Samael Aun Weor — Samael Aun Weor — Stiinta Muzicii

Samael Aun Weor 

ȘTIINȚA MUZICII 

Mesaj de Crăciun 1965-1966 
Puterea Spirituală a Sunetului 


o Capitolul I n 
MUZICA n 

„La început era Verbul și Verbul era Dumnezeu”. „Acesta 
era întru început cu Dumnezeu”. „Toate lucrurile au fost făcute 
prin El; și făra El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. In El era 
viaţa, și viaţa era lumina oamenilor”. „Lumina a luminat 
întunericul, dar întunericul nu a cuprins-o”. _ 

Există în tot cosmosul o scară sonoră cu șapte tonuri. În 
întreg Universul rezonează cele șapte tonuri ale marii scale cu 
ritmurile minunate ale focului. 

Mahavan și Chotaban sunt ritmuri ale focului ce susțin 
Universul ferm în mersul său. 

Cei șapte Cosmocratori ai Aurorei Creaţiei celebrează 
ritualurile focului cântând în temple. 

Fără Verbul creator, fără magia cuvântului, fără muzică, 
universul nu ar exista, „La început a fost Cuvântul”. 

Vechi tradiţii arhaice afirmă despre cunoașterea sacrului 
Heptaparaparshinokh (Legea lui Șapte), că a fost reînviată multe 
secole după catastrofa Atlantidei, de către doi sfinți frați inițiați 
numiţi Choon-KilTez și Choon-Tro-Pel, care în prezent se află pe 
Planeta Purgatoriu aproape gata pentru a intra în Absolut. 

În limbaj oriental se spune că Planeta Purgatoriu este 
regiunea Atala, prima emanaţie a Absolutului. 

Acești doi sfinţi menţionaţi au fost fraţi gemeni, bunicul 
celor doi inițiați a fost regele Konuzi6n care a guvernat cu 
înțelepciune antică ţară asiatică numită Maralpleicie în acea 
epocă. 

Bunicul rege Konuzi6n descinde dintr-un înțelept iniţiat 
Atlant, distins membru al Societăţii Akhaldana. Numita societate 
de înţelepţi a existat în scufundata Atlantidă înainte de a doua 
catastrofă transapalniană. 

Cei doi înţelepţi fraţi sfinţi au trăit primii ani de viață în 
anticul oraș Gob, în ţara numită Maralpleicie, dar apoi s-au 


refugiat în ţinutul care mai târziu s-a numit China. 

Cei doi fraţi iniţiaţi s-au văzut obligaţi să emigreze, 
plecând din orașul lor natal, atunci când nisipurile au început să- 
| îngroape. Gob a fost acoperit de nisipuri și acum acel tărâm 
este deșertul Gobi. 

La început cei doi frați s-au specializat doar în medicină, 
dar mai târziu au devenit mari învăţaţi și au trăit în locul numit 
mai târziu China. Acești fraţi iniţiaţi au avut înalta onoare de a fi 
primii investigatori ai Opiumului. Ei au descoperit că Opiumul 
constă în șapte cristalizări independente subiective cu 
proprietăţi bine definite. Lucrările ulterioare au venit să 
demonstreze că fiecare din aceste șapte  cristalizări 
independente constau, la rândul lor, în alte șapte proprietăţi sau 
cristalizări subiective independente și acestea la rândul lor în 
alte șapte și astfel la infinit. 

S-a putut constata că există o intimă afinitate între muzică 
și culoare, de exemplu, o rază colorată corespunzător, 
îndreptată către oricare element al opiumului îl transformă într- 
un alt element activ. Același rezultat a fost obţinut în cazul în 
care în loc de raze colorate erau proiectate vibraţiile sonore 
corespunzătoare ale coardelor unui instrument muzical cunoscut 
în acea epocă cu numele de dzendvokh. A fost verificat științific 
că, dacă facem să treacă orice rază colorată prin orice element 
activ al opiumului, această rază capătă altă culoare, și anume 
culoarea ale cărei vibrații îi corespund vibraţiile elementului 
activ. 

Dacă se trece orice rază colorată prin vibraţiile undei 
sonore ale coardelor dzendvokh-ului, raza ia o altă culoare, ce 
corespunde vibrațiilor făcute de acea coardă. Dzendvokh-ul era 
un instrument muzical formidabil, cu care s-a obţinut verificarea 
puterii notelor muzicale asupra opiumului și în general asupra 
întregii creaţii. 

Dacă o rază colorată definită și vibrații sonore definite cu 
o exactitate completă, se dirijează asupra oricărui element activ 
al opiumului ales între cele care au un număr mai mic de vibrații 
decât totalitatea vibraţiilor razei colorate și ale sunetului 
menţionat anterior, elementul activ al opiumului se transformă 
într-un alt element activ al acestuia. 

Devine interesant de știut că celor șapte cristalizări 
subiective ale opiumului le corespund alte șapte și acestora alte 


șapte, și așa mai departe. De asemenea, este interesant de știut 
că scara muzicală septenară corespunde cu cele șapte 
cristalizări subiective ale opiumului. Multe experimente au venit 
de asemenea să probeze că fiecărei dintre cele șapte clasificări 
subiective ale opiumului îi corespund cele șapte scări subiective 
ale subconștientului uman. 

Dacă muzica poate acţiona asupra cristalizărilor septenare 
ale opiumului, este logic să gândim că la fel poate acţiona 
asupra clasificărilor septenare corespondente ale omului. 

Opiumul este minunat, poate capta toate vibraţiile 
puternice ale Protocosmosului Inefabil, din păcate, oamenii au 
folosit opiumul în forma dăunătoare și în detrimentul 
organismului. Mulţi sunt cei care au folosit opium pentru a 
fortifica proprietăţile tenebroase ale abominabilului organ 
Kundartiguador. 

Multe secole după sacrul rascooarno (moarte) al sfinților 
fraţi, a existat un rege foarte înţelept care, pe baza acelorași 
teorii ale iniţiaţilor menţionaţi, a construit un instrument muzical 
numit lav-merz-nokh, cu care a putut verifica multe minuni 
referitoare la muzică. Lucrul minunat al acestui instrument 
muzical este faptul că aparatul avea patruzeci și nouă de 
coarde, de șapte ori șapte, corespunzătoare celor de șapte ori 
câte șapte manifestări ale energiei universale. Acest aparat era 
formidabil; avea șapte octave muzicale ce erau relaţionate cu 
cele de șapte ori șapte forme de energie cosmică. Acesta este 
modul în care rasa umană a acelei epoci a cunoscut în carne și 
oase „Sacrul Hanziano”, sunetul Nirioonossiano al lumii. 

Toate substanţele cosmice care apar din șapte surse 
independente sunt saturate de totalitatea vibraţiilor sonore pe 
care menţionatul aparat muzical le putea face să răsune în 
spaţiu. Să nu uităm niciodată că universul nostru este compus 
din șapte dimensiuni și că fiecare dintre acestea are șapte sub- 
planuri sau regiuni. 

Instrumentul muzical construit de regele Too-Toz, făcea să 
vibreze intens cele șapte dimensiuni și cele patruzeci și nouă de 
regiuni mergetice. 

Acum avem o muzică revoluționară formidabilă și 
minunată bazată pe cel de-al 13-lea sunet, dar avem urgentă 
nevoie de instrumente muzicale precum cel al regelui Too-Toz. 

Avem nevoie să  revitalizăm vibraţiile sunetului 


Nirioonossiano al lumii noastre pentru a însufleţi sursele 
cosmice de substanţe universale și pentru a începe cu succes o 
nouă eră. 

Lumea a fost creată cu muzică, cu verbul și noi trebuie să 
o sustinem și să o revitalizăm cu muzică, cu verbul. 

Legea sacră a Heptaparaparshinokh servește ca bază a 
întregii scări muzicale cu șapte trepte. 

Este urgent ca toți fraţii gnostici să înțeleagă în acest 
Crăciun al anului 1965, necesitatea de a studia muzica. Este 
urgent ca toți fraţii gnostici să cânte mereu cele cinci vocale |, E, 
O, U, A. Este necesar a înţelege valoarea cuvântului și a nu-l 
profana cu gânduri nedemne. Este rău să vorbești când ar trebui 
să taci, precum și să taci când ar trebui să vorbești. Există 
momente când a vorbi este un delict, există momente când a 
tăcea este, de asemenea, alt delict. Există tăceri delictuoase, 
există cuvinte infame. 

Zeii au creat cu puterea verbului, pentru că la început a 
fost Verbul, și Verbul era cu Dumnezeu și Verbul era Dumnezeu. 

Există un limbaj universal de viaţă, care este vorbit doar 
de îngeri, arhangheli, serafimi, etc. Când focul sacru înflorește 
pe buzele noastre fecunde făcut Verb, cuvântul devine carne în 
noi. Toate mantrele cunoscute de ocultiști sunt doar silabe, 
litere, cuvinte izolate, ale limbajului de Lumină. 

„Celui care știe, cuvântul îi dă putere, nimeni nu l-a rostit, 
nimeni nu-l va rosti, ci doar acela care l-a întrupat”. 

o CAPITOLUL II a 
DERVIȘUL BUKHARIAN HADJI-ASVATZ-TROOV n 

Odată, în timp ce călătorea în acea parte a continentului 
Asiatic numită „Bukhara”, un mare înțelept venit din locuri 
necunoscute a reușit să stabilească relaţii cordiale cu un derviș 
dansator al cărui nume era Hadji-Zephi-Bogga-Eddin. 

El era un om foarte entuziasmat de ezoterismul sacru și, 
de fiecare dată când întâlnea pe cineva în drumul său, îi vorbea 
despre aceste studii. Când l-a întâlnit pe înțeleptul nostru, 
bucuria i-a fost mare și a zâmbit fericit iar subiectul pe care l-a 
abordat atunci a fost despre antica știință chineză numită 
„ShatChai-Mernis”. 

Ceea ce astăzi se știe despre această știință misterioasă 
descoperită de cei doi gemeni chinezi iniţiaţi despre care am 
vorbit în primul capitol al acestui mesaj, sunt doar fragmente ale 


unui formidabil întreg. 

În acele vremuri când încă trăiau în China acești doi 
gemeni iniţiaţi, această știința era numită: „TOTALITATEA 
INFORMAȚIILOR DESPRE LEGEA CELOR 9 ASPECTE”. 

Anumite fragmente ale acestei auguste științe au rămas 
intacte și s-au transmis din generaţie în generaţie prin 
intermediul multor frați iniţiaţi ai mărilor mistere. 

Înțeleptul din istoria noastră s-a simţit bucuros să 
vorbească cu dervișul despre această știință antică chinezească, 
despre care atotștiutorii moderni de tip occidental nu știu nimic. 
Ințeleptul nostru a fost entuziasmat când dervișul i-a propus să-l 
întâlnească pe un prieten de-al său, un alt derviș care, se pare, 
a stat în „Bukhara Superioară”, departe de toată lumea și s-a 
dedicat anumitor experimente misterioase legate chiar de 
această știință. 

Dervișul l-a invitat pe înțeleptul nostru să facă o plimbare 
prin acei munţi din Bukhara Superioară cu frumoasa propunere 
de a-l vizita pe pustnic. Au călătorit trei zile printre munţi 
abrupți și drumurile singuratice i-au condus pe cei doi bărbaţi 
din această poveste într-un mic defileu între munţii din Bukhara 
Superioară. 

In acest munte, conform acestei povestiri ce a ajuns până 
la noi, dervișul i-a cerut înţeleptului să-l ajute să dea la o parte o 
lespede mică de piatră și când el a făcut acest lucru, celor doi 
le-a apărut înainte o mică deschidere din marginile căreia 
porneau două bare de fier. 

Povestea spune că dervișul a unit cele două bare și a 
început să asculte foarte atent iar după câteva momente, a 
apărut din barele amintite un sunet straniu și, spre surprinderea 
înţeleptului din această povestire, dervișul pronunţă atunci către 
deschizătură câteva cuvinte într-un limbaj ce îi era complet 
necunoscut. Când dervișul a terminat de vorbit, cei doi bărbați 
din această poveste au pus lespedea de piatră la loc și și-au 
continuat drumul. Au mai avut încă mult de mers printre munţi 
și văi adânci până să ajungă la un anumit loc unde s-au oprit în 
fața unei stânci mari. 

Dervișul, într-o stare de mare tensiune, părea să aștepte 
ceva foarte special. Deodată, o stâncă enormă s-a deschis și a 
format o intrare misterioasă care ducea la un fel de peșteră. Cei 
doi bărbaţi au intrat în peșteră și au înaintat spre adâncurile 


misterioase, putând observa că drumul era iluminat pe rând cu 
gaz și energie electrică. După ce au parcurs o distanţă 
considerabilă în peșteră, s-au întâlnit cu un bătrân cu o vârstă 
indescifrabilă și cu un corp extrem de înalt și subţire care i-a 
primit cu saluturile obișnuite și ia condus în continuare în 
interiorul peșterii. 

Acesta era prietenul dervișului iar numele lui era Hadji- 
Asvatz-Troov. Bătrânul pustnic i-a condus pe cei doi bărbaţi într- 
o parte foarte confortabilă a peșterii și unde cu toţii s-au așezat 
pe o saltea care acoperea podeaua și au mâncat ceea ce se 
numește în Asia, „Bokharia rece”, Shila-Plav, servit în oale de 
lut, pe care bătrânul le-a adus. Cei doi bărbaţi au discutat cu 
bătrânul pustnic în timpul cinei, tema a fost, desigur, pasionanta 
știință chineză numită Shat-Chai-Mernis. 

Ştiinţa acestui bătrân este știința vibratiilor. Tot ceea ce 
este, tot ceea ce a fost, tot ceea ce va fi este supus științei 
vibraţiilor. Pustnicul și-a dedicat viaţa studierii vibraţiilor, Shat- 
Chai-Mernis. Pustnicul a studiat profund teoria asiriană a marelui 
Mal-Manash și teoria arabă a faimosului învăţat SelnehheAvaz și 
a grecului Pitagora și, în general, toate teoriile chineze. 

Acest om a construit într-o formă modificată monocordul 
lui Pitagora, faimosul aparat muzical cu care Pitagora și-a 
realizat experimentele. Acest aparat era foarte complex și plin 
de vibrometre care îi serveau pentru a măsura vibraţiile 
coardelor. Bătrânul pustnic era un adevărat înțelept și a 
construit mai multe aparate pentru a măsura cu precizie 
vibraţiile. Bătrânul a spus că în antica civilizaţie Tikliamish 
existau multe aparate speciale pentru a măsura vibraţiile. 

Pustnicul a făcut apoi mai multe demonstraţii cu vibraţiile 
muzicale, a suflat aer cu nişte foale mici prin tuburile unui 
instrument muzical de suflat, care a început o melodie 
monotonă cu cinci tonuri, vibrometrele indicând cu exactitudine 
numărul de vibrații. Lângă instrumentul muzical era aşezat un 
vas cu flori; atunci când pusnicul a încetat muzica sa monotonă, 
florile din vas erau intacte. 

Apoi bătrânul pustnic s-a mutat de la vechiul monocord la 
pianul cu coadă, echipat de asemenea cu vibrometru pentru a 
măsura vibraţiile și a început să apese anumite clape ale 
pianului pentru a produce aceeași melodie monotonă. Atunci 
când bătrânul în vârstă s-a oprit din cântat, florile, care fuseseră 


pline de vigoare și frumuseţe, erau veștejite. În acest fel, 
bătrânul a demonstrat puterea vibratorie a undelor muzicale 
asupra materiei. 

Sihastrul a împărţit vibraţiile în două clase: vibrații 
creative și vibrații impulsionante. Bătrânul a spus că din 
intestine de capră ar putea fi fabricate coarde speciale pentru a 
produce vibrații creatoare și cu instrumente de suflat, cum ar fi 
trompete, fluiere, etc., se obțin vibrații impulsionante. 

După ce a dat câteva alte explicaţii, conform povestirii, 
pustnicul a adus un plic, hârtie și creion pentru un alt 
experiment. El a scris ceva pe hârtie și apoi a pus-o în plic, pe 
care apoi l-a atârnat de un cârlig, în faţa celor doi vizitatori; se 
așeză la pian și cântă din nou o melodie monotonă, dar acum, 
se repetau în mod constant, în pereche, două sunete din octava 
cea mai gravă a pianului. 

După câteva momente dervișul oaspete nu a mai putut 
sta nemișcat și se răsucea agitând piciorul stâng în care simţea 
o durere teribilă. După o vreme, pustnicul s-a oprit din a mai 
cânta melodia monotonă și îndreptându-se către înțeleptul 
oaspete a spus: „Prieten al prietenului meu, sunteţi atât de bun 
să vă ridicaţi, să trageţi de cârlig și să citiţi ceea ce este scris 
înăuntru”. Înțeleptul a făcut cele indicate și atunci când a citit 
hârtia pusă în plic, aceasta spunea: „Datorită vibraţiilor pianului, 
fiecăruia dintre voi i se va forma pe piciorul stâng, un furuncul, 
un inch mai jos de genunchi și jumătate de inch la jumătatea 
stângă a piciorului”. 

Bătrânul ceru celor doi bărbaţi să-și dezgolească fiecare 
piciorul stâng, care au fost surprinși să descopere pe piciorul 
stâng al oaspetelui derviș furunculul anunţat; lipsea însă pe 
piciorul stâng al vizitatorului înţelept. Acesta din urmă avea o 
vibraţie diferită, deoarece era un Maestru venit de pe o altă 
planetă, și este clar că vibrația de acest gen avea o frecvenţă 
diferită de cea din corpul înţeleptului. 

Când pusnicul s-a convins că furunculul lipsea de pe 
piciorul stâng al înţeleptului, imediat a sărit de la locul său 
spunând: „Nu poate fi”. Și privea cu uimire cu o privire lunatică; 
a fost, prin urmare, necesar ca înțeleptul de pe altă planetă să-l 
facă să înțeleagă că nimic nu a fost greșit și că mai târziu, când 
vor fi singuri, îi va spune secretul său. 

Multor cititori li se va părea imposibil ca locuitori ai altor 


planete să se plimbe pe pământul nostru și probabil acum râd în 
mod sceptic, dar așa este. În toate timpurile, pământul nostru a 
fost vizitat de locuitori ai altor planete. 

Vechi tradiţii ne spun că Maestrul Sanat Kummara, 
fondator al Marelui Colegiu de Iniţiaţi ai Mării Loji Albe, a venit 
de pe Venus cu corpul său fizic. 

Înțeleptul din istoria noastră, era un Maestru venit de pe 
altă planetă, dar ţinea secretul. 

În alte timpuri, existau instrumente muzicale minunate cu 
care se făceau experimente formidabile. Știind cum se 
manevrează undele vibratorii ale sunetului, se poate acționa 
asupra oricărei substanţe, asupra tuturor formelor de viaţă. loan 
spune: „La început era Verbul, și Verbul era cu Dumnezeu și 
Verbul era Dumnezeu”. 

Într-adevăr, fără sunet, fără verb, fără cuvânt, sistemul 
solar în care trăim, ne mișcăm și avem Fiinţa noastră, nu ar 
exista. În zorii vieţii, Cosmocratorii au lucrat în templele lor cu 
Magia Sexuală a Verbului. 

Cele două forțe fundamentale nu pot crea prin ele însele, 
este nevoie de o a treia forță, în acord cu Magia Sexuală a 
Verbului. Orice Maestru puternic în meditaţie poate studia 
Cosmogeneza în registrele Akashice și să verifice pentru sine 
munca liturgică a Cosmocratorilor în zorii vieţii. Oricărui iluminat 
i se prezintă în registrele Akashice templele Cosmocratorilor și 
munca lor cu vibraţiile. 

În fiecare templu se găsesc așezați pe tronurile lor în 
orientul interior, un sacerdot și o sacerdotesă. In fiecare templu 
există un nivel parter unde sunt toate scaunele și coloanele 
templului. Elohim menţionaţi de scrierile sacre, ocupă acest etaj. 

Aceasta este Masoneria primordială, acestea sunt 
atelierele Cosmocratorilor. Cântă  sacerdotul şi cântă 
sacerdotesa și cântă toţi Elohim ai templului și vocile lor răsună 
în Haos. 

Astfel au fost realizate ritualurile focului în zorii vieţii, și 
cele trei forțe numite masculină, feminină și neutră au vibrat 
științific producând multiple fenomene în Materia Primordială. 
Astfel se fecundează Marea Mamă, materia primă a Marii Opere 
și germinează seminţe ale întregii creaţii. Astfel universul 
Pleromei este născut din Pleroma, astfel întregul sistemul solar 
este născut. 


Magia sexuală a Verbului a creat acest univers în care 
trăim, ne mișcăm și avem Fiinţa noastră. Sistemul nostru Solar 
la început a fost subtil, apoi a devenit din ce în ce mai dens 
până a ajuns la actuala consistenţă fizică. Acest Univers este, 
astfel, un produs al vibraţiilor verbului, al muzicii. 

o CAPITOLUL Il! n 
LEGEA LUI TREI o 

Dragii noștri. Este necesar ca la acest Crăciun al anului 
1965 să cunoaștem profund Legea lui Trei. Este urgent să știm 
care este poziția pe care o ocupăm în această minunată rază a 
Creaţiei. 

Fiul a venit pe lume pentru a ne salva și este necesar să 
știm ceea ce este Tatăl, ceea ce este Fiul și ceea ce este Duhul 
Sfânt. Toate sacrele Trimurti ale tuturor religiilor corespund 
celor trei forțe primare ale Universului. Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt 
constituie o trinitate în interiorul Unităţii Vieţii. 

Isis, Osiris, Horus; Brahma, Vishnu și Shiva, etc., sunt 
Trimurtile sacre ce reprezintă întotdeauna aceleași trei forţe 
primare. Toate fenomenele cosmice, toată creaţia, se bazează 
pe cele trei forțe primare. 

Oamenii de știință contemporani recunosc acțiunea și 
reacţiunea, forța pozitivă și forța negativă, celulele pozitive și 
negative, și anume, celulele masculine și feminine, etc., dar 
ignoră faptul că, fără o a treia forţă neutră sunt imposibile toate 
fenomenele, întreaga creaţie. Este pe de-a întregul adevărat că 
una sau două forțe nu pot produce nici un fenomen, dar oamenii 
de știință cred că forțele pozitiv-negativ pot produce toate 
fenomenele. 

Dacă ne-am studia profund astfel, am putea descoperi 
cele trei forțe în acţiune. Electricitatea nu este doar pozitivă sau 
negativă, există energie electrică în forma sa neutră. 

Una sau două forţe nu pot produce niciodată nici un 
fenomen și de fiecare dată când observăm o stagnare în 
dezvoltarea unui lucru, putem spune cu certitudine că acolo 
lipsește a treia forță. 

Cele trei forțe primare se separă și se unesc din nou, se 
divid și se multiplică cosmic. În Absolutul Nemanifestat, cele trei 
forțe primare constituie o unitate indivizibilă și auto-conștientă 
în formă integrală. 

În timpul manifestării cosmice cele trei forţe primare se 


separă și se unesc, iar în punctele în care concură, se creează 
fenomene, lumi, universuri, etc. Aceste trei forțe, în Raza 
Creaţiei, par a fi trei voințe, trei conștiințe, trei unităţi. Fiecare 
dintre aceste trei forțe conţine în sine însăși toate posibilităţile 
celor trei, cu toate acestea, la punctul de convergenţă, fiecare 
dintre ele manifestă doar un principiu, pozitivul, negativul și 
neutrul. Este interesant să poți vedea cele trei forțe în acţiune, 
ele se separă, se îndepărtează și apoi se reîntâlnesc pentru a 
forma noi trinităţi diferite care dau naștere unor noi lumi, noi 
creații cosmice. 

In Absolut, cele trei forțe sunt Logosul Unic, diversitatea în 
unitatea totală, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, constituind un Tot 
Omni-conștient și Atot-milostiv. 

Maestrul G., vorbind discipolilor săi despre Legea lui Trei a 
spus: 

„Să ne imaginăm Absolutul ca un cerc în care există un 
număr de alte cercuri, ca fiind lumi de ordin secund; să luăm 
unul dintre aceste cercuri; să numerotăm Absolutul cu numărul 
unu deoarece cele trei forțe constituie un întreg în El; să 
numerotăm cercurile mici cu numărul trei pentru că într-o lume 
de ordin secund, cele trei forțe sunt divizate. Cele trei forțe se 
divid în lumile de ordin secund creând (fabricând) lumi noi, lumi 
de ordin trei, unindu-se în fiecare dintre ele. Să luăm una dintre 
aceste lumi, lumi de ordin trei, create (fabricate) de către cele 
trei forțe care acum acționează semimecanic, încetând să mai 
depindă de voința unică a Absolutului și începând să depindă de 
trei legi mecanice. Aceste lumi au fost create de către cele trei 
forțe și, fiind create, manifestă trei forțe noi proprii, astfel încât 
numărul forțelor care acționează în lumile de ordin trei va fi în 
total șase. In diagramă se notează cercul de ordin trei cu 
numărul șase (3+3). 

La rândul lor, aceste lumi creează noi lumi, lumi de ordinul 
patru; în lumile de ordin patru acționează trei forțe ale lumii de 
ordin secund, șase forțe ale lumii de ordin trei și trei forțe 
proprii, în total, douăsprezece forțe. Să luăm una din aceste 
lumi și o numerotăm cu numărul doisprezece (3+6+3). 
Deoarece sunt supuse unui număr mai mare de legi, aceste lumi 
se află mai departe de voința Absolutului și sunt chiar mai 
mecanice. Lumile create în aceasta din urmă se află sub 
guvernarea a douăzeci și patru de forțe (3+6+12+3). Lumile 


create de acestea sunt, la rândul lor, guvernate de 48 de forțe și 
această sumă rezultă astfel: Trei forțe ce rezultă din lumea ce 
urmează imediat după Absolut, 6 ale celei următoare, 12 ale 
celei ce îi urmează, 24 a celei din urmă acestora și 3 proprii 
(3+6+12+24+3), în total 48. 

Lumile create în lumile 48, vor fi guvernate de 96 de forțe 
(3+6+12+24+48+3). Lumile de ordinul următor vor fi 
guvernate de 192 forțe, și aşa mai departe”. 

Dacă vom analiza în profunzime aceste calcule 
matematice ale Maestrului G., trebuie să înțelegem că lumea cu 
96 de legi este primul plan scufundat în abis și că lumea cu 192 
de legi corespunde celui de-al doilea plan scufundat în Abis. 
Abisul este Regatul Mineral și este situat sub suprafața 
pământului. Abisul este Tartarul grecesc, Avitchi-ul Hindus, 
Avernus-ul roman, Infernul creștin, etc., etc. 

Abisul are șapte regiuni atomice scufundate, acestea sunt 
Infernurile Atomice ale Naturii. Legea lui Trei ne permite să știm 
câte legi guvernează fiecare regiune scufundată a Infernului. 
Dacă în lumea cu 48 de legi, care este lumea celulară în care 
trăim, și unde totul este mecanic și nici pe departe nu se face 
voia Absolutului, ce să spunem de Regatul Mineral? In regatul 
mineral trăiesc cei pierduţi, viaţa în regnul mineral este foarte 
departe de voinţa Absolutului. În regatul mineral scufundat nici 
măcar nu este amintită voinţa Absolutului. Raza Creaţiei începe 
în Absolut și se termină în Infern. Ordinea în Raza Creaţiei este 
aceasta: 

1 - ABSOLUTUL. 

2 - TOATE LUMILE. 

3 - TOŢI SORII. 

4 - SOARELE. 

5 - TOATE PLANETELE. 

6 - PĂMÂNTUL. 

7 - INFERNUL. 

Regretăm că trebuie să nu fim de acord cu Maestrul G., cu 
privire la chestiunea Lunii; Maestrul G. consideră că Raza 
Creaţiei începe în Absolut și se termină pe Lună. Maestrul G., 
presupune că Luna este un fragment desprins de Pământ într-un 
trecut antic îndepărtat. Maestrul G. crede că Luna este o lume 
care este născută și care se alimentează cu vitalitatea terestră. 

Cei care am fost activi în Ziua Cosmică trecută, știm bine 


că Luna a fost o lume asemănătoare Pământului, o lume supusă 
multor procese evolutive și involutive, o lume ce a avut viaţă din 
belșug și care a murit, Luna este un cadavru. Luna aparţine 
trecutului Razei Creaţiei. Luna nu aparţine Razei Creaţiei 
actuale. 

Influenţa lunară este de tip subconștient scufundat și 
controlează regiunile tenebroase ale abisului terestru, de aceea 
amintitele regiuni sunt denumite în ezoterism regiuni sublunare 
scufundate. Acesta este întunericul de afară, de unde se aude 
plânsul și scrâșnirea dinţilor. 

Noi trăim în mod normal în această lume celulară a celor 
48 de legi și este foarte interesant de știut faptul că celulelor 
germinale din care apare în gestație organismul uman are 48 de 
cromozomi. Dacă în lume - în toate lumile de al treilea ordin 
create de cele trei forțe, care deja acţionează semi-mecanic - nu 
se mai face voința Absolutului, cu atât mai puţin se face în 
această lume cu 48 de legi în care trăim, mișcăm și avem Fiinţa 
noastră. O singură consolare ne rămâne (chiar dacă în fond este 
teribilă), și anume că sub noi, sub suprafaţa pământului, există 
lumi cu 96 și 192 de forţe și chiar mai multe și care sunt 
înspăimântător mai complicate și teribil de materialiste, în care 
nici măcar nu își amintesc că există voința Absolutului. 

Absolutul creează planul său cosmic în lumea celor Trei 
Legi și de acolo totul continuă în mod mecanic. Suntem separați 
de Absolut de 48 de Legi Mecanice care ne fac viaţa extrem de 
mecanică și teribil de plictisitoare. 

Dacă ne vom fabrica un corp astral adevărat (a nu se 
confunda acesta cu corpul de dorinţe despre care vorbește Max 
Heindel), ne eliberăm de jumătate dintre aceste legi și ajungem 
să fim supuși celor 24 de ordine de Legi care guvernează lumea 
planetară cu înţelepciune. A-ţi fabrica un Corp Solar, adică un 
Corp Astral autentic, înseamnă de fapt a fi cu un pas mai 
aproape de Absolut. Dacă după ce am fabricat Corpul Astral, ne 
oferim luxul de a fabrica Corpul Mental, (a nu se confunda 
acesta cu mentalul pe care îl utilizează în mod normal vii și 
morții și care este de tip lunar-animal) vom face un alt pas mare 
spre Absolut și devenim supuși celor 12 legi solare. Dacă ne 
fabricăm Corpul de Voinţă Conștientă sau Corpul Cauzal (a nu se 
confunda acesta cu esenţa animică depozitată în mintea 
lunară), atunci ne eliberăm de cele 12 legi solare și devenim 


supuși celor 6 ordine de legi cosmice, acest lucru ar însemna a 
face un al treilea pas spre Absolut. 

Al patrulea pas ne duce la Absolutul însuși, la 
Protocosmosul divin, care este guvernat de doar 3 legi. 
Protocosmosul este spiritul divin și se află scufundat în sânul 
Absolutului. Toţi sorii și lumile Protocosmosului sunt constituite 
din substanţa divină a Spiritului Divin. 

Putem urca sau cobori - reîntoarce în Absolut sau 
descinde în Regnul Mineral. Sufletele care intră în regnul 
mineral sunt supuse mai întâi la 96 de legi, apoi la 192 și, după 
cum involuează în acel regn mineral, se complică cu număr mai 
mare și mai mare de Legi. Cei care intră în Abisul mineral 
involuând, regresând, trec prin regnul animal, vegetal și 
mineral. Atunci când cei pierduţi ajung la starea minerală, atunci 
când se fosilizează total dedesubtul scoarței pământului, apoi se 
dezintegrează într-adevăr, sunt reduși la praf. Abisul este 
creuzetul de turnare, este necesar ca tenebroșii să se 
dezintegreze în Abis pentru ca Esenţa, Sufletul, să se elibereze 
și să se întoarcă la Spiritul Său Divin de unde într-o zi va ieși. În 
creuzetul de turnare sufletele pietrificate sunt topite în procesul 
cosmic simbolizat de Ibsen ca topitor-turnător de nasturi în 
„Peer Gynt”. 

Este evident că, în sine, o asemenea topire a formelor 
pietrificate și rigide ce și-au pierdut puterea de se a dezvolta, 
aduce suferințe  înspăimântătoare și teribile amărăciuni 
indescriptibile. Obiectivul creuzetului pentru topire este de a 
restaura produsul psihic defectuos, de a îl readuce la starea sa 
naturală de puritate primitivă și a îl elibera de corpurile lunare 
după dezintegrarea Ego-ului prin intermediul scufundării în 
involuţție. In creuzetul de topire cosmică se reduc la praf 
corpurile lunare și Ego-ul. Doar reducându-se la praf Ego-ul și 
corpurile lunare se poate elibera din Abis Esenţa, Sufletul, 
principiul psihic. 

Un înţelept autor a spus: „Coborârea în infern este, prin 
urmare, un voiaj către înapoi, în involutie, o imersiune într-o 
densitate în continuă creștere, în obscuritate, rigiditate și într-o 
monotonie de neconceput a timpului; o prăbușire către înapoi 
prin ere în haosul primitiv, de unde ascensiunea infinită spre 
cunoașterea lui Dumnezeu trebuie să înceapă încă o dată de la 
început”. 


Cartea Tibetană a Morţii spune, referindu-se la Abis: „Dacă 
ești atașat, vei cădea în infernuri; vei fi blocat în mizeria unor 
chinuri insuportabile, fără nici o scăpare”. 

Dante plasează Infernul în interiorul Pământului și îl 
consideră format din sfere concentrice de densitate crescătoare, 
aceste sfere fiind de tip sublunar. Fiecare dintre aceste sfere 
scufundate este guvernată de un număr copleșitor de legi care 
ar putea începe cu 96, continua cu 192 și s-ar multiplica 
succesiv în acord cu Legea lui Trei. 

Un Maestru, vorbind despre infern, spunea: „Acesta este 
Naraka hindus sub pământuri și sub ape. Acesta este Aralu 
babilonian, teritoriul fără de întoarcere, regiunea obscurității, 
casa în care cel ce intră nu merge mai departe, drumul pe care 
călătorul niciodată nu se întoarce, casa ai cărui locuitori nu văd 
niciodată lumina, regiunea unde praful este pâinea lor și noroiul 
mâncarea. Acesta este Tartarul grec la care ducea gura 
pământului unde curgea foc, râuri enorme de foc și râuri de 
noroi, o cavernă în pământ, care este cea mai mare dintre toate, 
și, de asemenea, se traversează întreg pământul”. 

„Cei considerați incurabili sunt aruncați de către înger în 
Tartar și de aici nu ies niciodată. Este Amenti egiptean 
reprezentat în planul cosmic al Marii Piramide de o cameră de 
piatră întunecată la o sută de picioare sub pământ, a cărei 
podea a fost lăsată informă și al cărui pasaj final nu duce 
nicăieri”. 

Infern vine de la cuvântul latin „Infernus” și acest cuvânt 
înseamnă regiune inferioară. Regiunea inferioară nu este 
regiunea celulară în care trăim, regiunea inferioară este Sub- 
Terrană, Regnul Mineral scufundat sub suprafaţa scoarţei 
terestre. Infernul este, prin urmare, o lumea subterană, cu șapte 
regiuni, în interiorul pământului. Litosfera este regnul 
mineralelor și barisfera este regnul metalelor. 

Mai devreme sau mai târziu, toate ființele umane, se 
identifică cu regnul mineral datorită persistenței lor în 
fărădelege și sfârșesc prin a intra în cele din urmă în regnul 
mineral și a împărtăși soarta mineralelor. Procesele geologice și 
timpul geologic sunt oribil de lente și dureroase. Sunt rare 
fiinţele umane care reușesc să se elibereze de cele 48, 24, 12 și 
6 legi pentru a intra în Absolut. Omenirea, ca întreg, preferă 
întotdeauna să treacă de la cele 48 de legi la cele 96. Este mai 


ușor a intra în lumea cu cele 96 de legi decât a te elibera de 
cele 48 și omenirea preferă întotdeauna ce e mai ușor. Omenirii 
îi place să aibă o inimă de cremene, de piatră, etc. Omenirii îi 
place să se identifice cu regnul mineral și să împărtășească 
soarta mineralelor. 

Toate infernurile religioase sunt simboluri ale regnului 
mineral, Infernurile Atomice ale Naturii constituie Lumea 
Subterană Minerală. Normal, natural, este ca aproape întreaga 
umanitate să intre în regnul mineral. Straniu, revoluţionar, este 
ca unii să se auto-realizeze și să se elibereze de toate legile 
intrând în Absolut. 

A te elibera de cele 48 de legi, de cele 24, de cele 12 și 
cele 6, înseamnă a face teribile super-eforturi iar oamenilor nu 
le plac aceste super-eforturi. Oamenii doresc întotdeauna ce e 
mai comod, ce e mai ușor și de aceea aproape toate fiinţele 
umane, mai devreme sau mai târziu, încetează să se mai nască 
pentru a intra în lumea subterană a celor 96 de legi. 

Numai prin Revoluţia Conștiinţei ne putem elibera de cele 
48 de legi, de cele 24, de cele 12 și de cele 6, dar oamenii nu le 
place Revoluţia Conştiinţei. Oamenii preferă să danseze, să bea, 
să fornice, să adultereze, să se îmbete, să câștige mulţi bani, 
etc., etc., pentru că acestea sunt mai comode decât Revoluţia 
Conștiinţei. 

Revoluția Conștiinţei are trei factori ce nu plac oamenilor: 

1 - Moarte; 

2 - Naștere; 

3 - Sacrificiu pentru umanitate. 

Acești trei factori le sunt foarte dificili oamenilor, puţini 
sunt aceia care doresc să moară, adică să își dezintegreze 
iubitul Ego. Rari sunt aceia care într-adevăr se decid să 
efectueze conexiunea sexuală fără ejacularea semenului cu 
scopul de a fabrica legitimul Corp Astral, autenticul Mental și 
adevăratul Cauzal sau Corp al Voinţei Conștiente. Rari sunt 
aceia care sunt hotărâți să se sacrifice pentru mântuirea lumii. 
Oamenii preferă să se bucure de plăcerile pământești și apoi să 
intre în lumea subterană Minerală pentru a suferi soarta 
mineralelor; astfel este mai ușor, mai comod, mai confortabil. 
Revoluţia Conștiinţei necesită teribile supra-eforturi și oamenilor 
nu le plac lucrurile incomode. 


o CAPITOLUL IV n 
MATERIALITATEA COSMICĂ n 

Știința muzicii, acţionând, cu combinaţia corectă din punct 
de vedere științific și matematic de vibrații, asupra materiei 
prime a Marii Opere, asupra Ens-Seminis haotic și pre-cosmic, 
generează șapte ordine de lumi cu șapte stări de materialitate. 
Școlile ezoterice ne învaţă că în lume există șapte planuri de 
Conștiinţă Cosmică. 

Nu putem uita, de asemenea, că în interiorul lumii 
noastre, sub suprafața pământului, există șapte regiuni atomice 
scufundate, acestea sunt Infernurile Atomice ale Naturii. 

Sfântul Heptaparaparshinokh (Legea lui Șapte) este 
fundamentală pentru întreaga creaţie. 

Vibraţiile sonore ale celor șapte centri de gravitație 
originează toate procesele TROGOAUTOEGOCRATICE 
(alimentarea reciprocă a tot ceea ce există). Până la urmă, 
aceste procese sunt cele ce au cristalizat toate concentrațiile de 
lumi. 

Muzica, verbul, generează succesiunile acestor procese de 
fuziune mutuală a vibraţiilor. Datorită acestei legi de alimentare 
reciprocă a tot ceea ce există, sub impulsul științific al vibraţiilor 
sonore, unele vibrații se îndepărtează de altele iar substanţele 
cosmice de diferite densități și vitalităţi se unesc și se despart 
între ele formând concentrări mari și mici relativ independente, 
având ca rezultat tot acest Univers. 

Primul ordin de lumi este foarte spiritual și este în sânul 
Aceluia care nu are nume. Al doilea ordin de lumi are un tip de 
materialitate mai mare. In al treilea ordin de lumi materialitatea 
crește și așa mai departe; în fiecare dintre cele șapte ordine 
există o scară septenară a materialităţii. 

Lumea, universul în general, constă în vibrații și materii. E 
= mc, „Energia este egală cu masa ori viteza luminii la pătrat”. 
„Masa se transformă în energie, energia se transformă în 
masă”. 

Materia este într-o stare vibratorie, viteza vibraţiei este 
invers proporţional cu densitatea materiei. 

Fiecare atom din ordinul întâi de lumi, el singur, conţine 
înăuntrul său un atom al Absolutului și, prin urmare, primul 
ordin de lumi este spiritual sută la sută. Fiecare atom din ordinul 
al doilea de lumi conţine trei atomi ai Absolutului și, prin 


urmare, are puţin mai multă materialitate fiind totuși încă foarte 
spiritual. Fiecare atom din ordinul al treilea de lumi conţine în 
sine șase atomi ai Absolutului și este clar că materialismul este 
și mai mare. Fiecare atom din ordinul al patrulea de lumi conţine 
în sine douăsprezece particule primordiale, adică doisprezece 
atomi ai Absolutului și, prin urmare, este logic să spunem că 
ordinul al patrulea de lumi are o materialitate mult mai mare 
decât cele trei ordine precedente. Fiecare atom din ordinul al 
cincilea de lumi are înăuntrul său douăzeci și patru de atomi ai 
Absolutului și, prin urmare, este clar că materialitatea este mult 
mai mare. 

Noi, biete animale intelectuale condamnate din nefericire 
la suferinţa vieţii, avem într-adevăr greaua soartă de a exista în 
acest îndepărtat și obscur colţ al Universului, care aparţine unui 
al șaselea ordin de lumi. Fiecare atom din lumea noastră de 48 
de legi, conţine înăuntrul său 48 de atomi ai Absolutului. 
Materialitatea lumii noastre este oribilă și tot ceea ce se obţine 
cu supremă ușurință în lumile cu 12, 6 sau 3 legi se obţine aici 
prin sacrificiu de sânge și suferință nespusă. 

Dedesubtul nostru se află Lumea Subterană unde 
materialitatea este îngrozitor de oribilă. Prima regiune a Abisului 
are atomi conţinând fiecare în sine nu mai puţin de 96 legi, 
nouăzeci și șase de particule primare, nouăzeci și șase atomi ai 
Absolutului. In a doua regiune a regnului mineral, fiecare atom 
are o sută nouăzeci și doi de atomi ai Absolutului și așa mai 
departe. 

Regnul mineral, este, ca urmare înspăimântător de 
materialist și de aceea viaţa subterană este cu adevărat un iad. 
Dar ar trebui să clarificăm faptul că Infernul are misiunea sa, 
este crematoriul cosmic și, prin urmare, este necesar. 

Cineva a spus: „Infern vine de la cuvântul latin ‘Infernus’, 
regiune inferioară, și, de aceea, infern este această lume în care 
trăim”. Acest cineva a greșit, deoarece această regiune celulară 
în care trăim nu este regiunea inferioară. 

Trăim în al șaselea ordin de lumi guvernate de 48 de legi 
iar cel inferior este al șaptelea, în acord cu Legea lui Șapte. Știm 
că lumea a șaptea este lumea Subterană a cărei primă regiune 
este guvernată de 96 legi. 

Infernul nu este un loc cu flăcări, Infernul este lumea de 
dedesubt, lumea subterană, cu toate acestea, este logic să 


spunem că flăcările pasiunii ard în lumea subterană. Toate 
Infernurile religiilor sunt doar simboluri ale lumii subterane. 
Timpul în regnul mineral este timpul pietrelor, timp îngrozitor de 
lent și teribil de plictisitor. Fiecare mic eveniment în lumea 
subterană echivalează cu 80 de ani, 800 de ani, 8000 și 80.000 
de ani. 

Cei pierduţi de pe anticul Pământ-Lună, numiţi Luciferi, 
Ahrimani și Anagarika cu turbane roșii, mai trăiesc încă în acest 
regn mineral scufundat și ei cred că merg foarte bine, că 
progresează. Cei pierduţi vor crede întotdeauna că merg foarte 
bine și sunt plini de bune intenții. 

o CAPITOLUL V o 
NATURA o 

Sărmanul animal intelectual în mod greșit numit om își 
poate dezvolta toate posibilităţile sale oculte dacă așa își 
dorește, dar dezvoltarea tuturor acestor posibilităţi nu este de 
fapt o lege. Legea pentru omul-mașină este de a se naște, 
crește, reproduce și muri în cercul vicios al legilor mecanice ale 
Naturii. 

Isus Cristos, a cărui Naștere o celebrăm în seara aceasta 
cu ritualuri și sărbătoare, a spus următoarele: „Străduiţi-vă să 
intraţi prin poarta îngustă, pentru că eu vă spun că mulţi vor 
încerca să intre și nu vor putea” [Luca 13:24]. Îngustă este 
poarta și strâmtă este calea ce duce la dezvoltarea tuturor 
posibilităţilor omului, dar foarte puţini sunt cei care găsesc 
această poartă și această cale. 

Drumul care duce la dezvoltarea tuturor posibilităţilor 
oculte ale omului, este, de fapt, împotriva Naturii, împotriva 
Cosmosului, împotriva vieţii sociale comune și obișnuite, 
împotriva lui însuși, împotriva a tot și împotriva tuturor. Aceasta 
explică de ce drumul este atât de dificil și exclusivist, de aceea 
a fost numit „Calea Tăișului de Cuţit”. Acest drum este foarte 
amar, mai amar decât fierea, este opusul vieţii obișnuite, în 
viaţa de zi cu zi; se bazează pe o altă clasă de principii, este 
supusă altor legi. 

Sărmanul animal intelectual în mod greșit numit om își 
poate dezvolta toate posibilităţile sale, dacă aceasta dorește, 
dar tot astfel, posibilităţile sale pot rămâne nedezvoltate sau, de 
asemenea, pot fi pierdute total. Mulţi pseudo-ocultiști și pseudo- 
ezoteriști presupun în mod greșit că aceste posibilităţi pot fi 


dezvoltate prin înţeleapta lege a evoluţiei, însă acest concept 
este complet fals, deoarece nici o mecanică nu poate dezvolta 
toate posibilităţile noastre latente. 

Auto-Realizarea Intimă a omului nu este niciodată 
produsul unei mecanici, ci rezultatul unei munci conștiente 
făcută cu răbdare și durere pentru noi înșine și în noi înșine. 
Numai prin munci autoconștiente succesive și neîntrerupte în 
noi înșine ne putem dezvolta toate posibilităţile ascunse. 

Legea Evoluţiei și Progresului și Legea Involuţiei și 
Regresului sunt două legi mecanice ce lucrează într-o formă 
armonioasă și coordonată în întreaga Natură. Totul evoluează și 
involuează, avansează și regresează; există evoluţie în toate 
organismele care se nasc și se dezvoltă, există involuţie în toate 
organismele ce îmbătrânesc și mor. 

In viaţa de fiecare zi, cu toate aceste școli pseudo- 
ezoterice, pseudo-ocultiste, spiritiste, științifice, etc., nu există 
nimic care are toate posibilităţile Drumului, eventual, mai 
devreme sau mai târziu ne pot duce doar către moarte, nu ne 
pot duce la nimic altceva. Calea Tăișului de Cuţit, este plină de 
pericole în interior și în afară. Este foarte rar acela ce găsește 
Drumul, dar și mai rar este să găsești pe cineva care nu 
abandonează Drumul și atinge scopul. 

In lume există multe școli pseudo-ezoterice și pseudo- 
ocultiste cu intenţii foarte bune și frumoase studii ce nu aduc 
nici un prejudiciu ci beneficii tuturor, dar acesta nu este Drumul. 
Desigur, Drumul este prea ascuns, îngust și mai rău încă, 
înspăimântător de dificil. Drumul nu place decât câtorva puţini; 
pseudo-ezoteriștii, pseudo-ocultiștii și membrii multor secte 
foarte frumoase, urăsc Drumul și îl califică drept magie neagră. 

Evoluția mecanică a animalului intelectual în mod greșit 
numit om, este necesară pentru Natură până la un anumit punct 
foarte bine definit. Dincolo de acest punct, evoluția mecanică a 
bipedului uman, nu este doar inutilă pentru Natură, dar, de 
asemenea, în detrimentul acesteia. 

Procesele evolutive și involutive ale umanităţii corespund 
perioadelor de evoluţie și involuţie ale planetelor în spaţiu. În 
esență, spunem că în realitate omenirea nu evoluează; se 
produc multe schimbări la periferia Conștiinţei umane, dar nici 
unul în centrul Conștiinţei umane. 

Mulţimile care l-au ovaţionat pe Nero și au cerut 


crucificarea lui lisus Cristos, mulțimile care au aruncat cu 
satisfacţie pietre în profeţi, au rămas tot aceleași, și-au 
schimbat corpul și obiceiurile; Esenţa rămâne neschimbată, nu a 
progresat. 

Planetele produc schimbări uneori evolutive, alteori 
involutive în periferia animalului intelectual, noi civilizaţii se 
ridică și se prăbușesc dar Sufletul, Esenţa rămâne aceeași. 
Acest trist furnicar uman trăiește pe suprafaţa Terrei pentru a 
îndeplini scopurile și necesitățile Naturii. Pământul nu risipește 
nimic pentru că vrea să trăiască și să utilizeze în mod egal atât 
produsele evoluţiei precum și ale involuţiei, deși, în fiecare caz 
scopurile sunt total diferite. 

Animalul intelectual se poate converti într-un Om adevărat 
prin Auto-Realizarea Intimă, însă Auto-Realizarea întregii mase 
umane nu este numai imposibilă, ci, de asemenea, prejudicioasă 
pentru planeta pe care trăim. Natura nu are nevoie de Auto- 
Realizarea lIntimă a omului, acest lucru este chiar contrar 
propriilor sale interese; pentru acest motiv, există anumite forțe 
foarte speciale, din păcate negre, care se opun violent Auto- 
Realizării Intime a mulțimilor umane. 

În epoca faimoasei civilizaţii Tikliamishiana care a existat 
cu multe secole înainte de apariția Babiloniei, viaţa în general a 
umanităţii era împărțită în două curente. Evanghelia Creștină ne 
vorbește despre două turme: turma de oi și turma de capre. Nu 
este nici o îndoială că aproape toate ființele umane ce 
populează Pământul, aparțin, de fapt și de drept, regatului 
caprelor. 

Natura își înghite proprii săi fii, Natura își mănâncă 
caprele, care sunt la fel de numeroase precum nisipul mării. 
Viaţa umană pe Pământ curge în două curente: acela al oilor și 
acela al caprelor. 

Omul care posedă în mod real și cu adevărat Fiinţa, 
Intimul, urmează curentul râului vieţii. Omul care nu posedă 
Fiinţa urmează curentul râului tenebros al morţii. Râul vieţii se 
pierde în oceanul Spiritului Universal de Viaţă. Râul morţii se 
pierde între crăpăturile regiunilor profunde ale pământului. 
Pământul are nevoie de hrană și râul morţii i-o aduce în apele 
sale negre. 

Procesele involutive care au loc în interiorul planetei Terra 
nu ar putea exista fără activitatea oamenilor cu piele de capră 


care intră în lumea subterană. În spatele tuturor acestor 
mecanisme ale lumii, în spatele tuturor acestor procese chimice 
care structurează roca dură, se află psihicul colectiv al 
oamenilor cu piele de capră. Tenebroșii dau consistenţă fizică 
fierului, cremenei și granitului. Dacă printr-un oarecare 
procedeu i-am extrage din Infern (Regnul Mineral) pe toţi 
tenebroșii care îl populează, roca dură și-ar pierde consistenţa, 
duritatea și ar deveni elastică, plastică, inutilă; atunci sfârșitul 
său ar fi un fapt inevitabil. 

Prima eliberare a omului constă, în mod precis, în 
posibilitatea de a trece de la curentul tenebros care este 
predestinat să dispară în profundităţile pământului, la curentul 
luminos care ar trebui să se reverse în oceanul Marii Lumini. 

Nu este ușor să treci de la curentul negru la curentul alb, 
deoarece pentru această trecere este urgent să renunţi la tot 
ceea ce ne place și ne pare o binecuvântare, la tot ceea ce ne 
pare foarte romantic și preţios, etc. Este necesar să murim 
pentru lume, să dizolvăm Ego-ul, să abandonăm ceea ce are 
savoarea deliciilor și pasiunii, etc. 

Este necesar să te naști și aceasta este o muncă cu grâul, 
cu sămânţa, o problemă sexuală. Este indispensabil să îi iubim 
pe semenii noștri și să ne sacrificăm total pentru ei. Drumul este 
mai amar decât fierea și Naturii nu îi convine, deoarece este 
contrar proiectelor sale. 

Regnul Mineral (Infernul), se hrănește cu umanitatea, 
umanitatea este o parte a vieţii organice a Pământului, hrana 
Pământului. Dacă întreaga umanitate s-ar Auto-Realiza aceasta 
ar fi fatal pentru Regnul Mineral. Natura se opune Auto-Realizării 
omului, deoarece aceasta este contrară propriilor sale interese; 
normalul, naturalul este ca umanitatea să fie înghițită de Regnul 
Mineral. 

Isus Cristos a spus, „Dintr-o mie care mă caută, unul mă 
găsește, dintr-o mie care mă găsesc, unul mă urmează și dintr-o 
mie care mă urmează, unul este al meu”. 

o CAPITOLUL VI n 
REVOLUTIA CONȘTIINȚEI n 

Revoluția Conștiinţei este a CINCEA EVANGHELIE, avem 
urgent nevoie de o schimbare radicală, totală și definitivă, iar 
acest lucru este posibil doar prin Revoluţia Conștiinţei. Auto- 
Realizarea Intimă este posibilă numai în indivizi izolaţi, cu 


ajutorul cunoașterii și a metodelor adecvate. O astfel de 
revoluţie intimă poate apărea numai înlăuntrul individului și este 
de fapt contrar intereselor Naturii. 

Dezvoltarea tuturor posibilităţilor oculte în animalul 
intelectual nu este necesară, cu o excepţie unică și exclusivă: 
pentru sine însuși; nici Natura, nici altcineva nu este interesat în 
dezvoltarea de astfel de posibilităţi individuale. Cel mai grav 
dintre toate aceste lucruri este a ști că nimeni nu este obligat să 
îl ajute pe individul revoluţionar, nimeni nu are cea mai mică 
intenţie de a ajuta un revoluționar din această categorie, acesta 
este complet singur și, dacă un Maestru decide să îl orienteze, 
aceasta înseamnă a avea mult noroc. 

Forţele tenebroase care se opun hotărât Auto-Realizării 
Intime a marilor mase de oameni, de asemenea se opun 
puternic și chiar în formă violentă Auto-Realizării Intime a 
individului revoluţionar. Fiecare om revoluţionar trebuie să fie 
suficient de iscusit pentru a se eschiva forțelor întunericului; 
dar, din păcate, masele de oameni nu pot să o facă, numai 
individul revoluţionar poate să reușească și să fie mai abil decât 
aceste forțe ale întunericului. 

Nu există Auto-Realizare obligatorie sau mecanică, Auto- 
Realizarea Intimă a omului este rezultatul luptei conștiente. 
Natura nu are nevoie de Auto-Realizarea Intimă a fiinţei umane, 
nu o dorește, îi repugnă și luptă împotriva ei cu armele sale cele 
mai bune. Auto-Realizarea Intimă poate fi doar o nevoie urgentă 
pentru omul revoluţionar, atunci când el își dă seama de 
cumplita sa situaţie și de abominabila soartă care îl așteaptă, 
aceea de a urma să fie înghiţit cu lăcomie de către Regnul 
Mineral. 

Revoluția Conștiinţei este posibilă numai în sensul de a 
câștiga, de a cuceri propriile noastre posibilităţi latente, propriile 
noastre comori ascunse. Dacă întreaga specie umană ar vrea să 
obţină ceea ce îi aparține, ceea ce este al său de drept, Auto- 
Realizarea ar deveni imposibilă, pentru că ceea ce este posibil 
pentru individul revoluţionar, este imposibil pentru mase. 

Avantajul deţinut de revoluţionarul separat, este că, în 
realitate, este prea mic și, până la urmă, pentru marea Natură 
nu are nici o importanţă existența unei mașini în plus sau în 
minus. Dacă o celulă microscopică din corpul nostru se 
revoluţionează împotriva noastră, aceasta nu are nici o 


importanţă, însă dacă toate celulele din corpul nostru se revoltă, 
atunci da, această chestiune este gravă și mergem la medic 
pentru a combate această revoluție cu toate armele științei. 
Exact același lucru se întâmplă în cazul unui individ izolat, este 
prea mic pentru a influenţa viaţa întregului organism planetar în 
care trăim, ne mișcăm și avem Fiinţa noastră. 

Cei care afirmă că toate fiinţele umane, mai devreme sau 
mai târziu, ajung la Auto-Realizarea Intimă prin intermediul 
evoluţiei Naturii, sunt niște mari mincinoși, niște impostori; 
pentru că niciodată nu a existat și nu va exista Auto-Realizare 
Intimă mecanică. 

Auto-Realizarea Intimă este Revoluția  Conștiinţei și 
Conștiinţa niciodată nu se poate revolta în mod inconștient. 
Revoluţia omului este revoluția voinţei sale și nu poate exista 
niciodată o revoluţie involuntară mecanică. Auto-Realizarea 
Intimă este rezultatul unor auto-eforturi supreme voluntare și 
perfect auto-conștiente. Auto-Realizarea Intimă necesită teribile 
super-eforturi individuale și acestea sunt posibile doar prin 
Revoluţia Conștiinţei. 

Isus Cristos, a cărui Naștere o celebrăm în această seară 
[24 decembrie 1965], niciodată nu a promis Impărăţia tuturor 
fiinţelor umane, Isus subliniază dificultatea de a intra în 
Împărăţie. 

„Pomul care nu face fructe este tăiat și aruncat în foc”. 
[Matei 7:19] 

„Mulţi sunt chemați, dar puțini sunt aleși”. [Matei 22:14] 

„Impărăția Cerurilor se aseamănă cu un năvod care, 
aruncat în mare, prinde tot felul de pești; o dată umplut îl scot la 
mal, sed jos, aleg în vase ce este bun și aruncă ce este rău. Tot 
așa va fi și la sfârșitul veacului: îngerii vor ieși, vor despărți pe 
cei răi din mijlocul celor buni și-i vor arunca în cuptorul cu foc 
(Regnul Mineral), acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților”. 
[Matei 13:47-50] 

Doar omul cu adevărat revoluţionar poate intra în Regatul 
magiei Albe, Regatul Esoterismul, în Magis Regnum, Regnum 
Dei. 

lisus a spus: „Împărăția Cerurilor se ia cu asalt, și cei ce o 
iau cu asalt pun mâna pe ea”. [Matei 11:12] 

Normal, natural, este ca rasa de animale intelectuale în 
mod fals numite oameni să cadă în Abis și să fie înghițită de 


Ammit, devoratorul de morţi ale cărui fălci de crocodil sunt o 
prefigurare a tuturor gurilor infernului Evului Mediu. Acest 
monstru abominabil (simbol al Regnul Mineral, cu ale sale șapte 
regiuni atomice scufundate), parte reptilă, parte leu și parte 
hipopotam, care apare - așa cum spuneau egiptenii - dintr-un 
lac de foc arzător, este devoratorul de inimi, devoratorul celor 
nerevendicati! și care pentru egipteni simboliza o specie de 
vultur cosmic îngrozitor, a cărui funcţie era aceea de a consuma 
deșeurile sau rămășițele umanităţii. 

Nu este neobișnuit ca cineva să intre în Regnul Mineral, 
aceasta este normal, și Regnul Mineral are nevoie de alimentul 
său psihic. Ceea ce este rar este ca cineva să intre în Regatul 
Înaltei Magii, pentru că în acest Regat intră numai revoluționarii 
Conștiinţei, ardenţi ca focul. 

o CAPITOLUL VII n 
CEI TREI FACTORI n 

Cei Trei Factori ai Revoluţiei Conștiinţei, sunt, după cum 
urmează: 

1 - ate naște; 

2-a muri; 

3 - sacrificiu pentru umanitate. 

Devine limpede ca lumina zilei că e imposibil să 
sărbătorești Nașterea Cristosului în Inimă dacă nu se naște 
Cristos în noi. Cine vrea să sărbătorească cu bucurie Crăciunul 
Inimii, trebuie să își fabrice Corpurile Existenţiale Superioare ale 
Fiinţei. 

Doar fabricând corpurile Existenţiale Superioare ale Fiinţei 
putem încarna Cristosul Intim. 

Este deja spus în Mesajele noastre anterioare că actualele 
Corpuri Interne, menţionate de către școlile pseudo-ezoterice și 
pseudo-ocultiste, nu ne servesc pentru Auto-Realizarea Intimă, 
deoarece sunt Corpuri Lunare. Avem urgent nevoie să ne 
fabricăm Corpurile Solare, Corpurile Existenţiale Superioare ale 
Fiinţei. Fabricarea acestor Corpuri Solare este posibilă numai 
practicând Maithuna (Magia Sexuală), cu scopul de a transmuta 
faimosul Hidrogen Sexual SI-12. Doar cu Hidrogenul Sexual Sl- 
12 putem fabrica Corpurile Existenţiale Superioare ale Fiinţei. 

Se dovedește total imposibil să se încarneze Fiinţa dacă 
nu posedăm Corpurile Solare, dacă nu le fabricăm prin 


1 sau ne-răzbunaţi/ne-protejaţi - n.t. 


intermediul Maithunei (Magia Sexuală). Cheia Maithunei am 
spus-o deja de multe ori, dar o vom repeta și în acest „Mesaj de 
Crăciun 1965-1966” pentru cei care nu știu: conexiunea sexuală 
Lingam-Yoni, fără a vărsa Ens-Seminis vreodată și pe tot 
parcursul vieții. 

De asemenea, în Mesajele trecute a fost clarificată, s-a 
discutat mult despre necesitatea de a ști a muri. Moartea 
Mistică este urgentă, moartea Ego-ului, a Eu-lui, a lui Mie 
Însumi, a Sinelui. Am explicat îndeajuns că Ego-ul este o legiune 
de demoni. Este urgent să dezintegrăm acest Ego, reducând-l la 
pulbere, cu unicul scop ca înăuntrul nostru să existe doar Fiinţa. 
Este clar că pentru a dezintegra Ego-ul este nevoie de o etică 
revoluţionară bazată pe Psihologie. Am învățat această etică, 
am învățat această Psihologie. Dizolvarea Ego-ului este o 
revoluţie radicală, totală și definitivă. 

Al treilea factor de bază al Revoluţiei Conștiinţei constă în 
sacrificiul pentru umanitate, în a le arăta calea și altora, aceasta 
este caritate bine înțeleasă, aceasta este lubire. 

Am explicat pe larg și am spus multe în Mesajele trecute 
despre Cei Trei Factori de bază ai Revoluţiei Conștiinţei, dar 
oamenii sunt călduţi și Cristos a spus: „Fiti calzi sau reci, dar nu 
călduți, deoarece pe cei călduți îi voi vomita din gura mea”. 
[Apocalipsa 3:16] 

Pseudo-ezoteriștii și pseudo-ocultiștii reacţionează la Cei 
Trei Factori ai celei de a Cincea Evanghelie, fiecare, în funcţie de 
vârsta lui, condiționare mentală, prejudecăţi, pasiuni, debilităţi, 
etc. 

Oamenii plini de potenţă sexuală preferă să înceapă lucrul 
cu Maithuna, însă lasă în uitare Moartea Ego-ului și Sacrificiul 
pentru Umanitate. 

Sărmanii bătrâni decrepiţi, vârstnici și vârstnice, așa 
bolnavi și impotenți preferă să înceapă lucrul cu dizolvarea Ego- 
ului, dar comit greșeala de a confunda etica noastră 
revoluţionară cu acea călduță morală falsă, subiectivă, insipidă, 
incoerentă, absurdă, trâmbiţată astfel de către toţi fraţii 
diverselor școli pseudo-ezoterice și pseudo-ocultiste. In cele din 
urmă există unii fraţi de la școlile menţionate mai sus, care 
preferă să înceapă sacrificându-se pentru umanitate, făcând 
ceva pentru semenii lor, dar comiţând greșeala de a uita de 
dizolvarea Ego-ului și de Maithuna. 


Există, de asemenea, multe cazuri de persoane potente 
sexual și pline de viaţă care preferă să înceapă să lucreze cu 
dizolvarea Ego-ului, dar nu sunt revoluționari, vor să dizolve 
Ego-ul cu acea falsă moralitate a stupizilor, cu acea morală 
învechită menţionată anterior și care abundă, cum spuneam, 
printre frații tuturor școlilor pseudo-ezoterice și pseudo- 
ocultiste. 

De obicei, aceste persoane spun adesea, cu un anumit aer 
de neprihănire: „Mai întâi avem nevoie de morală, pentru că 
fără ea nu există nimic, toate celelalte vin după aceea”. Și astfel 
scapă fugind pentru a se refugia în acea grea și oribilă inerție a 
falsei morale. 

Este clar faptul că toţi acești oameni eșuează în mod 
inevitabil; chiar și atunci când ar avea milioane de vieţi în 
această lume, în cele din urmă încetează a se mai naște pentru 
a intra în Regnul Mineral. Abisul este plin de oameni sinceri 
înșelați și de persoane pline de foarte bune intenţii. 

Este corect ca un vârstnic impotent să amâne Maithuna 
pentru viitoarea sa viață și să înceapă munca de dizolvare a 
Ego-ul, dar nu este corect să vrei să dizolvi Ego-ul bazându-te pe 
auto-neprihănire. 

Este corect ca persoanele pline de potenţă sexuală să 
înceapă chiar acum să lucreze cu Maithuna pentru a-și fabrica 
Corpurile Solare, dar nu este corect ca aceste persoane să nu se 
preocupe de dizolvarea Ego-ului și nici de Sacrificiul pentru 
umanitate. Este corect să ne sacrificăm pentru umanitate, dar 
nu este corect să uităm de dizolvarea Ego-ului și de fabricarea 
Corpurilor Existenţiale Superioare ale Fiinţei. 

Auto-Realizarea Intimă este posibilă numai lucrând cu cei 
Trei Factori de bază ai Revoluţiei Conștiinţei. 

o CAPITOLUL VIII a 
ABUZUL SEXUAL o 

Este urgent ca de acest Crăciun (1965-1966) să înţelegem 
integral necesitatea de a ne elibera din această lume cu 48 legi 
în care trăim, dacă nu vrem să degenerăm prin căderea în 
oribila lume cu cele 96 de legi. 

Studiul celor 48 de legi în care trăim este de fapt un 
studiu foarte profund. Dacă vrem să ne eliberăm de cele 48 de 
legi trebuie să le studiem pe acestea în noi înșine. 

La început, înțelegem că suntem  controlațţi de 


nenumăratele legi create de noi înșine și de oamenii din jurul 
nostru, atunci înțelegem că suntem înrobiţi de aceste legi. Când 
vom începe să ne eliberăm de toate aceste legi plictisitoare 
create de societate, este clar că semenii noștri devin inamicii 
noștri deoarece nu mai suntem la fel cu ei în modul greșit de a 
gândi, simţi și acţiona. 

Revoluţia Conștiinţei este teribilă și semenii noștri o urăsc 
de moarte instinctiv, deoarece ei nu o cunosc. A întoarce 
energia sexuală spre înăuntru și în sus, a dizolva Ego-ul și a-ţi da 
viaţa pentru ceilalţi este ceva ciudat și exotic pentru capre și ele 
sunt la fel de numeroase ca nisipurile mării, și trăiesc alături de 
noi. Pentru cei ce abuzează de sex, Revoluţia Conștiinţei este 
imposibilă iar oamenii cu blană de capră nu sunt dispuși să 
părăsească abuzurile lor sexuale. 

Mașina umană are șapte centri, cinci inferiori și doi 
superiori, pe care oamenii nici nu îi bănuiesc. Vom studia cei 
cinci centri inferiori: primul este Centrul Intelectual, al doilea 
este cel Emoţional, al treilea este cel Motor, cel de-al patrulea 
este cel Instinctiv și al cincilea este cel Sexual. 

Nu există nici o îndoială că sexul este centrul de gravitație 
al tuturor activităţilor umane. Oamenii merg la biserică puși în 
mișcare de sex, se întâlnesc la o cafea puși în mișcare de sex, 
dansează puși în mișcare de sex. Când un bărbat și-a întâlnit 
partenera şi s-au unit sexual, societatea a început; 
mecanicitatea sexului este îngrozitoare și animalul intelectual 
nu vrea să o înțeleagă. Când devenim conștienți de sex și 
funcţiile sale, când lucrăm cu Maithuna (Magia Sexuală), 
mecanicitatea dispare și intrăm pe drumul regenerării sexuale. 
Sexul are cea mai mare putere de înrobire și cea mai mare 
putere de eliberare totală. A doua naștere despre care Isus i-a 
vorbit lui Nicodim, depinde în întregime de sex. Ingerul Intern 
trebuie să se nască din sex și numai cu Maithuna o putem 
obține; dacă vrem Adevărata Naștere avem nevoie ca Pruncul 
din Betleem să se nască înăuntrul nostru și aceasta este posibil 
numai cu Maithuna. 

Minunatul Hidrogen SI-12 este materia cu care lucrează 
sexul și care fabrică sexul: este sămânța, sămânţa în interiorul 
căreia se află în stare latentă Îngerul Intern. Am explicat că prin 
transmutarea Hidrogenului SI-12 putem produce adevăratul 
Corp Astral, adevăratul Corp Mental și legitimul Corp Cauzal; în 


mesajele noastre din trecut am vorbit foarte clar despre acest 
lucru. Cei care abuzează de sex nu pot fabrica Corpurile 
Existenţiale ale Fiinţei și de aceea acești nefericiţi continuă după 
moarte cu vehiculele lunare. Doar fabricând Corpurile Solare, 
Corpurile Existenţiale Superioare ale Fiinţei, ne putem elibera de 
cele 48 de legi. 

Este abuz sexual acțiunea sexului prin alte centre ale 
mașinii umane sau acţiunea altor centre prin Centrul Sexual. 
Fiecare centru al mașinii trebuie să funcționeze cu propria sa 
energie, dar, din păcate, celelalte centre ale mașinii fură energia 
sexului. Când Centrele Intelectual, Emoţional, Motor, Instinctiv 
fură energia sexuală, atunci este un abuz sexual. Cel mai grav 
dintre toate este faptul că Centrul Sexual, la rândul său, vrea să 
fure energia altor centre, cu scopul de a putea lucra, tot acest 
lucru este abuz sexual. 

Atunci când sexul lucrează cu propriul său Hidrogen SI-12 
îl poate atunci transmuta pentru a fabrica Corpurile Existenţiale 
ale Fiinţei. Din păcate, oamenii abuzează de energia sexuală, 
oamenilor le place să disturbe și să risipească Hidrogenul SI-12. 

Este ușor să descoperi abuzul sexual al oamenilor; atunci 
când există abuz sexual, intelectul, emoția, mișcarea, instinctul, 
au o anumită „aromă” specială, o nuanţă inconfundabilă, o 
anume pasiune, o vehemenţă care nu lasă loc de îndoială. Puteţi 
vedea toate acestea în planurile mentale ale seniorilor 
războiului, în coridele cu tauri, în eforturile pasionante ale 
fotbaliștilor în timpul unei olimpiade, în violentele instincte 
pasionale ale oamenilor. Oriunde vrei, găsești risipă de intelect 
diabolic, emoţii violente, mișcări senzuale, pasionante curse de 
mașini, de cai, de biciclete, jocurile olimpice, etc., etc., sau chiar 
instincte bestiale în acţiune, este evident atunci că există abuz 
sexual. Partea cea mai gravă din tot acest abuz este că Centrul 
Sexual este apoi obligat să lucreze cu hidrogeni mai grei, ce 
corespund altor centri. 

Atunci când sexul este forţat să lucreze cu un Hidrogen ca 
48, ca 24, etc., este imposibilă fabricarea Corpurilor Existenţiale 
Superioare ale Fiinţei. 

Cei care se complac cu filme, romane și picturi 
pornografice, utilizând energia sexuală în centrul gândirii este 
clar că rămân cu tendința de a se satisface doar cu fantezia 
sexuală și, cu timpul, dobândesc în cele din urmă impotenta de 


tip psihosexual, cea care, atunci când într-adevăr ajung să facă 
actul sexual, îi face să eșueze lamentabil. Când Centrul 
Emoţional fură energia sexuală, apar sentimentalisme stupide, 
gelozii, cruzime, etc. Când Centrul Motor funcţionează cu 
Hidrogen SI-12 furat de la sex, apar atunci cei ce abuzează de 
Centrul Motor, jucători de fotbal, acrobaţi de circ, cicliștii marilor 
curse, etc. Când Centrul Instinctului fură energie sexuală, atunci 
apare risipa de acţiuni instinctive, pasionale, violente. Abuzul 
sexual încetează cu adevărat atunci când stabilim în noi înșine 
un „centru de greutate permanent”. 

Așa cum am mai spus și repetăm, Ego-ul este legiune de 
demoni; Ego-ul există în formă pluralizată, cei cinci cilindri ai 
mașinii umane îl originează și dau putere acestor mici legiuni de 
Ego-uri ce, reunite, constituie ceea ce este numit Ego-ul, Eul 
însumi. Ego-ul pluralizat irosește neîndemânatic Esenţa, pe care 
o avem înăuntrul nostru pentru a ne fabrica Sufletul. Când 
dizolvăm Ego-ul pluralizat, risipa încetează și atunci Esenţa se 
acumulează în noi înșine devenind un centru permanent de 
gravitație. Când stabilim în noi înșine un centru permanent de 
gravitație, sexul lucrează atunci cu propria sa energie, cu 
propriul său Hidrogen, Hidrogenul SI-12. Esoterismul gnostic ne 
învaţă că atunci când sexul lucrează cu propria sa energie, cu 
propriul său Hidrogen, se încheie abuzul sexual, pentru că 
fiecare centru lucrează atunci cu energia care îi corespunde, cu 
Hidrogenul care îi corespunde și nu cu Hidrogenul SIl- 12 furat de 
la sex. 

Este necesar să dizolvăm Ego-ul dacă dorim să se încheie 
abuzul sexual; mulţi iniţiaţi, în trecut, au dizolvat în parte Ego-ul 
și graţie acestui fapt au fabricat Corpurile Superioare 
Existenţiale ale Fiinţei; din păcate, foarte curând au uitat de 
necesitatea de a dezintegra Ego-ul în totalitate, în formă 
radicală. Rezultatul unei asemenea neglijenţe a fost o nouă 
consolidare a Ego-ul pluralizat. Acest tip de iniţiaţi au devenit 
Hanasmussen cu „centru dublu de gravitație”. Acest tip de 
subiecte au în lumile interne o personalitate dublă, una albă, 
una neagră. De exemplu, pe Andrameleck, atunci când îl 
invocăm pe acest mag în Lumea Moleculară, poate veni la noi 
un Mare Adept al Lojei Albe sau, de asemenea, un Mare Adept 
Lojei Negre; sunt doi adepţi și totuși un același individ. 
Andrameleck este un HANASMUSSEN cu dublu centru de 


gravitație, este mag alb și mag negru în acelaşi timp. 

Cine într-adevăr vrea să nu aibă soarta oribilă a lui 
Andrameleck trebuie să lucreze intens cu cei Trei Factori de 
bază ai Revoluţiei Conștiinţei. Oricine vrea să se elibereze de 
cele 48 de legi trebuie să înceteze cu abuzul sexual. Oricine 
vrea să înceteze cu abuzul sexual trebuie să anihileze Ego-ul, 
reducându-l la praf. Este urgent să se stabilească un echilibru 
complet al celor cinci centri ai mașinii și aceasta este posibil 
doar prin dizolvarea Ego-ului. 

o CAPITOLUL IX n 
EGO-UL ȘI FIINTA o 

În domeniul Psihologiei, trebuie să facem o diferenţiere 
precisă între Ego și Fiinţă. Ego-ul nu este Fiinţa, nici Fiinţa nu 
este Ego-ul. Toată lumea spune: „Fiinţa mea”, gândind la Fiinţa 
sa, dar nu știe ce este Fiinţa și o confundă cu Ego-ul. 

Când batem la ușă, dacă cineva ne întreabă: „Cine bate la 
ușă?” noi răspundem întotdeauna spunând: „Eu”. Aici nu 
comitem o greșeală și răspunsul este exact, însă când spunem 
„Intreaga mea Fiinţă este tristă, deprimată, abătută, etc.”, 
atunci greșim cu stângăcie, căci sărmanul animalul intelectual în 
mod greșit numit om nu posedă încă Fiinţa. 

Doar Fiinţa poate face, întrucât omul-mașină, sărmanul 
animal intelectual nu este capabil de a face nimic, totul i se 
întâmplă, este o simplă jucărie mecanică mișcată de forțe 
necunoscute lui. Animalul intelectual are iluzia că el face, însă, 
într-adevăr, nu face nimic, totul se întâmpla prin intermediul lui. 
Suntem loviți și reacţionăm lovind, suntem hărțuiţi pentru plata 
chiriei casei și reacţionăm cu anxietate căutând bani, cineva ne 
rănește în amorul propriu și reacţionăm săvârșind nebunii, și așa 
mai departe. 

Sărmanul animal intelectual este întotdeauna victima 
circumstanțelor, nu este capabil de a genera în mod conștient 
circumstanţele, dar crede în mod fals că le generează. In 
realitate doar Fiinţa (Intimul) poate determina conștient 
circumstanţele, dar, din păcate, animalul intelectual în mod 
greșit numit om nu posedă încă Fiinţa (Intimul). 

Mulţi studenţi ai școlilor pseudo-ezoterice și pseudo- 
ocultiste, plini de rafinate ambiţii metafizice, comit greșeala de 
a divide iubitul Eu în două jumătăţi arbitrare și absurde. Prima 
jumătate o califică drept Eu Superior iar a doua jumătate, 


privind-o depreciativ, drept Eu Inferior. Cel mai curios dintre 
toate, comic și tragic totodată, este să vezi acest Eu Inferior 
cum se luptă cu disperare pentru a evolua și a se perfecționa 
pentru a realiza, într-o zi, unirea mult-dorită cu Eul Superior. 

Sărmana minte a animalului intelectual este ridicolă 
fabricând Eul Superior, conferindu-i atribute divine, acordându-i 
puteri arbitrare pentru a controla mintea și inima; același Eu 
divizându-se în două, același Ego vrând să se reamestece după 
ce a fost împărţit în două, același Ego separându-se și vrând să 
se unească din nou. Ambiţiile Ego-ului nu are limite, vrea și 
dorește să devină un Maestru, un Deva, un Zeu, etc., etc. 

Ego-ul se divide în două pentru a se întoarce să se 
reunească și să fie unul, așadar astfel crede în mod greșit Ego-ul 
că îşi poate vedea împlinite ambițiile sale super-divine. Toate 
aceste trucuri ale Ego-ului sunt înșelăciuni ale minţii, prostii fără 
nici o valoare. Mintea fabrică comicul Eu Superior după gustul 
său, îl îmbracă precum un Mahatma, îi pune un nume sonor și 
apoi se prea-mărește singur căzând în mitomanie. 

Cunoaștem cazul unui mitoman care și-a lăsat să crească 
barba și părul, s-a îmbrăcat cu o tunică de Isus Cristos și spunea 
întregii lumi că el era nimic mai puţin decât reîncarnarea lui Isus 
Cristos. 

Desigur, au fost mulţi imbecili care nu numai că l-au 
adorat ci continuă încă să-l divinizeze. 

Mintea ce are prostul gust de a crea Eul Superior ca o 
entitate separată și super-divină, ajunge să falsifice realitatea 
presupunând în mod greșit că acea entitate este Ființa, Intimul, 
Realul. Mintea vrea în mod arbitrar ca Eul Superior fabricat de 
ea să fie Fiinţa și îi atribuie în mod stupid lucruri fabricate 
pentru el, lucruri care nu au nimic de-a face cu Fiinţa. Aceste 
prostii ale minţii sunt asemenea falsificării banilor, mintea 
contraface o falsă Fiinţă, bancnotele false sunt Eul Superior. 
Mitomanii au un amor propriu teribil și înfricoșător, trăiesc 
deosebit de atașați de ei înșiși, își adoră bancnotele false, mult 
lăudatul Eu Superior. 

Orice mitoman este un psihopat patologic, orice mitoman 
se supraestimează excesiv și se autoconsideră un zeu pe care 
oamenii sunt obligaţi să-l adore. Nu toţi cei care și-au fabricat un 
Eu Superior cad în mitomanie, abundă fanaticii care nu sunt 
mitomani ci doar aspiră să evolueze prin a ajunge la unirea cu 


Eul Superior. Acești fanatici nu mănâncă o bucată de carne nici 
nu beau un pahar de vin ci critică înspăimântător pe toţi cei care 
mănâncă o bucăţică de carne sau ţin un pahar de vin în mână, 
gata să ţină un toast. Acești fanatici sunt insuportabili, de obicei 
sunt vegetarieni sută la sută, cred despre ei înșiși ca sunt foarte 
sfinţi, dar acasă sunt cruzi faţă de soţie, copii, etc. Pe acești 
oameni îi încântă fornicaţia, adulterul, bârfa, ambiția, dar ei se 
cred foarte sfinţi. 

Mintea servește doar ca obstacol Fiinţei (Intimului); nu știe 
nimic despre Real. Dacă gândirea ar cunoaște Realul, Intimul, 
Fiinţa, atunci toţi oamenii ar fi comprehensivi. Numai prin 
intermediul meditaţiei profunde putem experimenta Fiinţa, 
Intimul. Experienţa Fiinţei, a Intimului ne transformă radical; 
mitomanii ajung să falsifice o astfel de experienţă cu auto- 
proiecţii inconștiente mentale pe care se grăbesc să le 
povestească tuturor. Mitomanii ajung să fie victime ale auto- 
înșelării și, crezându-se zei, aspiră la a fi adoraţi de toată lumea. 

Este complet imposibil să experimentăm Fiinţa, Intimul, 
Realul, fără să devenim adevăraţi Maeștri, tehnic și științific, ai 
misterioasei științe numite meditaţie. Este complet imposibil să 
experimentăm Fiinţa, Intimul, Realul, fără să ajungem să avem o 
adevărată măiestrie în această liniște și tăcere a minţii. 
Totodată trebuie să nu ne auto-înșelăm și să confundăm pisica 
cu iepurele; Ego-ul și el urmărește și tânjește după aceste tăceri 
și chiar le fabrică în mod artificial. 

Avem nevoie, pe durata meditaţiei profunde, de liniște și 
tăcere a minţii, dar nu avem nevoie de acea liniște și de acea 
tăcere falsă fabricată de Ego. Nu trebuie să uităm că diavolul 
celebrează Slujba, urmărește să înșele și oamenii cei mai abili. 
Este logic să spunem că, dacă vrem să liniștim mintea cu forţa și 
dacă dorim să o reducem la tăcere torturând-o și imobilizând-o 
în lanţuri din setea de a experimenta Fiinţa, vom obţine doar 
liniște artificială și arbitrară produsă de Ego. Cine dorește cu 
adevărat o liniște legitimă, și nu o liniște falsă, o adevărată 
tăcere și nu o tăcere falsă, cel mai bun lucru de făcut este să fie 
integru, să nu facă greșeala de a se diviza pe sine în subiect și 
obiect, gânditor și gând, Eu și non-Eu, controlor și controlat, Eu 
Superior și Eu Inferior, Eu și gândirea mea, etc., etc. 

A ști să meditezi înseamnă a fi pe drumul spre iluminarea 
interioară; dacă dorim să învăţăm să medităm noi trebuie să 


înţelegem că nu există nici o diferenţă între Eu și gândirea mea, 
adică, între gânditor și gândire. 

Mintea umană nu este creierul; creierul este făcut pentru 
a elabora gândirea, însă el nu e gândirea; mintea este 
energetică și subtilă, dar noi facem greșeala de a ne auto-diviza 
în mii de mici fragmente mentale, care împreună alcătuiesc 
ceea ce este legiunea de Ego Pluralizat. Când încercăm să unim 
toate aceste fragmente mentale în timpul meditaţiei cu scopul 
corect de a fi întregi, atunci toate aceste fragmente formează 
un alt fragment mare cu care avem de luptat; atunci liniștea și 
tăcerea minţii devin imposibile. 

Nu trebuie să ne divizăm prin meditaţie între Eul Superior 
și Eul Inferior, Eu și gândurile mele, mintea mea și Eu, pentru că 
mintea și Ego-ul, gândurile mele și cu mine suntem cu toții unul, 
Ego-ul, Eul Pluralizat, Eul însumi, etc., etc. 

Când înţelegem într-adevăr că un asemenea Eu Superior 
și Eu Inferior, ca și gândurile mele și eu, etc., sunt toate Ego, Eul 
însumi, este clar că prin înţelegerea profundă ne eliberăm de 
gândirea dualistă și mintea rămâne atunci în liniște cu adevărat 
și în tăcere profundă. Numai atunci când mintea este în liniște 
într-adevăr, numai atunci când mintea este cu adevărat tăcută, 
putem experimenta ceea ce este Realitatea, ceea ce este 
Realul, ceea ce este Fiinţa autentică, Intimul. 

Cât timp mintea este îmbuteliată în dualism, este total 
imposibil să fim întregi. Esenţa minţii (Buddhata) este foarte 
prețioasă, dar, din păcate, este absorbită în bătălia antitezelor. 
Când, în timpul meditaţiei, Esenţa minţii evadează din cușca 
contrariilor, putem experimenta Realul, Fiinţa, Intimul. Este 
dualism atunci când încerc să adun toate fragmentele minții 
mele într-una singură. Este dualism atunci când mintea mea 
este sclava binelui și răului, a frigului și căldurii, a lui mare și 
mic, a agreabilului și a dezagreabilului, a lui da și a lui nu, etc. 
Este dualism, de asemenea, atunci când ne divizăm între Eu 
Superior și Eu Inferior și aspirăm ca Eul Superior să ne conducă 
în timpul meditaţiei. 

Oricine vreodată a experimentat Fiinţa în timpul 
meditaţiei, este vindecat pentru totdeauna de pericolul de a 
cădea în mitomanie. Fiinţa, Intimul, Realul este complet diferit 
de ceea ce pseudo-ezoteriștii și pseudo-ocultiștii numesc Eul 
Superior sau Eul Divin. Experienţa Realului este complet diferită, 


distinctă de tot ceea ce mintea a experimentat vreodată. 
Experienţa Realului nu poate fi comunicată nimănui, pentru că 
nu seamănă cu nimic din ceea ce mintea a experimentat 
înainte. Când cineva a experimentat Realul, înţelege atunci 
foarte profund, starea dezastruoasă în care se află și aspiră doar 
să se cunoască pe sine însuși, fără dorința de a fi mai mult 
decât ceea ce este. 

Astăzi și acum, sărmanul animal intelectual numit în mod 
greșit om, mai are înăuntru doar un element util, acest element 
este Buddhata, Esenţa minții, cu care putem experimenta Fiinţa, 
Intimul, Realul. Acest preţios element este prins îmbuteliat în 
intelectul animal. Atunci când, în meditaţie interioară profundă, 
mintea rămâne total liniștită și în absolută tăcere în interior și în 
afară, nu doar la nivelul superficial, ci și în toate diferitele 
coridoare, straturi, zone și regiuni subconștiente, atunci Esenţa, 
elementul prețios, scapă din îmbuteliere și fuzionează cu Fiinţa, 
cu Intimul, pentru a experimenta Realul. 

o CAPITOLUL X n 
ADEVĂRUL n 

Mulți oameni cred în Dumnezeu și mulți oameni sunt atei, 
nu cred în Dumnezeu; există, de asemenea, mulţi indivizi care 
nu sunt credincioși, nici necredincioși, aceștia din urmă încercă 
să se comporte bine în viaţă în cazul în care există Dumnezeu. 
Noi spunem că credinţa în Dumnezeu nu înseamnă să fi 
experimentat ceea ce este Adevărul, ceea ce se numește 
Dumnezeu. Noi spunem că a-l nega pe Dumnezeu nu înseamnă 
să fi experimentat ceea ce este Adevărul, ceea ce se numește 
Dumnezeu. Noi spunem că a te îndoi de existenţa lui Dumnezeu 
nu înseamnă să fi experimentat Adevărul. 

Avem nevoie să experimentăm Acela, care ne poate 
transforma radical, Acela pe care mulţi îl numesc Dumnezeu, 
Allah, Tao, Zen, Brahma, INRI, etc, etc. 

Mintea credinciosului este îmbuteliată în credinţă și 
aceasta din urmă nu este experimentarea Aceluia care este 
Adevărul, Dumnezeu, Allah sau oricum doriţi să-l numiţi. 

Mintea ateului este îmbuteliată în necredință și aceasta 
din urmă, de asemenea, nu este, cu atât mai mult, 
experimentarea  Aceluia care este Adevărul, Dumnezeu, 
Brahma, etc. 

Mintea aceluia care se îndoiește de existenţa lui 


Dumnezeu este îmbuteliată în scepticism și acest lucru nu este 
Adevărul. 

Ceea ce Este, acela care este Adevărul, Dumnezeu, Allah, 
oricum doriţi să-l numiţi pe Acela care nu are nume, este total 
distinct de credinţă, de negare și de scepticism. În timp ce 
mintea este absorbită în oricare dintre acești trei factori de 
ignoranță, nu se poate experimenta Acela pe care chinezii îl 
numesc Tao, Acela care este Divin, Acela care este Adevărul, 
Dumnezeu, Allah, Brahma, etc. Cel care a experimentat 
vreodată Acela care nu poate fi definit, pentru că dacă îl definim 
îl desfigurăm, Acela pe care unii îl numesc Dumnezeu, este 
evident că suferă o transformare radicală, totală și definitivă. 

Când Pilat l-a întrebat pe Isus „Ce este adevărul?”, Isus a 
păstrat tăcerea. Când lui Buddha i-a fost pusă aceeași întrebare, 
s-a întors și s-a retras. Adevărul este incomunicabil la fel cum 
este incomunicabil sublimul extaz pe care-l simţim atunci când 
contemplăm un frumos apus de soare. Adevărul este o 
chestiune de experienţă mistică și numai prin intermediul 
extazului îl putem experimenta. Toată lumea își poate da o 
opinie asupra Adevărului, dar Adevărul nu are nimic de-a face 
cu opiniile. 

Adevărul nu are nimic de-a face cu gândirea, Adevărul 
este ceva ce putem experimenta numai în absența Ego-ului. 
Adevărul vine la noi ca un hoţ în noapte și când ne așteptăm 
mai puţin; de fapt, Adevărul este ceva foarte paradoxal, cel care 
îl cunoaşte nu îl spune și cel care îl spune nu îl cunoaște. 

Adevărul nu este ceva liniștit și static, Adevărul este 
necunoscutul clipă de clipă. Adevărul nu este un scop la care ar 
trebui să ajungem, Adevărul se găseşte ascuns în fondul fiecărei 
probleme a vieţii de zi cu zi. Adevărul nu aparține timpului sau 
eternității, Adevărul este dincolo de timp și eternitate. Adevărul, 
Dumnezeu, Allah, Brahma sau cum doriţi să-l numiţi pe Acela 
care este Marea Realitate, este o serie de experienţe 
întotdeauna expansive și de fiecare dată din ce în ce mai 
profund semnificative. 

Unele persoane au o idee despre Adevăr și alte persoane 
au alte idei; fiecare are propriile lui idei despre Adevăr; dar 
Adevărul nu are nimic de-a face cu ideile, este total distinct de 
toate ideile; în lume există mulţi oameni care cred că deţin 
Adevărul fără să-l fi experimentat vreodată în viaţă; de obicei, 


acești oameni vor să-i învețe Adevărul pe cei care l-au 
experimentat. Experienţa Adevărului fără știința concentrării 
gândirii este imposibilă. 

Există două tipuri de concentrare, primul tip este exclusiv 
și al doilea este de tip complet, total, neexclusiv. 

Adevărata concentrare nu este rezultatul opțiunii, cu toate 
luptele sale, nici al alegerii unor gânduri sau a altor gânduri; 
asta e ceea ce cred, că acest gând este bun și că acela este rău, 
sau viceversa, asta e ce nu trebuie să gândesc despre asta și 
mai bine să mă gândesc la cealaltă, etc.; de fapt, acestea 
formează conflicte între atenţie și distragere și unde sunt 
conflicte nu poate exista liniștea și tăcerea minții. 

Noi trebuie să învăţăm să medităm cu înţelepciune și așa 
cum se ivește în minte fiecare gând, fiecare amintire, fiecare 
imagine, fiecare idee, fiecare concept, etc., trebuie să ne uităm 
la el, să-l studiem, să extragem din fiecare gând, amintire, 
imagine, etc., cee maibun. 

Când defilarea gândurilor s-a terminat, mintea rămâne în 
liniște și în profundă tăcere, atunci Esenţa minţii scapă și ajunge 
să experimenteze Acela, care este Adevărul. Sistemul nostru de 
concentrare include totul și nu exclude nimic, este atenție 
completă, totală, integrală; sistemul nostru de concentrare este 
calea care ne conduce la experiența Adevărului. 

o CAPITOLUL XI n 
NIVELURILE OCULTE ALE SUBCONȘTIENTULUI o 

Nu demult, într-o noapte de toamnă, un student gnostic i- 
a spus Maestrului său: „Eu nu mai sunt interesat să mă auto- 
realizez sau să mă perfecţionez, singurul lucru care mă 
interesează este să lucrez pentru eliberarea proletariatului; iar 
pe celelalte... să le ia naiba”. Și Maestrul a răspuns: „Apa și 
săpunul nu au făcut rău nimănui. Poţi continua să lucrezi pentru 
proletariat, dar fă baie și folosește mult săpun”. Studentul a 
înțeles parabola Maestrului și a păstrat atunci o tăcere 
respectoasă. 

Există oameni care se curăţă pe exterior, nu consumă 
carne, nu beau, nu fumează, se fălesc că sunt caști, dar noaptea 
au poluţii. Există oameni care râvnesc să nu râvnească; aceste 
persoane urăsc râvna și, cu toate acestea, râvnesc să nu 
râvnească. Sunt multe persoanele care râvnesc virtuţi, pe Ego îl 
încântă medaliile, onorurile, virtuțile. Sărmanii oameni cred că 


râvnind virtuțile, vor obţine virtuțile. 

Acești oameni nu vor să înţeleagă că nu este lubire și că 
numai prin înţelegerea tuturor proceselor urii în diferitele 
coridoare, zone și regiuni ale subconștientului se sfârşeşte ura și 
se naște, în formă naturală, spontană și pură ceea ce se 
numește Iubire, astfel apare lubirea. 

Oamenii  râvnesc virtutea  Altruismului, dar numai 
înțelegând foarte profund cum se procesează egoismul în 
diferitele niveluri ale subconștientului, putem anihila egoismul; 
odată mort egoismul, se naște în noi, fără nici un efort, 
preţioasa floare a altruismului. 

Oamenii râvnesc virtutea prețioasă a Umilinţei dar 
sărmanii oameni nu vor să înțeleagă că umilinţa este o floare 
foarte exotică; cu simplul fapt de a ne simţi satisfăcuţi cu 
aceasta virtute, aceasta deja încetează să existe în noi; este 
necesar să înțelegem foarte profund procesul orgoliului în 
diferitele niveluri oculte ale subconștientului și astfel se termină 
orgoliul, atunci se naște în noi fără nici un efort, exotica floare a 
umilinței. 

Oamenii  râvnesc virtutea  Castităţii, dar numai 
transmutând și sublimând energia sexuală și prin înțelegerea 
tuturor proceselor poftei trupești, a desfrâului, în toate nivelurile 
oculte ale subconștientului, se anihilează acest viciu oribil și se 
naște în noi în formă naturală și sublimă exotica floare a 
castității. 

Oamenii râvnesc virtutea Serenităţii însă doar prin 
înţelegerea tuturor proceselor mâniei în coridoarele 
subconștientului minții, se naște în noi prețioasa virtute a 
serenității. 

Oamenii râvnesc virtutea Sârguinței însă doar prin 
înțelegerea integrală a proceselor lenei în toate nivelurile oculte 
ale subconștientului, se naște în noi sârguința, după ce lenea a 
fost dezintegrată. 

Invidia este resortul secret al acţiunii în această societate, 
care se vede civilizată; sunt oameni care râvnesc virtutea 
Fericirii pentru binele altora, însă doar înțelegând că invidia este 
tristeţe pentru binele altora și că această tristeţe se procesează 
în toate departamentele  subconștientului minții, se 
dezintegrează amintita tristeţe și se naște în noi bucuria pentru 
binele altora. 


Mulţi oameni râvnesc la a nu fi Lacomi, dar numai prin 
înţelegerea tuturor proceselor subconștiente ale lăcomiei, 
încetăm să mai fim lacomi. 

Studenţii gnostici trebuie să înveţe să exploreze 
subconștientul prin intermediul meditaţiei. Nu este suficient să 
înțelegem un defect în mod intelectual, trebuie să studiem 
subconștientul. De multe ori un anume defect dispare din nivelul 
superficial al intelectului, dar acesta continuă să existe în 
diferitele zone ale subconștientului minţii. Este nevoie să murim 
clipă de clipă; pe măsură ce defectele dispar anihilate, Ego-ul 
dispare murind clipă de clipă. Ego-ul râvnește virtuţi pentru a se 
întări. 

Nu râvniţi virtuţi! Ele se vor naște în tine după cum 
defectele sunt anihilate, după cum Ego-ul se dezintegrează. 

Numai cu mintea în liniște și tăcută, cufundați în meditaţie 
interioară profundă putem extrage din sepulcrul memoriei 
subconștiente, toată putreziciunea milenară pe care o purtăm în 
interiorul nostru, din timpuri străvechi. Subconștientul este 
memoria, subconștientul este mormântul negru frumos pe 
dinafară, murdar în interior. 

Nu este deloc plăcut să vedem mormântul negru al 
subconștientului cu toate oasele și putregaiul trecutului. Fiecare 
defect ascuns miroase urât în negrul mormânt al subconștientul, 
dar văzându-l, devine ușor să-l ardem și să-l reducem la cenușă, 
așa murim clipă de clipă. Este necesar să scoatem din 
mormântul memoriei toată putreziciunea subconștientă. Numai 
cu liniștea și tăcerea mentală putem extrage din mormântul 
negru subconștient tot putregaiul trecutului pentru a-l reduce la 
cenușă cu focul minunat al înţelegerii profunde. 

Mulți studenţi gnostici, când explorează subconștientul, 
fac greșeala de a se divide, pe ei înșiși, între intelect și 
subconștient, analizator și analizat, subiect și obiect, cel care 
percepe și percepţie, eu și subconștientul meu, etc. Acest tip de 
divizare creează antagonisme, lupte, bătălii între ceea ce sunt 
eu și ceea ce este subconștientul, între intelect și subconștient; 
acest tip de luptă este absurdă pentru că eu și subconștientul 
meu sunt împreună, cu totul, „Eu”, tot „Eul” subconștient; 
intelectul și subconștientul sunt, în întregime, subconștient, 
deoarece intelectul este, de asemenea, subconștient; animalul 
intelectual este subconștient nouăzeci și șapte la sută iar 


mașina umană, în continuare, nu și-a trezit Conștiinţa; de aceea 
este doar o mașină umană. 

Când mintea este divizată în intelect și subconștient, 
analizator și analizat, etc., există antagonisme și lupte, și unde 
există antagonism și lupte nu există liniște și tăcere a minții. 
Numai cu liniște și tăcere mentală perfectă putem extrage din 
negrul mormânt mental al subconștientului tot putregaiul 
trecutului pentru a-l arde și a-l reduce la pulbere cu focul 
înţelegerii. Să nu spunem: Eul meu are mânie, lăcomie, poftă, 
mândrie, lene, lăcomie, etc.; este mai bine să spunem: Eu sunt 
mânios, lacom, etc., etc. 

o CAPITOLUL XII o 
MAESTRUL CHINEZ HAN SHAN o 

A ajuns până la noi un rezumat al autobiografiei 
Maestrului chinez numit Han Shan pe care merită să Îl 
comentăm pentru o mai bună înţelegere a acestui „Mesaj de 
Crăciun 1965-1966”. 

Maestrul Han Shan, s-a născut în Chuan Chia în frumoasa 
regiune a Nanking din China. Mama Divină a anunţat-o printr-un 
vis pe o umilă femeie din această regiune că va concepe un 
copil și, desigur, ea a născut un copil frumos, care s-a născut pe 
12 octombrie 1545; acel copil era marele Maestru Chinez numit 
Han Shan. 

Când copilul avea câţiva ani, a fost pe punctul de a muri 
datorită unei boli grave, dar umila sa mama s-a rugat, plină de 
credinţă, la Mama Divină Kundalini [Guanyin] cerându-i salvarea 
copilului și i-a promis din toată inima că dacă copilul se va 
vindeca, îl va duce la mănăstire pentru a deveni călugăr. Când 
copilul s-a vindecat, buna sa mamă i-a înscris numele la 
mănăstirea Budistă a Longevităţii. 

Copilul Han Shan, încă de la o vârstă fragedă, s-a dovedit 
a fi cu adevarat un Maestru; după moartea unui unchi și a 
nașterii unui copil de către o mătușă, Han Shan s-a preocupat 
intens de studiul Misterelor Vieţii și ale Morţii. Mama lui Han 
Shan a fost cu adevărat severă cu acest copil, într-o anume 
ocazie i-a spus: „Trebuie să depășesc în el natura sa prea 
delicată, astfel încât să poată studia cum trebuie”. 

La vârsta potrivită, copilul a intrat la mânăstire și s-a 
convertit într-un adevărat devot al lui Kwanyin, Mama Divină. Cu 
o anumită ocazie, a recitat în faţa mamei sale chineze întreaga 


Sutră a Bodhisattva Kwanyin și, bineînţeles, draga sa mama s-a 
umplut de admiraţie. Tradiţia spune că atunci când Maestrul Ta 
Chou Chao [Da Zhou Zhao] a văzut acest frumos copil, a 
exclamat plin de bucurie: „Acest copil va ajunge să fie un 
Maestru al oamenilor și al cerurilor”. Când acest Maestru l-a 
întrebat pe copil ce vrea să devină, un înalt funcţionar public 
sau un Buddha, băiatul a răspuns cu deplină încredere: „Vreau 
să fiu un Buddha”. 

Ca tânăr, Han Shan s-a simţit profund preocupat de 
urmărirea carierei ezoterice. După ce a citit viața marelui 
Maestrul chinez Chung Feng [Zhong Feng], s-a dedicat vieţii 
spirituale. Tradiţia spune că, Amitabha Buddha împreună cu 
Bodhisattva Kwanyin și Ta Shih [Mahasthamaprapta (Dashizhi)] 
i-au apărut în lumile interne; nu încape nici o îndoială că toate 
acestea au fost hotărâtoare pentru ca Han Shan să se dedice pe 
deplin vieţii ezoterice. 

Han Shan a adoptat numele de Ching Yin după audierea 
unei minunate prelegeri asupra celor zece porţi misterioase. 
Atunci când Yin Ching ajuns la vârsta de douăzeci de ani, 
Maestrul mânăstirii, marele său Maestru, a murit, dar înainte de 
a muri el i-a chemat pe toți călugării săi și le-a spus: „Am 
optzeci și trei ani și, în curând eu trebuie să părăsesc această 
lume. Am în prezent, optzeci de ucenici, dar discipolul care va 
continua munca mea este Han Shan (Ching Yin). După moartea 
mea, va trebui să respectaţi cuvântul său, fără să ţineţi cont de 
vârsta lui”. Acesta a fost modul în care Maestrul chinez Han 
Shan a început în această lume marea sa opera. 

Când el a studiat cartea lui Shao Lung [Zhao Lun] și a 
făcut corectura probelor, a rămas iluminat la citirea unei fraze a 
unui Brahman, care s-a întors la casa sa [după mult timp] foarte 
bătrân și vecinii exclamau: „Uite, omul de atunci încă există”. La 
care bătrânul Brahman a răspuns: „Oh, nu. Pare că sunt un 
bătrân dar în realitate nu sunt”. Han Shan citind acestea, a 
spus: „Doar aparențele se schimbă. In realitate dharma nu are 
nici început și nici sfârșit”. Cât de adevărat este acest lucru, cât 
de adevărat! 

Maestrul Fa Kuang, a fost cel care l-a instruit profund pe 
Han Shan asupra tehnicii științifice de meditaţie; l-a învăţat atât 
disocierea de minte, subconștient și percepții senzoriale, 
precum și cum să te menţii în timpul meditaţiei departe de 


dualităţile căilor de cunoaștere sacre și profane. 

Asocierile minţii pentru a forma fraze, amintiri, imagini, 
idei, dorinţe, etc., constituie cauza fundamentală a pălăvrăgelii 
mentale neîncetate și întregii bătălii a antitezelor. Dacă, bazat 
pe înţelegere obţinem disocierea mentală - dacă, bazat pe 
înţelegere obținem disocierea de toate amintirile subconștiente 
- dacă, bazat pe înțelegere obținem eliminarea elementelor 
subiective ale percepţiilor noastre, atunci este clar că mintea 
rămâne liniștită și în tăcere, nu numai la nivelul superficial, dar, 
de asemenea, în nivelurile mai profunde ale subconștientului. 

Han Shan a obţinut liniștea și tăcerea minţii, a devenit în 
fapt, un iluminat Maestru de Perfecţiune. Vechii înţelepţi 
spuneau: „Dacă nu permiti timp de treizeci de ani ca mintea ta 
să se tulbure la auzul sunetului apei care curge, vei obține 
curând înțelegerea miraculoasă a lui Avalokitesvara”. Han Shan 
a devenit un atlet al meditaţiei interne și nimic nu îl putea 
perturba; masa lui constă din cereale, legume și orez, în 
cantitate suficientă pentru a trăi. Han Shan a devenit un 
adevărat atlet al liniștii și tăcerii minţii și este clar că a ajuns la 
iluminare. 

Rezultatul sau consecinţa iluminării sunt puterile pe care 
mulți le râvnesc, dar care, atunci când am ajuns la iluminare, 
ajung la mistic fără necesitatea de a le râvni. Când într-o zi, 
după ce și-a mâncat fiertura de orez, legume, etc., Han Shan a 
mers la o plimbare, deodată s-a oprit, surprins de faptul că nu 
avea nici trup nici minte, atunci a văzut doar un Tot Iluminat, 
Omniprezent, Perfect, Lucid și Seren. De atunci toate puterile de 
Clarvedere pozitivă, Claraudiţie formidabilă, Telepatie, Intuiţie 
regală, etc., s-au trezit complet în Han Shan prin liniștea și 
tăcerea minţii și ca un rezultat al iluminării. Han Shan a compus 
acest preţios poem transcris de către Chan Chen Chi: 

„Când perfecta seninătate domnește, se obține adevărata 
iluminare, Ca reflectia serenă ce include tot spațiul, mă pot 
întoarce să privesc lumea ce este formată din vise și doar vise. 

Astăzi înțeleg adevărul și dreptatea din învățăturile lui 
Buddha!” 

[In perfectă nemișcare, lumina strălucitoare, pătrunzând 
totul, învăluie Marele Vid. 

Lucrurile lumești, privite îndeaproape, sunt ca iluzii într-un 
vis, 


Astăzi înțeleg adevărul și dreptatea din învățăturile lui 
Buddha!] 

Bazându-se pe multă meditaţie intimă și cu supremă 
liniște și tăcere a minţii, Han Shan obţinu trezirea Buddhatei, 
adică Esenţa, Conștiinţa. 

În timpul orelor de somn, Han Shan a încetat să viseze și 
trăia în lumile superioare pe deplin trezit; la întoarcerea în 
corpul fizic după trezirea din somn, aducea în creierul său fizic 
toate amintirile experiențelor sale din lumile superioare; tot 
ceea ce ela realizat, a obţinut pe baza liniștii și tăcerii mentale. 

Într-o noapte, în timp ce corpul său fizic dormea, Han 
Shan a intrat în templul Marii Înţelepciuni, Maeștrii Chin Yan 
[Qing Liang] și Miao Feng, în trupurile lor astrale l-au primit cu 
imensă bucurie. În acest templu a primit Han Shan învăţătura 
cea mai prețioasă despre intrarea în Dharmadhatu, pentru că 
aceștia cunoșteau ce sunt în profunzime legile Evoluţiei sau a 
progresului și Involuţiei sau regresului. 

De asemenea, Han Shan a înţeles că există lumi Buddhice 
care se penetrează și se întrepătrund reciproc fără a se 
confunda și unde excelența și  conștiinciozitatea sunt 
fundamentale în aceste tărâmuri. El a înţeles că ceea ce în noi 
face discriminarea este  subconștientul și ceea ce nu 
discriminează este înţelepciunea; de asemenea, a înțeles că 
puritatea sau impuritatea depind în întregime de mintea 
noastră. 

Han Shan a ajuns în corp astral în templul lui Maitreya 
Bodhisattva și aici a deschis și a citit un sul care spunea: „Ceea 
ce în noi discriminează este subconștientul; ceea ce nu face nici 
o discriminare este înțelepciunea. Dacă te bazezi pe 
subconștient te va corupe; dacă te bazezi pe înţelepciune vei 
obține puritate. De la corupţie provin viaţa și moartea. Dacă 
cineva atinge puritatea, nu va avea nevoie de Buddha”. 

Când Han Shan s-a întors acasă, după mulţi ani de 
absenţă, vecinii au întrebat-o pe mama lui: „De unde vine 
acesta? A venit cu barca sau pe uscat?”. Mama a răspuns: „El 
vine la noi din vid”. Han Shan, cu siguranţă, a venit din Vidul 
luminator. Astfel este scris și Chang Chen Chi așa ne 
povestește. 

După mari practici, liniștea și tăcerea absolută a minţii 
provoacă ruptura sacului, intrarea noastră în Vidul lluminator. 


Atunci intrăm în extaz, deoarece conștiința noastră se trezește. 
o SALUTURI FINALE n 

Aduc cu imensă iubire salutul meu fierbinte de Crăciun și 
de Anul Nou 1965-1966 fraților gnostici din întreaga lume. Este 
necesar ca voi toți, frații mei, să înțelegeți ceea ce vă aducem în 
a doua parte a Mesajului nostru. 

Studiaţi, dragii mei, practicaţi meditaţia în toate 
lumisialele și de asemenea, individual. Lumisialele gnostice 
trebuie să devină centre de meditaţie; practicați, dragii mei, 
rugaţi-vă, transmutaţi secrețiile voastre sexuale în lumină și foc, 
dizolvaţi Ego-ul, luptaţi neobosiţi pentru a deschide pretutindeni 
mai multe lumisiale. 

Aţi stabilit un regulament pentru ele, dar în acest 
regulament trebuie să fie inclusă cel puţin o oră de meditaţie în 
grup, amintiţi-vă că meditaţia în grup formează un vortex 
magnetic formidabil care are puterea de a atrage asupra 
voastră, din emanaţia cosmică, anumite tipuri divine de forțe 
foarte necesare. Fiecare lumisial trebuie să fie un centru de 
meditaţie, înmulţiţi pretutindeni lumisialele pentru binele Marii 
Opere a Tatălui. Este urgent ca toate lumisialele să aibă 
misionarii lor și ca aceștia să lucreze cu mare intensitate pentru 
a deschide peste tot mai multe și mai mult lumisiale. 

Aș dori ca fiecare dintre voi, după ce a studiat acest Mesaj 
de Crăciun, să scrieţi un comentariu și să mi-l trimiteţi. De 
asemenea, dacă cineva nu înțelege bine, să-mi scrie, să mă 
întrebe și cu mare plăcere îi voi răspunde dând explicaţii, pentru 
că aceasta este datoria mea, aceasta este munca mea, pentru 
aceasta sunt în mijlocul vostru; nici o scrisoare nu va rămâne 
fără răspuns, repet: Mă bucur să primesc scrisorile voastre. 

Dragii mei, primiţi salutul meu gnostic: Pace Inverenţială! 

Fie ca Steaua din Bethleem să strălucească pe calea 
voastră. Vă doresc din toată inima Crăciun fericit și un An Nou 
Fericit. 

Samael Aun Weor