Transilvania_1912_043_006

TRANSILVANIA 


ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA RO- 
MÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. 


= N < ia | -Noemvrie — Decomvrie. l i 1912, 


DISCURS DE DESCHIDERE 


ținut la adunarea generală a « Asociaţiunii» (Sibiiu, 30 Sept. v.— 
13 Oct. n. 1912) de prezidentul A. Bârseanu. 


Excelența Voastră, Înalt Prea Sfințite Părinte Arhiepiscop și Mitropolit, 
Prea Sfinţiţi Părinţi Episcopi, ; 
Doamnelor și Domnilor! 


lată-ne întruniți din nou în adunarea generală a «Asociaţi- 
unii pentru literatura română și cultura poporului român», pentru 
întâia oară dela memorabila adunare din Blaj, în care s'a serbat 
existența de 50 de ani a însoțirii noastre culturale. Vibrează și 
acum în inimile noastre amintirea frumoaselor zile de 15, 16 şi 
17 August v. 1911, când ne aflam la un loc: preoți și mireni, 
cărturari și plugari, tineri şi bătrâni, bărbaţi și femei, în acel 
orăşel, bogat în aduceri aminte istorice românești, cuprinși de 
vraja trecutului, mișcați până în adâncul sufletului de priveliștea 
miilor de oameni pătrunși de acelaș gând și de acelaș dor, în- 
suflețiți de cuvintele auzite și de frumoasele producții artistice, 
la care avusem norocul a fi de față, purtaţi pe aripile vântului 
de primul sburător român dela noi şi înălțați în sferele luminoase 
ale entuziasmului și ale încrederii în sine de aripile și mai în- 
drăzneţe ale gândului, răpit de un moment de înviorare sufletească. 

Este timpul, să ne dăm seamă, ce a rămas pe urma acestor: 
clipe de înălțare sufletească, ce a răsărit din semințele aruncate 
în inimile noastre în frumoasele zile dela Blaj de acum un an, 
şi îndeosebi, ce pași inainte a făcut însoţirea noastră culturală 
de atunci încoace? 

Și dacă, spre a răspunde la această întrebare și pe temeiul 
răspunsului obținut a câștigă o îndrumare pentru viitor, am ales 

32 


490 


din nou sediul Comitetului central, în care am serbat, înainte cu 
trei ani, amintirea marelui Arhiereu Andreiu Şaguna, am făcut-o, 
ca să ne aducem aminte de un alt bărbat, carele de asemenea 
a stat la leagănul însoțirii noastre şi de al cărui nume e legat 
tot trecutul ei, timp de trei decenii și mai bine. Bărbatul acesta 
este George Barițiu, dela naşterea căruia s'a împlinit în primă- 
vara anului acestuia un veac şi a cărui binecuvântată activitate 
este vie încă în amintirea generației mai în vârstă. 


Sub impresiunea pildei vii de activitate neobosită, închinată 
binelui obștesc, a nemuritorului George Barițiu vom cercetă deci, 
ce am făptuit noi, în cadrele însoțirii, din care facem parte, în 
curs de un an și mai bine, şi în ce direcție au a se îndreptă 
pașii noștri de aici înainte, în conglăsuire cu menirea Asociaţiei, 
în numele căreia ne-am întrunit astăzi în locul acesta. 

Oricine a aruncat o privire asupra raportului general al Co- 
mitetului nostru central, sau a urmărit cu oarecare băgare de 
seamă mersul instituțiunii, ai cărei membri suntem, a trebuit să 
observe, că lucrarea cea mai de seamă a însoţirii noastre în timpul 
din urmă a fost şi este răspândirea luminii în straturile cele mari 
ale poporului, propagarea cunoștințelor folositoare și a năravurilor 
bune în cercuri cât mai largi, închegarea rândurilor intre diferitele 
pături ale poporului nostru: între orăşeni şi săteni, între cărturari 
şi necărturari, între intelectuali, meseriași și plugari. Lucrarea 
aceasta, îndeplinită cu deosebire de despărțămintele și agenturile 
comunale ale însoțirii noastre, s'a manifestat în sutele de prelegeri 
poporale ţinute, în bibliotecile înfiinţate, în deprinderea cu cetitul 
şi scrisul a celor necunoscători de carte, în întocmirea câtorva 
expozițiuni mai mari sau mai mici și în premiarea produselor 
mai de seamă expuse, în înființarea câtorva reuniuni culturale 
sau economice, în încurajarea învăţătorilor la o mai bună îngrijire 
a grădinilor școlare și, ici-coleă, în distribuirea de altoi şi de 
maşini agricole între țăranii noștri. 

Și cu bucurie trebue să constatăm, că aceste nobile nizuinţe, 
care stau în deplin acord cu menirea însoțirii noastre, încep a 
fi îmbrățişate în cercuri tot mai largi, că la lucrarea mântuitoare 
de luminarea poporului nostru iau parte tot mai multe elemente, 
chiar și în ținuturi, care până acum le consideram, dacă nu aproape 
pierdute, cel puţin nu tocmai accesibile culturii românești, în urma 
înrîuririlor nefavorabile străine de tot felul. Dovadă nou-înființatul 
despărțământ Vişeu-lza din ţinutul Maramurășului, în care o mână 
de oameni devotați desvoaltă o activitate din cele mai laudabile, 
și despărțământul Sătmar-Ugocia, în care acum de curând câțiva 
vrednici tineri din dieceza Gherlei au ținut o serie de prelegeri 
poporale, înviorând inimile poporenilor noștri din acele părți și 


491 


storcând chiar și aprobarea străinilor. Şi tot astfel la Ceica şi 
la Marghita din comitatul Bihariei, la Giurgeul din Săcuime și 
peste tot, unde a răsunat glasul chemării la vieață prin cultura 
naţională. 


Toate acestea ne dovedesc, că poporul nostru e străbătut 
de dorul de lumină, că el începe a prețui tot mai mult cartea 
românească și că în sufletul lui a început a prinde rădăcini tot 
mai adânci convingerea, că mântuirea lui nu are să și-o aștepte 
decât dela sine însuşi. Şi în împrejurările grele de astăzi, pline 
de decepţiuni, de nenorociri elementare şi de zângănitul armelor, 
această convingere este busola cea mai sigură, care ne poate con- 
duce la un viitor fericit. Namai prin luminarea minţii, prin în- 
tărirea puterilor noastre trupești și sufleteşti, sub pavăza unor prin- 
cipii morale sănătoase şi sub steagul iubirii Jrățeşti vom fi în stare 
a învinge greutățile, ce ne stau în cale, şi a ne asigură un loc 
vrednic între popoarele, cu care am fost ursiți a viețui împreună. 


Deși insă, în genere, putem constată în timpul din urmă oare- 
care progres în lărgirea cercului de activitate al însoțirii noastre, 
totuş am greşi, dacă am crede, că sa făcut și se face tot, ce 
trebue făcut. Dimpotrivă, dacă nu voim a ne înşelă înşine, suntem 
datori a recunoaşte, că în multe părți pătura noastră cultă încă 
nu este pătrunsă de ajuns de problemele « Asociaţiunii», că unele 
despărțăminte sunt şi acum cadre fără de ostași și că cei puși 
în fruntea lor sau nu-și fac datoria de loc, sau şi de fac din când 
în când unele încercări, nu au destulă perseveranţă, ca să le ducă 
la bun sfârșit, ci se opresc la mijlocul drumului, așă, că din si- 
linţele lor nu se alege nimic pozitiv. 


Dovadă, că nu toţi intelectualii noștri știu preţui după cu- 
viință însemnătatea însoțirii noastre şi sunt în stare a se însufleţi 
pentru scopurile ei, este și numărul, relativ mic, al acelora, cari 
au întrat în cadrele ei: 2049, față cu numărul de aproape 10,000, 
câți s'a socotit mai anii trecuţi, că s'ar puteă înscrie ca membri. 


De altă parte, cum mi-am luat îndrăzneală a constată și cu 
alt prilej, între fruntașii noștri din diferitele regiuni ale ţării nu 
e destulă /egătură sufletească, ei nu se știu însufleţi din destul 
pentru acelaş ideal și nu se ştiu supune unei discipline stricte 
pentru aducerea lui la îndeplinire. O parte mare dintr'inșii se 
mărginesc a-şi vedeă de necazurile proprii, iar alţii, deşi mai puțin 
egoişti, se izolează în cercul restrâns al împrejurimii nemijlocite, 
nevoind să știe nimic, de ce se întâmplă afară de hotarele co- 
munei, cercului, sau, cel mult, comitatului, în care trăesc. 


Spre a ilustră această afirmare, voiu aduce un singur exemplu. 
32° 


492 


In cele câteva centre, în care avem școale secundare româ- 
nești sau seminare pentru creșterea viitorilor preoți și învăţători, 
Sa făcut de o vreme încoace frumosul obiceiu de a se ţineă, 
mai cu seamă în timpul iernei, conferențe de cuprins felurit pe 
seama publicului doritor de ştiinţă din acele centre. Ei bine, aș 
voi să știu, dacă chiar conferenţiarii dintrun loc cunosc, ce se 
petrece în celălalt punct; dacă, de pildă, la Braşov se urmăreşte, 
ce subiecte se tractează la Blaj, şi dacă la Sibiiu ne dăm seamă 
de materiile tractate la Năsăud, la Brad și la Beiuş? — Tare mă 
îndoesc, că mi Sar puteă dă un răspuns pozitiv la această în- 
trebare, afară doară de vre-o informaţie întâmplătoare, culeasă 
din vre-o ştire scurtă, rătăcită în coloanele nu ştiu cărei gazete. 


Erà vorba întro vreme de un schimb de conferențiari, ce 
aveă să se facă sub egida Asociaţiei noastre. S'a făcut, cât îmi 
aduc aminte, o încercare sau două, cu succes foarte frumos, cum 
însumi am avut prilej a constată; dar atâta a fost tot, şi mai de- 
parte lucrurile au rămas tot în starea de mai "nainte. 

Și ce urmări favorabile ar aveă un asemenea schimb, îşi 
poate închipui ori și cine. Publicul nostru s'ar deprinde a se ocupă 
cu aceleași probleme, emancipându-se din când în când din cercul 
strâmt al intereselor locale, ne-am mai primeni ideile, ne-am cu- 
noaşte mai bine unii pe alţii și ne-am ști prețui reciproc, — cu 
un cuvânt: am aduce la îndeplinire acea «unire în cuget şi în 
simţiri», pe care o cântăm de atâta vreme, dar pe care încă n'am 
izbutit a o înfăptui pe deplin până acum. 


Dar am puteă luă și alte pilde, ca să dovedim această lipsă 
de legătură sufletească. 

lată, avem un număr destul de frumos de reuniuni de natură 
diferită: de cântări, de meseriași, de învăţători, de femei și una 
două de comercianți și agricole. 

Oare între aceste reuniuni aflăm legăturile de lipsă pentru 
o purcedere unitară spre ajungerea scopului comun, pe care-l ur- 
măresc, — legături, pe care le observăm la însoțirile altor popoare? 


Aşa, de pildă, de câteori se întrunesc corurile reuniunilor 
noastre de cântări, ca să emuleze unele cu altele și astfel să se 
îndemne reciproc a face progrese tot mai mari în arta sublimă 
și însuflețitoare a muzicei ?... Sau reuniunile noastre de mese- 
riaşi se sprijinesc oare una pe alta, se interesează din destul de 
relaţiile diferitelor centre cu meseriași români, căutând să îndru- 
meze tineretul la meseriile, de care avem mai mare trebuință? Sau 
iarăşi, învățătorii noştri urmăresc cu destulă băgare de seamă lu- 
crările colegilor lor din alte reuniuni, căutând să stabilească o 


493 


unitate în activitatea ior atât de însemnată pentru viitorul po- 
porului nostru? 

Cât despre reuniunile de femei, tocmai în timpul din urmă 
se ventilează ideea, ca să se încerce o apropiere a lor, ceeace 
ar promovă în mod însemnat nizuinţele lor filantropice și culturale. 


Ce deosebire în privința aceasta la noi şi la popoarele cu 
care locuim împreună, dar care au avut norocul a înaintă mai 
mult în cultură!... Să luăm, de pildă, pe concetăţenii noștri Saşi 
și să vedem, ce legături strânse sunt între numeroasele lor însoțiri 
de tot felul. 

Cât de însufleţitoare sunt întrunirile societăților lor de gim- 
nastică și de cântări! Ce corespondenţă vie este între reuniunile 
lor de meseriași şi de comercianţi, şi cum se înștiințează una pe 
alta de locurile libere la diferitele măiestrii și de trebuințele, care 
se simt într'o piață sau întralta!... Dar între învățătorii lor, ce 
comunicare vie de idei și ce împărtășire generală la discutarea 
însemnatelor, dar de multeori şi complicatelor probleme școlare !... 
Agricultorii lor de câteori se întrunesc, ca să discute cestiunile 
ce-i interesează!... In sfârşit femeile lor, cu preotesele în frunte, 
de câteori convin în adunări regionale sau chiar în congrese 
generale spre a se sfătui în privinţa creșterii tinerimii, a înain- 
tării economiei casnice, a ingrijirii bolnavilor şi a ajutorării celor 
lipsiți ! 

Am puteă zice, că pe lângă unitatea de credinţă și pe lângă 
situația materială mai bună, rezultată în urma desvoltării istorice 
excepțional de favorabile, precum și în urma progresului în cul- 
tură, puterea acestui mic popor stă tocmai în legăturile sufleteşti 
dintre membri săi. 

Chiar și între tineretul poporului, despre care e vorba, se 
cultivează spiritul acesta de unitate sufletească. De câteori gim- 
naziștii din diferitele centre săsești se cercetează unii pe alţii, în- 
văţând a cunoaște, pe lângă frumsețile ţării, pe frații lor de acelaș 
sânge şi de aceeaş limbă, cu cari mai târziu vor aveă să lucreze 
împreună în vieața publică! 

Exemplul acesta, ce-l avem zilnic înaintea ochilor ar trebui 
să-l imităm mai mult ca până acum. Să ne deprindem a ne simți 
cu toții membri ai aceluiaș popor, să luăm parte la bucuriile şi 
la Suferințele obștești, să jertfim tot, ce ne stă în putință, pentru 
binele fotalității, și astfel puterea noastră să steă în comunitatea 
noastră sufletească ! 


ŞI fiindcă a fost vorba de conferenţele literare-știinţifice și 
de însemnătatea lor, mă gândesc, dacă mar fi cu putință, să se 


494 


facă și la noi aceea, ce se obicinuește de un timp încoace la alte 
neamuri și ce a izbutit a face cu rezultat așa de strălucit neo- 
bositul apostol dela Văleni, carele, în câţiva ani de zile, dintr'un 
orăşel, cunoscut prin prunele sale şi prin tuica sa, a creat un 
centru cultural, cercetat de atâţia tineri doritori de știință, ba chiar 


de vlăstare ale Familiei regale din Statul vecin, — înțeleg, dacă 
mar fi cu putință să se întocmească și la noi nişte cursuri de 
vară, sau, — cum se mai numesc asemenea cursuri, — dacă n'am 


puteă aveă și noi o Universitate poporală? Condiţiile pentru o 
astfel de instituţie nu ne lipsesc. Intre profesorii noștri şi între 
ceialalți intelectuali avem bărbaţi, cari se ocupă cu cercetări ştiin- 
țifice, și cari ar puteă împărtăși și pe alţii din comoara cunoștin- 
telor lor. Cât pentru localităţi potrivite pentru asemenea cursuri 
de vară, puține ţinuturi vor fi așa de bogate ca Ardealul nostru 
și regiunile învecinate. 

lată, așadară, o problemă, cu care ar merită să ne ocupăm 
și asupra căreia atrag îndeosebi luarea aminte a secţiilor noa- 
stre literare-ştiinţifice. 

Ce însemnătate ar aveă pentru noi niște asemenea cursuri, 
este ușor de înțeles. Pe lângă înmulţirea cunoștințelor, ele ar 
contribui în mod însemnat la înfrățirea sufletelor şi la stabilirea 
legăturilor, de care am amintit mai înainte şi de care avem atâta 
trebuinţă. 


Pe lângă legăturile intelectuale și morale însă, suntem datori, 
— dacă voim să asigurăm viitorul poporului nostru, — să sta- 
bilim între noi și cât se poate de multe legături materiale, ştiut 
fiind, că bunăstarea materială este o condiție neapărată a pro- 
gresului cultural. 

Aceasta o vom puteă face, dacă vom stărui din toate pute- 
rile noastre pentru înfăptuirea unei organizări cât mai complete 
financiare şi economice între toate păturile poporului nostru. Avem, 
ce e drept, în privința aceasta un început destul de frumos în 
băncile noastre; este vorba acum, ca lucrarea începută să o ducem 
mai departe, căutând formele potrivite, în care întreg poporul no- 
stru, și în prima linie țărănimea noastră, care formează temelia nea- 
mului nostru întreg, să-și vadă ocrotite interesele sale materiale, 
deprinzându-se cu spiritul de cruțare, ajutându-se reciproc în ca- 
zuri de lipsă, purtând o economie mai raţională, valorându-şi mai 
bine produsele sale agricole, folosindu-și ma; bine munca sa, pă- 
răsind deprinderile păgubitoare, şi peste tot tinzând la o vieaţă 
mai bună și mai demnă de ființa omenească. 

Indeosebi, în ce priveşte organizarea economică a țărănimei 
noastre, avem un îndemn cât se poate de prețios din partea acelui 


495 


bărbat, pe care pare că însaşi Provedinţa l-a trimis în ajutorul 
poporului nostru, și care cuprinde în inima sa în adevăr nobilă 
interesele neamului nostru întreg: «dela Nistru pân” la Tisa», cum 
zice poetul,.:. din partea marelui binefăcător, întreit de mare în 
modestia sa, care este domnul Vasile de Stroescu. 

Nu numai prin darurile sale, în adevăr princiare, și-a câștigat 
acest mare bărbat un titlu la recunoştinţa vecinică a poporului 
nostru, ci tot așa de mult a căutat să ne steă într'ajutor prin sfa- 
turile sale binevoitoare, îndemnându-ne, să ne interesăm de aproape 
de păturile largi ale poporului nostru, să le ușurăm greul vieții, 
organizându-le economicește, să le ridicăm la o vieață mai con- 
ştie şi mai neatârnată, să-i învăţăm pe ţăranii noștri a fi «oameni 
de sine știutori și stătători» şi să nu-i lăsăm a ajunge «cerșitori.» 

Problema aceasta este, poate, cea mai însemnată, care bate 
la porțile instituțiunii noastre şi, îndeobște, a tuturor factorilor 
chemați să îngrijască de înaintarea poporului, din care facem 
parte, şi dela deslegarea înțeleaptă și nimerită a ei atârnă, de 
bună seamă, o parte însemnată a viitorului nostru. 

Recunosc, că rezolvirea unei asemenea probleme pretinde 
multă chibzuinţă, multă precauțiune, multă perseveranţă și, mai 
ales, mult devotament; din fața ei însă nu ne putem ascunde, 
dacă nu voim să luăm asupra noastră o grea răspundere pentru 
viitor. 

Am însă prea multă încredere în iubirea de neam a condu- 
cătorilor noștri, ca să mă îndoiesc, că nu vor pregetă a-şi dă 
toate silințele pentru deslegarea norocoasă a acestei însemnate 
chestiuni și pentru desăvârşirea legăturilor sufleteşti și materiale 
ale poporului nostiu în timpul cel mai apropiat. 

In nădejdea, că fiecare din membrii instituțiunii noastre va 
contribui la deslegarea problemelor, pe care mi-am luat liber- 
tatea a le atinge, Vă învit, să pășim la lucrările, pentru care s'a 
chemat această adunare generală. 


496 
CUVÂNT 


ținut de A. Bârseanu, prezidentul « Asociațiunii», la inaugurarea bustului 
lui George Barițiu (Sibiiu, 13 Oct. n. 1912). 


Venerabili Arhierei, 
Onorat Public, 
lubită Tinerime! 

Cinstind memoria bărbaţilor mari, popoarele se onorează pe sine. 
Astiel vedem, că toate neamurile mai înaintate în cultură, încă din timpuri 
vechi, au căutat să eternizeze amintirea aleşilor lor prin monumente, ca 
semn de pietate pentru cei răposaţi și ca îndemn şi învățătură pentru cei 
aflători în vieaţă. 

Noi, Românii de dincoace de Munţi, în urma împrejurărilor grele, 
în care trăim, mam prea avut putință, să înălțăm astfel de monumente, ci 
a trebuit să ne mărginim a păstră amintirea acelora, cari au lucrat şi Sau 
jertfit pentru noi, în altarul ascuns al sufletelor noastre, sau, cel mult, dacă 
le-am putut închină o scriere, un portret, supus stricăciunii în fiecare clipă, 
ori o modestă tablă comemorativă. 

Mai zilele. trecute sa inaugurat la Arad bustul cioplit în marmoră al 
unui meritat dascăl al şcoalelor româneşti de acolo. Astăzi ne aflăm îna- 
intea momentului solemn al desvălirei unui nou monument, ridicat prin 
dărnicia publicului nostru, la inițiativa <Asociaţiunei pentru literatura ro- 
mână şi cultura poporului român». 

Și cui puteă închină Asociaţia noastră primul monument, ridicat prin 
stăruinţele sale, decât acelui bărbat, care a stat cu credinţă în serviciul ei, 
dela primele ei începuturi, timp de peste 30 de ani, de al cărui nume e 
legat întreg trecutul însoţirii noastre culturale şi care totodată a fost unul 
din vestitorii cei mai neobosiţi ai deșteptărei noastre naționale şi unul din 
scriitorii noştri cei mai de valoare? 

Bărbatul acesta mult meritat a fost nemuritorul George Barițiu, dela 
nașterea căruia Sa împlinit în primăvara anului acestuia un veac şi dela 
a cărui trecere din vieață se vor împlini, nu peste mult, douăzeci de ani. 

Cine a fost George Barițiu, cunoaşte ori şi care Român cu oarecare 
cultură; iar ce a făptuit el pentru neamul său în cursul vieţii sale bogate 
în ani și bogate în lucrări, își amintesc cu recunoștință ceice fac parte 
din generația mai în vârstă. 

Cu toate acestea nu va fi de prisos, să aruncăm o privire, ori cât 
de scurtă, asupra momentelor de căpetenie din vieața lui, căutând să ne 
înfățișăm figura lui venerabilă înaintea ochilor noştri sufleteşti, înainte de 
a o privi cu cei trupeşti, așă, cum a statornicit-o pentru toate timpurile 
simțul cald și mâna isteaţă a artistului. 

lată-l, aşadară, pe tânărul fiu de preot, născut în Jucul de jos, la ve- 
nerabilele şcoli din Blaj, şi apoi la cele din Cluj, căutând să-și înmulțească 
cunoştinţele, cu hărnicia, care l-a caracterizat toată vieaţa, şi distingându-se 


497 


între colegii săi, români şi străini. Istoria lui Petru Maior îi îndreaptă aten- 
țiunea asupra trecutului poporului românesc și a originei sale nobile, iar 
prigonirile, ce le vedeă zilnic în jurul său, impotriva fraților săi de acelaș 
graiu şi de acelaş sânge, îl hotărăsc să-și închine vieața sa luminării nea- 
mului, din care făceă parte, și desrobirii lui din jugul asupritor al feuda- 
lismului. 

După terminarea cursurilor liceale din Cluj, tânărul Barițiu întră în 
seminarul din Blaj, hotărît a îmbrăţișă cariera preoțească, intocmai cum 
făcuseră marii săi înaintași: Samuil Micul, George Șincai și Petru Maior. 
Ca seminarist, el urmează cu aceeaş hărnicie a-şi înmulți cunoştinţele, şi 
astfel superiorii lui, convinşi de destoinicia tânărului, îi încredințează o 
catedră la gimnaziul, la care învățase el însuş și la care alergau atâţi tineri 
români din toate părțile ţării. 

Abiă își începe însă tânărul profesor cursurile sale *de Fizică, când 
iată, că este chemat ca dascăl întraltă parte, unde se simțiă mai mare 
lipsă de carte românească, dar unde lipsiă omul, care să stâmpere setea 
celor doritori de învățătură. Erau negustorii români din Braşov, cari do- 
riau să-l aibă pe Barițiu ca învățător la școala lor primară, de curând în- 
ființată, și dintre cari unii îl cunoşteau pe tânărul profesor blăjan, ca in- 
structor al fiilor lor. 

Şi tănărul Barițiu nu pregetă a urmă acestei chemări, deși condițiu- 
nile, ce i se oferiau, erau de tot modeste. Dar ţinta, ce străluceă înaintea 
ochilor săi sufleteşti, eră mai presus decât ori și ce interes material. Erà 
dorul de a respândi lumina și în acest centru românesc, şi astfel a con- 
tribui la înălțarea neamului său, rămas așa de tare înapoi, în urma ne- 
dreptăţii timpurilor. 

Cu glas de aramă vesteşte el noilor săi concetățeni însemnătatea 
cărții românești şi-i îndeamnă a îmbrăţișă cu toată căldura cauza şcolară. 

«Şcoli, şcoli, bărbaţi braşoveni», strigă el cu putere, «care bine înte- 
meiate și înzestrate, pe lângă ce varsă cele mai scumpe daruri peste ome- 
nime, luminează şi au luminat orizontul tuturor patriilor, rămân în veci 
mulțumitoare cătră întemeietorii săi!» 

Şi cuvintele lui nu rămân fără răsunet. Din toate părţile se adună 
în jurul lui zeci de tineri, ca să asculte glasul lui vestitor de o vieaţă 
nouă; iar mai târziu din îndemnurile lui, îmbrăţişate cu căldură de inima 
nobilă românească şi de mintea ageră a neuitatului protopop de pe vre- 
muri loan Popasu, sprijinite de simţul de jertfă al Românilor brașoveni şi 
sub puternica ocrotire a nemuritorului Andreiu Şaguna, au răsărit acele 
institute de învățământ dela poalele Tâmpei, cari au adus servicii așa de 
prețioase culturei româneşti. 

Dar Barițiu nu a îost numai dascălul celor mici, ci Sa nizuit a îi în 
cursul întregei sale vieți şi dascălul celor mari. 

Prin conveniri sociale şi mai cu seamă prin reprezentațiuni teatrale 
el căută, să întrățească publicul, în mijlocul căruia se așezase, să-l lumi- 


498 


neze, sâ-i nobiliteze simţirile, să-l trezească din letargia, în care zăcuse 
până acuma, şi să-l pregătească pentru o vieață nouă. 

Totodată, cunoscând înrîurirea, ce o poate aveă o presă bine con- 
dusă asupra vieţii unui popor, el apucă cu hărnicie condeiul în mână şi 
astfel ajunse întemeietorul scrisului periodic la noi, Românii de sub co- 
roana Habsburgilor. 

Prin darea la lumină a «Foii pentru minte», urmate în curând de 
«Gazeta de Transilvania», Barițiu deschise un izvor nesecat de învăţătură 
pentru contimporanii săi şi totodată inălță o tribună pentru apărarea po- 
porului său asuprit. Nu eră ziaristul-negustor, ce, din nenorocire, se în- 
tâlneşte destul de des în zilele noastre, nu eră fabricantul de reclamă pentru 
sine sau pentru alții, nu eră năimitul vre-unui partid, ci eră omul, care 
prin scrisul său voiă să lumineze un neam întreg, să-l ridice din starea 
dejositoare, în care se ailă, să-l desrobească trupeşte și sufletește, pregă- 
tindu-l pentru zilele mari, ale căror zori începuseră a miji în orizont. 

Și cu câte greutăţi eră împreunată purtarea condeiului de publicist 
in acele timpuri, când limba literară română eră în îașă, când publicul 
eră cu totul nepregătit, când comunicarea de idei eră așa de anevoioasă 
şi când o cenzură aspră suprimă fără milă orice cuvânt mai îndrăzneţ 
şi orice împărtăşire, care nu eră pe placul celor atotputernici! 

Dar Barițiu eră hotărît, să deă piept cu ori şi ce greutate, să învingă 
ori şi ce piedecă, chiar și cu prețul sănătăţii, al libertăţii, ba chiar şi al 
vieţii sale, numai să vadă întrupat cu un ceas mai curând idealul său: 
trezirea la vieață a poporului său, luminarea lui și pregătirea unui viitor 
mai fericit pe seama lui prin cultură. 

Privirile lui însă nu se mărginiră numai la patria lui restrânsă, ci îm- 
brățişară toate ținuturile locuite de Români. El căută să mijlocească o 
legătură sufletească între fraţi prin formarea aceleiaşi limbi literare, prin 
cunoaşterea reciprocă a produselor scrisului românesc, prin împărtășiri 
despre ideile, ce-i frământau pe Românii din diferitele ţări în nizuinţele 
lor spre progres, — şi astfel să contribue la stabilirea unei znifăți cultu- 
rale. Spre scopul acesta Barițiu nu pregetă a reproduce în foile sale multe 
din lucrările mai de seamă ale scriitorilor români contimporani, a luă 
parte la discuţiile literare, cari priviau limba și istoria românească, și a 
purtà o corespondenţă din cele mai extinse cu aproape toţi fruntașii ro- 
mâni contimporani. 


Dar Barițiu nu a fost numai omul condeiului, ci el a fost și omul 
faptelor. Mişcările anilor 1848,9 l-au scos și pe el din chilia liniștită de 
redactor, l-au smuls din mijlocul familiei sale şi l-au dus pe terenul de ac- 
țiune al vieţii politice, plin de sguduiri sufleteşti, de sgomotul armelor și 
de pericole de tot felul. 

lată-l așadară pe redactorul braşovean, acum bărbat în toată puterea, 
luând parte activă la adunarea memorabilă din Blaj din 1848; iată-l aici, 


499 


în Sibiiu, ca membru al Comitetului de împăcare românesc şi al Comite- 
tului pentru apărarea ţării; iată-l, scurtă vreme după aceea, pribeag în 
Țara românească, jefuit de avutul său și despărțit de familia sa; iată-l 
căzut în mânile trupelor rusești şi escortat prin Moldova în Bucovina; 
iată-l în sfârşit pus în libertate prin stăruința nobilei familii Hurmuzachi 
şi întors acasă, după 8 luni de agitații și suferințe. 

După atâtea pățănii şi decepțiuni, un alt om sar îi retras disgustat 
din vieaţa publică şi şi-ar fi văzut de necazurile sale şi ale familiei sale. 
Barițiu însă eră făcut din altă pănură. 

Indată după întoarcerea sa din pribegie el apucă din nou cu hăr- 
nicie peana de publicist, mai întâi iarăş ca redactor al «Gazetei» şi al 
«Foii pentru minte», şi dupăce aceste două foi i se smulseră din mână 
de guvernul absolutist, ca primul colaborator al lor. In acelaş timp ia 
parte la toate încercările de consolidare a poporului nostru din timpul 
domniei absolutistice de 10 ani, până şi la o intreprindere industrială, al 
cărei inițiator fu el însuş, —-și după aceea la acțiunile politice din timpul 
centralismului. El e numit deputat în dieta ardeleană din anii 1863/4 și 
trimis în două rânduri reprezentant în Senatul imperial din Viena. Peste 
tot, ori și când şi față cu ori şi cine el își face pe deplin datoria sa. 

Și după întroducerea rânduielii celei nouă în patria noastră, el nu 
încetează un singur moment a milită pentru înfăptuirea idealului său po- 
litic, care eră: păstrarea unui teritor anumit, în care să se poată asigură 
existența națională a poporului românesc, și concurență liberă pe toate te- 
renele, — sau cum se exprimă însuş în notițele sale autobiografice: 

«Faţă cu privilegiile teudalistice şi de monopoale, el nu cere privi- 
legiuri pentru națiunea sa; el pretinde numai concurenţă liberă pe toate 
terenele activității omenești, şi parte dreaptă, proporţionată, la sarcine şi 
la foloase; apoi dacă Românul va cădeă în acea luptă dreaptă, căzut 
să fie». 

Și tot aceste idei le propagă și le motivează el în noua sa foaie 
«Observatorul», redigiată aici, în Sibiiu, între anii 1878—85, precum şi în 
«Memorialul», scris la însărcinarea Comitetului politic, al cărui membru, 
şi mai târziu președinte, a fost ales. 

Numai în anul 1887 se retrage neobositul G. Barițiu, acum un ve- 
nerabil bătrân de 75 ani, de pe terenul agitat al luptelor politice; dar 
nici acum, ca să se odihnească, — deși nimenea nu ar îi fost mai vrednic 
de odihnă ca dânsul, -~ ci ca să scrie acele trei valoroase volume de 
«Istoria Transilvaniei pe două sute de ani din urmă», care sunt totodată 
memoriile sale politice şi testamentul său. 


Nu este de mirare deci, dacă acest bărbat atât de meritat, care mun- 
cise şi suferise pentru poporul său o vieață întreagă, se bucură de stima 
și iubirea generală a tuturor Românilor, şi dacă la serbarea jubilară de 
80 ani ai etăţii sale a fost serbătorit de Neamul nostru întreg, în frunte 


500 


cu Academia Română, al cărei membru fusese ales încă dela înființarea 
ei și ca al cărei preşedinte a închis ochii pe vecie. Din toate părțile, prin 
deputațiuni și adrese, se aduseră omagii de recunoştinţă aceluia, care 
îmbătrânise încărcat de merite pentru neamul său și pentru cultura lui. 


lată, în câteva cuvinte, cine a îost bărbatul, în amintirea căruia 
ne-am întrunit; iată faptele, care-i asigură pentru vecie un loc de cinste 
în Panteonul nostru românesc! 

lar ce a fost Barițiu pentru Asociaţia noastră, va înţelege ori și cine 
fără nici o greutate, dacă voiu aminti, că el a fost unul dintre iniţiatorii 
şi organizatorii ei, timp de 27 ani primul ei secretar și 20 de ani redac- 
torul organului ei de publicitate, iar în anii din urmă ai vieței sale pre- 
şedintele ei, și în tot timpul acesta de 30 de ani şi mai bine sufletul ei, 
promovatorul cel mai harnic al scopurilor ei, ostaşul ei cel mai devotat, 
îndrumătorul ei cel mai priceput şi reprezentantul ei cel mai autorizat, 

Nici nu se puteă închipui Asociaţia noastră, în primele trei decenii 
ale existenţei sale, fără figura serioasă şi energică a lui George Barițiu. In 
adunările ei generale el eră sfătuitorul cel mai ascultat, conterențiarul cel 
mai prețuit, bărbatul cel mai cu autoritate. El a fost unul din iniţiatorii 
cei mai zeloşi şi din povăţuitorii cei mai competenţi ai Şcoalei civile de 
fete, întemeiate de însoțirea noastră; iar foaia «Asociaţiunii», pe timpul 
conducerii lui, eră o comoară prețioasă de studii şi documente istorice, 
un izvor de informații literare şi de cunoştinţe folositoare, un mijloc de 
legătură între prezent şi trecut. 


Erà cu neputinţă deci, ca însoțirea, care-i datoră așa de mult acestui 
mare bărbat, să treacă cu vederea împlinirea a o sută de ani dela naş- 
terea lui şi să nu încerce a-i reînviă amintirea prin fixarea în bronz a fi- 
gurei sale venerabile. Incercarea ei a izbutit în timp relativ scurt, graţie 
dărniciei publicului românesc şi hărniciei artistului, care și-a îndeplinit 
lucrarea sa cu cel mai mare devotament. 

Astfel am ajuns la momentul de față, care ne va readuce pe băr- 
batul dispărut trupeşte dintre noi de aproape 20 de ani. 

Cadă deci vălul, ce acopere figura lui venerabilă, ca astfel să ne 
bucurăm cu toţii, văzându-l reînviat! 


lată-l trăind din nou pe nemuritorul George Barițiu; iată privirea 
lui ageră şi pătrunzătoare, iată trăsurile feții sale, marcate şi pline de 
hotărire; iată fruntea lui inteligentă, brăzdată de gândurile, ce clocotesc 
sub dânsa; iată-l, deci, aşă, precum l-am cunoscut, când se află încă 
între noi! 

Şi, iată, ele gata a ne împărtăşi preţioasele sale învățături, întocmai ca 
în clipita, când s'a depărtat din mijlocul nostru. 

Bine ai revenit între noi, dascălul nostru mult iubit!... lată, ne-am 
adunat, să ascultăm cuvintele tale pline de imbărbătare şi de înţelepciune! 


501 


lată tineretul, care până acum te cunoşteă numai după nume; iată și 
mulți dintre aceia, cu cari ai vieţuit împreună, și pe genele cărora, la 
vederea ta, se strecoară o lacrimă de recunoştinţă! 

Vorbeşte, venerabile bătrân, vorbește, căci cu sete aşteptăm rosturile 
tale! — La tine vom veni, de câteori vom aveă trebuință de un sfat, de 
o vorbă de îmbărbătare. 

La tine va veni tânărul, când va stă la îndoială, ce drum să apuce 
la respântiile încâlcite ale vieţii. La tine va veni bărbatul, când va simți 
slăbindu-i braţul în toiul luptei. La tine va veni bătrânul, când va voi să 
alle, cum trebue purtată sarcina etăţii sale. La tine va veni dascălul, ca 
să înveţe, cum trebue crescută tinerimea încredințată îngrijirii sale. La 
tine va veni scriitorul, ca să înțeleagă, cum trebue purtat condeiul, ca să fie 
de folos neamului, din care face parte. La tine va veni bărbatul politic, 
când va voi să ştie, cum trebue povăţuit un popor şi cum trebuesc apă- 
rate drepturile lui. — La tine vom veni, în sfârșit, cu toţii în vremuri 
bune şi rele, ca să ne deprindem, cum să ne iubim poporul nostru, cu 
trecutul şi cu graiul lui, precum şi cu toate celelalte însușiri, ce i le-a 
dat Dumnezeu. 

Monumentul tău ne va îi pururea altar de cinstirea trecutului, mân- 
găiere în necazurile prezentului şi izvor de porniri nobile pentru viitor. 


PROBLEMELE „ASOCIAȚIUNII:. 


Repriviri şi prospecte din mijlocul unui veac. 


Dam în cele următoare exposeul făcut în adunarea dela Sibiiu, de protopopul Dr. Elie 
Dăianu, reterentul comisiunii pentru «raportul general», așa cum s'a putut reconstrui: 

Onorată adunare generală! Comisiunea, ce a-ți binevoit a alege 
pentru examinarea raportului general al comitetului, sa constituit sub 
prezidenţia dlui Dr. Amos Frâncu, alegând de notar pe dl Dr. Nicolae 
Bălan, profesor la seminarul teologic din Sibiiu. După desbateri amănun- 
tite de mai multe ore, în cursul cărora sau cernut toate chestiunile cu- 
prinse in raport, și unele dintre ele au fost discutate foarte amănunțit, în 
mod contradictoriu, ceasuri întregi, mi-a revenit mie sarcina, ca să vă 
prezint raportul comisiunii şi concluzele, la care a ajuns, concluze for- 
mulate în mai multe propuneri. 

Inainte de a face acest lucru, socot că este oportun, să ne oprim 
un moment cu gândul asupra problemelor principale ale <Asociaţiunii» 
noastre, care se găseşte tocmai la jumătatea veacului existenţei sale. 

Implinind cincizeci de ani «<Asociaţiunea» a serbat anul trecut la 
Blaj jubileul său semicentenar și intro manifestaţie grandioasă, ca şi care 
de mult ma mai arătat poporul nostru și-a încununat ca într'o aureolă 
ținta frumoasă, pe care a urmărit-o <Asociațiunea» dintru începutul exi- 
stenței sale, 


Lă 


502 


lar acum, în pragul unei a doua jumătăți de veac, iarăş ne-a întrunit 
«Asociaţiunea» la o serbare, unică în felul ei la noi, cum a fost serbarea 
desvălirii monumentului închinat lui George Barițiu. 

Orice instituțiune se ţine şi se menţine, se întărește şi prosperează, 
prin principiile cari i-au dat naştere, cari au prezidat la întemeierea ei. A 
ne da deci seamă de aceste principii, în ce priveşte «Asociaţiunea»> în- 
seamnă a contribui la întărirea şi înflorirea ei. lată de ce cred, că se cuvine, 
şi e bine, să ne oprim o clipă mai mult asupra problemelor priniipale ale 
«Asociaţiunii», din acest prilej, când încheind prima, trecem la a doua 
jumătate de veac a vieţii şi activităţii «Asociaţiunii» noastre, 

«Pe cerul nostru înnourat 
Stea mândră s'a ivit: 

La raza ei s'a luminat 
Apus și răsărit...» 

In aceste poetice cuvinte, — cântate ieri aşa de frumos în fața monu- 
mentului lui Barițiu, — a cuprins unul dintre bărbaţii noştri cei mai înțe- 
legători ai rosturilor culturale, vrednicul nostru prezident, ideea regină a 
«Asociațiunii» noastre. Şi când ieri în bătaia soarelui de toamnă, am gustat 
plăcerea acestui imn alcătuit de dl Bârseanu, şi interpretat în muzică de 
unul dintre cei mai buni compozitori ai noştri, ne-a luminat ca într'o 
icoană întreagă ființa <Asociaţiunii pentru literatura şi cultura poporului 
român» din această ţară. 

Așa a fost ea contemplată de bunii noştri părinți, cari au înfiinţat-o, 
şi aşa a luminat ea în tot decursul celor 50 de ani, ce i-a percurs cu aju- 
torul lui Dumnezeu. 

Pe cerul nostru, totdeauna înnourat şi posomorit, ea sa ivit ca o 
stea a unității noastre culturale, a unităţii noastre sufleteşti, — problema 
principală a culturei românești, — care ne-a luminat de-opotrivă pe toţi 
frații, din Apus şi din Răsărit. 

Așezaţi noi Românii aici, în pragul alor două lumi: între Răsărit şi 
Apus: înclinând noi necontenit, când într'o parte, când într'alta, după vre- 
muri, eră o problemă grea și permanentă pentru noi să ne menţinem 
echilibrul sufletesc, și armonia cu noi înşine. Legaţi prin originea noastră 
istorică, și prin limba şi aspiraţiunile noastre cu apusul, noi suntem cu 
toate legăturile puternice ale vieții, ale evoluţiunii istorice, şi ale interio- 
rului nostru legaţi și de orientul cel plin de vrajă şi poezie, şi este deci 
o problemă continuă pentru noi, ca să ne stabilim echilibrul între aceste 
două mari zone ale civilizațiunii omeneşti, şi să ne marcăm individuali- 
tatea noastră culturală, ca popor deosebit, ca o personalitate bine harmo- 
nizată între aceste două lumi, la aparenţă atât de deosebite. 

Precum nu ar fi cuminte, ca cineva să se lase aşa de mult răpit şi 
așa de copleșit de frumseţile încântătoare ale unui răsărit de soare, — 
sau de dulcea melancolie adâncitoare a unui apus, care încununează în 
amurg creștetele munţilor încât să-şi uite de datorinţa sa de a munci şi 


503 


a osteni, chiar şi în plina lumină a amiezii dogoritoare, care rodeşte pânea 
vieţii, — tot astfel mar îi fost cuminte, ca noi să ne îi lăsat de tot în brațele 
orientului, fermecător prin coloritul poeziei sale, sau să ne îi desbrăcat 
de tot de poezia lui, şi să ne îi aruncat în sombrul vieții gânditoare şi 
muncitoare din apus, care aşa de uşor ne-ar îi înghiţit în valurile ei, şi 
care din atâtea alte popoare a făcut, cu vremea «tot o apă și un pământ». 

In situația foarte grea ce am avut, norocul nostru a fost, că am știut 
să ne ech..ibrăm bine între aceste două lumi, şi să ne susţinem, ca o 
individualitate proprie, între ele, căutând a întruni în noi înrâuririle bune, 
primite şi dintro parte şi dintr'alta. 

La lucrarea aceasta de echilibrare sufletească, de harmonizare a sufle- 
telor, sa angajat dintru început şi «Asociațiunea» creând pentru noi acel 
teren comun de întâinire, care este absolut de lipsă, față de multele ispi- 
tiri de diterențiare şi de deosebire, pe cari ni le aruncă chiar fără de voie, 
intrun mod fatal, valurile acestei vieţi. 

Față de deosebirile, pe cari le provoacă interesele particulare, provin- 
ciale, politice sau confesionale. — «<Asociaţiunea» a fost areopagul comun 
al culturei noastre unitare, în care sau întâlnit totdeauna cei mai buni, 
cei mai superiori ai noştri, în vederea idealului comun, care ne luminează 
viitorul mai fericit, ce-l așteptăm. 

In privința aceasta «Asociațiunea» a produs prin sine însaş, prin 
simplă ființa sa, așa de mult, încât nu se poate spune, nu se poate pre- 
ciză, dar se poate închipui... Ce ar fi îost de noi oare, dacă nu eră ea, 
ca să ne adune în fiecare an la adunările ei generale, prin diferite părți 
ale țării, ca să ne vedem, să ne cunoaștem și să ne înțelegem? Ce ar fi 
iost oare de noi, dacă mam aveă-o chiar acum, când simțim câte deose- 
biri ne sfășie, în toate părțile, câte patimi mici ne pasc, și câte mizerii 
mari ne copleşesc pretutindenea? 

Să ne gândim numai la adunarea jubilară din anul trecut. Ce înăl- 
țătoare de suflete privelişte a oferit ea tuturor Românilor! Să vezi adunaţi 
pe terenul istoric al Blajului atâtea zeci de mii de oameni, animați de 
acelaş dor, adumbriți de acelaș stindard, având în mijlocul lor, în faţa aceluiaş 
sfânt altar, pe toţi arhiereii de legea românească, ca tot atâți Părinţi şi 
trați! — Şi deasupra întregului tablou, — adevărat tablou viu al uni- 
tății noastre culturale — să admiri sborul avântat spre zările senine ale 
geniului poporului nostru... ce plană deasupra «câmpiei libertăţii»... 

Și totuș, cum au urmat așa de curând toate hărțuelile, obicinuite 
între frați, cum sau pornit toate năpăstuirile nenorocite ale acestui fatal 
an, care mai mult decât toate potopurile din primăvară, din vară şi toamnă, 
au potopit şi au nimicit roadele muncei noastre de decenii și de vea- 
curi chiar! 

Sar păreă, ca şi când manitestația cea grandioasă mar fi fost reală, 
mar fi fost frațească, mar fi fost fapticå, ci numai v ceaţă a unui vis, care 
a dispărut în fața realităţii vii fără de nici o urmă. Dar nu este aşa. Noi 


504 


înşine simţim, în momente luminoase, ca acestea, simţim, că astfel de ma- 
nitestaţiuni răspund firei sufletului nostru, răspund ca şi unei necesităţi a 
vieţii noastre sufletești, şi ori cât vieața de toate zilele, cu umbrele hăr- 
țuelilor ei, alungă curând icoanele acestea curate și luminoase, cari trec, 
ele totuș nu trec fără a lăsă impresiuni şi îndemnuri roditoare în sufletele 
simţitoare, cari se hrănesc cu idealul. In astfel de momente mari și înăl- 
țătoare simţim pe deplin şi cu adevărat, că: oricât de multe deosebiri a 
pus printre noi trecutul, evoluţia istorică și valurile ei, şi oricât de multe 
deosebiri ar încercă a produce viața sbuciumată a zilelor ce percurgem, 
-— noi suntem și rămânem un popor de frați, cari urmărim aceeş țintă 
pentru viitor, cari avem acelaş suflet, cu aceleași doruri și aceleași dureri, 
şi departe de a fi niște «prigonitori» şi «prigoniți», suntem unul și acelaș 
neam, prigoniți poate de aceeaş rea soartă, dar urmărind întrun gând şi 
într'o simțire, prin muncă şi pace roditoare, aceeaș ţintă din viitor: uni- 
tatea noastră culturală, unitatea intereselor noastre morale și materiale. 

Chiar dacă şi privim unii mai mult spre Răsărit, iar alții mai mult 
spre Apus, noi privim întotdeauna și toți spre acelaş soare, care ne În- 
călzește vieața, una şi aceeaș vieață, spre acelaş soare, care ne luminează 
viitorul, unul şi acelaş viitor pentru toți! 


$ 
* * 


Dacă «Asociațiunea» a împlinit în această direcție o problemă de 
mare importanță, pe care o constatăm cu plăcere şi satisfacție, ar fi să 
ne amăgim noi înşine, când nu ne-am da seamă, că în lucrările sale de 
o jumătate de secol, ea a fost cam unilaterală. Având până acum un 
caracter mai mult academic «Asociațiunea» s'a preocupat în mod fatal, 
aproape exclusiv, numai de pătura noastră cultă, de așa numita inteligență. 
E bine să constatăm aceasta acum, când în pragul nouei jumătăți de veac, 
«Asociaţiunea» trece pe un teren mai larg, îndreptându-și atențiunea și acti- 
vitatea sa spre straturile largi ale țărănimei noastre dela sate, temelia cea 
adevărată a neamului nostru. O constatăm nu ca o învinovăţire, ci ca un 
fapt explicabii şi firesc. 

Fiind tocmai pătura noastră cultă mai expusă teluritelor înrâuriri 
culturale străine, fiind şi pentru trecut tot pătura cultă, care a fost mai 
atinsă de evoluţia istorică, eră firesc ca <Asociaţiunea» — tocmai în ve- 
derea problemei sale de a creà și susțineă unitatea culturală — să se 
preocupe mai ales de intelectualii noştri. 

Acuma însă a sosit timpul, ca să ne uităm și mai adânc. Deși nu în- 
cetează necesitatea lucrării de până acum, e de lipsă, ca în munca pozi- 
tivă, culturală, să iee în raza preocupațţiilor sale și țărănimea noastră, spre 
care după o jumătate de veac sa coborit şi căldura civilizației, care sa 
deşteptat şi ea, şi-şi cere și ea partea de pământ şi de soare. 

Este însași urmărirea unității culturale — problema principală a 
«Asociațiunii» -- care o mână înspre acest tărim. Căci dacă vrem să 


505 


înfăptuim noi unitatea sufletească, apoi aceea în pătura țărănească există 
de fapt din vechime. Ţărănimea noastră a rămas sufletește neatinsă de 
toate valurile evoluţiei istorice de veacuri, şi chiar încercările felurite ale 
vieţii de toate zilele, cari ne diferențiază pe noi, lasă neatinse sufletele fra- 
ților noștri ţărani. 

Precum în adâncurile mării, în punctele vecinicei linişte a apelor, se 
găsesc mărgăritarele cele scumpe, astfel în adâncul sufletului liniştit al 
țărănimei noastre românești se găseşte, de-a gata, strălucită şi străluci- 
toare, mărgeaua curată a unităţii noastre sufletești. 

Oricât sa influințat ici colea portul şi graiul poporului nostru — 
simptoame rele acestea, desigur, dar numai exteriorităţi — înlăuntru însă, 
in sufletul său, ţăranul român este una și nedespărțit, neştiutor de nici 
una din acele mari deosebiri, ce sau creiat între noi în trecut, şi se crează 
zilnic pe atât de felurite teme ce ne preocupă pe noi, aşa numiții in- 
telectuali. 

Dar şi fără de aceasta, e o chestie de datorie culturală pentru noi 
pentru «<Asociaţiune» să ne preocupăm pozitiv, și mai intensiv, de cultura 
poporului, — programul <Asociațiunii» — va să zică de ridicarea prin 
învăţătură a fraților noștri celor mulți. 

Aceasta datorie a înțeles-o «<Asociaţiunea» şi în timpul din urmă a 
şi urmărit cu deadinsul împlinirea ei. Inființarea «Bibliotecii poporale» 
care s'a început în primul an cu 12000 de abonaţi, este un pas atât de 
mare şi de îmbucurător, încât e superiluu cred, să mai insist în aceasta 
direcție. 

Ţin însă să accentuez, că comisiunea noastră tocmai în vederea 
acestui fapt şi tocmai în considerarea direcţiunei, ce notează acest fapt, 
nu este de acord cu on. comitet, care a hotărit să sisteze, din lipsă de 
bani, postul de conferenţiar economic, creat acum câţiva ani. 


Comisiunea crede, că pe lângă biblioteca poporală postul de confe- 
rențiar a fost unicul dar ce «Asociațiunea» a adus culturei poporului 
nostru, şi ar fi nespus de trist, nespus de inoportun, a retrage darul, chiar 
acum, când poporul nostru, la prima încercare, la prima chemare ce i sa 
făcut, a răspuns cu 12000 de membri ajutători, ceeace înseamnă 24000 
coroane la an pentru «Asociaţiune». Că nu sunt bani? Asta e foarte du- 
reros, dar noi credem, că în acest caz trebue să facem rost de bani, iar 
nu să abdicăm şi să desfacem şi ce biet bine am făcut pân'acum acum 
pentru popor! 

Să lucrăm mai întâi pentru înmulțirea membrilor, atât a celor ordi- 
nari cât şi a celor ajutători. Dacă postul de conferenţiar se susţine şi 
se îmbunătăţeşte, plătindui-se şi spesele de drum, când merge pe sate, 
atunci el coborându-se intre ţărani și dându-le învăţăturile practice, eco- 
nomice, de care țăranul atâta lipsă și folos are, atunci foarte ușor poate 
folosi acele prilejuri și pentru înmulţirea membrilor ajutători, pentrucă 

33 


506 


țăranii vor prinde dragoste și interes de <Asociaţiunea» care se îngrijește - 


de îndrumarea lor culturală şi economică chiar! 

Apoi se mai pot înmulți membri ordinari ai «<Asociaţiunei»> care și 
acum după o jumătate de veac numără numai 2000 de ostași sub stea- 
gurile ei de pace. Să nu amintesc decât numai de preoți și învăţători. 
Avem vre-o 3000 de preoţi şi vre-o 2000 învățători români, și totuș sunt 
numai 2000 de membri la «Asociaţiunea» pentru cultura poporului român! 

Onorată adunare! Eu cred, că nici un român cult nu ar fi iertat să 
lipsească din șşirurile «Asociaţiunei», dar mai ales nu-i iertat să lipsească 
preoții şi învățătorii români, factori culturali chemaţi prin firea și fiinţa lor. 

Cultul și cultura trebue să se întregească reciproc. Deci şi oamenii 
cultului şi oamenii culturei trebue să fie aceiași. Trebue deci să se stăru- 
iască, cu dinadinsul, la locurile competente, ca să înceteze odată starea 
aceasta, care nu ne face onoare, şi să ajungem odată acolo unde trebue 
să fim, şi unde sunt şi alte popoare culte, ca să nu mai fie preot, să nu 
mai fie dascăl românesc, care să lipsească din albumul membrilor «Aso- 
ciaţiunei». 

Atunci vor fi și bani pentiu necesitățile culturale ale «Asociaţiunei». 


* 
* * 

O altă problemă mare în direcţia asta poporanistă a activității «Aso- 
ciațiunei» este problema cooperativelor săteşti, cu care sa ocupat comi- 
tetul și în favorul cărora a făcut propunere, ce cu puţine schimbări o 
recomandăm şi noi spre primire. 

Problema aceasta, onorată adunare, a preocupat acum de ani întregi 
opinia publică, factorii vieții noastre sociale şi economice, iar în anumite 
regiuni în loc de discuţii s'au înfăptuit instituții cooperative, organizate 
gata. Şi dacă acum în sfârşit problema a găsit sancționare chiar și din 
partea <Asociațiunei» care se angajează la muncă pentru generalizarea 
şi realizarea ideii, faptul acesta, foarte îmbucurător, se datoreşte în mod 
special, intervenţiei generoase a unui bărbat de bine al neamului nostru, 
care s'a ivit ca un luceaiăr pe cerul nostru înourat, şi care a înțeles să întru- 
peze şi să personifice în sine însuş acel înțelept cuvânt al poporului nostru 
care zice: «tace şi face»; acel mare om de fapte, care înțelege să facă 
gesturi grăitoare şi pline de înțeles, cu care însoțește însă nu numai cu- 
vinte, frumoase prin adevărul şi înțelepciunea ce o cuprind, ci mai ales 
fapte de cea mai înțeleaptă directivă; acel profund gânditor, care e în 
fericita situație de a exprimă gândurile sale de bine pentru noi prin 
fapte roditoare de alte fapte bune, și care şi problema cooperativelor a 
pus-o înaintea comitetului « Asociaţiunii», nu numai cu motivări logice și 
retorice, ci mai ales cu ofertul său atât de puternic grăitor de 100,000 cor. 
ca mijloc de propagandă și înfăptuire a minunatei idei umanitare ce se 
leagă de cooperativele săteşti. 


507 


Realizarea acestei idei menite a da ţăranului nostru un mijloc nou 
de organizare și întărire a forțelor sale economice, va fi, sunt sigur, răs- 
plata cea mai bună și potrivită ce putem aduce acestui suflet bun, ca 
semn al mulțumitei şi recunoştinței neşterse, ce-i păstrăm. 

Cât de diferite sunt părerile la noi şi cu privire la cooperative am 
putut-o constată, în mic, şi în sânul comisiunei noastre. Și e de înțeles 
lucrul acesta. De aceea ca să putem, bine orientaţi, chibzui asupra pro- 
punerii ce facem, care în fond e însaș propunerea comitetului, fie-mi 
iertat a mă opri un moment și la acest punct. 

Mai ales două puncte de vedere opuse se ciocnesc în chestia co- 
operativelor. Zic adecă unii, că societăţile pe acțiuni sunt instituţii egoiste 
— iar cooperativele altruiste. De aceea cer, ca cooperativele să fie făcute 
cu totul neatârnătoare de bănci, ca nişte organizaţii de altă natură. Por- 
nind din acest punct de vedere ar urmă ca cooperativele, înființându-se 
și desvoltându-se să fie organizații contrare băncilor, ceeace ar fi fatal 
pentru întreagă vieața noastră publică, nu numai pentru vieața economică. 


Noi trebue să ne dăm bine seamă, că tăria vieţii noastre economice 
este organizată azi în vre-o 290 de bănci, tot societăţi pe acţiuni. Ar fi 
cu totul greșit și nenorocit lucru dacă acum în nouele creațiuni băncile 
şi-ar găsi nişte rivale, nişte dușmane, în loc să-și găsească nişte con- 
lucrătoare. 

De aceea trebue să nizuim a aduce în perfectă armonie cooperati- 
vele cu băncile, ca ele să lucreze concentric şi în aceeaș direcţiune, deși 
poate pe alt teritor și cu alt metod. 

E adevărat, poate în principiu, şi în abstract, că băncile, ca societăți pe 
acţii, sunt cam egoiste. E adevărat poate, că în felul cum au fost dirigiuite 
până acum, cu tendința de a da mari dividende, ele fac și un rău ser- 
viciu economiei naţionale, pentrucă capitalurile ce le câştigă din camete, 
mai ales dela țăranii producenți, și le dau în mâna intelectualilor acţio- 
nari, mai toate se trec pe încetul în mâni străine, în schimb pentru toate 
acele necesităţi ale vieţei orăşeneşti, pe cari ni le procurăm mai ales dela 
străini: cum sunt articlii de toaletă, mobilă, băi, călătorii, instrucţii etc. 
Astfel băncile scot din tărimul nostru național anumite capitale și le trec 
în tărimuri străine. In vederea acestui fapt e bine de luat în seamă, că a 
sosit timpul, ca băncile să se mulțumească cu dividende mai modeste şi 
să ajute cu capitalele lor cooperativele, cari sunt chemate a organiză economi- 
ceşte țărănimea, elementul productiv şi conservativ al capitalului naţional. 

Astfel băncile vor face altruism, iar cooperativele vor dă și ele câștiguri ță- 
ranilor părtași, şi mai ales vor deprinde pe ţărani cu cruţarea și cu depunerile. 

De altfel alta este principiul abstract, şi alta este aplicarea lui; alta e 
teoria şi alta e practica. 

In practică egoismul băncilor se reduce tot aşa de mult ca și altru- 
ismul cooperativelor. Băncile — egoiste, cum le zic — la noi s'au dovedit 
cele mai generoase sprijinitoare a tuturor pornirilor bune şi «cuota 

33" 


508 


filantropică> a băncilor româneşti a fost revelată cu laudă, cu tot dreptul, 
chiar de străini, şi a fost propusă ca o pildă de imitat şi pentru alte 
bănci. Doar înseşi cooperativele cele altruiste încă se vor puteă în- 
ființă numai cu ajutorul băncilor. Şi tocmai băncile mai înțelegătoare au 
"fost cari au înființat atari cooperative la sate, dovedind cu fapte bunătatea 
şi folosul lor. lar dacă se înființează cooperativele, nici ele nu vor puteă 
dă împrumuturi fără camătă, ci și ele vor trebui să iee percente, ca și băn- 
cile, dela datornici, prin ce vezi bine se reduce mult lăudatul altruism, fără 
să se reducă însă importanța lor nespusă, care stă în organizarea și eman- 
ciparea poporului nostru dela sate. 

Tocmai de aceea, și comitetul, şi comisiunea, contemplează coope- 
rativele ca o continuare a operei săvârşite până acum prin bănci: deci ca 
o organizaţie nouă, armonică cu organizaţia tea veche, şi nici decum ca ceva 
contrar. 

Oricum, prin înfăptuirea şi generalizarea cooperativelor + Asociaţiunea» 
noastră face un pas mare în pornirea sa spre popor, prin ce nu numai 
dă un impuls puternic culturei române peste tot, ci îşi crează şi pentru 
sine un teren cu mult mai rodnic şi mai priincios. 


Onorată adunare generală! Culmea adunării noastre din ăst an a 
fost negreșşit desvălirea monumentului lui George Barițiu. Cu acest act 
se încheie definitiv şi frumos jumătatea primă de veac a vieții «Asocia- 
țiunii». Ca și « Asociaţiunea» al cărei vrednic şi harnic secretar a fost 
aproape vieața întreagă Barițiu n'a putut străbate la inima poporului, deși 
tot cu gândul la popor a trăit şi a muncit. Ca şi <Asociaţiunea» al cărei 
suflet a fost, Barițiu a rămas tot numai îndrumătorul inteligenţilor, dascălul 
dascălilor, poporului nostru. De aceea monumentul lui Barițiu e şi mo- 
numentul caracteristic al « Asociaţiunei» de până acum, e simbolul acti- 
vității ei de jumătate de veac. — Cu desvălirea acestui monument s'a închis 
o epocă, şi sa deschis alta. 

Fie ca în curând să asistăm la desvălirea monumentului lui Eminescu, 
poetul care în sensul cel mai larg şi-a dat seamă de problemele de vieață 
ale neamului său, şi care prin întreagă concepția sa a tâlcuit durerea nea- 
mului nostru întreg. Acel monument va îi și simbolul lucrării viitoare a 
«Asociaţiunei». Şi ceeace trebue să-i dorim este, ca să-i ajute Dumnezeu, 
ca prin lucrarea sa în mijlocul poporului nostru să ajungă a ridică starea 
ţăranului român prin cultură la o astfel de bunăstare şi mulțămire, încât 
să se desmintă faptic ceeace Eminescu aşa de plastic zugrăvește în Doina 
sa, când zice: 

Dela Nistru pân” la Tisa 
Tot Românul plânsumi-sa... 

Şi atunci iarăşi, monumentul nu va îi numai al lui, al marelui poet, 

ci va fi şi monumentul: unui triumf cultural al « Asociaţiunii», ceeace dorim 


să-i și dee Dumnezeul părinților noștri. 


„509 


CONTRIBUIRI LA MONOGRAFIA COMUNEI LEHECENI. 


Comuna Leheceni, din cercul Vaşcoului în comitatul Bihor, e așezată 
pe malul drept al Crișului negru, în o depărtare de tot neînsemnată de 
izvoarele acestuia; hotarăle acestei comune sunt: la răsărit comuna Vaşcou- 
Sălişte, la miazăzi Criştiorul, la apus Cărpinetul și la miazănoapte Vár- 
rariul de sus. 

Locuitorii comunei Leheceni, cu excepţiunea ovreului cârciumar, sunt 
toți români de legea răsăriteană. Ei locuesc în 99 case şi formează 139 
familii, iar numărul lor e 500. Ceti și scrie abiă ştiu 80 de inşi. Numărul 
naşterilor variază anual între 26 şi 36, de asemenea și numărul morților 
variază cam aşa. Anual se încheie 4 până la 6 căsătorii, de altă parte că- 
sătoriile nelegiuite se schimbă între 10 şi 14 în fiecare an. Numărul celor 
ce se mărturisesc întrun an se ridică la 170. 

Salarul preotului e o parte din pământul ce formează proprietatea 
bisericei. Acest pământ se află în hotarul comunei Cărpinet și pe unul 
dintre intravilanele aparținătoare acestui pământ, şi-au avut întotdeauna 
și îşi are şi azi preotul din Leheceni, casa sa cu supraediticatele, formând 
intravilanul proprietatea bisericei, iar casa cu toate supraediticatele pro- 
prietatea preotului. De altcum pământul, care formează beneficiul preo- 
tesc e destul de mult, (50 h.) păcat numai că e rece și ca atare puţin 
productiv, 

In salarul învățătoresc comuna parohială, fiind şcoală confesională, 
contribue anual cu 600 coroane. Edificiul școlar corespunde întru toate 
recerințelor legale. 

Antistia comunală o formează judele, doi juraţi, perceptorul de dare 
cari locuesc în loc, și notarul, care locueşte în Criștior, medicul, când este, 
locueşte în Vaşcou şi tot aici locueşte şi pretorele. 

Comuna Leheceni este una dintre cele mai vechi comune bihorene, 
Până la 16 Septemvrie 1823, ziua sfințirei celei dintâi biserici din Leheceni 
„această comună a avut una şi aceeaşi biserică cu comuna Cărpinet. Re- 
lativ la vechimea bisericei din comunele Leheceni-Cărpinet avem docu- 
mentele, publicate în foaia «Biserica și Şcoala» nrii 32 și 33 din 1904. 
Din aceste documente se vede că pe la anul 1390 în Leheceni-Cărpinet 
eră preot un oarecare Pașcul cel bătrân. Din unul din documentele, ce 
le vom publică ceva mai la vale, însă reese că biserica din Leheceni-Căr- 
pinet e şi mai veche. În acest document se zice: «/ară noi săteni sfă- 
dindu-ne pentru clegie deunde um da la popa satului dacă om face bisé- 
recă Iară noi am căpătat fundome(n)tul dela bescreca cé bătrână şi am 
găsit scris în carte jumătate din pământu cel popăsc să fie acela clegie și 
bir la popa că așa am găsit din bătrânți) scrisă acec carte de 600 de ani 
în facerea biserici aesti a noastră a iehecenilor și noi am luat în parie 
acea carte» etc. Ţinând acum seamă de aceea, că biserica din Leheceni 
(cea dintâie şi care se află şi astăzi) sa zidit începând cu anul 1820 şi 
substrăgând din acest an 600 ajungem la anul 1220 va să zică la timpul 


510 


lui Andrei al II cel cu bula de aur, rege al Ungariei din casa lui Arpad. 
În puterea acestui document constatăm, că biserica din Leheceni- -Cărpinet 
a existat înainte de aceasta cu 692 ani, că pe acea vreme a primit di- 
ploma, prin care i sa dăruit pământul parohial de astăzi și că prin ur- 
mare și comuna Leheceni şi Cărpinetul erau pe vremea lui Andreiu II, 
regele Ungariei, două comune, despărțite politiceşte, dar una și aceeaşi 
din punct de vedere bisericesc şi ca concluziune finală că, fiind aceste 
două comune pela anul 1220 și politicește şi bisericește organizate, înte- 
meerea lor trebue să fie cu câteva sute de ani mai înainte de anul amintit 1220, 

După aceste să vedem cauzele, cari au îndemnat pe locuitorii din 
Leheceni, să se separeze şi în privința bisericească de Cărpinet, după ce 
sute de ani îormaseră una şi aceeaş parohie şi să vedem cum şi-au putut 
zidi biserică acea mână de oameni, ca să zic aşa, cari și azi trăiesc mai 
mult din olărit decât din roadele pământului, ce îl au, care pe lângă că 
este slab, precum am zis, apoi mai este şi puțin. Să vorbească însă do- 
cumentele următoare, trei la număr, asupra cărora noi vom mai reveni 
puținel mai târziu: 

«Aici este însămnarea din ceputu de când sau pus Chitor (Kitor) Criste 
Flore din Leheceni la S'fnta beserică pentru ca să să știe cum am pătimit 
Mai nainte de facerea bisericii pentru ca să știți care veţi fi următori în 
urma noastră 

fiind besereca ce bătrână la amândoo satele la cherpenet și la Le- 
heceni dela strămoşii noştri la olaltă de când sau făcut besereca și satele 
cherpenetul și Leheceni și sau întâmplat de sau oprit pân unaţie în 32 
de ani după aciasta din Leheceni fiind oameni învrăjbiți şi umblând în 
loc de beserecă la șură la Duma Leru și fiind Criste Pătru tatul Chito- 
rului a lui Criste Flore om de omenie au umblat au să să sloboadă be- 
sereca au să ne de slobozenie să ne facem beserecă și sau slobozit be- 
serica și au fost din Cherpenet Pătran Flore chitor la besereca ce bă- 
trână până au trăit iară din Leheceni Criste Pătru au răposat în acela an 
ce sau slobozit besereca şi până au trăit chitorul Pătran Flore băsereca 
sa împodobit după aciasta când au murit Pătrân Flore Popa adam fu 
paroh (la Cherpenet In tăt anul pune titor la beserec pentru adălmaș 
și sau răsipit besereca ace bătrână până ce său proptit cu propte că să 
huluia şi toată să risipeă după aciasta Leheceni având price mare în toate 
praznicele Mai vârtos la paști când ne punem pomană la morminte Căr- 
pânăţani să îmbătă şi vené la pomana noastră și pică între vasă și le 
spârgea oară noi amăriții de noi pomana ne ne spărge besereca să ri- 
sipeă popă naveam Chitor din satul nostru nu aveam pomana ce dam 
la beserecă mânca chitori şi cu popa şi nu avem ultălmăzuşag (7) la be- 
serecă după aciasta sau vorbit sătăni (săteni) şi au venit protupop şi au 
pus chitor pe indri Giurgi pă parte noastră a lehecenilor și au chitorit 
Indri Giurgi 5 ani şi pe sama Cherpenetului chitor todoran Georgie şi 
iau jurat potrupop în beserică chitori pă Indri Giurgi și pă todoran Ceorgie 


511! 


să fie cu dreptate la sînta beserecă şi Indri Giurgi au dat 100 de zloți 
la beserecă pomană și au chitorit 5 ani și iară au venit protopopul și au 
tras samă după Indri Giurgi pentru acei 5 ani și nimica nau ultămăzii (2) 
besereca nici bani nici acei, care au dat dâns pomană Indri Giurgi 100 
de zloți nici mult şi nici puţin şi după aceasta a venit meșterul Florian 
Anton din Căoajd să lucre besereca aceia bătrân(ă) pentru 300 zloți şi 
au cerut meşterul bani în lucru bisericii şi nau avut nici un grițariu în 
lada besericii chitorii în locul lui todoran Georgie Pătran lanc au fost 
şi cu Indri Giurgi din Leheceni după aceasta noi leheceni dacă mau avut 
chitorul bani bisericeşti în 5 ani ce au chitorit au împărțit bani în sat 
Leheceni 10 zloți aleu la meşter 

După mila lui Dumnezeu vorbinduse săteni leheceni pă cine ar 
pune chitor care ar fi om de omenie şi cu dreptate cătă sînta beserecă în 
toate trebile a bisericii și a satului şi văzân satul oamenii cei bătrâni şi 
cei mai tânări pă Criste Flore om de omenie din tânărețele lui nem rugat 
să ne fie chitor şi cu mare nevoie lam pus chitor pentru că erâ price 
mare la aceia beserecă că și Indri și cu îratesău Indri Bunb că cine să 
pune chitor în locul lui Indri Ciurgi la bate şi la fipa din beserecă afară 
şi dacă neau tăgăduit Criste Flore că né fi chitor am scris carte la po- 
trupop cine să fie chitor despre parte satului leheceni şi Domnul potru- 
popul Balin(t) iară au scris carte napoi la sat să fie chitor Criste Flore 
păcum şi este carte dela p(r)otopopul Balin(t) Todor dată Octomvrie 17 
zile anul 1817 acuma să fie în știre după aceiasta fiind chitor Criste Flore 
la besere(ca) cea bătrân(ă) au pus masă în mijlocul beserecii și ladă mică 
au făcut cu 2 chei în care s'ar strânge bani beserici și chitorul Criste 
Flore au apucat a strânge bani pă parte satului nostru leheceni iar Căr- 
pănetanii văzân(d) masa și lăduţa care au început chitorul Criste Flore a 
strânge bani cărpănetanii şi popa lor popa adam au zis cătă noi leheceni 
ce vrem noi să fie iară noi am zis noi vrem să să împodobască besereca 
că iaste descoperită iară cherpenetanii au zis că nu or lăsa 2 Mese şi 2 
lăzi în besrecă noi lehece(ni) am zis că pentru aciasta am pus chitor și 
am făcut lada şi masa pentru că griţariu și lumina noastr(ă) in nimica să 
răsipé şi nici un folos nu se folose besereca atunce chârpenetani au zis 
că şi pă alor parte să fie chitor Criste Flore că iaste om de omenie şi 
au dat tot chelșigul besereci iară în lada bescrici care au fost la ceila(iți) 
chitori mai nainte cân(d) au început Criste Flore am găsit 1 zlot bani și 
2 fonți lumini și au mai dus chitorul jumătate fond de lumini dela dânsul 
şi dela Terme Adam şi așa din 1 zlot și 2'/, fonţi de lumini au început 
Criste Flore a chitorie şi din zi în zi sau îmulțit bani bescreci cu cămătă 
şi cu pomana Gamenilor și avănd poruncă chitorul Criste Flore dela po- 
trupop să nu de bani bescrici în camătă la cherpenetan nici întru închip 
şi mâniinduse cherpenetaniii pentru aciasta au venit cherpenetani la casa 
chitorului Criste Flore la un an şi jumătate până la 20 de ómeni, să é 
bani cei bescreceşti cu putere cherpenetani iară chitoru Criste Flore și 


512 


noi leheceni am zis că nuima(i) da bani în satul lor în Cherpenet numai 
om întomi bescreca şi am zis noi leheceni să fie 14 omeni din Cher- 
penet și 14 Gameni din leheceni și că ne facem contrătuș să fim frați pă 
bescrecă iară cherpenetani au zis ce carte să ne facă nóä că navem nimica 
parte în beserecă şi aşa an răma(s) vorbele atunce de price lar noi lehe- 
ceni am zis să ne facem bessrecă și am începuta ne intreba care dintre 
noi ar da bani pomană pă sama beserici dacă om căpăta slobozire de 
bescrecă şi așa altul au tăgăduit un zlot altul 2 zloți altul 5 zloți şi 10 
zloți şi mai mult alți pă cum iaste scris în protocolu besereci şi așa am 
dobă(n)dit slobozire a ne face bescrecă nem făcut 2 iştanții una la var- 
megie și una la conzistoriu și acele 2 inștanţii au stat înt(r)u(n) an şi tot 
aşteptam sa iasă şi numai eşâ şi aşadără iară am tăcut a triil€ inştanţii şi 
au mers chitorul Criste Flore cu instanţie la conzistoriu și cu mare ru- 
gare sau rugat să-i ste întru ajutoriu notarăşul Conzistoriului Florian și 
pentru ustăneală un cordovan negru iam dat și au şezut chitorul Criste 
Flore pănă i-au dat cuvânt bun aşa au mers notarăşul Conzistoriului 
Florian la casele varmegiile la una săptămână după conzistoriu la jiliş 
lară la potrupopul nostru Balint Todor pentru umblarea şi usteneala dân- 
sului iam dat 20 zloți iară dela aesta jiliş au stat iştanţiile dela hornapie 
(urnap: Cop.) pănă tâmna și lară au mers chitorul Criste Flore la solgă- 
birău la Beinş și au întrebat de solgăbirău de inştanţiile solgăbirău au 
spus nam vreme acuma şi iară au venit chitorul fără inștanție și ne-am 
vorbit să ducem cinste la solgăbirău şi iau făcut 50 de părechi de vasă 
iumălțuite pentru 9 zloți Indri Miculă şi aşa am dobândit inştanţiile dela 
solgăbirău dacă am venit acasă am mers la notarăș Kadăr Istvan și neau 
spus de pe cărți dela varmegie bine iaste dară să mergeţi la Domnul 
pământulu(i) şi aşa au pecetuit notarășul cărţile și le-au dat la chitor iară 
chitorul leau tremes pă poşta dela Băiţă Frenț Danilă şi leau dus lară în 
Orade la prefetuş domn pământului) și așa au mărădui(t) cărţile nacela 
(înțălege în acel rând: Cop.) de tomna pă primăvara și chitorul tot în- 
trebă că nu ne mai vin cărțile dela Orade şi mergând poșta de multeori 
la Orade au întrebat poșta la cânţălişte pretetuşulu(i) și ia spus la poștă 
nus aici au vinit cătana dela Sirbeşt şi poate fi dus cărţile la Vașcoh 
acolo să întrebe după dânsele așa au venit poșta dela Orade şi au spus 
poşta la chitor să meargă la odorbirău la Vaşcoh acolo sint cărțile şi au 
mers chitorul Criste Flore și diacu Terme Adam la odorbirău şi am în- 
trebat și au zis odorbirău aici sunt îngăduiţi şi am șăzut de demineaţa 
pănă seara şi aşteptân(d) noi să ne tolosască şi a doară neau întrebat 
odorbirău ce bani aveţi şi iară a zis pentru cărţile beserecii şi așa au 
mers odorbirău lontru în casă şi au scos cărţi afară şi neau întrebat aveţi 
vatră de bessrecă noi am zis avem Domnule pământ bun de vatră iară 
odorbirău nu vă întreb de pământ ci vă întreb de chelșig aveți bani să 
nu îndetoraţi satul noi am zis avem 300 de zloți bani gata şi iară avem 
ómeni buni care de bunăvoia lor dau bani pomană pă sama faceri besé- 


513 


reci altul 10 zloți al(tul) 5 zloți altul ce sa îndură şi așa am căpătat căr- 
țile dela odorbirău și am venit pă grabă acasă şi numai pănă a mâncaţt) 
chitorul au zăbovit și iară au mers la notarăș în Criștor şi au spus de 
pă cărți acuma noi (nu este: cop.) nici o împedecare putem să lucrăm 
că bescrecă şi așa am strâns satul şi lém spus in casa birăului Criste 
Pătru şi spuind chitorul Criste Flore umblăturile şi ustenelele dânsului 
cum am dobândit slobozire de bescrecă şi pănă la mezul nopții tot am 
vorovit şi au rămas vorba de price pentrucă unii zicea din care dintie 
îndemnasă să umblăm aceia sa lăpăda zice că lis morţii îngropaţi la ceia 
beserecă alți zice că nau putere de aceea și au rămas vreme aceia aşa 
mai mult de o lună şi noi órechiți oameni vrem să ne facem bescreca 
aşa la 12 óm(e)ni numa şi așa chitorul Criste Flore şi aceia oameni 
care vre să facă besecrecă au chemat pă Hora Arsănie din Cherpen(et) 
fiind zidariu Am întommut să ne facă bescrec(ă) pentru 300 de zloți şi na 
asta (şi în aceasta: Cop.) întomnelă să dée şi varul Hoza Arsănie şi aciasta 
tomneală au fost în to (întru-o: Cop.) Duminecă după eșitul bescrecii și 
am strâns tot satul la asta tomelă și uni din săteni nici în casă la chitor 
nau întrat şi zicea, că nu să face bescrecă şi nu o ar ajunge ei să fie 
bescrecă la aesta sat şi zice ciufeli şi glume de ciuiulşag și nici din aldă- 
maş nau băut vedeţi oameni care vă ve(ţi) află în urma noastră că domnii 
și alți oameni strini (strini: Cop.) şi de omenie ne îndemnă să stăm cu 
toată putere iară din săteni ne bajocore iară noi aeşti Gameni după mila 
lui Dumnezeu nam băgat în samă clevetele lor adecă numiţi aeşti care 
am şi stat până în sfârşit cătă sinta beserecă chitorul Criste Flore că în 
toată vreme ziua şi noapte gândul şi inima me totă după aciasta gânde 
să ne facem besereca care am şi făcut după mila lui Dumnezeu lară frați 
întru Chs pă aciasta am avut care au stat pă(nă) în sfârșit fiind birău 
întracé vreme Criste Petru preţitor Indri Adam care şade în capătul sa- 
tulu(i) din jos lără după aciasta fiind diac Terme Adam la bescreca și 
pănă a să face besereca şi la facerea bescreci toat(â) scrisoarea şi totă 
strâ(n)gerea de bani carele sau dat în mâna chitorului toată prin mine 
diacu Terme adam t6tă am scris toata scrisoarea câtă sau tăcut în treaba 
bes6reci şi meșterii cei de lemn care au lucrat besereca au șezut la diac 
în salaş numa Dumnezeu ştie usteneală aceia câtă am avut și acești 4 
Gmeni chitorul Criste Flore Criste Petru Indri adam diacul terme adam 
aești din ceput pănă în sfârşit tot gândul şi inima ori în drumuri ori la 
fiece umblare tot de treba bescreci vorbem să să facă besârecă şi iară 
cum este scris mainainte un an și jumătate fiind cărțile bescreci oprite 
tot vorbem de besârecă şi mergem şi pe la beuturi şi vorbém care o 
mai fi cu noi in to credință cătă bescrecă și avem sămn pă noi aesta că 
după porunca înalțatului împarat Franţiscus tote óştele şi nemişi şi domni 
sau tăiat părul de pă cap şi noi aeşti 4 ómeni numiţi mai sus Flore Petru, 
adam şi iară adam neam tăiat părul de pă cap şi care se da în to 
credință cu noi mai nainte tăiam părul dela dânsul atunce credem că 


514 


iaste frate cătă beséreca aşa dară fiind om bătrân In(d)ri Miculice la în- 
trebat vreo (voi-va: Cop.) să stée cu noi El au zis de veiț mere la Dum- 
nezeu ori la dracul și eu voiu merge cu voi și aşa iam tăiat părul de pă 
cap şi iară după aciasta lară am întrebat pă Indri Pătru stao. El au zis că 
o stă şi i-am tăiat părul după aciasta Terme Bumb, Terme lanc, Terme 
Crăciun, Criste Mihaiu popa, Mitru Oance, Goergie Oance, lov Mătcău, 
Crăciun Mătcău, Todor Indri, Giurgi Duma, Mihaiu Duma, Bumb Dusan, 
Crăciun Gâga lanc şi bopşe Mişcă fiind jurat la sat întraceia vreme multă 
umblare au umblat în treaba beséreci şi mulți din săteni nostri și din alte 
sate şi cherpenetani să mirá de tăiarea părului de pă capetele noste şi 
nu ştiă ce sămn iaste acel feliu pănă au venit potropop în casa chitorului 
şi au strâns biraele pă toți Gmini aeşti mai sus însămnaţi şi iau jurat pă 
numele lui Dumnezeu să ste la facerea beséreci pănă în picătură de 
sânge. După ce au jurat protopopu aeşti oameni mai sus numiţi să steă 
la facerea bescreci numai milostivul Dumnezeu ştie truda și usteneala a 
chitorului Criste Flore. lar mai întie fiindcă am cumpărat 5 Mii de şin- 
dili dela petroasă și pănă ale scoate am fost de 5ori în petroasă (un sat 
în cercul Vaşcoului: Cop.) şi la solgăbirău în Beiuş de 2 ori tot cu a chi- 
torului Criste Flore calul şi cheltuiala nam po(btit la sat nimica. lară când 
au mers chitorul Criste Flore mai întâie la Orade pentru cărţile bescreci 
a dânsului calul şi cheltuiala nu a po(îhtit la sat nimica. lară pentru căr- 
tile besereci au fost ia Beiuş la solgăbirău chitorul Criste Flore a dân- 
sului calul şi cheltuiala nu po(Îhteşte la sat nimica. 

lara când au venit protopop de au măsurat fundamentul bissricii 
am făcutui prânz frumos vinar(s) şi vin şi am mers cu chitorul cu al meu 
cal după dânsul la Mizieş (un sat lângă Beiuș: cop.) nam po(Î)ttit la sat 
nimica, 

lară au venit arhimandritul dela Orade de au cercat cum am început 
a lucră pă bescrecă am făcut prânz frumos arhimandritu(lui) şi pătrupop 
inaş cocişul(lui) vin și vinar(s) și lam cinstit cu un cordovan nam poftit 
dela sat nimica 

lară au venit Virnez prefetușu și mai mul(ţi) domni de au cercat 
fundamentul biserici lam cinstit pă îretuşu cu un cordovan frumos nu 
po(f)ttesc la sat nimica prețu 5 zloți 

Când am adus zidarii dela Being am fost Eu chitorul Criste Flore 
cu calul al meu și dacă iam adus la sat şi sau întommit să lucre pă be- 
serecă lém dat prânz şi vinars nu aw poftit la sat nimica 

Când am întommit meșterii care au lucrat lemnul la besereca până 
a să întomni au șezut doo zile le-am dat vinars şi mâncare dară vinarsul 
sa plătit din lada bisericii pentru mâncare şi pentru Merinde nu au potptit 
chitorul la sat nimica 

lară au mers la Orade după festelă la torum(b) şi obloace şi zaru- 
rile la uși pentru cal am plătit din lada biserici dar cheltuială nam potptit 
la sat nimica 


515 


lară când au adus léțurile la besérecă din Mizieş am fost chitorul 
Criste Flore cu al Meu cal şi cheltuială nu am potptit la sat nimica 


lară când am adus doștele dela potropop din Mizieș la besérecă am 
fost chitorul Criste Flore cu al meu cal nu potptes(c) la sat nimica 

lară când au mers diacul terme adam la Orade de au chemat a(r)hi- 
mandritul să sfințască bescreca și feştele au mai cumpărat la torumb şi cu 
calul chitorului a lui Criste Flore au fost nu pottesc la sat pentru cal nimica. 

Și aciasta să să ştie cum sau făcut sfinţirea bisérici a satului Lehece- 
nilor ne fiind besereca nevăcăluită pe den afară și nezugrăvită adecă anul 
1823 Septemwvrie în 16 zile sau sfinţit şi așa au fost noi câţiva Omeni adecă 
chitorul Criste Flore și birău Indri adam și diacul terme adam şi Criste 
Petru noi bucuroşi eram pentru sfinţirea biserici lară eram îricoşi pentru 
atité preoţi arhimandritul protopopu fișcarășul co(n)zistorului tist(u)rile dela 
. Being tisturile dela Vascoh tisturi dela Băiţă preoţi din toate satele diaconi 
dascăli diaci prunci dela şcoală aeşti mai toți au venit de Sâm- 
bătă sara și au descălecat la casa chitorului lém dat de cină beutură aşte(r)nu- 
turi lém tăcut la toţi la care ce au trebuit lumin(i) de său mai toat(ă) 
noapte aprinsă şi Sâmbătă sara au fost puț(in)ă ploae şi pă toți lau rân- 
dui(t) la toţi ce lipsă au avut au împlinit Criste Flore lară duminecă de- 
mineața vinars la orechiţi preoţi care mau sluj(i)t sînta leturgi(e) și aşa 
toată teltuiala vinars mâncare lumina de său toată noapte aprinsă toate 
dela Criste Flore chitorul au împlinit nu po(bttesc aceste toate sau dat 
la sfinţirea besereci lară după aceste ostensle şi cheltueli ce au împlinit chi- 
torul Criste Flore lară sau milostivit de au dat pomană la sînta beserec(ă) 
bani 56 zloți şi iară au cumpărat apostoleriu pomană la sînta beserecă 
cu bani 8 zloți. 

lară aciasta să să ştie chitorul Criste Flore fiind chitor Mai întâie la 
sinta beserecă a satului Lehecen(i) arata în aciasta scrisoare până au chitorit 
și au custat Criste Flore toate cărţile sînti bescrici care de cine iaste cumpà- 
rată ca să nu zică nimeni că aciasta carte iaste a dânsului numai eu chi- 
torul Criste Flore arată în scrisoare care carte (e) cumpărat (ă) pă banii 
btscrici şi iară care carte (e) cumpărată (de) oameni pomană pe sama 
biserici 

Mai întâie sînta Evangelie să află scrisoare pă dânsa că este cum- 
părată anume (de) peşteran Dumitru din Leheceni și dela besereca ce 
bătrână am adus și prețul să află scris pă dânsa 8 ilorinți dată pomană 
pe partea satulu(i) Leheceni și iară dela besereca ce bătrână am adus 
(nedescitrabil) 

lară a triile carte Octoihul cel mic lau cumpărat Criste Mihaiu din 
Leceni pomană pă sama bescrici cumpărătura 8 zloți în băncută 

lară a patra carte Octoihul cel cu opşte lam cu(m)părat dela Enci 
Gergel din Cherpenet cu bani biserici să nu zică nimenea că este a dân- 
sului cumpărătură 8 zloți 


516 


lară după aciasta a cincelea carte Căzanie au cumpărat Cance Georgie 
cu bani satulu(i) Leheceni pentrucă fiind Oance George preţitoriu au 
ajunsul satul pent(r)u întorsură și lau ertat să cumpere cazanie dela popa 
Toda din luncă cumpărătura 28 zloți în băncută să nu zică nimeni că este 
a dânsului 

lară după aciasta a șasăle carte Strastnic au cumpărat Mâtcău Todor 
pomană pe sama bessrici cumpărătura 20 zloți în băncută să nu zică nimene 
că este a dânsului și lau cumpărat dela bescreca de Criștior 

lară după aciasta a şapte carte Apostolul lau cumpărat chitorul Criste 
Fiore pomană pă sama sfintei bescrici cumpărătura 8 zloți în băn- 
cută să nu zică nimen că este a dânsului 

lară după aciast(a) a opta carte Octoihului pe 8 glasuri și toate rân- 
duielile pascălie și toate învăţăturile și s'au cumpărat dela protopop Balint 
Todor cu bani besérici lehecenilor pă sama bescrici cumpărătura 16 zloți | 
să nu zică nimeni că este a dânsului 

lară după aciasta a noole carte Triodion sau cumpărat cu bani be- 
séreci din Ardel (dela) popa loan din Scroafa bani 36 zloți pă sama be- 
s6rici să nu zică nimene că este a dânsului 

lară după aciasta a zecele carte Penticostarion sau cumpărat cu bani 
bessrici, care sau dat arâ(n)da crijm(ei) pă 2 ani dela Criste Petru şi popa 
adam cumpărătură 30 zloți în băncută să nu zică nimen că este a dân- 
sului că este pă sama bessrici cumpărată 

lară a unsprezecele carte sînta Leturghie am adus dela bescreca ce 
bătrână lară au fost cumpărată pomană de terme Lupa din Leheceni să 
nu zică nime că este a dânsului» 

Acest manuscript s'a aflat la Nicolae Criste din Leheceni, de prezinte 
sfăi (crâsnic) la biserica din aceasta comună; el este fiul lui Petru Criste 
și nepotul lui Flore Criste, chiforul sub care s'a zidit biserica din Leheceni. 


«Pomelnic a besereci lehecenilor care ómeni au dat ajutoriu mai mult 
și bani pomană la sfnta beserecă, și au umblat în treaba sfinti bescrici 
până sau făcut besereca sau început în luna lui August 16 zile anul 1820. 


Noi Leheceni am avut mai nainte besérecă cu Cherpenetul la olaltă 
din strămoşi noşti din ceputul de când sau facut satul până în anul acesta 
mai susnumit 1820 şi la tâte praznicile avem sfadă şi larmă și Cherpene- 
tanii eră purtători de grige la bescreca acec bătrână și câți bani să că- 
păta pa sama bescrici tot chitori din Cherpenet risipea bani și besereca 
să descuperisă şi ne ploé în beserecă noi Leheceni cerem să ne dee samă 
de bani să întommim bescreca şi ei cherpenetan(i) să stăde, cu noi Le- 
heceni și mai ales la paşti cându ne punem pomană la mormintele noa- 
stre a lehecenilor să îmbătă cherpenetani care eră mai viteji şi vine la 
mormintele noastre a lehecenilor şi dă cu petri în pomana noastr(ă) şi în 
oluri și să tăceă bătăi mari Iară noi leheceni nem vorbit să punem titor 
din satul nostru şi am pus pe Indri Giurgeu a lui Onaca Toader fecior 
și au slugărit Giurgeu întru 5 ani şi nimica nu néu arătat dobândă la 


517 


besérecă ceau fost una cu cherpenetani și au mâncat bani la olaltă cu 
cherpenetani lară noi Leheceni am scos pătrupop în sat să cerce după 
Indii Giurgeu și 3 griţari încă nu neau dat dobândă dela bescrecă și lam 
lăsat om fără de cinste şi dela besereca cé bătrână și dela asta noo că 
dânsul Indri Giurgeu și îratesău iară Indii Bumbu amândoi numai ei nau 
ajutat nimica la besereca noastră a Lehecenilor nici au dat ce au băgat 
săteni pă ei pă sama bescrici nimica nici cu boi nau adus var peatră nici 
lemne nimica la bescrecă dară alți săteni dela mic până la mare au ajutat 
la facerea beserici care nau avut boi au ajutat cu brâncile care cu boi şi 
tăți de împreună după puterea să 

lară noi Leheceni ném vorovit să ne punem altu titor în locul lui 
Indri Giurgeu şi am pus pe Criste Flore cu înştiințarea lui pătrupop şi 
au slugărit titor Criste Flore la besereca cé bătrână în 2 ani şi 5 luni şi 
am făcut lăduţă mică şi am dat una chee la Cherpenetani şi una chee la 
în satul nostru în Leheceni că acee lăduță a fost cu doo zaruri și au făcut 
Criste Petru lada pomană şi în acei 2 ani şi 5 luni au strâns chitorul 
Criste Flore bani 315 zloți cu multă trudă şi Cărpenetani tot vené şi cere 
bani să dăm în satul lor pă camătă din acesti bani a beserici şi noi Le- 
heceni nam dat lară Cherpenetani și birău lor pătran Giurgi au oprit pă 
chitorul nostru Criste Flore să nu meargă cu lăduţa la beserecă a cec 
bătrână și noi Leheceni şi chitorul nostru am mai umblat la beséreca ace 
bătrână 1 an şi 6 luni după oprsla ace lară noi Leheceni vorovândune 
să ne facem besérecă și având acele 315 de bani am prins a grăi cătă 
tisturile noastre şi tăți neau îndemnat să ne facem bescrecă şi protupopul 
nostru încău sta(t) în întru ajutoriu(l) nostru şi neam făcut instanţie 2 una 
in Conzistoriu dela Orade mare lară o instanţie am băgat în jiliş cel îm- 
părătesc lară de acolo au dat jilişu (dela ungurescul gyiil6s) istanție la 
domnul pământului și neau cercat domnul prefetuşul Verner lacob avem 
putere ne a face besereca că dela cinstitu jiliş néu dat slobozire să ne 
facem besrecă dacă avem putere de bani şi au poruncit prefetușul şi 
am mers în curte la Vașcohu şi noi nam spus că avem numai 315 zloți 
ce am spus că avem 1000 de zloți și așa şi domnul prefetușul néu dat 
slobozire să ne facem besârecă şi umblân(d) titorul Criste Flore şi birău 
Criste Petru şi diacul terme adam până a scoate cărţi de slobozire să ne 
facem besérecă am cheltuit pă la domni 27 de zloți dară a noastre chel- 
tuială nu să numără naești (înţelege: în aceşti) 27 de zloți şi truda noa- 
stră și dacă am căpătat cărțile de slobozire să ne facem beserecă am strâns 
satul tăți la olaltă și am vorovit să ne facem bescrecă unii zicea să ne 
facem cei răi spre aceé parte zice să nu facem că nu avem putere Iară 
domnul Dumnezeu care a vrut să să înmulțască bescrecile cele creştinești 
au dat gând bun în inimile oamenilor celor buni și având noi cele 315 
de zloți au făgăduit altu un zlot altu 2 zloți altu 3 zloți altu 4 zloți altu 
5 zloți alți şi mai mulți din darul lui Dumnezeu și din dragoste inimilor 
acestora 6meni care sânt în carte asta scrişi mai nainte pre numele lor 


518 


şi după aciast am început a umblă să ne facem bescrecă și au venit pro- 
topopul nostru Balin(t) Todor şi am ales oameni dintre săteni 20 de ómeni 
pre numele lui Dumnezeu şi pre sînta cruce să stee să facem besârecă 
până în picătura cé de sânge cu toată inima şi cu toată vârtutea și tot 
gândul să fie cătră bescrecă dară din aceşti 20 de jurători încă numai câțiva 
au stat iară câțiva numai până au jurat atita au umblat în treaba bescrici 
dară noi lăsăm la Dumnezeu să le erte lor jurământul şi păcatele lor lară 
noi săteni sfădindune pentru clegi(e) de unde um da la popa satului dacă 
om face bescrecă lară noi am căpătat fundome(n)tul dela besreca cea 
bătrână și am găsit scris în carte jumătate din pumântu popăscu și ori 
de unde va fi preot la satul nostru la Leheceni din pământu cel popăse 
să fie acela clegie și bir la popa că așa am gasit din bătrânți) scrisă ace€ 
carte de 600 de ani până în facerea beserici aești a noastră a lehecenilor 
și noi am luat în parie ace carte din bătrâni ungurește scrisă şi la ti- 
torul bescrici Este când o fi price acolo să se cerce lară începând a ne 
face bescrecă unde şi sau făcut cu ajutorul lui Dumnezeu am cumpărat 
dela Terme lon un dărab de pământ cu 50 de zloți care(i) pe lângă te- 
letiuri Iară altu dărab am cumpărat dela Criste Urs 30 de zloți și dela 
Criste Petru iară un dărab de pământ cu 8 zloți și dela Criste Flore un 
dărab cu 12 zloți şi aesta pământ cât avem temeiu la bes6reca noastră a 
lehecenilor este pământ iobăgesc şi cu dare domnească dară tommela așa 
au fost aești oameni care au luat bani pă pământ să plătâscă dare cé dom- 
nescă adecă terme [on şi au tras cu mâna X şi Criste Urs au tras cu mâna 
X şi Criste Flore au tras cu mâna X şi aşa să fie în veciu Amin lară în 
acesta temeteiu ori iarbă ori póme ori fân ori cia ar fi a bescrici să fie 
dar nu a popi lară aeşti bani aşa sau strâns din sat în vreme ace câţi 
oameni au fost de bărbătească macar din ace zi de ar fi născut tot întru 
chip au pletit ca şi cel de 50 de ani adecă 20 de grițari pe cap 300 de 
capete au fost parte bărbătească tăt capul 20 de grițari fac 100 de zloți 
în băncute bani de popiruș au fost și aramă 

Aici am început de am intommit mai întie zidari la besârecă pă Hoza 
Arsănie din Cherpenet să ne facă varul cât o trăbui la bescrecă și să o 
zidească tot lucrul a zidului şi a văcălitului cu 350 de zloți și au făcut o 
varniţă de var și lam adus și am săpat fundementul și au zidit un stângin 
de a prejurul besérici zidul Hoza Arsănie naceé toamnă cându am înce- 
put a face bescrecă adeca în luna lui August 16 zile și au rămas pă iarnă 
pănă la brâu mai sus puținel şi am acoperit zidul cu goz pâna în primă 
vară. lară în primă vară Hoza Arsănie din Cherpenet sau lăsat de besé- 
recă și iam plătit pentru var și pentru zid 150 zloți la Arsănie şi am în- 
tommit alți zidari toți din ţara toțască trimişi Andraş Marton Durii cu 210 
de zloți şi grâu 12 vici şi pălincă tătă casa un mesel adecă face iții 50 
de pă o sută de casă și au lucrat aeşti trii zidari pănă au zidit tot zidul 
şi a besereci şi a torumbului. lară am întommit meșteri la lemn din Căo- 
ajd unguri Florian Anton și cu 3 feciori a dânsului Mihaiu loje Crăciun 


519 


şi au lucrat besereca acuperemântul a bescreci și torumbul tot lucrul pă 
din afară pentru 210 de zloți şi tătă casa o brădie de grâu adecă 50 de 
vici şi un font de clisă pă casă şi pălincă 40 iții, Iară pentru ce au îeștit 
torumbru tăt la aeşti meșteri am plătit de chilin 15 zloți şi feşteală am 
cumpărato noi satul dela Orade pentru 155 de zloți 45 griţari. (Aici mi 
se pare a fi scris 155 de zloți în loc de 15 zloți 45 grițari: Cop.) lară tăt 
aeşti meșteri a întommit de chilin de au cerit besereca și altariu și frun- 
tarele amândâo şi stranele și ușile pentru 92 de zloți şi tătă casa un fuior 
tată casa o oală şi i-am dat și un chebel de nuci și o maje 
de sare 20 de zloți pentru ce lam dus acasă 8 zloți am plătit la car. lară 
zidarii până au lucrat pă beserecă au fost în casa chitorului şi bogată 
usteneală au avut cu zidari chitorul și găzdóie chitorului cu așternuturile 
cu păzitu cu coptul de pită lară meșteri cei de lemn au șezut în casa 
diacului Terme Adam şi cu aeşti bogat bai și novoe au avut iară diacul 
pănă au lucrat bessreca 

lară am întomnit tot din acei zidari care a zidit mai nainte besereca 
la văcălașul pă din lontru bescreci adecă mai sus numiţi zidari Marton şi 
Diuri pentru 41 de zloți şi 2 vici de grâu și prestorul lau făcut de chilin 
zidariu Marton pentru 7 zloți 

lară mai pă urmă am întommit la văcălașul bescreci pă din afară și 
torumbu și părcanul pă la streşină alți zidari numai Marton au fost din 
cei dintie şi alţi franți şi Enci pentru 100 de zloți în băncute şi 2 chebele 
de grâu și pălincă 20 de iţii și 30 de pui de găină lară var cel dintie 
care l-au ars Hoza Arsănie o varniță întregă nu l-am măsurat cu vica 
numai lam adus şi lam băgat în gropa şi am socotit să fie 100 de che- 
bele și pentru lemnele cu care au ars aesta var Hoza Arsănie am plătit 
la domnie bani 5 zloți şi dejmă din var am dat la domnie 2 chebele şi 
la adausul varului tăt omul care au avut boi în vreme aceé au Mer(s) 
odată alţi și de dâăori Iară carele au fost cu boi în drum (în călătorie: Cop.) 
au plătit pă sama beserecii 1 zlot şi 20 de griţari la aesta dintie var. 
lară după aciasta am mai cumpărat var dela igăr (forestier: Cop.) Friş 
Peti de 100 de zloți și iarâ nu lam măsurat cu vica dară au fost 100 
chebele de var. Iară după aciastă am Mai luat var dela Hoza Mihaiu 
chebele cu chebelu face bani zloți (Aici nu e însemnat nici cantitatea 
varului nici preţul aceluia) 

lară în altu rând am mai cumpărat dela Hoza Mihaiu din Cherpenet 
12 chebele de var 2 zloți fac 24 de zloți și tot întru acesta chip lam adus 
varul am socotit care au rămas dela lemnele besereci au mers după 
varul aesta mai de pe urmă. lară la stânsul varului când lám băgat în 
grópa am cărat apă cu cada cu boi din baltă cu mare trudă şi iară pétra 
așa sau adus la bescrecă pă scrisoare prin diiacu besârici Terme Adam 
tăt omu care au avut boi au adus 20 de cară de pâtră și 15 cară de ţârtă 
unul om adeca pétra şi ţâria face 25 de cară la unul om în sumă face 
pétra la tăţi săteni 1200 de cară de pâtră şi la(ră) în sumă face la tăţi 


520 


săteni cară de ţâriă 900 de cară de ţâriă şi încă alți de bună voie au 
adus și mai multă petră și ţâriă decât au fost împărțala. lară pétra óre 
câtă au adus dela Sălişte de pă luncă órecâtă de pă vale lui Dănilă óre 
câtă de pă Căsoare re câtă de pă vale dela râu şi țârfa dela râu Iară 
pănă în to vreme am adus apă de au făcut varul din baltă iară cu boi 
cu cada cu sanie tăt prin scrisoare prin diac Terme Adam 

lară Gmeni care nau avut boi în vreme ziditului bessrici Mai din tie 
au fost heteși la besereca pă tri zile unul adecă aeşti fără boi sânt 40 de 
omeni şi fac zile tri zile la unul 120 de zile aești au sapat fundamentul 
bescrici și au făcut var la zidari și au dat pétra lară după acâsta am îm- 
părțit tăt capul de om care poté lucră şi prunci care au putut purtà petră 
şi fete neveste mai tânere pă tri zile şi cei cu boi şi cei fără de (boi) 
300 de capete fac 900 de zile de heteșie şi care mau putut me heteș la 
besârecă pentru Grece price așa au fost rânduit de au plătit în lada besé- 
rici 12 grițari pentru una zi de heteșie şi așa toate zilele de heteșie prin 
diacul besereci Terme Adam sau scris 

lară le(m)nele care au făcut alaşul zidari goron arinde fag și de ce 
am putut căpătă din țarina satului şi dela râu am tăiat că dela pădure nu 
neau slobozit domnie să aducem 

lară lemnele cele de lucru la beserecă de goron şi de bradu am 
băgat iștanţie la prefetuș și au trimis la cămară la Buda de acolo au 
venit să plătim lemnele și câte lemne au trebuit am plătit cu bani de 
zloți cele de goron lém tăiat dela Săliște cele de bradu din Arieșu ore- 
câte lară ore câte dintre crișuri dela Poiană 

lară lemnele aşa sau adus la beserecă cele de lucru tăţi săteni am 
mers cei cu boii au mer(s) cu caru cu boii lară cei fără de boi au mers 
de au ajutat cu brâncile tăți săteni dempreună 

lară după aciasta la sfințirea beserici am chemat arhimandritul dela 
Orade Mare şi Fiscalişul Conzistorului arhimandritul Mihail Manoilovici 
tiscalăşul popă Floriian şi protopopul nostru Balint) Todor și popa oră- 
şenilor din Beiuş a Grecilor şi popa dela Băiţă diacon dela Hidișel de 
Orade şi mulți preoţi de pă sate şi dieci 

lară tisturi udorbirăul dela Vaşcohu şi solgăbirău işpanul și mulți 
dela Vaşcohu şi dela Băiţă şi așa am socotit de tăt norodu cu bărbaţi şi 
temei Mari şi Mici la 1000 de ómeni au fost de tăți la sfințire besérici 
Lá arhimandritu şi la preoţi am făcut şi la tisturi pranzu frumos am adus 
socăciță de iam plătit pentru ce au păzit (au pregătit şi a fiert mân- 
cările: Cop.) şi am cumpărat dela boldu cafă şi ce au trebuit prânz domnesc 
am tăcut lară la esta norod noi săteni care au avut putere au făcut prinos 
unu singur lară cei mai slabi doi inşi au tăcut prinos și păzituri frumoasă 
şi așa din darul lui Dumnezeu tăţi acele norode au băut şi au mâncat 
destul Iară plata arhimandritului 20 de zloți şi la cei(lalţi) preoți şi în tâte 
lăturile pă ce au trebuit atunce la sfințire bessrici de tăt am cheltuit 
de zloți şi prescurile dela Băiță am adus şi pănă au mâncat și au băut 


521 


domni tăt Mereu a pușcat lara cheltuiala asta de bani câtă am avut la 
sfințire fără de a sătenilor pomană adeca de zloți am umblat cu trii 
talgere pântre noroade şi am căpătat bani de zloți și din bani acei 
ce au dat noroadele pomană am plinit tâtă cheltuiala la sfințire beserici 
şi besérecă sau sfi(n)țit în luna lui Septemvrie în 16 zile anul 1823 şi pă 
antimis a bescrici noaste am dat la arhimandrit bani ọọ de zloți 

lară după aciasta așa s'a întâmplat noi leheceni cerem parte la Cher- 
penetani din beséreca cé brătrână şi din cărți și din clopote și din tâte 
odăjdiile a beserecei a cei bătrâne jumătate Iară popa diurca și popa lonaş au 
mers şi au scos biraele și satul tăt şi au venit să spargă casa a popi no- 
stru a lehecenilor că zice căi hotarul Cherpenetanilor până în uliţă la Indri 
adam și au venit Cherpenetanii şi au scos stâlpi dela leasa lui Indri adam 
și lésa și au ţipat pă apă și au spart gardul. lară noi leheceni iară eram 
strânși în satul nostru, că să întâmplase udorbirău şi işpanul la stupi cei 
domneşti şi am mers până pădri Indri Adam și néu oprit udorbirău să 
nu ne ridicăm și să nu ne batem cu cherpenetani și așa am stat noi le- 
heceni pă dri Indri adam și Cherpenetani pă dri popi alți lară cu să- 
curi alți cu pari de gardu alți cu petri şi așa ei cherpenetani sudué pă 
noi pă leheceni și noi pă ei şi sau spart vrajba prin domnul udor- 
birou și am mers a dooa zi la Vașcoh la tis(t)uri şi noi leheceni şi Cher- 
penetani și domni au mânat ingeteriul și au măsurat pământu popilor să 
fie clegie la besereca cherpenetanilor jumătate și la besereca lehecenilor iară 
jumătate pă cum sau găsit in carte ce bătrină din bătrâni de 600 de ani 
până în larma asta şi aşa noi leheceni am stat pă ulița din sus pă de 
cătră indreşti şi Cherpenetani au stat pă ulița de cătră Cobeţi până au 
lânţiit ingeleriu pământu acel popăsc 

lară noi Leheceni nem făcut în înstanție pentru parte din bes6reca cé 
bătrână și au mers diacul a lehecenilor terme Adam cu instanție la Orade 
şi óm băgat la vicișpan lani lară domnul vițișpan lani au trimes instanție 
la domnul fisolgăbirău Beliţai loje şi au eşit solgăbirău și udorbirău la 
noi în sat şi au mers în casă la popa diurcă şi ném strâns şi noi lehe- 
ceni şi cherpenetani şi aşa ném împăcat dacă au bătut solgăbirău pă 
câțiva cherpenetani și așa ném împăcat să ne dee cherpenetani 130 de 
zloți și un prapor și pentru prapor nu lau dat dară au dat bani 15 zloți 
și așa am mers în curte la Vașcohu şi au făcut domni doo contrătușuri 
unul la noi la leheceni unul la cherpenetani 

Aici am însămnat așa 

Eu Terme Adam din lehecen din ném bun şi născut din părinți 
Gmini de omenie lară din Leheceni taica meu lau chemat Terme Flore 
şi maica mé o au chemat Eva Dumnezeu să le Erte păcatele și am fost 
patru frați parte bărbătească născuți dela părinți noşti cel mai ântâie am 
fost Eu diacul a bessrici lehecenilor și până a fi diac mainainte am fost 
samadău la cou de Sălişte int(r)u(n) an de acolo am venit în satul nostru 
în leheceni și am eşit cu omenie dela Cou lară mam pus bir(ă)u la le- 

34 


522 


heceni în 6 ani după (o)altă Iară am eşit din birăire cu omenie şi când 
am fost de vâst(rjă de 30 de ani mam pus diac la satul nostru la lehe- 
ceni și am slujit la bescreca ce bătrână în 12 ani lară după acâsta néa 
ajutat Dumnezeu și ném făcut și noi leheceni bescrecă şi tot diac am 
fost și câtă scrisoare sau făcut pentru besereca și strângere banilor şi cum- 
pararé ce au trebuit la beserecă (eu am scris-o) 


Pomelnic a Lehecenilor Zloţi 


Nu cură 


1 | popa Adam fiind diiac în vreme facerei bessrici și | 
dânsul au ajutat la aducerea varului și la lemne și | 
pâtră şi târtă şi au dat 600 de ind pomană la | 


bescrecă și bani . . . gta At cm li al 
și iară au dat patrafir bani pomană SE i-: 


(Deși întreg pomelnicul e rubricat, noi lăsăm rubricarea şi continuăm precum 
urmează :) 

2. Indri Adam în vreme faceri bescrici au fost în anul din tie pre- 
titor când sau început a să face bescreca în al doilea an au fost birău şi iară 
jurat au fost la bescrecă și multă ustăndlă au avut pentru sînta besérecă 
până a se face bescreca și au dat bani pomană 10 (zloți de bună voe și 
la meşterul care au făcut besereca pentru ce au făcut una ușă a bescrici 
au dat 4 (zloți) 

3. Indri adameş au ajutat și dânsul cu ce au av(u)t putere și au 
slugărit pentru besâreca 

4. Indri bumb și frate să(u) Indri Giurgi nau dat la besérecă 
nimica nici au ajutat nimica 

5, Indri Pătru în vreme faceri bescrici au fost jurat la besârecă și 
au dat pomană bani 10 (zloți) 

6. Indri adam cel tânăr și dânsul au slugărit cu ce au putut 

7. Indri Georgie și dânsul au ajutat și au lucrat la sînta besérecă 
ce au putut 

8. Indri adam de mijloc albeiu au ajutat la bescrecă și au dat ce 
au putut 

9. Indri Micula şi dânsul au slugărit la sînta bescrecă și au fost 
jurat la bescrecă 

10. terme Gavrilă au fost jurat la bescrecă și au dat pomană bani 
5 (zloți) 

11. terme lanc au dat pomană bani 5 (zloți) 

12. terme Toader şi El au ajutat sînta besérecă 

13. terme Mihaiu au dat la sfnta beserecă bani 10 (zloți) şi iară au 
cumpărat o cădelniță cu 6 (zloți) 


523 


14. terme paş(c) au dat bani pomană la sînta bescrecă 3 (zloți) şi 
o cruce au luat pă prastor 

"15. terme Crăciun și dânsul au ajutat la sînta bescrecă și iară au 
cumpărat înt(r)o zveră carton pomană cu 5 (zloți) și una ușă la beséreca 
pentru făcut 4 (zloți) : 

16. terme adam au dat bani pomană la sfnta besérecă 5 (zloți) 

17. Criste Murg şi dânsul au ajutat la sînta besérecă 

18. Oance loan cel tânăr au ajutat la sînta beséreca și maica sa 
Eva au dat un stihar de pânză pomană la sînta (bes6recă) 

19. Oance Crăciun au ajutat la sînta bescrecă 

20. Oance Dănilă au ajutat la sînta besârecă 

21. Oance loan cel bătrân au ajutat la sinta bescrecă 

22. Oance adam au ajutat la sînta besérecă 

23. Indri petriţă și dansul au ajutat la sfânta besérecă și au dat bani 
pomană 5 (zloți) şi au fost jurător la bescrecă 

24. Criste Mihaiu au ajutat la sînta bescreca şi au dat bani 10 (zloți) 
şi au cumpărat un catavasiariu lară pomană la sînta cu 8 (zloți) și iară 
au plătit pentru ce au zugrăvit ușile în zvera cea mare cu 13 (zloți) şi 
un carton în zveră au cumpărat cu 5 (zloți) 

25. Criste loan au ajutat și au dat bani pomană la sînta besérceă 
5 (zloți) și muer6 armanca au dat un arbos pe strană de pânză pomana 

26. Criste Petru au ajutat la sînta besérecă și au dat bani iară po- 
mană 10 (zloți) și lada cé mică a bessrici în care să strâng bani au cum- 
părat cu 3 (zloți) și iară masa care este în bescrecă unde mergu poporul 
la sărutar€ icoanii şi iivangilii Iară au cumpărat cu 3 (zloți). Iară în varul 
care am luat la bes6recă dela Friş Peti au dat pomană bani 10 (zloți) și 
iară au cumpărat unul obloc la bessrecă iaga lemnul îerul dela Orade 
pomană cu 7 (zloți) și au fost birău în ani care am scos carte de a face 
bescrecă şi când am început a lucră pă bessrecă și au fost jurat la be 
sârecă şi multă trudă şi usteneală au păzit pentru sînta bescreca Dum- 
nezeu să-i erte păcatele amin 

27. terme loan au ajutat la sînta beserecă. 

28. Criste flore chitorul au ajutat și au umblat în facere biserici în 
toată treaba bestrici dela început până la plinitul faceria biserici şi au dat 
bani pomană la besérecă 56 (zloți) și au umblat în trăba biserici au cum- 
părat ce au trebuit la bescrecă şindile cue și ce au trebuit și cu 
carul cu boi şi cu brâncile și zidari au şezut în găzdușay: la dânsul pro- 
topopu de câte ori au venit la dânsul în sălaș și arhimandritul și acâri 
cine au venit la chitor au descălecat și multă cheltuială au avut până a 
se face bescreca și până a cumpăra ce au trebuit la bescreca și iară au 
mai cumpărat apostoltriu din banii dânsului pomană la sinta bescrecă 


apostolâriu în anul 1827 cu bani 8 (zloți) 
- 34* 


524 

29. Popa Mitru au ajutat la sfânta bescrecă și bani au dat pomană 
1 (zlot) și iarâ când au lucrat ţigani la bescrecă ferul au dat mâncare la 
țigani şi un a(b)ros pă masa bescrici de pânză 

30. Şișe Veică vădua au ajutat la bescrecă și E cu ce a putut 

31. Oance Georgie au ajutat la bescreca și bani au dat la bescrecă 
pomană 5 (zloți) şi iară au ernat bica satului pentru bani și acei bani au 
dat pomană 20 (zloți) și la meşterul care au lucrat bescreca au plătit pentru 
una uşă a bescrici 4 (zloți) 

32. Şisé loanăș au ajuta(t) la beserecă cu ce au avut putere 

33. Ureche Murgu fiind prunc sărac şi el a ajuta(t) la bescrecă 

34. Dușan toader au ajutat la bescrecă și au dat bani pomană 39 (zloți) 

35. Oance lov au ajutat la bescrecă și au dat bani pomană 4 (zloți) 
32 grițari 

36. Oance Mihaiu au ajutat la beséreca și au dat bani pomană 3 
(zloți) 10 grițari și au fost jurat la besérecă 

37. Oance todor și dânsul puţin au ajutat la besérecă 

38. Oance Gavrilă au ajutat la besârecă și bani au dat pomană 2 
(zloți) 

39. Toma Pătruţ au ajuta(t) la beserecă și dânsul 

40. Oance Florică și dânsul au ajutat la bescrecă 

41. Oance Irimie au ajutat la besérecă 

42. Mâtcău Mihaiu au ajutat la besârecă 

43. Mâtcău Crăciun au ajuta(t) la bescrecă și jurat au fost la biserică 

44. Mâtcău loan au ajutat la bescrecă și bani au dat pomană 

45. Mâtcă(u) Evă văduoa și e au ajutat la bescrecă 

46. Oance toader au ajuta(t) la bescrecă 

47. Mâtcău todor au ajutat la bes6recă bani au dat pomană 10 
(zloți) și au cumpărat o carte la besérecă Strajnic bani au dat 20 (zloți) 
şi 2 făclii mari 

48. Bopşe Bumb au ajutat la bescrecă 

49, Bopșe Florițţă au ajutat la beserecă 

50. Bobşe adam au ajutat la bes6recă 

5]. Bopşe Georgie au ajutat la besérecă 

52. Terme loan au ajutat la beserecă 

53. Indri Giurgi au ajutat la beserecă și bani au dat pomană la be- 
sârecă 5 (zloți) și jurat au fost la beserecă 

54. Indri loan au ajutat la bescrecă și bani au dat pomană la be- 
screcă 5 (zloți) 

55. Indri Mihaiu au ajutat la beserecă 

56. Duma Urs au ajutat la bescrecă 

57. Duma Goergie au ajutat la besérecă și bani au dat pomană la 
besârecă 2 (zloți) 

58. Duma Giurgi au ajutat la bes6recă 

59. Duma loan cel tinăr au ajutat la besârecă 


525 


60. Duma Mihaiu au ajutat la besârecă şi bani au dat pomană la 
bescrecă 5 (zloți) şi jurat au fost la bes6recă 

61. Duma Georgie au ajutat la besérecă 

62. Duma Avram au ajutat la bescrecă și bani au dat în clopot po- 
mană 50 (zloți) și iară în plata la meșterul care au făcut besereca Iară au 
dat bani pomană 50 (zloți) 

63. Duma loan au ajutat la besérecă 

64. Duma Dumitru au ajutat la bescrecă și bani au dat pomană la 
bescrecă 15 (zloți) şi jurat au fost la sat și au umblat în treaba besérici 

65 Bopşe Mihaiu au ajutat la beserecă și bani au dat pomană 15 (zloți) 

66. Goga loan au ajutat la beserecă 

67. Bopșe lanc au ajutat la bescrecă 

68. Bopşe Marie văduoa au ajutat la beserecă 

69. Bopșe Alisandru au ajutat la besârecă 

70. Bopşe loan au ajutat la beserecă 

7]. Dușan Crăciun au ajutat la besérecă și bani au dat pomană la 
bescrecă au ernat bica satului și au dat acei bani pomană 16 (zloți) şi 
jurat la besârecă au fost 

72. Dușan Flore au ajutat la bescrecă 

73. Dușan Adam au ajutat la besârecă 

74. Dușan Georgie au ajutat la besérecă 

75. Bopşe luon au ajutat la bescrecă 

76. Bopşe Toader au ajutat la bescrecă 

77. Bopşe Flore au ajutat la besérecă 

78. Gâga lanc au ajutat la besrecă și bani au dat pomană la be- 
sârecă 2 (zloți) 30 (grițari) şi juraţi au fost la beserecă 

79. Gâga loan au ajutat la bestrecă 

80. Gâga Toader au ajutat la besérecă 

81. Gâga Dănilă au ajutat la besérecă 

82. Gâga Lup au ajutat la bescrecă 

83. Oance Gretă au ajutat la bescrecă şi o ştergură au dat pomană 
la besârecă. 

84. Micle loan au ajutat la beserecă 

85. Gâga Alisandru au ajutat la besârecă 

86. Duşan Alisandru au ajutat la beserecă 

87. Dușan Petru au ajutat la beserecă. 

88. Bopşe Mihaiu au ajutat la besârecă 

89. Duma flore au ajutat la beserecă 

90. Duma Simă au ajutat la beserecă 

91. Indri Şiandru au ajutat la beserecă 

92. Morariu Fiore au ajutat la besârecă 

93. Bopşe mișcă au ajutat la besârecă și jurat au fost ia sat şi au 
umblat în treba besârici 

94. Oance losii au ajutat în treba bescrici 


526 


95. Ureche loan au ajutat la beserecă 

96. Oance Petru au ajutat la besârecă 

97. Oance On au ajutat la besârecă 

98. Oance Macaveiu au ajutat la besârecă şi bani au dat pomană la 
bestreca 2 (zloți) 

99. Morariu Toader au ajutat la bescrecă și bani au dat pomană la 
bescrecă 5 (zloți) 

100. Criste Toader au dat pomană la beserecă bani 10 (zloți) 

101. Iară Criste Toader cel tinăr au ajutat la beserecă 

102. Criste Urs au ajutat la besârecă 

103. terme Toader au ajutat la bescrecă 

104. terme Giurgi au ajutat la besârecă 

105. Indri loanăş au ajutat la bescrecă 

106. Indri Alisandru au ajutat la bescrecă și bani au dat pomană 2 (zloți) 
şi mueré Marișca au dat un abros pă strană pomană de pânză 

107. Indri Petru au ajutat la beserecă 

108. Indri Mihaiu au ajutat la bescrecă şi au fost buptăr la sat cându 
sau făcut bescreca și mult au umblat în treba bessrici 

109. terme loan au ajutat la bescrecă 

110. Morariu tirilă au ajutat la beserecă 

lară cine au dat în lada bessrici un ban un grițariu o groşiţă au mai 
mult ori bărbătescă ori muerâscă sau mare sau mic Dumnezeu să le iarte 
păcatele și acestora 

lară să zicem şi pent(r)u acestic (pe cari) am împărţit bani pa sama 
bescrici cându sau făcut bescreca tăt capul care au fost de vrâstă de aplă- 
tire parte bărbătească adecă în tăte rândurile au vini(t) pă unul cap 4 
zloți Unii oameni au plătit și aești cu dragoste unii și cu sila dară 
Du(m)nezeu la cei ce au p(lătit să le Erte păcatele la cei ce nau putut 
plăti până acuma să le ajute Dumnezeu să poată plăti și la erte şi ace- 
stora păcatele 

lară să zicem și pentru aceşti Omeni care au adus var pâtră ţârtă 
lemne şi ori ce au trebuit la sînta bescrecă uni au mers omini de bună 
voe în trebile besârici Dmnezeu să le Erte păcatele Iară cei ce au mers 
siliți Dmnezeu să să milostivească să le erte şi acestora păcatele 


lară să zicem și pentru aceşti Gmeni carele nau avut boi în vremea 
faceri bescrici ce numai cu mânile au lucrat la sînta beserecă și aceşti 
uni au lucrat cu tătă dragoste Dumnezeu să le erte păcatele şi cei ce au 
lucrat siliți Dmnezeu să se milostivească să le erte şi acestora păcatele 


lară să zicem şi pentru aceşti Gmeni carele au avut cai în vreme 
faceri bessrici și au dat cai de au umblat în trebile sîntei besérici unii 
au datui cu voe Dmnezeu să le Erte păcatele Iară cei ce au datui siliți Dmezeu 
să să milostivească să le erte şi acestora păcatele 

lară să zicem și pentru aceşti Gmeni care au dat bucate, mâncare 
băutură la lucrători sîntei bessri(ci) până sau făcut besâreca uni au dat 


527 


cu voie și mai mul(t) decât au fost împărțala Dmnezeu să le (ierte) pă- 
catele și cei ce au dat siliți și numai cât a fost împărțala Dmnezeu să să 
milostivească să le erte și acestora păcatele 

lară să zicem şi pentru parte femeiască în vrem îacerii bescrici am 
împărțit pă câteva femei care au fost mai cu putere 30 griţari unele au 
plătit Dmnezeu să le erte păcatele iară care nau plătit Dmnezeu să le 
ajute să poată plăti și să le erte și acestora păcatele 

Jară să zicem şi pentru acei Gmeni şi femei care au dat jăriă bani 
lumini icoane tămâe la sfințire bescrici parte bărbătească şi muerească 
Mici şi mari Dmnezeu să le erte păcatele 

lară să zicem şi pentru aceşti Gmeni care au umblat în treaba sîntei 
bessrici şi au (o)stânit pentru sînta bescrecă și şau lăsat lucru şi a lor 
trebi și vorbe bune au vorbit în parte bescrici Dmnezeu să le erte păcatele 

lară să zicem și pentru care Gmeni și femei mari şi mi(ci (cari) au 
adus jârtiă şi aduc și acuma și pentru care or aduce de acuma înainte 
Dmnezeu să le dăruiască să aibă de unde să aducă să cinstâscă sînta be- 
serecă lumini tămâe icoane odăjdii la sînta beserecă Dmnezeu să le iarte 
păcatele 

lară să zicem şi pentru părinți noşti carele néu născut și néu crescut 
şi néu învățat şi fraţi noşti şi surorile noaste și neamurile noste care sunt 
răposaţi Dmnezeu săi Erte de păcate și hodinească întru îinpărăţia sa cé 
cerâscă lară care sânt vii să trăiască cu pace și sănătoși lară dacă or 
răposa Dmnezeu să le erte păcatele 

«Pomelnicul sfntei bescrici a satului leheceni cu mila lui D-mnezeu au 
început a să întemea și a să zidi și a să face în luna lui August 16 zile 
anul domnului 1820 şi care preoții să va afla slujind la aciasta sfnta be- 
serecă să facă bine a pomeni acesti ómeni prin care sau întemeat besereca 
în tot anul la nașterea Domnului nostru Is Chs și la înviare D-mnului 
nostru Is Chs să faceți bine preoții şi diacii carele ve vifi afla slujând la 
aciasta sfnta beserecă să-i pomeniți 

1. Cându nem despă(r)țit dela besereca ce bătrână de Cherpenetani 
cu 315 zloți şi hasna întaeşti care au ajutorat cu un ban cu griţariu cu 
o groșiță şi mai mult Dmnezeu să le erte păcatele și săi pomenească la 
împărăția sa amin 

2. De la zugău (un sat în cttul Arad) îişer néu dat 50 fonţi de fer 
pentru 10 zloți pomană la sînta beserecă 

3. dela riștirața (un sat lângă zugăul de mai nainte: Cop.) flore Ga- 
nului néu dat pomană 40 de îonţi de fer face bani 8 zloți 

4. dela briheni Scrofan Ignat néu dat pomană 4 fonți de fer face 
bani 48 grițari D-mnezeu săi erte şi pă aeștia și săi pomenească la îm- 
părăția sa amin 

5. dela Bărăști terme Alisandru néu dat 1 maje și 60 de fonţi de 
fer pomană face bani 32 de zloți și când au clopotul dela temișoara néu 
dat bani împrumut şi nau luat hasnă 150 zloți întu an şi 6 luni şi clo- 


528 


potul lau adus și au plătit de adus D-mnezeu săi erte păcatele şi săl po- 
menească la împărăția sa şi părinți dânsului amin 

6. dela Bărăşti Coroiu Marişcă vaduoa néu dat pomană 10 zloți şi 
un falon 

7. dela Vărzariu de mijloc Gavra Giurgi au dat pomaeă 7 zloți şi 
8 părechi de doște Iară pomană fără bani 8 zloți şi néu dat 50 de zloți 
pă sama bescrici împrumut în 6 luni fără camătă și au dat 100 de cue 
de léțu pomană D-mnezeu săi erte şi săl pomenâscă la împărăția sa amin 

8. dela Vărzariu de jos Micle Pătru au dat pomană 500 de şindili 
fac bani 2 zloți şi 30 de grițari 

0. dela Sohodol Manci Murg an dat pomană 300 de șindili Dmnezeu 
să le erte păcatele şi săi pomenească la împărăţia sa şi aeștia amin 

10. din Being Hoza Vaac au dat pomană 3 icoane zugrăvite pă lemn 
a domnului nostru Is Chs și a Născătoarei de Dumnezeu și a sîntului Ni- 
culae care sânt între zvere leu cumpărat cu 12 zloți D-mnezeu săl erte 
și săl pomenească la împărăţia sa amin 

11. dela Băița popa Nicolae au dat o icoană adurmirea preacinsti(tei) 
Hramul sfinti beserici aceștii zugrăvită pă lemn şi au cumpărat cu 5 zloți 
D-mnezeu săi erte păcalele şi săl pomenâscă la împărăția sa amin 

12. lară un Morariu anume loan au cumpărat un prapor cu 20 de 
zloți pomană la sînta bescrecă Dmnezeu săi erte păcatele și săl pome- 
nească la împărăţia sa amin 

13. O muere anume Cătrina din Hălmagiu au dat un patrafir po- 
mană la stnta beserecă şi lau cumpărat cu 5 zloți Dmnezeu săi erte pă- 
catele şi său pomensâscă la împărăţia sa amin 

14. O muere anume din Abrud au dat candila care Este slo- 
bozită pre dé supra zveri cei mare pomană la sînta beserecă și au cum- 
părat cu 4 zloți Dnezeu săi erte păcatele și său pomenească la împărăția 
sa amin 

15. dela Bărăști Coroiu loan au dat pomană la sînta beserecă abrosul 
de pe prastor cel de bumbac care este dé supra şi lau cumpărat cu 5 
zloți D-mnezeu săi erte păcatele și săl pomenescă la împărăţia sa amin 

16. popa raveica văduoa au dat pomană abrosul de pă prastor care 
este de pânză de de supt pe prastor din 12 coți de pânză şi lau cusut 
cum să cade și face bani 3 zloți Dmnezeu să-i erte păcatele şi său po- 
menescă la împărăția sa amin 

17. Grecul dela Vaşcohu lanoş au dat la una zveră cartonul pomană 
şi face în bani zloți 5 D-mnezeu săi erte păcatele şi săl pomensâscă la 
împărăţia sa amin 

18. dela Criştior Bopdan Toader au dat pomană la sînta bescrecă 
un procoveţ face bani 2 zloți şi au dat împrumut la beserecă 50 de zloți 
în 6 luni şi nau luat camătă și au adus la sînta bescrecă 2 lemne de 
goron de cele mari de pă vale de Criştior Dmnezeu săi erte păcatele și 
să-l pomenească la împărăția sa amin 


529 


19. dela Briheni panți Hamăr meșter néu dat 5 țițini la ușile besé- 
rici adecă 25 de fonţi de fer bani 5 zloți pomană Dmnezeu săi erte păcatele 

20. dela Briheni Ursul Haiului néu dat 1 țițină la ușe biserici 5 fonți 
de fer face 1 zlot pomană D-mnezeu săi erte păcatele 

Aceste sânt cele 3 documente, relative la cauza, pentru care comuna 
parohială Leheceni-Cărpinet sa desfăcut în două și din cari (documente) 
se vede felul cum comuna Leheceni, deşi nu dispuneă la început decât 
de 315 zloți, prin străduința unor oameni de bine şi-au ridicat o astfel 
de biserică, care și astăzi este una dintre cele mai frumoase. 

Pentru ca să se poată distinge un document de altul am ținut, că 
începutul fiecăruia document să fie subliniat: am făcut-o aceasta și pentru 
motivul, că întreaga parte subtrasă e scrisă şi în originale cu litere mari 
şi atât de frumoase încât ar merită să fie şi jacsimilate aceste părți. Dealtcum 
nici unul din aceste documente nu e subscris de nimenea, cu toate ace- 
stea din textul lor înțelegem, că autorul este diacul Adam Terme soțul 
credincios și nedespărţit al zălosului titor (epitrop) Flore Criste. El a scris 
toate trii documentele, ceeace ştim de acolo, că scrisoarea e una și aceeaș 
în toate trei documentele. 

Cel dintâiu document e o autobiografie, cum aș zice, a epitropului 
Flore Criste; părțile cari privesc în special pe acest Flore Criste şi familia 
lui, cari părți sunt la capătul documentului de sub întrebare, tocmai 
pentru caracterul lor privat, le-am eliminat; am ţinut însă să se publice 
acest document, deși tractează unul şi acelaş obiect ca documentul al 
doilea, pentrucă are multe părţi interesante, ce lipsesc din documentul al 
doilea şi deci pentrucă aceste două documente se întregesc unul pe altul. 
Că acest document e scris în special pentru epitropul Flore Criste o do- 
vedește și împrejurarea, că documentul și astăzi se păstrează la urmă- 
torii dânsului, precum am mai amintit-o aceasta dejà. Din primul do- 
cument am lăsat pe binefăcători și ajutători bisericei, obvenind numele 
lor în documentul al doilea, care întotdeauna s'a păstrat la oficiul parohial 

Al treilea document e consacrat ajutătorilor și binetăcătorilor sfintei 
biserici, cari au locuit afară de comună. 

Documentul prim e legat în papir și table groase, iar spatele legă- 
turei sunt de piele, are format octav mic; documentul al doilea şi al treilea 
sunt legate la un loc, întro legătură asemenea celei amintite, dar formatul 
e îndoit așa de mare. Acestei împrejurări i se poate mulțămi, că docu- 
mentele și astăzi sunt în stare foarte bună. Documentul al doilea se află 
la începutul cărţii, iar al treilea la sfârşitul aceleia. Tot în aceasta carte 
se află și următorul document, făcut de «c, (cantorul) terme adam», din 
care se vede clar, că numitul diac e scriitorul tuturor documentelor, căci 
scrisoarea e una şi aceiaş în toate documentele. Documentul e acesta: 

«Noi satul Leheceni cu biraele și chitorul Criste îlore dăm un clopot 
dela beséreca noastră a lehecenilor la numi(ți) ómeni de omenie din Șuiad 
din ţinutul belului prețul clopotului 120 de zloți în băncută termenușul 


530 


banilor în luna lui August 29 de zile la teerea lui loan numiţi oameni 
din Şuiad 

birăul Néz Todor x 

x parohu alb miculae 

x titor lucuţa nuţ 

x cantor trân Moisi 

x Cotuna Toader 

tânăr Cotuna Flore x 

bătrân Cotuna Flore x 

jurat Lucuţa Todor x 


Dat aprilie 14 zile anul 1837 
lehece(ni) prin C. terme adam 
Precum în lontru scris pentru clopot chizes Criste x lon din leheceni» 


Scrisoarea lui terme adam e și frumoasă şi legibilă, păcat numai că 
interpuncțiunile lipsesc preste tot. Eu m'am silit a descrie fidel documen- 
tele fără a lăsă ceva, ori a adăugă ceva dela mine. 


Unii, din cei ce au văzut aceste documente, sunt de părerea, că 
diacul Adam Terme ar fi scris numai autobiografia epitropului Flore Criste 
iar celelalte documente le-ar îi scris un alt diac din Cărpinet anume Ni- 
colae Popovici, mai târziu preot acolo. Părerea lor o întemeiază pe o 
notiță, ce se află pe un manuscript de predici, care acum se află în po- 
sesiunea preotului de astăzi din Leheceni și care notiță o dăm ceva mai 
jos. Părerea acestora însă va aveă lipsă de dovezi cu atât mai mult, că 
nici întrun document din cele trei nu se face amintire de vre-un preot 
care să fie conlucrat la zidirea bisericei din Leheceni și prin urmare să 
fie purtat o cronică oarecare despre toate evenimentele, împreunate cu 
acea zidire. Notiţa de sub întrebare e următoarea: 


«Aciastă ertăciune este a lui Mateiu Teodor din sat lăcuitor şi am scris 
eu Nicolae Popoviciu toate ertăciunile cares de lipsă la ómeni morţi şi 
la mueri şi la prunci mici şi joltarele şi la preoți fie milostiv Dumnezeu 
şi ne ierte păcatele și parie am luat-o dintro carte dela popa din Bertin 
și iam dat doo parechi de cuțite pentru ertăciune Am scris lunie 27 zi 
829 Nicolae Popoviciu m. p.» 

Cel dintâiu preot la biserica cea nouă din Leheceni a fost popa Ionaș 
apoi loan Popovici, mai târziu Nicolae, Papp şi astăzi Mihaiu Popovici, 
toți descendenţii vechilor preoți dela biserica cea bătrână, cest din urmă 
fiul lui loan Popoviciu. Cu preotul de astăzi Mihaiu Popovici apune preo- 
țimea de odinioară din Leheceni-Cărpinet, lăsând terenul străinilor. 

Să vină acum preotul și învățătorul din Leheceni să completeze această 
lucrare. 

Seghişte, la 15 Mărtişor v. 1912. 


Moise Popoviciu 
preot. 


531 


NOTIȚE ETIMOLOGICE. 


Știră şi sterp. Pe întreagă valea Rodnei se spune despre o vacă, 
oaie, capră etc., care n'a fătat niciodată, că e șfiră, rezervându-se cuvântul 
sferp, care în alte părţi însemnează <unfruchtbar» și e derivat de filologi 
din *exstirpusy-e ori *exstirpus,-a,-um «ohne Sprossen» < stirps «Spross», 
mai mult pentru a însemnă vacile, oile, caprele etc. «cari nu dau lapte» 
(cf. alb. șerpe, abruzz. șferpe «che non ha più latte», bresc. sferpada <ag- 
nello che non ha ancora partorito», ven. anela sterpa «pecora vergine... 
che non ha fruttato», v. Puşcariu, Et. Wb., p. 151). 

Cuvântul e de bună seamă identic cu grecescul orsigoc (oreĝoós, 
«starr, steif») care a avut mai întâi înțelesul de «tare» («hart, vom uner- 
giebigen Erdboden»), apoi pe cel de «neproductiv» («unfruchtbar, auch 
von Menschen u. Thieren»). Cu acest din urmă înțeles îl găsim mai întâi 
la Homer numai în genul femenin şi numai despre «vacă»: oreigar povv 
gt&eru, Od. X, 522, XI, 30, XX, 186 — unde se va observă deosebirea de 
accent—, apoi la scriitorii de mai târziu tot numai de genul femenin despre 
«femeile neproductive». Dupăce forma în care ni-se prezintă arată feno- 
mene fonetice destul de vechi, trebue să presupunem că a întrat încă în 
«străromână» ori chiar în latina vulgară, de bună seamă întrun timp, când 
păstorii români au fost în nemijlocită atingere cu păstorii greci. Forma 
areiga ne-a dat aşadară mai întâi * stira (cf. pentru tonetism: bare, libatio 
< 1eifw, etc.), din care a ieşit apoi românescul șțiră (cf. câștig, câștigă 
< castigare, + învești «bekleiden» < investire). Ar îi de deosebit interes 
acum să ştim dacă șțiră se găseşte în limba albaneză, ori nu, pentru 
motivele pe cari le vom vedeă mai la vale. 

Că forma orsiga a putut să fie cunoscută «străromânei» ori chiar 
latinei poporale, bănuim din împrejurarea că o altă formă a aceleiaşi 
trupini grecești (sferilis.-e şi sfelus,-a,-um, deminutivul lui *s/erus = 
øreĝoóç «starr») o găsim cu aceeaș însemnare (cunfruchtbar, von Pflanzen 
und Thieren») şi aproape numai de genul femenin și în latina clasică, v. 
Georges, Lateinisch- Deutsches Wărterbnch, Leipzig, 1852, p. 1594 şi 1595 
(citez această ediţie, deoarece acum nu am la îndemână pe cea mai 
nouă) şi Dr. Wilhelm Freund, Wörterbuch der lateinischen Sprache, Leipzig, 
1840, lil. Band. p. 519, din care cităm următoarele exemple pentru sée- 
vilus: sterilam = «sterilem»: Fest, p. 316, neutr. plur. sterila: Lucr. 2, 
845; pentru sferilus = «unfruchtbar von Pflanzen und Thieren (gut 
klassisch u. sehr häufig)»: «Infelix lolium et steriles nascuntur avenae, 
Verg. Eci. 5, 37; fo % ulvae, Ovid, Met. 4, 299; ù herba, id. Am. 3, 7, 
31; w platani, Verg. Georg. 2, 70. Saepe etiam steriles incendere profuit 
agros, id. ib. 1, 84; fo e tellus, Ovid. Met. 8, 791. w palus, Hor. A. P. 
65, w arena, Verg. Georg. 1, 70 u dgl. — Steriles nimio crasso sunt 
semine, Lucr. 4, 1236; vgl: Galli Tanagrici ad partus sunt steriliores, 
Varro RR. 3, 9, 6; fo w vacca, Verg. Aen. 6, 251; % multae (mulieres), 


532 


Lucr. 4, 1247; w viri, d. i. Eunuchen, Catull. 63, 69. w semen, id. 67, 
26; % ova, Plin. 10, 60, 80 u. dgl.». 

Dar sferițis şi sferilus a îost cunoscut şi latinei poporale. Dovadă 
ne sunt: rtr. stierl, tic. sterlu «bestia che non da latte (v. G. Körting, 
Lateinisck-Roumanisches Wörterbuch, ed. Il, Paderborn. 1907, p. 915). 


Mai observăm apoi că știră, despre care vorbim, nu are nimic comun: 


cu planta numită știr < srb. wrn, = Amarantus frumentacens, nici cu 
TUS. ipnpriii, bg. puri n, srb. ELI Hy pol. SZCZEry < p. sl. nITHpA = «wahr», 
«echt». 


Imprejurarea că cuvântul șfiră îl mai găsim în graiul ţăranilor din 
valea Rodnei, precum și observările de mai sus pe cari ni le-a sugerat 
acest cuvânt, în sfârşit faptul că cuvântul sferp se află numai în limba 
albaneză (șferp: şi șterpon «versiege») și în câteva dialecte italiene (v. 
Puşcariu, |. c.; it. sterzare, Îr. étreper par a se derivă direct din latine- 
scul exstirpo,-are, ct. și stirpe sco,-čre «zum Stengel werden»), ne fac să bă- 
nuim că nici etimologia *exstirpis,-e ori *exsfirpus,-a,-um a acestuia din 
urmă nu este cea adevărată, ci trebue să o căutăm tot acolo, unde am 
găsit şi pe cea a lui șfiră, în vre-o variantă a cuvântului orzigoc, oregooc. 

Această variantă pare a îi ortorqoc, pe care încă îl găsim cu înțe- 
lesul de <unfruchtbar», chiar şi despre femei, şi care trebue să fi avut şi 
o formă ortogos (cf. ortuos s. n. «alles Harte, Feste, bes. Leder, Haut, 
Fell, vorzüglich die harte Riickenhaut der Thiere», ortgrpevoc, orégepriog 
«hart, fest, stram, bes. vom Leder», orcorpow, etc.). Această formă a dat 
poate încă în latina vulgară o formă *sferpus (ce priveşte trecerea lui 
în p să se compare p0orparos >> proaspăt, iar pentru sincoparea lui Č 
în latina vulgară calidus >> caldus, etc.), care însă nu ni-s'a păstrat în ro- 
mânește, căci am aveă *șferp (cf. *șterc < stërcus, şterg < extergo, aștern 
< asterno, aștept < expecto). Ni-sa păstrat însă în albanezul șferp, care 
apoi ne-a putut da românescul sferp, deoarece ș albanez >> s românesc: 
alb. fşat (< fossatum), Ștrep = rom. sat, Strepede, comp. scăpărare, spuză 
(v. Ov. Densuşianu, Hist. l. roum., p. 355). Din albaneză a putut trece 
ușor şi în dialectele italiene amintite, mai ales dupăce acestea nu se aflau 
cine ştie în ce depărtare mare de Albanezi. Ba abruzz. șterpe «che non 
ha più latte> păstrează chiar și fonetismul albanez, cf. însă ven. anela 
sterpa «pecora vergine... che non ha fruttato» și bresc sferpada «agnello 
che non ha ancora partorito» cu s, nu cu ș. 

Din sferp cu înțelesul de <unfruchtbar» şi «care nu mai are lapte» 
Sa derivat sfărpi, stârpi |mgl. stirpis, stărpes] = «a încetà de a avea 
lapte», «a secà», cf. viză că si stărpi apa = «er sah, dass das Wasser 
versiegte», la care sa adaus în urma schimbului de conjugare înțelesul 
de «ausrotten» al lui *szârpa, care împreună cu it. sferpare, îr. efreper, 
cum am mai amintit şi cum observă bine şi d-l Pușcariu (l. c.), pare a 
se derivă de-adreptul din lat. exstirpo, — are din stirps (cf. lat. stirpesco, 
—- ere «zum Stengel werden»). Tot din sfărpi, sterp se derivă apoi şi 


533 


sterpariu |ar., mgl. sfirpar] — «Hirt untruchtbarer Schafe» şi sfârpiciune 
[mgi. stirpitşuni]) «Unfruchtbarkeit; Missgestalt». 

Istoria cuvintelor puse în fruntea acestei notițe formează, cum vedem, 
o interesantă pagină a istoriei păstoritului românesc, care încă ne lipseşte. 
Natural, cu aceasta nu vrem să zicem că această pagină noi am schiţat-o 
mai aproape de adevăr. Vrem numai să îndreptăm atențiunea lexicogra- 
filor noştri şi în altă direcție, deoarece cea urmată de ei până acum nu 
ne lămureşte deajuns. 

Sfârăi. În Codicele sturdzan şi în alt codice tot atât de vechiu, care 
cuprinde texte identice cu ale Codicelui sfurdzan şi pe care-l numim Co- 
dicele Todorescu după numele celui care l-a găsit, ailăm verbul a sfârăi 
cu un înțeles neobicinuit astăzi. lată propoziţiile în care-l găsim: și vădzu 
acolo... smoală clocotindu ca focul spr-inșii și ca maré sfrărăiia (Codicele 
sturdzan, p. 57), și vădzu acolo... smoală clocotindu ca focul spr-inșii și 
ca maré svârâindu (Cod. Tod., p. 92 f. 45 v°, r. 1) şi atunce vor vede toți 
păcâtoșii maré de foc clocotindă și sfrăindu (Cod. sturdz., p. 84), atunci 
voră vedé toți pâcâtoșii maré de focă clocotindu și svărăindu (Cod. Tod, 
p. 156 f. 77 v’, r. 2—3). Despre acest sfrărăi, sfrăi al Codicelui sturdzan 
sau svârâi al Codicelui Todorescu Hasdeu (Cuv, Il, p. 382) ne spune, că 
e o expresiune onomatopoetică pentru «sgomotul valurilor mării, płořogog» ; 
«bătrânul Aristia care, în traducerile sale homerice, a întrebuințat — dacă 
ne aducem bine aminte — grecismul «marea flisvăindă», ar fi spus curat 
românește și mult mai energic: «marea sfrărăindă». 

Noi ştim că astăzi a sfârăi înseamnă numai un sgomot ascuțit făcut 
de unsoare ori vrun obiect unsuros, d. p. carne care începe a se frige 
ori chiar a se arde, sau de vrun lichid care s'a vărsat pe foc ori pe vrun 
obiect fierbinte. Figurat și familiar îl mai întrebuințăm în fraze ca: a în- 
ceput a le sfârăi inimile unul după altul (Creangă), fugea de îi sfârăiau 
căicâiele, etc. Nu-l întrebuințăm însă nicicând pentru a însemnă «sgomotul 
valurilor mării», sâoisgoe. Dar nici din cele două propoziţii citate nu putem 
şti cu siguranță că oare marea ori focul «sfârăiă», căci, ce e drept, odată 
se zice «maré», dar a douaoară se spune «maré de focii». Astfel poate 
că Hasdeu a greşit, când a spus că a sfârăi în cele două propoziţii în- 
seamnă «sgomotul valurilor mării». E cu putință adecă să însemne şi 
numai «sfârăirea» produsă de «marea de foc» în trupurile «păcătoşilor», 
cari ardeau în ea. 

Cât priveşte etimologia, cuvântul poate să fie onomatopoetic, dar 
se poate aduce în legătură și cu grecescul opapayéu (= oueyayiw), care 
însuși pare a fi o expresiune onomatopoetică şi înseamnă: 1. în mediu 
«autem Knalle zerplatzen, rauschen, prasseln, zischen»: ospapaysbvro 9£ 
oi avol Qiqpai orpeiuoi, Od. IX, 390 «es zischte die Wurzel des Auges 
von dem Feuer» adecă «îi sfârăiau rădăcinile ochiului Ciclopului când i-l 
arse Odysseus cu pârghia aprinsă»; 2. ca și orporyaw, czaoyăw «bis zum 
Zerplatzen voll sein, Strotzen, voll sein»: ovdara orpapaeivro, Od. IX, 440. 
Dr. Nicolae Drăganu. 


534 


HÂRTII VECHI. 


Sunt aşa de prețioase cărţile vechi, și vrednice de multă cinste sunt cei ce le 
adună și le păstrează. Hârtiile vechi sunt firele țăsăturei istoriei neamului nostru. De 
aceea tot ce poate contribui la infiriparea și complectarea cărții mari a neamului e 
bine să se scoată la lumină, e bine să ajungă în ochii celor chemaţi a ne toarce firul, 
din care să se țese odată istoria întreagă a poporului românesc. Având fericirea de a 
puteă resfoi prin hârtiile ce le păstrează vrednicul preposit dela Blaj I. M. Moldovan, 
între altele am dat de certificatul de botez al fericitului George Barițiu. Certificatul e 
scris în latinește, și e datat din 30 Iulie 1836. Serbătorind chiar în anul de faţă ani- 
versarea nașterii marelui Barițiu orice amintire referitoare la dânsul credem să fie pri- 
mită cu interes. 

1. Cuprinsul certificatului de botez e următorul: 

Infra scriptus vigore praesentium notum facio omnibus quibus expedit, univer- 
sis et singulis, juxta extractum matriculae A. Zsukiensis Parochiae Gh. ritus unitae, 
admodum Reverendum Dominum Georgium Baritz, anno Domini 1812, die 4-a Iunii 
per admodum Reverendum Dominum Simeonen Papp Parochum Hoszumacskasiensem 
et Dominam Patrinam Széki Cristinam baptizatum esse. 


In cujus rei fidem praesentes nominis mei subscriptione et usualis sigilli opres- 
sione roboratas extra dedi litteras. 


Sig. A. Zsukini die 30 Iulii 1836. 


(L. S.) Gregorius Roh, m. p. 
Parochus Gcatholicus A. Zsukiensis. 
et. V. Arhidiaconus Tract. Katanaensis. 


Pe îndosul certificatului la călcâi să află scris de mâna lui G. Barițiu următoa- 
rele: «Ziua naşterei mele după însemnările tata meu a fost 12/24 Maiu 1812». 

2. O altă hartie pe care o publicám în intregime e o scrisoare din timpul domniei 
neuitatului vodă loan A. Cuza, adresată lui George Barițiu în Brașov de ministrul cul- 
telor R. St. Cantacuzino, în care îi cere binevoitorul concurs pentru de a-i recomandă 
și trimite profesori dintre confrații români de dincoace. E semnificativă nota lui Barițiu 
de pe indosul scrisorii unde spune: «Profesori nu se pot găsi așa curând. Respunsla scri- 
soarea privată. Ardelenii sunt foarte desgustați din cauza persecuţiunilor suferite în 
principate mai vârtos în țara românească. 


lată cuprinsul scrisorei: 


Principatele-unite 
Ministeriulu lassi, 1861 Noemvrie zile 15. 
Culteloru şi alu Instrucțiunei Publice 
din 
Moldova 
Secţiunea : Scoalelor 
Oficiul invetiementului 
Nr. 12,680, 


Domnul meu! 


Imprejurarea în care subscrisul la intrarea sa în Ministeriu, an găsit invetie- 
mântul public de aici Pau convins ca pentru a-l pnne pe o cale regulată dela care să 
se poată asceptă un rezultat real pentru terra urmeza nevoia a i-se face o reorgani- 


535 


sare radicala, la care nu putem inse procedă fără se avem numerul trebuitor de pro- 
fesori capabili și devotati invetiementului roman. 


O asemine trebuintia indemna pe subscrisul a se adresă catre Dstre cerandu-ve 
binevoitoriul concurs pentru capatarea profesorilor trebuitori despre aleturatele liste 
dintre confrații Romani de acolo. 

Cunoscintia ce în mai multe rânduri ați avut ocasiune a face de terra nostra in 
genere și de invetiementul ei in deosebi simțemintele bine cunoscute de care sinteti 
inspirat pentru tot binele nostru naţional fac pe subscrisul a crede, Domnul meu, că 
nu veti refusa sincerul Dstre concurs la care am onore a face apel, precum sper și 
nime din Românii de acolo nu va fi care se nu primească cu bunavointia și multiu- 
mire posturile care guvernul Mariei-Sale Alexandru loan I. li offeresce pentru a servi 
naciunei. Subscrisul are mai departe deplina incredere ca persoanele ce Dstre veti 
pute recomandă pentru asemine posturi — vor posedă fara indoială toate insușirile 
trebuitoare de sciință și moralitate. Trebuie numai se ve adaog ca imprejurarile cer o 
cât mai curânda regulare asia ca ne ar trebui dela Dstre o depesie telegratica in trei 
cuvinte prevestitore resultatului ce putem asceptă de acolo pentru cele de mai sus. 


Ascept dar se binevoiești a-mi face cunoscut condițiunile speciale și cheltuielile 
ce sar necesită pentru a grăbi sosirea aici a persoanelor ce'mi veți pute recomandă. 


Nu ne'aţi pute face mai mare placere decât inscriindu-ne între ele şi persoana 
Dstre insusi, care ne ar fi foarte de trebuințe pentru un postde inspector sau director 
superior. 

Primitine rog, Domnul meu cu aceasta ocasiune incredintiarea perfectei mele 
considerațiuni. 

Ministru 


R. St. Cantacuzino. 


3. Scrisoarea ce urmează este o nouă contribuţie pentru istoricul meseriilor şi 
negoțului românesc în Ardeal. In Iunie 1908 lumea românească a fost surprinsă de 
iubileul de 100 ani a Reuniunei pielarilor din Porceşti, de care nimeni nu-i treceă prin 
minte că există, Scrisoarea, ce publicăm face mărturie, despre cooperația pieptânarilor 
din Galiș. Corporaţia aceasta s'a afirmat mai întâi la 1862 cu prilejul primei expoziții 
românești de producte agricole și industriale, pusă la cale de spiritul neobosit şi in- 
venţios al lui G. Barițiu când cu prima adunare generală a Asociaţiunei la Braşov. 
— Nu ştim, dacă mai există astăzi, 


lată cuprinsul ei: 


Hlustră Comisiune! 


Cu mare dorire așteptând toți meserieșii români, ziua de 16 Iuliu a anului aces- 
tuia din care zi să între în viață toate meseriile și manutapturile de mâni române lu- 
crate, prin care şi noi subscrişii așternem umilita noastră Recomandaţie cu aci alătu- 
ratul model ca meserieşi cu nominăria de «Peptenarii din comuna Galişiu», arătându-ne 
totdeodată și meseria noastră faptică în următoarele: 


Mai mult de un secul, de când strebunii noştrii învățând aceasta meserie dela străini 
numai din isteciunea naturală alor, nefiind pe timpul acela nici libertate a puteă învăță 
ca români nici o artă, dacă totuşi înaintându-se prin copiii lor aceasta meserie, până 
încât acuma noi strenepoţii lor ocupăm aceasta meserie piin care ne câştigăm hrana 
vieţii la vreo 9 familii, dar acuma cu mari greutăți deabia putem purtà aceasta me- 
serie din cauzele următoare: 


1. Meseria aceasta a noastră ca Peptenari au fost cu totul neștiută în țări străine 
cum că se lucrează aceasta artă prin unii economi de oi, care pe lângă trecerea cu 


536 


vitele lor în principatele Dunărene și Bulgaria, au mai deprins vinderea de pepteni de 
lână, lucraţi de români, pentru (sic) în diverse părți au fost cunoscută aceasta meserie 
numai dela meserieşii sași din Braşov şi Sighişoara, dară de meseria din comuna 
noastră Galeșiu nici însuși jurnalele noastre române din Brașov şi Sibiiu în nominativa 
consignaţie a tuturor meseriilor din Transilvania, mau adus nimica în memorie despre 
meseria noastră, că sar lucră prin români undeva. 

2. Aceasta meserie o purtăm foarte cu mare greutate din cauza că neavând noi 
capitale din care am puteă cumpără materiile trebuincioase la aceasta meserie, pentru 
aceea nici nu putem purtă peste anul întreg, ci numai pe vară, pentrucă pe iarnă 
neputându-i vinde, cu câştigăria de pe vară de abiă ne putem țineă viața pe iarnă, și 
din cauza aceasta nici nu putem face o cătățime mare, precum am face. Dară totuşi 
că la contribuţiunea de venite după legile provinciale din anul 1849 am fost supuși la 
o sumă de contribuțiune forte mare, precum și la taxa anuală la camera comercială 
din Brașov am fost membrii la plătire. 

3. Neavând noi la corparația meseriei noastre nici o căpetenie, dela care ar 
trebui să atârne regularea acestei meserii, merge foarte neregulat atât cu lucru cât și 
cu vânzarea acestora, strâcând unul la altul prețul lor din cauza sărăciei şi a neregu- 
lării din care din zi în zi tot mai mare sărăcie cășună. 

Deci noi pe lângă toate împedecările avânde, umilit rugăm pe Ilustra Comisiune 
a ne primi acest model al nostru, măcar foarte întârziat, dară totuși să fim și noi nu- 
măraţi ca cei de al unsprezecelea ceas, și a luă la desbatere şi apoi dacă ar îi prin 
putință a-l dă în public nu numai în jurnalele noastre ci și într'altele străine, și mai cu 
seamă în părţile orientului, unde poporul mai mult cu lucrarea lânei se ocupează, la 
aceasta meserie dacă s'ar află neguțători să cuprindă o cătățime mai mare, am puteâ 
corporația întreagă a meseriașilor noştri pe an până la 20000 de bucăți de părechi, 
care sunt trebuincioși pentru lucrarea lânei atâta de cea țurcană (lână mare), cât și 
pentru cea țigaie, toată părechia să poate cumperă cu un prețiu de cei mai fini cu 2 
îl. v. a. cei de mijloc cu 1 fl. 50. v. a. și cei mai de rând cu 1 fl. v. a. 


Pe lângă care sintem ai Ilustrii Comisiuni 
Galişiu, din 16 Iuliu 1862. 


Supuși servi: 
Ioan Sasu, Niculae Markul, Andrei Marcu, George Sas, Maria Sas, Dimitriu Dragomir, 
+ Avram Marcu, } Bucur Marcu, } Gavrilă Marcu. 
Subscris prin: Joan Sas, ca membru al corporat. Peptenarilor. 


Prof. G. Precup. 


537 


VIEAȚA CULTURALĂ ÎN MARAMURĂȘ. 
Despărțământul Vișeu-lza. 


Cetitorii revistei noastre îşi aduc aminte că în vara anului 1911, 
«Asociaţiunea» a izbutit, după multe încercări, să pătrundă şi în Mara- 
murăș, înființând despărțământul Vişeu-lza. Se cunosc şi greutăţile pe cari 
a avut să le învigă delegatul comitetului central, d-nul Octavian C. Tăs- 
lăuanu, încredințat cu conducerea adunării de constituire, şi insuflețiţii 
căiturari cari au stăruit şi lucrat pentru înfiinţarea acestui despărțământ. 
Adunarea de constituire a fost o adevărată luptă, între cărturarii cu con- 
ştiinţă românească şi între cei cu sufletul înstreinat conduşi de pretorul 
Papp Simon. Numai mulțumită tactului prezidentului adunării de consti- 
tuire s'a evitat o încăerare pe care o doreau potrivnicii culturii românești. 

Cărturarii aleşi în fruntea despărțământului au avut să lupte cu 
greutăţi enorme, până au reuşit să înceapă o activitate sistematică. Di- 
rectorul despărțământului, di Emi! Bran, preot în Dragomi: eşti, și comi- 
tetul cercual au ştiut să invingă toate piedicile, izbutind să desfășoare o 
activitate exemplară, care poate servi de pildă şi altor despărțăminte. Pu- 
bhcăm mai la vale actele primei adunări cercuale a despărțământului 
Vişeu-lza, cari pot Îi socotite ca documente pentru redeşteptarea culturală a 
Maramurăşului. Nădăjduim că cărturarii din S'ghetul-Marmaţiei și vor da 
toată silința, ca să întinţeze despărțâământul Sighet al <Asociaţiunii», pentru 
a complectă propaganda culturală in Maramurăş. 


Nr. 2007/912. 
Cuvânt prezidial 


rostit de Emil Bran directorul despărțământului « Vișeu-lza» al «Asocia- 

fiuni. pentru literatura română și cultura poporului român» cu ocaziunea 

deschiderei celei dintâi adunări cercuale, ținută în biserica cea nouă din 
comuna Dragomirești la 1 Wecemyrie n. 1912. 


Onorată adunare! 
Fraţilor! 


Ziua de astăzi, rânduită pentru închinăciune lui Dumnezeu, este una 
dintre cele mai însemnate zile din vieaţa noastră a Românilor cari trăim 
pe pământul strămoșesc al falnicilor descălecători Bogdan și Dragoş-vodă, 
pentrucă astăzi ținem aici, cea dintâi adunare generală a despărțământului 
«Vişeu-lza» al «<Asociaţiunei pentru literatura română și cultura poporului 
român», 

Astăzi dă şi Maramurășul cel dintâi semn de vieață culturală româ- 
nească petrecută ìn curs de un an, asemenea fraţilor noștri din Ardeal. 


Astăzi am deschis primaoară uşile acestei biserici pompoase, la 
care opt ani am lucrat, cu multă trudă, dar și cu mai multă nădejde, 
ca D-voastră să intraţi aici mai întâi, cari vă ştiţi însuflețì pentru limba 
şi cultura românească; cari ştiţi că Dumnezeu întru înţelepciunea sa a 
format toate neamurile şi le-a hotărît limba, graiul de înţelegere și pu- 
terea de gândire, ca fiecare neam deosebit să le cultiveze, ca pe cele 
mai învederate semne a dărniciei dumnezeeşti; cari ştiţi că mai presus 
de toate cultivarea limbei strămoșești, cum este frumoasa și în- 


35 


538 


cântătoarea limbă românească, te îndătoreşte alăturea cu mărirea lui 
Dumnezeu |! 

Inainte de ce vom arătă fructele ostenelelor noastre de un an, re- 
coltă mijlocie după câtățime, de mare preţ însă după bunătatea și feliul 
sămânței aruncate, — daţi-mi voie fraților să vă destășur îndemnul ce 
ne-a stăpânit, când am făcut cea dintâi strungă în granița muntoasă a 
Maramurăşului culturaliceşte înorat; strungă prin care să străbată şi la 
noi razele de lumină culturală românească, raze mult strălucitoare prin 
celelalte părți ale ţării noastre locuite de frații noştri de acelaș sânge, de 
acelaş neam. 


Tot omul cu mintea la loc ştie, că atâta preţ are un neam, cât cân- 
tăreşte puterea de vieaţă a aceluia. lară puterea de vieaţă o ridică şi o 
creşte, îrumuseţa şi bogăţia graiului, iscodirile minţii mărturisite toate 
prin lucrarea socotită a tuturor fiilor acelui neam. 


Dumneavoastră, toţi maramurăşeni băştinaşi, nu sunteţi numai o parte 
întregitoare a neamului românesc, ci sunteţi și strănepoţii celor mai viteji 
români de oarecând, cari Vau lăsat ca moștenire limba şi legea străbună 
şi, drept mărturie a hărniciei lor, averi întinse, munţii cu pășunile grase 
şi — diplomele boiereşti! 


Strămoşii d-voastră, au fost odinioară mândria neamului românesc. Oa- 
meni puternici în războae, voinici și biruitori; boieri dăruiți cu nobilime dela 
Craii ţării noastre şi dela Voivozii Ardealului, pentru vitejia şi înțelepciunea 
lor. Cinste şi dărnicii, cari — durere — cu vremea sau întunecat, că ne- 
poţii de voivod şi-au perdut rostul vieţei în învălmășala onorurilor şi în 
chivernisirea trufaşe, fără de socoteală a bunurilor moștenite! 


Aveţi datorință deci, datorință sfântă de sufletul, inima, mintea 
și cu un cuvânt de întreg sufletul d-voastră ca să vă deşteptați; să învă- 
taţi carte, cultură românească și să vă destătați ca şi într'o grădină de 
flori bine îngrijită în frumuseţa literaturii, a scrierilor românești, că numai 
aşa vă puteţi face vrednici de numele falnicilor străbuni şi vă puteţi croi 
o stare mai fericitoare decât aceasta de acum! 


A trecut vremea aceea fraților, când diploma boerească îți făcea 
cinste şi te scuteă de multe slujbe și de dări nenumărate. Diploma feri- 
citoare de astăzi e cartea, învățătura, cultura națională, cari îşi reclamă 
locul cuvenit în casele d-voastră! 


Stăpânite fiind bisericile noastre din Maramurăș vreme îndelungată, 
de cătră vlădicia rusească dela Muncaciu, rând pe rând cărturarii no- 
ștri, preoţii şi învățătorii, sau desfăcut de cătră corpul națiunii româ- 
nești, ba mulţi au fost înlocuiţi chiar prin conducători străini de limbă 
și de neam; iară peste poporul de rând cu încetul sa așezat umbra 
neștiinței, buimăceala şi ceața uitării de sine. Şi a trăit așa, în amor- 
țeală, până când parohiile noastre s'au încorporat cătră noua dieceză 
românească a Gherlei; când primul Episcop al nostru loan Alexi în vizi- 
tațiunea canonică a străbătut prin toate comunele din Maramurăș întă- 
rind poporul în credință, stătuindu-l cu părintească iubire să-şi pă- 
zească cu sfințenie limba, legea şi obiceiurile românești, iară pe condu- 
cătorii lui, pe preoți şi pe dascăli cu îngrijire i-a îndatorat la cultivarea 
limbei strămoşeşti. 

Prin această rânduială norocoasă, simțul național şi dorul propăşirei 
În cunoștințele limbei românești, s'a trezit în piepturile celor mai nobili 


539 


şi mai puternici domni ai noştri puşi în fruntea cârmei comitatului și 
a bisericei. 


Fișpanul losiî Man şi vicarul Mihail Pavel mai târziu Episcop, amândoi 
de fericită pomenire, frații Petru și Dr. loan Mihály, vicișpanul Vasile 
Mihalca, Vasile lurca, protopopii comite Lazar şi Mihalca, toți se pun pe 
lucru să desrobească pe frații lor boieri ajunși în cătuşele nemiloase a 
neștiinței. La anul 1861 înființează «<Asociaţiunea pentru cultura poporului 
român din Maramurăș», pe care o conduce cu multă înțelepciune şi cu 
putere de vieaţă însuş fişpanul. Nu peste multă vreme se formează în 
Sighet o «societate de lectură», iară pentru creșterea dascălilor se de- 
schide «Preparandia română» în fruntea căreia e chemat de profesor 
loan Buşiţa, cel mai destoinic învățător din Ardeal. 


Lucrările acestor redeşteptători săvârşite cu gând curat și cu 
iubire de neam în pământul înţelenit a culturei neamului românesc din 
Maramurăş, au prins curând rădăcini şi au început a-şi aduce rodurile 
îmbucurătoare. In toate satele sau deschis şcoale româneşti conduse 
de dascălii ieşiţi de sub mâna profesorului Bușiţa, cari și pe d-voastră 
Vau învățat în copilărie, între altele şi adevărul cuprins în versurile de tot 
frumoase ale poetului nostru Gheorghe Sion: 


«Mult e dulce și frumoasă limba ce vorbim» 
«Altă limbă armonioasă ca ea nu găsim». 


Rezultatele acestei porniri culturale, nau putut ţineă la suprafaţă 
și la înălțimea cuvenită pe urmaşii intemeietorilor aşezăminielor po- 
menite. Adormirea boierului român losii Man, perderea lui Buşiţa şi de- 
părtarea vicarului Pavel, a pricinuit şi adormirea simțămintelor româneşti 
şi a dragostei de limbă în Maramurăş. Preparandia sa închis. «Asocia- 
țiunea» înfiinţată pentru răspândirea culturei românești şi-a restrâns mar- 
ginile activităţii, la susținerea mehanică a unui convict. Incolo, vieaţă so- 
cială românească nicăiri. Asociaţiunea culturală îngenunchiată, sala de lectură 
închisă până în ziua de astăzi, reuniuni de neguțătorie, tovărăşii econo- 
mice românești, nici de poveste în întreg Miramurăşul. Limba şi litera- 
tura română, cele mai scumpe daruri primite dela Dumnezeu, nebăgate 
în seamă şi scoase din familiile cărturarilor; ziaristica română necuno- 
scută, încât nicăiri nu Sa potrivit sfatul poetului: 


<Vorbiţi scrieți românește pentru Dumnezeu» 


ca și la noi în Maramurăș! 


Intre aceste împrejurări triste, poporul băştinaş, lăsat în voia lui şi 
stăpânit în mare parte de cele mai urite patimi, cum e beţia, desfrâul, 
uciderea şi alte asemenea, primeă cu veche mândrie boierească în mij- 
locul său pe toţi străinii perciunați, cari din toate darurile şi bogăţiile îm- 
părătești, câte le-au fost primit străbunii hui — numai diplomele i le-au 
mai lăsat! 

Ei! şi diploma e carte fraților! Să vă fie de învăţătură, că această 
carte numai oamenilor cuminte şi cu socoteală sa dat şi a fost cinstea 
potrivită cu vremile de atunci. Cinste pe care nu-i iertat să o întunece 
nepoţii de boieri — prin vieaţă orbecătoare! 

Dacă voiţi dar să staţi și d-voastră cu fruntea ridicată şi să pomeniţi 
cu fală numele strămoșilor viteji datori sunteți, să vă cunoaşteţi neamul, 
limba şi literatura română; să le îndrăgiţi acestea mai presus decât orice 


35" 


540 


bun pământesc, căci zice-se: blăstămat e celce nu-și ştie neamul său şi 
nu grăeşte în limba sa! 

Toată lumea înaintează. Toate neamurile sau pornit pe întrecute. Şi 
neamul românesc e pe cale, şi dacă nu el e cel dirtâi pe drum, nu cali- 
tzţile lui sunt de vină, aceste sunt mai presus decât a oricărui neam, 
ci înstrăinarea lui de şcoală și încrederea prea mare în trăinicia lui. 


Priviţi la alte popoare, cari jertfesc mai mult decât noi pentru sus- 
ținerea școalelor lor, ce rezultate frumoase ajung pe toate căile! 


Acolo e țărişoara Danemarca abiă cu 2.500,000 locuitori, între cari 
nici un om nu este care să nu ştie ceti şi scrie. Unde sunt o sumedenie 
de şcoli pentru bărbați, numite universităţi poporale, de cari acum s'a 
deschis şi la noi una în Blaj. In tot satul au bibliotecă. Oameni deştepţi 
şi sârguincioşi, ei înaintează şi în cele economice. Trimet unt, oauă, 
brânză, grăsime şi păsări în Anglia. Au peste 1.300,000 vite cornute de 
soiuri foarte bune, 4 rase de cai şi o mulțime de alte vite alese. Ţara e 
împărţită în 1070 comune, cam atâtea câte sunt în 7—8 comitate de ale 
noastre ; în aceste au peste 1300 societăţi economice, industriale, de consum 
şi reuniuni de credit. Pe fiecare sat se vine deci mai bine decât una so- 
cietate. Afară de aceste au topitoare de fier, fabrici de unelte pentru 
pescuit, de zăhar, de pânzături şi pânză de corăbii, de mobile, de pă- 
le de lucruri de artă, ceasornicărie, porțelanuri, fabrică de rachiu, de 

ere, ş. a. 


La toate aceste au ajuns prin carte. 


Asemenea spor arată și locuitorii din Șvaiţ. Vrednici de laudă și de 
recunoştinţă sunt pentru înaintare în cultură și în economie și frații noștrii 
din comitatul Sibiiu. 


Când vom ajunge și noi românii din Maramurăș, să știm folosi după 
menirea lor şi cu pricepere, darurile primite dela Dumnezeu? Când vom 
merge alăturea cu popoarele civilizate sau și numai cu frații noştri din 
Ardeal? 


Atunci şi numai atunci, când şi noi vom învăţă! 


Când ne vom deşteptă ca să putem deslegă ce e bun din ce e rău 
și vom cunoaște rostul vieţei! 


Bineştiind că această învățătură o răspândeşte mai ales «Asociaţiunea 
pentru literatura română și cultura poporului român», care deşteptarea 
noastră o ajută pe diferite căi, prin toate mijloacele ducătoare la scop, 
sfătuindu-ne şi luminându-ne prin prelegeri, șezători și cu deosebire prin 
cărticelele bibliotecei poporale, din cari tot membrul ajutător pentru taxa 
de două coroane pe an, primeşte în toată luna câte o carte folositoare 
şi pe deasupra, la capătul anului un călindar bogat. Cel mai ferbinte dor 
m'a nutrit dela începutul venirei mele între d-voastră, ca să împământenim 
acest așezământ măreț și în frumosul Maramurăș. Să dăm mână frâțească 
şi împrumutat să ne ajutăm unul pe altul. 


Idealul acesta, întrupat cu mult năcaz acum e anul,a fost -— precum 
se dovedeşte acum — mana dorită de d-voastră și e stâlpul de lumină 
al nostru, al conducătorilor. 


Precum veţi află din raportul comitetului noi ne-am străduit după 
putință să facem bun început. 562 sunt înscrişi astăzi dintre dumneavoa- 
stre de membri ajutători la «Asociațiune»: 


541 


Peste şease mii de cărți economice, culturale și literare, frumuseți 
de limbă, magazin de poveţe, încep să răspândească lumina în casele 
dumneavoastră și să vă îndrepte spre înălțare! 


Inșiraţi-vă cu toţii sub steagul ocrotitor al «Asociaţiunei> culturale 
române! Cetiţi cărticelele bibliotecei poporale din cari vă veţi lumină 
mintea, ascultați prelegerile şi sfaturile fraţilor cărturari şi în scurtă vreme 
lenea, îudulia deşartă, ura și scârba dintre frați, figurile grețoase ale beu- 
tonilor, uciderea și închisorile pedepsitoare vor da locul cuvenit sârgu- 
inței, cumpătului, dragostei frățești, îndestulirei, păcii și bunei înțelegeri! 

Tot prin «Asociaţiune» veţi scoate și sărăcia încuibată în lada cu 
diploma boerească şi veţi înaintă în tot ce e bun, plăcut și de folos! 


Și acum rugându-vă să fiți cu ascultare fraţilor, în vremea adunării 
şi cu băgare de seamă la celece fruntașii d-voastră vor spune în cursul 
vorbirilor — vă salut cu dragoste frățească şi declar adunarea generală 
de deschisă. 


Raport general 


despre activitatea comitetului despărțământului « Vișeu-lza» al « Asociațiunei 
pentru literatura română şi cultura poporului român», prezentat la I-a adu- 
nare generală convocată și ținută în Dragomirești la 1 Decemvrie n. 1912. 


Onorată adunare generală! 


Poporul român din Maramurăș a trăit până acum în privința cultu- 
rală cu totul separat de întregul neamului românesc din această ţară. 
Partea covârșitoare a poporului român din Maramurăş fiind de origine 
nobilă a fost în credința că mai bine se va conservă dacă și în privinţa 
culturală va trăi separat de frații săi din alte părți. 


Condus de cel mai mare separatism, cultura poporului român din 
aceste părţi până acum decurând, se mărgineă la şcoală, în care învăță 
puțin a scrie şi a ceti. Şcoalele rurale confesionale s'au înființat pe timpul 
absolutismului. Școalele aceste au fost foarte folositoare, dar pentru ridi- 
carea culturală a poporului mau fost de ajuns, cu atât mai mult, cu cât 
puţinele cunoştinţe câștigate în aceste şcoale, le uită țăranul român, mai 
cu seamă dacă lipseşte ocaziunea de a repetă cele învățate și dacă lip- 
seşte imboldul și agitația spirituală, care trezește și nutrește interesul față 
de cultură. 


Pentru ridicarea culturală a poporului român din acest ținut, nu sa 
făcut aproape nimic. Intelectuali sau mărginit în mod mehanic la agen- 
dele oficiului lor, încolo nu sau interesat de soartea culturală a poporului, 
care a rămas de tot înapoi. Rezultatul acestei stări a fost şi decadenţa 
economică, 


Poporul lăsat în întunerec, scăpătat şi economiceşte a dat îndărăpt 
pe toate terenele. Nepăsarea aceasta față de cultura românească a rezultat 
și stagnarea dureroasă ce se observă în vieaţa intelectualilor noştri. Afară 
de legăturile de rudenie nu mai există nici între aceștia altă legătură 
spre ceva scop obștesc, mai înalt, că le lipseşte simţul solidarităţii ca 
efluxul unei culturi naționale superioare. Convenirile ce se aranjau, nu 
erau de loc potrivite, să stârnească simț de solidaritate și dragoste de 


| 


542 


neam în oameni, las că nici nu se cunoșteau, dar nefiind vre-o organizare 
oareșicare între dânşii, nu produceau nici un rezultat vrednic de pome- 
nire cu laudă. 

In anii 1860—1870 intelectuali de pe acele vremuri, ce-i drept cu 
multe jertfe şi cu mare greu, au pus bazele unei preparandii românești 
în Sighet; au înființat <Asociafiunea pentru cultura poporului român din 


Maramurăș» şi o «Societate de lectură». Preparandia și societatea mau fost - 


trainice, iară «Asociaţiunea»> şi-a răstrâns activitatea în jurul unui singur 
scop: Susținerea convictului. Menirea adevărată, cea mai aleasă: desvol- 
tarea culturei naționale, se vede, a fost dată uitării. Acest convict e rezul- 
tatul jalnic al preparandiei şi susținerea acestuia este astăzi singurul scop 
al «<Asociaţiunei» înființată pentru «cultura poporului». Afară de acest 
convict altă instituţie românească culturală n'a fost și nici aceasta nu e 
în stare să dee creștere națională sănătoasă studenţimei adăpostită în el. 


In urma acestora este ușor de înțeles câ inteligința română, atât cea 
din oraş cât şi cea dela ţară nu s'a cultivat în limba maternă şi departe 
de a cultivă sau cel puţin a stârni simţul naţional, a lăsat și țărănimea să 
se mistue orbecând în cel mai mare întuneric. Poporul lăsat în învălmă- 
şală cu elementul distrugător, ce a venit ca potopul din Galiţia în ţinutu- 
rile noastre, a fost în stare să ţină piept cu liftele străine, nici să des- 
voalte economie raţională pe întinsele moşii boiereşti, cari în vremile 
greie de azi reclamă cunoştinţe proporţionate timpului în care trăim — 
şi a dat înapoi înglodat în toate relele. Astfel vedem cu cea mai mare 
durere sufletească cum se înstăpânesc pe pământul descălecătorilor de 
țară, toate spurcăciunile apusului şi a răsăritului. 


In împrejurările aceste, sa dovedit de neapărată trebuinţă, strângerea 
legăturilor între fraţii din celelalte părţi ale ţării și între poporul maramu- 
rășan, de a umpleă golul ce eră între intelectuali şi popor și a ţinea trează 
agitația spirituală, cel mai bun melegar pentru sămânțele unei înaintări 
pe terenul culturei naţionale; cu alte cuvinte sa simţit lipsa înființări unui 
despărțământ al « Asociațiunei pentru literatura română și cultura poporului 
roman». 


Venerata preoțime din tractul protopopesc al leudului în conferința 
sa, ţinută în toamna anului 1910, în comuna Cuhea, la propunerea şi in- 
sistința directorului de azi al despărțământului nostru, a recunoscut nece- 
sitatea îufiinţări unui despărțământ al «Astrei» în Maramurăş şi a luat 
hotărire vrednică în cauză. 

De vremece însă, despărțământul nu Sa putut înființă peste întreg 
Maramurășul, la iniţiativa şi cu conlucrarea superiorilor bisericeşti şi a in- 
telectualilor români puşi în fruntea mișcărilor sociale din Comitat; câţiva 
intelectuali din Vişău și de pe valea Izei, înfruntând mulțime de piedeci, 
au înființat la 20 August n. 1911 despărțământul aşa numit «<Vişău-lza» al 
«Asociaţiunei», alegându-se, cu ocaziunea adunării de constituire condusă 
prin domnul secretar al comitetului central Octavian C. Tăslăuanu, d-nul 
Emil Bran preot în Dragomirești de director, iară în comitet d-nii Joan 
Tarța, preot în Săcel, Artur Anderko, preot în Cuhea, Dr. Gavrilă Iuga, 
advocat, Dr. Ilie Kindriş, advocat, ambii din Vişeul-de-sus şi Joan Bârlea, 
preot-capelan în leud. Comitetul a ales cassier pe d-l Dr. lie Kindiş, iară 
de secretar pe Dr. Gavrilă Iuga. 


__ Activitatea acestui comitet sau mai bine zis al despărțământului se 
extinde peste toate comunele din cercurile pretoriale ale Vişeului și ale Izei, 
20 la număr. Mai în jos pe valea Izei sau peste cercul Șugatagului n'am 


543 


voit să ne extindem pentrucă ne-am simțit prea puţini, prea slabi şi ne- 
chemaţi să facem noi organizarea culturală în întreg Maramurăşul, mai 
ales când cercurile Șugatagului şi a Sighetului își au bărbaţii lor fruntași, 
români mult mai probaţi decât noi, cari nu numai dreptul dar și datorința 
o au, ca dânșii să deschidă porţile școalei de redeşteptare națională și 
culturală şi să deie în mâna poporului carte românească, izvorul iubirei 
de neam, a culturei şi a propăşirei. 


Nouă ni sa părut prea mult chiar şi cercul designat al despărţă- 
mântului prim al <Asociaţiunei» în Maramurăş, bineștiind că «Ssecerișul e 
mult dar lucrătorii puţini», dragostea de neam, dreptul de a ridică pe 
fraţii noştri boieri înjugaţi, pe treapta culturală convenientă descendenților 
de voevod, nici pe un moment nu ne-a lăsat să esităm și să întârziem 
înfricați de lupta ce ne va întâmpină în împământenirea așezământului 
cultural al tuturor românilor din ţară. Chiar pentru aceea toată silința 
ne-am dat, ca dela început să câştigăm încrederea intelectualilor și con- 
lucrarea lor pentru luminarea poporului. 


Comitetul ales în fruntea despărțământului a emis în mai multe rân- 
duri circulare către onorata preoțime, în cari i-a rugat să între cu toții 
în şirul membrilor «Asociațiunei»; să uşureze starea înapoiată culturală- 
economică din parohiile încredințate păstorirei lor şi, cunoscătorii împre- 
jurărilor locale, să ne deie sfatul că ce obiecte sar puteă tractă mai cu 
succes în conferințele proiectate. 


In decursul anului, comitetul a ţinut 8 şedinţe, în cari sa lămurit 
cercul de activitate, a luat hotărire pentru ținerea prelegerilor și a căutat 
mijloace nouă de propăşire. 

La serbările jubilare ale «Astrei», aranjate in Blaj, a delegat în nu- 
mele despărțământului pe Dr. Gavrilă Iuga, care conform mandatului a 
primit și participat în mod oficios la aceste serbări. 


La adunarea generală din 13 Oct. a. c, ţinută în Sibiiu, fiind din 
cauza ploilor torențiale foarte anevoioasă, ba aproape imposibilă comuni- 
caţia, nu Sau putut prezentă delegaţii trimeşi la adunare. Despărțământul 
însă şi-a ţinut de datorință să felicite telegrafic ilustra adunare a frun- 
tașilor noştri. 

La constituire noul despărțământ a avut 77 membri ordinari și 100 
membri ajutători. 

Comitetul a făcut propagandă pentru câştigarea de membri ajutători 
şi astfel și pentru răspândirea «Bibliotecei poporale» prin prelegeri popo- 
rale, ce a hotărit să se ţină în toate comunele sub conducerea unui de- 
legat din comitetul cercual. La prelegerile aceste sau angajat ca confe- 
renţiari toți membrii comitetului. S'au recercat şi rugat apoi toţi preoții și 
intelectualii de pe teritorul despărțământului să se angajeze fiecare barem 
câte la o prelegere poporală. 

Am rugat pe Preaveneratul Ordinariat diecezan din Gherla ca prin 
un circular oficios să provoace preoţii şi învățătorii să se înscrie de 
membri la <Asociaţiune». In urma acestei rugări Preaveneratul Ordinariat 
prin circularul trimes sub Nr. 10557/1912 a şi îndemnat clerul şi învățăto- 
rimea să se înscrie ca membri şi să țină cursuri cu analfabeţii». 


Pe lângă aceste am mai trimes și noi mai multe apeluri şi am mai 
stăruit să conlucre la aceea ca cât de mulți membrii ajutători să câştigăm 
din popor, ca cărţile atât de folositoare şi deşteptătoare a hibliotecei 


544 


«Asociaţiunei» să intre cât de numeroase în casele țăranilor noștri lipsiţi 
până acum cu totului tot de carte românească. 


Activitatea comitetului despărțământului nostru s'a restrâns anul acesta 
mai cu seamă la prelegeri poporale cari s'au ţinut în toate comunele apar- 
inătoare despărțământului; ba în unele comune Sau ţinut și mai de 
multeori. Agentură şi bibliotecă sătească mam înfiinţat decât una, în frun- 
taşa comună leud și anume din cauză că la început, am fost prea puţini 
pentru o lucrare extinsă, iară <Asociaţiunea» a fost prea puţin cunoscută 
în ţinutul nostru, ba chiar şi rău interpretată. Pe lângă aceste am voit, ca 
din proprie experință să cunoaștem întâiu referințele sociale, culturale şi 
economice din întreg cercul, ca pe viitor să putem lucrà în mai multe 
direcţiuni şi pe baze mai solide. 

Comitetul a fost reprezentat cu ocaziunea prelegerilor poporale în 
fiecare comună prin câte un delegat al său, care a avut datorinţa să con- 
ducă adunările, prezidând la prelegeri, să ţină cuvântul de deschidere, 
având să reliefeze menirea şi rostul « Asociaţiunei», iar în cuvântul de în- 
cheiere însemnătatea «bibliotecei poporale». Pe lângă delegatul comitetului 
în fiecare comună au fost exmişi 2—3 conferenţiari, cari în conferințele 
lor au ţinut seamă de împrejurările locale şi sau năzuit a aduce exemple 
luate chiar din vieața poporului din comuna respectivă, aşa că învățătu- 
rile cuprinse în prelegeri să prindă cât de adâncă rădăcină în popor. 

[n următoarele facem icoana culturală-socială a tuturor comunelor 
din despărțământul « Vișeu-Iza», însemnăm numărul ascultătorilor, cari au 
fost de faţă la prelegeri, precum și m mărul membrilor ordinari și ajută- 
tori şi numele intelectualilor neînscrişi de membri la «Asociaţiune», con- 
form datelor primite dela domnii preoți şi pe baza relaţiunei delegaților 
exmişi din caz în caz. 


7. În cercul pretorial al Vişeului. 


1. Borșa. Prelegerile sau ţinut în 1 Septemvrie. Ca delegat a fost 
exmis directorul Emil Bran. Conferenţiari Dr. G Iuga şi |. Tarţa. Emil 
Bran a vorbit despre Asociaţiune. Dr. G. Iuga despre mișcarea culturală 
a românilor. loan Tarţa despre tovărășiile sătești şi iară Emil Bran despre 
biblioteca poporală. 

Ascultători preste 300, mai toți bărbaţi, 

Ca membri ordinari “au înscris preoții Ilie Mosolygó şi Gavrilă Timiş, 
iar ca membrii ajutători 38 dintre cari 22 au și plătit taxa de membru 
atunci îndată. 

Dintre intelectuali din comună lipsesc din şirul membrilor: Alexandru 
Cuza-Anderco mare proprietar, loan Mărginean proprietar şi doamna 
Amalia Balint învățătoare. 

Numărul locuitorilor e aproape de 10, 00 de suflete, dintre cari abiă 
6000 sunt români. Românii locuesc resfirați pe dealuri pe un teritor de 
c/a 45 klm. din care cauză puţin cercetează şi cele 2 biserici cum și şcoala 
românească provăzută cu un singur învăţător nemembru şi acela la Aso- 
ciațiune, căci editiciile aceste culturale au râmas în mijlocu! comunei bă- 
trâne, departe între vetrile strămoşeşti pe cari se răsfață acum mlădiţele 
număroasă a cazarilor îmbogăţi. In comună în massă compactă locuesc 
numai jidanii. Numărul. celor ce ştiu scrie și ceti e 80, adecă 15'/. Insti- 
tuţi culturale sau economice româneşti nu sunt. Bănci jidoveşti sunt trei 
și una a societății regn. din Pesta. Prăvălii româneşti sau meseriași români 


545 


nu există, jidani sunt în număr considerabil. Grădină de pomi şi biblio- 
tecă poporală, şcolară sau parohială nu este. Ziare cetesc vre-o 4 inși, 
anume: «Foaia poporului român» şi «Poporul român». Borşenii sunt ve- 
stiţi ca buni muncitori de pădure, mare parte din ei umblă la lucru prin 
România și chiar şi prin Germania. Târgurile de vite din Borșa sunt 
foarte cercetate. 

Preoţii din comună ne promit tot sprijinul lor, ba chiar reclamă 
ajutorul nostru întru mântuirea poporului scăpătat în toată privința şi 
scos cu desăvârşire la hotar. 

2. Moisei. Sa ţinut în 1 Septemvrie. Delegat Emil Bran. Conferen- 
țiari Dr. Gavrilă luga şi loan Torța. Emi! Bran a vorbit despre Asocia- 
țiune, Dr G. Iuga despre mișcarea culturală a românilor. loan Tarţa 
despre tovărășiile sătești şi iară Emil Bran despre biblioteca poporulă. 

Ascultători la 1000. Sau înscris de membri ordinari preoţii Alexandru 
Coman și Petru Mihali, iar ca ajutători 40. 

Dintre intelectualii români din comună lipsesc din şirul membrilor: 
Iuliu Coman notar, Andrei Coman, învățătorul și Ştefan Coman, subnotar. 

Numărul locuitorilor e 6000, dintre cari 3000 jidani, ceilalți români 
cu 10% știutori de carte. 

Nici o reuniune culturală sau economică românească nu este. Pră- 
vălii şi meseriași români nu sunt, cor bisericesc, bibliotecă şcolară sau 
parohială nu-i. 

Cu ocaziunea prelegerilor subnotarul Ştefan Coman ne-a dat tot 
sprijinul şi-a înde:nnat poporul să se înscrie la «Asociaţiune» deşi dânsul 
a rămas în restanță cu datoria aceasta faţă de cultura română. 

3. Vișeul-de-sus. In 20 Ianuarie. Delegat Dr. Gavrilă luga. Confe- 
renţiari Dr. Aurel Szabó, advocat şi Emil Bran. Dr. G. luga a vorbit 
despre Asociațiune. Dr. Aurel Szabó despre Tovărășii, Emil Bran despre 
alcoolism și urmările beției şi iară Dr. G. Iuga despre biblioteca poporală. 

Ascultători 400. Membru ordinar sa înscris preotul Victor Șteţiu. 
Membri ajutători 22. 

In 8 Septemvrie s'a ţinut tot aici a doua prelegere. Delegat a fost 
Dr. lie Kindriş. Conferenţiari Dr. Aurel Szabó care a vorbit despre legile 
comunale și Dr. Hie Kindriș: despre cambii, Ascultători 50 de inși. 

Numărul locuitorilor e c/a 10.000 dintre cari români 4000, cu 25%% 
știutori de carte. 

Dintre intelectualii români sunt membri ordinari: Dr. Aurel Szabó, 
Dr. Ilie Kindriș, Dr. Petiu Vaida depărtat la Deva, Dr. Gavrilă luga toţi 
advocaţi, Dr. luliu Pop, jude regesc şi Gavrilă Kömives, conducătorul căr- 
ților funduare, depărtat la Halmi; membru pe vieață Dr. Vasile Meşter, 
advocat. 

Dintre ţărani vre-o 10 cetesc ziare româneşti. La 4 le-a procurat Dr. 
G. luga, 4 primesc dela redacțiune din darul de anul nou, 2 inşi le-au 
procurat pe banii lor, 

Instituțiuni culturale, economice sau finanţiale române nu sunt, tot 
aşa nici prăvălii românești: cor, bibliotecă școlară sau parchială lipseşte. 
Meseriaş român abia unul (cojocar şi blănar). Streine sunt pe întrecute 
cin toate. Poporul român scos de pe străzile principale. 

Intelectualii neînscrişi la «<Asociaţiune»: Protopretorul Simeon Pop, 
Dr. loan Coman advocat, Dr. luliu Coman pretor, Dr. lalomir Man, Dr. 


546 


Zenovie Man advocați, Aurel Filimon învățător și Alexandru Doroș, notar 
la judecătoria singulară. 


4. Vișeul-de-mijloc. In 25 Februarie. Delegat a fost Dr. Ilie Kindriș. 
Conferențiari Dr. Petru Vaida şi loan Tarța. Dr. I. Kindriș a vorbit despre 
Asociațiune, Dr. Petru Vaida despre pomărit, loan Tarţa despre stupărit 
și iară Dr. I. Kindriş despre biblioteca poporală. 

Ascultători 300, 

In 8 Septemvrie sa ținut a doua prelegere. Delegat Dr. Ilie Kindriş. 
Conferenţiari: Dr. Aurel Szabó şi Dr. I. Kindriş. Dr. Szabó a vorbit despre 
lepile comunale, Dr. |. Kindriş despre asigurarea vitelor cornute. 

Membru ordinar e preotul Mihai Juga; ajutători 20, între cari şi în- 
văţătorul Simeon Vlad. 

Numărul locuitorilor e 1900 dintre cari români 1400 cu 30% știutori 
de carte. 

Ziare româneşti cetesc 12 inși procurate în mare parte prin Dr. G. 
Juga. Cor, bibliotecă, reuniune culturală sau economică, prăvălii, meseriaşi 
români etc. lipsesc. 


5. Vișeul-de-jos. In 15 Septemvrie delegat Dr. G. Juga. Conferenţiari 
Emil Bran şi loan Bârlea. Dr. G. Juga a vorbit despre Asociațiune Emil 
Bran din economia câmpului, loan Bârlea despre însemnătatea meseriilor, 
Dr. G. Juga despre biblioteca poporală. 

Ascultători 700. 

Membri ordinari: Protopopul loan Coman și învățătorul Ardrian 
Mărgineanu; ajutători 17. 

Lipsesc dintre membri: loan Dunca notar și loan Vlad, învăţător. 

Numărul locuitorilor e de 4694 dintre cari 1000 jidani, ceialalţi români 
cu 7% ştiutori de carte. 

Reuniuni culturale, economice nu sunt. Este cor școlar și bibliotecă. 
Sunt vre-o trei meseriaşi cojocari. Prăvălii româneşti nu sunt, jidane destule. 
Se ceteşte «Poporul Român» în 8 exemplare. Biblioteca poporală vine pe 
adresa protopopului în 12 ex. 

Di protopop cu ocaziunea prelegeiilor din comună a ţinut o vorbire 
potrivită poporului arătând scopul întru care am mers între dânşii. 

6. Leordina. Aici s'a ţinut în 22 Septemvrie. Delegat a fost Dr. G. 
Juga. Conterenţiari: loan Bârlea și Dr. G. Juga, care a vorbit despre Aso- 
ciațiune apoi în locul lui loan Bârlea împedecat prin ploi a vorbit despre 
legile comunale. 

Ascultători 300. 

Membru ordinar sa înscris preotul Mihai Rednic; ajutători 3. 

Dintre intelectualii din comună lipsesc: notarul loan Pop-Coman și 
învățătorul George Leordean. 

Numărul locuitorilor e 1800 din cari 300 jidani. 

Dintre români abiă 2% știu ceti şi scrie. 

Biblioteca poporală, şcolară sau parohială, reuniuni, cor, prăvălii, me- 
seriaşi români lipsesc cu totul. Străine sunt din toate. 

7. Petrova. În 22 Septemvrie. Delegat Dr. G. Juga. Conferenţiari 
Dr. Vasile Meşter şi Dr. G. Juga. Dr. G. Juga a vorbit despre Asociațiune, 
Dr. V. Meşter despre neamul românesc și popoarele inrudite. Dr. G. Juga 


547 


despre puterea învățăturei şi protopopul loan Coman despre foloasele me- 
seriilor. 

Ascultători peste 500. 

Membru ordinar sa înscris George Mihalca, comerciant, ajutători: 
bătrânul preot loan Calin, învățătorul N. Doroş, notarul Vasile Jurca şi 
încă 10 ţărani. 

„Numărul locuitorilor e 4000 din cari 3200 sunt români, restul jidani. 
Dintre români 15% ştiu ceti şi scrie. 

Reuniuni culturale, economice, cor, bibliotecă, meseriași români nu 
sunt. Comerciant român este unul, singur în întreg Maramurăşul. Ziare 
românești nu se cetesc. Dintre membrii Asociaţiunii lipsește Petru Jurca, 
învăţător la şcoala de stat. 


II. In cercul pretorial al Izei. 


8. Săcel. Aici sa ţinut prelegere în 2 rânduri. In 9 Ianuarie a fost 
delegat Emil Bran. Conferenţiari Dr. Aurel Szabó, Dr. Ilie Kindriș şi Dr. 
Gavrilă Juga. Emil Bran a vorbit despre Asociafiune. Dr. Aurel Szabo 
despre cărțile funduare. Dr. ilie Kindriş despre folosul asigurărilor iar Dr. 
G. Juga despre biblioteca poporală. 

Ascultători 400. 

In 10 Noemvrie a fost delegat loan Tarţa. Conferenţiari” Dr. Vasile 
Meşter şi Dr. Gavrilă juga. Dr. V. Meşter a vorbit despre legile comunale 
și comitatense, Dr. G. Juga despre administrarea composesoratelar. 

Ascultători 300. 

Membrii ordinari sunt preoții loan Tarţa și Vasilie Maximinian şi 
proprietarul Nicolae Roman; ajutători 80. 

Dintre membri lipseşte învățătorul Mihai Bizău. 

Numărul locuitorilor e 3033 din cari 2300 sunt români şi 673 jidani. 
Dintre români 30”/, ştiu ceti și scrie. Este cor bisericesc şi magazin de 
bucate bisericesc. Dintre ziare se ceteşte «Poporul român» prin 12—15 
inşi. Biblioteca poporală vine pe adresa preoţilor. Alte așezăminte cul- 
turale, economice româneşti, prăvălii, meseriași nu sunt. 

La ultima prelegere poporală au luat preoţii angajamentul de a țineă 
prelegeri poporale în toate Duminecile şi sărbătorile iernei precum şi 
cursuri de analfabeți. 

9. Săliștea-de-sus. Sa ţinut în două rânduri. 

In 11 Februarie a fost delegat loan Tarţa, conferenţiari Dr. G. Juga, 
loan Bârlea şi Emil Bran. loan Tarța a vorbit despre Asociațiune, Dr. G. 
Juga despre puterea învățăturei, loan Bârlea despre meserie şi industrie, 
Emil Bran despre alcoolism şi urmările lui. 

Ascultători 1000. 

A doua prelegere sa ţinut în 10 Noemvrie. Delegat: Dr. Vasile 
Meșter. Conferenţiari: Dr. Gavrilă Juga despre administrarea composeso- 
ratelor, Dr. Vasile Meşter «din legile comunale», loan Tarţa depre senatele 
școlare. 

Ascultători 400. 

Membrii ordinari sunt preoții Vasile Vlad şi Mihai Hotea; ajutători 35. 

Din șirul membrilor lipseşte învățătorul Vasile Bercan, notarul pen- 
sionat Alexandru Bran şi subnotarul loan Szabó. 


548 


Numărul locuitorilor e de 3600, dintre cari 2800 români cu 50%, 
ştiutori de carte, ceilalți jidani. 

Este un măsar şi un coţocar român. 

Prăvălie, reuniuni culturale, economice, cor, bibliotecă lipseşte. Gră- 
dină de pomi îngrijită. 

10. Dragomirești. Sa ţinut în 2 rânduri. În 24 Martie a fost delegat 
Dr. Gavrilă Juga. Conferenţiari: Vasile Vlad, Dr. Aurel Szabó şi Augustin 
Zăgrean, învățător în Bocicoel. Dr. G. Juga a vorbit despre Asociafiune, 
Vasile Vlad sfaturi practice din economie, Dr. Aurel Szabó despre tov- 
rășiile sătești, iar Augustin Zăgrean despre valorizarea productelor cereale. 

Ascultători 400. 

la 20 Noemvrie s'a ținut a doua prelegere. Delegat: loan Tarţa. Con- 
ferenţiari: loan Bârlea care a vorbit despre meserii şi Emil Bran, care a 
desfășurat modalitățile prin cari se pot câștigă moșiile domnilor scăpătați. 
In sfârşit delegatul loan Tarţa a vorbit despre scopul Asociațiunei. 

Ascultători 100. 

Membru ordinar preotul Emil Bran; ajutători 21. 

Lipsesc din şirul membrilor: Gheorghe Bud, luliu Boca, învăţători 
la şcoala de stat, Dr. Ştefan Chiş, medic cercual, Lupu Ofrim, contabil şi 
Vasile Man, notar. 

Numărul locuitorilor 2224 dintre cari 1634 români, ceilalți jidani și 
amploiaţi la oficiul pretorial. Dintre români 30% ştiu scrie și ceti. 


Este reuniune de rugăciuni, grădină de pomi bine îngrijită; alte 
instituții, prăvălii, meseriaşi români nu sunt. Este cor bisericesc și bi- 
blioteca privată a preotului Emil Bran, din care se împărtăşesc și credin- 
cioşii doritori de carte. 

Poporul ceteşte: «Libertatea», «Foaia Interesantă», «Tovărăşia», «Po- 
porul Român», «Gazeta Transilvaniei» (Numerii de Duminecă) şi «Foaia 
Poporului român». 


11. Cuhea. Sa ţinut în două rânduri. In 10 Martie a fost delegat 
Emil Bran. Conferenţiari: Simeon Vlad, învățător şi Mihai Juga, preot. 
Emil Bran a vorbit despre Asociațiune, Simeon Vlad despre asigurări, 
Mihai Juga despre alcoolism şi Emil Bran despre biblioteca poporală a 
Asociațiunei. 

Ascultători 500. 

In 17 Noemvrie a fost delegat Dr. Vasile Meşter. Conferenţiari: Dr. 
Ilie Kindriş vorbind despre biserica și școala română din Maramurăş şi 
Dr. Vasile Meşter care a vorbit despre legile comunale și comitatense. 

Ascultători 400. 

Membru ordinar e preotul Artur Anderko; ajutători 15. 

Dintre intelectualii din comună nu sunt înscriși: Gheorghe lusco, 
învățător, Sever Murăşan, subnotar. 

Numărul locuitorilor 2084, din cari 1684 români, restul jidani; dintre 
români 10% sunt ştiutori de carte. 


Reuniuni culturale, economice, meseriași, prăvălii, cor, bibliotecă 
nu sunt, 


12. Bocicoel. Prelegerile sau ținut în 3 Noemvrie. Delegat a fost 
Dr. lie Kindriş. Conferenţiari: Dr. Vasile Meşter și Dr. L Kindriş. Dr. V. 


549 


Meşter vorbeşte despre urmările neștiinței, Dr. I. Kindriş despre Asocia- 
fiune şi la încheiere despre contracte și despre biblioteca poporală. 

Ascultători 150. 

Membru ordinar e preotul Valer Pop; ajutători 17. 

Numărul locuitorilor e 1180, din cari 1000 sunt români, restul jidani. 
Dintre români abiă 5°% ştiu ceti şi scrie. Este grădină de pomi. Aşeză- 
minte culturale, economice, prăvălii, meseriași, cor, bibliotecă nu sunt, 
Dintre ziare numai «Poporul Român» e răspândit în câteva exemplare. 

13. feud. Sau ţinut prelegeri în trei rânduri. 

In 28 lanuarie a fost delegat Artur Anderko. Conferenţiari: Emil 
Bran și Dr. Gavrilă Juga. Artur Anderko a vorbit despre Asociaţiune, Emil 
Bran despre alcoolism şi urmările beţiei, Dr. G. juga despre biblioteca po- 
porală a Asociațiunei. 

Ascultători 150. 

In 4 Februarie a fost delegat Mihai Hotea. Conterenţiari: Emil Bran 
şi loan Bârlea. Emil Bran a vorbit despre creșterea rațională a vitelor, 
Mihai Hotea despre datinile rele la poporul nostru şi iară Emi! Bran de- 
spre urmările rele a beuturei prezentând şi statutele unei reuniuni de tem- 
perantă, loan Bârlea despre folosul bibliotecei poporale, în sfârşit Emil Bran 
despre însemnătatea agenturei comunale. 

Cu aceasta ocaziune s'a hotărit înființarea unei biblioteci şi agentură 
alegându-se de preşedinte loan Bârlea, bibliotecar Grigore Țiple, învăţător. 

Ascultători 80C. 

In 3 Noemvrie a fost delegat loan Bârlea. Conterenţiari: Dr. Vasile 
Meşter, vorbind despre legile comunale și comitatense, Dr. lie Kindriş care 
a vorbit despre economia composesoratelor. 

Ascultători 700. 

Numărul locuitorilor e 2600 dintre cari 3000 români cu 40% ştiutori 
de carte. 

In urma apelului lansat de președintele agenturei sa colectat pentru 
biblioteca poporală a Asociaţiunei din Jeud 510 opuri dintre cele mai 
alese şi potrivite. Cărţile sunt necompartate încă. Propunem deci On. 
adunări generale să roage direcțiunea institutului de credit şi economii 
« Maramurăşana» din Sighet ca să dăruiască în scopul compactării acestor 
cărți un ajutor de 200 coroane, din suma venitelor destinate pentru înain- 
tarea culturală a poporului român. 

Membri ordinari sunt: Aurel Zoicaș, preot, loan Bârlea, capelan, 
Grigorie Dunca, Grigorie Ţiplea, învățători şi Vasile Dunca, teolog în 
Gheria; membri ajutători 140. 

Dintre intelectualii români lipsesc din şirul membrilor: Gavrilă Dunca, 
notar, Eugen Dunca, învățător la școala de stat, Gavrilă Sas, subnotar, 
Iuliu lodi, proprietar, domnişoara Cornelia Zoicaș, învăţătoare la şcoala 
de stat și Gavrilă Ugoci, păzitor de pădure. 

Măiestri români sunt rotari, faur, lăcătuş. La meserie sunt trimeşi din 
comună 25 băieţi. Ziare româneşti sunt abonate 56 exemplare din «Po- 
porul Român», «Solia Satelor», «Libertatea», «Foaia Poporului» și «Foaia 
Poporului Român». 

Societăţi culturale, economice, prăvălii românești, cor, nu sunt. 

14. Rozavlea. Sa ţinut în 13 Octomvrie, conduse pin delegatul 
Artur Anderko, care a desfăşurat scopul Asociațiunei, apoi a vorbit loan 


550 


Tarţa despre stupărit, loan Bârlea despre meserii şi iar Artur Anderko 
despre biblioteca poporală. 

Ascultători 150. 

Membru ordinar nime, ajutători 17. 

Numărul locuitorilor români e 1963, dintre cari numai 3%, ştiu ceti 
şi scrie. Cor bisericesc, prăvălii, meseriași sau alte aşezăminte culturale 
și economice nu sunt de loc, 

Intelectualii din comună cari nu sunt înscriși de membri la Asocia- 
țiune: loan Ivâsko, protopop, Alexandru Îvâsko, inginer de pădure, loan 
Dan, notar şi Mihai Jurca, subnotar. 

Accentuez aci că d-l protopop loan Ivásko este singurul preot în 
întreg despărțământul care nu e membru la Asociaţiune şi care în infor- 
maţiunea sa ce ne-a trimis aşa s'a declarat că nu ne va da concursul său 
la deşteptarea culturală şi economică a poporului român din parohia sa, 
pentrucă acesta «nu e aplicat spre cultură». 

Rozavlea e astăzi singura comună în care comitetul dirigent al des- 
părțământului nu are nici un bărbat de încredere al său. 

15. Strâmtura. Sa ţinut în 13 Octomvrie. Delegat Stefan Pop, care 
a vorbit despre Asociațiune și despre mijloacele cele mai bune de înaintare 
culturală si economică, conterenţiarul Vasile Ilniczki a vorbit despre alcoolism. 

Ascultători 400. 

Membru ordinar e preotul Vasile Ilniczki, ajutători 15. 

Nemembru: Eugen Moiş, notar și învățătorul român. 

Numărul locuitorilor 3430 dintre cari 3070 români, cu 10%, ştiutori 
de carte. Societăţi culturale, economice, prăvălii, meseriaşi români, cor, 
bibliotecă nu sunt. 

16. Poieni. Sa ținut prelegere în 3 Noemvrie prin încredințatul co- 
mitetului Stefan Ilniczki, care a vorbit despre datinile rele la poporul no- 
stru şi despre scopul Asociaţiunei. 

Ascultător 250, 

Membru ordinar e preotul George Petrovai, ajutători 12. 

Aşezăminte culturale româneşti nu sunt. 

Numărul locuitorilor români 928 cu 4%, ştiutori de carte. 

17 şi 18. Glod și Slătioara. Sa ţinut în 29 Septemvrie. Delegat a 
fost loan Bârlea care a vorbit despre Asociațiune, apoi a urmat conferen- 
țiarii Emil Bran cu instrucţia despre lucrarea rațională a pământului pentru 
deosebitele sămințe şi Vasile liniczki arătând urmările triste ale alcoolismului. 

Ascultători 500. A 

In Glod sunt 802 români și 237 jidani. In Slătioara 690 români, 176 
jidani; în ambele comune 40°% ştiu scrie şi ceti. 

Membri ordinari sunt preotul Stefan Pop și învățătorul din Glod 
Teodor Danciu; ajutători a) în Glod 7; 6) în Slătioara 13. 

Nemembri: Vasile Moiş, notar, loan Szabó, subnotar, ambii din Glod 
şi Iosif Murăşan, invăţător în Slătioara. 

Așezăminte culturale, economice, prăvălii etc. nu sunt. 

Dintre ziare cetesc «Poporul Român». 

Ambele comune formează una parohie. 

19, Botiza. S'a ţinut în 6 Noemvrie prin delegatul comitetului loan 
Bârlea, care a vorbit despre carte și foloasele ei; conferenţiarii anunţaţi 
wau putut merge din cauza pioilor. 


551 


Numărul locuitorilor e 1737, dintre cari 100 sunt jidani. Dintre ro- 
mâni 20°/⁄ sunt ştiutori de carte. 

Prelegerea a ascultat-o 250. 

Membru ordinar e preotul [oan Vlad, ajutători 20. 

Nemembru loan Marchiş, învățător. 

Aşezăminte româneşti, de orice natură, nu sunt. 

20. Saieu. Sa ţinut în 6 Noemvrie prin delegatul loan Bârlea, care 
a vorbit despre Asociațiune și despre foloasele învățăturei. 

Ascultători 300. 

Numărul locuitorilor, 1821, dintre cari 1437 români cu 20%, ştiutori 
de carte. 

Membri ordinari: preotul Stefan [lniczki şi Alexandru Micle, învă- 
țător; ajutători 17. 

Nemembru: Gavrilă Man, proprietar. 

Societăţi culturale, economice, industrie românească, cor, bibliotecă 
etc. nu sunt. 

Ei 

Aceasta e starea culturală, socială şi economică în comunele aparţi- 
nătoare despărțământului nostru. 

Dintre cele înșirate aci se vede că pe toate terenele stăm pe gradul 
cel mai inferior. Avem însă nădejde că vom învinge greutăţile prin aju- 
torul Onoratei Preoţimi şi a dascălilor conştii de chemarea lor. 

Prelegerile poporale în toate comunele sau ţinut cu concursul bine- 
voitor al preoţilor locali și după putinţă le-a premers serbarea sf, liturgii 
sau vecernii, celebrate prin mai mulți preoți şi cu predică ocazională. 
Membrii din comitet sau îndatorat să iee parte la toate prelegerile și unde 
nu sunt conferenţiari, întrucât oficiul şi împrejurările casnice le vor per- 
mite. Așa a luat parte la cele mai multe prelegeri directorul despărțămân- 
tului Emil Bran, însuflețind poporul pentru ideea Asociaţiunii prin predici 
şi vorbiri ocazionale, secretarul Dr. G. Juga distribuind cărţi şi ziare pentru 
popor şi preot-capelanul loan Bârlea, care ma încetat să stătuiască pe fă- 
rani să-și dee copiii la meserii. 

Cu foarte puţine excepţiuni toți preoții ne-au dat dovadă că se in- 
teresează de soartea poporului şi doresc a luă parte la munca ce desfă- 
şurăm în cadrele acestui despărțământ. Sinceritatea acestei promisiuni se 
afirmă şi prin împrejurarea că, afară de unul toţi sunt înscriși de membri 
la Asociațiune. 

Numărul total al membrilor ordinari e 35, a celor ajutători 502. Dintre 
membrii ordinari sa depărtat în decursul anului Dr. Petru Vaida, trans- 
punându-și cancelaria advocaţială la Deva; în locul d-sale am căpătat însă 
alt membru în persoana d-lui Dr. Vasile Mester, care e membru pe vieață 
la Asociaţiune. Sa mai depărtat dintre noi membrul -ordinar Vasile Laitin, 
profesor la şcoala civilă din Vişău, și Gavrilă Kămiveș, conducător la căr- 
tile funduare. Acest din urmă a dăruit despărțământului un șapirograf. 

Mai amintim că membrul /oan Bârlea a fost ales de comitetul cen- 
tral de membru corespondent în secţia istorică şi că activitatea despărţă- 
mântului nostru a atras atențiunea binevoitoare a întreg publicului româ- 
nesc precum şi a Comitetului central şi activitatea aceasta a noastră a 
fost apreciată şi la adunarea generală ţinută în anul acesta în Sibiiu. 

Comitetul și-a ținut de datorință să se îngrijască şi de aşezarea co- 
piilor la diferite meserii. In scopul acesta a încredințat pe d-l loan Bârlea, 
care şi-a achitat în cel mai frumos chip datorinţa națională așezând până 


552 


acum în total 56 băieți din mai multe comune la meseriașii români din 
Blaj, Beiuș, Arad, Săliște, Brad şi de prin alte orașe. 

Aceşti copii cu timpul se vor reîntoarce acasă ca măiestri iscusiţi și 
vor preluă locul cârpacilor străini. 

Comitetul pus în fruntea despărțământului prin activitatea desvoltată 
în decursul acestui an pe un teren cu totul nou, prin ţinerea de prelegeri 
poporale 80 la număr (cea mai mare parte ţinute prin membrii comite- 
tului), prin îmbrăţişarea meseriilor, prin acţiunea pormtă pentru stârpirea 
patimei beției şi prin studiarea stării culturale a f'ecărei comune — crede 
că despărțământul nostru nu stă în şirul din urmă între celelalte multe 
despărțăminte ale Asociaţiunii. 

Comitetul central ne-a trimis pentru prelegerile poporale 700 cor, 
iar comitetul nostru cercual a hotărit ca din aceasta sumă să se acopere 
spesele de cărăuşie a conferenţiarilor cari nu au trăsură proprie. Diurn 
sau onorar nu sa dat nimănui. 

Precum se poate constată din cele premerse, numărul conferenţia- 
rilor a fost 78, dintre cari după profesiune 11 sunt preoți, 5 advocaţi şi 
2 învăţători. 

D-l Emil Chiffa, contabil în Bistriţa, a pus la dispoziţia Comitetului 
central al Asociaţiunii 750 de exemplare din Calendarul său pe anul 1912, 
— aceste calendare ni-sau trimis nouă, iar noi le-am distribuit gratis între 
țăranii ştiutori de carte, cari încă nu sunt membri la Asociaţiune. Pro- 
punem să se exprime mulțumită marinimosului donator și prin adunarea 
generală. 

Pentru statorirea potrivită a programului de muncă pe anul viitor 
comitetul a cerut mână de ajutor dela toţi domnii preoţi şi indrumare că 
despre ce chestiuni sar puteă mai cu folos şi e lipsă mai arzătoare 
să tiactăm în prelegerile poporale pe viitor. Din răspunsurile primite con- 
statăm că pretutindenea ni-se cere acţiune serioasă contra beuturii de tot 
stricăcioasă, îndrumări economice şi desrobirea de uzurării. 

In vederea acestora comitetul află de lipsă: 

|. Pe teren social să mijlocească înființarea reuniunilor de înmor- 
mântare, de caritate, a corurilor şi bibliotecei poporale şi alte asemenea. 


II. Pe teren economic-industrial: întiințarea reuniunilor de consum, 
de credit, să ajute procurarea diferitelor maşini economice, asigurarea vi- 
telor, lucrarea raţională a pământului, îmbrăţişarea meseriilor, să înfiinţeze 
două magazine de bucate şi cooperative. 

III. Pe teren literar: culegerea poeziilor poporale, răspândirea căr- 
ților de literatură. 

IV. Pe teren cultural: ridicarea şcoalelor, cursuri cu analiabeţii, sale 
de cetire, formarea bibliotecilor şi agenturilor Asociaţiunii. 

Toate aceste credem că le vom ajunge rând pe rând prin cursuri 
sistematice de preiegeri, ținând un fel de şcoală cu poporul în toate co- 
munele prin domnii preoți locali şi prin membrii comitetului. 

In fine mulţumind tuturor acelora cari ne-au dat mână de ajutor întru 
deşteptarea poporului și prin concursul lor au ajutat scopul Asociaţiunii, 
rugăm onorata adunare generală så iee la cunoștință acest raport şi să 
ne dee absolutorul peste lucrările săvârşite în interesul înaintării culturale 
a poporului român din aceste ținuturi aşa de frumoase oarecând şi astăzi 
așa de jalnice. 

Emil Bran, Dr. Gavrilă Juga, 

președintele desp. secretarul desp. 


553 


Î DT SEM ITAA R 1. 


Pentru ţăsăturile româneşti. Mini- 
strul industriei și comerciului din România, 
a prezentat Majestății Sale Regelui un 
proiect de regulament, prin care se înfiin- 
ţează concursuri anuale de desemne pen- 
tru țesături şi cusături după vechi motive 
românești, cari se țin la 1 Maiu și pot luă 
parte Românii de pretutindenea. Finem 
de bine a publică în întregime regulamentul 
acesta: 

Art. 1. Pentru reîntemeierea industriei 
scoarțelor, a velințelor, lăicerelor, totelor, 
traistelor și a așternuturilor de lână tesute 
în alesuri românești, ministerul industriei 
și al comerciului va ținea concursuri anuale 
de desemnuri tesute și alese cu motive 
vechi românești, 

Art. 2. Ori şi cine şi din orice parte 
locuită de români, va putea prezentă, sau 
trimite direct ininisterului industriei și co- 
merciului la Bucureşti pentru concurs de 
desemnuri copiat direct, sau chiar resturi 
de scoarțe sau velinţe, lăicere, fote, traiste, 
bete şi tot felul de aşternuturi de lână în 
alesuri, cu motive vechi românești, mai 
ales din acelea văpsite cu colori vegetale, 


Desemnurile trimise vor îi însoţite de 
o cerere, în care peliționarul va arătă nu- 
mărul desecmnurilor ce prezintă la concurs, 
precum și numele și adresa sa. 


Concursul se va ţineă în localul mi- 
nisterului și va începe la 7 Maiu a fie- 
cărui an. 

Art. 3. Desemnurile prezentate la con- 
curs, vor îi făcute în colori cu apă pe foi 
de hârtie de desemn, sau de cea cu pă- 
trățele milimetrice, reprezentând exact în- 
făţişarea și motivele exemplarului, după 
care au fost copiate. 

Când acelaş motiv sau aceiași grupă 
de motive se repetă, va îi de ajuns a se 
desemnă o singură dată motivul sau grupa 
şi a se arătă apoi de câte ori se repetă. 

Art. 4. Pe fiecare foaie se arată: 

a) Numărul de ordine după care este 
trecut în petițiune; 

b) Mărimea originalului și pe cât va 
îi cu putință numele motivelor din desemn; 

c) Localitatea unde se află originalul 
după care e copiat; 


d) Al cui este originalul și ce adresă 
are. 

Art. 5. Nu vor fi admise la concurs 
desemnuri cu chipuri de obiecte, animale, 
ilori, arbori ori buchete de flori. Vor {i 
admise însă desemnuri cu aşa zise chipuri 
de plante stilizate, după cum se găsesc în 
modele vechi. 

Art. 6. Transportul desemnurilor, la 
minister, priveşte pe persoana concurentă, 

Cererile venite de peste hotarele ţării 
vor îi scutite de timbru. 

Art. 7, Pentru cercetarea și alegerea 
desemnurilor prezentate la concurs, mini- 
sterul industriei și comerciului va numi sub 
prezidenţia secretarului general, o comi- 
siune compusă din un pictor sau orna- 
mentist în arta națională, o directoară sau 
patroană de școală, ori atelier de ţesut 
scoarțe și alesuri românești din ţară ori 
streinătate, directorul muzeului de artă na- 
țională, șeful serviciului muzeului ministe- 
rului industriei și comerciului și șeful ser- 
viciului învățământului profesional și al 
industriei casnice, 

Şedinţele comisiunei vor aveă loc în 
însuşi locul ministrului de industrie şi co- 
merț, cu majoritate de membri; iar lucră- 
rile vor fi ajutate de doi funcționari dela 
serviciul învățământului şi al industriei 
casnice, 

Art. 8. Comisiunea va cerceta fiecare 
desemn în parte și va hotărî pe cele ad- 
mise prin majoritate de voturi. Lucrările 
vor îi trecute înir'o încheiere anume făcută. 

Art, 9. Desemnurile alese vor îi apoi 
clasificate şi propuse cu raport ministrului, 
spre a se plăti persoanelor cari le-au pre- 
zentat cu 5, 10, 15, 20, 25, 40 și 50 lei de 
foaie, ori desemn în parte. 

Pentru 12 desemnuri sau foi cu grupe 
de desemnuri, alese din colecţia aceleiaș 
persoane și cel puţin cu 5 lei bucata, mi- 
nisterul va putea da un premiu de 100 lei. 

Pentru 12 desemnuri sau foi cu grupe 
de desemnuri, alese din colecția aceleiaşi 
persoane şi plătite cu cel puțin 10 lei mi- 
nisterul va puteă da un premiu de 200 lei. 

Pentru 12 desemnuri sau foi cu grupe 
de desentnuri, alese din colecția aceleiaşi 


36 


554 


persoane și plătite cu cel puţin 20 lei bu- 
cata, ministerul va puteă da un premiu de 
300 lei. 

Pentru 12 desemnuri sau foi cu grupe 
de desemnuri alese din colecția aceleiaşi 
persoane și plătite cu cel puţin 30 lei bu- 
cata, ministerul va puteă da un premiu de 
400 lei. 

Pentru 12 desemnuri sau foi cu grupe 
de desemnuri, alese din colecţia aceleiași 
persoane și plătite cu 40 şi 50 lei bucata, 
ministerul va puteă da un premiu de 500 lei, 

Art. 10. Rezultatul examinării aprobat 
de minister, se va face cunoscut numai 
piin publicarea în Monitorul Oficial și 
Foaia informaţiunilor comerciale. 

Art. 11. Desemnurile astfel alese şi 
aprobate, vor îi semnate de comisiune și 
provăzute cu ştampila ministerului și vor 
rămâneă proprietatea acestuia. Persoanele 
concurente ne mai având nici un drept 
asupra lor. 

Desemnurile respinse vor puteă fi ce- 
rute ori ridicate direct de reprezentatori, 
până întro lună dela data când s'a făcut 
cunoscut rezultatul examenului prin Mo- 
nitorul Oficial și Foaia de informațiuni co- 
merciale a ministerului. 

Dela acest termin înainte, ministerul 
nu va mai răspunde de ele. 

Art, 12. Ministerul industriei și comer- 
ciului după avizul comisiunei, va tipări 
modelele admise şi le va pune în vânzare 
în folosul său. 

Art. 13. Orice atelier, fie susținut dea- 
dreptul de minister, îie numai ajutat, nu 
va puteă lucră după alte modele, decât 
după acelea oficial admise. Nici un ajutor 
nu se va puteă acordă vreunui atelier, până 
nu va face o asemenea declarație. 

Cooperativele în Rusia. («Institut in- 
ternațional d'agriculture», Octomvrie 1912). 
Statistica oficială a organizațiilor coopera- 
tive în Rusia nu înregistrează decât activi- 
tatea a două forme de cooperative: coope- 
rativele de credit și cooperativele agricole; 
cooperativele rurale de credit din Polonia 
nu Sunt trecute. 

La 1 Ianuarie 1912, funcționau urmă- 
toarele cooperative : 

5.562 asociaţiuni de credit; cea mai 
mare parte dintre aceste asociațiuni au adop- 


tat sistemul responsabilităţii limitate până 
la îndoitul creditului deschis, acordat fie- 
căruia dintre societari ; 

2.416 asociaţiuni de credit și de economie, 
cu răspundere limitată; 

1,405 casse comunale de credit și de eco- 
nomie, cari diferă de asociaţiunile de credit 
propriu zise prin aceea, că administrația 
lor este incredințată comunelor (voloste sau 
stanițe) și nu se pot întemeiă decât în baza 
hotăririlor luate de majoritatea celor 2/, din 
membri interesaţi, cari au drept de vot în 
adunările comunale ; 

7 Jederațiuni de credit popular, grupând 
105 cooperative și 707 casse de credit popular 
cu atribuținnea de a înlesni desvoltarea si- 
gură şi neîncetată a cooperativelor de credit; 
aceste casse de credit popular nu au so- 
cietari, ci sunt organele autonome ale zemst- 
vonulni. 

ln afară de aceste instituții cooperative, 
mai funcționează în Rusia ¿instituții speciale 
de credit popular, cari vin direct în ajutorul 
grupurilor rurale; la 1 Januarie 1909, ele 
erau in număr de 3792, repartizate astfel; 

1.966 casse de economie şi subsidii; 

113 bănci populare pentru vechii clăcași 
ai imperiului; 

750 casse de credit popular, ale căror 
resurse se iau din fondurile speciale ale 
mirului ; 

795 bănci rurale, al căror capital inițial 
este format din venitul fondurilor disponi- 
bile ale mirului; 

118 casse comunale de economie şi 
credit, cu statute speciale; 

23 casse-orielinate pentru colonii ger- 
mani din sudul Rusiei, instituite încă din 
1859; 

27 casse pentru folosința başkirilor, 
datând încă dela 1864. 

La aceste instituţiuni speciale de credit 
popular, mai trebuesc adăogate cele 1338 
casse ale gminului serviud populaţiunii agri- 
cole din vechiul regat al Poloniei. 

Trecând la situațiunea financiară a ace- 
stor cooperative, putem face următoarele 
constatări: 

Asociaţiunile cooperative de credit dis- 
puneau la 1 Octomvrie 1911 de 127 milioane 
ruble, în care întrau 54%, depozite ; 

Casele de credit și economie, la aceeaș 
dată, aveau un capital de 175 milioane ruble; 


Cassele comunale de credit şi de econo- 
mie aveau un capital global de 70 milioane 
ruble ; 

Resursele tederaţiunilor de credit popu- 
lar erau formate dintr'un capital variabil, 
adunat de către cele 105 cooperative gru- 
pate în jurul federațiunilor; acestea din 
urmă nu pot primi depozite; 

lustituţiile speciale de credit popular 
dispuneau, la 1 Ianuarie 1912, de un capital 
de 30 milioane ruble. 

Totalul de 402 milioane ruble, alacestor 
instituții financiare, se repartizează astfel; 

241 milioane ruble, depozite; 

35 milioane ruble procurate de di- 
verse instituțiuni ale Statului; 


126 milioane ruble fonduri 
de cătră cooperative. 

In termen mijlociu, în toamna anului 
1911, pentru fiecare cassă de credit şi eco- 
nomie erau disponibile 75 000 ruble, iar pen- 
tru asociaţiunea cooperativă de credit, 25.000 
ruble. 

In ce privește cooperativele pur agri- 
cole, la 1. Aprilie 1911 funcționau 3013; 
dintre acestea, 2633 aveau un caracter ge- 
neral, 20 dintre ele subimpărțindu-se în 
diterite secțiuni fiecare și 470 asociaţiuni 
speciale, pentru un anumit îel de industrie 
agricolă. 

Acestea din urmă eran 
chipul următur: 

172 apicultură; 

106 cultura viței de vie, a arborilor fruc- 

tiferi, a meiului și a legumelor; 

55 creşterea păsărilor; 

48 piscicultură; 

45 creşterea vitelor şi fabricarea lap- 

telui; 

14 câmpuri de experiență pentru răs- 
pândirea cunoştinţelor agrono- 
mice ; 

aclimatare ; 

silvicultură 

fabricarea spirtului din fructe; 
mica industrie agricolă; 
sericicultură și 

1 combaterea insectelor. 

Cele 230 secțiuni ale celor 20 societăţi 
agricole sunt repartizate astfel: 

59 creșterea vitelor; 

42 pomologie și horticultură ; 


procurate 


distribuite în 


=æ n OON oO 


555 


36 agricultură în general; 
18 producțiune de instrumente agri- 
cole; 
21 învățământul agricol: 
9 vânzare de produse agricole; 
5 îmbunătățiri agricole și 
15 credit şi economie rurală. 
Considerând epoca întemeierii lor, cele 
3.103 societăţi agricole se împart astfel: 
465 societăţi constituite dela 1900—1905 ; 
1.954 societăţi constituite dela 1906—- 
1911; 
121 societăți speciale constituite înainte 
de 1900; 


119 societăți speciale constituite dela 
1900 — 1905; 

230 societăţi speciale constituite dela 
1906—1911. 

Asociafiunile agricole erau, la 1 la- 
nuarie 19i1, în număr de 273, dintre cari 
160 cu'n caracter general și 113 c'o desti- 
națiune specială; ele datează numai dela 
1910. Se deosebesc de cooperative prin 
faptul, că societarii lor sunt responsabili în 
chip solidar; această solidaritate materială 
însă lipseşte întv’o asociațiune agricolă, care 
urmărește numai răspândirea culturii siste- 
matice. 

Recapitulând toate datele oficiale de 
până aci, se obține un total de 77.470 coopera- 
tive. Adăugând cooperativele de consumație 
şi de producţie, al căror număr aproxi- 
mativ (statistice, în acest sens, lipsesc) este 
7.350 se dobândește un total de 24.760 co- 
operative existente în Rusia, 


Cea mai mare parte a cooperativelor 
de credit și agricole s'a constituit în cursul 
celcr din urmă 5 ani. Desvoltarea uriașă 
a cooperativelor de credit se datorește mij- 
loacelor procurate de cătră Stat. După 
«Messager du credit populaire» (organ ofi- 
cial), cu data de 1 Martie 1912, suma glo- 
bală a creditelor deschise în favoarea co- 
operativelor, se urcă la 104.649.600 ruble. 

O mențiune specială merită instituția 
casselor de credit popular ale Zemstvoului, 
cari—din cauza numărului restrâns de fede- 
raţiuni (7, dintre cari funcționează regulat 
numai 5) — "și-au luat însărcinarea unor 
casse centrale pentru toate cooperativele 


de credit. 
+ 


36* 


556 


Notiţe Etimoiogice. Observăm ulte- 
rior că șfiră (<* stira) < Oreipa se află 
şi în albaneză în forma ștere (v. Ovid 
Densuşianu, Hist. l. roum., p. 224). Astiel 
știră ne-ar fi putut veni din grecește şi 
prin albaneză, și în acest caz ș albanez nu 
şa schimbat, ca de obiceiu, în s românesc 
poete fiindcă după ș/ urmează j. — Eti- 


mologia Oreoqoe (>* sterpus) >> alban., 
şterpë >> sterp e în acest chip cât se poate 
de evidentă, deci nu mai putem vorbi despre 
«Originea obscură» a cuvântului sterp, care 
apropie limba română de cea albaneză și 
italiană (v. Ov. Densuşianu, l. c.). Îndrep- 
tăm în acest chip această regretabilă scă- 
pare din vedere. Dr. N. D. 


557 


Partea oficială. 


Nr. 1617—1912. 


PROCES VERBAL 


luat în şedinţa festivă a secțiilor ştiinţifiee-literare ale „Hsocia» 
țiunii pentru literatura română şi cultura poporului român“ ţinută 
în Sibiiu, la 13 Oetomvrie n. 1912. 


Prezident: Notar: 
Andreiu Bârseanu. Octavian C. Tăslăuanu. 


1. Prezidentul deschide şedinţa, la orele 4:/, p. m. în sala festivă a Muzeului 
Asociaţiunii, la care ia parte P. S. Sa Episcopul Dr. Miron Cristea şi un public numeros. 
2. DI Dr. loan Lupaș rosteşte o conferință despre vieața şi activitatea lui Gheorghe 
Barițiu, al cărui centenar dela naştere îl serbează Asociaţiunea. 
Conferința dlui Dr. loan Lupaș e ascultată cu atențiune şi aplaudată 
cu însufleţire. 
3. Prezidentul mulțumind dlui Dr. loan Lupaş pentru frumoasa conferință închide 


şedinţa la orele 6. 
D. U. S. 


Andreiu Bârseanu, prezident. Oct. C. Tăslăuanu, notar. 


PROCES VERBAL 


luat în şedinţa primă a adunării generale ordinare a «Hsoeiaţiunii 
pentru literatura şi cultura poporului român», ţinută în Sibiiu, la 
13 Oetomuvrie nou, 1912. 
Prezident: Notar: 
Andreiu Bârseanu. Octavian C. Tăslăuanu. 


1, Prezidentul, în faţa I. P. S. Sale Mitropolitul loan Meţianu, a Prea Sfințiților 
Episcopi loan I. Papp și Dr. Miron E. Cristea, şi a unui public număros, întrunit în 
sala festivă a Muzeului <Asociaţiunii», decorată cu portretul lui Gh. Barițiu, deschide 
adunarea generală la orele 11 a. m., rostind un discurs, în care se ocupă de câteva 
probleme culturale, ce ar trebui realizate în cadrele <Asociaţiunii». 

I. P. S. Sa Mitropolitul loan Meţianu salută adunarea generală în numele Ar- 
hiereilor prezenţi. 

Prezidentul mulţumeşte 1. P. S. Sale şi salută pe d-l Vasile de Stroescu, care 
eră de față la adunare. 

Publicul face ovațiuni călduroase d-lui V. Stroescu. 

Se ia act, şi discursul prezidentului se alătură la acest proces-verbal. 

2. Prezidentul dispune, să se facă înscrierea delegaților prezenți ai despărță- 


mintelor. , i 
La notar s'au anunțat delegaţii următoarelor despărțăminte: Agnita, 


Beclean, Bistriţa, Blaj, Brad, Braşov, Cluj, Deva, Diciosânmărtin, Făgăraș, 
Haţeg, Mercurea, Mociu, Murăş-Uioara, Nocrichiu, Orăştie, Reghin, Săliște, 
Sălciua, Sebeș și Vârșeț. 
3, Se prezintă raportul general al comitetului central despre activitatea <Asocia- 
țiunii»> în cursul anului 1911, 
Raportul general al comitetului central fiind publicat în revista 
«Transilvania», se consideră cetit şi se decide a se da spre consurare co- 
misiunilor examinătoare, 
4, Se trece la alegerea comisiuailor. La propunerea d-lui Dr. Aurel Cosma, 
advocat în Timişoara, se aleg: 


558 


a) în comisiunea pentru examinarea raportului general, d-nii: Dr. 
Elie Dăianu, Dr. Amos Frâncu, Dr. Valer Branişce, Dr. luliu Maniu, Dr. 
Aurel Vlad și Dr. Nic. Bălan. 

b) în comisiunea pentru censurarea socotelilor anului 1911 și a pro- 
iectului de buget pe anul 1913, d-nii: Dr. Francise Hossu-lLongin, Dr. 
Aurel Cosma, loan |. Lăpedatu, Vasile C. Osvadă și Constantin Popp. 

c) în comisiunea pentru înscrierea membrilor, d-nii: Dr. loan Stroia, 
Dumitru Vulcu, Dr. Lucian Borcia, Dr. Nicolae Comşa, Dr. Aurel Crăciu- 
nescu şi Dr. Tiberiu Brediceanu. 

d) în comisiunea pentru întregirea comitetului central, d-nii: Nicolae 
Oncu, Romul Ciorogariu, Emanuil Ungurianu, Lazar Triteanu și Dr. 
Onisifor Ghibu. 


5. Prezidentul comunică adunării generale, că în timpul reglementar s'au pre- 
zentat două propuneri dela d-nii: Emil Bran, preot în Dragomirești și Gheorghe 
Dobrin, învățător în Bucium, cari recomandă mai multe îmbunătățiri în activitatea 
«Asociaţiunii». 

Propunerile se dau spre studiare și recomandare comisiunii pentru 
examinarea raportului general. 


6. Prezidentul ridică ședința la orele 12, învitând publicul să ia parte la desvă- 
lirea bustului lui Gheorghe Barițiu, așezat în grădina şcoalei civile de fete a «Asocia- 
tiunii». 

7. La desvălirea bustului lui Gheorghe Barițiu, la care au luat parte şi Arhie- 
reii, prezidentul a rostit o cuvântare, în care a arătat importanța lui Gh. Barițiu în miş- 
carea noastră culturală. La sfârşitul cuvântării s'a înlăturat vălul de pe bustul în bronz 
al lui Gheorghe Barițiu, între aclamaţiunile și aplauzele publicului. Pe soclul bustului 
s'au depus următoarele cununi: din partea Academiei Române din București, din partea 
Societății pentru fond de teatru român, din partea școalei civile de fete a «Asociaţiunii», 
din partea fiicelor și nepoților lui Barițiu, din partea Proiesorilor din Blaj, din partea 
Tinerimii din Cluj, din partea Societăţii «Carpaţii» din Bucureşti, din partea Reuniunii 
femeilor române din Brașov. 

La desvălirea bustului a cântat corul seminarului «<Andreian» sub conducerea 
d-lui Timoteiu Popovici și corul Școalei civile de fete a «Asociaţiunii». 


D. U. S. 


A. Bârseanu, prezident. Oct. C. Tăslăuanu, notar. - S'a cetit și verificat. Sibiiu, 19 
Octomvrie 1912. Dr. Il. Pușcariu, Dr. O. Russu, Dr. V. Bologa, N. Togan, A. Bunea, 
R. Simu şi I. Banciu. 


PROCES VERBAL 


luat în ședința a doua a adunării generale ordinare a „Asoeiațiunii 
pentru literatura română şi eultura poporului român“, ținută în Sibiiu 
la 14 Oetomvrie st. n. 1912. 
Prezident: Notar: 
Andreiu Bârseanu. Octavian C. Tăslăuanu. 


8. Prezidentul deschide ședința la orele 8, a. m. în sala festivă a Muzeului 
«Asociaţiunii» şi dă cuvântul notarului, care citește următoarele scrisori şi telegrame 
sosite pentru adunarea generală: dela dl Dr. loan Urban-Jarnik o scrisoare, şi tele- 
grame dela «Academia Română» — secția Pitești a Ligei culturale, — G. Pop de Băsești, 
— mai mulți fruntaşi din Dej, — mai mulți fruntași din Bistriţa, — preşedintele so- 
cietăţii - Carpaţii» din Bucureşti, — despărț. Giurgeu, — desp. Beiuş, — desp. Vişeu-lza, 
— d-na văduvă Dr. Anca, — desp. Haţeg, — Românii din Deva, — desp. Ceica și Dr. 


559 


Horia Petra-Petrescu. Notarul citește și adresa Reuniunii învăţătorilor dela școalele po- 

porale din protopopiatele arădane 1—VII, în care se împărtășește, că adunarea generală 

a Reuniunii a ales «Asociaţiunea» membru onorar al ei, liberându-i și diploma cuvenită. 
Se ia act, 

9. Urmează raportul comisiunii pentru examinarea raportului general al Comi- 
tetului central al <Asociaţiunii». Raportorul comisiunii, di Dr. Elie Dăian, după o întro- 
ducere, în care stăruie asupra momentelor mai însemnate din activitatea «Asociațiunii» 
în ultimul an, face următoarele propuneri adunării generale: 

a) să ia act cu aprobare de cuprinsul raportului general al Comitetului central. 

Se ia act cu aprobare. 

ù) să deie expresie durerii sale pentru pierderea membrilor Comitetului central 
şi ai Secţiilor ştiințitice-literare, a binetăcătorilor şi a celorlalți membri decedați dela 
ultima adunare generală încoace. 

Adunarea generală își exprimă părerile de rău prin ridicare, 

c) să mulțumească tuturor binetăcătorilor, cari au tăcut donațiuni pentru aşeză- 
mintele instituțiunii noastre şi pentru scopurile culturale urmărite de «<Asociaţiune», în 
specia! dlui Vasile Stroescu, 

Adunarea generală primește propunerea, multumind tuturor binefă- 
cătorilor și aclamând pe d! Vasile de Stroescu. 

dj Să aprobe dispozițiile Comitetului Central privitoare la acțiunea cooperativă 
și anume aşa, după cum sunt specificate în raportul general — «Transilvania» pag. 
304—305 — cu întregirea propoziției ultime, precum urmează: «În sfârșit financiarea 
băncilor sătești se va face de cătră băncile regionale existente, la al căror ajutor «Aso- 
ciațiunea» contează». 

La acest punct se începe o discuție, la cure iau parte domnii: loan 1. Lăpedatu, 
Dr. E. Dăianu, Nicolae Ivan, Vasile C. Osvadă, Dr. Aurel Vlad, Partenie Cosma, Victor 
Tordăşianu. 

Fiind timpul înaintat prezidentul ridică ședința la orele 10:/, anunțând că discuția 
se va continuă după prânz. 


Continuarea ședinței a doua. 


După prânz, la orele 3%, prezidentul redeschide ședința, dând cuvântul d-lui 
Victor Tordăşianu, care își continuă vorbirea. 

Mai vorbesc d-nii Dr. Iuliu Maniu, Vasile Damian şi Dumitru Comşa. In cursul 
discuţiei s'au mai prezentat două propuneri, și anume: 1. dl Vasile C. Osvadă propune 
ca chestiunea cooperativelor să se încredințeze unui birou cooperativ independent și 
2. dl Victor Tordăşianu propune, că aceeaș chestiune să se încredințeze însoțirilor 
noastre economice existente, cari vor înființă o federală sau o centrală a însoțirilor. 

Ambele propuneri, îiind puse la vot, mau fost primite de adunarea generală. 
Prezidentul a pus deci la vot propunerile comisiunii și ale Comitetului central. 

Adunarea generală a primit cu 45 de voturi contra 38 de voturi pro- 
punerile Comitetului central cuprinse în raportul general. 


d) Postul de conferențiar agronomic să se mențină și Comitetul central să se în- 
sărcineze a-i asignă cheltuielile de călătorie din mijloacele «Asociațiunii». Pentru aco- 
perirea cheltuielilor Comitetul se va îngriji, între altele, în chipul următor: 1. să roage 
“Banca generală de asigurare», susținută de toate băncile româneşti și de întregul public 
românesc, să acoarde întreaga ei cvolă iîilantropică pentru scopurile «Asociaţiunii»; 
2. să stărue cu dinadinsul pentru înmulţirea membrilor ordinari ai «<Asociațiunii», mai 
ales în cercurile preoțești și învățătoreşti, cerând în scopul acesta și sprijinul Prea 
Veneratelor Consistoare ale noastre, 


560 


Adunarea generală decide, ca propunerea aceasta să se discute în 
legătură cu bugetul <Asociaţiunii». 

7) Adunarea generală să enunţe necesitatea urgentă a înființării internatului stu- 
denților români din Cluj şi să învite Comitetul, să facă pașii de lipsă în scopul acesta. 
lau parte la discuţia acestei propuneri d-nii Partenie Cosma, Dr. Elie Dăianu, Dr. P. 
Cioban, iar prezidentul dă lămuriri, că în cestiunea înfiinţării internatului studențesc din 
Cluj, adunarea generală din anul trecut a luat o hotărire, care se va și execută din 
partea Comitetului central. 


Adunarea generală ia act de aceste lămuriri, iar comisiunea își re- 
trage propunerea. 


g) Adunarea generală să exprime Comitetului central mulțumiri pentru felul cum 
a înfăptuit ideea ridicării monumentului lui Gh. Barițiu, precum şi dlui Oscar Spaethe 
pentru chipul artistic, cum a executat acel monument. Să mulțămească și tuturor celor 
ce au contribuit cu obolul lor la ridicarea acestui monument. 


Adunarea generală mulţumeşte Comitetului central, sculptorului Oscar 
Spaethe şi donatorilor. 


A) Adunarea generală să aprobe propunerea Secţiitor ştiințitice-literare ale «Aso- 
ciațiunii» referitoare la înfiinţarea unei secții de drept, așteptând ca până la viitoarea 
adunare generală Comitetul centrul să prezinte propuneri concrete în această cestiune. 

Propunerea se primește. 

i) Propunerile prezentate adunării generale de domnii: Emil Bran, preot în Dra- 
gomirești, şi George Dobrin, învăţător în Bucium, să se deie Comitetului central spre 
examinare, 

Se primeşte. 

10. Urmează raportul comisiunii pentru censurarea socotelilor pe 1911 şi exa- 
minarea proiectului de buget pe 1913. Raportorul d-l loan Lăpčdatu, face o expunere 
asupra averii «<Asociațiunii», constatând că socotelile, «Asociaţiunii» pe anul 1911 s'au 
găsit în perfectă ordine și pe deplin justificate; propune deci, ca adunarea generală să 
aprobe (bilanțul pro 1911 şi să încuviinţeze plus erogatele obvenite, şi anume: K 6070:58 
Ja revista «Transilvania», K 1526:59 la cheltuelile de cancelarie și K 137:89 la diapo- 
zitive, şi în fine, să deie Comitetului central absolutor pentru gestiunea anului trecut, 

Adunarea generală primeşte propunerea comisiunii. 

11. Raportorul, trecând la proiectul de buget pe anul 1913 face o expunere a 
situaţiei financiare a «Asociaţiunii», prezentând următoarele propuneri: 

a) Adunarea generală să aprobe urcările de retribuţie la profesorii şi prulesoa- 
rele dela Şcoala civilă de fete a <Asociaţiunii», conform hotăririi Comitetului, 

Se aprobă. 

b) Să aprobe votarea sumei de K 2400 ca gratiticațiune și escontentare foastei 
directoare a internatului Şcoalei civile de fete a <Asociaţiunii», doamnei Elena Anghel 
născ, Petraşcu. 

Se aprobă. 

c) Să aprobe, începând cu anul şcolar 1913/14 urcarea taxelor pentru elevele 
din internatul Şcoalei dela 500 la 700 Cor. Comitetul central, în raportul său special 
cătră adunarea generală propune, ca aceste taxe să se urce dela 500 -600 Cor. Di 
Nicolae Borzea, protopop în Făgăraş, propune să nu se urce aceste taxe. 

Adunarea generală decide cu o majoritate de voturi, ca taxele dela 
internat cu începerea a. ṣe. 1913/14 să se urce dela 500 Cor. la 600 
Cor. pe an. 

d) Să se mențină postul de conterenţiar agronomic, a cărui suprimare o propune 
Comitetul central. In jurul acestei propuneri se începe o discuție, la care iau parte 
d-nii: Nicolae Ivan, Dr. Ilarion Puşcariu, Dr. Elie Dăianu, Victor Tordăşianu, Vasile 
C. Osvadă, Dr. Pompil Cioban, Dr. Aurel Crăciunescu şi Partenie Cosma. 


561 


Adunarea generală decide cu majoritate de voturi, ca postul de con- 
ferențiar agronomic să se mențină, primind și propunerile comisiunii pentru 
examinarea raportului general, cuprinse sub punct 9 lit. e. 
c) să mențină îmbunătățirile de salare ale secretarilor şi arhivarului, a căror su- 
primare o propune Comitetul Central în raportul său special. 
Propunerea comisiunii se primește. 
J) Să mulţumească d-lui Dr. Traian Petraşcu, medic în Tălmaciu, care s'a obligat 
a restitui «Asociaţiunii», în rate anuale de Cor. 100, stipendiul de Cor 600, pe care 
l-a primit în timpul studiilor. 
Adunarea generală mulțumește d-lui Dr. Tr. Petrașcu. 
g) Să aprobe proiectul de buget pe 1913. 


Se aprobă. 


12. DI Dr. Aurel Crăciunescu, raportorul comisiunii pentru înscrierea membrilor 
noi, raportează, că s'au înscris ca membri următorii: 

Membri fundatori: lonel Mocsony, Căpâlnaș; Dr. Titu Babeș, adv, Budapesta. 

Membri pe vieață : Dr. Eugen Piso, adv. Sibiiu; Dr. Pompei Cioban, advocat, 
Timişoara; Dr. Virgil Cioban, preot mil. Sibiiu; loan Urs de Margine, Sibiiu; Dr. Emil 
Precup, prof. Sibiiu; Dr. Aurel Milea, Sibiiu; loan Pamiilie, arhitect, Sibiiu ; Iosif Co- 
manescu, preot, Codlea; Dr. Traian Petrașcu, medic, Tălmaciu; Dr. Valer Moldovan, 
adv. Turda; «Viitorul», inst, de cred. Ocna-Sibiiului ; d-na Aurora Gârda, Lugoj. 

Membri ordinari: D-na Ana Moga, Sibiiu; d-na Victoria Dr. Cristea, Ocna-Si- 
biiului; d-na Livia Dr. Crăciunescu, Sibiiu; d-na Eugenia Dr. Brediceanu, Sibiiu; d-na 
Cornelia Stanciu, Sibiiu; d-na Claudia Dr. Bucșan, Sibiiu; domnii: Dr. Victor Raicu, 
adv. Sibiiu; Ilie Piso, preot, Tălmăcel; Niculae Russu, preot, Vesăud, Dr. Eugeniu 
Şelariu, med., Sibiiu; Dr. Liviu Turcu, adv. Sibiiu; lonel Tilea, îuncţ. de bancă, Sibiiu; 
Dr. David Bleahu, adv. Mediaș; Dr. Ilarion Rusan, med., Nocrichiu; Ascaniu Crişan, 
prof., Sibiiu; Nicolae Grecu, comerciant, Porceşti; Constantin Buga, Sibiiu și Dr. Con- 
stantin Bucşan, adv., Sibiiu. 

Se ia act. 


13. Urmează alegerea a doi membri în Comitetul central. Raportorul comisiunii 
de candidare, d-l Emanuil Ungureanu, propune şi 
adunarea generală aclamă cu unanimitate aleși pe: d-l Dr. Eusebiu 
Roșca, director seminarial, membru ordinar, și pe d-l Dr. Lucian Borcea, 
advocat, membru suplent. 
14. Urmează fixarea locului pentru adunarea generală din 1913 D-l Dr. Aurel 
Vlad, în numele despărțământului Orăştie, învită adunarea generală pentru anul viitor 
la Orăştie. 
Se primeşte. 
15, Verificarea proceselor verbale ale adunării generale se încredințează mem- 
brilor Comitetului central din Sibiiu, cari au participat la adunarea generală. 


16. Prezidentul, fiind ordinea de zi terminată, după un discurs de încheiere, în 
care mulțumește tuturor celor ce au participat la lucrările adunării generale, şi în 
special arhiereilor și bărbaților din străinătate, la orele 7 p. m. declară adunarea ge- 
nerală de închisă, 

D. U. S. 
Andrei Bârseanu, prezident. Oct. C. Tăsliuanu, notar. — S'a cetit şi verificat. Sibiiu, 
în 19 Octomvrie st. n. 1912. Dr. H. Puşcariu, Nic. Togan, Ars. Bunea, R. Simu, Dr. 
O. Russu, Dr. V. Bologa, Dr. L. Borcia. 


562 


Şedinţa a XIl-a a comitetului central, ținută la 5 Octomvrie 1912, 


Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Oct. C. Tăslăuanu. Membrii prezenți: Dr. Vasile 
Bologa, A. Bunea, O. Goga, Dr. Il. Puşcariu, Dr. O. Russu, Romul Simu și N. Togan. 


Adunarea generală : (442 - 445 N-rii 1521, 1516, 1453 și 1492—1912). Se stabileşte textul 
unui raport special cătră adunarea generală, privitor la budgetul și socotelile «Aso- 
ciațiunii». Se decide înaintarea propunerilor d-lui Emil Bran, directorul desp. Vişeu- 
lza, adunării generale. Se iau dispoziţii privitoare la desvălirea bustului Gh, Barițiu, 

Fundațiuni: (446 Nr. 1497 — 1912). Vasile Suciu, bursierul tund. Petran îşi justifică sporul 
în studii. Bursa se declară vacantă. 

Despărțăminte: (449 Nr. 1498 —1912). Ceica. Cu ocazia adunării cerenale din Rogoz 
s'au ținut 2 prelegeri poporale. Desp. în cursul anului a ținut 14 prelegeri în 6 
comune și a înființat agenturi și biblioteci în 7 comune. (Adunarea cercuală din 28 
August 1912). 

— (450 Nr. 1502—1912). Sighișoara. Cu ocazia adunării cercuale din Hiașialău, dl 
Ambrosiu Stoicovici, director şcolar, a ținut o prelegere despre alcoolism, (Adun. 
cerc. din 12 lulic 1912). 

— (451 Nr. 1514—1912). Simleu. Cu ocazia adunării cercuale din Badon, dl Daniil 
Graur, înv. a ţinut o prelegere poporală despre vierit şi s'a hotărît ca desp. să se 
dismembreze în următoarele despărțăminte: 1. Șimleu cu comunele aparținătoare 
cere.„adm. Șimleu şi Crasna, 2. Jibou cu comunele din cerc.-adm. Zălau și Jibou, 
3. Chiorul cu comunele cerc.-adm. cu acelaș nume, 4. Băseşti cu comunele adm. 
cu acelaș nume. 

Muzeu și Bibliotecă: (455 şi 460 Nr. 1533 și 1500). Secretarul Oct. C. Tăslăuanu a 
adus dela expoziția etnogratică din Bicaz (Giurgeu) 65 obiecte, dintre cari 30 donate 
iar restul cumpărate cu 114 cor. 20 bani — -Solia Satelor» dărueşte Bibliotecii pu- 
blicaţiunea «Autonomia catolică din Ungaria. Memorial». Brașov 1897. 

Cărți dăruite: (461 și 463 N-rii 1483, 1486). S'au dăruit cărţi bibliotecii poporale din 
Lozna și spitalului militar din Murăș-Oșorheiu. 


Membrii: Cassierul raportează că s'au înscris următorii membrii: 


I. Membrii fundatori: 1. Dr. loan Papp, advocat în Brad și 2. D-na Veturia Dr. Papp, 
soţie de advocat în Brad, achitând fiecare taxa întreagă. 


Il. Membrii pe vieață: 1. Andreiu Candrea, preot, Lupșa; 2. Dr. Nicolae Olariu, adv. 
Petroșeni; 3. Vasile Papp, preot, Topa-de-sus; 4. Petru Tăslăuanu, învățător în 
Bilbor; 5. Dr. Augustin Cheţianu, advocat, Reghin; 6. Mihail Grecu, cassar de 
bancă, Reghin; 7. Iustinian Harşa, profesor, Odorheiul-săcuesc, cari toți 7 au achitat 
întreagă taxa; 8. Coman Șogan, proprietar în Grebenișul-de-Câmpie; 9. Andreiu 
Russu, învățător pens. în Săcalul-de-Câmpie; 10. Dionisiu Muntean, notar în Ofen- 
baia; 11. Flore Bogdan, director de bancă în Reghin, cari toți 4 au achitat câte o 
rată din taxa de membri pe vieaţă. 


III. Membri ordinari: 1. Aneta Zehan, văd. de advocat în Diciosânmârtin; 2, Nicolae 
Frâncu, preot; 3. Teodor Moga, proprietar şi 4. Alexandrina Moga, ambii din Zaul 
de Câmpie; 5. Octavian German, preot în Hădărău; 6. Romul Orbean, preot în 
Iclănzel; 7. Traian Barzu, asesor consistorial în Birchiş; 8. Traian Petrişor, preot 
în Gușşteriţă; 9. Nicolae Todea, comerciant în Sălciva de sus; 10. Lazar Chirilă, 
învățător în Muncel; 11. loan Onea, preot în Hădărău (Lupșa); 12. Gavril Rancea, 
învățător în Berzeşti; 13. Constantin Giurgescu, preot în Runcul de Arieş; 14. loan 
Giurgescu, proprietar în Runcul de Arieș; 15. Alexandru Muntean, comerciant în 
Oienbaia; 16. Vasilie Gan, protopop, Ofenbaia; 17. loan Muntean, proprietar în 
Ocoliş; 18. Nestor Manciu, preot în Ocoliș; 19. Andreiu Muntean, învățător în 
Ocoliș; 20. Sebastean Ciapă, învățător în Lupșa; 21. Nicolae Saben, comerciant în 


503 


Lupșa; 22. Vasilie Șpan, preot în Lupșa; 23. loan Vlasiu, învăţ. pens. în Beclean 
(Betlenkortvelyes) ; 24. Alexandru Frăsincar, învăţ. pens., în Beclean; 25. Alexandru 
Măierean, preot în Ujös; 26. loan Cotuţ, preot în Dobricul-mic; 27. Virgil Boroş, 
proprietar în Feleacul-săsesc; 28. Iuliu Murășean, învăţător în Spermezău; 29. loan 
Haloș, preot în Spermezău; 30. loan Hoportean, preot în Vajdasig; 31. Dr. Petru 
Meteș, advocat în Aiud; 32. Oliviu Sârbu, funcționar de bancă în Murăș-llia;, 33- 
loan Banciu, preot în Viștea-de-sus; 34. Insoțirea de credit în Viștea-de-sus; 35. 
Dr. Romul Miocu, preot în Petroșeni; 36. Dr. Vas. Pocol, adv. Petroşeni; 37. Dr. Nic. 
Brinzeu, preot în Vulcan; 38. Petru Turcu, înv. în Uricani-Hobiceni; 39. loan Suciu, 
preot în Petrila; 40. Nic. Gârbea, preot în Barn-mare; 41. Aurel Popescu, notar; 42, 
Nic. Bogdan, preot; 43. loan Neagoe, preot în Stremţi; 44. Aurel Hulea, preot în 
Galda-de-jos; 45. Nicolae Rognean, notar jud., Aiud; 46. Dr. Cornel Circa, medie 
în Aiud; 47. Augustin Stăncel, comerciant în Aiud; 48. Atanasiu Roşian, notar în 
Gârbova de jos; 49. Nicolae Borza, casar în Viştea-de-jos; 50. loan Șandru, notar 
în Viștea-de-ios; 51. Augustin Şandru, învățător în Viştea-de-jos; 52. Aure! Borzea, 
contabil în Viştea-de-jos; 53. Istrate Făgărășan, vicenotar în Viştea-de-jos; 54. Ilariu 
Debău, contabil în Făgăraş; 55. Leon Solomon, notar cercual în Drăguș; 56. Inso- 
țirea de credit în Drăguș; 57. Însoţirea de consum în Drăguș; 58. Zevedeiu Scurtu 
în Drăguş; 59. Biserica gr.-or. în Drăguș; 60. Nicolae Tipuriţă, direct. de bancă în 
Mediaş; 61. Flora Simon în Sângeorgiul de Câmpie; 62. Onoriu Savu, preot 
în Ujfalău (l. Teaca); 63. loan Macaveiu, preot în Archind; 64. Simion Bura, 
contabil în Ardiud; 65. loan Simu, preot în Luna de Arieş; 66. Adrian Costin, 
preot în Petridul de jos; 67. lacob Trif, contabil în Turda; 68. George Murășan, 
preot în Harastăș; 69. Sofia Dr. Chirtop, soție de advocat în Câmpeni; 70. Aurel 
loanete, comerciant în Câmpeni; 71. Elena Dr. Morcan, soţie de adv., Câmpeni; 
72 Avram Sârbu, învățător în Câmpeni; 73. Domnica Porea n. Chirtop în Câmpeni; 
74. Romul Furdui, protopop în Câmpeni; 75. Traian Morcan, advocat în Câmpeni; 
76. Elvira Dr. Pop, soţie de advocat în Abrud; 77. Mircea Pop, abiturient în Abrud; 
78. Dr, George David, advocat în Abrud; 79. Ana Gomboş, soție de preot în 
Abrudsat; 80. Traian Banciu, preot în Vidra-de-jos; 81. George Reşiga, învățător 
în Vidra-de-jos; 82. Grigorie Nicola, preot în Vidra-de-mijloc; 83. Iosif Trifa, preot 
în Vidra-de-sus; 84. Alexandru Găldău, învățător în Ponorel; 85. loan Gligor, preot 
in Ponorel; 86. Mihail lancu, preot în Vidra-de-jos; 87. Nicolae Oneţ, preot în 
Peleș-Sohodol; 88. Demetriu Goia, preot în Peleș-Sohodol; 89. Viorica Chirtop în 
Gârda-de-sus ; 90. Dr. Andreiu Nicola, adv. în Gârda-de-sus; 91. Dr Remus Pasca, adv. 
în Gârda-de-sus; 92. Aug. Laurenţiu, preot în Berchieș; 93. Dr. Sever Dan, cand, 
de advocat în Sibiiu; 94. loan Crişan, preot în Tothaza; 95. Aurel Fulea, candidat 
de advocat în Tothaza; 96. Nicolae Frâncu, contabil în Mociu; 97. Alexandru Ni- 
culescu în Măierău; 98. Alexandru Șuteu, învățător în lernutfaia; 99. loan Silaghi, 
preot în idicel; 100. Emil Caliman, preot în Brețcu (Reghin); 101. Octavian Petra, 
preot în Ibănești; 102. Alexandru Rus, preot în Sărăţel; 103. Alex. Oltean, preot în 
Jabeniţa; 104. loan Suciu, învăţător în Căcuciu; 105. Vasile B. Muntenescu, preot 
în Solovăstru; 106. loan M. Pop, învățător în Sânmihai; 107. Romul Catarig, înv, 
în Gurghiu; 108. Teodor Branea, preot în Hodac; 109. Zaharie Lupu, preot în 
Hodac; 110. Alexandru Moldovan, învățător în Reghin; 111. Victor Mera, farmacist 
în Reghin; 112. Vasile Duma, protopop în Reghin; 113. Teodor Stinghe, măcelar 
în Reghin. 114. loan Varga, contabil în Reghin; 115. Dr. Alexandru Kiss, cand. de 
adv. în Reghin; 116. Dr. Teodor Popescu, cand. de adv. în Reghin; 117. Pavel 
Jurma, preot în Timișsâniandraş; 118. Timotei Popoviciu, protesor în Sibiiu. 


Extras din procesul verbal al ședinței. Oct. C. Tăslănanu m. p., 
secretar. 


564 


Şedinţa a XIll-a a comitetului central, ținută la 2 Noemvrie 1912. 


Prezident: Andreiu Bârseana. Notar: Oct. C. Tăslăuanu. Membrii prezenţi: 
Dr. V. Bologa, Dr. L. Borcia, Ars. Bunea, Dr. Il. Puşcariu, Dr. O. Russu, Romul 
Simu, N. Togan şi cassierul /. Banciu. 


Adunarea generală (472 Nr. 1614—1912). Se prezintă procesele verbale ale adunării 
generale, ținute în Sibiiu, la 13 şi 14 Octomvrie n. a. c. Comitetul central ia act 
de hotăririle adunării generale și decide următoarele: însărcinează biroul să pu- 
blice concurs pentru ocuparea postului de conferențiar cooperativ în următoarele 
condițiuni: æ) îndatoririle conterenţiarului cooperativ să fie cele fixate în raportul 
general al comitetului central cătră adunarea generală, b) retribuția conterenţiarului 
cooperativ va fi de Cor. 2400, plus cheltuelile de călătorie și diurne de Cor. 6. 0) 
concurenții vor avea să dovedească prin acte studiile ce le-au terminat și praxa 
ce-au făcut-o. Această deciziune se va comunică și d-lui V. Stroescu; propunerile 
ce-au intrat la adunarea generală se dau spre examinarea biroului; comitetul cen- 
tral angajează din nou provizor pe un an pe d-l Aurel Cosciuc ca conferențiar 
agronomic, învitându-l să prezinte în ședința, viitoare, din Decemvrie, un program 
amănunțit de lucru. In legătură cu aceasta comitetul central mai decide: se încre- 
dințează biroul să facă din nou apel la «Solidaritatea» ca băncile să sprijinească 
materialicește propaganda economică a «<Asociaţiunii»; să facă o adresă cătră toate 
băncile, învitându-le să se înscrie membrii pe vieaţă sau fundatori ai «Asociaţiunii» ; 
să facă o adresă cătră direcțiunea băncii generale de asigurare, rugându-o să pună 
la dispoziția «Asociaţiunii» întreaga ei cvotă filantropică; să pregătească un proiect 
privitor la o nouă arondare a despărțămintelor după cercurile administrative sau 
protopopiate, cu scop de a înmulți membri «Asociaţiunii.; să facă o adresă cătră 
consistoare, rugându-le să deie o circulară, în care să învite pe domnii preoți şi 
invăţători să se înscrie membrii ai «Asociaţiunii». 


Fundaţiuni şi donaţiuni: (474 și 478 Nr. 1573 și 1527—1912). Simion Balomiri fost 
primar al Sebeșului, testează <Asociaţiunii» Cor. 4000. — Nic. Sc. Ștefan, bursier 
al fund. Petran, își justifică sporul în studii; bursa i se votează și pe anul școlar 
1912/13. 

Despărțăminte: (480 Nr. 1648—1912) Aiud-Teiuş. Sa luat dispoziția să țină prelegeri 
poporale sistematice și să înființeze agenturi (şed. comit. cerc. din 16 Oct. 1912). 

— (481 Nr. 1582—1912) Beiuş. Sau ţinut prelegeri poporale în trei comune. În co- 
muna St. Mărtin s'a înființat o bibliotecă poporală, iar în comuna Delani s'a 
aranjat o expoziție de legume (șed. comit. cerc. din 5 Octomvrie 1912). 


— (482 Nr. 1534—1912) Bistrița. Cu ocazia adunării cercuale din Sărațel, d-l Dr. Ga- 
vril Tripon, adv., a ţinut o prelegere despre «Asociaţiune», iar d-l I. Corbu a vorbit 
despre alcoholism. Intre țăranii cei mai harnici sau împărţit 4 premii de câte 5 
cor. și mai multe broșuri poporale (șed. comit, cerc. din 25 Sept. 1912 și adun. cerc. 
din 29 Sept. 1912). 

— (483 Nr. 1539—1912) Blaj. A decis să pregătească o broșură scrisă pe înțelesul 
poporului despre îngrijirea copiilor (șed. comit. cerc. din 6 Octomvrie 1912). 

— (484 Nr. 1521—1912) Cluj. Cu ocazia adunării cercuale din Cojocna d-l ioan Precup, 
absolvent de teologie, a ținut o prelegere despre asigurări, iar d-l Alexandru Lu- 
peanu despre «Carte şi cultură». Director al despărțământului s'a ales d-l Dr. Basil 
Başiotă. Administraţia grădinii şi caselor Petran se va face în viitor din partea co- 
mitetului central printr”'o persoană încredințată de dânsul. Administrator se numeşte 
d-l Dr. Valentin Poruțiu, advocat în Cluj. Se decide ca în viitor să nu se mai 
cheltuiască nici o sumă pentru administrarea grădinei și, internatului Petran, (șed. 
comit. cerc. din 18 Sept, și 29 Sept. 1912; adun. cerc, din 21 Sept. 1912). 


= 


565 


— 485 Nr, 1566—1912). Diciosânmărtin. Cu ocazia adunării cercuale s'a aranjat o ex- 


poziție de lucruri de mână și o întrecere de jocuri, împărțindu-se premii în sumă 
de Cor. 110 (adun. cerc. din 28 Aug. 1912; sed. comit. cerc. din 26 Oct. 1912). 


(486 Nr. 1576-1912) Hafeg. Adunarea cercuală s'a ţinut în Puiu (șed comit. cerc, 
din 20 Sept. 1912 şi adun. cerc. din 29 Sept. 1912). 


(487 Nr. 1561—1912) /bașfalău. Despărțământul a înfiinţat trei biblioteci poporale, 
în comuna Valhid s'a ţinut un curs de analfabeți s'au mai ţinut 12 prelegeri po- 
porale în 7 comune (adun. cerc. din Șaroşul-săsesc, 6 Oct. 1912). 


(488 Nr. 1338—-1912). /ndol. Prima adunare cercuală sa ținut în lara-inferioară. 
Desp. în cursul anului a ținut prelegeri poporale în trei comune, iar în una a 
aranjat o reprezentație teatrală. Cu ocazia adunării cercuale d-l Dr. loan Giurgiu, 
adv,, a ţinut o prelegere poporală despre poetul Gheorghe Coșbuc. Sa decis să se 
aranjeze șezători culturale în toate comunele (adun. cerc. din 8 Sept. 1912). 


(489 Nr. 1560—1912) Lugoj. Cu ocazia adunării cercuale din Gruia s'au ținut ur- 
mătoarele prelegeri: d-l loan Grofşoreanu despre «Insușirile pământului şi gunoirea 
lui»; Dimitrie Soceneanţu despre rasele nobile ale vitelor cornute şi P. Ugliș despre 
«Crâşmă», (adun. cerc. din 21 Sept. 1912). 


(490 Nr. 1578—1912) Măhaciu. Desp. a ţinut 8 prelegeri economice, înființând bi- 
blioteci poporale și înscriind membri ajutători la «<Asociaţiune». Cu ocazia adunării 
cercuale din Dumbrău, d-l Iuliu Căpâlneanu a ținut o prelegere despre «Creşterea 
copiilor» (adun, cerc. din 22 Sept. 1912). 


(491 Nr. 1559—1912). Năsăud. Desp. în cursul anului a desfășurat o activitate exem- 
plară: a ţinut 69 de prelegeri și șezători poporale, cele mai multe împreunate cu pro- 
ducţiuuni muzicale şi declamatorice; a înființat câte o reuniune de consum în Năsăud 
şi Telciu, o bibliotecă poporală şi o reuniune de înmormântare în Năsăud; a aranjat 
o expoziție etnografică în Rodna-nouă, împărțind premii în sumă de Cor. 100. Cu 
ocazia adunării cercuale din Mintiul românesc s'au ţinut următoarele prelegeri: 
Vasile Bichigeanu, profesor, despre Gheorghe Barițiu; Cornel Sânjuan, profesor, 
despre «tovărăşii și foloasele lor» şi dl Emil Domide, profesor, despre «îmbrățișarea 
meseriilor şi negâțului». Tot cu ocazia adunării cercuale s'a aranjat o expoziție 
etnografică, împărțindu-se 4 diplome între țărance, apoi o expoziție de copii, îm- 
părțindu-se 7 premii de câte 6 cor. S'au premiat 10 agenturi active, dându-li-se câte 
20 de cărticele din «Biblioteca poporală a Asociaţiunii», iar între țăranii cei mai 
harnici s'au împărţit 100 de broșuri poporale. (Adun. cerc. din 22 Septemvrie 1912). 


(492 Nr. 1603—-1912). Cu înființarea noului desp. Chior se încredințează dl loan 
Sârbu, protopop gr. cat. în Şomcuta-mare. 


— 493 Nr, 1668—1912). Să/mar-Upocia. Inaintează următorul plan de dismembrare al 


despărțământului: I. Baia-mare, din comunele cerc. adm. Baia-mare, cu înființarea 
desp. se încredințează dl Vasile Lucaci, preot în Șisești. II. Seini, din comunele 
cerc. adm. Seini, apoi Țara-oaşului şi comunele româneşti din comitatul Ugocia, 
Cu înfiinţarea lui se încredințează dl Gheorghe Șuta, protopop în Borleşti. III. 
Sătmar, din comunele cerc. adm. Sătmar, Ciughir și Ardiud. Cu înfiinţarea lui se 
încredințează dl Ludovic Mărcuș, protopop în Mădăras. IV. Careii-mari, din co- 
munele cerc. adm. Careii-man. Cu înființarea lui se încredințează dl Romul 
Marchiş, arhidiacon în Careii-mari,. 

(494 Nr. 1568—1912). Șărcaia. DI Dr. Nicolae Șerban, încredințat cu înființarea 
desp. Șărcaia, înaintează procesul verbal al adunării de constituire, ținută în Șercaia, 
la 6 Octomvrie 1912, în care noul despărțământ sa declarat înființat, cuprinzând 
comunele din cerc. adm. Șercaia, afară de Vlădeni și Țânţari. Director al desp sa 
ales di Dr. Victor Fodor, medic, Cu ocazia adunării de constituire s'au ținut trei 
prelegeri. Dela membri s'a încassat suma de cor. 700, 


506 


Muzeu şi Bibliotecă: (498-500 Norii 1645, 1665 şi 1583 1912). DI I. Nistor, contabil 
în Şeica-mare, dărueşte muzeului o monedă de argint din timpul domniei lui Mihail 
Apafi I. Fotogratului E. Fischer se achită cor. 167 pentru mai multe lucrări făcute 
la Muzeul Asociaţiunii. Dumitru Banciu, farmacist în Sălişte dăruește 50 ex. din 
broşura sa «Laptele din punct de vedere igienic»>. 

Asociaţiunea Membru onorar: (495 Nr. 1691 —1912). Reuniunea învăţătorilor români 
gr. or. dela școalele confesionale din dieceza Caransebeşului a ales Asociaţiunea 
de membru onorar el ei. 

Membrii decedați. Dr. Iosif Gal în Budapesta, membru fundator al Asociaţiunii și al 
Muzeului; G. B. Pop în Brașov, membru pe vieață. 

Membrii noui: (523 Nr. 1700 —1912). Cassierul Asociaţiunii raportează că sau înscris 
următorii membrii: 

I. Membru fundator: 1. lonel Mocsonyi, proprietar în Căpâlnaș, achitând întreagă 
taxa de K 400-—. 

II. Membri pe vieață: 1. lacob Popa, secretar mitropolitan, Blaj, achitând rata I de 
K 20:-— ; 2. Iuliu Maior, profesor, Blaj, achitând K 10:—; 3. Aurora Gârda, Lugoj, 
achitând taxa întreagă de K 200:—; 4. Dr. Virgil Cioban, preot militar în Sibiiu, 
achitând prima rată de K 40.—. 

III. Membri ordinari: 1. Dr. Vasile Pop, advocat în Dej; 2. Silvia Dr. I. Boca, soție 
de advocat, Dej; 3. Ilariu Boroş, protopop, Dej; 4. Dr. Romul Micşa, advocat, Dej; 
5. Mateiu Pop, preot în Ocna-Dejului; 6. Iacob Marga, preot în Ocna-Dejului; 
7. Ilie Ştirbeţ, econom în Şulumberg; 8. «Frăția», institut de credit în Agnita; 9. , 
Alexandru Vălean în Lugoj; 10. Dr. Virgil Colceriu, medic în Rodnu-veche; Li. 
Niculae Buzea, notar în Săsăuș; 12. Stefanu Secetă, paroh în Şaroșul-săsesc; 19. Otilia 
Dr. Holom, soţie de advocat în Ibaștalău; 14. Valer Pop, preot în Mănăștur (Cluj); 
15, Dr. Simion Nemeș, advocat în Cluj, 16. Dr. Liviu Pandrea, adv. în Făgăraş; 
17. Iosif Sîrbu, contabil în Săliște; 18. Dr, Emil Șelariu, advocat în Haţeg; 19. loan 
Bocaniciu, preot în Puiu; 20. Dr. Victor Pop, advocat în Puiu; 21. Heana Morariu 
în Murășuioara; 22. Dr. Gregoriu German. advocat în Murășuioara; 23. Dr. Aurel 
Millea, cand. de adv. în Sibiiu; 24. Romul Doctor, capelan în Haşfalău; 25. Nicolae 
Doctor, preot în Haşialău; 26. Dr. Laurian Gherman, dir. de bancă, cand. de adv. 
în Cluj; 27. Hariu Viciu, preot în Erneiul-mare; 28. Dânilă Sasu, preot în Murăș- 
sântana; 29. Alexandru Brumar, preot în Ciavașul de câmpie; 30. Teofil Varna, 
preot în Săplac; 31. Laurenţiu Bran, preot în Inău; 32, Gavril Cherebeţiu, preot 
în Someşodorheiu; 33. Dr. Valer Vicaș, advocat în Șimleu; 34. Daniil Graur, în- 
văţător în Giurtelec; 35. Dr. Victor Raicu, advocat în Sibiiu; 36. Hie Piso, preot 
în Tălmăcel; 37. Veturia Dr. Ghibu în Sibiiu; 38. Dr. Ilarion Russan, medic în No- 
crichiu; 39. Ionel Tilea, student în Sibiiu; 40. Victoria Dr, Cristea, soție de adv. 
în Ocna-Sibiiului; 41. Dr. Constantin Bucșan, advocat în Sibiiu și 42. Claudia Dr. 
Bucșan, soţie de advocat în Sibiiu. 


Extras din procesul verbul al ședinței. Oct. C. Tăslăuanu m. p., 
secretar. 


Şedinţa a XIV-a a comitetului central, ținută la 7 Decemvrie 1912. 


Prezident: Andreiu Bârseanu. Notar: Oct. C. Tăslăuanu: Membri prezenţi: 

loan Agârbiceanu, Dr. Vasilie Bologa, Ars. Bunea, Part. Cosma, Oct. Goga, N. Ivan, 

Dr. I. Lupaș, lon F. Negruţ, G. Precup, Dr. I. Puşcariu, Dr. O. Russu, R. Simu, Dr. V. 
Suciu, N. Togan şi cassierul Joan Banciu. 


Fundaţțiuni: (527—532 Nrii. 1914, 1915, 1916, 1917, 1881—1912). Bursa de 300 cor. din 
fund. Petran se votează stud. în med, loan lanculovici; — Bursa de 200 Cor. din 
Jand. George Boeriu, se votează elevei Maria A. Domşa din Blaj; — bursa de 120 Cor. 
din fund. A. Marinoviciu se votează elevului Emil Câmpean din Sânmiclăuşul 


567 


Giurgeului; — bursa de 120 Cor. din fund. I. Gallianu se votează elevului Mihai 
Raţiu, din Blaj; — cu limpezirea fund. Petru Murășan se încredințează d-l Dr. loan 
Moldovan, adv. în Beclean. 


Internatul din Cluj: (535 Nr. 1919-1912) Secretarul adm. prezintă un raport privitor 
la clădirea internatului din Cluj. Se numește o comisiune în persoanele dlor Nic. 
Ivan, Dr. Oct. Rusu, G. Precup și Oct. C. Tăslăuanu ca să mai studieze chestiunea 
şi să raporteze comitetului central. 


Internatul de băeţi din Sibiiu (536 Nr. 1920—1912) Secretarul adm. prezintă un ra- 
port și mai multe propuneri privitoare la înființarea internatului de băeți din Sibiiu. 
Se numeşte o comisiune în persoanele dior Partenie Cosma, N. Togan, Dr. V 
Bologa, Dr loan Lupaș şi Oct. C. Tăslăuanu, ca să studieze chestiunea, şi să pre- 
zinte comitetului propuneri concrete, 


Despărțăminte : (537 Nr. 1713—1912) Beiuş. Desp. a ţinut în cursul anului 9 conferinţe, 
urmate de câte o serată artistică literară şi 21 de prelegeri poporale; a înființat 3 
agenturi și 4 biblioteci poporale. Cu ocazia adunării cercuale din Vășcău, s'a aranjat 
o expoziţie de lucruri de mână, împărțindu-se 58 Cor. ca premii şi d-l Constantin 
Pavel a ținut o conferință «Noi îndemnuri», iar d-l Radu Barcianu a declamat di- 
ferite poezii (adun. cerc. din 24 Octomvrie 1912). 


— (538 Nr. 1829—1912) Diciosânmărtin. 1 se dăruesc câte 5 exemplare din Biblioteca 
poporală veche a Asociaţiunii 

— (539 Nr. 1886 1912) fibou, DI Gavriil Cherebeţiu, protopop încredințat cu înfiin- 
tarea desp. Jibou înaintează procesul verbal al adunării de constituire, ținute în 
Jibou, la 14 Noemvrie 1912, în care despărțământul s'a declarat de înființat, cu- 
prinzând comunele aparținătoare cercurilor adm, al Jiboului și Zălăului (prin 
urmare și teritorul dincoace de Meseșiu). director a! despărț. s'a ales d-l Teofil 
Dragomir, proprietar în Lupoaia. 

— (540 Nr. 1714—1912) Jiu. Sa decis să înființeze în fiecare comună case de cetit şi 
să țină prelegeri poporale. (șed. comit. cerc. din 26 Octomvrie 1912). 

— (541 Nr. 1748—1912) Lăpușul-unguresc. Cu ocazia adunării cercuale din Lăpușul- 
unguresc, d-l Dr. Laurenţiu Oanea a ținut o conferință despre «Rolul lui George 
Barițiu în vieața culturală». Desp. a aranjat prelegeri în 8 comune, iar în una Sa 
ţinut un curs de analfabeți (adan. cere. din 29 Septemvrie 1912). 

— (542 Nr. 1701—1912) Mediaş. Cu ocazia adunării cercuale din Şeica-mare sau ţinut 
următoarele prelegeri: d-i Pompiliu Moruşca, preot, despre <Originea Românilor» 
şi E. Gabor, funcționar, despre «Stupărit>. În Șeica-mare s'a înființat o agentură 
(adun. cerc, din 6 Octomvrie 1912), 

— 543 Nr. 1871-1912) Panciova. Cu ocazia adunării cercuale din Satul-nou, d-l P. 
Stoica a ţinut o prelegere poporală despre comasări (adun. cerc. din 1 Decemw. 1912). 

— (544 Nr. 1855—1912) Șercaia. S'a constituit comitetul și a stabilit un program de 
activitate (șed. comit. cerc. din 22 Noemwrie 1912). 

— (545 Nr. 1809 1912) Timișoara. Sa închiriat un birou pe seama despărțământului 
şi sa angajat un funcţionar al biroului (șed. comit. cerc. din 11 Oct. 1912). 

— (568 Nr. 1923 - 1012) Sighet. Cu înființarea desp. Sighet (Maramurâș) se încredin- 
ţează d-l Dr. loan Mihalyi, protofisc comitatens. 

Cursuri de analfabeți: (546 Nr. 1921 1912) Biroul a adresat o circulară directorilor 
de desp. învitându-i să aranjeze cursuri de analfabeți. Aceeași circulară s'a trimis 
tuturor consistoarelor pentru a o distribui în comunele bisericești. Preoţilor și învă- 
țătorilor, cari vor ţineă cursuri de analfabeți, li s'a pus în vedere 10 premii de câte 
50 Cor. și distribuirea grătuită a abecedarului de I. Botta. Suma destinată pentru 
premii şi cheltuelile cu abecedarul se vor acoperi din fondul Gh. Barițiu, 

Muzeu: (548 Nr. 1806- 1912). Dr. Artur F. Tămaș din Ruma dăruește Muzeului « Aso- 
ciaţiunii» o fotografic a lui Avram Iancu. 


568 


Conferenţiarul agronomic: (569 Nr. 1887 şi 1924—1912). Conterenţiarul agronomic 
prezintă un program de activitate pentru anul 1913. D-i R. Simu prezintă un program 
de activitate amănunțit pentru conferențiarul agronomic, care se primește în întregime. 


Cărţi dăruite: Preotului loan Târnăveanu din Culciul-mare (Sătmar) broşuri din Bi- 
blioteca poporală nouă şi veche pentru a le distribui între popor; 2 colecţii din 
Biblioteca poporală a Asociaţiunii pentru sprijinirea sodalilor din Brașov; agenturii 
nouă din Bologa (desp. Hida-Huedin). 


Asociațiunea membru onorar: (550 Nr. 1796—1912). Reuniunea învăţătorilor gr.-cat. 
din jurul Gherlei a ales Asociațiunea de membru onorar al ei. 


Membri decedați: 525—526 Nrii 1704 și 1809-1912). Stroe Belloescu din Bârlad, bi- 
netăcător al Asociaţiunii; Nicolae Rus din Poiana-Arieşului, membru pe vieaţă. 


Extras din procesul verbal al ședinței, Oct. C. Tăslduanu m. pa 
secretar. 


Nr. 1614/1912. 


CONCURS 


pentru ocuparea postului de conferențiar cooperativ al Asociafiunii. 


«Asociațiunea pentru literatura română şi cultura poporului român» pu- 
blică concurs pentru ocuparea postului de conferențiar cooperativ al 
Asociațiunii, în următoarele condițiuni : 

|. Conferențiarul cooperativ va aveà să îndeplinească următoarele 
lucrări : 

a) să propage prin scris, prin prelegeri, prin cursuri și prin editarea 
de publicaţiuni ideea înființării băncilor sătești și a altor însoţiri; 

b) să iniţieze înființarea băncilor sătești acolo, unde e terenul prielnic, 
și să deie toate informațiile pentru administrarea și conducerea lor; 

c) să compună și să îngrijească a se tipări statute tip, registre de 
contabilitate tip, formulare pentru actele de înregistrare, pentru procesele 
verbale, precum și alte tipărituri necesare administrației interne a înso- 
țirilor; 

d) să controleze activitatea băncilor și să adune date statistice despre 
mişcarea cooperativă dela noi; 

e) va fi secretarul secţiunii economice a Asociaţiunii. 

II. Retribuţia conferenţiarului cooperativ va fi: 

a) salar anual de K 2400:—, plătit în rate lunare anticipative ; 

b) cu ocazia călătoriilor va primi o diurnă de K 6'— și cheltuelile 
de drum (în tren bilet de cl. H). 

HI. Ceice vor să reflecteze la acest post, să-şi înainteze, până la 
15 Decemvrie nou 1912, comitetului central al Asociaţiunii în Sibiiu (str. 
Șaguna Nr. 6), cererile, însoţite de următoarele acte: 

a) certificat de botez în limba română, 

b) certificatele şcoalelor secundare şi speciale ce le-au urmat, 


509 


c) certificat despre praxa ce au făcut-o, 

d) eventualele lucrări, pe cari le-au scris sau publicat, 

e) un memoriu scurt, în care să arete, cum au de gând să lucreze 
în cadrele Asociațiunii pentru întruparea ideii cooperative. 

Conierenţiarul cooperativ se va angajă provizor pe un an, cu înce- 
pere dela 1 lanuarie n. 1912. 

Sibiiu, din şedinţa comitetului central, ţinută la 2 Noemvrie 1912. 


Andreiu Bârseanu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p. 
prezident. secretar. 


No. 1831/1912. 


CURSURI PENTRU ANALFABEȚI. 
— Circulară cătră direcțiunile despărțămintelor «Asociafiunii». — 
Domnule director! 


Vremurile grele în cari trăim ne impun o apropiere sinceră de popor, 
cu gândul curat de a-l smulge cât mai curând din întunericul neștiinței şi 
a-l ridică în rândul neamurilor culte, conştie de menirea lor pe lume. 
Viitorul poporului nostru numai atunci va fi asigurat, când el va aveă o 
puternică cultură naţională, care îl va ajută în lupta pentru existenţă ală- 
turi de celelalte popoare. 

Condiţia primă a oricărei culturi conştie e cunoștința de carte, fără 
de care astăzi un popor nu-şi mai poate îndrumă soartea pe cărări mai 
bune. Scăderea cea mai mare a poporului nostru e tocmai lipsa cuno- 
ştinții de carte. Putem spune că analfabetismul e cauza la mai toate relele 
de cari pătimește poporul nostru. 

E timpul suprem ca toţi cărturarii să se aştearnă pe muncă serioasă 
pentru a scăpă pe ţărani de ruşinea analfabetismului, care constitue o pri- 
mejdie pentru însași existența naţională a poporului nostru. 

In anii din urmă «Asociaţiunea» și-a dat toată silința să organizeze 
cursuri de analfabeți. In multe părţi ele au reuşit și au dat rezultate îmbu. 
curătoare. Pilda Asociaţiunii a fost urmată şi de Consistoarele din Sibiiu şi 
Blaj. Nădăjduim că în curând și celelalte consistoare o vor sprijini în 
această străduință a ei. 

Asociaţiunea își ţine de datorință a îndemnă și în acest an toate 
despărțămintele sale să reiee aranjarea cursurilor de analfabeți în toate 
comunele de pe teritorul despărțămintelor. 

In ce privește organizarea acestor cursuri să servească de îndru- 
mare următoarele: 

1. Directorii despărțămintelor să trimită această circulară domnilor 
preoți și învăţători, învitându-i ca într'o Duminecă sau sărbătoare, după 
terminarea slujbei, să aducă la cunoștința poporului înființarea cursului 

37 


570 


de analfabeți, explicându-le însemnătatea lui. In aceeaș Duminecă să în- 
scrie pe toți țăranii (bărbaţi și femei), cari doresc să urmeze cursul, 

Propaganda pentru înscriere să urmeze și după aceea la toate oca- 
ziile potrivite. 

2. Cursurile vor dură de regulă din Noemvrie până în Februarie. 
Cursurile se vor ţineă în fiecare săptămână, în 3—4 zile, câte 2 ore, mai 
ales seara. In caz când numărul celor înscriși la curs ar fi prea mare, se 
vor împărţi în grupuri (grupul femeilor și bărbaţilor sau grupul tinerilor 
şi bătrânilor). Cursurile se vor ţineă în școală sau în alt local potrivit. 
Cheltuelile de încălzit şi luminat le va suportă comuna politică sau bise- 
ricească eventual se vor acoperi dintro colectă făcută între cei înscriși 
la curs. 

3. Cursurile vor îi ținute de preot sau învățător. Se vor propune 
după metodele cunoscute următoarele obiecte: 1) Cetirea, 2) Scrierea şi 
Socoteala. 

Pentru Cetire, Asociațiunea, la cerere, împarte gratuit atâtea Abecedare 
de I. Bota, câte are lipsă fiecare comună. Pentru acest scop trebue să se 
cunoască numărul ascultătorilor și fiecare comună să ceară numai atâtea 
abecedare de câte are lipsă. Ar fi păcat ca abecedarele să se risipească 
fără nici un folos. 

4. La sfârşitul anului se va face un examen, în fața directorului des- 
părțământului sau a urui membru al comitetului cercual, eventual a pro- 
topopului. Examenul va îi public și după terminarea lui se vor aranjă şi 
alte serbări (coruri, reprezentații teatrale, jocuri etc.). Cei cari au făcut 
progrese mai mari, vor fi distinşi cu câte un premiu (de pildă un abona- 
ment la «Biblioteca poporală a Asociațiunii» sau la o foaie poporală). 

Inainte de examen se va face din partea instructorului o listă a celor 
ce s'au prezentat, Lista va fi așa: 


Lista 
celor ce au urmat cursul de analfabeți din comuna „m e (desp. cana ) 
ținut dela ..-- M 191 până la m 191... 
Numele celui ! ârsta | Progresul general ce l-a | xi 
Nr. cesa prezentat! yarsi | făcut (a învăţat a scrie, , nu, 
crt p —' a ceti și a socoti: pe de- | (a fost premiat? a 


la examen i vanat femele plin sau numai în parte) | ştiut carte mai înainte ? 
ace pie calce Id e os e al e eul i ee stă me cadea EX ai 


571 


Această listă, semnată de instructor şi de preşedintele examenului, 
se va înaintă comitetului central al Asociaţiunii. 

Pentru a răsplăti întru câtva munca săvârșită, comitetul central a 
decis să împartă zece premii de câte 50 cor. între acei preoți și învățători, 
cari până la 1 Maiu anul 1913 vor dovedi că au instruit în scris și cetit 
mai mulți analfabeți în cursul iernii 1912/13. 

Pe lângă aceste premii, despărțămintele sunt rugate să împartă și 
alte premii, fie din averea lor, fie din donaţiunile băncilor și particularilor. 

Un mijloc foarte bun pentru a trezi între ţăranii neștiutori de carte 
interesul față de scris şi cetit sunt șezăforile culturale, care trebue să se 
țină Dumineca şi în sărbători. La aceste șezători să se discute cu țăranii 
chestiunile ce-i interesează pe ei, apoi preotul sau învățătorul să le po- 
vestească întâmplările mai însemnate cetite prin gazete, să le cetească din 
vre-o carte bucăţi potrivite, să cetească chiar și câte un țăran priceput, 
iar tineretul să declame şi să cânte diferite poezii şi cântări. 

Aceste şezători dau vieaţă scrisului și cetitului, pe care le învaţă ceice 
urmează cursurile de analfabeți. Poporul încetul cu încetul trebue dedat, 
ca cunoștințele lui de carte să le întrebuințeze în vieața practică pentru 
trebuințele lui reale, căci altfel toată învăţătura lui mare nici o valoare. 

Cu ocazia șezătorilor, cărturarii să explice țăranilor rostul Asocia- 
țiunii, să-i îndemne să se înscrie membrii ajutători, arătându-le broșurile 
ce le primesc în schimbul taxei de 2 cor. și cetindu-le din aceste broşuri. 

Tot cu ocazia acestor șezători să se înființeze şi agenturi de ale Aso- 
ciațiunii. 

Atragem atențiunea tuturor directorilor de despărțăminte, a preoților 
și învăţătorilor, că cursurile de analfabeți nu pot fi oprite de organele 
administrative ale statului, fiindcă, conform statutelor aprobate de Gu- 
vernul ţării, Asociaţiunea e îndreptăţită a aranjă asemenea cursuri, cari 
țintesc promovarea culturii noastre. 

Dnii Directori ai despărțămintelor, în raportul lor anual cătră comi- 
tetul central, să raporteze despre toate cursurile de analfabeți, cari sau 
ținut pe teritorul despărțămintelor, chiar și când ele „nu sar fi ţinut în 
cadrele Asociaţiunii. 


Sibiiu, 23 Noemvrie 1912. 


Andreiu Bârseanu m. p., Octavian C. Tăslăuanu m. p., 
prezident. secretar. 


37* 


572 


Nr. 1924—1912. 


PROGRAM DE ACTIVITATE PENTRU CONFERENŢIA- 
RUL AGRONOMIC. 


Onorat comitet central! 


În urma însărcinării primite cu Nr. 1200 din şedinţa on. comitet dela 
8 August a. c. și în legătură cu hotărîrea comitetului Nr. 110 şi 111 din 
şedinţa dela 23 Martie 1911, am onoarea a prezentă următorul proiect 
de program pentru activitatea viitoare a conferenţiarului agronomic al 
«Asociaţiunii» : 

1. În general, programul primit de comitetul central în şedinţa sa 
dela 23 Martie 1911 să se susțină şi în viitor ca fiind croit în cadre po- 
trivite scopurilor și împrejurărilor de cari trebue să țină seamă «Asocia- 
țiunea» noastră. 

2. Dupăce adunarea generală a <Asociaţiunii» din a. c. a hotărît să 
i se plătească conferenţiarului agronomic și cheituelile de drum şi dupăce, 
pe baza experienţelor de până acum, o activitate sistematică şi cu rezul- 
tate favorabile nu se poate face după principiul ca conterenţiarul să meargă 
numai unde e învitat, s. e. pentru o prelegere-două în Maramurăş, pentru 
tot atâtea în Torontal, apoi la Braşov şi de aici la Caransebeș, la Oradea- 
mare etc., când aici, când dincolea, alergând în ruptul capului, fără astâmpăr 
şi așa învârstat, pe întreg teritorul celor aproape 80 de despărțăminte, — 
este neapărat necesar ca conferențiarul să fie trimis din centru, după un 
plan bine combinat şi să nu aşteptăm ca comunele să-l învite. 

Astfel, fiindcă activitatea conferenţiarului devine iluzorie, voind a 
ajunge deodată pretutindeni, trebue neapărat să se stabilească principiul 
ca dânsul să cutreere anumite comune din diferitele despărțăminte al unui 
comitat, unde va căută să realizeze programul său de activitate. 

Anume: propun, pentru anul 1913, următorul itinerar: 

a) Să înceapă în comitatul Albei-de-jos (desp.: Alba-lulia, Aiud-Teiuș, 
Murăş-Uioara, Abrud-Câmpeni și Blaj); 

b) va trece în comitatul Hunedoarei (desp.: Orăştie, Deva, Dobra, 
Haţeg, Jiu şi Brad); 

c) va continuă în comitatul Zarda-Arieș (desp.: Turda, Indol, Mă- 
haciu, Sălciua și Murăş-Luduş); 

d) de aici în comitatul Bihor (desp.: Beiuş, Ceica, Tinca, Orade şi 
Mărghita); 

e) apoi în comitatul Sătmar (desp.: Careii-mari, Seini, Baia-mare, 
Chior — Şomcuta-mare — şi Sătmar). - 

În fiecare din numitele despărțăminte va țineà prelegeri în câte 5 
comune, în total în 126 comune, stabilite cu ajutorul comitetelor cercuale 


573 


ale despărțămintelor şi cu concursul conducătorilor din comune, fiind cu 
considerare la împrejurarea, ca aceste comune să fie alese din diferitele 
regiuni ale despărțămintelor și ca la prelegeri să poată participă măcar 
câțiva fruntaşi din toate comunele învecinate, ca în chipul acesta propa- 
ganda să străbată, pe cât va fi posibil, în toate comunele de pe teritorul 
numitelor despărțăminte. 

3. Având în vedere împrejurările satelor noastre, conferenţiarul va 
țineă în fiecare comună, cei puţin o prelegere din vre-un ram al agricul- 
turii şi alta despre insofțirile economice, în locul prim despre insofirile să- 
teşti sistem Raiffeisen, stăruind din toate puterile ca să și înfiinţeze una 
din aceste însoțiri, pentrucă numai în chipul acesta activitatea dânsului va 
aveă rezultatele pozitive, pe cari «Asociaţiunea» voeşte să le obţină prin 
mijlocirea conferențiarului său agronomic. 

Spre acest scop conferenţiarul va pregăti prelegeri de propagandă, 
scurte dar cuprinzătoare, despre cuitura rațională a pământului, despre 
cultura livezilor naturale, ingrijirea pâşunilar, creșterea vitelor, cultura po- 
milor, viilor, a legumilor, a albinelor ș. a., apoi despre îngrășemintele na- 
turale şi artificiale, în tine despre folosul maşinilor în economie, arătând 
la toate aceste materii avantagiile unei culturi raţionale, față de cultura 
obicinuită, care se practică de poporul nostru. 

Tot aşă va pregăti prelegeri, binerotunzite, despre ființa şi folosul 
însoțirilor de credit sistem Raiffeisen, apoi şi despre fiinţa şi folosul akor 
însoţiri economice. 

Ca să-și poată completă conferințele, dejă pregătite, cu date reale 
din fiecare comună și ca astfel să poată vorbi cu folos poporului, este 
neapărat necesar să iee informații, îndată după ajungerea în comună, 
asupra celor mai de seamă împrejurări economice, morale, sociale și cul- 
turale, așă își va notă, unde se poate, cercând să şi vadă de fapt: 

a) care e situaţia locuitorilor în privinţa religioasă? (Biserica). 

b) care e situaţia culturală a locuitorilor? (Şcoala). 

c) ce fel de însoţiri economice sau de altă natură au în comună? 

d) cum e împărțit hotarul comunei? 

e) ce face comuna în interesul înaintării economiei? 

f) cum progresează cultura vitelor şi altor animale domestice ? 

g) cum sunt animalele de prăsilă? 

h) ce plante de nutreţ se cultivă și în ce măsură? 

i) ce fel de maşini: pluguri, grape, tăvăluge, grape de fânaţe, ma- 
şini de sămânat, de treerat, de tăiat nutreţ ş. a. sunt în comună? 

J) în ce stare se află grădina şcolară? ş. a. 

Astfel de date este de dorit să le adune şi grupeze, mai dinainte, 
fruntașii satelor noastre și, cu ocazia mergerii in comună a conferenţia- 


574 


rului, să i le predee, ca dânsul, pe baza acestora, să poată trage concluziile 
necesare, când îşi ține prelegerile în comună. 

4, Să stărue ca în fiecare din susnumitele 5 comitate să aranjeze, 
cu ajutorul despărțămintelor, măcar câte o expoziție: a) de vite, b) de 
poame, c) de maşini agricole, d) din industria de casă, e) de copii. 

5. Planul de lucru trebue întocmit astfel ca toamna și primăvara, 
când preoţii şi învățătorii îşt ţin conferențele lor, dar mai ales în timpul 
vacanţelor de vară, conferenţiarul să poată ţineă și cursuri cu preoții și 
învățătorii, asupra pomăritului, legumăritului, vieritului, stupăritului ș. a. 
rami agricoli, cum și asupra însemnătății diferitelor însofiri economice, în 
locul prim asup:a băncilor poporale, dându-le acestor luminători ai sa- 
telor toate îndrumările necesare pentru întruparea și conducerea numi- 
telor însoţiri. 

6. Restul timpului din cursul anului ar fi să-l întrebuințeze confe- 
rențiarul ĉn birou pentru îndeplinirea celorlalte agende, cari îi sunt încre- 
dințate spre rezolvare: s, e. pregătirea prelegerilor, conferenţelor, statu- 
telor pentru însoțiri etc. 

7. Pentru pregătirea terenului în scopul prelegerilor, cursurilor 
şi expozițiilor comitetul central să adreseze despărțămintelor o circulară 
în care să le arate scopul prelegerilor, ce se vor ţineă de cătră confe- 
renţiar şi să le ceară concursul pentru fixarea comunelor, în cari au să 
se ţină prelegerile, cursurile și expoziţiile și a timpului când aceste se vor 
țineă, cum şi pentruca la prelegeri să poată luă parte și fruntașii și câțiva 
poporeni din toate comunele vecine. 

In timpul iernii prelegerile se pot ținea şi în zilele de lucru; în ce- 
lelalte anotimpuri însă în dumineci și sărbători, şi numai rar de tot și în 
zile de lucru. 

De aceea trebue bine folosit timpul iernii, când în 4—5 luni se pot 
țineă aproape toate prelegerile în despărțămintele indicate mai sus. 

8. Pentru aranjarea cu succes a cursurilor despre cari am vorbit mai 
Sus, se va cere, prin o circulară adresată Venerabilelor consistoare, eventual 
și domnilor protopopi, ca aceste foruri să îndemne pe conducătorii conferen- 
telor resp. reuniunilor învățătoreşti și preoțești să iee în programa şedinţelor 
lor şi un punct cu privire la însoţirile economice, care chestiune, în câ- 
teva locuri, va fi tratată în mod practic de conferenţiarul agronomic al 
«Asociaţiunii». Totodată aceste foruri să stărue ca, în timpul vacanțelor 
de vară, să participe cât mai mulţi învățători, unde se poate și preoţi la 
cursurile ce se vor ţineă cu scopul de a-i introduce mai temeinic în tai- 
nele însoțirilor economice, îndeosebi a însoţirilor de credit sistem Raiffeisen. 

Cursuri de acestea ar trebui ţinute în centrele diecezelor noastre. 

Câteva prelegeri de această natură ar aveă fără îndoială, o influinţă 
favorabilă şi asupra clericilor şi pedagogilor cari fac anul ultim al acestor 
institute, 


575 


9. Incât pentru cheltuelile de drum ale conferențiarului cred că 
«Asociațiunea» ar profită cumpărând un bilet în abonament pe un an. 

Mai rămâne de aranjat chestia cheltuelilor de drum cu trăsura, dela o co- 
mună la alta, acolo unde nu comunică trenul. Aceasta ar fi de dorit să rămână 
în sarcina comunelor sau a despărțămintelor, ori în fine în sarcina vre-unui 
fruntaș, care are trăsură şi cai. Câte un astfel de serviciu în interesul cauzei 
îl fac bucuros în cele mai multe comune preoții, învățătorii sau alte persoane. 


Sibiiu, în 7 Decemvrie 1912. Romul Simu. 


Nr. 1826—1912. = 
CIRCULARĂ 


cătră domnii directori ai despărțămintelor «Asociaţiunii». 


Vă aducem la cunoștință, că dl Auzel Cosciuc a fost angajat din nou 
ca conferențiar agronomic al «Asociațiunii» având chemarea a veni în 
ajutorul poporului nostru în cele economice, prin ţinerea de prelegeri și 
demonstraţiuni practice, prin aranjarea de cursuri din toate ramurile eco- 
nomiei şi anume: din cultura pământului, a plantelor agricole, a tânaţelor 
şi păşunilor, prăsirea animalelor de casă (vite, cai, oi porci), cultura viilor, 
pomilor şi a legumelor. Conierenţiarul agronomic va stă în ajutorul eco- 
nomilor noştri la procurarea de semințe, de unelte şi maşini agricole, de 
animale de prăsilă și altele, și va da îndrumări la toate întrebările ce i-se 
vor pune, ținând seamă totdeauna de împrejurările, în care trăesc ţăranii 
noştri. Deasemenea se va îngriji, ca în despărțămintele, în cari va țineă 
prelegeri, să se întocmească şi diferite expoziţii și anume: de vite, produse 
agricole, mașini şi altele. Mai departe conterenţiarul va stărui și va stă în 
ajutorul poporului nostru și la înființarea de tot felul de însoțiri agricole, la 
înființare de bănci populare, lăptării şi alte însoţiri cu caracter economic. 

Ca acest organ al «Asociațiunii» să-și poată îndeplini chemarea sa, 
rugăm cu toată stăruința pe d-nii directori ai despărțămintelor, să bine- 
voiască a se pune în legătură directă cu dânsul, arătându-i trebuințele 
cele mai neapărate ale economilor noştri din comunele ținătoare de res- 
pectivele despărțăminte și învitându-l, cât mai des, să meargă în mijlocul 
poporului, ca să-i deă sfaturile și îndrumările de lipsă. 

Trimiterea conterențiarului se va face în ordinea, în care vor intră 
cererile, ținându-se seamă — întrucât va fi cu putință — și de dorințele 
speciale ale despărțămintelor. 

Cheltuielile de drum ale conferențiarului se vor acoperi din cassa 
centrală a «<Asociaţiunii». 

Rugăm cu insistență pe conducătorii despărțămintelor şi ai agentu- 
rilor noastre comunale, să nu lase nefolosit acest organ al însoțţirii noastre 
care poate face servicii așa de însemnate economilor noștri. 


Sibiiu, în 10/23 Noemvrie 1912. 
Pentru «Comitetul central», biroul « Asociaţiunii» : 


Andreiu Bârseanu m. p, Oct. C. Tăslăuanu m. p., 
prezident. a secretar. 


570 


Nr. 2044/1912. 
CIRCULARĂ 


cătră On. Direcţiuni ale despărțămintelor « Asociațiunii pentru literatura 
română și cultura poporului român». 


Domnule Director! 


Importanţa ce o au prelegerile poporale pentru înaintarea culturală 
și întărirea economică a ţărănimii dela sate e îndeobște cunoscută. Cu 
ajutorul lor putem îndeplini una dintre cele mai importante probleme ale 
instituțiunii noastre: răspândirea culturii la sate. Experiențele de până 
acum dovedesc, că poporul arată cel mai mare interes față de sfaturile și 
îndrumările, pe cari ii le dă cărturărimea cu ocazia prelegerilor. In des- 
părțămintele, în cari comitetele cercuale sau îngrijit să se ţină prelegeri 
sistematice și practice se pot constată rezultate reale îmbucurătoare. Și 
atunci, când țăranii se vor convinge că intelectualii se îngrijesc din toată 
inima de soartea lor năcăjită, când vor vedeă că domnii dela oraşe vin 
în mijlocul lor să le arete, cu vorba și cu fapta, căile şi mijloacele cari 
le pot înlesni traiul, îi vor primi cu dragoste frăţească şi se va întări şi 
mai mult încrederea ţărănimii în conducătorii săi. 

Având în vedere deci importanța naţională a acestor prelegeri, nădăj- 
duim că toate despărțămintele noastre îşi vor da silința să aranjeze în 
toate comunele de pe teritorul lor asemenea prelegeri poporale. 

Comitetul central, în şedinţa sa ţinută la 8 August 1912 pentru a în- 
lesni ţinerea prelegerilor poporale, mai ales în despărțămintele lipsite de 
mijloace materiale, a votat spre acest scop, pe anul 1913 suma de 2000 
coroane, care se va distribui, în părţi egale, de câte 100 coroane, între 20 
de despărțăminte ale «Asociaţiunii». 

Pentru orientarea On. direcțiuni ale despărțămintelor, ne permitem a 
înşiră principiile călăuzitoare, pe cari trebue să le aibă în vedere la aran- 
jarea prelegerilor poporale şi. condiţiunile, ce trebue să le îndeplinească 
despărțămintele pentru a puteă îi împărtășite de ajutorul de 100 coroane 
ce-l dă comitetul centrali : 


1. Comitetele centrale să stabilească, in cursul lunei lanuarie 1913, 
lista comunelor, în cari se vor ţineă prelegeri poporale, având mai ales 
în vedere acele comune, unde până acum nu Sau ţinut nici prelegeri po- 
porale și nici adunări cercuale şi prin urmare «Asociafiunea» e mai puţin 
cunoscută. Se va mai aveă în vedere situaţia scăpătată a comunelor şi 
neapărata trebuință de a se face ceva pentru povăţuirea locuitorilor spre 
a-i ajută în cele economice. 


2. Comitetele cercuale vor face apel la întreagă cărturărimea de pe 
teritorul despărțământului să ţină prelegeri şi să aranjeze șezăfori la sate 
în Dumineci şi sărbători. Dacă pe teritorul despărțământului se găsesc 
specialişti în ale economiei, de exemplu preoţi şi învăţători, cari în timpul 


577 


din urmă sau cvalificat în pomărit, vierit, stupărit etc, precum şi medici, 
advocați, funcționari de bancă ș. a. m. d. trebue învitați să ţină prelegeri 
în diferite comune, tratând subiecte din specialitatea lor. 

3. E de dorit ca prelegerile poporale să fie de mai înainte pregătite, 
dar să se ţină liber — nu cetite — și cu demonstraţiuni practice. Tot ce 
se poate arătă și experimentă, să se arete și să se experimenteze, așa de 
exemplu: 


2) La cultura pământului, să se arete diferite soiuri de maşini şi unelte 
agricole, și unde se poate, să se pună chiar în lucrare, ca cei pre- 
zenți să se poată convinge de avantajele lor; 

b) Tot așa să se procedeze la prelegerile despre pomărit, arătând cum 
se face în practică sămânatul pomilor, strămutarea, altoirea și formarea 
coroanei lor, etc.; 

c) La cultura viei, să se arete, de exemplu, cum se face rigolarea pă- 
mântului, altoirea viței, etc.; 

d) La cultura legumelor, să se arete diferitele soiuri de semințe mai alese 
şi specii din legumele cele mai frumoase şi mai rentabile etc.; 

e) La stupărit să se arete, de exemplu, coșniţele sistematice, diferitele 
soiuri de recvizite şi maşini practice, şi aşa să se procedeze și la alte 
ramuri ale agriculturii. 

Despărţămintele, cari nu au pe teritorul lor conferenţiari specialişti se 
pot adresă comitetului central pentru a trimite pe conferențiarul ae rone 
să țină prelegeri. 

Despărțămintele, cari au schiopticoane le vor întrebuinfà la prele- 
gerile poporale, fiindcă sau dovedit a fi foarte potrivite pentru a deşteptă 
interesul țărănimii față de prelegeri. Diapozitive se pot împrumută dela 
«Urania», din Budapesta (VIII Rákoczi ut 21) şi dela desp. Braşov, Brad 
și Haţeg cari au câteva prelegeri cu diapozitive. 

Cele mai bune dintre prelegeri să se înainteze comitetului central, 
care le va censură prin organele sale și le va publică în revista «Tran- 
silvania» sau în «Biblioteca poporală a Asociațiunii» ca prelegeri model. 
Cele mai 'bune patru prelegeri model din diferitele ramuri comitetul central 
le va premid cu câte 50 cor. 

4. Cu ocazia prelegerilor poporale să se înființeze agenturi şi biblio- 
teci poporaie, cari vor primi gratuit toate publicaţiunile <Asociaţiunii». 

Tot cu ocazia prelegerilor poporale, conferenţiarii să facă propa- 
gandă între popor pentru a se înscrie membri ajutători (cu taxa de 2 cor.) 
la Asociaţiune, spunându-le, că în schimbul taxei de 2 cor. vor primi 10 
broşuri şi un Calendar în fiecare an. 

5. Toate prelegerile să se țină sub conducerea unui delegat al co- 
mitetelor cercuale. Membrii comitetelor cercuale să-și împartă conducerea 
şi prezidenţia prelegerilor, ca toţi să lucreze deopotrivă la reuşita acestora. 


518 


Să se facă propagandă, ca la prelegeri să ia parte şi poporul din comu- 
nele învecinate. 

0. Comitetele cercuale să compună în luna lanuarie 1913, lista pre- 
legerilor, pe cari au de gând să le ţină în cursul anului, indicând atât co- 
munele cât şi numele conferenţiarilor, precum și numele membrilor din 
comitet, cari le vor prezidă. 

Listele să se înainteze comitetului central cel mult până /a 7 Martie 
1913, arătând, dacă doresc să fie împărtăşite de ajutorul de 100 cor. 

Acele dintre despărțăminte cari nu vor înaintă lista prelegerilor po- 
porale până la terminul indicat mai sus, nu vor puteă fi împărtășite de 
ajutorul de 100 cor. 

O prelegere economică nu se va puteă remuneră cu mai mult de 
10 cor. din partea despărțămintelor. Aşa încât despărțămintele cari primesc 
ajutorul de 100 cor. vor aveă să ţină cel puțin 10 prelegeri economice. 
Despre rezultatul practic al prelegerilor vor aveă să raporteze în raportul 
general despre activitatea Despărțămintelor în cursul anului 1913. 

Deodată cu înaintarea listei prelegerilor poporale comitetului central, 
să se arete și câte agenturi şi biblioteci poporale vor să înființeze, cerând 
numărul corăspunzător de exemplare din publicaţiunile poporale ale «<Aso- 
ciaţiunii». 

O deosebită importanţă trebue să dee despărțămintele fovărășiilor 
sătești, căci înființarea lor e singurul mijloc pentru organizarea economică 
a poporului nostru. Comitetele cercuale să încredinţeze o persoană de 
pe teritorul despărțământului, să studieze amănunţit organizația tovărășiilor 
şi să cutriere comunele aparținătoare despărțământului, arătând ţăranilor 
importanţa acestora şi îndemnându-i să le înființeze. Informaţiuni în tot 
ce priveşte tovărăşiile se pot primi în viitor dela Asociaţiune, care a 
publicat concurs pentru angajarea unui conferenţiar cooperativ, care va 
sta exclusiv în serviciul acțiunii cooperative. Pentru a puteă face o propa- 
gandă cât mai intensivă în favorul tovărăşiilor, despărțămintele să ceară 
sprijinul moral şi material al băncilor. Ceice vor izbuti să înființeze to- 
vărăşii de credit, de producțiune, de valorizare etc. să fie impărtășiţi de 
premii, ca încurajare. Deasemenea să se dee premii şi gospodarilor, cari 
vor. înfiinţă pepiniere de viță americană, grădini de pomi, gospodării 
model etc. 

In părţile, unde e teren prielnic pentru negoț, despărțămintele să se 
îngrijească a angajă un specialist — eventual mai mulţi, — ca să ţină cur- 
suri de negoț pentru ţărani, în cari să li se spună: 1. Folosul negoţului, 
la sate; 2. Întocmirea unei prăvălii; 3. Marfa cu care trebue să înceapă 
negoțul; de unde se poate procură această marfă; 4. Părţi mai de căpe- 
tenie din legea comercială; 5. Pregătirea hârtiilor trebuincioase pentru 
cererea dreptului de a deschide prăvălie; 6. Îndrumări pentru purtarea 
socotelilor; 7. Despre însoţirile de consum etc. 


579 


Atragem atențiunea despărțămintelor şi asupra expozițiilor etnografice, 
de copii, de produse agricole, de vite etc., cari sau dovedit foarte po- 
trivite pentru promovarea culturii în sânul poporului nostru. Cu ocazia 
adunărilor cercuale, fiecare despărțământ să aranjeze o asemenea expoziție 
şi să împartă premii între cei ce se disting. Obiectele mai preţioase dela 
expoziţiile etnografice să se răscumpere pentru «Muzeul Asociaţiunii». 

Comunicând onoratelor direcţiuni acest program de acţiune, le atragem 
atențiunea să iee cu ajutorul comitetelor cercuale dispoziţiuni, pentru a câ- 
ştigă ajutoare materiale şi din alte părți (averea proprie, venitul petrece- 
rilor, donaţiuni dela bănci etc.) ca să se poată îndeplini întreg programul. 

În așteptarea răspunsului D-Voastră, Vă rugăm, Domnule Director, să 
primiţi încredințarea deosebitei noastre stime 


Sibiiu, 25 Decemvrie 1912. 


Andreiu Bârseanu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p. 
prezident. N EN secretar. 
Nr. 89—1913. 


BĂNCILE ȘI ASOCIAȚIUNEA. 


Biroul central al «Asociaţiunii» a făcut un apel cătră direcţiunea 
«Solidarităţii» şi cătră toate direcțiunile băncilor, rugându-le să sprijinească 
propaganda economică a «Asociaţiunii». Apelurile sunt de următorul cuprins. 


Onor. 


Direcţiuni a băncilor asociate «Solidaritatea» 
Sibiiu. 


După cum ştiţi «Asociațiunea» de trei ani a angajat un conferenţiar 
agronomic, care stă permanent în serviciul instituțiunii noastre şi cu- 
trieră satele româneşti din diferite ţinuturi, ţinând prelegeri practice din 
domeniul agriculturei, viticulturei etc. şi dând poporului tot felul de sfaturi 
economice. 

Dela începutul anului 1910, conferenţiarul agronomic al « Asociaţiunii» 
a ţinut în total 102 prelegeri, a scris mai multe tractate poporale și arti- 
cole economice şi a dat îndrumări pentru înființarea de însoţiri, obținând 
în multe părți rezultate mulțămitoare. 

Această propagandă economică a conferenţiarului nostru agronomic 
credem că trebue apreciată şi sprijinită şi din partea băncilor noastre. 
Intărirea şi înaintarea economică a țărănimii pe care a avut-o şi o are în 
vedere Asociațiunea prin angajarea acestui specialist, va contribui, fără 
îndoială, şi la înflorirea institutelor noastre financiare. De aceea nu ne 
îndoim că on. direcțiuni ale băncilor noastre ne vor da tot sprijinul să 
putem continuă şi desăvârşi munca noastră, ce ţinteşte educaţia economică 
a ţărănimii. 


580 


«Asociațiunea» dispune de prea puţine mijloace pentru a acoperi 
multele cheltuieli împreunate cu activitatea ei multilaterală, și e avizată lă 
sprijinul obştei româneşti, pentru cultura căreia şi lucrează. 

Vă rugăm deci, să binevoiţi a face și D-Voastră un apel cătră băn- 
cile asociate, să binevoiască a cedă o parte din cvota lor filantropică 
pentru «Fondul cultural al băncilor», administrat de <Asociaţiune». Acest 
fond în anii din urmă wa fost de loc alimentat, ceeace dovedește, că 
băncile noastre nu preţuesc în destul nizuinţele de înaintare culturală şi 
economică ale «<Asociaţiunii». 

Cedând băncile în fiecare an o parte din cvota lor filantropică, ar 
pune bază unui fond însemnat, din care sar puteă acoperi cheltuielile 
împreunate cu propaganda economică sistematică, pornită de « Asociaţiuine». 

Vă rugăm deci să binevoiţi a îndemnă printrun circular institutele 
noastre financiare să contribue în fiecare an la fondul cultural al băncilor, 
administrat de <Asociaţiune». (Sumele să se trimită direct oficiului de cassă 
al «<Asociaţiunii», Sibiiu, str. Şaguna 6). 

În aceeaş circulară Vă rugăm să binevoiţi a îndemnă băncile noastre, 
să se înscrie, fie ca membri fundatori (cu taxa de 400 Cor.), fie ca membri 
pe vieaţă (cu taxa de 200 Cor.) la <Asociaţiune». 

Primiţi, Vă rugăm, încredințarea deosebitei noastre stime. 


Sibiiu, 5 Ianuarie 1913, 


Andreiu Bârseanu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p. 
prezident. secretar. 
Nr. 89—1913, 


APEL CĂTRĂ TOATE BĂNCILE. 


Onorată Direcțiune, 


Credem că cunoaşteţi activitatea ce o desfășură « Asociaţiunea» pentru 
înaintarea culturală și economică a poporului nostru. Ştiţi desigur și aceea, 
că mijloacele materiale ce stau la dispoziţia însoțirii noastre culturale, 
sunt așa de neînsemnate, încât numai cu mari greutăţi își poate îndeplini 
misiunea. 

Datoria tuturor cărturarilor şi tuturor institutelor noastre financiare e, 
să vină în ajutorul « Asociaţiunii», înscriindu-se printre membrii ei şi lucrând 
în cadrele ei pentru luminarea poporului. 

Trebue să constatăm cu multă părere de rău, că o parte a cărtură- 
rimii noastre şi a băncilor nu-și împlineşte această datorie față de neam. 

De aceea ne permitem să facem un nou apel cătră toți Românii de 
inimă şi înzestrați cu conştiinţă națională, să binevoiască a intră în șirul 
membrilor «Asociaţiunii». 

In special rugăm on. Direcţiune să înscrie banca ce o conduce, fie 
ca membru pe vieaţă (cu taxa de 200 Cor.), fie ca membru fundator (cu 


55] 


taxa de 400 Cor.) al «Asociațiunii» și să îndemne pe toți funcționarii să se 
înscrie fie ca membri ordinari (cu taxa de 10 Cor. anual), fie ca membri 
ajutători (cu taxa de 2 Cor. pe an). 

Membrii fundatori, pe vieaţă şi ordinari ai «Asociaţiunii» primesc gra- 
tuit revista «Transilvania>, iar membri ajutători primesc zece broşuri și 
un Calendar din «Biblioteca poporală a Asociaţiunii.» 

De mai mulţi ani s'a înfiinţat la Asociaţiune un fond cultural al băn- 
cilor, cu scopul de a sprijini propaganda economică a <Asociaţiunii», 

Acest fond, însă, a fost uitat de băncile noastre, aşa că nu arată 
nici un spor. 

Vă rugăm deci, să binevoiţi a votă în fiecare an, din cvota filantro- 
pică a băncii D-Voastre o parte pentru fondul cultural al băncilor, admi- 
nistrat de «Asociațiune», Dacă toate băncile noastre îl vor alimentà regulat, 
în fiecare an, acest fond va da un nou avânt, nu numai «Asociaţiunii», ci, 
în genere, înaintării noastre culturale. 

În nădejdea, că nu veţi da uitării instituţiunea noastră, îndeplinindu-Vă 
astfel o datorință naţională, Vă rugăm să primiţi încredințarea deosebitei 
stime, ce Vă păstrăm, 


Sibiiu, 5 lanuarie 1913. 


Andreiu Bârseanu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p., 
prezident. secretar, 


Nr. 103/1913. 


CONCURS. 


În conformitate cu dispoziţiile pentru administrarea fondurilor și fun- 
dațiunilor «Asociaţiunii pentru literatura română și cultura poporului ro- 
mân» se publică concurs pentru «premiul Andreiu Murășan: de 300 cor. 
pe anul 1912, 


La concurs se admite orice lucrare originală românească de cuprins 
literar, tipărită în Ungaria în cursul anului 1912, fie din sfera literaturii 
frumoase, fie o colecțiune de literatură poporală, 

Concurenţii vor aveă să înainteze până la 1 Aprilie st. n. 1913 bi- 
roului Asociaţiunii în Sibiiu (Str. Șaguna Nr. 0) cinci exemplare din lu- 
crările lor. Premiarea autorului se va face în şedinţa festivă a secţiilor 
ştiințifice-literare ce se va ţineă cu ocazia adunării generale din 1913. 

Sibiiu, 25 Decemvrie 1912. 


- 


Andreiu Bârseanu m. p. Oct. C. Tăslăuanu m. p. 
prezident. secretar, 


„BIBLIOTECA POPORALĂ A ASOCIAȚIUNII“. 


In anul 1911 au apărut 10 broşuri, anume: 


Nr. 1. De demult. 


Povestire istorică de părintele-protopop Dr. I. Lupaș. Toţi ne batem pieptul şi ne 
lăudăm, că strămoşii noștri sunt Romanii. Când ne-ar luă însă cineva de scurt să isto- 
risim, că oare cum am ajuns noi pe plaiurile de azi, mulţi din numele lui Traian încolo, 
n'am şti spune aproape nimic. DI Dr I. Lupaş, unul dintre cei mai de seamă istorici ai 
noştri, povestește în această cărticică istoria Romanilor, luptele acestora cu Dacii, cu- 
cerirea Daciei şi plămădirea neamului românesc. Povestirea e ușoară, pe înțelesul popo- 
rului. Cartea e împodobită cu mai multe ilustraţii. 


Nr. 2. Floarea soarelui. 


Legendă în versuri de Stefan Cacoveanu. Un împărat are trei fete. Peţitorii peţesc tot 
pe cea mai mică, care e mai frumoasă. Celelalte două, supărate foc, îi împletesc fire 
albe în cosiță, ca împăratul să creadă că e căruntă și să o mărite după oricine. O şi 
mărită după cel dintâi peţitor, care eră Soarele. Surorile dujmănoase, cari au aflat cine 
e barbatul el. au îndemnat-o să nu se ţină de porunca lui de a nu i-se uită niciodată 
în faţă şi într'o noapte când dormeă alături de el, a aprins o luminare și i-sa uitat în 
față. Soarele îndată a părăsit-o. Ea de supărare s'a ofilit şi ursita a prefăcut-o în floarea 
soarelui. 
Nr. 3. Din vieaţa sfinților. 


În aceasta ni-se spune despre vieața plină de minuni a sfântului loan Gură-de-aur. Ță- 
ranul român, care de orice lucru s'apucă, chiamă ajutorul Celui de sus și al sfinţilor, 
numai bucură se poate, când i-se dau astfel de cărți în mână. 
Nr. 4—5. Povestea lui Harap-alb. 

E una dintre cele mai frumoase povestiri ale neîntrecutului povestitor loan Creangă. 
Ne spune păţăniile prin cari a avut să treacă un ficior de craiu pânăce a putut să ia 
de soţie pe o fată frumoasă de împărat. 

Nr. 6. Lucrarea pământului, 


de Aurel Cosciuc. Poveţele unui om priceput, cum trebuie făcută economia câmpului: 
Arată totodată şi uneltele cari sunt mai bune pentru lucrarea pământului. E o carte de 


bun folos pentru țăran. 
Nr. 7. Cântece din bătrâni. 


de Vasile Alexandri. Cinci cântece alese din minunatele poezii poporale ale lui Vasile 
Alexandri. $ R 
Nr. 8. Povestiri din vieața ţăranilor, 
de loan Pop-Reteganul. Se publică două povestiri, din cari cetitorul țăran poate trage 
multe învățături, căci în ele se arată pilde vrednice de urmat în vieață şi se combat 
unele rele înrădăcinate în poporul nostru. 
Nr. 9 şi 10. Alexandria. 

În aceste numere se publică povestea atât de cunoscută şi iubită de țărani alui Ale- 
xandru Machedon. 

Toate acestea cărticele, împreună cu Calendarul nostru pe anul 1912, 
care cuprinde învățături şi poveţe folositoare și pentru alți ani, se află de 
vânzare, pe lângă un preţ de 2 cor. 


ENEE” PR ast 


- În anul 1912 au apărut broșurile: 
Nr. 12. Ercule. 


Poveștile unchiaşului sfătos, de Petre Ispirescu. In cărticica aceasta se spune despre 
zeii păgâneşti şi luptele lui Ercule. 
Nr. 13. Cum să trăim? 


De Dr. Aurel Dobrescu, medic. Se dau sfaturi și poveţe doctoreşti pentru trebuințele 
zilnice. 


Nr. 14. Din Isprăvile lui Păcală. 
De P. Dulfu. Povestiri vesele, din cari se pot luă și învățături frumoase pentru vieaţa 
de toate zilele. 
Nr. 15. Comuna «Viitorul“, 


de Romul Simu. Cartea aceasta, mar trebui să lipsească din nici o casă românească. 
Ea cuprinde o mulțime de poveţe și pilduiri. Cum ar trebui să-şi împlinească fiecare 
datorinţa şi cum ar puteă ajunge la bună stare, nu numai singuratici oameni, ci și o 
comună întreagă. 

Nr. 16. Creşterea pomilor, 


de N. losii. O bună călăuză pentru cei-ce o vor ceti și se vor îndeletnici cu pră- 
sirea pomilor. 
Nr. 17. Povestiri, 
de N. Petra-Petrescu. Cuprinde patru povestiri frumoase şi cu multe învățături folositoare. 
Nr. 18. Nutreţul măestrit, 
de |. F. Negruţiu. Din cartea aceasta, sătenii noștri pot scoate multe învățături folosi- 
toare la economie. 


Nr. 19. In sat la Tângueşti, 


de V. Oniţiu. Piesă pentru teatru. Intâmplarea e luată din vieața poporului dela sate, 


Nr. 20. Călăuza creştinului la biserică, 
E una dintre cele mai folositoare cărți pentru săteni. Aci e arătată însemnătatea slujbelor 
dumnezeești şi cum trebue să ne purtăm în biserică. 


Nr. 21. Stan păţitul. 
O frumoasă povestire, de loan Creangă. 

Aceste 10 cărticele împreună cu «Calendarul Asociaţiunli> pe anul 
1913, care cuprinde o mulțime de învățături pentru țărani, se află de vân- 
zare tot numai cu preţul de 2 cor. 

Pentru 4 cor. se pot căpătă 20 de cărticele şi 2 calendare, cu multe 
învățături frumoase. Banii sunt a se trimite înainte la adresa: «Biroul 
Asociaţiunii» Nagyszeben (Sibiiu), Strada Şaguna Nr. 6. 


me a 


In anul 1913 vor apăreă următoarele broșuri: 

In Ianuarie Nr. 23 Vieaza unei mame credincioase (cu 2 chipuri) de 
Dr. I. Lupaș. 

In Februarie Nr. 24 Leonard și Gertruda, cartea |. (cu 1 chip), de 
Pestalozzi, tălmăcită de V. Gr. Borgovan. 

In Martie Nr. 25 /sprăvile lui Păcală, partea a Il-a de P. Dulfu. 

In Aprilie Nr. 26 Cum să trăim? Poveţe doctoreşti, partea a Il-a, 
de Dr. A. Dobrescu, medic. 

In Maiu Nr. 27 Leonard și Gertruda, cartea a Il-a de Pestalozzi, tăl- 
măcită de V. Gr. Borgovan.*) 

In lunie Nr. 28 Cântece din bătrâni, cartea a Il-a de V. Alexandri. 

In Septemvrie Nr. 29 Povestiri din vieața bătrânilor, cartea a Il-a de 
loan Pop Reteganul. 

In Octomvrie Nr. 30 /ngrășarea sau gunoirea pământului, de A. Cosciuc. 

in Noemvrie Nr. 31 Arghir și Elena, de 1. Barac. 

In Decemvrie Nr. 32 Carfe de rugăciuni, şi Nr. 33 Calendarul Aso- 
ciațiunii pe 1914, întocmit de Oct. C. Tăslăuanu. 


*) In locul acesteia se poate. că vom da o carte despre Insoţirile sătești. 


Nr, 67—913. 


Rescumpărări de felicitări. 


S-au rescumpă-at felicitările de Anul nou în favorul „Asociaţiunii“ următorii domni: 
Andreiu Bârseanu 20 cor, loan de Presa (şi onomastică) 20 cor. Dr. Vasile Bologa (şi ono- 
mastică) 15 cor. P:rtenie Cosma si Dr. Eusebiu R. Roşca, câte 10 cor. Dr. Oct Russu, 
Dr Ilarion Pușcariu, Dr. Lucian Borcia, Dr. loan Fruma, Dr. Ilie Beu, Dr. Eugen Piso 
şi N. Henteş, câte 5 cor. Dumitru Vuleu si Dr. Constantin Bucșan, câte 3 cor. Constantin 
Pop, David Mohan, Petru Tincu, D. Greavu, Dr. Z. Gheaja, Victor Fincu, Demetriu Câm- 
peanu, Lazar Triteanu, Emil Verzariu, Victor Păcală, Ur. George Proca şi Arsenin Bunea, 


câte 2 cor. Panfilie, 1 cor. Sever de Barbu, Reghin 3 cor. Romul Furduiu, Câmpeni 1 cor. 
În total 182 cor. 


Aviz. 


În 15 Februarie n. a. c. începem reclamarea taxelor pro 
1912 dela membrii restanțieri prin poştă. Rugăm deci pe 
d-nii directori ai despărțămintelor să binevoiască a ne trans- 
pune taxele incassate până la data de mai sus. 


Sibiiu în 15 Ianuarie 1913. 


Rugäm pe tofi domnii colectori cari au liste pentru în- 
scrierea membrilor ajutiitori pe 1913 să ni le trimită, ca 


expediția Bibliotecii poporale a Asociațiunii să nu sufere 
întârsiere. 


Biroul cAsociafinnii.