BRAȘOVUL $I ROMÎNII SCRISORI ȘI LĂMURIRI N. IORGA PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI BUCUREȘTI Stabilimentul grafic I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59 19505 www.dacoromanica.ro BRAȘOVUL ȘI ROMINII SCRISORI ȘI LĂMURIRI BE N. IORGA PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUOUREŞTI BUCUREŞTI Stabilimentul grafic I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59 1905 www.dacoromanica.ro Formează vol. X din «Studii și documente», tipărite de Ministeriul de Instrucție. www.dacoromanica.ro BRAȘOVUL ŞI ROMINII 74842, Vol X. www.dacoromanica.ro PREFAȚA kg gg Aici se cuprind toate scrisorile romănești din Archiva oră- șenească a Brașovului. Tipărindu-le, am crezut de nevoie să adaug la ele o cercetare asupra subiectelor la care ele se raportă. Am voit ca această carte să poată folosi oricui, nu numai învăţaţilor, istoricilor sau filologilor. În adevăr, astfel de scrisori se cuvin a fi cetite de oricine dorește să cunoască trecutul și prin graiul săi însuși; ele pot arăta în același timp ce mlădiere, ce cumpătare, ce scurtime plină de înțeles avea limba noastră de odinioară, care a rămas pănă astăzi limba poporului de la țară; într'o astfel de limbă, care e a tuturor strămoșilor și a celor mai mulți dintre Rominii de astăzi, se cuvine să scrie şi cărturarii. Numai așa scrisul lor va putea străbate adinc în mulțimile romănești și va putea căpăta trăinicie. Căci e sigur că mai curînd san mai tîrziu ne vom întoarce la limba noastră cea adevărată, vom părăsi sintaxa franțuzească și vom întrebuința numai acele cuvinte culese din străini care sînt numai decît de nevoie. Ca să poată ceti oricine, am împuţinat notele și am înlă- turat unele semne de transcriere latină a vechilor buchi, care semne nu se înțeleg în de obşte!. Fie primită această carte ca o solie de la oamenii cuminţi și buni ce aii trăit înnaintea noastră. N. Iona. 1 Astfel u a fost transcris c7, nu G,. www.dacoromanica.ro INTRODUCERE Partea de de-asupra muntelui între Țara Oltului la Nord şi Vest, între Secuime, la Răsărit, se chema, după vechiul obicei slavonesc de a se da inuturilor numele rîurilor ce le străbat, Jara Bîrsez, de la rîul Birsa. Locuitorii fuseseră cândva Slavi, și ei întemeiaseră jos în vale citeva sate ca Riîșnov, Brașov, Vilcan, Cirstian («Creștinul»), care în rădă- cina şi desinenţele lor se apropie de atitea alte numiri slave. Rominii se întinseră pe încetul şi asupra acestor vechi așe- zări ale Slavilor, pe carii numiai, aici ca și în alte părți, Șchei (sing. masculin Șe/hiai, singularul feminin Șchiaucă) +, Ei păstrară nomenclatura înaintaşilor și conlocuitorilor lor, prefâcînd însă une ori finalul ov în A2 («Brașău» în loc de <Braşov> nu e rar în cele mai vechi scrise romăneşti. privi- toare la aceste locuri). Alături cu aceste sate ei fâcură si altele, ale căror nume fură alcătuite romănește după acela al părintelui care întemeiase şi satul și vița locuitorilor lui: un Zirnea fu începătorul Zirneştilor, un Tohan poate stă la obiîrşia Tohanilor (e de ţinut în seamă, cu privire la această din urmă localitate, că se zicea întăiii un Tohan, nu un To- hănean). Sătcelul a fost la început un săfuce/, care se făcu un sat mare, luînd numele greșit de Săcele, Sătenii aceștia trăiaii în linişte, liberi şi nesupuși domnilor de alt neam și dăjdilor, dijmelor lor, supt ascultarea bătri- nilor şi juraţilor dintre d'neit: mai mare peste unul san mai multe sate era juZețu/, al cărui nume a fost schimbat, dela 1 O soră a luf leremia Movilă se chema Şcheauca. CL în Moldova două Jocuri zise Şcheia, mal multe suhurbil ale Şcheilor pe lîngă oraşe: www.dacoromanica.ro A INTRODUCERE venirea Ungurilor încoace, cu acela de &irăi («biró»). Din- colo de Carpaţi, de «munte», pe cealaltă costişă de «Țară- Romănească» era aceiaşi aşezare, de și acolo satele erai supuse unor Voevozi ce nu stăpiniaii şi dincoace, Îatinzindu-și puterea asupra văilor Someșului, Crișurilor, Mureșului, regii unguri voiră să statornicească, odată pentru totdeauna, o graniţă față de «Ţara de dincolo de munți», «Transalpina» pe latineşte saii pe ungurește «Havasalföld». În aceasta într'adevăr culegeaii venituri și strîngeaii pradă călăreți turci din neamuri cumplite ale stepelor răsăritene, Pecenegi și Cumani, cari obișnuiaii să se răpadă prin pasuri și asupra «Ardealului» regesc. Ungurii eraii prea slabi ca să poată apăra cu înseși puterile lor, fie secuieşti, fie ungu- reşti chiar, acest pămînt amenințat. Și astfel ei chemară pe cavalerii teutoni, cari nu mai aveaii de lucru în Palestina și eraii mai potriviți decit oricine pentru luarea în stăpînire, cîr- muirea, împoporarea și aducerea la cultură a țerilor sălbatece. Teutonii, de limbă mai mult germană, veniră deci în Ardeal şi înnălţară cetăţile şi mănăstirile lor închinate Sfintei Fecioare. Aşa răsăriră pe rînd în acest unghiii Marienburg (Feldioara, după ung. Földvár), cetatea din Brașov, — cetatea de de-asupra oraşului, care fu dărîmată abia câtre anul 1450 —, Branul, pe un loc care se chema Terciii (de unde ungurește şi nemţeşte i se zice Târcsvar, Târzburg)!, şi, în sfirșit, Cimpulungul. «Muntele» era și de o parte și de alta al lor în acea regiune unde el e străbătut de pasurile cele mai les- nicioase și mai potrivite pentru negoț: al Rucărului, al Pre- dealului și al Buzăului, care răspund văilor Dimboviţei, Pra- hovei și riului Buzăii. După ce cavalerii clădiseră, orînduiseră, și răspinseseră saii puseseră supt jug chiar pe barbarii turci, regele se fâcu a se supăra pe ei pentru că ar fi întrecut hotarele daniei lor dintru început, şi-i goni prin războiii. În locul lor fură aduși acum Unguri, Secui, dar mai ales Gast, Aceşii noi străini se numiaii pe sine însuşi «Sachsen», un 1 Bran înseamnă «cetatea Lut Bran», www.dacoromanica.ro INTRODUCERE 5 nume care rămîne încă să fie lămurit. Ei veniaŭ de la Rinul de jos: regi unguri îi chemaseră pentru a-i locui pămîntu- rile de puţină vreme ciștigate şi ei sosiseră în cete strîns unite supt căpetenii dintre dinșii. Romiînii ban zis Sas? (nu Sași), şi după numele romănesc vine de sigur acel unguresc de Szász (firesc ar fi fost ca Ungurii să-i numească Nemét, cum zic Nemțţilor şi așezărilor făcute de ei în toate părţile). De la început, ei, săteni fără drepturi, «Piei Roșii» ai acestei Americe Ungurești, trecură în deplina ascultare a Sașilar, orlunde aceștia se sălășluiră în număr mai mare. Deprins cu nevoile unei culturi mai înaintate, Sasul nici n'ar fi putut trăi de la început în cetăți de meșteșugari și de negustori, în sate bine închegate, dacă n'ar fi găsit acest bogat «pămînt negru» care trebuia să fie pentru alte culturi neamul nostru. Satul Brașov, Brașăi ajunse astfel Brassó al Ungurilor, veniţi să culeagă pe urma secerișului greii al altora. Sașii, cari primiseră de la Coroană acest dar, făcură supt castelul, Mariei al Teutonilor un oraș, și-l numiră orașul Coroanei, Kronstadt san, în graiul poporului, Kronen. Ceva mai înnainte, altă grupă de Gast întemeiaseră iarăși pe vechii pămint romănesc Sibiiul, pe care-l numiră, după acel ce-i adusese ` acolo: «cetatea lui Hermann», Hermannstadt. Cele două cetăţi săsești răspundeaii ca așezare celor două alcătuiri romăneşti mai însemnate dia «Transalpina», Voe- vodatelor de căpetenie. Sibiiul era în margenea tert? Oltului ; din jos venia țara Voevodului Jiiurilor de care se ținea și Ținutul Hațegului; poate chiar că locuința obișnuită, Curtea Voevodului, era în Haţeg, căci alte tirguri vechi prin aceste locuri nu se cunosc. Peste munţii din Țara Birsei venia Voevodatul Argeșului şi Dimboviţei, avind ca reşedinţă ce- tatea Argeş. Oltul despărția amindouă Voevodatele, iar în Ardeal raza de acțiune a Sibiiului de aceia a Braşovului. Pentru Romănia munteană, Brașovul și Sibiiul represintă ceia ce represintă pentru Romănia moldoveană cetăţile, tot germane, ale Poloniei: Lembergul și Cracovia. Acolo însă marfa apuseană trecea prin Cracovia, ajungea spre Sud-Est la Lemberg saii la Liov, cum îi ziceaii aï noștri, și de aici www.dacoromanica.ro 6 INTRODUCERE de coboria în Moldova. Cele două întreposite comerciale se ajutau între ele, se completa, pe cind dincoace, în Ardeal, trebuia să izbucnească o rivalitate între Braşov şi Sibiiii pentru folosirea <Transalpinei». Braşovul învinse în veacul al XIVie, adecă după vre-o sută cincizeci de ani de lucru, și anume printr'o schimbare politică petrecută peste munți. Dacă Voevodul jiian ar fi învins, întrecut şi înghițit pe al Argeşului, Sibiiul ar fi fost locul cel mare de schimb între fabricatele Apusului şi Ardealului chiar, pe de o parte, iar, pe de alta, materiile brute îmbielșugate ale <Transal- pinei». Dar biruința rămase a Argeșului, între 1300 și 1330. Stema vulturului cu crucea în plisc învinse. Într'o pecete nouă însă, pentru Domnia cea nouă și «mare» a «toată Țara-Românească» (căci o Moldovă nu era pe atuncea), doi Domni încununaţi cu coroana în trei cornuri pe care o poartă Mircea pe la 1409!, staii de o parte şi de alta a unui “arbore de împăcare. Aceiași înnălțime, aceiași haină ca a despoților și rudelor împărătești din Răsăritul bizantino-slav, aceiași coroană, aceiași ținută; dar Domnul din dreapta era acel care învinsese pe cel din stînga și impusese reședința şi stema sa?. Drumul săii de negot ajunse drumul cel mare, 1 V, chipul d'innaintea val. 1? al colecue! Hurmuzaki, 2 O înrîurire a «Sfinţilor Constantin și Elena» ce ar figura pe monedele bi- zanune şi bulgărești, după d. D, A. Sturdza, se poate admite cu greii; cele două chipuri de pe monedele pomenite represintă ele pe Împărat şi Împărăteasă, saii mai curind unitatea ImperiuluY roman (de Răsărit) cu det Împărați? Cf. planşele, adause la articolul lui Iliev în Sformicu/ bulgar I (1889) și Sabatier, Monnaies byzantines, 2 vol, Paris-Londra, 1862. — E de observat că şi monedele persane ale lu! Chosroes I-uă și al II-lea, ale lut Iezdegherd al II-lea, imitate după cele bizantine, aŭ două chipuri împarăteşui (se crede însă că ar fi paznici) cu totul asemenea lîngă un copac (dar se crede că e altarul focului) ; aici se vede, de-o parte soarele, de alta luna (v. Hertzberg, Geschichte des byzantiner und des osmanischen Reiches, în col, Oncken, pp. 37, 39, 51). Costumul unei împărătese era cu forul dcosebit de al Împăratului (v. ibid., p. 177). În veacul al XVI-lea pecetea se desvoltă în acel sens că unul dintre chipurile încoronate poartă plete femeiești revărsate pe umăr, iar cellalt are chica strînsă birbăteşte, ca în chipul de la Cozia al lut Mircea. Cf. şi repro- ducerile, puţin întregite şi corectate însă, ce sînt alipite la articolul d-lui D. A. Sturdza în «Analele Academiei Române», VIII. www.dacoromanica.ro INTRODUCERE 7 cetățile sale fură popasurile negustorilor ce mergeaii la Du- nărea Brăilei sai la Dunărea Giurgiului, și emporiul din preajma lui ajunse depositul, atelierul, punctul de plecare pentru schimbul de mărfuri cu «Transalpina», cu [Bulgaria, cu Bizanțul pănă la peirea lor și, în sfirșit, cu Turcii, cari înlăturară și copleșiră de la o vreme totul. Acesta fu începutul măriri! Brașovului. www.dacoromanica.ro CAP. I. Negoţul Braşovului cu Romînii. Din lucrurile care se întîmplă, puţine, si nu totdeauna cele mai însemnate, se păstrează în scris. Aceasta e adevărat mai ales pentru timpurile mai vechi. Din tot ce s'a schimbat în cele d'intăii o sută cincizeci de ani între Braşov și pămînturile romănești de peste munți, nu s'a păstrat cu desăvirșire nimic. Abia din anul 1358 avem învoirea regală ca Brașovenii să poată face drumul «între Buzăii şi Prahova, adecă de la vărsarea Ialomiţei pănă la vărsarea Siretiului în Dunăre». Ialomița se varsă la Piua Petrei, unde era odată vestita șchele Floci, iar vărsarea Si- retiului e între Brăila și Galaţi, care iese la lumină ca port simțitor mai tărziii, după ce Moldova fusese gonită prin cu- cerirea turcească de la Chilia și Cetatea-Albă!. Drumul pe care regele-l asigură Brașovenilor e deci acela ai Brăz/e. Peste zece ani, Vlad sau Laico-Vodă, Domnul muntean, care era și stăpinitor în Făgăraș și Ban în Severin, venia la rîndul lui să întărească drepturile Brașovenilor. De fapt, această întărire singură avea valoare, căci regele, care stătea la 1358 în dușmănie cu Voevodul muntean și nu-i recunoștea 1 Zimmermann -Werner-Miiller, Urkundenbuch der Deutschen în Sieben- diirgen, Il (Sibiiii), 1897), p. 153, n° 736. <Ilontha> e clloncha», Ialomiţa, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI OU ROMÂNII 9 nici-un drept de stăpinire, dăruise cu de la sine putere în casa altuia, care nu îngăduia încălcarea nimănui. Acum însă Vlad a căpătat Făgărașul, i s'a recunoscut stăpînirea din Se- verin, de bună samă că Haţegul îi va fi fost lăsat în mîni, și de aceia el se întitulează în actul de întărire, care arată prin caracterul îngrijit al scrisorii sale a fi fost așternut la Brașov chiar, «Domn din mila lui Dumnezeă» — tot din mila lui Dumnezei deci! — «şi a Măriei Sale Regelui». Şi acest privilegiu privește mai ales drumul Brăilei, căruia i se şi zice GE va merge acolo nu va plăti decit a treizecea parte (3/0) din valoarea mărfii sale, la Cimpulung, și anume Ze întors; deci mărfurile vămuite eraii numai cele ce se aduceai de peste Dunăre, mărfurile cungureşti» rămtind slobode. Pe altă cale — deci a Giurgiului, sau a Turnului, care ducea ia Nicopol —, vama domnească va lua şi la sosire şi la plecare, deci pentru amîndouă felurile de marfă, la Cim- pulung întăiii, la Dunăre pe urmă sai, pentru a vorbi ca oamenii de atunci, la șc/ele şi la vaduri. Cine va voi să treacă în Oltenia, nu va mai plăti vechea vamă dela Slatina, pe Olt. Iar negustorii ce se vor opri în ţară, n'ai nevoie să dea la Cimpulung altă vamă decît «vama cea adevărată și veche»!. Această «datină veche» se lămurește şi ea prin cartea de privilegii dată de Mircea-Vodă, cel d'intăii adevărat urmaş al lui Laico, la 1413. Mircea era atunci în pace cu regele Sigismund, cu toate căel nu mai era silit ca înnaintașul săă a-şi arăta prietenia prin adausul «cu mila Măriei Sale Re- gelui» ; el era puternic și sigur și-și ţinea pircălabii la Bran2. " Privilegiul lut Ludovic e cuprins în acela al lu! Sigismund din 1395. Al lut Laico e păstrat în original. Ambele se găsesc în colecţia de documente ( Urkunden) a Braşovului. San tipărit pentru cea din urmă dată, dar nu fără greşeli, în Zimmermann-Werner-Miiiler, Urkundenbuch der Sachsen în Sieben- bărgen, II, * Acte de la Sigismund, din 1419 (î2id., lipseşte din Hurmuzaki, 1°): «castellani castri nostri '1eurch vocati, per condam magnificum Merche parcium Transalpinarum oljm et Mych(aelem], filium eiusdem, nunc Vayvodam, pro tempore constituti». www.dacoromanica.ro 10 WENERALITĂŢI El înșiră şi mărfurile ce se duceaii în Ţară și acelea care se aduceaii de acolol. lată-le pe cele d'intăii: postavuri de Ypres, zis la noi «franțuzesc>, de Louvain, de Colonia, postav silesian, zis și: leșesc, cehesc, —- postav întreg, în viguri, saŭ «tăiat», «început». Apoi încălțăminte și pălării, zise «frînceşti» pentru că se fă- ceau tot în ţara sfrîncească» a Flandrei, ciorapi. Pinză cenușie şi de in. Traiste, funii, frîne, blăni lucrate. Fin ales. Briie, săbii, cuțite, arcuri. Pentru toate acestea se plătia vama întreagă la Rucăr, jumătate numai la <Dimboviţa» și, în afară de aceasta, un drept la vînzarea în ţară. Socoteala vămii se face în ducați — moneda aceasta se numia tot așa şi la noi —și di- nari, sañ în bani de ai noștri, și pe bucăţi saii viguri, pe le- gături, etc., după felul mărfii. Cele de-al doilea sînt următoarele: pești, mai ales peşti de Dunăre, cari se aduceau mal ales prin Buzăi, în cară, apoi: vite, ceară, berbeci, porci, piei de cerb și de alte «fiare», brînză. Vin și mied se ducea şi aducea, de sigur, de o po- trivă. Vama mărfurilor ce se aduc de Sași înnapoi în țara lor, se iea în Rucăr, în «Dimbovița», în Brăila, dar şi în tîrgurile d'innăuntru, pentru carele de pește ce trec: Tirgșorul şi Tirgoviște. Sint puşi la plată caii cu poveri, caii legaţi de care, caii fără poverí, drumeţii pe jos, cari dai un az. Cum se vede, socoteala aceasta nouă nu se potriveşte bine cu cea veche. Aceia fusese impusă Domnului după regulele Apusiului, mai simple şi mai fireşti. Mircea era însă destul de tare pentru ca să silească pe Braşoveni a se întoarce la obiceiurile de odinioară, cu vămi interioare, cu plată pentru călătorii fără mariă şi pentru cai ce nu eraii de vinzare, El sfarmă cu acest prilej drepturile Brăilei, şi de acum înnainte oricine va sosi la Dunăre cu mărfuri de import va da trei la sută, ceva mai puţin decit tariful vechiă de 1 la 30. Tot așa plătesc mărfurile «turcești» ` piper, bumbac, caZă, cînd ajung la Dunăre. Mai vedem însă că postavul, vinul, miedul, 1 Actul e tipărit în a 22 ediţie (București, 1905) a documentelor slavone din Brașov, de d. I. Bogdan, pp. 36-8. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 1 sint singurele obiecte de import care daŭ vamă, iar la ieşire plăteşte orice. Vama e deci generală pentru export, iar la import ea loveşte numai articolele cele mai scumpe. Aceste măsuri aŭ fost întărite pe rînd de Domnii munteni din veacul al XV!'*, şi de Mihail, ca păzitor al graniței de sus, în numele tatălui săi, și ca Domn singur, si de Dan I", fiul lui Mircea, și de Radu Pleșuvul (Praznaglava), alt fiú, şi de Viad Țepeș, şi de Basarab cel bătrin, şi de Vlăduţ, şi de Nea- goe Basarab, de la începutul veacului al XVI, Deosebirile sînt cu totul mici, şi mărfurile nu sînt arătate decit rare ori mai cu de-amănuntul. Astfel, în niște porunci din 1422 către vameși!, cei din Rucăr st Dragoslavele (<Dimboviţa ) şi cei din Bran («Prahova»), Dan adauge la articolele de export bra- şovenesc ` hamurile, cergile, fierul — de obiceiii oprit de a trece la noi, cînd Domnul era dușman sau nesigur —, bobou/2;el specifică pieile de «fiare» sai egadini» astfel: piei de veve- riță, de jder, de vulpe, de ris, de pisică sălbatecă și de iepure. O altă carte, tot de la el, mai cuprinde: «saltele» ween), Sumane sat, cum li se zice de obiceiii, «straie». Din partea lor, negustorii munteni aveau dreptul de a veni în Ardeal fără a plăti vre-o vamă. Cind se întorcead însă cu mărfuri, li se cerea plata cuvenită de culegătorii zzgeszmel regale — 1 la 20 —, care fu încă de curînd arendată Bra- şovenilor. De cîte ori se încerca ridicarea de vamă, Domnii <transalpini» protestă. Oamenii din «țară» mergeau de alt- minterea şi prin alte părţi, şi se pomenesc odată ca locuri cer- cetate de dinșii, claie peste grămadă, «Oradea, Clujul, Ti- mișoara, Rîşnovul și Țara Birsei5. Ei aducean une ori de-a dreptul în Ardeal «marfa turcească», Brașovul primește deci două feluri de marfă. Pe de o parte «mărfuri de peste mare», din Siria și Egipt adecă, din Le- 1 Bogdan, Doc, și regeste, pp. 13-5, nè IX-X; ed. a 21, pp. 17:21, nle x-xI, 3 Un fel de postav. 3 Bogdan, p. 81. + bid., p. 103; ed, a 25, p. 176. www.dacoromanica.ro 12 GENERALITĂȚI vant; piper, șofran, mirodenii, stofe din Răsărit, cum e camha suptire (camocato, xapovyá). Pe de alta, mărfuri din țară: vite, brînză, cai, ceară, vinuri, mai tărzii numai grîù, mălaiii, orz. Iar exportul lui se alcătuieşte, pentru vremea cea mai veche, din postavuri ce se aduc din Flandra, de la Rin sai din Silesia, din produsul muncii meșteşugarilor sași, mai ales argintarii, caretaşii, postăvarii, pinzarii, frînghierii, pielarii de hamuri st, întimplător, chiar covrigarii, și, în sfirşit, din unele materii brute și produse ale muncii cîmpului; astfel mazerea mai ales 1. Din registrele de vamă, din socotelile darurilor făcute Dom- nilor și boierilor munteni, ici și colo dintr'o scrisoare latină putem vedea aceste articole pe care Brașovenii obișnuiaii a le trimete la noi. Ce se dovedește pentru 1700 e bun, de Sigur, şi pentru 1400, cu o singură deosebire: de la asigu- rarea drumurilor de negoț ale Europei, ei aduc mai multe, fabricate din Apus, iar de la cucerirea Ardealului de Germani, la 1699, industria Vienei, Linzului, Grazului, Briinnului aă- pădește în piaţa săsească. Dar un lucru hotărîtor rămîne ca mai de mult: Germanul nu trece Carpaţii, iar Turcul rămine mai totdeauna la Bucureşti; între unul și altul, înfâțișînd Apusul și Rasăritul, Sasul trebue să stea încă, pentru ai mijloci. În privinţa banilor, Saşii socotiaŭ în Zucazz și dor? Ro- miînii oan bătut ducați pănă la Dan cel de al II-lea. Acesta, aliat al Împăratului Sigismund; avea nevoie de bani pentru a duce lupta împotriva Turcilor, căreia-i închinase viața sa: pentru aceasta, ci voia lui Sigismund, el puse să i se bată ducați în Braşov, şi el încercă să-i impuie negustorilor bra- șoveni cu aceiași valoare. Ei nu văzură bucuros această în- noire şi se plinseră Împăratilui, care opri printr'o scrisoare din 1425 această încercare a vecinului și ocrotitului săi?. 1 Hurmuzaki, X1, pp. 581-2 (no vI): «putem trăi şi fără mazerea voastră» scrie Petru Șchiopul, năcăjit, la 1564. 2 Scrisoare inedită în Arch. Braşovului, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINIt 13 La 1443, tot pentru nevoile războiului cu Turcit, Ioan Corvin fâcu o nouă Cameră de bani la Sighișoara, strămutînd acolo meşterii şi uneltele din Brașov; acestea sînt însemnate ast- fel: <82 de nicovale, 25 de maiuri lungi, 20 de foarfece de tăiut, 23 de foarfece de ţinut, 44 de maiuri mici, 26 de maiuri mari>!, Ai noştri aveai: monete mărunte de argint și de aramă, care serviab însă mai mult ca să arate neatirnarea de fapt a tert, Ei fâceaii socoteală cu «banii» lor, dar mai mult cu monete răsăritene. Din compararea celor două forme ale privileșiului comercial dat de Mircea Braşovenilor la 1413 se vede câ Muntenii numiaii «fertun> o monetă de aur bizantină, și că acesta era mai mare decit perperul (bréprepov) simplu, de cari avea și Mircea cu efigia sa, bătuţi neapărat în Brașov. Supt Sigismund, cind în Ţara-Romănească era Domn Dan al II-lea, Braşovenil încercară să strecoare florini din /ereg/ra sait Camera regală, dar Dan, ai cărui ducați nu se primiai, înţelegea să nu se primească nici la vama lui banii arde- leni, şi astfel el hotărî să nu se iea decitvechii si cunoscuții bani italieni din Veneţia. Tot așa se supără Vlad Dracul în t441 în potriva baterii în Ardeal a unei monede de imi- Late, mai mică în valoare, menită tot luptei cu Turcii, şi prin care Sașii înţelegeaă să-i plătească mărfurile, Ioan Corvinul, de la care pornise măsura monetăriei celei nouă, de la Sighișoara, pentru cheltuielile de războiii, nu se învoi însă cu această hotărîre. După ce el înlăturâ pe Vlad, care-l jignise în multe lucruri, loan impuse urmașului săi Vladislav fiul lui Dan să iea monetă ardeleană. În anul 1448 Corvinul hotăreşte deci, într'o scrisoare către bast, că de aici înnainte ei vor trebui să plătească și să primească la plată «banul cel mic» din Sighișoara în locul fiorinilor florentini sai asprilor bizantini si turcești, cari se obișnuiau mai înnainte, Pentru vremea lui Brincoveanu avem o socoteală a vămii, un «tarif», foarte neîndestulător, neînțeles în unele puncte, 1 Scrisoare inedită în Arch. Braşovului. www.dacoromanica.ro 14 GENERALITĂŢI dar care poate sluji pentru a se vedea ce mărfuri treceaii către 1700 pe la șchelele şi vadurile noastre. Avem întăiii marfă apuseană, adusă prin Ardeal, şi anume: «postav supțirez — mai tărziii se va zice «fain» —, «postav feld i brecleş», la care putem adăogi «postav șai», sfoară, «străm- turi», fiere de plug, coase, cuțite, seceri, ștreangurile sau «oştreangurile», betele («beate»), spiţeria (cerbe de dohtorii»), oţel, argint vii, plumb, văpseli, chivere pentru ostaşi, mazăre. Apoi marfă turcească, socotită în poveri: de Constanti- nopol, de Adrianopol, de Brusa, de Sofia, de Tirnova, de Rumelia și de Veneţia: «aget», şofran, piper, orez, lămii, smochine, săpun, «tutun i lulea», abale, <caplamal», chihlimbar în «pietre», stafide, anason, scumpie, tămiie, bumbac netors, arnice, procoave şi procoveţe, piei: sâftiane, meint. blăni în soroace şi coropce ` samuri, etc. În sfirșit, produse ale feri : miere, ceară, in, cînepă, grii, meiii, vin, rachiii, uleiii, roşcove; dobitoace: cai, boi, vaci, oi, — dar oile eraii oprite în veacul al XVI-lea ! — peşte, porci, piei şi blăni: piei de miel, biăni de jder, vulpe, ris, vidră, dihor ` apoi: lînă, săi ?. O listă foarte bogată a lucrurilor ce se exportau la noi de către Brașoveni — acuma însă erai și negustori braso- veni de legea și chiar de neamul cumpărătorilor de peste munți — e păstrată într'o carte de socoteli romănească, ce începe cu anul 17698. Chiar din cele d'intăiti pagini se arată banii întrebuințaţi : «Gal beni] zărmacut, zing;, funducilii, stambol, tunuh, turalii.> Toate numirile sînt turcești, zz7g2r/z4 valora 2 lei pe acest timp, funducitul 7; zarmacupul 5; stamăolul era galbenul îm- părătesc ` nuștiii ce era funu/u/, dar Zuraliul era galbenul ce purta «turaua», semnul întortochiat al iscăliturii Sultanului 3. Hurmuzaki, XI, p. 582, n° viii. 2 Sfudit si doc, V, pp. 364-7. 3 Archiva Brașovului, vol. IV, U, 4. + Wolf, Beschreibung der Moldau, I. p: 137. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 15 Nu mai eran acum florini şi dinari, precum nu mat eraii per- peri şi bani. Alături de galbenu turcesc se preţuia însă cel olan- des și venețian, «de Holandia» şi <venetic», precum şi talerul germ>n, leul apusean. Iar, ca monedă mică, costandele (poate alt nume pentru asprul turcesc, de Constantinopol), șuștacii saii grosul polon dublu, gresia, polturacul, cunoscut încă de pe la 1600, mariașul din Ardeal, monedă de aramă az- fertoară Marie Teresei, oi? saii a patra parte din leii, zz- tacul, egal cu cinci poituraci, pe cînd șuștacul avea numai patru, barlincud ş, a.l Urmează acuma înșirarea de marfă. Negustorul, un Romin, mergea și la Constantinopol — de unde se luaii toate ar- ticolele de modă, precum se ieaii astăzi de la Paris —, dar de obiceiii se opria Ja Sliven, supt Balcani, două ceasuri departe de Lambot, unde pănă pe la 1828 a fost lucrat un fel de aà căutat pretutindeni ?, El începe, ca toți tovărașii săi, cu chemarea într’ ajutor a numelui jui Dumnezeu: <Cu mila Domnului Hristos şi cu ajutorul Maichi Precisti marfă ce am adus delfa] Slivin, cum arată în jos anum ej: 2523 oca undelemnă, foi 41, ocao: banfi] 32 is m. 75 deto săpun, rachiă, căntar 683,96. 780 deto stafide, rahchiu, cu tot. 90 deto deto o traistă. 24 deto ghimber galben. 20 deto deto albi. 607 chile urez. 1288 oca zamă de lămăie. 1666 deto piatră acră cantare). 48 deto lurbăn. 54 deto putoasă. 58 deto nâuti. 12500 lulele albe, miia lei 3.40. Cheltuiala păn în Timiș... 1 Studii pi doc, V, p. 143 şi nota 1; p. 365. 3 Jireček, Ziirstenthum Bulgarien, pp, 510-1. www.dacoromanica.ro 16 GENERALITĂŢI Cu mila lui Dumneze(i), altii mărunți, cum arată în jos, anum[e]: 5 cioltar[e] mar|i] roşii, deto mici, deto, şi verz, 2 saci arnice supțirț!] roșul, 200 lulele roșii bunlel, 30 oca gogoș, 26 deto ţipirigu, 1 deto sacăz, 50 deto tămăie, 1 deto gogoș de pește, 10 săftien năramziii ,(?)..., 9 litre borangicu, La bucată ţembir..., 8 oca săpun tarabuz, 58 dramurți] ar- ginti, 2 mutcalur(i] mărgăritar, 8 oca mătase roşie tel., 10!/2 oca deto feț|e], neagră, verde; 3 păr. iminei, 23!/2 oca tutun boşceă, 3 ibrice cu leghen, 307 safrien[e)] galben(e], 4 perin[i] de Brusa, 1 càldar[e], 184 oca migdale, 151 iarșăle poleite, 12 oca fidea, 30 deto cafea Emin, 5 păr. melt galben[i] voinicești, 17 tălpi, 3 astarlel daubez, 26 deto sovaz..., 75 oca mo: run, 37 deto crap, 7 procoviț[e]. 4712 oca săpun de ru- ffe]... 2200 gll, 5 oca tutun, 25 deto piatră văn[ăltă ocao, 59 deto cracatiță deto..., 207 bogasie de Tocatii ...; 36 bogasie atișlii cazamirchii, 36 deto feţe, 45 deto de căte 10 Got, 10 musuluri roșii, 60 bogasie fețe, 6 alagele manite, 20 brăn[e) de mătasă mici, 20 bogasie cazamișchii» 18 deto fețe... mutcalurți] teţin mar[i]..., 17 citur[i] fețe, 7 şamuri alagele, 1 faț[ă] plapum[ă] de Serez..., 4 Samu) alagele albe, 16 coţi cutnie în furculiţ[â]..., 2 fesur[i], 2 alagele mai proaste, Z ţitur|i] roşii, 2 ghiermesutur[i] albe, 2 brăne şamur|i]. 11 cof sandal năramzati..., deto mătănii roșii, 2 saftien[e] negre... I păr. nădragi albi, 1 cantar mar[e], 5 păr. papuci făm[eJești galben[i), 4 păr. iminii negri, IO cacom..., 40 nastur[i], 250 lulele de spumă..., 7 covorră, 4 ștuci pănză borangic, I putini scrămbiţ, o ibrişim. Lăn[ă] ce am adus comision pe sam([a] lui Domnul Imeș!: 4204 ocă lăn[ă] ţigaie, ocao bani 23. 11586 deto deto, ocao bani 24. 238 saci de pănz[â] cu sfoar[ă], bani 51. Chiriia la saci ce i-am dus la Giurgiul... Leg[ä]tur[a] sangepi, leg[ăltur[a] tanel, 40 cacomi albi... sticle rozol..., 9 ștuci ghermesutur(i] cu fir..., 11 bucät ci- tarii albe... 1 Himesch, Familia aceasta trăeşte și pănă astăzi în Brașov. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMÎNIE 17 1774 Noem. 1, cu ajutorul lui D[u mnezeu, marfă ce sa află în boltă și] am dat-o în sam[ă] Mitrului, cum arată în jos anum[e)]. „„„2 ocă Top mătase, 231, ocă mătase de saiu, fețe]; 9 ocă mătase neagră, 376 dramur|i] mătase chenar..., ibrişim de Țarigrad fețe], ibrişim supțir[e] mohorătu, deto de Odrii, deto de Tricala, 712 ștuci fachioale negre, 806 coț şiretu, 958 coț ceapar-șiretii, 484 bucăț găitan sacăz istambol, 532 deto deto ibrişim, 320 deto deto bosneaagii, 31 topur[ï] tan găitan, 73!'k topur[i] selanic găitan, 61 păpuş gaitau de Odriï..., 529 ștuci cimbir-hasale biborlai, 7 cimbir verz mărcar, 58 diirmale, boiamale și mucesemur(1]..., 1712 stoe pănz[ă] vărgată, 99 deto cafeslii și 2 cot de cămăș, I irbichir de Tocatu, 3! deto de Ienișer..., 6312 musurur|i] de lenișăr.., 110!2 topur(i] astar[e)... și de Brașov), 102 deto deto înguste de Bras ov]..., 307!J2 păn[ză| de piriiaș. .., 17 fer prostu albii şi galben, 17 brăn[e] mar i] de Brusa, de mătas €]..., 1 testea brăn[e bilbil ciuz..., 14 brăn[e] naramgii..., 4 păr. mănuș muierești . .., 14 mărăm[i] de Olandiia mar[!], mici... 3 cutii și Got Gil guri de Lipsca... 273/10 testele călțun[i] de Serez, o păr. papuci cu mes voinicești..., 9 păr. meși singuri..., 82* o răsurli hărtie tricapelo..., 604 coale șic pe piele albă..., 106 lulele porţileaan[ă , 48 deto roșii fain, 380 deto proaste roș, 30 hărtii metal... 27 păr. sponce de Braș(ov], 512 Il. bumbac torsu de Brașo|v]..., 6 ibrice de Țarigrad mar[i]..., 7 cutii tabac de Corfus, 12 deto sticle cu balsam, 76 testele aur bun, 4 deto argintii bun, 3 măturiț[e] de haine, 22 părechi felegen[e) cu farfurii all 5 cu mănuș, 2 ibrice de ceaai, un urcloruş, 3 păr. călimăr[i).i 7 păr. cărţi de joc, 14 blide de hreaan..., 409 litre săricică, 2400 anghinar[e]..., 2000 lulele de Braşo|v), 2 plapom(€]..., roz bogasie tocatișur|i] feţe, 380 deto dinihlii albe marí... 8 antirie mar[i]..., 452 1l stafide negre ,de Tristi, 167 vedre oțătii, 6 chilimur[i] de Țarigrad... 1 lI, loţ 15 cuișoar[e], 2 D, lof 27 nucșoar[e], 15 lot frunzășoar[e), 71%: Il. scorțăşoar[ă]..., 356 1l, piper, 30 oc[ă] ghimbir turcescii, 120 Il. ţitfer pisată, 23!/ loț reventă, 118 ll. migdale, 164 oc[ă] cafea Iemen... 50!» 74842. Vol, X. www.dacoromanica.ro 18 GENERALITĂŢI oc[ă] cracatiţ|ă], 188400 oc[ă] răstic, 312 Il. comid, 262 U. sămănță de scoarță, 28 loț văpsală indih, 2529400 oc[ă smirnă, 2712 ocă] cerneală uscată... 26%, ll. cugnac de Beci, 89 litre deto de Ven[elțiia..., 13'/2 oclă] şerbetiă..., 138 ll. tăbac de nas cu iagăr, 504 II. ciripie roşie albă, 14 oc[ă] stafide negre de coş, 144 ll. smalță de oale... 712 oc[ă] nevre, 66 oc[ă] tutun în abale, 212t4 ll. fidea i ma caroan[e]..., 263 Il. den de măsar, 6 ocă den de morun, 3512 ll. burete, 34 ocă praf de tămăie turcească, 113!/a I. prezil vănătu, 82!/ Il. fărnabogo, 126 Il. pămănti roş galben, Sie Il. aur pergamentii, 92 H. lazur, 6512 ll. alice..., 8314 ocă sacăz, 90 ll. tămăie de Ven[elţiia, I7! ocă săpun Ta- rabuluz ..., 55 ocă alun[e], 30 Il. scoice..., 54 ocă scumpie..., 76! ll. coafe de năramză, 20 oc!ă] stafide noao roș..., 144 ocă mortogprac..., 137 oc[ă] fasol|e] turcească, 24 oc[ă confetur i], 70 oc[ă] candel, 119 ll. cosător..., 13! IL par- mazan, I5!2 ||. făclii albe..., 12914 ocă urez, 361 ocă năută prăjită alt de hiertii..., 19 ocă drojdii undelemni..., 3 scoarţe de Tocati. 1774, Noem. 6, am dată Mitrului marfă la boltă: roo ocă icre negre saclatel a f. 150..., 300 ocă măslin[e] burduf... 19 ocă smochine... 784 ot ceapir-şiretu..,, 600 tărzale poleite..., 140 cofe] mierle]..., 23 ștuci ham- hanele. 1774, Avgustu 1... Dăm...iar în samja] Mitrului 4!/2 ocă mătase ghizvez bun|ă]..., 366 dramur|i] mătasă chenar... 582 deto mătase supțir[e] de Țarigrad ..., 31!2 ştuci fochioale negrul de Melenic.. ., 341 maţa: nastur|ij tob han de mătase „++ 10 scăndurți] cipce, 1 Il. moniş fir albii, galben..., 1 că- limăr[1] de alam[ă], 70 testele aur bun de văpsiti la biserici icoan[e] 4 deto arginti bun, deto, deto..., 31 IL olărloi..,., 2354 cerneală uscată turcească, 8 ll. ciripie albă roşie... His ocă sacăz-mastih ..., 9 ocă alun[e] turceşti: .., 130 o<[ă] făioară turcească ..., 50 ocă candel turcescă ..., 107 ocă pu- cioasă bună, ciubuce..., 190 ll. ceaar[ă] de Braşov... 350 ll. stafide în coș și o torbă..., 105 păr. margele de ceaară roșie. www.dacoromanica.ro NEGOTUL BRAŞOVULUI CU ROMINIY 19 [8 Avgust.] 155 ştuci bogasie merdimir..., 1414 ocă săpun izmir, 1776, Iunie 22... Marfa de Slivin: g 13 paftale de Tocatii civite, 2 la un loc, a f. 6; 40 civi- tur|i] haspaşa, bez strănse ca paftale de Tärnova ..., 10 ştuci cartonur|i] de Serez, 4 prosoape bune marți, 5 ștuci carto- nuch! de 'Tocatu. [27 Iunie.) 241 ocă mătase de hărtie, ror Il. cafea Ho- landiia, 326 Il. tăbac la lulea tăiatu, d brice... 500 ace croitoreşti,.,, 6 ceasoarnice de soare,,, [1776.] 15 dramuri mătase în par[a| focului, .., 4 feţe] pla- pum[e] de Ienişer..., 6 mărăm(i] de Holiandiia, galbene], marți... 67 aspricurți] şi de 'Tocatiă şi făndicuri), alt din hărtie, cazameschii atășlii ..., 24 loț cuglac de Bet. 21a l. mineum...,2 ll. badiiam (sic)... 47 ll. coaje de nă- ramză .,., 85 coț şalăi franțuzesci roș,., [1778.] 787 coţ găitan de lănă de Brașov, suta f. 2,40..,, 5 brăn[e] bilbil ghiuz, popeşti, de bumbac mohorăte, f. 2,40 +» 12 210 mat, ghiordan cu sărmă ,.., 6 ierbichiri de To- catii ,,., 26 oc[ă] dulceaațiă] chitră şi rodozahar..., 8 loț cărpășoarț[ă] .. ., 4 tabacheri] de bleh, 5 burduş golțe ..., 50 bucăţi tanea galbin[ă)..., 4 Il. bumbac crud..., 10 oc. anu- mlel o povar(ă] bogasie şi alte calabalăcurți], iar aŭ adus chir Flor:..,, 24 ştuci eneia rupisiia,.., 8 ocă mătase de sac creaci ..., 2800 nastur(i de aram[ă] plini galbeni... 1 coti raş de Beci,..,23 păpuș galon moniș albi..., 19 lulele po- leite..., 31 ocă arnici gros..., 29 păr.sponce ţigăneșt[i]..., 11 bogasie ortalarsi feţ|e], alagea de Rumele . .., 4 prosoape albe ..., 126z mäi scumpie..., 86 Il. cear[ă] de Boștin[ă), .. brăn[e] de lăn[ă] mici roş(ii]..., 3 saci de Harar gol,.. Dän aicea ieste marfa car e] s'aii aflati în boltă, Doamne, Doamne, fii cu milă spre cele sufleteşti, de voieşti, și la cele trupeşti bun; deci fie voia Sfinţii Sale. (1780.] 104 dramuri mătase roșistic,,. 1780, Dechem, 40. Am isprăvitui socoteaala: nu săntu vred- nic să laudii pre D[ujmnezei; Doamne, ajută-mi şi la an[ull viitor: nu mă judeca dup al păcatelje| mele. 1781, Ghen, 15, anume marfa car[e] rămăn[e] în boltă asupra www.dacoromanica.ro 20 GENERALITĂŢI copiilor. Doamne, dăruiește-le darul Sfinţii Tale şi mult bin[e]: 2434 ll. zahar ordinar ..., 34 păr. guri de fringhie..., 24 Got Col de Beci..., 112 ocă roșcove. Negustorul înseamnă deci două categorii de marfă: acea pe care o adusese de la Sliven și aceia pe care o ţinea «în boltă», în prăvălie. Din aceasta din urmă cumpărai și te: ranit, tîrgoveţii romiîni din Țara Birsei și negustorii munteni ce veniau la Braşov. Făcînd şi în această listă de articole de negoţ împărțirea pe care o fâcusem în acea de la Brîncoveanu, mai veche cu trei şferturi de veac, constatăm schimbările ce urmează. Marfă apuseană şi ardeleană : Astare (căptuşală), bumbac tors, lulele ai sponci (şi ţigăneşti») de Brașov, mănuși pentru femei, mărămi de Olanda, guri adecă încheietori de Lipsca, hîrtie italiană, zisă fr/cape//o, ce se vinde în erisuri» adecă Riess, conf de 20 coli, hirtie sic şi metal, lulele de porțe- lană, argint văpsea, auripigment sai orpiment, tot văpsea, pentru icoane, chinovar sau fendir, coloare roşie, indigo: cindih», lazur, minzum alb, măturiţe de haine, urcioare, le- vent saii revent (lavande), cognac de Viena şi de Veneţia, tabac european cu miros de ciagăr», tabac de prisat sau «prezil», tabac de Pernambuco, smalţ, deg de morun şi cleiii de tîmplar (cmăsar> = Tischler) alice, «cugnac» sau «cutnac> de Viena ai de Veneţia, cositor, alamă și tinichea («fier alb»), zahăr candel (sucre candi), cofeturi (bomboane), făclii albe, parmezan, «mărgele de ceară roșie», cafea de Olanda, ace pentru croitori, «şalăŭ» (şal) franțuzesc, ceasor- nice de soare, tabacheri de tinichea («blech» = Blech), cir- pușoare (torchons ?), oţet, anghinare, săricică, hrean, câlimări, cărți de joc, stafide negre de Triest. Toate celelalte mărfuri sînt turceşti. Întăiă toate felurile de species (cafea de Iemen, comid = gumă-arabică, smirnă), apoi «materii», stofe: arnice, mătăsuri de tot felul, ibrişin (de Constantinopol, de Adrianopol, de Tricala), şiret, găitan (de Chios şi de Constantinopol, de Bosnia, de Salonic, de Adrianopol), bogasii (fr. boccasin; de Tocat), alagele, cituri, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 21 plapome (de Seres), şamalagele (alagele de Şam, de Siria; plural greşit: <șamuri alagele»), cutnii, ghermesuturi, sandale, citarii (aţe), chilimuri (de Constantinopol), scoarțe (de Tocat). Articole de imbrăcăminte: fachioale (coiffes), cimbire de pus pe cap, boiamale (băsmăli), dirmele (broboade), zrbichzre (de Tocat și de lenişer), musururile sau pînzele de Mosul (de lenișer), brîne (de Brusa), meși, papuci, iminei, nasturi de mătasă, paftale de Tirnova. Lucruri și obiecte de mobilat: perini de Brusa, căldari, ibrice, lighene, felegene. Fabricate: săpun (de Tripoli din Africa saii Tarabulus şi de Smirna saŭ /smzr), balsam, şerbet, mastică de Chios, cerneală uscată candel turcesc, dulceți. Să nu uităm tabacul de Corfu (și în cabale.)!. Trebuie să nu se uite că negustorul e un detailist și nu trimete însuși în Tara Romănească lucrurile ce se cereau acolo: aceasta împuținează numărul articolelor coprinse în socotelile lui și lasă totdeauna îndoială dacă nu cumva cu- tare din ele se întrebuința numai de Rominii, saŭ și Grecii şi Bulgari. din Brașov, chiar. Pentru o vreme cu totul tărzie, de la 1809 la 1814, avem însă o listă foarta bogată de lucrurile pe care le trimete un negustor romîn din Brașov unor ,detailiştť din Cîmpulung: Stoica Gogu și Popa Sava. Și de aici se va vedea că în patru sute de ani nu se făcuse o mare schimbare în exportul bra- șovenesc: «30 pietri silos de Răjnov, de frunte,a f. 3,15 k, Rf; 50 ll. alicea, în 2 săculeț|e], tij, 78 k.; 10 ştreangurii] albe groase —,23 k.; 50 căpestră dto —,9 k., 6 leg. ciorapi de lăn[ă] cu roșu, cu vănăt, 8k. 30; 1 ștucţolţi îndoit, bun, la 22 ştuc., I ştuc dto dezdoit; 5 chimire roșicu 4 cătăr[ămi], 5 dto cu 3 cătăr[ămi), 5 tafture lungi cusute, 1 leg. covraci de mijl, 4 tacămurți] ocale de bleh, 5 păr. cisme roş mari] ră- 1 A se compara pentru unele ar ole tariful vamal moldovenesc din vremea luf ioan Teodor Callimachi; Arch. romănească, IL, p. 242 şi urm. www.dacoromanica.ro 22 GENERALITĂŢI tunde, 5 păr. dto, 15 păr. ascuțite marii], 5 păr. dto bădii, 2 leg. teci încleiate, 4 leg. dto, 100 pieptin[i] de mijl., 76 Got bete de postav, 200 ace cizmărești, 2 broaște cu arc, în direapta şi în stănga; 185 cuțite cu os de cerbi, 5o Il. bumbac tors, 10 ll. tabac în plunbă, 1 leg. pungi cu un ciucure, 4 leg. dto mici, 10 ocă fernaboc cerașpel, 10 oc[a| prizil roşu, 5 oc[ă] cositor vărgele, 5 oc[ă] albeală de Ve- neția, 1 ris flispapir, 100 ll. calacan verde, 109 Il. reez- vais, 3 tocur[i] lăzi, 40 coţ pănză groasă de Săcui, 5 ris hărtie de scris, 10 păr. șiuhuri bărbătești nemţești, și țolur(i] de lăn[ă] curat[ă)... Din chirie i-am dat Prahoveanului!. „Aceluiași:] 103 coț găitan vănăt săsesc, 195 coț dto negru... 15 ploște legate cu curele... 10 tăfture lungi cu- sute, 5 dto scurte, de omi mare, 2 leg. bice albe suțit[e] cu belciug, 10 ll, tabac în plunbă, cu miros; 10 Il. dto în bă- şici ord., 100 Il. zmalt verde, 1 păr. izmene, 2!/ ll. arnici vănăt supțir e], 100 piepteni de miljoc Giel, 50 momele cu alamă, 30 site Bricica, 4 oc[ă] praf de aramă, 50 amnare mari, bune..., 10 păr. pantofi de piele cusut[ă] și glaz., 40 pă- lării înnalte, 20 dto cu pastalcă căptuşlite|, bune, 50 dto- ordinar[e], 30 dto feţe, 30 dto proaste, 30 dto de copii, 14 l. bumbac tors supțir[e]..., 24 ghiulur(i] aţă albă, neagră şi roș[ă|, 50 păpuş sfoară în doo... 22 Il. văpseală violet fain, 2 leg. ciorapi cu roş şi cu vănăt..., 2 tul. (síc) lulele de lemn mici, 1 tul. dto de pămănt.-., 30 site mistrițe, 2 site alese cu văcălie..., 50 căpestre de cănepă bune, 5 chingi de cănepă cu cătărămi, 5 dto de lănă cu cătărămi, 2 viguri ganți bune, 4 leg. șurupurli] de buţi..., I ort. (s7c) gud de ham bune, de Sighișoar[a], 100 coț opt de mătase în 2 forme „.» I5La cof. arpăcaş mărunt. .., 15 pălării înnalte rumănești..., 4 leg. brăghinare de milj., 5 tafturaşe de copii, 40 Il. pes mett de post mărunți, 106 col. bete de postav, 2!/4 ll. tiri- ghie pisat[ă]..., 2 Il. sărmă de fhier groasă... 1 păr. iz- mene la arpăcaș?, 34 Il. piatră acră roş|ă] turcească, 1 1 Prahovenii eraii cărăuşil cari duceaii marfa de Brașov pină la Ploiești și chiar la București (Hurmuzaki, X, pp. XVI, XXX!) 1 Adecă puse la un loc cu arpăcașii, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI OU ROMÂNII 23 cutie noo cu coperiș.., 4 tocuri sticle de toatjă sama... 4! ll, paler fain..., "oi Il. zahar fain..,, 1 păr. știvel|e nemțești, dintr'o piele. ,,, 2 I], violet indih Gin... 1 vig glugi mari, 12 |l. ferniboc strujit, 1 cămașe noo, ọ )l. piper, 2 |. sărmă galbin[ă] supțirie], 17 oc[ă] cuie de şindrilță supțir(e], 3 tocuri sticle, candole, litre, cinzecur(i, . ., 5 păr. papuci negri cusut cu cop, I păr. dto ghiurghiulii, I tacăm ocale de bleh, 5 sfeșnice de bleh cu scaun, 3 lăzi tocuri la cisme... 10 covaţi de copii, 10 piperniţe, 2 tul. călimare pestrii (s7c), ... 5 ploşte legate cu curele... 1 trihter mare, 5 dto de miljoc, 5 dro mici de paporniţe, 5 răziituri de miljoc, 5 dto mici.,., 2 tocuri hărtie de Brașov albă..,, 2 Îl. tirighie albă pisat[ă]..., 4 păr. pantofi voini- cești de miljloc)..., 500 ţinte de ulucă, 1 pach. bumbi galbin i scriș, I pach. dto sadea mici, 1 toc pieptini negristrămbi..., 1 unbrelă tain cu oase de pește, dum, chiir Andrei Gogu.. 5 712 pesmet de dulce cu zahar... 54 Got Dese verde fain, I ll. ţiperig..., 10 sovoan[e] cusute cu fir, 10 Il, pişcoturi proaspete fain... 1 tult basmale vinete cu flori şi cu pică- Dach). 2 tocuri] hărtie albă de Făgăraș, 12 coale şint (sic) galben, 21/: şocuri] (sic) cinzecur[i] verzi ,.., 10 ştu- cur[i] șovics de șters cismele, 1 toc hărtie de scris retezată, 1 sută ștreanguri groase albe,.,, 19 coffe] ulei proaspăt... 2 ll, clei de măsar, 1 sfeşnic de alam(ă] noŭ vărsat, 20 hărtii nasturi cu bumbi..., 50 pălării înnalte rumănești căptușite, 30 dto căptuș(ite] cu patlică neagră, 20 dto cu patlici feațe, 20 dto mai proaste, 20 dro de copii, cu patlici fețe, 5 pă: Jării înnalte după mod[ă], de neguţitor, 5 dto de copii, 1 vig glugi mari, bune... ., 50 coţ pănză eperiașer îndoit[ă] la 2 ştici cu proba.,., la oca candel bun alb... 5 Il, tăbac de nas, cu mir[os], în băşici..., roo l. zmalţ roș de siraţ, 100 Il, dto verde. .., I hort guri de ham bune..,, 3 ris fain papir mic... 8 păr. pantofi nemțești, .., 10 chingi de sfoară cu cătăr[ămi), 100 gresii bune..., 26 săceri bune... I pac bumbiscriș,,,, I ştuc patlice cu ape negri, 5 ploşte cu şirof de cositor..,, I leg. ciorapi de lăn[ă) cu vănăt, buni, bătuți,.,, 1 ll. scro- bială albă, 10 şocuri sticlărie de toat[ă] sama... 2 țol. 1 www.dacoromanica.ro 24 GENERALITĂŢI fringhie . . ., 18 lo[ţ] miambal adecă iarbă de găt, 1 sicriu mic pentru bani, legat..., 100 coț. beste (sic) de postav de Beci bune, 21J4 coţ roșe:vănăt, de Brașov, bună..., I tult cărți de joc franţuzești, 7 k..., 6 1l., 13 loț tiriplic albi de milj[oc], 4000 ată (szc) galbin, gomboș de milj|oc]..., 4 stuci măhrămi vinete de copii mai mari ..., 5 ștucuri galon albii de miljloc]..,, stuer basmale vinete mici..., 214 ll. faioară de Veneţlia]..., 1 pac drămbur(i] negri bune... 4 m. ace galbine cu gă mălie, .,1 tult lulele de lemn cu coperliș], 1 ștuc patlici teține cu flor i] tipărlite], 16 cofle linte bună..., 1312 II. fernaboc strujit,.., 12 ll. tovalle] de aramă..., 10 pălnii de milj oc „+. I Sicriii legat ferecat, .., 10 ocă săpun turcescu..., 5 cămăș noi mar|i], 2 ştuci galon de aţă albă, 1 cutie cepur[i] de bot ..., 2 ll. sărmă groasă de alam[ă]...; 50 momele de ciubuc Dr alam[ă]..., 90 coţ zeche albă lat[ă], 23 cof[e] unt- delemn bun ..., 1 butoi de jdezar (sic)... 240 ghiuluri aţă de cusut fel [feţe?]..., 2 leg. cu cărți legate..., 4 Il. prepa- rirten vainștain..., 25 Cot pănză rusască îndoită pe mos: tră... I hort guri vărgate de Sighiș[oara].. ., 3 Il. clei de măsariu ..., 7 păr. cizmulițțe)..., 12 ll. gheriștat fernaboc „+ 25 ll. alice...,3 șoc. glăjerie verde de toat|ă] sam[a] .. .. 17 ll. tărățe de fet (sic)... 32 cuțite cu mădular pestrilțe] „+5 200 II. fhier nemţesc..., 5 păr. zăbale ordin. cu alam[ă „+ 3 ll, fernaboc mărunt, 1 toc drămbe negri... 10 pă- lăr[ii] măcelăr[esti] mari, 5 dto, căptușite cu baier..., 6 păr. ştivel[e] de vițel curate bărbătești, 1 dl. blaivasur[i fain[e], S dl. cărți de joc franțuzești, rumănești..., 10 cămăși poale mari, 10 dto de casă, bune; jh ll. camfor... 11 ll. făclii albe, vinete. .., 4 site brutărești cu 2 văcălii, 5 site de fâin[ă] cu I văcălie; 411Je coț postav vănăt de Braşov ..., de Beci „.+» 15 coț flanel[ă] albă de Braşov pentru cojoac[e], 5 ștuci nasturi de os roș pentru cojoac[e]..., 10 fuse de roat|ă], de bumbac, cu pristel..., 10 coarde de mate pentru roat[ă]..., 30 păr. pantofi muerești fel. modi..., 1 lot vitriol albii..., 1 leg. pile mari de ferestraie..., 3 cof|e] gris fain..., 2 H. anghelica..., 7 coț postav Raihenberg, 1 tult mănuş de piel[e] galbin[ă , bărbătești fain .. ., 3 cozonrocurț!] de căciul[ă] www.dacoromanica.ro NEGOȚUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 25 muscăleşti sadea, 3 dto cu fir, 6 știvel|e] de cordovan marfe], bun[e]..., 15 păr. cisme fetești roș ascuțit[e], 1 păr. dto negri de porănceal|[a], 10 păr. dto roși mocănești ascuţit[e], 10 păr. dto neglre] cu ştichel așezlat]. făm[eești].. ., 2 läz viorea tocur[i] la cisme..., IO coţ pănză groas|a] la tiancurți]..., 250 păr. garofiţe cu șic..., 3 mii cuie cu ţintă, 2 mit deto cu urian L.u 135 Got pănză înnălbită, supţire..., 50 Il. săpun de Bra- ŞOV... I așternut de plisă pentru masă..., 6 funii de legat mărfr..., 20 de palării măcelăreşti. .., 20 pieptini pe 2 parți, cu dinți mărunți ..., 17 izmene de casă, supţir|i]..., 2 bu- toie de brad. .., 504 II. fhier ecurtu..., 6 soen geamurți] de milj|oc] şi mici. .., 30 site de mălai..., 60 Il. tortu albu „+5 zăbalļe] ţigăneşti spoite cu alam[a].. ., 6 tul. cărți de joc rumjăneşti], franțuz[ești).. ., 109 eot top de mătase. .., 1 ciaslov bogat cu toate rănduele [e] bisericești 10 k., 1 psaltirie bo- gatlă]. 5 k.; 30 spicur[i] de curărar..., 45! 1l. metal la un clopot, lemnu de asupra, legat la faur, cureaoa la limbă; 10 loț tinober pisat..., I păr. sfeșnice de biser[ică] ploscar..., 5 chimire roș...., 300 coț găitan rumănesc vănăt..., I păr. cununii de bleh albii..., 2 leg. pungi mici vinete..., 50 spicur|i] de curea. .., 2 leg. bice albe cu belciug ctucur mare] ++» 200 flori de hărtie roş cu șic..., 7 strae vărgate roș..,, 25 pieptini Gopes rar[i..., 1 ceaslov mic bogat, 3k...., 20 păr. papuci făm[eești] cu fir . . . 52 cuțite cu os de mădular..., I cămaș|ă] casă la bumbac. ..,-80 coase... 50 ciocane albelungi, 2 ll. piatră pucioasă, 4'2 ll. poști..., 5 ll. salitră bunjă]..., 20 coț flanel[ă] albă de Beci, în 4 ițe; 20 coţ dro vărgat săngiapiuri, 100 coţ anghinet fain, 100 păpuși] sfoară Sighi- șoar|ă] lunguiaţ[ă] ..., 25 poști la o pungă..., 2 ll aurum pi- gument grunji..., 5 păr. ciorap[i lungi păn în genunche, So coţ pănură albă de Zărnești... 5 păr. zăblaie spoite (2) săsești, fár alam(ă], trainic[e]; un bund la 5 ţăsăl[i] spoite, cu 7 răndur(i]..., 2 leg. pile în trei muchi..., 218 Il. ter- pentin..., 1 vig glugi mari peloaslel, 32 coţ postav negr[u]- verde de Braşov, 20 coţ dto în 2 peri, 14 ris șifstuh de Brin vănăt, ro ploște legate cu cosoie, 22! coţ barcan vănăt cu ape..., 14t2 ll. table de bleh neg[re] mar ï]... Ai www.dacoromanica.ro 26 GENKRALITĂ ŢI Il. Gut de aram[ă) roș|i] pentru un cazan..., 30 ll. Desmet cu anason de post..., 4 straie roş milj. păroas(e], ...5 cu- rele țăntate..., 1 săculeț de pănză bătut[ă)..., 4 pac. pole- ială albă, galbință ..., 1 broască la lădiț[ă]..., 10 coț flanel verde de scurteci, lat..., Ta tul. cozonrucurți] cu galbin și alb, —sadea nu am găsit; 20 tul. nastur ï] de os sadea, de nă- dragi... 70 ll. lumin d de ceară..., !2 cof[ă] unt de brad... 10 pălfării] modi, marți], proaste. .., 100 ştreangurți] de Sighi- şoar a , lungi, groas[e|; 10 ll. clei de Beci pentru măsar(i]..., 200 coase de Ştair; 50 seceri cu mănuș..., 3000 ţinte de șeatră mai Innguleț[e]..., ro sfeșnice de bleh alb cu scăunel de lemn... 9 II. cremotartar albă, piat[ră]..., 300 păpuș sfoară lunguleaţ ă] supțire de Sibii, 2000 ţinte de șatră, 95» oc[ă] piroane marfi] și mici.. ., 50 sfredele marți] și mici..., 40 cămaş de Racoș curate, de casă; 30 dto poale, curate.,,, (Dia ll. piatră-vănăt[ă] mar[e ..., 41/2 IL. rumeneală roș(ă]..., 10 ştraie vărgate cu roș..., I8 sărici bune, proaste; 19 țoluri dărstărești mar i] la legat..., 100 pietre flos de Cotlea fain... 131 cot pănză groasă sprijinită mai înnainte..., 3 potire cu discosurile lor de cositor... 30 butelii] vutcă fran țuzească .. ., 100 păr. ciochine albe..., 5 fuse de bumbac..., 1920 covrici mici marunţi, 214 ll. gogoș romeneală roș fain..., 770 turte dulci..., 2 tul. farfurii de masă..., 10 Il. șoricie..., 50 oase de ciubuc[e] cu roat[ă]..., ro coarne de sare (sic); 6 păr. pantofi cu flutur|i]..., solniţ[ă]..., 2 borcänellel de dughia- nă..., 2 păr. clește..., I masă de bradalb..., 4), Il. cristal franțuz[esc].... 1 şoc tigăi de cafea], de miljoc..., 55 burghii mari și mici sfredlele, 27912 Il. reet (szc) superfain..., 214 IL franţuz crinșpan..., I burloi ulei proaspăt... I pămătuf de spoit... 5 ris hărtie mucavă mar[e]..., 10 cofit gcal[e), pentru argint ep... ţinte ca parao ..., 300 coţ batistă albă după probă ..., 1 păr. cipici negri blăniţ, făc[uţi] pe măsur[ă]..., 2 capite de frăne negr[e], 2 cadre chipuri [a] k: 48 [1823]... 10 pieptini popeşti cu dinți mari..., I ll, spumă de mare] pentru netezit pănza, de lfa] Orghidan..., 2 loţ spirt de cam- for[ă)..., 10 pălării săcelen[e], ro dto căptușlite] cu blan â).. ., I sul flispapir negru... 5 pălării nemţești înnalte, 20 coț www.dacoromanica.ro bei NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 27 zasaficurți] albastre după] proba, 2 bochetur[i] focht! de catifelțe grenat lungi (); 3'2 coț patlici lat[e] pe probă, de închis cocoanele..., 2 pac nastur[i de cositor cu lumin[i Toş..., 50 cuțite cu furculiţ[e] cu cerbii [1816)...; Wa ll. chinovar pisat, roș...; pentru un ciasornic diresul, spălat...; 5 loţ şolran franțuzesc fain..., 100 flori de Braşov cu şic.., 50 cuțite de Zărnești bune mari cu cerbii..., 50 cuțite de Zărneşti cu plăsele de cerbit,.., Aceste înssmnari îmbielșugate arată mari şi însemnate schimbiiri. După întăia perioadă, în care Braşovenii trimeteau peste munte, afară de postavuri — şi încă făceaii şi ei postavuri, mai proaste —, tot lucruri făcute în atelierele lor saù ş culese de ei pe cimp, dupa perioada a doua cînd negustori braşoveni, mai mult Greci, Bulgari, Romini, adic din «Țara Turcească» marfuri răsăritene, pe care le trimet, cu cîştig, în Ţara-Romănească, o a treia s'a deschis în a doua jumătate a veacului al XVIII, şi ea va ţinea pănă pe la 1860 tocmai. Mărfurile răsăritene din lungul catastif sînt de tot rare: «piatră acră roșă turcească , «săpun turcesc», şi atit, Rominii le jean de-a dreptul din ţară, de la negustorii lor, şi tot mai puţine. Ele sint contrafăcute adesea în Apus, de unde vin pănă si «ọase de ciubuce». Încolo se trimet tot fabricate apusene. Unele dintre dînsele sint mai mult pentru țeran: pe acelea acum, ca totdeauna, Sasal le face însuşi. Îmbrăcăminte: «pălării înnalte rumăneşti», «pă- lării măcelăreşti», «pălării săcelene», cu panglica saii «patlica» neagră sau «feţe», adecă moirée, glugi, zeghi, brăghinare, briie, cizme, cizmuliţe, «feteşti>, rotunde, ascuţite, chimire, «tafturi», «tăfturaşe», sarici, ţoluri. Unelte: teci, piepteni (și popa: «cu dinţii mari»), broaște, cuțite, pungi, ploște, site de mă- laiii, amnare, șurupuri, cepuri de but, burghii, zăbale, nasturi roșii de cojoace, fuse, pile de fierăstraie, cuie, piroane, cio- cane, coveţi pentru copii, ţăsăli, bice, coase, cleşte, tovale, pilnii, lazi sau «sicrie», ș. a. Se mai pomeneşte hirtia de 1 Arch. IBrașovului, 1V, U, 71, www.dacoromanica.ro 28 viNURE Brașov şi de Făgăraș, «pănura albă de Zărnești», sfoara, ştreangurile de Sighișoara, șurupurile din acelaș oraș, sfoara de Sibiiii, pietrele silosuri din Țara Birsei, găitanul săsesc, pînza aspră e«secuiască». Tot de la Sași vor fi venit lucru- rile ce se fac din acel «fier alb>, tinicheaua, «blehul>, care înlocuiește prin ieftinătatea lui vechiul metal masiv și trainic: table, sfeşnice, ocale, cinzecuri, cununii. Flori artificiale, «cu șic>, deosebi sau «în bocheturi», se fac destul de fain şi la Braşov. Chiar si dintre fabricate de modă, «modi» — cum zice ne- gustorul nostru —, unele vor fi fost lucrate în Ardeal; astfel toate felurile acelea nouă de ghete, care înlocuiesc papucii turceşti din timpuri: «știvele (S/zefe/) nemţești dintr'o piele», «ştivele de vițel», «pantofi», cşiuhari nemțești cu vax: cu <șovics>. Dar mărfurile cele mai scumpe, dacă nu cele mai multe, vin de aiurea, din depărtarea europeană. Și Sașii sînt numai niște mijlocitori. Unora li se spun locul de origine: «șifstuh de Brin» (Schiff stuck de Brünn), coase de «Ştair» (Stiria), «cămăși de Racoş» (KRakos), pinză de Eperjes, postav de Beci» (Viena), «foișoară sau albeală de Veneţia» (fard), postav de Reichenberg, flanelă de Beciii, cristal franțuzesc, vutcă franțuzească. Tot de-acolo trebuie să fi venind și altele fără proveniență indicată : umbrele, galoane, hirtie sugătoare (fiispapir), văpseli: calacan, reezvaisul», «blaivasul», sticlăria sai «glăjeria», batiste albe, ş. a. E H E , toate unse Din multele scrisori romănești ce se păstrează pănă astăzi în archivele Brașovului alegem pe acelea care privesc acest negoț: din ele se va vedea împrejurările în care el se făcea, Serisorile sînt așezate după articolul la care se raportă. I. Vinuri, Viile tert au fost în timpuri foarte nouă în minile boie- rilor. La Pitești mai ales se făcea pe vremea lui Brîncoveanu vinul cel mai căutat. Domnul căuta să-l desfacă pe preț bun — de și se apăra întîmplător de învinuirea că ar fi ne- www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAȘOVULUI CU ROuîNIt 29 gustor şi s'ar «hrăni» cu această muncă desprețuită —, şi o cronică dușmană îl învinuieşte astfel pentru întrebuinţarea puterii domnești ca să iea preţ bun pe vinuri: Şi aduce rachiu și vinuri stricate den venitul casii lui al împărța pe la neguţtori și pe la ţară cu prett mare, și pune de plate în silă» 1. Constantin Cantacuzino Postelnicul, care avea vii în tinse în vestitul deal al Ştefăneştilor, și fiii sai vor fi desfacut vin ca şi ruda lor, Brîncoveanu. În cară ce urcau numai cu greu pe drumul Prahovei, buţile de vin muntean mergeau la Brașov, şi de aici «vinul romănesc> se răspîndia măcar în tot Ar- dealul. Del Chiaro 2 îl pomeneşte cu laudă, ca unul ce la băut adesea la mesele lui Vodă a l-a primit în dar şi acasă, şi el vorbeşte de vinzarea lui bună peste hotare. I. [Formule de salutare slavone.) Iar de la un bun prietănu șa în toată vreamea de bine cugetător al dumnital[ej, iermonah Dionisie, egumen de Cămpulungii, [prete nie së libov curat tri- mitem dumnital(e . Alta, cinstită cartea dumnital[e] venitu-mi- aŭ, și cu bună dragoste o aam priimitu, së de toate ce ne-ai scrisii dumneata, pre rănd înțeles-am, șă, cetindii cinstit[ă] scri- soarea dumuital[e), dat-am laud|ă] milostivului Dumnezeu, căt am auzită și am înţeles de bună sănătaatea dumnitale. După aciasta scrisu-ne-ai dumneata, pentru răndul vinului, că este cam scumpii ; ci să ştii dumneata că aicea prelocă este vinul cel mat prostii într'acelprețu; ce am socotit, pentru voe dumnitale, să meargă së cestu vin, care este de frunte, ca cel mai prostu, . şă iată că am trimis șă vinul. Ce vei vedea dumneata șă mai bine, ce bucate săntă, Însă, cumi vei socoti dumneata ca sănti bucatele, așa-i3vei socoti şi prețul, că noi n'amă putut înfrănge voe dumnitale, ca să avem prietenie cu dumneata, șă mai adevărat oamenii den cetaatea dumneavoastră l aŭ ruptă ? căte cos[tande] 60, pre ban gata, șă iată iar pentru voe dumni- 1 Cronicele muntene, p. 106. 2 Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, Veneţia, 1718, p. 58, 3 Adeză l-aii hotărît, www.dacoromanica.ro 30 VINURI tal[e], ca să vie vinulă întregň, nu l-am trimis pre alţii, ce am tri- mes carul cu oamenii miei, pentru credența. Șă alți! aŭ cerșut năemă de aicea pănă la Brașeav căte 12 bani] de vadră, iar noi l-am lăsat căte 1 costlandă], pentru voe dumnitale, însă în voe dumnitale să fie, că de spre noi nu va fi nič o băntuial|ă]. Nici noi să Dog pogorăţ de tot den preţul vinului, ca să putem posluşă şă de altă dată Măriei Tale, că estempu foarte se-aii căotatii acestii fel de bucate. Alta, am învățată feciorii noștri să ne ià vre o 40, 50 de găleate de ovăsii, ci, de nu vori găsi mai de grabă, noi ne rugămi dumnitale să faci dumneata osteneală pentru voe noastră, să ne dai de la dumneata. lar dumneata vei socoti în preţul vinului, și, căt se va vinde ovăsul în cetate, și de ce va fi poftă și porunca (dum) dum- nitale, foarte vom fi bucuroș a sluj|i] dumnitale în toată vreme. Aciastă vestimu dumnitale ` milostivul Dumnezeii să veselească pre dumneata întru ai mulţi şi bunt, Pis mt Dech, dni 3, vlt 7160 [1651]. Întru tot bun-voetorii se de binel[e] dumnetal|e| pohtitoriu : ermonah Dionisie, igumen. V°: adresă slavonă. Pecete brună neînțeleasă !.| 2. + Intru tot cinstit și ca un părinte al nostru dumnelui giupănul Mihaiii, marele-giudeţu cinstitei cetății Brașeului, Să fii dumiata sănătos. Mli]i[ojstivul Dumnedzău să trimița multă pace și sănătate dumital|e], înpreună cu toat[â] cin- stit[ă] Curtia duml[ijtal[e). Să vei osteni dumiiata a şti şi de noi, cu mlijla lui Dumnădzăi și întru cinstit norocul Mării Sale lui Vodă aflămu-ne cu sănătate. Altă, pentru vinul ce ni-al scris dumneata, pentru 2 vase, trimis-am la Cotnariu, să cunpere, pecum ne scrii dumiiata, ce nu știm cum va fi den preţu: înțeles-am că vin san făcut prè puţăn, c'au străcat bruma viile ice; cum a fi, poate că vor lua. Alta, pentru răndul banilor, ne rugăm dumlijtal[e] să nu bănuești dumneata că n'am putut să trimetem într'aiastă dată, că nu 1 N° 623 www.dacoromanica.ro NEGOȚUL BBAŞUVULUI CU ROMINII 3i foarte înblă drumul, şi avem şi cheltuial[i] multe acmu pe trebel[e] Ocnii, că le facem toate de iznoao; ce foarte vom nevoi, peste puţine dzile să-i trimitem. Alta, iarăş am trimis pre omul nostru, pre Stant, pentru hier albu?, care este de triaba mănăstirei a Mării Sale lui Vodă, și i-am dat şi oarece bani. Deci ne rugăm dumlijtal[e], de va fi nemerit nesca: negu- țatori şi să fi adus de acel hier, cu învăţătura dumliltal[e] ne rugăm să să opriască pe sama noastră; iară den prețu, pecum s'ai luat și mainte, să va da. Şi acmu ce gandim că va fi acmu mai eftim, căce este și șocodolom (sz7c)5, măcaru niam ruga dumlijtal|e), să faci dumniata bine să s|ă] ià pe credinţa dumjiltal|e], şi să-l aducă Stan mai curund, pentru sa să lucreadze, să nu stiă lucrul. lar banii, precum să va tocmi, noi vom trimite cum mai curund. Foarte ne rugăm du mțijtalje] pentru acest lucru, să ne faci dumneata aciastă is- pravă; iară. să vor fi neguțătorii de pre aiurea, tot ne rugăm dumlijtal[e] să faci bine să dai, iară noi fără zăbavă om tri- mite dum[i]tal[e), și de la Măriia Sa Vod[ă] încă va fi cu mulțămită dum[ijtal|e]. De aiasta ne rugăm dum[iltal[e]. Să fii dumneata sănătos. U Ocnă, vt 7165 [1656], Oct. 19. A dumlijtal[e] ca nişte fii mai mici și prieteni: Dumitrașco Boul și Miron, Cămărașii de Ocnăf, ne închinăm dumliltal[e| cu mult|ă] sănătate. Ki Întru tot cinstit și ca un parinte al nostru, dumiialui giupănul Mihaiii, marele-giudeți cinstite: cetății Brașeului, cu cinste să să dea, [Pecete neagră cu semne și inițiale ce nu se pot înțelege?.] 1 Acesta e Stan de la Ocnă, trimis la Brașov în 1645 pentru piata unor argiutării. V, $ sfoară, an. 1645. = 'Tinichea, 3 Ungureşte: nuntă, * Dumitraşco nu era cunoscut. Cf. Studi? și d c, V, pp. 616-7 Pentru Că- miraşul Miron v, § argini, an. 1632, 5 N, 631. www.dacoromanica.ro 32 VINURI 3. “+ Io Costandin Voevod, bjiiu mlst. gsdnii zeml. vlahiscoe. + Cinstiţilor şi al noștri de bine voitori, dumnealor tot Sfatul cetății Brașovului, sănătate și tot binel[ei pohtim dumnea- voastră de la Dumnezeu. 2 cărți ce ne-aţ trimis dumnea- voastră cu dumnealui jupănut Taeo Ghiorghe, aŭ venit, şi de a dumneavoastră sănătate ne-am bucurat. Alalte ce ne-ați scris, am înțeles Întăiu, pentru aceaia ce San întămplat cu vinurile ce să ducea de la Campul lungu la Braşov, și le ap luca: Cruţii!, ne scrieț dumneavoastră și ne pobtiți ca să nu lisăm să rămăe și ai dumneavoastră cetățean: și oa- men noștri la atăta pagubă. De aciasta veți ști dumnea- voastră că no: mai nainte, pănă a nu ne veni știre de la dum- neavoastră, înțelegănd dentr'alții pentru aceale vinuri ce au luoat Cruţii, ne-au părut foarte răii de aciasta, căci, deși au cu dumneavoastră vrajbă şi nedragoste, iar cu oamenii țărăi noastre Dan nici-o treabă, să-i prade, şi, de 'ndată ce am înțeles, am trimis 2 randuri de oameni la "upon Cal- nichi Petre, pohtindu-l să pue lucrul la o cale, să nu rămăe oamenii noștri prădaţi!. Ce păn acum nu ne-aii mai venit răspunsu de la dănsul, iar, ce răspunsu ne va veni, veţ avea şi dumneavoastră știre. Ne mai scrieți dumneavoastră că aţi înțeles cum că aŭ eşit aici la noi în țară o dajde pe vite, și vă 1ugaţi pentru oamenii de Lara dumneavoastră, carii Sau trecut vitel[e) aici, pentru răutăţile ce sănt acolo, ca să po- runcim să nu le facă supărare, De aciasta vet ști dum- neavoastră, că, ajungănd țara aciasta la mare greă, de vreame ce i s'aŭ dus numele la Poarta Înpărăţii turcești cum că în tr'aciastă țară s'au strănsu atăta om și atăta dobitoc, și den țara turciască, și den ţara ungurească, și den Moldova, de iaste plină de oameni și de dobitoace, și, cu acest nume mare ce san făcut ticăloasei de țări, ne-aii încărcat cu dările, căt iaste peste putinţa săracilor, și nu mai contenescu cu cerutul, — ce, avănd mare păs și supărare de bani, n'am mai avut ce 1 Ostașit prădălnici aY lui 16k6ly şi apo) aY lut Francisc Ráköczy, — Cou, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAȘOVULUI CU ROMÂNII 33 să facem într'alt chip, ce ne-aii căutat de nevoe de am scos seama a doao pevite!, cine pe căt va avea să plătească, și aşa s'aii socotit cu tot, Sfatul și boerimea noastră, ca să ajute şi striinii pe pămănteani la acest greii. Care aciastă dajde numai estimpu va fi, iar, dănd Dumnezeii să mai răsuflăm den greul ce ne aflăm, altă dată ca aciastă dajde nu va mai eşi. Însă iat[ă] că pentru dragostea vecinătaţii dumnea- voastră am socotit, pentru oamenii de ţara dumneavoastră ce sănt cu dobitoacele aici, ca să nu dea un ort de vită, precum dan pămănteanii de aici, ce am scăzut al treilea ban, adecă dentr'un ort 11 bani?, şi am lăsat să dea numai căte 22 de bani de vită, și așa am dat poruncă celor ce umblă cu aciast[ă] dajde pen judeaţe, ca să ià de la oamenii Dräi dumnea- voastră numai căte 22 de bani de vită; mai mult să nui supere, precum mai pe largu și de Ja dumnealui jupănul Țaco Ghiorghe veţi înţeleage dumneavoastră. Aciasta, fi mila lui Dumnezeu să fie cu dumneavoastră. Ghen. 23 d., 7213 [1705. De bine voitor dumneavoastră: Jo Costandin Voevod, [V*:] + Cinstiţilor şi ai noștri de bine voitori, dumnealoru tot Sfatul cetății Brașov[uliui, cu sănătate să s[ăj dea. [Pecete mare rotundă ?.] 4. f Io Costandin Voevod bj. mist. gdnii zeml. vlahiiscoe. + Cinstitul și al nostru bun priiaten și de bine voitor, dum- nealui jupănul Ghiorghe, marel[ej-județ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele] pohtim dumital[e] de la Dumn[ejzei. Cinstită cartea dumital(e] o am luat, și de bună] sănătatea dumitale ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dum- neata pentru carăle ce ar fi să vie den țara dumneavostră, să cumpere de aici den ţară vinuri șialte bucate, și ne poh- teşti dumneata, înpreună cu alalt cinstit Sfat al dumnea- 1 Întăia samă de dijdi fusese pe capete. 2 Dec un ort e 33 de baal. 8 No 353. 75703. Vol, X 3 www.dacoromanica.ro 34 VINURI voastră, ca să n'aibă val de văcărit!,—de aciasta, pentru voia dumneavoastră, iat[ă] că am poruncit și la județul Muşcelu- lui și la județul Prahovei, celor ce umblă cu dajdea aciasta a văcăritului, pentru căte caar[e] vor veni de acol[o], den Ardeal, ca să cumpere bucate de aici, den ţară, să să fe- rească de dobitoacele de la carăle acealea, să nu le facă nici-o supărare, şi vor aveă paace. Pentru rândul casii ce ne scrii dumneata ca să te ertäm, că nu ne-ai putut isprăvi, iar aducändu te Dumnezeii sănlăjtos de la Gabun, zici dum- neata că ne vei isprăvi, de aciasta noi nu pripim pe dumneata, iar, încăș tot pohtim şi ostenim pe dumneata, să nevoești ca să ne isprăvești căt s'ar putea maifăr zăbavă, și să ne scrii dumnțeajta căți bani facă, să-i trimitem. Pentru răndul Bra- şoveanilor, precum am făgăduit dumitale, de cănd era jupănul Ghiorghe 'Ţaco aici, așa am fâcut, și de atunce am isprăvit, că dentr'o mie de ti ce era legaţi, i-am scăzut 200 ti, și aŭ rămas pe 800 ti, și, de alte obiceaiuri ce n'aii avut încă, am poruncit să nu-i supere?. Pentru 12 buţi cu vin ale dumital[e], ca să poruncim să treacă făr[ă] vamă, iat[ă] că am făcut carte la vameșii de la Văleani, să nu facă nici-un val pentru vamă, Și iarăş ale dumital[e] pohte, ce vor fi pen putinţa noastră, nu ne vom apăra. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Ghen. 10 d., D 7216 [1708]. De bine voitoriii dumital[e]: Jo Costandin Voevod. [V*:] f Cinstitului şi al nostru bun priiaten și vecin de aproape, dumnealui jupănul Ghiorghe, marel[e)-judeţ al cins- titei cetăți Brașovul, cu multă sănătaate să s[ă] dea. Pecete mare rotundă.) 5. + Io Costandin Voevod bj. mlst. gspdnii zeml, vla- hiiscoe. 1 Vitele de la care. 2 Pentru Braşoveni! din țară, v. capitolul Șchei. 3 No 415. www.dacoromanica.ro NEGOȚUL BRASOVULUI CU ROMÎNIŤ 35 Cinstitului, bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe, marele-judeţ al cinstitei cetăţi Brașovul, sănătate şi tot binele pohtim dumitale de la Dumnezeii. Cinstită cartea dumitale ce ne-al trimis cu sluga noastră ce aŭ fost acolo, o am luoat, den carea înțelegănd de a dumnetale bună sănătate, ne-am bucurat și am dat laudă lui Dumnezeii. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles. Pentru arginturile noastre ce aii fost să ne aducă de acolo, cum că nu s'aii fost lucrat bine, ce s'aă apucat acum jupănul Ghiorghe Mai să le lucreaze de iznoavă, și aŭ zis că păn într'o lună le va găti și ni le va trimite, de aciasta bine ar fi fost, cei ce le-aii lucrat, să le fie lucrat bine, precum le-aii fost tocmeala, să nu ne fie dat de zminteală. Dar, de vreame ce aceia nu San nevoit a face lucru bun, noi poate fi că vom mai aștepta o lună precum aŭ zis jupănul Ghiorghe Mat): numai pohtim pe dum» neata tot să-i dai grijlă] ca să înbărbăteaze să le isprăvească Dän în tomnă și să mi le trimiță, că plata ce aŭ fost, am dat mai de nainte. Pentru casele noastre den Brașovul Vechiu, ce am fost pohtit pe dumneata pentru 2 obagi ai noștri de la Sămbăta, ca să vie să șază în casele acealea, de care ne scrii dumneata că pănă acum n'ai știut nici dumneata, nici alalt Sfat al cetăţii ca să fim avănd noi case în Brașovul Vechiii *, de aciasta, de aţi știut dumneavoastră au de oa ştiut, noi aceaia nu știm: poate și fi doară să nu fiți știut; iar vei ști dumneata că noi aceale case le-am cumpărat de la jupănul Nica. Hogea, de sănt vre o 6, 7 ani, și ne-aii dat şi scrisorile căte ap avut de la cei ce le-aii cumpărat și dumnealui, și de atunce tot noi le stăpănim, numai, după ce le-am cumpărat, ne-aii pohtit jupănul Nica de le-am lăsat iar pe seaama dumisale, ca să-i şază niște oameni şi să-și ție neşte cai ce are, iar apoi, lipsind dumnealui într'altă parte, şi înțelegănd că acei oameni aï dumisale ar fi avănd de grij|ă] foarte prost acelor case, am zis să lipsească, să nu 1 V, $ argint, anul 1708. ? V, pentru aceasta cap. Pribegit, www.dacoromanica.ro 36 VINURI mai șază. Pentru aceaia am fost pohtit pe dumneata pentru acei 2 obagi ai noștri ce vor să șază în case, să le pă- zească, să fie nesupăraţi. Pentru care lucru de patt ştiut dum- neavoastră păn acum de aceale case că sănt ale noastre, iar de acum să ştiţi că, precum am zis mai sus, 6, 7 ani sănt de cănd le-am cumpărat de la jupănul Nica, și tot le stă- pănim. Dumnealui jupănul Nica însă ne scrie, de la Beci, că iaste viitoriă, şi far zăbavă va veni. Ce și dumnealui vă va spune dumneavoastră cum că ni le-aii văndut, și pohtim pe dumn[ejta iarăși pentru acei 2 obagi de la Sămbăta!, viind, să fie de paza acelor case, să aibă odihnă. Alta, facem știre dumital[e] că acolo la casele noastre avem niște vinuri ale noastre, şi de'ntraceale vinuri iaste să dăm 2 but cu vin dumisale ghen[erjariului cestui noi ce aŭ venit acum, jupănului Crihpaum. Deci iat[ă] că am trimis pre sluga noastră ca să cearce aceale vinuri, să vază, sănt bune, și, de vor fi bune, să i să ducă dentr'acel vin, iar, de nu vor fi bune, nu trebue să dăm vin prost unui om mare şi de cinste ca acela. De care pohtim pe dumneata să zici dumisale ginerelui du- mitale jupănului Ghiorghe Țaco (căruia ne închinăm cu să- n[ä]tate și-i mulțumim dumisale de cereașăle ce ne aŭ trimis) să ostenească dumnealui pentru voia noastră acolea la casele noastre unde ne sănt vinurile, să le cearce, că dumnealui va putea cunoaște ce e bun și ce e prost, și, de va socoti dum- nealui că vor fi bune, ca să poată fi de treaba acelui om de cinste, să aleagă 2 buţi, care va fi vin mai bun, mai ales, ca să-l încarce sluga noastră, să-l ducă la Sibiiii, la ghene- rariul. Și pe dumneata încă te punem la osteneală să porun- cești ca să s|ă] facă 2 cară cu cai, de acolea, să-l încarce, să-l ducă; de să vor putea face, ca să-l ducă făr de chirie, bine va fi, prietenescu lucru vei arăta dumneata, iar, de nu să va putea Dr chirie, noi aal am dat slugii noastre 10 t! ca să dea cărăușilor acelora ce vor duce vinul; ce făr ză- bav[ă] să fie porunca dumital[e] să să rădice aceale 2 buţi cu vin, să le ducă acelui de cinste om, şi vom mulțumi du- 1 Mosia Brincoveanului în Țara F. gărașului, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOYOLUI CU ROMÂNII 37 mitale. Și, cu aciasta sfărşind, mila lui Dumnezeii să fie cu dumnjealta. Iun. 25 d., lt 7216 [1708]. De bine voitoriii dumitale: Jo Costandin Voevod. [Y*:] Cinstitului, bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă sănătate. [Pecete mare, rotundă ?.] 6. 1 Io Costandin Voevod, bojiiii mlstiii gospodarii zemle vla- hiscoe. f Bunului nostru ptiiaten şi vecin de aproape, în toat[ă) vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănul Ghiorghie Ietcăl?, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul. Multă sănătate și alalt tot fericitul bine de la putearnecul Dumnezeii poftim ca să dăruiască dumitale. Pricina scrisorii acum de ciastă dată cătră dumneata nu iaste altă), Gr de căt facemu dumitale în ştire că, trimițăndu oof niște vinuri ca să să bage în pim- oipa de la casele noastre den Șcheai, după cum am trimis și alte dăţi, am poruncit ispravnecului nostru ca să dea și dumitale o bute cu vin de Pitești. Ce dumneata să o prii- meșşti şi să o beai cu sănăltate. Și, cu aciasta sfărșindu, mila lui Dumnezeii să păzească pe dumneata pururea. Oct. 19 dni, lt. 7217 [1708]. De bine voitoriii dumitale : Jo Costandin Voevod. [Vo:] Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănului Ghiorghie Ietcăl, marele-județ al cinstitei cetăți Brașovului, cu sën ăjtaate să să dea ?. [Pecete mare rotundă.] 2 N° 406. ? Jekelius. 3 No 423. www.dacoromanica.ro 38 VINURE Marele boier Constantin Știrbei, de la Curtea Brîncovea nului, vinde şi el vin la Brașov: ËI rE + Cinstitului și de bună rudă și de Dumnezeii ales și noao de aproape vecin, dumnealui marelfe]j|ujdeţ la cinstit[ă] cetaatea B;așovolui, de la Dumnezeii tot fericitul bine pohtim ca să dăruiască dumnetale, Întănplarea scrisori noastre către dumneata nu iast|e] de alt cevaș, fâr de căt pohtim pe dumneata ca să avem ertă- ciune de sup[ălrarea noastră care facem dumnetal e], că sănt acum 3 ani și mai bine, de cănd au fost luat dumnealui jupănul Hanăș lăcătușul, Sasul, de acii de la Brașov, 7 buţi de vin de la o slugă a noastră, și de atunce tocma acum la vreamea culesului de vii aŭ venit dumnealui şi au zis că den 7 buţi ce aŭ luat de la sluga noastră i-aii lipsit dumisale vin veadre 127. Și noi pe dumnealui l-am întrebat, aceale 7 bung de căte veadre devin le-aii luat pist[e] tot de la sluga noastră, și căți bani gata aŭ dat la măna slugii noastre. Dumnealui au zis că nu știe, Si aŭ zis dumnealui că-i sănt scrisorele acolo] la Braşov, şi ş'aii pus dumnealui zi cu noi înnaint[e] dumnealui Radul VI Com[i]s Golescul, cum că va veni dumnelui păn în 10 săpt|[ă]măn[i], de ne voam isprăvi, și va aduce] dum- nealui scrisoril|e] dumnesal[e], de să va vedea căte veadre de vin aŭ luat într'aceale 7 bung și căți ban[ı gata au dat la măna slugii noastre, și să măsurăm buţel[e] cu vadra de aicea, de la oraș, de la Piteșt[i], care ap făcut Măriia Sa Vodă ; că buțil[e] care aŭ luat dumnealui atunce, sänt toate de faț[ă. Și am dat și măna cu dumnealuï cum că să va afla la zi fär de nici-o zminteal[ă]. Şi de atunce păn acum sănt 12 săpt[ă|măni, și dumnealui n'ati mai venit ca să ne isprä- vim păn sänt buțil e] de față,—că apoi să vor da buţel|e) la unii și la alții; ci va f[i] gălciav[ă). Ci pohtim pe dumneata săi porunceșt[i) dumneata, de are cevaș cu sluga noastră; să vie dumnealui să-ș cate, și numel[e] nostru nu trebuiaște să ni-l poarte dumnealui, că iast[e] rușin[e], că noi într'a- www.dacoromanica.ro NEGOTUL BRAŞOVULUI CU ROMINLE 39 dinsu atunce lazi, cănd san unplut 3 săpt[ăjmăni, ne-am aflat la viele] noastre, ca să ne isprăvim cu dumnealui, şi dum- nealui oan venit. Acum ast[ă| ună dat(ă] iar ne aflăm aicea la Pitești], cu slujba Mării Sal[e) lui Vod[ă]; ci pohtim pe dumnealui, numai să vie dumnealui păn săntem și pol aicea, ca să ne isprăvim, că, de nu va veni dumnealui nici acum, iat[ă| că eu într'adinsu am trimis cu chelt[u ialja] noastră ca să facem știre şi dumnetalle), și, de nu va veni dumnealui nici acum, pe urmă de nici-o treabă nu va ffi] venirea dumisallel, că noi nu pohtim paguba priiatinilor și vecinilor noștri. Si, cu aciasta sfărșindu, mila Domnului H ristoļjs să fie în toat[ă] vreamea cu dumneata. Dech, 17, D 7208 [1700. Tot al dumnetal|e] bun priiatin şi de binel[e] dumnetal e voitor și gata în toat[ă] vreamea spre slujba dumnetale|: Costandin biv V! Cluci. Știrbiai. [V°:] Cinstitului și de bună rudă şi de Dumnezeu ales, ai noao de aproape vecin, dumnealui marele -județ de la cinstit[ä] cetaatea Braşovului, cu cinste și cu fericită sănă- taat|e] să să dea. [Pecete brună cu crucea, un semn neînțeles în scut, și K. A. ui. = C[os]tand(in] Ș tirbei 1.] Alături cu Domnul și boierii, vindeaii vinuti şi orășeni: din Cîmpulung şi boierinașii: 8. + La al nostru bun priiaten și de aproap[e] vecin, dum- nealorvoastră cinstiţilor îndereptător(i] și fănnaci? Brașovului, săn[ăjtat[e] şi dot bi[nejle vă pohtim de la Dumnezeu. + Cinstită scrisoarea domnealorvoastră ne au ven, și, de cătle] net scris dumneavoastră, am înțelesu, pintru 2 but de vin ci aŭ fosto compărat domnealoi jupăn Ghiorghe ju- deţlo cel bătrăn și domnealoi jupănul Andreiaș fălnogi cel bătrăn de la Radul județ și de la Dumitra băcăneasa de aice, de în Cănpulo|nlg, și buţile n'aii eşit la măsurătoarea precum 1 No, 681. 2 Folna, y, jua www.dacoromanica.ro Au VINURI le aŭ dat ei, ci aŭ eşit lispă (sic); pentru acea lipsă îmi scriți dumneavoastră să le porăncescii să plătească. Deci aal că le am porăncit, şi iat|ă] că vine un om al lor acol[o] la dumneavoastră, să să plătească, și, plătindu-să, dumneavoastră le vet da buții]le, Și să avem sl de la domneavoastră de acesta. Să Dt dumnevostră săn[ă]toș. Sep temvrie) 13, 7206 [1697]. Al dumneavoastră de bin|e] voitor și gat[a] spre slujbă: Şărban Com[i]s Vlădescul ?, [V":] Dumilorsale ci[njstiţilor și sfetnicilor ot cetate Bra- șovului, cu săn[ăjtate să s[ă| dea. Anno 97, die 27 Sept. Comiss Sorban Schreiben wegen der Rukurener umb einen kleinen Aufschub mit den Geldtern. [Pecete brună cu arme și literele Ş|er)plan] Vi[ădescul]?.] 9. T Jeluescii, domnei, Mării Talle], după] cum faci Măriia Ta mil|ă și pomană și dereptate la mulţi săraci, așaș mă rog, Doamne, Mării Talle) pentru anume] om strein din Țar[a)-Rum(ă]niască, Vasil[e] cupeț, că vei știii (sc) Măriia Ta că în trecuţii] aini (sc) am fostii dat 2 bot de vin du- miisal[e] jup[ă]nului Mihai Graf, și tocmala am avut: vad[ra] unguriască căte dut ce 8i pot[ronici] 2 ; car[e] va răspunde za- pisul al mieii la duanialui, că mi-aii fostii tocmala cu dumnialui vad ra] unguriască, iar nu rum[ăjniască, şi am fostii dat și 2 but domnului Fronis, tot cu acia tocmal[ă] pecum am so- rocit cu jupănui Mihai, vad[ra] unguriască. Şi, dup[ă] ce m'am dus ep în ţar|ă], dumnialui aŭ vândut abia 2 bur domnului Fronis, căte dut ce] 9, și n'ai dat zapisul mieii domnului ca s[ă] vaz[ă] cum am tocmit, să fac[ă| socotial[ă], ci aŭ ţinut zapisul dumnialui pân acum. Și eŭ mărturisescă cu sufletul mieii că am trimis în 5, 6 rănduri säll măsure buțille) și s[ă] facă socotial|ă] dup[ă] vad[ra] unguriască, şi, ce ar mai fac[e] bani peste măsur[ăjtor[e], să-m[i] trimiţ|ă] bani, și tot } Ispravnic de Cimpulung. V. cap. II, § 4- 1 No 666. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOYULUI 00 ROMINIE 41 nu S'aii făcut nici-o isprav[ă]. Dupļ[á] aciaia, doamne, au venit un socru al micu, şi am fostu zis ca să) ciae zapisul mieu, să fac[ă] socotiala cum îm va scrie zapisul mieu. Domnul aŭ răspunsu că eŭ nam la domnul nici-un zapis, că zaplijsul ati ţinut dumnialui jup[ăjnu Mihai căldărarul de atunci păn acum, şi socru-mieu, nevăzind zapisul mieu, au făcut soco- tial|ă] pe vad(ra] rum(ă|niască, iar nu pe vad[ra] unguriască, ne- văzînd zapisul miei, că, di-ar fi văzut zapisul miei socru- mieii, zapis[ul| domnului, nu i-ar fi dat. Că și buţille), doamne, pecum aŭ eşit la măsurlăjtorțe] domnului, așa le am și în catastiful mieu; și am, doamne, și mărturie pe gazda mia, că, dup[ă) socotiala socru-mieu, am trimis carte pe gazda de la Cămpulungii, că nu s'aŭ făcut socotial|ă] direaptlă, nescoțind dumnialui zapisul de faț[ä]. De aciasta mă rog Măriilor Vostre, ca s[ă] aibii dereptat[e] de la cinstitul Sfat, că sănt om strein. Eu Vasil[e] cupe, mai mic și plecat Măriilor Vostre, ot Cămpulungiă. Și eŭ, doamne, nu lol om slobod ca s|ă] viu totdiauna aicia, că şi acum cu mar[e] chizăjșie am venit, ca sä] mă întorci iar înnapoi. IC 1700!.] 10. Cinstite și al mieii bun priiatin dumneata jupă[ne] Marcos (= Marcus Wagner], dumitale cu sănătate mă închin. Cu aciastă puținică scrisore, întăi poftescii ca să știu de a dumneavostră sănătate. După aciastă mă rog dumitale ca să ostenești dumneata să-mi scrii ce ai mai putut isprăvi pentru treaba care am eŭ cu jupănul Andrei; care'iar mă rog şi Mării Sale județului, după cum aii văzut Măriia Sa, că şi pă Măriia Sa aŭ înşelat când s'aă priasu cu capul înnaintea Mării Sale că nu iaste soţie cu Costandin pă miiare și ciara care oprisămii, și apoi s'aŭ dovedit că aŭ fost soție. Apoi iar cu buţile de vin care zicea că le-au cumpărat și Costandin, 1 No. 596. www.dacoromanica.ro 42 GRÎNE și áŭ scris mie că sănt ale lui, Care știi că și Măriia Sa ju- dețul, știind dreptatea mea, îi va porunci să plătească. Pentru care și dumitale mă rog, ca unui al mieii ctinoscut bun voj tori, cu dreptatea ce am, să nevoești să-mi scoţi acei bant ce am la ei. Pentru care mă rog să aibu răspunsit de la dum- neata. Aciasta mă rog dumitale, ai fii dumneata sănătos. Av. I, 1727. Al dumitale de tot binele voitor și gata slugfă]: Radul Sănătescul, Cämlälas, P. S. [cu litere). Mă rog carte cănd Îmï veï scrie, să o dar la jupănul Mogoş, și dumnealui ni o va trimite. [V°:] Cinstitului și al miei bun priiatin, dumnealui jupănu- lui Marcoș, pr[olcatorul cinstitei ceteț B[r]așovului, cu multă și fericită sănătate să să dea, la Brașov. [Pecete roșă cu inscripția: R[adu] S[ă n[ătescu]!.] II. Griîne. Numai o mică parte din pămîntul Țerii-Romănești era sămănat, pănă destul de tărziu în veacul al XIX!=. Sămănă- turile eraii de grîu, de săcară și de meiu saii mălaiu. Ţeranii nu întrebuințau mămăligă nici pe vremea lui Brincoveanu (1688—1714), ci se hrăniai cu pîne albă făcută din felurile de grîne ce am pomenit, adesea amestecate între ele. Export de asemenea produse nu se făcea nicăiri, nici peste Carpaţi, nici chiar peste Dunăre, pănă în veacul al XVIII", epoca în care principatele se prefac întru citva în <grînarele» de căpetenie ale Turcilor. Dintr'o scrisoare ce se tipărește aici, vedem că grinele noastre erau cerute numai în vreme de secetă prin vecini, dar că atunci ciîrmuirea Domnilor.înţelepţi, care știa să pre vadă un an răi, opria ieșirea zîne? pănă se desluşia cît poate da recolta cea nouă. lo Costandin Voevod bj. mlst. gsdnu, zemle vlahiscoe. t Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor tot 1 No 716, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOYULUI CU BOMINII 43 cinstit Sfatul Brașovului, sănătate și tot binele poftim dum- neavoastră de la Dumnezeu, Cartea dumneavoastră ce at trimis, ne-aŭ venit, întru care ne scrieți şi ne poftiţi ca să dăm voe să să treacă păn la 2.000 de găleate de grău pe seama cetăţii dumneavoastră, De care veţi ști dumneavoastră că şi noi am socotit, înpreun[ă] cu toți cinstiți boiarii noştri și cu tot cinstitul Sfatul nostru, de s'au facut aciastă poruncă pe la toate schilele, să fie păinea oprită, să nu fie slobod nimeni a treace păine den ţară într'altă parte, de vreame ce vedem că estimpu să arată sămănăturile de păine foarte proaste aici în ţara noastră, și, deaca nu să va face estimpu păinile, şi nici paine veache de an să nu să afle, iată dar că va fi o lipsă şi o flămănzie mare în pămăntul acesta, Căci, nu numai spre partea dumneavoastră o trag, ce mai mulți şi de spre tara turciască și de spre Moldova caută să o tragă. Pentru actaia san socotit de s'au oprit ca nici spre o parte să nu fie nimeni slobod a treace niscal păine, și, den ceaia ce s'au socotit și s'au legat cu Sfatul Domniii Noastre, nu putem face într'alt chip, ca să să strice acea socoteală, Însă vert ști dum- neavoastră că numai grăul s'au oprit să nu treaacă, iar meiul şi orzul nu iaste oprit, ce, cine căt va vrea să treacă, iaste Slobozire, însă și grăul va fi oprit vre o lună de zile, de acum Dän în vreamea păinii, și, de vom vedea că miluiaște Dumnezei de să face păine multă și nu iaste scădeare, ca să fie vre o lipsă țărăi de paine, atunce și grăul să va slobozi, şi, cine căt va vrea să treacă, va fi slobod. Ce de aciasta să creadeți du mneavoastră, că de aciastă dată nu putem, nici nu ne dă îndemănă a face întralt chip, pănă nu vom vedea cum sa aleage de păinile de estimpu. De altele ce ne veți pofti, ca unor vecini al noștri, vă vom face pohta dumnea- voastră, iar de aciasta ne iaste cu greu și peste putință. Şi, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumn[e]zeŭ să fie cu d[u]mnea- voastră, lun, 10 d., D 7206 [1698], De bine voitori dumneavoastră: Za Costandin Voevod, [V°:] Cinstiţilor şi ai noştri de bine voitori, dumnealor tot www.dacoromanica.ro AA GRINE cinstitul Sfat al cinstitei cetăţi Brașovul, cu multă sănătate să s[X] dea. [Pecete mare roșie, cu vulturul supt coroană punctată și legenda: «lo Costandin Brăncov. Vvd., bjiu mlstiu gedon z. v laș]coe». De jur împrejur, lauri!.] 2, Jalba a dumisal|e) jup[ă]nului Stanciul Corfeșt[i] înnainte Mării Sal|e] marelui judeţi cu Toh[ă]nianii și Cuzneștii, pe-cum se va arțăjta în jos, apumlel, Potumul /szc = punctum] întăi: toc- mala așa aŭ făcut Dumitru Papii cu Stoica din Tohan(1] și cu Ivan din Zernești și cu Ion, ca să margă ca s[ă] duc[ă] mălai de la Ghidici, și Stanciul, nefiind faţ[ă] la tocmala lor, s'aii întălnit cu Stoica, și i-am spus pecum că aŭ tocmit cu Dumitru ca lgl aduc|ă] mălaiul; laŭ chemat înnainte lui, Dumitru ca dal știe pecum le iaste tocmala, și Lan întrebat ca s[ă] vaz[ă], iaste adevării pecum a spus Dumitru, şi el au spus tot pecum aŭ spus și Dumitru, ca să] meargă cu car[e] bun e și ses plătiască ei banii și cheltuiala, și a lor şi a vitelor; și în duc[ăltore și în viitore, ce ar fi, Stanciul şi Dumitru să plătiască vama mălaiului și la poduri. Și, mer- gănd ei acolo unde aŭ fostii mălaiul, ap destupat gropil[e] şi aŭ scos mălai din gura gropilor, car[e] aŭ fost tămai coşul, și Lan tinsii pe provocov la cort, ca s[ă] usuce, și aŭ măsurat de cel bun car[e] aŭ fostii în. gropi; și unii zicia că ar mai punle|, iar alții îș didias[e] sarci[nille,, și aŭ cum- părat (?) mălai de sait făcut povara, și zicia că nor mai pun[e|; din ceiialalți, a zis ca s[š] pue mălai din cel ce aŭ rămas din gura gropilor. Ei naŭ vrut ca s[ă] pue de acela. Şi, viind noi la sama, am mersi, și li-ai (sic) mai cumpărat obrocie] 40, căte bani 28, şi celalalt carfe] aŭ rămas, aŭ fostii căte bani 20. Deci, înpărţindu-l și mălaiul acela, ei n'aii mal zis nimic păn aŭ venit aicia, Mergănd Stanciul ca s[ă] înparţă mălaiul, aŭ măsurat la 3 carle] din] Zernești, după] cum aŭ fost tocmit: ca s[ă] ià Stanciul înnainte 1 No 364. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 45 o găliat[ă] şi el ca 2 fiardel[ej. Deci Stanciul, cerăndu-le bani car[elli Dap fostii dat înprumut, de car căte dot 2, pitaci iar 2 și căte un mariiaș la vam[ă], el aŭ zis că vor lăsa zălog pentru bani, păn vor caștiga bani. Stanciul gau vrut ca s[ă] ià zăloge. Ei, văzind că Stanclul nu va ca s[ă] ià zăloge, aŭ găsit pricin[ă] şi aŭ zis că aŭ tocmit mat mult, şi oprit mălaiul acolo, Și, viind Stanciul la Tohanţ!], aŭ mersi la cela car[e] aŭ fost tocmit, şi laŭ dus (dus) la toate carele, și aŭ măsurat din 9 care, după] cum aŭ fost tocmit, iar un car san pus în pricini, şi oan vrut ca däi măsure cănd au fostii el de fațfă], ci aŭ măsurat el în urmă, dup[ă] cum au vrut. Și, viind carele toate de la Tohan[ij, au descărcat mălaiul. Deci, viind şi carul acela care] [s'aîi| măsurat în urmă, ati deșertat şi el mălaiul. Stanciul, văzind că iaste puțin, l-aii întrebat, numai atăta iaste; elaŭ zis: numai atăta [pe margene: mălai să pue în car]. Și san dus Stanciul să caute la car, iar Stoica, car[e] ap tocmit, au zis să nu mai caute, că iaste oprit mălaiul. Stanciul l-ai lăsat în pac[e păr se vor întreba înnainte Márii Salle] judjejțului. Vind Zer- neștii, Lan tras înnainte Mării Salle domnului [judeţ] pe Stan- ciul, mergănd ei înnainte Mării Salje] domnului, aŭ răspunsu zicănd pecum că am tocmit cu ei ca să] le pui în care] căte găliate 21, şi alte vorbe multe, Măriia Sa au făcut ca al ià din toate car[elle 9 găliate de mălai. Deci, mer- gănd eŭ Stanciul ca s[ă] iau sama mălaiului şi să-m ce și bani car[e] liam fostă dat arvună], ei, san manainte san fost sculat, și s'au dus la Z[er]aești Gr de ştiir[e] mia, și au luot un car de mălai, și l-au împărţit. Ceialalți n'ai adus bu- catel[e] ca s[ă] le măsur, ci I[e] ţin oprite acolo. Eu m'am dus acolo cu peciate Mării Solle! domnului, ca s[ă] vie aici cu mălaiul, ca s[ă] mai stăm înnainte Mä Salje] cu dinși, că mie nu-m parfe] cu direptul ca s[ă] ià ei 9 găliate, și eu să iaŭ 5 aŭ 6, că ei acum răspund de zic pecum că am toc- mit cu ei căte găliate 21, iar acolo n'aii răspunsii de aciasta. IC 17001!.] 1 No 576, www.dacoromanica.ro 46 LINĂ III. Lînă. Lina se exporta de la noi, dar fireşte că nu în cantități mari, pentru că și o bună parte dintre Brașoveni își aveaii turmele de oi, pe care, cum se va vedea în alt capitol, păstori de neamul nostru, Birsani, le pășteai pe plaiuri și pe marile întinderi ale șesului acoperit de ierburi înnalte. E păcat că nu avem însă știri mai multe și mai sigure asupra acestui articol. Se pare — judecînd după cele d'intăiii registre de vamă ale Brașovului (încă de la începutul veacului al XVI) 1, — că vinzarea nu se făcea în baloturi mai mici, aduse de negustorii din Tîrgovişte, Cîmpulung, Tresor, Buzăii, ete., ci în cantități mari, de către boieri, cari desfăceaii, dintr'o dată, unui prieten braşovean tot produsul tunderii oilor și, în loc să să iea bani în schimb, se învoiau a D se da tot ce era de nevoie pentru gospodăria lor de la țară sai de la oraş. Vînzătorul de lînă Diicul a fost concurent la Domnia munteană după moartea lui Matei Basarab. + La al nostru cinstit frate și de aproape vecin și bun priiatin, jupan Mihai, velichii judeţ ot grad brașovscomu = mare județ din cetatea Brașovului]. Pohtescii de la m îji[ojstivul Dumnezei sét dăruiască săn[altate dumne- tal[e] înpreun[ă] cu dumneaei jupăneasa dumnital[e] jude ceasa și cu toat[ă] cinstit[ă] casa dumnetal[e|. Să vei pohti dumneta a'ntreba și de săn[ă]tatea nostră, cu mila lu Dum- nezeii aflămu-ne cu bun[ă) sănlăltate și cu bună pac[e]. Alta, cinstit[ă] carte ci mi i-ai trimis dumneta, înțeles-am de toate pre răndă. Mulțemescii dumnetal|e] căce nu săntem uitaț de cătră dumneta. Alta, mi i-ai scris dumneta pentru răndul lăniei, cum să o trimiț acum la dumneta. lar să știi dumneta adevărat că nu o vom putea trimite acum, că nu vom putea, că vreamea iaste de iarnă: făn nu iaste, pae l Quellen zur Gesc" ichte der Stadt Kronstadt în Siebenbürgen, 1, Braşov, 1886. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMIÎNIT 4 nues sănt, de iarbă nu iaste vream[e). Ci, s[ă] ai da pre oca căte 10 cos[tan]de, nim[e] (nal nu să va putea găsi, ni- meni[le] (hniateniac). Iar, de vei fi dumneta îngăduitori păn mai încolea, să s[ă] mai fac[ă] iarba, să poat[ă] paşte vite, eŭ bucuros că o voi trimite la dumneta, toat[ă] lăna cătă voi avea, și, cum am gräit întăi, tot de acea tocmealță] mă voi ţinea, că voi lua pentru lănă marda, postav, tipsii, clon- dire, sfeașnice, — de toate de acealea voi lua în preţul lănii;, numai să fii dumneta îngăduitori priste puțină! vreame, Dän să va dereage calea și s|ă| va face] iarbă. Deci eŭ o voi trimite la dumneta, iar acum nu putem nici cum, cumu-ț va spune și omul dumnetale din gură. De aciasta facem știre dumnetallel, Să fii dumneta săn[ăjtos, amin, Pis msța Mart 12, vit. 7157 [1649]. Al dumnetal[e)] frate şi bun priiaten: jupan Diicul Vel Spat[ar]. Alta, de ce vor fi trebile dumnetal[e] aicea la not, de toate să ne scrii dumneta, că de toate vom sluj[i] dumnetal e). Să fii dumneta săn[ăjtos, amin. [V*:] Al nostru cinstit frate şi bun priiatin şi de aproape vecin, jupan Mihai velichii judeţ ot grad braşovscomu [= ma- rele-județ al cetăţii Brașovului)... . [Pecetea ştiută 1.] 2, + La al nostru cinstit și prea-iubit frate şi bun priiatin şi de aproape vecin jupănul Mihai, judeţul Brașovului, şi la a nostră ca o sor[ă| dumneaei jupâneasa Catrina judeceasa. Pohtim de la m[ijlostivul Dumnezeii să v[ă] dăruiască săn[ă)- tate dumneavostră, înpreun[ă] cu toat[ă) .cinstit[ă) casa dum- neavostră. Să vet pohti dumneavostră a'ntreba și de săn(ă]- tate nostră, cu mila lu Dumnezeii săntem săn(ăltoș. Alta, fac ştire dumneavostră pentru care lucru fost-am şi mai scris dumneavostră, pentru lăna, că om fi adus și mai de multii, dar văzut-aț dumneavostră ce potop de iarnă fu. Ci foarte . 1 No 616. www.dacoromanica.ro 45 LINĂ aü slăbit vita răi, și a nostră, și a Rumănilor; ci n'am putut. lar acum, să va fi voia dumneavostră, să luaț lăna, lănă avem multă și bun[ă], tot ţigare, și de an și de estimpă. Ci, deaca vet zice dumneavostră să o aducem și o vet lua, eŭ să trimit să o aduc[ă] toat[ă] la Tărgoviștle]. Deci să trimitiț omul dumneavostră cu credință să tocmim aicea la noi la Tărgovişt[e]. Deci, deaca vom putea tocmi, eŭ o voi aduc[e] păn în Rucăr, și eŭ nu voi să iai bani, ci tot negoț de ce ne va trebui, de ce vom scrie la dumneavoastră. Iar, să nu veţ vrea dumneavostră să o luaț, iar să ne dat ştire, să nu o mai pornim de acas(ă], să mai înblăm cu dănsa purtăndu-o zalud. Deci cum va fi voia dumneavostră săm dat știre curănd. De aciasta pohtescii pre dumnevostră. Să br săn[ăjtoș. Amin. Pis mța Ap., 29 d., vit 7157 [1649]. Al dumneavostră bun priiatin: Diicul Vel Spat[ar]. [V*:] + La al nostru cinstit frate şi bun priiatin și de aproape vecin, jupăn Mihai județul ot grad braşovscomu [= din cetatea Brașovului]... . [Pecete neînțeleasi, acoperită cu hirtie ']. 3. + La al nostru cinstit şi prea-iubit frate şi bun priiatin ju- pănul Mihai vel județ ot grad Braşov [= mare-judeţ din cetatea Brașovului . Pohtescii de la m[iji[oJstivul Dumnezeii să-ţ dăru- iască săn [ă]tate dumnetal[e!, inpreun[ă] cu toat[ă cinstit[ă] casa dumnetal|e]. Să vei pohti dumneta a'ntreba şi de săn|ăjtatea nos- tră, cu mila lui Dumnezeii săntem săn[ă]toș şi cu bun[ă] pac(e]. Alta, tămplăndu-se a vini acest om al nostru, jupănul Mecleuș, cu trebile dumneaei Domni, porăncit-am și noi să ne tărguiască ce ne va trebui. Deci pohtescii pre dumneta, de ce ne vor fi trebile, să ne fii dumneta într'ajutori și să ne isprăvești, iar noi încă vom sluj|i] dumnetallel de toate de ce vei pohti 1 No 165. www.dacoromanica.ro BUMBAC 49 dumneta la noi, şi de ce vor fi trebile dumnetale. Alta, fac știre dumnetale] că am nișt[e) lănă, multă și bun[ă]: de-ț va trebui dumnetal[e], să-m porănceșt(i] dumneta, că ep o voi da toat[ă] pre. seama dumnetal[e), și nu pohtescii bani de la dumneta, ci postav, tipsii, clondire, sfeașnice, fluturi, de toate de aceastea voi lua în pret, De aciasta pohtesci pre dumneta. Să fii dumneta săn[ăltos. Amin. Pis F[evrua)r[ie] II d., vit. 7157 [1649]. Iubit al dumitalle)] frate: Diicul Vel Spat[ar]. [V*:] La al nostru cinstit și prea-iubit și bun frate şi de aproape priiatin, jupăn Mihai vel județ ot grad Brașov [= marele-județ al cetății Braşovului]... . [Pecetea știută ?.] 4. Cinstit şi de bun neam domne Draot, să fii Măriia Ta să- nțăjtos, înpreun[ă] cu toată cinstită fameliia Mării Tale. Cu plec[ăjciune închinăndu-m(ă], sărut cinstit[ă] măna Mării Tale, și mă rog milfe] și bunătăţii Mării Tale pentru ce aŭ fostii în cămară tutun și neşte piei argăsite și o jum[ă- tate de povarță] de lănă de Dobrogia, albă. Mă rog Mării Talţe] ca să să) vănză mai cu preţ, ca să mă pot plăti și eii de pe unde sănt. Şi, pentru datorii, mă rog ca să silească procatoru să s[ă] scoț|ă], pentru că sănt omeni de să pun şi în pricină. Și iar mă rog Mării Tale] pentru nește lăn[ă] care iaste în cămară înlăuntru, să o dat, că iaste a Hagi- Neculei, făr nici-un fel de pricină. Aciasta, și mila lui Dum- nezeti să fie cu Măriia Ta. Al dumlital[e] mai mic și plecat: Ep, Mareş, [VO :] Cinstitului şi de bun neam Mării Sale domnului domnului Draot, cu multă și fericit[ă] sănțăjtate să s[ă] dea, la Braşov?. [Pecete neagră cu literele aa A Al 1 No 617. 2 No. 594. 75703. Vol, X. 4 www.dacoromanica.ro 50 BUCATE IV. «Bucate» (oi, boi, rîmători). Ieşirea «bucatelor» din ţară — supt acest nume se înţele. geaii mai de de mult, nu grînele, ca astăzi, ci dobitoacele,. capetele de vită sai de oaie — era, în de obște, oprită. Oile eraii pentru Turci. Se purta totdeauna de grijă ca la întoarcerea turmelor ardelene în ţara lor să nu se strecoare și ol, de vînzare sau vindute, ale boierilor san locuitorilor terii. Din registrele de vamă citate, ca şi din alte izvoare, întîm- plător, se vede că boii și rîmătorii erai articole de export ale Moldovei, şi nu ale Te. Romänestp, Domntt moldoveni chiar trimeteaŭ asemenea marfă vie în orașele din Ardeal, ba une ori ei făceaii astfel plata pe care o datoriaii în bani, pentru cîte o cumpărătură de fabricate sati de metal. I. f La al nostru cinstit și din m[ijla lui Dumnezăi dăruit Măriia Sa cinstitul judeţ din cinstit[a] cetate a Brașovului cu plecăciune și cu săn[ăltate ne închinăm Măriei Tale. Precina scrisorii nu iaste de alt cevaș cătră Măriia Ta, numai ve ști Măriia Ta pentru cei înșelători care le deadem berbecii, şi ne lăsară la sărăcie, pentru aciasta ni-am jăluit la Măriia Sa Vodă, şi ni-aii dat Măriia Sa învățătură de am luat nește oi ale Voiiicului și ale Oprei, fat acelor înșelători. Deci Voiiicul înpreună cu sluga Mäe Tal[e], veni aici în scal[ă) cu cins- tit[ă] cartea Măriei Salle] lu Vodă, și așa ni să alease judecaltă] ca să le dăm bucatele și să venim la Măriia Ta să ne luom acei inșălători 1. Deci, fiind oile în jos la ţară, și ale lor în- părțite pre la păgubași, ni-am pus zi cu Voiiicul și cu sluga Măriei Tale], păn ne vor veni oile aici la sat, săi străngem oile și să le aducem noi în hotarul Măriei Tafel la Bran, toate deplin. Pentru aciasta ne rugăm Măriei Tal[e] să-ț faci Măriia Ta pomană pentru sărăciia noastră, să ţii acel înșe- 1 Pentru aceste «opriri», v, Capitolul q/acer? de hotare. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 5i Aători închiș păn vom aduci[e) oile Voiiicului; ci vom veni și noi la Măriia Ta; ci ne vei aleage Măriia [Ta] cu dinșii, — ca să nu fim nici noi de sărăcie. De aciasta ne rugăm Măriei Tale, şi păn la trei săptămăni să nă aflăm cu oile la Bran. Ap. 25 dot, lt 7206 [7? = 1698-9]. f Ai Mării Talfe] plecaț: Stoica biv păr[călab|i, Eŭ Stanciul părcălabul, cu (ot săteanii. [Pecete neagră, cu fum | [V°:] Întru cinstit[ă] măna Măriei Sal[e] judeţ[ul] din Braşov, cu cinste să s[ă] dea ?. 2, t [Rormule slavone cu acest înțeles: La al nostru prea- iubit şi bun prieten și vecin de aproape, dumnealui Mi- ; bai, județ ală cinstitului oraș Brașovul. Dorim de la Dum- nezeii pace şi sănătate dumitale.) Să ver[i] pohti dumneata (dumneata) a întreba și de bun[ă] săn[ăltate a Mărie Sale Domnu nostru, iaste Măriia Sa săn[ăjtos și veasel; așij- derea şi noi încă ne aflăm pre lăngă spatele Mărie Sale, cu bun[ă) săn[ătate. Alta, fac ştire dumnitale, că al fost pohtit dumneata pentru postav, ca să dăm dumnitale știre, să luom de la dumneata: să știi dumneata că preste o săp- tămăn[ă) voiii mearge și ei la Măriia Sa la Vod[ă]; ci voiŭ grăi Mărie Sale, mai bine să luom de la dumneata. Ci, cum voii grăi Mărie Sale, așa voii trimite pre Iștfan dert va duce răs- punsu dumnitale. lar, pentru răndul răm(ăjtorilor, trimite dumneata oamenii dumnitale aicea la noi, ci-i vom trimite cu oamenii noștri la rămțăltori, de vor luoa căţ le va trebui, şi ne vom tocmi ce le va fi prețul. Nol, pintru drag[ojstea dumnitale și pentru preeteniia, vom lăsa și maï jos. De alta, pohtescu pre dumneata, să poruncești dumneata la meş- terii dumnitale de aciia, carie lucrează dă fac tipsi, să-m fac[ă] un toc de tipsii bunu, dă credinţă, și să-m scrii dumnea- ta căndu va fi gata, și, ce-i fi preţul, vom trimite banii, sai să va fi și gata. Și, căndu ver trimite oamenii dumnitale la 1 De Rucăr sai de Dragoslave. V. cap, II, legături cu vecinit, 2 La n° 363. www.dacoromanica.ro 52 BUMBAC răm(ători, trimite dumneata și tocul de tipsii, și, ce va fi chil- tuiala, noi vom da la oamenii dumnitale; de aciasta poh- tescu pre dumneata. Aciasta a nostră puţin[ă) scrisoare să afle pre dumneata săn[ătos și veasel, înpreun[ă| cu tot[ă] cin- stit[ă] casa dumnitale, de la H[risto]s, amin. Pis Map 30 dni (înnainte de 1700.] Bun priiatin al dumniitale : Radu Vel Agă. [Către judeţul Mihai!. — Pecete verde, ruptă.] V. Bumbac. Noi primiam bumbacul de la Turci, cari-l cultivaii ei înșă sai îl aduceau din Asia-Mică, Siria și Egipt, patria lui. Bum- bacul trecea însă numai pela noi. Torsul se făcea la Brașov, şi de acolo-l primiam ca simplu bumbac tors, saii şi ca țe- seturi. Abaua se aducea gata făcută, cum am văzut din Bul- garia, maï ales de la Sliven. Bogasia (fr. Zoccassin) era o veche fabricaţie asiatică, foarte mult întrebuințată la noi, și care se aducea în «baluri> încă din veacul al XV!*: soco- telile de vamă ale Brașovului pomenesc pe la 1500 dese sosiri de bogasie la hotar ?. Negustorul muntean Pirvan, care mergea și în Polonia, căutase, de sigur, bumbacul și luase abaua, bogasiile roșii la Sliven. I. + Eŭ jupănul Prăvan scriii multă sănătate pănă la dum- neata mai mare domnu Brașeului și la d[u]mneata jupăneas[o) Catrino. Alta, de vei întreba de sănătatea noastră, cu mila lui Dumnezen ne aflăm cu sănătate. Alta, să ştii dumneata c'am mersu la bumbac, și bumbacul au fostu scumpu, și am băgat samă pănă la Brașeiii, ce m[ă] ţinea căte 50 de florinţi, şi n'am'cumpărat, Ce am cumpărat abă, can fostu ca[m] eftină abaoa. Deci am cumpărat. Și să știi dumneata c'am purces 1 Bibl. Ac. Rom., documente; Sturdza, în Ae, Ac, Rom., VIII, pp. 258-9. — Cf. şi scrisori de curtenie, la data de 1659. 2 V, şi Bogdan, ed. a 23, I, pp. 122, 295. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU BOMÎNII 53 în ţara leșască, și, de răndul banilor, Cam trimes 10 bogasie roşiă, căte 2 tal[erï], 20 de taler[i], şi am rămas încă 10 Geht, dobănda banilor, și aceiaș voiii trimeate. Alta, de ver[i] vrea dumneata sët trimeț banii, să-m trimeț dumneata răvaș pe Dobre, că pe el am trimes bogasiile. Deci voiii trimite banii şi cei 10 talerți] ; iar, de nu vei lua, cei vei lăsa, iar să-m trimeț dumneata răvaș, să știii şi eŭ ce voiii face, căce voii să mă duc, de va da Dumnezeii, după Crăciun la bumbac, că s'a mai eftini. lar dumneata să-m trimeț răvaş: eŭ voii mearge la bunbac. lar banii voiii trimeate pe ua om al miei. Iar, de vei vrea dumneata să-i laş în dobăndă, cum ne-am tocmit cu dumneata întăi (sic), iar trimite răvaș. Deci voii veni cu bumbacul; deci vom băga samă și ne vom socoti. Tar, de nu, trimite-ver[i] pe Necopoian, pe ai noştri, verfi] pe alţi; banii săntu gata, numai să-m (met răvaș, să știu şi eŭ. Și, alta, iar daŭ știr[e] dumitale de ial[e| 200 de taler[e). Să ști! că Cam trimes pe jupănul Iovan, să le iai de la dănsul, căce aŭ adus răvaș dela măna dumitale și aŭ zis că va cum- păra el bunbac. Deci să-i cer[i| de la dănsul, sët cauţ de la dumnealui aceale 200 de tal[eri]. Dea aciasta scriii, şi iar mă rog dumitale să-m trimeț căte căt să vinde bunbacul acolo, să-m trimeț răvaș, să ştiii și eŭ ce voiă lucra, dacă voiii veni din țear[a] leșască, de va voi Dumnezeii. Și să fii dumneata să- Bătoas|ă), de la Hs., şi să știi dumneata că foarte cu cinste vom să ne plătim; amin. [Pe la 1660.] [V*:] Să fie dat[ă] aciasta cartea întru cinstita măna dumni]- sal[e] Catrinel vel judeciasea ot grada Brașov [= din cetatea Braşovului). [Pecete brună ruptă 1.) 2. Noi boeri prea-luminat[u]luï Divan al Ungrovlahiļ[eïļ. Înnaintea Divanului aŭ avut judecată Nec[uļlae Braslo- veanul] cumpaniotul? cu Mihaiii i Necula, mărgelari de aici din București], pentru niște bumbac al lui, ce i s'ai luat de nişte 1 No 514, 2 Membru al companie? comerciale din Braşov. www.dacoromanica.ro 54 OREZ, POSTAY ostași, la vremea stupaiului!, viind atuncea bumbacul în niște cară de l[a] Giurgi[u]; pentru care bumbac, dovedindu-să că. este al lui, prin semnile ce aŭ fost pus la sach) în carii era bumbacu, i san dat bumbacu, ca al sën lucrul ceai fost, și mărgelari aŭ rămas ca să-ș ià bani de la cel ce aŭ văndut bumbacu. Și pentru ca să Die Neculae Brașlo]v[eanul] nesu- părat de către mărgelari, i s'aă dat aciastă carte a noastră de adeverinţă la mănă, ca să o aibă. Aciasta] scriem. [Pecete octogonală, cu chinovar.] Fev. 26 d., 1770. [Pe V°:] t Cartea de judecat[ă] pentru bunbacuri?. VI. Orez. Orezul era adus în mare parte de ai noștri cari-l cumpăraŭ de pe la Sliven, Adrianopol, Constantinopol. Dar și Turci veniaii cu acest articol de negoț, și Hasan-Aga pare să fie unul din aceștia, căruia cărăușii îi îndosise marfa, fugind cu ea la pasurile muntene. Cei ce răspund la porunca lui sînt nişte săteni romini, cari abia puteai să miște condeiul, + Scrisu-am ep Hasan-Aga pănă la voi, slujătorii carii săn- teţi în fară, să căutaţi, pre niște 3 cară cu saci, cărăușii, să le cătaţi, să sën, să mărțdiţi (|), să-i întornaţi îndărătii, să să dè sema aicea. [Pecete turcească.] [V°:] Săm(ă se se ște: aju[n]su în sat, în Răghinişte, ahăi 2 Saşi, aoflat 2 saci de orezii și onul de lentje] și onii piatre acră; Se mereteresimu tut satul. Ș'a făstii și omin[i] domnești, anum[e] Bratul şi Bene, fuștași 3. VII. Postav. Și acum acel ce trece din cetatea Brașovului spre subur- bia Șcheilor, care se ating acuma în locul deschis al Groa- verilor, unde-și aŭ școlile cele mari şi Rominii și Saşii, 1 Stupal, după strigătul ce scoteaii năvălitorit, s'a numit intrarea în Bu- cureşti, la 1769, a cete! prădalnice care a luat în stăpinire orașul cu cîtva timp Înnaintea Ruşilor. V. Hurmuzaki, X, p. XI. 3 No, 746, 2 Pe la 1650, — No 504, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 55 vede în dreapta un deal străbătut de dungi paralele. Acelea sînt lemnele pe care se întindea, mai mult alaltăieri decît ieri, postavul brașovenesc lucrat de femeile din toată cetatea. Pe lingă acest postav făcut aspru și fără multă pricepere, Brașovul, care aducea totuşi postav din toate părţile, avea meșteșugarii săi de postav. Postavul brașovenesc nu se pu- tea pune alături cu acel de Flandra, de Rin sai de Silesia ; nu-l purtaii Domnii şi boierii, cari nici nu se prea uitaii, în de obște, la o stofă aşa de ieftenă ca postavul; dar el era întrebuințat singur pentru îmbrăcămintea ostașilor munteni, Seimenii, iar, la sfîrşitul veacului al XVIII", slujitoričť pe ju- mătate ţerani. Se poruncia pentru aceasta postav albastru, postav roșu, postav galben. Sașii primiai bucuroși arvuna în galbeni de aur a Domnului, rupeaii prețul cu el, hotăriai termenul de predare sai își guneaz sina, iar, cînd venia la adecă, mai totdeauna aveau numai o mică parte gata. De aici, scrisori peste scrisori, îndreptate din partea stăpînito- rului muntean către «marele.judeţ» al cetăţii vecine. La urmă se ajungea în sfirşit la o înțelegere; Domnul mai zăbovia puțin sorocul de primire, iar meșterii se făceaii ceva mai iuți decît de obiceiii. Supt paza oamenilor domnești, iar une ori, de la 1699 înnainte, a <Nemţilor» generalului din cetate, carele Rucărenilor şi Dragoslăvenilor, luate cu voie, cu nevoie pentru slujba Măriei Sale, duceaii spre hotar pos- tavul ostașilor, înfășurat cu ţeseturi proaste și pecetluit. Între legăturile de postav ce sosiaii la Tîrgovişte sai la Bucureşti, ca să fie împărțite de Paşti, după vechea datină, erati și cîteva care cuprindeaii stofă mai bună, menită boie- rilor ce aveaii ranguri în oaste saii la Curte și cari erai îmbrăcați și ei cu acest prilej. Ba chiar boierii cei mari luai, pe lîngă blănuri scumpe, pe lingă o bucată, un vig de ca- tifea, și «patru co și jumătate, măsură romănească, de pos- tav»l. Acesta se chema cu «pecete», iar cel mai bun putea să aibă chiar «două peceți», 1 Del Chiaro, Zstoria delle moderne ‘rivoluzioni della Vaiachia, Veneţia, 1718, p. 50. Cf. Studiť și doc. V, p. 361. www.dacoromanica.ro 56 POSTAY Moldovenii dădeau și ei une ori să li se lucreze postav pentru aceiaşi împărțire a darurilor de îmbrăcăminte la Paști. Dar ceia ce se cerea mai des la Brașov din partea lor nu era postavul cu una sai două peceţi, nici chiar adevă- ratul postav, ci numai «<boboul» cel prost de tot, cu care se miluiaii la Curtea din laşi cerşitorii. TI, Întru tot cinstit şi prea-iubit al nostru, mai mare dum- n|eajlui p[a]nu Mihai, marele|-giudeţ de la cinstitul Braşei, poftim de la m[iji|ojst[i]vul Dumn(eldzei tot binel[e] dumi- tal[e], înpreunat să fie cu ot cinstit oamenii dumitallel, Alt, de vei cerca dumnjeajta de noi a ști, să știi dumn[eajta, cu norocul Măriei Sale Domnu nostru sintem cu sănătat[e] și cu bună pace]. Alt[a], dăm știre dumitalje] că am trimis pre Apostol acol[o] pentru treb[i] domneşt[i] ce trebuescu acmu la Pas), boboae și cămeș, și cumănace! de mise, şi de sulițe ce trebuescu Măriei Sale iar acmu, și de o mas[ă| domnescă. Deci poftim pre dumn[eajta să fie cu ştirea du- mitale, pentru vamăș, să le dzici dumnlealta să nu învă- luiască de vamă, că nu putem tot trepăda la Craii, că dumneavoastră st că altă dat[ă] nu san învăluit care aŭ fostu lucruri domneşt[i]. Și au zis solul Borcea Ianuş? că iaste învățătura de la Mărie Sa Craii: să nu învăluiască lu- crurilțe] celțe] domneşt|i], că nici să cad[e] să dăm ştir[e) Miăriei Sal[e] lui Craii, pentru nemic. De iasta poftim pre dumnlealta, :Să fie dumnfeaļjta sănătos w ye amnu [= ín Hristos ; amin]. U Ocnă, Mart 11. lovâzns Kauapdz, 1 În vechime orice pălărie se zicea comănac. V. Studi și doc, V, p. 526, No 1. * Viitorul eCraiii ardelean» Acațiu Barcsai, Dec scrisoarea poate fi din 1633 (vol. IX, pu. 18-9), cind acesta a îndeplinit o solie în Moldova. Cf. în vol. IV, p. okovi, Dar şi în 1643 Barcsai vine la Vasile Lupu (iid, p. Gen. Mișeil sînt săracii. Pentru postavurile ce li se daii, v. şi § argint, an. 1652. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROmÎNII 57 f Priiatenul dumital[e]: Enachie Cămăraș Ocnoe |=de Ocnă]. KA. (Sic) gw. MA. [=sluga Măriilor Voastre]. [Adresa slavonă. Pecete verde, cu o pasere şi legenda... s7ă+»,..1.| 2. [Matei-Vodă județului Mihai Eötvös. — Formule slavone.) Cătr'aciasta facem știre dumnitale pentru răndul postavului de dăr|ăjbanți: dup[ă] cum iaste tocmă și obiciaiul a toţ timpii, trimis-am și acum pre omul nostru, pre Statie, ca să iă postavul, să-l aducă aici, să îmbrăcăm Curtea, cum a slobozit și Măria Sa, Crai. Derept aceaia pohtim și pre dumneata, ca pre un bun priiaten și vecin de aproape, să np'aibă omul nostru vre-o opreaal[ă], ci să-ş poată căuta lucrul cu bun|ă] pac|e]: căt[ă] sam[ă] de postav ne va trebui, să ià pre seama noastră cu bani, cumu-l va putea cumpăra. lar noi încă vom avea a sluj|i|] şi a mulțemi dumnital[e). Aciasta pohtim pre d[ujmn[ejta. [Tirgovişte, 7152 [1644], Martie 17.] [Pecete mică exagonală, pusă pe hirtie 3. 3. [Matei-Vodă către același] şi la bun[ă] priiatnica nostră Mar- gheta judeciasa cea bătrăn[ă), 34 pagïe [= sănătate]. Cătră aciasta facem știre dumnevoastră că aţ fost zis dumnevoastră cum că aveţ neşte postavu, de carele] ne trebueşte pentru slujțijtorii noştri. Dec e[tă] că am trimes acol[oj cest om al nostru şi cu căţvaș bani la dumnevoastră. Ce să ne dat dumnevoastră căt[ă] samă de postavu ne va trebui, și să luaţ aceșt(!] bani) eät am trimes într'aciast|ă) dată ; iar, căț bani vor mai rămăne, iar i vom trimete dumnevostră, acum, făr[ă] de nici-o zăbavă. Cum am luat şi altă dată postavu de la dumnevoastră, şi tot sau plătit păn la un ban, așijderelje] și acum iar vom trimite dum- neavoastră toţ banii deplin, căţ vor face. De aciasta scriem și pohtim pre dumnevoastră. Să Dt dumnevoastră sănțătoș. Amin. [7159 [1651], Aprilie 12.] [Pecete mică, ruptă 2.] "Nr 597. 1 No 331. 2 N° 343. www.dacoromanica.ro 58 POSTAVURĪÍ 4. + La al nostru cinstit și maï mare, ca un părinte, jupan Mihai dea cSAle unenar rpaga Epiuicki H npura[pH] w rn pa% Bach w yt; amin [= mare județ al cetății Brașovului şi pîrgarii, etc.]. + De pururea am scris cu multă bucurie la al nostru cinstit mai marea și ca un părinte jupan Mihai, gea cSAni unenar rpaAa gpawgcKi, cu inim(ă] bun[ă] și cu slujbță] plecat[ă] Măriei dumne- talea, ca unui părinte. Vod[ă] Mărie Sa încă iaste săn[ăltos şi vesel ; noi încă așijdere. Pentru bani dumnitalea de postav, încă destul am silit, căt Dumnezeii va crede, și se'u dat în măna slugii dumneatalea ugh[i] 375, şi am zis jup[ălnului Gherghi să vie înpreună cu omul dumnetalea ; pentru meșteri încă mulțemescu dumnetalea, ca unui părinte, şi de acmu iar, în ce va fi pohta dumnetalea, tot vom sluj[i]. Numai să fii dumneta sănătos ` amin. Ap. 25! Je 1651.]. Ca un fecior al dumnetale: Socol Cliuc|er]. [Pecete neinteligibilă, mică, ovală cu inscripția: Socol Clucerul.] 5. [Mateï-Vodă; traducerea formulei slavone: Prea-iubitului și bunului prieten și de aproape vecin al nostru, dumnealui Mihail Etveşi, mare-judeţ al cinstitului oraş Brașov, îți dorim viață lungă și sănătate.] Cifn]stit[ă] cartea dumnitale ci ne-ai trimis, ve- nitu-ne-aii, și de toate pre amăruntul [înțe]les-am. De care lucru scriindu-ne dumneata pentru răndul postavului, cu[m] că oan acum meșterii postav gata de ce iaste treaba noastră, ci să fim îngăduitoriii pănă la lănă noao, atunce să fac[ă] postay; ci aceaia cum am putea noi îngădui pănă la lănă noao? Crez meşterii bin[e] ş'aii înţeles cu noi cum păn prea la Văsznes[e]nie Glolsploldltlne? să fie postavul tot gata, că iaste și vreamea să-l dăm dăr[ăjbanților. Dar, deaca aŭ ştiut el atăta zăbavă, căci nu ne-aii spus de atunce, să ne fim căutat lucrul într'altă 1 Înnălțarea Domnului, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOYULUE CU ROMÂNII 59 parte, să nu avem atăta zmentealļ[á]? Ci acum iar pohtim pre dumneata, ca pre un bun priiaten şi vecin de aproaplel, de vreame ci nu ne dau ei acum postav să ni s[ä] împle ce iaste treaba noastră, ci ne lasăde zmentealăla aciasta vreame, numai să ne vie iar răspunsu fără zăbavă; iar noi vom opri lăna, și vom trimite lăna într'alt[ă) parte, de ni s(ă] va grij{i} lucrul nostru, deaca eï ne daŭ de atăta zmenteal[ă] ... Maï 9 dni, 7159 [1651]! [Pecete mare.] 6. [Matei-Vodă către acelaşï.] Multă săn[ăļtate și tot binele) pohtim de la m[ijl[ojstivul Dumnezeă să-ț hăr[ă)zească domni- talje]. Cătră aciasta facem stirlel dumnetal(e], pentru răndul postavului, că numai ce ne mirăm şi noi cum vom mai scrii dumitale, că am fostu grăit cu acei oameni får de niclio omenie, cu postăvarii, să li dăm lăn[ă) de aicţi) şi să li-o trimitem să lucreaze, ca pentru să ni s[ă] umple seama (sama) postavului, căt ne trebueștie|. Iar, cănd iaste acum, nu s[ă] aleage nimica și nicfij-o ispiavă nu iaste, şi rot sluj|i]torii noştri șăd aic[i] de aştept și nu s[ă] pot duce prela lucru, — că acum iaste vream[e] lucrului cas fl, pentru să le dăm pos- tavul, după cum ne-aii fost obiciaiul aici] în tof timpii, și pentru acei postăvari nu ne putem căuta lucrul într'altă parte, să ne isprăvim acest lucru. Dec! pohtim pre dumneta păntru acest lucru, ca pre un priiatin, să le dai și dumneta poruncă şi 'nvățlăjtur(ă) și certare, să ni isprăvească într'unii chip, și să ne umple căt[ă] seam[ă] de postav ne trebue, san să ne fac[i] dumneta știr[e], — de vream(e] ee nu va ffi] nici-o is- pravă, să știm și s[ă] slob[oJzim sluj[i]torii noştri, să s[ă] ducă pre la lucru și s[ă] nu mai șaz[ă], et omul nostru carel[e] iaste acii, să mai facă cheltuial[ă] de atăta vream[e], şi de acel lucru nimica nu s(ă) alege; ce să ne mai căutăm într'altă parte, daca vream(e] ce avum atăta zăbavă și nimica nu s['aii] ales. De ? Bibl, Ac. Rom., documente; Sturdza, în As, Ac Rom, VMI, pp. 248-9. www.dacoromanica.ro 6N POSTAV aciasta scrim şi pohtim pre dumneta. Să fif dumneta săn[ă]tos. Amin. [7159 [1651], Iunie 22.) [Pecete mică, ruptă !.] 7. + Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnii zeml. vlah[ijscoe. + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă) vreamea nevoitor, dumnealui jupănul Hanășii Mancăş, ma- rele-județ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele poftim dumitalfe] de la Dumnezei. Pricina cărţii iaste întăiii a cerceta buna sănțăjtatea dumital[e]. A doao, ca să facem știre dumital[e] că iat[ă] că trimisem acii pre dumnealui Iorga starostea 2 pentru postavele ce facem în (ot timpi, de treaba slujțijtorilor noștri, ca să tocmească cu meșterii de acolea, să el facă. Pentru care poftim și pre dumneata, precum al fost și mai nainte într'ajutor la toate treabele noastre, și acum punem pe dumneata la osteneaal[ă| a chema pe meş- terii aceia înnaintea dumitale, să să facă tocmeala, și poftim pre dumneata, căt sar putea să să facă tocmeala cu preț mai jos den cum era mai nainte, căci aiave saii văzut că estimpu aii fost lăna foarte eftină. Și după cum să va face tocmeala, să avem de la dumneata știre, și vom trimite o sumă de bani arvună înnainte. Însă veï ști dumneata că de tot postavul ne trebuescu 240 de bucăți, și tot albastru să-l facă, iar roș să nu fie nimic. Și noi aseamenea vom fi da- tor[i] a face pofta dumital[e). Aciasta. Şi mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Noem. 23 d., 1. 7206 |1697]. De bine voitor dumital{e] : Io Costandin Voevod. [V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat(ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marele-judeţ al cinstitei cetăț Brașovul, cu multă sănătate să să dea. [Pecete mare rotundă ?.] 1 N° 345. 3 De negustori, probabil. 3 No 358. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 61 8. f Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii. zemlji] vlah[i]scoe. f Bunului nostru priiaten sf vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealuï jupănul Hanăş Manche, marele-judeţ al cinstitei cetăţi Brașovul, sănătate şi tot binele poftim dumitalțe) de la Dumnezeii. Cartea ce ne-ai trimis dumneata, o am luoat, și, înțelegănd de bună sănătatea dumi- tale], ne-aii părut bine. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles. Pentru răndul postavelor ce am fost poftit pre dum- neata ca să să facă tocmeală cu meșterii, să ni-lii facă, cum că ai chemat dumneata meșterii, şi s'aii tocmit bucata de postav căte t! 13 p!, de aciasta mulțumim dum[ijtale căci at fost nevoitoră de san făcut tocmeala mai eftin decăt anii. Și iat[ă] că acum trimisem cu omul nostru t! 1.500, să să dea meșterilor postăvari înnainte, ce iarășii punem pe dum- neata la osteneal[ă], să chemi pre meșteri să li să dea banii, și poftim pre dumneata ca să le dai poruncă: întăiă, să facă postavul bun, că uniorea îl fac bun, iar alte ore îl fac mai prost; ce să fie porunca dumitale să-l facă bun, și să nevo- iască pănă în sfărșitul lui Fevrarie să gătească tot postavul, că iată pănă atunce sănt 3 luni, şi destulă vreame iaste. Ce să nu ne să facă zminteală, Noi încă aseamenea vom sluji dumlijtal[e]. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Ot Tărgoviște, Dichm. 5 dn., lt 7206 [1697]. De bine voitor dumital|e] : Jo Costandin Voevod, [Ve:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș, marele-ju- det al cinstitei cetăţ Brașovul, cu multă sănătate să să dea. [Pecete mare rotundă !,] 1 No 366, www.dacoromanica.ro 62 POSTAV 9 + Io Costandin Voevod bj. mist. gospodină zemle vla- hiiscoe. t Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăş, marele-judeţ al cinstitei cetăț Braşovul, sănătate și tot binele poftim dumitalțe] de la Dumnezeii. Cartea dumitale ne-au venit, și de sănătatea dumitale ne-ai părut bine. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles, cum că san dat banii meș- țerilor postăvari, şi, pentru postav, aŭ zis că păn în sfărșitul ui Fevruarie nu-l vor putea găti, iar a treia săptămănă den Fevruarie va fi gata. De aciasta vei ști dumneata că, deaca să va zăbovi pănă atuncea, cum aŭ zis ei, a treia săptă- măn[ă] den Fevruarie, atunce să chiiamă că iaste în sfărșitul lui Martie, ei nici întrun timpu pe acea vreame nu ne-aii venit postavele. Ce poftim' pre dumneata să le dai poruncă ca să înbărbăteaze cu lucrul și, de nu vor putea găti tot postavul, iar măcar jumătate de postav pănă în sfărșitul lui Fevruarie să fie gata, adecă la lăsatul secului de postul cel mare, că atunce lăsăm noi sec. Alta, facem știre dumitale că iat[ă] că am trimis pre boiariul nostru Drăghici Spătarul ca să tocmească cu meșterii sforari 1.500 de păpuși de sfoară], că numai atăta ne trebue; alte dăți făceam mai multă, iar acum aciasta ne trebuiașt[e]. Ce să fii și dumneata într'ajutor, ca doar s'ar tocmi mai eftină, că am înţeles că și cănepă destulă s'aii făcut pe acolo. Și să dai dumneata poruncă meșterilor, aciastă sfoar[ă], de nu o vor putea face pân în sfărşitulii lui Fevruarie, iar la Mart să fie toată gata. Iat[ă] că și bani am trimis înnainte 1000 t[ali[eri], să li să dea, și, după ce vor găti toată sfoara, atunce le vom da și alalț bani. Aşijderea am trimis cu boiariul nostru Drăghici Spăt. şi nişte cositor ca să tocmească, să ne facă niște tipsii, precum am dat izvod, și am trimis tot cositor ales, neamestecat, ce poftim pre dumneata să dai poruncă ca aceaia meșterilor: una, întăiii că aceaste tipsil ne trebuescu în grab[ă], ca să e dai dumneata grij|ă], că meșteri vor fi mulți, a lucra la www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BBAŞOVULUL CU ROMINIE 63 cositor, ca să grăbească să le facă, și păn în 30 de ale să le gătească, că ne trebuescu; a doao, să le poruncești dumneata să nu amestece cositoriul, ce să-l lucreaze așa curat precum l-am trimis, că, după ce ne vor veni tipsiile acealea aici, vom să topim o tipsie de acealea, să cercăm să spoim niște vase. Deci atunce să va cunoaște, că, de vor amesteca cositoriul, nu să va putea spoi la aramă. Ce poftim pre dumneata să le faci poruncă ca să nu-l ameastece, și să grăbească să ne le gătească precum am zis mai sus. Și noi încă a sluji dumital[e| datori vom rămănea. Aciasta, și mila lui Dumnlelzen să fie cu dumneata. Dech. 25 d., l. 7206 [1697]. De bine voitor dum[i]tale: Zo Costandin Voevod. [V°:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, marel[e]-județ al cinstitei cetăț Brașovul, cu multă sănătate să să dea. [Pecete mare, rotundă!.] 10. + Io Costandin Voevod bj. mlst. gspdnii zemle vlah[i]scoe. Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marele- judeţ al cinstitei cetăţ Brașovul, sănătate și tot binele poftim dumitale de la Dumnezeii, Cartea ce ne-ai trimis dumneata cu boiariul nostru Drăghici Spăt. o am luoat, și de a dumi- tal[e] bună sănătate priiateneaște ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înțeles, Pentru răndul postavelor, cum că în sfărșitul aceștii luni a lu Ghenarie vor fi 100 de bucht gata, numai să trimitem caar[e) să el rădice, și păn în sfărșitul lui Fevruarie vor fi încă 100 de bucăţi gata, de aciasta iat[ă] că de aciastă dată le trimisem cu boiariul nostru Drăghici Spăt. t[ai[eri] 500 și, cu alt (alle) 500, ce s'aii dat mai nainte, fac alle) 1000. Iar cară nu trimisem acum să rădice postavul, că nu ne trebuiaște așa în grab[ă], ce să 1 N° 359. www.dacoromanica.ro 64 POSTAY stea postavul acolo la meșteri, și să le dai dumneata po- runcă ca pănă în sfărșitul lui Fevruarie să mai gătească 100 de bucăţi, că atunce vom trimite caară de vor rădica căte doao eutellel de bucăţi, de le vor aduce deodată, şi atunce le vom trimite și ceialalți bani. Pentru răndul sforii, cum că san făcut tocmeaală miia de păpuşi căte 21 aller) mulțumim dumitale căce ai fost nevoitori de s'aii tocmit mai eftinii; de care, precum san legat ei în zapisul lor ca Dën în sfărșitul aceștii luni să dea o sumă de sfoar[ă), şi Dän în sfărşitul lu Fevruarii să dea altă sumă de sfoară, iat[X] că am învățat pre boiariul nostru Drăghici Spăt., cătă sfoar[ă] va fi acum gata, să o rădice să o aducă aici, și le-am mai trimis şi bani del 1000, ce, dăndu-le boiariul nostru banii, poftim pre dumneata să dai poruncă sforarilor ca să să ţie pre tocmeala ce san legat în zapisul lor, păn la Mart să plinească toată sfoara. Pentru răndul cositoriului, cum că san tocmit căte un zlot ocaoa, de aciasta prea multă plată vor să ià dumnealor meșterii, căce preţul cositoriului iaste un taler ocaoa, și acum lucrul vine iar mai la un taler; ce foarte scumpu iaste, crez: noi am cumpărat și aici niște tipsii de cositor, de Danţca, așa lucrat gata, de la niște neguțătorți], şi am cumpărat ocao căte un galbeni; care iaste alt feliii de lucru: că știi dumneata că lucrul de Dansca tot iaste mai bun decăt cum lucrează ac la Brașov. lar acum cositoriul acela ne vine mai 2 lei ocaoa. Însă, deaca S'aii tocmit așa, acum n'avem ce face; iat[ă| că noi am trimis banii cu boiariul nostru, să-i dea, și să iă vasele, să ne le aducă. Aciasta, și mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Ghen. 22 d., l. 7206 [1698]. De bine voitor dumitalļe] : Jo Costandin Voevod. [V°]: + Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancäen, marele-județ al cinstite cetăți Braşovul, cu multă sănătate să să dea, [Pecete mare rotundă !.] 1 No 361 www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 65 IL f Io Costandin Voevod, bj. mlst. gsdnù zeml. vlahļiļscoe. f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, marele-județ al cinstitei cetăț Brașovul, sănătate și tot bi- nelle! poftim dumital[e] de la Dumnezeii. 2 cinstite cărți ale dumitale, una de la Fev. 1 d., ṣi alta dela Fev, 6 d., le-am luat şi, de bună sănțăltatea dumital[e] înțelegănd, ne-ai părut bine, și am lăudat pe Dumnezeii. Alalt[e] ce ne-ai scris dum- neata, am înțeles. Pentru răndul postăvarilor, ca să le trimitem banii, că și ei zic că păn în sfărșitul lui Fevruar vor găti postavul, de aciasta și mai nainte am fi trimis; numai vei ști dumneat[a] că și noi, den mila lui Dumnezeii, am avut o nuntă în casa noastră, a unii fiice a noastră!, ce, stănd de treaba aciasta, n'am putut nici dumitale să dăm răspunsul mai curănd, nici banii să trimitem ; iar acum, trecăndu-să nunta, iat[ă] că trimisem iar pre sluga noastră Stan Brașoveanul acolo, cu care am trimis și postăvarilor t! 1000, ca să le dea; şi, pentru caar|e), incă am poruncit să meargă acolo să încarce postavul; ce, viind carăle, să fie și postavul gata să-l rădice. ȘI, după ce va veni postavul aici, atunce, căţi bani vor mai face, le vom trimite. Și, pentru răndul sforii, încă poftim pre dumneata să poruncești sforarilor, dupre cum și ei s'a legat că păn în sfărşitul lui Fevruarie vor găti o seamă de sfoar[ă), iat[ă] că păn atunce mai sănt vre o 13 zile, ce, pănă va fi Stan Brașoveanul acolo, și păn a veni carăle să rădice postavul, să neyoiască și ei să gătească acea sumă de sfoar[ă], să o pornească. Pentru tipsile de cositor, le-ai adus, și mul- tumim dumital[e] căci ai fost nevoitor de s'aii trimis la vreame. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezei să fie cu dumneata. Fev. 15, lt 7206 [1698]. De bine voitor dumital[e): Jo Costandin Voevod. 1 La 5 Februar Domnul căsttorise pe fiica sa Ilinca cu Scar'at Mavrocordat fiul lu! Alexandru Exaporitul (Iorga, Documente privitoare la Constantin- Vodă Brincoveanu, Bucureşti, 1901, p, 168). en 75703. Vol. X. www.dacoromanica.ro POSTAV [V°.] f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, marele-judeţ al cinstitei cetății Brașovul, cu săn[ăltate să s[ă] dea. [Pecete rotundă, mare !.] 12. “+ Io Costandin Voevod bj. mlst, gsdni zeml, vlah[ijscoe, t Bunului nostru priiatin şi vecin de aproape, în toat[ă) vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreas, marelļ{e]- județ al cetăţii Brașovul. Sănătate pohtim dumitale de la Dumn[ejzeii. Cartea ce ai trimis dumneata, aŭ venit, și de săn[ăltatea dumitalțe) ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înțeles. Pentru răndul postavului, cum că iaste gata, și zici dumneata ca să trimitem cai si-l rădice, şi banii ce aŭ rămas, să să dea postăvarilor, de aciasta iat[ă] am po- runcit ispravnicilor noștri de la Cămpina ca să trimiț(ă] cai și, pentru zăblăii de învălitul postavului, neaflăndu-să aici, am poruncit iar de la Cămpina să trimiţă, ş[i] iat[ă) că trimis-am și foițlă]; ca să vezi dumneata că acest postav aŭ fost să facă postăvarii precum semnează în foiț|a , căte bucăţ cu peceți și căte fär peceţi, și vei vedea dumneata și prețul precum sa tocmit, și, căți bani aŭ mai rămas, iat[ă] că i-am trimis. Ce acum pohtim pe dumneata, căt s'ar putea mai curănd să să rădice postavul de acolo, și pentru voia noastră să pohteşt|i] dumneata pe comendantul den Brașov ca să dea căţțiva Neamț? ajutor, să vie cu postavul pănă la hotarul țărăi, adecă păn la Predeal, ca să n'aibă postavul vreo zăticneală. Ce să nevoești dumneata ca să s[ă] dea un ajutor de la cetate, ca să-l aducă făr de primejdie păn la hotar, că acolo am trimis sluj|ijtori de ai noștri, de vor veni cu postavul. Aciasta, și mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Fev. 26 d, D 7213 [1705]. De bine voitor dumlijtalle : Jo Costandin Voevod. Iat[ă] că scrisem și noi o carte la comendantul, de-l pohtim 1 No 362, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNIL 67 ca să trimiță cățva Neamţi, ajutor, Dän va treace postavul lo- curil[e] ce sănt cu grijă]; ce dumneata încă să nevueşt[i], că aciasta iaste mai mult pentru folosul și ajutoriul cetății dum- n[ea]voastră. [Fosă:] + Poll de postavel[e] ce s'aii tocmit să s[ă] facă la Bra- şov, cum semneaz[ă] în jos anum(e): Fev. 26 d., lt 7213 [1705]. + 130 bucăţi postav vearde, cu 2 peceţ bucata, po t I4... ©.. . „cin, [={adecă] t! 1.820 + 20 bucăţi poala TO, iar cu 2 peceţ, bucata po t! I4.. . . „cin,ti 280 + 120 bucăți oile gesaten fár péceat[e], bu- cata po t! IO . , ., . a aaa ‘a ‘a „cin, H t. 200 cin. t! 3 300 Dentr'acești s'aii trimis întăiii t! 1000. S'aŭ trimis pă urm[ă] iar d 1000, S'aii trimis și acum t! 1.300. [V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă) vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreaș Reiter, marel|ej-județ al cetăţii Braşovul,. cu săn[ăJtate să s[ă] dea. [Pecete mare rotundă 1.) 13. Io Costandin Voevod bj. mlst., gsdni zeml. vlah[i]scoe. + Bunului priiatin și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Feţchel, marele- județ al cinstitei cetăți Brașovul, săn[ăjtate şi tot binele pohtim dum[iltale de la Dumnezei. Cartea ce ne-ai trimis dumneata, aŭ venit, și de sănătatea dumlijtale ne-aii părut bine. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înțeles. Pentru dum- nealui răposatul Andreiaș Reiter ce era judeţ, ne scrii dum- neata că san întămplat de san dat datorie cea de obște. De aciasta foarte ne-aii părut răii, că dumnealui era om bun 1 NO 391, www.dacoromanica.ro 68 POSTAT şi priiatin, de ne înțelegeam bine cu dănsul și ne căuta tre- bile ce aveam. Dar, deaca aii fost voia lui Dumnezei așa, n'avem ce face, că toți vom să facem acea cale. Dumnezeii să-l iarte, Iar cum că ai stătut dumneata de ești acum judeţ, ne-ai părut foarte bine, de vreame ce dumneata ești al nostru priiaten vechii, și știm că şi cu dumneata ne vom în. țeleage bine de ce ne vor fi trebile, și dumneavoastră încă, ce trebi veţi avea, scriindu-ne de ceale ce va fi pen putinţa noastră nu ne vom apăra. Dup[ă] aciasta pohtim pe d[u]m- nje]ta că am tocmit cu meșterii postăvarii de acolo, ca să ne facă niște postav de treaba sluj|ijtorilor, de Paști, precum avem și zapisullor ; încă dumnealui răposatul Andreiaș Reiter județul, Dumnezeii să-l iarte, aŭ fost la mijloc de aŭ făcut tocmeală cu postăvarii, — carele le e tocmeala, la mijlocul lui Fev|ruar] să fie postavul gata. Acum iată că și păn la mij- locul lui Fevjruar] ap rămas numai 2 săptămăni; ce pohtim pe dumneata să le dai poruncă pănă la acea vreame să-l gătească, Noi le-am fost dat și bani înnainte, t! 1.500, și, de ceialalți căți mai fac, am zis, după ce vor găti postavele, să le dăm şi aceia, Ce, cum. vor isprăvi, să avem știre, ca să le trimitem și banii ce aii rămas, și să trimitem și cară, să rădice postavul. Altă, osebită cartea tot cinstitul Sfat al cetății încă ne-ai venit, în care vă rugați dumneavoastră pentru dajdea aciasta a dobitoacelorii, ca să n'aibă oamenii de ţara dumneavoastră supărare: de aciasta ne-aţii fost scris dumneavoastră și mai nainte, și am dat răspunsul cum că de mare păs san scos aciastă dajde pe dobitoace, să dea cu toții, și striini și pă- mănteani, păn și noi înșine ne plătim dobitoacele ce avem; iar încăș am răspunsu, și întăi, și acum, cum că dobitoacele ale dumneavoastră judeților și ale fălnogilor vor avea paace, iar alți oameni de țara dumneavoastră, ce sănt trecuți cu dobitoacele lor aici în țaar[ă], aceia vor da toți, că n'avem ce face. Numai de aceia ce scrieți dumneavoastră că vin cu carăle lor să rădice vinuri și alte bucate de aici din ţară, și cum că i-ar fi apucănd la Rucăr pe unde trec, să-ș plătească vitele ce aŭ la cară, iat[ă] că îndată am poruncit și vame- șilor de la Rucăr, și boiarilor carii umblă cu dajdea do- www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 69 bitoacelor, pe aceia să-i lase în bună pace, și nu vor avea nici-o supărare. Și, cu aciasta sfărşind, mila lui Dumn[ejzeu să fie cu dumneata. Ghen. 30 d., lt. 7215 [1707]. De bine voitor dumfi]tale : Jo Costandin Voevod. Alta, pohtim pe dumn[eajta să ne trimiţ pe jupănul Ghiorghe Mai argintariul, că avem nişte arginturi să ne lucreaze; ce să vie să ne tocmim și să-i dăm argintul, și să va întoarce acolo de va lucra, că tot dumnealui ne-aii lucrat şi mai nainte. — Mulţumim dumitale de darurile ce ne-ai trimis. [V*:] + Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Gheorghe Feţchel, marele-judeţii al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă sănătate să să dea. [Pecete mare, rotundă!.] 14. lo Costandin Voevoda bg mlstiiii gspdrii zeml[i] vlah|i]scoe. f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat|ă| vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănul Ghiorghie Iechel, marele-judeţ al cinstitei cetăți Braşovul. Multă săn[ăjtaate și alalt tot binele de la Dumnezeii poftim ca să dăruiască du- mitale. Pricina cărții acum de ciast[ă] dat[ă] cătră dumneata nu iast[e] de alt Gr căt pentru răndul postavelor, că, scriin- du-ne dumneata în trecutele zile cum că ar fi zis meșterii postăvari că, dupe cum neiaste tocmeala cu dănșii, și dupe cum sănt legaţi în zapisul lor, la zi vor fi toate postavele gata,—acum dară şi noi, ştiindu-ne vorba şi tocmeala cu dănșii, dupre cum au trimis și zapisul lor, ce ne-aii făcut la măna noastră, den carele mai pe largu vei înţeleage dumneata că zioa lor iaste la sfărșitul lunii aceștiia a lui Fevruarie, ade- căte acum Vineri ce vine, şi, şi pentru răndul banilor, iarăș vei vedea dumneata den zapis că tocmeala noastră pe tot pos- tavul iaste ti 3.580: dentr'aceştea datu-le-am cănd aŭ venit aici de ne-aii adus zapisul, ti 1.500, iar t 2.080, ce mai rămă- sease, iată că-i trimisem și aceștea cu sluga noastră acesta i No 402. www.dacoromanica.ro 70 POSTAY carele va aduce dumitale cartea, și am trimis și 5 cară pentru încărcatul postavelor. De care poftim pre dumneata să poruncești meșterilor ca să înplinească toată suma pos- tavului dupre cum le scrie zapisul, și să-l învălească în nește zăblae, să | leage bine, să-l grijască pe cum știă ei, și să-l încarce pen cară, să-l așaze, ca să-l aducă cu o zi mai nainte. Și iar poftim pe dumneata ca să le zici să vie şi dentr'ănșiă unul înpreun[ă] cu postavele păn aici, ca să vedem cum sănt postavele, şi sănt deplin, aŭ nu sănt; așa ne-ar fivoiasă vie cu un meșter cu dănsele aici, nu doară că va să le poarte pe cale vre o grijă cevași, aii să le păzească, că pe cale le vor purta grija oamenii noștri cei ce le vor aduce. Numai, pecum zicem și mai sus, căt să să afle și unul den meșteri aici, să vedem, deplin sănt, nu sănt deplin, și cum sănt, și, căci va veni, nu-i va fi osteneala în pagub[ă], că, de va fi fost anul bun și deplin, îl vom și dărui cu cevaș. Așijderea şi pentru răndul clopotului ce iaste la clopotariii, poftim pre dumneata ca să-i zici, acum cu învărtijirea carălor acestora ce vin ca să rădice postavul, să încarce și clopotul într'un car, ca să ni-l aducă’. I-am fi trimis și banii, dar n'am știut de cătle] oc[ă] va fi eşit, ca să știm căţi bani îi vom trimite, că nu ne-aii făcut știre; iar, dup[ă] ce-l vor aduce, îl vom trage, şi, pe căt[e] oc[ă] va fi eşit, îi vom trimite dumisale toți banit deplin, aŭ să trimiță dumnealui un om înpreun[ă] cu clo- potul, ca să-i dăm banii la omul dumisale. De aciasta poftim pre dumneata. Și mila lui Dumn[ejzeii rugăm ca să păzească pre dumneata pururea. Fev. 24 dni, D 7215 [1707]. De bine voitoriii dumitale : Jo Costandin Voevod. [V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ä] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănului Ghiorghie Ie- chel, marele-județ al cinstitei cetăţi Brașovului, cu săn[ă]taate să s|ă] dea. [Pecete mare rotundă 3. 1 V. la Ş argint, scrisoarea din 14 Februar 1707 2 NO 397. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINIL 7E 15. + Io Costandin Voevod biiiii mlstiiu gspdrii zeml. vla- hiscoe. t Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie Iet- chel, marele-județ al cinstitei cetăți Brașovul, multă săn[ă taate şi alalt tot binele de la putearnicul Dumnezei poftim ca să: dăruiască dumitale. Prietenească cartea dumitale ce ne-ai trimis, ne-ai venit, şi, de a dumitale sănătate înţelegănă', ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles. Pentru răndul postavelor, cum că san rădicat toate deplin, şi s'aŭ trimis, viind și den meșteri unul aici, vei ști dum- neata că aii venit, și, aducănd postavul, l-am văzut, șiiaste- bun, ne-ai plăcut; de care foarte mulțumim dumitale de- osteneală, căci ai fost nevoitor la aciastă treabă a noastră. Acum iar mai poftim pre dumn(ealta, că ne mai trebuescu încă 44 de bucät de postav de cel Dr de peceate și iat[ă] că am trimis şi banii căți fac, 451 (lie, adec[ă] bucata. căte (alle! 10,33, că așa l-am plătit şi celalalt. Ce dumneata să faci osteneal ă] să chemi pre meşteri, să le poruncești ea să munciască să ne căpuiască și acest postav deplin, căt vor putea mai curănd, să ni-l aducă cu o zi mai nainte, că iat[ă) că am trimis și omul nostru acum, ca să-l încarce, să-l aducă, şi i-am poruncit, pentru mai grabul, să-l pue pe cai și să-l aducă pe la Cimpina, că ne iaste voia păn în 10 zile să fie postavul aici. Numai să zici dumneata meștirilor, căndu-l vor încărca, să învălească postavul bine, să-l leage bine, să-l grijască cum trebuiaște, ca să nu să strice pe cale, și, dupre cum mai sus, poftim pre dumneata, căt să va putea mai curănd să-l gătească, ca să ni-l aducă făr de zăbavă, că ne trebuiaște, și noi foarte vom mulțumi dumitale. Meșterul clopotariul încă añ venit de ne-aii adus clopotul, şi ce aŭ avut a-ş căuta, și cu noi, și cu alţii, san căutat, șiiată că vine înnapoi, mai are să ne mai facă un clopot; ce, dup[ă] ce-l va isprăvi, vom trimite de-l va aduce şi acela. Și să ne ert dumneata căci la multe te supărăm de faci osteneallă] www.dacoromanica.ro 72 POSTAV pentru noi. Not încă la cele ce ne vei pofti dumneata, gata vom fi a face pofta dumitale, Şi, cu aciasta de acïast[ă| dat[ă] sfärşind, mila lui Dumnezeii să păzească pre dumneata pu- rurea rugăm. Mart 11 dni, leat 7215 [1707]. De bine voitoriii dumitale : lo Costandin Voevod. [V°:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănului Gheor- ghie letchel, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovului, cu sănătate să s[ă] dea. |Pecete mare, rotundă!.] 16, T Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdrii zeml. vlahlijscoe. T Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Fet- chel, marele-judeţ al cinstitei cetăți! Brașovul. Sănătate și tot binele pohtim dumitale de la Dumnezeii. 2 cinstite cărți ale dumitale, ce ne-ai trimis: una mai nainte, alta, acum pe urmă, de la 8 dni aceștii luni, le-am luat, si, înţelegănd de bună sănătatea dumital[e), ne-am bucurat. Alalta ce ne-ai scris dumneata, am înţeles. Pentru vinurile ce am fost trimis du- mital[e), cum că aŭ venit, să dea Dumnezeii şi la anul cu săn[ăltate. Pentru clopote, cum că le-aii vărsat clopotariul și, nefiindu gata ca să să fie trimis cu carăle ceale mai de nainte, zici dumneata că pănă astăzi vor fi gata, numai să trimitem car[ă] să le rădice, ce iat[ă] că numai decăt am poruncit la Rucăr, să vie un car să le încarce. Ce să fie și porunca du- mital[e], încărcăndu-le, să vie și clopotariul înpreună cu clo- potele, ca să ne sncotim cu dănsul, și să-i plătim. Pentru oeritul de an, cum că na fost ajunsu cartea ce am fost făcut dumitalje)], ce aŭ fost luoat oerit, și ne pohtești dum neata ca să să ţie în seam|ă| estimpu, de aciasta vei şti dumneata că estimpu daŭ oerit cu toţii, și boiari mari și mici, 1 No 403, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BBAŞOVULUI CU ROMINII 73 şi mănăstiri, fiind al treilea an, iar încăși pentru oeritul du- mitale vom socoti; numaï trimite dumneata cartea maï nainte la păstorii dumitale, să o găsească oiarii la dănșii, si ce să va putea, pentru voia dumitale tot vom facel. Alta, iat[ă] că am trimis pe cest neguţător al nostru, pe jupănul Manul:, ca să tocmească nește postavă de treaba sluj[i]tor{i]lor noștri, de Paști, cu ai dumneavoastră meșteri postăvari de acolea; însă semnăm și dumital[e), să știi că ne trebuescu 280 de bu- căți albastre fär de nici-o peceate, și 70 de bucăţi de cel cu 2 peceți, și acest cu 2 Dece să fie cătăva sută albastru și celalalt vearde, și acest postav trebuiaște să fie gata la 20 de zile a lu Fev., și păn la sfărșitul lu Fevrarie să fie tot postavul adus aici, căci de la zi întăi a lu Mart să daii pos- tavele la sluj[itori. Pentru care lucru pohtim pe dumneata ca înnainte dumitale să să facă și tocmeala cu postăvarii, și să aibă şi porunca dumitale, să facă și postavul tot bun, să nu De pentr'ănsul răi, precum pururea faci, şi să vie și tocma la coţi, adecă deplin, să nu fie vre o lipsă, şi săi întărești dumneata cu porunca, ca să să gătească păn la vreamea aceaia, să nu ne dea de vre o zminteal|ă). Iat[š] că și ar- vună le-am trimis t! 1000, şi, după ce vor găti postavul, le vom da și ceialalți bani, numai să avem de la dumnlealta ştire precum s'aii tocmit și cel Gr peceate şi cel mai bun, cu 2 peceţi, să știmu, Alta, în trecutelezile fostu-ne-al scris dumneata 2 cărți, cănd aŭ venit ginerile dumitale, jupănul Ghiorghe Țaco: una de la dumneata, alta ne-ai scris tot cinstit Sfatul dumneavoastră ; ce atunce n'am dat răspunsu acelor cărți, fiind dumnealui mergătoriii la Sibiiii, den po- runca dumiijtale, și ne-aii zis că va veniiar pe aici ca să ià răspunsul cărţilor acelora; ce dară şi noi așteptăm pe dum- nealui să vie, și cu dumnealui, ce va fi răspunsul acelor cărți vom da dumneavoastră. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dum- n[e]zeii să fie cu d[ujmn[eajta. Noem. 15 d., t 7216 [1707]. De bine voitor duniitale Jo Costandin Voevod. ł Pentru oier și oierit, v. capitolul respectiv. : Mano Apostolo, www.dacoromanica.ro 74 POSTAV Pocluanele ce ne-ai trimis dumneata, încă le ap adus, și mulțumim dumli]tale. [V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Fet- chel, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă săn[ăltate să s(X] dea. [Pecete mare rotundă! ] 17. f Io Costandin Voevod bp mlstiii gspdrii zeml. vla- hiscoe. Cinstitului bun priiatenul nostru şi de aproape vecin, în toată vreamea de bine voitorù, dumnealui jupănul Ghior- ghe, marel|e)-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele pohtim dumital[e] de la Dumnezeii. Pricina cărții nu iaste alt, Dr cât ca să facem știre dumital[e] că iat[ă] că tri- misem pe cest neguţătoriii, pe jupănul Manul ?, ca să vază pentru răndul postavelor ce am tocmit mai denainte cu meș- terii postăvarii de acolea, cu carii ne iaste tocmeala ca, păn în sfărșitul lui Fevruar, să gătească tot postavul, să-l şi aducem, să să afle păn atunce și aici. Acum dar, iat[ă] că, sosind și Fevruar, socotim de le mai trimisem cu acest neguțător al nostru și t! 1.500, ca să nu găsească pricini să zică că le-aii fost lipsăt den bani și oan avut cu ce lucra, că de spre noi nici-o zminteală den bani n'aii, că mai nainte le-am dat ti 1000, acum le mai trimisem t! 1500, de s'aii făcut t! 2.500. Cănd vor isprăvi postavul, și vom avea știre ca să trimitem să-l aducă, atunce le vom trimite și ceialalți bani, căţ aŭ ră- mas; numai trebuiaște şi ei să nu ne dea devre o zminteală, ce, precum li e tocmeala, să nevoiască să-l gătească la zi. Că vreamea de la Dumnezeii iaste bună: cănd ar fi niscai geruri, atunce poate să zică că oan putut să lucreaze, iar acum ve- dem că iarna iaste ca vara, vreame bună, călduroasă; den bani încă nu le iaste nici-o lipsă. Pentru aceaia pohtim și 1 No 404, 2 V, mai sus, p. 73. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 75 pre dumneata să le porunceșt[i] ca să nevoiască să ispră- vească postavul păn în sfărșitul lui Fev., și, cănd va fi aproape de isprăvit, să avem știre, ca să trimitem și caară, să-l rădice, ca să ni-l aducă la vreame, şi vom avea a mulțumi dumitale, căce să va găti şi la vreame, şi ni să va face şi lucru bun. Dupe aciasta iar mai înștiințăm pe dumneata că la acest ne- guțător al nostru am dat și cătva argint, păn la 135 de grivne, ca să dea la meșterii de acolo, ca să ne facă niște vase de argint, precum va arăta dumitale și izvoadele ce am dat, elt de la neguțătoriul nostru vei înțeleage dumneata ce fel de vase sänt să ne facă. Deci ştim că, numai un meșter, doi, de vor lucra la arginturile aceastea, să va prelungi zăbavă multă, şi noao ne trebuescu vasele aceastea pănă la Paști, să le avem gata aici, Ce și pentru aciasta punem pe dumneata la osteneală, să chemi pre tot ţehul meșterilor argintari, să le zici dumneata ca să ià acest argint asupra tuturor, să-l lucreaze cu mai mulții, și, cine pe căte vase de argint va luoa să lucreze, să-și poarte grija fieștecare, să le gătească toți deodată ; că iar zicem: la Paști ne trebuescu. Iat[ă] că şi ar- vună le-am trimis acum, ti 200, ca să le dea înnainte, și, is- prăvind arginturile, le vom da și ceialalți bani, căt le va mai face plata. Ce pohtim pe dumneata să le porunceșşti ca să ni le lucreaze sl bine, și la vreame să fie gata. Pentru răndul casei, am învățat pre neguții]toriul acesta al nostru ca să zică dumital[e), și de la dănsul vei înţeleage dumn[eaj]ta mai pe largu. Ce, precum vei socoti dumneata că va fi mai bine, așa vei face. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeu să fie cu dumneata. Ghen. 26 d., D 7216 [1708]. De bine voitoriii dumitale: Jo Costandin Voevod. [V*:] + Cinstitului bun priiatenul nostru sl de aproape vecin, în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe, marelje)-judeţii al cinstitei cetăți Braşovului, cu multă sănătate să să dea. [Pecete mare rotundă!.] 1 No 413. www.dacoromanica.ro 16 POSTAV 18. T Io Costandin Voevod bj. mlst, gsdnii zeml. vlah[ijscoe. f Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe, marel[e|- judeţ al cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binelļ[e] poh- tim dumitale de la Dumnezeii, Cartea dumitale] ce ne-ai trimis cu omul nostru jupănul Manul!, aŭ venit, și, de săn[ă|- tatea dumitale) înțelegănd, ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles. Pentru răndul postavului de la postăvari, cum că le-ati mai dat jupănul Manul t! 1.500, de S'aii făcut ti 2.500 cu ce li s'aii dat mai nainte, și el încă aŭ dat 200 de bucăți de postav, căt aŭ fost gata și s'aŭ în. cărcat de l-a dus,—aşa ne-ai spus și jupănul Manul, măcar că pănă acum n'aii mai sosit postavul, iar așteptăm să sosească; iar, de celălalt postav, ce aŭ mai rămas, 177 de bucăți, cum că aŭ zis postăvarii că la zi va fi gata, de aciasta zioa iaste la 20 de zil|e]a lu Fevruar, ce iat|ă] că trimisem cu omul nostru și ceialalți bani, căți mai fac, t! 1.500, ca să-i dea postăvarilor, să să plinească t! 4.000, și am poruncit la satel[e] noastre, la Rucăr, la Dragoslavel[e], să meargă cu caar[ă|, ca să în- carce şi aceale 177 de bucăţi, să IJe]aducă, și am trimis și t! 16, căt aŭ zis că iaste chelt[uliala la învălitul postavului. Ce, încărcăndu-s[ă] postavul, pohtim pe dumneata să porunceşti să vie și un postăvar de aceia, înpreun[ă] cu postavul, aici, ca să fie de faţ|ă] pănă să va descărca, pănă-l va da în seamă aici, ca să vedem ce fel de postav aŭ făcut, că noi banii le-am dat la vreame, și vreame încă aii avut bună de lucru. Ce trebue să Be si postavul bun. Și, la 4.000 t! ce le-am dai, ce mare lucru iaste căci va veni unul den eï pănă aici, ca să De Dän să va dăscărca postavul, precum aŭ venit și an? Iar pentru răndul arginturilor, ce fel de tocmeal|ă] s'aii făcut cu meșterii argintari, adecă și cel ce va să fie cu flori și cel neated, am văzut. Și, cum că aŭ pus zioa că le vor isprăvi păn la Sf. Ghiorghe, de aciasta, fie și pănă atunce, — numai știm 1 V, P. 74, no 17, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNIE 77 că unile le vor isprăvi mai nainte; ce, căte vor putea geän pănă în Paști, pohtim pe dumneata, cănd vor hi 2 săptă- măni păn în Paşti, să chemi meșterii argintari, să-i întrebi căte aii isprăvit, și să avem știre, ca să trimitem numai de căt să iă acealea căte vor fi gata, să ni le aducă păn în Paște; și, ce va fi plata lor, vom plăti tot. Pentru răndul ca- sei, ne scrii dumneata că vom înțeleage den cartea ciastitului Sfat; şi am înțăles, Ce noi găndiiam să cumpărăm case slo- bode, iar nu să cumpărăm case închise, ca Şcheaii, ca Grecii, să fim legaț cu de aceastea ce vedem că arată în cartea Sfatului; că noi cărciumari nu săântem, să vindem vin, alt meșteșug nu știm, ca să ne legăm cu de acest felii de lu- cruri, ce ne pun înnainte,—că nu săntem în rândul mojăcilor, nici nu iaste cu cinstea noastră ca să cumpărăm case cu acest felii de tocmeli și de legături, ce, ale cui sănt, să şi le ție săn[ăjtos, că noi într'un fel grăisem cu dumnealui jupănul Ghiorghe 'Țaco, gineril|e] dumitale, și acum într'alt fel vedem că ni să dă răspunsul. Ce să fie'de bine a cui iaste casa aceaia, că nu ne trebue, nici dumnealor Sfatului n'avem a mai da nici-un răspunsu la aciasta, Și mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Fev. 13 d., |: 7216 [1708]. De bine voitor dumital|e]: Jo Costandin Voevod. [V*:] f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitorii, dumnealui jupănul Ghiorghe, marel[e]-județ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă săn[ăjtaate să să dea. [Pecete mare rotundă!.] 19. t Io Constandin Voevod bung mlstiiii gspdrii zemle vla- hiscoe. T Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bin[e| voitoriii, dumnealui jupănul Gheorghe 1 No 408. www.dacoromanica.ro 18 POSTAV, SFOARĂ Reitel, marel[ej-judeţ al cinstitii cetăți Brașovului, Săn[ă tate şi tot binel[e] de la Dumnezei poftim dumital[e]. Cartea du- mital[e] ce ne-ai trimis, ne-aii venit, și, de sănătatea dumital[e) înțelegăndu, ne-am bucurat. Alaalte ce ne scrii dumneata, încă am înțeles. Pentru răndul postavelor slujlijtorilor, cum cum că aŭ nevoit meşterii de le-ai isprăvit toate la zi, și, afară den ce aŭ trimis mai nainte cu jupănul Manul!, bucăţi 200, aŭ trimis şi acum cu omul nostru Bunea copilul den cas[ă] bucăţi 167; care san făcut peste tot bucăți 367, şi, cum că ş'aii luat toţi banii deplin, pe căt le-aii fost tocmeala, foarte bine. Ai venit și postavel|e], și am văzut și noi că aŭ silit meșterii de le-aii făcut mai buniceale de căt într'alți timpi: dea Dymnezeŭ şi la anul, și mulți an[i] cu săn[ă tate. lar, pentru răndul argintarilor, cum că ai chemat dumneata pe meșter|i] de le-ai zis ca, de să vor găti niscare lucruri mai nainte de Pașt[i), să ne fac[ă) știre, să trimitem să le ià, şi ei așa aŭ răspunsu că pănă 'n Paști nu să vor putea găti toate, iar, ce să vor găti, ni le vor trimite ei cu oamenii lor, aici — de aciasta iar poftimu pe dumneata să le porun- cești să nevoiască cu lucrul, și, ce vor găti pănă 'n Paști, să ni le trimiț[ă], și, de cealealaalt[e) lucruri ce vor mai rămănea, să le isprăvească, și pănă la S[fejti Ghiorghe să ni le aducță], dup[ă] cum le iaste tocmeala cu noi. Aciasta acum, şi mila lui Dumnezeii să fie pururea cu dumneata. Mart 3 d., 1,7216 [1708]. De bine voitoriul dumitale) : Jo Costandin Voevod. [V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe Fetchel, marel[e] județ al cinstitii cetăț Brașovul, cu săn[ă|- tate să s[ă] dea. [Pecete mare rotundă 2.] VIII. Sfoară. Toată sfoara ce trebuia Domnului muntean era brașove- nească. Învoiala se făcea la o anumită vreme din an, și atunci V. p. 76. N° 409. 1 H www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 19 sforaril începeaii lucrul, firește cu tărăgănirile și protestările obișnuite; une ori se încerca şi cite o urcare la pret, care nenorocia pe dregătorul ce tîrguise. Marfa se dădea în păpuși, și era adusă adesea odată cu postavul, în aceleași cară ale ţeranilor de la hotar. I. Întru tot cinstit, al nostru dulce şi d[e] la inimă pärinte, dumnealui jupănul Mihaiii, marel[e]-gïudeț cinstit[ujluï Brașeu. Poftesc de la m{iļ]i[o]st[ijvul Dumn[e]dzău să dăruiască multă viiaţ|ă] dumitale]. Aita, poftescu pre d[ujminealta ca pre un iubit părinte, să-ţi aduci d|ulmn[ea]ta aminte cănd am fostu acolo la dumneavoastră pentru şfoar|a] Visternicului!, ştii dumneata că am chemat meșterii de am tocmit denaintea dumitalle] suta căte 3 florinţi, 2 costande. 1.500 de sfoar[e] fac peste tot 48 de florinți. Acmu nu mă cred boiari noştri, Sim dzic că fac numai 40 de fonnt, iar optu dzic să-i plătescu eu. Dar ep, săracul de eŭ, ce vină am, că denaintea du- mital[e] am tocmit, și acmu mă năcăj[e]scu boiarii! Ce mă rog dumitalle] să faci o carte de la dumn[eajta, cum ştii dumnjea]ta, să nu mă învăluiască ; foarte mă rog dumnleltal|e). Că eŭ pat marie] (ne) nevoe. Alt[a], mă rog dumital[e] pentru 4 florinți ce am luat sulița eŭ, voiii veni acmu curundu, și voii aduc[e] banii dumital(e]. Alt[a], mă rog dumital[e) pentru cei ban[i] ce am adus dumital|e] pentru argintu, și ai tăiat dumnțeajta peceatea de pre bani), și i-ai numărat dum- n[eajta, şi ai fostu 60 ug. i pol, iar acmu dzic boiarii că aŭ fost 63 ug.: năpaste cu 3 ug.; ce mă rog dumital(e], pen- tru Dumn[e]dzeii și pentru sufletul părinţilor dumital[e), să-m faci dumnlealta o îndireptărie, să nu petrec nevoe pentru direptate, că mi-i nedejde pre dumn[ealta,— că dumn[eajta știi toate negoaţei[e] căte am luat. Foarte mă rog dumital|e)... Mai 30 dni?. l Iorga. Vistiernicul ce? Maze moldovenesc era însă Iordachi Cantacuzino. 2 Cred că anul e 1645. Trimeterea banilor pentru arginturile dăruite la nunta Mariel Radziwill se va fi făcut prin acest Stan, Cămăraș la Ocna Ba- www.dacoromanica.ro 80 SFOARĂ Mai mic, ca un ficior Măriei Tale]: Stan de la Ocnă. De Întru cinstit[4] măn[a] dumisal[e] p[a]nu Mihai marel[e)- județ de Tal cinstit|ul] Brașșeii, au spark [=cu sănătate !].. 2. 7 Io Costandin Voevod bjiiii mistiiti gspdrii zemle vla- hiiscoe. + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marele-județ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot bi- nel[e] poftim dumital|e) de la Dumnezeii. 2 cărți ce aï trimis dumneata, ne-aii venit, și, de bună sănătatea dumitale înțele- gănd, ne-aii părut bine. Alalte ce ne scrii dumneata, am ințeles, Pentru răndul sforii, cum că, pre căți bani am dat meșterilor, aŭ făcut toată sfoara, de aciastă iat[ă] că, viind şi Drăghici Spat. aici, ne-aii spus că s'aii plinit toat[ă] sfoara. De care mulțumim și dumitale] pentru nevoinţa ce ai făcut. Iar, pentru niște Rucăreani ce am fost poftit pe dumneata, căţi vor fi fugiți pe acolo, ca să să dea să-i ducă la sat, de care ne scrii dumneata că alții, căți aŭ fost, san dat,—carii ni-i semnezi dumneata și :anum(e),—de aciastă nici noi nu zicem pentru unii ca aceia carii sănt de atăta vreame, de 40, 50 de ani șăzători pe acolo,—că aceia ar fi fir de cale ai pofti; (är căt am poftit pe dumeata pentru alții, ce vor fi fugiți mai de curăndii, de 5, 6 ani, măcar şi de 10 ani, că tot nu iast[e] mult; și aceia iaste cu dereptate a nu să opri, căci noi nu vom să lăsăm să să răsipească acel sat, fiind o scală ca aceaia de iaste și de treaba țărăi noastre, şi de fo- losul oamenilor den țara dumneavoastră?. Pentru răspunsul cărților, ce zici dumneata ca să nu să zăbovească, de aciasta vei ști dumneata că nu s'aii putut mai în grab[ă], fiind asu- căului, Se ştie că nunta s'a serbat numa! în Februar 1645.— Pentru sfoară, v. şi § fosta, scrisoarea lui Brincoveanu din Decembre 1697 şi acea din 22 Januar 1698. 1 No 585, 2 V, Cap. lI, $ afaceri de hotare. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU BROMINII 8i pră-ne multe trebi și valuri. Ce dumneata vei creade căci S'aii can zăbovit răspunsul. Aciasta acum, și mila lui Dum- neben să fie cu dumneata. Iuni 7 d., lt! 7204 [1696]. De bine voitor dumitalle|: Jo Costandin Voevod., [V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproaple], în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marel[e)-județ al cinstite: cetăți Brașovul, cu săn[ăltat e] să s[ă] dea. [Pecete mare roșie!.] Această scrisoare se lămurește prin aceia lui Drăghici în- suşi, care urmează: 4. Cinstitului şi prea-iubitului nostru bun priiaten, ca un pă- rinte, Măziia Sa jupan Haneş Mancoș, marele-judeţ dintru cinstit a] cetate Brașovului, sän ăjtat[e] și tot binele] poh- tescii de la Domnul H.[risto]s, ca s[ă| tremiţ[ă] Mării Talle], dinpreună cu toat[ă] cinstit[ă] familiia Mării Talle). + Pricina scrisorii noastre cătră Măriia Ta nu iaste de alt|a], numai ce, întăi, ca slă] cercetăm de bună și noao dorit[ă| sănjăjtate Mării Talle), care pururea pohtim de la Dumnezei ca s|ă] auzim. A doa, încă vei şti Măriia Ta că şi ei am mersi puţintel păn la Bucureşt[i), şi nu știii cum am venit, că m'aii făcut Măriia Sa Vod[ă ca pe dracul, pentru sfoar[ă], şi nici n'am apucat să descalec bine, map înturnat Măriia Sa Vod[ă] înnapoi ca s|ă] fac istovul tot de sfoară]. Ci acum iat(ă că trimise pe Mihai înnainte; ci mă rog Mării Tale], şi iar mă rog, să faci Măriia Ta bine, să porunceștți) ţeh-meșterului să fac[ă] cum va fac[e], să străngă toat[ă] sfoara, Dän Sămbătă. Iat[ă] că și eŭ încă vol veni poimăni, ci mă rog Mării Talle], ca unui părinte al mieii, să faci Măriia Ta acest bine, pentru” voia Mării Salje] lui Voa[ă), ca să s[ă] străngă aciastă sfoară toat[ă], că, de nu s[ă] va face acum 1 NO 354. 75703. Vol. X. 6 www.dacoromanica.ro 82 SFOARĂ în ciast[ă) săptămănă tot istovul, nu ştiii cum vol să mă mai duc la Măriia Sa Vod[ă]; că Măriia Sa Vod[ă] încă acum aŭ lăsat în nădejde Mării Tal[e], și în nădejde Mării Tal[e] au trimis acii. Măriia Sa zic[e] că ar fi găsit şi într'alt[ă] parte meșteri, ci, fiind Măriia Ta priiaten vechi Mării Saile lui Vod[ă], în nădejde Mării Tal|e| san lăsat. Ci iarăş mă rog Mării Tale), să nu m[ă] laş Măriia Ta acum, şi ei voi ră- mănt dator a sluj|i] Mării Tal[e] în toată] vreme, ori la ce nai pohti Măriia Ta. Și mă rog Mării Tal[e] pentru o gazdă, ca să-mi răndueșt(i] Măriia Ta, cănd vol veni poimăini, să fie bunișoar[ă |], şi foarte voi mulţumi Mării Tal[e]. De acest[e) mă rog Mării Tallel: și mila lui Dumnezeii rog în tot ciasul ca s[ăj fie cu Măriia Ta. Ap. 20 dni, lt. 7204 [1696]. Al Mării Taille) cial spre slujbă ca un fiii: Drăghici Spat[ar]. [Ve:) Ciustitului Mării Sal(e] jupănului Hanoș Mancăș, mar|e] judeţ a ci[njstitei cetății Brașovul, cu cinste și cu multă] sănătate să s[ă] dea). [Pecete neagră cu coroană, cruce, vultur cu două capete și literele <Dr...»1.] Comanda pentrii 1697 no mai aduce însă Drăghici: 5. + Cinstite dumneata judeţe în censtit[a] cetate a Brașovului, să fii dumneata sănlăjtos; tot binel[e] rugăm pre m[ijlostivul Dumnezăii să dăruiască bun(ă] sănțăjtat[e] dumnțejtalțe), cu tot cinstit ai dumnetale. Plecat(ă] scrisoarea către dumneata na iaste de altă cătră dumneata, făr căt facem știre dumi- talje}, viind cinstit[ă] porănca Mării Salle! Domnului, trebuind Mării Sal[e| o seamă de sfor[i] dumneata (szc), şi viind de la dumneavoastră jupănul Iacov și dumnealui jupănul Gherghie Abra, cu 10.000 (mii) de sfori], și, dup[ă] porunca Mării Salţe), am oprit [pentru] dumneata, și Măriia S[a] Vod[ă] ne porunceaşte, dumneata, să meargă ca să ià banii dup[ă] sforți], dumneata, Mă- 1 N° 659, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 83 riia S[a] Vod[ă] ne (sic) pohteaşte paguba nim(ă)nui: ne-aii po- runcit Măriia S[a] Vodlal, a cui va fi sfora, să meargă să-ș ià banii de la Măriia Sia] Vod[ă] dup[ă] sfor[ă]. Să ştii dumneata că le-am făcut șţire și lor, dup[ă] porunca Mării Sal[e), să meargă să-şi ià banii de la Măriia S|a] Vod[ă]. Facem ştire şi dum- netallel cum ne-aii păruncit Măriia S[a] Vod[ă] să mergă să-ş ià banii de la Măriia S[a] Vod[ă), căci că Măriia Sia], iar (?) trebuindu-i, nu pohteaşte pagubla] năm[ullui, ci oi. teaşte cu bani Măriia S[a]. Aciasta facem ştire dumnetale, şi m[ijla lui Dumnezăi la cinstit[e] casilțe] dumnitalțe). Av- (gust 11 d., l 7205 [1697]. Al dumnital[e] plecat şi de bine voitoră: Leca Vat[aful]. T Cinstitului dumnealui județii la cinstit[ă] cetatea Brașo- vului, cu cinste și cu săn[ăjtate, cu plecăciune să s[ă| dea- [Pecete neagră, turcească!.] În legătură cu cererile de sfoară, e aceasta de funii pentru scos sarea din Ocnă, pe care o face un Cămăraș moldovean: 6. Întro tot cinstit şi de m[iji[ojstivul Dumnădzăii dăruit mai mar|e]-giudeţ Măriia Sale cinstitul birăi, să dăruiască ml. lfojstivul Dumnădzăi multă pace și sănătate Mării dumeale (sic), înpreună cu toată cinstită cas[a] Mării dumeale (sc) şi cu (ot slujitorii Mării dumeale (sc); să fiii Măria Ta, Doamne, sănătos. Altă, dăm ştirļe] Mării dumeale că am trimis pre cestu ficior al nostru, anume pre Gavril, pentru răndul funilor de ocnă, că sai m[iji[ojst[ijvit Măriia Sa Domnostru de mi aŭ dat ocnele iar. Deci mă rog Mării dumeale să trimiț Măria dumeale o slugă a Mării dumeale cu ficiorul nostru unde să fac otgonele, să ià; noi încă vom avea a sluj[i] Mării du- mealle). Să fii Măriia Ta sănătos wr ye [= de la Hristos], amin. U las, Ag. 21. "lay. Kapapáone. Ț Mai mic ca un ficiora Mării dumeale: Enachie Cămăraș de Ocnă, mă închin Mării dumeale cu sănătate. 1 No 669, www.dacoromanica.ro 84 CARĂ [V°:] Întru cinstită mäna Mării Sale marele-giudeț de cinstitul Brașăi să s(ă| dea cu cinste. Pecete mică, brună, cu semne, fără inscripție !.] IX. Cară, căruți. Nimic nu era mai obișnuit decît cererea de carăte din Ardeal, Odată Petru Șchiopul, trimițînd o astfel de cerere, înseamnă că vor trebui să se întrebuinţeze la carele lut lemne «uscate, ușoare»2. Caleștele de Viena oan înlocuit decit foarte tărziă în veacul al XVIII-lea trainicele rădvane de Brașov, acoperite cu postav roșu, I. Alta, facem ştire dumital[e] pentru o carătă ce aŭ tocmit un boiar de aï noștri cu Gherghe cărătașul de acolea, de la Brașov, puindu-ș zi păn în sfărșitul lui Ghen., să fie carăta gata, şi, den căt aŭ tocmit, alali bani i-au dat, numai 6 t! iaŭ rămas, și acum aŭ mai cerut 30 t; şi iat[ă] că i s'au trimis, și, aducănd carăta, i să va da și ceialalţ bani. Deti, socotind că va fi carăta gata, de vreame ce iat[ă] că au venit şi sfărșitul lui Ghen., am poruncit și la Rucăr ca să vie cu cai să o rădice. lar, de care cumva nici carătașul acela nu să va fi ţinut de cuvănt, ca să o fie gătit, precum Sau pus zi, pohtim pe dumneata să-i dai poruncă ca săabată, să o isprăvească, că omului acesta al nostru i-am poruncit, de nu o va găsi, să mai așteapte acii 4,5 zil[e] Dän o va gät, să o aducă; că toat[ă] poveastea iaste, de nu să va afla carăta de acum în 15 zile] aici, de-acii să face zminteală, și nu trebue să facă nici-o zminteală, că san pus zi şi sau legat 1 No 566. — Acest lenachi Cămărașul ar fi fost ucis de Căzaci la 1686, căcY el pare a fi cEnachi Gramaticul, fiind Cămăraş la Ocnă>, de cate vorbeşte Neculce (p. 232). Dar din scrisoarea luf în § postav: 1638—43, se vede că ei avea dregătoria de Câinăraş înnainte de 1658, cînd Acațiu Barcesai ajunse prin- cipe ardelean. 2 Inedit, în Arch. Brașovului, www.dacoromanica.ro NEGOȚUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNIE 85 si cu zapis că în sfârșitul lu Ghen. va fi gata. Ce trebue, precum grăiaște și să şi leagă, să să ție de cuvănt, că e ruşine. [Costandin Brâncoveanu. !] 2. + Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zemi e] vlah(i|scoe. + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe marel el. judeţ al cinstitei cetăț Brașovul. Sănătate și tot binel[e] poftim dumital[e] de la Dumnezeu. Pricina cărții cătră dumneata nu iaste alt[a), făr căt întăi ca să cercetăm de a dumital|e] bună sănătate. Alta, facem dumital[e] supărare şi osteneală că am fost tocmit cu Ghiorghe carătașul de acii, să ne facă o ca- rătă, dăndu-i şi banii înnainte, pe jumătate den căt iaste toc- meala. Și așa ne-ai dat el zapis cu zi, pănă la 3 luni să o " gătească, şi de atunce aŭ trecut 4 luni, și, cănd am trimis acum să ne aducă carăta, nu o aii găsit gata, nefiindu lucrat mai nainte nimic la dănsa, ce ne-aă lăsat lucrul jos, şi tocma acum s'a apucat de lucrează, și zice că de acum în 4 săptă- măni va fi gata. De care vei ştii dumneata că noaoa acea ca- rătă la S[fănj]ta Troiţ[ă] ne trebuiaște, că, deaca nu va fi atunce, de-acii nare ce ne fi bună. Ce poftim pe dumneata ca pre un vecin al nostru să faci dumneata osteneal|ă] să-l chemi pe acel carătaș, să-i dai dumneata poruncă, și să i se pue și om să-i stea în spinare, să o isprăvească, ca să să poată afla de acum în 3 săptămăni aic[i), adecă lăngă S(făn ta Troițfă]; să nu ni să facă vre o zminteal[ă), că, iar zicem, atunce, la S|făn ta Troiţ|ă], ne trebuiaște, și vom mulțumi dumital[e]. Aciasta acum, și mila lui Dumnezei să fie cu dumneata. Ap. 26 d., 7208 [1700]. De bine voitor dumital(e]: Jo Costantin Voevod, [V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumneaiui jupănul Ghiorghe, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, cu săn[ă]tate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă ?.] 1 Scoasă din altă scrisoare, — N° 590. 2 No 380. www.dacoromanica.ro 86 CARĂ 3. t Cinstitului și al nostru bun priiatin, dumnealui jupan Barteș Seuler, județul cinstiţii cetăţi Brosovului, dumitale dă la Dumnezeu mult(ă| sănțăltate, înpreună cu toată cinstită familiia dumitale rog. T Cu aciastă puţină scrisoare, după priitinească datorie a cercetarii prea-bunii și fericitii sănătăţii dum[ijtale, vii a mă ruga și a supăra dragostea dumitale, pentru că, avănd toc- meală cu un meșter carătaș dă ach dän Brașov, ca să ne facă o căruță nemțească, puindu-ș încă și sorocpănă în cătă vreme să o facă, care soroc vei ști dumneata că ai şi trecut, că așa am avut între noi așăzămănt, adecă pănă în 2 luni, Septemvrie și Octomvrie, iar acum iată trecu și Noemvrie. Pentru care lucru, văzănd că să face atăta zăbavă, iat|ă] am trimis şi cest om al nostru într'adinsu pănă acht, ca să vază ce mai face acel meșter: doară să ţine dă cuvănt, doar o va fi isprăvit. Dă să va fi isprăvit, să o aducă. Ce pentru aciasta priitenește mă rog dumitale, dă să va fi isprăvit, pren bună voința dumitale și cu ajitoriul dumitale, să să aducă pănă la hotar, și de acold o vom aduce noi pren oamenii noștri. Dă care și eŭ gata slug[ă] voi rămănea dumi- tale, și foarte voi mulțumi harului celui prietenescu al dumi- tale. Aciasta, și mila lui Dumnezeu să fie pururea cu dumneata. Noem. 28 d., lt. 7217 |1708]. Al dumitale bun priiatin și slugă: Șerban Greceanul Nlelt Stolnic, Ki Cinstitului și al nostru adăvărat și bun priiatin, dum- nealui jupăn Barteș Seuler, marele-județ al cinstitii cetăți Brașovului, cu cinste şi multă sănătate să să dea, [Pecete cu un scut și Ș. G.!,] D f Io Costandin Voevod bj. mlst. gspdnii zem, vlahiscoe. + Cinstitul, al nostru bun priiaten și vecin de aproape, 1 Bibl, Ac, Rom, documente; Sturdza, în Au, Ac. Rom, VUL p 255, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMÂNII 87 dumnealui jupănul Barteș Sauler, marellej-județ al cetăţii Brașovul, sănătate şi tot binele pohtim dumitale de la Dum- nezeii. Cartea dumital[e] ce ne-ai trimes cu dumnealui Toma Spat., o am luat, şi, de a dumitale] bună sănlăjtate Tote, legănd, ne-am bucurat, și am dat laudă lui Dumnezeu. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles, Pentru carătă, ce aŭ fost poveastea, de san zăbovit atăta, am văzut; ce așa le iaste a zice și a găsi pricină, iar nu iaste alt făr căt că s'au învăţat toţi, și acolo și aici, a să purta tot în minciuni şi a nu sta la cuvănt; că carătașului acestuia Lan fost zioa încă de în sfărșitul lu Ghen., să să afle carăta aici. lar necum atunce, ce nici în sfărșitul lu Fev, tocma la jum[ăjtateg lu Mart de-abiia aŭ venit. Însă not mulțumim dumitalțe căce ai dat poruncă de o aii isprăvit și o aii adus și acum. Ar- ginturile ce au fost gătit jupănul Ghiorghe Mai argintariul, ni le-aii adus dumnealui Toma Spăt. Ș|i] de altellej ce au mai rămas, încă i-am scris să nu ne zăbovească; ce dum- neata totu-i porunceaște sl pentru acealea să ni le ispră- vească. Pentru cinstea şi căutarea ce aŭ avut de la dum- neata boiarii noastre (szz) ce aŭ fost trimiși pentru nunta dumisali vărului nostru Iordache beizadeă!, ne-aă spus dum- nealor după ce au venit, și foarte mulțumim dumital[e), ca unui bun priiaten al nostru și vecini de aproape. Dumneata încă, ce vei avea într'acoace, ne pohteaște, că, de ceale ce ne vor fi pen putință, neapăraţi vom fi a fi pohta dumitale]. Și mila lui Dumnezeu să fie cu dumn[ealta. Mart 15 d., 7217 ' [1709]. "De bine voitor dumitale : lo Costandin Voevod. [V°:] + Cinstitului bun priiatenului nostru și vecin de aproape, dumnealui jupănul Barteș Sauler, marel(ej-judeţ a cinstitei cetăți Brașovul, cu multă sănătate să s[ă] dea. [Pecete ovală, cu un cerc de lauri și altul de linie duplă. Legenda: «ft Constantin Basaraba Branc. de Bract. (szc)» Vaivoda prlincejps Val[achijae». Corbul cu crucea în plisc, coroană închisă şi data 16882.] 1 Cantacuzino, V. cap. PribegiY, 3 No 386, www.dacoromanica.ro 88 PIELĂRIL X. Pielării, În cele mai vechi registre de vamă ale Brașovenilor se pomenesc cizmele (chisme) care se trimeteai în "Țara-Romă- nească, Şi astăzi la Braşov se fac mari, înnalte, trainice cizme pentru ţerani, şi în ajunul serbătorilor celor mari, cînd aceștia-și schimbă îmbrăcămintea şi încălțămintea, se urcă încet spre suburbia romănească a Șcheilor băieți de prăvălie, cîte doi, cari poartă pe umăr cobilițe de unde atîrnă, acope- rite cu o pînză curată, în lungi şiruri, cizmele greoaie, ce vor suna la horă peste citeva ceasuri. Ai noştri nu se pricepeaii însă de loc să facă Aamurż. Vedem odată pe Basarab-cel Tinăr cerînd de la Brașov pa- truzeci de părechi de hamuri pentru caii ostașilor săi!. Şi urmașii săi pănă în veacul al XVII-lea și-a adus de la Brașov hamurilor povodhnicilor saii telegarilor. Ele eran de două feluri, și, la orice porunceală, se arăta anume dacă e vorba de hamuri Zzpăr:/e saŭ de acele cu cosoaze, Pentru frêne, pentru Zeie n'avem scrisori romănești care să ne lămurească, I. f Al nostru cinstit și prea-iubit, maï mare și bun priiaten şi vecin de aproape, pan Mihaiŭ, mare-județ al cinstiţei ce- tății Brașovului. Pohtim de la milostivul Dumnezeŭ viață și sănătate şi tot binel[e] să daruiască dumnital[e)] înpreună cu tot Sfatul dumnital|e). Alta, dăm în știre dumnital[e] că Măriia Sa Domnu nostru aii purces în jos în priumblare, iar pre i noi ne-aŭ lăsat aici la Scaun în Buclulkestp, să străngem ha- raciul, și pentru bogate trebi ale Măriei Salle] și ale țărăi. Pentru care lucru întămplăndu-ni-se acum în grab[ă| a ne trebui 2 părechi de hamuri, și nu am avut, de olac am trimis cest aprod cu bani, rugăndu-ne dumnital[e] să faci așa de bine, pentru voia Măriei Salle] Domnu nostru şi pentru prieteniia noastră, să poruncești cu de-adinsul, unde se vor găsi 2 pă- rechi de hamuri gata, 1 păreche să fie tipărită, alta să fie 1 Bogdan, ed. a 2a, p, 165. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRASOVULUI or ROMÎNIŤ 89 cu cosoae, şi să ni le rüm dumneata numai de căt, iar Măriia Sa Domnu nostru va ști harul dumnital[e] Și noi incă vom mulţimi şi vom sluj|i] dumnitalje), de ce ne vei pohti. Actasta ne rugăm dumitalļ[e] ... Pis Buc[ulreşti..... A[vjg[ust] 30, leata gd. [=anul Domnului] 1645. T În toat|ă] vreamea ai dumnital[e] priiateni şi gata a slujți]: Radul Vel Log[ofăt|. Stroe Vel Vist[ier]!. [V*] La al nostru cinstit şi prea-iubit, mai mare şi bun priiaten şi vecin de aproape, jupăn Mihai vel sudțu |=mare judeţul] al cinstitei cetății Braşovului . . . [Două peceți verzi, rupte ?.] 2. + Cinstit al nostru bun priatin și de bine voitoriă, dum- nealui Mancăși, județul Brașovului, dumitale poftim de l[a] milostivul Dumnezău multă fericire. Pricina scrisorii nu iast[e] de alta, fár de căt poftescu pre dumneata pentru Radul Brașoveanul, carele înneguțăndu-s(ă] cu Radul Cioară pentru niște piei de boi, ca dal le cumpere, Radul Brașo- neanul arii fi dat Radul Cioarăi arvună t! 8, încă din postul Crăciunului. Deci Radul Cioară aŭ înşălat pre Radul Brașo: veanul, și aceale piii le-aau fost văndut unul Armeaan, și Radul din postul Crăciunului păn acum iaste păgubaș. Care Radul Brașoveanul cu acel Armeaan aŭ mai avut jude- cată de faţ[ă] înnaintea dumitale, și dumneata a! pus zi banli]lor, pănă îș va isprăvi Radul Brașoveanul cu Radul Cioaoră. Ci de aciasta bine ai făcut dumneata. De care veï ști dumneata că noi am trimis la Radul Cioaoră, să-l aducă aicea la noi, să stea de faţ[ă] cu Radul Braș(o]veanu, să-i judecăm3; numai poftescu pre dumneata să maï pui dumneata zi, o zi banlillor, să nu să dea ban! Armeanului de acuma păn în 15 zille],păn îș va isprăvi Radul Brașoveanul cu Ra- dul Cioaorâ de aicea; și cu ce feliii de judecată i să va ! Cel d'intăiii pare să fie Radu Creţulescu; cellalt e Stroe Leurdeanul, 2 No Grt, 3 V, și Judecăfi. în cap, LH. www.dacoromanica.ro 90 ARGINTĂBII ŞI LUORĂRI DE METAL facle] Radului Brașoveanului, cu acia ispravă va veni la dumneata. Și mila lui Dumn[ejzăi să fie cu dumneata *. Să[p]tfemvrie] 31 d., lt 7208 [1700], Al dumitale de bin[e] voitor şi a sluji gata: Costantin V[ejl CapliJta|n]. [V*:] Cinstit al nostru bun priiatin şi de bine voitor, dum- nealui Mancăș judeţul Braşovului, cu multă săn(ăjtate să să dea. [Pecete negricioasă !.] XI. Argintării şi lucrări de metal. Ardealul are mine de aur, dar ele nu mai eraii cercetate şi lucrul lor n'a început din noii decît supt stăpinirea aus- triacă (de la 1699 încoace), care n'a uitat nici-odată vre-un izvor de folos pentru fisc. De mult, nu se mai scotea de Sașii bistrițeni argint la Rodna. Fierul se aducea în Ardeal, şi tot așa oţelul făcut gata. Dar locuitorii “Țerii-Romănești aduceaii din cele mai vechi timpuri de la Sașii vecini şi fierul şi oţelul şi plumbul (cu care, cum se ştie, își acoperiaii bisericile, casele fiind aco- perite totdeauna cu şindrilă ardeleană). În timpuri de războii» de bănuieli, de nesiguranță, regii unguri, Voevozii Ardea lului opriaii exportul celor d'intăii două metale, dar peste puțină vreme granița se deschidea şi pentru aceste articole. Brașovenii trimeteaii însă mai mult metale lucrate, și meş- terii lor turnători saii săpători în aur şi argint eraii vestiți. Cite un Neagoe-Vodă cerea din cînd în cînd argintării și de la Veneţia ?. Cite un Vasile Lupu? san un Brîncoveanu-și aduceau tipsii, sfeşnice, clopote din Danzig, un mare atelier de turnătorie a metalelor. Ba chiar se pare că în Moldova — cum era, de alminterea şi mai ușor— lucrările de metal 1 No. 679. 2 V, articolul mieii «Două documente ragusane relative la un sol trimis la Veneţia de Basarab al Ill-lea Neagoe», în Arch. soc, științifice și literare din Iasi, an. 1898. 2 Călătoriile patriarchului Macarie de Antiochia în ferile române, tesă de d-ra Emilia Cioran, București, 1900; pp. 13, 17. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 9l veniaŭ maï totdeauna de acolo de la Danzig, unde se tri- meteaŭ cirezile boilor noştri, cari puteaŭ sluji pentru schimb. Și clopotele mănăstirii Cetățuia, întemeiată de Duca-Vodă, urmașul lui Vasile Lupu, sînt turnate la Danzig, în atelierul lui Gerhard Benningk. Acelaşi turnător a făcut și un clopot pentru biserica Curţii din Tirgoviște, dar aproape în acelaşi timp unul din clopotele Mitropoliei din acest oraș era turnat de un anume Petru Maurer, probabil Sas din Ardeal t. Însă printre cele d'intăiui clopote muntene, ce se cunosc — acele de la Cozia sint surgunite astăzi în palatul de lîngă biserica Argeșului și încuiate acolo de d. Lecomte de Noüy — se află acel din 1413 de la Cotmeana, care a fost turnat de «Hanoș maistorul>, un Sas, ori din Sibiiii, ori din Braşov 2, Un clopot al lui Brincoveanu călători din Viena prin De- breţin la Tirgoviște, în 16965. Dar altele le-a făcut — și pe cele mai multe — în Braşovul apropiat de dinsul. Tot de la meșterii braşoveni ceru el sfeșnice şi anafornițe, precum e aceia, foarte frumos lucrată, care se păstrează la "biserica bucureşteană Curtea Veche. Candele, legături de evanghelie pentru atitea şi atîtea biserici înnoite de dînsul aŭ venit tot de la ei. Afară de argintăriile de biserică, se aduceau de la Brașov şi argintării de masă. Încă din vremea lui Neagoe, a lui Mihnea-cel-Rău si Radu-cel-Mare, înnaintaşii acestuia +4, se lucrau în această cetate pentru Domnii munteni vase de toată forma şi de toată mărimea, oale mari de aramă, cupe împodobite pentru mesele mari ale Curţii. Ca şi mulți alți Domni, Brîncoveanu pune să i se facă la Braşov pecetea de aur a cârților de întărire, pecetea de inel săpată într'un safir ales. Pănă şi tipsiile de cositor pentru bucătăriile lui, le poruncia el tot la vechii şi statornicii săi prieteni. Multe așa zise «producte ale artei romăneşti» nu sînt decit bun «lucru de Braşov». 1 /pascripfat din bisericile Romăniel, pp. 14, 109, 123. 2 Hasdeŭ, storia critică, ed. 2-a, p. 132. 3 Studii și doc, V, pp. 128-9, u° ŞI. 4 Bogdan, ed. a 2-a, pp. 348-9, n° CCCII. www.dacoromanica.ro 92 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL I. f Al nostru cinstit şi iubit de la inimă, mare priaten, dum- nealui jupan Mihai, marel[e)-giudeț cetățeï Braşevului,. de la mlii[o]stivul Dumnedzăi poftim veselie şi bucurie dumitale şi a toată cinstită casa dumitale. Alta, mulțemim dumitale, ca unui mare priaten, pentru care lucru ni-ai trecut cuvintul la dumneata de argintu ce ne-ai trimis, şi poftim pre dum neata să nu aibi de răi pre noi căce am can zăbovit cu plata, fiindu și noi într'aiastă dată învăluiți cu alte treabe. Pentr' aceaia sa făcut şi zăbavă. Ce tot poftim pre dum- neata și de acmu înnainte, cîndu ni să va prileji cîte vre o treabă la dumneata, să nu fim lipsiţi de lasca dumitale. Iar ce vor fi treabele dumitale într'aiastă parte de loc, să agtungi dumneata cu scrisoarea dumitale la noi, că vom fi datori de pururea ca să plinim cu slujbele noastre întru tot după pofta dumitale... U Ias, Noev(rie) 21. T A dumitale întru tot cu credință priateni şi de bine pof- titori: Gavril Hatmanul şi Ghiorghie Păharnicul cel Mare şi Iorga Vistearnicul cel Mare !, închinămu-ne dumital[e] cu să- nătate, ca unui mare priaten. [V°: Adresa slavonă. — Pecete brună cu semne, fără ins- cripţie ?.] ki an + De Dumnădzăii cinstiti, cu mare dar dăruite și întru tot înțe[lepte . ., de la Dum|nădzăii nădeajde și mai mare, dumiialui giupănul Hetfeş Mihai, judeţul cel dentru cinstit|a| cetatea Bra- șeului şi biruitor a totii Țănutul Bărsei, pohtim de la milostivul Dumnădzău să dăruiască Sv[ijnţiia Sa tot binele Mării Tal(e] 1 Fraţii cet dot af lu! Vasile Lupu și vărul luf. Scrisoarea ar părea să fie încă de pe la 1635-7, cînd Gheorghe, apot şi el Hatman, era numa! lăbarnic, iar Iorga, Vistiernic al doilea, pe cind a fost apoi st Postelnic-Mare. V. ale mele Studir asupra istorier Românilor în secolul al XZ Dien, 1, Bucureşti, 1900, p. 51. De oare ce însă ea e în legătură strinsă cu acea de la 21 Sepiembre [1644], ce urmează, trebuie so punem la această dată. Scrisoarea aceia e scrisă de Necula Catargiu, pircălabul de Neamț (/. c., pp. 25, 51) 2 N° 577. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 93 şi a toată cinstit[e] casei Mării Tal[e], amin. Altă, dau știrei tal[e] /szc) că, după voia milostivului Dumnădzăti și după toc- malja] ce aŭ făcutu Măriia Sa Vod[ă] [unei cinstiltiă și iubit[e) cocoan[e| a Mării Sal[e], ca să o căsătorească, dumiialor toţii b[oiarii] Mării Sale !, după ce le-am adus şi aminte, chie matu-m'aii dumiialui Hatmanu: d[e mlii-aii dzăs că tribuescii pre sama dumiisal[e|, şi mi i-ai dat şi izvod cui ce trebuiaşte : trebuescii pre sama dumiisal|e| 2 păhară de argintii, să fie păreachiia, să nu fie înbucate, ce s(ă] fie făptură măndră şi supţări, într’ argintii, și arătătoare, și în poleial[ă| frumoase, şi s[ă] trag|ă] amăndoao 7 grivne și gium(ăltate. ȘI, iară, pre sama Păharnicului celui Mare? trebuescii iar 2 păhar[ă],să fie tot cu capac[e], să trag[ă] aceal[e] 2, 6 grivne, și, iar, altul mai mic, să trag[ă] 2 grivne, sl iară pre sama Vistearniculuit tre- buescii alte 2 păhară, iar într’ aceaia protiv(ă], cu capacle, și să] tragă iar 6 grivne, şi, iar, altul, maï mic, să trag[ă] iar 2 grivne. Și mi i-au dzăs, la cin[e| voi scrie, să scrii şi de răndul prețului pre grivnă, să fie mai pre iușor, ca să vie Mării Tai[e] numai căt banii gata. Ei, ştiind că mai gata și mai de grabă să vor găsi la Măriia Ta, şi am scris Mării Tal(e). Deci, de s[ă] vor afla aceaste păhar[ă] la Măriia Ta gata, Măriia Ta numai că[t] să le cumpănești, care căte grivne și căte măsuri și căţi luţi5, și căte căt, și să le trimiţ (miți) numai cătă cu omul Mării Tale] la noi. Iară, să nu vor hi la Măriia Ta gata, mi iaŭ dzăs încă, tot să trimiţi Măriia Ta răspunsu, să ştie să grijască dentr' altă parte. lar, să vor hi, şi ver trimite Măriia Ta, trimite la noi, că vom purta noi toată grija. Aiasta daù știre Mării Tal[e], și milostivul Dumnădzăi să prelunge aii și dzălele Mării Tal(e] întru bună pac[e], cu toat[ă] cinsti:[4 casa Mării Tale]; wr ră Awun: gue $ tau, 1 Probabil e vorba de căsătoria, în 1645, a Mariel, fata lui Vasile Lupu, cu Janus Radziwilt (Sfudir și doc, IN. p. COX). 2 Gavriil. 3 Gheorghe. t Iorga, 5 Loţi, măsură. www.dacoromanica.ro 94 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL esn. Ka AHb [=de la Dumnezeii; amin. Scris în lași, Sep- tembre 21 de zile]. Pentru tot mai mic și plecat robul Mării Tal[e]: Necula părcălabuliă. [V*:] [De] Dumnădzaâi cinstit și cu mare dar dănit [dăruit] și întru tot înțeleg[ă]tor și după Dumnădzăi nădeajde și mai mare, dumiialui giupănu(su)l Hetfeşi Mihai, giudeţul cel mare dentru cinstită] cetatea Brașeului, şi biruitor a tot Țănutul Bărsei, cu cinste să fie dată aestă [c]artie întru cinstită măna Mării Sal[e], aner sAp[a]Rie [multă sănătate!). [Pecete verde ruptă ?.] 3. + Întru tot cinstit şi prea-iubit și pre după milostivul Dumnădzău nădăjduit, mai mare părintele nostru Mihaiii marelleleiudet a cinstitulu' Braşei şi a tot olatul. Scriu multă sănătate dumnitale şi a toată cinstită Curtea dum- nitale, înpreun[ă) sănătoş. Altă, ne rugăm dumnitale pentru păhar(e), că iat[ă] că ai scris și dumnelui Log[o]fet 3 la dum- neata o carte, şi foarte s'aii rugat dumnitale pentru păhar[e], că acmu toat[ă] nedeajdea pre dumneata, să faci dumneata cum vel face, şi săi fii și dumneata tat[ă) și înmă; cum i-aŭ fost și dumnealui Herdzel Criștov, carele s'aii răpoosat, așea săi fii și dumneata tată], și înmă, și preatin bun, șisă aibă nedeajde pre dumneata ca și pre dumnealui Herdzel Cri[ş]tov, cum aù avut mai denainte. Iar, pentru bani, iat[ă] că om fi noi chizeaș pănă la Născut 4, să trimitem bani de aicea, de l[a] Ocnă. Numai să s[ă] străngă nişte dat[olrie de sare ce iaste în ţar[ă], că am trimis de trei săptămăni să străngă dat(ojriea, iar pre mare chizășie ne om prinde ca s[ă] trimitem bani. Deci, foarte ne rugăm dumnitale să 1 Pentru sfîrșitul aceste! afaceri de comandă, v, şi mai joc, la $ sfoară an, 1645. 2 No 265, $ Toader lanovici poate. 4 Crăciun, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNIÍ % avem nedeajde pre dumneata (ASmnne4Ta). Fire-am făcut și zapis, iar n'am știut ce, cum a fi. Să fie dumneata sănătos WT Pa EA [=de la Domnul Dumnezeii], Dech. 21. Mai mici preatini dumnitale: Ghiorghie și Iane Cămăraș 1. [V*:] La al nostru cinstit și întru tot nedejduitor marele- giudeț giupan Mihaiii, a cinstitului Brașeii și a tot olatul, cu multă cinste (cinste) să s[ă] dea. [Pecete cu vulturul bicefal și steaua 2] 4. t Întru tot cinstit și iubit bun prieaten, dumnealui jupănul Mihai, marele-giudeţ cinstitului Brașev, poftim de la milostivul Dumnădzăii bună pace și sănătate dumital[e), înpreunţă] cu toată cinstită Curtea dumital[e]. Să veri întreba dumneata și de noi, cu mila lui Dumnădzăă și întru cinstit norocul Măriei Sale Domnu nostru aflămu-ne sănătoș. Alta, dăm știre du- milorvoastre de răndul banilor argintului care s'aii luat de la dumneata, șeaptespreace grivne și giumătate, iată că trii- mitem banii acmu, pe dumnealui, pe Temelie, 175 ughi, lei bătuți, și foarte mulțămim dumital|e), ca unui mai mare al nostru, că sănteți dumneavoastră neapăraţi de treabe care săntu aicea ; de care lucru săntem și noi mai mici a dumi- tal|e] și gata a sluji intru ce vor fi treabel[e] și porunca du- mital|e] aicea la noi. Alta, iarăș aŭ vinit vreamea de răndul boboaolor, carel[e] dă Măriia Sa Vod[ă] în toţi ai mișeilor: invăţat-am pre 'Temelie să le cumpere și acealea. Deci ne rugăm dumital|e), de a mai trebui ceva lui Temelie,'să faci dumneata bine să-i dai. Deci iarăș peste puțină vreame om trimite dumitalle| tot ce a fi. Alta, ne rugăm dumital[e) de răndul grădinarilor, carii aŭ scris și Măriia Sa Vod[ă] la dumneata, acmu Măriia Sa Vod[ă] iarăș ne au scris la noi pentru acei grădinari. Deci ne rugăm dumital[e] să socotești 1 Epoca acesteia se hotăreşte prin pomenirea lui Ioan saŭ lenachi. V, mal sus, $ sfoară. 2 No 580. 3 Pentru această cerere de grădinari a lu! Vasile Lupu, v. scrisoarea aces- tuia Chiar, la $ märunfisuri, an, 1652, www.dacoromanica.ro 96 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL dumneata carii vor fi de triabă, să-i trimiţi dumneata aicea, că cu mila lui Dumnădzăii aŭ vinit şi vreamea grădinilor, şi să iă dumnealor ce or cunoaște că le va trebui dumilor sale, iară, de le vor trebui niscare bani, am învățat pre Temelie să le dea; numai să vie cam curundu, că acmu iaste vreamea. De aciasta ne rugăm. Să fii dumneata sănătos, Väl. 7160 [1652], Mart. 8. He robe òpopods ths Ebyzvias Xov: Mipóvne Kapaptsns [=la poruncile Măriei Tale: Miron Cămărașul). [Ve] Întru tot cinstit” dumnealui giupănul Mihai marele- giudeţii cinstitei cetățăï Brașeului, cu cinste să s|ă] dea întru cinstite mănul|e) dumisalle). [Pecete verde, ruptă !.] $. lo Costandin Voevod bjiii mlstiiiu gspdră zemli vlahiscoe. + Cinstite şi al nostru vechii! priiaten și de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe, fălnogăul de lu cetatea Braşo- vul, sănătate şi tot binel[e] de la Dumnezeă pohtim dumi- tal|e). Pricina scrisorii nu iaste alt, Dr de căt facem supărare dumitale că iat[ă] că, trebuindu-ne a ne face o peceate la un zanfir, iat[ă] că l-am trimis dumital[e] cu omul nostru; care, aducăndu-l dumitale, pohtim pre dumneata să-l dai la nepotul dumitalle), la jupănul Irimiia pecetariul, să-l lu- creaze și să-l sape, că îaste foart[e| bunișoară piiatră, pre- cum o vei vedea și dumneata. Ce şi dumnealui să nevo- iască a ni-l lucra pre plăceare, măcar că știm că știm că dum- nealui lucrează foarte bine și curat, lar încăş și învățătura dumitale știm că nu va strica. Însă vei ști dumneata că nu iaste să facă altă peceate, ce tot ceaia ce ni o aii făcut în inelul cel de aur, care l-am fost trimis cu boiariul nostru Radul Post. Golescul, de ni l-aii făcut iar dumnealui; ce tot acea peceate, acel corbu, soarele acela, luna aceaia, siovele iar acealea; numai atăta, la picioarele corbului la inelul acest de aur sai fost pus leatul cu slove rumănești, iar în inelul 1 Ne 625, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRASOVULUL OU ROMÎNII 97 acesta să să facă cu slove letinești, cu ambac: 1689 [cifre]. Pentru care iat[ă] că i-am scris și dumisal|e] jupănului Eri- miii, și i-am trimis și izvodul peceţii aceiia, care iar duninea- lui ni o aŭ trimis, — măcar că știi că-ș va fi oprit dumnealui izvod după peceatea aciasta atunce, iar incăș îiat[ă] că i-am trimis și aciasta. Ce pohtim pe dumneata säi zici și den gură, şi să fie și nevoința dumital[e]; și pentru voia şi dra- gostea noastră să lase alte lucruri înnapoi şi să să apuce de acest puţin lucru al nostru, ca doară ni l-ar isprăvi păn în 10, 15 alle, Că iat[ă] că am învăţat și pre omul nostru ce l-am tremis pentru aciast[ă| treaab[ă] acolo, să șază aici pănă să va isprăvi, să ni-l aducă gata. Numai să-i zici dum- neata și aciasta, căt ar putea, să nevoiască să-l sape adăncu, să nui fie săpătura în faţă. Și, dup[ă] ce-l va isprăvi, să-l dea în măna omului nostru, să ni-l aducă, și atunce, ce va fi osteneala dumisale, ne va scrie, şi numai decăt vom trimite dumți]sale plata. Și, cu aciasta svărșind, mila lui Dumnezeii să fie pururea cu dumneata. Ap. 10 d, l 7197 1689. De bine voitori dumnitale : lo Costandin B. Voevoda. [V*:] + Cinstitului și vechiii priiatenului nostru, dumnealui jupănul fălnogiul de la cinstit[a] cetatea Brașovul cu multă sănătate să s[ă] dea. [Pecete octogonală cu corbul, data + 7197 (1688) și legenda : «lo Costandin Vd. Bsrab B. bj. mst. g. z. vlh.> «Io Costandin Voevod Basarab Brăncoveanu, cu mila lui Dumnezeii Domn al Ţerii-Romănești» 1.) 6. + lo Costandin Voevoda bjiiii mistiiu gspdrii zemiți] vlahiscoe. f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat|ă] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie Fet- chell, marele-județii al cinstitei cetăţi Brașovul. Multă săn[ă|- tate și alalt tot binele de la Dumaezeii poftim ca să dăruiască 1 N° 349. ~I 75703. Vol. X. www.dacoromanica.ro 98 ARGINTĂRII ŞI LUORĂRĂ DE METAL dumitale. Drăgăstoasă cartea dumitale, ce ne-ai trimis cu jupănul Ghiorghe Mai argintariul, ne-ai venit, și de şăn[ä]- tatea dumitale ne-ai părut bine; alalte căte ne-ai scris dum- neata, toate le-am înțeles. Ne scrii dumneata pentru răndul postavului, cum că, dupe cum am fost poftit pre dumneata, ai chemat pe meșterii postăvari de le-ai dat poruncă ca să gătească postavul păn la zi, și și ei încă s'ai prinsu înnaintea dumitale că la zi va fi tot postavul gata. De care zici dum- neata, cănd va fi atunce, la zi, să trimitem cară ca să-l în- carce, să-l aducă. De aciasta, dup[ă] scrisoarea dumitale și dupre cum san legat și eï în zapis, vom trimite şi noi carăle de aici la zi. Care şi zioa iaste la sfărșitul lunii aceștiia a lui Fevruarie, adecăte de astăzi Vineri în doao săptămăni ; atuncea vom trimite carăle de le vor încărca şi-l vor aduce, și cu tri- miterea carălor le vom trimite și meșterilor banii căți mai fac să li să mai dea. Jupănul Ghiorghie Mai argintariul încă viind aici, i-am dat niște arginturi ca să ne facă niște lu- cruri ale noastre, precum va spune dumitale și dumnealui den gură; carele, dupe cum san făgăduit cătră noi, socotim că ne va face lucru frumos. Dumnealui clopotariul de acii, jupănul Hendrec Lambru, încă ne-aii trimis o carte, de ne scrie pentru clopotul ce i-am zis ca să ne facă, cum că Lan făcut şi iaste gata, ce, cănd vom trimite carăle ca să încarce postavul, vom porunci de vor pune și clopotul într'un car, și-l vor aduce, Numai nu ne scrie de căte oc[ă] aŭ eşit clo- potul, ca să-i fim trimis banii, Ce să avem ştire fär de ză- bav[ă] şi de aceaia, adec[ă] de căte oc[ă] va fi eşit, ca săi trimitem banii. Şi să-l chemi dumneata, să-i zici să-i facă și lemnul, adec[ă] butucul clopotului, înpreun[ă] și cu legăturile de fier ce trebuescu, și limba. Toate să i le facă de acolă, și, ce-i va fi chelt[uliala, îi vom plăti dumisale tot. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezei să păzească pre dumneata pururea. Fev. 14 d., It 7215 [1707]. De bine voitoriii dumitale: Jo Costandin Voevod. [V*:] 4 Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă] 1 Zetchel - Jekelius, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMÂNII 99 vreamea de bine voitorii, dumnealui jupăn|ujlui Ghiorghie Hetcăl, marel[ej-județ al cinstitei cetăți Brașovului, cu sănă- taate să s[ă] dea. [Pecete mare rotundă !.| 7. Io Costandin Voevod bjiiu mistiiii gspdrii zemle vla- hiscoe. t Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe Fetchiel, marelleliudet al cinstiti! cetăți Brașovul, săn[ăjtate și tot binel[e] de la Dumnezei poftim dumital[e)]. Pricina scrisori! noastre cătră dumneata nu iaste alt[a), fár de căt iat[ă] și noi, viindu aici la Tărgoviște, şi mal apropiindu-ne de veci- nătatea dumneavoastră, nu putum lipsi a nu cerceta săn[ă|- tatea dumital[e], carea pururea poftim a o auzi, să ne bu- curăm. A doaoa, fac[em) știre dumital[e| pentru nişte argin- turi ce am avut la jupănul Ghiorghe Mai argintariul, ca să ne lucreaze, că, scriindu-ne cum că le-aii isprăvit, numai să-i trimitem aur, să le poleiască, iat[ă] că i-am trimis; ce poftim și pe dumneata ca să-i dai poruncă să nevoiască cu un cas mai nainte să mi s[ă] isprăvească, și să ni le aducă. Dup[ă] aciasta iar mai facem ştire dumital[e] pentru Andreiaș, omul nostru, ce avem ispravnic acii la casel[e] noastre de la Șchiai?, că ne scrie cum că are mare supărare de ţeihiul croitorilor și al cojocarilor, şi nu s[ă] poate odihni, ce, cănd aŭ fost mai în trecutele zile, ap mersu acolo, de aŭ dăscuiat toat[e] încuetoril|e] du p[ă] la toate ușile, şi Lan dăscuiat şi lăzile lui, de i-aii luat ce aii avut. De care lucru mult ne-am mirat de aclasta, că noi alte treb[î] ale dumneavoastră, ce aveţi aici în ţara noastră, mai mar[f) decăt aciasta, nu le putem treace, ce toat[e] dup[ă] pofta dumneavoastră le facem. Iar noi numai un omu avem acolo, și nu s[ă] poate odihni. Mi să pare că nu iaste cu cinste; știm că vei să zici dumneata 1 No 400, 3 Vezi ma! departe. cap. Pribegii, www.dacoromanica.ro 100 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL că nu iaste obiceaiu a lucra alții afar[ă) den ţeihiii!, și aşa iaste; iar trebue, la alți! să fie aciasta, iar nu la noi; că ce mare lucru iaste, un om a avea și noi, ac să s[ă] odihnească? Pentru care lucru noi iat[ă] că și de astă dată prieteneaște poftim pe dumneata să poruncești ţeihiului să-i dea pacle], să nu-l mai supere; că, de ne va mai scrie că tot nu s[ă] poat[e] odihni, să știi dumneata că nu ne va părea bine pe dumneavoastră. Că aciasta ce au făcut dumnealor acolo la casăl[e] noastre, de aŭ mersu și añ dăscuiat petutindenea, să atinge și de cinstea noastră, și ni s[ă] pare că nu iaste cu cale. Aciasta acum, și mila lui Dumnezeii fie pururea cu dumneata. Iul. 21 d., leat 7215 [1707]. De bine voitoriul dumitale : Je Costandin Voevod. + Alta, pohtim pe dumneata pentru o treabă a noastră, care am zis dumisallel jupănului Ghiorghe Țaco, gineril[e| dumliltalie), și de la dumnealui vei înțeleage dumn[elta ` care acea treabă iaste a ni să isprăvi de acolo, de spre partea a tot cinstitul Sfatului cetăţii dumn(ea|voastră, și iaste și pe lesne a să face și a să isprăvi precum iaste pohta noastră, că nu e lucru mare, aii să să atingă de vre o păgubire, și mai vărtos că noi cu dumneata, fiind vechi priiateni, de 30 de ani şi mai bine, aproape de 40 de ani, găndim că de atăta lucru nu să va treace cuvăntul. C[i], fiind nevoința dumital|e), tot să va isprăvi. Ce foarte pohtim pe dumneata, pentru voia noastră și pentru vechiul prieteșug, să nevoești dumnleajta să ni să isprăvească aciastă treab[ă], și Gr ză- bav[ă] să luăm și răspunsul de isprava trebii aceștiia, că foarte vom mulțumi dumitale), și vom rămănea și noi îndato- rat, ori de ce ne-ai pohti dumneata să-ți slujim făr de apărare. [V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe Fetchiel, mare)[e] judeţ al cinstitii cetăți Brașovului, cu multă săn[ăltate să s[ă] dea. [Pecetea știută?. | 1 Din breaslă. 2 No 396. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAȘOVULUI CU ROMÎNIŤ 101 D lo Costandin Voevoda bp mistili gspdrii zemle vlahiscoe. “ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat(ă] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie Het- chel, marele-judeţii al cinstitei cetăți Brașovul, multă sănă- tate şi alalt tot fericitul bine de la putearnecul Dumnezeii poftim ca să dăruiască dumitale. Cartea dumitale ce ne-ai trimis cu jupănul Ghiorghie Mai argintariul, ne-au venit, şi, de a dumitale sănătate înțelegănd, ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, toate le-am înţeles. Pentru arginturile ce aŭ fost la dumnealui jupănul Ghiorghie Mai, de me-au lucrat, acum viind şi dumnealui aici, ni le-aii adus, și ne-ai plăcut, că ni le-ai lucrat foarte bine. Și iar am maï dat dumi- sale şi acum cătva argint ca să ne mai lucreaze și alte lu- cruri, dupre cumu-ți va spune dumitale jupănul Ghiorghie den gură, și am vorbit cu dumnealui, care căndu va isprăvi, să ni le trimiță. Ce pohtim pe dumneata ca să faci şi dum- neata osteneală, să-i zici să va facă lucru bun, frumos, ca să pe placă, şi vom mulțumi dumitale. Pentru omul nostru An- dreiaș, carele şade în casele noastre den Șcheai, cum că, peste scurte zile trimițăndu dumneata omul dumitale pănă aici, ne va spune den gură poveasfea cum iaste, — foarte bine: noi iarăşi zicem că atăta poftim, acelui om să i să dea pace, să nui să facă nici-o supărare, ca să să odihnească, să poat|ă] fi de paza caselor noastre, că nu iaste mare lucru de vom avea şi noi un om acolea la Braşov: noi încă vom mulțumi şi dumitale, și a tot Sfatului. Și, cu aciasta sfărșindu, mila lui Dumnezei să fie pururea cu dumneata. Av gujst 20 dni, t 7215 [1707]. De bine voitorii dumitale : Jo Costandin Voevod. [V° :] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă) vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănului Ghiorghie Het- chel, marele-județ al cinstitei cetăţii Braşovului, cu mult[ă) săn|ăltate să să dea. |Pecete mare, rotundă 1] 1 No 398, www.dacoromanica.ro 102 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL 9. + Io Costandin Voevod, bj. mlstiiii gsdni zeml. vlahiscoe. + La al nostru bun priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănul Barteș Sauler, marele-județ al cinstitei cetăţi Brașovul. Sănătate și tot binele pohtim dumitalțe] de la Dumnezeii. Cartea dumitale ne-aii venit, și de sănătatea dumitale ne-am bucurat. Ce ne-ai scris dumneata, am înţeles. Pentru arginturile ce ap fost la jupănul Gherghe Mai argintariul, ne le-aii adus dumnealui toate, şi, ce aŭ fost și plata lucrului și căt argint aŭ mai pus de la dumnealui, am socotit tot, și i-am plătit ce aŭ fost. Alte lucruri acum n'avum să-i mai dăm să ne lucreaze. Iar, cănd vom avea, vom trimite iar la dumnealui, şi vom face şi du- mitale ştire. Aciasta acum, și mila lui Dumnezei să fie cu dumneata. De bine voitoriii dumitale; Jo Costandin Voevod. [V*:] La al nostru bun priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănul Barteş Sauler, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă sănătate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă!.| 10. + Io Costandin Voevod bj. mist, gsdni zeml. vlahiescoe. + La al nostru bun priiatin și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănului Barteș Sauler, mare-județii alu cetăţii Brașovului. Sănţăjtate și tot binele pohtim dumital[e] de la Dumnezeu. Cartea dumitale] de la r3 dn. a ceștii luni ne-aii venit, și de săn(ăjtatea dumitale ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles. Pentru ginturile ce avem, de ne lucrează jupănul Ghiorghe Maiu, cum că aŭ gătit evangheliia și cădealniţa și ni le-aii trimis, 3 No 417.—Daltarea: c. 1709 e făcută după numele judelut brașovean. www.dacoromanica.ro REGOŢUL BRAŞOVULUI 0U ROMîNII 108 le-au adus, și lucru frumos au făcut, numaï cu zăbavă multă, Şi, den căte lucruri bisericești i-am dat să facă, vedem că numai aceastea ai gătit, iar niște candele şi o tipsie de nafură, pănă acum nu san mai gătit. Măcarii că ne scrii dumneata că aŭ zis că lucrul bun tot cu zăbavă să face, dar dumnealui cu noi își pune zi pănă în cutare vreame, cănd socoteaște, că va putea isprăvi, și noi încă lăsăm pănă cănd zice, iar apoi vine zioa, şi treace o lună, doao peste zi, şi tot nu isprăveaște. Ce am zis și iar zicem că nu să ţine dumnealii de cuvănt, și nu face bine, Ce poh- tim pe dumneata, tot să-i dai poruncă ca să gătească acealea ce mai sănt ale besearicii, să ne je trimiță cum mai de grab[ă]. Şi, pentru alte arginturi ce mai sănt, încă să ial dumneata un răspunsu ales de la dănsul, păn în ce vreame vor fi gata, să ştim. Iat[ä] că am trimis acum cest om al nostru pănă acolea, ca să ne tărguiască căte ceva; ce făcum și dumitale știre, căt să știi, şi, de-i va trebui vrun ajutor al dumital[e), cu ceaia ce vei putea dumneata, să-l ajutorezi, vom mulțumi dumitale. Aciasta, și mila lui Dumn(ejzei să fie cu dumn[eajta. Ghen. 27 d., l. 7217 [1709]. De bine voitor dumitalțe) : Jo Costandin Voevod. [V°:] La al nostru bun priiaten și vecin de aproape, de bine voitoriii, dumnealui jupănul Barteș Sauler, marel[e|- judeţ al cetăţii Brașovul, cu săn[ăjtate să s[ä] dea. (Pecete mare, rotundă!.] IT, + Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdni zeml. vlahiscoe. + La al nostru bun priiaten, de binevoitoriii și vecin de aproape, dumnealui jupănul Barteș Saulerii, marele-judeţii al cin- stitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binele pohtim dumital[e) de la Dumnezeii, Cartea dumitale] de la — a ceștii luni o am luoat, şi, de a dumitale sănătate înțelegănd, am dat laudă lu Dumnezeii. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles; pentru 1 No 420, www.dacoromanica.ro 10% ARGINTĂRIĂ ŞI LUCRĂRI DE METAL arginturile noastre de la jupănul Ghiorghe Mai argintariul, cum că le-ai gătit toate tocma de la zi, adecă den sfărșitul lui Martie, numai noi n'am trimis pe nimeni să le îă, — de aclasta adevărat n'am trimis, căce dumneata ne scriiai maï nainte că, după ce să vorii găti aceale arginturi, ne vei face ştire, și pentru aceaia n'am trimis, că am tot așteptat să ne vie de la dumneata înştiinţare, şi nu ne-aii mai venit nimic. Acum, făcăndu-ne dumneata ştire că sănt gata, mulțumim dumi- tale, și iat[ă| că numai de căt am trimis acest om al nostru ca să le iă să le aducă, Ce pohtim pe dumneata să porun- cești jupănului Ghiorghe, aceale arginturi toate, să le așaze bine într'o cutie mare,—ce va fi cheltuiala aceit cutii vom da noi aici—și fâr zăbavă să ni le aduci; încă zi dumneata jupă- nului Ghiorghe că, de va putea să vie el însuș cu argintu- turil[e] aici, ca să ne facem socoteală cu dumnealui, de căt argint i-am dat, de va fi mai fi rămas, ai de va fi mai pus şi de la dumnealui, și pentru plată încă s'ar vedea ce i s'au dat și ce aŭ maï rămas, —mai bine ar fi; iar, de nu va putea veni, să ne trimiță foiț[ă] de socoteal[ă] de căt argint aŭ fost şi de aŭ mai pus de la dumnealui, de oan mai pus, aŭ ce va fi rămas, și pentru a plății iar să ne semneaze ce aŭ luat și ce aŭ rămas, ca să-i dăm ce va mai fi. Aciasta acum, și mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Ap. 26 d., lt 7217 [1709]. De bine voitoriii dumital[e]: Jo Costandin Voevod. [V*:] + La al nostru bun priiaten, de bine voitoriii şi vecin de aproape, dumnealui jupănul Barteș Saulerii, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă) săn[ăjtate să s[ă) dea. [Pecete mare, rotundă !.] 12, + Io Costandin Voevod big mist. gspdnă zeml. vlahiscoe. + Cinstitului, alii nostru de bine voitoriii și vecin de aproape, dumnealui jupănul Barteșii Saulerii, județulii celii mare al cinstitei cetăți Brașovului. Sănătate și tot binele pohtim du- 1 No 416. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINIL 105 mitale de la Dumnezeii. Cartea dumitale ne-aii venit, și, de a dumitale sănătate înțelegănd, ne-am bucurat și am dat laudă lu Dumnezeii. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am în- țeles. Pentru Hendrih Lambru clopotariul, care s'au tocmit cu noi să facă niște sulinare pentru un puți, cum că nau putut să le isprăvească, avănd alte lucruri, iar pănă într'o lună le va găti, — de aciasta bine ar fi fost ca să să ţie de cuvănt, precum aŭ grăit cu noi, iarii, deaca nu sau putut, fie și pănă atunce, numai îi porunceaște dumneata, în sfăr- şitul aceștii luni să fie gata, să nu ne mai prelungească. Noi cară vom trimite ca să le aducă, numai știre să avem, să știm cănd vor fi gata, Însă aceastea socotim că tot să va găti, numai nu știm cum vom să facem cu alt clo- potariii, iar de acolo, ce-l chiiamă Mihai, — că i-am dat niște cluoae, ca să prefacă niște sfeașnice la o bisearică, și san pus zi cu noi pănă acum, la Sífe]ti Petriii, să le gătească; iar, necum să le isprăvească, precum aŭ grăit, ce înțeleagem că nici san mișcat pănă acum, ca să să apuce de lucru cevași; și ne-am mirat de aclasta, că și aici putem zice că unii meșteri sănt de să scapătă de cuvănt, iar, pecum vedem, întrec acei de acolo cu nestarea la cuvănt. Noi pe acel clo- potariii nici l-am silit, nic! l-am rugat să ne lucreaze, ce elu de voia lui aii venit de ni s'au rugat ca să nu-l lipsim nici pe dănsul de la lucrul nostru. Și i-am dat acel lucrișori, iar el acum umblă purtăndu-ne de valů, și iată că ne stă lucrul jos. Dari, deaca aŭ știut că nu ne va putea lucra, să nu ne fie luoat lucrul, —că am fi dat și sfeașnicele acealea iar la Hendrih Lambru clopotariul. de le-ar fi prefăcut; ce de supărările lui n'am avut ce face, găndind că va fi om de omenie, și ne-am ţinut cu nădeajde; iar el nici aŭ avut gănd să să apuce să lucreaze. Ce pohtim pe Domniia Ta să-i dai porunca dumitale, aii să ne gătească sfeașnicile, aii, deaca nu poate lucra, să dea cluoaia la celal[ajlt clopotariii, Hendrih Lambu (sic), să le facă,—că iaste și rușine: el san rugat să-i dăm lucru, și acum el să ne poarte de val și să ne dea de zmin- teală, nu iaste bine. Am fost pohtit dumneata pentru cuți- tariul, ca să-i poruncești să iasă den case, și am știut să www.dacoromanica.ro 106 STICLÄ fie eşit, că şi omul dumneavoastră ce aŭ venit aici ne-aŭ spus că aŭ eşit, iar acum înțeleasem că tot şade în case. Ce și de aciasta maï pohtim pe dumneata, de na eșit, Gi o poruncă maï cu tărie, să iasă, că avem căte ceva a dereage la casele acealea. Și, cu aciasta sfárşindu, mila lui D(u]m- n[e]zeii să fie cu dumneata. Iul. 1 dn., lt 7217 [1709]. De bine voitoriii dumitale: Io Costandin Voevod. [V*:] + Cinstitului al nostru de bine voitoriii și vecini de aproape, dumnealui jupănul Barteș Sauler, judeţul cel mare al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă sănătate să să] dea [Pecete mare rotundă!.) 13. + Io Costandin Voevod, bjiiii mlstiiii gspdrii zemle vlahiscoe. + Cinstitului și al nostru de bine voitoriii, vecin de aproape, dumnealui jupănul Barteș Seulerii, marele-județă alii cinstite! cetăţi Brașovului, sănătate si tot binele de la putearnecul Dumnezei poftim ca să dăruiască dumitale. Cartea dumitale ce ne-ai trimis în trecutele zile ne-aii venit, și ce ne-ai scris dumneata, am înţeles. Pentru niște sfeașnice de besearică ce am fost dat la Mihai clopotariul, ca să ne lucreaze, cum că nu le-aii putut lucra, să le isprăvească la soroc, avănd alte lucruri înpărătești, de aciasta poate fi și așa, iar şi de cănd le-am dat să ni le lucreaze, nu iaste puţină vreame, tocma de astă iarnă, o jumțăjtate de an, de ar fi vrut să lucreze. Pentre (sic) lucrul acel înpărătescu, tot ar fi avut vreame de ar fi lucrat și la al nostru, şi l-ar fi isprăvit. Ce nu va fi vrut să lucreaze; de aceaie oan lucrat. Și, deaca aŭ știut că nu vă să lucreaze, iîncaisă nu ne fie luoat lucrul nostru, să ne facă atăta zăbavă, De care lucru acum n'avem ce să mai zicem alt, făr de căt vedem că ne scrii dumneata, cum că, după ce să vor întoarce de la Sibiiii, le vei da dumneata poruncă de să vor apuca, și le vor isprăvi fàr de ză- bayă. Ce socotim că pănă acum vor fi venit acht, Deci poftim pre dumneata să le dai poruncă ca aceaia, să să 2 No 421. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAGOVULUL op ROMÂNII 107 apuce să le facă și să le gătească, să ni le aducă, să nu le mai zăbovească, — că iaste şi ruşine, fiind atăta vreame, de cănd le-am dat să le lucreaze; ce ar cam] ajunge acum. Jar, pentru celalait meşter, carele ne lucrează la un meșteșug ce va să facă aici la o făntănă, ne-aii scris în trecutele zile o carte ca să trimitem 2 cară, să să afle în sfărșitul lunii lui Iulie acol6, să încarce sulinarile și alte lucruri ce mai sănt de treaba fântănii aceștiia, să le aducă aici. Ce noi iată că am lăsat de ap trecut și den Avgust șase zile, căci știm că meşterii aceştea pururea sănt obicinuiţi de nu să țin de cuvănt și nici-odată lucrul nu-l gătescu la zioa ce-și pun. Pentru aceaia și no am lăsat de aŭ trecut o săptămănă mai mult peste zi, socotind că pănă acum doar îl va fi gătit. De care iată că trimisem pe ciastă slugă a noastră, poruncindu-i ca să facă de la Rucării 2 cară, să meargă să încarce lucrurile acealea ce vor fi să le aducă. Ce, viind sluga noastră ac, poftim pre dumneata să dai meşterului poruncă, ca numai de căt să încarce și sulinarile şi alt lucru ce va mai fi, tot, și să vie den preună cu dănsele aici, ca să le aşaze la făntănă, să nu ne mai! facă altă zăticnire și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeu să fie cu dumneata. Av|gulst 7 dn, 7217 [1709]. De bine voitoriii dumitale: Zo Costandin Voevod. [V°:] + Cinstitului și al nostru de bine voitoriu, bun priiatin și vecin de aproape, dumnealui jupănului Barteș Seuler, ma- rele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovului, cu multă sănătate să să dea. [Pecete mare, rotundăl.] XII. Sticlă. E interesant să se afle că Matei-Vodă cel gospodar a făcut o sticlărie în țară, dar materialele le aducea din Braşov, cum se vede din scrisoarea ce urmează, a Vornicului Dragomir, mina dreaptă a Domnului săii: 1 N, 424. www.dacoromanica.ro 1418 STIOLĂ, PETEARE, FLORI ŞI MĂRUNŢIŞURI [Matei-Voaă] la al nostru cinstit și prè-iubit și de la inimă dulce și bun priiaten, jupan Mihai, judeţul cel mare dentru cin- stită cetatea Braşovului. Pohtim de la milostivul D[ujmn[eJzeii să dăruiască dumnitale multă sănătate și bună pace, înpreună cu toat[ă] cinstită casa dumnlijt[alle. Cătră aciasta, cinstită cartea dumnitale, ce mii-al scris pre feciorul nostru, pre Lupul Vătavul, venitu-mii-aii, şi cu dragoste o am primit, și scrisorie dumnital|e] pre rănd i-am înțăles, și mulțămim d[ujmațijtale pentru căc[i] nu săntem uitaţi] de cătră d[ujmn[elta. Aşij- direa facem știre d[ujmn[ijtale că, avănd Măriia Sa Domnu nostru aciastă sticlărie, carea iaste de treaba Măriei Sale, scris-ai Măriia Sa pentru pămăntul ce să află în olatul ce- tății supt ascultarea dumnitalțe|. Ce și noi pohtim pre d[u]m- n|ejta ca să aibă porincă și să sărguiască să nu facă zăbav[ă) ; iar, ce va fi pohta și treaba d[u]mn{i]tale aic[i] cătră Măriia Sa Domnu nostru și cătră țara noastră, nu ne prigeta, ce în tot ciasul ne porunceaște: noi săntem bucuroș și gata să slujim d[ujmnlijtale. De aciasta pohtim... Amin. Aprilie 11. Nendoit și bun priiaten d[ulmn[ijtale: Dragomir Vel Dvornic. La al nostru cinstit și iubit și de la inimă dulce și bun priiaten și de aproape vecinu, jupan Mihai judeţul cel mare dentru clin]stită cetatea Brașovului, cu cinste să s[e] dia. [Pecete verde, ruptă 7. XIII. «Peteare», flori ei mărunțţişuri. Cite alte lucruri nu se mai aducea de la Braşovenii cari înfățișau pentru noi cuceririle vechi și nouă ale civilisaţiei apusene! Doamna Elina a lui Matei Basarab are nevoie de izvoade de cusut și de semințuri de flori: cui i-ar putea scrie mai potrivit decît prietenei sale, judevceasa brașoveană? Un Domn moldovean din veacul al XVI lea vrea să aibă de la Brașov un grădinar bun, precum, în al XVI-lea, Lä- pușneanu chemase de acolo pănă și brutari. Boieri din amîn- 1 No 54r. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI OU BOMÎNIŤ 109 două ţerile trimet adesea în cetatea de graniță oameni de-ai lor cu cară, pentru a face fel de fei de cumpărături înnaintea serbătorilor bisericeşti, înnaintea unui botez saii unei nunți. Dacă s'ar fi rătăcit pănă la noi o ţidulă de-a acestor trimiși, ar fi fost fără îndoială un însemnat cîștig pentru istoria, încă așa de nedesăvirşită, a culturii noastre. I. Ț La al nostru cinstit şi prea-iubit mai mare părinte, ju- pănul Mihaiii, judeţul cel mar[e] al cinstit Scaunului cetății Braşovului. Sănătate pohtescu de la m[iji[o]stivul Dumnezeii să dăruiască dumnitalțe|, de înpreună cu toat[ă| cinstitfă] casa dumnita![ej. Alta, să veri pohti dumneata a ști și de bună sănătatea Mării Sale Domnu nostru, cu mila lu Dum- nezeii iaste Măriia Sa sănătos și veasel și întru bun[ă] pace. Așijdirea şi noi încă ne aflăm pre lăngă spatele Mării Salje] cu bună] sănătate. Alta, fac știre dumnitale că acia în cetatea dumneavoastră trimis-am sluga noastră, pre Boiar Iștfan, ca să ne tărguiască căteva tărguiale pre seama noastră. Deci pohtescu pre dumneata ca pre un părinte, să faci domneata atăta bine pentru voia noastră de un car cu cai, ca să ne rădicle] aceale tărguial[e], să le aduc[ă pănă la Rucăr, lar eŭ foarte voi şti har și voiu mulțemi dumnital|e]. Și, de ce va hi treaba și pohta dam mgtallel, dum- neata făr[ă| preaget să îndrăznești cu scrisoarea la noi, ca la un fecior al dumnetalle], că, de căttu-m va hi prălejul, tot voiă slujfi] dumnital[e). Foarte pohtescu pre dumneata pentr'aacest lucru. De aceasta am scris dumnitalje]. Să hii dumneata sănătos wT rH POVAWBATE € WT YE AMHH, Map. KH Ann [=de la Dumnezeŭ să se dea, de la Hristos, amin; Martie 28 de zile). + Ca un fecior al dumnitalea : Socol Vel Cliutțer]. [V°:] Cu cinste să se dea această carte întru cinstit[ă) măn[a] a cinstit mat mar[e] părintel[e) nostru jupănul Mihaiă www.dacoromanica.ro 118 PETEABE, FLORI ŞI MĂRUNŢIŞURI judeţul cel mare] al cinstit Scaunului cetăţii Brașovului... amin. (Pecete cu cerbul și inscripția: «Socol Clucerol»!,] 2. f La al nostru cinstit și bun priiaten şi de aprope vecin, jupănul Mihaiu, județul cetății Brașovului, viiață) și bună să- n[ă]tate pohtim de la mli]i[o]stivul Dumnezeii să-ți dăruiască dumnetal[e), împreun[ă] cu toot[ă] cinstită casa dumnital[e]. Pentru care lucru, să vei întreba dumneata și de sănătatea Mării Sal[ej Domnu nostru, cu ajutoriul m[iji[o]stivului Dum- nezeii iaste Măriia Lui săn[ăjtos; lăngă cinstite spatele Mării Salle) aflămu-ne şi noi sănătoş. Alta, întămplăndu-se a venirea feciorul nostru Lupul Văi[ajhul pentru trebile nostre, ca să ne tărguiască căte ceva de acolo, n'am putut lăsa ca să nu scriem dumnital[e], ca să putem şti de bun[ă] sănătatea dumni- tale. Numai și dumneata, scrie-ni dumneata în toot[ă] vreamea, de ce vor fi trebile dumnital[e| aicea, la Măriia Sa Domnu nostru, că noi vom hi nevoitori a sluju (s26) dumnital[e). Aceasta scriem. Să fii dumneata săn[ăltos, amin. Pis Ap. 4 d., 7152 [1644]. + Fratele] dumnital[ej: Drag[ojmir V[e]l Dvornic. [V°] f La al nostru cinstit și prea-iubit și bun priiaten şi de aprope vecin, jupănul Mihaiii, județul cetății Brașovu- lui, cu cinste să să dea. [Pecetea obişnuită 3.) 3; Elina gspjda, bijeiii mlst. nătalnița zemle vlașcoe [Doamna lui Matei-Vodă]. Scris-am la a noastră iubită, bun[ă] priiatnică și de aproape vecină, jup[ă]neasa Catrina judeceasa den cinstit(4] cetatea Brașovului; cn săn[ăjtaițej mă 'nchin dumitalțe). Alta, poh- tescu pre dumneata că aici am cumpărat Domnia Mea o 1 No &87. 2 No 6fof6. www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMÂNII 111 roabă, și iaste împletitoare, numai nu avem âici izvoade de peteare, ci să faci dumneata bin[e] să ne dai ceva izvoade de peteare, și mai mari şi mai mici, și dé călți, și de tot fealiul. Că într’ acolo săpt multe la dumneavoastră. Ci să ne căștigi dumneata, și să ne trimiț pre acest om al nostru, iar noi vom avea a mulțemi dumital[e]. Și iar pohtescu pre dumneata, pentru răndul sămenților de flori de tot fealiul, să ne dăruești dumneata și noao de ce vor fi acol[o] la dum- neavoastră. Iar, de nu le veri putea trimite acum pre acest om, le vef] trimite mai încolea, la vream[e). Iar Domnia Mea încă voi fi bucuroas|ă], den ce va hi pohta dumnital[e]. Să hi dumneata săn[ăjtoas[ă]. Pis F[e]v[ruarie] ro dni, P 7157 [1649]. [V*:] La a noastră iubită, bun[ă] priiatnică și vecină de aproape, jup|ă]neasa Catrina judeceasa de la cetatea Brașo- vului Ari e [=să se deal [Pecete mică cu corbul (?) şi inscripția: Elena Domnița? !.] A. f lo Vasilie Voevoda, bojiiii mistiiii gspdrii zemli mol- davscoi. Scriem Domniia Mia la cinstit priiatinul nostru dumnialui Mihai, giudețul cel mare de cetatia Brașeului, multă săn[ăltati. Cătrî aciasta dăm știre dumitale pentru răndul cestor meșteri gridinari, carii am pobhtit la dumn[iajta, și dumnliajta pre pohta noastri ai făcut, și aicia la noi i-ai trimis, mulțămim dumitale ; şi ei, ca nește oameni înțălepți, lucrul săii cu cinste Lan plinit. Acmu au venit vreamia de s'ati cerșut acasă, și i-am slobozit. Deci pohtim pre dumn[ia]ta, căndu veni primăvara, vreamia lucrului, iarăș să-i trimiţi aicia la noi, iară noi încă sintem daturia plini pohta dumitali, ce va hi spre aciastă parte de loc; H BZAET 3ĄpaBIA FAETH WT Yf, amHH [= şi să fie sănătate Domniei Tale în Hristos și pace.] Jo Vasilie- Vod[ă]. U Ias, vito 7161 [1652], msța Octomvrlrie] 13. 1 No 618. www.dacoromanica.ro 112 PETEARE, FLORI ŞI MĂRUNȚIŞURI [V°:] La al nostru cinstit priiatin, dumnialui Mihai, giu- dețul cel mare de cetatia Brașeului!..., [Pecete marc? 5. T Nol Ghiorghii Ştefan Voevoda scriiam la al nostru cinstit priiatin, dumnalui Mihai marele-giodiaț de cinstit[a] cetaate Brașăului. Multă sănțătate. Mul pohtesc pre dumnata pentru un cal, carfe] cal Ian fost] lăsat Daniil dan fostu slugfă] la Costantin-Vod[ă]: acmu iaste la noi. Diaci, tămplăndu-s|ă] a-l trimite nainte co o trabi, s'ai rugat să trimitem omul nostru să ià calul. Diaci poftiam pre dumnata să să dè acel cal pre măna cestui om al nostru. Aciasta poftim pre dumnata. Să îi sănătos wr yı [=de la Hristos]. Amin. . Jo Gheorghi Stefan Voevod. Pis ot Feldior °, let 7166 [1668], Mai 16. [V°:] La al nostru cinstit priiatin dumnalui, Mihai marele- Siodet, unene A4rH € [= cu cinste să se deal [Pecete mică, roșie, cu bourul între soare și lună și literele latine: G. S. P. M. = Georgius Stephanus, princeps Mol- daviae?.] 6. f Cinstit și al nostru bun prieten și d[e] bin[e] voitor, dumn[eajta giupănea Murcoș Voagnert. Dum[i] al[e}] bun[ă] să- n[ăJiate și tot ferlijcitul bin[e] dea l[a] m[ilosti]v[ul] Dumnn[e|- zeii rog ca să dăruiască dumjijtal|e)]. Pricin[a] scrisorii nu-i dea altă, fär căt vei şti dumn[ejta, iat[ă] că am trimis prestot să deșchiză bolta, să è nișt[e] marfă a Mihalcii, să o aduc[ă], și o lad[ă] cu nișt[e] borfea a copiilor iară să aducă, cam scris și la] Mărie Sa giudeaţul chiar (?), să dea cheilea, să deșchiză bolta. Dea aciasta fac ştir[e] dum[ijtal[e]. Să fii dumnlealta săn|ăltos. U Ocna, Iul. 21 [pe la 1680]. A dum[:]tale bun prieatin și d[e] bin[e] voitor: Miyahà Epåvtov (1. 1 Bibli. Ac, Rom., documente; Az. Ac. Rom., VIII, p. 249. 2 Feldioara, 3 Bibl, Ac. Rom.; Sturdza, în An, Ac, Rom., VIIL p. 249. 4 Marcus Wagner, www.dacoromanica.ro NEGOŢUL BRAŞOVULUI op ROMÂNII 113 [V*:] Cinstitului și al nostru bun prieatin și del bin[e] voitor dumnjeallui giupănul Marcoș Voagnăr, dum[i]sal[e] cu cinstea şi lin|ă] săn|ăjtate să i să dea în Brașăv. [Pecete roșie cu coroană și slove încurcate !.] 7. Cinstitului și al mieii vechiii, dă aproape bunii priiaten și de bine voitoriii, dumnealui marele-judeţ al c|i)nstitei cetăț Brașovul, de la bunul Dumnezăi rog să trimiț[ă] dum[ijtal[e) multă fericire și tot binel[ej. f Pric[ijna scrisori cătră dumneata nu am alt, Dr căt, ştiin- du-te pă dumneata că destul ești sup[á]rat și cu multe va. luri înfäşurat, am scris dumisale jup[ăjnului Țeaco Ghiorghie pentru nește zădari, trebuindu-m[i] să-m spoiască nește casle), ce mi-am făcut la Bucureșt[i]. Ci mă rog și te poftescii și pă d[ujmneata, să fie și cu voința dumital[ej, să vie acum mai curănd, pănă nu dal răceaala, să le spoiască, și plata lor, ce va fi, pă deplin le voii da. Și dumitale] mulțămitor voiii fi dă osteneaal[ă). Rămăind datoriii, la ce va fi pofta dumital[e] și putinţa mea, neapărat a sluj|i] pururea ; și iar mă mai rog și te poftescii pă dumneata și pentru un știucatur ce aŭ fost aici de aŭ lucrat și acum să află acolo, Iat[ă] că iam scris să vie să-m[i] lucriază la o cas[ă]. Ce să fie și cu îndemnarea dumii]tal[e], a mi-l trimit[e), şi voit mulțămi dum[itai|e). Şi, cu atăta sfărșănd, mila lui Dumnezăi să păzeaască pă dum- neata, rog pururea; Av[gust] 19 dni, I! 7217 [1709]. Al dumitale de bine voitor și pururea gata a sluj|i]: Toma Cant[acuzino.] [V°:] Cinstitului al miei vechii, bun și de aprope priia- tenu, d[u]mnealui marele-județ al c|in]stitei cetăț Brașovul, cu clijnste și cu fericit[ă] sănătate să s[ă] dea. [Pecete neagră, cu vulturul bicefal și literele: T|o]m[a] C|anjt[acuzino)?.] 1 No 508, 2 No 7or, 75703. Vol. X. 8 www.dacoromanica.ro CAP. II Afaceri de hotare. 1. Fugarii. Brașovul avea supt atîrnarea lui, încă de la 1498, prin ză- logire, un număr de sate, legate pănă atunci de cetatea Bra- nului, care se uniră mai tărziii formînd de-a lungul unei văi frumoase, lingă un ușor curs de apă și supt o «tîmplă» de munţi, cele <Șepte-Sate» ` Turcheșul, satul Baciului, Cernatul, Satulung, Purcărenii, Zizinul, Tatrangul saii Tărlungenii, precum și Apața, Crizbavul. Iarăşi de pe acea vreme judele și juraţii din cetate avură putere de cirmuire și de dăjdi, adecă drepturile feudale de atunci, asupra satului Bran, castelul însuși ieșind din mîna regelui și a celor cărora el îl încredința mai de mult (Domnul muntean saŭ dregătorii ardeleni, Voevodul Ardealului ori comitele Secuilor). De alminterea, amestecul suveranului în aceste părţi e destul de noii, căci încă la 1377, pe vremea cînd Țara-Romănească o avea neastimpăratul și nesigurul Voevod Vlaico, Branul era o «cetate nouă», un zovum cas- KOUM Apoi Criîstianul, Codlea, Prejmerul și celelalte sate ro- mănești, precum și vechiul Rîșnov, care ajunse al doilea tîrg din aceste părți și avu judele și jurații săi deosebiți °, 1 «Novum castrum in lapide Tydrici» (Zimmermann-Werner-Miiller, II, p. 480). Pe atunci regele Ludovic era în războiii cu Munteni! şi trăgea nă- dejde să D supuie ţara: atunci el făgăduia să strămute vama de la «Ruffa arbors la Bran, supt cetate (fóid), 3 Forma Rosenau, cu înțeles în nemțeşte (ccîmpie de trandafiri»), e mai nouă, La început se zicea cRasnow> (îi, p. 480). www.dacoromanica.ro FUGARII 115 se ţineaii încă de la început de Ținutul saii, cum se zicea une ori la noi, de colatul» Braşovului?. Pe de altă parte, încă din veacul al XIV, în streit, Brașovenil aveai pămînt la Tohani, Zerneşti, Vlădeni, dar acel care a hotarit alipirea acestor sate curat romănești la «domeniul» Brașovului a fost Împăratul Sigismund, al cărui chip, refăcut în veacul al XVIII”, împodobește și astăzi sala de lucru a Archivelor orășenești din Brașov. Fără să mai pomenim stăpînirea trecătoare a unor sate făgărăşene, cum e Șercaia. Astfel, Ținutul brașovean mergea din preajma Rucărului, pe la Predeal pănă la pasul Buzăului, și era mărginaș cu patru din judeţele muntene: Muscelul, Dimboviţa, Prahova si Bu- zăul. i Care era starea locuitorilor romîni supuși Brașovului, se va vedea întrun capitol următor. Ea putea să fie privită ca mai bună, dar și ca maï rea — după punctul de vedere —, decit starea țeranilor noștri. Nu trebuie să se uite că Rumêni? de la noi aveaii ca stăpîn pe un boier de neamul lor, pe o mănăstire cu mina mai ușoară, legată oricum de datorii creș- tinești, pe cind dincolo Sasul avea cel mai desăvirşit despreț pentru «Blochul» săii, pe care-l punea alături cu boul săi, cu oaia sa și cu celelalte «dobitoace ale pămîntului». Să se ţie iarăși în seamă că asămănarea se cuvine a fi făcută între Romînii supuși Brașovului şi locuitorii de Ja munte din Țara- Romănească, iar nu cu acel din șes saii de la baltă; și nicăiri nu s'a păstrat mai bine moșnenia veche decit în aceste ți- nuturi mai ferite şi, trebuie să spunem iarăși, mai sărace, aşa încît ispitiaii mai puțin pe boierul dorit de întindere și co- tropire. E , Pe urmă, se înșeală cineva foarte mult cînd vorbește de veșnica nesiguranță a înprejurărilor din principate. Datina era aici așa de puternică, încît nimeni nu cuteza s'o înfrunte. Iarăşi e o închipuire prădăciunea veșnică din partea Turcilor şi Tatarilor. Tatarii eraii ţinuţi doar în friù de Turci, iar 1 V, Le Cf, Die Rechtslage des ehemaligen Torzburger Dominiums, Braşov, 1882, www.dacoromanica.ro 116 AFACERI DE HOTARE aceștia aveaii nevoie, din partea noastră, nu de jaful sălbatec, pustietor al ostaşului nesupus, ci de exploatarea sistematică a Statulut. Trebuia ca țeranul romin să trăiască și să fie să- nătos, mulțămit chiar oarecum, pentru ca să-i poată paşte oile şi scoate hrana din pămînt. Între grijile de căpetenie ale Domnilor era aceasta: o apăsare prea mare aducea fuga locuitorilor, iar aceasta mazilia domnescului vinovat saii dom- nescului nepriceput. Timp de douăzeci de ani, dacă se lasă la o parte cele trei năvăliri moldovenești, Matei Basarab, adevărat bun păstor și părinte, a ţinut ţara în cea mai deplină linişte, cu judecată bună și dări cumpătate. Picior de Turc saii de Tatar nu sa văzut în văile de sus ale Dimboviţei, Ialomiţei, Prahovei, Bu- zăului, care erai în hotar cu pămîntul săsesc al Brașovenilor. Supt Constantin Basarab, urmașul lui Matei, această «pace domnească» a ţinut și mai departe. Răscoala și prădăciunile Seimenilor aŭ atins numai viața și gospodăria boierilor din București și Tirgovişte, şi n'a jignit întru nimic pe țerani. Numai după înlocuirea lui Constantin cu Radu Mihnea, Turcii sosesc pentru a supune Domni haini saŭ pentru a trece îm- potriva Ardealului neascultător. E atunci o epocă de vre-o douăzeci de ani, care începe cu astfel de păcate ostășești şi urmează cu stăpinitori lacomi, precum a fost Duca şi chiar Grigore Ghica, sai netrebnici: un Radu Leon, un Antonie din Popeşti, Dar cu venirea în Domnie a lui Șerban Canta- cuzino se întorc iarăși timpurile bune de statornicie, de cîr- muire hotărită şi înțeleaptă. Pănă la 1688 nu se maï vede tabără turcească la noi, nici una nemţească, precum doriati cîțiva dintre boieri, Brincoveanu, urmașul lui Şerban, trebuie să îndure la început şi Nemţi şi Turci și Tatari, şi Unguri de-ai lui Tököly, dar aceasta ține numai trei ant, Pe urmă, plătind la vreme, stăruind unde trebuie, hrănind la Poartă prieteni siguri, manevrind ager cu făgăduielile şi cu știrile mincinoase, și față de creștini şi față de păgîni, Constantin- Vodă ştie să ferească țara de oștenii străini, să-i lase pacea, în care se puteaii lucra şi chiar strînge bogăţiile. Pe cînd să vedem ce este în Ardeal. De la Mihai Viteazul www.dacoromanica.ro PUGARIE 117 încoace pănă la Gavril Bethlen, adecă timp de douăzeci de ani, lupte învierșunate, nimicitoare pentru locuitori, între Nemţi, Romini din Tara Romäneasch, nobili unguri, Saşi, Turci, Tatari. Nu se poate spune prin cuvinte ce a suferit atunci ţeranul ardelean de orice neam, dar, firește, înnainte de toate, bietul <«Valah» oropsit, călcat ca iarba cimpului în copitele cailor. Bethlen face politică în stil mare: vrea Un- garia Împăratului, vrea Polonia și apasă grei asupra unei ţerișoare nu tocmai bogată, ca Ardealul. El moare înnainte de vreme, şi norocul Ardelenilor îi dă ca urmaș pe Gheorghe Rákóczy cel d'intăiii, om patriot, cinstit și cuminte. Ca și Țara-Romănească supt Matei, principatul vecin are liniște acum pentru vre-o douăzeci de ani. Dar cel de-al doilea Gheorghe Rákóczy, «Craii» de la 1648 înnainte, umblă după planurile cele mari ale unui Bethlen. Turcii nu-l maï vreati, umblă să-l scoată în toate chipurile, şi oști păgîne fără milă tăbăresc asupra ţerii, de o istovesc cu totul. Faţă de cei ce sprijină pe Rákóczy, pe loan Kemény, unindu-se cu Germanii dușmani, nu se mai încape nici-o milă. Zile grozave San urmat dincolo de munţi pănă ce puterea a rămas în sfîrşit, după voia Turcilor, în mina pașnicului și nobilului Mihai Apaffy, tipul tributarului credincios. Dar iată că încercarea Turcilor de a lua Viena nu izbu- tește. Imperialii se apropie de Ardeal și pătrund chiar în cuprinsul lui. Cel de-al doilea Apaffy abdică. Împăratul creştin e stăpinul principatului, care e unit astfel cu Ungaria germană, cu Statele Casei de Austria. Însă Ungurii, cari păstra ura lor veche împotriva Nemţilor, nu vreaii să pri- mească noua stare de lucruri. Ei găsesc Ton în trufașul Emeric Tököly o căpetenie, şi acesta aduce în 1690 pe Turci asupra Ardealului: o luptă se dă la Zîrnești, în care Impe- rialii sînt învinşi, şi cete răparețe de Tatari se abat asupra satelor fără deosebire, săturindu-se de jaf și de suferință omenească. Pentru ca să se împiedece o nouă nenorocire ca aceasta, guvernul austriac umple Ardealul de cătane, care trebuie ţinute, hrănite și nu se poartă totdeauna bine, ci pedepsesc cu cea mai neomenoasă asprime, arzîind casele www.dacoromanica.ro 118 AFACERI DE HOTARE și colibele, orice bănuială de trădare !. Cetățile vechi se ri- dică pretutindeni, apăsătoare. Și, din partea lor, Ungurii iubitori de neatîrnare nu se lasă. Curuţii, dușmani ai Impe- rialilor, Lobonţii, cari atacă pe Curuţi, împănează toată țara: drumurile sînt ale celor d'intăii; neputind să ducă războiă, Curuţii fac haiducie saii tălhușag de cel mai prost fel. Odată vedem pe Brincoveanu că se roagă a i se da Nemţi din cetate pentru paza postavurilor ce aduce în ţară. Se mintuie cu T5kâly; el merge în Turcia să-și ispășească, păcatele prin umilinţă și sărăcie, şi să moară. Dar Francisc Rákóczy apare în locul lui, luptind pentru același scop,. cu aceiași oameni, și cu aceleași arme. Iarăşi un straşnic războiă civil împarte ţara în două și goneste orice siguranță aproape, în toate părţile. Și, cînd aceasta se mintuie, Curtea vienesă, stăpînă pe întregul Ardeal, îşi pune în minte să oprească deserțiunile Romiîsilor de la Unirea în credință cu Roma. Încep certe, răscoale, uneltiri cu străinii, fugi peste hotare. Graniţile sînt păzite, și cele mai aspre măsuri se ieaŭ împotriva celor ce-și părăsesc căminurile; dar nu totdeauna cu folos. Câzăzza, slujba militară, e privită întăiă de ţeranii romîni ca o straș- nică osîndă, un fel de trimetere pentru vecie între limbile străine, și principatele se umplu de desertorii Impăratului. "La urma atitor frămîntări, ce se vede? Țeranul plătește aceleași dijme «domnului de pămînt», un străin, preotului de altă lege; el are aceleași datorii față de legea sa și, pe lîngă toate acestea, cad, necurmat și sigur, sarcinile împărătești. Am lăsat la o parte timpurile vechi, înnainte de 1600. Asupra lor se poate ști mai puţin, și din acel timp n'avem acele izvoare romănești a căror tipărire e unul din scopurile cărții de faţă. Se poate spune însă fără greș că, în acel răs- timp cînd 'Țara-Romănească a fost, de la moartea lui Mircea- cel-Mare pănă la 1550 măcar, necontenit zguduită de luptele pentru Domnie, iar de la 1550 înnainte a suferit cea mai 1 Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, ed, Meltzl, I, p. 21. www.dacoromanica.ro FUGARIÍ 119 grea povară a cererilor turcești, care trebuiaŭ să ducă la o răscoală desperată —,îi era mai bine țeranuluï romîn să trăiască în Ardealul Împăratului Sigismund, al lui Matiaș Corvinul, al principilor din Casa Zâpolya şi din Casa Bâthory. Dacă tot așa a fost și înnainte de Mircea, poate fi supus îndoielii; pe atunci cîrmuirea nu și:o smulgeaii așa de sălbatec feciorii și vlăstarele de Domni. Şi, iarăși, pe atunci Turcii eraii încă departe și între ei și Dunăre stăteaii Bulgarii și Sirbii, apărîndu-ne. În sfîrşit la noi feranil erai liberi şi se puteaii înnălța oricît de sus, Pasurile Carpaţilor ap fost totdeauna străbătute, cu voie de la cirmuirea dintr'o parte și din cealaltă, san, mai ales, fără de voie. Cind la noi bătea războiul dintre pretendenți, «Domnişorii», cînd Turcul stătea la vaduri pîndind, vară și iarnă, țerănimea din «Țară» se oploşia în colatul» Sibiienilor San al Brașovenilor. Cînd dăjdile eraii grele în Ardeal, cînd țara era în luptă și năpădită de dușmani, sătenii de acolo se furişaii dincoace. "Ținind samă de caracterisările ce s'aii dat pănă la Mircea, foarte mulți Romiîni ardeleni vor fi căutat un ` adăpost supt oblăduirea Voevodului din sîngele și de legea lor, în locurile senine, fără robie, De la Mircea la Mihai Viteazul, sălbătăciile Turcilor și năzdrăvăniile Domnișorilor vor fi gonit pe ţeranii munteni ca pe niște turme nenorocite în Ardeal, Și după Mihai Viteazul, vre o douăzeci de ani, noi am primit oaspeţi de acolo. Apoi înţelepţii stăpînitori Matei și Rákóczy L-iii se îngrijesc de o potrivă a-și păstra toți supușii. De la 1658 înnainte, iarăşi fuga se face de dincolo dincoace. Brin- coveanu are o ţară plină de locuitori, în bună parte pribegi din toate vecinătăţile. Și Fanarioţii de prin 1740-80 ţin por- țile deschise pentru pribegi, și ce pierd la Dunăre — căci e mai ușor să trăieşti de-a dreptul supt Turci —, eï ciștigă adesea la munte, Cînd găsim două nume asemenea în Ardeal și în Țara- Romănească, la munte, putem bănui o emigrație și înţelege în ce sens ce s'a făcut, Astfel, cînd este un Rucăr în Țara Făgărașului și altul în margenea Muscelului, la «șchelă», în- www.dacoromanica.ro 120 AFACERI DE HOTARE țelegem că cel d'intăiii a fost colonisat de Domnii munteni, stăpîni ai Făgăraşului, cu săteni din cel de-al doilea. Iar cînd Tohanilor din Țara Birsei li răspund Tohanii din Buzău, putem vedea în acești din urmă o colonie a celor d'intăiii. Un sat era atunci o familie; numele era şi pentru pămînt şi pentru oameni, și, unde mergeaii aceștia, îl duceau cu dînşii. Pază de hotare nu exista pe atunci, nici din partea Arde- lenilor, nici dintr'a noastră. Numai la pasuri aşteptaii evi- gesimatorii» pentru a lua vama, jee, Potecile erait foarte puţin păzite. Pănă Gran în epoca Fanarioţilor, grija hota- rului era lăsată în mina unor săteni de acolo, cari se bu- curaii pentru aceasta de anumite scutiri de dăjdi. Astfel, încă din vremea lui Ieremia Movilă, straja o făcea într'un loc străjerii de la Dărmănești și Oprişani 1. Pe vremea lui Matei Basarab plăiașii din sate, supt vătași, aveai de la Domnie sarcina «să păzească plaiurile de hoţi şi de oameni răi și de oameni birnici, să nu treacă în fara ungurească»? Ni s'a păstrat şi numirea, de Brincoveanu, la 1704, a unui vătaf de plan, care nu va plăti decît haraciul, și anume în sumă scăzută : «birul vătășesc», care făcea numai 10 ughi pe an 8, Întilnim la 1734 în Moldova străjeri de Comănești, scutiți de vama vitelor și a peştelui de hrană; stai şi ei supt un vătav. Din actul care-i pomeneşte, aflăm cum se făcea trecerea pe la strajă a negustorilor, cărăuşilor și drumeților. Vameșul își lua vama, iar vătavul «punea pecetea străjii pe pecetluitură», adecă dădea o hirtie pecetluită, în loc de a fi iscălită ; pentru aceasta se lua taxa de 3 bani,şi o îm- părțiai de o potrivă piîrcălabii de Bacău, vameşii de hotar şi acest vătav 4. Din acești vătavi de plăiași se desvoltară mai tărziii, în 'Țara-Romănească, vătavii de plaiuri, cari 1 Arct. istorică, I?, p. 107. > Studi si doc, V, pp. 120-1, n? 16. 2 Zid, V, p. 357. 4 Studiř şi doc., VI, pp. 209-10, n0 2. www.dacoromanica.ro FUGARII 121 aveaii și datoria de a stringe unele dări, de a judeca și a pedepsi, dar numai pănă la «doaăzăci, treizeci bețe»!. Cu o pază ca aceasta, se trecea lesne, și nu citeunul-doi, ci, la vremea marilor primejdii şi apăsărilor nesuferite, sate întregi. Domnii aflai însă destul de răpede despre lipsa fugarilor. Întăiti, şi în vremea veche, îi pîriaii sătenii, cu toată prietenia, inrudirea sai mila. Birul era hotărit într'o sin- gură sumă pe tot satul, și locuitorii îl împărțiaii între ei, după averea fiecăruia; aceasta se chema cis/uire, alegere a cislelor. Cînd unul din birnici lipsia, cis/a lui nu era ștearsă din catastișele Vistieriei, ci rămînea so răspundă cei rămași în sat. Ei nu erap cîtuşi de puţin bucuroși de această creș- tere a părţilor lor, de această îngreuiare a unel sarcini şi așa destul de grele, și pîriaii la Domnie. Domnul scria atunci vecinilor, cerînd ca birnicii furișați afară din ţara lor să fie aduși înnapoi la hotar. După multe tărăgăneli — căci și Sașii erau bucuroşi de muncitori mai mulţi pe pămîntul lor —, dorința domnească era îndeplinită. Pentru a grăbi lucrul, se închideaii une ori pasurile din partea Muntenilor, se opria adecă negoțul, și pagubele eraii așa de mari pentru Braşoveni, pentru Sibiieni, încît ei se grăbiaii să dea înnapoi pe bieţii terani oploeip la dinșit. Mai tărziu, cînd fugarii eraii Ruminii vre unui boier, vre unei mănăstiri, plingerile veniaii din partea stăpinilor păgu- biţi, cari arătaii că «se hrănesc» cu acei oameni și nu-i lasă în ruptul capului. Cind reclamația atingea niște emigranți aşezaţi de 40-50 de ani în «olatul» Saşilor, se socotia că sorocul de prescripţie e îndeplinit, şi trimeterea înnapoi nu se mai făcea. Cînd însă era vorba de fugari maï proaspeţi, eï trebuiaii să-și vadă, de voie. de nevoie, căminul părăsit pentru prea multă suferință. Domnul însuși făcea de la sine urmărirea pentru eran pribegi din acele sate care aveaii un rost în viața Statului. 1 Ibid, pp 511-2, n° 286. www.dacoromanica.ro 122 AFACERI DE HOTARE Astfel el afla îndată și reclama fără zăbavă, cînd se strecuraii oameni de la sche, Rucărul și Dragoslavele: sătenii de acolo slujiaă pentru pază, pentru ajutorul vameșului, pentru datul carălor ce mergeaŭ să aducă de la Braşov postav, sfoară, lucrări de metal,— «slujbă a Domniei» pentru care nu se încăpea plată. El ţinea să nu se «risipească» sate ca acestea, și băga bine de samă ca ele să fie totdeauna bine locuite. Măsuri grabnice se luaii și se întrebuințaii cuvinte tari, pline de amenințare, şi cînd pofta de fugă bîntuia vre- un sat plăieșesc, a cărui stricare descoperia hotarul. În sfirșit, între fugari erai, neapărat şi Țiganit. Maï folo- sitori decît Ruminii — fiindcă puteai fi întrebuințaţi la ori- ce şi eraii oameni cu meşteşuguri —, ei nu puteaii fi părăsiţi lesne de egumeni și de boieri, cari umblau morts după dînşii. Totuşi unii dintre bogaţii Braşoveni din veacul al XVIII: aveaii cite un Țigan, doi, pe cari-l țineaŭ ca robi, cu toate că în Țara Ungurească țigănimea avea o situație mai bună şi era supusă numai Voevozilor săi. Astfel de Țigani robi nu puteai veni însă decît la noi: erai vechi pribegi mai răi căutaţi eat, cîte odată, uitaţi de sțăpinii Jor). I. + Întru tot cinstit și de Dumnezei dăruit și maï mare judeţ a cetăție Brașevului, dumneata jupăne Mihaiă, de la milostivul Dumnezeii multă pace și sănătate dumitale, în- preun[ă] cu toat[ă] cinstită casa dumitale. Altă, fac știre dumitale pentru răndul a nește Rumăni ai mănăstirii de la Cildărușan[i], carea iaste mănăstirea Mării Lui Domno nostru Mateiii Voevod. Deci aceșt|i] Rumăni, anume Stoian și Oprea, aŭ fost de aicea, de la sat de la Treistian[i], și aŭ fosti fu- giț aci la țara dumneavoastră, la sat la Porcăleani. Deci noi am spus Domnu nostru de acești Rumăni, cum sintii fugi. Măriia Lui ne-ai ficut cinstită carte a Mării Lui, şi m'ai trimis să saiu cu toți plăiașii, unde voii afla în munte marha lor, 1 Pentru Țigani, v. Herrmann, 1, p. 296; II, p. 411. www.dacoromanica.ro YUGARII 123 să o iaŭ. Dece am venit și am scornit tot satul Treisteanii, şi am aflat marha lor în hotarul țîrii noastre, numai căce le ară (Sic) stăna în locul țării dumneavoastră, iar oile toate le-am, găsit în locul nostru. Deci am aflat numai pe Stoian cu marha lui, şi aŭ fustii și nește oi ale lui David Ianîși e altor împreun(ă] cu acestii Rumîn. Deci le-am luat și marha lor pentru cela Rumin, pentru Oprea. Apuï am fîcut bine, pentru voia dumitale, și le-am dat marbha; numai nește vaci ce aŭ avut aicea, Ram oprit pentru să ne aducă fimeaia acelui Rumiîn şi cu- conii. lar pentru Rumin am oprit marha a nui obagiii a Beldei, pentru că el iaste la neşte oi la satul Beldei. Deci poftescii pre dumneata să faci bine pentru voia Domno nostru, să dai fimeile acestor Rumăni, să nu le opriţ, că, de vet opri, apui noi iar vom mai trage. Să dăruiască Dumnezei pace și să- nătate dumitale şi tuturur -cinstiții cetățeani wr ypr[= de la Hristos), amin. Pis mț. [= scris în luna) lun. 11 dni. + Ermonah Necolae, dicheiii, ot s[fea]ta monastir[e] Călăi- rușan[i), cu sănătate mă închin dumitale. [V°:] Întru cinstit[ă] măna dumneaalui Mihaiă, marele-județ a cinstitei cetăți a Brașovului, cu cinste sî s[ă] dea. [Pecete mică, acoperită cu hirtie, purtînd legenda: Ni- colae!.] ER La al nostru cinstit şi ca un părinte şi vecin de aproape, pla]n Mihai ea emat uerhar rpAa Bpamogcki [= judeţ al cinstitei cetăți a Brașovului]. Pohtim dumnetal[e] viiaţ[ă] și sănătate sët dăruiască dumnetalle) m[i[i[ojstivul Dum- nezeii, cu bună] pacle) îndelungate zile, înpreun[ă] cu a toat[ă] cinstita cas[a] dumn[ijtale). Să vei cerca dum- n[ea]ta dintr'acoacle), să știi dumn[eajta, cu mila Stat Sale] m[ili[olstivului Dumnezei și cu cinstit norocul Mării Sale], nimic de răi nu avem cet scrie dumnetal[e]; că din toate părţile] iaste bine și pac[e), tot pre voia Mării Sale 1 N°0 592. www.dacoromanica.ro 124 AFACERI DE HOTARE Domnu nostru. Har să fie Fiiului Domnului Dumanezeii! Alta, cinstita cartea dumnetal|e], care ne-ai trim[ijsu cu omul flumnetal[e), venit-aii, și de toate pre rănd înțăles-am scrisorii dumn[eltalțe), și ne-aii părut bine căci am putut înțăleage de bun[ă] săn[ăltatea dumnital|e). De care lucru ne-ai scris pentru un copil de Dean al dumnetale, anume] Pătru, nepotul Bi- bului, ce l-ai oblicit că iaste aici în ţara Mării Salle], dici ai pohtit cum să-i dăm omul Domnu nostru, să poat[ă] îmbla prin ţară, să-ţ găsască unde va fi; şi i-am dat de aŭ îmblat, şi l-aii afat la sat la Berindești, și l-aii .adus acum aici la Curte. Die omul dumn[ejtale aŭ vrut să-l aducă la dumn[elta. Într'aceaia noi într'alt chip n'am putut fac[e] fără știrea Mării Salle! Domnu nostru, că iast[e] Țiganul din ţară; ce l-am băgat în temniţ|ă), şi am zis omului dumn[ejiale să mearga la Măria Sa iar cu cartea noastră, să ià isprav|ă] de acollo], să poată] veni acol|o]; şi să ne fie şi noao cu cinste de cătră Măriia Sa. lar omul dumnleltal|ej doară oan avut nici de cheltuia![ă|, ce san întors înnapoi acolo] la dumnjeajta. Iar să nu-ț pare cumva că-l oprim noi cum nu să cade, ce scrie o carte la Domnu nostru, să ne dea răspunsu; că Țiganul totii a sta în 'nchisoare Dän să va isprăvi: dice-l va aduc[e] la dumn[ejia. Iar nimic să nu te îndoeșt[i] dumn[ejta, că va fi într'alt chip, că noi săntem fecior|i] dumn[ejtal[e). Ce ne scrie dea pururea de ce vor fi trebile] dumnetalje]. Trimite, că-ţ vom Sluj|i] de toate, ca unui părinte. Aciasta scriem și poh- tim pre dumnleajta ... Iun 5, P 7152 [1644]. Feci|oJrii dumnetal|e] dintru tot gata a sluj|i] pururea: Preda Viel Spat. i Diicul Vel Agă. |V*: adresa slavonă.—Peceţi verzi, rupte!.] 3: [Matei-Vodă către judele Mihai.] Să ver cerca dumn[ejta de în coac[ej, cu m{i]la Ju Dumnezeŭ săntu Domnia Mea întru bun(ă] sănătate, și cu norocul cinstitului Înpărat săntu veasel şi întru bun[ă] pace? nimic de răii nu avem ce scrie prieteniei dumne- 1 No 607. www.dacoromanica.ro FUGARIE 125 tal[e]. Alta, dîm știre dumnetale de carte ce aï trimis, venit-aiă la Domnia Mea, și cu dragoste o am priimit; înțălegănd de bun[a] sănătatea dumnetal|e), miaŭ părut bine. De care lucru ne scrii dumneata cum pentru vătafu lui Luca Lo[gofălt de în Căm- pina, zicănd cum van oprit neşte doi Ţiganli] de acii din Ținutul dumnetal[e), carii ai venit aicli] la Cămpina să-ș scoaţiă] nește datorii de la neşte oameni de acolea, pentru un Dean al lui ce iaste acolea, care-l cet dumneavoastră că iaste mai de mult decăt de 20 de ani de cănd şade acolea, și cum nu vă să vă dea Țiganii, — dech! pentru acesta lucru să știi dumnlejta că, de aş vrea Domnia Mea să fac acestu lucru, cum să vă dea iganii, să nu soc[ojtim cum să cade, ce să-i dăm, iar, adevărat, din obiciaiul ţării nu poc[i] est Domnia Mea, că, nu numai ciast[ă] țar[ă] are obiciaiii ca cesta, ce toate ț[ă]rile aŭ obiciaiuri pentru oamenii lor şi pentru moşiil[e] lor întraces(t] chip; ce nu ne să cade să stricăm obiciaiul. Ce, măcar de-ar fi şi de 20 de ani, deaca iaste al lui de moșie, să-l dat, şi să vă dea ai dum- neavoastră, că cu moșii să ţin toate țărăle. Dumn[elta eșt[!] destul înţălept; ce pot[i] soc[o]ti și dumn!elta că iaste acest lucru așa adevărat. Iar într'alt chip nu poate fi. Aciasta scrie|m). [Tirgovişte, Noiemvrie 14, 7153 [1644]. [Trei peceţi mici: una, exagonală!, celelalte fară nimic pe ele?! 4. + La al nostru cinstit şi mai mare ca un părinte p[ajn Mihai Rea €SAln ueTHar roaga Epauogckt [= mare-judeţ al cinstitei cetăți a Brașovului]. Pace și sănătate pohtescii de la ml[ijiojstivul Dumnezei să-ţi dăruiască dumnetal[e] întru multe zile), înpreun[ă) cu a toat[ă] cinstita casa dumnetal[e]. Să veri] cerca din coac|e], cu mfi]la lu Dumnezelii] și cu no- rocul c[injstitului Înpărat, iaste Măriia Sa Domnu nostru întru bună sănătate; noi încă ne aflăm cu sănătate pre längă spa- 1 Adecă acea cu corbul şi legenda: Iw Marao Boenoah Bichpasn; cealaltă are cele două chipuri încoronate lingă arbore și data de 7146 0). 2 No. 336. www.dacoromanica.ro 128 AFACERI DE HOTARE tele Mării Sale]. Alta, iar daŭ ştire dumnetal|e), ca unui pä- rinte, pentru cei Țigani carii știi dumn[ejta, că Cam mai făcut ştire pentru dănșii, dară dumnleajta atunci poate că aal nici îndrăznit Mării Şal[e] lu Crai, cum să ni-i dai; ce am crezut dumnetal|e] și de acel răndu. Iar acum aal că de la Măriia Sa Crai încă ám trimis cartea, și iat[ă] că Van scris și Măriia Sa Domnu nostru într'acest chip; ce vert! în- țăleage dumneta de toate. De care lucru pohtescu pre dum- neta să nu mai avem zminteallă), să ni dal mai opreasct Țiganii, cu (síc) cu aceia ne ținem moșiile și casel[e], de ne rădicăm trebile noastre. Că aici s'ar cădea pre dereptate, parte întăi să socoteșt|i] dumneta să nu fie vecinătatea şi întreprieteniia noastră cuvente Dr lucru, ce dragoste în toată) vream[ea], cu liubov curat, cum să cade între priiatin[i], să nu s[ă] ţie unul la alaltu vre un lucru măcari căt de prost, necum aceşștea, ce săntu robi și moșie de ajutoriii caselor noastre. Ce voii lungi cuvăntul? Dumn[eajta eșt[i] înțeleptù ; ce ver[i] înțăleage de toate,—că le și știi mai de nainte, nu de acum. Că să socoteşt|i] cu firea minții dumnetal[e] mai pre scurtu şi pre dereptate, că eŭ, de aș fi vrut să facu preste voia Mării Salle] Domnu nostru, într'alt chip, cum să zice să-m cautu lucrul robilor miel pre dereptate, bucatelje] dum- netal[e] îmblă pre moșiia mea; ce aș fi luat pentru acei Ți- gan[i] cătăva marfă a dumnetal[ej,.—cum Cat căuta și dumn[ea]ta bucatelea, ce le-ai ști într'alt[ă] parte, fiind făr[ă) lucru și ţiindu-le alții fär dereptate. Iar eŭ, dup[ă] zisa și porănca Mării Salle), n'am făcut dumnetallel nici-o zminteală, ce am socotit cum să avem prietenie unul la altu, cum iubeaște Dumnezei, Ce acum pohtescu pre dumn[ealta cum să nu fie nescari cuvinte între noi, ci să ni] să dea Țiganii, ot căț săntu, să ni-l aducă. Aciasta pohtescu pre dumneata. Și aciastă puțin[ă] scri- soare a noastră pre dumn[eajta întru bun(ă] săn[ăjtate wr rer [>de la Hristos], amin; Mart 19, t 7153 [1645]. Al dumnetal|e] neîndoit ca un fecior și pururea gata a sluj|i) : Radul V[e]l Ae), [V*:] Întru tot cinstit, ca un părinte al nostru și vecin de www.dacoromanica.ro FUGARIĂ 127 aproape, dumn[eajlui pan Mihai gea c84, ueTar rpa AA BpALIORCKIH [= mare-județ al cinstitei cetăți Brașovului]. [Pecetea lui obișnuită!.] 5. [Matei-Vodă către judele Mihai.] Să vei întreba de săn[ă]- tatea Domnie Mealle), cu mila milostivului Dumnezăi sën Domnia Mea săn[ă]tos şi veasel într'o bun[ă] pac[e]. De alta, fac știre dumlijtale păntru nește Dean) ai ci[n]stit boiariului Domnii Meal|e), ai Aen Rudchi (poyAke), ce să află acolea, Dumn[elta știi că boiarii cu Dean să hrănescu; ce să soco- teşti dumn[ejta să-i dea Dean, că Măria Sa Crai an făcut cartea Mărie Salle] ca să-și ià Țiganii. Dec! dumn[ejta încă, fiind priiatinul nostru și destul înțelept, ce, decăt s'arii fac[e] cuvinte păntru niște cioar[e], ce folos va fi? Mai bine să-i dai dumn[elta. Iar, să nu să vor da, poate că să vor opri niscare marhă dentr'acea țar[ă], păn să vor da Țiganii; căce Măria Sa Crai nu opreaște robii noștri şi boerești, carii să află acolea. Ci mai bine să socotești dumn[elta să-i dai. Noi încă vom slujl|i] ce va fi pohta dumn[eltale. Să hii dumnfe]ta săn[ă]tos. Amin. (Martie 20, 7153 [1645].] [Pecete rotundă, mare, roșie, ruptă?.] 6. La al nostru cinstit și iubit priiatin și vecin de aproape, jupan Mihai cSAuS uc'rnar rpaAa Epamocki [= județul cinstitei cetăți Brașovul] Viiaţ|ă] și sănătate pohtescu sët dăruiască m[i]i[o)- stivul Dumnezeii întru multe zil[e], cu bun[ă] pace]. Alta, să ver cerca dumn[ejta din coace, cu mila lu Dumnezei tot pac[e] și bine avem a scrie dumnjejtale de în toate părțil[e], cu cinstit no- rocul Mării Sal[e] Domnu nostru. Avem a da laud[ă] eloo. vului Dumnezeii. Să veri] vrea a ști și de noi, har să fie Sf[i]nţii Salle], că acum ne mai înbăr[băjtăm. Alta, cinstita cartea dum- 1 NO 609, 3 No 340. www.dacoromanica.ro 123 AFACERI DE HOTARE netal|e], carea ai trimis cu omul dumn[ejtal[e] cu —, venit-aii, și Cam înţăles de toate, pre răndu scrisorii dumnetale. De care lucru, pentru cei Țigani ț'aii căzutii dumnetal[e] cu grei, pentru cuvente ce ai avut pentru dănșii. De aciasta, să știi dumn[eajta că, tămplăndu-mi-s[ă] mie scriindu pentru ei la dumneta într'atătea răndurți], ca să ni-i dai, iar lucrul aŭ fost într'alt chip de acol[o], nu de spre dumn[ealta, ce de spre Măriia Sa Crai; adăstăndu și dumnea[tja răspunsu ca acela să prinsă zăbav[ă]. Apoi şi Măriia Sa Domnu nostru scrisă la Crai și la dumn[ealta cu înputăciune: noao încă, supl[ă|: răndu-ni-s|ă] în tot ciasul a trim[ejte dumn[eltal[e] răspun- sur", bogate cuvinte am scris, că ne era cu abănat. Fiindu dumn[ealta priiatin și vecin de aproape, găndiiam, în ce chip nu ni s[ă] daŭ robii noştri? Adevărat, de aciasta să nu-ţ pare dumn[ejtal[e) nici-un răi că fieteşcăruia i pare răi de agonisita lui, ce are direaptă, de moșie, — cum Singur și dum- netale într'acest chip le poţ priceape, cu înțălepciunea dum- netal[e). Iar acum să fii ertătoriii de toate. Dat-am știre și Mării Salle]: de porănca dumnjejtalțe). Mării Sale] încă i-au părut bine deac'aii înțăles cum ai prinsu Țiganii şi cum ai porăncit să trimitem omul nostru acol[o] la dumnlealta, să ni-i aduc[ă). Dici ne-ati dat porăncă Măriia Sa şi noao, cum să trimitem oamenii noştri unde vor fi oile, să le dea slob[o]- zie. Diet, într'acel das iat|ă] că am trimis oamenii noștri la dumn[ea]ta, să le dai Țiganii, și am trimis și la oi pre alții, înpreună cu oamenii de acolo, la oi, să le pornească; căndu vor sosi cu Dean la hotar, oile încă vor fi la hotar. Numai mă rog să nu mai fie într'alt chip, ce, deaca vor sosi (ot la hotar, Țiganii să-i treacă dincoac[e], iar oile să treacă la dum- nleaha, cum să cade să fie între vecinătatea noastră. Și, căte cuvente s'aii făcut pănă acum, toate să fie călcate. Așa mă ţiiii că săntu dumn[eltale ca un fecior. Și, adevărat, păn unde vom fi întru toat[ă] viiața noastră, ver dece va f[i] pohta dum- netal|e], săntu gata a sluj|i] în toată vream[e] dumnetallel, Pentru postav, iarăș voiii isprăvi dumnetal[e), că sănt bu- curos la toate, cum mă şi făgăduescu să nu fii nici de un lucru lipsit, ce de toate în voia dumnetal[e] să fie. Că să www.dacoromanica.ro PUGARII 129 știi dumn[ea]ta că de aceștea foarte m'aii durut inima, — că cu aceșt|i] robi ne ţinem casel[e] și moșiile, cum știi și dum- n[ejta, că săntu cumpăraţ cu ban[i], încă de la părinții noștri, nu de la noi. Avem și Rum[ăjni acol[o] destui, ce aceia, de vor vrea să vie, de voia lor ei vor veni. lar, să nu, de aceaia nici-o supărarea n'am. Aciasta scrii şi pohtescu pre dumn[ejta... Mai 21, lt 7153 [1645]. Al dumn[ejtal[e] întru tot gata a sluji] în toat[ă] vrea- m[ea] : Radul V[ejl Ag[ă]. [V*:] La al nostru cinstit și iubit priiaten și vecin de aproap[e] plan Mihai sudțu [= judeţul]... [Pecete galbenă și semne; din legendă se cetește ...nea...1.] 7. TE namens [= la al noștri], etc. Pohtim dela milostivul D[ujm- neen, tot binel[e] să-ţ dăruiască, de înpreună cu bun[ă] pace) şi săn[ăjtate; iar de la un bun priiatin alMării Tale), iermonah Melhisedec, năstavnicul sf|i]ntei lavrăi unde iaste cinstit[ă] pomeana Măriii Salje] Domno nostru, la Cămpul lungu, dra goste şi bun[ă] prietinie trimitem. Alta, scrisoare ci-ai trimes Măria Ta cătră noi, venitu-mi-aii, și de toat[e] amii înțeles. Scrisu-mi-ai Măria Ta pentru răndul cei Țigance carea ap fostii dup[ă] un Țigan al dumniivoastră, cum să o dăm să vie dup[ă] Țiganu-ș. Ce să știi dumneata că pentru acestii lucru întrebai și pre Domnu nostru. Deci învățătura Măriei Sal[e] iaste, cum să nu dăm, ce să-ș fie la loc de unde iaste. Iar "Dean, de nu va vrea să șaz(ă] cu Țiganca care a luat întăi, să fie volnic să-ș ià alta, acii, carea va vrea. Iar, să vel bănui dumneata cum aveț dumniavoastră Ţigance de al dumniilorvoastre” aicea la noi, noi de acestii lucru nu putem tăgădui că săntii. Iar de ale noastre Țigance încă săntă acii la dumniavoastră. Dereptii acesta lucru să fie Măria Ta ertătoriu, că fără] voia Mării Sal[e] Domnu nostru nu să va da Țiganca aciasta. Iar de altele] ce va fi 1 No 608. 75703. Vol. X. 9 www.dacoromanica.ro 130 AFACERI DE HOTARE pohta și porănca dumniilor voastre cătră noi, noi bucuroș vom Sluj|i] Mării Tale). Aciasta vestim. Să fii Măria Ta cu sănătate și cu bun[ă] pac[e] întru mulți ant amin. Pis ost, Iul. dui 15, vit, 7154 [1646]!. T Medytoz0Ex. [Ve : adresă slayă.] |Pecete neagră cu legenda... ep... TSpoB.] 8. + Ermonah Melhisedec, egumen ot s[feajta măn[ă]stire ot Căm- pulung. Scris-am la bun, cinstit și de milostivul Du[mnejzei dăruit doamnea judeţ dentru cinstita cetaate Brașovolui; pohtim de la milostivul D[um]n[e]zeŭ pac[e] și săn[ă]taate dumnevostră și a clijn[sjtite casele dumnevoastră. Într'aceia ne rugăm Mării Tal[e] pentru aceșt[i] săraci de oameni de aicea, că aŭ foarte nevoe si păs de acești boeri pentru acei Țigani carii sănt opt, Acum acești] săraci i-am scos den închisoare (.pkhicoaps) şi de în legăturlă] de la acei boeri ai cul aŭ fost, şi i-am trimes la dumneta. Doamne, să faci Măria Ta bine, pentru D[um)n|ejzeii, să i le daiși aceia Țigani, să-ș scoaț[ă] capetele acești creștini de oameni, și să iasă dentr'atăta urgie, că le sănt casele tot dă nevoe, lar, dup[ă] ce o va năstă|vi] milostivul Dumnezeii, däs vor scoate capetele] acei Ţigani carei sănt den Ținutul Mării Tale], de aicea de la noi iar se vor da li Măria Ta, Numai șă s|ă] dăzlege lucrul de aicea. de la cești boiari. Deci să faci Măria Ta bine, doamne județ, să le-i dai să s[ă] slobozească, căci că acește sănt creștini, dă petrec atăta nevoe pentru neșt[e] Țigani. Ci ne rugăm Mării Tal[e] să le faci slobozire acestor creștini, să nu fie tot dă nevoia aciasta, că le sănt casele în toate zi- lele cu dajde și cu grei. Aciasta ne rugăm Mării Talle|, doamnea județ. Milostivul Dumnezei să aflea pre dumne- voastră cu săn[ăjtate și bun[ă] pacle]. Pis msța [= scris în luna] Noem. 17 dnă. MeAytosâty op. Zrobuteuge, 1 No r2, www.dacoromanica.ro FUGARI! 134 [V°:] Aciasta cartea să s[ă] dea întru clinjsti[ta] măna a cinstitului și de D[um)n[ejzeii dăruit domnului judeţ ot Brașiv, wr Pu paaccaru ca [= de la Domnul să se bucure!), [Pecete mică, neagră, ștearsă, cu inscripția: f [Magnea er n]roym[ens].] Q. + La al nostru dlnept și de la D[u]mn[e]zeŭ cu mare dar dăruit, cu mult[ă] înțelepciune îngrădit, jupan Mihaiii Gold[şmit], BEA CRAIE UCHA POAAR BPBILERCKOM H Npouaa [= mare-județ al cinstitei cetăţi a Brașovului, şi celelalte). Poftim de la m[iji[o]stivul D[ulmn(ejzeii d[ulmn[ejtal[e] viaț[ă] și sănătate şi tot binel[e] înpreună cu toat[ă] prea-clinjstita casa d|[ujm- n[ejtal[e]. Să vei pofti d[ujmn[ejta a şti și de a noastră să- nlăjtate, har mlijloJstivului D[ujmn[ejzeii, săntem sănătoș. Clinjstita cartea Mării Talie), carea ne-ai trimes, venit-aii la mănă, și toate pre rănd am înțeles. De care lucru ne-ai scris d[ujmn[ejta, pentru nișt[e] bucate ce se-aii oprit aicia pentru cei 'Țigani ai noștri carii sănt aciia la D|o]mnia Voastră, crez Domnia Ta ştii, cănd am venit astă toamnă aciia cu cartea Mării Sale D[ojm|n]u nostru, cănd era judeţ celalalt, Neamţul, cum aŭ citit cartea Mării Sale D|ojmnu nostru, așa aii trimes pre globnicul, înpreună cu slugile meale, de-au adus pre Oprea Țiganul, carele] razimă astăzi la d(o|mniata, și Lan băgat în 'chisoare. Dup[ä] aceaia, mi-aii făcut carte la judeţul den colea, ca să prinză și pre Barbul Ţiganul, să-l aducă] la închisoare. Dar acol[o] nu l-aii aflat, că se-aii fost suit la sat la 'Țănţariul, și m'au mănat pre mine aciia în ce- tate în Brașov, şi se-aii prinsu cumu- va trimeate pre Barbul Ţiganul aciia la cetate, pre urma mea. lar Stan Ţiganul iaste la judeceasa cea bătrăn[ă), cum știi și d(ujmniata. Deci ştii d[uljmniata cum mi-am cerșut 'Țiganii la judeţul, şi mi-i da, dar domniata ziceai cum ai dat patruzeci de Born, de ai scos pre Oprea 'Țiganul de la spănzur|ăjtoare, și n'ai fost dat nici-un ban. Deci pentru acela nici aalt n'ai vrut să-m No. 542. www.dacoromanica.ro 192 AFACERI DE HOTARE dai. Deci şi eŭ, văzănd atăta val de cătră d|ujmn[eajvoastră, mai dat-am ştire Mării Salle) D[o]mnu nostru. Iar și de acol[o] m'aii trimes cu cartea Mării Salle] ca să-m daţi robii, că iar era aciia, și razimă şi astăzi de Domnia Ta. Şi aï zis Domnia Ta să tăcem, să nu prinză Ţiganii de veaste, să fug[ă], păn veri trimeate globnicul de-i va prinde şi ni-i va da în mănă. lar apoi d|ujmnleajta aï ascultat globnicului și ai oprit iganii. Măria S|a| Domnu nostru ne-aii făcut carte, și am oprit aceaste bucate. Deci se-aii pus zi trei săptămăni, și aŭ trecut; acum iarăș mai Dun zi doao săpt[ă]măni: de nu-m vor veni Țiganii, adevărat să ştii d[u]m- n[ejta că se vor rădica de acol[o] toate bucatele şi se vor chieltui toate. Iar Țiganul cel bătrăn Stoichina, carel[e] iaste prinsu “aciia, de nu-l veri tremeate cu cartea Domnu nostru şi cu omul nostru, iar să ştii d[u]mn[ea]ta că se vor opri bucate. Aciasta scriú d[ujmn[ejtal[e]... Iun. 18, vl. 7157 [1649]. T Priiatenul d[u]mn{e]tal{e] : Costanda Vornicul. [V°: Adresa slavonă.) [Pecete roşie neinteligibilă 1.] 10. + Slujbă și bun[ă] săn[ăjtate. Mă închin dumnetalfe), poh- tindu de la Dumnezeii să dăruiască dumnetale toot . binele dup[ă] pohta dumnetale, cu toot[ă] cinstit[ă] casa dumnetale. Alta, mă rog dumnetal|e] pentru cel Rum[ă]nu al mieii anume Oprea, carea iaste la Răjnovu, să faci dumneta bine să mi-l dai la măna fiii-mieii, lu lanache, că eŭ n'am vrut să fac preaste carte dumnital|e), să-l legu sai să-l închis aice, ci m'am tocmit cu dinsul să si plătescă cu trei suflete de Ți- gani, şi aŭ fapt zapisul lui, cu mărturii și cu zi la Rusalii ce au trecut. Cu acel ales eii l-am lăsat ; acum nici vine ial, nici aduce Țiganii. Deci dumneta ești înțeleptu, și-mi iaști ca un părinte : să-l dai dumrieta, că să va mai face altu val; ep voii apuca nişte oameni de la Răjnovu, şi-i voii închid[e] 1 No 614, www.dacoromanica.ro PUGARII 133 aice. Să fii dumneta săn[ăjtos wr XS[=—= de la Hristos]; amin. Ghenare 9 dni, It. 7159 [1651]. + Al dumnitalțe] ca un fecior. Socol Cliuc[er]. [Vo:] La al nostru cinstit și ca un părinte, jupan Mihai sl ai [= marele-județ). [Pecetea obișnuită !.] II. t lo Costandin Voevod bjiiii mlstiii gspdrii zemle vla- h[i]scoe. + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată! vreamea de bin[e| voitoriii, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marele-judeţ al cinstitii cetăț Brașovul, sănătate și tot binele poftim dumitale de la Dumnezeii. Cartea dumitale, ne-ai venit, şi, înțelegănd de bunăs ănătatea dumitale, ne-aii părut bine. Alalte ce ne scrii dumneata, am înțeles. Pentru o seamă de oameni den ţara dumneavoastră, den Tohani și den Zăr- nești, carii ar fi trecut aici în țara noastră, ce ne poftești dumneata ca să-i dăm, — de aciasta vei ști dumneata că, măcar că mai nainte obiceaii n'ai fost ca să s|ă] dea oamenii dentr'o țară într'alta, iar, căt pentru aceștea, știind că și den satele noastre, de la Rucăr și de la Dragoslavele, au fost trecut cățva oameni acolo, în Ținutul dumneavoastră, și, cum am poftit pe dumneata, ai poruncit de Lan dat, — așa şi noi datoriia ne-am făcut, de vreame ce știm că Tohanii şi Zărneştii sănt în marginea țărăi, de păzescu la schiiale, precum iaste Rucărul și Dragoslavele. Şi iat|ă) că am dat voe cu cartea noastră ca, unde să vor afla oameni de aceia den Tohani şi den Zărnești, să-i ià cu tot cu ce vor avea și să-i ducă la satele lor, Numai poftim pe dumneata, de ar mai treace niscare oameni den Rucăr și den Dragoslavele, acolo în țeara dumneavoastră, să fie porunca dumitale ca să N» 619, www.dacoromanica.ro 134 APACERI DE HOTARE să dea, să să nu oprească. Aciasta acum, și mila lui Dum- nezeii să fie cu dumneata. Marte 8 dni, l 7203 [1695]. De bine voitoriă dumitale : Jo Costandin Voevod. [V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marele-județ al cinstitii cetăți Brașovul, cu multă sănătaate să să dea. [Pecete mare, rotundă[.] H 12. Cinsltijtului şi al nostru bun priiatin și de aproope vecin, dumnealui jupan Ioan Mancăși, județul ot cetatia Brașoului, săn[ăltate şi tot binel[e] pohtim dumital[e] de l[a] Dum- nezei. + Cinstit[ă] scrisoarea dumitalțe], den preună cu omul dumital|e), ne-ai venit. De a dumital[e] fericit[ă] și bun[ă] sănțăl]tatia neam bucurat. Ce ne scrii dumneata, am înțăles: ne scrii dumneta cum că ai trimis omeni dumital(e), dupe porunca Mării Sal[e] Domnului nostru, ca să aduc[ă] dumi- tal[e] omenii din Tuhanul all de în Zărnești, car[i] săntu fu- Sit aicii în țară, să-i aduc[ă] aciia la locul lor. Așa iaste precum zic[i] dumneata, — cap venit omeni dumital[e] și aicii le noi, de ni-aă arătat cartia Mării Salle lui Vod[ă), ca să-i rădic[e], car[e] unde] îi va găsi). Și noi încă le-am zis dumilorsal[e] să-i rădic[e] car[e] pă und[e] îi va găs[i], — că d[e] nimeni opreaal[ă] să n'aibă ; iar, de ![e] va sta cin[e]va înpotriv[ă], atunci vor veni la noi. Ce s[ă] știi dumneta că nimeni înpotriva lor nu Dan stătut, ca s[ă] nu-ş ià omeni. Ce dumneta, după cum porănceaște Măr! S[a] Vod[ă], tri- mete și-i rădică, și ffă cum e pohta dumital[e] cu dinșii, şi, omeni noștri, Rucăreani, carii porănceaște Mării Sal Vod[ă], ca să-i dai dumneata,—precum ță-i dă Măriia Sja] al dumi- 1 NO 351. www.dacoromanica.ro FUGARII 135 tale], și dumneata dă aï noștri,—că pe ai dumilorvoastre nimen[i] nu-i opriaște, ce, cănd va fi voe dumitallel, atunci ii) vii lud. ŞI, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeii să fie cu dumneta. Ap. 15 dni, lt 7203 [1695]. Al dumitallel bun priiatin și de bin[e] voitor, gata sipre (sic) slujba dumitalle] : Şărban Părvul, biv! Vel Com, Vlădescul. [V*:] + Cinstitului și al nostru și de aproope vecin, dum- nealui marelui-județulluiii Brașouvului, cu cinste și cu săn(ă|- taate să s[ă] dea. Gan scris ot Vlădești]. [Pecete brună ca a lui Gherghe Băleanul, cu inițialele: «Ş[erban] Plărvul] Vi[ădescul] (2) 2>.] 13. Cinstite și al nostru bun priiaten și de bine voitoriii, de aproape vecin. Ț De la putearnicul Dumnezei sănătate și tot fericitul bine pohtim ca să dăruiască dumlijtalle], înpreună cu ot iubiții duml[ijtal[e]. Cinstit(a] scrisoarea dumital[e) ce ai tri- mis, care scrie la maï marel|e] mieii frate, dumnealui neanea Costandin Stolnicul, aŭ venit, și, ne 'ntămplăndu-se dumnealui a fi aici, mi i-aŭ zis omul dumlijtalțe] ca să o dispecetluescu, să-ş poată luoa răspunsul ce va fi. Dăşchizăndu-o și citindu, întăiă de bunlă] sănătate dumliltal[e] înțelegăndu, ne-am bucurat și ne-aii părut bine. Alalte căte ap cuprinsu în carte, iar am înțeles; căt dară ne sămnezi domneata, pentru niște oameni aï dumneavoastră de la Satul Lungu, carii încă săntu vre o 20 de ai de căndu aŭ mai avut val de niște călugări, apucăndu i că săntu Rumăni ai mănăstirii de la Teșălă, și mărturisindu pre dănșii 7 sate că nu săntu Rumăni, au avut pac[e] pănă acum; iar acum, scornindu-se Rumănii den Teșălă iar cu gălciav[ă], cum că săntu Rumăni ai măn[ă)stirii, le-aii luoat niște bucat[e|, și pre unul l-ai pus la opreal[ăj: de car[e] pohtești a avea acel om dreptate şi să să slobo- 1 Vlădescu, — spravnic de Cimpulung. 2 No 651. www.dacoromanica.ro 136 AFACERI DE HOTARE zească, și să i să dea bucatel[e],—de eare lucru încă pentru aciasta noi, neștiindu poveastea precum aii fost, am oprit omul dumfijtal[e] 2, 3 zil[e] aici, pănă am trimis la egume- nul de la mănăstire ca să ne scrie cum aŭ fost lucrul, să ştim ce vom răspunde dumjijtal[e]. De car[e] părintel[e] egu- menul așa neaii scris o carte cum că, păntru acei Rumăni, viind la Bucureşti, s'aii făcut judecata, și 'ntr'acesta chip s'au rupt, făcăndu o carte dă afurisanie a părintelui patriiarhului la tot săteanii din Teșălă şi la alții d'inprejurul lor, ca să mărturiseaască ce vor ști adăvărul, Rumăni săntu aŭ nu săntu Rumăni, Şi aşa nimini n'a vrut să ià acea carte asupra sufletului lui, ci aŭ mărturisit adăvărul că săntu Ru- măni, iar nimini în spinarea cuivaș să săpue și să-l fac[ă| că iastle] Rumăn, nu să va face. Că fiștecarle] să teame de suflet. Ci numai, findu ei şăzători aproaplel dă hotaru, şi cum săntu ei obiciuiț a fugi și a treace în țara dumnea- voastră, şi şăzindu mulțime de ai acolo, socotindu că să uită și li să va piiarde urma dă Rumănie, pentru aceaia ei acum, căndu-i găsescu, tăgăduescu că nı săntu Rumăni, Iar năpaste și asupreaal[ă| să să fac[ă|, saii lor, sai altora măcar, aceaia să ferească Dumnezeii, Și, de acum înnainte, ce vor hi trebile dumlijtal|e] într'acoace, ne scrie, că gata spre slujba dumlitale vom fi. Și, cu aciasta sfărşănd, mila lui Dumnezeii rugăm ca să fie pururea cu dumneata. Ap, 25, t 7203 [1695]. Al dumitale de bine voitoriù și gata spre slujbă: Mihai Catacuzinò, [V°:] Cinstitului și bunului nostru priiaten, de bine voitorig şi de aproape vecin, dumneaalui jipănului Hanăș Mancăș, mare-județ al cinstiti! ciătăți a Brașovului, cu cinste şi cu mult[ă] săn[ăjtate să să dea. [Pecetea neagră cunoscută ] 1 No, 749. www.dacoromanica.ro FUGARII 137 14. t lo Costandin Basarab Voevod, bj. mlstiiii gspdrii zemle vlah[i]scoe. Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, marele- judeţ cinstitei cetăţ a Brașovului, sănătate și tot binele pohtim dumitale de la Dumnezeii. Pricina cărții aceștiia nu iaste alt[a], fär de căt facem știre dumitale pentru nişte oameni de la Rucăr şi Dragoslave, carii aŭ fugit de acolo și au venit acii in țara dumneavoastră, de șăd pe hotaru Branului. De care lucru, viind ceialalți săteani de ni s'aii jăluit pentru fuga lor, şi păsăndu-le de nevoi Dr de dinșii, şi nevrănd de bună voe ca să vie la moșia lor, — pentru carii dar pohtim pe dumneata, pentru voia noastră, viind ceialalți săteani den Rucăr şi den Dragoslavel|e), şi spuind dumfijtal[e] care le sănt oamenii acei fugiţi, să porunceşti dumneata ca să să dea, cu toate bucatel[e] lor, ce vor avea, să-i aducă la moșiia lor; iar să nu să oprească. Că vom mulțumi dumitale, și si Doi, ce ne vet pohti dumneata, aseamene neapăraț vom D a face pohta dumital|e]. Aciasta, și fii dumneata săn[ă]tos. Ap. 25 d., 7204 [1696]. Dumitale de bine voitor: Jo Costandin Voevod. De ar fi alți oameni dupe 'ntr'alte sate, nu am supăra De dumneata, numai, fiind aceşti oameni den scală, care scală iaste şi de folosul ţărăi noastre și de folosul țărăi dumnea- voastră, ce pentru aceaia pohtim pe dumneata ca să-i dai, să nu stea scala pustie; iar, de ar fi dupre 'n alte sate, nu am face supărare. [V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitori, dumnealui jupănul Hanăș Manche, marele.judeţ cinstitei cetăți Brașovului, cu sănătate să să dea. |Pecete mare, rotundă!.] 1 No 355, www.dacoromanica.ro 138 AFACERI DE HOTARE re, 7 Io Costandin Voevod bn mlstiii gpdrii zemle vlahiscoe. + Bunului nostru priiatin şi vecin de aproap[e], în toat[ă] vreamea de bin[e) voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marel[e} județ al cinstitei cetăț Brașovului. Săn[ăJtate și tot binel[e] pohtim dum[ijtal[e] de la Dumnlejzeii. Pricina scri- sorii cătră dumneata nu iaste de alt[a], fär de căt facem du- m[ijtal[e] şt[i]re că aici, înnaintea noastră, veni Vlad părcălabul de la Drag|ojslavel|e], de ne spuslel pentru 2 oameni, anu mfe] Jănga și Şărban, car[e] aŭ fost den sat den Dragoslavel[e], birnici de acoll ol, şi apoi aŭ fugit de aŭ mersu acol[o), de şăd în Satu-Lungu, și birul aŭ rămas asupra biețţilor săteani den Drag|olslavel[e]. Deci, găsind niște vite dă ale lor aici în ţară. însă: oi 87 şi o iap[ă], le-ai luat pentru birul lor. lar acum oamenii noștri, cei ce trec dentr'acol[o], i-ai fi oprind dumneata pentru bucatel[e] acelor oameni. Pentru care lucru, aciasta o Dot cunoașt[e] dumneata că nu iast[e] cu cale să șaze ei într'alt[ă] ţară și bucatele] lor să le Ge în ciastă țară dencoacle], fár de căt într'alt chip nu să poat|e], numai pohtim pe dumneata să dai poruncă acelor oameni ca să ș vie la sat la urma lor, să-ș ià bucatel[e] și să şaz[ă], să-ș plă- tească dăjdil[e] cu ceialalți săteani denpreună. Iar, pentru camenii noștri ce s[ă] oprescu dentr'acoc(e) pentru bucatel[e] acelor 2 oameni, nu iast[e] cu cale; ci să poruncești dum- neata să las[e| oameni în pacle), să nu să învăluiască; că, de vor veni cineva să s[ă] mai jăluiască cum că-i tot oprescu, apoi să știi dumneata că mai mulţi vom opri noi de ai dum- neavoastră dencoac[e]. Și, cu aciasta săvărșind, mila lui Dum- nlelzen pururea. să fie cu dumneata. lun. 9 dni, t 7207 [1699]. De bine voitor dumital[e): Jo Costandin Voevod. [V*:] $ Bunului nostru priiatin și vecin de aproaple], în toată vreamea de bine voitori, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marel[e)-județ al cinstitei cetăți Brașov[ullui, cu sănătat[e] să să dea, [Pecete mare, rotundă 1.] 1 No 368, www.dacoromanica.ro FUGARIÏ 139 16, Io Costandin Basarab Voevod bin milstiiă gspdri zemle vlahiscoe. “ Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănului Hanăș Mangăș, marel|e]-județ al cinstitii cetăţ Braşovului. Săn[ăltate și tot binel[e] poftim dumitalțe] de la Dumnezei: cartea dumital[e] ce ne-ai trimis înpreunfă] cu omul dumitai[e), ne-ai venit, şi, de sănfăļtatea dumital[e] înțelegănd, ne-au părut bine. Alaalte ce ne mai scrif dumneata, încă am înţeles. Căt pentru niște oamen[i] dän Rucăr și dän Dragoslavelfe], carii sănt fugiț acolea, de carii am fost poftit pre dumneata ca să s[ă] dea să-i ducă la urma lor, căci cei ce sănt fugit dupre'ntr'alte părți, de aceia n'avem atăta bănuial|ă], iar aceștea, fiindu den Rucăr şi den Dragoslavel[e], unde iaste schila țărăi, nu-i putem lăsa, ca să nu s[ă] întămple țărăi vre o pagubă,— măcar că dumneata ne scrii că i-ai dat, să-i aducă la urma lor, nu- mai vameșul nu i-ai slobozit. Ce, de aciasta, poftim pre dum- neata, să zici dumneata şi vameșului să-i slobozească, să-i aducă, să nu-i oprească, căci că, precum am și mai zis, de ar fi dentralte părți fugiţi, n'am zice nimic, iar, fiind de acolo, den schilă, şi fiind de paza ţărăi, nu-i putem lăsa, căci va pricinui țărăi, cum zicem, mare pagubă. Iar, pentru niște vite ale lui Şerban și ale frăține-săă Jingăi, care sai oprit la Dragoslavele, de aciasta iat[ă] că am făcut cartea noastră, şi am trimis într'adinsu omul nostru acol[o] ca săi apuce, să le dea Dr de voia lor. Și, iarăş, întru ceaia ce va fi pofta dumitale], gata vom fi. Şi, cu aciasta acum, de ciastă dată, sfărșind, mila lu! Dumnezeii să fie pururea cu dumneata. Avgust 23 d., l' 7207 [1699]. De bine voitoriul dumital[e): Jo Costandin Voevod. [V°:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Man- găș, marel[ej-județ al cinstitii cetăț Brașovul, cu multă săn[ă]- tate să dal dea. [Pecete mare rotundă!,) i No 372, www.dacoromanica.ro 140 AFACERI DE HOTARE 17. + Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zemi[i] vłahļ{i]scoe. + Bunului priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine vo:tor, dumnealui jupănul Echel Ghiorghe, marele-ju- det de la cinstită cetatea Brașovul. Sănătate și tot binel|e] poftim dumital|e] de la Dumnezeii. Alta, facem știre dumitale că aici, înnaintea noastră, veni cest sărac de om, Coman de Dragoslavele, de ni să jălui cum că, fiindu trecut de cătăva vream[e), el și cu un văr al lui, de aŭ șăzut acol[o], în Țara Ungurească, de aŭ slujit la un neamiș ce-i zic Farcaș Matei, şi murind văru-săi, și rămăind numai el săngur, aŭ tras ca să vie iar aici în Țară, la moșiia lui, iar neamișul acela i-ai oprit bucatelțe] pe bună dreptate, şi nu vă să i le dea. De care lucru, dumneata știi că mulț de acol[o], den Țara Un- gurească, să află aici, în ţara noastră, și, cănd vorsă să ducă iar la ţara lor, noi nu-i oprim, nici pe ei, nici bucatele Jor, Aşa trebuiaște, nici oamenilor de ţara noastră să nu li să oprească bucatele], căci trag des vin la pămăntul lor. Ce poftim pre dumneata vecineaște şi prieteneaște, să cruţi de dreptatea acestui sărac: de unde-i vor fi bucatelje], să i le scoţi dumn[eajta şi să i le dai, să nu vie de la dumneata neîndreptat ` căci apoi să vor opri aici alte bucate, Aciasta, şi mila lui D[ujmn[ejzeii cu d[ujmn[ejta. Avt 16 d., |. 7208 [1700]. De bine voitor dumlijtal[e]: Jo Costandin Voevod. [V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echel Ghiorghe, mar[e)-județ al cinstitei cetăți Brașovul, cu săn[ă]- tate să s[ă] dea, [Pecete mare, rotundă !.] 18. + Io Costandin Voevod bj. mlst. gspdnu zemle vlah|ijscoe. + Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe, ma- 1 No 373. www.dacoromanica.ro FUGAR | EN rel[e]-județ al cetăţii Brașovul. Sănătate şi tot binele poftim dumital[e] de la Dumn[ejzeii. Cu aciasta facem ştire du- mital[e] că, fugindu o seamă de oameni den, Rucăr și den Dragoslavele, de aŭ trecut acolo, în satele den țara Bărsei, care sănt supt ascultarea dumneavoastră, precum iată] că-s scrişi tot pe nume în foiţ[ă], i-am trimis dumital[e), ca să vezi dumneata pre unde sănt. Care aceast[e] 2 sate nu sănt ca alte sate ale țărăi noastre, ce aceastea, Rucărul și Dragoslavele, sänt în marginea hotarului ţărăi, la scală, de sănt de treabă, și de spre o parte, și de sprealta. Că, de ar lipsi aceast[e) 2 sate, nu numai ţărăi noastre ar fi pagub[ă], ce și satelor ţărăi dumneavoastră s'ar face multe pagube. Pentru care lucru facem dumital[e] ştire că, dentr'aceast[e] 2 sate, cănd aŭ fugit oameni acolo pen satele țărăi dumnea- voastră, şi am poftit pe alți judeţi ce aŭ fost mai nainte, nu i-ai oprit, ce pe toţi i-ai dat. Acum dară poftim și pre dumneata, pentru oamenii aceștea, să faci dumneata ca un priiaten bun, să să dea, ca să-i aducă la sate, să nu să strice buna vecinătate. Aciasta acum, şi mila lui D[ujmnezei sa fie cu d[u]mnfe]ta. Noemvrie 5 d., 1t 7209 [1700]. De bine voitor dumlijtal[e] : Io Costandin Voevod. [V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe, marel[e|- județ al cetății Brașovul, cu săn[ăltate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă.] 19. + Cinstitului și alesului întru vrednicie al nostru bun priia- tin și de bin[e] voitor, dumnealui jupan Hanoș Mancăș, marelje| județ al cinstitei cetăț Brașovului, de la atot putear- nicul și mult milostivul Dumnezeii mult[ă] și bun[ă] săn[ajtate şi tot bin[e]le fericit dumitale pohtim, împreun[ă] cu toat[ă] cinstit[a] familiia dumitale. Cinstit[a] carte dumitale ne-au venit, și, de-a dumitale bun|ă| săn[ăjtate înțelegând, ne-am 1 No 375. www.dacoromanica.ro 142 AFACERI DE HOTARE bucurat foarte. Ostenind și dumneata, cu pohtă a ști de noi, har acelui mult milostivnic Dumnezeii, săn|ă]toş ne aflăm. De căte ne scriseș dumneata, încă am înţeles, pentru răndul Rumănilor noștri cari] sänt pen Săceal|e|, și pentru acel Rumăn boar cu boi, fiind plugari, pecum și întăi ș'apoi am scris dumital|e], așijderea și pentru acel Iane zidari, iară pecum am scris dumitale. Iar, pentru Rumăni, Lat dat dum: neata, însă, unii fiind cu slujbe, baci, păstor[i] într'acolo, pe la vite, acum neputăndu-s[ă), se-aii făcut vorbă, ca, plinindu-și vrea- mea slujbei, să ni s[ă] dea; iară pe 2 dănduii, cum ne-aii spus omul nostru, care] am trimis la dumneata scrisoaril[e]. De carți) foarte am mulţumit dragostei cei herbinte a priiteșu[gu)lui du- mital[e|, car[e] ai arătat și acum mai vărtos, şi mai nainte, întru căte am pohtit pe dumneata. Numai vei ști dumneata, pe- cum vei și înțeleag|e|, cum că a scăpat; de cari, unul, pecum i-ai fost scăparea, cum vei înțeleage dumneata de nu sfă] va fi petrecut, iară acii va fi venit; altul încă zdravăn, arătăn- du-s[ă] om bun, care, ce va fi găndit, aŭ cine ce-i va fi zis, iară ach, fugind, va fi venit. Ci numai iară mai cu prilej să vor cerca, şi aceia şi alalți, şi toți, deca de dumneata și de cinstitul Sfat nu n[e] sänt opriţi. Iară acum de ast[ă] dat[ă] vom mai aștepta. Car[e] dar al dumital(e) priiteșug caldu și cu mae dragoste conoscănd, întămplăndu-s[ă] și dumnealui unchiul nostru Mihai Cantacuzino V[e]l Spat., şi împreunăndu-n[e], am spus; car[e] și dumnealor încă avănd cățva ubagi Rumăni ai dumnealor acolo, cu ai dumnealui unchiului nostru Cos- tandin Cantacuzino Stolnicu, — omul nostru ne-aii spus cum nu sănt opriți; spuindu dumnealui, foarte bin[e] i-ai părut, căci de opște iaste aceast[ă) treab[ă], și foarte au conoscut al dumi. tale] bun priiteşug şi dragoste, care noi am propovăduit. Car[e] și Mării Sale lu Vod[ă] bin[e] vă să-i par[ă], cum am mat scris dumital[e), conoscănd dirept al dumi[tale)] priiteşug. Care, de voi trăi, să ştii dumneata că de spre (ot mă vo[i] sili a-l mai întemeia, lăudănd a dumital[e] bun[ă]voință și priiteşug. Pentru zidari de aici. Car[e] am fost pohtit pe dumneata, iară, pecum dumneata ne scriseș poveastea, am înțeles; car|e] iară mai pohtim pe dumneata, cum S'ar putea mai curănd, să ni-l tri- www.dacoromanica.ro FUGARII 143 mi, foarte trebuindu-ne, și vom mulțumi dumital[e] foarte. Și încă pohtim pe dumneata pentru un meșter pietrari, care s[ă] știe meșteșug, bun foarte, iar să n[e] trimiți dumneata, ca s[ă] ne lucreaze nișt[e] lucru, și iară vom fi dumitalțe] foarte mulțămitor. Că, măcar că și alt[ă] dat[ă] tot să aduc[e] aici de acei meșter|i] de aceaști, iară acum aici sănt dăstui, dar, bun[i);: puțini, și, carii sănt cel bunt, lucreaz[ă] la tre[bile] Mării Salle] lu Vodţă]. Ci foarte pohtim pe dumneata să nje] faci dumneata și aciast[ă] pohtă; iar bun[ă] plat[4] vor avea; și dumitalle] foarte vom mulțumi. Rozmarinul ne-aii venit bine; care] mulțămim dumitale] foart[e] ; şi cu mare dragoste l-am priimit; car[e] doar cu vre-un acelva [= alt ceva] vom asem[ăjna a dumital|e] dar. F[ejciorul nostru ne spus[e] o pohtă a dumitale], car[e] noi am fi socotit de alt ceva să n[e] fi pohtit dumneata, dar prea de puțin. Care am fi făcut acum pohta dumital[e], că, cum zisem, nu iaste ceva mar[e] lucru ; dar acum îndat[ă] nu să putu. Pentru car[e] pricină, aducătoriul cărţii, acest priiatin al nostru, va spun[e] dumital[e]. Iară peste căteva zile vom trimite, și va fac[e] pohta dumi- tal[e]. Car[e] şi de acum, cu ce am putea, ne vom sili a fac[e] dumital[e] cinste și slujbă, întru ce ne-ai pohti, pecum și dumneata ne adeverezi, cum că, de del am mai pohti pe dumneata, neapărat cu drag te vei arăta. Car[e| am conoscut şi] cunoaștem dragostea dumital[e| și urmarea cea veche bă- trănească car|e] avea ce’ mai denainte cinstiți și răposați ju- det cu stremoșii, moșii, părinții noștrii, și cu noi. Car[e] dum- nezei cu mult[ă] viiaţ|ă]și fericită să te trăiască pe dumneata, și să el bucur[i] tot de buni priiatini și voitori de bin[e]. De aciasta iară dar avum a mai scrie dumitalje). Și aciast[ă] prii- tenească scrisoare] să afle pe dumneata întru multă și bun[ă] săn[ăjtate. Iulie 21 d., leat 7220 [1712]. Al dumitale bun priiatin și de bine voitor: Matei Filipescul, [V*:] f Cinstitului, înfrumușățatului cu dăstoinicie și ale- sului întru vredaicie al nostru bun priiatin și de bin[e] voitor, dumnealui jupan Hanăș Mancăș, mar[elle-judeţ al cinstitei www.dacoromanica.ro LS AFACERI DE HOTARE cetăţi a Braşovului, cu cinste și cu săn[ăjtate mult|ăj să s[ă] dea. [Pecete neagră cu vultur și legenda «f Matei Filipescu!>.] II. Opriri. În afacerile de hotar joacă iarăși un rol mare opririle, felul cel maï sigur de a se face dreptate de la o ţară la alta, în timpuri cînd judecăţile zăboviaii san eraii părtenitoare pentru localnici. Cuvintul oprire saŭ poprire e cel romănesc, care se în- trebuința singur în "Tara Romäneasch, pe cînd Moldovenii întrebuințaii mai ales cuvîntul slavon zâzor, din care făceaii şi : zăderire 2. Şi într'o țară şi în cealaltă, măsura maï era nu- mită zrăsură. Dacă o turmă de oi era trecută peste hotar, dacă hoţii luaii un cal și-l duceaii în cealaltă ţară, dacă nu se plătia datoria unui negustor, ori i se aduceaii, într'un fel sai altul, pagube, atunci se alerga la oprire. Un număr corespunzător de oi, alt cal, cam tot atîția bani saŭ tot atîta marfă cîtă se păgubise, eraă oprite de orice supus al-țeriï în care trăia vinovatul. Lucrurile eraii ținute o bucată de vreme, şi se dădea de știre despre măsura ce se luase. Dacă Bra- șovenii, Sibiienii, de pildă, făceaii dreptate, oprirea înceta, şi nevinovatul își căpăta înnapoi bucatele, marfa, banii. Dacă nu, lucrurile eraii scoase în vinzare, și astfel se ajungea la despăgubire. De multe ori, cînd și o parte și alta se îndă- rătniciaii, o poprire putea să aducă altă poprire, şi astfel se alcătuia un întreg lanţ de nedreptăţi, al căror scop ultim era totuși dreptatea. Sașilor nu li ventan de loc la socoteală pozrir:/e noastre, mijloc sălbatec, dar fără greș. În tratatele lor cu Țara-Romă- 1 Bibl, Ae, Rom., documente ` Sturdza, în Aa, Ac. Rom., VILI, pp. 256-8. 3 V, Documentele Bistrifet, tabla, la cuvintul zăfor. În Apus, care nu des- preţuia de loc acest mijloc, el se chema «dreptul de represalit» (de la reprechen- dere, a lua în schimb). Asupra acestul drept a scris o tesă R. de Mas Latrie. Acolo însă se acordaii negustorului jignit autorisări în toată forma, pentru a putea să-și iea despăgubirea : în Franţa ele se numiaŭ Je//res de margue. V, și actele genovese prin care se daŭ drepturi de represalii, în Acte și fragmente, II, p. 16 şi urm, i www.dacoromanica.ro OPRIRI 145 nească, ei nu uită să cuprindă și o învoială asigurătoare în această privință. Astfel, se cetește în privilegiul lui Mircea-cel-Mare încă la 1413: «Şi iarăși, cine-și dă marfa pe datorie, să-și caute datornicul sau chezășii», — aceşti chezăși, cărora li se zice în Moldova sodăși !, sînt totdeauna de nevoie—e<dacă- are, iar de oameni drepţi să nu se atingă, și nimenea să nu bin- tuiască vre-un om drept» 3. Ceva mai tărziu, Mihail, fiul lui Mircea, îndeamnă pe ai săi să meargă cu plingere pentru pagubele lor la judeţul și la pîrgarii din Brașov, fără a lua de la cei fără vină ezăloage» (344cr) 5; averea poprită era privită, în adevăr, la început numai ca un mijloc de asigu- rare, ca un zălog. Peste cîţiva ani, Radu Praznaglava e adus şi el să asigure pe Brașoveni și de oprire (n3em) și de «ză- log», două expresii pentru același lucru. Clausa privitoare la asemenea urmăriri trece din tractatul lui Mircea în al sau, ca şi în ale lui Dan al Il 4, Oricum, se hotăria întăiii cău- tarea dreptății înnaintea judecătorilor din Braşov (1423). «Cine va biîntui pe vre-un om drept» scrie odată acest din urmă Domn, «pe unul ca acela în foc îl vom arde»>f. Și Vlad Dracul cuprinse în privilegiul săi vechea clausă împo- triva opririlor?. Dar lumea se ţinea și mai înnainte de vechea datină. Domnii, din partea lor, nu se arătai tocmai supăraţi pe aceia cari călcaii acest punct din învoielile de negoţ cu vecinii. Ei nu mergeaii doar așa de departe ca Bogdan Orbul din Moldova, care îngăduia fostului vameș de Suceava, Logofătul Isac, păgubit la Lembergprintr'o chezășie la care intrase, «să-și împlinească banii de la oricine-i va fi la îndămînă», şi dădea de ştire burgmerste- rulul din acel oraș ca să despăgubească pe orășanul de la care Isac oprise o sumă de bani. Dar un astfel de popritor 1 Doc. Bistrizet, tabla, la acest cuvînt. ? Bogdan, o, c, I, p. 6 (n° 1), p. 38 (a° xvm). 3 lbid., p, 8 (n° 111). 4 Ibid., pp. 10, 12, 16-7, 23-4, 34. 5 Ibid, p. 26. 8 Ibid, p. 39. 7 Ibid., p. 73. 8 Hasdeŭ, Arch. istorică, |, p. 7. 75703. Vol. X. 10 www.dacoromanica.ro 146 AFACERI DE HOTARE nu era pedepsit. Ba vedem chiar, în veacul al XVII'*, cum Domnii stai de vorbă cu Brașovenii în privința unei opriri săvirşite. I f La al nostru cinstit și iubit ca un părinte, și vecin de aproape, p[ajn Mihai <SAuS ucrnar rpaga Bpamonckin [= judeţ al cinstite! cetăți a Brașovului]. Pac[e] şi sănă- tate pohtșscu sët diruiască mlili[ojstivul Dumnezei, în- preun[ă] cu toat[ă] cinstita cas|a] dumn[ejtal[e]. Să veri] cerca dumn[eajra de încoace, cu mila lu Dumnezei iaste Măriia Sa Domnu nostru întru bun[ă] sănătate. Noi încă ne aflăm cu sănătate pre lăngă spatele Mării Sal[e], har lui Dum- nezeŭ. Alta, mă rog dumnlijtale, ca unui părinte, pentru cei Țigan(i] ce am la dumn[eajta, carii singur dumnlejta știi că, an, pentru dănșii am oprit 2.500 de oi, apoi Măriia Sa Domnu nostru mi aŭ dat poruncă cum să las, și le-am lăsat pentru voia Mării Sal[e], —că Măriia Sa aŭ socotit, pentru căci ne eșt|i] priiaten și vecin de aproape și cum verll cunoaște și dumn[eajta atăta îndemănă ce am făcut pentru voia Mării Salle, Iar acum atăta vream[e] aŭ trecut, şi dumn[elta nu ne isprăveşti, cum iaste cu dreptul, să ni s[ă] dea Țiganii, ci-i ţii la dumn[eajta, cum nu să cade a fi lucru ca acesta între prietenia și vecinătatea noastră. Destul am adăstat, că să nu faci d[ujmn[ejta zminteal[ă]; ce trebuiaște să nu dal uite prieteniia, că în toat[ă] vream[e] trebuiaște să s[ă] aib[ă] priiatin cu priiatin. Că iganii să pohtescu de voia lor să vie, iar dumn[ealta îi oprești. Iat[ă] că acum am trimis pre oamenii noștri, pre Cr|ă]stea iuzbașa i Mihnea iuzbașa acol[o), la dumneata, pentru Deal: ce săi dai să-i aducă, că şi altă dată vom vrea a sluj|i] dumnlejtal[e). lar, să nu ver|i] da, eŭ iar voii opri bucate pentru aciasta, că buca- tele din ţara dumneavoastră săntu pre pămăntul ţărăi noastre : să out pare dumnjejtal[e] într'alt chip. Aciasta-ţ scriii dum: n[e]tale... Map Fevruarie 10, lt 7153 [1645]. Al dumn[eltal[e] pururea gata a sluji]: Radul Vel Agfă]. www.dacoromanica.ro OPRIRI 147 [V*:] La al nostru cinstit și iubit priiatin și vecin de aproape, pan Mihai gea GA [=marele-județi. . . [Pecetea obișnuită!,] 2. [Matei-Vodă către judele Mihai Eötvös.) Dup[ă] aciasta daŭ știre domnetallel pentru rănd[ull ce|s]tu(i] preot, pre num(e) pop(a] Vlaicul, de aic[i] din țeara noastră, că aŭ venit ach! la noi cu jalbă pentru 40 de florinți, ce i-ati luoat un jitar din Răjnov, carel[e] păzeaște cămpul: cum aŭ fost cumpărat nește oamenii de aic[i] o iap[ă] din Răj- nov; dup[ă] aceaia acel jitar el aŭ prinsu pre acel om carel[e) aŭ fost văndut acea iapă, și aŭ venit și dup[ă| cum- părători, ca să-i prinză ; ce i-ai aflat la un] loc cu acestu pop[ă]. Dec[i] apoi acel jitar, el, deaca Lan ajuasu, aŭ aflat aceşt[i] ban! la popa, de-i iaŭ luoat. Ce nu i-aii pus legie la județul din Răjnov, ce i-ai dat în măna Glurcăi șpanu din Șinca, și iapa, și hoţul și tot. Dech! pohtim pre dom- neata, ca pre un priiatin, să apuc[i] pre jitar[ul] din Răjnov să aib[ă] a pl[ăiti rot banlii] popei, iar, să nu-i ver apuca dom- neata, noi vom opri aic[i] la scal[ă] neșt[e] bucate ce om putea afla, din Răjnov, ai de unde vom găsi. Numai să nu vă pae mai apăi rău dumneavoastră pre not, Aciasta scriu domniital[e]. [Ianuarie 3, 7159 [1651]. Pecete mare. Pe hirtia cu pecetea: Rusenau (nemţește?),] 3. [Matei Vodă către judele Mihai Eötvös.| Cătră aciasta facem în știre dumnetal[e] : de scrisoare ce mi-ai trimis dumneata, În- țiles-am. De care lucru fostu-mi-ai scris dumneata, pentru nește care cu păne de acii den ținutul dumneaoastră, den Zernest, carele iaste aic[i] în ţear[a] noastră, oprite la scal[ă], la Dra- goslavele, pentru un hoț anume Buzălaș, care aŭ fostu furat nește cai den Drag[o]slavel[e], și lau prinsu păg[u]başii, carii săntu, hoț fățișat, și se-ai adevărat de tot lucrul cum iaste 1 No 343. 2 No Gro www.dacoromanica.ro 148 AFACERI DE HOTARE acela. Încă, nu numai acum, ce, să fie dumneata crăz[ă tor cum iarși (sic) să știe adeverit că încă și alh[ă] dat[ă] aŭ mai furat tot acel hoț niște cai de la Văleani; ce, daca lau prinsu, el au fostu apucat de ai fostu văndut acei cai. Ce, deca aŭ văzut așa, el sea dat platnic, şi iaŭ plătit, și încă le-ai întorsu şi cheltuiala] ce aŭ făcut pentru umbletile acelor cai. Derept aceaia și acum încă nu se poate creade cum că iaste om bun. Ci să nu euget dumneata într'altu chip, că aic i] nu pot încăpea alte cuvint[e] carii nu tre- b ujescu, sau săntem noi buc[ujroși a oprir[e] bucatele oa- menilor dumneavoastră aic[i]; ce numai stan de mă mir de alia, cum părtinești dumneata așa tare și ţii parte unor hoţ faţișaţ ca aceştea: nu numai de acesta, ce de mulţi ca acesta. Crez, dumneata știi că noi nu făț[ă]rim nim[ă)nuilea, ce, deca am văzut un răvășal trimis de dumneata, măncar (sic) căt de mic, aic[i] la noi, dereptu alt[e] trebi mai mari, necum de un lucru ca acesta, noi tot am fostu bucuroși ca să fie voia a dumnital|e] deplin, și, măncar fie ce om de prostu, tot i-am ales judecat al cum au fostu pre derept. Așijder[e) și de acum înnainte noi tot de acea prietenie bun[ă| socotim să fie în toat[ă] vream[ea] întru noi. lar de acesta lucru tot mă voi mira cum Sean întemeiat de cătră dumneata așa tare. Ce numai pohtescu pre dumneata, ca pre un bun priiaten și de aproape vecin, să ch) dumneata înțelepțeaște, cum se cade, să trimiţ pre acel om aic[i], să stea de faț[ă] înaintea noastr|ă], denpreun[ă] cu păg|ujbașii. Dech), deca va fi el hoţul, va petrece ca un om än, cum i se va cădea; iar, deca nu va fi acela, nimic nu va fi, și bucatel|e) încă se vor slob[ojzi de aic[i]; nu se vor opri măncar un cap de aț|ă]. De aciasta pohtescu pre dumneata. Să fii dumneata săn[ă]tos. [Ianuarie 15, 7159 [1651]!.] Adevăr să știi dumneata că aceaste bucate acum iat[ă] că le-am slob[ojzit, iar, deca vom vedea cum tot nu vei să mai trimeţ hoţul, se vor opri alte bucate. [Pecete mică, ruptă.) 1 No 342. www.dacoromanica.ro OPRIRI 149 4. f Pururea am a scrie cu bucfulrjie la al nostru cinstit și ca un părinte dumnelui pan Mihai, |mare-judeţ alii cinstitei ce- tăți a Braşovului]. Cătră acesta, să vei pohti dumneata a ști de sănlăltate Mării Sale lu Voa[ă], săn[ăt]os iaste Mărie Sa și cu pace bună; noi încă, dup[ă| voe lu Dumnezău, am înblat cu san[ăjtate. Dumnetale încă mulțemescu de toot[ă] cinste ciam avut în cetate dumnelorvostre; să vom hi săn[ăjtoși, fi-voiii harnic a sluj|i] dumnitale în tot[ă] vieta mè. Alta, cin- stit|a] carte dumnetale, cari mi-eu vinit cu sluga dumnetale, forte cu cinste o am luat, și am înțeles toot[ă] porunca dum- netale, har lu Dumnezeu săn[ăltății dumnetale. Scrisu-mi-ei dumneta ca|m) cu înputăciune, cum, dup[ă] cinste dau faptu nooa Răjnovenii, noi l'em oprit caii. Dumneta să fie iertător; eŭ dă cinste loru nu le mulțemescu, ci en mulțemescu Mării Sale Craiului şi dumnetale, că ei săntu datori a sluj|i] solilor, cum sluj[eJscu și ai noștri solilor Mării Sale lu Crai; iar, pentru cai, judică dumneta a cui iaste vina, că bine știi dumneta, că am adus atăte cărți ale Craiului la dumneta. Dumneta ai trimis scrisori dumnetale și oameni dumnetale la Răjnoveni ; ei, ca nişte oameni tari în cap, nici carte Mării Sale lu Craiu n'aii băgat în se|mlă, nici a dumnitale. Acum iar ai trimis sluga dumnetale: întro nimic aŭ fost. Că, p'iï au oprit marha, Lan ascunsu. Dar eŭ ce aş hi mai făcut, și la cine aş hi mai grăit, daca nu trece cuvăntul dumnetale?! Acum eii am făcut pre voe dumnetale şi am dat caii la sluga dumnetale, iar ei de nu-m vor da feciorii Rum[ăjoului mieu și marha lui, mai afla-voiii bucate de ale lor aicia în țara nostră; numai să nu zic|ă] apoi că iaste începntul de în noi. Că eù pohtescu să avem pace cu toţi; iar ei săntu începători de vrajbă, și apoi iar încap a afla pre Mărie Sa Crai. lar, de spre dumneta, săntu gata a sluj|i] dumnetale în toot[ă] vieta mea. Să fif dum- neta sănătos, cu tot[ă] cinstit[4] casa dumnetale wr ye [= de la Hristos]. Iul. 2 dni, vit. 7159 [1651]. Al dumnetale ca un fecior și gata a sluj|i] dumnetal[ej: Socol Cliuc[er]. www.dacoromanica.ro 150 AFACERI DE HOTARE [V°: f La al nostru cinstit și ca un părinte, dumnelui pan Mihai, etc. [Pecete brună, ruptă !.] 5. + J|ulpan Mihaiii Goltiişimit [in traducere ` «judele cel bătrin al cinstitei cetăți a Brașovului]. De la m[iji[olstivul D[umne|- dzăii cu bucurie scriemii la al nostru c[injstită și socotit şi iubiti bun priiaten, de D[umnejdzăi dăruit şi iubit fiii, j[u]- pan Radul Vel Comis. Pohtim de la mliji[ojstivul D|umne]- dzăii tot binelje], înpreuni cu bun[ă] pac[e] și sănitate, să dăruiască d[um[ijtal[e] şi a toati ci[in]stită cas[a] d[ujm[i]ta![e). Altă, iar foarte mulțemăscii d[ujm[iltal[e] de ustenealî ce aï nevoiti şi al ustenit d[ujm[neajta prentru noi și prentru marha noastrî. De care lucru foarte am luat în nume de bin[e|, ca de la un fiii sufletescii și adeverit priiaten, că d]u]m[nea |ta ai arătat inem[ă] bună spre noi, și cu cuvăntul d[u]m{i]tal[e] cel bun ai îndemnatii pre Negoiț[ă] Comisul de ne-au slo- bozit marha păn cătră cea Cămpină. lar, cum am scris du m(i]tal[e], eŭ cu acei Țigan[i] ce s'ai scrăbit pre noi d[u]m- nealui, fost-ai zis d|ujmnealui că i-am oprit noi Țiganii cu porănca noastri în Bran. lar să crez d[ujm[nealta că noi mam ştiut ne mult, ne puțin dă acel lucru, ce d[ujmnealui vameșul Măriei Sal[e] lu Crai, jlujpan Pavai Tamaş, înţele- găndă cum aŭ fostii lucrul acelor Ţigan[i], aŭ porănciti şi aŭ scris acolăd în vam[ă], de ap oprit ce aŭ putut. Iar, deaca am înțeles cum mi s'au oprit marha, am întrebat, și am aflat că san opritii cu știrea d[u]mnesal[e]; dară noi ce vini avîm? Iar dereptii aceaia să știi d|ujm[nealta că eŭ am închis acel Dean, și, de ne va porănci Crai să-l dim, numai căt săntii bucuros, după porănca Măriei Sal[e] a-l da. lar ştii d[u]m- [nea]ta că avem şi noi stăpăn; deci știi d[ujm[neajta că trebue a înbla după porănci. Alti, iar încă pohtim pre d[u]m[nea]ta, ca pre un iubit și bun priiaten și ca pr[e] un fiii dulce, să faci d[ujm[neajta bin[e) să grăești d[ujmne- 1 Bibi. Ac. Rom., documente; Sturdza, în An, Ac. Rom., VIII, pp. 254-5 www.dacoromanica.ro OPRIRI 151 sal[e] Comisului Negoiţă, să facă bine] să ne slobozească marha pre chizășia d[ujmnetal[e). lar, dă să va isprivi acest lucru, şi de nu să vor da d|ujmnesal(e], pentru un ban să dau 1000 de bani. Crez avem,decăt ne-ai dăruit D[umne]- dän, să ar fi și preţ de 1000, 2 de galbenli], încă n'amu lăsa pre d[u]m[nea]ta la pagub[ă], — că d[u]m[nea]ta să ne ştii ca un părinte, și noi pre d[ujm|neajta ca pre un fiii iubit, de trupul nostru. Iar noi îpcă pănă acmu, sau am putut sluj[i] d[uJm[ijtal[e], saii încă n'am putut; iar de'ici înnainte, să ne ver posluși acest lucru, nu vom uita binele d|ujm[i]- tal[e], — că nu mi-e de acea marhi, ce mi-e numai de scan- dală, că ne rîd toţi şi zic că iată ce vazi are județul de Brașov. Și, de ar fi prentru vina noastră cè bun[ă] dereptate, d|ujm[nealta ești destul înțeleptu, poți socoti cu mentea d|ujm[ijtale. Mai mult nu poci prelunga d[ujm[ijtai|e]. Aciasta scriem. [Din slavonește: «Și fii sănătos dela Hristos amin; şi să se dea această scrisoare, În cetatea noastră Braşovul», ] Msţa April 26 dnâ, vito 7161 [1653].. 6. Ai Măriei Tale credincioși boiari, Rat Iștfan, împreună cu Herman Mihaiu ot Braşov, viindu la noi cu scrise cărțile Măriei Dalle, tot de o dată ne deaderă; care cu frățească dragoste priimit-am : să dea D[u]mnezeŭ şi aciastă carte a noastră să afle pre Măriia Ta în viiață cu buni săn[ăJtaate și în ciasuri norocite, înpreună cu iubiții Măriei Tale. Ce ne scrii Măriia Ta pentiu păra lui Rat Iştfan şi a lui Herman Mihai de Brașov, și den cărțile Măriei Tale, şi den gura lor, fiind de față şi robii noştrii Rucăreanii, am înţeles, cu tot Divanul nostru, pentru bucatel[e] lui Rat Iştvan, care se-ai luat dupre muntele Berivoescului, avănd prigonire cu Tohăneanii pentru călcarea hotarului nostru. Ce toat[ă| marha robii noștri Ru- căreanii, carea aŭ fost luat de la Raț Iștvan, le-aii dat iarăş în mäna oamenilor carii aŭ fost trimiși de Rat Iştvan, tot cu seaa:n|ă], Dentr'aceaia se-aii oprit numai berbeci 20, carii 1 No. 627. www.dacoromanica.ro 152 AFACERI DE HOTARE aŭ oprit vameșii noștri pentru osteneala lor, precum să cu- nouște den răvașul de seamă al oamenilor lui Raț Ișvan, cum că se-aii dat aceale bucate, fiindu şi Tohăneanii de față. Ce asupra Rucăreanilor nimic rămășiță oan rămas, cî acea marhă a jupănului Raț Ișvan dăplin trecutu-o-aii hotarul în ceaia parte, cu Tohăneanii înpreună. Pentru aceaia, de i se-aii prilejit vre-o pagubă lui Raț Iştfan de cătră cineva, a da seamă mai încolo: robii naștri oan treabă. Pentru care lucru prepuindu-ș Raț Ișfan oarecum pre Tohăneani, carii sînt de ţ[a]ra Măriei Tale, zicănd cum cî cătăva marhă i-ar fi luat Tohăneanii; pentru care ar fi rămas la pagublă]; care pagub[ă], precum iaste judecata ţlă]ră! Mării Tale, vrănd să o caote Herman Mihai, arătănd o carte supt nu- mele Rucăreanilor, de mărturie, cum că de la Tohăneani n'aii avut jup[ănul Rat lIștfan; pentru care neputăndu-ș isprăvi lucrul în anul trecut, aicea, înnaintea noastră, aii fost venit Rat Ișfan, și, cercănd de lucrul acei cărți, zicea cum că toat[ă] paguba lui iaste adevărat de la Rucăreani. Și așa, pentru aceaia ajungăndu judecat[a] și pre Rucăreani ca să jure pentru acea carte, așa se-aii îndereptat, și ade- vărat seai aflat cum că, căţi aŭ fost atunce cănd au jurat, cu știrea lor n'aii fost. Iar, de vor fi făcut dintr'aceia carii n'ai fost atuncea cănd aŭ jurat, precum și cartea lui Rat Ișfan, și a lui Herman Mihai, iarăși supt numele Rucă- reanilor, am văzut, pentru mărturiia aciaia. Cărora cărți luîn- du-le noi seama, și nepotrivindu-se nici mărturiile, nici scri- sorile, am văzut, cu tot Divanul nostru, cum dd nescare oameni blestemaţi să fie făcute, pentru vre-o frică saii de o parte, saii de altă parte, ca pre dinșii vre o nevoie să nu cază. Pentru aceaia amăndoao nestăt|ă]toare le-am făcut, și așa, fiindu fără treabă, pre judecata noastră nu le putem cerca. Pentru aceaia jup[ăjnul Rat Ișfan, de va avea cu cineva vre o întrebăciune, slobod iaste, — că Rucăreanii în paguba lui nu sănt vinovaţi; că toat[ă] marha lui cu seamă S'aii dat în măna oamenilor lui, jurații, carii aŭ fost (mis de dinsul: le-aii dat precum să cunoaște den scrisoarea acelor oameni ai lui, cum că Lan dus marha lui, fiindu și Tohă- www.dacoromanica.ro OPRIRI 153 neant de față. Pentru aceaia dară, noi, cu tot Sfatul nostru, așa am aflat să fie dreptu, și am dat aciastă carte a noastră de judecată, [Copie cu litere latine și ortografie ungurească, Stenner, II, og 43.] [Pe copertă:] f La cinstit(ă] mäna bunului sfeatnic al cinstitei cetăț a Brașovului și noao bunt priiatini și vecin i] de aproape, dumnelui jupănul Herman Mihai, cu cinste şi cu săn[ăjtat el să s[ă] dea!. iIndoită pecete neagră, cu un călăreț.] 7. Noi vameșii din preun[ă] cu părcălabii și cu preoţii și cu bătrănii satului din Drag[o!slavele şi din Rucăr, dăm ştire dumnelor voastre, tuturor ispravnicilor și dereg[ăltorilor Țarăi Ungurești pentru ca să s[ă] ştie că acea marhă a dumneae: giu- p[ă]neasei dumnealui giup[ă nului Raț Iștvan, carea s'au fostu prădat pentru spartul plaiului, de aicea, s'au dat în samă is- pravnicilor dumneaei, anume Aldea Toflan, Lupul și Stoica, toate oile, și cai, și vaci, și tot, saă numărat aici la posad[ă], în straja vămii, și sa dat în măna acestor ispravnici ai dumneaiai, ce scriii mai sus toate pre număr, și nimic n'au fost lipsă, nici de oi, nici dintr'altele, —făr nuinai 20 de ber- beci, carii i-ai oprit Rucăreanil ceia ce au mersu de au luatu marha din munte, pentru spartul plaiului, adecă pentru trea: pădul și osteneala lor, cu porunca dumnealui vameșului. Aciasta știm și mărturisim, şi de la oi nici-un venit nu ştim să fie fost, nici urdă, nici brăndză, nici dintr'altele; că, fiind oile fir de stănă, sai și sterpite, deci nu s'aă ales nimic de venitul lor. Iară niște-mițe ce s'aii tunsu de la oi, s'au văndut, de aŭ fost de măncat păcurarilor și de încălțăminte. Dinti altele nimic, nu știm să fie fost. lar Toh|ă]neanii n'au nici-un ameastec, nici nicio vină. Zic și păcurarii glup[ă]- neasei să fie înblat vănzănd niște mițe: cu aceaia nu avem nici-o treabă, nici nici un ameastec. Deci nu ne-au fost 1 No 626. www.dacoromanica.ro 154 AFACERI DE HOTARE aminte, nici știm. lar de cei 4 cai ce i-am oprit noi vameșii, pentru hotar și pentru treapădul nostru, i-am dat și aceștia pre sama lui Bărsan de la Șinca, şi san prinsu foarte bine, cum, ce are fi adetul nostru pentru spartul plaiului, va veni cu bani, și ne va plăti dup[ă] obiciaiă. Atăta știm și mărtu- turisim. Pis [= scris]in cas[a] lui Vlad Stani, u Rucăr, 27 d. Oct., 1674. Cu sufletel[e] noastre. Adec[ă] noi părc[ă labil și preoţii și bătrăniă ot Rucăr și den Dragoslavele ne-am pus iscăliturile ca să s[ă] creaz[ă). En pop[a] Vlad şi ep Iane slujlitorul|, Radu păr[călabul], Vlad păr[călabul) !. ER f Cinstite şi den bună rudă și vecin de aproape și noao priiatenă bătrănu şi, de spre tinereaţe, ca un fii, dumnealui jupănul Herman Mihai, părgarul de la cinstit[a] cetatea Bra- şovului, de la m[i]![o]stivul Dumnezei pohtim pace și bun[ă] săn[ăjtate să dăruiască dumnetal[e]. împreun[ă] cu oa) cinstit ă] casa dumnetale și cu (ot voitorie de binelfe) dum- netallel, Să vei avea a știrea dumneata și de noi, den mila lu Dumnezeii și cu ferecit norocul Mărie Sal[e] Domnu nostru ne aflăm cu sănțăltate. Cinstit[ă] scrisoarea dumnetalel care ne-aii venit cu această slug|ă] a cetăţie, de toate înţeleasem, şi ne-au părut bine, înțelegăndu de bun[ă) săn[ăjtatea dum- neatallel, Și ne scrie dumneata pentru satul Tohani, pentru o supărare ce aŭ fostu avut pentru nește ot și cu Rat Ișfan ; care li s'ai fost ficut (făcut) judecat[ă] de astă vară, de la Măriia Sa Vod[ă], precum vei fi înțeles şi dumneata. Dece, de vei pohti dumneata să li să fac[ă] și acum jude- cat[ă], să ştie dumneata că numai pre venirea unie părți nu se va putea face judecat|ă|, fără numai cănd ar veni toate păr- țil[e] aicea, să fie Raț Ișfan și Tohanii și ai nostri, Ruc[ăJreanii, —atunce le-aru face şi Măriia Sa Vod|ă] judecat[ă]. Iară fără venirea tut[ulror nu se va putea fac[e] judecat[ă). Ci precum vei socoti și dumneata că va ffi] cu cinste. De acesta facem 1 No 636. www.dacoromanica.ro OPRIRĪÏ 155 în ştire dumnetalje]. Şi acestă Gupnlal scrisoare a noastră să afle pre dumneata cu săn|ăjtate. Pis Ghen. 5, v' 7185 [1677]. + Al dumnital|e] de bine voitoriii și bătrăn priiatin şi vecin: Gheorghie Băleanul. [V*:] {f Dän bună rudă şi al nostru bătrănu priiatenu, dum- nealui jupănul Herman Mihai, părgarul de la cinstit[a] ce- tat[e] Braşovului... [Pecete brună cu inițialele: Hi 9. + Pohtim de la D[u]m[ne]}zäu multă săn[ăjtate d[ujmn[e]- vostră, părcălabului ot Rucăr, înpreună cu jurații şi cu bă- trănii satului, carii să află acum. Alta, facem știre duJm- n[e vostră pentru cel lucru, care, fiind mersi d[u]mn{[e]- vostră înnaintia Măriii Salle] lui Vod(ă). pentru paguba mia care san făcut în țara Mării Salle] lui Voud[ă], și aţi jurat înnaintia lui Vod[ă] cum voci nu sănteț amestecaț în pa- guba mea, ce Tohăneanii au făcut ce aŭ fâcut, — deci not am căutat judecat[ă] înnaintea Mării Sal[e] lui Craii cu jupănul Hărman Mihai. Deci jupănul Hărman Mihai aicea aşa s'aŭ măntuit cu o carte a d[u]mn[e]vostră, cum ep să nu caut Tohăneanii, că paguba mea iaste de la Rucănru, Deci de în Scaunul țării nostre aşa ni-aii eşit judecat[a] să mergii ei cu Hărman Mihai înnaintea lui Vod[ă], să stăm de bad 4] cu dinsul şi cu d[ujmn[e]vostră înpreună, înnaintea judecății Măriii Sal[e] lui Vod(ă). Deci, pentr'aciasta, fac ştire d[u]m- n[e]vostră să nu cumva să vă amăgiască Hărman Mihai, să vă schimbaţ cuvintel[e] care at mărturisit cu sufletel[e] vostre, dup[ă] jurămăntul vostru, înnaintea Măriii Sal[e] lui Vod[4], — că apoi toată paguba mea o veţ plăti voi, şi veț fi cu sufietel[e) pierdute. Ce numai, precum at jurat înnaintea Măriii Sal e] lui Vodă], de aceaia să vă țineț tare, —că știii adevărat că, aŭ va veni Hărman Mihai la voi, aŭ va trimet[e] omul lui pentru acest lucru, ca să vă schimbaţ cuvintel[e]. Ce Hărman Mihai ar sili mai tare să scoatä ghimpul din piciorul lui şi 1 NO 644. www.dacoromanica.ro 156 AFACERI DE HOTARE să-l puia în piciorul vostru, Știţ d[ujmn[ea]vostră bine, cănd at jurat d[ujmn[eJvostră înnaintea Mării Salje] lui Vodă], că Măriia Sa mie-aii dat cartea Mann Sal[e], întărit[ă] cu peceatea Mării Sal e], de iaste la mine, cum să va adevăra diaca voi veni și eii. Deci Hărman Mihai acum îi caută să s[ă] scurteaze tocmealel[e] lui ce aŭ făcut. Că el, de nu va adevăra că Lat dat dinjmn[ejvostră cartea, el numai ce îi caută să plătească paguba mea. Iar, de va adevăra, voi vet plăti. Ce pentr'aceaia să vă socotiţ să nu vă amăgiască cumva. Aciastă puțineă scrisoare nostră să vă afle sănătoș. Amin. Al d[u]mn]e]vostră de bin[e] voitor: Raț Iștvan ot Făglălraș. Pis Ghen. dng 23, D 1677. i [V*:] Întru cinstit al măna a părcălabului den Rucăr, în- preună cu jurații și cu bătrănii carii sănt purtătorii de grijă satului, ai noștri de bine voitori şi de aproape vecini, cu cinste să să dea wT ye [=de la Hristos], amin. [Pecete roșie, cu inscripția: «Bo... Sofia>1.] IO. Mistiiu bjieiii Io Duca Voevod i gsdnii. Pisah gsdvmi [= am scris Domnia Mea| voao Rucăreanilor şi voao ficio- rilor lui Nan ot Berivoești. Cătră aciasta v[ă] fac Domnea Mea în ştire, în vreame ce vet vedea aciastă carte, a Domnii Mea![e], de soroc, iar voi să venit cum mai curăndu, să stat de faţă] aicea, înnaintea Domnii Meallel, la Divan, cu Raț Ișfan ot Făgăraș, pentru bucatele Tohanilor, ce li san luat; că, de nu vet veni, bine să știț că voi trimite Domnia Mea de vă vor aduce fár de voia voastră, și vet da și boi de soroc. Pentru că așa iaste porunca Domnii Meal!e). I sam ret gsdvmi [=şi aceasta e zisa Domniei Mele]. Ghen, 29 dn., lt. 7185 [1677]. Proăt. V[e]l Logft. [Monograma, — Pecete mare cu chinovar, cu această le- gendă: Iw ASka Boog Ee MATIIO roa Saar Baan? 1 No 638. 2 No 348. www.dacoromanica.ro OPRIRI 157 11. + Cinstitului şi de bună rudă şi noao bun priiaten și vecin de aproape, dumnealui jup[ă]nul Herman Mihaiă, bun sfeatnic al cetăţii Brașovului, săn[ăjtate și tot binel[e] de la Dumnezeŭ poftim dumnital[e,, dinpreun[ă) cu toat|ă] cinstită cas[a] și viiața dumnital[e). Poftindu dumneata a ști şi de a noastră săn[ăltate, dentr'a lui Dumnezei multa mill, și întru fe- ricit norocul Mării Sal[e] Domnu nostru, ne aflăm cu săn[ă]- tate, A dumnital[e) cinstita carte la măinil|e] noastre și dentru trimisul dumnisal[e] cu drag o am priimit, şi, înțelegăndu de a dumnital[e] viiaţ[ă], ne-am buc|ulrat și am dat laudă mitt I[o]stivului Dumnezei pentru a dumnital|e] buna și fericita săn[ăltate. Pentru a dumnital[e] întristare, ce dumnitalfe] s'au întămplat, și noao mare tănguire am avut. Dară ce vom face? Ceale ce săntu dintru voia lui Dumnezeiă, iaste să le priimimu, Că noi toţ aceaia datorie avemiă. Precum zicle] fericitul David: că, cine va putea fi om pre lume să custe, și de moarte să nu guste!? Derept acesta lucru iaste, dumneata, ca un bun înţelept, tănguirea dumnital[e], ca un om înțelept, să o contenești, ca cu alt dar de la Dumnezei să te îndulcești. Pricina cărții d[u]mnļi]tal[e] deplin o am înţeles, şi în toate fealiuril|e] cu chibzuial[ă] am socotit, și înnaintea Mării Salle! lui Vod[ă] încă am arătat. Întru care lucru nici într'o seaam[ă) de chip judecata cea mai denainte, care sai făcut, nu s'au putut vărteji, de vream[e] ce Raț Işfan aŭ luat carte în măn[ă], precum și dumneata, Această Măria Sa Vod[ă] nu poate în- vărteji, de vream[e] ce paguba care ceare Raț Ișfan, nu s'au făcut den ţeara Mării Salle], precum săngur Măria Sa Domnu nostru adev[e]rează cătră Măria Sa Craiul ţării dumneavoastră, pre izvodul care dumnital[e] trimitemu, precum săngur d[u]- m[nelta îl vei vedea. Care noi socotim, care carte scrie Măria Sa Vodă], scrie spre Craiul dumneavoastră mai mult spre folosul d[u]mn{i]tal[e] decăt spre al lui Rat Ișfan. Căci că în carte Mării Sal[e] lui Vod[ă] mărt[ulriseaște cătră Măria Sa 1 Citaţie din Psaltirea în versurf a Mitropolitului Dosoftey, www.dacoromanica.ro 158 ALACERI DE HOTARE Craiul cum Rat Ișfan nici-o pagub|ă] din ț[ajra aciasta nu are, că i s'aii dat toat[ă] marha deplin în mäna oamen[i]lor dumnisal[e), și îi o aŭ trecut Dr de nici-o zminteai[ă] în ho- tarul țării dumneavoastră, Deci, de are el de la ciņ[e]va vr'o pagub[ă], o caute cu adeverinţă, că Măria Sa Vod[ă| i să cade a căuta lucrurile] ţării noastre, iar a țării d[ujmnea: voastră are stăpăn, şi d|ujmn[ejra, avăndu dereptate, te vei îndirepta de la stăpănul dumneavoastră, Pofteșt[i] dum- neata a avea carte slobodă de judecat[ă] a Mării Salle] lui Vod|ă] la măna dumnital[e]: aciasta Măria Sa nu o poate da. Că, de ar fi o parte și alta de aici den teara Mării Sal[e], ar fi făcut Măria Sa judecat[ă], și ar da și carte; iar, fiindu amăndoaoă pärțil[e] dentr'acea țeară, de la cin[e] va fi avăndu pagub[ă], să adevereaz[ă] că de aici san dus toat[ă] marha deplin, pren măna oamenjilior dumnisal|e], precum se adeve- rează și scrisoril[e] oamen[ijlor lui Rat Ișfan, căndu aŭ luat bucatel[e] depiin din măna vam|ejșilor și a Rucăreanilor. Jă- Lues! dumneata căci out adevjejrează Măria Sa Vod|ă] pricina cărţii dumnital|e] care ai de la Ruclăjreani: fiindu întru amăndoao măinil|e] cărți, le lasă necercate amăndoao părțile. Iar, de vei vrea să socoteșt|i| dumneata pre amă- runtul răspunsul cărţii care scrie Măria Sa Vodă] la Măria Sa Craiul, mai mult adeverează pre dumneata derept și pre carte dumnital|e] că iaste bună decăt pre Raț Ișfan, — că în cartea d|ujmnlijtai[e] scrie că Rat Ișfan aŭ luat oil[e] toat[e] deplin și nu are nici-o pagubă de aici den ţear[ă), de la omleliea, nici de la Tohăneani, nici de la oamenii țării noastre, și Măria Sa Vod[ă] iar așa adevereaază la Măria Sa Crai. Ce, de vei vrea să socotești djujmn[eajta bine, iaste să cunoști că DI de folos, Iar cartea lui Raț Ișfan să o soclolteșt[i] d|ujmn[eta, că scrie cum paguba lui i s'ati făcut din țara noastră, din muntele Berivoescului, și pre aciasta cartea lui să cunoaște că iaste deșartă, fie de cin[e] va "hl făcută. De- rept aciasta nu mai pune la inema dumnitalje] nici-o scan- dălă,, că, avăndu de la cinevaș vr'o nedireptate, și dulanlela avăndu dereptate, harnic ești dumneata a te îndirepta, veri în ce loc, că acesta nu iaste fiece lucru iușor, să l pue cin[e]va www.dacoromanica.ro OPRIRI 159 în pozinari, ci Destleloare înțelept poate cunoaşte că nu săntn ceale strămbe a fi direapte. Și, cu aciasta săvărșindu, mila lui Dumnezei fie pururea cu d[ujmn[elta. Pis Mart 19 dni, t 7185 [1677]. + Ai dumnitale buni voitori și de aproape vecini: '"Iopâăxns März Hozeëiivmoe, Ilie V|e)l Med[eji|nicer], Radul Vel Log[ofăt]. [V*:] La al nostru bun priiatin şi de aproape vecin, dum- nealui jupănul Mihai Herman, de la cinstit|ă] cetatea Brașo- vului!..., 12. + Ghiorghie Banul i Vlăcul Vel Vornic i Hriza Vel Vist., Iordache Vel Post., ispravaicii Scaunului Buc[uJreştilor?, scriemu cartea noastră de soroc voao, tut|ujror datornicilor carii vet fi datori dumnealui jupănului Herman Mihai, care iaste priiaten al Mării Sal|e] Domnu nostru şi noao, să căutaţ, în vreame ce veț vedea cartea noastră, iar voi să aveț a meargerea la Pitari ot Cămpulungu, carii sănt ispravnici acol|o], să stat de faț[ă] naintea lor, să s[ă] fac[ă] judecat[ă] cu dumnealui, şi, cine ce i-ar fidatori, să-i plătească. Iar carii n'ar vrea să asculte de cartea noastră, să meargă, am dat voe Pitarilor să trimiţ|ă] oameni de ai lor pre la voi, să v[ă] duc[ă] pre fieşcare la judecat|ă], Dr de voia voastră. Și de cătră nime- nilea opreaal[ă] să n'aib[ă). Aciasta v[ă] scriem. Iul. 11 d., l 7185 [1677]. Ghiorghie Banul, Vlăcul Vel Dvornic, Hriza V[e]l Vistlier], Iordachie Ruset V[e]l Post[elnic]$. 13. Adec[ă| popa Vlad ot Rucăr şi eŭ Vlad Can. ot tam scris-am şi mărturisim noi cu sufletele nostre cum să se ştie, astă iarnă, cănt. aŭ venit Domnul Har (stc!) Mihaiii cu cartea de soroc, să margim la Curte pe[njtru o carte (cariite), ce am 1 No 640. 2 No 643. 3 V, şi nl 13, www.dacoromanica.ro 160 AFACERI DE HOTARE fostii dat noi Rucărianii petro o păr[ă] ce au 'vut cu Rap Ișton pe[n]tru mu[ajtele Berevoeștilor, şi atulnjci noi nu san tă[m]- plat a fi aalt. P enjtru care lucru iată că s'a [tămjplat la Simtile [= Siîntilie| de au venli]tă ot Dăl|go]pol, Căpulu[n]gu, ne am 'flatii și noi acolo, și mărturisescu eu popa Vlad și Vlad Can. gazda în care s'au scris cartea în casa nostră, și o am scrisii cu știria bătrănilor, care aŭ mărturisit și la Curte, și Sau pus și deagetele, pecum iaste leagea în țara nostră, și aŭ pus și deagetele în loc de peceţi; care a vrutu Rap Ișton să o facă hiclian|ă]. Şi am mărtu[ri]sit și înnatea Pita- riului ! că aŭ cartea dumnealui Harman i deriaptă, iar a lu Raţi Ișton noi nu ştim nimic de cartea lui. De aiasta măr[tu]- risim noi cu |sujfletele [noajstre. Şi pe[njtru credința ne-am pus și deagetele ca să dal criaz[ă], cum e obiciaiul țărăi, Pis mța Iul. dnă re, let 7185 [1677]. Ot Cămjpulung]. Şi ei popa Vlad. Şi eŭ Vlad Can. [Semne de degete.| Çi noi Pitarii mărturisim precum au venit dumnealui domnul Harman Mihai cu chip de au mărturisit nainte nost[ră]; mărturisim, și noi precum au scris mai sus pop[a] ot Rucăr şi cu gazda, Vlad. Eu, Costandin. 'Avaorăons paptnpò ră ăvyoGey2. I4. Ghiorghie Banul i Vlăcul V[e]l Vornic i Hriza V[e]l Vist., Iordache Viel! Post., ispravnicii Scaunului Bucureștilor’, scriemu cartea noastră voan Pitarilor carii sănteț ispravnici la Căm- pulungu. Cătră aciasta facem în știre pentru dumnealui ju- pănul Herman Mihaiii, care iaste prieten al Mării Salle] Domnu nostru și noao. Viindu acolea pentru trebil[e] dumi- sale și datorii ce are dumnealui pre la oament aici în țeară, voi să căutaț pre la cine ce datorie va avea și, viind acolea de faț|ă), să le Geet judecat|ă] dereapt[ă], și, cine ce ar rä- 1 Ispravnicul, 3 No 642. 2 Caimacamt în lipsa luf Duca-Vodă, dus asupra Cazacilor, cu oastea tur- cească, www.dacoromanica.ro OPRIRI 161 mănea a fi datori domnealui, voi să stat să apucaţ pre unii ca aceia cu strinsoare, să plătească, cine cu ce ar fi datori. Și iat|ă] că san făcut şi o carte de soroc la toț datornicii du. misal[e), la cine ar avea alte trebi și datorie, să-i sorocească să vie să stea de fațlă] naintea noastră. Deci carii n'ar vrea să vie cu cartea noastră de soroc, voi să tremiteţ de acolea oameni de ai voștrii, să aduc|ă] pre fieștecare datornic Dr de voia lor acolea naintea voastră, să le faceț judecat[ă] și, precum scrie mai sus, să-i apucaț, cine ce ar rămănea datori, să plătească. Aciasta v[ă] scriem. Iul|ie] 12, lt 7185 [1677]. Gheorghie Banul, Vlăcul Vel Dvor(nic), Hriza Vlell Vis- Uert Iordachi Ruset Vel Post[elnic.]! ` 15. f Io Costandin Voevod bü mlst. gsdnii zem, vlahiiscoe. + Bunului nostru priiaten și de bine voitoriii, dă aproape vecin, dumnealui Anăş Mancheș, marel|ej-județ de la cinstită cetatea Brașovului, săn[ă:ate şi tot binelle] de la putearnicul Dumnezeii pohtim să dăruiască dum[i]tal[e]. Cartea dumital![e| ce ne-ai trimis, ne-aii venit, și, dă bună săn[ăjtatea duml[i]- ale) înțelegănd, ne-aii părut bine. De altele ce ne scrii d|ujmn[eajta, am înțeles. Pentru un Stoică părcălabul de aici de la Rucăr, care aŭ venit la noi, de san jăluit pentru niște Șcheai de acol[o] de la Brașov, anum[e] Ion Bochici i Stoica Boghean i Toader Ţapul, nepot Brincii, cari leaii fostu vandut lor nişte berbeci, şi banii nu i-aii fost dat, şi am fostu pobhtit pre dumn[elta ca s[ä] aib[ă] direptatle| de la d|ulmn[ejta, să i să plătească banii. De care lucru ne scrii djujmn[ea]ta cum că acii berbeci i-ai luat de la Șcheeaii aceia un Racoș, și acel Racoş nu iaste suptu ascultarea dumital[e]. De care adevărat acel Racoș nu va fi suptu as- cultarea duml[ijtal[e], iar Șcheaii aceștea, carii scriii mai sus și au luat berbecii de la acestu omal nostru, aciia săntu suptu ascultarea dumital[e]. Întru care, precum ne pohtești d[ujmn[e]ta pre noi, pentru ai djujmitalțe] oamenfi], și, ceal[e] ce s[ă] pot, 1 No 64r. 75703. Vol, X. II www.dacoromanica.ro 162 AFACERI DE HOTARE au dreptate dă la. noi, şi noi pohtim pre d|u|mn[ejta pentru acestu om, ca să aib[ă] de la d[ujmneata dereptate, să i să plătească bucatel[e] de la Şcheai ci le-ai luat de la măna lui. Iar Şcheai să-ș caute cu cel Racoș care aŭ luat berbecii de la dinşii, ca să nu vie de la d[ujmneata făr de judeţ. Aciasta, şi mila lui D[ujmnezeii să păzească pre d(u|mn[elta cu săn[ă]tate. Noem. 6 dni, lt. 7206 [1698]. De bine voitoriii d[ujm[ijtalțe]: Zo Costandin Voevod. [V°:] + Bunului nostru priiaten și de bine voitorii, de aproape vecin, d[u|mnealui jupănul Anăș Mancăş, marel[e]- judeţ de la cinstită cetatea Braşovului, cu săn[ăltate să s[ă) dea. [Pecete mare, rotundă !.] 16. + Io Costandin Basaraba Voevad bin mlstiiii gspdrii zemle vlahiscoe. f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, marele-judeţ al cinstiti cetăți Brașovului, sănătate și tot bi- nele poftim dumitale de la Dumnezeii. Pricina cărții aceştiia nu iaste de ali[ă], Gr căt facem știre dumitale pentru cești oameni de aici den țara noastră, săteani dela Rutăr, anume Stoica părcălabul şi Stoica Dulamă și Radul al lu Radomir, că, jăluindu-ni-se ei în căteva rănduri, zicănd că, avănd ei niște berbeci de vănzare, i-aii fost tocmit cu bani cu nişte aameni de acolo din Ţara Ungurească, anume Ion Boghici și Stoica Boghina și Toader Cap, și aŭ fost luat ei berbecii, zicănd că le va trimite banii, iar ei de:atunce pănă acum n'aii trimis nici-un ban; pentru care lucru de aciasta am fost mai scris dumital[e]. Poftim pre dumneata ca să li să facă acestor oameni dreptate, să nu fie răbdător[i] de buca- tele lor, ce ca să li să scoaţ[ă] banii. Și, viind ei acolo, nici- o dreptate de la dumneata oan avut, că banii nu şi i-aŭ luat. 1 No 356. www.dacoromanica.ro OPRIRI 163 Deci, văzănd noi că rabdă de bucatele lor, şi acolo dreptate nu li să face, le-am fost dat voe de aŭ oprit de la frații ay acelor oameni ce aŭ luat berbecii, oi de ale lor. Deci veř ști dumneata că noi nu i-am lăsat să le vănză, ce le-am porun! cit să le ție cu seamă bună pănă la Ispas, socotind că tot vor avea dreptate de la dumneata, de-și vor lua banii de la oamenii aceia ce le-aii văndut berbecii. Deci de aciasta facem ştire dumnitale, și pohtim pe dumneata, de iaste să li să facă vre o drepţate ca să-ș ià banii de la cei ce ati tocmit cu dănşii berbecii, atunce mai bine va fi, că eï vor da bu- catel[e] ce aŭ luat, înnapoi. ar, nefăcăndu-li-să nici acum drep. tate, ca să-ş ià banii, să știi dumneata că le vom da voe de vor vinde bucatele ce aii oprit. Aciasta, și mila lui Dumne- zeii să fie cu dumneata. April 18 dni, lt. 7206 [1698]. De bine voitor dumitale: Jo Costandin Voevod. [V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovului, cu sănătate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă!.] 17. t Io Costandin Basarab Voevod bjiiu mlstiii gspdru zemle vlah[i]scoe. + Bunului nostru priiuten şi vecin de aproape, in toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, marele-județ al cinstitei cetăți Braș[o]vului, sănătate st tot binele pohtim dumitale de la Dumnezeii. Cinstită cartea du- mitale ne-ai venit, şi, căti ne scrii dumneata, am înțeles. Pentru niste Rucăreanii cari! aŭ fost oprit niște bucate, a unor oa- ment de acolo, den Țara Ungurească, ce ne scrii dumneata, am înțeles. De care lucru, de vream[e)] ce ne scrii dumneata că pe datornicii carii le sănt datori, dai în măna lor, şi sănt acolo puș la opreală, — iat[ă] că le-am poruncit să meargă să-ș iă oamenii aceia, și ei să dea bucatele ceai oprit. Deci 1 No 365. www.dacoromanica.ro 16% AFACERI DE HOTARE dară, viind ei acol6, le fă dumneata dereptate, aŭ bani să li să plătească, cât aŭ ei la acei oameni datorie, aŭ oameni: să li s[ă] dea în mănă, să facă ce vor şti cu dănșii; iar să nu mai aibă alt val. Că de multe ori ni s'au jăluit acești Rucăreani şi, trimițăndu-i acolo la dumneata, nic: dumnea- voastră dereptate nu le faceţi, — pentru aceaia s'ai oprit bu. catele acealea. Ce acum dumneata dă-le datornicii în mănă, şi ei vor da bucatele ce aŭ oprit. Aciasta, și mila lui Dum- nezeii să fie cu dumneata. Ap. 19 d., 7206 [1698]. De bine voitor dumfi]tale: Jo Costandin Voevod, (Ve :] + Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăş, mare-judeţ cinstitei cetăţi Brașovului, cu săn|ă tate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă !.] 18. + Cinstite dumneata judeţ Haneş Mangoș din cinstita ce- tatea Braşovolui, de la putearnicol D[ujmnezei pohtim du- mital{e] săn[ăļtaat[e] şi tot fericetul binele ca sët dăruiască dumital[e). Cinstit[ă] scrisoarea dum[ijtal[e] ne aŭ venit, și, ce aŭ fost poruncile dumitale, le am înțeles, scriindu ne dum- neta, cum că am hi fost luat doi cai ai unur oameni ai du- mital[e] pent|rju Ghiorghie meşterul, carlejle au fost tocmit să lucrează la măn[ăjstirea dumnelui Stolnecului Mihalcie la Bercă?. L-am fost tocmit derept ti 30, și i-am dat tot banie deplin; iar el să cre|z] domneta că n'ai șăzut să lucreaze, să isprăvescă tot lucrul, ce aŭ fugit și aŭ lăsat lucrul neis- prăvit. Streașănile măn[ăjstiriei se foişorul de naintea mă- n|ăjstirie aŭ rămas tot neşăndilit[e], iar el aŭ zis cătră dumneta că ap lucrat tot. De aciasta iat[ă] că fac ştire dumlijtale, ce aŭ fost să lucreaze, şi ce aŭ lucrat, și ce aŭ rămas nelu- crate; ce-i dă dumneta poruncă să vie să lucreaze, să ispră- vească tot lucru ce aŭ fost să lucreaze; că, neviindu, apoi iar vom lua alt[ă] dat[ă) alte trăsure pentru acest lucru. Iar 1 No 363. 2 În jud. Buzăt, www.dacoromanica.ro OPRIRE 165 acum caii acește iat[ă| că-i deadem. Ge mila lui Dumnezei să fie dumijtalțe de ajutor. Iunfie] 4 d., lt 7206 (1698). Al dum(iltalle) mai mic şi de bin[e| voitoriii: Stoica Oaleş. [V*:] Intru onst al măna dumnealui Hangoş Mangos, ju- dețului de la cinstit[ă] cetatea Braşovului, cu cinste şi cu să- nfă Jtate. (Pecete neagră, neînțeleasă!.] 19. + Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdni zeml[i| vlah(i|scoe. + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toatlă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, ma- rele-județ al cinstitei cetăți Braşovul. Sănătate şi tot binelle] poftim dumital[e] de la Dumnezei. Alta, facem ştire dumi- tal[e] că aici înnaintea noastră veni cu jalb[ă] ciastă săracă de fămeae, anum(e) Samfira den Cămpullungu, cum că, fiind datoare lui Iacob Sasul de acolo de la Brașov, și puindu-i şi nește scule zălogi, ia aŭ făcut cum ap putut de i-ai plătit tot ce Lan fost, Și, cănd aŭ fost la datul sculelor, auzind că i-au perit cărțile, numai ce au tăgăduit că nu i-aii dat atătea scule. Și au avut judecată cu dănsul şi la boiariul Domnii Noastre Sărban Comlijs(ul], ispravnicul de la Cămpullungu, și aŭ şi jurat aciast[ă] fămeae, cum pe căte scule i-ai dat. Şi s'au prinsu feciorul lu Iacov Sasulă că, cum va mearge la Brașov, îi va da toate sculele; și, deaca aii mersu acolo, nu i-au dat nimic, Pentru care lucru poftim pre dumneata să i să facă dreptate aceştii sărace cu acel Sas, ca să i să plătească, că, nefâcăndu-i-să dreptate, să-i plătească tot, apoi să va opri bucatel[e] altor Sasi. Pentru aciasta, şi cu aciasta sfârșind, mila lui Dumn[ejzeă să fie cu dumneata. Oct[omvrie] 27 d., l! 7208 [1699]. De bine voitor dumital|e]: Io Costandin Voevod. 1 No 668, www.dacoromanica.ro 166 APACERI DE HOTARE [V*:] Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanäş Mancăș, masrel|ej-județ al cinstitei cetăț Brașovul, cu sănlăjtate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă!,] 20, f Io Costandin Voevod biiu mlstiii gspdri zemli vlah[i]scoe. Bunului nostru priiaten și vecin de aproaple], în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghie Eremie, marel[e]-judeţ al cinstitei cetăț Brașovul, sănătate şi tot bi- nelle) poftim dum[iltal[e] de la Dumnezeu. Pric|ilaa cărţii nu iaste de alt, fără căt facem știre dum[iltalle], că aici la noi, jălui cest sărac de om de aici, de ţara noastră, de la Bertea cum că, perindu-i 3 vite de iape, și umblăndu-le pe urmă, Ş'aii găsit dentr'aceale iape una, la fălnogiul den Satul Lungu, şi, găsindu-ș cap de bucate, san cerut să i să dea bucatel[e] ce Lan perit, și el n'a vrut să le dea, ce aŭ tăgăduit. De care lucru poftim pre dumneata vecineaşte, să-i faci dumneata de- reptate, să i s[ă] dea bucatel[e] săracului, căci că și noi, cănd să întămplează de vin oameni de ai dumneavoastră la jude- cată, le facem dereptate, Că, neavănd săracul dereptat[e), să i să dea bucatelţe], apoi vom putea face întralt chip. De aciasta poftim pe dumneata, și fii dumneata săn[ă|tos, Fev. 13, lt 7208 [1700]. De bine voitor dumlijta[lej: Jo Costandin Voevod. [V*:) t Bunului nostru priiaten și vecin de aproaple], în toat|ă) vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghie Erimie, marele-județ al cinstitei cetăți Braşovul, cu sănătat[e) să s[ă] dea. (Pecete mare, rotundă?,] 21, + lo Costandin Voevod bj. mist, gsdni zemllel vlahiscoe. f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 1 No 374. 2 No 376, www.dacoromanica.ro OPRIRT 167 vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echt Ghiorghe. marelfej-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătat[ej și tot binele pohtim dumital[ej de la Dumnezei. Cu aciasta facem știre dumital[e] pentru cest sărac de Dragoslăvean, anum[ej Comani, de care am mat scris dumiijtal[e) a într'alt rănd, că, avănd el un văr, și slujind văru-săăla un neamişu acolo, i s'au întămplat de ai fost murit acolo, și, rămăindu-i nește oi, i le-ai luoat dumneata. Pentru care şi dumnealui cinstitul şi credincios boiariul nostru Radul Comji|s Golescul, cănd aŭ fost acol[o] la Brașov, aŭ zis dumital[e] ca să i le dai; dum- neata ai zis că nu le vei da, că Dragoslăveanul acela au fost Rumăn acelui neamiş. Pentru care lucru, vei şti dumneata că San dovedit lucrul foarte bine, şi mărturisescu preoți şi va- meșii den Dragoslavel[e], și alți săteani toţii, cum că acest Dragoslăveani iaste rudă a celui ce au murit, și acel ce au murit, n'ai fost iobagiii neameșului, — că Rucăreanii și Dra- goslăveanii nu săat iobagi nemănu: aici în țara noastră, ne- cumii să fie neameșilor den Ardeal. Ce poftim pre dumneata iarâşii, să faci ca un vecin bun, să să dea bucatelle] la măna Dragosloveanului acestuia ; că, de nu i să vor da, să ştii dumneata că i să va da voe de va opri bucate de ale Bra- șoveanilor pentru bucatel[e] acealea. Aciasta, şi mila lui D ujm- n[e]zeă să fie cu d[ujmn(eajta. Oct. 11 d., 7209 [1700]. De bine voitor dumn[ijtal[e] : lo Costandin Voevod. [V°:] f Bunului nostru priiateni și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echil Ghior- ghe, marel|e]-judeţ al cinstitei cetät Brașovul, cu săn[ăjtate să. s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă !.] 22. + Cinstitului al nostru bun și adevărat priiatin, dumnealui jupăna Fechil Ghiorghie, marele-judeţ al cinstitii cetăț al Bra: şovului, dumitale cu sănătate mă închin, și rog pre putear- 1 N° 377. www.dacoromanica.ro 168 AFACERI DE HOTARE nicul D(ujmn[ejzeii ca să păzească pre dumneata cu bogat[ă] mila Sf[i]nţiei Sali. Pric[i]na scrisorii nu iaste de alta], Gr numai, întăi, a cerceta de a dumitale bună săn[ăjtate. Și, cu aciasta, fac știre dumitale pentru cest Dragoslovean, carele, murind văru-săă, i-ai rămas oile acolo; pentru carele mi i-ai fost zis dumneata ca să adeverezu: iaste cu adev[ăjrat Dra- goslovean aŭ ba. Deci eü, viind pen Rucăr, pen Dragosla- vellel, am chiemat pe ot săteanii, înpreuu[ă] cu popii, și i-am întrebat, și așa ai mărturisit cum că cu adevlălrat iaste Dragoslovean de baștină, iar nu vinetic dentr'alt[ă] parte venit. Şi încă mi-aii arătat și temeiul casii lui și moșiile ce are, de leam văzut, și aşa, dovedind că cu adev[ărat iaste Dragoslovean, am spus şi Măriei Salle] lu Vod[ă] ce iaste poveastea lui, și Măria Sa aŭ scris dumitale[e] ca să i s[ă] dea vitele. Ci dumneata porunceaște ca să nu i s|ă] mai oprească bucatel|e], că-i ajunge de cănd treapădă. Care poci să zic că, de cănd umblă, va f[i] și chieltuit preţul acelor vite. Iar acei neamiș, de ap altă judecată cevaș, va cerca pe Măria S[a] Vod[ă], sis vor afla direptate. Că n'ai fost nici-un om de ai dumneavoastră, carele să aib[ă] întrebăciune cu de ai noștri oameni, și să ous fie aflat direptate; de dumnealor, de aŭ alt ceva, să-ș cearce, S vor afla direptate. Iar vitele să- racului să nu să mai oprească; că acesta, cunoscăndu-ș drep- tatea, poate că va+opri bucate de la oameni de acolo. Ci aș vrea ca, căt voi fi spre aciastă parte de loc, să nu să facă trăsuri! de spre o parte spre alta, ca să avem vorbe de în- potriviri, ci să fim cu priiteşug dirept, și Destecarele să-ș afle dreptatea, atăt ai noștri la dumneavoastră, căt și al dum- neavoastră la noi, Ci, socotind cu bună adeverinţă că acest om are direptate ca să jà aceale vite ale văru-săii, iat[ă] că de iznoav[ă] iar vine ca să-ș afle dreptatea de l[a] dum- neata. Ci pentru aciast[ă] pricină rog şi eŭ pe dumneata ca să nu s[ă| mai întoarcă neîndreptat, că el, as putea lăsa ce iaste al lui, să piarză, nu va putea fi. Și cu aciasta iar pă 3 Alt cuvint pentru opriri. www.dacoromanica.ro OPRIRI 169 acelaş H{ristoļjs Dumnezeu rog ca să fie pururea cu dum- neata. Oct. 14 dni, It 7209 [1700]. Al dumitale la tot binel[e] voitor și gata spre slujbă: R. Golescul !. [V*:] Cinstitului al nostru bun și adev[ărat vechiii priiatin dumnealui jupănul Fechil Ghiorghe, marele-judeţ al cinstitii cetăți a Brașovului, cu cinste să să dea. |Pecete neagră cu leul ținînd sabia în mînă și inițialele : r. g.2.] 23, + Io Costandin Voevod big mist. gsdnii zemlie Vlabhiia. + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitori, dumnealui jupănul Andreiaș Răitel, marelleläudet al cetății Brașovului, sănătate și tot binele poftim dumital[e] de la Dumnezeu. Cu aciasta facem în știre dumi- tal[e] că aici la noi aŭ venit cest sărac de om anumlel Prä, țilă den Cămpul lungu, de au făcut jalbă, zicănd cum că, luînd tată-său niște negoț de la un Sas de acii den Brașov, anum(e) Pătru Bogatul, drept 45 de florini, și dentr'aceşti bani aŭ dat tată-săii florinți 35 bani gata, și Lan rămas flo- rinți 10. Apoi, murind Sasul acela, Lan dat pre seama altui Sas, nepot al lui, și Sasul acela l-aii apucat de Lan luat 34 de florinți şi un sac cu nișt[e| unealte, tot pentru acei 10 flo- rinți, şi el nu să ştie mai mult dator decăt zeace florinţi. Pentru care lucru poftim pre dumneata să-i faci judecată cu acel Sas dennaintea dumitale), și, de va fi așa precum să jă- luiaște, să aibă de la dumneata dreptat|e] ca să i să întoarcă ce i s'aŭ luat mai mult înnapoi, să nn mai vie cu jalbă. Aciasta acum, și mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Dichemvrie 8 d., lt. 7210 [1701]. De bine voitor dumitale : Jo Costandin Voevod. [V°:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumisale jupănului Andreiaș 3 Ispravnic de Cimpulung; v. maf departe, § 1V. 2 No 680, www.dacoromanica.ro 170 AFACEBI DE HOTARE Răitel, marele-județ al cetății Brașovul, cu mult|ă] sănătate să să dea. (Pecete mare, rotundă 1.] 24. + Io Costandin Voevod bj. mist. gsdniă zeml. vlahi]scoe. + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreaș Reiter, marel|ej-judeţ al cetății Brașovul. Sănătate și tot binel[e] pohtim dumitale de la Dumnezeii. Cartea dumital[e] oe ag venit, și de a dumital|e] bună sănătate ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, pentru acei vecini al dumneavoastră, de jafurile ce fac și pe ct ai prădat de le-aii luat bucatele, am văzut, şi ne pare foarte răi. De care lucru nol aciasta nu vom îngădui, mai vărtos căci aŭ călcat hotarul țărăi noastre; ce iat[ă] că am trimis omul nostru la cine iaste mai mare pest[e) aceia, și i-am scris ca să întoarcă săracilor toată paguba ce li san făcut; că, de nu vor da cui ce au luoat, am învățat pe omul nostru să-i zică că apoi noi vom găsi de vom luoa mai mult; ce să nui pară rău. Iat[ă] că am trimis și cățva slujlijtori la munți, să păzească ca să nu-i mai lase pe unii ca aceia să să tinză și să mäi facă ce aŭ făcut. Și iar, ce va fi pen putinţa noastră pentru folosul și ajutoriul dnmneavoastră, nu ne vom apăra a nu face. Aciasta, și mila lui Dumn[ejzei să fie cu dumneata. lun. 9 d.. lt. 7212 [1704]. De bine voitor dumital[e): Jo Costandin Voevod. [V*:] Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiaș Reitel, marel|e)-judeţ al cetății Brașovul, cu săn[ă]tate să s[ă] dea [Pecete mare, rotundă? | 1 No 3ăz, > N° 390. www.dacoromanica.ro OPRIRI 11 25. + Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zeml. vlahiiscoe. + Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Fechchel, marelejudeț al cinstitei cetăț Brașovul, sănătate și tot binele pohtim dumitale de la Dumnezeii, Alta, facem știre dumi- tale pentru acest preot anume] popa Savul de la Cămpul lungu, că l-au fost prădat niște Şcheai de acolo, de la Braşov, anume Iosif și cu frate-săii Palco, de i-aii luoat bani gata tl, 53, şi alte tărguialele ce ap avut, şi au fost venit de ni S'aii jăluit în doao rănduri, şi i-am fost făcut cărți la co- mendantul de acolo, de l-am pohtit ca säi facă dreptate. Şi dumnealui comendantul l-au fost dat pe seama răposatului Andreiaş Reiter ce era județ, ca să-i facă ispravă cu acei oameni; și tot aŭ umblat purtăndu-l den zi în zi, și nici-o dreptate nu i-ati făcut. De care lucru iat[ă] că lam trimis acum la dumneata, și ca pe un bun priiaten al nostru te pohtim să-i faci judecată cu acei Scheat, și să aibă de la dumnlealta dreptate, ca să-i plătească şi banii și alt tot ce i-ai luoat, că vom mulțumi dumitale, Iar, de nu să va isprăvi nici acum nimic, poate fi că ne va căuta a porunci să să oprească bucate de ale Șcheailor ce sănt aici în țară, ca să nu rămăe acest preot prădat şi păgubaș pe bună dreptate, Și, cu aciasta sfărșind, mila luy Dumnjejzei să fie cu dum- neata. Fev. 1 d., lt. 7215 [1707]. De bine voitor dumitale : Jo Costandin Voevod. [Anexă :] + Să știe la Goapăc dator florinți I0. La Blos Born 17, La fratele Gherghe dator florinţi 14; la Stănimir Pătru au" rămas să dea florinți 15. Să aibă să s|ă] dea aciastă scrisoare în mäna fonogiului ca să s[ă] scoaţă aceşște ban, iar, care nu va vrea ca s[ă] dea, să ştii că vom luoa la Tărgovișt(e] pe car[e] vom putea găsei, + Și la Bronoaei, car[e] măncă locul frățene-săii, să aibă a darea florinți 15. www.dacoromanica.ro 172 AFACERI DE HOTARE f Eu Ion Răduuţul den Ghenbav. f Ei Alba, soțiia lui Ion. Aşa ne rugăm dumnevostră ca s[ă] să scoață aceșște banfi]. [V° :] Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănului Ghiorghe Fech- chel, marele-județ al cinstitei cetăți Brașovului, cu săn[ă]- tate să să dea. [Pecete mare, rotundă !.] 26. + Io Costandin Voevod bj. mist. gspdrii zeml. vlahiscoe. f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitorii, dumnealui jupăni Barteș Seuler, marele-județ al cinstiti! cetăți Braşovu. Sănătate și tot binele poftim dumitale de la Dumnezeu. Alta, facem dumitale în ştlijre că acii înnaintea nostră să jăluiră aceşti săraci de oameni, anum(e| Dragomir i Drăgulin ot Chioajde, cum că ai fost văndut de la caslejie lor 4 boi unui Ungur Săcui, anum[e] Venedict den Bitfalăii și cu soţiia lui, şi, dupe ce iaŭ văndut, ducăndu-i în Țara Ungurească, la casa lor, aŭ trecut un an, și tocma peste un an saii sculat un Sas den Braşov, de s'aii făcut conoscător acelor boi, zicănd că sănt ai lui, şi Lan luoatde la Unguri. Deci Ungurii, văzănd că le jà Sasul boi, aŭ venit la acești oameni de i-ai apucat, şi le-ai făcut mult necaz, năpăstuindu-i că le-aii văndut bucat[e] de furat, și, de multă nevoe, aii plătit 2 boi cu bani, și, pentru alți 4 boi, le-ai luoat alți 4 boi; și ei, ştiindu-s[ă] oameni drepți, ai jurat în 2 rănduri cu 12 oameni cum că aii văndut ale lor bucate dreapte; și aŭ rămas și cu jurămăntul și cu bucatele luoate. Deci acum, viindu înnaintea noastră cu mare jalbă, zicăndu că vinovați în hoție nu să știi, ce dreapte bucate ale lori aŭ fost acei boi ce aŭ văndut, precum zicii că, de nu să vor creade cu 2 jurămănturi, sănt bucuroși să jure și a treia oar[ă] cu sufletile lori, că n'aii fost bucate de 1 No 401. www.dacoromanica.ro JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 173 furat, şi, arătănd cu multe obide dreptatea și prada lor, noi ce să le răspundem Dr decăt noi la dumneata-i trimisem, ştiindu că dumneata cu judecata dreaptă] le vei descoperi bucatele, să nu rămăe prădaț pentreg. Căci și acel Sas ce aii luoat boi de la Unguri, cu atăta numai să face stăpăn boilor, căt zice că-i cunoaşte că săntu den cireada lui, fiind vite strănse de ceradă. Dar vită cu vită îș seamănă. Și acești oameni, nu odată, ce de doao ori aŭ jurat, și pohtescu să şi mai jure că sănt dreapte bucatele lor. Dar, afară den jurămănt, dupe obiceaiul legii noastre, nu trebue să să mai necăjască săracii ; ce pohtim pe dumneata, ca pre un bun vecin al nostru, să-i judeci în dreptate, fiind și Sasul și Un- gurii aceia de faţă. Şi, de carea cumva jurămănturile ceale de'ntăi ale acestor oameni nu să vor ţinea în seaam[ă|, pot să și mai jure că eisăntu bucuroși, și, mai jurăndu dumneata pă dreptate ca să dea Sasul boii Ungurilori, și Ungurii să dea boii oamenilor ce aù luoat; că, de nu le să vorii face dreptate, ca să li să întoarcă ce le-aii luoat, poate fi că să va face niscai trăsuri, ca să nu rămăe săracii păgubași. Aciasta, şi mila lui Dumnezeu să fie cu dumneata. Noem. 24 d., lt. 7217 [1708]. De bine voitorii dumitale: Jo Costandin Voevod. [V°:] Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, dum- nealui jupănului Barteş Sauler, marele-judeţ al cinstitei cetăți Braşovului, cu sănătate să s[ă] dea. (Pecete mare, rotundă !.] III. judecăţi dezbătute. Alte afaceri de hotar intră în categoria judecăților. Vinovaţi de fapte rele, datornicii cari nu voiau să plătească, oamenii vicleni cari căutai totdeauna locul unde ar putea stoarce mai bine o hotărire potrivită cu interesele lor, strămutaii Scaunul de judecată. Braşoveni saii supuși ai Brașovului mergeaii la judecata lui Vodă, saii oameni domneşti cereaii «dreptate» de No At, www.dacoromanica.ro 174 AFACEEI DE HOTARE la județul din Brașov. Unii schimbaă pe rind un Scaun cu cellalt şi se jucaii cu hotăririle pentru a mai zăbovi şi a cîştiga prin această zăbavă. Nu era o regulă în ceia ce priveşte tribunalul înnaintea că; ruia trebuia să se înfățişeze cause/e mixte, procesele între Braşoveni şi Romiîni. De obiceiii, se ținea samă însă de locul unde se află, în momentul deschiderii acţiunii, lucrul în des- batere. Astfel, dacă e vorba de un cal vîndut în ţară, dacă se face judecată pentru un munte de dincoace de graniță, Dom- nul cerea ca el să hotărească, în Divanul săi. Cînd, din acest Divan, pornia o hotărîre şi acel care era atins de dinsa, partea care pierdea, se aa la Saşi, se cerea de la aceştia extrădarea pentru plata datoriei sai facerea pedepsei. În sfirșit, alături de judecata domnească, supușii Brașovu- lui sînt supuși une ori judecății negustorilor saii, în casuri cind trebuie jurămint, judecății Mitropolitului. În veacul al XVIII lea chemarea la judecată a străinului se făcea printr'o citație în toată forma, și una din aceste ci- taţii a fost păstrată, din fericire, așa încît o putem întrebuința pentru luminarea acestui capitol din viața de odinioară. 1. [Matei-Vodă către marele-judeţ Mihai.] Să ver întreba dintr'- acoacje] duĵm]n[e]ta, cu mila lu Dumnezeă şi cu norocul cin- stitului Împărat săntem întru bun[ă] săpfijtate. Iar, de alta, facem ştire dumnetal|e], ca unui priiatin şi vecin de aproape, pentru sluga noastr[ă] Vintilă Vătah, că vine acii la dum- nlelta pentru o datorie ce are la Costandin și la Nicula Pitar, nește oi. Derep[|t] aciasta, pohtim pre dumnlejta să-i fac[i] dereptate şi judecat[ă], să i să plătească bucatel|e], cum facem şi noi judecat(ă] oamenilor dumneavoastră aic[ij,—să n'aibă val. Că destulă vream[e] iaste de căndu așteaptă; iar, să nu-i ver fac[e] judeţ, să-ș ià bucatele de la ei, de acolo, el poate că va găsi bucate aic[i], de va lua pentru bucatelje) lui. Iar maï bine arii fi să-i plătească cu bine, decăt să între și alții www.dacoromanica.ro JUDEGĂŢI DEZBĂTUTE 475 în glăciavă pentru el. Aciasta scriii, şi pohtescu pre dum- n[ejta. |Tirgovişte, Ianuarie 10, 7152 [1644]. | INS: Adresa slavă.| (Pecete mare!.] 2. |Matei-Vodă către marele-judeţ Mihai.) Cătră aciasta dau ştire d[ujmnetale că aici] înnaintea noastr[ă] venit-aii cest sărac de aicți], de sat de Pietroșița, anume Drag(ojmir, ot sud Dăm[bovița], de aŭ jeluit şi aŭ spus cum ș'aii aflat în oile a unor iobagi aï djujmnetale, în oile Iugăi şi ale lu Stan, 2 miei sugari, şi Lan fost întrebat în doao-trei răndure de acei miei, să-i spue, şi tot n'aii vrut să-ispue, pănă aŭ luoat miei, de Lan dus la mumănile lor, de şi Lan cunoscut oile miei. Apoi Andronie Vornicul, care aŭ fost judecătoriii lăsat aic(i] la Scaun, deac'aii prinsu de veaste, el i-aii prădat, ca pre nește oameni răi. Dech) Iuga şi Stan n'aii vrut să vie înnaintea noastră la Divan, de să le facem judecată cum va fi pre direptate, şi săntu de atunce 8 ani. Iar, căndu iaste acuma, se apucă Stan și Iuga de Dragomir, și-l trag de atăta vreame să vie aciia înnaintea domnetale, şi nu se poate răposah (pznocak), şi n'aă vrut să-ș caute de atunce. Derept aceaia nu se cade să învăluești dumneta săracii noștri, că aŭ vrut să-ş întreabe de atunce, că aic[i] în ţeară se-aii făcut acel furtişag, iar loru, de le va părea cu vre o strămbătate, iar dumneata să-i tri- mett aic[i], să stea de faţ[ă] toți depreun[ă]. Dec[i], cum i va ajunge leagea și judecata şi Divanul, face-li-se-va judecata, cum va fi pre dereptate; iar acest sărac al nostru să n'aibă val și băntuial[ă] de spre d[ujmneta. Aciasta fac ştire dumnetale. [Ianuarie 20, 7152 (1644].] [Pecete mare, rotundă?.] 3. [Matei-Vodă către judeţul Mihai.] Cătră aciasta facem ştire djujmnţi]tale pentru răndul lui Vaslijlie Sărbjul] ot Necopoe, 1 No 324. 3 N° 339, www.dacoromanica.ro 176 AFACERI DE HOTARE că aŭ avut mult[ă| pără cu frate-săii Iovan naintea Divanu- lui, pentru multă pag[u]bă ce-ai avut Vasli]lie de cătră frate- săi Iovan. Deci i-am trimis Domnia Mea și la neguţtori de i-au socotit și me-aii (sc) luoat sama, tot pre amăruntul, de toate lucrurii[e] lor, şi Lan dat neguţtorii pe Ivan platnicu frăți[nel-săi lui Vasilie, cu zapisul de măna lor, de judecat[ă], şi cu cartea noastră, făcută pre zapis, duplă] judecata lor. Iar apoi, dup[ă] aceaia, iar ai venit naintea noastră, la Divan, şi aŭ căzut Iovan platnic frăţine-săii lu Vasi]lie, și l-am pus (şi l-am pus) pre Iovan și la închisoare ; iar apoi el ș'aii luoat zi păn la Boghiavlenie, cum să vie să-i plătească bucatel[e]; iar el n'a venit. Dup[ă] aceaia san mai pus zi şi de 'nnaintea dreg[ă|- toriului nostru jupan Drag[ojmir Vel Dvornic, cănd l-am tri- mis Domnia Mea sol la Măria Sa la Craiă, şi la Belgrad, și în Braşov, și tot au rămas Iovan de zi și de menciună. Derept aceaia, poftim pre d|ujmn[ejta, ca pre un bun priiaten și vecinii de aproape, să-l dat d[ujmnlea]voastră, să l aducă aici, şi cu Sfatul de'npr|e]ună, ca să-i plătească bucatele|, dup[ă] cum i se-aii rumtu judecata de aici, de la neguţtori, și mai mult val să nu-l mai poarte. Aciasta pohtim pre d[ujmn[ejta. |Tîrgoviște, Martie 6, 7152 [1644].] [Pecete mică!.] 4- [Formulă slavonä.] Alta, să vii pohti domn[e]ta și de săn[ăta]- tre Mării Sal[e] Domno nostru, iastea Mărie Sa săn[ă tos şi întru bun[ă] pac[e). Așijdire și noi încă ne aflăm cu săn[ătajtre. Cătră aceasta, facem știre domn[ejtal|e) pentru răndul lui Vasilie cu fratea-său, că aŭ fostu avut pără naintea Mării Sal[e) Domno nostru pentru datoriia ce are Vasilie la frate-săii: într'aceia Măriia Sa Lan dat pre sama neguţ[ăltorilor de le'i luoat sama, şi aŭ rămas datoriii fratel[e] lui Vasilie, și l-ai băgat şi în pușcărie, Iar, cănd iastea acum (acum), a venit acii de umblă altă hitlenie. De care lucru, fiind și tămblăndu-nea și noi la acè judeca![ă), și știm cum seaii dat platnic, facem ştire 1 No 338. www.dacoromanica.ro JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 177 domniat[ale] să hie în opreală și la vamăș, Dän vom veni noi de la Mărie Sa Craiii. De acesta fac știre domn[eltal[e], amin, Pis Ghen(arie) 15 d. [V°: Adresa slavonă către județul Mihai. [Pecete brună, ruptă. — Toată scrisoarea e de mina lui Dragomir!.] D [Formula slavonă.] Pac[e] și săn[ă ]tate pohtim și tot binele să-ţ dăruiască dumnital[e]. Alta, fac știre dumnital[e) pentru răndul lu Vasilie, cum aŭ avut multă pără cu frate-săii Ivan naintea Divanului, pentru multă pagubă ce aii avut Vasilie de la frate- săi Ivan. Deck, Zap trimes Domnu nostru la neguţători, de Lan socotit şi le-aii luoat sama pre amăruntul de toate lu- crurile lor, dă Lan dat neguțlăjtorilor pre Ivan platnic fră- ţine-săii lu Vasile; cu care se-aii dat însușu Ivan platnic, cu ce scrie în zapisul neguţ|ătorilor și în cartea Domnu nostru de judecată. După jud|ejcata neguţ|ăltorilor, aŭ venit iar la Divan, ce Lan aflat leagea să aibă a plăti Ivan lu Va- silie ; ce aŭ pus și la închisoare. Deci san cerșut Ivan zi păn la B|o]goiavlenie ca să vie să plătească; iar el nu ap venit. Deci, căndu m’aŭ trimes Domnu nostru sol la Măriia Sa Craiii, el se-aii prinsu în Belgrad și în Brașov cum va veni în ţară. Deci el nu aii venit să plătească, ce au rămas de toate cuvintel[e] mincinos. Dereptu aceae, pohtescu și rog pre dumneata, ca pre un bun priiatin și vecin de aproape, să-l trimeateţ să vie în ţară saii să-i plătească, mai multu val să nu umble la judecat[ă], de în ţară în ţară. Aciasta mă rog dumnitalțe]. lar, ce va fi porunca dumnitalțe], aici la Domnu nostru, noi vom fi gata a sluji dumnitale. Să fii dumneata săn[ăjtos wr ypuerk [= de la Hristos], amin. Pis M[alrtie] 5 dni. Bun priiatin dumnital[e] : Dragomir Vel Dvornic. [V°: adresa slavă.] 1 No 571. 75703. Vol. X, 12 www.dacoromanica.ro 178 AFACERI DE HOTARE [Pecete brună, cu inscripția: [Aparo]mnpS Banu [Akopnnk] și semne neînțelese!.| 6. [Matei-Vodă către Mihail Eötvös ] Alta, scrisoare ce ne-ai trimis dumneata pentru cel cal, înțeles-am de toate. Scriindu- ne dumneata cum să vie acestu dărăbanțu al nostru acolo, să-ș caute lucrul, dec[i] dărăbanţul nostru sau fostu pus zi cu oamenii dumneavoastră, și aŭ fostu mersu dărăbanţul [l]a zi, să-ș caute lucrul, de aŭ făcut atăta cheltuial[ă| și atăta treapăd ; iar oamenii dumneavoastră nai venit la zi, cum le-ai fostu tocmeala şi sorocul, ce aŭ trepădat acestu dără- banțu al nostru numai așa. De care lucru acum săntu și ceaste zile mari; deci nu va putea veni. Ci se cade acum, deaca n'aŭ vrut să vie oamenii dumneavoastră la zi, căndu [aŭ] mersu dărăbanțul nostru acolo, acum să vie oamenii dumneavoastră .aicți], că vor avea judecată direaptă, ca ali la dumneavoastră. Aciasta fac ştire dumnitale. Să but dum- neata săn[ă]tos wr ye [= de la Hristos], amin. [7152 [1644], Aprilie 14.] [V°: Adresa slavonă către «Mihail Eotveș».] [Pecete exagonală de ceară roșă?.] 7. [Matei-Vodă către județul Mihai.] După aciasta, facem știre dumnetal[e], ca unui bun priiatin și de aproape vecin, pentru cești săraci de oameni de aic|i], din țara noastră, din Ru- cării, anume Stanciul și Stoica Țeațiul, că aŭ venit aic[i] na- intea noastr[ă], de s'aii jăluit și aŭ spus cum aŭ fost cum- părat o iapă și, [să] er dumneta, de la un Sasi din Räj- novii, anum[e] Hanășii, de cătăva vream[e]. De[ci], apoi nu san mănat vrea|me) mult[ă], ci acești săraci de oameni ai noștri S'aii sculat de ap văndut acea iapă, iar aic[i] în țara noastră, în oraș, în Cămpul-Lungii unui om anume Barbul. Dech 1 No. 543. 2 No 333. www.dacoromanica.ro JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 179 acest om iar o aŭ ținut cătă va vreame. Deci] de la acest om San aflat iapa de furat, a unor Dean aï noştri; ce acuma aŭ rămas acești săraci ai noştri cu atăta pagub[ă] şi prad[ă], că le-ai luoat Țiganii 1 cal, şi 1 iap[ă], şi bani gata ug. 12, făr[ă] alt[ă] cheltuiai[ă]. Dech! pohtescu pre dumneta, ca pe un bun priiatin, deaca vor veni aceşti să- raci] aciia la domneta, să aib[ă] judecat|ă] dereaptă cu Sasul, să li s[ă] plătească bucatel[e] şi prada ce s'ati prădat pentru dănsul, căci i-ai fostii văndut bucate reale. Iar, de nu va vrea să plătească, să vie Saşul înpreunlă) cu oamenii noștri, aici, să se înpreune ott, şi să stea de faț[ă] naintea noastr[ă], să se adevereaze acest lucru într'un chip, — că nu poate să fie săracii noștri cu atăta pagub[ă]. lar, de nu va vrea nici să plătescă, nici să vie să stea de față], să ştii dimneta că să vor opri neşte bucate aici în țară, pentru pa- guba lor. Aciasta scriem şi facem ştire dumnetal|e]. [7157, [1649], Aprilie 28.] [V°: adresa slavonă.) [Pecete mică, ruptă!.] 8. La al nostru cinstit şi prea-iubit bun priiaten şi de aproape vecin, jupan: Mihai, județul-cel-mare dentru cinstită cetatea Braşovului, pohtim de la mlijl[ojstli]vul Dumnezei säit dä- ruiască dumital[e] multă sănătate şi bună pacle], .înpreună cu toat[â] cilnjstită casa dumnital|e]. Cătră aciastă facem știre dumnitale, pentru răndul acestui om al nostru Bonciul Vă- tahul, că are să-ş întreabe naintea dumnitale] cu nişte oa- meni den ţara dumneavoastră, cu Ion Burton, și cu Frățil[ă), şi cu Reanţea; care oameni zice Bonciul, că i-aii furat niște iape, si aŭ mai venit naintea dumnealui priiatenului nostru jupan Hrăjilă] Cristo, judetul cel bătrăn, şi Lan făcut dum- nealui peceate ca să-l chiiame la leage, iar ei oan mersy de faț[ă]. Derept aceaia, pohtim pre dumneata, că iară vine aciia la leage, ce să-i chiiame, să fie de față, să-i ţii dumneata 1 No 341. www.dacoromanica.ro 180 AFACERE DE HOTARE leage direaptă, să nu-i piiară bucatele. Aciasta pohtim pre dumneata. M[i]l[o]st[iļvul Dumnezei să dăruiască, această puţină scrisoare a noastră să afle pre dumneata săn[ă]tos wT ya =de la Hristos], amin. Fev|ruarie| 3. T Bun preiaten dumnetal[e] : Hrizea Vel Dvornicl!. [V*:] În cinstită măna a bun priiatenul nostru jupan Mihai, județul cel mare dentru c|in]stită cetatea Brașovlullui, cu cinste să sā dea. [Pecete verde, peste hirtie, cu un leă în scut şi literele r. r.2.] Q. + De l[a] mfi]! ojstivul Dumn[ejzăi cu bucurie scriem la al nostru cinstit și dă mlijl[olstivul Dumn[e]zăŭ dăruit părin- tele nostru mai mare, jupan Mihaiă, marel[e] județ, domnul dintru cinstit[ă] cetatea Braşov[u]lui. Pohtim pre mlijl[ojst[i]vul Dumnăzăii să dăruiască mult[ă) săn[ăJtate duml[ijtale și bun[ă) viiaț[ă], împreun|ă| cu toat[ă] cinstit[ă] casa dumnital[e)] şi a tot Sfatul. Iar dă la noi plecat[ă] închinăciune, cu libov curat. Alta, facem ştire dumnliltal[e], pentru răndul acelor hoţi, anum[e| Ion Bătoi şi Reanţea și Frăţilă), dă cin- stit|ă] porăncă, cu scrisoarea care ne-ai trimis dumn[ealta, înțeles-am, ci firar aflatu-să și alți căţva păgl|ulbaș, de arii fi venit pentru dănși; el iar aşa dăgrab[ă) naii puțţut veni; iar marfa noastră tot ei o a petrecut,—că să află oamen[i] dă i-ai văzut de faț[ă] cu iapele meale, şi, deca le-ati luoat, aŭ plecat pre la Teșilă, şi aŭ mersu la Manea Stupariul, de aŭ dat a să tocmi cu dănsul, să i le vănză. Iar fămeae-sa, anum[e] Drăguna, nu Lan lăsat, — că puteare'ș scoate eŭ măr- turie și den țara dumnevoastră; dar leagea nu iaste vadoicul, ci ne colăceaște să se vădească dă Ga, Iar, dă vă vai (szc) lucru făr dă păcat, nimic dă nu-m vor plăti bucatele meale, sai să le scoaț[ă] dă unde] le-aii dat, ei tot să aibă peire, 1 Asupra căruia, Mare-Vornic al lu! Mater-Vodă, v. articolul miei în Literatură şi artă romînă, IV, pp. 401-2. 3 No 593. www.dacoromanica.ro JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 181 făr dă nimic bănuială], ca să nu mai sărăcească pre atățea oameni buni nești lotri ca ceia, Acesta ne rugăm.... f Mai mic, ca un fecior al dumneavoastră: Bonciul Vătahu. [V*:] Întru cinstitță] măna părintelui nostru, jupan Mihaiu, marel|e]-județ dinitru cinstit a] cetate Brașov ullui... . [Pecete mică, galbenă, căzută !.] 10, + La bun, cinstitu, de mlili[o)stiijvul Dumaţe zău dăruit părintelle] nostru mai mare, jupan Mihaiii, marel[el-judeţ dentru cinstlit]ă cetatea Brașovului. Pohtim şi rugăm de Wal m[ijilojstlilvul Dumnfelzăi să dăruiască bun[ă] săn[ăltate și mult[ă] viiaț[ă), înpreun[ă] cu toat[ă] cinstit[ă] casla dum- n[ijtal[e). Iar de la un mai mic fecior al dumneavoastră, anum[e] Bonciul vătaful, plecat[ă închinăciune, cu libov curat. Alta, facem știre(re) şi m[ă] rog dumneatal e] pentru răndul celor hoți, anum[e] Ion Bătoiu și Reanţea și Frăţilă), că mie-m iaste paglulba, şi mi aŭ petrecut bucatele], marha mea, acei lotri; ci s[ă] te năstăvească m[i] [ojst[i]vul Dumnăzău, cum știi leage cu dănșii, cum va fi cu direptul, cu Sfatul Mării Tal[e], ca un domnu ml[ij|ojstiv, îm bun dar care te-au dăruit mjiljojstival Dumn[ejzăă, — că ep de atătea ori am trepădat acol[o], şi i-am cerşut la leage, iar ei tot se-au ascunsu, iat, cum eŭ n'am fost în voe să vii, de slujba Marie Sal[e] Domnu nostru, ci am trimis pre fiu-mieu Necula aciia la Sfatul Mărie Talle], ci mă rog Mărie Tal[e] să le faci acelor hoți o leage, care să se ferească și alți lotri pentru patemea lor; ca s[ă] nu mai fac[ă) pag[uJbă altor boiar[i] și noao. Că eii rădic cu sufletul mieu și cu 7 oameni buni lăngă min[e), cum săntu aceia furi adevăraţi, Där de păcat și fär nimic bănuial|ă], Anum|e] mirturisescu cu buni oamen[i], precum: Dumitru Ceauş, Tudor ot Selceraş, i Danciul ot tam, Dan ot Berivoeşti, Lazar ot tam, Toader, că noi cu treapădul 1 N° 591, www.dacoromanica.ro 182 APACERI DE HOTARE n'am putut veni, iar cu sufietel[e] noastre așa lucru să mär- turisim, că sănt aceia furii Vătaf|ullui Bonciului. Aceasta ne rugăm dumnital[e]. .. . [Iscălituri cu degetul.] Eŭ Bonciul Văt[af). Dumitru Ceauș. Danciul. Dan. Lazar. Tudor. Toader, Derept credinţ[ă], pus-am și peceţiile] rege AL [V°:] Întru cinstit[ă] mäna j[ujpan Mihaii vel judeţ den cinstit|ă] cetatea Brașovului. . . . [Pecete a Bonciului!.] II. + La al nostru cinstit și socotit şi bun priatel, jupan Mihai EEA CSANO uchar PPAA, Bpawogekar H npoukia [= mare-judeţ al cetăţii Brașovului și celelalte). Human [= scriem) săn[ä]tate» și tot binel[e) de la milostivul Dumnezeii pohtim dumnital[e] şi a toată] cinstit[ă] casa dumnital[e]. Alta, cinstit|a] scrisoarea dumnital[e] înțeles-am, cum că ai fost dumneata nevoitoriu pentru paguba noastră, și ai dat dumneata strănsoare mare acelor oamen[i]. Care ne-aii fost foarte de folos, că, dup[ă] ce aŭ venit oamenii noștri cu scrisoarea domnitalle] aici la not, mai fost-am trimis ș'altă carte la dumneata, cum să stea acei furi tot la prinsoare. Dar în urma aceaia poate că le va fi dat Dumnezeii și lor vre un găndu, și cu meșteșug; aflăndu-se calul nămerit la un sat aciia, la munte, și ne-ai venit la mäna noastră: unii zicănd că aŭ venit pe Praova, alții zicănd că s'aii adus pre Teleajin. Noi încă, părăndu-ne bine de paguba noastră, că san aflat bine, n'am mai putut sălduși? să putem ști amăruntul. De care lucru noi foarte avem a mulțemi domnital[e], ca unui bun priiatin; cunoscund noi acest bine de la dumneata, bucuroș săntem și noi a sluj[i] domnital[e] în toată vreamia, de ce vor fi trebile] și pohta domnital[e)] şi întru ce ne va fi prilejul, într'aciast[ă) parte de loc. Alta, iar pohtescu pre dumneata pentru aceșt[i] săraci de oamen[i] aï noștri, carii știi dumneata că sănt și 1 No 480. 2 Cerceta, Nu putem ști de unde vine cuvîntul. Ori poate de la sodă;, chizăș? www.dacoromanica.ro JUDECĂŢE DEZBĂTUTE 183 eï păgubaș de 4 iape; care iape aŭ spus acei furi de față, naintea domnitalțe), cu(m] le-aii luat ei, și 2 iape le-ai fost trimis mai nainte, iar doo sănt la ei, şi le vor trimite fär zăbavă, Iar, de cal, aŭ grăit naintea dumnital[e] cum nu știi nimic de cal. Acum vedem că calul aŭ dat Dumnezei ca în Gr de nădeajde el aŭ venit la măna noastră, iar iapel[e], find cu nădeajde, nu le-aii mai trimis cum s'aii prinsu naintea domnitalle), ci iar ap trepădat aceşt[i] săraci de oamen[i] aciia la dumneata. Că, vezi dumneata, cene are pagubă, nu să poate așăza la casa lui. Ce pohtim pre domneata, cum ai fost dumneata nevoitorii Dän acum, și de acum nainte să le dai dumneata strănsoare, să aducă şi aceale 2 iape care ai rămas la ei, și săle plătească și cheltuiala lor, 20 de florinţi, cum iaste leagea făcătorilor de reale, și, dup[ă] ce vor da marha și cheltuiala acestor oameuli], noi nu pohtim să aib[ă] moarte de la noi: fie despre noi ertaț! Dumnezeii le va plăti pentru fapte![e] lor. Iar cu dumneata iar şi vor fac[e) pace, cum vor putea, pentru fapta lor. Aciasta pohtim pre dumneata ; mjiji[ojstivul Dumnezeii să te bucure pre dumneata, cu tot binel[e]. Amin. Msţa Fev|ruarie) 11 dni, vl. 7154 [1646]. Al domnital[e] bun priaten: Dumitrașco Stolnic Fillijpescul!, [V*:] Întru cinstit[ă] măna cinstit[ujlui şi prea-iubit[ujlui bun priaten și vecin de aproape, jupan Mihai.... [Pecete neagră, neînţeleasă ?.] 12. La al nostru cinstit şi bun priiaten şi de aproape vecin, dumnealui jupănul Mihai, județul Brașov[ullui. Pohtim de la m[ili[o ]stivul D 1mnezei tot binel[e), împreună cu bun[ă] pac[e] şi cu săn[ăjtate, să-ț hăr[ăJzască dumnetal[e] şi a toată cinstit[ă] casa dumnetal[e]. Cătră aciasta, dăm știre dumnetal|e)] pentru un Rumăn al nostru, anum[e] Stan, care) aŭ venit o muiare de 1 V. asupra acestut boier, tatăl cronicarului Constantin Căpitanul, prefața la ediţia ce am dat dim cronica acestuia, 2 No 613. www.dacoromanica.ro 184 AFACERI DE HOTARB Lan părăt la dumneavoastră, și Lat pus la închisoare. De car[e] lucru să şti! domneata că acel om are mărturii foarte bune, cum nu iaste vin[o|vat nimic. Pentru acesta lucru, pob- tim pre dumneata, ca pe un bun priaten, să le cauț dumneata de dereptate, că nu e vin[olvat nimic. lar dumneata, ce verii) pohti într'acoac[e], foarte cu drag vom sluj|i] dumneavoastră. Aciasta pohtim pe dumneata. ... + Al Domnii Talfe] priiaten: Dumitrașco Vel Stolnic [Filipescul). [V*:] La al nostru bun priiaten și de aproape] vecin, dumnealui jupănul Mihai geakiu [== mare] judeţ. ... [Pecete mică, cu crengi, fără inscripţie !.] 13. + Radul Cup|ajriul dat-aam cartea noastră la măna acestui sărac de fecior, anum[|e] Ion snă [= fiii| lui Simion răchiiariul, den Olbav, pentru că aicea naintea noastră făcut-aii jalbă pentru un om apumlel Stoica, părgar din Cămpulungii, și pentru o mumă a Stoicăi părgar, pentru că, avănd el o datorie la dinșii de atăta seaam[ă) de vreame, și chiemăndu-i la jude- cat[ă] aicea la noi, iar ei n'au vrut să vie, ce aŭ fugit ca niște oameni răi şi înșălători. Direptu aceaia să fie volnic cu cartea noastră, unde ar găsi, aŭ pre mumă-sa Mariia, aŭ pre Stoica” fiiii-săi, să-i apuce și să-i duc[ă] la judecător[i], să-i pue la închisoare, aŭ fie în Țara Ungurească, aŭ în taara Mol dovei, aŭ aicea în Țara-Muntenească,—tot să-i apuc[e] să-i în- chiz[ă], și, pănă nu-i va plăti tot banii precum le scrie zapisul lor, şi chieltuial[a] ce ar chieltui el, să îi să întoarcă înnapoi, să nu să mai sloboaz[ă]. Aciasta scriem. Mart 13 dni, lt. 7202 [1694]. Radul Cup[alriul?. [V*:] Des Kempulunger Judicats Sentence?. 1 NO 582. 2 Ispravnic de Cimpulung. 8 No 649. www.dacoromanica.ro JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 185 14. t Cinstitului și al nostru bun priiaten și vecin de aproape, dumnealui jupan Ion Manche, marele-judeţ. De la m[i]l[o]stivul Dumnezeii, săn[ăjtate şi tot fericitul bine pohtim ca să tri- mal dum[ijtalje]. Cinstită cartea dumliltal[e], care ne-ai tri- mis dumneata, ne-aii venit; dentru care, de bună și fericit[ă] săn[ăjtatea dumiltal[e] înțelegăndu, multu buc[u]răndu-ne, am dat laudă lui Dumnezeii. Alalte căte ne scrii dumneata, încă am înţeles. Pentru Gherghe meșterul, Sărbul, de care ne scrii dumneata, cum că ar fi venit înaaintea dumlt alte) dumneaei jupăneasa Marta, care are datorie la acest Gherghe meşterul, Sărbul, d 43, cu zapisul lui, precum le-am văzut și noi, ca să nevoim să scoatem banii dumneaei dă la dănsul,—noi foarte bucuroș ; numai vei ști dumneata că iaste un om prea slabu şi lipsit, precum doar găndim că și dumneata vei fi înțeles dă la ceialalți boiari, car[i] au mai avut datorie la dănsul. Carii, viindu aici, cu dăstulă nevoinţă abiia s'aii scos căţva bani de li se-aii dat. Văzăndu-t lipsa lui și neavăndu cei mai face, aŭ ertat dumnealor mai mult dă jum[ăltate, pre- cum vor spune și ei singuri dumijtalje]. Dă car[e| noi, pre- cum și mai sus zicem dumji]tal[e] că foarte bucuroș vom nevoi, și pentru banii dumneaei jupăneasei Martei, numa: să soc|ojtească dumneaei pentru lipsa lui, să mai iarte, că nu iast[e] putință acești] ban|i] (ot să ias[ă] de la dănsul. ȘI, pre ce va fi socoteala dumneaei să lase, să avem răspunsu, ca să ştim ce vom facļ|e]. Şi, lăngă aceastea toate sfărșindu, mila lui Dumnezeu pururea să fie cu dumneata. Mai 24 d., lt 7204 [1696] Al dumitale] dă bine voitor: Bunea Grădișteanul. [V®] Cinstitului și al nostru bun priiaten și vecin de aproape, dumnealui [on Mancăș, marel[e]-judeţ al cinstitei cetăț Bra șovului, cu cinste și cu multă săn[ăjtate să se dea. [Pecete bună, având mielul cu cruce pe spate «și B[u n ea] G|rădi]s|teanul]»!.] No. 655. www.dacoromanica.ro 186 AFACERI DE HOTARE 15. La al nostru bun priiaten şi de bine voitor şi vecin de aproape, cinstite dumneata jupăne Hanăş Mancăş, De la prea-putiarnicul şi a tot iitoriul D[u]mn[ejzeă pohtim ca să păzească pre dumneata cu bună pac|e]. cu întreagă să- nătate, cu viață îndelungată și cu tot fericitul bine, înpreună cu toată cinstită casa dumitale, Cinstită și noao foarte dorită cartea dumnitale, care ni-ai trimis, ni-aŭ venit, şi, de căte ni-ai scris dumneata, de toate am înțeles. De bună sănătatea dumnitale, ni-am bucurat foarte. Ne scrii dumneata pentru popa Stan den Satul Lung, cum că aii venitla dumneata de ai spus dumnitale că, furăndu-i-se nişte une alte, şi dovedin- du-le prin călăcaș că i Dar fi furat un om anumlel Neagul şi cu un cumnat al lui, aii fost venit popa Stan cu Neagul la judecată înnaintea noastră, şi s'aii aflat Neagul vinovat, și cu cumnatu-săii Stan, precum aŭ mărturisit și colăcașii. Și i-am fi dat ca să-i plătească paguba. De care văzănd dumneata că nare popa Stan carte de judecată de la noi, nu foarte l-ai crezut de cealia ce aŭ spus dumnitale, cel-ai trimis dum- neata iară aici, ca să-i facem carte de judecată, precum vom fi ales dreptatea. De care lucru, așa vei ști dumneata cu bună adeverinţă, că aŭ venit popa Stan cu Niagul de față înnaintea noastră, și întăi san îndreptat popa după leagia voastră, apoi aŭ venit Niagul a dooara înnaintea noastră, fiind şi popa Stan de față. de aŭ mărturisit singur el cu gura lui că el și cu cumnatu-săii Stan aŭ furat une altele popei lui Stan. Deci noi așa am judecat, săi plătească Niagul și cu cumnatu-săii toată paguba, și pre jumătate aŭ plătit Niagul aici, partea lui, iar ceialaltă parte să o plătească acolo cum- nată-săii. Și atunce oan cerşutpopa Stan carte de judecată, iar acum iat|ă] că i-am făcut; ce viind acolă, îi vei face dumneata dreptate, şi să-i scoț dumneata ce ar avea la acel om, să nu rămăe cu paguba. Aciasta acum, şi mila milos- tivului D|ujmn[ejzeii să fie pururea cu dumneata și cu toată cinstită casa dumnital[e]. Av[gust] 30 dni, P 7207 [1699]. t Theodosie Mitropolitul Ugrovlahiei. www.dacoromanica.ro JUDECĂ DEZBĂTULE 187 [V*:) + Cinstitului şi binevoitoriuluï nostru şi vecin de aproape, şi bun priiaten, dumnealui marelui-judeţ al cin- stitei cetät a Braşovului, cu căzută cinste să să dea. [Pecete neagră, cu Maica Domnului cu Hristos în braţe, şi inițialele: umzip 6[05] 'Inscbs Xlpmorel, any ` aeoaccne] E. M[HTponoanT] 3[eman] S[nrpotaarin] [= Maica Domnului, Isus Hristos, amin. Teodosie b. Mitropolit al rer Ungro- vlahiei).] Anno 99, die 14 Sept. Des Wallachischen Bischoff Schreiben wegen des Popa Stan auss Langendorff gestollen Stiitten!. 16. Cinstit şi al nostru bun şi vechiii priiaten, de bine voi- torii şi de aproape vecin, dumneaalui jupănul Hanăș Mancăş. De la Dumnezei sănătate şi tot binel[e] pohtim ca să triimiță dumnitale înpreună cu toată familiia dum[ijtale. Cin- stit[ă] scrisoarea dumli]tale ce ne-ai trimes, cu căzută cuviință o am priimit, Dentru care de bună sănătai[e] dumneavoastră înțelegăndu, foarte ne-am bucurat și am lăudat pre Dum- nezei. Alalte căte aŭ fostu scrise, am înțeles, pentru un preot anum[e] popa Stan, ce ne semnezi dumneata că, avăndu o pagubă de cătră un om anum[e| Neagul, și viindu amăndoi de față înnaintea noastră, noi i-am trimis înnaintea Sfinţii Sale părintelui Vlădicăi, de Lan judecatu. Și le-ai făcut drep- tate. Și, ştiundu-ş Neagul și vina şi fapta lui, aŭ mărturisit înnaintea Sfinţii Sale părintelui că el au făcut acea hoţie și stricăciune, înpreună și cu un cumnat al lui, anum[e] Stan, care iast[e] ach, şi ş'ar fi plătit Neagul şi partea lui de stri- căciune, ce aŭ fostu, precum ai hi văzut dumneata și cartea Sfinții Sale părintelui Vlădicăi, de judecată. Cai[e] carte dän, du-o dumneata și cumnatu-săi, lui Stan, el ar hi tăgăduindu de acea stricăciune. De car|e], văzăndu dumneata lucru păn într'atăta, ai trimis de iznoavă iar pre părintele înpreună cu 1 No 675. www.dacoromanica.ro 188 AFACERI DE HOTARE o slug[ă] a cetăţii, ca să să îndrepteaze lucrul. De care], la aciasta nu mai trebue atăt[a] dovedire, de vreame ce ei amăndoli de față aii fostu înnaintea Sfinții Salle] părintelui Vlădicăi, de Lan judecat, și Neagul de bună voia lui, făr de nici-o pedeapsă, aŭ mărturisit cum că el și cu cumnatui Stan aŭ făcut acea stricăciune, și san plătit el și partea lui de stricăciune, cum ai văzut dumneata și cartea părintelui, de judecată. Fără de căt, de-acum rămļ[ă]ne judecata dumneata ` fiind supt ascultarea dum[i]tale, ce vei vrea să faci, aceaia va fi. Căci ei, adevărat, ca niște oameni răi și hoţi, așa vor tăgădui și să vor apăra, ca să-ș mai lungească vreamea. lar dumneata, ca un dreptu judecătoriă, să aibă părintele popa Stan dreptat|e], să nu fie păgubaș. Că destul de de alte certări și pedepse, care sănt dupre vina lor să ià, li să iartă, de vreame ce însuș, dă bună voia lor, precum și mai sus, Sau mărturisit păcatul; iar stricăciunea și paguba să plătească, Că noi, ce am cunoscut și știm adevărul, şi 'ntăiii şi acum, al doilea răndu, cu aciastă scrisoare, dumji]tale mărturisim, cea de apoi: cu acei oameni, ce săntu supt ascultarea du[m]itale, ce vei vrea, vei fac[e). Și cu aciasta sfărșindu, mila lui Dumnezeii să fie pururea cu dumneata. Sept. 28 dni, lt. 7208 [1699]!. Al dumnitale de bine voitoriă şi gata a sluji: Mihai Cantacuzino, |V*:] + Cinstitului și al nostru bun și vechii priiaten, de bine voitoriii și de aproape vecin, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marel|e-judeţ de l[a] cinstită cetate Brașovului, cu cinste și cu multă sănătat[e] să s[ă] dea. [Pecetea știută, cu negru.) 17. Cinstite și al nostru de bine voitoriă, bun priiaten și vecin de aproape, dumnealui jupan Boarteș marel|ej-judeţ al cin- stitei ciătăţi Brașovului, săn[ăjtate și tot binele] pohtim du- mnital|e] de la Dumnezău ca să-ți dăruiască, 1 No. 677. www.dacoromanica.ro JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 189 t Întămplarea scrisorei cătră dumneata nu iaste de alt, făr[ă] căt ca s[ă] știm de bună și ferecit[ă] săn[ăjtajtea] du: mital|e]. Lăngă aciasta, te pohtim pe dumneata pentru o să- rac|ă] de fămeae, care aŭ fost de aicea din Cămpulungu, de o aŭ fost luat un Tudoran Beaaghiia, de acii din Şchiai, şi întămplăndu-i-s[ă] din poruaca lui Dumnezăti de i-ai murit soțiia, şi aŭ rămas sărac şi strein, şi nu are acíf pe nimini ca să-i caute de hrana ei, că nai făcut nici copii, și aŭ rămas și căte cevași de la bărbatul ei, și n'are cine îi căuta, fiind streină; ce și rudele bărbatului ei sănt nește oameni năprasnici, și aŭ pecetluit tot ce aŭ fost rămas, și să bro- descii să o scoatläl numai cu trupul din caslă], și, cănd i s'aŭ apropiiat lui să moar[ă], aŭ fost și popa Florea din Şchiiai acolo, fiind sară, şi, întrebăndu-l preotul: «Todorane, ești slab, şi, de te temi de moarte, căci nu faci o diiat[ă| a ce vei, lași fămei tale)». Iar Todoran aŭ zis : «Părinte, eŭ las casa fămeaei meale Stancăi: nimini treab[ă] să n'aibă din rudeneil[e] meale». Și aŭ vrut să faclă] și diiată, și, pripindu-l moartea, i-ai perit limba. Și aŭ fost zis, ce are fi rămas, din toate să dal înparță precum iaste obiceaiul, Ci te pohtim pre dumneata ca să i s[ă) fac[ă] acer sărac[e] dereptate, la înpărțeala lor, să nu s|ă] fac[ă] niscare voi veghiiate. Si iar te pohtescă pe dumneata pentru Stoica post[ălvarii de acii, care aŭ fost soție cu Todoran și cu jupănul Dan: cănd aŭ fost la şoc[olteala lor, de s'aii despărţit, ap fost rămas Stoica post[ăjvariul lui Todoran Beanghiei ti 800, cu za- pis de la măna lui, ca s[ă] să dea acești bani toți deplin în măna lui Todoran, precum va mărturisi și jupănul Dan, că el le știe toate soc|olteale[le] lor, și el le va descoperi toate. De aciasta pohtesci pe dumneata, să i să fac[ă] aceștii sărac[e] dereptate. Și, sfărșind, m[i]la lut Dumnezăi să păzască pre dumneata cu săn[ăltate, D[eJch[emvrie] 3 dni, D 7217 [1708]!, Al dumitalje] în toat[ă] vreamea de bine voitorii și bun priiatin, gata spre slujbă : Hriza Log|ofăjt, ispravnicul ot Cănpul lungu. 1 No. 704, www.dacoromanica.ro 190 AFACERI DE HOTARE [V0:] Cinstitului și al nostru de bine voitori, bun priiaten Și vecin de aproape, dumnealui jupan Boarteş marele-judeţi al cinstitei ciătăț Brașovului, cu fericită sănjăltate să dal dea. (Pecete brună cu inscripția: «f H[rijz[ea] [is]p[ra]v[ni]e»”.] 18. Io Costandin Voevod bin mlstiii i gsdnă zemle vlahiiscoe. f Cinstitului al nostru bun priiaten şi vecin dă aproape, dumnealui jupănul Barteş Sauler, judeţul-cel-mare dă la Bra- şov. De la Dumnezei pohtim să -dăruiască dumļiļtale fe- ricită săn[ăjtate. Cartea dumitale ce ne-ai trimis, ne-aii venit Şi, ce ne scrii dumneata, am înțeles. Pentru un munte care Lan cumpărat Oprea Florea, ce să chiiam[ă] Radila, aici în țară, dă la cumnată-sii Comşa Răuţ, drept t! 102, si apoi acel Comșă nu s'aii lăsat pă acea vănzare, ci s'au sculat dă Lan fost văndut mai pă urm[ă] şi egumenului dă la mănăs- tire dă la Mărgineani, drept d 130, şi acum aŭ mare gäl- ceaav[ă] intră dânșii, fiindu văndut muntel|e] în doao locuri, precum văzum și zapisel[e] dă vănzare, şi acel Comşă văn- zătoriul să află acol[o] la Braşov, şi acum, nefiindu el aici de faţ|ă], nu să poate îndrepta lucrul fár de dănsul, nici egumenul nu poate veni acol[o], şi, fiindu şi moşiia aciasta aici în ţară, — de care lucru te pohtim pre dumneata, să dai pre acel Comșă în măna cumnată-săii Oprii, să vie înpreună cu dănsul aici, să stea dă faț[ă] și cu egumenul dă la Märei, neani înnaintea noastră, să să îndrepteaze acest lucru, că aŭ înșălat și pă unul și pă altul, —că fär de dănsul nu să poate îndrepta; ci numai să vie de faț[ä]. Aciasta, şi mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata Iuljie] 9 dni, P 7217 [1709]. De bine voitoriii dum[ijtale: Jo Costandin Voevod. [Ve:] Cinstitului al nostru bun priiaten şi vecin dă aproape, dumnealui Barteș Sauler, județul cel mare de la cinstita ce- tatea Brașovului, cu sănătate să să dea. [Pecete mare, rotundă?.| 1 No 704, 3 No 419. www.dacoromanica.ro JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 191 19. Dumital|e] jupăne Moarcăr, sănătate să trimițlă] Domnul Dumnezei dumital[e] și la toată cinstit[ă| casa dumitalțe) poftescii de l[a] prea-puternicul Dumnezeii, ca la un bun și voitori de bin[e] al miei. Că, de nat fi fost dumneata mie într” ajutori cu cuvăntul, cine ştie la ce lucru aș fi ajunsu eŭ? Ce numai, dup[ă] mila lui Dumnezei şi dup[ă] ajutoriul dumital[e], ep socotescii că mult me-ai folosit dumneata mie. Ce mă rog dumliltale și de acum înnainte ca să nu m[ă] pui dumneata la uitare, că, cu mila lui Dumnezei și prin ajutoriul dumital[e), deaca mă va scăpa Dumnezeii de aicia, eŭ tot voi fi al dumitalle), și, ce va fi, ostineala dumitallel va fi, că, pă cum să înțeleage lucru, miem ceare Măriia Sa domnul, chizaş, precum pofteaşte el, dar, pentru acest lucru care pofteaște el, cine sar băga chizaș precum ca sfà] nu aibă el pagub[ă) nici de un ban din toate ale lui, căte are, — că oamenii Sab spăreat de el, și de frica părcălabului, și oameni de acolo nu să vor băga chizaş pentru mine, de aș șidea aicia căt de mult. Că eŭ n'am altă nădeajde după Dumnezei, făr pă dumneata; că dumneata ne știi tot înce- putul şi fărșitul, că eŭ poftesc să daŭ chizaș pe sufletul mieii, să mergi în sfânta bisearică, să jur în sfănta evanghelie, precum nu san făcut nici-o pagub[ă|] de mine, nici de acum înnainte de mine nu s[ă] va fac[e|. De care lucru, dumneata ştii toate, căte maŭ părăt. Ci fă dumneata toate ca un Inte: lept, că mie mi sai supărat cu atăta prinsoare, și, din toate, acum am căzut ai la beteşal[ă), si, dintr alte, din toate am fărşit, căt mai și de foame pier. De care lucru, știi dumneata că, de aș fi mai de aproape, ar fi cumar fi, ci nevasta mea Intro săp[tă]mănă poate veni, iar în trei nu poate, şi pă acas|ă] toate mii să răsipescti. Al dumitalțe] de bin[e] voitor și mai mic slug[ăj, eu, Ion Avram din Soodol!. (Către 1720 soi) 1 El scrie din temniţă și cere hoas ca să poată ieși de acolo. a Nd 583. www.dacoromanica.ro 192 APACERI DE HOTARE 20, De Cad([.]-Efendi] de la Giurgiuv i ţie Voivod de la Bu- curești. Viind acest luminatii ferman al Înpărății Mele, avănd Craiul Niamţului sol aci la Țarigrad cu șăzămăntul, și viind aici la Poarta Înpărăţii Mele cu o carte pecetluit(ă] a Cra- iului nemțescii, dănd jalbă pecum că din raiaoa noastră care are șăză|măjnt în Bucureşti, anume Costandin Ioan snii (= fiii] Flore Pop, care este dator la un negustor din Ținutul Nem- Iesch, anume Conrat Capel de la Acna, avănd să ià cu za- pisul lui bani tl. 794, banfi] op, cu toată zăbava banilor, care aŭ zăbovitii mai mult din zi, adec[ă) de la 1761 și păn acumi, . banii nu i-aii dat; și, văzănd Înpărăția Mia pecum că este lucru cu păcat nedănd banii de atăta vreme, tu, Voivod de la București, dinpreun|ă] cu Cad[i]-Efend[i] de la Giurgiuv, să le luaţi sama, și să-i judecați cu dreptate, după pravile, şi să faceți banii taxil, după cumii arat[ă] și zapisul lui, şi, fâcănd vechil pe acest negustor, anume Ghiorghie Făg|ujrel, să-i dia banii, să-i duc[ă) la cel mai sus numită, care are să ià, iar, făcănd vre-o pricină] a nu da banii, să-l trimiteţi după cumii scrie fermanul Înpărăţii Mele, ca s[ă] vie aici la Poarta Înpărăţii Mele, ca să-ș ià judecata driaptă. Iar într'alt chip să nu Geet, afară] din porănca firmanului Înpărăţii Mele, ci să căutaţi să-l găsiţi dupl[ă] cumii mai susii am numiti, iar, nefăcănd ascultare după porănca fermanului Înpărății Mele, apoi vă veţi pedepsi. Ghenuarie 1, 1767. [Traducere pe o largă foaie de hirtie orientală, trimeasă din Constantinopol odată cu firmanul original!.) 21. Io Alexandru Ioannu lIpsilant Vvd. bju, mil. i gspdr. zemli vlahiscoiă. Petco Brașovene. Am văzut cele ce scrii pentru banii ce ești datori lui Dumitru Cașcambă, şi, măcar că aveam dată poruncă ca să să vănză din cele ce a! aici în țară, spre îm- 1 Bibl. Acad. Rom., documente; Sturdza, în dn. de, Rom., VIII, p. 258. www.dacoromanica.ro LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 193 plinirea banilor datornicului lui, adică vii și altele, daru, dupe rugăciune-ți, iată m'am milostivit, și ți san dat norocul ce ceri, şi-ţi scriem cu hotărăre, dupe sărbătorile Paștelui pănă în 20 ale luni lui Aprilie, fără de alt cuvănt de pre- lungire, să vii negreșit aici, ca să-ţi dăsfaci cu numitul dator- nică, căci, cănd și dupe acest sorocii nu vei veni și vei mai profasisi cevași, să știi hotărăt că măcar o zi soroc nu ţi să mai dă, ci vom da poruncă de să va vinde cele ce a aici, și să va face împlinire dă dreptul numitului datornic. Aciasta. 1778, Mart oi, [V0:] La Petco Braşoveanu, neguțătoriul, ce să află în Brașov, să să dea. Procit., Vel Logt. [= A cetit Logofătul-cel-Mare]. [Pecete roșie, ruptă.] IV. Legături cu dregătorii de hotare, Brașovenii aveau, firește, legături dese cu dregătorii mun- teni de la hotare. Ele eraii însă mai puțin dese și mai puţin însemnate de cum s'ar crede, pentru că pe atunci cele mai multe afaceri interne, și mai toate cele din afară, erau lăsate în grija Domnului, care priveghia de-a dreptul, fără mijlocitor, asupra lor. Nu era nici-un lucru, cît de mic, în care Voevodul să n'aibă chemarea de a se amesteca, și să nu se amestece de fapt foarte adesea. Afară de boierii din Sfat și cei de la Curte, eraii, pe acea vreme, puţini dregători statornici. Ceilalţi erai numai zs2ra7- nică ai lui Vodă, represintanții persoanei lui și îndeplinitorii voinții lui, într'o anumită afacere. Ispravnici permanenți se întîlnesc numai de la reforma lui Constantin Mavrocordat înnainte, Totuși erai anumite puncte din pămîntul tert, unde pre sența necontenită a unui om domnesc era neapărată. Aici afacerile nu se iviaŭ numai din cînd în cînd, ci se urmaii zilnic, şi ele erai destul de grabnice — zăbava aducînd mari 1 No, 429. 75703, Vol. X. 13 www.dacoromanica.ro 104 AFACERI DE HOTARE pierderi și neplăceri —,peutru ca dezlegarea lor să nu poată fi strămutată la Domnie. Astfel, pentru nevoile vămii și ale hotarului, un ispravnic stătea necurmat, din cele mai vechi timpuri, la Cîmpulung. Locul săă era de mare încredere: prin mîna lui treceau mulți bani, hotăriri însemnate era chemat să le pronunţe el și, în sfirşit, priatr'insul se căpătaii poate cele mai grabnice știri din străinătate Din acesta din urmă punct de vedere, Cîmpulungul muscelean era pentru Munteni același lucru ca localitatea cu același nume din Bucovina de astăzi, pentru Moldoveni. De aceia 7s/ravnicul se alegea dintre boierii mari și de neam bun. Cel d'intăiii pe care-l cunoaștem, e Socol din Cornăţeni, coboritorul vestitului boier Socol din veacul al XVI-lea. Încă din 1635 și pănă 'n 1640, Socol e ispravnic la Cimpulung, avind mai ales grija înnoirii bisericii domnești din acest oraș 1, L-am văzut scriind odată pentru postav, altă dată pentru afaceri de hotare, şi iată acum o altă scrisoare a lui, fară alt scop decit recomandările și complimentele obișnuite : I. f La al vostru cinstit și prea-iubit și întru tot nădäjduitor, mai mare părintel[e] nostru jupănul Mihai, marelļe]-județu de întru cinstit Scaunul cetățeaï Brașovului, sănătate pohtescu de la mlijiojstivul Dumnezeu, înpreună cu tot binel|e], să dăruiască Sfenţiia Sa dumnital[e], de înpreună cu toat|ă] cins- tit[a] casa dumnitale şi cu tot priatnicii dumnital|e]. Alta, cinstit[ă] cartea dumnetalle] care mi i-ai trimis, foa|rjte cu mar|e] drag[ojste o am priimit, şi de toate pre răndu am înţeles. De care lucru dăm laud[ă| și mulțemim mliji|o]s- tivului Dumnezeii de această veselie ce se-aii început întru cinstit[ă] casa dumnital[e] cu sora noastră, fiia dumnital[e] 1 V, Zuscripțit din bisericile Romăniet, pp. 130-1; Conu., literare pe Fe- bruar 1905 ; maï sus, passim, şi tabla. www.dacoromanica.ro LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 195 Mliji[o]stivul Dumnezeii să dăruiască să fie în ceasul cel bun, și să le dăruiască Sfenţiia Sa zil[e] îndălungate și viiațfă] norocit[ă), înpreună cu tot binelle]. Alta, să veri] pohti dum- neata a ști şi de bună sănătate a Mării Salje] lu Vod[ă], iaste Măria Sa sănătos şi veasel și întru bun[ă] pace]. Aşij- direa şi noi încă ne aflăm cu sănătate pre lăngă spatellel Mării Salje]. Alta, și noi, dup[ă] pohta dumnitai[e], apropiin- du-se zioa cea de veselie, trimis-am cu cinste pre omul nostru şi ca un fecior, Boiar Ișfan. Dumneata să priimeşt[i] cu drag|ojste și să iai în nume de bine, ca de la un fecior al dumnitalje]. Numai să dăruiască m[i]ijojstivul Dumnezeu să petreaceț dumneavoastră această veselie cu pace] și cu bun[ă] sănătate. De aceasta am scris domnital[e]. Să fii dum- neata sănătos... Aplrilie] 26 dni. + Al dumnetalea ca un fecior: Socol Vel Cliuc[er]. [V*:] Cu cinste să se dea această carte întru cinstit[ă] măna a cinstit şi prea-iubit mai mare părintel[e| nostru, dum- nealui jupănul Mihaii, marel|ej-județ dentru cinstit Scaunul cetății Brașovului... . [Pecetea obișnuită, cu semne!.] O scrisoare din 1698 arată cine era atunci ispravnicul de Cimpulung, după Radul Cupariul, cunoscut dintr'o scrisoare tipărită în capitolul precedent: 2. T Cinstitului și al nostru bun priiatin și de aproape vecin, dumnealui Ioane Manciş. Să fie dumneata sănătos. Sănătate şi tot binele pohtim dumtallel de la Dumnezeŭ ca să tri- miță dumitale), denpreun[ă] cu cinstită fămiliia dumitale. Cinstită scrisoarea dumitale ne-aii venit, de a dumitale să- n(ă]tate ne-am bucurat. Ne scrii dumn[eajta pentru grăul de la Rucăreani, ca să le zicsă aducă banii la dumn[ealta, să-ș isprăvească într'un chip, că iaste și de mult. De aciasta vei şti dumn[ealta că i-am chiemat aici la noi, și le-am zis foarte, 1 No 581. www.dacoromanica.ro 196 AFACERI DE HOTARE şi iată că-ș puseră zi de 'nnaintea noastră, pănă la Săntă- Mărie să vie acolo la dumneata, să-ș isprăvească. Ci de aciasta aşa vei şti dumneata. Aciasta acum, și mila Dom- nului cerescu să fie dumitale pururea de ajutor. Iul. 20 d., lt. 7206 [1698]. + De bin[e] voitor şi gat[a spre slujba dumnetal[e] : Șărban Com(is] Vlădescul. [V*:] Dumisale cinstitului și bunului priiatinului nostru Ioanes Mancăș, judeţ a cetăţii Brașovului, cu fericită săn[ă- tate să să dea!. [Pecetea obișnuită.) Nu cunoaştem alţi ispravnici de Cîmpulung, mai vechi, din vremea lui Brincoveanu. Dar s'a păstrat încă scrisoarea prin care acest Domn dă de știre Brașovenilor că a încredinţat această sarcină lui Radu Golescu Comisul, unul din personaşiile «Istoriei ieroglifice» a lui Dimitrie Cantemir 2. Radu Comisul era fiul lui Matei, tot Comis, şi, prin acesta, nepotul de fiu al vestitului Stroe Leurdeanu, dușmanul neamului cantacu- zinesc 3. Postelnic, apoi Agă, în 1691-24, el fu Marele-Vornic al lui Constantin-Vodă (1711)5 și Logofătul cel Mare al lui Ştefan Cantacuzino, urmaşul Brîncoveanului ê. Şerban Comisul, pe care-l înlocuia, era poate Şerban VIă- descu, care fusese odată solul la Viena (în 1688) al lui Şerban Cantacuzino și se întorsese cu agentul ungur, bine cunoscut, Ladislas Csâky, pe un timp cînd Golescu era numai Pos- telnic al doilea sau al treilea 7. Cu vremea el s'ar fi îmnbunat cu D)omnul cel nou, carei dădu isprăvnicia de la Cimpulung, lăsîndu-i-o pănă acum, în 1700. Dar un alt Şerban Vlădescu, fiul bag Pîrvu, era fost Mare-Postelnic încă din 1691-28. No 671. Istoria literaturii romîne în secolul al XVIII-lea, |, p. 358. Documentele Cantacuzinilor, p. 111 (nle LI-LIII). lbid., p. 154 (n° LZY). 5 Studi? și doc, V, p. 311 {n° 72), 6 Ibid, p. 176 (n° LXXV). 1 Magan istoric, V, pp. 102-6. 8 Doc. Camtacueinalor, p. 153 (n° LXVY). = e NW ra www.dacoromanica.ro LEGĂTURI CU DREGĂTUBII DE HOTARE 197 3. + Io Costandin Basarab Voevod bag mlstiiii gspdru zemli vlahiscoe. T Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[a] vreamea de bin[e] voitoriii, dumnealui jupănul Eckii Ghiorghe, marele-judeţ al cinstitii cetăț Brașovul, sănătate și tot bi- nel[e| de la Dumnezeii poftimu dumnital[e]. Cu aciasta facem ştire dumital[e] că iat|ă] că am socotit de am pus ispravnic la Cămpul lungu pre cinstitul și credinciosul boiariul nostru Radul Comisul Golescul, în locul lui Șărban Comisul; carel[e) vine și pănă acolea la Brașov. Deci am poruncit ca cu dum- neata să dal înțeleag|ă] de toate ce vor fi trebil[e], și să trăiască în dragoste şi prieteşugul vecinătăţii, și, or[i]ce ju- decăţ ar fi în partea locului aceluia, să îndrepteaze şi să caute, să fac[ă] ce ar fi cu dreptul. De spre partea dumi- tal[e|, încăș, ca un bun vecin ce ne eșt[i] dumneata, la ceale ce ar fac[e] dumitale] ştire, aseamene și dumneata ceia ce va fi dreptul a căuta și a fac[e] poftim, ca să să păzească pururea buna vecinătate. Aciasta acum, și mila lui Dumnezeu să fie cu dumneata. Sept. 3 d., lt. 7209 [1700]. De bine voitoriul dumitale : Jo Costandin Voevod. [V:] f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat|ă] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ech Gheorghe, marele|-judeţ al cinstitii cetăți Brașovul, cu mult al sănțăjtate să s(ă] dea. [Pecete mare, rotundă.) De la Radu avem următoarea scrisoare către Braşoveni: 4. + Al mieii cinstit şi maï mare vecin de aprooape și bun priiaten, dumnealui jupănul Mihaiu, judeţul cel mare al cins- titei cetăţii Brașovului, cu săn[ăjtaate mă închin dumital e). 1 No 374. www.dacoromanica.ro 198 AFACERI DE HOTARE Aşijderea, se vei pohti și de săn[ăjtaate noastră, cu mila lu Dumnezeii, în nărocul Mării Salle Domnu nostru, aflămu-ne cu săn[ăltaate pre lăngă spatel[e] Mării Salle] Domnu nostru. Cartea dumfiJtal[e), carje) ne o'i trilmijs cu fiul dumital[e| şi fratel[e] nostru, jupănul Herjerii Lucaciii, şi, deca o am citit şi am înțeles de bună] sănătaate dumitalle], fooarte ne-am bucurat. Darul ce ne'i trimis dumneata, încă ne aŭ venit, şi fooarte mulțămescu dumetalle]: să dé Dumnezeu şi noi să slujim dumnevoastre de ce vet pohti dumneavoastră, lar, pentru răndul oilor dum(ijtal[e], înțelege-vei dumneta den scrisoarea Mării Salle] Domnu nostru că, cum aŭ îngă- duit Măriia Lui dumital|e], tot va îngădui și acum, pe ce vor hii bucate alese] alle] dumital[e], numai păn acum Mării Sa Domnu nostru oiarii în ţar|ă] n'aau trimes. Iar tot va hi pe voia dumital[e]. Și aciast[ă] scrisoare a noastră să afle pe dumneata săn[ăltos. Dech[emvrie| 9 dni. + De bin[e] voitor së în toat[ă] vream[e] gat[a] a sluj[i] dumnital]e): Radul Vel Comlis|. [V*:] 4+ La al nostru cinstit și mai mare vecin de aproape şi bun preiaten, dumnealui jupănul Mihaiii judeţul al cinstitei cetăţii Brașovului, Aur e [= să se deal 1651, 23 December, Diess Genadess (?) halpen. [Pecete galbenă, cu semne!.] Un alt dregător din vecinătate e județul Cîmpulunzgului, vechiii oraș din veacul al XIII-lea, avind judeţul şi pir- garii săi 3. De la unul din acești judeţi e cererea următoare: 5. Cinstitului de Dumnezăii și ales întru vrednicie Măriia Sai Ghieorghius Ghieicăl, marelje]-judeţ al cinstitei cetăț Braşo- vului, să fie Măriia Ta săn[ăltos. Pohtim dela prea-putearnicul şi a-tot-ţiitoriul Dumnezăii Mä. riei Tal[e] lin!ă] paacle] și fericită săn[ăjtaate, dinpreun[ă] cu 1 Ne 620, 2 Studi? și dee, LU, p, 273 şi urm. www.dacoromanica.ro LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 199 toat[ă] cinstit[a] familie Măriei Tal[e]. Facem Măriei Talfe] șt[ijre pentru cest om al nostru, de aicea, din Cămpulungu, anum,e Stoica, pentru că aŭ fost venit acum la Braşov cu carul pentru hrana, iar un Ion, fecior lui Simion, de aicea, Lan apucat de zic[ea] cum ca säi fie acest Stoică datori încă maï de nainte vreame. Ci de aciasta vei ști Măriia Ta că aciastă datorie cum iaste poveastea: că aŭ fost luat muma acestui Stoică, anum[|e] Mariia, o bute de vin de la un Iane Grec|ul de la Focşani, făr[ă) bani, şi chizaș aŭ fost întrat acel Simion, iar mătușa Mariia, muma Stoicăi, aŭ fost lăsat un bătlag de rachiii zălog la acel neg[ulțători, și aŭ pus zi mătușa ca să aduc[ă] banii neg|ulțătoriului şi să-ș îă bătlagul cu rachiul. Și, neputănd mearge la zi mătușa Mariia, să duc[ă] banii neg|ulțătoriului, iar neg[ulțătoriul au apucat pre Simion, căci au fost chizaș; iar Simion au venit aicea la Cămpulungu, de au apucat pre mătușa Măriia cu scrisoarea ei. Jar mătuşa Mariia, avănd şi acolo plătit vin, veadre 300, cu zapise, au zis Simion mătuşăi Mariei să-i dea aceale zapise care au avut mătușa, că va scoate el vinul şi va plăti la neg|ulțători. Deci mătușa Mariia i-aii dat aceale zapis|e) toate lu Simion, și au apucat Simion pre datornicii mătușăi Mariei, și au scos acel vin tot de pre la datornici, si ap plătit acelui neg|ulțători, şi Lan scos și zălogul: bătlagul cu rachiul, de i l-aii trimis el aicea mătuşăi Mariei, precum ştiii tot oroșanii; ci încă au fost rămas vin, de al mătuşăi Mariei, la Simion, necum să fie mătușa Mariia datoare lui Simion. Precum veï vedea Măriia Ta și diiata mătuşăi Mariei la măna fiiului săi Stoicăi, făcut cănd aŭ vrut să moar|ă|. Şi vei ști Măriia Ta că mătușa și acum iast[e], și căt nu iaŭ venit ciasul cu puțin suflet, şi o am întrebat noi acum d'intăi, şi așa mărturisă cu sufletul ei, că, ce au scris ià în diata eï, cănd aŭ vrut să moar[ă], așa au mărturisit și acum înnaintea noastră. lar pentru o carte ce aŭ scos Ion feciorul lui Simion înnaintea Măriei Tale, a Radului Cupariul!, acea carte să nu s[ă] creaază, că o știm noi toţ și mărturisim că iast|e| rea, că, fiind Cupariului 1 Ispiravnic şi el, V, maY sus, cap. precedent. www.dacoromanica.ro 200 APACERI DE HOTARE pizmă pre acest sărac Stoica, să mira ce rău îi va mai fac[e], ca să-l omoare]. Ci, mergănd Simion cu zapisul mătuşăi cel de la Grec, și văzăndu-l Cupariul, i-au făcut pentru pizma acea carte, ca să-l apuc[e]. Ci de aciasta mărturisim noi tot cu sufletele noastre, că a|cjea carte ce Lan făcut Cupariul, nu iaste bun[ă], și iaste rea. Ci Măriia Ta, ca un înțelept, să-i faci dereptate,— că nu-i iast[e) nici-un ban dator. Aciasta, şi mila Domnului ceresci să De Măriei Tale] de ajutori. Pentru că, cănd ai făcut Cupariul acea carte lui Simion, Stoica n'au fost de dal Gh(e]nfarie] 27 dni, It. 7208 [1700]. + Al Măriei Talle] plecat și vecin de aproape, de bin[e] voitor : Stanciul jud[e]țul de Dlăgopol, înpreun[ă] cu orașanii. Pecete peste hirtie, cu corbul, avind de-asupra steaua, și inscripţia neînțeleasă.] [V*:] t Cinstitului de Dumnezăii și ales întru vrednicie Măriia S[a] Ghieorghius Ghieicăl, marele-judeţ al cinstitei ce- tățeï a Brașovului, cu plec[ăjciune şi cu fericită săn[ăltaate să să dea, [Pecete mică, brună, cu inscripţia: neuar pa, + Anno 1700, die 8 Febr., exhibit. des Langenauer Richters undt geschworm Brieff in puncto eines Schuldners Sztojika des Popa a luj Negro Sohns!. Rucărul avea un Căpitan, adecă un Căpitan de margine, și de la unul din ei primesc Brașovenii scrisoarea ce ur- mează ; 6. + La al nostru cinstit și prea-iubit și de mļ[ififo]stivul Dumnezeii dăruil dulce priiaten, jupan Mihai, marelje]-judeţ den cinstită] cetatea Braşovului, bun[ă] pac[e] și săn[ăjtate şi tot binel[e] pohtim de la m[ij[ojstivul Dumnezeu dumne- talje], înpreun[ă] cu toat[ă] cinstit[ă] cas|a] dumnetal[e]. De 1 No 683. www.dacoromanica.ro LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 201 vei pohti și dumneata a întrebarea de săn[ăjtatea noastră, cu mila lu Dumnezeii și jn cinstit norocul Mării Sal[e] Domnu nostru, săntem săn[ătoș, de pre săn[ă]tatea noastră, şi părintel[e] Macarie patriiarhul, carel[e] iaste aici !, să în- chin[ă] dumnetal[e] cu săn[ă]tate. Alta, pohtim și ne rugăm dumnetal[e] pentru un nepot al părintelui, pre nume Petru, carel|e] iaste acii în cetate la dumneavoastră, că aŭ avut neşt[e] marhă de negoaţ[e] aici, și lea-aii închis într'o o ocnă, și, de nu va veni acum, iaste peitoare. Ce ne rugăm dumnetallel să faci bin[e] să-i faci dumneata o carte a dum- nitai[e] la Bran, să-l slob[o]zească să vie să-ș caute de marhă. Iar noi încă datorți] să fim a sluj[i] dumnetalje], ori de ce lucru ne vei pohti dumneata aici în țar[a] noastră. De aciasta pohtim, și ne rugăm dumgetallel wr rH PAASEATH € | = de la Domnul să se veselească]. Amin. Apfrilie] 14, It. 7166 [1658]. f Al dumnetallel în loc de fecior: Vasilii Căpli]t[an] ot Rucări. [V°:] La (la) cinstit și prea-iubit și de milostivul Dumne- zeii dăruit dulce priiatenul -nostru, jupan Mihai .... [Pecete neagră, cu semne ?.] Pîrcălabul de Rucăr e căpetenia satului, și doi din pircălabi apar cu prilejul plingerii Brașovenilor în privința unei cîtimi de griii pe care ef o lăsaseră în mînile Rucărenilor, cînd cu rechisițiile austriace, și care nu li fusese plătită: 7. + Io Costandin Voevod bj. mlstiiii gspdrii zemle vlah[i]scoe. + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape în toat[ă], vreamea de bine voitori dumnealui jupănul Mihai Filșteah, marele.județ cinstiţi cetăți Brașovului. Săn[ăjtate și tot binele pohtim dumitale. Cătră aciasta-ț facem în știre dumitale, că 1 Macarie de Antiohia, cunoscutul călător. V, Prefaţa cărţii citate a drei Cioran. 3 No, 633. www.dacoromanica.ro 202 AFACERE DE HOTARE aicí înnaintea noastră veni de să jeluir|ă] (ot săteanii de la Rucăr i Dragoslavele, zicănd cum că, fiind ei datori dumitale cu ti 480 dupre niște grăii ce aŭ fost lăsat Neamții la dinșii, rănduindu-i la dumneata ca să-l plătească cu acești bani. Deci, întămplăndu-li-s|ă| lor de aŭ venit Șchiiai de la Brașov, și Lan jăfuit, de le-ati luat cai 130 şi vaci 180 şi oi 250; deci «ei, știindu-să că sănt datori dunmlijtale, și dumneata dăndu-le strănsoare pentru bani, san fost jăluit cum, de le vei scoate dumneata bucatele de la Șchiiai, să fie în prețul banilor care sănt ei datori dum[iltale. Iar dumneata nici vitel|e] le-ai scos, nici banii în samlal nu i-ai ținut. De care lucru te pohtim pe dumneata, pentru voia noastră, ca să le scoţi vitele de la Șchiiai aceia, să s[ă] plătească de banii dumțiltale, că nu vor putea fi ei prădați în doao părți, [si] Șchiaii să le jà buca- elle, și dum[iltai[e] sët plătească banii ce aŭ; să I[e] scoţi dumneata bucatele de la Șchiiai, să-ți dea banii dum{i]tal[e], aŭ să le iai dumneata în prețul banilor, care sănt ei datori dumitale. Și să aib[ă] de cătră d[ujmn[eajta dereptate, ca s[ă] nu mai facă jalbă la noi. Aciasta, și fii dumneat[a] „să- n[ă]tos. Noem[vrie] 26 d., lt. 7200 [1691]. t De binele dumitale voitori: Jo Costandin Voevod. IV) Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, d[ujmn[eallui jup[ă]nul Mihai Filșteah, marele județ al cinstiții Brașovului (szc), cu sănlăltate să să dea. [Pecete ca la n! precedent !.] 8. t Cinstitul marele-județ de la cinstită cetatea Brașovului, cu cinste și cu multă săn[ăltate să fii Măriia Ta săn[ă]tos ; amin, Sănfăjtate și tot binel[e] voimii Mării Tale, doamn[e] judeţ ; să te păzească Domnul cerescu cu mult[ă] săn[ă]ta[te| și cu paace îndelungată, întru cinstit Scaonul Mării Tale), Cinstita carte a Mării Tale şi înpreun[âl cu sluga Mării Tale ne aŭ t No 350, www.dacoromanica.ro LEGĂTURI CU DREGĂLORII DE HOTARE 203 venit, și, de căte ne-ai porăncit Măriia Ta, de toate înţelea- sem pre amăruntul, Și ne poruncești Măriia Ta ca s[ă] dăm banii grăului rot deplin acum. Ast[a] ne zici Măriia Ta ca s[ă scriem și noi banii pre sume, iar ce am dat și într'a cut mănă. Ci s(ă] ştii Măriia Ta că Țăntea nu sfà] tămplă să fie acas[ă], și sănt scrisorile la dinsul. Ci iară ne rugăm Mării Tale, ca la un cinstit înţelept, cum ne-ai adăstat Măriia Ta cel mult, ne rugăm Mării Tale să ne mai adăstezi Măriia Ta păn la Crăciunul nostru, și vom face Măriia Ta păn atunci 200 de florini, şi atuncea va mai ostăni omul Mării Tal[e] aici, şi npreunlal cu sluga Mării Tai[e], şi, cu aceşti bani ce zicem mai sus, vom veni şi noi, şi ne vei lua Măriia Ta so- coteală, precum va fi cu dereptul. Ce vom fi dat, ne vei prinde Măriia Ta în seaamă, că noi, Măriia Ta, săntem bu- curoşi a plăti, ci numai nu putem tot odat[ă], pentru sărăciia noastră. Şi să] știi Măriia Ta, doamne judeţ, că o scrisoare de bani ce am adus, nu ni s|ă] scrie în cartea Mării Tal[e]. Ci rugăm Mării Tal[e] ca s[ă] nu s(ă facă vre o opreală la cinevași, că noi, Măriia Ta, cu sărăciia noastră, tot vom plăti pre rindu, păn la un ban. De aciasta ne rugăm Mării Talle], și Domnul cerescu să fie dumital|e) pururea de ajutoriii. Dech|emvrie] 11 dni, It. 7204 [1695]. f De tot binelţe] Mării "Tale, domne județ, al nostru priiatin și de aproape vecin: Jarca părcălab, din preun ă) cu ot Rucăreanii, mai micii Mării Tale. Welt Întru cinstită măna domnului judeţii de la cins- tit[ă] cetatea Brașovului, cu multă săn[ăjtate să aläl dea. [Pecete roșie, ruptă !.] Peste trei ani pîrcălabul Stanciul vorbește despre aceiași afacere : 9. 1 Cinstitului de bună rudă Măriia Sa cinstitul județ din cinstit[a] cetate a Brașovului, cu plecăciune și cu săn[ă]tat[e] ne închinăm Măriei Tale. Rugăm pe mlili[o]stivul Dumnezăŭ 1 NO 687. www.dacoromanica.ro 204 AFACERI DE HOTARE și prea-curatei Maica Sfli]nției Sale, să păzească pre Măriia Ta cu lină pacle] şi cu fericit[ă] săn[ăjtatle] întru cinstitul Scaun. Precina scrisoret nu avem a supăra pre Măriia Ta pentru altă cevaș, numai căt iat[ă] că trimiseș Măriia Ta omul Mării Ta[le] cu cinstit[a] carte a Măriei Talle] la dumnealui cinstitul Comis pentru banii grăului, care săntem noi datori Măriei Tale], și vine omul Măriei Tal e] înpreună cu al dum- nealui, aici la noi, porăncindu-ne ca să dăm banii ce săntem [datori], și să venim la Măriia Ta, să ne dám sama și pentru 300 florinţi, care am trimis la județul] Filiștac (sic). Pentru aciasta ne rugăm Măriei Tale, să ne mai aștepți păn dup[ă] Bobotează, iar atunci iar să trimiţ cest om al Măriei Tale] aici la noi, că acum nici omenii care aii fost ispravnici la grău nu sănt toţi aici, și avusem și de la Măriia Sa Vodă nevoi greale pentru oerit și pentru Samă. lar păn atunci ne vom strănge cu toții, și vom da cine ce vom avea, și vom veni încă și cu omenii care aii adus banii la judeţul Filiștac, de-ș vor da sama, și ne vom isprăvi de toate cu Măriia Ta. Numai atuncea să ne trimiț omul Măriei Tale) aici la noi; cu de atăta vreame am tot mincit (sic) pre Măriia Ta, iar acum nu vom mai putea minţi, că și dumnealui Comisul ni-au dat strănsoare foarte tare, aŭ să dăm banii, aŭ să venim la Măriia Ta. Numai atuncea să s(ă] afle și Stan Cur Roșiu ací la Măriia Ta, că el aŭ luat banii de aici și aŭ venit împreună cu omenii noștri la județ[ul] Filiștac. De aciasta ne rugăm Mării Tai[e|. Și aciasta puţinea scrisoare să afle pre Măriia Ta săn[ăltos și veasel, wr ye [= de la Hristos]. Amin. Dech[emvrie| 19 d., t 7207 [1698]. t AT Măriei Tal[e] plecaț : Stanciul păr[călab] ot Rucăr, înpreună cu toții. [Pecete cu cerneală: «...ea ot Rucă|r]».] [V*:] Întru cinstit[ă] măna Măriei Sal[e] cinstit[ul] judeţ din Brașov, cu cinste să s[ă] dea. [Pecete neagră, ruptă!.j 1 No 674. www.dacoromanica.ro LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 205 Cu o zi înnainte Şerban Vlădescu, ispravnicul de atunci, pe care-l cunoaștem, scrisese pentru aceasta sătenilor: IO. + “Ţie, părcălabe Stanciule, ot Rucăr, și ție, Turio, și ție Răceaal[ă|, și voao, tut[ujror săteanilor, și voao carii at fost comisari în vreamea Neamţilor. Cătră aciasta vă facem în știre, că aal că iar ne veni o carte de la dumnealui ju- detul de la Braşov și o slug[ă] a cetăţii, pentru banii grăului: cari-i st voi, Ci s[ă] căutaţ, în vreame ce veţ vedea răvaşul nostru, iar voi, aŭ să-i dat banii tot căț știț că fac, aŭ să trimiteț pre comisarii aceia carii aŭ fostii atunce de au strănsu grău, înpre|ună] cu sluga dumnealui, acolo la dumnealui ju- detul, să-ș dea seama și s[à] socotească și să plătească ce vor fi datori. Că, nedănd banii, nici mărgănd acolo, să vă] isprăviți precum ne scrie dumnealui, zice dumnealui că va să scrie la Măriia S|a] Vod[ă]; ci vet să petreaceţ răă, și iat|ă] că v[ă] trimisei și cartea dumnealui pre un fecior al nostru. Ci o veţ ceti și vet vedea precum scrie, că vam fost scris și eŭ într'atătea rânduri ca să vfă] isprăviți, şi vam zis şi cu gura, şi voi tot Dat mai isprăvit. Nu ştiit ce fealiu de oameni ați fost, si mai pre urmă tot răul vostru va să fie. Aciasta vläl scriă. Dich|e]m|vrie] 18, D 7207 [1698). Șărban V[ejl Comfi]s. [V°:] + La Stanciul părcălab ot Rucăr să să deal. Apoi zăbava, mai mult de nevoie, a Rucărenilor și Dra- goslăvenilor aduse iarăși amestecul Domniei: II. + Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnă. zeml. vlah[i]scoe. + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea, de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marele-judeţii al cinstitei cetăţ Braşovul, sănătate şi tot bi- 1 No 670. www.dacoromanica.ro 206 AFACERI DE HOTARE nelle! poftim dumital[e| de la Dumn[ejzeii. Cartea dumli]tale ne-aii venit, și de săn[ăltatea dumitale ne-aii părut bine. Alalt|e] ce ne-ai scris dumneata, am înțeles. Pentru nește bani ce ai dumneata la Rucăreani şi la Dragoslăveani după niște păine, și ne-ai trimis dumneata, și zapisul lor, care s'aii legat că să dea banii, am văzut, şi iat[ă] că le-am dat po- runcă foarte tare, și le-am și scris carte, să caute să plinească dumitale] toţi banii căţ scriii în zapisul lor, că noi nu poftim nici paguba dumitalfe], nici a nimănui. Aciasta, și mila lui Dum- neen să fie cu dumneata. Av[gus]t 20 dni, lt 7207 [1699]. De bine voitor dumitalje] : Jo Costandin Voevod. [V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănului Hanăș Mancăș, marele-județ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă să- nătate să să dea. [Pecete mare, rotundă £] Porunca pe care o vestește Domnul, s aceasta: 12 T Mlstiiu bjiiii lo Costandin Voevod i gsdnii. Hncay reagan [= am scris Domnia Mea] voao Ru[c]ăreanilor și Dragosloveani- lor. Cătră aciasta v[ă] fac Domnia Mea în ştire că aicea la Domnia Mea scris-aii dumnealui județul dela Brașov cum că-i săateț da- tori neşte bani dup[ă] neşte păine, dăndu voi și zapisul vostru la măna lui, ca să-i plătiţ, şi de atuncea păn acum umblaț purtănd cu povești, și nu v[a] plătiț. Ci iat[ă] că vă poruncescu Dom- nia Mea, în vream(e] ce vet vedea aciastă carte a Domnii Meallel, iar voi să căutaț să v[ă] plătiț de tot bani, precum sit că vă scrie zapisul, nimic să nu umblaț cu alte poveşti], ca să nu mai vie Domnii Meallel sup[ă]rare, că — apoi vet pe- treace nevoe, şi veţ plăti fär de voia voastră. Aciasta vă poruncescu Domnia Mea. . . Avg|ulst 19 dni, It 7207 [1699]. [Monograma.] [Pecete octogonală cu chinovar.] Proclit] Vel Log[ofăt 2]. = A cetit Logofătul cel Mare]. 1 No. 370. 2 No. 369. www.dacoromanica.ro LEGĂTURI CU DREGÀTORIÏ DE HOTARE 207 Acelaşi pircălab Stoica de la N° o se plinge odată astfel şovenilor într'o afacere cunoscută prin scrisori tipărite în paragraful precedent: 13. + Cinstitului de bun[ă] rudă și al nostru mai mare și de aproape bun vecin, Măriia Sa cinstitul judeţ de la cinstit[ă] cetate a Brasovului, cu plecăciune şi cu săn[ăjtate ne închi- näm Măriei Tale și a tot cinstitul Sfat. Rugăm pre m[i]i[os- tivul Dumnezău și prea-cura!|ă] Maica Sflijaţiei Sale să pă- ziască pre Măriia Ta cu bună pace] și cu fericită sănătate întru mulți ani întru cinstitul Scaun. Precina scrisorei nu iaste a supăra pre Măriia Ta de alt cevaş, numai ne rugăm Măriei Tale, iată că m'au fost înșelat neşte măcelari din Șchiiai Brașovului, anumle] Jon Bochici şi Stoica Boghina și Toader Țap: li-am dat nește berbeci drept ban[f], tl. 100, bez 2 lei, și san pus zi ca să-m aducă banii, șiatăta vreame aŭ trecut, şi nici-un bin[e] nu mi aŭ adus. Ciam trimis omul mieii acolo pentru ban[i]. Ei sau adevărat lucrul cum Dap fost luat berbecii un niamiș pentru o datorie; dară eu n'am fost datorii niamişului nimic, nici nu-l știii cine iaste, ci, noi fiind cu nevoi greale de la Măriia Sa Domnul nostru, am dat aciale vite, să m aducă bani], ca să ne scoatem şi noi capetele dela nevoe,— precum știi şi Măriia Ta că li-am dat şi mai înnainte, și s'aii ţinut de credință; iar acum văzu că m'au lăsat la sărăcie. Ci mă rog Me Talļe], pentru ml[i]- I[o]stivul Dumnezău, să ostenești Măria Ta să trimiț la acei omeni, să-i aducă înnaintea Măriei Tale, să-m scoţ banii, ca să nu fiu și eu rămas la atăta sărăcie. Că știi Măriia Ta că cu marha ne iaste hrana noastră. Că eŭ încă voiii sluji Mă- riei Talje] de ce mă vei pohti Măriia Ta. lar, neviindu-m[i] banii, să știi Măriia Ta că voii spune Măriei Salle] lui Vod[ă], şi vom lua oi de ale Șchiianilor de aici din ţara Măriei Salle], pentru acei ban[i]. Și, cătă pagubă, au chieltu- ială, voiii avea, tot vor plăti, precum scrie zapis[ul] acelor înșelători. De aciasta mă rog Măriei Tal[e]; și fii Măriia Ta săn[ăjtos. Oct. 6 dni, |! 7206 [1697]. www.dacoromanica.ro 208 AFACERI DE HOTARE T Al Măriet Tale] mic şi plecat: Stoica părcălabul din Rucăr. [Pe o foiţă :] + Iar mă rog Märieř Tale, doamne judeţ, și pentru cești omeni ai noștri de aici, anumje] Radul al Ra- domir şi unchiaș Mihil, și aceștea aŭ dat iar acestor măce- lari berbeci drept tl 6o şi banfi] 50, tot cănd am dat şi eŭ, și nu li-aii mai dat nici-un ban. Și, pentru aceștea, mă rog Măriei Talle], să fii ostenitoriii, să li să dea banii, că sănt omeni săraci, şi aceale vite li-aii fost toată nădiajdea să-ș scoț[ă] capul din nevoe. Iar, nădăndu.-li-s[e] banii, să știi Măriia Ta că să vor lua bucate de ale Șchiiailor aici în ţara Măriei Sale] lui Vodă, și nu s'ar cădea Măriia Ta să nă stricăm frățiia și vecinătatea pentru nește înșelători ca aceia. De aciasta mă rog Măriei Talje). Şi fi Măriia Ta săn[ăjtos. Oct. 6 dni, lt 7206 [1697]. + Al Măriei Talle] plecat: Stoica părcălab|ul] din Rucăr. lar să ert Măriia Ta că, neviindu-ne banii, și omenii sănt acht în orașul Măriei Tal[e] de Gd), iată că am trimis Mä- dei Sal[e] leagea, precum iaste obiciaiul, 2 potori, și vom lua bucate drepte; de vei socoti Măriia Ta că va fi cu cinste acest lucru : aşa va fi. [V°:] Întru cinstitfá] măna Măriei Sale județul de la Bra- ŞOV ucTHo ATH ca [= cu cinste să se deal [Pecete neagră ruptă.] Anno 97, die 18 Octobris. Aus Ruckur Schreiben wegen des Dudujul Kanane und Todor Czapul!. In sfîrșit avem un rävaş, pentru un furt, de la săteni chiar, în frunte cu un Oncea și cu preotul lor: 14. + Scris-am ei Oncea ot (ot) tam [= de acolo], ot Rucţă]rii, și eŭ pop Radulu ot Piscure, și ep Duca ot Bătean[i), la domneata, domne jud[elţii otgrad Brașov, și la toţe cinstenţii dregătorie se jud[e]cătorie cetăţie, pac[e] și sen[ăltat[e] să vă dărescă mi- 1 N° 665. — V., pentru această afacere, $ III, la data de 1697. www.dacoromanica.ro LEGĂTURI CU DREGĂTORIË DE HOTARE 209 lostivul Dumnezeii. Alta, fac[e]mù știrje] Mării Tale pentru om ce este închis acii în temniță în Brașovu, că nu istă om bun. Decei ap fostii ven aclejsti om ce 'ste închis aice, anume Voicul, pre la cas[a] mè, pre în Ruc[ăriii, ze au fostu forat un cal, se eŭ Once Spătărelu nu Lamp știută c'au fosto hoţo. Ce, căci aŭ găzduită la min[e], căndi este acum, aŭ venijtii păgubaș|u| la cas[a] mè, anume întăi popa] Ra: dulu de la Piscure, că e "i fostu furat un cali al lui. Ce aŭ vlejn[i]tii, domni jud[elții, popa la caslal mă, de mii looata tot[e] bucatele. Căndiă este acum, aŭ ven[i]tú și alte, Ce m[ă] rog Mărie Tale, domne jud|elță, să stè omolo închis acii, Dän voi ven[i] eŭ cu păgubașei, acela el ses dè sema cu ac|e]şti omen[i] com a ste păgubașe,—că mie mii loot tot[e] bogatelje]. Ce voi ven[i] ei ses dè sema, deva fie om bun şe-s va drepta, elii va fie, iar de va fie omu răii, iar să va ştie. Ce rugăm, domne jud|eții, Mărie Tale, se stea omolo închis, să lu ped[e]p[s]iț, neci să-lŭ slobozeşti, nece se-lii va cer|e] se în chezășii cenjejva, să nu-l dat, ci s[ă] stea tot închis acie. Iar, se va păji (s:c) omol, sai lŭ veţi da de s[ă] va slobozi, și no voi găsi omol, aici, şi mie se vor looa bu- catel[e), să știi, domne jod[elţii, că vom oprea noi bucatea derepte de aici, den oral Mării Tale. Ce se stè omol închis Dän voi vene eŭ, Once, acei, în Brașov. Aciasta am scris noi... , Amin. + Pis msța Iun. 19 dni, lt 7160 [1652]. Ei Once ot Ruc[ăj]rü. (Pecete cu cerneală ] [V*:] + Aciasta cartea cu cinstea se s[e] de întru cinstit[ă] mäna censtetului judle]țu ot grad Brașou!. Vameșii de Dragoslavele, saii de Dîmbovița, sînt printre cei mai vechi dregători ai Iert, Şi de la el avem cite-o scri- soare: 15. + Cinstitului și marelui Mării Salle) domnului judeţului ot cinstit[a] cetate Brașovului, cinstit să fii de milostiv[ul] 1 No. 621, 75703. Vol. X. 14 www.dacoromanica.ro 210 AFACERI DE HOTARE Dumnezău şi de cinstit Sfat şi de to[tă] cinstit[a] cetate Mării Tal[e]. Săn(ă]tate și tot binele pohtim de la milostiv[ul) Dumnezăi Mării "Tafel, din preun[ă] cu tot cinstit Sfatul, ca s[ă] vă (vă) păzească milostiv[ul] Dumnezăi ču dulce viiaţ[ă], cu feri[cijt[ă] săn[ăltat[e)] întru veci, amin. + Alta, vei ști Măriia Ta: pentru o cinstit[ă] carte a Mării Tal[e], ci ne-ai trimis Măriia Ta, de ce ne-ai scris, am înţeles. Pentru o gălciav[ă] ci s'aii făcut aici la Rucăr, cu jupăn[ulj Gabăr, aceale ci le-ai grăit dumnealui, le-aii grăit fár treabă: nu săntu acealea căte a spus dumnealui. Iar, de gălciav[ă], ai făcut, c'ai fost slobozit în apărat (); şi acel om ai fostu jitar, şi aŭ fost și, să erți Măriia Ta, şi beat; ci ai făcut gălciav[ă], şi el aŭ fost singuru, şi cărăuș vr'o to oamen[i]. Dar, cum ari fi put[ut] baile] el săngur pe 10 oameni? Și vei ştii Măriia Ta că Lan fostu bătut şi pe acesta om, de zace din bătaia aceia, și Lan legat. Apoi, dupre aceaia, l-am pus și noi în butuci, şi l-am bătut cu 300 de toiage,că altă n'am avut ce-i hoa, că iaste om sărac, şi iaste și acum la închisoare. Ci, pohtindu Măriia [Ta] tot pentru aciasta, ca ca s[ă] lu trimiț la Măriia Sa Vodă], noi să-l trimitem; dar numai pentru atăta să supărăm pre Măriia Sa?! Iar, de poh teşti Măriia Ta ca dal să facă) și să să scornească şi alte gălcevi, — pecum vei pohti Măriia Ta vom fac[e]. Aciasta, și mila lui Dumnezei să te păzească pre Măriia Ta în veadi. Amin. Av[gus]t 3 dn., It 7217 [17099]. Al Mării Ta'[e] plecat și slug[ă] în toai[ă] vream[e], de porunca Mării Tal[e]: Iane vam[ejșul ot Dragoslavel[e], [V*:] + Întru cinstit[ă) şi fericit[â] mäna Mării Sal[e] jude- țului ot grad Brașov, cu cinste şi cu fericit[ă] săn[ăjtate să s[ă] dia. [Pecete mică, neagră, pe care pare scris: «lane»!.] În afacerea unui Pătru Buburuzeai saii Buburuzea cu Petru Moldoveanul și în alta se întîmpină acum vameșii Prahovei, de la 1 No 700, www.dacoromanica.ro LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 211 Cimpina. Această vamă, ca și cea de la Timiș, sînt nouă, Ele se ridică abia în veacul al XVIII-lea, cînd decade vama celor două șchele muscelene. Pe la 1650-60, și chiar supt Brîncoveanu, Cimpina era numa! un sat, fiind totuşi reședința unui ispravnic, pe cînd la 1788 ea e pomenită ca o localitate însemnată !, Cu privire la procesul pomenit, Archivele brașovene dau întăiii această întrebare, cu răspunsul ei (17092): I6. + De la Zota Cojocaru, de la Filipești, să-l întrebaț ce ban[i] aŭ fostu dator Pătru Buburuzeai, pe ce vreame ai plătit banii și cănd s'aă plătit, să s[ă] adevereaze pre ales, pe ce aŭ fost luat acei ban[i], pe unt, aŭ pe brănză, au banfi] gata i san dat. |V*:] $ Plătitai Pătru Buburuzea Zotei unt oc[ă] 26, iastă toamnă ?. Urmează scrisori ale Vameșilor Cimpinei: 17. Xe. kzekapee [= Hristos a înviat]. + Cinstitului și de neam bun. alesului între vrednicii, si însuș destoinic, şi de aproap[e] vecin, cpzAnom A95p9 npitarni [= și încă și bun prieten] Mării Tale] doam[ne] judeţ din Braşov, biru- itoriul a toat[ă) oblastiia cetăţii, săn[ă]tate și tot binel[e] de la Dumnezeii pohtim Mării Talle] ca să-ţ dăruiască, înpreun[ă], cu Sot ai Mării Talle]. Vrănd Măriia Ta a știrea și de a noastră săn[ăjtate, din mila lui Dumnezeii ne aflăm săn[ä]toş. Pricina aceștii scrisori cătră Măriia Ta nu iaste dă alt[a], Gr numai pentru Marcea, care iastle] dator lui Iovan Sărbul de aici de la noi. Ştii Măriia Ta că lam pus la prinsoare, de atăta vreamlel, și ne-aai scris Măriia Ta ca să-l slobozim din 1! Doc. Cantacuzinilor, pp. 14-5, 311, 313. 2 N° 706. www.dacoromanica.ro 212 AFACERI DE HOTARE prinsoar[e]. De care știi Măriia Ta, că am scris Mării Tale și mai înnainte, ca să-l slobozeșt[i] Măriia Ta, iar acum am înțeles că iast[e] tot închis, Ci acum dar să-l sloboz[eJșt[!] Măriia Ta, și te poftim pre Măria Ta să nu mai aibă alți datornici treab[ă] cu dînsul, păn să va plăti de noi, și, căț ban[i] va avea, să ni-i trimeaț|ă), şi, căţ bani va mai căștiga, tot să ni-i trimeaaţ[ă] pre răndu,— că aceșt[i] bani nu sănt ai lui Ivan, ci sänt ai noștri. Și neșt[e] bani ce aŭ zis că sănt acum gata, să ni-i trimeaaţ[ă). Şi noi încă săntem gata a sluji Mării Tal[e] din ce ne-i vei pohti și ne va hi prin putință. De aciaste pohtim pe" Măriia Ta; și mila lui Dumnezăi să fie cu Măriia Ta; amin. Mai 17 d., vl. 7206 [1698]!. Al Mării Tal[e] de aproape vecin, și de bine voitori: Theo[dor] Log[ofăt]. Az [= eŭ] Mihăil[ă] Log[ofăltul, vamășii ot Cănpina. [V°:] F Întru cinstită mäna Mării Sale județului din Bra- şov, cu cinste și cu multă sän[ä]tate să s[ă] dea. Anno 98,die zt Maj, Schreyben des Vamos auss Kempina wegen des Pâtr& Martsche. [Pecete brună. cu două semne și inițialele m. pi. 18, + Cinstitului bunului nostru priiatin și de aproap[e] vecin, în toat[ă] vream|ea] de bin[e] voitor, Măriia Sa marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovului. Săn[ăltate şi tot binele] pohtim Mării Tale] de l[a] Domnul H[ristojs ca să-ţ dăruiască mult[ă) fericit[ă] săn(ătate, dinpreun[ă] cu tot cinstiță sfeatnicii Mării Tal[e]. Alta, facem știr[e] Mării Tal[e] pentru Petria Moldoveanul și pentru Pătru Buburuzea, precum ai scris Măria Ta mai nainte la noi, şi acum maj pe urmă ai scris dumneata la văt[a]ful Drăghici ca să-i judece. Și, mergănd el săracu la judecat[ă], la vătaful Drăghici, ei an sărit şi Lan ucis, și n'aii vrut să-l lase să între la judecat[ă]. Apot el săracu aŭ mersii la Măriia Sa Vod|ă], la Divan, și 1 No 673, www.dacoromanica.ro LEGĂTURI CU DREGĂTOsIL DE HOTARE 413 aă luat carte de soroc, de i-aă sorocit să miargă la Divan, şi, mergănd la Divan, ei ai scos o carte a Mării Tal(e] cum că i-ai judecat Măriia Ta aen la Brașov, şi aŭ rămas Pătru Buburuzea pe Pătria Moldoveanul înnaintea Mării Tal(e], De vreame ce rămase Pătru Buburuzea pe Petrea Moldoveanul, căci nu scriseș Măriia Ta iar la noi pe căt ai scris și mai nainte? Ci ai scris Măriia Ta la Măriia Sa Vodläl cum că i-ai judecat Măriia Ta, și aii rămas pe Petrea Moldoveanul, şi ai scris Mătiia Ta cum că aŭ jurat un neamiş cu Lä oameni. lar n'ai scris Măriia Ta cum c'ai fost cheil[e] la ei, pe cum scriiai mai nainte ìa noi, ca să le facem dereptate, ca să nu mai super[e] pe Măria Ta şi pe noi. lar Măria Ta ai scris și altelje] multe carle] nu s'ar fi căzut, că n'am socotit să ne fie vecinăta(ta)tia păn într'atăta. Și pohtim pe Măriia Ta să scrii Măriia Ta o carte la Măriia Sa Vod[ă], cum ai scris mai întăi la noi, cum că aii fost cheile în măna lor păn aŭ perit ban[i], și, dup[ă] ce aŭ perit banfi], Gan dat săracului acestuia chellel, Şi pohtim pe Măriia Ta să chem[i] pe acei doi oameni carle] sänt de ai dumneavoastră, care au fost de straj|ă] într'acia noapte, unde Dap fost cămara, să mrăturisiască cum ap mărturisit înnaintea vreame. Și să scrii Măriia Ta o carte la Măriia Sa Vod[ä], căt iaste adevărul. ȘI, de Carta aciasta care) aŭ scos ei de la Măriia Ta la Divan, iaste în știria Mării Tale], aŭ nu iaste, — cu carle] au rămas pe săracul acest[a] —, pohtim pe Măriia Ta, de nu va fi cu ştir(eaj Mării Tal[e), și pentru aciasta să scrif Mării Sale] lui Vod[ă], că iaste cu păcat să rămăe sărac săracul acesta. De aciasta pohtim pre Măriia Ta, ca pre un bun priiatin şi vecin de aproape. Și, cu atăta săvărșind, mila lui D[umne]zeu să fie cu Măriia Ta. lul(iej 26 dni, lt. 7216 [1708]. + A Mării Tale] de bin[e) voitor; vameșii ot Cămpina Tops Bäuoge, [Ve:] Cinstitului, bunului nostru priiatin, în toat[ă] vreamia de bin[e] bun voitor, Măriia Sa marel[ej-judeţi al cinstitei cetăț Brașovului, Mării Sal[e] cu multă fericit[ă] săn[ăJtate să să dea, www.dacoromanica.ro 214 AFACERI DE HOTARE [Pecete neagră, ruptă 1.) [Pentru același lucru, mărturii grecești de vameși, la 25 Januar 1709; n° Gool 19. Cinstitului și al nostru de aproape vecin, în toat[ă] vreamia de bin|e] voitor, Mării Salle] marele-județ al cinstitei cetăț Brașovului. Săn[ăjtate și tot binel[e] pohtim Mării Tal{e] de la Domnul Hiristo]s ca sët dăruiască Mării Tal[e] multă și fericitfă] săn[ăjtate, dinpreună cu cinstiț sfeatnicit Mării Tale). Alta, cinstită] cartia Mării Tal[e] ne-ai venit dinpreun[ă] cu omul Mării Tal[e], şi, pentru ce ne-ai scris Măriia Ta, am înțeles. Pentru Pătru Moldoveanul și pentru Pătru Buburuzea, eum Cam scris Mării Tal[e] și mai în trecu- tel[e] zil[e). Pentru moșiil[e] carle] aŭ zis Pătru Buburuzea că ban zălojit aici la Cănpina, la Barbul, am chemat pe Barbul înnaintia omului Mării Talle], și ni-ai arătat un zapis, car[e] îl vei vedea și Măriia Ta, că-l trimitem pe omul Mării Talje]; și noi, necrezănd zapisul lui, i-am zis să jure precum Lan dat Barbul lui Pătru Buburuzea t! 27; și oan vrut să jure). Și pentru Ploeștiani car[e] aŭ zis că Lan dat ban[i], să l[e] tărguiască, noi i-am întrebat, și aŭ zis acei oamen[i] că nu iaŭ dat; numai marfa ce aŭ adus, a cum- părat cu ban[i| gata de la el. Și pentru Stroe, soțiia lui, ami întrebat: întăi, are zapis, și aŭ zis că n'ar[e], și acum aii scos un zapis înnaintia noastră,— care am văzut că nu iaste derept. Și precum san jeluit Pătru Buburuzea că l-am prăda cu t 10, i-am luat, și marfa încă iastă oprit[ă] de noi, şi, îndereptăndu-s[ă), Te va luoa marfa. Și zapisul să ni-l trimiţ Măriia Ta iar îndărăpti, și răspunsi, cum să va așeza acest lucru. Aciasta, și mila lui Dlumnejzei să fie cu Maăriia Ta. Fev|ruarie) 15 dni, It 7217 [1709]. De 'bin[e] bun voitor: IloAvypimnos Zänsoe sis Kmyniva. 2 No 696. www.dacoromanica.ro ot LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 21 [V°:] Cinstitului ai al nostru de aproapļ|e] vecin, în toat[a] vreamea de binlel bun voitor, Măriia Sa mar{[e]le-județ al cinstitei cetăț Braşovului, cu mult[ă și fericit[ă] săn[ăjtate să să deal. [Pecetea neagră, obișnuită.] 20. + Cinstitului şi al nostru de aproape vecin, în toat[ă] vreamia de bin[e] bun voitorii, Măriia Sa marelfel-judeţu al cinstitei cetăț Braşovului. Sănătate şi tot binele pohtim Mării Talţe] de la Domnul H|ristojs ca să-ţ dăruiască Mării Tale] mult|ă) fericită sänfä]- tate dinpreun[ă] cu toţi cinstiţi sfeatnici! Mării Tal[e]. Alta, facem ştire Mării Tale că, viind o cartia a Mării Tale] la vătaful Drăghici, înpreun[ă] cu Pătru Buburuzea și cu Pătru Moldoveanul?, i-am chemat, fiiind judecata înnainte la noi, să-i dea Pătru oameni să jure, și n'aii vrut să vie, și aŭ sărit şi aŭ bătut pe Pătru Moldoveanul, şi de atunce au fugit, şi ami aflat că aŭ venit acft, Și nu ştimu, aşia iaste, şi i-ai fä- cut Măriia Ta o carte, şi aii venit deaii trecutla Bucureşt[i]. Şi oamenli| care vor să jure, sănt slugi dumnealui vătafului, şi, fiind oameni dumnealui, nu va să-i lase să jure], ca să s[ă] înderepteze acest lucru. Şi, viind acii, iar Măriia Ta să-l pui la închisoar[e], că pre umbletele lui să cunoaște că nu e om derept. Aciasta, şi mila lui D|umnejzeii să fie cu Măriia Ta. Ap[rilie] 5 dni, 7217 [1709]. De bine] bun voitor: vameşii de ia Cămpina, [lohmxpâwos, L'ewp'ttos. [V°:] Cinstitului şi al nostru de aproape vecin, în toat[ă] vreamia de binlel bun voitor, Măriia Sa marelejudeț al cinstitei cetăț Braşovului, Mării Sale] cu bun[ă] fericit[ă] săn[ăltate să dal dea. [Pecete brună cu legenda: n. n. lw?.] 1 No 706. > De cari a mal fost vorba, în $ IL 3 No 702, — O scrisoare de la Costea și (;heorghe, vameşt de Cimpina (745), se dă la sfîrșitul ultimului $ din cap. IN. Două scrisori de la Va- meşul Panaioti (1760), maY departe, Pp. 222-3, www.dacoromanica.ro 216 AFACERI DE HOTARE Cîteva scrisori vin de la noii ispravnici de Prahova (dre- gătoria ispravnicilor de județ era de curind înființată de Constantin Mavrocordat reformatorul) : 2I. Prea-cinstite și de bun neam și al nostru bun prietin și vecin de aproape, dumnealui vel județu, cu sănțăjtate mă închin dumitale. + Prieteneasca scrisoare către dumneata de alt n'avusem fär de căt, findu luminată porunca Mării Sale lui Vod|ă] ca să să oprească oile lui Stoian Huia și oile lui Pătru Blegul aice în țară, după jalba ce aŭ dat fratele lui Stoian Hui, anum[e] iar Stoian, cum că s'ar fi năpăstuit la împărțeaala lor, și încă un frate al lor, anum[e] Radul, şade închis acii de atăta vreme. Pentru care îm poruncește Măriia Sa Vod[ă] ca să scriii dumitale, să laş dum(neata] pe acel Radul, fratele lui Stoian mortul, înpreun[ă] și cu fămeia mortului, anumje] Sora, să vie la hotariii, că și eii am poruncă de la Măriia Sa Vod[ă), ca să viii însumi eŭ la hotariii, și acolo să să înpărțească toate bucatele lor. Ce dar și dum[neata]| de acii vei trimit|e] un judecătoriii al Sfatului, și ne vom aduna cu toții la mănăstirea Sinaia, și acolo după dreptate îi vom înpărți după cum îm poruncește și Măriia Sa Vod[ă). Iar, neslobozindu dum[|neata) pe Radul, fratele mortului, nici viind Sora, fămeia lui Stoian mortul, la judecată, să știi dum|neata] că am poruncă de la Măriia Sa Vod[ă] să oprescu și oile mortului, cum san și oprit, denpreun[ă] dr! cu oile lui Pătru Blegul. Și, pănă nu să va slobozi acel Radul, fratele mortului, să vie să să înpărțească în hotar, după cum iaste porunca, nici de cum acele oi de aici nu să vor slobozi. Ci pohtim pe du| mneata], pentru acestea toate să avem răspunsul. Aciasta, și fil dumneata sân[ăjtos. Mai 30 dni, 7255 [1747]. Al dumitale bun prietin şi vecin de aproape, gata spe (sic) slujbă: Toma Guliand, biv Vel Stol[ni]c, isprav[nic] Prao[vei]. [V*:] Prea-cinstitului și de bun neam al nostru bun prietin www.dacoromanica.ro LEGĂTURI CU DREGĂTORI DE HOTARE 217 şi vecin de aproape, domnului dumnealui Samoil Herbet, domnu de Guberniiii şi vel județ a cinstitei cetăți a Bra- șov|ullui şi a toată Țara Bărsei, cu fericită săn[ătate să să dea, la Brașov. [Pecete neagră, cu inscripția: «Thom[a] Gu(liand]>!.]. Un Vasile scria astfel la 1658 (v. p. 201, n 6): 22. + La al nostru cinstit şi prea-iubit jupan Mihaiŭ, marele-ju- det dintru cinstita cetate a Brașoului. Alta, fac ştire dum- nital[e] pentru răndul cestny om anome Pätuln, că san fostu găsit un cal de furat acht la Brașov; deci calul s'aii oprit pre sama dumnital[e| aen la Brașov. Deci iat[ă] că vine atii la dumneata cu mărturiile, și aŭ mărturisit și îonaintea nostră cum că iaste calul al cestui om. Deci dumneata est destul înțe|lejptu, de ver socoti dumneata să nui piar|ă] bucatele, că va fi păcat. Aciastă puțin[ă] scrisoare să afle pre dum- niata cu sănțăltate şi întru bun[ă] pac[e] wr gert [= de la Hristos], amin. Mai 26 dni, I 7166 [1658]. Al dumital[e] fecior ma! micii : Vasilii Căp[ijt[anul]. Alta, cinstit județ, pentru răndul ghiulușului?, să.mi faci dumneata ustenial[ă] cu o scrisoare i dumnitale, să știm și noi cum S'aii așezat lucrul; iar scrisoarea ce vei trimite dum- neata, voii să o trimițu și Ja Măriia Sa Vod[ă]. [V*:] } Să s[ă] dea la al nostru cinstit și prea-iubit jupan Mihai, marele-judeţ dintru cinstita cetate a Brașoului. [Pecetea de mai sus $l De la alt Vasile e următoarea: 23. Prea-cinstitului şi luminatului lustrisum, ecselentisumului ghenărar al Brașovului, al “Ţării Bărsii și Aromsecul și al , Ciucului, cu multă plecăciune mă închin Mării Tale. 1 No 729. 3 Adunare. 3 No 645, www.dacoromanica.ro 218 AFACERI DE HOTARE Prea-cinstită cartea a Mării Tale cu plecăciune am luat, şi, toate căte îm scrii Măria Ta, am înțeles. La care auzind o faptă ca aciasta, m'am mirat, cum aŭ îndrăznit acel blăs- tămat de au fâăcutii, neavănd noi nici-o ştire. Pentru care lucru, numai de căt am trimis de laŭ adus pă acel blăstă- mată de posădari, întăi l-am judecat, întrabăndu.l, cu a cui ştire aŭ făcut aclastă blăstimăție de aŭ îndrăznită să calce hotariul şi să tragă cai oamenilorii străini: de aŭ avut da- torie, de ce nu ne-aii spus Doan și noi am fi scris Mării Tale, şi s'ar fi scos datoriia. El aŭ tăgăduit că nici dă cum n'aii călcati hotarul, ci pă hotari ai fosti venitii acel da- torănic al lui la lemne. Dară ep nu i-am dat credinţă nici de cum, ci lam pedepsită cu bătae, vrănd să-l trimiţ și la Măriia Sa Vod[ă]. Numai am socotitii că să va premejdui poate și cu moarte, de cătră Măriia Sa; ci l-am pus la tem- niță închis, pănă va lu ertăciune de la Măriia Ta. lar cai iată că să trimise, să-i dea în măna vameșului de la. Timiș. Numai mă rog acum, să dai Măriia Ta poruncă la vameș de Timiș, să i să scoață bani, că iaste datorie bună, nu altă pricină Pentru care mă rog și eŭ Mării Tale să rămăe, să nu te mai turburi Măriia Ta pentru o faptă ca aciasta, de va fi făcut acel blăstămat; că el foarte tare să jură că nu e vino- vatii, macarii că şi dumnealorii vameşii de aici laŭ lipsitu Aciasta, și fii Măriia Ta sănătos. Oc[tomvrie] 23, 1759. Al Mării Tale plecată și gata spre poruncă ca un vecinu; Vasile Căpli]tlanul], isprav[nic] plaiului Prah[ovei]. [Copie a scrisorii către generalul baron de Stentsch?.] Un Căpitan de hotar, de la Rucăr sau de la Cîmpina, trebuie să fie și scriitorul răvașului ce urmează; 24. + Adec[ă] ep Mustaţe Căpitanul făcut-am zapisul mei a măna dumisale jupănului Mihălache, pentru vitele carel[e] le”ă fostu neguțatu dumnelui jupănul Mihălache cu catanile, iar 1 No 734. www.dacoromanica.ro HOȚI 219 ei m'am sculatu, şi m'amu dus, și le-am luat, și lem văn- dutu, unile la Comandaș, altele pe aiure, şi eii amu rămasu cu tocmială driaptă, pe vite 163, și m'am rugatu dumisale jup[ă)nului Mihălache, şi man lăsatu pe aciastă tocmal[ă] dreptă ca să-i plătescu taleri șasă sute și 60, pecum ne'm învoito, lar eŭ să aibu a plătă dum[ijsale pecumu m'amu apucatu, Iară, neplătindu pecum m'amu apucatu, să De vol- nicu cu acestu zapis să mă apuce să plătescu făr de voe mè, rămăindu dator dreptu a-i plăti. Șiamu pus zio, de as- tăzi în 15 zile, şi, cine a veni cu zapisul, să-i a[ijbu a plăti. Și pentru credinț[ă] amu iscălit, ca să să crezlă). Și femee me va rămănt credință la dumnelui. Ghenare 11, let 7225 [1717]. Eu Gavril Mustaţi Căpitan], platnic. |Pecete roșă.] Ghiorghie Sinapu Căp[itan], martur. Ea Ion[i]țe Căp[i]t[an], amu scris zapisul. Eŭ Radul Căciul|ă), martur. [V»:] t Dintr'acești ban[i] ce scrii în zapis, însă d şas[e] sute și șaizăcii, care-s dator jupănului Mihălache într'acestu zapis, s'aii socotit asupra lui Jintiş Comăndat alții ban[i], iar t! 212 p! aŭ rămas asupra mè, lui Mustaţ[ă] Căpitan], ca să-i dau jupănului Mihălache, pără în 2 săptămănl[i], fără nici-o găl- ceav[ă]. Și cine ar ciare banii cu zapisul meii, să fie volni[c] să ià banii. Și, pentru credință, am iscălit, ca să criaz[ă]; și mem pus şi peciatea. Fev|ruarie| 5 dni, 7226 [1718]. Mustaț[ă] Căp[itan], platnic, (Aceiași pecete !.] Neculae Rant[e) Căplitan), martur. Andrei Rat Căp[itan], marltur). Mihalcia Mășiş mart[ur]. Tuşi Marton mart[ur]. Imici Iancăi mart|ur). V. Hoţii. Hotarul era trecut foarte adese ori, nu numai de cei ce nu voiaii să plătească vama sau de pribegi ce se stră- 1 Na 708. www.dacoromanica.ro 220 AFACERI DE HOTARE mutaii unde era viața maï ușoară, ci și de hoți. «Oamenii răi» se găsiaŭ risipiţi prin satele de graniță în număr foarte mare. Eï pîndiaŭ pe negustorul răii păzit, pe călătorul singu- ratec, dar fapta lor tălhărească stătea mai ales într'aceia că răpiaii vitele, oile, caii. Nu eraii ucigași, nici haiduci în stil mare, ci hoți de cai și de «bucate». De aceia ei puteai fi priviţi, altfel, de consătenii lor, ca oameni de ispravă. Rare ori se încerca vre-o faptă mai îndrăzneață. Pe cînd hoţii din Ținutul Bistriţei ardelene cutezaii să cheme asupra lor minia lui Dumnezeii prin prădăciunea de biserici și mănăstiri bo- gate, dincoace, de spre laturea Brașovului, nu se pomenește nici-odată de așa ceva. Mănăstirea Sinaii, drept în munte, foarte departe de orice aşezate omenească, n'a fost nici-odată despoiată de vre-o ceată prădalnică, Dar vedem că hoţii se încumetai să jăfuiască vama, unde erai totdeauna bani strînși. Adăpostul făcătorilor de rele nu era în satele din partea noastră, unde măsurile de pedeapsă — spinzurătoarea fără vorbă multă, pentru orice furtișag, cînd nu ierta cel cu pa- guba — eraii mult mai strașnice și mai răpezi. Eï se oploșiaii prin satele romănești din Birsa Brașovenilor. Căci trebuie să recunoaștem că făcătarii de rele eraă mai mult Romini, pe carii! îndemna spre asemenea fapte, și sărăcia, și lipsa de lu- mină a minţii, și lăsarea în voie din partea tuturora, și vechea vitejie, care nu-și mai putea găsi nici-o întrebuințare !. . O afacere de hoție care se mîntuie cu prinderea vinova- tului e bine cunoscută printr'un șir de scrisori din anii 1760 şi 1761, care urmează aici. La o alta se raportă o scrisoare din aceiași epocă, datată 1766. I. f La al nostru cinstit și prea-iubit și maï de aproape vecin, dumneluï jupănul Gulmi Mihaï, velichii județ din cetatea Bra şovol, pohtim de Ja m[ijlostivol Dumnezeŭ viiaț[a] și bun[ă] 1 Cf. şi Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, Il, p. 163 ṣi urm., 319 şi urm. www.dacoromanica.ro HOŢIĂ 221 săn[ăltat[e] şi tot binele] să-ţ dăroiască dumnerallel, denpre- un[ă] cu toat[ă) cinstită] cas[a] dumneta![e]. De alta, facem în ştire dumnital|e] pentru cesto Spăt[ăjrel anom[e] Oancea ot Rucăr, carile iaste slug[a] Mării Sale Domno nostru, cum are nevoi pentru nește cal ce aŭ fosti furat Voicu din To- hani, ai unii slugi al Postealnicului celui Mare. Deci el La prinsu hoțul, și l-ai dat în măna dumnetal|e), să-l ţii la în- chisuarea, păn vor veni păglujbașii, să li-l dai do[m]neta în mănă, cum iaste leagea. Dumneta nu Lat ţinut la închisuarea, ci l-ai sloboz[ilt. De care lucru, să cauț dumneta să-l prinzi, să le dai hoțul în mănă; că, de nu-l vei prinde dumneta, să ştii dumneta, că not vom opri neșt|e] bucate den țara dum- nevoastră în ţara noastră, pentru acesto bot, Ce să aibă jude- cat[ă] cu acel hoț, —că dumneta știi că noi, dec’ aveț oa- menii dumnevoastră în ţar[ă] la noi, noi le facem jude- cat[ă]. Aciasta facem ştire dumnevoastră. Să fii dumneta săn[ăjtos wr re [= de la Hristos), amin; pis Ghen[arie] 6 dni, v 7161 [1653], + Aï dumnetal[e] bun[i] priiatin[i] și vecin[i] de aproape, şi pohtitor[i] de tot binel[e] dumnetal[e]: Preda Vel Vornic i Diicul Vel Spatar]. |Ve:] La al nostru bun [pr]iatin și vecini de aproape, ju- pănul Gulmi wT ucHar FoAAA BpawogcKar Art € [= din cinstita cetate a Brașovului să să dea. [Două peceţi brune !.] 2. Cinstite şi al miei mai mare dum[nealui] Vel Postlelnic], cu multă plec[ăjciune mă închin dumitale, + Cu căzuta scrisoare înştiinţăm pe dum[neata] că trimiseï foae de jafurile ce aŭ făcut hoţii ce aŭ fost aici în plai, dup[ă] cum mi-ai scris dum[neajt[a]. De aceasta fă-mi ştire dum(neata), şi să fii dum[neta] săn[ăltos. Iul[ie] 8 dni, 1760. Al dumiltalje mai mic: Barbu Sărdjarți. 1 No 628, Cf, și pp. 208-9, n° 14. www.dacoromanica.ro 222 AFACERI DE HOTARE [V*:] 4 Cinstitului și al mieii maï mare, dum([nealui] Vel Post[elnic), cu cinste sl cu plecțăjciune să să dea. Pentru pricina hoților. An den Porkulab Kaczendorffer. |Pecetea neagră, și cea roşă, a pircălabilor Branului!.] 3. Cinstiților şi aï noştri bunt! prietenl și de aproap[e] ve- cin[î]. Măriilor Voastre, Măriia Ta doamne drector şi Măriia Ta, doamne Tocae, cu frățească draglosjte și cu mult[ă] să- n[ăjtate ne închinăm Măriilor | Voastre]. + Facem ştire Măriilor Voastre, că scrisoarea ce mi-ați trimes cu Simion Aldulea, părgariii, de grabu am fostu tri- mes-o la dum(nea]lui ispravnecu, dl dum[neajlui, în cea ce au văzut-o, numai de căt aŭ trimes oamen[i] cu ajutori la hotaru, ca să fie cu bună pază. Dar ş|i] Măriilor Voastre vet da poruncă plăiaşilor Măriilor Voastre, ca să fie cu bună pază. Măcarii că vam mai înștiințat pă Măriia Voastră pentru Ivan Albușoiii, ca să-l prinză, că noi aicea am simţit că ar fi vorbă să meargă la ceiialalți. Că, de nu se vor prinde acestu omu, pă urmă mai mare stricăciune va fi, precum puteț cu- noaște all Măriilor Voastre, că așa va fi. Aciasta, și] mila lui Dumnezeii să fie cu Măriilor Voastre. Iunie] 21 dni, 1760. Al Măriilor Voastre bun prietin și de aproap[e| vecin: Il avans Páp[eone]. [V° :] Cinstitț[i]lor di aï noştri bun[i] prietenf] ş[i] de aproaplel vecin[i], Mării Sale dum[nea]lui drectoru dl Mării 1 No 690, www.dacoromanica.ro Sort 223 Sale domnului vameș Tocae, cu mult[ă] di fericit(ă] sănă- nătate să să dea, la Bran. [Pecete neagră, ruptă!.] 4. + Cinstiţilor sait noștri buni priiatini și de aprooape ve- ont, dereptul contromaţ? i dum. vameș Tocaia, cu dragoste şi cu multă săn[ăjtate ne închinăm dumneavoastre. O prietenească carte ce ne-aţ trimis dumneavoastră cu Simion, ne-ai venit, și ceale ce scriți dumneavoastră, am văzut, şi numai de căt în ciasul acel am trimis-o la dumnealui is- pravnicul, și, ce răspunsu ne va veni, într'acel cias vom tri- mite la dumneavoastră. Dar numai iată că vă înştiințăm pe dumneavostră că bin[e] ar fi pentru Ioan Albușoliii să] siliț dumnealorvoastre să-l prindeț și să-l puneţi la mare închi- sooare, ca s[ă] nu scape, că, scăpănd, să nu meargă la tălhari ciialalți şi va face pe urmă mai multe răotăţi, că noi așa am simţit de aici. Ci dumnealorvostre siliț ca să] prinză, că, deaca să va prinde, bin[e] va fi. Alt ne rugăm dumnealor- vostre, pentru tălharii și pentru ai de ce at trimisu la Brașov, în ce chip va curge judecata lor, ne rugăm dumnealor- vostre să ne înștiinţaţ, ca s[ă] ştim pentru paguba nostră, a vămii, cine o să înplinească. Aciast[a], și mila lui Dumne- zău să fi aputurea cu dumnealorvostre, de ajutoriă, Ar dumneavoastră de bin[e) voitori și de aprope vecini. Iulie 20 d., lt. 7268 [1760]. Navapbrns Häëklsogcl, |V°:] + Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori și de aprope vecini, dumnealui dumnului dreptului contromaț i dumnea- lui dumnealui vam[ejșă Tocae, cu dragoste și cu mult[ă] fericită sănătate să să dea, [Pecete neagră, cu semne.] La Brașov 3. 1 No 736. 3 Directorul cotumaţei (Contumaz = carantină), 3 Bibl. Ac. Rom. documente; Sturdza, în An, Ac. Rom., VIII, pp. 257-8. www.dacoromanica.ro 224 AFACERI DE HOTARR 5. Prea-cinstite și întru vrednicie ales, Măriei Tale, doamne județ, cu plec[ăjciun[e)] sărutăm cinstit[ă] derepta Măriei Tale, și poftim de la prea-puternicul Dum[nejzeii ca s[ă)] Ge pe Măria Ta întru mulți și fericiţi ani cu s|ă)nătate, dinpreun[ă] cu toat[ă] cinstit[ă] fameliia Märei Tale. Cu aciast[ă] plecat[ă] scrisoare ne rugăm și facem Mării Ta[le] înştiinţare pentru toţi care au auzit că san prinsă, că acum sănt 2 săpt[ă]măni de ap venit 9 hoţ la noi acas[ă], în Breaza, în vale, și ne-aii jefuit de ne-ai lot tot ce am avut, dup[ă] cum vom areta tot anume; și ne rugăm milei și bu- n[a]tății Măriei Tale ca s[ă] întrebe acești ho[ţi]. unde aŭ pus acestea ce San lot şi am rămas goli, că ne-aii lot tot. A îi. 1 păreche fileri. 2 cămăși. 1 hărşie neagră. 7 mărămice să dă la nuntă. 61 mătase. I basma picat[ă] în tipar. Acestea sănt ale lui Ion ce 5 ștergare. San lot, anume: 1 măramă de brăii. 1 brăii de purtat. I pănzetură de masă în 2 ștergare. ochiuri. 1 măramă albă cusut[ă]. 3 feţe de perine. I căciul[ă] neagră. 3 cingători de mătase. I curea țintat[à]. I cingătoare de purtat. 4 lei. 2 bogasie. Aceste săntu păgubaş. I dulamă verde. 2 pușci, st una fărma![ă]. 2 zăbranice. 2 cantare de cele mari le-aii 4 inele de argint. stricat și le-ai lot. I tipsie de aramă. I săpun. I teacă galbin[ă). 19 lei turcești. 2 p' oc[ă] ciară. I păreche forfeci. 2 torture. 1 piele de vac[ă] tăbăcit[ă]. 2 curele ţintuit[e). I piele de ursii. 2 părech[i] cioreci. I Dän turcescii. 1 căciul[ă] neagră. 2 saci: unu au fost cu mălai. 1 hărșie (?) neagră. 2 cretiţe. www.dacoromanica.ro HOŢII 225 1 păreche cercei de cei mach), 1 gărbaci cu 2 sfărcurii], de argint poleit. I păreche cizme galbeni. pl oc[ă] bumbac torsii. 4 cop de pănză de fuior. Și noi viind aici la Bran, am durmit Joi sara la căşărie, în lalomiţ|ă], şi ne-ati [spus] baciu de la cășărie că mercuri sara a venit 3 hoţ, de aŭ lot 15 caşiicavale. En Buchiai (!) Balea. Eŭ Ion Burtuș. Iul. 23 dni, 1760, în Bran. [V*:] Prea-cinstitului și întru vrednicia alesului, Măriei Tale domnult dfomnull judeţ al cinstitului maghistrat și altoat[ă] Țara Bărsii cu plec[ă]ciun[e] și cu fericit[4] săn[ă]tatesă să în- chi(dă] !. 6, Cinstit și nostru prietin și vecin de aproape, dum nealui] Mihai părcțălab) al Bran(ului), cu mult[ă] săn[ă]tate mă închin duml[ital]i. LJ Priitenească scrisoare dumlitalji am luat, în care scrii dum[neata] că-ţ scrie domnii maistratului dän Br[ajşov, ca să trimiții eŭ scrisoare încredințată pentru pricinile şi pagubile ce aii făcut acei tălhari. Vei știi dum[neata] că mai înnainte, pănă a nu veni aciastă scrisoare a dumitale, am luat all altă scrisoare a dumfital]i, în care scriial ca să scrii, tot pentru aciastă pricină, cinstitului maistrat, dară, nefiind aici, nu am fost scris, iară acum iată că scriseiii și trimiseiii all pe unul dän vameș, cei păgubaş, cu foe făcută dupe spusul păgubașilor, cu sufletele lor făcută ; care foe o vei vedea-o și dum[neata), și vameș|ul] vine la dreaptă jud[e]cata cinstitului maistrat, ca să-ș afle dreptate. Aciasta, și fii dumneta să- n[ătos. Av[gust] 12 dni, 1760. Al dumlital]i bun prietin: Theodorachi biv Vel Com[i]s. [V*:] + Cinstitului dumisale Mihai părc[ălab] din cetaatea Brașovului, cu fericită săn[ătajte să dal dea. Matheides. An den Porkulab Michael Matheides. 1 N° 735, 75703. Vol. X. 15 www.dacoromanica.ro 226 AFACERI DE HOTARE [Pecete neagră, ştearsă. Pecete roșă, ungurească, a pîrcă- labului de Bran!.] 7, Cin(stit] ail al miei mai de aproape vecin și bun prietin, dum[neta] Ștefane Comisarule, fericită săn[ăjtate poftim dă la Dumnezeii ca să-ți dăruiască. Scrisoarea dum[ital]i am luat, și cele ce mi scrii, am văzut, pentru că aŭ scris Măriia Sa ghenejrarul la prea-înnălțatu stăpănul mieii. Vei ști că, fiind ș|i] eŭ la București, am fost în casă unde san citit scrisoare Mării Sale ghinărarului, și prea-înnălțatu stăpănul miei mi aŭ dat 'poroncă ca să mă ajungu și cu dum- neavoastră ș|i] să fac tot fel[ul] de silință, înștiințăndu-vă pentru toate, dup[ă| cum și] dumneavoastră să mă înștiinţaţ de toate. Pentru colacu ce-mi scrii că s'aii făgăduit ca să s[ă] dea celor ce vor prinde hoţii, asemene am fost dat di eŭ porăncă, ca, oricare îi va prinde, va lua dă la noi bun colacu. Am nădejde că, după silința ce vom face, să vor prinde, sl vom își din grij[a] unor hoți. Aciasta, și fit! dum- [neata] săn(ă]tos. Av[gust] 12 dni, 1760. Al dumlitalji de bine voitor: Theodorachi biv Vel Comli)s, isprav[nic]. [V*:] + Cinstitului dumisale Ștefan Tocae, comisariul ce este rănduit pentru pag[u]ba ce ap făcut hoţi la vam(a] dom- neasc[ă], cu fericit|ă] să[nătajte să să dea. [Pecete neagră și cea roșie a Branului?.] 8. + Prea-cinstiților domni ai prea-cinstitului maestratii, Noi acești doi oameni care săntem pierzători dupe judecata care ne-aii eşit de la cinstitul maestrat saii dupe porunca cinsti- tului Comision de la Sibii saii dupe porunca înnălțatei Marii Terezii, Crăiasei noastre, și dupe greșealele meale, eŭ Stan 1 No 689. 3 No 740, www.dacoromanica.ro Romii 227 Varză daŭ jalbă cinstiților domnt, bani care mi san venit de la furtişeagul vămii ai ţărăi, mi san veniti t[aileri] so. Aceștia bani san îngropatii în pămăntii, care Las putea da de față, dacă i-ar pofti cinstitul maestratii, și sănt îngropaţ în pădurea Marcășului. Ci mă rog să fie mila cinstitului maestrati să mă erte, și voi plini toată greșeala şi paguba, partea mea, ce am făcut eŭ. Iar, de nu, poftesc să să întoarcă tot bani care sănti munciț de mine, să să dea în măinile muerii meale, să crească copii, bani care săntii la Tocaii din Bran, taleri 34. Și poftescii să să dea și lada, cu haine cu totii, ce san luoatii. Aciasta scriem, și cerem ertăciune de la cinstitul maestrată. Mart 3 dni, 1761 1. Mici și plecaț robi: Stan Varză i Sandul Creţul. V° :] Prea-cinstitului maestratti cu plecăciune să închină. 9. Copie. Măriia Ta, domne județ al cinstitei cetăț al Braș(ovului], cu multă plecăciune mă închin Măriei Tale. Cu plecata scrisoare înștiințez pă Măriia Ta pentru o cistită scrisore a Măriei Tale, ce ai trimis dumnealui isprav- nicului, aŭ venit, şi cu plecăciune san luat, și cele ce s'aii scrisii, aŭ văzut dumnealui ispravniculii, și am văzutii și noi, şi era să scrie dumnealui ispravnicul Măriei Tale, şi, fiindu de grab[ă] să plece la București, map înștiințat pă mine să scriii Măriei Tale. Ci iată, după porunca dumnealui ispravni- cului, iată că trimisei păgubaşiiacii la vama Timișului, ca să-ș găsească dereptate, și Măriia Ta, de vor fi cai lor, să li să dea cai, iar, de nu vor fiai lor, să li să dea cai după potriva cailor lor ; să li să dea săracilor și chieltuiala și chiriia cailor după cum or arăta ei și scrisorea lor. Că iaste păcatii, Măriia Ta, de ce nu-i spănzurați pă unii ca aceștiia? Că acum, de dăunăz încoce, ni S'aii furat mai mulți de doaozeci 1 N° 743, www.dacoromanica.ro 228 AFACERI DE HOTARE de cai, și le ducem urma păn la hotari, și nu putem umbla după ei. De aceasta înștiințez pă Marta Ta, Ocitomvrie) 28, 1766 !. Al Mărie! Tale plecat: Stoian vătav al plaiului Praov[i]. 1 No 672, www.dacoromanica.ro CAP. III. Legăturile politice dintre Braşov şi Țara-Romănească. t. Pribegii. O cronică bizantină, a lui Chalkokondylas, ni spune că, în anul cînd Turcii pătrunseră în Țara-Romănească, supt Mircea-cel-Mare, și o supuseră pentru citva timp, boierii credincioși Domnului de pănă atunci trecură hotarul mun- telui şi se adăpostiră la Brașov, unde-și trimeseseră întăiu soțiile și copiii 1. Aceasta e cea d'intăii dovadă de pribegie în această cetate, care a primit maf mulți învinși din neamul nostru decit oricare alta din Ardeal. Mircea însuşi a fost un pribeag în cuprinsul ei. Căci el îşi pierduse țara, dacă nu nădejdea de a şi-o dobindi în- dărăt, cînd el închei€ la Brașov, pentru acest din urmă scop, la 7 Mart 1395, cunoscutul tratat cu Împăratul-rege Sigis- mund 2. El e astfel cel d'intăiii dintre Domnii noştri care a pregătit întoarcerea sa biruitoare în acest cinstit loc de sigu- ranță la ceasul primejdiei. Pănă ceva mai tărziii nici-un Domn muntean nu vine de la Unguri, prin această portiță a Brașovului saii prin cealaltă, a Sibiiului, ci toți de la Bizantini, de la Turci, de la Moldo- veni. Vlad Dracul, trimes tot de Sigismund, n'a stat însă, în timpul de pindă în Ardeal, la Brașov, și poate nici la Si- ghişoara $, ci mai curînd în Făgăraș sati în Amlaş. Acest «ducat» ardelean al Domnilor munteni era luat de la acei cari se sprijiniaii pe ajutorul și ocrotirea Turcilor, și cu ve- 1 P, 79 din ed. Bonn. > Zimmermann-Werner-Mulller, IÏ, pp. 135-7, n° 1349. 3 Bogdan, ed. a 2%, p. 57, n° XXXIV. www.dacoromanica.ro 23) LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRASOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ niturile lui se ținea pretendentul iubit de Unguri, care și locuia în vre unul din satele romănești ale «ducatului». Aceasta se vede foarte bine pe vremea lui Țepeș, cînd Vlad Călugărul se oploșește în Amlaș, iar Dan cel tinăr poate în vre-o lo- calitate făgărășeană, de unde putea veni lesne la Feldioara, şi la Brașov chiar £. Cel d'intăiii Domnișor e așezat în Brașov prin voinţa lui Ioan Corvinul, care scrie orășenilor să dea o casă în cetate «rudei» sale «Vladislav din Ţara-Romănească», la 20 Iulie 1447 2. Acest Vladislav, fii al lui Dan, a și ajuns peste cîtăva vreme Domn muntean. Și Țepeș, care înlocui pe Vladislav, își avu poate sălașul la Brașov, unde iarăși îl va fi aşezat Ioan Corvinul, aducîndu-l din Moldova: la 1452 se po- runci însă Brașovenilor să nu-l primească și să nu-l ajute nici într'un chip, pentru că s'a făcut în sfirșit pace cu Țara- Romănească 3. Basarab Laiotă, vechiii și bun prieten cu Brașovenii, încă de pe cînd era la Sighișoara, pare să fi stat și la Brașov, — căci acum, încă de la 1469, Făgărașul era al Sașilor și Am- lașul ajunsese și el pe mini străine 3. După ce-l gonește fiu-său, el stă în această cetate, pănă la moarte chiar, în 1479. Pe vremea acestui fiti, Brașovenii ţin la dînșii pe Vlad Călu- gărul, pe care dușmanii încercară să-l ucidă aici 5. Iarăşi pentru cîtva timp Braşovenii nu mai aŭ amestec cu pretendenţii, duvă ce acest călugăr al lor se face Domn. Domnii sînt de acum de peste Dunăre saii din țară chiar. Numai Radu de la Afumaţi, în lungile sale silințe pentru Domnie, se bucură, și el și Doamna sa cea d'intăiii, de adă- postul Brașovenilor. Și cellalt Radu din aceste lupte pentru tron, Bădica, e un ocrotit al orășenilor $, Radu de la Afumaţi se plinge odată de un dușman al lui din Brașov. Și Moise- ! Zdid., cap. Dan. 2 Inedit, în Arch. Braşovului. NC 4 Iorga, Safe și preoft din Ardeal, p. 150. 5 V, a mea Żstoria lu? Șiefare-cel- Mare. $ Pretendenţ? domneşti, p. 71 şi urm. T V, Studir si doc., III, Prefaţa, p. XLIX. www.dacoromanica.ro PRIBEGII 231 Vodă, gonit de boieri, trecu prin Brașov, mergind la războiti și la moarte. Urmează doi Domni ridicați din țară şi unul scos din călugăria lui de la Argeș. Alţii, ce vin după dinșii, sosesc de la Turci. Dar Braşovenii ţin o clipă la ei pe Radu lliaș, care învinse, dar nu putu să rămiie (1552-3)3: Acesta e cel din urmă doritor de Domnie munteană pe care ei îl hrăniră și-l gătiră de cale. Brașovul își avu deci pribegii domneşti de la 1395 pănă în acest an 1553. Afară numai dacă am voi să ținem seamă de beizadea Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Şerban-Vodă, care stătu cîtva timp în oraș, dar locui apoi la Sibiiă, lingă Guvern. Pribegii dintre boieri, foarte mulţi, se întimpină și mai tărziii, mult mai tărziii chiar. În veacul al XV-lea se pome- nesc numai cîțiva: slujitori fugiţi cu cai, lucruri și bani dom- nești, saii boieri chiar. Astfel, Alexandru, fiul lui Mircea, reclamă de la Braşoveni pe un anume Antoniet. Cruzimea lui Vlad Ţepeş aruncă peste hotar o sumă de boieri, pe carii primi şi Brașovul: Vlad cere pe Mihai Logofătul și pe Pardoi; văduvele, slugile celor morţi se ascund în marea cetate de hotar, aducind cu sine ce putuseră scăpa din avere 5. În jurul lui Dan pretendentul roiesc boierii. La că- derea lui "Țepeș altă pribegie 8. Cînd cei doi Basarabi — cel Bătrîn şi cel Tinăr—se luptă cu furie între ei, numărul pribegilor creşte ; lingă bătrîn se vede și puternicul Udriște. Cînd un Domn avea norocul să stăpînească mai mult timp, așa încît dușmanii începeaii a-și pierde nădejdea, și cînd el era şi un om bun, aplecat spre iertare, — pribegil se întor- ceaii. Se începea întăiii cu plingeri și ameninţări către ju- detul și juraţii braşoveni; apoi, neizbutind, Voevodul trimetea solie la Rege, mai Gran la principele, intitulat de dînsul tot 1 /nscripjir din bisericile Romăniet, pp. 195:6. 3 Hurmuzaki, XI, pp. 11-1Y. 3 Bogdan, 4.,c., P. 47, n° XXVI. Cf. şi p. 45. Jä, p. 90, n° LXVIII ; inedite în Arch, Brașovului, $ lbid, pp. 105, 111-2, www.dacoromanica.ro 232 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNBASCĂ «Craii», al Ardealului; acesta sfătuia și o parte și cealaltă, dar să arunce din țara lui cu de-a sila pe acei cari crezu- seră în puterea și milostivirea lui, nu putea. Domnul se înmuia ; el punea rude, prieteni, cunoscuţi ai fugarilor să Sstăruie pe lîngă dinșii, prin făgăduieli și asigurări, între altele şi aceia că li se va da o despăgubire pentru dărăpănarea averilor, peirea vitelor, stricarea moșiilor. Oameni anume veniaii pentru acest scop. Se ajungea de cele mai multe ori la jurămînt, care avea mare preț pe acel timp de credință, putind să înfrîneze patimile. În sfîrșit, hotărîrea era luată: rădvanele se scoteaii din șuri, Brașovenii dădeaii cai pănă la graniță, și vechi dușmani se apropiaii cu sufletul tremurător de Scaunul Domnului, a cărui cinste rămînea să se dovedească acum, — ceia ce se întimpla une ori, iar alte ori, nu. Un Domn ca Vlad Călugărul, ca fiul săii Radul-cel-Mare va fi adus pe cei mai mulți <oposanţi> înnapoi; ei își vor fi făcut pace cu dinsul. Dar măcelurile lui Mihnea mină iarăși boieri în pribegie. Cînd mai tărziii, Basarab Neagoe-l înlo- cuiește, alt rînd de fugari. Și mai mulți își caută mîntuirea în 1521, cînd, după moartea acestui Domn, Turcii lui Meh- med-beg vin să puie ţara la cale. În frămîntările lui Radu de la Afumaţi, cînd o partidă, cînd alta se așează la Braşov, ba adesea boieri din amindouă taberele staii alături, siliți de paza județului să se lase în pace măcar aici. Mircea Cio- banul, un noŭ "Țepeș, un Mihnea-cel-Răii ieșit din mormînt, face să fugă la Brașov rămășițile boierimii sale pe care o îmblătise nebunește cu sabia. Ciţiva fugiseră la început, și, neştiind cu cine aŭ a face, se înduplecară a se întoarce: ca- petele lor căzură cele d'intăiii. De atunci pentru orice om cuminte care slujise cu credință și iubire pe un Domn, era o datorie să treacă graniţa la mazilia lui. Aceasta se vede mai bine de la 1550 înnainte, la schimbarea Domnilor din neamul lui Mircea Ciobanul cu acei din neamul, vrăjmaș, al lui Pă- trașcu-cel-Bun. Și mai departe prigonirea aduce pribegia. Cîtă vreme Bra- şovul însuși fu un loc primejduit — la începutul veacului al www.dacoromanica.ro PRIBEGII 233 XVII-lea — și Domni fără prieteni veniră unul după altul din mila Împăratului turcesc, nu se prea văzură în cetate oaspeţi în veșminte străine, privind pe gînduri spre țara d'incotro îi pîndia moartea. Cu un Domn-părinte ca Matei Basarab ni- meni nu era silit să fugă pentru a-și păstra viața. Toţi stan în linişte «pe lîngă spatele Măriei Sale» î. Numai cind, pe la 1660, puterea, mîndria şi ambiția Cantacuzinilor împarte boierimea în două cete învierșunate una asupra celeilalte, un noii capitol se deschide în istoria pribegiei. La fiecare nu- mire de Domn noŭ, la fiecare schimbare de «sistem», se pot aștepta închisori, chinuri, aruncări în ocnă, și ucideri chiar. Învinşii se duc maï bucuroși la Sibiiii, dar ei se abat şi pe la Brașov, unde sosesc, ca pe vremea Mirceștilor, solii de împăciuire ai noului Voevod, care se teme de piră la Turci, de uneltiri cu «Craiul» Ardealului. Aceasta ţine pănă la venirea în Domnie a lui Brincoveanu care, ca și Matei Basarab, chiamă pe toţi în jurul lui și, după putinţă, îi mulțămește. Acum e un singur pribeag în Ardeal: Gheorghe Canta- cuzino, care credea că vărul săii Brincoveanu luase locul lui, căci el era fiii de Domn și lăsat-să domnească de tatăl sën, în ceasul morţii. Gheorghe nu se înduplecâ nici-o dată a se întoarce, cu toate că, altfel, ca să nu i se aducă pagube la moşiile ce avea în ţară, el se îmbună de la o vreme cu Cons- tantin-Vodă. Doamna Maria a lui Șerban stătu, pănă aproape de moartea ei, în Brașov, unde o îngriji o bucată de vreme fiica ei, numită tot Maria, văduva acelui strălucitor și înfocat boier care fusese Constantin Aga Bălăceanu, mort la 1690, în rîn- durile Imperialilor, la Zirnești. Doamna va fi fost îndemnă- toare ca fiul ei să nu calce hotarul dincolo de care era chemat, după drept, să domnească. Totuși Brincoveanu trimese soli la nunta lui Gheorghe Cantacuzino, serbată la Brașov, în Mart 1709. Mireasa era Luxandra san Ruxanda, fata lui Iordachi Roset, și nepoata de fiii a lui Antonie-Vodă, Domn 1 În luptele pentru suirea pe tron a luf Matei, adăpostul pribegilor a fust în Haţeg. V. vol. IX, cap. 1. www.dacoromanica.ro 234 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ al Moldovei ` mamă-sa era o fată a lui Grigore Ghica, Amîn- două soacrele dușmăniai de moarte pe Brîncoveanu. Vedem, însă, pe acesta trimeţind odată, în 1698, «vărului Iordache» «șase buţi de vin», miere, ceară, bani chiar, și arginturile ce le avea în fară, precum și o scrisoare destul de- plină de prietenie !, Cînd o năprasnică nenorocire căzu la 1714 asupra neamu- lui Brîncovenilor, ciţiva pribegi de neam mare se iviră iarăși la Brașov. Asprimea lui Nicolae Mavrocordat ajutâ şi ea la această înviere a timpurilor de răstriște, Nicolae Roset și mai tărziii și soţia lui, Domnița Ancuţa, se așezară în cetate, îm- preună cu fiicele lor, Măriuţa şi Safta; Domnița se stînse în acest oraș străin, și la moarte ea lăsă bisericii romănești din Șcheii Brașovului «o cunună de aur, tot cu diamanturi», în preț de 2.500 de lei. Alt ginere al lui Constantin-Vodă, Grecul Manolachi Lambrin& Clucerul, locui şi el un timp în Brașov, cu soţia sa Balașa. Trupul Domniței nu s'a împăr- tăşit de îngropare împreună cu sărăcimea și negustorimea, în biserica din Șchei, ci a fost dus la mănăstirea Horezul, clădită de tatăl ei (April 1730) °. Constantin-Vodă însuși se gîndise la un pașnic adăpost în Brașov, dacă nu-i va fi dat să moară în Domnie. Pentru aceasta, ca boierii de odinioară, el căută să-și cumpere case, în oraş chiar saii în suburbii, Căci şi o rudă a lui, un «văr», «ls- tratie feciorul lui Stoian Comisul», fusese îngăduit a lua, pentru o datorie neplătită, o casă în cetate chiar, Brîncoveanu cumpărâ întăii casele din Șchei, de la fiii unui Căpitan Francisc Bialis. Eraii case «nenieșești» și nu plă- Gap prin urmare dajde. Brașovenii stătură întăii pe gînduri dacă să primească ori ba stăpînirea pe pămîntul lor a ve- cinului muntean, și-i arătară acestuia îndoielile ce aveaŭ. Ve- 1 V, Ist. dit. romime în sec. al XVII-lea, IL p, 620 n. 2, pp. 629-30; Gen, Cantacuzinilor, pp. 271-2 ; Doc, Cantacusinilor, pp. 167-9 ; Engel, Gesch, der Walachey, I, p, 66; Studit și doc., DL pp. 27-9» Socotelile Brașovului, p. 158; Sterie Stinghe, Zstoriřa Gesearecer Șeheailor Brașovului, Braşov, 1899, p. 90 şi urm, p. 121; Jizscrigți! din bisericile Ro- mămer, p, 183 şi urm, www.dacoromanica.ro PRIBEGII 235 dem pe Domn cum trimete solii pentru aceasta, în 1700 și 1701. El alege doi Braşoveni, fiii dascălului loan Corbea: Teodor, care ajunse mai tărzii ccanţeleriii> la Ruși, și David, ceauş spălăresc, adecă ofițer în trupele Spătarului, căpetenie a oștirilorI. Cel din urmă izbutește a încheia o înțelegere și astfel, în April 1701, Sfatul dă lui Vodă cartea de stă- pinire. Brincoveanu, om cu socoteală și chiar bănuitor în toate faptele lui, nu se mulțămi cu această carte scrisă pe limba lui, ci pretinse, în Decembre 1702, ca ea să fie pre- făcută în latinește, după un formular pe care-l dădu el. Afa- cerea se putea socoti ca încheiată, Gast se îngrijiseră însă a face în taină o îndoită protestaţie, la «Universitatea» lor şi la Guvern 2. Avind case în Șchei, Domnul muntean se îngriji a-și crește şi asigura moșiile lui din Țara Făgărașului, care ar fi putut înlocui, în zilele de mazilie și fugă, înforitoarele sale pose- siuni răspindite pe tot cuprinsul 'Țerii-Romănești. Bunicul săii, Vornicul Preda, avuse Sîmbăta-de-sus, care-i fu ama: netată la 1653. Acest sat, împreună cu Besembavul, Viștea, Drăgușul, sînt zălogite apoi lui Constantin-Vodă, de guver- natorul ardelean Gheorghe Bânfiy. Încă din 1707, el mai avea Poiana-Mărului, cumpărată de veci, cu bani, de la fraţii Nalaczy și de la Adam Szekely 3: cu privire la această din urmă moșie, Brincoveanu scrie odată și Brașovenilor. În 1712, el negocia cu fiul lui Mihai Apafty Iiii, pentru a căpăta domeniul Ibașfalăă, în schimbul unui împrumut de 50.000 de florini :renani. Și generalul Stainville, comandantul în Ar- deal, scrie cu acest prilej Consiliului de Războii: «Domnul, un om bătrin, vrea ca familia mare pe care o va lăsa în urmă — care obișnuiește a fi dusă ca în robie, la Constanti- nopol din amindouă (ele, Țara-Romănească și Moldova —, 1 Jst. lit, române în secolul al XVIII-lea, tabla, p. 14; Stinghe, Zst. desea- rectt, la anul 1659: «Ioan sin Florea Corbea». ? Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, I, p. 124. 3 Iorga, Documente privitoare la Constantin- Vodă Brîncoveanu, Bucureşti, 1901, pp. 165-6; Sate și preojt din Ardeal, pp. 153-4 (după Arch. de Stat. din Budapesta, conscripția FágäraşuluY, 1736; fasc. IJ, lib. 2). www.dacoromanica.ro 236 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ să afle aici un adăpost, precum aflu că tot pentru aceasta ar fi cumpărat și moșii în Polonia». Îndemnat de lipsa de piedeci de care se bucurase pănă atunci, Domnul cumpără la 1702, de la un negustor romîn din Brașov, Nica Hogea, niște case în Braşovul Vechiii sai, cum i se mai zice de popor, în «Braşovechiii», şi anume în Mittlere Gasse. El cobori bup cu vin în pivnițele casei și puse chiar, după citva timp, un păzitor, dintre iobagii săi de la Simbăta, cu toate că pănă atunci, în aparență, Nica era şi mai departe stăpînul. Brașovul vechii era însă mult mai închis pentru străini decit Șcheii, acesta mai de grabă sat din margene decît «forştat>, suburbie. Deci, încă din 1708, în- cepură întrebările din partea Cîrmuirii braşovene?. Brașovenii «tînjiaii> şi «bănuia», scrie Constantin-Vodă, cu parapon. Un Gheorghe Dietrich, din neamul Sasului de la care făcuse cumpărătura Nica, se ridicase cu cererea de a i se în- gădui să-şi tăscumpere moștenirea. Brîncoveanu răspunse, aducînd înnainte exemple de stăpinire ale Muntenilor în Brașov, lepădindu-se de bănuiala că ar vrea să întrebuințeze casele pentru negustorie saii meșteșug, arătînd că, după cum ştie dinsul legea, s'a trecut vremea cînd Dietrich putea să-și urmărească dreptul: la urmă, el ceru să i se dea înnapoi banii, dar cu strașnica dobîndă ce se obișnuia în țară: «zeacea a doisprăzeace pe an», — ceia ce, pentru preţul întreg de 550 de florini, făcea o sumă destul de mare. Pe atunci Domnul își avea casele din Șchei, în privința cărora nu mai era nici-o vorbă; el ţinea, ca epitrop, casele ce fusese ale «vărului» Stoian ; în sfirșit, alt văr, Gheorghe Cantacuzino avea casele, ce-i venise pentru o datorie, ale unui anume Șerban. În 1709, Sfatul cercase să-l aducă pe Brâncoveanu a schimba casa din cetate, în Aidatlere Gasse, cu «locul cuțitariului», Acest al doilea /oc fusese cumpărat de Domn dela cuțitarul Thomas, dar el nu voise să primească obișnuitele condiții 1 Doc. Cantacusinilor, p. 274, n X; pp. 277:8, n XIL 2 În acest volum, pp. 35-6, www.dacoromanica.ro PRIBEGIL 237 care-l împiedecaii mai ales de a vinde vin, Brîncoveanu nu se învoi cu schimbul cum am văzut, ci-și ceru banii. 3? se oferiră, dar atunci el găsi alt mijloc de a prelungi lucrul. La urmă, se întrebuință mijlocul următor: casa cuțitarului fu «cumpărată» de Gheorghe Dietrich și cedată lui Brînco- veanu, și prin această cedare el dobîndi proprietatea din ce- tate. Bani nu se cheltuiră pentru aceasta, ci totul se făcu ca un schimb, Cu acest prilej ieși la iveală și permisia, ce căpătase Brincoveanu de la Curte, ca să poată cumpăra în Șchei în aceleași condiții ca și Rominii de'acolo!. Brincoveanu avea dreptul să vorbească, la întîmplare, aspru către Sași, pe cari-i îndatorise adesea, cu privilegiile şi scu- tirile sale, cu darurile ce trimetea, și chiar cu împrumuturi, Astfel el îi ajută odată, prin 1706, cu suma de 3.000 de lei, El îi ceru, fără să poată fi însă mulțămit. După ce viața i se închei€ în felul grozav care se cunoaște, văduva Doamnă Marica, întoarsă din surgunul asiatic de la „Chiutaie, izbuti să capete înnapoi jumătate din acești bani, la 1717. Peste citeva săptămîni ea se ruga a i se trimeteși ceilalți. Aceasta pare să se fi îndeplinit, și astfel se stinse această veche datorie la o câsă prietenă. Cînd Brincoveanu fu mazilit și dus la Constantinopol, în casele din Şchei se găsiaii mai multe lăzi cu lucruri scumpe, care fură deschise pentru a se face inventariul, Astfel ieşiră la lumină săbii, cești, podoabe de metale și pietre scumpe, icoane îmbrăcate cu argint, stofe prețioase, cărți ș. a, à căror socoteală o putem face şi astăzi, Acel care stătu de faţă în numele familiei, fu negustorul Apostolo Mano, dese ori pomeniț în scrisorile lui Constantin-Vodă, al cărui om de încredere, pe lîngă frații Corbea și cîte un logofăt mai de rînd, era acest Grec. Mano pare să nu se mai fi în- tors în ţară, şi văduva lui, Zamfira, face o plingere tot din Brașov, în 1728 $. Ștefan Cantacuzino, urmașul lui Brincoveanu, se luă după 3 Herrmann, I, pp. 124-6. 2 Hurmuzaki, V, p. 135 și urm. 3 O scrisoare a lu! cu știri din Țara-Romănească, ;4i4,, pp. 158-9. www.dacoromanica.ro 238 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ acesta și în ceia ce privește pregătirea în Ardeal a unui adăpost, de care-i fu dat să se bucure tot așa de puţin ca şi acestuia, El cumpără, la rîndul săi, o moșie făgărășeană, Recea !. Cînd biata lui Doamnă miîntui de colindat Italia ai Imperiul, ea-si găsi un bun adăpost sigur la Brașov. Păuna Cantacuzino stătea aici, de bună samă în Șchei, singură, — căci fiii săi Radu și Constantin, străbăteai lumea după aventuri —, avind numai îngrijirea acelor slugi pe care Je pomenește în diata et, scrisă tot în Brașov ; «Bucur, Catrina şi fata Stanca» ` cu dinsa stătea şi logofătul cantacuzinesc, Vlad Boţulescu de Mălăieşti, însemnat şi prin traducerile ce a făcut mai tărziă, în cursul unei vieţi ciudate și nenorocite 2. Popa Statie de la biserica Sf. Nicolae, călugărul Azaria de la Sf. Mor. mînt, duhovnicul, erai printre cunoștinţile nenorocitei pri- bege $. Păuna muri pe la 1646, şi fu îngropată de bună samă, la acea biserică a Sf. Nicolae din Șchei. Averea lui Ştefan- Vodă, soțul ei, trecuse în parte la Cîrmuirea austriacă ; şi în 1716, cînd fu mazilit şi ucis Cantacuzino, ca și în 1714, cind aceiași soartă atinsese pe Brincoveanu, lăzi cu lucruri şi bani fură deschise în Brașov, unde ele fuseseră depositate într'o boltă, și atunci o sumă de peste 20.000 de galbeni fu smulsă din miînile drepţilor moștenitori +. Un al treilea membru al acestei familii de mari boieri și Domni, Mihat Cantacuzino, unchiul Brincoveanului și al lui Ștefan-Vodă, cuprins de aceiași grijă a unui culcuș al neno- rocirii sale — și iarăși şi el peri de mîna Turcilor fără să fi putut prinde de veste si alerga către acest culcuș —, făcu un schimb de pămînturi cu comitele ungur Mihai Mikes, căpătînd. pentru niște sate în judeţele Rîmnic și Buzăă, satul Budila, în Țara Birsei. La urmă însă se descoperi, spre marea nemulțămire a lui Mihai, că averile lui Mikes, un 1 Sate și preoți, p. 154 (după Repertoriul făgtrășean I în Arch. de Stat din Budapesta, «Liber productionum> K”). E * Ist, lit. române în secolul al XVIII-lea, I, p. 506 şi urm, 3 Testamentul Piunet, în Xenopol, Zë, Rominilor, V, p. 764 şi urm, t Doc, Cantacusinilor, pp. 284-5. www.dacoromanica.ro PRIBEGLI 239 aderent al lui Francisc Rákóczy, fuseseră confiscate de Gu- vernul austriac al Ardealului !, Fiul, cam slab de minte, al lui Mihai Spătarul — numit tot Mihai — stătu și el un timp la Braşov, de unde numia un procurator la 17202. El trecuse acolo încă din 1716, cînd se începu prigonirea neamului sën. Mihai bătrinul fusese, de alminterea, aproape un Braşovean și, cum se va vedea în alt capitol, el avea dreptul de a lua parte la alegerea epitropilor saii <gocima- nilorə bisericii Sf. Nicolae. Spătarul avea şi partea sa în moşia Recea ?. După moartea lui Mihai Comisul şi a Doamnei Păuna, un noii războiii oprește şi el în pribegia de la Braşov pe Ni- colae Roset, pe care Austriacii îl făcuseră conte. El era in- surat din noii cu o «contesă», care arată să fi fost de neam străin şi-l aduse şi pe dînsul la legea ei catolică. Altfel, con- tele și contesa, cari se întoarseră numai după mai mulți ani în țară, păstraii necontenite legături cu rudele lor de aici, unde mai vindea din cînd în cînd cîte o moşie ca să li fie de cheltuială. Ei trimiteaii acestor rude şi cîte o nou- tate sa specialitate de civilisație apuseană, precum <pră- jitori de cafea», <hamuri nemțești>, cerînd în schimb, pe o romănească amestecată cu termini latini, ca ungureasca timpului aceluia, vin roș de Cotnari și tutun turcesc, «basmă- ghiubec»t. Constantin Aga Bălăceanu avuse un singur fiii, pe loan, care muri și el lupiîndu-se cu Turcii, ca şi tatăl săi. El lăsa trei fete, față de care Imperialii, pentru cari, căzuseră amîndoi Bălăcerfii, aveaii oarecare datorii. Cea mai mare din ele, Smaragda, stătu în Brașov, probabil pănă la 1739, cînd se întoarse în ţară, pentru a se mărita cu un Grec, Mann, 1 Ac, p. 274 şi urm, 278 şi urm. 2? Ibid pp. 182-3, n° LXXX. Cf. Gen. Cantacuzinilor, P. 345. 3 Doc. Cantacuzinilor, p. 184. 4 Studi pi dac, V, pp. 56-7. Cf. studiul d-lui Şt, Grecianu asupra luf Nicolae Roset; București, Carol G5bl, 1903, $ Gen. Cantacusinilor, p. 258. www.dacoromanica.ro 240 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEABCĂ Acesta pare să nu fi fost altul decit fiul lui Apostolo Manu şi al Zamfirei. În 1741, Smaranda sai Manda era la Secuieni, la moșie, și de aici scria Brașovenilor, pomenind și pe soacră-sa, care, cum știm, era atunci în cetatea lor!. Ea se va fi întors iarăşi la Brașov, căci se vorbește odată de tes- tamentul din 1750 al Smarandei Bălăcencei, care lăsa la biserica Sf. Nicolae două moșii, Cacaleţul-Vechiui și Reda Barbului 3. Celelalte două surori, care nu se măritară, Elena saŭ Ilinca «comitesa» și Maria, eran la Brașov în 1784, după ce stătuseră întăiii pănă la războiul din 1768 în Țara-Romă- nească. Întorcîndu-se 'ntr'un tărzii iarăși aici, Maria aduse cu dinsa, din Brașov, un fiii de suflet, Petre, «copil mic de Neamţu și sărac de părinți» 3. Războaiele dintre Ruși și Turct, dintre Austriaci și Turci, marele blestem asupra ţerilor noastre în tot cursul veacului al XVIII-lea, dădeai din vreme în. vreme Braşovului oaspeți din boierimea romănească. Așa s'a întîmplat şi în 1736, aşa” și în 1768, şi tot așa în 1788. În 1770 se aflaii aici fiica lui Pîrvu Cantacuzino şi soţul ei Tudorachi Balș 4, Nicolae Du- descu, coboritor al unei fete a lui Constantin Stolnicul Can- tacuzino (fratele lui Mihai), Clucerul Pană Filipescu, a cărui străbună fusese o fată a bătrînului Postelnic Constantin Cantacuzino, și poetul, gramaticul lenachi Văcărescu. Tot la Brașov își trimesese soția de la început Nicolae Brînco- veanu, nepot de fiii al lui Constantin beizadeă și strănepot al lui Constantin-Vodă5. Acolo-și va fi căutat adăpostul și cellalt Brîncoveanu, Manolachi, fratele lui Nicolae. Neamul lor se va așeza în curînd din noii la Brașoy ; și cei doi bă- trini, de alminterea, principi și comiți al Imperiului (titluri date 1 Inedit în Arch. Brașovului. 3 Stinghe, Documente privitoare Je trecutul Romînilor din Șchei, 10, (Braşov, 1903), p. 331. 3 Studit și doc. UI, pp. 6Q-5; Zst, literaturii romine în sec. al XVIII-lea, I, p. 204. * Gen, Cantacuzinilor, pe 180. 5 Ibid., pp. 186-7; Văcărescu, storia Împăraților otomani, în Papiu, Te- saur, ll, p. 281. www.dacoromanica.ro PRIBEGIÍ 241 lui Constantin Vodă și urmaşilor săi), aveau mai multe sim- patii pentru viața apuseană, ceia ce arătaii cumpărînd cărți! latinești, italienești, şi plătindu-și, saii une ori neplătindu-și, un bucătar neamţi. Nicolae a fast soțul Mariei, sora lut lenachi Văcărescu, și cei dof cumnați se întîiniai astfel în pribegie 2. Purtări ca a lui Nicolae Mavrogheni față de Brin- covenii amîndoi nu erai potrivite pentru a face pe acești „bogaţi și mîndri boieri să iubească plina de primejdie Curte a Bucureștilor 5. Ei se întoarseră deci din surgunia lor peste Dunăre, după 1790, numai ca să treacă pentru totdeauna în Statele Împărătești. Erai nu mai puțin de 150 de familii fugare încă de la început, apoi se ajunse acolo «încît la urmă mai că nu era o casă în oraș, care să nu fie ocupată de străini», chiar pănă la 40 de persoane +! În 1773, cu un an înnainte de încheiarea păcii, Brașovul era încă plin de pribegii noștri. Cind, în Mam al acestui an, regele Romanilor Iosif veni în oraș, el dori să-i vadă și trimise la ei pe medicul săi ca să-i poftească la gazda lui, în casele lui Mihail Fronius din piață. Primirea lor se făcu a doua zi, la 7 Iunie după calendarul noi, tălmacii fiind Văcărescu, ca unul ce ştia bine italienește. Iosif se va fi mirat văzînd portul turcesc, foarte scump, al <Valabhilor», iar aceștia nu vor fi fost mai puţin uimiți de înfățișarea simplă a regelui, care purta «o haină obişnuită de postav verde, cu o singură stea pe piept» şi care vorbia slobod cu 151. lit. romine în secoini al XVII-lea, Il, p. 29, noia 10. Zär, p. 133. Ibid., pp. 138-40; cf. pp. 115-6. Pentru tatăl lor, Constantin, fiul Dinului şi nepotul Tut Constantin-Vodă, v. Genealogia Cantacuzinilor, pp. 126-7. Tot acolo se spune că acest Constantin Spătarul a luat pe fiica lui Toma Hrisant Cozliceanu (pp. 348-9). La 1776, Nicolae Brincoveanu se însură din noŭ. luind pe o Fălcoiancă, apot pe Elena Guliand, născută Moruzi (fóid). Manolachi era soţul ZoiţeY, fiica luf Dumitrașco Sturdza şi a une! fete a Inf Grigore Matet Ghica. (cf. şi pp. 410-1). BrîncoveniY soriii Guvernatorului Ardealului la 1785, pentru satul lor de moștenire, Simbăta-de-sus (ibid, p. 411, nota 1). 4 Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, L pp. 353-4. 1 S D 75703. Vol. X. 16 www.dacoromanica.ro 242 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ oricine despre orice, ceia ce un Fanariot de la noi ar fi găsit mai pe jos de demnitatea lui. Rominilor el li arătă dorința sa ca ei să fie și mai departe bine tratați de gene- ralul-comandant Eichholz și li dădu voie să judece ei între ei afacerile privitoare la gospodăriile lor. În sara aceleiași zile, pribegii merseră și la serată, «assemblée», scrie Văcă- rescu, pe care o dădu Măria Sa, la generalul acasă, în ce- tate sus. Jupănesele întovărășiaii acum pe soții lor. «Sinior Vacarescule>, spuse Iosif lui lenachi, eluîndu-l de supțioara din stînga», «te pohtesc şi te puiii în ostencală ca să-mi faci astă seară tergimanlic.» «Aceasta e cea mai fericită noapte ce am întimpinat în lume de cînd m'am născut», răspunse, cu un greoiii compliment oriental, învățatul st deșteptul boier. «Nici-un boier», «nici-o jupăneasă> nu rămaseră fără a fi mîngiiați de o înnaltă vorbă împărătească. Oaspeţii Brașo- vului mai stătură de față și la revista militară pe care o inu Iosif înnainte de despărţire, în ziua de 8, și putură să vadă pe regele Romanilor plecînd aproape fără paradă, într'o trăsură deschisă în care toată lumea putea să vadă fața lui plină de bunăvoință !. Fugarii se întoarseră abia după numirea lui Alexandru Ipsilanti ca Domn al Ţerii-Romănești. Ei vor fi fost bucuroși că-și văd iarăși patria, și, poate, și că nu mai aŭ să sufere, de îngustarea de venituri pe care li-o adusese depreciarea, ba chiar oprirea pentru cîtva timp, a monedei turcești 2. Peste cîțiva ani, în Decembre 1781, cei doi fii aí lui Ipsi- lanti, dintre cari unul, Constantin, a domnit şi el mai tărzii, fugiră în Ardeal, de zburdălnicie tinerească mai mult decît pentru vre-o pricină serioasă, «siliți fiind», scrie cunos- cutul nostru, Văcărescu, «de rivna vederii şi de căldura vîrstei». Doi slujbași ai Curţii, Brașoveni de felul lor, îi duseră noaptea pe «potecile plaiului Prahovii, carele cu grei: le putea trece și zioa cei ce se călătoriă în toată vremea pe 1 Papiu, Z c, pp. 284-5; Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, I, p. 274 şi urm. 2 Herrmann, |, p. 423. 1 www.dacoromanica.ro PRIBEGIĂ 948 dinsele», şi mai ales la o vreme ca aceasta !. Văcărescu și alți soli munteni, Vlădici și boieri, alergară după dînșii, dar ei trecuseră de la yama Timișului la Brașov, unde generalul crezuse că trebuie să-i primească. Ciudata scrisoare francesă a Văcărescului rămase deci fără folos 3. Trebuie să amintim că pe acel timp se afla în Ardeal altă rudă domnească răzi vrătită, Alexandru, fratele hu Constantin Moruzi, Domnul Moldovei, care Alexandru vorbia tocmai în acest an despre „viața sa care nu e decit un lanț de nenorociri» 5. _ Cînd un noŭ războiii izbucni între Turci, de o parte, şi Ruși şi Austriaci, de alta, un mare număr de boieri fugi încă de la început în Braşov. Feldmareşalul de Rall vestește la 24 Februar 1788 sosirea lor şi hotărîrea ce aŭ luat de a rămînea în acest orașt. Ciţiva se vor fi întors însă în țară, după ce ocupaţia austriacă aduse iarăşi cu dinsa Siguranţa. Se știe că Mavrogheni, Domnul muntean, trecuse, cu citva timp înnainte, graniţa şi îndreptase chiar către Braşoveni o proclamaţie romănească în care-i poftia să se închine, ca unit ce ar fi fost odinioară supuși ai Ţerii-Romănești (!) 8. După restabilirea Domniei de la Turci, începură jafurile Pazvangiilor, Turcilor răsculați de pe cellalt mal al Dunării." Una din năvălirile lor înspăimăntă, la 1802, atit de tare pe toată lumea, încît fugiră la Braşov toți gu puteai fugi, cu Domnul în frunte, Mihalachi Suţu. Unul dintre fugari a fost istoricul Dionisie Fotind, care descrie cu de-amănuntul această pribegie, ce sămăna cu vechile strămutări de popoare. El pretinde că ar fi plecat din București la 70.000 de oameni (|). Boierimea-şi luă tălpăşița aproape întreagă, afară de Nicolae Brîncoveanu, Scarlat ‘Ghica și bolnavul Constantin Filipescu ; 1 Papiu, 7. c., p. 287. Cf. Hurmuzaki, X, p. XXXII; Archiv Jür sieben- bârgische Landeskunde, XXXI, pp. 520-1. 3 Hurmuzaki, VII, p. 331 şi urm. 3 Ibid, pp. 329-30, n° CLXXZXII. Cf. Acte pi fragmente, Il, p. 158, nota 8; Gen. Cantacuzinilor, p. 394. 4 Doc. Cantacuzinilor, p. 310. % Urechiă, Jsforia Romînilor, UL, p. 200, www.dacoromanica.ro Q4% LEGĂTURILE POLITICE DINTBE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMÂNEASCĂ dintre. clerici rămaseră deocamdată Mitropolitul şi, Iosif, cel d'intăiu episcop de Argeş, Carăte, cară, călăreţi, bieţi, oameni făcînd drumul, pe jos — dar era pe căile lesnicioase, ale lui Mam — înpănai drumul spre hoțar. Cel d'intăiii popas înnălbi de corturi împrejurimile Cimpinel și satelor vecine, Comarnic, Poiana, Breaza. «Unit. mineai în fară, alţii supt dinsele, cutare supt şătri tuflite din pinzături de casâ.» Zuq; nul ls e Pasvanşgiil aŭ şosit şi sint chiar pe urmele lor, spagą seră tabăra şi duşeră maj departe pribegia, «pe calea strimtă, stincousă, neorinduită, prăpăstioasii, pe alocurea grozavă și primejdioasă» cate ducea atunce la hotar. Cite o oprire în loc, adusă de îngrămădeală, creştea spaima: pare că hange- rele strălucitoare se şi vedeai sosind. La Sinaia, atunci nu- ma! mănăstire și sat, zvon că Domnul, care nuși pornise decit familia și averea, a și fost tăiat în București. «Cine poate zugrăvi țipetele și bocetele cocoanelor? Nu te mai puteai mingiia.» După vești mai bune, se ajunse, în sfirșit, în liniște la Brașov, unde nimic nu era gătit pentru primirea unei așa mulțimi. Boierii rămaşi în Bucureşti se hotăresc a fugi și el in Moldova, şi, merg deocamdată la Colintina, moșia Banului Ghica, așteptind acolo şi pe Domn. Acesta se suie însă, în căruţă cu DH săi, Grigore şi loan, și cu Ghica însuși, g nind spre Brașov. Locuitoriţ ce se mai găsiaii n'ailacum de: cît un singur exemplu de urmat. Parte din ei, mil de oa- menj, se ascund, la Vălenii-de-Munte. Alţii urmează pe Vodă. La Piatra Craiului, munte înnalt și aspru care trebuia urcat, aşteptaii Ţigani cu boi pentru urcatul trăsurilor. Sint prea puţini pentru cît, este de lucru. Fiecare se căznește cum, poate, pe cind femeile şi copiii urcă, în cete fricoase, coașta. Sus cade o ploaie cu zăpadă care-i îngheaţă. După toate aceste spaime, silințe și osteneli Brașovul, ticsit de o lume nebună, așteaptă și acest noii rînd, de pribegi, Domnul e încă la vama Timișului cu cei dot copil; Doamna bătrină, fetele vin în urmă cu Spătarul și Postelnicul, doi Greci de încredere. i Suţu ajunse zile grele: rop odp aveaij să reclame vre-o www.dacoromanica.ro PRIBEGH 245 Sumă de la dinsul, se năpustiră asupra lui în acest loc unde mb mai era a lui judecata. Împărătul îi făcu o adevărată în- datorire trimeţind să-l ducă la Siegensburg, îh Austria, de unde apoi Se întoarse îmai-tărziii la Constantinopol. Ceilalţi Yămaseră în Brașov sai Sibiii, în frunte cu Mitropolitul, cu episcogii, cu fruntașii boieri ai țerii Era o pribegie tipică; din acele care vor fi fost în vechile vremuri de revărsare furioasă a Turcilor lui Ali-beg, Schender-beg, Mehemed beg, vestiţii Mihalogli de la Dunăre. De aceia am şi dat toate aceste amănunte, căci pentru nici-o altă fugă h'avem lămuriri aşa de bogate și de sigure, o icoană așa de întreagă. " (n cursul ateluiași an însă, numirea ca Domn a lui-Constan: tin Ipsilant, care, cum ştim, gustase şi el din pinea pribegiei, âduse înrapoi în țară pe toți înspăimintații, și, de altfel, ei își găsiră casele neatinse, căci zvonul de năvălire fusese mincinos. Pribegii dintre boierinași şi sărâci veniai îndărăt nemul- Ham. cu amintiri urite din șederea lor peste munţi. Unul dintre ei, un statornic şi neobosit cirtitor, «Zilot Rominul», bt -plînge de «strimtorare», «destulă Supărăre», lipsa de eli- nişte $i tihnă>, «cereri He chirii grele nesuferite», «chirie de un an pe lună potrivite», ecătături crucișe şi vorbe poncişate», tie învinuirea ce se aducea ‘străinilor că aŭ scumpit toate și de poretla de lăcuste: cu care eraf împodobiţi 1. Sentimente üe acestea trebuie să se fi ivit întă din cele mai îndepărtate timpuri ale pribegiei. Tot de la Fotino știm că o nouă emigrație s'a întîmplat în timpul războiului ruso-turc din 1806, la apropiarea Ru- şilor. Întorşi, după pacea de la București, peste şese ani, boierii pribegesc iarăși, împreună cu destui negustori și o mare mulțime de norod, în 1821; cind izbucni mișcarea grecească şi răscoala lui Tudor Vladimirescu. Se string la Brașov Mi- tropolitul Dionisie Lupu, ocrotitorul școlilor romănești, epis L1 B P Hasdeli. Uki vg rronică română din epoca Fanariofilor, Bucureşti, 1884 (din «Columna Jet Traian»), p. 78. — Din partea Sașilor de la Sibiiii Jitin acedstă plingere pentru scumpire, te te menţine și după plecârea ptib=gilor, în Wolf, Beschreibung de Moldau, Sibriii, 1805, p. 213, nota 2, www.dacoromanica.ro 24 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI '[ABA-ROMÄNEASOĂ copii Ilarion, de Argeș, Costandie de Buzăii, Grigore fiul lui Dumitrachi Ghica, deci viitorul Domn «naţional», frate- său generalyl Costachi, care muri la Brașov, Barbu Vă- cărescu, Constantin Bălăceanu. Fruntașij întregei boierimi, cei mai bătrîni şi mai respectaţi din mijlocul ei, se află strinșă acolo împreună cu mulţi alții. Nu lipsește nici văduva Dom- mului mort la începutul acestui an tulburat, Alexandru Ni- colae Suţu. Doamna Eufrosina, fiica Romînului Alexandru Callimachi şi a Roxandei, fata lui Scarlat-Vodă Ghica, se alipește Ja emigrație, împreună cu familia eï 1. Se găsia cu dinșii și Banul Grigore Brincoveanu, care mai fusese așezat odată mai de mult, prin 1806:12, în cetăte, Banul, un om încă tînăr, era fiul lui Manolachi — care muri în Brașov atunce —, și purta numele lui Grigore Alexandru- Vodă Ghica, din care se trăgea de spre partea mamei. În- vățase cu multă sirguință la înnalta școală grecească din București, avea patima cărţilor de știință, ocrotia literatura grecească, la modă atunci în capitalele noastre, și fusese în stare a traduce în neo-elenică Principiile logice? și filosofiei morale a lui Heineccius, vestit filosof german: lucrarea se ti- pări la Viena în 1808 °, și Grigore o răspîndi între prieteni; multe exemplare se află și acum în biblioteca sa, păstrată la şcoala comunităţii grecești din Braşov. Grigore se înnălțase pănă la cea mai de sus treaptă a rangurilor muntene: Bănia cea Mare, pe care o căpătă în 1802 de la Mihai Suţu, scu- tindu-i-se tot odată şi casa de orice däidi8 El era însurat de mult, şi la 18 Mart 1809 i se îngropa în cimitirul bisericii braşovene din cetate, Sf. Treime, căzută în miînile negusto.- rilor greci, o soră, Elena, care fusese căsătorită cu un Can- tacuzino ; inscripția, redactată în latineşte și în romănește, se Geteste şi astăzi +; mormîntul tatălui ei Manolachi ( 1811) se vede în același cimitir. 1 Hurmuzaki, X, p. LXXŁIÍ şi urm. > Aë, lit, romêîne în sec. al XVIII-lea, LI, p. 40. 3 Studii si doc. V, pp. 205-7. 4 O voiă da în vol. II din Zøscripjiile mele. În Braşov muriră pe acest tump şi boierul Racoviţă şi soţia sa (Sunghe, Documente, III, p. 331),' apot www.dacoromanica.ro PRIBEGIĂ 247 În această de-a doua pribegie a familiei, în 1821, muri și mama lui Grigore, Zoița Sturdza, care fu așezată lingă soţul ei. Grigore prinse iubire pentru această bisericuță, în pămîntul sfințit al căreia i se coboriseră părinții amindoi şi sora. Înnainte de a se întoarce în patrie, în April 1823, el dăruia Sf. Treimi din cetatea Brașovului moșiile făgărășene ce rămăseseră necurmat în stăpînirea Brincovenilor, de la Constantin-Vodă încoace, timp de aproape o sută cincizeci de ant: Poiana Mărului şi Sîmbăta-de-sus din venituri trebuia să se ţie și o școală, în care copiii de orice neam și lege să înveţe de la dascăli greci şi nemți limbile elenică și germană, în materiile gramaticei şi filosofiei, El nu uita să lase ca, după datina ținută totdeauna de ai săi, țeranii romini de la Poiana Mărului să nu dea dijma porumbului !. Grigore Briîncoveanu veni în țară, unde ocupă de acum înnainte numai dregătoria de Vistiernic — apoi el a fost can- didat la Domnie în 1834 —, abia în 1826, după ce ţerile noastre căpătaseră iarăși o situație /ega/ă pentru conștiinţile rusofile cele mai gingașe, prin convenția turco-rusă de la Akkerman ?. Cei din urmă dintre recalcitranţi părăsiră atunci Ardealul, așteptîndu-se la schimbări folositoare intereselor lor. Printre ei nu se afla însă un înnalt cleric, care şi el se adăpostise de mai mult timp în Brașov, Mitropolitul Dosoftei Filitis, El fusese înlocuit de Ruși, întăiii, la 1810, pe timpul răz- boiului. După plecarea oștilor de ocupaţie, el nu putu să fie Mitropolit mai departe, căci în Decembre 1812 Vodă Caragea-i dădea ca urmaș pe alt Grec, fără tragere de inimă pentru noi, acesta, Moreotul Nectarie 8. Încă mai de mult Dosof.- tei trecuse în Ardeal. Moartea-l găsi la Braşov, în ziua de 14 Decembre 1826. Testamentul lui sa păstrat, iar piatra pruncul Ştefan al Căminarului Gheorghe Văcărescu (1823), Gheorghe, fiul Stol- nicului Grigore (1821), iar încă din 1812 un Neacşu Guţă Pană (Jnscripții/e citate). 1 Bartolomeiii Baiulescu, Monografia comunei bisericești gr. or. romine di cetatea Brașovului, Braşov, 1898, pp. 107-10. 3 Hurmuzaki, X, p. 388. 3 Ist. lit, romîne în sec, al XVIII-lea, Il, pp. 376-7. www.dacoromanica.ro 248 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRASOV ŞI ȚARA: ROMĂNEASUĂ de mormiînt, în cimitirul bisericii grecești, se întrebuinţează astăzi pentru ca să se așeze pe dinsa sicriile morţilor. Şi Nectarie, urmașul lui Dosoftei, murise Ja Braşov, încă dia toamna anului 1825. Cum trăiaii pribegii acestei pribegii nouă se vede din po- vestirea unuia dintre ei, tînărul beizadeă Nicolae, fiul Dom- nului de curînd răposat al Țerii-Romănești. El pornise din București în Februar 1821, încunjurat de vre-o treizeci de Arnăuţi gata de gilceavă, carii furaii și trăgeaii cu pușca în tot lungul drumului. În această ieșire nenorocită şi zgomotoasă se poate vedea vrednica plecare pentru totdea- una a Domniei fanariote. Nobilii luptători nu voiră să primească însă, la vama de la Timiş, nici-o plată din partea familiei domnești, în slujba căreia stătuseră pănă atunci. Răspunsul lor oglindește, odată cu această credincioasă desinteresare, şi apucăturile statornice ale acestei zzez//e garde: «Dacă ni-ar fi fost nouă de cîştig, n'aveam decit să vă luăm tot calabalicul> | Fugarii sînt priviţi și data aceasta cu ochi răi, ca unii ce aduceau cu dinșii violenţa, lipsa de orinduială și de ascultare, chefurile și luxul destrăbălat, — vechi păcate ale Romînilor de dincoace. Suţu are bunătatea să recunoască și el, că aceste purtări puteaii să turbure viața obişnuită, cu «obiceiuri simple» și «datini de rînduială şi linişte» a locuitorilor ţerii. Bei- zadeaua nu se coboară firește să descopere între acești aborigeni, Gast, Unguri, Greci de-ai lui, și Romini: negustori, meșteșugari, cărăuși, hamali, ţerani. El nu vede chiar decit două feluri de oameni în împrejurimile Brașovului, unde mergea la vinat prepelițe, cu doi frați mai mici și cu un alt beizadeă, de op de ani acesta, Mihai fiul lui Scarlat-Vodă Ghica: anume Gast, «cu case bune, paturi curate, pîne proas- pătă și tot felul de hrană», de o parte, iar, dealta, Unguri, cu sate ticăloase, dar cu castele unde proprietarul nobil e «generos și patriotic», doamnele casei frumoase, masa bună şi cheltuiala nici-una, «Relaţiile cu ei», incheie Măria Sa, care a mai trăit pe la noi și a fost ministru muldovenesc, «relațiile cu ei» — adecă: Ungurii —, «oricît de trecătoare ar fi fost, ni-aii lăsat amintiri trainice». www.dacoromanica.ro PRIBEGIL w4 La Braşov, unchiul Mihai Ghica e atins de apoplexie şi moare, cu gindul la prepelițe. O soră, Ruxanda, botezată Va 1801 de vestitul Mitropolit al Moldovei Iacob Stamati, fiù de Ardelean, se stinge și ea, la douăzeci de ani. Și lui Ni colae-i moare un fiti în această străinătate. Se cetește între ptibegi și se învață, măcar în această casă domnească, unde sînt doi dascali: Senius pentru. gre- Geste, Vassan pentru franţuzește. Se studiază efilosăfie, drept, economie politică». Cite unul, tînăr de talent, scrie poesii franțuzești saii grecești. Opera italiană, adusă din București, — unde în aceste timpuri este cu totul altfel de operă, cu strigăte de furie și emete de moarte, — joacă numai pentru buna societate emigrată, într'o sală de dant, Colonelui de dragoni Villalta se vede, entusiast, între puţinii localnici. Se organisează baluri mascate în locul balurilor populare, cu cîrnaţi, bere, «matrone murdare», pălăria 'n cap, umbrela 'n mină, de care ride boierul nostru. Sara sint ciocniri cu beţivil din partea locului, bătăi cu străjerii pentru cite d lulea ce arde împotriva regulamentelor orășenești, și altele ca acestea. Cutare care bătuse pe un «burghes», e osîndit la amendă și o plătește îndoit pentru că, zice el, se duce să-l mai bată odată. Lumea oui iubește de loc pe acești «ciocoi» ușurateci și trufași, și ei aud adese ori cum li se miîrîie cînd trec: «Ce cauţi aici? Du-te la tine 'n ţară»i, În alt an de revoluție, 1848, pe rînd trecură prin Brașov învinșii luptelor politice: Bibescu, Domnul muntean, Eliade şi Tell, capii guvernului provisoriu. Dar acum nu se mai poate vorbi de o pribegie la Brașov, căci lipsia cu totul și numărul și șederea statornică a oaspeților. Cetatea săsească de la hotare nu mai era un liman, ci numai un popas în drumul spre depărtata «Europă». În sfirşit bătrinii din Brașov își mai aduc aminte de sosirea în orașul lor a lui Alexandru Ioan I“ Cuza, gonit 1 Mémoires du prince Nicolas Soutzo, publiés par Panaioti Rizos, Vièna, Gerold, 1899, p. 38 şi urm. www.dacoromanica.ro DD LEGĂTYIRILE POLITICE DINTRE BRAŞOY BI ȚABRA-ROMĂNEASCĂ la 1866. Trăsura lui prăfuită se opri la poarta hanului Pomul Verde, și apoi mîndrul Domn, despretuitor pentru cei ce-l izgoniseră, trecu liniştit mai departe, spre odihnă și moarte. I. T Io Costandin Bas[ajrab Voevod bj. mlstiiii gspdră zemle vlah[i]scoe. T La al nostru priiaten, în toată vreamea de bine voitor şi vecin de aproape, dumnealui jupănului Andreiaș, marel|e]- judeţ al cetăţii Brașovul, și dumneavoastră tot Sfatul, sănă- tate și bine de la Dumnezeii poftim dumneavoastră. Cartea de la trimisul dumneavoastră luoatu-o-am, și toat[e] scrisele am văzut, Căt pentru casele noastre ceale ce am fost cum- părat acolea de la feciorul jupănului Franţescul, ceaia ce scrieți dumneavoastră, noi n'am putut înțeleage, de vreame ce dumneavoastră nu aleageț lucrul: iaste să le ţinem noi cu temeiii și rămășițele noastre în urma noastră, dupre cum am fost zis și trimișilor dumneavoastră, cari nu îaste să le ținem. Căci, cum zisem dumneavoastră, încurcat și întunecat scrieți, de nu s'aii putut înțeleage. Pentru care iat[ă] că so- cotim, de trimetem pe sluga noastră David Ciaușul Spătărescu! pănă ach la dumneavoastră, ca pre largu să vorbească cu dumneavoastră, arătănd toate ceale ce sănt de spre partea noastră. Deci dumneavoastră încă să răspundeț dăslușit şi adevărat, de iaste să le ţinem noi şi rămășițele noastre în urma noastră, precum le-ai ţinut și jupănul Franţescul, bine, iar de nu, să știm. Așijderea ne mai scrieţi dumneavoastră și de paguba vinurilor ce san oprit aici, să arătăm cine va răspunde aceii pagube. De aciasta, noi nu știm ce pagubă să DO avut dumneavoastră, însă și de aciasta de la trimisul nostru dumneavoastră veţi înțeleage. De la carel[e! şi noi așteptăm și răspunsul de la dumneavoastră curat și lămurit să-l avem. Aciasta acumi, și mila lui Dumn[ejzeii să fie cu dumneavoastră. Mart 27 d., lt 7209 [1701]. Al dumneavoastră de bine voitor: Jo Costandin Voevod. [V°:] f La al nostru bun priiaten, în toată vreamea de 3 Corbea. www.dacoromanica.ro PRIBEGIL 251 bine voitor, dumnealui jupănului Andreiaş, marel[el-judeţ al cetății Braşovul, şi la tot Sfatul cu sănătate să să deal. [Pecete mare, rotundă.] 2, t Noi județi, fonoci și Svatul ai cețătii Brașovului cătră acesta facem ştire cum prea-luminatul și înnălțatul Domnu lo Costandin Băsărab Voevod, Domnii și biruitor a toat[ă] Țara-Rum|ăjnească, aŭ pohtit de la noi pentru stăpănirea casii a jupănului Franţiscul Căp[itan], aicea în Șcheai, lăngă Braşov, o scrisoar[e] a noasttă. Deci noi, dup[ă] voia şi pohta a Mării Salle), am dat acesta, cum să s[ă] știe că noi acia casă îngăduim să o stăpănească Măria Sa și in urma Măriei Sal[e] răm[ă |siţel[e] Măriei Sale], precum le-ai stăpăniti și răposatul jupănul Franţiscul Căp[ijtanul. Și, pentru credința, întărit-am scrisoar[e] a noastră cu peceatia noastră. Pis msța Ap. 12 dni, lt. 17012. 3. + Jo Costandin Voevod bj. mlstiiii gspdii zeml. vla- h[i]scoe. + Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreaș, marele- judeţ al cetății Brașovul, sănătate și tot binele poftimii du- mital[e] de la Dumnezeii. Cu aciasta facem ştire dumitale[e] pentru acest omu anum[e] Andreiaș carel[e] șade în casele noastre de acolo den Șcheai; care case, măcar că și mai nainte, fiindu nemeșăști, dajde n'au dat, iar nol lăsăm aceale mai de nainte, făr căt acum poftim pre dumneata, ca pre un bun vecin şi priiatin al nostra, precum noi, ceale ce sănt ale judeţilor aici în țara noastră, veri ol, saii ori ce ar fi, am pă- zit şi păzim pururea, de sănt apărate și cu nimic nesupărate, — aseamenea și dumneata să faci aclastă pohtă a noastră, de 3 No 383. 2 No 684 (concept). No 685 (forma latină trimeasă de Domn: Schein! e numit «Bulgaria prope Coronam»). N° 686 (copia acesteia). www.dacoromanica.ro 252 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ vreame ce aceale case au rămas pe seama noastră, othull acesta ce iaste în case, pentru voia noastră, să fie poruncă dumitale ca să n'aibă supărare de dăjdi, să poată păzi aceale case, Și, făcănd dumneata aciasta, noi încă, după altă mulțu- mită, datori vom rămănea a răsplăti cu mai multă slujbă, întru ceale ce ne vei pofti dumneata, Aciast' acum, și mila ui Dumnezei să fie cu dumneata. Fev[ruarie] 1 d., It. 7210 [1702]. De bine voitoriul dumital{e] : Jo Costandin Voevod. [V° :] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui fupănului Andreaș, marele-judeţ al cetății Braşovul, cu săn[ăjtate să să dea. A, Io Costandin Basarab Voevod bg mlstiiu gspdrii zemlė vlahiscoe. + La al nostru cinstit și pururea de bine voitor, dumnea- lui jupănului Andreiaș, marelej-judeţ al cetăţii Brașovului, sănătate și mult bine poftim dumital[e| de la Dumnezeŭ. Cu aciasta facem ştire dumitale că mai în trecuții ani, cănd am cumpărat carele jupănului Franţisco, am fost pohtit pre dumneavoastră de at făcut și cartea dumneavoastră pentru întărirea acelor case. Care carte iaste făcută rumăneaște: Pentru aciasta dară, poftim pre dumneavoastră să să facă letineaşte, precum iată, scoțăndu izvodu dupre cartea cea rumănească, letineaște, îl trimisesemu dumneavoastră. Deci. precum scrie izvodul, pohtim pre dumneavostră, așa să să facă şi cartea. Noi încăș, la ceale ce neg pofti dumnea- voastră, gata ne vom afla, păzind pururea vecinătatea ces bună. Și, cu aciasta sfărșindu, iarăş rugăm, mila lui Dum- nezeii să fie pururea cu dumneata. Dich[ejm(vrie] 28 dni,lt 7211 [1702]. Dumital|e] de bine voitor: Jo Costandin Voevod. 1 No 387. www.dacoromanica.ro PRIBEGIL 253 [V*:] Cinstitului și al nostru de bine voitor şi vecin de aproape, dumisal[e| jupănului Andreiaș, marel[e)-judeţ al ce- tăţii Braşovului, cu multă săn[ăltate să s(ă] dea. (Pecete mare, rotundă!.] LE f Io Costandin Voevod bj. mjst. gsnii zeml. vlah[ijscoe. + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Reiter Andreaş săplăltate şi tot binele poftim dumitale] de la Dumn[e)zeii. Cartea ce ai trimis dumneata, ne-ai venit şi, de săn[ăltatea du. mitale înțelegând, ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am, înţeles. Pentru Andreiaș, care şade în casel[e] noastre, în Șcheai, cum că mulți, pentru datorii ce ar avea la dănsul, îl trag la dumneata la judecată, și nu va să vie să să judice, şi cum că să ameastecă și în meșteșugul țehiurilor, — de aciasta vei şti dumneata că în ştirea noastră aceastea nu sănt, ce iat[ă] că-i vom porunci, ca, oricine ce ar avea cu dănsul, și l-ar trage la judecata dumita![e), să nu să ferească de judecată, ce cu tpți să stea înnaintea dumital[e], să să judece. Numai și nof poftim pe dumneata, cu unt ca aceia să-i faci dreptate. Așij- dere şi pentru aceaia ce zici dumneata că să ameastecă în meșteșugul țehiurilor, noi încă nu poftim, nici nu suferim ceale ce n'aii fost obiceaiul să să facă, Ce și de aciasta i-am poruncit să nu să mai ameastece în cele ce n'are treabă. Pocloanele ce ne-ai trimis dumneata, cu dragii le-am pri. mit, și mulțumim dumitale de osteneal[ă), ca unui bun ve- cin. Aciasta, și mila lui Dumn!ejzei să fie cu d[ujmn[eajta. Fev|ruarie) 8 d., lt 7211 [1703]. De bine voitor dumitalfe]: Jo Costandin Voevod, [V*:] Bunului nostru priiatin şi vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiaș Reiter, rarelțe]-judeţ al cetăţii Brașovului, cu sănătate să s[ă| dea. |Pecete mare, rotundă?,| 1 No 385. 2 N° 388. www.dacoromanica.ro 254 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ 6, lo Costandin Voevod bänn mistiiii gspdri zemle vlahiscoe. + Bunului nostru priiatin şi vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe Etchiel, marele-județ al cinstitii cetăți Braşovul, săn[ăltate şi tot bi- nel|e] de la Dumnezei poftim dumțijtale. Pricina scrisorii nu iaste alt[a], Gr căt facem știre dumital[e| că, iat[ă], cum- părăndu satul Poiana Mărului de la Nalaţi Andreiaș cu fraţii lui și de la Sechil Adam cu fraţii lui, toate părțilțe] lor ce aŭ avut acol[o], cu iobagi cu tot, pe seaama noastră, și tri- mițăndu de aŭ venit birăul de acol[o], ca să ne dea seaama de iobagii de acol[o], să vedem, sănt toți pe loc, sai nu sănt, ne-aii dat seaama că unii dentr'ănșii sănt fugiţi și aici în ţară, Carii pe acește vom trimite de-i vor duce iar acolo la sat, iar un iobagi anume] Radul Igoiul, cu frate-săii Voico, aceștea sânt fugiți acol[o] în Tara Bărsii, într'un sat ce-l chiamă Väl- canul. De care lucru poftim pe dumneata, viind oameni de la Poiana-Mărului, care-l sp și-l cunoscu, să trimiţi și omul dumital[e], înpreun[ă] cw ei, să-l ià de aeol[o], şi să-l ducă iar la urma lui la sat, şi vom mulțumi dumitale. Aciasta acum, şi mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata pururea. Iunţie] 18 d., t 7215 [1707]. De bine voitoriul dumitalle] : Jo Costandin Voevod. [V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toai[ă] vreamea de bin|c] voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe Fet- chiel, marelle)-județ al cinstitii cetăți Brașovului, cu săn[ăjtate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă!.] 7. lo Costandin Voevod bg mlstiiu gspdru zemle vlahiscoe. T Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe Fetchiel, marel[el-judeţ al cinstiti cetăţi Brașovul. Sănlăjtate şi tot 1 No 405. www.dacoromanica.ro PRIBEGII 255 binel[e) de la Dumnezeŭ poftim dumita![e). Pricina scrisorii nu iaste alt[a], Gr de căt facem știre dumitalfe] că văru nostru Istratie, feciorul lui Stoian Comisul, avănd datorie la State Șofrangiul, san fost tocmit cu dănsul, de Lan dat pentru acea datorie casel[e] lui de acolo, den Brașov, cu za- pisul lui. Deci acum, întănplăndu-i-să lui Istratie moarte, și rămâindu casa și jupăneasa, coconii asupra noastră, iat[4] că am trimis cest neguțătoraş anum(e) Milea, ca să vază de case şi ce iaste înprejurul casii, şi să aşaze omu, să şază într'ăns[ejle, ca să nu s[ă] strice], să s(ă] dărepene, ce să le poarte grija, de vreme ce aŭ rămas pe seaama lui Istratie și a coconilor lui. De care lucru poftimu pe dumneata, viindu neguțăto- rașul acesta, să aibă voe de la dumneata, ca, pe cine va găsi, să pue în casă, să le păzească, să le poarte grija, să n'aibă de cătră cineva vre o. opreaal[ă]. Aciasta acum, și mila lui Dumnezeii să fie pururea cu dumneata, Mart 22 d., l 7216 [1708]. De bine voitoriul dumita![e): Io Costandin Voevod. [V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toatfă] vreamea de bine voitoriti, dumnealui jupănul Ghiorghe Fet- chiel, marel[e] judeţ al cinstitii cetăți Brașovul, cu săn[ătate să s[ă] dea. |Pecete mare, rotundă!.| 8. + Io Costandin Voevod bj. mist. gspdnii zeml. vlah[i]scoe. t Cinstitului, bun priiatenul nostru și vecin de aproape, dumnealui jupănui Barteș Sauler, județul, și dumneavoastră de bine voitorilor noștri părgarilor și alalt tot Sfatul al cin- stitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele pohtimu dum- neavoastră de la Dumnezeii. Alta, facem ştire dumneavoastră pentru cei 3.000 tl., care vam dat împrumut mai an Grp, de sănt acum 3 ani, —iat[ă] că trimisem pe sluga noastră acolea ; la care am dat și zapisul dumneavoastră, ca, de va fi cu putinţa și prelejul dumneavoastră, să ni-i daţi cu do- 1 No 407, www.dacoromanica.ro 25 LEGĂTURILE POLITICE DINN BRAGOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ hända lor, căt facă; 3.900 ti, capetel[e] cu dobăndă cu tot. Vă veți luoa dumneavoastră zapisul, si banii di-i va aduce sluga noastră, iar, de nu vă va fi dumneavoastră cu îndă- mănă a ni-l plăti acum, are sluga noastră învățătură, ca în ce chip să să facă alt felii de așăzămănt, precum de la dănsul dumneavoastră veți avea înțeleage. Ce dară, precum socoteala dumneavoastră va fi, au de veți da banii, aŭ ce feliii de așăzămănt să va face, făr de zăbavă să avem răs- punsu cu sluga noastră. Aciasta, și mila lui D[ujmn(ejzeii cw dumneavoastră. Mai 30 d., lt. 7216 [1708]. De bine voitori dumneavoastră: Io Costandin Voevod. [V*:] Cinstiţilor buni priiatenilor noștri şi vecini de aproape, dumnealui jupănui Barteş Saulerii, județul cel mare, cu dum- nealor părgarii şi cu alalt tot Sfatul al cinstitei cetăți Bra: șovul, cu multă sănătate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă!.] 9. t Io Costandin Voevoda bjieiii mistiiii gspdrii zemle vla- h[i]scoe: 1 Cinstiţilor şi ai noştri de bine voitori, dumnealor tot cinstitul Sfat al cetății Brașovului, sănătate şi tot binele vă poftim dumneavoastră de la Dumnezeii. Cartea dumneavoastră scrisă de la 30 dni ale trecutului Noemvrie, o am luoat, şi, de a dumneavoastră bună sănătate înțelegăndu, ne-am bu- curat. Alalte ce ne scrieți dumneavoastră, în care coprinde pentru poveastea caselor ce am cumpărat de la jupănul Nica vameșul acolea la Brașovul Vechiii, am înţeles. De care lucru noi adev[ăjrat am fost scris jupănului Nicăi ca să zică dum- neavoastră (de vreame ce am cunoscut că ați fi tăajindu și. at fi bănuindu căci le-am cumpărat), și am zis ca să vă däs- qopere dumneavoastră, să știți că de la dumnealui le-am cum- părat cu bun temeiii, dăndu-ne atăta zapisul dumnealui de- vănzare, căt și alte zapise ce aji mai avut de la cine aŭ 1 No 418. www.dacoromanica.ro PRIBEGIE 257 cumpărat și dumnealuj casele acealea ; care case sănt acum 6 ani de căndu le-am cumpărat, găndindu că de spre dumnea- voastră nu va fi nici-o bănuială, iar acum ne mirăm ce iaste poveastea de nu ne îngăduiţi și vă vedem în bănueli, nesu- ferindu să le ținem. Dar vom să zicem dumneavoastră că nu săntem numai noi acum cumpărători de case acoleă în Brașov, ce încă de mai nainte, dupe'n zilele lui Mateiii-Vodă, bogaţi de cești de ţară boiari aŭ cumpărat, cine aŭ vrut şi cui aŭ trebuit, case acolă în Brașov, afară de cetate, şi şi den rudeniile noastre aii cumpărat, precum să și veade că pănă astăzi ţin și stăpănescu, şi nici căt oan fost opriți. Las că neguțători, felii de felii, Greci, Sărbi, aŭ cumpărat și cum- pără totdeauna. Dar pe noi cum ne osebiți dumneavoastră? Și aţi pus în socoteală ca să nu ne îngăduiţi? Care lucru n'am fi găndit nici de cum, ce încă socotiam, de vor avea vre unii opreală a cumpăra, iar pentru noi, necum să deen ceva, ce încă să vă fie dumneavoastră cu păreare bună. Mai vărtos că, de am cumpărat aceale case, nu știm să să fie făcănd dumneavoastră nici-o păgubire, — că noi în casele acealea, nu doară că vom să punem să să vănză, ai niscai vinuri, aŭ să să lucreaze alte meșterșuguri (că den mila lui Dumnezeii cu acea hrană nu ne hrănim), fâră căt, avănd pen multe locuri case, ne-au poftit inema ca să avem și acolea niște cășcioare, să să afle, şi căte odată să fie și pentru odihna oamenilor noștri ce trimitem cu trebi, și s'ar fi căzut nici de căt de spre partea dumneavoastră bănueli să nu auzim pentru aciasta; că ce mare lucru iaste?! Mai vărtos că noi pe dumneavoastră în multă dragoste vă avem, și, de ce sănt poftile dumneavoastră, nu ne apărăm, și și oamenii dum- neavoastră, ori ce le ar trebui și ar pofti den țara noastră a cumpăra, aŭ vii, aŭ case, aŭ niscai bucate, neopriţi sănt, dar dumneavoastră pre noi a ne opri șia nu ne îngădui să ținem aceale case, den ce pogoară și ce iaste pricina, poftim pe dumneavoastră, un răspunsu să avem. Și, cu aciasta sfârşindu, mila lui Dumnezeii să fie cu dumneavoastră pururea. Di- ch[e]m[vrie] 6 dn., lt. 7217 [1708]. De bine voitoriii dumneavoastră: Jo Costandin Voevod. 15703. Vol. X. 17 www.dacoromanica.ro 258 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ [V:] f Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor cinstitul Sfatu al cetății Brașovului, cu multă săn[ăjtate să să dea. [Pecete mare, roșie!.] 10. f lo Costandin Voevod bp mlstiiă gspdrii zemle vla- h[i]scoe. + Aï noștri de bine voitori și vecini, dumnealor tot Sfatul Brașovului, sănătate poftim de la Dumnezeii. Cartea d[ujm- ne|a]voastră ne-ai venit, și de sănătatea domneavoastră ne-ai părut bine. Alalte ce ne-aţi scris, am înţeles. Pentru poveastea caselor ce cumpărasem acolea în Brașovul Vechii, precum curge lucrul am văzut, și am înțeles și den cartea lui Ghierghe Dedireh. La care ce să mai răspundem alt, văzănd că puneţi dumneavoastră înnainte pricină, cu care ne spărâţi și ne le- pădaţi a nu putea ținea noi aceale case?! Măcar că pricinile aceastea să cunoscu a fi şi a ne purta în meșteșuguri; cari nici am fi găndit să vedem și să auzim de la dumneavoastră unele ca aceastea. lar, de aŭ fost a ne osebi șia nu ne priimi, de'ntăiași dată de cănd le-am cumpărat, mergănd acum al șaselea anii, să ne fiți arătat, și anume să ne fiți răspunsu (pre- cum și acum), — că ne-am fi lehătit. Dăstul că deet și ne lăsaţi pre noi înșune să judecăm de să cade să le ţinem, aŭ de nu să cade, și, adevărat, cum ziceţi dumneavoastră, judecă- tori săntem, nu numai ca un județii al unii cetăți, ce și ju- decători și stăpănitori unii țări săntem, den mila lui Dum- nezeŭ, și ni să pare doară și mai bine să știm a pravililor și a rănduelilor a altor lucruri mai mari, dar cu căt a moşii şi a case de aceastea? Noi așa știm că cu direaptă jude- cată iaste, cănd cumpără cineva, aŭ moșie, aŭ casă, și pănă la un an simte cel ce iaste neamul (adecă săngele), iaste volnic a-și luoa moștenirea lui înnapoi, iar, deacă să maï povărneaște și să învecheaște lucrul, nu dă judecata să să strămute. Dar cu căt noi, că oe știm cumpărători de șase, 1 No 414, www.dacoromanica.ro PRIBEGIL 259 șapte ani, şi, cănd cumpăram casele acealea, acel Ghierghie Dedireh nu era dăpărtat undeva, ce acolea să afla, auziia și şi vedea, darii căci ne îngăduia? Ce să mai zicem, și ce să mai lungim cu vorba? Să cunoaște lucrul de față, că nu vă iaste voia a ne suferi să avem aceale case acolea. Ce noi încă, cu sila şi Dr pofta dumneavoastră nu vom putea. Făr de căt, deaca vreame ce nu să poate și nu vă iaste voia ca să le ținem, noi ne cearem banii cu dobănda lor, zeacea a doisprăzeace pe an, — că noi am dat pe dănsele 550 de flo- Ont ` acum ne aducă acel ce să face moștean caselor și nu ne îngăduiaşte, banii cu gobănda lor, căt va face de cănd le-am cumpărat, cum zicem, zeacea a doisprăzeace pe anii. Și noi încăi vom da zapisele ce vor fi pe aceale case, și să-i fie casele de bine! Măcarii că Gr de cale iaste și peste nici- o dreptate, iar încăși ce să facem? Deaca nu să poate să le ţinem, aducă-ne banii /ædaus: cu dobănda lor], și-și Ge casele. Aciasta, şi fiți dumneavoastră sănătoși, Ghen[arie] 3 dni, |: 7217 [1709]. De bine voitoriii dumneavoastră: Jo Costandin Voevod. [V*:] Ai noștri de bine voitori și vecini, dumnealor tot Sfatul cetății Brașovului, cu săn[ăjtate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă!.] LI, Cinstitului și al nostru bun priiatin și de bine voitoriŭ și vecen de aproape, dumnealui jupănul Bartășii, marele-județ al cinstitei cetăței Brașovul, dumlijtale săn[ăjtat[e] și tot binele poftescu de la Dumnezei să-ț trimiț[ă] dum[ni]tale. f Pricina scrisorii nu iaste de altu, Dr de căt veï ști dum. neta că și eŭ aici, Sămbătță], din ajutorul lui Dumnezeii să- n[ă]tos am venit, și pă Măria Sa Vod[ă] încă, d'inpreun[ă] cu tot alalț ai Mării Sale, săn[ăltoş i-am găsit. Și, arătăndu-f Mării Sale și scrisoarea de la dumnealui jupănul Didireh i No 422; copie contemporană în n° 425. www.dacoromanica.ro 260 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ pentru tocmeaala și schimbul ce am făcut, adec[ă] să dea Mării Sa Vod[ă] maerul şi să ià locul cuțetarului, Măria Sa Vod[ă] foarte Lan părut bine și Lan plăcut aciastă tocmeaală ; numai atăta Mărie Sa zice că ar fi bine să aibă Mărie Sa și scrisoarea de la cuţitarul pentru (pentru) acel loc, dupre cum știi dumneta că ziceam en dumneavoastră că ar fi bine să iati şi acea scrisoare, — căci că așa să şi cade. Și dumneata ziceai că piste 3, 4 zile să va face şi acea scri- soarie și o vei trimite dumneta. Deci acum știm că doară să va fi isprăvit și acea scrisoare. Deci iată] că am trimis cest fecior într'adinsu pentru acea şcrisoare, dupre cum dum- neata al fost și de'ntăi, şi păn mijlocul dumitale s'aii făcut aciastă tocmeaajă, fiind într'ajutor și dumnealui jup[ă]nul Ghiorghe Dreaotu și dumnealui funogiul —. Și, spuind Mării Sale lui Vod[ă] că at fost dumneavoastră într'ajutoriui la aciastă tocmeaal[ă] și schimbu, foart|e] vă mulțumeaște dum- neavoastră de dragoste ce at arătat dumneavoastră către Măriia Sa Vod[ă]. Ci dar, fiind această treab|ă] asupra mea ca să o isprăvescu, mă rogu dumitale să (rimm dumneata acea scrisoare de la cuțitarul, pentru acel loc, ca să fie Mării Sa Vod[ă] pă deplin odihnit, și de cătră dumneavoastră mul. tumit. Deci, cum zic, fiind ei dup[ă] aciastă treaab[ă] orăn- dutt ca să o isprăvescu, și ştiind pă dumneata om de ome- nie, alergu la dumneta cu aceastle] puţine rănduri: de vreame ce și d'intăi pă muljocul (sic) dumitale s'aii făcut aciastă tocmeală, și acum mă rog dumitale să o și obărșești, Și, fä- cănd dumnela aciastă osteneaală, eŭ încă voi sluj[i] şi voi mul- tumi dumitale. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeii rog pur[ujrea să te păzească pă dumneta cu fericit[ă] sä- n[ă|tate. Mart 14 dni, lt 7217 [1709]. Al dumitale pururea de bine voitor și gata a sluji: Toma Cantacuzino Vel Spat(ar. [V*:] Cinstitului și al nostru bun priiaten și de bine voitor şi vecen de aproape, dumnealui jupță]nul Bartăș, marel(e].județ www.dacoromanica.ro PRIBEGIL 261i de la cinstita și mare cetate Brașovul, dumisale cu censte și cu fericet|ă] sănțăjtate să s[ă] dea. [Pecetea știută, pe ceară neagră 1.) 12. f Cinstitului şi al nostru mai mare, dumnealui județului ot Brașov, dumneata jup[ăn] Bortiș, cu plec[ăjciune mă'nchin du- mį{ijtai[{e] și rog pre milostivul Dumnezăii ca să ţie pre dum- neata cu bun[ă] et fericită săn[ăjtate. Pricina scrisorii nu iaste de alt, får de căt -— /spafiu mare alb] căci aŭ venit omenii dumital[e) și le trebuia de grab[ă], pentru treaba dumitale] şi pentru treaba Sfatului, cu zapisul dum[ijtale,t! 300. Ci ei, pentru voia dumitale], am dat oamenilor dumijtal[e] d 300, şi am luat zapisul dumital[e). Și, venindu acii omenii dumți]tal[e], It vor spune dumfiltal[e] şi din gură. Ci de aciasta fac știre dumitalle), și, căndu vei avea dumneata baniiaceștea, îi vei da dumneata la jupăneasa Anna măsărița, și pentru credința vei lua dumneata de lfa] dumneaei o scrisoare, Dän vom tri- mit[e] și zapisul dum[i]talļe], însă la jupănul Ghiorghii Orgă- nașul. Cu aciasta sfărșăndu,iar rog pre milostivul Dumnezăi ca să ţie pre dumneata cu bun[ă] şi cu fericită săn[ăjtat[e]. Iulfie] 18 dni, k 7217 [1709], ot Buculreşti. Aobine Tis navrorivos (sic): Mavbs "Azoar6hov, [V°:] f Întru cinstit[ă] măna dumnea(luli jupănului Bortiş, judeţul ot cetatea Brașovului, cu cinste şi cu sănļ[ă]tat[e] să s[ă] dea, la Brașov. [Pecete neagră, mică, ruptă ?,) Wi T Cinstitului și al nostru bun voitoriă, dum(nealui] marele- judeţ al cetăţii Brașovului. De la a tot putearnecul Dumnezeii poftim ca s[ă] dăruiască dumitale fericită viiaţă, cu bună no- rocire, întru neclătită stare. Pricina scrisorii cătră dumneata nu iaste de alt, fär de căt iarăș mai poftim pă dumneata 1 No 703. 2 No. 698, www.dacoromanica.ro 262 LEGĂTURILE POLITICE, DINTRE BRAȘOV ŞI ŢARA-ROMÂNEASCĂ pentru cei bani ai noștri, ce sănt la dumneavoastră, că aici ne scriii oamenii noștri ce avem acolea, asupra acestor trebi, cum că dintr'ănșăi ne-aţi fi dat dumneavoastră t! 1,500, iar ceialalți bani staii jos. De care lucru poftim pă dumneavoastră, ca pă nişte buni voitori și ai noștri vechi priiateni, ca all faceți dumneavoastră bine, să ni-i daţi pe toţi deplin, dup[ă] cum scrie zapisul dumneavoastră. Că unul Dumnezeii știe la cătă supărare și năcaz mă aflu de supărarea datornicilor, — că nici-o zi nu am răsuflu și odihnă de dănșii. Ci faceţi dum- neavoastră bine, de ni-i dați toţi, ca s[à] ne măntuim și noi de supărători, și să ne mai ușurăm de sarcina ce ne iaste în spinare, și vom si mulțămi foarte dumneavoastră, Aciasta, şi iarăş putearnicul Dumnezei să păzească pă dumneata pu- rurea întru fericire, De bine voitoare și veache priiatenă: Marica Doamna a răposatului Costandin- Vod[ă] Blrăncoveanu]. [V*:] Cinstitului și al nostru de bine voitoriii, dumisale Veliștan, marele-judeţ al cetății Brașovului, cu multă] sëng. tate să să dea, [Pecete neagră, octogonală, cu vulturul, soarele, luna, co- roana Și MApiH EX MACTIID PNĂAH 3EMAH BrrpoBAațiekoel,] 14. f Cinstitului și al nostru de bine voitoriii și vecin de aproape, dumneata jupăne Filștai, marele-județ al marei și cinstitei cetăți Brașovul, înpreun[ă] cu tot Sfatul. De la Dumn[ejzeii sănțăltate și tot fericitul bine poftescu dumitale, înpreun|ă| cu tot cinstitul Sfat al cinstitii cetăț. Precina aceștii cărți nu iaste alta, numai să știm de săn[ăltatea du- mitale. Dup[ă] aciasta facem știre dumitale că iat[ă] trimisem pă jupănul Neacșul, omul nostru, pentru cei bani ai noștri ce avem la dumneavoastră, Ci vă poftim să faceți dumnea- voastră bine, căți aŭ mai rămas, să s[ă] dea și aceia la omul 1 No 426. www.dacoromanica.ro PRIBEGIL 263 nostru, să ni-i aducă, Că și noi avem mare păs de datoriile ce săntem datori; cát, nu ne lasă pă zile și pe ciasuri a răsufa(t), — căt, şi în patriia noastră fiinda, dar amară viiață treacem, mai mult pentru datoriile aceaștea. Ci, precum v'am și mai scris dumneavoastră, faceți bine și nevoiți să ias[ă] banii fár zăbavă, ca doară mia mai ușura den datorii. Că acum, la primejdie ce am ajunsu, ca cum ni Lat dărui de la dumneavoastră. Aciasta, și mila Jg Dumn[ejzeii pururea să fie cu dumneata. Iunļie] 19 d., lt. 7225 [1717]. De bine voitoare dumneavoastră și veache den priiateni: Marica Doamna a răposatului Costandin- Vodă. [Ve :] + Cinstitului și al nostru de bine voitoriii, dumnealui jup[ă]nului Filșteai, marele-judeţii al cinstitii și marei cetăţ Brașovul, înpreun[ă] cu tot cinstitul Sfat, cu ferli]cită săn[ă]- tate să s[ă] dea. [Pecetea știută!.] 15. + Cinstitului și al nostru mai mare și de bine voitor dum- nealui jupan Ștefan Filiștahi, marele-județ al cinstitei și ves- titei cetăț Brașovului, cu săn[ăltat[e] și cu multă plecăciune mă închin dum[iltalje], rugăndu pre milostivul Dumnezeii pururea ca c|a] să ție pe dumneata suptii mare mila Sf[i]nţiei Sale. Cu plecata-m[i] scrisoare către dumneata nu-m iaste de alt, fără de cătii, întăi, să cercetez de bună sănătatea dumfi]- tale și a toată cinstită casa dumlijtale; a doao, mă rog du- mlijtale pentru un Stoica ce iaste închis de nepotul nostru Costandin pentru o mare pagubă ce ne-aaŭ făcut aicea. Care el singur mărturiseaște. Care scule i le-am dati la întănplarea vremilor în măinile lui, știindu-l că iaste slugă a unui priia- ten al nostru înțelept, și pe el nu-l știiam că iaste hoț, și, fiindii încredințată și mai nainte despre dănsul, ca s[ă] stea pănă voi veni de la țară. Dupre cum și alții mulți lasă priiaten, 1 No 427. www.dacoromanica.ro 264 LKGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNBASCA unul la altul, am lăsat și eŭ 2 săculeațe ale noru-mea, pe- cetluite, la dănsul, ca, căndii le voi ceare, să le iaŭ iar, dupre cum le-am dat. Iar el ca un hoţși ca un omi răii, ai stricat peceţile și aŭ luat aceale scule, care le-aii doveditiu el singur. Care ep înțelesei. Ce zice el că i-am făgăduit să-i plătescu oste- neala, zicăndu că s'ai ruptu, rădicăndi avuţiia de la 7 case peste bolovan[i]. Dar știi dumneata hoţul căte pricini găseaşte : pănă îl duce să-l și spănzure, adevărul nu mărturiseaște. Iar eŭ mărturisescii înnaintea lui Dumnezeii şi înnaintea du- m[ijtale că aceastea ce le zice el că i-am făgăduit cevaș, au aŭ fost ale altora, minciuni grăiaște. Că, să mă judece Dum- nezeii trupeaște şi sufleteaște, de nu spuiii adevărul, cum că nu i-am fâgăduit să-i dai măcar un ban; dar eŭ nu le-am dat să șază în prăvăliia lui, au c'aveam numai pe el priia- ten, ci, de nu Las fi știut că şade la acel priiaten, le-aș fi dat la alte obraze mai de cinste decăt el. Ci mă rog du- m[ijtale să nu-i iai dumneata cuvintele în seamă, ceale ce le zice, că el, ca un hoţ, va să zică multe vorbe; ci să s[ă] pedepsească ca un hoț, ca s[ă] le mărturisească toatle], că nu iaste pagubă puţină. Și, de nu mă vei crede dumneata pe mine, cum că nu i-am făgăduit nimic, să-i daŭ eŭ dupe leagea noastră: voi lua şi carte de afurisanie cu mare bles- tem, înpreună şi cu multe mărturii. De aciastă mă rog du- m[i]tale, casă nefii dumneata îndreptător, și să nu să slobo- zească hoțul, măcar și chiezaș de ar găsi,— că hoțul chezaș nu să cadă să aibă. Cu aciasta și iar pre milostivul Dum- nezeii rog ca s[ă] păzească pe dumneata întru mulți ani cu fericire. M[e]s[ița] Avlgus]t 19 dni, 7236 [1728]. + A dumlijtale plecată: Zamfira a răposatul[ui] Man(ujlui Apostol. [V*:] Cinstitului și al nostru mai mare dumlilsale jupăn Stefan Filiștahi, marele-judeţ al cinstite! cetăț Brașovul, cu cinste și cu săn[ăjtat[e] să s[ă] dea!. [Pecete neagră cu sl 1 N° 720. www.dacoromanica.ro PRIBEGIL 265 16. Nopte de Antonie Constandin, fost negustor în Braşov, scrise între anii 1813 şi 1832 (comunicate de d. profesor Andrei Bîrseanu, proprietarul manuscriptului): 1. 1811, April 25: aŭ răposat Prinţipu marele Brancovan, anume Emmanuil, zioa Marţi, şi l-ai îngropat April 26, Mier- curi, cu mare paradie la biserica cea din Cetate, cu 6 cai tot înbrăcați în postav negru şi cu un edec iarăși înbrăcat cu postav negru. Care și acuma să vede groapa Măriei Sale, în grădina biserici, foarte înfrumseţată, aicea în cetatea Bra- şovului, 2, 1821, Avgust 20: au răposat cocona Brancoveneasa, Sămbătă, şi o aŭ îngropat la 21, Duminecă, la 10 ciasuri înaintea prănzului, cu mare pompă. Că ap fost patru cai în- brăcaţi tot în postav negru, şi iaŭ citit slujba în mijlocul tărgului, și ai spus logos chir Neofit Duca, dascalul cel mare; și aŭ îngropat tot în groapa aceia, care aŭ fost îngropat şi soțul Domnie Sale, și pănă în 40 de zile aŭ slujit Vlădica Pogoniani, care iaste numele Dionisie. (Şi Prinţul să află scris iarăşi aici la Nr. 159). 3. 1822, April 10jas: aŭ răposat în Domnul cel de bun neam boeru și Generariul Costache Ghica, și Lan îngropat la 1324 April la biserica Șcheiului, și Lan adus cu mare,orăn- duială din Cetate, Că la 3 ciasuri după ameaz l-ai rădicat, puindu-l în calească pă postav negru, luînd coşu după ca- lească și puind la calească şi 6 telegari, toți înbrăcați în postav negru, și la fiește cal avea căte un vizitiii înbrăcat în haine negri şi cu pălăriia desfăcută, și 4 cai povolnici, în- podabiţi, şi înnainte mergea preoți inbrăcați ca la 60, şi apoi Mitropolitul Țării-Rumăneşti, Preaosfinţiia Sa chir Dionisie, şi alți v'o 4 arhierei şi vr'o 10 igumeni, şi i sai citit slujba în curtea bisericii, şi apoi după aceia l-ai pus în paraclisul cel vechi, şi apoi Joi dimineaţa l-ai pus întrun car și l-au dus la satul Domniei Sale, la Bucov, şi mare paradie i s'au făcut, că toți Domni Maghistratului ap fost. Si Dumnezei.., www.dacoromanica.ro 266 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 17. Copia copiae e graeco litteris latinis in valachicum tran- slata 1. Avend in gind in toate zilele nepraznika moarte schi vi- jatza omului este preskurte, inse stijnd schi kite vrezsmaschi mei pot ka sze fake in urma reutetz schi kite intrizs pot se samene pizmaschi, de multe ori, in multe vremj, am pus in gind se-m orindujesk spre bine lucrurile mele, schi se orin- dujesk prin diate la tsine schi in tse kip trebue se se im- portzaske averja mja, ka sze nu lasz dupe moartja mia la klironomi mei giltsevurj schi zsudeketz, prekum de multe ori pone akuma sau intimplat la altzi, kari, orj nau orendujit bine schi la vreme avuturile szale, ori, murind, au leszat dia- dohi nevrednits schi giltzevitorj. Dar, fiindke in Bukurestj ale vietzi schi a dregetorije mele grizs nu mau ingeduit sze dau sfirschit la atsasta, akum, aflindume szlobod de grizs, am gesit ku kale (in diastime de 4 anj tse me aflu in Tran- sylvania) sze fak katagrafie de isprave la avutzija atseja, tse Imporatul cseresk mi-au derujit din darurile luj tsele bo- gate, orinduind ka, din avutzija atsasta, se se fake keltujala ingropetzunyi mele, pomenirile tsele trebuintsoasze dupe vremj, derujirj schi milostenij schi filodorine |=—daruri de iubire] la rudele mele, dupe putintza avutzij mele, schi la szluzs, prekum sze arate mai zsosz. Dare, fiind ka avutzije in moneta nu sze afle, sze numeschte intratsasta diate tsele tse am a primi de pela datornitsi miej ku imprumetare, dupe vremj, prekum obligatiile lor arate ; kare fiint pusze szupt petsetija mia in munile epitropilor atsestej dietzi, morturisesk inaintea Dumnezeului cseresk, ka kind asch fi infetsischat inaintija infrikoschatej zsudeketji luj, pentru ke nimike, nits makar un ban, nu am repit in vremja dre- getorijei mele de la Sfimta Episcopie Rimnikului i de la Sfimta Mitropolia, tsi numaj din porunka domnyaske schi din in- demnarja schi rugetsunija boerilor tse am keltuijt la kese- 1 Actele ce urmează mi-aii fost comunicate de d, Neagoe Popea, profesor în Focșani. D-sa le-a copiat după condicile de copil braşovene. www.dacoromanica.ro PRIBEGII 267 torijle fetelor szeratse schi azsutorintza la sirimanij, pre kari schi ku al meu jam azsutat; din kare, lipon!, ka omul, in viatza mia am strins schi am dobundit ku szilintze schi cu asuderj schi am a primi de la personele tse li am imprumutat, prekum sau numit maj sus. Dupe tse se vor aduna ku orindujale atseste toate de ketre epitropi las ka se se de maj intija la spitalul de aits din Braschov, tse vor geszi ku kale epitropi. La episcopia Ardjalului ampile [= odăjdiile] atsele, kare am intseput sze le fak. Ketre protopop, dupe analogia avutzij mele, tse vor geszi ku kale epitropi. Lui kir Theodosie duhovnikului meu, asemenea, preotzilor de la biszerika din Skej un filotim. La biszerika kare me vor ingropa, un filotim pentru mormunt. La Sfunta Mitro- polie din Bukurest, asemenja. La Kutja de Mile din Bukurest pomenirele mele tsele sufletestije. La monestirjia de la Mega Spileon din Peloponis 12 amfij [ăpupta = veșminte], treij ponky [pungi]. Asemenija la 3 biserits de akolo, la lokuri seratse schi ku disnikia [= greutăţi]. O poretije din ampile mele tsele archierestij se dja luj Stratonikias kir loanikie. O poreke dia- koneschtij diakonului meu, Danil. La nepoata mia Porfiritza, blana ku samur schi un dear [= şal], pentru multe muntsi tse au tserkat la betesugurile mele. Pitarjului Nicolai, nepotului meu, kare miau sluzsit schi ka o szluga proasta, ij lasz toate in- brekemintele mele. Ire tseloralalte rude, fiind ke in viatza mia li am azsutat prin putintze, akum le lasz kite un filotim. La mursj [= mulți] asemenija, kerora le sint dator, are obligatzia mia. La toate atsestja lasz epitropi aj mej, ku toate stepunirija, pe Sfinztzija Sa Popa Simeon, pe kir Hadsi Iordan schi pe nepotul meu Serdarjul Ilie, keruja fiint datorj 6 mij de lej ku dobunda lor, tse au numerat la Kamara domnjaske, inke de 5 ani. Schi, dupe analogia avutziji mele, schi idupe kib- zuiala a epitropilor, cu toate puterjia schi stepunirja se se faka tsele tse se numesk intratsasta diate. Kare este adeve- rate schi bune. Pentru atsija mam schi iskelit. Braschov, 12 Sept. 1825. Tsele tse sau “orendujit intratsasta diate a lui proin Mi 1 Aoizov = de almintere. www.dacoromanica.ro 268 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ tropolitul Nectarie, din kuvunt in kuvunt am auzit din gura luj, schi, dupe tse sau isprevit atsasta diate, i szau dat ka sze o iszkeljaske, dare nau putut. Atsasta merturisesk ketre Dumnezeu schi in kunostintza me. Archimandritul Theodosi schi preot al Biseritsi gretsestij din Braschov. Simeon Popovits asemenija. Hadsi Jordan. 18. Inclyte Divisoratus! Quandoquidem ego infrascriptus a tempore factae Co ronam emigrationis e Valachia boeronum, continuo per 5 annorum intercapedinem penes proxime denatum Reveren- dissimum antea Metropolitam Transalpinensem Nectarium fideliter serviverim, hicque denatus mihi, tanquam suo ne- poti, cuius felicitatem exoptabat, semper appromiserit quod meam mercedem cumulate et generose, simul et adsemel persoluturus sit, —inter haec cum denatus, Coronae expen- diose vivens, praecipue in pecuniae deffectu reperiretur, suo appromisso ad subsecuram usque ad proximiorem Coronae suam mortem haud satisfecerit; quod ipsemet in confectis super ultima sua voluntate litteris testamentalibus ultronee confitetur. Ubi in remunerationem longaevi et fidelis huius- modi servitii, quocunque titulo venientia sua vestimenta mihi confert. Non obstante autem eo quod mea penes ipsum praestita servitia, quae vel humillima quoque meum statum et conditionem non decentia, penes ipsum subivi, longo maiorem summam, quam pretium mentionatorum ves- timentorum ferirent, siquidem, levi calculo, in 3.000 r. flo- renis praefixa annuali mea mercede, haec pro 5 annis ad 15.000 r. florenorum valorem adsurgerent, — tamen hac quoque vestimentorum collatione acquiescere necessitor, ex eo quod summam meam pecuniariam, quam aliunde mea industria conquisitam habebam, intra mei servitii 5 annos, pro meis vestimentis et aliis necessariis requisitis consum- serim, adeoque de praesenti in tam miserabili statu reperior, www.dacoromanica.ro PRIBEGII 269 ut nec necessariis sumtibus quotidianis aut aliquorsum memet pro obtinendo aliquo servitio conferendi, provisus sim ; Quamobrem, cum denati emeriti Metropolitae omnes facultates Coronae, post suam mortem relictae, inventatae sint, perdemisse supplicare sustineo I. Divisoratui, dignetur ad concernentes testamenti nectariani exequutores, Hadsi Iordan Hadsi Genovits, Reverendum Simeonem Popovits, pa- rochum Bolgarszegiensem, et reliquos, paternam edere ordi- nationem, quo 5 annorum continui mej servitii mercedem, mihi, aut, ad tenorem testamenti, in collatis mihi per tes- tantem vestimentis, aut vero in parato ære 15 000 r. flore. norum valorem eo potiori extradare velint, quod servilis merces proferenter semper exsolvi soleat quodque ego heic loci absque ulla servitii occupatione diutius commorari haud possim et necessariis quotidianis quoque sumtibus destituar, adeoque aliorsum, pro acquirenda aliqua vivendi conditione, proficisci denecesse habeam. Paternamque præstolans consolationem, iugiter emorior, Inclyti Divisoratus humillimus servus Nicolaus Pitarj, servus hucdum denat emeriti Metropolitae Nectarii Transalpinensis. 19. Către cinstitul revizorator al Brașovului. Arăt cinstitului revizorator că eŭ, aflăndu-mă nepoată de spre bărbat a răposatului Mitropolit Nectarie, și lăcuind cu dănsul aicea, în Brașov, tot supt un acoperemănt de sălaș, am fost îndatorată de l-am căutat mai bine decăt pă tatăl miei, la toate boale și neputinţele lui, cum și la cea dën urmă boală au și murit în brațele mele. Așa dar, cunoscănd răposatul slujbele mele, au lăsat în testamentul săii ca să mi să dea un şal și o blană de samur. Pentru care mă rog să să dea poruncă revizoratorului către epitropi ca să mi să dea aceste lucruri fără întărziere. Că, înterziindu-să aciastă www.dacoromanica.ro 270 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ dare, poate să să strice aceste lucruri, și atuncea nu știă cine va fi răspunzător. A cinstitului revizorator slujnică: Profira Serdăreasa. 825, Nov. 820. 20. Către cinstitul revizorator al Brașovului. Arăt cinstitului revizorator că eŭ de şapte anii înainte plătind pentru răposatul Mitropolit Nectarie șase mii de lei, carii banii fiindcă am fost silit, ai da fără de a-i avea, i-am luat împrumut cu grea dobăndă de la negustorii, precum să obicinueşte în Bucureştii. Şi, fiiindcă aceşti banii sănt știuți de toţi și netăgăduiţi chiar 'de Preasfinţia Sa părin- tele Mitropolit chir Dionisie și cunoscuţi de dumnealui Logo- fătu Nicolae al Mitropolii, şi ştiuți de epitropii de la testa- mentul răposatului, unde orändueste ca să mi să plătească cu dobănda lor, și, socotindu-i, fac 13.560 de lei. Pentru care mă rog să să facă poruncă cătră epitropii, ca să mi să plă- tească, fiindcă sănt silit şi eŭ de alții datornici de aici, şi cu tot respectul sănt al cinstitului revizorator,. Umilită slugă: Ilie Sărdar. 825, Nov. 8/20. ZI. Către cinstitul revizorator al Brașovului. Arăt cinstitului revizorator că eii, avănd să iaii de la ră- posatul Mitropolit Nectarie 1.231 de lei, bani cheltuiţi pă drum, cănd au venit răposatul în Brașov, şi de chilie chel- tuială aici în Braşov, cu catastih, care catastih însemnează răposatul la testamentul săă ca să mi să plătească, și, fiind numitul catastih chiar în lada răposatului la catagrafie ce s'au făcut de dumnealui Logofâtu Nicolae al Mitropolii şi de Preasfinţia Sa părintele Mitropolit chir Dionisie, san aflat şi acest catastih, care s'au şi însemnat de Preasfinția Sa. Mă rog dar de cinstitul revizorator să poruncească unde www.dacoromanica.ro PRIGEGII 271 să cuvine a mi să plăti banii, că și pă mine mă sileşte da- tornicii de aici, Și cu tot respectul sănt al cinstitului revi- zorator. Umilită slugă : Ilie Serdar. 825, Noemvrie 13/25. 22, Cătră cinstitul revizorator al Brașovului, Arăt cinstitului revizorator că eŭ încă de la 819, luănd niște moșii în arendă,ale Mitropolii Valahii, de la răposatul Mitropolit Nectarie, și tot atuncia scoțănd pă răposatul dën Mitropolie, şi orănduindu-să alt Mitropolit, nu ai ţinut în seamă vănzarea răposatului, ci stan văndut arenda moşiilor de iznoavă, Şi eŭ am rămas cu 18.100 de lei daţi şi cu iscăliturile răposatului în măna mea. Pentru acest proteste- luesc asupra rămasului de la răposatul pentru împlinirea banilor acestora după adeverințele răposatului. Și cu res- pect rămîn al cinstitului revizorator Umilită slugă: Ilie Săraar. 825, Noemvrie 14/26.. 1 De la Logofătul MitropolieY, Nicolae, se păstrează această jalbă latineasca : Inclyte Magistratus, Sustineo humillime significare Inclyto Magistratui, me esse deputatum a regimine Principatus Valachiae, litteris recomimendatitiis Caesareo-Regiae- Agentiae ad Inclytum Magistratum, causa faciendae couscriptionis bonorum defuncti exmetropolitae Nectarii, cum esset praesumptio, quod aliquos con tractus, a parte Metropoleos iam persolutos, apud se retinuisset, et alias chartas necessarias, quae Metropolim ipsam spectant, item suppelectilem s:- genteam et alias res, quae secum, post abdicatum officium, accepisset. Inclytus Magistratus dignatus est me inviare ad Spectabilem dominum Se- natorem "Trausch, qui rem fini manciparet, Ipse dominus Senalor disposuit alium a parte Înclyti Magistratus ; qui, una cum epitropis et heredibus de- functi, instituit conscriptionem omnium litterarum et alaram rerum, quas in lumen proferre voluerunt consanguinei defuncti. Dictos contractus et alia instrumenta lıtteralia, cum ab his mihi ettadar (datis desuper etiam reversalibus), peliissem, responderunt hoc se, sine speciali mandato, facere non posse. Rogo itaque, dignetur Inclytus Magis- tratus demandare ut dictos contractus caeteraque litteralia instrumenta, quae non www.dacoromanica.ro 272 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV SI ŢARA-ROMĂNEABCĂ 23. Ketre Tsinsztitul Magistrat ! La 17 și 5 ale trekutului Sept. Perintele Nectarie Mitro- politul, bolnav fiind ku 3, 4 zile enainte, pela 3 dupe doy- szprezetse an rtposzat. Atseszt reposzat Mitropolit, en viatze fiind, la Szkaunul Mitropolii, au foszt fekut nu putzine lu- kruri en potriva intereszurilor Mitropolii, si ateta ennainte de a sze lesza de Szkaunul Mitropolii, ket si maj vertosz au dat fegedueli, de kare szau kunoszkut en urme ke ku fe lurimi de kipuri nu lau pezit. Ketsy pentru tsele tse el o- preszk entraszkunsz din veniturile Kaszi Mitropolii si ale Eparchii, kare szau kunoszkut dreptetzi alle nosztre, tse nam aseszat in Szkaunul Mitropolii, indate tse szau leszat, kare dreptetsi szau tot ammunat ku aszi ku mine, pene tse szau fekut rezkale (síc); pentru kare dreptetzi szentem rebdeteri pene akuma si la o vreme sztremtoratzi ka aszta en kare ne aflem, sze pot szokoti de noy entro mare szume de bani. Apoy are si kete lukrurij de ale Mitropolii oprite pentru szama sza, kare ku kuviintze jera datorij a le entartse atseszt re- poszat Mitropolit, si, de szau szilit de tseij dupe empresurujij la sversitul vijetzi a si inkipui asezement szau testamentol puternitsii, insze nau apukat, ketsi lau grebit as da szversitul vijetzi. lare la entreberile tse szau fekut de are bani, au rezpunsz ke are, si szent aits omul, kare iare lipszeste insze de atsia, fiind dusz la Czara Rumanaszke. Lam entrebat de ipsos haeredes defuncti, sed ipsam Metropolim et Episcopatum Rimnicensem spectant, neque illis, sed his usui futura sunt, una cum aliquot linteis et mappulis mensalibus (ZiscAfiicher und Servietten), nec non carpento Mitropoleos, extradarentur ; cum circa suppelectilem argenteam, quae prorsum deficit, serius investigatio instituetur, Demum id etiam rogo, ut dignetur demandare, ut ex rebus defuncti nihil devendatur, sed ın Iystris «uis, sub iisdem sigillis, quibus absigillata fuerunt occasione conscriptionis, retineantur ; cum multi sint creditores, non modo hic loci, sed et Bukurestini. Qui iugi venerătionis cultu persevero. Inciyti Magıstratus humillimus servus : Nicolaus Logotheta Mitropoleos et plenipotentiarius. www.dacoromanica.ro PRIBEGIL 273 szent multzi, si au reszpunsz ke szent desztui. lare pe om nou vrut szem szpuje, szikend ke, viind atsela aits, jeszte bine enkredintzat ke, tsinsziit fiind, i va da negresit, Dupe engroparea, entelnind pe Szerdaru Ilie, unul din ne- potzi atsesztui reposzat Mitropolit, karele vorbind cu noij entemplara unku-szeu, a mortzi, pe omul tsel ku bani repo- szatuluj unku-szeu, dupe szpusza luj, el pote hoteri a fi un Szerdari Nekulaje Papa Szekelariu, prekum el va puta dovedi kyar din conrespondencia tse avja ku reposzatul, kum si din emprumuterile tsele de tsei i sze fetsa dela Bukurest aits, fere nitsa un zelog!. Dela kare sze entzeledse, ke depozito avja, zelog, bani reposza- tuluj, si sze kunaszte keva fi enpreunat pote cu bani atsesztuluj reposzatuluj, tsestia keare pusze aits en Brasov, puszela un lok ` enpreune ku ale atsesztuj Szerdar, si atsest Szerdari Ilie nau foszt szpusz ke are szokotalea deszkide lezile reposzatului tse szent pusze szupt petsete, ka sze sze praszkrie ortse sze afle entrenszele. Si inke ke au szokotjale a ne adutse si pe noj sze ne aflem fatze. Insze, atsaszta zebovindu-sze pene la 9 ale urmetorului si 27 ale trekutului, am entzelesz ke, kibzuindu.-sze, au hoterit ka mai: intij sze vije şi tselelalte rude tse sze afle în Czara-Rummunjaszke, afara, si apoi sze desckize si sze preszkrie. Ascha dare, la ro ale urmetori si 28 ale trekutului, am foszt szilitzi sze enstiintzem la Bukurest, jar jeri am primit dela un om al Mitropolii o instiintzare dela 9 ale urmeto- rului si 27 ale trekutului, prin kare ne arate ke szau aflat de prisztevire (moarte) reposzatului pe akolo si ke,inke mai nainte de a reposza, szau foszt aretat uni altzi ku zapisze vladi- tsesti, tserind bani dela Mitropolie, kare vladitsesti zapisze szint kunoszkute si stiute, keszau plett din veniturile Mitropolii, inke fiind reposzatul Mitropolit. Si reposzatul, ne spergind zapiszele, ljau pesztrat, si, dupe tse szau leszat de Mitropolie, sze vede ke szau dat la uni altzi; insze nu sze stije, pe tote, szau va fi si maj oprit dintrinszele, Si, de va fi ascha, apoi, gaszinduse 1 Cf. Hurmuzaki, X, p. LI, nota 4. 75703. Vol. X. 18 www.dacoromanica.ro 274 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAȘOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ atselea de tsej tse vor deschkide, poate si atsele sze inparte intraszkunsz, prekum si tselelalte. Atseszt reposzat Mitropolit, prekum stim, obrazul szeu jeszte enprumutat ku bani dela multzi, si poate remunya dator si la altzi, dintralte pritsinij si szokotelj, si, instiintzin- dusze uni ka atsesztia, adesze szupereri o sze dea Magisztra- tuluj, prekum szau si aretat akum la noj' prekuvioszul Ar- chimandrit kir Joszif, karele are a lua dela reposzatul bani tse au reszpunsz pe arenda monostiri Szadova, si in urme nu lau leszat sze adune venitul arendi, rugindune akum Pre- kuviosija Sza, ka sze fatsem Tsinsztitului Magistrat kunosz- kute dreptetzile szale, enpreune ku ale noasztre si ale Mi- tropolii. Pentru kare si endreznind, ne rugem Tsiusztitului Magistrat, ka sze binevojaske a trimite un secretar al Ma- gistratului ka akum deokamdate szej petsetlujaszke: pre ori unde sze va geszi lezile cu avutul reposzatului, si sze sze fake kunoszkut si unde sze afle atselja ale Szerdaruluj Sze- kelarie, a nu fi szlobod nits sze le riditse, nits makar sze um- ble tsineva ku jele, pene tse vom vedja,tse urmare sze fatse dela Bukurest, la instiintzare tse am fekut, si vomlua si noi reszpuns la tsele tse am foszt szkrisz. Szintem ku deoszebitul reszpect tse avem ketre Tsinsztitul Magistrat : „Oszirdik la poruntsi: Archiepiscop Dionisius mp. ! 1 Iosif, egumenul de Sadova, adauge ce urmează ` «Löblicher Magistrat. Äusserst besttirzt über den mir auf mein Gesuch z, Z. gegeben Bescheid, dass die Gläubiger des hier verstorbenen Metropoliten Nectarie, zur Betreibung ihrer Angelegenheiten, nach Bukurest verwiesen wurden, u. noch bestiirzter tiber die mir gewordene Nachricht, dass dem aus Bucurest hier erschienenen H. Logofet Nicolaj leicht möglich die in dem Nachlass des erwähnten H. Me- tropoliten vorgefundenen Obligationen der wallachischen Metropolie übergeben werden dürfften, sehe ich mich als Gläubiger dieser Verlassenschaft bemtissigt Einem Löblıchen Magistrat nachstehende gehorsamst bittliche Vorstellung in der Hoffnung einzureichen, Ein Löblicher Magistrat werde die von mir ange- führt werdenden Gründe gütigst berticksichtigen, ohne dass ich diessfalls nöthig hätte, meine Bitte, womit nicht nur die erwähnten Obligationen von www.dacoromanica.ro PRIBEGIĂ 275 Adaus la actele pribegilor!. I. t La al nostru cinstit şi de bine voitor și bun priatin, dumnealui —, judeţul de la Brașov, săn[ăjtate şi tot binele It pohtescu de la Dumnezău sët dăruiască, înpreună cu tot hier nicht hinausgegeben, sondern auch die Gläubiger des verstorbenen Me- tropoliten hierorts liquidirt werden mögen, höheren Orts vorzutragen. Lö- blicher Magistrat! Glauben sie sicher dass diese Obligationen ihre volle Gül- tigkeit haben. Als Geistlicher und gewesener Abt in der Wallachey, bin ich mit den diessfălligen Verhältnissen so geuau bekannt, dass ich keinen An- stand nehmen würde, die anonym ausgestellten, mit den gehörigen Unter- schriften u, Contrasignaturen versehenen, ungerissenen Obligationen für bares ‘Geld anzunehmen, aber eben so überzeugt bin ich, dass weder ich, noch irgend ein anderer Gläubiger des verstorbenen Nectarie, die ausgesprochene Befriedi- gung wir erhalten können, wenn diese Obligationen der Metropolie zürückge- geben werden ; denn natiirhch würde in diesem Falle die Erben jeden Gläu- biger an die Metropolie verweisen, welche ihnen die Mittel der Befriedigung aus den Händen genommen, während die Metropolie, ihrerseits, wie es be- reits nicht nur fıüher, sondern auch jetzo wirklich geschehen ist, alle derley Anforderungen, unter verschiedenen Vorwänden, dass man sich mit dem Nectarie bey seines Dienstes Resignation verrechnet, dass diese Oblgationen getilgt seien, u. d. gl, wieder zurück an die Erben verweisen würde, wodurch aber die Gläubiger in unendliche Prozesse verwickelt und dennoch endlich um ihr Eigenthum gebracht werden. Dıeselben Missverhältnisse treten aber selbst dann ein, wenn diese Obli- gationen auch nicht der Metropolie eingehăndigt, und blos die Verhandlung dieser Angelegenheit nach Bukurest verwiesen werden solite, s. in jedem Falle wird die Metropolie alle Gläubiger an die Verlassenschafts-Massa des Verstor- benen anweisen. Da nun aber, weder die H. Epitropen sich dahin begeben dür- fften, auch die Umstände es, weder den hierortigen D. Erben, u. zumal auch mir nicht gestatten, uns nach Bukurest zu verfügen u, einem endlosen Prozesse nachzuwarten, während hierorts die ganze Angelegenheit in Kiirzem u. ohne grosse Schwierigheit ihr Ende nehmen u. alle G äubiger mit barem Gelde oder mit derley erwähuten Obligationen, oder durch Effecten, befriedigt werden können, so wiederhohle ich meine gehorsamste Bitte, womit, weder jene Obli- gationen nach Bukurest ausgefolgt, noch diese Angelegenheit zur wgitern Ver- handlung dahie relegirt werde. Da jedoch von dem diessfälligen, meiner Bıtte etwa entgegengesetzten 1 Aceste patru scrisori aŭ fost lăsate din greșeală la o parte din șirul cro- nologic. www.dacoromanica.ro 216 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMANEASCĂ ai dumital[e). Precina scrisorii nu iaste de altu, får de căt te pohtescu pă dumneata, ca pă un bun priiatin, pentru Vă- sin Beaștea, Rumănul nostru, care l-am pus acolea la case, Entschlusse Eines Löblichen Magistrats der Verlust meines ganzen Vermögens abhängt, so würde ich in diesem Falle genöthigt seyn hierorts zu recuriren ; für welchen Fall ich gehorsamst bitte, bis zur hohen Entscheidung, Alles in statu quo zu belassen, Der ich, in der Anhoffung eines güustigen Bescheides, mit Erfürcht geharre. Eines Löblichen Magistrats unterthänigster Diener ` Ioszif, Igumen von Sadoba, Wird dem Löbl. Divisorat mit dem Auftrag mitgetheilt, das Inventarium oder Verzeichniss allen bey dem verstorbenen ehehinnigen Metropoliten Nec- tarie vorgefundenen Praetiosa, Effecten u, nur einigermassen zum Gebrauch dienenden Litteralien, ehebaldigst, nebst den etwa dabeij nöthig findenden Bemerkungen, anhero, zu weitern Veranlassung, einzureichen, bis dahin aber von diesen Gegenständen nichts zu veräussern, noch an jemanden hinauszugeben. Cronstadt, 17 Dec. 825. Der Magistrat, durch Fr. Trauschenfels. Şi o a doua de la Iosif: Löbliches Stadt-Divisorat | Vor wenigen Wochen ist der aus der Wallachey herausgeflüchtete ehemalige dortige Erzbischoff Nektarie, mit Hinterlassung eines ansehnlichen Vermögens, allhier in der Obern-Vorstadt verstorben, ohne eine letztwillige Verfügung getroffen zu haben, Da uun der hiesige Handelsmann lHadsi Jordan die Curatelle über diese Verlassenschaft ausübt, ohne sich ber das Recht hiezu ausgewiesen zu haben, und derselbe diesen Todesfall Einem Löbl. Divisarate anzuzeigen unterlassen hat, eine solchfällige amtlichẹ Intervention aber hier um so nothwendiger ist, als an diese Verlassenschaft von mehreren Seren, theils Erbansprüche, theils andere Forderungen gemacht werden, und die amtliche Einschreitung bei ähnlichen Fällen, auch durch hohe Verordnungen anbefohlen ist, — so nehme ich mir die Freyheit, Ein Löbliches Divisorat zu ersuchen, die amtliche In- ventur sämtlicher vom besagten Eizbischoff Nektarie hinterlassenen Vermögens- Gegenstände, hauptsächlich in Documenten u. Obligationen bestehend, vornehmen und untersuchen zu lassen, ob nicht seit dessen Ableben Verschiedenes davon beseitiget worden ; sofort aber nach solchfälliger ehemöglichst zu veranlassenden Sicherstellung dieser Verlassenschaft-Massa, bey der seiner Zeit zu gesche- henden Theilungs-Verhandlung, auch mich als Praetendenten an diese Massa gefälligst vorladen zu wollen. Mit volkommenster Hochachtung gehărrend, Eines Löblichen Divisorats gehorsamer Diener : Iosif Archimandrit von Sadoba. Cronstadt, den 15-ten Oct. 1825. Da die hiesige Regierung das zu Kronstadt erfolgte Ableben des Ex-Me- www.dacoromanica.ro PRIBEGIE 277 ca să ne păzească casele. Veni de s[ă| jălui, zicănd cum că-l băntuescu, unii și alții la rănduialel[e] cetății, și nu-l lasă să s[ă] odihnească, ca să ne poată păzi aceale case!. Çi te poh- t=scu pă dumneata să poruncești să nu-l mai băntuiască, ca să poat[ă] fi de paza acelor case; că, de nu-l vor lăsa, apoi eŭ voi trimite de-l vor aduc[e] aici, și vot trimite altul cu capul, și va păzi casele], dac[ă] el nu s[ă] poate odihni. Ci te poftescu pă dumneata, că și noi vom sluj[i] dumitalje) ce ne-ai pohti. Aciasta, și m[i]la lui Dumnezeii să te pă- zească cu bun[ă] săn[ăjtat[e]. Dech|emvrie| 10 dne, P 7204 [1695]. De bine voitori: Șerban, Cant[acuzino] V[e]l Com[i]s. [V*:] f La al nostru bun priiatin și de bine voitor, dum- nealui jupănul judeţul de la Brașov, cu bun[ă] săn[ăltate să s[ă] dea. Anno 95, die 30 Decembris, Comissul Schorban Schreiben wegen des Beschte. [Pecete roșie, ca și a lui Mihai Cantacuzino, deci cu vul- turul bizantin, şi inițialele: Ș[erjb[an] C[an]t[acuzino]?.] tropoliten Herrn Nectarius in Erfahrung brachte und, bei dem Umstande wo der Verblichene hierlandes eine bedeutende Passiv-Schuldenlast umberichtiget hinterlassen, einen eigenen Besteliien dahin absendet, um das vorfindige Ver- mögen des Obigen inventarisch aufzunehmen, um nach Massgabe der Liqui- duät die Schulden aus demse!ben eingehen zu machen, so gibt man sich die Ehre, Einen Lâbl. Kronstădter Magistrat diensifreundlich zu ersuchen, dem mit diesem amtlichen Schreiben sich stellenden Bevollmächtigten in seinem auf- habenden Inventurs-Geschäfft den gesetzlichen Beystand und die nöthige Hülfe nicht versagen zu wollen. Bukarest, am 3-ten Nov, 1825. Fleischhakel v. Hakenau, k. k. Agent, An den löbl. Stadı- und Stuhls-Magistrat in Cronstadt. 1 V, maï sus în & PribegiY. 2 No eer, www.dacoromanica.ro 278 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI VARA-ROMĂNEASCĂ Luminate, înnălțate, den mila lui Dumnezeii mare-judeţ cinstitei și înnălțatei cetăț Brașovului, înpreună cu la tot luminații domni ai cinstit[ullui și fericitului Sfat, de la pu- tearnicul Dumnezeii pohtim ca să trimiță Măriilor Vostre lină pac[e), bună săn[ăltat[e] și atot fericitul bine. + Cu plecata noastră scrisoare Măriele Voastre cu cin- stită săn[ăjtate ne închinăm, cercetăndu ca să putem ști de fericita Măriilor Vostre săn[ăjtat[e]. Cu alta n'avem a face Măriilor Vostre sup[ăjrare, numai pentru niște case ale lui Șerban, care ne-aii rămas noao dator o sumă de ban[i] cu zapis încredințat de noi, — aceale case forte bine ai fostu știute, și am fi și făcut știre Măriilor Voastre ca să fie pre seama noastră, să s[ă] vănză, ca să ne prindem del. (szc) banfi], numai am tot făcut adăstare, ca să să întoarcă omul înnapoi la case-și, și încă aș fi și mai îngăduit, numai, căndu aŭ fostu la tărgul ce s'aait făcut la Măriilor Voastre, aŭ fostu supărat pre Mărielor Vostre un croitoru al nostru pentru puţintei bani] ce zice c'are și el datorie la acel om, ca să fie oprit[e] casele, să fie pre seama lui. De acesta lucru știre făcăndu Măriilor Vostre că fár de știrea nostră aŭ făcut acel croitor Măriilor Vostre suplăjrare; la care noi nu-l îngăduim, că ca- sele săntu cu banii noștri cumpărate, și făcute, și mai aprope iaste stăpănul decăt sluga. Precum la aceaia vreame, de aŭ fostu făcut Măriilor Voastre sup[ăjrare acestu croitor, slugile meale aŭ venit de aŭ făcut ştire Mării Salle] pentru că ne iaste dator noao acel om. Ci acum, altu nu iaste, numai rog și pohtescu pre Mărielor Voastre, aceale case să fie oprite pre seama noastră, că într'altu chip pre alții nu vom putea îngădui. Eŭ încă, păzindu-mă Dumnezeii, dator voi rămănea a sluj|i] Măriilor Voastre, precum bine știm că roposatul ta- tă-mieii bună dragoste aŭ avut cu Măriilor Vostre, sien, spre putință, nu voi uita mila și căutarea Măriilor Voastre. Și, c[u] aceaste sfărșind, m[ij|lojstivul Dumnezeii să păzască pre www.dacoromanica.ro PRIBEGII 279 Mărielor- Voastre cu fericitul bine, ușurăndu-să și greurile ce avet Mărielor Vostre. Av[gust] 1 dni, t 7205 [1697]. f Al Măriilor Vostre rugător de săn[ătat|e] şi la slujbă gata : - Ueëprge Kavtaxovtnvós. [V°:] f Luminatului, înnälțatuluï, den mila lui Dumnezeŭ cu bunul daru dăruitu, Măriia Sa Mancăș, marele-județ cin- stitei și înnălțatei cetăț Brașovului, Mării Salle] co cinste a c|u] fericită sănlăjtate să fie dată. Anno 97, die 17 Aug|usti). Des H. Wajwoden Sohn Schreiben wegen des Sorban Hauss. [Pecete roșă octogonală, cu corbul avînd crucea în plisc ai legenda ` «Io Ghiorghe Voevod» 1] 3. + Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zeml. vlahlijscoe. + Cinstiților și ai noștri de bine voitori, dumnealor tot Sfatul al cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binele de la Dumnezeii pohtim dumneavoastră. Cartea ce ne-aţ trimis dumneavoastră, ne-aii venit, și, ce ne-aț scris, am înțeles. Ne scrieți dumneavoastră cum că ați înţeles că am fi cumpărat o casă acolo la Braşov, în Șcheal, și ați vrea să știți, iaste cu adevărat, De aciasta veţi ști dumneavoastră că așa iaste precum aţi înțeles. Am cumpărat o casă ce aŭ fosta Franţes- cului Căpitlan] ; fiiu-săii, stăpănul casei, ni o aŭ văndut, și noi, nu doar pentru altceva am Cumpărat acea casă, numai ca să să afle, cănd trimitem oameni de ai noștri cu trebi acolo, să aibă unde șădea, să nu umble în gazde pe la alţii, și ca să rămăe în urma noastră rămășițelor noastre, De care măcar de'ntăii n'am făcut știre dumneavoastră pentru aciasta, iar 1 No 667. www.dacoromanica.ro 280 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ acum iat'ă] că vă facem știre, să știți, și de găndiţi altceva, să avem răspunsu de la dumneavoastră, să știm, Aciaste acum, și fiți dumneavoastră sănătoși. lun. 13 dni, 7208 [r700]. De bine voitor dumneavoastră: Jo Costandın Voevod. [V°:] + Cinstiţilor şi ai noştri de bine voitori, dumnealor tot Sfatul al cinstitei cetăţi Brașovul, cu sinătate să să dea. (Pecete mare rotundă !.] 4. 1 Io Costandin Voevod bjiiu mlst. gsdnŭ zeml. vlahļiļscoe. f Cinstite al nostru de bine voitor, dumneata jupăne Ghior- ghe, marel[e]județ al cetății Brașovul, și dumneavoastră tot Sfatul de acolo, sănătate și tot binel[e] poftim dumneavoastră de la Dumnezeii. Cartea ce at trimis dumneavoastră în tre- cutele zile, au venit, și, ce Dean scris, am înțeles. Pentru ca- sele ce am fost cumpărat noi acolo în Șcheai, de la feciorii Franţescului Căpitan, de care arătați dumneavoastră multe pricini cum că nu ne veţi îngădui, şi ca aceastea; pentru care lucru iat[ä] că trimisem pre credincioșii noștrii acolo, pre Paan[ă] Post[elnic] și pre Toader 2, sicritariul nostru, ca să vorbească "cu dumneavoastră de aciasta, Ce, precum va fi mai bine, așa veţi aşăza. Aciasta acum, și mila lui D[ujmn(ejzeii să fie cu dumneavoastră. Oct[omvrie] 28 dni, D 7209 [1700]. De bine voitor dumneavoastră: Jo Costandin Voevod. [V°:] + Cinstitului şi al nostru de bine voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe, marele-judeţ al cetății Braşovul, și dum- nealor tot Sfatului de acolo, cu sănătate să s[ä] dea. [Pecete mare, rotundă ?.] t N° 381. 2 Corhea. 3 Na 384. www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURI POLITICE 281 II. Alte legături politice. Cînd un oaspete al lor saii altul pe care nu-l cunoșteaii ajungea Domn, și în Moldova, dar mai ales în Țara Romă- nească, Brașovenii primiau ştirea printr'o ștafetă care aducea «vestea bună» și trebuia să primească pentru aceasta o răs- piată. Această misiune se chema în latineasca pe care o în- trebuința Sfatul pănă pe la 1600 în actele sale: <petere evangelium». Expresia se potriveşte cu aceia, romănească, de a «cere colac» pentru știri ce se daŭ cu privire la întîmplări saii la descoperiri de furturi, Solii strălucite nu se trimeteaii de Domnii noștri la Brașov pentru a-și vesti înscăunarea. Boieri mari, cu alain mult, tre- ceaii numai prin cetate pentru ca să ajungă cu asemenea veste la regele din Buda întăii, iar pe urmă la principele, intitulat, totuși, «Craiii» de ai noștri, care stătea în cetatea Gilăului sau în orașul vecin al Clujului. Unor soli ca aceștia, Logofeți, Vornici, Vistieri, cîte un Vlădică, li se dădea fără plată lo- cuința şi hrana, de post saii de frupt, după timp, precum și băutura, care nu trebuia să fie puţină; la urmă, rămîneai să se dreagă adesea stricăciunile de multe feluri. Prin astiel de solii, prin adăpostirea în pribegie — data aceasta însă cu plată, — prin sosirea pentru cumpărături sai trimiterea de casnici întru acest scop, se încheia prietenii între fruntașii Saşilor şi boierii noștri. Folosul acestor legături de prietenie era mare, şi pentru o parte și pentru cealaltă. Braşovul aducea înlesniri boierilor pentru cumpăraturi, pentru adăpost, pentru primirea, în ceasuri de nevoie, a averilor ce se lăcătuiai prin bolte. Saşii câști- San pe urma alor noștri. EI aveau, cum se va vedea, și alte interese decît ale negoțului propriu zis, în ţerile noastre: e își țineaii turmele în văile munţilor şi pe întinderea șesurilor muntene, supușii lor aveai prăvăli! și vii și munţi pentru cășării pe pămîntul Domnului vecin. În sfirșit. pentru a se pregăti și asigura față de orice primejdie, ei aveaii nevoie de ştiri necontenite asupra împrejurărilor ce se desfășurau dincolo de pasuri. www.dacoromanica.ro 282 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI TARA-ROMÂNEASOĂ Din reședința domnească, din sălașul lor la ţară, din mij- locul taberei, unde întovărășiseră, după datorie, pe Domn, bo- ierii scriaii cu vești prietenilor din Brașov. Și prietenii negustori făceaii așa. Cel mai vechiii răvaș romănesc, ce se cunoaște pănă astăzi, din 1521, e trimes de un negustor din Cimpulung, cunoscut și prin socotelile de vamă ale Brașovului, Neacșul, pentru a lămuri pe orășeni asupra mișcărilor turcești la ho- tarele ţerii. Neacșul sai, cu numele întreg, Neacșul Lupa, făcea negoţ mai ales cu pești, dar aducea și mărfuri turcești: cingători, damascuri, mătasă, bogasii, stafide, şi vindea, pe lingă aceasta, chepenege pentru ţerani 1. Odată Brașovenii arată că prin legăturile lor cu boierii, cărora li ascund averea în timpuri de tulburări, ei au de la d'neit totdeauna ştiri sigure 2. Pe lingă aceasta, pentru a ști şi mai bine, ei trimeteai în ţară ca să «iea limbă», ca să spioneze. Spionii erai mai mult Romini, din satele vecine, dar mai ales din Șchei. Ei se amestecaii între săteni și ne- gustori și prindeaii zvonurile. Cite unul avea pentru aceasta o dibăcie deosebită și era trimes mai adese ori decit alții. Plata pentru o asemenea sarcină primejdioasă era de tot mică. Pentru a-și păstra prieteniile, pentru a îmbuna pe Domn sai a-l păstra în sentimente bune, Sașii îi trimeteau la suirea în Scaun, la vre-o nuntă, la vre-un botez, solii deosebite ,care duceau cu ele daruri multe, mari şi mici. Pentru a se vedea din ce se alcătuiaii asemenea daruri extraordinare —cele obişnuite erai de multe ori poame ce nu se iviseră încă la noi cireşi de pildă —, însemnăm ce s'a trimes lui Petrașcu cel Bun cu prilejul nunţii sale, la 1555: o cupă, treizeci de coţi de postav şařť, unsprezece şi jumătate de postav sfamet, douăzeci de legături de pălării, o sabie de străpuns, douăzeci de legături de cuțite, două bucăţi de perdele (epla) mari, «turte cu miere» (așa numitele Zuzfe dulci), jimle alese (une ori nu lipsiaii nici covrigii), talere de cositor, în număr de 58. Solul, 1 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, I, pp. 7,9, 15, 21,24, 58-9- 3 Inedit în Arch. Braşovului. Cf. memoriul miei despre aceste inedite în An. Ac, Rom., pe 1905. www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURI POLITICE 283 un senator, merge cu slugi de la vamă și cu bucătarul sën, căci Sasul se teme foc de mîncarea Romiînilor, grosolană pentru gustul lui. După darea covrigilor, turtelor, jimlelor, pălăriilor, mănu- șilor, postavurilor a argintăriilor la Domn și la sfetnicii lui de căpetenie, se negocia une ori vre-un tratat de comerț. Cele politice nu se întîlnesc, fiindcă n'ar fi avut nici un rost, po- liticește Brașovul “nefiind un oraș liber. Odată numai, într'un timp cînd nu se știa cine va domni în Ardeal, la 1613, Radu Mihnea încheie un tratat, în care prevede adăpostul la nevoie, paza de pribegi, schimbul de vești, trimeterea din cetate a ierbei de pușcă și plumbului ce ar trebui, și un sprijin întim- plător pe care Muntenii ar fi îndatoriți a-l da Sașilor. Astfel se urmează zi de zi legăturile politice ale Brașove- nilor cu Rominii, schimbîndu-se foarte puțin numai, în cursul veacurilor. Scrisorile romănești de acest fel care san păstrat se pot împărți în scrisori de vești și în scrisori de conveniențe, de binețuri, cum ar fi zis cei ce le-aii scris. A. Scrisori de veşti politice. Acestea d'intăii nu pot începe decît cu scrisoarea lui Neacșul, — tipărită pănă acum de două ori, în Hurmuzaki, XI, p. 842, nota 1, și în revista Amicu? Poporului din Tîrgu- jiiă pe anul 1904: I. f MSApOAMS, NAEMENUTOMS H YHCTHTOM$ H Brom AApPORAâNHOMS xSnan Kaum Bernep wr Bnauer, auer sapagie wr HikkuSa wr AAnronoac [= înţeleptului, de bun neam și cinstitului și de Dumnezeii dăruitului dumisale Hanăș Begner din Brașov, multă sănătate de la Neacșul din Cîmpulung]. Ipac [= așijdere) daŭ știre Domnie Tale za lucrul Turcilor, cum amii auzit eiică Înpăratul aŭ eșit den Sofiia,și aimintrea nu e, și se-aii dus în sus pre Dunăre. Ipac să știi Domniia Ta că aŭ venit unom dela Nicopoe, de mie me-aii spus că aŭ văzut cu ochii loi (sc) că aŭ trecut ceale corabii ce știi www.dacoromanica.ro 284 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ și Domniia Ta pre Dunăre în sus. Ipac să ştii că bagă den tote orașele cîte 5o de omin[i], să fie în ajutor în corabii. Ipac să știi cumu se-aii prinsii nește meșșter[i] den Ț[a]rigrad cum vorii treace aceale corabii la locul cela strimtul ce ştii și Domniia Ta. Ipac spui Domnie Tale de lucrul lu Mahamet- beg, cum amú auzit de boiari ce săntii megiiaș și de genere- miă Negre cumu i-au dat Înpăratul slobozie lu Mabamet bes cum pre /șfers: ceă»] iò i va fi voia pren Ţeara-Rumă- nească, iară elă să treacă. Ipac, să știi Domniia Ta că are frică mare și Băsărabă de acel lotru de Mahamet-beg, mai vărtos de Domniele Vostre. Ipac spui Domnie Tale, ca mai marele mii, de ce-ami înţeles și eŭ, eŭ spui Domnie Tale; iară Domniia Ta eşti înțelepti. Și aceaste cuvinte să ţii Dom- niia Ta la tine, să nu știe umin[i] mulţi. Și Domniele Vostre să vă păziţi cum știți mai bine. H Ek TE geayT [= şi Dum- nezeu să te bucure]. [Adresa :] MSAHOMS H YHCTHTOMS H ErWA AApOBRANOMS KSAH Kanu Rernep wr Rpawog [= înţeleptului și cinstitului și de Dumnezeŭ dăruitului, dumisale Hanăş Begner din Brașov]. [Pecete de ceară galbenă, ruptă.| Iată acum tratatul, foarte frumos caligrafiat, al lui Radu Mihnea: 2. Ba Yea Bra brep konn nëApecAApufun EEpaA XpETIHAHCTBA A3 DAF rá ena moer Ic Zei, Iw Papaya BorBoAa Eaie MACTIEH, BHIEM AdPOEANIEM PenAdph BACOE 3EMAE BAAUIKOE, CHh BEAHKAF dune Rosoga [= În Hristos Dumnezeii, binecredincioasa pravo- slavnica credință creștinească, eŭ robul Domnului Dumne- zeului mieii Isus Hristos, Io Radul Voevod, cu mila lui Dum- nezei şi cu darul lui Dumnezei Domn a toată Țara-Romă- nească, fiul marelui Mihnea Voevod]. Cătră aceasta se cade a fi şi a se şti întru domni și întru ert, spre binele să- racilor și spre folosul c[in]stitului Împărat, făcut-am tocmeală şi leglăjtură și jurămăntu cu prea-c|instiții și buni priia- tenii noștri, vecini de aproape, jupan Feer Mihali judeţul www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURI POLITICE 285 H Bf nprap [= Si 12 pîrgari), cu 100 de bătrăni, sveat- nicii cet[ălții Brașovului, şi cu toți cet[ă]țeanii, cum să fim întru o credință şi într'un gănd cu toat[ă] inima. însă pria- tenului domniilor lor să le fim priaten[i], iar nepriatenului nepriaten[i) să le fim, Și, Domnul Dumnezeii să ferească de răutate, să va avea a cădea cetatea și Domniile Lor vre'ntru o nevoe sai răutate, noi să avem a fi cu ajutorți] în toat[ă] vreamleal, Însă, şi daca va dărui Domnul Dumnezeii, carele va sta a fi domnu despuitori țerăi Ardealului, iar domnia lor să aibă a nevoi şi a face în acest chip: spre aceast[ă] toc- meal[ă], în ce legăm cu domnia lor, așijdirea şi cu domnia lui să fim întru viața noastră, Alt, ce vor înţeleage domnia lor, ori furiș, ori fățiș, vare despre țeara leșească, vare despre teara nemţească, vare despre Șrăban-Vod|ă], de vre-o rău- tate a c|injstitului Împărat și a noastră, să aibi a ne da în ştire în toat[ă] vream[ea]. Așijdirea și noi de vom înţeleage” de vre-o parte, spre răutatea domniilor lor și a ţerăi, să avem a da în știre domniilor lor. lar, de spre Șrăban-Vodă, ce tocmeal|ă] şi cuvinte și ce legătur[ă] vor fi avut pănă acmu, de astăzi înnainte să aibă aceal[e] toate a se lăsa și a se pune jos, Alta, de răndul erbii de pușcă şi plumbu, şi ce va tribui de altele, și cu bani și făr bani, cum iaste scris în cartea domniiljor] lor cea de tocmeal[ă] să nfe] dea. Alt, să mă voi afla Domnia Mea în slujba c[in]stitului Împărat și întru ajutoriul domniilor lor și, Dumnezeii nu dea, să ni se va întămpla de vrăjmașii noştri și ai domniilor lor vre-o înfrăngere, iar Domnia Mea să aib cetatea deșchisi de spre domnia lor, să întrăm măcar și cu 300 de oameni, iar alalt[ă] oaste a noastră să aib[ă] a se aciua supt cetate afar[ă] si să aib[ă] apărămănt de spre cetate. În acesta chip de vor avea a ținea domnia lor aciast[ă] credinți și legătur[ă] şi tocmeal|ă] neclintit[ă), şi noi iar aşijdirea să avem a ţinea jurămii Domnia Mea și cu toți boiarii Domnii Meale, pre Tatăl și pre Fiiul și pre D|ujhul Svănt, unul Dumnezeii, cum vom ţinea acest jurămănt în toat[ă] viața noastră, căt[ă] ne va dărui Dumnezeii; și, cine cum va ţinea acest jură- măln]t, așa si-i ajute și Dumnezeii, Takon BZAFT Bb BkKH, www.dacoromanica.ro 286 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ AHH, ue Gpimia awrbr., meya et, Bl AnH, BAkT wT AAA „3pk [aceasta să De în veci, amin. Am scris ep Ieremia Logofătul, în luna lui Septemvrie 12 zile, anul de la Adam 7120 = 1612]. [Pergament. Pecete cu cele două chipuri lingă un arbore şi legenda: chu Pagasa Rorgoaa cun Mugnk-BoAln], exi aacrie Hh SEMAIE BAALIKOE».] [V°:] Des Radul Wayda sein Confederation mitt der Stadt Cron, anno 1612, 12 Septembris?. Pentru scoaterea din Ardeal a unui principe aproape nebun, care încurca și punea pe ginduri toată lumea, Gavril Bathory, intrå în Țara-Romănească şi apoi trecu și munții un Pașă turc, fiii de Ungur, Ali-Pașa Maghiaroglu. El scrie de mai multe ori Brașovenilor, dar, neavînd un secretarii ungur ori sas, e silit să iea un pisar romănesc, de la care pornesc frumoasele răvașe — frumoase ca limbă și ca scris, afară de cel din urmă —, care urmează: KÉ + Scriș ep Ală-Pașa Magearuglu care săntu pus de clinlztitul Înpărat Pașe aicea pre margine și Serdariii pre oști, aceasta a noastră carte pănă la ai noștri buni priiatini, jupănul Drut Hanăș, județul Brașovului, și la ot sveatnicii cetăţii Brașo- vului, multă săn[ăjtate trimitem dumneavoastră. Alta, dăm știre domneavoastră, pentru plănsoare și cărți ce-aţi trimis de anu pănă acmu la c[in]stitul Înpărat pentru Batăr Gabor, — clin]stitul Înpărat, văzăndu greutatea și nevoia voastră, ales au pre noi și ne-aii trimis, căce știm răndul marginilor, și den coace și de spre domneavoastră, Deci am socotit ș'am trimis omul nostru acii, pre Husein Ceauș, ca să răspundeț întru ua chip cătră dinsul, și să vie să ne spue de ce vă ţineţi. Iar noi vedem că, căț oameni aŭ venit cu el acii, pre toț Lat slobozit, iar pre dinsul vedem că nu-l sloboziț, nici vine 1 Privilegil, n° 772, Facsimile micșorat în Mika Sándor, Weiss Mihaly Budapesta, 1893, p 195. www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURI POLITICE 287 să ne aducă răspunsu. Deci, în vream[e] ci vet vedea cartea noastră, iar voi să sloboziți solii noștri, să vie aicea la noi cu răspunsu, că știm că solii nicl-odată oan opreală. Încă pohtim să trimiteț 2 părgari, den cei 12 oameni de credinţă, să fie pre lăngă noi, căce pre noi nu ne-ai trimis c|injstitul Înpărat pre vre o răutate a domneavoastră saii a țerăi dum- neavoastră, ci ne-ati trimis pre nui ca să scoatem pre Batăr Gabor den țeară, și să punem Domnul care va fi pre pohta şi pre voia dumneavoastră sa țerăi. Deci, să vet pohti și vet priimi pohta clinjstitului Înpărat, dumneavoastră să ne scrieț pre Husein Ceauș și pre oamenii domneavoastră carii vor veni aicea. Alta, at fost trimis domneavoastră pre Horvat Ghiurghi și pre Marco, cu cărțile dumneavoastră, la noi, ci se-aii fost greșit, cu Husein Ceauș nu se-aŭ timpinat, că au fostu mersu pre altă cale. Deci acmu iar trimitem pre Marco cu cărțile noastre, și Horvat Gherghe rămăne aicea. Deci cum maï curăndu să ne trimiteț răspunsu, iar, să nu ne vet trimite răspunsu, iar, să nu vet trimite, ce se va face apoi, departe de sufletele noastre! Aceasta vă dăm știre domnea- voastră, și Dumnezeii să vă ves[ellească, amin. Pis m(e]s[i]ţa Iulfie] 12. [V°: Iscălitura turcească a Pașei și pecetea cu literele latine «|Mlagzar Ogli», întipărită cu fum!.] 4 Cu voia lui Dumnezeii și cu norocul putearnicului Înpărat c[in]stitul Pașa scriem judeţului, 12 prăgari şi a tot Svatul şi cet[ă]ţeanilor mici i marii, Brașov grad [= cetate]. Mult[ă] săn[ă]- tate trimiț Domniilor Voastre. Cătră aciast|a] daŭ în știre Dom- niilor Voastre, de care lucru säntet închinaț putearnicului În- părat şi at fost trimes omul vostru aicea la noi, de ne-aț dat în știre, — derept aceaia noi, cum se-aă căzut, dat-am în știre putearnicului Înpărat și prea-c|in]stitul Veziriului cel[uli Mare. Deci, cănd au fost acum, venit-aii și oamenii noştri d'acolo, carii am fost trimes, și i-am trimes la Domnia Voastră cu voe bună și cu făgăduinţa carea se-aii jurat puternicol Inpărat pre leagea Înpărăţiei lui și pre toat[ă] credința În- 1 No 783. Cf. Socotelile Brașovului, p. 31. www.dacoromanica.ro 288 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNRABCĂ păr[ălției lui, cum pre voia voastră va fi, şi Bat[ăjri Gabur Crai Ardealului nu va mai fi. Că atăta iaste voia putearnicului Înpărat şi voia noastră, cum să nu aibă țeara Domniilor Voastre stric[ă]ciune cătu e mult un puiii de găină, că, cine va fac[e] silă, măcar de un puiii de găină, duce-i-se-va capul. Cum, de nu eet avea a creade pre noi, vă întrebaţi oamenii noștri carii aŭ fost trimeș la c[in]stita Poart[ă], că vor spune de toate. Alt|a], porănciţi şi la priiatenul nostru, la Usein Ciauș, săn[ăjtate, şi-i spuneți că iacăt[ă] că venim și noi, și la Seghișvar porăncim foarte săn[ăjtate şi voe bună, şi să nu se lase de poala putearnicului Înpărat, ci să-ș leage brăul pre doao locure. Aciast[a] dăm în știre Domniilor Voastre, Să Dt săn[ăjtoș, amin. Pis u [= scris în] Teleajen, Avg|ulst 4 dni. [Iscălitură turcească și pecete cu fum, cu literele latine: «Ali Basa Magzar»!.] [V°:] 1613, den 16 Augusti ist dieser Brieff von dem Magiar-Og!y-Pascha geschickt worden. 5. Cu voia lu Dumnezei și cu norocul cinstitului Înpărat eŭ Ali-Paş[a] Magearoglu, scriemu credinciosului și priiate- nului nostru judanul (sic =jupanul) Drut Dante, judeţul Brașo- vului, şi tuturor sfeatnicilor cetății Brașovului, mult[ă] sănătate trimeatem Domnie Vostră. Alt[a], mulțimescu dumnievostră de ştire ce mi-aţii făcut dumnievostră pentru Batăr Gabor, cum aŭ murit. Alt, mi aţi făcut în știre dumnievostră cum vene Sul- tanul [= tătăreşc] să treacă pre urma noastră. Dereptu aceaia să cautație dumnievostră să date veaste la Bran, să dea cu tunu- rile într'ănșii, să nu-i lase să treaacă nici într'un chip. Cu [= că], dei veții lăsa să treaac[ă] pre acht, bine să știții că von scrie arzu la Portă pentru vot, De voi veşti pentru acist lucru; ce să le dat niscari dorobanții, să-i petreacă pre urmă ce aŭ venit: forte să nevoiții, să nu treacă pre aici pre la Bran, «că nu va fii voo apoi nici-un bine. Acesta vă sctiemu 1 No 783, www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURI POLITICE 289 și vă dimu în ştir[e] dumniivostră; n Fh BH BECHAHT [= şi Domnul să vă veselească], amin. Pis [= scris] Oh[tomvrie] 26 dni [=stil vechii]. [Iscălitura și pecetea ştiută.] [V°:] Priiatenul nostru jupan Drut Haniș, eudp ot Bra- şovscoi gradu [==judeţul din cetatea Brașovului!). 6, Cu voia lui Dumnezei şi cu norocul cinstitului Înpărat eŭ Ali-Paș(a] Mageaaroglu, Scriemu şi poroncimu căpitanu la Branu, mult[ă] sănătate, Aida), amu înţeales cum va să fie Sultanul [= tătaresc] să treaacă pre acii pre urma noastră. Deci să cauţi, de va venii pre aciia să treacă, să închizi porțile și să dai cu tunuri într'ănșii, să nu-i lașiisă treacă] nici într'un chip; că, de-i veţi lăsa să treacă pre acil, să [s trece ţeara Înpăra- tului, bine să ştii că voii scrie arzu la Portă pre oi. Deci nici-un bine nu va fii voo. Acest vă scrim; H Brh TH Rect- AH'T [= şi Dumnezei să te veselească), amin. Pis[= scris] m[e]- s[ijța Oh[tomvrie] 26 dni. [Iscălitura și pecetea știută,] [V*:] La căpitanul de Bran 2. 7. Scrişu iaŭ fecerul U|njgurului Al-Pașa multă sănătate la Brașov, la boiari la toți. Să știți cat trimiasu pria Adriiașu cu cărțilia păni la mine; ce miia mi-aii părut hvorte binia dî vol. Înpăratul pitrtu voi m'ati minat. Acestia cuvinte sîntu adăvaratia, să pardemiia (sc) dă Dumniazei cuviatliale miial[e | dăplin. Batîr lanuș să lu trăimiateți c'un om la grăiial[ă] la noi, sa vinia să grăim cu ialu, cuvinte să legămugz pice tru chip J să viia curundu. [Pecetea şi iscălitura ştiute.] 1 Urk., n° 783. 2 Urk,, No 783. — Pașa era la Rîșnov (v. Sor. Bras., p 33). 75703. Vol. X. | 19 www.dacoromanica.ro 290 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ Scrisoarea lui Radul Comisul e scrisă din cursul campa- niei turcești în potriva lui Rákóczy al II-lea: 8. t La aï noștri c[i]nstiț și mai mari buni priiateni, dum- nealor jupănul Mihaii Golșmit și juplă]nul Mihaiă Herman BEA CRAIE wt UCTHAr PPAAd BpawmogcKkar [= mare-județ al cinstitei cetăţi a Brașovului], pohtim de la mf[i)lo[s]tivul Dumnezeii, bun[ă) pacle| şi săn[ăjtaate să d[ăJruiască dum- niilor vostre şi tot binel[e] întru delungat[ă] viiaț|ă), şi, să vet pohti dumniilor voastre a ști și de noi, cu mila lui Dumnezei aflămu-ne bine săn[ă]toș păn acum, Şi, să vet pohti dumniilor voastre a şti de răndul veştelor dintr'acoace, vert şti dumniilor voastre că am ajunsu cu oștile păn aici la Oradiia- Mare, și de aici săntem mergători cu Măriia Sa Hanul și cu Paaşa la Timișoar[ă], la Veziriă Azem. Alta, căndu aŭ mersu frate-mieii Moise acasă, eŭ nu m'am putut prelej|i] să m scriiu căte ce[va] acasă; ce pohtim pre dumniilor voastre că am scris cestu răvășel de trebile] casii, —că și noi săntem aici lângă Paaşă ; ce ne iaste nădeajdea pre Dumnezei. Și vet şti și dumniilor voastre că Hanul și toate oştil[e] vor să dea pe la Rășav[a], să ià țăara noastră în lungu. Aşa iaste cu- văntul aici, Ce pohtim pe dumniilor voastre că iaste un fe- ci[ojru al nostru aciia, anum[e| Voicu, lăsăm acestu răv[ă)șăl să-l duc[ă] la jup[ă]neasa nostră, să aib[ă] grij[ă] și paz[ă], păn[ă] vor treac[e] oștil[e]. Iar noi nu vom uita binel[e] domniilor vostre, nici odeneoar[ă], și 'ntru ce ne vet afla dumniilor vostre, cu slujbă direaptă voi hi către dumniilor vostre wT ye [= de la Hristos], amin. Pis = scris] Septemvrie 10 dni, 7160 (sic) = 7167 [1658]. + Bun priitnicul dumniilor voastre și vec|ijnu de aproape: Radul Come, Și mă 'nchin părintelui popei Vasilie de sănțăjtaate. [V*:] + La ai noștri cinstiț şi socoti mai mari și buni 1 Cf. Socotelile Braşovului, la acest an, p. 103. www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURĂ POLITICE 291 priiaten[i] şi vecilijni de aproape, juplăjnul Mihaii i jup[ă]- nul Mihaii Herman... [Pecetea obişnuită; neințeleasă LI Și la aceleași împrejurări se referă următoarea; 9. + Cilnjstitu şi bun priiaten şi veacin dă aprope, dumnelui jupan Mihail Goltșimit gea ceSAle rpaAa Bpaluzeckare unpou [= mare-jude al cetății Brașovului, și celelalte), înpreun[ă] cu totii ci(njstitul Sfat a cetății dumnevostră, pac[e] şi săn[ăltate şi buclulriia rugăm pre milostivul Dumnezătii să dăruiască dumnevostră. Cătră aciasta, cilnjstită scrisore dumnevostră, care Det scris la Septevrie 29 dni, venit-aii la măna nostră, și forte cu dragostea primit-o o am, şi ne'm buc[ujrati înțelegăndu dă bun[ă] săn[ăJtate dumnevostră, și dă toate pre răndu înţeles-am ci[njstitei scrisori a dumnelor vostre. Dă carle] lucru ne scriiaţ dumnevoştră, păntru răndul veștilor ce să vor mai noi, să vă facem ştire, ci, pănted răn- dul veștilor, să ştiţ dumnevostră că aŭ venit un sol dă la Hanul, dănpreun[ă] cu oamenii Domnu nostru, și aŭ trecut dă s'aii dus la Crăm, ș; ne aŭ spus cum Hanul și Căzacii vin pren ţera nostră; ci păn acum n'aii ajunsu la hotar; iar nu voru zăbov[i]. Iar, păntru răndul acei marhă dobitoc, ci s'au luatii dă la oamenii dumnevostră, nici-un bine n'aŭ făcut căci aŭ luatu ca niște oamen[i] nebuni și fără de mente. Dici, cătă vit[ă] aŭ fost pre aice, toată s'aii luatii cu sem[n] bun și c[u] scrisore, şi san datii pre măna păstorilor, dă le păzescu forte bin[e] și le vor feri del în cale iăutăților: căt[ăjva vit[ă] iaste pre samlal Cuparului, căt[ăjva pre sema nostră, și cu cinstea să va păzi Dän va aduc[e] milostivul Dumnezăii pre Domnu nostru. Dici Măriia Sa ştim că n[u] va fli] bucuros la paguba oamenilor dumnevostră. Domnul Dumnezău să vă 1 No. 624. www.dacoromanica.ro 292 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ dăruiască cu săn[ăjtate; amin. Pis [= scris] Oc[tomvrie] 1 dni; vl 7167 [1658]. De tot binelțe] dumnitale] pohtitoriă, ca un fiii al dumni- tal[e] : Costandin Sălegeanul. Stam(ajtie Viel Cupar. [Ve] t Întru ciln)stită măna dumnelui jupan Mihail Golot- șmitu . . .» înpreun[ă] cu tot ci[njstit Sfatul cetății dumnevostră, cu cinste să s[ă] dea... [Pecete brună, cu semne !.] Gonită din țară de aceiași sfărimare a hegemoniei lui Rá- k6czy, dar, nădăjduind într'o întoarcere a soțului ei, Gheorghe Ștefan, care nu izbuti $, Doamna Safta scrie: IO. f Doamna Safta scrie la a nostră prea-iubit[ă] şi bun[ă] voitore, la dumneari, la giupăneasa Catirina Frăosa, mare-giu- decias[ă] cinstitei cetät a Brașelui. Poftim pre milostivul Dumnedzăii ca să găsască pre dumneata aciastă puțin|ă) scri- sore de la noi en multă sănțăltate şi cu bun[ă| voe, depreun[ă] cu rot) cinstit[ă) Curtea dumitale. Într'acea, cunoscăndu noi bun prieteșugul dumitale, carele pururea l-ai arătat dumneata spre noi, ce căt și noi cu aciastă puțin[ă] scrisore de da noi de bun[ă] săn[ăjtatea dumitale. Și trimitem ştire dumitale cum ne-ai vinit carte de la Măriia Sa, de la Domnu nostru, de veaste bună], astădzi, Marţi în 17 [=18] dzil[e] a lui Mai, scrin- du-ne Măriia Sa cum milostivul Dumnedzăii san milostivit cu bun nărog, dup[ă] voia Măriei Sale, și ne scrie Măriia Sa cum făr[ă] zăbavlă] va trimite de vom eşi și noi în țară]. Derept aacea și noi, cunoscăndu atăta libov de la dumneata, într'aciasta parte de loc striin|ă], ce ne-ai adus Dumnedzăii, noi “incă nu vom putea uita acesta bine a dumitale în tote dzilele vieței nostre, căt ne va spodobi milostivul Dumnedzăi, și vom nevoi ca să ne întărim bun prieteșulgull nostru. De 1 No 6or, 23 V, Studi şi doc., IV, la această dată, www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURI POLITICE 293 aciasta ne închinăm dumitale. Să fii dumneata săn[ăjtos wr va EA, amin. U Oşearheaiu, Maï 17 [1658]. [V*:] La a noastră bun[ăjvoitore, la dumneaei la giupă- neasa Catirina Frăosa, mare-giudecias[ă) a cinstitei cetăț a Brașeului, să s[ă| dea cu mare cinste și cu multă săn[ă tate. [Pecete mică roșie, cu o inimă din care iese o coroană între două stele și inscripția 1: Aki În lupta de la 22 Main 1660 cădea Rákóczy al II-lea, și încă înnainte de aceasta Turcii, prin Vizirul Budei, îndemnaii Ardealul să se supuie lui Acațiu Barcsai. Proclamația, care era să rămiie fără folos 2, a fost redac- tată și în romănește aşa: II, T Acelor cărlți] (cărți) pario ?, carii aŭ scris Şăst-Mahamet:- Pașa, Vizirul dă la Buda, la 3 limbi Grat Ardelului, la anul 1660, 6 dni [I]un(ie]. Noi dăm ştire raaoi 4, carei ascultați lege lui Hfristo]s, carei sănteţ 3 "Ținuturi, marilor și micļ[i]lor, domnilorii celorii mari, șpanilor, judeţilor, marilor si misitor, cu un cu- văntii, carei ascultaţ porănca cinstitului Înpăratii şi a c[in]sti- tului Crai al Ardelului Barcei lacoș, cum cinstitul Înpăratii noao aŭ porăncitii carii săntem prepusii săr[ăs|cari 5 acestor oști, cu carel[e| să batem pre vrăjma(ma)şul cinstitului In. părat. Cu oaste a lui cè luminată sosit-am, și pre cetăț pre carii aŭ biruită vrăjimașul Împăratului, Racoţ, le-am arsu, şi oaste lui o am tăiat. Dup[ă] aceia am venit la Cluj, fost-am tăiată şi pre Racoţ cu căteva tăejturi, apoi aŭ scăpatu. Acum dinnainte, cine nu va asculta de cinstitul Crai al Ardelului, Barcei lacoş, şi cine nu va pleca capul lui la Măriia Sa,noi pentru acela am venită să robim pre dinșii și să pustiim oră- 1 No 560. 2 V, Suit și doc. IV, p. CCCVII şi urm. 3 Copie. 4 cRaiauăt>, raielei, 5 Serascher www.dacoromanica.ro 294 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA+ROMĂNEASCĂ saguril[e] 1 lor şi să-i ştergem pre dinșii din în păm[ă)ntii, și pre fămeile lor să le robim cu totul, carei nu vor asculta pre Măriia Sa Crai Barcei lacoş. Pentru acijajsta porăncim și vă dăm ştire şi învăţătur[ă] bun[ă]: ascultaț porănca cin. stitului Înpăratii și vă arătaţi și închinaţi-v[ă] la cinstitul Crai Barcei lacoş, şi cunoșteț pre Măriia Sa că vă iaste Crai, si vă bot de Măriia Sa, și, de vet asculta învățătura acesta a nostră, să sit cu bun[ă] sam[ă], și ne jurăm pre marel[e) Dumnezeii carel[e] ap făcutii cerul şi pămăntul și pre profita al nostru cel mar[e] Muhamet, cum acelura carei vor asculta porănca cinstitului Înpărat şi vor asculta pre cinstitul Carei [= Crai] Barcei Iacoș, acelura nu va fi nici-o băntuial[ă|, nici în bucatel|e)] lor, nici femeile lor, nici nu să vor robi, nici nu să vor arde, nici nu vet avè nici-o băntuial[ă]. Ci s[ă] so, Dän nu vă vet lipi la polele Mäe Salle] lui Crai Barcei Iacoş, carei l-aii rădicată cinstitul Înpărat, noi din țara Ariide- lului nu vom eşi, nici nu ne vom duce. Iară carel[e] vor fi dintru voi neascultători porăncăi a cinstitului Înpăratii, să ştiț cu bun[ă] samă că vă vom arde şi vă vom arunca pre sabie, precum iaste pvrănca cinstitului Înpărati, şi vă vom prăda și vă vom robi. Acesta să st, de nu vet asculta po- rănca cinstitului Înpăratii, așa vet şi păți. Să Dt cu Dum- nezeii, Aŭ scris Șădri-Mahamet-Bașa, la tabor, carei aŭ pus la Clujii ?. În toamna anului 1664, Stroe Leurdeanu era în Ardeal ca pribeag, căci Domnul, ocrotitorul săii, fugise şi Tatarii amenințaii să prade țara. Aflind că un Agă de Scaun a sosit cu veste de Domnie nouă, el se încumetâ a se întoarce, neașteptindu se ca Domnul cel noii, Grecul Radu Leon, să sprijine pe dușmanii săi, Cantacuzinii 3, 1 Ország, țară, 23 Urk, No 783. 3 Aşa trebuie să se schimbe ce am zis la pp, LXXXII-1II din Despre Can- tacuzint, www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURI POLITICE 295 12. t La al nostru cinstit şi prea-iubit frate și bun priiatin, jupan Hărjăl Lucaci, pohtim de la m[iji[ojstivul Dumnezei să dăruiască dumital[e) bun[ă] săn[ăjtate și lin[ă] pacle], dinpreun[ă] cu tot binele și cu toat[ă] cinstita cas[a] dumitalle]. Alta, facem știre dumnitalje] păntru că ne era să venim și noi păn la cetatea dumneavoastră, dar, neavăndu prileju, că ne veniriă] cărți din ţară, — deci nu mai putum fac[e] zăbav[ă], că Schimni-Ceaușu sosi în Buc[ulreșt(i]: deci ne va ffi] a mearge şi noi de aici în ţar|ă). Deci poh- tim pre dumneata să ne fie zioa bun[ă| luoat[ă] de la dumneta și foarte mulțemescu dumnital|e], ca unui iubit al nostru și bun priiatin, dă liubov ce ai arătat dumneata cătră noi: cari şi pre noi de ne va ținea Dumnezei cu zil|e|, fi, vom datori a plăti osteneaala ce ai arătat dumneata cătră noi. Și tot mă rog dumnitallel să nu fim uitat de cătră dumneata. Așăjderea și noi tot vom ajunge pre dumneata cu scrisoar|e] a cerca de bun[ă] sănjijtatea dumneavoastră. Și m[iji[ojstivul Dumnezei să vă dăruiască tot binel[e], dupfă] pohta dumneavoastră, amin. Noem|vrie] 13 dni, t 7173 [1664]. Al dumnitalțe] bun priiatin şi de bine voitor: Stroe Vornicul. [V°:] La al nostru cinstit și prea-iubit bun priiatin și ve- c[ijnu de aproape, dumnealui jupan Hărjăl Lucaci, din cin- stită cetatea Brașovului, cu bun[ă] săn[ăltate să s[ă} dea acest[ă] carte 1. |Pecetea galbenă cu un coif, un boi înnaripat și cu iniția- lele p... wT.) Cu nouă zile maï tărzii însă, Logofătul Șerban Cantacuzino nu știa încă nimic despre Domnul ce era să fie ales. El vorbeşte astfel Braşovenilor : 1 NO 634, www.dacoromanica.ro 296 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ 13. f La al nostru bun prieatin şi maï mare și dă bine voitor dumnealui Hărj|ăjl Lucaciii, săn[ă]taate toate şi tot binele de la Dumnezeii pohtemu ca să dăruiască dumnetal|e| şi a toate cinstit[a] casa dumnetal[e]. Întămplăndu-se a veni cestu fecior într'acolo, n'amu putut lăsa ca să nu scrii dumnetale. Fi-s'am căzut a scrie dumnetal[e| şi maï de mult, dar, avăndu bogate valuri, namu putut scrie dumnetalfe]; ce dumneta ne vei crede, şi, ce aru fi trebil[e) dumnetal[e] cătră aciast[ă] parte de loc, dumneta ne scriică, ce ar fi la putinţa noastră, noi gata vomu fi a sluji dumnetal[e]. Pentru puţin[ă) făg[ă]- duial[ă] ce amu fâg[ăjduit dumnetalțe], tremite dumneta omul dumnetal|e]. Dăntr'acoac[e] n'avemu a scrie dumne- tale] nemic dă răi, numai dumnealor tot boiaril san dus la cinstita Portă, înpreunăndu se cu aialtă boerime: acolo voru rădica Domnu, care să ne fie Domnu şi stăpăn, Și, pre ce s'aru mail înțeleage de acum, scrii-vom dumnetal|e]. Şi Dumnezeii cu dumneta. Noem[vrie] 22 dni, vt. 7173 [1664]. Al dumnital[e] voitorii de bine: Şerban Log[o]ffă]t[ul] 1. Dumnisale jup[ă]neasă dumnitale, mă închin cu săn[ă tate, şi m[ă] rog să nu te mai lase să joci, că iar te'i betejă la picioare. [V9:] La al nostru bun prieiaten și dă bine voitor, ca un frate mai mare, dumnealui Hărjăl Lucaciu, cu cinste și cu săn|ăjtaate să să dea, [Pecete neagră ?.| În 1696, August de Saxonia era rege al Poloniei. Între alte ginduri, el avea şi pe acela al cuceririi aminduror (ert. lor noastre, și se ştie că el a făcut propuneri pentru acesta Brincoveanului la 1697 °. 1 Cautacuzino. > Na. 635. 3 V, Iorga, Doc. Brincoveanu, p. 3 ŞI urm. www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURI POLITICE 297 14. Cinstit si al nostru bun priiaten, și de aproape megiiaș și vecinu dumnialui giupănul Ioan Mancheș, giudețul de Brașev, se fii dumn(ejta s|ă]nătos. Dumnital[e] cu s[ă)nțăjtate și cu bun priitișug ne închinăm și poftim de la tot ţiitoriul Dum- a[e]dzei pacia și s[ă)n(ăltate şi viiaţă fericit[ă] ca se trimit[ă] puternicul și milostivul Dumn[ejdzei dumitale. înpreun[ă] cu toți ai dumitale buni și dragi priiatin(i). Cinstit|a] și a du- mitale scrisoare ni-aii vinitu, și pe răndu am înțiales: întăi, ni-am bucurat de a dumitale bun al s|ăjnlăjtate ; a doo, pentru toate căte ni ai scris dumnlealta, înțeliasem, precum ai trimis dumn[eajta pre dumn[ea]lui giupănul Marco Sasol de Brașov, ca s[ă] -cercia cai de treba dumisal[e), omului a Cra- iului de Sacsonia. De caria lucru venit-aii dumn[eajlui aici, și, co noi înpreunăndu-se, și poftindu-ni ca sei slujim cu slujbă prietiniasc[ă] și veciniasc[ă], precom ne însemnedzi dumnțejta, aşa san făcot tocmal[ă], precom scrie și carte nostră ce-i la giupănul Marcu. De caria acmu ne însemnedzi dumn[e]ta, precom păr în tomnă nu s[ă] pote astepta, ce ni poftești se fie păr în 4 septămăni după Paşti. De caria bucuroș am fi, pentru priitișugul, se slojim dumilurvostre, dar no se pote nici a dzice ș|i] a prindia bucuruși, com că va fi, şi apol se nu fie; este acelia lucruri la ciai oameni prosti și de necinste. Deci dar, iat[ă] se-s trimiță zapisul nostru, carele] este dat de noi la giupănol Marcu și să s[ă] dă banii carii i-ai dat la noi giupănul Marcu, 20 ugh[i] venetici, căci un locru ce cunosc că nuii, nu potu del că yoi face. Maï gios ne însemnedzi dumnlejta, precum se fim nevoitori măcar cat de călărie, de vom potè găsi: aciae, viindu omul dumilorvostre, voi da și eii un om al me și va porta pe acel om al dumnilurvostria pe la frații și priiatinii nostri, unde vom ști căte vrun cal, și va viadia de va socoti că va fi de acia trabă: precum sa pute, sa neguța cu stăpănul calului. De acesta locru agiogăndu dum- niavostră la noi, ca unui megiiași și vecin de aproape, bu- curoși sintemu at sluji. De acesta facem dumitale în șt[ijre, www.dacoromanica.ro 298 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMÂNEASCĂ și rugăm pre Dumnlejdzeii ca aciasta puțin[ă] scrisoare se vă afle întru bun[ă] s[ă]nfăjtat[e). Și mila lui Dumn(ejzeii să fie cu dumnjejia, amin. Pis u [= scris în] Ias, It. 7204 [1696], Aplrilie] 19. + Al dumnitale de bine voitor priiatin și megiiaş și gata spre slujba dumitale: Ilie Enache Vel Stolnic. [V*:] Cinstitului și de bine voitor, bunului priiatin și me- giiaș de aproape, dumisale giupănului Ioanăș Mancăș, gio- dețului de Brașov, cu cinste și cu mălt[ă] s[ăjn[ăjtate să s[e] de. [Pecete negrie, cu o pasere și patru inițiale latine, dintre care se pot ceti: C. R.L] B. Scrisori domneşti şi boiereşti de convenienţă. Cei ce scriii răvaşele ce urmează, pentru prea puțin și mai nimica, sînt următoarele persoane: a) Munteni. 1. Matei-Vodă Basarab; 2. Ghiorma. Scrisoarea lui e din 1653. El era să mai trä- iască pănă în 1655, la 27 Februar, cînd îl uciseră Seimenii răsculați?. El era atunci Ban al lui Constantin-Vodă Șerban. Ghiorma lăsă un fiii, Dumitrașco Căpitanul 5; 3. Gheorghe Bunevici saii Bunevsinovici e «fiul lui Bunea». Cred că era fiul lui Bunea I-iii Grădișteanu, frate cu Grigore Șătrarul din 1659 și cu Vîlcul 4; 4. Gherghe Băleanu, vestitul Ban și căpetenie a luptăto- rilor împotriva preponderenței cantacuzinești ; 5. Constantin-Vodă Brîncoveanu, prietenul tuturor judeţilor din Brașov; 1 No 653, * Studii și doc., IV, p. CCLXII. 3 Doc. Cantacuzinilor, pp. 23, 34. 7 Ibid., p. 10; Studir și doc., IV, pp. 64-5, n° LXI; Constantin Căpitanul ed. lorga, pp. 197-8. 5 Cronicele muntene, p. 37 şi urm. www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURI POLITICE 299 6. Mihai Spătarul, unchiul acestui Domn; 7. Rada, văduva cronicarului Constantin Căpitanul Fili- pescu 1; 8. Un judeţ al Craiovei din vremea cînd Oltenia era aus- triacă. b) Moldoveni. Gheorghe Ştefan, din timpul cînd era Spătar. In această dregătorie-l găsim însă la 1648 ?. I. [Matei-Vodă către Mihail Eötvös. Cartea Domniei Tale, de la Pătru sluga Dumnelor Voastre, datu-ne-se-au; cu carea dumneata ne pohteșt|i] la veselia cocoaner Domniei Tale. De care lucru foarte ne-ai părut bine, și de pururea cănd vedem pre Domniele Voastre pohtindu-ne la veseliele cuco- nilor Dumnelor Voastre, foarte cu bucurie priimim, și ne pare bine de toț, de la mare pâni la mic, ca de nește priiatenii, vecinu buni. Dea Dumnezei millojstivul bl[ago]s[lo]veniia Sfinţiei Sale întru veseliia cuconelor, ginerilor ce se împreu neazi, ca cu tot bunul noroc să petreaceț dumneavoastri. Foarte bucuroş săntem a trimeate omul nostru la vreame, ca să poarte faţa și cinstea noastri întru cinstita veselia Dumnilor Voastre, cum se cade vecinilor de aproape și priiatenilor. [Tirgoviște, 7152 [1644], Aprilie 17. — Către «Mihailu Etveșu».] [Pecete mică3.] a, [Matei-Vodă către Mihail Eötvös.) Dup[ă] aciasta-ţ facem ştire[e] domnetal[e] pentru răndul cestui spiciiar (emaupg) anum(e] Avram, carel|e) aŭ venit încă de an ca s[ă] meargă la Ț|aJrigrad ` dech) el san bolnăvit aicţi), ci n'aă putut mearge. Dech! iat[ă] că acum sai sănlătoșit și ap pohtit să vie 1 V. prefața mea la Constantin Căpitanul, 2 Studit și doc., IV, p. CCXXIV, nota I 2 NO 332. www.dacoromanica.ro 300 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ iar aciia la domneata. Decisă nu te scărbeașt|i| domneta pre dinsul căc[i] au făcut zăbav[ă], că aŭ fost bolnav, ce oan putut veni. Dech! iat[ă] că acum va veni la domneta; ci să nu te scărbeşt(i] domneta pre dinsul, ce să aib[ă] cinste și socotinţă, cum ai avut și mai nainte vreame de la dom- neta. De aciasta pohtim pre domneta. Să fii domneta să- n[ăjtos, [Iulie 27, 7159 [1651]. Adresa slavă: <«Goloișmit Mihai». Pecete mare !.] 3. T De la mlijijolstivul Dumnezeiă scris-am cu mare buc[ujrie la al nostru cinstit și socotit bun priiatin și ca un pă- rinte (frate, șters] și vecin de aproape, dumnealui jupănul Mihaiii Golșmitu, judeţul cel mare al cinstitei cetaatea Brașo vului; pac|e] și săn[ăjtaate pohtim de la m[iji[olstivul Dumne: zeii să dăruiască dumital[e], denpreun[ă] cu tot binele a toat[ă] cli]nstit[ă] casa dumital|e]. Așijderea, de vei pohti dumneata a ştiria şi bun[ă] săn[ăltaatea Mării Sal[e] Domnu nostru, iaste Măriia Sa sănlăjtos și veasel și întru bună pacle]; noi încă ne aflăm cu săn|ăjtaate pre lăngă clilastite spatellel Mării Salle] Domnu nostru. De răndul veștilor, pace] și bine de- spre toate părţile; nemic de răii n'avem at scrii dumitale], ce tot de bine. Cinstit|ă] scrisoarea dumnital[e], car[e] ot tre- mes pre omul dumetalle] la Domnu nostru și la noi, veni- tu-ne-aaii, și del toate am înţelesu. Înțelegăndu de bun[ă] săn[ăJtaatea dumnital[e] și d[e] petreacerea dumital[e], foarte ne am buc|ujrat, și meaaii părut bine de bun[ă] săn[ăltaatea și d[e] petreacerea dumital[e), și dăm laud[ă] m[i]i[oJstivului Dum- nezeii. De care lucru și cea-au fost pohta dum|ne]tal[e], și noi încă am nevoit cu toat[ă] inima, cum ţi va spune și omul dumital[e] și d[en] gură, și dè toate aŭ făcut Domnu nostru pre voia dumital|e), și d[e] acum noi săntem gata in toată vrea- mea a sluji dumitalle|. Așijderea și dumneata încă nu ne pregeta cu cfi]nstit|ă] scrisoare dumital|e]. ci ne scrii, ca s[ă] slijim şi noi dumitalje], Mlijiojstivul Dumnezei dăruiască 1 No 346. www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURI POLITICE 301 aciast[ă] puţin[ă] scrisoare a noastră să te afle sănlăj'os și veasel și întru bun[ă) pač[e] or ke amun [=de la Hristos, amin|- Dech, 20 dn, D 7:61.[1652]. t Bun priiatnicul dumital[e] și în toat|ă] vreamleal gata a sluj|i] dumnitai|e)], și ca un fecior: Radul Viet Com(is]. Întru cinstit[ă] măna părintelui nostru dumn[ealuji jupă- nului Mihaiù Golişmit, marele-jud[ejțu al c[ijnstite cetaatea Braș|oJvului. [Pecetea obișnuită!]. 4 T De la mlili[ojstivul Dumnezeŭ cu bun{ä buc[ujrie scriem la cinstitul şi prea-iubit şi mai mare fratele] nostru și bun priiatin şi vecin de aproape, dumnealui jupan Mihaiii Goltșmit, judeţul cel bătrăn de la cinstită cetatea Braşovului, pac[e] și bun[ă] săn[ăjtatle] sët dăruiască m[illlolstivul Dumnezeii dumnetal[e]. Se veri osteni a întreba dumneta și del bun[ă] săn[ăjtat[e] Mării Sal[ej Dom[nul] nostru, iaste Măriia Sa sănl[ăjtos şi întru bunļ[ă] pac[e]. Așijderea şi noi încă ne aflăm dup[ă] cinstite spatel[e) Mării Salţe] Domnul] nostru cu săn[ăltat(e). Alta, întămplăndu-se a venirea acii acest om bun den Țănutul domneavoastră, n'am putut lăsa ca să nu scriu domnetalle], să ştiii de bun[ă) săn[ăjtat[e] şi de viiaţa dumnetal[e], că, fiind noi vecin[i] supt păreatelle dumnea- voastră —fi-se aru căzut să fim tot scris pururea, să fim cercat ca s[š stim de bun[a] săn(ăjtate şi d[e] viiaţ[a] dumnetalțe . Ce s[ă] fii dumneta ertător pentru acestu lucru, iar de acum pohtescu pre dumneta, ca pre un mai mar[e] frat[e] și bun priiatel, să nu fim uitaţ cu scrisoarea de câtră dumneta, și, ce va fi porunga şi treaba dumnetallel aici la Măriia Sa, la Domn|ul) nostru, și la ţeară, noi gata vom fi a sluj|i] domne- tal[e] în toat[ă] vream[ea). De aciasta pohtescu, aciastă pu- țină] scrisoare să afle pre dumneta cu săn[ăltat[e| și veaseţ wT ye [=de la Hristos), amin. Octfomvrie] 15 d., it. 7162 [1653]. i Data germană: 1652,—No 622. www.dacoromanica.ro 302 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV St ŢARA-ROMĂNEASCĂ t Bun cugetătoru și vecin de aproapțe]: pan Ghiorma Vel Cluc[er]. [V*:] La cinstit și de mfilijostivul Dumnezeă dăruit, mai mare fratel[e) nostru și vecin de aproaple!, dumnealui jupan Mihai Goltșmit, județul cel bătrăn uncno na AaTrace [= să se dea cu cinste). [Pecete brună, cu o coroană, vulturul cu două capete și inițialele: r[iwp]ma 1.] 5. + Cinstite și iubite și de mļ[iļl[o]stivul Dumnezeŭ cinstite, mai mare frate, jupănul Herjăl Lucaci, pohtescu pre ml. )[o]stivul Dumnezei ca să tremiț|ă] dumnitale bună pace și săn[ăjtate, denpreună cu tot ai dumneavoastră. Alta, să veri pohti dumneata a şti şi de sănătatea noastră, mulțumim ml. )[olstivului Dumnezei, săntem săn[ăjtoș. Alta, să ver pohti dumneata a ști și dă răndul veștilor dentr'acoace, n'am a scrie dumnetal|e] nimic de răi; numai tot de bine. Alta, pentru răndul ogarului, să știi dumneata că am tremes să-l aduc[ă]; iar, aducăndu-l feciorul de la sat, el aŭ greșit de l-ai călcat cu calul, ce i-ai frănt un picior. Ce am eŭ şi alţii, dară sănt proști: nu-s de dumneata. Ce mă îngădue dum- neata ceva, păn voi dobăndi unul bun, ce la dumneata va veni. Alta, mă rog dumnital[e)] să nu fim uitaț de cătră dum- neavoastră, să nu cu alt, măcaru căte cu un răvășăl, ca lä putem ști și noi de bun[ă] săn[ăjtatea dumnital[e]. De aceasta fac știre dumnitale, și s|ă] fii dumneata săn[ăltos. Pis Iul[ie] 17 dm, lt 7165 [1657]. Al dumitale mai mic frate: Ghiorghe Bunevsinovici. + Dumneaei surori meallel Catrinii încă mă închin cu multă săn[ă]tate. [V*:] La al mieu cinstit și socotit și mai mare frate, dum- nealui jupănul Herjăl Lucaci 2. [Pecete verde, ruptă.) 1 No 630. * No 632, www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURĂ POLITICE 303 6. + La al nostru ci[njstit și soc[oltit și de Dumnezeii cu bun dar dăruit și noao mai mare frate, dumnealui jupan Lucaci Vel Fălnogi, cu mult[ă] dragoste și cu mult[ă] săn[ă]- tate mă închin dumital|e). Alta, să vei osteni dumniata a şti şi deinoi, cu mila lui Dumnezeii și cu fericit norocul Mării Sal[e] Domnu nostru, săntem sănătos și întru bună pac[e] Dän acum, şi de acum nainte iarăș precum va fi voia lui Dumnezeii. Alta, mă rog dumitalle) să fii dumiata ertător căci n'avem vremlel a cerceta pre dumneata cu căte o scri- soar|e), că să ştii dumneata că ast[ă] var(ă] fum tot în oaste. După ce ne scoas|e) Dumnezeii şi venim, ni s[ă] întămplă cu Domniia de umblăm toat|ă] țara, precum vet fi înțeles și dumneavoastră. Ci n'am putut, iar acum, întămplăndu-se a veni jupănul Dumitru, n'am putut lăsa a nu cerca pentru bun[ă] viiața și s[ăJnătatea dumital[e], şi noi încăș ne rugăm dumital|e| să nu fim uitaț de cătră dumniavoastră, căte cu o scrisoare, ca să ne putem buclujra și noi pentru bun[ă] viiaț[a] și năpastea (sic = sănătatea) dumital[e]; amin. Al dumnital[e] mai mic și neîndoit frate: Gheorghe Buneavici. [V*:] La al nostru ci[n]stit și de milostivul Dumnezeii cu bun dar dăruit şi noao mai (mat) mare frate, dumnialui jupan Hărjăl Lucaci Vel Fălnogi.... [Pecete brună, ruptă, cu semne!.] 7. + Cinstit și de bun[ă] rudă și noao priiaten și ca un frate și vecin de aproape, de la cinstit[ă] cetatea Brașovului, dum- nealui jupănul Herjel Lucaciii, pohtim de la mlijiolstivul Dumnezeii pac|e| și bun[ă] sănțăjtate să dăruiască dumne- tal[e], înpreun[ă] cu toat[ă] cinstitță] casa dumnetalfe] şi cu tot priiatenie dumnetale]. Să vei întreba dumneata și de noi, cu mila lui Dumnezei și cu norocul Mărie Sal[e] Domnul NO 617. www.dacoromanica.ro 304 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ nostru ne aflăm cu sănjăltate. Alta, cinstit[ă] scrisoarea dum- netalje], care ne-ai trimes cătră noi, ne veni, şi ne'i semnat dumneata pentru făgăduiala ce am făgăduit dumnetallel şi dumnealui jupănului Andreiaș Şăpun și dumnealui jupănului Lurinţi meşterul argintarul. Deci, căndu aŭ venit scrisoarea dumnetal|e), nu ni san întămplat a firea la Bucureşti, ce fumu aicea acas[ă] la Băleani, la sat; numai nu avum pre Gene! trimeate, că oamle]ne ce avem,săntu rot la un lucru, dă ne lucreaz[ă], ci-i grăbim cu lucrul, să lucrez[e], că iaste vreame dă iarnă, lar dumneavoastră să trimeateț doi oam[ejne ai dumneavoastră -aicea la Băleani, să dăm rămjăjtorie, fá- găduiala ce am făgăduit dumneavoastră, — că un omu sănguru nu-l va putea aducle] la dumneavoastră. Și acesta puțin(ă] scrisoar[e] să afle pre dumneata săn|ăltos. Pis [= scris] De- ch[emvrie] 11 d., v[elea]t 7168 [1659]. Al dumnital[e] de bine voitor, vecin şi frate: Gheorghie Băleanul biv Vel Ban. [V*:] La cinstit şi de bun[ă] rudă și noao priiaten, ca un frate, dumnealui jupănul Herje Lucaci, de la cinstit[ă] ce- ta![e] Brașovului, ucuu Aare [= cu cinste să se deal Des Schessburger Procurator Doft, so er denen Czajdtner Bindern geschriben. [Pecete obişnuită, ruptă!.] 8, Cinstitului, de neam bun și alesului întru destoinicie și noao de bine voitoriii, şi bun priiaten, dumnealui! jupănul Hanăș Mancăş, marel[e]-județ al cinstitii cetății Brașovului, săn[ăjtaate şi mult bine pohtim dumitalje] de la Dumnezei sët tremiţ|ă], înpreună cu toat[ă] cinstit[a] familiia dumitale, Scrisoarea dumital|e], înpreună cu slugile dumital[e] ce ne ai tremis, venitu-ne-aă, și, înțelegănd de bună) sănjă]- tatia dumitalele], foarte ne-am buc[ulrat. Pohtind și dumneata a ști de noi, den mila lui Dumnezeii ne aflăm săn[ăltoș, iar 1 No 646. www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURI POLITICL 305 cı destulă inimă] rea pentru răposatul soțul nostru, priia- tenul dumneavoastră, Dumnezeii să-i iarte sufletul; care nu avem ce fac[e], Gr căt mulțămim lui Dumnezeii. În căt ne- ai scris dumneata pentru un cal negru ce am avut de vănzare, adăvărat aŭ fost că, păn' trăia dumnealui, nu s[ă] îndura de acel cal, ca de mare lucru, fiindu cal bun, fru- mos, mare cu făntrăbul (sc), ce-l ţinea pentru dumnealui, încăt, văzăndu-l neg[ulțătorii, venea de cerca pre dumnealui ca să-l văndă, și să m[ă| crez[i] dumneata că i-au dat şi mai bine de lei 100 şi nu aŭ vrut dumnealui să-l dea. Iar acum, după petrecaniia dumnealui, noi l-am făcut vănzătoriu, și de adăvărat la alții mai jos de lei 100 nu l-aș fi dat, iar pentru preiteșugul ce ai avut dumneata cu dumnealui, și găndim, şi de acum înnainte să aibi dumneata cu feciorii miei, și pentru voia vătafului Ghierghe, îl lăsasem dumital(e) lei 80; iar dumneat[a] ne scrii că ne ai tremis numai li 70; ce noao prea ne-aii părot eftin, că cai plăteaște mult. Ci, pentru voia dumital[e], am mai lăsat: lei 76,33 bani, şi ne-au dat lei 76,33 oam[elnii dumital[e]. Ce să fie dumitale de bine; să trăești dumneata și să trăiască și calul, ca să avem mulţimit[ă] pre urm[ă], și priiteșug de spre feciorii mii să s[ă] înnoiască, — că noi pă dumneata foarte priiaten bun te ţinem. Iar, pentru vinurți], ce am zis că voi să tremiţ, și dumneata îm[i] scrii ca să tremiţ, că, plătind, le vei lua toat[e] dumneata în preţul ce va fi acol[o], — de care bine foart[e] mulțămim dumitalțe]. Şi să știi dumneata că voi să (emt 10, 12 buţi. Ci pohtim pre dumneata. că vin bun voi tre- mit[e], şi în vase bune; ci, de vei vrea dumneata să iai tot, mai bine va fi; iar, de nu v'o trebui dumital[e], foarte pohtin pre dumneata să le slobozi; să le! vănzță] und[e] vor găsi, şi vom mulțămi dumitalle], făcăndu-ne dumneata aciast[ă] slujbă, feciorii melt! încă, den ce le va fi pren pu- tință, gata vor fi spre slujba dumital|e]. Numai te pohtescii pentru vinuri), neluundu-le dumneata, să fii nevoitoriii ca să s[ă] dea la oameni de isprav[ă], să dal iă banii gata. Iar eŭ mai bucuroas[ă) aș fi să le iai toate dumneata. Că pentru banii gata le tremiţ eù pă acolo], iar nu le-aș tre- 75703. Vol. X. 20 www.dacoromanica.ro 306 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ mit[e]. De aciasta avum a scrie dumital[e|, și mila lui Dum- nezeu pururea cu dumneata, amin. Oct[omvrie] 1 dni, Uealt 7205 [1696]. + A dumital[e] de bine voitoare, dentru vechiă priiaten[ă]: Rada Filipeasca. [V*:] Cinstitului și al nostru bun priiaten și de bine voi- toriii, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marel[ej-județ al cinstitei cetăţii Brașovului, cu cinste și cu multă săn[ăjtaate să s[ă] dea. [Pecete brună, cu o pasăre şi n... n B(?)?}] 9. + Io Costandin Voevod bj. mlstiiă gsdnă zeml[i] vla- h(i]scoe. + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, marele-judeţ ale cinstitei cetăţi Brașovul, sănătate și tot bi. nele poftim dumital|e] de la Dumnezeii. Cinstită cartea du- mital[e] de la logofătul dumitalțe] cu dragoste o am luoat, şi, înţelegănd de bun[ă] sănătatea dumital[e], ne-ai părut bine, şi mulțumim dumital[e] de cercetarea ce cercetezi, și iar mul- tumim dumitale] și de poclonul ce ne-ai trimis. Dumneata încă, ce trebi vei avea întracoace, ne poftește, și iar gata vom fi a sluji dumital(e]. Și mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Ot Tărgovișt[e], Octiomvrie] 14 d., D 7206 [1697]. De bine voitor dumfi]tal[e] : lo Costandin Voevod. lat[ă] că am înnoit cartea dumitallel de oerit. [V*:] + Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Manche, marelje|-judeţ al cinstite cetăți Brașovul, cu multă săn[ăjtate să dal dea?. [Pecete mare, rotundă.] 1'No 663. 2 No 357. www.dacoromanica.ro ALTB LEGĂTURI POLITICE 307 10 Cinstit și al nostru vechii priiaten, de bine voitorii și de aproape vecin, de la puternicul Dumnezeii bună sănătate, fericită norocire pohtim și rugăm ca să triimiță dumitale, înpreună cu toată) familia dumf[i]tale. Cinstită cartea dumf{i]tale cu căzută cuviință o am priimit. Den- tru carea bună sănătate dum[ijtale adevărăndu, nu cu puțină bucurie am dat laudă lui Dumnezei, pre carele iar rugăm ca să ne invredniciască de pururea ao auzi, să ne putem veseli. Mulţămim dragostii dum(ijtale, den car[e] cunoaștem că curge neuitata cercetare. Pre noi încăș, aseamene cătră dum: neata cu neînmutată dragoste să ne știi. A dumțiltale pohtă ce aŭ fost, care și pren scrisoare, și de la log|ofătul] du- m[ijtale mai pre largu înţelegăndu, căt aŭ fost pren putinţa mea cătră Măria Sa Vodă am nevoit și am făcut treaba dum(nejtale. Așijdirea şi de acum înnainte, ce vei cunoaște dumneata că voi putea, și va treace pren părlejul mieă, scriindu-mi, voi sluji dumfijtale. Și, cu aciasta sfărşindu, mila lui Dumnezei pururea să fie cu dumneata. Octjomvrie] 16 7206 [1697]. Al dumitale de bine voitoriii și gata a sluji: Miha? Cantacuzino. [Ve :] Cinstitului şi al nostru vechii priiaten, de bine voi- torii și de aproap(e] vecin, dumnealui jupănului Haneș Mancăș, judeţul cinstitii cetăț a Brașovului, cu cinste și cu multă sănătate să să dea. [Pecetea cunoscută, cu negru!.] II. + Io Costandin Voevod bj. mlstiii gsdni zemlļi] vlahiiscoe. + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitori, dumnealui jupănul Hanăș Mancaș, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binele poftim dumitale de la Dumnezei. Carte dumitale) 1 No 664. www.dacoromanica.ro 308 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASOĂ ce ne-ai trimis cu omul dumitale, ne-aii venit,și de a dumi- talļe] sănătate ne-ai părut bine. Alalte scrisele dumital[e) le-am înțeles: păstrăvii ce ne-ai trimis dumneata, 17, tot mari, ni san adus, cu carii ne-ai cercetat dumneata, bucu- răndu-te căci ne-am apropiiat cu vecinitatea; și mulțumim dumitalțe]. Noi încă, cercetănd sănlăjtatea dumalel, iarăș rugăm pe Dumnezeii ca să te păzească pre dumneata întru bună sănătate. Oct[omvrie| 21 d., 7207 [1698]. De bine voitor dumitale: Jo Costandin Voevod. [V*: ] Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată vreame de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marelțe)-judeţ al cinstitei cetății Brașovul. [Pecete mare, rotundă.) 12. Io Costandin Voevod bj. mlstiiii gsdniă zeml. vlahiscoe. + La al nostru bun priiaten și de bine voitorii, dumnealui jupănul Ghiorghe "Țaco, sănătate și tot binele pohtim dumi- tal[e] de la Dumnezeii. Cu trimiterea acestui neguțători al nostru, jupănul Manul?, nu putem lipsi a nu cerceta şi bunlal sănătate dumitale. Pe carel[e] cu ce trebi l-am trimis acolia, am scris şi dumisal[e] județului, și vei înțeleage dumneata şi de la dănsulii mai pe largu. Ce pohtim și pe dumneata să fii nevoitoriii, ca să ni să caute trebile aceastea, și vom mulțumi și dumisale judeţului, și vom mulțumi și dumital|e]. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeii să fie cu dum- n[eajta. Ghenjarie] 26 d., lt 7216 [1708]. De bine voitor dumitale: Io Costandin Voevod. [V°:] + La al nostru de bine voitoriii, dumnealui jupănului Ghiorghe Țaco, la Brașov, cu săn[ăltate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă?.] 1 No 367. 2 Apostolo, * No. 412. www.dacoromanica.ro ALTE LEGĂTURI POLITICE 309 13. Cinstitului şi pr&-cinstitului și înțăleptului Sfatu. Cu căzuta pr&-plec[ă]ciune daŭ mare rug|ă]ciune la aciastă grè neputinţa mè, carea me ai venitu din tănplare vremii; de aceia, dup[ă] cum mulți aŭ pătimitu, n'avemu ce face: să mulțumimu lui Dumnezeii. A doao, din fapta vrăjmașiloru, nu nedreptaate mè aŭ venitu asupra me, de amu fostu la arestu 10 luni, și cu aceste 2 întănplări mi s'au făcutu mare pagubă, de amu rămas la lipsă în locu streinu, și cu mare neputinţă Tou chivernisescu viiaţa, — că cele trebuincioase îmu lipsescu: întăiii, lemnele, grăulu, verdeţurile de grădină. Și ei, cu mare rușine, închizăndu ochii, daŭ rug[ăjciune pră-cinsti- tului Sfatu ca să mă auză la aciast[ă] grè neputința mă, ca s[ă] mă ajute cu de aceste, — că va rămănt pră-cinstitului Sfatu mare pomană în ceriii, nesfărșită, și de laude de la unul care aŭ avutu și acumu aŭ lipsitu. Că, întăiii, eŭ sintu, și nu voi uita aciastă milă şi facere de bine, care va arăta prè- cinstitului Sfatu cu săraca casa mè, mulțimind înnainte prè- cerescului Dumnezei și rugăndu de sănătaate a tootului prè- cinstitului Sfatu. Și cu totă prè-ple[că]ciune rămăiii pre-plecată slug[ă]: Ion Rante, judeţul Craiovei. [Pe plic:] Cinstitului și pre-cinstitului, la totu mare Sfatu al Scaunului Brașovului, cu toată cinste și cu căzuta mie ple- căciun[e] să să închine, la toti prè-in[na]lt Sfatu. [Pecete roșie, cu: A. A.1.] I4. [Formulă slavonă.] Într'actasta pohtescu pre puternicul Dum- nădzăŭ, cum aciastă puţin[ă] scrisoare să afle pe dumn[e]ta întru bun[ă] pace, înpreun[ă] cu toat[ă] cinstit[a] casa dumnitale. Alta, ştiindu mai denainte vreame, arătăndu dragoste cătră noi, derept aceaia voia m'aii îndemnatu, prieteșugul dumitale a cerca, de bun[ă] sănătaate dumnitale, ca de pururea să ţi o 1 No. 588. www.dacoromanica.ro 310 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ ție Dumnădzăii, precum toată ciustit[ă| casa dumitale. Așij- derile poftim pre dumn[ea]ta să ne fii dumn[ealta un priiatin cum ni aŭ fostu și dumnealui giudețul cel bătrăn, iar acmu, după moarte dumisale, vădzăndu noi că oaricum să împuţi- niadză și casa dumisale, nooiî încă priiatini ne trebuescu să avem acolo, într'acia lature de ţar[ă], la dumneavoastră, — deci noi într'acela chip poftim pre dumn[eajta, să nu te lepedzi de priiateșugul nostru. Iar noi încă, din ce vor hi treabelle] dumitale într'acoace, într'aciastă lature de țt[a]ra cătră noi, și ce va vini poronca dumitale, co o scrisoare căt de pu- țineă, la noi, foarte vom nevoi să putem sluji dumitale, ce va fi pofta dumitale. Noi încă, din ce vom agiunge, căte cu puține scrisoare, la dumneata, poftim să nu te apere de prii- teșugul nostru, De aciasta poftescu pre dumnțelta cu aciastă puţin(ă] scrisoare.) Să fii dumn[ealta sănătos wr ye, amun [= de la Hristos, amin]. U [= în] Ias, Ghen(arie] 8. Al dumitale] bun prietin și voitor de bin[e]: Ghiorghie Ștefan, Vel Spătaru. [V*:] Adresa slavonă către judele Mihai, Pecete brună, cu semne și inscripția: ropra lan lr) 1 No 547. www.dacoromanica.ro CAP. IV. Supuşii Braşovului. i, Scheif saii $cheienit. Din sus de Brașov, către muntele de graniță, apropiindu-se de zidul tăiat drept al Timpei (tîmpă=tîmplă, de biserică, catapiteazmă), se întinde Șcheiul. O stradă, maï nouă, urcă între case clădite săsești, cu intrare boltită și un rînd sat două cu ferești oblonite. Apoi de la o vreme ulicioare aleargă în dreapta, în stinga, între zăplazuri negre, pe lingă mari porți ţerănești. săpate. De-asupra caselor ce se ridică pă- trate, trainice, în curtea pietruită se vede crucea răsăriteană, care mărturisește că acolo stă un creştin, Una din strădițele din stînga duce la o piață, pe care se vede încă o cruce de piatră săpată cu slove, ca pe drumurile muntene de la Buzău pănă în Mehedinţi; ea pomenește că a fost așezată prin anii 1730, fiind Împărat Carol al VIilea!; acolo se face la 6 lanuar din fiecare an «botezul Domnulvi>: în margene curge o gârliță prinsă, după obiceiul Sașilor, în jghiaburi de lemn, În stînga iarăși, din mijloculunul cimitir, unde, pături, pături, zac oasele grămădite în curs de jumătate de mie de ani, sticlesc la soare coperemintele și multele turnuri ascuţite, de «bleh», ale bisericii Sf. Nicolae, mare, bogată și vestită. Pănă departe în sus, spre munte, și pe amîndouă laturile 1 Pentru neplăcerea cu care vedeaii Sașii ridicarea de astfel de cruci, prin care părea că se crează drepturi asupra pămîntului, v, Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, UI, p. 575. — Inscripția de pe această piatră şi de pe altele din Ardeal, în al doilea volum al Inscripţulor, www.dacoromanica.ro 312 SUPUŞI BRAŞOVULUI sînt risipite casele negustorilor, meșteșugarilor de odinioară, în care acum mai stai și profesori, funcţionari, rentieri, ba nu arare ori străini, cari aŭ venit la deal în Șchei, pe cînd Șcheienii san cobori și ei pe încetul la vale, în cetate. Aici era odată un sat sai un tirgușor (i se zicea de străini /atea, fiindcă acest cuvint latinesc înseamnă şi tîr- gul-piaţă şi tirgul-Marktflecken, bourg). Rominii îl numiseră şi «Șcheii>, pentru că, pe cînd ei fuseseră totdeauna locuitorii în Braşov, satul vecin îl primiseră de la Slavi, mai vechi de- cît dinșii, Dintre Slavi, Ungurii din veacul al XIII-lea, acei cari pătrunseră în Ardeal, cunoșteaii mai mult pe Bulgarii Împărăției asanești de peste Dunăre. Ei traduseră deci «Șcheii» prin Bolgârsze, Scaunul, așezarea Bulgarilor. Pentru Sașii din Brașov, «Șcheiul» e un «Bulgar», un Belger, iar locul unde el e așezat se chiamă de obiceiu numai sub- urbia, forştatul (din Vorstadt), dar une ori și Belgerei. Chiar Romînii aveau, şi aŭ păstrat încă şi pănă astăzi, tradiţia unei origini bulgărești. O cronică a Șcheilor, redac- tată în veacul al XVIII-lea, începe prin afirmația că Bul- garii aii venit în Șchei la anul 1392, dar autorul ei o spune aşa, încît se vede lesne că ela fost înrîurit de numele unguresc: cBolgârszek»: «Anul 1392 (6900) au venit Bul- gari! întracesta loc, care să zice Bolgarsec»!. În 1392, în adevăr, Țaratul bulgăresc se zbătea în chinurile morţii, dar locuitorii fugari n'aveai de ce să ajungă tocmai lingă Bra- şov, atunci cînd ei se puteaii oploși foarte bine în Tara Ro mănească, bucuroasă de cît mai mulți oaspeţi. Și, iarăși, un Domn muntean ca Mircea m'ar fi lăsatpe acești muncitori de ispravă să-i iasă din ţară, unde apucaseră a intra. Şcheiul își avea în secolul al XV-lea căsuţele de sat, si în mijlocul lor biserica de lemn. La aceasta slujia un singur preot; epitropie la așa un lăcaș sărac fireşte că nu era de nevoie. Cunoaștem un preot din această vreme, Costea din 1 Stinghe, Zstoriřa besearecet, p. r. Cf. același, Documente, I, p. 30 şi cercetările d-lut Stinghe asupra Şcheilor, în Anuariul Institutului pentru limba romănească al d-lul Weigand, an. 1902. www.dacoromanica.ro ŞCHEII SAY ŞCHEIENIÏ 313 «platea Bulgarorum», pe care Basarab-cel-bătrîn îl recomandă în 1477 județului brașovean !. Pe la 1532 era popa Petru, pe care-l trimiteaii Saşii cu solii în 'Ţara-Romănească ?. El era fiul popei Bratul și nepotul de fii al popei Petru celui d'op. Acesta din urmă a fost adevăratul întemeietor al bisericii Șcheilor: despre dînsul se spune că a făcut-o de piatră la 1494-5, cu ajutorul lui Neagoe Basarab. Ajutorul muntean e sigur, pe o vreme cînd Șcheienii, încă numai Romiîni și numai săteni, eraii un biet norod sărac. Dar Dom- nul cel darnic pentru clădirea dumnezeiască n'a fost Neagoe — căruia gindul poporului ajunsese să-i puie în samă orice puternică biserică de piatră —, ci acel care domniă în Țara- Romănească la 1494-5, adecă Vlad Călugărul. Acesta fusese pri- beag odinioară în Brașov, Dumnezei îi scăpase viaţa din mîna ucigașilor, și el, evlaviosul călugăr saii «popă romă- nesc:, cum îi zice odată un dușman, va fi mulțămit astfel. Aceasta s'ar potrivi mai bine şi cu întregirea și înfrumuse- țarea bisericii de Petru-Vodă Cercel, care nu era din neamul lui Neagoe, ci din al iul Vlad, fiind răstrănepotul acestuia. Toma, fiul şi urmașul lui Petru al doilea, era între- buințat şi el de Gast pentru adunarea de ştiri. În vederea acestui lucru, el primia de la Sfat leafa de 12 florinipean şi o haină de cinste, în valoare de alți doï’. Era un om cu- noscut dincoace, şi vedem că Mircea Ciobanul îl cere odată, la 15484. „Popa Dobre, nepotul de soră al lui Toma și tatăl învăța- tului popă Miha saii Mihai, duce mai departe vechea dinastie a popilor din Șchei. Cîţiva din alt neam, unul Grec, Iani, adus din Tara Romäneasch, se întimpină în aceiași vreme. Acum erati doi preoți, unul «emare» și altul «mic»: după obiceiul grecesc — introdus poate de [ani sai împrumutat 1 Bogdan, ed. a 2%, I, pp. 334-5, n° CCLXXXI. 2 Quellen, IL, pp. 251, 270 3 Joi, III, p. 452, 4 Did, p. 443: www.dacoromanica.ro 314 SUPUŞII BRAgOVULUE din principate, unde el era foarte vechin — cel mare purta titlul de protopop, adecă «preotul cel d'intăiii» (rpurorazâs). Această împărţire a dreptului de păstorire, această ivire a unui titlu de cinste, care aducea și venituri mai multe, era să stîrnească foarte dese ori mari lupte de preoți în Șcheii Braşovului, În a doua jumătate a veacului al XVI-lea, Brașovul cîștigă şi o însemnătate c4/zura/ă pentru Romini. Popa muntean Coresi, fugar înnaintea lui Mircea Ciobanul — acel care doria pe părintele Toma din ZGchet — intră ca tipograf de cărţi sfinte, slavone și romănești, în slujba Sașilor, cari vedeai, astfel deschizindu-li-se o nouă ramură de cîștig negustoresc. Învăţatul în «sîrbie» Miha protopopul se apucă acum de tăl- măcit pentru meșterul Coresi, și el e adevăratul traducător al Cazaniei de la Orăștia, din 1581 !. Lîngă Miha și ajutorul săii, un Muntean de la Tirgul-de-Floci, Neagoslav, se întîlnesc la începutul veacului al XVII-lea și doi dascăli 2. Astfel avem cunoștința desăvirșită a personalului bisericesc din Șchei pe vremea luptelor pentru dulcele rod al Ardealului, pe care le poartă Mihai Viteazul — la care a mers în solie Miha, în acea glorioasă toamnă de năvălire a anului 1599 — si Radu Vodă Șerban. Numărul Șcheienilor se înmulțise foarte mult pe această vreme; satul creștea către munte și se revărsa spre Brașov, ajungînd de fapt un «forștat», un suburbiu al acestuia. Încă de prin anii 1530, cînd fierbea lupta între partida lui Ioan Zapolya și a lui Ferdinand de Austria, ce-și smulgeaii co- roana Ungariei, Sașii se uitati cu oarecare frică la acești străini și oameni de altă lege, protivnici vechiului catolicism şi, în curînd, și protestantismului celui noŭ, cari se întăriaii în coasta lor, Un prieten ungur îi sfătuiește pe atunci să bage bine de seamă la mișcările acestor supuși, cari ar putea 1 Zeg, literaturit bisericești, pp. 92-4. * Zid, p. 122, www.dacoromanica.ro ŞOHEII SAU ŞOHEIENII 3t5 să întrebuințeze vălmășagurile timpului pentru cine ştie ce lovitură asupra cetăţii 1. Șcheiul se înfrumuseța: meșteri plă- D de Cercel lucraseră la altar și puseseră sfinţi noi în locul celor vechi de aproape o sută de ani, cari, se vede, înce- puseră să cadă de pe păreţi. Aron-Vodă Moldoveanul, con- temporanul și aliatul lui Mihai Viteazul,—ctitor și în Moldova al unei mănăstiri lingă lași — porunci să se urmeze iucrul pe socoteala lui, făcându-se și în «paraclisul și pridvorul cu stilpt», «zugrăveli minunate». El mai hotărî și un venit de 12.000 de aspri pe an și cîte un rind de haine la toți slujbașii Sf. Nicolae, cari sînt arătaţi, pentru acest an 1594, ca fiind: doi popi, doi «diaconi», împlinind sarcina de dascăli, la biserică și la școala de psaltichie, și patru slugi. Tot atunci se făcu și turnul, — un singur turn, după datina architecturii de bi- serică, și muntene și moldovenești, de pe acea vreme 2. În această biserică isprăvită acum așa încît putea sta ală- turi cu bisericile domnești de dincoace, în ctitoria lui Vlad Călugărul, lui Petru Cercel și lui Aron-Vodă, în anul 1613, cînd oștile turceşti şi romănești pătrunseră iarăși în Ardeal, ca să gonească pe Gavril Báthory, Radu Mihnea, Domn muntean, și Ștefan Tomşa, bătrinul Domn al Moldovei, stă- Lean unul lingă altul, în strana Vlădicăi, la 5/15 Novembre 3. Șcheienii nu se vor fi mirat însă prea mult, căci din vechi timpuri încă ei eraii deprinși să vadă Domni și Doamne pribege, luindu-și locul, în zilele de Duminecă și serbătoare, printre poporenil romiîni din suburbia Brașovului. Nici Radu Şerban, în cuceririle lui din 1603 și 1610, după lupte ce s'ai purtat amindouă supt zidurile Brașovului, nici Mihai, în cele două șederi ale sale la Brașov, nici fiul lui, Nico: lae Pătrașcu, în zilele cîte le-a stat aici ca pribeag, nu vor fi lăsat necercetată frumoasa biserică nouă a Scheilor. 1 Inedit, în Arch. Brașovului. Cf. memoriul mieii citat din Anz. Ac. Rom. pe 1905. 2 Stinghe, Jst. besearicel, pp. 4-5 şi apendicele slavon. 3 Socotelile Braşovului, p. 30. 4 În 1599, Octombre, şi în 1600, Mag, 5 Papiu, Zerauru, I, pp. 385-7. www.dacoromanica.ro 316 SUPUŞI BRAŞOVULUI Petraşcu dărui chiar bisericii Sf. Nicolae!, amintind şi evlavia ce a avut Mihai-Vodă față de acest lăcaș, satul Micșuneșştii din Ilfov, înnaintea a emulg Șcheai, mai multu de o sută de bărbaţi şi mueri»?. Trebuie să se spuie însă că biserica n'a putut păstra această danie, și nici măcar venitul de 150 de ughi ce i se lăsase acolo de Matei Basarab °. Istoria zo/ziică — să zicem așa —a Șcheilor, pănă din- colo de 1700, e foarte puţin interesantă: ea e alcătuită din schimbarea preoților și din luptele între dînșii. În aceste lupte se amestecă Vlădica şi Sfatul cetăţii, pentru împăcarea lor se ţin «<soboraşe» ale preoților din Țara Birsei. Opriri de la slujbă, opriri ale veniturilor, jalbe la cele patru stihii ale lumii, amestec al tuturora, şi chiar al «Domnilor de afară», Vodă și boierii de peste munți, scandaluri cu preoții, cari «umblă de pururea pe la cărciume de să îmbată +» sai ţin pe lingă sine femei cu faimă rea, cercetare a «catastişelor> de socoteli și găsirea de lipsuri sai neorinduieli, cîte o îm- potrivire față de <domnii Sașilor>, cari sînt aduşi să iea mă- suri pentru păstrarea liniștii, din cînd în cind o foamete, o ciumă, — acestea sînt întimplările, care se pot povesti pe zeci de pagine, dar nu merită nici una?. În afacerile politico-religioase, trebuie să se însemne înda- rătnica împotrivire a Șcheienilor, față de orice încercare de a-l cîştiga pentru Unire, Ocrotitorii lor din Țara-Romănească, Domnul, boierii cei mari din neamul Cantacuzinilor, respec- tatul Mitropolit Teodosie, el însuși un Ardelean, îi întăriră 1 Hramul era îndoit — ca în multe alte biserici romănești: Uspenia (Ador- mirea Maici! Domnulul) şi Sf. Nicolae. * Papiu, A e 3 lbid., pp. 387:8. t Stinghe, Documente, I, p. 48. ă Certe de preoți, Sate si preoți, pp. 102-3; Ist. lit, române în sec, al XVII-lea, |, pp. 155-6. Pentru ciumă și foamete. Stinghe, 757. besearicer, pp. 54:5: eera găleata de ein fi, 8, mălaiii tot așa, turta de uleiii ban! 10, și în postul cel mare minca creștinii sînge de vită cu OGdie, și mînca rînsă, şi atît să făcuse oamenil negri ca tăciunii și mieuna ca pisicii> (sic). www.dacoromanica.ro ŞCHEII SAU ŞCHELENII 317 în această hotărire. Ei rămaseră deci pănă la sfîrşit în acea credință veche, pe care o împărtășiai cu conlocuitorii lor, Grecii și Bulgarii, negustori mari în Șcheii veacului al XVIII-lea !. Supuși, cind Mitropolitului, cînd episcopului de Rimnic, cînd cutărui archiereu sirb, ei nu se plecară nici- odată înnaintea Făgărașului sai Blajului, unde erau încre- dinţați că domnește legea «stricată», eresia. Așezămintele se dezvoltă şi se adaug foarte puțin. Încă din veacul al XVII-lea însă, Șcheiul are, ca și Sașii Brașovului ori Cîmpulungului muntean chiar, epitropii săi bisericești, avind grija «venitului», eadetiului> Sfintului Nicolae, oc? manit (Gottesmănner). Ei se aleg printr'o adunare «de obște», dintre fruntaşi: căpitani, vătavi de hotare, sai negustori, meșteșugari de tot felul. La alegere ieaii parte și ctitorii, chiar şi străini, cari pot să-și exercite dreptul printr'un de- legat: astfel votează pentru «gocimani> saii c<năstavnici> un Mihai Cantacuzino, un Toma Cantacuzino, Spătari aï Te. Romănești. Un gociman al Șcheiului a fost la 1659 tatăl poetului Toader Corbea, — loan, apoi dascăl și la sfirșit călugăr într'o mănăstire de dincoace?. Numărul preoților era, cînd de doi, cînd de trei și chiar patru. EI erai su- puşi cercetării și supravegherii «gocimanilor> și a «bătrîni- lor» — cîrmuitorii după datină ai satului romănesc—, cari se aleg și ei ca şi «gocimanii> dintre oameni ctocmiţi la fire, cu frica lui Dumnezeii» și fac jurămînt că se vor purta cu cinste și cu rivnă, și nu vor căuta numai «de ospețe, primblări, sai de băuturi fără de treabă și fără de soco- teală»5. Preoţii, din partea lor, se îndatoresc de la o bucată de vreme «să se ferească, de beție, de sumeție», și să nu răspundă tare, înnaintea fruntașilor, — numindu-și și chezași pentru aceastat. <Nameznici, gucimani, campenatori (sic), ju- 1 Sate și preoți, p. 133 şi urm.; Lăpădatu, Pater Zosen, în Prinosul Stur- dza, p. 303 şi urm, 3 Stinghe, Documente, L pp. 39, 45-6, 240; Istoriia besearicet, pp. 8, 11,45. 3 Documente, I, p. 246, n° CVII + Stinghe, Doc., I, pp. 63, 255; Zst. beseariceř, pp. 16, 61:2, Un preot e www.dacoromanica.ro 318 SUPUŞII BRAŞOVULUI rai bătrîni» se găsesc, de alminterea, și în alte părţi unde pătrunde înriurirea Șcheilor: la Brașov ei funcționează pănă tărziŭ în veacul al XIX-lea !. O hotărire de la 1682 stabili că vor fi pentru preoți — cel mai noii se chema preotul «mic» şi, firește, i se dădeaii grijile cele mai grele, precum îngroparea ciumaţilor —, doi gocimani, unul zis «bătrîn» sau «mare»— și zece bătrîni 2. De la un timp se întilnește, după exemplul Sașilor, și «tatăl de vecini» (Nachăarvater), avînd răspunderea pentru un număr dintre gospodarii cari-l încunjuraii 3, O veche școală de cetire, scriere și cîntări ființă în Șcheiu pe la 1750: dascălii de biserică eran, ca în atitea alte locuri romănești, și dascălii de școală 4. Preoţii învăţai, firește, aiurea; de de mult ei mergeaii și în Serbia, cînd nu ve- niau învățați gata din Ţara-Romănească. Popa Statie Grid îşi dădu însă băiatul, Dimitrie, în Rusia, la Moscova, unde încă din 1685 mersese un preot șcheian pentru a cere ajutor de la acel «Împărat creştin> a cărui faimă începea să se în- tindă asupra întregului Răsărit $, Dimitrie a scris, precum se știe, o gramatică romănească, întăia printre cîte se cu- nosc pănă acuma, și alte lucruri. Pentru a-l duce la școală pe copil, plecă deci la Petersburg în 1743 protopopul Statie fiul lui Vasilie Grid, și tipărim aici o scrisoare a lui către niște Saşi, pe care o iscălește supțire, după moda muscălească, Efstatie Vasilievici (fiul și-a zis Dimitrie Efstatievici)”. Pro- topopul șcheian găsi aici un sprijin la «prințipul Costandin Antohie», adecă la Constantin fiul lui Antioh-Vodă Cantemir. Pe atunci nu va mai fi fost în viață Teodor Corbea, ajuns caracterisat de «om deliii şi prea-beţiv» (fóid. p. 90). Preoţii! primiai aici şi aiurea, în 'Ținuturi romănești, <pocionul preoţesc» (ibid, p. 88) 1 Stinghe, Doc.. III, p. 271. 2 Stinghe, Zst. ġeseariceř, pp. 18, 54, 93. 3 Stinghe, Doc., JII, pp. 127, 200. + Andrei Bârseanu, Zstoria școalelor centrale române gr-or. din Braso”, Brasov, 1902, pp. 4-5. 5 Stinghe, Zst. ġesearicer, p. 3. 8 Ibid., p. 20. 7 Zë, lit. române în secaiul al XVII-lea, Il, p. 271 şi urm. www.dacoromanica.ro ŞCHEII SAU SOHEIENIL 319 la Ruși <pisariii» și <canțelearii»!. Pentru a fi bun de o treabă ca aceasta, Teodor trebuie să fi primit o bună învă- țătură, slavonească și latinească, de care s'a împărtășit și fratele săi David, omul cantacuzinesc şi brincovenesc, de la care se publică mai departe un lung răvaș, originalși cuminte. Pe la 1761, poate supt înriurirea învățatului fecior de popă, o nouă școală se întemeiază, într'o bună clădire de piatră ?. E însă tot școala parochială. Preoţii sînt datori să predea catechismul un ceas pe zi; ei nu vor putea să dea lecții cu plată copiilor de oameni cu stare. La 1779, odată cu aceste măsuri, seiea și aceia ca să se facă un «examen, care Can învățat și cum să poartă, în scris, cu catastif», și anume «la un Grtal de an» odată’. Urmară apoi planuri de şcoală /a:că, împărătească. Eus- tatievici era directorul acestui noii fel de școli romănești; ele nu fură îndeplinite decît în veacul al XIX-lea, dincolo de margenile de timp fixate pentru cercetările acestea î. Pe acest timp Șcheienii ajunseseră oameni bogaţi. Îi în- demnaseră la ciștigarea de bogăţie prin negoț Grecii și cei cîțiva Bulgari, cari, venind din Albania, din Macedonia, se așezară în mijlocul lor încă înnainte de cucerirea Ardealului de către Austriaci, Aceştia găsiră «Companii» și <compa- nişti» la Sibiiii, la Făgăraș, la Brașov 5. Privilegiul Companiei braşovene e din anul 1678; el fu înnoit de cîrmuirea cea nouă la 1701, rămiind eï şi de aici înnainte cu judecata lor, cu duhovnicul lor, și legaţi de-a dreptul cu Camera fiscală a Fei, Deocamdată însă, companiștii n'aveal voie a-și aduce și familiile din «Țara Turcească», nici a vinde cu mărunţișul; prăvălii deschise spre stradă nu D eraii îngăduite $, 1 Ibid., I, pp. 436-7. 2 Bârseanu, p. 4 şi urm. 3 Stinghe, Doc., I, p. 287. 4 V, cartea citată a d-luf Bârseanu. 5 Archiv f. siebenbiirgische Landeskunde, XXX, p. 178 şi urm, ê Herrmann, 1, p. 406 şi urm, www.dacoromanica.ro 320 SUPUŞI BRAŞOVULUI În curind, şi, an de an, tot mai mult, oaspeţii din Balcani se împrietenesc, se înrudesc, se unesc în afacerile de negoț şi în revendicațţiile politice cu Șcheienii mai înstăriți !. Cărăușii din Șchei duceaii pe la 1709 pănă la Graz sute de capete de boi. pe care le cumpărau din Ploiești și alte tirguri ale Ţerii-Romănești 2. Negustorii merseră și eï pănă prin Saxonia, Veneţia, Sliven, Constantinopol, de o potrivă cu «<compa- niştii>. În curînd ei putură să se laude că în Șchei sînt la o mie de case și că tricesima împărătească primește de la diînșii în fiecare an 20.000, ba chiar 30.000 de florini. Atunci ambiția libertăţii de comerț, a neatirnării politice încolți în inimile acestor oameni harnici și de ispravă. Aiutan şi de Sirbi, cu cari eraă uniți în ierarchia reli- gioasă, aţițați de lupta cu Sfatul pentru protopopul Radu Tempea și în potriva protopopului Tudor, ei încep cu tin- guirile la 17358. O lungă jalbă arătă Curții care sînt ne- dreptățile ce îndură ei şi piedecile ce se pun negoțului lor cu vinuri din viile muntene și cu mărfuri turcești. Ei sînt pedepsiţi aspru la orice prilej, Sașii se amestecă în afacerile bisericești ale Șcheiului, hotărind în procese de căsnicie și schimbînd popii; văduvele preoților, casele bisericii sint puse la dajde, clădiri bisericești nouă sînt oprite; slujba împărătească se cere de la ei fără despăgubire; dările sint fără măsură; Șcheienii n'ai voie să vîndă vin, nici bere, nici pine, nici fierturi ; bolțile lor din cetate nu pot fi deschise pentru vînzarea cu mărunțișul ; ei nu pot intra în fe%žżurť saă corporaţii 1 Scrisori de la începutul veacului al XVIII-lea sînt iscălite de ctoți Grecii şi Ruminil carii lăcuesc în forștatul Şchieailor Braşovului; saii tot Şchiei de la Braşov, împreună cu alalţ neguțătorť ce lăcuesc aicYə> (Stinghe, Doc, 1, pp. 22-3, 28). 2 Act din 11 Februar 1709, în Arch. Braşovului, Protocalul I, p. 1: pro- cesul lui Iordachi cu Neagul şi Dima, «seine gewesene Viehetreiber.., Ich habe mit praedictis gedinget 114 Stück Ochsen bis nacher Grätz zu treiben. ,. Es ist dem also: wir haben gedinget auss dem Plojest biss hinauss in Grâtz soviel Ochsen zu treiben». 3 După ce întăiii se încercase prin Franciscani, cari aveaii o fabrică de postav pentru Ordinul lor și luati lina de la ef, în 1728 (Herrmann, I, pp. 186-7). www.dacoromanica.ro SCHEI SAU ŞCHEIENII 321 şi n'aii putinţa să vadă la ce se întrebuințează banii ce plătesc. În puterea vechiului drept de a opri în Brașov negoţul străi- nilor, ei plătesc la porți dări nouă, cînd își duc marfa la bilciuri, şi aceasta de cite ori iese din oraș saii se întorc cu dînsa înnapoi; de la turmele ce pasc peste hotar li se iea brînză, lapte acru, miei, pe cînd și pentru mărfuri, și pentru turme ar ajunge numai tricesima Împăratului. În puterea numărului, bogăției, muncii lor harnice, în puterea unei cre- dinți dovedite și la anexare și în lupta cu Ungurii răsculați, Curuţii, ar trebui să li se dea drepturi cetățenești ca în Buda, în Pesta, saii o organisare deosebită, cu jude și juraţi romănești. În 1751, în 1761, altă generaţie aduce înnainte aceleași plingeri și aceleași dorințe; fără folos iarăși, căct Saşii, de punga cărora era vorba, se împotriviaii cu învier- șunare. Și o cerere din 1761 a companiștilor, cari iscăliaii «toți negustorii din Brașov», fu răspinsă. Totuși în 1766 taxele la poarta cetății căzură, și la 1777, supt înriurirea lui Iosif al II-lea, se îngădui acestora a-și strămuta familiile la Brașov, a face comerț cu mărunțișul, a deschide bolțile din cetate, a nu fi supăraţi cu sarcini împărătești și a-și alege un jude. La această dată alegerea era aproape cu neputinţă între adevărații companiști și ceilalți, așa încît Rominii se bucurară şi ei de aceste drepturi. Ei încetară astfel de a fi inquilini şi prinseră a se apropia de condiția orășenească |. În 1781, Șcheienii cereaii iarăşi un pristav anume pentru ei. Nu treceaii decit trei ani, și, la 17 Octombre 1784, li se făceaii de către Împăratul drept şi dușman al privilegiilor cele mai întinse concesii: ei putură vinde vin, măcelarii ro- mâîni vor putea vinde carne în suburbiile lor și chiar în ce: tate (ei cerură îndată să poată vinde și în celelalte două su- burbii); libertatea de a exercita orice meserii în cuprinsul Șcheiului, li fu acordată; ei puteaii neguţa cu fabricatele așe- zămintelor de industrie împărătești și, în sfirșit, și ei puteai să aibă parte la dregătorii. Se văzură atunci măcelarii șche- 1 Herrmann, I, p. 188 și urm., pp, 404-5. 75703. Vol. X, 21 www.dacoromanica.ro 322 SUPUŞII BRAŞOVULUI ieni făcînd zgomot înnaintea Sfatului pentru a fi primiți şi în țehiuri, Încă din 1782, şi Compania căpătase aceste drep- turi 1. Pe același timp, Romînii din Șchei cereau și dreptul de a-și mai face o biserică, potrivit cu decretul lui Iosif al II-lea, care înlăturase piedecile puse în această privință 2. În anii următori, şi anume la 1787, Costa Gianli, întemeie bise- rica Sf. Treimi din cetate, cu bani striînși de pe la boierii noştri 3. Dar această zidire stirni certe între Romîni şi Greci, cari, aceștia din urmă, aveaii acum pe Riga, cîntăreţul și în curînd martirul causei naționale, și începeaii a se simţi deosebiți ca sînge de tovarășii lor de lege, de ocupaţie și de lupte. O nouă epocă, românească, nu şcheiană, se începe cu aceasta în viața Romînilor din suburbiul de sus al Brașovului. Ei căpătaseră conczvilitatea cu Sașii, și scăpaii acum de conna- fiondlitatea cu Grecii. Se știe că, în anii din urmă, o fru- moasă biserică romănească s'a clădit în piaţa cetății înna- intea Sfatului, pe cînd într'un colț vegetează biserica Gre- ` cilor, mai mult pustie, şcoala Grecilor, abia visitată, biblio- teca Grecilor, închisă, Căci timpurile Companiei lor comer- ciale s'a dus, cum sa dus timpul cetăților cu drepturi în- chise, şi astăzi numărul, aliat cu cultura și bogăţia, biruiește. Măsurile de îngustare a drepturilor de vinzare, greutățile în căpătarea dreptului de cetățenie, ofensele şi certele de vorbe ce se făcură Șcheienilor după moartea lui Iosif al II-lea, în timpul reacţiunii absolutiste, de la 1795 înnainte, nu folosiră la mare lucru. Discuţia dacă eï eraii o «comunitate» ori ba, era zădarnică; ei eran o putere, care trebuia să se impuie, şi s'a impus. I. Adec[ă] eŭ Șărban, dinpreunfăj cu cumnatu-mieu Radul, dat-am zapisul nostru la măna Mării Sale Tiză Hanoș precum 1 Herrmann, 1I, p. 224 și vrm. 3 Ibid., pp. 249-50. 5 Ibid., p. 331 şi urm.; Baiulescu, o, c., passim, + Herrmann, II, p. 570 şi urm. www.dacoromanica.ro SCHRU SAU ŞCHEIENII 323 să s|ă] știe că ne aŭ dat Măriia Sa flor. 100, și i-am pus casa din Șchei zălog, însă casa care iaste alăturea cu casa lui Mateiii Sasul, și zioa am pus la Crăciun, să avem a-i darea banii, şi dobănda banilor flor. 10. Și pintru mai adevarat[ă| credință ne am pus degetel[e] și iscăliturile mai jos, ca să s[ă] creaz[ă]. Și am scris ep Rad[u|!oroșanul, cu măna mea. Lt. 1695. Mellt) Ghenar 3 dni. 1 Ei Șărban oroșanul. + Eu Rad|ull oroșanul!. 2. + Adecă eŭ jupăn Tanasiia neguțătoriul, carele sănt de la oraș de la Filebe 2, carele am fost soţiia cu dumnealui ju- pănul Vlăcul, care i s'ai tămplat de aŭ murit la cetate Bra- șovului, carele aŭ fost soțiia și cu alt neguţăltori, anume Iliia, feciorul lui Hatori Armanul, carele i sai tămplat de aŭ fost în Țara Leșască, cănd aŭ murit Vălcul la Brașov. Dat-am aciast[ă] credincioas[ă] cartea mea la măna Măriia Salle] jupan Hanăș Mancăș, județului cetăței Brașovului, și la tot cinstitul Svatul Brașovului, precum să dal știia că, după moarte soția mele, răposatului Vălcului, cătii negoţ am avut noi în cetate Brașovului, tot l-am luoat ei la măna mea, ca să daŭ eŭ sam[ă] la rudele mortului: oan rămas la cetate Brașovului nimic din negoţul nostru. Pentru aciasta am dat acest|ă] credincioas[ă] carte mea la măna Măriia Sale ca să Dia de mare credinţă. Și, pentru credința, întărit- am aciast|ă] carte a mea cu iscalitura și cu peceate mea. Și alți neguțători cu iscăliturile care aŭ fost de față martori. Și am scris eŭ, Costantin Țarbingă, și mărturisescii. Pis [= scris] m[esi]ța Fevruari, 21 dai, wt ya [=de la Hristos] 1699. Ei jupan Tănasiia cupeț [pecete roșie din 1695]. En Sta- tiia săn Mane, martor. "Id Ilaporoxaifa p.ăprnpas. Bzo55ons păprnpas. "Arâwns ppatnpoð 1 No. 652. 2 Filibe, Filipopol. www.dacoromanica.ro 924 SUPUŞI BRAŞOVULUI ră ö[vw]ðev. Mircea ot Nicopolea mărtorescii. "E Xarti "Harms axă tà Noro paprnpă 1. 3. Cinstite dumneata Marcăs. De la milostivul Dumnăzăi poftescu plecati scrisoare a mè să afle pe dumneata cu s[ă]- n[ăltate. Pricina scrisorii mel[e] cătră dumneata în iastă dată nu este alta, Dr de căt să-ți aduci dumneata aminte că, viind dumneata de la Brașăii, mergănd la Bistriță, te'i înpreunat cu mine în cetate la Coluș, și te ' rugat de Cam făcut bine cu șese florinţi, și ai zis că mi-i da acasăla Brașăii. Și, mer- gănd eŭ la Brașăi, n'am găsit pe dumneata acas[ă], și de atunce nu m'am mai tălnit cu dumneata. Acmu, tămplăndu-s[e) de aŭ mersu acolo giupănul Gheorghe Hărţu, mă rog dumi- tal[e] să mi-i trimiț pe dumnealui giupănul Ghiorghi Hărţu. De aciasta foarte poftescu pe dumneata, și să fii dumneata sfă]o[ă]tos. + Al dumital[e] mai mic ; Mihai Țitromașul, care am șăzut la Petecărie de la Lanţu °. IN :] Cinstitului dumisale giupănului Marcăs, procator ce- Gut Brașeului, cu bun[ă] s[ăjn[ăltate să s|ă] dën 4 Adec[ă] ep Petru săn Văsii Cur Negru, dărstarul ot Schiai, dat-am credincijoa]sa cartia noastră ca s[ă] fie de bun[ă] şi mare] credinţă la măna dumnialui jupănului Andriiaș Hianeg, pre|[cum] să s[ă] știe că am tocmit cu dumnialui de i-am văn- dut dărsta mia, car[e] dărstă iaste din sus de (de) toat[ă], și din jos iaste vecin Radul ginerel|e] lui Văsii Văltură, anum[e] Radul, și tomala [= tocmeala] ni-aii fostii f. 110, cu bani gata, și mi ai dat şi pămăntul schimbu, 3 oholde (szc), şi aşa i-am 1 No 678. > Adecă: apotecăria (farmacia) «la lanţ» (zur Kette), 3 No 586, www.dacoromanica.ro ŞCHEII SAU șCHEIENII 325 văndut de a mia bun[ă] voe, ca säi aibă a o stăpăni cu pace], și de nimia nici-o sup[ăJrar|e] să n'aibă. Așișderia, și dumnialui mi-ei dat voe și slobozenie, căt[e] zil[e] voi avia, să șez la dărstă, și ce va fi venitul de la dărstă dup[ă] strae să fie al mieii, și eŭ să daŭ dumnialui pe an căt[e] 6 ot, iar alt nimic,să nu dai. Și acial[e] 3 old|e] s'aii prețuit la bani cari săntă scriș mai sus, pentru schimbă, Şi, pentru mai mar|e] și adevărat[ă] credință, mi-am pus mai jos și diage- tel|e] în loc de peciat[e], ca s[ă] criaz[ă] în tot locul și la fieștece judecat[ă]. Și, cănd s'aii făcut scrisorea aciasta, fost- aŭ de faț[ă] mulți omeni bunt, care mai josii să vor iscăli, anum[e). Iunfie] 4 z[ile). Eu Petru. Eŭ Mariia, femiaia lui Petru, Eu Petcul Mortco, martor. Și am scris eŭ Ortia Logloltet, cu zisa lor, și sănti şi martor. [V*:] Anno 1700 ist dise Theilung vorgangen wegen der Derste 1. 5. Io Costandin Basarab Voevod big mlstiiti gspdri zemle vlahļ{i]scoe. T La al nostru cinstit, bun priiaten și de bine voitor, ve- cin de aproape, dumnealui jupănului Ghiorghe Irimiia, ma- rell eliudert al cinstitii cetăț Brașovului, sănțăltate și tot binel[e] de la Dumnezei poftim dumitale]. Pricina cărţii nu iaste alt[a], Gr de căt facem dumitale] știre că aici la noi ne spuse sluga noastră Davidu Ciauș?, cum mai nainte vreame tată-săi popa Ion aŭ fost acolea la bisearică gociman, și el încă aŭ fost den cei juraţi ai bisearicii. Deci, avănd între dănșii socoteală de ale bisearicii, de multe ori ni san ru- gat ca să-l lăsăm să vie acolo, să-ș caute, precum și alți jurat de acol[o] ne-a și scris ca să-l lăsăm. De care acum 1 No 579. 2 Corbea, www.dacoromanica.ro 326 SUPUŞII BRAŞOVULUI lăsăndu-l ca să vie acol[o], poftim pre dumneata,ca pre un vechiii priiaten, şi de aciasta şi de altel[e) ce va avea și va fac[e] ştire dumitalle], să fie supt protexiia dumital|e|, ca să-ş poat[ă] căuta trebile ce va avea. Şi noi vom rămănea a mulțumi dumital[e|. Şi, cu aciasta sfărşindu, mila lui Dum- nezeii fie pururea cu dumneata. Fev|ruarie] 23 d., D 7208 [1700]. De bine voitoriul dumital[e] : Jo Costandin Voevod. + [V°:] La al nostru cinstit, vechiii priiaten şi de bin[e] voitoriii, vecin de laproape, dumnealui jupănului Ghiorghe, marel|e]-judeţ al cinstitii cetăț Braşovului, cu căzută cinste să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă!.] 6. + Ei Nicula Veaveriţ|ă] den Șcheai dat-am zapisul mieii ca s|ă] fie de bun[ă] credinţă la cinstit[ă] măna Märieï Salle) domnului judeţului Ghiorghii Draot, precum să s[ă] știe că am luat eŭ Necula pe chezășie mea de la Mărie Sa Domnul pe Roman Peapin[e], de l-am scos din prensoare, sl aşa l-am luat în chizăşie, pe om, iar nu pe ban) Şi, căndi îl va pohti Mărie Sa, să aibii a-l darle] pe om de faţ[ă], că așa m'am legat cu scrisoar[ea] mea. Și pentru credința mi-am pus și deagitul mai jos, ca s[ă] să creaz[ă]. Sep|temvrie] 20 dni, l 7227 [1718]2. Ei Nicula Veaveriț[ă], chizaş pe om. Și am scris eŭ, Oancea Log[o]f[š]t[ul], cu zis[a] lui. 7. + Adec)ă] eŭ Stoian Zlgjra[nlţ[ă], înpreună cu fămuiia meah Mariia dat-am aciastă scrisoare a noastră la mănă dumnialui 1 N° 379. ? N° 709. www.dacoromanica.ro SCHEIL SAU ŞCHEIENII 327 Radu Burghez, precum să s[ă] știe că ni-am învoit noi cu Radu Burghez, de am schimbat cu niște case: eñ Stoian înpreună cu Mariia i-am dat noi dumnealui o casă care au fost a lui Ion Tampa, și, murind Ion Tampa, înpreună cu fămiaia și cu copii care aŭ avut, și, murind ei, aŭ rămas casa soacră-mea. Murind și soacră-mea, aŭ rămas noao, lui Stoian și Mariei. Și eŭ Radu i-am dat o casă care iaste din sus de aceaia, care am f|ăjcut ep din ceput, și i-am mai dat și bani] gata 522, şi, căndii am făcut această tocmală, adec[ă] schimb, aŭ fost și oameni] bun[i], care să vor iscăli mai jos. Și noi am întărit aciastă scrisoare cu deagetele, mai jos, ca să s[ă] crează în tot locul și la fieștece judecat[ă). 1720, F[e]v[ruarie] 26 dni Eü Stoian Zgranță, cu voia mea. Eu Mariia, femeaia lui Stoian, cu voia mea. Ei Radu Burghez, cu voia mea. Și am scris eŭ Mătei sn[ă] pop[a] Radul das(căl], cu voia dumnealor, şi mart[ur). Georgius Repser, Eu, Văsii, martor!. [V° :] Stojan Flajurăss, Resst noch fi. 10. 8. Anul 1720, lunlie] 24. Să.să știi că ai luoat Paraschiva lui Leondari din boltă de la Pătru Bibosul o ladă și un sipet ei o şcatulcă cu sticle, care aŭ avut foiţă cum că sînt ale lui Leondari, și o plapomă și un covor vechi și o față de perină cu puțintică pinză, şi niște dăsagi cu alte unealte, ale Stancăi, sora lui Pătru, și un strai și o perină veache. Aceaste unealte le aii luat Paraschiva la mîna ei, cînd s'ar mai căuta, și-ș va cunoaște ceva, iar să-ș ià, fiind de față. Pis az |= scris eŭ] popa] Radul Teampiea]. 1 No 712. www.dacoromanica.ro 328 SUPUŞI] BRAŞOVULUI 1720, lul[ie] 24. Să să ştie că ai luoat chir (ky9) Dumitru din marfa ce aŭ avut la Pătru: 2 ștuci de tulpan. 11 litre mătase cărmizie. Apirpore Zebsra Ehafa mă ğvobev. 'mipa aal Bio þýoovpa Xapria Xovrpăl. 9. Adec[â] ep Radul Căciul[ă), înpreun[ă) cu Radul Panciova, dat-am al nostru credincios zapis ca s|X] fie de bun[ă] credință la cinstit[ă] măna Mao Sale domnului județului Ghiorghie Draot al cetății a Brașovului, precum să däi ştie că ne-am pus nooo chizaș la Mărie Sa, păntru Enache croitoru şi pentru fămeaia lui, Sora, de o am scos din prinsoar[e). Și așa ne-am pus noi chiezaș pe acești] oamen[i], cănd îi va pohti Mărie Sa, să avem aï da de faț[ä], iar, nefiindii 'oam[ejnii de faț[ă], să avem noi chizașii a da sam[á] di dinșii. Și, pentru credinţa, ne-am pus și deagitile, mai jos, în loc de peceate, ca s[ă] să creaaz[ă] orli] la ce judecat[ă). Aplrilie] 3 dni, 7231 [1723]. Ei Radu Căciul[ă), chizaş. Fi Radu Panciova, chizaș. Și am şcris eŭ, Oancea Logfolf[ăli[ul] cu zis[a] lor, și mărturi- sescu °. 10. Pontorile care poftescu și mă rog la cinstitul Sfat ca să facă bine să me să dè cumm arat în jos; 1728, Fev|ruarie] 1 dni; I. Pentru cartea de afurisanie, să fie slobod ca să s|ă| ci- tească dup[ă] obiceaiul nostru. 2, Să să scrie o carte la Nedelco pentru un zapis dă 1000 dă lei, care i-ai dat Pană fratele Mihalcii, ca să ià bani dă la Dumitru Ghizdaveţu, dă la București, să să protăștăluiască cu tărie la Nedelco, ca să aducă zapisul, iar aici, la cetaate, şi să-l dea la măna jupănului Mogoş Vasilie, și să-ș ià bani 1 No ao, — Dimitrie arată în grecește că a luat și două zi? de hirtie ordinară. * No 713, www.dacoromanica.ro ŞOHEII SAU SCHIER 329 căţi va fi dat la Mihalcea pentru acelu zapis, și sănti suptu peceate, Dän o veni poruncă dă la Măiriia Sa ghinărarul. 3. Să mi să dea un adistaţion pecum Pană aŭ mărturisit pecum acel zapis iaste dat la Nedelco Bunbacarul, și tot la acest adestațion să-m mai adevereaze și 4. pentru 2 cărți ce scrii dă la Cernavod[a] pecum mă-se diiat[ă] nată (sc) n'ai făcut, numai la duhovnic a zis să spue -a feciori pentru ti 1000, ce aŭ avut cu dobăndă, bani ai el, la Istratie Lipţcanul și la frate-săi, să fie aï fetei cei mai mici, care o aŭ căutat-o la bola ei ani 6 pol [=jumătate], iar frații să maibă treabă cu acești bani. 4. Pentru memoriia mele (sic), jupăneasii popii Alexe, pre- cum aici acum n'are cu cine săi să cautle] dreptatea, plăjatru zăstrile ei, care jăluește că Mihalcea aŭ murit, şi Pană aŭ fu- git, şi, undeva filuminat[ă] porunca Măriii Sale, să fie și fraţii, ca să i să caute dreptatea ei,—rugăndu-se ca să i să dea şi un cinstit adistațion dă la cinstitul Sfat, precum i s'aii găsit și lăzile stricate, dup|ă] ce san făcut Mihalcea, Date sën, stăpăn la bolta lui Enache Papa Alexe, unde era lăzile ei, cu hainele și cu arginturi și scule dă auru. Ce or mărturisi cu sufletele lor că aii avut la aceale lăzi ce s'ai găsit stricate. 5. Păntru cărți, deac'a fi cu voia cinstitului Sfat, ce să mi să dea, să le ducu mai curăndu, dup[ă] cum și Măriia Sa ghenăralul aŭ scris. [V*:] [Şters:] Pontorile care mă rog Măriii Sale judeţului și la tot cinstitul Sfatu. Mă rog Măriii Tale doamne Andreiaş, ca să faci bine să isprăvești scrisoarea lui Nedelco și adestaționurile care semnez înlăuntru, și pentru mine, și pentru lăzile dumneaei jupăneasii a jupănului Enache, pentru dăşchisul lăzilor; și pentru căte mă am rugat, sileaște däm isprăveaşte ca să mă ducu, că săntu trei luni dă căndu lipsescu dă acasă, și eii voi forte mulțumi, şi voi plăti Măriii Tale, și voi rămănea gata spre slujba dumitale. Al dumitale plecat și gata spre slujbă: Radul Drăgoi Găleșăscul!, 1 No oui, www.dacoromanica.ro 330 SUPUŞI] BRAŞOYULUI II. + 1728, Mai 24. Fost-am noi aceștiia care mai jos să vor iscăli, anume la socoteala lui Ion Stoenel, din preunjă] cu Văsii Romcea și Vlad 'Țiganul. Așa am aflat not prin spu- sele lor: întăi, aŭ rămas Vlad casă dea 552 bani op", și iar lei 2 pentru o cheltuială, în Iaș, iar, al doilea, pentru o It gancă care o a dus aceșști mai sus de, aŭ rămas să jure Vlad că n'aii zis că le va plăti, să-ș aleagă cu Țiganca care o a dus, iar, pentru nește împrumutări ce aŭ dat Vlad, dal lech 1, banfi] 58, să aibă Vlad a-i dearea. Eü Radul Dumei aciasta am aflat. Ei Dumitru Ionașu, mart[ur]. Eŭ Ion Grid, mart[ur]. Eŭ Stanciul Șetrarul am afat!. 12. Și eŭ Todoran Zelinca dat-am acestii zapis al mieii la cinstit[ă] măna dumisale jupănului Morcăș Vognării, precum să s[ă] știi că eŭ aşa m'am prinsii înnaintea dumisal[e], în- trun an să nu beaŭ vin, nici rachiii, nici miedă, ci, viindu-m betejal[ă), de la Dumnezăi, la betejal[ă) să beaii cu socoteală, căte pățănelii, iar, afar[ă] din betejal(ă) nici de cum, Iar, de m'ar afla dumnealui ca s[ă] beaii vin, rachiii, miedii, dum- nealui să fie volnicii cu aciastă scrisoare a mea, făr de nici-o judecat[ă] să mă bage în obeade, și să m|ă] bage și în tem- nița cea rea, şi 100 de lopăţi la cur, şi dumnealui să aibă a mă ţănea în temniță numai cu pit[ă] și cu apă, un anii. Pen- tru că eŭ așa m'am legat înnaintea dumisale și înnainte la oameni bun[i] care mai jos să vor iscăli anume, ca s[ă] fie zapisul mieii în tot locul și la fieștece judecat[ă] credincios. Și am pus ep degetul miei mai jos, în loc de peceate. 1730, 17—. 1 No 719. www.dacoromanica.ro SCHEI SAU SCHBIENIĂ 331 Eŭ Todoran Zalinca m'am prins pre ce scrie mai sus, şi am voitiă. Eŭ Todor Nan (?), mar(tur]. Și am scris ei, Radu Log[făt], cu voia lui, şi sänt și mar(tor. |V*:] Des Todoran Sellincka Schein, 1730, die 27 Juli, hab im die 2 Gulden gelihen, welche seiner Mutter gezahlt hate !. 13. t Dumital[e] jupun Moarcăș, săn[ăjtate și tot binele poftescii de la milostivul Dumnezei ca sët dăruiască, înpreun(ă] cu toat|ă] cinstită casa dumitalje]. De vei osteni dumneata a întreba și de noi, cu mila lui Dumnezeii ne aflămi săn[ă|- toş. Altă, nu avuseiii a lungia scrie dumitale], fär căt mă rog dumital[e] pentru banii de la Ion Grid, să-m(i] isprăveşti, cum va face, să-mi dea banii, să nu mai umble cu alte vorbe; că eŭ, căt va veni aici în GL nu-l von aștepta nici-o zi, ci-l voiii apuca cu mare] strănsoar|e|, deaca nu faci dum- neata de aciia, să scoţ[ă] banii, — că ajungă de căndu mă poartă tot cu vorbe! Ci de aciasta mă rog dumitalje], să-m trimiț răspunsul căt de curăndi, că dumneata mă minţ că no Dot să-m scot banii, și îm scrie nepotul Stae că, ce aŭ fostii, țe-aŭ plătit tot, și înc[ă] îm scrie că am rămas dom- nelor de la împărțeală fi. 85, și zice că vor să-m vănză sculile de aciia, să dea banii; și aceșt[i] ban[i] ai miei stai jos! Ci de aciasta, cum zicu, să-m trimiț răspunsul, şi așa să-i spoi lui Ion, să nu-i pae glumă, căndii va veni în ţarjâ]; iat[ă] şi dumneata să faci bine, să spui dumnelor, să nu-m[i] vănză sculile, păn voiu scoate banii de la Ion. Aciasta am scris. Și fii dumneata săn[ă]tos wr Xe [= de la Hristos], amin. Sep[temvrie] 7, P 7240 [1731]. A dumtallel de binje] voitoare: eŭ, Anușca. [V*:] Întru cinstită măna dumnealui jupănului Moarcăș de la Brașov, cu multă sănlăltate să se dea. [Pecete galbenă, ruptă ?.] 1 N° 723, 2 No 724. www.dacoromanica.ro 332 SUPUŞI BRAŞOVULUI I4. De D[umne]zăŭù înnălțatului şi prea-cinstitului, depreună a tot Sfatului, m[iļ]l[o]stivilor miei cinstiți domni, cu mare ple- căciune și cu multă cinste mă închin Măriilor Voastre. De vreame ce, cu ml[ijla lui D[umnejzei și a prea-cinstitului Sfat, am fost miluiți și rănduiți la aciastă slujbă a protopopiei după petreacerea din lume a părinţilor noștrii, și acum foarte mă rog Măriilor Voastre ca să nu fiii uitat de cătră bună- tate și bun ajutoriul cinstitului Sfat, ca, după înțelepciunea și buna chivernisire a Măriilor Voastre, să să isprăvască și acest lucru al protopopiei. Că iată ce răspand oam[enlii noștrii, căţva protivnici, de zic așa : că, de ar avea cinstitul Sfat v'o puteare, ar pune în Scaun pre cel ce l-aii rănduit a fi protopop; iară să cunoaște cum că nu poate cinstitu Sfat: de aceaia nu Dunet în Scaun pre carii Măria Voastră l-aţi ales. Și așa zic că ei ai puteare a pune pre al lor protopop, pe popa Radu, și multe cuvinte protivnice îm zic mie, nu de față, ce pe de laturi,— nu numai popa Radu și popa Petcu, Mogoș, Duma, Radu Pricop, Costandin Dan, Petcu Inașu, goci- manul, Enachi Calabrezii, Dumitru Hărsii, ce și muerile lor, încă și Toma, cumnatu popei Rad[ul. Aceastea îm zic, că sănt protopop săsescu, și eii am văndut cinstitului Sfat biseareca lor și pe Romănii (szc) din Șcheai, și, toate căte nu pot ei isprăvi, eii le stric. Pănă și la Ţar[a]-Rumăntească Giel, la Diojmni și la VIă- dici şi la boiari, astă vară map părăt acei mai sus As, căt era să-m pierz puțină milă ce am de acolo; dară, astă toamnă, mergănd eŭ înnaintea acelor mari la Bucureșt[i], și cunoscănd adevărul și putearea stăpăniei Măriilor Voastre, minciunile lor s'aii astupat, și toată cinstea și mila ce am avut, o am dobăndit iarăș, Așijderea iarăș, avănd mare nădeajde de sumeție cu Climent Ribniceanul, şi lui ap scris acea pără, ce e zisă mai sus, și el încă are gănd răii asupra mea, după ce să va face episcop și va apuca să ne stăpînească, și în tot chipul și acum să www.dacoromanica.ro SCHEI SAU ŞCHEIENII 333 silescă, neputănd cu Măria Voastră să-m(i] facă mie afuri- sanie și răutate. Nici popă, nici dascal, nici ai bisearicii, nici cei de afară nu-m dai nici-o ascultare, și în slujbele biserecești ale pro- topopiei tot pop[a] Radu face și să amestecă ; încă cu mare sumeție, și el învață pe ot, nici cum de mine să nu asculte nimini. Să adună ei, acei mai sus ziși, sănguri, și să închid în sf[ă]nta bisearecă, şi să sfătuesciă ei acolo, sănguri. Ce facet Măria Voastră? Bine să scrie cinstitul Sfat la Sibiř, la cei maï mari d[o]mni, unde va socoti cinstitul Sfat, încă și la Măria Sa Diolomnu grofu Nogagheșu de Ghebernie, marele-judeţ d[ojmnului Samuil Herbetă, ca să să isprăvască acest lucru al protopopiei, la un feali, ca să nu să laude protivnicii în sumeţia lor. De aceastea avui a mă jălui cinstitului Sfat, și mila lui D|umnejzei fie cu Măria Voastră, cu tot cinstitul Sfat, spre ajutori și întărire, și spre surparea a tot protivnicul, văzut şi nevăzut. Smeritul și plecatul a tot cinstitul Sfat: Luna Mart 10 dni, anul 1737. Popa Theodor de la Șcheai. + Veţi a ști Măria Voastră că, după ce să va hirotonisi episcop Climent Răimniceanu, apoi îș va lua slobozenie și voe cu scrisoare de la Măria Sa cinstitul director comendiri-ghe- neralu, ca să ne fie și noao Vlădică, după pofta Șcheailor, şi să silesci cu toţi ca să să facă și pe aici obiceaiuri preo- ţilor, cum sănt la Munteani, şi ne vor strica foarte răă. Ci să apucați Măria Voastră, mai nainte să isprăviţi cu d[ojmuu directoru, fiind țara aciasta a Măriilor Voastre, mai mult să nu-i dea episcopului voe și slobozenie; numai aceaste trei să aibă slobozie (sic): 1) Să ià un taler poclonul vlădicescii, de popă. 2) Cănd va lipsi v'un popă, să-l hirotonească Sf|ijnția Sa. 3) Şi să-l pomenească bisearecile după leagea noastră. Cum ap fost obiceaiul din bătrăni ia tot Wlădicii. + Măcar că auz că vin unii, de să fac a să pleca Măriilor www.dacoromanica.ro 334 BUPUŞII BRAŞOVULUI Voastre, dară să nu-i priimiţi cu tot dinnadinsu, că cu mare fățărie vin, şi acel gănd aŭ, cum, prin zăbava uitării lucrănd ei, să vă pomeni Măriile Voastre biruiți, — că nu încetează, şi cei de aici, și cei de acolo, a nu lucra. Acum san apucat de lucrează cu Mitropolitul Sărbilor, prin Cămara cea noao a Beligradului și a Timișvarului, ce să zice: jliriko napcione (cu litere, așa !). [V*:] Prea-înnălţatului, prea-cinstitului Sfatii, cu multă ple- căciune și cu mare cinste să să închine!, 15. Luminate și înnălțate prințipe a Țării-Rumăneșt|i], D[oajmne, D[oajmne, al nostru de bine făcători. Omenia și îngăduința acelor vreadnici mai de aduce în- drăznire şi leanevie celo[r] datornici. După care, necum să-ș plătească datoria cea d'intăi, ci iară alte capete de iznoavă încarcă. Așijderea facem și noi, care avem să mulțemim și şi să ne plătim de multe faceri de bine care am avut întru anii trecuţ, și de la luminata faţa Mării Tal[e], şi de la răpo- sapt D(o]mnii aï țării D[o]mni Tal[e]. Nemulţemind și ne- plătind, pentru neputința noastră, ne plecăm de iznoavă și încărcăm datorie cu datorie, foarte bine văzănd că mărirea și grația Mării Tale pe a celor răposaţi cu mult va să în- treacă nevrednicia noastră, ca acelor datornici ai Mării Tale, şi ne foarte rugăm să nu te înduri de cetatea noastră şi de vecinătatea, Bine ne aducem aminte ce ne-ai răspunsii de curănd; iară ne iaste în ştință marea vrednicie cu cere Măria Ta ești un D[o]mnii (vreadnic) (sic) cinstit, nici ne rugăm de alt[ă], fără să ne laş Măria Ta, din vinurile] țării, pe bani gata, atăta făr căt vor putea fi și oaminilor celor supuș ai Mării Tale. Că nici nă stă, de spre partea noastră, de aciasta nimic înpotrivă, și ne ajunge atăta facere de bine, măcarii numai de sar mai lărgi de spre Măriia Ta opreala cea foarte strămtă. Aciastă plecăciune a noastră și rugă- 1 No 726. www.dacoromanica.ro ȘCHEU SAY BCHRIEN 335 minte va da înnainte Mării Tale, după zisa noastră, din cu: vinte, preotu Todor, pe care ne rugăm cu plecăciune să-l as- culți după grația Mării Tale, și să nu-l laş Dr de ispravă, den luminata fața. Ne foarte rugăm, Aclasta acum. Lăsăm pe mfijla lu D[ulm[neJzăi să păzească D|[oJmniia Mării Tale. A dooa, în ştiinţa facem luminatei feațe Mării Tal[e] pentru ceale ce san primejduit acel smerit preot, anumlel popa Todor, de aici, de spre preoții și norodu sën, de s'au lipsit de un an de bhisearica lui și de venitu lui, și nu putem priceape pe alt mai pe largii a știință pre Măriia Ta, făr pentru pizma, că el, ticălosul, destul îl știm, că cu dreptate le-aii slujit și legii în multe rînduri le-aii ajutorit, și nici-un lucru prost de dănsu nu putem afla. Din tinereaţele lui pănă la bătrăneaţe, de cănd slujeaşte, sănt mai bine de 30 de ani; și noi ce le poruncim, pentru pacea, nu vor să ne asculte. Ci păcat iaste, Măria Ta, a lipsi de aici un om harnic caacesta; numai ne rugăm foarte Mării Tal(e] să nu te îndurți] de el, ci s[ă] le porunceșt(i] acestora, ca să fie preotu odihnit și în pace la biseareca lui, fiind Măriia Ta şi titor aceștii sf|i]nte biseareci, că iaste zidită de la înnălțatu Scaunu D[o]mniei Mării Tal[e]. Făcănd Măriia Ta și acest bine, pentru rugăciunea noastră, vom mulțămi Mării Tale, că și ei acolo să rănescii, în ţara Mării Tal[e), și, aŭ cu voe, aŭ Dr voe, le cată să asculte. Iar și pricina cestui lucru al Șcheilor, bine îl știe și d[ujm- nealui Dudescu Vel Loglofăt], și mai bine va înștiința pe Măria Tab. [Concept. Pe altă foaie, întăiul concept, cu litere latine şi ortografia ungurească ?.] 16. Cumnate Opro. Să ostenești să te duci cu aciastă ţudu- DG la feciorii Volfoae în Tărgul Grăului, să le spui că mu- 1 Teodor a fost făcut preot la 1721 (Stinghe, fg, fesezricei, p. 56). Dar aici e vorba de «gilcevile ce s'aŭ făcut de popa Todor» (44;4., p. 110 şi urm.). Scrisoarea trebuie pusă apo! în legătură cu documentul precedent. 1 N° 578, www.dacoromanica.ro 336 SUPUŞII BRABOVULUY mă-sa aŭ murit la Iunie 15 zile, şi ep am fostii atunci, am fostă la Pătruburg (szc/), şi aŭ murit în casa prinţipului Cos- tandin Antohie, şi la moarte ei aŭ chiemat pe un popă să- sescu, și aŭ venit şi un notareș înpărătescu, și aŭ scris totce san aflat: bani, scule și altele, și Dap pecetluit cu pecetea înpărătească, dăndu-le în samă Mării Sale, și scriind, cănd va veni vre un fecior, să le deah. Ci să le zică să vie maï în grab[ă], că așa aŭ lăsat și mumă-sa, ca să le ià feciorii și fete, că mulți s'au ispitit să le iă de la prinţipul, dară nici cum Dan vrut să le dia. Căci Măriia Sa știe familiia dum- nealor. Ci pot face să mulțămiască, că, de ar fi murit airea, nu S'ar fi ales nimic. lul[ie] 5, 1743. Prot|olprez|viter| Efstatie Vasilievici, manu propria !. 17. + Dat-am carte noastră dă judecată lui Petco Eneșoiu ot Brașov, avănd întrebăciune de faţ|ă] înnainte noastră cu fie-săii Petco, care Petco fie-săii a fost dat jalbă la Măriia Sa Vod[ă] pentru zestrile mume-sii, zicănd că, însurăndu-s[e) tată-săă a doaora, i-ar fi prăpădit zestrile mumă-sii, și Mä- ria Sa Vod[ă], după jalba luí, aŭ rănduit pă Tudor Slăvescu], copilul din cas|ă], şi cu luminat[ă| cart[e] Mării Sal[e], și i-ai adus pă amăndoi de față înnainte noastră, și așa San învoit eï între dănșii, şi aŭ dat Petuco (sic) Enișoiul fie-săii vie p[o]glon] p oll [=jumătate], ceaaii în dealul Cernăteștilor, și i-aii dat și o păreche de pistoale cu tocuri, și aŭ dat şi zeciuial/a] și trepădul copilului den casă. Drept aciia, am dat aciasta cartea de judecat[ă] lui Petuco Braş|olvean[ul], ca de acum înnainte să aibă pace de cătră fie-său, Petco. Aciasta scriem. Ap[rilie] 21 dni, 1753. A. biv Vel Sărd|ar]. + Dup[ă] cum am văzut și scrisoare fie-săii de așăzămăntu. 1 No 727. 3 NO 730, www.dacoromanica.ro SCHEI SAU ŞCHEIENII 337 18, f Scrisoar[e| car[e] mi-ai trimis, o am priimit, și toate am înţeles pentru fratel[e) nostru, că aŭ avut necazii multii, și l-au oprit pentru ca s[ă] ou meargă la Țarigrad, și dum- niata te-ai făcut chezaş pentru el, și ai dat și zapis. Noi foarte Tt mulțămim de dragostia și de fac(ejria de bine carle) o faci, şi ai scris că îţ este mar[e| frică ca să] nu superfi] capucheael(ejle. Dar noi cu capuchiaaelțejle nu avem nimica, nici la lucrurile domnești nu n[e] amestecăm, ci el merge după cum ţi-am scris; că avem acolo bani de pe un brăii, care ştii, lei 1000, și aparte avem, de pe zăblae, car[e] am trimis, lei 4.000, și, mai avănd încă din marfa car[e] am dat-oo la Slivin, la un Armian, anum[e] Hasăn Hămi, lei 3.000, şi de pe altă marfă încă vr'o 2.000 de lei; carți] fac cu tot lei 10.000, și să o iaii de acolo, şi de acolo, daca va găsi nescaiva coade de samur bun, la chir Ciuboi, să ià vr'o 5.000, și apoi, căț îi va rămănia, să-i dia la omul dumital el, acolo. Și, daca-i va loa, ni-i vei da dumniata aciia, dar, daca nu va găsi co aciastă marfă, nu va loa, ci, căţ banfi] va avia, aşa am dat noï ordin ca să-l dia pă ot acolo, la omul dumlitale]. Şi, ar[e] so- cotială cu Hagi-Costanda, de 7 ant, apoi, orl să Gell toc- mială cu megustorli] carlejle duc marfă la Slivin și la Ta, rlijgrad, ca la cătă sumă le va tribui, că eŭ de aici o gă- tescu. Asta este toată triaaba lui acolo, apoi, daca ar fi pentru pricin[ăj de capuchiael[e), aŭ lol triimite ei în ve- deria tuturorii omen[illor? Căzi şi noi încă măncăm săr .. „, l-oi triimite cu altă socotială, dă ne-ar (nu) putea căuta de negoţtbriia noastră, dar să umblăm în alte ellial? Și zic că eşti la mar[e] ipopsia, ce . . . vorbi nimica; dar acumii noi ami intrat la mai mare ipopsie, la car[e] nici că ştim ce fac|e]mii. Căci ne scrie că, încă după plecaria fratelui nostrul, aŭ venit mulți omin(i) de aŭ pohtit chezășie de l[a] dum- niata pentru el. La car[e] multu ne mirămii noi, că noi nu știmii acolo, ca s[ă] fie el dator cuiva nici-un ban măcar; că cătă sum[ă] de marfă am loat, toată am plătitu-o cu ban(i] gata. Noi. știm că numai dum[ijtalțe] îț sintem datori. 75703. Vol. X. 22 www.dacoromanica.ro 338 SUPUŞI BRAŞOVULUI Și aşa mă rog să-i Ge Dumnezeii pă nenumiţii]. Să-m[i] scrii, cin[e] Lan opriti, și cin[e] aŭ mai pohtit chizășie pentru el. Că noi sintem forte supăraț,— că el poate aŭ loatu de la ci- n[e]vaș nescaiva ban[i] cu dobăndă sai înprumut, și roi nu știm, și el poate că i-aii măncat, saii i-aii prăpădit, saŭ aŭ dat cuiva, și san măncat, şi noi n'avem la ştiria noostră ni- mica. Căci că, încă ei fiindu acolo ast[ă] prim[ă]vară, nu mi- aŭ zis nimia[i] pentru el că este cuivaș dator; ci iată că triimetem un omii dinnadinsu cu scrisor[e] asta; să-mi faci bine să-m scrii pă largu toată pricina, că săntem forte supăraț tare. Că noi acum toată taina noastră o dăm cătră dum- niata: nu nle| păzim de nimica ca s[ă] nu-ţli] spunțejmi. Apoi, fiindiică aŭ plecat cu chir Enia al dum[ijtal[e], îț va scrie chir Enia, ce triaabă am acolo, daca nu n[e| vei crede pă noi. 19. 1759. Sept. 15... şi tocmire de datorii... 1762, AsxeuGpiov 18. f Mergănd la Car, să mergă la gazdă la Estărgar lanoș, lăngă casă Nemţilor, în măn[a] dereaptă. [Socoteală în don. La Tiţa Pănoe... Baciu Coifănar... La Ion Giuvelcă... 1760, Ghen[arie| 26. Cu ajutorțiul] lui D[ujm|nejzeii mă am socotit cu taica, și din tot[ă] socotiala aŭ rămas să mai jaŭ eu de la dumnialui lei noi 1000, adecăte lei o mie tocma. Și am loat ep de la dum(neajlui vin but o şi butoe 2; căț bani vor prinde la măsur[ăjtor[e] lor, să aibă a-i scădia din suma de sus; apoi, căt va fi preţul] vin[ullui, pă cum l-oi vinde, tot așa să s|ă] socotiască, tot, nici mai sus, nici mai jos ; 1760, Ghen[arie] 26. „„„Ne am mai dat la Țarlijgradu lei 26. Am mai dat maicăi, căndii am plecat la Slivin, tl. 200. La chir Dimitrul 1 Registrul de negustor din 1759. V. nl următor. www.dacoromanica.ro SCHEIL SAU ŞOHEIENII 339 Vlad, pă ploșce... La ciubuc, la hărtie... Zăblăi, coț... Pioșce de 3 coffe]... La ploșca înșelător.,.. 1760, Ghen. 16. Cu ajutor[iul] lui Dumnezei avem cu chir Enia în tovărășie bumbac, saci 15%... 20. Prea-cinstiţilor celor de bune și fericite neamuri și aï noștri mai mari poruncitori, Măriia Voastră cinstiț domni ai cinsti- tului Maestratii, cu lacrămi și cu multă plecăciune Măriia Voas. tră ne închinăm. Noi, ep Dumitrul Hărsii, dinpreună cu feciorul mie, anume Dumitru, cădem la mila şi dereptatea Măriia Voastră, ca să vă aducet aminte și de noi, de vreme ce am ajunsii la atăta năcaz și pedeapsă, și, cui săntem datori noi, ne dăm platnici cu toată bunătatea noastră ce avem, ca să plătim la toți, cine săntem datori. Dară și dumnealor datornici, la cine săntem noi datori, să-și aducă aminte și de Dumnezăi în ce fel să vinde bunătatea noastră, și pe noi ne ţine la închisoare, și pă semne ne poftește toată paguba noastră, cătă să face de toate părțile. 1. Marfa din boltă să va mucezi și să va strica ; pagubă va fi. 2. Venitul moșilor acum este și să prăpădește de streini. 3. Fămeile noastre umblă pe ușile altora, fiind lipsite de toate părțile, pecum săntem și noi aici la închisoare. Pentru aciasta ne rugăm Măriilor Voastre, să vă milosti- viț pre noi, că și noi săntem de aici, și totii vom să rămă- nem iar totii suptii ascultarea Măriilor Voastre ca și pănă acum, după cum am fostii supuși la toate poruncile. De vreme ce san luoti în samă toată bunătatea noastră ce am avutii, atătii cătii am rămas numai cu trupurile și cu sufletele, păcatii ar hi să ne mai păgubim peste toate și de la marfă și de la moș și de la toate; ci ne rugăm să ne lăsaţ afară, și poftim un cinstită comision, și să ne socotim, și să ne plătim cu toate ce avem, de datornici, dar să nu perim de toată lipsa, noi aici în chisoare și fămeile și copii 1 Ihidem. www.dacoromanica.ro 340 SUPUŞI BRAŞOVULUI noștri afară, pe ușile altora. Aciasta, și mila lui Dum- nezeii să se milostivească cu găndul cel bun spre noi. Și rămănem mai mici ubligaț ai Măriilor Voastre: Dumitru Der, dinpreună cu feciorul, Dumitru. Av|gus]tă 14 dni, 17611. 21. 1764. Ghen[ajrie. Anum[e] dam cheltuit ep de la min[e| pentro Chivuţia]. ... I cheptar, f. 6. 1 tivilichie verde, f. 10.1 deto pes- triț[ă], f. 12. 1 deto belicos|ă], f. 20. 2 rochi cutnie, f. 33, 86. 1 şurți bun, f, 22. 3 deto carton, f. 5, 32. I roche șa- malagia, f. 13, 23. 10 coț belacos[ă]... 10 coţ atlazii... 2 părechi cizime roș... 3 părechi conduri, f. 3. 1 colan bun, f. 2, 18. 1 mintie, f. — Cheltuiala la rochi, f. — 1760, Av[gust] 20, datoriia gostinarțijlor din aa[ul] trecut... Blan[ă] de pisic[ă]... La mătăș... La 10 povărți] de bum- bac... Arnici sac 1, cu lei 73... 1761, Mai 7. Am trimis lui Tudor marfă de l[a] Giurgiul, anume: Cos[e] lungi 194, căte 33 lei Cos[e] scurte 100 > » » Pănză eot 52, căte 8 > Coţ IOI, căte 7 > Cot 282, căte 9 > Cot 342, căte 10 > Cot 200, căte 7 > Mătasă 2, cu lei 22 > Castar (sic = astar) 1 pes. (szc) 453. 22. Eŭ cel mai jos cu numele iscălit daŭ scrisoare mea de bună încredințare la măna Mării Sale domn sicritar Marcus Tartlăr, precum ca să să știe că am luat în sam[ă] pe fe- 1 N° 745. 2 Ms. IV, U. 3. www.dacoromanica.ro SCHEI SAU SCHEIER 341 ciorul mieii Gheorghe, carele l-am trimis cu neguțătorie la Moldova, la Iaș, și, fiind vr'o poruncă, or pentru dajde, or pentru altele să am a răspunde pentru feciorul mieii, Ghior- ghe. Şi, pentru credință, m'am iscălit mat jos, ca să să creazăi, Brașov, 1788, Oc[tomvrie] 21. Ioan Vladu, 23. No. 1. Catastivu de datori ce mi să află la Ardali, la fiteșce niguțător, anume de anume, sup număre lui. 1801. Am dat lá kir Georgize Marinovits, am dat la Klus ánúme marfa. 181/3 ólá arnitsi ross, 67, Io târt, 6 tz6luri. 1802, Matov 19. Am primit din summa, din suma din de- rept, de la kir Scaadrutz, ku kalu din preuna, deplin, f. 443, 40 dÄ. Ștucor[i] pănză..., 1 tonă pește $.... 24. Mă închin cu sănătate dumitale, chir Șendruț, și la tot cuprinsu dumitale, vă poftescu fericită sănătate; 819, 13 Oc- tomvlrie]. De alta n'am, fără mă rog să faci bine, să dai la omu meii acesta, acei 14 +, ce am rămas de la Tanciu Aghel Abotă ..., că am forte lipsă mar[e] acuma, şi, de astă dată, orce mi-l porunci, bucuros voi sluji. Așa mă rog. Cu aclasta rămăn al dumitale de bine voitor și bun prietin, ca unui frate: Nicolae Badiii 4. 1 No 750, 2 De la «1801», cu litere latine în original. 2 Ms. IV, U. 68. 4 Ibidem. www.dacoromanica.ro 342 SUPUŞII BRAŞOVULUI II. Sătenii Ţinutului. Ar trebui multe cercetări în Archivele, încă neîndestulător orînduite și catalogate, ale Brașovului pentru ca să se poată înfățișa o icoană ceva mai bogată şi felurită a vieții ce du ceaii sătenii din <olat>. Așa cum se află însă materialul pănă astăzi, se poate spune numai puţinul ce urmează: În cele maï vechi timpuri, Unguri abia dacă se vor fi găsit în aceste sate, și Secuii nu vor fi ajuns încă pănă la ele. Numărul străinilor a crescut însă foarte răpede în vea- cul al XIX-lea, și astfel la 1839 eran în cele Șepte Sate 10.218 Romini și 9.006 Unguri, iar în 1864, pe lingă Bră- neni, 15.191 de ai noştri față de 13.190 de Unguri. Toate încercările făcute în cele mai vechi timpuri de a scăpa de Romiînii din aceste sate, se dovediseră zădarnice!. Ba încă în unele localități cu poporație săsească, precum era odată Rîşnovul, înmulțirea Romînilor puse pe gînduri, și se luară măsuri foarte aspre și nedrepte pentru a împiedeca trecerea pe încetul a pămîntului în mînile acestui neam des- prețuit, care înnainta cu obișnuita lui stăruință tăcută 2. Dar în cele Șepte Sate nu era nevoie de o astfel de înnain- tare cuceritoare, căci ele rămaseră pănă acum vre-o sută de ani ceia ce fuseseră de la început şi cum le numiseră tot- deauna stăpînii veniți mai tărziii, B/eschdărfer, «sate romă- nești», saii, cum se zicea în epoca de limbă oficială latină a evului mediu: pz//ae olachales. Cirmuirea asupra celor Șepte Sate o are un şan, trimes din Brașov. Altui șpan îi sînt supuse alte două sate, așe- zate unul lingă altul, la o parte: Apața și Crizbavul. Bra- nul atîrna de comandantul cetății. Aceștia sînt dregătorii domnilor. Afară de dinșii, vameșii aŭ drepturi în ceia ce privește alegerea, supravegherea, pedepsirea plăiașilor, ce se aleg, în număr de vre-o 60 de oameni, pentru a îndeplini în această parte slujbele la care sînt ţinuţi, după aceiași veche datină romănească, plăiașii de dincolo, ai erii-Romănești. 1 Die Rechtslage des ehemaligen Toraburger Dominiums, pp. 32-3. 3 Sate pi preofi, p. 104 şi urm. Cf, Herrmann, Das alte und neue Kron- www.dacoromanica.ro SĂTENII ȚINUTULUI 343 In sfîrșit Scaunul judecătoresc al Szadtkannulu? din Brașov; al judelui chiar, <marele-județ», sînt deschise acelora dintre Rominii supuși pe cari nu-i mulțămește hotărîrea șpanului. Pentru Zîrnești și Tohani, altă «insulă», trebuie să se ad- mită împrejurări întocmai ca acestea 1. Afară de această cîrmuire adusă prin hotăririle regale, care, în deosebite timpuri, ai dat acest pămînt și aceștă qameni în puterea Sașilor, trăiesc încă vechile noastre obi- ceiuri, aceleași în tot cuprinsul Rominimii, Fiecare sat îșt are un număr de «dregători» saii ejuraţi» romîni — odată numărăm cinci — și sfatul «bătrînilor>. Ei aŭ dreptul a face unele judecăţi, și de la dinsit pornesc toate adeveririle și mărturirile. Cel mai mare din dregători e birăul, numit și aici, ca și în Ținutul bistrițean și în unele locuri din Ungu- rime, cu acest cuvint unguresc, ce ţinea locul celui vechiii de jude, păstrate în Siliștea Sihiiului, de pildă. Poate și aici birăul, judele se alegea în biserică, după o anumită rînduială. El e întărit de «domnii» din Brașov, <Măriile Lor» (acest atribut se întrebuințează mai des și mai jos de Rominii de dincolo, cari se ieau în această privinţă după Unguri). Bi- răul are și dreptul de a hotărî cercetări, care aŭ în vedere alcătuirea mărturiei ?. Cîte un preot, doi, neuniţi, stai în fiecare sat. Afară de cunoașterea unui număr de rugăciuni și regule, afară de oarecare știință á cetitului și scrisului, ei nu se deosebesc prin nimic de ţerănimea, a căreia păstorire sufletească o aii. În fruntea lor stă protopopul brașovean, de care mai ascultă însă și alte parochii: Ținţarii, Bodul, Feldioara (în schimb însă, unele sate brașovenești se pare că nu-ï sînt su- puse). Dascăl este saii nu-i. Pe alocurea, oamenii aii la în- dămină și cîte un logofăt, meșter de condeiii, care face scrisorile, pe care s'ar întîmpla că părintele să nu le poată stadi, I, p. 128 (an. 1709): Saşif aŭ voie a întoarce preţurile pămînturile cumpărate de Schei saii de săteni romiînt pe teritoriul lor, 1 Broșura germană citată; Herrmann, I, p, 64 (an. 1709) 2 Rechtslage şi actele ce urmează. www.dacoromanica.ro 344 SUPUŞI BRAŞOVULUI duce la capăt bun. El strînge venjturile sale, ține pămîntul bisericii şi trimete Vlădicăi,— care este une ori cel din Rîm- nic, alte ori Mitropolitul muntean saii cine știe ce Sirb, pănă, la urmă, după potolirea furtunilor Unirii, rămîne episcopul neunit din Rășinari şi Sibiiii, — «banii vlădicești»,. Sătenii romini ai «Ținutului» privesc pe Brașoveni ca pe «domnii lor de pămînt» și pe represintanții regelui, Deci ei li datoresc multe de toate, Anume: dijma sămănăturilor, a albinelor, o dajde pentru oi, alta pentru viței, o a treia pen- tru cășării. Pentru judecăţi se răspunde Zirșagul. Se duc la Brașov cară cu lemne. Judele care stăpineşte și judele ce a fost, aŭ dreptul la anumite slujbe. Moara, cîrciuma, mun- tele, păşunea sînt adesea ale Sașilor, cari le arendează. În sfîrşit, se adaoge un număr de zile de muncă, statornicite de la o vreme la două pe săptămînă, fie cu mîinile, fie cu On boi are fieștecare !, Aceasta e starea locyitorilor vechi şi statornici, Cei cari se așează abia în «Ținut», au altfel de sarcini, plătind birul nunții, cînd se însoară în vre un sat al Brașovului, birul «vaganţilor>, cînd vin ca fugari în ele. Locuitorii aşezaţi în colibe risipite, şi nu în sate, de jur împrejurul cetăţii Bra- nului, pe munte, și numiţi pentru aceasta co/zibași, au anu- mite taxe și datoria de a tăia și duce lemne stăpinilor. Colibași aceștia sînt mulți: prin 1860, vreo 2-3.000, astăzi ei se ridică la peste 8.000 de locuitori, Dar, fiind mai săraci de cit ceilalți, ei hrăniau mai puțin decit dinșii Vistieria Braşovului, Odată, între 1711 şi 1732, se făcuse deci planul de a-i stringe într'un singur sat, sai de a-i da afară, Mai ales în veacul al XVIII-lea, sătenii aceştia nu sînt uşor de stăpinit. Răscoalele religioase din vremea Unirii, conştiinţa, pătrunsă pănă la dinșii, că Împărăţia e cu priință faţă de oamenii săraci și apăsați și dușmănoasă puternicilor cari storc şi împilează, îndemnurile ce li vin chiar de la agenţi ai Curţii, cari merg mai departe decit instrucţiile lor, bucuria cu care Guvernul primește pe cine vrea să fie ostaș, 1 Ibid, p. 40 şi urm, www.dacoromanica.ro SĂTENII ȚINUTULUI 345 cătană sati grănicer, — toate acestea Dn pe oameni într'o necontenită fierbere. Ei nu se mai tem şi îndrăznesc orice împotriva unei dominaţii, care vădit se apropie de sfirşitul ei. Astfel pe la 1750 Vlădenii, Zîrneștii, Tohanii, Satu-noi se privesc ca sate libere şi nu vreaŭ să plătească bani, nici să dea dijmă. Sfatul îi sileşte a se ținea de obiceiii. Aceasta aduce o răscoală în toată forma. Trebuie să se trimeată îm- potriva lor o ceată de slujitori ai cetății pentru «a pedepsi pe răsculați cu 25-30 de bețe și a aduce pe căpetenii legate în oraș». Și istoricul sas de pe acele timpuri urmează astfel: «Aceasta se îndeplini întocmai. Doi dintre cei mai de frunte turburători fură minap la temniţă, osîndiți a primi 25 de bețe şi a lucra o lună de zile în contumaţia sanitară de la Timiş. În acest chip, și Vlădeni şi celelalte sate care făceau greutăți, își veniră în minți» 1. n aceste împrejurări de vălmășaguri, în care se trag clo- potele şi se aleargă cu furcile pentru a scoate pe arestați, se deosebește mai ales ca ațițător un anume Pavel Molnar, Pe lingă zgomot, lovituri, opriri a dăjdii şi dijmei, (eran noştri trimet jalbe la Viena tuturor îndurărilor, cerînd a li se da munți și păşuni și a li se ierta taxele, —cum ar fi fost mai bine. Trimeşii lor merg cu această nădejde la Si- biiii, la Viena chiar. Nici-o asprime nu-i face să-și piardă încrederea în bunătatea împărătească, şi doar D se aruncă în față petecile jalbei rupte şi li se fâgăduiește regala milos- tivire a 100 de bete de fiecare! A Cînd agentul Ștefan Enyedi vine în 1774 cu veşti de că- tănie, satele se mișcă iarăși, scuturîndu-și lanțurile. Vreau să fie ostași al Împăratului, numai să scape de domni! O sută șeizeci de săteni din Apața cer într'un singur avînt ranița şi pușca. La 1780, în sfirşit, vechea lor dorință de a se hotărî măcar sarcinile, e îndeplinită. Yrâarzul cel noŭ apare, dar Rominii, îndirjiți şi deprinși acum cu lupta, nu se mulțămesc cu ce scrie în el, şi încă mai puţin cu felul cum se aplică aceste 1 Herrmann, Î, pp. 204-5, 207. www.dacoromanica.ro 346 SUPUŞI BRAŞOVULUI scrise de acei cari aveai tot interesul să nu le ţie în samă. Șarlatani se mai amestecă, făgăduind să facă jălbi cu izbîndă sigură, şi cerînd pentru o binefacere ca aceasta numai suma mică de 1000 de florini. Se reclamă, în 1781, de toate satele la un loc, dreptate, voie de a-și vinde singure rachiul şi tot lucruri de acestea. Apaţa-şi alege un jude şi doisprezece jurați pentru a o cîrmui neatîrnat; cei din Crizbav încep cu împărțirea pămînturilor, cunoscutul vis de fericire al ţeranilor noştri !, Dar peste cîțiva ani, cînd Horia apăru în depărtații munți al Apusului, Craiii noii de sînge, aici fu liniște. Sașii lăsaseră friul mai ușor. În curînd, odată cu desființarea iobăgiei, întăia și a doua oară, el cădea cu totul din mînile lor slăbite. + Adec[ă] ep Mărtin dat-am zapisul mieu la măna cumna- tului Gherghi văt[aful] precum să să] știe că-i săntii eŭ dum[i]- sal[e] dator f. 150, și mi-aii dat dumnealui aceșt(i] banfi] tot gata, și, căndii s'au făcut aciastă scrisoare, fost-aii mulți oa- miv[i] bun|i] de faț[ă], carți] să vor și iscăli mai gios. Iar eii Mărtin, pentru mai mare și adevărată credință, mi-am pus deagetul în loc de peciate, ca s[ă] crează în totii locul și la fieștece judecată, și locul casi pe sama dumnialui iaste. Pis |=s'a scris] Fev|ruar] 27 dni, lt. 7203 [1695]. Eă Stoica postăvariul mart[ur], Ei Rad|ul] Tohanul, mart[ur]. Eŭ lant Soltanul, mart[ur). Și am scris eŭ Ion, și sänt mart[ur]. En Mărtin snă [= fii lui] Mărtiniță. + Pre acest zapis săntii chizaș Ion și ep Dumitru, feciorii lui Mărtin, ca s[ă] slujim cănd ne va pohti dumnealui, să plătim acești bani cu cujba [=slujba?], și banii fără] do- 1 Herrmann, pp, 450-1; lII, p. 261 şi urm, www.dacoromanica.ro SĂTENII ȚINUTULUI 347 băndă. Și să fim în sama dumnealui. Martor[i] carii vor iscăli, Pis az [=am scris et] diiacon Radu. Pis Fevl|ruar] 1 dni, 1696 [cifre]. Protopop Văsi, mărt[urie]. Eu Ion, ep Dumitru Șimanul Oana!. + Cinstitu marel|ej-județ Andriiaș Reaităr dintru cinstită cetatea Brașovului și a tooată Țara Bărsei, adecă noi bătrănii den Zrăneștii, înpreună cu deregătorii, scriind cartea Mării Talle| ca să vie rudele acestui omii Vladu Căpriţoiului aicea, înnaintea Mării Tal[e], iată că, neputănd veni, pentru nevoile noastre, iată că ne-amii scris careș pre nume, și mărturisim cu sufletele noastre înna(na)intea Mării Tal[e): întăi Radu vă- tafu iaste veri primari, feciori din fraţi, și Dan al lui Coşotă, veri primari, feciori din frați, şi Micu al lui Coșotă, veri pri- mari, feciori din fraţi, și Aldimiru Căprițoe, veri primari, feciori din fraţ|i], și Stanciu Căpriţoe, veri primari, feciori din bat și Oancea Căpriţoe, veri primari, feciori din frați, și Stan Ciocanea, veri primari, feciori din frați, și Oprea Ciocani, veri primari, feciori den frați, și Radu Neagăi, văr primare, fecior den bat, și Vlad Bercea, văr! primar, fecior din frați, și Vlad al lui Plumbotă, văr pri- mare, fecior din fat, și Aldimiru Bucuru lui Dan, văr primare, fecior din fraţ, Ionu Bucuru lui Dan, veri primari, feciori din frați. Și așa mărturisim noi deregători Vlădușcă Sindel, Bucur Dan, Manea Alduli, Stoica Giurgea, Vlad Barna, și înpreună cu toți bătrăni, precum scrie mai sus, precum sintă rudă acești oaomeni și alți mulți după aceștea. Pis m[ejsțijța Mialrț, 11 dni, leat 7210 [1702]?. 1 No 650. 2 Stenner, II, la n° 204. www.dacoromanica.ro 348 SUPUŞI BRAŞOYULUI 3. + Cinstitului şi al nostru mai mare şi bun priiatin Măriia Sa Boartäs Seâiler, marele-giudeţ al cinstitei cetăţi a Braşo- vului și a toat[ă| țara Birsei, de la prea-putearnicul şi a-toate- țiitoriul Dumn[ejdzăi pohtescu să trimiță Măriei Tale bun[ă) şi fericită săn[ăltate, întru cinstit şi luminat Scaunul Măriei Tale pur[ulrea rog. După aceasta mă rog Măriei Tale pentru cest voinic al nostru, anum[e] Florea, care i-am dat o fată din casa mea, mă rog Măriei Tale să faci bine pentru cea curvă care ai umblat cu dînsul, să met un portari la dinsa, să nu mai meargă la dinsul, că el i-aii plătit tot ce aŭ avut la dinsul. Acum tot mearge la dinsul de cere bani pentru copil. Ce mă rog Măriei Tale, pentru voia mea, să faci atăta bine, să dai poruncă aceii curve să nu mai meargă mai mult la dinsul, ce să-ș caute treaba ei; că ia numai ce s'au legat de dănsul, — că el s'aii prins înnaintea mea că mau avut treabă cu dinsa. De aceasta mă rog Măriei Tale. Mila lui D[umnejdzăi: să fie pur[ujrea cu Măriia Ta. Pis [= scris] Ap[rilie] 5 dni, 1709. Măriei Tale în toat[ă] vreamea gata spre slujbă: Gheorghiţă Obrăștin !, 4 Eŭ popa Stoica dën Țänțar[i], înpreun[ă] cu Lupu Boiaru Cămlitu, și cu Bucur Vlădăi, şi cu Ion Munteanu, şi cu Bucur Călător, și cu Mihăil[ă] Glegot, şi cu Şerbu Vadră, şi cu Sămion Răducan, și cu Oprea Mihai. Dat-am a nostră credincíos[ă] cartea noastră, ca s[ă] fie de bun[ă] şi de marle] credință la cinstite mănele Măriii Sal[e], cinstiților județ din censtit[ă] cetatea Brașovului, pre- cum să s|ă] ştiia că am luat noi pe chez|ăjșie noastră de la Mărie Lor pă Stan Bărco și pe Marin Bălcăşoe, de sat slobozit din prinsoar[e], păn cănd îi va pohti Mărie Sa ghi- năraru şi Mării[le] Lor domnii județii, să fie de față cănd îi vor pohti la judecat[ă], dar, nefiind de faț[ă] acei oamen[i), să avem noi, chizași lor, a darea samă) de dunșii, și burșag 1 N° 635. www.dacoromanica.ro SĂTENII ȚINUTULUI 349 cu fr. 210. Și, pentru ma: marle] și adev[ă)ratță] credință, ne-am pus mai jos şi deagetul, în loc de peceate, ca s[ă] să creaz[ă] în tot locul, la fiice judecat[ă]. Aplrilie] 24 dni, t 7217 [1709]. En pop[a] Stoica, chezaș. Eŭ Bucur Vlădăi, chezaș. Eŭ Lupu Boiar, chezaș, Ei lon Munteanu, chezaș. Eu Bucur Călător, chezaș, Eŭ Mihail Gligoţ, chizaș. Ei Şerbu Vadră, chezaș, Sam scris eii, Oancea Lo- Eŭ Semion Răducan, chezaș. glo]flă]t, cu zisa lor, și sănt Ei Oprea Mihai, chezaș. și martur, [Punere de degete!.) 5. + Cinstitului și marel[e]județ al cinstitii cetăţii Brașo- vului și preaste toată Țara Bărsii, rugăm pre mlili[os]t[i]vul Dumnedzeii de săn[ăjtatea Mării Tal[e], şi de toat[ă] cin- stit[ă] casa Mării Tale. Dăm ştire Mării Tale] pentru un om al nostru, tănplăndu-s[ă] de aŭ fost fugit în Țara- Rumănească, și aŭ dorit să-ș vie acas[ă], și, neavănd făn, să-ș dia vitelor, s'aii dus pă otarul Șinci și au ernat astă iarnă acolo. După aceaia aŭ dorit ca sfà] vie acas[ă], și aŭ trecut cu vitelje] pă otarul nostru; dup[ă] aceaia s'au sculat Poenari dă ne-ai călcat otarul, și Lan legat, și La dus în Poiana Mărului, și-l țin prinsuș ca să-l obăgiască, şi l-ai bătut, dă est[e] mai pre moarte. Di am mănat 2 bătr|ă)nii al satului acolo, ca s[ă] vază pentru ce l-aii loat din marginea satului; şi Lan dus legat acolo birăul, și aŭ dat sama așa, precum că- ce aŭ ernat el pre otarul Șinci, va să iă el dă oae căte 5 ban), Oamenii noştrii aŭ zis aşa, că el bani nu-i vor da: nu sintem 'obagii Mării Sale lui Vod[ă], ci sint al cinstitului Svat. Pentru aceaia, vom da știrje] Mării Sal[e] județului. Ei aŭ zis, ce bagă ei samă de Măria Sa județul | Că, dar aducje] 10 cărţi, nu le baga samă. După acia, de pizmă, san sculat de aŭ făcut toege ca să-l bată. Bătrănii s'au rugat să nu-l bat[ă] nejudecat; ei naŭ băgat sam|ă) de aceaia, ci l-a pus la bătae, de n'o mai fii de vac. Ci-ţ dai știre] Mării Tale, 1 No 697. www.dacoromanica.ro 350 SUPUŞII BRAŞOVULUI cu[m] ne învăţa de acest sărac de om. Milalui D[ujmneazăii cu M[ăjriia Ta, amin, Al Miau Talie] mic[ă) slug[ă]: Dan, birău, din preun[ă] cu bătrăni din Zrăneșt(i). A[prilie] 29 dni, lt 7217 [1709]. [V*:] Cinstitului și marelui județ, cu cinste și cu multă săn[ăjtate să s[ă] dea. [Pecete mică, neagră.] 6. Azii eŭ popa Matei Tămpia din Turchiși, înpreun[ă] cu Ion Văltoar[e] dën Staril[e], dup[ă] porănca Măriei Sale v[e]! judeţ Ștefan Filiștah, dăm noi aciastă scrisoarea noastră la măna dumisale jupănului Gligorie Lazul precum să s|ă] ştie că, tămplăndu-s[ă] moarte Voicăi Corciuleţ, la moartea eii aŭ lăsat ia cu sufletul eii precum să [să] știe că are ia o sum[ă] de bani la jupănul Gligorie. Deci, tămplăndu-i-s[ă] ei moarte, și neavănd cu ce să o grijască, am mers eŭ popa Matei la dumnealui jupănul Gligorie și mi Lan dat dumnealui mie în măna mea zloți rumănești 10, și, în urmă, neajungănd acești ban[i] de pomenă și de serendare, am mersii eŭ popa Matei, denpreun[ă] cu Ion, la domnealui jupănul Gligorie, și noi am cerut la dumnealui ca s[ă| ne mai dea bani, ca s[ă] fac[ă] poman[ă| la 6 săptămăhi, și să s[ă] plătească serinda- riul, Iar dumnealui, nevrănd ca dal mai dea bani, l-am che- mat înnaintea Măriei Sale judeţului, și l-am apucatpe dum nealui pentru tot banii care aŭ grăit ia la moartea îi, și dum- nealui sai jurat cu jurămăntii înnaintea Măriei Sale județului şi înnaintea noastră, precum la dumnealui mai mult decăt 10 ot, car[e] Gap dat, și mai sănt la dumnealui 10 leiși 1 zlot, iar dăn porănca Măriei Sale ne-aii dat dumnealui la mănile nostre și acei 10 lei și 1 zlot, ca s[ă] să plătească serin- dariul și s[ă] să fac[4] poman[a] de 40 de zile. Iar, adevărat, jupănul Gligorie aŭ jurat cu juratii (síc), precum înnaintea Mărie! Sale județului, precum aii mai avut la dumnealui mai mulți banfi] de cum scrie mai sus, și i-au dat dumnealui în măna eii, lei 18, și iar san mai jurat înnaintea noastră pre- www.dacoromanica.ro SĂTENII ȚINUTULUI 351 cum la dumnealui, din ce scrie mai sus, nai avut nici-un ban. Acest jurămănt s'aii jurat înnaintea mea popei, lu Matei, duhovniceaște. Pentru aciasta am întărit aciastă carte cu peceţele noastre, ca s[ă] crează în Gr locul, și la fieștece ju- decat[ă]. Eu Pop Matei ot Turchiș f Eu Ion Văltoare Protopop Florea Băran, iscal [= iscălește). [pun degetele]., Și am scris eŭ log[ofătull Radu al cinstitului Sfat, cu zisa dum|nealjor, și şi martor £. 7. + Răjnovii: popia] Stoica, popla] Lupu, f. 6. + Tohanu: pop[a] Ion starleţul), f. 1, pop[a] Brat, f. 1. Pop[a] Radu Găbănea, f. 1. + Popl[a] Andre[i]; popa] Burcu, popla] Radu snă [fiù] pop[a] Ion, căte Wall! so. Zărneștii: popla] Vlădușcă, f. 1, popla] Mănăil[ă], f. 1. Popa Dobri, f. 1, popla] Vlăduţ, f. —, pop[a] Zmădu, bani 50, popa Vlad Dobre[s]eu, bani] 50, popa] Comşa, banfi] 50. Pop[a] Ion Baiu, ban[i] 50, popla] Ioniţ[ă], ban[i] 50, pop[a] Mănăil[ă], Iun[ie), f. 50, pop[a] Ion zet [ginere] pop[a] Vlăduț, ban! 50. + Vlădeanii: popla] Ion stach = cel bătrîn], f. 1, popl[a] Burcu, f. 1. t “Țănțarii: pop[a] Burcă stach, f. 1, popla] Stoica, f. 1. + Feldioara: pop[a] Ionașci, f. 1. + Bodu: pop[a] Marcu, f. so. Preajmări : pop[a] Oprea, f. 1. + Tărlugeanii: popl[a] Stan Breace, f. 1. + Popla] Rad|u| Verzea ot Satulungu, f. 1. + Turchișu: pop[a] Gheorghe, f. 1. Acești bani, f|lorin]ț 28, carii săborul nostru cu protopopul chir Florea, ca să să dea preotului Statie, și așa aŭ poruncit 3 No 721. www.dacoromanica.ro 352 SUPUŞI BRASOVULUI părintele Vljāļd[iļca, să aveţ a da aciastă veachie rămășiță, să nu Geet într'altă chipii. În Braș(ov, D 1736, Ghen[arie] 16 dni. lerei Radul Team|pea|, prot[opop] al Braș|ovului]. Manu propria. Acești bani i-ai dat părintele protopop Florea în măna popei lui Statie, fr. 28, ce s'aii cheltuit pe sama Vilă]d[ijcăi de la Rămnic. Popii din Tohan, pop[a] Radu] Tătulea de 10 ani, nu dät dajdea vlădiciască și frate sën popla] Andrei, iar (?) de 3 ani!. 8. Rămășițele ce san scos din catastigul prot[ojpopi Flori, care preot ci-aă rămas dător de bani vladicești, așijderea și de bani de cheltuiala, ce san dat lui popi Eustatie, pre cum le însămnămi toate pă rend. Zernești, Popa Dobra, 1 flor[in], 40 de balni). Popa Smadul, 1 florin], 20 de biani]. Popa Vladuța, 1 fi[orin], 20 de b[ani]. Popa Vlad Dobrescii, 1 logo), 20 de b[ani). Popa Comşa, 1 florin], 20 de banfi]. Popa Ioanŭ DI Ia, 1 gogo, 20 de banfi]. Popa Ioniţa, 1 fl[orin], 20 de b[ani]. Popa Emanuil luni, 1 florin], 20 de ban[i]. Popa Joan, ginere lui popa] Vladuţa, 1 florin], 20 de ban, Tohani. Pop[a] Andrei, popla] Radul, pop[a] Bucur de patru an n'au plat, Terlungeni. Pop[a] Strang, 2 Aor[ini], 40 de banfi). 1 No 481, www.dacoromanica.ro SĂTENII ȚINUTULUI 353 Şi iare fl[oJr|ini] 28, ce s'au dat la popa Statie, acește restanție trebue să plătiţ voi preoț, cari sănteţ dători, că-s bani vlediceşti. Zerneşti: pop[a] Dobre, zlot 6. Nicanor Miletcevici, episcop cruședolschi!. [Pecete roșie 2.) 9. Prea-cinstiţilor cei de bune neamuri, Miăriia Voastră prea- cinstit Domni ai prea-cinstitului maestratii și ai noștri mai mari stăpănitori, cu plecăciune Wlăriia Voastră ne închinăm, noi toți numiţi mai jos, și ne rugăm Mătiilor Voastre, și poftim ca să ne rănduiț birăii pe Aldimir, iar pe altul noi săteni nu poftimi. En Ion Străvoiul Zărnescul. Eŭ Toader Munteanul. Eu Stan Tărătul. i Vlad Stroe. Ei Vlad Noghiia, ii Stoica Drăgoesei, Eu Aldea Mărtoiul. i Stanciul Căpriţoiul, Eu Ion Părşoiul, i Enea Nămăescul Eŭ Ion Popocea, Eñ Radu Voiculeț, En Ion Dobre, En Toma Budia. Eu Dobre sin Dobre. Eŭ Bucur Pepelea. Eu Duşea Mihai. Eŭ Vlad Coșotoiul, En Bucur Gären, Eŭ Bam Șușu, En Oprea Clinci, Eŭ Nistor Șerban, Eŭ Voina Mănăilă, Eu Mariian, Eü Toader Morariii. Eŭ Ion Tatu. Eu Bucur Pitea. Eu Vlad Buzărlan. Eu Vlad Jinga. Eu Ilie Buzărlan, Eŭ Ilie al Babi. Eu Radu Paraschivu. Eŭ Vlad Buză. En Vlad Buzărlan. Ei Gheorghe Munteanul. Eŭ Radu Buzărlan. Eu Dobre Neagi, Eŭ Bratu Picicu, 1 De Cruşedol, 3 No 589. 75703. Vol. X, 23 www.dacoromanica.ro 354 SUPUŞI BRAŞOVULUI Eŭ Radu Olteanul. Eu Ivan Vilsan. Ei Radu Olteanul. i Vlad Voicul. Eu Vlad Țențul. ŭ Alde Voicul.’ Și am scris eŭ Radul Turcul grămăticul, iar căce am scris aciastă carte, și dacă aŭ aflată birăul, au vrutu să mă ucigă de totii, să stric cartea, dar en am scris cu voia sătenilor ce sănt numiț. Și, aflănd săteni, aŭ sărit cu toți ca să mă scoață de la bătae. Iar eŭ, văzănd că va să-m ià Ion birău cartea, om ruptii, iar săteni de iznoavă aŭ făcut aciastă carte, și, de-i va pofti cinstiți Domni pe săteni, vor veni și de față. Aciasta, și mila lui D[ujmn[ejzăi să fie cu cinstiți Domni. Mici și plecaț noi: Zărneștil!, i Ion Zmedu. i Radu Bădilă. IO. Facem ştii[n]țare M[ăr]iilor Voastre, păntru ahest omu, anume Stoica din Cumătra [= dinnu Mălnajtra?] că mult[ă] gălceav[ă] face: închide vite din hotarul nostru, și le duce în cä[r]cima Cotli, și nu aduce vite din hotarul nostru la noi, ce le balsal în cărcima Cotli și el ià trăsura, și să adun[ă] oameni strein[i] pe lăngă el. Și ne-ar fi voia să vie în sat cășaș, să nu mai facă gălceavă Dier: că aŭ închis un ștucă de pămănt] al satului fár știrea noastră. Noi am rumpt gar- dul, şi noi ne-amiă ruga Măriilor Voastre, să aduceții M[ărliile Voastre pe ahei oameni în sat, căci multă pagubă facu la hotar[ullu nostru. Ei birău din Vlădeani, înpreun[ă] cu jurați şi cu bătrăni. Lun[a] Iun[ie] ale! 20, 17612. IIL. Aï Mării Tale mai mici și plecaț. Alta, pen oamen[ï] avem pace, iar vite s'aii mai beategit 3, tot la oameni ahei opriț, iar la alți sănt boi, vacile săn[ăjtoase toate. 1 Ne 733. 2 No 742. www.dacoromanica.ro SĂTENII ȚINUTULUI 355 Nam ruga mu Mării Tale, oameni cari! sănt săn[ăltoş, să s[ă] sloboz[easlcă: naŭ ce mănca. Porţiionul poci scoate, ci mar|e] năcaz avem. Că oameni carele le iaste vitele beteage, staii departe: cari-s cu boi, cu vaci, cu tot, no-s ameastecă c'alte vite. Luna Iunie zi 20, 1761. Eŭ birău din Vlădeani!. ÎL, Birsanil păstori, De sigur că din cele mai vechi timpuri păstorii din Tara Birsei treceaii dincoace de munți, pentru a căuta pășune bo- gate în văile munţilor şi în toată întinderea șesului, pănă la stufurile <bălții» dunărene. Țeranii noștri îi numiaii Bîrsani, după numele apei Birsa, precum locuitorii de la Olt eraii numiți de ceilalți Romini Olteni, cei de la bm Jieni, și așa mai departe. Drumul Biîrsanilor era mai ales prin 'Ţara-Ro- mănească, și numai arare ori, prin Secuime, în Vrancea, unde eraii alți păstori, saii prin munţii Bacăului, de unde se putea merge și pănă 'n Basarabia de astăzi, Pomenire despre păstorii birsani nu se face însă în timpurile mal vechi. Bîrsani, lină birsană, «oițe birsane» —ca în ba- lada Mioriţei — nu se înseamnă în răvașele ce trimet Domnii și boierii noştri la Brașov în veacurile al XV-lea și al XVI-lea. La începutul celui de al XVIl-lea însă, aflăm că Birsanii aveaii toată voia de a colinda si locui plaiurile și cîmpia de la picioarele lor şi că pentru această întrebuințare a bogăției terit Domnii munteni le luaii o dajde anume. Principii ar- delen, la cari se plinseră Brașovenii, nu voiaii să recunoască acest drept, de alminterea foarte firesc, și înnainte de Domnia prietenească a lui Matei Basarab se ajunse la învoiala ca darul în bani, pe care, pentru ocrotire și asigurare, Țara- Romănească îl răspundea «Craiului» vecin, în sumă de 5-6.000 de galbeni, să fie socotit ca o despăgubire pentru dajdea luată de la Birsani. Astfel rămîneaii cu paguba, ce e drept, și Birsanii înșii și stăpînii lor, Brașovenii 3. 1 No 741. 2 Studi și doc., 1X, p. II şi urm, și izvoarele citate acolo, www.dacoromanica.ro 356 SUPUŞI BRAŞOVULUI De la Matei însuși nu ni-a rămas nici-un privilegiu pentru Birsani, cu toate că el trebuie să li fi dat unul. Se pomenește odată hrisovul pentru Bîrsani al lui Antonie- Vodă din Popești, al lui Şerban Cantacuzino şi al lui Ioan Mavrocordat, pierdute si ele. Numai de la Domnia lui Brîn- coveanu, începută în 1688, pornesc ştiri necontenite și sigure asupra păstoritului în 'Ţara-Romănească a ciobanilor supuși Brașovului. Pănă atunci găsim doar vre-o scutire de bir şi de sarcini —ca acea de la Duca-Vodă, care se tipărește aici, — pentru oamenii de la oile, păscînd în ţară, ale vre unut prieten brașovean. După vechiul aşezămînt, care n'a suferit pănă după moartea lut Nicolae Mavrocordat (1730) !, deci în curs de vre-o sută de ani, nici-o schimbare însemnată, primind numai cite un adaos întimplător, iată care era situația Bîrsanilor veniți cu oile pe pămîntul muntean: Ei pot sta în voie tot timpul ce trece de la Sîmpietru pănă la Sf. Gheorghe, fiind deci îngăduiți ca locuitori aproape statornici ai (ert, În munte, ei nu plătesc nimănui nimic pentru pășune. Nu se dă nici oierit, nici ierbărit, nici chiar vamă pentru brînza, lina ce se aduc înnapoi în Ţara Birsei, Numai cit, atunci cînd păstorii vînd din oile lor la tîrgurile din josul muntelui, ei plătesc vama vinzării în țară (care e în Moldova mortasipia). Stînile de căpetenie le aveaii acești Birsani pe muntele Buceciului și pe al lui Leaotă (saii Laiotă), Cu totul altele, mai grele, potrivit cu folosul, sînt îndato- ririle Biîrsanilor ce se coboară la baltă. Întăiii, ei trebuie să se înțeleagă cu stăpînii de moșii, în ceia ce priveşte adetiul, preţul pentru pășune. Apoi ei răspund stăpînirii darea pe capetele de oi, oieritul: suma e statornicită de de mult, 10 bani vechi de vită, ceva mai mult de trei parale; oierul care face numărătoarea și strînge banii, primește și el pentru muncă 10 bani de fiecare turmă. Cînd turmele pleacă în primă- vară la munte înnapoi, se mai dă un miel de fiecare și cîte 2 bani de cal,—ca despăgubire, ziceaii păstorii, pentru că «dă- 1 Urechiă, în An. Ac. Rom, XV, p. 817. www.dacoromanica.ro BÎRSANII PĂSTORI 357 rîmă păduri de salcie în bălți pentru hrana oilor lor>!. Vitele mari și caii sînt scutite de ierbăritul, care apasă asupra «bu- catelor» pămiîntene. Ciobanii, dacă sînt străini, maŭ nici-o Sarcină. Brînza nu plăteşte la plecare, dar cașcavalele ce se vînd, în tîrgurile de la Cimpina şi Văleni mai ales, dai obiş- nuită vamă a vinzării, Cînd, pentru o pricină oarecare, tunsul oilor se face în ţară, la popasurile din Breaza, din Comarnic, vama linei la ieșire e de 40 bani pentru vechea măsură a poverei. Nu se iea:vamă însă pentru pieile oilor saii vitelor moarte, Alte măsuri și scutiri nu se prevăd, Dar viaţa ţerilor noastre era pe atunci prea zbuciumată ca să se poată ținea în samă toate aceste asigurări. Chiar un Domn bogat, cinstit și omenos, ca Brincoveanu, era silit une ori să calce pe alături, fără a se mai vorbi de păcatele slujbașilor, care de altminterea nu rămîneai nepedepsite, Astfel vedem că ierbăritul se culege de la turmele ce s'aii coborit la baltă. Cei cu scutiri generale plătesc totuși oieritul la trei ani cînd, după o datină ce se întîlnește și în Moldova, chiar boierii eraii supuși la dijme ca aceasta. Cînd în 1707, în- cepe a se strînge văcăritul, pe vitele mari și pe cai, Birsanii nu pot fi scutiți, Cînd Turcii fac o mare cerere de oi pentru Constantinopol, pentru tabără, pentru cetăţi, se iea și de la păstorii Brașovului a douăzecea parte din turmele lor, şi ei trebuie să adauge și cite trei bani de cap de oaie pentru dusul acelor oi la locul de cuviință. Cînd vin beglicgiii, oamenii trimeși de Casap-bașa, starostele măcelarilor con- stantinopolitani, Bîrsanii sînt și ei siliți a li vinde lor întăii, cu un preț statornicit de mai înnainte. Scrisorile de plingeri nu ajută mult, Judeţul Brașovului, cutare om de cinste și vechiii prieten de acolo e scutit, dar ceilalți trebuie să se supuie. După Nicolae Mavrocordat, Brașovenii se mai putură în- țelege trainic și cinstit numai cu Grigore Matei Ghica-Vodă, EI apucâ însă oieritul crescut — dacă nul crescu chiar în- 1 Privilegiul e păstratîn forma întăriri! lu! Brîncoveanu, 12 lanuar 1712 (Studit si doc, V, pp. 351-2) şi a lu! Nicolae Mavrocordat, 15 Novembre 1719 (documentele ce urmează), Cf, şi Studir și doc, V, p. 344 www.dacoromanica.ro 358 SUPUŞI BRAŞOVULUI Susi — la 15 bani, După sfirşitul Domniei lui celui d'intăiii, Mihai Racoviţă și chiar Constantin, fiul lui Nicolae Mavro- cordat, întrecură margenile privilegiului. Oieritul se ridicâ la 10 parale sai treizeci de bani, fiindcă era strîns acum de două ori pe an. Și văcăritul fu îndoit, supt Racoviţă. Din partea lor, păstorii ardeleni născociră mijloace de a scăpa de sarcini, şi ei sînt învinovăţiţi că plecaii din țară încă de la începutul iernei, până nu veniaii la turme oierii și cei lalți împlinitori de dăjdiil. În 1751-2, Grigore Ghica, întors în Domnie, orînduieşte lucrurile, și pentru Birsani, și pentru Romiînii de lîngă Sibiiii, după vechiul obiceiii. Va fi numai un oierit de 15 bani și numai un văcărit; pe acesta nu-l poate cobori la jumătate de taler, cum i se ceruse, dar îl înjumătățește față de ce se plătise pe tot anul pănă atunce, hotărîndu-l la 1 «zlot vechiii» Sai 22 de parale. lerbăritul e desființat. Pentru celelalte puncte, privilegiul de la început nu sufere nici-o atingere ?. Cînd țara căzu însă pe mîna fiilor lui Grigore-Vodă și, încă mai răi, pe mîna fiilor lui Mihai Racoviţă și a laco- milor Greci țarigrădeni, cari-i stăpîniaii și pe unii și pe alții, năpăstuirile crescură răpede și mult, Supt Constanţin Raco- viță oieritul era în adevăr numai de 16 bani şijumătate, și, la plîngerile din Brașov, se întîmpina că, plătind Bîrsanii numai 10 bani, Turcii, cari aveaii totmai multe stîne și cîșle la Du- năre, nu vor voi să dea decit 8. Suma rămăsese adecă tot cea din privilegiul lui Grigore Ghica, pentru că I ban și jumătate era <poclonul de nume». Dar văcăritul ajunsese la nu mai puțin decît 66 de parale, pe cînd trebuia să se dea 66 de bani. Stăruințile Brașovenilor aduseră statornicirea din noŭ a acestei din urmă sume. Ba încă se iertă ierbăritul, în sumă de 40 de bani pe capul de vită sai de cal, și vama de 1 Obiceiul s'a păstrat însă şi mai departe pentru păstorit sibieni, cari veniaii prin Vilcan şi mergeati pănă la Vodița, lingă Virciorova, iar ede spre toamnă se trag înnapo! fără a nu plăti oieritul». La 1784 se hotărește că li se va lua o oaie la sută (Urechiă, în An. Ac, Rom., XII, p. 3108, nota). 3 Cf. Srudir și doc, V, pp. 157-8, n° 105, şi documentul din 1752 al luf Ghica. ce urmează. www.dacoromanica.ro BÎRSANII PĂSTORI 359 vinzare, care făcea doi bani de oaie. De văcărit fură iertați doi cai de fiecare turmă, acei cari «poartă odaia dupe ot». Se făgădui o plată bună și dreaptă din partea beglicgiilor. Ștefan Racoviță, copleșit de datoriile sale și de cele pe care i le lăsase fratele, creşte oieritul la 17 bani și jumătate, deci cu un ban, scutind în schimb a zecea parte din oi. El hotărește chiar că, la fez/zc, se vor da de acum înnainte numai 7 la sută din oile Birsanilor, și nu 132. După reforma generală din 1774, se alcătui alt așezămînt, de către Alexandru Ipsilanti ; el fu cuprins în condica Vis- tieriei, dar nu ni s'a păstrat. În el se cuprindeai fel de fel de măsuri, după cele vechi. Dar privilegiul de oierit și vă- Gärt scăzut nu se mai întîlnește. Ipsilanti unificase oieritul tuturora, în sumă de 12 bani numai (120 bani = taler), fără «poclon». Văcăritul rămîne în suma de 66 bani pentru alți «străini», dar se vede că Birsanii izbutiseră a-l scădea pentru dînșii la 33 de bani numaï ?. Aceasta fu, de acum înnainte, starea de lucruri, căci de la Alexandru Ipsilanti înnainte nu sa mai făcut nici-o reformă. În Moldova, datoriile și scutirile Birsanilor erai altele. Nu le putem cunoaște după scrisori brașovenești, dar avem alte izvoare la îndemină. La începutul veacului al XVIII-lea, cind putem cerceta şi rostul Birsanilor în Tara Romäneasch, eraă în Moldova două feluri de Birsani, afară de grupe de Mocani care stăteaii pe lingă diînșii. Unii eraii adevărații Birsani, cari petreceai pe plaiurile Putnei și Bacăului numai nouă din cele două- sprezece luni ale anului și-și aveaii gospodăria, familia, nea: murile pe pămîntul brașovenesc. Şi ei erai scutiți de sarci- nile personale ale ţerii, ca și Birsanii munteni; pentru oi, ei aveaii să răspundă goștina de oi saii oieritul moldovenesc. Această dajde era socotită «de la dzeace bucate un leti> sai 2 parale ori 6 bani de oaie, pe lingă 1 leii şi jumătate 1 Documentele ce u.mează. = Urechiă, Z. sii, cif, p. 395, nota, Cf. ibid., p. 646, nota. www.dacoromanica.ro 360 SUPUŞI BRAŞOVULUI pentru o stînă întreagă, Această <gorştină» şi <gorștinarii> ei eraii numiţi, în deosebi de ceilalți, «birsăneşti»; a plăti numai atit, se chema a plăti «birsănește». Adetiul saŭ des- păgubirea pentru pămînt se dădea în natură: un miel de turmă. Și încă acest adetiii se dădea numai pentru locul pe care se ridica, pentru o vară întreagă, stîna, căci vara D era îngăduit a merge în voie «pe locuri slobode», unde nu puteai face nici-o pagubă!. Alți Birsani eraii așezați numai în anumite locuri, la So- veja, la Răcoasa în Ținutul Putnei, la Cașin, în Ținutul Ba- căului; lingă ei la Bilca eraii Mocani?. Aceștia nu mai erai priviți ca <Birsani străini», ci ca cbirnici pămintului» pe care fuseseră colonisaţi, ca «slobozieni» 3. În frămîntările ce zgu- duiaii atunci Ardealul, ei socotiseră că e mai priincios si mai sigur a trăi pe pămîntul moldovenesc al lui Vodă. Ei se bucuraii de toate drepturile celorlalți Birsani, dar aveai şi îndatoriri deosebite, pentru folosul mai mare ce scoteau din ţară. Printr'o învoială încheiată din capul loculm, o Pumploare, ei se învoiseră a da cu toţii, în locul birului, suma de 3.000 de lei vechi pe an. Ea se împărția, se cisluia între păstori de către Vornicii lor: unul la Soveja, cellalt la Cașin. Aceşti Vornici aveaii și putere de a judeca, afară de întîmplări de furt şi de omor, cînd hotărîrea și pedeapsa o hotăria de-a dreptul Domnul. Birsanii de țară erai scutiți de podvoade, de cai de olac — de toată slujba drumurilor, musafirilor, dregătorilor în călă- torie și ștafetelor, deci —; dar, în schimb, trebuiau să gă- tească vestitele lor «care mocănești» pentru nevoia Dom- nilor : cînd veniaii, cînd plecaii, cînd se strămutai sai făceaii trimeteri. 'Țiganii lucraii necontenit la aceste care, și Soveja se certa adesea cu Caşinul în ceia ce priveşte datoria fiecărei aşezări în această privință. Alte ori eraii gilcevi pentru oi 1 Studii și doc., VI, p. 313, n° 714; p. 333, n° 876; p. 334, n° 882; p- 388, nle 1347-8; p. 436, n° 1638; pp. 440-1, no 1659; p. 443, n° 1672.. Cf. situaţia păstorilor din Cimpulung, ŝċid., p. 434, n° 1635, 2 Documente Callimachi, Il, p. 88. 3 Studi si doc., VL, p. 441, n° 1659. www.dacoromanica.ro BiRsANII PĂSTORI 861 furate. In sfirșit, nu lipsiaii la Cașin neînțelegerile cu egu- menul mănăstirii lui Gheorghe Ștefan, pe pămîntul căreia se așezaseră. E Acești coloniști ardeleni, cu zeghe albă și căciulă pătrată, mare, cari nu s'aii schimbat ca îndeletnicire, port și datini pănă în zina de astăzi, își treceaii vremea și-și cîștigau hrana numai cu păstoria de oi, cu îngrășatul porcilor, cu cărăușia poate. Bîrsanul şi Mocanul vindeaii oi, brînză, cașuri, lînă, cergi, burci. Se coboraii călări cu aceste mărfuri pănă la Galaţi chiar, și ei neguțaŭ de o potrivă peun malși pealtul al Milcovului;, Turcii din Focșani, salhanagii în legătură cu Constantinopolea, cumpăraii foarte mult de la dînșii ! Și Domnii moldoveni se înfruptaii, ca și cei din Ţara-Ro- mănească, la cîștiguri în afară de îndatoririle scrise. Astfel, pe la 1740, Constantin Mavrocordat făcu gorștina Birsanilor tot de 4 parale de oaie, ca și a celorlalți locuitori, și mai impuse și o răsură — pentru strîngători —, și anume 10 bani. Goștina ajunse pe la 1780a fi numai 10 bani de oaie. Dar plingerile judelui și Sfatului din Brașov nu ni S'aii păstrat și pentru aceste încălcări 2, a Între anii 1761 şi 1767, Curtea imperială stărui cu cea maï mare energie pe lingă Turci pentru ca, atît în Moldova, cit și în Ţara-Romănească, să nu se mai facă greutăţi <Bîrsanilor străini». Se pare că, și de o parte, și de alta, Domn îi cam năcăjiaii la vămi, cadetiuri» și dăjdi peniru a-i face să se așeze în țară. Porunci se căpătaii, dar ele nu folosiră mare lucru. Cînd, după pacea din 1774, Înpăratul își avu agenții sta- 1 Ibid., p. 212, p. 231, n° 190; p. 294, n° 592; p. 313, nle 708-9; p. 322, n° 790; p 333, n° 876; p. 334, n° 879; p. 334, n° 881I; p. 363, no 1134; p. 369, n° 1188; p. 381, n° 1296; p. 385, n° 1326; p.388, n° 1346; p. 389, nle 1352. 1354; p. 389, nle 1355, 1359; p. 400, n° 1488; p. 401, n° 1493; p. 405, n° 1530, 2 Ibid, p. 340, n° 936. www.dacoromanica.ro 362 BUPUŞII BRAŞOVULUI tornici, cu caracter consular, în amîndouă principatele, cel d'intăiii dintre dinșii, Raicevich, înnoiește după douăzeci de ani plingerile de altă dată. El izbuti să înlăture în Moldova abusurile cu adetiul, pe care-l luati și beșleaga de Fălciu, și Vlădica de Huși, și toți moșierii prin pămîntul cărora tre- ceaii păstorii, unele vămi nedrepte, ca aceia pe hainele Dir. sanilor, precum și cumpărătura cu de-a sila a beglicgiilor. Austriacii nădăjduiai chiar să capete de la Poartă de-a dreptul scăderea oieritului și gorștinei de oi pănă la 8 bani pre oaie. Privilegii solemne din partea aminduror Domnilor hotărîră lucrurile în dezbatere, la 1785 3. Dar multă vreme încă asuprirea Birsanilor fu unul din punctele de plingere cele mai obișnuite ale Puterii ce stăpinia dincolo de munte. Pe vremea cînd Ştirbei-Vodă era Domnul muntean, deci prin anii 1850, păstorii ardeleni plătiaii Vistieriei oierit și, pe lîngă el, cornărizul, care tăceaii la un loc 80 saŭ chiar 100.000 de lei pe an. Mai Gran numele vechi dispărură, și darea pentru folosirea pămîntului de pășune ajunse o simplă taxă modernă. Ea se hotăreşte și astăzi în tarifele sai învo- ielile de vamă cu Austro-Ungaria. r. [Matei-Vodă către județul Mihai.] Cătră aceasta-ți daŭ ştire Domnia Mea pentru cinstit[a] carte ce mi-aï trimis dumneata, dă toate înțeles-am Domnia Mea pre răndu, și foarte-ți mul- țemescu domnetal|e], căci nu săntem uitaț cu scrisoarea pu- rurea de cătră dumniata. Alta, pentru obagie dumnetal[e], Bucuru, cu frate-săii Stoeca, făcut-le-am Domnia Mea cartea Domnie Mealļe}), și l'am dat și omulu Domnie Meal[e], să lă ià toate oile de la Pan[ă] Căpitanul, carel[e] aŭ fostu oiar, păn la un miel. Altu, nici-o pag|ujbă să n'aebă dă cătră 3 Hurmuzaki, VII, pp. 26-7, 37, 39, 41, 426, 435, 437, 444, 448-9; Raicevich, Osservazioni intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788, Apen- dice. Cf. și Hurmuzaki, Fragmente, V. www.dacoromanica.ro BÎRBANII PĂSTORI 363 nimenea. Aceasta-ţi facu știre Domnia Mea. [7152 [1644], Fevruarie 12.) [Pecete rotundă !.] 2. + La al nostru cinstit și de m{i]li[o]stivul Dumnezeŭ dä- ruit vecin de aprope și ca un părinte, jupan Mihaiŭ biv județ a marei cetăți a Brașovului, pac[e] și săn[ăjtate pohtescu dumnital|e)] și a toat|ă] cinstit[a] casa dumnital[e). Alta, să veri pohti dumneata a știrea dentr'acocle], cu mila lui Dumnezeă Măriia Sa Domnu nostru iaste săn[ăjtos și veasel; noi încă ne aflămii cu săn[ăltate pre lăngă cinstite speatelje] Mării Salje]. Alta, de scrisoare ce ne-ai trimis dumneata, cu dragă inemă o'mu priimitu, şi de tooate amu înţeles, scriindu-ne dumneata pentru răndul oilorg dumnital|e]. Deci, cu scrisoarea nu putemu lungi, ce vei înțelege dumneata den cartea Mării Sale] Domnu nostru și den omenii dumnital[e]. Deci, nici de acuma înnainte să nu fimii uitaț de scrisoarea dumnital|e]. lar noi încă, de ce vomii putea, vomu fi gata a sluj|i] dum- nitalțe], ca unui priiaten al nostru. Aciastă puţin[ă] scrisoare a nostră să afle pre dumneata săn[ăjtos.. . Pis [= scris] Mai 1 dnă, vt 7161 [1653]. + Mai mic fratel[e] dumital[e] şi vecin de aprope]: Radul Vel Comli]s. [V*:] f La al nostru bun priiaten și vecin de aproape și ca un frate, dumnealui jupan Mihaiii biv județ Brașovului, uecHo Adr ck [=cu cinste să se deal [Pecetea obișnuită °]. 3. Mistiiu bjiiu Io Duca Voevod i gsprii zemli vlahiscoi. Aa EAT FOARAT cie nogtakuie rengem [=am dat Domnia Mea această poruncă a Domniei Mealel lui Hărman Mihaiu, Bra- şoveanul de la cetatea Brașovului, de la Șchiai, ca să aib[ă] 1 N° 335. 2 No 629. www.dacoromanica.ro 364 SUPUŞI BRAŞOVULUI a-ș ţinearea la oile lui, aici, în țeara Domnii Meal[e], șapte ciobani; însă să fie oameni striini, bărseani, den Țeara Ungu- rească, făr[ă] bir și fără nici-o gălciavă. lar omeni de ţeară să nu fie nici-unul. Dup[ă] cum s'aii adeverit cu bună adeverinţă și cu mare prinsoare dennaintea Domnii Mealţe], cum să-i fie ciobanii lui (ot streini, iar de cătră Domnia Mea să fie acești ciobani în pac[e] de bir, și de seamă și de alte dăjdi, căre sänt preste an în ţeara Domnii Melea, de nimic să n'aibă nici-un val și nici-o băntuial[ă], de cătră nimenea. Așijderea, poruncescu Domnia Mea și voao, slugilor Domnii Meallel, carii vet fi semaci într'acel judeţ, și voao altor slugi, carii cu ce slujbe vert umbla, deaca vet vedea aciasta carte a Domniii Meailel, iar voi ot să vă fent de aceșt[i] ciobani, să le dat bun[ă] pac[e] de toate, cum scrie mai sus. Că, cine le-ar fac[e] vre ui val preste cartea Domnii Meal(e], rea scărbă și cer- tare vor petreace de cătră Domnia Mea. lar, de nu s[ă] va ținea precum s'aii adeverit şi se-au prinsu denaintea Domni; Mealle), ci sar afla între ciobanii lui vre unul să fie om de țeară, pentru unul ca acela să nu fie scutiț nici ceialalți, ci să dea și seamă, și oile lui încă să nu le aducă în teara Domnii Mealle), ci să lipsească den țeari. Pentru că așa s'au prinsu dennaintea Domnii Mealje). Ilie caam p3k reARMH [=s'a scris cu mîna Domniei Mele]. Pis Noem{vrie] 26 dni, t 7184 [1675]. [Pecete octogonală.] |Monograma.] [V*:] Hărman Mihaiu!. 4 Io Costandin Voevod bj. mlstiă gsdnă zemle vlahiiscoe. + Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor tot Sfatul cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binele poftim dumneavoastră de la Dumnezeii. Cartea ce at trimis dumnea- voastră, ne-au venit, și, de săn[ăltatea dumneavoastră înțele- gănd, ne-ai părut bine. Alalte căte ne-aţi scris dumneavoastră, 1 No 347. www.dacoromanica.ro BÎRSANII PĂSTORI 365 am înțeles, cum că ai venit oamenii dumneavoastră, carii sănt cu oi, aici în țara noastră, de s'au jăluit cum că li san luoat acum cătăva sumă de oi. De aciasta veți ști dumnea- voastră, că noi n'am fi poftit să să iă de la nimeni nici-o oae, numai de mare nevoe şi de mult păs ce ai fost asupra țărăi, n'am avut ce face. Că ne-ai venit poruncă de la În- părăţie ca să dăm 20.000 de oi de treaba Înpărlălțiii. Care puteți socoti dumneavoastră, că 20.000 de oi nu iaste puțin lucru și, cunoscăndu că nu iaste cu putință ca să să poată plini aceaste oi numai de la țar[ă], pentru mare păs s'aii so: cotit ca să facă ajutor și oamenii de țara dumneavoastră, pentru ca să să rădice acest greii, Măcar că nici atătea oi de multe de la dănşii nu san luoat, ce de la toți oamenii țărăi Ardealului, căți sănt cu oi aici în țara noastră, s'aii luoat 1000 de oi, adecă după scrisoarea oiarilor de astă iarnă, cătă sumă de oi sai aflat peste tot hotarul Grat dumneavoastră, aşa s'ai socotit, de s'aii rănduit să dea pentru o sută de oi o oae. Care ce să cunoaște, și ce lucru mare iaste, căce au dat la o sută o oae?! Măcar că nici de atăta n'ar fi mai avut nici-o supărare, ce, de mult păs ce venise asupra țărăi ne miram ce vom să facem! Ce ne-au că- utat a pune de aŭ ajutat cu toții, căţi aŭ avut dobitoace pe locul Grat, Iar pentru aciasta ce sai mai jăluit oamenii dumneavoastră, cum că le-aŭ luoat "și 5 bani de oae, de aciasta veți ști dumneavoastră, că porunca noastră aŭ fost să iă numai căte 3 bani de vită, pentru plata banilor celor ce aŭ dus oile pănă le-ai dat în seama Casap-bașii. lar ca să ià cate € bani, naŭ fost cu știrea noastră, ce iat[ă] că acei 2 bani ce aŭ luoat mai mult, am pus de aŭ apucat de Ivan Căp[i]t[anul], care aŭ strănsu oile, de i-aii întorsu înnapoi: Care san făcut t 15, și iat[ă] că s'ai trimis cu omul dum- nealui județului, Ce dumneavoastră îi veţi luoa, și veţi da oamenilor de la cine san luoat, iar pe acesta, pe Ivan Că- plilt[anul), nu numai căci l-am scos den Căpităniia ce era, ce încă va Däi și mare nevoe, căci aŭ făcut peste porunca noastră, Însă dup[ă] fapta lui el pedepsa îș va luoa. Iar oile ce aŭ luoat, a să mai întoarce înnapol nu să pot, că www.dacoromanica.ro 366 SUPUŞII BRAŞOVULUI San dat de cătăva vream[e] în seama oamenilor Casap-bașii. şi s'a şi dus cu dănsele; ce n'avem ce face. lar pentru Dră- ghici Spătariul, căte ne mai scrieți dumneavoastră şi pentru dănsul, cum că face multe supărări oamenilor de țeara dum- neavoastră, și aŭ mult val, făcăndu-le feliu de felii de obi- ceaiuri, — de aciasta deaca am înțeles den cartea dumnea- voastră, unele cå aceastea, iat[ă] că am rădicat și pre Dră- ghici Spăt[ariul], să nu mai fie nici-un ispravnic la Cămpina, și de acum nu vor mai avea oamenii dumneavoastră nici-o Supărare. Că noi unile ca aceastea nici de cum nu le su- ferim, ce pururea poftim ca să avem cu dumneavoastră bună vecinătate şi priitinească dragoste, și așa voim, ca și oamenii dumneavoastră să aibă bun traii în țara noastră, și ni să pare că nu vor mai avea de aceaste supărări, Ce înțeleasem acum că aŭ avut aciasta. Și Dt dumneavoastră sănătoși. Ap|rilie] 17 d., 7204 [1696]. De bine voitor dumheavoastră : Io Costandin Voevod. [V :] f Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor cinstitul Sfatul a! cinstitei cetăți Brașovului, cu săn[ăltate să să dea. [Pecete mare, rotundă!. 5. Cinstite al nostru bune vecine și priiatnice, dumneata ju- păne judeaţe, sănătate și tot binele de la a tot putearnicul Dumnezei poftescu dumitale. Cartea dumitale de la sluga dumitale, cu cinste și cu dra- goste o am luoat, şi, de bună sănătatea dumitale înțelegănd, ne-am bucurat. Caria în lungă vreame a fi întreagă și cu norocirje] de la Domnul Dumnezeii poftim. Alalte căte dum- neata ne mai scrii, încă am înțeles. De care lucru foarte ne-ai părut ai ne pare răi de supărările și nedreptăţile oamenilor dumneavoastră ce aŭ avut aici, de unii și dealții: unii tră- 1 No 352. www.dacoromanica.ro BÎRSANII PĂSTORI 367 găndu-le bucatele, alții luăndu-le bani afară den socoteală și den obiceaiii. Însă, săvai că dumneata, acestea ce ai os- tenit de mi-ai scris mie, și Mării Sale lui Vod[ă] încă ai scris, de ai dat în știre, iar încăș și mie, mi-aii fost pren putință, n'am pregetat a nu grăi Mării Sale. Care lucru nici Mării Sale nu i-ai părut nici-un bine de unele ca aceastea ce să fac. Pentru că porănca Mării Sale, nici ai fost, nici iaste să să facă unele ca aceastea, să să ià cele] ce nu iaste obiceaiul și direptatia; ce navem ce face deaca vreame ce așa sănt slugile ! Măcarii că mi să pare că ca aceastea nici într'o teară, nici la un loc nu lipsescu: jafuri şi măncături de oa- meni răi ca aceia. Unde și aici, că nu sănt de aceia, nu tă- găduim. Derept aceaia, unii ca aceia cine aŭ fost de aŭ um- blat într'acest chip, înțelegăndu Măriia Sa Vodă, și necinstel cum li san cuvenit aŭ luat, unii încă și den deregătoriia lor aii scăzut și, cui ce aii luat fără cale, ca să întoarcă înnapoi, aŭ porăncit Măriia Sa. lar, precum am zis, ca aceia răi, ni- căiri în lume nu lipsescu. Că iată și vremile și oamenii acum S'aii iuţit foarte: poate fi căci şi stăpănitorii și putearnicii cei mai mari cer mai mult şi afară din obiceaiii și socoteală vor să ià, şi așa urmează și alalte necuvioșințe și pagube mai multe Ja norod. Însă, căt dară pentru aciasta cu oa- menii domneavoastră, mai multe nu lungescu, de vreame ce den cartea Mării Sale lui Vodă, ce răspunde dumitale, mai pre largu vei înțeleage dumneata, și de la sluga dumitale așij- deria. Și iarăș și de acum înnainte, întru ceale ce ne vei pofti dumneata și va fi pren putinţa noastră, în lucruri cu- vioase și direapte, gata săntem pururea a sluji dumneavoastră, ca unor buni vecini și buni priiateni. Și mila lui Dumnezeii să fie tot cu dumneata den toată voinţa poftim. Al dumitale de bine voitoriii priiatin și vecin, şi gata pu- rurea a sluji: Constantinus Cantacuzânus. [V° :] Cinstitului și noaă bun priiatinului și de aproape vecin, dumnealui jupănului Ioanes Mancoș, marelui-județ al cinstitei cetăţi ai Brașovului, cu cinste și cu multă săn[ăjtate să s[ă] dea. www.dacoromanica.ro 368 SUPUŞI] BRAȘOVULUI Anno 96, die 2 Maj, Stolnikul Koztandin Schreiben we- gen unser Wallachen. [Pecete neagră, octogonală, cu vulturul bicefal, coroana împărătească și literile: «C[onlst[antin] C[an]t[acuzino]!».] 6. Cinstit al nostru buni vecină şi priiatenă, domneata ju- păne judeaţe, sănătate și tot binele] de la puternicul Dum- nezeii pohtimu dumitale. Cartea dumitale de la slug|a] dumitale cu dragoste o am luoat şi, de bună săn[ăjtatea dumitale] înțelegăndu, ne-am bu- curat. Carea în lungă vream[e| a fi întreagă şi cu norocire de la Dumnezăi pohtim. Alalte încă, căte dumneata ne mai scrii, am înţeles. De carfe] lucru foarte ne-ai părut și ne pare răii de supărăril[e) şi nedreptăţile oamenilor dumneavoastră ce aŭ avut aici, dă unii și dă alții, —unii trăgăndu-l[e] bucatel[e], alții luundu-le banii, afară den socoteală și den obiceaiii. Însă, săvai că aceastea ce ai ostenit dumneata de mi-ai scris mie, şi Mării Sal|e| lui Vod[ă] încă ai scris şi ai dat în ştire, iar încăș și mie, căt mi i-aii fost pren putință, n'am pregetat a nu grăi Mării Sale. Care lucru nici Mării Salle] nu Lan părut nici, etc. [Întocmai ca a lui Constantin.] Ap[rilie] 19, D 7204 [1696]. Al dumital[e] de bine voitoriii și gata a sluji: Mihai Cantacuzind. [Pe o foaie adausă:] 2 ban[i] ce san luoat mat multu de la oamenii dumneavoastră, care ai făcut t! 15, scoțăndu-i dupre porunca Mării Salle) lui Vod[ă], i-am dat în măna omului dumijtale], ca să-i aducă la dumneat[a|. [Adresa ca la aceiași scrisoare. Pecete ca aceia, brună, cu inițialele: «Miha Ca[n]ta[cuzino» ?.] 1 No 656. 2 Nr 660. www.dacoromanica.ro BÎRSANII PĂSTORI 369 7. T Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnu zeml, vlahli]scoe. f Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată vrea- mea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, ma- rele-județ al cinstitei cetăţi Brașovul, sănătate și tot binel[e] poftim dumitale] de la Dumnezeu. Cinstită cartea dumitalțe) o am luat—și de sănlătatea dumitale) ne-au părut bine. Alalt[e] ce ne scrii dumneata, pentru oile dumitai[e), cum că aŭ apucat oiarii pe oamenii dumital[e] de le-ai plătit de oerit, de aciasta vei ști dumneata, că, estimpu fiind al treilea an, şi pentru mare păs al săracii de țări, s'a socotit cu tot Sfatul nostru ca să dea cu toţitoerit estimpu, și așa și sfeat- nicii, cinstiţi boiari noștri, ot aŭ dat oerit, ce s'aii socotit, și pentru alți priiaten|i] carii au cărți, să fie în pac[e] de oerit, ca să dea estimpu, să ajute pe săraca de țar[ă], iar la anul şi la celalalt an vor avea oile dumital[e] pac[e]. Actasta, a mila lui Dumn[ejzei să fie cu d|ujmn[ea]ta. Dech[emvrie] 30 d. lt. 7207 [1698]. De bine voitor dumjiltalțe]: Jo Costandin Voevod. [V*:] + Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă] vremea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marele-judeţ al cinstitei cetăț Braşovul, cu mult[ă] săn[ătate să dal dea. [Pecete mare, roșie 1,] 8. Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnă zemle vlah[i]scoe. “+ Cinstitului și al nostru vechii priiatin, dumnealui jupănul Ghiorghe ce aŭ fost judeţ la cetatea Brașovul, săn[ăltate și tot binel[e] pohtim dumitaljej de la Dumnezei. Cinstit[ă] cartea dumitallel ce ne-ai trimis cu gineril[e] dumital[e], ju- pănul 'Țaco Gheorghe, ne-aŭ venit, și de sănătatea dumital[e] ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata și ne pohtești ca să nu uităm prieteșugul cel vechiii ce am avut cu dum. 1 No 360. 75703. Vol, X. www.dacoromanica.ro 370 SUPUŞI BRAŞOVULUI neata, de aciasta nici am uitat, nici vom uita prieteşugul dumital|e|, că dumneata ești al nostru vechiu şi bătrăn priia- tin. Peatru vitelle] dumital[e] ce ai aici în ţar[ă], oi, te rogi ca să ţi le ertăm de oerit. De aciasta vei şti dumneata că oerituril[e] san văndut de iaste acum o lună; de ne-ai fi pohtit dumneata mai de nainte, am fi făcut dumital,e). Tar în- căși iat[ă] că am făcut dumitale carte, de acum înnainte să aibă oile dumital[e] căte scri în carte, bună pace de oerit. Aciasta, all mila lui Dumnezei să fie cu dumn[eajta. De- ch[emvrie) 4 d., D 7214 [1705]. De bine voitor dumital[e]: Jo Costandin Voevod. [V*:] + Cinstitului și al nostru vechiu priiatin, dumnealui jupănul Ghiorghe, ce aŭ fost judeţ la cetatea Brașovului, cu multă săn[ăltate să să dea. [Pecete mare, rotundă !.] 9. + Io Costandin Voevod bj. mist, gsdnu zeml. vlahiscoe.: t Bunului nostru priiatin şi vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiași Reiter, marel|e)-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate pohtim dumital[e] de la Dumnezeii. Cartea ce ai trimis dumneata, aŭ venit, și de sănătatea dumital[e] ne-ai părut bine. Alalte ce ne-ai scris, am înțeles, pentru bucatele Șcheailor, ce aŭ aici în țar[ă], cum că au băntuială de erbari şi de vameși, și zici dumneata că nau fost obiceaiii. De aciasta noi atăta ştim că numai Șcheaii carii san ținut dobitoacele în munte, la stăni, de le-aii îngrăşat şi iar le-ai dus înnapoi, aceia ș'au plătit numai adetul muntelui, precum san putut tocmi la stăpănii moșii, iar erbărit și vamă n'aii dat. lar cei ce le-au coborăt la vale, la cămpu, de la aceia au luoat și vameșii vamă, și erbaril erbărit. Ș|i] așa am poruncit și acum, și va- meșilor, și erbarilor, pentru bucatele Șcheailor ce vor fi în munți, să le dea pacle], precum au fost obiceaiul; însă numai 1 No 392 www.dacoromanica.ro BÎRSANII PĂSTORI 371 ce vor fi ale Șcheailor, iar nu și ale altor oameni de acolo den Țara Ungurească. Iar pentru cei ce-și vor fi coborăt vitel|e] de la munți mai la vale, aceia-și vor da și vama și erbăritul: precumu-și plătescu oile de oerit, își vor plăti și alalte dobitoace de erbărit, fie Șcheau, fie cine va fi. lar cui nu va plăcea așa, iaste pe lesne să nu-și mai aducă bu- catel|e] să le hrănească aici în ţară, ce să și le ţie acolo. Aciasta acum, şi mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Iulfie] 9 dni, lt. 7214 [1706]. De bine voitor dum[iltale: Jo Costandin Voevod. [V°:] } Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiaș Reiter, marel[e]-județ al cinstitei cetät Brașovul, cu multă să- nlälate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă !.] IO. f Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zemle vlabļiļscoe. f Cinstiților și ai noștri buni priiateni și vecini de aproape, în toată vreamea de bine voitori, dumnealor tot cinstitul Sfat al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele pohtim dumneavoastră de la Dumn(ejzeii. Cinstită cartea dumnea- voastră, ce aţi trimis, ne-aii venit, şi, de a dumneavoastră în- treagă sănătate înțelegănd, bucuratu-ne-am și am dat laudă lui Dumn[e]zeii. Alalte ce aţi scris domneavoastră, am înțeles, cum că aţi înțeles dumneavoastră că aici în țara noastră au eşit o dajde pe dobitoace, ca să dea tot omul, şi ne pohtiți dumneavoastră, pentru oamenii de țara dumneavoastră ce ati dobitoace aici în țară, ca să nu să supere. De aciasta creadeţi-ne dumneavoastră că cu tot adevărul zicem că noi săntem ceia carii mai mult am vrea și am pohti să nu să supere, necum aceia ai țărăi dumneavoastră, ce s'ar fi aflăndu aici, ce nici pă- mănteanii noștri; dar ce să facem? Pentru multele păsuri şi mari cereri şi greale porunci ce avem de la cei ce ne stă- pănescu, care unul Dumn[ejzeii știe în ce greii ne aflăm și % Ne 393. www.dacoromanica.ro 372 SUPUŞII BRAŞOVULUI cu cătă dătorie san încărcat ciastă biiată țară, pentru aceaia s'au făcut socoteală cu tot Sfatul boerimei țărăi noastre, de S'au scos aciastă dajde de dobitoace, găsindu.să cu socoteala ca aciasta iaste și bună dreptate la toţi, nu să face nimănui nici-o strămbătate, făr căt, cine căt dobitoc va avea, să şi-l plătească, precum san rănduit, Și așa san socotit tot omul, ori pămăntean, ori sstriin, căț să vor afia ca să aibă dobi- toace în pămăntul acesta, să ajute cu toții la aciasta, ca să să poată rădica păsurile și poruncile stăpănilor ce ne sănt asupră: începănd întăi de la noi înșine, vitele noastre ce avem, domnești, le plătim, și toți boiarii cei mari, și mănăs- tirile toate, și arhiereii, și toţi, de la mare pănă la mic, cum am zis dumneavoastră mai sus, nimănui măcar o vită nu să scutește. Însă, măcar că însuși noi ne plătim dobitoacele noastre ce avem, și alalţi boiari toţi, iar încăș pentru dobi- toacele ce sănt ale dumnealor judeţilor și ale dumnealor fălnogilor, am poruncit să le dea pace, de vreame ce așa s'aii socotit, ce vor fi dobitoace boerești, cum ale gubernatului și ale altor boiari, neamiși mari, să nu să supere. Și așa înpreună vor fi nesupărate și ale dumneavoastră, judeţilor și ale fâlnogilor, iar alalți maï prostime, căţi să vor afla în pămăntul nostru cu dobitoace, vor să dea toți: nu să poate într'alt chip. Căci nu doar că sănt trecuți dencoace acum de curănd, ce de cătăva vreame să află veniţi și așăzați aici în țară, şi să hrănesci și ei bine, ca și ceşti pămănteani. Ș[i] veţi ști dumneavoastră și aciasta că cei ce ne stăpănescu, ne și mustrează, şi ne zice că aici în țara noastră s'aii strănsu atăta sumă, și den Țara Ungurească, și den alte părți, și, pentru acest nume mare ce San făcut că e ţara aciasta plină de om, cu atăta mai mult și stăpănii cer căt nu iaste pen putință, și obiceaiurile ce aveam mai denainte, de să știia ce da ţara pe an, le-aii stricat pe toate și le-ai înnălțat, — cât numai Dumnezeiă cel milostiv să dea puteare săracilor pă- măntului acestuia! Pentru aceaia s'ai socotit, la un păs ca acesta să ajute cu toţii. Și, după aciasta, dănd Dumn[ejzei să mai răsuflăm, nu vor mai avea de aceaste Supărări, nici aceștea de țara dumneavoastră, nici pămănteanii noștri. ZS, www.dacoromanica.ro BÎRSANII PĂSTORI 373 cu aciasta sfărșind, mila lui Dumn[ejzeii să fie cu dumnea- voastră, Pis u [= scris la] Tărgoviște, Ghenjarie| 13, lt. 7215 [1707]. De bine voitor dumneavoastră: Zo Costandin Voevod. [Ve:] + Cinstiţilor a noștri buni priiateni și vecini de aproape, în toată vreamea de bine voitori, dumnealor tot cinstitul Sfat al cinstitei cetăţi Brașovul, cu multă sănătaate să s[ä] dea, [Pecete mare, rotundă ?.] II, Mlstiu bjiiu Nicolae Alexandru Voevod zemli ungrovlahiscoe AdEAT rekamn [= am dat Domnia Mea] tuturor Șcheailor de la Brașov ca să fie volnici cu aciastă carte a Domnii Meale de să aibă aici în țara Domnii Meale a ţinerea oilor căte vor vrea și să le pască de toamna pănă primăvara, la Sf[ă ntul Gheorghie, cînd și ducii ei la munte în Ţara Ungurească, ori pe moşia le domnească, ori boerească, ori megieșască, și să n'aibă nici-o opreală de niminea. Numai și ei să aibă a-ş păzirea vitele, să nu strice niscai păini saii livezi saii alte bucate ale cuiva. Şi, pentru adetul moșii unde-ș vor băga oile în baltă, sa aibă a să tocmi cu stăpănul moșiei după cum le va fi obiceaiul, Și, cînd i-ar lovi vreamea rea de iarnă primejdioasă, să aibă a-ş băgarea oile în baltă, ori pre a cui moșie sar întămpla, şi să nu aibă nici-o opreală de niminea; numai să aibă a-ș darea oeritul domnescii după obiceaiul Jop, de oae căte bani IO, şi de numărătoarea oiarilor, de turmă par[ale] ban[i] 10, iar de altele de toate să fie în pace, Și ciobanii carii vor avea pre la oile lor, fiind oameni strein[i], din ţara lor, încă să fie în pace de Vel Seamă și de toate dăjdiile și orănduialele, ori căte vor eși peste an de la Visteriia Domnii Meale, de nici-unele, nici-un val și nici-o băntuială să nu aibă, — după cum scrie și hrisovul răposatulu Antonie-Vod[ă] și hrisovul răposatului Costandin-Vod[ă] Brăncoveanul, și hri- 1 N° 394., www.dacoromanica.ro 374 SUPUŞIË BRAŞOVULUI sovul răposatului fratelui nostru Ion-Vod|ă|, care le-am vă- zută Domniia Mea la măinile Șcheailor. Aşijderea și pentru vitele lor de oi și de berbeci, care vor fi ale lor bucate de casă, cănd vor vrea să și le ducă la casele lor, în Ţara Un- gurească, de acealia să nu dea vamă. Și care dintr'acești Șcheeni ar ţinea stîni vara pre munții carii cumpără dupre la boeri, de vor face totii cașcavele (szc), iară nu brănză, acealia cașcaveale de le vor vinde în tărg la Cămpina, aŭ la Văleani, saii măcar ori în ce tărg, să-și dea vama. Iară, făcăndu-să totii brănză, și vor vrea să o ducă la case[le] lor, în Țara Ungurească, de aceaia să nu dea vamă. Și, pentru tur- mele de oile lor, cînd vin primăvara de la cîmpii şi trec la munte, să aibă a da vameșşilor căte un miel de turmă, şi să-și ià răvașul de seamă, să-și treacă oile cu pace. Și pe căți cai vor avea la turmă, să aibă a darea de cal par[ale] bani 2. Iar, de s'ar întămpla vre unora dintr'aceştea a le fi oile șchiope saii beteage, aŭ vor fi apele mari, de nu le vor putea treace în sus, ci le vor tunde aici în țară, la Breaza aŭ la Comarnicii, saii măcarii unde s'ar întămpla, acea lănă, de vor vrea să o ducă la casele lor, în Ţara Ungurească, să dea vamă de povara de cal ban[i] 40, după obiceaiii. Iar, pentru pieile oilor celor ce le vor muri de iarnă aici în țară, şi vrind să și le ducă la casele lor, în Ţara Ungurească, de aceale piei să nu dea vamă. Însă, care vor fi din bucatele lor, iară nu de la alții luate, ca să facă meșteșug, să nu dea vamă. Şi pentru Șchei carii ţăn stăni în munții Buce- ciului și în Muntele lui Leaotă, în hotariu Dămboviţi, și-ș vor pogorî bucatele lor, de le vor vinde, — de aceale bucate cînd să vor tocmi cu neguţitorii, de vor da vama cei ce cumpără, Șchiei să aibă pace. Iar, de nu vor da vama cei ce cumpără, atunci să dea vama Șcheii. Și în ce județ să vor vinde aceale bucate, la tărgul acela ce va fi într'acel judeţi, să dea vama. Numai Schei să poarte grija, să facă ştire vameşilor, ca să ştie de la cine vor luoa vamă, Și pentru buțile cu vin, care es de la viile lor de aici din ţară la Cimpina, și din Cămpina pun vinul prin burie, de-l duc în Tara Ungurească» să aibă a darea vamă, de calul împovăratu cu vin, căte bani www.dacoromanica.ro = BÎRSANIL PĂSTORI 375 10, iar de bute să nu dea nimicii. Iară, de nu vor fi din viile lor, și vor fi luoate de la alții, să aibă as darea vamă după obiceaiii. Şi, pentru vitele lor, de boi i vaci, ce aŭ în Tara Ungurească și le ducii de le pascii pe pămăntul Ţării, și iar le ducii înnapoi, acealia încă să aibă pace la erbăritiă. Așijderea și pentru Șcheaii carii cară pește cu carul de la baltă, aŭ de prin tărguri, și-l ducii în Țara Ungurească, să aibă a darea vamă, de caru cu peşte bani 70, și de calul în- povăratii cu peaște, căte ban[i] 7, iar mai mult, nu. Și de fu- măritii încă să aibă pace, după cum aii avut ei obicină și cărți de la răposatulii Șerban-Vod[ă] și de la alți răposați Domni. Iară mai mult val saii băntuială, afară din obiceaiu- rile ce s'aii zis mai sus, să nu aibă. Așijderea și în urma Domniei Miale, pre care va aleage D[o]mnul D[u]m[ne]zeu a fi Domn și stăpănitoriu țării aceștiia, încă îl poftim și-lii ru- gămu întru numele Domnului și Măntuitoriului nostru Iisus Hristos, ce iaste întru Troiță slăvit, ca să înnoiască și să întărească cartea aciasta, pre tocmealele și așezămănturile ce Sau zis mai sus, ca și a Domnii Sale mile și drease încă să fie bine cinstite și în samă ţinute, și D|o]mnul D[umne]zeŭ să-l ție și să-l păzească întra sa Domnie cu lină pace și fericită viiață. Și am întărit cartea aciasta cu totii Sfatul cin- stiților şi credincioșilor boerilor celor mai mari ai Divanului Domnii Meale, Pan — Vel Ban, i pan Radu Popescul Vel Vornic, i pan Iordache Creţulescul Vel Logofăt], i pan Du mitrache Ram[a|dan Vel Spătar, i pan Grigorie Vel Vistier, i pan Manulache Vel Clucer, i pan Iordache Stama[ti] Vel Pos- telnic, 1 pan Nicolae Ruset Vel Păhfarnic], i pan Matei Crețu- lescul Vel Stolnic, i pan Costandin Băleanul | Vel Comis, i pan— Vel Slugeart, i pan Barbu Merişanul Vel Pitari, și ispravnic Cos- tandin Văcărescul] Vel Log[ofătj. Și s'au scris cartea aceasta, în anul al doilea din Domniia a doao, aici în orașul Scau- nului Domnii Meale, în București, de Anghelache Logofeţelul ot Tărgovişte, mesița Noemj|vrie) 15 dn., vleat 7228 [1719). Je Nicolae Voevod, mlstiiu bjiiu g[o]sp[oldarii. Iordache Creţulescul Vel Log[ofălt mwT "pn |npourok = a cetit]. www.dacoromanica.ro 376 SUPUŞI BRAŞOVULUI Costandin Văcărescul Vel Log[ofá]t, procit, [=am cetit]. [Copie contemporană, cu literele inițiale cu chinovar !,] (E) f Cinstiţi ai noștri priiateni și vecini de aproape, dum- neata Herbet, marele-județ al cinsţitei cetăți Brașovul, în- preună cu tot Maistratul, de la milostivul Dumnezeii sănă- tate întreaagă și tot fericitul bine poftim să trimiță dumnea- voastră. Cartea ce ne-aţi trimis dumneavoastră, ne-ai venit, și, pentru bună sănătatea dumneavoastră, ne-aii părut bine. “Ceale ce ne scrieţi dumneavoastră, am înțeles, și, căt pentru -iritul oilor lăcuitorilor acei părți cari vor erna aici în ţară, mai mult nu avem aici a lungi, de vreame ce sau dat răs- punsul la trimisul dumneavoastră, și de la dănsil veți înțe- leage dumneavoastră. Aciasta, și fiți dumneavoastră săn[ă |toşi. Avgust] 3 d., It. 7253 [1745]. Al dumneavoastră de bine voitoriu și vecin de aproape: Jo Costandin Voevoda. |Pe plic:] f Cinstiților ai noștri priiateni și vecini,de aproape, dumnealui Herbetii, marele județ al cinstitei cetăți Brașovul, și cu tot Maistratul, cu bună sănătate să să dea. [Pecete cu bour și cu vultur și legenda: «Io C[ostandin] M[avrocordat| V[oevod], 1733 2».] 13. Io Grigorie Ghica Vvd. bj. mlst. gspdarii zeml. vlah, f Cinstitului și al nostru de bine voitoriii, domine Closios, județ al cetăți Brașovului, și la a tot cinstitul Sfat, dă la milostivul Dumnezeii sănătate pohtim dumneavoastră. Cartea ce aţi trimis, ne-aii venit, și ceale ce scrieţi, am înțeles, pentru Bărseani carii vin dă ernează cu oile aicea în țară, Ce ne pohtiți ca să dăm poruncă să nu să supere dă cătră saigii înpărăteşti, ca să le ià oile în sălă, ci să să tocmească cu 1 Stenner, V. — După altă copie, în Stinghe, Jet, beseariceť Șeheailor, p. 165 şi urm. ? Bibl. Ac. Rom., documente; Sturdza, în 47. Ac. Rom, VIII, pp. 250-1. www.dacoromanica.ro BÎRSANII PĂSTORI 377 preț, să cumpere numai oile ce vor avea dă vănzare. Dă aciasta vet ști că, încă pănă a nu ne scrie dumneavoastră cartea, am poruncit la toţi ispravnicii, ca să le aibă grijă și să nu îngăduească ca să le ià cinevași oile în silă, ce cu bună tocmeală; dar și acum de iznoavă am dat poruncă ca să aibă purtare de grijă și să nu îngăduiască pe saigii să le ià oile cu sila și fără dă tocmeală, iar, dă le va face cinevași din saigii vre-o supărare, să nu-i îngăduiască, ci să-i trimiță aicea la noi la Divan, ca să-și afle dreptatea, scriind pentru aciasta şi vechilul dumnealui Casab-Bași Agăi la toţi saigii, ca să să ferească să nu iă nimănui oile cu sila, ci cu preț și cu tocmeală. Dar și dumneavoastră să dați poruncă oamenilor dumneavoastră, Bărseanilor, ca să nu tăinuiască oile ce vor fi avănd dă vănzare, să le vănză la alții neguțtori mai în urmă, pentru că, din poruncă înpărătească, toți alți neguţtori sănt opriți, nimeni să nu cumpere oi, pănă nu să va înplini suma oilor cătă iaste a să cumpăra pentru treaba înpără- tească. Și, urmănd într'acestași chip, nimeni nu vor avea nici o supărare, iar, dă va avea vre unul vre-o supărare, de către cinevași, să vie să dea jalbă la Divan, și-și vor afla drep- tatea. Aciasta, și fiți dumneavoastră sănătoși. Mart 11, 7257 [1749]. Al dumneavoastră dă bine voitoriii: Jo Grigorie Ghica Voevod. [V*:] Cinstitului și ai noștri dă bine voitori, dumnealui Closios, județul cetăți Brașovului, și a tot cinstitului Sfat, cu sănătate să să să dea. [Pecete cu boul, vulturul și Io G[rigorie] Gh(ica]>!.] 14. + Cinstiţilor și ai noștri buni prieteni și vecini de aproape, dumn[ejta domne Closius, judeţul c|ijnstitei cetăți a Brașo- vului, și la tot cinstitul Sfat, dumneavoastră de obște, cu mult[ă] săn[ăjtate închinăndu-mă, rog pre atot puternicul 3 Bibl. Ac. Romine, documente; Sturdza, în An, Ac. Rom., VIII, p. 251, www.dacoromanica.ro 378 SUPUŞI BRAŞOVULUI Dumnezeii ca să v[ä] dăruiască în viiață întreagă și fericită săn[ă]tate, învrednicindu-vă a prăznui Învierea Domnului nostru Isus] H[ri]s[tos] întru mulţi ani. Prietinească cartea dum- neavoastră bucurăndu-mă am luat, și ceale ce scrieț dumnea- voastră, am înţeles. Cartea ce at scris dumneavoastră cătră Măria Sa Vodă], prea-înnălțatul mieii stăpăn, însumi eŭ o o am dus Înnălțimei Sale, și, de vreame ce Măria Sa iaste pornit spre faceri de bine și spre apărarea tuturor celor ce să umbresc supt aripile stăpănirii sale, îndată mi-ai dat poruncă de s'aii scris porunci de iznoavă cătră toți isprav- nicii judeaţelor, pentru oamenii dumneavoastră carii pogoară cu oile aici în țară, ca săi apere şi să-i păzească de cătră toți, carii s'ar îndrăzni să le facă vre o supărare, Și încă ali de cătră saigii înpărătești, la cumpărătoarea oilor, să nu le facă silă sati să le iă fără de voia lor oile ce le vor fi avănd de prăseală, ci numai ceale stearpe, ceale ce aŭ de vănzare, și şi acestea iarăș cu prețul lor și cu bună tocmeală, scriind pentru aciasta cătră saigii și vechilul dumisale Casap-bașii Agăi, ca să nui supere,— dupe cum și din luminată cartea In- nălțimei Sale, ce scrie cătră dumneavoastră, vă vert îndăstula. lar, de vor avea vre o supărare de cătră cineva, numai de căt să le porunciţi dumneavoastră să vie să dea jalbă la Măria Sa Vodă], la Divan, şi fără de îndoială să fiți dumneavoastră că-ș va afla dreptatea fieștecarele, şi acel ce să va îndrăzni a-i supăra, îș va lua căzuta pedeapsă. Și iarăș la ceale ce mă vet cunoaște dumneavoastră vreaduic a vă putea sluji, cu îndrăzneală să-m scrieț, că nu mă feresc a sluji dumnea- voastră la ceia ce-m va fi prin putință. Și într'acestaș chip să va păzi buna vecinătate și prieteşugul nostru; de care mai de treabă nu poate fi altul lucru asemenea. Și ei pururea rămăi al dumneavoastră bun prieten, vecin de aproape și gata slug[ă)]: Barbul Văc[ărescu] Vel Vist[ier]. Mart 13 d., 1749. [V*:] Cinstitului și ai noștri buni prieteni eil vecini de aproape, dumisale Closius, judeţul cetății Brașovului, și la tot www.dacoromanica.ro BÎRSANII PĂSTORI 379 c[i]astitul Sfat, cu întreagă sănļ|ăļtate și cu toată fericirea să slă| dea, la Braşov. [Pecete roșă cu coroană, trei flori ieșind dintr'o inimă și jos lauri: inițialele B. V. latine!.] I5. Io Grigorie Ghica Vvd. bj. mlst. gspdrii zeml. vlahi. T Cinstitului Maghistrat aï cețății Brașovului, ai noștri buni prietini și vecini de aproape, dela milostivul Dumnezeii săn[ăltate întreaagă și tot binele poftim dum[neavoastră) ca să v[ă] dăruiască. Priitenească cartea dutm|neavoastră] ce ne-ați tri- mis cu acestu om al dumneavoastră, anume Bratul de l[a] Săceale, am luat, și, ceale ce ne scrieți dum|neavoastră], am înţeles. Ne scrieți întăi pentru oierit, rugăndu-vă ca, cănd vor pogoră oa- meni ţării dumneavoastră aici în ţara noastră, să ne arătăm cu milă asupra lor, ca să rămăe să plătească oeritul precum era mai înnainte în zilile Domnilor celor bătrăni, saii, cănd nu să va putea într'acestași chip, să rămăe încai a plăti precum au plătit în trecutul an. Căt pentru aciasta, după ce am luat scrisoarea dumneavoastră, ne-am mirat de unde aŭ eşit vor- bile acestea, cum că oamenii dumneavoastră să vor mai în- cărca la oierit, dup[ă] cum aŭ plătit an, și cum de att putut dumneavoastră] a vă încredința la niște vorbe deșarte ca acestea, pentru că dumneavoastră] bine știți că noi ceale ce le legăm și le hotărăm, p|ulr[ujrea le păzim nestrămutat, și într'acestaș chip plulr[ujrea să fiți încredințați că să vor păzi. Pentru că în Domniia ceaialaltă a noastră prea bine știți dum[neavoastră] că noi oieritul mai multu decăt căte 15 bani de oae nici-odată nu l-am scos, pănă în căt milostivul Dumnezeii ne-ai ținut întăriţi în Scaunul ţării aceștiia. Acum iarăși, dup[ă] ce mi- lostivul Dumnezeu ne-ai adus cu a doao Domnie, găsind Domniia Mea un obiceaiii fâr de cale, ce să făcuse, adec[ă] a să plăti oeritul, la oae căte 10 parale, și cunoscănd Domnia Mea că iaste un lucru făr de socoteală și cu mare nedrep- tate, atăt pămăntenilor cestor de aici, căt și omenilor dum- 1 No 730. www.dacoromanica.ro 380 SUPUŞI BRAŞOVULUI neavoastră, carii pogorăia cu oile aici în ţară, ne-am milostivit Domniia Mea şi am hotărăt, mai bine să fie cu a noastră pagubă și să să păzească dreptatea și adevărul, ca să-ș plătească oieritul, de oae căte 15 bani vechi, dup[ă] cum şi în ceialalti Domnie a noastră asemenea s'aii urmat. Care altul nu ar fi făcut aciasta nici-odată, Așijderea şi pentru văcărit, încă am văzut în ce chip vă rugaţi dumneavoastră: adică ca să nu să supere oamenii dumneavoastră nici de cum. La aciasta iarăș dum neavoastră) știți prea bine în ce chip aŭ fost obiceaiii şi pentru văcărit, cănd să scotea văcărit aici în ţară: cum plătea țăranii, asemenea plătea si oamenii țării dumneavoastră, încăt atunci, fiindcă era doao văcărituri într'un an, plătiia şi ei ca si oamenii țării noastre, de 2 ori, Iar Dom- niia Mea, în ceialaltă Domnie, am rădicat, de rămăsese numai un văcărit, iar, cănd nu au fost trebuință de a să scoate văcărit, nici oamenii dum neavoastră] nu s'aii supărat nici-odi- nioară; estimpu numai, fiind mare trebuință, şi scoțăndu-să văcăritul în țară, au plătit și ei văcărit, fiindcă ei dobitoa- cele lor le ai totdeauna aici în țară, şi vara şi iarna, de le hrănesc pe pămăntul țării, Numai, de vreame ce trimisul acesta al dum[naeavoastră] ne-au spus cum că ne poftiți și dum[nea- voastră], şi şi ei să roagă, la vremea văcăritului să nu plătească și ei văcărit, dup[ă cum plătesc lăcuitorii ţării aceștiia, ci să facem o milă, să fie cu deosebit nartu, mai jos din ceia ce plătesc oamenii țării noastre, zicănd ca să rămăe să plătească de vită căte (aller! jumătate, — dar, fiindcă într'acestaș chip nu ne-aii fost prin putință a hotără, dar ca să nu rămăe cererea dum|neavoastră], pentru vecinătatea şi priiteșugul duminea- voastră] am socotit și am hotărăt un lucru care să fie de măsură, încăt şi ei să rămăe mulțumiți: adec[ă) să plătească de vită căte un zlot vechiii, scăzănd jumătate, după cum aŭ plătit la văcăritul de astă iarnă, şi vitele acestea ale lor să aibă a și le plăti la vremea oeritului: veri să fie văcărit în țară cu nartu mai mare decăt acesta, veri să nu fie nici de cum, ei totdeauna să aibă as plăti vitele lor, şi erbăritul să lipsească, să nu-l mai plătească, precum nici est-timpu n'aii plătit, fiindcă aŭ plătit astă iarnă văcărit. La care hotărăre și milă ce am arătat Domniia www.dacoromanica.ro BIRSANII PĂSTORI 381 Mea cu dănșii, pentru vecinătatea și priiteșugul dum[neavoastră], însuşi trimisul acesta al dumneavoastră s'au mulțumit şi i-au părut bine de un bun așăzămăntu ca acesta; care să ştiţi dumneavoastră] că de acum înnainte într'acestaş chip ne- zmintit să va păzi. Ci acum, după ce veţi lua dum[neavoastră] cartea aciasta a noastră, veți da în știre la aceia care veţi socoti de ai dum[veavoastră] a fi mai de ispravă, ca să facă un zapis asupra așăzămăntului acestuia, dup[ă| cum s'aii hotărăt, în care zapis să scrie şi aciasta cum că la vremea văcăritului să nu Íà niscareva vite de ale oamenilor cestor de țara noastră, să le bage între vitele lor, ca să le plătească cu nartu mai mic, fiindcă la țăranii noștri poate să să întămple să iasă văcăritul cu nartu mai mare,—ca să nu ni să pricinuiască Visteriei vre o pagubă, — legăndu-să într'acel zapis, ca, ori- carele va face un lucru ca acesta, ca să ficlenească Visteriia, să i să ià toate dobitoacele aceluia pă seam[a] Visteriei. Şi, făcănd zapisul într'acestaș chip, fiind întărit cu iscăliturile tu- turor acelor ce veţi socoti dum(neavoastră] a fi mai de ispravă, ni-l veţi trimite dumneavbastră aici la noi, iarăși cu trimisul acesta, sai şi cu altul, cu cine veţi socoti, all atunci vom da și Domniia Mea carte iscălită de Domniia Mea, ca să o aibă la măna lor, ca să fie p[ulr|ujrea păzit şi nestrămutat așăzămăntul acesta, Și iarăș, la cele ce ne veți pofti dum[nea- voastră] ai ne va da îndămănă, nu vom lipsi Domnia Mea a vă păzi priiteșugul cel megieșăscu al dumneavoastră. Aciasta, și fiți dumneavoastră sănțăltoși, Avgust] 14 d., 1752. Al dumneavoastră de bine voitoriii și bun prietin: Jo Grigorie Ghica Voevod. [V*:] + Cinstitului Maghistrat ai cetăţii Brașovului, bunilor ai noştrii priietini și vecini de aproape, cu bună sănătate să să dea, la Brașov!. 16. Prea-cinstiţilor și prea-înțelepţilor și dintru cei vrednici ales, Măriilor Voastre cinstiților d[o]mnil a cinstitului Maistrat a cinstitei cetăți a Brașovului și a toată Țara Birsii. 1 Bibl, Ac, Rom., documente; Sturdza, în Az, Ac, Rom, VIII, pp. 252-3. www.dacoromanica.ro AR2 SUPUŞI BRAŞOVULUI Cu plecăciune jăluim Măriilor Voastre pentru pricina cărților ce s'aii adus de la București, cînd s'aii făcut așăză. măntu pentru văcărit, și vaț așăzat ca să dăm noi streini de vită mare cîte parale 22, şi s'aii adus o carte de la Vodă si o carte de la Brincoveanu și o carte de la Barbu Văcărescu, fiind Ban-Mare, și o carte de la Ștefan Văcărescu, fiind Vis- tierii, și s'ai dat la măna Mării Salle) d[o]mnuluï Zivolt jude- tul, și acum cărțile nu ni să daŭ afară, ca să putem merge la Vodă și la boeri cei care s'aii așăzat la noi, să dăm cîte părale 22, ci acum dăm cîte parale 66, şi în anul trecut și acum, şi boieri zic să aducem cărțile și nu vom da mai multă de- cit cum ne-ai fostii tocmiala, Şi acum Măriia Voastră cereţ, chielt[uiala] ce s'aă făcut atuncea, noi să dăm, că sîntem bu- curoș toată chieltuiala ce s'aă făcut atuncea, numai să ni să dea cărțile înnainte. Pentru că așa ne zic boeri cei cari iaŭ văcărit, să mergem cu cărţile la Măria Sa Vod[ă], să ne îndireptăm, să nu mai dăm peste cele 22 de parale. Ci noao aŭ să ne iasă cărțile, ap nu vom da banii la chieltuială, că va fi păcat să dăm cheltuială și să pe prăpădim şi cu văcăritul cel mare, Ci ne rugăm milii și bunătăţii Măriilor Voastre, cinstiți D[o]mni, să avem direptate de la Măriia Voastră. Plecaţii Măriilor Voastre, noi toți oeri cei din Țara Birsii, Prea-cinstiților domni ai cinstitului Maistrată, cu plecăciune să să închiine!, I$. Mlstiiu bjiiu Io Costandin Mihail Gehan Racoviță Voevod gospodar zemli vlahiscoi, ĄaRaT reABA cin non[ejaente reran [=am dat Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele), De vreme ce de spre partea Maistratului a cinstitei cetăți Brașovului și a toată Tara Birsi aŭ venit aici la Domniia Mea pentru dajdea oeritului la oile lor și pentru dajdea văcă- ritului, cînd să va întămpla să fie să [se] facă aşezămănt cu Domniia Mea și să ştie fieștecarele din Bărseni căte căt să dea oerit de oae și căte căt să dea văcărit pentru 1 No 584, www.dacoromanica.ro BÎRSANIE PĂSTORI 383 vitele lor, cănd s'ar întămpla a fi dajdea văcăritului, — deci Domniia Mea, căt pentru dajdea oeritului, am fâcut aşeză- mănt pentru toți cei den "Țara Ungurească, de spre partea Braşovului și a Ţări Bîrsi, care vor veni cu oile aici în ţara Domnii Meale la pășune şi la ernatec, să dea oerit de oae căte bani 16 pl, adecă 15 bani vechi și poclonul de nume după obiceiii, iar mai mult dintr'atăt să nu s[e] supere a da măcar un ban, şi, măcar că de la alți Domni să obicinuise pentru oile lor care scobora vara pin munți, de le pun la stăni şi fac caşcaval, și apoi :arăși le trec în Ţara Ungu- rească, de dă vamă, pentru acele oi, de oae căte 2 bani, așijderea și pentru vitele și caii lor, carele vara îi pasc pe munți, şi apoi iarăş îi trec în Țara Ungurească, pentru pășunea vitelor acestora dau de vită, de cal, căte bani 40, Domniia Mea m'am milostivitii de am iertatii şi acei doi bani de oae șiacei 40 de bani pentru pășunea vitelor și a cailor, de vreme ce de spre oile și vitele acestea să face bișug și adaos la mali- min), Pentru dajdea văcăritului, iarăși, de să va întămpla vre odinioară să fie văcărit la ţară, să aibă pentru dereptatea bucatele lor de cal, de boii, de vacă, să dea numai căte bani 66, iară mai mult să nu să supere, fără pentru căte doi cai de odae care poartă odăile dupe oile lor, acei doi cai dupe la toate odăile lor nice de cum să nu fie supăraţi de văcărit, ci să fie scutiţi. Însă dumnealui judeţul cinstitei cetăți a Braşovului să aibă a da pașușe la toate turmele, în care să scrie numele și polecrele ale stăpănilor oilor și ale ciobanilor lor, anume, așijdirea și căte oi și căte vite să află la fieşte- carele turmă, ca să nu înșeale vre unii din Birseni, a mesteca vitele peminteanilor pentr' ale lor. Căci, cănd să va dovedi vre unii din Birseni că aŭ cutezat a face un lucru Gr de cale ca acesta, bine să știe că toate vitele aceluia le va plăti dupe regula ce va ieși la pemintiani, și să va da pricină de a să strica și acest așezămănt. Și, pentru ca să fie bine încre- dntat că de cătră Domniia Mea toate acestea căte să cuprind mai sus vor fi pururea păzite și nestrămutate, le-am dat cartea 1 Vistierie, www.dacoromanica.ro 384 SUPUŞI BRAŞOvULUI aciasta a Domnii Meale, ca să să păzască nestrămutată. CAT pem TFOARAH [=—cu însăși mîna Domniei Mele]. Septemvrie 26, l 1753. Jo Costandin Miha! Racoviţă Voevod. — Noi Costandin Voevoda. [Copie cu chirilice și alta cu litere latine, în ortografie un- gurească ; resumat german) 18. Io Costandin Mihail Gehan Racoviță Voevod bojiiu milos- tiu gospodarii zemli vlahiscoi. Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori și vecini de aproape, dumnealui judeţull] și dumneavoastră maghistraţi ai prea- cinstitei cetăți Brașovului, sănătate şi tot binele vă poftesc de la milostivul Dumnezăi ca să vă dăruiască. Vecineasca dumneavoastră scrisoare am luoat, și cele ce scrieți dumnea- voastră, am înțeles. Căt pentru dajdea oeritului și a văcări- tului, ce vă rugaţi dumneavoastră și ne poftiţi, încă am văzut. Ci, pentru dajdea oeritului, veți ști dumneavoastră că mai jos decăt bani 16 p[ol| adecă 15 bani vechi de oae, nu ne dă măna a lăsa, nici întrun chip, dară nici mai mult decăt 15 bani vechi nu vor avea supărare Bărsani. lar, pentru daj- dea văcăritului, de să va întămpla vre odată să fie, iată că, pentru prieteșugul și vecinătatea ce avem, şi rugăndu.ni-să şi unii din cinstiţii și credincioșii boeri Domnii Meale, am lăsat Domniia Mea să dea Bărsani cei de spre parte ţării Brașo- vului şi a Ţării Bărsei, de cal, de boi, de vacă numai Cäte bani 66 şi le-am dat Domniia Mea și căte doi calce fiește- care odae, cu care cai iși poartă odăile lor dupe oi. Şi osebit i-am ertat Domniia Mea și de alte angarii ce da pentru pășunea dobitoacelor lor, căte bani 40, și vama de oae căte 2 bani, care de la alți Domni să obicinuise. Dupre cum mai pre largu [se] cuprinde în cartea Domniii Meale cea slobadă şi iscălită de Domniia Mea, de așezămăntul ce 1 Stenner, 1V, la n° 39. www.dacoromanica.ro BÎRSANII PĂSTORI 385 san făcut, Ci dumneavoastră să îndemnați pe Bărsanii și pe alții tot a dumneavoastră, ca să nu meargă întraltă parte cu oile, ci să vie aici în ţară să erneze, că de cătră Dom- nija Mea vor fi păziţi și apăraţi de toate alte nedreptăț şi asupreli ce vor avea, veri de cătră cine, și, mai mult decât cuprinde în cartea Domnii Meale, de așezămănt, nu vor da mă- car un ban, os vor avea odihna lor. Aciasta, și fiţi dumnea- voastră sănătoși. Septemvrie 27 d., t 1753. Al dumneavoastră de bine voitor și vecin de aproape: Jo Costandin Voevod. [Copie cu chirilice şi alta cu litere latine, în ortografie un- gurească 1) 19. Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori şi buni prietini, dumneavoastră Maistraţ ai prea-cinstitei cetăţi Brașovului, cu prietenească dragoste şi cu sănătate mă închin dumnea- voastră, Prieteneasca dumneavoastră scrisoare o am luoatiă, şi cele ce scrieț dumneavoastră, am înţeles, Cătii pentru dajdea oeri- tului și a văcăritului, ce mă poftiți dumneavoastră ca să fiii mijlocitori cătră Măriia Sa Vod[ă], încă am înţeles cele ce-m scrieţ dumneavoastră, şi, căt pentru dajdea oeritului, veţi şti dumneavoastră că, pentru dragostea dumneavoastră şi ve- chiul prieteşug ce avem, amü stătuti la Măriia Sa Vod[ă], dar mai jos decăt bani 16 pol de oae, nu san pututii. Pen- tru care pricină nu san pututii,iată că vă arăt dumneavoastră. Cănd Măriia Sa Vod[ă] ar hi lăsatii să plătească Băr- seani de acolo oeritul căte zece bani de oae, și ar fi vă- zută vecini noștri turci de pă la margine și alți, putea să dea pricină să ceară ca să plătească și ei oeritul încă numai căte 8 bani, şi s'ar fi pricinuit mare pagubă la Cămara Mării Sale lui Vod[ă]. Ci pentru una ca asta nu sai putut lăsa oeșitul mai jos decăt bani 16 p[o]l. Iar, pentru dajdea văcări- 1 Stenner, V, la n° 39, 75703. Vol. X. 25 www.dacoromanica.ro 386 SUPUŞII BRAŞOVULUI tului, de care cumva și de să va întămpla să fie vre odată, iată că, pentru prieteșugul dumneavoastră, am mijlocit la Măriia Sa Vod[ă] de s'au făcut așezămăntii, să dea Bărseni cei ce să vor scoboră cu vitele aici în ţară, de cal, de boi, de vacă, numai căte bani 66, şi încă şi căte doi cai care poartă odaia dupe oi, și acei căte doi cai dupe la toate odăile să fie ertați de văcăritii. Şi, osebitii, și pentru alte an- garii care să obicinuise, de plătiia Bărseni erbăritii a toate vitele, de vaci și de cai, căte bani 40, și vamăde oae, căte bani 2, încă am stătuti la Măriia Sa Vod[ă] și am mijlocit de aŭ ridicată Măriia Sa și acestu obicei dupre cum mai pre largu vet vedea dumneavoastră și cartea Mării Safle] lui Vod[ă] cea slobodă, de așezămăntul ce s'aŭ făcutu. Ci dumnea- voastră îndemnaţ pe (ot Bărsenii dumneavoastră din Ținutul Brașovului și din Țara Bărsei ca să nu meargă cu oile lor în ţara Moldovei sai la altă parte, ci rot să vie aici cu oile lor. Încă să facet dumneavoastră în știre şi la cei de spre partea Sibiiului, ca să trimiță și ei oameni de acolo, să-ș facă așezămăntă, și să aibă a plăti şi aceia totii cuun așăzămăntă și cu orănduială, că toate acestea căte vă adevărez dumnea- voastră, să știți că de cătră Măriia Sa Vod[ă] vor fi păzite şi nestrămutate. Ci încă si pentru begligii, la vremea primă- veri, iarăș san făgăduită Măriia Sa Vod[ă] că nice de cum begligii nu-i va îngădui să facă sălnicii și să ià oi făr de toc- meală. Ci va face Măriia Sa bun așezămăntii, des va vinde fieștecare Bărsean oile la begligii cu voe și tocmeală, după prețul ce să va putea așeza. Ci toți Dr de nice un fel de sfiială să să scoboare şi să vie cu oile aici în țară, că vor fi păziț de cătră Măriia Sa Vod[ă]. Și cu aciasta rămăi iarăși porurea. Sept[emvrie) 27 dn., l° 1753. Al dumneavoastră de bine voitori și bun prietin: Costandin Văc[ăres]cu Vel’ Spatar] 1. 1 S:enner, V. www.dacoromanica.ro BÎRŞANII PĂSTORI 387 20. Prea-cinstitului Maghistrat, ai noștri buni prietini, dă tot binele voitori şi vecini de aproape, de la milostiv Dumnezeii întreagă săn[ăltate și tot binele pohtescu dumneavoastră să vă dăruiască. Priiteneasca noastră scrisoare cătră dumneavoastră de alt nu iaste fără numai să înștiințăm pă dumneavoastră că, viind Tudor Zalomit, trimis de cătră dum[neavoastră] cu carte cătră Măria Sa prea-înnălțatul nostru Domnu, pentru oarecare așă- zămănt ce at pohtit dumneavoastră ca să să facă pentru dobi- toacile oamenilor dum[neavoastră] ce să pogoară aici în țara noastră acum la vreame dă iarnă, dă iarnează aici, şi, viiud şi la noi, de ne-aii pohtit de spre partea dum[neavoastră] ca să grăimu Mării Sale și să fim dumneavoastră de ajutor la treaba aciasta, vet ști dum[neavoastră] că, ceale ce ni san părut a fi cu cale, am grăit împreună cu dum[nealor] ceilalți fraţi boeri, şi san făcut dum[neavoastră] bun așăzămănt, cu care socotim că vet rămănea dum[neavoastră] mulțămiți și noi odihniţi, — după cum pe largu veţi fi înțeles dum(neavoastră| din luminatele cărți ale prea-innălțatului nostru Domnu şi stăpăn, ce aŭ trimis, atăt cătră dum[neavoastră], căt şi cătră toți oamenii dum[neavoastră], întru care adeverează Măria Sa așăzămăntul acesta în ce chip să să păzească. Care să fiţi dumneavoastră] bine încredințaţi că neclintit și fără de nici-o zminteali să va păzi nestrămutat de cătră Măria Sa, și oameni dumneavoastră], atăt cei ce obicinuise a po- goră cu oile pănă acum aici în pămăntul țării noastre, căt și alții ce vor vrea să mai vie să pogoare, căt de mulți, fără nici-o îndoială, că aşăzămăntul ce at cerut dum[neavoastră], san făcut după pohta dum[neavoastră] cu multă ușurință, însă cam cu pag|ujbă a noastră. Numai pentru dragostea dum[neavoastră] și vecinătatea am îndemnat şi noi, şi san făcut după cererea dum[neavoastră], și să va păzi fără de zminteală. Pentru că Măria Sa Vodă, prea-milostiv[ul] nostru stăpăn, ceale ce făgăduește și hotăraște, pururea va să pă- zească neclintite și nestrămutate. Ci așa să fiți dum[neavoastră] www.dacoromanica.ro 388 SUPUŞII BRAŞOVULUI încredințaţi, și pă noi încă să ep dum[neavoastră] că tot- deauna, ori la ce ne vet pohti dumneavoastră, cu căt ne va fi prin putință vom rămănea datori a slujă d[u]m(neavoastră). Aciasta, și iarăș rămăi al dumneavoastră de tot binele voi: toriii şi spre slujbe plulr|ulrea gata : Șt. Văcă[rescu] Vel Log|oJf[ă]t. [V° :] Prea-cinstitului Maghistrat, ai noștri buni prieteni, de tot binele voitori și vecini de aproape, cu întreag[ă] săn[ă]- tate să să dea la Brașovu,. [Pecete neagră cu scut, purtind dungi si stele, și iniția- lele p. R.+] ZI. «Frăţilă Vătavul de Plaiă din Prahova» vestește Brașove- nilor că va veni în munte, cu plăiașii, după porunca Dom- nului, spre a vedea ca la stine să nu fie decit cei doï cai slobozi prevăzuţi în așezămînt. Traducere germană?. 22. Prea-cinstitului Maghiistrat cu plec[ă]ciun[e] mă închin și sărut cinstitele măni ale Măriilor Sale. Cu aciast[ă] smerit[ă] și plecat[ă] scrisoar[e] nu est[e] de alt, fără de căt mă rog cu plec[ăjciun[e] cinstitului Maghiistrat ca să aibă ertăciun[e] pentru căci fac sup[ăjrare pentru pri- cina cășăriilor, pentru că am venit cu cartea ce mi san trimis; acum am fost înnaintea dumnealor ispravnicului de la Tărgoviște, și el aŭ zis că nu scrie nimic pentru pricina cășăriilor, şi ne-ai trimis la București, și acolo am eşit la ju- d[ejcat[ă] la Divan, și am arătat şi ep cărțile şi Ovreaiu, și era forte bun[ă] cartea cinstitului Magbhistrat, și era bun[ă] jud[e]- cata mea; dară atăta aŭ stricat un cuvănt ce scrie în carte, că scrie ca s|ă] stăpănescii eŭ la vara viitoar[e), şi acel cu- văntă em stric[ă] dereptatea mea. Că cartea care mi s'aii 1 Stenner, V. * Na, 732. www.dacoromanica.ro BÎRSANIE PĂSTORI 389 trimis acum pe urmă de scriie la dumnealui Vornicul din Tărgovișt|e], nu aŭ vrut să mi o dea Vornicul să o duc să o arăt la Divan, că cu acea carte s'ar fi îndereptat lucru: acuma mi-aii dat zi păn în 5 zile, ca s[ă] trimiţ eu la cins- titul (ma) Maghiistrat, să scrie, pe aciast[ă] var[ă] ce au trecut, am cumpărat noi, aŭ pe vara ce va să vie acum. Acuma Măriia Vostră mă rog să scrieţ la dumnealui Dudascu Vor- nicul cel Mare, pecum că noi am lot pe vara ce au trecut, și am plătit și arenda și cașiul, și săntem noi stăpăn[i), iar Ovreiu s'aii pus pest[e] porănca și pest[e] cartea ce mi s'aii dat noo de la luna lui Mart. Iar Ovreaiu aŭ umblat cu min- ciun[i] mult[e] de aŭ scos cartea de la Măriia Sa Domnul judeţii, că aŭ zis că are în hotar 5 pungi de ban[i]: așa san lăudat, și cu aceaia i-aii dat Măriia Sa cartea. Și mă rog Măriilor Sale cinstitului Maghistrat să scrie că Ovreaiu nu au făcut bin[e] de nu aŭ ascultat cartea nostră cea d'intăi, ci s'aă pus cu sila în hotar, ca cum ar fi hotariul Ovreaiului. Mă rog cinstitului Maghistrat, Dr zăbavă să s[ă] dea luminat[a] carte, că mar[e] pagubă mi san făcut mie, că nu am putut să-m caute de vii, —că alți au cules acum, iar eŭ păn[ă] acum nu am cules, și am multă] pagubă și cheltuial[ă), că, ce am fi căștigat de la caș, acum am păgubit mai mult cu viile și cu cheltuiala] și jud|ejcat[a], și est[e] păcat niște orici ca noi (?) să-i mai stricăm. Cu aciasta rămăi mic şi plecat ă) slug[ă): Oct[omvrie| 19 dni, 1760. Oprea Floroiu, [V°:] Prea-cinstitului Moghiistrat al cinstitei cetăţ a Bra- şovului, cu plec[ăjciunle)] și cu feriicit[ă) săn[ăjtat[e] să să închin[e). [Pecete roșă, ruptă 1.) 23. Innaintea nostră viind Avram Ovreaiu, aŭ arătat o carte a dumnealui județului de la Brașov, cu care ei dă voe ca 1 Na 738, www.dacoromanica.ro 890 SUPUŞII BRAŞOVULUI să țănie (?) la Bran 2 cășării, acolo, pă pămăntul hotariului Țărăi Ungurești, iar Oprea Floroiu şi cu tovaroși laï nu l-ati îngăduit pe dănsul. Ți (sic) le-ai ţinut el acele căşării, luundii tot cașul ce san strănsii acolo. De care întrebănd noi pe Oprea Floroiul, aŭ arătat şi el cărți, atăt de la dum[neajlui judeţu, căt și de la cinstitul Sfat de acolo de la Brașov, întru care eï volnicește pe dănși ca să ţină cășăriiele, și stăm la mirare, în ce chip va rămănea hotărărea judecății, de vreme ce la amăndoao părțile vedem cărți de volnicie, tot pentru acest[e] cășării. Dar acum de iznovă, san dus Floroiu de a adus și alt[ă] osebit[ă] carte, de la cinstitul Sfat al Braşovului cătră Vornicul de Tărgoviște, scrisă fiind de acum de la 7 zile ale trecut[ei] luni] a lui Oct[o]mvrie, întru care serie omul Oprei, Stanciul Mogoș, să fie slobod de la inchisoare, pentru că acele cășării supt stăpânirea lor S'aii dat, iar Ovreaiul treabă nu are, — arătănd că pe Ovreaiii s-a dovedit, cum că numai t! 80 aŭ avut dat la acei de la cășării, şi Lan şi luot. Deci, într'acestaș chip fiind pricina, lă cunoșşte că Ovreaiul treabă nu are la cășării, dară, de va mai avea niscaiva datorii acolo, saŭ deva vrea el să mai cate jud[e]cat[ă] pentru aciasta, după cum scrie și Sfatul, va merge acolo în Ţara Ungurească, unde-s cășăriile şi cașul, și cei cu oile, și stăpăni care le-aţ dat cășăriile şi unuia și al- tuia, săntii acolo, și de acolo să va face izbrăniire desăvăr- şit[ă]. Aciasta scriem. Nole]m[vrie] 5 dni, 1760. Cos|tan]din Dudescu Vel Vor[nijc, Șt[efan] Văc[ărescu] biv Vel Ban, Barbu] Ștlirbeji biv Vel Stol[nic], Vornic za Tăr- g|oviște] 1. 24. + Cu mila lui Dumnezeii, dentru cel mai bun și fericit neam, Mariia Vostră, pria-cinstiţ şi luminaţ domni ai cinsti. tului Maghistrat al cetății Brașovului, cinstiț domni și po- runcitori. Prea-plecata scrisoare nu este altă jalbă, făr de 1 No 739. www.dacoromanica.ro BÎRSANII PĂSTORI 391 căt mă rog milii şi bunătății Mariilor Vostre, ei mic și plecat Badea Terciti, să mi să ià sama cu dreptate, că în anul tre- cut au pohtit birău de la Zărnești 25 de dot de la Avram Ovreiul, pentru arănda căşării care este pe hotarul satului, și, neputăndu-să întălni Aldimir birăul cu Ovreiul, aii zis birău să iaŭ eu de [la] Ovreiii acești banfi] și să-i dai eŭ, și eŭ am cerut la Ovreiii și mi-aii dat Ovreiul dot 25. Şi, viind birăul la Bran, ni-am întălnit amăndoi, și i-am dat acești bani] mai sus numiți birăului, și acum m'aii apucat Ovreiul pe mine, cu mare strănsoare, ca să-i daŭ acești bank și, neavănd eŭ, mii-ai căutat de am luoat aceșt|i] ban[i] cu dobăndă, de unde am găsit, și am dat tot aceşti ban! Ovreiului, și eu, pria-luminaţi Domni, nici-un ban nam oprit la casa mia, și fără dreptate port ep acești bani cu dobăndă. Și acum am trimis în trei rănduri răvașe ca să vie la răzloj, să stăm de față, şi nici de cum n'aii venit. Ci de aciasta mă rog mit Mariilor Voastre, să faceți mile cu mine, să aibă porunca cinstitului Sfat a veni înnaintea Mariilor Vostre, să dià aceșt|i ban[i] rot la măna dumnialui jupăn Petcu Pelici, și să-i aducă dumjnialui), aŭ să trimiță pe alt cineva să mă plă- tescă de unde i-am luoat, De aciasta cu plecăciune mă rog Mariilor Vostre, și rămăiu mic și plecat al Mariilor Vostre: Fev[ruarie] 8, 1761. Ei Badieal Terciii. Ké Întru cinstit și luminat Maghistratul cetăţii Brașovului cu multă plecăciune și smerenie să se plece!, 25. Mlstiiu bj. lo Ștefan Mihai Racoviţ[ă] Vvd. i gsdnii nicax reamh [= am scris Domnia Mea] voacă, tuturor Bărsanilor i altor streini din Țara Ungurească și duprintr'alte părți streine, ce sănteț obicinuiți a eși cu oile în pămăntul țării, a le paşte și a le erna, căt și voi, lăcuitorilor pămănteni, vă facem Domniia Mea în știre tuturor de obște, că în anfil acesta, de al doilea al Domnii Domnii Meale, hotărăt-am ca toate dăjdile să iasă] după orăn- ? NO 744. www.dacoromanica.ro 392 SUPUŞI BRAŞOVULUI duiala lor, cum și oeritu să ias[ă] căte 17 bani de oae, iar nu mai multu. Pentru că, în anul trecut, fiind Domnie noaoă şi cu grele datorii, atăt ale Domnii cei noocă, căt ai cu ră- mășiţile Domnii răposatului prea-iubit fratelui Domnii Meale, de mare nevoe, neavănd alt mijloc ca să putem ridica însăr- cinarea greotăţii] și a datorii, ce cu grele dobănzi era însăr. cinat asupră-ne, și pentru ca să nu creaască dobănzile ca să covărșască putinţa răspunderi, de mare nevoe am fost în- greuiat Domniia Mea dăjdile. Iar în anul acesta, pe top vă încredințăm printr'aceste cărți, întărite cu pecete și cu iscă- litura Domnii Meale, ca mai mult decăt 17 p! bani de oae nu vet da cerit, încă și hatăr vet avea de la Domniia Mea, la zece, una, şi, pentru alte dobitoace ce vet aduce aici în țară, cum cai, boi, vaci, să știț și pentru acestea, că mai mult decăt bani 66 pe vită nu vet da. Așăjderea și pentru saegii vă poruncim Domniia Mea ca, de unde era obiceiii de dat dintr'o sută 13 oi, iar în anul acesta nu vet da mai mult decăt la 100 7, adic[ă] cine va avea o sută de oi va da la beilic numai 7 oi, iar nu mai mult, și şi acelea să vor plăti cu preţ mai bun decăt să plătea pănă acum, însă lă- trătorii dup[e] la oi nu vă vor lua, nici vasile de la hodăi, dup[ă| cum obicinuia de lua, estimpu nu vor lua. Pentru că nu-i vom mai îngădui Domniia Mea nici de cum: sai la oi vă vor lua mai mult piste căt vă hotărăm Domniia Mea, San la preț vă va asupri. Deci dar și vol cu toţ, și streini, și pămănteni, să credeț cu|m| acestea toate să vor păzi nestră- mutate de către Domaiia Mea, și, cu (ot cei streini, să vă îndemnaţ și cu veselă inimă, și cu îndrăzneaal[ă], şi Gr de nici-o îndoial|ă], să eșăț cu toate oile şi dobitoacele voastre în ară, spre a le erna, atăt cei ce aț fost obicinuiț dea eşi alte dăț, căt şi voi care n'aţ fost obicinuiţ a eşi, şi acum, fiindcă iaste vreme de a vă cosi și a vă face făneţe pentru ernaticul oilor, nu pierdeţ vremea, și, cum zicem, eșiţ cu toţiii] unde vă va fi voia și va va plăcea locul, învoiţi-vă cu stăpăni mo- şilor, şi vă Deet făneţe din destul, ca să fie pentru trebuința voastră. Pentru că Domniia Mea, ca unul ce cu hotărăre de a le păzi toate vă făgăduim și, încredințăndu-vă, vă ho- www.dacoromanica.ro BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 393 tărăm ca toate căte mai sus vă le arătăm, să știţ și să fiț bine încredințat că le vom păzi Domniia Mea neclintite și nestră- mutate, și pentru voi, streini, am dat Domniia Mea tare po- runcă, atăt pe la isprav[nijci, căt și pe la căpli]tjani] i at dreglă]tori ce sănt pe afară, pe la județe, ca să vă apere și să vă păzeaască pe tot și să nu îngădue pe nimea a vă asupri, saii a vă băntui cu căt de puțin, și să vă caute, ca să aveţ toată odihna și dreptatea voastră. Toauke nuca TAEMU [= aceasta am scris Domnia Mea]. Iun[ie] 16 d., 1765. [Monogramă.] Jo Ștefan Voevod. Biv Vel Agla|:. IV. Braşovenii negustori din principate. În secolul al XV-lea nu se pomenia, pe lîngă vechii oaspeţi săsești de la început, de Brașoveni așezați în Bu- curești, în lași sau în orașele mai mici ale Țerii-Romă- nești și Moldovei. Vremile eraii strașnice, și nu odată flă- cările războiului sati răscoalei aŭ cuprins mahalale întregi ale celor două reședinţi. Ţara era și puţin locuită pe atunci, și n'avea decit într'o măsură foarte slabă nevoia luxului. Boierii se mulțămiau cu cumpărături făcute din vreme în vreme la Braşov sai din minile unor negustori cari stăteai numai scurtă vreme în ţară. Negustorime era de tot puţină, Țeranul lucra acasă la el tot ce-i trebuia în afară de unel tele de metal, pe care încă putea să i le facă și meșterul Dean, Aşezarea de negustori brașoveni nu s'a petrecut nici în veacul al XVI-lea pănă către sfîrşitul lui. Avem mărturia unui boier muntean că meșteri din cetatea săsească trecuseră în vremea lui Brincoveanu cu totul la noi, Pe atunci căpă- tarăm şi vinzători în detaliu de marfă brașoveneasca. Mai Gran s'a vorbit de oprirea veche ce împiedeca pe Frinci de a desface cu mărunțișul în Împărăţia turcească. Dar nu trebuie să se uite că noi n'aveam legăturile tratatelor, încheiate de Turci, ale capitulațiilor, ci vechile noastre datine 1 Stenner, V., www.dacoromanica.ro 394 SUPUŞI BRAŞOVULUI deosebite, care nu opriaŭ așa ceva. Pe urmă Brașovenii nu eraŭ Frînci, supt care cuvint se înțelegeaŭ negustori apuseni veniți pe mare, Ca situație de drept și fiscală, el trebuiaii puși alături cu Chiprovicenii din Bulgaria, cu Grecii din toate părțile, cu Armenii saiten? şi cu Armenii turcești,—cu Evreii mai tărziii. Aveaii deci toată voia să vindă în orice impre- jurări, Alt ceva a zăbovit însă întemeiarea negoțului de brașovenie prin Braşoveni. Sașii nu ne-ai iubit mult nici-odată, ne-ati desprețuit totdeauna și n'aii putut înțelege obiceiurile și pur- tările noastre. Negustorul din cetate, mîndrul cetățean, nu voia să se coboare într'atita încît să-și lase civilisația și să se cufunde, pe lungi ani de zile sau pe viaţă, în barbaria valahă. Căci pentru el ca și pentru alții cari aii învățat de la dinsul, peste munți se întindea «die wilde Walachei», cu urși, cu boieri cari nu plătiaii, cu ţerani proști și sălbateci. În chezășiile ce le dădea Domnul, Sasul n'avea încredere, Negustorii ardeleni din neamurile privilegiate oan venit nici după ce sa făcut mai multă rinduială în viaţa noastră și Austria și-a avut consulii, agenţii, și pentru apărarea Arde- lenilor, ajunși acuma supuși împărătești. Altfel era însă cu Șchei. Romini, ei trăiaii bucuros în mijlocul Rominilor de dincoace și se împăcaii răpede cu însușirile şi defec- tele țerii celei nouă, Ocrotiţi în deosebi de la Matei Basarab încoace, ei și-aii luat în arendă sai şi-aii cumpărat chiar vii, mai ales în dealul Piteştilor, trimețind buțile și buriile în cară, dar mai ales pe spinarea cailor, la Brașov. În privilegiul lui Nicolae Mavrocordat se hotăresc și vămi scăzute pentru aceste vinuri, care contribuiai la bogăţia noilor orășeni romîni ai cetăţii de la hotar. Tot dintre Șchei s'aii ales și Brașovenii de dincoace de munți. Brîncoveanu îi definește astfel în hrisovul săii pentru dînșii: cei «carii să hrănescu cu negoț brașovenescu aici în tărgu în București și prentr' alte tărguri și sate, cu prăvălii şi cu altă hrană». Scutirea lor era foarte întinsă: ei nu dădeaii www.dacoromanica.ro BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 395 nici acel «bir slujitoresc», mai mic, care se îngăduia une ori, după cerere, negustorilor, nici cheltuielile neobișnuite, Sama a treia, birurile pentru oști, pentru lefi, pentru Han și Sultanii lui tătărești, nici prestațiile: sursaturi (transporturi), zaherea (provisil), nici «carele de oaste», nici «caii împărătești și domnești», nici crînduiala vacilor și a oilor», nici podvoadele, merticele, conacele și caii de olac, Fran apăraţi și de sarci- nile ce apăsaii în deosebi asupra negustorilor: schimbul banilor străini și răi în bani buni de argint, primiți la Vis- tieria turcească, plata pentru prăvălie în calitate de casă, sau fumul; şi în calitate de prăvălie chiar, de cotărie (în Moldova se zicea cotării), pentru măsurat buțile, de împrumuturi silite, care se făceaii Vistieriei, de veniturile ce le luaii de la ne- gustori starostele lor și judeţul fiecărui oraș, de pocloanele ce se făceaii la deosebiți dregători, precum covoarele, rîșii (blăni), păharele. EX nu plăteaii nici vamă pentru vinurile lor, afară de plata «buriilor» în care el era cuprins. Ei aveaii în schimb o rumptoare şi plătiaii o ruptă, dare hotărită în înțelegere cu Vistieria. Brîncoveanu o hotărî la suma de 1000 de taleri pe an, cari se plătiaii în patru so- roace, cînd se strîngea Sama cea Mare, a doua, a treia și ha- raciul de la locuitorii de ţară saii <pămînteni»!. Ca toţi străinii, ei formaii o Greasiă deosebită. Breasla avea căpetenia sa și un om cu plată care făcea împărțirea dăjdii între membrii comunității, după averea și greutăţile casnice ale fiecăruia. Cred că și anumite drepturi de judecată eraii lăsate în mîna căpetenie! breslei. În bresle intra de o potrivă meșterul și negustorul, și zaraful chiar. Ba se vede că Bra- șoveni cari ajungeaii în fruntea trebilor ca judeţi ai vre-unui oraș, Piteştii de pildă, saŭ ca gocimani în Cimpulung, rămi- neaii cuprinși în breaslă și se bucuraii de privilegiile ei, Și bi- serica din Șchei, care avea vii prin aceste părți, era iertată de dăjdi și vămi în aceiași măsură cu breslașii. Dar Sașii, cînd veniaii, se țineaii de-o parte și nu voiaŭ să ajute la dajde?. 1 Sfudit și dee, V, pp. 349-50. 2 Ibid. www.dacoromanica.ro 396 BUPUŞII BRAŞOVULUI Rupla Brașovenilor nu era o sumă mare, dar ei nici nu eraii mulţi, așa încît să-și poată avea măcar o stradă, ca să nu zicem o biserică, a lor. În 1707, încă supt Brinco- veanu, ci făceaii arătare că nu mai aŭ decit șese prăvălii, așa încît ar fi drept să li să scadă dajdea; ceia ce nu se făcu, de alminterea. Ei mai aduceaii înnainte și paguba ce D se aduce de negustorii din țară, cari, în potriva privilegiului de monopol, își însuşesc dreptul de a vinde marfă braşove- nească, Ei aveaii apoi neplăceri cu vameșii de la Cimpina, pe unde li veniaii acum mărfurile, și cu cărăușii: ei ar fi vrut să întrebuinţeze numai Prahovenii, de la hotar pănă la București, dar alții, din Comarnic, din Cîmpina, năvăliai în drum și luaii cu de-a sila pe carele lor, marfa Șcheilor. Înnainte de războiul din 1768, Scarlat Ghica fu silit să scadă dajdea Brașovenilor pănă la 300 de taleri. La reor- ganisarea Iert! după războiu, Îpsilanti hotărî suma la 400, făgăduind însă că nu va mai supăra pe negustori cu nici-un fel de adausuri, încărcături și năpăști. El învoi vechile scu- Dr de bir, care se chema acum șferturi, de c<așternuturi», ce se dădeaii la musafirii turci, de <podini» şi de cîte mai rămăsese dintre vechile sarcini; ei nu vor da văcăritul pentru «bucate», nici pogonăritul pentru vii. Orice vamă pentru vin dispare, cînd vinul va fi scos din viile brașovenești. Venitu- rile vameșilor din Cimpina —o pară de marfă și alta de cal —, veniturile ce se luaii de Agă la intrarea în București — 40 de bani, dintre cari jumătate plătiți la czrzasară sai vamă —, sînt desființate. Prahovenii rămîn cu monopolul cărăușiei. În sfirșit, pentru ușurarea negoţului, Brașovenii vor plăti numai pe povară, ori de ce fel ar fi marfa: 1 leii la intrarea în ţară san la trecerea Dunărir, 3"/o la ieșire. Şeizeci şi șese de gospodării se folosiră de aceste drepturi !. De acum înnainte, ele rămaseră neschimbate. $ Mult maï puține sînt ştirile ce pot strînge, fără cercetăr mai îndelungate, cu privire la Brașovenii din lași. Ei eraŭ t Urechiă, în Ae, Ae, Rom, XII, p, 859 şi urm. www.dacoromanica.ro BEAŞOVENI NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 397 Romini, dar și Bulgari, Greci, din Companie. La 1795 se numărai 28 de oameni. Pe lingă diînșii însă, și cîte un ne- gustor pămintean vindea brașovenie. Cer mai mulți Braşo- veni păştraŭ sudiția austriacă, și în 1795 şi 1796 se duce o luptă de pit împotriva «<aghentului» împărătesc Timoni. Afară de Brașovenii ce-și păstraii locuinţile acasă, afară de cei cari se statorniciaii cu totul în Moldova, mai erai alții cari venian numai pe la bilciuri. Iar unul mai îndrăzneț decît toți, Panaiot Conduch, prin urmare un Grec, veni de la Viena la Galaţi cu o corabie încărcată cn mărfuri apusene, la 1796. El se opri fără sfială la Vidin, unde stăpinia atunci, răsculat împotriva Sultanului, temutul Pazvantoglu, și-l împăcă prin darul a trei scaune de lux, doi cîni de vînat, două puști și doi canari. lar cea d'intăiii și cea de pe urmă corabie bra- şovenească pe 'Dunăre pluti în liniște mai departe și-și atinse scopul. Cum se vede, Brașovenii represintai mult mai puțin, și într'un principat și în altul, decit Birsanii, cari aveai la pă- şune prin 1780 pănă la 500.000 de oi?. I. + Cinstitului ales întru vrednicie și cu darul lui Dumnlet zeii învrednicit Măriia Sa Hanăş Mancăși, marel[e]-județ al cinstitei cetăţi a Brașovului. De la prea-puternicul și a toate țiitoriul Dumnezăi poh- tim să dăruiască Măriei Tal[e] viiață fericit[ă] şi bună sëng. tate, înpreun[ă] cu toat[ă] cinstit[ă] fameliia Măriei Tale. Pricina scrisorei cătră Măriia Ta nu iaste dealt, fără căt, tămplăndu-să a veni acest fecior al nostru, că eŭ nu putul să viii, că avem căte ceva Debt, ce am trimes Măriei Tale cei bani care mi i-ai dat Măriia Sa Vod[ă] pentru oile căte aŭ ertat, însă oi 600, care fac t! 45. De aciasta avui a scrie Măriei Tal[e], şi mila lui D[umnejzăi să fie pururea cu Mă- 1 Cf. locurile arătate în tablă din Documentele Callimachi. 2 Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens, III, Viena, 1782, pp. 446-7. www.dacoromanica.ro 398 SUPUŞI BRAŞOVULUI riia Ta wT ye [= de la Hristos), amin. Ghen[arie)r 2, vlt. 7204 [1696]. Mic și plecat și de bine voitor și gata spre slujbă în toat[ă] vreamea: Stan Brașovean[ul]. [V° :] Cinstitului ales întru vrednicie și cu darul lui Dum- nezăii învrednicit, Măriia Sa Hanăş Mancăși, marele județ al cinstitei cetăți a Brașovului, Măriei Sale cu plecăciune să s[ă] dea. [Pecete brună cu cuvintul: rank) 2. + Cinstitule ales întru vrednicia, de bună rud[ă], de H[ris- tojs iubit şi cu darul lui Dumn[ejzăi norocit, Măriia Sa Hanăș Mancăș, marel|ej-județ al cinstitei cetăți a Brășovului. De la prea-putearnicul și a toate ţiitoriul Dumn[ejzăi pohtim să dăruiască Măriei Tale viiață fericit[ă] şi bună săn[ăltatea în- preun[ă] cu toat[ă] cinstit[a] fameliia Măriei Tale. Cu tămplarea venirei acestor duvalmi aici, anume Nedelcu i Draglojmir, care aŭ venit dup[ă] Necula Hagiul, pentru un cal ce l-ai fost greșit de l-ai luat hagiul și aŭ luat al lui acolo, de care lucru venind hagiul și mărturisind cum că și el aŭ fost cumpărat calul numai de o săptămăn[ă], și, fiind tot într'un păr, aŭ socotit că va fi acela, și, fiind si Bucur duvalmul de față, nici el nu laŭ cunoscut. Deci venind ha- giul pănă aici la București, și venind duvalm ce scrie mai sus, cu cinstit[ă] cartea Măriei Tale,“ai dat calul și san luoat al lui. Ce de aciasta facem știre Măriei Tale cum că nu sănt alte meșteșugur(i|, numai greșala amănduror, căc; n'au cunoscut nici hagiul calul, neci duvalmul care au fost atuncea la cai. Cu atăta sfrășind, mila lui Dumn(ejzăi să fie pururea Măriei Tale de ajutor. Iul|ie] 18 dni, vlt. 7204 [1696]. Al Măriei Tale mai mici slugi și plecatu și de bine voi- tor[i] : Brașoveanii din București. [V*:] + Cinstitului ales întru vrednicie şi cu darul lui 1 No 654. www.dacoromanica.ro BRAŞOVENIE NEGUSTORI DIN PBINOIPATE 399 Dumn[ejzăii norocit Măriia Sa Haneș Mancăș, marele-judeţii al cînstitei cetät a Brașovului, Măriei Sale] cu plecăciun[e] să să deal, [Pecete ruptă.] 3. + Cinstitului, alesului de Dumnezei învrednicit și noao bun priiaten și vecin de aproape, Măriia Sa Domnul Anăș Mancaș, marele-județ al cinstitei cetăț Brașovul și întralte împrejurure, de la mlill[ojstivul și a tot ţiitoriul Dumnezeu pohtim ca s[ă] dăruiască Măriii Tale bună săn[ăltate întru mulți ani întru cinstit Scaunul Măriii Tale, înpreună cu toată cinstită casa Măriei Tale. Întrebăndi Măriia Ta şi de a noastră săn[ăjtate, lăudat numele lui Dumnezeii, ne aflăm săn[ăjtoș. Pricina aceștii scrisori nu iaste de altă, numai cer- cetănd de bună săn[ăltatea Măriii Tale. Alta, am înțiles precum să fie adus jupănul Florea Șcheaul pe jupănul Pătru, care iaste cu gocimanul Gherghe Șcheaul, la Măriia Ta pentru prăv[ălliile care sănt aicea pe moșiia sv(i]ntei mănăstiri, aicea, la Cămpul lungu, zicănd Florea înnaintia Mării Talfe] precum că-l scoate Pătru și [=—pe] Florea den prăvălie. Vei ști Măriia Ta că nu-l scoate Pătru pe Florea den prăvălie, ce s'ai mutat Graul, și san prinsu jupănul Gherghe cu Pătru prăvlăllie lăngă jupănul Dumitru, și aŭ dat bani de iam dat noi acea prăvălie, de a noastră voe, că a noastră iaste și moșiia și prăvăliile, și nu s'aii căzut să aducă Florea pe Pătru la ju- dicată, că n'aii avut de ce, Pentru aciasta facem știre Măriii Tale. Și mila lui Dumnezei să fie de ajutor Măriii Tale. Iul|ie] 21 d., t 7207 [1699]. Al Mării Tale bun priiaten și vecin de aproape: leromonah Vasilie, igumen ot Dolgopol [=Cimpulung]. [V*:] Cinstitului, alesului Măriia Sa Domnul Anăș Mancăș, mar[e)le-judeţul al cinstitei cetăței Brașovul, cu cinste să s ă] dea, la Brașov?. 1 No. 662. 2 No 676. www.dacoromanica.ro 400 SUPUŞII BRAŞOVULUI Anno 99, die 4 August), Des Igumen Schreiber auss Compelung. Wegen der Privelij des Vattaff Giergie Knecht. [Pecete brună, cu: «Vasilie ermonah»>.] 4. + Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zeml. vlahļiļscoe. + Bunului priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echel Ghiorghe judeţul și la alalt cinstit Sfat al cetății Brașovul, sănătate și tot binele poftim Dumneavoastră de la Dumnezeii. Cartea ce at trimis dumneavoastră, aŭ venit, și, ce aţi scris, am înțeles, pentru un Brașovean Dumitru Albeţii, ce aŭ făcut unor oameni de ai dumneavoastră la Cămpul lungu, am văzut, şi poftiț dum- neavoastră ca să aveț răspunsi de la noi, iaste acest lucru cu știrea și porunca noastră, au nu iaste. De aciasta, cum că sănt și acolo la dumneavoastră, asupra oamenilorii, păsuri și nevoi, știm și creadem, iar și aici la noi mai multe şi mai cumplite nevoi sănt, căt sănt foarte încărcaț și în- presuraţ oamenii cu păsurile. Pentru aceaia, de multele păsuri ce sănt, căț sănt aici în țara noastră, și striini, și de alte neamuri, ori de acolo, ori dentralte părți, cum am zice şi Brașoveanii, și Chiproviceanii, și Armeanii, și Jidovii, Gr dajde nu pot fi, ce aceștea (ot aŭ fieştecare cu răfetul lui legături cu Vistiriia ţărăi, de să ştiii ce daŭ pe an. Care avănd și Brașoveanii osebită rumtoarea lor, cum am zis, pe căt S'aii legat cu Vistiriia, de-și daii numai legătura lor, aii de la noi şi poruncă ca aciasta și carte dată la mäna lor, ca, ori-unde şi ver pe cine ar găsi cu marfă ca aceaia de a lor, brașo- şovenească, văzăndu, pe toţi să-i apuce, să-i ajute la rumtoarea lor, cu ce le-ar fi putearea, lar apoi, aŭ poruncă deregătorii noştri, carii umblă cu dăjdi, pre unii ca aceia să nu-i supere la nimicii. Ce dară, cum zicem dumneavoastră, că, avănd Brașoveanii acea por ncă și volnicie dată la măna lor, nu doar că Dumitru Albeţii den capul lui și dentr'a lui obrăz- nicie aŭ făcut actasta, ce cu cartea noastră san tinsu și la acei oameni ai dumneavoastră. Care de acum înnainte, dupre www.dacoromanica.ro BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 40 cum ne şi polftiţi, trăindu-ne. Dumnezeii, cănd va fi la vreamea aceaia a bulciului, ne veţi aduce domneavoastră aminte, și atunce poruncă ca aceaia vom fac[e] și Brașoveanilor, și de- gătorilor ce vor fi cu dăjdi, ca nimeni de oamenii dumnea- voastră, căți sănt Sași, să nu se atingă, pentru a dumnea- noastră vecinătate și dragoste. lar, de aciastă dată, deaca S ap întămplat așa, navem ce fac[e], și așa veţi şti dumnea- voastră, că Dumitru Albeţii, nu den capul lui aŭ făcut aciasta, sai făr(ă|] porunca noastră, ce, precum am zis mai sus, că cu cartea noastră iaŭ apucat, iar de acum înnainte nu vor maj avea nici-o supărare. Aciasta acum, și mila lui Dumn[ezeu să fie cu dumn[eajvoastră. Av[gust] 21 d., D 7208 |1700]. De bine voitor d|ujmnleajvoastră: lo Costandin Voevod. [V°:] f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat|ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echel Ghiorghe, mareljej-judeţ, și la tot Sfatul cetății Brașovul, cu sănătate să să dea, (Pecete mare, rotundă £] 5- t Cu sănlăltate și cu plecăciune mă închin dumitale, ju- păne Morcăse. Şi mulțămescii dumitale căce nu m'ai uitatu. Și răvașă ce mi ai trimis, mi aŭ veniti, şi, de mărșii în Ţara Nemiițască, nu să știea cine va merge pănă la București. Și eŭ încă voi veni pănă la Brașovi, și, cine să va găti să margă în sus, voi da dumitale știre, și vei ști dumiineta că Sintemii forte cu inima re, că amii avut și eŭ 2 sute de lei în sus, şi acumii eară am rămas în pagubă și dator, și nu mi aŭ ajunsi atăta inimă re, ci aŭ venit 2 jupănese pentru ce amŭ rămas pa (sic) preotesa, şi man băgat în gros, și mi aŭ făcut mar[e] rușine, păn mi aŭ făcut neguţători bine de mi aŭ strănăsii lei 15, de emi dat, și aŭ zis că aŭ zis Măriea Sa judeţul că, daca voi veni la Brașovi, mă va în- 1 No 378. 28 75703. Voi. X. www.dacoromanica.ro 402 SUPUŞIÍ BRAŞOVULUI chide, și mă rogu dumitale, ca unui părinte, să-mi trimiț[ă] un răspunsi, și sărut cinstită măna Măriea Sale părintelui, cinstitului județu, cu plecăciune. Cà eu ţi-amii trimis dumitale 6 răvașă, ca să știii de să- nătate dumitale, și dumnuneta nu mi ai trimis nici-odatlă] un răvașă, fără acumu acestu răvașii, și forute mam bucurat de sănătate dumitale, Și mă rog să-mu trimiţii o carte, ca să știi, de la Brașovii, cine merge în susu. Așa mă rog du- mitale. Al dumitale de bine voitoră și plecat: Eu Barbul Marcia. Cal |p]lecăciune mă închinu dumnitale. [V°:] Cu sănătate să să dă aceiustă cariite întru cinstită mănă dumisale jupănului Morucos Votiinără, să s[ă] dea. [Pecete neagră cu coroană și litera C.!] 6. + Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnu zeml. vlahiiscoe. + Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată vreame de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiaș Reitel, marelțe)-judeţ al cetăţii Brașovul, sănătate pohtim dumital[e)] de la Dumnlejzeii. Cartea ce ne-ai trimis dumneata, aŭ venit, și de sănătatea dumital(e] ne-au părut bine. Poclonul ce ne-ai trimis dumneata, ca de la un bun priiatin și vecin, l-am priimit, și mulțumim dumitale de osteneală. Pentru Șcheaii Brașoveani ce să hrănescu aici în țară, ne scrii dumn[elta, pohtindu-ne ca să-i căutăm, să le fie mai pe ușor. De aciasta, ce vom putea, îi vom căuta. Măcar că și aici la noi destul greale sănt, mai vărtos în anul acesta. Crez, mulțumim lui Dumn[ejzeii, că niscai oști n'au fost, iar alte păsuri ce avem, şi supărări, știe Dumnezeu că ne iaste mai cu grei decăt ar fi fost niscai oști. Ce numai Dumnezeii, ca un putearnic, să facă milă, ca să mai răsuflăm den păsurile ce avemu; însă, pentru voia dumitale), căt vom putea, tot îi vom mai ușura, Ne scrii dumneata și pentru oamenii den Ţara Bărsei 1 No. 595. www.dacoromanica.ro BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 403 carii aŭ trecut dencoac[e], ca să poruncim, carii ar vrea să să întoarcă la pămăntul lor, să nu-i oprească, De aciasta noi şi mai denainte acea poruncă am dat, iar și acum de iznoavă am poruncit ca să nu-i supere, ce, care vor vrea să meargă, să-i lase să treacă făr de nici-o opreală. Aciasta acum, de ciastă dată, și mila lui Dumnezeii să fie pururea cu dumneata. Fev|ruarie] 26 d., P 7212 [1704]. t De bine voitor dumital[e]: Jo Costandin Voevod. [V°:] Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreas Reitel, marel|e]-judeţ al cetății Brașovul, cu săn[ăltate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă!.] 7, Cinstite şi de Du|mnejzăii alease, întru vreadnicie dum- neata jupăne, al miei patron și de mult bine făcător. Vreadnică cartea dumitale am luoat, din care înţelegănd buna și 'ntreaga dumitale] sănătate, am slăvit pre Împăratul milelor, mulțămind dragostei și bunătăței ce pururea cătră sluga dum[ijtal[e] ai arătat şi arăţi, cu cercetarea scrisorii, Cărţile ce mie trimis, care unde aŭ fost rănduite, le-am dat, şi cu gura, căt San căzut, doară și mai mult, am grăit. Pentru care ce să zic? Cei ce iaŭ şi vor să ià, mai nainte, ce aŭ ştiut și ce aŭ vrut cătră Măria Sa Vodă aŭ jăluit, zicănd precum oamenii de ac nu trec prin vamă, adecă pre drumul cel mare, pre unde iaste obiceiul țărei, ci umblă pre alte poteci, ocolind, iproci, iproci. Și așa și Măria Sa, dupre jalba lor, Jean porăncit să ià, iară nu atăt căt să întindu d|ujmnelor cum auz. Ci de aciasta nu vă miraţ, căci iaste poveaste mujiciască, deac'aii ajunsi Ţiganul Crai, întăi au spănzurat pre tată-săi: așa și acel jupănul Dumitru Bras, ajungănd vameș, San nevoit şi să nevoește să-i rămăe obicei bun în urmă, să-l poată nărodul ferici; numai D[umnejzău să dea viață prietinilor și dumisale fărșit bun! Socotind cum nu desăvărșit nici cu acel mijloc vor săvărși. Dupre cum can Știii că li s'aii zis de la oarecare prietin, şi aice mă tel î Na 389. www.dacoromanica.ro 404 SUPUŞI BRAŞOYULUI prietin și de bine voitor, ci, de vor fi înţeles, bine, de nu, iară, cănd D[o]mnul D|umnejzăii vă va limpezi şi prilej vet avea, veț trimite un om de cinste; și, cu banii ce mai d'in- nainte s'aii scos, am bonă nădeajde să să scoaţă și aceaște. Încă şi mai cu lesne, căci aceșt jupan Dumitru ne va zice că n'aii știut că face strămbătate: cărue văzăndu-i Măria Sa Vodă fapta de faţa, nu va răbda. Numai mai Waat ceva să mai treacă, căci Măriia Sa acum nu să află la Bucureștii]. Și aciasta într'altă parte nu să poate căuta. Așa mi să pare, și așa și grăescii. Iară, de banii ce i-am fost luoat eŭ în trecuțţii ani, ce s'aă scos de la vameș, nu socotească cineva, precum ca să-i chel- tuescu în treaba mea îi ţiii, saii cu acest gănd am fost, să nu-i daŭ: să nu dea D|umnejzăi cel sfănt aceia să fie în proastă mintea mea, precum nici pănă acum aii fost, părun- du-ni-să, de cănd D|umnejzăii te-aii dăruit cu deregătorie ju- deciii, să nu fie venit nici-un sărac pănă acum înnaintea dumitale, să să jeluiască precum l-am jefuit măcarii cu preț de un ban. Nu numai acii, ci și aici așa mam nevoit, și m'am nevoit și mă voi nevoi, rugănd pre D[umnejzăi să mă păzească de acest Dal de agonisit[ă]. Iară cei ce aŭ fost lătrat cătră dumneta oarecănd, pentru care te-ai fost și pornit a scrie dumneta la mine, las să latre cum aii fost învățați; eii, cum zic, ce am luoat, sint gata: măcarii de ară scoate și cei ce s'aii luoat pănă acum, să fie mai mulți! Și iară zic: la aceale ce s'aii zis, nu mă uitii, ci tot acea slugă ce m'am știut că am fost, sint şi voi fi, și pre căt mica m[&] putință îm va da, mă voi nevoi fiiștecui cu dereptate și 'n adevăr a sluji. Numai nu-m porănciţ, şi aceia norocire voi av&-o, precum fapta va arăta. Aciasta aciasta dată săvărșind, mă răcomendeluescii dragostii dumitale. Sept[emvrie] 16 dni, lt. 7213 [1704]. Tot acel gata și nemutat spre slujba dumļi]tal[e] : David Corbea. [V*:] Cinstitului și de D|umneJzăii alesului, dumnelui ju- pănului Răităr Andriiaș, marele-judeţ al cinstitei cetăț Bra- șovului și a toatei Ţării Bărsei, cu cuvioasă cinste să să dea. www.dacoromanica.ro BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 405 Anno 1705, d. Septembris, vom Czauss David, gibt dem Albetz ein Repriment wegen einiger Sachen. [Pecete neagră, cu semne !.] 8, Io Costandin Voevod bjiii mlstiiii gspdri zemle vlahiscoe, + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] vreamea de bin[e] voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Fet- chiel, marel|ej-judeţ al cinstiti cetăți Braşovul, săn[ăjtate şi tot binele] de la Dumnezeii poftim dumital[e]. Pricina cărții cătră dumneata nu iaste alt[a], Gr de căt facem știre dumital[e] că aici, înnaintea noastră, făcu jalbă Gherghe vătaful de Bra- șoveani cum că, avănd la prăvăliia lui den Bucureșt(i] o calfă ce-l chiema Dumitru, şi fiindu acea prăvălie dată pe seaama lui an, la care prăvălie fiindu-să strănsu cătăva sumă de ban[i] domnești dup[ă) la răfeturi, pănă la 700, 800 de talere, şi întămplăndu-să an boala ciumei acol[o] în Bucureșt[i], pe- cum vet fi înțeles dumneavoastră, aŭ fost lăsat oamenii dom- nești care strănsease banii, în seama acelui Dumitru calfa, ca să-i păstreaze el, necutezăndu să-i ià den prăvălie, pentru acea cumplită moarte. Deci, întămplăndu-să de aŭ murit şi Dumitru calfa de ciumă, dup[ă] ce s'aii ostoiat moartea, aŭ fost mersu slugil[e] noastre care strănsease banii, de aŭ luat acei ban,i] den prăvălie şi i-aii dus la Cămara noastră, fiind banfi] domneşti. Iar, cănd iaste acum, să scoală muma acelui Dumitru calfa, fiind acol[o] în Brașov, de apucă pe Gherghe vătaful pentru acei banļ[ï], să-i dea, zicăndu că aŭ fost ai fiiii-săii, şi aŭ fost domneşti, şi aşa pentreg i să pune în spinare şi să nevoiaștle] ca să-l prade. De care lucru poftim pe dumneata, cu dreapt[ă| judecata dumitale] să-l îndreptezi și să-l măntueșt|i] de acea fâmeae, să oui fac[ă] supărare Dr de cale, de vreame ce, pecum ară- tămu și dovedimu dumitallel mai sus, că acei ban[i] n'aii fost ai fiii-săii, ce aŭ fost domnești, și iar Domniia iaŭ luat, numai doar căt au stătut în prăvăliia lui. Ce' să-i faci 1 Ne 688, www.dacoromanica.ro 406 SUPUȘII BRAŞOVULUI dumneata dreptate, ca să nu ni s[ă] mai jăluiască. Aciasta, şi mila luy Dumnezeii să fie cu dumneata. Iun[ie] 22 d., t 7215 [1707]. De bine voitorul dumitalțe|: Jo Costandin Voevod. + [V°] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat|ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe Fetchiel, marel[e]-județ al cinstitii cetăți Brașovul, cu sănătate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă !.] 9. Cinstitului și al nostru vechiului și bun priiaten, dumnealui jupănului Ghiorghe, marel[e]ijudeț al Brașovului, împreun[ă] cu tot cinstitul Sfatul dumneavoastră, de la Dumnezeii îndă- lungată viiaț[ă], lină pace, întreagă săn[ăltate rugăm ca pu- rurea să auzim. Cinstită scrisoarea dumneavoastră, ce ne-aaţ trimis, cu drag luăndu-o, am mulțumit lui Dumnezeii, slăvind numele Sfinţii Sale, ca unui milostiv stăpăn, pentru a dumneavoastră bun[ă] și fericită săn[ăjtate. Alalte căte dumneavoastră ne- aat scris, pentru păsurile săracilor de Gcheat, oamenii dum- neavoastră, toate bine le-aam înţeles. Care alt ce să zicem, fără căt rugăm pe m[illostivul Dumnezeii ca să aducă pe Măriia Sa Vodă săn[ăltos, şi, căt vom putea, ș|i] ceaia ce ni să va treace, foarte vom sta ș|i] vom nevoi ca să li să facă drep- tate, cum aŭ fost şi mai nainte, pe la strămoșii noștri, măcarii că am scris ș(i] la dumnealui taica Constandin ° și la alalți ai noștri ca să stea sl să nevoiască, căt să va putea să să facă. Care iară zic, vind Măriia Sa Vodă săn[ă]tos, ce vom putea, în tot felul vom nevoi, pentru dragostea dumneavoastră, ca pentru ai noștri buni priiateni şi de aproape vecini, ell pen tru sărăciia bieţilor Șcheai, ș[i] pentru altele ce ar mai fi, dupe cum și ei însuș știii că, dupencăt ne-aaii fost pen putință 1 No 395. 2 Stolnicul, www.dacoromanica.ro BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 407 și] pen măna noastră, n'am lăsat a nu căuta. Așa și acum, cum zic, căt vom putea, pentru toate vom sili, ș|i] pentru vameș, ca să să facă obiceaiul cel vechi, care ap fost mai nainte, — măcarii că vameșşilor le-am. scris osebit o scrisoare a noastră, dentru care vet înțeleage dumneavoastră că mult să vor mai scoboră de obiceaiul ceai făcut dumnealor. Care noi iară mulțumim dumneavoastră pentru dragostea Ce at arătat cătră noi all plocon[ul] ce ne-aaț trimis, — nu atăta pentru plocon, încăt pentru dragoste ș[i] neuitare ce at arătat dum- neavoastră cătră noi. Întru care gl noi pohtim pe dumnea- voastră, ca pe niște ai noștri buni şi vechi priiateni și de aproape vecini, ca, ceaia ce ar fi pohta dumneavoastră și ar fi pen putinţa noastră, ne faceț dumneavoastră știre, și nea- părat vom sluj|i|] dumneavoastră cu dragă inimă. Și iară, cine s'ar întămpla a veni într'acoace, tot ne scrieţ dumneavoastră, ca să ne bucurăm, lăudănd numele milostivului Dumnezeii pentru bun(ă] săn[ăltatea dumneavoastră. Și, cu aciasta sfăr- sind puţina-ne scrisoare, rog pe Dumnezeii ca să afle pe dumneavoastră întru bun[ă] săn|ăltate. Sept|emvrie] 14 dni, P 7216 [1707]. Tot al dumneavoastră pururea de bine voitor: + Șerban Cantacuzino Viel Vornic]. [V*:] Cinstitului și al nostru vechiului și bun priiaten, dumnealui jupănul Ghiorghe, marele-județ al cetății Brașo- vului, înpreună cu tot cinstitul Sfat al dumnealui, cu cinste şi cu fericire și cu mult[ă] săn[ăjtate să s[ă] dea. [Pecete neagră, cu vulturul bicefal și inițialele: m. A. K. KL] 10. Cinstite al nostru vechiii și bun priiaten, dumneaata mare- judeaţe, înpre[ulnă cu alt tot cinstitul Sfat al cinstitii cetăţi a Brașovului, noaă de bine voitori și vecini de aproape, de 1 No 694. www.dacoromanica.ro 408 SUPUŞI BRAŞOVULUI la Domnul Dumnezeii (Dumnezeii) a tot țiitoriul, dumnea- voastră sănătate și alte fericite și norocite sucțesuri rugămu şi pohtimu. Cinstită scrisoarea d|ujm[njeavoastră de la dumneaalui cre- dinciosul dumneaavoastră şi noaă bun priiaten, jupănul Ghiorghe “Țaco, cu căzută dragoste o'mu priimit-o. Dentru care de a dumneaavoastră bună și întreag[ă] sănătate adevărănd, nu cu puțănfă] bucurie am, lăudat și am slăvit pre Dumnezeii. Alalte căte dumneaavoastră ne scrieţi și în carte aŭ cuprinsu, încă toate pre amăruntul bine am înțeles, atăta din cartea dumneaavoastră, căt mai pre largu și de la dumneaalui mai susul numit jupănul Ghiorghe Țaco, pentru bieții de Șchiai, carele sar hi hrănindaici, pre locul țărăi noastre, cum că nu să pot hrăni cu paace, precum hrisovul Mării Sale lui Vodă scrie, ce, mai mult de[njtr'acea orănduială scoțănduii, le fac mult val și supărare; cum și de vameșiide la Cămpina, ca- rele cu vama și cu alte obiceaiuri ce n'aii fost nici-odat[ă], acum aseamene îi adaogă și-i supără, iproci. De toate aceastea să zic ale lor jalbe le-am adevărat, cum și mai sus am zis. De care lucru foarte răii îm pare, cănd noi vomu și am vrea al lor folos și bine de obşte și buna odihnă, ca să fie și să trăiască, să să hrăneaască întru toate în paace și în odihna lor, și să nu să adaog|ă] obiceaiuri noaă, care n'aii fost. Pentru care și gata am fost și săntem în spre a dum- neaavoastră pohtă a slujă. Numai atăta foarte rău ni aŭ părut întămplăndu-mi-se de nu sănt acum și eŭ la. Curte, ci sănt aicea în București. De unde iar, së cu ceia Ce pren mică putinţa mea aŭ fost, nu m'amu apărat a nu Slujă, pentru aciastă treaabă a dumneaavoastră, ci la mai marele, mie cinstit frate, dumneaalui neanii lui Costandin Stolnic[ul], fiind lăngă Măriia Sa, toate ale dumneaavoastră scrie. Aseamene le-aam dat dumneaalui în știre ; carele nu mă îndoescu că dumneaa- lui să va lenevi, aii va lăsa lucrul în slab, a nu slujă dum- meaavoastră, ca unor adevăraţi buni priiateni și ai noștri vechi de bine voitori și de aproape vecini, căt să poată face ceale ce sănt de folos și de binele bieţilor Șchiai, și altora aseamene. Și iar și de acuma înnainte în spre ceale ce vor fi www.dacoromanica.ro BRAŞOVENIE NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 409 trebile dumneaavoastră într'acoace, și care veţi cunoaşte că trec pren putinţa noastră, scriindu-ne dumneaavoastră, nimică nu ne vomu ap|ălra, ce cu ceaia ce ne va fi pren putință nemutaţi și neschimbați în spre a dumneaavoastră slujbă ne vom afla: Şi, cu aciasta de aciastă dată sfărșănd, de iz- noav|ă] rugăm ca mila lui Dumnezeii pururea cu dumneaa- voastră să fie, Sept[emvrie] 16 dni, It. 7216 [1707]. Al dumneaavoastră vechin de bine voitor și gata a slujă: Mihai Cantacuzino. [V*:] Cinstiţilor şi vreadnicilor ai noștri buni priiatenilor și de aproape vecinilor vechi, dumneaalui marelui-judeţ şi alaltui cinstit Stat a cinstitii cetăți ai Brașovului, cu mult|ă] săn[ăltate și și norocire să să deal. [Pecetea neagră cunoscută,] II, Cinstiţilor şi de Dumnezeu iubitori] și ai noștrii buni priiateni și de tot bin[elle voitor[i] și vecin[i] de aproap[e], dumneavoastră fălnogi a tot cinstitul Sfat al cinstite și marei cetăț Braşov[u]lui, săn[ă]taat[e] și tot ferți]citul bin[e] de la Dum- nezeii poftim dumneavoastră ca să vă trimiț[ă] și a v[ă] păzi supt mila Sfinții Sal[e] întru toat[ă] pofta dimneavoastră. Cinstita a dumneavoastră carte, ce aț tremis către noi, ne-a? venit, și cu lebov o am priimit, carea și cetind-oo, și întăi de a dumneavoastră săn[ă]taat[e] auzind, ne-am bucurat. Altel[e], căte dumneavoastră ne scrieţ, de toate pre rănd am înțeles, Pentru oamenii dumneavoastră brașoveani, carți] săntu de să hrănescu aici în ţară, ne scrieț dumneavoastră de cet cum că aŭ sărăcit și san și înpuținat, că numai 6 prav[ălii săntu, și birul tot acelaș de'ntăi dau. De carea scrieți dumneavoastră ca să s[ă] mai scaz[ă], să poat[ă] birui şi ei. Dar eï dumneavoastră nu v[ă] spun că nu sănt numai dumnealor 1 Ne 692. www.dacoromanica.ro 410 SUPUŞII BRAŞOVULUI așa, de trag bir greii, ce și sărac[i] de negoțătorți] cari sănt aici aï noştri, să întrebaț pe oameni dumneavoastră, cum aŭ rămas de săraci, și mai pement aŭ rămas dentru ei, și căte nevoi trag, precum văd și oa[mejnei dumneavoastră. Care trebue să creaz[ă] ei, că văd cu ochii lor, Ce dup[ă] putinț[a] lor tot să vor ma! scădea, precum vet înțeleag[e] dumnea- voastră den cart[e] Mării Sal[e] lui Vod[ă]. Iar pentru văamă ce scrieț dumneavoastră, cum că le-ai luat vaam[ă] de lăna și de pieil[e] de la oil[e] lor, ce le-aii fostu murit,—așa va fi. Numai acum Măriia S[a] Vod[ă] va să pue un boiar la Căm- pina, pentru jafurile] acestea ce fac unii și alți, ca aceastea, să l[e] ià seaam[a]; ce de acum înnainte așa socotim că nu să vor mai del aceastea jafuri], luîndu.-l[e] seaama. Pe cin[e) ar pune Măriia S[a] acolo, iar și noi, dup[ă] pofta dumnea- voastră şi sărăciia lor, deci, căt vom putea, tot îi vom căuta. Acum Măriia S[a] Vod|ă] așa zice] că va mäna un om domnescu, denpreun[ă] și cu un om al lor, pen toat[e] tăr- gurile], ca să vaz[ă] și aciasta ce zic că vănd toți marfă bra- şoveneaască, ca să l[e] dea porăncă ca aciasta, să nu mai vănză de acum nainte de acestu fel de marfă, nici să mai meargă cin[e]va să-ș scoaţ[ă] marfă brașovenească dintr'acolo, de spre dumneavoastră, încoac[e],—făr căt numai Brașoveanii, oameni dumneavoastră. Și, cu aciasta acum sfărșănd, Dumnezeii să v|ă] păzească tot cu a Sfenţii Salle] măn[ă), întru ferțijcit[ă] săn[ă]taat[e). Sept[emvrie] 21 d., It. 7216 [1707]. Al dumneavoastră bun priiaten și gata spre slujbă şi de tot binel[e] voitor: Asani Vlelt Căm[inar). [V*:] ț Cinstiţţilor și a tot Statul aï onst și marii cetăț ai Prașovului și noao bun preiaten și de tot bin[elle voitor și bun vecin de aproapl|e], dumnealor fălnogi, cu cinste şi cu multă săn[ă]taat[e] să s[ă] dea. [Pecete neagră, cu inițialele: N. N.!.] 3 No 691. www.dacoromanica.ro BEAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 4411 LEI f Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnú zemli vlah|i]scoe. + La ai noștri cinstiţi și de bine voitori, de aproape vecini, dumnealor județii, dumnealor fălnogii, părgarii și alalte tot Sfatul al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele poh- tim dumneavoastră de la Dumnezeii. A dumneavoastră cinstită carte de la credinciosul dumneavoastră dumnea- lui ţupănul Gheorghe 'Ţaco, cu dragoste o am luoat, și, de săn[ăjtatea dumneavoastră înțelegănd, ne-aii părut bine. Alalte ce ne-aţ scris dumneavoastră, toate bine am înțeles. Pentru Șcheaii de la, cetatea dumneavoastră, carii să hrănescu aici în țară, ne scrieţi dumneavoastră și ne pobhtiţi ca să-ï mai căutăm, de vreame ce aŭ slăbit foarte, și mulți san și scăpătat de tot, de aii ajunsu la lipsă. De aciasta creadem că așa va fi precum ne scrieți dumneavoastră, că într'aceast[ă] vreme, nu numai acei ce sănt de țara dumneavoastră aŭ ajuusu la slăbiciune, ce și ţara noastră, să creadeți dumneavoastră, că foarte tare aŭ slăbit și în multă neputinţă să află și pă- mănteanii noştri, că, de iaste și ţara în pace de alte oștiri, iar poruncile și cererile stăpănilor, carii ne stăpănescu, sănt * mari și greale, căt s'aii îndoit și s'aii întreit dările de cum era mai nainte, și nu găndim să fie mai fost vre odată greii pămăntului acestuia ca acum. Însă noi pre Şcheaii aceia tot i-am păzit, i-am căutat, că aici în țar[ă] la noi sănt și altfeliii de breasle de oameni striini, și toate breaslele s'aii mai adaos la dări, iar ei den legătura lor ce aii fost mai denainte nu San maï sporit, ce tot pe acea san ţinut. Iar aal că și acum, după pohta dumneavoastră, ce San putut, tot sat mai ușurat, precum veţi înțeleage dumneavoastră de la credinciosul dumneavoastră, jupănul Ghiorghe 'Ţaco. Iar pentru vameșii de la Cămpina, ce ne-aţi scris dumneavoastră, încă am înţeles. Ce de aciasta iat[ă] că am rănduit acum un boiar al nostru ispravnic la Cămpina, și-l vom porunci ca să iă seama pen- tru aceastea toate; ce să meargă și Brașoveanii de aceia, Șcheai de ai dumneavoastră, acolo la Cămpina, să fie cu vameșii de fatal, înnaintea acelui boiar, și, de să va adevăra www.dacoromanica.ro 412 SUPUŞII BRAŞOVULUI că leau făcut vameșii alte obiceaiuri noao, — ce vor fi luoat făr de cale, vor da; numai ni să pare că și Șcheaii dum- neavoastră să vor fi purtănd cam răii, că nu vor să umble pe drumul cel mare al vămii, pe unde aŭ umblat şi mai nainte, ce fieștecare pe unde-i voia, pe alte poteci san făcut drumul, de umblă, și, vameşii neputănd îngădui, ei apoi bagă iar vina vameșilor, de zic că le fac alte obiceaiuri; însă acel boiar, ce va afla dreptatea, va face și va isprăvi. Și iarăș, ce vor fi pohtele dumneavoastră cătră noi, nu ne vom apăra de ceale ce ne va fi pen putință. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezei să fie cu dumneavoastră. Sept[emvrie] 22 d., lt, 7216 [1707]. De bine voitoriii dumneavoastră : Io Costandin Voevod. [V*:] + Cinstiţilor şi ai noștri de bine voitori, dumnealor judeţilor, fălnogilor și alalt tot Sfatul al cinstitei cetăți Brașovului, cu multă săn[ăjtate să s[ă] dea. [Pecete mare, rotundă!.| 13. f Cinstiților și aleşilor cu vredniciia aï noştri bunt priia- teni și de aproape vecini, dumneavoastră boiari al marelui Sfat al slăvitei cetăț a Brașovului, de la Domnul D[uJm- nezeii vă pohtim dumneavoastră bună săn[ăltate cu viiață în- delungată și cu tot binele. Cinstit[ă] scrisoarea dumneavoastră ce ne-ați trimis cu dumnealui jupănul Țaco Gheorghie, ne aŭ venit, întru carea de a dumneavoastră bună săn[ăltate înţele- gănd, foarte ne-am bucurat. Pentru ce ne-aț pohtit dumnea- voastră, ca să grăim Măriei Salle] Vod[ă], pentru acei săraci de oameni al dumneavoastră, Şchiai, ca să facă Măriia Sa milă cu dănşii pentru rumtoarea dăjdilor lor să-i lase mai pe uşor, să poată trăi în țara Măriei Sale. De aciasta veț şti dumneavoastră că noi, după cum ne-aț pohtit, bucuroşi am 1 No 410. www.dacoromanica.ro BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 413 fost ca să grăim Măriei Sale, şi să silim să vă facem folos, şi și am mersii de am grăit Măriei Sale foarte cu nevoință. Dară, ce aŭ răspunsi Măriia Sa, veți înțeleage mai pe largu de la dumnealui jupănul aco Gheorghie. Ci așa vet şti dumneavoastră, că noi am silit pentru voia și bun priiteșugul dumneavoastră, de am grăit Mariei Sale. Dară, deaca nu s'ai putut face aciastă ispravă de la Măriia Sa, n'avem ce face. Aciasta, şi mila lui D[ujmnezeii să fie cu dumneavoastră. Sept[emvrie] 22 dni, 7217 [1708]. + Theodosie Mitropolitul, al Ugrovlahiei, al dumneavoastră bun priiatin şi de aproape vecin. ıV°:] f Cinstiţilor și aleşilor cu vredniciia, dumnealor bo- iarilor al marelui Sfat al cetății Brașovului, ai noştri buni priiateni, cu săn[ăjtate să s[ă] dea. [Pecetea obișnuită!.] 14. Cinst|itului] şi al nostru bun priiaten, vecin de aproape, în toată vreamea dă bine voitoriu și ca un patron, dumneata Vel Judeţ dën cinstită cetate Brașovului, înpreună cu tot cinstitul tanaci al dumneavoastră, cu plec|ă]ciun[e] mă închin dumneavoastră. Rog pre puternicul Dumnezeii ca să ție și să păzeaască pă dum[neavoastră] supt mila Sfinţii Sale și întru fericită săn[ăjtate, înpreună cu tot cinstitul Sfatu. Cinstita scrisoare dumlitale] ce mi-aţi trimes; cu dragoste o am luat, și, întăi dă dragoste sănătății dumneavoastră înţelegănd, foarte m'am bucurat. Alalte ce ne scrieți dum[neavoastră] am înțeles. Ne scrieți dum[neavoastră] cum că aŭ venit oameni dum[nea- voastră] care aveţi aici supt stăpănirea dum[neavoastră], Șchiei, dă să jăluiră zicănd la tot cinst[itul] Sfat cum că ar fi venit Cărste Țop dă ar fi făcut foaia la noi, dă toți Brașovenii căţi aŭ prăvălii aici în ţară, ca să aibă pace dă 1 No 693. www.dacoromanica.ro 414 SUPUŞI BRAŞOVULUI vama vinurilor și dă altele. Iară acei ce sănt lăcuitori acolo, să-ș dea vama dăplin. Eū dă aciasta nu știă nemica, dă Cărste Top, nici în ochi nu l-am văzut dă este acuș o ju- mătate dă anii, nici foiţă nu mi-ai dat; poate că va fi dat la alții. Și, cum ziceți dum[neavoastră] cum ca să s[ă) strice mila cea este făcută dă fericiți Domni, pentru doi-trei oa- meni, dă aciasta nu să va strica, că nu li să ascultă cuvin- tele lor, fără căt trebue și dumnealor, pă către (sc) bucate fac păn viile lor, să și le treacă cu pace, iară să nu cumpere bucatele altora, să zică că sănt dăn viile lor și să le treacă păn vama domneaască, înșălănd vama, și și alții care n'au vii, încă cumpără vinuri streine și le trec păn vamă, dă înșală şi zic că aŭ vie. Ce, dă aciasta dac[ă] va înțelege Măriia Sa Vodă, li să va strica mila dă tot. Iară, căt pentru Sava Marcea, care cen că i-am arătat foaia dă Braşoveni care aŭ prăvălii aice, dă aciasta așa este, că foaie i-am arătat-o, iară, căt pentru Cărstea Top, dă zice că el mi o aŭ dat-o, răii zice; poate că Lan dus fire lui pănă într'atăta a grăi. Ne mai scrieți dum|neavoastră], dă nu ne va hi scris Cârstea Top ai alții. Dă aciasta stai dă mă mir dă dumneavoastră], că dumn[neavoastră] sănteţi înţelepţi, cu ce socoteaală aș putea eŭ să vă scriii dum[neavoastră] pă acela ce mi aŭ dat foaia, — care nici nu să cade, nici nu să cuvine. Eŭ poruncă am avut și am scris la dumnealui județul Dragot Gheorghie, şi am luat și răspunsu, şi așăzămănt s'au făcut pentru toţi Şchiei, atăta dă cei dă acol6, căt și cei dă aice, carele aŭ vii aice pe pămăntul țării, ca să-ș treaacă vinurile lor pă la care vamă le dă îndămănă. Iară, căt pentru burie, dă vor trece, să plăteaască ca toată ţara. Și iată că voii trimite foiţă, dă veți vedea dumneavoastră carele căte but are la viile lui, și încă la unii s'aii pus și mai multe, și în tot chipul am silit pentru dragostea domneavoastră, ca să nu li să facă nici-un obicei, căt vor fi vămile în măna mea. Că acest lucru era încă an să s[ă] strice, numai nu știă, înţeles-ați dumnea- voastră aŭ oan înțeles că eŭ am stătut dă aŭ rămas; așăj- derea și estimpu. Să dea Dumnezeii să petreceți sfintele Paşte cu bine, cu săn[ăltate și cu veselie, și să dea Dum- www.dacoromanica.ro BBAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 415 nezeii să ajungeţi și la anul și la mulți ani cu săn[ăltate. Cu aciasta sfărșănd, mila lui Dumnezeii să vă păzeaască pă dumnevostră cu bună săn[ăjtate. Dän Bucjujreşti, lt. 7223 [1715], Mart 10 d. Al dumneavostră bun priiatenu și dă bine voitoriii, gata spre slujbă: Pantazi biv Vel Căp[ijt[an]. [Intercalat :] Foiţă dă buţile ce s'ao aflat la viile Brașoveanilor anumea, Mart 5 d, 7235 [1727] Drag Gheorghie, judeţ la Piteşti, buţi 8. Tănasie zaraf la Pitești, buţi 2. Gociman Petco ot tam, bung 2. Bucur Fuște ot tam, bup 3. Gheorghe Șneaal, bup 10. Gociman Petru Lacer, but 12. Dumitru Ciurcul, buţi 10. Sava Marcii, but 10. Costand[in] i Daan Lacer, bup 17. Dumitru i brat Petco Lacer, bau 18. Gheorghie Lebul în Vale Popi, bung 5. Manole cel bătrăn, buţi 5. Ivan snă Stoica Inașu, buţi 5. Nelva al Oprii Floroiul, bup 6. Radul Precup Lacer, buţi 9. Stan i Mihai Lacer, bup 5. Stoica Manole, buți 8. Șandru la Orlea, but 3. Pop Tudor, buţi 13. Stanciul Șătrar, bung 10. Cărstea Țap, buţi 12. Văsiă Găureanul i Radul, buţi 8. Văsiii Grid i brat ego Ion, bup 7. Jon 'Tomiţco, but 9. Gheorghie Stoia, buţi 10. Voico Ctriștov, buţi 5. Toader, but 2. www.dacoromanica.ro 416 SUPUŞI BRAŞOVULUI Ivan Grec, buţi 2. Radul Bulz, buţi 2. Biserica Șchieilor, bunt 15. Mogoş, buţi 2. f Dintr'acestu noi am pus mai mult, și cine aŭ făcut ma! mult, să ne facă știre: dă să va fi făcut mai mult, să avem știrea. [Adresa :] Cinstiţilor ai noștri buni și vechi priiateni, în toată vremea dă bine voitori, dutmisale cinstitul județu dän cetate Brașovului, înpreună cu tot cinst[itul) Sfat, cu cinste şi cu bună sănătate să s[ă] dea, la Brașov. [Pecete neagră, cu coroană.| [Foiţa are această adresă:] Cinstitului, al nostru bun și vechiii priiaten, în toată vremea dă bine voitorii și ca un patronu, dumisale marelui-judeţi al cinstită! ceteți Brașovului, Și la cinstitul Sfat, ai noștrii dă bine voitori, cu cinste și cu bună săn[ăjtate să s[ă] dea. La Corâne [acest cuvint cu litere latine]. [Aceiași pecete !.] 15. Cinstitului și mie bun şi adevărat priiaten, dumneata ju- păne Marcoş, procatorul al cinstitului Sfatu al Brașovului, dă la Dumnezeii cel multu milostivu îți poftescu multă și fericit[ă] săn[ăjtate, înpreună cu toată familiia dumitale. Cu părlejul şi plecatei scrisori ai meale nu-m[i| iaste de altu Dr decăt întăi ca să cercetez dă bună și ferici[ă] săn[ăJtea dumitale. Al doilea, aici am înțeles dän neguțători, păcum că Pană sai fost gă- tindu ca să să ducă la partea turciască cu jupăn Nedelco, pă la Cămpina. Care Nedelco aii fost purces Mercuri, la Ghen(arie] 3 dni, şi Lan lăsat cuvăntu și pă un Ghiorghe Catană, care ai fost și slugă la Mihalache Condoiane, ca să ducă și pă Pană dup[ă] dănsul, dup[ă] cum și dumitale îţi va spune acestu neguțătoru, care îți va aduce cartea, că aŭ fost adevărat. La care eii mă rog dumitale, să fii ostenitoru, 2 Ne 714. www.dacoromanica.ro REAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 417 ca să protăştăluești, dup[ă] cum știi obiceaiul cinstitului Sfatu, ca să fie Pană oprit, pănă își va da Pană chezaşi buni, ca, lipsindu el, Pană, să aibă chizaşii să plătească t! o mie şi cu dobănda lor. Care are Pană să răspunză, dup[ă] cum și cărți san găsit dupläl moartea frățini-săii Mihalcii Condoiane, scrise păntru astă mie dă lei, care Lan lăsat răposata maica lor fiicăi dumneaei cei mai mici, anume Chiraţa, iar arbă- nășaşte îi zicu Dana, fata lui Condoiano cea mai mică, care au căutat pe maica-sa căt aŭ zăcut pă așternut, ani 6 ploll, şi, păntru multă căutare ce aŭ cunoscut, Lan dăruit acele 2 zapise cu o mie dă lei, fiindu bani drepți aï măssii, dă la părinți dă zeastre, iar nu dă casă dă la bărbatul dumneaei Condoiane, pecum va mărturisi și soră-sa cea mai mare și mulți neguțători dă cinste, că iaste lucru adăvărat, iar ei, ca niște frați fără doru şi netemători dă Dumnezei, sai sculat cu silă turciască, și ap luat zapisile acealea dă la sora lor cea mai mică, ana, și aŭ apucat pă acei neguțători dă i-aii închis, şi aŭ luat toți banii cu dobănda lor. Care soră-sa aŭ trimis aici, la marele nostru derec[ă]toru, jalbă şi păntru zestrele cele mai multe, dă are să ià dă la frate-săii Mihalache şi Mihalcea, Condosieştii, şi păntru Pană, frate-săii, păntru ce scrii mai sus. Ci, pănă va iși răspunsul, să vedem un- de va porănci Măriia Sa să-i scoață acești bani și să caute dă dreptate, Pană să fi oprit și el, şi toate scrisorile căte scriii păntru partea surorii lui, Țanii, înpreună și partea lui Pană dă argintu și alte scule și haine, ce aŭ avut Pană, lă. sate la bolta jupănului Hristii, feciorul Ceșmegiului, care cănta ach la bisearică. Care mi le aŭ mărturisit și mie astă pri- măvară, la luna lui Aprilie, la 1727, căndu ştii dumneata că am trecut la București, și săntu și pănă acum tot la dă[njsul. Și mai protăluești (síc) dumneata, iar mă rog, şi păntru un zapis dă t? o mie, care Lan avut dați Mihalljcea frate-săii la jup[ănul] Dumitru Ghizdaveţu, cu dobăndă, iar ai surori-sa Dann, dup[ă| cum iaŭ mărturisit d frate-săii Mi- halache, la soră-sa Tana, Care zapisu, mai în trecut[e] zile aŭ fost trimis Mihalcea pă un Costandin, care aŭ fost vameș la Ocna Moldovei, la jupăn Dumitru, la București, ca să-i 75703. Vol, X. 27 www.dacoromanica.ro 418 SUPUŞII BRAŞOVULUI dea banii, și, fiindu jup[ănul] Dumitru dus la Țarigradu, ai adus zapisul iar îndărătu la Mihalcea, precum iar acestu neguțătoru, anume jup[ănul| Damiian, îți va spune și dumitale şi la alte obraze dă cinste. Numai mă rog să-l întrebi, şi să le iaf în scris, Așijderea mă mai rog și păntru alte zapise și scule, ce aii avut frate-săii Pană, să le dea toat[e] faţă şi să se pue suptu peceate, să stea la cinstitul Sfat, aŭ la vre-un neguţătoru de cinste, unde ai socoti dumneata, iar nu la frate-săii Pană, să le mănănce, că apoi nare cu ce să plăteaască atăta sumă dă bani ai surori-sa. Și mai tare să si- lești dumneata păntru zapisul lui: Ghizdaveţu, să sai gä- seaască, aŭ să-l mărturiseaască unde iaste dat, că să știi și aciasta, că Nedelco m'aii dat bani acum la moarte. Care așa socotescu că vor fi dat acel zapis, la dănsul, să iă bani de la Dumitru Ghizdaveţu. Ci, dă să va adevăra, să vedeţi căți bani le aŭ dat, să să jà în scris cu bune mărturii, și să pro- tăștăluiți la bolta lui Nedelco, să aducă zapisul și să-și caute bani la cine i-ai dat, că apoi va umbla răi şi va păgubi mai multu. Și așa să i să scrie, să nu zicăcă n'ai știut, şi să s[ä] pue la protocolul cinstitului Sfat, și, ce vei cheltui dum- neata pentru aciastă osteneaală ce te Gun, foarte cu mare mulțumită voi plăti. Și, dă nu te vei încreade dumneata, mă rog să te încredințeaze dumnealui jupăn[u] Mogoş, priiatenul dumitale. Care cu multă să[năltate mă închin dumnealui, ru- găndu-l și pă dumnealui, ca tot să fie dă ajutoru la ce ar fi bună socoteala dumnealui, și asupra dreptăţii, atăta păntru această, care mai sus mă rog, atăta căt și păntru ticălusul dă jupăn Enache. Care mă rog să ia! și dă ach mărturii dup[ă] cum şi eŭ am trimes, și jat[ă] că all mie îm[i] măr- turisiră că dän gura Mihalcii aŭ auzit zicăndu, că el iaste un procatoru, numai Pană frate-săi iaste daugiii, pecum și la zapis îl arată. Ci sileaște dă-l puneţi să răspunză și făr dă voe, că și mie mi-aii zis aici sicritarul, daca i-am spus dă Mihalcea, să răspunză Pană, și să să sfărșască odată, — că poate să moară și ticălosul dă bătrăn, și va rămănea lucrul neis- prăvit, și vor avea păcatu, și va rămănea judecata neispră- vită, şi vei rămănea și dumneata păgubitu. Ce trebue dă www.dacoromanica.ro BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 419 atăta vreame să să și sfărșască, că să miră şi dă aici, ce poatje] fi atăta lungă judecată: cine aud, să miră; şi să va duce veastea și pă la alte ţări și crăii, dă lungime multă ce facu la un lucru bagdatelu, care o cumpanie neguțătorească o ar fi putut isprăvi în trei zile, iar cinstitul Sfat o inu trei luni şi mai 4; care își sfărșăscu cineva și cheltuiala, și viața, şi le s'aii 'urăt şi dă aici tot scriindu-le. Care îm scrie jupăn Enache, să mai trimiţă poruncă, dar Măriia Sa îm zice că aŭ trimis dăstule porunci. Care aici aşteptă să le vie sfărșitul dá judecată, şi apoi atunce să le mai dea po- runcă, iar pă Pană să pue să răspunză. Că dintr'un început tot el aŭ tras pă jupăn Enache la judecăţi, pecum știii şi or mărturisi mai mari şi mici. Şi alta, el iaste un şeghinlegh?', nu poate ca să găseaască vre o pricină cu Mihalcea, să zică că ar avea vre-o iştanție undeva; ce mai bine siliți ca, pănă nu ar veni Mihalache, că el mi să pare ca să aibă vre un dres dă căndu aŭ fost la Beciu, şi să nu răzvrăteaască judecata, şi să o rădice și dă acii, la altă parte. Ce numai roagă-te și dă domnul judeţul, şi le spune toatle], şi să-și facă aciastă pomană cu acelu ticălosul de bătrăn. Şi n’aş so- coti ca să facă altu bine mai mare pă aciastă lume. Şi știii că-i va fi dă multu ajutoru la viiața cea dă veci, şi, făcăndu pomană ca să isprăvească la un felu, şi luîndu şi en răs- punsu, iar la dumneata şi la Măriia Sa voi năzui. Care cu plecăciune închinăndu-mă, sărut cinstit[ă] măna Mării Sale, şi la mine nu iaste încurcătură multă, numai tărie să jure, ca să-m scoaţă arei bani dă la Pană, și va cunoaşte Măriia Sa omeniia și mulțumita, înpreună și dumneata., Numai si- Jeaste dă toate căte mă rog, şi Pană să nu vă înșale să fugă, că el acel găndu aŭ pus adăvărat. Numai fár dă chizaș bun, aii arestu să nu fie. Mă rog, ca să aibu cinstit răspunsul qu- m[iltale dă toate cu ce near veni mai curăndu, aŭ cu poșta, ca să ştiii încătro oi pleca, că dän zi în zi îm iaste răspunsul, ca să-m iasă negreșit. Și, să să nu dea Dumnezei, iar, mai ră- măindu juplănului] Enache Popa Alexe ceva, ca să mai dea Sârac. www.dacoromanica.ro 40 SUPUŞII BRAŞOVULUL lui pac[e], și, dăndu-i dreptatea, ca să-i dea 'negoțul. Iar mă rog dumitale să protăștăluești și să oprești și acel negoţu tot pentru bani Țanii, sora lui Pană Condoiane, care Dum- nezei ai miluitu și aŭ vrut să:m fie mie soție adevărată. Care cu multă plecăciune să roagă dumitale, puind și pe- ceatea la aciastă scrisoare care scriii dumliltal[e], ca să fie mai adăvărat|ă) şi mai întărită şi încredinţat[ă] oriunde o ai arăta dumneata. Și, cu aciasta sfărșind, iar pă putearnicul Dumnezei rog să fie dumitale pururea păzitoru dă toate ceale reale, 1728, Ghenjarie| 10 dni. Dă la Sibir. Al dumitale de bine voitoru și încredințat priiaten: Radul Drogoi Gaăleșăscul, negtiţătorul dán Craiova, Ţana a lui Condoiane fată mai mică, dăcăt toţi feciorii și fete a lui Condeiane. [Pecete roşie, cu «K. S. K...1»| Și mă rog dumitale, jupăne Morcoș, că să-m scoţi pariia dă la cărțile Mihalcii, care s'au găsit, și scriii păntru soră-sa Ţana și păntru zapisul lui Ghizdaveţu, cu o mie dă ti; să apucați pă Pană, să-l puneţi la jurămăntu, că-l va mărturisi că el au mărturisit la bola lui că, ce va avea, nu va măr- turisi la duhovnicu, numai la Pană și la Nedelco va măitu- risi tot ce va avea el, adecă Mihalcia, şi Nedelco le aŭ dat şi bani. Ci mă tem, zapisul să nu fie la el. 16. + Jupăne Nădelco. Săn[ă]tate-ț pohtim de la Dumnezei. Cu scrisoarea nu-ț lungimu, Dr cătii "It facem știre că aicea, înna- intea noastră aŭ mărturisit Pan[ă] fratele Mihalcei, dup[ă] ce ai» vrut să-l pue la jurămăntii, pentru un zapis delei o mie, că s(ă] află la măna dumitale, — ca s(ă] iai bani de la jupănul Dumitru Ghisdaveţii, de la București. Care pentru acestii za- pis aŭ venit înnaintea noastră jup[ă]nul Radul Drogoi Goleșescu, cumnatul jupănului Mihalcei, cu cărţii de la Măriia Sa Ghenăra: riul, protoştoluind şi pohtindii ca all să pecetluiască bolta 1 No. 718. www.dacoromanica.ro BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 421] dumitale, păn vei aduce zapisul aicia în măna Sfatului și să-țu iai banii carele ai dat, tl. 100. De care noi nu Cam pohtit paguba ca s|ă]ții pecetiiluiască bolta. Ce iaat[ă] că-ț scriemii, în cias ce vei luoa scrisoarea noastră, să Cant cum mai cu- răndi să vii, să aduci zapisul, aŭ să-l trimiț pă om de is- prav[ă], să ni-l aduc[ă] aicea, äm iai banii care i-ai datu împrumut, și într'alt chip să nu faci, ap alte meşteşuguri, ca s|ă]-ții pohtești singur paguba. Că, ne ascultăndii de po- rănca cet facem și nu vei aduce zapisul, bine să știi că-țu va pecetlui și bolta, și vei avea și altă nevoe și pagub[ă] mai mare. Și te fereaște de gălcevi, nu le cumpăra singur cu bani, că și Moarcăș procatorul Cap zis ca s[ă] te ferești, să nuiai vre o scrisoare de ale Mihalceiși oan băgat în sam[ă). Care, de nu va veni zapisul păn —, bin[e] să știi că adevărat ță s[ă] va pecetiilui bolta. Şi, cătă pagub[ă] îț va curge, nu veg mai avea dereptat[e] ca s[ă]-ții cauţi dup[ă] dereptate ce s'aii căzută. Și i-am făcutii datoriia, și te înștiințăm,. Care vei ță- nea și scrisoarea noastră pentru credințarea. Și Dr de zăbavă să avem răspunsul înpreun[ă] cu zapisul. Și într'altii chip să nu faci. Și Dumnezăi să-ţi fie de ajutor. De la Brașov, 1728, Ghenarie] 14 dinji. [Concept 1.] 17. + 1728, Fle]v[ruarie] — dni, Precum să s[ă] știe că m'am tocmit eŭ Radul Lobonţu cu Ștefanii, fratele Nedelcul, ca s|ă] mă duc cu nește cărți cu poruncă de la cinstitul Sfat la jupăn Ne- delcul Agi Hristia la București: de-l voi găsii la București, ca gä dai cărțile, bin[e], iar, de nu, să mă duc pela Zim- nicia, și, de-l voi găsi și acol6, bin[e], iar,de nu, să găsescii un neguțător și să trimiț cărţilțe] la Alvantahor?, si să şezu la Zemnicia păn va veni cărți și răspuns de la jupăn Ne delcul, şi fár răspunsă să nu vin, Iar, de s'ar înt[ămipla ca s[ă| triac[ă] vria[me)] mult[ă] şi, nevenind nici-un răspuns de la 1 No 722, 2 Arvanitochori, www.dacoromanica.ro 422 SUPUŞI BRAŞOVULUI jupăn Nedelcul, să iaii carte de la vameș de acolo, şi să aduc răspunsi la cinstitul Sfat. Și tocmala miaŭ fost ot 3 pl, şi mi-aii dat acum dot 2, şi, viindei aicia, să-mi dia și ce- ialalți. Iar, negăsindu-s[ă] neguțător de acolo, să trimitţ[ă] vameşii om cu plat[ă] la jupăn Nedelcul, ca dëi aduc[ă] os, punsiă. Și, pentru mai mar(e] credință, mi-am pus i diagetul mai jos, ca s[ă] creaz[ă] în tot locul şi la fieștece judecai[ă]. Și am scris eŭ Todoran cu dzisa dumnialor, și săntii martor. Și, neștiind eŭ, Radul Braşovianul, carte, m'am rugat la To- doran, de mi-aii scris cu voia mia!, 18. Cu aciastă scrisoare a mea adeverez care sănt mai jos is- călit căci, de vreame ce iaste din fire lucru moarte, și nu iaste cu minune, precum gindim oarecare, numai iaste drept şi sfănt fieștecine, și să-ș aducă aminte de moarte. Pentru aciasta și eù ticălosul că, de vreame ce nădăjduesci cu aju- toriul lui Dumnezei ca să călătorescii în cale unde am so- cotit, mi am adus aminte de moarte, și, vrănd ca să fac în- dreptare la mine, că, de vreame ce sînt strein și neavănd unde să mergi, am merst la bisearică, adică la iubitoriul de Dum- nezeii şi sfănt episcop, la al nostru moșneaș, chirie chir Misail [de Buzău], şi am însemnat ca, ce-mi] va rămănea aici, că, de vreame pecum am zis și mai sus, iaste călătoriia mea la loc departe, numai, de mi să va întămpla moartea, îl las epitrop la mult-puțin ce-mi va rămînea aici, ca la un doftor şi chi- vernisitor sufletelor și trupurilor noastre. Carele însemnez pre anume ce-m rămăne: întăi, am marfă la București de ..,. sumă t! 3.700 şi, aiciiaste marfă t! 1000 și 9 sute. Și aciastă marfă care iaste la Bucureşti, şi care iaste asupra lui Theodor, iaste socotită pecum ai fost cumpărată; carele iaste peste tot sumă 5.000 mii d 600 sute bani] sănătoș. Şi capete dintr'a- ciastă are parte feciorul lui Pogoiani t! 1000 și 200, şi sînt datorii la unchii-miei chir Nica d 3.000 și cinzeci, iar patru 1 La n° 722, www.dacoromanica.ro BRAȘOVENI NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 423 mii și cinci sute, ban[i] ai miei. Numai las pe Ștefan feciorul la București, ca să plătească lui chir Ion Log[o]f[ă]t, care iaste la Brăncoveanul, t! 500, dar pentru acești bani am lăsat marfa mea afară: mîrgăritar(e], mutcaluri 20 și 6, mutcalul t’ 10, şi o brăţare cu 40 de diiamanturi, de sumă t! 240. Cu aceşștea voi plăti datoriia mea. Așijdirea, am trei Jăz cu haine şi cu arginturi, carele las pecetluite și încuiate, cărți de sumă ti 210, la Lipsca şi la Vineţie, cumpărate. Iaste și aici, la Theodor, o ladă cu 2 dulăm[i] şi cu patru conteşă mahut, toate nuao: dulămile mă ţin pe mine căte t? 25. Și, de mi să va întîmpla moarte, pe altul nu-l las, numai pe iubitoriul de D[umne]zeŭ sfăntul episcop, să facă cum va vrea, Numai den a patra parte să dea suroru-mea o parte den hainele meale, şi lui Caloian, şi la altă parte, unde va vrea, că sint multe. Cărţile și ale- lalte toate las epitrop care am zis mai sus, și, pecum îl va lumină Sfăntul D(uJhii, așa să facă. Aşijderea, sînt 10 bucht, postav pentru datorie sfăntului episcop, care sînt toate de la Radul Munteanul; care am zis feciorilor ce sînt la boltă, şi acestea nu sînt ale meale, ci să le ià, cănd va fi voia pă- rintelui. Toţ copii care sînt la prăvălie, sînt cu simbrie și cu răvăşalele meale, care adeverează fieştecăruia simbriia lui. Aceastea adeverez şi hotărăscii de bună voia mea. lar, de să va scula cineva din rudeniile mele și din priiatini, să stea în potrivă la acialea care le-am făcut şi le-am hotărît eŭ, să aibă blestemul Domnului Nostru Isus H|risto)s şi al tuturor Sf[i]n- ților, căci eŭ cu sudoarea mea am căştigat și de la nimia[!] nu mi aŭ rămas nimic, un ac, ci pecum am vrut, așa am făcut. Iar, pentru bună adeverinţă, m'am iscălit, pecetluind cu pecetea mea, cum să veade. Fev[ruarie] 10 dni, 1734. Adeverez și mă făgăduescii. [Neiscălit; copie.] [V*:] Copie des Testamentes des Andra, welches er dem Bischoff aus Buszou gegeben: ist mir 1735, die 28 Augusti, übergeben worden !. "1 No 725, www.dacoromanica.ro 424 SUPUŞII BRAŞOVULUI 19, Prea-cinstit şi de bun neam și al nostru vecin de aproape, Măriia Ta Vel Judeţu, cu multă plecăciune și cu săn|ăltate ne închinăm Măriei Tale. Prea-cinstită scrisoarea Măriei Tale cu Petre, trimisul Măriei Tale, cu plecăciune o am luat-o, și, toate căte ne scrii Măriia Ta, am înțeles. Pentru pricina lui Necolae văt[avul] de Țigani, vei şti Măriia Ta că l-am adus de faţă aici, fiind şi omul Mării Tale, și l-am întrebat toat[e] cu amăruntul, și, pentru acel zapis care Lan făcut Necolae acii cu Ștefan, dovedind în zapis că s'ar fi înpăcat unul cu alt[ul], și, cine s'ar mai scula, să dea gloabă,—acel zapis cănd san făcut, n'aii fost în știrea Măriei Tale, ci numai judii aceia de Țigani, ţiind pă Nicolae la opreală, aii făcut zapisul, precum le-aii fost lor voia, după cum ne-am adevărat de la Necolae, aducănd și mărturii de faţă, fiind și omul Măriei Tale. Că judii aceia trebuia să facă acest fel de zapis, ca să nu să mai scole Nicolae, fiindcă l-aii prădat cu 37 de zloți, pentru ti 10,care să oprise al lui Ștefan, pentru pricina ca să aducă necovalna (sic). De care lucru noi am scris atuncea cărți la Măriile Voastre pentru drep- tatea lui Nicolae, Și, aducănd cărțile acht un Petco, le-aii dat la judii aceia, şi, ce le-au făcut, nu știm, că la Măriia Voastră nu le-aii dat, şi să cunoaște că aŭ umblat tot pentr’ ascunsu şi cu vicleșug, iar nu în ştirea Mărielor Voastre. Deci Nicolae, trecănd în țară cu vreame, aŭ găsit pe acel Ștefan Log|ofătul], și, fiind la Buc[u)rești, aŭ mersu înnaintea dum[isale] Armașului celui Mare, și san judecat, și Lan dat judecata si dreptatea ca să plătească, făcăndu-i și zapis la măna lui Necolae, de plată, tot acolea de față, după cum l-am văzut și noi hl omul dumitale. Jar, pentru prada care san făcut lui Ștefan, nu s'aii făcut atunci, ci pe urmă, fugăndu el cu o vară a lui, de acii din Braşov, şi mergănd la București], vrănd să să cunune cu dănsa. [Pe margene: An mai luat Dumitru judele 2 tipsii ale lui Nicolae, ci mă rog să le luaț Măriia Ta, să să trimiţă,] Și, aflănd dumnealui Aga din pära Țiganilor care sănt acolo, iat nu, cum zice Ştefan, că din păra lui Nicolae îi s'ar fi www.dacoromanica.ro BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 425 întămplat acea pradă, că pe acea vreame Nicolae nici nu era în București,—i-aii bătut și le-aii luat acea gloabă, aflănd că este vară, și nu dă pravila să o iă. După cum și Măriia Voastră știți că, vară fiind, nici într'u[n] chip nu dă pra- vila să o ià, și, așa globindu-l, s'aii întorsu iarăși acolea în Brașov, și aŭ prepus pă Ion Stăngă, zicănd că pentru dăn- sul san prădat. Ci la aciastă răi zice, ca un mincinos, că el san prădat pentru blestemăţiia lui, iar nu pentru Stăngă; ci, de voa (sic) fi la opreală acel Ion, nu este cu dreptate, Măriia Ta, ca să șază la opreală pă bună dreptate, cu pre- punerea lui Ștefan, că s'ar fi prădat pentru dănsul, că el, cum zicem, Sat prădat pentru blestemăţiia lui, iar nu pen- tru Ion, şi pentru faptele cele necuvioase care le-aii făcut, după cum te veiadevăra și Măriia Ta. Aciasta, și iar rămănem Ai Măriei Tale plecaţi şi gata spre slujbă: Costea Vamţeșulj, Gheorghea Vam[eșui]. [V*:] Prea-cinstitului și de bun neam Măriei Sale Vel Judeţu al Cinstitei cetăți Brașovului, cu multă plecăciune să să dea, la Braşov. [Pecete neagră, ruptă!.] 1 No 729, www.dacoromanica.ro Anexe, Fără legătură cu Brașovul, din întîmplare se păstrează în Archivele orașului două acte interne romănești, pe care le daŭ aici, la sfirșit : I, Adec[ă] noi care mai jos ne vom isc[ăli|, încredințăm cu zapisul nostru la măna jup[ănului] Diicului Moșoi precum să s[ă] ştie că, avănd la unchiul nostrul Mihai judlelțul Pri- săcean[u] datorie cu zapis de anii trecuţi, tl. 55, ban[i] 40, adecă cinzăci cinci, ban[i] 40 tocma, și, nedăndu-i banli], aŭ stătutii multă vreame la mijloc, și] întămplăndu-slă] de aŭ muritii toţ aï mei, sl apucăndu-ne pe noi nepoții cu jud[e|- cată, ca să-i arătăm de ale lui ce i-aŭ rămas, noi am arătatii partea lui de moşie din Prisaca, și, întrebăndu ne la jud[e]cată, la dumnealui Banu Enacachie Hrisosculeos, i-am dat partea lui de moșie, de aŭ stăpănit-o multă] vreame. Apoi ne-am înpăcinuită de a noastră bun[ă] voe, de am dat capetele toate pe deplin. Dară, pentru dobăndă, ne-am așezat de i-am dat, locul de vie înfundată, unde are dumnealui, la dealul Prisaca ; care loc iaste măsurat în lungu stănjleni] 60 şi în lati stănj[eni] 45, dar, pentru stănj[eni] 20 lungul i latul 28, ce va avea cu Căloianu! egum[enul), de să va putea înpăca cu el, ș|i] acer stănj[eni] să fie dup[ă] cum să va înpăca cu el, și de cătră noi să fie totă aşa. Pentru aceaia i-am dat să aibă a ţinea dum- nealui şi copii dumlisale], nepoţ de strenepoţ căț D[umne]zeŭ va dărui, moșie în veac nestrămutată, să nu fim slobozi a ne mai scula. Și ne-aii dat zapisăle de datorie și cartea dum[isale] 1 De lo Călină. www.dacoromanica.ro ANEXE 427 Ban|uj Enache. Pentru aceaia ne-am împăcat de a noastră bun[ă] voe. Și, cănd san făcut acestii zapis, fost-aii mulți oamen[i] marfi], care mai jos să vor is[căli|. Și] not, pentru mai adev[ăjrat[ă] credința. ne-am is[càlit| mai jos, puindu-le şi degetul, în loc de peceate, ca să s[ă] creaz[ă). Eŭ Costandin Pisăn (!). Vasile sin Ion Prisăcean adev[e]rez. Pop Costandin mart|or). Eu Preda Gărleștean(u] mart[or]. .. . dasc(al] scris, martor. 2. «Adec[ă] ep Parthenie ermona[h]. eg|ujmenul de la sf[ăn]ta măn[ăjstire de aici, den oraș den Buc|ujrești, unde iaste hramul Sf[ănjta Troiță, înpreună cu tot săborul si[ijatii mä- n[ăjstiri», arată lui «pan Costandin Cior[olgărleanul, Viel Slugear», că, «findu dumnealui Oprea Viet Şătrar, cu răn- duiala haraci[ullui, ispravnic şi străngător de banii aceștea la toat[e] breaslel[e] ot sud El[hov], încă anțărtu, și fiind Radul cu fraţ[ii] lui, Caloian, i Paraschiva, i Stan şi Mihăilă, feciorii lui Stan copilul, de la Terceanii dupre Mostiște, la slujbă la sutaș, cu suma lor de bir ug[hi] 100, și, eșindu-le lor birul de la Vistiirie ban[i] de harac!, și neavăndu ei banii atunce săi dea, precum an dat și alți slujlijtori, le-ai fostu pus Oprea V|e]! Şătrar zi duplă] zi, ca să-ş aducă ei banii lor aici la Vistiirie, și, istovindu-s[ă! toate breslel[e] de ban lor de haraci, iar Radul cu frații lui, Caloian, și Paraschiva, i Stan și Mihăilă, fecijolrii lui Stan copilul, el banii ce le-aii făcut birul lor, n'aii avut să dea, și, avăndu Oprea Șătrariul străn- soare de la Vistiire (sic), pentru istovul acestor ban, ap fostu venit Oprea Șăirariul înpreună cu aceşti sluj|ijtori ce scriŭ mai sus, de aŭ zălojăt lat (sz£) den partea lor de moșie, de acol[o] de la Tărceani, stănjăn[i] 570, de priste tot ho- tarul, dereptu ti 165, și cu aceşti ban! san plătit ei de 1 No 747. www.dacoromanica.ro 498 ANEXE banii lor de haraci, şi iar cu zi, de nu ne va da banii la zi, să fie aciastă moșie stăt[ăjtoare; și de atunce Dän acum aŭ trecut 2 ap. Se vinde Ciorogiîrleanului. «M[ejsi]ţa Fev|ruarie) 5 dni, vit 7201 [1693].» Marturt: Mapfâyos Zuotaeuge tod “Păyrooha BonGovra bebas- Gem tà ğvobey. Şerban V[e]l Vistiar, Oprea Vlell Șătrar, mărturie. mart[ur). + Radul Loglolflă]t Greceanul, mărt|ujrie +. 1 No 648. www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ȘI ISTORIGE Adrianopol, 14, 17, 20, 54. Akkerman (convenţia de la), 247. Alba-Iulia, 176 (3), 177 (5). Albanesi, 416 şi urm. Aiep (Pavei de), zor (6). Alexandru-Aldea (Domn muntean), 231. Andronie (Vornic muntean), 175 (2). Antiohia (pairiarchul Macarie de, zo1 (6). Antonie-Vodă (Domn muntean), 116, 356, 373 (11). Apafiy (Mıhat Liŭ), 117, 155 (9), 235. (al li-lea), 117. Apața, 114, 342, 345. Apdeal, 167 (21), 341 (23), 365. (gu Bacăii (judeţ), 355, 359. (pircălubi), 120. Bacifalăi (sat), 114. Badica Voevod (Radu), 230. Bălăceanu (familia), 233-4, 239-40, 246. Băleanu (Constantin), 375. (Gher- ghe), 154-5 (8), 159 (12), 160-1 (14), 298; 303-4 (7). Băleni (sat), 304 (7). Balş (Tudorachi şi soția luf), 240. Banat (Camera—ului), 334 (14). Bánffy (Gheorghe), 235. Barbului (Reda-mușie), 240. vernator), 372. (episcopie ȘI epis- copi romni), 267, 344 V. şi Teofil. Argeş (oraș), 5. (mănăstire). 91. (e: p'scopul Ilarion de`, 245-6- (epis- copul Iosif), 244. Ament, 89-90 (2), 323-4 (2), 337, 400 (4). (din Galiţia şi turcești), 394. Arnăuţi, 248. Aron-Vodă (și mănăstirea luY), 315. Arvanitochori, 421-2 (17). Asani (Cămărașel), 409-10 (11). Asia-Mică, 52. Ausiria, 361-2. Barcsai (Acațiu), 56 (1) şi n. 2, 84 n. 3, 293 şi urm. Basarab (-Vodă, cel Bătrin), 11, 230-1. 313. (-Vodă, cel Tînăr), 88, 231. Băteani (sat), 208 (14). Bâthory (Gavril, principe al Ardea- lulu), 286 şi urm., 315. Báthory (loan), 289 (7). Beldy (familie), 123 (1). Berca (mănăstire), 164 (18). Berindești (sat), 124 (2). Berivoescul (munte), 151-2 (6), 158, 160 (13), BerivoeșiY (sat), 156 (10), 181 (ro, www.dacoromanica.ro 430 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE Besembav (sat), 235. Bethlen (Gavril), 117. | Bialis (căpitanul Francisc), 234:5, 250-1 (1-2), 279-50 (3-4). Bibescu (Gheorghe-Vodi), 249. Bîrsan] (păstort), 46, 355 și urm. Bistrița (din Ardeal, 324 (3), 343. Bitfalăii (sat), 172 (26). Bod (sat), 343, 351 (7). Bogdan Orbul (Domn al Moldovei), 145-6, Boiar (István), 109, 195 (1). Bosnia, 17, 19, 20. Boţulescu (Vlad, 238. Boul (Dumitrașco), 30-1 (2). Brăila, 7-10. Bran (cetate), 4, 9-10 și 9 n. 2, IT, 50-1 (1), 114 şi n. I, 137, 150 (5), 201 (16), 222 (2), 225-6 (6), 288-9 (5-6). (coiibașii din), 344. Braşov (Tirgul Grîului), 335-6 (16). (biserica Sf. Treime), 246-7, 255. 267-8 (17: şi preotul Teodosie), 322. (fălnogt), 39-40 (8: Andre- iaș), 68, 171, 251 (2), 260, 411, 413 (14). Brașov (județť at -ulut): Bengner (Hannes), 283 4 (1). Draut (Gheorghe), 49 (4), 259-60 (10-1), 326 (6), 328 (9), 414. Draut (loan), 286-7 (3), 288-9 (5). Fiulstich (Şte- fan), 201-2 (7), 204, 262-4 (14-5), 350-1 (6). Goldschmidt (Eötvös; Mihaï), 29-30 (1), 46-9 (1-3), 51-2 (2), 56-7 (1), 58 şi urm., 79 (1), 92-3 (1-2) şi urm. 79 (1), 92-3 (1-2) şi urm., 108-9, 109-10 (1-4), 112 (5), 122 şi urm, 131-2 (9), 146 şi urm., 174 și urm., 194-5 (1), 217, 220-1 (1), 290-1 (80), 292 şi urm., 299 şi urm., 309-10 (14), 362-3 (1-2). Hirschel (Cris- tofor), 94 (3), 179 (8). Hirschel (Luca), 198 (4), 295-6, 302 şi urm. Jekelius (Gheorghe), 33-4 (4), 34 şi urm. (5), 37 (6), 39-40 (8), 67-8 (13-4), 69-70 (14), 71-5 (15-7) 76 şi urm., 84 şi urm,, 96 şi urm., 140 (17-8), 166 şi urm., 171-2 (25), 197 (3), 198 şi urm., 254-5 (6-7), 280 (4), 325 şi urm., 369-70 (8), 400-1 (4), 405-6 (8), Klosius, 3Y6 şi urm. Mangesius (Hannes), 60 (7), 61 şi urm., 8o-1 (2), 133 şi urm., 161-2 (15) şi urm., 185 şi urm., 195-6 (2), 205-6 (11), 278-9(2), 297 şi urm., 304 şi urm., 366-7 (5), 369 (7), 397 şi urm, Reiter (Andreiaș), 66-7 (12), 67-8 (13),169-70 (23-4), 171, 230-I (1), 252-3 (3-5), 370-1 (9), 402-3 (6). Sauler (Barteş), 86 şi urm., 102 şi urm., 172-4 (26), 259-61 (11-2), 348 (3). Zivolt, 382 (13). (judeceasa Catrina), 47-8 (2), 52, L10-1 (3), 131 (92), 292-3 (10), 302. (judeceasa Marghita), 57 (3). Brașov (generali - comandanţi ), 36 (Kriegbaum), 55, 66-7 (12), 217-8 (23: Stentsch), 226 (7), 242 (Buch: holz), 319, 420 (16). Braşov (revisorat), 269 şi urm, («pro- catori>), 42 (10), 416 şi urm., 421 (16). Braşov (Franciscani), 320 n. 3. Braşov (ţehuri), 75, 99-100 (7). Braşov (Greci şi Bulgari din), 21, 77 (18) 246. V. şi Șchei. (Compania lor), 53-4 (2), 397, 419. Brașov (negoţul în veacul al XIV-lea), 10-1. (al XV-lea), 12. (al XVII-lea), 134. (al XVIII-lea), 16 şi urma, (al XIX-lea), 21 şi urm, Braşoveni (negustori ; breaslă), 393 şi urm, V. şi Bucureştii (Brașo- veni din). Breaza (sat), 224-5 (5) 244, 357, 374- «Bricica» (localitate), 22, www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 431 Brincoveanu (Constantin-Vodă), 13-4, 28-9, 32 şi urm, 42 şi urm., 50 (1), 56-2 (2), 60 şi urm., 81 (4), 82-3 (5), 84-5, 86-7 (4), 91, 116, 118, 120, 133 ei urm , 142-3, 161 şi urm., 168, 169-70 şi urm, (23), 190 şi urm., 197 şi urm., 201 şi urm. (7), 205 şi urm., 211, 212-3 (18), 234 şi urm, 250 şi urm., 298, 306 şi urm, 316-7, 325 şi urm., 334-5 (15), 349-50 (5), 357, 364 şı urm., 373 (15), 395-6, 400 şi urm., 405 şi urm. (Doamna lui, Marica), 237, 261-3 (13:4). Brincoveanu (Constantin, nepotul de fiù al Domnului), 423 (Grigore şi o soră a lut), 246-7. (Manolachi şi soţia), 240-1, 246-7, 265. (Ni- colae şi soțiile lut), 240-1, 243. (Preda), 235. Briricoveanu (casele lu! Constantin- Vodă în Braşov şi Schei), 34 (4), 35-6 (5), 37 (6), 75, 77 DÉI 99-100 (7), 101, 105-6 (12), 234 şi urm., 250 şi urm, 275 şi urm, Cacaleţul-Vechiii (moşie), 240, Căldăruşani (mănăstire), 122-3 (1). Callimachi (Loan. Vodă), 21 n, 1. Căluiii (sat), 420, Cantacuzino (familie),233, 294, 316-7. (Constantin Postelnicul şi af së), 23. (Constantin Stolnicul), 135 (13), 142, 366-7 (5), 368 (6), 406 (9), 408. (Gheorghe-Voda), 87, 231, 233, 236, 278-9 (2). (Maria Doamna), 233-4. (Miha! Spătarul), 135-6 (13), 142, 187:8 (16), 238-9, 277, 299, 307 (10), 368 (6), 407-9 (10). (fiul), 238-9. (Şerban-Vodă), 116, 295-6, 356. (Şerban Vornicul), 406.7 (9). (Şte- Brünn, 12, 25, 28. Brusa, 14, 17, 21. Buceciii (munte), 356, 374. Bucov, 265, București, 12, 33-4 (2), 55, 81 (4), 88-9 (1), 113 (7), 136, 215 (20), 227 (9), 2434, 266, 270 (20), 273-4 n. 1, 304 (7), 328 (10), 332, 375, 382 (13). 388 (22, 394, 396 (2), 398, 401 (5), 404, 408, 415, 417, 421-3 (17-8). (bi- serica Radu-Vodă), 427-8 (2). (Bra- şovenii din), 65, 89 (2), 159 (12), 160-1 (14), 192-3 (20-1), (staroste de negustori), 60, (judecata ne- gustorilor), 136, 177 (5). (şcoala grecească), 246. Buda (Vizirul de), 293 şi gem. Buda și Pesta, 321. Budila (sat), 238, Bulgaria şi Bulgari, 7, 119, 312, Buzăii (oraș), 4, 46, 115. (judeţ), 238. (pas), 115. (rii), 3. (epis- copi: Costandie), 246. (Misan), 422-3 (18). fan-Vodă şi familia luY), 237-9. (Toma), 113 (7), 25961 (11). Cantemir (Constantin principele), 318, 336 (16). (Dimitrie-Vodă), 196. Căpitani: Mustaţă, 218-9. (24). (Pan- tazi), 413-5. (Sinapu), 219 (24). Capuchehăi, 337. Carageă (loan-Vodâ), 247-8. Carol al VI-lea (Împărat), 311, Caşin (sat), 360. (mănăstire). 361, Catargiu (Necula), 92 n, 1, 92:3 (2). Cazaci, 84 n. 1, 292 (9). Ceaușul (Husein), 286-8 (3-4). Cercel (Petru: Vodă), 313, 315. Cernat (sat), 114. Cernăteşti (deal), 336 (17). www.dacoromanica.ro 432 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE Cernavoda, 329. Cetatea-Albă, 8. Cetăţuia (mănăstire), or, Chiaro (de)), 29. Chilia, 8. Chioajde (sat), 172 (26). Chios, 20-1, ChiprovicenY (negustori), 394, 400. Cimpina, 11, 71, 150 (5) şi urm., 244, 357, 396 (4), 374, 396, 498, 410-1, 416 (15). (ispravnici), 66:7 (12). (Luca Logofătul din), 125 (3) Cîmpulung, 9, 32, 39-41 (8-9), 46, 160 (13), 165 (19), 169 (23), 178 (7), 189, 199-200 (15), 317, 399 (3). (mănăstirea; egumenul Dionisie), 29-30 (1). (egumenul Melchisedec), 129-31 (7-8). (călu- gări), 399 (3), (judeţul Radu), 39-40 (8). (Stanciul), 198-200 (5). (pirgari), 184 (13). (ispravnict), 159-61 (12-4), 194. (Hrizea Lo- gofăt, ispravnic de), 188-9 (17), (preot), 171. (negustori), 21. (Neac- şul Lupa din), 282, 283-4 (1). (băcani), 39 (8). Ciorogirleanu (Constantin), 427-8 (2). Cluj, 11, 281, 293-4 (11) 324 (3), 341 (23). Codlea (sat), 26, 28, 114, 304 (7), 354 (10). Colntina (sat), 244. Colonia, 10. Comăneşti (sat), 120. Comarnic (sat), 244, 357, 374, 396. Comisul Radu, 300-1 (3), Stoian, 234, 236, 255 (7: şi fiul, Istrati). Teodorachi, 225-6 (6-7). Condoiani (familie), 416 şi urm. (15). Dan al II-lea, z1-3, 145. Dan (pretendentul), 230. Constantin-Vodă Basarab, 112 (5) 116, 298. Constantinopol, 7, 14-5, 17-8, 20-1, 54, 237, 284 (1), 299-300 (2), 320, 337-8 (18-9). (ambasadorul german la), 192 (20). (ot pentru), 357, 361, 364-6 (4: şi Casap- Başa). (Casap-Başa), 377 (13). Corbea (David), 235, 237, 250 (1), 318-9, 325-6 (5), 403-5 (7). (Ioan), 235, 317, 325-6 (5). (Teodor), 235, 280 (4), 318-9. Coresi (tipograf), 314. Corfeşti (Stanciul), 44-6 (2). Corfù, 17, 21. Corvinul (loan), 13, 230. Cotmeana (mănăstire), 91. Cotnari, 30 (2), 239. Cozia (mănăstire), 6 n. 2, 91. Cozliceanu (famihie), 241 n. 3, Cracovia, 5 6. Craiova, 299, 420 (15), (judeţul Ioan Rante), 309 (13). Creţulescu (Iordachi şi Matet), 375, Crimea, 291 (9). Cristian (sat), 3, 114, Crizbav (sat), 114, 342, 346. Cruşedol (episcopul Nicanor de), 352-3 (8). Csâky (Ladislaii), 196, Cupariul (Radu), 199-200 (5), (Sta- mati), 291-3 (9). Curuţi, 32 și n. 1, 118, 322. Cuza (Alexandru Ioan 1-1), 249-50. Cuzneşti, 44 şi urm, (2). Czako (Gheorghe), 32, 33-4 (3-4), 36,73, 77 (18), 103, 113 (7), 308 (12), 369-70 (8), 408, 412-3 (13). Danzig, 64, 90. (clopotari din), 91. Debrețin, 91. www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR, GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 433 Dietrich (Gheorghe, din Braşov), 236-7, 258-60 (10-1). Diicul (Spătar şi Agă), 46-7 (1), 123-4 (2), 220-1 (1). Dimboviţa (județ), 115. Dosoftel (Psaltirea în versuri), 157: Drăghic! (Spătarul). 62, 63-4 (10), 80-1 (2), 81-2 (4), 366 (4). Dragomir (Vornicul), 108, 110 (2), 176-7 (3-5). Dragoslave, 10-1, 55, 76, 122, 133 (11), 137-9, 141 (18), 147-8 (3), 153-4 (7), 167 (21), 168, 202 (7), Egipt, 52. Eliad (Rădulescu; loan), 249. Elina (Doamna luf Motet Basarab), 109, (tot (3). Făgăraş, 8-9, 23, 2209-30. (Campania din), 319. Fălciii (beşleaga din), 362. Fălcoianu (familia), 241 n. 3. Feldioara, 4, 230, 343, 351 (7). Ferdinand (rege al Ungarie), 314. Filipescu (Constantin Căpitanul), 304-6 (8). (alt Constantin), 243, (Dumitrașco), 132-4 (1 1-2), (Matei), Galaţi, 8, 361, 397. Găleşescul (Radu Drăgoiu), 329, 420 - şi urm. (5-6). Gheorghe Ștefan-Vodă, 299, 309-10 WEN Ghica (famila), 241 n. 3. (Alexan- dru Scarlat: Vodă), 192, (20). (Gri- gorașcu-Vodă), 116. (Grigore Ma- tei-Vodă, şi fil), 357-8, 376 şi 75703. Vol. X, 205:6 411-2). (pircălab!), 50-1 (1), 138, 154 (7). (preoţit şi bătrinit), 154 (7), 168. (vameșt), 209 şi urp, Duca-Vodă, 91, 116, 154-5 (8-9), 156 (10), 157-9, 356, 363 (3) şi urm. Duca (Neofit, dascăl), 265. Dudescu (familia), 240, 335 (15), 389-90 (22-3) Dunäre, 9, 10, 283-4 (1), 396. (na- vigaţia pe), 397. Enyedi (Ştefan), 345. Eperies, 23, Eustatievic! (Dimitrie), 318. Evrei, 388-90 (22-3), 394, 400 (4). 141-4 (19). (Pană al II-lea), 240, (Rada şi fi eY), 299, 304-6 (8). Filipești (tîrg), 211 (16), Filipopol, 323-4 (2). Floci (oraş), 8, 314. Focşani, 199, 361. Fotin (Dionisie), 243-4. Franţa, 19, 24, 26, 28. Fronius (familie), 40 (9), 241. urm, (Grigore Dimitrie: Vodă), 246, (Scarlat- Vodă), 396. (generalul Costachi), 246, 265-6. (Dumitrachi Banul), 244. (Miha! Scarlat bei- zadeă), 248-9. (Scarlat, boier), 243. Ghimbav, 172 (25). Ghiorma (Banul), 298, 301-2 (4). Granit (Costa), 322. Gilăii, 281. 28 www.dacoromanica.ro 434 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE Girlişteanu (familie), 427 (1). Giurgiu, 7, 54, 192 (20). 340 (21). Golescu (Kadu Comisul), 38 (7), 96-7 (5), 1679 (21-2), 196-7 (şi fami- lia sa). Grădişteanu (Bunea), 185. (Gheorghe, fiul lut), 298, 303 (6). (Vîlcul), 159 (12), 160:1 (14). Hakenau (Agent austriac la Bucu- rest), 274 n. I, Harar (ţară), 19. Haţeg, 5, 9, 2330 L Heineccius (ñlosof), 246. Hennig (Andreiaş, din Braşov), 324-5 (4). Herbert (Samuil), 216-7 (21), 333, 376 412), Herrmann (Mihal, din Brașov), 15 1-3 (6), 154-6 (8-9), 157-9 (11-2), 259-61 (13-4),290-1 (80), 363-413). Ialomița (in), 8 şi n. 1, 225 (5). Janovici (Teodor), 94 (3). laşi, 83 (6), 92-4 (1-2), 111 (4), 297-3, 330 (1), 341 (22), 396-7. Ibaşfalăii (sat), 235. Iemen, 77. Ienachi (Ilie, Stolnic), 298. lenişer, 17, 21. Ierusalim (Dosoftet, patriarh de), 136. Kalnoky (Petru, şef de Coup), 32. Katzendorf (Caţa), 222 (2). Laico-Vodă (Domn muntean), 8 și urm., 114. Graf (familie din Braşov), 40-1 (9). Graz, 12, 320, Greceanu (Radu), 428. (Şerban), 86 (3), 428. Greci, 257. (negustori), 199-200 (5), Guliand (familia), 241 n. 3. (Toma), 216-7 (21), Himesch (din Brașov), 16. Hirscher (Luca, din Brașov), 198 (4) Horez (mănăstire). 234. Horia, 346. Horváth (Gheorghe), 287 (3) Hrisoscoleii (Banul lenachi), 426-7 (0). Hriza (Vistier şi Vornic), 159 (12), 16c-1 (14), 179-80 (8). Huşi (episcop! de), 362. Ilfov (judeţ), 422 (2) Ilie (Medelnicerul), 159 (11). Iosif al II-lea (Împărat), 241-2, 321-2. Ipsilanti (Alexandru- Vodă), 192-3 (21), 242-3 (şi fi), 359, 396. (Coustantin-Vodă), 245. Isac (Logofăt moldovean), 145-6. Italia, 20, 238. Kemény (loan, principe al Ardea- lulu), 117. Laiotă (sau Leaotă; nwuntele lui), 356, 374. www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 435 Lambrind (Manolachi şi soția sa), Louvain, 10. 234. Ludovic-cel-Mare (rege al Ungariet), Lăpuşneanu (Alexandru-Vodă), 108. 9 şi n. 14, II4 n, I. Lemberg, 5-b, 145-6. Lupu (Gavrıl Hatmanul), 92 (1), 93. Leurdeanu (Stroe), 294-5. (Maria, fiica lui Vasile-Vodă), 79 n. 2 Linz, 12, 93 şi n. 1. (Vasile-Vodă), 56 (1) Lipsca, 20, 423. (-ant), 329. şi n. 2, 90-1, 95 (4), 111 (4). Lobonţ, 118. M Maghiaroglu (Ali-Paşa), 286 şi urm, | Micşuneşti (sat în jud, Ilfov), 316. Mai (Gheorghe, din Braşov), 35, 69 Mihail-Voâă (fiul lut Mircea), 11, 145. (13), 87, 98, 101, 102-3 (9-11). Mihat-Vodă Viteazul, 116, 119, 314-5. Manu (Apostolo), 73. 74 (17), 76, Mihalce (Stolnicul), 164 (18). 73 (19), 237, 308 (12). (soţia şi Mihalcea (negustor), 112 (6). fiul), 237, 239-40, 264. Mihalogli (familia), 245. Marcășului (pădurea), 227 (8). Mihnea-cel-Răii, 91, 232. Mărgineni (mănăstire), 190 (18). Mikes (contele Mihar), 238-9. Maria-Teresa (iinpărăteasă), 227 (8). Mîndra (?; sat), 354 (10). Matei Basarab, 57 şi urm., 88-9 (1), Mircea-cel-Bătrin, 6 n. 2, 9-10 şi 9 108, 110-1 (2-3), 116-7,119, 122 şi n. 2, IO, 13, 118-9, 145, 229, 312, urm., 146 (1), 147 şi urm., 174 şi Mircea-Vodă Ciobanul, 232, 313-4. urm., 195 (1), 217 (22), 233, 257, Mitropoliţi munteni, 245, 266-7, 273-4 298 şi urm., 316, 355, 362-3 (1-2). n. 1. Dionisie Lupu, 245-6, 265, Mavrocordat (Constantin-Vodă), 216, 272-4. (Logofătul Mitropoliet), 358, 361, 374, 376 (12). (reforma 270-1 (20) şi 271 n. 1. Dosoftel lu), 193. Filitis, 246-7. Nectarie, 247-8, Mavrocordat (loan Alexandru-Vodă), 266 şi urm, Teodosie, 186-8 (15-6), 356. 316, 412-3 (13). Mavrocordat (Nicolae - Vodă), 356, Moise-Vodă, 230-1. 373-5 (11), 394. “| Moldova, 56, 184 (13), 229, 359 și Mavrocordat (Scarlat, fratele prece- urm. dentului, şi soţia luf, Ilinca), 65 Molnar (Pavel), 345. şi n. I. Moruzi (familie), 241 n. 3. (Cons- Mavrogheni(Nicolae-Vodă), 241, 243. tantin- Vodă şi fratele, Alexandru), Mega-Spileon (mănăstire), 267. 243. Mehemed-beg (de Nicopol), 233, Moscova, 318. 284 (1). Mosul, 21. Melenic (localitate), 18. Movilă (leremia-Vodă), 3 n. 1, 120 Merișanu (Barbu), 375. Muscel (judeţ), 34 (4), 115. www.dacoromanica.ro 436 Nalâczy (Andrei), 254 (6). Neagoe Basarab. 11, 9o-1, 232, 313, 236, 256-8 (9). Nicolae-Vodă (Pătraşcu), 315 —6. Ocna (din Moldova), 417. Cămăraşi : Dumitrașco Boul, 30-1 (2), Gher- ghe, 94-5 (3). Iane, 94-5 (3), 83 (6). Ienachi, 56-7 (1). Miron, 30-1 (2), 95-6 (4) Stan, 79 (1) şi n. Ocna (din Ardeal), 192 (20). Olanda, 17, 19, 20. Păharnicul Gheorghe, 92 (1), 93, Papa Sachelarie (Serdarul Nicolae), 273-4, Pavay (Tamaş, vame), 150 (4), Pazvangii, 243-4. Pazvantoglu, 397. Pecenegi ei Cumant, 4, Pernambuco, 18, 20, 22. Perşi, 6 n, 2. Petersburg, 335-6 (16). Petrașcu-cel-Bun, 232, 282. Petru- Vodă Şchiopul, 84, Piatra Craiului, 244, Pietroșița (sat), 175 (2). Piscuri (sat), 208-9 (14). Pitarul Nicolae, 267, 268-9 (18), Pitești, 38-9 (7), 394. (judeţul din), +15, (vin de), 28, 37 (6). Ploiești, 320. Pogoiani (famile), 422 (18), Răcoasa (sat), 360. Racoviţă (familia), 246 n. 4. (Con- stanum-Vodă), 358-9, 382-5 (18), TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ȘI ISTORICE Negoiţă Comisul, 150-1 (5), Nica Hogea (din Brașov), 35-6 (5), Nicopol, 53 (1, 175-7 (3-4), 177 283 (1), 324 (2). Olbav (sar), 184 (13). Oltenia, 9. Oprișani, 120, Oradea-Mare, 11, 290 (8), Orghidan (Braşovean), 26. Orlea (sat), 415. Oşorheiŭ, 292-3 10), Pogoniana (Dionisie episcop de), 265, Poiana (sat , 244. Poiana MäruluY, 235, 247, 249-50 (5), 254 (6). Polonia, '53 (1 , 236, 323 (1). (re- gele August), 296 şi urm, Popescu (Radu, cronicar), 375. Prahova (judeţ), 34 (4), 115, (is- pravnici de), 216 şi urm. Prahova (fiii), 8. (plaiii), 242-3. Prahova (drum), 29, 182 (41), Prahoveni (cărăușt), 22, 396. " Preda Vel Spătar şi Vel Vornic, 123-4 (2), 220-1 (1). Predeal, 4, 66 (12), 115. Prejmer, 114, 351 (7). Prisaca (deal), 426, Purcăreni, 114, 122-3 (1). Putna (judeţ), 359. 392, (Mihat-Vodă), 358, (Ştefan- Vodă), 358-9, 391-3 (25), www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORIOE 437 Rácz (István), 151-3 (6-7), 154 (8), 155-6 (9-10), 157, 150, 160 (13). Radila (munte), 190 (18), Radu-Vodi Praznaglava, 11, 145. Radu-cel-Mare, 91. Radu de la Afumaţi (şi Doamna), 230, 232. Radu Paisie, 231. Radu Iliaș, 231. Radu Şerban, 285, 314. Radu Mihnea, 116, 283, 284-6 2), 315, Radu Leon, 116, 294. Radu Vel Agă, 51-2 (2), 127-9 (6), 146-7 (1). Radu Vel Comis, 150-1 (5), 363 (2). (altul), 197-8 (4). Radu Cupariul. 184 (13), 195. Radu Vel Logofăt, 159 (11). Răghinişte, 54. Raicevich (Agent austriac), 362. Rákóczy LI, 57 (2), 117, 119, 126, 127 (5), 128, 176 (3), 177, Rákóczy al II-lea, 117, 149, 150 (4), 292 și urm. Rákóczy (Francisc), 118, 239. Râkos, 26, 28, Rall (de), 243. Ramadan (Dumitrachi), 375. Recea (moșie), 238-9. Reichenberg, 24, 28. Săcele, 3, 26, 142, 379 (15). Sadova (Iosif, egumen de), 274 şi n. 1. Safta (Doamna lui Gheorghe Ştefan), 292-3 (10). Săligeanu (Constantin), 291-2 (9). Salonic, 20. Sănătescul (Radu Cămăraș), 41-2 (to). Şăpun (Andreiaş), 304. Sași, 4 şi urm., 22, 54, 169 (23) Riga, 322. Rimnic (episcopi), 266, 344, 352 (Climent), 332-3. Rimnicul-Sărat (judeţ), 238. Rişnov, 3, II, 21, 114 şi n. 2, 132-3 (10), 147 (2), 149, 178 (7), 342, 351 (7). Rodna, go. Rucăr, 4, 10-1, 48 (2), 55, 68, 72 (16), 76, 80 (2), 84, 107 (13), 109, 114 n.1, 115, 119, 122, 133-4 (11-2), 137, 139, 141 (18), 151-4 (6-7), 154-6 (8-10), 162-4 (16-7), 167 (21), 168, 178 (7), 195-6 (2), 202 (7), 204, 205-6 (Di: 2), 208-9 (14), 210 (1). (ptrcălab!), 50-1 (11), 154 (7), 161 (15-6), 191, 203 (8), 204, 205. (110), 208-9 (13-4). (preoţi), 154 (7) 159-60 (13), 168. (Căpitanul Vasile din), 200-1. (bitrin)), 154 (7), 159-60 (13). Rucăr (în Țara Făgăraşului), 119. Rudca (Aga), 127 (5). Rumelia, 14, 19. Ruşava, 290 (8. Ruset (Iordachi Postelnicul), 158-9 (11-2), 160-1 (14). (Luxandra şi mama el, 233-4. (Nicolae, soția întăia şi a doua; fetele), 234, 239, 375. 171, 172-3 (26), 297, 323 (Dy 332, 395, 401 (4). Satulung (din Şepte-Sate), 114, 135-6 (13). 138, 351 (7). (preo- tul din), 186-8 (15-6). Saxonia, 320, Şcheia, 3 n. 1. Şcheit (Braşovului), 3, 54-5, 77 (18), 16182 (15), 171-2 (25), 202 (7), 281, 311 şi urm., 317, 319 şi www.dacoromanica.ro 438 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE urm., 369-70 (9), 373-5 (11), 399 (3), 422, 406-7 (9). (biserica Sf, Nicolae), 234, 265, 267, 211 şi urm., 416 (14). (preoţi: Florea), 189, 351 (6-7). (Simion), 267; 269 (18). (Statie), 238, 351-2 (7-8), (Tempe), 332 şi urm., 327 (8). 351-2 (7). (Teodor), 332, 335 (15). (Văsiiii), 347 (1). (alţi!), 327 (7), 332 şi urm. (cîntăreți), 417.(das- căli), 327 (7). (şcoala), 318-9. (gocY- mant), 239. (măcelart), 207-8 (13). Schemni-Ceauș, 295. Secu”, 4, 22, 114, 172 (26), 342, 355: SecuienY, 240. eleerașt (sai), 181 (10) Senius (dascăl). 249. Şepte Sate. 114, 342. Serbia, 318. Serdar! : Barbu, 221 (2). Iie, 267, 270-1 (20-2), 273. (Profira), 269- 70 (19). Seres, 16-7, 19, 21. Severin, 8, 9. Sf. Mormint (călugări de la — la Braşov), 238. Sibiiii, 26, 28, 34 (4), 36, 73, 91, 106 (13), 119, 121,226 (8). 229, 231, 233; 245 şin, 1, 345, (Com- pânia din), 319. (Țuţuieni de lingă), 358, 386. Siegensburg, 245. Sighişoara, 13, 22, 24-6, 28, 220, 288 (4), 304 (7). Sigismund (rege al Ungarie!), 9 şi n, I, 12-3, 113, 229. Silesia, 10. Siliște (lîngă Sibiiil), 343. Stmbxa-de-sus (sat), 34-6 (5), 235+7, 247. Sinaia (mănăstire), 216 (21), 220,244 Şinca (sat), 147 (2), 154 (7), 349 (5). Sicht, 119, 185, 211-2 (17), 257. (Mitropolit), 334. Siria, 21, 52. Slatina (din Țara-Romănească), 9. Sliven, 15, 10, 20, 52, 54, 320. 337, 338 (19). Smirna, 21. Socol (Clucerul), 58 (4), 109-10 (1), 132-3 (10), 149:50 (4), 194-5 (1); (lenachi, ful săi), 132-3 (10). Sofia, 14, 283 (1). Sohodol (sat, 191. Soliman;cel-Mare, 283-4 (1). Soveja (sat), 360. Stainville (general), 235. Stamati (Mitropolitul Tacob), 249. Stamati (Iordachi), 375. Ştefan (Gheorghe-Vodă), 112 (5), 292-3 (10). Ştefăneşti (în 'Țara-Romănească ; vin de), 29. Știrbei (Barbu-Vod:), 362. (Barbu Stolnicul), 390 (23). (Constantin), 38-9 (7). Stiria, 26, 28. Stolnicul Grigore, 246 n. 4. Stratonichia (Ioanichie, Mitropolit de), 267, Sturdza (Dumitrașco), 241 n. 3. Sultant, 284-5 (2). Suţu (Alexandru Nicolae-Vodă; şi Doamna lut), 246. (beizadelele Gri- gore şi loan, ale precedenților), 244. (Mihat Constantin-Voda și familia lut), 244. (Nicolae fiul lu! Alexandru), 247 şi urm. (Ruxan- da), 249. Székely (fraţi), 235, 254 (6). www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI 1SPORICE <'Ţara-Munteneascăz, 184 (13). Tărlungeni, 114, 251 (7). Tariler (Marcus), 340-1 (22) Tatari, 10, 115-7, 288-9 (5-6), 290-1 (8-9), 294. Feleajin (cale), 182 (11). Tell (generalul , 249. Țepeș (Vlad). 11, 230-1. Terceanï (sai), 427 (2). Teşilă (mănăstire), 135-6 (13), 180 (9). Teutoni (cavaleri), 4. Țigant, 20, 110-1 (3), 122, 124 (2), 126, 177 (5), 129 32 (7-10), 146 (1), 150 (5), 179 (7), 244, 361, 403 (7). (vătafi de), 424. Timiş, 15, 211, 218 (23), 227 (9), 243, 248, 345. Timişoara, 11, 290 (80). Timoni (Agent austriac), 397. Ținţari (sat), 131 (9), 343, 348-9 (4), 351. Tirgovişte, 10, 46, A8 (2), 55, 57 (2), 91, 99 (7), 116, 125 (3), 17, 299 (1), 306 (9), 373 4 (10-1), Udrişte (boier), 231. Ungaria (regi att) 119. V. şi Ludovic, Sigismund: Văcărescu (Barbu Diù), 377-9 (14), 382 (17) (Barbu al II-lea), 246. (Constantin), 375, 376 (11). (Gheorghe), 246 n. 4. (lenachi), 240-3. (Ştefan), 382 (13), 387-8 (20). 390 (23). Vadnicul (sat). 180 (9). Valea Popei, 415. T 439 388-9 (22) (biserica Curţii), or, (Mitropolia), 91. (Vornict de), 390 (23). Tîrnova, 14, 19. Tîrşor, 10, 46. Tocat, 16-21. Tököly (Emeric), 116-7. Tohani (eat: 3, 44 şi urm. (2 ,I15, 120, 133-4 (11:2), 151-2 (6), 154-6 (8-10 . 221 (1), 343. 345, 346 (1), 351 (7), 352. Tohani! (sat în jud. Buzău , 120. Tokay (vameş), 222-3. Tomşa (Ştefan al II-lea), 315. Trausch (senator sas), 271 n. A. Trestian! (sat), 122-3 (1). Tricala, 17. Triest, 17. Tripoli, 18, zi. Turchiş (sat), 114, 350-1 (6-7). Turci, 32, 50, 52, 115-6, 229, 319, 385 (19). (negustori în Ardeal), 54. (marfă—ească), 10-2, 14, 24, 27, 282, 329. Unguri, 172-3 (26). Unirea (Ardelenilor cu Roma), 118, 316-7. 344. Văleni-de-Munte, 34 (4, 148, 244, 357, 374. Vassan (profesor), 249. Veneţia, 14, 18, 20, 22, 28, 90 320, 423. (bani din), 13. Vidin, 397. Viena, 12, 18-20, 24, 26, 28, 36, 117, 246, 345, 397, 419. (trăsuri), 84. www.dacoromanica.ro 440 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE Vilatta (colonel), 249. | Vlădescu (Şerban Comisul), 39-40 Vilean (sat), 3, 254 (6), 358 n. 1. (8), 134-5 (12), 165 (19), 195-7 Viștea (sat), 235. 205 (10). Vistierul Jorga, 79 şi n. 1, 92 (1), Vladimirescu (Tudor), 245, 93. Vladislav Dan (Domn muntean), 13, Vizir! (Mari-), 290 (8). 230. Vlad Dracul, 13, 145, 230, 313. Vlăduţ (Domn muntean), 11. Vlad Călugărul, 232, Vodița (sat), 358 n. 1. Vlad Țepeș. V. Ţepeş. Vornicul (Costanda), 131-2 (9), Vlădeni, 115, 345, 351 (7), 355. Vrancea, 355. wW Wagner (Marcus, din Brașov), 41-2 Weiss (Mihail, jude braşovean), 284-5 (10), 112 (6), 191, 330-1 (12-3) (2). 402 (5) 416 şi urm, 420-1 Wolf (familie braşoveană), 335-6 Géi (16). Y Ypres, 10. Z Zápolya (loan), 314. 115, 233, 343, 347 (2), 349-50 Zeiden. V. Codiea. (5), 351 (7) 352, 353-4 (9), 391 Zilot (Rominul), 245. (24). Zimnicea, 421-2 (17). Zizia, 114. Zirneşti, 3, 25, 27-8, 44 şi urm. (2), Zota (cojocar), 211 (16). www.dacoromanica.ro TABLA DE LUCRURI Abă, 52-3 (1). Adetiii, 356, 360-2. Adopţiuni, 240. Afurisanie (carte de), 136, 264. Anaforniţe, 91, 103 (10). Apotecari, 324 (3). Arest, 309 (13). Argintări!, 35, 69 (13), 75, 78 (19), Baci, 142, 225 (3). Baluri, 249. Bani, 10, 12-3, 30 (1), 44 (2), 151 (5), 305, 330 (11), 351 (7), 352-3 (8), 365, 368 (6), 373 (11), 374-5, 379 (15), 380, 383, 384-5 (18-9), 392, 426. Basmale, 224. Bătrin! (de sate), 343, 349 (5). Beilic și beglicgi!, 357, '359, 362, 386, 392. Belacoasă, 340 (21), Beţivi, 210, 316-7, 330 (12). Bir, 138, 427 (2). (anume), 395. Bian, 254 (0), 343, 349 (5). Birşag, 344, 348 (4). Bisericeasck (judecată), 186-8 (15-6). Blănuri, 267, 269 (19), 340 (21). go şi urm., 234, 304 (7), 329, 423. Armaş (judecata lu), 424. Arnici, 340 (21). Arvună, 45, 60 (7) 89 (2). Aspri, 13, 15, 315. Astare, 340 (21), Atlaz, 340 (21). Boari, 142. Boboii, 56 (1). - Bogasie, 52, 53 (1), 224. BoY, 50, 91, 172-3 (26), 320, 392. Brăţară, 423, Bresle, 427 (2). Brinză, 211 (16). Briii, 224, 337. BrutăriY, 108. «Bucate» (de vite), 50 şi urm. Bumbac, 52 şi urm, 205 (5), 339 (19), 340 (21). Bumbăcari, 329. Burci, 361. Buril, 374, 414. Burlinci, 15. Bett, 34 (4). Butuci (a pune în), 210. www.dacoromanica.ro 442 TABLA Cäciuli, 224. Cadelniţe, 102-3 (10). Cafeà (prăjitori dei, 239. Cat, 112 (5), 147 (2), 148-9, 153 (7), 164 (18), 178-9 (6-7), 181-2 (9), 182-3 (11), 202 (7), 209 (14); 218 (23), 227-8 (9), 305-6 (8), 341 (23), 383, 384 (18), 392. Căldărari, 40-1 (9). Caleşte, 265. Calfe, 405 (8). CämăşY, 56 (1), 224. Candele, 91, 103 (10). Cantare, 224. Căpitan, 89-90 (2), 217 (22), 362 (1), 393- Cară, 33-4 (4), 36, 44 şi urm, (2), 54-5, 63-4 (10), 65, 68, 70, 72 (16), 84 şi urm., 98, 107 (13), 120, 199. (mocăneşti), 360. Carătași, 84 şi urm. Cărăuşi, 210, 320. Cărţi, 25, 237. (de soroc), 160-1 (14). Carton, 340 (21). Căruţă nemţească, 86 (3). Căşări!, 225 (5), 390 (23). Caşcavale, 225 (5), 374. Cătane şi cătănie, 118, 218-9 (24). Ceară, 41 (10), 224, 234 Ceauși, 181 (10). Cercei, 225 (5). Cergt, 361. Ceşti, 237. Chizeșt, 326 (6), 328 (9), 337-8 (18), 346-7 (1). CinëpY, 62. Cingätor 224. Cioareci, 224. DäjdY (muntene), 32-3 (3), Dărăbanţi, 178 (6), 288 (5). Dascăl, 427 (1). DE LUCRURI Cc Ciorapi, 10. Circiumari, 77 (18). Cireşe, 36. Cisla, 121. Cişmegii, 417. Ciubuce, 339 (19). Ciumă, 316, 405 (8). Ciuoaie, 105. Cizme, 88, 225 (5), 340 (21). Clondire, 47 (1), 49 (3) Clopote și clopotari, 70, 71-2 (15), 90-1, 98, 105, 106 (13). Coase, 340 (21). Coifănari, 338 (19), Coiocart, 99 (7), 211 (16). Colac (răsplată), 226 (7). (— caşï) 186. (colăci, a), 180 (9). Colane, 340 (21). Comänace, 56 (1) Conduri, 340 (21). Conteşe, 423. Copit de casă, 78 (19), 336 (17). Cornărit, 362. Coroane, 327 (8). Corturi, 44 (2). Cosoaie, 58. Costande, 15, 29 (1), 47 (1),79 (1). Cavrigi, 282. Cratiţe, 224. Croitori, 99 (7), 278, 328 (9). Cupe, 91. Curele, 224. Curvă, 348 (3). Cutia Milelor, 267. Cupntart, 236-7, 260. Cuţie, 282. Cutnie, 340 (21). Datoril feudale, 344. Datoriţ (inchisoare pentru), 176-7 (3-4) www.dacoromanica.ro TABLA DE LUCRURI 443 Daugil, 418. Degete (în loc de pecety), 160 (13), 346, 348-9 (4). Desagi, 327 (8). De zi (a răminea), 176 (3). Diate, 189, 199, 422 și urm. (18). Diebet, 123 (1). Dijme, 344. Dirste, 324-5 (4) Dobindă, 236. Ducaţi, 12-3. Dulame, 224, 423. Dutce, 40 (9). Duvalmi, 398 (2). Evanghelie, 91, 102-3 (10). Fertun, 13. Pete de pernă, 224. Fier, 90. Fileri, 224. Fin, 46 (1), 349 (5). Fiîntinari, 107 (13). Flori (seminţuri de), 111 (3). Florinţi, 13, 52-3 (1), 79 (1), 147 (2), 169 (23), 171, 183 (11), 203 (8), 259 (10), 269 (18), 322 (1), Galbeni, 14-5, 64, 151 (5), 341 (24), 355. Gălete (de griii), 43, 45. Gazde, 41 (9), 160 (13). Girbace, 225 (5). Gloabe, 424. Globnici, 132 (9). Goştine de oi, 259-60, (-arl), 340 (21). Hagii, 49 (4), 267, 269 (18), 274, 398 (2). Hamur, 88-9 (1), 239. Haraciii, 427 (2) Hereghil, 13. 324 (4), 33! (13), 347 (1), 349 (4), 352-3 (8). Fluturi, 49 (3). Foamete, 316. Foarfeci, 224. Foişor, 164 (18). Fine, 88, 224. Fugari, 80-1 (2), 349 (5). Pure, 83 (6). Fustași, 54. Grădinari, 95-6 (4), 111 (4). Grămătici, 354 (9). Gresla (ban), 15. Grine, 42 şi arm. Goin, 43, 195-6 (2), 202-3 (7-8), 205 (10), 206, 309 (13), Grivne, 75, 93, 95 (4). Groşi, 15. Hitri, 224. Hirtie, 339 (19). (risuri de), 328 (8). Holde (măsură de pămint), 324-5 (4). Bot, 219 şi urm., 263 (15), 264. www.dacoromanica.ro 444 TABLA DE LUORURI larbă de pușcă, 285. Icoane, 237. Ierbărit, 357 şi urm., 375, 386. D. 224. Împletitoare, 110-1 (3). Încăițăminte, 10, Închisoare, 191. Jimble, 282. Jitari, 147 (2), 210. Judecăţt dezbătute, 173 şi urm. Lăcătuși, 38 (7). LäzY, 327 (8). Let, 64, 207-8 (13), 224, 237, 270-1 (20, 22), 305, 328 (10), 337: 338 (19), 350 (6), 401 (5), 417. (turceşti), 224, Lină, 46 şi urm., 153 (7), 320 n. 3, 357. (tigaie), 48 (2). (de Do- brogea), 49 (4). Măcelari, 321-2. Mălai, 44 şi urm, (2) (şi gropt de), Mănăstiri, 31. MărimY, 224. Mardi, 47 (1). Mărgăritare, 423. Mărgelari, 53-4 (2). Măriași (Lant), 15. Misari, 261 (12). Negustori munteni, 40-1 (9). (Pir- van), 52. Nemeşi, 140 (17), 167 (21), 207 (13), 213, 372: Ineie, 224. Iobagi, 123 (1), 142, 167 (21), 254 (6), 349-59 (5) 362 (1). Ispravoici, 19374- Iuzbaşi, 146 (1). Izvoade, 110-1 (3). Juraţi, 343. Jurătort, 172-3 (26), 181-2 (10), 213. Linte, 54. Litere latine, 416 (14). Logofet (pisar), 286 (2) Lopeţi, 230 (12). Loft, 93. Lotri, 18 (10), 284 (1). Mitasă, 224, 328 (8), 340 (21). Meiii, 43. Mied, 330 U2). Miere, 41 (10) 234 Mintii, 340 (21). Mişei (siract), 56 (1), 95 (4), Modă, 26-7. Musafir (turci), 396. Mutcaluri, 423. Nicovală, 424: Notari, 336 (16), Nuntă, 299 (1). www.dacoromanica.ro TABLA DE LUCRURI 445 Oale de aramă, ot. Obezi, 330 (12). Ocnă, 56 (1). Odă! de oY, 383, 384 (18). Ogart, 302 (5). Oï, 50-1 (1), 128, 146 (1), 151-3 (6-7), 159, 16114 (15-7), 167 (20). 168, 174-5 (1-2), 198 (4), 202 (7), 207 (13), 216 (21), 251 (3), 331, 349 (5), 362 şi urm., 392. Oierit și oiert, 72-3 (16), 204, 357 şi urm. Păcurari, 153 (7). Păhare, 93. Paie, 46 (1). Pălărit, 282. Parale, 379 (15), 382 (13). Păstori, 291 (9). Păstrăvi, 307-8 (11), Peceţi, gr. (pecetari), 96-7 (6). Peceţi (==porunci pecetinite), 45. Perdele, 282. Perperi, 13. Peşte, 341 (23), 375. Peteare, 108-9, 110-1 (3). Piatră acră, 54. Biet, 224. (argăsite), 49 (4). (de boii), 39 (2). Pielănt, 88 şi urm. Pieptare, 340 (21). Pietrari, 143. Pînză, 10, 225 (5), 327 (8), 340 (21), 341 (23). (de masâ), 224, 271 n.1. Pistoale, 336 (17). Pitaci, 15. Pitari, 174 (1). Plăiași, 120-1, 222 (3), 342:3. Operă, 249. Opriri, 123 (1), 126, 128, 131-3 (9-10), 144 și urm., 174 (1). Orez, 54. Orgănaşi, 261 (12). Oră, 15, 33 (3), 325 (4), 330 (11). Orz, 43. Oțel, 190 Ovăz, 30 (1), Plaiul (spartul—ut), 153-4 (7): Plapomă, 327 (8), Ploşte, 339 (19). Plumb, go. 285. Podini, 396. Polturaci, 15. Porci, 50, 51-2 (2), 304 (7). Portari, 348 (3) Porumb, 42, 247. Posadă, 153 (7). (posădar!), 218 (23), Postav, 10, 12, 47 (1), 49 (3), 54 şi urm., 98, 121, 194, 282, 423. (postăvar!), 189, 346 (1). Potort, 208 (13) Potronici, 40 (9). Poveri, 14, 49 (4). Povodnici, 295; Pravile, 425. Preoţi, 147 (2). PribegY, 229 şi urm. Pristavi, 321. Provocov (= procov), 44 (2). Pungi de baui, 389 (22), Puşcărie, 176 (4). Puşti, 224. www.dacoromanica.ro 446 TABLA DB LUCRURI Răchiari, 184 (13). Rachiii (bătlag de), 199. Rozmarin, 143. Săbii, 237, 282, Saci, 224. SaigiY, 376-7 (13), 392. Salut, 267, 269 (19). Sălci!, 357. SalhanagiY, 361. Sămile (Visterie! muntene), 33 (3) 204. g Şamalageă, 340 (21). Samuri, 337. Săpun, 224. Sărindare, 350 (6). Şătrari, 330 (11), 427 (2). Scatulcă, 327 (8). Scule, 165 (19). Seimeni, 55, 116, 298. Şele, 88. Şervete, 271 n. I. Sfeșnice, 47 (1), 49 (3), 90-1, 106(13). Stoară, 62, 64, 65, 78 şi urm. 121, Şinărilă, go, 164 (18). Taleri, 34 (4), 36, 53 (1), 62, 64, 69 (14), 71, 74-5 (17), 84, 89 (2), 164 (18), 171, 176, 185, 189, 190 (18), 192 (20), 202 (7), 207-8 (13), 214 (19), 219 (24), 227 (8), 255-6 (8), 261-2 (12-3), 282, 329, 333, 365, 368 (6), 380, 390 (23), 395, 397-8 (1), 420 (15), 422 (18), 423-4, 426. Tecy, 224. “Țehuri, 253 (5), 320-1. V. Braşov. Tinichea, 31. Rumini (— șerbi), 121, 128-9 (6), 132-3 (10), 135:6 (13), 142-3, 149, 183-4 (12), 276. Sipete, 327 (8), Slujitori, Go (7), 68, 154 (7), 428 (2). Sodâşi, 145. Şofrangii, 255 (7). Sot, 340 (21). ŞpanY, 147 (2), 342. Spătărei, 209 (14), 221 (1). Spinzurători, 131 (9), 227-8 (9). Spioni, 282. Spiţeri, 299-300 (2). Spoitori, 113 (7) Stema (munteană), 6 şi n. 2. Ştergare, 224. Sticlărie, 107 şi urm, Straie, 324-5 (4). Strajă şi străjeri, 120, 213. Streaşini, 164 (18). Stucatori, 113 (7). Stupari, 180 (9) Sulinare, 107 (13). ŞuştacY, 15. Tipsil, 47 (1), 49 (3), 51-2 (2), 62-3 (9), 64-5, 90-1, 224, 424. Tivilichie, 340 (21). Toiege, 210. Ponă, 341 (23). “Vorturi, 224. Traiste, 10. Trăsuri. V. opriri, Tulpane, 328 (8). Turte-dulcy, 282. Tutun, 49 (4), 239. www.dacoromanica.ro TABLA Debt, 58 (4), 79 (1), 95 (4), 120, 179 (7), 427 (2). (venetici), 297. Văcărut, 33-4 (3-4), 68, 372. Vact, 123 (1), 153 (7), 202 (7). Vadra (ungurească și romănească), 40-1 (9). Vămi şi vameşi, 321, 342-3, 404, 407 (9), 408, 410, 412 (12), 414, 424-5. Vărai (la poduri), 44 și urm. (2). Vătafi, 125 (3), 174 (1). 179-80 (8), 305, 346 (1), 405 (8). (de plaiii în Prahova), 227-8 (9), 388 (21). (Drăghici), 212 3 (18), 215 Zăblăii, 66 (12), 70, 337, 339 (19) Zăbor. V. oprire, Zăbranice, 224. Zălog, 427 (2), Zaraft, 415. DE LUCRURI 447 Unt, 211 (16). Urbari!, 345-6. (20). (Leca), 83 (5). Lupul), 108, 310 (2). Vătăşesc (birul), 120. Verdeturt, 309 (13). Viclene (cărți), 160 (3). Vinuri, 28 şi urm, 68, 72 (16), 199, 234, 250 (1), 338 (19), 396, 414, 415-6 (14). Vite închise, 354 (10). (boală de), 354-5 (11). Vládicesc (poclon), 333. Zeciuială, 336 (17). Zestre, 336 (17), Zidari, 113 (7), 142, 164 (18). Zloţi, 45, 380, 391 (24), 422 (17), 424. (crumănești»), 350 (6). www.dacoromanica.ro *Abotă, 341 (24). *Abra, 82 (5). Alba, 172 (25). sAlbeţ, 400 (4). *Albuşoiŭ, 242-3 (3-4). *Bădilă, 354 (9). * Badiu, 341 (24). *Baiu, 351 (7), 353 (9). *Bălcăş, 348-9 (4). Balea, 225 (5) *Bărco, 348-9 (4). *Barna, 347 (2). +Beanghia, 189. *Beașiea, 276-7. Bene, 54. Bercea, 347 (2). *Bibosul, 327 (8). Bibul, 124 (2). Birsan, 154 (7). *Blegul, 216 (21). ONOMASTIC A *Boghean (Boghina), 161-2 (15-6), 207 (13). *Boghici, 161-2 (15-6), 207 (13). *Căciulă, 219 (24), 328 (9). *Calabrezu, 332. +*Călător, 348-9 (4). Aldea, 153 (7) 355 (9). „Aldimir, 347 (2), 353-4 (9), 391 (24). *Aldulez, 222 (3), 347 (2). Avram, 191. *Boiaru, 348 (4). Bonciul, 179-82 (8-10). *Brăilă, 403 (7). *Breace, 351 (7). *Brincea, 161 (15). *Buburuzea, 210-1, 212-3 (18), 214 (10), 215- *Bucur, 116. Budea, 353 (9). =Bulz, 416 (14). Burcu, 351 (4). *Burghez, 326-7 (7). *Burtuş, 225 (5). *Buză, 353 (9). *Buzărlan, 353-9. Buziaş, 147-8 (3). Caloian, 423, 427 (2). *Căpgițoili, 347 (2), 353 (9). *Cașcambă, 192-3 (21). * înseamnă nume întrebuințate ca nume de familie, www.dacoromanica.ro sCätang, 416 (15). Chiraţa, 417. Cioară, 89 (2), *Ciocanca, 347 (2). *Ciuboiii, 337. *Ciurcul, 415. *Clincii, 353 (9) *Dobrescu; 351-2 (7-8) Drăgulin, 172 (26). Drăguna, 180 (9) Drăguş, 235. Duca, 208 (14). *PFăgurel, 192 (20), *Floroiii, 389-90 (22-3), 415. *Fluieraş, 327 (7). *Găbănea, 351 (7). +Găureanul, 415. Ghidict, 44 şi urm. (2). *Ghizdaveţ, 328 (10), 417-8. *Girniţă, 353 (9). Giurca, 147 (2). *Hirsu, 332, 339-10 (20) *Hirţu, 324 (3). *Igoiul, 254 (6) *[naşul, 330 (11), 332, 415. ONOMASTIC Comşa, 190 (18), 351-2 (7-8). *Corciulej, 350 (6). Coşotă, 347 (2), *Coșotoiii, 353 (9). *Creţul, 227 (8). *Cur-Negru, 324-5 (4). *Cur-Roșu, 204. Duduiii, 208 (13). *Dulamă, 162 (16). Duma, 330 (11), 332. Duşca, 353 (9) *Eneșoiii, 336 (17). F J 449 Frăţilă, 169 (23). 179 (8). r8o-1 (9-10), 388 (21). *Fuşte, 415, *Giurgea, 347 (2). *Giuvelcă, 338 (19). *Glegoţ, 348-9 (4). *Grecul, 416 (14). *Grid, 330 (11), 331 (13), 415. *Huia, 216 (21). Iuga, 175 (2) Jinga, 138-9, 353-9. 75703. Vol. X. www.dacoromanica.ro 29 4 50 *Lacer, 415. *Lazul, 350 (6) *Lebul, 415. *Mănăilă, 353 (9) Marcea, 211-2 (17), 402 (5), 414-:. Mare, 49 (4) Marian, 353 (9). Marta, 185. Mărtiniţă, 346 (1), *Mărtoiul, 353 (9) Miclăuș, 48 (3) Mihil, 208 (13) *Nămăescul, 353 (9). Nan, 156 (10), 331 (12). Neaga, 347 (2). Oană, 347 (1). Oancea, 326 (6), 328 (9), 347 (2), 349 (4). Palco, 171. *Panciova, 328 (9). Papa, 44 şi uem. (2) Pardot, 231. *Părșoiul, 353 (9). *Pelict, 391 (24). *Pepelea, 353 (A Răceală, 205 (10). Racoș, 1612 (15). Radomir, 162 (16), 208 (13). *Răduţul, 172 (25). Rante, 219 (24). Șandruţ, 341 (23-4), Savul, 171. L | | m | ONOMASTICO Leondari, 327 (8). *Lobonţul, 421-2 (17). Milea, 255 (7). Mogoş, 42 (10). 328 (10). 332, 390 (23), 416 (14). *Moldoveanul, 210-r1, 212-3 (18) 214-5. *Moraviul, 353 (9) *Mortco, 325 (14). *Moșorii, 426, *Munteanu, 348-9 (4), 353 (6), Neagoe, 284 (1). *Noghea, 353 (9). Obrăştin, 348 (3). "Olteanu, 354 (9). *Ortea, 325 (4). *Pepene, 326 (6) „Picicu, 353 (9) *Putea, 353 (9). Plumbotă, 347 (2) *Popocea, 353 (9). Precup (Pricop), 332, 415. *Prisăceanu, 426. *Raţ, 219 (24) *Răuţ, 190 (15), *Reanjea, 179 (8), 180-1 (9-10), *Romcea, 330 (11). Şerbu, 348-9 (4). *Sfantu, 112 (6), www.dacoromanica.ro ONOMASTIQ 451 *Simanul, 347 (1). *Sindel, 347 (2), "Slăvescu, 336 (17). *Sohanul, 346 (1) Sora, 216 (21), 328 (9). Stae, 331 (13). *Tampa, 327 (7). ana, 417, Tanciu, 341 (24). *Țapul, 161-2 (15-6), 207 (13), 415 *Țarbingă, 323 (2) *Tatu, 353 (9), *Țeajiul, 178 (7) Temelie, 95 (4). * lempea, 320. Zenn, 354 (9). *Terciti, 390-1 (24). *Vadră, 348-9 (4) *Văltură, 324 (4). *Varză, 227 (8). *Verzea, 351 (7). *Vevenţă, 326 (6). *Vilcol, 323 (2). *Zeliuca, 330-1 (12), *Zgranţi, 326-7 (7), Stănimir, 171. "Stîngă, 425. *Stoia, 415. Stoichina, 132 (9), Stoienel, 330 (11). Suen, 353 (9). *Țiganul, 330 (11), *Timpea, 350-1 (6). *Tiritul, 353 (9), Tiţa, 338 (19). *“Țitromașul, 324 (3). Todoran, 189, *Toflan, 153 (7). *Tomiţco, 415, *Țopul, 413-4 (14) Turia, 205 (10). *Turcul, 354 (9). *Vilsan, 354 (9), *Viltoare, 351 (6). *Vlădăi, 348-9 (4). Viăduşcă, 347 (2), 351 (7). Vlăduţă, 352 (8), *Voiculeţ, 353 (9). Zmadul, 252 (8), 354 (7% 354 (9), www.dacoromanica.ro LEXIC Abănat, 128. Adistaţion, 329. B Bagdadei, 419. C Comăndaţi, 219 (24). Comision, 226 (3), 339 (20), Comisari, 205 (10), 226 (7) Contromaţ, 223 (4). Director, 222 (3). F Famelie, 49 (4), 397 (0) Făţişat (hoţ), 147 (3). G Gros (temniţă) 401 (5). I Iştanție, 419. L Lasch, 327 (8). | Lehăti (a), 258 (roi, M Maistrat (maghistrat), 225 (6), 226-7 Memorie, 329. (8), 376 (12), 379 (15),381(16), . Mumăni, 175 (2). 387, 388-9 (22), 391 (24). www.dacoromanica.ro LEXIC 453 N Năemă, 31. Năstăvi (a), 181 (roi, Născut (= Crăciun), 94 (3). o Obicina, 375. Ostoia (a), 405 (8). Obirşi (a), 260, P Paradie, 265, Profasisi (a), 193 (21). Paşuși, 383. Protăștălui (a) 328-9 (10), 420 (16). Polecră (= poreclă), 383. Protexie, 326 (5), Ponturi, 328 (10). Protocol, 418. Porţion, 355. R Răfet, 400 (4) Răzlog, 391 (24), S Sicritari , 418 Ştuc, 328 (8), 354 (10). Şocodolom, 31. Stupaiă, 54. Soţie (tovarăș), 214. T Taxie, 192 (20). Z Zalud, 48 (2). www.dacoromanica.ro ERATA A se ceti la p. 11, r. 6 de sus: «Dan al Iess, în loc de: «Dan Liŭ» La p. 13, r. 12 de sus: «monetă polonă (/erfones)>, în loc de: emonetă de aur bizantină», La p. 116, r. 19 de sus: «Mihnea Radu», în loc de: «Radu Mihnea». La p. 108, r, 3 de jos: «XVII-lea», în loc de: «XVI-lea». La p, 197, n. 5 de jos: «alt Radu», în loc de: «Radu». La p. 351, n 7,r. 2 de Sus: «star[i]», în loc de: estar[eţul]>. www.dacoromanica.ro TABLA CUPRINSULUI Pag. Introducere. ....,.... ip Du au d, ce Cade dala rai CA A 3 CAP. 1. Negoţul Braşovului cu Rominit TEE ; 8 Vinuri, cc... o 28 T Grine, ee Én a EIN a , e H 42 ur. Lină. ds 46 Iv. «Bucate» (of, bet, Amătort) , Eaa Pe EE E 50 v. Bumbac. . EE 52 Via EIER a w Aë S ei 54 vir. Postav. i 54 yiti: Sfoâr aie aire EE EEN Ee Ae e e aa 78 1X. Cară, căruți. . 84 X. Pielăril. . . a‘a‘ ‘a’ i 88 XI. Argintàrif și lucrări de metal . 9go XIL. Sticlă . ..... “ 107 XIII. «Peteare», flori și D EEN 108 CAP. II Afaceri de hotare. ,, e 114 I Fugait . .... f 114 11. Opriri í E Ee - 144 III. Judecăţi a calita. SC eg DEENEN 173 IV. Legături cu dregătorii de hotärè : 193 Y. Hopi, e se $ . 219 CAP. III. Legăturile politice dintre Braşov și EEN . . 229 I. Pribegit . EH 228 Adaus la actele pribegilor E E E E e AER 275 I. Alte legături politice ,. ..... . e. „281 A. Scrisori de vești politice anod A sie cal da ro aa alta Sa 284 B. Scrisorf domnești și boierești de convenienți . z98 a) Munteni aaaea a a . 298 b) Moldoveni. fe name aibe de au e a . 299 CAP. IV. Supuși! Brașovului . .. ...... . 311 I. Şcheit saii Şcheienii. . 311 Ir. Săteni! Ținutului. 342 mt. Birsanit păstori . . . . . 355 Iv. Brașovenil negustori din principate . 393 Anexe, e ge E RE e SE 426 www.dacoromanica.ro DES n ` s P è D KA 4 Li www.dacoromanica.ro. odă WW e F kb i e Te = CS "7 8 E gei el ME e a div" Pë