G. Emilian — Presa legionara interbelica

QS&eu/ne/it 



RĂSFOIND PRESA LEGIONARĂ INTERBELICĂ CU UN NUMITOR 
COMUN, TITLUL: "GARDA DE FIER” (I) 


Neexistând încă o istorie masivă a Mişcării 
Legionare, bazată pe numeroase documente 

temeinice şi. de asemeni, nici o istorie a presei 
româneşti, cercetătorul are o sarcină destul de 
ingrată dacă şi-a propus să facă un studiu asupra 
publicaţiilor legionare din perioada 1927 - 1941; 
cercetarea ar trebui apoi continuată prin studierea 
celor câteva 2eci de ziare şi reviste apărute în exil 
Singura sursă de informare rămâne, în 
continuare, accesul la publicaţiile aflate în 
colecţiile Academiei Române, acces care cere 
multă răbdare şi perspicacitate: este, într-un fel, ca şi 
cum ai căuta acul în carul cu fân, deoarece aici sunt 
trecute în fişiere titlurile care, în cele mai multe 
cazuri, nu spun ce orientare are ziarul sau revista 
respectivă, dacă este literar, politic sau de 
informaţie, umoristic sau de sport. 

Am avut şansa, fără a avea în prealabil cea mai 
mică informaţie despre existenţa lor, de a găsi într- 
un fişier titlul unor ziare având acelaşi nume, 
GARDA DE FIER, la nu mai puţin de 14 publicaţii 
apărute în perioada anilor 1931 - 1933, în diverse 
oraşe. 

Să le enumăr: Garda de 
Fier - Brăila, Garda de Fier - 
Orăştie, Garda de Fier - 
Chişinâu, Garda de Fier a 
Basarabiei (Chişinâu), 

Garda de Fier - Piatra 
Neamţ, Garda de Fier 
Galaţi. Garda de Fier 
Câmpulung Muscel, Garda 
de Fier a Bucovinei - 
Rădăuţi, Garda Olteniei - 
Craiova, Garda Jiului - 
Craiova, Garda Prahovei - 
Ploieşti, Garda Râmnicului Sărat, Garda Moldovei 
- laşi, Garda Morenilor. 

Timp de câteva zile am răsfoit cu mult interes 
aceste publicaţii, risipind cenuşa uitării aşternută 
peste ele, luând notiţe. 

Ziarele amintite reflectă, aproape în totalitate, 
evenimentele derulate în jurul Mişcării Legionare 
în judeţul respectiv. 

Colaboratorii ziarelor erau în întregime persoane 
care făceau parte din Mişcarea Legionară, toate 
articolele fiind atent concepute atât ca formă cât, mai 
ales, în privinţa conţinutului, atacând direct 
problemele. Semnatarii lor aveau cele mai diverse 
profesii - avocaţi, muncitori, funcţionari, preoţi, 
studenţi şi chiar elevi O altă notă comună, în afară 
de titlul "Garda de Fier": au avut o durată de 
apariţie foarte scurtă, fiind toate interzise de 
guvernele aflate la putere în acei ani. 

Dar să insist asupra climatului politic din primii 
trei ani ai deceniului trei, întrucât aceste aspecte 
sunt prea puţin analizate de către istorici şi, fireşte, 
aproape necunoscute de către marea masă de 
cititori interesaţi despre fenomenul legionar. 

în vara anului 1930 Comeliu Zelea Codreanu a 
hotărât să organizeze un celebru marş în 
Basarabia, de la Prut la Nistru, în această regiune, 
după cum se ştie. în afară de românii majoritari, 
locuiau importante grupuri minoritare: evrei, ruşi, 
ucraineni, nemţi şi chiar francezi şi elveţieni (în sud, 
lângă Limanul Nistrului). Se aminteşte de acest marş 
dar nu se dau amănunte despre felul în care a fost 
conceput. Marşul era alcătuit dintr-o lungă coloană, 
grupurile păstrând distanţa dintre ele de cca. 100 m 
Se mergea în etape z(jnice, cei participanţi fiind 
numai tineri, de toate vârstele şi categoriile sociale, 
în număr de aprox. 500. Când ajungeau în centrul 
localităţilor aflate pe ruta stabilită, de la Ungheni (pe 
Prut), la Vadul lui Vodă (pe Nistru), aveau loc ad-hoc 
manifestaţii culturale naţionaliste la care participau 
toţi locuitor» satelor sau comunelor. Se începea cu 
intonarea Imnului Regal. Imnul Studenţimii (creat în 
1923 de Iustin llieşu, student la Cluj), imn celebru în 
penoada interbelică, total necunoscut azi, se cânta 


versuri din "Doina" lui Mihai Eminescu sau „A/o/ vrem 
pămânf de George Coşbuc. Nu se cântau cântece 
legionare întrucât la aceea dată nu fuseseră 
compuse. 

Scopul acestui marş maiestuos era ca Basarabia 
să întoarcă ochii spre Bucureşti, nu spre Moscova, 
întrucât cu câţiva ani înainte, se ştie, avuseseră loc 
incidentele violente de la Tatar Bunar. 

Participanţii au fost pretutindeni întâmpinaţi cu 
flori, li s-au oferit hrană şi adăpost peste noapte. 

Presiunile externe au dus de trei ori la 
dizolvarea Gărzii de Fier: în ian. 1931 (din ordinul 
lui Ion Mihalache), în martie 1932 (când prim 
ministru era Nicolae lorga) şi în dec. 1933 (prim 
ministru fiind I.G. Duca). 

Să vedem ce i-a determinat pe cei trei să ia 
aceste hotărâri; să vorbim de faţa nevăzută a 
lucrurilor: 

Acest marş însă a supărat mult nu numai pe 
evreii numeroşi din Basarabia, ci şi pe cei de la 
Paris, unde se afla marea Finanţă Internaţională 
care avea ca scop înfiinţarea statului Israel în 


Europa răsăriteană, cu capitala Lemberg (astăzi 
Lvov), cu deschidere prin Basarabia spre Marea 
Neagră. Planul acesta este cunoscut sub numele de 
Cremieux - Peyjoto (întrucât aceştia doi au conceput 
acest proiect; primul era preşedintele Alianţei 
Israelite Europene, iar al doilea preşedintele Alianţei 
Israelite Americane ). Planul era susţinut şi de 
preşedintele Wilson al Statelor Unite, venit special la 
Paris, la Conferinţa de Pace (1919). Cei trei s-au 
lovit de împotrivirea lui Clemanceau, preşedintele 
francez, şi a lui Lloyd Georges, primul ministru 
englez. Statul propus, Carpato - Ponto - Dunărean, 
Israelul European, era unul artificial, binaţional: 
invadatorii - clasă conducătoare exploatatoare, în 
calitate de naţiune învingătoare, iar autohtonii - clasă 
subordonată, exploatată, în calitate de naţiune 
învinsă. 

Când se punea la cale acest plan de realizare a 
Israelului European, în teritoriul amintit populaţia 
evreiască reprezenta doar 20%, iar 80% cea 
neevreiascâ, care nu ar fi putut fi stăpânită şi 
manevrată decât cu armată şi poliţie, prin represalii. 

Teritoriul propus era sărac, fără industrie şi 
bogăţii naturale, nu existau impozite astfel că Franţa 
.şi Anglia ar fi trebuit să scoată bani mulţi pentru 
ridicarea lui economică, aşa cum fac acum Statele 
Unite cu Israelul. 

La rândul sâu, Senatul American s-a opus 
planului Cremieux - Peyjoto, rechemându-l pe 
preşedintele Wilson, Statele Unite au rupt relaţiile cu 
Europa şi au intrat în celebra politică Izolaţionistâ 
(până la 6 dec. 1941, când au intrat în conflagraţia 
celui de-al doilea război mondial). 

Marşul din Basarabia, prin acţiunea încununată 
de succes, contrazicea, de asemeni, viitorul proiect 
de creare a Statului European Israel. De la Paris s-a 
cerut insistent ordinul de ilegalizare a Gărzii de Fier 
şi întemniţarea Iul Comeliu Zelea Codreanu, 
ministrul de Finanţe din timpul guvernării Mihalache. 
Virgil Madgearu, susţinând aceste presiuni externe 
cu motivaţii economice se va sabota pe piaţa 
bursieră moneda naţională, leul, intrându-se pentru a 
doua oară în inflaţie monetară (prima, catastrofală, 
fusese la începutul anului 1919). Autorul şantajului 
politic ^ fost marele bancher evreu Horace Finally 


care a reuşit să pună în aplicare, de trei ori. 
ilegalizarea Gărzii de Fier. 

(Toate aceste amănunte le-am aflat de la dr 
Serban Milcoveanu.) 

Dar sâ parcurgem împreună, în linii mari. cele 
14 gazete intitulate „ Garda de Fier 

GARDA BRĂILEI 

Apare la BRĂILA la 9 oct 1932, ca "Organ al 
Grupării Comeliu Zelea Codreanu " (n. n.: după 
ilegalizarea Gărzii de Fier din 1931 legionarii au 
participat la alegerile din anul următor sub această 
denumire). 

Numărul este consacrat aproape în întregime 
vizitei anunţate a lui Comeliu Zelea Codreanu în 
oraşul de pe malul Dunării. Articolul de fond se 
intitulează * Bine ai venit*. ": „Ai apărut în mijlocul 
nostru ca o făclie într-un labirint, ca sâ ne călăuzeşti 
paşii pe cărări noi. Sufletele noastre, de tine pururi 
legate, în tine îşi pun nădejdile de mâine. Ai venit în 
Brăila noastră decăzută ca sâ aprinzi candela 
speranţei creştinismului, sâ ştergi lacrimile ce 
vărsăm de atâta amor de vreme, strecurându-ne 
nădejdea în suflet. Ai 
venit sâ îmbrăţişezi pe 
cei viteji, sâ mângâi pe 
cei săraci, hi urăm cu 
toţii "Bine ai venit", sol 
dumnezeiesc ce porţi 
în pieptul tău de oţel 
destinul unui popor 
întreg!' (vizita lui 
Comeliu Zelea 

Codreanu a avut loc la 
9 oct. 1932, la Arena 
„Select’ din str. 

Bolintineanu). 

Articolul „ Chemare" şi articolul „ Către tineref sunt 
ambele apeluri către brăileni de a se înscrie în 

Legiune. Un alt articol, semnat de Gh. Zamdache, 
poartă titlul semnificativ. Slugi la slugf 

Disciplina în Brăila era la loc de frunte, dovada 
anunţul: „ Tinerii: Radu Şerban , Va nea şi lonescu se 
exclud, primul pe timp de trei luni şi ceilalţi doi pentru 
totdeauna din organizaţia noastră, pentru caracterul 
nedemn de a se purta în societate " Un alt anunţ: 
„indivizii care au mers la cârciuma lui Moritz cel Bun 
(n. n.: !!) din Bd Cuza, în seara zilei de duminică, 2 
oct. 1932, provocând scandal, nu sunt legionari*. 

GARDA DE FIER DIN PIATRA NEAMŢ 

Primul număr apare la 1 sept. 1931. iar cel de-al 
doilea număr este consacrat aproape în întregime 
victoriei în alegerile din judeţ, unde Comeliu Zelea 
Codreanu a fost ales deputat în Parlamentul ţârii, 
prin obţinerea a 11.193 de voturi în cele trei 
circumscripţii din Piatra Neamţ, două din Tg Neamţ, 
în Roznov, Bicaz, Broşteni. Buhuşi şi Pâstrâveni 
Căpitanul le mulţumeşte: 

"Mă adresez celor 11.193 de Români care au 
crezut în noi. 

Deznădăjduiţii au rezistat tuturor ademenirilor şi 
promisiunilor deşerte. 

Flămânzii au rezistat tuturor banchetelor care li 
se ofereau din belşug. Săracii au rezistat banilor 
care li se întindeau la fiecare răspântie. 

Au învins. Victoria lor este înainte de toate o 
victorie morală : victoha moralei în contra sistemelor 
imorale de corupţie a conştiinţei omeneşti. Puterea 
sufletului a învins puterea aurului. Victoria lor este în 
al doilea rând o victone a românismului care 
reînviazâ. S-a înălţat învingător ca un Hristos de sub 
piatră, sub care spihtele străine şi înstrăinate 
credeau că l-au pecetluit pentru veci. Prin credinţă 
au biruit împăraţii, întorcând taberele vrăjmaşe in 
fugă *. 

Pe tema câştigării alegerilor, ION DUMITRESCU- 
BORŞA semnează articolul „ Diagnosticul de la Piatra 
Neamf, din care citez: „Dl Comeliu Zelea 
Codreanu, ales cu 11.193 de voturi într-un judeţ *n 
care gruparea sa nu izbutea să cucerească acum 3 
luni decât 1391 de adeziuni. Fără mijloace ■ 1 1 

.=§ 



Deşteapta-te, Române * şi „Pe-a/ nostru 
steag e scris unire ', .Treceţi, batalioane 
române, Carpaţif, m Pui de /ef, se recitau 


Pa9 8 CUVÂNTUL LECB©NAK Noiembrie 2007 


i .-„a ,,:ei 


nplarul 2 L»l 


Lniîi. 7 S«pUwbri<. 


GARDA 



FIER 


fi 

Str, Coloo«i Rt>i»»anu Kr. J7 
l’Uir* 


Organ al Legiunii „Arhanghelul MJholl** 


ÎNAINTE 


►A* M «ei cmioi 11.1M O* I lAnd o «„torte « txjf 
Romtni cart au cratui In noi. Hj* <* rw r*irrv<o/« 

ou '«KtiM tv -1 *'• ln«|at tnvtnoâtt 

. turcx oc»om*ntrt*o# ţ.; promIMu | *♦'»**»• ■»*> P***r« i 


















44+—, 

r 

Vi 


laie partidelor politice, şi-a întrecut rivalii 
■politia nu prin făgăduieli absurde şi cu 
mirifice promisiuni". 

Viorica Lâzârescu publică poezia „ înainte", 
din care reproduc ultima strofă „E vremea când din 
criptele uitate / Mihai şi Ştefan iarăşi se trezesc / 
Legionari, la luptă dar, cu toţii, / Căci ne a chemat 
pământul strămoşesc." 

GARDA MOLDOVEI 

Apare la IAŞI în iulie 1931, cu subtitlul “ Organ al 
ţărănimii şi al muncitorilor creştini din oraşul şi 
judeţul laşr. 

Este unul dintre cele mai bune ziare, cu o apariţie 
bilunară, având sediul redacţiei la Căminul Cultural 
Creştin de la Râpa Galbenă. 

în NR. 3 din 15 aug. 1932 se distinge articolul de 
fond semnat de CORNELIU ZELEA CODREANU, 
intitulat " Mântuirea", legat de alegerile recent 
încheiate, din care citez un fragment: 

„Alegerile au trecut. Vânătorii de cuvinte goale s- 
au reîntors mulţumiţi la casele lor. Au învins din nou 
înşelând buna credinţă a marii mulţimi. 

Poporul înşelat îşi aşteaptă mântuirea Aşteptare 
zadarnică Aceiaşi oameni, acelaşi suflete nemiloase 
şi dornice de îmbogăţire uşoară Nici o schimbare, 
nici o nădejde, de nicăieri. 

Mântuirea? Da! Poate veni, de la lumea cea 
nouă. Ea va trebuii să înlăture lumea cea veche a 
profitorilor. Ea va trebuii să înlăture lumea ce veche, 
a laşilor de meserie. Ea va trebuii să pună la zidul 
infamiei pe toţi îmbogăţiţii din specularea nemiloasă 
a poporului. Ea va trebuii să repare marile nedreptăţi 
săvârşite 

Tot pe pagina întâi se distinge articolul „ Meseriaşi 
şi muncitor! semnat de AL. VENTONIC, în care se 
semnalează câ zecile de mii de şomeri sunt români, 
în timp ce străinii sunt privilegiaţi în ţara noastră, 
instituţiile statului fiind acaparate de meseriaşi şi 
muncitori străini. 

Un alt articol, conceput de CORNELIU ZELEA 


—W 

Seninul nostru 

II I 


2 Lei 


8ÂH2Â 


frăţia cea sfântă şi alungaţi frăţia cea falsă şi 
vânzâtoria partidelor." 

Sus, pe pag. întâi, la dreapta, se află un citat 
.Dacă duşmanul nostru cere legâminte ruşinoase de 
la voi, mai bine să munţi prin sabia lui, decât să fiţi 
privitorii ispitirii şi ticăloşirii ţârii voastre.” - Ştefan cel 
Mare, Testamentul de la 2 iulie 1504. 

Numele lui AL. VENTONIC îl găsim din nou în 
ziar. el semnând articolul „Românii şi sătenif. 

Paginile II şi III ale ziarului sunt ocupate toate cu 
extrase .D/n programul Legiunii Arhanghelului Mihail 
(Garda de Pier) m . El cuprinde 10 capitole şi poartă, 
evident, semnătura lui CORNELIU ZELEA 
CODREANU 

Articolul . Parlamentarir are subtitlul Aleşi cu 
voturile voastre în recentele alegeri parlamentare" 
Citez din articol: "în camera sunt 22 de deputaţi 
care ţipă mereu la tribună, toţi nepoţi de-ai lui 
TraianY' - adică Solomon Rozenberg, Moi se 
Weismann, Alais Lebenton, E.KIaus, I.Roth, 
G.Muth, Moi se Zipstein, Max Ausnit, ele, care 
apără dc fapt interesele conaţionalilor lor. 

Nr. 5 datează din 15 oct 1933 şi are frontispiciul 
verde, ca şi semnul Gărzii de Fier suprapuse pe 
textul din pagina f. ION BANEA semnează articolul 
m Un răspuns la atacurile cuzisle", un reportaj descrie 
munca începută la Bucureşti pentru construcţia 
„Căminul legionarilor răniţi, pentru cei angajaţi să 
făurească o nouă Românie" şi găsim în acest număr 
şi spicuiri din cotidienele bucureştene de mare tiraj 
Curentul, Calendarul şi Cuvântul, pe tema muncii 
legionare începute pe şantier. 

în pag III Alex. Butnaru semnează articolul 
„Istoricul Mişcării Naţionaliste". în care arată câ au 
existat două etape distincte: perioada 1919 - 1927 şi 
cea din 1927 - 1933, superioară, matură, cu adepţi 
acum în toată ţara. 

în pg IV Haralambie Popescu semnează articolul 
.Femeia legionară", Al Dincâ, student - . Strigătul 
celor tineri'. 

în articolul* „CuziŞtii şi francmasonif autorul, care 
nu-şi pune semnătura, este 
mirat de „ declaraţiile uluitoare 
ale Iul Gh Cuza (n. n.: fiul 
prof. AC. Cuza) făcute in 
Parlamentul României, că nu 
a ştiut ce este 



fMmiMicA f octohmhf irtr 


Ori» al Grvţtoi „Cinefil Zelea Crirma" 


întrunirea <J« axl Duminici 9 Octombrie ora 11.* dimineaţa, 
va avea loc la ARENA .SELECT" din str. BoUntlneanu. 

Mic! un bun romln, nu t/ebue $1 Hpieaic!. 


BINE Al VENIT! 



TTvPT 


Preţul 3 UI 




■ al ttrâalmcl ţi auacltartiar aeytial âm aratul *1 Mata! laşi 


Anul I No. 2 


CODREANU, se intitulează „Declaraţiile Gărzii de 
Pieri, în care se arată câ s-au făcut în multe locuri 
acte de teroare în timpul alegerilor, în lăudata 
democraţie interbelică: 

„Tighina, atacată de 
bandele senatorului Zip¬ 
stein. Eu nu mint. Fac apel 
la sentimentele dvs de 
onoare Omenii mei sunt 
în spital şi dvs spuneţi câ 
mint? La Putna la fel La 
Tecuci, actualul deputat D 
Gheorghiu a bătut chiar în 


trui v* m u % neon u*m 


Aport f ti Oirtrll lumi* Comrtrtţ 


pe prof ION ZELEA CODREANU. deputat, 
de Covurlui. şi pe DRAGOŞ* 
PROTOPOPESCU. candidat pe listele din 
jud Botoşani. 

AL VENTONIC semnează articolul „ Preoţii 
şi politica", în care se arată cum mulţi simpatizanţi 
legionan au fost bătuţi la recentele alegeri. 

în NR. 2 al .Gărzii Basarabiei" se distinge articolul 
„Vrei să devii legionarir şi materialul .Ce povesteşte 
fostul stareţ al Mânăstin "Sf .llie Proorocul " din 
Odesa. pe nume Inochenţiif : "Din 250 de mănăstiri 
şi biserici din Odesa au mai rămas doar 6. prmtre 
care şi aceea în care eram eu stareţ: Au luat şi 
clopotul mare din bronz care avea o greutate de 
32000 de kg, şi eu am fost condamnat la 3 ani 
închisoare întrucât am ascuns o icoană veche din 
aur şi argint numită „Mlecapitelnita” Toţi comuniştii 
şefi sunt evrei duşmani ai bisericilor creştine". 

în NR 3 - 4 din 15 sept. 1932. chiar pe prima 
pagină, se află un articol semnat de CORNELIU 
ZELEA CODREANU, ajuns deputat. Este reprodus 
discursul său ţinut în Camera Deputaţilor care cerea 
pedeapsa cu moartea pentru hoţii banului public. 
Discursul a fost des întrerupt de fluierături şi tropot 
de picioare nimeni din cei aflaţi în bănci nu a fost de 
acord 1 Astăzi s-ar fi întâmplat la fel. cu siguranţă’ 
Nimeni nu este pedepsit, se tergiversează cu anii 
judecata, nu există o singură demisie de onoare. 
Există însă, prăfuite şi uitate, dosarul mâtuşii 
Tamara. dosarul puştilor de vânătoare, dosarul 
Petromidia, dosarul Rompetrol, şi la calendele 
greceşti va veni şi dosarul celor 100 de lrtn de 
palincă, al caltaboşilor şi al găinăriilor celor doi foşti 
miniştri puşi pe căpătuială (ca. de altfel, toti cei din 
Senatul şi Parlamentul de azi). 

Bine redactat este materialul "Garda de Pier şi 
învătământuf şi mai ales. articolul „ Basarabia-i 
comunistăT semnat de Al Negruţ Sunt dezvăluite 
antecedentele penale ale senatorului ţârâmst Moise 
Zipstein din Tighina, proaspăt ales la alegerile abia 
încheiate, care avusese nu mai puţin de 4 
condamnări, printre care şi o lună închisoare pentru 
uneltiri contra Siguranţei Statului, condamnare dată 
de Consiliul de Război din Chişinâu (dar fusese 
achitat!) 


GARDA JIULUI 

Apărea săptămânal la CRAIOVA. prim redactor 
fiind luliu Stânescu şi secretar 

de redacţie BARTOLOMEU 
LIVEZEANU 

NR 1, din 4 dec 1932. are 
un articol de fond foarte 
interesant, intitulat „ Istoricul 
redeşteptăm naţionale in 
Oltenia" 


utsf* îs Aurn» *m: 


«num «io» 


4â| 


Preţul 3 Ici 


Luni 13 





Orgao Al gospodărite *1 «uncltorllor rrcitlnl din Basarabia 


Apare sub direcţia unui Comit»! 


| •» . 


CXKMPLAWUL 1 I.WI 


kpiţu: sprxtALA 


GARDA JIULUI. 

Orumi dt< Informatic, prctfAllr* «1 luptA ol Oro«niso|lcll»oink« 
- I IIHWilMl aXLCA-CODHEAA'U - 




h urr*«oi-U I* 


Arestarea Legionarilor ..Gărzii de Fier 


T 


localul poliţiei pe studentul Preotescu Theodor şi pe 
alţi doi tineri pentru câ au lipit pe pereţi afişele 
noastre. La Covurlui şi Ismail au fost arestaţi şi 
trimişi din post în post la prefecturile respective. La 
laşi, bandele organizate ale dr. Bulâu, actual 
parlamentar, au schingiuit sălbatic pe propagandiştii 
organizaţiei noastre " Se dau exemple asemănătoare 
şi la Vaslui, Tutova etc Un articol, cules cu 
majuscule, se intitulează „Garda de Fier" începe cu 
3 întrebări Vrei să devn legionar? Ce este Garda de 
Pier? Ce face Garda de Pier pentru a crea o 
Românie Nouă? Se dau pe larg apoi răspunsurile la 
cele trei întrebân de la începutul articolului. 

NR 4 al ziarului „Garda Moldovei", din 1 sept 
1932, cuprinde alte articole interesante. Articolul de 
fond, semnat de CORNELIU ZELEA CODREANU. 
se intitulează „ Chemare către creştinii din toată ţara’ 
Citez din el „Ostaşii Legiunii Sf Arhanghel Mihail 
sau-ai Gărzii de Fier se numesc legionari. Legăturile 
dintre legionari nu sunt legături de politică, aşa 
precum crede lumea, ci sunt legături de mare şi 
sfântă frăţie Legionarii se iubesc între ei pentru că 
jsunt toţi fraţi şi duc în spate aceeaşi suferinţă. 
De aceea, creştini din toată ţara, uniţi-vâ în 



francmasoneria, deşi in 1928 s-a dus la Paris unde 
timp de şase luni a frecventat-o, şi se laudă acum că 
luptă împotriva lor, când el este francmason I" 

intr-un chenar, populaţia săracă a oraşului 
este invitata sa meargă pentru consultaţii 
gratuite la d-na Elvira GÂRNEAŢÂ (n n soţia 
comandantului legionar al Bunei Vestm, unul dintre 
fondatorii Legiunii, llie Gâmeaţâ), medic la 
maternitatea din laşi. 

GARDA BASARABIEI 

Apare pentru prima oară la 1 aug 1932. la 
CHIŞINÂU este bilunară şi are ca subtitlu ..Organ al 
gospodarilor şi al muncitorilor creştini din Basarabia" 
în acest prim număr articolul de fond, semnat de 
CORNELIU ZELEA CODREANU. se referă la 
alegerile din 1931 şi 1932. "La 1 iunie 1931 ne-am 
prezentat, pentru prima dată. la ume, unde am avut 
34 000 de voturi. Succese am mai avut in acest an: 
la 17 iulie am obţinut mai mult decât dublu, 72.000 
de voturi in ţara şi 5 deputaţi in Parlament, 
printre ei aflându-mă şi eu' 

MIHAIL POLIHRONIADE semnează articolul 
„Rostul Gărzii de Fieri, iar două fotografii îi prezintă 


Din NR. 2 notez ..Partidele şi Garda " ş» „ Pnma 
adunare a Gărzi de Fier din Oltenia " iar în NR 3 
luliu Stânescu semnează articolul .Câteva cuvinte 
din ideologia noastră " şi un altul, „ Complotul tăcem" 
Alte titluri în NR.5 „ Proprietatea e furt?' şi 
„Conturări ideologice", In NR 6 „Din activitatea 
Frăţiilor de Cruce", „Ce trebuie să ştie un legionari, 
în NR 10-11:.. Francmasoneria". 

în NR 12, articolul Arestarea legionanlor Gârzn 
de Pieri arată că la 1 oct 1933, la hipodromul din 
Parcul Bibescu au fost arestat» 10 legionan în frunte 
cu cei din conducerea ziarului, ca urmare a nou legi 
Mârzescu Mironescu. care masacra dreptunle şi 
libertăţile cetăţenilor Motivul arestăm legionarii erau 
îmbrăcaţi în cămăşi verzi, iar purtarea uniformelor nu 
era îngăduită decât persoanelor cu funcţii publice 
sau cu autorizaţie specială! 

NR 13-14 din 5 nov. 1933 este ultimul latâ 
câteva titlun „Industne şi comerţ românesc „O 
problemă de existentă naţională", „Grajdul politic in 
pamcâ". \continuare in numărul viitor) 


CULANTUL LEGSONAiR Noiembrie 2007 



Pag. 9 













































Uf 


Qt&ca/ne/it 

RĂSFOIND PRESA LEGIONARĂ INTERBELICĂ CU UN NUMITOR 
COMUN, TITLUL: "GARDA DE FIER” (II) 

(continuare din numărul trecut) 


Garda Bucovinei 

Apare la RĂDĂUŢI, primul număr la data de 18 
nov. 1932, redactor responsabil fiind Vasile 
Prelipcean. 

Este unul dintre cele mai bune ziare legionare şi 
asta datorită şefului organizaţiei locale, Vasile 


gratuitatea serviciului in folosul statului pentru care 
azi politicienii sunt plătiţi enorm şi totuşi nu fac nimic. 

După terminarea discursului se intonează un 
căntec legionar, la apoi cuvântul dl. farmacist Vasile 
lasinschi care vorbeşte de principiile Gărzii de Fier şi 
aminteşte că aceasta este singura organizaţie care 


Anul 1 No. 1. RSdăuţi, 18 Noembrle 1932. 


Exemplarul 1 


1 Garda Bucovinei 


Gazeta organizaţiei politice „Garda de Fer“ 

Abonamentul 

Un an: So Vel 

6 luni : 25 Lei 

Apare de 2 ori pe luni. 
tub conducerea unui comitet 

Redacţia şi Ad ţia Rădăuţ 

Redactor responsabil: Vasile Prellpce 

Chemare. 

Naţionalism inactiv. 


lasinschi, o figură emblematică a Mişcării, devenit 
apoi comandant legionar şi şeful regiunii Bucovina. 

Pe pagina I din acest prim număr stă scris cu 
majuscule: 

"Luni, 21 nov., la orele 11 se va ţine la Rădăuţi, în 
sala Casei Germane, o adunare a Gărzii de Fier. Cu 
acest prilej sosesc în localitate parlamentarii noştri, 
în frunte cu dl. Cornelia Zelea Codreanu, care va 
face o expunere asupra activităţii parlamentare în 
sesiunea trecută şi va indica soluţii pentru viitor. 
Toţi cetăţenii de acord cu principiile Gărzii de Fier 
suni rugaţi să participe 

în anul de graţie în care ne aflăm, 2007, nu am 
văzut nici un anunţ de acest gen în vreunul din 
ziarele judeţene din ţară, în care cel ales să dea 
socoteală asupra activităţii sale în Parlamentul 
ţării, deşi toţi au în circumscripţiile electorale unde 
au fost aleşi, birouri bine dotate tehnic, secretar şi 
maşină cu şofer... 

Mai atrag atenţia titlurile: "Naţionalism inactiv", 

"Prăpastia comunismului" şi, mai ales, "Traficanţii de 
conştiinţă". 

NR. 2, din 2 dec. 1932, are pe pagina întâia o 
relatare asupra adunării amintite în numărul 
precedent al ziarului: 

"Toţi parlamentarii au fost primiţi cu urate şi 
aplauze. Dl. farmacist Vasile lasinschi deschide 
adunarea salutând pe Căpitan şi îl asigură de tot 
devotamentul. 

Apoi o echipă legionară intonează "Pe-al nostru 
steag e scris unire". 

Sunt prezente echipele de studenţi din Cernăuţi şi 
delegaţiile legionare din judeţele Suceava, Storojineţ 
şi Dorohoi. 

la cuvântul dl. prof. Ion Zelea Codreanu care face 
o analiză asupra activităţii parlamentare a 
reprezentanţilor Gărzii de Fier, unde, phntre altele, s- 
a cerut ca orice cămătar să fie pedepsit, dacă nu cu 
închisoarea, măcar cu pierderea totală a capitalului 
împrumutat 

Urmează la cuvânt studentul Gh. Marinciuc din 
jud. Storojineţ, care scoate în relief sărăcia: ţăranul 
nu-şi mai poate trimite copiii la şcoli din pricina 
taxelor mari rămânând ca de acestea să beneficieze 
numai străinii. 

In urate şi manifestări de simpatie a întregii 
mulţimi prezente ia cuvântul Căpitanul Comeliu 
Zelea Codreanu care, într-o cuvântare de toată 
frumuseţea, explică programul viitor al Gărzii de Fier, 
începând cu desfiinţarea tuturor lojilor masonice - 
aceasfa fiind una din cauzele principale a stării 
nenorocite in care se găseşte România, legiferarea 
pedepsei cu moartea pentru hoţii banului public, 
oprirea pe loc a tuturor cheltuielilor fără rost şi 




Pag. 8 


se ridică puternic şi dârz împotriva curentului 
comunist dinăuntrul şi afara ţării. Se cântă apoi iar 
cântece legionare, într-o sală arhiplină. Seara, cu 
trenul de 6:30, oaspeţii noştri au plecat, conduşi cu 
cântece şi urale de către legionari ." 

Din articolul "Un an de la moartea lui Tudose 
Popescu " citez un mic fragment: "A dat semnalul de 
luptă pentru naţionalizarea teatrului din Cernăuţi; 
avea o figură blândă dar vorba lui era aprigă şi 
hotărâtă pentru dreptatea ţăranului nostru. Opera lui 
care rămâne este monumentul lui Mihail Eminescu, 
ridicat în ograda Mănăstirii Putna. n 

Alte titluri din acest număr 2: "Prăpastia 
comunismului (II) ", "Ce spune ziarul CALENDARUL 
sub semnătura eminentului sociolog şi ziarist dl. 
MIHAIL POUHRONIADE, despre organizaţia noastră" 
şi "14 ani de la Unirea Ardealului şi a Bucovinei. " 

Există şi un articol incendiar cu titlul "Un lucru 
ciudat ", din care citez, spre exemplificare, doar 
câteva rânduri: "Dl. prof. Gh. A. Cuza, fiul 
cunoscutului lider ultranaţionalist A.C. Cuza, în 1926 
a intrat ca francmason in lojele de la laşi, apoi, după 
7 luni, şi-a dat demisia! Cum a putut face aceasta 
Gh. A. Cuza, secretar (!!) al Ligii Apărării Naţional 
Creştine, care trebuia mai mult ca oricine să 
cunoască scrierile savantului prof. N. Paulescu 
despre francmasonerie, şi toată campania ce se 
ducea pe acea vreme împotriva acestei organizaţii 
periculoase pentru stat şi biserică? Era foarte activ in 
loja francmasonică din Str. Scaune". 

în NR. 3 din 16 dec. 1932, citez, fără a face 
comentarii, titlurile "10 decembrie 1922 - 

îndreptăţirea noastră", "Pluguşorul Gărzii de Fier" şi 
"Moise losler spune că evreii au capital si cu el pot 
face ce vor*. 

NR 4, din 22 dec 1932, este un număr festiv, de 
Anul Nou, iar numărul 1, anul 2, din 13 ian. 1933, 
dă o listă cu cele 18 ziare legionare care existau 
în toată ţara. cele mai recente fiind "STRAJA 
NEAMULUf (din Bârlad), "FRONTUL DIN CLUJ", 
"RĂSĂRIT DE SOARE" (Bucureşti), "ÎNDEMNUL" (din 
Argeş) şi "BIRUINŢA" ( din Galaţi). 

NR 2, An II, din 27 ian 1931, are un nou 
redactor şef, VASILE IASINSCHI iar sediul 
redacţiei, aşa cum scrie pe frontispiciu, este în 
farmacia sa, cunoscută în tot oraşul Rădăuţi. 

Articolul de fond din acest număr este intitulat 
"Preoţi, Învăţători, ţărani", iar alaturi de acesta se 
află un articol cu un titlu retoric: "E săracă ţara? Nu! 
E suptă ", un alt material se intitulează "Camioneta 
Bucovinei', în care se face un apel către 
simpatizanţii Gărzii de Fier să cumpere o camionetă 
care "ne va ajuta să scutim din oboseală şi ne va 
înviora sufletul pe căile de şes şi munte." 

Un tabel prezintă statistica elevilor de la Liceul 
Eudoxiu Hurmuzache. cel mai reprezentativ din 


Rădăuţi. în cele 8 clase. în anul 1933, elevi români 
erau 166, elevi evrei 128, elevi germani 54 şi 5 elevi 
de alte naţionalităţi. 

Pagina a doua a numărului este dedicată în 
întregime "Mişcării anticomuniste a legionarilor 
Gărzii de Fier în Cemăutf. Se relatează că "în ziua 
de 22 ianuarie două companii de jandarmi au fost 
împrăştiate prin oraş pentru menţinerea ordinei. 
Comuniştii, înarmaţi cu foarfece, pumnale şi 
ciomege, strigau "Jos Universitatea", au rănit câţiva 
poliţişti care săriseră în ajutorul studenţilor, dintre 
aceştia a fost rănit la cap şi studentul Turcu, şef de 
cuib. Atacatorii erau în număr de cca. 200 şi se 
pregăteau să intre cu forţa în clădirea Universităţii. 
Incidentele violente au dus la concluzia că 
studenţimea cemâuţeanâ se poate organiza şi poate 
riposta repede." 

Articolul "Prăpastia comunistă" este semnat de 
legionarul Macrin, iar din articolul lui MIHAIL 
POLIHRONIADE, "Naţionalism cu cuzism", extragem 
fragmentul: 

"Dl. A.C. Cuza, om de talent şi de caracter, 
cufundat în hipnoză, nu face decât să repete mereu 
"Jos jidanii! Jos jidanii!". Apostolul antisemitismului 
are naivitatea să creadă că într-un regim 
parlamentar supus puterii banului, a presei şi a 
demagogiei problema semită va putea fi abordată, 
necum rezolvată". 

Se publică şi o listă cu numele şi suma 
donatorilor pentru achiziţionarea camionetei 
Bucovina şi "Din activitatea cuibului legionar 
cemăuţean Dumbrava Roşie " (care a organizat două 
manifestări, la 6 ianuarie în comuna Cuciurul Mare şi 
alta la 15 ianuarie, în Mrecea Mânâstioara). precum 
şi o poezioară intitulată "Nebunia bolşevică" al cărui 
autor este Gh. Pitician. 

NR. 3, An II, din 24 ian. 1933, are în pagina a 

doua relatarea incidentelor din Parcul Carol din 
Bucureşti, când Crucea a triumfat împotriva 
francmasoneriei. 

Tot în acest număr: "Pentru ce plătim 
parlamentarii ?", articol care ar fi avut loc şi în 
paginile ziarelor din ziua de astăzi! 

NR. 4, An II, publică iar o statistică cu elevele de 
la Liceul de fete şi de la Şcoala Profesională din 
Rădăuţi: la prima erau 61 eleve românce, 103 
evreice şi 44 germane, iar la a doua 36 de românce. 
33 evreice şi 10 germane în statistică se arată că nu 
s-a luat în calcul numărul elevilor particulan, aproape 
toţi fiind evrei, cu pănnţi de bani-gata. 

Un alt articol cu un conţinut bogat în idei este 
"Inconştienţă sau laşitate?". 

închei prezentarea "Garda Bucovinei" cu NR. 21, 
An II, din 8 dec 1937, întreg numărul fiind consacrat 
alegerilor pe ţară, unde Partidul Totul pentru Ţară s- 
a situat pe locul III. 

Pe pagina întâi se, află fotografia lui Vasile 
lasinschi, şi într-un chenar negru articolul intitulat 
"Primul mort", care vorbeşte despre asasinarea 
tânărului legionar, studentul Vasile Teodorescu din 
Constanţa, în timp ce lipea afişe electorale. 

Garda Prahovei 

Apare la PLOPIEŞTI la 23 oct 1932. 

Pe prima pagină este declaraţia la mesaj a şefului 
Gărzii de Fier, Comeliu Zelea Codreanu. deputat de 
Cahul, care a spus, printre altele "am cerut 
pedeapsa cu moartea pentru hoţii banului public. ' 


fiŞrda Prahovei 

±Hţ Urgin «| grupare, Cornel, u Z. Codreanu d,n Prahova -H+ 

•ţff» : i ■»»«*«> Owpbwi jo ta«» n -j-J-f 


este ..Garda de Fier 


CUVÂNTUL L!E<G8<0NAIR Decembrie 2007 


în NR 2 al ziarului se distinge "Răspunsul nostru 
la obrăzniciile ungureşti ”, iar în NR 3-4, 
forţe legionare" 


(purtând iscălitura 



























r !f 

•: 

N 


.farmacistului Hristodulo Lugi), "Cine a 
■ îndrăgit străinir şi "Cum se organizează un 
cuib m . 

Numărul următor, 5, are ca articol de fond 
",Responsabilitatea tâcerir şi o pagină întreagă 
cu impresii de la adunarea Senatului Legionar şi a 
şefilor de organizaţii din toată ţara, ţinută la Focşani 
în zilele de 4 şi 5 ian. 1933. 

Mă voi opri mai mult cu expunerea la NR. 6, la un 
articol deosebit de interesant, cu titlul "Dreapta 
românească şi proletariatul - declaraţia lui Comeliu 
lelea Codreanu cu ocazia incidentelor de la Griviţa 
CFR 0 Reproduc paragraful cheie: "Mă îndoiesc de 
exactitatea afirmaţiilor făcute de dl ministru de 
Interne, mă îndoiesc pentru un motiv bine întemeiat. 
La 24 ianuarie din acest an, când studenţimea 
română naţionalistă şi creştină mergea să depună o 
cruce la mormântul Eroului Necunoscut din Parcul 


AVUL ţ I 


* l«t >««mnl.nj| 


Garda Olteniei 

rlLZnTZ.n # *•--- 


Ce wem! 

■ “ /***&(* tvt | mau*mk fJm vmirm tgUsfvrrm 
i Mi*» rtttţi. ,i I Mfcorri* penămaU 

I FYaâre ixdJmdj cmojti Aootfrv ar 


NR. 7-8 are şi el titluri care vestesc un conţinut 
interesant: "Nădejdea viitorului este tineretul m . 0 Cum 
am înfiinţat un cuib 0 (semnat de G R Dumitrescu din 
comuna Fântânele), "Care este diferenţa dintre 
Garda de Fier şi comunism? ", "Pentru ce vor 
învinge legionarii ", "Putregaiul şi afacerea Skoda 0 . 

NR. 9-10 apare după un interval de trei luni, în 
iuie 1933. Reţinem articolele "Sensul voinţei 
naţionale " şi "Căpitanul Şiancu, un martir al cauzei 
moţilor. 

Garda Olteniei 

Apare la 1 dec. 1932, cu un conţinut bogat, dens. 

Pe pagina întâi un anunţ: "Deputaţii, în frunte cu 
şeful lor, Corneliu Zelea Codreanu, vor sosi la 
Craiova duminică, 4 decembrie, la orele 11 şi un 
sfert". Alte titluri: "Ce vrem ", "Către intelectualii tineri 
la suflet", "Scrisoare către tineretul gorjean " (acesta 
din urmă semnat de studentul 
legionar D Boştinâ). Tot el 
mai scrie un articol, intitulat 
"Răspuns d-lui Cu za. fiul lui 
A C. Cuza ", din care extrag 
rândurile: "Acesta 

recunoaşte faptul că a intrai 
în francmasonerie care, se 
ştie, este duşmană pe viaţă 
şi pe moarte a tot ce este 
naţionalism, tradiţie şi 





porcii, iar senatorii sforăie in bănci 
pentru a li se semnala prezenţa.. ' O 

imagine foarte actuala, nu? 

Garda Râmnicului 

Apare la 6 dec 1932 şi are ca subtitlu "Organ al 
grupării Comeliu Zelea Codreanu în jud. Râmnicu 
Săraf 

Din lipsă de spaţiu voi aminti doar unele titluri de 
articole, fără a mai da citate din ele 

Nr 1: *10 decembrie 1932", Nr 2: "Rostul Gărzii 
de Fier (autor MIHAIL POLIHRONIADE). Nr 3 
"Congresul Gărzii de Fier din FocşanT (note de Gh. 
Muşatin), "Singura religia moralizează" (NlCHIFOR 
CRAINIC), Nr 4 "Pagina legionarilor (pe care o 
găsim în continuare, şi în Nr. 5 şi Nr 6); Nr 7 
°Scrisoare trimisă de Căpitan lui Al. Vaida Voievod 
privind prigoana dezlănţuită împotriva Gărzii de Fier. 
"Digul generaţiei tinere " (semnatar GH 
RACOVEANU). 

Garda de Fier - Orăştie 


CORPENI! 


GARDA DE FIER 

44-4- Ziar pentru alegeri 

*Ht «I OTQ»n<x>rvc. care cand.d«usi6 cu numirea 

VZ GRUPAREA CORNELIU L CODREANU 


Carol, Siguranţa Statului a dat o informaţie într-o 
foaie din Capitală că acea acţiune a fost pusă la cale 
şi supravegheată de Moscova!! Dacă tot aşa de 
verosimilă este informaţia pe care dv. o aveţi şi în 
conflictul de la Griviţa CFR, atunci înţeleg foarte bine 
câtă dreptate aveţi să luaţi măsuri de asemenea 
natură ca cele pe care le-aţi luat ieri şi azi. (Aplauze 
de pe băncile Gărzii de Fier). în al doilea rând, ţin să 
afum că mie, ca şi tuturor românilor de bun simţ din 
această ţară, nu ne este frică de bolşevism! Nouă ne 
este frică de altceva, de faptul câ oamenii de la acele 
ateliere nu au ce mânca, le este foame. (Aplauze de 
pe băncile Gărzii de Fier). Unii din acei muncitori au 
1100 lei pe lună, şi au 5,6,7 copii Având acest mare 
număr de copii, acea leafă nu le ajunge nici măcar 
pentru pâinea de toate zilele. Mie, în al doilea rând, 
îmi e frică şi de altceva: de setea de dreptate. Şi 
atunci dvs. veţi trebui să satisfaceţi aceste două: atât 
foamea muncitorilor, cât şi setea de dreptate, şi va fi 
ordine deplină în această ţară. Lipsa de optică a 
guvernului de azi, ca şi a tuturor celor de până acum, 
ilustrează şi mai mult adevărul câ politica de realităţi 
omeneşti se face numai sub presiunea străzii. Şi 
chiar şi atunci surzenia guvernanţilor noştri e aşa de 
acută încât vor să acopere murmurul de nevoie şi de 
suferinţă al muncitorului cu zumzetul metalic al 
baionetelor stării de asediu." 


Hirta Biiiicilii i 

— Orpan al grupării GomcUi Z. Codn-nnu. din Jud. R. Sa»al — 


1 fte uft «a itiM* «fi** *•*« -rw ’ +* 

Români din Jud. R.-Sarat 

NUM NUMIT itaiON&MI 

mm T*r% 

M Ofrl mA» M 

Camarazi şi fraji de luptă 

VI MU Om >•»"* *. '"•*«' M 1-4.». u 
r« »•»« r» MM «*■» 1 ;» CM «ny. ţ... 

RUINA 

""VîîLT “' v *• 1 •«»«*• 


credinţă străbună, care are ca deviză "cu maţele 
ultimului popă să spânzurăm ultimul rege" Scuzele 
acestuia sunt neconvingâtoare, şi îi fac în acest sens 
o epigramă: "Ţi-e tristă scuza / Domnule Cuza / Şi 
această scuză / Mai mult acuză!.. " 

Articolul "Organizaţii vechi şi noF specifică "S-au 
creat marile instituţii Camera şi Senatul. Cu diurnele 
deputaţilor, Statul îşi stoarce averea pentru a hrăni 
nu pe reprezentanţii poporului, aşa cum se 
intitulează ei fără neruşinare, ci pe samsarii şi 
ploşniţele tuturor partidelor politice, care se înjură ca 


Sub acest titlu se precizează "Editor 
responsabil ION I. MOŢA"; "ziarul se trimite gratuit 
celor interesaţi". 

Apare la 20 mai 1931. 

Articolul de fond. intitulat "Ţărani şi muncitori *. 
este personalizat cu semnul Gărzii de Fier, 
precizându-se că el este, în acelaşi timp, şi gard, şi 
stavilă la sufletul naţionaliştilor români. 

Citez din acest articol un fragment edificator: 

"Comeliu Zelea Codreanu a întemeiat organizaţia 
de luptă politică , economică şi culturală pentru 
apărarea neamului nostru în cadrul Constituţiei şi al 
legilor, organizaţia numită "Legiunea Arhanghelului 
Mihail", care are şi un Senat compus din oameni in 
vârstă şi cumpătaţi. 

România, cu tot bugetul ei, nu poate fi decât a 
Neamului Românesc. 

Nu aşteptaţi să ne vedeţi făcând multă 
propagandă, sărăcia ne opreşte de la aceasta 
Certificatul nostru e in faptele noastre de până acum 
Iar pentru aceasta trebuie să fim cu toţii cu faţa la 
Nistru, dar şi la păcatele noastre! 

Nu ne ridicăm împotriva d-tui lorga. care este un 
mare român şi cu gânduri bune; ne mulţumim cu 
puţinul pe care îl va putea face Dl lorga este insă 
înconjurat de prea mulţi oameni K'echi, cu idei la fel 
de vechi ." 


PRIMUL IMN AL LEGIUNII 

Vorbind despre presa legionară din anii 30, 

pentru a reda mai bine atmosfera de atunci şi pentru 
a completa fresca de epocă, trebuie să aduc în 
atenţia cititorilor o componentă spirituală deosebit 
de importantă CÂNTECUL. Căpitanul, într-una din 
faimoasele sale cărţi, „Pentru legionari", subliniază 
importanţa cântecului în viaţa legionară. Iar dacă la 
începuturile Mişcării „era singura posibilitate de 
manifestare a stării noastre lăuntrice", mal târziu a 
devenit un indicator al capacităţii de trăire pe 
coordonate legionare:" 

Am primit de la camarazii noştri, vechi legionari, 
refugiaţi în Germania în 1941, un colet de cărţi 
legionare apărute atât aici cât şi pe alte meridiane, 
pnntre acestea aflându-se şi o culegere de Cântece 
Legionare (versurile şi partitura). 

Dintre cântecele legionare câteva sunt pe 
versurile poetului naţionalist IUSTIN ILIEŞU, un 
nume azi total uitat, neamintit în cărţile apărute 
după 1989 Nici eu nu auzisem despre el până la o 
convorbire cu dr Şerban Milcoveanu, care îl 
considera ca pe un stindard în Mişcarea naţionalistă 
începută în 1922, odată cu Mişcarea Studenţească 

Poetul este născut în 1900, în corn. Maieru din 
jud Nâsâud, iar în 1918, odată cu terminarea 




primului război mondial, scoate la Cluj ziarul n Glasul 
libertăţii ", îşi ia licenţa în Litere şi Drept, tot la Cluj, în 
1924, în timpul Mişcării Studenţeşti câştigându-şi 
merite deosebite prin compunerea faimosului IMN 
AL STUDENŢILOR {"Sculaţi, RomâniT). pe muzica 
lui Ariene Istrate, cântat în toată ţara 

Puţini mai ştiu astăzi câ Imnul STUDENŢILOR a 
fost primul IMN AL LEGIUNII (până în 1935, când 
IMNUL LEGIUNII a devenit celebrul cântec 
"SFÂNTĂ TINEREŢE LEGIONARA ’’ pe versuri de 
Radu Gyr şi muzică de Nelu Mânzatu). 

Pentru versurile sale însufleţitoare, poetul IUSTIN 
ILIEŞU a fost trimis în judecată de Consiliul de 
Război Cluj; evident câ a fost achitat! 

întrucât din înregistrările vechi nu s-au mai 
păstrat decât şase cântece, având versurile şi 
partiturile, în urmă cu doi ani, la aniversarea 
Legiunii, redacţia şi unul dintre cuiburile noastre, 
"Vestitorir, au editat şi difuzat un compact disc 
cu 17 cântece legionare, în Interpretarea unuia 
dintre tinerii camarazi, CĂTĂLIN ENESCU, 
licenţiat al Conservatorului, printre aceste 
cântece aflându-se şi PRIMUL IMN AL LEGIUNII, 
IMNUL STUDENŢESC compus de Iustin llieşu. 

Considerând că este de datoria noastră ca aceste 
versuri mobilizatoare - şi extrem de actuale! - să 


vadă din nou lumina tiparului, reproducem câteva 
strofe. în limita spaţiului disponibil: 

Sculaţi, Români, la luptă: bate ora 
Din urmă pentru Neamul Romanesc. 

Poporul geme sfâşiat de lanţuri. 

Călăi aprinşi de urâ-l gâtuiesc. 

Răsună aspru cântec de alarmă. 

Ne clocoteşte sângele in piept: 

De-acum vom pune mâinile pe armă. 
Sculaţi, Români, la luptă, fraţi români 

E timpul să pretindem azi dreptate. 

Pentru săraci, orfani şi-obijduiţi, 

Căci veacuri lungi ne-au copleşit duşmanii 
Şi ne-au sfruntat păgâni nelegiuiţi. 

Dar clâtina-vom munţi din temelie, 

Cu pieptul nostru râuri vom opri 
Şi ne vom scoate neamul din robie. 
Sculaţi, Români, la luptă, fraţi români. 


Răsună aspru cântec de alarmă: 

Am suferit şi am răbdat destul 
De-acum vom pune mâinile pe armă, 
Sculaţi, Români, la luptă, fraţi români 


& <£/rutâasi 
Pag. 9 



CUVÂNTUL Li£(G9T>NAlPt Decembrie 2007 





























DIN PRESA LEGIONARĂ INTERBELICĂ 
ZIARUL "OMUL NOU” - BRĂILA 


2 1*1 e»*ff*plarul 



LEGIONARI, 


ION MOŢA, tolaatlelor al mlţrtill lc>lutiarr, pr*ţ*<liulr dr uituarr al ala* 
dmţimli român*- . 

Uf. VACILE MAttl.Y rutuaudaot legionar, ;efol organliaţlri Capi laici, amân¬ 
doi dupA 14 ani da dtinnrl, lot ilari ţi Indiltorl, Indurai*- fx-ntra m-dlnta in neamul 
rvmâurw, au atlurmil pentru lotdrauuH pe Imului dela Ha Iu «la bunda, Intru apirarra 
Mântuitorului II*u» l'brUtn*. 

Vedea »fu>l«-luarr a cAiul ra ud IrAinel p**lr noi. Ka ra . ulrcmura p. ori¬ 
ce rum iu. Ani dat lui UqmDrxfu pr rrl mai buni copil ai iNcareulnl aerdnla. 

(■«-in ralul CdnlaAuUau, picară mitoc ra ai readorA in ţari trupurile lor. 


La sfârşitul anului trecut şi începutul 
acestui an v-am prezentat ziare şi reviste 
legionare, care au apârut în ţară în perioada 
1927-t938. 

întrucât la Biblioteca Academiei Române 
nu există încă un fişier care sâ grupeze presa 
legionară, depistarea acestor publicaţii total 
necunoscute publicului larg şi chiar 
istoricilor cere, fireşte, timp, şi mai ales 
răbdare, deoarece este sinonimă cu 
‘'căutarea acului în carul cu fân”. 

Recent am "descoperit" ziarul “ Omul Noi / 
care a apărut în Brăila tip de doi ani, în intervalul 
10 febr. 1936 - 2 febr. 1938 (când a fost 
suspendat odată cu instaurarea dictaturii 
personale a lui Carol al ll-lea). 

A avut o periodicitate bilunară şi apărea sub 
conducerea unui comitet, sediul redacţiei fiind 
iniţial pe str. Mihai Bravu nr. 228, apoi mutându- 
se în str. Rahovei nr. 76. 

“Motorul" acestui ziar a fost avocatul Stere 
Mihalexe, directorul ziarului, prezent nymâr de 
număr cu articole, unele fiind, prin temele dezbătute, 
remarcabile. 

în NR. 4, bunăoară, apare sub iscălitura lui Stere 
Mihalexe articolul " Rătăcirea prietenilor noştri 
nelegionari ". 

Alături se află un nume care a intrat în istoria 
Mişcării Legionare: este vorba de colonelul Ştefan 
Zăvoianu care semnează articolul “ Minunea 
taberelor de muncă". 

Tot în acest număr găsim un apel legionar lansat 
de Comeliu Zelea Codreanu, şi articolul “Ce crede 
un Legionari. 

în NR. URMĂTOR, 5, colonelul Ştefan Zăvoianu 
este din nou prezent, cu articolul "învierea", alături 
de acesta fiind foto-reportajul "Şantierul de la Lacul 
Dulce, unde muncesc legionarii brăilenF. 

O pagină din ziar cuprinde " Revista presei 
legionare din ţară" în care se prezintă, pe scurt, 
revistele “ VestitoriF (din Bucureşti), "Iconari (din 
Cernăuţi) şi “ Revista mea " (din Cluj). 

NR. 6 al "Omului Nou" are un conţinut variat; iată 
sumarul bogat şi atractiv al acestui număr: “ StrigoiF 
(pe marginea congresului studenţesc ţinut la Târgu 
Mureş), "în drum spre Zenif - semnat de Dumitru 
Popa, "Conferinţa Gen. Cantacuzino-Grănicerul la 
Brăila", "Un alt şantier legionar în pădurea 
Comorofca" şi - Parastas la Mănăstirea Neamţ pentru 
martirii legionari, unde au participat 3000 de 
oameni". 


Titlul ziarului este tipărit în culoare verde. 

NR. 8 are, de asemenea, articole care se referă 
la cele mai diverse probleme. 

Se remarcă atât prin titlu, cât şi prin conţinut, 
materialul iscălit de Dumitru Pană şi intitulat "3-2 = 
1 + ceva". 

NR. 10 are şi el un conţinut dens, ancorat în 
actualitatea vremii. 

Se distinge recenzia "Cartea CăpitanuluF de 
Frunză Simion şi'materialul “ Generaţia nouă", autor 
fiind G Pârlea. 

în NR. 13 Sp. Luis Gheorghiu este prezent cu 
articolul "Creştinism şi comunism", iar din NR. 14 şi 
15 se reliefează titlurile "StrigoiF de Stere Mihalexe, 
directorul ziarului, "Dl. profesor Ion Zelea Codreanu 
în vizită în judeţul Covâriuri, “Cine este împotriva 
Mişcării Legionare 9 - semnat de Ionel Râdulescu şi 
"Generaţia noua şi politica veche" (nesemnat). 

NR. 18, datat 27 febr. 1937, are şi el semnături 
foarte cunoscute: Vasile Bâncilâ - cu “întoarcerea 
Argonauţilor* şi Emest Bernea - cu “O mare biruinţă 
legionară". Un alt articol interesant." Legionarismul şi 
muncitoriF, este redactat de către Constantin Mani. 

întrucât acest număr a apărut în preajma zilei de 
1 martie, reproduc un pasaj interesant despre 
mărţişorul legionar: "Cel mai frumos mărţişor al 
anului este mărţişorul legionar, care cinsteşte pe 
Moţa şi Marin, căzuţi la Majadahonda: crucea este 
verde, cu o cunună de frunze de stejar. Ea se va 
pune în vânzare numai prin organizaţiile şi debitele 
legionare". 


Se sintetizează organizarea funeraliilor pentru 
Moţa şi Marin, care au avut loc la Bucureşti, prin 
"panică la Ocultă, panică în Parlament, panică la 
duşmani: lumina, vitejia şi elanul legionar i-a 
orbit. Noi cântăm cu bucurie". 

Se reproduce scrisoarea adresată de 
Patriarhul României, Miron Cristea, părintelui 
Moţa, tatăl eroului Ion Moţa, din care reproduc 
un mic fragment: "El n-a întrebat ce biserică e? 
Ce Cruce e? Ce supremă concepţie creştină!". 

Redau câteva titluri din NR. 26 apârut la 10 
aug. 1937: "Ancheta de vară" - de Vasile 
Băncilâ, "Ţărănimea legionară românească" - de 
George Stanciu. "Moarte de legionari - de prof. 
Sp. Luis Gheorghiu şi" Pentru tine. camarade". 

NR. 29, din 26 oct 1937, este închinat morţii 
gen. Cantacuzino-Grănicerul, şefului partidului 
"Totul pentru Ţară" (epresia politică a Mişcării 
Legionare). 

Fotografiile îl prezintă pe Căpitan decorându-l pe 
General, ca şi pe gen. Berthelot când îl decorează, 
de asemeni, pe faimosul General, pe front, în 1917. 

Legate de acest trist eveniment sunt articolele: 
"Cu moartea spre moarte" - de Stere Mihalexe, 
"Plecarea generalului", “Din viaţa generalului ’ şi 
câteva fotografii realizate la înmormântarea şefului 
partidului "Toluf pentru Ţară". 

Un ferpar anunţă în acest număr câ prof. 
universitar ieşean Comeliu Şumuleanu a murit 

NR. 32 cuprinde, printre altele: * Arhanghelii în 
istoria românească" - de Vasile Bâncilâ şi 
"Conferinţele lui Mircea Eiiade şi Nae lonescu ţinute 
în Sala Teatrului la 30 ianuarie şi, respectiv, la 13 
febr. 

ULTIMUL NR., 33 apare la 2 febr. 1938. 

Se publică o circulară a Căpitanului intitulată 

"Omul şi pogonur (în care se desfiinţează calomnia 
lansată ia adresa Mişcării), articolul "Legiunea 
pedepseşte pe hoţi şi mincinoşF, şi o amplă relatare 
de la Sala Teatrului, care gemea de lume venită să-l 
audieze pe poetul Radu Gyr. 

"Pot spune că ziarul brâilean a fost unul din cele 
mai bune publicaţii legionare din provincie 
Exemplele pe care le-am dat sunt argumentele care 
susţin această afirmaţie. 

&. (o/ni/tcvi 


















5 J 


Q)&cu/ne/it 

DIN PRESA LEGIONARĂ INTERBELICĂ: 
PĂMÂNTUL STRĂMOŞESC” (1927 - 1941) 



Dacă se va scrie vreodată o istorie a presei 
legionare, şi sper să se realizeze acest deziderat, 
care să cuprindă cele peste 100 de publicaţii apărute 
în ţară cât şi în exil, cu certitudine că pe prima 
pagină a viitoarei lucrări va figura numele ziarului 
“PĂMÂNTUL STRĂMOŞESC". Este firesc să fie aşa 
întrucât acest ziar a fost primul care a văzut 
lumina tiparului la numai câteva luni de la 
înfiinţarea Legiunii Arhanghelului Mihail (care a 
luat fiinţă la laşi în iunie 1927). fiind, deci piatra de 
temelie a presei legionare. 

Primul număr poartă data de 1 august 1927, 
sub titlul “ PĂMÂNTUL STRĂMOŞESC” specificându- 
se că redacţia este compusă de cei cinci ctitori 
care au înfiinţat organizaţia: Corneliu Zelea 
Codreanu, llie Gâmeaţă, Ion I. Moţa, Corneliu 
Georgescu şi Radu Mironovici. 

Ziarul era bilunar, sediul lui era la Căminul 
Cultural Creştin din laşi. 

Pe pagina întâi era fotografia Arhanghelului Mihai 
şi alături scurtul text “Spre inimile cele necurate care 
vin întru preacurata casă a lui Dumnezeu, fără milă 
întind sabia mea” specificându-se că aceste cuvinte 
se află icoana Sf Arhanghel Mihail din Biserica 
încoronării de la Alba lulia. 

Tot pe pagina întâi, dar în partea stângă se aflau 
versurile ‘Vin zei de-am fi scoborâtori / C-o 
moarte toţi suntem datori. / Totuna e dac-ai murit / 
Flăcău sau moş îngârbovit, / Dar nu-i totuna leu să 
mori / Sau câine-nlănţuitV' din poezia "Decebal 
către popor a poetului Gh. Coşbuc. 

Pagina pe care am descris-o o vom întâlni la 
marea majoritate a numerelor următoare. 

Articolul de fond semnat de cei cinci întemeietori 
ai Legiunii punctează cele 12 idei naţionaliste, ultima 
specificând Cu faţa la duşman este deviza 
noastră izvorâtă dintr-o necesitate de a ţine pe loc 
pe duşman”. 

Alături de articolul de fond o chemare : “ E ceasul 
vostru ! Veniţi la Corneliu Zelea Codreanu! Curăţenia 
e simplă: nu dai afară pe nimeni , ci, în mod cinstit, 
alegi pe cei demni care au rămas drepţi în picioare. 
Cei hotărâţi, cei cinstiţi şi cei tineri (la suflet) să vină! 
E ceasul lor!" 

Pagina a treia are toată chenar negru şi este 
dedicată morţii regelui Ferdinand. 

CORNELIU GEORGESCU semnează articolul 
“ Nădejdii sfărâmate", iar RADU MIRONOVICI, “ Către 
un frate de la sar Semnează şi ing GH CLIME 
articolul " Visuri - nădejdi - realitate", iar alături se 
află un alt articol interesant, dar nesemnat, care are 
titlul “ Neînţelegerile dintre fraţi, bucuria duşmanuluf. 

ION MOŢA este prezent cu articolul "La Icoană ", 
Citez din el un paragraf: "In sistemul societăţilor 
omeneşti, forţa nu se captează decât prin 
organizare. Aşadar sistemul nostru trebuie să aibă o 
organizaţie, şi o are Organizaţia insă nu se poate 
naşte şi dezvolta sănătos fără rânduială, ierarhie şi, 
mai ales, fără un conducător. De aceea organizaţia 
noastră are un şef, neales de nimeni, ci consimţit de 
cei ce, atraşi de o forţă tainică, au vrut să constituie, 
sub conducerea unui şef, celule ordonate şi 
disciplinate ale organizaţiei. Acest şef al nostru este 
Corneliu Zelea Codreanu". Cele mai multe şi mai 
interesante articole din “Pământul Strămoşesc” îl au 
ca autor pe ION I MOŢA în intervalul 1927 - 1932 
el a scris 13 articole pe care le-a adunat şi apoi le-a 
tipărit în cartea sa, “CRANII DE LEMN" Le enumăr: 
“La /coană"- 1 aug 1927 ,"Avram lancu la ParcheT - 
15 ian 1928. “Oa. sunt nelămurif - 15 sept. 1928, 
“O vorbă ardelenească pentru lordul Rothermere’ - 1 
sept. 1928, m Sf. Arhanghel Mihair - 1 oct. 1928, 
"Răspuns unor întâmpinări - 15 sept. 1928, "Acesta 
nu e sufletul nostru” - 25 dec. 1928, “Autruf zur 
Treue' - 15 nov 1928, “Care ArdealT - 15 dec 
1928, "Răspuns D-tui Profesor Bogdan Duică” - 1 
«an 1928. “Prea te pripeşti, D-le Tâtărescri - 15 aug 
1928, “Stăpânirea furtunii r - nov. 1932 


Ini, li 15 Unutfit 1921 . 


Pământul Strămoşesc 

ORCAN AL LEGIUNII ..ARHANGHELUL MIHAIL" 

PtSTRL APĂRAREA PĂMÂNTULUI STRĂMOŞESC 




Ji ni li ii f' itttarfctt. 
(i uni Ui mus kun. 
Ic w i uni m 
rock n «q i|rln l 
tt* o-l ut «j iu il in 
frt Uti i&ţtf i" 

Ihrrtii a im P»h 



4» 


„Spre Inimile cele 
necurate cart via Is¬ 
tm prea carate caaA a 
Iul Oboaan, — Usft 
mUâ întind tabla mea' 


I - I.»u u <• — I' «, IMMI 


Din NR 2 al 

apărut 




'‘Pământului strămoşesc r, 

la 15 aug. 1927, semnalez un 


articol semnat de cei cinci redactori întemeietori 
ai publicaţiei, intitulat * Legiunea Arhanghelului 
Mihail ", în care se arată schema de funcţionare a 
acesteia. Secţia 1 se intitulează "Tinerimea”, cu 
subsecţia “ Frăţiile de Cruce" (rezervate celor care nu 
au împlinit 19 ani), Secţia 2 este destinată " Protecţiei 
Legiunii’, Secţia 3 - "Ajutor'’, Secţia 4 - 
“Internaţională", Secţia 5 - conducerea Legiunii, 
Consiliul şi Senatul, pentru raporturile cu Liga 
Apărării Naţional Creştfrfe care se dezbina. în scopul 
de a salva mişcarea naţionalistă de la înfrângere. 

CORNELIU GEORGESCU semnează articolul 
“ Aprindeţi făclia credinţei ", Ion Blânaru-Flamurâ 
“Speranţe” şi prof. Câtuneanu "Ves/e Bună" 
CORNELIU ZELEA CODREANU îşi intitulează 
articolul “ Duşmanul atacă, deci faţa la duşman!”, iar 
poetul Iustin llies scrie poezia “înălţarea" 

Sâ răsfoim NR. 3 din 1 sept. 1927 care are 
articolele “ Către feciorii codrilor de RADU 
MIRONOVICI şi reportajul" Nunta lui Moţa ” (Aceasta 
a avut loc la 18 aug 1927 la Mănăstirea Neamţ. în 
mijlocul munţilor şi pădurilor. Aleasa sa a fost 
Iridenta Zelea Codreanu, slujba cununiei a fost 
dumnezeiască, oficiată de Prea Sfinţitul Episcop 
Nicodim, viitor patriarh. Au luat masa într-un cadru 
intim 30 de persoane. într-un pronunţat spirit 
creştinesc şi naţionalist, iar ciobanii Tulan şi Ursaki 
au cântat din fluier, acompaniaţi de un scripcar). 

Poşta redacţiei răspunde la 10 cititori 

în NR. 4 alte semnături cu greutate MILE 
LEFTER - "După marea îngrijorare, marea bucurie ", 
ION BANEA - "La luptă " şi CORNELIU 
GEORGESCU -" In zbuciumul zilei de astăzi" 

Două pagini din ziar sunt rezervate sondajului 
"Cum e primită revista noastră şi cu ea Legiunea 
Arhanghelului Mihail?” Sunt publicate părerile 
cititorilor din Roman, Turda, Piatra Neamţ, Focşani, 
Tr Severin, Sibiu, din toata Bucovina, având acelaşi 
numitor favorabil! 

Ajungem şi la NR. 8 din 1 nov. 1927. 

CORNELIU ZELEA CODREANU scrie articolul 
"După procesul SchwarbancT , din care citez un mic 
fragment “Petliura, fostul hatman al Ucrainei între 
1919-1920, a fost ucis de către Schwarband la Paris. 
El a luptat împotnva bolşevismului şi Cekistilor 
organizaţie în care predominau evreii. Ruşine 
asasinul a fost achitat, nici măcar nu era in legitimă 
apărare Ultimele cuvinte ale celui ucis au fost 
«De-ajuns. Doamne, de-ajuns!»". 

Semnalez un alt articol, nesemnat " Sâcuşoml cu 
ţărână, talismanul legionarului" 


în NR. 12, o altă nuntă a unei personalităţi 
legionare, Corneliu Georgescu. Corneliu Zelea 
Codreanu i-a dat în dar o lanternă, spunându-i: 
“pentru ca să-ţi lumineze calea de câte ori o vei găsi 
întunecată şi să-ţi aduci aminte că lumina vine de la 
Legiune Tu nu trebuie sâ trăieşti pentru soţia ta. ci 
soţia ta trebuie să trăiască pentru tine. Tu trebuie sâ 
trăieşti pentru ţara taT Naşi au fost llie Gâmeaţă şi dr 
Elvira lonescu (care ulterior i-a devenit soţie). 

NR. 15 apare la 1 aug. 1928, iar articolele sunt 

dedicate aniversării împlinirii unui an de la crearea 
Legiunii Arhanghelului Mihail. Titluri referitoare la 
acest eveniment : "Un an de existentă” de 
CORNELIU ZELEA CODREANU şi “A trecut un ari 
de ION BANEA 


De la NR. 24, Crăciun 1928, ziarul nu mai 
apare decât la 1 martie 1930, deci după un an şi 
jumătate. 

Are acum un format mare, dar are numai două 
pagini, redacţia funcţionând tot la vechea adresă 

Ziarul continuă aibă o apariţie neregulată: 
bunăoară, NR. 2 la 18 martie 1930, NR. 6 la 10 
sept. 1930, NR. 7 la 26 oct. 1930. 

Câteva titluri din aceste numere: “ Scrisori către 
Legiune “ de CORNELIU ZELEA CODREANU. 
“Scrisoare deschisă către ziarul CurentuT de ing. 
Blănaru-Flamurâ şi o fotografie inedită a Căpitanului, 
cu mustaţă, în costum naţional 

în NR. 8 din 1 ian. 1931 se distinge poezia 
"Tăticule, când vii?” (întrebarea pe care băiatul de 6 
am al preotului DUMITRESCU-BORŞA, închis la 
Sighet, o pune tatălui său). 

Alte titluri: “ Domnul şi patronuT de CORNELIU 
ZELEA CODREANU şi "Moartea celui mai bătrân 
legionar, Ion Tamoskf. (Ion Tarnoski a luptat în 1877 
şi 1916 , a intrat în 1923 în L A N C. a lui A C Cuza. 
apoi între Ligă şi Legiune a ales pe cea de-a doua. la 
4 ian. 1929 a prestat jurământul legionar şi a primit 
sâcuşorul cu ţărână). S-a constituit şi Senatul 
Legionar din care făceau parte, printre alţii, prof. 
universitar Traian Brâileanu, Ion Zelea Codreanu 
(tatăl Căpitanului, mare luptător naţionalist, inclusiv 
pe front pentru reîntregirea României, şi mare 
orator), Hristache Solomon (mare proprietar) şi Zoltu 
Tasula (macedonean). Senatul Legionar, format din 
oameni de peste 50 de ani, este cea mai înaltă 
autoritate morală a orgarvzaţiei. dar are numai un rol 
consultativ. 


Iar se produce o sincopă în apariţia ziarului, 
de lungă durată, doi ani, următorul număr - nr. 1 
din al cincilea an de la apariţie - datând de la 1 
ian. 1933. 

Are ca subtitlu acum Foaie de educaţie 
legionară, organizare şi informare 

Din nou are formatul mic, la mijlocul primei pagini 
este Sf Arhanghel Mihail, şi, pentru prima oară. titlul 
ziarului are culoarea verde 

Articolele cele mai reprezentative sunt: 
“Descendenţa terestră a lui Isus Hristos " de prof 
universitar POLIHRONIADE. "An legionar 1932” de 
ION BANEA. “Pluguşorul legionarilor pe anul 1933” 
de A Gruia. “ Pluguşorul legionarilor bucovineni" de 
Valeriu Drâgan-Râdâuţi şi poezia “ închinare" de 
Viorica Lâzârescu. 

în NR. 2 din 1933 găsim articolul " Moartea lui 
Constantin llinoiu, socrul Căpitanului" iar în NR. 3, 
ultimul din anul 1933, atrage atenţia "Desfiinţarea 
organizaţiei legionare dm Mehedinţi” deoarece şeful 
ei, farmacistul Torjescu, se plângea că intelectualii I- 
au părăsit din cauza prigoanei dezlănţuite de prof 
Danciu Se arată că organizaţia Garda de Fier este 
făcută nu pentru muieri bocitoare, ci pentru viteji 

(continuare in pag. 11) 

& (o/mtâasi 


OJ'VÂNTUL LECaiONAIU Decembrie 2008 Pa 9 7 


4 


















DIN PRESA LEGIONARĂ INTERBELICĂ: "PĂMÂNTUL STRĂMOŞESC” 

(continuare din pag. 7), 


Două pagini din NR. 2 din 1933 analizează 
activitatea organizaţiilor legionare din judeţele Sibiu 
Şi laşi, un articol arată eforturile făcute în regiunile 
Bucovina, Oltenia şi Dunărea de Jos, pentru 
colectarea de bani necesari achiziţionării unei 
camionete. 

Alte titluri: ' Scrisoare către maramureşenT de 
preot DUMITRESCU-BORŞA şi '‘Frăţiile de Cruce şi 
Cetâţuile Legiunii In ultimul se arată că s-au înfiinţat 
cuiburi, peste 200 ca număr, în Poiana Stampei 
(Vatra Domei), Pechea (Galaţi), Beius, Tecuci şi 
altele, în unele chiar 2-3 cuiburi. Şefa Cetăţuilor a 
fost numită camarada Nicoleta Nicolescu. lată 
câteva denumiri de Cetâţui din ţară "Ecaterma 
Teodoroiu" - în Bucureşti. "Doamna Oltea" - Galaţi. 
'Despina Doamna 14 - Cluj. "Victoria’ - Focşani. 


"Mama" - Dârâbani, "Majestatea Sa Elena" şi 
"Biruinţa" - ambele din Brăila, "Cornelia, mama 
Grachilor" - Ploieşti. "Elena Cuza" - Fântânele. "Sf. 
Treime" - Iveşti, "Carmen Sylva" - Mănăstirea Putna, 
"Dora D’istria" - Tecuci, "Doina Noastră" - 
Câmpulung Moldovenesc, "Doamna Chiajna" - 
Craiova, "Domniţa Bâlaşa" - Vidra Putna etc. 

*** 

După 7 ani. anul XIII, "PĂMÂNTUL 
STRĂMOŞESC " reapare la 8 nov. 1940, la 
Bucureşti de data aceasta 

Are acelaşi format şi aceeaşi pagină întâi, ca în 
urmă cu 13 am 

Se reproduc câteva articole din primul număr şi 
“Sâcuşorul de pământ" de MILE LEFTER 


+*« 

Evenimentele sângeroase din 21-23 Ian. 1941 
au dus la suprimarea definitivă a “PĂMÂNTULUI 
STRĂMOŞESC ” 

*** 

Dar. ca pasărea Pheonix, publicaţia va apărea 
in 1974. la Bucnos Aires. in îndepărtata 
Argentina, sub patronajul comandantului Bunei 
Vestiri avocat llie Gâmeaţă, unul dintre fondatorii 
Legiunii, şi conducerea eruditului profesor D 
Găzdaru! 

într-un viilor apropiat voi prezenta această 
valoroasă publicaţie în cadrul unui scurt serial care 
va trata presa legionară a exilului. 

4 


CULANŢII! !LE<G3©NAiR Decembrie 2008 


Pag. 11 



QS&cu/ne/it 

DIN PRESA LEGIONARĂ INTERBELICĂ 
"GLASUL STRĂMOŞESC” - CLUJ 




tn anul 1936 apare la CLUJ o revistă bilunară de 
educaţie, cultură şi informaţii naţionaliste, intitulată 
.GLASUL STRĂMOŞESC 

Nu se specifică directorul acestei publicaţii: se 
precizează că aceasta apărea sub direcţia unui 
comitet, redacţia aflându-se în centrul oraşului, pe 
Bd. Regina Maria, la nr 16. 

Cercetând colecţia aflată în Biblioteca 
Academiei Române, se observă lesne că revista 
are un caracter pur legionar, ilustrând conţinutul ei 
prin articole de toate genurile şi fotografii, ancorate 
în realitate. Voi căuta să susţin această afirmaţie 
răsfoind revista şi reliefând cele mai atractive 
articole. titlul lor fiind sugestiv şi, ca atare, 
nemainecesitând comentarii pe marginea lor. 

NUMĂRUL 8 din 30 iulie 1937 are pe prima 
pagină un citat din Corneliu Zelea Codreanu: 
'Ştefan cel mare de o jumătate de mie de ani 
străluceşte în Istorie şi Românii nu l-au uitat pentru 
că s-a confundat perfect cu linia de viaţă a 
neamulur. 

Sunt prezentate fotografiile comandanţilor 
legionari avocat Nicolae Totu şi economist Bănică 
Dobre, autorii cărţilor recent apărute atunci: 
„însemnări de pe front" şi, respectiv, B Crucificaţii " 
(memoriile celor doi de pe frontul spaniol 
antibolşevic). Sunt publicate şi fotografiile celor doi 
.eroi comandanţi legionari, ambii doctori în Drept, Ion 
Moţa şi Vasile Marin, care au pierit în luptă la 
Majadahonda, împreună cu articolul „Şase luni de la 
moartea lui Ion Moţa şi Vasile Marin", iar legionarul 
Anişor semnează textul B Odihnă interzisă 

Numărul următor, NR. 9. apare mai târziu, la 1 
nov. 1937. 

Prima pagină îi este rezervată generalului Zizi 
Cantacuzino, erou din primul război mondial, şeful 
Partidului Totul Pentru Ţară, inspectorul taberelor 
legionare de muncă, cel care pusese la dispoziţia 
Mişcării casa sa din str. Gutenberg. nr. 3, care 
devenise sediul central; necrologul şi fotografia sa 
ocupă în întregime prima pagină a publicaţiei. 

Prof. Dan Râdulescu semnează articolul 
„Semnificaţia muncii legionare", un alt articol se 
intitulează „ Intelectualul şi munca legionară", iar un 
reportaj, cu fotografii, prezintă Căminul Legionar de 
la Predeal, inaugurat la 17 oct. 1937 în vila „BARU" 
în prezenţa lui Comeliu Zelea Codreanu: „Legionarii 
suferinzi, ca şi orice prieten al Mişcării, au putinţa să 
trăiască, modest, în aerul curat al munţilor 
româneştr. 

NR. 10, apărut la 2 dec. 1937, este ultimul din 
acest an, revista fiind apoi suspendată. 

Am reţinut din conţinut următoarele titluri: m Pentru 
biruinţa legionară", fzi. mâine, ien m şi poezia Martei 
Râdulescu,. Chemarea Codrului". 

O pagină întreagă este rezervată recenziilor de 
cărţi legionare: „Cea mai mare jertfă legionară de 
preot comandant al Bunei Vestiri, secretarul 
Partidului Totul Pentru Ţară, Ion Dumitrescu-Borşa, 
frăţia de Cruce" - scrisă de şeful Frăţiilor de 
Cruce pe ţară, comandant legionar, economist şi 
pedagog Gh. Istrate, . Domnia regelui Caro! T - 
scrisă de comandanţii legionari avocat Mihail 
Polihroniade şi dr. avocat Alex Cristian Teii, . Cine 
suntem" - de prinţul comandant legionar, doctor 
avocat Alex Cantacuzino, „ Mişcarea Legionară şi 
muncitonmea" şi „Mişcarea legionară şi ţărănimea" - 
broşuri scrise de prof. comandant legionar Traian 
Herşeni. 

Un amplu articol poartă titlul Acordul luliu Maniu 
- Gh. Brâtianu - C Z Codreanu" Jn care ing. 
Gheorghe Clime, şeful partidului Totul pentru Ţară şi 
comandant al Bunei Vestiri dă lămuriri asupra 
pactului de neagresiune electorală dintre Maniu, Gh. 
Brâtianu şi Căpitan, semnat la 26 nov. 1937, înaintea 
alegerilor pe ţară 

După o întrerupere do doi ani revista 
„GLASUL STRĂMOŞESC ' reapare la 8 nov. 1940, 
insă la SIBIU: explicabil prin predarea Transilvaniei 

*r~ 



U I y 1037 


ul Strămoşesc 




RrvtaJ NWJrt dr rt5->j>. c*l«a 
f Hv'urDUţd n*t ’’ oH*r 



Şr-mnilicalla moncii legionare 


rm o*» » 

*ra Miw, m „mmm, • Imr 

•>. ■ mmm i «MMI i-m UA'l 1^ au n«i 


mVL. 1. w*. » mnWlta» 

«««Oi i»Tm mmm,, i .mmm , m*. 

îU. a. r-**.* «r- ^ V-T_, . 





l»rrM 3 Lrt €Mrmp*r* 


Glasul Strămoşesc 


fmmâmm 1 ţ> CM 


.olaar muoirv 



Pe frontispiciul ziarului însă; în loc de " Comitet de 
Direcţie ", în noua serie a revistei este trecut, post 
mortem, numele comandantului legionar, medic 
şi avocat Ion Banea, şeful Ardealului legionar, 
martir al Mişcării (împuşcat de autorităţi, fără nici o 
judecată şi fără nici o sentinţă de condamnare, în 
noaptea de 21/22 sept. 193& împreună cu alţi 256 
de şefi legionari). Alături de numele lui Ion Banea 
este trecut şi numele prof. Nicolae Pâtraşcu, devenit 
noul secretar general al Mişcării; se specifică faptul 
că seria nouă din "Glasul strămoşesc" este o " foaie 
in duhul Ardealului legionar sediul redacţiei se afla 
în Piaţa Regele Ferdinand. 

Revista este acum mai frumoasă decât cea 
tipărită la Cluj, remarcându-se desenele în tuş ale lui 
Moldovan pe teme legionare (asemănătoare, într-un 
fel, cu cele ale pictorului comandant legionar 
Alexandru Basarab). Câteva titluri din acest prim 
număr: "Biruinţa legionară"de St. Cândea, „ Cei morţi 
au biruie de Gh. Varnica (notă: exact, ce sugestiv 
titlu, au biruit Căpitanul şi elita sa - care a fost 
masacrată în noaptea de 21/22 sept. 1939, jertfa 
lor supremă!), precum şi „ Biruinţa morţii" de preot 
Teodor Badogaoia (?). 

Alte titluri în NR. 2: „A treia primejdie " de Ion 
Banea - articol republicat, post mortem, şi * Ion 
Banea la laşi" de Roşea Săuleşti; pagina întâia este 
ocupată toată de un desen semnat Moldovan, având 
titlul „ Dealul Negri/, iar în NR. 3 .^StudenT - articol 
scris de comandantul legionar avocat Alex Constant, 
ministrul Propagandei, urmat în paginile următoare 
de alte teme studenţeşti; „Legiunea şi studenţii " de 
comandant-ajutor Viorel Trifa, şeful Uniunii Naţionale 
a Studenţilor Creştini Români, „Studenţii 
Arhanghelului" de preot Nicolae Voica şi un amplu 
reportaj-foto „Universitatea Clujului şi-a redeschis 
porţile la Sibiu". 

In NR. 4 întâlnim iar un amplu foto-reportaj: 
„Cantina legionară nr. 1 din Sibiu", la inaugurarea ei 
a participat, printre alţii, şi episcopul Maramureşului, 
PS Vasile Stan (reportajul este semnat de Emil 
Cioran), iar în numerele următoare 5 şi 7, ambele 
rezervate Ardealului pierdut, reţin atenţia textul 
•Glasul Strămoşesc şi ArdealuT. autor fund ţăranul 
moţ Samuil Dan, şi poezia sugestiv intitulată „Marşul 


Ardealului legionar reîntregi/ . semnată de Gh. 
lonescu Singer. 

NR. 8 din 5 dec. 1940 este scris în întregime 
în amintirea încă vie a Căpitanului. Exemplific 
afirmaţia cu articolul: „ Căpitanul " semnat de 
comandantul legionar prof Paul Gâlâşeanu, fost 
şef al regiunii Banat (notă: H Sima a fost şeful 
Banatului legionar doar un an, după care a fost 
schimbat cu Paul Gâlâşeanu), iar un alt articol, tot 
cu titlul „Căpitanul", are ca autor pe preotul Ion 
Sabâu. Comandantul legionar Dumitru Groza, 
şeful Corpului Muncitoresc Legionar, aşterne pe 
hârtie îndemnul cu titlul „Să ne gândim la 
Căpitanul nostru", prof. universitar, membru în 
Senatul Legionar, Traian Brâileanu, ministrul 
Culturii, scrie articolul „ Personalitatea 

Căpitanului" , iar Tudor Trâpcea semnează textul 
„Doi martiri: Tudor Vladimirescu şi Comeliu Zelea 
Codreanu ". 

NR. 9 din 15 dec. 1940 se deschide cu 
materialul „10 decembrie 192Z de prof -P P. 
Panaitescu şi un amplu foto-reportaj pe două pagini, 
cu un titlu asemănător: „10 Decembrie la Sibiu" 
(notă: 10 dec. 1922 a fost decretată de către 
studenţimea română creştină interbelică "Ziua 
studenţimii", întrucât de aici a pornit lupta Românilor 
pentru redeşteptare naţională). O poezie semnată cu 
iniţiale are ca titlu „Pentru Nicoleta" (este dedicată 
comandantei legionare Nicoleta Nicolescu. şefa 
Cetâţuilor, martiră a Mişcării - asasinată şi ea de 
autorităţi în noaptea de 21/22 sept 1939). iar un alt 
reportaj se referă la sfinţirea troiţei ridicată în curtea 
închisorii din Jilava, unde fusese îngropat în secret 
Căpitanul după asasinarea sa de către autorităţi, la 
care au luat parte, cu profundă durere, d-na Elena 
Zelea Codreanu, soţia Căpitanului, şi un front masiv 
în uniformă legionară, de camarazi şi camarade 

NR. 10, de sâmbătă, 25 decembrie, este 
ultimul pe anul 1940. Se remarcă de departe 
articolul fulminant al lui Emil Cioran, însoţit de 
fotografia Căpitanului, intitulat „Profilul interior al 
Căpitanuluf, acesta fiind de fapt conferinţa pe care 
cunoscutul filosof de talie mondială a ţinut-o la radio 
în ziua de 27 nov. 1940, cu ocazia deshumării 
Căpitanului. Tot în acest număr atrag atenţia 
cititorului materialul intitulat „Educaţia morală şi 
şcoala legionară" de Ion Bembea şi o pagină 
întreagă pe tema „Cum este privită în Franţa 
Mişcarea LegionarăT, semnată de N Santua 

NUMĂRUL 1 din 1941 are ca dată de apariţie 1 
ian. 1941. Pe pagina 1, sub titlul "Dragi camarazi" 
este redată conferinţa lui Comeliu Zelea Codreanu 
din 24 iunie 1937, cu ocazia împlinim a 10 am de la 
înfiinţarea Legiunii Arhanghelul Mihail Este singura 
înregistrare audio rămasă de la Căpitan, cuvântare 
pe care a ţinuto în decembne 1937 după succesul 
din alegerile de la finalul acelui an 

NR. 3 din 1941 are şi el un conţinut bogat şi 
variat. Reţin atenţia foto-reportajul de o pagină 
„Parastasul de la Vurpâr, satul copilăriei dr Ion 
Banea", articolele. „Cât de mare este preotul 
legionar?" de Ion Apostol Popescu şi „Deschiderea 
cooperativei Dealul Negru din Câlăţele", precum şi 
poezia semnată de Nicolae Boeru, „1941, an al 
speranţelor noastre 

in NR. 4 se reliefează matenalul semnat de 
directorul revistei, prof. Nicolae Pâtraşcu, „ înţelesul 
eroic al morţii lui Moţa şi Mann", iar NR. 5 este 
dedicat în întregime „ Prezenţei Căpitanului în 
Istorie ". Din suita de articole care alcătuiesc 
această dezbatere, cel mai reuşit este „Viaţa de 
student a Căpitanului", iscălit de Ionel Pop Zeicaru. 

Ultimul număr, NR. 5 din 1941, apare pe 26 
ianuarie (II), adică după evenimentele tragice de 
21-23 ianuarie 19411 

Am distins din el articolele „Rolul femeii în 
România legionară" de preot Ion Sabâu şi 
„Unicitatea morţii Căpitanuluf de Ion Apostol 
Popescu, precum şi poezia „Femeia legionară" de 
Victoria Contea din Cisnâdie. 


CUVÂNTUL LEGJONAiR Ianuarie 2008 


(o/ru/uzn 
Pag. 5 





























Q!&cume/tt 

RĂSFOIND PRESA LEGIONARĂ INTERBELICĂ 

"ARMATOLII”: UN ZIAR COMBATIV AL AROMÂNILOR 




La 1 nov 1933 apărea la Bucureşti un ziar cu un 
titlu „ciudat", intitulat ARMATOLIT 

Ziarul apărea de trei ori pe lună, sub conducerea 
unui comitet, şi îşi avea redacţia şi administraţia pe 
str. Sf Ion Nou nr. 3. 

Dar de ce se intitula acest trilunar „Armatolii", o 
denumire total necunoscută în vorbirea noastră 
românească? 

Explicaţia se dă în articolul de fond de pe prima 
pagină, intitulat „Armatolii". 

Citez din el: 

„Armatolii sunt legionarii aromâni care în 
decursul veacurilor au apărat cu arma in mână 
onoarea şi demnitatea românilor din Pind. 

Se întâmpla însă un fenomen curios. Aceleaşi 
oficialităţi pentru aşa-zise «raţiuni de stat» n-au putut 
lua măsuri de ocrotire pentru românii de peste hotare 
ridicând din prima zi o serie de obstacole pentru a 
împiedica repatrierea lor. Vreme de 10 ani de zile am 
suportat consternaţi şi cu amărăciune acest 
tratament vitreg. în acest interval de timp am văzut 
cortegii rătăcitoare de refugiaţi aromâni aşteptând 
zadarnic luni de-a rândul pe cheile Salonicului în 
Grecia, învoirea de 
a intra in ţară, sau 
degerând în miez de 
iama in portul 
Constanţa până 
când in cele din 
urmă actuala 

guvernare înlăturând 


în anii 20 guvernul român a încurajat şi susţinut 
colonizarea Cadritaterului, cunoscut şi sub numele 
de Dobrogea Nouă, cu aromâni, cărora le-a acordat 
facilităţi economice şi culturale, şi împroprietărirea cu 
mari suprafeţe de teren arabil. 

„Şurubul s-a strâns" însâ un deceniu mai târziu, 
din motive total nefondate, printre care şi "pentru a 
nu ne avea râu" cu vecinii bulgari (!!) care nu priveau 
cu ochi buni colonizarea judeţelor Bazargic şi 
Caliacra, cu aromânii persecutaţi în Grecia, 
Macedonia şi Bulgaria 

Această cedare a autorităţilor române însă nu 
i-a împiedicat pe bulgari să se organizeze în 
bande de jefuitori şi de atentatori, cunoscute şi 
sub numele de „comitagii"' , bande sprijinite fâţiş de 
către guvernul de la sudul Dunării, cu armament şi 
mijloace financiare. Raidurile aveau loc de preferinţă 
noaptea, punctul de plecare fiind de cele mai multe 
ori din Bulgaria. Aceste atacuri nocturne s-au soldat, 
în intervalul 1920 - 1940, cu zeci de morţi şi sute de 
răniţi, cu incendieri de locuinţe şi jafuri 

CADRILATERUL avea o suprafaţă de 7142 kmp 
şi, în 1940, o populaţie de 412.105 locuitori, dintre 


Ano! 1 — Nr. <* 


ARMATOLII 


Un articol incendiar la adresa ministrului de 
Externe de atunci, Nicolae Titulescu, este semnat de 
ION CARANICA şi se intitulează JDI. Titulescu în 
Balcani ” Are un conţinut acuzator, cu argumente 
clare şi convingătoare, pe care le reproduc: 

„Titulescu tratează amical cu Sofia, in timp ce 
guvernul bulgar dădea ordin comitagiilor să-şi 
continue lupta pentru cucerirea Cadritaterului. Ce 
lecţie pentru marele nostru Titulescu! 

Cât bine n-ar fi putut face domnia sa sutelor de 
mii de români părăsiţi şi alungaţi prin statele 
balcanice, dacă, in loc de a sluji interesele 
francmasoneriei, s-ar fi interesat de soarta 
acestora! 

Dar făcând o asemenea politică poţi deveni un 
mare naţionalist! Dar oamenii noştri râvnesc la mai 
mult: la titlul de «mare european»! Ce păcat!". 

Un alt articol, m Şcolile noastre de peste hotare " 
este semnat de Castru. în rezumat se arată că 
exista o delăsare în acest sector: înainte de 1913 
şcolile erau adevărate pepiniere care furnizau 
României elemente bine pregătite, graţie corpului 
profesional selecţionat şi conducătorilor acestuia. 

care se dovediseră a 
fi oameni destoinici, 
în timp ce începând 
din 1927 se observa 
un recul Se cerea. în 
acest sens. ca dl 
ministru Dimitne Guşti 
să-şi dea osteneala 


Vineri 10 Noexnbrie 1933 


Kcdâcţla fi AJmi&lîU, 
Str Sf. Ion Nou 1 
Telefon 3.47.18 


Iubit de pern 


Din motive cari n'au nici 

In clin md ic minceA cu m- 
tneste ;ârlt, guvernul VJda 
VocvoU a (ost silit sa denii* 
sloocre. 


orice sentiment de 
jenă le-a interzis 
categoric dreptul de 
a se refugia în ţară. 

Nicicând 
oficialităţile 
româneşti nu s-au. 
pus intr-o postura 
mai hidoasă. Acei 
care au tolerat 
invazia in ţară a 
sutelor de mii de evrei galiţieni şi au permis 
reîntoarcerea la vetrele lor a tuturor delicvenţilor şi 
dezertorilor bulgari îşi luau îndrăsneala să bareze la 
dreptul refugiului pe cei mai oropsiţi dintre români. 
Cinismul era revoltător şi sub penibila lui impresie ni 
s-a destrămat imaginea frumoasă a României văzută 
de departe, ţesută în anii mult frământatei noastre 
adolescenţe prin şcolile oropsitei Macedonii. 

Pentru prima dată am pipăit realitatea 
românească în toată goliciunea ei. Şi adevărurile 
desprinse din luarea acestui contact au fost 
revelatoare pentru noi. Nu ne-a fost greu să 
constatăm atunci cât de înstrăinată este pătura 
noastră conducătoare recrutată din lumea 
cosmopolită care populează urbele acestei ţăn şi cât 
de puţin se identifică cu aspiraţiile acestui neam. De 
la această pătură conducătoare coruptă şi venală nu 
se poate aştepta nici o înţelegere pentru marile şi 
vitalele probleme care se pun in aceste momente 
grele ale neamului românesc şi nici o solicitudine 
pentru românii rămaşi peste hotare şi colonizaţi în 
Cadrilater Această nestrămutată convingere 
formează baza noastră de plecare. Organizaţia 
noastră va pregăti o rezistenţă prin propriile noastre 
puteri in aceste vremuri cumplit de grele când 
asupritorii de peste hotare încearcă sâ ne sugrume 
naţia iar politicienii din ţară pentru interese electorale 
sâ o umilească, sâ o pervertească sufleteşte şi chiar 
sâ o lase dezarmată pradă iredentismului bulgar 
Pentru asemenea acţiuni se cer suflete tari capabile 
de jertfă, abnegaţie, eroism, se cer ARMATOLII Să 
trezim ARMATOLUL care doarme în fiecare aromân, 
căci ţara are nevoie de el lată ţinta noastră!" 
Articolul este semnat de CONSTANTIN PAPANACE, 
unul dintre cei mai cunoscuţi fruntaşi ai Mişcării 
Legionare, comandant legionar, unul dintre 
colaboraloni apropiaţi ai Căpitanului, publicist şi 
doctor în Economie 

Intr-adevăr, cele afirmate de Const. 
Papanace sunt bazate pe fapte vendice. 


Apare de 3 ori pe lună sol conducerea urai comitet 


ABONAMENTE 

Particulari 200 Ici pc an 
Colonişti 60 Ici p« an 


ASIMILARE SAU ELIMINARE? 


r.at \nlrc Ursa > e u pune l*l}rtUMna realiM >lw, ,c JIA a al .l» rmuş/llt dr astdxi crayit Iar 

•yHur* ca *m.ata jvtOVcacj mu L • t W-f* «c u da [m-r-tiS fp*mcu 4* Umr. 

rmre [rrrfjxd rUltU ro I *./•*.« rjr Ir.bm > • (urm %nmd •> nucmelaJui pmlnm mpereim <*i 
| dr c I fmfln don* fierari rumftjtf de preturi ir rine foufia ««■ 
CMtUiaa.a u pasl dtirula ni- U* Itgăta'i ru e.'p*U(1a pnftdtţîei !’<). .Aiul *mutrm lmr\*(i dăm 
tnâu - le u-,*-, fi l-t ..V . ■}. ■ ’« <■ y n 


CRONICA EXTERNA 


POTICNIRILE 
D'LUl TITULESCU 


Ce/ nat /»* In? imjt mU* 
nai, care Urlau ui im proporţiile 
unei porunci biblice, rslr tJ n ai- 


III K 

III 


care 118.373 români, 162.625 bulgari şi 131.107 alte 
naţionalităţi, dintre acestea predominând turcii şi 
tătarii. 

în urma Arbitrajului de la Viena Cadrilaterul a fost 
cedat Bulgariei în sept 1940, deşi partea română, 
condusă de ministrul de Externe Mihail Manoilescu a 
cerut sâ se păstreze pentru România oraşul Silistra 
şi litoralul Mării Negre cu Balcicul, Caliacra şi 
Cavarna (vâzând câ nu se putea, a încercat apoi sâ 
obţină mâcar Castelul Regal din Balcic, cu inima 
reginei Mana, şi Capela română de la Plevna, cu 
osemintele eroilor români căzuţi în Războiul de 
Independenţă din 1877, cele două aşezăminte 
urmând sâ fie considerate anexe ale Legaţiei 
române din Sofia). 

La terminarea celui de-al doilea război 
mondial, neavând încredere în guvernul comunist 
instaurat la 6 martie 1945, că le va apăra interesele, 
cei peste 100.000 do aromâni evacuaţi din 
Cadrilater au trimis Conferinţei de Pace de la 
Paris un memoriu în care cereau anularea 
Tratatului din sept. 1940. 

Au fost însâ calificaţi de ministrul Justiţiei de 
atunci, Lucreţiu Pâtrăşcanu (care cică ar fi fost întâi 
român şi abia apoi comunist), ca m elernente 
reacţionare şi bandiţi" { n. n.. halal "român"!!) 

Gheorghiu Dej, şi el comunist şi „bun român", a 
afirmat „Sâ nu ne fie teamă de eventualele acuzaţii, 
câ am înstrăinat un teritoriu, care nu este al nostru, 
este al Bulgariei. Aceasta va contribui la cimentarea 
pentru totdeauna a celor mai bune relaţii intre 
România şi Bulgaria şi veţi vedea cu ce bucurie va fi 
primită o asemenea declaraţie de poporul bulgar 9 
(Nota noastră: Dar nu şi de către poporul român!! Pe 
el îl interesau mai mult bulgarii decât românii!) 

Considerând că aceste explicaţii erau absolut 
necesare, sâ revenim la prezentarea ziarului 
„ARMATOLIf şi sâ ne întoarcem la atmosfera 
sfârşitului de an 1933. 


Pag. 8 


CULANTUL LEGIONAR Februarie 2008 


să cerceteze felul în 
care se făcuseră 
numirile noilor 

profeson, întrucât 

unora dintre aceştia li 
se dăduseră catedre 
fără a avea nici 
macar bacalaureatul. 
Şcolile din Macedonia 
nu puteau fi 
considerate debuşee 
pentru plasarea favoriţilor sau partizanilor politici şi 
nici pentru curioşii care vroiau să facă tunsm în 
Grecia.. 

Alte titluri care se referă la aromânii dm afara ţârii 
şi din Cadrilater sunt elocvente şi spun, într-un fel. 
totul: „De la aromânii din Veşia", m Tragedia unor 
români din Albania" şi „ Cadrilaterul masacraf 

Un alt titlu: „Să se închidă şi să plece", prezint un 
paragraf sugestiv: „ Comunitatea bulgară din 
Bazargic a luat o hotărâre foarte gravă de a închide 
toate prăvăliile bulgăreşti in semn de protest 
«coloniştilor macedoneni v. Adică după ce se 
organizează in bande de asasini şi ucid la drumul 
mare, comitagii bulgan pozează drept victime şi 
protestează " 

Un alt titlu de articol, semnat de Araicu. se 
intitulează: a Cum se face colonizarea Cadhlateruluf. 

Din Apel al studenţilor macedo-români către 
coloniştii din Cadrilater" reproduc câteva rânduri: 

„Cuminţenia şi răbdarea voastră de până acum a 
fost considerată drept slăbiciune, iar resemnarea 
voastră i-a încurajat. Bandele de comitagii au 
dezlănţuit teroarea mâcelârindu-vă copilaşii şi soţiile 
in casele voastre şi la drumul mare Până când veh 
suporta această ruşine? Treziţi-vă din amorţire! 
Onoarea neamului vostru este în joc! Sunteţi în 
legitimă apărare de a răspunde duşmanilor aşa cum 
vă dictează conştiinţa. Ce aşteptaţi? Pe noi ne veţi 
găsi alătun. cu hotărâre, pe drumul marilor şi 
legitimelor răzbunări 

Un protest asemănător îl face şi „Societatea de 
cultură Macedo-Românâ". 

Un articol deosebit, convingător pnn argumente, 
este „ Cadrilaterul sângerează ", lung ca dimensiune 
şi tragmentat, din această cauză alcătuit din câteva 
capitole „Noua tactică de luptă a bulgarului ", m Unde 
se organizează bandele de comitagir (citez din el: 
Este adevărat câ agitatorii sunt veniţi de peste 
graniţă, dar şi ei sunt originari tot din 
Dobrogea Bandele insă se formează pe 
pământ românesc, din ţărani bulgari care 




















. au jurat credinţă statului românescr), „De 
— cine sunt susţinuţi comitagiir. „Cum 
reacţionează autorităţile româneşti" şi, 
ultimul capitol, „ Sentimentul de provizorat’ (din 
care citez Au trecut 20 de ani de când Cad filatorul 
este al nostm. S-a clădit un liceu la Bazargic O 
clădire impunătoare Poate cel mai mare liceu din 
ţara românească. Dar acesta este făcut de bulgari, 
ei urmăresc un ideal naţional, ştiu pentru ce 
luptai Pe când noi, de ce să nu spunem adevărul, 
oficialitatea românească urmăreşte un ideal... 
electoral p. 

Alte titluri: „ Când se deschid şcolile in 
Macedonia", „Românii şi Bulgarir, „Cine ştie să 
moară nu va fi rob niciodată " (o maximă a lui 
Seneca), „Cum sunt trataţi românii dn Grecia". 

Dar sâ trec şi la prezentarea celorlalte numere 
din ziarul „ ARM ATOLII”, prezentare pe care, din 
păcate, sunt nevoit să o fac mult mai pe scurt, din 
cauza eternei lipse de spaţiu. 

NR. 2 de vineri 10 nov 1933, are articolul lui C. 
Papanace Asimilare sau eliminare?", Reflexii 
pentru Cadrilatei de I Catarici şi Privighetoarea 
pacifismului” semnat sub pseudonim Tangillius. 
nume care foarte probabil ascundea identitatea lui). 
Caranica. De fapt, sub semnătura lui Tangillius au 
apărut şi în numerele următoare atacuri la dresa 
fostului ministru de externe N. Titulescu. Citez un 
fragment din articolul amintit mai sus, de fapt un 
pamflet virulent: 

„Prin activitatea sa îşi pregăteşte terenul să-şi 
asigure Premiul Nobel pentru pace. Poporul român 
e destul de paşnic, nu are nevoie de un doctrinar 
al pacifismului. 

Mai lasă trilul păcii, d-le Titulescu, şi cântâ-ne 
acela al pregătirii biruinţei complicate. Priveşte in 
jurul nostru şi vei vedea că eşti singura 
privighetoare a păcii. Toţi se înarmează, noi însă 
pălăvrăgim despre pace şi pregătim dezarmarea 
sufleteasca alături de cea materială. Că mâine va 
izbucni războiul şi tu pălăvrăgeşti de pace!" 

NR. 3 al ziarului „ARMATOLII” pe toată pagina 
întâi, cu chenar negru şi fotografie consacrată morţii 
Ing. Guşă Ciumetti, un conducător al aromânilor La 
înmormântarea sa, au luat cuvântul, printre alţii, ion 
Mihalache şi prof. universitar Gh. Murnu. 

Tot în acest nUmăr un att articol semnat 
Tangillius. cu acelaşi „erou" din numerele 
precedente, Nicolae Titulescu, cu titlul „Poticnelile 
d-lui Titulescu": „ încheiem pacte de neagresiune pe 
care se sprijină dictatorii Rusiei, îi acordăm, din 
contră, sprijin moral! Aceste pacte sprijină dictatorii 
Rusiei şi ţin sub teroare cele peste 100 de milioane 


de popoare neruseşti. Noi. prin gura de aur a lui N 
Titulescu, primim ordinul Moscovei de a dirija 
peroraţia pro-rusâ a domniei sale " 

Un alt articol, nesemnat, este „O măsură 
criminala: suspendarea ziarului CalendaruT. 
Redau un fragment din el‘ "Pentru ce a fost 
suspendat? Pentru că a fost singurul ziar 
românesc care a afirmat din primul moment că 
guvernul I.G. Duca a fost impus de oculta iudeo- 
masonicâ. Pentru că a avut curajul sâ strige tot 
adevărul " 

NR. 4 al ziarului, de vineri 1 decembrie 1933, 
are în totalitate conţinut legionar. 

Articolul de fond are ca titlu. „ 1 Decembrie 1918- 
1 Decembrie 193T şi este semnat Armatolii. 

Un foileton intitulat , Fanariotul" are ca ţintă 
premierul liberal I.G. Duca. care desfiinţase Garda 
de Fier (articol semnat de C I Selyanu). 

Tot pe pagina întâi este tipărit portretul lui 
Comeliu Zelea Codreanu, alâtun de articolul 
„Spiritul Nou" , autor fiind Şt Doliu 

Pagina a doua din acest număr este toată 
rezervată culturii; iată titlurile „Către tinerii 
intelectuali din Dobrogea Nouă", „între filosofie şi 
religie" şi poezia „Poem eroic" 

Pagina a treia are un articol cu semnătura lui 
Tangillius, „tare" în conţinut, cu acelaşi personaj 
.central, duşman de moarte al Mişcării Legionare, 
Nicolae Titulescu. Este de dimensiuni apreciabile, 
întrucât este o amplă analiză cu un titlu care spune 
totul „Fatalismul alianţelor noastre ne-naţiooale" 

Din articolul „ Pentru ce a fost sistată colonizarea 
Cadrilaterului"„ semnat de Araicu. dau un mic 
fragment: „Guvernatorii vor să satisfacă masa 
electorală bulgară căreia îi cere în schimbul votului 
pe care îl dă încetarea colonizării Cadnlaterului." 

Din NR. 5 redau numai titlurile articolul de fond 
„Garda de Fier ", „Biserici fără preoţi” de I. Cotroci, 
„Schimbarea la faţă a lui N. Titulescu " semnat, 
fireşte, tot de Tangillius şi „10 Decembne 1922". 

Toată pagina a patra are ca titlu „Dizolvarea 
Gărzii de Fier r în care găsim articole pline de 
indignare la adresa acestui act samavolnic care 
încălca grosolan libertatea de opinie politică, mai 
ales că această organizaţie lupta tocmai pentru 
interesele ţârii călcate în picioare de politicieni 
corupţi 

Titluri „şoc": „ Impresia produsă in ţară", Actul 
samavolnic", „Declaraţia lui Gh. Brâtianu", „Se 
aşteaptă arestări masive" (o intuiţie care s-a împlinit 
puţin mai târziu, când 18.000 de legionari au fost 
arestaţi fără nici un mandat, fără nici un temei legal 1 ) 


NR. 6, din 24 decembrie 1933, este 

şi ultimul, interzicerea Gărzii de Fier de 
către guvernul condus de I.G. Duca face 
ca el sâ nu mai fie atât de combativ, şi să 
nu mai poată fi citit în întregime. întrucât are nu mai 
puţin de trei pagini scrise, pentru prima dată. în 
dialect aromân, neaccesibil cititorului de rând Cele 
scrise în limba română sunt AJerecunoştinţa 
bulgară", „Sinceritatea pnetemei sârbeşti". „Invazia 
străină" şi „Timiditatea e modestie, dar este o ruşine 
când nu-i bărbăţie". 

La câteva zile după apariţia nr 6 al ziarului 
„ARMATOLII", după ce fusese dizolvată Garda de 
Fier, muţpa asasinat pe peronul Gării Sinaia, la 30 
decembrie, prim ministrul I.G. Duca Se ştie că din 
cei trei participanţi la complot, doi erau aromâni, 
lancu Caranica şi Doru Belimace (vor fi şi ei 
asasinaţi, opt ani mai târziu, la 30 nov. 1938. în 
pădurea Tâncăbeşti, împreună cu Căpitanul şi 
Decemvirii, din ordinul lui Carol al ll-lea) 

Post scriptum: în mod normal, ar fi trebuit să mă 
opresc aici cu prezentarea ziarului „ARMATOUI". 
Am avut parte însă de o surpriză, citind, deunăzi 
revista „Pământul Strămoşesc ", seria nouă, scoasă 
în Argentina, la Buenos Aires. de către legionarul 
erudit, prof universitar Dumitru Gâzdaru, în nr4 / 
1977-78, la pag 47, am găsit o informaţie preţioasă, 
semnată de comandantul legionar economist Const 
Papanace, unul dintre ideologii Mişcării, pe care o 
reproduc ad literaro: 

Am uitat chiar de purtarea neloialâ de la un 
Consiliu de Miniştri, unde eu nu eram prezent (n n 
Const Papanace, de origine aromână, unul dintre 
principalii colaboraton ai revistei " ARMATOUT . era 
subsecretar de stat la Finanţe), luându-se în discuţie 
unele articole scrise în penodicul ARMATOLII ’ 
împotriva ministrului grec de la Bucureşti pentru 
phgoana dezlănţuită de greci în contra populaţiei 
aromâneşti, când ministrul legionar de externe Mihaîl 
Sturza a opinat pentru interzicerea apariţiei 
publicaţiei, iar „comandantul" Mişcării Horia Sima, I- 
a secondat, expnmându-şi regretul ca cenzura l-a 
lăsat să apară"! 

Deci ,ARMATOLir a reapărut pentru scurtă 
vreme în toamna anului 1940. iar aceasfâ 
publicaţie, naţionalistă şi legionară, a fost 
suprimată chiar de către cei aflaţi în fruntea 
guvernului., legionar al noului şef al Mişcării. H 
Sima!! 

(o/rufuvi 









document 

RĂSFOIND PRESA LEGIONARĂ INTERBELICĂ: 

„STRAJA NEAMULUI” - BÂRLAD Şl „ÎNĂLŢAREA” - SIBIU 



kmUrta yl r r<rrU/.rU- 

STV VtXIAMIK C 9 STACMC Kr.'H. BĂW.U» 


Ldi A (Vronirl* or« f •, • ImW A» 

R^rth»l ta «Hm) C«t 
l« mtkMtfJ / —Ir* - 

î rt» ako«tr« 




ai rir* ml Al 


Continuăm şi în numărul de faţă să prezentăm 
foarte pe scurt ziare legionare care au apărut în 
intervalul 1927 - 1941 în această perioadă au existat 
peste 50 de publicaţii, cele mai multe dintre ele 
având însă o existenţă efemeră, fiind interzise. Ele 
sunt total necunoscute celui care studiază fenomenul 
legionar întrucât nici un cercetător nu s-a încumetat 
să facă această treabă dificilă, deşi se ştie că presa 
oferă, în multe cazuri, documente de prim ordin, 
pietre de temelie la baza oricărui studiu. 

"STRAJA NEAMULUI ’ 1 - Bârlad 

Marea majoritate a judeţelor din Moldova şi 
Bucovina, precum şi unele judeţe din Basarabia au 
avut câte o redacţie 
legionară, membrii ei fiind, 
în cele mai multe cazuri, 
colaboratori ocazionali, 
neprofesionişti, cei mai 
mulţi proveniţi din rândurile 
intelectualilor, preoţilor, 
studenţilor şi elevilor. 

Pe aceste coordonate îşi 
plasează existenţa şi ziarul 
legionar „STRAJA 

NEAMULUI" care avea ca 
subtitlu . Glasul celor 
care strigă sub cătuşele 
vremiî şi era "organ al 
Legiunii Arhanghelul 
Mihail din jud. Tutova şi 
Tecuci”. 

Ziarul era bilunar şi se 
specifica, tot pe frontispiciu, că apărea sub 
direcţiunea d-lui Corneliu Zelea Codreanu, şi că 
sediul lui era la Bârlad, pe str. Veniamin Costache, la 
nr 31. 

Primul număr a apărut la data de 8 nov 1930 

director fiind D. Popescu. 

Ziarul a avut permanent articole cu caracter 
pur legionar, naţionaliste şi anticomuniste. 

Voi exemplifica această afirmaţie. 

ÎN NR. 4 din 15 dec. 1930, partea superioară a 
primei pagini este consacrată morţii generalului de 
divizie Ion Tamoski, cavaler al ordinului Mihai 
Viteazu şi membru al Senatului Legionar I se face o 
scurtă biografie celui decorat de regele Ferdmand 
pentru vitejia dovedită în primul război mondial şi 
este amintită şi ziua de 4 ian. 1929 când bătrânul 
general a îngenuncheat în faţa sfintei icoane a 
Arhanghelului Mihail şi a prestat jurământul legionar, 
primind de la Şeful Legiunii, Comeliu Zelea 
Codreanu, sâcuşorul cu ţărână sfinţită de pe 
mormintele eroilor Neamului românesc. 

Tot în acest număr găsim poezia “Arhanghelul 
Mihail", semnată de P Lucian, care se evidenţiază 
prin sensibilitate, precum şi ştirea că noaptea 
fuseserâ răspândite manifeste comuniste în Bârlad, 
iar cei care le difuzaseră, Moscovici şi Weindberg, 
fuseserâ prinşi de poliţie. 

NR. 6 din 30 nov. 1930 ne prilejuieşte o surprizâ 
de man proporţii: prof. ION ZELEA CODREANU 
scrie un vibrant articol, cu mult talent îmbrâcat în 
evlavie, intitulat “ Amintiri despre Tudose Popescu " 
(unul dintre conducătorii Mişcării Studenţeşti de la 
1922). Reproduc câteva fragmente 

"/n 1922, deci înainte de înfiinţarea Legiunii, l-am 
cunoscut pe Tudose Popescu Era un student 
tânăr, frumos, voinic şi cu ochii în fldcân, cu pletele 
în vânt, cu faţa veselă Un arcaş bucovinean 
furtunos, doritor de luptă, şeful studenţilor din 
Cernăuţi 

L-am întâlnit apoi, în urmă cu un an, în 
închisoarea Văcăreşti In fiecare dimineaţă cântam 
m comun şi ne njgam apoi fiecare in parte Tudose 
Popescu, student la Teologie. începea să cânte 
vechile noastre melodii frumoase şi duioase. El 
începea şi noi toţi îl urmam , ,împărate ceresc, 
toângâietorule. Duhule al Adevărului. 

După Văcăreşti, alte închisori: 
Galata, Focşani, Tumu Severin. La 


Galata eu am fost eliberat mai întâi, el nu împreună 
cu câţiva camarazi a declarat greva foamei. 
Ajunseseră nişte schelete acoperite cu piele palidă 
Ochii insă îi aruncau flăcări din orbite Deţinerea 
nedreaptă in închisoare urmărea distrugerea lui 
fizică. 

Oriunde era lupta pentru Neam şi pentru Lege, 
oriunde era afirmarea de conştiinţă naţională, 
Tudose Popescu era mereu PREZENŢI 

Tudose a luat iniţiativa şi a luptat şi s-a zbătut 
pentru a aşeza la Putna un frumos bust al lui Mihail 
Eminescu. Pe soclu a săpat versurile: 

Cine a îndrăgit străinii 

Mânca-i-ar inima câinii, 


Straja imului 


Glasul celor ce strigă sub cătuşele vremii 

ORGAN AL LEGIUNII .ARHANGHELUC MIHAIL' DIN IUD. TUTOVA şi TECUCI 
— Apare sub direcţiunea DWul Comeliu Zeiea-Codreanu ~ 

I Abnuf tiV 


Apare do douâ ori pe lunA 


Moartea Generalului de Divizie ION TARNOSCHI 


Cavaler al ordinului Mlhaiu Vitezu 


e »- iâ 0 



în NR 8 din 6 martie 1932 al ziarului "Straja 
Neamului", pe prima pagina se află declaraţia tui 
Corneliu Zelea Codreanu privind campania 
electorală din jud. Tutova, în care se cere ca 
propaganda făcută de legionari să apere legea 
ordinea şi drepturile cetăţeneşti garantate de legea 
fundamentală a statului. 

Tot în acest număr gâsim articolul “Candidatul 
nostru ”, semnat de Ştefan Cosma. care îl prezintă 
pe prof ION ZELEA CODREANU. şi un anunţ cu 
majuscule. "Duminică, 27 martie, se va ţine la Bârlad 
o mare întrunire publică a Gărzii de Fier". 

NR. 9 din 6 aug. 1932 are o nouă rubncâ. 
intitulată "Rubrica suferinţelor" Se arată că legionarii 
care făceau propagandă 
electorală au fost arestaţi, 
maltrataţi şi batuţj de 
căpitanul Motora şi de 
jandarmii lui. precum şi de 
Orghean Carp şi poliţiştii 
lui. 

în NR 12 din 15 nov. 
1932 sunt publicate poeziile 
"Pământul nostru" (de 
studenta legionara Vionca 
Lâzârescu) şi "Legiunea 
Arhanghelului Mihail (de 
învăţătorul D Chiriac din 
comuna Şendreşti). 

în 15 martie 1933 
apare NR. 14; pnntre alte 
articole se evidenţiază: „în 


Mrt/kt To! Stittiom bdtuţt He rh 
La nof In zadar ard plopul 
C 'Act holdelor noJ.it re cu *pn 
Străinul Ir furd belşugul. 


V) pt ţ»m Utâ 





Mânca-i-ar casa pustia 

Şi neamul nemernicia. 

A fost o serbare mare de afirmare a conştmţei şi 
băştinăşiei noastre getice. Totul a fost pregătit şi 
condus de către Tudose. A fost punctul culminant al 
luptei lui. 

încetul cu Jhcetul, sufennţele îndurate prin 
închisori, încercarea de laş asasinat de la Cernăuţi, 
lipsurile grele, i-au zguduit sănătatea 

în toamna aceasfa a murit Tudose la 

Bucureşti. Trupul lui se odihneşte in ţărâna caldă a 
satului său natal, Mârceşti (n. n.: jud. Dâmboviţa). 
Au rămas să-l plângă o soţie şi doi copii. 

Legionarii să nu-l plângă, ci sâ-i slăvească 
amintirea şi să steie mereu in legătură cu sufletul 
său mare 

De-altfel, moartea nu există. Aceasta o ştim noi. 
geto-dacii, de multe mii de ani. iar tu. frate Tudose, o 
ştii acum şi mai sigur. 

La revedere, deciI Pe curând! Iar până atunci , 
ca pe un ostaş căzut la datorie, te salutăm!" 

Un alt articol ahunţă validarea lui Corneliu 
Zelea Codreanu în Camera Deputaţilor ca deputat 
de Neamţ. Alâtun, pe o paginâ întreagă, este 
reprodus discursul proaspătului deputat, din care 
citez un mic fragment: "Comerţul nostru e 
îngenuncheat Bârladul exporta mărfuri în Polonia, 
sub Ştefan cel Mare. şi exporta prin Cetatea Albă. 
până la Constantinpol şi Alexandria; acum, la noi, a 
rămas un singur comerciant român de manufacturi" 


gardă, creştini şi m Garda de Fier şi comunismuf . 
semnate de avocatul I. Turtureanu; o paginâ 
întreagă are ca titlu "Garda de Fier in Parlament" 

Ultimul număr al ziarului este 18 şi apare la 15 
oct. 1933. Semnează în el Traian Brâileanu - 
*Sfârşit de guvernare", Lascâr Popescu - "Garda de 
Fier cucereşte " şi luvenus - "Roiul şi datona 
tineretului'. 

*** 

"ÎNALŢAREA" - Sibiu 

în numărul din ianuarie al revistei noastre am 
prezentat ziarul "GLASUL STRĂMOŞESC" care în 
1940 a reapărut la Sibiu din cauză că oraşul Cluj. 
unde îşi avea iniţial redacţia, fusese ocupat de 
trupele horthyste în urma pierdeni a mai mult de 
jumătate din Ardeal 

Am avut. nu de mult timp. plăcuta surprizâ să 
găsesc întâmplător în fişierele de la Biblioteca 
Academiei Române, un alt ziar legionar, bine sens. 
cu 16 pagini, cu titlul "ÎNÂLŢAREA '. colorat în verde 

Faptul că la Sibiu au apărut concomitent 2 ziare 
legionare, remarcabil redactate, nu trebuie să 
mire: Sibiul a fost un puternic centru legionar, cu 
oameni culţi şi naţionalişti; unii dintre ei aflaţi 
chiar în preajma Căpitanului. Aici au apărut 
volumele "Pentru legionan" şi "Cranii de lemn" 
Actualmente în acest oraş cu aer medieval trăieşte şi 
cel mai bătrân legionar din lume. camaradul 
instructor legionar şi economist Viorel Tânase. 
veteran de război, membru în Senatul Legionar, care 
în luna mai va împlini venerabila vârstă de 100 de 
am, ocazie cu care delegaţie a organizaţiei noastre 
intenţionează sâ-l omagieze la el acasă. 

Dar să revenim la ziarul legionar interbelic 

"FnAlţarea- 

Primul număr a apărut la 1 ian. 1941. având ca 
director pe Radu Dragnea. redacţia funcţionând pe 
str Avram lancu nr 36 Cel care a luat iniţiativa de 
apanţie a ziarului "înălţarea" a fost prof. universitar, 
senator legionar Traian Brâileanu. ministrul Educaţiei 
Naţionale în acea vreme. 

Dar să răsfoim împreună ziarul despre care 
mcâien nu se aminteşte. O facem noi pentru prima 
dată 

(continuare in pag. ÎS) 


OJ'VÂNTUL LECÎONAIR Martie 2008 Pag 9 
































RĂSFOIND PRESA LEGIONARĂ INTERBELICĂ (continuare din pag. 9) 


Primul număr are semnături cu greutate: TRAIAN 
BRÂILEANU semnează articolul " Legiunea, 
nădejdea noastră", care încadrează portretul lui 
Corneliu Zelea Codreanu; EMIL CIORAN are 
articolul ", Ardealul - Prusia României", preotul 
instructor legionar ILIE IMBRESCU, " Credincioşia 
Ardealului", poetul şi matematicianul ION BARBU 
scrie ''Umanismul cel nou", iar Ion Costea - "Cu 
9$ndul la părintele Moţa" şi Bogdan Turcu, "Duhul lui 
Ion Banea” 


Dar să prezint un fragment din articolul lui Emil 
Cioran cu titlul amintit mai sus: 

Garda de Fier realizează maximul de 
zutoconştiinţă. In ea s-au trezit românii, în ea şi-au 
Problematizat rostul. Era inevitabil ca Ardealul să 
devină forma ei lăuntrică. Românie legionară ca să 
realizeze un stil omogen, ca să înfrângă tentativa 
P^ralismului - expresie teoretică a dezmăţului - 
trebuie să ardelenizeze pe toţi românii, adică să-i 
oblige să he ei înşişi în mod absolut Legiunea va da 
floare naţională unei formule ce aşteaptă demult. 
Ce nu mai poate Ci închisă in provincie." 

Alt articol se referă la reapariţia ziarului 
" Armatoliî' , publicaţie care se adresa 
românilor macedoneni, şi este semnat de 
dr. I Ghelase 


m 


Sunt nevoit să fac o precizare: ziarul condus de 
Const. Papanace a fost însă suspendat, după o 
scurtă perioadă, de către Comandantul Horia Sima 
(!), pe motiv să nu supărăm pe vecinii bulgari care ne 
răpiseră Cadrilaterul!... 

Un alt articol se referă la teroarea declanşată 
de către unguri în Ardealul ocupat: „De Crăciun 
nu s-au îngăduit practicile tradiţiilor noastre 
Bisehcile au fost închise, iar colindătorii bătuţi şi 
acuzaţi că fac propagandă. Fraţii noşth s-au rugat 
închişi in casă pentru triumful dreptăţii. După 
groaznicul măcel din comuna Ip din judeţul Sălaj, 
sângele n-a fost şters şi nu s-au mai cântat colinde." 

în NR. 2 din 4 ian. 1941 reţine atenţia articolul 
„Arta şi viaţa legionară ", iar în NR. 3, „ Legionarii şi 
tema morţii m (de Axente Sever Popovici), precum şi 
recenzia plachetei „ Rapsodia valahă n a lui Aron 
Cotruş, care apăruse recent la Madrid 

în NR. 8 din 12 ian. 1941 întâlnim un titlu 
zguduitor: „l In sat românesc din Ardealul robit a 
fost ucis într-o noapte " şi alături o fotografie cu 
un mormânt lung, de fapt o groapă comună, fără 
cruce păzit de un „honved” cu pană la pălărie. 
Este vorba de măcelul de la Ip. 


Alte articol care, după titlu, te incită să le parcurgi 
„Jertfa de la Majadahonda", un articol vechi al 
celebrului prof Nae lonescu (mort în 1940). din care 
reliefez fraza „ Codreanu a fost braţul de fier al 
Legiunii, Moţa a fost inima ei", şi „ Comemorarea lui 
Ion Moţa şi Vasile Mahn. marile solemnităţi de la 
Berlin şi Roma, la 4 ani de la moartea lor" 

Miercuri, 22 ian. 1941, apărea la Sibiu NR. 15 
al ziarului „înălţarea". O pagină întreagă se referă 
la marea adunare de la Sibiu, alte două pagini redau 
conferinţa prof. Traian Brâileanu ţinută cu acest 
prilej. Un alt material, cu fotografii, prezintă vizita lui 
Traian Brâileanu la Institutul de Cultură Italian de la 
Sibiu. 

NR. 18 din 26 ian. 1941 are înfăţişarea şi 
conţinutul complet schimbate. Evenimentele 
tragice din Bucureşti din 21-23 ianuarie s-au făcut 
simţite titlul nu mai are culoarea verde şi nu mai 
există nici un articol sau ştire legionară Ziarul are un 
aspect economic, cultural, şi cuprinde multe 
informaţii scurte din viaţa cotidiană a oraşului 
străbătut de râul Cibin La fel şi numerele următoare, 
ultimul care a apărut purtând data de 7 martie 1941 
şi având nr. 52. 


OJVANTSJL LECSONAM Martie 2008 


Pag. 15 



Q^ocu/ne/it 



PRESĂ LEGIONARĂ INTERBELICĂ 

TREI REVISTE LITERARE DIN CERNĂUŢI 


Este ştiut că Bucovina a fost, în perioada dintre 
cele douâ războaie mondiale, o zonă în care 
Mişcarea Legionară a fost foarte activă, în cadrul ei 
gâsindu-se conducâton intelectuali de prestigiu cu 
mari mente în cultura noastră. 

Această parte de nord a ţârii era un conglomerat 
de etnii, aici trăind, în afară de români şi evrei. ruşi. 
ucrainieni, germani şi polonezi care erau bine 
organizaţi în asociaţii culturale care aveau, toate, 
propriile lor organe de presă şi zeci de lăcaşuri de 
cult. 

Afirmarea elementului românesc, majoritar, era 
deci, o necesitate stringentă şi românii cu dragoste 
faţă de neam şi ţară, au aderat fără ezitare, la cea 
mai indicată organizaţie naţionalistă: Mişcarea 
Legionară. 

Am prezentat la această rubrică titlurile câtorva 
ziare legionare care au apărut la Cernăuţi, Suceava 
şi Rădăuţi Dar trebuie scos în evidenţă faptul că 
oraşul Cernăuţi a fost singurul din ţară unde s-au 
tipărit reviste literare legionare, nu una ci trei. 
însemnări sociologice. Iconar şi Ţara Sipeniţului. Un 
adevărat record! 

Să răsfoim împreună aceste trei reviste literare, 
toate cu un conţinut remarcabil şi îngrijit aspect 
tipografic. Să fac o precizare: dacă la ziarele 
legionare prezentate am putut reda unele mici 
fragmente din articolele cele mai interesante şi am 
făcut unele comentarii care se impuneau, în cazul de 
faţă fiind vorba de reviste culturale, cu texte destul 
de lungi, care nu pot fi fragmentate şi analizate, sau 
poezii, întrucât revista noastră nu dispune de mult 
spaţiu tipografic, mă voi mărgini doar de a enumera 
titlurile cele mai interesante, dar care, de cele mai 
multe ori, spun totul. 


încep cu prezentarea celei mai cunoscute şi 
răspândite reviste literare cemâuţene, 

„ÎNSEMNĂRI 
SOCIOLOGICE 
„Motorul" acestei 
publicaţii a fost 
eruditul profesor 
universitar Traian 
Brâileanu, care a 
grupat în jurul lui 
numele unor oameni 
de cultură nu numai 
din zona Bucovinei ci 
din toată ţara 

Unul dintre cei mai 
mari sociologi români, 
bun cunoscător a 
limbilor de largă 
circulaţie, prezent la 
nenumărate 

sirnpozioane europene, Traian Brâileanu a ajuns 
ministru al culturii în 1940, fapt ce a dus la arestarea 
lui, încă de la finele anului 1944, şi la moartea în 
închisoare în 1947. 

PRIMUL NUMĂR al revistei „ÎNSEMNĂRI 
SOCIOLOGICE apare la 5 aprilie 1935, redacţia 
fiind pe str Gen Berthelot 5, iar administraţia la prof 
Constantin Zappa, str Baltnister 15. 

Articolul de fond este semnat de directorul ei şi se 
intitulează Xe vom însemna" şi tot Traian Brâileanu 
este autorul unui alt articol, .Eroarea intrată în 
sociologie" Tot în primul număr se remarcă: 
.Răzeşii" de Leon Topa, «Literatura şi societatea 
românească" de Barbu Sluşanski, .Disciplina şi 
camaraderia ca forţe politice" de G. Macrin şi 
.Desfiinţarea Teatrului Naţional din Cernăuţi" de 
Vasile Posteucă. 



DIN NR. 2-3, 4, 5 şi 6 DIN 1935 redau titlur 
câtorva articole semnate de Traian Brâilear 
.Ştefan cel Mare şi arta de a guverna ■ JProbler 
muncitoreasca in lumina doctrinei naţionalişti 
Jdeea comunităţii româneşti ", „Etnografie 

etnologie ", .Legea degenerării elitelor* 

ANUL II, 1936, are o tematică variată 
interesantă, dar articolele sunt mari. < 
această cauză în unele numere există 
doar 2-3 semnături Bunăoară, în NR. 1 c 




Pag. 10 


luna aprilie semnează doar Traian Brâileanu (douâ 
articole: Artişti şi artizanr şi . Feminizare şi 
efeminare”) şi Ion Turcan („ Problema arcaşilor r ). 
Atât La fel şi în NR 4 din iulie 1936 „ Ministrul Leon 
Blum " de Andre Jaussoin, .Problema identităţii 
statulur de Traian Brâileanu şi .Lupta împotriva 
anarhiei demagocice " de Ion Turcan. 

NR. 5 DIN AUG. 1936 are însă un reportaj care 
este o excepţie faţă de profilul revistei, aceasta fiind 
axată pe articole ştiinţifice: Asasinatul de la Cernăuţi 
al studentului Gh. Grigof, semnat de Gh Macrin. Pe 
o vreme ploioasă 30 000 de oameni au participat la 
înmormântarea studentului legionar, victimă a fraţilor 
Edie şi Ignatz Wagner, evrei, membri ai societăţii 
culturale „Margenrait", omorât în Grădina Publică. 
Tot în acest număr al revistei Traian Brâileanu 
semnează articolul .Puterea celor bogaţi şi bogăţia 
celor puternicf, iar Vasile Nitu .Coruperea 
moravurilor în elita românească " Se face şi recenzia 
cărţii. Rolul organizaţiilor militare moldovene in actul 
Unirii Basarabiei r de Gherman Pântea, carte apărută 
la Chişinâu. 

ÎN NR. 6 DIN SEPT. 1936 Traian Brâileanu scrie 
Adevăruri paradoxale ", Ion Turcan „ Pericolul 
comunist şi legitima apărare ", Ion N. Mailat .Politica 
lui Lenin ", iar Nicolae Roşu . Sensul mărginirilor*. 
Pentru prima oară îşi face loc şi rubrica ce va deveni 
permanentă, .Revista cărţilor ”, care prezintă cititorilor 
.Căpitanur de lonuBanea, .Tineretul şi politica " de 
Ernest Bemea şi .Schiturile şi sihăstriile Bucovinei 
de altădată " de Erast Hostiuc. 

ÎN NR. 7 DIN OCT. 1936 Traian Brâileanu face o 
amplă recenzie a cărţii .Pentru legionari m de Corneliu 
Zelea Codreanu şi tot el semnează articolul 
.Funcţionarism şi birocratism*. George Macrin are şi 
el douâ articole .Taberele de muncă " şi recenzia 
broşurii lui Radu Gyr, .Femeia şi eroismul spiritual, 
moral şi naţionaf apărută în 48 de pagini în editura 
Xetâţuia legionară". 

NR. 9 DIN DEC. 1936 are 100% conţinut 
legionar: Traian Brâileanu - .Desăvârşirea structurii 
elitei legionare ", I.AI Ştefanovici - .Cartea 
CăpitanuluF , Ion Turcan - „Tabere şi şantiere ", Barbu 
Sluşanski - Antidotul comunismuluf şi Ion Negură - 
.10 decembrie 1927. 

NR. 2 DIN MAI 1937 are: Traian Brâileanu - 
Adevărata democraţie ", Barbu Sluşanski - „Ura de 
clasă şi ura de rasă ", George Macrin - „ Exterminarea 
bătrânilor* şi o recenzie remarcabilă asupra cărţii 
tânărului filosof, care nu a mai avut ocazia să se 
afirme în anii comunismului, Radu I Paul. autorul al 
douâ volume mari, cca. 850 de pagini, sub titlurile 
.Viaţa estetică " şi, respectiv. Arta " 

ÎN NR 4 DIN IULIE 1937 Traian Brâileanu 
semnează „Tehnica politicii legionare ". 

NR. 10 DIN IAN. 1938 are articolele lui Traian 
Brâileanu „După alegerile din decembne 193T şi 
„Despre valoarea ştiinţer , iar Mircea Streinu scrie 
„Câteva considerente despre actuala poezie 
românească " 

NR 11 DIN FEBR 1938 are ca repere „Pnmatul 
ordinei morale " de Traian Brâileanu, . România de 
aur* de Dragoş Protopopescu, „Contribuţia Bucovinei 
tinere la poezia românească " de Mircea Streinu 

Revista este suprimată odată cu instaurarea 
dictaturii lui Carol al ll-lca, în febr 1938, şi 
reapare la 1 sept 1940. dar la Bucureşti, datorită 
ocupării nordului Bucovinei de către sovietici. 

Sediul din Capitală al revistei se află pe str Uranus, 
la nr 23A 

ÎN NR. 1 DIN SEPT. 1940, apărut în acelaşi 
format, dar cu titlul în culoare verde, întâlnim titlurile 
„Principiul ordinei sociale " de Traian Brâileanu, 

.România şi Germania " de P.P Panaitescu, 
„Stmctura organizaţiei totalitare " şi . Nae lonescu ’ - 
de Vasile Bâncilâ, iar ÎN NR 2-3, OCT. - NOV. 1940. 

.Singurătatea geniului" şi „Naţiunea şi puterile 
sociale", ambele sub semnătura lui Traian Brâiieanu, 
.Despre bunătate şi mârturisin pentru un om nou ” de 
Emest Bemea, „Temeiurile revoluţiilor totalitare " de 
Radu I Paul, „Cunoaşterea României peste hotare " 
de Leon Topa 


Câteva titluri, şi ele semnificative. DIN NR. 4-5, 6, 
7 şi 8 din 1940 „Victor Putu Gărcineamf de Barbu 
Sluşanski, „Luptâtorir de Traian Brâileanu, . Cuibul ' 
de Th Fecioru, „Mişcarea Legionară şi 
muncitorimea " de Traian Herseni, „Despre bucurie " 
de Ernest Bernea. „Muncitorul legionar r de George 
Macrin, „Descifrarea unui sens " de preotul IIie 
Imbrescu. . Viaţa legionară, izvor de creaţie " de 
pictorul Alex. Basarab şi „Doctrina legionară ca 
ştiinţă " de Traian Brâileanu. 

ULTIMUL NUMĂR al „ÎNSEMNĂRILOR 
SOCIOLOGICE poartă data de 15 IAN. 1941, şi are. 
printre altele, articolele „Scrisul românesc în 194CT 
de Mircea Streinu şi „Despre metafizica 



• Nr.l • %nuur • RĂAĂTp ICCOVtM 


in «imn l mi\ \rM ci» i yvsa«*iuma - urtmNixiu oi ivrrwu. istuluU 


nietzscheiană " de C. Sândulescu. 

Prezentând cititorilor doar titlurile articolelor din 
revista «însemnări sociologice", aceştia îşi pot da 
lesne seama de nivelul remarcabil al publicaţiei de 
prim rang în sociologia românească 

Cea de-a doua revistă este cu profil literar si se 
intitulează" ICONAR r . 

Scopul acestei reviste era de a tace cunoscut 
întregii ţâri preocupările literare si, mai ales. talentul 
tinenlor bucovineni, publicaţia având deci rolul unei 
rampe de lansare - ceea ce. de-a lungul timpului, a 
reuşit pe deplin. 

In 1931 la Cernăuţi s-a înfiinţat gruparea literară 
"Iconar" condusă de Gh. Antonovid, G. Drumur. 
Nicolae Pavel şi Ion Roşea, la care a aderat toată 
floarea tinerimii bucovinene, în frunte cu Iulian 
Vesper Apoi s-a înfiinţat editura cu acelaşi nume 
condusă de Iulian Vesper şi Mircea Streinu. care de 
la 1 aug. 1933 şi până la 21 febr. 1934 a reuşit sâ 
tipărească 30 de plachete 

Revista "/COA/AR" a apărut în sept. 1935, 
ultimul ei număr fiind tipărit în ianuarie 1938 
când a fost interzisă pentru conţinutul s^u cu 
profund caracter legionar. 

Avea o apariţie lunară şi un aspect plăcut, bogat 
ilustrată de talentatul grafician Rudolf Rybiczka 
Legat de acest nume fac o paranteză: în urmă cu 10- 
15 ani am participat la vernisajul expoziţiei 
organizate în fosta bibliotecă municipală, unde 
artistul, plecat din România ini940 şi stabilit apoi în 
Germania, la Breslau. a prezentat în ţara sa de 
origine pe care nu o uitase, peste 100 de lucrân. 

Revista " Iconar* a fost condusă de Mircea 
Streinu şi Liviu Rusu. Câteva cuvinte despre 
Mircea Streinu: talentul său remarcabil a fost 
răsplătit prin cele trei premii naţionale pnmite în 
1934. 1939 şi 1943 în nov 1939 a fost referent de 
presa al Ţinutului Suceava, iar în 1940 a fost captat 
în Direcţia Naţională de Presă care avea sediul în 
Bucureşti A murit la 17 aprilie 1945, pe fondul unei 
boli mai vechi. TBC, eveniment ce a trecut 
neobservat, convingerile sale naţionaliste dându-i la 
fund amintirea Ar fi aberant sâ se creadă că 
personalitatea complexă a lui Mircea Streinu poate fi 
realizată într-un articol Moartea l-a cruţat de ceea ce 
urma sâ i se întâmple datorită orientării sale politice 
şi tematicii sale literare în romanul său, în douâ 
volume, intitulat" Prăvălia diavolului ", apărut în 1942, 
el critică ^vehement ciuntirea Bucovinei, iar despre 
romanul " Drama casei Timoteiu m criticii vremii au 
spus că el poate sta cu cinste alături de romanele 
maestrului său. Liviu Rebreanu. 

^ râs * 0,m împreună colecţia revistei 
ICONAFT. sediul redacţiei aflându-se pe str Draaos 
Vodă,nr 9 

Articolul de fond din primul număr este semnat de 
Traian Brâileanu. (continuare in pag. 14) 


LEGIONAR Martie 2009 


m 


























PRESĂ LEGIONARĂ INTERBELICĂ (continuare din pag. 10) 


ÎN NR. 11 DIN IULIE 1936, Vasile Posteucă îşi 
intitulează articolul "Câteva cuvinte despre viaţa şi 
opera lui Mihail Horadnic ", Stere Mihalexe 
•Disponibilitatea legionară”, Liviu Rusu m Cultura 
estetică postulat al educaţiei legionare' şi Mircea 
Streinu m Drumul spre moarte " unde este descrisă 
drama zguduitoare cănd jandarmii austriaci, la 
îndemnul călăului Fischer, au spânzurat preoţi, 
moşnegi şi copii, bănuiţi pentru trădare. 

In numărul din octombrie 1936: Motto-ul 
Căpitanului "C/ne renunţă la moarte, renunţă la 
înviere', V. Pasteucâ. m Un nou mormânC, Traian 
Brâileanu "Iarăşi o jertfă', Gh. Grigor, Barbu 
Sluşanski „Veniţi să ne închinăm ", Liviu Rusu "C/n an 
nou pentru Căpitan şi artă', George Macrin "Raportul 
dintre romănesc şi verde'. Barbu Sluşanski "Biserica 
şi decadenţa morală a tineretuluf şi Leon Topa 
"Cartea Căpitanului, cartea învierii româneştr. 

Anul următor, 1937, este şi mai bogat cu articole 
pe teme legionare. 

NR. DIN IAN. al acelui an este închinat în 
întregime memoriei lui Moţa şi Marin: Sever Al. 
Slâtinescu - " Eroism ", Mircea Streinu - " Moarte 
eroică', Ion Negură - "Sub semnul jertfei lui Ionel 
Moţa', Barbu Sluşanski - 'înălţarea la cer, V. 
Posteucă -" Suprema jertfă'. Vasile Posteucă - "Sub 
cerul destinului, semnificaţia plecării legionarilor In 
Spania', Mircea Streinu - "Răsună pământul 
legionar 

ÎN NR. DIN MARTIE 1937 se remarcă Barbu 
Sluşanski - cu articolul 'Condamnări şi ispăşiri”, 
Claudiu Usatiuc - 'în căutarea sufletului etnic', Liviu 
Rusu - "Elementul gotic in cultura BucovineT, Gh. 
Clime - 'Sunt legionar şi Nicolae Totu - 'Amintiri din 
începutul vieţii mele legionare'. 

DIN NR. 10, 11 şi 12 reliefez articolele: Mihail 
Polihroniade - "Tineretul şi politice externă”, Gh 
Antonovici - 'Suntem în plin războT, Barbu Sluşanski 
- "Reportaj german', George Macrin - "Definirea 
poziţiilor. Ion Banea - "Preoţimea şi dâscâllmea 
ardeleană', Alexandru Constant - " Antinomia stat - 
democraţie' (în final concluzia că "numai 
naţionalismul în forma sa pură şi intransigentă, 
leglonarismul, poate salva Neamul românesc'), Leon 
Ţopa - 'Misiunea legionară', Barbu Sluşanski - 
"Caimaicanul Vogonde' 


în concluzie, pot afirma cu certitudine, prin titlurile 
citate, că revista " ICONAR r a intrat mândră şi sigură 
în viaţa intelectuală românească, ea nu poate lipsi 
din istoria culturală a presei noastre. 

Revista "ICONAR" a reapărut în aprilie 1995 la 
Rădăuţi, dar şi-a încetat apariţia după numai 5 
numere. 

Neavând posibilitatea de a reproduce coperta 
unui număr din perioada interbelică, prezentăm 
cititorilor nr. 1 din seria nouă a revistei. 



Cea de a treia revistă culturală apărută la 
Cernăuţi se intitulează " ŢARA SIPENIŢULUf', care 
era tot de cultură şi luptă naţionalistă 

Sipeniţul era o mică bucată din jud Cernăuţi, la 
graniţă alcătuită din câteva comune în care 
majoritatea populaţiei o formau etnici ucrainieni cu 
nostalgia permanentă că localităţile lor nu făceau 
parte din Ucraina Refuzul unora de a se încadra în 
viaţa politică şi economică a României a făcut ca 
revista "Ţara Sipeniţului" să ia atitudine şi să 
combată aspiraţiile proucraimene, lucru oglindit în 
câteva articole 

Publicaţia se remarca printr-un frumos aspect 
grafic, avea o periodicitate lunară, ca şi revistele 
precedente, iar coperta fiecărui număr era tipărită cu 


altă culoare A 
avut însă o viaţă 
mai scurtă: din 
iulie 1936 până 
înfebr. 1937. 

Conducătorii 
ei erau 

Constantin lacob 
şi Pompei 

Atanasius. 

Citez câteva 
titluri DIN 

PRIMUL 
NUMĂR: 

"Românismul în 
nordul judeţului 
Cernăuţi” de V. 

Posteucă, " Noi 
şi Ucraina Mare' de Dragoş Vitencu. 'întoarcerea 
Argonauţilor de Vasile Băncilă, "O mare biruinţă 
legionară' de Emest Bemea şi " Legionarismul şi 
muncitorii' de Constantin Mani 

ÎN NR. 2 găsim articolele: " Bucovinismul şi 
românismuT, 'Monumentul regelui Ferdinand din 
Vâscâuţr de Ovidiu Ţopa. iar IN NR. 3. "Cheie de 
boltă pentru o filosofie a comunităţii româneştr de 
Traian Brâileanu, "Fântână cu panduri" de Radu Gyr, 
"Jurnalişti bucovineni" de C Loghin. "Cartea 
legionarilor" (recenzia "Pentru legionari") de Pompei 
Atanasius, "Matinală" de Yoanne Rassignon, "Un 
bilanţ al luptei începute la 10 decembrie 1922" de 
Vasile Posteucă şi reflecţii asupra conferinţei lui 
Traian Brâileanu de la Teatrul Naţional. Traian 
Brâileanu fiind considerat 'pănntele spiritual al 
studenţimii cemâuţene, mare dascăl al 
legionarismului'. 

NR. 1 - 2, IAN. - FEBR. 1937, are pe copertă 
copia unei gravuri frumoase, realizate din lemn, 
creaţie a lui Rudolf Rybiczka Din sumarul acestui 
ULTIM NUMĂR Ion I Moţa - " Binefacerea învienT, 
Traian Brâileanu - 'în căutarea sufletuluf, Cicerone 
Mucenic - " Pământ şi cer, Vasile Posteucă - " Ion 
Creangă”, Ion. I. Moţa - 'EsenţialuT, Nae lonescu - 
"Primejdie celor de pe urmă', 'Părintele Vartolomeu 
preamăreşte munca legionară”. 


|ara 

ŞIPENIŢULUl 

OMAN AL tOCCTAŢ* CULTVKAL- 
naT'o*alc -Ta*a fiPCHiTULvr 




Pag.14 


CUVÂNTUL LE<GJ®NA» Martie 2009