Virgiliu Stef. Serdaru — Lupta de La Marasesti-Oituz (1919)

Similare: (înapoi la toate)

„VIRGILIU STEF. SERDARU LUPTA DELA MĂ RĂȘBSTI- OFE UZ. „CU DESENE DE A. MURNU ; ASEUOTER > ta MUNICIPIULUI - (Ke UCURESS INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE «MINE RV A». — BUCUREŞTI. 1919 | www.digibuc.ro VIRGILIU ŞTEF. SERDARU MARASESTI-OITUZ Desene de A. MURNU. www.digibuc.ro TOATE DREPTURILE REZERVATE www.digibuc.ro LUPTA DELA MĂRAŞEŞTI-OITUZ Motto: Ascute-ti sabia ea fulgerul şi încoardă-ţi arcul, o fara mea!.. Dngmanul se gă- teste şi tu esti straja lumei... Jamea te-au părusit şi s'au scu- „lat asupra-fi; noroadele wae legat între ele pentru a te batjorori gi a st&uge dintre noroade pomenirea ta... O pu- tria mea, jertfegte te! Cântarea Românie. de Ar. Russo, cântul 31. www.digibuc.ro ÎNCHINARE. "EROILOR. Închin ‘acest volum Eroilor morţi în grozavele lupte dela Mărăşeşti- Oituz. Sufletele lor vibrează in fie- care din noi. Avântul lor ne-a însufleţit în orele de restriste, iar sân- gele lor a făurit Unirea Ro- mânilor. VIRGILIU ŞTEF. SERDARU www.digibuc.ro CUVÂNT ÎNAINTE. In grozava vijelie ce a zguduit pământul. în această ciocnire uriașe a forțelor des- täntuile, popoarele au făcut încordări su- preme şi au arătat toată puterea lor de vitalitate, tot ce aveau mai frumos în cul- tura şi simtämäntul lor: au arătat idealis- mul la care pot să se ridice. Când atâţi oameni şi-au jertfit viata, când atafi au disprețuit moartea, au disprețuit toate legăturile cu materia, şi deci s'au ridicat cu mult de-asupra materiei — in- seamnă că au stiut să se ridice ca niște colosi de-asupra comunului, înseamnă că sunt mari în nişte proporţii, pe cari pentru moment nu le putem măsura! Ce este această ridicare alt-ceva decât idealism, decât dominația sufletului asupru materiei, asupra corpului trecător ? www.digibuc.ro 10 CUVÂNT ÎNAINTE Este cel mai frumos exemplu de om su- perior în care sufletul comandă, care se în- grijeşte mai întâi de suflet, partea eterică, dar de esența cea mai divină din ființa o- menească. * = * Când un popor nu poate să se ridice la aceste înălțimi considerabile, în cat să dis- preţuiască viața materială a corpului, în- seamnă că instinctele brutale ale materiei predomină încă, înseamnă că sufletul acelui popor nu este în destul de cultivat pentru a se ridică de-asupra meschinelor preocu- pari de existență materială. Dar atunci când sa ridicat de-asupra viefei, când fii {drei au putul aveà acest idealism, atunci pot înțelege mai bine no- iunea de patrie, iubirea de patrie si pot gust în ei forța neperitoare şi înflăcărată de a-şi jertfi corpul când nevoile patriei o cer, Si in această canonită luptă de existență în care cei slabi pier, tot aga şi popoarele cari mau ajuns încă la această înălţime morală sunt menile să dispară... Sunt prea slabe ca să poată tradi în con www.digibuc.ro CUVÂNT ÎNAINTE 11 certul statelor existente, sunt strivite numai decât de forța uriaşe a celor ce s'au ridi- cat deja. lată de ce state noi din popoare noi nu se mai pot forma, iatë de ce fiecare popor true să se adune bine la un loc, să-şi inchege şi să-şi strângă toate energiile, să-și făurească şi să-şi cristalizeze în mod vizi- bil, această concepțiu se înaltu asupra vietei şi să-şi înveţe fiii la scoala idealismului... Prin această prizmă trebue privit războiul, prin gradul de indltare morală la care s'a ridicat un popor, în disprețul mortii, iar nu prin alle prizme cari pot fi dăunătoare, mai târeiu, vieței sociale din stat. ok * x In focul ce cuprinsese pământul, Romd- nia şi-a dat o parte glorioasă de jertfe. Sânge românesc dintre cel mai curai şi bun sa vărsat pe câmpurile de batae si dispre- (ul de viaţă al ofițerilor veşnic în frunte si al soldaţilor neînfricoşaţi, au inmarmurit lumea întreagă. PRE Prin stdruitoarea noastră cultură, prin eve- www.digibuc.ro 12 CUVÂNT ÎNAINTE lufia noastră, prin sentimentele noastre am dovedit lumei întregi că am ştiut să ne ri- dicäm la o înălțime morală neînchipuită si să săvârșim ne mai auzite acte de eroism... Căci ce e eroismul decât disprețul vielei, de cât idealismul în viaţă. “ Luptele dela Müräsesti-Oituz prezentân- du-se ca un bloc, au arătat lumei întregi întreaga. noastră valvare si de aceia toate simpatiile s'au indreptat către noi şi tot sprijinul ne-a venit dela personagiile cele mai marcante ale lumei, în îndeplinirea nă- zuințelor noastre. Era natural deci, ca țările surori Ardea- lul, Bucovina, Basarabia. Banat, Crişana, d'emisana si Maramures să vind la matca veche a regatului, căci au văzut înainte, s'au convins în urmă, că de acolo vine nu- mai lumină, că acolo sunt concepțiile idea- listice, cari ridică pe un popor la înălțimea marilor popoare... Uniti astfel în o Românie a tuturor Ro- mânilor vom pitted nestingheriti de lucrd- rile şi luptele de mai înainte pentru această unire, să ne concentrăm toate minţile şi toate puterile pentru ca să dăm în lume roadele www.digibuc.ro CUVÂNT ÎNAINTE 13 + geniului nostru national si a muncei noastre neobosite pentru civilizație si umanitate. In descrierea luptei dela Märäsesti-Oituz, marea bătălie după întinsul acelui front în lunile Iulie si August 1917 -— mam servit de documente oficiale, pentru ca să pot da povestirei preciziunea cea mai mare. Am încercat să vorbesc de marea noastră victorie şi în volumul de propagandă care a apărut mai ’nainte Războiul nostru; dar cenzura germană, pe care «indrdsnisem» să 0 infrunt, mi-a suprimat toată descrierea prin mari cruci roşii, iar pe cel ce scrisese l-a trecul în listă neagră... Insă această teamă de cunoaşterea ade- vărului asupra marei noastre bătălii Mă- răşești-Oituz, mi-a dovedit şi mai mull valoarea strälucilei noastre victorii, si mi-a dal puteri noi în opera de propagandă ce îmtreprindeam pe noul front al cucerirei de suflete, biruinte tot asa de grele ca si cele pe cari le incercasem ca ostaş pe câmpui de bălae... www.digibuc.ro 14 CUVÂNT ÎNgINTE Am studiat marea bătălie zi cu zi din punciul de vedere brut al stărei de spirit în Muntenia, Moldova şi pe front. In ace- lași timp am considerat descrierea eroismu- luinemai pomenit desfăşurat de trupele noastre ca un ceva absolut necesar de arătat, avân- du-se în vedere părerea ce avem că războiul trebue privit prin această prizmă a inältimei morale, a idealismului, la care s'a ridicat un popor. Volumul este documentat cu comunicate oficiule ale Marelui Cuartier Român, comu- nicate curi formează de acum o biblie a neamului românesc. La începutul volumului am, pus ca un soiu de închinare, ca omagiu respectos adus familiei noastre regale, sufletul şi viaţa răz- boiului nostru de întregire, schița Regina noastră. O zubim mult pe Regina noastră, o res- pectăm mult şi recunoştiința României va fi de a pururi pentru forminabila acţiune întreprinsă de Ea pentru cauza naţională. Mult mai lârziu se va puted spune tot ce a făcut Regina noastră pentru România mare, mult mai tdrziu abia se va puted ști www.digibuc.ro CUVÂNT ÎNAINTE 15 bine marea Ei parte de contribuţie în fău- rivea României unite. Ca unul ce cunosc această operă îmi plec capul plin de recunoştinţă şi respect in fata Reginei ce ne iubeşte din tot sufletul ţara şi pe locuitorii ei... Tot ca un omagiu am pus si schița Mi- siunea, franceză, în care vorbesc de scumpii ofițeri şi soldaţi francezi cu cari au împăr- täsit grelele zile de restriște, dar cu cari am împărtăşit şi bucuria biruinţei. Urmează apoi închinarea Ardealului nos- tru, pe care oricine simte româneşte o 1a înțelege bine... * * E Cu cât se va cunoaşte mai bine eroismul desfăşurat de trupele noastre, cu cât vom cunoaşte mai bine sufletele eroilor morţi în lupte, cu atât vom ridică mai sus inimile noastre, ne vom ridică sufletele aşa de sus încât să atingem înălțimile luminate ale idealului în lume. VIRGILIU STEF. SERDARU 5 Decembrie, 1918. Bucureştii. www.digibuc.ro PARTEA L. OMAGIU. Motto : «Orice om are două patrii: întâi pe a sa şi apoi Frente. I. REGINA NOASTRĂ. TI. MISlUNEA FRANCEZĂ. III. ARDEALUL NOSTRU. Virainiu Srer. SERDARU. am Mărăşeşti -Oituz, www.digibuc.ro REGINA NOASTRĂ... Regina noastră ! Regina cea mai iubită din lume colindă spitalele frontului şi mângâiă răniții glo- rioşi din lupte. Regina noastră îngrijeă pe bolnavii de tifos exantematic — în sălile îndoliate de umbrele morţii... Şi când boala seceră mai amarnic, când suferiuzii se credeau mai părăsiţi, mai singuri pe lume, atunci vedeau apărând e Regina noastră, pe Regina cea mai ubită din lume... www.digibuc.ro 20 VIRGILIU §TFF. SERDARU Şi câţi dintre ei dându-si sufletul n'au avut ca ultimă icoană chipul Reginei cu lacrimi în ochi, câţi n'au murit spunând.ca pentru rugăciune: «Impdrdteasa noastră». Când se anunţă vizita Reginei, răniții tăceau aşteptându-i venirea, ga pe o taină, mare, aşteptând cucernic ca smeritii drept credincioşi eşirea preotului din altar cu sfintele daruri. Vorbele ce spuneă în camerile pline cu flori, rămâneau mult timp aninate în aer ca nişte scântei, soldaţii se căzneau să le înveţe pe de rost, iar micile daruri oferite le păstrau cu grije ca pe nişte decoraţii. "Şi fiecare dintre ostaşi şi-ar fi dat viata pentru Regina noastră, Regina cea mai iubită din lume... Dar când lumea păreă că se zgudue din temelii, când se păreă că Diavolul a luat în stăpânire pământul, când ome- nirea înfrigurată nu-şi mai găseă locul pe tot globul, iar armatele ţineau piept in- fernalelor armate germane, — ce făceă în acele clipe de apocalips Regina noastră ?... Oh! Spăimântătoarea tragedie ce se www.digibuc.ro REGINA NOASTRĂ 21 petreceă în sufletul cel mai märinimos dupä lume ! Ce suferintä cutremurà pe Regina noa- stră care ziua fnfläcärà ostirile la luptă cruntă, iar în nopţile albe plângeă mult, 4 ni 4 j 7 à SA Ne ri (/f À Hf M S. Regina îngrijea pe răniţi şi pe bolnavi de tifos exantematic. plângeă din suflet pentru mica, Românie, pentru frumoasa ţara românească, pentru acest popor de ţărani pe care Ea îl iubea, mai mult ca oricine altul! Oh ! Câtă suferinţă şi cât; planset ! www.digibuc.ro 22 VIRGILIU ȘTEF, SERDARU Dar din toate aceste lacrimi, cari au îmbălsămat mormintele şi au curs şuvoae în orele de restrişte, a răsărit mai caldă iubirea, sinceră şi dezinteresată a popo- rului dela ţară, a văduvelor şi orfanilor pentru Regina noastră, Am inteles-o aceasta mai bine fntr’o zi tăcută de toamnă la Bicaz, când am văzut un moşneag cu plete albe. salutând pe Regina noastră, plin de cuviință si iubire... Câtä smerenie şi câtă venerație în ges- tul lui de bătrân stăpânitor al pămân- tului, care se descopereă cu vorbele simple : — Să trăeşti, Măria Ta! In acea zi mohorâtă de toamnă, în munţii sălbatici ai Bicazului, am văzut cel mai sincer surâs de fericire, am văzut cea mai mândră ţinută întâlnită vreodată, am văzut pe Regina noastră mândră de iubirea tärandér Ki... Regina noastră ! Regina cea mai iubită din lume! www.digibuc.ro MISIUNEA FRANCEZĂ. Veniti din ţară depărtată, veniţi din tara, frumoasă şi mândră, au apărut într'o zi mohorâtä de toamnă pe străzile bucu- reştene ofiţerii francezi. Cu uniforma lor albastră viorie au adus cevă din cerul luminat al Franţei, au adus cu ei speranţele de bine şi iluziile, ce în- cepuseră să se destrame, s'au ţesut din nou şi speranţele toate ne-au revenit în spinosul drum ce apucasera... Eram aga de mândri de ei, iar ei — când ne cunoscurä — asi de mândri de www.digibuc.ro 24 VIRGILIU ŞTAF. SERDARU noi, cari îi înţelegeam asà de bine, cari le vorbeam limba lor, ca pe a noastră, cari păstram aici în Orient un colţ latin, ca o comoară sfântă ! Oh ! de câteori în cursul negrelor se- cole trecute n'au suferit strămoşii marti- ruri crunte, de câteori n'a fost să ne piară, neamul lovit din toate părţile de neamuri străine ; de câteori în orele cele mai tra- gice ale istoriei n'am avut ca singur sus- tinätor ideia, că suntem descendenţi ai strălucitei ginte latine, că suntem în Orient o santinelä a civilizaţiei şi deci trebue să, trăim... De câteori... Dar în orele mohorâte de toamnă, când oştirile împărăteşti armate până în dinţi ne sfâşiau cu ură din toate părţile, când bănuelile începuseră să fncolteascä pe seama necredincioşilor Ruşi, când ne sim- team singuri, päräsiti în haita de lupi, — atunci au venit Francezii. Oh! Nu! Nu ne uitase Franţa! Ne tri- meteà pe unii dintre fiii ei cei mai buni, ne trimeteă simbolul frätiei sale, trimeteà, www.digibuc.ro Qt REGINA NUASTRĂ 2 surorei mici dar credincioase dela Dunăre pe solii iubirei sale... Ce mândri ne-am simţit în ziua când popoarele alese ale lumei ne întindeau mâna de frätie si de ajutor, ce adânc miscati, când am văzut că cea dintâi a fost Franţa, ! Ajunşi în ţară, s'au răspândit imediat în sectoarele frontului şi vorba lor a elec- trizat sutele de ofiţeri, faima venirii Fran- cezilor a făcut să chiuiască văile munţilor înroşite de sânge, de chiotele soldaţilor noştri, cari aveau încredere oarbă în sol- datii Franţei. Ce sănătos simţ al poporului simplu, care-şi cunoaşte prietenii şi-şi ghiceste duşmanii. Ce putere de judecată în acei ţărani voinici, cu feţele bronzate de vânturi, cari auzind că au venit Francezii, au continuat . lupta mai aprig, au căpătat puteri înze- cite, întocmai ca Făt-Frumos, care bea apă din izvor în lupta cu Balaurul, câsti- gând astfel puteri noui... www.digibuc.ro 26 VIRGILIU STEF, SERDARU Tar dacă plecând din ţară neuitatul Ge- neral Berthelot, şeful misiunei franceze, a ţinut ca la graniţa pământului românesc, la Nistru, să se coboare din tren şi să deà mâna cu opt soldaţi români, aceasta în- seamnă că el i-a cunoscut, că el, erou între eroi, le-a apreciat vitejia fără mar- gini şi disciplina de fier, şi că nu a putut — la plecare — să-şi oprească acest gest, dovadă a unor sentimente cari îl cople- şiau, dovadă a unei admiratiuni şi iubiri cari cereau satisfactia unui gest... Şi marele general nu sa sfiit să tacă acest gest în gara sărăcăcioasă dela Nistru, când sa dat jos din tren si a strâns mânile înegrite şi crăpate de ger al acestor soldaţi voinici, ce şedeau de santinelă, privind cu ochii plânşi, cum ni se duc fraţii, cum ni se duc speranţele, cum ne plecau Francezii... Dar când plecau ? După ce ne învăţaseră şi ne aduseseră cu ei noile metode şi arme de luptă mo- dernă, după ce mulţi din ei pieriseră eroic la Verdunul României, Märäsesti- www.digibuc.ro REGINA RUABTRĂ 27 Oituz, sau în combaterea ucigätoarelor molime ce se încinseseră ! Pieriseră multi !.., Dar sufletele lor făureau legătura mai mult cu marea Republică; făureau o le- gătură care nimic şi niciodată nu va pu- tea să o sfărâme,,, Cu câtă pietate am pronunţat ultimele rugăciuni la mormintele eroilor morţi pe pământul nostru! Cu câtă pietate am invocat numele Franţei, Pe plăcile de marmoră ce se vor pune în viitorul parlament al României Mari va trebui să se scrie în slovă nemuri- toare numele ofiţerilor si soldaţilor fran- cezi morţi eroic la noi, Lt-Colonel Dubois, mort la 4 Aprilie 1917 în urma rănilor căpătate în timpul luptelor de la 2 Decembrie 1916 la Pi- testi. Căpitan Viala, mort la 12 Ianuarie. Locotenent Richard omorât de un glonţ în timpul unei recunoasteri pe front. Căpitan Clayeux, mort la 23 Martie 1917, www.digibuc.ro 28 VIRGILIU ȘTIE, SERDARU Căpitan Berge mort pe câmpul de bă- tae dela Märäsesti la 10 August 1917. Căpitan Vernay mort pe câmpul de bătae de la Mărăşeşti la 14 August 1917. Căpitan Arcens, mort la 15 Aprilie 1917. Căpitan Streicher, omorât de un glonţ în timpul unei recunoasteri la 5 Octom- brie 1917. Medicul A-M. Clunet, mort de tifos, îngrijind bolnavii la 4 Aprilie 1917. Medicul de l-a cl. Adain, mort de ti- fos ingrijind bolnavii la 7 Mai 1917. Medicul Dufraiche, mort de tifos, îngri- jind bolnavii la 10 Mai 1917. Medicul de cl. Il-a Santoni, mort de tifos, îngrijind bolnavii la 16 Aprilie 1917. Medicul Germain, mort la 26 Decem- brie 1916, Locotenentul Caubet, mort la 16 Mai 1917. Locotenentul Haldy mort la 3 Mai 1917. Locotenentul aviator. de Hergorlay, mort într'o recunoaştere cu avionul pe câmpul de bătae la 23 Noembrie 1916. Locotenentul aviator de Maille, mort www.digibuc.ro REGINA NOASTRĂ 9 într'o recunoaştere cu avionul pe câm- pul de bătae la 23 Noembrie 1916. Locotenentul de marină Beguin De- meaux, mort pe bordul torpilorului ro- man «Zmeu» la 16 Aprilie 1917. Sublocotenentul de marină Carion, mort pe bordul torpilorului român «Zmeu», la 16 Aprilie 1917. Sublocotenentul Cordonnier mort din- tr'o cădere cu avionul la 10 Mai 1917. Adjutantul Texier, omorât de un glonţ inamic într'o recunoaştere cu avionul la Mărăşeşti la 14 August 1917. Marechal de logis Frangin mort în o cădere cu avionul la 10 Mai 1917. Soldatul Legrey. Morţii Franţei la noi şi opera uriaşă a misiunei în Moldova, iată imagini ce România nu va putea, nu trebue, să le uite. Le datorăm recunoştinţă, iar ei ne poartă nouă toată iubirea ; rezultantă a sacrifi- ciilor noastre şi a admiratiei, ce am ştiut să o inspiräm tuturor străinilor cari trăind printre noi s'au căznit să ne cunoască, www.digibuc.ro 39 VIRGILIU STEF, SERDARU să ne înţeleagă şi au dus apoi cu ei faima, mândrului popor dela gurile Dunărei... Jar în zilele strălucite ale României Mari ne vom aminti pios de acea zi mo- horâtă de toamnă când au venit din ţara depărtată şi mândră ofiţerii Franţei, adu- când cu ei speranţele de bine şi ţesând din nou iluziile ce începuseră să se des- trame... www.digibuc.ro ARDEALUL NOSTRU... E al nostru Ardealul! Al nostru ve- chiul cuib straimosesc ! Acolo e leagănul românismului; acolo sufletul românesc vibrează mai puternic ca ori unde, acolo parcă răsună mai bine limba românească, iar cântecele şi jocu- rile sunt mai asemănătoare cu ale stră- moşilor. Ne leagă de el locuri sfinte, şi ne mai leagă nume mari de oameni iluştri, pe cari nu-i mai încăpeau granitile şi aerul vechei orânduiri... www.digibuc.ro 32 VIRGILIU §TLF. SERDARU In munţii lui plini de farmec întâlneşti Românii cei mai chipeşi, iar insatele cu flori la case vezi” Româncele cele mai mândre... Şi totuşi nu eră al nostru, Ardealul! Nu era al nostru de sute de ani şi parcă totuşi nu ne venea a crede; min- tile noastre nu-l puteau despărţi de tru- pul românimei. In totdeauna vedeam Ardealul unit de regat şi nicio graniţă din lume părea că nu ne desparte... iar când drumul ducea pe călător la Predeal şi când vedea jandarmul ungur în gară, îi venea să râdă ca de un vis urât, îi venea să râdă şi nu putea să creadă... Căci nimic în lume nu ne putea deslipi de Ardealul nostru... Era acelaşi aer ce ne mângâiă fruntile, şi lor şi nouă, erau aceleaşi râwi cari ne udau pământul, de aici şi de din- colo, eră acelaşi suflet care bătea din munţii Maramureşului şi până în câmpia Dunărei... Cum poate cineva despărţi pe cei ce www.digibuc.ro REGINA NOASTRĂ 33 se iubesc ? Cum pot fi invräjbiti doi frati buni ? Nu se poate, nimic în lume nu-i poate despărţi... Căci se întâlnesc sufletele lor, căci se topesc iubirile lor ce se prind, căci se strâng în braţe ca în cleşte gândurile lor ce cu- treeră în spaţiu universul... Ca întm'o minune a Mesiei, prigoni- torii de sute de ani, au aruncat armele gi ne-au părăsit pământul, iar fraţii apa- sati si näpästuiti de secole s'au strâns la sânul mamei iubite. Acum al nostru e Ardealul, al nostru e şi nici o forţă din lume nu ne mai poate despărţi... Nu mai există Carpaţii, nu mai există, jandarmii unguri pe frontieră, nu mai există niciun zăgaz între noi şi ei... In ziua când ne-am unit, atunci când trenul a început să circule nesupărat de nimeni până la Sibiu, am avut impresia unui cutremur pământesc şi o ciudată, impresie de ametealä ni-a înfiorat tru- purile... Fusesem despărțiți, în dou’, ca un o- Vineirio Stir. Srapanu. — Mărăgesti-Oituz. 3 www.digibuc.ro 34 VIRGILIU ȘTEL. SRRDARU cean printr’un dig imens... Durează digul mult împărțind aceiaşi apă, cu aceleaşi fluctuatiuni, cu aceleaşi cântece, cu ace- leaşi bogății. Durează mult...; dar cand întro zi digul se surpă, în fundul pământului şi când cele două ape se unesc şi strân- gându-se, se topesc intr’o îmbrätisare, a- tunci e atâta fierbore în imensul ocean, e atâta mişcare şi atâtea valuri uriaşe, încât vapoarele sunt inecate, iar bărcile inghitite deodată ca nişte stropi de apa... Tot aşa când zägazul între noi şi Ar- deal s'a dărâmat, a fost ca o întâraplare cerească extraordinară, ca un cutremur groaznic... Căzuse orice barieră... In aer plutea ceva straniu, ne simţeam cu sufletele mai uşoare şi mai libere, iar în colţuri obscure de stradă bătrâni cu barba albă priveau plângând mândrele drapele ce treceau aducând solia de u- nire a Ardeulului... Şi după cum oceanul nu mai poate din nou fi despărţit printr’un dig, tot aga şi noi nu vom mai putea fi deslegati de www.digibuc.ro REGINA NOASTRĂ 35 Ardeal. Ca şi în ocean, nu s'ar mai face despărţirea färä să se tae dureros din corpul nostru, căci nimeni pe lume n’ar putea să arate locul ce ne-a despărțit de Ardeal. E acelaşi pământ, acciasi limba, e a- celaşi popor, cum ar putea deci cineva să arate vechile frontiere, cari s'au topit şi cari nu mai există, nici măcar ca nişte nino n al 1 AI III à II à à 6 + à + Al nostru e Ardealul, cu Românii lui chipeşi şi cu Româncele mândre. Al nostru cu râurile şi munţii săi, al nostru cu tot sufletul românesc... Al nostru... Se vor minună generaţiile viitoare că ne-am păstrat minţile în ziua de mare bucurie când vechiul Regat se fäurea într'una cu Ardealul, cu Banatul, Crişana, Temisana şi Maramures, cu dulcea Bu- covină şi cu mândra Basarabie.... Se vor minună multi si vor slăvi în osanale vitejii... PARTEA II. LUPTA dela MARAŞEŞTI-OITUZ II, INTRODUCERE. I. LOCUL LUPTEI ȘI BI- TUATIA MILITARĂ, Ill, PLANUL GERMAN SI A- TACUL, IV, ZILELE DE EPOPFE. V, LUPTE GROZAVE. VI, ATACUL, REG. 32 MIRCEA. VIT, GBRMANIL SIGURI DE SUCORS, VIN, OITUZUL Și NOUA PAZĂ 1x, INLĂTURAREA UNNI CA- TASTROFE, x. DUPĂ 12 ZILE. XI, BTAREA DE SPIRIT ÎN MOLDOVA, M. 8. REGELE PE IRONT. A, 8, R, PRIN- Motio : «Se citează carul e- roicului Regiment 33 Mircea, ai cărui ofiţeri şi soldati lepä- dându-și runitele, cästile şi hainelc, au pornit la atac nu- mai în camägi punând pe goană pe inamice, Coin. of, din 81 lulie 1917. CIPELE UAROL LA Ol- TUZ, XII, UN ‘ARAN. XII, CELBBRA ZI DE 6 AU- GUST. XIV, BROISMUL LUPTÂTO- RILOR, XV, BROUL CĂPITAN IGNAT. XVI. MOARTEA SB,-LT. HUA- TERINA TEODOROIU, XVII, MOI VETEII. XVIII. DUPĂ 6 AUGUST. XIX, UN ORDIN DH ZI Ata M, S. REGELUI. XX. LUPTELE CONTINUĂ. XAL ULTIMELE LUPTE, XXII, ÎNCHEERE. www.digibuc.ro i) Zit but NL PARTEA II. LUPTA DELA MĂRĂŞEŞTI-OITUZ. I. INTRODUCERE. Urunta, bătălie ! Cea mai mare luptă care s'a dat de fii acestei ţări si pentru care în tot decursul veacurilor nu se vor găsi pene destul de ascuţite ca să-i descrie mă- retia ; nu se vor găsi poeţi destul de mari pentru a. eterniză în versuri nemuritoare eroismul desfăşurat de trupele române şi www.digibuc.ro 40 VIRGILIU ŞTBE. BARDARU disprețul de moarte dus până la teme- ritate ! A venit după cunoscuta noastră ofen- sivă dela Mărăşti, a venit după faimoasa pregătire de artilerie a ofensivei de pe Siret. Însuşi Maresalul german Makensen co- manda atacul dat de cele 14 divizii, ce trebuiau conduse la... Iași. Pericolul eră în aer. 11 presimteau toţi luptătorii dela Märästi-Câmpurile si piep- turile se oteleau în aşteptarea răzbunărei germane. De mult numai lăsaseră ei morţii în mâini străine, de mult uitaseră a aban- donă tunuri, arme şi imens material de război, de mult nu mai ştiau ce este re- tragerea în grabă... Au cunoscut-o la noi şi trebuiau să se răzbune ! www.digibuc.ro II. LOCUL LUPTEI ŞI SITUAȚIA MILITARĂ Inainte de război, călătorul ce venia cu trenul din spre Focşani pe câmpia întinsă ca un taler era izbit deodată de un vânt puternic venit din spre Miază-Noapte şi de curenţi reci, ce-l sileau să se înfă- soare bine. Era valea râului Putna şi apoi Susita ce curgând din spre Nord din regiunea muntoasă, udă câmpia şi aleargă să se verse în Siret putin mai la vale de între- tăerea cu calea ferată, www.digibuc.ro 42 VIRGILIU §STEF. SERDARU Putin mai departe de podul peste Su- sita printre vii şi lanuri mänoase de grâu apăreă gara Mărăşeşti între momumenta- lele clădiri ale Fabricei şi Castelului Ne- groponte. Erà liniste si ochiul mângâiat de fru- musetea naturei si bogätia câmpului nu-si găseă astâmpăr şi satiul privind împreju- rimile, Spre stânga primii munţi, frumos îm- brăcaţi în păduri, se ţineau mână în mână, mergând în sus spre Nord şi lăsând să se strecoare printre ei Susita. Satele se ţineau lanţ pe vale si tot omul îţi cită cu mândrie frumoasele localităţi Panciu, Iresti, Gura-Văei, Câmpurile, Ros- culeşti, Ciurucul, Vizantea-Mânăstirească, Găurile, De aici începeau munţii în toată pu- terea cuvântului cu admirabilele instalaţii de ferăstrae şi turmele renumite de vite. Populaţia muncitoare şi vioaie ce îşi petreceă viaţa în mijlocul acestei 'naturi fermecătoare eră renumită pentru ospita- litatea sa, pentru cântecele şi jocurile originale. www.digibuc.ro MĂ RĂȘEȘTI- OITUZ 4 Mai în sus rămâneă pe dreapta bătrâna, Soveja, leagăn de boeri Moldoveni şi dru- mul ducea, la valea râului Caşin, frumoasa Magura, Casin, Tg.-Ocna, defileul Oituzu- lui si Slănic. Frontul se stabilise la inceputul lui 1917 între Faurei de pe Putna,şi Focşani, Gă- gesti, Iregti pe la Verdea, răsărit; de Mărăşti. apus de Pralea, apus de mânăstirea Casin, pe Măgura Casin cota 1167, dincolo de Grozeşti până la Slănic. Valea Susitei cu frumoasele ei sate şi toate bogăţiile rămăsese în mâna inami- cului şi micile căsuțe văzute din munte de pe frontul nostru aveau darul să a- tragă cu puteri de magnet pe luptătorii armatei a Il-a. Eroica ofensivă jîncepută la 9 Iulie 1917 sub comanda marelui General Ave- rescu Alexandru ne dă întreaga vale cu toate satele ei, aşa că pe la jumătatea, lunei Iulie frontul mergeă dela Mărăşeşti (care eră în mâinele noastre) la apus de Valea, Şuşitei, Poiana, sud-vest Soveja, Casin. dincolo de fabrica Union pe vâr- ful Războiului, Măgura Casin, Oituz, Slănic. www.digibuc.ro 44 VIRGILIU STEF, SERDARU In spatele gărei eră comuna Mărăşeşti cu casele ei curate şi cochete, şi putin mai înainte ca la 3 km. pe aceiaşi câm- pie întinsă ca masa, curgeă Siretul. Pe cât de jos şi de intins eră terenul pe dreapta râului spre Mărăşeşti, pe atât de înalt şi prăpăstios eră malul stâng din spre inima Moldovei. Se ridică ca un pe- rete la o înălţime de aproape 30 de me- tri. era parcă menit să adăpostească ba- terii care să bată bine tot terenul din faţă până dincolo de gara Mărăşeşti, spre va- lea Susitei. Pe malul stâng satele Nicoresti, Ionä- sesti si mai spre dreapta Cozmeşti, Bucu- restii-Noi, Furceni, Movileni, Torcesti. Pre- tutindeni malul sus, ca un perete, iar în fata dincolo de Siret spre Muntenia cim- pia joasă, întinsă, bună de aräturä. . Mai departe pe stânga Siretului se în- şirau comunele frumoase Ivesti, Liesti, Serbänesti, Nămoloasa, Independenţa, Ser- besti. Galaţi. In Iulie 1917, frontul român treceà pe Putna la sud de Făurei şi mergeă pe la Sträjescu, pe dreapta Siretului până în www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 45 dreptul Iveştilor, unde începeă a urma. cursul râului trecând câte odată pe malul său drept. In acel timp la Galaţi eră armata V rusă, iar dela Independenţa şi până la Torcesti eră armata l-a română masatä pentru ofensivă. Inzestrată cu tot materialul modern, cu o pregătire splendidă şi un moral exce- lent armata română aşteptă ordinul de atac pentru a luă din o lovitură Brăila, a cădeă la spatele Focşanilor şi a luă şi Râmnicul-Sărat. De aici calea se deschi- deă deplină şi largă spre inima Munte- niei, de oare-ce spre-Ramnicul Sarat s'ar fi făcut şi legătura cu armata Il-a ro- mână ce ar fi înaintat din spre Soveja, pe la Nord de Focşani. La dreapta armatei I-a române, eră ar- mata 4-a rusă, care cu divizia 34 ocupă frontul dela Siret la satul Făurei de pe Putna (la sud de Mărăşeşti). De aici urma- tot corpul IV Rus, până la Ireşti unde începeă armata II-a română şi tinea tot frontul până la Măgura Casin întâi, până mai sus la Slănic, la urmă. www.digibuc.ro 46 VIRGILIU STEF. SERDARU Inamicul afară de trupele bulgare ale Generalului Nerezof dela Brăila, aveă pe tot frontul Siretului până la armata II-a trupe germane şi anume: armata IX a ge- neralului Eben. In dreptul armatei II la Märästi-Pralea, eră armata Generalului Gerok, iar mai sus în regiunea muntoasă, trupele austro-ungare din armata I-a a Generalului Rohr. www.digibuc.ro III. PLANUL GERMAN ŞI ATACUL. După ofensiva dela Mărăşti-Câmpurile, care ne pusese în stăpânirea întregei văei a Şuşiţei, planul german se puse în exe- cutie şi Maresalul Makensen îşi îngră- mădi la Nord de Focşani trupele ce strân- sese după celelate fronturi, adică un total de 14 divizii complecte. Erau 10 divizii germane şi patru aus- tro-ungare înzestrate cu toată infernala maşină de război şi cu o numeroasă ar- tilerie uşoară şi grea. www.digibuc.ro 48 VIRGILIU ȘTEF, SERDARU Planul eră de a ne atacă simultan din trei parti pentru.a nu ne dă posibilitatea jonglărei cu trupele, şi pentru ca dintr'o lovitură în stil mare să ne cotropeascä întreaga ţară. Trebuià să fim atacați deodată din Nord din Bucovina, de la mijloc la Oituz spre valea Trotusului si din Sud dela Mără- sesti să se dea faimoasa lovitură din coa- stă, care să fie în acelasi timp lovitură, de gratie... Aceasta eră situaţia în după amiaza zilei de 23 Iulie 1917, când cele 14 di- vizii inamice se mişcară ca un imens tank de o greutate formidabilă, atacând divi- zia 34 din armata 4-a rusă de pe Siret, la Movileni-Doaga. Şi n'am fost surprinşi ce rezultat! In- tocmai ca o sită de gaz aerian, care la prima atingere se sfărâmă complect, tot aşă armata rusă, minată de bolnavul bolşevism, n'a mai existat în momentul atacului duşman. Au pornit la goană spre Tecuci în hoarde sălbatice îngrozite ! Fugiau fără rost, fugiau fără să fie go- www.digibuc.ro MĂRĂŞDRTI-OITUL 49 niti, fugiau departe ca să nu mai poată auzi glasul de armă ! Se vedeau venind căruţe cu cai, am- bulante sanitare, soldaţi în cămăși şi cu … 14 divizii inamice se mişcară ca un imeas tank... capetele goale, tunuri şi obuziere, se vedeă venind în colb întreaga maşină de război. Oh! Zilele îngrozitoare când bateriile ruseşti treceau în goană vertiginoasă pe străzile 'Tecuciului, când casele se cutre- murau de fuga după uliti şi copiii tipau Vineiuie Srer. Sanpanv. — Mărăgeşti-Oituz. 4 www.digibuc.ro 50 VIRGILIU STRF. SERDARU înspăimântați de Ruşii căzuţi după cai, chesoane, tunuri sau căruţe si cälcati ca nişte gângănii... Oh! Zilele grozave când iti făceă im- presia că totul se învârteşte împrejur şi că o nebunie generală a cuprins armata rusă în debandadă. Zile grozave! Totuşi cu multă delicateţe comunicatul oficial din 24/6 Julie 1917 anuntà, fără să nu- meascä pe Rusi: «Pe Putna, în sectorul de front dintre calea feratä si Siret, dupä un puternic. bombardament cu proectile asfixiante ina- micul a ocupat primele linii părăsite din cauza, gazelor. Lupta e în curs». Dar în locul Ruşilor fugiţi trupele ro- mâne masate pe Siret şi anume Divizia 5-a intră imediat în luptă, şi restabiliră situaţia prin avântul lor, în luptele în- verşunate dela Străjescu-Ciuslea, aşă că comunicatul oficial din 26/8 Iulie sună: «Pe Putna-Siret trupele ruso-române bombardate şi atacate violent de către forte superioare adversare, în mai multe rânduri atât în cursul zilei cât şi al nop- tei, au respins pe adversar cu grele pierderi www.digibuc.ro MĂRĂŞBATI-OITUZ 51 «mentinandu-si toate poziţiile. Acţiunea continuă cu violenţă». i Luptele aveau o formă haotică, şi situa- tiunile se schimbau cu o repeziciune atât de mare încât iniţiativa era calitatea ce domina, pe comandanții, ce se aruncau cu batalioanele sau regimentele în luptă. Când batalioanele intrau pe câmpia Doaga-Bisighesti, par'că ar fi alunecat pe un lunecuş prăpăstios, par'că intrau ca apa întrun vârtej sălbatic... Nu eră nici o linie de front determi- nată, nu era nimic sigur din cauza Ru- gilor cari fugeau aga că vitejia trupelor trebuia să împlinească, aceste goluri... * * * In acelaş timp lupta dura înverşunată şi pe restul frontului, până dincolo de Oituz în porţiunea ocupată de armata Il-a ; unde «la 'Trotuş fură atacuri res- pinse prin contra-atacuri asupra inamicu- lui respins în debandadă. Au fost respinse cinci atacuri». Iar: www.digibuc.ro 52 VIRGILIU §TEF. SERDARU «La Doftana şi Cagin atac violent al poziţiilor noastre, Lupta continuă cu în- dârjire». Izbitura era puternică deci şi la Oituz gi Cagin si luptele îndârjite se de- deau necontenit pentru poziţiile frontului. * * * In aceiag zi însă märeata luptă dela Mărăşeşti continuă cu violenţă şi se con- tură, în adevăratele ei proporţii de luptă mare. Diviziile erau aruncate una după alta în foc şi izbitura se produceă vio- lentă şi năpraznică, Comunicatul spuneă : «In sectorul Putna—Siret—Nămoloasa lupta a luat caracterul unei mari bătălii, care a continuat cu înverşunare în tot timpul zilei ş-al noptei, desfăşurându-se în favoarea noastră, Românii au dat un contra-atac violent “silind pe inamic să se retragă». Dar pe la Moara-Albă, Ruşii se retra- seră din nou făcând un bulevard de tre- cere trupelor inamice, care izbiră imediat cu putgre şi susţinute de o artilerie vio- lentă. Divizia 9-a română primeşte ime- www.digibuc.ro MĂRĂŞEȘTI-OITUZ 58 diat ordin să ocupe frontul acela părăsit de divizia rusă gi luptele grozave se de- teră cu succes pentru noi. Frontul fu refăcut, pericolul grozov înlăturat un moment, www.digibuc.ro IV. ZILELE DE EPOPEE. Zilele de epopee ale neamului începu- seră. Sângele se vărsă şuvoiu, eroismul cel mai extraordinar se desfăgură înspăimân- tând vräsmasul şi ochii fnmärmuriti ai lumii întregi ne priviră cu admiraţie şi iubire. Regimentele 34 şi 36 Infanterie, 9 V4- nători, 8 Buzău, 3 Vânători făcură mi- nuni de vitejie în luptele dela Doaga- Moara-Albä, dar zadarnic, căci Ruşii ne părăseau din zi în zi mai mult, mai laş, www.digibuc.ro 56 VIRGILIU ȘTEF. SERDARU lăsând descoperit flancul drept al armatei române spre Mărăşeşti. Duşmanul ne loveă zi şi noapte fara încetare şi trupele române nu mai cunos- cură nici mâncarea nici somnul; ci îndu- Viforul groaznic de foc cădea cu nemiluita... rară toate suferinţele şi toată, groazaface- lor clipe neuitate, fără, să murmure o vorbă, fara, să dea cel mai mic semn de moleşeală sau de îndoială în credinţa victoriei... Mereu cu urechea atintitä sicu braţul www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 57 vânjos incordat, meren gata să respingă pe inamicul ce năvălea în masă compactă, de oameni. Unul lângă altul cu capul plecat ve- neau la asalt, lipiti, strâns ca o masă de fier ce vreă să copleşească pe cei ce-i stau în cale, astfel veneau trupele ger- mane la atac. Bateriile noastre revărsau focul ucigător, mitralierele trăgeau până se înroşeau de căldură, inamicul cădeă ca secerat de coasă, dar alţii îi luau locul, alţii veneau şi şirurile dese se apropiau din ce în ce mai mult de tranşeele noastre... Atunci nu se mai puteà trage... Ostasii săreau din tranşee şi cu disperare înce- peau să lovească cu baioneta, cu patul pustei, cu ce apucan în mână. Sirurile compacte se clătinau, Nemţii neobicinuiti se înspăimântau şi năvălitorii se retrăgeau în linii în dezordine şi demoralizare... Isi presărau drumul cu morţi, şiruri în- tregi de cadavre umpleau câmpia... Dar de abia unii se retrăseseră, că după un foc ucigător de artilerie grea şi uşoară — altii erau la atac! Tot atât de nume- www.digibuc.ro 58 VIRGILIU §TEF. SERDARU rogi, tot atât de lipiti unul de altul, tot asa de amenintätori ca şi cei dinaintea lor... Şi masacrul reîncepeă înfricoşetor. Resturile acesteia se întorceau la loc... Astfel zi şi noapte, până ce braţele os- tenite cădeau fără putere, picioarele şo- văiau, slăbiciunea nemâncărei copleşeă pe . multi... Unii adormeau acolo unde împie- dicându-se cădeau din întâmplare, alţii adormeau cu capul pe armă ochind... Se trezeau deodată, sărind ca arşi şi gata la datorie îşi aşteptau duşmanul... Dar fiecare ştiă că în astfel de clpe se făureă România de mâine, se făureă România mare... Arareori şi la ore neregulate când atacul infanteriei inamice încetă, când viforul groaznic de foc, de obuze ucigătoare, cădeă cu nemiluita, atunci câte un bu-. cătar, neomorât în drum cu mâncarea, apăreă în trangee şi gurile flămânde de ore întregi, mâncau şi căpătau puteri noi pentru încercările viitoare. In fumul negru, în trosnituri groaznice în vâjiituri sinistre oamenii cu ochii în- www.digibuc.ro MARXSESTI-OITUZ | 59 fundati si invinétiti de hesomn, sedeau linistiti jos şi îmbucau din mâncare. N'apucau să înghită bine, n'apucau să, se odihnească cât de puţin că trebuiau să sară cu mâna pe armă la duşmanul năvălitor. . | Şi fiecare aşteptă, ca să-i vină rândul la moartea eroică, ce secerase mulţi ca- marazi înaintea sa. Zi cu zi, noapte cu noapte — oh! lup- tele grozave din miezul de noapte! — oră cu oră regimentele noastre rămaseră ne- clintite în transee în lupta aprigă ce se încinge, din ce în ce mai cumplită. Şi în timp ce ai noştrii cădeau de ne- somn şi nemâncare, duşmanul aruncă me- reu în luptă forte proaspete, oameni odih- niti, pentru cari bravii noştrii trebuiau să-şi înzecească puterile ce scădeau văzând cu ochii. Dar cu cât corpul slăbeă, cu cât pu- terile îi părăseau cu atât voinţa deveneà mai fermă, cu atât puterea sufletească de a rezistă şi a învinge deveneă mai tare. www.digibuc.ro 60 VIRGILIU STEF. SURDARU Mackensen de geaba îşi aruncă în fie-ce oră hoardele la asalt! Zadarnic, căci corpurile otelite de suflet erau obstacole peste cari nici o putere din lume n’ar fi putut să treacă... www.digibuc.ro V: LUPTE GROZAVE ! Despre aceste lupte fantastice citäm vorbele de biblie din Comunicatul oficial al zilei de 29/11 Iulie 1917: i «Pe Putna în regiunea sud Mărăşeşti lupta a luat caracterul celei mai mari bătălii de pe frontul român dela începutul campaniei. Zece divizii dintre cari nouă germane s'au lovit dela început de re- zistenţa trupelor ruso-române, cari deşi inferioare în număr, au reuşit să-şi men- ţină poziţiile pesto tot. www.digibuc.ro 62 VIRGILIU ŞTEF, SERDARU Toate atacurile disperate pe cari le dă inamicul de patru zile şi patru nopţi în, mase compacte, susţinute de o numeroasă artilerie grea s'au spulberat de liniile” noastre, apărate cu îndârjire de bravele trupe ruso-române, cari prin luptele crân- cene corp la corp şi contra-atacurile ener-. gice, ce au dat, au produs inamicului pierderi enorme». Erau vremuri extraordinare! Din munţii Oituzului şi până în vale pe Siret eră o bătălie grandioasă, neîncetată, zi şi noap- te, oră cu oră... mai grozavă, mai ucigă- toare, mai înebunitoare!... La Oituz, fabrica de sticlărie trecea din mână în mână. Grănicerii veniţi în automobile dăduseră peste cap pe inamic. reluând faimoasa fabrică şi «punând pe duşman în dezordine, i-a luat gi 600 de prizonieri», iar «bătălia dela Mărăşeşti continuă cu înverşunare. Inamicul atacă, toată ziua şi noaptea, cu forte proaspete, aveau loc lupte crâncene corp la corp. www.digibuc.ro MARAGESTI-OITUZ 63 Atacurile şi contra-atacurile violente se succedau fără întrerupere. (Comunicat oficial din 30/12 Iulie 1917). Divizia 13 română luase în primire “frontul Märäsestilor, părăsit de Rugi şi tintuia locului pe duşman. Treceam prin emoţii grozave! Cu atât mai grozave, cu cât ne dădeam socoteală că în acele zile se jucă soarta Tarei Româneşti. Ruşii nu voiau să lupte, Germanii tua- intau, atacuri pretutindeni, erau indiciile unei situaţii catastrofale ! A fost un moment la sfârşitul lunei Julie când am crezut că nu mai e nfci o speranţă, că e un vis existenţa Româ- niei şi că, cine ştie în ce colt din... Caucas ne vom petrece iama! A fost atunci când am primit ordinul de retragere dela Fabrică. Erà o retragere în grabă! Coloane în goană, bateriile ruse în colbul cenuşiu şi plânset amarnic de femoi, cari rămâ- neau cu copii în braţe în porţile caselor, aşteptând pe noul stăpân. Aveam veşti rele din toate părţile ‘fron- www.digibuc.ro 64 VIRGIL 1U STEF, SERDARU tului, evacuarea Botosanilor, (eră ofensivă, serioasă şi in Bucovina),căderea Tg.-Ocnei!) şi înaintarea pe valea Stânei, lucru ce însemnă căderea liniei Trotusului si à armatei a II-a, lupte mari la Mărăşeşti. Veşti triste veneau şi din miază-noapte, veşti sfisietor de dureroase, prin trădarea ce marca retragerea rusească în Bucovina. La laşi eră o fierbere şi o disperare nemărginită, dezastrul ce ne amenință înebunise pe toată lumea. De pe tot frontul Ruşii plecau la vetre în ţara lor... ..Au fost momente îngrozitoare, când am privit incruntati în zare, sfidând destinele rău voitoare, şi ne voind a dă, satisfacţie unui plâns cu hohote. * * * Luptele continuau năprasnice zi gi noapte pe câmpia Siretului şi ostaşii noş- trii în răstimpuri îşi croiseră adăpostu- 1) Vesti cu desăvârşire neadevărate, auzite din zvon public. www.digibuc.ro MARABSESTI-OITUZ 65 rile individuale cari trebuiau transfor- mate în tranşee. La 31 Iulie atacurile se mai potoliră, aşa că acea zi e socotită «zi relativ calmă, căci nu fuseseră decât cinci ata- ‘curi puternice în diferite puncte». Comunicatul urmă : « Valurile de asalt, mereu reînoite, s'au sfaramat de rezistenţa trupelor româno- ruse, cari şi-au menţinut toate poziţiile». Şi apoi comunicatul nostru atât de sobru şi de modest, urmează entuziasmat cu cel mai frumos şi mai bine meritat omagiu adus vreodată soldatului român: «Faptele de avânt şi eroism, pe cari le-au săvârşit trupele noastre în cursul grelelor lupte din ultimele zile întrec ori-ce închipuire. Fără a soväi, ele au rezistat celui mai puternic bombardament de artilerie des- voltat vreodată, iar atacurile în masă date cu o extremă violenţă de trupele bavareze şi germane sau lovit toate de vitejia soldaţilor noştrii, cari deşi inferiori numericeşte au luptat cu o îndârjire fără seamăn. Vineimiu Srer, Sannanv. — Mărășești-Oituz. 5 www.digibuc.ro 66 VIRGILIU STEP, SERDARU Se citează cazul eroicului Regiment 32 Mircea, ai cărui ofiţeri şi soldaţi le- pădându-şi ranitele, căştile şi hainele, au pornit la atac numai în cămăşi, punând pe goană pe inamic. De asemenea bravii vânători de munte...» Faimosul General Grigorescu Eremie luase comanda armatei şi înflăcărând la luptă oştenii, eră aşă de sigur de luptă- torii săi, că cert voe Majestätei Sale Regelui să telegrafieze lui Makensen ce- lebrele cuvinte, pe cari le mai spusese odată la Oituz: «Nici pe aicea nu se trece !» Luând comanda armatei, generalul dă- duse următorul : ORDIN DE ZI. 1917, Iulie 30. Din Inalt Ordin al Majestätei Sale Regelui, cu începere de azi 30 lulie 1917, mi s'a încredințat comanda Armatei I-a. In vremurile destul de grele prin care trecem, iau conducerea incercatelor gi bravelor divizii ale Corpurilor 3, 5 şi 6 Române şi Corpului 7 Rus. www.digibuc.ro MÂBÂSESTI-OITUZ 67 - Am deplina convingere, că de la general până la soldat, toţi ostaşii Armatei I-a, vor gti să dis- pretuiascä moartea, apărând cu pieptul lor pă- mântul ce ne-a mai rămas nepângărit de dușman, până când Dumnezeul părinţilor noştri ne va în- - vrednici si’) izgonim dincolo de hotarele locuite de Români. Ostasi ai Armalei I-a, Numai cu sângele nostru vom răzbuna întreg neamul românesc batjocorit de barbarul nesätios. Nu uitaţi că inamicul este obosit; căci ati știut prin vitejia voastră să loviți fiara flămândă, fă- când-o să simtă adânc, că «nu se poate trece» peste pământul sfânt al ţărei .noastre. Nu uitaţi că cel mai răbdător este acela ce în- vinge şi că trebue să vă înarmaţi cu vitejească răbdare spre a birui, aşa cum au fost armati strămoşii noștri, care ne-au lăsat pământul scump * ce trebue să'l apărăm cu orice pret. Credincioşi lui Dumnezeu, tärei şi Domnului lor, părinţii noştri au biruit piedicele ce părea de netrecut. La fel vom birui gi noi prin vitejia fără de seamă de care veţi da dovadă, prin răbdarea ce veţi avea, prin credinţa în jurământul ce trebue ţinut până în ultima picătură de sânge. Cu Dumnezeu înainte. Comandantul Armatei I-a, General de divizie (ss) Gnieoresov. www.digibuc.ro 68 VIRGILIU STEF, SERDARU Trupelor ruse se adresă în modul ur- mator: ORDIN DE ZI. 1917, Iulie 30, Ostasi ai Corpului 7 Armată Rus, Din Inalt ordin al Maestitei Sale Regelui, cu începere de astăzi am luat comanda Armatei I-a, din care cu multă mândrie pentru mine, face parte şi Corpul 7 Rus. Tuturor ofiteriior şi soldaţilor, trimit îmbrăţi- şările mele frätesti, pline de admiraţie pentru vi- tejiile de care aţi dat dovadă în atâtea mari lupte. Am convingerea că de la General până la Soldat, toţi ostaşii Corpului 7 Rus, luptând pentru cauza mare şi sfântă pentru libertatea popoarelor, vor puteă alături de Armata Română să stăvilească pe barbarul care fără milă a căutat să pângă- reascä căminurile noastre sfinte şi pământul no-° stru scump. Ostaşi ai Corpului ? Rus, Nu uitaţi că Rusia se găsește în plină rena- ştere, şi această înfăptuire şi libertate deplină pentru poporul Marei Rusii, nu se poate face de cât cu sacrificii, devotament şi abnegatie, Nu lăsaţi ca peste trupul tärei noastre să treacă - duşmanul pe pământul sfânt al vostru, crezând www.digibuc.ro MÂRASESTI-OITUZ 69 că poate profita de pasul ce a-ţi făcut spre liber- tate, pentru ca să zică că şi tara voastră, necäl- catä până acum de nimeni a fost cotropită gi pângărită de el. Libertatea ce a-ţi câstigat-o, va fi atunci per- dută gi iarăşi veţi fi stépâniti, de astă dată de cel mai nesätios duşman. Dumnezeu să ne ajute spre a învinge. Comandantul Armatei I-a, General de divizie (ss) Gnraonascu. www.digibuc.ro ++! ul } if Ant VI. ATACUL REGIMENTULUI 32 MIRCEA. Bra în miezul zilei... Soarele, ardeă să plesnească spicele de grâu şi o linişte înfricoşătoare şi prevestitoare de rele se lăsase pe câmpia Mărăşeştilor. Până atunci căzuseră, obuzele dușmane ca ploaia, sfredelind pământul şi făcân- du-l să tâsneascä mii de parti ca fân- tânile arteziene. Sar zice că e basm, priveliştea ce se oferise ochilor pe cunoscuta câmpie dela Mărăşeşti. In: zgomotul asurzitor, tipetele www.digibuc.ro T2 VIRGILIU §TEF. SERDARU teribile şi vâjâiturile lugubre ce se auzeau, vedeai ici şi colo repede ca întrun joc cu mingea tâsnind pământul în sus ca răscolit de o: forţă unaşă,. Ţâşneă în toate părţile ca apa în is- voare, ţâşneă ca şi când nu ar fi fost pământ, ci un lichid format din fierul topit ce cădeă cu nemiluita. In acest apocalips, pe lângă pământul ce nu mai aveă astâmpăr, vedeai pomi retezati, bârne asvârlite în aer, cântând cântece ne ‘mai auzite, vedeai pietre ce zburau ca aruncate nebuneşte de mii de mâini invizibile — îţi păreă că vezi moar- tea plimbându-se cu coasa în mână pe câmpia arsă de focul ce se revărsă asu- pra ei. Intr'adevăr, în căldura înăbuşitoare ce se lăsă, în răscolitul pământului, ce că- zând îndărăt se prefaced în nori de praf cari imbratisau câmpia, în acele explozii ce ardeau totul de jur împrejur pe zeci de metrii pătraţi, nu mai există iarbă verde, nu mai eră priveliştea înviorătoare a naturei în putere; eră prăpădul, eră crâmpee de iarbă galbenă arsă sau în- www.digibuc.ro MÂRÂASESTI-OITUA 73 bâcsitä de gazele axfisiante, ce nu se ras- pândiseră inca. In depărtări ascunse masinäria de raz- boiu germană lucră şi împrăştiă moartea gi duhurile mortei... In această atmosferă de apocalips şe- zuseră trupele dupe frontul Märäsestilor. Şi deodată fri miezul zilei se făcuse tăcere, O tăcere înfricoşătoare... Din zgomotul acela, neînchipuit; de asur- zitor se făcuse deodată o linişte, care însă prin contrastul ce aveă cu härmälaia dinainte, par'că rupeă ceva de fiinţele luptătorilor ce-şi opriseră chiar răsufletul... Fură câte-va clipe de groază... Oamenii în transee sedeau lipiti de pă- mânt cu arma gata, sedeau nemigcati ca si când fuseseră înmärmuriti deodată... De zile şi de nopţi întregi trăgeau în- tr'una, de mult timp de când prin lupte corp la corp respinseseră duşmanul. Un soiu de neastâmpăr cuprinsese tot sectorul de front al Regimentului 32 Mircea. Setea răzbunărei, gloria unui atac vic- www.digibuc.ro 74 VIRGILIU $TEF. SERDARU torios palpitä deodatä ca la comandä în piepturile arse de soare si otelite de luptă, Deodată un ordin scurt... Un freamät de bucurie înăbușită... Regimentele bavareze din apropiere se miscau şi ele ca pentru atac... O clipă de linişte, în care inimile bă- teau să spargă piepturile... şi deodată cästile nemtesti apar de-asupra transeelor. Era al zecilea atac ! Dar nici un zgomot.... Nemţii înaintară în rânduri... Ochüia lor noştrii sclipeau, egiti din orbite... Deodată, un fluerat prelung... şi ca în- telesi ostaşii îşi lăpădară hainele şi toată armătura şi scoțând un ura! formidabil se repeziră la atac în cămăgşi... Peste o mie de oameni repezindu-se la atac cu pieptul desfăcut în fata morţii... Sfidând gloantele şi mitralierele ce înce- pură să guere... Fu un moment de stupoare !... Şi apoi capetele începură să plesnească, baione- tele începură să sticlească în mânuire ca fulgerele, se auzi strigând de zeci de ori: www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 75 Kaput! Kaput! şi Nemţii în genunchi im- plorau mila... Întrun loc unul se rugă plângând... Într'altä parte alţii încremeniseră de groază, cu minţile pierdute... Se repeziră la atac în cămăşi cu capetele luminate ca sfintii... Şi oamenii aceia înarmaţi până în dinţi o luară la goană... fugiră ca în fata unei arătări de basm, speriaţi de fsimplii ta- rani români, cari n’aveau ca pavăză de cât cămăşile româneşti de cânepă, dar www.digibuc.ro 16 VIRGILIU ŞTEF. SERDARU aveau aceia ce armata împărătească, nu nu aveă: aveau sufletul, aveau în faţa ochilor vatra părintească şi Ardealul... Mergeau drept înainte... Cu capetele goale, cu cămăşile desfăcute, cu mâinile încleştate pe arme, cu ochii atintiti asu- pra duşmanului mergeau drept înainte, fara să le pese de moarte... Nici focul năpraznic ce începu să se reverse asupra lor nu-i opri, nici mitra- lierele ce trăncăneau lugubru... Nimic... In bătaia soarelui strălucitor de vară cu feţele luminate, cu razele în părul aureolat, ostaşii Prahovei păreau nişte frumoşi cavaleri medievali, cari nu cu- nosc împotrivirea... Era o apariţie de vis! Acei flăcăi frumoşi cu capetele lumi- nate şi încununate ca sfinţii din biserici, acei bravi oşteni înaintând prin văpaia focului, ce pe mulţi trânteă la pământ... Rândurile se răreau, fetii frumoşi erau mai putin, dar at&ti câți rămăseseră, fu- găreau pe duşman dincolo de liniile sale. Îi fugäreau incununati de gloria de a se vedeă unul pe altul eroi... www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 77 Eră singura mulţumire momentană, eră tot ce puteau dori mai mult aceşti bravi şi demni locuitori ai ţărei... Trecuse de miezul zilei... Soarele ardeă ca o gură de wnptor şi obuzele duşmane „cădeau ca ploaia sfredelind pământul gi făcându-l să ţâşnească în mii de parti ca fântânile arteziene... Jar iarba arsă de explozii şi de gazele asfixiante nu se mai vedeă de cadavrele bavarezilor răpuşi în luptă... Din eroicul regiment 32 Mircea rămă- seseră puţini ca să povestească măreţia luptei... | Toti ofiterii periserä afarä de unul, care întrebat mai în urmă ce impresie i-a făcut lupta, a răspuns calm şi cu vorba cum- pănită de Muntean: — «Cei mai mulţi Nemti au murit de spaimă... de cât de armă»... * A % Se dusese faima armatei române, se dusese vârând fiori în trupele destinate frontului nostru... www.digibuc.ro 78 VIRGILIU STE. SERDARU Multi s'au sinucis la vestirea că sunt trimişi la Mărăşeşti. Blogiul se cuvine atâtor mii de eroi umili de pe întinsul frontului dela Oituz la Mărăşeşti pe Siret, atâţia ce s'au jertfit; cu mândria de a sluji, o cauză mare. Câţi eroi umili de cari abia, mai târziu am auzit, câţi ţărani simpli n'au murit cu mitraliera în braţe sau cu arma în mână, apărând frumosul pământ româ- nesc până la ultima suflare. Câţi „dintre aceştia au murit ca eroi nevazuti de nimeni, morţi singuri, cu singura icoană a unei Românii mari şi fericite încălzindu-i sufletul curat. Dar bravii ofiţeri francezi morţi cot la cot cu trupele noastre! Antrenându-se reciproc în marșul mortei, admirându-se reciproc şi stimulându-se până la paro- xism în disprețul vieţei ! Cu câtă evlavie ne vom aduce aminte de ei şi cu câtă recunoştinţă vom pro- nunta numele lor şi al Franţei... www.digibuc.ro VII. GERMANII SIGURI DE SUCCES, ROMÂNIA HINTERLAND. Luptele mari durau de zece zile fără să aibă vreun rezultat favorabil pentru Nemţi. Aceştia totuşi anuntaserä ocu- parea Moldovei şi făcuseră proectele de numiri... Erau lacomi liftele ce ne contropisera tara ca să sugă toată viata gi din mân- dra Moldovă liberă. Luaseră din Muntenia şi Oltenia toate bucatele şi ultima vacă aşteptă în curţile www.digibuc.ro 80 VIRGILIU $TEF, SERDARU goale de vieţuitoare ca să vină soldatul cu cască — să o ia pentrua o trimite în Germania... Tara luase o altă înfăţişare... Un doliu imens cuprinsese satele, unde nu se mai auzeă nici cântece, nici jocuri, nici chiote româneşti în miez de noapte... Mulţi din locuitorii ţării fuseseră de- portati în locuri străine, până în Asia mică, mulţi munceau zi şi noapte înlo- cuind vitele, ce lipseau, fiind luate de con- tropitor... O greutate imensă apăsă tara pustie de floarea bărbaţilor, pustie de vechile ei bogății, părăsită şi singură, ca solita- rele ruine de castele medievale, cari fu- seseră odată pline de lucruri scumpe şi luxoase, cari sunt acum roase de întu- neric, umezeală şi batjocorite de vântul ce suflă prin zidurile prefăcute în cre- nele, suerand sinistru... Aceasta erà impresia tärei românesti în Iulie 1917, când orice ridicare päreà că e imposibilă, când ultimul soldat ger- man zbieră cinic femeei, care se plângeă că-i ia rufäria şi hainele, că-i ia păsările www.digibuc.ro MARABSESTI-OITUZ 81 si vaca, că-i ia ultima bucată de mămă- ligă, păstrată pentru copiii îngălbeniţi de mizerie şi nemâncare : — «Vă luăm tot femee! Vă luăm totul ! Vă, lăsăm numai ochii ca să plängeti şi gurile ca să vă văitaţi !» Tar alţii mai cinici apostrofau cu tu- peul criminalului, ce-şi are în ghiare vic- tima în vre-o subterană: — «Dacă va fi să murim noi de foame, atunci fiţi siguri că veţi muri şi voi... Noi vom muri numai şase luni după voi, căci vă vom luă totul, vă vom luă până si cenuşea din vatra...» In timpul marilor lupte Mărăşeşti-Oi- tuz Nemţii erau aşă de siguri de victo- rie, încât nu mai cunoşteau măsură la vorbă, şi măsură în împilările şi batjo- coririle de criminali rafinati, pe cari le făceau poporului român. Şterseseră pretutindoni marca tärei, ne vopsiseră, tricolorul, puseseră numai ins- criptii nemtesti în toate instituţiile şi ET 7 Mkräsogti-Oitur. 6 www.digibuc.ro 82 VIRGILIU $STEF. SBRDARU stabilimentele publice. Märcile postale nemtesti circulau în ţară ca în Germa- nia şi ultimul kinder nemtesc stià că Ro- mânia nu e decât un hinterland, că tn- treaga România nu va fi în curând de- cât o colonie nemţească, un Kamerun oarecare... Siguri de succes, siguri că nimeni nu le va mai cere vre-odată cont de nele- giuirile comise, puneau să macine grâul necesar «pâinei cea de toate zilele» în aşa fel ca miezul bobului să fie ales de partea exterioară, cojoasă. Acel miez îl luau şi transportau în Germania unde cine ştie ce Herr Proffesor îl transformă în uleiu, iar cojile îl dedeau populației pentru pâine. Atunci făceau sălbaticile rechizitii, în cari luau cazanele mari de aramă si le plăteau 10—15 lei, ca să deă în schimb cazane de tinichea ordinară cu preţul de 60—80 lei... Numai ei, cari erau, îibermensch, puteau înţelege siretenia...; noi nul... Si când gazetele lor trâmbiţau victoria, când anuntau cu litere groase distruge- www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 88 rea armatei române şi luarea în stäpâ- nire a teritoriului din stânga Milcovului, inimile bietilor Români se strângeau de durere, gurile amuteau şi disperarea dom- ned nemărginitiă... Era aga de mare disperarea populaţiei, atât de grozavă durerea urgiei ce ve- deau că se revarsă asupra neamului nos- tru, încât rămase celebră vorba spusă de un bătrân patriot când intră în casa unui prieten, unde se strângeau fmpilatii să-şi împărtăşească suferinţa : «Stiti că azi am văzut un om râ- zând pe stradă !» Toţi rămaseră muţi cu lacrimile în ochi, în timp ce bătrânul patriot cu barba albă dedeă drumul unui plâns cu hohote... | Ce scenă de disperare nemärginitä! Ce scenă do adevărată descriere a sufletu- lui românesc în timpul marei bătălii ! * Germanii erau atât de convinşi de si- guranta succesului, comandanții atât de www.digibuc.ro &4 VIRGILIU STEF. SERDARU încrezători în bravura trupelor lor, încât însuşi Kaizerul German, îşi anunţă ple- carea din Berlin spre România. Voià să-şi acopere capul cu o coroană, de lauri la Iaşi, veneă să felicite trupele cari reuşiseră să înfrângă pe Români... Şi de sigur în mintea lui bolnavă ve- dea dejà resturile armatei române fugă- rite şi în debandadă dincolo de malurile Nistrului. Căci întradevăr nu-şi dăduse comandamentul german osteneala ca să strângă atâtea trupe — să se observe atâtea divizii germane — ca să ocupe numai Moldova... Nu... Tinta lor eră departe... Ii atră- geau grânarele strânse în magaziile din Sudul Basarabiei, îi atrăgeă Odessa şi Ucraina cu bogății şi bucate neexploa- tate de la începutul războiului mondial. Si ai noştrii trebuiau să zăgăzuiască puhoiul înflămânzat... Se pornise împăratul din Berlin spre {ara românească... Se pornisc! In acelaş timp însă porneau din spre Mărăşeşti spre interiorul Etapelor ge» www.digibuc.ro MĂ RĂŞEŞTI-OITUZ 85 maine zeci de trenuri pline cu răniţi, în acelaşi timp fiorii de groază începeau să înfrigureze toate trupele de ocupaţie, pre- gătite la măcel... Şi din bänuelile ce nu îndrăsneau să şi le mărturisească, Românii începuseră să-şi teasä din nou visurile... www.digibuc.ro VIII. OITUZUL ŞI NOUA FAZĂ A LUPTEI. La 1 August trecuseră zece zile şi ar- mata lui Mackensen nu reuşise să rupă frontul român pe Sirot. Concomitent cu atacul de aici, dăr tot aşă de infructuoase, am arătat că se de- deau atacurile disperate de la Casin şi Oituz, în sectorul armatei a Il-a. Fabrica de sticlărie şi satul Grozesti fuseseră la un moment dat ocupat de trupele ina- mice, cari amenințau să ajungă la Trotus, la Târgu-Ocna. www.digibuc.ro 88 VIRGILIU STEF, SERDARU Situaţia eră disperată aici, când ge- neral Văitoianu veni şi luă, comanda Cor- pului IV de armată de la Oneşti. Ime- diat dădu un ordin de zi, în care interzice să se acorde inamicului armistițiu pen- tru îngroparea morţilor si sfargea cu îm- bärbätarea : «Lăsaţi ca oasele duşmanului să al- bească câmpiile şi plaiurile pentru a fi o vie mărturie a răzbunărei Românilor». A. fost o inviorare a moralului trupelor, cari obosite după aproape 12 zile de luptă, abiă mai puteau ţine frontul. À. început din nou lupia bărbătească şi ajutaţi de grănicerii veniţi cu automo- bilele în grabă şi de bravii vânători de munte, luară la întâiu August Ciresoaia şi satul Grozeşti respingând pe inamic cu mari pierderi şi intro debandadă nemai auzită, Intoarcerea ofensivă a acestor trupe de elită surprinse atât de mult pe inamic, în- cât panica fugei sale, rămase de pomină pe frontul Oituzului. Situaţia se îmbunătăţi mult cand se aduse aici ca si la Mărăşeşti bateriile de www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 89 artilerie grea, renumite pentru preciziu- nea cu cari trăgeau şi când renumita di- vizie l-a de cavalerie puse picior solid pe poziţie, desfăşurând un eroism legendar pentru a menţine un front menit a fi ţinut de un număr întreit de trupe. Aici frontul începeă să se consolideze şi se aşteptă mai cu încredere încercă- rile viitorului. In Bucovina, însă, unde eră al treilea punct de atac şi unde frontul eră ocupat de Rusi, lovitura reuşi pe depliu si ina- micul pe lângă că putuse să ocupe în- treaga tärisoarä românească, călcase pe pământul regatului şi înainta spre Făl- ticeni şi Botoşani, care eră evacuat... "Furi rupte cu greutate trupe române după întinsul frontului de mare bătălie Märäsesti-Oituz şi trimise să apere gra- nita de inamic si interiorul. nordului Mol- dovei de aliatul care începuse 'să facă prădăciuni. % * * La Mărăşeşti, dela 1 August, începă o nouă fază a luptei, ca pe întreg frontul. www.digibuc.ro 90 VIRGILIU §TEF, SERDARU Văzând că nu putea străpunge frontul, ina- micul încearcă de astă data mai la nordul Mărăşeştilor, spre Panciu şi continuă în această a doua fază să atace neîncetat cât mai mult spre stânga în sectorul trupelor ruse, care erau mereu înlocuite de Ro- mani. Ki erau mereu la pândă gi peste piepturile române nu se putea trece. Deci nici astfel nu puteau reuşi. Faimoasa divizie a 5-a după 9 zile de luptă fusese schimbată la podul de la Cosmesti de divizia 13 şi frontul astfel căpătă forţe proaspete. Asupra luptelor din ziua de 1 August 1917 comunicatul oficial spune : La Doftana şi Cazin lupte vii. Satul Grozeşti a fost ocupat de trupele noastra. Pe frontul bătăliei dela Mărăşeşti ina- micul a atacat; cu o extremă violenţă înălţimea 334 la 2 kilometrii Nord de Panciu, silind trupele (ruse) cari o ocu- pau să se replieze. Intervenirea la timp a regimentului 10 vânători români, à smuls printr'un atac demn de toată lauda această im- www.digibuc.ro MĂRĂŞRŞTI-OITUZ 91 portantă înălţime din mâinile inamicului punându-l pe goană. Toate atacurile pe care inamicul le-a dat în urmă au fost zadarnice şi po- zitiunea a rămas întreagă în mâinile noastre. Toate atacurile pe cari inamicul le-a, dat contra trupelor române la Sud de Mărăşeşti au fost respinse». Luptele de la cota 334 şi 283 si satul Crucea, s'au dat, după ce Ruşii fugiseră, de către brava divizie a 10-a şi morţii îngropaţi la poalele movilei vor rămâne mărturie veşnică de vitejia ei. id 3 # ’ Cu toate rezultatele negative, Maken- sen voiă să cotropeascä Moldova şi de aceia, la 2 August luptele reîncepură de la Oituz si până la Siret mai grozave, mai sălbatice, mai disperate, văzând că nu reuşeşte şi că pretutindeni în locul Ruşilor atacați şi puşi pe goană, apar ca din pământ Românii. «In urma unui violent bombardament www.digibuc.ro 92 VIRGILIU §TEF. SERDARU de artilerie, în care a intrebuintat mai ales proectile chimice, inamicul a atacat în cursul zilei şi al noptei de 2 August poziţiile noastre dela aripa dreaptă şi stângă. Prin lupte crâncene corp la corp şi după ce poziţiile au trecut de câte-va on din mână în mână, inamicul a fost respins cu pierderi foarte grele. După 11 zile de lupte foarte violente progresul realizat de inamic eră cu totul neînsemnat faţă de sacrificiile făcute şi pierderile extraordinar de mari ce a su- ferit. Toţi prizonierii declarau că erau com- pănii inamice, cari rămăseseră cu 20- 30 oameni şi regimente cu 200-400 sol- dati şi că nu au mai întâlnit o asemenea rezistenţă îndârjită dela luptele de pe Somme şi Verdun (comunicat din 2 Au- gust 1917). www.digibuc.ro TX. INLATURAREA UNEI CATASTROFE. Zina de 2 Augusta însemnat una din- tre etapele cele mai tragice ale marei bătălii după frontul român. A lipsit puţin că mare catastrofă să fie un fapt împlinit, era un moment când retragerea pe malul stâng al Siretului eră, hotărâtă, atunci când Ruşii considerau ba- tălia dela Mărăşeşti pierdută. Generalul Ragoza, comandantul suprem rus, începuse chiar, să dea ordinele în consecinţă, când Generalul Eremie Gri- www.digibuc.ro 94 VIRGILIU STEF. BERDARU gorescu se opuse cn un nesträmutat veto la acea retragerea catastrofală... Ce s'a întâmplat atunci, şi care era si- tuatia exactă, sunt lucruri nu vor rămâne gravate adânc în minţile celor cari au trăit acele clipe... Germanii atacaseră spre Panciu, cota 334. Crucea si Ruşii, conform obiceiului lor, fugiseră fu goană, părăsind frontul fără remuscare, fără strângere de inimă, ci din contră cu un calm şi o veselie barbară. Pe soseaua ce ducea dela Panciu spre Adjud se vedea grupuri, grupuri, nume- roase, de oameni ce mergeau în dezordine, cântând şi strigând... Erau Ruşii fugiţi după front... Pe marginea şoselei alti soldaţi în gal- ben şedeau blegi privind pe cei ce tre- ceau şi înbucând arare ori din pâine albă şi slănină afumatia... Erau Ruşii laşi... Asezati câtre patru patru, sedeau pe www.digibuc.ro MĂRĂŞEŞTI-OITUZ 95 pietrele de pe şoşea, alţi militari, cari jucau cărţi cu multă linişte... Erau Ruşii trădători... Domnea atâta leneveală în aer, era a- tâta moleşală în acei oameni voinici to- laniti ca câinii la soare, că te întrebai mirat de nu-s nişte oameni bolnavi de vr-o boală urâtă... Din fundul luminat, din spre Mărăşeşti venea zgomotul unei bombardament ne- încetat, tunete îniricoşetoare, pe cari au- zindu-le Ruşii fugiţi, puhoiul acela de Ruşi ce umplea câmpia, se întorceau domol pe o parte perpelindu-se la soare... In acel convoiu lenevos şi respingător, se făcu de odată o mişcare şi o coloană de soldaţi se văzură venind în pas aler- gător din spre Adjud spre Mărăşeşti... Erau Românii ! Erau două batalioane de vânători Ro- mâni, cari alergau cu sufletul la gură să, salveze situaţia, erau bravii noştrii osteni cari ingroziti de atâta trădare şi laşitate, nu mai puteau răbda mersul regulat... Mergeau în fugă... Mergeau nebunește... Si Ruşii îi priveau nemuscati înghiţând www.digibuc.ro 96 VIRGILIU STEF. SERDARU câte o bucată de slănină, sau dând o carte la jocul de cărţi, încins pe îndelete... i DE, i In acel moment când Ruşii părăsesc frontul şi când regimentele române îşi vărsau sângele lor curat pe câmpul de bătae, — comandant al trupelor Ruso- Române era de fapte Generalul Ragoza. Titlul său oficial era de cordonator al actiunei armatei IV-a ruse cu al armatei I-a române; deci era aproape o coman- dă de fapt si asupra armatei I-a ro- mâne... In ziua de 2 August când prăbuşirea complecta a armatei ruseşti se învederă, în mod desăvârşit si când nu se mai pu- tea conta de loc pe trupele ruseşti, Ge- neralul Ragoza lua dispoziţie de a retrage trupele dela Mărăşeşti, spre Adjud, re- trăgând frontul po stânga Siretului şi pierzând astfel jumătate din cea mai mă- noasă parte a Moldovei. Pe deasupra voia să facă această re- www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 97 tragere atunci in timpul zilei, sub bombar- damentul înverşunat al inamicului... Fu anunţat comandantul armatei I Ge- neralul Grigorescu, care găsindu-se pe front la Siret, dădu o telegramă Genera- lului Ragoza, la Bârlad, în care îi atrage atenţia asupra gravitätei retragerei or- donate. Neprimind nici un răspuns telegrafic la, orele 12 din zi şefului Marelui Cuartier General Român, Generalul Pressan se opuse cu îndârjire unei retrageri în plină zi, “căci aceasta ar însemna panica tea mai grozavă şi apoi explicând o mane- vră cu baza pe Siret, pronunţa nume- le armatei române, care va putea sin- gură se tie frontul şi care va şti singură să, se jertfeasca... Clipele acelea sunt grozave şi nimeni pe lume nu ar putea descrie furtuna ce se petrecea, în sufletul generalului, pentru cari fie care părticică din ţară era un odor scump, fie care soldat un Dum- nezeu... Rezultatul fu că în acea zi de 2 Au- gust la orele 16 seara, comandantul Vine Şrer. Serpanv. — Müüsesti-Oituz. 7 WWW.d1g1DUC.TO 98 VIRGILIU ŞTEF. SERDARU Armatei I române, Generalul Grigorescu fu numit comandant şi al trupelor ruse din armata IV-a, în locul generalului Ra- goza, care era trecut în alt post. Situaţia era salvată, catastrofa înlătu- rata! Bravura ostaşilor români, cari a- veau să lupte unul contra cinci, era pusă în valoare şi era să se menţină până la tintuirea inamicului pe râpele Siretului. Iar atacurile date de trupele române în timpul bătălii, aveau să dovedească că luptele aprige nu-l obosiseră, nu-l în- fricogasera, ci din contră fi dăduse noi inbolduri de luptă, noi puteri în încăe- rarea supremă. Aceste atacuri ale soldatului român avea să dea mai multă dreptate celui ce se încrezuse în el, celor ce-l cunoşteau bine, şi păstrară — deci — colţul de tar’ ce ne mai rămăsese, punând singura spe- rantä în braţele vrânjoase şi în sufletele mărinimoase ale ostaşilor români... www.digibuc.ro X. DUPA 12 ZILE... La 3 August in regiunea Doftanei pe Valea Putnei inamicul ataca violent, cu intenţia, vădită de a provoca o diversiune. Pentru un moment Fabrica de Sticlărie le cade în mână, dar apoi sunt respinşi de trupele noastre până dincolo de po- zitiile initiale. Pe frontul Mărăşeştilor Germanii îşi în- tinseseră atacurile şi mai mult spre Nord caracterizați de încäpätänarea iniţială nes- lăbită, nici un moment. Toate atacurile lor www.digibuc.ro 100 VIRGILIU §TEF. SERDABU date de 8 până la 10 ori pe zi se izbirä de rezistenţa noastră şi nu avură nici un rezultat. Şi lucru curios, Ruşii împinşi de mana energică a Generalului Grigorescu, se întoarseră la luptă, mistuindu-se în în- vălmăşeala generală. Asa că comunicatul oficial din acea zi, cu No. 355 anunţă: «După a 12 zi de luptă inamicul per- sistă încă în voinţa de a străpunge fron- tul nostru. Sacrificiile enorme ce a făcut sunt departe de a-i da rezultatul dorit şi urmărit cu atâta încăpățânare. In cursul zilei de 3 şi noaptea de 3-4 August inamicul a dat seapte atacuri în contra poziţiilor noastre dela Nord de Străoani şi trei contra celor dela'Sud de Mărăşeşti, Toate sfortärile sale au fost însă zadar- nice şi întreaga poziţie a rămas în stă- pânirea noastră», www.digibuc.ro XI. STAREA DE SPIRIT ÎN MOLDOVA. M. S. REGELE PE Front LA MäräsesTr. A. S. R. PRINCIPELE CAROL LA Orruz gt PE SIRET, Situaţia pe front începuse să se desem- neze în favoarea noastră, când în interi- orul Moldovei zarva era mai mare, teama mai acentuata. Soseau răniții în sute de vagoane, so- seau-in toate oraşele şi umpleau spitalele. Aveau toţi răni grele, nici odată o sin- gură rană, tot-deauna două sau trei rup- turi de gloanţe sau obuze... www.digibuc.ro 102 VIRGILIU §TEF. SERDARU Câţi nu sunt acei ce căpătând în marea luptă o rană uşoară la mână sau picior s'au dus singuri la postul de prim ajutor pe front, sau pansat şi au revenit la luptă. — «Nu e timp de pierdut! E timpul de luptă grea!» răspundeau invariabil sol- datii ce se întorceau cu pansamente cu- rate albe la cap, la mână sau picior». Când se auzea de aceşti răniţi nume- rosi, de rănile îngrozitoare, de cei aduşi nebuni din crâncena luptă, legendele cele mai fantastice începeau să se brodeze şi lumea încremenită ridica rugăciuni fier- binti lui Dumnezeu pentru victoria arma- tei române. Toată nădejdea rămăsese numai în Dum- nezeu şi armata română! In Rusia ni- meni nu mai putea plecă din pricina masacrelor bolşeviştilor sălbatici, în Mol- dova ameninţă fortuna dela Märäsesti- Oituz. Poate nici-odală armata română n-a, fost mai iubită ca în acel moment, poate că nicodată n'au bătut inimile la unison şi mai cu iubire pentru ea! www.digibuc.ro MARABESTI-OITUZ 103 In ea singură era speranţa! In ea şi numai în ea aveau încredere toţi cei ce nopţi întregi nu mai puteau dormi de îngrojorare. | In orele de slujbă bisericile erau pline de drept credincioşii mai evlavioşi ca ori când... In acele ore de groază sa produs o sguduire a tuturor organismelor nepăsă- toare, o sgudire care a avut darul să tre- zească pe cei ce nu cunoaşteau şi nu apre- ciau în destul pe ai noştri. Si trezirea, s'a accentuat din ce în ce mai mult până ce a ajuns la uralele de entu-. ziam cu care erau primiţi mai târziu sol- datii noştri în oraşe. Incordarea tärei eră împărtăşită şi märi- tă în sânul iubitei noastre familii regale. Majestatea Sa, Regele părăsise Iaşul şi venise în persoană pe frontul dela Mără- şeşti să trăiască în iadul năpraznic de foc şi să-şi înflăcăreze la luptă soldaţii, pe scumpii săi stegari. www.digibuc.ro 104 VIRGILIU STEF, SERDARU Majestatea Sa Regina Maria a venit însăşi până la linile înaintate si a pansat răniții glorioşi din sângeroasele lupte ! Când au văzut ostasii pe Regina noastră, apărând în linia focului, au crezut că e M. 8. Regele trăiă în vitorul groaznic de foc. o arătare; credeau că e farmec, aceia pe care o numiră îngerul frontului. A stat la postul de comandă al Ar- matei I-a. Şi a fost gata ca un obuz ina- mic de 305 mm. să ridice viaţa viteazului nostru Domnitor şi Domniței noastre. www.digibuc.ro MĂRĂSEȘTI-OITUZ 105 Trecuse un minut de când Majestatea Sa Regele se depărtase de un pom dela postul de comandă, că un obuz enorm veni şi se sparse acolo cu un zgomot in- fernal. Marele nostru comandant a întors li- niştit capul, a privit şi apoi a plecat mai departe ca şi când nimic nu sar fi în- tamplat ! Asista la cele mai mari lupte şi nu lăsă nici o ocazie ca să-şi înbărbăteze ostenii. Se interesa de eroicele fapte de arme şi cu mâna Sa decora si îmbrăţisa pe vi- tejii luptători. Intâi la Mărăşeşti şi apoi la Oituz Alteta Sa Regală Principele Carol colindă frontul şi şedea ore întregi între soldaţii lui dragi, vorbindu-le cu vorba cumpănită şi grea... Soldaţii tl cunoşteau şi-l iubeau pe a- cest Prinţ, care le cunoştea atât de bine nevoile şi le înţelegea perfect păsurile. Din toate aceste indemnuri venite de pretutindeni, dela însuşi capul statului, se născuse în inimile ostăşimei un opti- mism sănătos şi se încordase moralul, care avea să aducă, victoria. www.digibuc.ro XII UN TARAN! In luptele grele ce aveau loc, cânä cei ce ne cunosc prea puţin neamul, nu se în- credeau în virtuțile noastre, în acele cli- pe se găsea la un observator din linia in- fanteriei un ofiţer si sergentul Bogdan Ion din Reg. ... Art. grea. Sergentul eră un bărbat falnic cu ochii limpezi si obraşii roşii de sănătate. De fel din Dolj, unde îşi lăsase gospodăria, împlinită, nevasta şi un copilaş cu plete haiduceşti ; îşi lăsase acolo o parte din su- flet şi pornise la luptă... www.digibuc.ro 108 VIRGILIU ŞTEF. SHRDARU Erau clipele de măreţia de epopee, pe cari nu le puteam apreciă în toată mă- rimea lor uriaşă şi pe cari numai cei ce ne vor urma le vor apreciă mai bine, în- trebându-se : — «Cum n'au înebunit cei ce au trăit acele momente? Cum a putut o generaţie de oameni. să aibă nervii atât de tari ca să suporte emoţii atât de în- grozitoare 2...» Ploua obuze, în stânga un batalion de infanterie se vedea cum printr'un con- tra-atac impetuos respingea pe Bavarezii, care-ţi făceau impresia că se rostogolesc ca nişte butoaie împinse la vale! Ofiţerul si sergentul calmi cu tele- fonul la ureche conduceau tirul bateriilor noastre ucigätoare. Dar inamicul câștigase putin teren şi durerea luptătorilor eră aga de vie, ca şi când un chirurg ar fi tăiat câte o bucată din trupul fiecăruia. La un moment dat când artileria, inamică, înce- puse se bată în plin pe infanteristii ataca- tori, când mai la vale în stânga se lăsau gazele asfixiante, când moartea reteza fără, milă vieţi româneşti, când pământul însuşi pared că geme şi se vaitä de cele www.digibuc.ro MÂRASESTI-OITUZ 109 ce suportă, — atunci ofiţerul cu nervii în- tinşi ca coarda, cu pumnii strânşi si fara putere, cu senzaţia nebuniei în tot corpul, începu să plângă... Îşi puse capul în mâini şi plânse ne- văzut de nimeni altul decât de sergent lacrimile cele mai curate din lume, lacri- mile de durere pentru neamul său... Sergentul Bogdan Ion, ţăranul voinic, cumpätat la vorbă şi la judecată, îl privi lung, suspină adânc şi grăi clătinând din cap: — «Plângeţi pe cei ce mor, Domnule Locotenent! D-voastră ne plangeti tara pra- pădită şi nimicită până acum de duşman !... «Ori-ce sar întâmplă ţara néasträ. nu piere, noi ţăranii ne iubim prea mult limba şi obiceiurile noastre, ca să ne poată cine- va birui vreodată ! Să se întâmple ca pe toţi să ne omoară şi atât timp cât mai trăeşte încă unul, ascuns undeva, să ştiţi că neamul nostru se ridică iară. Când am plecat noi la luptă, fiecare am spus nevestei şi satului întreg, că mer- gem să dezrobim Ardealul... Şi Românul e www.digibuc.ro 110 VIUGILIU ŞTEF. SERDARU obraz subtire, Domnule Locotenent ! Cum să ne întoarcem noi acasă fără, să fie ali- pit Ardealul la pământul strămoşesc ?» Ofiţerul ridicase ochii cu lacrimile în- cremenite. Ochii Olteanului, sclipeau, o- brajii i se înroşiseră mult şi pieptul i se umflă într'o mândrie nespusă ! Respiră odată adânc şi urmă: «Orice ni sar întâmplă, răbdăm! Ori unde ar fi să mergem, ne ditcem! Dear îi să murim, să fie! Dar acasă nu ne-am puteă întoarce fără Ardeal! Că Românul e obraz subţire, Domnule Locotenent; !» Ofiţerul ridică capul sus şi "privind pe ostaşul ţăran din fata, îi part că se trans- formase, că nu mai eră în straele mur- ‘dare de front, ci că în fata lui eră un boier vechiu în haine strălucite de mă- - tase, unul dintre iubitorii vechi ai pămân- tului, ale cărei roade le împărțeau din suflet cu sătenii, tovarăşii săi... Îl privi lung ca pe o arătare şi apoi îi strânse mâna, simțind în acea zi cea mai www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 111 mare mândrie ce avusese vreodată, mân- dria de a se vedeă strâns legat prin sufe- . Sergentul era un bărbat falnic cu ochii limpezi... rintele îndurate împreună de acest demn apărător şi muncitor al pământului ! www.digibuc.ro XIII. CELEBRA ZI DE 6 AUGUST. Dea MĂRĂȘEȘTI LA Orruz, In starea de spirit deșcrisă mai sus aveau loc luptele dela Märäsesti-Oituz. Cum am arătat după marele atacuri date până la 3 August, urmă o mică pe- rioadă de acalmie pe tot frontul. Intr'adevăr în zilele de 4 şi 5 August după atâtea lupte infructuoase inamicul se odihnește... Se pregăteă pentru marea luptă dela 6 August! O simplă încăerare la Fabrica de Sticlărie şi încolo nici o acţiune de infanterie pe celebrul front Vino 1v STrr. Sraoanv. — Mărăşeşti. Oituz. 8 www.digibuc.ro 114 VIRGILIU STEP. SERDARU satul Ireşti — cota 334 — Fabrica de par- chete Mărăşeşti până la Satul Nou de pe Siret. Păruse un moment că lupta se sfarsise, când pe seară patrulele inamice ce ve- niră în recunoaşteri, energice la liniile noastre, tăind pe alocuri reţelele de sâr- mă, prevestiră pe toată lumea că zilele de restrişte nu au trecut, şi că bejania acum poate începe mai cumplită... Şi aşa a fost! Atacul desläntuit cu furie simultan pe tot frontul Moldovei, făcea impresia a fi decisiv atât de mare eră luxul în oameni şi luxul în proectilele svărlite cu nemi- luita. Nu mai eră bombardament, nu mai eră luptă de artilerie, eră un uragan de foc ce cădeă în torent asupra trupelor noastre dela Mărăşeşti pe la pădurea Răzoare şi până la Mânästioara. Venind de departe spre frontul Mol- dovei erai înfiorat la început de gemetele surde auzite şi luminele roşii ce zvâcneau din o parte şi alta; erai îngrozit, când ajuns aproape perdeai auzul de trosnitu- www.digibuc.ro MĂRĂŞEȘTI-OITUZ 115 rile infernale şi rămâneai orbit de atâtea guri de foc luminoase. lar gazele gălbui ce pluteau omorâtoare pe vale îţi încre- teau pielea de groază. | Acolo în acea atmosferă de moarte. în acel infern, care intrecea în grozăvie tot ce mintea omonească puted să-şi închipue, şi tot ce scriitorii cei mai iluştri descri- seră mai îngrozitor pe lume şi pe alte tărâ muri, — acolo trăiau înăbuşiţi de mas- tile ce-i prefăceau în scafandrii, ostasii noştri... Nu eră pericol ca să-i îngrozească, nu erau destui morţi ca să facă ochii să clipească de teamă; parcă ar îi trăit în acea grozăvie de zeci de ani, parcă de când lumea se obicinuiseră cu acel infern, atât de linistiti erau, atât de hotărâți în gesturile lor simple de oameni cinstiţi şi credincioşi jurământului de credinţă ce făcuseră Regelui lor. Şi ce probă mai mare de bärbätie poate fi decât faptul că după ce la Mărăşeşti trupele noastre cu divizia 9 (anume re- gimentul 9 Vânători şi 40 infanterie) pier- duseră putin teren — Ja vorbele înflăcărate www.digibuc.ro 116 VIRGILIU ŞTRF. SERDARU ale ofiţerilor se aruncară asupra dugma~ nului, nepăsători de moarte, şi-l respinserä cu pierderi grele în valea Susitei. Regimentele bavareze şi alpin fură deci- mate îngrozitor şi puşi pe fugă pe fai- moasa câmpie întinsă, care le păru prea mică pentru goana la care porniseră... lar în pădurea incendiată de artilerie, la Rozoare, şezând pe jeratic aprins şi culcându-se pe foc do pară, divizia 13 re- purta succese nemaiauzite. Ruptă la un moment în două, ialegä- tura dintre regimentele ei — se refäcu fulgerator de repede cu ajutorul rezerve- lor, şi dând un atac disperat răspândi, teroare în năvălitori şi înghiţi pe cei ce spărseseră frontul, făcându-i prizoneri. In acea dimineaţă la prima înaintare Nemţii începuseră dejà să-şi trambiteze bucuria victoriei; nu mai credeau în o reîntoarcere a norocului armelor. Işi închipueşte deci oricine demorali- zarea ce a urmat în rândurile inamicului după contra-atacul eroic şi vijelios al tru- pelor noastre. www.digibuc.ro MĂ RĂŞEŞTI-OITUZ 117 Despre aceastä luptä comunicatul oficial No. 358 din 6 August se exprimă astfel: «In sectorul Nord Şuşitei-Mărăgeşti ina- micul a început de dimineaţă un bombar- dament violent cu gaze asfixiante, des- lănţuind mai multe atacuri si silind tru- pele noastre să cedeze puţin teren; după amiazi însă trupele "române conduse cu un mare avânt de ofiţeri sau aruncat la contra-atac cu furia răzbunărei, svârlind pe inamic până în valea Susitei la Satul Nou, capturând numeroşi prizonieri şi mi- traliere. Cu mare greutate au fost opriti din în- naintarea lor pentru a se consolidă pe pozitiuni». In aceiaşi zi însă ca si când suflul de eroism al strămoşilor noştri ar fi colindat întreg frontul, îmbărbătând nepoţii, ca şi când o putere invizibilă ar fi mânat în- nainte, — la atac — toate trupele noastre de pe tot frontul — oştirea noastră crunt atacată la Oituz (Grozesti), Caşin (Muntele Războiului) si mai jos spre Câmpuri ia ofensiva şi respinge cu pierderi îngrozi- toare pe duşman «silindu-l să se retragă www.digibuc.ro 118 VIRGILIU STBF. SERDARU în dezordine dincolo de poziţiile noastre si lăsându-ne în mână prizonieri şi mate- rial de războiu». In aceiasi zi aveau loc lupte infructu- oase peutru duşman la Sud de Valea Su- gitei, la Sud de Câmpuri, la Nord de Vi- zantea Mânăstirească, la Nord de Gäuri, la Iresti si Sträoani. Ziua de 6 August 1917 însemnează o zi de slavă a neamului românesc, e ozi glorioasă pentru eroicile noastre trupe, cari ridicară furtună de aplauze şi felici- tări în toate colţurile globului pământese şi care făcură pe împărații şi regii lumei să ne trimeată tributul admiratiei lor şi a popoarelor exaltate de acest entuziasm al admiraţiei. Despre regimentele cari s'au distins mai mult în grandioasa luptă, comunicatul oficial No. 300 vorbeşte astfel: «In ziua de 6 August când violenţa bombardamentului şi atacurilo în masă date de inamic cu 3 divizii siliseră frontul nostru să dea îndărăt, s'a ilustrat în spe- cial regimentele de Prahova, Brăila, Ta- lomita. www.digibuc.ro NÂRASRSTI-OITUZ 119 Färä a-si pierdo cumpatul au läsat pe inamic să se apropie până la 50 metri de tranşee, când au desläntuit de odată un foc violent de infanterie, artilerie şi mitraliere. Valurile inamice au început să se cla- tine, iar contra-atacul pornit cu o deose- bitä impetuozitate a pus pe inamic pe fugă, în complectă debandadă». # . * După aceste mari bătălii, Comandantul Armatei l-a, dădu următorul: ORDIN DE 21. 1917, August 5. Ostaşi, Damnezeul părinţilor noştri ne-a ajutat după aproape un an de iaptă să trăim zilele cele mai mari, cele mai războinice. Dela 24 Iulie până la 7 August a-ti dat cele mai grele şi mai mari lupte. La Panciu, Mărăşeşti şi Cosmeşti s'a desläntuit cea mai măreaţă şi groaznică bătălie, ce a purtat vre-o dat Tara lomânească. in lupte crâncene şi vijelioase, inamicul întreit în nesăţioasa lui poftä de a cuceri si restul din bogatul trap al scumpei noastre Românii, năpus- www.digibuc.ro 120 VIRGILIU §TEF, SERDARU tindu-se furios, s'a izbit 12 zile şi 12 nopţi de vitejia noastră ca de o stâncă neclintită. La Sugita şi Siret a-ţi năruit sfortärile groaz- nice ale sălbatecului duşman, dovedind lumei odată mai mult că «nici pe aici nu se trece». Aci cunoscù generalul german Makensen, ce este în- frângerea. Mărăşeştii fu mormântul iluziilor germane. Scumpii mei Osiaşi, Umăr la umăr, Armata I-a Română împreună cu corpurile 7 şi 8 Ruse, a-ţi facut zid împre- jurul meu dispretuind moartea cu un eroism gi un curaj legendar, în mijlocul vostru înconjurat de statul meu major lângă podul dela Cosmeşti, vam privit şi urmărit cu încredere, cum a-ti deschis piepturile voastre largi înfruntând ura- ganul desläntuit asupra voastră. Maestatea Sa Regele, Marele nostru Căpitan, scumpa noastră Regină, Alteta Sa Regală, nă- dejde zilelor frumoase de mâine, dispreçuind viata, au stat în ploaia de srapnele alături de mine ad- mirând voinicia şi bärbätia voastră, de care nici când nu sa îndoit. Gândiţi bine ostaşi că lumea întreagă privea atunct la voi. Din întunericul ce copleşise văile Susitei şi Siretului şi din sângele ce curgeă giroae la Stră- jescu şi Doaga s'a înălţat măreț şi strălucitor gloria şi faima voastră, www.digibuc.ro MĂ RĂ ŞEŞTI-OITUZ 121 Eroismul vostru a cutremurat lumea şi frumoa- sele noastre ţinuturi, au deschis mormintele eroi- lor din "Transilvania şi Dobrogea, dela Jiu, Olt, Neajlov şi Călugăreni ca să admire răzbunarea chinului şi păngărirei de 9 luni suferite de cămi- nurile, de părinţii, soțiile şi copiii voştri. Iar voi scumpi tovarăşi de luptă ai corpurilor 7 si 8 Ruse, a-ţi dat dovada deplină că numai cu sângele vostru, vărsat alături de noi nelăsând pe vrăşmaş să treacă peste trupul tärei noastre, ati stăvilit pe barbarul, care căuta să răpească li- bertatea prin care a renăscut marea şi sfânta Rusie. Ostasi ai Armatei L-a, Două zile după marea bătălie, duşmanul cu forţe proaspete, crezând că rezistenţa voastră e zdruncinată şi voinicia voastră obosită, sa nă- pustit din nou într'o cumplită sfortare să vă co- pleșească cu numărul lor şi să vă învingă. Le-ati dovedit cu un avânt ne mai pomenit că inimile voastre sunt mai presus de numărul lor, i-aţi sângerat, i-aţi respins, i-ati făcut una cu pă- mântul, rămânând pe câmpul de bătae, mormane de mii de cadavre nemfesti, Zina de 6 August a fost scrisă de voi cu litere de aur in cartea vitejiei neamului nostru, afir- mând în lumea întreagă drepturile lui nebiruite. Ostaşi, Mândru de voi, tara și Majestatea Sa Regele prin mine vă mulţumeşte şi vă admiră împreună www.digibuc.ro 129 VIRGIUAU STRF, SERDARU cu aliaţii noştri, pe care i-aţi uimit cu vitejia voastră, cu dorul şi hotărârea nestrămutată de a muri până la unul, de cât să treacă peste pă- mântnl ce ne-a mai rămas. Dimpreunä cu voi depun la mormintele eroilor, ce au căzut în această năpraznică luptă, florile recunostintei unui popor, care acum mai mult ca în totdeauna, nădăjdueşte în întregirea lui. Dela general la soldat strângeti rândurile pline de mândria eroilor admirati de lumea întreagă şi fiţi gata că atunci când ceasul deplinei răzbunări va sună, să goniţi dincolo de hotare pe vrăş- maşul cotropitor. Să trăiţi ostagii mei viteji, mândria şi scutul fără seamă al Patriei şi Tronului. Dat la Cartierul General al Armatei I-a, astăzi 8 Augnst 1917. Comandantul Armatei I-a, General de divizie (ss) GnaraoRBscu. Câţi eroi necunoscuţi nu au contribuit, le frumoasa noastră victorie, câţi din cei rămaşi singuri pe poziţii, nu au desfă- şurat un eroism nemaipomenit, apărând cu conştiinţa împăcată pământul părinţilor noştri ! www.digibuc.ro MARASESTI-OLTUZ 123 Lupta dela Mărăşeşti nu este numai triumful geniului militar al comandanților este şi ilustratia strălucită a eroismului individual, a actelor de bravură personală săvârşită cu moralul ridicat, de luptătorii nostri. www.digibuc.ro ERA RTL E eu ast ANRANS TAN LES RE ARS Re AS ae 7 day SOO ATE BEINN OXON yy, OO DD CSA EA OS ©) XIV. EROISMUL LUPTATORILOR. In acel haos, în care nu se mai puted comandă, nici transmite comenzile; în acel infern în care agenţii de legatură, erau omorâţi, iar firile de telefon distruse pe zeci de metri, bravura personală, a fiecărui luptător, a tuturor luptătorilor a fost la înălţimea celei mai înalte admi- rațiuni. Fiecare aveă iniţiativa în mişcări, fie- care utiliză această iniţiativă în execu- tarea ordinului general, pe care oricare www.digibuc.ro 126 VIRGILIU STEF. SBRDARU îl aveă în inimă: «Nici un pas înapoi! Tot înainle». Şedei fiecare în tranşee şi nu mai as- teptă ordinul de atac, de contra-atac sau de simplă tragere cu arma sau cu mie traliera... In infernul şi în hărmălaia generală, într'o parte unii se luptau corp la corp, într'altă parte Românii atacau; aici de- deau asalt Nemţii, dincolo cele două ta- bere se împuşcau dela distanţă din tranşee... Dar pe tot întinsul câmpiei eră atâta energie ce se desfăşura, eră atâta munca şi sudori amare, încât atmosfera îţi päreà grea şi înăbuşitoare, încărcată de miile de energii cheltuite deodată în mişcări de forţă atletică,. Fiecare lupta cum credeă că e mai bine, fiecare îşi întrebuinţă maximul de puteri şi dezvolta cel mai temerar curaj. invălmăşelile aveau loc pe tot câmpul de luptă şi erau numeroase şi neregulate ca şi valurile mărei ce se adună ici, în timp ce fug de d'incolo, pentru ca apoi să se amestece în spume şi să se întindă ca mătasea fugind într'o direcţie deosebită. www.digibuc.ro MARXASESTI-OITUZ 127 După astfel de lupte corp la corp ori- cine îşi închipue că unităţile se risipeau. şi se amestecau, soldatul pornit din stânga se pomeneă la încetarea vălmăşagului, tocmai în extrema dreaptă; dela locul initial la câţiva kilometrii, sträbätuti Dum- nezeu ştie cum şi când — în mod in- conștient. Tatr'o astfel de încurcătură şi zăpăceală, se făceă însă repede regula. căci lupta- torii se grupau, cum nemereau, în com- panii gi plutoane gi asteptau din nou, viitorul asalt, care nu întârziă să se pro- ducă... In aceste împrejurări sa dovedit şi mai mult disciplina şi spiritul de eroism al trupelor noastre, cari luptau peste mă- sura. celei mai exagerate pretentiuni, . îşi făceau mai mult decât datoria, voiau vic- toria, numai victoria şi contribmau cu toate puterile la ea. FA a: 4 x: Numai într'un târziu, când eră noapte bine şi când întâmplător eră un moment de linişte — se încercă din nou grupările www.digibuc.ro 128 VIRGILIU $TEF. SERDARU regulamentare de oameni. Se facea! Insă, eră inutil, căci chiar asà risipiţi şi adunaţi singuri la întâmplare, ostaşii noştri luptau ca leii, necunoscând nici oboseala, nici frica. A făcut de sigur multora o curioasă impresie acea hotarâre grea ce se vedea la fiecare soldat, la fiecare din acei oa- meni simpli dela tara... Par'că toţi se schimbasera... Nu mai vorbeau, nu mai râdeau, nu mai scoteau chiote... Erau serioşi, gravi, cu ochii în- cruntati, cu gesturile măsurate... Erau par'că o armată de filosofi, în care poţi să ai toată încrederea, dar care prin nimic nu te încurajează să-ţi păstrezi încrederea, şi speranţele bune... | Asà erà soldatul român în lupta dela Marasesti-Oituz, cu singurul gând si sin- gura dorinţă: «Să moară, dar înapoi să nu se de». Cu astfel de soldaţi să-şi fi adus Ma- kensen şi îndoitui celor 14 divizii ale sale şi tot n'ar fi putut trece înainte. Căci există un zid mai tare ca granitul www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 129 si ca otelul, existä un zid pe care glontul nu-l străbate, obuzul nu-l strică, minele nu-l dărâmă: este zidul făcut din sufletul soldatului care-şi iubeşte ţara şi e hotărât să se sacrifice pentru ea. Vireiuiv rar. Sunpanv. — Mărăşeşti-Oituz, 9 www.digibuc.ro XIV. EROUL CĂPITAN IGNAT ŞI MITRALIERII SAI. Printre cazurile de eroism individual, <ari se numără cu miile, se citează cazul bravului Căpitan Ignat, Erau lupte năpraznice, unde moartea şedea alături cu luptătorul şi unde indi- vidul se pierde în masă şi nu mai în- seamnă nimic în fata forţelor şi intere- selor puse în joc. Căpitanul Ignat comandă o companie de mitraliere din Reg. 51 Infanterie. Lupta www.digibuc.ro 192 VIRGILIU ȘTEF. SERDARU în toiu, poziţia, trecea din mână în mână, ‘lar compania se întărise bine şi nu schimbă piesele de loc în tot cursul lup- tei cu fluctuatiuni; dar poziţia trebuiă evacuată, căci inamicul eră gata s’o în- conjoare. Eră chestie de aprecieri per- sonale, pe teren, singurele posibile în a- cele clipe. Unele plutoane plecară, altele cu că- pitanul Ignat, care luase comanda, ră- maseră pe poziţie ca să o apere cu orice pret. Profitä de faptul că nu avea ordin scris să părăsească terenul şi de aceia trimise om să spună la locul în drept, că Ignat, căpitanul, nu se retrage de pe poziţie fără ordin scris. In fond atât de mare eră exaltarea atât de strălucită bravura, încât nici o forță din lume n'ar fi reuşit să-l clin-- tească din loc. O parte din trupe evacuaseră poziţia; | Căpitanul Ignat cu cea mai mare parte din compania de mitraliere şi resturi din companii vecine rămaseră locului şi or- ganizară într'o clipă poziţia pentru re- www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 133 zistenţă înverşunată, chiar dacă inamicul ar înconjura-o. Nu trecu mult şi Nemţii apărură din toate părţile. Nemţii se retrăgeau în desordine... Soldaţii şedeau în ascunzişuri fără, să, «lea niciun semn de viata. Lăsară pe inamic să se apropie la 40 de paşi şi deodată mitralierele căpita- nului Ignat începură focul şi soldaţii din ascunzători traseră chiuind. www.digibuc.ro 134 VIRGILIU STEF. SERDARU Primele linii nemtesti căzură deodată. Se făcu un moment linişte. Apoi în hărmălaia câmpului se distin- seră, noii atacatori. Mai numeroşi, de astă data de jur împrejur. Mitralierele träncänirä din nou, pus- tile la fel, până ce primele valuri a- junseră în liniile poziţiei. Atunci mitra- lierii läsarä mitralierele, puşcaşii apucară armele de ţeavă şi lupta începu corp la corp, pe viaţă şi pe moarte. La sfârşit lipseau mulţi de-ai noştri, dar Nemţii fuseseră respinşi în desor- dine şi poziţia căpitanului Ignat rămă- sese ca un cuiu în frontul inamic. Lupta dură toată ziua şi toată noaptea. Când atac de infanterie, când bombar- dament înverşunat de artilerie! Spre dimineaţă, căzuseră cea mai mare parte din apărătorii poziţiei. Mai rămă- sese câţiva soldaţi şi căpitanul Ignat ce conducea singur două mitraliere. Lupta reîncepuse mai straşnic ca tot- deauna, când un obuz de calibru mare îngroapă pe vecie pe căpitanul Ignat, împreună cu mitralierele sale. www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 135 Si deodată cei câţiva soldaţi ce ră- măseseră în întăritură auziră glasuri cu- noscute şi tunicile albastre româneşti se iviră printre därämäturi. Păstrarea acelei pozitiuni făcuse posi- bilă refacerea frontului dela Răzoare şi înaintarea a lor noştri. „Dar căpitanul Ignat se sfârşise. Mu- rise, însă moarte de erou pentru Ro- mânia Mare! www.digibuc.ro XVI. MOARTEA SUBLOCOTENENTULUI ECATERINA TEODOROIU. In acele zile când drama grozavă se petrecea la Mărăşeşti, o luptă de aceleaşi proporţii se\ ducea pe restul frontuluj până la Oituz, desprinzându-se cazuri de eroism, cum numai în poveşti se poate auzi. Lupta se petrecea în zonă muntoasă, unde arbori de sute de ani erau retezati şi azvârliti ca nişte fulgi, formând ca- vouri funerare morţilor glorioşi din lupte. Li www.digibuc.ro 128 VIRGILIU ȘTEF. SERDARU Regimentele de grăniceri şi brava divizie I de cavalerie făcuseră minuni de vitejie şi zilele acelea ale începutului lui Au- gust contează strălucit în ansamblul lup- telor Märäsesti-Oituz. Intr'unul din bravele regimente de in- fanterie, cari luaseră parte la luptă era şi renumitul sublocotenent Ecaterina 'Teo- doroiu. Era singura femee ofiţer, era una din căpeteniile cele mai strălucite ale ar- matei ! . Când am văzut prima oară pe acea fată vioaie, cu părul mătăsos şi ondulat, eram la Iaşi. Trăiam zilele negre din spre sfârşitul iernei 1916-17. In acea zi plumburie de iarnă, refu- giatii erau pe strada Lăpuşneanu ca la bâlciu, când pe din josul trotuarului îşi făcu apariţia o siluetă sveltă de femee îmbrăcată, ofitereste. Cu chipiul lăsat mult pe ochii cu re- flexe de briliant, cu părul superb strâns scurt, cu talia bine prinsă de un frumos veston albastru cu grad de sublocotenent, www.digibuc.ro MĂRĂŞERTI- OITUZ 139 mergea cu fruntea sus, cu pasul hotărit, spre statuia lui Cuza, | Privirile celor ce o cunoşteau o urmau pline de admiraţie şi fiecare exclamă .…Dispretuitoare de moarte conduse ostile pe cărările munţilor. singura vorbă, care eră, însă, prinosul celui mai frumos omagiu: — «Uite pe Sublocotenentul Ecaterina, Teodoroiu !» Cei ce nu o cunoşteau erau tintuiti lo- cului de această, fată frumoasă şi mândră, www.digibuc.ro 140 VIRGILIU §TEF. SBBDARU zâmbetul ce le-ar fi venit pe buze se eva- poră şi simțeau în ei o forţă curioasă ce -ce le impunea respectul. Atât de mar- tialä era Olteanca, atât de impunătoare această, Jeanne D'Arc română! Şi fiecare se ducea şi întrebă timid pe soldatul ordonanţă, care urmă la doi paşi pe Sub-Locotenent : — «Cine e?» — E Duduia Sub-Locotenent Ecate- rina Teodoroiu, răspundea simplu ostaşul. Omul rămânea țintuit locului şi în minte îi venea frumosul tablou al fetei, care dispretuitoare de moarte condusese oştile române pe cărările ascunse ale munţilor şi pe pământul binecuvântat al Ardealului. Imediat, îşi aducea aminte de eroismul şi înflăcărarea ce răspândea în juru-i, această, vitează cercetase, în celebrele lupte de pe Jiu, când trei divizii ger- mane fură zdrobita şi respinse în goană. Isi aducea aminte de toate faptele ei extra-ordinare, şi rămânea locului mur- murând : — Ecaterina Teodoroiu ! www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 14t. Aceasta era fata, care mai târziu fu- sese avansată la gradul de Sub-Locote- nent şi care respingând orice staruinta, tinuse să-şi ia locul în front şi să vină în luptele groaznice dupe front. Era zi frumoasă de vară când ploto- nul comandat de celebra eroină fu ata- cat în mod violent de inamic. Săriseră toţi arborii din rădăcini gi pa- durea în care era aşezat plotonul fusese- prefăcută de exploziile obuzelor într'un morman de pământ, arbori, pietre şi ca- davre... Dar inamicul fusese respins ! Inflăcărată de entusiasm, văzând că nu- mai acea îndârjită rezistenţă nu putea. înspăimântă pe duşman, nu-l putea con- vinge, că «nu se trece» —luă iniţiativa unui contra-atac. Isi chemă ostenii şi le vorbi de ţară, de Ardeal, de Rege, de Regină, şi inimile începură să bată tare, sângele să clocotească în vine şi un freamăt ciu- dat se iscă în trupă. Jar când comandantul plotonului, sub- locotenentul Ecaterina Teodoroiu îi în- trebă : | www.digibuc.ro 142 VIRGILIU ŞTEF. SERDARU — «Care vă alegeţi pentru atac?» A- tunci mâinile se ridicară în sus ca pen- tru jurământ şi fiecare strigă ca şi când luă pe garanţie pe toţi camarazii: — «Cu toţii!» # CO * Baionetele sclipiră, fiind puse la armă, muşchii tuturor se încordară, cästile fran- ceze fură bine apäsate pe cap, şi plotonul „ieşi deodatä de-asupra dărâmăturilor, cu sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu în îrunte, Armele inamice traznira, mitralierele trăncăniră, dar într'o clipită plotonul a- junsese în liniile duşmane... Fu un moment de înmărmurire! Celebrul «ura!» răsună plin de curaj, sgomotele înfundate se amestecau cu ti- pete şi vaete, şi Nemţii fnebuniti îşi fă- ceau semnul crucei, fugind. Erau tngroziti şi goniti, se duceau să răspândească groaza în trupele de rezervă. Plotonul ocupă o nouă poziţie gi în li- www.digibuc.ro MĂRĂŞEŞTI-OITUZ 143 niştea, ce se faced în linii, ochii cercetă- tori căutau pretutindeni... Apoi fiecare din cei rămaşi în ploton se repezi în direcţii deosebite şi începu să caute printre dărâmături, prin gropi şi pe aiurea. Era fiecare cu sufletul strâns şi nici unul nu îndrăzneă să-şi mărturisească bă- nuiala. Când un fläcäu voluntar veni cu ochii plânşi şi pieptul sufocat şi grăi: — «Ne-a murit Duduia» Atunci fu ca o lovitură de trăznet! Picurară lacrimi din ochii buni, ce nu mai plânseseră de mult, strânseră pumnii bätätoriti de muncă şi urmarä pe vestitor, în tăcere, In luminişul din pădure, pe singurul loc cu iarbă verde, ce mai rămăsese, zăcea în sânge comandantul plotonului, Ecate- rina Teodoroiu. Dar vestea mortei ei cutreeră tot frontul, sufletul oi ce se răspândeă în univers, batt. în fiecare luptător si ofelindu-i în luptă, ne aduse victoria, - * z * www.digibuc.ro 144 VIRGILIU §TEF. SERDARU- Nimeni nu-şi putu da seama atunci de marele suflete ce ne părăsise, cu toate că toţi plânseră amarnic. Nici n'ar fi putut nimeni! Ca şi Inpta Märäsesti-Oituz, persoana, Ecaterinei Teodoroiu va fi numai mult mai târziu considerată în orbitoarea ei lumină, va, fi scrisă în cartea de aur a neamului şi pomenită cu evlavie de generaţiile vii- toare. www.digibuc.ro i RY PINA VW = So] nee “aa Tzi ie XVII. DOI VITEIL CäAprranuz DRMETRIAD ȘI SERGENTUL GRANICER Mugar. In lupta de proporţii uriaşe, care aveă loc, se ridică, dominând-o ca un titan, şi granicerul Muşat, care poate fi socotit ca tip reprezentativ al soldatului nostru în. marile lupte. Eră în spre primăvară, când cu toate „ suferinţele retragerei, entuziasmul începeă să, vibreze din nou, şi speranţele toate se teseau delicat. Coloanele ziarelor erau piine de ta-' Vinaiur Srey. Senoany. — Mărişi şti-Qituz. 10 www.digibuc.ro 146 VIRGILIO" SVEF. SERDARU blourile cu ofiţeri şi soldaţi, cari ce- reau să fie trimeşi imediat pe front pen- tru ofensivă... Acestea le vedeă gränicerul Muşat, care şedeă întrun spital, aşteptând vindecarea mânei, ce-i fusese tăiată în urma unei răni glorioase. Fusese la început trist; cu gândurile toate abătute, când se văzuse lipsit de un braţ. Acum când nenorocirile tärei începu- seră să se uite, când toţi nu se mai gân- deau decât la bine, uită şi grănicerul Muşat de pierderea mâinei şi cu sufletul înălţat de iubirea de tara. ceru să fie tri- mis şi el pe front, ca să lupte... Fu un moment când parcă totul se opri în mers şi toată lumea îşi îndreptă privirile pline de admiraţie către bravul țăran, care dedeă o probă atât de elo- quentä de iubirea pământului. I se închinară articole entuziaste in gazete, generali bătrâni şi renumiţi în lupte veniră să-i strângă singura mână ce-i mai rămăsese şi însuşi Majestatea Sa Regele Ferdinand dădu un strălucit ordin www.digibuc.ro MARASHSTI-OLTUZ 147 de zi în care lăudă bärbätia umilului grăni- cer, devenit de-odată celebrul gränicer. In ultimele zile când rana eră aproape vindecată, viteazul oştean ieşeă la plim- bare cu ţinuta mândră, în hainele curate şi cu frumosul grad auriu de sergent pe mână. Căci eră sergent, Muşat gränicerul, şi modul în care îţi vorbeă el de rolul ser- gentului în luptă, de legătura, strânsă între el si soldaţi, te făceă să rămâi de-odată, locului şi ca sugestionat să-l priveşti ca pe un renumit comandant de armată, pe cel ce se prezintase : — Sergentul Gränicer Muşat ! * * * Piecă din spital, se duse în grabă la Regimentul 2 grăniceri şi fu dat la com- pania de grenadieri. Cine aruncă mai bine granata? Cine bătuse toate recordurile? Aceasta o pot spune oricând toţi camarazii din regiment. Don sergent Muşat! * * * www.digibuc.ro 148 VIRGILIU STFF. BLRDANU Luptele mari, însă veniră, regimentul fi. trimis la Oituz, ca să stăvilească for- midabila presiune. Veniră într'o seară, cântând si cu ţinuta marţială obicinuita. Şedeau oamenii în loc, se întorceau din drum Ruşii fugiţi după front, se în- torceau şi căruțele cu refugiații din re- giunea bătăliei. Nu se puteă ca frumosul regiment să nu învingă. Dar la o secţie din urmă eră îngrămă- deală mai mare! Erau copii şi fete ce aruncau flori, erau bătrâni cu plete albe ce urmau încet secţia cu lacrămi blanide în ochi. Urmau pe sergentul Muşat cel fără o mana. Si eră atât de vesel grănicerul şi atât de vioi în gesturi şi în vorbă, că sar fi zis că merge la petrecere mare, nu la luptă cruntă! Intrară dârji pe defileu, cântând «La arme!» Răsunară văile, munţii duseră e- coul departe, şi regimentul de Roşiori de www.digibuc.ro MARÉASENTI-OITUZ 149 sus de pe cotă sezù un moment fără o mişcare, amuţit. Eră în toiul luptei. Aruncătoarele de mine aruncau formidabilele lor proectile, morţi neîngropati de zile întregi umpleau transeele, bombardamentul eră neîncetat şi luptătorii sedeau curagioşi — în acel cimitir — respingând şi contra-atacând duşmanul. Deodată veniră grănicerii... La atac grănicerul Muşat fù cel dintâi, bravul sergent se aruncă ca un leu în acel iad de foc. Tar când pe linia focului apărură fe- meile aducând cartuşe în sorturi, când bäetani cu ochi nevinovaţi se rugau să le «dee» şi lor arme de luptă —atunci fă o nebunie generală... Toată ţara eră în picioare, nimeni nu sedea locului. Era ca în nopţile acelea de groază, petrecute la munte, când e furtună mare, când plouă cu găleata şi când fulgere îngrozitoare brăzdează cerul şi luminează casa ca ziua... In timp ce toată casa e sguduită şi www.digibuc.ro 150 VIRGILIV TRI, SERDARU trăsnetele cu sgomot metalic nu mai con- tenesc, atunci toţi cei din casă se scoală din somn, şi cu ochii mari de groază se strâng în o cameră gata ca pentru orire pericol... Aceasta par'că eră situaţia familiei cele mari, ţara, socotind după soldaţii strânşi pentru atac, după femeile ce veneau cu cartuşe şi după copiii ce cereau arme de luptă... Si atacul începu... Grănicerul Muşat fu cel dintâi care se aruncă în iadul de foc... Pornise... In acelaş timp atacau şi vitejii Roşiori pe cotă. Căpitanul Demetriad, al cărui nume va rămâneă pururea pomenit, după multe alte isprăvi vitejesti, porni si el cu escadronul la asalt... Şi în acelaş timp muriră doi oameni... Muriră doi viteji... Jos în vale, pe defileu, Muşat, gräni- cerul grenadier, fusese retezat de gloan- www.digibuc.ro MÂRASESTI-OITUZ 151 tele unei mitraliere şi apoi svârlit de un obuz; sus pe cotä cäpitanul Demetriad, cu sabia în mână, în fruntea escadro- ae, Nae ..O&zase pb spate acoperindu-şi cu mâinile fata. nului, fusese lovit de un glonţ în frunte şi de altul în inimă şi căzuse fpe spate, acoperindu-şi cu mâinile faţa. www.digibuc.ro XVIII. DUPĂ 6; AUGUST. După marile lupte din ziua de 6 August urmă o zi liniştită lu Mărăşeşti; dar la Oituz presiunea inamică eră tot aşă de puternică, voinţa sa de a străpunge fron- tul tot aşă de neslăbită,. Yaimoasele pozitiuni, cota 789 şi Fa- brica de sticlărie, pentru cari se didusera lupte disperate, sunt atacate din nou de inamic, dar trupele noastre mai îndârjite ca oricând la luptă, respinseră violent pe www.digibuc.ro 154 VIRGILIU STEF. SLRDARU inamic, prin lupte corp la corp si prin renumita baionetă românească. „La Casin, pe Rächitagul şi pe valea Susitei inamicul atacă neîncetat, căutând să-şi mascheze cele 3 lovituri principale, cari se desemnaseră dela început şi contra cărora comandamentul român luase toate măsurile necesare. Comunicatul oficial No. 359 din 7/20 August 1917 sună: «In sectorul Valea Doftana si Putnei luptele au continuat mai cu seamă în jurul cotei 789, Fabricei de sticlărie, Dea- lului Răchitaş şi văei Susita. După mai multe atacuri şi contra-ata- curi date cu o deosebită putere de am- bele părţi, luptele s'au terminat în fa- voarea trupelor noastre, cari şi-au menţinnt toate poziţiile». * “ % Din cauza insucceselor totale avute, moralul trupelor germane eră slăbit şi ca consecinţă neobositele trupe române res- pinseră mai cu uşurinţă atacurile de noap- www.digibuc.ro MAUNA SESTI-OMFUL 155 te date la 8 August de asaltatori, atat la Oituz cât şi la Mărăşeşti. Singură artileria inamică făceă ace- leaşi ravagii ca la început, asvârlind zeci de mii de proectile şi nori de gaze asfi- Românii îşi arătară superioritatea lor la baionetă... xiante pe tot întinsul frontului de luptă. Când în seara zilei de 8 August, după 17 zile de luptă, trupele noastre voiră să, se odihnească, când capetele aiurite de luptă şi bombardament cădeau înlemnite, www.digibuc.ro 156 VIRGILIÉ STEP, SERDARU atunci porniră la asalt regimentele! noui venite în luptă din spre Focşani! tsi închipueşte deci, oricine, tăria ce au arătat ostasii nostri, cari s'au ridicat din nou ca un singur om şi şarjând cu baionetele la arme, provocară în trupele inamice, panica despre care li se povestise, de sigur, de Nemţii fugiţi din luptă. Despre aceste lupte Comunicatul Oficial No. 360 din 8 Augustal Marelui Cartier Român spune următoarele: «Lupte în favoarea noastră la Oituz. Pe frontul bătăliei dela Mărăşeşti ina- micul, după un puternic bombardament cu proectile chimice, a atacat din nou trupele române în sectorul dintre satul Dumbrava si Siret, : Infanteria inamică a pornit la asalt la orele 9 seara, însă în urma unei lupte corp la corp, în care Românii au arătat din nou superioritatea lor la baionetă, inamicul s'a retras pe fugă în trangeele sale». www.digibuc.ro MARASESTI-OITUZ 157 In zilele urinătoare, adică în zilele de 9, 10 şi 11 August inamicul, care îşi pe- rindase toate trupele în grandioasa bă- tălie nu mai face sfortärile disperate de mai înainte, însă pe tot frontul, prin un puternic bombardament de artilerie, pre- găteşte — se pare — operaţiuni viitoare. Singure luptele dela Oituz durează mai crâncene, împreună cu nouile lupte date mai la Nord-Vest de Mărăşeşti, spre Nico- reşti şi Cocosilä. Inamicul căută puncte slabe, dar za- darnic căci marile lupte stimulase toate sufletele şi formase o barieră de netrecut. Zadarnice atacurile, zadarnic bombar- damentul neîncetat asupra trupelor noa- stre! Pentru a ilustră cu documente oficiale şi aceste zile, dau comunicatele oficiale ale zilelor respective: 9 August 1917. «La Doftana lupte în curs. SYau respins putru atacuri date spre Nicoreşti. Pe frontul bătăliei dela Mărăşeşti în afară de bombardamentul reciproc de ar- www.digibuc.ro 158 VIRGILIU STKF. SERDARU tilerie în diferite ssectoare, nu a fost nici o acţiune importantă de intanterie». 10 August 1917. «Atac inamic la Nicoresti-Rächitasul respins». 11 August 1917. «Trei atacuri inamice în valea Doftanei si pe dealul Cozma respinse. In sectorul Ivesti-Märäsesti bombarda- ment de artilene de o intensitate varia- bila. Pe Siret, inamicul a bombardat cu o deosebită furie, însă fără efcet, Movilenii». ES Acestea sunt comunicatele despre lupta dela Märäsesti-Oituz în zilele de 9—11 August. Li * % In acelaş timp lupte disperate se du- ceau în nordul Moldovei; ca şi în celelalte parti, sângele românosc trebui să curgă, www.digibuc.ro MARASENTI-OITUZ 159 şi această parte a tärei nu fu pierdută graţie repezilor măsuri luate şi graţie ace- luiaşi avânt al trupelor poastre. Intr'adevăr inamicul fusese oprit pe graniţă la Mamornita, iar Ruşii cari pră- dau în interiorul ţărei fuseseră reduşi la neputinţă. Un soare mai bun începe să ne lumi- neze, zile mai fericite începeau să se arate din nou ochilor plânşi ai bunilor Români, înebuniţi de disperare şi teamă pentru pă- mântul strămoşesc. www.digibuc.ro XIX. UN ORDIN DE ZI AL M. S. REGELUI. Nu se ştia ce va urma... După 20 de zile de lupte aprige, în care inamicul îşi prăpădise aproape 60.000 de oameni, si- tuatia era tot grea, frontul tot aşa de furtunos. Era, însă ceva, care se conturase în mod definitiv cu litere neperitoare, era încrederea, deplină în armata românească, care îşi luase locul în armatele cele mai viteze din lume. Atunci Majestatea Sa Regele dădu ur- nfätorul ordin de zi, în care îşi îmbărbăta, oştile la luptă în mod strălucit: VingiLiu Srgr. Serparu.-— Mürügesti-Oituz. at www.digibuc.ro 162 VIRGILIU ŞTEE. SERDARL Ogpix DE zi No. 39. Luptele crâncene ce s'au dat în timpul ultime- lor săptămâni, de către trapele raso-române, puse sub comanda mes, au arătat din nou însușirile os- tägesti ale armatelor aliate de pe frontul Român. După ce bravele mele regimente din armata II-a, cot la cot cu vitejii lor fraţi de arme din armata IV rusă au alungat pe vrăjmaş din poziţiile ti- nute atât timp, armata I, împreună cu corpurile VII şi VIII ruse au ştiut să ţină în respect va- lurile inamice ce încercase a rupe frontul la nord de Focşani. Mărăşti, Mărăşeşti, Panciu şi Oituz, sunt nişte nume cari constitue titluri de glorie pentru trupele ce au luptat şi sângerat acolo. Cu piepturile voastre aţi ridicat un zid mai tare ca granitul. Voința voastră, vitejia copiilor ţărilor noastre aliate au pus o stavilă potopului vrăjmă- gesc, ce a voit să se reverse asupra câmpiilor Moldovei, spre a purta valurile sale şi mai de- parte până în sânul Rusiei. Ca mândrie mă uit la voi și vă aduc multumirile mele călduroase şi recunoştinţa mea ofiţerilor şi trupei, cari v'aţi pur- tat atât de bravi. Onoare acelor cari şi-au lăsat viaţa pentru apărarea patriei lor! Ne mai așteaptă noi lupte, noi sfortäri, noi jertfe ni se impun, căci vrijmagul tot va mai tine capul sus. Nu uitaţi o clipă, că dramul spre biruintä duce numai într'o singurä direcţie, înainte; nu- mai învingând pe vrăjmaş, puteţi realiza străduin- www.digibuc.ro A LRĂŞEŞTI-VITUA 163 tele voastre. Aţi dovedit până acum că puterea voastră de rezistenţă e mai tare ca năvălirile duş- manului, iar vitejia voastră mai mare ca numărul lui. Va veni momentul când voi veţi fi năvălitorii, când veţi purta trupele voastre înainte, pentru a a alunga pe vrăjmaș de pe pământul care nu este al lui, căci cât timp mai este un picior pe pămân- tul vostru, biruinţa nu e desăvârşită. Vitejia ce aţi arătat până aci îmi dă dreptul să privesc cu încredere viitorul căci luptăm pentru lucrurile noastre cele mai sfinte şi cauza noastră e justă, da aceea şi biruinţa trebue să fie a noastră. FERDINAND. 12/25 August, 1917. Trupele citirä ordinul de zi si cäpätarä noi puteri în formidabila luptă din care România eşiă sau strivită, sau eşiă o Ro- mânie mare şi puternică, o Românie glo- rioasä şi mândră. Sfârşitul ne va arăta cum avea să iasă din această luptă Tara românească. www.digibuc.ro XX. LUPTELE CONTINUĂ. Trecu o lună împlinită în care trupele noastre luptară zi şi noapte şi printr'o cerbicie fără seamän zăgăzuiră puhoiul duşman, ce ameninţa să se reverse peste Moldova şi să ajungă până în câmpiile Odesei... In acele ultime încăerări a rămas ce- lebră lupta dată pentru poscdarea Pis- cului Cocosila, care era unul dintre prin- cipalele obiective ale adversarului. Pozitiunea era ocupată la început de www.digibuc.ro 166 VIRGILIU STLF, SRRDAKU Rugi. Şezuseră pe poziţie, petrecându-şi viaţa tihnit, atât timp cât nu fusese nici un atac. Dar când într'o dimineaţă bârnile ada- posturilor începură să tremure si obuzele: să trosneascä infricosetor, "fiecare căuta să-şi găsească refugiul indarat... In urma lor veniră Nemţii... dar pen- tru putin timp, căci Românii erau în a- propiere, gata de noi încercări şi de noi sacrificii. Atac! Urale! Ochii închişi, baioneta înainte şi bravele compănii reluară poziţia ! Astfel Piscul Cocoşilă rămase în mâi- nile noastre şi duşmanul fu țintuit şi aici locului, ca şi în celelalte parti! Oricât” tsi întinsese el atacurile spre Nord, la Mun- celul-Mânăstioara, nu reuşi să aibă nici un succes, ci din contra, nu fact alt- ceva decât să presare plaiurile şi văile: cu morţi şi să cunoască şi mai bine vi- tejia românească. * * * Documentez aceste lupte cu comunica tele oficiale ale zilelor de atuncea, www.digibuc.ro MARASHOTI-OITUZ 167 14/27 August 1917. După mai multe atacuri şi contraatacuri ale inamicului, care a fost respins sân- geros, trupele române au rămas în stă- pânirea Piscului Cocosilä. Un avion al nostru atacat de trei a- vioane inamice a primit lupta şi a do- borât pe unul dintre avioanele duşmane. 15/28 August 1917. La Nord de Susita după un bombar- dament violent de artilerie inamicul a desläntuit un atac între Iresti si Mânăs- tioara. Lupte în curs. 16/29 August 1917. Intre Doftana şi Oituz mai multe atacuri inamice au fost respinse. In sectorul Nord Iresti-Margaleci, Mun- cel-Mânästioara lupte în curs. 17/29 August 1917. Lupte ia Grozesti şi în sectorul Ivesti- Mangalaci-Muncel-Mânästioara. In cursul acestor lupte s'a distins în mod eroic Regimentul 18 Gorj, care şi-a www.digibuc.ro 168 VIRGILIU STEF. SERDARU menţinut poziţiile, respingând sângeros numeroasele atacuri date de inamic cu forte superioare, - | “In urma faptelor de arme pe cari le «Un avion al nostru atacat de trei dugmane, a doborât unul dintre ole... citează comunicatul oficial si a altor multe săvârşite înainte drapelul Regimentului Gorj fu decorat cu «Mihai-Viteazul», iar faima, lui se duse în toate unghiurile ţării povestind lumei de vitejiile fiilor Olteniei. www.digibuc.ro XXI. ULTIMELE LUPTE, Fuptele continuau, când din spre Soare- apune ne vine vestea că Mareşalul Ma- kensen trimite spre frontul Mărăşeşti-Oi- tuz trenuri întregi cu trupe luate dupe alte fronturi. Ostăşimea le aşteptă... Intre acestea se dădu formidabilul atac dela Muncelul unde inamicul după obiş- nuita pregătire de artilerie, a pornit la atac, impetuos ca în primele zile. Crezuse şi de astädatäfcä va aveă suc- * www.digibuc.ro 170 VIRGILIU STEF. SERDARU ces si ca dovadă dăduse ordinele de ri- goare pentru ocuparea unor localităţi din dosul frontului român. Ordinile găsite la prizonieri dovedesc aceasta în mod îndes- tulător. Si în acest atac îşi presărară terenul cu morţi şi încă unul dintre germenii dizo- luţiei intră în armata împărătească. Trecuseră 35 zile de lupte fantastice, când trenurile cu trupe nemtesti, cari ve- neau se oprira... Asteptau... Un ordin nou le schimbă destinaţia si maşinile fiind întoarse trenurile porniră îndărăt în spre Soare-Apune. Fraţii Italieni începuseră märeata lor ofensivă şi edificiul duşmanului puternic zguduit la Mărăşeşti-Oituz, începuse să trosneascä din temelii. | Zeci de mii de prizonieri mergeau spre Roma... Dar Kaizerul se pornise de mult spre tara Românească, www.digibuc.ro MARASEYTI-OITUZ 171 Pornit de mult, acum ajunsese tn Mun- tenia. Crudă deziluzie pentru el, care eră în- vätat să nu cunoască împotrivirea. Venit la Mărăşeşti, privi lung imensele cimitire cu mii de cruci albe şi apoi certi să fie dus unde-va sus, de unde să poată cel puţin privi spre ţara liberă a celor ce avuseră victoria. Par'că ar fi voit să vadă dacă acolo e tot pământ ca şi în alte părţi, dacă arborii crese la fel cu cei din alte ţări, dacă oamenii sunt ase- mănători, celor pe cari îi mai văzuse el până atunci. Atât de curios îi păreă că «eroica sa armată» nu putuse trece peste acea ar- mată fără pompă multă, fără haine de mătase şi cisme uniforme, fără gaze şi flamen-werfer, dar cu suflet, mult suflet, mult idealism şi multă încredere în drep- turile şi destinele sale... Impäratul fi dus pe cota 1001, Mă- gura Odobestilor. Privi... Şi apoi plecă, ca umilul trecător, cari priveşte pe fereastră la petrecerea din o www.digibuc.ro 172 VIRCĂLIU STEF. SLRDARU casă mare, unde nu e invitat şi apoi pleacă mai înainte liniştit... Aga i s'a întâmplat şi Impăratului ger- man în ţara românească. Marile lupte erau sfârşite la începutul lunei Septembrie, căci furtuna nemteasca, trecuse şi se izbeă de alte fronturi. „ Luptele gigantice, în cari ostirea noastră, dovedise atât spirit de sacrificiu, arătase tuturor înalta noastră valoare şi de aceia, felicitările veneau din toate colţurile lumei, slăvind eroismul micului popor latin de la gurile Dunărei. In mijlocul nebuniei generale a bolşe- vismului rusesc, care îl împrejmuiă şi îl mină, poporul Român a ştiut să apre- cieze cum se cuvine acele mişcări anar- hice — proprii numai popoarelor sălbatice — şi ca o santinelă a civilizaţiei a stat neclintit, neîntinat la postul, pe care Roma i l-a dat acwn 2000 de ani în bazinul Dunarei. Luptele dela Märäsesti-Oituz formează, www.digibuc.ro MĂ RASESTI-OITUZ 178 pagina cea mai strălucită din luptele de pe frontul Oriental, în războiul lumei şi nu poate nimeni să le compare decât cu grozavele lupte dela Verdun şi Ypres. Entuziasmul pentru frumoasa noastră victorie era de nedescris. Simţiă fiecare mândria de a fi Român, se închina ori cine în faţa acelui ce luptase la Mără- sesti-Oituz. www.digibuc.ro XXII. ÎNCHEERE. De-alungul frontului au rimas*ruinele marelui măcel, Târgul-Ocna, Grozeşti, localităţi fru- moase şi pline de viaţă sunt distruse din temelii, dărâmate, arse... Iveşti, Panciu, Mărăşeşti, Cozmeşti, Furceni sunt o masă de ruine fumegânde, pe cari populaţia reîntoarsă la vetre plân- ge lacrimi amare. Oameni mulţi plâng printre dărâmături. Unii plâng avutul pierdut, alţii pe pă- www.digibuc.ro 176 VIRGILIU STEF. SERDARU mântul încă proaspăt plâng pe eroii că- zuti în luptă. Nu mai este zăgaz între noi gi fraţii de dincolo... să ştii vreodată unde a fost frontul în îngrozitoarea bătălie Märäsesti-Oituz, a- tunci indreapti-ti pasul printre miile de morminte, aruncate în dezordine, mergi printre şirul nesfârşit de cruci albe: intr’o www.digibuc.ro MĂRĂȘEȘTI-OITUZ 177 parte ale inamicului, în partea cealaltă, ale neuitatilor noştri fraţi... Şi astfel vei află în mod netăgăduit pe unde s'au petrecut luptele de basm, cari aveau să făurească România unită a tu- turor Românilor... In sufletul tău vei simţi fiorul sufle- telor eroilor morţi, cari colindă, plaiurile ţărei, inima îţi va bate mai puternic, su- fletul ti se va înălţă mai sus şi-ţi vei iubi ţara cu mai multă căldură!... Vei simţi asta mai mult ca oriunde pe locul unde altădată fusese frontul Märäsesti-Oituz. Vianu rer, Senvanu, — Mărășegti-Uituz, 12 www.digibuc.ro DE ACELAS AUTOR: Războlul nostru, schite şi note de campanie «Minerva», )18, Lupta dela Mardgesti-Oltuz. «Minerva», 1919. Idilă de dragoste, roman, 1914. Va apare în curând: a querre de peuple, cu un autograf, al M. S. Regina Y «ia a României. Paris. Libr. Hachette. The Roumanian war, Londra. Răzbalul nostru, completat cu părţile suprimate de cen- 2. “A germană. In lumea sufletelor, roman filozofic, cu o prefaţă de d-l O. Rădulescu-Motru, profesor universitar, Va mai fl război? Organizaţia Statelor gi Räzboaele. Studia. Absentelsmul în dreptul civil, Idilă rusă, schiţe şi poezie în proză. “Traduceri. re www.digibuc.ro A APĂRUT : RĂZBOIUL NOSTRU SCHIŢE ŞI NOTE DE CAMPANIE VIRGILIU STEF. SERDARU 4 CAPITOLE : TURTURAIA. CASIN-OITUZ. LUPTELE DIN DOBROGEA. OFENSIVA DELA MARA§TI- LUPTELE DIN ARDEAL, PR FRONTUL SIRETULUI. TRECEREA DUNĂREI. TRIUNGHIUL MORTEL RETRAGEREA. De vânzare la toate librariile. Preţul 4.50 lei, Depozit general la Librăria C. Sfetea. re LEE | TIPARUL A PRE UE <MINERVAD, BUCURESTI. www.digibuc.ro = a