Armata Română in timpul ultimilor 40 de ani — 1866-1906 (1906)

ARMATA ROMÂNĂ 


IN TIMPUL ULTIMILOR 40 DE ANI. 


1866—1906. 


Ces 2I 


f VOLUMUL |. 


ADMINISTRATIA CENTRALÀ 


A 


RĂZBOIULUI. 


BUCUREȘTI 
LIBRĂRIA „C. SFETEA“ 


Calea Victoriei, piața Teatrului 


1906 


www.dacoromanica.ro 


ARMATA ROMÂNĂ 


IN TIMPUL ULTIMILOR 40 DE ANI. 
1866—1906. 


Que le souvenir des obstacles 
surmontés, des périls évités, des im- 
perfections signalées, revienne sou- 
vent à votre mémoire ; car, pour tout 
homme de guerre, le souvenir est la 
science même», 

(Din discursul fmpäratului Napo- 
leon III către Generalii armatei din 
Italia reuniți împrejurul său în Pa- 
latul din Tuileries la 14 August 1859), 


I 


ADMINISTRAȚIA CENTRALĂ 


A 


RĂZBOIULUI. 


BUCUREŞTI 


STABILIMENTUL GRAFIC ALBERT BAER 
No. 5—9, Strada Numa-Pompiliu, No, 5—9 
1906 


www.dacoromanica.ro 


DEDICATIE ARMATEI. 


www.dacoromanica.ro 


Cei mai dulci și mai frumoși ani ai vie- 
jei mele i-am petrecut în sânul Armatei. 
Neîntrerupt am luat parte la munca ei de 
propäsire în timp de pace, la glorioasele 
ei fapte în timp de räzboiu; la gile bune 
și fericite, ca și la gile de nevoi si de grele 
încercări. 

Unele ca și altele, mi-au lăsat nesterse 
amintiri, din comoara cărora continuu mă 
hrănesc, continuu simf că reîntineresc, a- 
cam când vârsta mă determină, ca tot in- 
teresul și toată mângâierea vieții ce mi-a 
mai. rămas, să le aflu în meditaţia rece a 
trecutului ce am viețuit, 

De aceia Armatei datoresc seria de stu- 
dii ce încep astăzi a da la lumină: cu pri- 
vire la rostul nostru militar, asa cum l-am 
văzut și l-am trăit la olaltă cu dânsa , cu 


www.dacoromanica.ro 


6 DEDICATIE 


privire la știința ce am cultivat în sânul 
aceleiași armate, căci cu ea și prin ea am 
învățat toate și am experimentat toate; cu 
privire în fine, la o meserie așa de scumpă, 
ce cu dragoste, entusiasm și devotament 
am practicat-o cu toți oștenii împreună. 

Cui deci, decât Armatei, se cuvine să în- 
Chin aceste studii, ca modestă pârgă adusă 
prinos acelei mândre institufiuni: înbucu- 
rătoare pentru present, asigurătoare pen- 
tru viitor, plină de mândrie pentru trecu- 
tul nostru glorios ? 


Zicând însă „Armată“, gândul meu cu 
drag se îndreptează în deosebi la tovarășii 
mei de muncă, la acei vrednici și neobo- 
sîți comilitoni, cari pururea întrețin în su- 
flet cultul sacru al profesiunei lor, hrănesc 
în inimă pasiunea nobilă pentru mărirea 
Și vrednicia patriei, servă cu credință și 
fără precugetare, în orice timp și la orice 
împrejurări, guvern, țară si tron, dând gil- 
nic tutulora pilda datoriei cu devotament 
înplinită. 


www.dacoromanica.ro 


ARMATEI, 7 


Primească dar, amicii și soții mei de 
arme, primească ei acest homagiu cu îngă- 
duință și încredere; judece ei observațiu- 
nile mele fără idei preconcepute, iar în o- 
glinda relelor de mine semnalate, îi rog să 
vază tot intro vreme și mijloacele de în- 
dreptare ! 

Atunci pulea-voiu avea sufletească mân- 
gåiere să constat, că munca nu mi-a fost 
deșartă, și că näzuinjele mele wau rămas 
în vânt risipite ! 

Armatei deci și tovarășilor mei de arme 
inchin această lucrare. 


15 Aprilie 1906. 


Ex imo corde 
d. d. 
AUTORUL, 


www.dacoromanica.ro 


ÎNAINTE CUVINTARE. 


www.dacoromanica.ro 


ÎNAINTE CUVINTARE. 


«Les armées bien avisées seront cel- 
les, qui, mettant cartes sur table, sou- 
mettront leurs voies ct moyens à la 
discussion Ja plns étendue, par com- 
paraison avec les voies et moyens des 
autres armées qu'elles auront l'obli- 
gation d'étudier avee soin». 


Général Trochu. 


In decursul celor din urmă 47 de ani dela 
unirea ţărilor surori (1859—1906), România a 
realizat ceia-ce alte naţiuni n'au putut dobândi 
decât după veacuri de luptă şi după şiroae de 
sânge omenesc. Toate bazele societăţii fură re- 
generate: lanțurile feudale fură sfarâmate ; egali- 
tatea politică şi socială se introduse; ordinea mo- 
narhică veni să pună capăt certurilor pentru tron, 
precum şi nesigurantei de mâine; şcoala, justiţia, 
administraţia publică, armata, viaţa economică şi 
industrială, toate şi-au luat înt'un timp aşa de 
scurt dezvoltarea lor normală în ordinea impusă 
de binefacerile vietei actuale a naţiunilor civilizate. 

Bărbaţii noştri politici şi militari cari trăese 


www.dacoromanica.ro 


12 INAINTE CUVÎNTARE, 


încă şi au putut vedea şi observa succesiunea 
acestor multiple prefaceri ale vietei noastre ca 
Stat şi naţiune, ar realizà o adevărată operă de 
bine pentru generatiunile tinere, dacă ei ar scoate 
la lumină memoriile şi observatiunile lor. 

Cât de preţioase sunt memoriile bărbaţilor po- 
litici şi militari din alte ţări, ca şi ale capetelor 
încoronate, memoriile unui Guizot, Bismark, Ge- 
neralul Marbot, Maresalul Marmont,.... ale lui Fri- 
deric cel mare şi Napoleon I! Majestatea Sa Rege- 
le, Augustul nostru Suveran, ne-a dat pildä nouä 
Românilor şi azi, ca in toate. Nici odată nu se 
va putea scrie istoria modernä a României färà 
a nu se consultă pretioasele memorii publicate 
din iniţiativa M. S. Regelui'). In aceste memorii 
se află depusă o comoară de experienţe, nu nu- 
mai pentru cei presenti, dar şi pentru viitorime; 
în ele, mai bine decât în ori-ce, se poate urmări 
munca titanică ce a costat crearea României 
moderne ; ele vor servi pururea drept călăuză 
celor chemaţi de a îngriji de ursitele ţării şi de 
interesele cele mari aie neamului. 


1) Din viafa Regelui Carol al României, Note ale unui 
martor ocular , scriere apărută în limba germană în 4 vo- 
lume, Stuttgart 1894—1900. 


www.dacoromanica.ro 


ÎNAINTE CUVINTARE. 13 


Am avut fericirea de a mă găsi în serviciul 
armatei încă dela începutul acestei ere de rege- 
nerare naţională. Mam bucurat mai cu seamă 
de rarul noroc, de a trăi cât mai aproape de marii 
conducători ai natiunei în acest restimp de muncă 
spre progres; ba am fost lângă ei tocmai la 
vârsta aceia, când, prin pilda şi povetele altuia, 
se formează judecata tânărului şi se câştigă ex- 
perienta bărbatului. 

Astfel mi s'a dat prilejul ca să culeg multe 
observatiuni şi note asupra taptelor, ce succe- 
siv au prefăcut obiceiurile, năravurile şi spiritul 
armatei ; am putut să pricep rostul acestei armate 
în societatea română de altă dată, ca şi în cea de 
astăzi; am putut, însfirşit, să-mi dau bine seama 
de constituirea, organizarea şi funcționarea arma- 
tei în timp de pace, precum şi în timp de răsboiu. 

Aceste observatiuni nu erau destinate de a 
vedea lumina, ci le adunasem mai mult pentru 
propria-mi folosinţă, Dar cercetându-le astăzi pen- 
tru trebuintele mele, am găsit că ele n’ar fi cu to- 
tul lipsite de interes, spre a fi ştiule şi de alții şi 
a fi verificate, mai ales că unele din ele au fost 
date în vileag, involuntar poate, în cursul anilor. 


www.dacoromanica.ro 


14 INAINTE CUVINTARE. 


Imprejurärile, în urmă, şi mai ales dovezile de 
interes ce au deşteptat aceste încercări ale mele, 
m'au încredinţat de adevărul celor spuse acum 
47 de ani de împăratul Napoleon III: «Că e 
bine, e chiar indispensabil ca amintirea greuta- 
tilor învinse, a piedicilor înlăturate, zădurnicii- 
lor evitate, a împezfecțiunilor semnalate, să 
nu piara din mintea noastră, căci pentru tot omul 
de muncă — mai cu seamă pentru omul de răz- 
boiu — strädaniele şi näzuintele înaintaşilor săi 
sunt o comoară de experienţe, care nu numai 
luminează, dar încă şi plămădeşte şi formează 
ştiinţa însăşi». 

De aceia, întorcându-mă cu drag la acele note 
şi observatiuni ale mele, am căutat pe ici şi colo 
a le completă cu privire mai cu seamă la efec- 
tele constatate şi la cauzele ce le-au pricinuit. 
Dându-le la lumină, hranesc speranţa că, din a- 
propierea comparativa a acestor elemente de e- 
xaminare, aceia cari sunt indrituiti de a îndreptă 
lucrurile în armată, vor şti ca su deducă ade- 
vărul pentru a ne asigura o temeinică călăuzire 
înainte spre perfectionare. Astfel nu e de mi- 
rare, dacă în lucrarea mea se va găsi mai multă 


www.dacoromanica.ro 


INAINTE CUVINTARE. 15 


critică decât laudă, o critică însă sine irå et 
studio. 

De altmintrelea nu ne lipsesc publicatiuni cari 
prin stil pompos învederează ceia-ce e bine în 
statornicirea noastră militară de astăzi, şi aduc 
laude mai mult sau mai putin meritate sfortärilor 
desfășurate în decursul anilor. Socot însă să-mi fie 
permis de a crede, că acum arfi mai profitabilă 
o cercetare raţională a slăbiciunilor organismului 
militar, decât o simplă reeditare de elogii banale; 
aceasta mai cu seamă atunci, când slăbiciunile de 
care vorbim, mare parte, n'au fost desvălite de ni- 
meni până în prezent, şi chiar dacă multi le věd 
sau le simtesc, ei păstrează însă o futeleaptà 
tăcere, după proverbul că vorba e de argint, 
și tăcerea e de aur! Dar noi înţelegem altfel 
datoria de cetăţean si de vechiu slujbas al ţării! 

Prin urmare se cuvine ca să întreprindem acea 
muncă a spiritului care consistă întru: & consta- 
ta efectele si a cerceta cauzele cari au înflu- 
ențat îndeplinirea sau neindeplinirea cerin- 
țelor militare. O atare muncă grea nu poate fi în- 
treprinsă decât de un observator atentiv, de un cu- 
noscător adânc al fondului lucrurilor şi care posedă 


www.dacoromanica.ro 


16 INAINTE CUVÎNTARE. 


destulă experienţă pentru a discerne obirsia re- 
sultatelor dobândite, a deosebi adică ceia-ce se 
datorează relelor dispozitiuni, de ceia-ce provine 
numai din nepriceperea personalului conducător. 
In orice caz, mă voiu sili a nu omite nimic din 
ceia-ce ar putea inspiră pe cei îndreptăţiţi, ca să 
recunoască ceea-ce trebue şi ceea-ce nu trebue 
să facem pentru asigurarea idealului la care na- 
țiunea română — ca toate Statele cu putere mi- 
litară ca a noastră —tinde fără preget de a rea- 
liză ; a face adică, ca Armata să fie școală 
reală peniru națiune, si tot într'o vreme ea 
så devină un Scut temeinic pentru fard. 

Astfel studiul de faţă îşi găseşte însemnătatea 
lui mai cu seamă astăzi când, atât în parlament 
cât şi în presă, se vorbeşte de slăbiciunile pu- 
terii noastre militare şi de înalta misiune ce ar- 
mata va fi chemată mâne, poate, ca să îndepli- 
nească, El este, cred, şi binevenit atunci când 
vedem serioasa preocupare a celor în drept de 
a lua grabnice măsuri de îndreptare. 

Mai cu seamă faţă de această tendinţă de per- 
fectionare, ce pare a nu fi niciodată satisfăcută, 
studiul nostru îşi găseşte însemnătate. El va puteà, 


www.dacoromanica.ro 


ÎNAINTE CUVÎNTARE. 17 


dacă nu a ne luminà pe deplin asupra celor ce tre- 
bue să facem, apoi va putea, cel putin, a ne pune 
în pozitiune să ne ferim de a cădea în rătăcirile din 
trecut, de a mai repetă gregala ca: experienţele 
dejă încercate şi adeseaori în practica lor osândite, 
să le reluäm din nou, cu naiva credinţă că ar 
fi nişte fericite inovatiuni si indreptări, când ele 
nu sunt, în realitate, decât vechile experienţe, 
ca să nu zic expediente. 

Dar, în ceia-ce priveşte slăbiciunile noastre mi- 
litare, nu stau un minut la îndoială de a spune 
chiar dela început, că marele vinovat nu este 
Comandamentul. Păcatul de căpetenie, păcatul 
originar, trebue căutat în însuşi organismul facto- 
rului de căpetenie instituit a presida la organiza- 
rea puterei militare a tärei; el trebue căutat pur 
şi simplu în chiar Ministerul de Războiu. 

Iusinuările insolite, aruncate mai zilele trecute 
prin presă şi dela tribuna parlamentară, nu pot 
fi trecute cu vederea. Ele trebuesc privite ca 
un ecou inevitabil al necumpänitei näzuinti din 
partea bărbatului de Stat, d. Dim. Sturdza, de 
a declară mai antert în Cameră: că venirea sa 
—un ,Slujbas civil“ —în capul Administratiunei 
Războiului nu se datorează rostului constitu- 

2 


www.dacoromanica.ro 


18 ÎNAINTE CUVÎNTARE. 


tional, ci a fost o necesitate de salut public: „de 
a face ca Majestatea Sa Regele să reintre 
în prerogativele Sale constituționale de Șef 
suprem al Armatei. (*) 

Actualul ministru de războiu — d-l General 
Manu—şi-a spus la timp cuvântul său franc şi 
leal de pe banca ministerială în această cestiune. 
Răspunsul său a multämit toată lumea şi a da- 
rămat o teorie din cele mai neconstitutionale. 

Dar nu despre aceasta voesc să mă ocup în 
lucrarea de faţă; ci, o repet, îmi propun a su- 
pune la meditaţia bărbaţilor competenţi şi iubi- 


(1) Pentru o mai bună lämurire, citez după «Monitorul 
Oficial , pasagiul referitor din cuvântarea d-lui Dim. Sturdza 
rostită în şedinţa dela 13 Martie 1902 a Adunării Deputaţilor: 

«Puţini miniștri de războiu nu s'au socotit ei capii puterei 
«armate, înlăturând când fätis, când pieziş, pe acela pe care 
«cu toţii îl ştim şi îl cunoaştem de Suveranul nostru... Ca- 
«pul constituţional al puterei armate stă în faţa ministrului 
«ca un împiegat A LA SUITE», 

«Am primit acest serviciu greu al Ministerului de Războiu, 
«şi am spus aceasta ofiţerilor din ziua întâia când m'am pre- 
«zentat lor, pentru ca acela care este Capul puterei armate 

să reintre în drepturile Sale constituționale în mod văzut şi 
«necontestat . 

D Sturdza face, ca ministru de războiu, această înfăţi- 
gare inspirătoare de grijă, ca şi cum Marele și Augustul Nostru 
Suveran: El, Slujbasul neadorinit, El, Cârmaciul neobosit, El, 
Îndreptătorul și Sârguitorul a tot ce e bine şi frumos în ţara 
noastră, ar avea nevoe de îndemnul cui-vă ca să-şi îndepli- 
nească îndatoririle mult scumpe inimei Sale către iubita Sa 


- 


www.dacoromanica.ro 


INAINTE CUVÎNTARE. 19 


tori ai armatei: Așezarea noastră militară 
in timpul ultimilor 40 de ani, 1866—1906. 

Aceste oglindiri în rostul mecanismului nostru 
militar le presint astfel cuni ele au fost prinse 
instautaneu, în origină, şi le publie sub forma 
de scurte monografii independente unele de al~ 
tele, ne exprimând decât principii şi ne înfăţi 
sand decât esenţa lucrurilor. Fie-care monogra- 
fie o voiu încheiă prin o conelusiuue care, sper 
că va fi îndestulătoare, dacă nu spre a resolvă, 
cel putin spre a lămuri unele din problemele 


cari sunt astăzi în discusiune. 


armată! Sau să aștepte, El pe alţii a-l arăta drepturile ce 
are și care-l au fost călcate! 

Curiosul însă este, că pentru a învederă această pretinsă 
desordine anunţată în comandamentul superior al armatei, 

că Miniştrii de răsboiu au înlăturat când fățiș, când pie- 
ziş pe M. S. Regele dela dreptul ce-l are conferit de Con- 
stitufie ca Comandant Suprem al Armatei», — d-l Sturdza 
nu aduce nici un argument doveditor decât închipuirea sa: 

Că fiind eu — zice dânsul — un slujbaş civil, Ministru 
de războiu, nu mai putea stă nimeni la îndoială că un 
altul, în afară de mine, eră capul puterei armate, şi că 
acel altul nu putea fi altul de cât Suveranul României, Re- 
gele ei, Invingătorul dela Plevna . 

D-1 Em. Culoglu, fost deputat si unul dintre fruntașii par- 
tidului liberal, a caracterizat, cum se cuvine, această inconsti- 
tutionalä näzuintä a d-lui Sturdza de a face astfel pe M. Sa 
Regele răspuneător de faptele Ministrului de războiu . 

Gresitä a fost si este—zice d-l Culoglu—teoria d-lui Sturdza 
că Regele ar îi după Constitutiunea noastră si Ministru real 
de războin. Aşa a formulat d-sa această teorie în Cameră, 
explicându-ne pentru ce d-sa civil a luat Ministerul de răz- 


www.dacoromanica.ro 


` 


20 INAINTE CUYINTARE. 


De ocamdată, în lucrarea de faţă, voiu desvali 
caile abătute ce în cursul timpului a apucat Ad- 
ministraţia centrală a Războiului, arătând 
una după alta: 

a) Mobilitatea și complicafiunea din Ad- 
iministrafia centrală a Răeboiului,; 

b) Vifiositatea organismului Administra- 
{iei centrale a Räeboïului ; 

c) Vijiositatea administralivă a Admi- 
nistrafiei centrale a Răgboiului ; 

d) Causa mobilității și complicațiunii în Ad- 
ministrafia centrală a hăaboiului, şi în fine, 

e) Incompatibilitatea organismului actual 
al Administraţiei centrale a Războiului în 
organisarea puterei militare a färei. 


boiu. In broşura sa Puterea executivă în Constiluţiunea Ro- 
mâniei , joacă asupra cuvintelor Capul puterei armate ; 
aceste cuvinte se găsesc şi în Constituţiunea Belgiei, dar a- 
colo wa înţeles nimeni articolul din acea Constituţiune, ca 
în ceia ce priveşte armata, responsabilitatea ministerială să 
fie înlăturată. Indată ce există un ministru de războiu, el, 
şi numai el, este răspunzător de mersul armatei şi de tot 
ce se face într’însa. 

«De multe ori wam întrebat cum îi vine d-lui Sturdza să 
descopere persoana inviolabilă a Regelui și să-L lase să răs- 
pundă în faţa ţărei şi a particularilor de toate nimicurile, 
ilegalitatile și favorurile săvârşite de miniştrii de räzboiu. 

Le roi règne, mais ne gouverne pas, iată adevărata teorie 
constituţională, şi ori-ce sfortare făcută pentru a o înlătură 
nu räuseste, fiiud-că nimeni n'o poate admite . («Puterea 
Regală de Em. Culoglu, 1906). 

www.dacoromanica.ro 


INAINTE CUVÎNTARE, 21 


Iu aceiaşi vreme voiu expune procedeurile ad- 
ministrative şi de comandament admise în alte 
țări, si de cari ar trebui să ţinem seama pentru 
a asigura existenţa şi funcţionarea cerută unei 
puteri armate atât de numeroase, cum este aceia 
cu care legiuirile moderne au înzestrat ţara dela 
războiu încoace; 

Iar drept conclusiune finală, voiu arăta ce este 
de întreprins pentru ca Administrația centrală 
a Răeboiului să poată deveni un adevărat organ 
destoinic ca să urmărească, an cu an, pregătirea 
armatei pentru războiu, şi de a face ca armata 
să se apropie din ce în ce mai mult de unicul 
scop la care ea trebue să ţintească fără încetare: 
acela, de a fi absolut gata de räzboiu, în 
totul, la orice oră și contra orisicui ; 

Şi înfine, drept epilog al acestor destăinuiri, 
voiu încercă, prin chiar naraţiunea cerinţelor răz- 
boiului, a face să reiasă insuficienţa actualului 
organism de Administraţie centrală a războiului. 


In monografiile următoare, sper că voiu putea 
completă aceste observatiuni cu altele privitoare 
la Armată si la Serviciile militare ale ei. 


www.dacoromanica.ro 


29 INAINTE CUVÎNTARE. 


Astfel unele completându-se prin altele, aceste 
studii vor alcătui un întreg de doctrine militare. 
Ele vor puteă fi consultate cu folos, mai ales 
de tinerimea doritoare de a se instrui, căci sunt 
scrise de un bărbat conştiincios, care, ca militar 
de profesiune, a avut totdeauna convingerea, că 
adevărul trebue spus fără înconjur — în orice 
timp, în orice cestiune, şi faţă de ori şi cine, 
indiferent dacă graiul adevărului este sau nu o- 
portun, dacă el place sau displace, dacă după 
sine atrage onoruri sau dacă provoacă numai 
nemulțumiri. l 

Maxima franceză: Fait ce que tu dois, ad- 
vienne ce qui pourra! cată să fie pururea un 
credo pentru militar, căci pentru dânsul dato- 
ria se impune înainte decât toate. Ofiţerul dato- 
reste tributul judecätei sale în toate împrejuru- 
rile ce ar putea interesă serviciul şi binele ar- 
matei. Aceasta pentru că studiul afacerilor, singur 
desvoltă inteligenţa individului, pune autoritatea 
indreptätitä în putinţa de a da îndrumările cu- 
venite cerinţelor militare, şi insufleteste corpul 
de ofiţeri în spiritul de forţă intelectuală. O atare 
forță este indispensabilă, nu numai pentru propă- 


www.dacoromanica.ro 


ÎNAINTE CUVÎNTARE. 93 


şirea naţională, dar şi pentru tăria comandamen- 
tului; ea mai cu seamă ajută la formarea şi întă- 
rirea sentimentului de demnitate personală (). 


Această muncă inteiectuală însă, ni se im- 
pune cu atât mai mult atunci când, şi prin vârsta: 
noastră, şi prin trecutul nostru, şi prin positiu- 
nea ce ocupăm în societate, trebue să fim pilda 
viuă a curagiului şi a datoriei, mai ales față de 
acel tineret care mâine va fi chemat a ne lua 
locul spre a duce mai departe opera, căreia noi 
ne-am jertfit. Si nu este oare o imperioasă da- 
torie de a arăta rătăcirile în care am căzut, 
precum şi pericolul provenit din faptul că ne-am 
prea depărtat dela principiile sanätoase ale ra- 


(1) Totalitatea acestor trebuinte şi vederi face ca aplicatiu- 
nile intelectuale ale ofițerului să devină un interes fundamen- 
tal. In Occident, guvernul, ţara și comandamentul încurajează 
—cu un lăudabil zel — munca intelectuală a ofițerului. «Dacă 
«se adaogă—zice Generalul Kessler—că, cele mai înțelepte pre- 
«cauţiuni au fost în totd'auna luate de înaltul comandament 
«pentru ca, fiecare ofițer să conserve independenţa opiniunei 
«sale, şi, pentru ca părerea sa, liber exprimată, să nu fie 
«înfluenţată de aceea a unui superior, se va înţelege cum 
«corpul ofițeresc francez a dobândit un sentiment al demni- 
«tăţei sale, de mândrie de caracter, care-l face incapabil de 
«orice compromis, prin doctrine contrarii îndatoririlor sale», 


www.dacoromanica.ro 


24 INAINTE CUVINTARE. 


tiunei ? Recunoaşterea şi mărturisirea răului este 
primul pas către îndreptare. 

Ei bine, sentimentul acesta, şi numai singur 
acesta, este izvorul care mi-a inspirat lucrarea 
de faţă Astfel voiu vorbi cu libertate şi fără în- 
conjur, păstrând negreşit totdeauna respectul cu- 
venit, încredinţat fiind cà patriotizmul adevărat nu 
poate fi luat în nume de rău, nici poate fi mic- 
şoral prin sinceritate sau prin utilitate, atunci 
când e pus în cumpăna cu acel patriotizm, prea 
comod şi prea putin costisitor, al unor oameni 
cari posedă meşteşugitul talent „de a se stre- 
cură la momentul de pericol, și totdeauna 
fără a se compromite“. () 

De altfel, în cazul de faţa, mă costă cuatât mai 
puţin de a fi veridic, cu cât slăbiciunile ce am 
avut şi voiu aveà încă a le semnala, nu sunt decăt 
un fel de deviatiune dela pretioasele însuşiri ale 
armatei ; şi deci, ca orice deviatiune, ele implica 
în sine şi îndreptarea. Principalul este numai, 
ca cel chemat de a face operaţiunea corectivă, sa 


(1) < Dans le cours de ma carrière militaire j'ai admiré le 
talent des gens qui s'esquivent au moment du danger et 
toujours sans se compromettre». (Général FEZENSAC, Sou- 
venirs militaires). 


www.dacoromanica.ro 


INAINTE CUVÎNTARE. 25 


vecunoască mai întâiu deviatiunea însăşi, dar sa 
o recunoască bine, atât în natura ei cât şi în gra- 
vitatea ei. Indreptătorul poate fi oricine ; mi-e in- 
diferentă persoana. Natura şi gravitatea însă a de- 
viatiunei, mă măgulesc cu speranţa de a le fi in- 
vederat în chip temeinic în întreaga lor simptomă 
prin paginile de mai la vale. Şi aceasta este tot ce 
am dorit şi tot ce am năzuit! 


Fie ca glasul unui bătrân oştean să fie auzit de 
toţi cei în drept, căci tocmai ca agoretul emerit re- 
tras din focul luptei când campania s'a finit, am 
dreptul de a nu fi bănuit, nici de ambitiuni deserte, 
nici de motive personale, nici de simpatie sau 
antipatie, nici de invidie sau ură, ori de dorinţe 
nesatisfăcute ! 

Fie, în fine, ca strădaniile şi näzuintele gene- 
ratiunei bătrâne de astăzi, să slujească tinerelor 
generatiuni drept pildă, precum faptele si virtu- 
tile aceleia, să le steă înaintea ochilor lor ca nişte 
oglinzi pururea curate şi luminouse, şi să le serve 
drept călăuză, căci mai ales pentru tinerimea in- 
teligentă si cu merite, care intr’o zi va fi chemată 
să ne înlocuiască pe noi bătrânii, scris-am pagi- 


nele de mai la vale, şi, cu voinţa lui Dumnezeu, 


www.dacoromanica.ro 


26 INAINTE CUVINTARE. 


nădăjduesc încă şi altele de a mai scrie! Tot ei îi 
adresez şi ultimele cuvinte ale acestei prefețe: 


Să ia dânsa aminte că Sunt onoruri cari 
se oferă, iar nu se sforțează cu înjoșire și 
lingusiri. Unde am ajuns si până unde am 
putut ajunge într'o lungă și neîntreruptă 
carieră, o datoresc unei munci cinstite, care 
a fost totdeauna călduzită și insuflefitä de 
sentimentul datoriei către ţară, al credin- 
tei către Rege, al supunerii neclintite cätre 
Șefii mei! 


Si acum, înainte cu vrednicie, cu stäruintä şi 
curagiu, findeă nici o răsplată mai mare, nici o 
bucurie mai scumpă, — decât datoria în consti- 


www.dacoromanica.ro 


PARTEA ÂNTÂIA. 


MINISTERUL DE RAZBOIU 


IN TIMPUL ULTIMILOR 40 DE ANI 


www.dacoromanica.ro 


I. 
PRINCIPII. 


«En matière d'armée, tout doit dé 
pendre d'un principe générateur d'où 


découlent des conséquences néces- 
saires,» 


Maréchal MARMONT. 


Scopul unic la care tinde o armată este acela 
de a figata pentru războiu ; dar odată operațiunile 
începute, nu se ştie care va fi invinsul şi care va 
fi învingătorul. Istoria războaelor ne arată nuraai, 
că succesul trece mai cu seamă în partea aceluia 
din beligeranti care va avea superioritatea: pe 
de o parte, într'o grabnicä concentrare asupra 
punctului ameninţat, iar pe de alta, într'o con- 
tinuă reînnoire a forţelor vitale şi materiale în 
cursul operaţiunilor. 

O armată care va reuni în acelaşi grad aceste 
două elemente de superioritate, va fi nemârginit 
de temută la războiu; aş putea zice chiar, că 
nici-odată ea nu va putea fi învinsă. Ea va fi 
pentru ţara sa un sprijin perpetuu şi de o ne- 
clintită soliditate. 


www.dacoromanica.ro 


30 PRINCIPII, 


In statele cu armată naţională ca a noastră, 
Armata este însă, nu numai un scut asigurător 
pentru viitor, ci, în aceiaşi vreme, ea este o şcoală 
reală pentru naţiune. Acolo unde armata a putut 
sădi în spiritul şi inima tineretului virtuțile mi- 
litare, națiunea va fi totdeauna viguroasă la corp 
ca şi la minte; ea va fi ferită de moliciunea for- 
telor fisice şi morale; nici-odată ea nu va cădea 
în lâncezeala şi degenerarea, pe cari le aduc cu sine 
lăcomia bogățiilor si desfrâul plăcerilor ; lăcomie 
şi desfrâu cari, se ştie, că au târât la ruină a- 
tâtea popoare mari şi puternice! 


In organismul nostru militar această pregătire 
a armatei pentru războiu, precum şi regu- 
larea, în cursul păcei, a rostului său de 
existenţă militară și funcţionare ca factor 
de cultură națională, cad în sarcina Admi- 
nistratiunei centrale a războiului, adică a Minis- 
terului de Răeboiu. 

Se cuvine astfel, ca în studiul de faţă, să în- 
çepem prin a cercetă aşezarea acestui organ de 
căpetenie al întocmirei noastre militare. 

Corespunde el oare, aşa cum se găseşte astăzi, 
înaltei meniri ce este chemat a îndeplini ? 


www.dacoromanica.ro 


II. 


MOBILITATEA ŞI COMPLICATIUNEA 
ORGANISMULUI MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 


«Il ne faut toucher aux anciennes 
lois que d'une main tremblante». 


Montesquieu. 
Până la unirea ţărilor surori Administratiunea 
centrală a armatei, numită Dejurstva, constituiă 
Statul-Major al Armatei, zis şi Șiabul Oas- 
dei. Ea era compusă din trei secţiuni: a Per- 
sonalului, a Materialului şi a Operafiunilor 
(mişcărilor); ea centraliză toate chestiunile cari 
priveau personalul, materialul şi dislocarea Oas- 
tei; şi sub o singură şi aceiaşi direcţie imediată, 
aceca a Directorului zis şi Sameș, care de fapt 
eră Șeful de Stat-Major al Armatei (Șeful 
Stabului Oastei), ea imprimă una şi aceiaşi 
impulsiune actiunei Ministrului de Räzboiu, 
zis Spătarul Oastei. 


www.dacoromanica.ro 


32 MOBILITATEA SI COMPLICATIUNEA. 


Când ţările surori însă fură unite, negreşii că 
acest aşezământ, mai cu seamă ca organism şi ca 
organe, nu mai eră îndestulător faţă de aspira- 
tiunile Românilor ; el trebuiă fireşte, să fie îmbu- 
nătaţit; dar tot căutându-se a se amelioră orga- 
nismul ca şi organele, s'a perdut din vedere însuşi 
principiul de căpetenie al aşezământului care 
făcea tăria acţiunei Ministrului. 

Aşa, cu introducerea în anul 1859 a sistemu- 
lui francez, ideile particulariste prinseră rădăcini. 
Inceiul cu încetul, s'a creat în sânul Adminis- 
tratiei centrale a războiului o serie de «petites 
églises», un soiu de triburi separate, având fie- 
care codul său, obiceiurile sale, ba, câte odată, 
chiar privilegiurile sale, întocmai după tipul fran- 
cez. In modul acesta s'a stricat Armonia de vederi 
şi Unitatea de impulsiune, ce alcätuià altă dată 
baza, tăria şi sufletul actiunei Ministrului. «Re- 
gulamentul Serviciului Interior în Ministe- 
rul de răeboiu din 1970» n’a făcut decât să 
recunoască şi să sanctioneze în mod oficial această 
serie de directiuni sau de serviciuri particulare: 
de Stat-Major, de Infanterie, de Cavalerie, 
de Artilerie, de Geniu, de Marină, de Inten- 


www.dacoromanica.ro 


ORGANISMULUI MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 33 


dentä, de Control, de Contencios, de Perso- 
nal, ete., serviciuri ce se creaseră în sânul Ad- 
ministratiei Centrale a Războiului, în decursul 
anilor 1859—1870. 

Astfel Administraţia Centrală a Războiului pe 
ne simţite, a încetat de a mai fi, ca la început, 
Statul-Major al Armatei. Acum Statul- Major 
al Armatei deveni un simplu serviciu într'o 
serie de alte multe directiuni şi serviciuri cre- 
ate fără rost şi fără folos, în Departamentul Räz- 
boiului. 


Generalul Lewal, fost Ministru de Războiu în 
Francia, analizând mecanismul acestei organi- 
zări, pe care până în anii trecuţi o avusese şi 
Francia, zugrăveşte cu mult adevăr acţiunea în- 
săşi a directiunilor noastre de Războiu, zicând: 

«Fiecare din aceste directiuni, fără relatiuni cu 
vecinele sale, constituiă un fel de mie Minister. 
Deasupra plană Ministrul, care se lovea la fiecare 
minut de specialitate şi nu puteà face nimic. Fie- 
care directiune urmă linia pe care rutina o sta- 
bilise şi îşi făceă circulările sale, adesea contra- 
dictorii dela o directiune la alta. Era un sis- 


www.dacoromanica.ro 


34 MOBILITATEA ŞI COMPLICATIUNEA 


tem dezorganizator prin excelență, care pro- 
vocă antagonismul în loc de concursul fortelor!». 

Şi această stare de lucruri venea de acolo că ` 
în Francia, ca la noi până astăzi, nimeni nu avu- 
sese grija de a înzestră Administraţia Centrală a 
Războiului, cu îngrădirea indispensabilă a unui 
Serviciu de Stat-Major stabil şi pregătit pen- 
tru a asigură Armonia administrativă între 
diferitele serviciuri de administraţie centrală, pre- 
cum şi Unitatea de Comandament. 

Deci nu trebue să ne mirăm, dăcă pe noi eve- 
nimentele din 1877 ne-au găsit nepregătiţi, cum 
găsiră si pe Francezi în 1870. In „Notele din 
viața Regelui Carol“, se pomeneşte adesea şi 
se accentuează că, numai din cauza organismului 
vitios al Administraţiei Centrale a Războiului, 
Colonelul Slăniceanu, ca şi mai apoi Generalul 


Cernat, aceşti — dealmintrelea — eminenti ofiţeri 
s'au găsit în neputinţă de a face ceva. Ei tre- 
buirä să părăsească Ministerul de Räzboiu, pen- 
tru a ’l lăsă conducerei lui Ioan Brătianu; şi 
chiar acest eminent bărbat de Stat, încă nu ar 
fi putut face nimic, dacă war fi avut curajul de 


a trimite la armată întreg personalul ce găsise 


www.dacoromanica.ro 


o 


ORGANISMULUI MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 3 


în Ministerul de Războiu, şi a îngriji de înlocu- 
irea serviciurilor prin o organizare mai proprie 
trebuintelor armatei. 


Ioan Brătianu, care a avut astfel să lupte de 
aproape cu toate greutăţile pregătirei armatei 
pentru războiu, nu puteă perde din vedere abso- 
luta trebuinţă pentru Ministru, de a fi ajutat în 
funcțiunea lui de nişte organe continuu în con- 
tact cu armata şi îngrădite cu armonia de ve- 
deri şi cu unitatea de impulsiune indispen- 
sabilă. Odată pacea asigurată, el a creat: pen- 
tru Arme, Znspectoratele generale de arme, 
iar pentru armată, Sfatul- Major al Armatei. 

In spiritul acestor intocmiri din 1883, Zispec- 
toratele generale de arme nu sunt, cum de- 
veniră numai dela un timp încoace, nişte simple 
titulare dependinte de Ministerul de Răzhoiu, ci 
ele sunt „adevărate direcfiuni—cum zice Ge- 
neralul Lahovary, în referatul regulamentărei din 
1891—în putință de a constată trebuinfele 
armatei și de a asigură îndeplinirea lor“; 
iar Marele Stat-Major, nu e, cum se găseşte 
astăzi la noi, un simplu serviciu dependinte de 


www.dacoromanica.ro 


36 MOBILITATEA ȘI COMPLICATIUNEA 


Ministerul de Războiu, ci, cum spuneă Generalul 
Lewal arătând stabilirea sa la armatele moderne: 
„el posedă autoritatea incontestabilă si in- 
contestată, asupra tuturor direcțiunilor Mi- 
nisterului de hRăsboiu, le supraveghează și 
asigură în toate exacta execufiune a inten- 
frunilor Ministrului, precum si uniformita- 
tea în principii ca si în metode“. 

Dară nemuritorul loan Brătianu a comis, după 
noi, marea greşeală, de a lăsa titularilor dela 
Ministerul de Războiu sarcina ca să utilizeze, în 
menirea lor, aceste organe indispensabile pre- 
gătirei armatei pentru războiu, să utilizeze Ins- 
pectoratele de arme și Marele Stat-Major al 
Armatei, cu care el înzestrase armata. Şi astfel 
abia după frământări sterpe de 8 ani, s'a putut 
realiză salutarul principiu stabilit prin legiuirea 
din 1883. 

E vrednică de luare aminte expunerea de mo- 
tive din referatul Ministrului de atunci (1891), a 
Generalului J. Lahovary: 

„Spre a pune administraţia Ministerului de 
Războiu în stare de a lucra cu continuitate și 
autoritate, trebue : 


www.dacoromanica.ro 


ORGANISMULUI MINISTERULUI DB RĂZBOIU. 37 


„Ca Şefii Superiori ai armatei să aibă o în- 
râurire asupra mersului afacerilor ce-i privesc; 
şi prin urmare, ei trebue să dirijeze lucrările 
şi să supravegheze executarea lor. 

„ Șeful Marelui Stat-Major al Armatei si 
Inspectorii de arme si serviciuri, sunt che- 
mali, prin natura functiunei lor, a exercită o par- 
te din directiunca administrativă, sub autoritatea 
Ministrului de Războiu ; în acest scop, prin noul 
Regulament de serviciu interior al Ministe- 
rului de Răeboiu s'au concentrat lucrările pe 
directiuni, cari corespund cu marile diviziuni ale 
comandamentului, lăsând fiecare directiune sub 
supravegherea, unui General, ce va avea, în a- 
celaş timp, supravegherea executării dispozitiu- 
nilor luate în puterea calitätei de Inspector ce 
posedă 1): 

„Afară de aceasta, se simţea nevoe a se con- 
centră personalul în una şi aceiaşi directiune— 
Statul Major General—astfel ca principiile le- 


1) Această indispensabilă trebuinţă, ca directorii de servi- 
ciuri să aibă în acelaș timp şi supravegherea executării dis. 
pozitiunilor luate, se simte la toate Departamentele. «Pentru 
aceea — glăsuește proiectul de lege asupra organizării Mi- 
nisterului de instrucţiune depus la Camerä—s’a dat direc- 
torilor de serviciuri şi drepturile unui Inspector general». 


www.dacoromanica.ro 


38 MOBILITATEA ŞI COMPLICATIUNEA 


gilor şi regulamentelor să fie aplicate în acelaşi 
sens, ori care ar fi arma din care oficerul face 
parte, căci altfel sar întâmpla să se dea so- 
lufiuni diferite pentru cazurile analoage“. 


Această expunere a raportului Ministrului de 
la 1891, nu putea invedera mai bine vitiozitatea 
regulamentărei din 1870, sub a cărui îngrădire 
se găsea Administraţia Centrală a Războiului la 
acea epocă; şi în aceiaşi vreme, nici că se pu- 
tea justifică mai cu tărie temeinicia principiului 
legei din 1883, al cărui spirit fusese nesocotit 
până atunci. Totuşi, această salutară regulamen- 
tare nu vieţui mai mult de cât durata autoru- 
lui ei, în capul Administraţiei Centrale a Răz- 
boiului. Incetul cu încetul, şi rând pe rând, Ma- 
vele Stat-Major al Armatei, ca şi Inspecto- 
ratele de Arme, fură depărtate — de fapt, dacă 
nu de drept — din Administraţia Centrală a Răz- 
boiului, şi se înlocuiră cu vechea organizare æn- 
te-bellum ; cu o singură însă deosebire, ce tre- 
bue a fi notată: Dispozitiunea din urmă s'a făcut 
pe o scară mult mai costisitoare pentru ţară, 
căci pe lângă serviciurile superioare ale arma- 


www.dacoromanica.ro 


ORGANISMULUI MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 39 


tei, Marele Stat-Major şi Inspectoratele de 
Arme cari funcționau în afară de Administrația 
Centrală a Războiului, —această Administrație cen- 
trală îşi reconstitui diferitele „petites églises“ de 
odinioară, cu un plus de ofițeri peste aceia cari 
funcționau la Marele Stat-Major şi la Inspectora- 
tele de Arme. Ba, pe de asupra, se mai creă şi un 
serviciu fără rost şi fără folos — Secretariatul 
General — chemat de a îndeplini menirea Sta- 
tului-Major General: aceea de fi armonia de 
vederi între diferitele serviciuri ale Administra- 
tie: Centrale a Războiului şi organul unic de 
acțiune al Ministrului la armată. (?) 

Se creă adică, pe lângă Secretarul de Stat, 
Ministru titular, se mai creă, încă un şef, Se- 
cretarul general „pentru ministru“ (°). 

(1) Restrânsa organizare însă a Secretariatului, precum 
şi nestabilitatea personalului. face acest serviciu neîndestu- 
lätor pentru o asemenea înaltă menire. Cel mult dacă el, 
va putea să dea curs lucrărilor zise de cabinet ale secre- 
tarului General și ale ministrului! 

(2) Acest serviciu la noi este tot o importatie pocită a or- 
ganizmului Departamentelor franceze de sub al 2 lea im- 
periu, cu câte doui miniștri pentru acelaș departament: 
unul ministru cu portofoliu, si cel-lalt ministru fără porto- 


foliu. Se cunoaște îndestul dezastrul ce a preparat Franciei 
acest funest regim de dualism în comandamentul armatei! 


www.dacoromanica.ro 


40 MOBILITATEA ŞI COMPLICATIUNEA 


Acest nenorocit organism a durat până la a- 
nul 1899. Atunci ministrul, care în 1891 înzes- 
trase Administraţia centrală a războiului cu or- 
ganizarea cerută de trebuintele moderne, venind 
din nou în capul Administraţiei războiului, a în- 
cercat să pue capăt unui organizm care lipsea pe 
ministru de colaborarea directă a organelor natu- 
rale prin care el trebue să-şi exercite acţiunea sa 
la armată; îl lipsea, voesce să zic, de Marele Stat 
major al armatei şi de Inspectoratele gene- 
rale de arme. Ba încă, ceia-ce eră mai grav, mi- 
nistru constatase, că un atare organism adusese 
prejuditii simtitoare spiritului de ierarhie mili- 
tară, prin faptul că se nesocotea autoritatea su- 
perioară a căpeteniilor armatei — a Şefului Statu- 
lui Major general şi a Generalilor inspectori de 
arme. Dar, în acea epocă în Administraţia cen- 
trală a războiului, prinsese dejă rădăcini adânci 
Secretariatul general, care plana pe deasupra 
tuturor. Astfel ministrul, în graba sa de a în- 
dreptă răul, s'a mărginit numai ca să înlătureze 
oare cum susceptibilitatea de ierarhie militară, sta- 
bilind prin regulamentul din 1899 şi prin legea 
din 1900, acea curioasă categorie de organe in- 
terioare : 


www.dacoromanica.ro 


ORGANISMULUI MINISTERULUI DE RĂZBOIU, di 


Deoparte, un fel de Dejursiva cu gece deo- 
sebite directiuni zise inferioare, destinate de a 
ajută acţiunea Secretarului general „pentru mi- 
nistru;“:) 

Jar pe de altă parte, s'a creat Zz2spectoratele 
cu alte șeapie deosebite directiuni zise superi- 
oare, destinate a ajuta acţiunea Ministrului ti- 
tular °). 

Astfel în loc sá se asigure indispensabila #- 
nitate în acțiune s'a creeat dualismul; în loc 
să se stabilească armonia de vederi în servi- 
ciuri, s'a născut antagoniemul ; aşa încât, ca 
şi înaintea războiului, redobândirăm : desunire 
în loc de unire, particulariem in loc de unita- 
te, şi toate acestea pe o scară, cum ziceam adi- 
neaori, mai costisitoare peutru ţară prin sporul i- 
nutil în personal?) şi mai jignitoare tot deodată 


1) Aceste directiuni inferioare care aveau de capi numai 
coloneli, nu și majori, constituiau serviciile: de Secretariat 
general, de Infanterie, de Cavaierie, Artilerie, Geniu, Marină, 
Intendentä, Control, Contencios, Personal! 

2) Aceste directiuni superioare crau acelea ale genera- 
lului şef de Stat Major, şi ale generalilor inspectori de arme 
şi de serviciuri : Marele Stat Major şi Inspectoratele de Ca- 
valerie, Artilerie, Geniu, Marină, Sanitar si Intendenţă. 

3) In Revista «România Militară No. 3, a. 1905 pagina 
329, d. intendent Mineiu dovedeşte cu cifre, că personalul 


www.dacoromanica.ro 


42 MOBILITATEA ŞI COMPLICATIUNEA 


spiritului de comandament, prin modul neierarhic 
de a transmite acţiunea ministrului la armată tot 
prin Secretarul general „pentru ministru“. 1) 

Cu un cuvânt, s'a creeat în Administraţia cen- 
trală a răsboiului, în mod cu mult mai simţitor 
acel desacord nenorocit şi acele frământări za- 
darnice, despre care ne vorbei referatul citat al 
ministerului din 1891. Astfel nu e de mirat, dacă 
regulamentul din 1899, ca şi legea organică din 


ministerului pe războiu, fără a considera Marele Stat-Major 
şi atașările timporare—după budgetul pe exerciţiul curent 
1905—1906, este cu mult mai numeros de cât acela al minis- 
terului armatei Germane a. c. ; el este îndoit de cât acela al 
ministerului armatei Franceze, şi aproape îndoit decât a- 
cela al ministerului armatei Prusiene în 1867, din preziua 
războiului din 1870—71 ! 

Acest spor în personalul ministerului nostru Intendentul 
Mineiu îl explică, ca o necesitate neînlăturabilă a rutinei de a 
se ingrämädi la centru toate afacerile mici, mijlocii și mari; de 
a nu se consideră bine rezolvate, chiar cestiunile cele mai ne- 
însemnate, decât dacă rezoluţiunea a fost dată de către Minis- 
tru însuși, sau de către Secretarul general «peniru ministru». 

In sprijinul acestui adevăr, intendentul Mineiu aduce e- 
xemple uimitoare de rutină, cari n’au de scop decât de a în- 
greuia rostul administrativ și de comandament în armată, 
şi de a spori inutil personalul administrației centrale a răz- 
boiului. 

1) -Une longue expérience n'a montré que les ordres que 
Pon donne à ses inferieurs sont des commandements, tandis 
que ceux que l’on envoie à ses égaux ne sont que des né- 
gociations . Maréchal Jordan. 


www.dacoromanica.ro 


ORGANISMULUI MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 43 


1900— sub imperiul cărora se găseşte şi astăzi 
mecanizmul administrativ în Administraţia cen- 
trală de războiu, au rămas o literă moartă—de 
fapt dacă nu şi de drept,—cel putin cu privire la 
fiinţa direcfiunilor Superioare. Din aceste ser- 
viciuri, în cele din urmă timpuri, sub ministerul 
d-lui Sturdza, rămăseseră în fiinţă abia titularii 
şefi ; ba şi aceştia încă fură surghiuniti pe cât 
s'a putut mai departe de administraţia centrală a 
războiului. Asa astăzi : Inspectoratul Geniului 
se găseşte aşezat la capătul Vest al {ärei — la 
Severin —— în persoana titularului comandant ai 
Diviziei l-a ; Inspectoratul Marinei, la capătul 
Estic al ţării — la Galafi — in persoana titula- 
rului comandant al Marinei ; Zaspectoratul Ca- 
valeriei, la București, în persoana comandan- 
tului corpului II de armată; Inspectoratul Ar- 
tileriei la Craiova, în persoana titularului co- 
mandant al corpului I-iu de armată (); Seful 
Statului- Major General cu Marele Stat-Ma- 
jor, la Şcoala de Războiu ; şi numai ca o remi- 


(1) Inspectorul artileriei, acum în urmă, s'a instalat la mi- 
nister, prin retragerea din armată a generalului Popescu, 
comandantul corpului I-iu de armată, care dubla și titlul de 
Inspector general al artileriei, la Craiova. 


www.dacoromanica.ro 


44 MOBILITATEA ŞI COMPLICATIUNEA 


niscentä a legei din 1900 s'a păstrat în adminis- 
tratia centrală a războiului, inofensivul Inspec- 
tor Sanitar! *). 

Consecința firească a unei atari izoläri a Minis- 
trului de aceşti colaboratori îndreptăţiţi şi pregă- 
titi pentru aceasta — Marele Stat-Major al Ar- 
matei si Inspectoratele Generale de arme si 
Serviciuri, — inevitabil a făcut adesea ca Minis- 
trul să fie la discretia Secretarului general: ,L’ha- 
bitude de se confier ă un homme amene a subir 
son influence, dévoie jusqu’a un certain point le 
jugement, modifie les idées“. (Général Lewat). 

Ceea ce pe româneşte, în cazul de care ne 
ocupăm, se poate traduce: „că în Administraţia 
centrală a Războiului, Secretarul General cu pre- 
rogativele de care se bucură „Pentru Ministru“, 
adesea este Ministrul real, lăsând Ministrului ti- 
tular responsabilitatea constituţională!“ 

Dar pentru acest scop, şi pentru a îndeplini 
greul mandat — de a lumina acţiunea Ministru- 
lui — şi mai cu seamă pentru ca acest mandat 
să fie respectat, Secretarii Generali au vroit 


1) Şi aceasta încă, având biurourile serviciului sanitar ins- 
talate afară din minister, în localul atelierului de croitorie 
pentru ofițeri! 


www.dacoromanica.ro 


ORGANISMULUI MINISTERULUI DE RĂSBOIU. 45 


cu mult drept cuvânt ca situatiunea lor vis-à- 
vis de Ministru şi în Armată să aibă un re- 
lief particular. Şi ei au crezut a-l obţine depose- 
dând pe Ministru de colaboratorii îndreptăţiţi si 
pregătiţi pentru aceasta— Marele Siat-Major al 
armatei și Inspectorii generali de arme şi 
Serviciuri, — cu prerogativele de cari se bucu- 
rau, şi cu timpul, ei au absorbit administraţia 
războiului în întregimea sa: direcfiune, execu- 
fiune, control! *). 

Consecinta firească a unei atare stări de lu- 
cruri negreşit că nu a putut fi alta, decât că s'a 
paralizat şi încă se paralizează scopul unic la 
care trebue să tindă Administraţia centrală a răz- 
boiului: Pregătirea armatei pentru räzboiu. 

In fapt: Generalii inspectori de arme şi 
serviciuri reduşi, în starea cum se află astăzi, 
la rolul de simpli inspectori administrativi, ei se 
găsesc materialmente în neputinţă de a da pentru 
armele respective sprijinul cuvenit pregätirei de 
războiu ; ci cel mult, dânşii putea-vor să prezinte 
| 1) Se înţelege de sine că nu se poate invinua această si- 
tuaţiune personalului actual; din potrivă trebue să recu- 
noaştem adevărul cum zicea d. Sturdza ca ministru de răz- 
boiu — arătând situaţia critică a Administraţiei războiului—: 


«Nu întrun an de zile se poate desface greşeli mari». (Şe- 
dinfa Camerei dela 13 Martie 1902). 


www.dacoromanica.ro 


46 MOBILITATEA ŞI COMPLICA ȚIUNEA 


ministerului situatiunea lucrurilor, aşă cum o 
poate cinevă constată în zorul unei inspectiuni 
ad-hoc; * 

Iar Marele Stat-Major al Armatei fiind 
lipsit, cum se află astăzi, de sprijinul actiunei 
directe la armată a Inspectorilor de arme şi ser- 
viciuri, acţiune cu totul indispensâbilă pregătirei 
armatei pentru războiu, Marele Stat-Major, zic, 
se găseşte în neputinţă ca să dea impulsiunea 
cuvenită pregătirei armatei pentru războiu ; cel 
mult dacă el, va puieă să stabilească pe hârtie, 
în vederea. războiului, lucrurile aşă după cum-i 
le prezintă directiunile ministerului de războiu, şi 
aşă cum îi vor permite restrânsele mijloace de 
care dispune spre a adună prin el însuşi în mod 
räzlet unele cunoştinţe speciale topografice. 
„Şi în fine, Direcfiunile ministerului de răz- 
boiu,—-lipsite cum se găsesc si dânsele de con- 
tactul direct cu armata şi cu lucrurile militare, 
ele sunt în neputinţă de a constata trebuintele 
armatei şi de a asigura îndeplinirea lor; ba ele, 
chiar nu pot avea în cartoanele lor nimic care 
să poarte pecetea chezäsuitoare de siguranţă a 
realităţii lucrurilor militare şi de forţe vii şi ma- 
teriale, de care dispune ţara; cel mult dacă ele, 


www.dacoromanica.ro 


ORGANISMULUI MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 47 


vor puteă posedă nişte simple statistice, cari, ca 
toate statisticile, vor prezentă defectele nesigu- 
rantei inerente modului defectuos al alcätuirei 
lor; dar mai cu seamă, ele vor fi îngreuiate cu 
toate încurcăturile inevitabile lungei îndrumări 
ierarhice dela origina lor până la centrul ad- 
ministratiei războiului. 

Cu un cuvânt, Administraţia centrală a Räz- 
boiului poate fi îndestulătoare, ca administratiune 
de afaceri de moment: a asigura cheltuiala bud- 
getului anual pe capitole şi articole respective, 
precum şi funcţionarea armatei pentru timpul de 
pace ; ea însă, e în vădită neputinţă de a înde- 
plini previsiunile războiului. 

Această situaţiune nu e mai putin inspirătoare 
de grijă şi prin faptul că astăzi acţiunea căpe- 
teniilor armatei, a Generalului Şef de Stat-Ma- 
jor, a Generalilor Inspectori de arme, a Genc- 
ralilor Comandanți de corpuri de armată şi a Ge- 
neralilor Şefi de serviciuri la armată — în reali- 
tate se găseşte Cumpănită, Tärmurità si In- 
drumată de nişte organe inferioare lor : de Co- 
loneli, Locot.-Coloneli, ba şi de Majori directori 
de serviciuri în Administraţia Centrală a Răz- 
boiului ! 


www.dacoromanica.ro 


48 MOBILITATEA SI COMPLICATIUNEA 


Această stare de lucruri e cu atât mai pre- 
judiciabilă serviciului, atunci când—cum de ordi- 
nar e cazul — Secretarului General se află în 
grad inferior sau în acelaş rang, dar este mai 
nou decât căpeteniile armatei. Căci nu trebue 
să uităm că acţiunea Secretarului General , Pen- 
tru Ministru“, constitue de fapt ordine de co- 
mandament la armată, ca şi în Administraţia 
centrală a Războiului. Intro astfel de situatiune, 
inevitabil se aduce simtitoare vătămări serviciului, 
căci, cum observă cu multă dreptate Maresalul 
Marmont: „L'amour propre souffre d'obâir à 
son égal, surtout s'il est encore moins ancien ; et 
l’amour-propre, cause de tant de bien et tant 
de mal, exèrce dans Je métier des armes une 
immense puissance; car il en est la vie“. 

Dar să nu prejudecăm. Am văzut Adminis- 
tratia Centrală a Războiului în organizmul ei, 
precum în parte şi efectele sale. Pentru o mai 
bună lămurire, se cuvine să cercetăm şi valoa- 
rea intrinsecă a organelor de serviciu. 

Aceasta voiu încercă să o învederez, tot în tră- 
suri generale la § următor. 


www.dacoromanica.ro 


MI. 


VITIOZITATEA ORGANISMULUI 
ADMINISTRAȚIEI CENTRALE A RAZBOIULUI. 


.. Il faut, pour être bon adminis- 
trateur d'armée, avoir passé sa vie 
tout entière dans l'étude et dans lu 
pratique des affaires . 


Général TROCHU, 

Oglindirea de adineaori a indrumärei organice 
ce'şi-a dat Administraţia Centrală a Războiului, în 
decursul celor din urmă 40 de ani (1866—1906) 
—de şi făcută în mod sumar,—e îndestulătoare, 
cred, pentru a ne lăsă să vedem, că, afara de 
legea din 1883 şi de regulamentul din 1891, în 
nici una din întoemirile organice, ce s'au tot pe- 
rindat în aceste patru decenii, nu găsim urmä- 
rirea logică a perfectionamentului lor, nici ra- 
tiunea lor de a fi. Aflăm, din potrivă, mai adc- 
sea-ori, un rezultat cu adevărat curios: acela de 
a se reveni în continuu la datinele vechei regu- 


4 


www.dacoromanica.ro 


20 VITIOZITATEA ORGANISMULUI 


Jlamentări din 1870: la un personal adică de ser- 
viciu ocazional, si la un organizm interior, a că- 
rui vietuire efectivă nu pute să dureze mai mult 
decât fiinţa autorilor, ca miniştrii titulari la De- 
partumentul Războiului! Cu alte cuvinte: nimic 
temeinic si aşezat, ci totul vremelnic şi aleatoriu! 


Asttel, Administraţia centrală a Răsboiu- 
Jui, chiar şi astazi dupa 40 de ani de frământări 
spre perfecţionare, înca nu se giiseşte constituita 
nici macar în spiritul aşezărei sule organice dată 
prin Legea din 1900 şi prin Regulamentul din 
1899, Căci, organele superioare de administraţie 
centrala a razboiului, cărora le încumbă pregătirea 
armatei peutru războiu — Ministerul de rüz- 
boiu, Șeful Statului-Major General si Tn- 
spectorii generali de Arme și Serviciuri — 
nu constituesc la o laltă Serviciul de Stat- 
Major General in Ministerul de războiu, şi su 
fie la îndemâna Ministrului. Din potrivä, ele con- 
tinua şi astuzi—cum ziceam adineaori pentru Di- 
rectiunile Ministerului, — a fi un soiu de triburi 
separate, având fiecare personalul sau, obiceiu- 
rile sale, ba chiar privilegiurile sale. 


www.dacoromanica.ro 


A MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 51 


Iată ce siluatiune ciudata ne prezintă Admi- 
nistrafia centrală a Războiului: 

De o parte, pentru Ministru, avem Minis- 
terul de răsboiu, sub directiunea imediată a 
Secretarului general cu cancelaria sa de secre- 
tariat general si şease directiuni de serviciuri (); 

De altă parte, pentru Șeful Statului-Major 
general, avem un alt Minister — Marele Stat- 
Major al Armatei — cu un personal însă mai 
restrâns: o Adjutantură ca secretariat şi 2 Sec- 
tiuni cu sease biurouri de serviciuri (2): 

Si în fine, ca Inspectorate generale de Arme, 
posedäm numai titulari în persoana unor generali 
comandanţi de trupe (°). 

În chipul acesta acţiunea Ministrului s'a găsit 
pururea ajutată: nu de Șeful Statului- Major 
al Armatei, căruia îi încumbă pregătirea armatei 
pentru războiu, ci de o persona grata,—sSe- 


(1) Secretariatul General; direcţia 1-a, personalul şi infan- 
teria; Direcţia 2-a, Cavaleria, a 3-a, Artileria; a 4-a, Geniul; 
a 5-a, Marina; a 6-a, Sanitară; a 7-a, Intendenta și Contenciosul; 

(2) Adjutantura cu 2 biurouri (Personalul, Comitete, etc,) 
Secţia 1-a cu 3 birouri, (Mobilizare, Organizare, Operaţiuni); 
Secţia a 2-a cu 3 birouri, (Transporturi. arme străine şi istorie). 

(3) Să ştie că în cele din urmă timpuri Inspectorul Gene- 
„ral al Artileriei fù instalat la Minister. 


www.dacoromanica.ro 


52 VITIOZITATEA ADMINISTRATIVĂ 


cretarul general, —care persoană, în administra- 
ţia centrală a războiului, apare si dispare în a- 
ceiaşi vreme cu titularul Ministru de Războiu; 

De asemenea, acţiunea imediată a Secretaru- 
lui general nu se găseşte luminată şi ajutată de 
către căpeteniile armatei, cărora le ineumbä pre- 
gătirea specială pentru războiu a diferitelor arme 
şi serviciuri militare; nu e luminată şi ajutată adică, 
de către Generalii Inspectori de arme şi ser- 
viciuri — ci de către Coloneli, Locot.-Coloneli, 
ba chiar şi de Maiorii directori de serviciuri. Dar 
toţi aceştia sunt şi ei aduşi dela trupă, odată cu 
Secretarul general, sunt aduşi cu toţii ocazional şi 
întâmplător la fiecare schimbare de Ministru titu- 
lar, şi puşi în capul Administraţiei centrale a Rāz- 
boiului! 


Nu intră în gândul meu de a face o critică 
de persoane — nomina odiosa sunt, si port o 
stimă perfectă pentru toţi; căci meritele câsti- 
gate de ofiţer la trupă sunt incontestabile şi nu 
doar eu am să le tăgăduesc. Dar rolul ofiţerilor la 
trupă—ca comandanţi de Companie, Şefi, fie şi 
de Batalioane şi Coloneli Şefi de Regimente— 
este cu totul exclusiv technic şi dogmatic; el se 


www.dacoromanica.ro 


A MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 53 


mărgineşte numai de a face să se aplice întoc- 
mai litera legilor şi a regulamentelor militäresti. 
Ei bine, un atare rol atât de redus nu poate să le 
dea experienţa de transactiuni şi de afaceri, toată 
acea specialitate dorită din punctul de vedere al 
marelor şi mult variatelor trebuinte cerute de 
pregătirea armatei pentru războiu. Tocmai dânşii 
sunt chemaţi de a urmări aceste trebuinte şi de 
a le preîntâmpină în Administraţia centrală a Răz- 
boiului ! 

Principiile şi mecanismul care asigură existenţa 
şi funcționarea armatelor, sunt complicate şi va- 
riază cu progresul lucrurilor. Astfel cunostinte- 
le oidinare profesionale sunt adesea neîndestu- 
lătoare, sau rămân fără aplicaţie posibilă pentru 
cei chemaţi ca să conducă afacerile armatei. Lip- 
sele trebuesc suplinite prin spiritul de inițiativă, 
prin bunul simţ, printr’o activitate fară de preget, 
şi înainte de toate, prin experiența în afaceri. 
Mai cu seamă astăzi, când lumea militară se 
găseşte într'o adevărată luptă de progres, cesti- 
unea nu este numai de a regulă şi controlă în- 
trebuintarea resurselor şi a mijloacelor de cari 
dispunem, sau de a asigură aplicaţia, — de o 


www.dacoromanica.ro 


54 VITIOZITATEA ADMINISTRATIVĂ 


importanţă canonica—a regulelor stabilite ; ci mai 
ales trebue a creă şi pe unele şi pe altele, dacă, 
voim a ține armata la înălţimea progresului tot 
mereu crescând. 

In această privinţă mai cu seamă, e cazul a nu 
se perde din vedere observatiunea cea foarte 
dreapta a Generalului Trochu şi care servă drept 
motto la începutul acestui capitol: 

— ,Assurément, si comme le dit l’adaje popu- 
laire, et comme j'en suis convaincu, il faut pour 
être bon forgeron, avoir forgé toute sa vie, 
il faut pour être bon Administrateur d'ar- 
mée, avoir passé sa vie tout entière dans 
l'étude et la pratique des affaires“, 


Astfel uşor se poate înțelege gravele urmări 
ale chipului de recrutare, în Administraţia cen- 
trală a Războiului, a personalului de ofiţeri luaţi 
ocasional dintre oficerii dela trupă. 

Aceştia fiind nepregätiti faţă de imensele afaceri 
ce sunt chemați de a regula, şi în acelaș timp gă- 
sindu-se în neputinţă de a se forma prin practica 
lucrurilor — fie din cauza nestabilitätii lor, fie 
din causa nestabilităţii de organism în Minister 
şi în armată—fatalmente ei sunt osânditi să vază 


www.dacoromanica.ro 


A MINISTERULUI DE RAZBOIU. 55 


că acţiunea lor rămâne stearpa. Acţiunea lor va 
fi limitată mai mult la un contencios de o impor- 
„tanţă canonică — o acţiune indispensabilă, poate, 
pentru a asigură funcţionarea mecanismului ad- 
ministrativ după litera strictă a legilor şi regula- 
mentelor, dar nici decât, Doamne fereşte, spre a 
vegheà la pregătirea pentru războiu a forţelor vi- 


tale şi materiale ale tärei. 


Recunosc că în organismul Administratiunei 
centrale a Războiului se prevede : Comitete de 
arme, Comisiuni de Inspectorii generali. Con- 
silèul superior de hăzboiu şi alte multe ase- 
menea Comisiuni ad-hoc, cu sarcina de a îngriji 
de trebuintele armatei; dar, lipsite cum se găsesc 
şi ele de legătura indispensabilă armoniei de 
vederi, şi de autoritatea cu durata suscep- 
tibilă de a da unitatea de împulsiune,— aceste 
acţiuni räslete de comisiuni diferite nu pot aveñ 
continuitatea necesara tariei edificiului militar. 

Si apoi, cine nu ştie, că nu Comisiunile ocasio- 
nale sunt în măsură de a asigură totdeodată si 
pregătirea armatei pentru războiu, a fi adică un 
agent de executiune! „In adevăr—zice Generalul 
Philibert—dacă Consiliul superior este o călăuză 


www.dacoromanica.ro 


56 VITIOZITATEA ADMINISTRATIVĂ 


luminată, sigură şi competentă, nu este și nu 
poate fi un agent de execufiune, şi cu atât 
mai mult, nici Comisiunile, cari sunt menite tot- 
deauna să se peardă în discutiuni încureate şi în 
disertatiuni fără sfârşit !». 

Maresalul de Moltke explică în termeni plini 
de adevăr — cari trebuesce cunoscuţi — valoarea 
cercetărilor Comisiunilor ocasionale: «La pro- 
position qu’on y fait présente bien des incon- 
vénients; les gens qui la combattent finissent 
par êlre écoutés, et tous se reunissent alors sur 
le terain neutre de Pinaction». 

Aceasta e cu atât mai adevărat la noi, unde 
Comisiunile sunt convocate numai timporar, nu ca 
să stabilească, cevă, ci adeseaori ca într”o şedinţă 
ad-hoc, să-şi deă părerea asupra unui elaborat 
eşit din biurourile Ministerului; un asemenea ela- 
borat nici că a fost pus în prealabil la cunoştinţa 
membrilor; deci dânşii se găsesc în neputinţă pen- 
tru ca să'l studieze şi sa'l despice în relatiunile 
sale cu dispositiunile în vigoare si cu inconve- 
nientele constatate, 

In asemenea împrejurări, inevitabil cuvântul 
înţeleptului i-se opreşte în gât: faucibus haesit! 


www.dacoromanica.ro 


A MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 57 


Comisiunile pentru armată, ca şi pentru admi- 
nistratia publică, nu pot fi decât ceea ce sunt con- 
sultatiunile medicale la capul bolnavului : ele sunt 
chemate a stabili diagnosticul răului ; vindecarea 
bolnavului însă rămâne în sarcina medicului cu- 
rant al casei; în cazul de faţă, pentru armată, 
medicul autorizat e Ministerul de Räzboiu. 

Şi apoi nu trebue să perdem din vedere, că 
primeneala din capul Administraţiei Războiului, 
aceea a Ministrului și a Secretarului Ge- 
neral, făcându-se de ordinar deodată şi ia o 
laltă, nu totdeauna ea poate corespunde cerințe- 
lor permanente ale serviciului ; rare-ori aseme- 
nea schimbări se pot face fâră inconvenient pen- 
tru nimenea, şi mai cu seamă fără înriurire vă- 
tämätoare în continuitatea mecanismului militar 
al armatei, Inevitabil, ne pierdem în concesiuni 
de favoare şi în teorii ocazionale cari au trecere 
sau sunt la modă aiurea, în aşa chip în cât discu- 
tiunea şi cercetarea nu mai sunt permise!! O- 
dată însă schimbat regimul sau căpeteniile din 
Ministerul de Războiu, înlăturăm cu uşurinţă şi 
fără disculiuni şi cercetări reformele adoptate şi 
creăm altele la loc cu sufletească seninătate! 


www.dacoromanica.ro 


58 VITIOZITATEA ADMINISTRATIVA 


Astfel, mai toate aşezămintele, chiar şi în 
părţile fundamentale ale edificiului militar, dacă 
le considerăm pe suma anilor de îndrumare a 
lor, ne dau, pentru fiecare regim de organizare 
şi de aşezământ militar, o vietuire de abia aşa 
de lungă, pe cât autorii lor stătuseră ca titulari 
la departamentul Războiului. Iar dacă vom stu- 
dià aceste aşezări organice în organizmul lor ad- 
ministrativ, nu vom găsi, o repetăm şi aci, în 
nici una din ele, urmărirea logică a perfectiona- 
mentului sau raţiunea lor de a fi. Vom afla, 
din potrivă, mai adeseori, un rezultat cu ade- 
vărat curios: acela că în curs numai de câliva 
ani, experienţele deja făcute, şi adese-ori osân- 
dite în practica lor, au fost reincepute cu de- 
plină bună credinţă ca cum ar fi fost cu totul 
noui! Aşi putea cita numeroase şi piscätoare 
exemple. Dar cum ziceam adineauri, nu doresc 
să fac personalităţi, şi n'am de scop a controla 
acţiunea nimenui. 

De altfel «Monitorul Oastei»—această redu- 
tabilă colectiune, care numără pâna azi 45 mari 
volume, şi oglindeşte mobilitatea şi complicatiu- 
nea aşezământului nostru militar — este o probă 


www.dacoromanica.ro 


A MINISTERULUI DE RAZBOIU. 59 


sdrobitoare de realitatea acestui adevăr: Le- 
gile, Regulamentele, Decisiunile, unele abrogate 
în întregimea lor, altele modificate în parte, u- 
nele nu încă abrogate, dar căzute, prin forţa lu- 
crurilor, în nesocotintä şi dezuetudine; altele in 
fine în plin exerciţiu ; nouile explicând sau con- 
trariind vechile, toate acestea se succed, se gră- 
mădesc fără rost şi fără folos. Astfel într'o a- 
semenea siluatiune, cei chemaţi de a asigură a- 
plicarea lor, se găsesc continuu nevoiţi de a in- 
vocă autoritatea Ministerialä şi a-i cere o deci- 
siune ; această decisiune nouă, trecută şi ea în 
cartea regulilor—« Monitorul Oastei»—,adaugă: 
un nou comentar la grămada de comentarii. In 
chipul acesta comentarii la comentarii şi peste 
comentarii, ele nu fac de cât să îngreuieze şi să 
complice mecanismul organismului militar ! 

Deci nu trebue să ne surprindă faptul re- 
gretabil, că diversele serviciuri în armată au în- 
cetat de a fi conduse după acele reguli. lesni- 
cioase şi tari, cari sunt la îndemâna tuturora şi 
sunt de toţi cunoscute! 

Ba chiar, nu trebue să ne surprindă de loc 
dacă până astăzi, nu avem încă un plan hotă- 


www.dacoromanica.ro 


60 VITIOZITATEA ADMINISTRATIVA 


rât de pregătire pentru războiu a forţelor vitale 
şi materiale ale ţărei; sau dacă cum-va acest 
plan există, apoi el nu s'a putut îndeplini până 
acum în toate ale sale dispozitiuni. 

Această nesiguranţă pe ziua de mâine, inevi- 
tabil naşte indiferentismul şi face ca cele mai 
frumoase şi mai temeinice sfortäri, să nu se gă- 
sească utilisate pentru binele obstesc, ci cum 
spune uricioasa zicătoare: <A trage apa la 
moara sal). 

Cu un cuvânt, se perde din vedere, că pentru 
Armată, pacea e școala de răeboiu, şi că 
această mare lege a séabilitäfei şi a simplicitä- 
jei, ca şi aceia a echitäfei, se impun întrun 
. chip neînlăturabil în toate faptele cari reguleazä 
existenţa armatei în timp de pace, ca şi actiu- 
nea lor în războiu. 

Această nestatornicire a organismului nostru 
militar, o repet, e o consecinţă fatală a faptului, 
că în Administraţia centrală a Războiului, dife- 
ritele serviciuri au încetat de a mai fi conduse 
de către organele superioare—cum sunt Marele 
Stat-Major al Armatei şi Iuspectoratele de Arme 
şi Serviciuri,—căci acestea au autoritatea situaţiu- 


www.dacoromanica.ro 


A MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 61 


nei creată, a priceperei în ataceri, a experienţei 
făcute şi a duratei indispensabile pentru a se pu- 
tea rezista cu succes situatiunilor violente, influ- 
entelor exterioare, şi greutăților pregătirii arma- 
tei pentru războiu. 

Inlăturarea dela afacerile directe ale armatei 
a acestor organe legalmente responsabile— Ma- 
rele Stat-Major al Armatei şi Inspectoratele de 
Arme şi Serviciuri, — şi mai cu seamă primeneala 
continuă a organelor de serviciu, a şters în Admi- 
nistratia centrală a razboiului sentimentul res- 
ponsabilităței. Cu ştergerea lui, a dispărut ele- 
mentul indispensabil pentru a asigură continuita- 
tea afacerilor militare, a chezăşui legalitatea dis- 
pozitiunilor administrative, a asigură menirea ce- 
rută deciziunilor Comisiunilor militare, a da în 
fine autoritatea cuvenită instrucţiunilor de co- 
mandament ale ministerului. 

Şeful Statului-Major al Armatei, ca şi Gene- 
ralii inspectori de arme şi serviciuri, supliniti 
fiind prin Secretarul general şi prin Direcţiunile 
secundare, în exerciţiul dreptului lor de organe 
directe ale actiunei Ministerului la armată, sunt 
reduşi, în starea cum se află astăzi, la rolul de 


www.dacoromanica.ro 


Psd VITIOSITATEA ADMINISTRATIVĂ 


simpli inspectori udministrativi; ei pierd înriu- 
rirea directă asupra afacerilor în ce priveşte ar- 
mata ; şi involuntar ei rămân osänditi lu inac- 
tiune, caci sârguinta la om vine cu mijloacele 
ce i se pune la dispozitiune, cu responsabilita- 
tea creată, cu ascultarea ce i se da, ca şi cu pres- 
tigiul cu care în realitate se găseşte onorat. 


De altfel, zadarnice se va căula în fiinţa Ad- 
ministratiunilor publice — chiar la Primarii—un 
aşă curios exemplu de nestatornicie în organiz- 
mul de administraţie centrala, şi o aşă lipsă de 
pregătire specială a organelor de serviciu, cum 
este la Ministerul de războiu (%). In toate admi- 
ministraţiunile de Stat, mecanizmul administra- 


(1) O mică statistică cred că nu strică: 

In curs de 10 ani, dela 1889 până la 1901, Departamentul 
războiului a suferit opt primeneli de personal si cu el opt 
preînoiri de regulamente de serviciu interior, în 1889, 1891 
1894 Aprilie 22, 1894 Noembrie 2, 1897, 1899, legsa din 1900 
şi regulamentarea din 1899; iar în cursul anilor din urmă, 
premeneala în organism s'a succedat atâta în cât actuala 
așezare nu mai este acea stabilită prin Legea în vigoare 
din 1900. 

Dar nenorocita primenealä în adininistratia centralä a räz- 
boiului se face nu numai cu schimbareà de regim; ea se 
face si la 1 Aprilie, cu ocaziunea aplicărei exerciţiului bud- 
getar anual ; și se face mai totdeauna pentru privilegiatii de 


www.dacoromanica.ro 


A MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 63 


tiv e asigurat prin o lege orpanică!); iar selec- 
tiunea organclor de serviciu se face printre frun- 
taşii probaţi, cari pe lângă ştiinţa profesionali, 
posedă încă şi cunoştinţele practice si luminoase, 
ce nu se dobândesc de câi printr’o lungă expe- 
rienţă în afaceri, prin reflectiuni şi prin aplica- 
tiuni continue °). 

Aş putea cità numeroase si sdrobitoare exem- 
ple, dar — cum ziceam adineaori — nu intră în 
gândul meu de a face personalităţi. Eu voesce a 
mă ţine in cestiune până la sfârşit, de a îuve- 
dera: cauzele cari influențează îndeplinirea 
ori neindeplinirea îndatoririlor ce incumbă 
Administraţiunei centrale a Războiului, pen- 
soartă de a îi cu şederea în București, dar cari, din împre- 
jurări superioare, nu pot fi plasați la corpurile de trupă 
din garnizoană sau la comandamente. 

1) Cum am văzut în cursul acestui studiu, există o lege 
din 1900 care regulează așezământul organic al Departamen- 
tului Războiului ; dar nici odată aşezarea ministerului nu s'a 
putut ţine de litera acestei legi, ea însăşi fiind incompati- 
bilă cu organizarea puterei armate a färei şi cu trebuintele 
Comandamentului. 

2) In recenta lege asupra organizărei Ministerului de in- 
structie, se prevede că: Pentru a fi numit director san 
sub-director se cere pe lângă diploma profesională, să fi 
dovedit prin scrieri cunoştinţa chestiunilor referitoare la 


sarcina respeclivé. O asemenea regulă se păzeşte mai la 
toatele celelalte Departamente. 


www.dacoromanica.ro 


si VITIOZITATEA ORGANISMULUI 


tru ca din apropierea acestor elemente de 
examinare să se poală deduce adevărul; 
adică a se vedea: ce trebue să facem sau să 
nu facem peniru a ne asigura o Adminis- 
trafie centrală a Războiului capabilă de a 
realiza cerințele militare ale jerei. 

Spre acest sfirşit însă, oglindirea de faţă în 
rostul organelor administrative nu e indestula- 
toare, ci mai trebue încă, ca să cunoaştem cel 
putin în esenţa lor, şi urmările neinlăturabile 
ale regimului; sau altfel zis: se cuvine să vedem 
cel putin în părţile principale, şi Vefiozitatea 
administrativă a Administraţiei centrale a 
Răsboiului. 

Ceea ce voiu încerca să învederez la paragra- 
ful următor. 


www.dacoromanica.ro 


IV. 


VITIOZITATEA ADMINISTRATIVĂ 
A ADMINISTRAȚIEI CENTRALE A RĂZBOIULUI. 


La armatele unde nu există convin- 
gerva fermă de ireprosabilitatea sis- 
temului, acolo inevitabil avem domnia 
răutăcioasei zicätoare: Audaces for- 
tuna juvat ! 


AUTORUL. 

Cred a fi demonstrat îndestul, că prin natura 
recrutärei personalului de serviciu, Administra- 
dia centrală a Răsboiului ware nici specia- 
litatea, nici răgazul trebuincios, din punctul de 
vedere al imenselor afaceri ce e chemată a în- 
deplini. Ba dinpotrivä, fatalmente ea e osândită 
să vază, că acţiunea sa rămâne stearpă chiar cu 
privire la trebuintele ordinare de aşezare a ar- 
matei în timp de pace. 

Mai deparle—/a Partea a 2-a si la Partea 
a 8-a a studiului de faţă, înfăţişind operaţiunile 
ce reclamă pregătirea de räeboiu cu privire la 
mobilizarea, concentrarea şi cele-lalte trebuinte 
în timpul războiului, sper, se va învedera încă 


www.dacoromanica.ro 


iiz 
19 VITIOZITATEA ADMINISTRATIVA 


odată mai mult şi în chip irecuzabil, insuficienţa 
actualului organism de Administaţie centrală a 
Războiului. 

Acum, pentru a completa oare-cum oglindirea 
de adineaori, cu privire la mecanismul regimului 
actual în timp de pace, voi încercu ca să învederez 
pomenitele de adineaori rele urmări neînläturabile 
ale regimului numai privitoare la partea morala 
a lucrurilor ostäsesti care tin de aşezarea nor- 
mală a armatei ca corporatiune bine constituită. 

Aşa, în prima linie, rămâne neîndoelnic, ca 
actualul regim de Administraţie centrală a Răz- 
boiului lipsind pe Ministru de concursul unor 
organe destoinice — cu pricepereu, cu durata şi 
cu autoritatea necesarä—cum este Marele Stat- 
Major al Armatei si Inspectoratele generale 
de Arme și Serviciuri, inevitabil avem dure- 
rosul spectacol la care asistăm de câti-va ani, 
spectacolul acela de a vedea Generali, reputați 
cu vieluirea cea mai sobră şi dovediti ca inte- 
ligenti comandanţi, că atunci când devin Minis- 
tri de Răzhboiu, unii cad prada lăcomiei samsari- 
lor, iar cei mai mulţi... se fac victima neprice- 
perii tineretului ! 


www.dacoromanica.ro 


A MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 65 bis 


Şi apoi, unde mai punem încă şi acel neno- 
rocit jug al rutinei, rutină adusă de la Coman- 
damente în Administraţia centrală a Războiului; 
acea rutină după care toate afacerile: mici, mij- 
locii şi mari, se grămădesc către centrul ad- 
ministratiei spre a fi rezolvate numai de către 
Ministru însuşi sau de către Secretarul General 
«pentru Ministru»! 

Inevitabil, că prin toate acestea se aduce pre- 
judicii jignitoare în prestigiul autoritätei deposi- 
tarilor puterii la diferitele sale grade; se aduce 
o vădită vătămare autoritäfit morale, «sans 
laquelle —- zice generalul Trochu — dans les 
armées, le commandement est virtuellement 
frappé d'impuissance»; ba, ceea ce este mai 
grav, prin toate acestea se omoara înifiativa şi 
se influenţează în paguba cducatiunei tineretului. 

Astfel fatalmente, depozitarii puterei la diferi- 
tele sale grade, încetul cu încetul, perd obişnu- 
inta de a stabili afacerile, si apoi în curând 
perd şi obignuinta de a le studia. Căci învede- 
rat, un asemenea studiu nu prezintă interes pen- 
tru cel care îl face, decât în măsuru cu respon- 
abilitatea, ce solutiunea de întervenire trebue 
sa creeze. e 


www.dacoromanica.ro 


66 VITIOZITATEA ADMINISTRATIVĂ 


Analele tuturor popoarelor şi din toţi tim- 
pii ne arată ce valorează un om care a perdut 
obisnuinta de a sfabili, de a studia şi de a 
pătrunde afacerile. Ofiţerul, care mulţămită 
aplicărei constante numai de a primi şi de a 
executa ordine, s'a ridicat deasupra, e o tristetà 
pentru armată în timp de pace, e o nenorocire 
pentru dânsa în timp de războiu, căci: în timp 
de pace, el pune autoritatea indreptatitä în ne- 
putinţă de a da urmarea ce se cuvine cerințe- 
lor urgente; iar în urmă în haosul războiului 
— când şeful nu mai are timp, nici a da im- 
pulsiunea, nici a vedea toate şi totul — atunci, 
oficerul nu ştie a pricepe şi a aplica intentiu- 
nile şefului, ba chiar nici nu înţelege spiritul 
ordinului scurt, în câteva cuvinte, ce a primit 
în goana evenimentelor luptei! 


Studiul afacerilor singur desvolta inteligenţa 
individului, precum concursul de opiniuni singur 
numai poate naşte cele mai temeinice resultate 
spre stabilirea aşezemintului militar, şi a da cele 
mai cuvenite solutiuni cestiunilor tactice şi stra- 
tegice. 


www.dacoromanica.ro 


A MINISTERULUI DE RAZBOIU. 67 


Şi dacă ne gindim că din această nesocotintä 
în ordinea intelectuală ese nu numai slăbiciunea 
în ordinea administrativă, ci în aceeaşi vreme, 
ea nasce slăbiciunea şi în ordinea erarhică, a- 
tunci zic, nu ne mai poate surprinde durerosul 
spectacol: 

De a avea pe de o parte, în capul armatei, 
prea multi oameni nedestoinici de a pregăti ar- 
mata de războiu, şi în neputinţă de a resista si- 
tuatiunilor violente si sguduitoare ale războiului! 


lar pe de altă parte: Căpetenii militare, ac- 
tive şi cu pricepere, la cari sentimentul misiu- 
nei lor şi al înaltei lor pozitiuni în ierarhia mi- 
litară pare cu totul şters; aceste căpetenii, fires- 
te, fiind astfel lipsite de iniţiativă şi desgustate, 
aşteaptă cu amărăciune minutul priincios de a 
părăsi armata !!) 


Apoi, poftele fară satiu, încurajate prin aceste 
dezinteresări profesionale, cum se întarâtă, se 
aprind, se grămădesc asupra spărturei făcute în 


1) «Le plein exercice de ses droits est une source d’ému- 
lation et d'honorable ambition, en même temps qu "il assure 
à Vautorit6 son action et son respect (Général Préval). 


www.dacoromanica.ro 


68 VITIOZITATEA ADMINISTRATIVĂ 


stăvilarul organizmului militar, astfel că senti- 
mentul militar se strică, spiritul de ierarhie şi 
de respect piere: Audaces fortuna juvat! 

Iar ca urmare inevitabilă, o altă nu mai pu- 
tin îngrijitoare privelişte, la care asistăm de câți- 
va ani încoace: 


Pe de o parte, acele înaintări făcute cu ori- 
ce preţ în personalul Ministerului de Războiu, 
personal care, stând mai aproape de roată, si- 
lueşte adesea mâna conducătorului ca să dea 
mai pe läturea de lege, să ocolească dreptatea! 


Pe de altă parte, acele transferäri cu duiu- 
mul ale oficerilor dintro garnizoană la alta. ve- 
nite odată cu schimbarea regimului; transferări 
cari au devenit spaima armatei, ca şi rofafinu- 
nile ajunse la modă în ordinea judecătorească 
de la o vreme încoace! 


Şi apoi acele supäräcioase stäruinte şi solici- 
tări, cari curg ca ploaia mai cu seamă la epoca 
întrunirei Inspectorilor generali pentru stabilirea 
tablourilor de înaintare, precum şi la orice 
schimbare de regim, şi împing spre capitală 
droaie de oficeri din toate unghiurile terii! 


www.dacoromanica.ro 


A MINISTERULUI DE RAZBOIU, 69 


Aceste nenorocite întreprinderi sdruncină sen- 
timentul camaraderiei şi spiritul de corp, atâtea 
calitati trebuincioase tăriei armatei şi prestigiu- 
lui oficerului. Ele, în parte se datoresc şi vädi- 
tei favori de care rând pe rând se bucura ofi- 
cerii armei din care face parte Secretarul General. 

Cine nu vede că invaziunea printre noi a a- 
cestor năravuri destructoare face să nască ri- 
valitätile şi egoismul, favorizează pe cei îndrăz- 
neti, descuragiază pe cei meritoşi, dar timizi, 
înlătură devotamentele sincere şi dezorganizează 
puţin câte puţin, prin toate mijloacele văzute 
şi nevăzute, licite şi illicite, acea mare familie 
militară, a căreia nobilă menire este tocmai a- 
ceea de a servi de adevărată şeoală civică a na- 
tiunei şi drept scut neclintit al ţărei! 

Nu trebue să ascundem gravitatea unor ase- 
menea simptome cari tind la slăbirea principiu- 
lui şi a obiceiurilor de respect care în trecut 
ţinea familia militară atât de strâns unită în 
sentimentul simplicitätii şi al onoarei: „Les ar- 
mées, aux quelles une éducation perfectionnée a 
enseigné tous les respects seules, sont remar- 
quables par leurs cohésion, et elles ont des 


www.dacoromanica.ro 


70 VITIOZITATEA ADMINISTRATIVĂ 


principes de discipline et des habitudes de bon 
ordre, assez solides, pour survivre à tous les 
relâchements inévitables de la guerre“. (Général 
Trochu). 

ln cazul de față nenorocirea e cu atât mai 
simțită, căci Ministerul de Războiu e Marele E- 
ducator al armatei. Organele din Ministerul de 
Războiu nu primesc exemplul, ci îl dau; iar a- 
tunci când în inima lor, calculul şi interesul 
personal — de carierisin și favoritism — a 
luat locul datoriei, al patriotismului, atunci sa 
sfârşit cu armatele! «<L’éspirt des masses orga- 
nisées hiérarchiquement se forme par les leçons 
et par les exemples des hommes qui les mé- 
nent». (Général Trochu). 


In cazul de față însă, reul e fatal prin chiar 
primeneala continuä a organelor de Administra- 
tie centrală a Războiului. Căci aceştia, în ardoa- 
rea lor de a se însemna cu ori-ce pret, involun- 
tar se dedau la acel desfrâu de a face, de a 
desface și de a reface regulile în armată, 
fără rost şi fără folos, cu vreme şi fără vreme, 
operă totdeauna începută şi niciodată sfârşită, 


www.dacoromanica.ro 


A MINISTERULUI DE RAZBOIU. Ti 


întocmai ca pânza Penelopei. Astfel se perde nu 
numai stabilitatea necesară soliditätii edificiu- 
lui militar, ci se perde încă, şi simplicitatea 
indispensabile tăriei mecanismului militar! 


Noi inovăm mult, nu numai cu fiecare schim- 
bare de Ministru, ci aproape în continuu; dar ino- 
văm mai mult din dorinţa de a ne însemnă cu 
ceva ca organizatori, şi numai rareori după un 
examen serios sau o trebuinţă vădită. Răul însă 
e cu atât mai mare când impovärätoarea mobili- 
tate apasă chiar şi în părţile fundamentale ale 
edificiului militar, părţi cari, prin natura lor 
Chiar, ar păreă ursite pentru o mai lungă sta- 
bilitate : Zegea pozițiunii ofițerilor, legea de 
înaintare, legea soldelor, legea pensiunilor 
şi alte legi care tin de fundamentele organiz- 
mului militar. Cu un cuvânt, voesce să vorbese 
de constituția proprie naţională a armatei, 
iar nu de organizarea militară. Cu privire 
la organizare, armatele fac continuu modificări 
şi împrumuturi, şi aceasta este origina cea mai 
de însemnat a progresului lor. Cu privire însă 
la constitufiune, la actele fundamentale ale or- 


www.dacoromanica.ro 


72 VITIOZITATEA ADMINISTRATIVĂ 


ganizmului militar, pentru ca acestea să fie sta- 
bile, trebueste să fie originale şi inspirate de 
geniul naţiunii şi de trebuintele epocei. Altfel 
ajungem la inevitabila meremetisire în continuu, 
la care asistăm. Această instabilitate naşte con- 
fusiunca şi aduce oarecare desconsiderare a in- 
stitutiunilor însăşi. () 


Astfel nu se poate închipui un sistem de ad- 
ministratie militara mai vătămător unităţii, întin- 
derii si soliditatii directiunei afacerilor; în ace- 
laşi timp, un sistem mai protivnic educatiunei 
militare şi mai jignitor valoarei, demnitätei şi 
prestigiului comandamentului ! 


(1) Aşi putea cita numeroase si sdrobitoare exemple de 
desconsiderare a institufiunilor noastre militare. De astă 
dată însă, mă mulţumesc numai a supune la meditaţia bär- 
batilor cu credinţe, nestrămutate și cari, cu dragoste pentru 
armată, caut adevărul şi-l arată — mobilitatea, dată de la 
războiu încoa, numai la câteva din principalele aşezăminte 
organice aie edificiului militar : ` 

Poziția oficerilor în armată, cu seapée legi. 

Solda și indemnitatea în armată, cu șease legi. 

Pensiunea militarilor, cu şeapte legi. 

Înaintarea în armată, cu şease legi; ba se fac chiar legi 
excepționale pentru înaintări personale ! 

Astfel abia găsim pentru fiecare aşezământ, o vietuire de 
patru ani, cât durata legală de legislatiune a Corpurilor 
legiuitoare! 


www.dacoromanica.ro 


A MINISTERULUI DE RĂZBOLU, 73 


Cu un cuvânt, ne găsim în acea îngrijitoare 
situatiune expusă mai an-tert de către d-l Dim. 
Sturdza, când ca Ministru de Războiu a decla- 
rat în plin Parlament: 


«In Ministerul de Răeboiu nu există a- 
cea ordine sistematisată și organizată, din 
care iese disciplina ca o necesitate ce nu 
se poate înlătură. 1) 

Neindoelnic, în cugetul meu nu poate intră a- 
ceastă credinţă a d-lui Sturdza, cum că ar fi fost 
vr'odatä anarhie în Administraţia centrală a Răz- 
boiului. Dar iarăşi nu putem tăgădui, cum am 
văzut, temeinicia adevărului: că principiile enun- 
ciate mai sus şi consfintite cu timpul si prin 
experienţă, nu pot fi multă vreme înlăturate sau 
călcate, fără ca prin aceasta să nu se creeze 
confusiunea în fapte, neliniştea în spirite şi des- 
ordinea în disciplina lucrurilor; ba chiar fără a 
fi expuşi la nenorocirea de a aveà înrâuriri vă- 
tamătoare în spiritul însuşi al organului de gu- 
vernământ al armatei. 

In cazul de faţă însă nenorocirea, o repet, e 


1) Din cuvântarea d-lui Sturdza în şedinţa de la 13 Mar- 
tie 1902 la Cameră. 


www.dacoromanica.ro 


74 


cu atât mai mare, fiindcă aceste slăbiciuni se 
văd şi se resimt în armată mai mult decât aiu- 
rea; ele produc cu atât mai multă durere de- 
cât la cele lalte corporatiuni, cu cât dânsele 
desvoltä obiceiurile de individualism printre 
militari si spiritul particularist de caste prin- 
tre arme, printre corpuri de trupe şi serviciuri; 
aceste moravuri nenorocite, cari apasă şi fac să 
sufere sentimentul de solidaritate, acel sen- 
timent nobil care în lănţuirea sa dela vârf la 
basă, la armatele bine constituite, face tăria ar- 
matei ca putere militară a terei, si ca familia 
cea mai mare de elită a natiunei! 


Astfel trebueste să recunoaştem cà este ur- 
gentä a se pune stavila cuvenită mobilităţei şi 
complicatiunei actuale în organismul Departa- 
mentului de Războiu. 

Dar, cum ziceam adineaori, să nu prejudecäm. 
E trebuintä de a completă această oglindire a 
Administraţiei centrale a Războiului, printr’o cer- 
cetare scrutătoare a Causelor mobilitäfei și 
complicafiunei în organismul Departamen- 
tului de Räzboiu; ceea ce formează obiectul 
paragrafului următor. 


www.dacoromanica.ro 


V. 


CAUSA MOBILITATII ȘI COMPLICATIUNII 
IN ORGANISMUL MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 


«Studiul jurisprudenţei omeneşti nu 
este îndestulător pentru a formă Omul 
de Stat, cei cari se destină în acest 
scop este necesar a se da la studiul 
ordinului natural cel mai avantagios 
oamenilor grupaţi. Este încă necesar 
ca cunoştinţele practice şi luminoase, 
ce natura le dobândeşte prin reflec- 
tiuni şi prin experienţă, să fie reu- 
nite la ştiinţa generală de guvernare, 
ast-fel ca autoritatea superioară, tot- 
deauna luminată prin evidenţă, să 
institue cele mai bune legi». 


QUESNAY. 

Reflectiunea eminentului observator al inimi- 
lor omenesti— d-l Quesnay,— care servà drept 
motto la acest capitol, si care este plină de o 
filosofie atât de adâncă şi adevarată, îmi pare 
că explică, mai bine ca oricare alt raţionament, 
causa mobilităței si complicațiunei în or- 
ganismul Ministerului de Räzboiu. Această 
reflecţiune însă ne desväleste, în aceeaşi vreme, 


www.dacoromanica.ro 


76 CAUZA MOBILITĂȚII ŞI COMPLICATIUNII 


şi taina acelor sfortari de inovatiuni şi de re- 
novaţiuni, fâcute în organismul nostru militar 
în decursul celor din urmă 40 de ani în ve- 
derea perfectionamentului, ce pare a nu fi nici 
udata atins. 

Acesle cause zic, se pot lesne demonstră de 
îndata ce ne dăm puţin seama de adevărul: că 
invafamântul profesional al unui militar, nu e 
destul pentru a formă pe Omul de Stat, Ast- 
fel se explică, de ce nestabilitatea organismului 
din Administraţia centrală a Războiului este ex- 
clusiv opera Miniştrilor luaţi direct de la co- 
mandamentele militare ale armatei, şi puşi în 
capul trebilor Ministerului de Räzhoiu. 

Neindoelnic, în decursul celor 40 de ani de 
propäsite naţională, Administraţia centrală a 
Războiului a comptat ca Miniștri şi ca Secre- 
tari generali, un mare număr de bărbaţi dis- 
tinşi prin educatiune şi ştiinţă, şi cari câştiga- 
seră în armată o hine meritată positiune, încon- 
jurată de multă consideratiune şi de toată sti- 
ma. Din nefericire însă aceşti eminenti bărbaţi 
nu luaseră parte la războiu, sau deşi făcuseră 
războiul, dar nu ocupaseră în rândurile armatei 


www.dacoromanica.ro 


ÎN ORGANISMUL MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 77 


nişte pozitiuni de acelea care să le permită a 
observă îndestul trebuintele războiului; ba unii 
deşi le ocupaseră, nu ştiură îndestul profită de 
lectiunile experientii; ori că natura îndeletnici- 
rilor lor ordinare şi nestabilitatea în funcţiune 
şi organism, nu le acordaseră răgazul cuvenit 
pentru a-şi însuşi toată specialitatea dorită, în 
vederea imenselor afaceri ce erau chemaţi a 
urmări. 

De aceia, aceşti Miniştri de Războiu— şi mai 
cu seamă acele personce graicæ, Secretarii Ge- 
nerali, «pentru Ministru» — cu toate meritele 
lor, simțindu-se lipsiţi de specialitatea necesară, 
pare că au avut groază de unul şi același lucru: 
Anume ei se temură că au să apară prea mici 
de pe înălţimea, unde capriciul politic îi ridi- 
case timporar, în cazul când acţiunea lor sar 
găsi, cum prevede statornicirile organice — le- 
gea din 1883, regulamentul din 1891 şi legea 
din 1900 — îngrădită cu prestigiul şi autorita- 
tea unor organe stabile de comandament atât 
de superioare, cum este Serviciul de Stat-Major 
şi cum Sunt Inspectoratele generale de Arme. 

Astfel ei preferiră, în paguba chiar a mersului 


www.dacoromanica.ro 


78 CAUZA MOBILITĂȚII ŞI COMPLICATIUNII 


regulat al lucrurilor, preferiră — cum am vă- 
zut — a surghiuni din Administraţia centrală a 
Războiului, pe aceşti colaboratori, singurii în- 
dreptätiti şi singurii armati cu experienţa ce o 
dă stabilitatea; ei păstrară aşezământul dela Mi- 
nister în datinele ante-bellum, cu un personal 
de serviciu ocasional, lipsit de autoritaie şi de 
pricepere, şi deci în neputinţă ca cumva, prin 
cât de mic lucru, să-i eclipseze. 

Fiecare General chemat în capul Ministerului 
de Războiu, — vorbesc în deobşte de Generalii 
luaţi dela Comandamente, — simțindu-se tare în 
datinele comandamentului de unde fusese luat, 
Sa instalat ca într'o cetate cucerită prin forţa 
armelor; s'a condus cu rutina şi cu clientela 
Comandamentului de unde venea, ca şi cum 
nişte bravi trupieri, luaţi astfel direct dela co- 
mandamente, ar fi fost ei formaţi în vederea vas- 
tului orizont de Administraţie centrala a unei 
armate atât de numeroase, ca aceia ce şi-a dat 
ţara dela Războiu încoace; ei se conduseră ast- 
fel, ca şi cum acţiunea administrativă a Depar- 
tamentului Războiului ar avea menirea sa mai 
mult în vederea trebuintelor de moment, decât 


www.dacoromanica.ro 


IN ORGANISMUL MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 79 


a trebuintelor viitoare ale pregătirei tärei şi a 
lucrurilor pentru Războiu! (9. Vinovata nepà- 
sare: Apres moi le deluge! 

Deci nu trebue să ne mirim, dacă în decursul 
celor 40 de ani de netăgăduit progres militar, 
nu s'a dat înca aşezământului de câpetenie al 


(1) Legiuitorii noștri moderni au comis marea greșeală de 
a nesocoti temeinicia străvechiului privilegiu al Oastei: 

Unul din cele mai de căpetenie privilegii ale oștenilor — 
spun cronicarii—la Români era acela după care căpeteniile 
Oastei trebuia să fie de drept mädulari ai sfatului Domnesc 
şi ai Adunärilor Obstesti». 

Si astfel cred, că astăzi perpetuindu-se prin dispoziţiunea 
tacită și ilegală —eroarea de a nu lăsa Generalii să benefi- 
cieze nici de dreptul restrâns al Constituţiei pentru eligibi- 
litatea lor în Senat — fatalmente Senatul şi Ministrul chiar 
se găsesc lipsiţi de concursul real în alcătuirea legilor mi- 
litare, iar căpeteniile armatei rămân streini de învățămân- 
tul de Stat ce se practică în Senatul färei, ca fntr’o înaltă 
şcoală de Stat; acest învăţământ nu putin ar contribui la 
formarea generalilor pentru funcțiunea de Secretari de Stat 
la Departamentul Războiului. 

De altmintrelea acest adevăr se poate lesne demonstră, de 
îndată ce ne dăm puţin seama: pe de oparte, de rostul acti- 
vitätei la Departamentul Războiului a celor trei parlamenta- 
rişti — Generalii Florescu, Manu, Lahovari, — militari, pre- 
gătiţi la şcoala de Stat ce se practică în parlamentele noas- 
tre; iar pe de altă parte, rostul activităţei, ca să nu zic al 
inactivităţii, celor mai mulţi din Generali cari fură luaţi de 
la comandamentele militare ale armatei spre a fi puşi în 
capul Departamentului de Războiu. 


www.dacoromanica.ro 


80 


armatei — Administrației centrale a Räzbo- 
iului — aşezarea cuvenită cerinţelor militare. 

Dar ca să nu prejudecăm, trebue cercetata 
în ea însăşi această incompatibilitate a orga- 
nismului actual al Depariamentului nostru 
de Răeboiu față cu organizarea puterei ar- 
mate a erei. 


Ceea ce voiu încerca să expun în $ următor. 


www.dacoromanica.ro 


VI 


INCOMPATIBILITATEA ORGANISMULUI 
ACTUAL AL MINISTERULUI DE RĂZBOIU 
CU ORGANIZAREA PUTEREI MILITARE A TEREL 


L'importance et Ja considération 
des divers grades résident dans les 
droits respectifs qu’ils conférent . 

Général Préval. 


Une longue expérience m'a mon- 
tré que les ordres que l’on donne à 
ses inférieurs sont des commande- 
ments, tandis que ceux que l'on en- 
voie à ses égaux ne sont que des 


négociations . 
Maréchal Jordan. 


Cum vedem, Administraţia centrală a ar- 
matei, zisă Ministerul de Räzboiïu, se găseşte 
la noi astăzi, intro situatiune cum era înaintea 
războiului. Ea este întocmită cu nişte organe in- 
ferioare in ordinea ierarhiei armatei ; aceste or- 
gane sunt lipsite de autoritatea situatiunei cre- 
ate, sunt lipsile de pricepere suficientă in afa- 
ceri; ele nu au nici experienţa dobândită, nici 
durata indispensabilă pentru a putea rezistă cu 


6 


www.dacoromanica.ro 


82 INCOMPATIBILITATEA ORGANISMULUI ACTUAL 


succes greutaţilor pregătirei de räzhoiu a forțe- 
lor vitale şi materiale, de care dispune ţara. Cel 
mult doară daca aceste organe pot ca să asi- 
gure existența şi funcționarea armatei pentru 
timpul päcei! 


Acest organism era poate îndestulator, daca 
nu şi fară inconvenient, în trecut, pe atunci când 
armata noastră era mică, şi când dânsa avea me- 
nirea, mai mult a ne asigură strejuirea pămân- 
teasca, decât de a veghea pentru fructul încolţit 
prin sângele armatei värsat dincolo de Dunăre 
şi rodit prin patriotismul naţiunei. 

Astăzi însă, cu marea desvoltare dată puterei 
armate a ţărei, şi faţă de înaltele căpetenii mi- 
litare cu care legiuirile moderne înzestrară ar- 
mata şi ţara; anume faţă de: 

Generalul Şef de Stat-Major General, 

Generalii Inspectori de Arme, 

Generalul Inspector Sanitar al Armatei, 

Generalul Intendent al Armatei, 

Generalii Comandanți de corpuri de Armată, 

Generalii divizionari şi brigadieri de Arme, 

Generalii Comandanți de Marină, ete., 
procedura din trecut nu mai merge, nici se ca- 
de să mai meargă. Nu este de admis, nici este 


www.dacoromanica.ro 


AL MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 83 


cuviincios, de a se transmite acțiunea Mi- 
nistrului la armată şi de a se cumpäni, fär- 
muri si îndruma actiunea căpeteniilor armatei 
— adică a Generalului Şef de Stat Major, a Ge- 
neralilor Inspectori şi a Generalilor comandanţi 
de corpuri de armată şi Şefi de serviciuri — de 
către nişte organe inferioare lor în ordinea e- 
rarhică, de către nişte organe inferioare, recru- 
tate ocazional, cum este de ordinar personalul 
de direcţie al Administraţiunii centrale a războ- 
iului — Secretar General „Pentru Ministru“ şi 
Coloneli, Locot.-Coloneli şi Maiori directori de 
serviciuri!... Un aşa mod din trecut, repetăm 
înca odată, ne duce inevitabil la nenorocitele 
consecinţi ce văzurăm şi anume: 

1) Se nesocoteste importanța principiu - 
lui de respect în ierarhia militară (') ; 

2) Se cășunează prejudicii jignitoare în 
tăria și acțiunea comandamentului (*); si 
în fine, 

d) „Dans l’armée, la hiérarchie du sommet à la base, 
forme une chaîne dont tous les anneaux sont étroitement liés 


entre eux et solidaires, à ce point que cette chaîne ne peut 
être interrompue en un seul endroit, sans que la hiérarchie, 
tout entiére soit Atteinte et Souffre“. (Général Trochu). 

(2) Aceasta e cu atât mai adevărat, în cazul în care ne gă- 
„sim noi, căci acţiunea Secretarului General la armată, ca şi 


www.dacoromanica.ro 


84 INCOMPATIBILITATEA ORGANISMULUI ACTUAL 


3) Se paralizează pregătirea armatei pen- 
tru războiul. 

Aceste nenorociri sunt cu mult mai de temut 
la noi, decât ori unde aiurea, căci Statul român 
nu este destul de avut pentru ca să întreţină 
acel lux, ce la marile armate din Occident face 
fala autorităţei Comandamentului; adică noi nu 
putem întreţine deosebit: 

De o parte, o Administrațiune generală a 
armatei pentru Ministrul de războiu ; 

Şi în parte, diferite adininistrafiuni spe- 
ciale, cu serviciurile inspectoratelor pentru fie- 
care Inspector general al armatei. 

Nu putem adică să intretinem personalul in- 
dispensabil funcţionărei deosebite pentru: 


1) Ministrul de Războiu, 

2) Generalul şef de Stat Major General, 

3) Generalul inspector de infanterie), 
în Administraţia centrală a războiului, constitue ordine de: 
comandament. Maresalul Jordan face în această privinţă 
următoarea observaţie judicioasă: Une longue expérience 
m'a montré que les ordres que l’on donne à ses inférieurs 
sont des commandements, tandis que ceux que l’on envoie à 
ses égaux ne sont que des négociations». 

(1) Adevărul este, că actualmente n’avem nici un titular: 
Inspector de infanterie; marea trebuintä însă se simte, și. 


www.dacoromanica.ro 


AL MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 85 


4) Generalul inspector de Cavalerie, 

5) Generalul inspector de Artilerie, 

6) Generalul inspector de Marină, 

7) Generalul inspector Sanitar, și în fine 
8) Intendentul General al Armatei. 


Din faptul că aceste căpetenii ale armatei se 
vad izolate atât între dânsele, cât şi de Admi- 
uistratia centrală a Razboiului, şi tot intro vre- 
me sunt lipsite de personalul indispensabil func- 
tionarei serviciului şi autorităţei comandamentu- 
lui — din acest fapt zic, rezultă că avem ca ur- 
mare naturală a unei atari desmembrări şi a 
unei astfel de desorganizări, avem: 

De o parte, Generalul Șef de Stai-Major 
cu Marele Stat-Major al Armatei, cari sunt 
în neputinţă de a adună—decât cu mari sfortäri 
şi cu mari pierderi de timp—datele cerute cu 
privire chiar la părţile primordiale şi indispen- 
sabile trebuintelor de moment pentru pregătirea 
de războiu a elementelor vitale şi materiale ale 
ţărei ; 


nu se poate întârzia, de a se înzestra şi arma de infanterie 
cu Inspectorul său general. In curând, se va recunoaște tre- 
buinţa şi a unui Inspector general al şcoalelor militare. 


www.dacoromanica.ro 


86 INCOM!ATIUILITATEA ORGANISMULUI ACTUAL 


Iar pe de altă parte, avem Generalii inspec- 
tori de Arme şi Serviciuri, cari sunt străini 
de coprinsul pregătirei generale de răzhoiu ce se 
întocmesce la Marele Stat-Major, sau la Minis- 
terul de războiu, şi deci se află în neputinţă de 
a da impulsiunea şi urmărirea cuvenită cerin- 
telor militare. 

Şi pe deasupra tuturora, avem Déirecfiunile 
Administraţiunei centrale a Războiului, că- 
rora în definitiv le incumbă rezolvarea tuturor 
afacerilor armatei; dar ele, lipsite cum se găsesc 
de contactul cu armata, de armonia în ve- 
deri, de unitatea de impulsiune si de du- 
rata în afaceri, se văd adese ori, involuntar 
nevoite ca să producă urmări fatale — trăgăniri 
în acţiune şi conflicte de atributiuni, — urmări de 
natură a rupe sau a opri în loc, chiar pentru 
mult timp, cerinţele urgente ale pregătirei ar- 
matei pentru războiu ; ba chiar de a face su ra- 
mână fără efectul util acţiunea însăşi a Șefului 
Suprem. 

Şi ca consecinţă firească, vedem că punctele 
de întrebare plutesc împrejurul Ministrului, il 
copleşesc şi îl absorb cu totul; iar în definitiv, 


www.dacoromanica.ro 


AL MINISTERULUI DE RAZBOIU. 87 


la urma urmelor, rezultatul fatal la care ajun- 
gem este, cum spunea Maresalul Bugeaud des- 
pre organizmul Administraţiei centrale a razbo- 
iului din epoca sa în Francia, şi care organizm 
— mirabile dictu! — îl avem noi până astăzi, 
rezultatul este că: 

,Celui-lù qui doit mener la voiture, la 
tire“! ©). 

Se simte astfel trebuintä urgentă de a se pu- 
ne stavilu cuvenită complicatiunilor si confuziu- 
nilor de astăzi, cari vor fini prin a ajunge la 
dezordine. Trebueste a se aşeză, cu un minut 
mai înainte, Administraţia Centrală a Războiului 
pe nişte baze solide şi în raport cu cerințele de 
existență ale unui S/az de sine stătător, con- 
ditiuni ce națiunea Română a creat României 
de astăzi în concertul lumei, prin înţelepciunea 
şi braţul vitejesc al Alesului es. 


(1) Că acela care trebue să conducă trăsura, în loc să o 
conducă frumos şi bine, cu iufjeala şi cu siguranța cerută, 
abia o târăşte şi o mişcă din loc! o izbeste de gloduri 
când e secetă, o nämoleste în mocirlă când e ploaie, și a- 
tunci cu greu o mai mișcă din loc! 

Si apoi, când cel care trebue să conducă atelajul se înhamă, 
carul nu poate înainta decât încet și cu multă anevoinţă, iar 
atelagiul, ce voiti?, prinde närav! 


www.dacoromanica.ro 


88 


Trebueste adică, a înzestră armata cu o Ad- 
ministrafie Centrală a Războiului, capabilă 
de a realiză acel ideal la care tind şi lucrează 
fâră preget guvernämintele cu putere militară 
naţională ca a noastră, de a face adică ca ar- 
mata să devină scut puternic pentru țară 
si un exemplu în toate și peniru tot. 

Aceasta voiu încercă ca să stabilesc în tra- 
suri generale în următorul capitol, care tot de 
odată va fi si Concluziunea la prima parte a 


lucrärei noastre, 


www.dacoromanica.ro 


VII. 


CONCLUZIUNE. 
ORGANIZAREA MINISTERULUI DE RAZBOIU. 


C'est l'organisation seule qui ré- 
siste dans les revers et sauve la 
patrie». 

Napoléon III. 


Concluziunea firească a acestei desväliri a în- 
drumärei organizmului Administraţiei centrale 
a Războiului în decursul celor din urmă 40 de 
ani (1866—1906), iată-o pe scurt şi coprinzător: 

Diversele serviciuri ale Administratiunei au 
încetat de mult de a mai fi în raport cu cerințele 
militare; ele au încetat adică de a fi conduse 
prin reguli lesnicioase şi puternice, şi de a fi 
administrate prin organe cu autoritatea expe- 
rientei şi a duratei. 

De aci provine, în munca tot crescândă de 
perfecţionare, acea împărechiare nenorocită a 
rutinei celei mai îndărătnice cu născocirile cele 
mai putin chibzuite şi cele mai mult hazardate. 

Acum când diagnosticul slăbiciunei Adminis- 
tratiei centrale a Războiului e stabilit, sarcina 


www.dacoromanica.ro 


92 ORGANIZAREA. 


doctorului de sigur că se uşurează. Lecuirea rău- 
lui e cu atât mai lesne, căci, după cum am va- 
zut, slăbiciunile constatate nu sunt decât o cou- 
secintä firească a lipsei ce există în Admini- 
stratia centrala a războiului de nişte organe cu 
însuşiri indispensabile. Astfel, slăbiciunile do- 
vedite alcätuese un fel de deviatiune a calităţi- 
lor cerute pentru Departamentul Războiului. Si 
ca orice deviafiune, cum am zis la începutul 
lucrării, ea implică în sine şi îndreptarea. To- 
tul atârnă de acolo ca cel îndrituit de a face 
îndreptarea, să cunoască bine deviatiunca în 
natura şi în gravitatea sa. Aceste toate so- 
cotesc a le fi învederat cu temeiniçie în simpto- 
ma lor intreagä şi adevărată. 

De altfel văzurăm că lecuirea râului, o gă- 
sim în chiar principiile sănătoase ale legiuirilor 
organice din 1883, 1891, 1899 şi 1900; dar 
iarăşi văzurăm, că aceste principii au rămas o 
literă moartă ! Astfel nu mai cred nevoe de a 
anticipà cu un proiect ad-hoc, ci mă mărginesc 
numai a stabili concluziunile studiului de faţă. 

Aceste concluziuni sunt următoarele : 


www.dacoromanica.ro 


MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 91 


1. Înlăturarea Secretarului general dela 
inråurirea asupra afacerilor privitoare la 
armată. 

Neindoelnie Ministrul, oricare ar fi, civil sau 
militar, are nevoie de o persoană agreată, care 
să fie însărcinată special cu îngrijirea afacerilor 
zise de cabinet sau confidentiale ale Ministrului. 
— Această, sarcină de Secretar, sau şef de Ca- 


binet — titlul puţin importă — la armatele din 
Occident, constitue un serviciu special nu nu- 
mai la Departamentele de Războiu, ci şi la Co- 
mandamente ; dur a amestecă la olaltă afacerile 
confidentiale ale Ministrului cu afacerile armatei, 
acest lucru nu se vede la nici o armată. 

II. Ca urmare naturală a acestei înlăturării a 
Secretarului general dela inriurirea directă asu- 
pra afacerilor privitoare la armată, rezultă așe- 
garea Sefilor superiori de arme şi de ser- 
viciuri — adică a Generalului şef de Stat-Ma- 
jor general, şi a Generalilor Inspectori de Arme 
şi Serviciuri — ca singurele organe prin care 
Ministrul de Răeboiu transmite la armată 
acțiunea sa de șef responsabil al admini- 
sirațiunei armatei. 


www.dacoromanica.ro 


92 ORGANIZAREA 


In această întocmire, serviciurile generale ale 
armatei : 

a) Marele Stat-Major al Armatei, 

b) Institutul geografic al Armatei, 

c) Inspectoratul general al Cavaleriei, 

d) Inspectoratul general al Artileriei, 

e) Inspectoratul general al Geniului. 

f) Inspectoratul general al Infanteriei. 

g) Inspectoratul general al Marinei, 

h) Inspectoratul general Sanitar, și 

i) Intendenţa generală a Armatei, 


în totalitatea lor, constituese Serviciul de Stat- 
Major General al Armatei la Ministerul de 
războiu sub directiunea imediată a Șefului de 
Stat-Major General al Armatei. 

Acest Serviciu de Stat-major general al 
armatei, îl prevede toate legiuirile ce s'au suc- 
cedat la noi de la războiu încoace; dar — n'o 
ascund — nici una din ele nu-l defineşte. Aceasta 
fiindcă, după cum am văzul, Zon Brătianu, în- 
temeietorul serviciului de Stat-Major în 1883, a 
crezut că e bine să se lase succesorilor săi titulari 
la Ministerul de războiu, putinţa de a utiliza în 
menirea lor aceste organe superioare de Stat- 
Major general după cum va cere trebuinta po- 


www.dacoromanica.ro 


MINISTERULUI DE RAZBOIU. 93 


trivit cu desvoltarea armatei în cursul anilor; 
jar mai apoi, Generalul Lahovari, in legea sa 
din 1900 — sub regimul căruia se gaseste şi 
astăzi Ministerul de războiu—încă nu-l defineşte. 
Pentru ce? pentru că în puterea regulamentului 
său din 1891, toate aceste organe de Stat-Ma- 
jor general, funcționau ca parte integrală in Mi- 
nisterul de războiu, şi ca atari, ele in totalita- 
tea lor constituiau dejà — de şi sub o altă for- 
mă — Serviciul de Stat-llajor general al Ar- 
matet la Administraţia centrală a Războiului. 
Astfel, de fapt nu mai era nevoie, de cât de a 
se da acestor serviciuri de Stat-Major general, 
direcţia superioară de totalitate cuvenită, în per- 
soana titularului General Șef de Stat Major 
general al armatei, creat la Ministerul de 
Războiu prin legea in vigoare (1900). 


Departamentul războiului fiind astfel iun- 
grădit cu şi un Cuartier general în campa- 
nie, fiinţa sa la armalä va fi ceea ce un buu 
Slat-Major este pentru armata în campanie: A- 
jută Șeful, ducă acesta este iu stare à conduce 
totul prin el însuşi; previne greşelile si le o- 


www.dacoromanica.ro 


94 ORGANIZAREA 


preste, atunci când Șeful war avea priceperea 
cuvevită. 

In chipul acesta prestigiul autoritäfei rà- 
mâne intact; fradițiunile se păstrează, iar ĉn- 
drumarea pulerei armate a färei îşi conti- 
nuă, fără întrerupere şi fără zdruncinare, cursul 
normal al progresului; adică ea face ca armata 
să atingă scopul unic la care dânsa tinteste fără 
încetare — scopul adică, repet pentru a treia 
ca armata să fie absolut gata de 
războiu, în totul, la ori ce oră, si contra 
orisicut. 


oară 


Dar pe lângă avantagiul ce rezultă astfel, ca 
odată cu schimbarea Ministrului să nu se rupă 
şi continuitatea trebuincioasă afacerilor armatei, 
se obține şi acela al experienței, precum şi al 
serviciului mai durabil decât poate fi geniul unui 


a 


singur om. Se poate obţine: armonia în idei, 
conformitatea în principii, unitatea în căutări, 
continuitatea în lucrări şi asemănarea în exe- 
culiune ; adică tot ceeace constitue apanagiul 
armatelor bine constituite. Mai pre sus de toate 
însă se capătă avantagiul Armoniei indispen- 


sabile între Ministrul, care comandă, şi între şe- 


www.dacoromanica.ro 


MINISTERULUI DE RAZBOIU. 95 


fii superiori ai armatei, cari contribuesc să a- 
plice vederile Ministrului. În acest caz, Acfiu- 
nea şefilor superiori ai armatei va fi mai efec- 
tivă, data fiind cu deosebire continuitatea tre- 
buincioasä atât agezarei normale a armatei, cât 
şi pregätirei pentru războiu a puterei armate a 
tärei. 

Sau altfel zis, atunci numai va deveni un 
fapt real, mult inteleapta prevedere la care țin- 
tea regulamentarea din 1891 a Ministrului de 
razboiu, (Generalul Lahovari, aceea de: 


„A pune Administrația centrală a răz- 
boiul în stare de a lucra cu continuitate 
și autoritate; 

„Ca Șefii superiori ai armatei să aibă 
o înrâurire asupra mersului afacerilor ce-i 
privesc, și prin urmare, să dirijeze lucră- 
rile si să supravegheze execuția lor; 

„Ca principiele legilor și regulamentelor 
să fie aplicate în același sens, a nu se da 
solatiani diferite pentru cazuri analoage“. 

Şi putem adăuga noi: Atunci Departamen- 
tul Războiului, va putea rezista cu succes si- 


www.dacoromanica.ro 


96 ORGANIZAREA 


tuatiunilor violente produse prin schimbările de 

regim guvernamental, influențelor exterioare de 

partide şi greutăților pregătirei pentru războiu. 

Cu un cuvânt, atunci numai Departamentul Raz- 

boiului va fi cu adevărat: Marele organiza- 

lor și Marele educator al armatei, si tot 
„An şi o pază pentru armată. 


In tot cazul, nu se poate nesocoti inaprecia- 
bilul avantagiu pentru Ministru—fie el militar 
sau civil—de a dispune de o grupare de. cola- 
boratori cu pricepere şi antoritate — cum sunt 
Inspectorii de arme, şi serviciuri, precum şi Şe- 
fal de Stat-Major General. Aceştia, constituiți 
in Serviciu de Stat-Major general cu stabi- 
litate si responsabilitate la Departamentul Răz- 
boiulni, pot ajută pe Ministru cu mult mai bine 
decât poate o singură persoană luată intämplä- 
tor, cum este Secretarul General. Acesta, ori 
căt de mari ar fi meritele sale personale, ine- 
vitabil, e de ajuns ca singura nestabililate să-l 
condamne a vedea acţiunea sa stearpă, dacă 
nu chiar şi vătămătoare. 

In această privinţă mai cu seamă, e cazul a 


www.dacoromanica.ro 


MINISTERULUI DE RĂZBOIU, 97 


nu se perde din vedere observatiunea cea foar- 
te dreaptă a fostului ministru de războiu în 
Francia, Generalul Lewal. Dânsul, recunoscând 
ca şi noi trebuinta mare ce se simte ca Admi- 
nistratiunea centrală a Războiului să fie încre- 
dintatä Sefului de Stat-Major al Armatei şi Ge- 
neralilor Inspectori de Arme, zice cu drept cu- 
vânt următoarele: <Une groupe de collabora- 
teurs intélligents vaut mieux qu’une seule per- 
sonnalité si éminente soit-elle. L'habitude de 
se confier ù un homme amène à subir son 
influence, dévoie jusqu'à un certain point 
le jugement, modifie les idées‘. 

Postul viefuirei constituţionale a Statului, de 
a aduce în capul Departamentului Razboiului 
Generali lipsiţi de o pregatire speciala barbatu- 
lui de Stat, ba chiar şi civili lipsiţi de ştiinţa 
militara, impune şi mai mult indatorirea ca Mi- 
nistrul şi Administraţia superioara a armatei sa 
nu fie lasate la disereţia unei persoane ocazio- 
nale şi fara raspundere, cum e Secretarul gene- 
ral «pentru Ministru», ci e urgenţă de a se 
îngrudi Administraţia centrala a Razboiului cu 


un personal stabil şi bine constituit, cum este 
7 
www.dacoromanica.ro 


98 ORGANIZAREA 


Serviciul de Stat-Major general al armatei, 
adică Marele Stat-Major al Armatei şi Inspecto- 
ratele de Arme şi Serviciuri. 

Trebuinta unei ingrädiri a Administraţiei cen- 
trale a Războiului cu asemenea forţă intelectu- 
al si cu autoritate totdeodată, se impune întrun 
chip neînlaturabil prin chiar prerogativele spe- 
ciale ce Constitufiunea ferit acorda: Suvera- 
nului, ca ef Suprem al Armatei, şi Ministru- 
lui, ca Șeful responsabil al Administrației 
Armatei. 

In aceste condițiuni Ministerul de Război 
nu poate fi decât ceea ce, la alle armate în 
campanie, este Majorul General în ierarchia 
militară, atunci când Suveranul ţării exercită de 
fapt comandamentul suprem al armatei în cam- 
panie, Adica, Ministrul de Răeboiu exercita 
asupra armatei şi asupra serviciurilor militare 
acţiunea sa de Șef superior al armatei, în ur- 
ma delegaţiunei ce are ca Ministru Secretar 
de Stat la Departamentul Răeboiului, 

lavă Șeful Statului Major-General al Ar- 
matei, în timp de pace, exercită pe lângă Mi- 
nistrul de războiu misiunea pe care Majorul 


www.dacoromanica.ro 


MINISTERULUI DE RĂZBOILU. 99 


General la armale în campanie o îndeplineşte 
pe lingă comandantul armatei. Adică Seful de 
Stat-Major General al Armatei este, pentru 
toate armele şi toate serviciurile, singurul or- 
gan prin care Ministrul transmite la ar- 
mată acțiunea de comandant ca șef supe- 
rior al Armatei. 

Această direcfiune generală în persoana 
Şefului Stat-Majorului General al Armatei în Ad- 
ministraţia centrala a războiului, se impune prin 
trebvinţa neinlăturabilă de a se obţine Unifor- 
mitatea în vederi şi Unitatea în actiune. 

Acțiunea imediată însă, la Arme și Servi- 
ciurile armatei se exercită sub impulsiunea şi 
controlul imediat al Inspectorilor Generali res- 
pectivi, de Arme şi Serviciuri, cari în Adminis- 
tralia centrală a Războiului constituesc: 

Serviciul de Stat-Major general al ar- 
matei sub directiunea generală a Sefului Stat- 
Majorului General al Armatei. 


În aceste vederi, organizarea Administra- 
ției centrale a armatei ax da pentru Minis- 
terul de Războiu întocmirea din tabloul ur- 
mator: 


www.dacoromanica.ro 


100 ORGANIZAREA 


MINISTERUL DE RĂZBOIU. 


| Base organice de acțiune | 


I. IL 
| Comandamentul Armate! Administraţia Armatei | 


30 So 
2a EE 
SS 8 à 
5 = a 
& 2 ° 
8° 52 
5 à So 
CR Er 
V V 
_ ý A a ii i 
Serviciul de Serviciul 
Stat-Major General Administrativ 
ae 89 
LE LE 
25 85 
= © Fear] 
vy’ vo 
Inspectoratele Serviciuri 
= generale de: e administrative : 
= >- |3 Š 3 E „a 
— ~ vel = ză © 
Ze e € SE E E = = à 
Len SR = 1— = a = La 
elt lE = À A = 2 z e £o 
es +12 Eje E ENE E 3 Ë a © 
la |z Sie Z g aja = z z ih 
Eli ala ole z alz © E S & 2 
EjE [5 i d £]5 O 5 O LES 
mm mt 
| III. Organe consultative | 
8 sl. || È, pa sé dé 
NS E SE un SL ÈS 8 8 8 € 
SAS SESSTA Le ses 
Lu 5 8 EE x 8 El FS $ = © € 
A = £ © 3 zi 2 olog o 5 9 3 
es <a US <|SS ooge 
i è R Fi 3 n i ge PI 9 € 
dă sis ss sd dl ES à 2 à à 
BERBRREREESEES SV Gigge 
IS 8 8 8 85858 lose ss 5 € € 
S|6 5050665 3 886% 


| VI. Secretariatul Generäl !) 


Cabinetul Registratura 
Ministrului generala 


1) Poziţia de astăzi a Secretarului General — ca agent 
principal în Administraţia Războiului — wavea raţiunea de a 


www.dacoromanica.ro 


MINISTERULUI DE RĂZBOIU, 101 


În aceasta întocmire, Ministerul de Războiu, 
ca organ de acțiune superioară a Minis- 
trului, constitue în sine dou mari diviziuni 
sau base organice de administraţie centrala 
a armatei, adica: 

1) de Comandament, si 
9) divisiune Adininistrativd. 
Fiecare din ele, cu organe de acțiune spe- 


ciale: 


mai fi înca de la 1893, de atunci când sa creat Şefii superi- 
ori ai armatei ca ajutoare imediate ale Ministrului de răz- 
boiu; adica, de când s'a înzestrat armata cu: Generalul şef 
de Stat-Major al armatei si cu Generalii inspectori de Arme 
si Serviciuri, Cei cari au putut urmari de aproape cele pe- 
trecute dela 1883 pâna astazi, nu pot a se refuză evidenţei, 
si o repet, că mumai acestei abateri dela regula se datorește 
nesocotinţa în care pururea a fost ţinut Statul-Major al ar- 
matei si Inspectoratele de Arme si Serviciuri; precum si 
neputinţa, din partea acestor serviciuri, de a se pune la 
înalțimea menirei lor: a lucrà cu folos la pregătirea armatei 
pentru războiu, Ministrul fiind lipsit de sprijinul direct al 
acestor serviciuri cari au contactul armatei și al Iucruri- 
lor în armata fatalmente acţiunea sa Ja armata ramâne 
fara sporul cuvenit, și mai cu seama, fara temeinicia şi con- 
tinuitatea indispensabili; iara şefii superiori ai acestor ser- 
viciurt Generalul șef al Statului Major al armatei si Ge- 
neralii inspectori de arme şi serviciuri suplinifi fiind prin 
Secretarul general în îndrituirea lor de organe directe ale 
actiunei Ministrului la armată, inevitabil, ei perd înrâurirea 
directă asupra mersului afacerilor ce priveşte armata; și ca 
atari, involuntar ci, rămân condamnaţi la inacfiune cum 
am vazut. 


www.daéoromanica.ro 


102 ORGANIZAREA 


a) de Directiune generală, 
b) de Execufiune imediat, şi 
c) de Organe Consultative. 

lar ca organ de expediție generală, avem 
două serviciuri speciale: 

a) Cabinetul Ministrului, pentru afaceri 
personale, şi 
b) Registratura generală, pentru Minister, 

Specializând serviciurile astfel cum s'a arătat, 
conform principiului atât de fecund al diviziunei 
muncei, se profită de experienţa specialităţilor, 
şi se trage toate foloasele ce decurg dela li- 
bertatea în acţiune şi dela responsabilitatea per- 
sonală a şefului serviciului respectiv. 

Şi punându-se astfel capăt sterilei cheltueli ce 
azi necesită întreţinerea izolată şi neîndestulă- 
toare a Inspecioratelor de arme şi a Statului-Ma- 
jor al armatei, mai întâiu se va înzestră admi- 
nistratia superioară cu un organ propriu cu să. 
pregătească armata peniru războiu, şi va resul- 
tà apoi o economie însemnată în bugetul ţării, 
prin aceste suprimäri de cheltueli zadarnice şi 
prin faptul, că din actuala organizare a Minis- 
terului de Războiu, nu va fi nevoe a se mab 


www.dacoromanica.ro 


MINISTERULUI DE RĂZBOIU. 103 


păstră decăt un foarte restrâns personal, numai 
personalul trebuincios directiunei comptabilită= 
tei, controlului şi contenciosului armatei; restul 
din personal, precum şi personalul actual al Ma- 
relui Stat-Major va servi la organizarea şi con- 
slituirea în complect a Marelui Stat-Major şi a 
Inspectoratelor de arme şi de serviciuri la Mi- 
uisterul de razboiu. Şi astfel, vom obţine avan- 
tagiul ca să avem o Administrație centrală 
a Răeboiului care funcţionând în timp de pa- 
ce, ca şi în timp de războiu, va asigură nu nu- 
mai pregătirea armatei pentru războiu, ci încă 
— după cum vom vedea mai în urmă,—ea va 
indeplini şi trecerea cu înlesnire a armatei pe 
picior de războiu, la orice oră şi contra orişicui. 
Consecința naturala deci, comandamentul va fi 
pus în stare de a utilizà cu folos marile avan- 
tage ale ofensivei atunci când Statul ajunge la 
ultimul mijloc al politicei războiului, 


III. Şi fiindcă nu mai este timp de à organizà 
atunci când trebue să luptăm, e de dorit ea, în 
Ministerul de Războiu, cadrul serviciurilor sà 
fie în aşa chip întocmit, ca la trebuintä, să se 


www.dacoromanica.ro 


104 ORGANIZAREA 


poată cu înlesnire constitui în complet şi ser- 
viciurile Marelui Cuartier al Comandantului 
de Căpetenie al armatei în campanie; sau altfe] 
zis: ca în statornicirea Ministerului de Razboiu, 
serviciurile să coprinda în sine personalul şi 
materialul îndestulător pentru trebuintele ser- 
viciurilor centrale, atât în timp de pace cât şi. 
în timp de rdaboiu. (1) 

Să avem adică: 

a) Partea activă, gata a însoţi romandan- 
tul în campanie: Cuartierul general (2); 

b) Partea teritorială, care rămâne cu Mi- 
nistrul de Războiu la administraţia centrală a 
armatei: Ministerul de Räzbotu. 


(1) Acest salutar principiu e de trebuinfä a se aplică pen- 
tru toate comandamentele armatei; la noi însă abia se de- 
fineşte oarecum numai pentru serviciul de Stat-Major la 
Comandamentele armatei; iar nu şi pentru celelalte servi- 
ciuri; ceiace e o lacuna regretabila. 

(2) Prin cuvântul gata se înţelege că acest personal să fie 
nu numai complet în vederea trebuintelor razboiului, ci si 
în masura ca, odată mobilizarea de războiu decretată, să 
poată functionà imediat; el trebue sa fie încă din timpul pa- 
cei în cunoştinţă de lucruri si în putinţă de mijloace ca sa 
poata la trebuinţă pune armata în campanie și să o facă să 
uzeze de marile avantagii ale înițiativei în acțiune. Cu a- 
ceasta ea nu va mai fi expusă la traganări nenorocite, cari, 
inevitabil, se produc când alte organe sunt hotärîte a pre- 
gati mobilizarea de războiu. (A se vedea $ intitulat Mobi- 
lizarea). 


www.dacoromanica.ro 


MINISTERULUI DE RĂZBOI. 105 


Atunci războiul odată declarat, «oază lumea 
menită a conduce războiul mai departe—Ni- 
nisterul de Räzboiu şi Comandamentul la armata 
în companie — ca prin minune, se găsește la 
locul său, și fie-care ştie ce are să facă» (), 
adică: 

a) Căpetenia Armatei hotarită, cu partea 
activă a Ministerului de Războiu, mobilizează 
şi concentrează armata pentru războiu; iar 

b) Ministrul de Războiu, cu partea teri- 
torială a Ministerului, pregătesce trupele şi ma- 
terialurile în vederea trebuințelor de a-sprijini 
acțiunea armatei în războiu. 

Astfel mobilizarea, concentrarea şi îndru- 
marea răeboiului îşi urmează, fără trägäniri 
nenorocite, cursul lor normal menit a asigura 
succesul final. 

Acestea, ca rezultate firesti ale responsabili- 
tätei create din timpul păcei şi ale principiului 
atât de rodnic al diviziunei muncei, 


Numai acestei organizări tari şi bine chibzuite, 
se datorează repeziciunea cu care acel colos de 


(1) Din răspunsul Mareșalului de Moltke dat Generalului 
rus Kaulbars în ajunul războiului din 1870. (Vezi pag. 106), 


www.dacoromanica.ro 


106 ORGANIZAREA 


armate diferite — prusiană, bavareză, saxonă, 
würtemburgiezä, etc. — a pătruns la 1870 în 
inima Franciei dintro singură pornire, dintro 
singură suflare, ca o singură fiinţă! Un martor 
al acelor minuni de valoare militară, generalul 
Kaulbars, în raportul său privitor la armata 
prusiană ce a adresat marelui duce Nicolae, po- 
vesteşte; ca pe când sa declarat războiul Fran- 
co-Prusian găsindu-se la Berlin şi trebuind să 
se întoarcă în Rusia, se prezentase Mareşalului 
Moltke pentru a-i face vizita de plecare; dar în 
teama sa că Mareşalul are să fie prea mult ocu- 
pat cu operaţiunile de mobilizare şi de concen- 
trare ale armatei pentru războiu, voi să scur- 
teze convorbirea cu Maresalul, manifestându-i 
această temere a sa; dar care nu i-a fost mi- 
rarea, când Maresalul îl opri zicându-i: „Puteţi 
să staţi; acum sunt mai puţin ocupat ca nici 
odată; toată lumea e la locul Său, și fie- 
care știe ce ure să facă; astfel eu n'am ni- 
mic de făcut“. Evenimentele au justificat cu 
prisosintä această mărturisire a Mareşalului! Pe 
când în Francia lumea militară era incă ocupată 
de a organiza comandamentul şi de a mobiliza 


www.dacoromanica.ro 


MINISTERULUI DE RĂZBOI. 107 


armata destinata ca să intre în întâia linie,—ar- 
muta germană se găsea deja concentrată pe- 
fronliera Franciei, luase ofensiva şi era in aju- 
nul unor mari izbânzi, ce vor rămânea pururea 
strălucile pilde de ce poate face o armată bine 
organizată, bine instruită si bine condusa! 


IV. Şi în fine, dacă ne gândim la păcatul a- 
cela moştenit şi de care pare-se că suntem o~ 
sànditi a nu putea multă vreme să ne scăpăm, 
păcatul ce împărtăşim mai ales cu Francia, de 
la care ne-am tot inspirat, — păcatul acela tot 
de a face, de à desface şi iarăşi de a reface le- 
gile şi regulamentele noastre în armată! Şi a- 
tunci trebue, în cele din urmă, sa recunoaş- 
tem că a venit momeutul grabnic de a puve 
stavila cuvenită acestui curent impetuos, nechib- 
zuit şi niciodată satisfăcut; curent hrănit de a- 
măgitoarea iluziune a unei prefaceri tot în mai 
bine — căci vorba poetului Alexandrescu: „de 
îmbunătățiri rele suntem, edu, prea sd- 
tuli"! *). 

1) Poate să avem altă -dată ocaziunea ca să luminäm și 
această cestiune, aceea de a ne lăcui, dacă este cu putinţă, de 


legiferomanie, boală nouă de a face legi multe, cât de 
multe şi fără tendință. „Ea în decursul viefei mele de om. 


www.dacoromanica.ro 


-108 ORGANIZAREA 


Cu alte cuvinte: trebuesle a simplifica re- 
gulele, a le coordona şi a le reduce la Unita- 
tea de doctrină; trebueste a simplifica mij- 
loacele, a le coordona si a le reduce la Uni- 
tatea de execuțiune. 


Ne trebueşte simplul în organisatiune, căci 
Simplul în organisatiune este stema adevăra- 
tului geniu; este tot de odată şi tăria temeinică 
care resistă în zile de restriste, şi care scapă 
patria la ceasul de primejdie. O organizatiune 
simplă ne trebueşte nouă, în locul haosului, în 
care de atâta vreme ne mişcăm, căci numai a- 
tuncea vom putea şti ce voim şi vom putea în- 
deplini cea ce trebue să voim: „A l’armée tout 
ce qui n'est pas Simple n'est pas possi- 
ble!“ (Général Trochu). 


Dar peniru a ne asigură această ordine ab- 
solut necesară pregătirii armatei pentru războiu, 


politic, zicea mai de unăzi un barbat politic cu îndelungă 
experienţă, am admirat puterea de rabdare a poporului ro- 
mân, caci în puţine ţări din Europa s'au făcut mai multe 
legi şi s'au schimbat mai multe ca la noi. — Am ajuns D-lor, 
ca meritul unui guvern să se reducă la cantitatea proectelor 
de legi pe care le presinta . P. S. Aurelian (Discurs ţinut 
An Cameră în Decembrie 1897). 


www.dacoromanica.ro 


MINISTERULUI DE RĂZBOLU. 109 


o repet, ne trebueşte, înainte de toate, în Ad- 
tninistratia centrală a Războiului: nu directiuni 
ocasionale ca acelea ce avurăm până astăzi, ci 
o directiune cu autoritatea priceperei şi cu dura-- 
ta indispensabilă. Cu un cuvânt, ne trebue acea 
forţă de Comandament, de care cu drept cu- 
vânt se mândrea Mareşalul de Moltke de a fi în- 
zestrut cu dânsa armata Prusiană ); ne trebue 
acea tărie de Comandament, pe care guver- 
nele pretutindenea lucrează fără preget de a o 
hărăzi armatelor. 

Această forța indispensabilă, văzurăm că le- 
giuirile noastre a prevede în organismul militar 
al ţărei — Marele Stat-Major al Armatei și 
Inspectoratele de Arme și Serviciuri; — 
dar, din nefericire, iarăşi vazurăm, că o atare 
forţă a fost pururea nesocotitä de către cei puşi 
în capul Administraţiei Războiului. Rezultatul fi- 
resc nu putea fi decât starea actuala de lucruri. 

Deci, pentru ca răul să fie îndreptat, trebue 


1). Notre force sera dans la direction, dans le Comman- 
dement; en un mot dans l Etat-Major, auquel j'ai consacré 
les derniers jours de ma vie . (Moltke, în sânul Reichsta- 
gului, în 1878). 


www.dacoromanica.ro 


110 “ORGANIZAREA 


<a izvorul răului să fie secat: Sublata causa 
tollitur effectus. 

Trebue adică, o repet: ca Administrația 
centrală a Războiului să nu mai fie, ca på- 
ná acum, întocmiiă cu nişte organe inferioare, 
recrutate ocasional şi în neputinţă de a prezidà 
pregătirea armatei pentru războiu. Din potrivă, 
ea trebue inzestratä cu organe superioare,—Ma- 
rele Slat-Major al Armatei şi Inspectora- 
tele generale de arme şi serviciuri. Acestea 
sunt singurele organe cu autoritatea situatiunei 
ierarhice, a priceperei în afaceri, a experienţei 
făcute şi a duratei necesare pentru indeplinirea 
principiului enuncia! la începutul asestui stu- 
diu, şi pe care din nou îl repetăm: 

„A face ca Armata să fie un scut asi- 
gurätor pentru viitor, si în aceeași vreme, 
să fie o școală reală pentru națiune“. 

Dar să nu prejudecăm. În expunerea de până 
aci, arătarăm, cred îndestu), că statornicirea ac- 
tuală a Ministerului de războiu nu e o urmare 
fileascà a principiilor cari trebuese să presideze 
constituirea şi funcționarea normală a ar- 
matei, îa calitatea ei de mare familie de e- 


www.dacoromanica.ro 


MINISTERULUI DE RĂZBOLU. 111 


Jită a nafiunei. Se cuvine acuma să cercetăm 
acest organism al Ministerului de războiu şi cu 
privire la principiile cari fac ca armata să fie 
un scut asigurător pentru viitor; sau altfel 
zis, se cuvine să încercăm a scoate în relief 
trebuinta urgentă a perfectionärei organizmului 
Ministerului de Războiu, prin chiar expunerea 
operaţiunilor ce reclamă pregătirea pentru 
răaboiu. 

O asemenea înfăţişare ni se impune ca si o 
facem, nu numai pentru a sprijini studiul nos- 
tru de până acuma, ci şi, mai cu seamă, pen- 
tru cuvântul că la noi operaţiunile indispensa- 
bile pregătirei de războiu n’au fost până acum 
formulate în mod concis: nici ca învățământ de 
şcoală, nici ca program oficiul spre a fi înde- 
plinit de către cei îndreptăţiţi. 

Aceasta va alcătui obiectul celor două părţi 
din urmă a prezentei lucrări. 


www.dacoromanica.ro 


PARTEA A DOUA. 


PREGĂTIREA DE RĂZBOLU. 


www.dacoromanica.ro 


VIII 
PRINCIPII. 


<Dans la préparation de la guerre 
et dans la guerre, il y a pour les ar- 
mées des principes fondamentaux, 
dont elles ne s'6cartent jamais sans 
hasarder beaucoup». 


Général TROCHU. 


Vechia maximă romană: «Si vis pacem, pa- 
ra bellum», nici o dată nu-şi a văzut o apli- 
cațiune mai adevărată ca în timpurile noastre, 
Astăzi, mai mult de cât nici odată, se impune 
României, ca o conditiune de viaţă, îndatorirea 
de a veghiă, de a-şi concentră forţele cu tărie, 
de a le întrebuinţă cu prevedere şi cumintenie, 
de u fi gata în fine, la orice oră şi contra tu- 
turor împrejurărilor. 


www.dacoromanica.ro 


116 PRINCIPII. 


Această pregătire de războiu consistă in: 
a prevedea şi a organizà totul în vederea 
previziunilor admise. 

Acestea din urmă — previziunile în vede- 
rea războiului — le justifică politica, şi sunt 
în căderea guvernului ţării. Aşa statele mici, a 
căror neutralitate e chezăşuită de marile puteri, 
— cum e cazul pentru republica Elvețiană şi re- 
gatul Belgian, — ele pot fără mare inconvenient 
avea o pregătire de războiu limitată, fudesiu- 
lătoare pentru a face faţă incidentelor de mo- 
ment, cum sunt călcările armate de teritoriu, ce 
se pot ivi incidental în cursul unui războiu în- 
tre marile puteri limitrofe; pe când statele cele 
mici, ca România, care ambilioneazä onoarea 
«de a fi prin noi înșine», — pregătirea de 
războiu trebueşte să atingă maximum de inten- 
sitate. Statele mari, mai cu seamă statele cu 
aspiratiuni de preponderență politică, de reven- 
dicări teritoriale sau cu posesiuni coloniale, au 
trebuintä nu numai de o pregătire de războiu 
îndestulătoare a asigură apărarea naţională, ci 
încă şi de organizare militară destoinică pentru 
a putea purtă războiul afară din ţară. 


www.dacoromanica.ro 


PRINCIPII. 117 


Oricare însă va fi cazul, prevederile materiale 
faţă de previziunile admise: contingentele, a- 
provizionările, rechizifiunile, finanțele, ete., 
toate acestea câte se tin de viaţa interioară a 
unui Stat, sunt în căderea guvernului. Negre- 
şit trebueşte şi avizul militarilor; în statele con- 
stitutionale însă, intră în datoria Corpurilor ler 
giuitoare, reprezentante ale ţării, ca să hotărască 
asupra importanţei sacrificiilor de făcut. 

Totul ce priveşte însă organizarea pentru 
războiu a mijloacelor hotărâte, — frupa, ma- 
terialul, mobilizarea, concentrarea şi pla- 
nul de campanie — toate adică câte sunt de 
domeniul curat militar al pregdtirei de răg- 
boiu, cade în datoria exclusivă a Administra- 
fiunei centrale a Răaboiului. 


Astfel, pentru o mai bună lămurire a rostu- 
lui administrativ al Admäinistrafiunei centrale 
a Războiului, se cuvine să completăm studiul 
de faţă, cu o cercetare amănunţită a cerinţelor 
pregătirei de războiu, pentru ca din cerceta- 
rea "acestor elemente de examinare, cei îndrep- 
tätiti să poată conchide dacă. 


www.dacoromanica.ro 


118 PRINCIPII. 


Pregătirea de războiu a ţării, este ea doa- 
ră de talia unui personal ocazional, cum este 
acela ce avem în Administraţia centrală a Răz- 
boiului? Nu se impune oare trebuinta grabnică 
de o reorganizare a Administraţiei centrale a 
Războiului în raport cu cerinţele actuale pentru 
pregătirea de războiu? 


www.dacoromanica.ro 


IK. 


PUTEREA ARMATĂ. 


«Une armée doit être une machine 
solide et simple qu’un ouvrier ordi- 
najre puisse réparer et entretenir». 


MORAND 


(General de divizie din 
armata lui Napoleon 1). 


Partea de căpetenie a pregdtirei de răz- 
boiu cuprinde în sine constituirea puterei 
armatei. 

Trebueşte adică : 

1) A organiză solid, atât în principal cât şi 
în accesorii, trupele destinate a intră întâiele în 
linie, şi trupele destinate a le sprijini acliunea 
lor. Astfel se poate asigura întâiul principiu e- 
nunciat la începutul acestui studiu! superiori- 
tatea care chezăşueşte primele succese, caci se 
ştie că acestea prejudecă adesea rezultatele unei 
campanii, 


www.dacoromanica.ro 


120 ' PUTEREA ARMATĂ. 


2) A creea rezerve de oameni şi de materia- 
uri, pentru ca în chipul acesta să se poată asi- 
gură si cel de al doilea principiu enunciat, de 
care depinde succesul final la războiu: ca ar- 
mata în campanie să capele o nechintită 
soliditate. 

3) Şi în fine, a insufleti națiunea în spiritul 
şi virtuțile militare, pentru ca ea să poată în 
fruntà vitejește greutățile războiului. 

In acest scop, la statele bine constituite, Ar- 
maia activă, în timp de pace că şi în timp 
de războiu, e formată de mai multe corpuri de 
armată, cuprinzând fiecare: divizii, brigade, re- 
gimente, Stat-Majoare, depozite, personal şi un 
material, cari există şi fincţionează în stare 
permanentă şi de soliditate —cu reinoirile la în- 
dem ână. — În aşa chip, ea este gata pentru 
acțiune la orice oră și contra tuturor îm- 
prejurărilor. 

lar trupele destinate a sprijini acţiunea ei, 
adică Armata teritorială, e tormată asemenea 
pe unităţi de războiu, cu Stat-Majorul pentru 
Comandamente, cadre pentru trupă, depozite şi 
un material cu reinoiri la îndemână, cari există 


www.dacoromanica.ro 


PUTEREA ARMATĂ, 121 


şi funcţionează în stare permanentă în aşa chip, 
că dintro gi tntr'alta, totalitatea e gata 
pentru a sprijină acțiunea armatei active 
ce este destinată a întră întâia în linie. 

Această acţiune în timp de pace se găseşte 
îndrumată în aşa mod ca să poată desvoltă în 
inima fiecărui cetățean sentimentele adevăratei 
educatiuni morale, şi de a menţine continuu pe 
toţi cetăţenii, în ce priveşte învăţământul pro- 
fesional, la nivelul împrejurărilor şi al progre- 
sului. 

Afarä de acestea, initiativa privatä: societäti 
culturale, corale, de gimnastică, de tir, ete., tre- 
bue cu un laudabil zel să desvolteze şi să intä- 
rească forţele fizice ale cetățeanului, să-i des- 
volte sentimentele de patriotism şi cultul de 
glorie şi eroism, pentru ca națiunea să poată 
— cum spuserăm mai sus — înfruntă vitejeşte 
greutăţile războiului, 


Neîndoelnic că la această pregătire de războiu 
— ca la toate combinatiunile închipuite de oa- 
meni— se pot găsi inconveniente. Dar este oare 
trebuintä ca să mă întind asupra foloaselor fă- 


www.dacoromanica.ro 


122 PUTEREA ARMATĂ, 


pă de pildă ce o bună pregătire oferă pentru 
războiu,. atunci când ea a pătruns în moravurile 
natiunei? Foloase de repeziciune în concentrare, 
de armonie şi energie în executiune, în clipa 
când a sosit ora de grea cumpănă! Foloase de 
a fi gata pentru acţiune, fără a- turburà o ţară 
prin nişte mişcări violente şi multiple, cari au 
marele inconvenient de a naşte neliniştea în spi- 
rite şi mai cu seamă de a descoperi inamicului, 
cu mult timp înainte, sfortärile ce adversarul 
său le face în vederea războiului! 

Şi apoi, se poate oare tăgădui această im- 
portanță a pregätirei de războiu încă din timpul 
păcei, astăzi când zufeala, în totul, e invinci- 
bila lege a isbânzii, și va deveni destloini- 
cia precumpänitoare a armatelor? 


A fost meritul Prusiei de a fi aplicat, pentru 
întâia oară în timpurile moderne, aceste bătrâ- 
nesti principii de adevărată. putere naţională. 

Mulţămită acestei pregătiri de războiu, tare şi 
chibzuită încă din timpul păcei, Prusia — un 
stat mic — la interval numai de 4 ani putu pă- 
trunde vitejeşte în inima a două state mari, ca 


www.dacoromanica.ro 


PUTEREA ARMATĂ. 123 


Austria si Francia, odată cu declararea războ- 
iului! Asemenea şi Japonia —un mic stat in- 
sular — aproape necunoscut, putu să arunce la 
pragul ruinei sale acea mare autocratie a Ta- 
rului tuturor Ruşilor, a monarchului celui pu- 
ternic pe trei Coniinente! 


In o cercetare specială cu privire la «Arma- 
ia», voiu avea ocaziune a reveni în particular 
asupra aplicărei acestor principii primordiale de 
pregătire pentru războiu a puterei armate. In 
expunerea însă de faţă cred că voiu fi zis des- 
tul pentru a atinge țelul ce urmăresc de data 
aceasta, acela de a defini pregătirea de răz- 
boiu, si de a justifică tot deodată ceea ce am 
învederat în cursul studiului de faţă: că adică 
în cestiuni de pregătire pentru rdeboiu, ex- 
perienja si perseverenja indispensabilă sunt 
niște rezultate firești ale responsabilitäfii 
create. 

Această responsabilitate însă, indispensabilă 
în toată läntuirea ierarhică de autoritate mili- 
tară, ce o cere pregătirea de războiu, n'o poate 
creea acea primeneală în continuu şi nesfârşită 


www.dacoromanica.ro 


194 PUTEREA ARMATĂ, 


a organismului şi a organelor, aşa cum functio- 
neazä ele în statornicirea actuală a Marelui or- 
ganizator şi educator al armatei, adică a Mi- 
misterului de Răeboiu,. 

Dar iarăşi, să nu prejudecăm; să cercetăm şi 
celelalte părţi de care ţine pregätirea de răz- 
boiu, adică să încercăm, prin chiar expunerea 
resurselor de toată natura de care ţine suc- 
cesul operaţiunilor războiului, a face să reiasă 
trebuinta urgentă pentru Administratiunea cen- 
tralä a Războiului, nu numai—cum am văzut— 
de o statornicire în organe, ci încă — şi mai 
cu seamă — trebueşte ca personalul să întru- 
neascä în sine şi însuşiri speciale ce nu se pot 
dobândi de cât prin o îndelungă pregătire ştiin- 
țifică. 

Acestea voiu căută să le lămuresc în para- 
grafele următoare. 


www.dacoromanica.ro 


X. 
PLANUL DE CAMPANIE. 


«On n’attache pas assez d'impor- 
tance à l’œuvre de préparation. Une 
campagne commencée, sans plan est 
un édifice fragile, qu'un rien peut 


renverser . 
Générai LEWAL. 


Pregătirea de räsboiu nu coprinde în sine 
numai constituirea armatei, a materialului 
şi înstrucțiunea profesională. La aceste re- 
surse de forţă vitală şi materialuri de războiu, 
trebueste a se uni încă şi cunoştinţe pozitive 
cu privire la resursele de toată natura cari ţin 
de succesul operaţiunilor războiului. 

Trebueşte adică în prima linie: a stabili Pla- 
nul de campanie în vederea previziunilor ad- 
mise; trebueşte adică: 


1) A discuta întinderea probabilă sau numai 
posibilă a războiului, mersul operatiunilor în 
ceea ce priveşte întărirea, concentrarea şi des- 


www.dacoromanica.ro 


126 PLANVL DE CAMPANIE, 


făşurarea strategică pe eşichierul de războiu ce 
se aré în vedere, a unităţilor armatei hotărâte 
pentru a întâmpină inamicul; precum şi în ceea 
ce priveşte alimentarea acestora cu tot ce in- 
teriorul ţării poate oferi, combatanți şi aprovi- 
zionări de toată natura, 

2) A dispune totul pentru a face faţă acestor 
trebuinte ; punctele şi liniile de pătrundere peste 
frontiere, pozitiunile naturale sau întărite, unde 
va trebui a atrage sau împinge inamicul ce nă- 
văleşte în ţară, liniile de operaţiuni, ce va tre- 
bui a urmă pentru a-l întâmpina sau a ne re- 
trage din naintea lui. 

3) Si în fine, la aceste cunoştinţe strategice 
şi tactice cari derivă dela configuraţia naturală 
a ţerii, trebue a se uni încă, şi cunoştinţe po- 
zitive cu privire la resursele economice şi in- 
dustriale, ce prezintă ţara: asupra speciei şi ca- 
lităţii substanţelor ce produce fiecare regiune, 
asupra braţelor, materialului, animalelor, indus- 
triei ce se pot pune în profit pentru trebuintele 
militare, sau cari la nevoe, trebue a nu le lăsă 
să cadă în folosul adveïsarului. 


www.dacoromanica.ro 


PLANUL DE CAMPANIE. 197 


Aceste cunoştinţe de toată natura ce pot oferi 
țara şi mintea omenească — cari tin de opera- 
tiunile războiului, zice Maresalul de Moltke: 
«rebuesc căutate si stabilite cu mult îna- 
inte — în timpul păcei; — pe urmă, fiind 
date, o preparație îndestulătoare de trupe 
și o bună organizare de transporturi, ele 
vor duce fără teamă la scopul propus». 

In Occident — unde desele războaie au stabi- 
lit oare cum în mod imutabil cunoştinţele pă- 
mânteşti, de cari se ţine succesul operaţiunilor 
de războiu — acolo, zic, nu e atâta nevoe de 
un studiu militar special al solului şi lucrurilor 
ce-i aparţin şi pe cari le-am enunciat adineaori. 
In România însă, — ca să tăcem de Rusia şi 
de înlregul Orient, — pe acest pământ aproape 
feciorelnic în ceea ce priveşte explorările mili- 
tare, ca şi explorările ştiinţifice, valoarea mi- 
htară a punctelor strategice vädite, a li- 
niilor naturale de operațiuni, a pozifiuni- 
lor militare în genere nu ni sunt sancţionate 
prin practica războiului, ca în ţările din Occi- 
dent. Ele trebuesc cdufate pe chartă şi stu- 
diate în urmă însuși pe teren. «Cet examen 


www.dacoromanica.ro 


128 PLANUL DE CAMPANIE. 


comparatif sur le terrain même fera jaillir 
plus d'une étincelle de lumière». (Unger). 

In aceste vederi, la armatele bine constituite, 
se lucrează la harta țării, manevrele sunt 
conduse cu simulacru de răgboiu, iar că- 
lătoriile de Stat-Major joacă mai cu seamă 
un mare rol. ` 

Resultatele acestor cercetări, menite să dea 
viață şi vorbire valoarei militare a terenului şi 
a lucrurilor aflate pe teatrul de operaţiuni, la 
Stat-Majorul german — zice Generalul Bronsart— 
«formează Memorii speciale, clasate pe zone ter 
ritoriale, ținute în curent, cu schimbările în si- 
tuatiunea lucrurilor, şi gata a fi consultate sau 
predate’ în copii». 

«Un mediocre général, avec tout ce travail, 
préparé d’avance — zice Gereralul de Corsi dela 
Statul-Major italian—ést en état de mieux faire 
son plan de campagne, ses calculs de temps, 
de lieu et de chiffres, qu’un grand général 9- 
bligé de s’en repporter à des informations du 
moment ou de remplacer le connu par des con- 
jectures», 


www.dacoromanica.ro 


XI 


TRECUTUL MILITAR. 


«Chercher à tirer de l'histoire mi- 
litaire les principes qui doivent ré- 
gler la conduite des troupes avant ct 
pendant le combat, et arriver sur ce 
point à des conclusions personnelles 
et spontanées», 

Général BRONSARD. 

Aceste cunoştinţe însă, cari derivă numai dela 
configuraţia naturală a ţării şi dela starea re- 
surselor de toată natura ce poale oferi ţara, nu 
sunt singurele cari atârnă de succesul operati- 
unilor războiului. Marii căpitani au ţinut totdea- 
una seamă şi de &venimentele trecutului, de 
piedicile învinse, de pericolele înlăturate, cum 


nu mai putin şi de imperfectiunile semnalate în 
9 


www.dacoromanica.ro 


130 TRECUTUL MILITAR, 


operaţiunile militare săvârşite în trecut; ei n'au 
cruțat nici un sacrificiu, nu numai spre a avea 
cunoştinţe pozitive despre situatiunea locală a 
lucrurilor şi a terenului, dar şi dea adună, tot 
deodată, şi documente sigure asupra evenimen- 
telor militare desfăşurate odinioară în localităţile, 
unde acum aveau să ducă din nou războiul. 

Napoleon cel mare, chiar atunci când posedă 
cea mai mare experienţă ce a putut vreodată 
câştigă omul de războiu, în ajunul când se pre- 
gătea ca să dea o nouă lovitură Sfintei Alianțe, 
nu nesocoti această trebuintà. La 27 Martie 181% 
el scria ministrului său de războiu : 

<Ordonă să mi se' facă o relațiune des- 
pre modul cum s'a apărat frontiera de Ost 
a Franciei în celelalte campanii. 

«Mi se va supune cari au fost rezulta- 
tele operațiunilor combinate ale armatelor 
de Mosela si Rhin, si ce pozițiuni a trebuii 
să ia aceste armate spre a-și combină miş- 
cările lor». 

Această muncă intelectuală însă, studiul tre- 
culului militar al teatrului de răaboiu, con- 


www.dacoromanica.ro 


TRECUTUL MILITAR, 131 


-sistă întru a ne inspiră, iar nu în aceea de a 
imită, 

Cu alte cuvinte, trebueşte a constată efectele 
-şi a cercetă cauzele evenimentelor istorice pro- 
«duse, pentru ca din apropierea acestor două ele- 
mente de examinare să putem deduce cu sigu- 
rantä adevărul, adică ce trebue să facem sau 
:să nu facem. 

A neglijă aceşti factori materiali, resultati din 
“faptele trecutulni, este a ne lipsi de bunăvoie şi 
-orbeste de marile mijloace, ce ne stau la înde- 
„mână. Şi această nesocotinţă a trecutului militar 
e cu atât mai neertată, când se ştie că cerin- 
tele războiului au rămas aceleaşi, şi că numai 
«dimensiunile lui şi circumstanţele s'au modificat 
astfel că el reclamă nişte procedeuri îmbunătă- 
tite sau unele îndrumări diferite. 

Aceste îndrumări, cari rezultă din cercetarea 
-evenimeutelor istorice produse pe teritoriul ţării 
noastre, fie ele lupte vitejeşti ale părinţilor 
noştri Pro aris et focis, pentru Patrie şi Cre- 
dinfä, fie ele. ciocniri între puternicii noştri ve- 
<ini— Turci, Rugi şi Austriaci — pentru a-şi a- 
firmă preponderanta lor în această ţară, aceste 


www.dacoromanica.ro 


132 TRECUTUL MILITAR, 


îndrumări zic, ni se impun cu atât mai mult ca 
să le cunoaştem, cu cât ele sunt lesne de pri- 
ceput şi de urmat, fiindcă sunt îndrumări na- 
tionale, cunoscute şi omologate printr'un trecut 
românesc plin de greutăţi: «Ce n’est pas un 
avantage à dédaigner que de pouvoir faire notre: 
apprentisage dans nos propres ateliers, de ne- 
plus avoir à emprunter les bases à l’étranger».… 
(Général de Schlichting). 


În aceste vederi, Statele-Majoare preväzätoare- 
posedă, clasate după localităţi, asemenea rela- 
tiuni istorice asupra evenimentelor militare din 
trecut, asupra situaţiuuii terenului, a lucrurilor 
cum se prezintă astăzi, precum şi asupra ipo- 
tezelor de urmat’), «Tout général, tout officier,- 


1) Bărbaţii de Stat în adevăr mari, cari s'au ocupat cu 
organizarea puterii militare a naţiunilor, nici odată n'au ne- 
socotit influenţa salutarä a istoriei naționale asupra instruc- 
piei militare; de aceea ei au iutrodus-o în educaţiunea. 
militară ca un factor principal de tărie al armatelor. E. 
vrednic de admirat sacrificiile de toată natura, şi acea muncă 
fără preget de cercetări și studii, ce Statele din Occident 
fac pentru a surprinde secretele trecutului lor militar. 

Curiosul însă este, că nici odată nu s'a dat importanţa: 
cuvenită însemnătăţei istoriei nationale atât de mult, cum. 
s'a făcut în urma unui dezastru naţional. 

Aşa Prusia, numai după dezastrul de la Iena, a început. 


www.dacoromanica.ro 


TRECUTUL MILITAR. 133 


qui voudra se préparer aux événements, même 
en temps de paix, les étudiera; il croira de son 
devoir de le faire, du moment qu’il en aura le 
moyen». (Général de Corsi). 


De aci întrebarea firească: 

Avem noi oare la îndemână datele ne- 
cesare evenimentelor viitoare cu privire la 
trecutul militar al neamului? Oficioasa re- 
vista „România Militară“, cu ocaziunea lu- 


să cheltuiască sume colosale pentru a da publicităţei, nu 
numai evenimentele militare naţionale, ci și ale altor nea- 
muri din care se pot trage învăţăminte folositoare. Publi- 
catiunile Stat-Majorului Prusian în această privire, sunt 
considerate ca adevărată şcoală înaltă de ştiinţă militară 
pentru toată lumea. 

Asemenea în Austria, numai de la dezastrul de la Sadova, 
Stat-Majorul armatei fu însărcinat să facă cercetări şi studii 
<u privire la trecutul militar al Monarhiei Austro-Ungare. 

Iar Francia abia după dezastrul de la Sedan, a reluat stu- 
-iul asupra trecutului militar al nafiunei inspirat de Gene- 
ralul Meunier sub întâia republică. La cererea Ministrului 
de Freycinet, ca să se înscrie în budget suma de 5000 lei 
pentru a se fonda o revistă militară «Revue d'histoire , Ca- 
mera ’i-a acordat o sumă îndoită, 10.000 lei! 

Ba, judecând după seria de studii asupra războiului din 
extremul Est Asiatic, ce publică ziarul «Ruski Invalid», 
organul oficial al Statului-Major rus, se pare că chiar în 
Rusia, în urma dezastrului din Manciuria, s'a recunoscut 
„adevărul: că pentru tot omul de războiu trecutul militar 
al najiunei este ştiinţa însăşi. 


www.dacoromanica.ro 


134 TRECUTUL MILITAR. 


crărilor prezentate pentru premiul său: Bd- 
tălia de la Călugăreni, în procesul-verbal 
publicat în No. î, din anul trecut, se pronunţă 
puţin asigurător, şi refuză pentru premiare toate 
manuscrisele, conchizând: „... Nu toți autorii 
“și au dat bine seama de caracterul isto- 
ric al luptelor, ce le aw avut Domnii Ro- 
mâni cu Turcii“. 

Şi mai zilele trecute, cu ocaziunea premiului 
„Generalul Carp“, Academia Română nu gă- 
seşte de premiat nici unul din cele cinci manu- 
scrise cu subiect istorie ce-i fusese prezentate! 


Aceste constatări oficiale denotă, cred în- 
destul, neputinta în care corpul nostru de ofi- 
teri se găseşte pentru a se pregăti de răz- 
boiu cu privire la trecutui militar al neamului; 
ba, tocmai lipsei unor asemenea călăuziri isto- 
rice datorim şi rătăcirile din trecut, cu privire 
la organizarea puterii armate şi de apărare à 
țării! 

Dar iarăşi, să nu prejudecăm. Să cercetăm şi 
partea intelectuală propriu zisă a pregătirei de: 
războiu. Ceea ce vom încerca a face în $. următor. 


www.dacoromanica.ro 


` 


XII 


SINDICATUL INTELECTUAL. 


<A la guerre, il faut d’abord bien 
établir la langue pour s’entendre, car 
c'est faut de celà qu’on prend une 
chose pour une autre». 


NAPOLEON 1. 


Pregătirea de räzboiu nu cuprinde în sine 
numai constituirea puterei armate şi a lucruri- 
lor materiale, de care atârnă succesul operati- 
unilor militare. «A la guerre — zice marele Îm- 
părat Napoleon I —il faut d’abord bien établir 
la langue pour s’entendre, car c’est faut de cela 
qu'on prend une chose pour une autre». Tre- 
bueste adică a imprimă sfortärilor tuturora o 
directiune capabilă a ne asigură armonia în 
idei, conformitatea în principii, unitatea în 
căutări şi acea asemănare în execuții, care 
caracteriză corporatiunile bine constituite. 


www.dacoromanica.ro 


136 SINDICATUL INTELECTUAL, 


Trebuinta acestei forțe intelectuale şi morale 
la armate — pe care Generalul Bonnal o ca- 
racteriză prin cuvintele «Sindicatul intelectu- 
al» — se simte mai cu seamă în zilele noastre, 
de când cu marile armate, ce războiul pune pe 
picior de luptă, şi din momentul când teatrele 
de operaţiuni au luat întinderi atât de vaste, 
Şeful neputând fi pretutindenea, cum va putea 
el oare ca să aibă chezăşuirea indispensabilă în 
executiunea proiectelor sale, dacă fiecare din 
subordonații săi operează după fanteziele sale?! 


A fost meritul lui Moltke şi norocul Prusiei, 
de a fi aplicat cu resolutie această evolutiune de 
mijloace ale inimei şi ale spiritului pentru răz- 
boiu; dé a fi realizat acel sublim ideal de forţă 
fizică, intelectuală şi morală, care în evenimen- 
tele din 1870—1871 puse de odată şi ca prin 
minune în mâna Regelui Prusiei acel colos im- 
punător de oameni din armate diferite — Pru- 
siene, Bavareze, Saxone, Wiirtemburgieze, etc. 
— uniți în gândiri, disciplinați în voințe, 
lucrând în continuu, cu un gel și o price- 
pere admirabilă în vederile Șefului, pentru 
unul și acelaș fel, ca unul si acelaș om! 


www.dacoromanica.ro 


SINDICATUL INTELECTUAL. 137 


Generalul Bonnal în Francia —şi cu dânsul 
toată lumea — se învoesc a recunoaşte ade- 
vărul: «că armata franceză în 1870 n’a fost 
învinsă atâta de talentul lui Moltke sau de nu- 
mărul covârzitor al inamicului, ci mai mult de 
Sindicatul intelectual, care în Germania face 
tăria comandamentului şi forţa armatei nu nu- 
mai ca putere militară, ci şi ca marea familie 
de elită, a natiunei». 

«In armata noastră, spune Generalul Hâr- 
jeu în importanta sa lucrare «Pregătirea ar- 
matei pentru războiu», această forță este 
încă în stare de inerție și rudimentară !» 
Şi nici nu poate fi altfel. Oficerii noştri nu au 
aceiaşi origină de provenintä; unii ne vin din 
diferitele scoale nationale `), alţii dela trupă, °) 
şi o bună parte de la toate armatele după con- 
tinent °’). 


1) Şcoala de ofițeri, Şcoala de artilerie şi geniu, Şcoala 
de cavalerie şi Şcoala de războiu; iar până mai de unăzi 
şi dela Şcoala de suboficeri dela Bistriţa. 

2) Sergenfii dela trupă sunt admiși în corpul ofiţerilor” 
ca sublocotenenti, dacă pot trece examenul de şcoală mili- 
tară respectiv. 

3) Legea îngăduie, ca românii sau ca împământeniţii ro- 
mâni să fie admişi în armată cu gradul cea obţinut în o 
armată străină, unde au servit. 

Afară de acestea ofiţerii din activitate sunt trimeşi de Stat 


www.dacoromanica.ro 


138 SINDIOATUL INTELECTUAL, 


Avem astfel, nu o corporatiune uniformă, for- 
mată din aceleaşi elemente, ci un mozaic inte» 
lectual, dacă nu un adevărat Turn-Babel, ca- 
pabil să ne ţină încă pentru mult timp în era 
de inovatiuni şi de renovaţiuni fără sfârşit, ba 
chiar să producă şi nenorociri greu de reparat 
la războiu *). 


pentru instrucţiunea lor mai departe la academiile militare 
din străinătate, sau ca stagiari la regimente; ba chiar tineri 
neadmiși încă în armată, sunt trimişi de Stat pentru a 
face studii militare elementare în scoalele din Germania; 
alţii se duc cu cheltuiala lor în alte şcoli din străinătate. 

1) Generalul Tătărescu, actualul Şef al Statului Major Ge- 
neral, în conferinţa —< Serviciul şi Ofițerii de Stat-Major» — 
ținută la cercul militar din Capitală la 1898 Martie 19, ci- 
tează mai multe cazuri de «bévues , cum zice francesul, din 
cursul războiului de independenţă. În dosarele acestei cam- 
panii se poate vedea destule asemenea cazuri de greşeli fä- 
cute din nepriceperea lucrurilor; ba chiar şi în viața de 
toate zilele! 

Cu toate acestea credinţa mea este, că elementele ofiteresti 
astfel recrutate sunt foarte bune, si că rezultatele pot fi exce- 
lente, chiar superioare, mai mult decât la toate armatele, de 
îndată ce vom ajunge a face, ca aceste elemente din diferite 
şcoli şi diferite proveninţe, să priceapă aceeași limbă mi- 
litarä; adică să fie însufletite de aceleași vederi intelectuale 
si sentimente morale. (Vezi pagina 153). 

În ordinea omenească, ca în toate, altoiul cere o îngrijire 
specială de aclimatizare, nu numai locală în momentul al- 
toirei, ci mai cuseamă în cursul desvoltărei şi aplicărei sale 
în ţară, dacă voim ca rodul să nu fie pipirnicit; adică dacă 
voim să avem români perfectionati, cu adevărat folositori, 
iar nu români pipirnicifi, grecotei, nemți, franfuzifi, ca să 
le zicem pe nume — în ţara lor! 

Majestatea Sa Regele, în marea Sa înţelepciune, nu putea 


www.dacoromanica.ro 


SINDICATUL INTELECTUAL. 139 


Această critică situatiune se justifică prin sin- 
gurul fapt că Sfatul-Major General — Marele 
Stat-Major al Armatei şi Inspectoratele de Arme 
şi Serviciuri, aceşti misst dominici ai căpeteniei 
armatei, cărora le încumbă pregătirea de răz- 
boiu şi au fndatorirea de a initià si însufleti ar- 
mata în doctrina de Sindicat intelectual, Statul 
Major-General, zic, se găseşte înlăturat din Ad- 
ministraţiunea centrală a Războiului, din rolul 
ce i se cuvine de Mare organizator și edu- 
cator al armatei! Acţiunea lui nu este efec- 
tivă, ca si marea lui responsabilitate. El 
mare — după expresiunea Marelui educator şi 
organizator al armatei germane — Mareşalul de 
Moltke,— acea indispensabilă «mână liber» *). 


să peardă Jin vedere urmările nenorocite ale acestei ne 
chibzuite porniri. In scrisoarea către Auerbach de la 1871, 
atribuită M. S. ele sunt semnalate naţiunei prin cuvinte 
pline de durera: o adevărată oglindire, care pururea tre- 
bue să o aibă în minte şi la inimă conducătorii nafiunei: 

«Oamenii cari şi-au făcut educaţia lor politică şi soci- 
ală mai mult în străinătate, uitând cu desăvârşire împre- 
jurările patriei lor, nu caută alta decăt a aplica aici ide- 
ile de care s'au adăpat acolo, imbräcändu-le în nişte forme 
utopice, fără a cercetă dacă se potrivesc sau nu»! (Scrisoa- 
re tipărită de «Augsburger Allgemeine Zeitung», la 5 Ianu- 
arie 1811). 

1) Dacă au existat vreodată nişte conducători de armate: 


www.dacoromanica.ro 


140 SINDICATUL INTELECTUAL. 


Iar acela care, de fapt dacă nu şi de drept, 
are actualmente mâna liberă, adică Administra- 
ţia centrală a răsboiului, prin faptul orga- 
nismului ei actual, — de a posedă ca organe 
de acţiune un personal ocazional şi continuu în 
primeneală, inevitabil că dânsa se găseşte -în 
neputinţă vădită, nu uumai de a pregăti armata 
pentru războiu, ci şi de a forma corpul ofițeresc 
în spiritul de sindicat intelectual; ba ea a în- 
celat de mult ca să îndeplinească, chiar putinul 
ce se făcea pentru instrucţiunea ofițerului în tre- 


a cărora glorie merită de a fi invidiată, aceştia sunt condu- 
cătorii armatei prusiane,— mai întâiu, Scharnhorst în epoca 
-de regenerare a statului prusian, și mai apoi inarele Moltke 
în epoca de mărire a naţiunei germane; iar acum în zilele 
noastre, conducătorii armatei japoneze. Şi unii şi alţii dis- 
puneau de o libertate de acțiune neclintită, si de o încre- 
dere nezdruncinatä din partea suveranilor lor. 

Acest din urmă fapt însă, foarte înältätor pentru şef si 
foarte important pentru obţinerea succesului, — observă cu 
multă dreptate contele Wrangel din armata austriacă, — nu 
poate să prindă rădăcini de trăinicie decât acolo, unde există 
convingerea fermă despre ireproșabilitatea sistemului în- 
treg; adică în ţara unde nici protecţia, nici vînarea mes- 
<hinä de grade si de posiţiuni nu pot, sub nici un pretext, să 
înlăture adevăratele capacităţi, şi unde fiecare membru cată 
să fie pe cât se poate la înălțimea misiunii sale în armată, 

De îndată ce armata ajunge pe acest punct, meritele se 
impun, şi cu ele soarta armatei şi a färei e asigurată în 
liniştea tuturora. Dinpotriva, acolo unde nu există convin- 
gerea fermă de ireproşabilitatea sistemului, acolo inevi- 


www.dacoromanica.ro 


SINDICATUL INTELECTUAL. 14r 


cut, în epoca de simplicitate în organism şi de 
vietuire: faptul de a procura ofiţerilor — în 
partea neoficială a «Monitorului Oastei» şi 
prin broşuri anexe acestui ziar oficial, memo- 
riile, raporturile şi alte relaţiuni cu caracter- 
oficial ce se grămădesc la centru! 

Astfel armata se gäseste lipsitä de acele ele- 
mente proprii spre a ţine corpul ofițeresc in 
curentul doctrinelor militare şi în spiritul pro~ 
greselor efectuate, fie în strâinătate, fie la ar- 
mata noastră, de către trupă, serviciuri si, indi- 


tabil nimic uu poate prinde rădăcini; așezământul militar- 
se găseşte în o reînouire fără sfârşit, iar organele dirigă- 
toare în o primeneală continuă. Cu un cuvânt avem dom- 
nia răutăcioasei zicätoare: Audaces fortuna juvat! 

Cei cari au urmărit în geneza lor zdrobitoarele înfrângeri. 
de în ani trecuți, a suferit armate bătrâne ca aceia a Aus- 
triei, Franței și a Rusiei; adică acei cari au fost nevoiţi să 
descoasă — ca să zic așa — fir cu fir, acest tablou măreț 
de victoria a celor mici şi de înfrângere a celor mari, nu 
pot să se refuse evidenţei: că dezastrele se datoresc numai 
și numai, că atât în stadiul de pregătire pentru războiu 
cât și în perioada de acţiune în faţa inamicului, căpeteniile 
armatei menite a asigura succesul, nu aveau måna liberă. 
Pe d'asupra capului lor vecinic sta atârnată, nu sabia lui 
Damocles, ci tiranica mediocritate încuibată la centrul ad-- 
ministraţiei războiului cu toate nenorocitele prerogative: 
de a îndruma, cumpâni şi controla acţiunea căpeteniilor ar- 
matei! Adeseori reutäcioasa mediocritate, în ne cumpänitæ 
sa râvnă fără saţiu, de a parveni tot mai departe a pus ca- 
păt unor cariere strălucite şi la capacităţi dovedite! 


www.dacoromanica.ro 


142 SINDICATUL INTELECTUAL. 


vidual, de către ôficeri! Şi armata se găseşte 
„astfel lipsită de aceste cunoştinţe trebuincioase 
änstructiunei sale, tocmai astăzi, în epoca când 
știința a adus şi aduce necontenit transformări 
atât de imense pe terenul de aplicaţiuni militare ! 

Aşa, pentru a ne ţine numai la îmbunătăţi- 
rile vädile tuturora, voiu cità câteva cazuri în- 
deplinite la noi şi cari tin mai direct de succe- 
sul la răsboiu, 

De pildă: pentru fabricarea pulberei de răz- 
boiu, pentru confecţionarea cartuşelor infanteriei 
şi constructiunea obuselor artileriei, ca şi pentru 
redacţia hartei ţării, s'a adus şi se aduce din zi 
în zi fericite îmbunătăţiri; aceste îmbunătăţiri 
au transformat metoadele de apărare naţională 
«de altă dată, precum şi mijloacele de a ne lupta. 

Asemenea, în poligoanele armatei se fac con- 
tinue experienţe de tot felul, — asupra arma- 
mentului şi lucrurilor militare—si pretutindenea 
sé execută concentrări, manevre, călătorii şi 
amarşuri militare în scopul nu numai de a ne 
instrui, ci totdeodată şi cu tendinţa de a se pu- 
ea stabili procedeuri mai simple şi mai temei- 
aice în mecanismul militar. 


www.dacoromanica.ro 


SINDICATUL INTELECTUAL, 143 


Inspectorii generali, ba chiar arbitrii ad-hoc 
urmăresc cu un zel minunat aceste sfortäri de 
toată lauda; dar nu ştiu cum se face, că feri- 
citele resultate obţinute, nu se mai văd nicăiri 
publicate — ca în trecut — pentru a încuraja 
mai departe pe harnicul muncitor în truda stră- 
danei sale, precum şi de a lumina totdeodată pe 
cei interesaţi! *). 


Astfel valoarea technică a instrumentelor 
de războiu, menită a inspira încrederea indis- 
pensabilă, precum si resultatele experien- 
țelor, menite a ne călăuai cu temeinicie mai 
departe, remân necunoscute pentru marea ma- 
joritate a Armatei! 


1) Asemenea publicaţiuni se fac în toate ţările; la noi se 
făcea în trecut de Ministerul de războiu, și se fac anual de 
către toate celelalte Departamente publice, ba chiar și de 
Județe și Primärii; ele luminează nu numai pe cei interesaţi, 
ci şi autoritatea îndreptăţită prin critica publică ce ele oca- 
zionează. Această cercetare publică chiar poate pune autori- 
tatea superioară la adăpostul jignitoarelor bänueli, cum fu 
bunioară nesiguranța ce mai deunăzi se ivise cu adoptarea 
nouei metoade de fabricaţiune a pulberei de războiu gi a 
armamentului de artilerie. 

Să nu se învoace pretextul banal, că e interes public ca 
să nu se facă lumină în cestiunile militare. Astăzi cu mij- 
loacele de care guvernele dispun, nimic nu poate remâne 
secret pentru cei interesaţi. Si în tot cazul, comunicările la 
armată, cu privire la instrucţiunea ei, se pot face și fără ‘à 
îi publice sau a nemulfumi pe alţii. 


www.dacoromanica.ro 


144 SINDICATUL INTELECTUAL, 


De altă parte, sute de mii de lei sunt prevă- 
zute anual în budgetul armatei pentru a se stu- 
dia şi urmări de visu progresele efectuate în 
străinătate de către armatele mai bătrâne. Sute 
de ofiţeri sunt în acest scop detaşaţi dela ar- 
mată: unii ca ataşaţi la legatiuni, alţii ca sta- 
giari la corpurile de trupă, mulţi ca asistenţi la 
fabrici spre a supraveghea constructiunea arma- 
mentului militar, si nu puţini sunt cei detaşaţi 
pentru a participa la manevrele de instrucţie, ba 
chiar gi la răsboiu, Dar aceşti ofiţeri, de şi că- 
lătoresc şi staţionează în străinătate cu cheltuiala 
statului şi se bucură de toate prerogativele gra- 
dului ca presenti la corp, totuşi relatiunile lor 
presentate autoritätei îndreptăţite — Ministe- 
rului de Răsboiu—nu sunt publicate nicăieri, 
nici măcar în resumat, sau în conclusiunile lor. 
S'ar părea deci, că dănşii călătoresc de plăcerea 
lor, ca simpli rentieri, iar nu ca commis voya- 
Jeurs ai armatei şi în folosul ei, spre a impär- 
tăşi armata cu cunoştinţele obţinute. 

Această regretabilä nepăsăre mult păgubitoare 
instructiunei militare, neindoielnic este tot ur- 
marea firească a actualului organism de Admi- 


www.dacoromanica.ro 


SINDICATUL INTELECTUAL, 147 


nistratie centrală a Războiului. Primeneala neîn- 
treruptă în organe şi organism face ca această 
autoritate superioară să se găsească lipsită de 
răgazul, dacă nu şi de priceperea, ce trebuesc 
spre a se putea da urmarea cuvenită rapoartelor, 
studiilor şi relatiunilor ce vin cu grămada la 
centru ! 

Şi apoi, unde mai punem şi apanagiul me- 
diocritäfei: reutăcioasa gelozie a unora, cari nu 
sufer a vedea pe alţii mai stiutori decât dânşii *); 
îngânfata presumtiune a altora, cari nu admit 
discusiunea libera asupra actelor lor ; precum şi 
înăscuta grijă a funcţionarului rutinar, ca nu 
cumva documentele şi spusele altora să atragă 
atentiunea cercurilor diriguitoare şi să aibă, ca 
cosecintä, o nouă muncă pentru dânşii, şi nis- 


1) Din nenorocire, sunt cazuri cari denotă și în familia mi- 
litară influenţa reutăcioasei Școli de admiratori mutuali ; 
şcoală introdusă în viaţa civilă de cei cu convingerea pur ego- 
istă că dacă știu ceva, apoi li-se cuvine a nu admite discu- 
tiunea liberă, nici asupra capacităţei, nici asupra actelor lor. 
Ei, pentru a fi mai siguri de autoritatea lor intelectuală fără 
pereche, s'au constituit în grupuri de admiratori mutuali, 
cu sau fără etichetă. «Apoi, zice un observator al inimelor 
acestor nenorociţi, să poftești să intri, sau să cauţi și tu un 
locgor în acest câmp de urzici, ş'apoi să vezi înţepăturile si 
bășicarea dracului ce te așteaptă ! (Universul 13 Iunie). 


* 


www.dacoromanica.ro 


148 SINDICATUL INTELECTUAL. 


caiva preschimbări în catastifele biurocratice! Ba 
dacă socotim regimul care am văzut că predo- 
mină: dea nu se considera bune decât so- 
lutiunile date de Minister, atunci rămâne vădită 
neînlăturabila realitate: că pentru mulţi catasti- 
fele lor biurocratice sunt socotite ca adevărate 
talismane infailibile, ca Coranul Kalifului Ho- 
mar ?). 

Acolo unde această nenorocită situatiune de 
arivism domneşte, sunt rari bărbaţii cari să se 
deosibească piin independenţa lor, prin energia 


1) Istoria ne arată că faimosul Kalif Homar, cuceritorul 
Alexandriei, după ce devastase această de trunte cetate a ci- 
vilisatiunei antice, întrebat fiind de ai sei: Ce să facă cu 
marea bibliotecă a orașului , rutinarul Kalif n’a stat la cum- 
pană de a răspunde: Dacă cele scrise gi adunate în biblio- 
teca sunt bune, ele de sigur se găsesc în Coran; dacă însă 
cuprinsul ler nu se găsește trecut în Coran, atunci ele nu 
pot fi bune, nici folositoare omenirei ; si cu senitatea unui 
fanatic, rutinarul Kalif ordonă: ca toată acea avutie de do- 
cumente și de manuscripte, ce putuse produce mintea ome- 
nească în decurs de veacuri, să se arunce în foc, pentru 
încălzirea băilor ostașilor săi! 

Departe de mine bănuiala, că cineva din Ministerul de 
rasboiu ar fi dispus arderea relatiunilor ce se îndrumează 
către acest centru. Totuși îndarătnicia de a nu înlesni for- 
marea corpului ofițeresc în spiritul de sindicat intelectual 
dovedește: ca avem încă multi ofiţeri cari n’au alt merit 
decât acela al ordonantelor ministeriale, cari au pentru ele 
0 adevărata admiraţie ! 


www.dacoromanica.ro 


SINDICATUL INTELECTUAL, 149 


şi iniţiativa lor! «Acolo, zice fostul Ministru 
de războiu în Rusia —Generalul Kuropatkin 1). — 
ei sunt consideraţi drept nişte fiinţe de nesu- 
ferit şi sunt siliţi să părăsească serviciul înainte 
-de vreme. Din potrivă, oamenii fără caracter au 
fost totdeauna înaintați, totdeauna gata de a a- 
probă părerile Şefilor» °). 

Neîndoelnic, armata noastră nu e lipsită de 
naturi de elită cari nu se lasă a fi influențate 
de împrejurările neprielnice si păgubitoare. Ba 
putem constată cu adevărată satisfactiune, că în 
toate împrejurările ofiţerii noştri pau lipsit dela 
datoria lor, atât ca ostagi cât şi ca cetăţeni. Asa, 
pentru a ne ţine numai în cercetarea noastră, 
trebue să recunoaştem cu mândrie: că ofiţerii ar- 
matei, în dorul lor de a păzi şi de a apără nu 
numai cu vitejia, dar şi cu ştiinţa, depozitul 


1) Ordin de zi din Februarie trecut, prin care generalul 
Kuropatkin își iă adio dela armată, după ce a fost înlocuit 
în comandamentul său de generalisim al armatei ruseşti din 
Manciuria. 

2) Oricare va fi cazul: principiul de a consideră ca abso- 
lute vederile Șefului, nu este mai puţin periculos — cum zi- 
ceam adineori, pag. 65, — decât sistemul: ca toate afacerile 
—mici, mijlocii şi mari--toate să se grămădească la centrul 
guvernamental pentru a obţine o solutiune. 


www.dacoromanica.ro 


150 SINDICATUL INTELECTUAL, 


sfânt ce le-au lăsat părinţii, wau cruțat nimica 
—unii punând talentul lor de scriitori, alţii aju- 
torul lor de abonaţi la revistele militare — pen- 
tru a sprijini Administraţia centrală a Războiu- 
lui în menirea ei de a lumina armata şi de a 
lucra ca să stabilească acea armonie de vederi, 
care la armatele bine constituite formează forţa 
de coesiune indistructibilă a corporatiunei ofi- 
tereşti. 

Mai putem constata cu adevărată satisfactiune, 
că—înpotriva» greutăților de toată natura, — ofi— 
terii totuşi au constituit Cercuri intelectuale în 
fiecare garnizoană, şi au fondat şi Reviste mili- 
tare proprii pentru fiecare armă, — afară de 
arma cavaleriei l—spre a deşteptă şi spori emi- 
nentele calităţi de cetăţean şi de ostaş, inerente 
poporului românesc. 1) 

1) Incă un fapt care face onoare corpului nostru ofiteresc- 
şi merită a fi menţionat, este: că pe când pretutindenea în 
străinătate, Cercurile militare sunt proprietatea statului sau 
sunt întreţinute de guvern, iar Revistele militare se subven- 
ționează de guvern sau sunt organe de speculă ale oameni- 
lor de afaceri, Cercurile militare la noi, precum şi Revistele 
militare sunt proprietatea ofiţerilor şi sunt întreţinute și con- 
duse de ofiţeri cari n'au în vedere alt interes decât de a-și. 
îndeplini datoria cu corectitudinea si sârguinţa, ce militarul 


e obicinuit a le desfășura în toată activitatea sa. 
Totuşi Administraţia războiului, nu totdeauna a încurajat 


www.dacoromanica.ro 


SINDICATUL INTELECTUAL. 151 


Aceste sfortäri intelectuale de orice laudă ale 
corpului nostru ofițeresc sunt cu totul de dorit, 
mai cu seamă sub raportul iacticei. Căci în zi- 
lele noastre, mai mult decât în trecut, se poate 
zice că s'a adeverit realitatea maximei napoleo- 
niană: «Tactica trebue schimbată la fiecare 


această iniţiativă vrednică de laudă. Fiind-că unora nu le plă- 
ceau Ca actelelor să fie cumpănite, au fost timpuri când reviste- 
or militare li-se impusese tăcerea cu privire la mecanismul 
nostru militar, pretextându-se că o prea multă lumină în 
afacerile armatei dă limbă străinului. Ba chiar s'au văzut 
încercări spre a face să înceteze revistele militare, interve- 
nindu-se pe lângă șefii de corpuri, ca să oprească abonarea 
ofterilor, sub pretextul banal că dânșii se găsesc prea în- 
cărcaţi de datorii. (Vezi Ecoul armatei No, 25). 

Sub scutul acestui banal pretext de a pune ordinea în 
punga ofițerului, sub ministerul d-lui Sturdza ofiţerii au fost 
opriţi ca să mai publice ceva, fără ca lucrarea să fie mai întâiu 
censurată la Minister—nu la comandamentele respective. E 
interesant pentru istoria literaturei militare ca să se cunoască 
acest document oficial în toată meșteșugirea sa inchizitionalä : 

«Ordin circular al Ministerului de Războiu No. 840, din 
27/11/1908, către corpurile de armată și comandamentul 
Marinei : 

«In certe ocaziuni, Ministerul a observat că unii ofiţeri cari 
produc scrieri în speranţă că vor putea acoperi costul prin 
subscrieri ulterioare, încheie angajamente de plăţi cu tipo- 
grafii, pe care neputându-le ţine, sunt nevoiţi a face apel, fie 
Ja camarazi, fie la Minister, şi adesea lasă să fie reclamati 
de neplată. 

«Pentru a se evita pe viitor asemenea fapte dăunătoare 
presitigiului ofiţerilor, cu onoare vi se face cunoscut si vă 
rog a pune în vederea ofițerilor că nu pot imprima vre-o 


www.dacoromanica.ro 


162 SINDICATUL INTELECTUAL, 


zece ant, dacă voim să avem oarecare 
superioritate». Aceasta ne-o dovedeşte chiar 
schimbarea prea deasă a regulamentelor noastre 
tactice în cei din urmă 40 de ani. Azi, procede- 
urile tactice, în afară de oarecare mari princi- 
piuri, cari rămân totdeauna adevărate, sunt 
fourte adesea modificate, sau prin perfecţionarea 
armamentului, sau prin învätämintele războaielor 
recente. Cu un cuvânt, arta războiului suferă şi 
dânsa legea de evolutiune. Prin aceasta războiul 
devine din ce în ce mai anevoios. Trebue bine 
cercetată această evolutiune a lucrurilor ostăşeşti 
la armatele bătrâne, precum şi la armatele cu 
care e posibilitate de a ne război vreo dată; de 
asemenea de tot folosul este de a då rezultatelor 


lucrare, mai înainte de a cere autorizarea Ministerului, 
justificând prin depunerea sumei la Casa de Depuneri, că 
are disponibilă suma pentru executarea Iucrărei. 

«In consecinţă binevoiti a da cuvenitele ordine». 

Cum vedem remediul de a pune ordinea în punga ofite- 
rului eră comod, căci nu costa câtuși de putin budgetul 
* Statului, Dar din nefericire conclusiunea finală este neno- 
rocita credinţă a nemili:arilor, că adevărata ştiinţă militară 
este: Slujba ostăşească de cazarmă, fără vorbă, Sabia şi 
Cazarma, Cazarma şi Sabia şi alt mai mult nimica! Şi 
astfel, pentru ca această unitate de doctrină de tristă me- 
morie a aliaţilor noştri de la Plevna să poată fi mai uşor şi 
mai sigur stabilită şi la noi, trebue numai de cât să se in- 
terzicä publicafiunile si a se înăbuși ori-ce liberă discutiune! 

Si Ministrul ia aceste măsuri de înmormântare a litera- 


www.dacoromanica.ro 


SINDICATUL INTELECTUAL, 153 


obținute cea mai întinsă publicitate ca astfel să 
ne asigurăm acea unitate de doctrină, atât de 
indispensabilă la războiu, căci cum ziceă Marele 
Napoleon: „La rdzboiu, trebue mai întâiu 
de toate de stabilit limba pentru a ne în- 
felege, căci din lipsa acesteia un lucru se 
ia drept altul“, 

Dar iarăşi nu ne putem refusa evidenţei, că 
din cauza restrânselor mijloace de care dispun 
revistele militare, ele nu pot da toata desvoltarea 
dorită cestiunilor strâns legate cu ceea ce nu- 
mim știinfa militară. Aşa, progresele ce arma- 
tele bătrâne din Occident indeplinesc,—fie prin 
practica pacinică de toate zilele, fie ca rezultate 
dobândite în războaele lor,——aceste progrese, zic, 
fiind serise şi publicate de câtre străini numai în 
spiritul şi folosul special al armatelor respec- 
tive,—rămâne lucru învederat că e greu pentru 
ofiţerul român să tragă conclusiuni temeinice 
turii milităreşti tocmai atunci când Administrația Războiului 
găseşte cu înlesnire zecimi de mii lei anual, pentru a ajută 
societăţile sportice, a da premiuri pentru alergări de cai! 
Ea însă, nu găsește un ban pentru a ajută imprimarea pro- 
ductiunilor literaturei militare, pentru a încurajă instruc- 
tiunea intelectuală a oficerului, pentru a se creă biblioteci 


regimentare, a acordă premiuri pentru inovatiuni militare, în 
fine, spre a se întemeiă si o revistă pentru arma cavaleriei! 


www.dacoromanica.ro 


154 SINDICATUL INTELECTUAL, 


cu privire la noi şi la trebuintele noastre, dacă 
dânsul nu le-a studiat de visu, sau dacă nu 
le cunoaşte din relatiunile oficiale ale persoane- 
lor care, fie ca atasali de legaţiune, sau ca tri- 
misi extraordinari, a putut ca să urmărească 
pertractarea lor. Noi întretinem în străinatate, 
cum am văzut, cu mari cheltueli atât ataşaţii 
militari cât şi trimişii extraordinari; dar iarăşi 
văzurăm, că tocmai resultatele adunate de a- 
<estia nu se văd publicate nicăieri, precum se 
face în alte ţări 3). 


1) Ziarul « Universul de la 13 Iunie explică nu numai cauza 
indiferentismului din partea administratiunei noastre a răz- 
boiului, dar, tot odată, fnfätisazä si cauza täcerei atasatilor 
noştri militari si a ofiţerilor trimişi în Manciuria ca să ur- 
mărească operaţiunile războinice Ruso-Japoneze. Această în- 
grijitosre situație merită ca să fie cunoscută de cei îndrep- 
tatiti de-a îmbunătăţi lucrurile în armată. Iată ce zice: 

Situaţia atasatilor noștri militari, la prezentarea lor în 
țara, îmi reamintește tabloul lui Lecomte întitulat «Recit 
d'un pelerin : într'un salon bogat si confortabil mai multi 
prelați sătui si odihniti stau întinși în foteluri molatice, pe 
când sarmanul pelerin, cu hainele si figura uzate ori cu 

"ochii înflăcăraţi stă, la distanță, întrun echilibru nestabil 
pe un scaun de bucătărie, cam schiop, şi arată rănile câş- 
tigate prin pustiuri dela sălbatici, și-și istoriseste mizeriile 
îndurate; par'că ar spune că s'a hrănit și cu piftii de guz- 
gani. Pe figurile ascultătorilor se reflectă sentimentele lor: 
unul e scandalizat că pelerinul își arată rănile în public, și 
cu ochii la cer îl ia de martor al acestei imoralitäti publice; 


www.dacoromanica.ro 


SINDICATUL INTELECTUAL. 155 


Recunosc de asemenea, că Generalii coman- 
danti de corpuri de armată, precum şi toți de- 
positarii puterei la diferitele grade, încă nu în- 
cetează de a lucră — cu un laudabil zel-— pentru 
a însufleţi corpul nostru de oficeri în spiritul de 
forţă intelectuală, atât de trebuincioasă tăriei 
comandamentului şi, mai cu seamă, sentimen- 
tului de demnitate individuală. 


altul strâmbă din nas, căci bucatele desgustătoare ale pele- 
rinului i-au stricat gustul plăcut ce-i lăsase sunca cu trufe 
ce mâncase la dejun. 

Cam așa sau petrecut lucrurile şi cu pelerinii noștri din 
Manciuria, cari deveniseră plicticoși la București cu preten- 
tiunile lor de a face o redacţie a războiului și să ţină con- 
ferinte asupra faptelor ce văzuseră; par'că biurocrafii dela 
comandamentele și administraţia noastră militară, obosiţi de 
imobilitatea si inacţiunea lor, mai au vreme de perdut cu 
studii asupra războiului. Se zice chiar, că un personagiu 
militar, căruia unul din atașați s'a prezintat, după formula 
de politeţă i-a spus: «bazaconiile alea din Manciuria mi-le 
vei istorisi altădată . 

« Concluziunea e că cei doui ofiţeri întorși din Manciuria, 
au fost expediati grabnic în provincie, unul ca să vază mar- 
şul procesional ce-l fac tunurile noastre model Krup de 
la 1866 pe câmpul de instrucţie, iar cellalt ca să înveţe mâ- 
nuirea buvardului într'un birou». 

Autorul acestei expuneri, se zice că. ar fi chiar un fost 
atașat militar, şi deci, ar fi avut ocaziunea de a suferi în- 
suşi ceea ce destăinueşte. Totuși, eu, ca profan în tainele 
din culisele Ministerului de Războiu, nu pot afirma dacă 
povestirea de mai sus e o oglindire fidelă a faptelor petre- 
cute așa cum le dă ziarul «Universul». Însă, ca un Stan på- 
Hitul recunosc că făptuirea nu poate fi decât o consecinţă fi- 


www.dacoromanica.ro 


156 SINDICATUL INTELECTUAL. 


Dar am arătat, cred, îndestul, că toate aceste 
sfortäri räslete, — mai cu seamă în ordinea de 
aplicaţie a principiilor ostăşeşti — ale presei 
militare şi ale comandamentelor armatei, rămân 
fără efectul dorit, ele însăşi găsindu-se lipsite 
de armonia de vederi și de unitatea de 
împulsiune ; armonie şi impulsiune, pe care 


rească a mediocritätei — egoismul, despre care vorbiam adi-- 
neaori. Pentru o mai bună lămurire a acestei credinţe su- 
pun la cunoştinţa celor interesați păfania pe care umilul 
autor al acestor pagini îşi întemeiază o atare a sa credință: 
Era în epoca celei din urmă Exposiţiuni universale dela 
Paris, când participasem ca delegat al ţării la un congres 
stiintitic. La întoarcerea mea în ţară am presentat Ministrului 
de războiu de atunci o relatiune suceinte asupra lucrărilor 
congresului, asupra hotărârilor sale, precum și asupra lu- 
crărilor ce personal înfăţişasem și sustinusem în sânul în- 
veţatei Asociaţiuni. Ministrul, luând cunoștință de cuprin- 
sul acelui raport, m'a felicitat cu amabilitatea-i cunoscută 
si a pus rezolutiunea: «Raportul de faţă se va publica în 
«România Militară ; revista aceasta fiind buletinul stiinti- 
fic oficial al Ministerului de războiu. Care însă nu mi-a fost 
surprinderea mai apoi, când direcţia numitei reviste 'mi pune 
în vedere, că alăturea de rezoluţia Ministrului, la înregis- 
trare, oficina Secretariatului general adăogase apostila ur- 
mătoare : 
Cheltuiala imprimärei planurilor ce însoţeşte raportul de 
faţă se va face pe socoteala autorului raportului . 
Nedumirirea mi-a fost nu mai mică decât a Directorului 
revistei; dar pentru a scăpa atât prestigiul Ministrului, cât 
şi revista România Militară de urgia Secretarului general, 
nevoit am fost, în comun acord cu Directorul revistei, să cân- 
tăm raportului în cestiune: vecinica lui pomenire! 
Iar mai apoi, în 1903, fiind învitat ca să iau parte si la 


www.dacoromanica.ro 


SINDICATUL INTELECTUAL. 157 


nu le poate da de cât marele educator al ar- 
matei: Administraţia centrală a Războiului. 

De asemenea văzurăm, că aşezarea actuală — 
în organizm şi organe—face ucest aşezământ de 
căpetenie incompatibil de a da armatei noastre 
indispensabila unitate de impulsiune şi ar- 
monia în vederi! 


ultima întrunire trienalä a aceleaşi Asociaţiuni, Ministrul 
după vremuri n’a catadicsit nici măcar ca să raspundă Aso- 
ciaţiunei sau mie, ci s’a mulţumit pur si simplu de a pune 
pe convocare resolutiunea: la delă spre ştiinţă ! 

Si câte încă alte multe asemenea culpabile apucături de 
egoizm de oparte, de nepăsare de altă parte, ba chiar şi 
lipsă de nepricepere uneori, n'a semnalat aşa ceva perin- 
darea la Ministerul de Războiu a organelor sale îndreptă- 
tite spre a îndrumă și a încurajă pe umilul muncitor în ogo- 
rul de bine public! Pentru o mai bună edificare voiu sem- 
nală încă alte două cazuri tipice: 

Acum câţi-va ani, un ofiţer prezintase Ministerului o mirä 
de ochire, ce inventase pentru tunurile tip Krup; Ministerul 
însă îi înapoiază totul, fără a-i adresă cel puţin un cuvânt de 
încurajare! Totuşi ofiţerul, sigur de temeinicia lucrărei sale, 
o trimete casei Krup, care în urmă i-a plătit-o cu 5.000 lei! 

La ultima Expozitiune dela Paris, Aeropagul lumei, consi- 
derând chipul superior cum s'a lucrat harta ţarei, onorează 
Institutul Geografic al Armatei cu cea mai mare distinctiune 
ce a putut da — Marele premiu de onoare, — iar pe cola- 
boratorii hartei îi recompensează, pentru sârguinţa lor de 
toată lauda, cu medalii de aur; ba pe unii chiar îi decorează 
cu Legiunea de onoare. Totuși autorităţile noastre nu sau 
semnalat decât prin o culpabilă nepăsare; ele n’au cata- 
dicsit nici de a onoră, cum se cuveneà, în strădania lor pe 
muncitorii la harta ţării, nici de a comemoră în chip demn 


www.dacoromanica.ro 


158 SINDICATUL INTELECTUAL. 


Deci, nu trebue să ne surprindă faptul regre- 
tabil, arătat de Generalul Hârjeu în interesanta 
sa lucrare, că armata noastră n'a putut atiuge 
încă acel sublim ideal de Sindicat intelectual, 
corolariu sîne qua non de fiinţă a armatei, 
considerata aceasta ca putere militară şi ca fa- 
milia cea mare de elită a natiunei. 


marea distinctiune ce se acordase României în concertul 
științific al lumei! 

Ba Ministerul după vremuri, a aruncat dela tribuna Par- 
lamentului chiar anatema de Papă infailibil contra ofiţerilor 
ce se ocupă cu ştiinţa, și a desemnat la vendeta publică, ca 
pe un vulgar făcător de rele, pe bietul ofiţer muncitor la 
harta färei, carele, îndeplinindu-și datoria sa de a învederă 
publicului insemnătatea hartei ţării, s'a crezut dator ca să 
arate între altele, cum această hartă poate fi utilizată ca un 
auxiliar nepretuit şi pentru stabilirea cadastrului tärei! (Vezi 
discursul d-lui Dimitrie Sturdza rostit la Senat în şedinţa 
de la 22 Martie 1902). 

Dau la iveală, fară nici o rea intenţiune, aceste regreta- 
bile procedeuri menite a zădărnici iniţiativa personală, și 
a descurajă în munca lor pe cei cu dorinţa ce au să se 
distingă prin lucrări de interes public; le dau pe acestea 
ca și toate celelalte destăinuiri ce conţine studiul de faţă, 
le dau la iveală numai cu speranţa, că timpul, cu învăţămin- 
tele si îndreptările ce aduce, va face justiţie contra spiri- 
telor vătămatoare intereselor puterei armate a ţărei. Aceste 
spirite de la un timp încoace se manifestă la noi cu un des- 
îrâu, care trebue să îngrijească pe toţi bărbaţii ce au dra- 
goste pentru armată și sunt cu durere de inimă pentru vii- 
torul tärei. A-i zugrăvi mai mult, a-i pune la index mai mult, 
nu e trebuinţă: Sapienti sat! Atâta şi nimic mai mult. 


www.dacoromanica.ro 


XIII. 


SPECIALIZAREA PROFESIONALA. 


«Il faut pour être bon forgeron, 
avoir forgé toute sa vie». 
Dicton francez. 


Dar sindicatul intelectual e o urmare fi- 
rească nu numai a armoniei de vederi, ci tot 
odată şi a specialisärei profesionale. Căci 
dacă armonia de vederi formează — cum zi- 
ceam adineaori — forţa de coesiune indistruc- 
tibilă între diferitele elemente vitale ale unei cor- 
poratiuni, apoi specializarea profesională con- 
stitue forța de impulsiune temeinică în des- 
voltarea spre progres a diferitelor ramuri de ac- 
tivitate ale corporaţiunei. Numai întrupate unele 


www.dacoromanica.ro 


160 SPECIALIZAREA PROFESIONALĂ. 


„cu altele, ele dau Sindicatului intelectual tă- 
ria indispensabilă ca forță intelectuală de pro- 
gres tot mereu crescândă, 

Şi nouă, din nefericire, ne lipsesc ambii aceşti 
factori intelectuali de sindicat intelectual! 

Aşa, pentru a nu vorbi aci decât de specia- 
Jizarea profesională, cu actualul regim mili- 
tar avem: 

Ofițerii de Artilerie, rând pe rând întrebuin- 
tati: ca artileristi, ca pompieri, ca profesori la 
:şcoalele militare, ca diriguitori la pirotechnie, la 
pulberărie, la arsenalele armatei, şi ca biurocrati 
la comandamentele armaiei şi la Ministerul de 
rāzboiu ! 

De asemenea pentru arma geniului, ofiţerii, 
rând pe rând, sunt întrebuinţaţi: ca trupieri, ca 
ingineri, ca architecti, ca constructori, ca tele- 
grafişti, ca aeronauţi, ca profesori, ca biurocraii 
la comandamente şi la Ministerul de războiu, 
dar nici unul nu e lăsat la locul său spre a se 
specializă într'o ramură a serviciului de geniu! 

Această nestabilitate există pentru toate cele- 
dalte arme. Cu acceaşi sufletească seninătate o- 
fiterii sunt trecuţi de la trupă la herghelie, de 


www.dacoromanica.ro 


SPECIALIZAREA PROFESIONALĂ, 161 


fa herghelie la justiţie, de la justiţie la închiso- 
rile militare ; şi apoi de aci, ca profesori şi edu- 
catori la scoalele militare, si vice-versa ! 

Cu un cuvânt, ofiţerii noştrii, în cursul acti- 
vitätei lor, sunt: mutaţi şi permutati, ataşaţi 
şi detaşaţi încontinuu de la un serviciu la al- 
tul, nu pentrü a se specializă după capacitatea 
şi aptitudinea lor, ci numai şi numai aşa cum 
cere interesul personal al ofițerului, înaintarea 
în grad, sau completarea prevederilor budge- 
tare. Ba adesea ori aceluiaşi ofiţer i se cere să 
indeplineascä—pare că ar avea darul ubiquitätii 
— două şi trei diferite misiuni în acelaşi timp! 

Această perindare cu rost şi fără rost, inevi- 
tabil face, ca ofiţerul să nu poată a'şi însuşi 
calitatea de specialitate profesională în nici una 
din ramurile serviciului militar. Şi ca consecinţe 
neînlăturabile, armata se găseşte lipsită de spe- 
<ialitätile, cari singure sunt capabile spre a asi- 
gura progresul la care tinde şi poate ajunge 
un serviciu 7). 

1) Marina singură nu s'a depărtat de la acest principiu; 
<a a recunoscut marea trebuintä de a aveă un personal de 


ofiţeri specializat: ca ofiţeri de marină, ofiţeri ingineri, 
mecanici, etc. 


11 


www.dacoromanica.ro 


162 SPECIALIZAREA PROFESIONALĂ. 


Ba, ceea ce e mai grav: ofițerul perde spi- 
ritul de corp, perde putin chiar sentimentul 
militar, căci consecinţa firească, a acestor pe- 
rindări de serviciuri, involuntar face ca acţiunea 
ofițerului în îndeplinirea îndatoririlor sale se re- 
duce, întru atâta: ca să poată numai fi bine 
notat de şefi în vederea îfnaintärèi în grad, a 
distinctiunilor onorifice şi a prerogativelor! 

Astfel, în armată s'a perdut din vedere zică- 
toarea franceză: «il faut pour être bon for- 
geron avoir forgé toute sa vie.» 

Ba s'a perdut din vedere chiar faptul, că ar- 
matele, a căror întocmire se apropie mai mult 
de perfecţionare, au fost în toate timpurile a- 
celea, ale căror serviciuri militare s'au găsit 
conduse: nu de un personal ocazional şi tempo- 
ral—bon à tout faire.—ci de specialişti în ma- 
terie prin o muncă continuă de ani indelungati. 

Aşa, vedem ofiţeri superiori: Directori de ser- 
viciuri la Minister, şefi de Stat-majoare la co- 
mandamente, comandanţi de şeoale militare, şefi 
de serviciuri technice ca: arsenale, pulberării, 
pirotechnii, ete. — şi toate acestea chiar şi a- 
tunci când ofițerul, în cursul carierei sale, nu 


www.dacoromanica.ro 


SPECIALIZAREA PROFESIONALA, 163 


functionase în acel serviciu ca ofițer inferior, 
la vârsta aceea când se învaţă mai uşor şi mai 
cu folos! 

Ba chiar acelaş ofiţer, odată înaintet general, 
ori-care va fi fost proveniența lui, e consacrat 
apt de a comanda cele trei arme! Aşa ofiţeri, 
adică fără să cunoască cele trei arme prin ## 
stagiu proporțional la trupă, sunt consfin- 
titi ca regulatori pentru războaiele viitoare, lor 
li se încredinţează înalta şi greaua sarcină cu 
pregătirea de războiu a armatei! 

Zadarnie cred, se va căuta, în funcţionarea 


publică românească, un asemenea uimitor exem- 
plu de nechibzuială şi de eroare. Adevărata luptă 


a intereselor personale ! 

Astfel nu poate să ne surprindă faptul, dacă 
armata noastră se găseşte lipsită de dérecfiuni 
destoinice în toate organele sale. De altfel a- 
ceastă lipsă o învedarează cu prisosintà îngriji- 
toarea situatiune în care ne găsim: ca în întoc- 
mirea noastră militară, n’avem nimica din ceea 
ce dă specialitatea; n'avem adică nimica origi- 
nal, românesc: nici ca organism militar, nici ca 
armament de războiu. Ba, cum am văzut (pag.14%) 


www.dacoromanica.ro 


164 SPECIALIZAREA PROFESIONALA. 


chiar corporatiunea ofitereascä nu este complet 
românească prin educatiune şi instrucţiune ! 

Nu avem nici tun, nici puşcă originală, româ- 
nească! Şi nu vedem producându-se nici o im- 
pulsiune maestră în nici o ramură de aplica- 
tiune militară; ba nici chiar perioada de manevre 
tactice şi strategice, nu dă la iveală nimica care 
să facă şcoală! t). 

Ci cu deplină seninătate, azi ca şi acum 40 


1) Ziarul L'indépendance Roumaine» 12 (25) Iulie a. c., 
analizând Le nouveau réglement de l'infanterie allemande , 
arată, după revista trimestrială ce publică Marele stat-major 
prusian, că în mare parte: les nouveautés qu’il apporte ont 
été empruntées... ainsi qu'aux instructions particulières don- 
nées par les généraux français Hagron et Brugère, à loc- 
casion des grandes manoeuvres de 1904 et 1905 . 

La noi, afară de înaltele ordine ale M. S. Regelui si de 
instrucţiunile A. S. R. Principelui moştenitor, nu se văd 
emanate din partea cuiva instrucţiuni care să denote ceva 
ca inventiune sau inovafiune ! — Şi slavă Domnului, ţara 
nu se poate plânge de lipsa de generali cu pricepere. Dar 
cum zic, vina nu este a lor, ci a organismului pe care-l 
oglindirăm. 

Ce rezultate fericite în raport cu cheltuelile efectuate, var 
fi putut obţine în toată întocmirea noastră militară de as- 
tăzi, — mai cu seamă cu construirea cazarmelor, cu stabili- 
rea taberilor de instrucţie, cu aşezarea poligoanelor de tir, 
cu organizarea hergheliilor militare, a arsenalelor, pirotech- 
niei, fabricelor de pulbere, depozitelor de meterialuri, ba 
chiar: cu conducerea manevrelor, a instructiunei de toate 
zilele şi a învăţământului în şcoalele militare, — dacă am fi 
dispozat de specialişti destoinici ca organe conducătoare ! 


www.dacoromanica.ro 


SPECIALIZAREA PROFESIONALĂ, 165 


de ani, continuăm a fi tributari sträinätätei în- 
tru toate şi pentru toate, chiar pentru lucrurile 
de cea mai mică însemnătate şi cari uşor s'ar 
putea face în ţară şi prin noi înşine! 

Dar departe de mine părerea că în armata 
noastră nu sar face nimica ! Ar fi o nedreptate 
şi o eroare. Din potrivä: se lucrează la corpu- 
rile de trupă, la serviciurile armatei, în atelie- 
rele de constructiuni. Ne miscäm mult, ba une- 
ori chiar prea mult, cu multă bunävointä şi su- 
pra-devotament. Din nefericire însă, rezultatele 
nu prea sunt totdeauna în raport cu munca 
dată. Şi aceasta, cată iarăşi să o repet, vine 
dintruna şi aceiaşi cauză: lipseşte în armata 
noastră, ca şi în toate organele sale, o direc- 
jiune destoinică, şi ea lipseşte ca ọ conse- 
<intä neînlăturabilă a rätäcirilor ce avurăm a 
semnalà. 

Armata Japoneză, după 40 de ani de trudă 
si sfortari spre regenerare, putu sfidà cu glo- 
vie colosul dela Nord, nu numai pentru câ eră 
însufleţită printo educatiune civică naţională, 
-ci şi pentrucă se află imputernicitä cu un arma- 
ment de războiu original, japonèz' tun japonez, 


www.dacoromanica.ro 


166 SPECIALIZAREA PROFESIONALĂ, 


puşcă japoneză, pulbere de războiu japoneză. Şi 
pentru ce aceasta? Pentru că, după cum spun 
cei cari au avut ocaziunea ca să studieze rostul 
lucrurilor în Japonia, acolo tineretul natiunei n’a 
fost trimis la hagealic prin ţări streine spre a-şi 
însuşi sistemele şi näravurile străine, şi adese- 
ori a le pricepe rău sau numai pe jumătate, ci 
străini de elită au fost, aduşi în ţară, pentru ca: 
pe temelia cea sănătoasă a trecutului şi bătâtorită 
de înaintaşii ţării să se introducă în procedeu- 
rile şi obiceiurile naţiunei, îmbunătăţiri cerute 
de progresul timpului spre tăria prezentului şi 
chezăşuirea viitorului. Acolo, în Japonia, sovi- 
pismul n'a fost împins aşa de departe, dar odată 
progresele străinătăţii încetăţenite, totul a rămas 
japonez, iar la străini n'au mai avut recurs! 

Aşa a făcut şi Prusia în stadiul său de re- 
generare, sub Frideric cel Mare, şi mai apoi 
după dezastrul dela Iena. Şi astăzi încă, câte 
ilustratiuni străine nu sunt solicitate şi angajate 
eu mari sacrificii pentru a profesă ex professo 
la Universitățile din Germania şi Italia! 

Tot astfel încă s'a urmat şi la noi în trecut, 
în primii ani de muncă spre regenerare natio- 


www.dacoromanica.ro 


SPECIALIZAREA PROFESIONALA. 167 


wală. Mai apoi, după războiul de independenţă, 
bărbaţii, a căror experienţă eră considerabilă, fură 
reuniți — Consiliul superior al armatei 1)— 
pentru a înzestră armata cu o întocmire, ale cărei 
principii şi mecanizm aveau o înaltă valoare 
practică în vederea pregätirei de războiu. Dar 
în urmă, mai cu seamă cu dispariţia bărbaţilor 
superiori, nu ştim cum s'a făcut, că încetul cu 
încetul s'a întâmplat tocmai aşă cum se ob- 
servase dejà si atât de bine în memorabila 
scrisoare din gazeta de Augsburg şi citaţă de 
noi la nota dela pagina 139: 


Oamenii cari şi-au făcui educația lor 
politică și socială mai mult în sträinà- 
fate — au devenit stăpâni pe situatiune; — 
uitând cu desăvârșire împrejurările patriei 
Jor, wau căutat alta decât a aplică aici 
ideile de care s'au adăpat acolo, îmbră- 


1) Să se observe că nu e vorba aci de Consiliul de astăzi 
pomenit la pag. 55, care se adună când e convocat, ocazio- 
nal și timporal, ci de o grupare de bărbaţi superiori cari 
n’aveau nici o sarcină alta, decât aceea de a se ocupă în- 
continuu în vederea trebuintelor armatei. Adică un Consiliu 
superior ca acela, care există la toate armatele din Occident, 


www.dacoromanica.ro 


168 SPECIALIZAREA PROFESIONALĂ. 


cându-le în niște forme utopice, fără a cer- 
cetà dacă se potriveşte sau nu“. (1) 


Starea de inferioritate provenită din această 
greşeală e strâns legată cu lipsa în capul ar- 
matei de o Administraţie centralä a războiului 
care să poseadă priceperea cerută, stabilitatea 
cuvenită si responsabilitatea indispensabilă. 

Lipsei unui asemenea comandament destoinic 
şi cu durată în capul armatei ruseşti, generalul 
Kuropatkin atribue slăbiciunea intelectuală şi 
morală, care a provocat dezastrele din Manciuria. 

In cursul acestui studiu am avut ocaziunea, 
să învederez—ici şi colea—în mare parte neno- 
rocitele urmări pentru armatele la care nu sa 
dat îngrijirea cuvenită spre o desvoltare desă- 
vârşită a párței intelectuale gi morale a ofiţe- 
rului; totuşi cred instructiv ca să pun aici lao 

(1) Prin aceasta nu voiesc câtuşi de puţin a condamnă 
cultivarea ofiţerilor noștri în străinătate. Din potrivă, omul 
cu oarecare cultură trebue să nu rămână pironit în ţara sai. 
el cată să meargă în străinătate pentru a câștigă acea lăr- 
gime de idei indispensabile celuia care aspiră să poată mai 
în urmă, conduce pe alţii. Acela însă care, de mic copil, şi-a 
primit educafiunea în străinătate, are absolută nevoie cum 
ziceam la pag. 138 -— de o cultivare specială naţională dacă 


aspiră să devie un factor cu adevărat util ţărei si concetă— 
tenilor săi, ba chiar lui însuşi să-și fie de folos. 


www.dacoromanica.ro 


SPECIALIZAREA PROFESIONALĂ. 169 


laltă, în vederea celor îndreptăţiţi, aceste slăbi- 
ciuni, de cari se plânge amar generalul Kuro- 
patkin că le constatase ca generalism la armata 
rusească în războiul din Manciuria. 

Aşa, sub raportul zazelectual, generalul ci- 
teazä: 

Lipsa de inițiativă a şefilor ; 
Lipsa de devotament; 
Lipsa de uniformitate în instructia trupelor; 
Insuficienta pregătirei tactice . 
Iar sub raportul ora, el enumeră : 


Lipsa de entuziasm de luptă; 

«Dorinţa cu totul mică, neînsemnată de a se 
distinge ; 

Lipsa calităţii de căpetenie: Voința de a 
învinge . 


In aceste condițiuni de inferioritate intelec- 
tuală şi morală, trebue så convenim, că ori 
cât de numeroasă ar fi fost armata rusă, ea 
nu putea rezistă cu succes contra trupelor ja- 
poneze cari, dela căpeteniele lor până la cel din 
urmă soldat, posedă la cel mai înalt grad de 
desvoltare tocmai aceste virtuţi ostäsesti, de 


www.dacoromanica.ro 


170 SPECIALIZAREA PROFESIONALĂ. 


care se găsea lipsită armata rusă; adică ea 
posedă sublimele calităţi intelectuale şi morale 
cari, cum ziceam adineaori, fac tăria armatelor 
moderne bine constituite, 

Dar aceste virtuţi ostăşeşti, armatele nu şi le 
pot însuşi de azi până mâine, ci numai şi nu- 
mai prin o practică continuă şi îndelungată în 
timpul păcei, a principiilor de echitate şi de in- 
structiune militară ce am arătat în cursul aces- 
tui studiu, şi voiu încercă a le completă în pa- 
ragrafele următoare, 


www.dacoromanica.ro 


XIV. 


CONCLUZIUNE. 


PREGĂTIREA DE RĂSBOIU. 


«Cherchez les causes de la catastrofe 
de Koenigsgraetz dans les 'erreurs de 
VEtat . | 

Epigraful unei relafiuni. 


Cum rezultă din cele spuse până aci, pregă- 
tirea de räzboiu presupune în sine un pro- 
gram complicat, ba chiar anevoios. 

Aşa, vedem că acest program cuprinde în sine 
nu numai constituirea în complect a armatei 
și a materialului de răeboiu ; ci pe d’asupra 
acestora, mai trebuese studii militare îndelungate 
şi cercetări amănunțite: îszorice, lehnice şi e- 
conomice asupra ţării şi asupra tealrelor de 
războiu ce sunt de ţinut în seamă. 

La aceste resurse de forță vitală şi de mate- 
rialuri de războiu, trebue a se uni încă multe ca- 
litäti superioare, înfelectuale şi morale, daca 
nu se doreşte ca să se producă, în caz de räz- 
boiu, şovăiri analoage cu acelea pe care le ex- 
pune cu atâta sinceritate generalul Kuropatkin. 


www.dacoromanica.ro 


172 PREGĂTIREA DE RĂZBOIU, 


Ba chiar putem zice, că marele dezastre su- 
ferite de Rusia în campania din Manciuria, se 
explică cu mult mai bine prin starea de spirite 
a armatei, adică prin lipsa calităților supe- 
rioare, intelectuale si morale decât prin con- 
sideraţiuni strategice şi tactice, sau bänueli de 
trădare. 

De asemenea starea de umilinţă a Austriei în 
campania din Bohemia se explică cu mult mai 
bine prin starea de spirit a natiunei, adică prin 
lipsa virtuților în sufletul națiunei pentru a 
înfruntă vitejește greutățile răeboiului, decât 
prin consideratiuni de ordine militară şi ordine 
politică sau de guvernământ. Un mare efect mo- 
ral, resultat al unei mari înfrângeri, a fost în- 
destul pentru a anihilă toate speranţele guver- 
nului, deşi se dispunea de o armată care, cu toate 
că fusese învinsă la Sadowa, ea erea încă voinică, 
foarte numeroasă şi mult importantă, iar guver- 
nul se bucură de prestigiul victoriei dela Custozza. 

Dar războiul Franco-German presintä în a- 
ceastă privinţă o demonstraţie cu mult mai pă- 
trunzătoare încă. Cu toate sacrificiile de orice 
laudă ale naţiunei franceze de a duce lupta mai 


www.dacoromanica.ro 


PREGĂTIREA DE RĂSBOIU. 173 


departe contra nävälitorului care sdrobise armata 
imperialä, armata de a 2-a linie reconstituitä çu 
atâtea sacrificii, cu toate sfortärile sale, nu putu 
face alt decât de a îngreuiă cu mai mult Francia 
în situatiunea sa de vae victis! 

Şi câte încă multe alte asemenea dureroase 
dezastre naţionale, nu ne .demonstrează până 
la evidenţă, că ele sunt ispăşirea păcatelor 
greşialei Statelor de a nu realizà în timpul 
păcei binefacerile principiilor militare de pregă- 
tire de războiu ce acest studiu a cătat să le 
definească ! Adică, fiind-câ nu s'a căutat a pre- 
gai armata şi națiunea în spiritul de calităţi 
superioare. Numai unele întrupate în altele, în- 
latură dezastrele, asigură succesul la războiu. 

Recunosc că state bătrâne cu Austria, Fran- 
cia şi chiar Rusia, cu toate amputärile ce au 
încercat, putură în urmă cu înlesnire să pue în 
profit, însăşi dezastrele suferite. Ba chiar trebue 
să recunoaştem : că dezastrele încercate de a- 
ceste stale, ca şi pentru Prusia dezastrul dela 
Iena, fură punctul de plecare al mărirei lor, 
De unde reese această filosofie pătrunzătoare şi 
vechie ca războiul însuşi: «că învăţămintele ma- 


www.dacoromanica.ro 


174 PREGĂTIREA DE RĂZEOLU, 


rilor dezaslre cari răstoarnă un întreg ordin de 
idei şi de fapte împlinite, servesc mai bine vii- 
torul institutiunilor militare, decât invätämintele 
marilor isbânzi cari consfinţesc prezentul cu toate 
defectele sale». Nu trebue însă să perdem din 
vedere, că acele minuni de felicitate se dato- 
resc interesului de echilibru European, pe lângă 
împrejurarea că pomenilele ţări se găseau în 
situațiuni excepţional de favorabile, ca mari State, 
cu populatiuni numeroase şi cu avuţii imense. 
Adică tocmai ceea ce e de lipsă pentru România, 
un stat tânăr, înconjurat de puternici competitori, 
cu o populatiune foarte restrânsă şi cu frontieri 
deschise pe întindere de mii de kilometri! 

Dar iarăşi să nu prejudecăm. Să cercetănr 
acum şi partea a doua a pregătirei de războiu; 
adică să presupunem acum războiul declarat, şi 
să vedem fasele punerii pe picior de răg- 
boiu, să facem adică, cum ziceam la începutul 
acestui studiu, să reiasă cerinţele mobiliedrii 
și concentrării de rdăeboiu, prin chiar nara- 
tiunea acestor operaţiuni de intrare în campanie. 

Aceasta o vom încercă în paragrafele următoare, 
cari constituesc partea finală a studiului nostru. 


www.dacoromanica.ro 


PARTEA A TREIA. 


PUNEREA PE PICIOR DE RAZBOIU. 


www.dacoromanica.ro 


XV. 


PRINCIPII. 


Pour la guerre, la prévoyance doit 
embrasser le possible comme 1e pro- 
bable . 

Maréchal MARMONT. 


În expunerea de faţă, cu toate că nu m'am 
oprit de cât la principiile, a căror importanţă e 
“specială, sau a câror influenţă asupra rostului 
militar e directă, totuşi, cred a fi zis destul 
pentru a defini mecanismul acestui rost militar, 
menit a asigura constituirea puterei armate 
în timp de pace, şi pregătirea de răaboiu 
tot de odată; ba chiar sper de a fi înve- 
derat, că, protivnic opiniunei în general admise, 
pregătirea pentru războiu consistă mai puţin 
în sporirea cheltuelilor şi a efectivelor, de cât 
în îndreptarea abaterilor dela regulă, adică de 
la principiile militare, — şi în perfecţionarea 


12 


www.dacoromanica.ro 


178 PRINCIPII. 


organului de căpetenie al armatei, adică a Mi- 
nisterului de răaboiu. 

Dar, spre a învederă această trebuintä neapä- 
rată, pentru înzestrarea Administraţiei centrale 
a Războiului cu un organism propriu, stabil şi 
eficace, fi-voiu oare silit ca să fac şi tabloul acelei 
îngrijitoare si funeste nesigurante, în care Ad- 
ministratia centrală a Războiului din 1877—ad- 
ministraţiune aidoma cu cea actuală —ne arun- 
case de îndată ce glasul războiului începuse a 
se auzi?! 

Să arăt oare aci sfortärile de toată natura, 
desfăşurate atunci, spre a ne reconstitui şi a ne 
mobiliză, şi spre a cunoaşte chipul cum odi- 
nioară părinţii noştri combinaseră mişcările lor 
în luptele pururea victorioase de peste Dunăre?! 

Aceia cari au fost părtaşi la acele zile îngri- 
jitoare, în care furăm aruncaţi în 1877, cunosc 
îndestul că, numai graţie înţelepciunei Afesului 
Țării şi marei priceperi şi patriotismului sfetni- 
cului său — Marele bărbat de Stat Jon Bră- 
tianu — în lipsă de totul, ca prin farmec, la 
ora de criză, s'a creat totul, s'a prevăzut to- 
tul. Vechiul adagiu roman, că Pompeiu n'avea 


www.dacoromanica.ro 


PRINCIPII. 179 


decât să bată din picior pentru ca legiunile să 
iasă din pământ, şi să fie gata de războiu, nu-şi 
poate găsi o aplicaţie mai justă ca în acele zile 
memorabile ! 

Dar iarăşi nu trebue să perdem din vedere, 
că datorim mult şi conditiunilor excepţional de 
priincioase în care noi — după un răgaz de 
aproape un an de zile de pregătire—am purtat 
războiul dincolo de Dunăre. Căci l’am purtat în 
linda ţării şi am dat piept cu un adversar în- 
grozit, care nu mai fndiäznea ca să iasă din vi- 
zuinele uude-şi găsise refugiul, cum a fost 
Balcanii, Plevna, Vidinul, Rusciucul, Rahova, 
Smârdan şi alte Jocuri întărite. 

Deci nu trebue să uităm, că de şi zelul şi 
activitatea nau lipsit din nici o parte, dar 
Administraţia centrală a războiului ar fi fost 
în neputinţă de a ne urni din loc, dacă n'am fi 
avut răgazul de aproape un an de pregătire. In 
acelaş timp cată să recunoaştem că succesul, cu 
toate că el a încoronat sfortärile noastre, ar fi 
fost mai puţin disputat, ba chiar poate mai 
decisiv din punctul de vedere al politicei raz- 
boiului, dacă forțele vitale şi materiale, de care 

x 


www.dacoromanica.ro 


180 PRINCIPII. 


dispune ţara, ar fi fost mai bine pregătite în 
vederea războiului *). 

Şi iarăşi să nu ne facem iluziuui! Cu toata 
dorința natiunei Române de a tráì în pace cu 
toată lumea, dar inimicul geografic, — ştim cine 
este acel inimic—, nu-i va da pace*); atunci 
însă, inimicul geografic nu ne va aşteptă, ca 
Turcii în meterezele lor, nici va avea nevoe 
a ne face, ceea ce se obicinujà altă dată, räzho- 
iul d'échiquier, pentru a-şi lumină calca îna- 
inte). Ci el se va prezentă deodată la frontiera 


1) Nu trebue să ne temem de a reaminti aceste fapte 
nouei generaţiuni, căci ea trebue sa le ştie şi nici odată sa 
le uite. Iar dacă în 1876 nu ne găseam astfel pe deplin gata, 
încă nu putem încrimină pe nimeni, căci atunci treceam prin 
perioada de organizare; acum însa avem Statul-Major al Ar- 
matei si Inspectoratele de Arme și Serviciuri cu pricepere, 
carora le incumbă pregătirea de războiu. Asupra lor deci, 
cade responsabilitatea înaintea armatei si a ţării în caz even- 
tual, precum tot lor le vor reveni toată lauda şi toată re- 
cunoștința neamului! 

2) Napoleon la Tilsit zicea Impăratului Alexandru I-iu : 

La Suède peut être un parent, un allié du moment, mais 
C’est l’énnemi géographiques (Hist. du Consulat et de PEm- 
pire t. VII par THIERS). 

3) Astăzi când un stat voeste să facă razboiu altui stat, ia 
din vreme măsuri pentru a adună date pozitive asupra to- 
tului ce ţine de războiu: forţe vitale, materiale, natura tere- 
nului, precum şi avuţia localitaţilor, pe unde are să poarte 
războiul (Vezi $ XVIII). 


www.dacoromanica.ro 


PRINCIPII, 181 


ţării, ca o nălucă şi în masse mari, hotărât de 
a beneficiă, pe cât se poate mai mult, de toate 
foloasele ce le prezintă flagelul unei invaziuni. 
Şi atunci nu va mai fi timp de studiat și de 
organizat, ci va fi timpul ca să luptăm! 

Un lucru încă nu trebue să-l perdem nici mă- 
car o clipă din vedere: România tare astăzi, 
trebue mâine să devină şi mai tare, şi continuu 
să crească mai tare şi mai puternică, dacă voim 
să ne menţinem cele dobândite şi să ne asi- 
gurăm succesul în orice împrejurări. 

Şi iarăşi să nu uităm, că amicii de azi, sin- 
ceri or nesinceri, dezinteresaţi sau interesaţi, 
pot foarte uşor mâine să ne fie aprigi vrajmaşi, 
şi să-i vedem atunci încumetându-se de a în- 
cercà să ne ştirbească moşioara străbună, şi să 
ne zădărnicească munca pacinică de ridicare a 
neamului românesc, aşa cum ne-a îndrumat-o 
marea înţelepciune a Alesului Țări. 

României îi trebue o Armată destoinică de 
a o face să-şi păstreze neatins trecutul său glo- 
rios, de a apără independenţa sa, de a feri na- 
tiunea ca să nu cază in degenerare şi în lânce» 
zeală, ca să nu devină pradă läcomiei bogatilor 


www.dacoromanica.ro 


162 PRINCIPII 


şi victimă desfrâului plăcerilor cari au îngropat 
în ruine atâtea popoare mari şi puternice! 

Dar pentru a ne asigură astfel succesul în 
războiu nu e îndestulător numai de a posedă 
o armată puternică, tunuri multe şi batalioane 
numeroase; ci mai trebue încă, pe d'asupra, să 
putem avea, în orice împrejurare, superioritatea : 
printr'o grabnicä punere pe picior de răg- 
boiu a fortelor vitale şi materiale în vederea 
previziunilor admise. 


Această frecere a armatei pe picior de 
ră&boiu constitue în sine douâ părţi deosebile, 
sau două operaţiuni de căpetenie: 

1) Mai întâiu mobilizarea de rdaboiu, adi- 
că constituirea unitatilor tactice şi a serviciuri- 
lor militare in complet, cu efectivele şi acceso- 
riile de războiu pentru trupele destinate a intră 
întâiele în linie, şi trupele destinate a le spri- 
jini acţiunea lor, spre a le face să capete o ne- 
” clintitä soliditate. 

2) Pe urmä vine concentrarea de răeboiu 
în vederea previziunilor admise, fie peniru a 


www.dacoromanica.ro 


PRINCIPII, 183 


întâmpină pe vräjmas în ţară la noi, fie pen- 
iru a lua ofensiva peste frontiere, 


Cu actualul nostru organism administrativ, 
îndeplinirea acestor operaţiuni de trecere a 
armatei pe picior de răeboiu intră în atri- 
butiunile Administrației centrale a Răabo- 
dului ; se cuvine astfel, să cercetäm: întru cât 
organismul actualei Administratiuni centrale a 
Războiului poate răspunde la trebuintele trece- 
rei armatei noastre pe picior de războiu? 


www.dacoromanica.ro 


XVI. 


MOBILIZAREA DE RĂSBOILU. 


Dans l’organisation militaire de 
l’armée fédérale du Nord, en temps 
de paix, tout est préparé pour le pas: 
sage immédiat sur le pied de guerre; 
l'opération destinée à faire passer 
l’armée de l’un à l’autre s'appelle la 
mobilisation . 

(L'Armée de la confédération du 
Nord de l'Allemagne). 


În organismul nostru actual, mobilizarea de 
răeboiu odată decretată, vedem că: 

a) Marele Stal-Major al armatei constitue 
Cuartierul General al căpeteniei armatei în 
campanie ‘) ; 
| 1) Se înţelege de sine, că o parte din personalul actual 
rămâne la Marele Stat-Major; dar acest personal continuă 


de a funcţionă ca si în timp de pace: dependinte de Direc- 
tiunile Ministerului de Războiu. 


www.dacoromanica.ro 


186 MOBILIZAREA DE RĂZBOIU. 


b) Generalii inspectori de arme rămân de 
drept Comandanți ai unităţilor respective unde 
se găsesc ca titulari; şi la urma urmelor: 

c) Comandamentul de căpetenie şi Generalii 
comandanţi de unităţi — cu toţii, astăzi ca şi 
în 1877, se găsesc osândiţi a aşteplă ca Direc- 
țiunile Ministerului de Răeboiu să mohili- 
zeze armata pentru războiu, cum urmează: 


Una din Direcţiuni dă trupei oameni; 

Cealaliă trebue să le asigure hrana; 

O a treia, să le dea munitiuni de războiu; 

O a patra, echipament şi atelage; şi aşa mai 
departe. 


Astfel observăm : că pentru mobiliearea de 
räeboiu, ca şi pentru pregătirea de räeboiu, 
acţiunea Statului-Major General a Marelui Stat- 
Major al armatei şi a Inspectoratelor de Arme şi 
Serviciuri — nu este tot aşa de efectivă ca şi 
marea sa responsabilitate, ci totul şi toate ră- 
mân în sarcina tot a Direcţiunilor Ministerului 
de Războiu. 


www.dacoromanica.ro 


MOBILIZAREA DE RĂZBOI, 187 


Aceste directiuni ministeriale însă, fiind lip- 
site, cum ele se găsesc astăzi, de stabilitate 
în organe și organism, de armonia de ve- 
deri și de unitatea de impulsiune indispen- 
sabile actiunei pregătirei de războiu, inevitabil 
se impun trăgăniri regretabile pentru mobiliza- 
vea de războiu. Vor trebui adevărate negocieri: 
pe de o parte, între Cuartierul armatei în cam- 
panie şi Ministerul de Războiu; pe de altă parte, 
între diferitele Directiuni ale Ministerului, precum 
şi între acestea şi Marele Stat-Major, adevărate 
negocieri, zic spre a se avea un rezultat, şi pen- 
tru ca fiecare directiune centrală a războiului să 
mai lase câte ceva din prerogativele sale şi 
chiar din pretențiile sale: «Pour se débrouiller 
et se mettre d'accord !». 

Cine a funcţionat la cornandamente în räz- 
boiu, înţelege destul de bine această situatiune 
precară. El ştie, că trăgănirile în mobilizare sunt 
tot atât de temut pentru comandamente, pe cât 
este pentru trupă nesiguranța de ce are dânsa 
mâine de făcut *). Aşteptarea la războiu sdrun- 


1) Un soldat averti en vaut deux. (Mareșalul Bugeaud) 


www.dacoromanica.ro 


188 MOBILIZAREA DE RĂZBOI. 


cină forța morală; «ef à la guerre, lélé- 
ment prépondérant est, et reste, la force 
morale»; iar înacțiunea în timpul când trebue 
să surprinzi pe inamic, dă acestuia pasul înainte 
şi cu aceasta îi asigură succesul! 


Cele două mari puteri europene -— Austria în 
1866 şi Francia în 1870 — în câteva zile numai 
fură târîte la pragul ruinei, de câtre un stat 
mult mai mic— de Prusia. — Şi de ce oare? 
Pentru că Guvernele acelor State se lăsară a fi 
surprinse în flagrant-delicte de pregätire—adicä 
în nepregätire; iar armatele lor fură găsite în 
flagrant-delicte de mobilizare, — adică în nepu- 
tinţă de grabnicä concentrare pe punctul 
ameninţat. Armata germană din potrivä, atât 
contra Austriei cât şi contra Franciei, pută să 
facă uz de marile avantage ale Znifiativei în 
acțiune, aşa cà Mareşalul de Moltke putea 
spune cu linişte sufletească şi cu mândrie: «cu 
declarația războiului, toată lumea menită a 
conduce războiul se găsește la locul său». 
Astfel, în Prusia Comandamentul superior fiind 


www.dacoromanica.ro 


MOBILIZAREA DE RĂZBOIU. 189 


constiluit solid încă din timpul päcei, apoi în 
ziua când toxinul de războiu a trâmbiţat, spiri- 
tul ofensiv puiu a se răspândi cu temeinicie de 
sus în jos în toate treptele comandamentului, 
şi chiar la trupă. Asemenea şi în războiul Ruso- 
Japonez: Japonia, un stat mic, dar bine pregătit 
de războiu, a putut cu voinicie profită de avan- 
tagele inițiativei în acţiune, şi a isbutit să umi- 
lească colosul dela Nord, o împărăție stăpâni- 
toare pe trei continente! 


Aceste nenorocite urmări, ele singure, ne arată, 
cât este de trebuincios, ca toţi factorii îndrituiţi 
pentru a conduce războiul — Marele Stat-Ma- 
jor al Armatei și Inspectoratele generale 
de Arme si Serviciuri—trebue să se găsească 
la locul lor în timp de pace, să concure cu toţii. 
la olaltă, spre a asigură: pe de oparte, pregă- 
tirea armatei pentru răeboiu; iar pe de altă 
parte, a ne asigură posibilitatea superiorità- 
fei în răgboiu prin o grabnică mobilizare- 
și concentrare a forțelor vitale și mate- 
riale, de care dispune fara. 


www.dacoromanica.ro 


190 MOBILIZAREA DE RĂZBOIU, 


Dar iarăşi să nu prejudecäm. Väzuräm cerin- 
Jele mobilisärei de războiu; pentru o mai bună 
lămurire a lucrurilor, se cuvine acum să cercetăm 
în ele însăşi şi cerinţele concentrării de răa- 
boiu. 

Ceea ce voiu încercă a face în $. următor. 


www.dacoromanica.ro 


XVII. 


CONCENTRAREA DE RĂZBOIU. 


«Toutes les grandes et importantes 
parties de la guerre dépendent abso- 
lument de ia connaissances du pays. 


Général LLOID. 


Să presupunem mobiliearea completată. 

Rămâne acum în sarcina căpeteniei mililare 
de a execută şi de a duce la un bun sfârşit 
fericitele proiecte şi combinatiuni ale autori- 
lăței superioare. 

Prima îndatorire pentru căpetenia militara va 
fi de a formă coloanele şi de a le îndrumă 
către obiectivele vădite, adică de a arălă la fie- 
care coloana Ziniile de operațiuni ce trebuesc 
urmate, şi punctele de ajungere — obiectivele: 
strategice şi tuclice. 


www.dacoromanica.ro 


192 CONCENTRAREA DE RAZBOIU. 


Pe drum însă, câte lucruri nu întâmpinăm 
cari trebuesc prealabil cunoscute! 

Pe aci, un teren excelent: poduri, vaduri, mii 
de mijloace de trecere; pe dincolo, toate mij- 
loacele ne stau împotrivă: un teren gras, umed, 
mocirlos, dosos, muntos, nici un mijloc de tre- 
cere şi o sterilitate completă; trupa n'are adă- 
posturi, n’are apă de băut şi trebue să trans- 
porte cu sine totul sau aproape totul, 

Intro parte, mii de avantage pentru a întâm- 
pină pe inamic cu succes; în cealultă parte a- 
vantagele sunt ale inamicului: o pădure, un 
lanţ, de coline, un sat, un cătun, o fermă chiar, 
câte fericite combinatiuni nu pot ele oferi unui 
comandant! 

Mai târziu, beligerantii sunt faţă în faţă: tre- 
bue să treacă sau să-şi dispute pasagiul unui 
rîu! Ce sinuri prezintă litoralul? care parte de 
mal domină? există pod, vad, sau alte trecători 
în susul ori în josul acestei trecători? suntem 
în epoca de creştere sau de descrestere a can- 
titätei de apa?'). 


1) In 1809, Napoleon perdu bătălia de la Essling, fiindcă 
neglijase a pune şi elementele naturei printre termenii pro: 


www.dacoromanica.ro 


CONCENTRAREA DE RĂZBOIU. 193 


«Plus les distances sont grandes — zice un 
<elebru autor german — plus il est important de 
connaître tous les obstacles locaux qui s'op- 
posent à la prompte concentration des troupes, 
et de faire de son mieux pour les écarter ou 
les diminuer. Au commencement d'une cam- 
pagne surtout il y a nécessitée d'en agire ainsi». 

Dar câte încă alte cunoştinţe mai trebuesc re- 
unite în momentul de a se pune în campanie! Este 
oare cunoştinţă omenească la care războiul să nu 
ceară contingentul său? Fenomenele naturei chiar 
contribuese la pregătirea victoriei. Sunt domnii 
generali Noembrie, Decembrie şi Ianuarie cari au 
sfărămat la Berezina formidabila şi invincibila 


blemei, a cărei solufiune o căută, sau că se înșelase în cal- 
<ulul său, cum făcă mai târziu în campania din Rusia. La 
Essling, în mijlocul bătăliei, Dunărea crescând a rupt po- 
dul ce unea o mică insulă la malul drept al Dunărei și la 
insula Inder-Lobau, și astfel corpul ducelui de Auerstaedt, 
marea artilerie, parcurile de rezervă şi toate munifiunile de 
războiu rămaseră izolate pe malul drept. Napoleon atunci, 
văzând că victoria-i scapă din mână, prin acest capriciu al 
naturei, strigă în indignarea sa: «Dunărea erea cel mai bun 
ofiţer al Austriei, și eu am perdut bătălia, pentru că Pam 
nesocotit !» 

De asemenea se atribue cumplita înfrângere dela Waterloo 
împrejurării că Napoleon nu voise, sau neglijase, să fina 
seamă de plnaia ce căzuse în dimineața zilei de luptă, şi 
artileria, — forța geniului său, a trebuit aci să dea greș, pe 
când aiurea îi dăduse mai toate victoriile sale! 

13 


www.dacoromanica.ro 


194 CONCENTRAREA DE RAZBOIU. 


armată a lui. Napoleon T, iar câtusi de putin Lo- 
cotenentii Țarului Alexandru *); sunt tropicele, 
ce forțează adesea drapelele mândrului Albion a 
se retrage din naintea Arabilor în Africa, iar nu 
furia şi impetuozitatea acestora ; o ploae, un ger, 
o ceaţă, pot să facă ca să cadă cele mai pu- 
ternice armate, precum şi combinatiunile cele 
mai bine concepute!?). 

Cu cât un comandant este mai avut în cu- 
noştinţe asupra lucrurilor cari influenteazä mersul 
operaţiunilor la războiu, cu atât combinaţiunile 
sale vor da roade mai fertile, mai importante şi mai 
variate ê), şi el va dispune de resurse mai multe. 


1) Marii Căpitani, în combinatiunile lor strategice mai ales, 
totdeauna au ţinut seamă chiar de elementele atmosferice. 
Napoleon la Sânta-Elena, fiind întrebat de nobilii săi credin- 
cioşi, la ce atribue nesuccesul expeditiunii sale în Rusia, răs- 
punse: Au froid prématuré et à Vincendie de Moscou. J'6tais 
de quelques jours en arrière; j'avais calculé le froid qu’il 
avait fait depuis cinquante années et l’extrême froid m'avait 
jamais commencé avant le 20 Décembre, vingt jours plus 
tard qu’il ne commença . (Omera, Napoléon dans l'exil). 

2) In 1795 un ger de 20—25° îngheţă apele Olandei si ast- 

"fel numeroasele sale cetăţi rămaseră desarmate de forţa lor 
principală; această circumstantä atmosferică, prevăzută deja, 
permise lui Pichegru a fi gata la timp si a pătrunde în Ams- 
terdam, astfel că flota Olandeză fu cucerită de un esca- 
dron de husari !.. 

3) Pentru cei cari au cunoscut rigoarea excepțională a ernii 
din timpul răsboiului franco-german (1870 71), nu este un 


www.dacoromanica.ro 


CONCENTRAREA DE RAZBOIU. 195 


Numai astfel, dispunând încă din timpul păcii 
de o putere armată pentru războiu, şi Mavutiti 
fiind de cunoştinţele terenului şi ale lucrurilor — 
ce arătarăm că trebuesc ţinute în seamă pentru 
pregătirea de războiu — se va puteă îndeplini, 
mai mult decât în trecut, cele ce ziceă Bàl- 
cescu, despre străbunii noştri: 

«Cu mici mijloace, ca și cu mici armate, 
se pot face mari lucruri l!» 


secret că imensele succese ale Germanilor—acest popor al 
nordului, obișnuit a bravă asprimea şi gerul timpului se 
datoresc în parte acestui capriciu al timpului. Este incon- 
testabil că bătrânul General Moltke, prevăzând cursul şi 
schimbările inevitabile ale acestui timp, le-a făcut să intre în 
soluţiunea planului ce pusese în execuţiune cu acea exac- 
titate reclamată de asemenea importantă problemă şi cu 
acea rigurositate, — feutoniea pacientia omnia vincit, — ce 
caracteriză pe German. 


* 


www.dacoromanica.ro 


XVIII, 


LUPTA. 


«Une bataille est une action drama- 
tique qui a son commencement, son 
milieu, et sa fin». 


NAPOLEON I. 

In fine soseşte momentul de a luptà, de a 
da bătălia! 

Atunci, faţă în faţă cu inamicul, éoful e ne- 
prevăzut, grăbit, si greutățile nu se ivesc 
fără pericol. Regulile ordinare adesea sunt ne- 
îndestulătoare şi fără aplicaţie posibilă. Ele tre- 
buesc suplinite prin spiritul de iniţiativă, prin 
bunul simţ, şi printr’o activitate fără preget. Spre 
acest sfârşit însă, se simte nevoie de o adâncă 
* „cunoştinţă profesională, nu numai a Zaczicei ce- 
lor trei arme, dar mai cu seamă, a valorii 
inilitare ce presintä terenul. Pentru ce? pen- 
tru că atunci, totul devine o afacere de struc- 
tura terenului şi de altitudine. Diferitele arme 


www.dacoromanica.ro 


198 LUPTA. 


urmează să fie aşezate in raport cu natura lo- 
calitätei şi cu relieful terenului; iar inamicul tre- 
bueşte împedicat de a ocupă punctele dominante, 
cheia positiunei, şi dacă dejà le ocupase, tre- 
bue să fie silit, prin manevre dibace, numai de 
cât să le părăsească. 

Câte avantage încă nu va putea trage Coman- 
dantul, dacă la această perfectă cunoştinţă topo- 
grafică despre terenul ce-l ocupă, va putea 
adăogă încă şi o cunoştinţă perfectă asupra po- 
sitiunei pe care se sprijineşte inamicul :— «Rien 
ne donne plus de courage et n'éclaircit 
plus les idées —zice Napoleon — que de bien 
connaître la position de son ennemi». 

In fapt însă, repeziciunea, cu care astăzi se 
conduc operațiunile de războiu, tace aproape im- 
posibil de a sc procura cunoştinţele, chiar cele 
mai indispensabi;e, prin procedeurile întrebuin- 
tate allä dată cu atâta succes în cursul opera- 
ţiunilor de războiu. Adese-ori timpul necesar lip- 
seşte, une-ori presenta inamicului ne impedica, 
si rare-ori se poate avea puncte, de unde să sc 
poată imbrăţişă cu vederea un câmp modern de 
luptă în întregul său! 


www.dacoromanica.ro 


LUPTA, 199 


Nu mai este timp de cercetat, când trebue să 
executăm, să luptăm! «Il faut à present agir 
vite, se décider souvent en quelques heures 
et se lancer résolñment). (Général Lewal). 


Această imperioasă trebuinti de a avea date 
positive asupra teatrului de operaţiuni a făcut 
ca Serviciile de recunoașteri militare, ce în 
trecut se organizau aproape în mod temporar 
numai cu prilegiul războiului, —mai apoi, la ar- 
matele moderne, a făcut să se consolideze în 
două mari şi importante servicii stabile: Unul, 
Serviciul Geografic al Armatei, care la arma- 
tele moderne e însărcinat a redactà Harta Tärei 
şi a o ţinea in curent cu schimbările provenite 
în cursul anilor); celălalt— Serviciul de Stat- 
Major al Armatei—care este ţinut de a studià 
valoarea militară a posiliunilor naturale şi întă- 

1) Il ne suffit pas en campagne d'avoir des cartes, il est 
indispensable encore de les rectifier et de les compléter. Il 
se produit, en effet, des modifications incessantes dans le 
réseau des communications et dans le régime forestier, par 
suite de reboisement ou de défrichement, quelque fois aussi 
dans le régime de cours d’eau, comme conséquence d’irri- 
gation ou de canalisation. Ces changements ont une grande 


importance au point de vue des opérations et il est indis- 
pensable de le signaler . (Général Lewal). 


www.dacoromanica.ro 


200 LUPTA. 


rite ale ţării, adică punctele şi liniile de impor- 
tantä militară în situaţiunea fisică şi economică 
a terenului. 

«Afară de acestea,—zice marele educator al 
armatei germane, Mareşalul comite de Molike— 
ofițerii de Stat-Major execută călătorii nu numai 
în ţară, ci şi 2ncognito în străinătate pe teri- 
toriul Statelor vecine cu cari se poate prevedea 
un războiu—pentru a studiă şi recunoaşte posi- 
tiunile, punctele militare importante, starea si si- 
tuatiunea liniilor ferate din punctul de vedere 
strategic. Aceste călătorii de Stat-Major sunt 


a 


adevărate recunoașteri secrete în timp de 
pace»t). | 


(1) Azi în Germania se urmează încă principiul stabilit 
după nenorocita campanie din 1806 de ilustrul Scharnhorst: 

«Les voyages d'6tat-major devaient se faire non seulement 
à l’intérieur du pays, mais encore dans les pays étrangers, 
et du moins dans ceux de ces pays qui pourraient servir 
plus tard de champ de bataille à l’armée prussienne. 
(Gunset, L'armée Allemande). 

Napoleon I încă nu neglijă această pregătire, Après les. 
informations de nos Ministres à l’étranger et leurs bulletins 
militaires (1806), Napoléon envoya de tous côtés des officiers 
pour inspecter l’état comme le nombre des routes, celui des 
places fortes et apprit du coup l'esprit qui animait les po- 
pulations. (Bonnal, Capitulations militaires de la Prusse). 

«Les Allemands, qui imitent avec beaucoup de soin les 


www.dacoromanica.ro 


LUPTA. 201 


De aceea când se studiază darea de seamă a 
Statului-Major prusian asupra memorabilelor cam- 
panii moderne din 1866 si 1870, conduse cu a- 
tâtea succese de armatele germane, noi nu putem 
rämânea surprinsi cum furä adversarii lor de a- 
tunci. Ci admirând acele minuni de valoare mi- 
litarä, noi ne putem uşor explică înlesnirea, 
mäestria chiar, cu care armata prusianä în Bohe- 
mia şi armata Confederaţiei de Nord în Franţa 
au putut să realiseze acel mister al victoriei: de 
a face totul de ce se teme inimicul, și nici 
odată de a face ceva din ceeace el dorește. 

Cunostinta topografică amănunţită a teatrului 
de operaţiuni, combinatiuni strategice întemeiate 
pe această cunoştinţă, precum şi localisatiuni tac- 


bonnes précautions, ont agi de la même manière dans les 
années qui ont précédé 1870. Ils ont inondé d'officiers notre 
région de l’Est. Ces officiers voyageaient en bourgeois et en 
touristes. On a surpris plusieurs qui, sous prétexte de pê- 
cher à la ligne, sondaient la Marne en divers points; d’au- 
tres faisaient presque ostensiblement des croquis pittores- 
ques autour de Belfort et de Langres; enfin, un grand per- 
sonnage militaire allemand est venu s’assurer par lui-même 
de la nature des principaux points de passage de notre fron- 
tière de PEst, en accompagnant dans les Vosges sa fille qui 
aimait à dessiner d’après nature des sites montagneaux . 
(Général Lewal). 


www.dacoromanica.ro 


202 LUPTA. 


tice precise şi mişcări repezi: acestea sunt con- 
ditiunile pe cari le îndeplineau şefii armatei ger- 
mane în răsboaele din 1866 şi 1870, precum şi 
şefii armatei Japoneze în războaele din Manciu- 
ria anul trecut. 

De altfel, istoria tärei ne arată, că toate suc- 
cesele din timpurile de glorie ale natiunei ro- 
mâne, căpitanii noştri cei mari le datoreau mai 
cu seamă, desăvârşitei cunoştinţe ce ei aveau 
despre conditiunile fisice şi economice ale tärei, 
precum si superioritätei lor în ştiinţa de a se 
folosi de avantajele ce le oferea şi unele şi altele. 


www.dacoromanica.ro 


XIX. 


CONCLUSIUNE. 


SISTEMUL DE ORGANIZARE OSTĂȘEASCĂ, 
On perd de vue dans la paix les 
exigences de la guerre, et on fait les 


armées pour la paix . 
Maréchal BUGEAUD. 


Intrebarea firească, in urma acestei înfatisari 
de pregătire pentru războiu şi de conducere 
a războiului, este de a se şii: 


Pe de oparte: Avem noi oare pe deplin 
gata acea Putere Armată care să fie în 
stare a face față cerinţelor reclamate de 
actuala posifiune politică a Regatului Ro- 
mån în concertul European, ca și de posi- 
țiunea noastră geografică pe continent? 

Iar pe de altă parte: Avem not oare destul 
de bine organieate mijloacele de transpor- 
tuari, șî în acelaș timp dispunem noi oare 
de date istorice suficiente și de valoare mi- 
litară a terenului și a lucrarilor, mijloace 


www.dacoromanica.ro 


204 SISTEMUL 


și date, dela cari atârnă Succesul opera- 
piunilor în răeboiu ? 

Chat is the question... 

Dar în această lucrare—cum am declarat-o 
incă dela început, in Prefaţă — n'am urmărit 
scopul de a întreprinde un studiu de tânjeală 
ori de laudă cu privire la cele ce nu avem, sau 
la ceea ce avem, ori la cele ce am putea avea ca 
pregătire de razboiu. Scopul nostru a fost numai: 
de a oglindi, în esența lor, cerințele räzbo- 
iului, pentru ca din apropierea acestor ele- 
mente de examinare, cei în drept să poată 
deduce cu temeinicie adevărul și să cântă- 
rească dacă : 

Pregătirea de războiu a țărei poate ea oare 
fi lăsată în mâna unui personal recrutat în chip 
ocazional şi aleatoriu, cum este acela de care 
dispune astăzi Administraţia centrală a Räzho- 
iului ? Nu ni se impune oare trebuinta urgentă 
de o reorganizare a acestei Administratiuni, care 
să fie mai în acord cu cerinţele actuale ale pre- 
gătirei de războiu? Cu alte cuvinte: Nu se simte 
oare nevoie în Administraţia centrală a räz- 
boiului de o stabilitate și de o selectiune 


www.dacoromanica.ro 


DE ORGANIZARE OSTĂŞEASCĂ, 205 


de capacitate, așa cum vedem că se prac- 
tică la organele conducătoare dela celelalte 
Departamente publice ? 

Această trebuinţă urgentă cred, a o fi înve- 
derat fudestul intrun chip cu totul documentat. 
Nu ne rămâne acum decât a stabili, în o scurtă 
nomenclatură, resultantele principiilor ce acest 
studiu a definit cu privire la pregälirea de răz- 
boiu. 

Asa, în ordinea de constituire a puterii ar- 
matei, avem ca base fundamentale următoarele 
trei cerințe ce cilitorul le cunoaşte deja: 


I. — À organizà o armată solidă — numeric 
şi în calitate — absolut gata de rüzhoiu, în to- 
tul, la ori-ce oră şi coutra orişicui; a reveni 
adică la principiile şi la actele de pregătire pen- 
tru războiu în timpul păcei. 

II. — A pregăti matcrialurile ce reclamă răz- 
boiul ; adică materialurile îndestulătoare cu tre- 
buintele războiului şi corespunzând la toate con- 
ditiunile de perfecţionare impuse prin progresul 
lucrurilor. 

III.—A adună cunoştinţe positive asupra con- 


www.dacoromanica.ro 


206 SISTEMUL 


figuratiei pământeşti a ţărei, asupra situatiunei 
economice a localităţilor şi asupra trecutului 
glorios al neamului; a adună adică, cunoştinţe 
cari atârnă de succesul operaţiunilor de războiu, 
asupra țarii şi asupra teatrelor de războiu ce 
sunt de ţinut în seamă 1). 


Iar ca rezultante ale principiilor de ordine 
morală ca şi ale principiilor de ordine intelec- 
tuală, ce acest studiu a definit, avem încă o 
nouă serie de cerinţe cari de asemenea atârnă 
de pregătirea pentru războiu, şi pe cari cititorul 
iarăşi le cunoaşte. Acestea, deşi par a nu avea 
o deopotrivă importanţă ca basele furidamentale 
precedente, ele însă nu pot fi nesocotile sau ne- 
glijate, afară numai dacă, cum am văzut, nu 
se doreşte ca să se producă, în caz de răzr 
boiu, nenorociri analoage cu acelea pe care le 
expune cu atâta durere generalul Kuropatkin că 
„le-a constatat în războiul din Manciuria ca ur- 


(1) Incompetinfa mea mă opreşte de a intră în discu- 
ţiunea cestiunei de rezervă financiară pentru războiu. Cei 
cari însă, se găsesc în curent cu rostul cheltuelilor Statului, 
pot constata cu inâhnire: că noi succesiv am întrebuințat 
resursele publice la o mulţime de întreprinderi mai puţin 
integesante, de CAE ge su a de, pila A RUE D di chiar pe 

timpul nechibzuitei eră de economii , 1901 — 1904, s'a chel- 
tuit fără rost milioane pentru sinecure de interes personal: 
pentru a spori jandarmâria rurală ce în trecut acelaș guvern 
o găsise inutilă, pentru a cadruplă numărul subprefectilor 
pe cari marele bărbat de Stat Ton Brătianu îi redusese la 
limita trebuinţeibi/pendac ardă MhræüD Zoologie la șosea, 


DE ORGANIZARE OSTĂŞEASCA, 207 


mări neînläturabile a lipsei calitätilor intelec- 
tuale si morale la, armata rusească. 

Aşa, în această nouă ordine de trehuinte, se 
cere : 


1.— A stabili pentru armată şi pentru na- 
ţiune un sistem de educaţiune "generală romd- 
nească, adaptată la aptitudinile pline de ori- 
ginalitate ale naţiunei, la sentimentele sale pline 
de vioiciune ; teren roduie care e patrimoniul 
nostru particular, dar pe care-l lăsăm în obleagă 
cu o, nepăsare regretabilă. 

9, — A creea unitatea de doctrină pentru a 
obţine unitatea de execuţiune. 

3. — A renuutà la vechea şi neinlemeiala o- 
piniune, că armatele bune sunt acelea cari comp- 
tează în rânduri numai «ofițeri combatanți» ; 
a reveni la principiul temeinic de a se avea la 
armată, nu numai ofiferi combaianți destoi- 
nici şi indestulatori, ci şi ofițeri specialişti», 
buni în deosebilele ramuri ale serviciului mili- 
tar ; specialişti cari singuri sunt destoinici a ne 
asigură succesul progresului tot mereu crescând. 

4, — A scoate regulile din complicatiunea şi 


Palatul Mitropolitan ja Iași, Catredala la Galaţi şi alte multe 
asemenea sinecure cari puteau să aştepte mulţi ani fără nici 
un inconvenient, dar nu s'a găsit nici un ban pentru a se 
puleă continuă lucrarea ITARTEI ŢERII, acest instrument 


aiât de indist SARII, ROLE AAC died gconomică și pentru 


apărarea naţionalu 


208 SISTEMUL 


confusiunea unde le-am văzut că se găsesc, fă- 
cându-le să fie inspirate de trebuintele timpului ; 
a le face să fie respectabile, făcându-le cu stric- 
tetä obligatoare pentru fiecare şi pentru toţi. 
5. — A depärtà din spiritul ofițerului, obice- 
iurile de speculă şi de interes personal, făcând 
ca sub nici un pretext să nu se înlăture adevă- 
ratele capacităţi, pentru ca fie-care să se gă- 
seascä la înălțimea misiunei sale în armată. 


Reunind această serie de însuşiri în ordinea. 
intelectuală şi morală, la primele trei base fun- 
-damentale precedente, vedem apărând pentru 
pregătirea de războiu, nu un simplu program, 
cum ziceam în conclueiunea paragrafului pre- 
cedent, ci un sistem întreg de organizare 
Ostäseascà. 

Acestui sistem, trebne sá convenim, pentru 
a-i fixa teoreticeşte termenii şi pentru a realizà 
aplicarea lui, —nu pot fi indestuläloare cunoştin- 
tele ad hominem, nu poate fi în stare un per- 
soual de direcţiune ocazional, bun doară numai 
pentru ad pompam et ostentationem. 


www.dacoromanica.ro 


DE ORGANIZARE OST ASEASCA. 209 


Acele sine qua non de cunostiinte speciale, 
le cercetări îndelungate si de stabiliri reale, ce 
am văzut câ trebuesc obţinute si îndeplinite în 
vederea pregătirei de războiu,—singure ele, so- 
cotesc a fi îndestulătoare spre a invedcrà uea- 
părata irebuinţă ce este ca să se inzestreze, cu 
un minut mai înainte, Administraţia centrală a 
Razboiului cu nişte organe superioare ca: Ma- 
rele Stat-Major al armatei și Inspectora- 
tele de Arme și Serviciuri, Aceste organe 
superioare, prin priceperea şi durata persona. 
lului diriginte, ne pot asigură, nu numai con- 
slituirea şi funcţionarea normală a armatei pen- 
tru timpul păcei, dar încă, în aceiaşi vreme, ele 
pot chezăşui şi pregătirea de războiu. 


www.dacoromanica.ro 


XX. 
INCHEIERE. 


«La nation qui adopterait les moeurs 
de la cité de Londres, ou de la Bourse 
de Paris, serait tôt où tard la proie 
de ses voisines», 


Général JOMINI. 

Si acum, când am ajuns la finele acestor cer- 
cetäri asupra rostului Administrafii centrale 
a Răeboiului, cată să ne întrebăm: 

Ce se poate conchide din presenta oglindire 
fidelă şi constiincioasä? Poate oare fi pusă la 
bănuială sinceritatea unui bătrân ostaş care, pro- 
prio motu, şi cu intentiunile cele mai curate, 
vine să pună la dispositiunea şi judecata celor 
indreptätiti rezultatul unor lungi observatiuni şi 
unei experienţe câştigate ? 

Căci aceste idei ce le expuseiu aci, nu sunt în 
mintea mea nişte simple probleme de teorii spe- 
culative; ci ele au fost căpătate în timpul apli- 
cărei mele, de peste patruzeci de ani, la serviciul 

x 


www.dacoromanica.ro 


219 INCHEIERE. 


de Stat-Major în ţară şi la armatele din Occi- 
dent. Era astfel o datorie pentru mine, ca cele 
ce însumi am observat şi am experimentat, să le 
supun la cercetarea celor ce sunt chemaţi de a 
înlătura relele din armată ; aceasta mai cu seamă 
în momentul de faţa, când cu plăcere vedem se- 
rioasa preocupare a celor în drept de a lua 
grabnice mäsuri de indreptare. 

Era, zic, o datorie pentru mine ca să urăt ră- 
tăcirile in care pe nesimţite cu toţii am căzut. In 
acelaşi timp mă simţeam dator ca să învederez 
marea trebuintä ce este de o primenire în chi- 
pul de a fi şi de a functionà al armatei noastre 
ca şi al organelor sale conducătoare; aceasta faţă 
mai ales cu situatiunea ce România a ştiut să-și 
creeze în aceşti din urmă 40 de ani în launtru 
şi în afară sub conducerea Regelui celui mai 
înţelept, a Cârmuitorului celui mai drept, a 
Ostașului celui mai stăruitor şi mai semet ! 


Mam simţit astfel, dator ca să arât în chip 
documentat că: 

I. Armata are grabnică trebuință de un 
motor solid si puternic, are adicä nevoic de 


www.dacoromanica.ro 


INCHEIERE. 213 


o Administraţie centrală a Războiului care 
să fie tare și stabilă și sd poseadă : auto- 
ritatea situafiunei creată prin ierarhia mi- 
litară, prin priceperea în afaceri, prin ex- 
periența dobândită și prin durata indis- 
pensabilä spre a o face respectabilă, pen- 
tru ca astfel ea să poată a se împotrivi cu 
succes situațiunilor violente, influențelor ex- 
derioare și greutăților pregătirei de răeboiu. 

Il. Şi ca urmare firească a acestei trebuinte, 
eram dator să arăt tot odată, că: 

Armata are nevoie urgentă de un meca- 
nism simplu și cu durată, are adică nevoie 
de Legi și de Regulamente temeinice și puse 
la îndemâna tuturora; legi și regulamente 
care să fie inspirate de trebuințele timpului, 
să fie cunoscute de tofi și să chesășuiască 
ziua de mâine întru toate și pentru toți. 

Trebuinta mare, pentru noi, de această evo- 
lutiune în aşezarea armatei, o învederează cu 
prisosintà, în afară de altele ce am semnalat, — o 
învederează însăşi singura nestabilitate în care ne 
găsim astazi în toate; o invedereazä adică, acea 
primeneală continuă în personalul diriguitor dela 
Administratiunea centrală a Războiului, precum nu 


www.dacoromanica.ro 


214 INCHEIERE. 


mai puţin şi acea facere si prefacere fără sfârşit 
a legislaţiunei noastre militare *). 


Si lucrul nu poate fi altfel, întru cât stator- 
nica așezare în mecanismul militar și a 
organelor diriguitoare, este tot atât de nece- 
sară constituirei temeinice a unei puteri armate, 
pe cât este de absolută doctrina că: nu războ- 
iul face bunele armate, ci le face pacea 
când ea este utilizată cum se cuvine. 

Temeinicia acestui causalis nexus de putere 
armată o învederează, cred, îndestul iuteala sdro- 
bitoarelor rezultate obţinute în ultimele războaie 
de către nişte armate tinere contra bätrânelor 
armate instruite la şcoala războiului. 

Aşa, văzurăm, cum tânăra armată prusiană, 
după ce a ştiut să foloseascu cu multă inteli- 
gentä de continuitate si de pătrundere o pace 
de mai de o jumălate de secol, această armată 

1) Insemnata lucrare jubilară a Administratorului clasa II 
C. Fărcăşanu dela Marele Stat-Major, întitulată Schifä is- 
toricà a transformărilor în organizarea armatei de la 
1866 1906 ce publică revista oficială România Militară , 
învederează cu prisosinţă îngrijitoarea sifuatiune în care ne 


găsim astăzi cu privire la facerea si prefacerea fără rost a 
mecanismului nostru militar, 


www.dacoromanica.ro 


INCHEIERE. 215 


zic, o vedem că luptă cu succes, la interval nu- 
mai de patru ani, contra a două bătrâne ostiri, 
încărcate de prestigiul meritat, dobândit în şir de 
mai multe campanii: ea luptă mai întâi, contra ar- 
matei austriace formată prin campaniele din Un- 
garia şi Italia; şi patru ani după aceia, tot dânsa 
atacă şi sdrobeşte ostile franceze coperite de 
gloria campanielor din Crimea, Mexic, China, Ita- 
lia, şi întările prin ueîntreruptele bătălii din Al- 
geria şi din celelalte colonii! 

. De asemenea, armata japoneză, după veacuri 
de pace bine utilizate, apare ca din senin ca un 
<olos îngrozitor, şi prin tactica ei, prin disciplina 
ei, prin armamentul şi statul ei major, sdro- 
beşte, în uimirea lumei, armia unui monarch pu- 
ternic pe trei continente, şi care se războise con- 
tra Ungariei, contra Aliaților la Crimeia, contra 
Turcilor şi atâtor alte popoare asiatice! 


Această evoluliune în rostul luptelor învede- 
vează, o repet: că armatele din zilele noastre nu 
mai pot speră succesul la războiu de cât numai dacă, 
în perioada de pace, ele au ştiut să pună în folosul 
dor toate perfectiunile ştiinţei moderne. Pentru 


www.dacoromanica.ro 


216 INCHEIERE. 


aceasta însă, trebue să se afle în capul Armatei, 
la Administrația centrală a Războiului, nu 
un personal ocazional şi iresponsabil, ci bărbaţi 
cu autoritatea asigurată prin ierarhia militară în 
armată, cu priceperea legilor de evolutiune în 
rostul trebuintelor ostäsesti, şi cu durata indis- 
pensabilă pentru a le vedea realizate. 

Arătarăm că legiuirile noastre prevăd în or- 
ganismul militar al tärei aceste elemente atât de 
necesare. Este mai întâi, Marele Stat-Major 
al Armatei; şi apoi sunt, Inspectoratele ge- 
nerale de Arme și Serviciuri. Cu un cuvânt 
este: Serviciul de Stat Major General, care 
la armatele bine constituite, este organul unic 
prin care Ministrul exercită la armată ac- 
_fiunea sa de Șef responsabil al adminis- 
trafiunii războiului. 

Astfel stând lucrurile, nu este oare o adevă- 
rată crimă de lése-patrie, de a nu utilizà această 
forţă de comandament ce avem la îndemână ?!? 

Nu disimulez că şi aci, ca la toate inceputu- 
rile, se poate bine întâmpla ca de o camdală să 
nu avem ofițeri de prima ordine pentru a con- 
stitui dintr'o dată, la Administratiunea centrală 


www.dacoromanica.ro 


INCHEIERE. 217 


a Războiului, un model ideal de Serviciu de Stat- 
Major General; un serviciu ca acela de care cu 
drept cuvânt se mândrea Mareşalul de Moltke de 
a fi înzestrat cu dânsul armata Prusianä, şi pe care 
guvernele pretutindenea lucrează fără preget de a-l 
hărăzi armatelor. Dar nu e mai puţin adevărat: 
că experienţa şi sârguinţa indispensabile o- 
ului pentru aceasta, sunt nişte resultate 
fireşti ale mijloacelor ce î se pune lui la dis- 
posijiune, ale responsabilitäfei create, ale as- 
cultărei ce i se dă lui, ca și ale prestigiului 
cu care în realitate el se găsește onorat. 

Temeinicia acestui adevăr o învederează, cred, 
îndestul faptul — citat mai sus la pag. 141-149 — 
şi recunoscut de toată lumea: că chiar geniurile 
superioare ca Scharnhorst şi Moltke, precum, în 
urmă, şi conducătorii armatei japoneze, n'ar fi 
putut realiză nimic din acele minuni de putere 
armată cu care Statul Prusian şi Japonez a ui- 
mit lumea, dacă aceşti conducători de armate 
nu S'ar fi bucurat în chip neclintit de toate 
acele prerogative cu totul indispensabile omu- 
lui spre a asigura succesul actiunei în truda mun- 
cei sale de toate zilele. 


www.dacoromanica.ro 


218 INCHEIERE. 


Şi apoi, în casul de faţă, să nu uităm, că Ar- 
mata noastră nu se găseşte în lipsă de ofiţeri de 
elită, de ofiţeri cu cunoştinţe solide, cu pricepere 
desăvârşită si cu devotament fără margini pen- 
tru binele serviciului. 

Slavă Domnului! îi avem, şi-i avem îndestulător! 

Dar ceea ce ne trebue mai presus de toate este: 
täria de a rupe cât mai curând cu näpastea nefas- 
tului nostru trecut oriental; de a rupe cu hatârul, 
cu nepotismul, cu abusul, cu nepăsarea şi cu in- 
teresele de partid; de a face adică, cum ziceam 
adineaori (pag. 142): ca nici proiecția, nici 
vânarea meschină de grade si de posi- 
țiuni să nu poată, sub nici un pretext, să 
înlăture adevăratele capacități, si ca fie- 
care membru să fie, pe cât se poate, la inäl- 
țimea misiunei sale în armată. 

Avem astfel nevoie de o autoritate care să 
țină pe fiecare la locul său de merit şi să nu 
aibă înaintea ochilor săi decât numai şi numai 
interesele reale ale armatei. Armatei ea cată să-i 
închine toate veghile sale, toată munca sa, toată 
forţa de energie şi de voinţă a sa. Numai în aşa 
chip ea va putea să ne asigure acea perfecțiune 


www.dacoromanica.ro 


INCHEIERE. 219 


a sistemului militar căruia cele două mici state 
de odinioară — Prusia şi Japonia — datorează azi 
tăria naţională şi gloria cu care ele au uimit 
lumea. 

"Atunci şi numai atunci viilorul României va 
fi asigurat, iar Armata va deveni ceea ce tre- 
bue să fie: adevăratul scut nebiruit al Patriei 
şi tot d'odată o reală şcoală civică a natiunei. 


In acelaşi timp trebue să ne gândim încă, 
cum am arătat cu o altă ocaziune, că: „Taina 
indrirei unei națiuni nu stă în a-și însuși 
Sistemele sau năravurile neamurilor; ci pe 
temelia sănătoasă a trecutului, bătătorită 
de înaintașii ţării, generațiunile, ce se suc- 
ced, trebue să vină și să aducă, în proce- 
deurile și obiceiurile națiunii, îmbunătățirile 
cerute de progresul timpului spre tăria 
presentului și chesășuirea viitorului. 


Jomini, acest mare filosof militar, văzând 
mania ce au mai cu seamă Statele mici de a 
imită mai mult pe străini, de cât de a căută în- 
văţăminte salutare în propria lor istorie — în 
tradițiile antice — caracterizează această di- 


www.dacoromanica.ro 


900 INCHEIERE. 


rectiune greşită în progresul national prin ur- 
mătoarea dureroasă sentinţă : 

„La nation qui adopterait les moeurs 
de la cité de Londres, ou de la Bourse de 
Paris, serait tôt où tard la proie de ses 
voisines !* 

Si lucrul nu poate fi altfel, întru cât aşeza- 
rea popoarelor ca naţiuni trebue să se facă pe 
nişte principii inerente firii naţiunii; pentru ca 
fiecare popor îşi are geniul său propriu, chipul 
său propriu de a fi, de a gândi, de a tii, de 
a progresă şi de a evoluà. 

De aceia împrumuturile, ca aşezământ de Stat, 
ce prea adesea am făcut şi facem dela străini, 
nu pot să ne aducă bine. Şi de ce? Fiindcă 
îmbrăcâm uneori haine nepotrivite cu corpul 
nostru, şi adoptăm intocmiri ce greu se împacă 
cu traditiunile noastre, cu trecutul nostru, cu 
geniul strămoșilor noştri, chiar şi cu felul no- 
stru de azi de a fi şi de a trăi. 

Pe de altă parte, dacă voim ca institutiunile 
naţiunilor cari pot servi de model în constitui- 
rea Statelor moderne, să ne fie de folos, a- 
tunci trebueşte ca: mai înainte de a împrumută 


www.dacoromanica.ro 


INCHEIERE. 29h 


cevă dela ele, să începem prin a câpătă fnsusi- 
rile naţionale cari domnese la acele neamuri şi 
cari condiţionează acele întocmiri. Numai unele 
întrupate la altele formează tăria statelor ca 
putere militară şi ca naţiune de elită. Bătrânul 
Montesquieu a rostit de mult sentinţa: tăria 
nu stă în legi, ci în năravuri ; näravurile 
fac legile! 

In acest sens, ar trebui să cultivam şi la 
noi, cu toate mijloacele posibile, trăsătura etică 
care străbate prin toate iiistituţiunile din viaţa. 
publică şi deci şi prin oştire la acele naţiuni de 
seamă. Misiunea aceasta însă ar cădeă, în prima 
linie, în sarcina organelor chemate de a face 
educatiunea tineretului. 


Astfel stând lucrurile în ordinea socială a 
naţiunilor, închcerea firească a acestei lucrări 
de organism ostăşesc, se impune dela sine. Ea 
poate fi formulată astfel : 

Mai cu seamă ca putere armată, nu poate 
fi nici o asemănare între România și fă- 
rile din Occident, pe cari mereu ne tot place 
a le luă şi a le dă drept pildă şi mustră. 


www.dacoromanica.ro 


229 INCHEIERE. 


Acolo, în ţările din Occident, la State bä- 
trâne cu prisos de braţe ca şi de resurse în 
vietuire, se poate, fără inconvenient — ba ade- 
sea chiar interesul social cere — se poate ţine în 
permanenţă, cu tot confortul bunului traiu, mari 
colosuri de putere armată, şi cari aproape sunt 
atâta cât numără populatiunea validă a României. 

Acolo — la Statele din Occident — este po- 
sibil, căci mijloacele le permit, a aveă acel lux 
şi fală în autoritatea comandamentului : 

Statul-Major al Ministrului, 

Statul-Major al Armatei, 

Statul-Major de Arme, 

Statul-Major de Serviciuri, 

Stat-Majoare de Comandamente, 
fiecare cu personalul sau propriu şi cu prero- 
gativele sale speciale ! | 

România însă, ţară tânără, cu brațe neîndes- 
tulătoare chiar pentru trebuintele agriculturei şi 
näscândei sale industrii, are nevoie de un or- 
ganism mai simplu şi mai puţin costisitor, dar 
pentru aceasta nu însă mai puţin tare; căci, 
cum ziçeà istoricul Bălcescu vorbind despre tre- 
cutul glorios al neamului : 


www.dacoromanica.ro 


INCHEIERE. 293 


„Se pot face mari lucruri si prin puține 
mijloace“. 


România are nevoie de o Armată, cum spu- 
serăm, care să lie nu numai scut nebiruit al 
Patriei, ci să fie tot d’odatä Scoala civică a 
poporului, adică: 

Adulții națiunii, după ce au primit educa- 
fiunea militară — fizică, morală şi ştiinţifică — 
în scoalele publice, vin la Armată, adică la 
Școala civică a poporului, spre a dobândi 
cuvenita instrucjiune militară profesională ca 
infanterişti, artilerişti, călăreţi, genişti, mari- 
nari etc. 

Jar mai apoi, printre aceştia, aceia cari de- 
veniţi sergenft sunt aspiranti la gradul de ofi- 
ter, se pot formă în meserie mai departe la o 
Academie de Răeboiu ad-hoc, după aptitudini 
şi profesiune : ca ofiţeri de infanterie, de cava- 
lerie, artilerie, geniu, marină si Stat-Majoare. 

Acest organism, ca putere armată a ţării, ni 
se impune nouă, nu numai fiindcă extensiuneu 
moravurilor militare la toţi cetățenii este cel 
mai sigur mijloc de a formă un popor viguros 


www.dacoromanica.ro 


224 INCHEIERE. 


la corp si la minte, dar mai cu seamä, pentru 
că prin el se obţine în rândurile armatei un 
spor considerabil de braţe; spor însemnat atât 
prin cantitate cât şi prin calitate. 

Acest organism în fine, va reduce în mod 
considerabil nu numai cheltuelile pentru Stat, ci, 
tot de odată, el va înlătură în chip simţitor si 
lipsa cea mare de braţe de care suferă agricul- 
tura şi industria prin îndatorirea de astăzi de a 
se da la Armată: nu numai instrucțiunea mi- 
litară profesională, ci şi educafiunea mili- 
tară tot de odată. ($) 

Aceste idei, cată să mărturisesc, nu-mi sunt 
personale. Ele au fost de mult aplicate în Prusia, 


(1) Vechea lege a învăţământului din 1865 tindea a înlă- 
tură acest inconvenient, căci ea prevedea educafiunea mi- 
litarä nu numai în scoalele urbane, ci si în şcoalele ru- 
vale; dar cu timpul — mai cu seamă cu dispariţia neuitatului 
general Doctor Davila au fost nesocotite toate salutarele 
dispositiuni ale acestei legi cu privire la educatiunea mili- 
tară, ca și cu privire la învățământul agricol. Abia după o 
jumătate de secol, prin legea din anul acesta s'a revenit la 
aceste principii sanătoase si binefäcätoare. 

In conditiunile actuale nu ne putem gândi, fără a nu dă 
naștere la grave inconveniente, la o reducere simţitoare a 
anilor de prezenţă sub drapel pentru tinerii conscrişi, pre- 
cum nici la o reducere a zilelor de concentrări periodice de 
instrucţie ale rezerviştilor. 


www.dacoromanica.ro 


INCHEIERE. 295 


după desastrul dela Iena, — atunci când Prusia 
era un Stat mic şi sărac —, iar azi ele se practică 
în mare parte în Occident, nu numai în Belgia 
şi Elveţia, state mici ca România; ci relativ, 
chiar statele mari puternice tind a le adoptă. 

De altfel, istoria ne dovedeşte că aceste idei 
de aşezare a puterii militare, nu sunt câtuşi de 
putin nouă. Sparta şi Roma sub influenţa aces- 
tei legislatiuni au putut stăpâni odinioară lumea; 
şi mai apoi, în curs de veacuri, „Neamul nos- 
iru a stat — cum îl zugräveste aşă de bine 
mama ostaşului Român, Majestatea Sa Regina 
Elisaveta — ca o stâncă menită a sparge 
grelele valuri ale popoarelor ce se rostogo- 
leau unele peste altele. Adesea i-a trecut 
valurile peste cap, dar tot de adesea ne-am 
înălțat capul iarăși cu mândrie, botezat 
pentru lupte nouă şi pentru răbdare vite- 
„Jească“. 


Punând capăt acestui studiu, doresc din inimă 
ca el să nu rămână netinut în seamă de cei în 
drept. Mai pre sus însă de toate doresc şi urez 
din adâncul sufletului: ca Dumnezeul României 


www.dacoromanica.ro 


226 INCHEIERE. 


să ocrotească neamul de nenorocirile ce poate 
aduce nesocotinta principiilor consacrate şi a 
experiențelor făcute; să crute România de de- 
zastrele, ce alte state cu mult mai bătrâne şi 
mai puternice decât dânsa, state ca Prusia, 
Austria, Francia şi Rusia... avură să îndure la 
Jena, Sadova, Sedan şi în Manciuria ! 

Aceste zile nenorocite fură pentru amintitele 
ţări nişte sguduiri puternice de deşteptare ; ele 
le hotăriră, ca în cele din urmă, să scuture ju- 
gul nenorocitei rutine a #ediocritäfii, şi mai 
cu seamă ca să scape de nefasta influenţă a mo- 
dei timpului, émnitafiunea ; ele le făcură să înce- 
teze de a mai copiă, de a mai împrumută, cu rost 
şi fără rost, şi le siliră a recunoaşte în fine ade- 
vărul : că inväjämintele cele mai temeinice, 
o națiune și le găsește în propriul său tre- 
cut, și că popoarele nimic nu pot speră şi 
realisă temeinic decât „prin mintea, prin 
inima si prin braţul lor“, aşă cum ziceă în 
1857 marele patriot Joan Brătianu, şi aşă 
cum S'a realizat prin braţul şi mintea Augu- 
stului nostru Suveran, care în ziua, când îşi 


www.dacoromanica.ro 


INCHEIERE, 227 


punea coroana de oţel pe cap, avea tot dreptul 
să zică mândru şi triumfător : 
„Prin not înşine !* 


Fie ca să scăpăm cu un minut mai înainte 
de boala émitafiunii şi a legiferomaniei, căci 
imitafiunea ucide originalitatea si spontaneita- 
tea, iar legiferomania întunecă mintea, împedică 
mişcapea şi împleticeşte totul în firul Ariadnei ! 

Fie ca rătăcirile naţiunilor din Occident, ca şi 
trecătoarele noastre greşeli de astăzi, să ne slu- 
jească drept pildă, precum nepilduitele virtuţi 
ale părinţilor noştri — cari erau înainte de 
toate Români şi rămâneau Români, —să fie 
pururea oglinzi vii înaintea ochilor. Ele sâ ne 
slujească drept îndemn puternic şi drept învăţă- 
mânt luminător, pentru ca numai astfel putea-vom 
şti totdeauna ceeace voim şi putea-vom îndeplini 
la timp ceeace ştim şi ceeace trebue să voim! 

Şi în toate, şi peste tot, în pace cu și în răz- 
boiu, în zile fericite, ca și în nevoi: 

Sursum corda| „Sus inimele“! şi neîntre- 
rupt: Æxcelsior! pururea Mas Sus, cu tăria 
şi încrederea ce ne-o dau: Dumnezeu, Patria 
şi Regele! 


x 


www.dacoromanica.ro 


XXI. 


EPILOG. 


«Lutter contre des préjugés anciens et 
généralisés, c’est risquer beaucoup ; 
mais c’est peut-être bien servir Pin- 
târât public, si non pour les temps 
présents, au moins pour l'avenir». 


Général TROCHU. 

Sunt incredintat, cä cititorul judicios care a 
urmärit cu atentiunea ce meritä acest studiu, a 
putut constată cu mulţumire că şi de data asta, 
ca în întreaga mea activitate: am depărtat po- 
litica şi m'am ferit de a face personalităţi. M'am 
mărginit numai în domeniul curat militar, dacă 
nu cu toată priceperea cuvenită, cel puţin cu 
toată gelozia şi sârguinţa muncitorului cu rivna 
de a aduce obolul său de cunoştinţe pe ogorul 


binelui public. 
Dar dacă, contra aşteptării mele, în oglindirea 


rostului nostru militar s’ar găsi ceva care âr pu- 
tea displace acelora, cari nu voesce să se vadă şi 


www.dacoromanica.ro 


230 EPILOG. 


să se recunoască în lucrările lor, îi rog să fie 
bine încredinţaţi, că nimic nu este aci făcut cu 
rea intenţiune. Prin firescul meu, n'am spiritul 
desaprobator; mi se poate cel mult impută lipsa 
talentului care admiră fără cumpănire, sau lipsa 
prudentei care tace fără murmur. 

Şi nu este oare o imperioasă datorie de a a- 
rătă pericolul în care né aflăm, atunci când ve- 
dem serioasa preocupare a celor în drept de a 
luă grabnice măsuri de îndreptare ? 

In această privinţă cred, că nimic nu e mai 
nimerit decât zugrăvirea fidelă şi fără înconjur 
pe care am făcut-o astăzi, căci cum se exprimă 
înțeleptul bărbat francez de Ségur: 

«Prin eugrăvirea moravurilor noastre, 
prin privirea portretelor noastre, putem să 
ne pastonăm pentru virtute, să ne înspăi- 
mântăm de vifiile noastre, să ne corectäm 
de imprudenjele noastre, să fim drepți si 
îndrepiați». 

Recunosc că trebuiă o voce mult mai autori- 
zată şi mai pătrunzătoare decât a mea, şi o pană 
mult mai dibace şi mai mestesugitä, pentru a 
face să răsune şi să vibreze îndestul rătăcirile în 


www.dacoromanica.ro 


EPILOG, 231 


cari ne găsim. Mam silit însă, a nu omite 
nimic din ceea ce puteà interesă pe aceia că- 
rora le incumbă sarcina de a chezăşui idealul 
la care națiunea română tinde fără preget; a 
face adică, ca Armata să devină școala reală 
pentru națiune, și tot într'o vreme ea să 
fie un scut temeinic pentru fard. A oglindi 
mai mult, nu e trebuinţă: Sapienti sat! 

De altfel, departe de mine pretentiunea de a 
fi adus idei noui sau descoperiri personale, ne în- 
fatisate dejà de alţii. In recenta lucrare de toată 
lauda a Generalului Hårjeu intitulata «Pregä- 
tirea armatei pentru războiu», se arată cu 
prisosintä : Ce avem si ce ne lipseşte pentru 
pregătirea de räzboiu; revistele militare, 
încă şi ele sunt pline de destăinuiri de toată im- 
portanta, precum şi de poveţe judicioase şi iu- 
structive în această privinţă; iar Comanda- 
mentele militare nu încetează de a face să se 
vadă nevoile armatei cu privire la pregătirea 
pentru războiu. Astfel o pot mărturisi cu toata 
francheta, că această lucrare în realitate nu este 
de cât oarecum «Je porte-paroles>» al camara- 
zilor cari cugetă, cari meditează şi cari lucrează 
pentru binele armatei. 


www.dacoromanica.ro 


239 EPILOG. 


Dar dacă toţi aceia cu dor de a face ceva pen- 
tru binele armatei,— cum nu mai putin şi modes- 
tui autor al lucrărei de faţă,—nu avurăm darul 
de a fi mai fericiţi decât Generalul Zewal în 
Francia, întrun caz analog, ba ne väzuräm ne- 
voiţi poate ca să ne punem întrebarea genera- 
lului Francez şi să răspundem tot ca dânsul: 

<A quoi servent les livres pour qui ne se souci 
d'apprendre, les conseils pour qui croit avoir 
la science infuse? — Évidemment à rien !», 
totuşi zic, nu trebue să ne descurajäm, nici 
să dosim dela datorie. Pretutindenea— cum ve- 
dem chiar în luminata Francia—-vocea rațiune: 
a fost ţinută în carantină de către răutăcioasa 
rutină; dar dacă raţiunea sănătoasă nu totda- 
una a putut atinge țelul, ea cel putin niciodată, 
nu poate face rău: Quod abundant non vitiat. 


Cele trei mari colosuri Europene-—Austria în 
1866, Francia în 1870 şi Rusia anul trecut — 
rând pe rând fură duse până la marginea prà- 
buşirei lor de către nişte state cu mult mai 
mici — Prusia şi Japonia. Atât în Francia, 
cât şi în Austria, toată lumea ştie că guver= 


www.dacoromanica.ro 


EPILOG. 233 


nele şi poporul aveau o încredere nemărgi- 
nitä în täria armatei lor, încredere ce o justi- 
ficà în lotul istoria acestor ţări, Chiar armatele 
lor se considerau, nu cu mai puţină drep- 
tate, cu mult mai probate decât armata de mili- 
tieni a Prusiei. Bănuiala de a fi ele învinse pre- 
tutindenea, de a fi desorganizate numai în câteva 
zile in propria lor ţară, şi în mijlocul fortäre- 
telor lor, n'ar fi putut găsi credinţă înaintea eve- 
nimentelor. Tot asemenea şi cu marea armată 
a colosului dela Nord: cine ar fi putut bănui çà 
ea are să fie atât de umilità de nişte lepiputeni 
japonezi! Ce imense servicii par fi putut aduce 
ţăvei sale un ofiţer din acele bătrâne armate, 
care, lăsând la oparte susceptibilitätile militare 
şi prejudecățile nationale, ar fi avut curajul să 
învedereze rătăcirile în care se găseau atât gu- 
vernul cât gi armata ţării sale; să arate, că ar- 
mata nu mai era în raport cu pregătirea de răz- 
boiu modernă, cu perfectionärile de toată natura 
cari tin de cengele războiului contimporan ! 
Impăratul însuşi —Napoleon IlI— prin insem- 
patele sale scrieri din exil, se plânge amar— şi 
cu dâusul toată lumea e de acord a recunoașie 


www.dacoromanica.ro 


234 EPILOG. 


adevărul: că desastrele recente, cari sguduiseră 
până în temelii națiunea franceză, erau datorite 
în mare parte faptului, că nu se făcuse destulă 
lumină în treburile armatei; că ofiţerii luminaţi 
lipsivă dela datoria lor spre a învederă, în timp 
util, rätäcirile în care căzuseră guvernul ca şi 
armata terei lor; că ei nu dedeserä la momén- 
tul oporiun strigătul de alarmă: «Caveant con- 
sules !» 

Deci, chiar de aș ști că rămân singur con- 
tra tuturora, voju Susține morjis și voiu 
repetă cu nestrămutată conviciiune : că pe 
câtă vreme va dăinui starea actuală de or- 
ganism și de organe în Administraţia cen- 
trală a Războiului, nu putem Sperà înlă- 
turareă rătăcirilor ce am semnalat. In acest 
caz prin urmare nu e de gândit a putea să ne 
asigurăm existenţa firească a armatei în timp 
de pace şi superioritatea ei indispensabilă în 
timp de criză, căci pentru Armată: pacea e 
școala de răeboiu, iar existenţa firească o 
asigură numai pregătirea tare și chibeuită 
pentru războiu, pe când superioritatea ade- 


www.dacoromanica.ro 


EPILOG. 235 


vărată şi reală consistă, precum arătarăm la în- 
ceputul acestui studiu, în aceea de: 

A fi absolut gata de războiu în totul, la 
orice oră, și contra orișicui. 


Atunci numai fi-vom priviţi cu respect din 
toate părţile, ba de către unii chiar şi cu dra- 
goste, dacă nu cu îngrijire şi cu voie veghiată! 

Atunci numai vom răspunde pe deplin meni- 
rei noastre înalte şi aproape de două ori mile- 
nară: de a fi pururea sentinelă vitează a cultu- 
rei şi a civilizatiunei apusene în fruntea Orien- 
tului European! 

Atunci numai va fi o realitate vorba poetului 
Alexandri: «Român zice, viteaz gice»! 

Atunci în fine, putea-vom privi viitorul cu în- 
credere şi linişte; iar la nevoie, cu mâna pe 
garda säbiei şi cu pieptul ca pavăză, putea-vom, 
după pilda părinţilor noştri, dovedi cu voinicie, 
că «Românul nu piere», că el ştie să apere 
ale sale: Patria şi Neamul său, Cinstea şi 
Numele său, Legea şi pe Regele său! 


Ce grije mui vrednicä de a stăpâni o inimă 
caldă şi de a preocupă un înalt spirit! 


www.dacoromanica.ro 


CUPRINSUL 


Pag. 
Dedicaţie Armatei . . . . . . . . e „ia anii „fu cat aa d 3 
Inainte cuvântare, .... .......,..... 9 
PARTEA I-a. — Ministerul de Räsboiu. 
I. Principii s soe soa ee ae e aa e 30 
II. Mobilitatea si complicatiunea în Administra- 
tiunea Centrală a Războiului . . . . . . . 31 


III. Vitiozitatea organismului actual al Administratii 
centrale a Războiului . . . . . . . . . ». 49 


IV. Vitiozitatea administrativă a Administrației cen- 
trale a Războiului . . . * . . . . . . . , . 65 


V. Causa mobilităţei și complicatiunei în orga- 
nismul Ministerului de Războiu. . . . . . 77 


VI. Incompatibilitatea organismului actual al Mi- 
nisterului de Războiu cu organizarea puterei 


militare a terei ....... su ge rs + + B8 
VII. Conciusiune. — Organizarea Ministerului de 
Războiu. ..........., ..... 91 


www.dacoromanica.ro 


238 CUPRINSUL, 


Pag. 
PARTEA A Il-a. — Pregătirea de războiu, nn 
VIII. Principii, ............. .. - . 17 
IX. Puterea armată . . . . . . . . . . .. ss + 291 
X. Planul de campanie . . . . . . . . . . . . . 127 
XI. Trecutul militar. . . . . . . . . . . . . .. 131 
XII. Sindicatul intelectual ... . . . . . . . . . 137 
XIII. Specializarea profesională . . . . . . . . . . 159 
XIV. Conclusiune. — Program pentru pregätirea de 
räzboiu . . . cc... . . . 174 


PARTEA A III-a. — Punerea pe picior de războiu, 


XV, Principii. . . ................ 177 
XVI. Mobilizarea de räzboiu . . . . . . . . . . . 185 
XVII. Concentrarea de războiu .......... 191 
XVIII. Lupta. . . . .. Jo A SR EUR Sas 197 
XIX. Conclusiune. Sistemul de organizare ostü- 
SeaSCă. à 2 à et cei à e e aie à Ge à 208 
XX. Incheiere ... . . cc cc... . .. 211 
XI, Epilog... e ee e ed e e e a Eat 7 A 229 


www.dacoromanica.ro