Radu Cosmin — Românii la Budapesta — Desrobitorii — Vol.I (1920)

RADU COSMIN 
“ROMÂNII LA. BUDAPESTA 


DESROBITORII 


BUCUREȘTI 
EDITURA LIBRĂRIEI STANCIULESCU 
BULEVARDUL ELISABETA No. 5 


6 19201: 0 
www.dacoromanica.ro 


ROMÂNII LA BUDAPESTA 


www.dacoromanica.ro 


DE ACELAS AUTOR 


Satire — poezii — Ediţia If — Alcalay, 

Exodu! (Pagini de Pribegie vol. I) Proză — Steinberg. 

Prin Ardeal — Proză — Alcalay. 

Românii la Budapesta Vol. I „Desrobitorii“— Vol. II 
„In capilala lui Bella Kuhn, — Ed. Stănciulescu. 


Vor apare: 


Epopeea Neamului — Poezii de rasboi. 
' Pagini de Pribegie — Vol. Il, III, IV. 
Cântarea inimei, poezii lirice. 


www.dacoromanica.ro 


Ostasilor fărei, soldafi, ofiferi, generali, 
izbăvifori ai suferinfelor noastre de veacuri, 
făuritori ai României-Mari, singurul sprijin 
de azi și de fotdauna al färiei noastre ca sfat 
si al nădejdilor noastre ca neam civilizafor 
in mijlocul barbarilor, închin această carte, 


ca umil prinos. 
BG. 


www.dacoromanica.ro 


PRECUVÂNTARE 


Epopeea luptelor noastre de la Tisa, cu ocuparea 
Ungariei şi intrarea triumfală a armatei române în Bu- 
dapesta, au inscris una din cele mai frumoase şi strălu- 
citoare pagini în cartea marelui războiu al lumei. 

Pentru români ocuparea Budapestei e o apoteoză a răz- 
boiului nostru sfant de desrobire a neamului. 

Pentru Antantă, un titlu de mândrie că unul din „aliați“ 
a intrat, prin luptă, într'o capitală a puterilor centrale, 

Pentru Europa, o garanție de linişte, căci noi am stâr- 
pit acel cuib de infecție bolșevistă ce amenință tot res- 
tul bătrânului continent. 

Si, în Sfârşit, pentru lumea întreagă, o dovadă su- 
blimă că bravul popor român s'a arătat înc'odată, aşa cum 
e prin menirea, lui de veaturk: straja neclintità si neln- 
Jrântă a civilizației latine la porțile orientului. 

„Civis romanus sum“ glăsuiau cu mândrie strămoşii 
noştri. 

„Sunt român“, s'o spue cu glas tare fiecare fiu al färei 
mele. Si porțile tuțulor sufletelor li se vor deschide. 

Fireşte, nu mă .gândesc la invidiosi și la duşmanii 
noştri, mulți, foarte mulți, din păcate ! 

Am străbătut câmpurile vitejiei noastre. Am pus ure- 
chia la pământul stropit cu sânge, şi am auzit glasul 
eroilor. Am stat de vorbă cu bravii noştri, generali, şefi 
de Stat Major, comandanți de regimente, ofiferi, gradafi 


www.dacoromanica.ro 


si soldați. Am cercetat lagărele de prizonieri şi din ful- 
gerarea cuvintelor altora, din aripele gândului meu şi 
din flacéra inimei, am prins icoanele vii ale celei din 
urmă si mărețe epopee militare. 

Luptele de la Tisa sunt oglinda celor de la Siret. 
Fegyvernek e un al doilea Mărăşeşti. 

Ofițerii noştri au ridicat sufletul soldaților până la 
indițimea admirabilei lor pregătiri. Soldații s'au arătat 
vrednici de șefii lor. 

Un suflet si un gând, oaste și căpetenii s'au ridicat 
ca un uriaș val răzbunător, inghifând şi îngropând trufia 
și selbätecia hoardelor maghiare. 

Steaua neamului nostru veghia d'asupră-ne. Dumnezeul 
părinților noştri ne-a răzbunat. 

Cu fruntea sus şi cu sujletul împăcat de dreptatea fap- 
telor noastre, privim, sträluminafi de bucurie, clipa de 
față, si aşteptăm cu încredere... , viitorul! 

Piedicele ce ne mai stau în cale, mâna Domnului cel 
Drept, si brațul vitejiei noastre vor şti totdeauna să le 
înlăture. 

Infelepciunea conducătorilor noştri nu se va desminfi, 
Oricât de grele vor mai fi ceasurile vremei ce va să vie. 

„Instinctul națiunei“ va fi, vecinic, cea mai bună busolă 
a neamului nostru. 

Regele României-Mari 's'a arâtat vrednic de poporul 
Său, Cele 15 milioane de români 1 se închină cu incre- 
dere si curată iubire. 

Inger de veghe, Regina Maria aruncă din nimbul ei 
de aur raze strălucitoare şi calde pe întreg cuprinsul 
plaiurilor noastre. 

Dinastia e temelia de granit pe care se reazimă md- 
reafa clădire a färei noastre. 

Un imn de serbătoare se ridică din toate inimile ro- 
mâneşti spre slăvile cerului. 

Umbra Marelui Mihaiu- Voevod ne binecuvântează. 

Toți martirii Ardealului, cu marii mucenici Horia, Cloşca, 


www.dacoromanica.ro 


Crişan şi Avram lancu, tresaltă răzbunați si fericiți tn 
sfintele lor cripte. 

Ränile suferințelor noastre de veacuri se închid una 
câte una. 


Am împărțit această lucrare, „Românii la Budapesta“, 
in două volume. 

Volumul 1, intitulat „Desrobitorii“ e mai mult ostäsesc. 
Cuprinde o scurtă reamintire a marei si dureroasei noas- 
fre epopee de sânge din anii 1916—1917—1918. Ur- 
„mează a doua trecere a Carpaţilor. Desrobirea Ardealului, 
Oraş cu oraș. Povestiri ostäsesti de soldați şi ofiferi a 
luptelor mai de seamă. A doua ofensivă. Luptele dela 
Tisa. Povestiri d'ale ostașilor asupra celor mai memo- 
rabile lupte, în deosebi asupra celor dela Feghyvernek. 
Trecerea Tisei. Dezarmarea Ungariei. Stârpirea boisevis- 
mului (comunismului) unguresc. Intrarea armatei române * 
în Budapesta. Descrieri şi impresii ostäsesti asupra ca- 
pitalei Ungare. Chestia Dunărei. Rapoarte şi dări de seamă 
asupra alimentării Budapestei sub comunism şi sub ocu- 
patie românească. Presa străină despre Români la Buda- 
pesta si drepturile noastre in fafa conferinței de Pace 
dela Paris. O povestire detaliată a isprävilor comunisti- 
lor si a Budapestei sub comunism. (Povestirea baroanei 


de Taxis). 
Discursuri d'ale lui Paul Dechanel, actual Preşedinte 


al Republicei Franceze asupra vitejiei, jertfelor şi drep- 
urilor noastre. 

Presa ungară despre români la Budapesta. 

Volumul II-lea, intitulat „In Capitala lui Bella Kuhn“, 
cuprinde impresiile autorului acestei cărți din cele trei- 
zeci de zile în capitala lui Bella-Kuhn sub ocupație ro- 
mânească. Descrierea fiecărui colfisor al Budapestei, di- 
nainte de războiu, sub bolsevism, si sub români. Cum 
frăia armata română în Capitala Ungariei. Cum a dus'o 
Budapesta sub comunism şi cum a reînviat la adăpostul 


www.dacoromanica.ro 


10 


baionetei româneşti. Convorbiri cu marii noştri condu- 
cători militari, ofițeri, generali, şefi de Stat-major ; Con- 
vorbiri cu personalitățile de seamă ale Ungariei, oameni 
politici, artişti, profesori, aristocrați, burghezi, şi pro- 
letari. 

Vizitarea bolșevicilor în temnițe si în lagăre de pri- 
zonieri etc. etc. 

Oricât s'ar părea de desvoltată lucrarea mea, n'am 
pretenfiunea d'a fi scris nici o operă militară de technica 
desăvârşită, nici o povestire complectă a tot ce s'a Jäp- 
tuit măreț si s'a putut vedea în epoca acestor zile de 
glorie românească. 

Atât specialisti în cele ostdsesti cât si mânuitori de 
condeiu mai meşteri ca mine vor desăvârși, mai curând 
sau mai târziu, modesta mea încercare. 

Eu insu-mi le voiu fi mulfumitor, iar cititorii recunos- 
catori. Uriasa epopee a neamului nostru au scris’o cu 
sânge, pe brazda țărei noastre, frumos si pentru eterni- 
tate, ostașii României- Mari. Stihuitorii şi cântăreții nea- 
mului să picure mai departe din vârjul penei lor picăturile 
de aur ale glorei noastre şi prinzând în tipare trainice po- 
vestea neamului, să trâmbifeze, cât mai sonor, măreția: 
virtuților acestui popor şi acestei armate române care, 
incodatd, în zilele noastre, a pus noui cununi de lauri 
pe fruntea gintei latine. 

R. C. 


www.dacoromanica.ro 


DESROBIREA ARDEALULUI 


URCÂND CALVARUL 


Desrobirea Ardealului a fost visul nostru cel mare 
si sfânt, 

Pentru acest vis „ne-au răposat şi moşii şi părinţii” 
cum a spus-o un mare cântăreţ al neamului, 

Pentru visul acesta ne-au sângerat cei mai buni fii 
ai pământului nostru şi am dat mortei, floarea cea mai 
de pret a tinerefei noastre. 

In ziua judecätei celei mari, când goarna Invierei a 
sunat, poporul micei Românii dela Dunăre s'a ridicat 
ca un singur om, şi pieptul vitejilor noştri a pornit 
deschis la marea serbătoare a mortei. 

Lung şi greu a fost Calvarul pătimirei noastre Călăii 
noştri erau mulţi, şi uneltele lor de omor covârşeau 
slabele noasire arme. 

Jaduri de foc şi de fier au revărsat fiii lui Satan peste 
capetele noastre. 

Câmpuri de luptă, sate şi oraşe n'au scăpat de urgia 
cumplitei lor nävale. 

Alături de ostaşi au picat, temei, moşnegi şi copii 
omorâţi tâlhăreşte, în culcuşul lor, pe străzile oraşelor, 


www.dacoromanica.ro 


12 


pe brazda câmpurilor, vânati din goana negrelor păsări 
de pradă ale vräjmasilor. 

Si mulţi au mai fost duşmanii ! 

Nici când în cartea neamurilor nu s'a pomenit popor 
mai incoltit de toate părţile, la ceas greu, ca poporul 
românesc în luptă cu toate semintiile barbare : teutoni, 
austriaci, unguri, bulgari, turci, 

Până şi ruşii, pe care o clipă ni "i crezusem prieteni, 
ne-au părăsit în ceasul cel mare şi şi-au întors cuțitul 
spre noi. 

Era. prea mult | 

Am ridicat greaua cruce de fier cu care ne urcam 
Calvarul, şi le-am zdrobit tidva, ca la şerpi. 

Curat „fereşte-mă Doamne de prieteni, că de duşmani 
ma apăr singur !" 

Si, Doamne, cumplit ne-am mai apărat! 

“âmpiile si dumbrăvile Ardealului, crestele Carpaţilor, 
apele Dunărei si fermul Mărei, Jiul, Oltul, Argeșul, 
Neajlovul şi Siretul, care, cu frunza, care cu valul, vor 
cântă, d'alungul veacurilor, înfricoşătoarea vitejie a 
brațului nostru şi vor duce pe cele patru vânturi ge- 
metele puhoaielor vrajmase spulberate de pieptul nein- 
fricat al vitejilor noşiri. 

Porumbacu, Sibiu, Braşov, Cerna, Bumbesti, T.-Jiu 
“Turtucaia, Mulciova, Arabagi, Bălării, Predeal, Dragos- 
lave, Tabla-Butii, Uz, Caşin, Oituz. Mărăşti şi Maräsesti 
sunt nume sfinte de evanghelie, de la care, ingroziti, 
işi vor întoarce fețele fiii lui Satan, comandati de Fal- 
kenhein, Yon Morgens, Koch, Kuehne, Kraft von Del- 
mensingen şi Mackensen | 

Trufaşa Germanie, hräpäreata Austrie, fudula si sel- 
bateca Ungarie, blotovänoasa si primitiva Bulgarie, pa. 
lida şi nenorocita Turcie, îşi vor aduce cu respect si 
groază aminte de tăria de granit a poporului român. 
de baioneta oşteanului nostru şi de marii conducători 
ai armatei române. 


www.dacoromanica.ro 


13 


Dar, pentru a vădi si mai bine strälucitele calități 
ale poporului şi oastei noastre, în ce priveşte, mai ales, 
prima parte a războiului nostru de desrobire, nu gă- 
sesc mai cuprinzătoare şi mai inältätoare, pentru mân- 
dria noastră de români, decât cuvântarea marelui fran- 
cez Paul Dechanel, preşedintele de azi al Republicei 
Franceze. 

Intr'un graiu olimpic, şi încălzit de flacăra confra- 
ternitatii latine, marele bărbat de stat al nobilei si ge- 
neroasei Frane, îndurerat la cumplitele noastre stifermte, 
si electrizat de uriaşele noastre virluti ostäsesti, astfel 
s'a rostit la 28 Iulie 1917, la Sorbona, în fata Presedin- 
telui Republicei Franceze, d’atunci d-l Raymond Po- 
incaré : 


Domnule preşedinte al Republicei 


Doamnelor si Domnilor, 


Ne-am intrunit aci spre a manifesta României dra- 
gostea noastră frafeascä. 


In timp ca şi în spaţiu România şi Franţa, care sânt 
de acelaş neam, au acelaş ideal. 

Intre cele două concepţii ce luptă între ele în acest 
război, disputându-şi dominaţia lumei, de o parte, forte 
creatoare a dreptului — ceeace în fond nu reprezintă 
decât instinctul veacurilor primitive — de altă parte, 
dreptul independent de forţă și superior acesteia — Ro- 
mânia, fiica geniului latin, care în decursul secolelor 
a fost zidul însângerat al Europei mai întâi contra bar- 
barilor, apoi contra Turcilor, şi care prin curajul eia 
salvat civilizaţia, era predestinata a lupta pentru cauza 
dreplului. 

Prin însăşi faptul că milioane de români se află incă 
sub apăsarea jugului străin, România ca şi Italia ca şi 


www.dacoromanica.ro 


14 


Franta, era sortită a apăra, nu spun principiul nalio- 
nalitätilor — s'a dat acestui cuvânt prea multe fntele- 
suri, care au servit a’l viola în momentul chiar când 
era invocat — dar dreptul popoarelor ca şi al indivi- 
zilor de a dispune de ei însişi, adică ideia revoluţiei 
franceze care este şi la baza războiului actual, consti- 
tuind märetia-i sfântă. 

Totuşi, câte dificultăţi pentru Români, inainte de a 
se arunca în luptă! 

Granițele lor întinse, expunându-i atacurilor din toate 
părţile ale vecinilor, stăpâni pe înălțimi şi pe puncte 
strategice; natura solului şi produselor lor, compuse 
«in. cereale şi petrol pe care Rusia, ce exporta aceleas 
produse, nu le pulea cumpăra şi pe cari le vindeau 
în Austria şi in Germania; neînțelegerile lor cu vecinii 
dela nord, de la 1878, nevoia de a-şi procura mate- 
rialul de război nou, care le lipsea, în fine originele 
însăşi a dinastiei lor... 

D-lor, dati-mi voe să evoc în acest moment o amin- 
tire personală, Reväd, — sunt vre-o cinci ani dea- 
tunci —, coastele împădurite ale munţilor Sinaiei si, 
colo sus, printre brazi, cari şi primăvara erau încă a- 
coperiti de zăpadă si iti reaminteau zilele de Crăciun, 
în reşedinţa sa patriarhală, pe Regele Carol, Suveranul 
leal care îşi făcuse faţă de tara sa adoptivă întreaga 
sa datorie, fericit in acea zi. El, prințul german, un 
Ilohenzollern, fericit că povesteşte unui francez istoria 
emoţionantă a unei victorii repurtate alături de viitorii 
nostri aliaţi, cea mai glorioasă amintire a tinereţii sale, 
laurii săi de la Plevna, 

Revăd deasemenea, în palatul de la Cotroceni, din 
București, pe Prinţul moştenitor simplu, amabil, pe 
Prinţesa plină de o graţie strălucită şi de milă, cât şi 
pe copii lor mândri, în care par'că se împreună fru- 
museţea măreață anglo-saxonă, cu eleganța fină a Orien- 
tului latin. 


www.dacoromanica.ro 


15 


Ce dramă sfâsietoare avea să turbure mai pe urmă 
aceste suflete! Bătrânul rege, muri în adevăr din cauza 
nobilelor sale scrupule. Tânărul Rege, la rândul Său 
a suferit mult. El a făcut în public confesiunea Sa du- 
reroasă şi mândră, suportând în sufletul Său lupta grea 
prin care a învăţat să se domine, reprezentând victoria 
treptată a unui om cinstit asupra simpatiilor sale de 
familie si a amintirilor afectuoase din copilărie, prin 
care se distinge vocaţia regală; pierderea tragică a 
prieteniilor Sale, căci generalii germani carii-au inva- 
dat teritoriul au fost colegii Săi de şcoală, camarazii 
săi, unii încercând a-l despărţi în mod perlid de po- 
porul Său, celălalt vorbind despre dânşii cu mărini- 
mie: „Nu ştiu dânşii, exclama el, că datoriile formează 
o erarhie pe care nimeni dintre noi n'o alege şi ca a- 
ceia ce mi se impunea era să apăr România, asigurân- 
du-i idependenta în prezent şi mărirea în viitor. Ger- 
manii spun: „Germania mai presus de tot“. Eu am 
spus: „Datoria mea mai presus de tot“. România va 
merge până la capăt alături de scumpii ei aliaţi. Sânt 
sigur că i-am arătat marea cale a destinelor ei istorice“. 

Astfel toate piedicile care stătuse la început in calea 
intervenției României au cedat în faţa acestei forte su- 
preme : vocea sângelui, strigătul fraţilor subjugati, gla- 
sul străbunilor ce odihnesc peste munţi, cauza sfântă 
a libertätei a dreptului uman pentru care s'au ridicat, 
în cele două lumi, popoarele democratice şi liberale, 
contra forţelor de vicleşug, de cucerire şi opresiune: 
Izvor de glorie neperitor pentru familia noastră din 
Orient. 

Din primele momente ale războiului, hotärârea d-lui 
Brătianu era luată. In Sept. 1914, d-sa trata cu Rusia. 
Singura chestiune ce mai rămânea era alegerea mo- 
mentului. Când trebuia să între în acţiune? Iată ce se 
întreba primul-ministru român; iată ce se întrebau 
d-nii Take Ionescu şi partizanii săi, d-l N. Filipescu si 
aderentii săi. | - 


. www.dacoromanica.ro 


16 

In zadar Puterile Centrale, îşi inmulteau promisiu- 
nile şi amenințările : nimic nu clinti nici pe Rege nick 
pe ministrul său în hotărârea lor, lar, când, acum un 
an, armatele lui Brusiloff luară ofensiva, rupând liniile 
duşmane şi recucerind Galiţia Orientală, România la 
rândul ei se avântă, entuziastă. 

Ştiţi ce-a urmat: sforfarea măreaţă a armatelor ro- 
mâne luptând singure cu Germania, Austria, Bulgaria, 
şi Turcia. Trupele române pălrund mai întâi victo- 
vioase în Transilvania unde sunt primite ca armate li- 
beratoare; dar curând după aceia vrăjmaşul concen- 
trează masse imense de infanterie, cavalerie şi arti- 
lerie ; armatele ruse obosite de chiar victoria lor, je- 
nale din nou de lipsa de munifiuni şi intârziate şi oare- 
cum paralizate de incuria biurocratică a vechiului regim, 
nu pot sosi la timp; Muntenia este ocupală; românii 
invata să cunoască barbaria germanilor şi corupţia lor 
şi văd cu durere capitala lor căzând în mâinile vrăj- 
maşului. 

D-lor, popoarele se cunosc în momente de restriște, 
nici Regele, nici guvernul, nici poporul n'au avut vre-un 
moment de slăbiciune, mizeria era oribilă, toate comu- 
nicafiile erau tăiate ; epidemiile se ţineau lant; se părea 
că Europa întreagă se depărtează şi totuşi ninreni nu 
se plângea. 

La 27 Decembrie 1916, la Iasi, d. irătianu exclamă: 

„Oricare ar fi suferințele noastre şi chiar dacă n'aş 
avea credinţă in victoria definitivă, credinţă pe care 
o păstrez intactă, încă aş avea convingerea că sacrifi- 
ciile noastre nu sunt sterile, căci prin ele, am introdus 
dreptul românilor în conştiinţa Europei“. 

In fine vrăjmaşul este oprit la Galaţi; Moldova este 
salvată. Cu concursul misiunei franceze, comandată de 
generalul Berthelot, armata se reorganizează ; virtutiile 
răsboinice ale soldatului român sunt puse în valoare 
de războiul modern ; incetul cu încetul materialul so- 


www.dacoromanica.ro 


17 


seşte, aşa încât azi, armata română reprezintă o armată 
instruită de experienţa războiului şi otelita de suferința 
care va libera patria si va coopera la victoria Alia- 
tilor, 

lată ce a facuf România. lată greutăţile pe care a 
avut a le învinge şi nenorocirile pe care a avut să le 
suporte pentru a-şi lua locul cuvenit în marea luptă 
pentru civilizaţie. 

Ea a intrat în război în numele aceluiaş ideal de drept 
şi de liberare a popoarelor care a adus în tabăra noa- 
stra pe America şi care susține atât Rusia liberata cât 
şi Anglia, Italia, Belgia, Serbia şi pe viitor şi Grecia. 
In numele aceluiaş ideal Franţa salută azi sora latină 
care în momentele cele mai grele n'a disperat nici- 
odată de victorie, pentrucă nu credea posibil ca până 
la urmă dreptul să nu triumfe şi care a dus marei noa- 
tre cauze partea ei de vitejie şi de durere. 

Scumpul meu domn ministru Lahovary, D-voastră 
care ati fost aci, întocmai ca şi d-nii Camille Blondel 
şi Saint-Aulaire acolo,:un preţios colaborator la opera 
comună, astăzi sub auspiciile Preşedintelui Republicei 
şi în prezenţa d-lui Albert Thomas, ministru al arma- 
mentului, a cărui călătorie în ‘Romania a fost atât de 
folositoare, armata franceză care e reprezentată de un 
glorios mutilat de la Marna, de generalul Malleterrg si 
de garii şi iubiții soldaţi, generalul Pau, Amiralul Four- 
nier, generalii Brugere şi de Lacroix, vă va remite pen- 
tru armata română, stindardul lui Ştefan cel Mare, pe 
care trupele generalului Sarrail lau regăsit la Muntele 
Athos. 

Am impresia. că în acest moment deciziv pentru is- 
toria Dv. şi a noastră, întreg trecutul Dv. glorios ca şi 
toată nenorocirea sublimă pe care o suportati de opt- 
sprezece veacuri se înalță in fata noastră; toţi eroii 
D-voastră, căzuţi nu numai pentru libertatea lor ci şi 
pentru libertatea noastră a tuturor, se ridică aclamând 

2 


www.dacoromanica.ro 


18 


în armata română refăcută, patria D-voastră încunu- 
nată de noi fapte de arme strălucite, iar în armata 
noastră — armata de la Marna, de la Yser si de la Ver- 
dun — Franţa nemuritoare, Franţa de la Poitiers, de 
la Bouvines, de la Reims şi de la Valmy. 

De aci din vechea şi scumpa noastră Sorbona, de pe 
muntele sfânt, de pe cupola ştiinţei şi artelor de unde 
geniul francez secole întregi a împrăştiat dreptatea” a- 
supra lumei, simţim, o Românie!, avânturile inimei 
tale generoase, în care curge acelaş sânge ca şi al 
nostru, 


ÎN CAPISTEA PIEIREI 


Trecuse peste capetele noastre cea mai cumplită iarnă. 
Multi din luptătorii ţărei pieriseră de gloanţe, dar mai 
multi, intepeniti de gerurile grozave, troeniti de zăpezi 
siberiene — închiseră ochii pe la marginea drumurilor 
de retragere ale Moldovei noastre, sau în paturile de 
spitale, răpuşi de molimi. 

1916 închisese ochii în gemetele sutelor de mii de 
muribunzi ! 

1917, „anul refacerii“ noastre, îşi întinsese spitalele 
ca mii de guri flămânde după trupul istovit al eroilor 
nostti. 

Sub înalta înţelepciune şi energie a M. S. Regelui, a 
Principelui Carol, a şefului M. C. G, general Prezan şi 
a devotamentului misiunei aliate franceze, armata noa- 
stra, ca pasärea Phoenix, a reinviat din propria ei 
‘cenuse. 

Si totuşi, sub aripa mortei ne-am refăcut! 

Vara lui 1917, lulie şi August ne-au adus cea mai fru- 
moasa şi bogată recoltă de glorie : isbânzile dela Ma- 
răşti şi Mărăşeşti *) 


*) Legate de numele a trei mari generali: Averescu, Cristescu şi Gri- 
gorescu. 


www.dacoromanica.ro 


19 


Oştiile împărăteşti ale Cesarului nebun dela Potsdam 
sfărâmate, ca nişte valuri, de digul de granit al piep- 
turilor româneşti, înclinase arma frântă, şi ridicau, 
înalte, movilele morţilor la hotarul vitejiei noastre. 
Gazetele streine preamăreau pe urmaşii lui Traian și 
pe stränepotii lui Mihaiu Viteazul. ‘ 

Capii statelor ne fnältau osanale, 

Regele Angliei scria regelui Ferdinand rânduri de 
caldă şi adâncă admiraţie pentru eroii dela Mărăşeşti. 
„Mikadoul“ (Impăratul) Japoniei trimitea generalului 
Grigorescu, învingatorul lui Mackensen, o sabie de o- 
noare cu inscripția „Voi sunteţi care scrieţi istoria 
ţărei“, Și 

Inseşi ziarele vrăjmaşilor noştri, în deosebi cele ger- 
mane, erau pline de laude pentru neinfranta barbatie 
a ostaşilor români. 

„Steaua noastră“ părea mai strălucitoare ca ori când. 

Si totuşi, d'odată, nourii deşi şi negrii întunecă cerul 
vieţii noastre, fulgerator de iute, 

Revoluţia rusească adusese anarhia în rândurile ar- 
matei ruse. | 

Un vânt de nebunie suflă peste sufletul şi trupul „co- 
Josului dela Nord“. 

Tovarăşii noştri de arme ruşii, care şi pân'aci ne lă- 
sase tot timpul campaniei să pierim cu zile sub ochii 
lor de vite satule şi fricoase de moarte, părăsesc de 
data asta frontul in masă. 

Nu se mulțumesc a ne părăsi şi a ne lăsa descope- 
riţi în fata vrăjmaşului. In drumul lor spre „respublică“ 
dau foc satelor şi oraşelor noastre şi ne atacă mişeleşte, 
pe la spate. 

Samanta vrăjmaşului nostru îşi dădea roadele. 

Jatä-ne acum luptând pe doua fronturi. 

Tinem pe loc pe duşman, şi lovindu-i la „mir“, de- 
zarmăm si aruncăm din tara, peste Prut, pe necinstiţii, 
Jacomii şi selbatecii ruşi, | 


www.dacoromanica.ro 


20 


Fraţii noştri basarabeni — cotropiti, jefuiti şi schin- 
giuiti de bandele bolseviste, îşi îndreaplă strigătele spre 
noi şi ne chiamă într'ajutor. 

Glasul sângelui ne dă aripi. Alergăm şi scăpăm Ba- 
sarabia, ținând straje la Nistru. 

"Drept 'recunoştinţă, fâşia smulsă din trupul tärei ma- 
relui şi sfântului Voevod Stefan, se alipeşte de bună 
voe Ja sânul prea curatei sale maici. 

România îşi vede astfel, pe negândite, împlinit o parte 
din uriaşul său vis: unirea tutulor românilor. 

Basarabia ! O rază pe soare pe fereastra unei temniţi! 
Căci, un ochiu ne râde de bucurie şi altul ne lăcră- 
mează de durere, 

Armistițiul impus de vrăjmaş apasă greu asupra ca- 
-pului nostru, 

Mâinile şi picioarele noastre sunt legate. Trupul nostru, 
țintuit pe stânca pătimirei, îşi vede vlaga irosindu-se. 

Ca Prometeu inläntuit pe Caucas, ne simţim ficatul 
sfâşiat de vultur. Vulturul teutonic! 

Grozave au fost acele zile ! 

Să vezi pe învingătorii dêla Mărăşti şi Mărăşeşti, tre- 
când dezarmati, Siretul ca să-şi vadă căminele părăsite 
d'aproape doi ani! 

Să vezi prin gările şi oraşele Moldovei noastre neîn- 
vinse, casca prusacă şi pana de cucoş a ungurului | 

Să vezi laşii noştri sfinţi, pângäriti d'o ,Komandaturä* 
germană | 

Şi, mai sfâşietor degât toate, un guvern românesc si- 
lit să iscäleascä o pace, egală pentru foi cu o sentinţă 
de moarte. | ° 

Multe lacrämi s’au värsat in acele zile de doliu pe 
mormântul bucätilor de pământ ce ni se smulgeau din 
trupul târei si pe urma celor mai frumoşi munţi ce ni 
se răpeau din masivul Carpaţilor ca nişte pietre scumpe 
smulse dintr'o coroană regească | 

" Şi ce mare şi împărătească o visasem noi coroana 
aceasta | 

www.dacoromanica.ro 


21 


Unde era „Dumnezeul părinţilor noştri“ ? 

Ochii se ridicau spre cer. Cerul părea mut. 

Oamenii noştri politici îşi puneau la încercare tot ge- 
niul diplomatic şi toată căldura sufletului ca să îndu- 
joşeze inima vrăjmaşului. Inima acestuia părea de piatră. 

Risipiti pe căile exodului, cei mai aleşi fii ai tarei ni 
se stingeau, de inimă rea, prin depărtate colţuri de 
pribegie. 

Puţini, din mila dușmanului, (ce milă umilitoare !) 
cutezau să se întoarcă la vatra părăsită. 

Călătoriile cu ,aussweis“ în „teritoriul ocupat“ au 
fost, mai mult, drumuri spre cimitir, sau spre temnițe. 

Dus cu baioneta nemteascä, făceai tot drumul prin- 
tre cimitirile pline de cenuşa încă fumegândă a lupte- 
lor şi prăpădului nostru. 

Tara secätuitä şi de -oameni, şi de vite şi de hrană, 
părea un pustiu, 

Mii şi milioane, puzderii de corbi umpleau câmpu- 
rile. Cadavrele eroilor noştri, cu sutele, cu miile, ză- 
ceau încă neingropate. 

România nu mai eră decât o umbră de tard, si o 
tara de umbre ! 

Grasi si rumeni, plesneau in pielea lor, de traiu bun, 
numai vräjmasii. 

Ca viermii se ingräsau mereu din: măruntaele cada- 
vrului nostru. 

Parea că Domnul îşi întorsese fata dela noi! 


INVIEREA 


Sfântă si neclintită nădejde in Dumnezeu ! 

Ca fecioara Maria, stă de veghe la mormântul celui 
răstignit pe cruce, Regina tarei, 

Arhanghel al Mântuirei, Voevodul aşteptă cu mâna 
pe sabie, porunca. Domnului, 


www.dacoromanica.ro 


22 


Inima vitejilor noştri bătea însângerată, dar bătea 
incă. 


Nu venise ceasul. 

Dar iată, că o pasere a cerului spintecă văzduhul şi 
o solie aducea vestea izbăvirei noastre. 

Pajura teutonă cu aripele smulse şi ghiarele rupte, 
îşi plecă înfrântă capul sub pintenii răzbunătari, de 
oțel, ai cucoşului galic. 

Armatele mareşalului Foch sdrobise hoardele Kaize- 
rului, la Rin! 

Germania sdrobită ceruse Pacea 

Bulgaria zăcea sub călcâiul aliaţilor. 

Bătrâna Dunăre tresältà de fiorul primăverii şi îşi 
prindea la brâu floarea albastră a: cerului Franţei. 

Generalul Berthelot sub faldurile birutoare ale trico- 
lorului frances călcă pe pământul nostru desrobit. Dela 
Rege până la soldat, dela boer până la umilul plugar, 
sufletul tärei a tresăltat la viaţă sub zâmbetul soarelui 
Jatin. 

Ingerul Domnului cântă Invierea noastră ! 

Ca fulgerul, străbate din nou ţara liberă şi fara cu- 
tropită ordinul celei d'a doua mobilizäri. 

Harta României mutilate e sfâşiată în mii de bucăli. 

Călăii noştri, în vizită prin Moldova, sunt arestaţi * 
intr’o noapte şi duşi cu duba la palatele ce li se cu: 
veneau, temnita! 

In Bucureştii noştri dragi, tineretul şcolar, cu das- 
călii lor şi toţi bunii fii ai Capilalii huiduesc pe fai- 
mosul general Koch şi silesc famfara germană să cânle 
Marseillaise“ — a sub ferestrele hotelului „Athene — 
Palace. Drapelele teutone sunt date jos. Firmele nem- 
testi ca şi vitrinele magazinelor barbare se prăbuşesc 
ciuruite de pietre. 

Barbarii scot mitralierele si amenin{ä.multimea räz- 
wratila. 

Dar, lasii n’au curajul sa traga. 


www.dacoromanica.ro 


23 

Arhanghelul răzbunării eee cu sabia de foc d’a- 
supra capetelor lor. 

Si a fost o nävalä de care, de cai, de dameni, de 
soldaţi, de ofiţeri şi de generali germani, austriaci, un- 
guti,bulgari şi turci, o goană de oşti împărăteşti şi de 
hoarde fugărite, cum rar istoria a Inscris în pagi- 
nele ei. Si în Capitala României Mari, au intrat Su- 
veranii tärei în fruntea ostiilor biruitoare anglo-franco- 
române. 

Soarele nostru îşi revărsă potopul de aur pe fruntile 
încununate de lauri. 


PAUL DECHANEL DESPRE ROMÂNIA 


Discursul rostit de Paul Deschanel ca preşedinte al 
Camerei la recepţia solemnă a parlamentarilor, univer- 
sitarilor şi publiciştilor români la Palais Bourbon, la 
24 lanuarie 1918. 


Suntem fericiţi, d-nul Prezident al Senatului şi eu 
d'a vă ura bun sosit în numele colegilor nostri şi d'a 
saluta în d-v. generoasa naţiune din care faceţi parte. 

Nici când România nu a fost mai aproape deinima 
Franţei. 

Drama morală carea desfăcut'o de Austria şi Germa- 
nia pentru ca s'o aducă putin câte putin alături de An- 
tanta este una din cele mai emofionante ale istoriei. Slâşie- 
rile de conştiinţă contrarii şi murind. din pricina a- 
cestui conflict, îndemnurile patriotice ale miniştrilor 
săi — erafi printre ei, d-le Antonescu, iar d-voastră 
le faceati ecou scumpul meu Camille Blondel mai în- 
tdi pentru o neutralitate poruncită de prudenţă pe ur- 
mă pentru intervenţia hotărâtă de mult timp; curajul 
regelui Ferdinand, zdrobit şi el, de cele mai scumpe 
amintiri de familie şi tinerete, dar simțind în inima 
lui de' soldat suferinţele seculare şi sufletul chiar al 


s www.dacoromanica.ro 


României — al României pe care o arde flacăra latină 
şi care nu putea fi, în această luptă supremă, nici cu 
bulgarul, nici cu maghyarul această tragedie demnă 
de Eschil şi de Shakespeare, nici o conştiinţă umană, 
mai mult ca conştiinţa franceză, nu i-a simţit gran- 
doarea şi frumuseta Apl.). 

Apoi, a fost o nouă încercare, şi mai dureroasă. Ar 
mata română aruncată în plină Juptä, pe un întins 
imens de loc fără de ajutorul promis de ruşi, rezistă 
timp de mai multe luni armatelor germane, austriace 
bulgare turce cu o, bravură şi o tenacitate eroică, uşu- 
rând astfel celelalte fronturi. Zăpada, frigul], boala ajulă 
pe cotropitori. Tifosul omoară 18.000 de oameni pe 
lună. Totuşi nici un țipăt, nici o plângere. E datoria. E 
Patria. Sublimă pildă în faţa căreia Germania chiar se 
înclină, pe care Franţa o arată şi ea, respectului lumei, 
şi pe care alţii, vail nu au inteles'o (Vii aclam.)., 

Cu toată părăsirea rusească, armata română s'a re- 
constituit ca prin minune. Se cuvine Franţei şi ofite- 
"rilor ei, cinstea d'a fi cooperat la această operă de sal- 
vare şi justiţie: da, în paginile hotărâtoare ale istoriei 
d-v. numele Franţei se întâlneşte mereu, şi noi ne mân- 
drim cu asta! (Apl. prelungite). 

Această resemnare, aceasta încredere de neînvins în 
soldaţii d-voastră o vedem şi în populaţia d-v. civilă. 
Aceleaşi torturi sufleteşti şi fizice, acelaşi curaj, acelaşi 
devotament, aceiaşi caritate. O femee este simbolul a- 
cestor virtuţi, regina D-v. strălucitoare de frumusele 
şi bunătate. Institutul Franţei a primit de curând pe 
poetica artistă. Ea intră — şi noi ne felicităm pentru 
asta — acolo unde nici d-na. de Sévigné, nici d-na de 
La Fayette, nici d-na de Staël nu ar fi putul intra. Nu 
voi să spun aci fot ceea ce cred. 

Dar nu pot să mă fmpedec d'a arăta că deunăzi, când 
ministrul D-v. la Petrograd, d. Diamandy a fost incarce- 
rat în conditiunile ce ştiţi, toată Franta era cu d. Nou- 


www.dacoromanica.ro 


25 


lens si cu reprezentantii puterilor; caracterul sacru a 
ambasadorilor trebue să rămână inviolabil (Apl.). 

D-nilor, ori care sânt peripetiile acestei lupte. Franța 
şi România, unite de azi înainte două surori nedes- 
partite. 

La această fraternitate intelectuală si economică lu- 
crează cu toata ardoarea Comitetul interparlamentar ; 
noi îi mulţumim. Noi ştim, d-nilor membrii ai Parla- 
mentului român si D-nilor profesori ai Universitatilor 
române, câtă forţă si ce talente ati pus în serviciul 
cauzei comune, care e cauza însăşi a libertăţi spiri- 
tului omenesc. 

Ca şi belgienii, ca şi sârbii, grozav loviți d'asemeni 
şi victime ca şi D-v.a unor îngrozitoare crime aţi avut 
mereu ochii tintiti asupra stelei D-v. şi nu vă indoiti 
de viitor. România va eşi mărilă din acest război. (Vii 
aclam. prelung.) Franţa se va hucura de fericirea sa 
ca şi de propria ei fericire. Cât despre mine, care nu 
pot uita primirea magnifică şi cordială ce mi s'a tăcut 
în tara d-v. înainte de război vă dau întâlnire după 
război, in Bucureştiul eliberat! (Trăiască Romania! Vii 
aclam. Strigăte de trăiască România | 


www.dacoromanica.ro 


A DOUA OARĂ PESTE CARPAŢI 


DESROBIREA ARDEALULUI 


A doua mobilizare a armatei române sa făcut la 
28 Octombrie 1918. : 

Vrăjmaşul părăsi curând tara. 

Totuşi Ungurii n'aveau de gând să plece din Ardeal. 

Se părea, chiar, că unii „aliaţi“ fi sprijinea. 

Oamenii noştri politici au înțeles pericolul. Au facut 
sfortäri uriaşe ca să formeze armate şi, pe măsura for- 
maliei, soldaţii noştri intrau în Ardeal desculți, fară 
căruțe fără toate cele trebuincioase, căci ţara era se- 
cătuită. | 

Prădalnicii noştri vrăjmaşi ridicaseră tot, arme, tu- 
nuri, echipamente, muniții si alimente. 

Unele din divizii, cum, bunioară, a VIl-a, compusă 
din trupe moldovene s'a putut mobiliza mai repede. 

Astfel la 6 Noembrie, reg. 15 Războeni, a trecut fron- 
tiera Transilvaniei pe la Prisäcani, fara să întâmpine 
vr'o rezistenţă. In ziua de 8 Noembrie s'a ocupat Bors- 
recul. La 9 Noembrie, Toplitza. La 11 -Noembrie, Re- 
ghinul-Sasesc. La 12 Noembrie, Târgul Mureşului, La 
15 Noembrie s'a ocupat Bistriţa şi nodul de linie ferată, 
oraşul Mureş-Ludos. 


www.dacoromanica.ro 


27 


Populatia ungureascä a primit armatele române cu 
resemnare; populaţia românească cu entuziasm de ne- 
descris. ; = 

După ocuparea oraşului Târgul-Mureşului, s'a räspân- 
dit vestea în toată Transilvania şi în deosebi printre 
populaţia maghiară, că s'a încheiat la Belgrad un tratat 
de armistițiu care prevedea pentru români, ca, linie 
de demarcaţie, Mureşul. Această veste a fost primită 
de către populaţia ungurească cu cea mai mare bu- 
curie, iar de populaţia românească cu mirare şi în- 
grijorare. In acelaş timp a sosit şi ordinul ca trupele 
române să nu treacă Mureşul. 

Din cauza acestui ordin, coloana diviziei a VII, de- 

stinată ca să ocupe importantul nod de comunicaţie 
Cucerdea, a fost oprită pe stânga Mureşului, la minele 
de sare dela Ulioara. 
"In timpul acesta, ungurii evacuau tot ce puteau din 
Transilvania, iar trupele lor ce se gäsiau la Cucerdea, 
la’ Turda, la Cluj şi la Dej, aveau o purtare'din ce în 
ce mai împilâtoare faţă de populaţia românească şi în 
special fafa de gardele nationale româneşti. 

La această purtare, contribuia în mare măsură şi 
agitația ce făcea rectorul universităţii diu Cluj, D-rul 
Aphaly. 

După tratative îndelungate cu generalul Françhet 
d'Esperay, comandantul armatei franceze de Orient şi — 
cu generalul Berthelot, s'a obținut de Marele Carlier 
General, autorizaţia ca armata română să ocupe loca- 
litätile Turda, Cluj si Dej. 

In ziua de 27 Noembrie, generalul Moşoiu a fost nu- 
mit comandantul trupelor din Transilvania, care con- 
* stau din divizia VII, divizia I şi II vânatori, nişte im- 
provizaţii de divizii cărora în urmă li „s'au adăogat si 
artilerie. 

"In acest timp s'a ocupat Braşovul unde sau luat 
4000 de prizonieri din armata lui Mackensen care se 
reträgea spre Germania. - | 


www.dacoromanica.ro 


28 


Regimentul 6 de vânători trimis să ocupe Braşovul 
a prins în această localitate 4000 de oameni în frunte 
cu generalul Koch, din armata lui Mackensen care se 
pregătea să plece în Germania. A găsit la ei o mare 
cantitate de alimente şi obiecte furate de aceştia din 
Muntenia. S'au găsit zeci de vagoane cu pachete a câte 
5 kg., care n'au putut fi pornite spre Germania. Sau 
găsit mobile furate şi tot felul de obiecte. 

Pentru toate, in fata jefuitoriler şi în prezența au- 
toritätilor militare franceze şi engleze sau încheiat 
procese verbale. 

La 1 Decembrie s'a ocupat Dejul La 3 Decembrie 
s'a ocupat Clujul. Armata ungurească din Cluj s'a re- 
tras fără luptă. 

In ziua de 7 Decembrie s'a ocupat Sibiul şi Petro- 
şani, iar comandamentul trupelor din Transilvania şi-a 
stabilit reşedinţa în Sibiu, unde s'a format şi Consiliul 
Dirigent. . | . 

Si iată un caz unic în istoria tutulor timpurilor, a- 
ceastă armată de ocupaţie formată în pripă din rămă- 
sitele regimentelor noastre măcinate tiinp de doui ani 
ia.moara Mortei, fără a fi hrănită, căci soldaţii se hrà- 
neau singuri pe câmp ca corbii, fara a fi echipată şi 
fără munitia necesară, ea însă, tot a pus singură slă-: 
pânire pe linia de apus, dela Dej, Ciucea, Deva, Haţeg, 
Carpaţi, cu alte cuvinte pe un crâmpeiu din Ardeal. 
Restul teritoriului românesc eră ocupat de Unguri. 

Din fericire ungurii se lupta acum între ei. Erau 
în plină revoluţie. 

Noi avurăm timpul necesar să organizăm mai temeinic 
armata. Cumpărarăm cai d'ai armatei generalului 
Berthelot, dela Salonic şi resturile de animale ce mai 
„aveau Moldovenii, căci în Muntenia n'am mai găsit 
nimic. | 

Umăr la umăr, clasa înaltă şi țărănească organizară 
nu numai armata de ocupaţie ci si pe cea de atac cu 


www.dacoromanica.ro 


29 


care să putem pretinde ca inamicul nostru de moarte 
să părăsească linia şi să meargă mai departe, 


ORGANIZAREA ARMATEI 


" Comandamentul trupelor din Transilvania a avut 
mari greutati ce nu se cunoşteau în tara în perioada 
de organizare a armatei. 

Trupele noastre în Ardeal, găsise încă urmele revoly- 
tiei. Intrând au ocupat zone, sate, oraşe, dar, în acelaş 
timp, ne-au păzit şi de inamicul care începuse să se 
organizeze. 

Din lipsa cailor, sa desfăşurat de comandamentele 
militare, o luptă titanicä pentru a forma diviziile ne- 
cesare pentru atac, şi care să fie scutite de sarcina d'a 
menţine ordinea. S'a determinat Consiliul Dirigent sa 
ue dea voluntari, pe frații foşti prizonieri în Italia, pen- 
tru păstrarea ordinei şi să mobilizeze pe foştii volun- 
tari ardeleui în România. 

Ne trebuiau forțe pe frontul'de luptă. 

Dar cum revoluţia lăsase urme, sau dovedit şi so- 
vaeli... s 

In sfârsit, acolo unde se gäseau trupe ardelene, 
aveau câle o companie, câte un batalion din Regat, 
nucleu de rezistenţă, de disciplină şi menţinerea ordinei 
pentru cazuri mai grave. 

Prin acest mijloc s'au putut degaja irupele diviziilor 
şi lăsă libere, pentru front. 

Socialiştii şi Secuii, sub comanda colonelului Kra- 
tochvill, începuseră a deveni amenintätori. 

Frontul nostru avea 500—600, kilometri. Era foarte 
întins. 

Noi aveam trei divizii. A patra eră în creaţie. 

In vremea asta Marele Cartier rechizitionà cai, îi com- 
plectă şi îi trimitea pe front. : 

D’altfel, si în Ardeal se aflau peste 20—30 de mii de 


www.dacoromanica.ro 


30 


cai din armata lui Mackensen, Se puteau deci rechizi- 
fionà cu mare câştig pentru fara şi fără pagubă pen- 
tru ardeleni, caii aceştia fiind mai mult părăsiţi decât 
vânduți. 

Ne-am injghebat toate diviziile trebuincioase. 

In timpul acestei pregătiri s'au produs două greve. 


POTOLIREA RĂSCOALELOR UNGUREȘTI 


_ Pe la începutul lui Decembrie guvernul Karoly a tri-. 

mis în mod clandestin, în toată Transilvania, 3000 de 
agenţi cu 30 de milioane coroane, cu însărcinarea d'a 
face propagandă prin satele româneşti contra ideii U- 
nirei cu România. 

Milioane de manifeste, care de care mai murdare la 
adresa Coroanei si păturei culte din Regat, au fost răs- 
pândite prin toată Transilvania. 

Centrul propagandei eră Clujul, iar cel mai activ pro- 
pagandist era D-rul Aphaty care se întitulă „Comisar 
guverhial al Transilvaniei“. 

Consiliul Dirigent absorbise pe toti nationalistii care 
perduseră deci contactul cu faranii, cu masa popo- 
rului, aşa că propaganda anti românească a putut face 
câti-va prozeliti. 

Din această cauză Aphaty a fost dat în judecata Curţii 
Marţiale, ca răzvrătitor contra siguranței statului român 
şi condamnat. 

In special două consecințe mai grave ale propagandei 
lui au fost greva dela Petroşani şi de la Căile ferate. 

Consiliul Dirigent, format în pripă, după Adunarea 
Naţională dela 1 Decembrie la Alba-lulia, a început să 
preia administraţia dela autorităţile ungureşti care a- 
veau'o atitudine pasivă, iar funcţionarii lor refuzau cu 
îndârjire să depună Uae de credinţă Regelui Fer- 
dinand J, 

Cea dintâiu iii aie pusă sub conducerea ro- 


www.dacoromanica.ro 


31 


mânească a fost, administraţia Căilor Ferate din zona 
ocupată. 

De oarece, în această. administraţie, existau o mul- 
time de elemente recalcitrante încurajate dela Buda- 
pesta, comandamentul trupelor din Transilvania s'a 
văzut silit să expulzeze pe toţi aceia cari făceau agi- 
tafiuni şi care nu se supuneau ordinelor şefilor români. 

Comandamentul român a învârstat toate garile cu 
funcţionari din regat. Sau luat măsuri drastice. 500 
de grevişti au fost arestaţi. Directorul Maghiar al Cäi- 
lor terate a fost expulzat peste graniţă. 

Lucrătorii grevişti credeau c'o să fie, şi ei, trimişi 
peste graniţă Atâta aşteptau! Au fost închişi cu toţii. 

D’atunci n'au mai fost greve. | 

După expulzarea principalilor vinovaţi, Căile ferate 
din zona de ocupaţie au funcţionat în mod desăvârşit 
şi au devenit un instrument foarte preţios pentru ope- 
ratiunile ulterioare. 

Iată cum povesteşte iiaiotiul Popescu Dumitru, coman- 
dantul bataliénului If din reg. 10 Vänatori, o scenă din 
potolirea răscoalelor acestea. 

„Ne îmbarcăm pentru ,Bucuresti- Predeal“ şi ne o- 
prim la Pischi. După adunarea întregului regiment, uni- 
tatile se impart. 

Batalionul II, sub comanda mea, merge la Petroşani, 
în regiunea minieră. Batalionul I rămâne la Pischi-Deva, 
detaşând unităţi la Huniedoara, Haţeg. 

După aproximativ «ouă luni, în care timp se poto- 
lesc mai multe revolte aie minerilor, la Lupeni, Vulcan, 
Petroşani şi Aninoasa şi se fac o serie de arestări şi 
- perchezilii, regimentul se deplasează cu trenul la Deva, 
iar d'aci prin marşuri pe jos, spre Brad. 

Cu ocazia grevelor şi revoltei dela Vulcan s'au dis- 
-tins mai multi gradati şi soldaţi. 

Intrealţii, sergentul Popa Constantin, la Lupeni, in- 
trând întrun local unde ungurii făceau petrecere şi 


www.dacoromanica.ro 


32 


unde începuseră să insulte armata şi pe M. S. Regele, 
îi declară arestaţi şi voeste ca să ridice vr’o 5—6 din- 
tre ei, cari erau capii scandalului cum primise ordinul 
dela ofiţerul care făcea inspecția. 

Ungurii sar pe el sâ-l dezarmeze. 

Sergentul, însă, om energic şi fără frică, descarcă un 
foc de armă în tavan. In învălmăşală, un ungur îl îm- 
brânceşte şi-l loveşte cu propria sa armă la frunte ru- 
pându-i puţin pielea cu cătarea armei. 

Atunci, sergentul, înfuriat peste măsură, începe un 
adevărat box, lovind în dreapta şi în stânga cu patul 
puştii şi culcând vr'o 10—15 la pământ, ametifi. 

Face semnul culcat şi strigă cu glas de tunet în sală, 

Ca prin farmec, toţi sunt la pământ. 

In acest timp apare o secţie din compania de mitra- 
liere care ridică pe vinovaţi, îi arestează şi forţează pe 
ceilalți să se imprastie. 

Ungurii nu se astâmpără, însă, după acest scandal. : 

In unire cu cei dela Vulcan şi Petroşani, declară 
greva generală, silind pe lucrătorii români să înceteze 
lucrul. | 

Deşi se intervine de comandament în mod priete- 
nesc, fără a intrebuinta vr'o forță, la direcţia minelor 
că să se reia lucrul, greva continuă. 

Mai mult înșă, sub imboldul şefului socialist (un ro- 
man ungurit) sunt afâtale la revoltă minele din Vulcan 
şi Lupeni, Se inarmeaza peste-500 lucrători cu arme, 
dinamită (peste 500 kilograme) furate din depozit şi 
plănuesc să omoare pe ofiţerii români şi să dezarmeze 
pe soldaţi, trimifandu-i acasă. 

Ei lucrau de comun acord cu guvernul dela Buda- 
Pesta, care-i plătea destul de bine. O mulţime de spioni 
mişunau între Arad şi Petroşani, aducând manifeste şi 
îndemnând lucrătorii la revoltă. ; 

In ziua de 8 Ianuarie, seara, lucrălorii din Vulcan, 
încep revolta ; cei din Lupeni stăteau în espectativä, 


www.dacoromanica.ro 


33 


însă refuzau să reia lucrul si împuşcau prin satele 
dimprejur, Lângă satul Braia, chiar, se instalaseră în 
tranşee, împedecând circulaţia şi barând drumul, ca 
nu cumva populaţia românească din satele înconjură- 
toare să ne vină nouă în ajutor, 

Nu dispuneam decât d'o companie la Lupeni şi una 
la Vulcan, cu efecte reduse, în plus câte un ploton mi- 
traliere, având şi o baterie de artilerie de munte la 
Lupeni, 

Lucrătorii s'au retras pe înălțimile din jurul Vulca- 
nului, de unde nu dispun însă decât decâteva arme, 

Se fac arestări în masă şi în acela timp şi là Lupeni, 

Lucrurile se potolesc. 


www.dacoromanica.ro 


LUPTELE DIN MUNŢII APUSENI 


Ungurii trutaşi, încurajați de Karoly si de Antantă, 
nu vor să fie seamă de linia de demarcaţie, ci se pre- 
gătesc să ocupe „vechia frontieră, cu tot Ardealul": 

Graţie abilității oamenilor nostri politici, fără culoare 
de partid, am determinat Antanta să ne asculte şi să 
dea ordin ungurilor să părăsească Satmarul Careii- 
Mari, Oradea-Mare, şi Aradul, circa 200 kilometri a- 
dâncime spre Vest de frontiera de Vest a Transilva- 
niei, unde se găseau trupele noastre. 

Până să fie convinsă Antanta de oamenii noştri po- 
litici, a trecut timp, 

Acest timp a fost admirabil folosit de căpeteniile oş- 
tirei noastre pentru a face mobilizarea celor mai nuoi 
patru contingente, a opta, — a zecea parte din totalul 
armatei noastre, prevăzute cu cele necesare din vatra 
săteanului şi cumpărându-se mai mult cu sila cele.de 
trebuinta. Astfel am format o armată aşa ca, atunci 
câad Antanta, în fine, va impune ungurilor respectarea 
hotărârei sau mai bine zis — nehotărârei hotarului 
dintre noi şi unguri, noi să fim în stare să impunem 
punctul nostrw de vedere inamicului nosiru de veacuri: 
părăsirea sfântului nostru pământ strămoşesc, pentru 
ca să-l svârlim pe duşman în propria lui pustä. 

Generalul Berthelot vizitând Ardealul a dat voe, ca 


www.dacoromanica.ro 


85 


comandant al armatei franceze, ca armata română să 
ocupe Maramureş-Siget, Baia-Mare şi Zălăul. 

Această aprobare s'a dat în urma rapoartelor trupe- 
lor caré aratau că bolşevicii ruşi se strecurau din Ga- 
litia prin Maramureş, în Ungaria. 

Cu prilejul ocupării oraşului Zalău, ungurii au atacat 
mişeleşte un tren românesc care ducea un batalion din 
reg. 15, la Tigani. Acest atac probează că intenţiile lor 
nu erau curale. 

Incetul cu încetul, guvernul maghiat care, prin sti- 
pulatiile convenției de armistițiu dela Belgrad, avea 
dreptul să organizeze 6 divizii de infanterie şi 2 de ca- 
valerie, a început organizarea serioasă a armatei şi în 
timpul cel mai scurt unitatile constituite au format un 
front în faţa armatei române. Acest front se întărea 
din ce în ce mai mult, în deosebi pe valea Crişului- 
Repede. 

Indal& ce nuoile unităţi unguresti s'au stabilit în te- 
ritoriile locuite de români dincolo de linia de demar- 
caţie, au inceput, dupa vechiul lor obiceiu, cele mai 
grozave atrocități contra românilor şi în special contra 
intelectualilor, preoţi, fnvatälori, profesori, advocati, 
iugineri, etc., făptuind o mulţime de asasinate mise- 
leşii. E 

Tipätul de alarmă dat de populaţia românească de 
dincolo de linia de dema'caţie n’a lasat nesimtitori pe 
românii deveniți acum liber: şi nici pe guvern care, 
ținând socoteala de sentimentul opiniei publice, s'a 
hotărât, chiar fără aprobarea Antantei, să izgonească 
pe unguri din toate teritoriile locuite de români şi să 
ocupe militareşte regiunea de dincolo de Carpaţii occi- 
dentali, până la linia convenţională stabilită prin tra- 
tatul de alianţă din 1916, încheiat de catre guvernul 
din Bucureşti cu Rusia, Franţa, Anglia şi Italia. 

In acest scop, comandantul irupelor din Transilva- 
nia, pe baza informatiunilor ce avea despre armata 


www.dacoromanica.ro 


36 


inamică, a întocmit un plan de operaţiuni care eră ca- 
racterizat prin formarea de coloane puternice care să 
atace în mod simultan pe tot frontul dela Maramureş 
până la Hălmăgiu, pe valea Crişului Alb. 

Ne-am înjghebat diviziile. Le-am pus pe picior înce- 
tul cu încetul, încât, la începutul actiunei în munţii 
Apuseni, să avem pe front diviziile VI, VII infanterie, 
I, II vânători, II cavalerie si cu oarecare bunăvoință 
Consiliul Dirigent ne-a mai pus la dispoziţie şi o di- 
vizie ardeleană. 

Divizia VII eră concentrată pe munţi cu a VI şi alta 
în rezervă, iar pentru sud, două divizii vânători. 

Acţiunea, aşa zisă de mänunchiu sau lovitură de cio- 
can eră din vreme pregătită. Planul era făcut. Trebuia 
pusă, numai, mâna pe buton, 8 

Acţiunea noastră constă la început să rupem frontul 
duşman în munţi şi să punem în derută pe vrăjmaş 
ca, apoi, uşor, să-i dăm peste cap. 

Armata inamică era împărţită in două: armata roşie 
(bolşevicii) şi secuime, care lupta pentru patrie, fără 
să adere la bolşevism. 

Aşteptam, deci, numai momentul. 

In adevăr, ungurii nici n'au mai aşteptat decizia con- 
ferintei care nu mai sosea, ci au luat'o ei înainte ata- 
cându-ne viguros la Zalău în scopul d'a ne distruge 
şi a reocupă din nou capitala Regatului nostru. (Am 
găsit scris în ordinele lor de războiu „Bucureştii“, ca 
țintă a operaţiilor lor, ca să arate cât sunt de viteji). 

“Atunci, armata şi conducătorii noştrii, fără a mai as- 
teptă vr'un ordin dela Paris, dar cu hotărârea guver- 
nului şi a Regelui, se asvârle cu toată furia asupra un- 
gurilor şi secuilor şi isi revarsă setea răzbunării pe 
care istoria d'atâta vreme o aşteptă. ? 

„Nu trebue să uitäm că organizarea abia începută a 
armatei, nu eră încă terminată. 

$i totuşi, soldaţii noştri fără haine, desculți, cu cio- 


www.dacoromanica.ro 


3T 


mege în loc de puști, fără cartuşe, cu frânghii în loc 
de centuroane pornesc în vâltoarea mortei, în infernul 
de foc al inamicului tn zecile sale de mii de mitraliere, 
în sgomotul de iad al tunurilor sale grele, al grana- 
delor, sparg sârmele ghimpate si se izbesc de soldaţii 


vrăjmaşului care erau bine echipati, chipesi la trup, 
însă fricoşi ca epurii, 


In ziua de 16 Aprilie 1919, dimineaţa la orele 3!/, s'a 
început atacul pe toată linia şi după lupte fndâriite, 
inamicul a fost dislocat din poziţia sa principală de 
luptă şi constrâns la retragere. 

Toate coloanele de atac, fără exceptiune, şi-au atins 
obiectivele lor, în seara de 16, 

Lupte mai îndârjite au avut loc la Tecsô, Sein Va- 
ralia, Hadad (vest Zalău) şi Csucsea (Ciucea), defileul 
Crişului-Repede, 

In zilele următoare, înaintarea armatei române din 
Transilvania s'a efectuat fără întrerupere, aşa încât, în 
ziua de 20 Aprilie, coloanele de atac au atins linia 
Tisa-Ujlag, Satmar, Careii-Mari, Elerst, Beiuş. 

In ziua de 21 Aprilie sa ocupat Oradea-Mare. 

Vitejii noştri românaşi, fără să ştie decât de chema- 
rea lor eroică de secole, ajung a doua zi de contra- 
ofensivă la 22 Aprilie, la Nord Tisa, centru : Ciucea, la 
sud-Hateg, şi astfel, dela Maramureş-Siget până la Deva 
pe o întindere de mai bine de 200 k. m.,am väzut a- 
ceastă armată de desculți impunând dreptatea cauzei 
româneşti nu numai ungurilor fugiţi în debandadă, ci 
şi aliaţilor şi lumei întregi, amintindu-le la toţi că, în- 
tre Tisa şi Dunăre. nu avea nimeni altul chemarea să 
stătuiască dreptatea şi hotarele românismului, decât 
românii înşişi. 

In faţa spectrului mortei, inamicul nu s'a mai putut 
opri. A treia zi de luptă aprigă, Munţii Bihorului au 
căzut în stăpânirea noastră. 

Satmarul, Careii-Mari, Orddea-Mare, deschid largi 


www.dacoromanica.ro 


38 


porţile lor acelor pe care d'atâtea veacuri fi aşteptau. 

Leşurile ungureşti la Ciucea au umplut şoseaua c'au 
trebuit două zile până să se curețe şi a face astfel 
drum, liber avântului ne mai pomenit al acelora cari, 
cu ori ce pret, îşi căutau acum răzbunarea meritata. 

S'au bătut românii noştri şi în ziua Invierii. 

In ziua Invierii Mântuitorului nostru poporul româ- 
nesc de dincolo de „linia de demacratie* era cu totul 
mântuit de teroarea inamică şi eliberat pentru vecie 
de sub jugul unguresc. 

Cu toate că întreg şesul Ungariei se prefăcuse într'o 
mare de apă din cauza ploilor torențiale, totuşi, fnainta- 
rea bravelor noastre trupe n'a încetat un moment. 

La Nord, detaşamentul generalului Marcel Olteanu a 
ocupat Berecszas, Divizia Il cavalerie, după luptele 
crâncene dela Gértelek, a ocupat Mate-Szalka şi a înain- 
tat spre 'Nireghyhaza şi Csap spre a pung mâna pe 
comunicațiile ce duceau spre Galiţia de unde le puteau 
veni ajutoare inamicilor noştri, 

In ziua de 23 Aprilie s'a ocupat Debrétnal după o 
luptă vie la Vamos Percs (Vamoş Perci), în care for- 
tele ungare au fost complect bătute. 

Operatiile spre Tisa au urmat până la 1 Maiu când 
s'a ocupat Nyreghihaza şi întreg malul stâng al Tisei. 

La 2 Mai grupul de Nord a trecut Tisa la Tokay şi 
a pus stăpânire pe această localitate. 

După lupte care au durat abia două săptămâni, ar- 
mata ungară eră complect sdroLita şi aruncală dincolo 
de Tisa. 

Luptele au fost grele. In majoritatea cazurilor armata 
noastră a procedat prin manevră, datorită faptului că 
aveau divizia de cavalerie şi trupele „antrenate“ la mar- 
şuri şi instrucţie, fiindcă tot timpul iernei făcuseră ins- 
trucţie. Altă bună măsură luată de comandamente e că 
niciodată trupa n'a fost lăsată în contact cu populaţia 
spre a fi ferită de molipsirea bolsevismului. 


www.dacoromanica.ro 


Prin manevre de învăluire divizia Secuilor a fost 
constrânsă a se predă şi, tot aşa, am capturat şi cele 
Talte unităţi bolşevice. Restul lam aruncat uşor peste 
Tisa. 

După ce armata română a ajuns la Tisa, fiindcă tot 
me gândeam c'am fi siliţi să mergem mai departe... 
comandamentul superior a pus în sector, pe Tisa trupe 
ardelene tinere, care trecuseră prin revoluţie, să su- 
pravegheze. 

Porţile Budapestei erau deschise şi numai conside- 
raţiuni politice au oprit la Tisa înaintarea triumfală 
a armatei române spre capitala Ungariei. 

Ardealul eră desrobit ! 


www.dacoromanica.ro 


EPOPEEA UNEI DIVIZII 


(Uuleasă la comandamentul diviziei II vânători) 


La 1 Noembrie 1918 ne găsiam la Brăila, 

D'acolo am fost concentrați la Sibiu şi am ocupat 
pe linia de demarcaţie, un sector pe valea Crişului Alb 
de jos dela Brad, valea Mureşului la Zam, până în jos 
Banat (munţii Bihorului), toată frontiera Banatului până 
în Carpaţi. 

In acest timp am avut multe acţiuni spre valea Cri- 
şului Alb, respingând bandele de bolşevici ce veneau 
să ne atace şi Reg. 9 vânători s'a distins mai mult în 
aceste lupte. Au fost lupte la Baia de Criş la Biyrtin, 

Al Vah, Za. Lupte, mai mult hartueli. 

Veneau cu trenul blindat începând să tragă cu tu- 
nurile contra trupelor noastre aşezate în poziţie. Se for- 
mau mici detaşamente care începeau atacuri, dându-se 
jos din trenul blindat. Imediat ce observau focul tru- 
‘pelor şi artileriei noastre se urcau în tren şi fugeau. 

In ziua de 16 Aprilie când s'a hotărât trecerea liniei 
de demarcaţie Divizia II Vânători a atacat pe valea 
Crişului Alb, la Gura-Honţului şi Csucsea (Ciucea), Ta- 
lacs (Talaci), Vidra, cu toate regimentele de vânători 
şi divizioanele de artilerie cu, în plus, regimentele de 
infanterie şi bateria de artilerie „Beiuş“ Reg. 2 V., 3 
V., 9 V., 10 V., Reg.24 art., Divizionul I din 29/4 Obu- 


www.dacoromanica.ro 


41 


ziere şi secţia de auto-tunuri (maior Vârgolici) si un es- 
<adron 2 Divizionar de cavalerie. 

Atacul a început la ora 5 dimineaţa, după un vio- 
dent bombardament a 8 baterii de artilerie. 

Fapte eroice. Au venit regimente care la 5 dimineata 
au căzut în spatele lor. Iufeala, ordinul de operaţii erau 
aşa concepute ca să cadă şi de front, în flanc şi în spa- 
tele inamicului (operaţii făcute de general Dabija, ca 
sef de Stat-major Lt.-col. Bălăcescu). Trupele sau 
scurs toată noaptea. Atacul s'a produs simultan asupra 
tutulor forţelor inamice ce ocupau aceste poziţii. Acest 
atac fulgerător a făcut pe inamic să reziste cu înver- 
sunare câteva ceasuri, iar când a văzut că e complect 
înconjurat, a fugit în cea mai mare debandadă lăsând 
peste 150 de morţi, 5 tunuri şi nenumărate mitraliere, 
arme, muniții. Aci, toată lumea a avut glorie. Dela co- 
amandant de brigadă până la soldat, toată lumea eră la 
luptă cu arma, cu inima, cu tot. Şi colonel şi general, 
toţi pe front. Manevră foarte frumoasă a făcut 2 Vâ-: 
matori. 

Detaşamentul colonelului Rasoviceanu a avut o luptă 
frumoasa la Criscior, 

Inamicul era hotärât sa reziste. 

La Ciuci (Csucs) după o rezistenţă dârjă, în urma vi- 
guroaselor noastre atacuri, cedând, ungurii fugeau în 
debandadä, desculti, cu capul gol. i 

Ofițerii câte 10—15 se urcau într'o căruţă. Populaţia 
ungurească îi strigă să le dea mâncare, ei le răspun- 
deau din fugă: 

,Läsati-ne în pace că ne-ajung românii de pe urmă |!“ 

Din rămăşiţele lor şi întăririle ce le-au venit atunci, 
s'au hotărât să facă o rezistenţă la Burtin. 

Aci atacul a fost dat de reg. de Vânătoria cărui co- 
mandă a avut’o maiorul de rezervă, ministrul Diamandi. 

Avântul trupei l’a îngrozit pe inamic, care fără să mai 
aştepte atacul la baionetă, a fugit în debandată, lăsând 
în mâinile a lor noştri multă pradă. 

www.dacoromanica.ro 


42 


Tot aci a fost împuşcat colonelul Paulian. coman- 
dantul Brigadei 3 Vânători care se află în linia întâia, 
îmbărbătându-şi trupele la atac. 

Apoi diverse atacuri, härtueli la Tinca, Nagy Saléza, 
la Gyula, Bekes-Csaba, Bekes, Gyôma, Condoros, Tur- 
kzele şi marea bătălie dela Solnoc pe ziua de 1 Maiu. 

Divizia a fost citată pentru eroismul ei. 


LUPTA DELA SOLNOC 


Inamicul cu 2 brigade ocupă capul de pod dela Sol- 
noc, construit din mici centre de rezistenţă, ferme, 
case izolate, înzestrate, fiecare centru, cu numeroase 
cuiburi de mitraliere. 

Aveau 60 de tunuri acolo, la acel cap de pod. 

Lupta s'a început la ora 11,10 ziua printr'un violent 
bombardament de artilerie care a durat până la ora 
13,30, după care, regimentele 2 şi 3 vânători se reped 
la atacul cu baioneta. Reg. Beiuş, „fraţii“ nu s'au lăsat 
mai prejos de vânători. 

Inamicul a rezistat cu îndârjire până la baionetă, când 
a aruncat armele si tot echipamentul. S'au descältat, au 
asvârlit capeleie şi au luat'o la fugă. Asa mare îngră- 
mădire a fost la podul Solnoc că jumătate din ei s'au 
înecat în Tisa (ca la Călugăreni, pe Neajlov, Sinan Paşa). 
Vânätorii cu baioneta îi urmărea, iar artileria îi dis- 
. trugea cu focurile. Când i-am räzbit, au ridicat mâi- 
nile. Peste»500 au fost trecuţi prin sabie şi spintecati 
şi desbräcati de soldaţi, (Cum e câmpul p'alocurea alb 
de zăpadă, p'alocurea negru aşa stateau cadavrele). 

Au căzut, Căpitanul Chirescu Vasile şi Sub-locot. Po- 
pescu Niculae din Reg. 3 Vânători. 

Inamicul a läsat 800 morţi. Nu i-au iertat soldații 
noştri de loc, 

D'aia, ingroziti, când treceau peste Tisa,Jziceau : 

„Românul nu iartă!“ Fireşte! Pentru fiare ca ei nu 


www.dacoromanica.ro 


43 


eră iertare faţă de cum se purtase cu românii noştră 
dincoace de linia de demarcaţie. 

In toată acţiunea aceasta sa dovedit o conştiinţă = 
fiecărui soldat, Pregătirea aceasta se făcuse de ofi- 
teri şi în special de general Dabija prin conferinţe si 
vorbiri trupelor. Trupa avea o educaţie solidă milită- 
reastă de disciplină şi de avânt oştăsesc. 

Era o întrecere între regimente. Spiritul de corp eră 
foarte desvoltat şi împingerea până la sacrificiu a per- 
soanei lui pentru gloria Regimentului din ‘care făcea 
parte. , 

Când sunt două regimente alături se întrec să meargă 
mai repede. 

Divizia a ocupat sectorul pe Tisa respingând mai 
multe contra atacuri ale inamicului la podul dela Sol- 
noc şi mici detaşamente se încercau să treacă Tisa cw 
bărcile. 

Inamicul a încercat o propagandă bolşevică, care nu 
i-a reuşit, 

Marsuri cât se poate de lungi. Mergea trupa zi şi noap- 
lea, continuu, fără a se arăta obosită. Toată ofensiva 
dela linia de demarcaţie până la Tisa, a avut numai 
2 etape. Ce o mărea, această rezistenţă eră moralul 
extraordinar de ridicat, entuziasmul cu care îi primea 
populaţia românească şi dorinţa d'a ajunge cât mai 
repede la Tisa. Tisa eră pentruei un talisman, „pă- 
mântul făgăduinţii“, care le ardea sufletul „hotarul tärei 
noastre |“ i 


PRIMIREA LA TULCA 


Primirea intr’un sat românesc, ca la Băileşti, în care 
nu eră un ungur, numai români, nu se poate descrie, 
tot asa la Tulca! 

Inamicul părăsise Tulca fără lupte se retrăsese la 
Nagy Salontza (Salonta-Mare, unde se hotărâse să reziste. 


www.dacoromanica.ro 


44 


In tot satul eră ozarvă şi un tumult de nedescris. 
Populaţia fusese anunţată de telefonista Primăriei ca 
armata română e pe punctul d'a sosi în sat. Se vedeau 
pe şosele femei despletite, bărbaţi cu capul gol, oa- 
meni cu hainele în braţe (toate nuoi) căutându-şi loc 
să se îmbrace în haine de serbătoare spre a primi pe 
fraţii lor liberatori. In răscrucile satelor apăreau cu 
tricolorul românesc, care nu văzuse lumina zilei de 
150—200 de ani în urmă. Se repezeau la drapelul regi- 
mentelor să-l sărute, strigând: „Uite-l! Uite-l!*. Scose- 
seră pe marginea drumului brânză, şuncă, pâine, tot felul 
de merinde pentru ofițeri şi trupă, înnebuniţi de fericire 
că văd drapelul färeil Ca prin minune, în mai putin 
d'o jumătate de oră o masă enormă, bărbaţi, femei si 
copii, porneau cu stindarde puse pe prăjini spre mar- 
ginea satului de unde o să vină armata. Toţi formau un 
singur corp şi un suflet cântând „Deşteaptă-te române“, 
şi alte cântece patriotice. 

La apariţia primelor patrule toată populaţia eră în 
delir. 

Soldaţii înaintau gânditori şi le arăta că ti înţelege 
numai cu lăcrămile ce le curgeau pe obraji. (Aveau con- 
semn, nu puteau stă de vorbă). Bătrânele neintelegand 
xostul, întrebau : 

— „Ce au, maică de sunt supăraţi pe noi ?* 

Si le întindeau din toate bunatatile. 

Soldaţii ridicau mâna în sus ca semn de mulţumire 
şi. grăbeau pasul să ocupe liziera cea l'altä a satului. 

După ce avantgarda a pus stăpânire pe sat, totul sa 
schimbat ca prin farmec. Comandantul acestui regiment, 
col. Rasoviceanu, şi ofiţerii au alergat în galop înaintea 
populatiunei ce venea să-i primească şi atunci s'au în- 
tins braţele şi s'au deschis sufletele într'o uriaşă im- 
bratisare frăţească, 

Toată lumea plângea în delir, 

Apoi s'a format un uriaş cortegiu. 


www.dacoromanica.ro 


45 


Ofiferii Reg. 9 vânători înconjurați de masa asta e- 
normă de lume a pornit în spre sat. Cântecul lor nu 
eră cântec, parcă aerul întreg cântă, cântec din cer. 
Parcă asta era intrarea lui Mihaiu Viteazul în Alba 
Iulia ! 

Am străbătut satul primiţi de populaţie cu tot felul 
de bunatati. 

Multi se întrebau: 

— Maicä, or mai veni peste noi? 

"— Maică, să nu ne lăsaţi de acum înainte. Si noi om 
face tot ce ne-o stă în putinţă, pe pământul nostru să 
nu mai vie ungurii, înapoi. 

— Vine armată multă ? Mai sunteţi decât ăştia? 

— Câinii! V'aşteaptă acum la Nagy Salontza şi mi 
s’ar rupe inima dacă vr'unul din voi ar pieri de glontuk 
dusmanului, 


.CUM S'A LUAT NAGY SALONTZA 


Oraş mai mult unguresc. Eram în Tinca. Intreb la 
telefon pe tetefonista unguroaică. 

— Câţi bolşevici aveţi ? 

— ,Vr’o 400, îmi răspunde întâiu“. Aud o voce groasă 
certând pe telefonista, care adaogă repede schimband’o : 
— „Apoi eu nu ştiu“, 

Eu, amenint că bombardez oraşul iar pe ea o pun 
pe rug. 

Se produce în oraş o groaznică zarvă. Oraşul se des- 
parte în două tabere. O gardă albă care se luptă cu alta 
rosie. 

Seara, noi le trimitem câteva focuri. Câteva obuze 
in marginea şi centrul oraşului. Un obuz cade pe-o 
casă evreiască, 

Telefonista, cred, că le-a spus: 

— „Se împlineşte amenințarea maiorului român la 
telefon“. 


www.dacoromanica.ro 


46 


O prăjină înaltă si cu un cearsaf alb se ridică: 

Oraşul s'a predat. 

Toate autorităţile au făcut apoi o manifestaţie extra- 
ordinară. 

Oraş frumos, mai frumos ca Bekeş Csaba, La un res- 
taurant ni se dă o masă mare cu şampanie, torturi. Ofi- 
serii din garda albă fac înfrățire cu noi că i-am scă- 
pat. Probabil că mulţi „roşii“ de frică se albiseră pe loc. 


CUM NE PRIMEAU FRAŢII IN ARDEAL 


Populaţia de prin centrele mai mari ale oraşelor eră 
foarte dorită ca generalul comandant al diviziei, cu ofi- 
terii să vie, să-i vadă în oraşele lor. Asa a fost în Orăş- 
tie Haţeg, Sarmisegetuza (Grădiştea), Deva, Brad, Pe: 
trosani. 

Populaţia oraşelor si întregului ţinut din jur în uriase 
„conducte naţionale“ s'adună în centrul oraşului, unde 
cu ,fnteliginta“ în frunte, preoţi şi învăţători, primari, 
notabili şi cu tradiționala pâine şi sare, primeau pe 
general la marginea oraşului unde totd'auna ridicau 
arcuri de triumf. Se ţineau discursuri de primire prin 
care îşi exprimau suferinţele din trecut şi marea feri- 
cire ce simţiau acum câad vedeau ostaşii M.S. Regelui 
Ferdinand că au venit să-i libereze. 

Serbarea începea printr'un parastas pentru memoria 
celor căzuţi în lupte, pe acele ţinuturi, apoi ţinea prin 
cuvântări în care şi-arătau durerea sufleteasca pentru 
fraţii de dincolo de linia de demarcaţie. După aceasta, 
se întindea o masa mare cât ţinea piața oraşului, unde 
general, ofițeri, soldaţi şi toată populaţia jucau la o- 
altă. Era delir de fericire pe faţa tutulor. Mai totd’auna 
eră şi muzică. | 

După masa comună, urmau diferite producţii d'ale 
ostasilor noştri şi d'ale lor, în special coruri de dom- 
aisvare, Apoi, vizitam, în corpore, localităţile istorice 


www.dacoromanica.ro 


47 


din împrejurimi, morminte d'ale eroilor naţionali. Ti- 
meretul se desfătă la baluri, 

Cam pe la ora 6 se luă rămas bun. Armata plecă 
urmându-şi mai departe opera ostăşească, 

Ofensiva noastră corespunsese cu serbătorile Paştelor. 

Ce delir! 

l'auziai zicând: 

— Odată cu Invierea Domnului, am înviat şi noil 

— Intr’o noapte ajung într'un sat, Alcsil (2) pe va- 
lea Crişului-Alb. Opresc automobilul. Eră seara pe la 
9'le— 10. Mă pomenesc cu o cucoană foarte bine îm= 
bracatä si cu un domn: 

— Ce doriţi ? De ce v'aţi oprit? N’aveti nevoe de 
mimic ? 

Era în ziua de Paste! Nu mâncasem nimic până la 
ora asta şi i-am răspuns, totuși, că e prea târziu, nu 
vreau să-i supăr. 

Domnul şi doamna se reped la automobil, desfac 
portita şi mă dau jos. 

— V’am înțeles, sunteţi nemäncat! Si la noi e masa 
pusă de eri noapte dela ora 12, şi pentru tot care treceţi 
pe la noi Noi suntem învățătorul învăţătoarea din sat, 
şi ne faceţi cea mai mare cinste dacă poftiti la noi, la 
masă. 

Şi m'am dus. 

Masa, imbelsugatä ! In special gazda mi-atrăgea a- 
tentia: 

— Merele astea le păstrăm din anultrecut numai ca 
să vi le dăm dumneavoastră acum! 

Aveau foarte multe bunätäti pe masa lor. Se vedea 
că trebue să fi păstrat ca sa le aibă acum, 

Nu ne mai lăsă să plecăm. A trebuit să dormim la ei. 

Acolo am ciocnit primul ou roşul 


www.dacoromanica.ro 


DESCRIERI DE LUPTE 


Pitoresti povestiri d’ale soldatilor si ofiferilor 


Soldatul Cluceru Dumitru, despre prima luptă eu 
ungurii holsevici. 


Vă spun drept că mi se urâse aşteptând la Dobra, 
unde eram înapoia liniei de demarcaţie, în rezervă, 
Mai pe urmă la Zam, unde eram pe linia de demar- 
catie, aşteptând mereu ca să ne atace ungurii, Dar, de 
unde să se întâmple aşa, căci toate erau numai zvo- 
nuri căci credeau că cu ameninţarea aceasta o să ne 
sperie, Dar, s'au înşelat amar! Căci așteptând mereu 
a venit şi zioa fericilă când am dat noi peste ei. Şi 
cum s'a petrecut ? Primind ordin regimentul nostru 
pe zioa de 30 Martie, am părăsit linia de demarcaţie, 
şi apropiindu-ne de ei, am mai stat 3 zile în comuna 
Rosiea, de unde, în seara zilei de 2 Aprilie, am plecat 
şi de aci, şi am mers toată noaptea peste dealuri şi 
văi în frunte cu d-nul locot. Poşoiu Ioan, comad. Plu- 
tonului 1 de Mitraliere, care ne încurajă în tot mo- 
mentul ca un adevărat părinte. Mergem, mergem până 
vedem că începe a se revärsà zorile zilei, Mai mergând 
2—3 kilometri, un soare strălucitor a început a răsări. 
Urcând pe un deal începu să se vadă satul Zoldes urde 


www.dacoromanica.ro 


49 


erau criminalii şi hoţii de maghiari. Camarazii mei, 
deşi erau cam obosiţi, dar totuşi feţele lor erau foarte 
vesele. Din când în când se auzea vocea dulce a d-lui 
locot. Poşoiu Ioan: „Haideţi, haideţi băeţi, căci nu mai 
avem mult, acum sosim“, 

Era o linişte fermecătoare, se auzea numai sgomotul 
isvoarelor şi cântecele păsărelelor. Mai mergem câte-va 
sute de metri là un moment dat se aude un sgomot 
teribil ; uitându-ne în toate părţile observäm, cam la 
dreapta noastră, pe o creastă de deal, la liziera pădu- 
rei — un puhoi de ufiguri sculati ca din senin, sărind 
pe tranşeie şi hodorogind pe ungureşte, ce ? n'am în- 
teles. Le căzusem în flanc. Ne pomenim cu câteva fo- 
curi de armă. D. locotenent dă ordin imediat: „Mitra- 
lierele în bătaie !« 

Mitralierele noastre încep să secere. Vedem câti-va 
unguri rostogolindu-se. Se încinse o luptă strasnicä, 
gloantele: vâjâiau nenumărate. Parte din ei începură să 
fugă pe o vâlcea. Dar, în vâlcea au rămas! Puţini au 
mai scăpat cu viaţă. Pe urmă, am înaintat până în sat, 
Cei cari s'au strecurat şi au fugit din fata noastră, i-au 
ajuns gloantele pe ulițele satului Zoldeşi. Eşind din 
sat la câmpie, spre Gura-Hontului, ne-au întâmpinat 
fraţii noştri, scäpati din ghiara ungurilor, cu slănină si 
cu pâine albă. Citeam pe fețele lor o bucurie nespusă, 
erau plini de fericire şi nu aveau destule cuvinte de 
laudă şi mulţumiri. Am făcutapoi un mic popas. Ne-am 
luat ziua bună de la ei şi ne-am urmat opera noastră 
mai departe. 

Mergând înainte spre Gura-Hontulüi, începu iarăşi 
să ne viziteze gloantele, poc! poc! Luarăm iarăşi for- 
matie de luptă şi începem o înaintare fulgerătoare pe 
o câmpie numai cu grâu. Veneau gloantele mereu ca 
potopul, dar Dumnezeu era cu noi! Am înaintat vreo 
4 kilometri până la un moment dat când am văzut un- 
gurii pe şoseaua care ese din Gura-Hontului, paralel cu 


www.dacoromanica.ro 4 


50 


linia ferată. Imediat din ordinul d-lui locotenent mi- 
tralierele au fost puse în bătae şi au început să tragă. 
Călăreţii şi caii au fost trântiti la pământ. Apoi a a- 
părut în fata noastră artileria inamică, şi a început să 
tragă cu 2 tunuri în noi crezând că o să ne puie pe 
fugă, dar s'a înşelat iarăşi căci a fost greu să sperie 
pe nepoţii lui Ştefan cel Mare şi ai lui Mihai Viteazu! 
Aşa că s'au gândit că -e mai bine ca tot ei să se în- 
toarcă de unde au venit, şi s'au gândit foarte mult 
până au putut ca să mai şeadă iarăşi de vorbă cu noi, 
dar n’au avut timp nici atunci căci tare se grăbeau 
când ne-am apropiat iarăşi de ei. 


ATAGUL DE LA ZOLDIS 
Povestirea sergentulni Anghel Marin (comp. 5 R. 2 Vânători) 


După o aşteptare îndelungată primim ordin ca să 
gonim pe duşman. Eră pe la ameăză. Soarele strălucia 
pe bolta azurie parcă ne zâmbia şi ne arăta isbânda. 
In sufletul fiecărui ostaş era dorinţa arzătoare de a da 
piept cu maghiarul. Căci flăcăii noştri ştiu că ungurul 
nu are curaj să dea piept cu ostaşul român. Mergem 
toată noaptea, compania noastră având a atacă în faţă 
satul Zoldiş. Drumul fiind prea greu din cauza mun- 
tilor şi pădurilor ajungem la ora 5 dimineaţa. Când de 
odată, ajunşi în fata satului, patrulele moastre dau de 
sentinelele inamice, care trag foc, făcând alarmă. Atunci 
flăcăii noştri îşi iau formaţia de luptă aruncându-se 
cu o furie îngrozitoare asupra satului Duşmanii în- 
groziti o iau la fugă, unii desculți, căci nu mai au timp 
să se incalfe. Ocupând satul, fraţii noştri români, ne-au 
eşit înainte, şi cu lacrămi în ochi mulţumesc lui D-zeu, 
şi nouă, ostaşilor români, care i-am scăpat de urgia 
ungurilor. lar fetele ies cu flori şi primesc pe fiii Ro- 
mâniei Mari, cu strigăte de „Trăiască România Mare, 
Trăiască armata română“, iar noi ne simțeam mândri 


www.dacoromanica.ro 


61 


de a fi liberatorii fratilor subjugati. Dupä ocuparea 
satului, inamicul se retrage în dezordine. Flăcăii noştii 
strângând rândurile aşteaptă ordinul. De odată d-l că- 
pitan Iliescu Nicolae apare înaintea noastră si ne zice: 
„Inainte | bäeti, că duşmanul nu are curajul să stea în 
fata flăcăilor mei“. 

Atunci, pe faţa fiecăruia ostaş, se citea iubirea şi 
spiritul de disciplină ce doresc să arate şefului lor 
peniru cuvintele încurajatoare. Ei merg înainte până in 
apropiere de gura Hontului unde inamicul voia să mai 
reziste, înaintărei noastre. Aci inamicul avea tunuri, 
mitraliere care încep să tragă cum ne vad. Atunci d-| 
căpitan ne strigă: „Să nu aveţi teamă, copii, şi mer- 
geţi înainte ! „Iar flăcăii noştri se întrec, care mui de 
care, să fie înainte, că ştiu ei că d-l căpitan iubeşte 
foarte mult pe acei ee nu se tem. Merg ostaşii sub 
ploaia de gloanţe fmbärbätati si de plutonierul nostru 
Gherghina Ion care e în fruntea plotonului, căci d-l 
căpitan alergă îmbărbătând 'toată compania. Ajungând 
în apropierea satului de odată apare pe linia ferată 
un tren blindat asupra noastră, iar noi nu ne-am îns- 
păimântat ci, mai cu furie, ne-am aruncat asupra ina- 
micului. Văzând ungurii că noi înaintăm, au luat'o la 
sänätoasa, lăsând mai multe tunuri mitraliere şi o mare 
cantitate de munitiuni, şi am luat mai multi prizonieri 

Era pe la amiazi. O' ploaie răcoritoare începe să 
cadă. Ostasii noştri erau tare asudaţi. După un marş 
de 24 ore am intrat iarăşi în avanposturi la margine 
de vest a satului Gura-Hontului. Era seara. Fie-care 
stam la posturile noastre cu ochii spre inamic. Deşi 
obosiţi, nici cei cari nu erau de santinele nu puteau 
să doarmă, ci să uitau cu drag la satele scăpate de 
„sub urgia ungurilor, şi la cele ce se mai vedeau înain- 
tea noastră care aşteptau minutul în care să fie şi ele 
liberate. Mi se părea că turlele bisericilor şi pomii se 
„aplecau în spre semn ca să mergem mai iule, că de 


www.dacoromanica.ro - 


52 


mult ne aşteaplă. Şi aceasta se adeverea căci, de câte 
ori intram într'un sat, vedeam bătrâni, copii, fete si 
feciori care eseau înainte cu fleri şi tricolorurile ro- 
mâheşti. Şi cântau de bucurie! Am văzut bătrâni si 
bătrâne care plângeau de bucurie căci bunul D-zeu i-a 
învrednicit ca să vadă prin satele lor pe ostaşul Ro- 
mâniei Mari. Si strigau cu mic cu mare: „Să trăiască 
România Maré! Să trăiască armata Română !“ Si răsu- 
flau printr'un oftat adânc că au scăpat de sub jugul 
unguresc. Jar noi mergeam mândri şi priveam cu inima 
plină de bucurie, căci D-zeu ne-a dat putere să luăm 
parte la desrobirea fraţilor noştri. Si nu puteam să le 
arătăm multumirea noastră fata de primirea fräteascä 
ce ne făceau căci numai cei scäpati din robie ştiu să 
o facă! 


IN LUPTA DE LA BUTIN 


Povestirea căpitanului Reg. 2 V. comandantul companiei 4-a mitralieră. 


Regimentul nostru înaintă pe soseaua ce duce dela 
Gura-Hontului la Butin. Cam la 1200 metri de sat, a- 
vangarda noastră este primită cu focuri de pe liziera 
satului, Batalionul nostru ia formaţie de luptă cu două 
compănii! în linia l-a, una în linia dona, două secţii 
de mitraliere pe flancul drept şi celelalte două pe flan- 
cul stâng. 

Primim ordin de înaintare. Un uragan de focuri por- 
neşte de la inamic. In faţa satului un grâu mare de 
două palme acopere câmpul. Pe dreapta şi stânga a- 
cestui câmp lat cam de 900 metri, e câte o mâncătură 
pe fundul căreia curge o apă. Amândouă malurile sunt 
acoperite de vedere de sălcii pletoase. Cu tot focul 
inamicului, întărit pe liziera satului, inaintim, La 600 
metri de sat focurile, se intetesc. Ne oprim un mo- 
ment pentru a mai răsuflă. Focurile însă nu mai con- 
tenesc şi mai ales o mitralieră a cărei gloanţe ne vâjie 

„pe la urechi fără să ştim de unde trage. 


www.dacoromanica.ro 


53 


Sergentul Dărman Florea care comandă una din sec- 
tiile de pe flancul stâng, observă că mitraliera inamică 
era în turnul bisericii, biserica situată chiar la mijlocul 
poziţii. Sergentul îşi ia secția si furisindu.se pe fundul 
văei înaintează până la 150 metri de linia inamică. 
Pune secţia în bătae pe malul râpei, se maschează bine 
cu craci şi deschide apoi un foc violent şi bine ochit, 
cu amândouă piesele asupra ferestrelor turnului bise- 
ricei (căci se vedea bine acum era două ferestre şi pe 
fiecare era câte o mitralieră care trăgeau nesupärate 
de nimeni). In mai putin de 5 minute au încetat dis- 
părând şi piesele de acolo. Linia de trägätori înaintează 
şi ajunge la înălţimea secţiei, apoi într'un ultim salt, 
cucereşte satul. Ajunşi în sat, primul lucru care lam 
făcut a fost de sigur să vedem ce este în turn: Mitra- 
lierele fuseseră aruncate într'un colţ, amândouă aveau 
rezervoarele de apă găurite de gloanțe. Intinşi pe jos 
5 unguri morţi toţi loviți în cap si doi răniţi. Pereţii 
şi ceasul de deasupra ferestrei erau ciuruite de gloanţe. 


LA CIUCI (Csucs) 
(Maiorul Popescu D-tra din 10 Vânători povesteşte): 


Find schimbaţi de trupe ardelene plecăm la Deva. 
D'aci, pe jos, la Brad. Batalionul I continuă a rămâne 
în Deva, iar batalionul II merge spre Halmaj şi intră 
sub comanda d-lui colonel Rasoviceanu cu reg. 9 vâ- 
nători. 

Inaintăm spre Csucs (Ciuci), ocupând satul Leasa, în 
dimineaţa zilei de 10 Aprilie. 

Ungurii ocupau satul Csucs şi înălțimile din apro-" 
piere care predomina cu 2—300 metri poziţiile noastre. 

Câteva posturi înaintate care păzeau un tunel al căii 
ferate şi ocupau înălțimile ce închid defileul, se retrag 
fără a fi înlocuite de noi, lăsând pe unguri să ocupe 
acele poziţii. 


www.dacoromanica.ro 


54 


Pe la ora 12 din zi, d'odată, ne pomenim cu gloanţe 
ce veneau din spre stânga, chiar în flanc. 

Nu aveam nici o trupă la stânga batalionului meu 
şi, dacă ungurii ar fi fost mai întreprinzători, ar fi reuşit 
să se vâre până în spatele poziţiei noastre. 

O recunoaştere trimisă la gură tunelului e primită 
cu focuri chiar din tunel, pe unde cu puţin mai ina- 
inte, trecuse altă patrulă ieşind chiar dincolo de tunel, 
fără a avea perderi. 

Ne organizăm în pripă pe poziţie: linia ce ocupam 
cu 2 companii în linia întâia şi una în rezervă, având 
fiecare companie ataşat un pluton mitraliere, eră in 
formă de arc de cerc, făcând faţă şi spre Ciucs şi spre 
muntele Dănilă (cota 606) şi tunel (cota 305). 

Imediat după masă începe să plouă şi odată cu ploaia 
şi atacul inamicului, care, însă, se mulţumeşte să tragă 
cantităţi enorme de cartuşe fără să plece la atac, 

De oarece focul lor ne găsea în câmp deschis, fără 
adăposturi terminate, mişcarea unităţilor era foarte 
grea Suerau gloantele si se înfigeau pe lângă noi eu 
sutele, Din fericire distanța eră mare, (cam 1200 metri). 
Toate gloantele irase depe cota 305 băteau în flanc 
tranşeele noastre care făceau faţă spre Ciucs, aşa că, 
toată ziua eră cu neputinţă să scoţi capul, iar aprovi- 
zionarea era greu de făcut, 

In câteva ore împănaseră dealurile, dé mai sus, cu 
mitraliere bine ascunse după slânci şi tufe. Dealurile 
ocupate de ei erau împădurite, ale noastre netede, des- 
coperite, şi trăgeau toată, ziua, de la 7 dimineaţa, până 
seara la 8, cu mici întreruperi în timpul mesei. 

In timpul noptei nici o’actiune, mai ales în primele 
zile. După 2—3 zile, batalionul e schimbat de reg. 9 
vânători, iar la stânga, ia loc batalionul I din 10 vâ- 
nători (mai putin două companii, una la Divizie, alta 
la Petroşani). | 

Peste 48 de ore schimbăm din nou pe 9 vânători si 


www.dacoromanica.ro 


55 


rămânem patru zile „pe poziție până în dimineaţa de 
16 Aprilie când se ordonă atacul diviziei II vânători, 
la ora 5 dimineața. ; 

Reg. 10 Vânători atacă de front cu batalionul II în 
linia I-a, sprijinit şi d'o companie cu 1 pluton mitra- 
liere care operă pe partea cealaltă a Crişului, asupra 
cotei 606. Restul regimentului, în rezerva brigăzii a 4-a, 

Batalionul II atacă asupra cotelor 305, 365, satul 
Ciucs, (Ciuci) legändu-se, la dreapta, cu reg. 9 Vânători. 

Dupä o pregätire de artilerie care tine 20 minute, 
pornim la atac; pe valuri de plotoane, susținuți de fo- 
curile de mitralieră din tranşee. Reusim să ajungem 
aproape de creastă, străbătând în salturi repezi valea 
ce ne desparte, cu perderi foarte puţine. Artileria ina- 
mică trage scurt de tot căutând să lovească în trupele 
ce înaintează la atac, apoi lungeşte tragerea. Mitralierele 
inamice, ascunse bine, trimit valuri de gloanţe ori de 
câte ori unităţile noastre se aruncă înainte. Cu mare 
greutate isbutim să reducem câteva piese, de mitra-. 
liere inamice, la tăcere. Odată ajunşi la primele tranşee 
inamice, ai noştri sunt stăpâni pe situație. 

Compania 5-a, în înaintare, are mai mult de suferit 
de focurile inamice. In calea ei dă peste mai multe 
rânduri de tranşee, din care ungurii trag la disperare 
nevoind să cedeze, 

Mitralierele noastre se sacrifică aruncându-se înain- 
tea infanteriei şi reuşesc a tintui pe inamic în transee, 
în timp ce infanteria noastră năvăleşte la atac. 

Aci, în fata transeelor inamice, cade, greu rănit la 
picior, sublocotenentul Serban Ion, acelaş care încă de’ 
două ori fusese rânit în timpul luptelor din Carpaţi şi 
Mărăşeşti, cade pe când alergă în fruntea companiei 5-a 
pe care o comandă. 

Pe când îl duceau brancardierii, el zicea: | 

— Nu-mi pare rău de altceva decât că nu pot să 
văd Tisa. D'atâta timp mă gândeam s’ajung la ea, şi 


www.dacoromanica.ro 


56 


toçmai acum, când pusesem pe unguri pe fugă, trebue 
să vă părăsesc! 

In timp ce compania 5-a înaintă spre Ciucs, com- 
pania 7-a ocupă cota 305 urmărind cu focuri pe ina- 
mic. Acesta se retrăgea pe albia Crişului, d’alungul câii 
ferate. 

Compania 6-a, aflată în rezerva liniei I-a, se inter- 
pusese între compania 7-a şi a 5-a, făcând legătura. 

Sublocotenentul Florescu, cu plotonul, observând pe 
unde se retrag ungurii, scoboară pe la dreapta cotei 
305 şi le ese în cale, aruncându-i înapoi spre apa Cri- 
şului. Mulţi căutau să se ascundă în sälciile după mal, 
dar soldaţii noştri, observându-i, îi vânau ca pe rate, 
Se înroşişe apa de sânge. 

Un soldat, Dop Marin, voind să lovească cu baio- 
neta într'un ungur, acesta îi strigă: 

— Nu dă, măi, frate, că mi-s român! 

— Daca eşti român, ce cauţi aici să te lupţi cu mi- 
ne? răspunse soldatul, şi îi dete o lovitură zdravänä, 
achitându-l. 

: Tot acest soldat, prinzând aproape de gara Ciucs trei 
unguri cu o bucătărie, i-a împuşcat pe câte şi trei. 

Intr'un beciu, dă peste doi unguri ascunşi pe care 
îi împuşcă fără multă vorbă şi pleacă mai departe. 

Toată ziua de 16 Aprilie durează urmărirea inami- 
cului. Seara, regimentul s'a oprit tocmai la Gura-Hon- 
tului, căci mersese mai bine de 40 k. m. Oamenii erau 
sleiti de luptă şi de marş, în plus mai eră şi ploaia 
care îngreuiă foarte mult marsul. 


. . e . . , Q ry . Q e . e Q e . . e . e . . 


www.dacoromanica.ro 


LUPTELE REGIMENTULUI 9 VÂNĂTORI 
ÎN TRANSILVANIA ŞI UNGARIA 


+ 


1. Recunoașterea de la Ciuci 


La 2 Aprilie 1919, Regimentul 9 Vânători se află la 
Halmagiu pe care-l ocupasem în urma retragerei un- 
gurilor provocati de tirul artileriei noastre ce bätuse 
din împrejurimile dealurilor dela Baia de Criş spre 
Ocsi, nnde se află trenul blindat al ungurilor, ce apăra 
dinia lor de rezistenţă, 

Ocupând Halmagiul, ne apropiasem de nodul de dru- 
muri ce duceă unul, spre Arad şi altul spre Vaşcău- 
Beiuş-Oradia Mare. 

Comunicatia spre Arad se făcea cu şosea şi cale fe- 
xată ce trecea prin Gura Hontului, care era ocupat de 
unguri, iar spre Vascău de unde începea cale ferată, 
<lrumuri rele şi anevoioase treceau peste Dealul Mare, 
prin Munţii Bihorului spre Beiuş. 

Dela Halmagiu ungurii s'au refugiat înspre Gura 
Hontului, iar trenul blindat stătea în gară. Infanteria 
eră aşezată pe Dealul Cremeneasa cu mai multe cui- 
buri de mitraliere. După aşezarea mitralierelor s'au 
împrăştiat prin pădurile dela Dulălău, Poiana şi Valea 
Zimbrului. Cu o zi înainte comandantul regimentului 
9 Vânători, Colonelul Rasoviceann, dimpreună cu o pa- 
trula de 8 oameni şi un tun de munte au plecat în re- 
cunoaştere spre Pleşcuţa, Gura Hontului. Ajungând în 
Valea Tacaşele, a găsit patrulele noastre în recunoaş- 
iere angajate cu patrulele inamice. In acest timp un 
4ăran român informează că 2 trenuri blindate au plecat 
spre Gara Ciuciu. Ajungând lângă Gara Ciuciu şi voind 


www.dacoromanica.ro 


58 


să inspecteze locul unde linia ferată era distrusă de 
noi, Colonelul întâlneşte trenul la cotitura liniei ferate 
la o distanţă de 40 de metri. Personalul militar ungu- 
rese al trenului surprins probabil de apariţia uni ofițer 
superior la o aşa mică distanţă. nu a deschis fac, deşi 
avea mitraliere şi tunuri pe platformă. 

Colonelul, folosindu-se de momentul acesta de inac- 
tiune s'a înapoiat imediat, trecând după cotitură şi 
urcându-se în trăsură, a plecat în grabă spre satul 
Ciuciu la Cota 224, unde se găsea tunul, ordonând des- 
chiderea focului. ‘ 

Astfel personalul trenului a fost împiedicat să repare 
linia întorcându-se cu cea mai mare viteză înspre Gura 
Hontului. Populatiunea mirată că un Colonel cuteaza, 
să meargă singur în recunoaştere până în linia inamică 
aduce laude lui Dumnezeu că a mântuit pe indraznetul 
ofițer, care a scăpat astfel comuna Ciuciu de noi jefuir 
şi maltratări din partea bandelor unguresti. Tot aşa a 
scăpat şi comuna Plescuta şi celelalte de prin prejur de 
ticäloseniile ungurilor care veniseră să stoarcă tot ceia 
ce mai puteau găsi, 


2, Atacul dela Ciuciu și Dealul Mare 


In apusul soarelui, în ziua de 15 Aprilie, un călăreț. 
aduse în goana mare un plic pentru regiment, care se 
găsea în Halmagiu. După câteva minute orăşelul era im 
mare ferbere. Nu se spusese nimic şi cu toate acestea 
lumea presimţea că ceva grav trebuia să se întâmple. 

Se primise ordinul de atac, care trebuia să înceapă 
în zorii zilei. In seara aceleiaş zile, pela orele 9, regi- 
mentul tăcut şi liniştit se strecoară pe Valea satului 
Cristeşti şi în întunericul noptei coloana părea ca o 
fantomä uriaşă. 

Planul”era astfel ca în zorii zilei regimentul să cadă 
in flancul şi spatele inamicului la Ciuci. 


www.dacoromanica.ro 


59 


Marşul se continua pe Valea aleasă, într'o tăcere aşa 
de adâncă, încât impresiona şi pe cel mai curagios lup- 
tător. După două ore regimentul ajunse: lângă o bise- 
ricutä ascunsă tainic sub poalele unui deal, care prim 
albeafa şi încremenirea ei, ne tintuieste locului. Ne des- 
coperim şi ne închinăm cu toată supunerea sufletului 
care se află in grea cumpănă. Dela bisericuţă, drumul 
urca din greu spre vârful muntelui, înspre cota 420. 

Intreaga coloană defila prin fata bisericutei, desco- 
perindu-se şi făcându-şi semnul crucei, iar printre rân- 
duri se auzea din când în când câte-o şoaptă: «Doamne ? 
ne rugăm tie; ajută-ne». 

Coloana se mişca necontenit, iar bisericuţa în aştep- 
tarea ei de veacuri, ne apărea ca cel mai cumplit ju- 
decător. 

Pela miezul noptei, capul coloanei ajunse în vârful 
muntelui şi trebuind a se urcă şi bateria, Vânătorii de- 
puseră o muncă uriaşă ca să ridice tunurile. Nu se au- 
zea decât fluerăturile şi acelea pe şoptite, îndemnând 
caii. Pela ceasurile 4 dimineața tot detaşamentul era 
adunat în vârful muntelui, deasupra satului Lazuri. Tot 
regimentul se culcase, dormind liniştit iar patrulele îna- 
intate päzeau pe truditii ostaşi. 

Intr'un tufiş, la o lumină slabă, comandanlul regi- 
mentului dictează ordinul de atac, iar dupa terminarea 
ordinului toţi se culcă, colonelul rămânând singur şi 
veghind pentru toţi şi pentru toate. 

Bisericuța din vale, care îi apăruse pe neasteptateîk 
urmărea şi-l infioră, căci în război, apariţia unei bise- 
rici înaintea luptei, e un semn-rau. 

Pentru a suportă greutatile zilei, colonelul îşi făcuse 
o injectie cu cafeină, 

Cum se iviră zorile, se ordonă atacul, iar vânătorii 
pornesc gravi şi hotărâți spre poziţiile ungureşti dele 
Ciuci. Artileria deschisese focul, iar atmosfera se tur- 
burä. Pădurile tremur, satele vuesc, iar Vânătorii îna- 


www.dacoromanica.ro 


60 


inteazä furtunos prin satele Lazuri si Mäguricea. In- 
cendii uriase ridică, arătând până unde ajunsese ata- 
cul. La aripa stângă, în primele raze ale soarelui, se 
văd liniile noastre care înaintează, iar inamicul sur- 
prins se zbate, improşcând cu furie moartea. Subloc. 
Bârsan cade fulgerat cu primul val de atac si alţi sol. 
daţi cad iar corpurile lor semnează pe câmpie, drumul 
spre victorie. Satul Ciuciu este cucerit de Bat. 1, iar 
Bat. 2 satul Vidra. Un ofiţer maghiar, care rămăsese 
pe poziţie, şi văzând ca nu mai este nici o scăpare, se 
ascunde într'o fântână, împroşcând cu granate, I se 
aruncă şi lui una care la potolit. 

Când soarele se ridicase de trei suliti, l'a găsit peal 
9-lea de Vânători în plină victorie ; inamicul se retră- 
sese, iar populația ese înaintea ostaşilor îngenuchiând 
şi multumind. 

De aci atacul se îndreaptă spre Dealul Mare, trecând 
din Valea Crişului Alb, de cealaltă parte a muntelui în 
Valea Crişului Negru. Dealul Mare, era apărat de ca- 
detii Unguri, care fuseseră ţinuţi în eşec de către Bat. 
Beiuş pentru a păzi spatele reg. 9 Vânători, care ata- 
‘case satul Ciuci. 

La ceasurile 4 d. a. Vânătorii atacau Dealul Mare, 
unde au fost întâmpinați de Cadeţii Unguri, frumosii 
copii blonzi, şi pe o ceaţă deasă se începe un atac fu- 
rios. Gloantele plouau din toate părţile, iar cäprioa- 
rele speriate de impuscäturi, fugiau sus pe stânci. Ca- 
detii bravi, rezistă şi mor lângă mitraliere, iar după o 
oră şi jumătate sunt puşi în derută. Ajunserăm în văr- 
ful muntelui, de unde, o clipă, privim spre zări în di- 
rectia oraşului Beiuş, şi urmărirea continuă fără în- 
cetare. _ i . 

Detaşamentul Col. Rasoviceanu, se revarsă ca un val 
näpraznic în vale, spre satul Cristiori, unde inamicul 
luase din nou poziţie, dar, la apusul soarelui satul era 
atacat şi cucerit. De aici pe inoptate, se atacă satul 


„ www.dacoromanica.ro 


61 


Cărpinet, iar cadetii, unguri travestiti în femei, luptaw 
cu ultima înverşunare. Se înoptoase de mult, şi satul 
cucerit, căzuse în linişte complectă. Batalionul cadetilor 
aproape sfärâmat, se retrase înspre Vaşcău, pe care îl 
ocupă în timpul noptei. 

Toţi adormiseră pe marginea şoselei, frigul pătrun- 
zând până la oase, făcea somnul cu neputinţă. Liniştea 
profundă, a satului era turburată de bubuiturile arti- 
leriei inamice, care din când în când mai trăgea câte 
un foc dinspre Vaşcău. Un pârăiaş care curgea pe lângă 
şosea, ne soptea la ureche, aşa de dulce şi mângăios- 
pentru sufletele şi corpurile noastre obosite, că, un 
moment pare că, am înţelege un glas de înfrățire şi 
de iubire a popoarelor. ; 

Ileana, fata preotului Damian din Cärpinet, care lup- 
tase în liniile noastre, aducând nespusä bucurie părin- 
tilor săi, care o credeau moarlă. In această noapte ne 
oprirăm aici, căci merseserăm luptând, 40 de km. dând 
4 lupte, toate victorioase, luând prizonieri şi pe coman- 
dantul batalionului de cadeți, Till. 

După ce înmormântarăm morţii, ceremonie la care 
a luat parte şi populaţia îndoliată de pierdereajacestor 
mândri feciori, am pornit să atacäm Vascäul. 

Intrebând pe prizonierii cadeți unguri, dece au lup- 
tat cu aşa îndărătnicie, ne-au răspuns: „Când cineva 
moare, trebuie să fie o fiinţă, care să-i ţie lumânarea, 
ei bine, noi am ținut lumânarea Ungariei,scare a murit“ 
Şi câţi dintre cadeți nu s'au sinucis aici ! 


3. Spre Belus. 


In Vinerea Patimilor, pornim spre Beiuş, dar de pe 
dealurile din jurul Beiuşului suntem primiţi cu un in- 
fernal foc de artilerie. Lupta deveni aprigă şi dură până 
noaptea târziu. In acest timp, printr'un atac de noapte, 
se cucereşte satul Negru, care este pus în flăcări, iar 


www.dacoromanica.ro 


62 


lupta, continuând în acest tablou sinistru, până la rä- 
săritul soarelui, se termină cu retragerea Ungurilor. 
In turnul bisericei din satul Tarcaia, un steag alb uriaş 
işi mişcă cu moliciune cutele, la adierea vântului. Era 
un sat unguresc, care se predă. Noi înaintarăm în li- 
mişte spre Beiuş, trecând de satul Tarcaia, însă, deo- 
dată, suntem atacați cu focuri de mitralieră dinspre 
grădinile satului. Furia soldaţilor nostri, deveni nein- 
chipuit de mare şi, cu fipete de răzbunare se aruncarä 
asupra satului, executând pe acei ce luptaseră în franc- 
tirori şi punând foc satului. 

In curând satul nu mai eră decât o ruină şi o jale, 
cuprins de o sinistră tăcere. Coloana noastră se îndreptă 
în spre Beiuş. In fruntea coloanei, se dăduse onoarea 
de a intra întâi, Batalionului Beiuş, ca un semn al bra- 
vurei ce arătase. In fund, pe soşea plâcuri-pâlcuri de 
populație, ne ies înainte cu brațele încărcate de flori. 
„Delegaţia oraşului, cu preoţii în frunte, ne primeşte, 
binecuvântând ceasul eliberării. 

Răspunzând urărilor populatiunei, colonelul le spuse: 
„Pace vouă, suflele obidite! In noaptea Invierii aţi în- 
viat şi voi“, 

La miezul noptei dängänitul clopotelor, chiamă pe. 
credincioşi la Inviere, şi la flacăra slabă a lumânărilor, 
se văd încă feţele cât sunt de îngrijorate. Invierea a- 
ceasta sub stăpânirea românească li se pare un vis 
sublim ca şi al blândului fiu din Nazaret, care a pă- 
timit şi a murit pe cruce, pentru a izbăvi neamul o- 


menesc, în timp ce satul Tărcaia ardeà încă, ca o pe- 
deapsä pentru nelegiuirile sale. 


«fa 


Tn ziua de Paşti pornim spre Tinca, pe drumul care 
e presurat de muniții şi arme lăsate de bolşevici in 
goana lor precipitată. Pădurile se tin lanţ, pe o parte 
şi pe cealaltă a şoselei care duce spre Holod. Pâlcuri- 
pâlcuri de ţărani ne ies înainte cu capetele plecate spre 


www.dacoromanica.ro 


63 


pământ cu respect profund în faţa armatei, iar în ochii 
dor plini de lacrimi se citeşte o bucurie, ce nu ar pu- 
tea fi tălmăcită îndeajuns. In seara aceleiaş zile eram 
ia Holod, unde am poposit după un marş de 26 km. 
iar noaptea care se lăsă, aduse o linişte profundă pe 
meleagurile unde fusese atâta zbucium omenesc cu câte- 
va zile mai înainte. In zorii zilei, plecăm din nou spre 
Salonta. Inaintea ochilor noştri începeă câmpia, al cărei 
“colorit primăvăratec ne înveseleă, iar atmosfera curată 
ne înviorea, dându-ne puteri să putem suportă cu mai 
multă uşurinţă marsul. In satul Ripa, preoţii şi popu- 
* Jatia ne ies în cale, vrând să ne spuie cuvinte de mul- 
tumire, dar plânsul le înăbuşe glasul. Fetele şi neves- 
tele cu braţele pline de flori ieşiră înaintea Vânătorilor, 
apoi luându-se de mână, începură să cânte şi să joace 
înaintea coloanei. Cântecele, erau, un amestec şi de 
tristeţe şi de veselie, dând o impulsiune soldaţilor, cari 
înaintau cu multă vioiciune, fermecali de glasul canta- 
retilor, dar mai cu seamă de frumuseţea fetelor; apoi 
urându-ne rămas bun, încheiau : „Să luaţi seama, dom- 
nisorilor, — spuneau bătrânii şi femeile, — căci la Sa- 
Jonta duşmanul s'a oprit, si v'aşteaptă cu gând'rău. 


4. La Salonta-Mare. 


Trecusem de satul Tinca, mare chiar cât un orăşel. 
„Aici intrăm într'o zonă împestriţată de populatrune ma- 
ghiară şi românească. In acest orăşel, populatiunea ma: 
ghiară, nu ne-a mai intâmpinat decăt numai cu steagu- 
zile albe, semn de supunere. Si, după un scurt popas, 
pornirăm spre Salonta, care este graniţa naturală etno- 
grafică a populatiunei româneşti. Câmpia care se in- - 
tindea in fata noastră, eră învăluită într'o ceaţă sub- 
tire, care acoperea turlele bisericilor şi ale clădirilor 
publice din Salonta. Nu după mult timp însă, soarele 
primaväratec cu: razele lui calde risipi ceața, dezvälu- 


www.dacoromanica.ro 


64 


indu-ne astfel înaintea ochilor noştri, toată priveliştea 
oraşului. Merseserăm multe ceasuri şi, ordinul eră ca 
oraşul să fie cuprins încă în timpul zilei. Tunul ina- 
mic ne întâmpină cu ghiulele putin primitoare, care, 
dealtfel, ne erau familiare. La rându-ne, Vânătorii inundă 
câmpia din fata Salontei, pregătindu-se de atac. După, 
câteva ghiulele trimise de artileria noastră fară multă 
ceremonie, dinspre oraş se văd în zare limbi de foc. 
Se părea că, un incendiu'se produsese. Spectacolul dind 
curaj Vânătorilor noştri, după câteva asalturi se.pro- 
munţă atacul final, care se strânse la porțile oraşului. 
In faţa acestui atac brusc, inamicul părăseşte oraşul, 
iar populatiunea cu steaguri albe, se pregăteşte de a 
veni întru întâmpinarea armatei. 

După, bombardamentul artileriei noastre, ce aruncase 
panica în rândurile bolşevicilor, punându-i pe fugă, o- 
raşul acuma predat, căzuse într'o linişte mormântală. 

Groaza şi spaima înprăştiate, de către bolşevici plu- 
tea încă în, aer, dând fiori populaţiei ce statea ascunsă 
prin case. La apariţia primelor noastre patrule, tot -o- 
raşul se iluminează grabnic, iar populaţia cu multă 
sfiiciune apare în calea noastră, având înfăţişarea unor 
stafii, ce apăreau în calea noastră din întuneric, pen- 
tru ca, după câteva momente, să dispară iarăşi în ne- 
gura noptei. Comandamentul regimentului se instalează 
la Casa Oraşului, (Primăria) care e o clădire impozantă, 
iar, steagul regimentului este aşezat în camera de ce- 
remonii. 

Curând, notabilitätile oraşului se prezintă Colonelului 
Rasoviceanu, pentru a arătă supunere şi a cere sprijin, 
şi printre aceştia se găseşte Contele Colmar Tisza, fra- 
tele fostului Prim-Ministru maghiar, care muljumind, 
pentru că armata română i-a scăpat de urgia bolşevică, 
cere să i se deà un bilet de liberă circulaţie şi ajuto- 
rul de a-şi scăpă soţia, care se găsea în apropierea 
Salontei, la Guesd. 


www.dacoromanica.ro 


65 


Si astfel, un colonel român isi pune semnătura, pen- 
tru a garanta viaţa si a proteja pe fratele marelui şo- 
vinist şi duşman al românilor, Ştefan Tisza. lată deci 
cum cronicarul avea dreptate: „Nu vremurile sunt la 
cârma omului, ci bietul om sub cârma vremii“ 

După două zile, în care timp toate satele învecinate 
au fost dezarmate, al 9-lea de Vânători porneşte mai 
departe. 


5. In spre Belus 


Vreme urâtă. O ploaie deasă, rece ne pătrundea până 
la oase, inghetindu-ne şi făcându-ne să ne amintim 
de aceiaşi ploaie şi de acelaş vânt de sub un cer de 
plumb, ce ne făcea să tremurăm în transee la Amzacea 
în 1916! 

Cel putin acum eram în mişcare! 

Soldaţii, aplecati înainte cu bărbia sprijinită în piept, 
apărându-se de ploaia ce le intră în faţă ca nişte ace, 
mergeau hotărâți, căci până seara, trebuia să ajungem 
la Dobos, 

In apropierea orăşelului Sarkad, o mulțime de călă- 
refi cu steagurile albe şi cu tricolorul românesc, jucân- 
du-şi cu mândrie caii, ne întâmpină cu strigile de ve- 
selie şi de urale nesfârşite. Sunt Românii dela Mekerek, 
o insulă în mijlocul ungurilor, care auzind de trecerea 
armatei române, cu toată vremea urâtă au venit să ne 
întâmpine. Femeile împodobite frumos, ca de sărbă- 
toare, aruncau flori şi priviri galeşe mândrilor Vânători, 
parcă îi sorbiau. Comandantul privea la copii, ce se 
țineau lant, strigând : „Trăiască !* iar o Româncă dez- 
gheţată parcă ar fi înţeles mirarea colonelului de a ve- 
dea atâta lume strânsă, căci îi spuse: 

— „Nu te miră că vezi atâta lume’ pe aici, dar nu 
ştiţi Dv. de când vă aşteaptă neamul pentru a vă sär- 
bători“. 


www.dacoromanica.ro 


66 


Femeile şi fetele merg în capul coloanei, cântând şi 
jucând, şi insotindu-ne până la Saikad. 

De aici încolo nu ne mai primeau Românii cu urale, 
caci intrase n în câmpia ungurească, care se continuă 
în zare până la Tisa. Când treceam prin sale. populu- 
tiile ne înlâmpinau cu gravitate şi în tacere, iar pe 
case arborau steagurile albe, obişnuitul semn de pre- 
dare şi supunere nu 

La Dobos am ajuns noaptea târziu. 

Comandartul regimentului se instalează în castelul 
Contelui Vengheim, iar însângeratul drapel al regimen- 
tului intră cu severitate în somptuosul castel, şi e ase- 
zat în sala de gală, unde portretele stramosilor familiei 
au încremenit şi mai tare în inmobilitatea lor, privind 
cum îi* înfruntă cu îndrazneala acest simbol al mân- 
driei şi vilejiei române. 

Casielui e tăcut, iar servitorii se strecor ca nişte 
umbre prin ca verile p'stii şi reci. 

Intr'o sală de vânătoare, o mulţime de tablouri re- 
prezinta magnați unguri îmbracaţi în haine pline de 
fireturi, calan, cu Jobenuri elegante, cu® atitudini pline 
de trufie, plecând la vânătoare. Panoplii uriaşe ce sus- 
tin diferite colecţii de arme ale unor timpuri trecute, 
complectea 4 mobilierul acestor camere tacute. Coman- 
dantul se instalase intro cameră, al cărei cămin ince- 
puse să arunce razele prietenești de caldură şi ascul- 
tând în linişte melodiile stranii ce vântul le suflă afară 
cu suspinuri triste prin arborii parcului, gândi: „Sic 
transit gloria mundi...“ 


www.dacoromanica.ro 


LUPTELE DE LA TISA 


Refacerea armatei. Ungurii atacă pe Ceho-Slovaci. 
Primele ciocniri cu noi la Tisa 


Vitejii noştri ostaşi desrobiseră, deci, Ardealul, îi alun- 


_gise pe unguri peste Tisu şi priveau, în setea razbunării 


lor, s re porble Budapestei ce le stăteau deschise. 

Dar, în vreme ce ostasii noștri improvizali îşi faceau 
asfel singuri drept ute, ungurii înspăimântați începuseră 
să ceară sgomolos, în toeta lumea, iertare şi jertare! 
Consiliul Conferinţei de ace de la Paris in loc să sus- 
țină ducerea la bun sfârşit a începutului de hotărâre 
pe care-l luase anterior şi a carei executiune ungurii o 
sli iuseră cu câte va zile mai înainte, strigă românilor: 
oprili-vä | oprifi-va | 

Buimaciti, istov ţi şi suferind de toate, oslaşii noştri 
nu mai înțelegeau nimic. In marinimia lor de suflet 
însă, în mila lor faţa de cei inviusi, şi in credinţa că, 
în fine ni se va face dreplatea asteptata, ei au realizat 
şi aceia ce alţii niciodata : 'ar fi făcut în locul lor: s'au 
oprit | S'au oprit după ordinele şefilor şi au înlăturat 
astfel catastrofa totală a acelora cari îi atacaseră, cre- 
zând în susţinerea călduroasă a cauzei noastre pe cale 


"pacinică la Bucuresti şi în consiliul dela Paris, dând 


astfel viaţă şi putinţă duşmanului d'a se desmetici din 


www.dacoromanica.ro 


68 


haosul în care căzuse, d'a se reface şi organiza, fh nă- 
dejdea sigură că această refacere nu va mai fi între- 
pain yale {mpotriva noastra. 

- Ramase astfel românul cu arma şi cu ciomagul in 
mânä pe frontiera trasä de cursul Tisei, unde s’a fixat 
definitiv la data de 1 Maiu 1919. 

Au tăcut smâre ungurii trei săptămâni dincolo de 
Tisa, tremurând inima în ei de teamă că românii nu 
se vor îndură şi că vor trece mai departe la Vest de 
Tisa. Totuşi, cuvântul dat a fost ţinut. Insă îndată ce 
inamicii noştri şi-au refăcut armata în răgazul ce le-am 
dat ¢u cele mai curate gânduri, aceştia au început din 
nou să-şi arate coltii, astfel că pe la 25 Maiu ei, iaräsF 
trimit un iad de foc de toate armele asupra posturilor 
noastre înşirate pe tot lungul țărmului stâng al Tisei. 

A fost destul un mic răspuns aluneia din companiile 
noastre la Szolnoc pentru ca, într'o singură noapte, ei 
s'arunce în aer toate podurile de peste Tisa de frica 
ameninţărei d'a o trece a trupelor noastre, 

Disciplinaţi însă cu disciplina de fier şi naturală, din 
convingere şi nu din sila, so*datii noştri îşi păstrerză! 
răbdarea. 

Ne-am încrezut şi de data asta în cuvântul marilor 
noştri aliaţi care, vai, atunci când în fine a sosit, n'a 
fost, cum credeam, punerea în imposibilitate d'a mai 
lupta a inamicului nostru incoltit, ci din contra, pur 
şi simplu invitatiunea către români d'a se retrage pe 
linia frontierei de câmpie din pusta Tisei dintre noi şi 
unguri, fără a da nici cea mai mică garanţie asupra 
românilor contra a ce ar fi decurs dintr'un asemenea 
pas necugetat. 

Insă, armata noastră nu eră lipsită de şefi. 

Din primul moment aceştia au văzut prăpastia ce ni 
se săpă prin această invitatiune şi au primit-o cum se 
cuvenea. Au răspuns îndată acelora cari îşi luaseră 
drepturile d'a stătui dreptatea care anume erau con- 


www.dacoromanica.ro 


69 


ditiile îndeplinirei acestui desideral si cu ce condițiuni 
am fi fost dispuşi să-l ascultăm. : 

Dela Rege pana la sublocotenent, conducatorii nostri 
au fost la înălţimea vitejiei de până acum a ostasilor, 
nostri cerând sigura şi cea mai eficace dintre garanţii: 
dezarmarea vräjmasului ! 

In timpul nesfârşitelor tratări în jurul acestei garanţii, 
inamicul nostru se întărea, se înarmă (nu fără concur- 
sul dezinteresat... al unora dintre marii nostri aliaţi) şi 
se organiza în vederea revanşei şi reîntoarcerei impi- 
lărei seculare asupra sfântului nostru Ardeal. 

Trece o zi, trec două, trec săptămâni, depăşeşte luna 
şi granița nu se mai înfăptuia. Dar şi acum şefii nostri 
veghiau necontenit. Armata noastră se echipase cu de- 
pozitele nesfârşite de echipament capturate dela inamic 
în fuga lui disperată, cu armele, mitralierele şi tunu- 
rile luate prin luptă dela el şi cu cele necesare d'ale 
hranei. Pe de altă parte, instructia trupei şi ofiţerilor 
a fost reluată şi dusă repede la înălțimea stărei lor su- 
fletesti. 

In vremea aceasta, guvernul bolsevic dela Budapesta 
văzând că românii s'au oprit pe Tisa şi-au facut planul 
ca, cu armata reorganizată, să atace pe Ceho-Slovaci 
în scopul da pune mâna pe minele de cărbuni dela 
Salgo-Targan si pe trecatorile Carpaţilor spre Galiţia. 

Atacul trupelor bolşevice a început la 23 Maiu când 
au luat ofensiva pe tof frontul de Nord. După lupte 
uşoare cu Ceho-Slovacii au atacat şi ocupat Miskoltz. 

Unitatile române care se\gäseau pe dreapta Tisei au 
fost retrase pe malul stâng, pe măsură ce Ceho-Slovaci- 
se retrăgeau spre Nord pierzând orice legatură cu tru- 
pele române. 

Ne mai existând nici un interes, întreg detaşamentul 

„român dela Tokay a fost retras spre malul stâng. 

Până lai Iunie, armata Ceho-Slovacă a evacuat Ca- 
şovia şi Eperies, localitäli care au fost ocupate de trupele 
roşii. 


www.dacoromanica.ro 


70 


Incurajati de retragerea precipitatä a trupelor Ceho- 
Slovace, bolsevicii au conceput planul d'a trece chiar 
Tisa în regiunea Tokay spre a atacă trupele române şi 
a le scoate din teritoriile ocupate de unguri. 

Astfel în ziua de 2 Iunie, două batalione bolşeviste 
au trecut Tisa pe malul stâng, în dreptul localităţii 
Vencsellă (Vencelo), în scopul d'a forma un cap de 
pod pentru înlesnirea şi asigurarea. trecerei unităţilor 
mai mari. 

După lupte îndârjite, trupele noastre din sectorul 
Vencelo au zdrobit cumplit pe inamic şi lau svârlit în 
Tisa. 

Majoritatea oamenilor care au scăpat din luptă s'au 
înnecat în valorile râului. 

Cu prilejul luptelor dela Vencelo s'a constatat că în 
armata bolşevicilor unguri erau multi germani din 
Austria. 

Armata română se limitează acum d'a face o ,aco- 
perire“ pe Tisa, „eşalonând“ rezervele înapoi în scopul 
d'a odihni trupele, d'a da oamenilor congediu şi d'a 
perfecționa instructia. 


www.dacoromanica.ro 


„S'AU ARS CA NIŞTE FRAIERI“ 


(Șmecheria, inteligenţa şi veselia oşteanului român pe malul Tisei in 
focul luptelor). Povestirea locotenentului Iordan Ion. 


La 7 Mai 1919, compania 7-a din Reg. 2 Vânători o- 
cupă sector pe Tisa. De cealaltă parte a Tisei, în drep- 
tul sectorului nostru, inamicul ocupa satul Vejeni, cu 
lucrări dealungul țărmului drept al Tisei. Distanţa ce 
ne despärtea de inamic, nu era mai mare ca două sute 
de metri, lățimea Tisei, în acel loc 

Toală ziua şi noaptea, inamicul nu ne slabea cu fo- 
cu', cum scoteam capul, gata pic-pocul ! 

Flăcăii noştri erau de mult obişnuiţi cu asemenea 
bâzâit de muşte, cum îi zic ei când se înleţeşte dantul 
mai vârtos, astfel că acest sgomot îl auzeau şi-l pri- 
meau nepăsători. Grija lor mai mare era «cum, la 
purceii care se roteau în frigare pe jaratec, ca nu cum 
va sa se dogorească rău şi nu vor avea cu ce trage o 
inghititura de vin. 

Era pe la ora 12 din zi. Frigările cu purcei se în- 
vârteau d’asupra jeratecului. Voinicii îşi pregăteau os- 
patul, fară grija, deoarece îi auzeam : 

— „Lasa-l dracului de inamic mucos. Câtă-i lumea 
nu trece Tisa“. Altul răspundea : 

— „Ce să treaca, mă, căam două cätele de puşti mi- 


www.dacoromanica.ro 


72 


traliere pe poziţie ; toată ziua mârâe de ciudă, că nu 
mai vine ocazia să-şi înfigă eoltii in carne de ungur“. 

Aşa trecea vremea, cu glume. Sectorul era liniştit mai 
mult ca ori când, iar voinicii aşteptau cazanul cu vin 
de la rezervă. 

Dar, deodată, auzim împuşcături dese, puţină linişte, 
apoi iar se repetă împuşcăturile în dreplul nostru. 
Gloantele şuerau de mama focului, despicau väzduhul 
fumuriu, jar ţinta nu o alingeau, căci secerau numai 
vârful sălciilor, după malul Tisei. 

Flăcăii noştri cu grija la frigare si cu pofla deschisă 
îşi băteau joc de gloantele inamicului, glumind: 

— , E loc pe alături, pe sus; duceţi-vă unde a dus 
mutu iapa, şi Nanu cârlanu şi să veniţi când vă vom 
chema noi“. 

Rar câte un glonț rălăcit, venea după flancuri, care 
ne mai dădea de lucru, dar tot cu destinaţie aiurca 

Numai ce-l auzeam pe telefonistul Budoiu Ion : 

— „Du-te la dracul, numele meu nu este scris pe 
tine“, 

— „Mai taci, mă, moară stricată“ 
camarazi. 

— „Ce să tac, mă, că e de râs, cum trag damblagii 
ăştia de unguri“ şi cu dispreţ scuipa spre Tisa. „Pliul! 
fira-{i ai dracului de pocitanii, voi să apăraţi Ungaria ?*. 

Dar mustăcioşii lui Arpad, se vede că în aceasiă zi, 
aveau mâncarime la limbă şi scarpinişi de piele, ca 
trăgeau de mama focului, să dea jos norii după cer, şi 
alta nu. 

De la o vreme focul se mai domoleste, ai nostri isi 
vedeau de frigari, fiecare cu purcelul lui, (cumpărat 
cu arginti ferecali şi platibili la sfântul aşteapta, cum 
zicea Budoiu Ion. 

Dar telefonistul Budoiu Ion, se vede că si pe el il 
scarpina în ceafă şi-l mânca pielea, că nu se astâmpara 
de loc, ba urcă pe poziţie, ba coborà la telefon. 


îi ziceau ceilalţi 


www.dacoromanica.ro 


73 


Intr'un timp îl văd că vine cu capela în mână. 

— „Domnule locotenent inamicul are poftă să stea 
de vorbă cu noi, scoate capul din mască, şi strigă: 
»Roomaan ! Roomaan !*, Ce să-i fac ? îi trimit un glonţ, 
să-l achit ? 

— Nu, îi răspund, lasă-l să vedem ce vrea. 

— Inamicul vrea cu orice pret prietenie cu noi, 

— l-anvezi, măi baete, ce mai spune ? 

— D-le locotenent, strigă mereu „Roman, roman“, 
nu pușca, că noi nu puscäm la voi“. 

— Bine, ce e de făcut Budoiule ? 

— „D-le locotenent, firaş să fiu cu părţile mele, lă- 
sa-ţi-i pe mine că vi-i aduc eu aici ca pe nişte fraeri*. 

Numai ce-l văd pe Budoiu, că-şi pune toată arta si 
talentul drăcesc în joc, îşi împrovizează un steag roşu, 
îl ridică şi strigă la unguri: , 

— „Băă, veniţi voi aici, că şi noi suntem din garda 
rosie, 

Ungurul încântat ese din mască, şi strigă şi el, să 
venim noi la ei. Dar Budoiul smecher, le răspunde: 

— „Băă, noi am veni, dar nu avem bărci, vedeți 
bine, că toate bărcile sunt la voi, trimiteţi bărci că 
venim“, ; 

Ungurii ies mai mulţi afară, cam cincizeci, ne spun 
că vin la noi, dar sa tipam armele în apă. Budciu 
răspunde: 

— „Mintenaş tipäm armele în apă“. 

Numai ce-l vad pe Budoiu, că isi mai i-a un tovariş, 
pe soldatul Brezeanu Ioan, umple braţul cu araci lungi 
de salcie şi urcă amândoi pe dig, lângă apă, şi striga 
cât îi i-a gura: 

— „Na, fratilor, ţipăm armele în apă, nu ne trebue“ 
şi încep amândoi să arunce aracii în Tisa. 

Luptătorii lui Arpad, strigau satisfäcuti : 

— „No, aşa moi, trace, tipati voi toate armele“. 

Ai noştri se tăvaleau de râs, în timp ce Budoiu îşi 


www.dacoromanica.ro 


14 


conducea opera începută si tot murmura pe infundate : 

— „Hei, măi fraţilor, şi-a băgat ei în plug cu dracul, 
dar,au să plece cu boii fără coarne“. 

Budoiu îi cheamă, că pot veni, să nu aibă teamă, că 
noi aici suntem tovarăşi, ofițeri nu avem, „i-am tipat 
pe toţi“. Isi dă cuvântul de cinste, că nu le face nimic 
şi nici nu li se va întâmpla ceva. 

Ungurii convinşi că au deaface cu tovarăşi de ai lor, 
se urcă doi dintre ei într'o barcă şi pornesc către ma- 
lul nostru. ; 

D-l Budoiu, extrem de satisfăcut särea ca un cocoş 
şi tot murmura : 

— Ara, drace, ară pe spinarea lor, acum îi am plo- 
eon". 

Dupä zece minute, parlamentarii lui Kuhn Bela, so- 
sesc la ţărmul nostru, foarte înspăimântați, galbeni la 
Jatä ca turta de ceară, de oarece aproape de țărm au 
priceput, că au fost traşi pe sfoară. 

D-l Budoiu al nostru, este delegat să primească a- 
ceastă solie. Dar şmecher, pentru orice întâmplare îşi 
luase grenade în buzunar, ascunsese o carabină în iarbă, 
iar înapoia lui, îşi mai formase o escortă de patru 
smecheri, cu baioneta la armă, pititi în iarbă şi gata 
pentru orice. 

Il priveam cum îi debarcă, cum le strânge mâna si 
urează bun venit—apoi îi conduce la postul telefonic. 

Aceşti parlamentari ramân cu ochii holbati când 
vad de ce este vorba st că noi suntem numai români 
şi că nu am tipat nici o armă, 

Incep să murmure, ca să-i trimetem înapoi, că ei sunt 
parlamentari şi că D-l Budoiul si-a dat cuvântul de 
cinste, D-l Budoiu le da cu tifla in nas. E 

— „Baă, v'aliars ca nişte fraieri, s'o spuneţi lui mutu 
asta“. 

— „Care mutu, mă“ întrebă ceilalţi camarazi. 

— „Ce nu ştiţi care mutu, al dela manutanţă“. 


www.dacoromanica.ro 


75 


Se făcuse ceasul unu, tocmai sosea si mult asteptalul 
cazan cu vin, D-l Budoiu rândueste ospätul plotonului 
l-iu şi ca băeat cu creştere buna, cum zice el, îşi în- 
vită şi parlamentarii la masă, îi ospăteaza bine şi le 
dă de băutură. Le mai aruncă câte o vorhă de încu- 
rajare. 

— „Nu fiţi proşti, mâncaţi şi beti, că acum vă tri- 
metem la ai voştri, nu e frumos să plecaţi de la noi 
nemâncaţi şi nebäuti, aşa se cuvine la parlamentari. 

Unul din unguri tot suspina adânc „că amar ne-am 
păcălit* si poate peste două ceasuri vor fi împuşcaţi. 
Dar Budoiul, îi încurajă mereu : 

— „Dă-te dracului, cine dracu mai strică şi pe voi 
două gloanţe, gloantele ne trebuesc pentru cei după 
mal“ arătând cu mâna, 

Ungurii după malul celălat, se tot enervau, aşteptau 
cam de mult, înapoierea parlamentarilor. Tot întrebau 
că nu-i mai trimetem, sau să trimetem şi noi doi ro- 
mâni la ei ca parlamentari. 

Dar D-l Budoiu, le răspunde: 

— Aşteptaţi, bă, mult şi bine, că parlamentarii voştri 
sau pus pe chef aici la noi, de ce ne-ati trimis betivi, 
mai trimeteţi încă doi parlamentari cum se cade. 

In acest timp cel cu catelele de puşti mitraliere, sta 
gâta cu mâna pe trăgaci, ochii drept la cei cincizeci 
unguri după mal, să-i măture cu o singură bandă. 

Celor după mal, le mai trimete Budoiu, un ultim a- 
dio, zicându-le : | 

— „băă, mai stati putin, că vă trimetem, cu poşta 
aeriană, nişte pachete cu scrisori recomandate. 

Nu a terminat vorba, că ghiuleaua recomandată a 
căzut drept în mijlocul ungurilor, catelele încep să latre 
urât, iar ungurii amar pacaliti îşi căutau culcuşul. 

După două ore, artileria noastră i-a scos din acea 
poziţie, fugeau cu bagajele în spinare, mai rău ca şoa- 
recii, când îi prinde apa. 


www.dacoromanica.ro 


76 


Astfel am scăpat de ei şi focul lor, iar D-l Budoiu le 
dădea cu huideo ! Zicându-le: 

— Mutaţi-vă, că nu ati plătit chiria şi vă dă pro- 
prietarul alară. 

Aşa trecea vremea pe front, mai. cu glume, mai cu 
gloanţe, că de nu ar fi acestea şi inima bună a româ- 
nului, cine ştie ce sar întâmpla ostaşului român, sar 
prăpădi de urât. A 


PREGĂTIREA ARMATEI BOLȘEVICE 


In timpul acesta guvernul sovietelor din Budapesta 
închee un armistițiu cu Ceho-Slovacii, desigur în urmă 
staruintelor Comisiunei de Pace dela Paris. 

Incurajat d'aceste succese, Bella-Kuhn şi consortii 
concep planul urias d’a organiza jn grabä armata, d’a 
ridică efectivele până la zece divizii si cu aceste forte, 
bine echipate şi bine înzestrate cu material de războiu 
să pornească „o cruciadă contra românilor cu scopul 
d'a-i alunga din Ungaria şi chiar din Transilvania !* 

Pentru a şi înţări unităţile de luptă, guvernul sovie- 
telor bolşevice a facut apel la toţi ofițerii din vechia 
armata ca să între în armata roşie, asigurându-le solde 
gras plătite şi o avansare repede. 

In urma acestui apel toate unităţile du început să se 
-complecteze cu foşti ofițeri austro-ungari care 'aveau 
o practica războiu desăvârşită şi cari mergeau voiosi 
ca să lupte pentru realizarea unui ideal atât de mare 
cum era liberarea Ungariei de trupele române. Co- 
mandamentul bolşevic a terminat prin a 'face ofite- 
rilor toate concesiile posibile. Şi s'au acordat distinc- 
liuni, iar familiile lor au fost bine asigurate din punc- 
tul de vedere material. 

In aceste condiliuni armata bolşevică îşi câştigase un 
moral destul de tare şi încetul cu încetul îşi complec- 


www.dacoromanica.ro 


77 


tase toate lipsurile atât în oameni cât si în material. 

Dar iată cum descrie un distins ofiţer de stat-major- 
organizarea, armatei bolşevice: 

După acțiunea din Aprilie care a copdus la distru- 
gerea forţelor inamice roşii la Est de Tisa, comanda- 
mentul armatei inamice, guvernul Bella-Kuhn organi- 
zează armata. Această armată pe baza unor principii 
la început bolşevice dăduse-greş total în acţiunea din 
Aprilie, nedisciplinată, deci destrăbălată şi pusă în re- 
tragere spre Budapesta, la inceputul actiunei noastre, 

S'au gândit să reîntroneze disciplina, să se încadreze 
armata bine cu ofițeri ale căror drepturi să fie recu- 
noscute de soldaţi. 

La început, înainte de acţiune, prin Aprilie, recrula- 
rea ofiţerilor se făcea prin alegere de către soldaţi. 
Rezultatul prost i-a făcut să schimbe imediat recruta- 
rea ofițerilor după următorul principiu : 

Se numeà de către Ministerul de Războiu coman- 
dantii Diviziei şi comandanții de Corpuri de Armată, 
aleşi din personalul lor de încredere, de obiceiu oa- 
meni politici. Aproape toţi comandanții comuniştilor nu 
fusese nici unul militar de meserie (mai toţi evrei) însă, 
statele-majore ale lor era ofițeri activi. De fapt aceştia 
erau comandanții, cei dintâiu numai semnau. 

Comandanții până la ultimele elemente ale armatei 
se alegeau astfel: Comandanții Diviziei alegeau pe Co- 
mandantii regimentelor; aceştia pe comandanții bata- 
lioanelor; aceştia pe comandanții companiilor; aceştia 
pe ai plotoanelor, etc. În principiu, acest sistem eră de 
fapt cel mai bun, fiindcă erau destinaţi aceştia să aibă 
autoritatea morală necesară, însă direcţia lor fara pre- 
gătire, de oarece puţini dintre ei erau activi, putea să, 
ducă la defecţiuni. 

In timpul cel mai scurt, aproape într'o lună, şi-au 
reorganizat complect armata dim elementele deja re- 
crutate şi din unități speciale batalioane şi regimente 


www.dacoromanica.ro 


78 


‘telefoniste, telegrafiste, miniere. Armată pe bresle! 

Aceste unităţi au fost organizate imediat dupa ac 
tiunea din Aprilie şi avea in special rolul d'a inabusi 
orice mişcare contra revoluţionară, a forma reg menle 
de teroare în spatele trupelor recrutale dela ţara, căci 
nu preu aveau încredere în ele. 

Contra: revoluţia a fost înabuşită la Budapesta în 
chipul cel mai sângeros şi barbar, La Parlament, pa- 
latul Regal şi pivnițele palatului Bathany se vad sia 
zi urmele de sânge ale teroarei. 

Prin Maiu, suntem informaţi că sistemul de recru- 
tare al ofiterilor aratat mai sus îl schimba şi de data- 
aceasta, după principiul examinărei, 

Această selectiune, fireşi€, e cea mai bună. 

Se poate deci spune că armata ungureasca în ajunul 
actiunei sale eră o armată bine organizală, cu efective 
mai mari c'ale noastre, comandata desiul de bine. 

Comandamentul superior, datorită ofilerilor de Stat- 
Major bine aleşi din vechia armata, se prezinta destul 
de bine, dând dovadă, în timpul actiunei noastie, d'o 
conducere după toate regulele ştiintifice militsre. Aveau 
un plan bine alcătuit, 

Aceasta încredere a armatei roşii crescuse şi mai 
mult în urma acţiunei contra Ceho-Slovacilor, din Maiu, 
pe care reuşise să-i împingă aproape pe tot frontul, 
mult în spre Nord şi s'ar fi realizat, poate, distrugerea 
complectă a armatei Ceho-Slovace dacă Antanta n’ar fi 
intervenit, 

Această acţiune le-a mărit foarte mult curajul şi le-a 
ridicat mult moralul aşa că în acţiunea contra noastră 
ungurii erau foarte siguri de reuşita operaţiunilor. 


www.dacoromanica.ro 


19 


REORGANIZAREA ARMATEI ROMÂNE 


Iata cum mi-o povesteşte un distins un general din 
comandamentul superior: 

Dupa ce am ajuns la Tisa, fiidcă tot ne gândeam să 
me: gem mai departe, am pus în sector, pe Tisa, irupe 
ardelene şi am început recomplectarea diferitelor uni- 
taţi. 

Am luat masuri ca să avem garnituri C. F. de re- 
zerva pentru orice manevra, cu funcţionari siguri şi 
am avut 30 de gurnitwii, trenuri complecte, pentru 
transportul câe unui batalion 

Ca 6 mare preve tere am adus pontonieri, avioane 
elc. Pe masura ce vedeam ca avem posibilitatea sa-ni, 
dei, ceream mereu cele de lipsa. 

Lipsa de ech pament şi tiacfiuni din fara se simtia 
‘grozav, Cu multa diplomatie am reuşit să ne com- 
plecieze Consiliul Prigent. 

E hipamente um mai gasit la Debrelin. 

In zdrente eram. Era o mândrie sa vezi pe soldaţii 
noştri in Zdrenfe cat erau de disciphinali. 

Au venit multe misiuni stieine d'uu vazut pe solda- 
tul noşiri în zdrente, însă disciplinat şi cu încredere 
intyausul, | 

Mausurile noastie de pregatire au continuat d’alungul 
Tisei cautând meieu savem informaţi asupra ina- 
m cului. 


UNGUnil NE ATACĂ 


La 20 lunie inamicul îşi terminase organizarea for- 
elor sale armate. 


Tot timpul încercase să conrupă pe soldaţii noştri 
prin mituire, înfrățire şi bolşevism. Credeau acum că le-a 
câştigat sufletul. 


www.dacoromanica.ro 


80 


Dau ordin hoardelor lor să treacă, la Est, Tisa şi să 
svârle înapoi peste Carpaţi pe „hainii de Valahi* în a- 
plauzele şi in surâsul unora dintre aceia cari erau 
„marii noştri aliaţi“. 

Pe la 26 Iunie, areopagul din Paris mai mult ne or- 
donă de cât ne sfătueşte să părăsim cursul Tisei pen- 
tru a ne retrage înapoia hotarului stătuit, şi acela pe 
nedrept, fără nici un fel de garantie. 

Noi însă, tari acum pe dreptul şi forţele noastre,ne 
găsiam în măsură a le răspunde-cu hotărâre şi demni- 
tate că fără garanţia cerută nu poate fi vorba de sfa- 
turi nici de ordine dela nimeni şi c'atunci vom decide: 
„prin noi înşi-ne“ | 

Ungurii ne atacă. 

Frontul nostru de peste 360 km., de la Csap până 
la Segedin, ocupat din sută în sută de metri cu câte 
un singur om, n'a putut, bine înțeles, rezistă puhoiului 
lui Atila, 

S'a retras deci pas cu pas, cu demnitate, cu încre- 
dere în iscusinta marilor noştri conducători, al căror 
cap şi şef al Marelui Cartier, General Prezan, venise 
el însuşi, în mijlocul trupelor, pentru a luă dispoziţiile 
militare în sensul grupărei celei mai judicioase a for- 
telor noastre, pentru ca la momentul prielnic, să lichi- 
deze ei însuşi şi în mod definitiv chestia ungurească. 

Concentrarea strategică a grosului forțelor noastre 
era deja terminată la 24 Iulie când puzderia de ungu- 
rime îşi băgase în linie, contra anteposturilor noastre, 
şi ultimele rezerve disponibile putând înaintă, în drep- 
tul Solnokului 50—60 kilometri în adâncime şi în alte 


locuri până la 20—25 km. P 
Inimile romänilor din tara erau fnghetate in acest 
timp. 


Descurajarea produsă de bucuria unora dintre aliaţi 
se citea pe sufletele tuturora acelora care erau necu- 
noscători în chestiile militare şi nu judecau decât după 


www.dacoromanica.ro 


81 


distanţa patrunderei în adâncime a forțelor dusmane. 

Ba, Bella-Kuhn trimisese o depesă lui Clemenceau 
prin Radio în termenii următori: „Am trecut Tisa; îna- 
intăm. victorioși; românii, cutropitorii Ungariei, fug in 
debandadă“. 

La un moment dat, se păreă că în masele noastre 
populare din ţară perise orice nădejde de indreptare. 

Nu tot acelaş lucru credea cercul conducătorilor ar- 
matei noastre, care calculau cu sânge rece, fără a se 
turburà de succesele uşoare ale inamicului contra sol- 
datilor noştri izolați din anteposturi. 

Generoasa Franţă făcuse deja propunere repetată şi 
energic susținută pe lângă vecinii inamicului nostru, 
Jugo-Slavii şi Ceho-Slovacii, pentru a înterveni într» 
ajutor pe care noi nici odată nu lam cerut, căci eram 
hotărâți a ne limpezi treburile noastre numai „prin 
noi înşi-ne“. 


MARILE LUPTE 


La 25 lulie, pregătirile fiind terminate, ordinul de 
înaintare a pornit şi cu el piepturile voinicilor din toate 
regimentele noastre de elită reiau firul avântului din 
Aprilie, oprit penttu un timp, nu din vina şi nici din 
dorinţa lor, | 

Ungurii, după somatia conferintii de la Paris ca să 
lase pe Ceho-Slovaci în pace, adunase toate forţele depe 
frontul acesta şi le adusese contra noastră. În momen- 
tul când ne-au atacatei aveau 8 divizii concentrate 
pe Tisa. 

Frontul nostru eră foarte întins, 600 k. m. 

Noi cu forte putine«pe acest front nu puteam lucra 
decât prin manevră. 

Planul conceput de comandamentul maghiar eră d'a 
atacă armata română de acoperire pe Tisa în trei puncte: 
la Nord (la Tokay); la Sud (la Csongrad), cu forţe se- 


6 
www.dacoromanica.ro 


cundare a câte o divizie; iar la centru (la Szolnoc) cu 
grosul forțelor cel putin cinci, şease divizii. Restul for- 
telor, în rezervă, la Czegled şi Budapesta unde se or- 
ganiză a 9-a divizie. 

După lupte violente pe Tisa, grupurile dela Tokay 
şi Csongrad reuşesc a trece Tisa pe malul stâng şi a 
respinge irupele noastre de acoperire care se retrăgeau 
în interior, disputând terenul pas cu pas. 

La Szulnoc s'a desläntuit cu cea mai mare furie ata- 
cul principal al armatei maghiare. Acest atac‘a fost 
executat de cele mai bune trupe care au pus piciorul 
pe malul stâng al Tisei sub protecţia unui formidabil 
bombardament de artilerie. 

Până în ziua de 22 Iulie trecuseră la Szolnoc patru 
divizii si a cincea erà în curs de trecerea râului. 

Trupele române din sectorul Szolnoc se găseau în 
ziua de 23, la Est de Mezôtur, de Turkô, Kis-Uyszalas, 
Kunhegyes. 

In acelaş timp coloane unguresti, puternice, trecuseră 
Tisa si la Nord de Szolnoc, la Tisza-Bura, Abad-Szalok 
şi Tisa-Furéd. 

In faţa acestei situatiuni destul de grave, comanda- 
mentul superior român, Marele Cartier şi Generalul 
Mărdărescu, comandantul trupelor din Transilvania, se 
hotăreşte ca să păstreze defensiva în regiunea Rakamaz- 
Tokay ; la sud, Csongrad, să arunce coloana inamică 
peste Tisa, cea ce chiar face generalul Leca, după care, 
apoi, din spre sud, dă altă lovitură inamicului colabo- 
rând la centru cu grupul de manevră de sub comanda 
generalului Moşoiu cu misiunea d'a da lovituri de cio- 
can, d'ă atăca în- flanc şi în spate si a svârli peste Tisa 
grupul de forţe inamice ce trecuseră la Szolnoc şi care 
înaintă spre Oradea Mare, 

După lupte crâncene la Kis-Uyszalas (Salasul mic), 
la Kenderes, la Kunhegyes şi Fegyvernek, în zilele de 
24—25 Iulie, inamicul complect bătut a fost asvârlit 
peste Tisa fără să mai aibă vr'o speranţă de succes. 


www.dacoromanica.ro 


83 


Marele succes obţinut de trupa de manevră contra 
inamicului, dela Szolnoc, se datoreste următoarelor” 
{apte : 

a) Divizia IT cavalerie a acoperit în mod perfect con- 
<enträrile diviziilor I şi VI infanterie, despre a căror 
prezenţă inamicul n'a avut nici o cunoştinţă. 

6) Concursut pe care comandanții de divizii şi lau 
dat în tot timpul actiunilor, sprijinindu-se reciproc, pu- 
tem zice, în mod ideal. 

c) Cooperarea diferitelor arme pentru atingerea sco- 
pului comun: zdrobirea dusmanului. 

In ziua de 24 Julie, producându-se un atac inamic 
contra flancului stâng al acestui grup, a intervenit ime- 
diat rezerva generală a grupului care a restabilit si- 
duafia. 

In ziua de 25, aripa dreaptă a grupului general Mo- 
soiu, reg. 17 Mehedinţi, fiind contra atacat de forte 
superiore şi copleşită de numărul inamicului, a fost 
susținută puternic de divizia II cavalerie care a arun- 
cat în luptă, pe jos, o întreagă brigadă de roşiori (bri- 
gada Tl-a, a colonelului Neagu) care a reuşit să o- 
prească înaintarea inamicului. 

In această luptă crâncenă inamicul a perdut peste 
20 de mii de oameni. 


Descrieri din epoca marilor lupte de pe Tisa 


Iată cum descrie un colonel de stat-majot, mişcările 
«diviziei I, care a luat parte la marile lupte de la Fe- 
gyvernek. : 

Când trupele roşii au început atacul, 20 Iulie 1919, 
Div. I se găsea în zona Careii Mari, Erimbala Falva, 
sLitea Mare. | 

In seara de 20 Iulie s'a primit ordin că Div. I intră 
în compunerea grupului General Moşoiu şi că se în- 


www.dacoromanica.ro 


84 


cepea transporturile pentru a se concentra în zona 
Caba, Püspok Ladany. 

In dimineaţa zilei de 21 au şi început transporiurile, 
parte cu trenul, parte pe jos. 

Cartierul Diviziei în după amiaza zilei de 21 s'a trans- 
portat la Caba, Comandantul Diviziei (fost) genera! 
Mihăescu luase comanda grupului de Nord şi Divizia 
rămăsese fără comandant. 

In seara zilei de 21 a venit general Obogeanu şi, ca 
cel mai vechiu, a luat comanhda Diviziei. | 

In seara de 22 Iulie, trupele Diviziei, mai putin ser- 
viciile, erau deja concentrate în zona arătată. 

Fiindcă inamieul trecuse Tisa cu forte de cel putin 
să el şi înaintase până aproape de Cargzak, co- 

damentul superior a luat dispoziţii ca, chiar în ziua 

3, Divizia să se concentreze între Cafgzak si Mo- 
ete iar în ziua de 24 să şi înceapă ofensiva în flanc 
şi spatele grosului forțelor inamice împreună cu Div. 
VI şi. Div. II cavalerie. : 

In dimineaţa zilei de 23, trupele Div. 1, erau puse 
în marş, iar când capul coloanei brigadei I a eşit din 
Kargzak spre Modoros la ora 13; a fost primit cu fo- 
curi de tun şi puşcă din direcţia Modaros. 

In urma unei recunoasteri, avangarda a înaintat şi 
a respins unele forţe inamice de cavalerie şi artilerie. 

Pupă acest incident Divizia şi-a continuat marșul si 
s'a adunat în zona indicată de comandament. 

In dimineaţa zilei de 24, la ora 4, Div. I sa pus în 
marş pe direcţia Kenderes, gara Fegyvernek, în for- 
matie pregătitoare de luptă, peste câmp, fiindcă dru- 
muti uri existau, ţinând legătura, la stânga, cu Div. VI, 
jar spre dreapta, trimetänd batalionul maiorului Zamfir 
din Reg. 18 Gorj în ajutorul Div. Il cavalerie. 

Tot la ora 4 dim., Div. VI roşie ungară a început a- 
tacul contra uuei brigade din Div. VI românească pe 
care a respins’o până la Kargzak. Cu tot acest incident, 


www.dacoromanica.ro 


85 


Div. I şi-a continuat marsul, iar la ora 11,45, Reg. 31 
* infanterie care formă aripa stângă a Div, s'a isbit de 
stânga Div. VI roşie ungară la Vest de Kenderes. 

După o scurtă pregătire de artilerie, Reg. 81 a a- 
tacat cu energie trupele Div. VI roşie, dar fiind contra 
atacat de forte superioare, a dat înapoi câteva sute de 
metri. Revenind însă batalionul maiorului Gherman, 
(Reg. I Dolj), la ‘contra atac, a respins trupele inamice 
spre. Kenderes, 

In acest atac şi contfa atac 4 căzut colonelul Tomo~ 
soveanu comandantul brigadei II infanterie. (Călare s'a 
repezit când a văzut că dau ai lui înapoi, să vadă ce-i, 
şi a fost lovil în cap de un glonţ. 

La ora 13 lupta se angajase pe, tot frontul de Reg. 

31 Calafat, 1 Dolj, 18 Gorj, fără a Se observa vr'un pro- 
fit în favoarea noastră. 
. Atunci colonelul Grozeanu à împins Reg. 17 Mehe- 
dinţi care eră înapoi spre dreapta Div. peste pârâu, 
asupra aripei stângă a inamicului, concentrându-se in 
acelaş timp tot tocul diviziei inamice asupra satului 
Kenderes din care inamicul îşi făcuse un bun punct de 
sprijin. 

La ora 6 (18) satul Kenderes a fost luat. Trupele Di- 
viziei au'înaintat până au atins baled ferata Sälasul-Mic, 
Fegyvernek, 

+ Inserând-se, (8 seara) casele au bivuacat în for- 
matie de luptă pe poziţiile care le aiinsese. 

In dimineaţa zilei de 25, conform ordinelor supe- 
rioare primite, Div. I trebuia să continue ofensiva pe 
frontul Fegyvernek, însă, dupăce oraşul Sälasul- Mic va 
fi luat de trupele Div. VI care trebuiau să-l atace din 
direcţia Kargzak. 

Un batalion din Reg. 31 Calafat (maior Constantinescu) 
primise ordin să atace tot Sälasu-Mic, din direcţia Ken- 
deres. 

Până la oră 9 oraşul Sălaşul-mic (Kis Uyszalas) cră 


www.dacoromanica.ro 


86 


încă în mâinile inamicului, iar Reg. I Dolj eră angajat 
serios la calea ferată, sud Kenderes, cu trupele ina- 
mice. 

Despre Reg, 17, Divizia I n'avea nici o cunoştinţă 
fiindcă rupsese legătura cu Reg. 18 Gorj şi inaintase 
singur spre Fegyvernek. 

Comandamentul Diviziei văzând că Divizia nu poate: 
continuă ofensiva spre direcţia ce i se dăduse, prin or- 
dinul de operaţiuni, din cauza Sălăşului-Mic, colonelul 
Grozeanu s'a dus personal împreună cu locotenent Gär- 
descu şi au împins batalionul maiorului Constantinescu 
şi la atac asupra Sălaşului-Mic iar la 9 şi 45 batalionul 
maiorului Constantinescu intră în Sălaşul mic. 

După luarea Sälasülui mic şi chemarea trupelor Di- 
viziei, VI să înainteze: spre Sälasul mic, trupele Div. E 
şi-au schimbat direcţia spre Sud-Vest înaintând spre 
Fegyvernek (Reg. 17 Mehedinţi care înaintase spre Fe- 
gyvernek, la ora 9 ocupase acest sat, însă, fiind atacat 
de forţe mult superioare, a fost respins. 

Batalionul maiorului Strehăianu a suferit pierderi 
mari, a căzut chiar maiorul, Intâi a fost lovit în mână. 
S'a pansat. Lovit în picior, s'a pansat din nou. A treia 
oară o schijă l’a lovit în piept. L'a doborât. Reg. 17 s'a 
retras prin Kôrzardort Tene spre Vladimir-mir. 

La ora 12 Reg. 18 Gorj se angaja iar în luptă spre 
fermele Kisgabris şi Hosi, 6 kilometri răsărit de Sza- 
parfalo, 

Putin dupa aceasta, si Reg. I Dolj care la stanga Re- 
gimentului 18 Gorj a continuat lupta. Lupta a tinut 
până la ora 3 (15) fără nici un progres pentru noi, 

In acelaş timp se anziau focuri în flancul drept st 
cam în spatele Diviziei]. 

Fiind că eram nelinistiti de acţiunea Reg. 17 despre 
care nu mai aveam nici un raport, general Obogeanw 
împreună cu locot,-col. Grozeanu şi maior Goescu s'au 
dus prin ferma Gaistmir spre Fegyvernek ca să găsească 


www.dacoromanica.ro 


87 


Reg. 17 şi să vadă cum este acţiunea la aripa dreaptä. 
Pe la ora 3 (15'/:) cam în dreapta punctului Fekete-halv 
când s'au angajat cu automobilele pe drumul care duce 
spre Fegyvernek au fost primiţi cu focuri din faţă şi 
din flancul drept de câtre infanteria inamică, dela dis- 
‘tanta de 400 m. Pe o alee zărim un grup de zece in- 
fanterişti. 

— E unul cu cască, sunt d'ai nostri! 

Ei însă se îndreptau spre Fegyvernek. 

— Sunt unguri! Inapoi! 

Ei deschid focuri şi ne-au urmărit cu focuri mult 
timp, Ne isbim de un sant. 

— "Uite husari! Vin spre noi. 

Noi scoatem revolverele şi tragem în ei până ce am 
întors automobilele. 

Apoi ne-a gonit cavaleria inamică. 

Când la ora 4 p. m. era momentul cel mai critic al 
Diviziei, fiindcă începuse mişcarea de retragere şi Reg. 

- 18 Gorj din cauza că în mişcarea de retragere Reg. 17 
desväluise aripa dreaptă, s'a trimes pee decât un 
batalion de rezervă spre Fegyvernek care a curăţat 
câmpul de patrule si de slabele forte inamice ce se 
înfiltraseră înapoia aripei drepte a Diviziei şi încă trei 
batalioane din rezerva generală a Diviziei şi cu toată 
artileria s'a contra atacat forţele inamice, din ferma 
Polgar Layos şi Horsi, pe care le-a respins. 

In urmă toate trupele Diviziei au continuat cu cea 
mui mare energie urmărirea inamicului în direcţia 
Fegyvernek, Szaparfalo, iar la ora 8 seara, trupele Di- 
viziei trecuseră la Vest de satele : Fegyvernek, Szapar- 
falo şi gara Fegyvernek rămânând peste noapte in 
formaţie de luptă. 

In seara de 25 sa mai pus sub ordinele Diviziei bri- 
gada colonelului Rotaru din Div. VI şi 2 baterii de tu- 
nuri automobile. 

In dimineaţa zilei de 26, Divizia I, ajutată de trupele 


www.dacoromanica.ro 


88 


de mai sus, a continuat urmărirea inamicului spre 
Szolnok, 

La ora 10 trecuse brigada II la Vest dé Tôrôk Szt. 
. Miklos. 

După un repaos de două ore, s'a'continuat din nou 
urmărirea până la podurile de peste Tisa dela Szoluok, 


FEGYVERNEK 


Lt.-Colonol Aleman Niculae, povestește : 


— De fapt trei zile de luptä am avut. 

Am început la 23 Iulie când regimentul se ducea pe 
zona de adunare de unde trebuia să înceapă contra o- 
fensiva a doua zi Ja 24, contra bolşevicilor. 

In marşul acesta avangarda a fost primită cu focuri 
de artilerie şi puşcă de cavalerie vrajmase care urmă- 
rise trupele transilvănene si se înfiltrase adânc în di- 
viziile noastre ce urmau să se concentreze. 

După o luptă scurtä la care a luat parte un singur 
batalion (maior Strehäianu a murit a treia zi din răni), 
cavaleria şi artileria vrăjmaşă au fost respinse şi tru- 
pele noastre au putut să-şi urmeze marşul spre locul 
de adunare. 

A doua zi, pe la ora 3, d. a., ocupam, prin luptă o 
fermă (Magyarpal). Totul era devastat ca şi cum ar fi 
stat multă trupă acolo. Intrebând pe fermier ce-a fost 
acolo ne-a räspus : 

— 500 de bolşevici cari au dormit azi noapte aici. 
Intr’un moment, după ce se înserase bine, intră un o- 
fiter de husar. Toţi dela masă au sărit în sus: „Ce e 
nou ?*. El le-a răspuns din use: 

— „Suntem pierduţi. Au venit trupe româneşti din 
Regat !“. 

In ziua de 23 ungurii au tras peste 100 lovituri de 
tun, plus focuri de arma, In fata noastră ei au avut 


www.dacoromanica.ro 


89 


aproximativ, 2 escadroane de cavalerie, 1 baterie de 
artilerie. 

In ziua de 24, regimentul nostru a început lupta de 
fapt, pe la 12 din zi, fiind la extremitatea dreaptă a 
Diviziei | a generalului Obogeanu, căzând la această 
oră în flancul trupelor bolşevice care apărau satul Ken- 
deres. Lupta întreaga divizie. 

Din cauza acestei căderi în flanc, duşmanul a început 
imediat retragerea, 

Vrăjmaşul pentru a evită căderea regimentului în 
spalele lor şi a le tăia retragerea, aruncă cavaleria în 
faţa noastră şi în special în aripa dreaptă, făcându-ne 
faţă prin cavalerie descälicatä, puţină infanterie şi multe 
mitraliere şi o baterie de artilerie. Se angajează lupta 
la „grupul de ferme Magyar pal, Magyar Bella, şi Vo- 
deanar-Major. Lupta durează până la ora 9 seara, Re- 
gimentul cu batalionele maior Strehäianu, şi maior 
Terpu, după lupte dârje, pune mâna pe 14 — 15 ferme 
eare erau apărate cu multe trupe de infanterie, cava- 
lerie descälecate şi multe mitraliere vräjmase, 

La orele 9, vrăjmaşul respins peste tot se retrage în 
direcția Fegyvernek. Regimentul bivuachează in mijlo- 
cul canfpului, luând toate dispoziţiile de siguranţă si 
de legătură cu restul diviziei. 

In special noaptea până pela 12, bolşevicii, prin sol- 
dati îmbrăcaţi civili şi ascunşi prin culturi semnali- 
zează prin rachete luminoase prezenţa trupelor noastre. 
Această semhalizare are de efect că artileria vräjmasä 
din direcţia Feghyvernek şi Szaparfalo trage în direcția 
avanposturilor noastre până pela 11‘ — 12 noaptea. 

In acea zi regimentul meu a avut doi morţi si 23 
răniți. 

In ziua de 25, la ora 4 jumătate dimineaţa în urma 
unui foc violent ce s'aude la Feghyvernek, depărtare 
de 3 kilometrii, regimentul porneşte tot cele două ba- 
talioane în spre Fegyvernek pentru a veni în ajutorul 


www.dacoromanica.ro 


90 


trupelor române care trebuiau să fie, or un batalion sub 
comanda maiorului Zamfir (Gorj), ataşat pe lângă Di- 
vizia de cavalerie, sau trupe din Divizia de cavalerie. 

Imediat după pornire primeşte ordin d'a ataca în di- 
rectia Szaparfalo. 

Incetează deci marşul spre Fegyvernek si ia direcția 
Szaparfalo, 

După un mars de nici 1 km., este primit cu focuri 
din direcţia Szaparfalo "si în acelaş timp din dreapta, 
dela Fegyvernek. 

Batalionul maiorului Terpu primeşte ordin a atacă 
în direcţia Fegyvernek, iar batalionul maiorului Strehă- 
ianu în direcţia Szaparfalo. 

Intr’un avânt irezistibil, distanţa de 5 kilometri care 
desparte batalionul de aceste 2 sate, e parcursă în mai 
puţin d'o oră. 

Batalionul maiorului Terpu ia cu asalt satul Fegy- 
vernek din care goneşte trupele bolşevice (care reusi- 
seră între orele 4 — 5 dimineaţa a goni din acest sat 
batalionul maiorului Zamfir din Keg. Gorj) şi se stabi- 
leşte, la Sud-Vest de acest sat, cu dreapta räzimat pe 
Tisa căulând a face legătură cu maior Strehâianu. 

Batalionul maiorului Strehăianu, după 2 ore de lupte, 
ajunge în faţa satului Szaparfalo, pune mâna pe primele 
case din acest sat, însă, în acest timp. vrăjmaşul fiind 
ameninţat pe linia de retragere aduce în continu forte 
proaspete, reuşeşte a opri înaintarea batalioanelor iar 
după o luptă de peste 8 ore, vrăjmaşul, reuşind a a- 
dună forţe de trei, de patru ori mai mari cu peste 40 
— 50 mitraliere (cuiburi de câte 6 — 7 într'o casă) apoi 
4 — 5 baterii artilerie grea, iar trupele noastre consu- 
mand în timpul acestor 8 ore de rezistenţă aproape în- 
ireaga muniţie, căzând comandantul batalionului, maior 
Strehăianu, doi comandanţi de companie şi având per- 
deri morţi şi răniţi foarte mari, trupele noastre sunt 
nevoite a se retrage vr'o 3 kilometri înapoi şi primesc 


www.dacoromanica.ro 


91 


ajutoare nuoi, unde rezistă fără insă a mai fi atacate de 
vrăjmaş de oarece şi-au ajuns scopul, putând să-şi scurgă 
parte din trupe pe la Tisa-B6, iar parte pe la Solnoc. 

Pe când vrăjmaşul îşi concentra parte din trupe pen- 
tru a opri mersul înainte spre Solnoc, restul trupelor 
din Divizie atacă din non iar vrăjmaşul fiind slăbit 
prin trimiterea trupelor la stânga lor, restul trupelor" 
din divizie reuşeşte să înainteze şi să-l pună în deban- 
dadă, în retragere, In ziua aceasta am avut 4 ofiţeri. 
morţi, 2 răniţi, trupă morţi 55, dispăruţi 32. 


- 


Sublocot. Strambeanu, comandantal companiei 5 de rezervă, povestește: 


Am fost pe ziua de 25 (cea mai grea pentru mine} 
în rezerva batalionului. Prin înaintări, (inamicul ata- 
când legătura dintre batalionul meu şi batalionul 3), 
am ajuns în linia I sub focuri grozave de artilerie pe 
care inamicul îl conceutrase contra batalionulu? 2. Am 
stat trei ore oprit de focul de mifraliere inamice pe 
un câmp complect descoperit (dădeau gloanţe, focuri 
„infipte“, de sus în jos, ei erau totdauna adapostiti prin 
case, . 

După trei ore, încetând focurile inamice, am pornit 
imediat ocupând patru ferme, unde întărindu-mă, am: 
„Stat până la orele 2 lipsit de muniții, trăgând focuri 
foarte rare care dând de bănuit inamicului c'am slăbit 
forţele a pornit la atac. Prin foc viu, cu ultimile: 
gloanţe ce mai aveam inamicul a fost respins. Incer- 
când a mai atacă încă de trei ori graţie munițiilor 
strânse de la oamenii morţi şi răniţi. (Aveam câmp: 
deschis ; un glonţ pornit dela inamic nu se oprea 4 
kilometri. Nu eră un sant, un arbor, Asta a fost cauza 
că n'am putut aduce muniții dinapoi). 

La orele 2 jum. primim focuri din dreapta. Intele- 
gem că suntem atacați de flanc, Prin facerea feţei la 
dreapta unui pluton focurile inamice, încetează. In a- 


www.dacoromanica.ro 


92 


celas timp, însă, peste 3 baterii inamice, grele (nici la 
Cireşoaia n'am întâlnit bombardament c'aici) începe un 
foc „de rafală“ (grindină) care forţează prima linie să 
cedeze terenul cucerit ca destule sacrificii. 

Cedäm pas cu pas o porţiune de 1 kilometru, în care 
timp maiorul Strehäianu, în momentul când “voia să 
draverseze un drum, à fost lovit d'o schije, căzând în 
mijlocul soldaţilor. Târât de camarazi, câteva zeci de 
metri, rămâne mort pe teren. 

Ne ţinea la 20 m. inamicul. Le vedeam şi mustätile, 
trăsăturile feţei, nu numai silueta. 

Ajungând la prima linie de rezisientä, venindu-ne 
ajutoare, rezistăm pe poziție respingând desele atacuri 
inamice care la un moment dat încetează focul, Prin 
recunoaşterea făcută mai târziu inamicul se retrăsese. 

Fapte märefe: In timpul retragerei, exemplul dat de 
soldatul sanitar Spătaru care văzând pierderile cama- 
xazilor săi şi-a aruncat brancarda, punând mâna pe o 
puşcă mitralieră cu care a tras din locurile cele mai 
periculoase (mijlocul şoselei, cea mai bătută de mitra- 
liere\ până ce a terminat încărcătura, după care irece 
la altă mitralieră ai cărei servanti fuseseră doborati si 
«continuă tragerea cu eficacitate, Se oprise linia de trà- 
gători ; când a început acest sanitar tragerea a ridicat 
moralul trupei -şi a facut să se mentie trupa pe poziţia 
pe care sus numitul soldat o ocupase. 

Când am ridicat a doua zi pa maiorul Strehäianu 
«are fusese împuşcat în cap, duşmanii ii jucaserd pe 
piept cu bocancele căci se cunoştea bine urma tin- 
telor. 

(Am găsit la ‘ei, tunuri italienesti fabricaţie 1919. Fac- 
turi găsite la Buda-Pesta, arătau cau fost plătite în 
aur şi giuvaeruri). 

Fabrici întregi le-am găsit demontate de bolşevici şi 
date pe tunuri. Colonelul Romanelli eră în solda bol- 


www.dacoromanica.ro 


93 


şevicilor, avea 2 milioane pe luna!(?) Noi am avut. 
dese scandaluyi cu ofiţerii italieni. 


L] . - e LI * . - 2 * « + » e e 2 LC] a e ¢ . - 
Sublocot. Stancea Nicolae, povesteste : 


In ziua de 25 Iulie, la ora 5 dimineaţa, batalionul 
primeşte ordin a ne pune în formație de luptă în di- 
rectia satului Fegyvernek, care, d'altfel, chiar în seara 
de 24 fusese ocupat de batalionul maiorului Zamfir, 18 
Gorj. 

Nu am mers 500 metri şi cu toată ştirea ce avuse- 
sem că satul e ocupat d'ai nostri am primit focuri de 
arme. 

Chiar din acea dimineață batalionul maiorului Zamfr- 
fusese atacat şi respins. 

Satul Fegyvetnek eră acuin ocupat cam aproximativ 
de 2 Batalioane inamice. Fără a avea lupte crâncene, 
ocupăm satul şi ne oprim la vest de Fegyvernek pe 
malul Tisei. Frébüia acum să facem legătura cu bata- 
lionul maiorului Zamfir care se retrăsese Id satul Tisa- 
Bô. Abia am primit ştirea că legătura s'a făcut tuitre 
batalionul nostru şi batalionul ntaiorului Zarhfit prin 
patrule de cavalerie, când, din stânga, ne vine ştirea 
că inamicul atacă din nou cu forțe considerabile. Abia 
auzim aceasta şi chiar vine sub-locotenentul Căplescul. 
care apără centrul cu un pluton de mitraliere şi căruia 
îi murise servanţii de la două piese, iar piesele erau 
aproape să cadă în mâinile vrăjmaşului. Farad a mai 
aşteptă alt ordin ca să facem legătura la stânga cu 
batalionul maiorului Sirehăianu, îmi iau plotonul şi 
un rest de soldaţi din compania 9 şi mă îndrept 
spre locul unde rămăseseră cele 2 mitraliere spre a 
le lua. 

Ajung la 30 metri de locul unde se găseau şi împre- 
ună cu sub-locot. Căpiescu pornim să atacăm flancul 
stâng pentru a se relrage cât de puţin vrăjmaşul şi a 
putea luă aceste mitraliere. 


www.dacoromanica.ro 


94 


Lupta e crâncenă. Mitralierele le-am putut lua. Insă 
sacrificiul a fost prea mare, căci din 40 de oameni cu 
câți mă dusesem acolo nu s'au mai întors înapoi decât 
4, Eu, personal, am fost împuns de baionetă şi eră să 
fiu făcut prizonier dacă, din întâmplare, nu se găsea 
lângă mine sergentul Angheloiu Florea care printr'o 
lovitură de armă omoară pe soldatul bolşevic care mă 
atacase, ° 

In timpul când eu luptam, batalionul primise ordin 
de retragere, de oare ce batalionul maiorului Strehă- 
ianu fusese atacat şi avusese perderi foarte mari aşa 
că începuse retragerea. 

La retragerea noastră din Fegyvernek, toată popu- 
jatia ne-a atacat: femei, bărbaţi, copii. Ne-am retras ce- 
dând terenul pas cu pas vr'un kilometru când eu ne 
mai putând de obosit, n'am putut să mă retrag cu ba- 
talionul şi am rămas cu mai mulţi oameni răniţi prin 
nişte porumburi. 

Inamicul n'a mai continuat însă înaintarea şi am ră- 
mas până a doua zi în acele porumburi, când bata- 
lionul eră din nou la Fegyvernek. 


Soldatul Vapină Niculae, care a luptat la Pegyvernek, povestește: 


Pe ziua de 23 Iulie am intrat în lupte la Kargzag. 

Intâiu şi întâiu am primit focuri deartilerie, obuze! 

Erau numai nişte patrule de infanterie şi le-am dat 
înapoi până ce ne-am întâlnit cu grosul forţelor. In 
dreapta noastră era Reg. 17 Mehedinţi şi în stânga Reg. 
31 Calafat si 1 Dolj. Compania noastră de avantposturi 
eră înainte. La ora 12 ziua ani luat noi contact cu 
trupele lor. 

Inaintau şi ei spre noi si noi spre ei până la distanţa 
500 metri. Case rare pe câmp şi în fiecare casă erau 
mitraliere. 

Am primit ordin să înaintăm spre ei. I'am pus în 


www.dacoromanica.ro 


95 


debandadä. Yam urmărit până la Kenderes. Acolo aşe- 
zati pe marginea satului, inamicii, cu peste 60 de mi- 
traliere şi artilerie, ne urmăreau mereu. Grâul luase foc. 

Inaintam către Kenderes să ocupăm satul. Erau fo- 
<uri de mitraliere care ne luase şi auzul şi tot. Am 
înaintat 2 kilometri după sat, pe care-l cucerisem, Am 
primit ordin să stăm. Apoi am intrat în avantposturi. 

Ordin să facem tranşee până dimineaţa. 

Dimineaţa am lăsat ranitele la trăsuri şi am luat nu- 
mai puşca, pelerina şi cartuşele (şi pâinea). Am îna- 
intat până la ora 12 şi ne-am oprit pe poziţie. Am dat 
peste ei intăriţi la nişte ferme. 

Compania noastră eră în rezervă it, I re- 
zervă). 

Ne-a bătut artileria vr'o două ceasuri. Nu mai ve- 
-deam soarele de fum! Noi am făcut gropi în pământ 
şi la un moment dat ne-a chemat pe tot batalionul I 
la postul de comandă. Eră vorba să ne retragem din 
cauza unei cavalerii inamice care ne urmărea in flan- 
cul drept. 


Noi nu ne-am retras. A eşit d-l Locot. Du Nicolae 
si a spus sa nu ne retragem, să strigăm „ura |* Foc şi 
înaintare ! Am înaintat. | 

Ei văzând că-i luăm noi pe flanc au început retra- 
gerea şi i-am urmărit până i-am gonit dincolo de Fegy- 
vernek, spre Szolnoc. 

Am ocupat Fegyvernek seara. Când am intrat am 
găsit soldaţii noştri. Bolşevicii făcuseră puzunare din 
pielea. lor şi le bägase mâinile în buzunare şi scriseserä 
„că asta eră pacea pe care o vor ei, Pe alţii scriseseră: 

„Pământ am vrut, pământ ne-am facut !* 


www.dacoromanica.ro 


TRECEREA. TISEI : 


Inamicul fugea în debandadă căci înaintarea vitejilor 
noştri devenise fulgerătoare. 

{Cu preţul a grele sacrificii superioritatea covârşitoare 
a inamicului fusese înfrântă din primele ore ale bătăliei. 

Kisujszalas, Kenderes, Fegyvernek, Mezôtur, Szolnok, 
sunt numele chre încadrează bâtälia de distrugere a 
inamicului între 25 Iulie şi 1 August. 

Câmpul acoperit cu leşuri peste tot. Care părăsite în 
toate părţile, Tunuri de toate calibrele răsturnate. Munitit 
presărate în toată lunca Tisei. 

O debandadă ne mai pomenită în istorie. 

Cu groază, ca un torent o rupse vrăjmaşul la fugă de 
la Tisa spre Budapesta. Vaete, descurajare şi spaimă e 
tot ce se mai vedea între Tisa şi Dunăre, 

In ziua de 95 Iulie, trupele noastre au maiavut de 
luptat cu diviziile V, VI şi VII unguresti. 

In ziua de 27, sau început pregătirile de trecerea 
Tisei proectate pentru noaptea de 28—29. 

S'a suspendat trecerea prin direcţia Szolnok pentru 
că comandamentul superior hotărâse ca trecerea prin- 
cipală să se facă în direcţia Fegyvernek Kôtélek. 

In seara de 28 s'a băgat reg. 99 infanterie care să 
ocupe tot frontul în toată lunca Tisei. 


www.dacoromanica.ro 


97 


După respingerea inamicului peste Tisa s'au aruncat 
două poduri la Tisa-Bô şi Kis-Kôüré. 

Cu ocazia aruncărei podurilor, trupele noastre n'au 
avut aproape de loc perderi ceea ce dovedeşte că lo- 
vitura ce s'a dat armatei bolşevice la Szolnok a fost 
decisivă şi că el n'a avut timp să se desmeticeasca şi 
să ia măsuri pentru apărarea eficace a Tisei. | 

„In ziua de 30 Iulie, povesteşte col. Aleman, pe când 
întreg regimentul cantonat ea Tisa-B5 aşteptă ordinul 
de trecerea Tisei, un aeroplan vrăjmaş virează d'asu- 
pra regimentului şi aruncă patru bombe, din care 3 
în mijlocul regimeniului, fără să éxplodeze ; a 4-a cade 
la v'o 500 m. de regiment, în camp, şi explodează. 

Peste o jumătate de oră când regimentul éra jumä- 
tate trecut Tisa, virează al doilea aeroplan aruncând 
asupra podului alte 3 bombe. Prima la vr'o 200 m. mai 
- jos dé pod şi face explozie în apă. Celel'alte două cad 
în mijlocul unui batalion fără a face explozie. 

Minuni |! S'ar crede poveste. Tot ce-a căzut în mij- 
locul trupei n'a făcut explozie“. 

Divizia II vânători a fost aleasă a trece cea dintâiu 
Tisa spre a face cap de pod, pela Tisa-B6, 

Trecerea s'a executat în zorii zilei de 29—30, 

După violent bombardament de artilerie al malului 
drept al Tisei, în deosebi la Szolnoc unde se făcea de 
către noi o mare demonstraţie pentru a înşelă pe ina- 
mic asupra adeveratei treceri, sa efectuat trecerea 
mai sus. 

„Mă plimbam pe malul Tisei, povesteşte col. Rasovi- 
ceanu, pe lângă nişte sălcii. 

Szolnocul ardea. 

Patru ore m'am ' plimbat singur în tăcerea aceasta 
şi simfiam în suflet ca o prevestire. 

Deodată o sută de guri de tun încep să.urle ca’n iad 
în paterea nopţii. 

Au trecut dela noi primele bărci. 


7 www.dacoromanica.ro 


98 


Parcă-l văd şi acum pe plotonierul Tuzlaru, călare, 
tuns, plecând în recunoaştere. Mi se raportează că digul 
e ocupat. Patru sute metri dincolo de Tisa era ocupat 
d'ai noştri. 

Tuzlaru arubcă în aer o rachetă, semn c'a ajuns la 
dig. Cea mai frumoasă rachetă din viaţa mea. 

Locotenentul Lăzărescu a trecut cu compania piept 
la piept în fata digului. A trecut batalionul I. 

Trece apoi şi steagul desfăşurat. Se crăpa de ziuă. 

Şi trecea fâlfâind “steagul regimentului în cutele că- 
ruia sburau, peste Tisa, sufletele a 98 ofiţeri şi 800 sol- 
dati morţi! N'am să uit toată viaţa clipele de fru- 
musete în care trecea, în barcă, steagul nostru fâlfâind. 
‘ Maiorul Bădescu descrie trecerea astfel: 

După un violent bombardament de artilerie, şi dupa 
un atac la baionetă dat d'o companie din 9 vânători ce 
a fost trecută în bărci, a trecut apoi toată divizia II, 

Bombardamentul tinuse un ceas. 

Lansat prima barcă. Emotie! 

A fost primită cu focuri. A doua barca! A treia! 

‘Incarcare la baionetă. Ura! 

Aruncarea primei rachete! Victoria a noastră. 

Compania a trecut toată“. 

Vânătorii din Dobrogea, din Moldova si din $esurile 
Munteniei şi Olteniei trec Tisa în luntrii şi pe pontoane 
la Tisa-Bô, în noaptea de 28 spre 29 Iulie sub focul 
puternic al câtorva mitraliere bine îngropate pe eel 
l'alt mal al Tisei, pentru a căuta si distruge spre Vest 
ră măsiţele duşmanului cu care voiau acum să termine 
cu orice pret. 

In două ore jumătate pontonieri îndemânateci ter- 
minaseră aruncarea podului pe vase dela TisasB6 şi în 
aceaş zi, divizia Il-a vânători cu regimentele 9, 10, 3 
şi 2, căreia îi urmează divizia | vânători, cu regimen- 
tele 1, 5, 6 şi 4, trec podul subt ochii M. S. Regelui, 
Reginei,- Generalului Prezan şi întregului comandament 


www.dacoromanica.ro 


99 


superior, şi în ordine, se îndreaptă spre Budapesta! 

Povesteşte un ofiţer de artilerie: 

„Trecea armata Tisa, pe podul dela Tisa- B6, sub- 
„ochii Regelui şi Reginei, sosiți de curând pe front. 

„Cu zece minute înaintea sosirei perechei regale, trei 
„aeroplane inamice au aruncat bombe asupra podului. 

Mie, mi se umpluse ochii de lăcrămi când am văzut 
pe Rege şi pe Regină trecând podul în sunetul mu- 
zicei. 

Toată armata trecea aşa, în sunetul muzicei, ca in- 
<urajare că trece hotarul tärei. 

Regele exclamă : 

— Trec Oltenii mei! 


CAPTURAREA SI DEZARMAREA ÎNTREGEI 
ARMATE UNGARE 


20 de mii de ostaşi români trecuseră Tisa din prima zi, 

Dis de dimineaţa, a doua zi, urmează divizia VI şi 
1-a, îndreptate spre aceeaş direcţie. | 

Trupele- trecute pân'aci cad în spatele duşmanului 
care se menținea la Kis-Kôre în faţa Tisei şi deja a 

„doua zi, ele silesc pe acest inamic să se retragă în de- 
dandadä. Pe un al doilea pod de pontoane, trece Tisa 
mai la Nord, Kis-K6ére diviziile VII cu reg. V de munte 
şi a II de cavalerie care se îndreaptă cu aceeaş repe- 
ziciune, şi ele, tot spre Vest, spre Capitala Ungariei. 

La Sud, între Szolnoc şi Szentes, zidul puternic al 
tomanilor trece pretutindeni Tisa, părăsită acum de- 
finitiv de vrăjmaş. 

Pe toate şoselele, pe toate căile ferate, pe toate dru- 
amurile şi potecile, o adunătură zăpăcită de bolşevici 
şi sovihisti maghiari amestecați cu tunuri, cai, care, 
bucătării, automobile, duc un amarnic ,pohod na Si- 
bir“ spre Budapesta! 

Cavaleria noastră, însă, nu le dă timp. 


www.dacoromanica.ro 


100 


După ce am trecut noi podul, inamicul deşi în deban- 
dadă, voia totuşi să ne prindă în capcană! 

Şi-a concentrat forţele în spre Abony, Cszegled, Kes- 
kemet, lăsând drumul, spre Buda-Pesta, liber, cu in- 
tentia d'a ne atacă în flanc şi în spate atunci când noi 
am înaintă spre Buda-Pesta. 

Noi i-am descoperit intenţiile şi le-am tăiat toate co- 
municatiile cu Budapesta, prin cavaleria néasträ ce 
le-a căzut în spate. In acelaş timp grupul de manevră 
dând atacul spre Abony, a capturat două divizii bol- 
sevice în timp ce un alt detaşament tăia liniile de re- 
tragere a trupelor inamice ce ce gäsiau la Tokay si 
Miskoltz. 

In total, au fost în ziua aceea 3 divizii capturate, iar 
a doua zi, restul, la Czegled si Keskemet, 

Brigada V roşiori înaintă acum spre Buda-Pesta. Bri- 
gada I roşiori spre Waitzau (Nord. Buda-Pesta). Bri- 
gada IV roşiori spre Keskemet şi constrâng la predare 
necondiționată toate convoiurile inamice, dezordonate, 
care sunt, apoi, rânduite, organizate şi conduse de sen- 
tinelele noastre române, înapoi, spre Tisa, în spre la- 
gărele de prizonieri fixate In Maglod, la Tapiosuli, la 
Uyszas, la Czegled, la Keskemet, şi Abony. 

Deja la 4 August, 30, de mii de prizonieri umpleau a- 
ceste lagăre. 

Tunuri, chesoane, munitii, cai, material de räzboin 
de tot felul cad în mâinile ostaşilor noştri. 

Şi iată cum opera de dezarmare a armatei ungare 
care, multă vreme, formase pentru aliaţii noştri nodul 
Gordian, eră acum definitiv deslegată prin bratul vânjos 
âl ostaşilor noştri. 


GROAZA UNGURILOR DE ROMÂNI 


Mare groază aveau ungurii de români! 
Inamicul bătut se retrăgea în debandada lăsând ma- 
terialul de războiu în mâna noastră. La un moment dat 


www.dacoromanica.ro 


~ 


101 


încearcă desfacerea stăvilarelor Tisei pentru inundarea 
terenului. 

Motocicliştii lor care veniseră să distrugă stăvilarele 
când au dat cu ochii de noi au fugit prin tufisuri si 
păduri lăsând motocicletele în mâna noastră. 

Rezistenţa lor în toate părţile era de scurtă durată. 

Cum vedeau sclipind baioneta românească, fugeau 
fiecare incotro putea, spunând populaţiei : 

— Nu putem stă piept la piept, căci românul nu jartä. 


ANARHIA UNGARĂ 


Nu şi-ar fi putut nimeni închipui să vezi o ţară aşa 
dezordonată şi fără stăpân cum eră Ungaria la intrarea 
noasträ. 

Nu mai putea nimeni räspunde cine erà stäpân ? sta- 
tul? particularii ? Erà rästurnatä ordinea socialä. 

Averile fuseserä comunizate, rangurile sociale des- 
finfate. Un haos! O babilonie! 

Ceva ca pe urma unui cutremur, 

Toate liniile ferate erau blocate de nesfârşite vagoane 
devastate, Părcă erà un singur tren de la Tisa la Bu- 
dapesta ! 

Toată lumea părăsise casele şi fugise. 

De aceea, când de la Tisa inaintam spre Budapesta, 
conții şi grofii, nobilimea toată ne ieşea în cale cu te- 
meneli şi osanale, multumindu-ne ca la nişte mântuitori. 

Ei fuseseră cei mai nenorociti sub bolşevism. 

Tot ne-au pus la dispoziţie : casă, masă. ., etc... 

Bäeti d'ai conților ne rugau: : 

— Vin cu trăsura mea cu soru-mea sa vă luăm la 
noi, la castel. 

Mureau numai să le facem cunoştinţa, şi cinstea să 
mergem acasă la ei. 


www.dacoromanica.ro 


102 


SPRE BUDAPESTA! 


La 3 August patrulele de cavalerie ajunsese în mar- 
ginea Buda-Pestei. 

Iată cum povesteşte soldatuld:umezeanu Nicolae, mar- 
sul din spre Budapesta: 

„Intrasem, după trecerea Tisei, în satul Bezenzok. 
Ce mai vii erau p'acolo! Am instalat avantposturi. 

Au venit parlamentari la divizia VI a D-lui general 
Holban şi la noi, la general Obogeanu, ziua, să le spue 
că se predă 2 divizii bolşevice care ne astèaptä la Cze- 
gled. 

Noaptea aceea am dormit la Uyszas, spre Abony ; 

Daci la Czegled, seara, după un marş de toată ziua. 

Compania 3-a în ariergardă, fără să închidem din ochi, 
am ajuns dimineaţa. Aici am primit vestea că, brigada “ 
IV Roşiori a generalului Rusescu a intrat în Budapesta 
in seara zilei de 3 August, iar la amiaza zilei urmă- 
toare. grosul trupelor noastre. 

Bucurie mare, pe noil 

Dimineaţa, iar marş. Am ajuns în Nagy-Kôrü, in 
piața oraşului, plină de castraveți si dovleci gata să-i 
expedieze la Budapesta a cărei unică hrană erau. 

Am stat aci două zile. Capul bolşevicilor spânzurase 
aci 75 de persoane. Noi lam prins şi divizia noastră 
l’a condamnat şi pe el la spânzurătoare. Populaţia iF 
scuipa si strigă că trebue omorât. Era complice şi o 
femee. 

Am fost primiti bine de populatie, cu multä bucuriè. 

Am stat 2 zile şi ne:am înapoiat iar la Czegled. Aci 
am stat vr'o 15 zile. Am luat paza ae cor de prizo- 
nieri şi prizoniere. lam pus să facă instrucţie. Ofiţeri 
erau v'o 400, I’am expediat apoi la Szolnoc, la divizia 
ardeleană. Am primit apoi ordin de plecare. Compania 
3-a fost trimisă într'un Ostrov la Dunăre, Raskéve. 

Au intrat seara cu compania, 


www.dacoromanica.ro 


105 


Oraş frumos, în braţul Dunărei. Ne-au primit nota- 
bilitätile oraşului cu întreaga populaţie. Am stat 2 zile, 

Apoi, ordin, în marş spre Buda-Pesta ! 

— Un colonel adaoga : 

La Tisa-B6 trecuseră trupele. La Iasladan6, avant- 
posturile. Generalul Dabija isi avea postul de 'comandă 
chiar acolo, 

Dimineaţa pe la 5 începe un bombardament de ar- 
tilerie la aripă stângă a noastră. Svon că inamicii ata- 
case aripa noastră stângă: Bombardamentul a ţinut mai 
bine de 2 ore. Divizia noastră s'a pregătit de atac, apoi 
a intervenit în luptă. 

O oră după încetarea bombardamentului ni se anunţa 
la telefon că inamicul ce ocupă Ujszas a fost respins 
de o brigadă a noastră de infanterie şi silit să se 
predea. 

Pela orele 11 ziua, apar primii parlamentari unguri 
insotiti de ofiţeri italieni cerând armistițiul. - 

In sufletul fiie-căruia se pecetluia că izbânda va fi 
până la sfârşit numai şi numai a noastră! 

In ce priveşte armistițiul nu s'ar fi gândit nimeni 
dela soldat până la general, până ce nu-l răpuneam 
cu desăvârşire pe duşman, s'ajungem la Buda-Pesta. 

— „La Buda-Pesta, fraţilor !* ăsta erà mirajul. 


www.dacoromanica.ro 


INTRAREA IN BUDAPESTA 


Deşi depăşind ordinele șefilor săi, după cumi seim- 
puta, de oarece mişcarea de înaintare fara forte îndes- 
tulătoare i-ar fi putut fi fatală, Generalul Rusescu îmi 
descrie astfel intrarea în Budapesta. Redau înseşi cu- 
vintele, generalului, textual cum se găsesc în acest 


* MEMORIU 


Asopra operațiunilor Brigadei a IV-a Roşiori, dela 31 Ialie — 3 August 
1919, data intrărei în Budapesta, , 


Prin ordinul general de operaţiuni din 30 Iulie, bri- 
gada IV a intrat în compunerea Diviziei Il-a cavalerie, 
prevăzându-se, după treceréa Tisei, pentru fiecare bri- 
gadă, un sector separat, acela al brigadei a IV Roşiori 
cu direcția generală Sud-Vest. i 

Instructii verbale şi scrise prevedeau şi un rolprin- 
cipal al cavaleriei cu un caracter de oare care înde- 
pendentä, ca inamicul să fie isbit în toate directiunile, 
întors, şi să nu fiie lăsat de-a se organiza, etc. 

31 Iulie. 

In amurgul zilei de 31 Iulie, brigada IV rosiori ter- 
mină trecefea la Tissa-Kôre la 24 şi ajunge la Psz. 
Hayzonghios, unde se găseşte poprit escadronul de des- 


www.dacoromanica.ro 


105 


coperire şi un batalion de infanterie ce luptase cu ina- 
micul până la ora 22. 

Din proprie fnitiativä iau dispozitiuni de atac si la 

ora 3 dimineaţa brigada intra în cantonament fa Pely. 
1 August. 

Se raportează situafiunea şi la ora 9, fără a se as- 
teptă vr'un ordin, din proprie iniţiativă, spre a nu se 
perde timp, mă pun în marş în urmărirea inamieului 
Ordinul de operaţiuni al Diviziei II (primit in mars) 
confirmă aprecierea justă a situatiunei de către brigada- 

Acţiunea dela Pely şi urmărirea grăbită a brigadei a 
IV a avutde efect punerea în derută a Diviziei VI roşie 
care, pe distanţa dela Ianoshida până la Tapio Gyorgye 
de peste 15 km., pe dreapta şi pe stânga drumului, a- 
runcă din căruţe şi abandonează cantităţi enorme de 
muniții de infanterie si artilerie precum şi multe mi- 
traliere, prin culturi. 

In noaptea de 1 August se cantoneazä în Tapio Gy- 
gorgye, în contact cu grosul forțelor inamice dela 
Czegled. 

După diferite informatiuni şi după discursul lui Bella- 
Kuhn ținut la Tapio,am dedus ca moralul armatei roşii 
eră cu totul slăbit şi situatinnea guvernului zdruncinata. 

2 August 

In cursul noptei, mi se complecteaza~informatiile 
despre inamic, că se execută o retragere dela Abony 
spre Czegled şi d'acolo o pregătire spre Buda-Pesta. 

Incă de cu noapte incercuesc inamicul cu recunoasteri 
de ofiferi şi, fără a mai aşteptă vr'un ordin, din pro- 
prie iniţiativă, ghidat de ordinul general dela 30 Iulie, 
dau ordinul de operaţiune pentru ziua de 2 August, 
prin care, în zorii zilei, arunc 2 escadroane şi apoi a. 
3-lea în spatele şi flancul inamicului, iar cu grosul for- 
felor mă îndrept spre Sérek Psz, de unde aştept mer- 
sul operațiunilor. 

In acest timp primesc ordinul de operaţiune al Di- 


www.dacoromanica.ro 


106 


viziei II cavalerie pentru 2 August care ma îndreaptă, 
prin Czegled, la Alberty. 

Din judecarea situatiunei la faţa locului, căci inami- 
cul începuse retragerea, derog dela ordin şi mă îndrept 
prin Tapio Szt. Marton la Alberty unde se intercep- 
tează capul coloanei inamice. 

Pe şoseaua dintre Alberty şi Czegled se fac peste 3000 
de prizonieri şi 4 baterii de diferite calibre, mai multe 
autocamioane şi unul blindat. ; 

Se poate deduce că dacă nu operam decât la primirea 
ordinelor şi litera cum le primisem, pe lângă că ar fi 
fost prea târziu, nu se oblineau rezultatele atât de ho. 
taratoare fara perdere. 

Pe când mă aflăm în localitatea Alberty, pe la orele 
' 14 soseşte automobilul cu representantii misiunei ita- 
liene din Buda-Pesta, 

Aceştia, arătându-şi identitatea ne-au pus în vedere o 
adresă a Locot.-colonelului Romanelli, preşedintele mi- 
siunei, către comandamentul cavaleriei din această di- 
retțiune, cu rugămintea de-a opri orice înaintare spre 
capitala Ungariei până la sosirea răspunsului Antantei, 
alăturată fiind şi copia după telegrama noului guvern 
ungar către D-l Clemenceau. 

Această împrejurare m'a pus în măsură să apreciez 
că situatiunea la Buda-Pesta e disperată, că guvernul! 
ungar nu mai poate face față împrejurărilor şi că re- 
curge la expediente. 

Astfel, o acţiune temerară $i prin surprindere ar pu- 
tea avea şanse de reuşită cu efect hotărâtor în întreaga 
Ungarie, armată şi particulari, şi apoi că pe acea di- 
rectie nu mai sunt alte trupe mai avansate ca ale no- 
astre (brigada IV roşiori). 

Evident, intervenţia misiunei italiene nu am luat'o 
în serios, dar nu o puteam lăsă să plece înapoi şi am 
crezut că trebue s'o trimet Marelui Comandament, cu 
actele originale, arătând si situatiunea cu indicatia că 


www.dacoromanica.ro 


107 


mă voiu îndreptă spre Buda-Pesta, iar misiunea, prin 
orice mijloc, să fie oprită. 

Acest raport, din eroare, mi se ‘pare, că lam adresat 
Marelui Cartier General. 

După expedierea misiunei împreună cu situatiunea, 
văzând că, până la ora 15, nu primesc raportul situa- 
tiunei dela Czegled, căci nu eră terminată, amân îna- 
intarea la Pesta şi dau um ordin de operaţiuni, prin 
care indreptam întreg regimentul 11 Rosiori la Czegled, 
iar cu Reg. 6 să se termine capturările pe tot lungul 
şoselei. 

Din aaeasta se poate deduce că, potrivit împrejură- 
rilor, am renunţat a plecă la Buda-Pesta în acea seară. 

Pe “Mata însă ce, in timpul noptei, am primit infor- 
maţiuni,mai clare dela Reg. 11 de capitularea Corpului 
I armata rosie si a diviziilor dela Czegled, dau ordi- | 
nul de operatiuni pentru 

3 August. 

In darea ordinului de operatiuni am fost ghidat de 
ordinul Diviziei IL cavalerie care îmi făcea cunoscut că 
încă din ziua de 2 August sunt pus sub ordinele Di- 
viziei VI-a. 

Astfel, potrivit situatiunei, am prevăzut ca Reg. 11 
cu cinci escadroane, o secţie de artilerie şi două grur 
puri de mitraliere să termine operaţiunile la Czgled şi 
spre Sud. Reg. 6 să lase un escadron şi două plutoane 
pentru paza prizonierilor şi a întreg materialului dela 
Czgled la Alberty, iar cu restul de trei escadroane şi 
şi două plutoane; o secţie de artilerie şi două grupe 
de mitraliere, sub conducerea mea directă, să mă în- 
drept spre Buda Pesta, | 

Pela orele 9 dimineaţa (3 August) când mişcarea se 
începea dejà, primesc, la Alberty, ordinul Diviziei VI-a 
„prin care se ordonă ca brigada IV să acţioneze în di- 
rectia Czegled-Kecks-kemet pentru a termină fncercui- 
rea inamicului la Sud. 


www.dacoromanica.ro 


108 


Fara cea mai mică ezitare şi fără a mi trece prin 
gând că pot comite cea mai mică călcare de ordine, 
mențin ordinul de operaţiune dat, pundnd în vederea 
regimentului 11 a execută singur şi în întregime, spre 
sud, ordinul Diviziei Vl-a, pe care i-l alătur în origi- 
nal, aceasta din judecarea situaţiunei reale. 

Astfel, dacă as fi reversat mişcarea celor trei esca- 
droane ale Reg. 6 roşiori dela Vest (dinspre Buda-Pesta) 
la Est (spre Czegled) ale cărui elemente deja erau por- 
nite, s'ar fi perdut peste două ore, iar recunoasterile 
ar fi trebuit abandonate. Se ajungea la Kes-kemet ce 
se găsea la 50 k. m. Alberty prea târziu si Reg. 11 ar 
fi trebuit să opereze tot singur, căci învăluirea n'ar fi 
putut avea efect decât făcută cu repeziciune. 

Mai mult, efectivul regimentelor brigadei IV Roşiori 
5 escadroane cu efectivul până la 150 cai dădea otărie 
Reg. 11 singur ca a unei brigăzi, având pe lângă 2 tu- 
nuri şi grupe de mitraliere. Apoi, încă din ajun, cu ac- 
tiunea energică numai a 3 escadroane sa influentat 
capitularea, . 

Corpul I Armată cu atât mai uşor ‘ar fi fost cap- 
turat mai cu seamă că în rândurile inamicului demo- 
ralizarea eră acum mai mare. 

Deci, cu credinţa că execut o acțiune bine judecată 
şi temerară cu riscul şi sacrificiul însăşi al persoanei 
mele, căci în tot timpul m'am aflat în capul coloanei, 
cere să execut nu numai ordinul, dar chiar mai mult. 

Ajuns în împrejurimile oraşului, la răspânteea Sar- 
vasz-Cz., am surprins mai multe companii cu pirami- 
de.e făcute şi o baterie gata de tragere. 

Pentru a nu perde o clipă, am impus celor peste 
1000 de luptători inamici să se împrăştie imediat sub 
ameninţarea de moarte şi o patrulă a fost lăsată a 
scoate închizătorile dela arme şi a demontă tunurile. 

In urmă, am aflat că rolul celor două companii si 
al bateriei inamice erà d'a mă opri până la sosirea de- 


www.dacoromanica.ro 


109 


legatiunei guvernului si, sub presiune, să renunţ la fna- 
intarea spre oraş. 

In adevăr, nu străbat decât vr'un kilometru şi sunt 
întâmpinat de o delegatiune de trei a guvernului un- 
guresc £e venea în goana automobilului, ca să mă roage 
a mă opri, având comunicări importante. 

La rândul meu, i-am rugat să mă scuze, dar. sunt în 
timpul de trap şi nu pot opri coloana; după care, am 
parcurs o distanţă de încă 3 k. m. şi, când am apre- 
ciat că am întreaga capitală în bătaia tunului, am oprit. 

Plouâd torențial, am intrat într'o locuinţă şi am an- 
gajat următoarele tratative : 

Delegaţia îmi spune: — „Guvernul se află întrunit în 
consiliu şi mă roagă a mă retrage cu trupa“. 

Am răspuns: — „Nu numai că nu mă retrag, dar, 
imediat voiu intră în oraş şi oprirea de înaintare nn 
o poate ordonă decât Comandamentul superiôr român, 
la care, le spun că trebue să se adreseze; si, în fafa 
delegatiunei, dau ordin celor două tunuri a pune ‘tn 
baterie asupra orașului (5000—6000 m.), după care, a- 
daog : — „Timp nu este de perdut, orice tratative al- 
tele decât ce priveşte detaşamentul meu, care este fapt 
îndeplinit, nu le pot trată eu, şi dumnealor să se ad- 
reseze Comandamentului armatei rgmane, la Trek Szt, 
Miclos. Delegatiunea, în fata mea, comunică Guvernu- 
lui, la telefon, hotărârea. 

Răspunsul, tot telefonic, a fost că autorizä delegatiu- 
nea a se duce la M. C. G. iar eu să trimet un delegat 
la Consiliul de Miniştri. 

Le-am făcut cunoscut că voiu veni chiar eu, fixân- 
du-le că dacă până la orele 20 tratativele nu vor fi ter- 
minate, bombardez oraşul! 

Odată cu plecarea misiunei, am raportat şi situafiunea. 

La Consiliul guvernului ungar, am ajuns la ora 18,30: 
Venise şi căpitanul Mihăiiescu ce intrase cu un esca- 
dron spre Malxasfăld, Est — N-Est — Pesta. 


www.dacoromanica.ro 


110 


Guvernul îmi comunică că aşteaptă sosirea şi a de- 
legatului misiunei italiene, locot.-colonel Romanelli. Le 
răspund că e deprisos şi nu se putea schimbă întru ni- 
mic hotărârea mea. 

Consiliul îmi face cunoscut că situatiunea este difi- 
cilă că populația e agitată, că 20.000 de lucrători ar- 
mati se vor răsculă, iar 3 regimente ce au în oraş, 
poate, că nu vor putea fi stăpânite la intrarea arma- 
tei române. 

I-am asigurat să n'aibă nici o teamă, că armata ro- 
mână va menţine ordinea cea mai perfectă în Buda- 
Pesta, că trebue să întru şi să-mi pue la dispozitie ca- 
zarma husarilor „Herzog Ioseph* (acum „Lenin“) şi care 
să fie evacuată de trupele ungare. (Erà răspândit svo- 
nul că toate cazărmile erau minate, dar n'am dat cre- 
zare). 

Discuţiile prelungindu-se, le pun în vedere că ar- 
mata roşie întreagă este capitulată, oraşul e încercuit 
de trupele noastre şi catastrofa e inevitabilă. 

O singură concesie ce le pot face este ca grosul for- 
felor mele (real nu avem nimic mai mult decât cele 
3 escadroane, 2 plutoane, 2 tunuri şi 2 grupuri de mi- 
traliere) să fie oprite, pentru "noapte, acolo unde se 
găsesc, iar în oraş să nu între decât brigada IV, deja 
sosită cu mine. 

Ora fiind avansätä, le pun în vedere ca din eroare 
am uitat a contramandă ordinul ca la ora 20.30, dacă 
nu se termină tratativele, bombardamentul să înceapa 
chiar fiind eu în oraş. 

Consiliul cedează ! Si la ora 20 (8 seara) un ofiţer de 
legătură ungur este trimis cu ordinul meu ca trupa 
să între în oraş! 

La cazarmă am primit defilarea trupei. Apoi, am re- 
venit în oraş şi am luat quartier la hotelul „Duna- 
palota“ (Rietz) in care erau ofițeri italieni şi fran: 
<ezi. 


www.dacoromanica.ro 


111 


Alte tratative n'am făcut decât cele privitoare la de- 

tasamentul meu. 
4 August. 

A doua zi, 4 August, am fost rugat din nou pentru 
a scoate trupa din.oras. Le-am räspuns ca sunt si ra- 
man şi, in cas contrar, mă retrag la punctul initial 
din ajun şi încep operaţiile de bombardament, 

Pe la ora 10 soseşte dela Viena o delegaţie engleză 
şi franceză care cere a o primi în audienţă. 

Din conversatiunea oficială, delegaţia lasă să se în- 
țeleagă că ar fi bine să nu se ocupe Buda-Pesta si, mai 
mult, ar fi voit să cunoască situatiunea. 

Le-am răspuns că sunt chestiuni ce nu mă privesc 
pe mine şi, cât despre situatiune, un cunosc decât aceea 
că sunt cu brigada IV rosiori la Buda-Pesta si că ar- 
mata roşie a capitulat la Czegled şi în împrejurimi. 

Delegatul francez, “Bachet, m'a lăsat să înţeleg ca ar 
voi să vorbească cu mine în mod confidential. 

In această conversaţie mi-a comunicat că la Viena, 
sub auspiciile Antantei, se voeşte a se constitui un gu- 
vefn ungar şi se urzeşte a se opri înaintarea armatei 
române şi ocuparea Buda-Pestei. 

Dorinţa, însă, a misiunei franceze, şi crede că a în- 
tregei Frante, este ca armata română să, înainteze şi sa 
ocupe, cât mai repede, oraşul. 

Le-am răspuns că aceasta este fapt împlinit Încă de 
ieri şi armata română continuă înaintarea. 

Crezând importantă această declaratiune a delegatului 
francez, lam rugat a veni personal cu mine la coman- 
damentul trupelor din Transilvania. 

In drum spre Manor, lam prezetat D-lui general Măr- 
dărescu cu care a convorbit. 

Acestea sunt toate detaliile a căror exactitate se poate 


vedea din ordinele originale pe care sunt trecute şi 
orele, 


www.dacoromanica.ro 


112 


Colonelul Pirici, comandantul brigăzii 2-a de Vânători povestește : 


„Când înaitam spre Budapesta satele grămadă pe şo- 
sea ne primeau veseli, ne dedeau oamere, mâncare. 
Prin oraşe, ca la nuntă priveau la noi, Dar inima lor, 
numai ei ştiau ce e în ea 

Marşul lam făcut în căruțe cu trupa, pe 30 km. In 
Budapesta am intrat pe Ulloy-Utza. Antanta eră vorba 
să ne oprească. Totuşi noi am puso în fafa unui fapt 
împlinit. 

Am intrat în Budapesta pela ora 2 ziua, am pusar- 
tileria jumătate în poziţie, şi jumătate în rezervă. Ne-au 
întâmpinat deputatiuni.si a venit înaintea noastră mi- 
nistrul de Războiu ungur bolşevic însoţit de doi secre- : 
tari şi au luat contact cu generalul Holban, unde, apoi 
a venit şi generalul Mărdărescu. Le-am făcut cunoscut 
condițiile noastre, pe cari ei le-au primit fără nici o 
rezervă. 

A intrat întâiu o brigadă care a luat măsuri de si- 
guran{a, chiar brigada mea, înființând patrulările. 

Brigada 2-a a făcut defilarea pe strada Andrassy în 
fata generalului Mărdărescu. Pe urmă, am început ser- 
viciul de comandant al Pietii. 

Dela 4 August ne găsim aici. 

Magazinele toate au stat inchise vr'g.trei zile. Cre- 
deau, poate, că noi suntem vandali. După trei zile, câte 
unul, câte unul, au început să deschidă. Era o lipsă 
foarte mare. Nu se mai găsea nimic. Generalul Holban 
a luat măsuri şi le-a distrbuit îndată populaţiei 32 
vagoane grâu şi făină câte 400 grame de om. Azi 
există un birou de alimentaţie, azi se găsesc de toate. 
Am început evacuările. Din partea lor-nici o opunere. 
Pe ici colea câte o reclamaţie. Am găsit mari depozite 
bolseviste de făină, le-am luat, dar tot pentru popula- 
tia oraşului. 


www.dacoromanica.ro 


113 


Crâmpee ostășeşti asupra intrării în Budapesta 


Un soldat: Primim ordin de marş spre Budapesta. 
Pornim. Aveam de făcut 45 km. Si eră o noapte! 
Am ajuns seara la Sordcsa. 

Am lăsat trenul de luptă (trăsurile) şi am ajuns tot 
noaptea în Kis-Pest. (Pesta mică). 

A doua zi, ora 12, ordin să intrăm în Pesta. 

Toată divizia eră adunată în marginea Budapestei. 

Am defilat în faţa generalului Mărdărescu şi a tuturor 
generalilor cari au intrat cu noi în Pesta. 

Am stat 15 zile în Pesta făcând patrulări prin oraş 
ziua şi noaptea. 

D'aci, ordin să intrăm în Buda. Acolo noi am schim- 
bat pe un batalion al reg. 8 vânători în cazarma 
,Nandor“, bosniacă. 

Aci am stat vr'o 15 zile făcând instrucţie şi poliţia 
oraşului. Am găsit aci arme, muniții şi am arestat 18 
ofiţeri bolşevici şi trupă. 

D'acolo, ordin să plecăm în direcţia Sud, la Arad, în 
adevărata Românie-Mare ! 

Un capbral: 

Ne-am luat drumul spre Buda-Pesta, în marş de mai 
multe zile, până am ajuns în oraş. 

Din sat în sat vedeam că mereu se deschid satele, 
din ce în ce mai mari; vedeam şi dealuri şi vii. Ni se 
spune că e Pesta! 

Am ajuns în Kist-Pest (Pesta-Mică). 

Aci ni s'a părut foarte frumos, clădiri foarte mari, 
lume veselă c'a scăpat de bolşevici, parte din ei, parte, 
se uitau cam urât! 

In mijlocul oraşului am plecat în dezarmare din casă 
în casă. 

Lor le eră frică văzându-ne cu baioneta la puşcă, 

Scoteau de voe, dela ei, tot ce aveau material de 
războiu. 

8 
www.dacoromanica.ro 


114 


Buda-Pesta, ca oras, destul de frumos (sic), mare 


deschis ! , , 
Aci am dat peste depozite unde s'au pus gărzi până 


ce s'a încărcat tot ce-a fost material de războiu. 
Aci ne simţeam foarte mândri că suntem victorioşi | 
De era timp de pace, nu mai ajungeam noi pe-aici! 
Ei ne-au crezut răi pe noi. Le-am dovedit contrariul. 
Destul: şi-au bătut si ei joc de noi! 
Cine ştie ce-or face ai mei în vremea asta ! 
N'am fost p'acasă de trei ani de zile! 
P'aici fetele sunt foarte fericite 1... Rău că nu ne prea 
putem înțelege la vorbă cu toate..! 


Va să zică, antegarda strategică compusă din divizia 
II cavalerie şi divizia II vânători, parcurge în ziua de 
3 şi în dimineaţa de 4 August distanţa de 100 km. 
dintre Tisa şi Buda-Pesta, făcându-şi intrarea solemnă 
în capitala Ungariei la ora 12 din zi. 

Mulțimea nesfârşită şi impestritalä a oraşului fi pri- 
meşte cu recunoştinţă că i-a scăpat din ghiarele pră- * 
păstiei bolşeviste. 

In aceiaş zi majoritatea trupelor antegardei se în- 
dreaptă spre Vest, trecând Dunărea şi formând un cap 
de pod solid la Vest de ea, urmărind şi dezarmând 
şi ultimele rămăşiţe din armatele vrajmase. 

Şi astfel, după veacuri de suferinţă şi umiliri cu ocu- 
parea Budapestei, Dumnezeu a pus pe fruntea noastră, 
odată cu laurii celei“mai mari isbânzi de arme a ro- 
mânilor şi pecetea celei mai mari bucurii, pe care un 
popor viteaz şi greu încercat o merită | 


www.dacoromanica.ro 


EXPUNEREA SINTETICA A LUPTELOR 
DELA TISA, A DEZARMAREI UNGARIEI SI 
OCUPAREI BUDAPESTEI 


(ce mi-a făcut'o un valoros general la înalta! comandament) 


Când ungurii atacarä cu repeziciune pe Ceho-Slovaci,; 
noi ne găsiam cu un picior peste Tisa, la Tocay, unde 
făcusem un cap de pod. Ceho-Slovacii retrăgându-se 
spre Miskoltz au rupt legătura cu noi. Era o legătură 
camaraderească. 

Noi ne-am reîntors pe malul stâng al Tisei. 

Dacă Ceho-Slovacii au fost bătuţi, desigur că nu se 
putuse stabili un aranjament între ei şi noi. 

Cert e că aceasta nouă ne-a folosit. 

Bella-Kuhn s'a îmbătat de gloria eftin câştigată. 

A crezut că armatele roşii sunt invincibile. 

Imediat după somatia Conferinţei de la Paris ca să 
lase pe Ceho-Slovaci în pace, adună toate forțele de pe 
frontul Ceho-Slovac şi le-aduce contra noastră. In mo- 
mentul când ne-au atacat ei aveau 8 Divizii concen- 
trate pe Tisa. Frontul nostru era foarte întins, 600 k. m. 
Noi, cu forţe puţine pe acest front nu puteam lucra 
decât prin manevră, 


www.dacoromanica.ro 


116 


Ne-au atacat pe trei puncte. Atacul principal ni lau 
dat la Solnoc. Cele secundare la Tokay şi Csongrad. 

Aici iar o chestie de valoare, din punct de vedere 
strategic, ce va servi în viitor pentru studiarea cam- 
paniei. 

De aceste atacuri ale inamicului comandamentul 
nostru n'a fost nici surprins, nici nelinistit. 

Aveam totul pregătit, prevăzut pentru a face faţă ori- 
cărei eventualitäfi. 

Noi aveam disponibile 4 Divizii. Câte una făcea re- 
zerva grupurilor de Nord şi de Sud. Alte două formau 
rezerva generală a comandamentelor trupelor împreună 
cu Divizia de cavalerie, j 

Prin mijlocul informatorilor am putut afla intenţiile 
si forţele duşmanului. Comandanții au lăsat ca atacul 
inamicului să se izheascä de trupele de acoperire şi să 
se uzeze cât mai mult. Grupul de manevră format din 
rezerva generală n'a fost pus în mişcare decât a cincea 
zi după trecerea Tisei, după ce inamicul a fost com-- 
plect uzat şi obosit de către trupele de acoperire în-. 
tărite, bine înţeles, cu rezerva grupurilor din regat. 

Imediat ce am văzut că e desemnat atacul principal, 
ne-am transportat trupele de manevră ce trebue în- 
tr’un punct unde, numai după o zi de marş, am putut 
da lovitura asupra grupei principale inamice care a 
fost aproape surprinsă. 

Fiindcă la Solnoc, unde aceştia incepuse înaintarea, 
au găsit rezistenţa, repede s'au epuizat, desorientat şi 
obosit. Şi când comandameniul a văzut unde se de- 
senează atacul principal (Prin împingerea acestei per- 
dele de acoperire fiind întinsă, acest atac principal — 
am aflat la bolşevici grupuri mai mari de luptă) la 
Ciongrad, i-am respins numai cu trupe de acoperire 
din Divizia I vânători şi sus la Tokay, cu Divizia II 
Vânători. 

Noi am concentrat imediat prin C. F, R. grupurile: 
de manevră. 


www.dacoromanica.ro 


117 


Aşa că, la terminarea concentrărei a căilor ferate 
ne-a găsit la o zi de mars'de trupele noastre ce n'au 
fost deci observate. Am dat lovitura. 

Duşmanii nu ştiau ce direcţie au luat trupele noastre. 

La Kis-uyjas şi Feghyvernek, când am luat contact 
Cu ei, au început să se desmeticească. Şi-au luat trupe 
dela Meză-tur şi adus la Kis-uyjas, să facă faţă pe- 
ricolului. 

Contactul s'a luat cu Divizia I şi o parte din Div. 
VI de infanterie. 

Acţiunea a fost aşa de repede că inamicul a fost sur- 
prins. 

Luptele din partea trupelor noastre au decurs nor- 
mal. l-a înspăimântat pe duşmani aşa de mult această 
lovitură ce le cădea în flanc si le ameninţa spatele, ca 
in timpul noptei de 26 au asvärlit munitiile s'au suit 
în căruțe şi-au fugit, 

Debandada a fost o nebunie. 

Lovitura dată de noi a constat în a-i lăsa să treacă 
forte cât mai multe ca să aibă pericolul în spate. 

N'au avut prudenta să-şi facă un cap de pod. Credeau 
c'au isprăvit'o cu românii. | 

Odată acţiunea principală fiind sdrobită celel'alte a- 
tacuri au încetat dela sine. Au început să se retragă. 

Noi am ajuns în fata Solnocului. Aci au minat podul 
şi lau svârlit în aer. Pontonierii nostri au făcut alt pod 
şi au preparat lucul unde trebuia făcut podul şi în a- 
celaş timp sau concentrat în acest loc şi diviziile ce 
urmau să treacă Tisa. 

. Când totul a fost pregătit, în timpul noptei, în zori 
de ziuă s'au aruncat podurile şi am început trecerea. 

Inamicul voia să ne facă figura : 

Şi-a concentrat forţele înspre Abony, Czegled Keske- 
meti, lăsând drumul spre Buda-Pesta liber, cu intenţia: 
de a ne ataca în flanc şi în spate atunci când noi am 
înainta spre Buda-Pesta. Noi i-am descoperit intenţiile 


www.dacoromanica.ro 


118 


si le-am täiat toate comunicatiile cu Buda-Pesta prin 
cavaleria noastră ce le-a căzut in spate, în acelaş timp 
grupul de manevră dând atacul în direcţia Abony unde 
a capturat două divizii bolşevice, în timp ce un alt de- 
_tasament tăia liniile de retragere a trupelor inamice ce 
se găseau la Tokay şi Miskoltz. In total au fost în ziua 
aceia 3 divizii capturate, iar a doua zi, restul, la Cze- 
gled şi Keskemet. 

Apoi, imediat am trimis trupele Div. I Vânători la 
Buda-Pesta urmate de Div. II Vânători, precedate de 
cavalerie şi patrule. 

In seara de 3 August, e drept, a intrat în Buda-Pesta, 
hazardându-se, brigada IV roşiori sub comanda gene- 
ralului Rusescu, 

Ocupatiunea unui oraş însă, e efectivă când intra in- 
fanteria. 

La barieră s'au facut somafiuni de generalul Mär- 
darescu. 

A venit ministrul de războiu din avis primului 
ministru Peydl spunându-ne cä nu garanteazä de tru- 
pele din cazärmi, 

In oras au defilat trupele Div. I Vânători si pe urmă 
am procedat la ocuparea tuturor localurilor principale, 
Palat, Ministere, ‘etc, 

Am fäcut patrule, 

Imediat le-am arătat ungurilor bună voinţă si märi- 
nimie împărțindu-le 70 de mii de pâini şi hrană pentru 
populaţie. 

Grupe de lucrători de mine, au venit în corpore la 
General Mărdărescu şi lau rugat să trimeată trupe din 
regat că ei n'au încredere în garda lor. 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE OFICIALE 


Contra ofensiva română din lulie 1919 contra forţelor 
maghiare și ocuparea Budapestei 


J. Consideratiuni generale 


După înfrângerea armatei maghiare, prin ofensiva ar- 
matei române din cursul lunei Aprilie 1919, situaţia 
guvernului comunist maghiar se sdruncinase mult în 
interior. La aceasta mai contribuia şi situaţia îngriji- 
toare de pe frontul cehoslovac, căci în timp ce trupele 
române, prin acţiunea ofensivă din Aprilie, se apropiase 
de Tisa, trupele cehoslovace, care ocupau între Dunăre 
şi Carpaţii păduroşi linia demarcationalä nord Vacz (pe 
Dunäre) nord Budapesta-râul Ipoly-LosonczAlngvar, îna- 
intează pe toată frontiera spre sud, în direcţiile Csap- 
Salgotarjan-Miskolez. In ziua de 1 Mai, grupul de vest 
cehoslovac ocupă localitatea Fülek (sud-est Losoncz), 
în timp ce un alt grup de forte, rutean, la est-sub co- 
manda Generalului Henoque, ocupa linia Csap-Miskolcz- 
Ozd, făcând legătura cu trupele noastre din regiunea 
Csap-Muncacs şi cu cele din capul de pod de la Tokay. 

Amenințarea directă a capitalei Ungariei determină 
Comandamentul armatei roşii maghiare să-şi îndrepte 
toate sfortärile contra frontului cehoslovac. Se mai a= 


www.dacoromanica.ro 


120 


tribue guvernului sovietic maghiar şi intenţiunea, ca, 
după distrugerea forţelor cehoslovace, să-şi deschida 
un coridor în spre nord-est, cu scopul de a restabili 
„legătura cu guvernul sovietic de la Moscova, care sus- 
ţinea materialmente şi moralmente regimul comunist 
din Ungaria. 

Această legătură fusese întreruptă prin ocuparea de 
către trupele cehoslovace a liniei Miskolez-Csap-Ungvar- 
Muncacs. 

Luptele durează în a doua jumătate a lunei Mai şi 
în prima jumătate a lunei Iunie. Trupele cehoslovace, 
înferioare în număr, nu pot rezistă şi sunt nevoite să 
se retragă, iar trupele ungare înaintează şi ocupă linia 
Kaschau-Eperjes, continuând acţiunea şi nord de a- 
ceastă linie. 

Faţă cu înaintarea continuă spre nord în Cehoslo- 
vacia @ trupelor roşii. Conferinţa de pace intervine e- 
nergic, iar guvernul sovietic ungar este obligat să ce- 
deze somatiunei ce i s'a făcut de către Consiliul suprem 
aliat, acceptând la 23 Iunie conditiunile armistiţiului si 
retragerea la 15 klm. sud de vechea linie de demar- 
catie. 

Succesele militare contra’ cehoslovacilor, cât şi înăbu- 
şirea contra revoluţiei încercată la Budapesta, ridică 
moralui trupelor roşii, care din zi în zi devin mai a- 
gresive faţă de Români. 

Guvernul comunist, pentru a-şi asigura consolidarea 
în interior şi mărirea prestigiului în afară, are nevoe 
şi de sucsese contra Românilor. In acest scop, utili- 
zează, ca pretext refuzul guvernului român, de a trata 
cu guvernul comunist maghiar, precum şi refuzul ca- 
tegoric de a se retrage armata română pe linia de de- 
marcaţie stabilită de Conferinţa de pace, ce pare că li 
s'ar fi promis odată cu oprirea actiunei lor contra Ce- 
hoslovacilor. 

Profitând de răgazul acordat dé armistițiul cu Ceho- 


www.dacoromanica.ro 


121 


slovacii, odată cu noua grupare, o parte însemnată din 
fbrtele devenite disponibile de pe acest front, împreună 
cu alte unităţi din rezervă, organizate din nou, sunt 
transportate şi concentrate pe frontul român. Tot odată, 
se procedează cu febrilitate la complectarea armatei, 
căreia îi măreşte efectivul prin noui recrutări şi creea- 
rea de noui unităţi, prevăzând-o cu toate mijloacele 
moderne şi serviciile necesare. 

La sfârşitul primei jumătăţi a lunei Julie, comunistii 
dispun de o armată destul de puternică, înzestrată cu 
un bun material de infanterie şi o puternică artilerie, 
care cuprindea şi unităţi suficiente de artilerie grea de 
150 mm., 305 mm. şi chiar câteva piese de 420 mm. 
(care, însă, n'au fost întrebuințate). 


II. Gruparea forţelor inamice în vederea actiunei 
ofensive contra românilor. 


Din informatiunile obţinute înainte de pronunțarea 
atacului şi care au putut să fie controlate şi complec- 
tate prin interogatoriile luate prizonierilor; din docu- 
mentele capturate, cât şi din alte surse, constituirea 
organică a fostelor armate roşii maghiare era urmă- 
toarea: 

— Corpul I armată, cu postul de comandă la Cze- 
gled, era compus din 3 divizii: Divizia 2-a, Divizia 7-a 
şi Divizia 6-a. 

— Corpul 2 armată, cu postul de comandă la Siofoc, 
vest de Dunăre (in formaţie), era compus din 3 brigăzi 
independente, de grăniceri şi Divizia 8-a. 

— Corpul 3 armată, cu postu! de comandă la Hatvan, 
compus din Divizia I-a, Divizia 5-a şi 2 brigăzi inde- 
-pendente de Secui, aflate în regiunea Tokay. 

— Corpul 4 armată, cu postul de comandă la Buda- 
pesta, compus din 4 divizii: Divizia 3-a, Divizia 4-a şi 
şi 2 divizii de lucrători, în regiunea Budapesta. 


www.dacoromanica.ro 


122 


După inforrhatiunile cele mai de încredere, efectivul 
total al armatei roşii ungare, se ridica la aproximatiw: 

— 17Q batalioane, cu un efectiv de 80—90.000 arme 
127 companii mitraliere cu 964 piese, 

— 90 baterii artilerie de toate calibrele, cu un total 
de 327 guri de foc. 

— 10 escadroane. 

— 9 trenuri blindate. 

— 13 companii pionieri, 

— 10 companii aviaţie (40 aparate), 

Aproape toate aceste forte au fost aduse pe frontul 
român şi anume: Diviziile 1, 2, 3, 4, 5, 6şi 7, iar după 
unele informatiuni ar fi fost transportată şi Divizia 8-a 
de la vest de Dunăre. In total 8 divizii, plus 8 brigăzi 
independente şi- un detaşament mixt puternic. 

In ajunul actiunei, aceste forte erau grupate *): 

a) La nord, în regiunea Tokay-Miskolcz, un grupde 
forțe constituit din : 

— Două brigăzi independente de Secui şi lucrători, 
grupate în regiunea Kirely Helmecz-Tokay. 

— Détasamentul Santo, de tăria unei divizii şi un re- 
giment infanterie în regiunea Tokay şi sud Tokay. 

— Toate aceste forte erau în linia l-a. pe Tisa, 

— Divizia I-a roşie în rezerva grupului, în regiunea 
Miskolez. 

b} Un grup central de forte în regiunea Szolnok, cel 
mai puternic, şi, care urmă să dea lovitura principală 
era constituit din 3 divizii. 

— Divizia T-a şi l-a, pe Tisa, în regiunea Szolnok. 

— Diviziile 5 şi 6 în spatele Diviziei 7-a: prima în 
regiunea lasz Ladany-Ujszasz, a â-a în regiunea Abony. 

Legătura între Grupul de nord şi cel central era fă- 
cută de Brigada 80 internaţională, grupată în regiunea 
Poroszlo. 


*) A se vedea schițele 1 si 2. 


www.dacoromanica.ro 


123 


c} Grupul de sud, constituit din Divizia 2-a, concen- 
trată în regiunea Csongrad-Mindszent, având Divizia 
4 a în rezervă în regiunea Kistelek, care Sup egaea 
şi frontal sârb. 

d] Rezerva generală a armatei a fost formată din o 
jumătate din Divizia 3-a şi un regiment de Husari, în 


regiunea Czegled-Abony. 
Afară de aceste forte, concentrate pe frontul roman, 


mai erau în interiorul Ungariei următoarele unităţi: 

— Două divizii de lucrători în regiunea Budapesta, 
pentru siguranța guvernului sovietic. 

— Divizia 8-a în formaţie la vest de Dunăre, în re- 
giunea Hasmasker (160 kim. vest Budapesta). 

— Trei brigăzi independente de grăniceri, care su- 
pravegheau frontierele cehoslovacă, jugoslavă şi aus- 
triaca, 


III. Planul de campanie al inamicului. 


După informaţiile obținute de la ofiţerii prizonieri, 
din modul desfăşurărei attiunei, precum” şi din conti- 
nutul ordinelor de operaţii capturate, planu! de cam- 
panie al Comandamentului suprem maghiar, pare, a fi 
fost următorul : 

1. Trecerea Tisei în dimineaţa zilei de 20 Iulie, ora 
3, simultan cu toate cele 3 grupuri de forţe, în punc- 
tele Tokay, Szolnok, Csongrad şi Mindszent. 

2. După trecerea tuturor forțelor pe stânga Tisei, con- 
tinuarea ofensivei pentru a atinge linia Satmar-Careii 
mari-Oradia mare- Nagy Szalonta-Arad. 

Pentru atingerea acestui obiectiv, acţiunea trebuia să 
se pronunţe după următorul plan de detaliu: 

a) Grupul de nord (cele doua brigăzi independente 
şi Divizia I-a) forțând trecerea Tisei în "regiunea To- 
kay, avea însărcinarea să ocupe nodul de comunicaţie 
Niregyhaza şi oraşul Debrețin. 

b} Grupul din centru (Diviziile 5, 6 si 7) trebuiau să 


www.dacoromanica.ro 


124 


pronunte atacul principal la Szolnok si dupä trecerea 
Tisei, să înainteze cu : 

— Divizia 6-a către Cargzag. 

— Divizia 5-a către Türkeve. 

— Divizia 7-a către Mezotür-Gyoma, 
după ocuparea cărora, ăceste 3 divizii urmau să înain- 
teze concentric spre Oradia mare. 

Legătura de acţiune între Grupul de nord şi grupul 
principal de la Szolnok trebuia făcută de Brigada 80 
internaţională, care urină să treacă Tisa in regiunea 
Poroszlo. 

c/ Grupul de sud (Divizia 2-a) avea însărcinarea să 
treacă Tisa pe la Csongrad şi Mindszent şi să înainteze 
in direcţia generală Oroshaza-Bekescsaba, asigurând 
dreapta grupului din centru. 

In privinţa începerei atacului, Comandamentul ungar 
botărâse ziua de 20 Iulie, bazându-se pe datele greşite, 
pe care le avea, asupra valoarei tăriei forțelor noastre 
din Transilvania. 

In adevăr, Comandamentul ungar avusese tot timpul 
până în luna lulie, să”afle, ca Divizia 7-a, care luase 
parte fm luna Aprilie 1919 la înfrângerea si izgonirea 
Ungurilor de pe linia demarcaţie din Munţii apuseni 
şi alungarea lor peste Tisa, fusese transportată în luna 
Mai din Transilvania în nordul Moldovei. 

In schimb, comandamentul ungar n'a avut timpul să 
se informeze şi nu ştia, că în a doua jumătale a lunei 
Junie şi prima jumătate a lunei Iulie, sau produs alte 
schimbări în gruparea forţelor şi în efectivul trupelor 
armatei române din Transilvania. 

Astfel, nu se ştia, că în locul Diviziei 7-a, Marele 
cuartier general român a trimis în Transilvania Divizia 
I-a, care terminase transporturile la sfârşitul lunei Iunie, 
fiind grupată în altă zonă decât aceea unde fusese Di- 
vizia 7-a, precum nu ştia nici de Divizia I-a cavalerie, 
că a fost transportată în Transilvania din Basarabia, 
în prima jumătate a lunei Iulie. 


www.dacoromanica.ro 


125 


La aceste noui forte, despre cari Ungurii nu aveau, 
cunoştinţă, se mai adăuga şi Divizia 2-a, transportată 
din vechiul regat pentru ocuparea Banatului, la înce- 
putul ofensivei ungare. ‘ 

Plecase deci o divizie, în schimb însă armata de o- 
peratiuni din Transilvania nu dispune decât de 2 di- 
vizii ardelene (a 16-a şi 18-a) în acoperire pe Tisa, 2 
divizii de vânători, o divizie de infanterie şi o divizie 
de cavalerie. 

Afară de informaţiile greşite ce le avea asupra tărie: 
forţelor noastre, Comandamentul ungar mai era infor- 
mat greşit şi asapra efectivelor unităţilor pe care le 
considera mult reduse. A 

In adevăr, ungurii au putut află, că în luna Iunie se 
dăduse drumul în concediu la 2 contingente (12 şi 13), 
dar n'a aflat, că în urma dispozitiunilor luate de Ma- 
vele cuartier general, pentru a nu se slăbi valoarea 
combativă a armatei din Transilvania, aceste două con- 
tingente au fost înlocuite cu alte două (10 şi 11), che- 
mate în acest scop de la vatră şi care au sosit în Tran- 
silvania, la unităţile respective, înainte de a se pro- 
nunţa ofensiva maghiară, 

La aceasta se mai adăoga -şi părerea greşită, pe care 
şi-o făcuse ungurii asupra Diviziilor 16 şi 18 ardelene, 
de a căror valoare combätivä se îndoiau, după luptele 
din luna Mai, ce au avut loc între unguri şi Cehoslo- 
vaci, la care Divizia 16-a luase parte in regiunea To- 
kay, cum şi de faptul, că ele fiind în acoperire pe o 
întindere foarte mare, nu sfar fi putut concentra cu 
uşurinţă. Aşa, că după socotelile lor, scăzând cele două 
divizii ardelene, nu mai rămâneau decât 3 divizii de 

_infanterie (1 şi 2 vânători şi infanterie) şi o divizie de 
cavalerie. 

Toate aceste socoteli greşite au determinat Coman- 
dandamentul ungar să nu mai întârzie ofensiva de 
data de 20 Iulie, crezând, că este momentul oportun, 


www.dacoromanica.ro 


126 


ca, cu 8 divizii, de care dispuneau, sä poatä da lovi- 
tura celor 3 divizii române din vechiul Regat şi să 
ajungă astfel la Munţii apuseni, înainte ca ele să fie 
întărite cu alte trupe aduse din Regat. 


IV. Gruparea forțelor române 


Din punctul de vedere al apărărei, situația noastră 
strategică era întrucâtva avantajoasă, având frontul 
acoperit de un obstacol (Tisa), iar flancurile sprijinite 
pe fronturile armatelor aliate (la nord cehoslovac şi la 
sud franco-sârb), 

In schimb, avem desanvatajul unui front prea în- 
tinse, dela Csap până la gura Mureşului. 

Faţă de această întindere mare a frontului, în raport 
cu forțele aflate în Transilvania, apărarea nu se putea 
face, decât adoptând un dispozitiv de acoperire cu o 
eşalonare a rezervelor în adâncime, din ce în ce mai 
puternice. De asemenea şi în plus, o rezervă strate- 
gică dispusă astfel, în cât prin transportul cu calea 
ferată şi pe jos să se găsească concentrată în momen- 
tnl oportun, ori unde inamicul ar fi dat lovitura prin- 
cipală. 

Ținând seama de aceste principii, gruparea forţelor, 
care a fost adoptată pentru toată perioada, de Ja sfâr- 
situl ofensivei noastre din Aprilie 1919 până la ofensiva 
maghiară de la 20 Iulie, a fost următoarea: 

1. Grupul de nord, sub comanda Generalului Mihăescu 
Nicolae, era constituit din : 

Divizia 16-a ardeleană (intărită cu Brigada 12 arti- 
lerie) în acoperire pe Tisa, în sectorul gura Somesului- 
Abad Szalok, făcând legătura la Csap cu Ceho-Slovacii. 

— Divizia 2-a vânători în rezerva grupului, în re- 
giunea Nireghyhaza-Debretin. 

2. Grupul de sud, sub comanda (Generalului Holban 
Stan eră constituit din : 


www.dacoromanica.ro 


127 


— Divizia 18-a ardeleană, în acoperire pe Tisa, în 
sectorul Abad Szalok gura Mureşului, făcând legătura 
la stânga cu trupele franceze din regiunea Szegedin. 

— Divizia I-a vânători în rezerva grupului de sud, 
în regiunea Bekescsaba. 

3. Rezerva generală a Comandamentului trupelor din 
Transilvania, formată din 4 divizii (2 de infanterie şi 
2 de cavalerie): 

— Divizia l-a în regiunea Careii martEr Mihalyfalv. 

— Divizia 6-a în regiunea Beretyo Ujfalu-Oradia mare- 
Naghy Szalontza. 

— Divizia 2-a cavalerie în regiunea Szehalom-Ve- 
szto-Szarkad. 

Rezerva generală depindea direct de Comandamentul 
trupelor din Transilvania. 

Afară de aceste forţe, după cererea comandamentului 
în prima jumătate a lunei Iulie, i s'a pus la dispoziţie 
şi regimentele de infanterie ale Diviziilor 20 şi 21, 
care-şi terminase organizarea, Aceste regimente au fost 
cerute pentru a asigura spatele armatei de operaţiuni. 

Totalul forțelor de operaţiuni, în ajunul ofensivei 
(19 Iulie) se ridica la : 

— 6 Divizii infanterie (Diviziile 1 si 2 Vânători, Di- 
viziile 1 şi 6, Diviziile ardelene 16 şi 18) şi infanteria 
Diviziilor 20 şi 21. 

2 Divizii de cavalerie. 


V. Desfășurarea actiunei 


In dimineaţa zilei de 20 Iulie, la ora 3, după un pu- 
ternic bombardament de artilerie de toate calibrele, 
inamicul ia ofensiva pe tot frontul. 

Trupele de acoperire se opun cu îndârjire acestor 
atacuri şi prin contraatacuri încearcă a respinge pe 
- NaINIC, 

La nord, in regiunea Tokay, inamicul, în forţe su- 
perioare (2 regimente), sub protectiunea unei artilerii 


www.dacoromanica.ro 


128 


puternice, asezatä pe dealurile de la Tokay, trece Tisa 
prin punctele Szabolcs, Tokay şi Tisa Dob şi ocupă lo- 
calităţile Timar, Rakamaz şi Eslar, formând un cap de 
pod. Sub protecţia acestui cap de pod, trece şi restul 
forțelor din Divizia I-a si brigadele de Secui, aflate în 
această regiune. La sud de Tokay, unităţi din regimen- 
iul 30 inamic ocupă localităţile Tisa-Bô şi Tisa-Dada, 
Prin contraatacuri puternice date în acest sector, tru- 
pele noastre renşesc să respingă pe inamic dela Tisa- 
Bô, şi Tisa-Dada şi să reocupe aceste două localităţi, 
cauzându-i numeroase pierderi; între care 130 prizo- 
nieri ; însă din cauza artileriei de pe dealurile de la 
Tokay, nu pot respinge trupele inamice ce trecuse la 
Rakamaz şi sunt nevoite să se fixeze la teren pe linia 
Bergzel (pe Tisa)-Szantohalom-Tisa Eszlar (pe Tisa). 

In regiunea centrală Szolnok, la ora 3 după un pu- 
ternic bombardament de artilerie, o brigadă de infan- 
terie din Divizia 7-a inamică reuşeşte să treacă Tisa, 
pe podul de peatră aflat pe şoseaua Szolnok-Tisa Sajol, 
și să ocupe localităţile Tisa Sajol-Racozi (est şi sud-est 
Szolnok), formând un cap de pod, sub protecţia căruia 
trece şi restul forţelor de pe dreapta Tisei. 

In fafa acestor forte numeroase, trupele noastre de 
acoperire (Regimentul 91 Infanterie şi o parte din Re- 
gimentul 92, din Divizia 18-a) sunt nevoite să se re+ 
tragă până la vest si sud de Tôrôk Szt Kiklos, rezis- 
tând pas cu pas. 

La sud, în regiunea Csongrad-Mindszent, Divizia 2-a 
inamică atacând cu putere Szentes’ şi Mindszent, res- 
pinge posturile noastre înaintate din Divizia 18-a. Prin 
contraatacuri puternice, date imediat, rezervele noastre 
din faţa localitätei Szentes reuşesc să arunce pe inamic 
înapoi peste Tisa şi să „reocupe in seara zilei poziţiile 
anterioare. La sud, însă, în regiunea Mindszent, pos- 
turile noastre inaintate se retrag şi inamicul ocupă lo- 
calitatea Hodmezo Vasarhely. 


www.dacoromanica.ro 


129 


După cum se vede, în prima zi de ofensivă, inami- 
cul în forţă covârşitoare, în urma atacurilor {nversu- 
nate, pune piciorul pe stânga „Tisei în dreptul locali- 
tätilor Tokay şi Szolnok, iar la sud ocupă oraşul Hod- 
mezo Vasarhely, 

Pe restul frontului, toate celelalte fncercäri de tre- 
cerea Tisei au fost respinse şi trupele s'au menţinut pe 
pozițiile ce ocupau. 

+ tă * 

Din desfäsurarea luptelor din cursul zilei de 20 Iulie 
şi din faptul, că inamicul a reuşit să treacă Tisa si să 
pună stăpânire în mod solid pe ţărmul stâng, tocmai 
în sectoarele care erau mai puternic apărate, coman- 
damentul începe să-şi formeze convingerea asupra pla- 
nului de atac al inamicului, plan pe care de altfel îl 
obținuse şi prin mijlocul informaţiilor încă din ajunul 
începerei ofensivei, adică : un atac principal la centru 
şi două atacuri secundare la aripi. 

Comandamentul trupelor din Transilvania ia hotărâ- 
rea că pe de o parte grupurile de nord şi sud să inter- 
vină cu rezervele generale de grup, să respingă atacu- 
rile secundare de la Tokay şi Csongrad şi, să cedeze 
terenul în faţa Szolnokului, unde se pronuntase atacul 
principal, luptând pas cu pas, strângând forțele inami- 
cului în 3 directiuni divergente : spre Kis-Ujszallas, Me- 
zôtür şi Szarvas ; iar, pe de altă parte, hotărăşte con- 
centrarea rezervei generale (transportată cu calea fe- 
rată şi pe jos) în regiunea Püspôk. Ladany-Cargzag 
(vezi schița Nr, 2). 

Potrivit acestor dispozitiuni, în dimineaţa zilei de 21 
Iulie, Grupul de nord întărind cu o brigadă de vână- 
tori (Regimentele 2 şi 3 vânători), din rezerva grupului, 
forţele aflate în sectorul Rakamaz, după lupte indarfite, 
reocupă localităţile Timar, Rakamaz, Balsa şi Sabolks, 
pricinuind inamicului pierderi simtitoare şi capturând 


9 
www.dacoromanica.ro 


130 


70 prizonieri, două tunuri de câmp, 11 mitraliere şi nu- 
meros material de război. 

Aceste forte ale grupului, în înaintarea lor, ajungând 
în zona de acţiune a artileriei inamice (între care şi 
tunuri de 305 m.m.), instalată pe dealurile de la Tokay 
si contraatacată de forte superioare, sunt nevoite să se 
oprească în înaintarea lor şi să reocupe vechile poziţii, 
pe care se întăresc şi resping încercările de înaintare 
ale inamicului. 

Linia Berezel-Szantohalom-Tisa Eslar, pe care s'au 
oprit trupele din acest sector, a fost ocupată de Bri- 
gada 41 infanterie din Divizia 16-a şi Brigada 3-a vâ- 
nători, este concentrată la Nireghyhaza, ca rezervă a 
grupului de nord. 

Pe frontul grupului de sud, inamicul contină înain- 
tarea, atacă în regiunea Torok Szt Miklos, cu Divizia 
6-a, trupele Brigăzei 46 infanterie (Regimentele 91 si 
92 infanterie) din Divizia 18-a, care se retrag pe o linie 
la est si sud de Tôrôk Szt Miklos. | 

In acelaş timp, Divizia 7-a inamică, îndreptându-se 
în direcţia generală Mezotiir, atacă unităţile inaintate 
ale regimentului de infanterie (Brigada 45 infanterie) 
care se retrag spre Mezotiir. 

La sud, în regiunea Csongrad-Mindszent, Divizia 2-a 
inamică reinoind atacurile, ocupă oraşul Szentes, reu- 
şind să respingă regimentul 90 infanterie. 

In acest timp, Comandamentul Grupului de sud con- 
centrează Brigada I-a vânători la Oroshaza, cu misiu- 
nea, de-a ataca împreună cu regimentul 90 infanterie 
din Divizia 18-a, forţele inamice trecute în regiunea 
Szentes-Mindszent, a le respinge peste Tisa si, a curäti 
astfel de inamic toată zonă cuprinsă între gura Crişu- 
lui şi gura Mureşului, în timp ce a 2-a brigadă de vâ- 
nători, brigada 4-a, cu regimentele 4 şi 6 vânători, este 
dirijată în regiunea Gyoma-Devavania, pentru a acţiona 
îh sectorul de nord al Diviziei 18-a, în direcţiile Tiir- 
keve şi Mezotür, 

www.dacoromanica.ro 


131 


Luptele desfăşurate de inamic în cursul zilei de 21 
Fulie confirmă şi mai mult, că atacul principal al ina- 
micului se pronunţă în regiunea Szolnok. Comanda- 
anentul trupelor din' Transilvania avea nevoe, ca ma- 
mevra proectată a se execută cu rezerva generală, din 
direcţia Püspôk Ladany-Kargzag, să fie cât mai bine 
acoperită. In acest scop, pe lângă măsurile, pe care le 
da asupra modului cum trebue să manevreze grupul de 
sud, pune la dispoziția acestui grup (din Divizia I-a 
“cavalerie, care nu putea fi utilizată, din lipsa de cai) 
una brigadă roşiori (Brigada 4-a), care este transportată 
da Szarvas, precum şi un detaşament de 1000 călăreţi 
luptători pe jos, care este transportat la Gyoma. 

Cu aceste trupe, şi cu cele din rezerva grupului, ară- 
tate mai sus, Comandamentul grupului de sud este a- 
cum în măsura, ca, prin manevre în retragere, cedând 
terenul pas cu pas, să îndeplinească dispozitiunile co- 
mandamentului, adică, de-a uza cât mai mult forţele 
inamice, de a forţă pe inamic să-şi împrăştie cât mai 
mult unităţile în direcliuni divirgente (Szarvas, Mezotür, 
Türkeve ; Kis Ujszallas) şi de a-l ţine astfel în nesigu- 
xanţă asupra manevrei proectate. 


* 
+ + 


In cursul zilei de 22 Iulie, inamicul continuă a ataca 
«cu înverşunare, întărind cu noui forte din rezervă tru- 
pele trecute pe stânga Tisei. Astfel, in sectorul grupu- 
lui de nord, trupele din capul de pod Rakamaz sunt 
întărite cu unităţi din Divizia I-a rosie. 

Pe de altă parte, în scopul de a înlesni acţiunea tru- 
pelor ce înaintau în directiunea Szolnok, Comandamen- 
“tul trupelor ungare execută o nouă trecere a Tisei, în 
«dimineaţa de 22 Iulie, pe la Tisa Fired. Contraatacul, . 
«executat imediat de două companii din regimentul 84 
infanterie, reuşeşte pentru un moment să arunce inapoi, 
peste Tisa, fractiurile inamice trecute prin aces} punct. 


www.dacoromanica.ro 


132 


In după amiaza zilei, inamicul atacând cu noui forte 
din Brigada 80 internaţională (Regimentele 26 şi 27), 
în care se semnalează şi unități din Divizia 3-a, adusă 
de pe frontul Cehoslovac, reuşeşte să respingă trupele 
noastre şi să ocupe localitatea Tisa Füred. 

Cum această acţiune a inamicului, din directiunea 
Tisa Füred, ar fi putut să stingherească manevra pro- 
ectată şi, deoarece inarnicul din regiunea Rakamaz, în. 
urma atacurilor date cu îndârjire, nu reuşeşte să mişte: 
trupele noastre, care se întărise pe pozitiunile din faţa 
Rakamazului, după dispozitiunile luate de Comanda-. 
mentul trupelor din Transilvania, grupul de nord ia 
măsuri, ca să transporte Brigada 4-a vânători, ce o a- 
vea in rezerva grupului, spre “Tisa Fired, cu scopul 
de a aruncă peste Tisa forţele ce se semnalase, că au 
trecui în acest punct. 

In sectorul de nord al grupului de sud, alte forte 
inamice trec Tisa pe la Tisa Szolos şi Tisa Roff, silind 
regimentul 18 vânători din Divizia 18-a, care se găsea 
în acoperire în acest sector, să.şi adune unităţile la 
Kunhegyes. Aci, regimentul fiind atacat de forte supe- 
rioare, se retrage până la 4 klm. vest de Madaras, iar 
trupele inamice ocupă localitatea Kunheghyes. sia 

In sectorul Szolnok, Divizia 6-a şi 7-a inamică sunt 
întărite cu Divizia 5-a şi se fac numai recunoaşteri o- 
fensive în diferite directiuni. 

La aripa stângă a grupului de sud, Brigada I-a vâ- 
nători, împreună cu regimentul 90 infanterie din Di- 
vizia 18-a, înaintează de la Oroshaza, în cursul zilei de- 
22 Iulie, pe două coloane, pentru a ataca şi respinge: 
forţele inamice din regiunea Szentes-Mindszent-Hod- 
mezo-Vasarhely, : 

Coloana de sud (un batalion, una baterie si un es- 
cadron) ocupă localitatea Hodmezo-Vasarhely, după 
care se îndreaptă spre Hindszent, angajând o luptă 
crâncenă la marginea de sud a acestei localităţi, Ina-— 


www.dacoromanica.ro 


+ 


133 


micul fiind mult superior în număr, coloana noastră 
sa retras la satul Hartely, pentru a-şi coordona a doua 
zi acţiunea cu acea a coloanei de nord. 

In acest timp, coloana de nord (4 batalione şi 4 ba- 
terii) a ocupat localitatea' Szegvar. 

Pe când aceste acţiuni se desfăşurau pe fronturile 
grupurilor de nord si sud, rezerva generală a coman- 
damentului, pusă în mişcare din noaptea de 20/21 Iu- 
lie, continuă concentrarea în zona ordonată, în mod 
regulat, fără ca această mişcare să fie descoperită de 
inamic, cu toate că aeroplanele inamice cutreerau văz- 
duhul. 

In seara zilei de 22 Iulie, concentrarea rezervei este 
aproape terminată, iar grupul de manevră, format din 
aceşte 3 divizii (Diviziile 1 şi 6 şi Divizia 2-a cavalerie), 
pus sub comanda generalului Moşoiu, este gata de ac- 
tiune. 

Dupa cum se vede din schita Nr. 2, acest grup de 
manevrä a fost concentrat in timpul hotärât, numai la 
una zi de mars de locul unde trebuia să aibă loc is- 
birea decisiva a inamicului. Infanteria acestor divizii, 
fiind transportată cu calea ferată, nu era obositä şi, 
prin urmare, era în măsură de a începe acţiunea ime- 
diat şi cu toată vigoarea. 

Misiunea, care s'a dat grupului de manevră de că- 
tre comandamentul trupelor din Transilvania, era, de-a 
atacă în flancul stâng şi spate, cu cea mai mare ener- 
gie, trupele inamice, care se găseau acuma angajate în 
lupte serioase cu forțele grupului de sud, în cele 3 di- 
rectii : Kis Ujszalas, Türkeve, Mezotür şi amenințate din 
direcția Szarvas. 


* 
* * 


In ziua de 23 Julie, inamicul continuă cu aceiaş ho- 
tărâre, atacurile în regiunile unde reuşise să treacă 
Tisa, 


www.dacoromanica.ro 


134 


Grupul de nord, în regiunea Rakamaz, respinge toate 
atacurile, iar inamicul în cursul zilei nu mai încearcă 
decât recunoaşteri, prin patrule, a’ poziţiilor ocupate- 
de trupele noastre. 

Grupul de sud, în sectorul Szolnok, ţine incleştat pe- 
inamic în direcţiile, în care se angajase. 

Divizia 6-a inamică, care ajunsese în seara de 22 
Iulie cu primele elemente în apropiere de Kis Ujszallas, 
atacă în dimineaţa de 23 Iulie această localitate pe la 
vest, în timp ce alte două coloane inamice atacă pe la 
nord-vest şi nord. 

La sud, o coloană din Divizia 7-a inamică, tare de: 
aproximativ două regimente înfanterie si trei baterii 
artilerie, înaintează şi atacă localitatea Mezotiir, in timp 
ce alte forte inamice, din Divizia 5-a, înaintează spre © 
Türkeve. 

După lupte crâncene, inamicul, mult superior în nu- 
măr, reuseşte să ocupe localităţile Kis Ujszallas şi Me- 
zôtür, iar trupele Grupului de sud se retrag luptând 
pe stânga canalului Bereteu. 

Alte trupe inamice, care au încercat să atace la Szar- 
vas şi Ocsod, au fost respinse. 

La aripa stângă a Grupului de sud, după lupte aprige, 
acţiunea se desfăşură în mod favorabil şi inamicul este 
respins din localităţile Szentes şi Mindszent care sunt 
reocupate de trupele noastre, astfel, că în seara de 28 
Julie, tot terenul de pe stânga Tisei, cuprins între gura 
Crişului şi gura Mureşului, este complect curätit şi ina- 
micul aruncat peste Tisa, iar trupele noastre din acest 
sector rămân disponible. 

Faţă de această situaţie, Comandamentul trupelor din 
Transilvania ia măsuri, ca în regiunea Szentes-Minds- 
zent să rămână numai trupele care au fost în acope- 
rire, iar Brigada I-a vânători să fie dirijată la Szarvas, 
unde, împreună cu Brigada 4-a roşiori si 3 batalioane 
din Divizia 19-a, să constitue un detaşament în regiu- 


www.dacoromanica.ro 


nea Ocsod-Szarvas, sub comanda Generalului Lecca, cu 
misiunea de a ajuta acţiunea Grupului de manevră, 
printr’o acţiune energică îndreptată spre nord de Szar- 
vas şi Ocsod, în direcţia Tôrôk Szt Miklos asifel, în 
cât să cadă în flancul şi spatele inamicului. 

Din Brigada 46 infanterie (Divizia 18-a), detaşamentul 
de 1000 călăreţi pe jos si Brigada 4-a vânători, Coman- 
damentul grupului de sud constitue un alt detașament, 
sub comanda Generalului Papp, grupat în regiunea 
Gyoma-Endréd-Devavanya, cu misiunea de a se men- 
line pe stânga Bereteului desfăşurând o activitate nein- 
treruptă, în scopul de a imobiliza pe inamic. 

Grupul de manevră, în ziua de 23 Iulie, îşi dispune 
forţele pentru acţiunea hotărâtoare, ce trebuia să aibă 
loc a 2-a zi, deplasändu-le din regiunea Kaba-Piispék 
Ladany spre vest, în regiunea Cargzag-Madaras, având 
Divizia 2-a cavalerie pe dreapta, la Madaras şi impre- 
jurimi, Divizia I-a la centru şi Divizia 6-a Ja stânga, 
cu o brigadă la Kargzag şi una în rezerva grupului. 

In definitiv, după 4 zile de luptă. din ziua de când 
inamicul a pronunțat ofensiva, trupele noastre se gă- 
sesc intr’o situație cu totul favorabilă şi în condițiuni 
de a asigura succesul final. Unul din atacurile secun- 
dare ale inamicului (cel de la Szentes-Hodmezo Vasar- 
hely) este zdrobit complectamente; celalt atac secun- 
dar de la nord este imobilizat şi inamicul nu mai poate 
face un“pas înainte; iar în contra atacului principal 
al inamicului, trupele noastre proaspete sosite pe câm- 
pul de luptă, sunt dispuse în condițiuni minunate 
de a putea, printr'o singură lovitură, să ajungă la re- 
zultate strălucite. 

Se apropiase deci momentul hotărâtor, când tnebuia / 
dată lovitura decisivă cu toată puterea. A mai întârzia, 
sar fi dat inamicului posibilitatea de a-şi adună în sec- 
torul Szolnok noui forte, din acelea cu care încercase 
atacurile secundare, cu scopul de a ne obliga la o im- 


www.dacoromanica.ro 


136 


prăştiere a forţelor noastre. Prin urmare, trebuia lucrat 
repede, energic şi cu toată hotărârea, profitând de si- 
tuatia critică, din punct de vedere strategic şi tactic, 
în care inamicul se găsea în acest moment. In conse- 
cinta Comandamentul trupelor din Transilvania dis- 
pune, ca în ziua de 24 Iulie, grupurile de nord, si sud 
să contraatace pe tot frontul şi să execute cât mai 
multe incursiuni peste Tisa, în scopul ca forţele duş- 
manului să fie imobilizate şi împedicate de a alerga 
în ajutorul celor ce aveau să sufere lovitura Grupului 
de manevră, iar Grupul de manevră să înceapă în zorii 
zilei de 24 Iulie atacul hotărâtor în flancul stâng al ina- 
micului. 


+ 
. + 


In ziua de 24 Iulie, pe frontul Grupul de nord, în 
sectorul Ral.amaz, forţele inamice, superioare în număr, 
sunt complect imobilizate şi nu mai încearcă aproape 
nici o acţiune importantă, mărginindu-se numai la 
cercetarea frontului prin patrule. Recunoasterile o- 
fensive făcute de Divizia 16-a, arată că trupe din 
acest sector ar fi în curs de transport în directiuni ne- 
cunoscute. 

La aripa stângă a grupului, în regiunea Tisa Fired, 
unde inamicul trecuse şi ocupase această localitate şi 
de unde putea să amenințe si chiar să cadă în flancul 
şi spatele Grupului de manevră, este atacat în dimineaţa 
zilei de un detaşament format din Brigada 4-a vânători 
(Regimentele 9 şi 10 vânători), două batalioane din Di- 
vizia 16-a şi 5 baterii, şi, în urma unei lupte îndârjite, 
ihamicul este aruncat peste Tisa, iar localitatea Tisa 
Fiired ocupate de Regimentul 10 vânători. In acelaş 
timp Regimentul 9 roşiori, din Divizia 2-a cavalerie, 
care fusese trimis la Grupul de manevră de la Madaras 
spre nord pentru a-i acoperi dreapta, ocupă satele Tisa- 
Sztelmre şi Tisa-Igar, ce se aflau la sud de Tisa-Fired‘ 


www.dacoromanica.ro 


137 


si ia chiar parfe la actiunea de la Tisa Füred. Prin ac- 
tiunea desfăşurată în acest punct, inamicul fiind com- 
pleci zdrobit şi aruncat peste Tisa, Grupul de manevră 
scăpase de grija de a-şi mai acoperi flancul drept şi 
spatele în această direcţie şi putu astfel să întrebuin- 
teze toate forţele în atacul hotărâtor, pe care-l execută. 

Grupul de manevră, în dimineaţa de 24 Iulie, începe 
mişcarea spre obiectivele ordonate, 

Divizia 2-a cavalerie, înaintând de la Madaras şi aco- 
perind dreapta Grupului de manevră, ocupă în legă- 
tură cu Regimentul 18 vânători, după o scurtă luptă, 
localitatea Kunhegyes. 

Divizia I-a, înaintând din regiunea Szilagy tn-Mandoky 
in, angajează lupta cu inamicul, care ocupase din ajun 
poziție la 5 klm. nord şi nord est de Kenderes. Lup- 
tele durează cu fnversunare din ambele părti toată 
ziua de 24 Iulie, timpul cărora soldaţii din Divizia 
l-a au dat dovada de o bravură neîntrecută, iar 
ofițerii în fruntea unităţilor lor, le-au condus cu 
un deosebit avânt, spirit de sacrificiu şi dispreţ de 
moarte. Colonelul Tomoroveanu Victor, şi mulţi alţii 
ofiţeri cade eroic pe câmpul de luptă, conducând oa- 
menii la atac. In fata acestei vitejii, duşmanul nu poate: 
rezista ; el este zdrobit şi se retrage în dezordine spre 
sud de Kenderes, iar trupele Diviziei f-a se opresc pe 
timpul noptei pe linia Fegyvernek-Kenderes. 

Brigada 12 infanterie din Divizia 6-a, care înainta la 
aripa stânga a Grupului de manevră, de la Cargsag în 
direcţia Kis Ujszallas, angajază o luptă serioasă pe linia 
lacurilor Kecs-Kerito si Csina-Bereg (N. E. de Kis Ujs- 
zallas). Inamicul fiind atacat cu toată înverşunarea, este 
nevoit să se retragă spre Kis Ujszallas, urmărit de a- 
proape de Brigada 12 infanterie. In înaintarea sa, Brigada 
crezându-se acoperită pe stânga de trupele Grupului de 
sud, care se găsea pe Bereteu, şi fiind antrenată in or. 
mărirea inamicului, neluând mäsuri suficiente pentru 


www.dacoromanica.ro 


138 


acoperirea flancului stâng, la un moment dat este ata- 
cată de forte inamice în acest flanc, forte care înaintau 
de la sud. In fata acestui atac neaşteptat, brigada este 
nevoită să se retragă pe linia lacurilor Kecs-Kerito şi 
Csina-Bereg, unde, odată cu sosirea noptei, ocupă po- 
zitie de rezistenţă. 

Pe timpul când se desfăşurau de către Grupul de ma- 
nevră aceste lupte crâncene, Grupul de sud, cu deta- 
şamentul Generalului Papp, respinge atacurile pe care 
inamicul le pronunţa pe frontul Türkeve, Mezotür, asu- 
pra localitatei Gyoma, şi-l forțează să se retragă spre 
Mezotür şi Tiirkeve. Primind noi întăriri, inamicul re- 
fnoeste atacul asupra detaşamentului nostru, care-l ur- 
mărea spre Tiirkeve şi-l forţează să se retragă spre De- 
vavania, 

În seara zilei de 24 Iulie, detaşamentul General Lecca, 
format din Brigada I-a vânători, Brigada 4-a rosiori şi 
trei batalioane din Divizia 18-a, termină concentrarea 
în regiunea Szarvas-Ocsod şi este în măsură de a in- 
terveni în luptă, 

Pe restul frontului Grupului de sud. până la gura 
Mureşului, se produc incursiuni peste Tisa din partea 
trupelor de acoperire, incursiuni susținute de artileria 
de pe malul stâng al Tisei. Aceste incursiuni opresc 
Divizia 2-a infanterie inamică, de a fi transportată pe 
câmpul de acțiune al Grupului de manevră. 

In urma luptelor din cursulzilei de 24 Iulie, Coman- 
damentul trupelor din Transilvania, în scopul dea în- 
lesni mai departe reuşita Grupului de manevră, ia dis- 
positiuni, ca să se execute contra-atacurile si să se con- 
tinue incursiunile pe fronturile Grupurilor de nord şi 
sud, şi, în acelaş timp, din cauză, că atacurile inami- 
cului de pe frontul Grupului de nord, la Rakamaz, slă- 
bise foarte mult si se putea face acuma față pe acest 
front numai cu Divizia 16-a, întârilă cu Brigada 49 in- 
fanterie din Divizia 20, ordonă concentrarea Divizie: 


www.dacoromanica.ro 


139 


2-a vânători si Brigadei 5-a rosiori, cu trenul si pe jos, 
în regiunea Madaras-Kargzag-Püuspôk Ladany, coucen- 
trarea care s'a terminat în seara de 25 Iulie, 

Această forţă forma o nouă rezervă la dispoziţia Co- 
mandamentului trupelor din Transilvania, în scopul de 
a face faţa oricărei eventualitäti, în cazul când Grupul 
de manevră ar fi fost pus în situatiuni dificile. 

In cursul noptei de 24/25 Iulie, inamicul dandu-st 
seamă de atacul neaşteptat pronunţat de Grupul de 
manevră, încearcă să adune de pe restul frontului for- 
tele ce mai avea disponibile, transportându-le cu caru- 
tele, pentru a face faţă loviturei, care se pronunţă de 
către Grupul de manevră. 


» 
* * 


In zorii zilei de 25 Iulie, Grupul de manevră rein- 
cepe acţiunea. Regimentul 17 infanterie din Divizia I-a, 
care ocupase din ajun localitatea Fegyvernek, este a- 
tacat cu îndârjire de forţe superioare inamice dinspre 
Szaparfalu şi dinspre Tisa B6, si, cu toată tenacitatea 
cu care rezistă acestor atacuri disperate ale inamicului, 
fiind copleşit de număr, este nevoit să se retragă până 
la 3 klm. este de Fegyvernek. Intervenind imediat re- 
zervele Diviziei I-a, precum şi parte din Divizia 2-a ca- 
valerie, Regimentul 17 Mehedinţi porneşte din nou la 
contra atac, cu un avânt de nedescris, asupra trupelor" 
inamice ce ocupase localitatea Fegyvernek, şi, în urma 
luptei eroice, în care, acest regiment pierde aproape: 
o jumătate din efectiv, reuşeste să zdrobească complect 
pe inamic, care în faţa furiei cu care se luptau vitejii 
Mehedinteni, nu poate rezistă, este zdrobit şi pus pe 
fugă în debandadă, iar localitatea Fegyvernek este o- 
cupată de trupele noastre, care urmăresc pe inamic şi 
înaintează până la sud de localitatea Szaparfalu. 

Pe când aceslea se petreceau la aripa dreapta şi la 
centrul Grupului de manevră, la aripa stângă, Brigada . 


www.dacoromanica.ro 


140 


11 infanterie din Divizia 6-a, care urma dispozitiunile 
luate de Comandantul Diviziei 6-a (Generalul Marcel 
Olteanu) inlocuise Brigada 12 infanterie, fnainteazä si 
atacă trupele inamice, care se găseau la Kis Ujszallas, 
le respinge şi ocupă această localitate, înaintând până 
la 8 klm. sud vest de ea. 

Detaşamentul Generalul Papp, din Grupul de suds 
reîncepe contra-atacurile în direcţiile Türkeve şi Mezô- 
tăr în timp ce detaşamentul General Lecca înaintează 
din regiunea Ocsod-Szarvas din direcţia Tôrôk-Szt-Mi- 
klos, ajungând până în seara zilei 10 klm. sud-vest de 
această localitate. 

In timpul noptei de 25/26 Iulie, inamicul văzându-se 
aproape înconjurat profită de intunerec, abandonează 
foarte mult material, aruncă munitiunile din căruţe şi 
se retrage în goana spre Szolnok, iar 2-a zi, 24 Iulie, 
în urmărire, Grupul de manevră nu mai întâlneşte de- 
cât mormane de proectile şi material abandonat şi cap- 
turează toate resturile, care nu reuşise încă să se stre- 
coare pe podul de la Szolnok. 

Succesul în această bătălie eră deplin; trebuia însă, 
ca inamicul să fie zdrobit complect, şi, în consecinţă, 
Comandamentul trupelor din Transivania ia dispozi- 
fiuni, ca Grupul de manevră să urmărească, cälcänd 
în urma duşmanului în direcţia Szolnok, Inamicul însă 
în retragerea lui disperată, aruncă în aer podul de 
peste Tisa de la Szolnok şi trupele noastre sunt ne- 
voite să se oprească. 

Lovitura pe care inamicul o primise la Fegyvernek- 
Kis Ujszallas s'a resfrânt şi asupra trupelor inamice 
ce mai rămăsese în sectorul Rakamaz şi, în ziua de 
26 Iulie, fiind atacate, se retrag în debandadă, pără- 
sind mult material de război, precum şi podul de vase 
de la Tokay, care rămâne în mâinile Diviziei 16-a, 


+ 
CE 


www.dacoromanica.ro 


141 


După izgonirea vräjmasului pe malul drept al Tisei, 
Comandantul trupelor din Transilvania adresează: 

— O telegramă M. S. Regelui. 

— Un ordiri de zi trupelor. i 

Aceste documente le dăm în întregime mai jos, 


* 
* * 


Majestatel Sale Regelui 


„Trupele noastre, care vegheau pe Tarmul stâng af 
Tisei, au fost atacate de inamic pe tot frontul, în Di- 
mineata zilei de 20 Iulie 1219. 

Vrăjmaşul fiind bine utilat, a reuşit să împingă per- 
deaua noastră de acoperire pe toată întinderea fron- 
tului, să execute o trecere în masă în regiunea Szolnok 
şi să înainteze în directiunea Szolnok-Debretin-Oradia 
Mare, pe o adâncime de 50 klm. 

Duşmanul fiind însă pretutindeni manevrat energic 
şi la timp, după lupte crâncene şi neîntrerupte de 7 
zile, bravele noastre trupe au reuşit să-l arunce pe 
dreapta Tisei, în tot lungul frontului, în complectă de- 
bandadă. 

Mândre, că au ştiut să-şi îndeplinească încă o dată 
datoria fata de neam, ţară şi tron, bravele trupe ale 
frontului de vest îşi îndreaptă gândurile cu dragoste şi . 
supunere către tron şi intr’un singur glas strigă : 

Să Trăiască M. S. Regele, comandantul de căpetenie? 

Să Trăiască M. S, Regina, îngerul protector al celor 
în suferinţă ! 

Să Trăiască A. S. R, Principele Mostenitor şi toate 
Vlästarele dinastiei !“ 


Comandantul trupelor din Transilvania 


General MĂRDĂRESCU 
Şeful de Stat Major 


General PANAITESCU 


* 
a + 


www.dacoromanica.ro 


142 


Ordin de zi No. 53, din 27 Julie 119 st, a. 


Strajă fiind pe Tärmul stâng al Tisei, pentru a apăra 
vatra strămoşească şi pentru a asigură viaţa, cinstea 
şi avutul întregei populatiuni din regiunile ocupate de 
“voi, fără deosebire de neam şi de credinţă, inamicul 
trecând Tisa, s'a năpustit asupra voastră, atacându-vă 
furios în tot lungul frontului. 

După lupte crâncene şi neîntrerupte de 7 zile, duş- 
manul lovindu-se de zidul format din piepturile voastre 
de bravi, a fost zdrobit şi aruncat peste Tisa in com- 
plectă debandadă. i 

Prin acest nou fapt „strălucit de arme, falnicile divizii 
românesti au făcut dovada, încă odată, lumei întregi, 
de neîntrecutele virtuţi ostäsesti şi neclintitul spirit de 
„disciplină, cu care sunt înzestrate. 

Credinţa, că prin sfortärile făcute v'aţi îndeplinit o 
„datorie sfântă faţă de neam, ţară şi tron, este cea mai 
„desăvârşită uşurare pentru toate greutăţile, prin care 
ati trecut. 

Sunt neintrecut de mulţumit şi mândru, că m'am gă- 
sit în mijlocul vostru şi vam comandat într'o între- 
prindere atât de măreaţă. 

Multumindu-vä la fiecare în parte, vă zic: 

Sănătate şi totdeauna voe bună, bravi ostaşi ai ar- 
„matei din Ardeal! 


Comandantul trupelor din Transilvania 


General MARDARESCU 
Şeful de Stat Major 


General PANAITESCU 


VI. Continuarea operaţiunilor la vest de Tisa 


In urma dispozitiunilor Marelui cuartier general, de-a 
urmări cu energie inamicul la vest de Tisa, ‘pana la 
<omplecta lui distrugere, Comandamentul trupelor din 


www.dacoromanica.ro 


143 


“Transilvania, pentru a'nu da pas inamicului să se re- 
culeagă, să se organizeze şi să opună o nouă rezistenţă, 
ia măsuri pentru trecerea Tisei în sectorul Tisa-B6-Fe- 
gyvernek. lu acest scop, se ordonă Grupului General 
Mosoiu, format din Divizia I-a şi 6-a, sâ facă demon- 
stratiuni în sectorul Szolnok, pe când Grupul General 
Holban format din Diviziile 1 şi 2 vânători, să pregă- 
ieuscă şi să execule trecerea în sectorul ordonat. 

In zilele de 27, 28 şi 29 Iulie se fac toate pregătirile 
de trecere, garnisind întreaga buclă a Tisei, unde urma 
să se arunce podul cu artileria celor două divizii de 
vânători, punându i-se la dispoziţia grupului şi obuzie- 
rele şi artileria grea din rezerva Comandamentului tru- 
pelor din Transilvania. 

Pe când Grupul General Holban pregătea trecerea în 
sectorul arătat mai sus, sosesc, transportate cu trenul 
din vechiul Regat, Divizia 7-a şi Regimentul vânători 
de munte. trimise de Marele cuartier general pentru 
întărirea forțelor Comandamentului trupelor din Tran- 
silvania. e i 

Cu această divizie, împreună cu Divizia 2-a,cavalerie 

şi Regimentul vânătorii de munte, se formează Grupul 
General Demetrescu, care este concentrat în regiunea 
Madaras, cu scopul de a trece Tisa pe la Kiskôre. 
* Divizia 2-a infanterie, care fusese trimisă de Marele 
cuartier general, ca să ocupe Banatul, fiind pusă la 
dispoziţia Comandamentul trupelor diu Transilvania de 
către Marele cuartier general, este concentrată în zona 
Kun Hegyes, în apropierea punctelor de trecere. 

In noaptea de 29|30 lulie, trecerea Tisei fiind prega- 
tită, în urma unui bombardament puternic, Grupul Ge- 
neral Holban aruncă peste Tisa, cu bărcile şi pontoa- 
nele, primele elemente de infanterie, care surprind pe 
inamic, îl alungă de pe ţărmul stâng al Tisei şi pun 
stăpânire pe terenul, în dreptul căruia trebuia să arunce 
podul. Imediat după trecerea acestor prime elemente, 
podul de vase este aruncat peste Tisa şi, în dimineaţa 

www.dacoromanica.ro 


144 


zilei de 30 Iulie, Divizia 1 şi 2 vânători trec Tisa, fără 
să întâmpine rezistenţă din partea inamicului, iar în 
după amiază zilei trece Tisa, tot prin acest punct şi 
Divizia 6-a din Grupul General Moşoiu, 

Diviziile 1 şi 2 vânători, imediat după trecere for- 
mează un cap de pod pe linia Tisa Suly-Simony tn- 
Homorszag psz-Szoro tn 10 klm. vest Tisa Bô). 

In momentul când se executau trecerile la Tisa B5, 
Grupul General Moşoiu, după dispozitiunile Coman- 
damentului trupelor din Transilvania, printr’un foc pu- 
“ternic de artilerie şi incursiuni de infanterie, a atras 
şi ținut pe loc atenţia inamicului în sectorul din fata 
Szolnokului, cuprins între Tisa Püspôki şi Tisa Veszeny. 

După trecerea primelor divizii, rolul demonstrativ 
al acestui grup fiind îndeplinit, Divizia I-a din Grupul 
General Moşoiu a fost înlocuită cu Divizia 18-a, iar 
această divizie a fost îndreptată spre punctul de tre- 
cere de la Tisa B5, unde ajunge în ziua de 31 Iulie şi 
trece pe malul drept al Tisei. 

In noaptea de 30/31 Iulie,Grupul General Demetrescu, 
din regiunea Madaras, aruncă prin surprindere podul 
de la Kis-Kôre şi în ziua de 31 Iulie întreaga Divizia 
7-a, urmată de Divizia 2-a cavalerie, trec pe dreapta 
Tisei. 

In timpul când se pregăteau trecerile de mai sus peste 
Tisa, Diviziile 16 18 executau incursiuni de trecere pe 
restul frontului. câteva vnitaţi din Divizia 16-a, trecând 
Tisa pe la Tisa Lôk, ocupă în cursul zilei de 27, 28 si 
29 Iulie, pe malul drept, localităţile Takta Szada-Takta 
Harkany-Tisa Lucz-Arokto- Ptrugy şi Tacta Kenez. 

Motivele care au determinat Comandamentul trupelor 
din Transilvania asupra alegerei punctelor de trecere 
arătate mai sus, sunt următoarele: 

1. Pentru punctul de trecere de la Tisa BO: 

a) Acest punct era în imediată apropiere a zonei 
unde avusese loc desfăşurarea bătăliei şi, prin urmare, 
trupele, care rămăseseră disponibile după luptă, puteau 


www.dacoromanica.ro 


145 


să fie imediat concentrate pentru executarea trecerei, 

b) Tisa face în această parte un intrând spre est, cu- 
prins între Tisa Roff şi Tisa Püspôki, Spaţiul format de 
acest intrând era suficient pentru desfăşurarea unitä- 
tilor, care ar fi trecut Tisa, şi, în acelaş timp, se găsea 
sub protecţia focurilor de artilerie, aşezată pe malul 
stâng al Tisei, pe cele două laturi de nord şi sud ale 
buclei, la Balla-Fegyvernek şi Tisa Roff- Tisa Saly. Prin 
încrucișarea focurilor acestei artilerii de toate calibrele, 
se putea curäti şi mătura toată zona dinaintea punc- 
tului de trecere, aşa, că inamicul luat prin focuri de 
anfiladă, era pus în imposibilitate de a impedecă tre- 
cerea trupelor noastre. 

c) Nu eră prea departe de sectorul, unde se făcea 
demonstraţia de către Grupul General Mosoiu — sec- 
tor care se prelungea până la Tisa Verseny, pe unde 
inamicul aştepta să se: producă trecerea — şi, prin ur- 
mare, după îndeplinirea misiunei} demonstrative, uşor 
forţele acestui grup se puteau deplasa, pentru a fi tre- 
cute pe dreapta Tisei. 

d) Materialul de poduri putea să fie repede, şi cu în- 
lesnire adus, putând fi transportat cu calea ferată până 
la gara Fegyvernek, în apropierea punctului de trecere, 
de unde o şosea bună ducea până la Tisa-B6. 

2. Pentru punctul de trecere de la Kis Kore: 

a) Nu eră nici prea departe, nici prea aproape, de 
punctul unde se execută trecerea de către grupul prin- 
cipal. 

b) Materialul de poduri putea să fie transportat cu 
calea ferată chiar până la punctul de trecere. 

c) Forţele, pe care le-ar fi întâlnit, fiind putin nu- 
meroase (Brigada 80 internaţională), putea să fie uşor 
surprinse şi alungate.. 

d) Trecerea se putea executa mascat de perdelele de 
plantatiuni, care se găseau în această parte: 

Pe lângă avantajele tactice, pe care le prezentau punc- 

10 
www.dacoromanica.ro 


146 


tele de trecëre alese, din punctul de vedere al opera- 
tiunilor ulterioare, desfăşurarea strategică putea să se 
execute în condițiuni admirabile. 

In adevăr, cele două grupuri, odată aflate pe dreapta 
Tisei, interpuneau forțelor duşmane de nord şi de sud 
şi puteau, prin manevre pe linii interioare, să răspundă 
la orice acţiune de front, sau de flanc, care ar fi în- 
cereat inamicul. 

După cum rezultă de mai sus, se vede, că în ziua 
de 31 Iulie, forțele noastre formau două grupuri: un 
grup principal la nord de Szolnok, format din patru 
divizii (Diviziile 1 şi 2 vânători şi diviziile 1 şi 6 pe 
dreapta Tisei şi Divizia 2-a în rezerva generală a Co- 
mandamentului trupelor din Transilvania, la Tisa Bô- 
Fegyvernek, stânga Tisei; iar un alt grup secundar, 
format din Divizia 7-a, Regimentul vânători de munte 
şi Divizia 2-a cavalerie (cu patru brigade roşiori). 

Grupul principal avea misiunea de a luă contactul 
cu forțele principale ale inamicului, şi profitând de sta- 
rea de desorganizare în care se găseau, a le nimici şi 
captura, iar grupul secundar avea misiunea de a aco- 
peri flancul drept şi spatele grupului principalşi a in- 
terveni la nevoe în acţiunea, ce sar fi desfăşurat de 
grupul principal. 

Inamicul, după retragerea pe dreapta Tisei, îşi con- 
centrase grosul forţelor în triunghiul Czegled-Abony 
Kecshemet şi lăsase descoperit drumul spre Budapesta, 
probabil cu intentiunea, de a antrena forţele noastre 
înspre capitala Ungariei si a ne ataca apoi în flancul 
stâng şi spate. Aceste intentiuni însă ale duşmanului 
au fost descoperite la timp şi, în consecinţă, Coman- 
damentul trupelor din Transilvania, în desfăşurarea 
strategică, dispune ca: 

Cele patru divizii ale grupului principal să înainteze 
în formaţiune romboidală, având Divizia I-a vânători 
în cap, Divizia 6-a la aripa stânga, Divizia 2-a vânători 


www.dacoromanica.ro 


147 


fa aripa dreaptă si Divizia I-a la centru şi înapoi. Gru- 
pul secundar (General Demetrescu) să înainteze cu Bri- 
gada 2-a roşiori în directiunea Kaal-Fiiszes Abony, iar 
cu restul forțelor în directiunea Iasz Apaty-Heves, Di- 
vizia de cavalerie, cu trei brigade, afară de brigada 
trimisă spre nord, să execute o largă conversiune spre 
sud, pentru a intercepta toate comunicatiunile ce du- 
ceau la Budapesta şi a cădea in spatele inamicului, 
care se concentrase în triunghiul arătat mai sus. Gru- 
pul de nord, elementele care luptase la Rakamaz, să 
înainteze în urmărirea inamicului ce se retrăgea în di- 
rectiunea Miskolez, iar în golul care era între Kis-Kôre 
şi Tokay, să treacă Tisa cu brigada 49 infanterie pen- 
tru a face legătura între Grupul General Demetrescu 
si trupele Diviziei 16-a de la Tokay, care urmăreau pe 
inamic. 

In ziua de 1 August, pentru lărgirea capului de pod 
si pentru stabilirea legăturei cu Grupul General Deme- 
trescu, se ocupă de către Grupul General Holban lo- 
calităţile Pely, Iasz Kis Er şi Iasz Ladany, iar Grupul 
General Mosoiu înaintează în direcţia Beszenszog, de 
unde respinge pe inamic, care încercase să opună re- 
zistenta, şi ocupă poziţie la est de râul Zagiva. In acest 
timp, un detaşament din acest grup, stabileşte, la nord 
de Szolnok, legătura cu trupele din Divizia 18-a (două 
batalioane), care trecuse şi ocupase Szolnokul. Aceste 
trupe, însă, ale Diviziei 18-a, în cursul serei fiind ata- 
cate de inamic, sunt forțate să părăsească Szolnokul, 
care este reocupat de inamic. Celelalte forte de pe res- 
iul fronturilor, care trecuse pe dreapta Tisei, îşi mă- 
resc în ziua de 1 August raza lor de acţiune. Astfel, 
Divizia 7-a din Grupul General Demetrescu ocupä re- 
giunea Heves-Atany-h6ml6, iar divizia de cavalerie a- 
junge pe linia Iasz Bereny-Tapio Gyorgyo, de unde in- 
tercepteazä comunicafiile spre Budapesta, in timp ce 
detasamentul "trimis la nord (Brigada 2-a roşiori) ajunge 


www.däcoromanica.ro 


148 


la Füszes Abony, unde intercepteazä comunicatia gru- 
pului inamic de la Miskolez. 

Pe frontul Grupului de nord, detaşamentele Genera- 
lului Hanzu (Comandantul Diviziei 16-a), trecute pe 
dreapta Tisei în regiunea Tokay-Tisa Lôk, resping în 
regiunea satelor Takta Kenez si Ptrigy mai multe ata- 
curi parţiale ale unor detasamente räslete inamice, iar 
Brigada 49 infanterie din Divizia 20-a, pusă la dispo- 
ziţia Grupului de nord, este trecută pe dreapta Tisei 
pe la Tisa Fiired, cu misiunea arătată mai sus. 

Prin rezistenţa inamicului la Beszenszog, . şi prin a- 
tacurile ce le-a dat pentru reocuparea Szolnokului:, se 
confirmă şi mai mult informaţiile ce avea Comanda- 
mentul trupelor din Transilvania asupra concenträrei 
forțelor inamice în regiunea Abony Czegled-Kecskemet 
şi, în consecință, comandamentul dispune, ca în ziua 
de 2 August trupele să între în dispozitivul ordonat 
pentru desfăşurarea strategică amintită mai sus, iar 
inamicul să fie atacat cu toată vigoarea, ori unde va: 
fi întâlnit. : | 

In ziua de 2 August, Grupul General Holban înain- 
tează şi ocupă fără nici o rezistenţă din partea ina- 
micului, cu Divizia I-a vânători, localităţile Tapio Szele- 
şi Tapio Gyorgyo, iar Divizia 2-a vânători rămâne pe loc, 
pentru a intra în dispozitivul strategic arălat mai sus. 

Grupul General Moşoiu înaintând cu Divizia 6-a în 
linia I-a, în directiunea Rekas, urmată de Divizia l-a 
în linia 2-a şi având un detașament de flanc spre Szolnok, 
întâmpină o puternică rezistență din partea inamicului 
pe râul Zagiva, în special în regiunea Rekas. Rezistenţa 
inamicului pe frontul Grupului General Moşoiu este 
îndârjită şi lupta, care se desfăşoară, durează cu în- 
verşunare toată ziua, Către seară, însă, bravele noastre 
trupe, antrenate, cu un avânt indescriptibil, reuşesc să 
respingă ps inamic, să-l pună pe geană şi să ocupe lo- 
calitatea Rekas, iar detașamentul trimis la Szolnok o- 


www.dacoromanica.ro 


149 


cupă această localitate, In retragerea lui, inamicul a- 
runca armele şi munitiunile si se îndreaptă spre Abony- 
Czegled. Trupele Generalului Moşoiu îl urmăresc de 
aproape şi în zorii zilei de 3 August, localitatea Abony 
este înconjurată cu o brigadă din Divizia 6-a pe la 
vest şi alta pe la est, în timp ce Brigada 4-a roşiori, 
ajungând la Alberty Irsa, pe linia ferată Czegled-Buda- 
pesta, cade de la vest asupra Czegledului, unde se găsea 
Comandamentul Corpului I armată inamic, şi, în zorii 
zilei de 3 August, inamicul văzându-se înconjurat atât 
la Abony, cât şi la Czegled, trimite parlamentari pen- 
tru capitulare. Parlamentarii sunt trimişi la postul de 
comandă al Comandamentului trupelor din Transilvania, 
iar Grupul General Mosoiu şi Brigada 4-a rosiori (Lt.- 
Colonel adjutant Atanasescu) procedează la dezarmarea 
<elor trei divizii inamice (3, 5 şi 6 din regiunea Czegled- 
Abony. Numărul prizonierilor capturați în această zi 
trece peste 1000 ofiţeri şi 30.000 oameni trupă, precum 
şi un enorm material de artilerie, munitiuni şi arme. 

Lovitura dată inamicului la Fegyvernek-Kenderes-Kis 
Ujszallas-Mezotir începe să-şi producă efectul. Inami- 
cul, zdrobit materialiceşte şi moralmente în aceasta bă- 
tălie, nu mai este capabil de a mai opune vre-o rezis- 
4entä serioasă. ° 

In timp ce aceste actiuni se desfäsurau de catre gru- 
pul principal in zona Szolnok-Rekas-Abony, Grupul 
General Demetrescu continuă cu Divizia 2-a cavalerie 
indeplinirea misiunei data de Comandamentul trupelor 
din Transilvania şi ajunge în seara de 2 August cu: 
Brigadele 3 şi 5 roşiori în regiunea Tapioszer (30 klm. 
est Budapesta), având primele elemente de recunoas- 
tere până în apropierea Budapestei; cu Brigada 4-a ro- 
siori la Alberty lrsa, după cum sa arătat mai sus; în 
fine Brigada 2-a roşiori de la Füszes Abony execută 
recunoasteri spre Miskolez şi Erlau, Divizia 7-a si Re- 
gimentul vânători de munte aşteaptă în zona ocupată 


www.dacoromanica.ro 


150 


din ajun desfăşurarea actiunei grupului principal, gatæ 
de a interveni în această acţiune. 

Detaşamentele Generalului Hanzu ocupă în regiunea 
Tokay localităţile Szaros Patak, Szerensz, Takta Har- 
kany ; iar Brigada 49 infanterie înaintând de la Tisa 
Füred, ocupă localităţile Poroszlo şi Baborna, stabilind 
legătura cu detașamentul din Divizia 7-a ce opera spre 
nord. 

Generalul Papp, Comandantul Diviziei 18-a, care ră- 
măsese în acoperire pe Tisa, trecuse încă din ziua de 
1 August pe dreapta Tisei două batalioane, care ocu- 
pase localităţile Tisa Varkony și Tisa Veszeny, iar îm 
ziua de 2 August se consolidează pe aceste pozitiuni. 

Din modul cum s'au desfăşurat operaţiunile în ziua 
de 2 August şi anume din faptul, că cea mai mare parte 
din forțele inamicului au fost capturaie, iar cele care 
mai rămăseseră, erau înconjurate şi gata de a avea a- 
ceiaşi soartă, Comandamentul trupelor din Transilvania 
isi dă seamă, că inamicul nu mai e capabil de nici o 
rezistenţă şi ia dispozitiuni, ca pentru ziua de 3 Au- 
gust: 

— Divizia de cavalerie (Brigăzile 3 si 5 roşiori) să 
continue recunoasterile spre Budapesta, precum şi a în- 
tregului sector la nord şi la sud de oraş. 

— Brigada 4-a roşiori să înainteze pe la vest de 
Kecskemet si să intercepteze comunicațiile spre Seghe- 
din ale trupelor inamice care se găseau la Kecskemet. 

— Divizia l-a vânători, Divizia 2-a vânători şi Divi- 
zia 7-a, prin marş forţat, să înainteze direct asupra 
Budapestei. | 

— Grupul General Mosoiu (Diviziile 1 şi 6) să conti- 
nue distrugerea complectă a unităților inamice ce-au mai 
rămas în regiune Kis Kun Felegyhaza-Kecskemet. 

— Divizia 16-a, împreună cu detaşamentul din Gru- 
pul General Demetrescu, să înainteze şi să ocupe Mis- 
kolezul. 


www.dacoromanica.ro 


151 


VII. Ocuparea Budapestei 


In cursul zilei de 3 August, Grupul General Holban 
execută un marş forțat de aproape 50 klm., fără a mai 
întâmpina nici o rezistenţă şi ajunge cu Divizia I-a vâ- 
nători la Gomba, Divizia 2-a vânători la Tapio Szele şi 
Tapio Gyorgyo, acoperit pe front cu divizia de cavale- 
rie, care ocupă în seara zilei (cu Brigada 5-a roşiori) 
fu regiunea Peczel, (15 kim. est Budapesta), iar cu Bri- 
gada 3-a roșiori localitatea Monor. Divizia 7-a ajunge 
în regiunea Jasz Apaty-lasz Mihalytelek. Grupul Gene- 
ral Moşoiu înaintează cu Divizia 6-a de la Abony sio- 
cupă Nagy Kôrôs, iar Divizia l-a ocupă regiunea Cze- 
gled-Abony. In seara zilei, Brigada 4-a roşiori, care 
inainta pe dreapta grupului, ajunge la sud de Kecske- 
met, interceptând la sud de această localitate toate co- 
municatiile spre vest şi Seghedin. Un detaşament din 
Divizia 18-a, care trecuse Tisa pe la Szentes şi ocu- 
pase Csongrad,, fhaintează spre Kecskemet. Trupele ina- 
mice (parte din Diviziile 2 şi 4) văzându-se astfel in- 
conjurate, trimit parlamentari pentru predare. Şi aiti 
se capturează câteva mii de prizonieri şi mari canti- 
täti de materiale de război. ° 

Tot în această zi, trupele inamice dela Miskolez (Di- 
vizia I-a şi parte din brigadele de Secui) fiind complect 
înconjurate, se predau tara luptă, capturându-se astfel 
si în aceasta regiune mai multe mii de prizonieri şi 
mari cantități de material de război, arme şi inuni- 
tiuni. 

+ 
& + 


In ziua de 4 August, la orele 16, trupele noastre ajung 
la porţile Budapestei şi, în urma somatiunei făcută de 
Comandantul trupelor din Transilvania, care ajunsese 
odată cu Divizia I-a vânători, se prezintă o delegaţie 
din partea noului guvern maghiar, pentru predarea o- 


www.dacoromanica.ro 


152 


raşului. După ce s'au luat toate măsurile de sigurantä, 
trupele noastre intră triumfătoare în Budapesta. Popu- 
latia ungară rămâne înmărmurită la apariţia vitejilor 
noştri, cari în timp de 15 zile numai, zdrobise complect 
cele 9 divizii inamice şi ajunse în inima Ungariei. Ea 
păstrează în tot timpul defilărei Diviziei l-a vânători, 
ce-a avut loc pe strada Andrasy, în fata Generalului 
Mărdărescu, Comandantul trupelor din Transilvania, 
cea mai mare linişte. 

“ Odată cu intrareâ trupelor noastre în Budapesta, se. 
capturează încă câteva mii de prizonieri şi mari can- 
titäti de material şi munifiuni, iar ordinea şi viaţa nor- 
mala începe să-şi ia cursul, spre satisfacția tuturor cari 
suferise teroarea regimului ce se spulberase. 

A doua zi după intrarea trupelor române în Buda- 
pesta, Comandantul trupelor din Transilvania adresează : 

— O telegramă M. S. Regelui, 

— Un ordin de zi trupelor, 

— O proclamaţie către populatiunea Budapestei. 

Aceste documente, de o importanţă deosebită, le re- 
producem mai jos : 

* . * 
Majestafel Sale Regelui 
BUCURESTI. 

„Am onoare a raportă, că eri, "August orele 18, tru- 
pele au ocupat Budapesta fără rezistenţă. 

„După luarea măsurilor de menţinerea ordinei, am 
trecut în revistă şi am primit defilarea trupelor (o bri- 
gadă de infanterie si un divizion a trei baterii din di- 
vizia l-a vânători, precum şi un divizion din brigada 
4-a roşiori) pe Andrasystrasse, i 

„Guvernator al Budapestei Pam numit pe generalul 
Holban. 

„Populaţia a primit trupele noastre în mod simpatic,. 
Comandantul trupelor din Transilvania 


General MĂRDĂRESCU , 
Şeful de Stat Major 


General PANAITESCU 
WWW. dacoromaniCa ro 


153 


Bravi ostași al comandamentului trupelor din 
Transilvania | 


Acum câteva zile, vă gäseati pasnici pe malul stâng 
al Tisei, formând cu piepturile voastre zid de apărare 
pentru toată suflarea omenească de dincoace de Tisa. 

In dimineaţa zilei de 20 Iulie, duşmanul nelegiut, 
care turbura liniştea inimei Europei, va atacat în mod 
furios. 

Vrăjmaşul, mare în număr şi mijloace, a trecut pe 
stânga Tisei şi ametit de izbânda impingerei perdelei 
moastre de acoperire, a înaintat ca o vijelie spre râsă- 
rit în primele zile ale bătăliei, atras fiind de bogăţia şi 
frumuseţea Ardealului, această podoabă a neâmului To- 
mânesc. 

Cel de sus însă, care împarte şi veghiazä la infäp- 
tuirea sfintelor noastre näzuinti, a făcut, ca bucuria 
inamicului să fie numai vremelnică. In adevăr, sosind 
momentul intrărei în luptă a grosului trupelor noastre, 
duşmanul a fost aruncat peste cap dincolo de Tisa, cu 
mari pierderi, în oameni şi materiale de război. 

De astă dată, însă, punerea Tisei între noi şi vrăj- 
mas nu mai era destul. Inamicul, care ne atacase in 
mod îndrăzneţ, trebuia ingenunchiat, zdrobit în aşa mă- 
sură, ca să se poată dobândi în mod sigur liniştea 
zioastră şi întregului apus. 

Sprijinit pe voi, Bravi ostaşi ai comandamentului tru- 
pelor din Transilvania, înaltul comandament a hotărât 
drecerea pe dreapta Tisei şi continuarea operaţiunilor 
până la sfârşit, dincolo de Tisa. Indmicul care simtise 
bărbăţia loviturei voastre, n'a mai fost în stare să opună 
mici o rezistenţă şi diviziile lui dezorganizate, în urma 
bătăliei de pe stânga Tisei, au fost capturate una câte una. 

Astfel, în curs de 16 zile numai, inamicul a fost cu 
desăvârşire distrus, iar în ziua de 4 August, orele 18, 
irupele noastre au ocupat Budapesta, ducând cu ele li- 


www.dacoromanica.ro 


154 


niştea tuturor cetăţenilor pasnici ai Ungariei şi prin a- 
ceasta, risipa norilor din centru Europei. 

Faptul strălucit de arme săvârşit de voi, va rămâne 
pe vecie înscris în cartea neamului şi în istoria ome- 
nirei ; deci, vă puteţi mândri de 'roadele ostenelilor 
voastre, şi când vă veţi înapoia la vetrele voastre, pu- 
teti spune tuturor cu seninătate, că v’ati facut pe deplin 
datoria faţă de neam, țară şi MM. LL, care în momen- 
tele grele ale bătăliei au, venit în mijlocul nostru şi au 
urmărit de aproape bravura voastră. 

Sunt nespus de mândru, că v'am comandat, şi adânc 
recunoscător tuturor, pentru inima ce v'aţi pus în în- 
tăptuirea izbândei, vă mulţumesc la fiecare în parte şi 
vă zic: | 

Sänätate si totdeauna voe bunä, bravi ostasi ai co- 
mandamentului trupelor din Transilvania. 


Comandantul Trupelor din Transilvania 


General MĂRDĂRESCU 
Şeful de Stat major 
General PANAITESCU. 


* * 
EG 


Proclamatie 


Se aduce la cunostinta populatiei urmätoarele : 

1. Armata română nu face razboiu locuitérilor, ci 
armatelor care au atacat. 

2. Soldatul român garantează liniştea, avutul şi viata 
cetățenilor. 

3 Toţi locuitorii sunt obligaţi să păstreze ordinea şi 
să respecte legile tärei, precum şi ordonantele ce se 
vor da, 

4. Viaţa în oraş își va urma cursul normal, circulaţia 
fiind permisă până la ora 21; dela această oră, toate 
localurile vor fi închise. 


www.dacoromanica.ro 


155 


Se interzice întrunirile sau circulaţia în grupuri maë 
mari de 5 persoane. 

Locuilorii, cari vor instiga în contra ordinei si vor- 
aduce prin glas, prin scris, sau prin gest prejudicii tru— 
pelor româneşti, vor fi pedepsiţi conform legilor räz- 


boiului. 
Budapesta 5 August 1919. 
Comandantul trupelor din Transilvania. ° 


General MARDARESCU 
Sefal de Stat Major 


General PANAITESCU 
F1 
* * 
Ordin de zi No. 57 


Bravi ostasi ai Comandamentului trupelor din Tran— 
silvania. 

Domnul General Presan, Şeful Marelui cuartier ge— 
neral, care s'a găsit în mijlocul trupelor în tot timpul 
ofensivei de la Tisa la Dunăre si deci a văzut si cân- 
tarit sforţările noastre vitejesti, a binevoit a vă trimite 
căldurosul său salut camaraderesc de mai jos, pe care- 
mă grăbesc să vi-l aduc la cunoştinţă, fiind, pe de o 
parte, o scumpă răsplată a meritelor voastre ostäsesti, 
iar pe de altă parte, o hotărâre în ceeace priveşte 
conduita voastră în teritoriile de curând ocupate, pentru 
a rămâne pururea neștirbită reputatiunea Armatei ro- 
mâne. 

Comandantul trupeler din Transilvania. 


General MĂRDĂRESCU 
Șeful de Stat Major 


General PANAITESCU 


= 
* * 


General Mărdărescu 
Comandantel trupelor din Transilvania 
Cu o profundă emotiüne şi înaltă mândrie natio- 
nală, am urmărit şi de data aceasta frumoasele si eroi— 
www.dacoromanica.ro 


156 


<ile fapte de război ale armatei de sub comanda 
D-voastră, şi vă rog, să primiţi şi să transmitefi la 
toţi camarazii, ofițeri şi soldaţi, expresiunea adinira- 
tiunei mele. 

Am credinţa, că acum, când duşmanul a fost înge- 
nunchiat şi distrus, armata ce comandati se va conduce 
«cu locuitorii teritoriilor cucerite în asa fel, încât lumea 
întreagă va putea constata, că noi soldaţii români sun- 
tem cu adevărat reprezentanţii unui;popor cinstit, drept 
bun si foaintat. 


General (ss) PREZAN. 


No. 180. 
Nr. 8730 
din 6|VIII919. 


'* Domnului GENERAL PREZAN 
Șeful Marelui Cuartier General 


Cu adâncă recunoştinţă vă mulțumesc, pentru cu- 
vintele încurajatoare, ce-ati binevoit a adresa mie şi 
trupelor de sub comanda mea, în urma strălucitelor 
„operaţiuni dela Tisa la Dunăre. 

Domnia voastră, care v'aţi găsit in tot cursul acestor 
«operaţiuni în mijlocul trupelor, ati putut aprecia sfor- 
ţările uriaşe făcute de ele şi, cuvintele ce ne sunt a- 
dresate din parte-vă, ne umple sufletul de bucurie şi 
măresc încrederea în no? 

Mă voi grăbi a aduce cât de curând la cunoştinţa 
ofiţerilor şi trupei ordinul Domniei-Voastre de multu- 
mire, spre a se bucura cât mai de vreme de roadele 
sfortärilor lor. 


Comandantul trupelor din Transilvania 
General (ss) MARDARESCU 


+ 
* + 


www.dacoromanica.ro 


157 


Ordin de zi Nr, 58 
din, 10/V111/919 


Cu o deosebită bucurie si mândrie aduc la cunos- 
tinta tuturor, ofițeri şi trupă, telegrama de mai jos a 
Domnului Prim Ministru, care, pe timpul operatiunilor- 
recente dintre Tisa şi Dunăre, a bigevoit a veni în 
mijlocul nostru, urmărind clipă cu clipă desfăşurarea 
viguroasei noastre contra-ofensive. 

Cuvintele Domniei-sale calde şi fnältätoare sunt o 
prețioasă răsplată a vredniciei Voastre, &e care vă pu- 
teti mândri. 


Comandantul trupelor din Transilvania 


General MĂRDĂRESCU 
Sef de Stat Major 


General PANAITESCU 


Copie după telegrama D-lui Prim-Ministru 


Cu simtimânt de caldă recunoştinţă pentru glorioasa 
noastră oştire şi de înaltă mândrie naţională, am aflat 
complectarea înfrângerei anarhiei duşmane şi intrarea 
trupelor noastre în Budapesta. Prin victoria ei, Oştirea 
noastră a desăvârşit opera vitejească prin care a asi- 
gurat unitatea naţională si tot odată, a nimicit primej- 
dia care ameninţa civilizaţia Europei centrale. 

Vă felicit din inima pe Domnia-voastră şi pe demnii 
Domniei-voastră camarazi de arme şi mă bucur, că 
Dumnezeu v'a dat gloria de a conduce aceste operaţiuni. 


IOAN I. €. BRĂTIANU 


Domnului prin Ministru 
I. |. C. BRĂTIANU 


In numele meu şi al trupelor în sub ordine, vă rog 
respectos, să primiţi viile noastre mulţumiri. 


www.dacoromanica.ro 


158 


Greutätile si sfortärile uriase, prin care am trecut pe 
dimpul recentelor operaţiuni de la Tisa la Dunăre, sunt 
larg rasplătite prin căldura cuvintelor înältätoare şi in. 
<curajatoare, ce-ati binevoit a ne adresa, 

Armata, însufletită în tot cursul campaniei de cele 

mai strălucite calități ostăşeşti, a fost, este şi va fi ne- 
clintit scutul proteguitor al scumpei noastre Românii 
mari, înfaptuită cu atâtea sacrificii. 
‘ Neamul, Tara şi Tronul să se bizue pururea pe inima 
caldă şi braţul vânjos al apărătorilor lor, care sunt 
mândri, de-a le fi putut câştiga toată încrederea în 
vrednicia lor. 


“Comandantul trupelor din Transilvania, 


General MĂRDĂRESCU 
Sefal de Stat Maior 


General PANAITESCU 
* ză + 

Pe restul teritoriului Ungariei, între Tisa si Dunăre, 
diferite detaşamente ale noastre urmăresc şi distrug 
grupurile răzlețe inamice, care scăpaseră necapturate 
din zonele în care s'au dat loviturile, şi astfel, în tot 
teritoriul Ungariei, ocupat de trupele noastre, ordinea 
cea mai desăvârşilă începe să domnească, 

Ocupatiunea Budapestei a durat de la 4 August până 
la 17 Noembrie 1919. 

Inainte de plecare, Comandamentul trupelor din Tran- 
silvania în unire cu Inaltul comisar al guvernului, a ad- 
resat către populatiunea capitalei Ungariei următoarea 
proclamatiune : 


# 
ts * 


Proclamatiune 


Armata românească se retrage. Budapesta va fi eva- 
cuată. Părăsind Capitala Ungariei, România ţine a afirma 
încă o dată, că în urma atacurilor de: pe Tisa care a mo- 


www.dacoromanica.ro 


159 


tivat acţiunea să militară n'a fost călăuzită de cât de 
legitima apărare, şi cerințele militare. Orice gând de 
asuprire, sau de răzbunare, i-a fost străin. 

Armata românescă a căutat ca să facă cât mai uşoară 
posibilă pentru populaţie prezenţa trupelor în Ungaria, 
şi, nici o sfortare n-a fost neglijată, care să uşureze viaţa 
populatiunei suferinde. 

Cu simţâmântul de a-şi fi exercitat dreptul si dea fi 
îndeplinit o datorie de umanitate, armata românească 
tine încă o dată să afirme, că a considerat totdeauna 
afacerile lăuntrice ale Ungariei, ca aparţinând singure 
poporului ungar, căruia doreşte restabilirea lihistei, 
evitând orice persecutiuni politice, sociale, sau reli- 
gioase. Aceste condițiuni sunt necesare unei cârmuiri 
durabile, care să exprime voința poporului ungar, să 
facă posibilă vindecarea trecutului şi să aducă închee- 
rea Păcei, dorită de România şi aliaţii ei. 

Armata românească mulţumeşte pentru atitudinea 
corectă a populatiunei Capitalei, în tot timpul ocupa- 
tiunei. 

Budapesta 12 Noembrie 1919. 
Comandantal trupelor din Transilvania 


General MĂRDĂRESCU 


Inaltul comisar al Guvernului 


Ministru DIAMANDY 


www.dacoromanica.ro 


SOLDAŢII NOȘTRI IN UNGARIA ŞI 
BUDAPESTA 


(Povestese doi ofifert de artilerie) 


Disciplină ostäseascä 


Steteam de vorbă cu un soldat bolşevic care stă 
cu mâna,în buzunar în fata mea. D'odată tl văd pe bol- 
şevic că scoate fulgerător mâna plină de sânge. 

Un soldat român îl străpunsese cu baioneta. 

— Cum, domnule maior, eu, care am luptat la cot 
cu dumneavoastră nu stau cu mâna 'n buzunar şiel? 
Pârlitu ! 


Soldatul român, om politic la Budapesta 


— Mai staţi mult p'aici, baeti! 
— Auz că mai e şi-o Viena! 


* Tot la Budapesta 


— Facu-le de frantuzi şi englezi ce tot ne fac zile 
fripte c'acu îi dezarmăm şi pe ei. 

— Ce de-a mai căşile! Parcă sunt toate mânăstiri. 

Altul. Treceam la defilare în Budapesta. Un soldat 
ese dela locul lui şi vine în capul bateriei. 


www.dacoromanica.ro - 


161 


— Traiti, domnule sublocotenent, p'aici, chiar pe 
strada asta m'au dus cu baioneta, ca prizonier, şi acum 
trec călare! 

— D'o inteligenţă rară soldatul român. Veneau sol- 
datii cu cai dela un căpăt al Budapestei exact unde-i 
spuneai, fără să rătăcească. Mergea ca prin satul lui, 
parcă | 

Grozav au soldații nostri simtul orientării ! 

— Cum aţi petrecut în Budapesta? 

— Tot în tramvay duceam băcătăriile de campanie. 
Da, fie că am inälecat şi pe leii de la Parlament. 


La grădina zoologică. 

— Ma, facu-le..., ce n’au acolo! sticleti, alifanti, gi- 
rafe, lei, dar tot n’au faraoni! (Voiau să zică, oameni 
cu coadă de peşte!) 


“Privind casele Budapestei, 

— Mari casi! Mai mari c'ale lui Dini Mihail de la 
Craiova! 

După ce-i gonisem pe unguri dela Szolnok. 


In loc de bună ziua unguresc, „a la solgai“, le strigau: 

— A la Szolnok ! 

Tot în gradina zoologică la teatru, dau de un om 
fix ca o statue. Soldaţii stau cu ochii fixi la el. 

— E viul 

— Ba, nu e, că nu misca! 

— Domnule Sublocot., dă-mi voe să- -1 fac ce să mişte, 
şi strigă omului statue. 

— A la Szolnok! 

Rade omu-statue. Rad toţi soldaţii.dese prăpădesc. 

—Väzuräti, mă, că e om şi încă viu! 

Sentinele ia „Hungaria“. Veneau tot felul de unguri 
cu rugăciuni. 

— Unde merge musiü ? 

La general Holban. 


3 11 
www.dacoromanica.ro 


162 


— Ba, mai stai şi afară! Numai cu generali vrei să 
verbesti. 


Intma soldatului 


Veneau copiii săraci ungurj cu gamela la cazanul lor. 

Soldatii le dădeau mâucare, 

— De ce le dai? 

— Domnule locotenent, am şi cu doi acasăl 

Sute de copii veneau. Fiecare îşi lua portia lui de 
mâncare acasă! 


Mașina de tocat carne 


Văd pe unul într'o zi fugind cu o maşină de tocat 
carne, in braţe, 

— Ce e aia, ma! 

— O mitralieră d'a mică cu care ne tocau pe noi 
nemţii | Si fiindcă s'a spus că ni se dă premiu cui vom 
aduce câte o mitralieră la Divizie, alerg şi eu cu asta. 


La vizita medicală 


— Soldat, desbracä-té, n’auzi!? 

Codindu-se mereu, cu mare greutate, şi de frică, sol- 
datul se desbracă şi rămâne cu o cămaşe .. . femeeasca, 
cu dantele şi decoltată. 

— Ce e asta pe tine, mă, unde e cămaşa ta cazonă? 

— P'aia o păstrez s'o dau la inventar în bună stare. 


„Mineuri* (menu). 


In marsuri, soldaţii strângeau şi ei ce găseau. Din 
ranifa fiecăruia eşea câte un cap de cocos. 

La 7 dim. băga bucătarul în cazan carnea de vacă 
dată de regiment, 

La 8, băgau ei în acelaş cazan porcul. 

La 9, gâstele şi curcanu. 

La ora 10 băgau puii. 


www.dacoromanica.ro 


163 


La ora mesei: 

— Mie, dă-mi de pore! 

— Mie, dă vacă! 

— Mie, dă puil 

— Ce! numai domnii ofiţeri să 4iba „mineuri“ (menu) 
moi să n'avem | 


Poezle, ungurulal: 


Un sergent rehiziţionase o pereche de boi şi dă un 
„Bon pe care stă scris; 


Ti-am luat şi eu boii tei 
După cum „nemţii“ au luat p'ai mei 
Să-i plătească Bella-Kuhn 
C'acum y’are nici tutun! 


Foşti prizonieri la Bolsevici. 


— Mă prinseseră bolşevicii, am început să-i înjur pe 
româneşte ’nainte d’a mă omorä. 

— Facu-vă şi dregu-vă, asta e egalitate? Mă omorâţi 
ca pe un câine! Noi îi hrănim pe prizonierii noştri. 

Ce să vezi! după marala asta, ungurii m’au ertat. 

Mi-au dat drumul, după ce mai întâiu mau de- 
armat. 

Un alt prizonier român le spunea: 

— „Ce să-i facem! Stau “n dosul nostru francezii şi 
englezii cu tunurile să ne omoare de nu dam năvala 
pe voi“. 

A prins şi minciuna astă Soldatul nostru a scăpat 
cu viaţă. 

Cu minciuni de astea, ni s'au întors 12 prizonieri. 

Dar, cei găsiţi pe câmp, erau groaznic mautilaţi de 
bolşevici, cu nasul tăiat, cu ochii scoşi, cu limba tăiată, 
cu mafele scoase afară. Ofițerii erau desbräcati, goi şi 
oribil mutilafi. 

La Fegyvernek când se retrăgeă batalionul maiorului 


www.dacoromanica.ro 


164 


Terpu, trăgea în el şi populaţia civilă. Dar si din satu? 
ăsta n'a mai rămas nimic. 
Parcă într'ading au trecut trupele noastre p'acolo! 


Impresia unei ordonünfe. 


D-rul Petrică Burnea se reintorsese din Budapesta, cu 
ordonanța lui în Bucureşti, pe care soldatul nostru îl 
vedea pentru prima oară, "N’a cam fost încântat de 
capitala noastră, după ce văzuse pe cea ungară. Mai ales 
că eră vară şi dogorea şi soarele în Bucureşti. 

— Ei, domnule maior, la Budapesta case mari! Nu 
te arde soàrele! Ala oraș. 


www.dacoromanica.ro 


BUDAPESTA HRĂNITĂ DE 
ARMATA ROMÂNĂ 


“Sourtä dare de seamă a Intend. Maior E. Nancovici, din Ministerul 
de Război, detagat la comisia română centrală din Budapesta) 


Sosit la Dudapesta după 5 zile de la ocupaţia armatei 
Române, am avut de la început sarcina strângerei şi 
expedierei în ţară, a tuturor materialelor capturate ca 
pradă de război, cum şi inventarierea mărfurilor aflate 
în antrepozite, docuri şi alte magazii de soiul acesta. 
In adevăr ca s'a găsit multe materiale, atât de multe 
si diferite că numai făcându-se o listă detaliată, ar 
forma o lucrare greu de închipuit. Erà şi natural, căci 
Uugaria a fost antrepozitul armatelor Centralilor, şi 
de aceia nu au dus nici cea mai mică stânjenire in 
viata lor obicinuita. , 

Intre ceilalţi camarazi, sortul m'a făcut să am sar- 
cina inventarierei celui mai mare autrepozit din Bu- 
-dapesta „Banca de scont şi schimb ungară“, 

In antrepozitele acestei bănci s'a găsit cantităţi mari 
de tot soiul de alimente, băuturi și mărfuri. 

Bolşeviştii cunoscând averea depusă în aceste anire- 
pozite, nu s'a atins de ea, nu pentru că tinea cont de 
averile private ce deţinea, cât mai mult a păstra pen- 


www.dacoromanica.ro 


166 


tra ei ca ultimă resursă, stocul adunat asi, pentru acest 
motiv nu au dat voe să se ridice nici un fel de marfă 
din magazii. La plecare neputând să ia nimic cu ei, 
armata română a găsit totul neatins. 

La sosirea noastră în Budapesta, populaţia nu avea 
nici un fel de hrană, şi după spusa tuturor, dacă ar- 
mata Română mai întârzia încă 8 zile, găsea oraşul un 
cimitir, fiindcă populaţia (1.600.000) nu avea cu ce se 
mai hrăni, şi bolsevistii nici nu voiau să audă de des. 
ehiderea depozitelor lor pentru a ajuta populaţia. 

Armata Română văzând situaţia aşa de îngrozitoare, 
toată suflarea din Budapesta se hrănea cu dovleci, cu 
care altădată se hrănea porcii, a deschis larg porţile 
depozitelor, dând drumul şi la productiunile comita- 
telor ca să intre în oraş. 

Eră lamentabil de văzut oameni şi doamne cu si- 
tuatiuni frumoase făcând coadă la cumpărarea dovle- 
cilor, şi după o zi întreagă de aşteptare, plecând cu un 
"dovleac de 4—5 kgr. la subtioarä, trecând mândrii pe 
stradă, şi satisfacuti, că au hrană a doua zi! 

Imediat s'a văzut efectul bunätälei Românilor, căci 
treptat, de unde un kgr. dovleac costă 5 — 6 coroane, 
a ajuns la 3 apoi 2, şi azi nu se mai uită nimeni la 
ei, trecând iarăşi în cadrul menirei lui. 

Pentru hrănirea populaţiei, pe lângă cantităţile e- 
norme de zarzavaturi ce au început să sosească pe 
piaţă, s'a dat de armată şi următoarele alimente din 
depozitele bolsevistilor. 

170.000 kgr. grâu : 3500 kgr. secară ; 70.000 kgr. päsat « 
450.000 kgr. mazăre; 28.000 kgr. grâu amestecat cu se- 
cară, 400.000 kgr. tăină, 10.000 kgr. marmeladă, 700.000: 
kgr. zahăr, 20.000 cafea, 300.000 frankafea, 400.000 kgr. 
alei de hrană, 650.000 kgr. sare, 20.000 kgr. boia, de: 
ardei (papricaş), 180.000 kgr. turte floarea soarelui pen- 
tru cai, 40.000 kgr. zarzavat uscat, 10.000 kgy, ceapă 
uscată, 35.000 kgr. mere uscate, 700.000 ratii conserve 


www.dacoromanica.ro 


167 


carne, 100.000 kgr. bulion, 100,000 kgr. orz si ovăz, 
50,000 kgr. tärâte etc. 

In urma acestui gest din partea armatei române, po- 
pulafia a început încetul cu încătul să vadă, că nu am 
venit aci ca cuceritori, în felul cum au practicat'o ei 
în fara noastră, că nu ne atingem de averea lor par- 
ticulară, că păzim avutul lor, etc., şi astăzi se poate 
zice că populaţia vede cu ochi buni, şederea noastră 
in capitala lor, şi sunt mulţi cari consideră ca o ne- 
norocire gravă, o eventuală plecare a armatei române. 

Pentru nevoile viitoare, Comandamentul Român, a 
luat măsuri, ca din comitatele Ungariei să se strângă 
prisosul de alimente şi vite, cari să se trimită în Bu- 
dapesta, pentru hrana populaţiei. Chestia cärnei este 
cea mai grea, însă avem credinţa că faţă de măsurile 
luate, se va putea da populaţiei carne de 2 ori pe săp- 
tămână ; s'a socotit nevoia de 2500 — 2800 vite săptă- 
mânal. 

Cartofii care intră ca principal aliment în hrana po- 
poporului Ungar, s'a dispozat a se aduce din Transil- 
vania, în care caz s'a şi dat autorizatiile necesare. 

Astăzi piaţa este foarte animată, foarte bogată, şi co- 
zile la toate bărăcile a dispărut cu desăvârşire, 

La sosirea noastră nu era nici o prăvălie deschisă, 
sub cuvânt că bolşeviştii au luat tot; azi sunt o fru- 
musete şi se întrec cari de cari, să-şi încarce vitrinele . 
cate au mai bun. 

Incet, încet, viaţa a intrat în normal, bine înţeles 
totul încă foarte scump, afară de alimentele date de 
armată, dar aşa este peste tot în întregul continent. 

O convorbire pe care am avut'o mai zilele trecute 
cu Directorul bäncei Ungare de scont şi schimb, poate 
să probeze până la ce punct, armata română a contri- 
buit la ameliorarea stărei alimentare a populaţiei. 

„Graţie Dv. că aţi venit lu noi, putem să constatăm 
„eă poporul Român ne este mult superior, fiindcă pe 


www.dacoromanica.ro 


168 


plângă că are multă inimă, dar qu este de loc räzbu- 
.nätor. Acum vă cunoaştem bine şi suntem fericiţi că 
„Di sa luat perdeaua de pe ochi, să putem vedea mai 
„curat şi cu sufletul desbräcat sovinismul în care am 
„fost crescuţi şi care ne-a adus la dezastrul de astăzi. 
„In loc să ne luaţi tot ce a-ţi găsit la noi, D-v. nu ati 
„oprit nimic şi ne-ati dat nouă totul! ce ne fusese 
„luat de la gură, tot de ai noştri. Onoare armatei „şi 
poporului român“. 


www.dacoromanica.ro 


RAPORT SUMAR ASUPRA ALIMENTATIEI 
ORAȘULUI BUDAPESTA 


(Păont de Locot.-Colonel Vasilesqn Cristea dela Comandamentul armatei) 


1. Comandamentul Român a dat autorizaţie de liberă 
circulație în toată Ungaria, tuturor agenților însărci- 
nati în mod oficial de Ministerul de Alimentaţie Ma- 
ghiar ; numărul acestor agenţi întrece cifra de 1200. Cu 
toate aceste autorizări date încă din ziua de 12 August 
trenurile puse în circulaţie pentru alimentare se întorc 
în Budapesta aproape goale. Cauza este că agenţii mi- 
nisterului maghiar se ocupă cu specula şi cu frauda- 
în loc să se ocupe cu cumpărarea şi transportul cerea- 
lelor. 

Dovada de aceasta, este faptul falşificărei unei auto- 
rizatiuni date, în sute de exemplare pentru a se aduce 
alimente pentru funcţionarii maghiari ai Ministerului 
de Alimentaţie şi cu care falşificări, agenţii respectivi 
au adus o foarte mare cantitate de alimente însă nu 
pentru a fi împărţite populaţiei flamande, ci pentru a 
fi speculate şi acumulate în depozite ascunse întradins. 

Se anexează ca proba o falsificare a acestei autori- 
zatii falsificate, pe care o cercetează în prezent Tribu- 
nalele Militare Române, 

2. S'a ordonat tuturor Comandamentelor şi trupelor 
Romine, pentru ca să lase absolut liber şi să accele- 


www.dacoromanica.ro 


170 


reze cu prioritate asupra transporturilor militare, toate 
vagoanele şi carele precum şi vapoärele care se trimit 
cu alimente în Budapesta. 

3. Depozitele de alimente capturate dela armata bol- 
şevică sau pus toate la dispoziţia Ministerului de Ali- 
mentare local. 

4. S'a aprobat dela început a se da cel mai larg con- 
curs aducerei de alimente în Budapesta, în care scop 
Comandamentul Român a dispus înființarea a 2 pe- 
rechi de trenuri zilnice, numile trenuri de aprovizio- 
nare care circulă în toate directiunile, pentru a trans- 
portà alimente în oraş. 

Se anexează un mers al acestor trenuri, care este 
afişat în toate staţiile, chiar cele mai mici, în scopul a 
se uşura sarcina agenţilor cumpărători de alimente. 

5. Toată regiunea dintre Tisa şi Dunäre sa împărţit 
în comitate administrative de alimentare, sub directiu- 
nea Prefectului Ungur de Comitat, cu însărcinarea să 
facă statistica generală a tuturor alimentelor care ră- 
mân disponibile în comitat, peste nevoile locale ale 
populaţiei astfel, ca sub controlul Comandamentelor 
Române din Comitate, aceste alimente să fie expediate 
în Budapesta. Comitatele “acestea la rândul lor s'au im- 
pärtit în subcomitate iar acestea în centre şi subcentre 
obligându-se tiranii să treere cu ajutorul prizonierilor 
bolşevici, astlel ca produsul în plus al alimentelor să 
se poată transporta la Budapesta. 

Au fost expediate astfel la Budapesta de cätre Ar- 
mata Română ziluic 10—15 vagoane cu grâu şi vagoane 
cu zarzavat şi diferite alte alimente. | 

6. Sa interzis riguros de către Comandamentul Ro- 
mân orice fel de rechizitii alimentare in Budapesta, pen- 
tru nevoile armatei Române şi s’a*pus la dispoziţia o- 
raşului Manutanta Centrală a Armatei Ungare pentru 
pregătirea pâinei pentru populaţie. 

7. Societatea de Alimentare „Haditelmin“ a Ministe- | 


www.dacoromanica.ro 


171 


rului de Aprovizionare Maghiar a ascuns în frigorife-- 
rele locale 50.000 kgr. carne congelată, care împreună 
cu alte 20.000 kgr. carne de vițel şi porc, 20.000 kgr- 
carne säralä şi 10 vagoane cu grăsime au fost distri- 
buite prin Comandamentul Român la populatie. 

8. Sa pus la disnozitfia Ministerului de Alimentare 
Maghiar, un nuinăr de 60.000 porci în suburbiile Bu- 
dapesiei pentru a fi tăiaţi câle 300 pe zi, în scopul de 
a în destula populaţia, însă Ministerul de Alimentare a 
oprit aceste tăeri, cu toate că porcii în chestiune cântă- 
earu mai mult de 100 lar. fiecare. 

9. Prin îngrijirea Comandamentului Român sa pus 
la dispoziţia Ministerului de Alimentare Maghiar, un 
numur de 10.000 vagoane cartofi din regiunea dela Est 
de Tisa, dur cari din neglifenta Ministerului de Alimen- 
lare au s'au trausportat nig pâud acum, cu toate in- 
lesnirile cele mai precise ce li sau făcut pentru efec- 
tuarea transportului. Se obiecteaza de Unguri, că nu au 
locomotive suficiente, însă în regiunea de organizare 
(Szombothely) a Armatei Ungare, se găsesc retrase 
peste 500 locomotive de €. F. şi cu toate garanţiile 
formale ale Comandamentului Român, cum că aceste 
locomotive nu vor fi capturate, totuşi autoritățile res- 
pective Ungare refuză a le aduce si întrebuința pentru 
tr ansportul alimentelor. 

10, Din cauză ci țăranilor Unguri nu li se plăteşte 
grâul pe care îl cumpără dela ei agenţii Ministerului de: 
Alimentare Maghiar, ei au început a ascunde toate ce- 
realele de cari dispun, îngropându-le sau depozitân-: 
du-le în locuri ferite de vedere. 

Peniru remedierea acestui neajuns, Comandamentul 
Român a dispus ca nici o moară să numai macine pen- 
tru ţărani, decât în dijmă, adică platind costul mäci- 
uatului, nu în bani, ci în natură. Grâul care se strânge 
astfel de mori, este cumpărat prin îngrijirea Coman— 
damentului şi distribuit pe preţul de cost, populatiunei. 


www.dacoromanica.ro 


172 


din Budapesta. In plus Comandamentul Roman a dispus 

‘<a să se procedeze la rechiziționarea cu plată a grâu- 
Jui ascuns şi descoperit prin controlul Delegatilor Ro- 
mâni, în scopul de a se vinde tot populaţiei din Bu- 
dapesta. 

11, Ministerul de Alimentare Maghiar a oprit cumpă- 
rarea grâului de particplari şi a permis ca această cum- 
părare să se facă numai de către „Societatea de Ali- 
mentare locală a Ministerului“, însă vinderea în detaliu 
a făinei rezultată din grâul cumpărat, este liberă, astfel 
că acea Societate speculează din belşug acest privilegiu, 
de oarece făina se desface in delaliu în numeroase 
magazine de consum din capitals; pe prelul de 25 ko- 
roane kgr. 

Comandamentul român, a intervenit pentru ca să se 
lase libera cumpărare a grâului de câtre orice persoană, 
tot astfel precum este liberă si vânzarea fäinei, ceeace 
desigur că va constitui un mare avaniaj, contra spe- 
culei. 

12. Comandamentul român a intervenit la guvernul 
şi Marele cuartier general român, pentru ca acesta su 
vândă Ungurilor o cantilate oarecare din grâul ce pri- 
soseşte în Romania pentru a se putea interveni astfel 
în folosul populaţiei din Budapesta. 

13. Comandamentul român a autorizat si a dat or- 
dine ca toate trupele române să înlesneasci pe crice 
cale, transportul în oraş al combustibilului de orice 
natură, atât cu C. E. cât si cu căruțele si a permis ex- 
portul vinului din Ungaria in Austria în schimbul com- 
pensatiilor în articole alimentare de orice categorie. 

14, Comandamentul româu nu cunoaşte nici un caz 
de a fi refuzat orice cerere a Ministerului de alimen- 
tare Maghiar căruia i-a dat cel mai asiduu imbold si 
ajutor în vederea reaprovizionărei Budapestei, insa cu 
regret a constatat că, în loc de usurarea hranei popu- 
latiei, cea mai vădită speculà a fost tolerală de catre 


www.dacoromanica.ro 


173 


acel minister, speculă al cărui. rezultat imediat, este 
starea precară a alimenlărei oraşului, care mai durează 
încă si acum, 

15. In dorința sa arzătoare de a hrâni populația sä- 
racu si suferindä a Budapestei pentru a o salva de la 
o afamare sigură, încă dela data ocupărei Budapestei, 
de catre trupele române, acestea au înființat un număr 
tolal de 11 catine populare, unde copii, bătrânii si fe- 
meile sarace, primesc zilnic hrană in mod gratuit, Co- 
mandamentul român posedă fotografii originale, luate 
în momentul distribuirei hranei la aceste cantine, pre- 
cum posedă şi un numar foarte mare de adrese de 
mulțumire scrise, ale primarilor şi autorităților orăşe- 
nesti si particularilor din Budapesta in care aceştia îşi 
exprimă gratiludinea şi recunoştinţa lor, pentru mări- 
minosia românilor în momentele grele de foame. 

16. l'iecare corp de trupă nutreste in plus un mare 
număr de săraci şi mai ales copii, în care soldatul ro- 
man isi are zilnic 1 — 2 invitaţi mici, pe care îi hră- 
neste din propria sa portie. Comandamentul român 
esle şi în posesiunea a asemeuea fotografii luate la fata 
Jocuiui. 

17. La intrarea trupelor romine în Budapesta, bol- 
navii şi suferinzii din numeroasele spitale ale Buda- 
pestei duceau cea mai neagră mizerie de foame si 
lipsa. 

Comandamentul român a luat grabnic măsuri pentru 
îndestularea imediată a spitalelor cu alimenie capturate 
de la armata bolşevică, precum şi cu altele, aduse în 
Budapesta cu propriile mijloace ale trupetor române 
astfel încât, în câteva zile după instalarea trupelor 
noastre în Budapesta, situaţia spitalelor a devenit nor- 
mala. 

18. In fine, atunci când Comandamentul român sa 
convins in mod definitiv de reaua voinţă a organelor 
oficiale maghiare în chestiunea ăprovizionărei, el a 


www.dacoromanica.ro 


174 


numit delegaţi speciali din partea armatei române, care 
să se ocupe atât cu strângerea alimentelor, cât şi cu 
transportul şi distribuţia lor la populaţie având în a- 
ceasta şi concursul preţios şi cu totul binevoitor din 
partea comisiunei alimentare engleză în frunte cu Co- 
lonel Cope. 

_ 19. In vederea lipsei de alimente în Budapesta, Co- 
mandamentul român a dispus ca, încă de la început,ca 
un număr de circa 40 comune situate în jurul Buda- 
pestei să fie complect scutite de orice fel de rechizi- 
fiuni pentru armală, tot plusul în alimentare al acestor 
comune, urmând a fi transportat cu înlesnire în Buda- 
pesta pentru hrănirea populatiei. 

20. Cu toate ordinele repetatg si precise pe care co- 
mandamentul român le-a dat şi publicat, pentru inter- 
zicerea totală a transporturilor din Budapesta în afară, 
totuşi sunt nenumărate cazurile, când sau prins con- 
trabandisti care, „cu autorizatiune scrisă a Ministerului 
de alimentare ungar“, transportau în mod clandestin, 
cantităţi de alimente însemnate, din Budapesta în afară, 
în scopul vădit de a îngreuia sarcina comandamentului 
român îu această privinţă şi a da curs liber specula- 
țiunei celei mai intinse. 


www.dacoromanica.ro 


ASUPRA CHESTIUNEI DUNĂREI 


(de Căpit. Comandor Nedelcu) 


IMPORTANȚA DUNĂREI 


1) Din punct de vedere economic. Dat fiind că dru- 
mul pe apă oferă avantajul unei capacităţi de transport 
cu mult mai mare, mai lesnicios şi mai economic de 
cât cel de pe uscat; Dunărea fiind o cale de apă de 
2860 km. ce pleacă din inima Europei până Ja Marea 
Neagrä, legând astfel pe apă si pe drumul cel mai scurt 
Europa cu Asia, importan{a ei din acest punct de ve- 
dere este netăgăduit de mare. 

2) Din punct de vedere militar. Dunärea este o fron- 
tieră naturală, ce cu restrânse mijloace se poate apăra, 
aşa în cât să devină o piedică de netrecut pentru dus- 
manii noştri. 

3) Din punct de vedere istoric. De Dunăre sunt legate 
toate suferințele si tot zbuciumul trecut a neamului 
nostru şi numai undele ei pot spune cât sânge româ- 
nesc sa vărsat pentru stăpânirea ei. Să nu uităm că- 
chiar în războiul de azi, ce pare că pentru noi încă nu 
sa sfârşit, Dunărea cu Turtucaia ei, a fost bucuria și 
mândria noastră sufletească cea mai mare şi poale nu 
cea din urmă. Si dacă durerile noastre trecute sunt Ie- 


www.dacoromanica.ro 


176 


gate’de Dunăre, apoi si näzuintele noastre viitoare ce 
nasc din aceste dureri, se vor sävärsi tot aci la Du- 
näre. 

Această fiind în trasäturi generale importanţa Du- 
nărei, căci in dezvollare fiecare din aceste puncte ar 
forma obiectul unor studii de volume întregi, e uşor 
de înţeles de ce în cursul vremurilor atâtea popoare 
sau straduit şi războit să ajungă si să rămână la Du- 
năre. Si dacă vrednicici noastre i-a fost dat să o stapa- 
neascâ de aproape 1000 de ani; acum când ființa nea- 
mului românesc pare legată de Dunăre, se cuvine să 
nu crufam nici un sacrificiu pentru a rămâne si stă- 
pâni Dunărea pentru veșnicie. 

Si pentrucă principiul internationalizärei Dunărei 
îşi va lua acum, aplicaţiunea în mod hotărât, idea de 
stăpânire nu mai poale fi considerată în intalesul stramt 
al unei proprietăți obişnuite, cici precum mările prin 
internationalizare au devenit proprielatea tuturor si a 
nimănui, tot aşa şi Dunărea va fi a tuluror şia nimă- 
nui. Această în forma convențională, de fapt cum An- 
glia a găsit mijlocul să stăpânească mările cu toală în- 
ternationalizarea lor şi noi putem şi trebue să găsim 
mijlocul de a stăpâni Dunărea. Acest mijloc e unu si 
singurul. Superioritatea pe Dunăre a capacităței flotei 
noastre comerciale in timp de pace şi superioritatea 
capacitätei (noastre) [lotei noastre de război în timp 
de pace şi în timp de război. Nu vom tine seamă de 
acest puternic adevăr, neajunsurile din războiul de azi 
se vor repetă; vom avea mai curând sau mai târziu o 
nouă Turtucaia cu cine ştie ce urmări. 

Şi cum paralel cu stăpânirea Dunărei şi tot atât de 
importantă e şi acea a porfiunei de Mare ce avem; 
flota noastră comercială ca şi cea de război, trebue să 
fie în măsură şă răspundă şi nevoilor ce avem la Mare. 

Să facem deci o cât mai mare şi bogată flotă comer- 
cială şi o cât mai puternică flotă de război la Dunăre 

www.dacoromanica.ro 


177 
si Mare, fiind încredințaţi că avantajele ce'vom avea 
pe urma lor, vor întrece cu mult sacrificiile cheltuelilor 
acestor flote, 


REGIMUL DUNĂREI 


Chestiunea Dunărei prin importania ei a format o- 
biectul tuturor congreselor din Europa, fără ca totuşi 
să se fi putut stabili un regim aplicativ pe toată lun- 
gimea ei; această din cauza diversitatei.si complexi- 
"tăţei intereselor contrare a (diferitelor) popoarelor ce 
slapdnesc malurile ei şi mai cu seamă din cauza pu- 
terilor mari ale Europei cari pe rând au urmărit un 
fel de supremație în detrimentul statelor riverane. Rusia 
Ja gurile Dunărei și Austro-Ungaria în susul ei, au rau- 
sit multă vreme să exercite oarecare autoritate. 

Congresul de la Paris la 1856 a aranjat chestiuuea Du- 
nărei, punându-le sub autoritatea unei Comisiuni Euro- 
pene reprezentată prin cele şapte puteri mari. Congre- 
sul de la Berlin la 1878 dă si României dreptul de a 
fi reprezentată în această Comisiune, extinzând auto- 
ritatea ei (a Comisiunei) până la Brăila. | 

Comisiunea Europeanä a Dunărei a avut un mare 
rol politic, de a întrâna poltele Rusiei asupra gurelor 
Dunărei, şi un mare rol în dezvoltarea economici a 
acestor guri prin lucrările de seamă ce a executat pe 
braţul Sulina; lucrări ce au făcut accesibil drumul până 
la Galaţi vaselor de mare tonaj. 

Azi când Romania stăpâneşte şi Basarabia şi deci 
toate gurile Dunärei fac parte din teritoriul ei, poate 
ca această Comisiune Europeanä n’ar mai fi necesară. 

Dacă la gurile Dunärei s'a räusit prin această Comi- 
siune să se stabilească o stare care să dea rezultate 
bune, iu susul Dunărei nu sa putut găsi o formula 
care impäcänd în parle măcar interesele tuturor, sa 
permită imbunälälirea conditiunilor de navigaţie si 

12 
www.dacoromanica.ro 


178 

transport şi de aceea în regiunile unde malurile sunt 
slăpânite de state diferite nu s'au făcut nici o lucrare. 

Romania totuşi cu a ei singură cheltuială a ajutat 
mult navigația în regiunea de la Turnu-Severin la Galati. 

Formula care de sigur va trebui să rezolve pentru 
viilor chestiunea Dunärei e: a) In cea ce priveşte drep- 
tul de navigaţie, absolută internationalizare, 6) lu cea 
ce priveşte, lucrările de imbunätatirea navigaţiei, regu- 
lamentele de navigatie şi poliţie precum si taxele de 
perceput pentru acoperirea cheltuelilor, înfiintarea unei 
Comisiuni din care să facă parte statele riverane şi c) 
In cea ce priveşte lucrările şi uzul porturilor, îndepen- 
dentà şi libertate absolulă pentru'fiecare stat riveran in 
porturile ce-i aparţin. 


www.dacoromanica.ro 


INCHEERE 


Din toate convorbirile cu oamenii politici şi cu clasa 
bogală a Budapestei, m'am pătruns de ură ce ne poarta 
ungurii pentru că am luat Ardealul, 

Ardealul a esit din revoluție, deci revoluţia la recu- 
noscut ca fiind al nostru. „Atunci nu înțelegem cum 
Ungaria de azi, eşită tot din revoluție, îşi mai indreapla 
încă privirile spre el. 

Fireşte nu ne pot ierta, şi nici nu se pot impăcă cu 
ruperea Ardealului si alipirea la noi, nobilii, grofii, 
conții şi magnații cari şi-aveau moşiile şi castelele in 
Ardeal, care si-avean acolo robii, iobagii nostri, români. 
Căci aurul si bogăția Ardealului au făcut Budapesta! 

Noi avem interes ca în Ungaria să ficun guvern cât 
mai democrat, care să naibă legături cu Ardealul, ai 
căror miniştrii să nu se gândească cu jind la moşiile si 
castelele din Ardealul nostru ! 

Nouri negri ne înconjoară încă. 

Invidia creşte contra noastră, 

Americani, materialisti, şi atâţia vecini cu colții de 
fiară se uilă spre tara noastră mare, frumoasă şi bogată. 

Oamenii noştri de guvern trebue să prevadă c’avem : 
încă luple grele în viitor, Ca atare, forta pe care se 


www.dacoromanica.ro 


180 


sprijină fara azi, s'o complecleze, s'o întărească, fiindcis 
forţa armatei e forla de existenţă a Siatului. 

Şi dacă e vorba să ne aparăm dreptul la viaţă, să 
ni-l apărăm până la un soldat şi un cartus. Numai asa 
ne vom putea asigura libertatea şi independenţa. 

Prea suntem crescuţi în ideile de libertate ea să pri- 
min un jug fie el măcar economic. 

Noi, peste 10 ani, putem deveni o putere foarte mare 
pentru cumpăna viitoare. 

Suntem o forţă morală, conştientă de drepturile 
noastre. 

Sprijiniti p’aceste drepturi am scos noi sabia din 
teacă, şi fara preget, si cu prețul a mii şi milioane de 
sacrifici am intral noi in vâltoarea mortei in vara a- 
nului 1916, trăgând cu spada plină de sânge, hotarele 
noastre hărăzite de Dumnezeu şi lăsate cu limbă de 
moarte de strămoşi, - 

Ne-am întregii nu numai pământul sfäsial, dar si su- 
jletul neamului farmifat şi chinuit până eri. 

Proclamatiile de unire dela Chisinau, ‘Cernauti s si Alba- 
Inlia nu sunt decât strigătele de bucurie înălțate, ez 
nişte imnuri, desrobitorilor trimişi de Patria-Muma. 

Romänia-Mare stătuită pe hârtie la 4 August 1910 de 
mâna şi cuvântul de cinste al marilor noştri aliati, c 
azi şi trebue să fie nestirbit, fapt împlinit, 

Dacia-Felix rediviva! 

Marele sträbun, imperatorul Traian, poate privi cu 
mândrie la demnii lui stränepoti, împlinătorii celui mai 
măreț vis pe care vr'un neam la putut avea cândva? 

Alipirea Basarabiei, Bucovinei, şi Transivaniei sunt 
prinosul sângelui vărsat pe văile Carpaţilor, Jiului, Ol- 
tului, Siretului şi sunt ecoul bubuiturilor tunului româ- 
nesc dela Cerna, Uz, Oituz, Mărăşti şi Marăseşti | 

Cu spada noastră am rotunjit hotarul ţării spre ră- 
sărit, la Nistru, tot cu spada lam sfinţit la Tisa. 

Cu alungarea vrăjmaşului până dincolo din tara lui. 


www.dacoromanica.ro 


181 
şi ocuparea trufasei Capitale ungare, românii dovedind 
iumei întregi cea ce prin menirea lor de veacuri au 
dost, straja latinitätii contra barbarilor la porţile orien- 
“ului, au drept, azi, mai mult ca ori când, la cinstea ce 
#e cuvine din partea intregei lumi civilizate. 


www.dacoromanica.ro 


PRESA ALIATILOR DESPRE NOI 


PACEA IN EUROPA 


Nu va fi restabilită până ce nu va fi isgonit 
Bella Kuhn 


Ziarul „Journal des Débats“ din 23 Iulie 1919 publică 
următoarea depeşă : 

Berna, 21 Iulie. — Se anunţă din Bucuresti, cu data 
de 21 lulie, că vestitul scriitor englez Seeton Watson, 
care a făcut de curând o lungă călătorie de studii în 
Austro-Ungaria a declarat că pacea mu va & restabilită 
în Europa până când Ungaria nu va fi dezarmată sh 
Bella Khun gonit din Budapesta, 


Ofensiva bolșevicilor unguri și Conferința Păcei 


Lyon, 27, — Consiliul suprem interaliat s'a întrunit 
Sâmbătă dimineaţa. El s'a ocupat de chestiunea creiata- 
de ofensiva bolşevicilor maghiari contra României. 


Ce este cu Bella Khun 
Ziarul „L'Eco du Paris“ din 23 Julie publică urma- 
toarele : 
Am înregistrat eri un zvon care anunţă că Bella Khum 


şi colaboratorii săi au fost rästurnali. 
www.dacoromanica.ro 


153 


Ziarul „Chicago Tribune“ reproduce acest zvon, a- 
däogänd că dictatorul ungur ar fi şi ajuns la Viena. 

Până acuma, ştirile acestea n'au primit nici o confir- 
mare, 


Ofensiva Ungurilor contra Românilor 
Ungurii au suferit o groaznică înfrângere 


Lyon, 27, — Se anunţă din Bucuresti: La 20 Iulie 
"ungurii au început o mare ofensivă contra Romänilor, 
cu şeapte divizii de infanterie şi mai multe detaşamente 
de cavalerie, în total cu vreo opt sau nouă divizii. In 
cursul luptelor dela 20 şi 21 Iulie avant posturile ro- 
mâne au fost silite să se retragä, iar ungurii au trecut 
Tisa în mai multe puncte între Szolnock si îmbucătura 
Mureşului. In sectorul de nord, în spre Tokay şi fisa 
puternice atacuri unguresti au fast respinse cu rhari 
pierderi. La 22 Julie au intrat în luptă şi rezervele sec- 
torului român. Prima divizie de vânătoma reluat prin 
contra atac Hodmetzo-Vasarhely. Lupia continuă pe in- 
treg frontul. 

După ultimele ştiri trupele Ini Bella Khun au suferit 
o gravă înfrângere. Un comunicat român anunţă că 
maghiarii au lăsat pe teren 4000 oameni şi că au fost 
respinşi dincolo de Tisa, 


Ungaria avant-postul bolșevicilor ruși 


Trebue constituit un front unic contra bolșevicilor, 
declară generalul Pellé 


Inir'un interview acordat ziardlui „Neue Freie Presse“ 
generalul francez Pelle, comandantul armatei Ceho-Slo- 
vace a făcut următoarele declaraţii cw privire la o e- 
ventuală ofensivă a Antantei contra lui Bella Khun : 

— Chestia Ungariei, nu e o chestie izolată: Ungaria 
este un avant-post a lui Lenin, Bolşevismul ungar nu 
diferă de bolsevismul rus, căci nu există decât un sin- 


www.dacoromanica.ro 


184 


gur fel de bolsevism care urmărește teluri, interese şi 
metode de luptă comune. 

„Acestei voințe unitare a bolsevismului, Europa trebue 
sa- i opuie şi ea o voinţă unitară, luptând cu cea mai 
mare energie, Da, frontul contra bolsevismului trebue 
să fie un front unic, aşa cum a fost si frontul Aliatilor 
contra Puterilor Centrale, 

— Bella Kuhn are convingerea că Antanta nu poate 
lupta contra bolsevismului din cauza stărei de spirit a 
trupelor sale, 

— Guvernul ungar se înşală amarnic. Armatele noas- 
tre nu sunt infectate de microbul acestei boli sociale, 
grevele din Paris şi Londra n'au fost câtusi de puţin 
stârnite de bolşevici, au fost simple greve pentru sa- 
lariu, fatale după cinci ani de război şi provocate de 
scumpetea generală. Bolşevicii de sigur trag spuza pe 
turta lor, însă dacă Antanta va voi să-i atace, îi va 
ataca căci are' forța pentru aceasta... Timpul tratative- 
lor a trecut. Nu voim războiul ci ordinea şi pacea, din 
punct de vedere naţional şi social. 


Luptele Românilor contra Ungurilor 
Ce spune presa franceză 


Lyon, 23, — „Journal des Debats“ vorbind de ofen- 
siva ungară contra României, spune că Bella Kuhn isi 
bate joc de notele venite din Paris. Românii irebue a- 
jutati cât mai curând materialiceste şi diplomaticeste, 
furnizându-le ajutoare şi dezarmând pe adversarii lor. 
Va fi de asemenea bine să se calmeze susceptibilitätile 
nationale ale Românilor. Nam ascuns nici odata gre- 
şelile conferinţei. Totuşi tratatul de pace, cu toate im- 
perfectiunile sale, realizează cele mai vaste aspiratiuni 
pe cars le nutreau patrioţii cei mai exaltali, Ca confe- 
rinta a dispus si de teritoriile cuprinse in tratatul de 
la 1916 această n’are nici o importanţă. Singurul lucru 


www.dacoromanica.ro 


185 

care privea România era de a obţine regiunile locuite 
în masse compacte de populatiuni care au conştiinţă 
națională română. Or, ea le obţine şi încă alte lucruri. 
Celelalte consideratiuni sunt secundare. In orice caz 
Românii pot conta pe cele mai arzătoare simpatii ale 
francezilor, în lupta lor contra maghiarilor şi pentru 
întregirea națională. 

L'Homme Libre“ spune că armata ungară s'a aruncat 
asupra armatelor române. Această armată este coman- 
dată de un general german. Cât despre munitiuni, ar- 
mata roşie are destule. Pentru a învinge bolsevismul, 
adevăratul remediu este de a grăbi pacea, de a sfârşi 
cu Austria, cu Bulgaria, cu Turcia. Acest sfat amical 
trebue luat repede în consideraţie de aliaţii cari prin 
alitudinea lor intransigentă asupra solutiunilor deja 
propuse, întârziază în Europa centrală şi orientală re- 
gularea definitivă a chestiunilor pendinte. 


Ziareie franceze relevă rolul Româniet în restabi- 
lirea ordinei din Europa centrală 


„România, curagioasă în faţa anarhiei, va trebui 
recompensată prin acordare de graniţi drepte“ 


Spune ziarul francez „LA VICTOIRE* 


Sub titlul „Prăbuşirea bolşevismului maghiar“ ziarul 
La Victoire scrie: 

Acum câteva luni, când contele Karolyi a părăsit 
brusc pulerea, fără necesitate absolută, se pare, oraşul 
Budapesta s'a aflat dat autoritătei unui oarecare Bella 
Kun, sau Kuhn sau Koune, care-şi zicea discipol as- 
cultător al lui Lenin. 

Situaţia economică foarte rea a Ungariei îngădui bol- 
şevicului Bela Kun să formeze un guvern „comunist“ şi 
sa‘ conducă, din Budapesta acea ce mai rămânea din 
fosta Ungarie. 

Experiența comunistă a lui Bela Kun n'a avut succes. 


www.dacoromanica.ro 


186 


Ea era susținută la Budapesta de o mână de teoreti- 
ciani şi mai ales de ignoranta lucrătorilor cari au cre- 
zut că domnia „clasei muncitoare“ sosise şi că trebuiau 
să profite de ea. 

Proletariatul israelit foarte numeros la Budapesta, 
mereu agitat si turbulent, dădu sprijinul său coreligio- 
narului Bela; Kun, | 

Pe deasupra Poloniei şi României, Bela Kun se în- 
telese prin telegrafia fără fir cu Trotzky. Proletariatul 
israelit al Rusiei bolseviste a întemeiat cele mai mari 
speranle asupra „fraţilor“ din Ungaria. 

Nu mai rămânea decât să „bolceviseze“ Polonia și 
România, sau pur şi simplu de a impinge pe Polonié 
din Galiţia orientală, cu complicitatea ukrainienilor, 
pentru a pune în comunicatie cele două „mări“ bolse- 
viste, cari în curând trebuiau să se reverse asupra Eu- 
ropei, 

Cuvântul de ordine fu dat pretutindeni: „Să se lo- 
veascä România si Polonia“ ! 

Ukrainienii reluară atacurile lor asupra Polonilor la 
Lemberg, şi au mers până acolo că au tras asupra tre- 
nului reprezentanţilor Inţelegerei ; răscoalele ukrainiene 
şi-au reînceput masacrele si incendiile în Galiţia ori- 
entală. | 

Pe Nistru, la granița română bolşevicii au încercat 
mai multe atacuri si nemulfumili că au făcut trupele 
franceze să părăsească Odesa, le-au urmărit până în 
Basarabia. 


„Ofensivă“..., diplomatică 


La aceasta ofensivă militară a bolşevismului interna- 
.tional, a răspuns o ofensivă diplomatică, ale cărei vic- 
time — dacă nu actori — au fost unii membrii ai Con- 
ferintei de pace. 

Imprejurul d-lor Wilson şi Lloyd George s'au ridicat 
mereu glasurile vrăjmaşilor Poloniei şi României. A- 


www.dacoromanica.ro 


187 


ceste două state „reacționare“ nu trebuiau să fie sus— 
“ținute, se zicea, de către aliați ; interesele ,democra- 
tiei“ nu permiteau să li se acorde măriri prea consi-- 
dcrabile ; politica lor interioară nu inspira încredere si 
se prevedea că „intoleranța“ lor va fi insuportabila 
pentru minoritățile naţionale şi religioase aşezate pe 
teritoriile lor... 

In timpul în care Aliaţii împiedicau acţiunea militară 
a Polonilor contra Rutenilor, şi a Românilor contra ma- 
ghiarilor, bolsevismul lui Bela Kun devenea mai în- 
dräznel. Armatele roşii dela Budapesta atacau Ceho- 
Slovacia si Transilvania. 

Mizerabila farsă „comunistă“ se prelungea in Ungariai 
graţie măsurilor rău-voitoare pe cari Aliaţii le luau fata 
de Polonia şi România. 

Au trebuit şase luni unor anume englezi şi unor a- 
nume. Americani (streini de Europa ce e drept) peniru 
a înţelege in sfârşit că „guvernul“ lui Bella Kun nu e 
un guvern... 


Regularea graniţelor României 


Dupi prabusirea lui Bela Kun, vom putea pulea în- 
sfârşit regula granițele Ungariei noi. România, al cărei 
rol a fost asa de curagios în fafa anarhiei desläntuite, 
va fi recompensată şi va primi dreptele frontiere pe 
cari le merită. 

Cât despre bolsevismul „internalional“ caderea lui 
Bela Kun nu-i dă detât prima lovitură. 

Rusia, trebue să o repetäm, e incapabilă de a se scăpa 
singură de această boală pentru care bietul ei popore 
încă într'o stare de receptivitate foarte pronunțată. 

Fără injeclia unui ser strein, cine ştie dacă Rusia va 
triumfa vreodată asnpra infecţiei de care suferä ? 


Ce spune „Le Matin“ 


Publicând ştirea telegrafică despre intrarea trupelor 
române în Budapesta şi intrarea în guvernul maghiar 


www.dacoromanica.ro 


188 


a trei reprezentanti ai burgheziei, „Le Matin“ scrie: 
„Dacă această ştire se confirmă, ar fi o demonstrare 
mai mult despre efectul salutar pe care-l are asupra 
spiritelor extremiste, politica forței. Intrarea cavaleriei 
române la Budapesta va fi facut infinit mai mult pen- 
tru asanarea Ungariei, decât patru luni de sforţări di- 
plomatice făcute de toate marile puteri ale lumei“. 


O victorie românească 


Sub titlul „O victorie românească“, ziarul „Le Gau- 
dois“ face următoarele aprecieri : 

„Nimeni nu-şi mai poate face iluzii. Caderea lui Bela 
[un este consecinţa victoriei Romänilor şi a fnain- 
tărei armatei lor în Budapesta. ù 

Bolsevicii de acolo nu luau în serios somaliunile An- 
tantei. Când au văzut însă că sunt bătuţi au ridicat 
mâinile şi au propus înțelegerea. 

Astfel prin curajul şi tenacitatea românilor s'a salvat 
situaţia si sa înlăturat o amenințare odioasă ce plana 
asupra civilizaţiei. Dacă lumea respiră azi la Viena, 
cum mărturisesc depeşile ce sosesc din Viena, ea o da- 
4orează Bucureştilor. 

Vorn sti cel putin de astă? dată să arătăm poporului 
roman, care a suferit şi a îndurat atâtea pentru cauza 
civilizaţiei, o recunoştinţă şi o mulțumire indreptätitä ? 


O greșeală a Consiliului suprem 


Ne îndoim, căci consiliul suprem interaliat pare a nu 
avea altă grije azi decât de a opri armata română în 
avântul ei salvator. Pentru a doua oară, în decursul 
numai a trei luni, consiliul suprem interaliat barează 
astfel oștilor române drumul spre Budapesta ! 

Prima dată o pätiräm, căci graţie intervenţiei noastre 
boclucase, Bela Kun a putut întrona în Ungaria dicta- 
tura sa criminală. 


www.dacoromanica.ro 


189 


Dacă azi oprim iarăşi pe români pe poziţiile lor cine 
se va însărcina cu dezarmarea bolşevicilor unguri şi 
să facă inofensivi pe aceşti barbari ? Partizanii lui Bela 
Kun se grimează şi se ascund, insă, odată armäta ro- 
mână retrasă, ce va urma la Budapesta.? 

Ne întrebăm în zadar, după nenumăratele servicii 
aduse de români, de unde vine acest fel de iritare ce: 
se observă în consiliile Antantei faţă de România. 


Fraternitatea latină 


Se vorbeşte mult de fraternitate latina; Frania n 'avea 
înainte de război, o soră mai îndrăgostită de ea ca na- 
jiunea română. Toţi acei care au relaţii în România, 
ştiu cât de mult sunt iubite acola arta, literatura noastră» 
industria, comerţul nostru, găseau acolo un excelent 
debuseu. In zile de restrişte, Regele României a predat 
întreaga sa armată în mâinile concetäteanului nostru 
generalul Berthelot. Increderea admirabilei Regine în 
soldaţii noştri avea ceva mişcător şi tragic. Românii 
n’au fost în situaţia de a învinge împreună cu noi, însă 
au suferit peniru cauza noastră. Astăzi ei fac Europei 
si civilizaţiei un mare serviciu. Trebue să-l recunoastenz 
si să-l recompensăm după cum merilă. 


Tratatul cu Austria 


Redactarea tratatelor speciale cu România şi 
Ceho-Slovacia 


Lyon, 8.— După ziarul „I/lomime libre“, contrapro- 
punezile austriace insistă în special asupra imposibi- 
litätei de a primi clauzele financiare ale Antantei. 

Consiliul suprem a aprobat eri tratatele speciale pre- 
gătite spre a fi încheiate între puterile aliate şi aso- 
ciate şi Ceho-Slovacia şi România. 

Consiliul suprem a luat de asemenea cunoştinţă de 
armistitiul încheiat între autorităţile române si ungare. 


www.dacoromanica.ro 


190 


Ce trupe aliate sânt în Budapesta 


Lyon, 9.— Ziarul „Le Temps“ anunţă dupa informa- 
iuni sigure ca nu poate fi vorba de ocuparea Capita- 
lei ungare de aliaţi. In Budapesta n'a intrat decât câte 
o companie de escortă cu fiecare general aliat. 


Victoria Românilor contra Ungurilor 
Ce spune presa franceză 
Pais, 8. — Ziarele franceze aparute azi se ocupă de 
präBüsirea lui Bela Kun si o atribuesc în mod unanim 
-o:ensivei victorioase a armatei române contra Buda- 
pestei. 


as 
wk in 


»L'Echo de Paris“ spune : Trebue sa ajutam Romé- 
via, Românii sau apărat singuri si singuri vor trebui 
sa fixeze condiliunile necesare pentru a-și salvagarda 
viitorul. | 

Să ne păzim de a-i împiedica. 

„Le Matin“ scrie : Nu numai că nu trebue să oprim 
inaintarea armatei române, ci, din contră, trebue sa 
încurajăm pe aliata noastră ca să continue avansarea 
şi să intre la Budapesta. 


Românii la Budapesta 


Importantele destăinuiri ale ziarului „Le Temps“ 


Ziarul „Le Temps“ cu data de 5 August publica sub 
titlul „Poliţia în răsărit“, următorul articol: 

Noul guvern maghiar a făcut cunoscut cri că trupele 
române erau la porţile Budapestei. Dupi o nouă sursă 
britanică românii ar fi intrat în mahalalele oraşului 
Nu putem de cât să-i felicităm. 

Chestiunea este destul de limpede de fapt, iar acei care 
caută să o întunece nu vor reuși. Nu este vorba de 


www.dacoromanica.ro 


19! 


ocuparea Budapestei pentru a răsturna un guvern ,S0- 
cialist“ si a-l înlocui printr'un guvern ,rectionar“, ci 
de a dezarma pe unguri, care au atacat succesiv pe doi 
"dintre aliaţii nostri, care trebuesc cu totul ' dezarmati 
pentru ca pacea să domnească în Europa Centrală, şi 
care nu vor fi dezarmati atât timp cât o forţă militară, 
instalată chiar în centrul {drei lor, nu-i va constrânge 
să depună armele, munitiunile materialului lor. 


Rolul ocupaţiei militare române 


Cei care se intereseză de libertatea politică a ma- 
ghiarilor ar fi trebuit să fie cei dintâi care să dove- 
dească intrarea românilor în Budapesta. Sub regimul 
bolsevist al lui Bella-Kuhn, care au fost libertăţile de 
care s'au bucurat maghiarii ? Ce au făcut marile puteri 
în timpul acestor patru luni pentru a scăpa pe oamenii 
pe care Bella-Kuhn îi oprima şi-i infometa ? In acest 
timp un guvern anti-bolşevist s'a format la Seghedin; 
trupele sale s'au dus acuma cât-va timp în marş şi se 
anunța că ele au atins eri Czegled, la 75 klm., de Ca- 
pitală : Dacă ele ar fi pătruns singure în Budapesta nu 
este probabil că represaliile ar fi aspre — cu mult mai 
aspre decât dacă există în oraş o autoritate interaliată 
reprezentată prin Romani? 

De altfel, evenimentele vor curmă în curând această 
controversă. In aşteptare să ne aruncäin privirile ceva 
mai departe spre răsărit. 


Trupele române Ja Budapesta 


„Ocuparea Budapestei(de armata română a servit 
cauza Inţelegerei.“ — „Românii au adus un ser- 
viciu imens cauzei civilizaţiei şi umanitätei”. 


— Declară presa franceză — 


Sub titlul „Soarta ungurilor se hotărăşte“, ziarul „le 
Petit Journal“ publică următoarele: 


www.dacoromanica.ro 


193 


„După cum se întâmplă în perioadele critice, eveni- 
mentele s'au precipitat la Budapesta cu o repeziciune 
lulgeratoare. 

Cäderea lui Bella-Kuhn si instalarea noului guvern 
au fost urmate de intrarea Românilor în Capitală, 

Düpä stäruintele noilor conducători ai Ungariei, Con- 
siliul Intelegerei ceruse Românilor să se oprească pe 
poziţiile lor, dar acest demers era tardiv. Grosul for- 
telor aliaţilor noştri a putut fi oprit la vre-o 15 kilo- 
metri de Budapesta, dar contingentele de cavalerie cari 
constituiau avant-garda erau deja la porţile orasului si 
au intrat. Ocuparea Capitalei ungare e un fapt împlinit. 


Prezenţa Românilor la Budapesta n'a provocat 
nici un incident 


După cât s'a putut află, prezenţa soldaţilor români 
n'a pricinuit nici un incident la Budapesta. [i sigur că 
ungurii ar fi vrut să scutească de această jignire Ca- 
pitala lor şi pentru a o evita, noul guvern cerea tri- 
miterea de regimente aliate însărcinate de a menţine 
ordinea. 

Dar se pare că acuma nu au alt-ceva de făcut de cât 
sa se încline in fata evenimentului. Românii sunt aliati 
credincioşi cari au lucrat în totdeauna în complect a- 
cord cu înțelegerea. 


Ocuparea Budapestei servește aliaţilor 


Din punct de vedere general, ocuparea Budapestei 
nu poate decât să servească cauza aliaţilor, Ea cons- 
titue o garantie contra vreunei întoarceri ofensive par- 
tizanilor sovietului, care mai era de temut. Nu trebue 
să se uite, în adevăr, că, cu toate că se arată blajini, 
noii miniștri trebue aşteptaţi la lucru. 

De aceéa cu drept cuvânt 'd-l Clemenceau a raspuns 
în mod prudent şi înțelept la propunerile acestor noi 
conducători. După cum arată limpede acest răspuns, 


4 
www.dacoromanica.ro 


- 


193 


înţelegerea n'are intentiunea de a impune Ungariei un 
anume guvern. 

Ceeace doreşte este să împiedice dictatura unei infime 
minorități bolşeviste care a terorizat timp de luni în- 
tregi tara, si care era un element de dezordine în Eu- 
ropa centrală. 


Guvernul care a urmat lui Bella-Kuhn 


Dacă noul guvern respectă, după cum afirmă că e 
dispus, principiile democratice, dacă rupe orice re- 
latiuni cu bolşevicii ruşi, dacă aderă la conditiunile ar- 
mistifiului, poate fi asigurat că Intelegerea, nu numai 
că nu-i va ridica nici o dificultate, dar îl va ajuta să 
restabilească un regim de libertate de drept şi jus- 
titie. Dar cuvintele şi promisiunile nu ajung: Trebuesc 
fapte. 

De astfel, în ceasul de faţă, se pare greu ca noii mi- 
niştri, dacă mai au ceva veleitäti de rezistență, să fie 
în măsură să o realizeze. 

Căderea lui Bella-Kuhn pare deci a însemna prăbu- 
şirea definitivă a sovictelor în Ungaria. 


Ce spune ,L’Echo de Paris“ 


Sub titlul „Armata Română la Budapesta“, ,L’Echo 
de Paris“ publică următorul articol semnat Pertinux: 

„Armata română a intrat în Budapesta. După ştirile 
care ne-au parvenit, un sigur escadron de cavalerie a 
pătruns în oraş. Dar detasamente au înaintat până la 
vestul Capitalei ungare. Este tot aşa ca şi cum ar fiim- 
presurată şi că generalii Regelui Ferdinand o ţin la 
discretia lor. 

Sperăm că cu toate esitările conferinței de pace pe 
care le-a avut mereu faţă de Ungaria şi pe care poate 
le vor mai repeta, armata română nu va reintra în li- 
mitele desemnate guvernului din Bucureşti decât după, 
ce va îndplini dezarmarea totală a nafiunei maghiare 


www.dacoromanica.ro 13 


194 


şi după ce va scoate pe unguri di toate pământurile 
pe care le dețin încă pe nedrept. 


Să nu se repete greselele 


La începutul lui Mai, România a avut o primă oca- 
zie de a face pe Ungaria să reintre în legalitate, dar 
prin o greşală a Aliaților, această primă ocazie a fost pier- 
dută. Istoria deplorabilă nu trebue să reînceapă. 

In contra oricărei evidențe, se mai susține încă de 
unii că retragerea lui Bella-Kuhn n'a fost pricinuită de 
armatele române, ci mai curând de tratativele angajate 
la Viena cu comisarul poporului Boehm, comandantul 
şefal armatei roşii, de către şefii misiunilor thilitare bri- 
tanică şi italiană, colonelii sir Thomas Cunningham si 
Romanelli. Acesti ofiteri, gräbiti din diferite motive a 
regula prin buna intelegere cearta dintre comunistii un-, 
guri si Anţanta, s'au silit să îmblânzească bolsevismul 
maghiar după metoda întrebuinţală de generalul Smuts. 
Astăzi ei revendică sau alţii revendică pentru dânşii, 
gloria de a fi reuşit; Intocmai că cocoşul care crede ca 
prin cântecul lui face să résara soarele. 

Nu tratativele cu trimisii lui Bella-Khun au sfărâmat 
sovietele din Budapesta, ci înaintarea trupelor române 
dincolo de Tisa. | x 

Bella-Khun a luat puterea în Martie cu complicitatea 
tacilă a contelui Karoly, cu intenţia dea mobiliza opi- 
niunea socialistă internaţională în serviciul revendică- 
rilor teritoriale maghiare. El a dispărut azi de la pu- 
tere, fiind vădit că la intrarea Românilor, în Capitală, 
lovifura n'a reuşit. 

Dacă vor fi opriţi Românii şi se va reveni la diplo- 
matie toate elementele de rezistenţă maghiare, mascate 
sau nu de bolşevism, cari continuă în noul cabinet 
ungar, vor reinvia foarte curând. 


O hotărâre a consiliului interaliat 


La 2 August consiliul celor patru a avut intelep- 
www.dacoromanica.ro 


195 


<iunea de a refuza propunerile colonelului Romanelli, 
care interpret al politicei iialiene, ocupat înainte de 
toaie a găsi vrăjmaşi în unitatea jugo-slava, încercă în 
mod fatis de a scăpa ceeace rămâne din armata un- 
gară. Dar, deşi declară că oprirea ofensivei române tre- 
bue să fie precedată de executarea întegrală aarmisti- 
tiului şi acceptarea de către unguri a nouilor frontiere, 
consiliul n'a însistat asupra împlinirei unor acte indis- 
pensabile, ca remiterea armelor şi munifiunilor, mereu 
uitate de opt luni încoace, 

Nu ştim încă dacă în cursul deliberărilor de Luni, 
consiliul a revenit din această uitare, Dacă românii au 
avut darul să realizeze acest lucru, sé pot felicită, 


Românii au fost inselafi odată 


Sub titlul „Românii la Budapesta“ d. Raymond Re- 
coulp, face următoarele aprecieri în ziarul „Le Figaro“ 
asupra importantului eveniment. 

Românii sunt la Budapesta, După ce au fost iuselati 
odată, ei n'au mai voit a fi amăgiţi a doua oară. Cine 
le poate face vreo vină din asta ? 

Mostenitorii lui Bella-Kuhn nu le inspiră încredere, 
ci nu văd în noul guvern ungar decât un surogat al 
sovietelor. Prudenta şi înţelepciunea le porunceste de 
a-şi regula ei însişi treburile, veghind asupra interese- 
lor lor, “. | 

Când conferința a voit să ia însăşi în mână treaba 
— trebue s-o recunoaştem —că s'a achitat foarte prost 
de misiunea ei. Numai graţie greselilor ca le-a comis 
bolşevismul a mai putut trăi câteva luni. Din cauza 
ei ostilitățile continuă în Centrul Europei. 

Sforţările României 


Pi 
Românii cei dintâi sufăr din cauza acestei stări de © 
război. Amenintärile armatei roşii îi obligă să facă o 
sforfare militară din cele mai oneroase, Şi-i pun în 


www.dacoromanica.ro 


196 


imposibilitate de-a demobiliza armata. Dacă după ma- 
rele succes ce lau repurtat, românii sunt hotărâți să 
sfârşească odată pentru totdeauna cu ungurii, toată lu- 
mea nu va avea decât să câştige din acţiunea lor. 


Ungaria trebue dezarmatä 


Inainte de a trata cu guvernul ungar, trebue dezar- 
mată mai întâi Ungaria. Ori clauzele armistiţiului nu 
impun această dezarmare decât în mod cu totul insu- 
ficient. Armata maghiară în rândurile căreia bolşevis- 
mul împleteşte cu şovinismul, prin ofensiva ei crimi- 
nală, călcând cu premeditare acest armistițiu o situaţie 
nouă s'a creiat prin acest fapt. Românii învingători au 
acum dreptul dacă nu datoria de a trage toate conse- 
cintele, toate foloasele, victoria lor, 


Bravura ostirei române 


Prin bravura eroică a ostilor lor, sililă cu toată pacea, 
să sustie noi lupte, prin jerifele lor, românii au scä- 
pat Europa de unul din cele doui cancere bolşevice 
care amenințau să o molipsească, Bella-Kuhn a şi luat 
fuga. Să speräm că va veni rândul lui Lenin. : 

Românii au adus astiel un serviciu imens civilizaţiei 
şi umanilăţei. 


Marele pericol bolsevist 


Marele pericol al bolşevismului constă în putinţa sa 
de propagare. Lăsat singur imundul regim alui Lenin 
şi a lui Trotzky trebue fatalmente să se präbuseascä 
de azi pe mâine. Intocmai ca un foc distrugätor, el 
mistue materialiceste şi moralicesté fara care fi cade 
pradă. Graţie însă resurselor sale considerabile, graţie 
a tot puterniciei miliardelor sale furate, el riscă de a 
se propaga în afară. Toate sfortärile propagandei sale 
tind spre acest scop. 


www.dacoromanica.ro 


197 


Pericolele din ce în ce mai mari 


Insă atâta timp cât Bella Kuhn, furierul şi agentul lui 
Lenin, trona în centrul Europei, pericolele acestei pro- 
pagande bolşevice erau din ce în ce mai. amenintä- 
toare. 

Şi cine ne asigură că bulgarii n'ar fi urmat azi mâine 
exemplul maghiarilor ? Asa, zilele trecute mai multe 
simptome făceau a se înălța temerea ca nu cumva la 
Sofia şi la Filipopole să se producă o mişcare bolşe- 
vistă analoagă cu aceea dela Budapesta. Bella Kuhn dis. 
părând, toate aceste pericole sunt, dacă nu în întregime 
înlăturate, cel puţin considerabil reduse, Dar pentru ca 
să avem cu adevărat linişte, pentru ca Europa să poată 
respira în pace, mai trebue ca Bella Kuhn să nu lase 
da Budapesta succesori mai mult sau mai putin camuflati | 


Ce spune ziarul „Excelsior“ 


Sub semnătura lui Jean Méneval, ziarul „Excelsior“ 
publică următoarele comentarii relativ la intrarea vic- 
torioasă a armatei române în Budapesta. 

Trupele române au ajuns la Budapesta, Duminică 
după amiazi, Ştirea se confirmă în mod oficial, O bri- 
gadă, sub comanda unui general se află la 15 klm. de 
Capitala Ungariei, iar un detaşament format ;dintr'un 
escadron de cavalerie, patru tunuri şi mai multe 'mitra- 
liere a şi pătruns în una-din mahalalele Capitalei un- 
gare şi s'a întărit acolo, Evenimentul a produs la Bu- 
dapesta o vie emoție. Ministrul de războiu Haubrick a 
comunicat că nu va putea garanta ordinea dacă trupele 
române pătrund mai adâhc în oraş. 


S'a încercat oprirea Românilor 


Se ştie că puterile aliate şi asociate a trimes coman- 
damentului român un mesagiu, în scopul de-a opri 
înaintarea armatelor aliate. E probabil că aceste ins- 
tructiuni nu vor ajunge la timp la destinaţie, 


www.dacoromanica.ro 


198 


Azi ne găsim şi fata unui fapt împlinit. E cam grew 
a spune aliaţilor şi prietenilor noştri, cărora fără îndo- 
ială, trebue atribuit succesul căderei lui Bella Kuhn : 
„Aveţi să plecaţi şi să vă retrăgeţi“. Dacă românii sunt 
astăzi la Budapesta, e pentru că au fost atacați de un- 
guri şi pentru că au bătut pe agresorii lor. De altmin- 
trelea e foarte probal ca, deşi li se va limita înaintarea, 
tot lor li se vor încredința misiunea de-a face să inte- 
leagă pe Ungaria graţie prezenţei lor în imediata apro-, 
piere a Capitalei sale, că a venit momentul ca să se 
treacă dela vorbe la fapte. Declaraţiile şefului noului 
guvern ungar vor fi primite cu satisfacție ; dar e nevoe 
de o operaţie politică tot aşa de indispensabilă pentru 
siguranţa succesorilor lui Bela Kun şi a complicilor săi 
cât şi pentru executarea conditiunilor Antantei: Dezar- 
marea armatei ungare. Această operaţie nu poate fi e- 
fectuată şi controlată efectiv decât de o autoritate mi- 
litară interaliatä : armata română, grație victoriei sale, 
a început operaţia. 


Ne vom lăsa inselati de Unguri ? 


Aceasta e întrebarea pe care o pune ziarul ,l'Intran- 
sigent“ conducătorilor Aliați. 

Tata ce scrie ziarul parizian, între altele : 

Consiliul suprem s'a ocupat de afacerile din Ungaria.. 

D-1 Clemenceau a trimis colonelului Romanelli care, 
cu un ofitey englez, reprezintă Intelegerea la Budapesta, 
o notă în care'spune că consiliul Aliaților „va ruga“ 
România să oprească trupele sale pe liniile pe cari le 
ocupă actualmente, dar nu o va ruga să se retragă pe 
Tisa atâta vreme cât Ungurii nu se va fi supus condi- 
tiunilor armistiţiului, 

Or, Românii sunt actualmente, se pare, în apropierea 
Budapestei, şi înconjoară oraşul în care au detaşamente. 
Regele lor e cu dânşii. Dacă cererea Intelegerei este o 
„rugăminte“ ghicim ce vor răspunde. 


www.dacoromanica.ro 


199 


Afară de aceasta sperăm că nu vom reîncepe să ne 
vorbim cu iluzii. 

Corespondentul nostru ne telegrafiază observând că 
cea mai mare parte din miniştri şi subsecretarii de 
stat realeşi au făcut parte din guvernul sovietelor. 

Noul cabinet, în prima sa şedinţă s'a grăbit să voteze 
amnistia generală pentru toate crimele politice comise 
în timpul dominaţiei guvernului sovietelor. Bella Kuhn 
n’avea deci nevoie să fugă, nici infamul Samuely să se 
sinucidă. 

De altfel noul cabinet nu se jenează de loc să pro- 
clame admiraţia pe care o preferează pentru operele 
comuniste. EI a declarat că toate legile şi ordonantele 
sovietelor vor rămâne în vigoare. 

Este deci tot aceiaşi dictatură şi poporul maghiar 
compus mai ales din ţărani, va trebui să continue să 
sufere tirania câtorva indivizi. 

Atunci, dacă se înlătură Românii, dacă se reîncepe 
a se acorda incredere unor indivizi cari îşi bat joc de 
noi, în 15 zile se va produce o nouă revoluție şi noi 
mäceluri. 


Românii sunt la Pudapesta 
_ Sub titlul de mai sus, ziarul ,,Le Matin‘ scrie urmä- 
toarele: * 

Aliaţii au fost de atâtea ori inselali de promisiunile 
ungare, că privesc inirarea trupelor române la Buda- 
pesta cu altfel de ochi decât dacă ele ar fi făcut acest 
lucru cu câteva săptămâni mai înainte. E drept că lo- 
cotenent-colonelul Romanelii, şeful misiunei ilaliene, 
pare a avea o încredere imensă în noul guvern ungar 
la formarea căruia a lucrat din Viena în întelegere cu 
colonelul englez Cunningam. Colonelul Romanelli crede 
că un armistițiu imediat se impune şi că românii n'ar 
trebui să depaseascä linia Tisei. Insă Conferinţa n'a 
mers asa de deporte, deoarece d-l Clemenceau, printr’o 


www.dacoromanica.ro 


200 


depesä, a autorizat armata română să rămână pe po- 
ziliile pe cari le ocupă actualmente. Aceste pozitiuni 
sunt chiar împrejurimile Budapestei. E absolut necesar 
ca guvernul maghiar să execute cu strictețe armistițiul, 
ca să dezarmeze în mod efectiv armata şi ca să nu 
mai existe în Ungaria o forţă înarmată gata a se pune 
la dispoziţia primului venit care ar da o lovitură de stat. 

E peste putintä ca dezarmarea să se facă fără un 
control eficace. 

In ce priveşte cererea colonelului Romanelli ca să 
se trimcatà regimente aliate la Budapesta, tocmai in 
vederea acestui control, ea pare excesivă. Românii sunt 
la fata locului şi merită încrederea noastră. 

Ar fi extrem de imprudent a pierde ocazia oferilă 
de-a întrona un regim stabil în Ungaria. Toate guver- 
nele ungare care şi-au trecut de bună voe puterea unul 
altuia, au avut aceasta comun că erau animate de un 
naționalism exagerat, Nu va fi pace în Europa Cen- 
trală înainte ca Ungaria să revie din speranţele exa- 
gerate ce şi le-a pus în bunăvoința unor anumiţi aliaţi. 


Scrisori din Paris 


Franța și Romania 
Ce spune deputatul francez d. Paul Doumer 


Intr'un moment când, prin doborârea duşmanului 
comun, s'a facut posibilă aplicarea principiului natio- 
nalităților, România, asistand la reconstituirea aproape 
automatică a Poloniei nu poate decât să-şi manifeste 
dorinţa ca toate trupurile ce-i fusese räpite să se întru- 
nească spre a forma un tot unitar. Gândul acesta de 
unitate a muncit firă încetare neamul românesc. Ori 
de câle ori au putut să-şi arate voința nestramutata 
de-a trăi sub acelaş sceptru cu toţi fraţii lor, Românii 
din regat au făcut-o. La 1856, Vaillant, făcând aluziune 
la acest simtimânt care denotă, din parlea Românilor, 
o putcre de viaţă cum rar se vede, spunea textual: 


www.dacoromanica.ro 


201 


“Malgré la division des Principautés, cette unité s’est 
produile toutes les feis qu'il a fallu courir aux armes 
pour protéger des alliés ou marcher à l'ennemi“. Si 
-astăzi conştienţi de sacrificiile facute si de necesitatea 
<a principiul naționalităților să nu fie călcat în picioare, 
conducătorii României stărue ca toate ţinuturile locuite 
de Români să fie reunite. După cum Franţa n'a urmărit, 
în războiul actual, ca interes personal, decât redobân- 
direa Alsaciei şi Lorenei, tot astfel şi noi, ca interes 
personal, nu voim altceva decât alipirea pământurilor 
asupra cărora avem drepturi necontestate. 


Si Franţa și România 

şi-au pus armatele lor in serviciul unui interes ge- 
neral. Ambele popoare latine poartă cu fală drapelul 
civilizaţiei. Intrarea Românilor în Budapesta, pierderile 
pe cari armata noastră le-a încercat în Ungaria, ce sunt 
ele decât jertfe voluntare aduse triumfului libertăţii 
popoarelor şi îngenunchierei barbariei amenințătoare ? 
Bolsevismul răpus, grație României, este un serviciu ce 
nu se va uita niciodată, pe care mica reprezentantă a 
latinitätii în Orient l'a adus întregei omeniri. Dar cam- 
pania antibolşevică din Rusia, dusă în comun cu marii 
nostri Aliați ? 

Atâtea consideratiuni cari ne dau dreptul să sperăm 
într'o prietenie neclintită din partea Franţei şi a telor- 
Salte puteri aliate şi asociate. : 

Nota Consiliului de Cinci a făcut, o clipă, să se în- 
trezäreascä de duşmani o înăsprire a legăturilor dintre 
România şi Antanta. Totuşi, în vremurile acestea de 
oarecare restriște când, pe deoparte armatele noastre, 
făcând abstracție de interesele lor personale, se stră- 
duiau să pacifice focarul de räsvrätiti din inima Unga- 
riei, focar ce înspăimântase Occidentul prin proporţiile 
ce putea să ia, iar pe de altă parte, Consiliul suprem, 
încrezându-se în ştirile tendentioase, răspândite cu 


ol 
www.dacoromanica.ro 


202 


mare îndemânare de inamic, ne trimitea o notă cam 
jicnitoare, prieteniile franceze pentru noi se înmulţeau. 
Presa franceză a fost unanimă în a ne recunoaşte me- 
ritele; dar, nu numai presa şi opinia publică şi-au arä- 
tat dragostea pentru poporul românesc. Oamenii poli- 
tici cei mai în măsură de a judeca cu perspicacitate 
situafiunea externă, nu s'au putut opri de a se declara 
în favoarea revendicărilor noastre. 


D. Paul Doumer si situația actuală a României, 


Cunoscutul om politic francez a fost întotdeauna, 
unul din cei mai sinceri apărători ai tarei noastre. A- 
dresându-mă d-sale spre a cunoaşte părerea simpaticu- 
lui si valorosului senator al Corsicei, d. P. Doumer ne- 
putând, bine înţeles, răspunde la toate întrebările mele 
prea delicate pentru situaţiunea sa politică a binevoit» 
totuşi, să-şi manifeste simpatia pentru tara noastră. 

„Sunt, mi-a spus distinsul senator, de multă vreme; 
şi o ştiţi prea bine, un amic fervent al României“. 

Dar, adăugaiu eu, tara mea poate fi părăsită în mo- 
mentele grele prin care trece ? 

Intrebare, căreia i s'a dat următorul răspuns: 

„Doresc ca Aliaţii acestei tari viteze şi frumoase să 
o ajute pentru a învinge greutăţile pe care le întâm- 
pina ?* 

Şi aproape toţi oamenii de seamă ai Franţei gândesc 
la fel cu d-l P. Doumer, ale cărui cuvinte prietenești nu 
pot decât să măgulească, după cum au magulit pe cel 
căruia i-au fost spuse. 


+ 


Rolul nostru în politica mondială 


Dobândeşte, pe zi ce merge, o însemnătate crescândă. 
Prieleniile chiar, de sinceritatea cărora nu ne putem 
îndoi, sunt şi ele, în bună parie, rezultatul aportului 
considrrabil pe care Pam adus în pacificarea Occiden- 
tului, Este, înir'adevăr, cunoscută de toţi importanța 


www.dacoromanica.ro 


203 


stârpirii bolsevismului, această plagä socială pe care se 
întemeiau germanii când mai lăsau să se întrezărească 
speranţele lor într'o apropiată refacere. Astăzi, grație 
vitejiei soldaților noştri şi a diplomaţiei luminate a gu- 
vernului, România are în Occident, şi prieteni şi admi- 
ratori. De ar fi numai prietenie la mijloc, viitorul nu 
ne-ar surâde aşa după cum ne surâde acum; din feri- 
cire însă mai este şi nevoia ce se resimte ca prin ac- 
tiunea noastră militară în Ungaria si Rusia, pe deo 
parte să readucem liniştea în Occidentul ameninţat de 
bolsevism, pe de altă parte să-ne erijam în barieră 
contra barbariei. Servind de pavăză pentru întreaga 
Europă, interesul general este ca să fim o naţiune pu- 
ternică, element de ordine în Balcanii veşnic agitati- 
Inălţarea României la rangul ce i se cuvine atrage după 
sine şi dezlegarea complicatei probleme orientale că- 
reia războiul actual fi dă un desnodământ atât de fe- 
ricit pentru pacea viitoare. 
Paris, 23 August 1918, 


„După toata suferintele îndurate, după toate jert- 

fele ei märete, după pierderile ei în oameni şi bogă- 

te, România are dreptul la recunostinta aliaţilor“ 
Declară D-l DENYS COCHIN fost ministru al Franței 


Domnul Jean Vignaud, corespondentul ziarului 
„L'Ind&pendance Roumaine“ a interviewat pe d. Denys 
Cochin, fost ministru al Franţei, pentru a cunoaşte sen- 
timentul oamenilor politici francezi asupra clauzelor 
minorităţilor pe care Conferinta Păcei voeste a le im- 
pune României. lată declaraţiile pe care le-a făcut zia- 
ristului, eminentul bărbat de stat şi specialist al pro- 
blemelor de politică externă şi confesionale. 


Este nevoe de o Rom&nie Mare si puternică 
Cu dezinteresarea si probitatea pe care omul de stiinté 


www.dacoromanica.ro 


204 


Je conservă până si in viata publică, d. Denys Cochin 
spune : 

„Dacă Banatul trebue să apartie întreg României ? 
Am fost întotdeauna de părere că Aliaţii trebue să-şi 
concentreze sfortärile pentru a creia o Românie Mare, 
cea mai mare Românie posibilă. | 

In locul unei „Mittel Europa“ amenințătoare, agre- 
‘Siva, e necesar a ridica, pe ruinele Austro-Ungariei o 
barieră defensivă contra Germaniei veşnic amenintä- 
toare şi a unei Rusii minate de bolsevism. Această ba- 
riera nu poate fi constituită decât de o Românie mare 
şi de o mare Polonie, Oricare altă politică îmi pare 
utopică şi primejdioasă. 

România e cea mai sigură sentinelä pe care o avem 
la porţile Orientului, Ea ne-a arătat odată mai mult 
ce poate face pentru salvarea Europei, luptând cu suc- 
ces contra hoardelor revoluţionare. 

După toate suferinţele îndurate, după toate jerifele 
«ei marete, după pierderile ei în oameni şi bogății, Ro- 
mânia are dreptul la recunoştinţa tutulor aliaţilor. 


* 
* * 


Omul care vorbeste asa e un mare patriot si un mân- 
dru soldat care ştie ce e curajul. El poartă pe piept 
distincţiunea cea mai frumoasa şi mai rară, medalia 
militară câştigată pe câmpul de luptă 1870. Ela dat 
doi fii ţării, amândoi morţi pe cântpul de onoare: 

— Armata română, spuse el iar, a făcut minuni de 
eroism, în condiţii aproape unice în istoria actualului 
război, soldatul român a meritat să stea alături de cel 
francez, Acest fapt oameni ca mine nu-l vor uita nici 
odată şi nici nu vor înceta a-l respecta. 

Şi d-l Denys Cochin, încheie astfel: 

„Sunt un amic sigur şi devolat al României şi voi 
susține cauza ei până la capăt, prin presă ca şi dela 
tribună. 

Viitorul, 25 Oct. 1919, 


www.dacoromanica.ro 


POVESTIRI PITORESTI 


Soldatul Sârbu Gheorghe (zis Sârbulescu) 

Comp. Reg. 18 Gorj, îmi povesteşte peripetiile cam- 
paniei; dela 1916 până azi, în 1919. 

Invârteşte în mână un carnet, scris cu creionul, cu 
litere înflorite, flori desenate de el. E din comuna Io- 
neşti (Gorj). Fost prizonier în prima perioadă a raz- 
boiului la Lamsdorf, în Germania şi d'acolo în spatele 
frontului la Verdun. : 

— Am fost la marea luptă dela Crivadia (?). D'acolo ai 
noştri au făcut două luni tranşee; eu, în şanţuri dina- 
inte. Inamicul bătea cu artileria. Ai noştri se retraseră 
şi nu s'a mai ştiut de noi, 

Pe mine mau prins nemlii într'o poiană. 

M'au dus în Germania. Am trăit rău acolo. Ne dă 
numai 250 gr. de pâine neagră cu paie, K. K. Ne mai 
da 1 kg. zeamă (supă, ziceau ei) sfeclă, morcovi sau 
gulie. 

Am stat acolo prizonier. Slăbisem de rămăsescu ca 
gardul; numai pielea şi osu rămăsesc din mine. Mureau 
zilnic lângă mine de foame, tovaräsii. li cără cu De- 
cauvill-ul pe morţi, câte 60—70 pe zil 

Şi nemtii ne strigau mereu că: „Rumân preface, nicht 
krank: Dacă krank, morgen nicht brott!« 

La autopsie, nu le găsea nimic în stomac! 


www.dacoromanica.ro 


206 


Dela un timp ne-au dus în spatele frontului francez. 

Acolo ne-au pus la lucrat pământul cu plantaţii de 
varză. 

Aici lucram cu fete franceze din satele ocupate. Bie- 
tele fete, ele ce ne mai dau furis, pe la spate, câte-o 
bucăţică de pâine cu sare. : 

La proprietarii nemţii, acasă sau moşiile lor ne mai 
dau cartofi fierti. 

La armistițiu, am scăpat prin „dolmecele“ } jidan, 
Avram Caracaleanu, El ne-a'spus că are să vină ame- 
ricanii să ocupe tot ţinutul, şi nemţii au plecat. 

Noi am plecat d'aci în Franţa. 

= Şi ai învăţat frantuzeste Sârbule ? 

— Cum să nul Şi acum mai ştiu: „Mosie silvuple 
done moa pen“ (Monsieur, s'il vous plait, donnez-moi 
du pain. Asta înseamă, „domnule, te rog, dă-mi pâine“. 
Combien sela ? (combien cela?) Adică, „cât costă asta 2“ 

Sau, „can puve vu venir? (Quand pouvez-vous ve- 
nir ?) adică când poţi să vii? Je vuze compri (Je vons 
ai compris). Adică „v'am înțeles“. Sau, „Je ne vu com- 
pre pa (Je ne vous comprends pas) adică, nu vă inte- 
leg“. Vreman? (vraiment ?) Adevărat ?) Je croa că ui 
{Je crois que oui) = Eu cred că da. 

— Dar din nemteste ce mai ştii Sârbule ? 

— Vifiil (viefiel) iar jar tu? (du) = Decâţi ani esti? 
Nis gut (nicht gutt) = Nu e bun, 

— Cate luni ai Stat la Verdun? 

— La Verdun am Stat 7 luni. După armistitiu, ame- 
ricanii stau în cantomanente. Acum aveam mâncare si 
băutură destulă, cutii de conserve. Mâncare „la dis- 
cretie“. — 

La plecare, ne pusesem câte patru înşi bagajele în 
câte un cărucior. 

Dela Verdun am plecat cu trenul la Nancy. 

La Nancy eră un punct de adunare al românilor 
pentru repatriare. 

Erau acolo vr'o 8000 de români. 


www.dacoromanica.ro 


207 


Am Slat la Nancy vr'o trei săptămâni. Ne-a îmbrăcat 
în haine frantuzesti şi mai aveam si haine noi dela a- 
mericani. 

Dela Nancy ne-a pornit cu trenul la Marsilia. Nancy 
eră un oraş mare. Deşi eram liber nu lam dovedit 
cât eră de mare. M'am rătăcit prin el. 

Marsilia e un oraş foarte ffumos, pe malul mărei 
Mediterane. Jumătate oraşul e pe un maidan, jumătate 
hoagă (vale). In el am stat patru zile. Erau în Mar- © 
silia magazii aşa lungi de nu le vedeam capătul. In port 
stăteau vapoare din toate ţările. După „fanioane“ se 
cunoştea dacă e vapor englez, grec, italian etc. 

Fram îmbrăcaţi frantuzeste, cu capele româneşti. Ne 
oprea câte unii care ştiau câteceva româneşte si ne 
întrebau, pe unde am fost? M'am dus şi eu cu un fran- 
cez care ştiă româneşte să cumpăr nişte ghete. Am 
dat 33 franci pe ele. Am mai dat 15 lei p'o pălărie. 

Din Marsilia am plecat cu vaporul „Dacia“, care mai 
eră încărcat şi cu mariă, lăzi, butoaie, uleiu, conserve, 
pentru armată şi diferiţi -oameni schimbau bani româ- 
neşti, 2 lei pentru 1 franc. 

Am pornit ziua la ora 12 pe Marea Mediterană, 

Au sunat gornistii apelu. Pe urmă a şuerat vaporu 
semnalu de plecare. 

— Ce-ai simţit Sârbule când te-ai suit pe vapor? 

— Drept să spun, mi-a fost frică de vr'un „accident“, 
nu cumva să greşească harta, să ne ciocnească de vr’o 
stâncă ! | : 

Mulţumesc lui Dumnezeu am mers bine până în Ita- 
lia. Aci am dat de nişte insule. Intr’una, Sicilia, fnchi- 
dea pe condamnaţi; în insula asta eră un munte de-i 
zicea „Vulcan“, un fel de perete prin care, se zicea, că 
răsuflă pământul. 

D'aci înainte mi-a venit, aşa, o boală de stomac, o- 
lâncezeală din cauza ,bälänsärii* vaporului, că prea 
mergea repede. . 


www.dacoromanica.ro 


208 


In sfârşit, am ajuns la Pireu, în Grecia. S'a oprit şt 
acolo, vaporul, două zile. 

P'acolo era cu totul frumos! Vream să vizitez orașul 
dar mi-eră frică să nu plece vaporul! 

Dela Pireu, pornind’o iar la drum am ajuns la Con- 
stantinopol. 9 

Am stat si acolo doua zile, departe de oras, la 1 ki- 
lometru. 

Si Constantinopolul lam văzut tot din depărtare. O- 
rasul e pus pe niste movile. Geamiile foarte frumoase- 
aveau turnuri foarte ascutite, asa ca intr’un tablou. 
Pomii verzi ca in „ilustrăţii“. Ni s'a spus că Constan- 
tinopolul eră acum sub administraţie grecească, nu mai 
eră sub turci (?). 

D'acolo am plecat pe strâmtoaroa Bosforului. Pe asta 
lam văzut mai cu de-amănuntul. E un fel de cetate. 
Vorbeau oameni că sunt ziduri d'ale lui Traian (?) depe 
timpul romanilor, cetăţi cu ziduri, când joase, cand. 
fnalle, şi numai tunuri turceşti cu gurile ruginite în- 
dreptate spre mare. 

D'acolo am văzut lanţuri de fier groase ce legau ma- 
lurile ca să împiedice vapoarele. 

D'aci, înainte, am intrat în Marea Neagră, dar care 
eră tot aşa de albastră caşi Mediterana. 

Şi pe-aici mi-a fost frică pănă am ajuns la Constanţa, 

Constanta! Pământ românesc | Ce fericit m'am simţit f 

Auziam în sfârşit româneşte! Mi se urâse cu atâtea 
„limboate !* î i 

Constanta e oraş frumos. Lângă mare, mai mic ; către 
uscat, mai mare, dela gară în sus. Am găsit însă toate 
lucrurile grozav de scumpe. M'am speriat. P'o portocală 
mi-a cerut 5 lei! | 

Imi părca rău că n'am luat din Franţa. Si eră pela 
Iunie, 1910. Vară, cald strasnic. In Constanta am găsit 
si francezi. Armata, o parte, în cantonamente. 

D’acolo, tot cu vaporul, la Galaţi! 


x 


www.dacoromanica.ro 


209 


Ne-a debarcat sub un sopron şi pe urmă ne-a che- 
mat să cărăm proviziile şi vinul, că ne dă câte 3 litri 
vin curat negru ca păcura pe zi, (nu ca d'al de pe-aicil) 

D'acolo, ne-a pornit în lagăr la Cotroceni. Aci, în- 
celu cu încetu, au început a ne luă la cercetare, cum 
am căzut prizonieri, întâi pe ovrei, apoi pe români. 

La Cotroceni ne puse p'o militărie cu totul'deosebitä 
„da noastră“, d'a din Franţa! Culcări, alergări, tundere 
la piele. In Franţa eu îmi lăsasem părul mare şi o 
cărare bine aleasă, ca francezii! Nu vrui să mă tun 
cu nici un chip. Vream să mă duc acasă civil şi cu 
cărare | iar nu tuns ,ca’n palmă !" 

Gata să fac şi închisoare. 

M'am tuns. N’aveam ce face! Că altfel mă tiuea încă 
15 zile: Şi crăpam de nu vedeam mai curând casa şi 
familia | 

Oamenii începuseră a murmură să le dea provizii 
ca'n Franţa. 

Ne-a dat bilet de congediu pe 20 de zile şi hrană pe 
două zile, 

Şi am plecat acasă! 

Din gara Filiaşi am luat'o pe picioare către sat. Tot 
satu crezuse cam murit. Când mau văzut au rămas 
cu ochii bleojditi spre mine. Credeau cam înviat din: 
morţi. Imi eşise în cale un om, am.vorbit cu el şi nu 
m'a recunoscut. Mă schimbasem mult, se vede! Era si 
noaptea, 

Când am ajuus acasă poarta încuiată, Câinele mă 
lătra de zor. Am împins fu ea până s'a sfărâmat. A sărit 
din tâtâni. Găsesc pe tata şi a soră mai mică, Au rămas 
trăzniţi | Pe tată Pam găsit unchias. 

Si aveam şi o mamă vitregă şi nici acum nu se 
lasă de ea. 

M'au aşezat pe un scaun şi le-am povestit din Ger- 
mania, din Franța de călătorie, Apoi am desfăcut „ba- 
gajul“ şi le-am dat fel de fel de obiecte. Acasă am stat 
20 de zile cu ai mei şi m'am plimbat pretutideni. 


www.dacoromanica.ro 14 


210 


Pe urmă la Regiment! Am prezentat biletu şi mi-a 
spus că „mâine sunt în portie*. 

La Regiment, efecte, nul Arme, nul Raniţă, nu! Oa- 
menii la secerat si la cosit. Eu erau tn civil si mai ma 
numeam militar! Mă deterä la cancelarie. Scriind, 
auzi că plecă o repriză (o serie) în Ardeal. Auzii că 
mi-a venit rândul şi mie, 

Am plecat şi eu în Ardeal, pe urma trupelor şi am 
ajuns în Budapesta! 

In Budapesta căşi înalte şi frumoase, şi noi ăştia, din 
„repriza“ asta, umblam desculți. Mi se făcuse tare ru- 
sine! 

Până fnsfârsit ne-au echipat şi pe noi cu de toate şi 
iată-mă ., . s'acum aici cu regimentul meu! 


www.dacoromanica.ro 


DIN ISPRĂVILE COMUNIȘTILOR 


CUM A ISBUCNIT BOLSEVISMUL 


{Povestit de Dietz Karoly, Ex. prefectul de Poliţie, al guvernului Karoly 


Agitaţiunile comuniste începură în Noembrie 1918, 
când Kuhn Bella, Nanasy Gérgy şi compania se refn- 
toarseră din Rusia. 

Usurin{a cu care ei risipiră din belşug banii ruseşti 
le câştigă foarte repede mii de adepţi care sestrânseră 
tabără împrejurul lor. 

Din acest moment oraşul nu mai cunoscu linişte. 
Adunările, manifestatiile publice, turburările urmară 
Aara stârşit şi fără ca guvernul lui Karoly sau al lui 
Berinkey să ia măsuri pentru a le opri. 

Poliţia urmărea pas cu pas progresele operei lui Kuhn 
si dădea raport exact guvernului, 

In cursul lunei Ianuarie aveam ast-fel de documente 
în mână, că rugai guvernul să trimeată un mandat de ares- 
tare, imediat, contra lui Kuhn Bella. Guvernorul Lengyel 
Aurel refază cererea mea, în vreme ce comuniştii, cu 
cuvântul sau cu scrisul, împingeau pe proletari à luă 
armele contra guvernului şi a cuceri cu forța conduce 
rea tärei, 


www.dacoromanica.ro 


Slăbiciunea guvernului faţă de cemunisti îi făcu, din 
zi ig zi mai indräzneli, Indatä ei se puscră pe lucru, 

Teroarea roşie începu, 

Ei distruseră imprimeriile ziarului „Pesti“, jurnalul 
Apostolilor şi desfiintarä „Clubul ungurilor care se tre- 
zesc“ (cam târziu !) 

In fine, ultima tentativă fu din’ cele mai critice, căci 
comuniştii se duseră intr’una din cele mai mari fabrici 
de arme, la Csepel şi acolo se înarmară cu bombe, ex- 
pozibile şi, totuși guvernul nu găsi cu cale să proce- 
deze cu energie. 

In fine, după mai mutte manifestatiuni sângeroase, 
eu primii ordinul d'a aresta pe şefii comunarzi. | 

Dar, în acest timp, Karoly se reintoarse din Berna 
şi dădu ordin d'a trata pe comunişti cu cea mai mare 
blândete. 

Aceasta ne explicä cum comunistii puturä fondà în 
închisoare jurnalul roşu şi a conduce d'acolo mişcarea 
revoluționară. 

Cam în acest timp Kuhn Bella fu cotonogit în lo- 
vituri decătre unul din agenţii mei. Jurnalele evreesti 
prinseră această ocaziune pentru a face din elun 
martir şi înfăţişară pe Kuhn Bella ca pe un nou Christ? 
suferind pentru mulţime. 

Acest tablou al suferințelor lui Kuhn atrase parti- 
dului bolşevist mii de lucrători care nu fuseseră pân'aci 
decât socialişti, 

Teroarea roşie se întinse fara frâu asupra Budapestei. 

Ziua în care fu proclamată „Dictatura proletară“, gu- 
vernul mă lăsă să ignorez demisia lui şi nu mai a- 
veam pentru paza ordinei decât 1300 de oameni. 

După amiază, pela ora 5, ştiam că guvernul demisio- 
nase şi că Bella Kuhn, care scăpase din închisoare, 
proclamase dictatura proletariatului, 

In fata acestor fapte implinite, 1300 de oameni nu 
puteau rezista căci se găseau în fafa a 14.000 de garzi 


www.dacoromanica.ro 


al3 


municipali armali din cap pânăn picioare, monitoare 
pe Dunăre, si 5000 gardă civică, sprijiniți de nume- 
roase trupe de lucrälori armati şi ei pânà’n dinţi. 
Cauza bolsevismului e Karoly Mihaly şi neputinta 
lui d’a inabusi cu asprime dezordinele anterioare. 


HOTIILE CONSILIERILOR POPGRULUI 


Când isbucni „Comuna“ (bolşevismul) un mare nu- 
mar de aristocrați se refugiară în străinătate. Printre 
„aceştia se gasia şi Ulmann Adolph, membru al înaltei 
Curți, preşedinte al Credilului funciar. 

Baronul posedă, în strada Nagy Janos, un palat mă- 
re{. plin de-o mulţime de capod'opere de vechi maeştri, 
tablouri, covoare, mobile, statui ete. 

E, deci, uşor de înţeles ca numele său fu printre 
cele dintâiu în capul listei ,burghezilor“ care trebuiau 
Jjefuiti. 

Din momentu! in care fura a tot stapani, ,delegatii 
poporului“, de tot soiul, politicieni rosii si alle majes- 
iäli ale proletariatului $e repezirä ca vulturii pe ho- 
telul din Str. Nagy Ianos. 

Kuhn Bella şi sotia sa, Garbai Sandor, -Laszlo Jens, 
Szamuelly Tibor, Iancsik Ferencz, Seidler Erné, Korvin 
Olto, etc. şi femeile lor, secretarii lor, spionii lui Kuhn, 
amicele lui Szamuelly primiră fiecare, pe rand, cheile 
casei pentu a-şi luă tut ce Je eră de trebuinta. 

Derbedei în Zdrente, pungaşi deveniți comunarzi, şefi 
ai proletarialului, intrară în palat şi eşiră în ținută 
de gala! 

Fete de stradă care n'aveau la intrare decât o bluză, 
© fuslă şi o pereche de pantofi cu tocuri scâlciate şi 
un amic printre gărzile roşii, eşiră d’acolo îmbrăcate 
„en grandes dames“ în aulomobile, căci aceşti domni 
si doamne . .. mergeau acum numai în limousine. 

Adesea, opt, zece.automobile stationau înaintea mă- 


www.dacoromanica.ro 


214 


refului palat, graţie fngrijirilor luat Laszlo Jend care a- 
juta „en grand“ pe jefuitori. 

A rămas s listă exactă de toţi cei care veniră în pa- 
latul baronului şi care arată cea luat fiecare din sălile 
acestei somptuoase locuințe. 

Femeea lui Bella Kuhn fu din cele mai modeste, ea 
nu luă decât un piano cu coadă ,Bésendorfer® pe care-l 
duse în casa Sovietelor, la Hotel Hungaria. 

Garbai Sandor, preşedintele „en chef", nu se arătă la- 
com, Se mulțumi cu cămăşile baronului, 

Laszlo Jenă avea mai mari nevoi. El ştarpeli cele mai 
bune haine, printre care şi o jachetă de astrahan pe 
care o purtă când fă arestat. Englender Fodor Fulôp, 
tngrijitorul Parlamentului, nu se uită nici pe el, nici 
pe femeea lui. Isi alese un costum bun, trei perechi de 
ciorapi şi pentru femeea sa, pălării, rufărie, rochii şi 
alte mărunţişuri. 

Când Szamuelly se duse tn aeroplan la Moscova, e) 
furase din palatul baronului tot ce credea că îi e ne- 
cesar pentru acest voyaj: valise, pleduri, cuverture etc. 

Dar, cea mai mare parte din valize fu . . . rechizitio- 
nată de Seidler Ernô, exprefect de poliţie al Soviete- 
lor, care fură în valoare de 25.000 de coroane. 

Iancsik luă obiectele cele mai tmpestritate. In colecţia 
sa eră, péle-méle, cartoane de pălării, de rochii, ciorapi, 
robes de chambre, perine, tartane etc. Jancsik avea 
gust, amicul, căci şi-a mobilat un apartament de trei. 
camere cu cele mai frumoase mobile de acajou. 

Secretarul lui Kuhn Bella, Poddach Erich, cu modestia 
unui mare senior, nu luă pentru şeful său de cât un 
frac şi o manta, dar luă pentru el două cămâşi de noapte» 
patru de zi, o pălărie şi şease gulere. 

Sesretarul Ini Laszlo, nu primi decât trei cämäsi. 

Un eetăţean anume Garai, dedectiv politic, luă © 
haină, o manta de ploaie şi ciorapi. 


Un altul, anume Krammer lua o bainä si pantofi. 


216 


Aceşti din urmă fac parte de banda micilor hoţi. 

Femeile, fnsä, se aruncarä cu cea mai mare läcomie 
pe prada, , 

Femeea firosului Korvin Otto, Sipari Elisabeth fu una 
din visitatoarele neobosite ale palatului. Incälfämintea 
cea mai elegantă, blănurile, rochiile, voalurile, tot fu 
luat de ea pentru a face cucerirea tinerilor ofiţeri pe 
care îi denunţă, în urmă, călăului. 

După ordinul lui Szamuelly, o anume Szilagy Iol- 
lanne primi obiecte de mare valoare din garderoba 
baroanei. 

In fine, mai putem cita prada distribuită între Gottschal 
Franni, Fried Raisza, Fonya Sari. 

Gărzile roşii ridicară toată argintăria şi toate biju- 
teriile de valoare ce se găsiau în palat, umplură cinci 
mari lăzi care fură expediate îndată la creditul funciar. 

Se poate mulţumi bună-voinţei şefului Gărzilor roşii 
ea aceste obiecle au fost regăsite întacte si lui care în 
timpul distribuţiei făcea o listă complectă de numele 
obiectelor. 

S'au regăsit porfelanurile fine si cristalele de pret 
ce fuseseră trimise în Str. Al. Kotmany pentru serviciul 
populaţiei. 

Jefuirea hotelului a durat săptămâni întregi. Cea ee 
au făcut aci au continuat într'alte palate. 

Şi asta numeau, ei, comunism |... 


Szabados, delagatul Poporului, sau, milioanele risipite 
de consilierul Culturel intelectuale. 


In ordinea consilierilor morali, unul din tipurile cele 
mai remarcabile fu Szabados (Freystad]) Sandor (Ale- 
xandru), Directorul Consiliului Culturei intelectuale. 
Cariera lui începu într'o mică foaie în care el jucă un 
rol foarte modest. El lucră mai târziu în birourile ,Vo-. 
cei Poporului“ (Népszava). 


~ 
www.dacoromanica.ro 


216 


N'avea nici un talent, dar stià pe din afarä marea 
operă a lui Karl Marx „Capitalul 

Când rostea discursuri se agăța de tezaurul lui Marx 
şi semănă ideile. Acestui fapt se datoreste că el fu ales 
casier al Asigurărei lucrătorilor Statului. 

Szabados fu unul din aceşti jurnalişti care trăesc prin- 
ciav cu o leafă foarte modestă. In loc d'a merge în tră- 
sură şi d'a frecuenta cele mai bune restaurante, micul 
jurnalist colectionà porcelanurile rare, La începutul 
războiului, colectiunea sa se ridică atunci la 100.000 
coroane şi d'atunci se urcă la 250.090 de c. căci, chiar 
în zilele lui de mărire el continuă ao mări. 

De unde luă el toţi aceşti bani? 

Secretul e că în fiecare noapte se aşeză la masa de 
joc, unde sângele lui rece, temperamentul lui neobosit 
făcea din el un partener de temut. Eră supranumit 
„domnul bandit“. | 

Avu mai multe încurcături din cauza cărţilor -falşe ce 
întrebuința, dar amicii săi jurnalişti avură grije tot- 
dauna ca să nu se întâmple nici un scandal. 

Renumele avea totdauna ceva nou de spus asupra 
câştigurilor sale, metreselor sale şi fraudelor comise in 
paguba casei de asigurări. Dar cu toate acestea el se 
menținea în situaţiunea sa. 

Un lucru ciudat e că el fu totdauna în relații amicale 
cu Kuhnfi Sigismund, Pogany Ioseph si Garbai Sandor 
care eră atunci şeful stu de biurou. Această situatiune 
nu era datoritii decât cunoștinței aprofundate a opere- 
lor lui Karl-Marx. 

Marele său rol începu când Karoly remise fără scru- 
pul guvernul în mâinile lui Kuhn. 

D-l Szabados şi perioadele sale Marxiene deveniră la 
moda, El deveni şeful „Consiliului Culturei intelectuale“ 
a farei (Szellemi Termeket Orszagos Tanacs) şi cel mai 
mare conducător al propagandei. 

Milioane de coroane trecură prin mâinile sale, care 


www.dacoromanica.ro 


217 


dispäreau ca prin farmec, căci în jurul lui se grupă o 
societate aşa de compromisă cum nu sar putea găsi 
exemplu în istorie. 

Pentru a-şi asigura popularilafea el acordă totul con- 
fraților sai. 

E fapt că nu fu niciodată fără inimă, nu persecuta 
pe nimeni, dar coruptiunea sa merse până la extrem, 
El intretinea două metrese ale căror note de toalete a- 
jungea până la 50.000 de coroane pe lună, Nu s'a des- 
coperit încă totalul milioanelor cheltuite de Szabados 
în timpul comunei. Dar se ştie sigur că în timpul şe- 
derei sale la Viena cheltuiala sa zilnică se ridică la 
3 600 de coroane. El şezu în acest oraş cinci săptămâni. 
Faceţi totalul... ! In acest timp lucrătorii din Pesta mu- 
reau de foume! 

El încredinţă fratelui său mai mic grija d'a cumpăra 
nucă galică (vez galic) pentru podgorenii unguri. Ju- 
mele Irestadl cumpără cu banii statului acest mineral 
şi îl revându în profitul său. 

(După inirarea armatei în Budapesta, Szabados a fost 
prins de guvernul Friedric — şi închis). 


CUM CALATOREA POGANY IOSZEPH 


Aceasta se întâmplă în timpurile fericite când co- 
misarii poporului faceau totul pentru a contribui la 
fericirea... „proletariatului“, 

Pe o zi tropicală de Iulie un tren tixit de călători 
mergea spre Baluton (lacul cu renumitele lui stațiuni 
balneare). 

Ciorhine de oameni spânzurau de uşile vagoanelor 
şi pe scări, i 

Pe vagoane chiar, strânşi unul într'altul, se găseau 
femei şi copii. In vagoane călătorii stăteau, exact, unii 
peste alţii | 

Mii de oameni soseau încă mereu, de sar fi crezut 


www.dacoromanica.ro 


218 


că aerul capitalei e ciumat şi că nenorocitii ăştia fug 
de frica contagiunei. 

După două ore de întârziere, trenul porneşte, însfârşit ! 

Merge abia câţiva kilometrii, când, tntr’o mică gară 
din imprejurimi, trenul fu sehimbat după linie. Şi după 
3 ore groaznice de aşteptare sub un soare tropical, 
trecu un tren aproape gol mergând tot spre Balaton- 
In el era D-l comisar al poporului, P6gany Ioszeph 
care avea poftă să petreacă câteva zile la lac şi căruia 
îi trebuia lăsată liberă trecerea trenului său particular. 

Asta se petrecea în anul de graţie 1919 când secre- 
dea eă poporul guvernează lumea! 


CAMERA DE TORTURĂ A GĂRZILOR ROȘII 


La 23 Aprilie 1919, în timpul când teroarea roşie eră 
in apogeul ei, se puth citi pe zidurile Universităţii un 
afiş contrarevolutionar. Urmarea fu, că, dela ora 8 di- 
mineata, Universitatea fu înconjurată de un cordon 
strâns de gărzi roşii, care lăsa să intre toţi studenţii, 
dar, nu mai dădea nici unuia voe să ese. Ba, chiar, un 
student care vru să treacă dintr'o aripă a Universi- 
tätii într'alta fi grav rănit de un soldat roşu care, fâră 
nici o somatiune, trase în el cu pusca. 

Către amiază sosiră tn automobile alţi teroriști armati 
cu puști, cu baionete, cu bombe explozibile şi începură 
a perchizifiona în localul Universităţii. 

Spre cea mai mare ruşine, se găsiră printre studenţi 
câţiva tineri cari trădară pe camarazii lor. Ei denunţară 
pe zece dintre ai lor care erau şefii contrarevolutiunei. 

„Fii lui Lenin“ arestară 72 de studenţi ingineri din 
anul al doilea, şi 8 elevi mecanicieni. Ei aliniară pe stu- 
denţi în rânduri de câte patru si îi conduseră, înconjurați 
de gărzi roşii, armafi cu bombe şi revolvere, până la 
comisariatul de Poliţie. 

Indărăiui cortegiului de victime, venea un automo- 


www.dacoromanica.ro 


Li 


219 


bil garnisit cu mitraliere gata să deschidă foc la prima 
tentativă de resisten{a. a 

In timpul drumului prizonierii fură maltratati, înju- 
rafi, batjocoriti. Teroriştii, lovindu-i cu sălbătecie le- 
strigau : 

— „In noaptea asta veţi fi toţi tepeni şi reci“. Sau, 
„Veţi prmi cu siguranţă, fiecare câte un glonţ deşi ati 
merita toţi, streangul !* 

Când ajunseră la podul de lanţuri (Lanzhid) sefuF 
fiilor lui Lenin le strigă : 

— „Al dacă ar fi acum noapte, cum v'asi arunca pe: 
toți în Dunăre şi am sfârşi repede cu voil* 

In curtea comisariatului fură toţi puşi la interogatoriu 
şi cum studenţii nu dădeau nici un răspuns satisfäcä- 
tor, opt tineri dintre ei fură conduşi în camera de 
tortură. - 

— Cine a scris acest afiş? - 

— Nu ştim, răspunse cei opt tineri. 

Atunci vr'o 20 de terorişti se năpustiră pe ei şi in— 
cepură să-i sdrobească sub lovituri. Când după trei 
sferturi de oră călăii osteniră lovind, fură înlocuiţi de: 
alţi teroriști odihniţi şi bine dispuşi, care, fără milă 
* pentru victimele sângerânde şi pe jumătate moarte, o» 
luară d'a capo cu loviturile mai vârtos. 

Sângele curgea valuri pe feţele tinerilor, corpul lor- 
nu mai eră decât o rană, căci nemulțumiți numai cu 
bătaia, gărzile roşii fi străpungeau cu baionetele. 

In sfârşit, după o schingiuire de aproape două ore, 
ei târâră pe nenorocifii tineri aproape muribunzi îna- 
intea lui Korvin Otto. Acest mic cocosat, feroce şi ne- 
înduplecat, obicinuit să vadă sângele curgând, se puse 
pe râs văzându-i si ti gratia zicându-le că trebue să se 
socotească „fericiţi“ c'au scăpat aşa... eftin | 

Două zile după aceasta, patru dintre tineri muriră de: 
pe urma torturei şi a rănilor, ceilalţi îşi aşteptară sk 
ei moartea în spitale. 

www.dacoromanica.ro 


229 


SZAMUELLY LA SZOLNOK 


Când avu loc la Pesta contra revoluţia, la Szolnok 
bucuria fi aşa de mare că toţi cetätenii acestui oraş 
se îmbrăţişară între ei, îşi puseră cocarde tricolore ma- 
ghiare şi sărbătoriră căderea comunismului. 

“Dar, această bucurie era prematura. 

A doua zi chiar, Szamuelly Tibor sosi la Szolnok cu 
acolitii sai, El condamnă la moarte şi execută 25 de 
persoane. | | 

Szamuelly mai omori pe un foarte tdnar student, 
Mellinger Endre, de 16 ani, a caruia unica crimă fu ca 
‘strigase în fata acestui vampir că era nn asasin. 

Copilul fu împuşcat pe loc. 

Cazul lui Kis Ferenc, celätean (burghez) din Szolnok 
-e ciudat. 

El fu condamnat a fi împuşcat. Fu ridicat şi trei co- 
munişti traseră- asupra lui trei focuri de revolver, Din 
„cele trei gloanţe nici unul nu fu mortal, Szamuelly dădu 
ordin să se tragă din nou în el. Dar Kis Ferenc nu 
muri nici de data asta, In sfârşit, după opt lovituri de 
revolver, Szamuelly spre uimirea tutulor, il grafia. 

Kis Ferenc cu rani grave fu adus la Budapesta unde 
se allă încă în... convalescentä ? ! 


PROTECȚIA (?) COPIILOR SUB COMUNISM 


In aceasta, mai ales, se arătă neputinta persoanelor 
care fuseră puse in capul celei mai frumoase societăţi 
formate de oumeni, 

Inainte de comunism, 4 şefi, 9 doclori şi 120 de in- 
firmieri isbutiseră să îngrijească, sa inticlie şi să crească 
micile creaturi ce le fusescrä incrediutate, 

In iimpul comunismului acest număr de 133 persoane 
se urcă la 1200, şi banii cheltuiţi pentru aceste câteva 
luni de incurie, se urcă la frumoasa sumă de 10 mi- 
lioane. 


www.dacoromanica.ro 


221 


Planul lor eră d’a Ina pe toţi copiii de 3 ani si d'a-t 
creşte în ignoranță de părinţii lor. 

Dumnezeu singur ştie ce societate ar fi eşit din această 
nouă metodă, mai ales că aceşti domni şi doamne... nu 
se sinchiseau de loc să meargă prin școli şi să ducă 
semânla cea rea în suiletul fetitelor înaintea cărora tra- 
tau chestiunile cele mai obscene, facerea copiilor, amo- 
rul liber şi alte... frumuseți | 


KUHN BELLA, COMUNIST DE SALON 


Comuniştii răspândiseră vorba că Bella Kuhn nu ur? 
fara milă, că era un comunist de salon care apără pe 
cei sărmani, pe inocenți şi că nici odată el n'avusese 
cunoştinţă de omorurile comise. 

Două documente ne pot arăta însă realitatea : 

1. O depeşă. Această depesa fu trimisă la 6 lunielui 
Szamueliy Tibor, la Szonabathely, pentru a înăbuşi în 
sânge contrarevoluţia. Depeşa e astfel concepută: „In- 
trebuinţează toate mijloacele pentru a înăbuşi contra- 
revoluţia, nu avea nici o milă, căci o singură minută 
de nehotărâre e în paguba partidului“. 

2. Scrisoarea datată la 18 lulie, adresată lui Santinca 
Sandor, delegatul guvernului, Ja Kaposvar. Sandor eră 
un comunist inteligent şi bun (nu eră ovreiu) care 
tempera de multe ori ordinele teribile ce primea la 
Kaposvar. Unul din cetățeni condamnat la spânzură- 
toare, Sandor, făcând o cerere de grațiere, primea de 
la Bella Kuhn următorul răspuns: 


„Scumpe camarad, 


„Te-am cunoscut ca pe un revoluţionar. Am crezut 
că îţi vei face în conştiinţă datoria care e d'a pedepsi 
fără iertare şi d'a avea pumnul de fer pentru a zdrobi 
pe toţi aceia care nu sunt cu noi. Dar, m'am înşelat. 
Această scrisoare mi-o probează, 

Mâna ta tremură în momentul d'a ucide. 


www.dacoromanica.ro 


Scumpe Satinca, gândeşte-te bine că fiecare cuvânt 
si fiecare act care au puţină blândete dau speranţa con- 
trarevolutiei. 

Nu existä ocoliri. Nu exita decât un singur drum: 
teroarea | pentru a face să triumfe dictatura proletară !* 


„Kuhn Beila“ 


ASASINAREA OFIŢERILOR DE JANDARMII 


Cserny (Cerni) Joseph a mărturisit că a dat ordinul 
-de condamnare la moarte a generalului Iery Oscar şi 
coloneilor Borhy Sandor şi Menkina lanoş. 

După ancheta făcută de detectivi, cei trei ofiţeri, cu 
totul nevinovaţi, dar fiind bänuiti că nu sunt încântați 
de dictatura proletară, fură condamnaţi la îngroparea 
de vii. Dar teroriştii găsiră că e mai bine să-i ducă pe 
cei trei nénorociti în pivnițele Parlamentului şi să-i 
spânzure fără judecată, 

Şi aşa se întâmplă. li asasinară. Cruzimea si barba- 
ria fu împinsă de terorişti până în ultima limită. 

. Dupä execuţie, ei luară cele trei cadavre, le despuiarä 
complect, le duseră în automobil până în marginea Du- 
nărei şi legate la un loc, le aruncară îu fluviu. 


FAMILII UNGARE RUINATE DE COMUNISM 


Ca să oprească în drum înaintarea armatei române, 
“comandantul armatei roşii, tăiă digul dela Tisza-Korés 
şi în felul acesta multe comune ungare fură inundate 
şi culturi în valoare de milioane fură nimicite. 

Multe familii rămaseră pe drumuri silite să cerşească 
pentru a trăi. Roşii voiră d'asemeni, să sfarme şi digu- 
rile dela Kâr6s-Tisza-Marosi. Dar graţie vigilentii „com- 
paniei apelor“ ei nu-i putură desăvârşi planul. Dacă 
ar fi făcut'o şi pe asta, ei ar fi acoperit o cale ferată 
spre Tisa şi între roşii şi români o mare s'ar fi întins 


www.dacoromanica.ro 


223 


pesie o suprafață de 200.000 de hectare si 100.000 de 
persoane ar fi rămas fără adăpost. 


CINE A LASÂT PE KUHN BELLA SĂ 
EVADEZE 


Peydl Gyula, ex ministru prezident, se jură că el nu 
ajutase de loc lui Bella Kuhn să fugă, că el nu ştia ni- 
mic şi că nici când el nu a dat vr'un paşaport vr'unui 
bolşevic. 

lată o depesä care desminte pe d'antregul aceasta: 

„Azi, la Îl ore seara, un tren special va plecă din 
Kelenfôld. Acest tren contedat de guvernul ungar va 
fi în serviciul ,mandatarilor poporului“. Dacă persoa- 
nele călătoare vor avea asupra lor mai mult de 10.008 
coroane, luaţi notă de rest şi anunţaţi îndată minis- 
terul de Interne. 

Vă rugăm a vă face serviciul cu cea mai mare po- 
litete.* | 

(ss) PEYER KAROLI, Ministru de Interne, 


Peydl flind ministrul preşedinte, e cu neputinţă ca 
el să nu fi cunoscut fapta ministrului său de interne. 

In sfârşit şi alte hârtii fac dovada că guvernul Peydl 
ar fi plătit cu banii nafiunei călătoria fiecărui delegat 
al poporului şi că le-ar fi dat 10,000 florini de cap. 

Şi să nu te revolţi văzând că aceia care au prăpădit 
poporul, care a făcut să moară mii de victime nevino- 
vate, cari au furat, sfärâmat şi pângărit totul, să fie 
trataţi ca nişte prinți sau ca nişte împărați detronati ve 

Si mai îndrăzneşte, cabinetul Peydl să susţină că a 
pedepsit pe ticăloşi şi că n'a căutat decât să curețe 
Ungaria de comunişti |... 


www.dacoromanica.ro 


BUDAPESTA SUB COMUN:SM 
(BOLSEVISM) 


In timpul sederei mele d’o lună la Budapesta sub o- 
patie românească, am cunoscut multe personalități de 
seamă ale societätei si politicei ungare. După cum, din 
cercetările ce am făcut la comandamentele şi regimen- 
tele româneşti, am putut reconstitui mareata epopee a 
armatei române în ţara şi capitala Ungariei, tot aşa, 
din convorbirile cu ungurii de seamă, am putut prinde 
icoana Budapestei sub comunism. 

Redau aproape textual, povestirea ce mi-a făcut ba- 
roana de Taxis asupra comunismului. Pe aceasta inte- 
resantä povestitoare am cunoscut-o în casa baroanei 
Melanie de Grâd], mătuşa ei, în casa căreia e fncarti- 
ruit un distins general român. 

Baroana Dora (Teodora)) de Taxis e o fiinţă micuță, 
foarte gingasä, foar'e vibratilä, cu nasul putin aquilin, 
ochii sclipitori de fnteligentä, şi ea însăşi foarte spiri- 
tuală. 

Făcând parte din cea mai aleasă pătură a societatei 
ungare, în casa ei ca şi într'a mätusei sale, întâlneşti 
zilric o lume selectă şi te aşteaplă totdeauna o masă 
arhiprinciară. In superbul ei home din Lendway-utza 
28, înainte sau după masă, în vreme ce in salon sau 


www.dacoromanica.ro 


225 


în celelalte iatacuri musafirii discută, joacă cărţi, sorb 
din ceştile cu cafea sau din cupele de şampanie, micuța 
baroneasă, aşezată pe un colţ de sofa, sau pe o elegantă 
canapea, dintr'uu ungher mai liniştit al casei, îşi des- 
chide micile buze de coraliu şi începe a povesti din 
grozäviile bolşevismului, pe care le-a văzut şi träittot 
timpul cât au ţinut în ghiarele lui, Budapesta. Am încă 
foarte multe amănunte aspra acestei negre epoci. Po- 
vestirea baronesei de Taxis mi se pare însă cea mai 
rezumativă şi limpede din toate câte mi s'au făcut. Mai 
ales că se termină şi cu impresii asupra intrărei ar- 
matei române în Budapesta. 
Deci las acum să vorbească 


Baroana Teodora de Taxis despre Budapesta sub 
comunism 


21 Martie, seara, familia de Taxis petrecuse, ca de 
obiceiu, până la 8 ore, dimineaţa. 

După Two Step, vals şi Fox-Trott, eram veseli. 

Lumina din hall eră lumina soarelui care pătrundea 
năvalnic. După petrecerea în foarte bună dispoziţie, 
persoanele din întreaga societate se risipeau acum, una 
câte una. 

Eu rămăsesem singură printre cestile, paharele şi scru- 
mul tigärilor. 

Mama si eu ne aranjaräm încă putin argintăria şi ne 
culcarăm către ora 9 dimineaţa. 

Fleurtasem toată noaptea, îmi dădusem rendez-vous 
cu un domn între orele 5 şi 6 după prânz, pentru 
plimbare. 

Ca de obiceiu însă, la întâlnire, eu întârziai, după 
obiceiul femeilor. 

Timpul eră rece. Incepeam să respirăm primul par- 
fum al primăverii. 

Ne îndreptarăm spre vechiul Palat al Deputaţilor (Mu- 
zeum-Korut) în faţă. După colţul străzii o mulţime de 


: . 18 
www.dacoromanica.ro 


226 
7 


soldaţi veneau în faţa noastră, strigând cuvinte pe cari 
eu nu le fntelegeani. Văzând aceşti oameni desgustă- 
tori, tremuram. 

D'odată, aud mai aproape de urechi, cum se striga: 

— Trăiască dictatura proletarilor | 

In acest moment, un domn cu buzele tremurânde, 
imi spune în câteva cuvinte cea ce se petrecuse în a- 
ceste momente istorice: cum Antanta nu ne-ajutä, nu 
ne dă alimente, că ne-am asociat cu regimul soviete- 
lor, că trupele sovietelor sunt la Tarnopol. 

— N’aveti frică ; nimic nu vi se va întâmpla. Eu sunt 
secretarul lui Pogany, acum numit ministru de Interne... 

Eu nu infelegeam nimic, fiindcă niciodată nu citeam 
jurnale; mă plictisesc Acest domn, care era un deputat 
al regimului Tisza, văzându-mă râzând, începu să mă 
certe aşa rău de gândii că am un nebun în faţa mea. 
Repeta mereu aceste cuvinte: 

— Dumneata nu ştii ce s'a întâmplat acum? Ceva 
teribil | 

Eu râdeam. El mă ocără. Acest domi fusese întrun 
spital unde eu îngrijisem, pe timpul războiului, ca 
doamnă de Crucea Roşie 

Ne plimbarăm încă putin si d'odală începu să plouă 
cu găleata. Găsirăm o trăsură. Cum se apropia ora O- 
perei, unde se cânta în seara asta „Liliacul“ de Strauss, 
ne duserăm să întâlnim pe mama. Ajunserăm la teatru. 
Deputatul povesti mamei mele înspăimântate cele ce se 
întâmplase. (De două zile se întâmplase o grevă a ti- 
pografiilor de ziare). In timp ce prinţul Olah din Lilia- 
cul cânta cântecul cu refrenul „Fecare după gustul 
său“, d'odată câţiva soldaţi intrară în sala de teatru şi 
începură să strige: 

— Sa proclamat dictatrra proletarilor! 

Un tumult începu. Erau oameni cari voiau să fugă. 
Alţii răimăseră. inmărmuriţi. Singurul om care-şi păsuă 
cumpătul fu şeful de orchestră; el intonä foarte cunos- 


www.dacoromanica.ro 


327 


cuta ,Marseillaise*-a! Actorii se puserä tn rand pentru 
a canta mai bine sau mai rau, cântecut teribil si totusi 
frumos! 

Deputatul şi mama vroiră să plece. Eu ny voii să 
plec. i 

Rämaseräm până la sfârşitul reprezentatiei şi fiecare 
me fuapoiaräm acasă. Stradele erau pastii. Din timp în 
timp, mici trupe de soldaţi mergeau cântând Marseil- 
daise-a, 

Ajunserăm acasă. Eu eram obosită. Ne culcarăm şi 
adormirăm, 

Imediat toate casele fură luate, „rechiziţionate“, pen- 
tru Stat! Toate băncile încetară operaţiunile. In casele 
private şi In apartamentele bogätilor se instalară oa- 
meni aşa zişi fără cdpatdiu. 

Natural, d'odată: toată Budapesta se găsi fara cà- 
pălâiu“. i 

Toţi voiau să între într'un palat. In fiecare zi mul- 
time de oameni de rând îmi veneau după locuinţă. 

In sala de mâncare mi se instală un individ cu iu- 
dita lui, menaj tânăr, fără legea Statului, nici a popei. 

In sala ae fumat un bătrân ovrei cu fiică-sa. Două 
infatisari dulci... ca două lămâi acre. | 

Natural, mobilele noastre acum apartineau lor, dupä 
ordonantele bolşevice publicate în jurnale. 

Dulapurile, paturile, covoarele mele, săracele, erau 
foarte vesele că se vor umple de păduchi. 

Apoi salonul, care eră altă dată un mic muzeu, fu 
ocupat de un commis-voyageur, negustor de parfumuri. 
Tot erà o cinstel 

Trei zile, sau patru, dupa preclamare, nişte indivizi 
veniră seara la 8, la mama, si fi făcură cunoscut, râs- 
lindu-se, că toate antichitätile ce avea aparţineau d’a- 
cum Statului — „Sovietelor“ | 

Tatăl meu, om foarte drept, Qu voise să ascundă cele 
mai preţioase din lucrurile noasire. 


www.dacoromanica.ro 


228 


O femee, care nu e nici odată aşa dreapta ca un bär- 
bat (sunt eu) luă, foarte simplu, obiectele de artă ale 
casei noastre şi le expediă în cufere pe la diferite per- 
soane de încredere. 

Sotului meu, care fusese soldat tot timpul războiului 
îi fu frică, fiindcă se vorbea dejă că se va trimete o- 
armată roşie care va bate He Români, pe. Sârbi şi: pe 
Ceho-slovaci. 

Se făceau Dumineca mari ceremonii cu automobile: 
căpluşite cu stofă roşie, din care se făcea reclamă pen- 
tru a intră în armata roşie. Se luase actori de mâna 
întâia care erau plimbaţi în aceste automobile roşii ca 
să facă propagandă bolşevică. 

Se fixă rentele, veniturile tuturora, 

Se stabilise că cei cari nu lucrează nu trebuiau să 
să trăiască. 

Se stabilise trei categorii de venituri: 3000 coroane; 
2400 şi 2000, 

Doctorii aveau 3000 coroane lunar, 

Muncitorii cu capul, întelectualii, erau cei mai prost 
plătiţi. | 

Din bănci, cine avusese bani, nu mai putea ridică 
decât 2000 coroane pe lună. Moneda cea veche, hârtia 
albastră, erà cu totul socotită nevalabilă, Nu mai tre- 
cea decât hârtia sovietelor, piese de 200 şi 25 coroane. 
In primele zile fu o catastrofă. Nu se mai putea nimic 
cumpără, 

Trebuia să cheltueşti sau 25 sau 200 de coroane, fiindcă 
nu există monedă de schimb. 

Preţurile alimentelor crescură din zi în zi. 

„Moto“ comunismului eră: „Să crape burghezii, im- 
perialismul şi capitalismul 1“, 

Cartelele de alimente erau de culori diferite. 

Cartelele roşii pentru familiile celor din garda roşie gi 
lucratori. 

Cartelele albastre pentru intelectuali. 


www.dacoromanica.ro 


229 


Cartelele verzi erau pentru „murdara burghezie !* 

Intâiu, se serveau pretutindni proletarii, 

Magazinele erau închise. 

Totul eră ridicat de stat pentru proletari. 

Toată lumea trebuia să apartie unei bresle a ocupa- 
tiunei sale. = 

In primele zile, cartelele erau date de corporatiuni si 
Cu acestea se făceau, in puţinele magazine ce mai ra- 
măseseră deschise, cumpărături. Afară de librării, de 
dughenele cu delicatese şi case de schimb, toate ma- 
gazinele erau închise. Oraşul era gol: pustiu! 

Credeai că e mereu sărbătoare. 

Erai obligat să dai toate armele, uniformele verzi şi 
negre. 

Lucrătorii primeau şi bani, şi alimente, şi stofe, tot 
«ce le trebuià. 4 

Pe mine, care fnsesem soră de caritate, mă Jăsară in- 
scrisă în corporatiunea ,Samaritencelor“. Spitalele go- 
niră pe vechile surori de caritate din aristocrație şi 
burghezie şi le înlocuiră cu surorile care se înapoia- 
seră după diferitele fronturi. Avui ocazia să fac d'aproape 
cunoştinţă cu ele; cea mai mare parte erau cu totul 
altceva decât samaritence. Credeau că boneta albă şi 
sortul cu crucea roşie fac o metamorfoză în persoana 
lor! Samaritencele astea se ocupau numai de bolnavii, 
sănătoşi ! … 

Din Bänci, bolsevicii ridicau tezaurele si colectionau 
valutele străine şi bijuteriile pentru aşa zisul „Sat“. In 
adevăr, se intrebuintau aceste bijuterii şi monede pen- 
tru propaganda bolşevismului în străinătate, fiindcă ei 
doreau din suflet să-şi întindă „ideile!“ pretutindeni. 

Alcoolul eră interzis. Natural „comisarii“ şi functio- 
narii regimului Kuhn Bella beau numai şampanie fran- 
ceză şi băuturi de prima calitate! 

In hotelul Gellert, care e acum Comandamentul tru- 
pelor române, erau inainte instalate birourile comuni- 


LA 


www.dacoromanica.ro + 


230 


ştilor, (Mai târziu ele se mutară la hotelul Hungaria). 
O tânără pereche care intră după ce plecarä comuni- 
ştii dela Gallert, găsi într'o cameră, un dulap închis 
căruia îi lipsea cheea. Cum tânăra femee avea nevoe 
de dulap, chemă un lăcătuş şi deschise dulapul. Răma- 
seră aiuriţi: dulapul eră plin cu sticle goale. Facura 
cercetări şi aflară că acolo chefuise zilnic un bolşevic 
de bucurie c'a ajuns un om marel 

„Corso“, această superbă promenadă a Budapestei, cu 
palatele lui, fu ocupat de comunişti. Hotel Ungaria eră 
baricadat de scaune înalte de 3 metri. Clădirea „Hun- 
garia“ eră păzită de trupe teroriste, 

Teroriştii, cea mai mare parte erau scapati din dife- 
rite închisori, unde fusese închişi pentru asasinate, fur- 
turi, excrocherii şi tot felul de fapte lăudabile!... 

Costumul teroriştilor eră: pantaloni de piele neagră, 
manta scurtă ca de sofeuri, cingătoare de piele galbenă 
in care erau înţepenite granade de mână, în cap beretă 
de matinar, în spinare carabină, în mână revolver şi 
peste ghete, ghete de piele. 

Rangurile ofițereşti fuseseră dela început toate des- 
fiintate şi interzise. — 

Toată lumea eră egală. Nu mai existau ranguri. 

Fiecare om numea pe celalt „tovarăş*. 

Cea mai mare parte a bunei societăţi dispăruseră din 
oraşe, retrăgându-se pe moşiile şi proprietăţile lor, iar 
alţii, fie zis pentru a face contrarevolutie, o şterseseră 
la Viena. Ei n'au făcut contrarevolutie. 

Petreceau cu femei, în timp ce aici curgea gârlă sân- 
gele nenorocifilor, 

„Noi cari am rämas aci să suferim purtäm un dispreţ 
suveran contra tutulor acestor laşi. 

In primele zile ale comunismului, soţul mew care nu 
voia să rămână aci să servească garda roşie, fugi la: 
Viena în aeroplan. 

Nu ştiam despre el nimic de săptămâni întregi. Pro- 


www.dacoromanica.ro 


281 


babil el se simtià mai în siguranţă în vremea asta. D'alt- 
fel Viena eră plină de emigranți în acest timp. 

Noi posedam în Budapesta, printre casele private, una 
din cele mai frumoase vile. Cum numele tatălui meu 
e foarte cunoscut în toate clasele societăţii, prolelaris- 
mul găsi casa noastră admirabilă pentru a ne pune o 
mulţime de locatari în casă. Aceşti oameni cari veneau 
să rechizitioneze casa erau tipuri lugubre, cea mai mare 
parte lucrători: cei mai multi erau ovrei. 

Imi amintesc ca azi. Mă întorceam de la cimitir, La 
poartă mi se spuse c'au venit să ocupe camere. Intrând 
în hall găsesc două tipuri oribile cayg strigau tare si 
voiau să ia camera de culcare a mamei peniru u#<on- 
trolor de tramway. Acest tip fumai târziu ataşat al Ma- 
relui Cartier la Gâdălă, pe lângă Szamuelly, si apoi fu 
agitator, prin sate pentru ideile bolseviste. 

Când intrară românii, el dispärù d'odată. 

Citre servitori ziceau că burghezii sunt o bandă de 
de care să se păzească, că trebuesc asasinați toţi. Astia 
erau comuniști corp şi suflet. 

Aceşti locatari erau aşa de bădărani!... Plecând, 
ziceau în nemteste: 

—, Am fost în multe locuri, dar atâta bagaj şi mo- 
bile n'am văzut niciodată. 

Iar eu le ziceam: 

— Voi sunteţi un bagaj de ovrei rău crescuti, 

In altă rechiziţie, ne-au luat cea mai mare parte dim 
apartamente, 

Ni se spusese că nimeni nu are voe să locuiască de- 
cât două camere. 

Camera mea de culcat n'zre uşă pe sală, aşa că sunt 
obligată să irec la stânga san la dreapta prin alta ca- 
meră ca să ies. Acest individ găsi că mi-e de ajuns 
pentru soțul meu şi pentru mine o cameră de culcat 
şi un pat. Cand fi spusei că e ceva imposibil, ca nu 
putem măcar să ne spălăm, lavoir-ul fiind în altă ca- 


www.dacoromanica.ro 


232 


meră, ne răspunse ca să ne-aducem un scaun şi un 
lighean. 

Apoi, mă întrebă că dece tin doi servitori? li răs- 
punsei : 

— Domnule, dumneata nu eşti trimis PER asta 
aici. Nu te priveste, 

Intrebându-mă care e ocupaţia soțului meu fi spusei 
că e „jurnalist“ scriind la un jurnal de sport de cai. 
Cum aveam cai de curse şi jokeul meu locuia la mine, 
el îmi spuse următoarele cuvinte: 

— Dacă vor mai fi curse, te rog să-mi dai tipuri 
bune să câştig pariind pe ele, şi o să-ţi las camera, 

Era către 15 Aprilie. Trebuiă să comunic ceva secret 
soțului meu. Aşa că eram obligată să plec la Viena. 

In acest timp nu sé putea aveâ paşaport pentru Aus- 
tria, Imi procurai un paşaport pentru Sopron. Mă suii 
în tren cu un prieten al soţului meu, cu gândul d'a 
trece frontiera pe jos, 

Sosirăm dimineaţa la ora 4, la Kiraida (Bruch). Ca- 
maradul soțului meu nu îndrăzni să treacă singur fron- 
tiera şi se lăsă luat de un ofițer austriac ca valetul său. 
Mă lăsă deci pe mine singură. 

Aşteptai noaptea. Pe întunerec mă strecurai printre 
soldații austriaci chiar în momentul când ei priveau 
hârtiile unui alt pasager. 

Mă suii în tren şi sosii la Viena spre marea mirare 
a soțului meu. | 

Viena eră un Eldorado pentru mine, după că văzu- 
sem ceea ce se petrecuse ultimele două săptămâni la 
Budapesta. 

Soţul meu nu voi să mă lase să mă mai întorc. 

Erà într'o Joi. Mergeam amândoi cu un tramway spre 
Parlamentul austriac. D'odată, zăresc o mulţime agi- 
tând desgustătorul drapel roşu. 

— Dumnezeule, zic soţului meu, ăştia sunt tot co- 

„munişti | 


www.dacoromanica.ro 


283 


Făcurăm câteva. târgueli si ne suiräm într'un taxi- 
metru căruia îi spânzurau zdrentele (ultra hodorogit) 
ca să mergem acasă, 

Şofeurul ne povesti că pe Ring comuniştii îl smul- 
seseră de pe scaun, îl bătuseră şi-l täväliserä pe jos. 

Cinăm la hotel Imperial. Ne îndreptăm apoi spre mă- 
tusa mea care plecă în Elveţia în tovărăşia unui domn 
roman care era ataşat la ambasada română. Trecând 
pe Schwarzenberg-Platz văzurăm mergând o mulţime 
de soldaţi. Domnul român întrebă: 

— Soldaţi, unde mergeţi ? 

— Mergem să luăm banii bogatilor, fu răspunsul! 

Teama mea eră intemeiată. Era şi aici bolşevism. 

Mai târziu auzirăm că se aruncase la Parlament o 
granada, ° 

In strada Maria-Hel se devastau magazinele de arme. 

Mă reintorsei acasă, la Budapesta fără greutăţi, la 
21 Aprilie. Părinţii mei fură fericiţi -revăzându-mă. 

Sfătuii pe tatăl meu să nu mai doarmă acasă. 

— De ce? Nu fii aşa speriată, îmi răspunse el. 

Cum eram “foarte obosită, (nu dormisem tot voiajul), 
mă culcai de vreme, la ora 9 seara. Eram pe jumătate 
adormită, când d'odată văd intrând camerista mea care 
imi povesteă în cuvinte fără şir, că sunt soldati în casa, 
că... şi tremură. 

Sării din pat, alergai afară, şi auzii zanganit de săbii 
şi găsii toate etajele &oaleïsi foarte luminate. Bănuii că 

lucru curat nu e. 
" Imbrăcai o roche de casă şi scoborâi sărind scările. 
Eşind, mama vine foarte palidă cu jokeul şi camerista 
şi-mi spun c'au venit soldaţi cu un automobil să ridice 
pe tata, să-l închidă. 

Ii întrebai dacă aveau mandat oficial. Imi răspunseră 
că da şi că pe lista lor era în acea zi de arestat 60 de 
persoane din marea finanţă şi aristocrație. 

Mama era disperată, vroia să se arunce pe fereastră. 


www.dacoromanica.ro 


234 


Eu nu mă gândii la altceva decât cum am putea află 
unde e tata şi să-l scoatem. Asta e noaptea cea mai 
tristă ce am petrecut-o în timpul comunismului. 

A doua zi dimineaţa pornii la drum pentru a-i da 
de urmă. 

De trei ori fusei la Poliţie, şi după mari greutăţi, a- 
jutatä de un avocat, la 10 ore seara aflai că tata era în 
închisoarea din Marcoutza. A-l vizită eră imposibil. 
Erau grosolani cu noi. Lăsarăm pentru tata câteva lu- 
cruri mai urgent trebuincioase de toaletă. Mama îşi în- 
chipuiă c'o să-l asasineze, sau că vor să-l spânzure. 

E groaznic ceeace auziam că se petrece îndărătul a- 
cestor ziduri. Ura şi răzbunarea cea mai josnică îşi ri- 
dicase mâna-i hidoasă şi loviă fără crufare în mii de 
victime nevinovate, torturându-le cum nu-şi poate min- 
tea închipui şi omorându-le. 

După o săplămână aflarăm că tata fusese transporlat 
în alla închisoare, la două ore de aci, la Kébania. 

Merserăm acolo si ni se spuse că nu e acolo! 

Disperarea noastră fu groaznică. Nu mai ştiam unde 
e talal , 

Insfarsit, la 23 Aprilie, auzirăm că de data asta sti- 
gur, e la Kébania şi că-l putem vizită. 

Luaräm alimente, rufe si întrarăm în închisoare, unde 
nu visasem ujciodatä să pun piciorul! 

Era un sentiment cu totul ciudat cesimtiam intrând: 
în această vastă clădire, 

Gardienii-prizonierilor cu cheile celulelor, tot vechii 
paznici ; se vedea că nu sunt gardă roşie, nu sunt bol- 
sevici. 

Indată, lângă usa inträrei, e sala de vorbit, Ne arun- 
caräm ochii si zărirăm o curte cu deţinuţi cu fiare de 
mâini şi porţi şi ferestre cu gratii. 

Väzuräm arestați nobili muncind ca rândaşii, pur- 
fand etichete de arestaţi politici. 

După două ori mi se ceru numele arestatului. Eu 


www.dacoromanica.ro 


235 


tremuram si plângeam, gândidu-mă să văd pe tata ve- 
nind cu lanţurile de mâini. 

Insfârşit, apare fără lanţuri! Avea la spate o senti- 
nelă. Avea fata suptä şi întunecată. Vorbirăm câteva 
minute, după care ne fi smuls si dus iar de sentinelă. 

Tatăl meu la puşcărie! In primele zile voiau să-i o-- 
moare pe toţi. Numai la Kôbania li se schimbă soarta. 
Căpătarăm chiar voe să-l vedem de trei ori pe säptä-- 
mână. Vorbeam regulat 20 de minute după care ne go- 
neau. Totuşi, paznicii erau destul de omenoşi. Diree- 
torul închisoarei, cel vechiu, eră acum un om timid, nu 
mai jucă nici un rol. In locul lui fusese acum numit 
un om de încredere al roşiilor, un bădăran foarte tiran. 
cu deţinuţii şi cu paznicii. 

In închisoarea aceasta erau tot oameni de seamă: 
marele om politic Lovaszy, Szurmmay, Wekerle, arhie- 
piscopul Mikes, contele Mailat, baronul Wolfner, baro- 
nul Kornfeld, avocaţi ca Bluxthal, contele Wenkheim, 
ofițeri activi, fiul cel mai mare al arhiducelui Joseph 
şi domnul Friedrich, actualul prim-ministru, tată-meu, 
etc., etc. ! 

Doamne erau mai puţine. Masa li se putea aduce: 
d'acasă. In timp ce tata eră în închisoare, eu mergeam: 
cu mama la un advocat, vechiu prieten al casei, al 
cărui fost fecior era acum paznic la închisoare. Astfel 
aveam mijlocul să scriem tatii. Acest domn lua parte 
la şedinţele contra-revolutionare. 

Eu ştiam asta. 

Odată, câlre mijlocul lunei Maiu, doi domni sunară 
la: noi. Fura introdusi. Vroiau să vorbească numai cu 
mama. Eu inţrai si le cerui hartiile. Amândoi îmi ara- 
tară hârtiile semnate de Iancic, Prefectul Poliţiei tero- 
riste | Erau detectivi. 

Intrebară în ce relații eram noi cu tânărul advocat_ 

— E un vechiu prieten al casei, le răspunsei. 

Apoi mă întrebară dacă eu ştiu că el lua parte tm 
şedinţe contrarevolutionare, 


www.dacoromanica.ro 


236 


— Nu ştiu, nu m'am ocupat niciodată de alţii. 

Imi spuseră că de nu spun adevărul ma vor închide. 

— Inchideti, deci, pe toată lumea?” 

‘D’odata săriră in sus ca nişte cocosi, roşii de mânie, 
strigându-nii cum îndrăznesc să spun aşa ceva? 

Le räspunsei : 

— De ce ati închis pe tata? 

— E altceva. Fiindcă e bogat! 

Avocatul fu închis. Cum aveau ca judecător, un a- 
mator, nu un om de lege, n'au putut să-i afle nicio 
vină, L'au pus în libertate. 

Era foarte neplăcut să eşi pe stradă, în timpul co- 
munismului. Aveam mereu impresia că sunt urmărită 
de cineva. 

Plimbându-mă, priveam vitrinele pentru a vedea prin 
geam dacă nu sunt urmărită, 

După intervenţia Italienilor, se liberară toţi deţinuţii 
politici la 25 Maiu. La 1 Maiu, pentru a orbi pe pro- 
letari, se făci o serbare roşie enormă. 

Toate statutele şi monumentele fură îmbrăcate în 
hârtie roşie. Toate tramvaele vopsite în roşu. Toale po- 
durile peste Dunăre îmbrăcate în pânză, roşie. Oraşul 
devenise un iad roşu şi bolşevicii, erau diavolii căci şi 
ei erau îmbrăcaţi în roşu. Roşul sângelui îşi găsise im- 
periul. Şi în el domnea Kuhn Bella, marele Scaraotski. 

intâi se zicea că toată lumea va avea în ziua aceea 
de mâncat gratis, pretutindeni. 

Dar comuniştii uitaseră că Budapesta, tot mai strânsă 
de blocadă, era cu totul lipsită de alimente. 

Mai ales ţăranii erau mari contrarevolutionari. Răz- 
bunarea lor era. d'a nu da nimic demâncare Buda- 
pestei. : 

"1 Maiu se incepu din zori de zi cu „Internaționala“, 
imnul comuniştilor, pe care-l cântară toată ziua, fără 
încetare, până târziu noaptea. Fiecare corporație avea 
an loc unde la 8 ore dimineata trebuia să se adune. 


www.dacoromanica.ro 


23T 


Toată lumea era obligată să iasă la serbare. Un con- 
voiu enorm, fnfinit de popor se îndrepta gătre pădurea 
oraşului. Băuturile alcoolice erau oprite. 

Din cauza asta toată lumea fu nemulțumită şi se in- 
toarse acasă cu stomacul gol şi supărată. Contrarevo- 
lutionarii găsiră teren de exploatat. 

La 21 Iunie către 4 dimineața, izbucni contrarevolu- 
fia. D'odată auzirăm lovituri de tun foarte aproape. 
Alergăm la ferestre. Pe cer nouri. Crezurăm întâi că e 
furtună, că sunt tunete. Dar cum aceste bubuituri se 
repetau foarte des şi oamenii alergau ca vräbiile pe 
străzi, auzirăm strigându-se că intră „inamicul“ — An- 
tanta | . i 

D'odată văd patrule mari gonind pe toată lumea în 
casă, 

Tramvaiele intrau în remise. 

Patrulele roşii strigau să Se’ închidă ferestrele ame- 
nintându-ne altfel, că trag în noi de mai stăm la fe- 
restre. 

Pe străzi alergau vertiginos automobile cu teroristi. 

Pe la 8 ore seara, un locatar vine şi ne povesteşte 
ce se întâmplase în oraş. Ne spune că spre ara 5 Reg. 
1 Honvezi-artilerie, a venit în colțul Hungaria-Kôrut şi 
a început să tragă în insula Margareta unde locuiau 
miniştri bolşevici. Patru baterii trăgeau deci acolo cu 
şrapnele. O oră după aceia, trei monitoare sosiră pe 
Dunăre cu tricolorul Ungariei regaliste şi traseră în 
palatul Sovietelor, „Hotel Hungaria“. Două granade se: 
înfipseră în etajul al 2-lea. 

Miniştri bolşevici fugiră la Marele Cartier, etajul I, 
colțul pieti Gysella, tremurând de spaimă şi cu cufere 
pline de bani albaştrii. 

Ştiu aceasta foarte bine fiindcă mi-a povestit'o chiar 
aghiotantul lui Haubrick (comandatul oraşului), fost fa~ 
bricant şi hussard, 

In timpul acestei bombardări, în multe locuri se ri- 


www.dacoromanica.ro 


238 


<dicase drapelul ros de pe case; tot asa după castelele 
regale şi după toate clădirile mari. Eu nu indrazneam. 
{Toate casele aveau drapelul roşu, ziua şi noaptea. Dacă 
nu lam fi avut, dracu ne luâ!). 

Seara, un terorist veni şi ne spuse că de nu scoatem 
“drapelul roşu ne închid pe toți. 

Noaptea trecu destul de liniştită. Se auziă numai câ- 
teva lovituri de puşcă. A doua zi dimineaţa teroristii 
dädurä ordin ca toată lumea să pue din nou drapelul 
roșu. Erau ei învingatorii | 

In timpul zilei, însă, mi se povesti că nu fusese pe 
front, în timpul "războiului, aşa sgomot infernal de mi- 
tralieră, de puşti si granade de mână, mai ales aproape 
de Centrala telefoaneior, lângă Baros-utza.; Centralele 
fuseseră luate de 200 oameni din trupele albe sub cari 
au stat aproape 21 de ore 

Roşii avură mai mult de 300 morţi şi răniţi, printre 
‘care, femei şi copii surprinşi pe stradă. 

Pe altă stradă, la Şcoala Militară, în apropierea că- 
zărmilor, se dădură lupte care durară 5—6 ore. La Uy- 
. Pest, d'asemeni se dädurä lupte sângeroase casi în Hun- 
garia-Kôrut etc. 

Tată-meu fusese liberat. Eu presimtnd parca ceva, 
nu-l mai lăsasem să doarmă acasă. Il trimisisem la nişte 
oameni credincioşi într'o mahala dosnică. In adevăr, 
noaptea teroriştii veniră să-l caute, dar ei se tnselarä 
asupra numărului casei, îl căutară pe tata la No. 26. 

Ziua următoare eram foarte curioasă să waa efectele 
luptelor din ajun si eşii în oraş. In fata ,Astoriei“ au- 
zirăm d'odată bubuituri de tunuri (eră spre amiază) şi 
răpăeli de puşcă. Oamenii alergau zäpäcifi şi tnspai- 
mântaţi în toate părţile. Eu stăteam liniştită, pe lee pri- 
vind oameni înspăimântați şi palizi. 

Trece un automobil. Doi terorigti fi strigară să o- 
prească. Şi cum şoferul nu putea să-i audă, sau se pre- 
tăcea, ei traseră cu revolverul. Şoferul se întoarse, opri 
maşina si tiptil se urcară şi plecară. 


www.dacoromanica.ro 


239 


Toti oamenii fierbeau. Bolsevicii ca si ceilalti. 

Jurnalele erau pline de articole despre sfortärile ce 
se făcuseră de burghezi pentru a smulge puterea din 
mâna proletarilor. 

Jurnalele ziceau : Această urâtă teroare albă între- 
buintase numele sacru al lui Haubrick şi astfel putuseră _ 
să prindă în capcană buna credinţă a soldaţilor pentru 
ideile lor. 

In adevăr, Haubrick juca totdauna un dublu rol; el 
dădea ordine contradictorii albilor şi roşilor ca să nu 
rupă podul în urma lui. - 

Petrecurăm şi noaptea asta relativ liniştită. 

La 8 seara erau toţi în casă, Contrarevolutionarii ce 
fuseseră prinşi şi închişi efau condamnaţi la moarte. 

Pentru a da dovadă populaţiei că bolşevicii sunt foarte 
puternici şi că ei vor rămâne adevărații stăpâni, vroiră 
să spânzure pe şefii contrarevolutionari în piaţa Octo- 
gon, de pe Andrassy-ut. 

Dela 3 ore dupä amiazä nu mai puteai räzbate acolo. 
Ora 6 era fixată pentru execuţie. O multime enormă şi 
flămândă de spectacolul sălbatec, aştepta. 

Colonelul Romanelli, unicul reprezentant al Antauiei, 
scrise lui Bella-Kuhn că dacă unul din aceşti şefi con- 
trarevolutionari va fi omorât el va face pe toţi miniştri 
bolşevici direct răspunzători. Din această cauză, exe- 
cutia nu mai avu loc. 

Totuşi, în secret, teroristii omorâră o mulţime de oa- 
meni. 

Aflarăm aceasta după intrarea românilor cari prin. 
‘sera vechii teroristi din gura cărora se află toate ispră- 
vile lor. 

Odată, avui ocazia să merg, în timpul comunismului, 
la adunarea miniştrilor bolşevici, la Parlament, vechia 
sală a Deputaţilor şi a Magnatilor ! Sala nu era prea 
schimbată. Fotoliile roşii ale miniştrilor de altă data 
dispăruşeră şi fuseseră înlocuite cu simple scaune de 


www.dacoromanica.ro 


240 


paie. Platforma Presedintelui Camerii era numai lem- 
nărie goală, acoperită cu ros. D’asupra, insignele co- 
munismului: o stea si un ciocan: 

Ministrul de razboiu, B5hm, care semana arhiducelui 
Frantz-Salvator, ţinea un discurs. Era îmbrăcat cu o 
bluză albastră, guler roşu, pe braţul stâng o banda lată 
galbenă şi trei bande roşii subţiri. Spunea că trupele 
lui, trupele roşii sdrobiseră pe români şi românii fugi- 
seră. Şi mai spuse că dacă sar întâmpla ca trupele ro- 
şii, să nu intre pretutindeni ca învingătoare, cauza ar 
fi că în ţară n'au tot sprijinul moral. Că primul lucru 
e ca să se dea toate inlesnirile de trai familiilor ace- 
lora care luptă pentru o ideie ce trebue să răzbată în 
toată lumea si în toate armätele. 

Din nenorocire, spunea Béhm, în diferite birouri încă 
sunt burghezi care nu privesc bine pe familiile roşilor. 
Un caz petrecut chiar eri: Soţia unui soldat intrase să 
ceară ceva. Domnul din Birou o gonise cu cuvintele: 
„Marş d'aci, veche zdreantä roşie 1“. 

După el vorbi un comisar al poporului, un mic ovrei, 
oribil, negru, subţire, cu nasul coroiat, cu ochelari, co- 
coşat care zicea: 

— Familiile soldaţilor roşii vor primi locuinţă, mo- 
bile şi vestminte. Intru ce priveşte insulta; „marş 
d'aci veche zdrean{a roşie“, eu o iau drept o insultă 
adresată întregei armate roşii şi propun o recompensă 
pentru această femee rânită în amorul ei propriu. 

El cere şi avizul camarazilor şi hotărăsc să gonească 
pe toţi burghezii din birouri, cu majoritatea de voturi. 

EI termină discursul său şi şedinţa se încheie. 

Printre băncile parlamentului, se preumblau femei 
d'ale comuniştilor, Exteriorul lor semănă perfect cu al 
acelor femei ce se văd noaptea, la ore târzii pe stra- 
dele unor anume cartiere. Chiar aici ele se strecurau 
printre bărbaţi pentru a da un efect asemănător. 

Eşirăm, și râsei cu haz în mine, văzându-i pe aceşti 


www.dacoromanica.ro 


241 


derbedei cari erau acum oameni de pret, îndreptân- 
du-se aferati spre casă. 

Am spus că cea mai mare parte din buna societate 
fugise din Budapesia. Cei cari rămăseseră trăjau foarte 
simplu şi mai tot timpul închişi în casă, 

Alimentele crau îngrozitor de scumpe, şi nu găseai 
nimic. : 

Moneta sovietelor de 200 şi 25 coroane, n'avea nici 
o valoare, desi ministrul bolşevic dăduse o declaraţie 
că banii albaştri nu mai au nici o valoare. Totuşi, din 
puţinele magazine deschise nu puteai cumpăra decât 
pe bani albaştri, 

Aşa că începu lumea să facă schimb în natura. Schim- 
bau încălțăminte, haine, rufe pe alimente. 

Pentru un cearceafde pat, de olandă, căpătai o gâscă. 

Pentru o haină aveai o rață. 

Pentru un costum întreg, 2 kgr. de untură. 

Natural, banii azi dispăruţi de tot, sunt tot la ţărani. 
Ei sau îmbogăţit şi cu bani şi cu strae şi cu rufe. 

Azi, ei sunt singurii oameni cari posedă ceva. Ei sunt 
clasa avută. 

In şcoli nu se mai permitea învăţarea religiei. Se zi- 
cea că Dumnezeu e ceva netrebuincios, Se proectase 
din jmensa „Basilica“ din catedrală, să se facă un ba- 
zin de înnotat sau un cinematograf. 

Institutorii primiseră ordinul d'a vorbi de pe catedră 
că fiecare om poate lua ce vrea şi să predice amorul 
liber. Că fata nu trebue să se ruşineze dacă rămâne 
însărcinată. 

D'alttel toată lumea avea dreptul d'aface să dispară 
fructul dragostei. Avortul era decretat legal, Aveai voe 
să laşi numai copilul aceluia, pe care cu adevărat îl 
iubeşti. 

Se începea totdeauna şcoala cu „Internaționala“. 

In fiecare local unde era muzică şi se cânta imnul 
acesta, trebuia ascultat în picioare. Cum asta se în- 


16 


www.dacoromanica.ro 


212 


tâmplă foarte des, spre sfârşitul comunismului, când se 
“cânta acest imn, mai toată lumea eşea din sală şi ră- 
mânea numai comuniştii sadea. 

Odată, avui ocazia să supez într'o seară la „Astoria“. 

Era acolo şi un mare comunist rus, Bethleim, (care 
mai târziu fu prins la Viena). Lângă el erau câţiva din 
complicii lui, soldați roşii cu înfăţişarea ridiculă si câ- 
teva femei îmbrăcate tot soldäfeste ! Odată, chiar, se 
vorbea că se va face un „batalion de amazoane*. 

Intr'o zi mă găseam într'un tren jugo-slav. Era piin 
cu refugiaţi din împrejurimile evacuate de sârbi. Ca 
soră de caritate voiajam cu acest tren special. 

Plecarăm seara dela gara de West şi sosiräm ziua ur- 
mătoare dimineaţa la 6 ore la Kis-Salas. Trenul era pă- 
zit de terorişti îmbrăcaţi cu surtucele lor de piele neagră, 
cu cingători, puşti şi granade de mână. 

Un comandant care urla ca un nebun dirija trenul, 
din partea comuniştilor şi secretarul statului Jugo-Slav, 
era reprezentantul civil. Deşi călătorii avuseseră per- 
misia comisariatului d'a lua fiecare o sumă de bani, 
acest bolşevist lua banii dela toată lumea şi nu le lăsa 
mai mult de 2000 coroane de fiecare persoană. Peste 
100.000 de coroane ridică şi şterpeli astfel şi, natural, 
schimbă scumpilor săi comunişti bani albi pe hârtie al- 
bastră. 

Dela Kis-Salas, lin1a de demarcaţie, era 4 km. ce tre- 
buiau făcuţi pe jos în timp ce bagajele se încărcau în 
care cu boi. 

Trecurăm linia rosiilor, şi o sută metri, care era zona ° 
neutrală şi ne aflarăm pe teritoriul sârb. 

Am făcut acest drum de mai multe ori si odală a- 
vusei prilejul să văd arestându-se de către şeful poli- 
tiei sârbe din Sabadca, doui comunişti — o femee si 
soţul ei — cari făceau propagandă comunistă. Ea fu 
transportată în Albania cu cea mai mare parte din oa- 
menii, cari nu erau prea suspecți sârbilor. 


. 


www.dacoromanica.ro 


243 


Către finele lui Julie se vorbi din nou d’o contra-re- 
volutie între 25 Iulie şi 5 August. Dar această contra 
revoluţie R'avu timpul să izbucnească, fiindcă Românii 
intrară în Budapesta ! 

Totuşi, când ministerul bolşevic îşi dădu demisia, nu 
stiuräm sigur dacă nu va isbucni. In această contra- 
revoluţie juca un rol mare actualul nostru Preşedinte 
de Consiliu, Friedrich. 

Primele zile după plecarea bolşevicilor, eram aşa de 
uimiti că nu puteam crede că suntem iar liberi, că pu- 
tem vorbi şi scrie ce gândim ! 

Era o zi de Vineri când bolşevicii sfârşiră trista lor 
existenţă. 

Toată lumea se gândea acum la viitor, pentru care, 
adevărații unguri erau foarte îngrijoraţi, ştiind că vom 
avea încă multe dureri şi greutăţi de trecut pentru a 
restabili sărmana ţara aşa rău pedepsită în tot felul. 

Luni, patru zile după plecarea lui Kuhn-Bella, eram 
la masă şi mâncam postul meu obicinuit : dovleci si 
foi de varză. 

D'odată auzii trompete, al căror timbru mi-era cu 
totul necunoscut. 

Alergai la baicon şi văzui trupe îmbrăcate în verde, 
care veneau pe jos, de pe Strada Stefania şi se îndrep- 
tau spre marele bulevard Andrassy. 

Văzui pălării ca la bersaglieri şi-mi zisei: „lată, au 
venit Italienii !*, 

Dar cum trupele treceau văzui un ofiţer cu chipiul 
galonat şi după rosetă şi tricolor, recunoscui că în Bu- 
dapesta intrase armata română! 

Trupele se scurgeau ca o panglică înfinită, schim- 
bându-şi culoritul, cu artileria, cavaleria, infanteria, care, 
tunuri, mitraliere etc. 

Era un tablou pe care nu-l voi uita niciodată. 

Aveam două sentimente în inimă : ’ 

Priveam trupele, tristă, fiindcă în tot timpul războ- 


www.dacoromanica.ro 


244 


iului, n’a avut niciodată trupe străine de ocupaţie şi 
acest blestemat de bolşevism reuşise să facă să capi-- 
tuleze Budapesta după marele războiu mondial! 

In acelaş timp eram fericită că din nou, cu trupele 
d-voastră regulate, venise şi o mână puternică ce ar 
sdrobi totul dacă bolşevismul ar îndrăsni să mai ri- 
dice capul. 

Si am avut ocazia să mă conving de virtuțile acestei 
frumoase armate! 

Am cunoscut mai multi ofiţeri d'ai dumneavoastră, 
dar mai de aproape, pe d-l General Serbescu, care e 
găzduit la mătuşa mea baroana de Grâdl, de care mă 
desparte numai gardul. 

Am văzut în generalii şi ofițerii dumneavoastră mari 
patrioţi si pot zice că fericesc statul care are ofiţeri ce 
ştiu aşa bine să se înţeleagă cu soldaţii. 

Dacă la noi, ofiţerii şi generalii sar fi ocupat în aşa 
fel de soldaţii lor, bolşevismul n'ar fi luat fiinţă. 

Pentru a termina lunga mea povestire, adaog că eu 
nu sunt o aristocrată ungară. 

Tatăl meu e un german. Soţul meu un austriac şi 
italian, origina familiei lui fiind din Tyrol. 

Termin cu această declaraţie povestirea mea, fiindcă 
aristocrația ungurească ce trăise aici de sute de ani ca 
prinți, când fara lor s'a găsit în pericol, a fugit la Viena, 
au băut, au întreţinut metrese şi s'au purtat acolo ca 
bolşevicii aici. 

Singura diferenţă e că ei n'au furat lucrurile altora. 

Astfel micul Arhiduce se văzu aici părăsit complect 
de aristocrați si sprijinit de oameni pe care nu-i cu- 
noscuse niciodată. Dar aristocrații știau să-i facă curte 
numai când ei erau la castelul imperial. Acum acesta 
văzuse cum, toţi aristocrații, aşa zişii „bunii lui amici“, 
nu se mai ocupau de el. 

«După ce intrară Românii, fugarii se reîntoarseră cu 
ifose, ca şi cum ei ar fi sdrobit pe bolşevici, 


www.dacoromanica.ro 


245 


Şi acum, fireşte, Arhiducele şi familia Lui, e din nou 
Aa moda! 

»On fait les plongeons d'autrefois !* după moda şi 
eticheta spaniolă ! 


Aci se termină interesanta povestire a baroanei Dora 
de Taxis. 

In volumul II întitulat. „In Capitala lui Bella- Kuhn“, 
redau amănunte noui, zugrăvind Budapesta aşa cum 
am văzut-o reinviată din mormântul bolşevismului, de 
Mântuitorul ei, ostaşul român. 


www.dacoromanica.ro 


PRESA UNGARĂ DESPRE ROMÂNI! 


(ARTICOLE DIN DIVERSE ZIARE) 


O NOUĂ VIAŢĂ INCEPE 


Situaţia alimentărei a Budapestei se îmbunătăţeşte 
din zi în zi. Publicul Halelor nu mai aşteaptă în zadar, 

Se observă chiar un început de comerţ. 

Aceasta influenţează asupra sii audi cu generale care 
e din ce în ce mai bună. 

Teroarea foametei ne-a părăsit, ! 

Energia renaşte. Ştim din nou să voim, să luplam 
să muncim şi să ne bucurăm de fructul muncei noa- 
stre. Vapoarele şi trenurile aduc zilnic nuoi alimente. 

Provincia, mai încrezătoare, îşi trimete produsele sale 
Capitalei. | 
‘ Trebue să mulţumim pentru această stare de lucruri 
Antantei şi aliaţilor săi care au contribuit în mare parte 
la acest rezultat mulfumitor. 

Recunostinta noastră “trebue datorită, mai ales co- 
mandamentului trupelor române care ne-au ajutat să 
hrănim oraşul Budapesta. 


LIBERTATEA PRESEI 


Ultima legătură a bolşevismului ce ne mai ţine îm- 
pedecati, a căzut! Sub români, libertatea presei a fost 
declarată. www.dacoromanica.ro 


247 
Ideile de patriotism, controversele, opiniunile, ade- 
vărata situaţie a tarei, vor putea fi discutate tara a 
mai teme de $pdnzuratoare sau de cenzură. 
Va fi în folosul nostru o presă liberă care să ne facă 


a înţelege că fiecare trebue să lucreze pentru binele 
Patriei. 


CUM TRĂESC ROMÂNII LA BUDAPESTA 


Familiile ungare privesc cu multă simpatie spre ofi- 
terii români. lată o lună jumătate de când trupele re- 
gale române au intrat în Capitala noastră. 

Când această armată bine echipată, şi aceşti ofițeri 
d'o eleganţă franceză traversară Budapesta -ne găsirăm 
cu totul desorientati, Nu ştiam ce se va întâmpla si 
nici unde am putea găzdui aceste puternice şi nume- 
roase trupe. 

Problema cea grea se resolvă dela sine. 

Comandamentul român aranjă, spre multumirea tu- 
turor, chestiile cele mai arzătoare, în alimentaţie ca şi 
în viaţa publică a cetăţenilor. 

Azi, cea mai mare ordine domneşte la Budapesta. 

Aceasta o datorăm numai trupelor române, 

In spaţiul d'o lună jumătate cea mai sinceră prietenie 
se legă între Români şi Unguri. 

Proba e că ofițerii români sunt căutaţi ca oaspeţi în 
cele mai bune familii. 

Se organizează serate în cinstea lor. Se ‘tin sin- 
drofii vesele şi pretutindeni Ungurii îşi arată simpatia 
lor pentru Români. 

Se discută neîncetat în societate, chestiunea unirei 
româno-ungare. 

In toate stabilimentele publice, ofiţerii români sunt 
primiţi cu cele mai mari atentiuni. Dar şi ofiţerii ro- 
mani sunt foarte politicoşi şi foarte curtenitori fafa de 
publicul unguresc, pe care nu-l face să simtä puterea 


, 


www.dacoromanica.ro 


248 


lor, ceeace dovedeşte că ei sunt foarte culti si foarte 
fini, ‘ 

Comandamentul român a dovedit-o în nenumäraie 
rânduri că cu multă bunăvoință vine în ajutorul un- 
gurilor ca să distrugă bolsevismul. 

Pretutindeni, ne întinde o mână de ajutor. 

li datorăm mare recunoştinţă mai ales în chestia a- 
limentărei. Această prietenie între unguri şi români se - 
resimie d’asémeni în relaţiile individuale care ar fi a- 
dus deja câteva cazuri de logodnă. 

Ofițerii români sunt încântați de ospitalitatea ungară. 

Ei admiră oraşul, promenadele, teatrele, cafenelele, 
etc. Din prima zi a ocupatiunei, nici o plângere nu s'a 
ridicat contra lor, căci ei fac tot posibilul ca să ne 
uşureze existenţa. 


WEKERLE DESPRE ROMÂNI 


Wekerle, ex-ministrul-preşedinte, a declarat reporte- 
rului ziarului „Românul“ că România şi Ungaria tre- 
buesc în viitor să se unească şi să se sprijine mutual. 

Şi aşa mai departe, ungurii şi ziarele lor ne fac o 
curte îndrăcită. 

D'ar fi tot aşa şi după ce or scăpa de baionetele 
române. Atunci să le vedem prietenia! 


IS ose. 


www.dacoromanica.ro 


ERATA 


La Pag. Randul In loc de A se citi 
13 6 (de sus in jos) "Paul Dechanel Paul Deschanet 
19 10 5 we HoH M. kadoul Mikadoul 
22 1 (de jos in sus) Atene-Palace Aténé-Palace 
23 13: à à Paul Dochanel Paul Deschanel 
65 9 og Gee % In spre Beiug In spre Bekes 
98 16 (de jos in sus) Incärcare la baionetă Incäerare la baionetă 
161 12 + a on à cu ochii fixi cu ochii ficşi 
161 9 n 29 n ce sä miste ca sä miste 
162 7 (de sus in jos) am şi cu am şi eu 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE MATERII 


Precuvântare . . a le eA as 

Desrobirea Ardealului 

Urcând Calvarul 

la capiştea pietrei . . . , , . . . . . . . , 

Invierea . . oat den Gk, fe Ge tp Whe UE 

Paul Daschanel den România Bo E a a e 
A doua oară peste Carpaţi . . . . . . . . . . . . . 
Organizarea Armatei . . + . 6 . ee ee 4 4 . . 4, . 
Potolirea răscoalelor unguresti . . . . ,. . . . . . . . , 
Luptele din Munţii Apuseni . . . . . . . . ew . . . . . 
Epopeea unei Divizii (II Vânători) . . . . , . . . . . . 
Lupta dela Somoc . . . . 6 . we . … . 

Primirea dela Tulca . . . . . ee ee ee | 
Cum s'a luat Nagy Salontza . 

Cum ne primeau fraţii în Ardeal. 

Descrieri de lupte À A 

Povestiri pitoreşti d'ale soldaţilor şi | ofiţerilor 

Atacul dela Zoldiş . . . , 

In lupta dela Butin . . . . . . ew ww . . . | 

La Ciuci 

Luptele Regimentulal 9 Vantori in Transilvania si Ungaria 
Recunoaşterea dela Ciuci . . . . . . . + . . . ew 
Atacul dela Ciuci şi Dealu Mare. . . 

Spre Beiuş . . , . 0 © 9» © © . © . © + + + 4 

La Salonta Mare . . . 6 6 ce... 
In spre Bekes . dre tac eh TS 
Luptele dela Tisa, . . . . . . , ee , . . . . . + 
Refacerea armatei. Ungurii atacă pe Ceho-Slovaci, Primele ciocniri 


cu noi la Tisa . . . © . «© + . «@ 
„Sau ars ca nişte fraieri“ , 
Prepătirea armatei bolşevice . . , 2 + © . . se . . 


www.dacoromanica.ro 


252 


Pacina 
Reorganizarea armatei române. . . . . © . 8 . 8 8 © a . 79 
Ungurii ne atacă . . ge ks 79 
Marile lupte. . . . ee Îi a be A te a, GE ee 81 
Descrieri din epoca marilor lupte depe Tisa E ee a RS 83 
Fegyvernek . 1. 1 6 ee ee . 4 4 . 4 4 + . 88 
Precerea Tisei . . . . cc... G6 
Capturarea şi dezarmarea intregei armate ungare . . . + . + - 99 
Groaza ungurilor de români . . . . . . . . . . . . . . 100 
Anarhia Ungară wwe 4... 4. 4. 4 . . . . . . 101 
Spre Budapesta LOS Be we we Sew ge OG 
Intrarea în Budapasta . . . . . . . . . . . . . . . . Jui 
Memoriul Generalului Rusescu . 4 . . . . . . . ew . . .  1f4 
Colonelul Pirici povesteşte. . . a Ae a ae Bw à & da. 112 
Crâmpee ostasesti asupra inträrei in “Budanssts oe > Hi à & 113 
Expunerea sintetică a luptelor dela Tisa. a dezariiiarei Ungariei şi 
ocupărei Budapestei în ca ts So ce Os Aor es oe Shwe, ul 
Documente oficiale . . . . . . rae EL 


Contra ofensiva română din Iulie 1919 contra forțelor maghiare şi 
ocuparea Budapestei . . . . . . . 119 


I Consideratiuni generale. . . . . . . 5» à we TAS 
il Gruparea forţelor inamice In vederea aoțiuai otbăalva contra 
românilor 2... 8 ee ee eee gt we 121 
If Pianul de campanie al inamicului . . . . . . . eee 128 
IV Gruparea forțelor române. . . . . . , . . . ee . . 125 
V Desfäsurärea actiunei . . . : | 
VI Continuarea operaţiunilor la Vest de Tisa PR N a E A8 
VII Ocuparea Budapestei . . . | 
Soldaţii noștrii în Ungaria şi Budapesta foc ra ep net à 460 


Budapesta brănttă de Armata română . . . . . . . . . . 165 
Darea de seamă a intendentului Maior Nancovici . . . . . . 16 


Raportul Locot.-Colonelului Vasilescu Cristea . . . . . . . . 169 
Asupra chestionei Dunärei . . . . . . . . . . . . . . 175 
importanța Dunärei . . . . . . . . . . . . . . . . . 175 
Regimul Dunärei . . «+ . . . . ee ee . . . , . . 177 
incheere .. . RE de CR RSR re deea uzat, TO) 
Presa aliajilor despre noi ae er 182 
Povestiri pitoresti (soldatul Sarbu Gh) - sock ah. we, we cat à 206 
Din isprăvile comunistilor . . . . . . . , . . . . . . 211 
Cum a isbucnit bolşevismul e . . . . . , . . . . . . . ‘11 
Hoţiile consilierilor poporului. . . . . . A 213 
Szabados, delegatul poporului, sau milioanele risipite de coma jlezul 
Culturei intelectuale. . , . . . . . . . . . . . . 215 


www.dacoromanica.ro 


Cum cälätorea Pogany Ioseph . . . . . . - 
Camera de tortură a Gärzilor roşii . 

Szamuelly la Szolnok 3 

Protectia (?) copiilor sub comunism 

Kuhn Bella, comunist de salon 

Asasinarea ofițerilor de Jandarmi . . . 

Familii ungare ruinate de comunism 

Cine a lăsat pe Kuhn Bella să evadeze. 
Budapesta sub comunism (bolsevism) 


Baroneasa Teodora de Taxis despre Budapesta sub comunism . 


Presa urg-ră cespre româri 
Erata . . 1. . . . . 


www.dacoromanica.ro 


253 


Pagina 


217 
218 
220 
220 
221 
222 
222 
223 
224 
225 
246 
249 


SCHITE EXPLICATIVE 
ale froniului de luptă de pe Tisa 


www.dacoromanica.ro 


VEZI SCHITELE ALATURATE 


www.dacoromanica.ro 


QJolsŸs N O Harod sca | 
| LS" 


OHrinyova Kokoxa 


ct 
Szkaros N° ney AN esa 
cs <a > poti 
divin Ă  Aghălek ~ RSS Wjhely À d SĂ, 
à e ue, PA Ss 
Tamas Rimaszombat ZS Yj yous s olf nok 
Astnok 


| | LA 
Ei (2 
4 3 
D (cd 


SM Surant 


LS Zi 
2; Fe 
R.39 Lie et, 
QERLAU i; Ts 73 A ME 


19 julie 1979 

Gruparea lortelor ina- 
C mice ina dove jumatae 

a lune luke 1979 


——" Fronturile leho-Slovac si 
Franco- JE, 


B corse on {go 


/ 
pas ua Csernyeb. 


www.dacoromanica.ro 


Ferjamos 
ageri plinga Ratmänesti 
a i : O Bencecu! Roman ee 
ENTA |. i = 
Csänter 2 'prisza szt M QUES _ mare Becicheretu P Vermata PRR OBujor 
À Sa 
© Bacs Topolya za Chichinda mare Vimboleg Se op losteiy! mare Lincani 


Muncaci 


4 Weuhausel Sătmar 
ada 
Kerecsed We£o Rares, Hajdu Dora Ute d, wis 
À Maklar' e) S° ; OMsdsras 
o /Xan ox & Eve Bote 
Seg We ts abolnagop $ p : y EA 7 Tire ‘ 
| Z cyosege = PE ee 1 le Craiv Doro 
AE a ; eserggh A rent A Q 
E lasz Aronsxsg$ 4 Sarado ise sn ; DEBRÈTIÉ \] RE eg oN Crasna 
lonostor ov NS FLE" o SAS LEE on ” rasnad 
O Aba 573 Cf KSarand ae . 
N SA /sză verd A 4e fi 2027 
x a A, Brsz8 Rolf FN ae ini if Drisca ACES i Sept 
Va CICES 
D Iele pat rok poRErceag Bar Sd lord o 
a7 jf AER COND on Sas Nou # bap PR la: $ o/alaros 
COEN QA) SEE NET 1 
Le GE ALIAS olor Lt) hiklos ‘  fuzez, ASS f i Rs i 
Oh BE ly By greg Tugke pgp Beserm Zi PS fe O Ciucea 
Tatars < (744 ly A | LA Tisza iat ie x AL om x (hé a Chigic Fancisca o 
YSorosd none P NAby- KOROS 1523 Elo a FN Xe oseh Mickieul besa re 
Dunapa ele O J DE OQ + ¢ ot0rveski tay 
N, i ere KECKEMET Tr 23 (ha Endrog ” > AX Leforodul oc Vins a 
SA PEN Épostag zabadszallas 7 [OS MerdBeré AN Bre e, 9 Inca Holod Gosten hole” 
ay-\Fulopszalifs N Q CD \ CFIC femelez 
Qvunde: .. et 
AT SK" tos is = 3 a SA et ia Lee i 
; = CHISEIABAY < D Feni, 
Seollosgyorok, hy Wiarl? pha srty 2 Q fagyszegus za A SES Mu® A enis 
D o JEN ES ZI Ea A Zarandul Nare Cermend 
OUunapalaj &liskeros CET 3 . Hasmasul Baita 
| OUszod adkert 12/7 &ADroshaza < o RErdeis oF o 
Schita NO 1 ÉKecrdt Ki mdgzent À X Sicläu | NrisulAb Călugerita 
( = Kalocsa URA 4 = Ja (om 5 pe o sanilartin (Barosines : 
! O Miske QOMEZO 4 ze everme Ci Pancota 
Le gen da: oAujos ARHEIU © inezoheghies Namaig Ternova oBătmaigel 
2 o Nadusvar, FRANCO SARB __ ARYAITOS atania | balsa o Wădasul 
am Gruparea trupelor ro- SC FRONTUL (Jan/ovecz acăyoGsenaa Paldtg © PE) 7 timandy Bava de Cri 
Mikalacu, java de Gris 
Ş mâne în dispozitivul de ASzt Man 2al ard Pr RO OLE FT oBaia 
Kayo acoperire si apărare fa Gees-Almas MARIA marigren pots Brédätel 


„Vadul Dobri 
[e] 


Oforns 


CE 
ZEANGTSS = Gsap 
he Lo Satoralis LÉ 
Soe 77 on pe 52020 
Dom MS z0S Os 
of VzresmartD i pet 
= NORD Brig.2si3deS aah sLitke 
„ia Si lucrăffi Alea @ 
/ eg PUISE 32 ros Nameny 
/ezo Iară 
N.Ogbo. 
Mate Szalka 


5 
Onoda 


N ZA ae rd i Sătmar 
pe 9, 
e tii Tisza Tarjan Merk 3 
Kerecsed. Meïo Kovesd = ale res 
Q Mar get IstRan S Teall, OBokeny? E pur Behtth o, rii Madras 
Tigges, Babolna> / Life ue du Lugos .. argti Hari 
USE A 7 (034135) bus „a Cate i OSzanszlo — oCraw/lorair 
d tHe + oMertanke"Pigkalt BA NE 2 
Qbza fired 2p : , o ci 9 Crasna 
a = DEBR Ty Le Yam Ferti [d d Ee Motivele 
. pr O His Leta feat Salact Tasnad 
wel Ke 7 nd 
oPeurel dota SSE AA, D BP no TNT ELA 
A ba  COrisca Sacheitrid 
À |ofeldes Salagru/ 
0 Se Li i 
es ANNE mn - SB BAL RE Div Tataras 
(ENS Sic ae Ui : 
eva anis sichalom à cost ie Chigie Fancisca 
Sea SĂ Ne, O$an Mrclausul 1 
DR că N° estoy olorbestr Yisag 
Ende iv N Homorodul Orania tă Je 
Rae ET Salanla Mare © Tinca Hollod Costen Pa on 
Ones *€, : Gherac FO Oo Aemetea 
o \ Oivi ie Si PTS 2 
NE Nagyszanus BCH CRÉAS 7 =< Ms D Fenis 
RY ANTES e *, Zarendul Mr oCermend i 
evar? IN PrPetas Col. Atid Hasmasul Baita 
A Py WA Kolo. EN Hoshaza x Riders Go 6" 0 
Schita N° 2 AI AA Sicgu | su Alo J „Călugârita 
Legenda: oMiske Div. 4K ACID Gheverne of a 5 nce Li 
pr, Zonele de concentrare ale di ofujos i Camlays, ‘en: obstmagel 
: . iar române, in seara de 2 oNadusvar ALE SKRE K es Nadasul 
eee?” ulie 1919 a (27 /mandu 
gi 8 FRONTUL Jankovacz  Mikalecu Gua de Cris 
any, Concentrarea gropityf de Oathaay 
£ 3 paced ip seara de 22 lulie | Balfszoc ZI] LE, oa E ul Brgdatel 
PATRIA . 
iy | | ig Torokkants, Vinga Radmânesti 
dituafia restului fortelor gre. Sana ) © 
MMS puy de Nord sf Sud în sera lait ae) De 
N de £2 lulie 559 Mere Becicherd 1) PET oy. pa OBuyor | 
muta . ichi clog me DIE TEMS OAR greeny. Oa, ode 
fina chinsd de tropele inamice Reale hichinda mare PET CaO ge stew! mare n, ne 
scare de 22 Julie 199 ou 7 


CRIER BT ge aa Ea PE = apr = See = 


Schita N°3 


Legenda: 
wr", Prima zonă de concentrare 


£3 Gruparea mase? de manevră 
sie restului fortelor române 
. CAE în seara de 23 lulie 1919 


4 
m: 


8 grupului de manevră. 


Drspozitivul de inatntare af 
trupelor ramăne în cursu/ 
z/lelor de 20, 265426 lule 1949. 


Situata /rupelar taamice | 
În seara de 23 Julie 1919. 


Doi D (fisza ob Is 
| Horom ah | Bufla ae YHBZA 
Q ERLAU ey disza folgar D LACS A Katto 


(reci ed  Mefoovesă 


à lasz Arokszalla§ 
lonostor 
256) O 
IV peczel Koka NASI BEREA e 
2 20 Japlo Sze6S0 
Jan0shig 


Bio SEMER Q æ ee zh Do 2 LP i si 


QA/băFEh 
orks da Ÿ 
agde Czegleăi 
Orkeny 
Tatar se Gyorgy | 


Q, 
fe! f 
f posant VS En sh 
una tide te Apap eR ase 


g KISKUN FELEGYHAZACSO2G03¢ 
[ej 2 C) © 5 


oAsduster YRAN E 
FRONTU N TUL/7nhovaez 


FSzt. Ivan 
o făcs-Alma 


9, A 
„_ Baym 


© Bacs Topolya 


Torokkanis, 
sana 


[e] 
Csantaver ZENT 


A coca (SE Sz( An ngras A Pi 
lg Fe 
e, Torna Sg 


HeveNO 


lasz fis Er 


Csegiel) Berczel arat i 


PKrasna Horka 


NU O Harădisca 


a Sălora/ 4 Ujhely 


Wsgyd2 0) 
De OTOP dm ue a 
Absap 


PS JEUDI 
QBeszdeg 


oHandor 
OFengës Litke 
Pise 


tralian’ 2. SA 
fi a AS & ros Namen 
gem Di Wezo Tange 


Ne eR 2H Pra ee 


ae Petithaba 
Au Male S2alka: 


TS 
O6agi T0Szens 


one VeresmartO 


Csobad 


Kenÿez 
Szerence gs 79 Des 
Brera ig A 
(Vera 0S 
ppartany Va 45 


“Tiga daca, 


aan; MSHOUGZ ) 


ajdyManas #islelao 
UW 27030) FeheNlloo obaltanf Fis 
Ofokül 
Teglask O%0kdn, D osé tek fe Mari 
Ye O4Szaniszlo o Crai Dorair 
Pt Pigkolt On, 
Yam Perty Er Kertvelves\ ‘esha 
Oo Mihal falau 
"O Kis letg Ion Tasnad 
\Sarand 48e by 


Ti Tisza ena 
Makiar Sot bstRon O Mădăras] 
disza &abolna, > 


Ki, 4 He oe cacy 
alo 

a 752% AA À. ză 

fo gd hi a ~ d 


Salagiul 


o/ataros 
Divizia 7a 


ae Fumes Jeri ES 
Besermenii O” A 
gia Jes halom a ORADIA MAR chi 


Deva /Q/C 
mS Crisul € O3an Micliusul ch 
cea rat Li su - 


é Homorodul 
Ca EG ARVĂ Mezos So tal ons Mare © "Tee Hollod Costé 
a Ghersc F8 
= Zes® 


gS D is 
x) ow Mu$es Mr | 


Zarandul Mare OGermend 
b OF ders Hamasul Baita 


.… © 
Syelau (sut Ab J Călugarita 
Brink} tkomlos, Cheverme O San Marti (Zorosineă i 


Sinai A Camis, — Pancota 
ASA of Ternova 
Balsa o Nâdasu/ 


“ Q 
Fancista 
otorbesk LA 158g 
Seampani “Stina d 


/svor 
“hemetea 


D Nt Eh 
a, FA, 
i tore Groshaza 


OBätmäger 


O Tania 9 S/manduj 
AGAUE SET le Cajulg Mikalacuf e 
pECSAg ame RAD SOLS D 

aria Un 


O 
Bara de Cris 


Brgaă tel 


Vadul Dobri 
mo 


Cade! Chichinda mare YJimboles 
in d Csernyeb 


\ fe Haradisca 


| ~~ Nes sap 
Aglelgh ~Saoratiatjhely LOE Ini 
dr ge Oe e  Oesrge 
bali ag S CSL Ti ondoh 
î Odima Veresmari Se} pnybs ithe 


SAS Varda 


eros Namen 
pa \ Mero Tars 
“(409603 
Ÿ Bi te Ske 
n (7100 
\\ fee O, Sătmar 
JS: Ba 
con PT nclistaTarjanyys,,, 
Re or A: fe lid) S OMsd gras 
Makar srt |: DR OBekôr ST 
st = es ie Æ SÈS glass 0) Ayirlug ais! argii Mari , 
O FSIS) 8 Rose neni i zaniszlo — ora Doron 
ATI > oMartanly, PIşkoIt esa 
RTE PRE ° / 
Era Sf — OEBRETINAS Vom Pers og arie ed 
> 


isa per O Kis Leb: J £ 
gr ess gral Demetfedcu Kisletg odălacr Tasnad, 
ONY: arand 118$ 
O 


părti | R.7 V.MX 
pale Nadal Die p- 


’ Salagru/ 


Diy: é 
7 =, Larceag| ba: 
ga alba D LETTRE ea] 


OF ala A et id 
fuzes lermal3 S Argsho 

| / Besermeni XX 

CF NA Tisz: Art Oa: RAR Devava, (2 Seghalom, gett ORADIA MAR 


olataros 


Orkeny 3 


Q 
latarSré So die … Fanciscă 


LEO ri be MEZO-TURS vox Crisul ce 05% Mal - 
Dunapantele o ries arată ME Mat pe “Ed Xe. Qlestau ibs oCorbeski ; H52g 
Saktogard) pourais A ir Tu ein 4 re OSARIAS po Salonta Mere ® Tinga Hollod cost gama “tina de 
Dna 5 ey © i LRU He Div. 182 ae b TP SY As o Remetea 
Mons ey Nagyszanus BICHIS E À 7 TS Mufes Mr D Feni$ 


o 2 OZENTES Zarandul Mare ¢ 
i g ermend 
Khiskoros Fah 7 astora SE À DErdeis a Hasmasul Baita 
sem 


| : 7 NoYadkert 
: Schita N24 kr ŞI pai pl Secu Câlugărita 
D Li 


Legenda: 

"n, Gruparea trupelor romane în 
Senwe” 30373 de 29 lulie 1920 

Dispositivul de înaintare al tru 

pelor ramâne, în intervalul | NA 

S lle 1979, pănă la s'arsilul \ Baldszo 

tunel August 1919 [le 4 Aug. 

ocuparea B.-Feslei - 

oe Ultimile linii ocupate de Arma: 

#7 la romana spre Nord, Vest 3i Sta 

lopttularea Ofviziilor 1.35, 

6 2st 4 inamice (2 $1 3 Aug) 


oBstmage 


Gaia de Cris 


Brgdétel 


plinga Radmdnest 
O Benceeul Roman rene 


Sana 


o 
Csantaver ZENTR 


Aa 


ans 
ht