i-a dat lui condu- 
cerea Comandamentului. Am rămas surprins, fiindcă era ceva neplăcut. În 
isbucnirea lui nervoasă vedeam colții unui ambițios.” 


Pag. 72: La 3 Septembrie m'am întâlnit cu Horia Sima şi cu Ghiţă Dragomir- 
Jilava. Era vorba de distribuirea broşurii "Procesul Căpitanului” şi darea la fund 
a tuturor legionarilor, pentru un anumit timp, pentru că se aştepta să urmeze 
arestări. Din discuţiile avute cu acest prilej, am constatat primele manifestări 
ale unei mentalități înfumurate, care ducea la indisciplină. 

Lui Horia i-am făcut aspre imputări pentru acest lucru şi în esenţă i-am 
spus că dacă el va incerca să abuzeze de increderea ce i sia acordat, ca element 
de legătură al Comandamentului cu organizaţiile din provincie, nesocotind 
liniile tacticei fixate, voi fi nevoit să-l schimb”. 


Pag. 78: Eram în grădina lui Titi Cristescu. Atunci l-am văzul peniru a doua 
oară; mi-a stâmit o aversiune prin felul cum mi sa exprima! la adicsa 
Căpitanului. "Ce să-i facem noi lui Comeliu Codreanu, dacă a asculta! de cei 
de la Bucureşti şi sia dat pe mâinile lui Armand Călinescu?”. Şi iar a aruncat 
câteva săgeți veninoase împotriva lui Clime. Pentru prima dată am auzi! un 
legionar numindu-l pe Căpitan, în cerc legionar, Corneliw Coureanu. Tonul în 
care a vorbi! şi faţa schimonosită de o răulate nepulincioasă, mi-a trezi! a 
aversiune care îmi va rămâne prezentă tot timpul. = 


n SU 9 cea 


Nicotae | 
tanc 


x > 


nu VC. 


/naa, 


7 IERI 


Fără să mă anunţe, au incepul pregătirile pentru “revolutie” chemând din 
fecare judey câte $-10 legiunari, să vie la Iucuresii cu pistoale. lincdiat am 
contramandat dispoziţiile şi l-am chema! la ordine şi bras la răspundere pe 
Horia Sima. Imputările au fost violente. Ghiţă Dragomir l-a ameninţa! chiar că 
dacă [ace lucruri de acestea, care periclitează viaţa Căpitanului, răspunde cu 
capul. | 

S'a justificat că altă ieşire din această situaţie "disperată" nu exista! 
Impresia mea a fost că acest om clocotea de ambiția ue a se afirma, cu vrice 
preţ, chiar cu moartea Căpitanului. 

Avea ceva din psihoza bolnăvicioasă a lui Erostrat, care a dat fuc templului 
pentru ca măcar sub această formă să intre în istorie. 


Pag. 80: ...aflasem că şi Alecu Cantacuzino pregăteşte o "lovitură de stat”, 
Pentru ca Alecu Cantacuzino să nu 1-0 ia inainte, (Sima) sia grăbit să 
accelereze el "revoluţia". 

Rămâneai încremenit de atâta lipsă de răspundere în acest joc de-a 
“revoluția”. Aceste alitudini divergente şi atât de primejdioase nu le pulca 
clarifica decât tot cuvântul Căpitanului. Am spus lui Victor Dragomirescu să 
comunice lui Alecu Cantacuzino să nu întreprindă nimic până când nu am 
veslegare de la Căpitan, iar pe Horia Sima căulam să-l ţin cât mai de scuri. 

Aşteplam să vie rândul la vizită a Doamnei Codreanu, spre a comunica 
Căpitanului aceste lucruri. 


Pag. 96: D-na Codreanu cra rugată să ne aducă un răspuns. 

Când s'a intors, am întâlnit-o într'o maşină condusă de un şoler legionar 
în care era şi Nicoleta Nicolescu, Horia Sima şi Ghiţă Dragomir. Mi-a spus că 
tactica rămâne aceeaşi pe care a fixa!-o de la început. L-a supărat jocul de-a 
revoluţia şi a răspuns, în ceea ce îl priveşte pe Alecu care cere “deslegare 
pentru acţiune”: "Nu numai că nu-l desleg, dar il leg!”. 


Pag. 99: Intro şedinţă am luat in cercetare întreaga situaţie. Mi s'au părut 
foarte curioase insistenţele lui Sima în ce priveşte activitatea legionară, mai ales 
că ele se produceau după ce Căpitanul reinoise dispoziţia că se menţine linia 


tactică a evitării oricărei provocări. El susţinea că ... noi trebue să acţionăm fără 
Să jinem seama de ea. 


Pag. 13: La 28 Noembrie 1938 am aflat despre atentatul asupra Rectorului 
Universităţii din Cluj, Ştefănescu-Goangă. Am rămas uluit. Mă inăbuşam de 


A pe Trebue să fie inconstienţi sau agenţi provocatori cei ce-au săvârşi! 
actul. 


Mai târziu am aflat că acest atentat s'a executat în urma ordinelor 
categorice ale lui Horia Sima, date de el personal. 


Dia 


vICTOR APOSTOLESCU 
Lovitura de la 3 sept. 1940 
Ocuparea Chesturii de poliţie din Draşov. 


Pe la sfârşitul lunii August 1940 mă chiamă Horia Sima, care, veni! din 
Germania la începutul acelei veri, se şi inscăunase În adunarea gradelor 
legionare, jinută in casa lui Radu Budişteanu, Şef al Mişcării Legionare Eram 
| lui. Mă întreabă dacă-s gata să merg la Braşov că se prepâleşie 
-am închipuit ce. l-am răspuns câ da. A mai vrul să şiie dacă 
razi dela Cluj. l-am spus că nu. Clujul 


un susţinător a 
acolo ceva. Mi 

| să-mi iau cu mine şi câţiva cama jul 
fusese dat Ungurilor şi noi toţi cram imprăştiaţi prin ară Era prea târziu ca să 


mai pot da de ci. 


În ziua de 3 Septembrie, la ora 8 seara, avcam misiunea, cu o echipă de 
camarazi, să atac şi să ocup Chestura de poliţie din Braşov. Toţi trebuia să him 
prezenţi acolo în după amiaza zilei de 3 Seplembrie. 

„De toţi, eram 16 până la 18 inşi. | 

Şefii de grupuri mi-au raportat că nau destul armament, numai două 
pistoale. Le-am spus să n'aibă grije că ne vor sosi. pin ao 

În timp ce stam de vorbă cu un camarad pe o bancă îl zăresc pe camaradul 
Sultan Donat, imbrăcat în haină de ofiţer, cu gradul de sublocotenent, 
traversând la 10-15 mctri de noi grădina. 


Parcă simţeam că n'am să-l mai văd. A căzul in acea scară, la asaltul 
Regimentului de Artilerie din Braşov. Cum de s'a ales un astfel de obiectiv? 
Echipa lui avea un efectiv mic de legionari. 


Stam pe ghimpi. Îngrijorat, cer să vorbesc cu Horia Sima. Mi s'a dat adresa 
lui. Locuia la un frate de-al lui Puiu Gârcineanu, medic militar la Braşov. L- 
am găsit acolo. Era îmbrăcat într'o uniformă militară, cu grad de locolent, cred 
l-am făcut cunoscut lui Horia Sima că nu avem destul armamant, numai duuă 
pistoale. A scos un revolver din buzunar, fără încărcător şi mi l-a dat 
spunându-mi: -"la-l, ca să-i sperii cel puţin!”. M'am uita! le cl şi nu-mi 
venea să cred că nu-şi dă seama de ce-mi spune. Mergeam doară la moarte 
cu camarazii mei, şi nu la speriat ciori! 


Aşa am începul să mă lămuresc şi eu că, în acţiunile intreprinse de cl, prea 
puţin au valorat, în ochii inimii lui, bieţii ostaşi legionari! l-a trimis aşa de 
uşor la moarte, cum trimit giambaşii vitele la abator. N'a făcu! nici o economie 
cu elementul luptător legionar. 


POR TI 


Preot ION NEAGOE-CUMPA NA 
Istoric al Mişcării Legionare. 
Dinir'un interviu acordat publicaţiei Formula AS, August 1992. 


Întrebare i Una din gravele acuzaţii aduse Mişcării Lepionare este lupta = 
uneori cu mijloacele crimei = impotriva elementului evreiesc. Antisemitismul 
nu a fost un punct de program? 

Pr. lon Neagoe-Cumpâna: "/'roblema pericolului evreesc nu poate. fi 
soluționată decât organizându ne, a spus Codreanu, şi asta cere timp şi un tip 
nou de om care să iasă prin educaţie din rândurile mişcării legionare. Vom 
invinge numai atunci când toată [ara va deveni legionară şi atunci, numai 
atunci, vom pulea rezolva această problemă PE CAI LEGALE. Crimele comise 
impotriva evreilor in anul 1938, şi care i-au fost pusc in scamă lui Codreanu, 
au fost organizate de Horia Sima. Dealtfel Codreanu se afla în inchisoare şi 
parola lui către legionari a fost "aşrepiaţi liniştiţi desfăşurarea evenimentelor" 
Sub pretextul că organizează aşa-zisele acţiuni de eliberare a Căpitanlui, Horia 
Sima, un om ambițios, plin de ingâmfare şi mincinos, tip de criminal domic de 
câ! mai mult sânge vărsat, incepe o mulţime de acte icroriste in toamna anului 
1938, lăsând să sc înțeleagă că ordinele sunt date de Căpitan. ... Când aceste 
fapte i-au fost aduse la cunoştinţă lui Codreanu, aflat in inchisoarea de la 
Râmnicul Sărat, el a reacţiona! uluit: “cine sunt imbecilii care îndeamnă la 
ascmenca fapte?" şi a cmis o circulară cu rugămintea de a fi distribuită, şi care 
le cerea tuturor legionarilor să se oprească de la asemenea ticăloşii. Din păcate 
scrisoarea nu a avut efectul dorit, căci a fost oprită de oamenii lui Horia Sina, 
iar în Noembrie, pentru crimele lui Sima a plătit Codreanu care a fost executat. 


- Să înţeleg că împărţiţi mişcarea legionară in două : perioada Codreanu 
şi perioada Sima? 

- Absolut. intre 1927 — data înfiinţării, la laşi, de către Comeliu Zelca 
Codreanu â-"Legiunii Arhanghelul Mihail” căreia în vara anului 1930 i sa 
adăogat organizația paramilitară "Garda de Fier”, twansformată ulterior in 
partidul “Totul pentru fară" -şi 1939, când la conducerea mişcării s'a instaura! 
Horia Sima şi grupul lui, care i-a înlăturat pe veteranii din 1920, este 
distanţa de la ideal la crimă. Horia Sima nu i-a omori! doar pe evrei, a omori! | f 
şi pe fostele căpetenii legionare care i s'ar fi putu! impotrivi. Şi el a scăpat cu 
viaţă, în vreme ce Codreanu a fost ucis ca un câine, fără lege şi judecată, in 


pădurea Tâncăbeşti. 


| - S'a vorbit mult despre "magia" pe care "Căpilanul” o exercila asupra 


maselor. Cum se explică ea? 
- În primul rând, Corneliu Codreanu a fost un intelectual remarcabil, cu 


studii de drept făcute mai intâi în Germania, la Berlin, iar apoi în Franţa, la 
Grenoble, unde în 1925 işi ia doctoratul. 


a a 


cu 0 mare seducţie adupra 


suh un păr bogal, era 
seamă, dând 


al doilea rând, era un bărbat frumos, 
inalt, cu ochi albaștri şi fruntea limpede, ă 
Ut şi senin, ştiind să asculte pe fiecare cu băgare de ai 
lare şi insulleţitoare care tc mobilizau. Bun organizator, i-a conleri! 
un crez moral : credinţă, muncă , ordine, ierarhic şi disciplină 
: tocol extraordinar de spectaculos (jurământ, grade, cuiburi, Îrăţii, 
IMHIIBIPP că, ferme, cântece, steaguri, uniforme, însemne, parule, e!c.) care 
IT pa tineri Stăpânit de spirit de dreptate şi de marc iubire de ţară şi 
ba aa dir 1916 mersese voluntar pe front, alături de tatăl său, ceca 
etil “ : incă de adolesceni, glorie. Bun camarad, n'a trăda! nicovată pe 
Că e că a fost, adesca, trădat. Credincios şi moral, a fâcul din 
iaz al mişcării un veritabil abecedar de bună comportare morală şi 
convins că prin educatie oamenii se pot schimba. Aderenla la 
ideologia legionară a unui număr de străluciți intelectuali, ale căror nume nu 
mai vreau să le pomenesc acum, cred că esle lol [î) dovadă a calităților purtate 
de Corneliu Zelea Codreanu, atât pe chipul câ! şi pe sufletul său. Mişcarea 
nară a numărat aproape un milion de români de toale categoriile sociale, 
muncitori, intelectuali. Istoricii care îi contestă lui Comeliu Zelea 
ate ideologică, politică şi morală, ar trcbui să-şi pună cu 
întrebări. Când un milion de români poartă 


În 
oamenilor: 
mereu linis 
răspunsuri e 
mişcării legionare, 


nimeni 
statutul i 
cetăjeneascâ, 


legio 
țărani, 
Codreanu orice calit 
gravitate, în faţa acestei cilre, 
cămaşa verde, trebue să ic intrebi ce s'a inlâmplal. 


VICTOR APOSTOLESCU 
Mişcarea legionară şi "disidenţa”. 


Pentrucă s'a scris şi se mai scric, în unele foi, de o "disidenţă” a Mişcării 
Lepionare, găsim necesar să lămurim pe scurt această chestiune. 

Ştiut este că disident, sau disidenţi, este acea persoană, sau un grup de 
persoane, care se separă de o comunitate de trăire a unui crez politic, religios, 
sau de altă natură. 

Ori, Mişcarea Legionară nu are astfel de problemă. Ea arc insă, de luptat, 
cu alt mare necaz şi anume: Unul dintre membrii ei, Ajuns cândva in fruntea 
Legiunii, s'a abătut grav de la invăţătura Căpitanului, nesocotindu-i legile 
şi rostul ei. Ba, s'a făcut vinovat, prin acţiuni nesăbuite, de uciderea Căpita- 
nului şi a celor mai buni dintre noi, a florii Mişcării Legionare. El mai are 
totuşi cutezanţa de a se pretinde incă şef al Mişcării, cu toate că-i considerat 
decăzut din orice funcţie, in cadrul Mişcării, de marca majoritate a legionarilor. 
INEREE a ctalune odată la Conducerea Mişcării Legionare, este şe[ pe 
dă —i place, fără să dea con! cuiva, greseşie amamic. Orgoliul 
ŞI interesul personal i-au intunecat sufletul şi mintea. 


Cc _— 


i că, locul Căpitanului, în sânul Mişcării, nu-l 


să pe fie cla! la t0ţ : d A | ati 
Şi apoh * dăinui ea. Conducători vremelnici, la cârma 


i, cât va 
mai poate lua nimeni, Cât UMP 


i trolaţi insă» 
ANTE Ci AR părea "În Legiune nimeni nu-i şe/ pe viaţă” şi că : "Şeful 
Căpitanul ne s 4 


aa n “dictator” care face ce vrea”. lar, "când greşeşte — 
nu este un "Stăpân sau u de răspundere”. Şi, cea dintâi calitate care se cere 
paie “Asarac ba a "armonia şi unitatea” în sânul organizaţiei. Mai 
unui şel este acec? d gina nu este capabil să realizeze acest lucru pentru 
spune Căpitanul că : Sefi ; concediu şi să plece". Tot Căpitanul ne cere : "Să 
Legiune, irc aur A să Sia cu loală pulerca noastră impolriva a lol ce ar 
apăram Macara PN sură sau de compromilere, sau impotriva a 
paleti e i ap măcar, inalta linie morală”. Toate aceste dispoziţii 
i eului au fos! nesocolile de fostul şel. i pică 

Una din misiunile principale ale celui care stă in fruntea Mişcării este şi 
cea de educator. El trebue să fie pildă vie de comportament ca om şi legionar, 
pentru subalternii lui. lar, de a încălcat cumva legile de bază ale Legiunii, cele 
morale mai ales, nu-i rămâne aiceva de făcut decât — să sc dea la o parte. De 
nu o face de bună voie, cade în sarcina legionarilor să rezolve această 
chestiune, fiind periclitate esenţa şi existenia Legiunii. Astfel de procedeu a 
avut loc în August, 1954, la Erding. 

A rămâne totuşi credincios, unui conducător vremelnic, şi după ce el sa 
abătut grav dela învăţătura Căpitanului, e de neciezul. Asta dovedeşte fie 
necunoasterea indeajuns, a doctrinei legionare, ori interes personal, sau 
servilism, deficiențe care pot duce, nu la disidenţă, ci la altceva şi mai rău, la 
erezie, la opăcirea crezului legionar. Asta este marele necaz al Legiunii 
Căpitanului. 

Mişcarea Legionară n'are deci, o disidenţă a ei. Sperăm că acest neadevăr 
nu va mai fi vânturat, de către unele foi, în viitor. 


Bergham, 5.6.1988 (ss) Victor Apostolescu 


AMINTIRI DIN MAREA PRIGOANĂ 
Dr, lon Zeana 


(Extrase) Era o splendidă zi de primăvară luminoasă, parfumată şi însorită. 
Dintre sălciile pletoase şi bălăriile sălbatice ale malurilor Dâmboviței, a apărut 
Victor Dragomirescu, pe care-l cunoşteam, şi care mi-a spus: 

- Camarade Zeana, te-am chemat să-ţi spun că, reorganizând Centrul 
studenţesc legionar Bucureşti, te-am numit şeful celui mai numeros grup din 
cadrul lui, compus din macedo-români, facultatea de litere şi filosofic, 
facultatea de icologie şi Arhitectura. Ştiu că eşti grad legionar şi nu vei reluza 


care ţi-o încredintez. Ne aflâm la o râscrucc, în uluma. dar şi cea ma! grea 


prigoană impotriva noastră, Jin care trebue să sesim biruitor! 

Am accepla! fără nici 0 ezitare Apoi mi-a comunica! numele şefilor şi 
ajutoarelor lor pe facultăţi. Asie! : la litere, istorie şi filosofie, lon Halmaghi 
şi Marcu, la teologie lon Stănescu şi Dumitru Mitroiu, iar la arhitectură Titus 
Bozea şi Dudişteanu, nepotul marelui avocat Radu Budisteanu. Mi-a mai spus 
că toţi şefii de grupe, inclusiv cei de la Academia Comercială, Politehnica şi 
Medicina, vor lucra sub conducerea lui Vasile Filipov, subordonat lui 

[...] Pe la jumătatea lunii lunie, m'am pomeni! într'o zi din nou cu Nae 
Mazilescu la cămin, spunându-mi că este trimis de comandantul legionar, 
Horia Sima, care vrea să-mi încredinteze 0 misiune. Întâlnirea a avut loc pe 
o alee din Cişmigiu, pe la amiază, intr'o zăpuşeală şi o caniculă care lopca 
asfaltul de pe străzi. În mijlocul unci alei goale ne aştepta un om mărunt, cu 
faţa spelbă, cu o mustăcioară blondacă retezată scurt sub nas şi cu o pălărie 
maronie pe cap. Era Horia Sima, în carne şi oase, despre care auzisem vag 
până atunci. Aflasem că a evadat de la Caransebes şi a venit la Bucureşti, unde 
nu era cunoscul de agenţii poliţiei şi Sigurantei. Mă cerceta cu privirea lumpede 
şi inteligentă. Peste doi ani, când l-am reintălni! cu ocazia organizării loviturii 
de stat la care am participat, la Constanţa, m'a izbi! din prima clipă privirea 
turbure, sumbră, rece, pe care, alături de surzenia lui, am atribuit-o — din 
nevoia liniştei mele personale = tratamentului dur la care fusese supus la 
Siguranţa Statului, după arestarea sa la trecerea frontierei din Banatul jugoslav 
in cel românesc, în Mai 1940. 


[...] Pe la jumătatea lunii Octombrie am primit o telegramă prin care cram 
chemat urgent la Bucureşti. Era semnată Nae, adică amicul meu Mazilescu. 
Biata mama, care o primise în lipsa mea şi o citise, mi-a intins-o privindu-mă 
îngrijorată. Am liniştit—o şi a doua zi seara m'am strecurat în gară, pe un drum 
lăturalnic, căci aflasem că atât eu cât şi Nicu Bujin eram urmăriţi de Poliţia şi 
Siguranţa locală, Cu trenul personal, am călători! toată noaptea şi dimincalta am 
sosit la Bucureşti. Am tras la cămin, unde domnea liniştea. Nu mai avusese loc 
nici o descindere a poliţiei. Totuşi, pentru deplină siguranţă, m'am hotărit să mă 
mut de la cămin. Mi-am închiriat o cameră prin apropiere, unde locuiam 
Singur. A doua sau a treia zi m'am întâlnit cu Nae Mazilescu care mi-a spus 
că m'a chemat telegrafic la cererea lui Horia Sima. Acesta vrea să ţină o 
şedinţă cu şefii de grup din centrul studențesc din Bucureşti. 

Intro după amiază, impreună cu Nae Mazilescu, ne-am dus la întâlnire. 
Şedinţa se ţinea într'o casă veche de pe Calea Rahovei, la o fostă pazuă a lui 
Horia Sima de pe vremea studenţiei sale, după spusele lui Mazilescu. Ne-a 
ii a in ARMURĂ pionul eta gin în oii a pride 

ndă. | P i scări de lemn, la ctaj, pe un 
coridor ingust şi cam întunecos, până la uşa unci camere din stânga, după care 
ca sa retras intruna din camerele de pe partea dreaptă a coridorului. După o 


7-77 


a bătaie la uşă, am intrat. În cameră se ajau deja trei camarazi: Filipov 
așile, Morărescu, şelul grupului de la Acavemia Comercială şi avocatul 
Nicolae Făgădaru din Cluj, pe care-l cunosteam din timpul studenţiei mele 
clujene. Era o odăiţă destul de luminoasă, cu o fereastră in mijlocul peretelui 
dinspre Calea Rahovei. În centru avea o măsuţă rotundă cu două-trei scaune 
în jurul ei. Probabil că aici a locuit Horia Sima ca studen!. Am dat mâna cu cei 
prezenţi şi m'am aşezat pe o canapea, in stânga lui Făgădaru. Dintru incepul 
mi'a surprins prezenţa lui Păgădaru la această şedinţă restrânsă a centrului 
studenţesc legionar din Bucureşti, de la care lipseau şefii grupurilor de la 
Facultatea de Drept, Medicină şi Politehnică. După vreo jumătate de oră şi-a 
făcut apariţia şi Horia Sima. Era singur. Ne-am scula! toţi in picioare şi l-am 
salutat. Ne-a făcut semn să ne aşczăm şi el, din picioare, cu inâinile rezemate 
de speleaza unui scaun, din apropierea uşii, ne-a spus: 

- Camarazi, vă aduc o veste proastă. Ungaria a mobilizat 500.000 de 
soldaţi şi este pata să ne atace şi să ocupe Transilvania. Trebuie să facem ceva 
şi să-l curățăm pe Armand Călinescu... Alifel pierdem Ardealul. S'a oprit o 
clipă, privindu-ne stăruitor. Uimire generală subliniată de o tăcere apăsătoare. 
După câteva clipe, văzând că şeful nostru, Filipov, tace, ca impins de un resori 
lăuntric declansat spontan, m'am sculat de pe canapea şi i-am spus : 

- Camarade comandant, eliminarea lui Armand Călinescu nu este o 
problemă grea, dar trebuie jinul scama de faptul că după "curăţarea lui”, regele 
va găsi numeroşi alţii cu care să-l inlocuiască şi represaliile sângeroase care 
vor urma ne vor costa capul Căpitanului şi a celorlalţi fruntaşi din lagăre şi 
inchisori... 

Mia intrerupt spunându-mi: 

- Camarade Zeana, pentru mine, Ardealul preţuieşie mult mai mult decât 
capul Căpitanului!". Şi mă privea ţintă. Parcă m'a lovit cu leuca in cap. Mi-am 
revenit repede insă şi am căulat să-i demonstrez că, pentru evitarea represalii- 
lor sângeroase care vor urma, este preferabilă o soluție mai radicală, la adresa 
mai multor miniştri sau chiar a intregului guvern, cu ocazia vreunei solemnită i, 
care-l va ingrozi şi paraliza pe rege. Aceasta şi pentru liniştea conştiinţei celor 
care se vor jertfi, că, prin acţiunea lor, nu s'au făcut vinovaţi moralmente de 
moartea Căpitanului. Totodată — am adăogat — Comandamentul legionar să ia 
măsurile necesare şi să alcătuiască din vreme trei echipe pulemice, care să 
intervină la ora H pentru salvarea Căpitanului din închisoarea Râmnicul-Să ra! 
şi a elitelor legionare din lagărele de la Miercurea Ciuc şi Vaslui. 

Deodată, dându-i seama probabil că l-a luat gura pe dinainle cu privire 
la "capul Căpitanului”, Horia Sima şi-a schimbat brusc atitudinea şi nc-a expus 
pe loc planul unei lovituri de stat. Simplu şi cu multă desinvoliură, ne-a spus 
că pulem conta şi pe sprijinul unor unităţi militare, căci în armată dispunem de 
adeziunea multor cadre ofițereşti până la gradul de căpitan şi maior, că un 
locotenent pirotehnician a inventat o aruncătoare de flăcări, superioară celei 
germane, care bate până la o sută de metri distanţă. Cu o uşurinţă uimitoare a 


38 


0 III III II 


lanul loviturii 


ve prevăzule in p 
SE _a dat adresa 


rezen! 

| : irc, ne 

| se vede că meditasc indelung a cazi 
PI - [] s 3 

de,Aleti iezi de la care FilipoY, însoţi! de Nae nare, JUNE 


i dica! U 
i Drept, mi' se pare. â fi 
tata da îinşel, cu 12 gloanţe, dar care erâ defec! şi 


aţ unci camarade Care cunoşica un 207 jebete 
sati Cu asemenea vechituri de arme, ŞI atât de redu: 
ie i: cină să dea lovitura de stat, care = si i să 
i incipii i isnozitiilor date ue 
con A ul e pe ceea anunţa! că 2—3 INŞI 
ciizalu până la Miercurea Ciuc ca să Lac de: 
namită , fâră să ne spună precis ve la 
camână cu nIŞIC 
In 


i pe loc celor p i câteva obiect 


n revolver, 


şi ge 


cantitatiY» 


Jegionară» 
i După preluarea vechi 
poi urmau să plece 


de calupuri de di E 
pa Ne-a asigura! doar că s 


cine anume aveâu sc fi lor cu trenul nu comportă nici un risc 
pachieie Eţ- aie parale gata oricând de sacrificiul suprem, Ne imphălaga cu 
entuziasmul pi iilor şi cu halucinaţiile unui encrgumen iresponsabil Erebule 
apă chioară ai e e Calea Rahovei, intorcându-mă acasă int! 0 
să precizez că, nediat cu Constantin 


tare sull ască co lat să iau contaci ui 
star etica; n S 
Papanacc, des pre care ş 5 im Bucuresti şi face parte dir 


Comandamentul legionar condus de E egală 
cursul verii impreună cu prinţul Alecu i transp! 

din lagărul Miercurea Ciuc la inchisoarea Jilava, 
am putul întâlni atunci — din păcate — pe Papanace, : 
a-mi spulbera anumite nedumeriri. l-am transmis însă icon E Med 
pripite şi puerile luate de Horia Sima în şedinţa restransa de pe Calea Rahovei, 


rugându-l să-mi comunice răspunsul profesorului Vasile Cristescu asupra linici 


de urmat, prin acelas om de legătură, Constantin Tega, funcţionar la Banca 


Naţională, necunoscut ca legionar. 
Pete câteva zile, Tega mi-a adus răspunsul profesorului Vasile Cristescu. 


Răspunsul era clar şi categoric : să continuu a lucra cu Horia Sima dar să nu 
trec la nici o acţiune ordonată de acesta, fără ştirea şi aprobarea lui! 

Din motive necunoscute, proiectatul transport de dinamită de la Miercurea 
Ciuc sta amânat. N'a trecut mult timp şi în luna Noiembrie au izbucnit actele 
teroriste organizate de Horia Sima în mai multe localităţi din Ardeal: Cluj, 
Oradea, Turda, Huedin, extinse şi în Bucovina la Cernăuţi, şi în Banat la Ti 
mişoara. 

[...] Realitatea este că actele teroriste din Ardeal n'au fost ordonate de 
Comandamentul legionar, cum fals pretinde Horia Sima, ci sunt exclusiv 
propria lui operă. Comandamentul legionar, condus de profesorul Vasile 
Cristescu, a fost pus pur şi simplu în faţa unui fapt implinit, ale cărui 
consecinţe funeste pentru viaţa Căpitanului şi a celorlalii fruntaşi legionari erau 
previzibile. 


dintre l 
Bucuresti câteva pa 


după şedinţa din 
bişnuită, am cău 
tiam că sc află ascun 
profesorul Vasile Cristescu 
Cantacuzino, din trenul care— 
în vederea unui proces. Nu l= 
pentru a-i vorbi direc! şi! 
ținutul şi hotăririle 


PE aczrmi  l 


imiesc, de allel, că, în calitatea mea de şel de grup 

[..] Tin să am de preşedinte al Sacietă ţii stuvenţilur macedo-români, la 
studenţesc legionar Eder din Calea Rahovei, am primit un pachet plin 
scurt timp după nai care l-am răspândi! nvaplea prin Cartier şi care purta 
cu un scurt ani pi Codreanu. În această circulară -manifest, cam pe la 
semnălură ini recomanda subliniind cuvântul repeta! ve trei uri: 
mijlocul i i linişte! La casa unui legionar să nu se găsească, la o 
cdi i ius a poliţiei, nici măcar un glonţ, necum vreun revolver sau 
păzite î BE afla! că textul acestei circulări-manifest a fost adus de soţia 
altă d se unei vizite pe care i-a făcul-o in inchisoarea Râmnicul- 
SILA nod este adevărul pe care doamna Elenna Codicanu, care trăieşte Şi 
azi, la vârsta de nonagenară, îl poale confirma, pentru ca oamenii cinstiţi şi de 
bună credinţă să se lămurească şi să se lepede de Satana, cât mai e timp 

[..] Aşadar, aceasta â fost şi a rămas permanent peniru legionari, linia 
trasată de Căpitan, de consecventă şi înaltă jinută morală şi creştină, nu linia 
teroristă şi aventuristă adoptată de Horia Sima, care a dus la moarica 
Căpitanului şi a atâtor sule de martiri legionari. | 

A sosit timpul cunoaşterii şi afirmării răspicate a adevărului, pentru 
reabilitarea memoriei Căpitanului şi a celorlalţi fruntaşi legionari, memorie 
pângărită de ticăloşia unor aventurieri demenţi şi iresponsabili. 

În ce mă priveşte, cred neclintit în triumful aucvărului, al cinstei şi al 
dreptăţii şi în misiunea istorică a acestei mişcări mesianice, unice in Europa, 
care a fost, este şi rămâne Mişarea Lepionară. 


Bucureşti, 27 Martie 1993 (ss) Dr. lon Zeana 


XENIA MĂMĂLIGĂ 
În numele unei credinţe 


Mi-am începu! viaţa prin înrădăcinarea ei în Legiunca Arhanghelului 
Mihail. Aveam doar 14 ani când am cunoscul acel val de entuziasm, nădejde 
şi iubire ce a cuprins ţara. Simyeam o viaţă nouă care pulsa, 0 realitate plină de 
conţinut ce imi umplea sufletul, prin dragostea de ţară, prin spiritul de dăruire, 
prin dorinţa de mai bine. M-am încadrat în prima cetăţuic din Lugoj. Mă 
simţeam prinsă întrun monolit, căruia îi acordam toată pulerca, încrederea şi 
libertatea mea. 

Aşa zisa "biruinţă” legionară din Septembrie 1940 am primil-o cu bucurie 
umbrită de gândul celor ce nu mai erau. În scurt timp însă binele nădăjdui! sa 
risipit. Trăiam o realitate care nu era cea pe care am doril-0, pentru care ne- 
am pregăti!. Un ideal pe care l-am dorit cu atâta intensitate, în care am crezul 
fără rezerve, aveam impresia că s'a năruit. Mişcarca nu mai cra ceca ce trebuia 
să fie, Un vas de cristal parcă il vedeam prefăcul în țăndări. Nu-mi puleam 


Pi [i | 
cxplica ce se întâmplă dar nu ma! cram in consens cu ceca ce vedeam în Jurui 


meu, trăiam sentimentul unui șacrilegiu de masă 
"Cămăşile noastre” fusescră intr'adevâ r, cum le numise Căpitanul, odăjdiile 


noastre”, slujind la altarul acestui ncam. Acum, cămăşile noastre erau terfeliic 
de unii care nici nu ar fi avut dreptul să Ie atingă. 

Cântecele legionare în care vibra şi se oglindca toa! 
spiritul de jertfă, până la înfrăjirca cu moarica, au ajuns să fie îngânate de 
coruri şcolare, parcă pentru a-şi bate joc de ceva sfânt. Câtă atenţie se cerca 
înainte pentru a fi primit în Mişcare şi ce. priegâlire sc impunea! Acum inira 
cine vrea, intra imediat şi chiar, uneori, era forţat să intre. Se dădeau dispozitii 
a căror logică nu o inţelegcam, se petreceau acţiuni pe care nu le aprobam 
Simţeam nu numai o durere psihică dar parcă şi o sfâşiere fizică Ceva străin 
parcă se suprapunca peste disciplina, căldura, frumusetea de odinioară 

După un timp scurt, de 4 luni, am intra! din nou întrun tunel al morţii, care 
s'a prelungit timp de 50 de ani, şi a închis adevărul în morminte, in închisori 
şi în tăcere. Au rămas să vorbească doar calomniile, minciuna, dezinformarea 

Timp de zeci de ani am fost învinuiți ca fiind cei mai mari criminali, de 
care trebuie să-ţi fie ruşine să şi pomeneșii, ca fiind cei care am introdus 
teroarea în mijlocul acestui popor blajin şi liniştit. Suntem învinuiți ca 
falşificatori de cele sfinte, care bravând cu crucea am folosi! în realitate 
pistolul. Şase zeci de ani legionarii au fost doar carne de tun, hăituiţi prin 
inchisori, ocne sau lagăre, torturați, omoriţi peniru credinţa noastră şi pentru a 
demasca şi pe alţii asemenea nouă. Cărţile noastre au fost interzise şi arse, până 
şi morţii noştri au fost dezgropal,i şi oasele lor risipile sau arsc, ca să nu mai 
rămână nici o amintire, nici o urmă din noi. 

După revoluţia din Decembrie, numele de legionar este ocolit. Cu rare 
excepţii este folosit pentru a fi defăimat şi ponegrit. Avem datoria morală de 
a răspunde. Sufletele celor morţi nu vor numai parastase, ei var să se cunoască 
adevărul despre noi. Ei au murit pentru o credinţă, pentru un ideal. A nu face 
cunoscut acest lucru în numele celor ce nu mai sunt inseamnă a-i trăda pe ei 
şi pe noi înşine, crezul nostru, pentru care am trăi! şi suferit. 

După primul război mondial, în criza spirituală, politică, socială în care se 
zbătea ţara, asemănătoare întru câtva, cu cea din zilele noastre, Corneliu Zelea 
Codreanu n'a intemeiat o Mişcare a tineretului, el a intemeiat! o Legiune a 
Arhanghelului Mihail. Denumirea nu era formală şi nici întâmplătoare 
Legiunea era sorțită să fie o oaste a lui Dumnezeu pe pământ. Căpitanul 
urmărea să facă din Legiune o mare şcoală de educaţie spirituală, care să 
revoluţioneze sufletul românesc. Noi nu ducem lipsă de "programe", spunca cl, 
ci de oameni. De aceea a pomit fără "program" să scoată pe român din starea 
de resemnare, pasivitate, şi în locul omului slab, invins, să crecze pe românul 
demn, sobru, corect, echilibrat sufleteşie, învingător. 

E Dar Ieri cal a fi biruitori, spune Căpitanul, trebue să incepem prin a ne 
birui pe noi înşine... infrângând în noi orice dorinţi ... orice poflă de mărire, 


â curăţia inimilor, 


4] 


DE EEE 


orice interese personale” “Fii corect până la sânge, nu minţi, nu inşela”. Prin 
culuvarea acestor virtuţi urma să se [ormeze revoluţia spirituală, climatul pentru 
inuemarea fizică şi morală a poporului român. 

“"Lovitură de stat nu voim să dăm. Prin esenţa insăşi a concepţiei noastre, 
noi sunlem contra acestui sistem. Ea insemnează o alitudine de bruscare, de 
natură exterioară, pe când noi aşteptăm biruinţa noastră de la desăvârşirea in 
sufletul naţiunii a unui proces de perfecţiune omenească " (Circ, 148), 

În vederea acestui obiectiv s'au organizat tabere de muncă pentru 
construirea de diguri, biserici, poduri, etc. Era calea - prin muncă - pentru a 
reface moralul, a insulla credinţa în destinul neamului şi a stimula tot ce cra 
mai bun in sufletul de român. Politicienii, partidele, străini din interiorul şi din 
afara țării n'au văzut cu ochi buni această trezire a conşiiinţei naţionale cc a 
cuprins cu mare repeziciune toată țara, şi au căuta! să o inăbuşe. Iniţiativele 
legionarilor au fost frânale, taberele au fost inchise, au incepu! calomnii, 
represalii: fără vină, fără judecată, erau bătuţi, arestaţi, unii chiar omoriţi. 
Împotriva lor se putea lua orice măsură abuzivă; pentru ei nu exista lepe sau 
dreptate care să-i apere. În această situaţie aveau în faţă alicmativa: a 
abandona efortul inceput sau a-l continua, făcâdu-şi - in cazuri limită = 
singuri dreptate, cu riscul vicţii lor. În acest fel au apărut cele trei cazuri: 
Manciu, Duca, Stelescu, Ele sunt considerate, totuşi, accidente dureroase. insuşi 
Căpitanul le numeşte "nenorociri", păcate săvârşite la disperare, la care tineretul 
legionar a fost impins, peniru a-şi pulea continua lupta. 


"Învierea, cât şi mântuirea [ării noastre de pacostea stăpânirii lui antichrist 
alârnă de vrednicia noastră", scria Moţa din Spania. "Dacă nu ne vom trezi şi 
nu vom porni la implinirea datoriei noastre în războiul pe care l-au pornit 
oştile diavoleşti, atunci prăbuşirea va veni, cum a veni! şi aiurea, Şi cine ştie 
câte veacuri de ispăşire in robie şi chin vor trebui să treacă Peste vieţile 
nenorociţilor noşiri urmaşi, până când să ne invrednicim a ne bucura din nou 
de stăpânirea Bisericii asupra sufletului omului. Ceasul de astăzi este un ceas 
greu... Să nu fugim din faţa jertfei pentru apărarea Crucii" (Libertatea nr. 37- 
38) . 

In ultimii ani, în special după moartea lui Ion Moţa, Căpitanul a opri! să 
se răspundă prin vreo violenţă din partea legionarilor, oricât de atacati ar fi. 
Chiar în ultima scrisoare adresată lui N.Iorga scrie: "Voi, care ne acuzaţi de 
o lentă după ce aţi întrebuința! impotriva noastră cele mai mari violenţe, 
impingându —ne la disperare şi păcat... vă vom dovedi acum că nu vom 
reacţiona în nici un fel la provocările voastre. Nu ca să ne închideţi comerţul 
„ ci să areţi la tălpi, să ne trimiteţi în insula 


e mai mari umilinţe, nu veţi întâmpina 
ci ceilalți toţi care v'aţi asumat răspunderea unei 


sângeroase şi nedrepte opresiuni, nu numai nici O IO /c Ava ci asa mâcar O 
opunere " "Nu vom reacţiona in nici un fel la provocările voastre 

Prin această hotărire Căpitanul a inălat Mişcarea de la eroism, la totala 
jertfă prin acceplarea oricărei suferinţe fără nici o replică, fără nici o vărsare 
de sânge. Este linia de sfințenie creştină care nu a exista! de la incepu! dar la 
care s'a ajuns şi prin care s'a arăta! calea crucii spre biruinţă 

"În orice clipă stăm gata de moarte”, spunea Căpitanul. "Noi ştim să 
murim, după cum vă vom dovedi”. "Sângele nostru al tuturor va curge, spunea 
el cu 0 mare previziune. Acest momen! va fi cel mai mare discurs al nostru 
adresat neamului românesc şi cel din urmă”. "Astfel, ca o implinire o 
suferințelor de peste 10 ani ni sc prepăteşie, fără a fi cu nimic vinovaţi, cununa 
morţii” 

Căpitanul nu a căutat moartea, nu a dorii-o, Jar nu a [ugit dinainca ei, nu 
a făcut compromisuri, ci a primil-o cu demnitate peniru neam şi pentru 
Dumnezeu, urmând calea Crucii lui lisus. 

lisus Hristos a biruit pe Cruce şi prin Cruce, fiind vândut de lude şi 
răstignit de poporul Său. Nu poale fi biruinţă mai mare. Prin Cruce a veni! şi 
biruinţa legionară. Ea a inceput prin jertfa lui lon Moţa şi Vasile Marin, a 
culminat prin jertfa Căpitanului şi a fost întărită prin jertfa sutelor de mii de 
martiri, morţi de bună voic in numele acestei credinţe. 

De-a lungul istoriei se cunosc cazuri izolaie de vameni care renunțând la 
viaţa lor au luat calea Crucii, fiind numiţi "nebuni" pentru Hristos. Legionarii, 
prin atitudinea avută în faţa vieţii şi a morţii au fost o peneraţie întreagă 
"nebună” pentru neam şi Hristos, "voioşi in faţa morţii”. "/ubirea legionară 
inseamnă mai mult decât a iubi, inseamnă a fi pregătit de moarie, această 
plăcere a dăruirii în moarte sculpiează in chip de o dominatoare unicitate 
toată figura morală a generaţiei noastre legionare”. "Nu veţi întâlni tineret mai 
liber ca acesta... care în sârguinţa misiunii sale nu poale fi incătuşa! nici de 
prosperitatea materială şi nici de fericire" (Alex. Cantacuzino). 

Când te gândesşti că o generaţie intreagă a trăi! acest crez, această 
"nebunie" sfântă a Crucii, trebuie lotuşi să te intrebi, cum a fost cu putinţă aşa 
ceva, cum de-a apărut o generaţie întreagă care a renunța! la o viaţă tihnită, la 
fericire, acceptând de bună voie, de-a lungul a peste 10 ani, chinuri, inchisori, 
moarte. După 1947 inchisorile noastre au fost pline de victime ale comunismu- 
lui şi de cei care n'au vru! să se supună lui. Între cele două războaie insă, 
Singurii care au luptat şi s'au jertfit de bună voie ca să prcintâmpine comunis= 
mul, au fost legionarii. Numai ei au umplut inchisorile între cele două războaie, 
fiind întemnițați prin mână de români. Este o mare diferenţă. Cum de-a apărut 
această generaţie? 

"Istoria omenirii este desfăşurarca cugetării lui Dumnezeu”, spune pe bună 
dreptate M.Eminescu. Dumnezeu ne respectă libertatea dar intervine prin Pronia 
Sa, în desfăşurarea istoriei. Când stafia comunistă a inceput să bântuie prin 
Europa şi să prindă rădăcini la răsărit de noi, El n'a sugrumal-o. Dumnezeu a 


43 


Pe ari sau ar it 


i noastră această generație pe care a chemai-o la luptă 
melica insă 2 ii. Ea wehuia să vansfurime ţara, incât să facă zid in faţa 
[er ra Pe mori cum am jinut piept turcilor şi tătarilor eram chemaţi 
ae cat sr. ge are şi acum. În loc să moară prin inchisori sau omoriţi 
Să ul zid d m legionarii erau chemaţi să lupte cu riscul vieţii in 
i să Ss & ei astfel se explică acea izbucnire masivă, acel fenomen 
A ip E ea conjunctură istorică deosebită. A apărul concomileni 
ded elină o generaţie inircagă gata de moarte. Căpitanul polariza 
Conducătorul, pi r fa pozitive. El era educatorul, organizatorul. El avea 
“har” e pai aa Petre Ţuţea, şi harul este de natură divină, Toţi 

e, chemaţi a-l agonisi, dar el Il avea. lubirea de oameni, de neam 
Ei sapă a fost duhul prin care el a inchega! Legiunea Arhanghelului 
Y so E te pini la biruinţă. Victoria generaţiei legionare a fost că a 
iei Ante pe lui Dumnezeu, a asuma! răspunderea ei şi a lupta! in 
numele lui Dumnezeu şi pentru EI până la moarte. bată ea) 

După arestarea Căpitanului ordinul dat de a din inchisoare de a fi linişte, 
linişte, linişte”, nu a mai fost respectat. Au apărul acţiuni diversioniste, Ye tip 
terorist, cu totul străine Mişcării. În cartea sa "Sfârşitul unci domnii sângeroa- 
sc" Horia Sima îşi însușeşte, în numele Mişcării, coordonarea acestor acţiuni 
ă determine o atmosferă "prerevolutionară” care să înspăi- 
mânte pulerea. În realitate, orice violenţă dica lise afară era de aştepta! să se 
răsfrângă asupra celor arestaţi, după cum sa şi iplămplat, fiind poate ultima 
picătură peniru asasinarea Căpitanului, "Dacă nu sar fi întâmpla! “aceste 
atentate, l-aţi fi avut pe Codreanu şi astăzi în viaţă” a afirmat Nicki Ştefănescu, 


Directorul General al Sigurantei (p. 189). 


în juru 


spunând că voia s 


În loc de revoluţie spirituală, Horia Sima a îndreptat şi organizat Mişcarea 
pentru o revoluţie armată şi lovitură de siat, cu totul contrar principiilor 
Căpitanului care excludea această cale. În cărţile sale apare frecvent termenul 
de "pistolari”, necunoscut pentru noi înainte şi sunt arătate acţiuni cu totul 
străine de comportamentul legionar. ial | 

Pentru a proceda la o destindere între guvern şi Mişcare, s'a cerul lui Horia 
Sima, care era arestat, să conlucreze cu Siguranţa pentru dezarmarea legionari- 
lor. Episodul este relatat în cartea lui Horia Sima amintită mai sus, (pag. 208- 
209). Horia Sima a dat siguranţei liste de legionari din toată țara şi a acceplal 
să fie dus zilnic de la Siguranţă la locuinţa particulară a Directorului General 
N. Ştefănescu, unde veneau legionari din toată ţara şi discutau cu el, în timp 
ce N.Ştefănescu stătea într'altă cameră ascultând (nevăzut) discuţiile ce aveau 
loc. Cu această ocazie Horia Sima a demasca! Sigurantei o serie de legionari. 
În timpul discuţiilor arată că urmărea "să dea satisfacţie guvernului fără să 
rănească sensibilitatea legionarilor”, care desigur nu ştiau că se află în casa 
Siguranţei şi sub privirea ei, În loc de atmosferă prerevoluljionară, urmă:ca de 
data asta "să influenţeze mentalitatea legionarilor, să-i convingă de necesitatea 


inţelegerii cu guvernul” ca să creeze asilel "0 stare de agitaţie favorabilă 
eliberării” sale. Cum ar fi privit Căpitanul v asemenea acţiune? 

Căpitanul nu a accepla! niciodală nici un comproinis şi a cerul legionarilui 
acelaş lucru. De ex. cl ştia că există un plan al Palatului pentru a acapara 
Mişcarea Legionară. Căpitanul l-a refuzat. În legătură cu aceasta, Horia Sima 
în aceeași carte a sa afirmă; "O intrare a Căpitanului in guvern ar fi echivala! 
cu lichidarea lui morală. Ar fi fost un om politic sfârşit, Toată lupta lui 
naționalistă de 20 de ani sar fi dărâmat iar el ar fi apăru! în faţa ţării ca un 
oportunist şi arivist care renunţă la idealurile din tinerete pentru un fotoliu 
ministerial" (191). 

Căpitanul a prefera! inchisoarea şi muarica Dar oare Horia Sima nu trebuia 
să urmeze aceeaşi linie intransigentă a Căpitanului şi să nu accepte compromi- 
suri pentru un fotoliu ministerial sau pentru a ajunge la putere? Nu şi-a atras 
el însuşi calificativele pe care Căpitanul le-a respins? Mergând pe aceeaşi linie 
de compromis, Horia Sima ajunge in audienţă la regele Carol cu care ajunge 
la înţelegere şi pe care il lasă să creadă că el, regele, va pulca deveni şeful 
Mişcării Legionare. Era acelaş rege cu care Căpitanul ştia că nu poate colabora 
şi a preferat moartea decât un compromis cu el. Suni două atitudini diferite 
(249). 

Când a simţit că se apropic prigoana cea mare, la inceputul anului 1938, 
Căpitanul a da! ordin să fie inlâmpinată cu posi şi rugăciune (Circ.147). De 
asemenea, el care intenţiona să plece din țară s'a răzgânuit. În faţa prigoanci n'a 
mai plecat, a rămas s'o intâmpinc în mijlocul camarazilor săi. Spre deosebire 
de el, Horia Sima a fost todeauna primul care simțind pericolul, s'a pus pe sine 
la adăpost. 

Căpitanul işi ocrotea oamenii, Horia Sima i-a trimis cu multă uşurinţă "in 
foc" chiar fără acoperire. Prin însăşi revoluţia armată şi lovitura de sta! pe care 
a organizai-o, Horia Sima s'a situat pe o poziţie contrară celei indicate de 
Căpitan. 

Mişcarea legionară, aşa cum a ajuns la putere in 1940 şi cum s'a făcul 
cunosculă atunci, nu mai este aceeaşi cu Legiunea intemeială şi condusă de 
Căpitan. Miracolul legionar de trezire a conştiinţei naţionale, care a avut loc 
într'un răstimp de numai 10 ani, în loc să rămână acolo unde l-a ridicat 
Căpitanul, a fost compromis pentru că n'a mai urma! directivele Şi testamentul 
lui. 

În jurământul gradelor legionare depus pe trupurile lui lon Moţa şi Vasile 
Marin s'a spus: "Să apărăm Mişcarea Legionară cu toată puterea noastră 
impotriva a tot ce ar pulea să o ducă pe căi de compromisuri sau compromi — 
lere; sau impolriva a tot ce ar pulea să-i scadă măcar inalta linie morală " 
Prin măsuri luate, prin acţiuni pe care le-a patronat sau determinat, H.Sima a 
condus Mişcarea Legionară pe căi de compromisuri, alât inainte cât şi după 
1941, făcând să-i scadă linia morală, El a deturnat sensul spiritual al Mişcării 
călcând jurământul pe care l-a depus. Prin aceasta s'a aulo-exclus de la 


45 


af, 


Având in vedere cele de mai sus şi altele, consider 
necesară şi bine venilă hutărisea de la Majadahonda din 1954, luată de 
Consiliul Conducător al Miscării prin care domnul Horia Sima a fost demis din 
orice funcţie din cadrul Mişcării şi deci fără drep! de a vorbi in numele ei. 


conducerea Mişcării 


coperi sau arunca un văl forţa! de vitare peste ceea ce nu ne 

"ce a fost, a fost, de acum să [um uniţi şi să privim inainte”. 

rept "bune" tuale abaterile survenite şi să 
compromitem Mişcarea. Dacă nu von jar E lg cuvenită intre bun Şi 
rău, vom pulea fi catalogat, criminali, pistolari de la incepul până la Sfârşit, 
fără a pulea ridica această pecete nici de pe sufletul Căpitanului, nici al 
celorlalti legionari, vii sau morţi. Din această cauză adevărul trebuie scos la 
lumină. Unicul criteriu de analiză poate fi numai Căpitanul. Dispoziţiile lui sun! 
singurul ghid prin prisma căruia să judecăm toate. El a fost şi a rămas singurul 
conducător, nu ales de noi, ci, trimis nouă de Dumnezeu. 

Mişcarea Legionară nu poale fi înțeleasă şi analizată numai pe linie 
orizontală, umană, ci numai prin coordonatele ei fireşti, divino-umane, ea fiind 
în mod faptic o Legiune terestră a Arhanghelului Mihail. Intr'o convorbire avută 

“cu Gheorghe Furdui, Căpitanul a spus: "Mişcarea noastră este expresia politică 
a ortodoxiei”. Desigur, nu a ortodoxiei ca instituţie sau confesiune ci a 
drepimăritoarei credinţe ortodoxe trăite in care oamenii sunt una în Hristos, 
sfinţiţi prin acceptarea Crucii, realizând ecumcenicitatea (sobornicitatea), fiind 
unul pentru toţi şi toţi pentru unul. În timpul Căpitanului Mişcarea a cunoscul 
această realitate deosebită, fiind pregătită pentru un apostolat creştin. Chiar 
dacă pentru foarte scurt timp, totuşi ea s'a ridicat până la această trăire. Dar, nu 
toţi legionarii au avut timp să crească, din punci de vedere spiritual la nivelul 
Căpitanului sau al elitei legionare. Rămaşi Singuri, unitatea a avul de sufcrit. 


Nu pulem a 
convine spunând: 
Aceasta ar insemna Să ne InNSuşIm d 


Afirmația lui lonel Moţa ne descoperă calea ca o previziune: "De la icoană 
şi altar am pornit. Apoi, am rătăcit o bucată de vreme puriaţi de valurile 
omeneşti şi n'am ajuns la nici un mal, cu toată curăjia impulsurilor noastre. 
Acum, cu sufletul greu, răzleţiţi, sfârtecaţi, ne strângem la adăpost, la singura 
căldură şi alinare, tărie şi reconfortare a noastră, readucătoare de puteri, la 
picioarele lui lisus, in pragul orbitoarei străluciri a cerului, la Icoană". 

Cuvântul lui lon Moţa a rămas directivă şi până în ziua de azi. Numai de 
la Icoană pomind putem continua calea deschisă de Căpitan, pentru a dărui 
linerei generaţii ceea ce aşteaplă de la noi: să cunoască adevărul despre 
Legiunea Sfântului Arhanghel şi să primească de la noi spiritualitatea ei. Astfel 


vom putea preda neştirbi!, urmaşilor noştri acest trezaur, care reprezintă temelia 
României de mâine. 


Bucuresti, 1993 Xenia MĂMĂLIGĂ 


Horia SIMA făţă de familia Câpitanului 


Horia SIMA: Prizonicri a! puterilor axei, Madrid 1990 
(relatări contrare adevărului). 


Scrie Horia Sima la pag 126; 


Aici este locul să revin asupra prigoanei dezlănţuită (sic) de Antonescu contra 
propriei mele soţii. Am scris in volumul premergător despre violenta campanie 
de presă ce s'a dus contra Doamnei Elvira Iloria Sima, invinuind-o că şi-ar 
fi însuşit nişte bijuterii provenind din percheziţiile la vamă a unor evrei care 
părăseau [ara. Ea a plecat din domiciliul ci din Bucureşti, la scurt interval 
după dispariţia mea, şi sa ascuns pe unde a putut. În cele din urmă a fost 
găzduită de Doamna Elena Codreanu, soţia Căpitanului, şi Doamna Virginia 
Jasinschi. Aşa a trăi! câteva luni, reuşind să scape de vigilenţa poliţiei. În cele 
din urmă, Doamnei Elena Codreanu i s'a făcut milă de ea, vâăzând-o obosită 
şi bolnavă. Şi-a luat inima în dinţi şi sa dus la Ică Antonescu, intrebându | 
ce au cu ea, de ce este urmărilă, când loate invinuirile care i se aduc suni 
false şi nedrepie. Ică Antonescu a acceplat explicaţiile Doamnei Codreanu şi 
a indrumal-o să-i transmită Doamnei Sima să se prezinte la Consiliul de 
Războiu al Corpului II de Armată. Ajungând in faţa Judecâtorului de 
instrucţie, nedumirirea sa risipit. Bijuterile respective au fost trimise inapoi 
de soţia mea la Siguranţă. 


. 


Mihai Moţa, fiul unic al lui lon Moţa, căzut eroic la Majadahonda la 13 
Ianuarie 1937, în luptele contra brigăzilor comuniste, venise în 1990 în Germania, 
unde a luat cunoştinţă de acest text. Revoltat, l-a comunicat Doamnei Codreanu 
care a replicat cum se vede în cele ce urmează. 


„Mihai Moţa fusese invitat de Sima, ca să participe impreună la comemorarea 
zilei de 13 Ianuarie. Cu toată dorinţa care ar fi avut de a păşi pe locurile unde s'a 
jertfit părintele său, şi deşi se ştia condamnat de o boală necruțătoare care l-a 
răpus în anul următor, a refuza! invitatia, peniru a nu servi prin prezența sa, la 
intărirea poziţiei "comandantului" demis. 


D-na Elena Zelea Codreanu: 

1* Nu am avut relaţii de prietenie cu D-na Elvira Horia Sima - nu am adă postil-o 
niciodată în locuinţa mea aşa cum pretinde Dl. Horia Sima în cartea "Prizonieri ai 
Axei” şi nu am intervenit niciodată pe lângă Ică Antonescu sau altă autoritate în 
Sprijinul sau defavoarea D-nei Elvira Horia Sima. 


47 


e iai: 7 gat bai Da E TIR 


e a ma e 
Y, Vie aaa and efalu de paie a 
„d AU Shrza /loscta Spa - du am ai 
pb, Se dr ZA da (eta Prea 
AH Cer Jonchnd a SA ii calea 
| , Digi La) Voi" qi e ale ui La 270 
adcteolub * FA ee Ceea pac — 
dau al” du ETA pi pa] D= 
die amare 00 Sute dace Ama» 


| 2" în perioada Martie 1939 până în Seplembrie 1940 am locui! în Germania, unde 
. ui e . _. a... . . , 
| am fost primită oficial de autorităţile germane, timp în care nu am avut nici un fel 
de veste şi pu am fost contactată în nici un fel de Dl. Horia Sima. 


Z) pa feel /Artraa (137 pd aa 
Lp are dn e /9Zo du! CR A a, 
| Lol au pot nul rose A aut - 


762, | bieiră Ju pi Can 4 Va Alu 
VI 


0-3 24 duci 


- 


| ora CILIN 3 pd rul ZI 8 Ai fi 
Cade dt i i i / 7 ' 
Cn AUG e AR Ga Ac Fu A D o ps zu [7 a 

J (Țae, i CP: i 


|| 48 


RI 


intoarcerea mea in Ţară, după declararea aşa zisului Sta! Naponal 
perioadă in care DI. Hunia Sima făcea parte din guvernul Antonescu, 
nu mi'a contactat niciodată şi nu am primi! nici un fel de ajutor moral 


2* După 
Legionar, 


detii din parea Dlui Horia Sima, Decembrie 27 - 1991 | 
sa | 


Ș/ dpi ja dota dormi Za, dpi 
declazara asa Di xl zi itdiareea zf Joy an 
paul Le: Gaze IO Mau pe Zavea 
fl d Gott Amo dea nn: 
(a  7 a Popa Dal Efes AI DB he da 
potul Fiji Puc fel d 2 cpr zeu 2 
dau Pc 2 a fa Q De Vaca. 


Sima i: Qeaze Ce 2 P=773i 


P.S. O nedumirire justificată. Lăsând la o parte româneasca aproximativă ("pr- 

opriei mele soţii”... el mai având poate şi soţii care nu-i erau proprii, iar” soţia" | 
fiind un termen prea banal, devind Domana Elvira Horia Sima!) intrebarea + 
rămâne fără răspuns. Din moment ce Doamna Elvira a restituit bijuteriile, 2 
înseamnă că la un moment dat a fost in posesia lor şi le-a restituit pentru că a 

fost urmărită de poliţie. Asta reese din româneasca aproximativă a lui Sima care | ” 
confirmă posesia ilegală (furtul) a bijuteriilor. Îşi poate inchipui cineva o 
asemenea mascaradă la creatorul Legiunii? Restituirea giiuvaerelor nu spală pe 
"comandant" de ruşine iar menţionarea incidentului îl proectează în adevărata lui 
dimensiune. Dacă tăcea... vorba filosofului... 


49 


5 3 7 Elea 


edificator 
23 Seplembrice 1992, Casa loamnei Elcna Zelea 


Şi un autoportret. 
Bucuresli» 


Intrebare: Ş 
Srimată Doamnă Codreanu, este reală această 
“tă folop 
fotografic in care Dv. apăreţi 


cu grupul legionar din Berlin ? 
răspunsul D-nei Elena Zelea Codreanu 


Este compleci falsă 


Hona SIMA şi Traian BOROBARU 
in Legiunea in imagini Madrid, 1973, 23x27cm. 
(Istoria Mişcăni Legionare în 350 de pagini, trucaje prin fotomontaj] 


Cuprinsul : 


1* Perioada Căpitanului : 36 pagini 
2* Horia Sima în dilente ipostaze, acoliţii lui, ctc., 314 pagini. f 
Trei exemple de falsificări in acest volum. a “2a recrea 7 Fi -L po 
(7 7 , 
pusa li > A ae inceta 
UL 
intrebare: 


Ce credeţi? Cine dor / ] 
( eşic să se folosească de un astfel de fals? 


punsul D-nei E. Z. Codreanu: 
DI Iloria Sima pentru a-şi legitima aulorilatea de şef al Mişcării Le 
Legionare 


Pe /I | d / 
2 T 0 < E die A | 
Ad /D Cl zis d 


/ 


_ 


—FR— 
3 7 ZA 


ă „i Zr Z f p 
a deto ful a A def ali 
— Lă = «'/ 


GE 4 2 (Pi ala 
fe - AT 4 


PP... - 


Tăs 


/ 


/ 


Pag. 59. : ş 
et văi E SD eri comemorează moanea profesorului Nae 
Goţe „După şedinţă, in faţa casei. În mijloc, Doamna Elena 


Pag. 64. D 
oamna Elena Codreanu, cu nepoţica ei Cătălina 


E o 
5] 


cnc II IE 


Pag. 45. Fotografia reprezintă 


: Ă Corneliu Codreanu saluiând şi un 
inirebare este reală accastă fotografie in care in spalele 


) ă De ; Codreanu, 
Sumară Doamnă C i 
Dumneavoastră se vede capul domnului Iloria Sima 


ă dreanu: 
Răspunsul D-nei E.Z. Co 
. 9 este reală. Este un fals 


te iarei a ces se CUI i fut | 
cere Pe bu Cal ae en Ei 


Dă 


text manuscris supraput (ambele 
autentice) 

Pe fond, mulţimea legionară cobo- 
rind de la Biserica S/. Ilie Gorgani 
din Bucureşti. Imagine din primă — 
vara anului 1937 (sc distinge figura 
generalului Cantacuzino, decedat in 
Octombrie 1937) 


Unde este falsul ? 
In data de 1938, inscrisă - inghe- 
suită - sub fotografie 


Comentariu: 
în 1938, Căpitanul dizolvase pani- 
dul “Totul pentru Ţară” şi nu a mai 
avut mulţimi de legionari în jurul 
său iar generalul cra deja decedat, 
deci nu avea cum să apară pe foto- 
grafie. Doar?.. 


LA. credeţi că s'a folosul dumnealui, Horia Sima, de astfel de falsur. 


ă | D-nei E.Z. Codreanu: | | A 
Cid că DI Horia Sima incearcă pe orice cale să legitimeze poziţi 


Conducător al M|işcării] Llegionare]. 


De ce falsul? 
„5% Pentru a se da de inţeles că "bi- 


4 
îi E i "2 voinţa” lui Sima din 1940 ar fi fost 

SS ps Sa fu fe e ele prezisă şi dorită de Corneliu Co-— 
CA Du | Su Mea deac Pet Egal VA — Ma rIMUNaa E da dreanu! "Biruinţă” intru totul con-— 


forum ă liniei stabilite de el pentru 
Ş A LE ai 88 L'-y (a (a 2 Gus tară lime! s penin 
2 E 0 a pi Peg PA (752 L_ 103, ră 


L) 


Mişcarea Legionară 


103. O fotografie a Căpitanului din 1938. Presimţindu-și 
sfârşitul in prigoana care se apropia, salută pe legio- 


j narii cari trecând peste mormintele celor căzuți vor 
| Ji / PA continua lupta și vor vedea ziua biruinței legionare. 


CUPRINSUL 


Comunicat ...... 
Trei declaraţii . . 

Declaraţia d-lui [.Z.Codreanu 

Scrisoarea (trei Cd-ajutori) 

Averiisment in pustiu (V.lasinschi) ........ 

Hotărireagucila Vajadahorida "ea a e 
Scrisoarea Comandanţilor ............ 

G>Racoyveaniii e e Ta ca a aa 

LAPTOIOROPeS CUM - at, RT ae e Ra a aie 0 te ED deal ec 

DA GăzUaDReR E E e er zac o iau aie aia Are 1 2 daia i 
palarii „e Pagal bcu Mie AX ee E e ON ae e 


Scrisori CERE vai Ve ee a e 


EST)