St. doc. X — OCR_pypdf2

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

BRAȘOVUL $I ROMÎNII 


SCRISORI ȘI LĂMURIRI 


N. IORGA 


PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI 


BUCUREȘTI 
Stabilimentul grafic I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59 


19505 


www.dacoromanica.ro 


BRAȘOVUL ȘI ROMINII 


SCRISORI ȘI LĂMURIRI 
BE 


N. IORGA 


PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUOUREŞTI 


BUCUREŞTI 


Stabilimentul grafic I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59 
1905 


www.dacoromanica.ro 


Formează vol. X din «Studii și documente», tipărite 
de Ministeriul de Instrucție. 


www.dacoromanica.ro 


BRAȘOVUL ŞI ROMINII 


74842, Vol X. 


www.dacoromanica.ro 


PREFAȚA 


kg gg 


Aici se cuprind toate scrisorile romănești din Archiva oră- 
șenească a Brașovului. Tipărindu-le, am crezut de nevoie să 
adaug la ele o cercetare asupra subiectelor la care ele se 
raportă. 

Am voit ca această carte să poată folosi oricui, nu numai 
învăţaţilor, istoricilor sau filologilor. În adevăr, astfel de 
scrisori se cuvin a fi cetite de oricine dorește să cunoască 
trecutul și prin graiul săi însuși; ele pot arăta în același 
timp ce mlădiere, ce cumpătare, ce scurtime plină de înțeles 
avea limba noastră de odinioară, care a rămas pănă astăzi 
limba poporului de la țară; într'o astfel de limbă, care e a 
tuturor strămoșilor și a celor mai mulți dintre Rominii de 
astăzi, se cuvine să scrie şi cărturarii. Numai așa scrisul lor 
va putea străbate adinc în mulțimile romănești și va putea 
căpăta trăinicie. Căci e sigur că mai curînd san mai tîrziu 
ne vom întoarce la limba noastră cea adevărată, vom părăsi 
sintaxa franțuzească și vom întrebuința numai acele cuvinte 
culese din străini care sînt numai decît de nevoie. 

Ca să poată ceti oricine, am împuţinat notele și am înlă- 
turat unele semne de transcriere latină a vechilor buchi, 
care semne nu se înțeleg în de obşte!. 

Fie primită această carte ca o solie de la oamenii cuminţi 
și buni ce aii trăit înnaintea noastră. 

N. Iona. 


1 Astfel u a fost transcris c7, nu G,. 


www.dacoromanica.ro 


INTRODUCERE 


Partea de de-asupra muntelui între Țara Oltului la Nord 
şi Vest, între Secuime, la Răsărit, se chema, după vechiul 
obicei slavonesc de a se da inuturilor numele rîurilor ce 
le străbat, Jara Bîrsez, de la rîul Birsa. Locuitorii fuseseră 
cândva Slavi, și ei întemeiaseră jos în vale citeva sate ca 
Riîșnov, Brașov, Vilcan, Cirstian («Creștinul»), care în rădă- 
cina şi desinenţele lor se apropie de atitea alte numiri slave. 
Rominii se întinseră pe încetul şi asupra acestor vechi așe- 
zări ale Slavilor, pe carii numiai, aici ca și în alte părți, 
Șchei (sing. masculin Șe/hiai, singularul feminin Șchiaucă) +, 
Ei păstrară nomenclatura înaintaşilor și conlocuitorilor lor, 
prefâcînd însă une ori finalul ov în A2 («Brașău» în loc de 
<Braşov> nu e rar în cele mai vechi scrise romăneşti. privi- 
toare la aceste locuri). Alături cu aceste sate ei fâcură si 
altele, ale căror nume fură alcătuite romănește după acela 
al părintelui care întemeiase şi satul și vița locuitorilor lui: 
un Zirnea fu începătorul Zirneştilor, un Tohan poate stă la 
obiîrşia Tohanilor (e de ţinut în seamă, cu privire la această 
din urmă localitate, că se zicea întăiii un Tohan, nu un To- 
hănean). Sătcelul a fost la început un săfuce/, care se făcu 
un sat mare, luînd numele greșit de Săcele, 

Sătenii aceștia trăiaii în linişte, liberi şi nesupuși domnilor 
de alt neam și dăjdilor, dijmelor lor, supt ascultarea bătri- 
nilor şi juraţilor dintre d'neit: mai mare peste unul san mai 
multe sate era juZețu/, al cărui nume a fost schimbat, dela 


1 O soră a luf leremia Movilă se chema Şcheauca. CL în Moldova două 
Jocuri zise Şcheia, mal multe suhurbil ale Şcheilor pe lîngă oraşe: 


www.dacoromanica.ro 


A INTRODUCERE 


venirea Ungurilor încoace, cu acela de &irăi («biró»). Din- 
colo de Carpaţi, de «munte», pe cealaltă costişă de «Țară- 
Romănească» era aceiaşi aşezare, de și acolo satele erai 
supuse unor Voevozi ce nu stăpiniaii şi dincoace, 

Îatinzindu-și puterea asupra văilor Someșului, Crișurilor, 
Mureșului, regii unguri voiră să statornicească, odată pentru 
totdeauna, o graniţă față de «Ţara de dincolo de munți», 
«Transalpina» pe latineşte saii pe ungurește «Havasalföld». 
În aceasta într'adevăr culegeaii venituri și strîngeaii pradă 
călăreți turci din neamuri cumplite ale stepelor răsăritene, 
Pecenegi și Cumani, cari obișnuiaii să se răpadă prin pasuri 
și asupra «Ardealului» regesc. Ungurii eraii prea slabi ca 
să poată apăra cu înseși puterile lor, fie secuieşti, fie ungu- 
reşti chiar, acest pămînt amenințat. Și astfel ei chemară pe 
cavalerii teutoni, cari nu mai aveaii de lucru în Palestina și 
eraii mai potriviți decit oricine pentru luarea în stăpînire, cîr- 
muirea, împoporarea și aducerea la cultură a țerilor sălbatece. 

Teutonii, de limbă mai mult germană, veniră deci în 
Ardeal şi înnălţară cetăţile şi mănăstirile lor închinate Sfintei 
Fecioare. Aşa răsăriră pe rînd în acest unghiii Marienburg 
(Feldioara, după ung. Földvár), cetatea din Brașov, — cetatea 
de de-asupra oraşului, care fu dărîmată abia câtre anul 1450 —, 
Branul, pe un loc care se chema Terciii (de unde ungurește 
şi nemţeşte i se zice Târcsvar, Târzburg)!, şi, în sfirșit, 
Cimpulungul. «Muntele» era și de o parte și de alta al lor 
în acea regiune unde el e străbătut de pasurile cele mai les- 
nicioase și mai potrivite pentru negoț: al Rucărului, al Pre- 
dealului și al Buzăului, care răspund văilor Dimboviţei, Pra- 
hovei și riului Buzăii. 

După ce cavalerii clădiseră, orînduiseră, și răspinseseră saii 
puseseră supt jug chiar pe barbarii turci, regele se fâcu a 
se supăra pe ei pentru că ar fi întrecut hotarele daniei lor 
dintru început, şi-i goni prin războiii. În locul lor fură aduși 
acum Unguri, Secui, dar mai ales Gast, 

Aceşii noi străini se numiaii pe sine însuşi «Sachsen», un 


1 Bran înseamnă «cetatea Lut Bran», 


www.dacoromanica.ro 


INTRODUCERE 5 


nume care rămîne încă să fie lămurit. Ei veniaŭ de la Rinul 
de jos: regi unguri îi chemaseră pentru a-i locui pămîntu- 
rile de puţină vreme ciștigate şi ei sosiseră în cete strîns 
unite supt căpetenii dintre dinșii. Romiînii ban zis Sas? (nu 
Sași), şi după numele romănesc vine de sigur acel unguresc 
de Szász (firesc ar fi fost ca Ungurii să-i numească Nemét, 
cum zic Nemțţilor şi așezărilor făcute de ei în toate părţile). 
De la început, ei, săteni fără drepturi, «Piei Roșii» ai acestei 
Americe Ungurești, trecură în deplina ascultare a Sașilar, 
orlunde aceștia se sălășluiră în număr mai mare. Deprins 
cu nevoile unei culturi mai înaintate, Sasul nici n'ar fi putut 
trăi de la început în cetăți de meșteșugari și de negustori, 
în sate bine închegate, dacă n'ar fi găsit acest bogat «pămînt 
negru» care trebuia să fie pentru alte culturi neamul nostru. 

Satul Brașov, Brașăi ajunse astfel Brassó al Ungurilor, 
veniţi să culeagă pe urma secerișului greii al altora. Sașii, 
cari primiseră de la Coroană acest dar, făcură supt castelul, 
Mariei al Teutonilor un oraș, și-l numiră orașul Coroanei, 
Kronstadt san, în graiul poporului, Kronen. Ceva mai înnainte, 
altă grupă de Gast întemeiaseră iarăși pe vechii pămint 
romănesc Sibiiul, pe care-l numiră, după acel ce-i adusese 
` acolo: «cetatea lui Hermann», Hermannstadt. 

Cele două cetăţi săsești răspundeaii ca așezare celor două 
alcătuiri romăneşti mai însemnate dia «Transalpina», Voe- 
vodatelor de căpetenie. Sibiiul era în margenea tert? Oltului ; 
din jos venia țara Voevodului Jiiurilor de care se ținea și 
Ținutul Hațegului; poate chiar că locuința obișnuită, Curtea 
Voevodului, era în Haţeg, căci alte tirguri vechi prin aceste 
locuri nu se cunosc. Peste munţii din Țara Birsei venia 
Voevodatul Argeșului şi Dimboviţei, avind ca reşedinţă ce- 
tatea Argeş. Oltul despărția amindouă Voevodatele, iar în 
Ardeal raza de acțiune a Sibiiului de aceia a Braşovului. 

Pentru Romănia munteană, Brașovul și Sibiiul represintă 
ceia ce represintă pentru Romănia moldoveană cetăţile, tot 
germane, ale Poloniei: Lembergul și Cracovia. Acolo însă 
marfa apuseană trecea prin Cracovia, ajungea spre Sud-Est 
la Lemberg saii la Liov, cum îi ziceaii aï noștri, și de aici 


www.dacoromanica.ro 


6 INTRODUCERE 


de coboria în Moldova. Cele două întreposite comerciale se 
ajutau între ele, se completa, pe cind dincoace, în Ardeal, 
trebuia să izbucnească o rivalitate între Braşov şi Sibiiii 
pentru folosirea <Transalpinei». Braşovul învinse în veacul 
al XIVie, adecă după vre-o sută cincizeci de ani de lucru, 
și anume printr'o schimbare politică petrecută peste munți. 


Dacă Voevodul jiian ar fi învins, întrecut şi înghițit pe 
al Argeşului, Sibiiul ar fi fost locul cel mare de schimb 
între fabricatele Apusului şi Ardealului chiar, pe de o parte, 
iar, pe de alta, materiile brute îmbielșugate ale <Transal- 
pinei». Dar biruința rămase a Argeșului, între 1300 și 1330. 
Stema vulturului cu crucea în plisc învinse. Într'o pecete 
nouă însă, pentru Domnia cea nouă și «mare» a «toată 
Țara-Românească» (căci o Moldovă nu era pe atuncea), doi 
Domni încununaţi cu coroana în trei cornuri pe care o 
poartă Mircea pe la 1409!, staii de o parte şi de alta a unui 
“arbore de împăcare. Aceiași înnălțime, aceiași haină ca a 
despoților și rudelor împărătești din Răsăritul bizantino-slav, 
aceiași coroană, aceiași ținută; dar Domnul din dreapta era 
acel care învinsese pe cel din stînga și impusese reședința 
şi stema sa?. Drumul săii de negot ajunse drumul cel mare, 


1 V, chipul d'innaintea val. 1? al colecue! Hurmuzaki, 

2 O înrîurire a «Sfinţilor Constantin și Elena» ce ar figura pe monedele bi- 
zanune şi bulgărești, după d. D, A. Sturdza, se poate admite cu greii; cele 
două chipuri de pe monedele pomenite represintă ele pe Împărat şi Împărăteasă, 
saii mai curind unitatea ImperiuluY roman (de Răsărit) cu det Împărați? Cf. 
planşele, adause la articolul lui Iliev în Sformicu/ bulgar I (1889) și Sabatier, 
Monnaies byzantines, 2 vol, Paris-Londra, 1862. — E de observat că şi 
monedele persane ale lu! Chosroes I-uă și al II-lea, ale lut Iezdegherd al 
II-lea, imitate după cele bizantine, aŭ două chipuri împarăteşui (se crede însă 
că ar fi paznici) cu totul asemenea lîngă un copac (dar se crede că e altarul 
focului) ; aici se vede, de-o parte soarele, de alta luna (v. Hertzberg, Geschichte 
des byzantiner und des osmanischen Reiches, în col, Oncken, pp. 37, 39, 51). 
Costumul unei împărătese era cu forul dcosebit de al Împăratului (v. ibid., 
p. 177). În veacul al XVI-lea pecetea se desvoltă în acel sens că unul dintre 
chipurile încoronate poartă plete femeiești revărsate pe umăr, iar cellalt are 
chica strînsă birbăteşte, ca în chipul de la Cozia al lut Mircea. Cf. şi repro- 
ducerile, puţin întregite şi corectate însă, ce sînt alipite la articolul d-lui D. 
A. Sturdza în «Analele Academiei Române», VIII. 


www.dacoromanica.ro 


INTRODUCERE 7 


cetățile sale fură popasurile negustorilor ce mergeaii la Du- 
nărea Brăilei sai la Dunărea Giurgiului, și emporiul din 
preajma lui ajunse depositul, atelierul, punctul de plecare 
pentru schimbul de mărfuri cu «Transalpina», cu [Bulgaria, 
cu Bizanțul pănă la peirea lor și, în sfirșit, cu Turcii, cari 
înlăturară și copleșiră de la o vreme totul. 

Acesta fu începutul măriri! Brașovului. 


www.dacoromanica.ro 


CAP. I. 


Negoţul Braşovului cu Romînii. 


Din lucrurile care se întîmplă, puţine, si nu totdeauna cele 
mai însemnate, se păstrează în scris. Aceasta e adevărat mai 
ales pentru timpurile mai vechi. 

Din tot ce s'a schimbat în cele d'intăii o sută cincizeci 
de ani între Braşov și pămînturile romănești de peste munți, 
nu s'a păstrat cu desăvirșire nimic. Abia din anul 1358 avem 
învoirea regală ca Brașovenii să poată face drumul «între 
Buzăii şi Prahova, adecă de la vărsarea Ialomiţei pănă la 
vărsarea Siretiului în Dunăre». Ialomița se varsă la Piua 
Petrei, unde era odată vestita șchele Floci, iar vărsarea Si- 
retiului e între Brăila și Galaţi, care iese la lumină ca port 
simțitor mai tărziii, după ce Moldova fusese gonită prin cu- 
cerirea turcească de la Chilia și Cetatea-Albă!. Drumul pe 
care regele-l asigură Brașovenilor e deci acela ai Brăz/e. 

Peste zece ani, Vlad sau Laico-Vodă, Domnul muntean, 
care era și stăpinitor în Făgăraș și Ban în Severin, venia la 
rîndul lui să întărească drepturile Brașovenilor. De fapt, 
această întărire singură avea valoare, căci regele, care stătea 
la 1358 în dușmănie cu Voevodul muntean și nu-i recunoștea 


1 Zimmermann -Werner-Miiller, Urkundenbuch der Deutschen în Sieben- 
diirgen, Il (Sibiiii), 1897), p. 153, n° 736. <Ilontha> e clloncha», Ialomiţa, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI OU ROMÂNII 9 


nici-un drept de stăpinire, dăruise cu de la sine putere în 
casa altuia, care nu îngăduia încălcarea nimănui. Acum însă 
Vlad a căpătat Făgărașul, i s'a recunoscut stăpînirea din Se- 
verin, de bună samă că Haţegul îi va fi fost lăsat în mîni, 
și de aceia el se întitulează în actul de întărire, care arată 
prin caracterul îngrijit al scrisorii sale a fi fost așternut la 
Brașov chiar, «Domn din mila lui Dumnezeă» — tot din mila 
lui Dumnezei deci! — «şi a Măriei Sale Regelui». 

Şi acest privilegiu privește mai ales drumul Brăilei, căruia 
i se şi zice GE va merge acolo nu va plăti decit a 
treizecea parte (3/0) din valoarea mărfii sale, la Cimpulung, și 
anume Ze întors; deci mărfurile vămuite eraii numai cele ce 
se aduceai de peste Dunăre, mărfurile cungureşti» rămtind 
slobode. Pe altă cale — deci a Giurgiului, sau a Turnului, 
care ducea ia Nicopol —, vama domnească va lua şi la sosire 
şi la plecare, deci pentru amîndouă felurile de marfă, la Cim- 
pulung întăiii, la Dunăre pe urmă sai, pentru a vorbi ca 
oamenii de atunci, la șc/ele şi la vaduri. Cine va voi să 
treacă în Oltenia, nu va mai plăti vechea vamă dela Slatina, 
pe Olt. Iar negustorii ce se vor opri în ţară, n'ai nevoie să 
dea la Cimpulung altă vamă decît «vama cea adevărată și 
veche»!. 

Această «datină veche» se lămurește şi ea prin cartea de 
privilegii dată de Mircea-Vodă, cel d'intăii adevărat urmaş 
al lui Laico, la 1413. Mircea era atunci în pace cu regele 
Sigismund, cu toate căel nu mai era silit ca înnaintașul săă 
a-şi arăta prietenia prin adausul «cu mila Măriei Sale Re- 
gelui» ; el era puternic și sigur și-și ţinea pircălabii la Bran2. 


" Privilegiul lut Ludovic e cuprins în acela al lu! Sigismund din 1395. Al 
lut Laico e păstrat în original. Ambele se găsesc în colecţia de documente 
( Urkunden) a Braşovului. San tipărit pentru cea din urmă dată, dar nu fără 
greşeli, în Zimmermann-Werner-Miiiler, Urkundenbuch der Sachsen în Sieben- 
bărgen, II, 

* Acte de la Sigismund, din 1419 (î2id., lipseşte din Hurmuzaki, 1°): 
«castellani castri nostri '1eurch vocati, per condam magnificum Merche parcium 
Transalpinarum oljm et Mych(aelem], filium eiusdem, nunc Vayvodam, pro 
tempore constituti». 


www.dacoromanica.ro 


10 WENERALITĂŢI 


El înșiră şi mărfurile ce se duceaii în Ţară și acelea care 
se aduceaii de acolol. 

lată-le pe cele d'intăii: postavuri de Ypres, zis la noi 
«franțuzesc>, de Louvain, de Colonia, postav silesian, zis și: 
leșesc, cehesc, —- postav întreg, în viguri, saŭ «tăiat», «început». 
Apoi încălțăminte și pălării, zise «frînceşti» pentru că se fă- 
ceau tot în ţara sfrîncească» a Flandrei, ciorapi. Pinză cenușie 
şi de in. Traiste, funii, frîne, blăni lucrate. Fin ales. Briie, săbii, 
cuțite, arcuri. Pentru toate acestea se plătia vama întreagă la 
Rucăr, jumătate numai la <Dimboviţa» și, în afară de aceasta, 
un drept la vînzarea în ţară. Socoteala vămii se face în 
ducați — moneda aceasta se numia tot așa şi la noi —și di- 
nari, sañ în bani de ai noștri, și pe bucăţi saii viguri, pe le- 
gături, etc., după felul mărfii. 

Cele de-al doilea sînt următoarele: pești, mai ales peşti de 
Dunăre, cari se aduceau mal ales prin Buzăi, în cară, apoi: 
vite, ceară, berbeci, porci, piei de cerb și de alte «fiare», 
brînză. Vin și mied se ducea şi aducea, de sigur, de o po- 
trivă. Vama mărfurilor ce se aduc de Sași înnapoi în țara 
lor, se iea în Rucăr, în «Dimbovița», în Brăila, dar şi în 
tîrgurile d'innăuntru, pentru carele de pește ce trec: Tirgșorul 
şi Tirgoviște. Sint puşi la plată caii cu poveri, caii legaţi de 
care, caii fără poverí, drumeţii pe jos, cari dai un az. 

Cum se vede, socoteala aceasta nouă nu se potriveşte bine 
cu cea veche. Aceia fusese impusă Domnului după regulele 
Apusiului, mai simple şi mai fireşti. Mircea era însă destul 
de tare pentru ca să silească pe Braşoveni a se întoarce la 
obiceiurile de odinioară, cu vămi interioare, cu plată pentru 
călătorii fără mariă şi pentru cai ce nu eraii de vinzare, El 
sfarmă cu acest prilej drepturile Brăilei, şi de acum înnainte 
oricine va sosi la Dunăre cu mărfuri de import va da trei 
la sută, ceva mai puţin decit tariful vechiă de 1 la 30. Tot 
așa plătesc mărfurile «turcești» ` piper, bumbac, caZă, cînd 
ajung la Dunăre. Mai vedem însă că postavul, vinul, miedul, 


1 Actul e tipărit în a 22 ediţie (București, 1905) a documentelor slavone din 
Brașov, de d. I. Bogdan, pp. 36-8. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 1 


sint singurele obiecte de import care daŭ vamă, iar la ieşire 
plăteşte orice. Vama e deci generală pentru export, iar la 
import ea loveşte numai articolele cele mai scumpe. 


Aceste măsuri aŭ fost întărite pe rînd de Domnii munteni 
din veacul al XV!'*, şi de Mihail, ca păzitor al graniței de 
sus, în numele tatălui săi, și ca Domn singur, si de Dan I", 
fiul lui Mircea, și de Radu Pleșuvul (Praznaglava), alt fiú, şi de 
Viad Țepeș, şi de Basarab cel bătrin, şi de Vlăduţ, şi de Nea- 
goe Basarab, de la începutul veacului al XVI, Deosebirile 
sînt cu totul mici, şi mărfurile nu sînt arătate decit rare ori 
mai cu de-amănuntul. Astfel, în niște porunci din 1422 către 
vameși!, cei din Rucăr st Dragoslavele (<Dimboviţa ) şi cei 
din Bran («Prahova»), Dan adauge la articolele de export bra- 
şovenesc ` hamurile, cergile, fierul — de obiceiii oprit de a trece 
la noi, cînd Domnul era dușman sau nesigur —, bobou/2;el 
specifică pieile de «fiare» sai egadini» astfel: piei de veve- 
riță, de jder, de vulpe, de ris, de pisică sălbatecă și de iepure. 
O altă carte, tot de la el, mai cuprinde: «saltele» ween), 
Sumane sat, cum li se zice de obiceiii, «straie». 


Din partea lor, negustorii munteni aveau dreptul de a veni 
în Ardeal fără a plăti vre-o vamă. Cind se întorcead însă cu 
mărfuri, li se cerea plata cuvenită de culegătorii zzgeszmel 
regale — 1 la 20 —, care fu încă de curînd arendată Bra- 
şovenilor. De cîte ori se încerca ridicarea de vamă, Domnii 
<transalpini» protestă. Oamenii din «țară» mergeau de alt- 
minterea şi prin alte părţi, şi se pomenesc odată ca locuri cer- 
cetate de dinșii, claie peste grămadă, «Oradea, Clujul, Ti- 
mișoara, Rîşnovul și Țara Birsei5. Ei aducean une ori de-a 
dreptul în Ardeal «marfa turcească», 


Brașovul primește deci două feluri de marfă. Pe de o parte 
«mărfuri de peste mare», din Siria și Egipt adecă, din Le- 


1 Bogdan, Doc, și regeste, pp. 13-5, nè IX-X; ed. a 21, pp. 17:21, nle x-xI, 
3 Un fel de postav. 

3 Bogdan, p. 81. 

+ bid., p. 103; ed, a 25, p. 176. 


www.dacoromanica.ro 


12 GENERALITĂȚI 


vant; piper, șofran, mirodenii, stofe din Răsărit, cum e 
camha suptire (camocato, xapovyá). Pe de alta, mărfuri din 
țară: vite, brînză, cai, ceară, vinuri, mai tărzii numai grîù, 
mălaiii, orz. 

Iar exportul lui se alcătuieşte, pentru vremea cea mai veche, 
din postavuri ce se aduc din Flandra, de la Rin sai din 
Silesia, din produsul muncii meșteşugarilor sași, mai ales 
argintarii, caretaşii, postăvarii, pinzarii, frînghierii, pielarii de 
hamuri st, întimplător, chiar covrigarii, și, în sfirşit, din unele 
materii brute și produse ale muncii cîmpului; astfel mazerea 
mai ales 1. 


Din registrele de vamă, din socotelile darurilor făcute Dom- 
nilor și boierilor munteni, ici și colo dintr'o scrisoare latină 
putem vedea aceste articole pe care Brașovenii obișnuiaii a 
le trimete la noi. Ce se dovedește pentru 1700 e bun, de 
Sigur, şi pentru 1400, cu o singură deosebire: de la asigu- 
rarea drumurilor de negoț ale Europei, ei aduc mai multe, 
fabricate din Apus, iar de la cucerirea Ardealului de Germani, 
la 1699, industria Vienei, Linzului, Grazului, Briinnului aă- 
pădește în piaţa săsească. Dar un lucru hotărîtor rămîne ca 
mai de mult: Germanul nu trece Carpaţii, iar Turcul rămine 
mai totdeauna la Bucureşti; între unul și altul, înfâțișînd 
Apusul și Rasăritul, Sasul trebue să stea încă, pentru ai mijloci. 


În privinţa banilor, Saşii socotiaŭ în Zucazz și dor? Ro- 
miînii oan bătut ducați pănă la Dan cel de al II-lea. Acesta, 
aliat al Împăratului Sigismund; avea nevoie de bani pentru 
a duce lupta împotriva Turcilor, căreia-i închinase viața sa: 
pentru aceasta, ci voia lui Sigismund, el puse să i se bată 
ducați în Braşov, şi el încercă să-i impuie negustorilor bra- 
șoveni cu aceiași valoare. Ei nu văzură bucuros această în- 
noire şi se plinseră Împăratilui, care opri printr'o scrisoare 
din 1425 această încercare a vecinului și ocrotitului săi?. 


1 Hurmuzaki, X1, pp. 581-2 (no vI): «putem trăi şi fără mazerea voastră» 
scrie Petru Șchiopul, năcăjit, la 1564. 
2 Scrisoare inedită în Arch. Braşovului, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINIt 13 


La 1443, tot pentru nevoile războiului cu Turcit, Ioan Corvin 
fâcu o nouă Cameră de bani la Sighișoara, strămutînd acolo 
meşterii şi uneltele din Brașov; acestea sînt însemnate ast- 
fel: <82 de nicovale, 25 de maiuri lungi, 20 de foarfece de 
tăiut, 23 de foarfece de ţinut, 44 de maiuri mici, 26 de 
maiuri mari>!, 

Ai noştri aveai: monete mărunte de argint și de aramă, 
care serviab însă mai mult ca să arate neatirnarea de fapt 
a tert, Ei fâceaii socoteală cu «banii» lor, dar mai mult cu 
monete răsăritene. Din compararea celor două forme ale 
privileșiului comercial dat de Mircea Braşovenilor la 1413 se 
vede câ Muntenii numiaii «fertun> o monetă de aur bizantină, 
și că acesta era mai mare decit perperul (bréprepov) simplu, 
de cari avea și Mircea cu efigia sa, bătuţi neapărat în Brașov. 

Supt Sigismund, cind în Ţara-Romănească era Domn Dan 
al II-lea, Braşovenil încercară să strecoare florini din /ereg/ra 
sait Camera regală, dar Dan, ai cărui ducați nu se primiai, 
înţelegea să nu se primească nici la vama lui banii arde- 
leni, şi astfel el hotărî să nu se iea decitvechii si cunoscuții 
bani italieni din Veneţia. Tot așa se supără Vlad Dracul 
în t441 în potriva baterii în Ardeal a unei monede de imi- 
Late, mai mică în valoare, menită tot luptei cu Turcii, şi prin 
care Sașii înţelegeaă să-i plătească mărfurile, 

Ioan Corvinul, de la care pornise măsura monetăriei celei nouă, 
de la Sighișoara, pentru cheltuielile de războiii, nu se învoi 
însă cu această hotărîre. După ce el înlăturâ pe Vlad, care-l 
jignise în multe lucruri, loan impuse urmașului săi Vladislav 
fiul lui Dan să iea monetă ardeleană. În anul 1448 Corvinul 
hotăreşte deci, într'o scrisoare către bast, că de aici înnainte 
ei vor trebui să plătească și să primească la plată «banul cel 
mic» din Sighișoara în locul fiorinilor florentini sai asprilor 
bizantini si turcești, cari se obișnuiau mai înnainte, 


Pentru vremea lui Brincoveanu avem o socoteală a vămii, 
un «tarif», foarte neîndestulător, neînțeles în unele puncte, 


1 Scrisoare inedită în Arch. Braşovului. 


www.dacoromanica.ro 


14 GENERALITĂŢI 


dar care poate sluji pentru a se vedea ce mărfuri treceaii 
către 1700 pe la șchelele şi vadurile noastre. 

Avem întăiii marfă apuseană, adusă prin Ardeal, şi anume: 
«postav supțirez — mai tărziii se va zice «fain» —, «postav feld 
i brecleş», la care putem adăogi «postav șai», sfoară, «străm- 
turi», fiere de plug, coase, cuțite, seceri, ștreangurile sau 
«oştreangurile», betele («beate»), spiţeria (cerbe de dohtorii»), 
oţel, argint vii, plumb, văpseli, chivere pentru ostaşi, mazăre. 

Apoi marfă turcească, socotită în poveri: de Constanti- 
nopol, de Adrianopol, de Brusa, de Sofia, de Tirnova, de 
Rumelia și de Veneţia: «aget», şofran, piper, orez, lămii, 
smochine, săpun, «tutun i lulea», abale, <caplamal», chihlimbar 
în «pietre», stafide, anason, scumpie, tămiie, bumbac netors, 
arnice, procoave şi procoveţe, piei: sâftiane, meint. blăni 
în soroace şi coropce ` samuri, etc. 

În sfirșit, produse ale feri : miere, ceară, in, cînepă, grii, 
meiii, vin, rachiii, uleiii, roşcove; dobitoace: cai, boi, vaci, 
oi, — dar oile eraii oprite în veacul al XVI-lea ! — peşte, porci, 
piei şi blăni: piei de miel, biăni de jder, vulpe, ris, vidră, 
dihor ` apoi: lînă, săi ?. 


O listă foarte bogată a lucrurilor ce se exportau la noi 
de către Brașoveni — acuma însă erai și negustori braso- 
veni de legea și chiar de neamul cumpărătorilor de peste 
munți — e păstrată într'o carte de socoteli romănească, ce 
începe cu anul 17698. 

Chiar din cele d'intăiti pagini se arată banii întrebuințaţi : 

«Gal beni] zărmacut, zing;, funducilii, stambol, tunuh, turalii.> 


Toate numirile sînt turcești, zz7g2r/z4 valora 2 lei pe acest 
timp, funducitul 7; zarmacupul 5; stamăolul era galbenul îm- 
părătesc ` nuștiii ce era funu/u/, dar Zuraliul era galbenul ce 
purta «turaua», semnul întortochiat al iscăliturii Sultanului 3. 


 Hurmuzaki, XI, p. 582, n° viii. 

2 Sfudit si doc, V, pp. 364-7. 

3 Archiva Brașovului, vol. IV, U, 4. 

+ Wolf, Beschreibung der Moldau, I. p: 137. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 15 


Nu mai eran acum florini şi dinari, precum nu mat eraii per- 
peri şi bani. Alături de galbenu turcesc se preţuia însă cel olan- 
des și venețian, «de Holandia» şi <venetic», precum şi talerul 
germ>n, leul apusean. Iar, ca monedă mică, costandele (poate 
alt nume pentru asprul turcesc, de Constantinopol), șuștacii 
saii grosul polon dublu, gresia, polturacul, cunoscut încă 
de pe la 1600, mariașul din Ardeal, monedă de aramă az- 
fertoară Marie Teresei, oi? saii a patra parte din leii, zz- 
tacul, egal cu cinci poituraci, pe cînd șuștacul avea numai 
patru, barlincud ş, a.l 


Urmează acuma înșirarea de marfă. Negustorul, un Romin, 
mergea și la Constantinopol — de unde se luaii toate ar- 
ticolele de modă, precum se ieaii astăzi de la Paris —, dar 
de obiceiii se opria Ja Sliven, supt Balcani, două ceasuri 
departe de Lambot, unde pănă pe la 1828 a fost lucrat 
un fel de aà căutat pretutindeni ?, 

El începe, ca toți tovărașii săi, cu chemarea într’ ajutor 
a numelui jui Dumnezeu: 

<Cu mila Domnului Hristos şi cu ajutorul Maichi Precisti 
marfă ce am adus delfa] Slivin, cum arată în jos anum ej: 

2523 oca undelemnă, foi 41, ocao: banfi] 32 is m. 
75 deto săpun, rachiă, căntar 683,96. 
780 deto stafide, rahchiu, cu tot. 
90 deto deto o traistă. 
24 deto ghimber galben. 
20 deto deto albi. 
607 chile urez. 
1288 oca zamă de lămăie. 
1666 deto piatră acră cantare). 
48 deto lurbăn. 
54 deto putoasă. 
58 deto nâuti. 
12500 lulele albe, miia lei 3.40. 
Cheltuiala păn în Timiș... 


1 Studii pi doc, V, p. 143 şi nota 1; p. 365. 
3 Jireček, Ziirstenthum Bulgarien, pp, 510-1. 


www.dacoromanica.ro 


16 GENERALITĂŢI 


Cu mila lui Dumneze(i), altii mărunți, cum arată în jos, 
anum[e]: 5 cioltar[e] mar|i] roşii, deto mici, deto, şi verz, 2 
saci arnice supțirț!] roșul, 200 lulele roșii bunlel, 30 oca 
gogoș, 26 deto ţipirigu, 1 deto sacăz, 50 deto tămăie, 1 deto 
gogoș de pește, 10 săftien năramziii ,(?)..., 9 litre borangicu, 
La bucată ţembir..., 8 oca săpun tarabuz, 58 dramurți] ar- 
ginti, 2 mutcalur(i] mărgăritar, 8 oca mătase roşie tel., 10!/2 
oca deto feț|e], neagră, verde; 3 păr. iminei, 23!/2 oca tutun 
boşceă, 3 ibrice cu leghen, 307 safrien[e)] galben(e], 4 perin[i] de 
Brusa, 1 càldar[e], 184 oca migdale, 151 iarșăle poleite, 12 oca 
fidea, 30 deto cafea Emin, 5 păr. melt galben[i] voinicești, 
17 tălpi, 3 astarlel daubez, 26 deto sovaz..., 75 oca mo: 
run, 37 deto crap, 7 procoviț[e]. 4712 oca săpun de ru- 
ffe]... 2200 gll, 5 oca tutun, 25 deto piatră văn[ăltă 
ocao, 59 deto cracatiță deto..., 207 bogasie de Tocatii 
...; 36 bogasie atișlii cazamirchii, 36 deto feţe, 45 deto de 
căte 10 Got, 10 musuluri roșii, 60 bogasie fețe, 6 alagele 
manite, 20 brăn[e) de mătasă mici, 20 bogasie cazamișchii» 
18 deto fețe... mutcalurți] teţin mar[i]..., 17 citur[i] fețe, 
7 şamuri alagele, 1 faț[ă] plapum[ă] de Serez..., 4 Samu) 
alagele albe, 16 coţi cutnie în furculiţ[â]..., 2 fesur[i], 2 
alagele mai proaste, Z ţitur|i] roşii, 2 ghiermesutur[i] albe, 
2 brăne şamur|i]. 11 cof sandal năramzati..., deto mătănii 
roșii, 2 saftien[e] negre... I păr. nădragi albi, 1 cantar 
mar[e], 5 păr. papuci făm[eJești galben[i), 4 păr. iminii negri, 
IO cacom..., 40 nastur[i], 250 lulele de spumă..., 7 covorră, 
4 ștuci pănză borangic, I putini scrămbiţ, o ibrişim. 

Lăn[ă] ce am adus comision pe sam([a] lui Domnul Imeș!: 

4204 ocă lăn[ă] ţigaie, ocao bani 23. 

11586 deto deto, ocao bani 24. 

238 saci de pănz[â] cu sfoar[ă], bani 51. 

Chiriia la saci ce i-am dus la Giurgiul... 

Leg[ä]tur[a] sangepi, leg[ăltur[a] tanel, 40 cacomi albi... 
sticle rozol..., 9 ștuci ghermesutur(i] cu fir..., 11 bucät ci- 
tarii albe... 


1 Himesch, Familia aceasta trăeşte și pănă astăzi în Brașov. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMÎNIE 17 


1774 Noem. 1, cu ajutorul lui D[u mnezeu, marfă ce sa 
află în boltă și] am dat-o în sam[ă] Mitrului, cum arată în 
jos anum[e)]. 

„„„2 ocă Top mătase, 231, ocă mătase de saiu, fețe]; 9 
ocă mătase neagră, 376 dramur|i] mătase chenar..., ibrişim 
de Țarigrad fețe], ibrişim supțir[e] mohorătu, deto de Odrii, 
deto de Tricala, 712 ștuci fachioale negre, 806 coț şiretu, 
958 coț ceapar-șiretii, 484 bucăț găitan sacăz istambol, 532 
deto deto ibrişim, 320 deto deto bosneaagii, 31 topur[ï] tan 
găitan, 73!'k topur[i] selanic găitan, 61 păpuş gaitau de 
Odriï..., 529 ștuci cimbir-hasale biborlai, 7 cimbir verz mărcar, 
58 diirmale, boiamale și mucesemur(1]..., 1712 stoe pănz[ă] 
vărgată, 99 deto cafeslii și 2 cot de cămăș, I irbichir de 
Tocatu, 3! deto de Ienișer..., 6312 musurur|i] de lenișăr.., 
110!2 topur(i] astar[e)... și de Brașov), 102 deto deto înguste 
de Bras ov]..., 307!J2 păn[ză| de piriiaș. .., 17 fer prostu albii 
şi galben, 17 brăn[e] mar i] de Brusa, de mătas €]..., 1 testea 
brăn[e bilbil ciuz..., 14 brăn[e] naramgii..., 4 păr. mănuș 
muierești . .., 14 mărăm[i] de Olandiia mar[!], mici... 3 cutii și 
Got Gil guri de Lipsca... 273/10 testele călțun[i] de Serez, o păr. 
papuci cu mes voinicești..., 9 păr. meși singuri..., 82* o răsurli 
hărtie tricapelo..., 604 coale șic pe piele albă..., 106 lulele 
porţileaan[ă , 48 deto roșii fain, 380 deto proaste roș, 30 
hărtii metal... 27 păr. sponce de Braș(ov], 512 Il. bumbac 
torsu de Brașo|v]..., 6 ibrice de Țarigrad mar[i]..., 7 cutii 
tabac de Corfus, 12 deto sticle cu balsam, 76 testele aur 
bun, 4 deto argintii bun, 3 măturiț[e] de haine, 22 părechi 
felegen[e) cu farfurii all 5 cu mănuș, 2 ibrice de ceaai, un 
urcloruş, 3 păr. călimăr[i).i 7 păr. cărţi de joc, 14 blide de 
hreaan..., 409 litre săricică, 2400 anghinar[e]..., 2000 lulele 
de Braşo|v), 2 plapom(€]..., roz bogasie tocatișur|i] feţe, 
380 deto dinihlii albe marí... 8 antirie mar[i]..., 452 1l 
stafide negre ,de Tristi, 167 vedre oțătii, 6 chilimur[i] de 
Țarigrad... 1 lI, loţ 15 cuișoar[e], 2 D, lof 27 nucșoar[e], 
15 lot frunzășoar[e), 71%: Il. scorțăşoar[ă]..., 356 1l, piper, 
30 oc[ă] ghimbir turcescii, 120 Il. ţitfer pisată, 23!/ loț 
reventă, 118 ll. migdale, 164 oc[ă] cafea Iemen... 50!» 


74842. Vol, X. 


www.dacoromanica.ro 


18 GENERALITĂŢI 


oc[ă] cracatiţ|ă], 188400 oc[ă] răstic, 312 Il. comid, 262 U. 
sămănță de scoarță, 28 loț văpsală indih, 2529400 oc[ă 
smirnă, 2712 ocă] cerneală uscată... 26%, ll. cugnac de 
Beci, 89 litre deto de Ven[elțiia..., 13'/2 oclă] şerbetiă..., 
138 ll. tăbac de nas cu iagăr, 504 II. ciripie roşie albă, 
14 oc[ă] stafide negre de coş, 144 ll. smalță de oale... 
712 oc[ă] nevre, 66 oc[ă] tutun în abale, 212t4 ll. fidea i ma 
caroan[e]..., 263 Il. den de măsar, 6 ocă den de morun, 
3512 ll. burete, 34 ocă praf de tămăie turcească, 113!/a I. 
prezil vănătu, 82!/ Il. fărnabogo, 126 Il. pămănti roş galben, 


Sie Il. aur pergamentii, 92 H. lazur, 6512 ll. alice..., 8314 
ocă sacăz, 90 ll. tămăie de Ven[elţiia, I7! ocă săpun Ta- 
rabuluz ..., 55 ocă alun[e], 30 Il. scoice..., 54 ocă scumpie..., 


76! ll. coafe de năramză, 20 oc!ă] stafide noao roș..., 144 
ocă  mortogprac..., 137 oc[ă] fasol|e] turcească, 24 oc[ă 
confetur i], 70 oc[ă] candel, 119 ll. cosător..., 13! IL par- 
mazan, I5!2 ||. făclii albe..., 12914 ocă urez, 361 ocă 
năută prăjită alt de hiertii..., 19 ocă drojdii undelemni..., 
3 scoarţe de Tocati. 

1774, Noem. 6, am dată Mitrului marfă la boltă: roo 
ocă icre negre saclatel a f. 150..., 300 ocă măslin[e] 
burduf... 19 ocă smochine... 784 ot ceapir-şiretu..,, 
600 tărzale poleite..., 140 cofe] mierle]..., 23 ștuci ham- 
hanele. 

1774, Avgustu 1... Dăm...iar în samja] Mitrului 4!/2 ocă 
mătase ghizvez bun|ă]..., 366 dramur|i] mătasă chenar... 
582 deto mătase supțir[e] de Țarigrad ..., 31!2 ştuci fochioale 
negrul de Melenic.. ., 341 maţa: nastur|ij tob han de mătase 
„++ 10 scăndurți] cipce, 1 Il. moniş fir albii, galben..., 1 că- 
limăr[1] de alam[ă], 70 testele aur bun de văpsiti la biserici 
icoan[e] 4 deto arginti bun, deto, deto..., 31 IL olărloi..,., 
2354 cerneală uscată turcească, 8 ll. ciripie albă roşie... 
His ocă sacăz-mastih ..., 9 ocă alun[e] turceşti: .., 130 o<[ă] 
făioară turcească ..., 50 ocă candel turcescă ..., 107 ocă pu- 
cioasă bună, ciubuce..., 190 ll. ceaar[ă] de Braşov... 350 
ll. stafide în coș și o torbă..., 105 păr. margele de ceaară 
roșie. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOTUL BRAŞOVULUI CU ROMINIY 19 


[8 Avgust.] 155 ştuci bogasie merdimir..., 1414 ocă săpun izmir, 

1776, Iunie 22... Marfa de Slivin: g 

13 paftale de Tocatii civite, 2 la un loc, a f. 6; 40 civi- 
tur|i] haspaşa, bez strănse ca paftale de Tärnova ..., 10 ştuci 
cartonur|i] de Serez, 4 prosoape bune marți, 5 ștuci carto- 
nuch! de 'Tocatu. 

[27 Iunie.) 241 ocă mătase de hărtie, ror Il. cafea Ho- 
landiia, 326 Il. tăbac la lulea tăiatu, 

d brice... 500 ace croitoreşti,.,, 6 ceasoarnice de soare,,, 

[1776.] 15 dramuri mătase în par[a| focului, .., 4 feţe] pla- 
pum[e] de Ienişer..., 6 mărăm(i] de Holiandiia, galbene], 
marți... 67 aspricurți] şi de 'Tocatiă şi făndicuri), alt din 
hărtie, cazameschii atășlii ..., 24 loț cuglac de Bet. 21a 
l. mineum...,2 ll. badiiam (sic)... 47 ll. coaje de nă- 
ramză .,., 85 coț şalăi franțuzesci roș,., 

[1778.] 787 coţ găitan de lănă de Brașov, suta f. 2,40..,, 
5 brăn[e] bilbil ghiuz, popeşti, de bumbac mohorăte, f. 2,40 

+» 12 210 mat, ghiordan cu sărmă ,.., 6 ierbichiri de To- 
catii ,,., 26 oc[ă] dulceaațiă] chitră şi rodozahar..., 8 loț 
cărpășoarț[ă] .. ., 4 tabacheri] de bleh, 5 burduş golțe ..., 50 
bucăţi tanea galbin[ă)..., 4 Il. bumbac crud..., 10 oc. anu- 
mlel o povar(ă] bogasie şi alte calabalăcurți], iar aŭ adus chir 
Flor:..,, 24 ştuci eneia rupisiia,.., 8 ocă mătase de sac 
creaci ..., 2800 nastur(i de aram[ă] plini galbeni... 1 coti 
raş de Beci,..,23 păpuș galon moniș albi..., 19 lulele po- 
leite..., 31 ocă arnici gros..., 29 păr.sponce ţigăneșt[i]..., 
11 bogasie ortalarsi feţ|e], alagea de Rumele . .., 4 prosoape 
albe ..., 126z mäi scumpie..., 86 Il. cear[ă] de Boștin[ă), 
..  brăn[e] de lăn[ă] mici roş(ii]..., 3 saci de Harar gol,.. 

Dän aicea ieste marfa car e] s'aii aflati în boltă, Doamne, 
Doamne, fii cu milă spre cele sufleteşti, de voieşti, și la cele 
trupeşti bun; deci fie voia Sfinţii Sale. 

(1780.] 104 dramuri mătase roșistic,,. 

1780, Dechem, 40. Am isprăvitui socoteaala: nu săntu vred- 
nic să laudii pre D[ujmnezei; Doamne, ajută-mi şi la an[ull 
viitor: nu mă judeca dup al păcatelje| mele. 

1781, Ghen, 15, anume marfa car[e] rămăn[e] în boltă asupra 


www.dacoromanica.ro 


20 GENERALITĂŢI 


copiilor. Doamne, dăruiește-le darul Sfinţii Tale şi mult bin[e]: 
2434 ll. zahar ordinar ..., 34 păr. guri de fringhie..., 24 
Got Col de Beci..., 112 ocă roșcove. 


Negustorul înseamnă deci două categorii de marfă: acea 
pe care o adusese de la Sliven și aceia pe care o ţinea «în 
boltă», în prăvălie. Din aceasta din urmă cumpărai și te: 
ranit, tîrgoveţii romiîni din Țara Birsei și negustorii munteni 
ce veniau la Braşov. 

Făcînd şi în această listă de articole de negoţ împărțirea 
pe care o fâcusem în acea de la Brîncoveanu, mai veche cu 
trei şferturi de veac, constatăm schimbările ce urmează. 

Marfă apuseană şi ardeleană : Astare (căptuşală), bumbac 
tors, lulele ai sponci (şi ţigăneşti») de Brașov, mănuși pentru 
femei, mărămi de Olanda, guri adecă încheietori de Lipsca, 
hîrtie italiană, zisă fr/cape//o, ce se vinde în erisuri» adecă 
Riess, conf de 20 coli, hirtie sic şi metal, lulele de porțe- 
lană, argint văpsea, auripigment sai orpiment, tot văpsea, 
pentru icoane, chinovar sau fendir, coloare roşie, indigo: 
cindih», lazur, minzum alb, măturiţe de haine, urcioare, le- 
vent saii revent (lavande), cognac de Viena şi de Veneţia, 
tabac european cu miros de ciagăr», tabac de prisat sau 
«prezil», tabac de Pernambuco, smalţ, deg de morun şi 
cleiii de tîmplar (cmăsar> = Tischler) alice, «cugnac» sau 
«cutnac> de Viena ai de Veneţia, cositor, alamă și tinichea 
(«fier alb»), zahăr candel (sucre candi), cofeturi (bomboane), 
făclii albe, parmezan, «mărgele de ceară roșie», cafea de 
Olanda, ace pentru croitori, «şalăŭ» (şal) franțuzesc, ceasor- 
nice de soare, tabacheri de tinichea («blech» = Blech), cir- 
pușoare (torchons ?), oţet, anghinare, săricică, hrean, câlimări, 
cărți de joc, stafide negre de Triest. 

Toate celelalte mărfuri sînt turceşti. Întăiă toate felurile 
de species (cafea de Iemen, comid = gumă-arabică, smirnă), 
apoi «materii», stofe: arnice, mătăsuri de tot felul, ibrişin 
(de Constantinopol, de Adrianopol, de Tricala), şiret, găitan 
(de Chios şi de Constantinopol, de Bosnia, de Salonic, de 
Adrianopol), bogasii (fr. boccasin; de Tocat), alagele, cituri, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 21 


plapome (de Seres), şamalagele (alagele de Şam, de Siria; 
plural greşit: <șamuri alagele»), cutnii, ghermesuturi, sandale, 
citarii (aţe), chilimuri (de Constantinopol), scoarțe (de Tocat). 

Articole de imbrăcăminte: fachioale (coiffes), cimbire de 
pus pe cap, boiamale (băsmăli), dirmele (broboade), zrbichzre 
(de Tocat și de lenişer), musururile sau pînzele de Mosul (de 
lenișer), brîne (de Brusa), meși, papuci, iminei, nasturi de 
mătasă, paftale de Tirnova. 

Lucruri și obiecte de mobilat: perini de Brusa, căldari, 
ibrice, lighene, felegene. 

Fabricate: săpun (de Tripoli din Africa saii Tarabulus 
şi de Smirna saŭ /smzr), balsam, şerbet, mastică de Chios, 
cerneală uscată candel turcesc, dulceți. 

Să nu uităm tabacul de Corfu (și în cabale.)!. 


Trebuie să nu se uite că negustorul e un detailist și nu 
trimete însuși în Tara Romănească lucrurile ce se cereau 
acolo: aceasta împuținează numărul articolelor coprinse în 
socotelile lui și lasă totdeauna îndoială dacă nu cumva cu- 
tare din ele se întrebuința numai de Rominii, saŭ și Grecii 
şi Bulgari. din Brașov, chiar. 


Pentru o vreme cu totul tărzie, de la 1809 la 1814, avem 
însă o listă foarta bogată de lucrurile pe care le trimete un 
negustor romîn din Brașov unor ,detailiştť din Cîmpulung: 
Stoica Gogu și Popa Sava. Și de aici se va vedea că în patru 
sute de ani nu se făcuse o mare schimbare în exportul bra- 
șovenesc: 

«30 pietri silos de Răjnov, de frunte,a f. 3,15 k, Rf; 50 
ll. alicea, în 2 săculeț|e], tij, 78 k.; 10 ştreangurii] albe 
groase —,23 k.; 50 căpestră dto —,9 k., 6 leg. ciorapi de 
lăn[ă] cu roșu, cu vănăt, 8k. 30; 1 ștucţolţi îndoit, bun, la 
22 ştuc., I ştuc dto dezdoit; 5 chimire roșicu 4 cătăr[ămi], 
5 dto cu 3 cătăr[ămi), 5 tafture lungi cusute, 1 leg. covraci de 
mijl, 4 tacămurți] ocale de bleh, 5 păr. cisme roş mari] ră- 


1 A se compara pentru unele ar ole tariful vamal moldovenesc din vremea 
luf ioan Teodor Callimachi; Arch. romănească, IL, p. 242 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


22 GENERALITĂŢI 


tunde, 5 păr. dto, 15 păr. ascuțite marii], 5 păr. dto bădii, 
2 leg. teci încleiate, 4 leg. dto, 100 pieptin[i] de mijl., 76 
Got bete de postav, 200 ace cizmărești, 2 broaște cu arc, 
în direapta şi în stănga; 185 cuțite cu os de cerbi, 5o Il. 
bumbac tors, 10 ll. tabac în plunbă, 1 leg. pungi cu un 
ciucure, 4 leg. dto mici, 10 ocă fernaboc cerașpel, 10 oc[a| 
prizil roşu, 5 oc[ă] cositor vărgele, 5 oc[ă] albeală de Ve- 
neția, 1 ris flispapir, 100 ll. calacan verde, 109 Il. reez- 
vais, 3 tocur[i] lăzi, 40 coţ pănză groasă de Săcui, 5 ris 
hărtie de scris, 10 păr. șiuhuri bărbătești nemţești, și țolur(i] 
de lăn[ă] curat[ă)... Din chirie i-am dat Prahoveanului!. 
„Aceluiași:] 103 coț găitan vănăt săsesc, 195 coț dto 
negru... 15 ploște legate cu curele... 10 tăfture lungi cu- 
sute, 5 dto scurte, de omi mare, 2 leg. bice albe suțit[e] cu 
belciug, 10 ll, tabac în plunbă, cu miros; 10 Il. dto în bă- 
şici ord., 100 Il. zmalt verde, 1 păr. izmene, 2!/ ll. arnici 
vănăt supțir e], 100 piepteni de miljoc Giel, 50 momele cu 
alamă, 30 site Bricica, 4 oc[ă] praf de aramă, 50 amnare 
mari, bune..., 10 păr. pantofi de piele cusut[ă] și glaz., 40 pă- 
lării înnalte, 20 dto cu pastalcă căptuşlite|, bune, 50 dto- 
ordinar[e], 30 dto feţe, 30 dto proaste, 30 dto de copii, 14 
l. bumbac tors supțir[e]..., 24 ghiulur(i] aţă albă, neagră şi 
roș[ă|, 50 păpuş sfoară în doo... 22 Il. văpseală violet fain, 
2 leg. ciorapi cu roş şi cu vănăt..., 2 tul. (síc) lulele de 
lemn mici, 1 tul. dto de pămănt.-., 30 site mistrițe, 2 site 
alese cu văcălie..., 50 căpestre de cănepă bune, 5 chingi 
de cănepă cu cătărămi, 5 dto de lănă cu cătărămi, 2 viguri 
ganți bune, 4 leg. șurupurli] de buţi..., I ort. (s7c) gud de 
ham bune, de Sighișoar[a], 100 coț opt de mătase în 2 forme 
„.» I5La cof. arpăcaş mărunt. .., 15 pălării înnalte rumănești..., 
4 leg. brăghinare de milj., 5 tafturaşe de copii, 40 Il. pes 
mett de post mărunți, 106 col. bete de postav, 2!/4 ll. tiri- 
ghie pisat[ă]..., 2 Il. sărmă de fhier groasă... 1 păr. iz- 
mene la arpăcaș?, 34 Il. piatră acră roş|ă] turcească, 1 


1 Prahovenii eraii cărăuşil cari duceaii marfa de Brașov pină la Ploiești și 
chiar la București (Hurmuzaki, X, pp. XVI, XXX!) 
1 Adecă puse la un loc cu arpăcașii, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI OU ROMÂNII 23 


cutie noo cu coperiș.., 4 tocuri sticle de toatjă sama... 
4! ll, paler fain..., "oi Il. zahar fain..,, 1 păr. știvel|e 
nemțești, dintr'o piele. ,,, 2 I], violet indih Gin... 1 vig glugi 
mari, 12 |l. ferniboc strujit, 1 cămașe noo, ọ )l. piper, 
2 |. sărmă galbin[ă] supțirie], 17 oc[ă] cuie de şindrilță 
supțir(e], 3 tocuri sticle, candole, litre, cinzecur(i, . ., 5 
păr. papuci negri cusut cu cop, I păr. dto ghiurghiulii, 
I tacăm ocale de bleh, 5 sfeșnice de bleh cu scaun, 3 
lăzi tocuri la cisme... 10 covaţi de copii, 10 piperniţe, 
2 tul. călimare pestrii (s7c), ... 5 ploşte legate cu curele... 1 
trihter mare, 5 dto de miljoc, 5 dro mici de paporniţe, 5 
răziituri de miljoc, 5 dto mici.,., 2 tocuri hărtie de Brașov 
albă..,, 2 Îl. tirighie albă pisat[ă]..., 4 păr. pantofi voini- 
cești de miljloc)..., 500 ţinte de ulucă, 1 pach. bumbi galbin i 
scriș, I pach. dto sadea mici, 1 toc pieptini negristrămbi..., 1 
unbrelă tain cu oase de pește, dum, chiir Andrei Gogu.. 5 
712 pesmet de dulce cu zahar... 54 Got Dese verde fain, I 
ll. ţiperig..., 10 sovoan[e] cusute cu fir, 10 Il, pişcoturi 
proaspete fain... 1 tult basmale vinete cu flori şi cu pică- 
Dach). 2 tocuri] hărtie albă de Făgăraș, 12 coale şint 
(sic) galben, 21/: şocuri] (sic) cinzecur[i] verzi ,.., 10 ştu- 
cur[i] șovics de șters cismele, 1 toc hărtie de scris retezată, 
1 sută ștreanguri groase albe,.,, 19 coffe] ulei proaspăt... 
2 ll, clei de măsar, 1 sfeşnic de alam(ă] noŭ vărsat, 20 hărtii 
nasturi cu bumbi..., 50 pălării înnalte rumănești căptușite, 
30 dto căptuș(ite] cu patlică neagră, 20 dto cu patlici feațe, 
20 dto mai proaste, 20 dro de copii, cu patlici fețe, 5 pă: 
Jării înnalte după mod[ă], de neguţitor, 5 dto de copii, 1 vig 
glugi mari, bune... ., 50 coţ pănză eperiașer îndoit[ă] la 2 ştici 
cu proba.,., la oca candel bun alb... 5 Il, tăbac de nas, 
cu mir[os], în băşici..., roo l. zmalţ roș de siraţ, 100 Il, dto 
verde. .., I hort guri de ham bune..,, 3 ris fain papir mic... 
8 păr. pantofi nemțești, .., 10 chingi de sfoară cu cătăr[ămi), 
100 gresii bune..., 26 săceri bune... I pac bumbiscriș,,,, 
I ştuc patlice cu ape negri, 5 ploşte cu şirof de cositor..,, 
I leg. ciorapi de lăn[ă) cu vănăt, buni, bătuți,.,, 1 ll. scro- 
bială albă, 10 şocuri sticlărie de toat[ă] sama... 2 țol. 1 


www.dacoromanica.ro 


24 GENERALITĂŢI 


fringhie . . ., 18 lo[ţ] miambal adecă iarbă de găt, 1 sicriu mic 
pentru bani, legat..., 100 coț. beste (sic) de postav de Beci 
bune, 21J4 coţ roșe:vănăt, de Brașov, bună..., I tult cărți de 
joc franţuzești, 7 k..., 6 1l., 13 loț tiriplic albi de milj[oc], 4000 
ată (szc) galbin, gomboș de milj|oc]..., 4 stuci măhrămi vinete 
de copii mai mari ..., 5 ștucuri galon albii de miljloc]..,, 
stuer basmale vinete mici..., 214 ll. faioară de Veneţlia]..., 
1 pac drămbur(i] negri bune... 4 m. ace galbine cu gă 
mălie, .,1 tult lulele de lemn cu coperliș], 1 ștuc patlici teține 
cu flor i] tipărlite], 16 cofle linte bună..., 1312 II. fernaboc 
strujit,.., 12 ll. tovalle] de aramă..., 10 pălnii de milj oc 
„+. I Sicriii legat ferecat, .., 10 ocă săpun turcescu..., 5 cămăș 
noi mar|i], 2 ştuci galon de aţă albă, 1 cutie cepur[i] de 
bot ..., 2 ll. sărmă groasă de alam[ă]...; 50 momele de 
ciubuc Dr alam[ă]..., 90 coţ zeche albă lat[ă], 23 cof[e] unt- 
delemn bun ..., 1 butoi de jdezar (sic)... 240 ghiuluri aţă 
de cusut fel [feţe?]..., 2 leg. cu cărți legate..., 4 Il. prepa- 
rirten vainștain..., 25 Cot pănză rusască îndoită pe mos: 
tră... I hort guri vărgate de Sighiș[oara].. ., 3 Il. clei de 
măsariu ..., 7 păr. cizmulițțe)..., 12 ll. gheriștat fernaboc 

„+ 25 ll. alice...,3 șoc. glăjerie verde de toat|ă] sam[a] .. .. 
17 ll. tărățe de fet (sic)... 32 cuțite cu mădular pestrilțe] 
„+5 200 II. fhier nemţesc..., 5 păr. zăbale ordin. cu alam[ă 

„+ 3 ll, fernaboc mărunt, 1 toc drămbe negri... 10 pă- 
lăr[ii] măcelăr[esti] mari, 5 dto, căptușite cu baier..., 6 păr. 
ştivel[e] de vițel curate bărbătești, 1 dl. blaivasur[i fain[e], 
S dl. cărți de joc franțuzești, rumănești..., 10 cămăși poale 
mari, 10 dto de casă, bune; jh ll. camfor... 11 ll. făclii 
albe, vinete. .., 4 site brutărești cu 2 văcălii, 5 site de fâin[ă] 
cu I văcălie; 411Je coț postav vănăt de Braşov ..., de Beci 
„.+» 15 coț flanel[ă] albă de Braşov pentru cojoac[e], 5 ștuci 
nasturi de os roș pentru cojoac[e]..., 10 fuse de roat|ă], de 
bumbac, cu pristel..., 10 coarde de mate pentru roat[ă]..., 
30 păr. pantofi muerești fel. modi..., 1 lot vitriol albii..., 
1 leg. pile mari de ferestraie..., 3 cof|e] gris fain..., 2 H. 
anghelica..., 7 coț postav Raihenberg, 1 tult mănuş de 
piel[e] galbin[ă , bărbătești fain .. ., 3 cozonrocurț!] de căciul[ă] 


www.dacoromanica.ro 


NEGOȚUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 25 


muscăleşti sadea, 3 dto cu fir, 6 știvel|e] de cordovan marfe], 
bun[e]..., 15 păr. cisme fetești roș ascuțit[e], 1 păr. dto negri 
de porănceal|[a], 10 păr. dto roși mocănești ascuţit[e], 10 păr. 
dto neglre] cu ştichel așezlat]. făm[eești].. ., 2 läz viorea tocur[i] 
la cisme..., IO coţ pănză groas|a] la tiancurți]..., 250 păr. 
garofiţe cu șic..., 3 mii cuie cu ţintă, 2 mit deto cu urian 
L.u 135 Got pănză înnălbită, supţire..., 50 Il. săpun de Bra- 
ŞOV... I așternut de plisă pentru masă..., 6 funii de legat 
mărfr..., 20 de palării măcelăreşti. .., 20 pieptini pe 2 parți, 
cu dinți mărunți ..., 17 izmene de casă, supţir|i]..., 2 bu- 
toie de brad. .., 504 II. fhier ecurtu..., 6 soen geamurți] 
de milj|oc] şi mici. .., 30 site de mălai..., 60 Il. tortu albu 
„+5 zăbalļe] ţigăneşti spoite cu alam[a].. ., 6 tul. cărți de joc 
rumjăneşti], franțuz[ești).. ., 109 eot top de mătase. .., 1 ciaslov 
bogat cu toate rănduele [e] bisericești 10 k., 1 psaltirie bo- 
gatlă]. 5 k.; 30 spicur[i] de curărar..., 45! 1l. metal la un 
clopot, lemnu de asupra, legat la faur, cureaoa la limbă; 10 
loț tinober pisat..., I păr. sfeșnice de biser[ică] ploscar..., 
5 chimire roș...., 300 coț găitan rumănesc vănăt..., I păr. 
cununii de bleh albii..., 2 leg. pungi mici vinete..., 50 
spicur|i] de curea. .., 2 leg. bice albe cu belciug ctucur mare] 
++» 200 flori de hărtie roş cu șic..., 7 strae vărgate roș..,, 
25 pieptini Gopes rar[i..., 1 ceaslov mic bogat, 3k...., 20 
păr. papuci făm[eești] cu fir . . . 52 cuțite cu os de mădular..., 
I cămaș|ă] casă la bumbac. ..,-80 coase... 50 ciocane albelungi, 
2 ll. piatră pucioasă, 4'2 ll. poști..., 5 ll. salitră bunjă]..., 
20 coț flanel[ă] albă de Beci, în 4 ițe; 20 coţ dro vărgat 
săngiapiuri, 100 coţ anghinet fain, 100 păpuși] sfoară Sighi- 
șoar|ă] lunguiaţ[ă] ..., 25 poști la o pungă..., 2 ll aurum pi- 
gument grunji..., 5 păr. ciorap[i lungi păn în genunche, So 
coţ pănură albă de Zărnești... 5 păr. zăblaie spoite (2) 
săsești, fár alam(ă], trainic[e]; un bund la 5 ţăsăl[i] spoite, 
cu 7 răndur(i]..., 2 leg. pile în trei muchi..., 218 Il. ter- 
pentin..., 1 vig glugi mari peloaslel, 32 coţ postav negr[u]- 
verde de Braşov, 20 coţ dto în 2 peri, 14 ris șifstuh de 
Brin vănăt, ro ploște legate cu cosoie, 22! coţ barcan 
vănăt cu ape..., 14t2 ll. table de bleh neg[re] mar ï]... Ai 


www.dacoromanica.ro 


26 GENKRALITĂ ŢI 


Il. Gut de aram[ă) roș|i] pentru un cazan..., 30 ll. Desmet 
cu anason de post..., 4 straie roş milj. păroas(e], ...5 cu- 
rele țăntate..., 1 săculeț de pănză bătut[ă)..., 4 pac. pole- 
ială albă, galbință ..., 1 broască la lădiț[ă]..., 10 coț flanel 
verde de scurteci, lat..., Ta tul. cozonrucurți] cu galbin și 
alb, —sadea nu am găsit; 20 tul. nastur ï] de os sadea, de nă- 
dragi... 70 ll. lumin d de ceară..., !2 cof[ă] unt de brad... 
10 pălfării] modi, marți], proaste. .., 100 ştreangurți] de Sighi- 
şoar a , lungi, groas[e|; 10 ll. clei de Beci pentru măsar(i]..., 
200 coase de Ştair; 50 seceri cu mănuș..., 3000 ţinte 
de șeatră mai Innguleț[e]..., ro sfeșnice de bleh alb cu scăunel 
de lemn... 9 II. cremotartar albă, piat[ră]..., 300 păpuș 
sfoară lunguleaţ ă] supțire de Sibii, 2000 ţinte de șatră, 95» 
oc[ă] piroane marfi] și mici.. ., 50 sfredele marți] și mici..., 40 
cămaş de Racoș curate, de casă; 30 dto poale, curate.,,, 
(Dia ll. piatră-vănăt[ă] mar[e ..., 41/2 IL. rumeneală roș(ă]..., 
10 ştraie vărgate cu roș..., I8 sărici bune, proaste; 19 țoluri 
dărstărești mar i] la legat..., 100 pietre flos de Cotlea fain... 
131 cot pănză groasă sprijinită mai înnainte..., 3 potire cu 
discosurile lor de cositor... 30 butelii] vutcă fran țuzească .. ., 
100 păr. ciochine albe..., 5 fuse de bumbac..., 1920 covrici 
mici marunţi, 214 ll. gogoș romeneală roș fain..., 770 turte 
dulci..., 2 tul. farfurii de masă..., 10 Il. șoricie..., 50 oase 
de ciubuc[e] cu roat[ă]..., ro coarne de sare (sic); 6 păr. 
pantofi cu flutur|i]..., solniţ[ă]..., 2 borcänellel de dughia- 
nă..., 2 păr. clește..., I masă de bradalb..., 4), Il. cristal 
franțuz[esc].... 1 şoc tigăi de cafea], de miljoc..., 55 burghii 
mari și mici sfredlele, 27912 Il. reet (szc) superfain..., 214 IL 


franţuz crinșpan..., I burloi ulei proaspăt... I pămătuf de 
spoit... 5 ris hărtie mucavă mar[e]..., 10 cofit gcal[e), 
pentru argint ep... ţinte ca parao ..., 300 coţ batistă albă 


după probă ..., 1 păr. cipici negri blăniţ, făc[uţi] pe măsur[ă]..., 
2 capite de frăne negr[e], 2 cadre chipuri [a] k: 48 [1823]... 
10 pieptini popeşti cu dinți mari..., I ll, spumă de mare] 
pentru netezit pănza, de lfa] Orghidan..., 2 loţ spirt de cam- 
for[ă)..., 10 pălării săcelen[e], ro dto căptușlite] cu blan â).. ., 
I sul flispapir negru... 5 pălării nemţești înnalte, 20 coț 


www.dacoromanica.ro 


bei 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 27 


zasaficurți] albastre după] proba, 2 bochetur[i] focht! de 
catifelțe grenat lungi (); 3'2 coț patlici lat[e] pe probă, de 


închis cocoanele..., 2 pac nastur[i de cositor cu lumin[i 
Toş..., 50 cuțite cu furculiţ[e] cu cerbii [1816)...; Wa ll. 
chinovar pisat, roș...; pentru un ciasornic diresul, spălat...; 


5 loţ şolran franțuzesc fain..., 100 flori de Braşov cu şic.., 
50 cuțite de Zărnești bune mari cu cerbii..., 50 cuțite de 
Zărneşti cu plăsele de cerbit,.., 


Aceste înssmnari îmbielșugate arată mari şi însemnate 
schimbiiri. După întăia perioadă, în care Braşovenii trimeteau 
peste munte, afară de postavuri — şi încă făceaii şi ei postavuri, 
mai proaste —, tot lucruri făcute în atelierele lor saù ş 
culese de ei pe cimp, dupa perioada a doua cînd negustori 
braşoveni, mai mult Greci, Bulgari, Romini, adic din «Țara 
Turcească» marfuri răsăritene, pe care le trimet, cu cîştig, în 
Ţara-Romănească, o a treia s'a deschis în a doua jumătate 
a veacului al XVIII, şi ea va ţinea pănă pe la 1860 tocmai. 

Mărfurile răsăritene din lungul catastif sînt de tot rare: 
«piatră acră roșă turcească , «săpun turcesc», şi atit, 

Rominii le jean de-a dreptul din ţară, de la negustorii lor, 
şi tot mai puţine. Ele sint contrafăcute adesea în Apus, de 
unde vin pănă si «ọase de ciubuce». 

Încolo se trimet tot fabricate apusene. Unele dintre dînsele 
sint mai mult pentru țeran: pe acelea acum, ca totdeauna, Sasal 
le face însuşi. Îmbrăcăminte: «pălării înnalte rumăneşti», «pă- 
lării măcelăreşti», «pălării săcelene», cu panglica saii «patlica» 
neagră sau «feţe», adecă moirée, glugi, zeghi, brăghinare, briie, 
cizme, cizmuliţe, «feteşti>, rotunde, ascuţite, chimire, «tafturi», 
«tăfturaşe», sarici, ţoluri. Unelte: teci, piepteni (și popa: 
«cu dinţii mari»), broaște, cuțite, pungi, ploște, site de mă- 
laiii, amnare, șurupuri, cepuri de but, burghii, zăbale, nasturi 
roșii de cojoace, fuse, pile de fierăstraie, cuie, piroane, cio- 
cane, coveţi pentru copii, ţăsăli, bice, coase, cleşte, tovale, 
pilnii, lazi sau «sicrie», ș. a. Se mai pomeneşte hirtia de 


1 Arch. IBrașovului, 1V, U, 71, 


www.dacoromanica.ro 


28 viNURE 


Brașov şi de Făgăraș, «pănura albă de Zărnești», sfoara, 
ştreangurile de Sighișoara, șurupurile din acelaș oraș, sfoara 
de Sibiiii, pietrele silosuri din Țara Birsei, găitanul săsesc, 
pînza aspră e«secuiască». Tot de la Sași vor fi venit lucru- 
rile ce se fac din acel «fier alb>, tinicheaua, «blehul>, care 
înlocuiește prin ieftinătatea lui vechiul metal masiv și trainic: 
table, sfeşnice, ocale, cinzecuri, cununii. Flori artificiale, «cu șic>, 
deosebi sau «în bocheturi», se fac destul de fain şi la Braşov. 
Chiar si dintre fabricate de modă, «modi» — cum zice ne- 
gustorul nostru —, unele vor fi fost lucrate în Ardeal; astfel 
toate felurile acelea nouă de ghete, care înlocuiesc papucii 
turceşti din timpuri: «știvele (S/zefe/) nemţești dintr'o piele», 
«ştivele de vițel», «pantofi», cşiuhari nemțești 
cu vax: cu <șovics>. 

Dar mărfurile cele mai scumpe, dacă nu cele mai multe, 
vin de aiurea, din depărtarea europeană. Și Sașii sînt numai 
niște mijlocitori. Unora li se spun locul de origine: «șifstuh 
de Brin» (Schiff stuck de Brünn), coase de «Ştair» (Stiria), 
«cămăși de Racoş» (KRakos), pinză de Eperjes, postav de 

Beci» (Viena), «foișoară sau albeală de Veneţia» (fard), postav 
de Reichenberg, flanelă de Beciii, cristal franțuzesc, vutcă 
franțuzească. Tot de-acolo trebuie să fi venind și altele fără 
proveniență indicată : umbrele, galoane, hirtie sugătoare 
(fiispapir), văpseli: calacan, reezvaisul», «blaivasul», sticlăria 
sai «glăjeria», batiste albe, ş. a. 


E 
H E 


, toate unse 


Din multele scrisori romănești ce se păstrează pănă astăzi 
în archivele Brașovului alegem pe acelea care privesc acest 
negoț: din ele se va vedea împrejurările în care el se făcea, 
Serisorile sînt așezate după articolul la care se raportă. 


I. Vinuri, 


Viile tert au fost în timpuri foarte nouă în minile boie- 
rilor. La Pitești mai ales se făcea pe vremea lui Brîncoveanu 
vinul cel mai căutat. Domnul căuta să-l desfacă pe preț 
bun — de și se apăra întîmplător de învinuirea că ar fi ne- 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAȘOVULUI CU ROuîNIt 29 


gustor şi s'ar «hrăni» cu această muncă desprețuită —, şi o 
cronică dușmană îl învinuieşte astfel pentru întrebuinţarea 
puterii domnești ca să iea preţ bun pe vinuri: Şi aduce 
rachiu și vinuri stricate den venitul casii lui al împărța pe 
la neguţtori și pe la ţară cu prett mare, și pune de plate în 
silă» 1. Constantin Cantacuzino Postelnicul, care avea vii în 
tinse în vestitul deal al Ştefăneştilor, și fiii sai vor fi desfacut 
vin ca şi ruda lor, Brîncoveanu. În cară ce urcau numai cu greu 
pe drumul Prahovei, buţile de vin muntean mergeau la Brașov, 
şi de aici «vinul romănesc> se răspîndia măcar în tot Ar- 
dealul. Del Chiaro 2 îl pomeneşte cu laudă, ca unul ce la 
băut adesea la mesele lui Vodă a l-a primit în dar şi acasă, 
şi el vorbeşte de vinzarea lui bună peste hotare. 


I. 


[Formule de salutare slavone.) Iar de la un bun prietănu șa 
în toată vreamea de bine cugetător al dumnital[ej, iermonah 
Dionisie, egumen de Cămpulungii, [prete nie së libov curat tri- 
mitem dumnital(e . Alta, cinstită cartea dumnital[e] venitu-mi- 
aŭ, și cu bună dragoste o aam priimitu, së de toate ce ne-ai 
scrisii dumneata, pre rănd înțeles-am, șă, cetindii cinstit[ă] scri- 
soarea dumuital[e), dat-am laud|ă] milostivului Dumnezeu, căt 
am auzită și am înţeles de bună sănătaatea dumnitale. După 
aciasta scrisu-ne-ai dumneata, pentru răndul vinului, că este cam 
scumpii ; ci să ştii dumneata că aicea prelocă este vinul cel 
mat prostii într'acelprețu; ce am socotit, pentru voe dumnitale, 
să meargă së cestu vin, care este de frunte, ca cel mai prostu, . 
şă iată că am trimis șă vinul. Ce vei vedea dumneata șă mai 
bine, ce bucate săntă, Însă, cumi vei socoti dumneata ca 
sănti bucatele, așa-i3vei socoti şi prețul, că noi n'amă putut 
înfrănge voe dumnitale, ca să avem prietenie cu dumneata, șă 
mai adevărat oamenii den cetaatea dumneavoastră l aŭ ruptă ? 
căte cos[tande] 60, pre ban gata, șă iată iar pentru voe dumni- 


1 Cronicele muntene, p. 106. 
2 Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, Veneţia, 1718, p. 58, 
3 Adeză l-aii hotărît, 


www.dacoromanica.ro 


30 VINURI 


tal[e], ca să vie vinulă întregň, nu l-am trimis pre alţii, ce am tri- 
mes carul cu oamenii miei, pentru credența. Șă alți! aŭ cerșut 
năemă de aicea pănă la Brașeav căte 12 bani] de vadră, iar noi 
l-am lăsat căte 1 costlandă], pentru voe dumnitale, însă în voe 
dumnitale să fie, că de spre noi nu va fi nič o băntuial|ă]. Nici 
noi să Dog pogorăţ de tot den preţul vinului, ca să putem 
posluşă şă de altă dată Măriei Tale, că estempu foarte se-aii 
căotatii acestii fel de bucate. Alta, am învățată feciorii noștri 
să ne ià vre o 40, 50 de găleate de ovăsii, ci, de nu vori 
găsi mai de grabă, noi ne rugămi dumnitale să faci dumneata 
osteneală pentru voe noastră, să ne dai de la dumneata. lar 
dumneata vei socoti în preţul vinului, și, căt se va vinde 
ovăsul în cetate, și de ce va fi poftă și porunca (dum) dum- 
nitale, foarte vom fi bucuroș a sluj|i] dumnitale în toată vreme. 
Aciastă vestimu dumnitale ` milostivul Dumnezeii să veselească 
pre dumneata întru ai mulţi şi bunt, Pis mt Dech, dni 3, 
vlt 7160 [1651]. 

Întru tot bun-voetorii se de binel[e] dumnetal|e| pohtitoriu : 
ermonah Dionisie, igumen. 

V°: adresă slavonă. Pecete brună neînțeleasă !.| 


2. 


+ Intru tot cinstit și ca un părinte al nostru dumnelui 
giupănul Mihaiii, marele-giudeţu cinstitei cetății Brașeului, 
Să fii dumiata sănătos. Mli]i[ojstivul Dumnedzău să trimița 
multă pace și sănătate dumital|e], înpreună cu toat[â] cin- 
stit[ă] Curtia duml[ijtal[e). Să vei osteni dumiiata a şti şi de 
noi, cu mlijla lui Dumnădzăi și întru cinstit norocul Mării 
Sale lui Vodă aflămu-ne cu sănătate. Altă, pentru vinul ce 
ni-al scris dumneata, pentru 2 vase, trimis-am la Cotnariu, 
să cunpere, pecum ne scrii dumiiata, ce nu știm cum va 
fi den preţu: înțeles-am că vin san făcut prè puţăn, c'au 
străcat bruma viile ice; cum a fi, poate că vor lua. Alta, 
pentru răndul banilor, ne rugăm dumlijtal[e] să nu bănuești 
dumneata că n'am putut să trimetem într'aiastă dată, că nu 


1 N° 623 


www.dacoromanica.ro 


NEGOȚUL BBAŞUVULUI CU ROMINII 3i 


foarte înblă drumul, şi avem şi cheltuial[i] multe acmu pe 
trebel[e] Ocnii, că le facem toate de iznoao; ce foarte vom 
nevoi, peste puţine dzile să-i trimitem. Alta, iarăş am trimis 
pre omul nostru, pre Stant, pentru hier albu?, care este de triaba 
mănăstirei a Mării Sale lui Vodă, și i-am dat şi oarece bani. 
Deci ne rugăm dumlijtal[e], de va fi nemerit nesca: negu- 
țatori şi să fi adus de acel hier, cu învăţătura dumliltal[e] 
ne rugăm să să opriască pe sama noastră; iară den prețu, 
pecum s'ai luat și mainte, să va da. Şi acmu ce gandim că 
va fi acmu mai eftim, căce este și șocodolom (sz7c)5, măcaru 
niam ruga dumlijtal|e), să faci dumniata bine să s|ă] ià pe 
credinţa dumjiltal|e], şi să-l aducă Stan mai curund, pentru 
sa să lucreadze, să nu stiă lucrul. lar banii, precum să va 
tocmi, noi vom trimite cum mai curund. Foarte ne rugăm du 
mțijtalje] pentru acest lucru, să ne faci dumneata aciastă is- 
pravă; iară. să vor fi neguțătorii de pre aiurea, tot ne rugăm 
dumlijtal[e] să faci bine să dai, iară noi fără zăbavă om tri- 
mite dum[i]tal[e), și de la Măriia Sa Vod[ă] încă va fi cu 
mulțămită dum[ijtal|e]. De aiasta ne rugăm dum[iltal[e]. Să fii 
dumneata sănătos. 


U Ocnă, vt 7165 [1656], Oct. 19. 


A dumlijtal[e] ca nişte fii mai mici și prieteni: Dumitrașco 
Boul și Miron, Cămărașii de Ocnăf, ne închinăm dumliltal[e| 
cu mult|ă] sănătate. 


Ki Întru tot cinstit și ca un parinte al nostru, dumiialui 
giupănul Mihaiii, marele-giudeți cinstite: cetății Brașeului, 
cu cinste să să dea, 

[Pecete neagră cu semne și inițiale ce nu se pot înțelege?.] 


1 Acesta e Stan de la Ocnă, trimis la Brașov în 1645 pentru piata unor 
argiutării. V, $ sfoară, an. 1645. 

= 'Tinichea, 

3 Ungureşte: nuntă, 

* Dumitraşco nu era cunoscut. Cf. Studi? și d c, V, pp. 616-7 Pentru Că- 
miraşul Miron v, § argini, an. 1632, 

5 N, 631. 


www.dacoromanica.ro 


32 VINURI 


3. 


“+ Io Costandin Voevod, bjiiu mlst. gsdnii zeml. vlahiscoe. 

+ Cinstiţilor şi al noștri de bine voitori, dumnealor tot Sfatul 
cetății Brașovului, sănătate și tot binel[ei pohtim dumnea- 
voastră de la Dumnezeu. 2 cărți ce ne-aţ trimis dumnea- 
voastră cu dumnealui jupănut Taeo Ghiorghe, aŭ venit, şi de 
a dumneavoastră sănătate ne-am bucurat. Alalte ce ne-ați 
scris, am înțeles Întăiu, pentru aceaia ce San întămplat cu 
vinurile ce să ducea de la Campul lungu la Braşov, și 
le ap luca: Cruţii!, ne scrieț dumneavoastră și ne pobtiți ca 
să nu lisăm să rămăe și ai dumneavoastră cetățean: și oa- 
men noștri la atăta pagubă. De aciasta veți ști dumnea- 
voastră că no: mai nainte, pănă a nu ne veni știre de la dum- 
neavoastră, înțelegănd dentr'alții pentru aceale vinuri ce au 
luoat Cruţii, ne-au părut foarte răii de aciasta, căci, deși au 
cu dumneavoastră vrajbă şi nedragoste, iar cu oamenii țărăi 
noastre Dan nici-o treabă, să-i prade, şi, de 'ndată ce 
am înțeles, am trimis 2 randuri de oameni la "upon Cal- 
nichi Petre, pohtindu-l să pue lucrul la o cale, să nu rămăe 
oamenii noștri prădaţi!. Ce păn acum nu ne-aii mai venit 
răspunsu de la dănsul, iar, ce răspunsu ne va veni, veţ avea 
şi dumneavoastră știre. Ne mai scrieți dumneavoastră că aţi 
înțeles cum că aŭ eşit aici la noi în țară o dajde pe vite, și 
vă 1ugaţi pentru oamenii de Lara dumneavoastră, carii Sau 
trecut vitel[e) aici, pentru răutăţile ce sănt acolo, ca să po- 
runcim să nu le facă supărare, De aciasta vet ști dum- 
neavoastră, că, ajungănd țara aciasta la mare greă, de vreame 
ce i s'aŭ dus numele la Poarta Înpărăţii turcești cum că în 
tr'aciastă țară s'au strănsu atăta om și atăta dobitoc, și den 
țara turciască, și den ţara ungurească, și den Moldova, de iaste 
plină de oameni și de dobitoace, și, cu acest nume mare ce 
san făcut ticăloasei de țări, ne-aii încărcat cu dările, căt 
iaste peste putinţa săracilor, și nu mai contenescu cu cerutul, 
— ce, avănd mare păs și supărare de bani, n'am mai avut ce 


1 Ostașit prădălnici aY lui 16k6ly şi apo) aY lut Francisc Ráköczy, — Cou, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAȘOVULUI CU ROMÂNII 33 


să facem într'alt chip, ce ne-aii căutat de nevoe de am scos 
seama a doao pevite!, cine pe căt va avea să plătească, și aşa 
s'aii socotit cu tot, Sfatul și boerimea noastră, ca să ajute 
şi striinii pe pămănteani la acest greii. Care aciastă dajde 
numai estimpu va fi, iar, dănd Dumnezeii să mai răsuflăm 
den greul ce ne aflăm, altă dată ca aciastă dajde nu va 
mai eşi. Însă iat[ă] că pentru dragostea vecinătaţii dumnea- 
voastră am socotit, pentru oamenii de ţara dumneavoastră ce 
sănt cu dobitoacele aici, ca să nu dea un ort de vită, precum 
dan pămănteanii de aici, ce am scăzut al treilea ban, adecă 
dentr'un ort 11 bani?, şi am lăsat să dea numai căte 22 de bani 
de vită, și așa am dat poruncă celor ce umblă cu aciast[ă] 
dajde pen judeaţe, ca să ià de la oamenii Dräi dumnea- 
voastră numai căte 22 de bani de vită; mai mult să nui 
supere, precum mai pe largu și de Ja dumnealui jupănul 
Țaco Ghiorghe veţi înţeleage dumneavoastră. Aciasta, fi 
mila lui Dumnezeu să fie cu dumneavoastră. 
Ghen. 23 d., 7213 [1705. 

De bine voitor dumneavoastră: Jo Costandin Voevod, 

[V*:] + Cinstiţilor şi ai noștri de bine voitori, dumnealoru 
tot Sfatul cetății Brașov[uliui, cu sănătate să s[ăj dea. 

[Pecete mare rotundă ?.] 


4. 


f Io Costandin Voevod bj. mist. gdnii zeml. vlahiiscoe. 

+ Cinstitul și al nostru bun priiaten și de bine voitor, dum- 
nealui jupănul Ghiorghe, marel[ej-județ al cinstitei cetăți 
Brașovul, sănătate și tot binele] pohtim dumital[e] de la 
Dumn[ejzei. Cinstită cartea dumital(e] o am luat, și de bună] 
sănătatea dumitale ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dum- 
neata pentru carăle ce ar fi să vie den țara dumneavostră, 
să cumpere de aici den ţară vinuri șialte bucate, și ne poh- 
teşti dumneata, înpreună cu alalt cinstit Sfat al dumnea- 


1 Întăia samă de dijdi fusese pe capete. 
2 Dec un ort e 33 de baal. 
8 No 353. 


75703. Vol, X 3 


www.dacoromanica.ro 


34 VINURI 


voastră, ca să n'aibă val de văcărit!,—de aciasta, pentru voia 
dumneavoastră, iat[ă] că am poruncit și la județul Muşcelu- 
lui și la județul Prahovei, celor ce umblă cu dajdea aciasta 
a văcăritului, pentru căte caar[e] vor veni de acol[o], den 
Ardeal, ca să cumpere bucate de aici, den ţară, să să fe- 
rească de dobitoacele de la carăle acealea, să nu le facă 
nici-o supărare, şi vor aveă paace. Pentru rândul casii ce 
ne scrii dumneata ca să te ertäm, că nu ne-ai putut isprăvi, 
iar aducändu te Dumnezeii sănlăjtos de la Gabun, zici dum- 
neata că ne vei isprăvi, de aciasta noi nu pripim pe dumneata, 
iar, încăș tot pohtim şi ostenim pe dumneata, să nevoești ca 
să ne isprăvești căt s'ar putea maifăr zăbavă, și să ne scrii 
dumnțeajta căți bani facă, să-i trimitem. Pentru răndul Bra- 
şoveanilor, precum am făgăduit dumitale, de cănd era jupănul 
Ghiorghe 'Ţaco aici, așa am fâcut, și de atunce am isprăvit, 
că dentr'o mie de ti ce era legaţi, i-am scăzut 200 ti, și aŭ 
rămas pe 800 ti, și, de alte obiceaiuri ce n'aii avut încă, am 
poruncit să nu-i supere?. Pentru 12 buţi cu vin ale dumital[e], 
ca să poruncim să treacă făr[ă] vamă, iat[ă] că am făcut 
carte la vameșii de la Văleani, să nu facă nici-un val pentru 
vamă, Și iarăş ale dumital[e] pohte, ce vor fi pen putinţa 
noastră, nu ne vom apăra. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui 
Dumnezeii să fie cu dumneata. Ghen. 10 d., D 7216 [1708]. 

De bine voitoriii dumital[e]: Jo Costandin Voevod. 

[V*:] f Cinstitului şi al nostru bun priiaten și vecin de 
aproape, dumnealui jupănul Ghiorghe, marel[e)-judeţ al cins- 
titei cetăți Brașovul, cu multă sănătaate să s[ă] dea. 

Pecete mare rotundă.) 


5. 


+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gspdnii zeml, vla- 
hiiscoe. 


1 Vitele de la care. 
2 Pentru Braşoveni! din țară, v. capitolul Șchei. 
3 No 415. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOȚUL BRASOVULUI CU ROMÎNIŤ 35 


 Cinstitului, bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, 
în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe, 
marele-judeţ al cinstitei cetăţi Brașovul, sănătate şi tot binele 
pohtim dumitale de la Dumnezeii. Cinstită cartea dumitale 
ce ne-al trimis cu sluga noastră ce aŭ fost acolo, o am 
luoat, den carea înțelegănd de a dumnetale bună sănătate, 
ne-am bucurat și am dat laudă lui Dumnezeii. Alalte ce ne-ai 
scris dumneata, am înţeles. Pentru arginturile noastre ce aii 
fost să ne aducă de acolo, cum că nu s'aii fost lucrat bine, 
ce s'aă apucat acum jupănul Ghiorghe Mai să le lucreaze 
de iznoavă, și aŭ zis că păn într'o lună le va găti și ni le 
va trimite, de aciasta bine ar fi fost, cei ce le-aii lucrat, să le 
fie lucrat bine, precum le-aii fost tocmeala, să nu ne fie dat 
de zminteală. Dar, de vreame ce aceia nu San nevoit a 
face lucru bun, noi poate fi că vom mai aștepta o lună 
precum aŭ zis jupănul Ghiorghe Mat): numai pohtim pe dum» 
neata tot să-i dai grijlă] ca să înbărbăteaze să le isprăvească 
Dän în tomnă și să mi le trimiță, că plata ce aŭ fost, am 
dat mai de nainte. Pentru casele noastre den Brașovul Vechiu, 
ce am fost pohtit pe dumneata pentru 2 obagi ai noștri de 
la Sămbăta, ca să vie să șază în casele acealea, de care ne 
scrii dumneata că pănă acum n'ai știut nici dumneata, nici 
alalt Sfat al cetăţii ca să fim avănd noi case în Brașovul 
Vechiii *, de aciasta, de aţi știut dumneavoastră au de oa 
ştiut, noi aceaia nu știm: poate și fi doară să nu fiți știut; 
iar vei ști dumneata că noi aceale case le-am cumpărat de 
la jupănul Nica. Hogea, de sănt vre o 6, 7 ani, și ne-aii dat 
şi scrisorile căte ap avut de la cei ce le-aii cumpărat și 
dumnealui, și de atunce tot noi le stăpănim, numai, după 
ce le-am cumpărat, ne-aii pohtit jupănul Nica de le-am lăsat 
iar pe seaama dumisale, ca să-i şază niște oameni şi să-și ție 
neşte cai ce are, iar apoi, lipsind dumnealui într'altă parte, 
şi înțelegănd că acei oameni aï dumisale ar fi avănd de 
grij|ă] foarte prost acelor case, am zis să lipsească, să nu 


1 V, $ argint, anul 1708. 
? V, pentru aceasta cap. Pribegit, 


www.dacoromanica.ro 


36 VINURI 


mai șază. Pentru aceaia am fost pohtit pe dumneata pentru 
acei 2 obagi ai noștri ce vor să șază în case, să le pă- 
zească, să fie nesupăraţi. Pentru care lucru de patt ştiut dum- 
neavoastră păn acum de aceale case că sănt ale noastre, iar 
de acum să ştiţi că, precum am zis mai sus, 6, 7 ani sănt 
de cănd le-am cumpărat de la jupănul Nica, și tot le stă- 
pănim. Dumnealui jupănul Nica însă ne scrie, de la Beci, că 
iaste viitoriă, şi far zăbavă va veni. Ce și dumnealui vă va 
spune dumneavoastră cum că ni le-aii văndut, și pohtim pe 
dumn[ejta iarăși pentru acei 2 obagi de la Sămbăta!, viind, 
să fie de paza acelor case, să aibă odihnă. Alta, facem știre 
dumital[e] că acolo la casele noastre avem niște vinuri ale 
noastre, şi de'ntraceale vinuri iaste să dăm 2 but cu vin 
dumisale ghen[erjariului cestui noi ce aŭ venit acum, jupănului 
Crihpaum. Deci iat[ă] că am trimis pre sluga noastră ca să 
cearce aceale vinuri, să vază, sănt bune, și, de vor fi bune, să 
i să ducă dentr'acel vin, iar, de nu vor fi bune, nu trebue 
să dăm vin prost unui om mare şi de cinste ca acela. De 
care pohtim pe dumneata să zici dumisale ginerelui du- 
mitale jupănului Ghiorghe Țaco (căruia ne închinăm cu să- 
n[ä]tate și-i mulțumim dumisale de cereașăle ce ne aŭ trimis) 
să ostenească dumnealui pentru voia noastră acolea la casele 
noastre unde ne sănt vinurile, să le cearce, că dumnealui va 
putea cunoaște ce e bun și ce e prost, și, de va socoti dum- 
nealui că vor fi bune, ca să poată fi de treaba acelui om 
de cinste, să aleagă 2 buţi, care va fi vin mai bun, mai ales, 
ca să-l încarce sluga noastră, să-l ducă la Sibiiii, la ghene- 
rariul. Și pe dumneata încă te punem la osteneală să porun- 
cești ca să s|ă] facă 2 cară cu cai, de acolea, să-l încarce, 
să-l ducă; de să vor putea face, ca să-l ducă făr de chirie, 
bine va fi, prietenescu lucru vei arăta dumneata, iar, de nu 
să va putea Dr chirie, noi aal am dat slugii noastre 10 t! 
ca să dea cărăușilor acelora ce vor duce vinul; ce făr ză- 
bav[ă] să fie porunca dumital[e] să să rădice aceale 2 buţi 
cu vin, să le ducă acelui de cinste om, şi vom mulțumi du- 


1 Mosia Brincoveanului în Țara F. gărașului, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOYOLUI CU ROMÂNII 37 


mitale. Și, cu aciasta sfărşind, mila lui Dumnezeii să fie cu 
dumnjealta. Iun. 25 d., lt 7216 [1708]. 
De bine voitoriii dumitale: 
Jo Costandin Voevod. 


[Y*:] Cinstitului, bunului nostru priiaten și vecin de aproape, 
în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie, 
marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă sănătate. 

[Pecete mare, rotundă ?.] 


6. 


1 Io Costandin Voevod, bojiiii mlstiii gospodarii zemle vla- 
hiscoe. 

f Bunului nostru ptiiaten şi vecin de aproape, în toat[ă) 
vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănul Ghiorghie Ietcăl?, 
marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul. Multă sănătate și 
alalt tot fericitul bine de la putearnecul Dumnezeii poftim ca 
să dăruiască dumitale. Pricina scrisorii acum de ciastă dată 
cătră dumneata nu iaste altă), Gr de căt facemu dumitale în 
ştire că, trimițăndu oof niște vinuri ca să să bage în pim- 
oipa de la casele noastre den Șcheai, după cum am trimis 
și alte dăţi, am poruncit ispravnecului nostru ca să dea și 
dumitale o bute cu vin de Pitești. Ce dumneata să o prii- 
meșşti şi să o beai cu sănăltate. Și, cu aciasta sfărșindu, mila 
lui Dumnezeii să păzească pe dumneata pururea. 

Oct. 19 dni, lt. 7217 [1708]. 
De bine voitoriii dumitale : 
Jo Costandin Voevod. 


[Vo:] Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănului Ghiorghie Ietcăl, 
marele-județ al cinstitei cetăți Brașovului, cu sën ăjtaate să 
să dea ?. 

[Pecete mare rotundă.] 


2 N° 406. 
? Jekelius. 
3 No 423. 


www.dacoromanica.ro 


38 VINURE 


Marele boier Constantin Știrbei, de la Curtea Brîncovea 
nului, vinde şi el vin la Brașov: 


ËI 


rE 


+ Cinstitului și de bună rudă și de Dumnezeii ales și noao 
de aproape vecin, dumnealui marelfe]j|ujdeţ la cinstit[ă] 
cetaatea B;așovolui, de la Dumnezeii tot fericitul bine pohtim 
ca să dăruiască dumnetale, 

Întănplarea scrisori noastre către dumneata nu iast|e] de 
alt cevaș, fâr de căt pohtim pe dumneata ca să avem ertă- 
ciune de sup[ălrarea noastră care facem dumnetal e], că sănt 
acum 3 ani și mai bine, de cănd au fost luat dumnealui 
jupănul Hanăș lăcătușul, Sasul, de acii de la Brașov, 7 buţi 
de vin de la o slugă a noastră, și de atunce tocma acum 
la vreamea culesului de vii aŭ venit dumnealui şi au zis că 
den 7 buţi ce aŭ luat de la sluga noastră i-aii lipsit dumisale 
vin veadre 127. Și noi pe dumnealui l-am întrebat, aceale 7 bung 
de căte veadre devin le-aii luat pist[e] tot de la sluga noastră, și 
căți bani gata aŭ dat la măna slugii noastre. Dumnealui au zis 
că nu știe, Si aŭ zis dumnealui că-i sănt scrisorele acolo] la 
Braşov, şi ş'aii pus dumnealui zi cu noi înnaint[e] dumnealui 
Radul VI Com[i]s Golescul, cum că va veni dumnelui păn în 
10 săpt|[ă]măn[i], de ne voam isprăvi, și va aduce] dum- 
nealui scrisoril|e] dumnesal[e], de să va vedea căte veadre 
de vin aŭ luat într'aceale 7 bung și căți ban[ı gata au dat 
la măna slugii noastre, și să măsurăm buţel[e] cu vadra 
de aicea, de la oraș, de la Piteșt[i], care ap făcut Măriia Sa 
Vodă ; că buțil[e] care aŭ luat dumnealui atunce, sänt toate 
de faț[ă. Și am dat și măna cu dumnealuï cum că să va afla 
la zi fär de nici-o zminteal[ă]. Şi de atunce păn acum sănt 
12 săpt[ă|măni, și dumnealui n'ati mai venit ca să ne isprä- 
vim păn sänt buțil e] de față,—că apoi să vor da buţel|e) 
la unii și la alții; ci va f[i] gălciav[ă). Ci pohtim pe dumneata 
săi porunceșt[i) dumneata, de are cevaș cu sluga noastră; 
să vie dumnealui să-ș cate, și numel[e] nostru nu trebuiaște 
să ni-l poarte dumnealui, că iast[e] rușin[e], că noi într'a- 


www.dacoromanica.ro 


NEGOTUL BRAŞOVULUI CU ROMINLE 39 


dinsu atunce lazi, cănd san unplut 3 săpt[ăjmăni, ne-am aflat 
la viele] noastre, ca să ne isprăvim cu dumnealui, şi dum- 
nealui oan venit. Acum ast[ă| ună dat(ă] iar ne aflăm aicea 
la Pitești], cu slujba Mării Sal[e) lui Vod[ă]; ci pohtim pe 
dumnealui, numai să vie dumnealui păn săntem și pol aicea, ca 
să ne isprăvim, că, de nu va veni dumnealui nici acum, iat[ă| că eu 
într'adinsu am trimis cu chelt[u ialja] noastră ca să facem 
știre şi dumnetalle), și, de nu va veni dumnealui nici acum, 
pe urmă de nici-o treabă nu va ffi] venirea dumisallel, că 
noi nu pohtim paguba priiatinilor și vecinilor noștri. Si, cu 
aciasta sfărșindu, mila Domnului H ristoļjs să fie în toat[ă] 
vreamea cu dumneata. Dech, 17, D 7208 [1700. 

Tot al dumnetal|e] bun priiatin şi de binel[e] dumnetal e 
voitor și gata în toat[ă] vreamea spre slujba dumnetale|: 
Costandin biv V! Cluci. Știrbiai. 

[V°:] Cinstitului și de bună rudă şi de Dumnezeu ales, ai 
noao de aproape vecin, dumnealui marele -județ de la 
cinstit[ä] cetaatea Braşovului, cu cinste și cu fericită sănă- 
taat|e] să să dea. 

[Pecete brună cu crucea, un semn neînțeles în scut, și 
K. A. ui. = C[os]tand(in] Ș tirbei 1.] 


Alături cu Domnul și boierii, vindeaii vinuti şi orășeni: din 
Cîmpulung şi boierinașii: 


8. 


+ La al nostru bun priiaten și de aproap[e] vecin, dum- 
nealorvoastră cinstiţilor îndereptător(i] și fănnaci? Brașovului, 
săn[ăjtat[e] şi dot bi[nejle vă pohtim de la Dumnezeu. 

+ Cinstită scrisoarea domnealorvoastră ne au ven, și, 
de cătle] net scris dumneavoastră, am înțelesu, pintru 2 but 
de vin ci aŭ fosto compărat domnealoi jupăn Ghiorghe ju- 
deţlo cel bătrăn și domnealoi jupănul Andreiaș fălnogi cel 
bătrăn de la Radul județ și de la Dumitra băcăneasa de aice, 
de în Cănpulo|nlg, și buţile n'aii eşit la măsurătoarea precum 


1 No, 681. 
2 Folna, y, jua 


www.dacoromanica.ro 


Au VINURI 


le aŭ dat ei, ci aŭ eşit lispă (sic); pentru acea lipsă îmi 
scriți dumneavoastră să le porăncescii să plătească. Deci aal 
că le am porăncit, şi iat|ă] că vine un om al lor acol[o] la 
dumneavoastră, să să plătească, și, plătindu-să, dumneavoastră 
le vet da buții]le, Și să avem sl de la domneavoastră 
de acesta. Să Dt dumnevostră săn[ă]toș. 

Sep temvrie) 13, 7206 [1697]. 

Al dumneavoastră de bin|e] voitor și gat[a] spre slujbă: 

Şărban Com[i]s Vlădescul ?, 

[V":] Dumilorsale ci[njstiţilor și sfetnicilor ot cetate Bra- 
șovului, cu săn[ăjtate să s[ă| dea. 

Anno 97, die 27 Sept. Comiss Sorban Schreiben wegen 
der Rukurener umb einen kleinen Aufschub mit den Geldtern. 

[Pecete brună cu arme și literele Ş|er)plan] Vi[ădescul]?.] 


9. 

T Jeluescii, domnei, Mării Talle], după] cum faci Măriia 
Ta mil|ă și pomană și dereptate la mulţi săraci, așaș mă 
rog, Doamne, Mării Talle) pentru anume] om strein din 
Țar[a)-Rum(ă]niască, Vasil[e] cupeț, că vei știii (sc) Măriia 
Ta că în trecuţii] aini (sc) am fostii dat 2 bot de vin du- 
miisal[e] jup[ă]nului Mihai Graf, și tocmala am avut: vad[ra] 
unguriască căte dut ce 8i pot[ronici] 2 ; car[e] va răspunde za- 
pisul al mieii la duanialui, că mi-aii fostii tocmala cu dumnialui 
vad ra] unguriască, iar nu rum[ăjniască, şi am fostii dat și 2 
but domnului Fronis, tot cu acia tocmal[ă] pecum am so- 
rocit cu jupănui Mihai, vad[ra] unguriască. Şi, dup[ă] ce m'am 
dus ep în ţar|ă], dumnialui aŭ vândut abia 2 bur domnului 
Fronis, căte dut ce] 9, și n'ai dat zapisul mieii domnului ca 
s[ă] vaz[ă] cum am tocmit, să fac[ă| socotial[ă], ci aŭ ţinut 
zapisul dumnialui pân acum. Și eŭ mărturisescă cu sufletul 
mieii că am trimis în 5, 6 rănduri säll măsure buțille) și 
s[ă] facă socotial|ă] dup[ă] vad[ra] unguriască, şi, ce ar mai 
fac[e] bani peste măsur[ăjtor[e], să-m[i] trimiţ|ă] bani, și tot 


} Ispravnic de Cimpulung. V. cap. II, § 4- 
1 No 666. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOYULUI 00 ROMINIE 41 


nu S'aii făcut nici-o isprav[ă]. Dupļ[á] aciaia, doamne, au 
venit un socru al micu, şi am fostu zis ca să) ciae zapisul 
mieu, să fac[ă] socotiala cum îm va scrie zapisul mieu. Domnul 
aŭ răspunsu că eŭ nam la domnul nici-un zapis, că zaplijsul 
ati ţinut dumnialui jup[ăjnu Mihai căldărarul de atunci păn 
acum, şi socru-mieu, nevăzind zapisul mieu, au făcut soco- 
tial|ă] pe vad(ra] rum(ă|niască, iar nu pe vad[ra] unguriască, ne- 
văzînd zapisul miei, că, di-ar fi văzut zapisul miei socru- 
mieii, zapis[ul| domnului, nu i-ar fi dat. Că și buţille), doamne, 
pecum aŭ eşit la măsurlăjtorțe] domnului, așa le am și în 
catastiful mieu; și am, doamne, și mărturie pe gazda mia, 
că, dup[ă) socotiala socru-mieu, am trimis carte pe gazda 
de la Cămpulungii, că nu s'aŭ făcut socotial|ă] direaptlă, 
nescoțind dumnialui zapisul de faț[ä]. De aciasta mă rog 
Măriilor Vostre, ca s[ă] aibii dereptat[e] de la cinstitul Sfat, 
că sănt om strein. 

Eu Vasil[e] cupe, mai mic și plecat Măriilor Vostre, ot 
Cămpulungiă. 

Și eŭ, doamne, nu lol om slobod ca s|ă] viu totdiauna 
aicia, că şi acum cu mar[e] chizăjșie am venit, ca sä] mă 
întorci iar înnapoi. 


IC 1700!.] 
10. 


Cinstite și al mieii bun priiatin dumneata jupă[ne] Marcos 
(= Marcus Wagner], dumitale cu sănătate mă închin. 

Cu aciastă puținică scrisore, întăi poftescii ca să știu de 
a dumneavostră sănătate. După aciastă mă rog dumitale ca 
să ostenești dumneata să-mi scrii ce ai mai putut isprăvi 
pentru treaba care am eŭ cu jupănul Andrei; care'iar mă 
rog şi Mării Sale județului, după cum aii văzut Măriia Sa, că 
şi pă Măriia Sa aŭ înşelat când s'aă priasu cu capul înnaintea 
Mării Sale că nu iaste soţie cu Costandin pă miiare și ciara 
care oprisămii, și apoi s'aŭ dovedit că aŭ fost soție. Apoi iar 
cu buţile de vin care zicea că le-au cumpărat și Costandin, 


1 No. 596. 


www.dacoromanica.ro 


42 GRÎNE 


și áŭ scris mie că sănt ale lui, Care știi că și Măriia Sa ju- 
dețul, știind dreptatea mea, îi va porunci să plătească. Pentru 
care și dumitale mă rog, ca unui al mieii ctinoscut bun voj 
tori, cu dreptatea ce am, să nevoești să-mi scoţi acei bant 
ce am la ei. Pentru care mă rog să aibu răspunsit de la dum- 
neata. Aciasta mă rog dumitale, ai fii dumneata sănătos. Av. 
I, 1727. 

Al dumitale de tot binele voitor și gata slugfă]: 

Radul Sănătescul, Cämlälas, 

P. S. [cu litere). Mă rog carte cănd Îmï veï scrie, să o dar 
la jupănul Mogoş, și dumnealui ni o va trimite. 

[V°:] Cinstitului și al miei bun priiatin, dumnealui jupănu- 
lui Marcoș, pr[olcatorul cinstitei ceteț B[r]așovului, cu multă 
și fericită sănătate să să dea, la Brașov. 

[Pecete roșă cu inscripția: R[adu] S[ă n[ătescu]!.] 


II. Griîne. 


Numai o mică parte din pămîntul Țerii-Romănești era 
sămănat, pănă destul de tărziu în veacul al XIX!=. Sămănă- 
turile eraii de grîu, de săcară și de meiu saii mălaiu. Ţeranii 
nu întrebuințau mămăligă nici pe vremea lui Brincoveanu 
(1688—1714), ci se hrăniai cu pîne albă făcută din felurile 
de grîne ce am pomenit, adesea amestecate între ele. Export 
de asemenea produse nu se făcea nicăiri, nici peste Carpaţi, 
nici chiar peste Dunăre, pănă în veacul al XVIII", epoca 
în care principatele se prefac întru citva în <grînarele» de 
căpetenie ale Turcilor. 

Dintr'o scrisoare ce se tipărește aici, vedem că grinele 
noastre erau cerute numai în vreme de secetă prin vecini, 
dar că atunci ciîrmuirea Domnilor.înţelepţi, care știa să pre 
vadă un an răi, opria ieșirea zîne? pănă se desluşia cît 
poate da recolta cea nouă. 


lo Costandin Voevod bj. mlst. gsdnu, zemle vlahiscoe. 


t Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor tot 


1 No 716, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOYULUI CU BOMINII 43 


cinstit Sfatul Brașovului, sănătate și tot binele poftim dum- 
neavoastră de la Dumnezeu, Cartea dumneavoastră ce at 
trimis, ne-aŭ venit, întru care ne scrieți şi ne poftiţi ca să 
dăm voe să să treacă păn la 2.000 de găleate de grău pe 
seama cetăţii dumneavoastră, De care veţi ști dumneavoastră 
că şi noi am socotit, înpreun[ă] cu toți cinstiți boiarii noştri 
și cu tot cinstitul Sfatul nostru, de s'au facut aciastă poruncă 
pe la toate schilele, să fie păinea oprită, să nu fie slobod 
nimeni a treace păine den ţară într'altă parte, de vreame ce 
vedem că estimpu să arată sămănăturile de păine foarte proaste 
aici în ţara noastră, și, deaca nu să va face estimpu păinile, 
şi nici paine veache de an să nu să afle, iată dar că va fi 
o lipsă şi o flămănzie mare în pămăntul acesta, Căci, nu numai 
spre partea dumneavoastră o trag, ce mai mulți şi de spre 
tara turciască și de spre Moldova caută să o tragă. Pentru 
actaia san socotit de s'au oprit ca nici spre o parte să nu 
fie nimeni slobod a treace niscal păine, și, den ceaia ce s'au 
socotit și s'au legat cu Sfatul Domniii Noastre, nu putem face 
într'alt chip, ca să să strice acea socoteală, Însă vert ști dum- 
neavoastră că numai grăul s'au oprit să nu treaacă, iar meiul 
şi orzul nu iaste oprit, ce, cine căt va vrea să treacă, iaste 
Slobozire, însă și grăul va fi oprit vre o lună de zile, de 
acum Dän în vreamea păinii, și, de vom vedea că miluiaște 
Dumnezei de să face păine multă și nu iaste scădeare, ca să 
fie vre o lipsă țărăi de paine, atunce și grăul să va slobozi, 
şi, cine căt va vrea să treacă, va fi slobod. Ce de aciasta să 
creadeți du mneavoastră, că de aciastă dată nu putem, nici nu 
ne dă îndemănă a face întralt chip, pănă nu vom vedea 
cum sa aleage de păinile de estimpu. De altele ce ne veți 
pofti, ca unor vecini al noștri, vă vom face pohta dumnea- 
voastră, iar de aciasta ne iaste cu greu și peste putință. Şi, 
cu aciasta sfărșind, mila lui Dumn[e]zeŭ să fie cu d[u]mnea- 
voastră, lun, 10 d., D 7206 [1698], 
De bine voitori dumneavoastră: 


Za Costandin Voevod, 


[V°:] Cinstiţilor şi ai noştri de bine voitori, dumnealor tot 


www.dacoromanica.ro 


AA GRINE 


cinstitul Sfat al cinstitei cetăţi Brașovul, cu multă sănătate 
să s[X] dea. 

[Pecete mare roșie, cu vulturul supt coroană punctată și 
legenda: «lo Costandin Brăncov. Vvd., bjiu mlstiu gedon z. 
v laș]coe». De jur împrejur, lauri!.] 


2, 


Jalba a dumisal|e) jup[ă]nului Stanciul Corfeșt[i] înnainte Mării 
Sal|e] marelui judeţi cu Toh[ă]nianii și Cuzneștii, pe-cum se 
va arțăjta în jos, apumlel, Potumul /szc = punctum] întăi: toc- 
mala așa aŭ făcut Dumitru Papii cu Stoica din Tohan(1] și 
cu Ivan din Zernești și cu Ion, ca să margă ca s[ă] duc[ă] 
mălai de la Ghidici, și Stanciul, nefiind faţ[ă] la tocmala lor, 
s'aii întălnit cu Stoica, și i-am spus pecum că aŭ tocmit cu 
Dumitru ca lgl aduc|ă] mălaiul; laŭ chemat înnainte lui, 
Dumitru ca dal știe pecum le iaste tocmala, și Lan întrebat 
ca s[ă] vaz[ă], iaste adevării pecum a spus Dumitru, şi el 
au spus tot pecum aŭ spus și Dumitru, ca să] meargă cu 
car[e] bun e și ses plătiască ei banii și cheltuiala, și a lor 
şi a vitelor; și în duc[ăltore și în viitore, ce ar fi, Stanciul 
şi Dumitru să plătiască vama mălaiului și la poduri. Și, mer- 
gănd ei acolo unde aŭ fostii mălaiul, ap destupat gropil[e] 
şi aŭ scos mălai din gura gropilor, car[e] aŭ fost tămai 
coşul, și Lan tinsii pe provocov la cort, ca s[ă] usuce, și aŭ 
măsurat de cel bun car[e] aŭ fostii în. gropi; și unii zicia că 
ar mai punle|, iar alții îș didias[e] sarci[nille,, și aŭ cum- 
părat (?) mălai de sait făcut povara, și zicia că nor mai 
pun[e|; din ceiialalți, a zis ca s[š] pue mălai din cel ce aŭ 
rămas din gura gropilor. Ei naŭ vrut ca s[ă] pue de acela. 
Şi, viind noi la sama, am mersi, și li-ai (sic) mai cumpărat 
obrocie] 40, căte bani 28, şi celalalt carfe] aŭ rămas, aŭ 
fostii căte bani 20. Deci, înpărţindu-l și mălaiul acela, 
ei n'aii mal zis nimic păn aŭ venit aicia, Mergănd Stanciul 
ca s[ă] înparţă mălaiul, aŭ măsurat la 3 carle] din] Zernești, 
după] cum aŭ fost tocmit: ca s[ă] ià Stanciul înnainte 


1 No 364. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 45 


o găliat[ă] şi el ca 2 fiardel[ej. Deci Stanciul, cerăndu-le 
bani car[elli Dap fostii dat înprumut, de car căte dot 2, 
pitaci iar 2 și căte un mariiaș la vam[ă], el aŭ zis că vor 
lăsa zălog pentru bani, păn vor caștiga bani. Stanciul gau 
vrut ca s[ă] ià zăloge. Ei, văzind că Stanclul nu va ca 
s[ă] ià zăloge, aŭ găsit pricin[ă] şi aŭ zis că aŭ tocmit mat 
mult, şi oprit mălaiul acolo, Și, viind Stanciul la Tohanţ!], 
aŭ mersi la cela car[e] aŭ fost tocmit, şi laŭ dus (dus) la 
toate carele, și aŭ măsurat din 9 care, după] cum aŭ fost 
tocmit, iar un car san pus în pricini, şi oan vrut ca däi 
măsure cănd au fostii el de fațfă], ci aŭ măsurat el în urmă, 
dup[ă] cum au vrut. Și, viind carele toate de la Tohan[ij, au 
descărcat mălaiul. Deci, viind şi carul acela care] [s'aîi| măsurat 
în urmă, ati deșertat şi el mălaiul. Stanciul, văzind că iaste 
puțin, l-aii întrebat, numai atăta iaste; elaŭ zis: numai atăta 
[pe margene: mălai să pue în car]. Și san dus Stanciul să 
caute la car, iar Stoica, car[e] ap tocmit, au zis să nu mai 
caute, că iaste oprit mălaiul. Stanciul l-ai lăsat în pac[e 
păr se vor întreba înnainte Márii Salle] judjejțului. Vind Zer- 
neștii, Lan tras înnainte Mării Salle domnului [judeţ] pe Stan- 
ciul, mergănd ei înnainte Mării Salje] domnului, aŭ răspunsu 
zicănd pecum că am tocmit cu ei ca să] le pui în care] 
căte găliate 21, şi alte vorbe multe, Măriia Sa au făcut 
ca al ià din toate car[elle 9 găliate de mălai. Deci, mer- 
gănd eŭ Stanciul ca s[ă] iau sama mălaiului şi să-m ce și 
bani car[e] liam fostă dat arvună], ei, san manainte san 
fost sculat, și s'au dus la Z[er]aești Gr de ştiir[e] mia, și au 
luot un car de mălai, și l-au împărţit. Ceialalți n'ai adus bu- 
catel[e] ca s[ă] le măsur, ci I[e] ţin oprite acolo. Eu m'am 
dus acolo cu peciate Mării Solle! domnului, ca s[ă] vie aici 
cu mălaiul, ca s[ă] mai stăm înnainte Mä Salje] cu dinși, 
că mie nu-m parfe] cu direptul ca s[ă] ià ei 9 găliate, și eu 
să iaŭ 5 aŭ 6, că ei acum răspund de zic pecum că am toc- 
mit cu ei căte găliate 21, iar acolo n'aii răspunsii de aciasta. 
IC 17001!.] 


1 No 576, 


www.dacoromanica.ro 


46 LINĂ 


III. Lînă. 


Lina se exporta de la noi, dar fireşte că nu în cantități 
mari, pentru că și o bună parte dintre Brașoveni își aveaii 
turmele de oi, pe care, cum se va vedea în alt capitol, 
păstori de neamul nostru, Birsani, le pășteai pe plaiuri și 
pe marile întinderi ale șesului acoperit de ierburi înnalte. 
E păcat că nu avem însă știri mai multe și mai sigure asupra 
acestui articol. Se pare — judecînd după cele d'intăiii registre 
de vamă ale Brașovului (încă de la începutul veacului al 
XVI) 1, — că vinzarea nu se făcea în baloturi mai mici, aduse 
de negustorii din Tîrgovişte, Cîmpulung, Tresor, Buzăii, ete., 
ci în cantități mari, de către boieri, cari desfăceaii, dintr'o 
dată, unui prieten braşovean tot produsul tunderii oilor și, 
în loc să să iea bani în schimb, se învoiau a D se da tot 
ce era de nevoie pentru gospodăria lor de la țară sai de 
la oraş. 

Vînzătorul de lînă Diicul a fost concurent la Domnia 
munteană după moartea lui Matei Basarab. 


+ La al nostru cinstit frate și de aproape vecin și bun 
priiatin, jupan Mihai, velichii judeţ ot grad brașovscomu 
= mare județ din cetatea Brașovului]. Pohtescii de la 
m îji[ojstivul Dumnezei sét dăruiască săn[altate dumne- 
tal[e] înpreun[ă] cu dumneaei jupăneasa dumnital[e] jude 
ceasa și cu toat[ă] cinstit[ă] casa dumnetal[e|. Să vei pohti 
dumneta a'ntreba și de săn[ă]tatea nostră, cu mila lu Dum- 
nezeii aflămu-ne cu bun[ă) sănlăltate și cu bună pac[e]. 
Alta, cinstit[ă] carte ci mi i-ai trimis dumneta, înțeles-am de 
toate pre răndă. Mulțemescii dumnetal|e] căce nu săntem 
uitaț de cătră dumneta. Alta, mi i-ai scris dumneta pentru 
răndul lăniei, cum să o trimiț acum la dumneta. lar să știi 
dumneta adevărat că nu o vom putea trimite acum, că nu 
vom putea, că vreamea iaste de iarnă: făn nu iaste, pae 


l Quellen zur Gesc" ichte der Stadt Kronstadt în Siebenbürgen, 1, Braşov, 1886. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMIÎNIT 4 


nues sănt, de iarbă nu iaste vream[e). Ci, s[ă] ai da pre oca 
căte 10 cos[tan]de, nim[e] (nal nu să va putea găsi, ni- 
meni[le] (hniateniac). Iar, de vei fi dumneta îngăduitori păn 
mai încolea, să s[ă] mai fac[ă] iarba, să poat[ă] paşte vite, 
eŭ bucuros că o voi trimite la dumneta, toat[ă] lăna cătă 
voi avea, și, cum am gräit întăi, tot de acea tocmealță] mă 
voi ţinea, că voi lua pentru lănă marda, postav, tipsii, clon- 
dire, sfeașnice, — de toate de acealea voi lua în preţul lănii;, 
numai să fii dumneta îngăduitori priste puțină! vreame, Dän 
să va dereage calea și s|ă| va face] iarbă. Deci eŭ o voi 
trimite la dumneta, iar acum nu putem nici cum, cumu-ț va 
spune și omul dumnetale din gură. De aciasta facem știre 
dumnetallel, Să fii dumneta săn[ăjtos, amin, Pis msța Mart 
12, vit. 7157 [1649]. 
Al dumnetal[e)] frate şi bun priiaten: 
jupan Diicul Vel Spat[ar]. 

Alta, de ce vor fi trebile dumnetal[e] aicea la not, de toate 
să ne scrii dumneta, că de toate vom sluj[i] dumnetal e). 
Să fii dumneta săn[ăjtos, amin. 

[V*:] Al nostru cinstit frate şi bun priiatin şi de aproape 
vecin, jupan Mihai velichii judeţ ot grad braşovscomu [= ma- 
rele-județ al cetăţii Brașovului)... . 

[Pecetea ştiută 1.] 


2, 


+ La al nostru cinstit și prea-iubit frate şi bun priiatin şi 
de aproape vecin jupănul Mihai, judeţul Brașovului, şi la a 
nostră ca o sor[ă| dumneaei jupâneasa Catrina judeceasa. 
Pohtim de la m[ijlostivul Dumnezeii să v[ă] dăruiască săn[ă)- 
tate dumneavostră, înpreun[ă] cu toat[ă) .cinstit[ă) casa dum- 
neavostră. Să vet pohti dumneavostră a'ntreba și de săn(ă]- 
tate nostră, cu mila lu Dumnezeii săntem săn(ăltoș. Alta, fac 
ştire dumneavostră pentru care lucru fost-am şi mai scris 
dumneavostră, pentru lăna, că om fi adus și mai de multii, 
dar văzut-aț dumneavostră ce potop de iarnă fu. Ci foarte . 


1 No 616. 


www.dacoromanica.ro 


45 LINĂ 


aü slăbit vita răi, și a nostră, și a Rumănilor; ci n'am putut. 
lar acum, să va fi voia dumneavostră, să luaț lăna, lănă 
avem multă și bun[ă], tot ţigare, și de an și de estimpă. 
Ci, deaca vet zice dumneavostră să o aducem și o vet lua, 
eŭ să trimit să o aduc[ă] toat[ă] la Tărgoviștle]. Deci să 
trimitiț omul dumneavostră cu credință să tocmim aicea la 
noi la Tărgovişt[e]. Deci, deaca vom putea tocmi, eŭ o 
voi aduc[e] păn în Rucăr, și eŭ nu voi să iai bani, ci tot 
negoț de ce ne va trebui, de ce vom scrie la dumneavoastră. 
Iar, să nu veţ vrea dumneavostră să o luaț, iar să ne dat 
ştire, să nu o mai pornim de acas(ă], să mai înblăm cu 
dănsa purtăndu-o zalud. Deci cum va fi voia dumneavostră 
săm dat știre curănd. De aciasta pohtescii pre dumnevostră. 
Să br săn[ăjtoș. Amin. 

Pis mța Ap., 29 d., vit 7157 [1649]. 

Al dumneavostră bun priiatin: 
Diicul Vel Spat[ar]. 

[V*:] + La al nostru cinstit frate şi bun priiatin și de 
aproape vecin, jupăn Mihai județul ot grad braşovscomu 
[= din cetatea Brașovului]... . 

[Pecete neînțeleasi, acoperită cu hirtie ']. 


3. 


+ La al nostru cinstit şi prea-iubit frate şi bun priiatin ju- 
pănul Mihai vel județ ot grad Braşov [= mare-judeţ din cetatea 
Brașovului . Pohtescii de la m[iji[oJstivul Dumnezeii să-ţ dăru- 
iască săn [ă]tate dumnetal[e!, inpreun[ă] cu toat[ă cinstit[ă] casa 
dumnetal|e]. Să vei pohti dumneta a'ntreba şi de săn|ăjtatea nos- 
tră, cu mila lui Dumnezeii săntem săn[ă]toș şi cu bun[ă] pac(e]. 
Alta, tămplăndu-se a vini acest om al nostru, jupănul Mecleuș, cu 
trebile dumneaei Domni, porăncit-am și noi să ne tărguiască ce 
ne va trebui. Deci pohtescii pre dumneta, de ce ne vor fi 
trebile, să ne fii dumneta într'ajutori și să ne isprăvești, iar 
noi încă vom sluj|i] dumnetallel de toate de ce vei pohti 


1 No 165. 


www.dacoromanica.ro 


BUMBAC 49 


dumneta la noi, şi de ce vor fi trebile dumnetale. Alta, fac 
știre dumnetale] că am nișt[e) lănă, multă și bun[ă]: de-ț va 
trebui dumnetal[e], să-m porănceșt(i] dumneta, că ep o voi 
da toat[ă] pre. seama dumnetal[e), și nu pohtescii bani de la 
dumneta, ci postav, tipsii, clondire, sfeașnice, fluturi, de 
toate de aceastea voi lua în pret, De aciasta pohtesci pre 
dumneta. Să fii dumneta săn[ăltos. Amin. Pis F[evrua)r[ie] 
II d., vit. 7157 [1649]. 
Iubit al dumitalle)] frate: Diicul Vel Spat[ar]. 

[V*:] La al nostru cinstit și prea-iubit și bun frate şi de 
aproape priiatin, jupăn Mihai vel județ ot grad Brașov [= 
marele-județ al cetății Braşovului]... . 

[Pecetea știută ?.] 


4. 


Cinstit şi de bun neam domne Draot, să fii Măriia Ta să- 
nțăjtos, înpreun[ă] cu toată cinstită fameliia Mării Tale. 

Cu plec[ăjciune închinăndu-m(ă], sărut cinstit[ă] măna 
Mării Tale, și mă rog milfe] și bunătăţii Mării Tale pentru 
ce aŭ fostii în cămară tutun și neşte piei argăsite și o jum[ă- 
tate de povarță] de lănă de Dobrogia, albă. Mă rog Mării 
Talţe] ca să să) vănză mai cu preţ, ca să mă pot plăti și 
eii de pe unde sănt. Şi, pentru datorii, mă rog ca să silească 
procatoru să s[ă] scoț|ă], pentru că sănt omeni de să pun 
şi în pricină. Și iar mă rog Mării Tale] pentru nește lăn[ă] 
care iaste în cămară înlăuntru, să o dat, că iaste a Hagi- 
Neculei, făr nici-un fel de pricină. Aciasta, și mila lui Dum- 
nezeti să fie cu Măriia Ta. Al dumlital[e] mai mic și plecat: 

Ep, Mareş, 

[VO :] Cinstitului şi de bun neam Mării Sale domnului 
domnului Draot, cu multă și fericit[ă] sănțăjtate să s[ă] dea, 
la Braşov?. 

[Pecete neagră cu literele aa A Al 


1 No 617. 
2 No. 594. 
75703. Vol, X. 4 


www.dacoromanica.ro 


50 BUCATE 


IV. «Bucate» (oi, boi, rîmători). 


Ieşirea «bucatelor» din ţară — supt acest nume se înţele. 
geaii mai de de mult, nu grînele, ca astăzi, ci dobitoacele,. 
capetele de vită sai de oaie — era, în de obște, oprită. 
Oile eraii pentru Turci. Se purta totdeauna de grijă ca la 
întoarcerea turmelor ardelene în ţara lor să nu se strecoare 
și ol, de vînzare sau vindute, ale boierilor san locuitorilor 
terii. 

Din registrele de vamă citate, ca şi din alte izvoare, întîm- 
plător, se vede că boii și rîmătorii erai articole de export 
ale Moldovei, şi nu ale Te. Romänestp, Domntt moldoveni 
chiar trimeteaŭ asemenea marfă vie în orașele din Ardeal, 
ba une ori ei făceaii astfel plata pe care o datoriaii în bani, 
pentru cîte o cumpărătură de fabricate sati de metal. 


I. 


f La al nostru cinstit și din m[ijla lui Dumnezăi dăruit 
Măriia Sa cinstitul judeţ din cinstit[a] cetate a Brașovului 
cu plecăciune și cu săn[ăltate ne închinăm Măriei Tale. Precina 
scrisorii nu iaste de alt cevaș cătră Măriia Ta, numai ve 
ști Măriia Ta pentru cei înșelători care le deadem berbecii, 
şi ne lăsară la sărăcie, pentru aciasta ni-am jăluit la Măriia 
Sa Vodă, şi ni-aii dat Măriia Sa învățătură de am luat nește 
oi ale Voiiicului și ale Oprei, fat acelor înșelători. Deci Voiiicul 
înpreună cu sluga Mäe Tal[e], veni aici în scal[ă) cu cins- 
tit[ă] cartea Măriei Salle] lu Vodă, și așa ni să alease judecaltă] 
ca să le dăm bucatele și să venim la Măriia Ta să ne luom 
acei inșălători 1. Deci, fiind oile în jos la ţară, și ale lor în- 
părțite pre la păgubași, ni-am pus zi cu Voiiicul și cu sluga 
Măriei Tale], păn ne vor veni oile aici la sat, săi străngem 
oile și să le aducem noi în hotarul Măriei Tafel la Bran, 
toate deplin. Pentru aciasta ne rugăm Măriei Tal[e] să-ț faci 
Măriia Ta pomană pentru sărăciia noastră, să ţii acel înșe- 


1 Pentru aceste «opriri», v, Capitolul q/acer? de hotare. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 5i 


Aători închiș păn vom aduci[e) oile Voiiicului; ci vom veni și 
noi la Măriia Ta; ci ne vei aleage Măriia [Ta] cu dinșii, — ca 
să nu fim nici noi de sărăcie. De aciasta ne rugăm Măriei 
Tale, şi păn la trei săptămăni să nă aflăm cu oile la Bran. 
Ap. 25 dot, lt 7206 [7? = 1698-9]. 

f Ai Mării Talfe] plecaț: Stoica biv păr[călab|i, 

Eŭ Stanciul părcălabul, cu (ot săteanii. 

[Pecete neagră, cu fum | 

[V°:] Întru cinstit[ă] măna Măriei Sal[e] judeţ[ul] din Braşov, 
cu cinste să s[ă] dea ?. 


2, 


t [Rormule slavone cu acest înțeles: La al nostru prea- 
iubit şi bun prieten și vecin de aproape, dumnealui Mi- 
; bai, județ ală cinstitului oraș Brașovul. Dorim de la Dum- 
nezeii pace şi sănătate dumitale.) Să ver[i] pohti dumneata 
(dumneata) a întreba și de bun[ă] săn[ăltate a Mărie Sale 
Domnu nostru, iaste Măriia Sa săn[ăjtos și veasel; așij- 
derea şi noi încă ne aflăm pre lăngă spatele Mărie Sale, cu 
bun[ă) săn[ătate. Alta, fac ştire dumnitale, că al fost pohtit 
dumneata pentru postav, ca să dăm dumnitale știre, să 
luom de la dumneata: să știi dumneata că preste o săp- 
tămăn[ă) voiii mearge și ei la Măriia Sa la Vod[ă]; ci voiŭ grăi 
Mărie Sale, mai bine să luom de la dumneata. Ci, cum voii 
grăi Mărie Sale, așa voii trimite pre Iștfan dert va duce răs- 
punsu dumnitale. lar, pentru răndul răm(ăjtorilor, trimite 
dumneata oamenii dumnitale aicea la noi, ci-i vom trimite 
cu oamenii noștri la rămțăltori, de vor luoa căţ le va trebui, 
şi ne vom tocmi ce le va fi prețul. Nol, pintru drag[ojstea 
dumnitale și pentru preeteniia, vom lăsa și maï jos. De alta, 
pohtescu pre dumneata, să poruncești dumneata la meş- 
terii dumnitale de aciia, carie lucrează dă fac tipsi, să-m 
fac[ă] un toc de tipsii bunu, dă credinţă, și să-m scrii dumnea- 
ta căndu va fi gata, și, ce-i fi preţul, vom trimite banii, sai 
să va fi și gata. Și, căndu ver trimite oamenii dumnitale la 


1 De Rucăr sai de Dragoslave. V. cap, II, legături cu vecinit, 
2 La n° 363. 


www.dacoromanica.ro 


52 BUMBAC 


răm(ători, trimite dumneata și tocul de tipsii, și, ce va fi chil- 
tuiala, noi vom da la oamenii dumnitale; de aciasta poh- 
tescu pre dumneata. Aciasta a nostră puţin[ă) scrisoare să 
afle pre dumneata săn[ătos și veasel, înpreun[ă| cu tot[ă] cin- 
stit[ă] casa dumnitale, de la H[risto]s, amin. 
Pis Map 30 dni (înnainte de 1700.] 
Bun priiatin al dumniitale : 


Radu Vel Agă. 
[Către judeţul Mihai!. — Pecete verde, ruptă.] 


V. Bumbac. 


Noi primiam bumbacul de la Turci, cari-l cultivaii ei înșă 
sai îl aduceau din Asia-Mică, Siria și Egipt, patria lui. Bum- 
bacul trecea însă numai pela noi. Torsul se făcea la Brașov, 
şi de acolo-l primiam ca simplu bumbac tors, saii şi ca țe- 
seturi. Abaua se aducea gata făcută, cum am văzut din Bul- 
garia, maï ales de la Sliven. Bogasia (fr. Zoccassin) era o 
veche fabricaţie asiatică, foarte mult întrebuințată la noi, și 
care se aducea în «baluri> încă din veacul al XV!*: soco- 
telile de vamă ale Brașovului pomenesc pe la 1500 dese 
sosiri de bogasie la hotar ?. 

Negustorul muntean Pirvan, care mergea și în Polonia, 
căutase, de sigur, bumbacul și luase abaua, bogasiile roșii 


la Sliven. 
I. 


+ Eŭ jupănul Prăvan scriii multă sănătate pănă la dum- 
neata mai mare domnu Brașeului și la d[u]mneata jupăneas[o) 
Catrino. Alta, de vei întreba de sănătatea noastră, cu mila 
lui Dumnezen ne aflăm cu sănătate. Alta, să ştii dumneata 
c'am mersu la bumbac, și bumbacul au fostu scumpu, și am 
băgat samă pănă la Brașeiii, ce m[ă] ţinea căte 50 de florinţi, 
şi n'am'cumpărat, Ce am cumpărat abă, can fostu ca[m] eftină 
abaoa. Deci am cumpărat. Și să știi dumneata c'am purces 


1 Bibl. Ac. Rom., documente; Sturdza, în Ae, Ac, Rom., VIII, pp. 258-9. 
— Cf. şi scrisori de curtenie, la data de 1659. 
2 V, şi Bogdan, ed. a 23, I, pp. 122, 295. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU BOMÎNII 53 


în ţara leșască, și, de răndul banilor, Cam trimes 10 bogasie 
roşiă, căte 2 tal[erï], 20 de taler[i], şi am rămas încă 10 Geht, 
dobănda banilor, și aceiaș voiii trimeate. Alta, de ver[i] vrea 
dumneata sët trimeț banii, să-m trimeț dumneata răvaș pe 
Dobre, că pe el am trimes bogasiile. Deci voiii trimite banii 
şi cei 10 talerți] ; iar, de nu vei lua, cei vei lăsa, iar să-m 
trimeț dumneata răvaș, să știii şi eŭ ce voiii face, căce voii 
să mă duc, de va da Dumnezeii, după Crăciun la bumbac, 
că s'a mai eftini. lar dumneata să-m trimeț răvaş: eŭ voii 
mearge la bunbac. lar banii voiii trimeate pe ua om al miei. 
Iar, de vei vrea dumneata să-i laş în dobăndă, cum ne-am 
tocmit cu dumneata întăi (sic), iar trimite răvaș. Deci voii 
veni cu bumbacul; deci vom băga samă și ne vom socoti. 
Tar, de nu, trimite-ver[i] pe Necopoian, pe ai noştri, verfi] 
pe alţi; banii săntu gata, numai să-m (met răvaș, să știu 
şi eŭ. Și, alta, iar daŭ știr[e] dumitale de ial[e| 200 de taler[e). 
Să ști! că Cam trimes pe jupănul Iovan, să le iai de la dănsul, 
căce aŭ adus răvaș dela măna dumitale și aŭ zis că va cum- 
păra el bunbac. Deci să-i cer[i| de la dănsul, sët cauţ de la 
dumnealui aceale 200 de tal[eri]. Dea aciasta scriii, şi iar mă rog 
dumitale să-m trimeț căte căt să vinde bunbacul acolo, să-m 
trimeț răvaș, să ştiii și eŭ ce voiă lucra, dacă voiii veni din 
țear[a] leșască, de va voi Dumnezeii. Și să fii dumneata să- 
Bătoas|ă), de la Hs., şi să știi dumneata că foarte cu cinste 
vom să ne plătim; amin. [Pe la 1660.] 

[V*:] Să fie dat[ă] aciasta cartea întru cinstita măna dumni]- 
sal[e] Catrinel vel judeciasea ot grada Brașov [= din cetatea 
Braşovului). 

[Pecete brună ruptă 1.) 


2. 
Noi boeri prea-luminat[u]luï Divan al Ungrovlahiļ[eïļ. 
Înnaintea Divanului aŭ avut judecată Nec[uļlae Braslo- 
veanul] cumpaniotul? cu Mihaiii i Necula, mărgelari de aici din 
București], pentru niște bumbac al lui, ce i s'ai luat de nişte 


1 No 514, 
2 Membru al companie? comerciale din Braşov. 


www.dacoromanica.ro 


54 OREZ, POSTAY 


ostași, la vremea stupaiului!, viind atuncea bumbacul în niște 
cară de l[a] Giurgi[u]; pentru care bumbac, dovedindu-să că. 
este al lui, prin semnile ce aŭ fost pus la sach) în carii era 
bumbacu, i san dat bumbacu, ca al sën lucrul ceai fost, și 
mărgelari aŭ rămas ca să-ș ià bani de la cel ce aŭ văndut 
bumbacu. Și pentru ca să Die Neculae Brașlo]v[eanul] nesu- 
părat de către mărgelari, i s'aă dat aciastă carte a noastră 
de adeverinţă la mănă, ca să o aibă. Aciasta] scriem. 


[Pecete octogonală, cu chinovar.] Fev. 26 d., 1770. 
[Pe V°:] t Cartea de judecat[ă] pentru bunbacuri?. 
VI. Orez. 


Orezul era adus în mare parte de ai noștri cari-l cumpăraŭ 
de pe la Sliven, Adrianopol, Constantinopol. Dar și Turci 
veniaii cu acest articol de negoț, și Hasan-Aga pare să fie 
unul din aceștia, căruia cărăușii îi îndosise marfa, fugind cu 
ea la pasurile muntene. Cei ce răspund la porunca lui sînt 
nişte săteni romini, cari abia puteai să miște condeiul, 


+ Scrisu-am ep Hasan-Aga pănă la voi, slujătorii carii săn- 
teţi în fară, să căutaţi, pre niște 3 cară cu saci, cărăușii, să 
le cătaţi, să sën, să mărțdiţi (|), să-i întornaţi îndărătii, să 
să dè sema aicea. 

[Pecete turcească.] 

[V°:] Săm(ă se se ște: aju[n]su în sat, în Răghinişte, ahăi 2 
Saşi, aoflat 2 saci de orezii și onul de lentje] și onii piatre 
acră; Se mereteresimu tut satul. Ș'a făstii și omin[i] domnești, 
anum[e] Bratul şi Bene, fuștași 3. 


VII. Postav. 


Și acum acel ce trece din cetatea Brașovului spre subur- 
bia Șcheilor, care se ating acuma în locul deschis al Groa- 
verilor, unde-și aŭ școlile cele mari şi Rominii și Saşii, 


1 Stupal, după strigătul ce scoteaii năvălitorit, s'a numit intrarea în Bu- 
cureşti, la 1769, a cete! prădalnice care a luat în stăpinire orașul cu cîtva 
timp Înnaintea Ruşilor. V. Hurmuzaki, X, p. XI. 

3 No, 746, 

2 Pe la 1650, — No 504, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 55 


vede în dreapta un deal străbătut de dungi paralele. Acelea 
sînt lemnele pe care se întindea, mai mult alaltăieri decît 
ieri, postavul brașovenesc lucrat de femeile din toată cetatea. 
Pe lingă acest postav făcut aspru și fără multă pricepere, 
Brașovul, care aducea totuşi postav din toate părţile, avea 
meșteșugarii săi de postav. Postavul brașovenesc nu se pu- 
tea pune alături cu acel de Flandra, de Rin sai de Silesia ; 
nu-l purtaii Domnii şi boierii, cari nici nu se prea uitaii, în 
de obște, la o stofă aşa de ieftenă ca postavul; dar el era 
întrebuințat singur pentru îmbrăcămintea ostașilor munteni, 
Seimenii, iar, la sfîrşitul veacului al XVIII", slujitoričť pe ju- 
mătate ţerani. Se poruncia pentru aceasta postav albastru, 
postav roșu, postav galben. Sașii primiai bucuroși arvuna 
în galbeni de aur a Domnului, rupeaii prețul cu el, hotăriai 
termenul de predare sai își guneaz sina, iar, cînd venia la 
adecă, mai totdeauna aveau numai o mică parte gata. De 
aici, scrisori peste scrisori, îndreptate din partea stăpînito- 
rului muntean către «marele.judeţ» al cetăţii vecine. La urmă 
se ajungea în sfirşit la o înțelegere; Domnul mai zăbovia 
puțin sorocul de primire, iar meșterii se făceaii ceva mai 
iuți decît de obiceiii. Supt paza oamenilor domnești, iar 
une ori, de la 1699 înnainte, a <Nemţilor» generalului din 
cetate, carele Rucărenilor şi Dragoslăvenilor, luate cu voie, 
cu nevoie pentru slujba Măriei Sale, duceaii spre hotar pos- 
tavul ostașilor, înfășurat cu ţeseturi proaste și pecetluit. 

Între legăturile de postav ce sosiaii la Tîrgovişte sai la 
Bucureşti, ca să fie împărțite de Paşti, după vechea datină, 
erati și cîteva care cuprindeaii stofă mai bună, menită boie- 
rilor ce aveaii ranguri în oaste saii la Curte și cari erai 
îmbrăcați și ei cu acest prilej. Ba chiar boierii cei mari luai, 
pe lîngă blănuri scumpe, pe lingă o bucată, un vig de ca- 
tifea, și «patru co și jumătate, măsură romănească, de pos- 
tav»l. Acesta se chema cu «pecete», iar cel mai bun putea 
să aibă chiar «două peceți», 


1 Del Chiaro, Zstoria delle moderne ‘rivoluzioni della Vaiachia, Veneţia, 
1718, p. 50. Cf. Studiť și doc. V, p. 361. 


www.dacoromanica.ro 


56 POSTAY 


Moldovenii dădeau și ei une ori să li se lucreze postav 
pentru aceiaşi împărțire a darurilor de îmbrăcăminte la Paști. 
Dar ceia ce se cerea mai des la Brașov din partea lor nu 
era postavul cu una sai două peceţi, nici chiar adevă- 
ratul postav, ci numai «<boboul» cel prost de tot, cu care 
se miluiaii la Curtea din laşi cerşitorii. 


TI, 


Întru tot cinstit şi prea-iubit al nostru, mai mare dum- 
n|eajlui p[a]nu Mihai, marele|-giudeţ de la cinstitul Braşei, 
poftim de la m[iji|ojst[i]vul Dumn(eldzei tot binel[e] dumi- 
tal[e], înpreunat să fie cu ot cinstit oamenii dumitallel, Alt, 
de vei cerca dumnjeajta de noi a ști, să știi dumn[eajta, cu 
norocul Măriei Sale Domnu nostru sintem cu sănătat[e] și 
cu bună pace]. Alt[a], dăm știre dumitalje] că am trimis 
pre Apostol acol[o] pentru treb[i] domneşt[i] ce trebuescu 
acmu la Pas), boboae și cămeș, și cumănace! de mise, şi 
de sulițe ce trebuescu Măriei Sale iar acmu, și de o mas[ă| 
domnescă. Deci poftim pre dumn[eajta să fie cu ştirea du- 
mitale, pentru vamăș, să le dzici dumnlealta să nu învă- 
luiască de vamă, că nu putem tot trepăda la Craii, că 
dumneavoastră st că altă dat[ă] nu san învăluit care aŭ 
fostu lucruri domneşt[i]. Și au zis solul Borcea Ianuş? că 
iaste învățătura de la Mărie Sa Craii: să nu învăluiască lu- 
crurilțe] celțe] domneşt|i], că nici să cad[e] să dăm ştir[e) 
Miăriei Sal[e] lui Craii, pentru nemic. De iasta poftim pre 
dumnlealta, :Să fie dumnfeaļjta sănătos w ye amnu [= ín 
Hristos ; amin]. U Ocnă, Mart 11. 


lovâzns Kauapdz, 


1 În vechime orice pălărie se zicea comănac. V. Studi și doc, V, p. 
526, No 1. 

* Viitorul eCraiii ardelean» Acațiu Barcsai, Dec scrisoarea poate fi din 1633 
(vol. IX, pu. 18-9), cind acesta a îndeplinit o solie în Moldova. Cf. în vol. 
IV, p. okovi, Dar şi în 1643 Barcsai vine la Vasile Lupu (iid, p. Gen. 
Mișeil sînt săracii. Pentru postavurile ce li se daii, v. şi § argint, an. 1652. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROmÎNII 57 


f Priiatenul dumital[e]: Enachie Cămăraș Ocnoe |=de Ocnă]. 
KA. (Sic) gw. MA. [=sluga Măriilor Voastre]. 
[Adresa slavonă. Pecete verde, cu o pasere şi legenda... s7ă+»,..1.| 


2. 


[Matei-Vodă județului Mihai Eötvös. — Formule slavone.) 
Cătr'aciasta facem știre dumnitale pentru răndul postavului 
de dăr|ăjbanți: dup[ă] cum iaste tocmă și obiciaiul a toţ 
timpii, trimis-am și acum pre omul nostru, pre Statie, ca 
să iă postavul, să-l aducă aici, să îmbrăcăm Curtea, cum 
a slobozit și Măria Sa, Crai. Derept aceaia pohtim și pre 
dumneata, ca pre un bun priiaten și vecin de aproape, să 
np'aibă omul nostru vre-o opreaal[ă], ci să-ş poată căuta lucrul cu 
bun|ă] pac|e]: căt[ă] sam[ă] de postav ne va trebui, să ià 
pre seama noastră cu bani, cumu-l va putea cumpăra. lar noi 
încă vom avea a sluj|i|] şi a mulțemi dumnital[e). Aciasta 
pohtim pre d[ujmn[ejta. [Tirgovişte, 7152 [1644], Martie 17.] 

[Pecete mică exagonală, pusă pe hirtie 3. 


3. 

[Matei-Vodă către același] şi la bun[ă] priiatnica nostră Mar- 
gheta judeciasa cea bătrăn[ă), 34 pagïe [= sănătate]. Cătră aciasta 
facem știre dumnevoastră că aţ fost zis dumnevoastră cum că 
aveţ neşte postavu, de carele] ne trebueşte pentru slujțijtorii 
noştri. Dec e[tă] că am trimes acol[oj cest om al nostru şi cu 
căţvaș bani la dumnevoastră. Ce să ne dat dumnevoastră căt[ă] 
samă de postavu ne va trebui, și să luaţ aceșt(!] bani) eät am 
trimes într'aciast|ă) dată ; iar, căț bani vor mai rămăne, iar i vom 
trimete dumnevostră, acum, făr[ă] de nici-o zăbavă. Cum 
am luat şi altă dată postavu de la dumnevoastră, şi tot sau 
plătit păn la un ban, așijderelje] și acum iar vom trimite dum- 
neavoastră toţ banii deplin, căţ vor face. De aciasta scriem 
și pohtim pre dumnevoastră. Să Dt dumnevoastră sănțătoș. 
Amin. [7159 [1651], Aprilie 12.] 

[Pecete mică, ruptă 2.] 

"Nr 597. 

1 No 331. 

2 N° 343. 


www.dacoromanica.ro 


58 POSTAVURĪÍ 


4. 


+ La al nostru cinstit și maï mare, ca un părinte, jupan 
Mihai dea cSAle unenar rpaga Epiuicki H npura[pH] w rn 
pa% Bach w yt; amin [= mare județ al cetății Brașovului 
şi pîrgarii, etc.]. 

+ De pururea am scris cu multă bucurie la al nostru cinstit 
mai marea și ca un părinte jupan Mihai, gea cSAni unenar rpaAa 
gpawgcKi, cu inim(ă] bun[ă] și cu slujbță] plecat[ă] Măriei dumne- 
talea, ca unui părinte. Vod[ă] Mărie Sa încă iaste săn[ăltos şi 
vesel ; noi încă așijdere. Pentru bani dumnitalea de postav, 
încă destul am silit, căt Dumnezeii va crede, și se'u dat în 
măna slugii dumneatalea ugh[i] 375, şi am zis jup[ălnului 
Gherghi să vie înpreună cu omul dumnetalea ; pentru meșteri 
încă mulțemescu dumnetalea, ca unui părinte, şi de acmu 
iar, în ce va fi pohta dumnetalea, tot vom sluj[i]. Numai 
să fii dumneta sănătos ` amin. Ap. 25! Je 1651.]. 

Ca un fecior al dumnetale: Socol Cliuc|er]. 

[Pecete neinteligibilă, mică, ovală cu inscripția: Socol 
Clucerul.] 


5. 


[Mateï-Vodă; traducerea formulei slavone: Prea-iubitului și 
bunului prieten și de aproape vecin al nostru, dumnealui Mihail 
Etveşi, mare-judeţ al cinstitului oraş Brașov, îți dorim viață 
lungă și sănătate.] Cifn]stit[ă] cartea dumnitale ci ne-ai trimis, ve- 
nitu-ne-aii, și de toate pre amăruntul [înțe]les-am. De care lucru 
scriindu-ne dumneata pentru răndul postavului, cu[m] că oan 
acum meșterii postav gata de ce iaste treaba noastră, ci să fim 
îngăduitoriii pănă la lănă noao, atunce să fac[ă] postay; ci 
aceaia cum am putea noi îngădui pănă la lănă noao? Crez 
meşterii bin[e] ş'aii înţeles cu noi cum păn prea la Văsznes[e]nie 
Glolsploldltlne? să fie postavul tot gata, că iaste și vreamea să-l 
dăm dăr[ăjbanților. Dar, deaca aŭ ştiut el atăta zăbavă, căci 
nu ne-aii spus de atunce, să ne fim căutat lucrul într'altă 


1 Înnălțarea Domnului, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOYULUE CU ROMÂNII 59 


parte, să nu avem atăta zmentealļ[á]? Ci acum iar pohtim pre 
dumneata, ca pre un bun priiaten şi vecin de aproaplel, de 
vreame ci nu ne dau ei acum postav să ni s[ä] împle ce iaste 
treaba noastră, ci ne lasăde zmentealăla aciasta vreame, 
numai să ne vie iar răspunsu fără zăbavă; iar noi vom opri 
lăna, și vom trimite lăna într'alt[ă) parte, de ni s(ă] va grij{i} 
lucrul nostru, deaca eï ne daŭ de atăta zmenteal[ă] ... Maï 
9 dni, 7159 [1651]! 
[Pecete mare.] 


6. 


[Matei-Vodă către acelaşï.] Multă săn[ăļtate și tot binele) 
pohtim de la m[ijl[ojstivul Dumnezeă să-ț hăr[ă)zească domni- 
talje]. Cătră aciasta facem stirlel dumnetal(e], pentru răndul 
postavului, că numai ce ne mirăm şi noi cum vom mai scrii 
dumitale, că am fostu grăit cu acei oameni får de niclio 
omenie, cu postăvarii, să li dăm lăn[ă) de aicţi) şi să li-o 
trimitem să lucreaze, ca pentru să ni s[ă] umple seama 
(sama) postavului, căt ne trebueștie|. Iar, cănd iaste acum, nu 
s[ă] aleage nimica și nicfij-o ispiavă nu iaste, şi rot sluj|i]torii 
noştri șăd aic[i] de aştept și nu s[ă] pot duce prela lucru, — 
că acum iaste vream[e] lucrului cas fl, pentru să le dăm pos- 
tavul, după cum ne-aii fost obiciaiul aici] în tof timpii, și 
pentru acei postăvari nu ne putem căuta lucrul într'altă parte, 
să ne isprăvim acest lucru. Dec! pohtim pre dumneta 
păntru acest lucru, ca pre un priiatin, să le dai și dumneta 
poruncă şi 'nvățlăjtur(ă) și certare, să ni isprăvească într'unii 
chip, și să ne umple căt[ă] seam[ă] de postav ne trebue, san 
să ne fac[i] dumneta știr[e], — de vream(e] ee nu va ffi] nici-o is- 
pravă, să știm și s[ă] slob[oJzim sluj[i]torii noştri, să s[ă] ducă pre 
la lucru și s[ă] nu mai șaz[ă], et omul nostru carel[e] iaste acii, 
să mai facă cheltuial[ă] de atăta vream[e], şi de acel lucru 
nimica nu s(ă) alege; ce să ne mai căutăm într'altă parte, daca 
vream(e] ce avum atăta zăbavă și nimica nu s['aii] ales. De 


? Bibl, Ac. Rom., documente; Sturdza, în As, Ac Rom, VMI, pp. 248-9. 


www.dacoromanica.ro 


6N POSTAV 


aciasta scrim şi pohtim pre dumneta. Să fif dumneta săn[ă]tos. 
Amin. [7159 [1651], Iunie 22.) 
[Pecete mică, ruptă !.] 


7. 

+ Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnii zeml. vlah[ijscoe. 

+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă) 
vreamea nevoitor, dumnealui jupănul Hanășii Mancăş, ma- 
rele-județ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele 
poftim dumitalfe] de la Dumnezei. Pricina cărţii iaste întăiii 
a cerceta buna sănțăjtatea dumital[e]. A doao, ca să facem 
știre dumital[e] că iat[ă] că trimisem acii pre dumnealui 
Iorga starostea 2 pentru postavele ce facem în (ot timpi, de 
treaba slujțijtorilor noștri, ca să tocmească cu meșterii de 
acolea, să el facă. Pentru care poftim și pre dumneata, precum 
al fost și mai nainte într'ajutor la toate treabele noastre, și 
acum punem pe dumneata la osteneaal[ă| a chema pe meş- 
terii aceia înnaintea dumitale, să să facă tocmeala, și poftim 
pre dumneata, căt sar putea să să facă tocmeala cu preț 
mai jos den cum era mai nainte, căci aiave saii văzut că 
estimpu aii fost lăna foarte eftină. Și după cum să va face 
tocmeala, să avem de la dumneata știre, și vom trimite o 
sumă de bani arvună înnainte. Însă veï ști dumneata că de 
tot postavul ne trebuescu 240 de bucăți, și tot albastru să-l 
facă, iar roș să nu fie nimic. Și noi aseamenea vom fi da- 
tor[i] a face pofta dumital[e). Aciasta. Şi mila lui Dumnezeii 


să fie cu dumneata. 
Noem. 23 d., 1. 7206 |1697]. 


De bine voitor dumital{e] : Io Costandin Voevod. 

[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat(ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș 
Mancăș, marele-judeţ al cinstitei cetăț Brașovul, cu multă 
sănătate să să dea. 

[Pecete mare rotundă ?.] 


1 N° 345. 


3 De negustori, probabil. 
3 No 358. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 61 


8. 


f Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii. zemlji] vlah[i]scoe. 

f Bunului nostru priiaten sf vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealuï jupănul Hanăş Manche, 
marele-judeţ al cinstitei cetăţi Brașovul, sănătate şi tot binele 
poftim dumitalțe) de la Dumnezeii. Cartea ce ne-ai trimis 
dumneata, o am luoat, și, înțelegănd de bună sănătatea dumi- 
tale], ne-aii părut bine. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am 
înţeles. Pentru răndul postavelor ce am fost poftit pre dum- 
neata ca să să facă tocmeală cu meșterii, să ni-lii facă, cum 
că ai chemat dumneata meșterii, şi s'aii tocmit bucata de 
postav căte t! 13 p!, de aciasta mulțumim dum[ijtale căci at 
fost nevoitoră de san făcut tocmeala mai eftin decăt anii. 
Și iat[ă] că acum trimisem cu omul nostru t! 1.500, să să 
dea meșterilor postăvari înnainte, ce iarășii punem pe dum- 
neata la osteneal[ă], să chemi pre meșteri să li să dea banii, 
și poftim pre dumneata ca să le dai poruncă: întăiă, să facă 
postavul bun, că uniorea îl fac bun, iar alte ore îl fac mai 
prost; ce să fie porunca dumitale să-l facă bun, și să nevo- 
iască pănă în sfărșitul lui Fevrarie să gătească tot postavul, 
că iată pănă atunce sănt 3 luni, şi destulă vreame iaste. Ce 
să nu ne să facă zminteală, Noi încă aseamenea vom sluji 
dumlijtal[e]. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeii să 
fie cu dumneata. 

Ot Tărgoviște, Dichm. 5 dn., lt 7206 [1697]. 

De bine voitor dumital|e] : 


Jo Costandin Voevod, 


[Ve:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș, marele-ju- 
det al cinstitei cetăţ Brașovul, cu multă sănătate să să dea. 

[Pecete mare rotundă !,] 


1 No 366, 


www.dacoromanica.ro 


62 POSTAV 


9 


+ Io Costandin Voevod bj. mist. gospodină zemle vla- 
hiiscoe. 

t Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăş, 
marele-judeţ al cinstitei cetăț Braşovul, sănătate și tot binele 
poftim dumitalțe] de la Dumnezeii. Cartea dumitale ne-au 
venit, și de sănătatea dumitale ne-ai părut bine. Alalte ce 
ne-ai scris dumneata, am înţeles, cum că san dat banii meș- 
țerilor postăvari, şi, pentru postav, aŭ zis că păn în sfărșitul 
ui Fevruarie nu-l vor putea găti, iar a treia săptămănă den 
Fevruarie va fi gata. De aciasta vei ști dumneata că, deaca 
să va zăbovi pănă atuncea, cum aŭ zis ei, a treia săptă- 
măn[ă] den Fevruarie, atunce să chiiamă că iaste în sfărșitul 
lui Martie, ei nici întrun timpu pe acea vreame nu ne-aii 
venit postavele. Ce poftim' pre dumneata să le dai poruncă 
ca să înbărbăteaze cu lucrul și, de nu vor putea găti tot 
postavul, iar măcar jumătate de postav pănă în sfărșitul lui 
Fevruarie să fie gata, adecă la lăsatul secului de postul cel 
mare, că atunce lăsăm noi sec. Alta, facem știre dumitale că 
iat[ă] că am trimis pre boiariul nostru Drăghici Spătarul ca 
să tocmească cu meșterii sforari 1.500 de păpuși de sfoară], 
că numai atăta ne trebue; alte dăți făceam mai multă, iar 
acum aciasta ne trebuiașt[e]. Ce să fii și dumneata într'ajutor, 
ca doar s'ar tocmi mai eftină, că am înţeles că și cănepă 
destulă s'aii făcut pe acolo. Și să dai dumneata poruncă 
meșterilor, aciastă sfoar[ă], de nu o vor putea face pân în 
sfărşitulii lui Fevruarie, iar la Mart să fie toată gata. Iat[ă] 
că și bani am trimis înnainte 1000 t[ali[eri], să li să dea, și, 
după ce vor găti toată sfoara, atunce le vom da și alalț 
bani. Aşijderea am trimis cu boiariul nostru Drăghici Spăt. 
şi nişte cositor ca să tocmească, să ne facă niște tipsii, precum 
am dat izvod, și am trimis tot cositor ales, neamestecat, ce 
poftim pre dumneata să dai poruncă ca aceaia meșterilor: 
una, întăiii că aceaste tipsil ne trebuescu în grab[ă], ca să 
e dai dumneata grij|ă], că meșteri vor fi mulți, a lucra la 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BBAŞOVULUL CU ROMINIE 63 


cositor, ca să grăbească să le facă, și păn în 30 de ale 
să le gătească, că ne trebuescu; a doao, să le poruncești 
dumneata să nu amestece cositoriul, ce să-l lucreaze așa 
curat precum l-am trimis, că, după ce ne vor veni tipsiile 
acealea aici, vom să topim o tipsie de acealea, să cercăm 
să spoim niște vase. Deci atunce să va cunoaște, că, de vor 
amesteca cositoriul, nu să va putea spoi la aramă. Ce poftim 
pre dumneata să le faci poruncă ca să nu-l ameastece, și să 
grăbească să ne le gătească precum am zis mai sus. Și noi 
încă a sluji dumital[e| datori vom rămănea. Aciasta, și mila lui 
Dumnlelzen să fie cu dumneata. 
Dech. 25 d., l. 7206 [1697]. 
De bine voitor dum[i]tale: Zo Costandin Voevod. 

[V°:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş 
Mancăș, marel[e]-județ al cinstitei cetăț Brașovul, cu multă 
sănătate să să dea. 

[Pecete mare, rotundă!.] 


10. 


+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gspdnii zemle vlah[i]scoe. 

Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea 
de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marele- 
judeţ al cinstitei cetăţ Brașovul, sănătate și tot binele poftim 
dumitale de la Dumnezeii, Cartea ce ne-ai trimis dumneata 
cu boiariul nostru Drăghici Spăt. o am luoat, și de a dumi- 
tal[e] bună sănătate priiateneaște ne-am bucurat. Alalte ce 
ne-ai scris dumneata, am înțeles, Pentru răndul postavelor, 
cum că în sfărșitul aceștii luni a lu Ghenarie vor fi 100 de 
bucht gata, numai să trimitem caar[e) să el rădice, și păn 
în sfărșitul lui Fevruarie vor fi încă 100 de bucăţi gata, de 
aciasta iat[ă] că de aciastă dată le trimisem cu boiariul nostru 
Drăghici Spăt. t[ai[eri] 500 și, cu alt (alle) 500, ce s'aii dat 
mai nainte, fac alle) 1000. Iar cară nu trimisem acum să 
rădice postavul, că nu ne trebuiaște așa în grab[ă], ce să 


1 N° 359. 


www.dacoromanica.ro 


64 POSTAY 


stea postavul acolo la meșteri, și să le dai dumneata po- 
runcă ca pănă în sfărșitul lui Fevruarie să mai gătească 
100 de bucăţi, că atunce vom trimite caară de vor rădica 
căte doao eutellel de bucăţi, de le vor aduce deodată, şi 
atunce le vom trimite și ceialalți bani. Pentru răndul sforii, 
cum că san făcut tocmeaală miia de păpuşi căte 21 aller) 
mulțumim dumitale căce ai fost nevoitori de s'aii tocmit 
mai eftinii; de care, precum san legat ei în zapisul lor ca 
Dën în sfărșitul aceștii luni să dea o sumă de sfoar[ă), şi 
Dän în sfărşitul lu Fevruarii să dea altă sumă de sfoară, 
iat[X] că am învățat pre boiariul nostru Drăghici Spăt., cătă 
sfoar[ă] va fi acum gata, să o rădice să o aducă aici, și 
le-am mai trimis şi bani del 1000, ce, dăndu-le boiariul 
nostru banii, poftim pre dumneata să dai poruncă sforarilor 
ca să să ţie pre tocmeala ce san legat în zapisul lor, păn 
la Mart să plinească toată sfoara. Pentru răndul cositoriului, 
cum că san tocmit căte un zlot ocaoa, de aciasta prea multă 
plată vor să ià dumnealor meșterii, căce preţul cositoriului 
iaste un taler ocaoa, și acum lucrul vine iar mai la un taler; 
ce foarte scumpu iaste, crez: noi am cumpărat și aici niște 
tipsii de cositor, de Danţca, așa lucrat gata, de la niște 
neguțătorți], şi am cumpărat ocao căte un galbeni; care 
iaste alt feliii de lucru: că știi dumneata că lucrul de Dansca 
tot iaste mai bun decăt cum lucrează ac la Brașov. lar 
acum cositoriul acela ne vine mai 2 lei ocaoa. Însă, deaca 
S'aii tocmit așa, acum n'avem ce face; iat[ă| că noi am 
trimis banii cu boiariul nostru, să-i dea, și să iă vasele, să 
ne le aducă. Aciasta, și mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. 
Ghen. 22 d., l. 7206 [1698]. 

De bine voitor dumitalļe] : Jo Costandin Voevod. 

[V°]: + Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș 
Mancäen, marele-județ al cinstite cetăți Braşovul, cu multă 
sănătate să să dea, 

[Pecete mare rotundă !.] 


1 No 361 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 65 


IL 


f Io Costandin Voevod, bj. mlst. gsdnù zeml. vlahļiļscoe. 

f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, 
marele-județ al cinstitei cetăț Brașovul, sănătate și tot bi- 
nelle! poftim dumital[e] de la Dumnezeii. 2 cinstite cărți ale 
dumitale, una de la Fev. 1 d., ṣi alta dela Fev, 6 d., le-am 
luat şi, de bună sănțăltatea dumital[e] înțelegănd, ne-ai părut 
bine, și am lăudat pe Dumnezeii. Alalt[e] ce ne-ai scris dum- 
neata, am înțeles. Pentru răndul postăvarilor, ca să le trimitem 
banii, că și ei zic că păn în sfărșitul lui Fevruar vor găti 
postavul, de aciasta și mai nainte am fi trimis; numai vei 
ști dumneat[a] că și noi, den mila lui Dumnezeii, am avut o 
nuntă în casa noastră, a unii fiice a noastră!, ce, stănd de 
treaba aciasta, n'am putut nici dumitale să dăm răspunsul mai 
curănd, nici banii să trimitem ; iar acum, trecăndu-să nunta, 
iat[ă] că trimisem iar pre sluga noastră Stan Brașoveanul 
acolo, cu care am trimis și postăvarilor t! 1000, ca să le dea; 
şi, pentru caar|e), incă am poruncit să meargă acolo să încarce 
postavul; ce, viind carăle, să fie și postavul gata să-l rădice. 
ȘI, după ce va veni postavul aici, atunce, căţi bani vor mai 
face, le vom trimite. Și, pentru răndul sforii, încă poftim pre 
dumneata să poruncești sforarilor, dupre cum și ei s'a 
legat că păn în sfărşitul lui Fevruarie vor găti o seamă de 
sfoar[ă), iat[ă] că păn atunce mai sănt vre o 13 zile, ce, pănă 
va fi Stan Brașoveanul acolo, și păn a veni carăle să rădice 
postavul, să neyoiască și ei să gătească acea sumă de sfoar[ă], 
să o pornească. Pentru tipsile de cositor, le-ai adus, și mul- 
tumim dumital[e] căci ai fost nevoitor de s'aii trimis la 
vreame. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezei să fie cu 
dumneata. Fev. 15, lt 7206 [1698]. 


De bine voitor dumital[e): 
Jo Costandin Voevod. 


1 La 5 Februar Domnul căsttorise pe fiica sa Ilinca cu Scar'at Mavrocordat 
fiul lu! Alexandru Exaporitul (Iorga, Documente privitoare la Constantin- Vodă 
Brincoveanu, Bucureşti, 1901, p, 168). 


en 


75703. Vol. X. 


www.dacoromanica.ro 


POSTAV 


[V°.] f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, 
marele-judeţ al cinstitei cetății Brașovul, cu săn[ăltate să 
s[ă] dea. 

[Pecete rotundă, mare !.] 


12. 


“+ Io Costandin Voevod bj. mlst, gsdni zeml, vlah[ijscoe, 

t Bunului nostru priiatin şi vecin de aproape, în toat[ă) 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreas, marelļ{e]- 
județ al cetăţii Brașovul. Sănătate pohtim dumitale de la 
Dumn[ejzeii. Cartea ce ai trimis dumneata, aŭ venit, și de 
săn[ăltatea dumitalțe) ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris 
dumneata, am înțeles. Pentru răndul postavului, cum că iaste 
gata, și zici dumneata ca să trimitem cai si-l rădice, şi banii 
ce aŭ rămas, să să dea postăvarilor, de aciasta iat[ă] am po- 
runcit ispravnicilor noștri de la Cămpina ca să trimiț(ă] cai 
și, pentru zăblăii de învălitul postavului, neaflăndu-să aici, am 
poruncit iar de la Cămpina să trimiţă, ş[i] iat[ă) că trimis-am 
și foițlă]; ca să vezi dumneata că acest postav aŭ fost să facă 
postăvarii precum semnează în foiț|a , căte bucăţ cu peceți și 
căte fär peceţi, și vei vedea dumneata și prețul precum sa 
tocmit, și, căți bani aŭ mai rămas, iat[ă] că i-am trimis. Ce 
acum pohtim pe dumneata, căt s'ar putea mai curănd să să 
rădice postavul de acolo, și pentru voia noastră să pohteşt|i] 
dumneata pe comendantul den Brașov ca să dea căţțiva 
Neamț? ajutor, să vie cu postavul pănă la hotarul țărăi, adecă 
păn la Predeal, ca să n'aibă postavul vreo zăticneală. Ce să 
nevoești dumneata ca să s[ă] dea un ajutor de la cetate, ca 
să-l aducă făr de primejdie păn la hotar, că acolo am trimis 
sluj|ijtori de ai noștri, de vor veni cu postavul. Aciasta, și 
mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Fev. 26 d, D 7213 
[1705]. 

De bine voitor dumlijtalle : Jo Costandin Voevod. 

Iat[ă] că scrisem și noi o carte la comendantul, de-l pohtim 


1 No 362, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNIL 67 


ca să trimiță cățva Neamţi, ajutor, Dän va treace postavul lo- 
curil[e] ce sănt cu grijă]; ce dumneata încă să nevueşt[i], că 
aciasta iaste mai mult pentru folosul și ajutoriul cetății dum- 
n[ea]voastră. 

[Fosă:] 

+ Poll de postavel[e] ce s'aii tocmit să s[ă] facă la Bra- 
şov, cum semneaz[ă] în jos anum(e): Fev. 26 d., lt 7213 [1705]. 

+ 130 bucăţi postav vearde, cu 2 peceţ bucata, 


po t I4... ©.. . „cin, [={adecă] t! 1.820 
+ 20 bucăţi poala TO, iar cu 2 peceţ, bucata 
po t! I4.. . . „cin,ti 280 
+ 120 bucăți oile gesaten fár péceat[e], bu- 
cata po t! IO . , ., . a aaa ‘a ‘a „cin, H t. 200 
cin. t! 3 300 


Dentr'acești s'aii trimis întăiii t! 1000. 
S'aŭ trimis pă urm[ă] iar d 1000, 
S'aii trimis și acum t! 1.300. 


[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat[ă) vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreaș 
Reiter, marel|ej-județ al cetăţii Braşovul,. cu săn[ăJtate să 
s[ă] dea. 

[Pecete mare rotundă 1.) 


13. 


Io Costandin Voevod bj. mlst., gsdni zeml. vlah[i]scoe. 

+ Bunului priiatin și vecin de aproape, în toată vreamea 
de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Feţchel, marele- 
județ al cinstitei cetăți Brașovul, săn[ăjtate şi tot binele 
pohtim dum[iltale de la Dumnezei. Cartea ce ne-ai trimis 
dumneata, aŭ venit, și de sănătatea dumlijtale ne-aii părut 
bine. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înțeles. Pentru dum- 
nealui răposatul Andreiaș Reiter ce era judeţ, ne scrii dum- 
neata că san întămplat de san dat datorie cea de obște. 
De aciasta foarte ne-aii părut răii, că dumnealui era om bun 


1 NO 391, 


www.dacoromanica.ro 


68 POSTAT 


şi priiatin, de ne înțelegeam bine cu dănsul și ne căuta tre- 
bile ce aveam. Dar, deaca aii fost voia lui Dumnezei așa, 
n'avem ce face, că toți vom să facem acea cale. Dumnezeii 
să-l iarte, Iar cum că ai stătut dumneata de ești acum judeţ, 
ne-ai părut foarte bine, de vreame ce dumneata ești al 
nostru priiaten vechii, și știm că şi cu dumneata ne vom în. 
țeleage bine de ce ne vor fi trebile, și dumneavoastră încă, 
ce trebi veţi avea, scriindu-ne de ceale ce va fi pen putinţa 
noastră nu ne vom apăra. Dup[ă] aciasta pohtim pe d[u]m- 
nje]ta că am tocmit cu meșterii postăvarii de acolo, ca să ne 
facă niște postav de treaba sluj|ijtorilor, de Paști, precum 
avem și zapisullor ; încă dumnealui răposatul Andreiaș Reiter 
județul, Dumnezeii să-l iarte, aŭ fost la mijloc de aŭ făcut 
tocmeală cu postăvarii, — carele le e tocmeala, la mijlocul lui 
Fev|ruar] să fie postavul gata. Acum iată că și păn la mij- 
locul lui Fevjruar] ap rămas numai 2 săptămăni; ce pohtim 
pe dumneata să le dai poruncă pănă la acea vreame să-l 
gătească, Noi le-am fost dat și bani înnainte, t! 1.500, și, de 
ceialalți căți mai fac, am zis, după ce vor găti postavele, să le dăm 
şi aceia, Ce, cum. vor isprăvi, să avem știre, ca să le trimitem și 
banii ce aii rămas, și să trimitem și cară, să rădice postavul. 
Altă, osebită cartea tot cinstitul Sfat al cetății încă ne-ai venit, 
în care vă rugați dumneavoastră pentru dajdea aciasta a 
dobitoacelorii, ca să n'aibă oamenii de ţara dumneavoastră 
supărare: de aciasta ne-aţii fost scris dumneavoastră și mai 
nainte, și am dat răspunsul cum că de mare păs san scos 
aciastă dajde pe dobitoace, să dea cu toții, și striini și pă- 
mănteani, păn și noi înșine ne plătim dobitoacele ce avem; 
iar încăș am răspunsu, și întăi, și acum, cum că dobitoacele 
ale dumneavoastră judeților și ale fălnogilor vor avea paace, 
iar alți oameni de țara dumneavoastră, ce sănt trecuți cu 
dobitoacele lor aici în țaar[ă], aceia vor da toți, că n'avem 
ce face. Numai de aceia ce scrieți dumneavoastră că vin cu 
carăle lor să rădice vinuri și alte bucate de aici din ţară, și 
cum că i-ar fi apucănd la Rucăr pe unde trec, să-ș plătească 
vitele ce aŭ la cară, iat[ă] că îndată am poruncit și vame- 
șilor de la Rucăr, și boiarilor carii umblă cu dajdea do- 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 69 


bitoacelor, pe aceia să-i lase în bună pace, și nu vor avea 
nici-o supărare. Și, cu aciasta sfărşind, mila lui Dumn[ejzeu 
să fie cu dumneata. Ghen. 30 d., lt. 7215 [1707]. 

De bine voitor dumfi]tale : Jo Costandin Voevod. 

Alta, pohtim pe dumn[eajta să ne trimiţ pe jupănul Ghiorghe 
Mai argintariul, că avem nişte arginturi să ne lucreaze; ce 
să vie să ne tocmim și să-i dăm argintul, și să va întoarce 
acolo de va lucra, că tot dumnealui ne-aii lucrat şi mai 
nainte. — Mulţumim dumitale de darurile ce ne-ai trimis. 

[V*:] + Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în 
toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Gheorghe 
Feţchel, marele-judeţii al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă 
sănătate să să dea. 

[Pecete mare, rotundă!.] 


14. 

lo Costandin Voevoda bg mlstiiii gspdrii zeml[i] vlah|i]scoe. 

f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat|ă| 
vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănul Ghiorghie Iechel, 
marele-judeţ al cinstitei cetăți Braşovul. Multă săn[ăjtaate și 
alalt tot binele de la Dumnezeii poftim ca să dăruiască du- 
mitale. Pricina cărții acum de ciast[ă] dat[ă] cătră dumneata 
nu iast[e] de alt Gr căt pentru răndul postavelor, că, scriin- 
du-ne dumneata în trecutele zile cum că ar fi zis meșterii 
postăvari că, dupe cum neiaste tocmeala cu dănșii, și dupe 
cum sănt legaţi în zapisul lor, la zi vor fi toate postavele 
gata,—acum dară şi noi, ştiindu-ne vorba şi tocmeala cu dănșii, 
dupre cum au trimis și zapisul lor, ce ne-aii făcut la măna 
noastră, den carele mai pe largu vei înţeleage dumneata că 
zioa lor iaste la sfărșitul lunii aceștiia a lui Fevruarie, ade- 
căte acum Vineri ce vine, şi, şi pentru răndul banilor, iarăș vei 
vedea dumneata den zapis că tocmeala noastră pe tot pos- 
tavul iaste ti 3.580: dentr'aceştea datu-le-am cănd aŭ venit 
aici de ne-aii adus zapisul, ti 1.500, iar t 2.080, ce mai rămă- 
sease, iată că-i trimisem și aceștea cu sluga noastră acesta 


i No 402. 


www.dacoromanica.ro 


70 POSTAY 


carele va aduce dumitale cartea, și am trimis și 5 cară 
pentru încărcatul postavelor. De care poftim pre dumneata 
să poruncești meșterilor ca să înplinească toată suma pos- 
tavului dupre cum le scrie zapisul, și să-l învălească în nește 
zăblae, să | leage bine, să-l grijască pe cum știă ei, și să-l 
încarce pen cară, să-l așaze, ca să-l aducă cu o zi mai nainte. 
Și iar poftim pe dumneata ca să le zici să vie şi dentr'ănșiă 
unul înpreun[ă] cu postavele păn aici, ca să vedem cum sănt 
postavele, şi sănt deplin, aŭ nu sănt; așa ne-ar fivoiasă vie 
cu un meșter cu dănsele aici, nu doară că va să le poarte 
pe cale vre o grijă cevași, aii să le păzească, că pe cale le 
vor purta grija oamenii noștri cei ce le vor aduce. Numai, 
pecum zicem și mai sus, căt să să afle și unul den meșteri 
aici, să vedem, deplin sănt, nu sănt deplin, și cum sănt, și, 
căci va veni, nu-i va fi osteneala în pagub[ă], că, de va fi 
fost anul bun și deplin, îl vom și dărui cu cevaș. Așijderea 
şi pentru răndul clopotului ce iaste la clopotariii, poftim pre 
dumneata ca să-i zici, acum cu învărtijirea carălor acestora 
ce vin ca să rădice postavul, să încarce și clopotul într'un 
car, ca să ni-l aducă’. I-am fi trimis și banii, dar n'am știut 
de cătle] oc[ă] va fi eşit, ca să știm căţi bani îi vom trimite, 
că nu ne-aii făcut știre; iar, dup[ă] ce-l vor aduce, îl vom trage, 
şi, pe căt[e] oc[ă] va fi eşit, îi vom trimite dumisale toți banit 
deplin, aŭ să trimiță dumnealui un om înpreun[ă] cu clo- 
potul, ca să-i dăm banii la omul dumisale. De aciasta poftim 
pre dumneata. Și mila lui Dumn[ejzeii rugăm ca să păzească 
pre dumneata pururea. Fev. 24 dni, D 7215 [1707]. 
De bine voitoriii dumitale : Jo Costandin Voevod. 

[V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ä] 
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănului Ghiorghie Ie- 
chel, marele-județ al cinstitei cetăţi Brașovului, cu săn[ă]taate 
să s|ă] dea. 

[Pecete mare rotundă 3. 


1 V. la Ş argint, scrisoarea din 14 Februar 1707 
2 NO 397. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINIL 7E 


15. 


+ Io Costandin Voevod biiiii mlstiiu gspdrii zeml. vla- 
hiscoe. 

t Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie Iet- 
chel, marele-județ al cinstitei cetăți Brașovul, multă săn[ă taate 
şi alalt tot binele de la putearnicul Dumnezei poftim ca să: 
dăruiască dumitale. Prietenească cartea dumitale ce ne-ai 
trimis, ne-ai venit, şi, de a dumitale sănătate înţelegănă', 
ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles. 
Pentru răndul postavelor, cum că san rădicat toate deplin, 
şi s'aŭ trimis, viind și den meșteri unul aici, vei ști dum- 
neata că aii venit, și, aducănd postavul, l-am văzut, șiiaste- 
bun, ne-ai plăcut; de care foarte mulțumim dumitale de- 
osteneală, căci ai fost nevoitor la aciastă treabă a noastră. 
Acum iar mai poftim pre dumn(ealta, că ne mai trebuescu 
încă 44 de bucät de postav de cel Dr de peceate și iat[ă] 
că am trimis şi banii căți fac, 451 (lie, adec[ă] bucata. 
căte (alle! 10,33, că așa l-am plătit şi celalalt. Ce dumneata 
să faci osteneal ă] să chemi pre meşteri, să le poruncești ea 
să munciască să ne căpuiască și acest postav deplin, căt vor 
putea mai curănd, să ni-l aducă cu o zi mai nainte, că iat[ă) 
că am trimis și omul nostru acum, ca să-l încarce, să-l aducă, 
şi i-am poruncit, pentru mai grabul, să-l pue pe cai și să-l 
aducă pe la Cimpina, că ne iaste voia păn în 10 zile să fie 
postavul aici. Numai să zici dumneata meștirilor, căndu-l vor 
încărca, să învălească postavul bine, să-l leage bine, să-l 
grijască cum trebuiaște, ca să nu să strice pe cale, și, dupre 
cum mai sus, poftim pre dumneata, căt să va putea mai 
curănd să-l gătească, ca să ni-l aducă făr de zăbavă, că ne 
trebuiaște, și noi foarte vom mulțumi dumitale. Meșterul 
clopotariul încă añ venit de ne-aii adus clopotul, şi ce aŭ 
avut a-ş căuta, și cu noi, și cu alţii, san căutat, șiiată că 
vine înnapoi, mai are să ne mai facă un clopot; ce, dup[ă] 
ce-l va isprăvi, vom trimite de-l va aduce şi acela. Și să ne 
ert dumneata căci la multe te supărăm de faci osteneallă] 


www.dacoromanica.ro 


72 POSTAV 


pentru noi. Not încă la cele ce ne vei pofti dumneata, gata 
vom fi a face pofta dumitale, Şi, cu aciasta de acïast[ă| dat[ă] 
sfärşind, mila lui Dumnezeii să păzească pre dumneata pu- 
rurea rugăm. 

Mart 11 dni, leat 7215 [1707]. 

De bine voitoriii dumitale : lo Costandin Voevod. 

[V°:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănului Gheor- 
ghie letchel, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovului, cu 
sănătate să s[ă] dea. 

|Pecete mare, rotundă!.] 


16, 


T Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdrii zeml. vlahlijscoe. 

T Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Fet- 
chel, marele-judeţ al cinstitei cetăți! Brașovul. Sănătate și 
tot binele pohtim dumitale de la Dumnezeii. 2 cinstite cărți 
ale dumitale, ce ne-ai trimis: una mai nainte, alta, acum pe 
urmă, de la 8 dni aceștii luni, le-am luat, si, înţelegănd de 
bună sănătatea dumital[e), ne-am bucurat. Alalta ce ne-ai scris 
dumneata, am înţeles. Pentru vinurile ce am fost trimis du- 
mital[e), cum că aŭ venit, să dea Dumnezeii şi la anul cu 
săn[ăltate. Pentru clopote, cum că le-aii vărsat clopotariul și, 
nefiindu gata ca să să fie trimis cu carăle ceale mai de nainte, 
zici dumneata că pănă astăzi vor fi gata, numai să trimitem 
car[ă] să le rădice, ce iat[ă] că numai decăt am poruncit la 
Rucăr, să vie un car să le încarce. Ce să fie și porunca du- 
mital[e], încărcăndu-le, să vie și clopotariul înpreună cu clo- 
potele, ca să ne sncotim cu dănsul, și să-i plătim. Pentru 
oeritul de an, cum că na fost ajunsu cartea ce am fost 
făcut dumitalje)], ce aŭ fost luoat oerit, și ne pohtești dum 
neata ca să să ţie în seam|ă| estimpu, de aciasta vei şti 
dumneata că estimpu daŭ oerit cu toţii, și boiari mari și mici, 


1 No 403, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BBAŞOVULUI CU ROMINII 73 


şi mănăstiri, fiind al treilea an, iar încăși pentru oeritul du- 
mitale vom socoti; numaï trimite dumneata cartea maï nainte 
la păstorii dumitale, să o găsească oiarii la dănșii, si ce să 
va putea, pentru voia dumitale tot vom facel. Alta, iat[ă] că 
am trimis pe cest neguţător al nostru, pe jupănul Manul:, ca 
să tocmească nește postavă de treaba sluj[i]tor{i]lor noștri, de 
Paști, cu ai dumneavoastră meșteri postăvari de acolea; 
însă semnăm și dumital[e), să știi că ne trebuescu 280 de bu- 
căți albastre fär de nici-o peceate, și 70 de bucăţi de cel 
cu 2 peceți, și acest cu 2 Dece să fie cătăva sută albastru 
și celalalt vearde, și acest postav trebuiaște să fie gata la 20 
de zile a lu Fev., și păn la sfărșitul lu Fevrarie să fie tot 
postavul adus aici, căci de la zi întăi a lu Mart să daii pos- 
tavele la sluj[itori. Pentru care lucru pohtim pe dumneata ca 
înnainte dumitale să să facă și tocmeala cu postăvarii, și să 
aibă şi porunca dumitale, să facă și postavul tot bun, să nu 
De pentr'ănsul răi, precum pururea faci, şi să vie și tocma 
la coţi, adecă deplin, să nu fie vre o lipsă, şi săi întărești 
dumneata cu porunca, ca să să gătească păn la vreamea 
aceaia, să nu ne dea de vre o zminteal|ă). Iat[š] că și ar- 
vună le-am trimis t! 1000, şi, după ce vor găti postavul, le 
vom da și ceialalți bani, numai să avem de la dumnlealta 
ştire precum s'aii tocmit și cel Gr peceate şi cel mai bun, 
cu 2 peceţi, să știmu, Alta, în trecutelezile fostu-ne-al scris 
dumneata 2 cărți, cănd aŭ venit ginerile dumitale, jupănul 
Ghiorghe Țaco: una de la dumneata, alta ne-ai scris tot 
cinstit Sfatul dumneavoastră ; ce atunce n'am dat răspunsu 
acelor cărți, fiind dumnealui mergătoriii la Sibiiii, den po- 
runca dumiijtale, și ne-aii zis că va veniiar pe aici ca să ià 
răspunsul cărţilor acelora; ce dară şi noi așteptăm pe dum- 
nealui să vie, și cu dumnealui, ce va fi răspunsul acelor cărți 
vom da dumneavoastră. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dum- 
n[e]zeii să fie cu d[ujmn[eajta. Noem. 15 d., t 7216 [1707]. 
De bine voitor duniitale Jo Costandin Voevod. 


ł Pentru oier și oierit, v. capitolul respectiv. 
: Mano Apostolo, 


www.dacoromanica.ro 


74 POSTAV 


Pocluanele ce ne-ai trimis dumneata, încă le ap adus, și 
mulțumim dumli]tale. 

[V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Fet- 
chel, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă 
săn[ăltate să s(X] dea. 

[Pecete mare rotundă! ] 


17. 

f Io Costandin Voevod bp mlstiii gspdrii zeml. vla- 
hiscoe. 

Cinstitului bun priiatenul nostru şi de aproape vecin, 
în toată vreamea de bine voitorù, dumnealui jupănul Ghior- 
ghe, marel|e)-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot 
binele pohtim dumital[e] de la Dumnezeii. Pricina cărții nu 
iaste alt, Dr cât ca să facem știre dumital[e] că iat[ă] că tri- 
misem pe cest neguţătoriii, pe jupănul Manul ?, ca să vază 
pentru răndul postavelor ce am tocmit mai denainte cu meș- 
terii postăvarii de acolea, cu carii ne iaste tocmeala ca, păn 
în sfărșitul lui Fevruar, să gătească tot postavul, să-l şi aducem, 
să să afle păn atunce și aici. Acum dar, iat[ă] că, sosind și 
Fevruar, socotim de le mai trimisem cu acest neguțător al 
nostru și t! 1.500, ca să nu găsească pricini să zică că le-aii 
fost lipsăt den bani și oan avut cu ce lucra, că de spre noi 
nici-o zminteală den bani n'aii, că mai nainte le-am dat 
ti 1000, acum le mai trimisem t! 1500, de s'aii făcut t! 2.500. 
Cănd vor isprăvi postavul, și vom avea știre ca să trimitem 
să-l aducă, atunce le vom trimite și ceialalți bani, căţ aŭ ră- 
mas; numai trebuiaște şi ei să nu ne dea devre o zminteală, 
ce, precum li e tocmeala, să nevoiască să-l gătească la zi. Că 
vreamea de la Dumnezeii iaste bună: cănd ar fi niscai geruri, 
atunce poate să zică că oan putut să lucreaze, iar acum ve- 
dem că iarna iaste ca vara, vreame bună, călduroasă; den 
bani încă nu le iaste nici-o lipsă. Pentru aceaia pohtim și 


1 No 404, 
2 V, mai sus, p. 73. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 75 


pre dumneata să le porunceșt[i] ca să nevoiască să ispră- 
vească postavul păn în sfărșitul lui Fev., și, cănd va fi aproape 
de isprăvit, să avem știre, ca să trimitem și caară, să-l rădice, 
ca să ni-l aducă la vreame, şi vom avea a mulțumi dumitale, 
căce să va găti şi la vreame, şi ni să va face şi lucru bun. 
Dupe aciasta iar mai înștiințăm pe dumneata că la acest ne- 
guțător al nostru am dat și cătva argint, păn la 135 de grivne, 
ca să dea la meșterii de acolo, ca să ne facă niște vase de 
argint, precum va arăta dumitale și izvoadele ce am dat, elt 
de la neguțătoriul nostru vei înțeleage dumneata ce fel de 
vase sänt să ne facă. Deci ştim că, numai un meșter, doi, de 
vor lucra la arginturile aceastea, să va prelungi zăbavă multă, 
şi noao ne trebuescu vasele aceastea pănă la Paști, să le 
avem gata aici, Ce și pentru aciasta punem pe dumneata 
la osteneală, să chemi pre tot ţehul meșterilor argintari, să 
le zici dumneata ca să ià acest argint asupra tuturor, să-l 
lucreaze cu mai mulții, și, cine pe căte vase de argint va luoa 
să lucreze, să-și poarte grija fieștecare, să le gătească toți 
deodată ; că iar zicem: la Paști ne trebuescu. Iat[ă] că şi ar- 
vună le-am trimis acum, ti 200, ca să le dea înnainte, și, is- 
prăvind arginturile, le vom da și ceialalți bani, căt le va mai 
face plata. Ce pohtim pe dumneata să le porunceșşti ca să ni 
le lucreaze sl bine, și la vreame să fie gata. Pentru răndul 
casei, am învățat pre neguții]toriul acesta al nostru ca să 
zică dumital[e), și de la dănsul vei înţeleage dumn[eaj]ta mai 
pe largu. Ce, precum vei socoti dumneata că va fi mai 
bine, așa vei face. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeu 
să fie cu dumneata. Ghen. 26 d., D 7216 [1708]. 

De bine voitoriii dumitale: Jo Costandin Voevod. 

[V*:] + Cinstitului bun priiatenul nostru sl de aproape 
vecin, în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul 
Ghiorghe, marelje)-judeţii al cinstitei cetăți Braşovului, cu 
multă sănătate să să dea. 

[Pecete mare rotundă!.] 


1 No 413. 


www.dacoromanica.ro 


16 POSTAV 


18. 


T Io Costandin Voevod bj. mlst, gsdnii zeml. vlah[ijscoe. 

f Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe, marel[e|- 
judeţ al cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binelļ[e] poh- 
tim dumitale de la Dumnezeii, Cartea dumitale] ce ne-ai 
trimis cu omul nostru jupănul Manul!, aŭ venit, și, de săn[ă|- 
tatea dumitale) înțelegănd, ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai 
scris dumneata, am înţeles. Pentru răndul postavului de la 
postăvari, cum că le-ati mai dat jupănul Manul t! 1.500, de 
S'aii făcut ti 2.500 cu ce li s'aii dat mai nainte, și el încă aŭ 
dat 200 de bucăți de postav, căt aŭ fost gata și s'aŭ în. 
cărcat de l-a dus,—aşa ne-ai spus și jupănul Manul, măcar că 
pănă acum n'aii mai sosit postavul, iar așteptăm să sosească; 
iar, de celălalt postav, ce aŭ mai rămas, 177 de bucăți, cum 
că aŭ zis postăvarii că la zi va fi gata, de aciasta zioa iaste 
la 20 de zil|e]a lu Fevruar, ce iat|ă] că trimisem cu omul nostru 
și ceialalți bani, căți mai fac, t! 1.500, ca să-i dea postăvarilor, 
să să plinească t! 4.000, și am poruncit la satel[e] noastre, 
la Rucăr, la Dragoslavel[e], să meargă cu caar[ă|, ca să în- 
carce şi aceale 177 de bucăţi, să IJe]aducă, și am trimis și t! 
16, căt aŭ zis că iaste chelt[uliala la învălitul postavului. Ce, 
încărcăndu-s[ă] postavul, pohtim pe dumneata să porunceşti 
să vie și un postăvar de aceia, înpreun[ă] cu postavul, aici, 
ca să fie de faţ|ă] pănă să va descărca, pănă-l va da în 
seamă aici, ca să vedem ce fel de postav aŭ făcut, că noi 
banii le-am dat la vreame, și vreame încă aii avut bună de 
lucru. Ce trebue să Be si postavul bun. Și, la 4.000 t! ce le-am 
dai, ce mare lucru iaste căci va veni unul den eï pănă aici, 
ca să De Dän să va dăscărca postavul, precum aŭ venit și 
an? Iar pentru răndul arginturilor, ce fel de tocmeal|ă] s'aii făcut 
cu meșterii argintari, adecă și cel ce va să fie cu flori și cel 
neated, am văzut. Și, cum că aŭ pus zioa că le vor isprăvi 
păn la Sf. Ghiorghe, de aciasta, fie și pănă atunce, — numai știm 


1 V, P. 74, no 17, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNIE 77 


că unile le vor isprăvi mai nainte; ce, căte vor putea geän 
pănă în Paști, pohtim pe dumneata, cănd vor hi 2 săptă- 
măni păn în Paşti, să chemi meșterii argintari, să-i întrebi 
căte aii isprăvit, și să avem știre, ca să trimitem numai de 
căt să iă acealea căte vor fi gata, să ni le aducă păn în 
Paște; și, ce va fi plata lor, vom plăti tot. Pentru răndul ca- 
sei, ne scrii dumneata că vom înțeleage den cartea ciastitului 
Sfat; şi am înțăles, Ce noi găndiiam să cumpărăm case slo- 
bode, iar nu să cumpărăm case închise, ca Şcheaii, ca Grecii, 
să fim legaț cu de aceastea ce vedem că arată în cartea 
Sfatului; că noi cărciumari nu săântem, să vindem vin, alt 
meșteșug nu știm, ca să ne legăm cu de acest felii de lu- 
cruri, ce ne pun înnainte,—că nu săntem în rândul mojăcilor, 
nici nu iaste cu cinstea noastră ca să cumpărăm case cu acest 
felii de tocmeli și de legături, ce, ale cui sănt, să şi le ție 
săn[ăjtos, că noi într'un fel grăisem cu dumnealui jupănul 
Ghiorghe 'Țaco, gineril|e] dumitale, și acum într'alt fel vedem 
că ni să dă răspunsul. Ce să fie'de bine a cui iaste casa 
aceaia, că nu ne trebue, nici dumnealor Sfatului n'avem a 
mai da nici-un răspunsu la aciasta, Și mila lui Dumnezeii să 
fie cu dumneata. 
Fev. 13 d., |: 7216 [1708]. 
De bine voitor dumital|e]: 
Jo Costandin Voevod. 

[V*:] f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toată vreamea de bine voitorii, dumnealui jupănul Ghiorghe, 
marel[e]-județ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă săn[ăjtaate 
să să dea. 

[Pecete mare rotundă!.] 


19. 

t Io Constandin Voevod bung mlstiiii gspdrii zemle vla- 
hiscoe. 

T Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bin[e| voitoriii, dumnealui jupănul Gheorghe 


1 No 408. 


www.dacoromanica.ro 


18 POSTAV, SFOARĂ 


Reitel, marel[ej-judeţ al cinstitii cetăți Brașovului, Săn[ă tate 
şi tot binel[e] de la Dumnezei poftim dumital[e]. Cartea du- 
mital[e] ce ne-ai trimis, ne-aii venit, și, de sănătatea dumital[e) 
înțelegăndu, ne-am bucurat. Alaalte ce ne scrii dumneata, 
încă am înțeles. Pentru răndul postavelor slujlijtorilor, cum 
cum că aŭ nevoit meşterii de le-ai isprăvit toate la zi, și, 
afară den ce aŭ trimis mai nainte cu jupănul Manul!, bucăţi 
200, aŭ trimis şi acum cu omul nostru Bunea copilul den 
cas[ă] bucăţi 167; care san făcut peste tot bucăți 367, şi, 
cum că ş'aii luat toţi banii deplin, pe căt le-aii fost tocmeala, 
foarte bine. Ai venit și postavel|e], și am văzut și noi că 
aŭ silit meșterii de le-aii făcut mai buniceale de căt într'alți 
timpi: dea Dymnezeŭ şi la anul, și mulți an[i] cu săn[ă tate. 
lar, pentru răndul argintarilor, cum că ai chemat dumneata 
pe meșter|i] de le-ai zis ca, de să vor găti niscare lucruri 
mai nainte de Pașt[i), să ne fac[ă) știre, să trimitem să le 
ià, şi ei așa aŭ răspunsu că pănă 'n Paști nu să vor putea 
găti toate, iar, ce să vor găti, ni le vor trimite ei cu oamenii 
lor, aici — de aciasta iar poftimu pe dumneata să le porun- 
cești să nevoiască cu lucrul, și, ce vor găti pănă 'n Paști, să 
ni le trimiț[ă], și, de cealealaalt[e) lucruri ce vor mai rămănea, 
să le isprăvească, și pănă la S[fejti Ghiorghe să ni le aducță], 
dup[ă] cum le iaste tocmeala cu noi. Aciasta acum, şi mila lui 
Dumnezeii să fie pururea cu dumneata. Mart 3 d., 1,7216 [1708]. 

De bine voitoriul dumitale) : Jo Costandin Voevod. 

[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe 
Fetchel, marel[e] județ al cinstitii cetăț Brașovul, cu săn[ă|- 
tate să s[ă] dea. 

[Pecete mare rotundă 2.] 


VIII. Sfoară. 


Toată sfoara ce trebuia Domnului muntean era brașove- 
nească. Învoiala se făcea la o anumită vreme din an, și atunci 


V. p. 76. 
N° 409. 


1 
H 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 19 


sforaril începeaii lucrul, firește cu tărăgănirile și protestările 
obișnuite; une ori se încerca şi cite o urcare la pret, care 
nenorocia pe dregătorul ce tîrguise. Marfa se dădea în 
păpuși, și era adusă adesea odată cu postavul, în aceleași 
cară ale ţeranilor de la hotar. 


I. 


Întru tot cinstit, al nostru dulce şi d[e] la inimă pärinte, 
dumnealui jupănul Mihaiii, marel[e]-gïudeț cinstit[ujluï Brașeu. 
Poftesc de la m{iļ]i[o]st[ijvul Dumn[e]dzău să dăruiască multă 
viiaţ|ă] dumitale]. Aita, poftescu pre d[ujminealta ca pre un 
iubit părinte, să-ţi aduci d|ulmn[ea]ta aminte cănd am fostu acolo 
la dumneavoastră pentru şfoar|a] Visternicului!, ştii dumneata 
că am chemat meșterii de am tocmit denaintea dumitalle] 
suta căte 3 florinţi, 2 costande. 1.500 de sfoar[e] fac peste 
tot 48 de florinți. Acmu nu mă cred boiari noştri, Sim dzic 
că fac numai 40 de fonnt, iar optu dzic să-i plătescu 
eu. Dar ep, săracul de eŭ, ce vină am, că denaintea du- 
mital[e] am tocmit, și acmu mă năcăj[e]scu boiarii! Ce mă 
rog dumitalle] să faci o carte de la dumn[eajta, cum ştii 
dumnjea]ta, să nu mă învăluiască ; foarte mă rog dumnleltal|e). 
Că eŭ pat marie] (ne) nevoe. Alt[a], mă rog dumital[e] pentru 
4 florinți ce am luat sulița eŭ, voiii veni acmu curundu, 
și voii aduc[e] banii dumital(e]. Alt[a], mă rog dumital[e) 
pentru cei ban[i] ce am adus dumital|e] pentru argintu, și ai 
tăiat dumnțeajta peceatea de pre bani), și i-ai numărat dum- 
n[eajta, şi ai fostu 60 ug. i pol, iar acmu dzic boiarii că 
aŭ fost 63 ug.: năpaste cu 3 ug.; ce mă rog dumital(e], pen- 
tru Dumn[e]dzeii și pentru sufletul părinţilor dumital[e), să-m 
faci dumnlealta o îndireptărie, să nu petrec nevoe pentru 
direptate, că mi-i nedejde pre dumn[ealta,— că dumn[eajta știi 
toate negoaţei[e] căte am luat. Foarte mă rog dumital|e)... 
Mai 30 dni?. 


l Iorga. Vistiernicul ce? Maze moldovenesc era însă Iordachi Cantacuzino. 
2 Cred că anul e 1645. Trimeterea banilor pentru arginturile dăruite la 
nunta Mariel Radziwill se va fi făcut prin acest Stan, Cămăraș la Ocna Ba- 


www.dacoromanica.ro 


80 SFOARĂ 


Mai mic, ca un ficior Măriei Tale]: Stan de la Ocnă. 
De Întru cinstit[4] măn[a] dumisal[e] p[a]nu Mihai marel[e)- 
județ de Tal cinstit|ul] Brașșeii, au spark [=cu sănătate !].. 


2. 


7 Io Costandin Voevod bjiiii mistiiti gspdrii zemle vla- 
hiiscoe. 

+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, 
marele-județ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot bi- 
nel[e] poftim dumital|e) de la Dumnezeii. 2 cărți ce aï trimis 
dumneata, ne-aii venit, și, de bună sănătatea dumitale înțele- 
gănd, ne-aii părut bine. Alalte ce ne scrii dumneata, am 
ințeles, Pentru răndul sforii, cum că, pre căți bani am dat 
meșterilor, aŭ făcut toată sfoara, de aciastă iat[ă] că, viind 
şi Drăghici Spat. aici, ne-aii spus că s'aii plinit toat[ă] sfoara. 
De care mulțumim și dumitale] pentru nevoinţa ce ai făcut. 
Iar, pentru niște Rucăreani ce am fost poftit pe dumneata, 
căţi vor fi fugiți pe acolo, ca să să dea să-i ducă la sat, de 
care ne scrii dumneata că alții, căți aŭ fost, san dat,—carii 
ni-i semnezi dumneata și :anum(e),—de aciastă nici noi nu 
zicem pentru unii ca aceia carii sănt de atăta vreame, de 40, 
50 de ani șăzători pe acolo,—că aceia ar fi fir de cale ai 
pofti; (är căt am poftit pe dumeata pentru alții, ce vor fi 
fugiți mai de curăndii, de 5, 6 ani, măcar şi de 10 ani, că 
tot nu iast[e] mult; și aceia iaste cu dereptate a nu să opri, 
căci noi nu vom să lăsăm să să răsipească acel sat, fiind o 
scală ca aceaia de iaste și de treaba țărăi noastre, şi de fo- 
losul oamenilor den țara dumneavoastră?. Pentru răspunsul 
cărților, ce zici dumneata ca să nu să zăbovească, de aciasta 
vei ști dumneata că nu s'aii putut mai în grab[ă], fiind asu- 


căului, Se ştie că nunta s'a serbat numa! în Februar 1645.— Pentru sfoară, v. 
şi § fosta, scrisoarea lui Brincoveanu din Decembre 1697 şi acea din 22 
Januar 1698. 

1 No 585, 

2 V, Cap. lI, $ afaceri de hotare. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU BROMINII 8i 


pră-ne multe trebi și valuri. Ce dumneata vei creade căci 
S'aii can zăbovit răspunsul. Aciasta acum, și mila lui Dum- 
neben să fie cu dumneata. 
Iuni 7 d., lt! 7204 [1696]. 
De bine voitor dumitalle|: 
Jo Costandin Voevod., 

[V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproaple], în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, 
marel[e)-județ al cinstite: cetăți Brașovul, cu săn[ăltat e] să 
s[ă] dea. 

[Pecete mare roșie!.] 


Această scrisoare se lămurește prin aceia lui Drăghici în- 
suşi, care urmează: 


4. 

Cinstitului şi prea-iubitului nostru bun priiaten, ca un pă- 
rinte, Măziia Sa jupan Haneş Mancoș, marele-judeţ dintru 
cinstit a] cetate Brașovului, sän ăjtat[e] și tot binele] poh- 
tescii de la Domnul H.[risto]s, ca s[ă| tremiţ[ă] Mării Talle], 
dinpreună cu toat[ă] cinstit[ă] familiia Mării Talle). 

+ Pricina scrisorii noastre cătră Măriia Ta nu iaste de 
alt|a], numai ce, întăi, ca slă] cercetăm de bună și noao dorit[ă| 
sănjăjtate Mării Talle), care pururea pohtim de la Dumnezei 
ca s|ă] auzim. A doa, încă vei şti Măriia Ta că şi ei am 
mersi puţintel păn la Bucureşt[i), şi nu știii cum am venit, 
că m'aii făcut Măriia Sa Vod[ă ca pe dracul, pentru sfoar[ă], 
şi nici n'am apucat să descalec bine, map înturnat Măriia 
Sa Vod[ă] înnapoi ca s|ă] fac istovul tot de sfoară]. Ci 
acum iat(ă că trimise pe Mihai înnainte; ci mă rog Mării 
Tale], şi iar mă rog, să faci Măriia Ta bine, să porunceștți) 
ţeh-meșterului să fac[ă] cum va fac[e], să străngă toat[ă] 
sfoara, Dän Sămbătă. Iat[ă] că și eŭ încă vol veni poimăni, 
ci mă rog Mării Talle], ca unui părinte al mieii, să faci Măriia 
Ta acest bine, pentru” voia Mării Salje] lui Voa[ă), ca să 
s[ă] străngă aciastă sfoară toat[ă], că, de nu s[ă] va face acum 


1 NO 354. 
75703. Vol. X. 6 
www.dacoromanica.ro 


82 SFOARĂ 


în ciast[ă) săptămănă tot istovul, nu ştiii cum vol să mă mai 
duc la Măriia Sa Vod[ă]; că Măriia Sa Vod[ă] încă acum aŭ 
lăsat în nădejde Mării Tal[e], și în nădejde Mării Tal[e] au 
trimis acii. Măriia Sa zic[e] că ar fi găsit şi într'alt[ă] parte 
meșteri, ci, fiind Măriia Ta priiaten vechi Mării Saile lui 
Vod[ă], în nădejde Mării Tal|e| san lăsat. Ci iarăş mă rog 
Mării Tale), să nu m[ă] laş Măriia Ta acum, şi ei voi ră- 
mănt dator a sluj|i] Mării Tal[e] în toată] vreme, ori la ce 
nai pohti Măriia Ta. Și mă rog Mării Tal[e] pentru o gazdă, 
ca să-mi răndueșt(i] Măriia Ta, cănd vol veni poimăini, să 
fie bunișoar[ă |], şi foarte voi mulţumi Mării Tal[e]. De acest[e) 
mă rog Mării Tallel: și mila lui Dumnezeii rog în tot ciasul 
ca s[ăj fie cu Măriia Ta. Ap. 20 dni, lt. 7204 [1696]. 

Al Mării Taille) cial spre slujbă ca un fiii: 

Drăghici Spat[ar]. 

[Ve:) Ciustitului Mării Sal(e] jupănului Hanoș Mancăș, 
mar|e] judeţ a ci[njstitei cetății Brașovul, cu cinste și cu 
multă] sănătate să s[ă] dea). 

[Pecete neagră cu coroană, cruce, vultur cu două capete 
și literele <Dr...»1.] 


Comanda pentrii 1697 no mai aduce însă Drăghici: 


5. 

+ Cinstite dumneata judeţe în censtit[a] cetate a Brașovului, 
să fii dumneata sănlăjtos; tot binel[e] rugăm pre m[ijlostivul 
Dumnezăii să dăruiască bun(ă] sănțăjtat[e] dumnțejtalțe), cu 
tot cinstit ai dumnetale. Plecat(ă] scrisoarea către dumneata 
na iaste de altă cătră dumneata, făr căt facem știre dumi- 
talje}, viind cinstit[ă] porănca Mării Salle! Domnului, trebuind 
Mării Sal[e| o seamă de sfor[i] dumneata (szc), şi viind de la 
dumneavoastră jupănul Iacov și dumnealui jupănul Gherghie 
Abra, cu 10.000 (mii) de sfori], și, dup[ă] porunca Mării Salţe), 
am oprit [pentru] dumneata, și Măriia S[a] Vod[ă] ne porunceaşte, 
dumneata, să meargă ca să ià banii dup[ă] sforți], dumneata, Mă- 


1 N° 659, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 83 


riia S[a] Vod[ă] ne (sic) pohteaşte paguba nim(ă)nui: ne-aii po- 
runcit Măriia S[a] Vodlal, a cui va fi sfora, să meargă să-ș ià banii 
de la Măriia Sia] Vod[ă] dup[ă] sfor[ă]. Să ştii dumneata că 
le-am făcut șţire și lor, dup[ă] porunca Mării Sal[e), să meargă 
să-şi ià banii de la Măriia S|a] Vod[ă]. Facem ştire şi dum- 
netallel cum ne-aii păruncit Măriia S[a] Vod[ă] să mergă 
să-ş ià banii de la Măriia S[a] Vod[ă), căci că Măriia Sia], 
iar (?) trebuindu-i, nu pohteaşte pagubla] năm[ullui, ci oi. 
teaşte cu bani Măriia S[a]. Aciasta facem ştire dumnetale, 
şi m[ijla lui Dumnezăi la cinstit[e] casilțe] dumnitalțe). Av- 
(gust 11 d., l 7205 [1697]. 

Al dumnital[e] plecat şi de bine voitoră: Leca Vat[aful]. 

T Cinstitului dumnealui județii la cinstit[ă] cetatea Brașo- 
vului, cu cinste și cu săn[ăjtate, cu plecăciune să s[ă| dea- 

[Pecete neagră, turcească!.] 


În legătură cu cererile de sfoară, e aceasta de funii pentru 
scos sarea din Ocnă, pe care o face un Cămăraș moldovean: 


6. 


Întro tot cinstit şi de m[iji[ojstivul Dumnădzăii dăruit mai 
mar|e]-giudeţ Măriia Sale cinstitul birăi, să dăruiască ml. 
lfojstivul Dumnădzăi multă pace și sănătate Mării dumeale 
(sic), înpreună cu toată cinstită cas[a] Mării dumeale (sc) şi 
cu (ot slujitorii Mării dumeale (sc); să fiii Măria Ta, Doamne, 
sănătos. Altă, dăm ştirļe] Mării dumeale că am trimis pre 
cestu ficior al nostru, anume pre Gavril, pentru răndul funilor 
de ocnă, că sai m[iji[ojst[ijvit Măriia Sa Domnostru de mi aŭ 
dat ocnele iar. Deci mă rog Mării dumeale să trimiț Măria 
dumeale o slugă a Mării dumeale cu ficiorul nostru unde să 
fac otgonele, să ià; noi încă vom avea a sluj[i] Mării du- 
mealle). Să fii Măriia Ta sănătos wr ye [= de la Hristos], 
amin. U las, Ag. 21. 

"lay. Kapapáone. 

Ț Mai mic ca un ficiora Mării dumeale: Enachie Cămăraș 
de Ocnă, mă închin Mării dumeale cu sănătate. 


1 No 669, 


www.dacoromanica.ro 


84 CARĂ 


[V°:] Întru cinstită mäna Mării Sale marele-giudeț de 
cinstitul Brașăi să s(ă| dea cu cinste. 
Pecete mică, brună, cu semne, fără inscripție !.] 


IX. Cară, căruți. 


Nimic nu era mai obișnuit decît cererea de carăte din 
Ardeal, Odată Petru Șchiopul, trimițînd o astfel de cerere, 
înseamnă că vor trebui să se întrebuinţeze la carele lut lemne 
«uscate, ușoare»2. Caleștele de Viena oan înlocuit decit foarte 
tărziă în veacul al XVIII-lea trainicele rădvane de Brașov, 
acoperite cu postav roșu, 


I. 


Alta, facem ştire dumital[e] pentru o carătă ce aŭ tocmit 
un boiar de aï noștri cu Gherghe cărătașul de acolea, de la 
Brașov, puindu-ș zi păn în sfărșitul lui Ghen., să fie carăta 
gata, şi, den căt aŭ tocmit, alali bani i-au dat, numai 6 t! 
iaŭ rămas, și acum aŭ mai cerut 30 t; şi iat[ă] că i s'au 
trimis, și, aducănd carăta, i să va da și ceialalţ bani. Deti, 
socotind că va fi carăta gata, de vreame ce iat[ă] că au 
venit şi sfărșitul lui Ghen., am poruncit și la Rucăr ca să vie 
cu cai să o rădice. lar, de care cumva nici carătașul acela 
nu să va fi ţinut de cuvănt, ca să o fie gătit, precum Sau 
pus zi, pohtim pe dumneata să-i dai poruncă ca săabată, să 
o isprăvească, că omului acesta al nostru i-am poruncit, de 
nu o va găsi, să mai așteapte acii 4,5 zil[e] Dän o va gät, 
să o aducă; că toat[ă] poveastea iaste, de nu să va afla carăta 
de acum în 15 zile] aici, de-acii să face zminteală, și nu 
trebue să facă nici-o zminteală, că san pus zi şi sau legat 


1 No 566. — Acest lenachi Cămărașul ar fi fost ucis de Căzaci la 1686, 
căcY el pare a fi cEnachi Gramaticul, fiind Cămăraş la Ocnă>, de cate vorbeşte 
Neculce (p. 232). Dar din scrisoarea luf în § postav: 1638—43, se vede că ei 
avea dregătoria de Câinăraş înnainte de 1658, cînd Acațiu Barcesai ajunse prin- 
cipe ardelean. 

2 Inedit, în Arch. Brașovului, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOȚUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNIE 85 


si cu zapis că în sfârșitul lu Ghen. va fi gata. Ce trebue, 
precum grăiaște și să şi leagă, să să ție de cuvănt, că e ruşine. 
[Costandin Brâncoveanu. !] 


2. 


+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zemi e] vlah(i|scoe. 

+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe marel el. 
judeţ al cinstitei cetăț Brașovul. Sănătate și tot binel[e] poftim 
dumital[e] de la Dumnezeu. Pricina cărții cătră dumneata nu 
iaste alt[a), făr căt întăi ca să cercetăm de a dumital|e] bună 
sănătate. Alta, facem dumital[e] supărare şi osteneală că am 
fost tocmit cu Ghiorghe carătașul de acii, să ne facă o ca- 
rătă, dăndu-i şi banii înnainte, pe jumătate den căt iaste toc- 
meala. Și așa ne-ai dat el zapis cu zi, pănă la 3 luni să o 
" gătească, şi de atunce aŭ trecut 4 luni, și, cănd am trimis 
acum să ne aducă carăta, nu o aii găsit gata, nefiindu lucrat 
mai nainte nimic la dănsa, ce ne-aă lăsat lucrul jos, şi tocma 
acum s'a apucat de lucrează, și zice că de acum în 4 săptă- 
măni va fi gata. De care vei ştii dumneata că noaoa acea ca- 
rătă la S[fănj]ta Troiţ[ă] ne trebuiaște, că, deaca nu va fi atunce, 
de-acii nare ce ne fi bună. Ce poftim pe dumneata ca pre 
un vecin al nostru să faci dumneata osteneal|ă] să-l chemi 
pe acel carătaș, să-i dai dumneata poruncă, și să i se pue și 
om să-i stea în spinare, să o isprăvească, ca să să poată afla 
de acum în 3 săptămăni aic[i), adecă lăngă S(făn ta Troițfă]; să 
nu ni să facă vre o zminteal[ă), că, iar zicem, atunce, la S|făn ta 
Troiţ|ă], ne trebuiaște, și vom mulțumi dumital[e]. Aciasta 
acum, și mila lui Dumnezei să fie cu dumneata. Ap. 26 d., 
7208 [1700]. 

De bine voitor dumital(e]: Jo Costantin Voevod, 

[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumneaiui jupănul Ghiorghe, 
marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, cu săn[ă]tate să s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă ?.] 


1 Scoasă din altă scrisoare, — N° 590. 
2 No 380. 


www.dacoromanica.ro 


86 CARĂ 


3. 


t Cinstitului și al nostru bun priiatin, dumnealui jupan 
Barteș Seuler, județul cinstiţii cetăţi Brosovului, dumitale 
dă la Dumnezeu mult(ă| sănțăltate, înpreună cu toată cinstită 
familiia dumitale rog. 

T Cu aciastă puţină scrisoare, după priitinească datorie a 
cercetarii prea-bunii și fericitii sănătăţii dum[ijtale, vii a mă 
ruga și a supăra dragostea dumitale, pentru că, avănd toc- 
meală cu un meșter carătaș dă ach dän Brașov, ca să ne 
facă o căruță nemțească, puindu-ș încă și sorocpănă în cătă 
vreme să o facă, care soroc vei ști dumneata că ai şi trecut, 
că așa am avut între noi așăzămănt, adecă pănă în 2 luni, 
Septemvrie și Octomvrie, iar acum iată trecu și Noemvrie. 
Pentru care lucru, văzănd că să face atăta zăbavă, iat|ă] am 
trimis şi cest om al nostru într'adinsu pănă acht, ca să vază 
ce mai face acel meșter: doară să ţine dă cuvănt, doar o 
va fi isprăvit. Dă să va fi isprăvit, să o aducă. Ce pentru 
aciasta priitenește mă rog dumitale, dă să va fi isprăvit, 
pren bună voința dumitale și cu ajitoriul dumitale, să să 
aducă pănă la hotar, și de acold o vom aduce noi pren 
oamenii noștri. Dă care și eŭ gata slug[ă] voi rămănea dumi- 
tale, și foarte voi mulțumi harului celui prietenescu al dumi- 
tale. Aciasta, și mila lui Dumnezeu să fie pururea cu dumneata. 

Noem. 28 d., lt. 7217 |1708]. 

Al dumitale bun priiatin și slugă: 

Șerban Greceanul Nlelt Stolnic, 


Ki Cinstitului și al nostru adăvărat și bun priiatin, dum- 
nealui jupăn Barteș Seuler, marele-județ al cinstitii cetăți 
Brașovului, cu cinste şi multă sănătate să să dea, 

[Pecete cu un scut și Ș. G.!,] 


D 


f Io Costandin Voevod bj. mlst. gspdnii zem, vlahiscoe. 
+ Cinstitul, al nostru bun priiaten și vecin de aproape, 


1 Bibl, Ac, Rom, documente; Sturdza, în Au, Ac. Rom, VUL p 255, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMÂNII 87 


dumnealui jupănul Barteș Sauler, marellej-județ al cetăţii 
Brașovul, sănătate şi tot binele pohtim dumitale de la Dum- 
nezeii. Cartea dumital[e] ce ne-ai trimes cu dumnealui Toma 
Spat., o am luat, şi, de a dumitale] bună sănlăjtate Tote, 
legănd, ne-am bucurat, și am dat laudă lui Dumnezeu. Alalte 
ce ne-ai scris dumneata, am înţeles, Pentru carătă, ce aŭ 
fost poveastea, de san zăbovit atăta, am văzut; ce așa le 
iaste a zice și a găsi pricină, iar nu iaste alt făr căt că s'au 
învăţat toţi, și acolo și aici, a să purta tot în minciuni şi 
a nu sta la cuvănt; că carătașului acestuia Lan fost zioa 
încă de în sfărșitul lu Ghen., să să afle carăta aici. lar necum 
atunce, ce nici în sfărșitul lu Fev, tocma la jum[ăjtateg 
lu Mart de-abiia aŭ venit. Însă not mulțumim dumitalțe căce 
ai dat poruncă de o aii isprăvit și o aii adus și acum. Ar- 
ginturile ce au fost gătit jupănul Ghiorghe Mai argintariul, 
ni le-aii adus dumnealui Toma Spăt. Ș|i] de altellej ce 
au mai rămas, încă i-am scris să nu ne zăbovească; ce dum- 
neata totu-i porunceaște sl pentru acealea să ni le ispră- 
vească. Pentru cinstea şi căutarea ce aŭ avut de la dum- 
neata boiarii noastre (szz) ce aŭ fost trimiși pentru nunta 
dumisali vărului nostru Iordache beizadeă!, ne-aă spus dum- 
nealor după ce au venit, și foarte mulțumim dumital[e), ca 
unui bun priiaten al nostru și vecini de aproape. Dumneata 
încă, ce vei avea într'acoace, ne pohteaște, că, de ceale ce 
ne vor fi pen putință, neapăraţi vom fi a fi pohta dumitale]. 
Și mila lui Dumnezeu să fie cu dumn[ealta. Mart 15 d., 7217 
' [1709]. 

"De bine voitor dumitale : lo Costandin Voevod. 

[V°:] + Cinstitului bun priiatenului nostru și vecin de 
aproape, dumnealui jupănul Barteș Sauler, marel(ej-judeţ a 
cinstitei cetăți Brașovul, cu multă sănătate să s[ă] dea. 

[Pecete ovală, cu un cerc de lauri și altul de linie duplă. 
Legenda: «ft Constantin Basaraba Branc. de Bract. (szc)» 
Vaivoda prlincejps Val[achijae». Corbul cu crucea în plisc, 
coroană închisă şi data 16882.] 


1 Cantacuzino, V. cap. PribegiY, 
3 No 386, 


www.dacoromanica.ro 


88 PIELĂRIL 


X. Pielării, 


În cele mai vechi registre de vamă ale Brașovenilor se 
pomenesc cizmele (chisme) care se trimeteai în "Țara-Romă- 
nească, Şi astăzi la Braşov se fac mari, înnalte, trainice 
cizme pentru ţerani, şi în ajunul serbătorilor celor mari, cînd 
aceștia-și schimbă îmbrăcămintea şi încălțămintea, se urcă 
încet spre suburbia romănească a Șcheilor băieți de prăvălie, 
cîte doi, cari poartă pe umăr cobilițe de unde atîrnă, acope- 
rite cu o pînză curată, în lungi şiruri, cizmele greoaie, ce 
vor suna la horă peste citeva ceasuri. 

Ai noştri nu se pricepeaii însă de loc să facă Aamurż. 
Vedem odată pe Basarab-cel Tinăr cerînd de la Brașov pa- 
truzeci de părechi de hamuri pentru caii ostașilor săi!. Şi 
urmașii săi pănă în veacul al XVII-lea și-a adus de la 
Brașov hamurilor povodhnicilor saii telegarilor. Ele eran de 
două feluri, și, la orice porunceală, se arăta anume dacă e 
vorba de hamuri Zzpăr:/e saŭ de acele cu cosoaze, 

Pentru frêne, pentru Zeie n'avem scrisori romănești care 
să ne lămurească, 


I. 


f Al nostru cinstit și prea-iubit, maï mare și bun priiaten 
şi vecin de aproape, pan Mihaiŭ, mare-județ al cinstiţei ce- 
tății Brașovului. Pohtim de la milostivul Dumnezeŭ viață și 
sănătate şi tot binel[e] să daruiască dumnital[e)] înpreună cu 
tot Sfatul dumnital|e). Alta, dăm în știre dumnital[e] că Măriia 
Sa Domnu nostru aii purces în jos în priumblare, iar pre i 
noi ne-aŭ lăsat aici la Scaun în Buclulkestp, să străngem ha- 
raciul, și pentru bogate trebi ale Măriei Salle] și ale țărăi. 
Pentru care lucru întămplăndu-ni-se acum în grab[ă| a ne 
trebui 2 părechi de hamuri, și nu am avut, de olac am trimis 
cest aprod cu bani, rugăndu-ne dumnital[e] să faci așa de bine, 
pentru voia Măriei Salle] Domnu nostru şi pentru prieteniia 
noastră, să poruncești cu de-adinsul, unde se vor găsi 2 pă- 
rechi de hamuri gata, 1 păreche să fie tipărită, alta să fie 


1 Bogdan, ed. a 2a, p, 165. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRASOVULUI or ROMÎNIŤ 89 


cu cosoae, şi să ni le rüm dumneata numai de căt, iar Măriia 
Sa Domnu nostru va ști harul dumnital[e] Și noi incă vom 
mulţimi şi vom sluj|i] dumnitalje), de ce ne vei pohti. Actasta 
ne rugăm dumitalļ[e] ... Pis Buc[ulreşti..... A[vjg[ust] 30, 
leata gd. [=anul Domnului] 1645. 

T În toat|ă] vreamea ai dumnital[e] priiateni şi gata a slujți]: 

Radul Vel Log[ofăt|. Stroe Vel Vist[ier]!. 

[V*] La al nostru cinstit şi prea-iubit, mai mare şi bun 
priiaten şi vecin de aproape, jupăn Mihai vel sudțu |=mare 
judeţul] al cinstitei cetății Braşovului . . . 

[Două peceți verzi, rupte ?.] 


2. 


+ Cinstit al nostru bun priatin și de bine voitoriă, dum- 
nealui Mancăși, județul Brașovului, dumitale poftim de l[a] 
milostivul Dumnezău multă fericire. Pricina scrisorii nu 
iast[e] de alta, fár de căt poftescu pre dumneata pentru 
Radul Brașoveanul, carele înneguțăndu-s(ă] cu Radul Cioară 
pentru niște piei de boi, ca dal le cumpere, Radul Brașo- 
neanul arii fi dat Radul Cioarăi arvună t! 8, încă din postul 
Crăciunului. Deci Radul Cioară aŭ înşălat pre Radul Brașo: 
veanul, și aceale piii le-aau fost văndut unul Armeaan, și 
Radul din postul Crăciunului păn acum iaste păgubaș. 
Care Radul Brașoveanul cu acel Armeaan aŭ mai avut jude- 
cată de faţ[ă] înnaintea dumitale, și dumneata a! pus zi 
banli]lor, pănă îș va isprăvi Radul Brașoveanul cu Radul 
Cioaoră. Ci de aciasta bine ai făcut dumneata. De care veï 
ști dumneata că noi am trimis la Radul Cioaoră, să-l aducă 
aicea la noi, să stea de faţ[ă] cu Radul Braș(o]veanu, să-i 
judecăm3; numai poftescu pre dumneata să maï pui dumneata 
zi, o zi banlillor, să nu să dea ban! Armeanului de acuma 
păn în 15 zille],păn îș va isprăvi Radul Brașoveanul cu Ra- 
dul Cioaorâ de aicea; și cu ce feliii de judecată i să va 


! Cel d'intăiii pare să fie Radu Creţulescu; cellalt e Stroe Leurdeanul, 
2 No Grt, 
3 V, și Judecăfi. în cap, LH. 


www.dacoromanica.ro 


90 ARGINTĂBII ŞI LUORĂRI DE METAL 


facle] Radului Brașoveanului, cu acia ispravă va veni la 
dumneata. Și mila lui Dumn[ejzăi să fie cu dumneata *. 
Să[p]tfemvrie] 31 d., lt 7208 [1700], 
Al dumitale de bin[e] voitor şi a sluji gata: 
Costantin V[ejl CapliJta|n]. 
[V*:] Cinstit al nostru bun priiatin şi de bine voitor, dum- 
nealui Mancăș judeţul Braşovului, cu multă săn(ăjtate să să dea. 
[Pecete negricioasă !.] 


XI. Argintării şi lucrări de metal. 


Ardealul are mine de aur, dar ele nu mai eraii cercetate 
şi lucrul lor n'a început din noii decît supt stăpinirea aus- 
triacă (de la 1699 încoace), care n'a uitat nici-odată vre-un 
izvor de folos pentru fisc. De mult, nu se mai scotea de 
Sașii bistrițeni argint la Rodna. Fierul se aducea în Ardeal, 
şi tot așa oţelul făcut gata. 

Dar locuitorii “Țerii-Romănești aduceaii din cele mai vechi 
timpuri de la Sașii vecini şi fierul şi oţelul şi plumbul (cu 
care, cum se ştie, își acoperiaii bisericile, casele fiind aco- 
perite totdeauna cu şindrilă ardeleană). În timpuri de războii» 
de bănuieli, de nesiguranță, regii unguri, Voevozii Ardea 
lului opriaii exportul celor d'intăii două metale, dar peste 
puțină vreme granița se deschidea şi pentru aceste articole. 

Brașovenii trimeteaii însă mai mult metale lucrate, și meş- 
terii lor turnători saii săpători în aur şi argint eraii vestiți. 
Cite un Neagoe-Vodă cerea din cînd în cînd argintării și 
de la Veneţia ?. Cite un Vasile Lupu? san un Brîncoveanu-și 
aduceau tipsii, sfeşnice, clopote din Danzig, un mare atelier 
de turnătorie a metalelor. Ba chiar se pare că în Moldova — 
cum era, de alminterea şi mai ușor— lucrările de metal 


1 No. 679. 

2 V, articolul mieii «Două documente ragusane relative la un sol trimis la 
Veneţia de Basarab al Ill-lea Neagoe», în Arch. soc, științifice și literare din 
Iasi, an. 1898. 

2 Călătoriile patriarchului Macarie de Antiochia în ferile române, tesă de 
d-ra Emilia Cioran, București, 1900; pp. 13, 17. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 9l 


veniaŭ maï totdeauna de acolo de la Danzig, unde se tri- 
meteaŭ cirezile boilor noştri, cari puteaŭ sluji pentru schimb. 
Și clopotele mănăstirii Cetățuia, întemeiată de Duca-Vodă, 
urmașul lui Vasile Lupu, sînt turnate la Danzig, în atelierul 
lui Gerhard Benningk. Acelaşi turnător a făcut și un clopot 
pentru biserica Curţii din Tirgoviște, dar aproape în acelaşi 
timp unul din clopotele Mitropoliei din acest oraș era turnat 
de un anume Petru Maurer, probabil Sas din Ardeal t. Însă 
printre cele d'intăiui clopote muntene, ce se cunosc — acele 
de la Cozia sint surgunite astăzi în palatul de lîngă biserica 
Argeșului și încuiate acolo de d. Lecomte de Noüy — se 
află acel din 1413 de la Cotmeana, care a fost turnat de 
«Hanoș maistorul>, un Sas, ori din Sibiiii, ori din Braşov 2, 

Un clopot al lui Brincoveanu călători din Viena prin De- 
breţin la Tirgoviște, în 16965. Dar altele le-a făcut — și pe 
cele mai multe — în Braşovul apropiat de dinsul. Tot de la 
meșterii braşoveni ceru el sfeșnice şi anafornițe, precum e 
aceia, foarte frumos lucrată, care se păstrează la "biserica 
bucureşteană Curtea Veche. Candele, legături de evanghelie 
pentru atitea şi atîtea biserici înnoite de dînsul aŭ venit 
tot de la ei. 

Afară de argintăriile de biserică, se aduceau de la Brașov 
şi argintării de masă. Încă din vremea lui Neagoe, a lui 
Mihnea-cel-Rău si Radu-cel-Mare, înnaintaşii acestuia +4, se 
lucrau în această cetate pentru Domnii munteni vase de 
toată forma şi de toată mărimea, oale mari de aramă, cupe 
împodobite pentru mesele mari ale Curţii. Ca şi mulți alți 
Domni, Brîncoveanu pune să i se facă la Braşov pecetea de 
aur a cârților de întărire, pecetea de inel săpată într'un safir 
ales. Pănă şi tipsiile de cositor pentru bucătăriile lui, le 
poruncia el tot la vechii şi statornicii săi prieteni. Multe 
așa zise «producte ale artei romăneşti» nu sînt decit bun 
«lucru de Braşov». 

1 /pascripfat din bisericile Romăniel, pp. 14, 109, 123. 

2 Hasdeŭ, storia critică, ed. 2-a, p. 132. 

3 Studii și doc, V, pp. 128-9, u° ŞI. 

4 Bogdan, ed. a 2-a, pp. 348-9, n° CCCII. 


www.dacoromanica.ro 


92 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL 


I. 


f Al nostru cinstit şi iubit de la inimă, mare priaten, dum- 
nealui jupan Mihai, marel[e)-giudeț cetățeï Braşevului,. de la 
mlii[o]stivul Dumnedzăi poftim veselie şi bucurie dumitale 
şi a toată cinstită casa dumitale. Alta, mulțemim dumitale, 
ca unui mare priaten, pentru care lucru ni-ai trecut cuvintul 
la dumneata de argintu ce ne-ai trimis, şi poftim pre dum 
neata să nu aibi de răi pre noi căce am can zăbovit cu 
plata, fiindu și noi într'aiastă dată învăluiți cu alte treabe. 
Pentr' aceaia sa făcut şi zăbavă. Ce tot poftim pre dum- 
neata și de acmu înnainte, cîndu ni să va prileji cîte vre o 
treabă la dumneata, să nu fim lipsiţi de lasca dumitale. Iar 
ce vor fi treabele dumitale într'aiastă parte de loc, să agtungi 
dumneata cu scrisoarea dumitale la noi, că vom fi datori de 
pururea ca să plinim cu slujbele noastre întru tot după 
pofta dumitale... U Ias, Noev(rie) 21. 

T A dumitale întru tot cu credință priateni şi de bine pof- 
titori: Gavril Hatmanul şi Ghiorghie Păharnicul cel Mare şi 
Iorga Vistearnicul cel Mare !, închinămu-ne dumital[e] cu să- 
nătate, ca unui mare priaten. 

[V°: Adresa slavonă. — Pecete brună cu semne, fără ins- 


cripţie ?.] 


ki 
an 


+ De Dumnădzăii cinstiti, cu mare dar dăruite și întru tot 
înțe[lepte . ., de la Dum|nădzăii nădeajde și mai mare, dumiialui 
giupănul Hetfeş Mihai, judeţul cel dentru cinstit|a| cetatea Bra- 
șeului şi biruitor a totii Țănutul Bărsei, pohtim de la milostivul 
Dumnădzău să dăruiască Sv[ijnţiia Sa tot binele Mării Tal(e] 


1 Fraţii cet dot af lu! Vasile Lupu și vărul luf. Scrisoarea ar părea să fie 
încă de pe la 1635-7, cînd Gheorghe, apot şi el Hatman, era numa! lăbarnic, 
iar Iorga, Vistiernic al doilea, pe cind a fost apoi st Postelnic-Mare. V. ale 
mele Studir asupra istorier Românilor în secolul al XZ Dien, 1, Bucureşti, 1900, 
p. 51. De oare ce însă ea e în legătură strinsă cu acea de la 21 Sepiembre 
[1644], ce urmează, trebuie so punem la această dată. Scrisoarea aceia e 
scrisă de Necula Catargiu, pircălabul de Neamț (/. c., pp. 25, 51) 

2 N° 577. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 93 


şi a toată cinstit[e] casei Mării Tal[e], amin. Altă, dau știrei 
tal[e] /szc) că, după voia milostivului Dumnădzăti și după toc- 
malja] ce aŭ făcutu Măriia Sa Vod[ă] [unei cinstiltiă și iubit[e) 
cocoan[e| a Mării Sal[e], ca să o căsătorească, dumiialor toţii 
b[oiarii] Mării Sale !, după ce le-am adus şi aminte, chie 
matu-m'aii dumiialui Hatmanu: d[e mlii-aii dzăs că tribuescii 
pre sama dumiisal[e|, şi mi i-ai dat şi izvod cui ce trebuiaşte : 
trebuescii pre sama dumiisal|e| 2 păhară de argintii, să fie 
păreachiia, să nu fie înbucate, ce s(ă] fie făptură măndră şi 
supţări, într’ argintii, și arătătoare, și în poleial[ă| frumoase, 
şi s[ă] trag|ă] amăndoao 7 grivne și gium(ăltate. ȘI, iară, pre 
sama Păharnicului celui Mare? trebuescii iar 2 păhar[ă],să fie tot 
cu capac[e], să trag[ă] aceal[e] 2, 6 grivne, și, iar, altul mai 
mic, să trag[ă] 2 grivne, sl iară pre sama Vistearniculuit tre- 
buescii alte 2 păhară, iar într’ aceaia protiv(ă], cu capacle, 
și să] tragă iar 6 grivne, şi, iar, altul, maï mic, să trag[ă] iar 
2 grivne. Și mi i-au dzăs, la cin[e| voi scrie, să scrii şi de 
răndul prețului pre grivnă, să fie mai pre iușor, ca să vie 
Mării Tai[e] numai căt banii gata. Ei, ştiind că mai gata și 
mai de grabă să vor găsi la Măriia Ta, şi am scris Mării 
Tal(e). Deci, de s[ă] vor afla aceaste păhar[ă] la Măriia Ta 
gata, Măriia Ta numai că[t] să le cumpănești, care căte grivne și 
căte măsuri și căţi luţi5, și căte căt, și să le trimiţ (miți) numai 
cătă cu omul Mării Tale] la noi. Iară, să nu vor hi la Măriia 
Ta gata, mi iaŭ dzăs încă, tot să trimiţi Măriia Ta răspunsu, 
să ştie să grijască dentr' altă parte. lar, să vor hi, şi ver 
trimite Măriia Ta, trimite la noi, că vom purta noi toată 
grija. Aiasta daù știre Mării Tal[e], și milostivul Dumnădzăi 
să prelunge aii și dzălele Mării Tal(e] întru bună pac[e], cu 
toat[ă] cinsti:[4 casa Mării Tale]; wr ră Awun: gue $ tau, 


1 Probabil e vorba de căsătoria, în 1645, a Mariel, fata lui Vasile Lupu, cu 
Janus Radziwilt (Sfudir și doc, IN. p. COX). 

2 Gavriil. 

3 Gheorghe. 

t Iorga, 

5 Loţi, măsură. 


www.dacoromanica.ro 


94 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL 


esn. Ka AHb [=de la Dumnezeii; amin. Scris în lași, Sep- 
tembre 21 de zile]. 
Pentru tot mai mic și plecat robul 
Mării Tal[e]: Necula părcălabuliă. 
[V*:] [De] Dumnădzaâi cinstit și cu mare dar dănit [dăruit] 
și întru tot înțeleg[ă]tor și după Dumnădzăi nădeajde și mai 
mare, dumiialui giupănu(su)l Hetfeşi Mihai, giudeţul cel mare 
dentru cinstită] cetatea Brașeului, şi biruitor a tot Țănutul 
Bărsei, cu cinste să fie dată aestă [c]artie întru cinstită măna 
Mării Sal[e], aner sAp[a]Rie [multă sănătate!). 
[Pecete verde ruptă ?.] 


3. 


+ Întru tot cinstit şi prea-iubit și pre după milostivul 
Dumnădzău nădăjduit, mai mare părintele nostru Mihaiii 
marelleleiudet a cinstitulu' Braşei şi a tot olatul. Scriu 
multă sănătate dumnitale şi a toată cinstită Curtea dum- 
nitale, înpreun[ă) sănătoş. Altă, ne rugăm dumnitale pentru 
păhar(e), că iat[ă] că ai scris și dumnelui Log[o]fet 3 la dum- 
neata o carte, şi foarte s'aii rugat dumnitale pentru păhar[e], 
că acmu toat[ă] nedeajdea pre dumneata, să faci dumneata 
cum vel face, şi săi fii și dumneata tat[ă) și înmă; cum 
i-aŭ fost și dumnealui Herdzel Criștov, carele s'aii răpoosat, 
așea săi fii și dumneata tată], și înmă, și preatin bun, șisă 
aibă nedeajde pre dumneata ca și pre dumnealui Herdzel 
Cri[ş]tov, cum aù avut mai denainte. Iar, pentru bani, iat[ă] 
că om fi noi chizeaș pănă la Născut 4, să trimitem bani de 
aicea, de l[a] Ocnă. Numai să s[ă] străngă nişte dat[olrie 
de sare ce iaste în ţar[ă], că am trimis de trei săptămăni 
să străngă dat(ojriea, iar pre mare chizășie ne om prinde 
ca s[ă] trimitem bani. Deci, foarte ne rugăm dumnitale să 


1 Pentru sfîrșitul aceste! afaceri de comandă, v, şi mai joc, la $ sfoară 
an, 1645. 

2 No 265, 

$ Toader lanovici poate. 

4 Crăciun, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNIÍ % 


avem nedeajde pre dumneata (ASmnne4Ta). Fire-am făcut și 
zapis, iar n'am știut ce, cum a fi. Să fie dumneata sănătos 
WT Pa EA [=de la Domnul Dumnezeii], Dech. 21. 

Mai mici preatini dumnitale: Ghiorghie și Iane Cămăraș 1. 

[V*:] La al nostru cinstit și întru tot nedejduitor marele- 
giudeț giupan Mihaiii, a cinstitului Brașeii și a tot olatul, cu 
multă cinste (cinste) să s[ă] dea. 

[Pecete cu vulturul bicefal și steaua 2] 


4. 

t Întru tot cinstit și iubit bun prieaten, dumnealui jupănul 
Mihai, marele-giudeţ cinstitului Brașev, poftim de la milostivul 
Dumnădzăii bună pace și sănătate dumital[e), înpreunţă] cu 
toată cinstită Curtea dumital[e]. Să veri întreba dumneata și 
de noi, cu mila lui Dumnădzăă și întru cinstit norocul Măriei 
Sale Domnu nostru aflămu-ne sănătoș. Alta, dăm știre du- 
milorvoastre de răndul banilor argintului care s'aii luat de 
la dumneata, șeaptespreace grivne și giumătate, iată că trii- 
mitem banii acmu, pe dumnealui, pe Temelie, 175 ughi, lei 
bătuți, și foarte mulțămim dumital|e), ca unui mai mare al 
nostru, că sănteți dumneavoastră neapăraţi de treabe care 
săntu aicea ; de care lucru săntem și noi mai mici a dumi- 
tal|e] și gata a sluji intru ce vor fi treabel[e] și porunca du- 
mital|e] aicea la noi. Alta, iarăș aŭ vinit vreamea de răndul 
boboaolor, carel[e] dă Măriia Sa Vod[ă] în toţi ai mișeilor: 
invăţat-am pre 'Temelie să le cumpere și acealea. Deci ne 
rugăm dumital|e), de a mai trebui ceva lui Temelie,'să faci 
dumneata bine să-i dai. Deci iarăș peste puțină vreame 
om trimite dumitalle| tot ce a fi. Alta, ne rugăm dumital[e) 
de răndul grădinarilor, carii aŭ scris și Măriia Sa Vod[ă] la 
dumneata, acmu Măriia Sa Vod[ă] iarăș ne au scris la noi 
pentru acei grădinari. Deci ne rugăm dumital[e] să socotești 


1 Epoca acesteia se hotăreşte prin pomenirea lui Ioan saŭ lenachi. V, mal 
sus, $ sfoară. 

2 No 580. 

3 Pentru această cerere de grădinari a lu! Vasile Lupu, v. scrisoarea aces- 
tuia Chiar, la $ märunfisuri, an, 1652, 


www.dacoromanica.ro 


96 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL 


dumneata carii vor fi de triabă, să-i trimiţi dumneata aicea, 
că cu mila lui Dumnădzăii aŭ vinit şi vreamea grădinilor, şi 
să iă dumnealor ce or cunoaște că le va trebui dumilor sale, 
iară, de le vor trebui niscare bani, am învățat pre Temelie să 
le dea; numai să vie cam curundu, că acmu iaste vreamea. 
De aciasta ne rugăm. Să fii dumneata sănătos, 

Väl. 7160 [1652], Mart. 8. 

He robe òpopods ths Ebyzvias Xov: Mipóvne Kapaptsns [=la 
poruncile Măriei Tale: Miron Cămărașul). 

[Ve] Întru tot cinstit” dumnealui giupănul Mihai marele- 
giudeţii cinstitei cetățăï Brașeului, cu cinste să s|ă] dea întru 
cinstite mănul|e) dumisalle). 

[Pecete verde, ruptă !.] 


$. 

lo Costandin Voevod bjiii mlstiiiu gspdră zemli vlahiscoe. 

+ Cinstite şi al nostru vechii! priiaten și de bine voitor, 
dumnealui jupănul Ghiorghe, fălnogăul de lu cetatea Braşo- 
vul, sănătate şi tot binel[e] de la Dumnezeă pohtim dumi- 
tal|e). Pricina scrisorii nu iaste alt, Dr de căt facem supărare 
dumitale că iat[ă] că, trebuindu-ne a ne face o peceate 
la un zanfir, iat[ă] că l-am trimis dumital[e] cu omul nostru; 
care, aducăndu-l dumitale, pohtim pre dumneata să-l dai 
la nepotul dumitalle), la jupănul Irimiia pecetariul, să-l lu- 
creaze și să-l sape, că îaste foart[e| bunișoară piiatră, pre- 
cum o vei vedea și dumneata. Ce şi dumnealui să nevo- 
iască a ni-l lucra pre plăceare, măcar că știm că știm că dum- 
nealui lucrează foarte bine și curat, lar încăş și învățătura 
dumitale știm că nu va strica. Însă vei ști dumneata că nu 
iaste să facă altă peceate, ce tot ceaia ce ni o aii făcut în 
inelul cel de aur, care l-am fost trimis cu boiariul nostru 
Radul Post. Golescul, de ni l-aii făcut iar dumnealui; ce tot 
acea peceate, acel corbu, soarele acela, luna aceaia, siovele 
iar acealea; numai atăta, la picioarele corbului la inelul acest 
de aur sai fost pus leatul cu slove rumănești, iar în inelul 


1 Ne 625, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRASOVULUL OU ROMÎNII 97 


acesta să să facă cu slove letinești, cu ambac: 1689 [cifre]. 
Pentru care iat[ă] că i-am scris și dumisal|e] jupănului Eri- 
miii, și i-am trimis și izvodul peceţii aceiia, care iar duninea- 
lui ni o aŭ trimis, — măcar că știi că-ș va fi oprit dumnealui 
izvod după peceatea aciasta atunce, iar incăș îiat[ă] că i-am 
trimis și aciasta. Ce pohtim pe dumneata säi zici și den 
gură, şi să fie și nevoința dumital[e]; și pentru voia şi dra- 
gostea noastră să lase alte lucruri înnapoi şi să să apuce 
de acest puţin lucru al nostru, ca doară ni l-ar isprăvi păn 
în 10, 15 alle, Că iat[ă] că am învăţat și pre omul nostru 
ce l-am tremis pentru aciast[ă| treaab[ă] acolo, să șază aici 
pănă să va isprăvi, să ni-l aducă gata. Numai să-i zici dum- 
neata și aciasta, căt ar putea, să nevoiască să-l sape adăncu, 
să nui fie săpătura în faţă. Și, dup[ă] ce-l va isprăvi, să-l 
dea în măna omului nostru, să ni-l aducă, și atunce, ce va fi 
osteneala dumisale, ne va scrie, şi numai decăt vom trimite 
dumți]sale plata. Și, cu aciasta svărșind, mila lui Dumnezeii 
să fie pururea cu dumneata. 
Ap. 10 d, l 7197 1689. 
De bine voitori dumnitale : 
lo Costandin B. Voevoda. 

[V*:] + Cinstitului și vechiii priiatenului nostru, dumnealui 
jupănul fălnogiul de la cinstit[a] cetatea Brașovul cu multă 
sănătate să s[ă] dea. 

[Pecete octogonală cu corbul, data + 7197 (1688) și legenda : 
«lo Costandin Vd. Bsrab B. bj. mst. g. z. vlh.> «Io Costandin 
Voevod Basarab Brăncoveanu, cu mila lui Dumnezeii Domn 
al Ţerii-Romănești» 1.) 


6. 


+ lo Costandin Voevoda bjiiii mistiiu gspdrii zemiți] vlahiscoe. 
f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat|ă] 
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie Fet- 
chell, marele-județii al cinstitei cetăţi Brașovul. Multă săn[ă|- 
tate și alalt tot binele de la Dumaezeii poftim ca să dăruiască 


1 N° 349. 


~I 


75703. Vol. X. 
www.dacoromanica.ro 


98 ARGINTĂRII ŞI LUORĂRĂ DE METAL 


dumitale. Drăgăstoasă cartea dumitale, ce ne-ai trimis cu 
jupănul Ghiorghe Mai argintariul, ne-ai venit, și de şăn[ä]- 
tatea dumitale ne-ai părut bine; alalte căte ne-ai scris dum- 
neata, toate le-am înțeles. Ne scrii dumneata pentru răndul 
postavului, cum că, dupe cum am fost poftit pre dumneata, 
ai chemat pe meșterii postăvari de le-ai dat poruncă ca să 
gătească postavul păn la zi, și și ei încă s'ai prinsu înnaintea 
dumitale că la zi va fi tot postavul gata. De care zici dum- 
neata, cănd va fi atunce, la zi, să trimitem cară ca să-l în- 
carce, să-l aducă. De aciasta, dup[ă] scrisoarea dumitale și 
dupre cum san legat și eï în zapis, vom trimite şi noi carăle 
de aici la zi. Care şi zioa iaste la sfărșitul lunii aceștiia a lui 
Fevruarie, adecăte de astăzi Vineri în doao săptămăni ; atuncea 
vom trimite carăle de le vor încărca şi-l vor aduce, și cu tri- 
miterea carălor le vom trimite și meșterilor banii căți mai 
fac să li să mai dea. Jupănul Ghiorghie Mai argintariul încă 
viind aici, i-am dat niște arginturi ca să ne facă niște lu- 
cruri ale noastre, precum va spune dumitale și dumnealui 
den gură; carele, dupe cum san făgăduit cătră noi, socotim 
că ne va face lucru frumos. Dumnealui clopotariul de acii, 
jupănul Hendrec Lambru, încă ne-aii trimis o carte, de ne 
scrie pentru clopotul ce i-am zis ca să ne facă, cum că Lan 
făcut şi iaste gata, ce, cănd vom trimite carăle ca să încarce 
postavul, vom porunci de vor pune și clopotul într'un car, 
și-l vor aduce, Numai nu ne scrie de căte oc[ă] aŭ eşit clo- 
potul, ca să-i fim trimis banii, Ce să avem ştire fär de ză- 
bav[ă] şi de aceaia, adec[ă] de căte oc[ă] va fi eşit, ca săi 
trimitem banii. Şi să-l chemi dumneata, să-i zici să-i facă și 
lemnul, adec[ă] butucul clopotului, înpreun[ă] și cu legăturile 
de fier ce trebuescu, și limba. Toate să i le facă de acolă, 
și, ce-i va fi chelt[uliala, îi vom plăti dumisale tot. Și, cu aciasta 
sfărșind, mila lui Dumnezei să păzească pre dumneata pururea. 
Fev. 14 d., It 7215 [1707]. 
De bine voitoriii dumitale: Jo Costandin Voevod. 
[V*:] 4 Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă] 


1 Zetchel - Jekelius, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMÂNII 99 


vreamea de bine voitorii, dumnealui jupăn|ujlui Ghiorghie 
Hetcăl, marel[ej-județ al cinstitei cetăți Brașovului, cu sănă- 
taate să s[ă] dea. 

[Pecete mare rotundă !.| 


7. 

Io Costandin Voevod bjiiu mistiiii gspdrii zemle vla- 
hiscoe. 

t Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe Fetchiel, 
marelleliudet al cinstiti! cetăți Brașovul, săn[ăjtate și tot 
binel[e] de la Dumnezei poftim dumital[e)]. Pricina scrisori! 
noastre cătră dumneata nu iaste alt[a), fár de căt iat[ă] și 
noi, viindu aici la Tărgoviște, şi mal apropiindu-ne de veci- 
nătatea dumneavoastră, nu putum lipsi a nu cerceta săn[ă|- 
tatea dumital[e], carea pururea poftim a o auzi, să ne bu- 
curăm. A doaoa, fac[em) știre dumital[e| pentru nişte argin- 
turi ce am avut la jupănul Ghiorghe Mai argintariul, ca să 
ne lucreaze, că, scriindu-ne cum că le-aii isprăvit, numai să-i 
trimitem aur, să le poleiască, iat[ă] că i-am trimis; ce poftim 
și pe dumneata ca să-i dai poruncă să nevoiască cu un cas 
mai nainte să mi s[ă] isprăvească, și să ni le aducă. Dup[ă] 
aciasta iar mai facem ştire dumital[e] pentru Andreiaș, omul 
nostru, ce avem ispravnic acii la casel[e] noastre de la Șchiai?, 
că ne scrie cum că are mare supărare de ţeihiul croitorilor 
și al cojocarilor, şi nu s[ă] poate odihni, ce, cănd aŭ fost 
mai în trecutele zile, ap mersu acolo, de aŭ dăscuiat toat[e] 
încuetoril|e] du p[ă] la toate ușile, şi Lan dăscuiat şi lăzile 
lui, de i-aii luat ce aii avut. De care lucru mult ne-am mirat 
de aclasta, că noi alte treb[î] ale dumneavoastră, ce aveţi aici 
în ţara noastră, mai mar[f) decăt aciasta, nu le putem treace, 
ce toat[e] dup[ă] pofta dumneavoastră le facem. Iar noi 
numai un omu avem acolo, și nu s[ă] poate odihni. Mi să 
pare că nu iaste cu cinste; știm că vei să zici dumneata 


1 No 400, 
3 Vezi ma! departe. cap. Pribegii, 


www.dacoromanica.ro 


100 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL 


că nu iaste obiceaiu a lucra alții afar[ă) den ţeihiii!, și aşa 
iaste; iar trebue, la alți! să fie aciasta, iar nu la noi; că ce 
mare lucru iaste, un om a avea și noi, ac să s[ă] odihnească? 
Pentru care lucru noi iat[ă] că și de astă dată prieteneaște 
poftim pe dumneata să poruncești ţeihiului să-i dea pacle], 
să nu-l mai supere; că, de ne va mai scrie că tot nu s[ă] 
poat[e] odihni, să știi dumneata că nu ne va părea bine pe 
dumneavoastră. Că aciasta ce au făcut dumnealor acolo la 
casăl[e] noastre, de aŭ mersu și añ dăscuiat petutindenea, 
să atinge și de cinstea noastră, și ni s[ă] pare că nu iaste 
cu cale. Aciasta acum, și mila lui Dumnezeii fie pururea cu 
dumneata. Iul. 21 d., leat 7215 [1707]. 

De bine voitoriul dumitale : Je Costandin Voevod. 

+ Alta, pohtim pe dumneata pentru o treabă a noastră, 
care am zis dumisallel jupănului Ghiorghe Țaco, gineril[e| 
dumliltalie), și de la dumnealui vei înțeleage dumn[elta ` care 
acea treabă iaste a ni să isprăvi de acolo, de spre partea 
a tot cinstitul Sfatului cetăţii dumn(ea|voastră, și iaste și pe 
lesne a să face și a să isprăvi precum iaste pohta noastră, 
că nu e lucru mare, aii să să atingă de vre o păgubire, și 
mai vărtos că noi cu dumneata, fiind vechi priiateni, de 30 
de ani şi mai bine, aproape de 40 de ani, găndim că de 
atăta lucru nu să va treace cuvăntul. C[i], fiind nevoința 
dumital|e), tot să va isprăvi. Ce foarte pohtim pe dumneata, 
pentru voia noastră și pentru vechiul prieteșug, să nevoești 
dumnleajta să ni să isprăvească aciastă treab[ă], și Gr ză- 
bav[ă] să luăm și răspunsul de isprava trebii aceștiia, că 
foarte vom mulțumi dumitale), și vom rămănea și noi îndato- 
rat, ori de ce ne-ai pohti dumneata să-ți slujim făr de apărare. 

[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe 
Fetchiel, mare)[e] judeţ al cinstitii cetăți Brașovului, cu multă 
săn[ăltate să s[ă] dea. 

[Pecetea știută?. | 


1 Din breaslă. 
2 No 396. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAȘOVULUI CU ROMÎNIŤ 101 


D 


lo Costandin Voevoda bp mistili gspdrii zemle vlahiscoe. 

“ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat(ă] 
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie Het- 
chel, marele-judeţii al cinstitei cetăți Brașovul, multă sănă- 
tate şi alalt tot fericitul bine de la putearnecul Dumnezeii 
poftim ca să dăruiască dumitale. Cartea dumitale ce ne-ai 
trimis cu jupănul Ghiorghie Mai argintariul, ne-au venit, şi, 
de a dumitale sănătate înțelegănd, ne-am bucurat. Alalte ce 
ne-ai scris dumneata, toate le-am înţeles. Pentru arginturile 
ce aŭ fost la dumnealui jupănul Ghiorghie Mai, de me-au 
lucrat, acum viind şi dumnealui aici, ni le-aii adus, și ne-ai 
plăcut, că ni le-ai lucrat foarte bine. Și iar am maï dat dumi- 
sale şi acum cătva argint ca să ne mai lucreaze și alte lu- 
cruri, dupre cumu-ți va spune dumitale jupănul Ghiorghie 
den gură, și am vorbit cu dumnealui, care căndu va isprăvi, 
să ni le trimiță. Ce pohtim pe dumneata ca să faci şi dum- 
neata osteneală, să-i zici să va facă lucru bun, frumos, ca să 
pe placă, şi vom mulțumi dumitale. Pentru omul nostru An- 
dreiaș, carele şade în casele noastre den Șcheai, cum că, peste 
scurte zile trimițăndu dumneata omul dumitale pănă aici, ne 
va spune den gură poveasfea cum iaste, — foarte bine: noi 
iarăşi zicem că atăta poftim, acelui om să i să dea pace, 
să nui să facă nici-o supărare, ca să să odihnească, să poat|ă] 
fi de paza caselor noastre, că nu iaste mare lucru de vom 
avea şi noi un om acolea la Braşov: noi încă vom mulțumi 
şi dumitale, și a tot Sfatului. Și, cu aciasta sfărșindu, mila lui 
Dumnezei să fie pururea cu dumneata. Av gujst 20 dni, 
t 7215 [1707]. 

De bine voitorii dumitale : Jo Costandin Voevod. 

[V° :] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă) 
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănului Ghiorghie Het- 
chel, marele-județ al cinstitei cetăţii Braşovului, cu mult[ă) 
săn|ăltate să să dea. 

|Pecete mare, rotundă 1] 


1 No 398, 


www.dacoromanica.ro 


102 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL 


9. 
+ Io Costandin Voevod, bj. mlstiiii gsdni zeml. vlahiscoe. 
+ La al nostru bun priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănul Barteș Sauler, 
marele-județ al cinstitei cetăţi Brașovul. Sănătate și tot 
binele pohtim dumitalțe] de la Dumnezeii. Cartea dumitale 
ne-aii venit, și de sănătatea dumitale ne-am bucurat. Ce ne-ai 
scris dumneata, am înţeles. Pentru arginturile ce ap fost la 
jupănul Gherghe Mai argintariul, ne le-aii adus dumnealui 
toate, şi, ce aŭ fost și plata lucrului și căt argint aŭ mai pus 
de la dumnealui, am socotit tot, și i-am plătit ce aŭ fost. Alte 
lucruri acum n'avum să-i mai dăm să ne lucreaze. Iar, cănd 
vom avea, vom trimite iar la dumnealui, şi vom face şi du- 
mitale ştire. Aciasta acum, și mila lui Dumnezei să fie cu 

dumneata. 
De bine voitoriii dumitale; 


Jo Costandin Voevod. 


[V*:] La al nostru bun priiaten și vecin de aproape, în 
toată vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănul Barteş 
Sauler, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă 
sănătate să s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă!.| 


10. 


+ Io Costandin Voevod bj. mist, gsdni zeml. vlahiescoe. 

+ La al nostru bun priiatin și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănului Barteș Sauler, 
mare-județii alu cetăţii Brașovului. Sănţăjtate și tot binele 
pohtim dumital[e] de la Dumnezeu. Cartea dumitale] de la 
r3 dn. a ceștii luni ne-aii venit, și de săn(ăjtatea dumitale 
ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles. Pentru 
ginturile ce avem, de ne lucrează jupănul Ghiorghe Maiu, 
cum că aŭ gătit evangheliia și cădealniţa și ni le-aii trimis, 


3 No 417.—Daltarea: c. 1709 e făcută după numele judelut brașovean. 


www.dacoromanica.ro 


REGOŢUL BRAŞOVULUI 0U ROMîNII 108 


le-au adus, și lucru frumos au făcut, numaï cu zăbavă multă, 
Şi, den căte lucruri bisericești i-am dat să facă, vedem 
că numai aceastea ai gătit, iar niște candele şi o tipsie 
de nafură, pănă acum nu san mai gătit. Măcarii că ne 
scrii dumneata că aŭ zis că lucrul bun tot cu zăbavă să 
face, dar dumnealui cu noi își pune zi pănă în cutare 
vreame, cănd socoteaște, că va putea isprăvi, și noi încă 
lăsăm pănă cănd zice, iar apoi vine zioa, şi treace o lună, 
doao peste zi, şi tot nu isprăveaște. Ce am zis și iar zicem 
că nu să ţine dumnealii de cuvănt, și nu face bine, Ce poh- 
tim pe dumneata, tot să-i dai poruncă ca să gătească acealea 
ce mai sănt ale besearicii, să ne je trimiță cum mai de 
grab[ă]. Şi, pentru alte arginturi ce mai sănt, încă să ial 
dumneata un răspunsu ales de la dănsul, păn în ce vreame 
vor fi gata, să ştim. Iat[ä] că am trimis acum cest om al 
nostru pănă acolea, ca să ne tărguiască căte ceva; ce făcum 
și dumitale știre, căt să știi, şi, de-i va trebui vrun ajutor 
al dumital[e), cu ceaia ce vei putea dumneata, să-l ajutorezi, 
vom mulțumi dumitale. Aciasta, și mila lui Dumn(ejzei să 
fie cu dumn[eajta. Ghen. 27 d., l. 7217 [1709]. 

De bine voitor dumitalțe) : Jo Costandin Voevod. 

[V°:] La al nostru bun priiaten și vecin de aproape, de 
bine voitoriii, dumnealui jupănul Barteș Sauler, marel[e|- 
judeţ al cetăţii Brașovul, cu săn[ăjtate să s[ä] dea. 

(Pecete mare, rotundă!.] 


IT, 


+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdni zeml. vlahiscoe. 

+ La al nostru bun priiaten, de binevoitoriii și vecin de 
aproape, dumnealui jupănul Barteș Saulerii, marele-judeţii al cin- 
stitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binele pohtim dumital[e) 
de la Dumnezeii, Cartea dumitale] de la — a ceștii luni o am 
luoat, şi, de a dumitale sănătate înțelegănd, am dat laudă lu 
Dumnezeii. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles; pentru 


1 No 420, 


www.dacoromanica.ro 


10% ARGINTĂRIĂ ŞI LUCRĂRI DE METAL 


arginturile noastre de la jupănul Ghiorghe Mai argintariul, 
cum că le-ai gătit toate tocma de la zi, adecă den sfărșitul 
lui Martie, numai noi n'am trimis pe nimeni să le îă, — de 
aclasta adevărat n'am trimis, căce dumneata ne scriiai maï 
nainte că, după ce să vorii găti aceale arginturi, ne vei face 
ştire, și pentru aceaia n'am trimis, că am tot așteptat să ne vie 
de la dumneata înştiinţare, şi nu ne-aii mai venit nimic. Acum, 
făcăndu-ne dumneata ştire că sănt gata, mulțumim dumi- 
tale, și iat[ă| că numai de căt am trimis acest om al nostru 
ca să le iă să le aducă, Ce pohtim pe dumneata să porun- 
cești jupănului Ghiorghe, aceale arginturi toate, să le așaze 
bine într'o cutie mare,—ce va fi cheltuiala aceit cutii vom da 
noi aici—și fâr zăbavă să ni le aduci; încă zi dumneata jupă- 
nului Ghiorghe că, de va putea să vie el însuș cu argintu- 
turil[e] aici, ca să ne facem socoteală cu dumnealui, de căt 
argint i-am dat, de va fi mai fi rămas, ai de va fi mai pus 
şi de la dumnealui, și pentru plată încă s'ar vedea ce i s'au 
dat și ce aŭ maï rămas, —mai bine ar fi; iar, de nu va putea veni, 
să ne trimiță foiț[ă] de socoteal[ă] de căt argint aŭ fost şi 
de aŭ mai pus de la dumnealui, de oan mai pus, aŭ ce va 
fi rămas, și pentru a plății iar să ne semneaze ce aŭ luat și 
ce aŭ rămas, ca să-i dăm ce va mai fi. Aciasta acum, și mila 
lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Ap. 26 d., lt 7217 [1709]. 
De bine voitoriii dumital[e]: Jo Costandin Voevod. 
[V*:] + La al nostru bun priiaten, de bine voitoriii şi vecin 
de aproape, dumnealui jupănul Barteș Saulerii, marele-judeţ 
al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă) săn[ăjtate să s[ă) dea. 
[Pecete mare, rotundă !.] 


12, 
+ Io Costandin Voevod big mist. gspdnă zeml. vlahiscoe. 
+ Cinstitului, alii nostru de bine voitoriii și vecin de aproape, 


dumnealui jupănul Barteșii Saulerii, județulii celii mare al 
cinstitei cetăți Brașovului. Sănătate și tot binele pohtim du- 


1 No 416. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINIL 105 


mitale de la Dumnezeii. Cartea dumitale ne-aii venit, și, de 
a dumitale sănătate înțelegănd, ne-am bucurat și am dat 
laudă lu Dumnezeii. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am în- 
țeles. Pentru Hendrih Lambru clopotariul, care s'au tocmit 
cu noi să facă niște sulinare pentru un puți, cum că nau 
putut să le isprăvească, avănd alte lucruri, iar pănă într'o 
lună le va găti, — de aciasta bine ar fi fost ca să să ţie de 
cuvănt, precum aŭ grăit cu noi, iarii, deaca nu sau putut, 
fie și pănă atunce, numai îi porunceaște dumneata, în sfăr- 
şitul aceștii luni să fie gata, să nu ne mai prelungească. 
Noi cară vom trimite ca să le aducă, numai știre să avem, 
să știm cănd vor fi gata, Însă aceastea socotim că tot să 
va găti, numai nu știm cum vom să facem cu alt clo- 
potariii, iar de acolo, ce-l chiiamă Mihai, — că i-am dat niște 
cluoae, ca să prefacă niște sfeașnice la o bisearică, și san 
pus zi cu noi pănă acum, la Sífe]ti Petriii, să le gătească; iar, 
necum să le isprăvească, precum aŭ grăit, ce înțeleagem că 
nici san mișcat pănă acum, ca să să apuce de lucru cevași; 
și ne-am mirat de aclasta, că și aici putem zice că unii 
meșteri sănt de să scapătă de cuvănt, iar, pecum vedem, 
întrec acei de acolo cu nestarea la cuvănt. Noi pe acel clo- 
potariii nici l-am silit, nic! l-am rugat să ne lucreaze, ce elu 
de voia lui aii venit de ni s'au rugat ca să nu-l lipsim nici 
pe dănsul de la lucrul nostru. Și i-am dat acel lucrișori, iar 
el acum umblă purtăndu-ne de valů, și iată că ne stă lucrul 
jos. Dari, deaca aŭ știut că nu ne va putea lucra, să nu 
ne fie luoat lucrul, —că am fi dat și sfeașnicele acealea iar 
la Hendrih Lambru clopotariul. de le-ar fi prefăcut; ce de 
supărările lui n'am avut ce face, găndind că va fi om de 
omenie, și ne-am ţinut cu nădeajde; iar el nici aŭ avut gănd să să 
apuce să lucreaze. Ce pohtim pe Domniia Ta să-i dai porunca 
dumitale, aii să ne gătească sfeașnicile, aii, deaca nu poate 
lucra, să dea cluoaia la celal[ajlt clopotariii, Hendrih Lambu 
(sic), să le facă,—că iaste și rușine: el san rugat să-i dăm 
lucru, și acum el să ne poarte de val și să ne dea de zmin- 
teală, nu iaste bine. Am fost pohtit dumneata pentru cuți- 
tariul, ca să-i poruncești să iasă den case, și am știut să 


www.dacoromanica.ro 


106 STICLÄ 


fie eşit, că şi omul dumneavoastră ce aŭ venit aici ne-aŭ 
spus că aŭ eşit, iar acum înțeleasem că tot şade în case. 
Ce și de aciasta maï pohtim pe dumneata, de na eșit, Gi 
o poruncă maï cu tărie, să iasă, că avem căte ceva a dereage 
la casele acealea. Și, cu aciasta sfárşindu, mila lui D(u]m- 
n[e]zeii să fie cu dumneata. Iul. 1 dn., lt 7217 [1709]. 
De bine voitoriii dumitale: 
Io Costandin Voevod. 


[V*:] + Cinstitului al nostru de bine voitoriii și vecini 
de aproape, dumnealui jupănul Barteș Sauler, judeţul cel 
mare al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă sănătate să să] dea 

[Pecete mare rotundă!.) 


13. 

+ Io Costandin Voevod, bjiiii mlstiiii gspdrii zemle vlahiscoe. 

+ Cinstitului și al nostru de bine voitoriii, vecin de aproape, 
dumnealui jupănul Barteș Seulerii, marele-județă alii cinstite! 
cetăţi Brașovului, sănătate si tot binele de la putearnecul 
Dumnezei poftim ca să dăruiască dumitale. Cartea dumitale 
ce ne-ai trimis în trecutele zile ne-aii venit, și ce ne-ai scris 
dumneata, am înţeles. Pentru niște sfeașnice de besearică ce 
am fost dat la Mihai clopotariul, ca să ne lucreaze, cum că 
nu le-aii putut lucra, să le isprăvească la soroc, avănd alte 
lucruri înpărătești, de aciasta poate fi și așa, iar şi de cănd 
le-am dat să ni le lucreaze, nu iaste puţină vreame, tocma 
de astă iarnă, o jumțăjtate de an, de ar fi vrut să lucreze. 
Pentre (sic) lucrul acel înpărătescu, tot ar fi avut vreame de 
ar fi lucrat și la al nostru, şi l-ar fi isprăvit. Ce nu va fi 
vrut să lucreaze; de aceaie oan lucrat. Și, deaca aŭ știut că 
nu vă să lucreaze, iîncaisă nu ne fie luoat lucrul nostru, să 
ne facă atăta zăbavă, De care lucru acum n'avem ce să mai 
zicem alt, făr de căt vedem că ne scrii dumneata, cum că, 
după ce să vor întoarce de la Sibiiii, le vei da dumneata 
poruncă de să vor apuca, și le vor isprăvi fàr de ză- 
bayă. Ce socotim că pănă acum vor fi venit acht, Deci 
poftim pre dumneata să le dai poruncă ca aceaia, să să 


2 No 421. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAGOVULUL op ROMÂNII 107 


apuce să le facă și să le gătească, să ni le aducă, să nu le 
mai zăbovească, — că iaste şi ruşine, fiind atăta vreame, de 
cănd le-am dat să le lucreaze; ce ar cam] ajunge acum. 
Jar, pentru celalait meşter, carele ne lucrează la un meșteșug 
ce va să facă aici la o făntănă, ne-aii scris în trecutele zile 
o carte ca să trimitem 2 cară, să să afle în sfărșitul lunii 
lui Iulie acol6, să încarce sulinarile și alte lucruri ce mai 
sănt de treaba fântănii aceștiia, să le aducă aici. Ce noi iată 
că am lăsat de ap trecut și den Avgust șase zile, căci 
știm că meşterii aceştea pururea sănt obicinuiţi de nu să 
țin de cuvănt și nici-odată lucrul nu-l gătescu la zioa ce-și 
pun. Pentru aceaia și no am lăsat de aŭ trecut o săptămănă 
mai mult peste zi, socotind că pănă acum doar îl va fi 
gătit. De care iată că trimisem pe ciastă slugă a noastră, 
poruncindu-i ca să facă de la Rucării 2 cară, să meargă să 
încarce lucrurile acealea ce vor fi să le aducă. Ce, viind 
sluga noastră ac, poftim pre dumneata să dai meşterului 
poruncă, ca numai de căt să încarce și sulinarile şi alt lucru 
ce va mai fi, tot, și să vie den preună cu dănsele aici, ca 
să le aşaze la făntănă, să nu ne mai! facă altă zăticnire și, 
cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeu să fie cu dumneata. 
Av|gulst 7 dn, 7217 [1709]. 
De bine voitoriii dumitale: 
Zo Costandin Voevod. 


[V°:] + Cinstitului și al nostru de bine voitoriu, bun priiatin 
și vecin de aproape, dumnealui jupănului Barteș Seuler, ma- 
rele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovului, cu multă sănătate 
să să dea. 

[Pecete mare, rotundăl.] 


XII. Sticlă. 


E interesant să se afle că Matei-Vodă cel gospodar a făcut 
o sticlărie în țară, dar materialele le aducea din Braşov, cum 
se vede din scrisoarea ce urmează, a Vornicului Dragomir, 
mina dreaptă a Domnului săii: 


1 N, 424. 


www.dacoromanica.ro 


1418 STIOLĂ, PETEARE, FLORI ŞI MĂRUNŢIŞURI 


[Matei-Voaă] la al nostru cinstit și prè-iubit și de la inimă 
dulce și bun priiaten, jupan Mihai, judeţul cel mare dentru cin- 
stită cetatea Braşovului. Pohtim de la milostivul D[ujmn[eJzeii 
să dăruiască dumnitale multă sănătate și bună pace, înpreună 
cu toat[ă] cinstită casa dumnlijt[alle. Cătră aciasta, cinstită 
cartea dumnitale, ce mii-al scris pre feciorul nostru, pre Lupul 
Vătavul, venitu-mii-aii, şi cu dragoste o am primit, și scrisorie 
dumnital|e] pre rănd i-am înțăles, și mulțămim d[ujmațijtale 
pentru căc[i] nu săntem uitaţi] de cătră d[ujmn[elta. Aşij- 
direa facem știre d[ujmn[ijtale că, avănd Măriia Sa Domnu 
nostru aciastă sticlărie, carea iaste de treaba Măriei Sale, 
scris-ai Măriia Sa pentru pămăntul ce să află în olatul ce- 
tății supt ascultarea dumnitalțe|. Ce și noi pohtim pre d[u]m- 
n|ejta ca să aibă porincă și să sărguiască să nu facă zăbav[ă) ; 
iar, ce va fi pohta și treaba d[u]mn{i]tale aic[i] cătră Măriia 
Sa Domnu nostru și cătră țara noastră, nu ne prigeta, ce 
în tot ciasul ne porunceaște: noi săntem bucuroș și gata să 
slujim d[ujmnlijtale. De aciasta pohtim... Amin. Aprilie 11. 

Nendoit și bun priiaten d[ulmn[ijtale: 

Dragomir Vel Dvornic. 

La al nostru cinstit și iubit și de la inimă dulce și bun 
priiaten și de aproape vecinu, jupan Mihai judeţul cel mare 
dentru clin]stită cetatea Brașovului, cu cinste să s[e] dia. 

[Pecete verde, ruptă 7. 


XIII. «Peteare», flori ei mărunțţişuri. 


Cite alte lucruri nu se mai aducea de la Braşovenii cari 
înfățișau pentru noi cuceririle vechi și nouă ale civilisaţiei 
apusene! Doamna Elina a lui Matei Basarab are nevoie de 
izvoade de cusut și de semințuri de flori: cui i-ar putea 
scrie mai potrivit decît prietenei sale, judevceasa brașoveană? 
Un Domn moldovean din veacul al XVI lea vrea să aibă 
de la Brașov un grădinar bun, precum, în al XVI-lea, Lä- 
pușneanu chemase de acolo pănă și brutari. Boieri din amîn- 


1 No 54r. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI OU BOMÎNIŤ 109 


două ţerile trimet adesea în cetatea de graniță oameni de-ai 
lor cu cară, pentru a face fel de fei de cumpărături înnaintea 
serbătorilor bisericeşti, înnaintea unui botez saii unei nunți. 
Dacă s'ar fi rătăcit pănă la noi o ţidulă de-a acestor trimiși, 
ar fi fost fără îndoială un însemnat cîștig pentru istoria, încă 
așa de nedesăvirşită, a culturii noastre. 


I. 


Ț La al nostru cinstit şi prea-iubit mai mare părinte, ju- 
pănul Mihaiii, judeţul cel mar[e] al cinstit Scaunului cetății 
Braşovului. Sănătate pohtescu de la m[iji[o]stivul Dumnezeii 
să dăruiască dumnitalțe|, de înpreună cu toat[ă| cinstitfă] 
casa dumnita![ej. Alta, să veri pohti dumneata a ști și de 
bună sănătatea Mării Sale Domnu nostru, cu mila lu Dum- 
nezeii iaste Măriia Sa sănătos și veasel și întru bun[ă] 
pace. Așijdirea şi noi încă ne aflăm pre lăngă spatele Mării 
Salje] cu bună] sănătate. Alta, fac știre dumnitale că 
acia în cetatea dumneavoastră trimis-am sluga noastră, pre 
Boiar Iștfan, ca să ne tărguiască căteva tărguiale pre seama 
noastră. Deci pohtescu pre dumneata ca pre un părinte, 
să faci domneata atăta bine pentru voia noastră de un car 
cu cai, ca să ne rădicle] aceale tărguial[e], să le aduc[ă 
pănă la Rucăr, lar eŭ foarte voi şti har și voiu mulțemi 
dumnital|e]. Și, de ce va hi treaba și pohta dam mgtallel, dum- 
neata făr[ă| preaget să îndrăznești cu scrisoarea la noi, ca 
la un fecior al dumnetalle], că, de căttu-m va hi prălejul, tot 
voiă slujfi] dumnital[e). Foarte pohtescu pre dumneata 
pentr'aacest lucru. De aceasta am scris dumnitalje]. Să hii 
dumneata sănătos wT rH POVAWBATE € WT YE AMHH, Map. KH 
Ann [=de la Dumnezeŭ să se dea, de la Hristos, amin; 
Martie 28 de zile). 

+ Ca un fecior al dumnitalea : 
Socol Vel Cliutțer]. 


[V°:] Cu cinste să se dea această carte întru cinstit[ă) 
măn[a] a cinstit mat mar[e] părintel[e) nostru jupănul Mihaiă 


www.dacoromanica.ro 


118 PETEABE, FLORI ŞI MĂRUNŢIŞURI 


judeţul cel mare] al cinstit Scaunului cetăţii Brașovului... 
amin. 
(Pecete cu cerbul și inscripția: «Socol Clucerol»!,] 


2. 


f La al nostru cinstit și bun priiaten şi de aprope vecin, 
jupănul Mihaiu, județul cetății Brașovului, viiață) și bună să- 
n[ă]tate pohtim de la mli]i[o]stivul Dumnezeii să-ți dăruiască 
dumnetal[e), împreun[ă] cu toot[ă] cinstită casa dumnital[e]. 
Pentru care lucru, să vei întreba dumneata și de sănătatea 
Mării Sal[ej Domnu nostru, cu ajutoriul m[iji[o]stivului Dum- 
nezeii iaste Măriia Lui săn[ăjtos; lăngă cinstite spatele Mării 
Salle) aflămu-ne şi noi sănătoş. Alta, întămplăndu-se a venirea 
feciorul nostru Lupul Văi[ajhul pentru trebile nostre, ca să 
ne tărguiască căte ceva de acolo, n'am putut lăsa ca să nu 
scriem dumnital[e], ca să putem şti de bun[ă] sănătatea dumni- 
tale. Numai și dumneata, scrie-ni dumneata în toot[ă] vreamea, 
de ce vor fi trebile dumnital[e| aicea, la Măriia Sa Domnu 
nostru, că noi vom hi nevoitori a sluju (s26) dumnital[e). Aceasta 
scriem. Să fii dumneata săn[ăltos, amin. Pis Ap. 4 d., 7152 
[1644]. 

+ Fratele] dumnital[ej: Drag[ojmir V[e]l Dvornic. 

[V°] f La al nostru cinstit și prea-iubit și bun priiaten 
şi de aprope vecin, jupănul Mihaiii, județul cetății Brașovu- 
lui, cu cinste să să dea. 

[Pecetea obişnuită 3.) 


3; 

Elina gspjda, bijeiii mlst. nătalnița zemle vlașcoe [Doamna 
lui Matei-Vodă]. 

Scris-am la a noastră iubită, bun[ă] priiatnică și de aproape 
vecină, jup[ă]neasa Catrina judeceasa den cinstit(4] cetatea 
Brașovului; cn săn[ăjtaițej mă 'nchin dumitalțe). Alta, poh- 
tescu pre dumneata că aici am cumpărat Domnia Mea o 


1 No &87. 
2 No 6fof6. 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMÂNII 111 


roabă, și iaste împletitoare, numai nu avem âici izvoade de 
peteare, ci să faci dumneata bin[e] să ne dai ceva izvoade 
de peteare, și mai mari şi mai mici, și dé călți, și de tot 
fealiul. Că într’ acolo săpt multe la dumneavoastră. Ci să 
ne căștigi dumneata, și să ne trimiț pre acest om al nostru, 
iar noi vom avea a mulțemi dumital[e]. Și iar pohtescu 
pre dumneata, pentru răndul sămenților de flori de tot fealiul, 
să ne dăruești dumneata și noao de ce vor fi acol[o] la dum- 
neavoastră. Iar, de nu le veri putea trimite acum pre acest 
om, le vef] trimite mai încolea, la vream[e). Iar Domnia Mea 
încă voi fi bucuroas|ă], den ce va hi pohta dumnital[e]. Să 
hi dumneata săn[ăjtoas[ă]. Pis F[e]v[ruarie] ro dni, P 7157 
[1649]. 

[V*:] La a noastră iubită, bun[ă] priiatnică și vecină de 
aproape, jup|ă]neasa Catrina judeceasa de la cetatea Brașo- 
vului Ari e [=să se deal 

[Pecete mică cu corbul (?) şi inscripția: Elena Domnița? !.] 


A. 


f lo Vasilie Voevoda, bojiiii mistiiii gspdrii zemli mol- 
davscoi. Scriem Domniia Mia la cinstit priiatinul nostru 
dumnialui Mihai, giudețul cel mare de cetatia Brașeului, multă 
săn[ăltati. Cătrî aciasta dăm știre dumitale pentru răndul 
cestor meșteri gridinari, carii am pobhtit la dumn[iajta, și 
dumnliajta pre pohta noastri ai făcut, și aicia la noi i-ai 
trimis, mulțămim dumitale ; şi ei, ca nește oameni înțălepți, 
lucrul săii cu cinste Lan plinit. Acmu au venit vreamia de 
s'ati cerșut acasă, și i-am slobozit. Deci pohtim pre dumn[ia]ta, 
căndu veni primăvara, vreamia lucrului, iarăș să-i trimiţi aicia 
la noi, iară noi încă sintem daturia plini pohta dumitali, ce va 
hi spre aciastă parte de loc; H BZAET 3ĄpaBIA FAETH WT Yf, 
amHH [= şi să fie sănătate Domniei Tale în Hristos și pace.] 

Jo Vasilie- Vod[ă]. 

U Ias, vito 7161 [1652], msța Octomvrlrie] 13. 


1 No 618. 


www.dacoromanica.ro 


112 PETEARE, FLORI ŞI MĂRUNȚIŞURI 


[V°:] La al nostru cinstit priiatin, dumnialui Mihai, giu- 
dețul cel mare de cetatia Brașeului!..., 

[Pecete marc? 

5. 

T Nol Ghiorghii Ştefan Voevoda scriiam la al nostru cinstit 
priiatin, dumnalui Mihai marele-giodiaț de cinstit[a] cetaate 
Brașăului. Multă sănțătate. Mul pohtesc pre dumnata pentru 
un cal, carfe] cal Ian fost] lăsat Daniil dan fostu slugfă] la 
Costantin-Vod[ă]: acmu iaste la noi. Diaci, tămplăndu-s|ă] a-l 
trimite nainte co o trabi, s'ai rugat să trimitem omul nostru 
să ià calul. Diaci poftiam pre dumnata să să dè acel cal pre 
măna cestui om al nostru. Aciasta poftim pre dumnata. Să îi 
sănătos wr yı [=de la Hristos]. Amin. . 

Jo Gheorghi Stefan Voevod. 

Pis ot Feldior °, let 7166 [1668], Mai 16. 

[V°:] La al nostru cinstit priiatin dumnalui, Mihai marele- 
Siodet, unene A4rH € [= cu cinste să se deal 

[Pecete mică, roșie, cu bourul între soare și lună și literele 
latine: G. S. P. M. = Georgius Stephanus, princeps Mol- 
daviae?.] 

6. 

f Cinstit și al nostru bun prieten și d[e] bin[e] voitor, 
dumn[eajta giupănea Murcoș Voagnert. Dum[i] al[e}] bun[ă] să- 
n[ăJiate și tot ferlijcitul bin[e] dea l[a] m[ilosti]v[ul] Dumnn[e|- 
zeii rog ca să dăruiască dumjijtal|e)]. Pricin[a] scrisorii nu-i 
dea altă, fär căt vei şti dumn[ejta, iat[ă] că am trimis prestot 
să deșchiză bolta, să è nișt[e] marfă a Mihalcii, să o aduc[ă], 
și o lad[ă] cu nișt[e] borfea a copiilor iară să aducă, cam 
scris și la] Mărie Sa giudeaţul chiar (?), să dea cheilea, să 
deșchiză bolta. Dea aciasta fac ştir[e] dum[ijtal[e]. Să fii 
dumnlealta săn|ăltos. U Ocna, Iul. 21 [pe la 1680]. 

A dum[:]tale bun prieatin și d[e] bin[e] voitor: 

Miyahà Epåvtov (1. 

1 Bibli. Ac, Rom., documente; Az. Ac. Rom., VIII, p. 249. 

2 Feldioara, 

3 Bibl, Ac. Rom.; Sturdza, în An, Ac, Rom., VIIL p. 249. 

4 Marcus Wagner, 


www.dacoromanica.ro 


NEGOŢUL BRAŞOVULUI op ROMÂNII 113 


[V*:] Cinstitului și al nostru bun prieatin și del bin[e] voitor 
dumnjeallui giupănul Marcoș Voagnăr, dum[i]sal[e] cu cinstea 
şi lin|ă] săn|ăjtate să i să dea în Brașăv. 

[Pecete roșie cu coroană și slove încurcate !.] 


7. 

Cinstitului și al mieii vechiii, dă aproape bunii priiaten și 
de bine voitoriii, dumnealui marele-judeţ al c|i)nstitei cetăț 
Brașovul, de la bunul Dumnezăi rog să trimiț[ă] dum[ijtal[e) 
multă fericire și tot binel[ej. 

f Pric[ijna scrisori cătră dumneata nu am alt, Dr căt, ştiin- 
du-te pă dumneata că destul ești sup[á]rat și cu multe va. 
luri înfäşurat, am scris dumisale jup[ăjnului Țeaco Ghiorghie 
pentru nește zădari, trebuindu-m[i] să-m spoiască nește casle), 
ce mi-am făcut la Bucureșt[i]. Ci mă rog și te poftescii și 
pă d[ujmneata, să fie și cu voința dumital[ej, să vie acum mai 
curănd, pănă nu dal răceaala, să le spoiască, și plata lor, ce 
va fi, pă deplin le voii da. Și dumitale] mulțămitor voiii fi 
dă osteneaal[ă). Rămăind datoriii, la ce va fi pofta dumital[e] și 
putinţa mea, neapărat a sluj|i] pururea ; și iar mă mai rog și te 
poftescii pă dumneata și pentru un știucatur ce aŭ fost aici 
de aŭ lucrat și acum să află acolo, Iat[ă] că iam scris să 
vie să-m[i] lucriază la o cas[ă]. Ce să fie și cu îndemnarea 
dumii]tal[e], a mi-l trimit[e), şi voit mulțămi dum[itai|e). Şi, 
cu atăta sfărșănd, mila lui Dumnezăi să păzeaască pă dum- 
neata, rog pururea; Av[gust] 19 dni, I! 7217 [1709]. 

Al dumitale de bine voitor și pururea gata a sluj|i]: 

Toma Cant[acuzino.] 

[V°:] Cinstitului al miei vechii, bun și de aprope priia- 
tenu, d[u]mnealui marele-județ al c|in]stitei cetăț Brașovul, cu 
clijnste și cu fericit[ă] sănătate să s[ă] dea. 

[Pecete neagră, cu vulturul bicefal și literele: T|o]m[a] 
C|anjt[acuzino)?.] 


1 No 508, 
2 No 7or, 


75703. Vol. X. 8 


www.dacoromanica.ro 


CAP. II 


Afaceri de hotare. 


1. Fugarii. 


Brașovul avea supt atîrnarea lui, încă de la 1498, prin ză- 
logire, un număr de sate, legate pănă atunci de cetatea Bra- 
nului, care se uniră mai tărziii formînd de-a lungul unei văi 
frumoase, lingă un ușor curs de apă și supt o «tîmplă» de 
munţi, cele <Șepte-Sate» ` Turcheșul, satul Baciului, Cernatul, 
Satulung, Purcărenii, Zizinul, Tatrangul saii Tărlungenii, precum 
și Apața, Crizbavul. Iarăşi de pe acea vreme judele și juraţii din 
cetate avură putere de cirmuire și de dăjdi, adecă drepturile 
feudale de atunci, asupra satului Bran, castelul însuși ieșind din 
mîna regelui și a celor cărora el îl încredința mai de mult (Domnul 
muntean saŭ dregătorii ardeleni, Voevodul Ardealului ori 
comitele Secuilor). De alminterea, amestecul suveranului în 
aceste părţi e destul de noii, căci încă la 1377, pe vremea 
cînd Țara-Romănească o avea neastimpăratul și nesigurul 
Voevod Vlaico, Branul era o «cetate nouă», un zovum cas- 
KOUM 

Apoi Criîstianul, Codlea, Prejmerul și celelalte sate ro- 
mănești, precum și vechiul Rîșnov, care ajunse al doilea 
tîrg din aceste părți și avu judele și jurații săi deosebiți °, 


1 «Novum castrum in lapide Tydrici» (Zimmermann-Werner-Miiller, II, 
p. 480). Pe atunci regele Ludovic era în războiii cu Munteni! şi trăgea nă- 
dejde să D supuie ţara: atunci el făgăduia să strămute vama de la «Ruffa 
arbors la Bran, supt cetate (fóid), 

3 Forma Rosenau, cu înțeles în nemțeşte (ccîmpie de trandafiri»), e mai 
nouă, La început se zicea cRasnow> (îi, p. 480). 


www.dacoromanica.ro 


FUGARII 115 


se ţineaii încă de la început de Ținutul saii, cum se zicea 
une ori la noi, de colatul» Braşovului?. Pe de altă parte, 
încă din veacul al XIV, în streit, Brașovenil aveai pămînt 
la Tohani, Zerneşti, Vlădeni, dar acel care a hotarit alipirea 
acestor sate curat romănești la «domeniul» Brașovului a fost 
Împăratul Sigismund, al cărui chip, refăcut în veacul al 
XVIII”, împodobește și astăzi sala de lucru a Archivelor 
orășenești din Brașov. 

Fără să mai pomenim stăpînirea trecătoare a unor sate 
făgărăşene, cum e Șercaia. 

Astfel, Ținutul brașovean mergea din preajma Rucărului, 
pe la Predeal pănă la pasul Buzăului, și era mărginaș cu patru 
din judeţele muntene: Muscelul, Dimboviţa, Prahova si Bu- 
zăul. i 

Care era starea locuitorilor romîni supuși Brașovului, se 
va vedea întrun capitol următor. Ea putea să fie privită ca 
mai bună, dar și ca maï rea — după punctul de vedere —, 
decit starea țeranilor noștri. Nu trebuie să se uite că Rumêni? 
de la noi aveaii ca stăpîn pe un boier de neamul lor, pe o 
mănăstire cu mina mai ușoară, legată oricum de datorii creș- 
tinești, pe cind dincolo Sasul avea cel mai desăvirşit despreț 
pentru «Blochul» săii, pe care-l punea alături cu boul săi, 
cu oaia sa și cu celelalte «dobitoace ale pămîntului». Să se 
ţie iarăși în seamă că asămănarea se cuvine a fi făcută între 
Romînii supuși Brașovului şi locuitorii de Ja munte din Țara- 
Romănească, iar nu cu acel din șes saii de la baltă; și nicăiri 
nu s'a păstrat mai bine moșnenia veche decit în aceste ți- 
nuturi mai ferite şi, trebuie să spunem iarăși, mai sărace, aşa 
încît ispitiaii mai puțin pe boierul dorit de întindere și co- 
tropire. E , 

Pe urmă, se înșeală cineva foarte mult cînd vorbește de 
veșnica nesiguranță a înprejurărilor din principate. Datina 
era aici așa de puternică, încît nimeni nu cuteza s'o înfrunte. 
Iarăşi e o închipuire prădăciunea veșnică din partea Turcilor 
şi Tatarilor. Tatarii eraii ţinuţi doar în friù de Turci, iar 


1 V, Le Cf, Die Rechtslage des ehemaligen Torzburger Dominiums, 
Braşov, 1882, 


www.dacoromanica.ro 


116 AFACERI DE HOTARE 


aceștia aveaii nevoie, din partea noastră, nu de jaful sălbatec, 
pustietor al ostaşului nesupus, ci de exploatarea sistematică 
a Statulut. Trebuia ca țeranul romin să trăiască și să fie să- 
nătos, mulțămit chiar oarecum, pentru ca să-i poată paşte 
oile şi scoate hrana din pămînt. Între grijile de căpetenie 
ale Domnilor era aceasta: o apăsare prea mare aducea fuga 
locuitorilor, iar aceasta mazilia domnescului vinovat saii dom- 
nescului nepriceput. 

Timp de douăzeci de ani, dacă se lasă la o parte cele trei 
năvăliri moldovenești, Matei Basarab, adevărat bun păstor 
și părinte, a ţinut ţara în cea mai deplină linişte, cu judecată 
bună și dări cumpătate. Picior de Turc saii de Tatar nu sa 
văzut în văile de sus ale Dimboviţei, Ialomiţei, Prahovei, Bu- 
zăului, care erai în hotar cu pămîntul săsesc al Brașovenilor. 
Supt Constantin Basarab, urmașul lui Matei, această «pace 
domnească» a ţinut și mai departe. Răscoala și prădăciunile 
Seimenilor aŭ atins numai viața și gospodăria boierilor din 
București și Tirgovişte, şi n'a jignit întru nimic pe țerani. 
Numai după înlocuirea lui Constantin cu Radu Mihnea, Turcii 
sosesc pentru a supune Domni haini saŭ pentru a trece îm- 
potriva Ardealului neascultător. E atunci o epocă de vre-o 
douăzeci de ani, care începe cu astfel de păcate ostășești şi 
urmează cu stăpinitori lacomi, precum a fost Duca şi chiar 
Grigore Ghica, sai netrebnici: un Radu Leon, un Antonie 
din Popeşti, Dar cu venirea în Domnie a lui Șerban Canta- 
cuzino se întorc iarăși timpurile bune de statornicie, de cîr- 
muire hotărită şi înțeleaptă. Pănă la 1688 nu se maï vede 
tabără turcească la noi, nici una nemţească, precum doriati 
cîțiva dintre boieri, Brincoveanu, urmașul lui Şerban, trebuie 
să îndure la început şi Nemţi şi Turci și Tatari, şi Unguri 
de-ai lui Tököly, dar aceasta ține numai trei ant, Pe urmă, 
plătind la vreme, stăruind unde trebuie, hrănind la Poartă 
prieteni siguri, manevrind ager cu făgăduielile şi cu știrile 
mincinoase, și față de creștini şi față de păgîni, Constantin- 
Vodă ştie să ferească țara de oștenii străini, să-i lase pacea, 
în care se puteaii lucra şi chiar strînge bogăţiile. 

Pe cînd să vedem ce este în Ardeal. De la Mihai Viteazul 


www.dacoromanica.ro 


PUGARIE 117 


încoace pănă la Gavril Bethlen, adecă timp de douăzeci de 
ani, lupte învierșunate, nimicitoare pentru locuitori, între 
Nemţi, Romini din Tara Romäneasch, nobili unguri, Saşi, 
Turci, Tatari. Nu se poate spune prin cuvinte ce a suferit 
atunci ţeranul ardelean de orice neam, dar, firește, înnainte 
de toate, bietul <«Valah» oropsit, călcat ca iarba cimpului în 
copitele cailor. Bethlen face politică în stil mare: vrea Un- 
garia Împăratului, vrea Polonia și apasă grei asupra unei 
ţerișoare nu tocmai bogată, ca Ardealul. El moare înnainte 
de vreme, şi norocul Ardelenilor îi dă ca urmaș pe Gheorghe 
Rákóczy cel d'intăiii, om patriot, cinstit și cuminte. Ca și 
Țara-Romănească supt Matei, principatul vecin are liniște 
acum pentru vre-o douăzeci de ani. Dar cel de-al doilea 
Gheorghe Rákóczy, «Craii» de la 1648 înnainte, umblă 
după planurile cele mari ale unui Bethlen. Turcii nu-l maï 
vreati, umblă să-l scoată în toate chipurile, şi oști păgîne 
fără milă tăbăresc asupra ţerii, de o istovesc cu totul. Faţă 
de cei ce sprijină pe Rákóczy, pe loan Kemény, unindu-se 
cu Germanii dușmani, nu se mai încape nici-o milă. Zile 
grozave San urmat dincolo de munţi pănă ce puterea a 
rămas în sfîrşit, după voia Turcilor, în mina pașnicului și 
nobilului Mihai Apaffy, tipul tributarului credincios. 

Dar iată că încercarea Turcilor de a lua Viena nu izbu- 
tește. Imperialii se apropie de Ardeal și pătrund chiar în 
cuprinsul lui. Cel de-al doilea Apaffy abdică. Împăratul 
creştin e stăpinul principatului, care e unit astfel cu Ungaria 
germană, cu Statele Casei de Austria. Însă Ungurii, cari 
păstra ura lor veche împotriva Nemţilor, nu vreaii să pri- 
mească noua stare de lucruri. Ei găsesc Ton în trufașul 
Emeric Tököly o căpetenie, şi acesta aduce în 1690 pe Turci 
asupra Ardealului: o luptă se dă la Zîrnești, în care Impe- 
rialii sînt învinşi, şi cete răparețe de Tatari se abat asupra 
satelor fără deosebire, săturindu-se de jaf și de suferință 
omenească. Pentru ca să se împiedece o nouă nenorocire 
ca aceasta, guvernul austriac umple Ardealul de cătane, 
care trebuie ţinute, hrănite și nu se poartă totdeauna bine, 
ci pedepsesc cu cea mai neomenoasă asprime, arzîind casele 


www.dacoromanica.ro 


118 AFACERI DE HOTARE 


și colibele, orice bănuială de trădare !. Cetățile vechi se ri- 
dică pretutindeni, apăsătoare. Și, din partea lor, Ungurii 
iubitori de neatîrnare nu se lasă. Curuţii, dușmani ai Impe- 
rialilor, Lobonţii, cari atacă pe Curuţi, împănează toată țara: 
drumurile sînt ale celor d'intăii; neputind să ducă războiă, 
Curuţii fac haiducie saii tălhușag de cel mai prost fel. Odată 
vedem pe Brincoveanu că se roagă a i se da Nemţi din 
cetate pentru paza postavurilor ce aduce în ţară. 

Se mintuie cu T5kâly; el merge în Turcia să-și ispășească, 
păcatele prin umilinţă și sărăcie, şi să moară. Dar Francisc 
Rákóczy apare în locul lui, luptind pentru același scop,. cu 
aceiași oameni, și cu aceleași arme. Iarăşi un straşnic războiă 
civil împarte ţara în două și goneste orice siguranță aproape, 
în toate părţile. 

Și, cînd aceasta se mintuie, Curtea vienesă, stăpînă pe 
întregul Ardeal, îşi pune în minte să oprească deserțiunile 
Romiîsilor de la Unirea în credință cu Roma. Încep certe, 
răscoale, uneltiri cu străinii, fugi peste hotare. Graniţile sînt 
păzite, și cele mai aspre măsuri se ieaŭ împotriva celor ce-și 
părăsesc căminurile; dar nu totdeauna cu folos. Câzăzza, 
slujba militară, e privită întăiă de ţeranii romîni ca o straș- 
nică osîndă, un fel de trimetere pentru vecie între limbile 
străine, și principatele se umplu de desertorii Impăratului. 
"La urma atitor frămîntări, ce se vede? Țeranul plătește 
aceleași dijme «domnului de pămînt», un străin, preotului 
de altă lege; el are aceleași datorii față de legea sa și, pe 
lîngă toate acestea, cad, necurmat și sigur, sarcinile împărătești. 


Am lăsat la o parte timpurile vechi, înnainte de 1600. 
Asupra lor se poate ști mai puţin, și din acel timp n'avem 
acele izvoare romănești a căror tipărire e unul din scopurile 
cărții de faţă. Se poate spune însă fără greș că, în acel răs- 
timp cînd 'Țara-Romănească a fost, de la moartea lui Mircea- 
cel-Mare pănă la 1550 măcar, necontenit zguduită de luptele 
pentru Domnie, iar de la 1550 înnainte a suferit cea mai 


1 Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, ed, Meltzl, I, p. 21. 


www.dacoromanica.ro 


FUGARIÍ 119 


grea povară a cererilor turcești, care trebuiaŭ să ducă la o 
răscoală desperată —,îi era mai bine țeranuluï romîn să 
trăiască în Ardealul Împăratului Sigismund, al lui Matiaș 
Corvinul, al principilor din Casa Zâpolya şi din Casa 
Bâthory. Dacă tot așa a fost și înnainte de Mircea, poate 
fi supus îndoielii; pe atunci cîrmuirea nu și:o smulgeaii așa 
de sălbatec feciorii și vlăstarele de Domni. Şi, iarăși, pe 
atunci Turcii eraii încă departe și între ei și Dunăre stăteaii 
Bulgarii și Sirbii, apărîndu-ne. În sfîrşit la noi feranil erai 
liberi şi se puteaii înnălța oricît de sus, 


Pasurile Carpaţilor ap fost totdeauna străbătute, cu voie 
de la cirmuirea dintr'o parte și din cealaltă, san, mai ales, 
fără de voie. Cind la noi bătea războiul dintre pretendenți, 
«Domnişorii», cînd Turcul stătea la vaduri pîndind, vară și 
iarnă, țerănimea din «Țară» se oploşia în colatul» Sibiienilor 
San al Brașovenilor. Cînd dăjdile eraii grele în Ardeal, cînd 
țara era în luptă și năpădită de dușmani, sătenii de acolo se 
furişaii dincoace. "Ținind samă de caracterisările ce s'aii dat 
pănă la Mircea, foarte mulți Romiîni ardeleni vor fi căutat un ` 
adăpost supt oblăduirea Voevodului din sîngele și de legea lor, 
în locurile senine, fără robie, De la Mircea la Mihai Viteazul, 
sălbătăciile Turcilor și năzdrăvăniile Domnișorilor vor fi gonit 
pe ţeranii munteni ca pe niște turme nenorocite în Ardeal, 
Și după Mihai Viteazul, vre o douăzeci de ani, noi am primit 
oaspeţi de acolo. Apoi înţelepţii stăpînitori Matei și Rákóczy 
L-iii se îngrijesc de o potrivă a-și păstra toți supușii. De la 
1658 înnainte, iarăşi fuga se face de dincolo dincoace. Brin- 
coveanu are o ţară plină de locuitori, în bună parte pribegi 
din toate vecinătăţile. Și Fanarioţii de prin 1740-80 ţin por- 
țile deschise pentru pribegi, și ce pierd la Dunăre — căci e 
mai ușor să trăieşti de-a dreptul supt Turci —, eï ciștigă 
adesea la munte, 


Cînd găsim două nume asemenea în Ardeal și în Țara- 
Romănească, la munte, putem bănui o emigrație și înţelege 
în ce sens ce s'a făcut, Astfel, cînd este un Rucăr în Țara 
Făgărașului și altul în margenea Muscelului, la «șchelă», în- 


www.dacoromanica.ro 


120 AFACERI DE HOTARE 


țelegem că cel d'intăiii a fost colonisat de Domnii munteni, 
stăpîni ai Făgăraşului, cu săteni din cel de-al doilea. Iar cînd 
Tohanilor din Țara Birsei li răspund Tohanii din Buzău, 
putem vedea în acești din urmă o colonie a celor d'intăiii. 
Un sat era atunci o familie; numele era şi pentru pămînt 
şi pentru oameni, și, unde mergeaii aceștia, îl duceau cu 
dînşii. 


Pază de hotare nu exista pe atunci, nici din partea Arde- 
lenilor, nici dintr'a noastră. Numai la pasuri aşteptaii evi- 
gesimatorii» pentru a lua vama, jee, Potecile erait foarte 
puţin păzite. Pănă Gran în epoca Fanarioţilor, grija hota- 
rului era lăsată în mina unor săteni de acolo, cari se bu- 
curaii pentru aceasta de anumite scutiri de dăjdi. Astfel, 
încă din vremea lui Ieremia Movilă, straja o făcea într'un 
loc străjerii de la Dărmănești și Oprişani 1. Pe vremea lui Matei 
Basarab plăiașii din sate, supt vătași, aveai de la Domnie 
sarcina «să păzească plaiurile de hoţi şi de oameni răi și 
de oameni birnici, să nu treacă în fara ungurească»? Ni 
s'a păstrat şi numirea, de Brincoveanu, la 1704, a unui 
vătaf de plan, care nu va plăti decît haraciul, și anume 
în sumă scăzută : «birul vătășesc», care făcea numai 10 ughi pe 
an 8, Întilnim la 1734 în Moldova străjeri de Comănești, 
scutiți de vama vitelor și a peştelui de hrană; stai şi ei 
supt un vătav. Din actul care-i pomeneşte, aflăm cum se făcea 
trecerea pe la strajă a negustorilor, cărăuşilor și drumeților. 
Vameșul își lua vama, iar vătavul «punea pecetea străjii pe 
pecetluitură», adecă dădea o hirtie pecetluită, în loc de 
a fi iscălită ; pentru aceasta se lua taxa de 3 bani,şi o îm- 
părțiai de o potrivă piîrcălabii de Bacău, vameşii de hotar 
şi acest vătav 4. Din acești vătavi de plăiași se desvoltară 
mai tărziii, în 'Țara-Romănească, vătavii de plaiuri, cari 


1 Arct. istorică, I?, p. 107. 

> Studi si doc, V, pp. 120-1, n? 16. 

2 Zid, V, p. 357. 

4 Studiř şi doc., VI, pp. 209-10, n0 2. 


www.dacoromanica.ro 


FUGARII 121 


aveaii și datoria de a stringe unele dări, de a judeca și a 
pedepsi, dar numai pănă la «doaăzăci, treizeci bețe»!. 

Cu o pază ca aceasta, se trecea lesne, și nu citeunul-doi, 
ci, la vremea marilor primejdii şi apăsărilor nesuferite, sate 
întregi. Domnii aflai însă destul de răpede despre lipsa 
fugarilor. 


Întăiti, şi în vremea veche, îi pîriaii sătenii, cu toată 
prietenia, inrudirea sai mila. Birul era hotărit într'o sin- 
gură sumă pe tot satul, și locuitorii îl împărțiaii între ei, 
după averea fiecăruia; aceasta se chema cis/uire, alegere a 
cislelor. Cînd unul din birnici lipsia, cis/a lui nu era ștearsă 
din catastișele Vistieriei, ci rămînea so răspundă cei rămași 
în sat. Ei nu erap cîtuşi de puţin bucuroși de această creș- 
tere a părţilor lor, de această îngreuiare a unel sarcini şi 
așa destul de grele, și pîriaii la Domnie. Domnul scria atunci 
vecinilor, cerînd ca birnicii furișați afară din ţara lor să fie 
aduși înnapoi la hotar. După multe tărăgăneli — căci și 
Sașii erau bucuroşi de muncitori mai mulţi pe pămîntul 
lor —, dorința domnească era îndeplinită. Pentru a grăbi 
lucrul, se închideaii une ori pasurile din partea Muntenilor, 
se opria adecă negoțul, și pagubele eraii așa de mari pentru 
Braşoveni, pentru Sibiieni, încît ei se grăbiaii să dea înnapoi 
pe bieţii terani oploeip la dinșit. 

Mai tărziu, cînd fugarii eraii Ruminii vre unui boier, vre 
unei mănăstiri, plingerile veniaii din partea stăpinilor păgu- 
biţi, cari arătaii că «se hrănesc» cu acei oameni și nu-i lasă 
în ruptul capului. Cind reclamația atingea niște emigranți 
aşezaţi de 40-50 de ani în «olatul» Saşilor, se socotia că 
sorocul de prescripţie e îndeplinit, şi trimeterea înnapoi nu 
se mai făcea. Cînd însă era vorba de fugari maï proaspeţi, 
eï trebuiaii să-și vadă, de voie. de nevoie, căminul părăsit 
pentru prea multă suferință. 


Domnul însuși făcea de la sine urmărirea pentru eran 
pribegi din acele sate care aveaii un rost în viața Statului. 


1 Ibid, pp 511-2, n° 286. 


www.dacoromanica.ro 


122 AFACERI DE HOTARE 


Astfel el afla îndată și reclama fără zăbavă, cînd se strecuraii 
oameni de la sche, Rucărul și Dragoslavele: sătenii de 
acolo slujiaă pentru pază, pentru ajutorul vameșului, pentru 
datul carălor ce mergeaŭ să aducă de la Braşov postav, 
sfoară, lucrări de metal,— «slujbă a Domniei» pentru care nu 
se încăpea plată. El ţinea să nu se «risipească» sate ca 
acestea, și băga bine de samă ca ele să fie totdeauna bine 
locuite. Măsuri grabnice se luaii și se întrebuințaii cuvinte 
tari, pline de amenințare, şi cînd pofta de fugă bîntuia vre- 
un sat plăieșesc, a cărui stricare descoperia hotarul. 


În sfirșit, între fugari erai, neapărat şi Țiganit. Maï folo- 
sitori decît Ruminii — fiindcă puteai fi întrebuințaţi la ori- 
ce şi eraii oameni cu meşteşuguri —, ei nu puteaii fi părăsiţi 
lesne de egumeni și de boieri, cari umblau morts după 
dînşii. Totuşi unii dintre bogaţii Braşoveni din veacul al 
XVIII: aveaii cite un Țigan, doi, pe cari-l țineaŭ ca robi, 
cu toate că în Țara Ungurească țigănimea avea o situație 
mai bună şi era supusă numai Voevozilor săi. Astfel de 
Țigani robi nu puteai veni însă decît la noi: erai vechi 
pribegi mai răi căutaţi eat, cîte odată, uitaţi de sțăpinii Jor). 


I. 


+ Întru tot cinstit și de Dumnezei dăruit și maï mare 
judeţ a cetăție Brașevului, dumneata jupăne Mihaiă, de la 
milostivul Dumnezeii multă pace și sănătate dumitale, în- 
preun[ă] cu toat[ă] cinstită casa dumitale. Altă, fac știre 
dumitale pentru răndul a nește Rumăni ai mănăstirii de la 
Cildărușan[i], carea iaste mănăstirea Mării Lui Domno nostru 
Mateiii Voevod. Deci aceșt|i] Rumăni, anume Stoian și Oprea, 
aŭ fost de aicea, de la sat de la Treistian[i], și aŭ fosti fu- 
giț aci la țara dumneavoastră, la sat la Porcăleani. Deci noi 
am spus Domnu nostru de acești Rumăni, cum sintii fugi. 
Măriia Lui ne-ai ficut cinstită carte a Mării Lui, şi m'ai trimis 
să saiu cu toți plăiașii, unde voii afla în munte marha lor, 


1 Pentru Țigani, v. Herrmann, 1, p. 296; II, p. 411. 


www.dacoromanica.ro 


YUGARII 123 


să o iaŭ. Dece am venit și am scornit tot satul Treisteanii, 
şi am aflat marha lor în hotarul țîrii noastre, numai căce le ară 
(Sic) stăna în locul țării dumneavoastră, iar oile toate le-am, 
găsit în locul nostru. Deci am aflat numai pe Stoian cu 
marha lui, şi aŭ fustii și nește oi ale lui David Ianîși e altor 
împreun(ă] cu acestii Rumîn. Deci le-am luat și marha lor 
pentru cela Rumin, pentru Oprea. Apuï am fîcut bine, pentru 
voia dumitale, și le-am dat marbha; numai nește vaci ce aŭ avut 
aicea, Ram oprit pentru să ne aducă fimeaia acelui Rumiîn şi cu- 
conii. lar pentru Rumin am oprit marha a nui obagiii a Beldei, 
pentru că el iaste la neşte oi la satul Beldei. Deci poftescii 
pre dumneata să faci bine pentru voia Domno nostru, să dai 
fimeile acestor Rumăni, să nu le opriţ, că, de vet opri, apui 
noi iar vom mai trage. Să dăruiască Dumnezei pace și să- 
nătate dumitale şi tuturur -cinstiții cetățeani wr ypr[= de la 
Hristos), amin. 

Pis mț. [= scris în luna) lun. 11 dni. 

+ Ermonah Necolae, dicheiii, ot s[fea]ta monastir[e] Călăi- 
rușan[i), cu sănătate mă închin dumitale. 

[V°:] Întru cinstit[ă] măna dumneaalui Mihaiă, marele-județ 
a cinstitei cetăți a Brașovului, cu cinste sî s[ă] dea. 

[Pecete mică, acoperită cu hirtie, purtînd legenda: Ni- 
colae!.] 


ER 


La al nostru cinstit şi ca un părinte şi vecin de aproape, 
pla]n Mihai ea emat uerhar rpAa Bpamogcki [= judeţ al 
cinstitei cetăți a Brașovului]. Pohtim dumnetal[e] viiaţ[ă] 
și sănătate sët dăruiască dumnetalle) m[i[i[ojstivul Dum- 
nezeii, cu bună] pacle) îndelungate zile, înpreun[ă] cu 
a toat[ă] cinstita cas[a] dumn[ijtale). Să vei cerca dum- 
n[ea]ta dintr'acoacle), să știi dumn[eajta, cu mila Stat 
Sale] m[ili[olstivului Dumnezei și cu cinstit norocul Mării 
Sale], nimic de răi nu avem cet scrie dumnetal[e]; că din 
toate părţile] iaste bine și pac[e), tot pre voia Mării Sale 


1 N°0 592. 


www.dacoromanica.ro 


124 AFACERI DE HOTARE 


Domnu nostru. Har să fie Fiiului Domnului Dumanezeii! Alta, 
cinstita cartea dumnetal|e], care ne-ai trim[ijsu cu omul 
flumnetal[e), venit-aii, și de toate pre rănd înțăles-am scrisorii 
dumn[eltalțe), și ne-aii părut bine căci am putut înțăleage de 
bun[ă] săn[ăltatea dumnital|e). De care lucru ne-ai scris pentru 
un copil de Dean al dumnetale, anume] Pătru, nepotul Bi- 
bului, ce l-ai oblicit că iaste aici în ţara Mării Salle], dici 
ai pohtit cum să-i dăm omul Domnu nostru, să poat[ă] îmbla 
prin ţară, să-ţ găsască unde va fi; şi i-am dat de aŭ îmblat, 
şi l-aii afat la sat la Berindești, și l-aii .adus acum aici la 
Curte. Die omul dumn[ejtale aŭ vrut să-l aducă la dumn[elta. 
Într'aceaia noi într'alt chip n'am putut fac[e] fără știrea Mării 
Salle! Domnu nostru, că iast[e] Țiganul din ţară; ce l-am 
băgat în temniţ|ă), şi am zis omului dumn[ejiale să mearga 
la Măria Sa iar cu cartea noastră, să ià isprav|ă] de acollo], 
să poată] veni acol|o]; şi să ne fie şi noao cu cinste de cătră 
Măriia Sa. lar omul dumnleltal|ej doară oan avut nici de 
cheltuia![ă|, ce san întors înnapoi acolo] la dumnjeajta. Iar 
să nu-ț pare cumva că-l oprim noi cum nu să cade, ce scrie 
o carte la Domnu nostru, să ne dea răspunsu; că Țiganul 
totii a sta în 'nchisoare Dän să va isprăvi: dice-l va aduc[e] la 
dumn[ejia. Iar nimic să nu te îndoeșt[i] dumn[ejta, că va fi 
într'alt chip, că noi săntem fecior|i] dumn[ejtal[e). Ce ne scrie 
dea pururea de ce vor fi trebile] dumnetalje]. Trimite, că-ţ 
vom Sluj|i] de toate, ca unui părinte. Aciasta scriem și poh- 
tim pre dumnleajta ... Iun 5, P 7152 [1644]. 
Feci|oJrii dumnetal|e] dintru tot gata a sluj|i] pururea: 
Preda Viel Spat. i Diicul Vel Agă. 
|V*: adresa slavonă.—Peceţi verzi, rupte!.] 


3: 

[Matei-Vodă către judele Mihai.] Să ver cerca dumn[ejta de în 
coac[ej, cu m{i]la Ju Dumnezeŭ săntu Domnia Mea întru bun(ă] 
sănătate, și cu norocul cinstitului Înpărat săntu veasel şi întru 
bun[ă] pace? nimic de răii nu avem ce scrie prieteniei dumne- 


1 No 607. 


www.dacoromanica.ro 


FUGARIE 125 


tal[e]. Alta, dîm știre dumnetale de carte ce aï trimis, venit-aiă la 
Domnia Mea, și cu dragoste o am priimit; înțălegănd de bun[a] 
sănătatea dumnetal|e), miaŭ părut bine. De care lucru ne scrii 
dumneata cum pentru vătafu lui Luca Lo[gofălt de în Căm- 
pina, zicănd cum van oprit neşte doi Ţiganli] de acii din 
Ținutul dumnetal[e), carii ai venit aicli] la Cămpina să-ș 
scoaţiă] nește datorii de la neşte oameni de acolea, pentru 
un Dean al lui ce iaste acolea, care-l cet dumneavoastră 
că iaste mai de mult decăt de 20 de ani de cănd şade 
acolea, și cum nu vă să vă dea Țiganii, — dech! pentru acesta 
lucru să știi dumnlejta că, de aş vrea Domnia Mea să fac 
acestu lucru, cum să vă dea iganii, să nu soc[ojtim cum să 
cade, ce să-i dăm, iar, adevărat, din obiciaiul ţării nu poc[i] 
est Domnia Mea, că, nu numai ciast[ă] țar[ă] are obiciaiii ca 
cesta, ce toate ț[ă]rile aŭ obiciaiuri pentru oamenii lor şi 
pentru moşiil[e] lor întraces(t] chip; ce nu ne să cade 
să stricăm obiciaiul. Ce, măcar de-ar fi şi de 20 de ani, 
deaca iaste al lui de moșie, să-l dat, şi să vă dea ai dum- 
neavoastră, că cu moșii să ţin toate țărăle. Dumn[elta eșt[!] 
destul înţălept; ce pot[i] soc[o]ti și dumn!elta că iaste acest 
lucru așa adevărat. Iar într'alt chip nu poate fi. Aciasta scrie|m). 
[Tirgovişte, Noiemvrie 14, 7153 [1644]. 

[Trei peceţi mici: una, exagonală!, celelalte fară nimic pe ele?! 


4. 


+ La al nostru cinstit şi mai mare ca un părinte p[ajn 
Mihai Rea €SAln ueTHar roaga Epauogckt [= mare-judeţ al 
cinstitei cetăți a Brașovului]. Pace și sănătate pohtescii 
de la ml[ijiojstivul Dumnezei să-ţi dăruiască dumnetal[e] întru 
multe zile), înpreun[ă) cu a toat[ă] cinstita casa dumnetal[e]. 
Să veri] cerca din coac|e], cu mfi]la lu Dumnezelii] și cu no- 
rocul c[injstitului Înpărat, iaste Măriia Sa Domnu nostru întru 
bună sănătate; noi încă ne aflăm cu sănătate pre längă spa- 


1 Adecă acea cu corbul şi legenda: Iw Marao Boenoah Bichpasn; cealaltă 


are cele două chipuri încoronate lingă arbore și data de 7146 0). 
2 No. 336. 


www.dacoromanica.ro 


128 AFACERI DE HOTARE 


tele Mării Sale]. Alta, iar daŭ ştire dumnetal|e), ca unui pä- 
rinte, pentru cei Țigani carii știi dumn[ejta, că Cam mai 
făcut ştire pentru dănșii, dară dumnleajta atunci poate că 
aal nici îndrăznit Mării Şal[e] lu Crai, cum să ni-i dai; ce 
am crezut dumnetal|e] și de acel răndu. Iar acum aal că 
de la Măriia Sa Crai încă ám trimis cartea, și iat[ă] că Van 
scris și Măriia Sa Domnu nostru într'acest chip; ce vert! în- 
țăleage dumneta de toate. De care lucru pohtescu pre dum- 
neta să nu mai avem zminteallă), să ni dal mai opreasct 
Țiganii, cu (síc) cu aceia ne ținem moșiile și casel[e], de ne 
rădicăm trebile noastre. Că aici s'ar cădea pre dereptate, 
parte întăi să socoteșt|i] dumneta să nu fie vecinătatea şi 
întreprieteniia noastră cuvente Dr lucru, ce dragoste în toată) 
vream[ea], cu liubov curat, cum să cade între priiatin[i], să 
nu s[ă] ţie unul la alaltu vre un lucru măcari căt de prost, 
necum aceşștea, ce săntu robi și moșie de ajutoriii caselor 
noastre. Ce voii lungi cuvăntul? Dumn[eajta eșt[i] înțeleptù ; 
ce ver[i] înțăleage de toate,—că le și știi mai de nainte, nu 
de acum. Că să socoteşt|i] cu firea minții dumnetal[e] mai 
pre scurtu şi pre dereptate, că eŭ, de aș fi vrut să facu preste 
voia Mării Salle] Domnu nostru, într'alt chip, cum să zice 
să-m cautu lucrul robilor miel pre dereptate, bucatelje] dum- 
netal[e] îmblă pre moșiia mea; ce aș fi luat pentru acei Ți- 
gan[i] cătăva marfă a dumnetal[ej,.—cum Cat căuta și dumn[ea]ta 
bucatelea, ce le-ai ști într'alt[ă] parte, fiind făr[ă) lucru și ţiindu-le 
alții fär dereptate. Iar eŭ, dup[ă] zisa și porănca Mării Salle), 
n'am făcut dumnetallel nici-o zminteală, ce am socotit cum 
să avem prietenie unul la altu, cum iubeaște Dumnezei, Ce 
acum pohtescu pre dumn[ealta cum să nu fie nescari cuvinte 
între noi, ci să ni] să dea Țiganii, ot căț săntu, să ni-l aducă. 
Aciasta pohtescu pre dumneata. Și aciastă puțin[ă] scri- 
soare a noastră pre dumn[eajta întru bun(ă] săn[ăjtate wr 
rer [>de la Hristos], amin; Mart 19, t 7153 [1645]. 

Al dumnetal|e] neîndoit ca un fecior și pururea gata a sluj|i) : 


Radul V[e]l Ae), 


[V*:] Întru tot cinstit, ca un părinte al nostru și vecin de 


www.dacoromanica.ro 


FUGARIĂ 127 


aproape, dumn[eajlui pan Mihai gea c84, ueTar rpa AA BpALIORCKIH 
[= mare-județ al cinstitei cetăți Brașovului]. 
[Pecetea lui obișnuită!.] 


5. 

[Matei-Vodă către judele Mihai.] Să vei întreba de săn[ă]- 
tatea Domnie Mealle), cu mila milostivului Dumnezăi sën 
Domnia Mea săn[ă]tos şi veasel într'o bun[ă] pac[e]. De alta, 
fac știre dumlijtale păntru nește Dean) ai ci[n]stit boiariului 
Domnii Meal|e), ai Aen Rudchi (poyAke), ce să află acolea, 
Dumn[elta știi că boiarii cu Dean să hrănescu; ce să soco- 
teşti dumn[ejta să-i dea Dean, că Măria Sa Crai an făcut 
cartea Mărie Salle] ca să-și ià Țiganii. Dec! dumn[ejta încă, 
fiind priiatinul nostru și destul înțelept, ce, decăt s'arii fac[e] 
cuvinte păntru niște cioar[e], ce folos va fi? Mai bine să-i 
dai dumn[elta. Iar, să nu să vor da, poate că să vor opri 
niscare marhă dentr'acea țar[ă], păn să vor da Țiganii; căce 
Măria Sa Crai nu opreaște robii noștri şi boerești, carii să 
află acolea. Ci mai bine să socotești dumn[elta să-i dai. Noi 
încă vom slujl|i] ce va fi pohta dumn[eltale. Să hii dumnfe]ta 
săn[ă]tos. Amin. (Martie 20, 7153 [1645].] 

[Pecete rotundă, mare, roșie, ruptă?.] 


6. 


La al nostru cinstit și iubit priiatin și vecin de aproape, jupan 
Mihai cSAuS uc'rnar rpaAa Epamocki [= județul cinstitei cetăți 
Brașovul] Viiaţ|ă] și sănătate pohtescu sët dăruiască m[i]i[o)- 
stivul Dumnezeii întru multe zil[e], cu bun[ă] pace]. Alta, să ver 
cerca dumn[ejta din coace, cu mila lu Dumnezei tot pac[e] și 
bine avem a scrie dumnjejtale de în toate părțil[e], cu cinstit no- 
rocul Mării Sal[e] Domnu nostru. Avem a da laud[ă] eloo. 
vului Dumnezeii. Să veri] vrea a ști și de noi, har să fie Sf[i]nţii 
Salle], că acum ne mai înbăr[băjtăm. Alta, cinstita cartea dum- 


1 NO 609, 
3 No 340. 


www.dacoromanica.ro 


123 AFACERI DE HOTARE 


netal|e], carea ai trimis cu omul dumn[ejtal[e] cu —, venit-aii, 
și Cam înţăles de toate, pre răndu scrisorii dumnetale. De 
care lucru, pentru cei Țigani ț'aii căzutii dumnetal[e] cu grei, 
pentru cuvente ce ai avut pentru dănșii. De aciasta, să știi 
dumn[eajta că, tămplăndu-mi-s[ă] mie scriindu pentru ei la 
dumneta într'atătea răndurți], ca să ni-i dai, iar lucrul aŭ 
fost într'alt chip de acol[o], nu de spre dumn[ealta, ce de spre 
Măriia Sa Crai; adăstăndu și dumnea[tja răspunsu ca acela 
să prinsă zăbav[ă]. Apoi şi Măriia Sa Domnu nostru scrisă 
la Crai și la dumn[ealta cu înputăciune: noao încă, supl[ă|: 
răndu-ni-s|ă] în tot ciasul a trim[ejte dumn[eltal[e] răspun- 
sur", bogate cuvinte am scris, că ne era cu abănat. Fiindu 
dumn[ealta priiatin și vecin de aproape, găndiiam, în ce 
chip nu ni s[ă] daŭ robii noştri? Adevărat, de aciasta să nu-ţ 
pare dumn[ejtal[e) nici-un răi că fieteşcăruia i pare răi de 
agonisita lui, ce are direaptă, de moșie, — cum Singur și dum- 
netale într'acest chip le poţ priceape, cu înțălepciunea dum- 
netal[e). Iar acum să fii ertătoriii de toate. Dat-am știre și 
Mării Salle]: de porănca dumnjejtalțe). Mării Sale] încă i-au 
părut bine deac'aii înțăles cum ai prinsu Țiganii şi cum ai 
porăncit să trimitem omul nostru acol[o] la dumnlealta, să 
ni-i aduc[ă). Dici ne-ati dat porăncă Măriia Sa şi noao, cum 
să trimitem oamenii noştri unde vor fi oile, să le dea slob[o]- 
zie. Diet, într'acel das iat|ă] că am trimis oamenii noștri la 
dumn[ea]ta, să le dai Țiganii, și am trimis și la oi pre alții, 
înpreună cu oamenii de acolo, la oi, să le pornească; căndu 
vor sosi cu Dean la hotar, oile încă vor fi la hotar. Numai 
mă rog să nu mai fie într'alt chip, ce, deaca vor sosi (ot la 
hotar, Țiganii să-i treacă dincoac[e], iar oile să treacă la dum- 
nleaha, cum să cade să fie între vecinătatea noastră. Și, căte 
cuvente s'aii făcut pănă acum, toate să fie călcate. Așa mă 
ţiiii că săntu dumn[eltale ca un fecior. Și, adevărat, păn unde 
vom fi întru toat[ă] viiața noastră, ver dece va f[i] pohta dum- 
netal|e], săntu gata a sluj|i] în toată vream[e] dumnetallel, 
Pentru postav, iarăș voiii isprăvi dumnetal[e), că sănt bu- 
curos la toate, cum mă şi făgăduescu să nu fii nici de un 
lucru lipsit, ce de toate în voia dumnetal[e] să fie. Că să 


www.dacoromanica.ro 


PUGARII 129 


știi dumn[ea]ta că de aceștea foarte m'aii durut inima, — că 
cu aceșt|i] robi ne ţinem casel[e] și moșiile, cum știi și dum- 
n[ejta, că săntu cumpăraţ cu ban[i], încă de la părinții noștri, 
nu de la noi. Avem și Rum[ăjni acol[o] destui, ce aceia, de 
vor vrea să vie, de voia lor ei vor veni. lar, să nu, de 
aceaia nici-o supărarea n'am. Aciasta scrii şi pohtescu pre 
dumn[ejta... Mai 21, lt 7153 [1645]. 

Al dumn[ejtal[e] întru tot gata a sluji] în toat[ă] vrea- 
m[ea] : Radul V[ejl Ag[ă]. 

[V*:] La al nostru cinstit și iubit priiaten și vecin de 
aproap[e] plan Mihai sudțu [= judeţul]... 

[Pecete galbenă și semne; din legendă se cetește ...nea...1.] 


7. 


TE namens [= la al noștri], etc. Pohtim dela milostivul D[ujm- 
neen, tot binel[e] să-ţ dăruiască, de înpreună cu bun[ă] pace) 
şi săn[ăjtate; iar de la un bun priiatin alMării Tale), iermonah 
Melhisedec, năstavnicul sf|i]ntei lavrăi unde iaste cinstit[ă] 
pomeana Măriii Salje] Domno nostru, la Cămpul lungu, dra 
goste şi bun[ă] prietinie trimitem. Alta, scrisoare ci-ai trimes 
Măria Ta cătră noi, venitu-mi-aii, și de toat[e] amii înțeles. 
Scrisu-mi-ai Măria Ta pentru răndul cei Țigance carea ap 
fostii dup[ă] un Țigan al dumniivoastră, cum să o dăm să 
vie dup[ă] Țiganu-ș. Ce să știi dumneata că pentru acestii 
lucru întrebai și pre Domnu nostru. Deci învățătura Măriei 
Sal[e] iaste, cum să nu dăm, ce să-ș fie la loc de unde iaste. 
Iar "Dean, de nu va vrea să șaz(ă] cu Țiganca care a luat 
întăi, să fie volnic să-ș ià alta, acii, carea va vrea. Iar, să 
vel bănui dumneata cum aveț dumniavoastră Ţigance de 
al dumniilorvoastre” aicea la noi, noi de acestii lucru nu 
putem tăgădui că săntii. Iar de ale noastre Țigance încă 
săntă acii la dumniavoastră. Dereptii acesta lucru să fie 
Măria Ta ertătoriu, că fără] voia Mării Sal[e] Domnu 
nostru nu să va da Țiganca aciasta. Iar de altele] ce va fi 


1 No 608. 


75703. Vol. X. 9 


www.dacoromanica.ro 


130 AFACERI DE HOTARE 


pohta și porănca dumniilor voastre cătră noi, noi bucuroș 
vom Sluj|i] Mării Tale). Aciasta vestim. Să fii Măria Ta cu 
sănătate și cu bun[ă] pac[e] întru mulți ant amin. Pis ost, 
Iul. dui 15, vit, 7154 [1646]!. 
T Medytoz0Ex. 
[Ve : adresă slayă.] 
|Pecete neagră cu legenda... ep... TSpoB.] 


8. 


+ Ermonah Melhisedec, egumen ot s[feajta măn[ă]stire ot Căm- 
pulung. Scris-am la bun, cinstit și de milostivul Du[mnejzei 
dăruit doamnea judeţ dentru cinstita cetaate Brașovolui; pohtim 
de la milostivul D[um]n[e]zeŭ pac[e] și săn[ă]taate dumnevostră 
și a clijn[sjtite casele dumnevoastră. Într'aceia ne rugăm 
Mării Tal[e] pentru aceșt[i] săraci de oameni de aicea, că aŭ 
foarte nevoe si păs de acești boeri pentru acei Țigani carii 
sănt opt, Acum acești] săraci i-am scos den închisoare 
(.pkhicoaps) şi de în legăturlă] de la acei boeri ai cul aŭ fost, 
şi i-am trimes la dumneta. Doamne, să faci Măria Ta bine, 
pentru D[um)n|ejzeii, să i le daiși aceia Țigani, să-ș scoaț[ă] 
capetele acești creștini de oameni, și să iasă dentr'atăta urgie, 
că le sănt casele tot dă nevoe, lar, dup[ă] ce o va năstă|vi] 
milostivul Dumnezeii, däs vor scoate capetele] acei Ţigani 
carei sănt den Ținutul Mării Tale], de aicea de la noi iar 
se vor da li Măria Ta, Numai șă s|ă] dăzlege lucrul de 
aicea. de la cești boiari. Deci să faci Măria Ta bine, doamne 
județ, să le-i dai să s[ă] slobozească, căci că acește sănt 
creștini, dă petrec atăta nevoe pentru neșt[e] Țigani. Ci ne 
rugăm Mării Tal[e] să le faci slobozire acestor creștini, să 
nu fie tot dă nevoia aciasta, că le sănt casele în toate zi- 
lele cu dajde și cu grei. Aciasta ne rugăm Mării Talle|, 
doamnea județ. Milostivul Dumnezei să aflea pre dumne- 
voastră cu săn[ăjtate și bun[ă] pacle]. Pis msța [= scris în 
luna] Noem. 17 dnă. 

MeAytosâty op. Zrobuteuge, 


1 No r2, 


www.dacoromanica.ro 


FUGARI! 134 


[V°:] Aciasta cartea să s[ă] dea întru clinjsti[ta] măna a 
cinstitului și de D[um)n[ejzeii dăruit domnului judeţ ot Brașiv, 
wr Pu paaccaru ca [= de la Domnul să se bucure!), 

[Pecete mică, neagră, ștearsă, cu inscripția: f [Magnea er 
n]roym[ens].] 


Q. 

+ La al nostru dlnept și de la D[u]mn[e]zeŭ cu mare dar 
dăruit, cu mult[ă] înțelepciune îngrădit, jupan Mihaiii Gold[şmit], 
BEA CRAIE UCHA POAAR BPBILERCKOM H Npouaa [= mare-județ 
al cinstitei cetăţi a Brașovului, şi celelalte). Poftim de la 
m[iji[o]stivul D[ulmn(ejzeii d[ulmn[ejtal[e] viaț[ă] și sănătate 
şi tot binel[e] înpreună cu toat[ă] prea-clinjstita casa d|[ujm- 
n[ejtal[e]. Să vei pofti d[ujmn[ejta a şti și de a noastră să- 
nlăjtate, har mlijloJstivului D[ujmn[ejzeii, săntem sănătoș. 
Clinjstita cartea Mării Talie), carea ne-ai trimes, venit-aii la 
mănă, și toate pre rănd am înțeles. De care lucru ne-ai scris 
d[ujmn[ejta, pentru nișt[e] bucate ce se-aii oprit aicia pentru 
cei 'Țigani ai noștri carii sănt aciia la D|o]mnia Voastră, 
crez Domnia Ta ştii, cănd am venit astă toamnă aciia cu 
cartea Mării Sale D[ojm|n]u nostru, cănd era judeţ celalalt, 
Neamţul, cum aŭ citit cartea Mării Sale D|ojmnu nostru, 
așa aii trimes pre globnicul, înpreună cu slugile meale, de-au 
adus pre Oprea Țiganul, carele] razimă astăzi la d(o|mniata, 
și Lan băgat în 'chisoare. Dup[ä] aceaia, mi-aii făcut carte la 
judeţul den colea, ca să prinză și pre Barbul Ţiganul, să-l 
aducă] la închisoare. Dar acol[o] nu l-aii aflat, că se-aii fost 
suit la sat la 'Țănţariul, și m'au mănat pre mine aciia în ce- 
tate în Brașov, şi se-aii prinsu cumu- va trimeate pre Barbul 
Ţiganul aciia la cetate, pre urma mea. lar Stan Ţiganul iaste 
la judeceasa cea bătrăn[ă), cum știi și d(ujmniata. Deci ştii 
d[uljmniata cum mi-am cerșut 'Țiganii la judeţul, şi mi-i da, 
dar domniata ziceai cum ai dat patruzeci de Born, de ai 
scos pre Oprea 'Țiganul de la spănzur|ăjtoare, și n'ai fost 
dat nici-un ban. Deci pentru acela nici aalt n'ai vrut să-m 


No. 542. 


www.dacoromanica.ro 


192 AFACERI DE HOTARE 


dai. Deci şi eŭ, văzănd atăta val de cătră d|ujmn[eajvoastră, 
mai dat-am ştire Mării Salle) D[o]mnu nostru. Iar și de 
acol[o] m'aii trimes cu cartea Mării Salle] ca să-m daţi 
robii, că iar era aciia, și razimă şi astăzi de Domnia Ta. Şi 
aï zis Domnia Ta să tăcem, să nu prinză Ţiganii de 
veaste, să fug[ă], păn veri trimeate globnicul de-i va prinde 
şi ni-i va da în mănă. lar apoi d|ujmnleajta aï ascultat 
globnicului și ai oprit iganii. Măria S|a| Domnu nostru 
ne-aii făcut carte, și am oprit aceaste bucate. Deci se-aii pus 
zi trei săptămăni, și aŭ trecut; acum iarăș mai Dun zi doao 
săpt[ă]măni: de nu-m vor veni Țiganii, adevărat să ştii d[u]m- 
n[ejta că se vor rădica de acol[o] toate bucatele şi se vor 
chieltui toate. Iar Țiganul cel bătrăn Stoichina, carel[e] iaste 
prinsu “aciia, de nu-l veri tremeate cu cartea Domnu nostru 
şi cu omul nostru, iar să ştii d[u]mn[ea]ta că se vor opri 
bucate. Aciasta scriú d[ujmn[ejtal[e]... Iun. 18, vl. 7157 
[1649]. 

T Priiatenul d[u]mn{e]tal{e] : Costanda Vornicul. 

[V°: Adresa slavonă.) 

[Pecete roşie neinteligibilă 1.] 


10. 


+ Slujbă și bun[ă] săn[ăjtate. Mă închin dumnetalfe), poh- 
tindu de la Dumnezeii să dăruiască dumnetale toot . binele 
dup[ă] pohta dumnetale, cu toot[ă] cinstit[ă] casa dumnetale. 
Alta, mă rog dumnetal|e] pentru cel Rum[ă]nu al mieii anume 
Oprea, carea iaste la Răjnovu, să faci dumneta bine să mi-l 
dai la măna fiii-mieii, lu lanache, că eŭ n'am vrut să fac 
preaste carte dumnital|e), să-l legu sai să-l închis aice, ci 
m'am tocmit cu dinsul să si plătescă cu trei suflete de Ți- 
gani, şi aŭ fapt zapisul lui, cu mărturii și cu zi la Rusalii ce 
au trecut. Cu acel ales eii l-am lăsat ; acum nici vine ial, nici 
aduce Țiganii. Deci dumneta ești înțeleptu, și-mi iaști ca un 
părinte : să-l dai dumrieta, că să va mai face altu val; ep 
voii apuca nişte oameni de la Răjnovu, şi-i voii închid[e] 


1 No 614, 


www.dacoromanica.ro 


PUGARII 133 


aice. Să fii dumneta săn[ăjtos wr XS[=—= de la Hristos]; amin. 
Ghenare 9 dni, It. 7159 [1651]. 


+ Al dumnitalțe] ca un fecior. 
Socol Cliuc[er]. 


[Vo:] La al nostru cinstit și ca un părinte, jupan Mihai 
sl ai [= marele-județ). 
[Pecetea obișnuită !.] 


II. 


t lo Costandin Voevod bjiiii mlstiii gspdrii zemle vla- 
h[i]scoe. 

+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată! 
vreamea de bin[e| voitoriii, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, 
marele-judeţ al cinstitii cetăț Brașovul, sănătate și tot binele 
poftim dumitale de la Dumnezeii. Cartea dumitale, ne-ai 
venit, şi, înțelegănd de bunăs ănătatea dumitale, ne-aii părut 
bine. Alalte ce ne scrii dumneata, am înțeles. Pentru o seamă 
de oameni den ţara dumneavoastră, den Tohani și den Zăr- 
nești, carii ar fi trecut aici în țara noastră, ce ne poftești 
dumneata ca să-i dăm, — de aciasta vei ști dumneata că, măcar 
că mai nainte obiceaii n'ai fost ca să s|ă] dea oamenii 
dentr'o țară într'alta, iar, căt pentru aceștea, știind că și 
den satele noastre, de la Rucăr și de la Dragoslavele, au 
fost trecut cățva oameni acolo, în Ținutul dumneavoastră, și, 
cum am poftit pe dumneata, ai poruncit de Lan dat, — așa 
şi noi datoriia ne-am făcut, de vreame ce știm că Tohanii 
şi Zărneştii sănt în marginea țărăi, de păzescu la schiiale, 
precum iaste Rucărul și Dragoslavele. Şi iat|ă) că am dat 
voe cu cartea noastră ca, unde să vor afla oameni de aceia 
den Tohani şi den Zărnești, să-i ià cu tot cu ce vor avea și 
să-i ducă la satele lor, Numai poftim pe dumneata, de ar 
mai treace niscare oameni den Rucăr și den Dragoslavele, 
acolo în țeara dumneavoastră, să fie porunca dumitale ca să 


N» 619, 


www.dacoromanica.ro 


134 APACERI DE HOTARE 


să dea, să să nu oprească. Aciasta acum, și mila lui Dum- 
nezeii să fie cu dumneata. 
Marte 8 dni, l 7203 [1695]. 
De bine voitoriă dumitale : 
Jo Costandin Voevod. 

[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Hanăș 
Mancăș, marele-județ al cinstitii cetăți Brașovul, cu multă 
sănătaate să să dea. 

[Pecete mare, rotundă[.] 


H 


12. 


Cinsltijtului şi al nostru bun priiatin și de aproope vecin, 
dumnealui jupan Ioan Mancăși, județul ot cetatia Brașoului, 
săn[ăltate şi tot binel[e] pohtim dumital[e] de l[a] Dum- 
nezei. 

+ Cinstit[ă] scrisoarea dumitalțe], den preună cu omul 
dumital|e), ne-ai venit. De a dumital[e] fericit[ă] și bun[ă] 
sănțăl]tatia neam bucurat. Ce ne scrii dumneata, am înțăles: 
ne scrii dumneta cum că ai trimis omeni dumital(e), dupe 
porunca Mării Sal[e] Domnului nostru, ca să aduc[ă] dumi- 
tal[e] omenii din Tuhanul all de în Zărnești, car[i] săntu fu- 
Sit aicii în țară, să-i aduc[ă] aciia la locul lor. Așa iaste 
precum zic[i] dumneata, — cap venit omeni dumital[e] și aicii 
le noi, de ni-aă arătat cartia Mării Salle lui Vod[ă), ca să-i 
rădic[e], car[e] unde] îi va găsi). Și noi încă le-am zis 
dumilorsal[e] să-i rădic[e] car[e] pă und[e] îi va găs[i], — că 
d[e] nimeni opreaal[ă] să n'aibă ; iar, de ![e] va sta cin[e]va 
înpotriv[ă], atunci vor veni la noi. Ce s[ă] știi dumneta că 
nimeni înpotriva lor nu Dan stătut, ca s[ă] nu-ş ià omeni. 
Ce dumneta, după cum porănceaște Măr! S[a] Vod[ă], tri- 
mete și-i rădică, și ffă cum e pohta dumital[e] cu dinșii, şi, 
omeni noștri, Rucăreani, carii porănceaște Mării Sal Vod[ă], 
ca să-i dai dumneata,—precum ță-i dă Măriia Sja] al dumi- 


1 NO 351. 


www.dacoromanica.ro 


FUGARII 135 


tale], și dumneata dă aï noștri,—că pe ai dumilorvoastre 
nimen[i] nu-i opriaște, ce, cănd va fi voe dumitallel, atunci 
ii) vii lud. ŞI, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeii să fie 
cu dumneta. Ap. 15 dni, lt 7203 [1695]. 

Al dumitallel bun priiatin și de bin[e] voitor, gata sipre 
(sic) slujba dumitalle] : 

Şărban Părvul, biv! Vel Com, Vlădescul. 

[V*:] + Cinstitului și al nostru și de aproope vecin, dum- 
nealui marelui-județulluiii Brașouvului, cu cinste și cu săn(ă|- 
taate să s[ă] dea. Gan scris ot Vlădești]. 

[Pecete brună ca a lui Gherghe Băleanul, cu inițialele: 
«Ş[erban] Plărvul] Vi[ădescul] (2) 2>.] 


13. 


Cinstite și al nostru bun priiaten și de bine voitoriii, de 
aproape vecin. 

Ț De la putearnicul Dumnezei sănătate și tot fericitul 
bine pohtim ca să dăruiască dumlijtalle], înpreună cu ot 
iubiții duml[ijtal[e]. Cinstit(a] scrisoarea dumital[e) ce ai tri- 
mis, care scrie la maï marel|e] mieii frate, dumnealui neanea 
Costandin Stolnicul, aŭ venit, și, ne 'ntămplăndu-se dumnealui 
a fi aici, mi i-aŭ zis omul dumlijtalțe] ca să o dispecetluescu, 
să-ş poată luoa răspunsul ce va fi. Dăşchizăndu-o și citindu, 
întăiă de bunlă] sănătate dumliltal[e] înțelegăndu, ne-am 
bucurat și ne-aii părut bine. Alalte căte ap cuprinsu în carte, 
iar am înțeles; căt dară ne sămnezi domneata, pentru niște 
oameni aï dumneavoastră de la Satul Lungu, carii încă săntu 
vre o 20 de ai de căndu aŭ mai avut val de niște călugări, 
apucăndu i că săntu Rumăni ai mănăstirii de la Teșălă, și 
mărturisindu pre dănșii 7 sate că nu săntu Rumăni, au 
avut pac[e] pănă acum; iar acum, scornindu-se Rumănii den 
Teșălă iar cu gălciav[ă], cum că săntu Rumăni ai măn[ă)stirii, 
le-aii luoat niște bucat[e|, și pre unul l-ai pus la opreal[ăj: 
de car[e] pohtești a avea acel om dreptate şi să să slobo- 


1 Vlădescu, — spravnic de Cimpulung. 
2 No 651. 


www.dacoromanica.ro 


136 AFACERI DE HOTARE 


zească, și să i să dea bucatel[e],—de eare lucru încă pentru 
aciasta noi, neștiindu poveastea precum aii fost, am oprit 
omul dumfijtal[e] 2, 3 zil[e] aici, pănă am trimis la egume- 
nul de la mănăstire ca să ne scrie cum aŭ fost lucrul, să 
ştim ce vom răspunde dumjijtal[e]. De car[e] părintel[e] egu- 
menul așa neaii scris o carte cum că, păntru acei Rumăni, 
viind la Bucureşti, s'aii făcut judecata, și 'ntr'acesta chip s'au 
rupt, făcăndu o carte dă afurisanie a părintelui patriiarhului 
la tot săteanii din Teșălă şi la alții d'inprejurul lor, ca să 
mărturiseaască ce vor ști adăvărul, Rumăni săntu aŭ nu 
săntu Rumăni, Şi aşa nimini n'a vrut să ià acea carte 
asupra sufletului lui, ci aŭ mărturisit adăvărul că săntu Ru- 
măni, iar nimini în spinarea cuivaș să săpue și să-l fac[ă| 
că iastle] Rumăn, nu să va face. Că fiștecarle] să teame 
de suflet. Ci numai, findu ei şăzători aproaplel dă hotaru, şi 
cum săntu ei obiciuiț a fugi și a treace în țara dumnea- 
voastră, şi şăzindu mulțime de ai acolo, socotindu că să 
uită și li să va piiarde urma dă Rumănie, pentru aceaia ei 
acum, căndu-i găsescu, tăgăduescu că nı săntu Rumăni, 
Iar năpaste și asupreaal[ă| să să fac[ă|, saii lor, sai altora 
măcar, aceaia să ferească Dumnezeii, Și, de acum înnainte, ce 
vor hi trebile dumlijtal|e] într'acoace, ne scrie, că gata spre 
slujba dumlitale vom fi. Și, cu aciasta sfărşănd, mila lui 
Dumnezeii rugăm ca să fie pururea cu dumneata. Ap, 25, 


t 7203 [1695]. 
Al dumitale de bine voitoriù și gata spre slujbă: 
Mihai Catacuzinò, 


[V°:] Cinstitului și bunului nostru priiaten, de bine voitorig 
şi de aproape vecin, dumneaalui jipănului Hanăș Mancăș, 
mare-județ al cinstiti! ciătăți a Brașovului, cu cinste şi cu 
mult[ă] săn[ăjtate să să dea. 


[Pecetea neagră cunoscută ] 


1 No, 749. 


www.dacoromanica.ro 


FUGARII 137 


14. 


t lo Costandin Basarab Voevod, bj. mlstiiii gspdrii zemle 
vlah[i]scoe. 

Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea 
de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, marele- 
judeţ cinstitei cetăţ a Brașovului, sănătate și tot binele pohtim 
dumitale de la Dumnezeii. Pricina cărții aceștiia nu iaste 
alt[a], fär de căt facem știre dumitale pentru nişte oameni 
de la Rucăr şi Dragoslave, carii aŭ fugit de acolo și au 
venit acii in țara dumneavoastră, de șăd pe hotaru Branului. 
De care lucru, viind ceialalți săteani de ni s'aii jăluit pentru 
fuga lor, şi păsăndu-le de nevoi Dr de dinșii, şi nevrănd de 
bună voe ca să vie la moșia lor, — pentru carii dar pohtim 
pe dumneata, pentru voia noastră, viind ceialalți săteani den 
Rucăr şi den Dragoslavel|e), şi spuind dumfijtal[e] care le 
sănt oamenii acei fugiţi, să porunceşti dumneata ca să să 
dea, cu toate bucatel[e] lor, ce vor avea, să-i aducă la moșiia 
lor; iar să nu să oprească. Că vom mulțumi dumitale, și si 
Doi, ce ne vet pohti dumneata, aseamene neapăraț vom D 
a face pohta dumital|e]. Aciasta, și fii dumneata săn[ă]tos. 
Ap. 25 d., 7204 [1696]. 

Dumitale de bine voitor: Jo Costandin Voevod. 


De ar fi alți oameni dupe 'ntr'alte sate, nu am supăra De 
dumneata, numai, fiind aceşti oameni den scală, care scală 
iaste şi de folosul ţărăi noastre și de folosul țărăi dumnea- 
voastră, ce pentru aceaia pohtim pe dumneata ca să-i dai, 
să nu stea scala pustie; iar, de ar fi dupre 'n alte sate, nu 
am face supărare. 

[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bine voitori, dumnealui jupănul Hanăș 
Manche, marele.judeţ cinstitei cetăți Brașovului, cu sănătate 
să să dea. 

|Pecete mare, rotundă!.] 


1 No 355, 


www.dacoromanica.ro 


138 AFACERI DE HOTARE 


re, 

7 Io Costandin Voevod bn mlstiii gpdrii zemle vlahiscoe. 

+ Bunului nostru priiatin şi vecin de aproap[e], în toat[ă] 
vreamea de bin[e) voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, 
marel[e} județ al cinstitei cetăț Brașovului. Săn[ăJtate și tot 
binel[e] pohtim dum[ijtal[e] de la Dumnlejzeii. Pricina scri- 
sorii cătră dumneata nu iaste de alt[a], fär de căt facem du- 
m[ijtal[e] şt[i]re că aici, înnaintea noastră, veni Vlad părcălabul 
de la Drag|ojslavel|e], de ne spuslel pentru 2 oameni, anu mfe] 
Jănga și Şărban, car[e] aŭ fost den sat den Dragoslavel[e], 
birnici de acoll ol, şi apoi aŭ fugit de aŭ mersu acol[o), de 
şăd în Satu-Lungu, și birul aŭ rămas asupra biețţilor săteani 
den Drag|olslavel[e]. Deci, găsind niște vite dă ale lor aici 
în ţară. însă: oi 87 şi o iap[ă], le-ai luat pentru birul lor. 
lar acum oamenii noștri, cei ce trec dentr'acol[o], i-ai fi oprind 
dumneata pentru bucatel[e] acelor oameni. Pentru care lucru, 
aciasta o Dot cunoașt[e] dumneata că nu iast[e] cu cale să 
șaze ei într'alt[ă] ţară și bucatele] lor să le Ge în ciastă 
țară dencoacle], fár de căt într'alt chip nu să poat|e], numai 
pohtim pe dumneata să dai poruncă acelor oameni ca să ș 
vie la sat la urma lor, să-ș ià bucatel[e] și să şaz[ă], să-ș plă- 
tească dăjdil[e] cu ceialalți săteani denpreună. Iar, pentru 
camenii noștri ce s[ă] oprescu dentr'acoc(e) pentru bucatel[e] 
acelor 2 oameni, nu iast[e] cu cale; ci să poruncești dum- 
neata să las[e| oameni în pacle), să nu să învăluiască; că, 
de vor veni cineva să s[ă] mai jăluiască cum că-i tot oprescu, 
apoi să știi dumneata că mai mulţi vom opri noi de ai dum- 
neavoastră dencoac[e]. Și, cu aciasta săvărșind, mila lui Dum- 
nlelzen pururea. să fie cu dumneata. lun. 9 dni, t 7207 [1699]. 

De bine voitor dumital[e): Jo Costandin Voevod. 

[V*:] $ Bunului nostru priiatin și vecin de aproaple], în 
toată vreamea de bine voitori, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, 
marel[e)-județ al cinstitei cetăți Brașov[ullui, cu sănătat[e] să 
să dea, 

[Pecete mare, rotundă 1.] 


1 No 368, 


www.dacoromanica.ro 


FUGARIÏ 139 


16, 


Io Costandin Basarab Voevod bin milstiiă gspdri zemle 
vlahiscoe. 

“ Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănului Hanăș Mangăș, 
marel|e]-județ al cinstitii cetăţ Braşovului. Săn[ăltate și tot 
binel[e] poftim dumitalțe] de la Dumnezei: cartea dumital[e] 
ce ne-ai trimis înpreunfă] cu omul dumitai[e), ne-ai venit, şi, 
de sănfăļtatea dumital[e] înțelegănd, ne-au părut bine. Alaalte 
ce ne mai scrif dumneata, încă am înţeles. Căt pentru niște 
oamen[i] dän Rucăr și dän Dragoslavelfe], carii sănt fugiț 
acolea, de carii am fost poftit pre dumneata ca să s[ă] dea 
să-i ducă la urma lor, căci cei ce sănt fugit dupre'ntr'alte 
părți, de aceia n'avem atăta bănuial|ă], iar aceștea, fiindu den 
Rucăr şi den Dragoslavel[e], unde iaste schila țărăi, nu-i 
putem lăsa, ca să nu s[ă] întămple țărăi vre o pagubă,— măcar 
că dumneata ne scrii că i-ai dat, să-i aducă la urma lor, nu- 
mai vameșul nu i-ai slobozit. Ce, de aciasta, poftim pre dum- 
neata, să zici dumneata şi vameșului să-i slobozească, să-i 
aducă, să nu-i oprească, căci că, precum am și mai zis, de 
ar fi dentralte părți fugiţi, n'am zice nimic, iar, fiind de acolo, 
den schilă, şi fiind de paza ţărăi, nu-i putem lăsa, căci va 
pricinui țărăi, cum zicem, mare pagubă. Iar, pentru niște vite 
ale lui Şerban și ale frăține-săă Jingăi, care sai oprit la 
Dragoslavele, de aciasta iat[ă] că am făcut cartea noastră, şi 
am trimis într'adinsu omul nostru acol[o] ca săi apuce, să 
le dea Dr de voia lor. Și, iarăş, întru ceaia ce va fi pofta 
dumitale], gata vom fi. Şi, cu aciasta acum, de ciastă dată, 
sfărșind, mila lu! Dumnezeii să fie pururea cu dumneata. 
Avgust 23 d., l' 7207 [1699]. 

De bine voitoriul dumital[e): Jo Costandin Voevod. 

[V°:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Man- 
găș, marel[ej-județ al cinstitii cetăț Brașovul, cu multă săn[ă]- 
tate să dal dea. [Pecete mare rotundă!,) 


i No 372, 


www.dacoromanica.ro 


140 AFACERI DE HOTARE 


17. 

+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zemi[i] vłahļ{i]scoe. 

+ Bunului priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea 
de bine vo:tor, dumnealui jupănul Echel Ghiorghe, marele-ju- 
det de la cinstită cetatea Brașovul. Sănătate și tot binel|e] 
poftim dumital|e] de la Dumnezeii. Alta, facem știre dumitale 
că aici, înnaintea noastră, veni cest sărac de om, Coman de 
Dragoslavele, de ni să jălui cum că, fiindu trecut de cătăva 
vream[e), el și cu un văr al lui, de aŭ șăzut acol[o], în Țara 
Ungurească, de aŭ slujit la un neamiș ce-i zic Farcaș Matei, 
şi murind văru-săi, și rămăind numai el săngur, aŭ tras ca 
să vie iar aici în Țară, la moșiia lui, iar neamișul acela i-ai 
oprit bucatelțe] pe bună dreptate, şi nu vă să i le dea. De 
care lucru, dumneata știi că mulț de acol[o], den Țara Un- 
gurească, să află aici, în ţara noastră, și, cănd vorsă să ducă 
iar la ţara lor, noi nu-i oprim, nici pe ei, nici bucatele Jor, 
Aşa trebuiaște, nici oamenilor de ţara noastră să nu li să 
oprească bucatele], căci trag des vin la pămăntul lor. Ce 
poftim pre dumneata vecineaște şi prieteneaște, să cruţi de 
dreptatea acestui sărac: de unde-i vor fi bucatelje], să i le 
scoţi dumn[eajta şi să i le dai, să nu vie de la dumneata 
neîndreptat ` căci apoi să vor opri aici alte bucate, Aciasta, 
şi mila lui D[ujmn[ejzeii cu d[ujmn[ejta. Avt 16 d., |. 7208 
[1700]. 

De bine voitor dumlijtal[e]: Jo Costandin Voevod. 

[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echel 
Ghiorghe, mar[e)-județ al cinstitei cetăți Brașovul, cu săn[ă]- 
tate să s[ă] dea, 

[Pecete mare, rotundă !.] 


18. 


+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gspdnu zemle vlah|ijscoe. 
+ Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe, ma- 


1 No 373. 


www.dacoromanica.ro 


FUGAR | EN 


rel[e]-județ al cetăţii Brașovul. Sănătate şi tot binele poftim 
dumital[e] de la Dumn[ejzeii. Cu aciasta facem ştire du- 
mital[e] că, fugindu o seamă de oameni den, Rucăr și den 
Dragoslavele, de aŭ trecut acolo, în satele den țara Bărsei, 
care sănt supt ascultarea dumneavoastră, precum iată] că-s 
scrişi tot pe nume în foiţ[ă], i-am trimis dumital[e), ca 
să vezi dumneata pre unde sănt. Care aceast[e] 2 sate nu 
sănt ca alte sate ale țărăi noastre, ce aceastea, Rucărul și 
Dragoslavele, sänt în marginea hotarului ţărăi, la scală, de 
sănt de treabă, și de spre o parte, și de sprealta. Că, de ar 
lipsi aceast[e) 2 sate, nu numai ţărăi noastre ar fi pagub[ă], 
ce și satelor ţărăi dumneavoastră s'ar face multe pagube. 
Pentru care lucru facem dumital[e] ştire că, dentr'aceast[e] 
2 sate, cănd aŭ fugit oameni acolo pen satele țărăi dumnea- 
voastră, şi am poftit pe alți judeţi ce aŭ fost mai nainte, 
nu i-ai oprit, ce pe toţi i-ai dat. Acum dară poftim și pre 
dumneata, pentru oamenii aceștea, să faci dumneata ca un 
priiaten bun, să să dea, ca să-i aducă la sate, să nu să strice 
buna vecinătate. Aciasta acum, şi mila lui D[ujmnezei sa 
fie cu d[u]mnfe]ta. Noemvrie 5 d., 1t 7209 [1700]. 

De bine voitor dumlijtal[e] : Io Costandin Voevod. 

[V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe, marel[e|- 
județ al cetății Brașovul, cu săn[ăltate să s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă.] 


19. 


+ Cinstitului și alesului întru vrednicie al nostru bun priia- 
tin și de bin[e] voitor, dumnealui jupan Hanoș Mancăș, 
marelje| județ al cinstitei cetăț Brașovului, de la atot putear- 
nicul și mult milostivul Dumnezeii mult[ă] și bun[ă] săn[ajtate 
şi tot bin[e]le fericit dumitale pohtim, împreun[ă] cu toat[ă] 
cinstit[a] familiia dumitale. Cinstit[a] carte dumitale ne-au 
venit, și, de-a dumitale bun|ă| săn[ăjtate înțelegând, ne-am 


1 No 375. 


www.dacoromanica.ro 


142 AFACERI DE HOTARE 


bucurat foarte. Ostenind și dumneata, cu pohtă a ști de 
noi, har acelui mult milostivnic Dumnezeii, săn|ă]toş ne aflăm. 
De căte ne scriseș dumneata, încă am înţeles, pentru răndul 
Rumănilor noștri cari] sänt pen Săceal|e|, și pentru acel 
Rumăn boar cu boi, fiind plugari, pecum și întăi ș'apoi am 
scris dumital|e], așijderea și pentru acel Iane zidari, iară 
pecum am scris dumitale. Iar, pentru Rumăni, Lat dat dum: 
neata, însă, unii fiind cu slujbe, baci, păstor[i] într'acolo, pe la 
vite, acum neputăndu-s[ă), se-aii făcut vorbă, ca, plinindu-și vrea- 
mea slujbei, să ni s[ă] dea; iară pe 2 dănduii, cum ne-aii spus 
omul nostru, care] am trimis la dumneata scrisoaril[e]. De carți) 
foarte am mulţumit dragostei cei herbinte a priiteșu[gu)lui du- 
mital[e|, car[e] ai arătat și acum mai vărtos, şi mai nainte, întru 
căte am pohtit pe dumneata. Numai vei ști dumneata, pe- 
cum vei și înțeleag|e|, cum că a scăpat; de cari, unul, pecum 
i-ai fost scăparea, cum vei înțeleage dumneata de nu sfă] va 
fi petrecut, iară acii va fi venit; altul încă zdravăn, arătăn- 
du-s[ă] om bun, care, ce va fi găndit, aŭ cine ce-i va fi zis, 
iară ach, fugind, va fi venit. Ci numai iară mai cu prilej să 
vor cerca, şi aceia şi alalți, şi toți, deca de dumneata și de 
cinstitul Sfat nu n[e] sänt opriţi. Iară acum de ast[ă] dat[ă] vom 
mai aștepta. Car[e] dar al dumital(e) priiteșug caldu și cu mae 
dragoste conoscănd, întămplăndu-s[ă] și dumnealui unchiul 
nostru Mihai Cantacuzino V[e]l Spat., şi împreunăndu-n[e], am 
spus; car[e] și dumnealor încă avănd cățva ubagi Rumăni ai 
dumnealor acolo, cu ai dumnealui unchiului nostru Cos- 
tandin Cantacuzino Stolnicu, — omul nostru ne-aii spus cum nu 
sănt opriți; spuindu dumnealui, foarte bin[e] i-ai părut, căci 
de opște iaste aceast[ă) treab[ă], și foarte au conoscut al dumi. 
tale] bun priiteşug şi dragoste, care noi am propovăduit. Car[e] 
și Mării Sale lu Vod[ă] bin[e] vă să-i par[ă], cum am mat scris 
dumital[e), conoscănd dirept al dumi[tale)] priiteşug. Care, de 
voi trăi, să ştii dumneata că de spre (ot mă vo[i] sili a-l mai 
întemeia, lăudănd a dumital[e] bun[ă]voință și priiteşug. Pentru 
zidari de aici. Car[e] am fost pohtit pe dumneata, iară, pecum 
dumneata ne scriseș poveastea, am înțeles; car|e] iară mai 
pohtim pe dumneata, cum S'ar putea mai curănd, să ni-l tri- 


www.dacoromanica.ro 


FUGARII 143 


mi, foarte trebuindu-ne, și vom mulțumi dumital[e] foarte. Și 
încă pohtim pe dumneata pentru un meșter pietrari, care s[ă] 
știe meșteșug, bun foarte, iar să n[e] trimiți dumneata, ca 
s[ă] ne lucreaze nișt[e] lucru, și iară vom fi dumitalțe] foarte 
mulțămitor. Că, măcar că și alt[ă] dat[ă] tot să aduc[e] aici de 
acei meșter|i] de aceaști, iară acum aici sănt dăstui, dar, bun[i);: 
puțini, și, carii sănt cel bunt, lucreaz[ă] la tre[bile] Mării 
Salle] lu Vodţă]. Ci foarte pohtim pe dumneata să nje] 
faci dumneata și aciast[ă] pohtă; iar bun[ă] plat[4] vor avea; 
și dumitalle] foarte vom mulțumi. Rozmarinul ne-aii venit 
bine; care] mulțămim dumitale] foart[e] ; şi cu mare dragoste 
l-am priimit; car[e] doar cu vre-un acelva [= alt ceva] vom 
asem[ăjna a dumital|e] dar. F[ejciorul nostru ne spus[e] 
o pohtă a dumitale], car[e] noi am fi socotit de alt ceva 
să n[e] fi pohtit dumneata, dar prea de puțin. Care am fi 
făcut acum pohta dumital[e], că, cum zisem, nu iaste ceva 
mar[e] lucru ; dar acum îndat[ă] nu să putu. Pentru car[e] pricină, 
aducătoriul cărţii, acest priiatin al nostru, va spun[e] dumital[e]. 
Iară peste căteva zile vom trimite, și va fac[e] pohta dumi- 
tal[e]. Car[e] şi de acum, cu ce am putea, ne vom sili a fac[e] 
dumital[e] cinste și slujbă, întru ce ne-ai pohti, pecum și 
dumneata ne adeverezi, cum că, de del am mai pohti pe 
dumneata, neapărat cu drag te vei arăta. Car[e| am conoscut 
şi] cunoaștem dragostea dumital[e| și urmarea cea veche bă- 
trănească car|e] avea ce’ mai denainte cinstiți și răposați ju- 
det cu stremoșii, moșii, părinții noștrii, și cu noi. Car[e] dum- 
nezei cu mult[ă] viiaţ|ă]și fericită să te trăiască pe dumneata, 
și să el bucur[i] tot de buni priiatini și voitori de bin[e]. De 
aciasta iară dar avum a mai scrie dumitalje). Și aciast[ă] prii- 
tenească scrisoare] să afle pe dumneata întru multă și bun[ă] 
săn[ăjtate. Iulie 21 d., leat 7220 [1712]. 
Al dumitale bun priiatin și de bine voitor: 


Matei Filipescul, 


[V*:] f Cinstitului, înfrumușățatului cu dăstoinicie și ale- 
sului întru vredaicie al nostru bun priiatin și de bin[e] voitor, 
dumnealui jupan Hanăș Mancăș, mar[elle-judeţ al cinstitei 


www.dacoromanica.ro 


LS AFACERI DE HOTARE 
cetăţi a Braşovului, cu cinste și cu săn[ăjtate mult|ăj să 
s[ă] dea. 

[Pecete neagră cu vultur și legenda «f Matei Filipescu!>.] 


II. Opriri. 


În afacerile de hotar joacă iarăși un rol mare opririle, 
felul cel maï sigur de a se face dreptate de la o ţară la 
alta, în timpuri cînd judecăţile zăboviaii san eraii părtenitoare 
pentru localnici. 

Cuvintul oprire saŭ poprire e cel romănesc, care se în- 
trebuința singur în "Tara Romäneasch, pe cînd Moldovenii 
întrebuințaii mai ales cuvîntul slavon zâzor, din care făceaii 
şi : zăderire 2. Şi într'o țară şi în cealaltă, măsura maï era nu- 
mită zrăsură. Dacă o turmă de oi era trecută peste hotar, 
dacă hoţii luaii un cal și-l duceaii în cealaltă ţară, dacă nu 
se plătia datoria unui negustor, ori i se aduceaii, într'un 
fel sai altul, pagube, atunci se alerga la oprire. Un număr 
corespunzător de oi, alt cal, cam tot atîția bani saŭ tot atîta 
marfă cîtă se păgubise, eraă oprite de orice supus al-țeriï în 
care trăia vinovatul. Lucrurile eraii ținute o bucată de vreme, 
şi se dădea de știre despre măsura ce se luase. Dacă Bra- 
șovenii, Sibiienii, de pildă, făceaii dreptate, oprirea înceta, şi 
nevinovatul își căpăta înnapoi bucatele, marfa, banii. Dacă 
nu, lucrurile eraii scoase în vinzare, și astfel se ajungea la 
despăgubire. De multe ori, cînd și o parte și alta se îndă- 
rătniciaii, o poprire putea să aducă altă poprire, şi astfel 
se alcătuia un întreg lanţ de nedreptăţi, al căror scop ultim 
era totuși dreptatea. 

Sașilor nu li ventan de loc la socoteală pozrir:/e noastre, 
mijloc sălbatec, dar fără greș. În tratatele lor cu Țara-Romă- 


1 Bibl, Ae, Rom., documente ` Sturdza, în Aa, Ac. Rom., VILI, pp. 256-8. 

3 V, Documentele Bistrifet, tabla, la cuvintul zăfor. În Apus, care nu des- 
preţuia de loc acest mijloc, el se chema «dreptul de represalit» (de la reprechen- 
dere, a lua în schimb). Asupra acestul drept a scris o tesă R. de Mas Latrie. 
Acolo însă se acordaii negustorului jignit autorisări în toată forma, pentru a 
putea să-și iea despăgubirea : în Franţa ele se numiaŭ Je//res de margue. V, și 
actele genovese prin care se daŭ drepturi de represalii, în Acte și fragmente, 
II, p. 16 şi urm, i 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRI 145 


nească, ei nu uită să cuprindă și o învoială asigurătoare în această 
privință. Astfel, se cetește în privilegiul lui Mircea-cel-Mare încă 
la 1413: «Şi iarăși, cine-și dă marfa pe datorie, să-și caute 
datornicul sau chezășii», — aceşti chezăși, cărora li se zice 
în Moldova sodăși !, sînt totdeauna de nevoie—e<dacă- are, 
iar de oameni drepţi să nu se atingă, și nimenea să nu bin- 
tuiască vre-un om drept» 3. Ceva mai tărziu, Mihail, fiul lui 
Mircea, îndeamnă pe ai săi să meargă cu plingere pentru 
pagubele lor la judeţul și la pîrgarii din Brașov, fără a lua 
de la cei fără vină ezăloage» (344cr) 5; averea poprită era 
privită, în adevăr, la început numai ca un mijloc de asigu- 
rare, ca un zălog. Peste cîţiva ani, Radu Praznaglava e adus 
şi el să asigure pe Brașoveni și de oprire (n3em) și de «ză- 
log», două expresii pentru același lucru. Clausa privitoare la 
asemenea urmăriri trece din tractatul lui Mircea în al sau, 
ca şi în ale lui Dan al Il 4, Oricum, se hotăria întăiii cău- 
tarea dreptății înnaintea judecătorilor din Braşov (1423). 
«Cine va biîntui pe vre-un om drept» scrie odată acest din 
urmă Domn, «pe unul ca acela în foc îl vom arde»>f. Și 
Vlad Dracul cuprinse în privilegiul săi vechea clausă împo- 
triva opririlor?. 

Dar lumea se ţinea și mai înnainte de vechea datină. Domnii, 
din partea lor, nu se arătai tocmai supăraţi pe aceia cari 
călcaii acest punct din învoielile de negoţ cu vecinii. Ei nu 
mergeaii doar așa de departe ca Bogdan Orbul din Moldova, care 
îngăduia fostului vameș de Suceava, Logofătul Isac, păgubit la 
Lembergprintr'o chezășie la care intrase, «să-și împlinească banii 
de la oricine-i va fi la îndămînă», şi dădea de ştire burgmerste- 
rulul din acel oraș ca să despăgubească pe orășanul de la 
care Isac oprise o sumă de bani. Dar un astfel de popritor 


1 Doc. Bistrizet, tabla, la acest cuvînt. 

? Bogdan, o, c, I, p. 6 (n° 1), p. 38 (a° xvm). 
3 lbid., p, 8 (n° 111). 

4 Ibid., pp. 10, 12, 16-7, 23-4, 34. 

5 Ibid, p. 26. 

8 Ibid, p. 39. 

7 Ibid., p. 73. 

8 Hasdeŭ, Arch. istorică, |, p. 7. 


75703. Vol. X. 10 


www.dacoromanica.ro 


146 AFACERI DE HOTARE 


nu era pedepsit. Ba vedem chiar, în veacul al XVII'*, cum 
Domnii stai de vorbă cu Brașovenii în privința unei opriri 
săvirşite. 


I 


f La al nostru cinstit și iubit ca un părinte, și vecin de 
aproape, p[ajn Mihai <SAuS ucrnar rpaga Bpamonckin [= 
judeţ al cinstite! cetăți a Brașovului]. Pac[e] şi sănă- 
tate pohtșscu sët diruiască mlili[ojstivul Dumnezei, în- 
preun[ă] cu toat[ă] cinstita cas|a] dumn[ejtal[e]. Să veri] 
cerca dumn[eajra de încoace, cu mila lu Dumnezei iaste 
Măriia Sa Domnu nostru întru bun[ă] sănătate. Noi încă ne 
aflăm cu sănătate pre lăngă spatele Mării Sal[e], har lui Dum- 
nezeŭ. Alta, mă rog dumnlijtale, ca unui părinte, pentru cei 
Țigan(i] ce am la dumn[eajta, carii singur dumnlejta știi 
că, an, pentru dănșii am oprit 2.500 de oi, apoi Măriia Sa 
Domnu nostru mi aŭ dat poruncă cum să las, și le-am lăsat 
pentru voia Mării Sal[e], —că Măriia Sa aŭ socotit, pentru căci 
ne eșt|i] priiaten și vecin de aproape și cum verll cunoaște 
și dumn[eajta atăta îndemănă ce am făcut pentru voia Mării 
Salle, Iar acum atăta vream[e] aŭ trecut, şi dumn[elta nu 
ne isprăveşti, cum iaste cu dreptul, să ni s[ă] dea Țiganii, 
ci-i ţii la dumn[eajta, cum nu să cade a fi lucru ca acesta 
între prietenia și vecinătatea noastră. Destul am adăstat, că 
să nu faci d[ujmn[ejta zminteal[ă]; ce trebuiaște să nu dal 
uite prieteniia, că în toat[ă] vream[e] trebuiaște să s[ă] aib[ă] 
priiatin cu priiatin. Că iganii să pohtescu de voia lor să 
vie, iar dumn[ealta îi oprești. Iat[ă] că acum am trimis pre 
oamenii noștri, pre Cr|ă]stea iuzbașa i Mihnea iuzbașa acol[o), 
la dumneata, pentru Deal: ce săi dai să-i aducă, că 
şi altă dată vom vrea a sluj|i] dumnlejtal[e). lar, să nu 
ver|i] da, eŭ iar voii opri bucate pentru aciasta, că buca- 
tele din ţara dumneavoastră săntu pre pămăntul ţărăi noastre : 
să out pare dumnjejtal[e] într'alt chip. Aciasta-ţ scriii dum: 
n[e]tale... Map Fevruarie 10, lt 7153 [1645]. 

Al dumn[eltal[e] pururea gata a sluji]: Radul Vel Agfă]. 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRI 147 


[V*:] La al nostru cinstit și iubit priiatin și vecin de 
aproape, pan Mihai gea GA [=marele-județi. . . 
[Pecetea obișnuită!,] 
2. 


[Matei-Vodă către judele Mihai Eötvös.) Dup[ă] aciasta 
daŭ știre domnetallel pentru rănd[ull ce|s]tu(i] preot, pre 
num(e) pop(a] Vlaicul, de aic[i] din țeara noastră, că aŭ 
venit ach! la noi cu jalbă pentru 40 de florinți, ce i-ati 
luoat un jitar din Răjnov, carel[e] păzeaște cămpul: cum 
aŭ fost cumpărat nește oamenii de aic[i] o iap[ă] din Răj- 
nov; dup[ă] aceaia acel jitar el aŭ prinsu pre acel om 
carel[e) aŭ fost văndut acea iapă, și aŭ venit și dup[ă| cum- 
părători, ca să-i prinză ; ce i-ai aflat la un] loc cu acestu 
pop[ă]. Dec[i] apoi acel jitar, el, deaca Lan ajuasu, aŭ aflat 
aceşt[i] ban! la popa, de-i iaŭ luoat. Ce nu i-aii pus legie 
la județul din Răjnov, ce i-ai dat în măna Glurcăi șpanu 
din Șinca, și iapa, și hoţul și tot. Dech! pohtim pre dom- 
neata, ca pre un priiatin, să apuc[i] pre jitar[ul] din Răjnov să 
aib[ă] a pl[ăiti rot banlii] popei, iar, să nu-i ver apuca dom- 
neata, noi vom opri aic[i] la scal[ă] neșt[e] bucate ce om 
putea afla, din Răjnov, ai de unde vom găsi. Numai să nu 
vă pae mai apăi rău dumneavoastră pre not, Aciasta scriu 
domniital[e]. [Ianuarie 3, 7159 [1651]. 

Pecete mare. Pe hirtia cu pecetea: Rusenau (nemţește?),] 


3. 

[Matei Vodă către judele Mihai Eötvös.| Cătră aciasta facem 
în știre dumnetal[e] : de scrisoare ce mi-ai trimis dumneata, În- 
țiles-am. De care lucru fostu-mi-ai scris dumneata, pentru nește 
care cu păne de acii den ținutul dumneaoastră, den Zernest, 
carele iaste aic[i] în ţear[a] noastră, oprite la scal[ă], la Dra- 
goslavele, pentru un hoț anume Buzălaș, care aŭ fostu furat 
nește cai den Drag[o]slavel[e], și lau prinsu păg[u]başii, carii 
săntu, hoț fățișat, și se-ai adevărat de tot lucrul cum iaste 


1 No 343. 
2 No Gro 


www.dacoromanica.ro 


148 AFACERI DE HOTARE 


acela. Încă, nu numai acum, ce, să fie dumneata crăz[ă tor 
cum iarși (sic) să știe adeverit că încă și alh[ă] dat[ă] aŭ 
mai furat tot acel hoț niște cai de la Văleani; ce, daca 
lau prinsu, el au fostu apucat de ai fostu văndut acei cai. 
Ce, deca aŭ văzut așa, el sea dat platnic, şi iaŭ plătit, și 
încă le-ai întorsu şi cheltuiala] ce aŭ făcut pentru umbletile 
acelor cai. Derept aceaia și acum încă nu se poate creade 
cum că iaste om bun. Ci să nu euget dumneata într'altu 
chip, că aic i] nu pot încăpea alte cuvint[e] carii nu tre- 
b ujescu, sau săntem noi buc[ujroși a oprir[e] bucatele oa- 
menilor dumneavoastră aic[i]; ce numai stan de mă mir de 
alia, cum părtinești dumneata așa tare și ţii parte unor hoţ 
faţișaţ ca aceştea: nu numai de acesta, ce de mulţi ca acesta. 
Crez, dumneata știi că noi nu făț[ă]rim nim[ă)nuilea, ce, deca 
am văzut un răvășal trimis de dumneata, măncar (sic) căt 
de mic, aic[i] la noi, dereptu alt[e] trebi mai mari, necum 
de un lucru ca acesta, noi tot am fostu bucuroși ca să fie 
voia a dumnital|e] deplin, și, măncar fie ce om de prostu, 
tot i-am ales judecat al cum au fostu pre derept. Așijder[e) 
și de acum înnainte noi tot de acea prietenie bun[ă| socotim 
să fie în toat[ă] vream[ea] întru noi. lar de acesta lucru tot 
mă voi mira cum Sean întemeiat de cătră dumneata așa 
tare. Ce numai pohtescu pre dumneata, ca pre un bun 
priiaten și de aproape vecin, să ch) dumneata înțelepțeaște, 
cum se cade, să trimiţ pre acel om aic[i], să stea de faț[ă] 
înaintea noastr|ă], denpreun[ă] cu păg|ujbașii. Dech), deca va 
fi el hoţul, va petrece ca un om än, cum i se va cădea; 
iar, deca nu va fi acela, nimic nu va fi, și bucatel|e) încă 
se vor slob[ojzi de aic[i]; nu se vor opri măncar un cap de 
aț|ă]. De aciasta pohtescu pre dumneata. Să fii dumneata 
săn[ă]tos. [Ianuarie 15, 7159 [1651]!.] 

Adevăr să știi dumneata că aceaste bucate acum iat[ă] că 
le-am slob[ojzit, iar, deca vom vedea cum tot nu vei să mai 
trimeţ hoţul, se vor opri alte bucate. 

[Pecete mică, ruptă.) 


1 No 342. 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRI 149 


4. 

f Pururea am a scrie cu bucfulrjie la al nostru cinstit și ca 
un părinte dumnelui pan Mihai, |mare-judeţ alii cinstitei ce- 
tăți a Braşovului]. Cătră acesta, să vei pohti dumneata a ști 
de sănlăltate Mării Sale lu Voa[ă], săn[ăt]os iaste Mărie Sa și 
cu pace bună; noi încă, dup[ă| voe lu Dumnezău, am înblat 
cu san[ăjtate. Dumnetale încă mulțemescu de toot[ă] cinste 
ciam avut în cetate dumnelorvostre; să vom hi săn[ăjtoși, 
fi-voiii harnic a sluj|i] dumnitale în tot[ă] vieta mè. Alta, cin- 
stit|a] carte dumnetale, cari mi-eu vinit cu sluga dumnetale, 
forte cu cinste o am luat, și am înțeles toot[ă] porunca dum- 
netale, har lu Dumnezeu săn[ăltății dumnetale. Scrisu-mi-ei 
dumneta ca|m) cu înputăciune, cum, dup[ă] cinste dau faptu 
nooa Răjnovenii, noi l'em oprit caii. Dumneta să fie iertător; 
eŭ dă cinste loru nu le mulțemescu, ci en mulțemescu Mării 
Sale Craiului şi dumnetale, că ei săntu datori a sluj|i] solilor, 
cum sluj[eJscu și ai noștri solilor Mării Sale lu Crai; iar, pentru 
cai, judică dumneta a cui iaste vina, că bine știi dumneta, 
că am adus atăte cărți ale Craiului la dumneta. Dumneta ai 
trimis scrisori dumnetale și oameni dumnetale la Răjnoveni ; 
ei, ca nişte oameni tari în cap, nici carte Mării Sale lu Craiu 
n'aii băgat în se|mlă, nici a dumnitale. Acum iar ai trimis 
sluga dumnetale: întro nimic aŭ fost. Că, p'iï au oprit marha, 
Lan ascunsu. Dar eŭ ce aş hi mai făcut, și la cine aş hi mai 
grăit, daca nu trece cuvăntul dumnetale?! Acum eii am făcut 
pre voe dumnetale şi am dat caii la sluga dumnetale, iar 
ei de nu-m vor da feciorii Rum[ăjoului mieu și marha lui, mai 
afla-voiii bucate de ale lor aicia în țara nostră; numai să nu 
zic|ă] apoi că iaste începntul de în noi. Că eù pohtescu să 
avem pace cu toţi; iar ei săntu începători de vrajbă, și apoi 
iar încap a afla pre Mărie Sa Crai. lar, de spre dumneta, 
săntu gata a sluj|i] dumnetale în toot[ă] vieta mea. Să fif dum- 
neta sănătos, cu tot[ă] cinstit[4] casa dumnetale wr ye [= de 
la Hristos]. Iul. 2 dni, vit. 7159 [1651]. 

Al dumnetale ca un fecior și gata a sluj|i] dumnetal[ej: 


Socol Cliuc[er]. 


www.dacoromanica.ro 


150 AFACERI DE HOTARE 


[V°: f La al nostru cinstit și ca un părinte, dumnelui 
pan Mihai, etc. 
[Pecete brună, ruptă !.] 


5. 


+ J|ulpan Mihaiii Goltiişimit [in traducere ` «judele cel bătrin 
al cinstitei cetăți a Brașovului]. De la m[iji[olstivul D[umne|- 
dzăii cu bucurie scriemii la al nostru c[injstită și socotit şi 
iubiti bun priiaten, de D[umnejdzăi dăruit şi iubit fiii, j[u]- 
pan Radul Vel Comis. Pohtim de la mliji[ojstivul D|umne]- 
dzăii tot binelje], înpreuni cu bun[ă] pac[e] și sănitate, să 
dăruiască d[um[ijtal[e] şi a toati ci[in]stită cas[a] d[ujm[i]ta![e). 
Altă, iar foarte mulțemăscii d[ujm[iltal[e] de ustenealî ce aï 
nevoiti şi al ustenit d[ujm[neajta prentru noi și prentru marha 
noastrî. De care lucru foarte am luat în nume de bin[e|, ca 
de la un fiii sufletescii și adeverit priiaten, că d]u]m[nea |ta 
ai arătat inem[ă] bună spre noi, și cu cuvăntul d[u]m{i]tal[e] 
cel bun ai îndemnatii pre Negoiț[ă] Comisul de ne-au slo- 
bozit marha păn cătră cea Cămpină. lar, cum am scris du 
m(i]tal[e], eŭ cu acei Țigan[i] ce s'ai scrăbit pre noi d[u]m- 
nealui, fost-ai zis d|ujmnealui că i-am oprit noi Țiganii cu 
porănca noastri în Bran. lar să crez d[ujm[nealta că noi 
mam ştiut ne mult, ne puțin dă acel lucru, ce d[ujmnealui 
vameșul Măriei Sal[e] lu Crai, jlujpan Pavai Tamaş, înţele- 
găndă cum aŭ fostii lucrul acelor Ţigan[i], aŭ porănciti şi 
aŭ scris acolăd în vam[ă], de ap oprit ce aŭ putut. Iar, deaca 
am înțeles cum mi s'au oprit marha, am întrebat, și am aflat 
că san opritii cu știrea d[u]mnesal[e]; dară noi ce vini avîm? 
Iar dereptii aceaia să știi d|ujm[nealta că eŭ am închis acel 
Dean, și, de ne va porănci Crai să-l dim, numai căt săntii 
bucuros, după porănca Măriei Sal[e] a-l da. lar ştii d[u]m- 
[nea]ta că avem şi noi stăpăn; deci știi d[ujm[neajta că 
trebue a înbla după porănci. Alti, iar încă pohtim pre 
d[u]m[nea]ta, ca pre un iubit și bun priiaten și ca pr[e] un 
fiii dulce, să faci d[ujm[neajta bin[e) să grăești d[ujmne- 


1 Bibi. Ac. Rom., documente; Sturdza, în An, Ac. Rom., VIII, pp. 254-5 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRI 151 


sal[e] Comisului Negoiţă, să facă bine] să ne slobozească 
marha pre chizășia d[ujmnetal[e). lar, dă să va isprivi acest 
lucru, şi de nu să vor da d|ujmnesal(e], pentru un ban să 
dau 1000 de bani. Crez avem,decăt ne-ai dăruit D[umne]- 
dän, să ar fi și preţ de 1000, 2 de galbenli], încă n'amu 
lăsa pre d[u]m[nea]ta la pagub[ă], — că d[u]m[nea]ta să ne ştii 
ca un părinte, și noi pre d[ujm|neajta ca pre un fiii iubit, 
de trupul nostru. Iar noi îpcă pănă acmu, sau am putut 
sluj[i] d[uJm[ijtal[e], saii încă n'am putut; iar de'ici înnainte, 
să ne ver posluși acest lucru, nu vom uita binele d|ujm[i]- 
tal[e], — că nu mi-e de acea marhi, ce mi-e numai de scan- 
dală, că ne rîd toţi şi zic că iată ce vazi are județul de 
Brașov. Și, de ar fi prentru vina noastră cè bun[ă] dereptate, 
d|ujm[nealta ești destul înțeleptu, poți socoti cu mentea 
d|ujm[ijtale. Mai mult nu poci prelunga d[ujm[ijtai|e]. Aciasta 
scriem. [Din slavonește: «Și fii sănătos dela Hristos amin; 
şi să se dea această scrisoare, În cetatea noastră Braşovul», ] 
Msţa April 26 dnâ, vito 7161 [1653].. 


6. 


Ai Măriei Tale credincioși boiari, Rat Iștfan, împreună cu 
Herman Mihaiu ot Braşov, viindu la noi cu scrise cărțile Măriei 
Dalle, tot de o dată ne deaderă; care cu frățească dragoste 
priimit-am : să dea D[u]mnezeŭ şi aciastă carte a noastră să 
afle pre Măriia Ta în viiață cu buni săn[ăJtaate și în ciasuri 
norocite, înpreună cu iubiții Măriei Tale. Ce ne scrii Măriia 
Ta pentiu păra lui Rat Iştfan şi a lui Herman Mihai de 
Brașov, și den cărțile Măriei Tale, şi den gura lor, fiind de 
față şi robii noştrii Rucăreanii, am înţeles, cu tot Divanul 
nostru, pentru bucatel[e] lui Rat Iştvan, care se-ai luat dupre 
muntele Berivoescului, avănd prigonire cu Tohăneanii pentru 
călcarea hotarului nostru. Ce toat[ă| marha robii noștri Ru- 
căreanii, carea aŭ fost luat de la Raț Iștvan, le-aii dat iarăş 
în mäna oamenilor carii aŭ fost trimiși de Rat Iştvan, tot 
cu seaa:n|ă], Dentr'aceaia se-aii oprit numai berbeci 20, carii 


1 No. 627. 


www.dacoromanica.ro 


152 AFACERI DE HOTARE 


aŭ oprit vameșii noștri pentru osteneala lor, precum să cu- 
nouște den răvașul de seamă al oamenilor lui Raț Ișvan, 
cum că se-aii dat aceale bucate, fiindu şi Tohăneanii de 
față. Ce asupra Rucăreanilor nimic rămășiță oan rămas, cî 
acea marhă a jupănului Raț Ișvan dăplin trecutu-o-aii hotarul 
în ceaia parte, cu Tohăneanii înpreună. Pentru aceaia, de 
i se-aii prilejit vre-o pagubă lui Raț Iştfan de cătră cineva, 
a da seamă mai încolo: robii naștri oan treabă. Pentru care 
lucru prepuindu-ș Raț Ișfan oarecum pre Tohăneani, carii 
sînt de ţ[a]ra Măriei Tale, zicănd cum cî cătăva marhă i-ar 
fi luat Tohăneanii; pentru care ar fi rămas la pagublă]; 
care pagub[ă], precum iaste judecata ţlă]ră! Mării Tale, 
vrănd să o caote Herman Mihai, arătănd o carte supt nu- 
mele Rucăreanilor, de mărturie, cum că de la Tohăneani 
n'aii avut jup[ănul Rat lIștfan; pentru care neputăndu-ș 
isprăvi lucrul în anul trecut, aicea, înnaintea noastră, aii fost 
venit Rat Ișfan, și, cercănd de lucrul acei cărți, zicea cum 
că toat[ă] paguba lui iaste adevărat de la Rucăreani. Și 
așa, pentru aceaia ajungăndu judecat[a] și pre Rucăreani 
ca să jure pentru acea carte, așa se-aii îndereptat, și ade- 
vărat seai aflat cum că, căţi aŭ fost atunce cănd au 
jurat, cu știrea lor n'aii fost. Iar, de vor fi făcut dintr'aceia 
carii n'ai fost atuncea cănd aŭ jurat, precum și cartea lui 
Rat Ișfan, și a lui Herman Mihai, iarăși supt numele Rucă- 
reanilor, am văzut, pentru mărturiia aciaia. Cărora cărți luîn- 
du-le noi seama, și nepotrivindu-se nici mărturiile, nici scri- 
sorile, am văzut, cu tot Divanul nostru, cum dd nescare 
oameni blestemaţi să fie făcute, pentru vre-o frică saii de o 
parte, saii de altă parte, ca pre dinșii vre o nevoie să nu 
cază. Pentru aceaia amăndoao nestăt|ă]toare le-am făcut, și 
așa, fiindu fără treabă, pre judecata noastră nu le putem 
cerca. Pentru aceaia jup[ăjnul Rat Ișfan, de va avea cu 
cineva vre o întrebăciune, slobod iaste, — că Rucăreanii în 
paguba lui nu sănt vinovaţi; că toat[ă] marha lui cu seamă 
S'aii dat în măna oamenilor lui, jurații, carii aŭ fost (mis 
de dinsul: le-aii dat precum să cunoaște den scrisoarea acelor 
oameni ai lui, cum că Lan dus marha lui, fiindu și Tohă- 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRI 153 


neant de față. Pentru aceaia dară, noi, cu tot Sfatul nostru, 
așa am aflat să fie dreptu, și am dat aciastă carte a noastră 
de judecată, 

[Copie cu litere latine și ortografie ungurească, Stenner, 
II, og 43.] 

[Pe copertă:] f La cinstit(ă] mäna bunului sfeatnic al 
cinstitei cetăț a Brașovului și noao bunt priiatini și vecin i] 
de aproape, dumnelui jupănul Herman Mihai, cu cinste şi 
cu săn[ăjtat el să s[ă] dea!. 

iIndoită pecete neagră, cu un călăreț.] 


7. 

Noi vameșii din preun[ă] cu părcălabii și cu preoţii și cu 
bătrănii satului din Drag[o!slavele şi din Rucăr, dăm ştire 
dumnelor voastre, tuturor ispravnicilor și dereg[ăltorilor Țarăi 
Ungurești pentru ca să s[ă] ştie că acea marhă a dumneae: giu- 
p[ă]neasei dumnealui giup[ă nului Raț Iștvan, carea s'au fostu 
prădat pentru spartul plaiului, de aicea, s'au dat în samă is- 
pravnicilor dumneaei, anume Aldea Toflan, Lupul și Stoica, 
toate oile, și cai, și vaci, și tot, saă numărat aici la posad[ă], 
în straja vămii, și sa dat în măna acestor ispravnici ai 
dumneaiai, ce scriii mai sus toate pre număr, și nimic n'au 
fost lipsă, nici de oi, nici dintr'altele, —făr nuinai 20 de ber- 
beci, carii i-ai oprit Rucăreanil ceia ce au mersu de au luatu 
marha din munte, pentru spartul plaiului, adecă pentru trea: 
pădul și osteneala lor, cu porunca dumnealui vameșului. 
Aciasta știm și mărturisim, şi de la oi nici-un venit nu ştim 
să fie fost, nici urdă, nici brăndză, nici dintr'altele; că, fiind 
oile fir de stănă, sai și sterpite, deci nu s'aă ales nimic de 
venitul lor. Iară niște-mițe ce s'aii tunsu de la oi, s'au 
văndut, de aŭ fost de măncat păcurarilor și de încălțăminte. 
Dinti altele nimic, nu știm să fie fost. lar Toh|ă]neanii n'au 
nici-un ameastec, nici nicio vină. Zic și păcurarii glup[ă]- 
neasei să fie înblat vănzănd niște mițe: cu aceaia nu avem 
nici-o treabă, nici nici un ameastec. Deci nu ne-au fost 


1 No 626. 


www.dacoromanica.ro 


154 AFACERI DE HOTARE 


aminte, nici știm. lar de cei 4 cai ce i-am oprit noi vameșii, 
pentru hotar și pentru treapădul nostru, i-am dat și aceștia 
pre sama lui Bărsan de la Șinca, şi san prinsu foarte bine, 
cum, ce are fi adetul nostru pentru spartul plaiului, va veni 
cu bani, și ne va plăti dup[ă] obiciaiă. Atăta știm și mărtu- 
turisim. Pis [= scris]in cas[a] lui Vlad Stani, u Rucăr, 27 d. 
Oct., 1674. Cu sufletel[e] noastre. 

Adec[ă] noi părc[ă labil și preoţii și bătrăniă ot Rucăr și 
den Dragoslavele ne-am pus iscăliturile ca să s[ă] creaz[ă). 
En pop[a] Vlad şi ep Iane slujlitorul|, Radu păr[călabul], 
Vlad păr[călabul) !. 


ER 


f Cinstite şi den bună rudă și vecin de aproape și noao 
priiatenă bătrănu şi, de spre tinereaţe, ca un fii, dumnealui 
jupănul Herman Mihai, părgarul de la cinstit[a] cetatea Bra- 
şovului, de la m[i]![o]stivul Dumnezei pohtim pace și bun[ă] 
săn[ăjtate să dăruiască dumnetal[e]. împreun[ă] cu oa) 
cinstit ă] casa dumnetale și cu (ot voitorie de binelfe) dum- 
netallel, Să vei avea a știrea dumneata și de noi, den mila 
lu Dumnezeii și cu ferecit norocul Mărie Sal[e] Domnu nostru 
ne aflăm cu sănțăltate. Cinstit[ă] scrisoarea dumnetalel care 
ne-aii venit cu această slug|ă] a cetăţie, de toate înţeleasem, 
şi ne-au părut bine, înțelegăndu de bun[ă) săn[ăjtatea dum- 
neatallel, Și ne scrie dumneata pentru satul Tohani, pentru 
o supărare ce aŭ fostu avut pentru nește ot și cu Rat 
Ișfan ; care li s'ai fost ficut (făcut) judecat[ă] de astă vară, 
de la Măriia Sa Vod[ă], precum vei fi înțeles şi dumneata. 
Dece, de vei pohti dumneata să li să fac[ă] și acum jude- 
cat[ă], să ştie dumneata că numai pre venirea unie părți nu se 
va putea face judecat|ă|, fără numai cănd ar veni toate păr- 
țil[e] aicea, să fie Raț Ișfan și Tohanii și ai nostri, Ruc[ăJreanii, 
—atunce le-aru face şi Măriia Sa Vod|ă] judecat[ă]. Iară fără 
venirea tut[ulror nu se va putea fac[e] judecat[ă). Ci precum 
vei socoti și dumneata că va ffi] cu cinste. De acesta facem 


1 No 636. 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRĪÏ 155 


în ştire dumnetalje]. Şi acestă Gupnlal scrisoare a noastră 
să afle pre dumneata cu săn|ăjtate. Pis Ghen. 5, v' 7185 [1677]. 
+ Al dumnital|e] de bine voitoriii și bătrăn priiatin şi vecin: 
Gheorghie Băleanul. 
[V*:] {f Dän bună rudă şi al nostru bătrănu priiatenu, dum- 
nealui jupănul Herman Mihai, părgarul de la cinstit[a] ce- 
tat[e] Braşovului... 
[Pecete brună cu inițialele: Hi 


9. 

+ Pohtim de la D[u]m[ne]}zäu multă săn[ăjtate d[ujmn[e]- 
vostră, părcălabului ot Rucăr, înpreună cu jurații şi cu bă- 
trănii satului, carii să află acum. Alta, facem știre duJm- 
n[e vostră pentru cel lucru, care, fiind mersi d[u]mn{[e]- 
vostră înnaintia Măriii Salle] lui Vod(ă). pentru paguba mia 
care san făcut în țara Mării Salle] lui Voud[ă], și aţi jurat 
înnaintia lui Vod[ă] cum voci nu sănteț amestecaț în pa- 
guba mea, ce Tohăneanii au făcut ce aŭ fâcut, — deci not am 
căutat judecat[ă] înnaintea Mării Sal[e] lui Craii cu jupănul 
Hărman Mihai. Deci jupănul Hărman Mihai aicea aşa s'aŭ 
măntuit cu o carte a d[u]mn[e]vostră, cum ep să nu caut 
Tohăneanii, că paguba mea iaste de la Rucănru, Deci de în 
Scaunul țării nostre aşa ni-aii eşit judecat[a] să mergii ei 
cu Hărman Mihai înnaintea lui Vod[ă], să stăm de bad 4] cu 
dinsul şi cu d[ujmn[e]vostră înpreună, înnaintea judecății 
Măriii Sal[e] lui Vod(ă). Deci, pentr'aciasta, fac ştire d[u]m- 
n[e]vostră să nu cumva să vă amăgiască Hărman Mihai, să 
vă schimbaţ cuvintel[e] care at mărturisit cu sufletel[e] vostre, 
dup[ă] jurămăntul vostru, înnaintea Măriii Sal[e] lui Vod[4], — 
că apoi toată paguba mea o veţ plăti voi, şi veț fi cu sufietel[e) 
pierdute. Ce numai, precum at jurat înnaintea Măriii Sal e] 
lui Vodă], de aceaia să vă țineț tare, —că știii adevărat că, 
aŭ va veni Hărman Mihai la voi, aŭ va trimet[e] omul lui 
pentru acest lucru, ca să vă schimbaţ cuvintel[e]. Ce Hărman 
Mihai ar sili mai tare să scoatä ghimpul din piciorul lui şi 


1 NO 644. 


www.dacoromanica.ro 


156 AFACERI DE HOTARE 


să-l puia în piciorul vostru, Știţ d[ujmn[ea]vostră bine, cănd 
at jurat d[ujmn[eJvostră înnaintea Mării Salje] lui Vodă], 
că Măriia Sa mie-aii dat cartea Mann Sal[e], întărit[ă] cu 
peceatea Mării Sal e], de iaste la mine, cum să va adevăra 
diaca voi veni și eii. Deci Hărman Mihai acum îi caută să 
s[ă] scurteaze tocmealel[e] lui ce aŭ făcut. Că el, de nu va 
adevăra că Lat dat dinjmn[ejvostră cartea, el numai ce îi 
caută să plătească paguba mea. Iar, de va adevăra, voi vet 
plăti. Ce pentr'aceaia să vă socotiţ să nu vă amăgiască cumva. 
Aciastă puțineă scrisoare nostră să vă afle sănătoș. Amin. 

Al d[u]mn]e]vostră de bin[e] voitor: 

Raț Iștvan ot Făglălraș. 

Pis Ghen. dng 23, D 1677. i 

[V*:] Întru cinstit al măna a părcălabului den Rucăr, în- 
preună cu jurații și cu bătrănii carii sănt purtătorii de grijă 
satului, ai noștri de bine voitori şi de aproape vecini, cu cinste 
să să dea wT ye [=de la Hristos], amin. 

[Pecete roșie, cu inscripția: «Bo... Sofia>1.] 


IO. 


Mistiiu bjieiii Io Duca Voevod i gsdnii. Pisah gsdvmi 
[= am scris Domnia Mea| voao Rucăreanilor şi voao ficio- 
rilor lui Nan ot Berivoești. Cătră aciasta v[ă] fac Domnea 
Mea în ştire, în vreame ce vet vedea aciastă carte, a Domnii 
Mea![e], de soroc, iar voi să venit cum mai curăndu, să 
stat de faţă] aicea, înnaintea Domnii Meallel, la Divan, cu 
Raț Ișfan ot Făgăraș, pentru bucatele Tohanilor, ce li san 
luat; că, de nu vet veni, bine să știț că voi trimite Domnia 
Mea de vă vor aduce fár de voia voastră, și vet da și boi 
de soroc. Pentru că așa iaste porunca Domnii Meal!e). I sam 
ret gsdvmi [=şi aceasta e zisa Domniei Mele]. 

Ghen, 29 dn., lt. 7185 [1677]. Proăt. V[e]l Logft. 

[Monograma, — Pecete mare cu chinovar, cu această le- 
gendă: Iw ASka Boog Ee MATIIO roa Saar Baan? 


1 No 638. 
2 No 348. 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRI 157 


11. 


+ Cinstitului şi de bună rudă şi noao bun priiaten și vecin 
de aproape, dumnealui jup[ă]nul Herman Mihaiă, bun sfeatnic 
al cetăţii Brașovului, săn[ăjtate și tot binel[e] de la Dumnezeŭ 
poftim dumnital[e,, dinpreun[ă) cu toat|ă] cinstită cas[a] și 
viiața dumnital[e). Poftindu dumneata a ști şi de a noastră 
săn[ăltate, dentr'a lui Dumnezei multa mill, și întru fe- 
ricit norocul Mării Sal[e] Domnu nostru, ne aflăm cu săn[ă]- 
tate, A dumnital[e) cinstita carte la măinil|e] noastre și dentru 
trimisul dumnisal[e] cu drag o am priimit, şi, înțelegăndu de 
a dumnital[e] viiaţ[ă], ne-am buc|ulrat și am dat laudă mitt 
I[o]stivului Dumnezei pentru a dumnital|e] buna și fericita 
săn[ăltate. Pentru a dumnital[e] întristare, ce dumnitalfe] s'au 
întămplat, și noao mare tănguire am avut. Dară ce vom face? 
Ceale ce săntu dintru voia lui Dumnezeiă, iaste să le priimimu, 
Că noi toţ aceaia datorie avemiă. Precum zicle] fericitul 
David: că, cine va putea fi om pre lume să custe, și de 
moarte să nu guste!? Derept acesta lucru iaste, dumneata, ca 
un bun înţelept, tănguirea dumnital[e], ca un om înțelept, să 
o contenești, ca cu alt dar de la Dumnezei să te îndulcești. 
Pricina cărții d[u]mnļi]tal[e] deplin o am înţeles, şi în toate 
fealiuril|e] cu chibzuial[ă] am socotit, și înnaintea Mării Salle! 
lui Vod[ă] încă am arătat. Întru care lucru nici într'o seaam[ă) 
de chip judecata cea mai denainte, care sai făcut, nu s'au 
putut vărteji, de vream[e] ce Raț Işfan aŭ luat carte în măn[ă], 
precum și dumneata, Această Măria Sa Vod[ă] nu poate în- 
vărteji, de vream[e] ce paguba care ceare Raț Ișfan, nu s'au 
făcut den ţeara Mării Salle], precum săngur Măria Sa Domnu 
nostru adev[e]rează cătră Măria Sa Craiul ţării dumneavoastră, 
pre izvodul care dumnital[e] trimitemu, precum săngur d[u]- 
m[nelta îl vei vedea. Care noi socotim, care carte scrie Măria 
Sa Vodă], scrie spre Craiul dumneavoastră mai mult spre 
folosul d[u]mn{i]tal[e] decăt spre al lui Rat Ișfan. Căci că în 
carte Mării Sal[e] lui Vod[ă] mărt[ulriseaște cătră Măria Sa 


1 Citaţie din Psaltirea în versurf a Mitropolitului Dosoftey, 


www.dacoromanica.ro 


158 ALACERI DE HOTARE 


Craiul cum Rat Ișfan nici-o pagub|ă] din ț[ajra aciasta nu 
are, că i s'aii dat toat[ă] marha deplin în mäna oamen[i]lor 
dumnisal[e), și îi o aŭ trecut Dr de nici-o zminteai[ă] în ho- 
tarul țării dumneavoastră, Deci, de are el de la ciņ[e]va vr'o 
pagub[ă], o caute cu adeverinţă, că Măria Sa Vod[ă| i să 
cade a căuta lucrurile] ţării noastre, iar a țării d[ujmnea: 
voastră are stăpăn, şi d|ujmn[ejra, avăndu dereptate, te 
vei îndirepta de la stăpănul dumneavoastră, Pofteșt[i] dum- 
neata a avea carte slobodă de judecat[ă] a Mării Salle] lui 
Vod|ă] la măna dumnital[e]: aciasta Măria Sa nu o poate 
da. Că, de ar fi o parte și alta de aici den teara Mării Sal[e], 
ar fi făcut Măria Sa judecat[ă], și ar da și carte; iar, fiindu 
amăndoaoă pärțil[e] dentr'acea țeară, de la cin[e] va fi avăndu 
pagub[ă], să adevereaz[ă] că de aici san dus toat[ă] marha 
deplin, pren măna oamenjilior dumnisal|e], precum se adeve- 
rează și scrisoril[e] oamen[ijlor lui Rat Ișfan, căndu aŭ luat 
bucatel[e] depiin din măna vam|ejșilor și a Rucăreanilor. Jă- 
Lues! dumneata căci out adevjejrează Măria Sa Vod|ă] 
pricina cărţii dumnital|e] care ai de la Ruclăjreani: fiindu 
întru amăndoao măinil|e] cărți, le lasă necercate amăndoao 
părțile. Iar, de vei vrea să socoteșt|i| dumneata pre amă- 
runtul răspunsul cărţii care scrie Măria Sa Vodă] la Măria Sa 
Craiul, mai mult adeverează pre dumneata derept și pre carte 
dumnital|e] că iaste bună decăt pre Raț Ișfan, — că în cartea 
d|ujmnlijtai[e] scrie că Rat Ișfan aŭ luat oil[e] toat[e] deplin 
și nu are nici-o pagubă de aici den ţear[ă), de la omleliea, 
nici de la Tohăneani, nici de la oamenii țării noastre, și 
Măria Sa Vod[ă] iar așa adevereaază la Măria Sa Crai. Ce, 
de vei vrea să socotești djujmn[eajta bine, iaste să cunoști 
că DI de folos, Iar cartea lui Raț Ișfan să o soclolteșt[i] 
d|ujmn[eta, că scrie cum paguba lui i s'ati făcut din țara 
noastră, din muntele Berivoescului, și pre aciasta cartea lui 
să cunoaște că iaste deșartă, fie de cin[e] va "hl făcută. De- 
rept aciasta nu mai pune la inema dumnitalje] nici-o scan- 
dălă,, că, avăndu de la cinevaș vr'o nedireptate, și dulanlela 
avăndu dereptate, harnic ești dumneata a te îndirepta, veri 
în ce loc, că acesta nu iaste fiece lucru iușor, să l pue cin[e]va 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRI 159 


în pozinari, ci Destleloare înțelept poate cunoaşte că nu săntn 
ceale strămbe a fi direapte. Și, cu aciasta săvărșindu, mila 
lui Dumnezei fie pururea cu d[ujmn[elta. Pis Mart 19 dni, 
t 7185 [1677]. 

+ Ai dumnitale buni voitori și de aproape vecini: 

'"Iopâăxns März Hozeëiivmoe, Ilie V|e)l Med[eji|nicer], Radul 
Vel Log[ofăt]. 

[V*:] La al nostru bun priiatin şi de aproape vecin, dum- 
nealui jupănul Mihai Herman, de la cinstit|ă] cetatea Brașo- 
vului!..., 


12. 


+ Ghiorghie Banul i Vlăcul Vel Vornic i Hriza Vel Vist., 
Iordache Vel Post., ispravaicii Scaunului Buc[uJreştilor?, scriemu 
cartea noastră de soroc voao, tut|ujror datornicilor carii vet 
fi datori dumnealui jupănului Herman Mihai, care iaste priiaten 
al Mării Sal|e] Domnu nostru şi noao, să căutaţ, în vreame 
ce veț vedea cartea noastră, iar voi să aveț a meargerea la 
Pitari ot Cămpulungu, carii sănt ispravnici acol|o], să stat 
de faț[ă] naintea lor, să s[ă] fac[ă] judecat[ă] cu dumnealui, 
şi, cine ce i-ar fidatori, să-i plătească. Iar carii n'ar vrea să 
asculte de cartea noastră, să meargă, am dat voe Pitarilor 
să trimiţ|ă] oameni de ai lor pre la voi, să v[ă] duc[ă] pre 
fieşcare la judecat|ă], Dr de voia voastră. Și de cătră nime- 
nilea opreaal[ă] să n'aib[ă). Aciasta v[ă] scriem. Iul. 11 d., l 
7185 [1677]. 

Ghiorghie Banul, Vlăcul Vel Dvornic, Hriza V[e]l Vistlier], 
Iordachie Ruset V[e]l Post[elnic]$. 


13. 

Adec[ă| popa Vlad ot Rucăr şi eŭ Vlad Can. ot tam 
scris-am şi mărturisim noi cu sufletele nostre cum să se ştie, 
astă iarnă, cănt. aŭ venit Domnul Har (stc!) Mihaiii cu cartea 
de soroc, să margim la Curte pe[njtru o carte (cariite), ce am 


1 No 640. 


2 No 643. 
3 V, şi nl 13, 


www.dacoromanica.ro 


160 AFACERI DE HOTARE 


fostii dat noi Rucărianii petro o păr[ă] ce au 'vut cu Rap Ișton 
pe[n]tru mu[ajtele Berevoeștilor, şi atulnjci noi nu san tă[m]- 
plat a fi aalt. P enjtru care lucru iată că s'a [tămjplat la 
Simtile [= Siîntilie| de au venli]tă ot Dăl|go]pol, Căpulu[n]gu, 
ne am 'flatii și noi acolo, și mărturisescu eu popa Vlad și Vlad 
Can. gazda în care s'au scris cartea în casa nostră, și o am 
scrisii cu știria bătrănilor, care aŭ mărturisit și la Curte, și 
Sau pus și deagetele, pecum iaste leagea în țara nostră, și 
aŭ pus și deagetele în loc de peceţi; care a vrutu Rap 
Ișton să o facă hiclian|ă]. Şi am mărtu[ri]sit și înnatea Pita- 
riului ! că aŭ cartea dumnealui Harman i deriaptă, iar a lu 
Raţi Ișton noi nu ştim nimic de cartea lui. De aiasta măr[tu]- 
risim noi cu |sujfletele [noajstre. Şi pe[njtru credința ne-am 
pus și deagetele ca să dal criaz[ă], cum e obiciaiul țărăi, 
Pis mța Iul. dnă re, let 7185 [1677]. Ot Cămjpulung]. 

Şi ei popa Vlad. Şi eŭ Vlad Can. 

[Semne de degete.| 

Çi noi Pitarii mărturisim precum au venit dumnealui domnul 
Harman Mihai cu chip de au mărturisit nainte nost[ră]; 
mărturisim, și noi precum au scris mai sus pop[a] ot Rucăr 
şi cu gazda, Vlad. 

Eu, Costandin. 'Avaorăons paptnpò ră ăvyoGey2. 


I4. 

Ghiorghie Banul i Vlăcul V[e]l Vornic i Hriza V[e]l Vist., 
Iordache Viel! Post., ispravnicii Scaunului Bucureștilor’, scriemu 
cartea noastră voan Pitarilor carii sănteț ispravnici la Căm- 
pulungu. Cătră aciasta facem în știre pentru dumnealui ju- 
pănul Herman Mihaiii, care iaste prieten al Mării Salle] 
Domnu nostru și noao. Viindu acolea pentru trebil[e] dumi- 
sale și datorii ce are dumnealui pre la oament aici în țeară, 
voi să căutaț pre la cine ce datorie va avea și, viind acolea 
de faț|ă), să le Geet judecat|ă] dereapt[ă], și, cine ce ar rä- 


1 Ispravnicul, 

3 No 642. 

2 Caimacamt în lipsa luf Duca-Vodă, dus asupra Cazacilor, cu oastea tur- 
cească, 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRI 161 


mănea a fi datori domnealui, voi să stat să apucaţ pre unii 
ca aceia cu strinsoare, să plătească, cine cu ce ar fi datori. 
Și iat|ă] că san făcut şi o carte de soroc la toț datornicii du. 
misal[e), la cine ar avea alte trebi și datorie, să-i sorocească 
să vie să stea de fațlă] naintea noastră. Deci carii n'ar vrea 
să vie cu cartea noastră de soroc, voi să tremiteţ de acolea 
oameni de ai voștrii, să aduc|ă] pre fieștecare datornic Dr 
de voia lor acolea naintea voastră, să le faceț judecat[ă] și, 
precum scrie mai sus, să-i apucaț, cine ce ar rămănea datori, 
să plătească. Aciasta v[ă] scriem. Iul|ie] 12, lt 7185 [1677]. 

Gheorghie Banul, Vlăcul Vel Dvor(nic), Hriza Vlell Vis- 
Uert Iordachi Ruset Vel Post[elnic.]! ` 


15. 
f Io Costandin Voevod bü mlst. gsdnii zem, vlahiiscoe. 
+ Bunului nostru priiaten și de bine voitoriii, dă aproape 

vecin, dumnealui Anăş Mancheș, marel|ej-județ de la cinstită 

cetatea Brașovului, săn[ă:ate şi tot binelle] de la putearnicul 

Dumnezeii pohtim să dăruiască dum[i]tal[e]. Cartea dumital![e| 

ce ne-ai trimis, ne-aii venit, și, dă bună săn[ăjtatea duml[i]- 

ale) înțelegănd, ne-aii părut bine. De altele ce ne scrii 
d|ujmn[eajta, am înțeles. Pentru un Stoică părcălabul de 
aici de la Rucăr, care aŭ venit la noi, de san jăluit pentru 

niște Șcheai de acol[o] de la Brașov, anum[e] Ion Bochici i 

Stoica Boghean i Toader Ţapul, nepot Brincii, cari leaii 

fostu vandut lor nişte berbeci, şi banii nu i-aii fost dat, şi 

am fostu pobhtit pre dumn[elta ca s[ä] aib[ă] direptatle| de 
la d|ulmn[ejta, să i să plătească banii. De care lucru ne scrii 
djujmn[ea]ta cum că acii berbeci i-ai luat de la Șcheeaii 
aceia un Racoș, și acel Racoş nu iaste suptu ascultarea 
dumital[e]. De care adevărat acel Racoș nu va fi suptu as- 
cultarea duml[ijtal[e], iar Șcheaii aceștea, carii scriii mai sus și 
au luat berbecii de la acestu omal nostru, aciia săntu suptu 
ascultarea dumital[e]. Întru care, precum ne pohtești d[ujmn[e]ta 
pre noi, pentru ai djujmitalțe] oamenfi], și, ceal[e] ce s[ă] pot, 


1 No 64r. 


75703. Vol, X. II 


www.dacoromanica.ro 


162 AFACERI DE HOTARE 


au dreptate dă la. noi, şi noi pohtim pre d|u|mn[ejta pentru 
acestu om, ca să aib[ă] de la d[ujmneata dereptate, să i să 
plătească bucatel[e] de la Şcheai ci le-ai luat de la măna 
lui. Iar Şcheai să-ș caute cu cel Racoș care aŭ luat berbecii 
de la dinşii, ca să nu vie de la d[ujmneata făr de judeţ. 
Aciasta, şi mila lui D[ujmnezeii să păzească pre d(u|mn[elta 
cu săn[ă]tate. 

Noem. 6 dni, lt. 7206 [1698]. 

De bine voitoriii d[ujm[ijtalțe]: Zo Costandin Voevod. 

[V°:] + Bunului nostru priiaten și de bine voitorii, de 
aproape vecin, d[u|mnealui jupănul Anăș Mancăş, marel[e]- 
judeţ de la cinstită cetatea Braşovului, cu săn[ăltate să 
s[ă) dea. 

[Pecete mare, rotundă !.] 


16. 


+ Io Costandin Basaraba Voevad bin mlstiiii gspdrii zemle 
vlahiscoe. 

f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, 
marele-judeţ al cinstiti cetăți Brașovului, sănătate și tot bi- 
nele poftim dumitale de la Dumnezeii. Pricina cărții aceştiia 
nu iaste de ali[ă], Gr căt facem știre dumitale pentru cești 
oameni de aici den țara noastră, săteani dela Rutăr, anume 
Stoica părcălabul şi Stoica Dulamă și Radul al lu Radomir, 
că, jăluindu-ni-se ei în căteva rănduri, zicănd că, avănd ei 
niște berbeci de vănzare, i-aii fost tocmit cu bani cu nişte 
aameni de acolo din Ţara Ungurească, anume Ion Boghici 
și Stoica Boghina și Toader Cap, și aŭ fost luat ei berbecii, 
zicănd că le va trimite banii, iar ei de:atunce pănă acum 
n'aii trimis nici-un ban; pentru care lucru de aciasta am 
fost mai scris dumital[e]. Poftim pre dumneata ca să li să 
facă acestor oameni dreptate, să nu fie răbdător[i] de buca- 
tele lor, ce ca să li să scoaţ[ă] banii. Și, viind ei acolo, nici- 
o dreptate de la dumneata oan avut, că banii nu şi i-aŭ luat. 


1 No 356. 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRI 163 


Deci, văzănd noi că rabdă de bucatele lor, şi acolo dreptate 
nu li să face, le-am fost dat voe de aŭ oprit de la frații ay 
acelor oameni ce aŭ luat berbecii, oi de ale lor. Deci veř ști 
dumneata că noi nu i-am lăsat să le vănză, ce le-am porun! 
cit să le ție cu seamă bună pănă la Ispas, socotind că tot 
vor avea dreptate de la dumneata, de-și vor lua banii de la 
oamenii aceia ce le-aii văndut berbecii. Deci de aciasta facem 
ştire dumnitale, și pohtim pe dumneata, de iaste să li să 
facă vre o drepţate ca să-ș ià banii de la cei ce ati tocmit 
cu dănşii berbecii, atunce mai bine va fi, că eï vor da bu- 
catel[e] ce aŭ luat, înnapoi. ar, nefăcăndu-li-să nici acum drep. 
tate, ca să-ş ià banii, să știi dumneata că le vom da voe de 
vor vinde bucatele ce aii oprit. Aciasta, și mila lui Dumne- 
zeii să fie cu dumneata. April 18 dni, lt. 7206 [1698]. 

De bine voitor dumitale: Jo Costandin Voevod. 

[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, 
marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovului, cu sănătate să 
s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă!.] 


17. 


t Io Costandin Basarab Voevod bjiiu mlstiii gspdru zemle 
vlah[i]scoe. 

+ Bunului nostru priiuten şi vecin de aproape, in toat[ă] 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, 
marele-județ al cinstitei cetăți Braș[o]vului, sănătate st tot 
binele pohtim dumitale de la Dumnezeii. Cinstită cartea du- 
mitale ne-ai venit, şi, căti ne scrii dumneata, am înțeles. Pentru 
niste Rucăreanii cari! aŭ fost oprit niște bucate, a unor oa- 
ment de acolo, den Țara Ungurească, ce ne scrii dumneata, 
am înțeles. De care lucru, de vream[e)] ce ne scrii dumneata 
că pe datornicii carii le sănt datori, dai în măna lor, şi 
sănt acolo puș la opreală, — iat[ă] că le-am poruncit să meargă 
să-ș iă oamenii aceia, și ei să dea bucatele ceai oprit. Deci 


1 No 365. 


www.dacoromanica.ro 


16% AFACERI DE HOTARE 


dară, viind ei acol6, le fă dumneata dereptate, aŭ bani să 
li să plătească, cât aŭ ei la acei oameni datorie, aŭ oameni: 
să li s[ă] dea în mănă, să facă ce vor şti cu dănșii; iar să 
nu mai aibă alt val. Că de multe ori ni s'au jăluit acești 
Rucăreani şi, trimițăndu-i acolo la dumneata, nic: dumnea- 
voastră dereptate nu le faceţi, — pentru aceaia s'ai oprit bu. 
catele acealea. Ce acum dumneata dă-le datornicii în mănă, 
şi ei vor da bucatele ce aŭ oprit. Aciasta, și mila lui Dum- 
nezeii să fie cu dumneata. Ap. 19 d., 7206 [1698]. 

De bine voitor dumfi]tale: Jo Costandin Voevod, 

(Ve :] + Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăş, 
mare-judeţ cinstitei cetăţi Brașovului, cu săn|ă tate să s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă !.] 


18. 


+ Cinstite dumneata judeţ Haneş Mangoș din cinstita ce- 
tatea Braşovolui, de la putearnicol D[ujmnezei pohtim du- 
mital{e] săn[ăļtaat[e] şi tot fericetul binele ca sët dăruiască 
dumital[e). Cinstit[ă] scrisoarea dum[ijtal[e] ne aŭ venit, și, 
ce aŭ fost poruncile dumitale, le am înțeles, scriindu ne dum- 
neta, cum că am hi fost luat doi cai ai unur oameni ai du- 
mital[e] pent|rju Ghiorghie meşterul, carlejle au fost tocmit 
să lucrează la măn[ăjstirea dumnelui Stolnecului Mihalcie la 
Bercă?. L-am fost tocmit derept ti 30, și i-am dat tot banie 
deplin; iar el să cre|z] domneta că n'ai șăzut să lucreaze, 
să isprăvescă tot lucrul, ce aŭ fugit și aŭ lăsat lucrul neis- 
prăvit. Streașănile măn[ăjstiriei se foişorul de naintea mă- 
n|ăjstirie aŭ rămas tot neşăndilit[e], iar el aŭ zis cătră dumneta 
că ap lucrat tot. De aciasta iat[ă] că fac ştire dumlijtale, 
ce aŭ fost să lucreaze, şi ce aŭ lucrat, și ce aŭ rămas nelu- 
crate; ce-i dă dumneta poruncă să vie să lucreaze, să ispră- 
vească tot lucru ce aŭ fost să lucreaze; că, neviindu, apoi 
iar vom lua alt[ă] dat[ă) alte trăsure pentru acest lucru. Iar 


1 No 363. 
2 În jud. Buzăt, 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRE 165 


acum caii acește iat[ă| că-i deadem. Ge mila lui Dumnezei să 
fie dumijtalțe de ajutor. 
Iunfie] 4 d., lt 7206 (1698). 
Al dum(iltalle) mai mic şi de bin[e| voitoriii: 
Stoica Oaleş. 
[V*:] Intru onst al măna dumnealui Hangoş Mangos, ju- 
dețului de la cinstit[ă] cetatea Braşovului, cu cinste şi cu să- 
nfă Jtate. 
(Pecete neagră, neînțeleasă!.] 


19. 


+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdni zeml[i| vlah(i|scoe. 

+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toatlă] 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, ma- 
rele-județ al cinstitei cetăți Braşovul. Sănătate şi tot binelle] 
poftim dumital[e] de la Dumnezei. Alta, facem ştire dumi- 
tal[e] că aici înnaintea noastră veni cu jalb[ă] ciastă săracă 
de fămeae, anum(e) Samfira den Cămpullungu, cum că, fiind 
datoare lui Iacob Sasul de acolo de la Brașov, și puindu-i 
şi nește scule zălogi, ia aŭ făcut cum ap putut de i-ai plătit 
tot ce Lan fost, Și, cănd aŭ fost la datul sculelor, auzind că 
i-au perit cărțile, numai ce au tăgăduit că nu i-aii dat atătea 
scule. Și au avut judecată cu dănsul şi la boiariul Domnii 
Noastre Sărban Comlijs(ul], ispravnicul de la Cămpullungu, 
și aŭ şi jurat aciast[ă] fămeae, cum pe căte scule i-ai dat. Şi 
s'au prinsu feciorul lu Iacov Sasulă că, cum va mearge la 
Brașov, îi va da toate sculele; și, deaca aii mersu acolo, nu 
i-au dat nimic, Pentru care lucru poftim pre dumneata să 
i să facă dreptate aceştii sărace cu acel Sas, ca să i să 
plătească, că, nefâcăndu-i-să dreptate, să-i plătească tot, apoi 
să va opri bucatel[e] altor Sasi. Pentru aciasta, şi cu aciasta 
sfârșind, mila lui Dumn[ejzeă să fie cu dumneata. Oct[omvrie] 
27 d., l! 7208 [1699]. 

De bine voitor dumital|e]: Io Costandin Voevod. 


1 No 668, 


www.dacoromanica.ro 


166 APACERI DE HOTARE 


[V*:] Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanäş Mancăș, 
masrel|ej-județ al cinstitei cetăț Brașovul, cu sănlăjtate să 
s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă!,] 


20, 


f Io Costandin Voevod biiu mlstiii gspdri zemli vlah[i]scoe. 

Bunului nostru priiaten și vecin de aproaple], în toat[ă] 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghie Eremie, 
marel[e]-judeţ al cinstitei cetăț Brașovul, sănătate şi tot bi- 
nelle) poftim dum[iltal[e] de la Dumnezeu. Pric|ilaa cărţii nu 
iaste de alt, fără căt facem știre dum[iltalle], că aici la noi, 
jălui cest sărac de om de aici, de ţara noastră, de la Bertea 
cum că, perindu-i 3 vite de iape, și umblăndu-le pe urmă, 
Ş'aii găsit dentr'aceale iape una, la fălnogiul den Satul Lungu, 
şi, găsindu-ș cap de bucate, san cerut să i să dea bucatel[e] 
ce Lan perit, și el n'a vrut să le dea, ce aŭ tăgăduit. De care 
lucru poftim pre dumneata vecineaşte, să-i faci dumneata de- 
reptate, să i s[ă] dea bucatel[e] săracului, căci că și noi, cănd 
să întămplează de vin oameni de ai dumneavoastră la jude- 
cată, le facem dereptate, Că, neavănd săracul dereptat[e), să 
i să dea bucatelţe], apoi vom putea face întralt chip. De 
aciasta poftim pe dumneata, și fii dumneata săn[ă|tos, 

Fev. 13, lt 7208 [1700]. 

De bine voitor dumlijta[lej: Jo Costandin Voevod. 

[V*:) t Bunului nostru priiaten și vecin de aproaple], în 
toat|ă) vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghie 
Erimie, marele-județ al cinstitei cetăți Braşovul, cu sănătat[e) 
să s[ă] dea. 

(Pecete mare, rotundă?,] 


21, 


+ lo Costandin Voevod bj. mist, gsdni zemllel vlahiscoe. 
f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 


1 No 374. 
2 No 376, 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRT 167 


vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echt Ghiorghe. 
marelfej-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătat[ej și tot 
binele pohtim dumital[ej de la Dumnezei. Cu aciasta facem 
știre dumital[e] pentru cest sărac de Dragoslăvean, anum[ej 
Comani, de care am mat scris dumiijtal[e) a într'alt rănd, 
că, avănd el un văr, și slujind văru-săăla un neamişu acolo, 
i s'au întămplat de ai fost murit acolo, și, rămăindu-i nește 
oi, i le-ai luoat dumneata. Pentru care şi dumnealui cinstitul 
şi credincios boiariul nostru Radul Comji|s Golescul, cănd aŭ 
fost acol[o] la Brașov, aŭ zis dumital[e] ca să i le dai; dum- 
neata ai zis că nu le vei da, că Dragoslăveanul acela au fost 
Rumăn acelui neamiş. Pentru care lucru, vei şti dumneata că 
San dovedit lucrul foarte bine, şi mărturisescu preoți şi va- 
meșii den Dragoslavel[e], și alți săteani toţii, cum că acest 
Dragoslăveani iaste rudă a celui ce au murit, și acel ce au 
murit, n'ai fost iobagiii neameșului, — că Rucăreanii și Dra- 
goslăveanii nu săat iobagi nemănu: aici în țara noastră, ne- 
cumii să fie neameșilor den Ardeal. Ce poftim pre dumneata 
iarâşii, să faci ca un vecin bun, să să dea bucatelle] la măna 
Dragosloveanului acestuia ; că, de nu i să vor da, să ştii 
dumneata că i să va da voe de va opri bucate de ale Bra- 
șoveanilor pentru bucatel[e] acealea. Aciasta, şi mila lui D ujm- 
n[e]zeă să fie cu d[ujmn(eajta. Oct. 11 d., 7209 [1700]. 


De bine voitor dumn[ijtal[e] : lo Costandin Voevod. 


[V°:] f Bunului nostru priiateni și vecin de aproape, în 
toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echil Ghior- 
ghe, marel|e]-judeţ al cinstitei cetät Brașovul, cu săn[ăjtate 
să. s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă !.] 


22. 


+ Cinstitului al nostru bun și adevărat priiatin, dumnealui 
jupăna Fechil Ghiorghie, marele-judeţ al cinstitii cetăț al Bra: 
şovului, dumitale cu sănătate mă închin, și rog pre putear- 


1 N° 377. 


www.dacoromanica.ro 


168 AFACERI DE HOTARE 


nicul D(ujmn[ejzeii ca să păzească pre dumneata cu bogat[ă] 
mila Sf[i]nţiei Sali. Pric[i]na scrisorii nu iaste de alta], Gr 
numai, întăi, a cerceta de a dumitale bună săn[ăjtate. Și, cu 
aciasta, fac știre dumitale pentru cest Dragoslovean, carele, 
murind văru-săă, i-ai rămas oile acolo; pentru carele mi i-ai 
fost zis dumneata ca să adeverezu: iaste cu adev[ăjrat Dra- 
goslovean aŭ ba. Deci eü, viind pen Rucăr, pen Dragosla- 
vellel, am chiemat pe ot săteanii, înpreuu[ă] cu popii, și i-am 
întrebat, și așa ai mărturisit cum că cu adevlălrat iaste 
Dragoslovean de baștină, iar nu vinetic dentr'alt[ă] parte 
venit. Şi încă mi-aii arătat și temeiul casii lui și moșiile ce 
are, de leam văzut, și aşa, dovedind că cu adev[ărat iaste 
Dragoslovean, am spus şi Măriei Salle] lu Vod[ă] ce iaste 
poveastea lui, și Măria Sa aŭ scris dumitale[e] ca să i s[ă] 
dea vitele. Ci dumneata porunceaște ca să nu i s|ă] mai 
oprească bucatel|e], că-i ajunge de cănd treapădă. Care poci 
să zic că, de cănd umblă, va f[i] și chieltuit preţul acelor vite. 
Iar acei neamiș, de ap altă judecată cevaș, va cerca pe Măria 
S[a] Vod[ă], sis vor afla direptate. Că n'ai fost nici-un om 
de ai dumneavoastră, carele să aib[ă] întrebăciune cu de ai 
noștri oameni, și să ous fie aflat direptate; de dumnealor, 
de aŭ alt ceva, să-ș cearce, S vor afla direptate. Iar vitele să- 
racului să nu să mai oprească; că acesta, cunoscăndu-ș drep- 
tatea, poate că va+opri bucate de la oameni de acolo. Ci aș 
vrea ca, căt voi fi spre aciastă parte de loc, să nu să facă 
trăsuri! de spre o parte spre alta, ca să avem vorbe de în- 
potriviri, ci să fim cu priiteşug dirept, și Destecarele să-ș 
afle dreptatea, atăt ai noștri la dumneavoastră, căt și al dum- 
neavoastră la noi, Ci, socotind cu bună adeverinţă că acest 
om are direptate ca să jà aceale vite ale văru-săii, iat[ă] 
că de iznoav[ă] iar vine ca să-ș afle dreptatea de l[a] dum- 
neata. Ci pentru aciast[ă] pricină rog şi eŭ pe dumneata ca 
să nu s[ă| mai întoarcă neîndreptat, că el, as putea lăsa ce 
iaste al lui, să piarză, nu va putea fi. Și cu aciasta iar pă 


3 Alt cuvint pentru opriri. 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRI 169 


acelaş H{ristoļjs Dumnezeu rog ca să fie pururea cu dum- 
neata. Oct. 14 dni, It 7209 [1700]. 

Al dumitale la tot binel[e] voitor și gata spre slujbă: 

R. Golescul !. 

[V*:] Cinstitului al nostru bun și adev[ărat vechiii priiatin 
dumnealui jupănul Fechil Ghiorghe, marele-judeţ al cinstitii 
cetăți a Brașovului, cu cinste să să dea. 

|Pecete neagră cu leul ținînd sabia în mînă și inițialele : r. g.2.] 


23, 
+ Io Costandin Voevod big mist. gsdnii zemlie Vlabhiia. 
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitori, dumnealui jupănul Andreiaș Răitel, 
marelleläudet al cetății Brașovului, sănătate și tot binele poftim 
dumital[e] de la Dumnezeu. Cu aciasta facem în știre dumi- 
tal[e] că aici la noi aŭ venit cest sărac de om anumlel Prä, 
țilă den Cămpul lungu, de au făcut jalbă, zicănd cum că, 
luînd tată-său niște negoț de la un Sas de acii den Brașov, 
anum(e) Pătru Bogatul, drept 45 de florini, și dentr'aceşti 
bani aŭ dat tată-săii florinți 35 bani gata, și Lan rămas flo- 
rinți 10. Apoi, murind Sasul acela, Lan dat pre seama altui 
Sas, nepot al lui, și Sasul acela l-aii apucat de Lan luat 34 
de florinți şi un sac cu nișt[e| unealte, tot pentru acei 10 flo- 
rinți, şi el nu să ştie mai mult dator decăt zeace florinţi. 
Pentru care lucru poftim pre dumneata să-i faci judecată cu acel 
Sas dennaintea dumitale), și, de va fi așa precum să jă- 
luiaște, să aibă de la dumneata dreptat|e] ca să i să întoarcă 
ce i s'aŭ luat mai mult înnapoi, să nn mai vie cu jalbă. 
Aciasta acum, și mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. 
Dichemvrie 8 d., lt. 7210 [1701]. 
De bine voitor dumitale : 
Jo Costandin Voevod. 
[V°:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumisale jupănului Andreiaș 


3 Ispravnic de Cimpulung; v. maf departe, § 1V. 
2 No 680, 


www.dacoromanica.ro 


170 AFACEBI DE HOTARE 


Răitel, marele-județ al cetății Brașovul, cu mult|ă] sănătate să 
să dea. 
(Pecete mare, rotundă 1.] 


24. 


+ Io Costandin Voevod bj. mist. gsdniă zeml. vlahi]scoe. 

+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreaș Reiter, 
marel|ej-judeţ al cetății Brașovul. Sănătate și tot binel[e] 
pohtim dumitale de la Dumnezeii. Cartea dumital[e] oe ag 
venit, și de a dumital|e] bună sănătate ne-am bucurat. Alalte 
ce ne-ai scris dumneata, pentru acei vecini al dumneavoastră, 
de jafurile ce fac și pe ct ai prădat de le-aii luat bucatele, 
am văzut, şi ne pare foarte răi. De care lucru nol aciasta 
nu vom îngădui, mai vărtos căci aŭ călcat hotarul țărăi 
noastre; ce iat[ă] că am trimis omul nostru la cine iaste 
mai mare pest[e) aceia, și i-am scris ca să întoarcă săracilor 
toată paguba ce li san făcut; că, de nu vor da cui ce au 
luoat, am învățat pe omul nostru să-i zică că apoi noi vom 
găsi de vom luoa mai mult; ce să nui pară rău. Iat[ă] că 
am trimis și cățva slujlijtori la munți, să păzească ca să 
nu-i mai lase pe unii ca aceia să să tinză și să mäi facă ce 
aŭ făcut. Și iar, ce va fi pen putinţa noastră pentru folosul 
și ajutoriul dnmneavoastră, nu ne vom apăra a nu face. 
Aciasta, și mila lui Dumn[ejzei să fie cu dumneata. lun. 9 
d.. lt. 7212 [1704]. 


De bine voitor dumital[e): 
Jo Costandin Voevod. 


[V*:] Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiaș Reitel, 
marel|e)-judeţ al cetății Brașovul, cu săn[ă]tate să s[ă] dea 


[Pecete mare, rotundă? | 


1 No 3ăz, 
> N° 390. 


www.dacoromanica.ro 


OPRIRI 11 


25. 

+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zeml. vlahiiscoe. 

+ Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Fechchel, 
marelejudeț al cinstitei cetăț Brașovul, sănătate și tot binele 
pohtim dumitale de la Dumnezeii, Alta, facem știre dumi- 
tale pentru acest preot anume] popa Savul de la Cămpul 
lungu, că l-au fost prădat niște Şcheai de acolo, de la Braşov, 
anume Iosif și cu frate-săii Palco, de i-aii luoat bani gata 
tl, 53, şi alte tărguialele ce ap avut, şi au fost venit de ni 
S'aii jăluit în doao rănduri, şi i-am fost făcut cărți la co- 
mendantul de acolo, de l-am pohtit ca säi facă dreptate. Şi 
dumnealui comendantul l-au fost dat pe seama răposatului 
Andreiaş Reiter ce era județ, ca să-i facă ispravă cu acei 
oameni; și tot aŭ umblat purtăndu-l den zi în zi, și nici-o 
dreptate nu i-ati făcut. De care lucru iat[ă] că lam trimis 
acum la dumneata, și ca pe un bun priiaten al nostru te 
pohtim să-i faci judecată cu acei Scheat, și să aibă de la 
dumnlealta dreptate, ca să-i plătească şi banii și alt tot ce 
i-ai luoat, că vom mulțumi dumitale, Iar, de nu să va isprăvi 
nici acum nimic, poate fi că ne va căuta a porunci să să 
oprească bucate de ale Șcheailor ce sănt aici în țară, ca să 
nu rămăe acest preot prădat şi păgubaș pe bună dreptate, 
Și, cu aciasta sfărșind, mila luy Dumnjejzei să fie cu dum- 
neata. Fev. 1 d., lt. 7215 [1707]. 

De bine voitor dumitale : Jo Costandin Voevod. 


[Anexă :] 

+ Să știe la Goapăc dator florinți I0. 

La Blos Born 17, 

La fratele Gherghe dator florinţi 14; la Stănimir Pătru au" 
rămas să dea florinți 15. 

Să aibă să s|ă] dea aciastă scrisoare în mäna fonogiului ca 
să s[ă] scoaţă aceşște ban, iar, care nu va vrea ca s[ă] dea, 
să ştii că vom luoa la Tărgovișt(e] pe car[e] vom putea găsei, 

+ Și la Bronoaei, car[e] măncă locul frățene-săii, să aibă a 
darea florinți 15. 


www.dacoromanica.ro 


172 AFACERI DE HOTARE 


f Eu Ion Răduuţul den Ghenbav. 

f Ei Alba, soțiia lui Ion. 

Aşa ne rugăm dumnevostră ca s[ă] să scoață aceșște banfi]. 

[V° :] Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănului Ghiorghe Fech- 
chel, marele-județ al cinstitei cetăți Brașovului, cu săn[ă]- 
tate să să dea. 

[Pecete mare, rotundă !.] 


26. 


+ Io Costandin Voevod bj. mist. gspdrii zeml. vlahiscoe. 

f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitorii, dumnealui jupăni Barteș Seuler, 
marele-județ al cinstiti! cetăți Braşovu. Sănătate și tot binele 
poftim dumitale de la Dumnezeu. Alta, facem dumitale în 
ştlijre că acii înnaintea nostră să jăluiră aceşti săraci de 
oameni, anum(e| Dragomir i Drăgulin ot Chioajde, cum că 
ai fost văndut de la caslejie lor 4 boi unui Ungur Săcui, 
anum[e] Venedict den Bitfalăii și cu soţiia lui, şi, dupe ce 
iaŭ văndut, ducăndu-i în Țara Ungurească, la casa lor, aŭ 
trecut un an, și tocma peste un an saii sculat un Sas den 
Braşov, de s'aii făcut conoscător acelor boi, zicănd că sănt 
ai lui, şi Lan luoatde la Unguri. Deci Ungurii, văzănd că le 
jà Sasul boi, aŭ venit la acești oameni de i-ai apucat, şi le-ai 
făcut mult necaz, năpăstuindu-i că le-aii văndut bucat[e] de 
furat, și, de multă nevoe, aii plătit 2 boi cu bani, și, pentru 
alți 4 boi, le-ai luoat alți 4 boi; și ei, ştiindu-s[ă] oameni 
drepți, ai jurat în 2 rănduri cu 12 oameni cum că aii văndut 
ale lor bucate dreapte; și aŭ rămas și cu jurămăntul și cu 
bucatele luoate. Deci acum, viindu înnaintea noastră cu mare 
jalbă, zicăndu că vinovați în hoție nu să știi, ce dreapte 
bucate ale lori aŭ fost acei boi ce aŭ văndut, precum zicii 
că, de nu să vor creade cu 2 jurămănturi, sănt bucuroși să 
jure și a treia oar[ă] cu sufletile lori, că n'aii fost bucate de 


1 No 401. 


www.dacoromanica.ro 


JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 173 


furat, şi, arătănd cu multe obide dreptatea și prada lor, noi 
ce să le răspundem Dr decăt noi la dumneata-i trimisem, 
ştiindu că dumneata cu judecata dreaptă] le vei descoperi 
bucatele, să nu rămăe prădaț pentreg. Căci și acel Sas ce 
aii luoat boi de la Unguri, cu atăta numai să face stăpăn 
boilor, căt zice că-i cunoaşte că săntu den cireada lui, fiind 
vite strănse de ceradă. Dar vită cu vită îș seamănă. Și 
acești oameni, nu odată, ce de doao ori aŭ jurat, și pohtescu 
să şi mai jure că sănt dreapte bucatele lor. Dar, afară den 
jurămănt, dupe obiceaiul legii noastre, nu trebue să să mai 
necăjască săracii ; ce pohtim pe dumneata, ca pre un bun 
vecin al nostru, să-i judeci în dreptate, fiind și Sasul și Un- 
gurii aceia de faţă. Şi, de carea cumva jurămănturile ceale 
de'ntăi ale acestor oameni nu să vor ţinea în seaam[ă|, pot 
să și mai jure că eisăntu bucuroși, și, mai jurăndu dumneata 
pă dreptate ca să dea Sasul boii Ungurilori, și Ungurii să 
dea boii oamenilor ce aù luoat; că, de nu le să vorii face 
dreptate, ca să li să întoarcă ce le-aii luoat, poate fi că să 
va face niscai trăsuri, ca să nu rămăe săracii păgubași. 
Aciasta, şi mila lui Dumnezeu să fie cu dumneata. Noem. 24 
d., lt. 7217 [1708]. 

De bine voitorii dumitale: 

Jo Costandin Voevod. 

[V°:] Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, dum- 
nealui jupănului Barteş Sauler, marele-judeţ al cinstitei cetăți 
Braşovului, cu sănătate să s[ă] dea. 

(Pecete mare, rotundă !.] 


III. judecăţi dezbătute. 


Alte afaceri de hotar intră în categoria judecăților. Vinovaţi 
de fapte rele, datornicii cari nu voiau să plătească, oamenii 
vicleni cari căutai totdeauna locul unde ar putea stoarce mai 
bine o hotărire potrivită cu interesele lor, strămutaii Scaunul 
de judecată. Braşoveni saii supuși ai Brașovului mergeaii la 
judecata lui Vodă, saii oameni domneşti cereaii «dreptate» de 


No At, 


www.dacoromanica.ro 


174 AFACEEI DE HOTARE 


la județul din Brașov. Unii schimbaă pe rind un Scaun cu 
cellalt şi se jucaii cu hotăririle pentru a mai zăbovi şi a cîştiga 
prin această zăbavă. 

Nu era o regulă în ceia ce priveşte tribunalul înnaintea că; 
ruia trebuia să se înfățişeze cause/e mixte, procesele între 
Braşoveni şi Romiîni. De obiceiii, se ținea samă însă de locul 
unde se află, în momentul deschiderii acţiunii, lucrul în des- 
batere. Astfel, dacă e vorba de un cal vîndut în ţară, dacă 
se face judecată pentru un munte de dincoace de graniță, Dom- 
nul cerea ca el să hotărească, în Divanul săi. 

Cînd, din acest Divan, pornia o hotărîre şi acel care era 
atins de dinsa, partea care pierdea, se aa la Saşi, se cerea 
de la aceştia extrădarea pentru plata datoriei sai facerea 
pedepsei. 

În sfirșit, alături de judecata domnească, supușii Brașovu- 
lui sînt supuși une ori judecății negustorilor saii, în casuri 
cind trebuie jurămint, judecății Mitropolitului. 

În veacul al XVIII lea chemarea la judecată a străinului 
se făcea printr'o citație în toată forma, și una din aceste ci- 
taţii a fost păstrată, din fericire, așa încît o putem întrebuința 
pentru luminarea acestui capitol din viața de odinioară. 


1. 


[Matei-Vodă către marele-judeţ Mihai.] Să ver întreba dintr'- 
acoacje] duĵm]n[e]ta, cu mila lu Dumnezeă şi cu norocul cin- 
stitului Împărat săntem întru bun[ă] săpfijtate. Iar, de alta, 
facem ştire dumnetal|e], ca unui priiatin şi vecin de aproape, 
pentru sluga noastr[ă] Vintilă Vătah, că vine acii la dum- 
nlelta pentru o datorie ce are la Costandin și la Nicula Pitar, 
nește oi. Derep[|t] aciasta, pohtim pre dumnlejta să-i fac[i] 
dereptate şi judecat[ă], să i să plătească bucatel|e], cum facem 
şi noi judecat(ă] oamenilor dumneavoastră aic[ij,—să n'aibă 
val. Că destulă vream[e] iaste de căndu așteaptă; iar, să nu-i 
ver fac[e] judeţ, să-ș ià bucatele de la ei, de acolo, el poate 
că va găsi bucate aic[i], de va lua pentru bucatelje) lui. Iar 
maï bine arii fi să-i plătească cu bine, decăt să între și alții 


www.dacoromanica.ro 


JUDEGĂŢI DEZBĂTUTE 475 


în glăciavă pentru el. Aciasta scriii, şi pohtescu pre dum- 
n[ejta. |Tirgovişte, Ianuarie 10, 7152 [1644]. | 

INS: Adresa slavă.| 

(Pecete mare!.] 


2. 


|Matei-Vodă către marele-judeţ Mihai.) Cătră aciasta dau 
ştire d[ujmnetale că aici] înnaintea noastr[ă] venit-aii cest sărac 
de aicți], de sat de Pietroșița, anume Drag(ojmir, ot sud 
Dăm[bovița], de aŭ jeluit şi aŭ spus cum ș'aii aflat în oile a 
unor iobagi aï djujmnetale, în oile Iugăi şi ale lu Stan, 2 
miei sugari, şi Lan fost întrebat în doao-trei răndure de acei 
miei, să-i spue, şi tot n'aii vrut să-ispue, pănă aŭ luoat miei, 
de Lan dus la mumănile lor, de şi Lan cunoscut oile miei. 
Apoi Andronie Vornicul, care aŭ fost judecătoriii lăsat aic(i] 
la Scaun, deac'aii prinsu de veaste, el i-aii prădat, ca pre nește 
oameni răi. Dech) Iuga şi Stan n'aii vrut să vie înnaintea 
noastră la Divan, de să le facem judecată cum va fi pre 
direptate, şi săntu de atunce 8 ani. Iar, căndu iaste acuma, 
se apucă Stan și Iuga de Dragomir, și-l trag de atăta vreame să 
vie aciia înnaintea domnetale, şi nu se poate răposah (pznocak), 
şi n'aă vrut să-ș caute de atunce. Derept aceaia nu se cade 
să învăluești dumneta săracii noștri, că aŭ vrut să-ş întreabe 
de atunce, că aic[i] în ţeară se-aii făcut acel furtişag, iar loru, 
de le va părea cu vre o strămbătate, iar dumneata să-i tri- 
mett aic[i], să stea de faţ[ă] toți depreun[ă]. Dec[i], cum i va 
ajunge leagea și judecata şi Divanul, face-li-se-va judecata, 
cum va fi pre dereptate; iar acest sărac al nostru să n'aibă val 
și băntuial[ă] de spre d[ujmneta. Aciasta fac ştire dumnetale. 
[Ianuarie 20, 7152 (1644].] 

[Pecete mare, rotundă?.] 


3. 
[Matei-Vodă către judeţul Mihai.] Cătră aciasta facem ştire 
djujmnţi]tale pentru răndul lui Vaslijlie Sărbjul] ot Necopoe, 


1 No 324. 
3 N° 339, 


www.dacoromanica.ro 


176 AFACERI DE HOTARE 


că aŭ avut mult[ă| pără cu frate-săii Iovan naintea Divanu- 
lui, pentru multă pag[u]bă ce-ai avut Vasli]lie de cătră frate- 
săi Iovan. Deci i-am trimis Domnia Mea și la neguţtori de 
i-au socotit și me-aii (sc) luoat sama, tot pre amăruntul, de 
toate lucrurii[e] lor, şi Lan dat neguţtorii pe Ivan platnicu 
frăți[nel-săi lui Vasilie, cu zapisul de măna lor, de judecat[ă], 
şi cu cartea noastră, făcută pre zapis, duplă] judecata lor. 
Iar apoi, dup[ă] aceaia, iar ai venit naintea noastră, la Divan, 
şi aŭ căzut Iovan platnic frăţine-săii lu Vasi]lie, și l-am pus (şi 
l-am pus) pre Iovan și la închisoare ; iar apoi el ș'aii luoat zi păn 
la Boghiavlenie, cum să vie să-i plătească bucatel[e]; iar el n'a 
venit. Dup[ă] aceaia san mai pus zi şi de 'nnaintea dreg[ă|- 
toriului nostru jupan Drag[ojmir Vel Dvornic, cănd l-am tri- 
mis Domnia Mea sol la Măria Sa la Craiă, şi la Belgrad, 
și în Braşov, și tot au rămas Iovan de zi și de menciună. 
Derept aceaia, poftim pre d|ujmn[ejta, ca pre un bun priiaten 
și vecinii de aproape, să-l dat d[ujmnlea]voastră, să l aducă 
aici, şi cu Sfatul de'npr|e]ună, ca să-i plătească bucatele|, 
dup[ă] cum i se-aii rumtu judecata de aici, de la neguţtori, 
și mai mult val să nu-l mai poarte. Aciasta pohtim pre 
d[ujmn[ejta. |Tîrgoviște, Martie 6, 7152 [1644].] 
[Pecete mică!.] 


4- 

[Formulă slavonä.] Alta, să vii pohti domn[e]ta și de săn[ăta]- 
tre Mării Sal[e] Domno nostru, iastea Mărie Sa săn[ă tos şi întru 
bun[ă] pac[e). Așijdire și noi încă ne aflăm cu săn[ătajtre. Cătră 
aceasta, facem știre domn[ejtal|e) pentru răndul lui Vasilie cu 
fratea-său, că aŭ fostu avut pără naintea Mării Sal[e) Domno 
nostru pentru datoriia ce are Vasilie la frate-săii: într'aceia 
Măriia Sa Lan dat pre sama neguţ[ăltorilor de le'i luoat 
sama, şi aŭ rămas datoriii fratel[e] lui Vasilie, și l-ai băgat şi 
în pușcărie, Iar, cănd iastea acum (acum), a venit acii de umblă 
altă hitlenie. De care lucru, fiind și tămblăndu-nea și noi la 
acè judeca![ă), și știm cum seaii dat platnic, facem ştire 


1 No 338. 


www.dacoromanica.ro 


JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 177 


domniat[ale] să hie în opreală și la vamăș, Dän vom veni noi 
de la Mărie Sa Craiii. De acesta fac știre domn[eltal[e], amin, 
Pis Ghen(arie) 15 d. 

[V°: Adresa slavonă către județul Mihai. 

[Pecete brună, ruptă. — Toată scrisoarea e de mina lui 
Dragomir!.] 


D 


[Formula slavonă.] Pac[e] și săn[ă ]tate pohtim și tot binele să-ţ 
dăruiască dumnital[e]. Alta, fac știre dumnital[e) pentru răndul 
lu Vasilie, cum aŭ avut multă pără cu frate-săii Ivan naintea 
Divanului, pentru multă pagubă ce aii avut Vasilie de la frate- 
săi Ivan. Deck, Zap trimes Domnu nostru la neguţători, de 
Lan socotit şi le-aii luoat sama pre amăruntul de toate lu- 
crurile lor, dă Lan dat neguțlăjtorilor pre Ivan platnic fră- 
ţine-săii lu Vasile; cu care se-aii dat însușu Ivan platnic, 
cu ce scrie în zapisul neguţ|ătorilor și în cartea Domnu 
nostru de judecată. După jud|ejcata neguţ|ăltorilor, aŭ venit 
iar la Divan, ce Lan aflat leagea să aibă a plăti Ivan lu Va- 
silie ; ce aŭ pus și la închisoare. Deci san cerșut Ivan zi 
păn la B|o]goiavlenie ca să vie să plătească; iar el nu ap 
venit. Deci, căndu m’aŭ trimes Domnu nostru sol la Măriia 
Sa Craiii, el se-aii prinsu în Belgrad și în Brașov cum va 
veni în ţară. Deci el nu aii venit să plătească, ce au rămas 
de toate cuvintel[e] mincinos. Dereptu aceae, pohtescu și 
rog pre dumneata, ca pre un bun priiatin și vecin de aproape, 
să-l trimeateţ să vie în ţară saii să-i plătească, mai multu 
val să nu umble la judecat[ă], de în ţară în ţară. Aciasta 
mă rog dumnitalțe]. lar, ce va fi porunca dumnitalțe], aici 
la Domnu nostru, noi vom fi gata a sluji dumnitale. Să fii 
dumneata săn[ăjtos wr ypuerk [= de la Hristos], amin. Pis 
M[alrtie] 5 dni. 

Bun priiatin dumnital[e] : Dragomir Vel Dvornic. 

[V°: adresa slavă.] 


1 No 571. 


75703. Vol. X, 12 


www.dacoromanica.ro 


178 AFACERI DE HOTARE 


[Pecete brună, cu inscripția: [Aparo]mnpS Banu [Akopnnk] 
și semne neînțelese!.| 


6. 


[Matei-Vodă către Mihail Eötvös ] Alta, scrisoare ce ne-ai 
trimis dumneata pentru cel cal, înțeles-am de toate. Scriindu- 
ne dumneata cum să vie acestu dărăbanțu al nostru acolo, 
să-ș caute lucrul, dec[i] dărăbanţul nostru sau fostu pus zi 
cu oamenii dumneavoastră, și aŭ fostu mersu dărăbanţul [l]a 
zi, să-ș caute lucrul, de aŭ făcut atăta cheltuial[ă| și atăta 
treapăd ; iar oamenii dumneavoastră nai venit la zi, cum 
le-ai fostu tocmeala şi sorocul, ce aŭ trepădat acestu dără- 
banțu al nostru numai așa. De care lucru acum săntu și 
ceaste zile mari; deci nu va putea veni. Ci se cade acum, 
deaca n'aŭ vrut să vie oamenii dumneavoastră la zi, căndu 
[aŭ] mersu dărăbanțul nostru acolo, acum să vie oamenii 
dumneavoastră .aicți], că vor avea judecată direaptă, ca ali 
la dumneavoastră. Aciasta fac ştire dumnitale. Să but dum- 
neata săn[ă]tos wr ye [= de la Hristos], amin. 

[7152 [1644], Aprilie 14.] 

[V°: Adresa slavonă către «Mihail Eotveș».] 

[Pecete exagonală de ceară roșă?.] 


7. 

[Matei-Vodă către județul Mihai.] După aciasta, facem știre 
dumnetal[e], ca unui bun priiatin și de aproape vecin, pentru 
cești săraci de oameni de aic|i], din țara noastră, din Ru- 
cării, anume Stanciul și Stoica Țeațiul, că aŭ venit aic[i] na- 
intea noastr[ă], de s'aii jăluit și aŭ spus cum aŭ fost cum- 
părat o iapă și, [să] er dumneta, de la un Sasi din Räj- 
novii, anum[e] Hanășii, de cătăva vream[e]. De[ci], apoi nu san 
mănat vrea|me) mult[ă], ci acești săraci de oameni ai noștri 
S'aii sculat de ap văndut acea iapă, iar aic[i] în țara noastră, 
în oraș, în Cămpul-Lungii unui om anume Barbul. Dech 


1 No. 543. 
2 No 333. 


www.dacoromanica.ro 


JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 179 


acest om iar o aŭ ținut cătă va vreame. Deci] de la acest 
om San aflat iapa de furat, a unor Dean aï noştri; ce 
acuma aŭ rămas acești săraci ai noştri cu atăta pagub[ă] 
şi prad[ă], că le-ai luoat Țiganii 1 cal, şi 1 iap[ă], şi bani 
gata ug. 12, făr[ă] alt[ă] cheltuiai[ă]. Dech! pohtescu pre 
dumneta, ca pe un bun priiatin, deaca vor veni aceşti să- 
raci] aciia la domneta, să aib[ă] judecat|ă] dereaptă cu 
Sasul, să li s[ă] plătească bucatel[e] şi prada ce s'ati prădat 
pentru dănsul, căci i-ai fostii văndut bucate reale. Iar, de 
nu va vrea să plătească, să vie Saşul înpreunlă) cu oamenii 
noștri, aici, să se înpreune ott, şi să stea de faț[ă] naintea 
noastr[ă], să se adevereaze acest lucru într'un chip, — că nu 
poate să fie săracii noștri cu atăta pagub[ă]. lar, de nu va 
vrea nici să plătescă, nici să vie să stea de față], să ştii 
dimneta că să vor opri neşte bucate aici în țară, pentru pa- 
guba lor. Aciasta scriem şi facem ştire dumnetal|e]. [7157, 
[1649], Aprilie 28.] 

[V°: adresa slavonă.) 

[Pecete mică, ruptă!.] 


8. 


La al nostru cinstit şi prea-iubit bun priiaten şi de aproape 
vecin, jupan: Mihai, județul-cel-mare dentru cinstită cetatea 
Braşovului, pohtim de la mlijl[ojstli]vul Dumnezei säit dä- 
ruiască dumital[e] multă sănătate şi bună pacle], .înpreună 
cu toat[â] cilnjstită casa dumnital|e]. Cătră aciastă facem știre 
dumnitale, pentru răndul acestui om al nostru Bonciul Vă- 
tahul, că are să-ş întreabe naintea dumnitale] cu nişte oa- 
meni den ţara dumneavoastră, cu Ion Burton, și cu Frățil[ă), 
şi cu Reanţea; care oameni zice Bonciul, că i-aii furat niște 
iape, si aŭ mai venit naintea dumnealui priiatenului nostru 
jupan Hrăjilă] Cristo, judetul cel bătrăn, şi Lan făcut dum- 
nealui peceate ca să-l chiiame la leage, iar ei oan mersy de 
faț[ă]. Derept aceaia, pohtim pre dumneata, că iară vine aciia 
la leage, ce să-i chiiame, să fie de față, să-i ţii dumneata 


1 No 341. 


www.dacoromanica.ro 


180 AFACERE DE HOTARE 


leage direaptă, să nu-i piiară bucatele. Aciasta pohtim pre 
dumneata. M[i]l[o]st[iļvul Dumnezei să dăruiască, această 
puţină scrisoare a noastră să afle pre dumneata săn[ă]tos 
wT ya =de la Hristos], amin. Fev|ruarie| 3. 

T Bun preiaten dumnetal[e] : Hrizea Vel Dvornicl!. 

[V*:] În cinstită măna a bun priiatenul nostru jupan Mihai, 
județul cel mare dentru c|in]stită cetatea Brașovlullui, cu 
cinste să sā dea. 

[Pecete verde, peste hirtie, cu un leă în scut şi literele r. r.2.] 


Q. 


+ De l[a] mfi]! ojstivul Dumn[ejzăi cu bucurie scriem la 
al nostru cinstit și dă mlijl[olstivul Dumn[e]zăŭ dăruit părin- 
tele nostru mai mare, jupan Mihaiă, marel[e] județ, domnul 
dintru cinstit[ă] cetatea Braşov[u]lui. Pohtim pre mlijl[ojst[i]vul 
Dumnăzăii să dăruiască mult[ă) săn[ăJtate duml[ijtale și bun[ă) 
viiaț[ă], împreun|ă| cu toat[ă] cinstit[ă] casa dumnital[e)] şi 
a tot Sfatul. Iar dă la noi plecat[ă] închinăciune, cu libov 
curat. Alta, facem ştire dumnliltal[e], pentru răndul acelor 
hoţi, anum[e| Ion Bătoi şi Reanţea și Frăţilă), dă cin- 
stit|ă] porăncă, cu scrisoarea care ne-ai trimis dumn[ealta, 
înțeles-am, ci firar aflatu-să și alți căţva păgl|ulbaș, de arii 
fi venit pentru dănși; el iar aşa dăgrab[ă) naii puțţut veni; 
iar marfa noastră tot ei o a petrecut,—că să află oamen[i] 
dă i-ai văzut de faț[ă] cu iapele meale, şi, deca le-ati luoat, 
aŭ plecat pre la Teșilă, şi aŭ mersu la Manea Stupariul, de 
aŭ dat a să tocmi cu dănsul, să i le vănză. Iar fămeae-sa, 
anum[e] Drăguna, nu Lan lăsat, — că puteare'ș scoate eŭ măr- 
turie și den țara dumnevoastră; dar leagea nu iaste vadoicul, 
ci ne colăceaște să se vădească dă Ga, Iar, dă vă vai (szc) 
lucru făr dă păcat, nimic dă nu-m vor plăti bucatele meale, 
sai să le scoaț[ă] dă unde] le-aii dat, ei tot să aibă peire, 


1 Asupra căruia, Mare-Vornic al lu! Mater-Vodă, v. articolul miei în 
Literatură şi artă romînă, IV, pp. 401-2. 
3 No 593. 


www.dacoromanica.ro 


JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 181 


făr dă nimic bănuială], ca să nu mai sărăcească pre atățea 
oameni buni nești lotri ca ceia, Acesta ne rugăm.... 
f Mai mic, ca un fecior al dumneavoastră: 


Bonciul Vătahu. 


[V*:] Întru cinstitță] măna părintelui nostru, jupan Mihaiu, 
marel|e]-județ dinitru cinstit a] cetate Brașov ullui... . 
[Pecete mică, galbenă, căzută !.] 


10, 


+ La bun, cinstitu, de mlili[o)stiijvul Dumaţe zău dăruit 
părintelle] nostru mai mare, jupan Mihaiii, marel[el-judeţ 
dentru cinstlit]ă cetatea Brașovului. Pohtim şi rugăm de 
Wal m[ijilojstlilvul Dumnfelzăi să dăruiască bun[ă] săn[ăltate 
și mult[ă] viiaț[ă), înpreun[ă] cu toat[ă] cinstit[ă] casla dum- 
n[ijtal[e). Iar de la un mai mic fecior al dumneavoastră, 
anum[e] Bonciul vătaful, plecat[ă închinăciune, cu libov curat. 
Alta, facem știre(re) şi m[ă] rog dumneatal e] pentru răndul 
celor hoți, anum[e] Ion Bătoiu și Reanţea și Frăţilă), că 
mie-m iaste paglulba, şi mi aŭ petrecut bucatele], marha mea, 
acei lotri; ci s[ă] te năstăvească m[i] [ojst[i]vul Dumnăzău, 
cum știi leage cu dănșii, cum va fi cu direptul, cu Sfatul 
Mării Tal[e], ca un domnu ml[ij|ojstiv, îm bun dar care te-au 
dăruit mjiljojstival Dumn[ejzăă, — că ep de atătea ori am 
trepădat acol[o], şi i-am cerşut la leage, iar ei tot se-au 
ascunsu, iat, cum eŭ n'am fost în voe să vii, de slujba Marie 
Sal[e] Domnu nostru, ci am trimis pre fiu-mieu Necula aciia 
la Sfatul Mărie Talle], ci mă rog Mărie Tal[e] să le faci 
acelor hoți o leage, care să se ferească și alți lotri pentru 
patemea lor; ca s[ă] nu mai fac[ă) pag[uJbă altor boiar[i] și 
noao. Că eii rădic cu sufletul mieu și cu 7 oameni buni 
lăngă min[e), cum săntu aceia furi adevăraţi, Där de păcat și 
fär nimic bănuial|ă], Anum|e] mirturisescu cu buni oamen[i], 
precum: Dumitru Ceauş, Tudor ot Selceraş, i Danciul ot tam, 
Dan ot Berivoeşti, Lazar ot tam, Toader, că noi cu treapădul 


1 N° 591, 


www.dacoromanica.ro 


182 APACERI DE HOTARE 


n'am putut veni, iar cu sufietel[e] noastre așa lucru să mär- 
turisim, că sănt aceia furii Vătaf|ullui Bonciului. Aceasta ne 
rugăm dumnital[e]. .. . 

[Iscălituri cu degetul.] 

Eŭ Bonciul Văt[af). Dumitru Ceauș. Danciul. Dan. Lazar. 
Tudor. Toader, 

Derept credinţ[ă], pus-am și peceţiile] rege AL 

[V°:] Întru cinstit[ă] mäna j[ujpan Mihaii vel judeţ den 
cinstit|ă] cetatea Brașovului. . . . 

[Pecete a Bonciului!.] 

II. 


+ La al nostru cinstit și socotit şi bun priatel, jupan Mihai 
EEA CSANO uchar PPAA, Bpawogekar H npoukia [= mare-judeţ 
al cetăţii Brașovului și celelalte). Human [= scriem) săn[ä]tate» 
și tot binel[e) de la milostivul Dumnezeii pohtim dumnital[e] şi 
a toată] cinstit[ă] casa dumnital[e]. Alta, cinstit|a] scrisoarea 
dumnital[e] înțeles-am, cum că ai fost dumneata nevoitoriu 
pentru paguba noastră, și ai dat dumneata strănsoare mare 
acelor oamen[i]. Care ne-aii fost foarte de folos, că, dup[ă] 
ce aŭ venit oamenii noștri cu scrisoarea domnitalle] aici la 
not, mai fost-am trimis ș'altă carte la dumneata, cum să stea 
acei furi tot la prinsoare. Dar în urma aceaia poate că le 
va fi dat Dumnezeii și lor vre un găndu, și cu meșteșug; 
aflăndu-se calul nămerit la un sat aciia, la munte, și ne-ai 
venit la mäna noastră: unii zicănd că aŭ venit pe Praova, 
alții zicănd că s'aii adus pre Teleajin. Noi încă, părăndu-ne 
bine de paguba noastră, că san aflat bine, n'am mai putut 
sălduși? să putem ști amăruntul. De care lucru noi foarte avem 
a mulțemi domnital[e], ca unui bun priiatin; cunoscund noi 
acest bine de la dumneata, bucuroș săntem și noi a sluj[i] 
domnital[e] în toată vreamia, de ce vor fi trebile] și pohta 
domnital[e)] şi întru ce ne va fi prilejul, într'aciast[ă) parte 
de loc. Alta, iar pohtescu pre dumneata pentru aceșt[i] 
săraci de oamen[i] aï noștri, carii știi dumneata că sănt și 


1 No 480. 
2 Cerceta, Nu putem ști de unde vine cuvîntul. Ori poate de la sodă;, chizăș? 


www.dacoromanica.ro 


JUDECĂŢE DEZBĂTUTE 183 


eï păgubaș de 4 iape; care iape aŭ spus acei furi de față, 
naintea domnitalțe), cu(m] le-aii luat ei, și 2 iape le-ai fost trimis 
mai nainte, iar doo sănt la ei, şi le vor trimite fär zăbavă, 
Iar, de cal, aŭ grăit naintea dumnital[e] cum nu știi nimic 
de cal. Acum vedem că calul aŭ dat Dumnezei ca în Gr 
de nădeajde el aŭ venit la măna noastră, iar iapel[e], find 
cu nădeajde, nu le-aii mai trimis cum s'aii prinsu naintea 
domnitalle), ci iar ap trepădat aceşt[i] săraci de oamen[i] 
aciia la dumneata. Că, vezi dumneata, cene are pagubă, nu 
să poate așăza la casa lui. Ce pohtim pre domneata, cum ai 
fost dumneata nevoitorii Dän acum, și de acum nainte să le 
dai dumneata strănsoare, să aducă şi aceale 2 iape care ai 
rămas la ei, și săle plătească și cheltuiala lor, 20 de florinţi, 
cum iaste leagea făcătorilor de reale, și, dup[ă] ce vor da 
marha și cheltuiala acestor oameuli], noi nu pohtim să aib[ă] 
moarte de la noi: fie despre noi ertaț! Dumnezeii le va plăti 
pentru fapte![e] lor. Iar cu dumneata iar şi vor fac[e) pace, 
cum vor putea, pentru fapta lor. Aciasta pohtim pre dumneata ; 
mjiji[ojstivul Dumnezeii să te bucure pre dumneata, cu tot 
binel[e]. Amin. Msţa Fev|ruarie) 11 dni, vl. 7154 [1646]. 

Al domnital[e] bun priaten: 

Dumitrașco Stolnic Fillijpescul!, 

[V*:] Întru cinstit[ă] măna cinstit[ujlui şi prea-iubit[ujlui 
bun priaten și vecin de aproape, jupan Mihai.... 

[Pecete neagră, neînţeleasă ?.] 


12. 


La al nostru cinstit şi bun priiaten şi de aproape vecin, 
dumnealui jupănul Mihai, județul Brașov[ullui. Pohtim de la 
m[ili[o ]stivul D 1mnezei tot binel[e), împreună cu bun[ă] pac[e] 
şi cu săn[ăjtate, să-ț hăr[ăJzască dumnetal[e] şi a toată cinstit[ă] 
casa dumnetal[e]. Cătră aciasta, dăm știre dumnetal|e)] pentru un 
Rumăn al nostru, anum[e] Stan, care) aŭ venit o muiare de 


1 V. asupra acestut boier, tatăl cronicarului Constantin Căpitanul, prefața 
la ediţia ce am dat dim cronica acestuia, 
2 No 613. 


www.dacoromanica.ro 


184 AFACERI DE HOTARB 


Lan părăt la dumneavoastră, și Lat pus la închisoare. De 
car[e] lucru să şti! domneata că acel om are mărturii foarte 
bune, cum nu iaste vin[o|vat nimic. Pentru acesta lucru, pob- 
tim pre dumneata, ca pe un bun priaten, să le cauț dumneata 
de dereptate, că nu e vin[olvat nimic. lar dumneata, ce verii) 
pohti într'acoac[e], foarte cu drag vom sluj|i] dumneavoastră. 
Aciasta pohtim pe dumneata. ... 
+ Al Domnii Talfe] priiaten: 


Dumitrașco Vel Stolnic [Filipescul). 


[V*:] La al nostru bun priiaten și de aproape] vecin, 
dumnealui jupănul Mihai geakiu [== mare] judeţ. ... 
[Pecete mică, cu crengi, fără inscripţie !.] 


13. 

+ Radul Cup|ajriul dat-aam cartea noastră la măna acestui 
sărac de fecior, anum[|e] Ion snă [= fiii| lui Simion răchiiariul, 
den Olbav, pentru că aicea naintea noastră făcut-aii jalbă 
pentru un om apumlel Stoica, părgar din Cămpulungii, și pentru 
o mumă a Stoicăi părgar, pentru că, avănd el o datorie la 
dinșii de atăta seaam[ă) de vreame, și chiemăndu-i la jude- 
cat[ă] aicea la noi, iar ei n'au vrut să vie, ce aŭ fugit ca 
niște oameni răi şi înșălători. Direptu aceaia să fie volnic cu 
cartea noastră, unde ar găsi, aŭ pre mumă-sa Mariia, aŭ pre 
Stoica” fiiii-săi, să-i apuce și să-i duc[ă] la judecător[i], să-i 
pue la închisoare, aŭ fie în Țara Ungurească, aŭ în taara Mol 
dovei, aŭ aicea în Țara-Muntenească,—tot să-i apuc[e] să-i în- 
chiz[ă], și, pănă nu-i va plăti tot banii precum le scrie zapisul 
lor, şi chieltuial[a] ce ar chieltui el, să îi să întoarcă înnapoi, 
să nu să mai sloboaz[ă]. Aciasta scriem. 

Mart 13 dni, lt. 7202 [1694]. 

Radul Cup[alriul?. 


[V*:] Des Kempulunger Judicats Sentence?. 


1 NO 582. 
2 Ispravnic de Cimpulung. 
8 No 649. 


www.dacoromanica.ro 


JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 185 


14. 


t Cinstitului și al nostru bun priiaten și vecin de aproape, 
dumnealui jupan Ion Manche, marele-judeţ. De la m[i]l[o]stivul 
Dumnezeii, săn[ăjtate şi tot fericitul bine pohtim ca să tri- 
mal dum[ijtalje]. Cinstită cartea dumliltal[e], care ne-ai tri- 
mis dumneata, ne-aii venit; dentru care, de bună și fericit[ă] 
săn[ăjtatea dumiltal[e] înțelegăndu, multu buc[u]răndu-ne, am 
dat laudă lui Dumnezeii. Alalte căte ne scrii dumneata, încă 
am înţeles. Pentru Gherghe meșterul, Sărbul, de care ne scrii 
dumneata, cum că ar fi venit înaaintea dumlt alte) dumneaei 
jupăneasa Marta, care are datorie la acest Gherghe meşterul, 
Sărbul, d 43, cu zapisul lui, precum le-am văzut și noi, ca 
să nevoim să scoatem banii dumneaei dă la dănsul,—noi foarte 
bucuroș ; numai vei ști dumneata că iaste un om prea slabu 
şi lipsit, precum doar găndim că și dumneata vei fi înțeles 
dă la ceialalți boiari, car[i] au mai avut datorie la dănsul. 
Carii, viindu aici, cu dăstulă nevoinţă abiia s'aii scos căţva 
bani de li se-aii dat. Văzăndu-t lipsa lui și neavăndu cei 
mai face, aŭ ertat dumnealor mai mult dă jum[ăltate, pre- 
cum vor spune și ei singuri dumijtalje]. Dă car[e| noi, pre- 
cum și mai sus zicem dumji]tal[e] că foarte bucuroș vom 
nevoi, și pentru banii dumneaei jupăneasei Martei, numa: să 
soc|ojtească dumneaei pentru lipsa lui, să mai iarte, că nu 
iast[e] putință acești] ban|i] (ot să ias[ă] de la dănsul. ȘI, 
pre ce va fi socoteala dumneaei să lase, să avem răspunsu, 
ca să ştim ce vom facļ|e]. Şi, lăngă aceastea toate sfărșindu, 
mila lui Dumnezeu pururea să fie cu dumneata. 

Mai 24 d., lt 7204 [1696] 

Al dumitale] dă bine voitor: Bunea Grădișteanul. 

[V®] Cinstitului și al nostru bun priiaten și vecin de aproape, 
dumnealui [on Mancăș, marel[e]-judeţ al cinstitei cetăț Bra 
șovului, cu cinste și cu multă săn[ăjtate să se dea. 


[Pecete bună, având mielul cu cruce pe spate «și B[u n ea] 
G|rădi]s|teanul]»!.] 


No. 655. 


www.dacoromanica.ro 


186 AFACERI DE HOTARE 


15. 


La al nostru bun priiaten şi de bine voitor şi vecin de 
aproape, cinstite dumneata jupăne Hanăş Mancăş, 

De la prea-putiarnicul şi a tot iitoriul D[u]mn[ejzeă pohtim 
ca să păzească pre dumneata cu bună pac|e]. cu întreagă să- 
nătate, cu viață îndelungată și cu tot fericitul bine, înpreună 
cu toată cinstită casa dumitale, Cinstită și noao foarte dorită 
cartea dumnitale, care ni-ai trimis, ni-aŭ venit, şi, de căte 
ni-ai scris dumneata, de toate am înțeles. De bună sănătatea 
dumnitale, ni-am bucurat foarte. Ne scrii dumneata pentru 
popa Stan den Satul Lung, cum că aii venitla dumneata de 
ai spus dumnitale că, furăndu-i-se nişte une alte, şi dovedin- 
du-le prin călăcaș că i Dar fi furat un om anumlel Neagul 
şi cu un cumnat al lui, aii fost venit popa Stan cu Neagul 
la judecată înnaintea noastră, şi s'aii aflat Neagul vinovat, și cu 
cumnatu-săii Stan, precum aŭ mărturisit și colăcașii. Și i-am 
fi dat ca să-i plătească paguba. De care văzănd dumneata 
că nare popa Stan carte de judecată de la noi, nu foarte 
l-ai crezut de cealia ce aŭ spus dumnitale, cel-ai trimis dum- 
neata iară aici, ca să-i facem carte de judecată, precum vom 
fi ales dreptatea. De care lucru, așa vei ști dumneata cu 
bună adeverinţă, că aŭ venit popa Stan cu Niagul de față 
înnaintea noastră, și întăi san îndreptat popa după leagia 
voastră, apoi aŭ venit Niagul a dooara înnaintea noastră, 
fiind şi popa Stan de față. de aŭ mărturisit singur el cu 
gura lui că el și cu cumnatu-săii Stan aŭ furat une altele popei 
lui Stan. Deci noi așa am judecat, săi plătească Niagul și 
cu cumnatu-săii toată paguba, și pre jumătate aŭ plătit Niagul 
aici, partea lui, iar ceialaltă parte să o plătească acolo cum- 
nată-săii. Și atunce oan cerşutpopa Stan carte de judecată, 
iar acum iat|ă] că i-am făcut; ce viind acolă, îi vei face 
dumneata dreptate, şi să-i scoț dumneata ce ar avea la acel 
om, să nu rămăe cu paguba. Aciasta acum, şi mila milos- 
tivului D|ujmn[ejzeii să fie pururea cu dumneata și cu toată 
cinstită casa dumnital[e]. Av[gust] 30 dni, P 7207 [1699]. 


t Theodosie Mitropolitul Ugrovlahiei. 


www.dacoromanica.ro 


JUDECĂ DEZBĂTULE 187 


[V*:) + Cinstitului şi binevoitoriuluï nostru şi vecin de 
aproape, şi bun priiaten, dumnealui marelui-judeţ al cin- 
stitei cetät a Braşovului, cu căzută cinste să să dea. 

[Pecete neagră, cu Maica Domnului cu Hristos în braţe, şi 
inițialele: umzip 6[05] 'Inscbs Xlpmorel, any ` aeoaccne] 
E. M[HTponoanT] 3[eman] S[nrpotaarin] [= Maica Domnului, 
Isus Hristos, amin. Teodosie b. Mitropolit al rer Ungro- 
vlahiei).] 

Anno 99, die 14 Sept. 

Des Wallachischen Bischoff Schreiben wegen des Popa 
Stan auss Langendorff gestollen Stiitten!. 


16. 


Cinstit şi al nostru bun şi vechiii priiaten, de bine voi- 
torii şi de aproape vecin, dumneaalui jupănul Hanăș Mancăş. 

De la Dumnezei sănătate şi tot binel[e] pohtim ca să 
triimiță dumnitale înpreună cu toată familiia dum[ijtale. Cin- 
stit[ă] scrisoarea dumli]tale ce ne-ai trimes, cu căzută cuviință 
o am priimit, Dentru care de bună sănătai[e] dumneavoastră 
înțelegăndu, foarte ne-am bucurat și am lăudat pre Dum- 
nezei. Alalte căte aŭ fostu scrise, am înțeles, pentru un preot 
anum[e] popa Stan, ce ne semnezi dumneata că, avăndu o 
pagubă de cătră un om anum[e| Neagul, și viindu amăndoi 
de față înnaintea noastră, noi i-am trimis înnaintea Sfinţii 
Sale părintelui Vlădicăi, de Lan judecatu. Și le-ai făcut drep- 
tate. Și, ştiundu-ş Neagul și vina şi fapta lui, aŭ mărturisit 
înnaintea Sfinţii Sale părintelui că el au făcut acea hoţie și 
stricăciune, înpreună și cu un cumnat al lui, anum[e] Stan, 
care iast[e] ach, şi ş'ar fi plătit Neagul şi partea lui de stri- 
căciune, ce aŭ fostu, precum ai hi văzut dumneata și cartea 
Sfinții Sale părintelui Vlădicăi, de judecată. Cai[e] carte dän, 
du-o dumneata și cumnatu-săi, lui Stan, el ar hi tăgăduindu 
de acea stricăciune. De car|e], văzăndu dumneata lucru păn 
într'atăta, ai trimis de iznoavă iar pre părintele înpreună cu 


1 No 675. 


www.dacoromanica.ro 


188 AFACERI DE HOTARE 


o slug[ă] a cetăţii, ca să să îndrepteaze lucrul. De care], la 
aciasta nu mai trebue atăt[a] dovedire, de vreame ce ei 
amăndoli de față aii fostu înnaintea Sfinții Salle] părintelui 
Vlădicăi, de Lan judecat, și Neagul de bună voia lui, făr de 
nici-o pedeapsă, aŭ mărturisit cum că el și cu cumnatui 
Stan aŭ făcut acea stricăciune, și san plătit el și partea lui 
de stricăciune, cum ai văzut dumneata și cartea părintelui, 
de judecată. Fără de căt, de-acum rămļ[ă]ne judecata dumneata ` 
fiind supt ascultarea dum[i]tale, ce vei vrea să faci, aceaia 
va fi. Căci ei, adevărat, ca niște oameni răi și hoţi, așa vor 
tăgădui și să vor apăra, ca să-ș mai lungească vreamea. lar 
dumneata, ca un dreptu judecătoriă, să aibă părintele popa 
Stan dreptat|e], să nu fie păgubaș. Că destul de de alte 
certări și pedepse, care sănt dupre vina lor să ià, li să iartă, 
de vreame ce însuș, dă bună voia lor, precum și mai sus, Sau 
mărturisit păcatul; iar stricăciunea și paguba să plătească, 
Că noi, ce am cunoscut și știm adevărul, şi 'ntăiii şi acum, al 
doilea răndu, cu aciastă scrisoare, dumji]tale mărturisim, cea 
de apoi: cu acei oameni, ce săntu supt ascultarea du[m]itale, 
ce vei vrea, vei fac[e). Și cu aciasta sfărșindu, mila lui 
Dumnezeii să fie pururea cu dumneata. Sept. 28 dni, lt. 
7208 [1699]!. 

Al dumnitale de bine voitoriă şi gata a sluji: 

Mihai Cantacuzino, 

|V*:] + Cinstitului și al nostru bun și vechii priiaten, de 
bine voitoriii și de aproape vecin, dumnealui jupănul Hanăș 
Mancăș, marel|e-judeţ de l[a] cinstită cetate Brașovului, cu 
cinste și cu multă sănătat[e] să s[ă] dea. 

[Pecetea știută, cu negru.) 


17. 


Cinstite și al nostru de bine voitoriă, bun priiaten și vecin 
de aproape, dumnealui jupan Boarteș marel|ej-judeţ al cin- 
stitei ciătăţi Brașovului, săn[ăjtate și tot binele] pohtim du- 
mnital|e] de la Dumnezău ca să-ți dăruiască, 


1 No. 677. 


www.dacoromanica.ro 


JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 189 


t Întămplarea scrisorei cătră dumneata nu iaste de alt, 
făr[ă] căt ca s[ă] știm de bună și ferecit[ă] săn[ăjtajtea] du: 
mital|e]. Lăngă aciasta, te pohtim pe dumneata pentru o să- 
rac|ă] de fămeae, care aŭ fost de aicea din Cămpulungu, de 
o aŭ fost luat un Tudoran Beaaghiia, de acii din Şchiai, şi 
întămplăndu-i-s[ă] din poruaca lui Dumnezăti de i-ai murit 
soțiia, şi aŭ rămas sărac şi strein, şi nu are acíf pe nimini 
ca să-i caute de hrana ei, că nai făcut nici copii, și aŭ 
rămas și căte cevași de la bărbatul ei, și n'are cine îi căuta, 
fiind streină; ce și rudele bărbatului ei sănt nește oameni 
năprasnici, și aŭ pecetluit tot ce aŭ fost rămas, și să bro- 
descii să o scoatläl numai cu trupul din caslă], și, cănd i 
s'aŭ apropiiat lui să moar[ă], aŭ fost și popa Florea din 
Şchiiai acolo, fiind sară, şi, întrebăndu-l preotul: «Todorane, 
ești slab, şi, de te temi de moarte, căci nu faci o diiat[ă| a 
ce vei, lași fămei tale)». Iar Todoran aŭ zis : «Părinte, eŭ las 
casa fămeaei meale Stancăi: nimini treab[ă] să n'aibă din 
rudeneil[e] meale». Și aŭ vrut să faclă] și diiată, și, pripindu-l 
moartea, i-ai perit limba. Și aŭ fost zis, ce are fi rămas, din 
toate să dal înparță precum iaste obiceaiul, Ci te pohtim 
pre dumneata ca să i s[ă) fac[ă] acer sărac[e] dereptate, la 
înpărțeala lor, să nu s|ă] fac[ă] niscare voi veghiiate. Si 
iar te pohtescă pe dumneata pentru Stoica post[ălvarii de 
acii, care aŭ fost soție cu Todoran și cu jupănul Dan: cănd 
aŭ fost la şoc[olteala lor, de s'aii despărţit, ap fost rămas 
Stoica post[ăjvariul lui Todoran Beanghiei ti 800, cu za- 
pis de la măna lui, ca s[ă] să dea acești bani toți deplin 
în măna lui Todoran, precum va mărturisi și jupănul Dan, 
că el le știe toate soc|olteale[le] lor, și el le va descoperi 
toate. De aciasta pohtesci pe dumneata, să i să fac[ă] 
aceștii sărac[e] dereptate. Și, sfărșind, m[i]la lut Dumnezăi să 
păzască pre dumneata cu săn[ăltate, D[eJch[emvrie] 3 dni, 
D 7217 [1708]!, 

Al dumitalje] în toat[ă] vreamea de bine voitorii și bun 
priiatin, gata spre slujbă : 

Hriza Log|ofăjt, ispravnicul ot Cănpul lungu. 

1 No. 704, 


www.dacoromanica.ro 


190 AFACERI DE HOTARE 


[V0:] Cinstitului și al nostru de bine voitori, bun priiaten 
Și vecin de aproape, dumnealui jupan Boarteş marele-judeţi 
al cinstitei ciătăț Brașovului, cu fericită sănjăltate să dal dea. 

(Pecete brună cu inscripția: «f H[rijz[ea] [is]p[ra]v[ni]e»”.] 


18. 


Io Costandin Voevod bin mlstiii i gsdnă zemle vlahiiscoe. 

f Cinstitului al nostru bun priiaten şi vecin dă aproape, 
dumnealui jupănul Barteş Sauler, judeţul-cel-mare dă la Bra- 
şov. De la Dumnezei pohtim să -dăruiască dumļiļtale fe- 
ricită săn[ăjtate. Cartea dumitale ce ne-ai trimis, ne-aii venit 
Şi, ce ne scrii dumneata, am înțeles. Pentru un munte care 
Lan cumpărat Oprea Florea, ce să chiiam[ă] Radila, aici în 
țară, dă la cumnată-sii Comşa Răuţ, drept t! 102, si apoi 
acel Comșă nu s'aii lăsat pă acea vănzare, ci s'au sculat dă 
Lan fost văndut mai pă urm[ă] şi egumenului dă la mănăs- 
tire dă la Mărgineani, drept d 130, şi acum aŭ mare gäl- 
ceaav[ă] intră dânșii, fiindu văndut muntel|e] în doao locuri, 
precum văzum și zapisel[e] dă vănzare, şi acel Comşă văn- 
zătoriul să află acol[o] la Braşov, şi acum, nefiindu el aici 
de faţ|ă], nu să poate îndrepta lucrul fár de dănsul, nici 
egumenul nu poate veni acol[o], şi, fiindu şi moşiia aciasta 
aici în ţară, — de care lucru te pohtim pre dumneata, să dai 
pre acel Comșă în măna cumnată-săii Oprii, să vie înpreună 
cu dănsul aici, să stea dă faț[ă] și cu egumenul dă la Märei, 
neani înnaintea noastră, să să îndrepteaze acest lucru, că 
aŭ înșălat și pă unul și pă altul, —că fär de dănsul nu să 
poate îndrepta; ci numai să vie de faț[ä]. Aciasta, şi mila lui 
Dumnezeii să fie cu dumneata 

Iuljie] 9 dni, P 7217 [1709]. 

De bine voitoriii dum[ijtale: Jo Costandin Voevod. 

[Ve:] Cinstitului al nostru bun priiaten şi vecin dă aproape, 
dumnealui Barteș Sauler, județul cel mare de la cinstita ce- 
tatea Brașovului, cu sănătate să să dea. 

[Pecete mare, rotundă?.| 

1 No 704, 

3 No 419. 


www.dacoromanica.ro 


JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 191 


19. 


Dumital|e] jupăne Moarcăr, sănătate să trimițlă] Domnul 
Dumnezei dumital[e] și la toată cinstit[ă| casa dumitalțe) 
poftescii de l[a] prea-puternicul Dumnezeii, ca la un bun și 
voitori de bin[e] al miei. Că, de nat fi fost dumneata mie 
într” ajutori cu cuvăntul, cine ştie la ce lucru aș fi ajunsu 
eŭ? Ce numai, dup[ă] mila lui Dumnezei şi dup[ă] ajutoriul 
dumital[e], ep socotescii că mult me-ai folosit dumneata mie. 
Ce mă rog dumliltale și de acum înnainte ca să nu m[ă] 
pui dumneata la uitare, că, cu mila lui Dumnezei și prin 
ajutoriul dumital[e), deaca mă va scăpa Dumnezeii de aicia, 
eŭ tot voi fi al dumitalle), și, ce va fi, ostineala dumitallel va 
fi, că, pă cum să înțeleage lucru, miem ceare Măriia Sa 
domnul, chizaş, precum pofteaşte el, dar, pentru acest lucru 
care pofteaște el, cine sar băga chizaș precum ca sfà] nu 
aibă el pagub[ă) nici de un ban din toate ale lui, căte are, — 
că oamenii Sab spăreat de el, și de frica părcălabului, și 
oameni de acolo nu să vor băga chizaş pentru mine, de aș 
șidea aicia căt de mult. Că eŭ n'am altă nădeajde după 
Dumnezei, făr pă dumneata; că dumneata ne știi tot înce- 
putul şi fărșitul, că eŭ poftesc să daŭ chizaș pe sufletul mieii, 
să mergi în sfânta bisearică, să jur în sfănta evanghelie, 
precum nu san făcut nici-o pagub[ă|] de mine, nici de acum 
înnainte de mine nu s[ă] va fac[e|. De care lucru, dumneata 
ştii toate, căte maŭ părăt. Ci fă dumneata toate ca un Inte: 
lept, că mie mi sai supărat cu atăta prinsoare, și, din toate, 
acum am căzut ai la beteşal[ă), si, dintr alte, din toate am 
fărşit, căt mai și de foame pier. De care lucru, știi dumneata 
că, de aș fi mai de aproape, ar fi cumar fi, ci nevasta mea 
Intro săp[tă]mănă poate veni, iar în trei nu poate, şi pă 
acas|ă] toate mii să răsipescti. 

Al dumitalțe] de bin[e] voitor și mai mic slug[ăj, eu, Ion 
Avram din Soodol!. 

(Către 1720 soi) 


1 El scrie din temniţă și cere hoas ca să poată ieși de acolo. 
a Nd 583. 


www.dacoromanica.ro 


192 APACERI DE HOTARE 


20, 


De Cad([.]-Efendi] de la Giurgiuv i ţie Voivod de la Bu- 
curești. Viind acest luminatii ferman al Înpărății Mele, avănd 
Craiul Niamţului sol aci la Țarigrad cu șăzămăntul, și viind 
aici la Poarta Înpărăţii Mele cu o carte pecetluit(ă] a Cra- 
iului nemțescii, dănd jalbă pecum că din raiaoa noastră care 
are șăză|măjnt în Bucureşti, anume Costandin Ioan snii (= fiii] 
Flore Pop, care este dator la un negustor din Ținutul Nem- 
Iesch, anume Conrat Capel de la Acna, avănd să ià cu za- 
pisul lui bani tl. 794, banfi] op, cu toată zăbava banilor, care 
aŭ zăbovitii mai mult din zi, adec[ă) de la 1761 și păn acumi, . 
banii nu i-aii dat; și, văzănd Înpărăția Mia pecum că este 
lucru cu păcat nedănd banii de atăta vreme, tu, Voivod de 
la București, dinpreun|ă] cu Cad[i]-Efend[i] de la Giurgiuv, 
să le luaţi sama, și să-i judecați cu dreptate, după pravile, 
şi să faceți banii taxil, după cumii arat[ă] și zapisul lui, şi, 
fâcănd vechil pe acest negustor, anume Ghiorghie Făg|ujrel, 
să-i dia banii, să-i duc[ă) la cel mai sus numită, care are 
să ià, iar, făcănd vre-o pricină] a nu da banii, să-l trimiteţi 
după cumii scrie fermanul Înpărăţii Mele, ca s[ă] vie aici la 
Poarta Înpărăţii Mele, ca să-ș ià judecata driaptă. Iar într'alt 
chip să nu Geet, afară] din porănca firmanului Înpărăţii Mele, 
ci să căutaţi să-l găsiţi dupl[ă] cumii mai susii am numiti, 
iar, nefăcănd ascultare după porănca fermanului Înpărății 
Mele, apoi vă veţi pedepsi. Ghenuarie 1, 1767. 

[Traducere pe o largă foaie de hirtie orientală, trimeasă 
din Constantinopol odată cu firmanul original!.) 


21. 


Io Alexandru Ioannu lIpsilant Vvd. bju, mil. i gspdr. 
zemli vlahiscoiă. 

Petco Brașovene. Am văzut cele ce scrii pentru banii ce 
ești datori lui Dumitru Cașcambă, şi, măcar că aveam dată 
poruncă ca să să vănză din cele ce a! aici în țară, spre îm- 


1 Bibl. Acad. Rom., documente; Sturdza, în dn. de, Rom., VIII, p. 258. 


www.dacoromanica.ro 


LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 193 


plinirea banilor datornicului lui, adică vii și altele, daru, 
dupe rugăciune-ți, iată m'am milostivit, și ți san dat norocul 
ce ceri, şi-ţi scriem cu hotărăre, dupe sărbătorile Paștelui 
pănă în 20 ale luni lui Aprilie, fără de alt cuvănt de pre- 
lungire, să vii negreșit aici, ca să-ţi dăsfaci cu numitul dator- 
nică, căci, cănd și dupe acest sorocii nu vei veni și vei 
mai profasisi cevași, să știi hotărăt că măcar o zi soroc nu 
ţi să mai dă, ci vom da poruncă de să va vinde cele ce a 
aici, și să va face împlinire dă dreptul numitului datornic. 
Aciasta. 1778, Mart oi, 

[V0:] La Petco Braşoveanu, neguțătoriul, ce să află în 
Brașov, să să dea. 

Procit., Vel Logt. [= A cetit Logofătul-cel-Mare]. 
[Pecete roșie, ruptă.] 


IV. Legături cu dregătorii de hotare, 


Brașovenii aveau, firește, legături dese cu dregătorii mun- 
teni de la hotare. Ele eraii însă mai puțin dese și mai puţin 
însemnate de cum s'ar crede, pentru că pe atunci cele mai 
multe afaceri interne, și mai toate cele din afară, erau lăsate 
în grija Domnului, care priveghia de-a dreptul, fără mijlocitor, 
asupra lor. Nu era nici-un lucru, cît de mic, în care Voevodul 
să n'aibă chemarea de a se amesteca, și să nu se amestece 
de fapt foarte adesea. 

Afară de boierii din Sfat și cei de la Curte, eraii, pe acea 
vreme, puţini dregători statornici. Ceilalţi erai numai zs2ra7- 
nică ai lui Vodă, represintanții persoanei lui și îndeplinitorii 
voinții lui, într'o anumită afacere. Ispravnici permanenți se 
întîlnesc numai de la reforma lui Constantin Mavrocordat 
înnainte, 

Totuși erai anumite puncte din pămîntul tert, unde pre 
sența necontenită a unui om domnesc era neapărată. Aici 
afacerile nu se iviaŭ numai din cînd în cînd, ci se urmaii 
zilnic, şi ele erai destul de grabnice — zăbava aducînd mari 


1 No, 429. 


75703, Vol. X. 13 
www.dacoromanica.ro 


104 AFACERI DE HOTARE 


pierderi și neplăceri —,peutru ca dezlegarea lor să nu poată 
fi strămutată la Domnie. Astfel, pentru nevoile vămii și ale 
hotarului, un ispravnic stătea necurmat, din cele mai vechi 
timpuri, la Cîmpulung. 

Locul săă era de mare încredere: prin mîna lui treceau 
mulți bani, hotăriri însemnate era chemat să le pronunţe el 
și, în sfirşit, priatr'insul se căpătaii poate cele mai grabnice 
știri din străinătate Din acesta din urmă punct de vedere, 
Cîmpulungul muscelean era pentru Munteni același lucru ca 
localitatea cu același nume din Bucovina de astăzi, pentru 
Moldoveni. 

De aceia 7s/ravnicul se alegea dintre boierii mari și de 
neam bun. 

Cel d'intăiii pe care-l cunoaștem, e Socol din Cornăţeni, 
coboritorul vestitului boier Socol din veacul al XVI-lea. Încă 
din 1635 și pănă 'n 1640, Socol e ispravnic la Cimpulung, 
avind mai ales grija înnoirii bisericii domnești din acest 
oraș 1, 

L-am văzut scriind odată pentru postav, altă dată pentru 
afaceri de hotare, şi iată acum o altă scrisoare a lui, fară alt 
scop decit recomandările și complimentele obișnuite : 


I. 


f La al vostru cinstit și prea-iubit și întru tot nădäjduitor, 
mai mare părintel[e] nostru jupănul Mihai, marelļe]-județu 
de întru cinstit Scaunul cetățeaï Brașovului, sănătate pohtescu 
de la mlijiojstivul Dumnezeu, înpreună cu tot binel|e], să 
dăruiască Sfenţiia Sa dumnital[e], de înpreună cu toat|ă] cins- 
tit[a] casa dumnitale şi cu tot priatnicii dumnital|e]. Alta, 
cinstit[ă] cartea dumnetalle] care mi i-ai trimis, foa|rjte cu 
mar|e] drag[ojste o am priimit, şi de toate pre răndu am 
înţeles. De care lucru dăm laud[ă| și mulțemim mliji|o]s- 
tivului Dumnezeii de această veselie ce se-aii început întru 
cinstit[ă] casa dumnital[e] cu sora noastră, fiia dumnital[e] 


1 V, Zuscripțit din bisericile Romăniet, pp. 130-1; Conu., literare pe Fe- 
bruar 1905 ; maï sus, passim, şi tabla. 


www.dacoromanica.ro 


LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 195 


Mliji[o]stivul Dumnezeii să dăruiască să fie în ceasul cel 
bun, și să le dăruiască Sfenţiia Sa zil[e] îndălungate și viiațfă] 
norocit[ă), înpreună cu tot binelle]. Alta, să veri] pohti dum- 
neata a ști şi de bună sănătate a Mării Salje] lu Vod[ă], 
iaste Măria Sa sănătos şi veasel și întru bun[ă] pace]. Aşij- 
direa şi noi încă ne aflăm cu sănătate pre lăngă spatellel 
Mării Salje]. Alta, și noi, dup[ă] pohta dumnitai[e], apropiin- 
du-se zioa cea de veselie, trimis-am cu cinste pre omul 
nostru şi ca un fecior, Boiar Ișfan. Dumneata să priimeşt[i] 
cu drag|ojste și să iai în nume de bine, ca de la un fecior 
al dumnitalje]. Numai să dăruiască m[i]ijojstivul Dumnezeu 
să petreaceț dumneavoastră această veselie cu pace] și cu 
bun[ă] sănătate. De aceasta am scris domnital[e]. Să fii dum- 
neata sănătos... Aplrilie] 26 dni. 

+ Al dumnetalea ca un fecior: 

Socol Vel Cliuc[er]. 

[V*:] Cu cinste să se dea această carte întru cinstit[ă] 
măna a cinstit şi prea-iubit mai mare părintel[e| nostru, dum- 
nealui jupănul Mihaii, marel|ej-județ dentru cinstit Scaunul 
cetății Brașovului... . 

[Pecetea obișnuită, cu semne!.] 


O scrisoare din 1698 arată cine era atunci ispravnicul de 
Cimpulung, după Radul Cupariul, cunoscut dintr'o scrisoare 
tipărită în capitolul precedent: 


2. 


T Cinstitului și al nostru bun priiatin și de aproape vecin, 
dumnealui Ioane Manciş. Să fie dumneata sănătos. Sănătate 
şi tot binele pohtim dumtallel de la Dumnezeŭ ca să tri- 
miță dumitale), denpreun[ă] cu cinstită fămiliia dumitale. 
Cinstită scrisoarea dumitale ne-aii venit, de a dumitale să- 
n(ă]tate ne-am bucurat. Ne scrii dumn[eajta pentru grăul de 
la Rucăreani, ca să le zicsă aducă banii la dumn[ealta, să-ș 
isprăvească într'un chip, că iaste și de mult. De aciasta vei 
şti dumn[ealta că i-am chiemat aici la noi, și le-am zis foarte, 


1 No 581. 


www.dacoromanica.ro 


196 AFACERI DE HOTARE 


şi iată că-ș puseră zi de 'nnaintea noastră, pănă la Săntă- 
Mărie să vie acolo la dumneata, să-ș isprăvească. Ci de 
aciasta aşa vei şti dumneata. Aciasta acum, și mila Dom- 
nului cerescu să fie dumitale pururea de ajutor. 

Iul. 20 d., lt. 7206 [1698]. 

+ De bin[e] voitor şi gat[a spre slujba dumnetal[e] : 

Șărban Com(is] Vlădescul. 

[V*:] Dumisale cinstitului și bunului priiatinului nostru 
Ioanes Mancăș, judeţ a cetăţii Brașovului, cu fericită săn[ă- 
tate să să dea!. 

[Pecetea obișnuită.) 


Nu cunoaştem alţi ispravnici de Cîmpulung, mai vechi, din 
vremea lui Brincoveanu. Dar s'a păstrat încă scrisoarea prin 
care acest Domn dă de știre Brașovenilor că a încredinţat 
această sarcină lui Radu Golescu Comisul, unul din personaşiile 
«Istoriei ieroglifice» a lui Dimitrie Cantemir 2. Radu Comisul 
era fiul lui Matei, tot Comis, şi, prin acesta, nepotul de fiu 
al vestitului Stroe Leurdeanu, dușmanul neamului cantacu- 
zinesc 3. Postelnic, apoi Agă, în 1691-24, el fu Marele-Vornic 
al lui Constantin-Vodă (1711)5 și Logofătul cel Mare al lui 
Ştefan Cantacuzino, urmaşul Brîncoveanului ê. 

Şerban Comisul, pe care-l înlocuia, era poate Şerban VIă- 
descu, care fusese odată solul la Viena (în 1688) al lui Şerban 
Cantacuzino și se întorsese cu agentul ungur, bine cunoscut, 
Ladislas Csâky, pe un timp cînd Golescu era numai Pos- 
telnic al doilea sau al treilea 7. Cu vremea el s'ar fi îmnbunat 
cu D)omnul cel nou, carei dădu isprăvnicia de la Cimpulung, 
lăsîndu-i-o pănă acum, în 1700. Dar un alt Şerban Vlădescu, 
fiul bag Pîrvu, era fost Mare-Postelnic încă din 1691-28. 


No 671. 

Istoria literaturii romîne în secolul al XVIII-lea, |, p. 358. 
Documentele Cantacuzinilor, p. 111 (nle LI-LIII). 

lbid., p. 154 (n° LZY). 

5 Studi? și doc, V, p. 311 {n° 72), 

6 Ibid, p. 176 (n° LXXV). 

1 Magan istoric, V, pp. 102-6. 

8 Doc. Camtacueinalor, p. 153 (n° LXVY). 


= e NW ra 


www.dacoromanica.ro 


LEGĂTURI CU DREGĂTUBII DE HOTARE 197 


3. 


+ Io Costandin Basarab Voevod bag mlstiiii gspdru zemli 
vlahiscoe. 

T Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[a] 
vreamea de bin[e] voitoriii, dumnealui jupănul Eckii Ghiorghe, 
marele-judeţ al cinstitii cetăț Brașovul, sănătate și tot bi- 
nel[e| de la Dumnezeii poftimu dumnital[e]. Cu aciasta facem 
ştire dumital[e] că iat|ă] că am socotit de am pus ispravnic 
la Cămpul lungu pre cinstitul și credinciosul boiariul nostru 
Radul Comisul Golescul, în locul lui Șărban Comisul; carel[e) 
vine și pănă acolea la Brașov. Deci am poruncit ca cu dum- 
neata să dal înțeleag|ă] de toate ce vor fi trebil[e], și să 
trăiască în dragoste şi prieteşugul vecinătăţii, și, or[i]ce ju- 
decăţ ar fi în partea locului aceluia, să îndrepteaze şi să 
caute, să fac[ă] ce ar fi cu dreptul. De spre partea dumi- 
tal[e|, încăș, ca un bun vecin ce ne eșt[i] dumneata, la ceale 
ce ar fac[e] dumitale] ştire, aseamene și dumneata ceia ce 
va fi dreptul a căuta și a fac[e] poftim, ca să să păzească 
pururea buna vecinătate. Aciasta acum, și mila lui Dumnezeu 
să fie cu dumneata. Sept. 3 d., lt. 7209 [1700]. 


De bine voitoriul dumitale : 
Jo Costandin Voevod. 


[V:] f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat|ă] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ech 
Gheorghe, marele|-judeţ al cinstitii cetăți Brașovul, cu mult al 
sănțăjtate să s(ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă.) 


De la Radu avem următoarea scrisoare către Braşoveni: 


4. 


+ Al mieii cinstit şi maï mare vecin de aprooape și bun 
priiaten, dumnealui jupănul Mihaiu, judeţul cel mare al cins- 
titei cetăţii Brașovului, cu săn[ăjtaate mă închin dumital e). 


1 No 374. 


www.dacoromanica.ro 


198 AFACERI DE HOTARE 


Aşijderea, se vei pohti și de săn[ăjtaate noastră, cu mila lu 
Dumnezeii, în nărocul Mării Salle Domnu nostru, aflămu-ne 
cu săn[ăltaate pre lăngă spatel[e] Mării Salle] Domnu nostru. 
Cartea dumfiJtal[e), carje) ne o'i trilmijs cu fiul dumital[e| 
şi fratel[e] nostru, jupănul Herjerii Lucaciii, şi, deca o am 
citit şi am înțeles de bună] sănătaate dumitalle], fooarte 
ne-am bucurat. Darul ce ne'i trimis dumneata, încă ne aŭ 
venit, şi fooarte mulțămescu dumetalle]: să dé Dumnezeu şi 
noi să slujim dumnevoastre de ce vet pohti dumneavoastră, 
lar, pentru răndul oilor dum(ijtal[e], înțelege-vei dumneta 
den scrisoarea Mării Salle] Domnu nostru că, cum aŭ îngă- 
duit Măriia Lui dumital|e], tot va îngădui și acum, pe ce vor 
hii bucate alese] alle] dumital[e], numai păn acum Mării Sa 
Domnu nostru oiarii în ţar|ă] n'aau trimes. Iar tot va hi 
pe voia dumital[e]. Și aciast[ă] scrisoare a noastră să afle pe 
dumneata săn[ăltos. Dech[emvrie| 9 dni. 

+ De bin[e] voitor së în toat[ă] vream[e] gat[a] 

a sluj[i] dumnital]e): 
Radul Vel Comlis|. 

[V*:] 4+ La al nostru cinstit și mai mare vecin de aproape 
şi bun preiaten, dumnealui jupănul Mihaiii judeţul al cinstitei 
cetăţii Brașovului, Aur e [= să se deal 

1651, 23 December, Diess Genadess (?) halpen. 

[Pecete galbenă, cu semne!.] 


Un alt dregător din vecinătate e județul Cîmpulunzgului, 
vechiii oraș din veacul al XIII-lea, avind judeţul şi pir- 
garii săi 3. De la unul din acești judeţi e cererea următoare: 


5. 

Cinstitului de Dumnezăii și ales întru vrednicie Măriia Sai 
Ghieorghius Ghieicăl, marelje]-judeţ al cinstitei cetăț Braşo- 
vului, să fie Măriia Ta săn[ăltos. 

Pohtim dela prea-putearnicul şi a-tot-ţiitoriul Dumnezăii Mä. 
riei Tal[e] lin!ă] paacle] și fericită săn[ăjtaate, dinpreun[ă] cu 


1 Ne 620, 
2 Studi? și dee, LU, p, 273 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 199 


toat[ă] cinstit[a] familie Măriei Tal[e]. Facem Măriei Talfe] șt[ijre 
pentru cest om al nostru, de aicea, din Cămpulungu, anum,e 
Stoica, pentru că aŭ fost venit acum la Braşov cu carul pentru 
hrana, iar un Ion, fecior lui Simion, de aicea, Lan apucat de 
zic[ea] cum ca säi fie acest Stoică datori încă maï de nainte 
vreame. Ci de aciasta vei ști Măriia Ta că aciastă datorie 
cum iaste poveastea: că aŭ fost luat muma acestui Stoică, 
anum[|e] Mariia, o bute de vin de la un Iane Grec|ul de la 
Focşani, făr[ă) bani, şi chizaș aŭ fost întrat acel Simion, iar 
mătușa Mariia, muma Stoicăi, aŭ fost lăsat un bătlag de 
rachiii zălog la acel neg[ulțători, și aŭ pus zi mătușa ca să 
aduc[ă] banii neg|ulțătoriului şi să-ș îă bătlagul cu rachiul. 
Și, neputănd mearge la zi mătușa Mariia, să duc[ă] banii 
neg|ulțătoriului, iar neg[ulțătoriul au apucat pre Simion, căci 
au fost chizaș; iar Simion au venit aicea la Cămpulungu, 
de au apucat pre mătușa Măriia cu scrisoarea ei. Jar mătuşa 
Mariia, avănd şi acolo plătit vin, veadre 300, cu zapise, au 
zis Simion mătuşăi Mariei să-i dea aceale zapise care au 
avut mătușa, că va scoate el vinul şi va plăti la neg|ulțători. 
Deci mătușa Mariia i-aii dat aceale zapis|e) toate lu Simion, 
și au apucat Simion pre datornicii mătușăi Mariei, și au scos 
acel vin tot de pre la datornici, si ap plătit acelui neg|ulțători, şi 
Lan scos și zălogul: bătlagul cu rachiul, de i l-aii trimis el aicea 
mătuşăi Mariei, precum ştiii tot oroșanii; ci încă au fost rămas 
vin, de al mătuşăi Mariei, la Simion, necum să fie mătușa 
Mariia datoare lui Simion. Precum veï vedea Măriia Ta și 
diiata mătuşăi Mariei la măna fiiului săi Stoicăi, făcut cănd 
aŭ vrut să moar|ă|. Şi vei ști Măriia Ta că mătușa și acum 
iast[e], și căt nu iaŭ venit ciasul cu puțin suflet, şi o am 
întrebat noi acum d'intăi, şi așa mărturisă cu sufletul ei, că, 
ce au scris ià în diata eï, cănd aŭ vrut să moar[ă], așa au 
mărturisit și acum înnaintea noastră. lar pentru o carte ce 
aŭ scos Ion feciorul lui Simion înnaintea Măriei Tale, a 
Radului Cupariul!, acea carte să nu s[ă] creaază, că o știm 
noi toţ și mărturisim că iast|e| rea, că, fiind Cupariului 


1 Ispiravnic şi el, V, maY sus, cap. precedent. 


www.dacoromanica.ro 


200 APACERI DE HOTARE 


pizmă pre acest sărac Stoica, să mira ce rău îi va mai fac[e], 
ca să-l omoare]. Ci, mergănd Simion cu zapisul mătuşăi cel 
de la Grec, și văzăndu-l Cupariul, i-au făcut pentru pizma 
acea carte, ca să-l apuc[e]. Ci de aciasta mărturisim noi tot 
cu sufletele noastre, că a|cjea carte ce Lan făcut Cupariul, 
nu iaste bun[ă], și iaste rea. Ci Măriia Ta, ca un înțelept, 
să-i faci dereptate,— că nu-i iast[e) nici-un ban dator. Aciasta, 
şi mila Domnului ceresci să De Măriei Tale] de ajutori. 
Pentru că, cănd ai făcut Cupariul acea carte lui Simion, 
Stoica n'au fost de dal 

Gh(e]nfarie] 27 dni, It. 7208 [1700]. 

+ Al Măriei Talle] plecat și vecin de aproape, de bin[e] 
voitor : 

Stanciul jud[e]țul de Dlăgopol, înpreun[ă] cu orașanii. 

Pecete peste hirtie, cu corbul, avind de-asupra steaua, și 
inscripţia neînțeleasă.] 

[V*:] t Cinstitului de Dumnezăii și ales întru vrednicie 
Măriia S[a] Ghieorghius Ghieicăl, marele-judeţ al cinstitei ce- 
tățeï a Brașovului, cu plec[ăjciune şi cu fericită săn[ăltaate 
să să dea, 

[Pecete mică, brună, cu inscripţia: neuar pa, 

+ Anno 1700, die 8 Febr., exhibit. des Langenauer 
Richters undt geschworm Brieff in puncto eines Schuldners 
Sztojika des Popa a luj Negro Sohns!. 


Rucărul avea un Căpitan, adecă un Căpitan de margine, 
și de la unul din ei primesc Brașovenii scrisoarea ce ur- 
mează ; 


6. 


+ La al nostru cinstit și prea-iubit și de mļ[ififo]stivul 
Dumnezeii dăruil dulce priiaten, jupan Mihai, marelje]-judeţ 
den cinstită] cetatea Braşovului, bun[ă] pac[e] și săn[ăjtate 
şi tot binel[e] pohtim de la m[ij[ojstivul Dumnezeu dumne- 
talje], înpreun[ă] cu toat[ă] cinstit[ă] cas|a] dumnetal[e]. De 


1 No 683. 


www.dacoromanica.ro 


LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 201 


vei pohti și dumneata a întrebarea de săn[ăjtatea noastră, 
cu mila lu Dumnezeii și jn cinstit norocul Mării Sal[e] 
Domnu nostru, săntem săn[ătoș, de pre săn[ă]tatea noastră, 
şi părintel[e] Macarie patriiarhul, carel[e] iaste aici !, să în- 
chin[ă] dumnetal[e] cu săn[ă]tate. Alta, pohtim și ne rugăm 
dumnetal[e] pentru un nepot al părintelui, pre nume Petru, 
carel|e] iaste acii în cetate la dumneavoastră, că aŭ 
avut neşt[e] marhă de negoaţ[e] aici, și lea-aii închis într'o 
o ocnă, și, de nu va veni acum, iaste peitoare. Ce ne rugăm 
dumnetallel să faci bin[e] să-i faci dumneata o carte a dum- 
nitai[e] la Bran, să-l slob[o]zească să vie să-ș caute de marhă. 
Iar noi încă datorți] să fim a sluj[i] dumnetalje], ori de ce 
lucru ne vei pohti dumneata aici în țar[a] noastră. De 
aciasta pohtim, și ne rugăm dumgetallel wr rH PAASEATH € 
| = de la Domnul să se veselească]. Amin. Apfrilie] 14, It. 
7166 [1658]. 

f Al dumnetallel în loc de fecior: 

Vasilii Căpli]t[an] ot Rucări. 

[V°:] La (la) cinstit și prea-iubit și de milostivul Dumne- 
zeii dăruit dulce priiatenul -nostru, jupan Mihai .... 

[Pecete neagră, cu semne ?.] 


Pîrcălabul de Rucăr e căpetenia satului, și doi din pircălabi 
apar cu prilejul plingerii Brașovenilor în privința unei cîtimi de 
griii pe care ef o lăsaseră în mînile Rucărenilor, cînd cu 
rechisițiile austriace, și care nu li fusese plătită: 


7. 
+ Io Costandin Voevod bj. mlstiiii gspdrii zemle vlah[i]scoe. 
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape în toat[ă], 
vreamea de bine voitori dumnealui jupănul Mihai Filșteah, 
marele.județ cinstiţi cetăți Brașovului. Săn[ăjtate și tot binele 
pohtim dumitale. Cătră aciasta-ț facem în știre dumitale, că 


1 Macarie de Antiohia, cunoscutul călător. V, Prefaţa cărţii citate a drei 
Cioran. 
3 No, 633. 


www.dacoromanica.ro 


202 AFACERE DE HOTARE 


aicí înnaintea noastră veni de să jeluir|ă] (ot săteanii de la 
Rucăr i Dragoslavele, zicănd cum că, fiind ei datori dumitale 
cu ti 480 dupre niște grăii ce aŭ fost lăsat Neamții la dinșii, 
rănduindu-i la dumneata ca să-l plătească cu acești bani. Deci, 
întămplăndu-li-s|ă| lor de aŭ venit Șchiiai de la Brașov, și Lan 
jăfuit, de le-ati luat cai 130 şi vaci 180 şi oi 250; deci «ei, 
știindu-să că sănt datori dunmlijtale, și dumneata dăndu-le 
strănsoare pentru bani, san fost jăluit cum, de le vei scoate 
dumneata bucatele de la Șchiiai, să fie în prețul banilor care sănt 
ei datori dum[iltale. Iar dumneata nici vitel|e] le-ai scos, nici 
banii în samlal nu i-ai ținut. De care lucru te pohtim pe 
dumneata, pentru voia noastră, ca să le scoţi vitele de la 
Șchiiai aceia, să s[ă] plătească de banii dumțiltale, că nu vor 
putea fi ei prădați în doao părți, [si] Șchiaii să le jà buca- 
elle, și dum[iltai[e] sët plătească banii ce aŭ; să I[e] scoţi 
dumneata bucatele de la Șchiiai, să-ți dea banii dum{i]tal[e], 
aŭ să le iai dumneata în prețul banilor, care sănt ei datori 
dumitale. Și să aib[ă] de cătră d[ujmn[eajta dereptate, ca 
s[ă] nu mai facă jalbă la noi. Aciasta, și fii dumneat[a] „să- 
n[ă]tos. Noem[vrie] 26 d., lt. 7200 [1691]. 

t De binele dumitale voitori: Jo Costandin Voevod. 

IV) Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bine voitor, d[ujmn[eallui jup[ă]nul Mihai Filșteah, 
marele județ al cinstiții Brașovului (szc), cu sănlăltate să 
să dea. 

[Pecete ca la n! precedent !.] 


8. 


t Cinstitul marele-județ de la cinstită cetatea Brașovului, 
cu cinste și cu multă săn[ăltate să fii Măriia Ta săn[ă]tos ; 
amin, 

Sănfăjtate și tot binel[e] voimii Mării Tale, doamn[e] judeţ ; 
să te păzească Domnul cerescu cu mult[ă] săn[ă]ta[te| și cu 
paace îndelungată, întru cinstit Scaonul Mării Tale), Cinstita 
carte a Mării Tale şi înpreun[âl cu sluga Mării Tale ne aŭ 


t No 350, 


www.dacoromanica.ro 


LEGĂTURI CU DREGĂLORII DE HOTARE 203 


venit, și, de căte ne-ai porăncit Măriia Ta, de toate înţelea- 
sem pre amăruntul, Și ne poruncești Măriia Ta ca s[ă] dăm 
banii grăului rot deplin acum. Ast[a] ne zici Măriia Ta ca 
s[ă scriem și noi banii pre sume, iar ce am dat și într'a cut 
mănă. Ci s(ă] ştii Măriia Ta că Țăntea nu sfà] tămplă să fie 
acas[ă], și sănt scrisorile la dinsul. Ci iară ne rugăm Mării 
Tale, ca la un cinstit înţelept, cum ne-ai adăstat Măriia Ta 
cel mult, ne rugăm Mării Tale să ne mai adăstezi Măriia Ta 
păn la Crăciunul nostru, și vom face Măriia Ta păn atunci 
200 de florini, şi atuncea va mai ostăni omul Mării Tal[e] 
aici, şi npreunlal cu sluga Mării Tai[e], şi, cu aceşti bani ce 
zicem mai sus, vom veni şi noi, şi ne vei lua Măriia Ta so- 
coteală, precum va fi cu dereptul. Ce vom fi dat, ne vei 
prinde Măriia Ta în seaamă, că noi, Măriia Ta, săntem bu- 
curoşi a plăti, ci numai nu putem tot odat[ă], pentru sărăciia 
noastră. Şi să] știi Măriia Ta, doamne judeţ, că o scrisoare 
de bani ce am adus, nu ni s|ă] scrie în cartea Mării Tal[e]. 
Ci rugăm Mării Tal[e] ca s[ă] nu s(ă facă vre o opreală la 
cinevași, că noi, Măriia Ta, cu sărăciia noastră, tot vom plăti 
pre rindu, păn la un ban. De aciasta ne rugăm Mării Talle], 
și Domnul cerescu să fie dumital|e) pururea de ajutoriii. 
Dech|emvrie] 11 dni, It. 7204 [1695]. 

f De tot binelţe] Mării "Tale, domne județ, al nostru 
priiatin și de aproape vecin: Jarca părcălab, din preun ă) cu 
ot Rucăreanii, mai micii Mării Tale. 

Welt Întru cinstită măna domnului judeţii de la cins- 
tit[ă] cetatea Brașovului, cu multă săn[ăjtate să aläl dea. 

[Pecete roșie, ruptă !.] 


Peste trei ani pîrcălabul Stanciul vorbește despre aceiași 
afacere : 
9. 
1 Cinstitului de bună rudă Măriia Sa cinstitul județ din 


cinstit[a] cetate a Brașovului, cu plecăciune și cu săn[ă]tat[e] 
ne închinăm Măriei Tale. Rugăm pe mlili[o]stivul Dumnezăŭ 


1 NO 687. 


www.dacoromanica.ro 


204 AFACERI DE HOTARE 


și prea-curatei Maica Sfli]nției Sale, să păzească pre Măriia 
Ta cu lină pacle] şi cu fericit[ă] săn[ăjtatle] întru cinstitul 
Scaun. Precina scrisoret nu avem a supăra pre Măriia Ta 
pentru altă cevaș, numai căt iat[ă] că trimiseș Măriia Ta omul 
Mării Ta[le] cu cinstit[a] carte a Măriei Talle] la dumnealui 
cinstitul Comis pentru banii grăului, care săntem noi datori 
Măriei Tale], și vine omul Măriei Tal e] înpreună cu al dum- 
nealui, aici la noi, porăncindu-ne ca să dăm banii ce săntem 
[datori], și să venim la Măriia Ta, să ne dám sama și pentru 
300 florinţi, care am trimis la județul] Filiștac (sic). Pentru 
aciasta ne rugăm Măriei Tale, să ne mai aștepți păn dup[ă] 
Bobotează, iar atunci iar să trimiţ cest om al Măriei Tale] 
aici la noi, că acum nici omenii care aii fost ispravnici la 
grău nu sănt toţi aici, și avusem și de la Măriia Sa Vodă 
nevoi greale pentru oerit și pentru Samă. lar păn atunci ne 
vom strănge cu toții, și vom da cine ce vom avea, și vom 
veni încă și cu omenii care aii adus banii la judeţul Filiștac, 
de-ș vor da sama, și ne vom isprăvi de toate cu Măriia Ta. 
Numai atuncea să ne trimiț omul Măriei Tale) aici la noi; 
cu de atăta vreame am tot mincit (sic) pre Măriia Ta, iar 
acum nu vom mai putea minţi, că și dumnealui Comisul ni-au 
dat strănsoare foarte tare, aŭ să dăm banii, aŭ să venim la 
Măriia Ta. Numai atuncea să s(ă] afle și Stan Cur Roșiu ací 
la Măriia Ta, că el aŭ luat banii de aici și aŭ venit împreună 
cu omenii noștri la județ[ul] Filiștac. De aciasta ne rugăm 
Mării Tai[e|. Și aciasta puţinea scrisoare să afle pre Măriia 
Ta săn[ăltos și veasel, wr ye [= de la Hristos]. Amin. 


Dech[emvrie| 19 d., t 7207 [1698]. 
t AT Măriei Tal[e] plecaț : 
Stanciul păr[călab] ot Rucăr, înpreună cu toții. 
[Pecete cu cerneală: «...ea ot Rucă|r]».] 
[V*:] Întru cinstit[ă] măna Măriei Sal[e] cinstit[ul] judeţ 
din Brașov, cu cinste să s[ă] dea. 
[Pecete neagră, ruptă!.j 


1 No 674. 


www.dacoromanica.ro 


LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 205 


Cu o zi înnainte Şerban Vlădescu, ispravnicul de atunci, 
pe care-l cunoaștem, scrisese pentru aceasta sătenilor: 


IO. 


+ “Ţie, părcălabe Stanciule, ot Rucăr, și ție, Turio, și ție 
Răceaal[ă|, și voao, tut[ujror săteanilor, și voao carii at fost 
comisari în vreamea Neamţilor. Cătră aciasta vă facem în 
știre, că aal că iar ne veni o carte de la dumnealui ju- 
detul de la Braşov și o slug[ă] a cetăţii, pentru banii grăului: 
cari-i st voi, Ci s[ă] căutaţ, în vreame ce veţ vedea răvaşul 
nostru, iar voi, aŭ să-i dat banii tot căț știț că fac, aŭ să 
trimiteț pre comisarii aceia carii aŭ fostii atunce de au strănsu 
grău, înpre|ună] cu sluga dumnealui, acolo la dumnealui ju- 
detul, să-ș dea seama și s[à] socotească și să plătească ce 
vor fi datori. Că, nedănd banii, nici mărgănd acolo, să vă] 
isprăviți precum ne scrie dumnealui, zice dumnealui că va 
să scrie la Măriia S|a] Vod[ă]; ci vet să petreaceţ răă, și 
iat|ă] că v[ă] trimisei și cartea dumnealui pre un fecior al 
nostru. Ci o veţ ceti și vet vedea precum scrie, că vam 
fost scris și eŭ într'atătea rânduri ca să vfă] isprăviți, şi vam 
zis şi cu gura, şi voi tot Dat mai isprăvit. Nu ştiit ce fealiu 
de oameni ați fost, si mai pre urmă tot răul vostru va să fie. 
Aciasta vläl scriă. 

Dich|e]m|vrie] 18, D 7207 [1698). 

Șărban V[ejl Comfi]s. 

[V°:] + La Stanciul părcălab ot Rucăr să să deal. 


Apoi zăbava, mai mult de nevoie, a Rucărenilor și Dra- 
goslăvenilor aduse iarăși amestecul Domniei: 
II. 


+ Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnă. zeml. vlah[i]scoe. 
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea, de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, 
marele-judeţii al cinstitei cetăţ Braşovul, sănătate şi tot bi- 


1 No 670. 


www.dacoromanica.ro 


206 AFACERI DE HOTARE 


nelle! poftim dumital[e| de la Dumn[ejzeii. Cartea dumli]tale 
ne-aii venit, și de săn[ăltatea dumitale ne-aii părut bine. 
Alalt|e] ce ne-ai scris dumneata, am înțeles. Pentru nește 
bani ce ai dumneata la Rucăreani şi la Dragoslăveani după 
niște păine, și ne-ai trimis dumneata, și zapisul lor, care s'aii 
legat că să dea banii, am văzut, şi iat[ă] că le-am dat po- 
runcă foarte tare, și le-am și scris carte, să caute să plinească 
dumitale] toţi banii căţ scriii în zapisul lor, că noi nu poftim 
nici paguba dumitalfe], nici a nimănui. Aciasta, și mila lui Dum- 
neen să fie cu dumneata. Av[gus]t 20 dni, lt 7207 [1699]. 

De bine voitor dumitalje] : Jo Costandin Voevod. 

[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănului Hanăș 
Mancăș, marele-județ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă să- 
nătate să să dea. 

[Pecete mare, rotundă £] 


Porunca pe care o vestește Domnul, s aceasta: 


12 


T Mlstiiu bjiiii lo Costandin Voevod i gsdnii. Hncay reagan 
[= am scris Domnia Mea] voao Ru[c]ăreanilor și Dragosloveani- 
lor. Cătră aciasta v[ă] fac Domnia Mea în ştire că aicea la Domnia 
Mea scris-aii dumnealui județul dela Brașov cum că-i săateț da- 
tori neşte bani dup[ă] neşte păine, dăndu voi și zapisul vostru la 
măna lui, ca să-i plătiţ, şi de atuncea păn acum umblaț purtănd 
cu povești, și nu v[a] plătiț. Ci iat[ă] că vă poruncescu Dom- 
nia Mea, în vream(e] ce vet vedea aciastă carte a Domnii 
Meallel, iar voi să căutaț să v[ă] plătiț de tot bani, precum 
sit că vă scrie zapisul, nimic să nu umblaț cu alte poveşti], 
ca să nu mai vie Domnii Meallel sup[ă]rare, că — apoi vet pe- 
treace nevoe, şi veţ plăti fär de voia voastră. Aciasta vă 
poruncescu Domnia Mea. . . Avg|ulst 19 dni, It 7207 [1699]. 

[Monograma.] 

[Pecete octogonală cu chinovar.] 

Proclit] Vel Log[ofăt 2]. = A cetit Logofătul cel Mare]. 


1 No. 370. 
2 No. 369. 


www.dacoromanica.ro 


LEGĂTURI CU DREGÀTORIÏ DE HOTARE 207 


Acelaşi pircălab Stoica de la N° o se plinge odată astfel 
şovenilor într'o afacere cunoscută prin scrisori tipărite în 
paragraful precedent: 


13. 


+ Cinstitului de bun[ă] rudă și al nostru mai mare și de 
aproape bun vecin, Măriia Sa cinstitul judeţ de la cinstit[ă] 
cetate a Brasovului, cu plecăciune şi cu săn[ăjtate ne închi- 
näm Măriei Tale și a tot cinstitul Sfat. Rugăm pre m[i]i[os- 
tivul Dumnezău și prea-cura!|ă] Maica Sflijaţiei Sale să pă- 
ziască pre Măriia Ta cu bună pace] și cu fericită sănătate 
întru mulți ani întru cinstitul Scaun. Precina scrisorei nu 
iaste a supăra pre Măriia Ta de alt cevaş, numai ne rugăm 
Măriei Tale, iată că m'au fost înșelat neşte măcelari din 
Șchiiai Brașovului, anumle] Jon Bochici şi Stoica Boghina 
și Toader Țap: li-am dat nește berbeci drept ban[f], tl. 100, 
bez 2 lei, și san pus zi ca să-m aducă banii, șiatăta vreame 
aŭ trecut, şi nici-un bin[e] nu mi aŭ adus. Ciam trimis omul 
mieii acolo pentru ban[i]. Ei sau adevărat lucrul cum Dap 
fost luat berbecii un niamiș pentru o datorie; dară eu n'am 
fost datorii niamişului nimic, nici nu-l știii cine iaste, ci, noi 
fiind cu nevoi greale de la Măriia Sa Domnul nostru, am 
dat aciale vite, să m aducă bani], ca să ne scoatem şi noi 
capetele dela nevoe,— precum știi şi Măriia Ta că li-am dat 
şi mai înnainte, și s'aii ţinut de credință; iar acum văzu că 
m'au lăsat la sărăcie. Ci mă rog Me Talļe], pentru ml[i]- 
I[o]stivul Dumnezău, să ostenești Măria Ta să trimiț la acei 
omeni, să-i aducă înnaintea Măriei Tale, să-m scoţ banii, ca 
să nu fiu și eu rămas la atăta sărăcie. Că știi Măriia Ta că 
cu marha ne iaste hrana noastră. Că eŭ încă voiii sluji Mă- 
riei Talje] de ce mă vei pohti Măriia Ta. lar, neviindu-m[i] 
banii, să știi Măriia Ta că voii spune Măriei Salle] lui 
Vod[ă], şi vom lua oi de ale Șchiianilor de aici din ţara 
Măriei Salle], pentru acei ban[i]. Și, cătă pagubă, au chieltu- 
ială, voiii avea, tot vor plăti, precum scrie zapis[ul] acelor 
înșelători. De aciasta mă rog Măriei Tal[e]; și fii Măriia Ta 
săn[ăjtos. Oct. 6 dni, |! 7206 [1697]. 


www.dacoromanica.ro 


208 AFACERI DE HOTARE 


T Al Măriet Tale] mic şi plecat: Stoica părcălabul din 
Rucăr. 

[Pe o foiţă :] + Iar mă rog Märieř Tale, doamne judeţ, și 
pentru cești omeni ai noștri de aici, anumje] Radul al Ra- 
domir şi unchiaș Mihil, și aceștea aŭ dat iar acestor măce- 
lari berbeci drept tl 6o şi banfi] 50, tot cănd am dat şi eŭ, 
și nu li-aii mai dat nici-un ban. Și, pentru aceștea, mă rog 
Măriei Talle], să fii ostenitoriii, să li să dea banii, că sănt 
omeni săraci, şi aceale vite li-aii fost toată nădiajdea să-ș 
scoț[ă] capul din nevoe. Iar, nădăndu.-li-s[e] banii, să știi Măriia 
Ta că să vor lua bucate de ale Șchiiailor aici în ţara Măriei 
Sale] lui Vodă, și nu s'ar cădea Măriia Ta să nă stricăm 
frățiia și vecinătatea pentru nește înșelători ca aceia. De 
aciasta mă rog Măriei Talje). Şi fi Măriia Ta săn[ăjtos. 
Oct. 6 dni, lt 7206 [1697]. 

+ Al Măriei Talle] plecat: Stoica părcălab|ul] din Rucăr. 

lar să ert Măriia Ta că, neviindu-ne banii, și omenii sănt 
acht în orașul Măriei Tal[e] de Gd), iată că am trimis Mä- 
dei Sal[e] leagea, precum iaste obiciaiul, 2 potori, și vom lua 
bucate drepte; de vei socoti Măriia Ta că va fi cu cinste 
acest lucru : aşa va fi. 

[V°:] Întru cinstitfá] măna Măriei Sale județul de la Bra- 
ŞOV ucTHo ATH ca [= cu cinste să se deal 

[Pecete neagră ruptă.] 

Anno 97, die 18 Octobris. Aus Ruckur Schreiben wegen 
des Dudujul Kanane und Todor Czapul!. 


In sfîrșit avem un rävaş, pentru un furt, de la săteni 
chiar, în frunte cu un Oncea și cu preotul lor: 


14. 

+ Scris-am ei Oncea ot (ot) tam [= de acolo], ot Rucţă]rii, și eŭ 
pop Radulu ot Piscure, și ep Duca ot Bătean[i), la domneata, 
domne jud[elţii otgrad Brașov, și la toţe cinstenţii dregătorie se 
jud[e]cătorie cetăţie, pac[e] și sen[ăltat[e] să vă dărescă mi- 


1 N° 665. — V., pentru această afacere, $ III, la data de 1697. 


www.dacoromanica.ro 


LEGĂTURI CU DREGĂTORIË DE HOTARE 209 


lostivul Dumnezeii. Alta, fac[e]mù știrje] Mării Tale pentru 
om ce este închis acii în temniță în Brașovu, că nu istă 
om bun. Decei ap fostii ven aclejsti om ce 'ste închis 
aice, anume Voicul, pre la cas[a] mè, pre în Ruc[ăriii, ze au 
fostu forat un cal, se eŭ Once Spătărelu nu Lamp știută c'au 
fosto hoţo. Ce, căci aŭ găzduită la min[e], căndi este acum, 
aŭ venijtii păgubaș|u| la cas[a] mè, anume întăi popa] Ra: 
dulu de la Piscure, că e "i fostu furat un cali al lui. Ce aŭ 
vlejn[i]tii, domni jud[elții, popa la caslal mă, de mii looata 
tot[e] bucatele. Căndiă este acum, aŭ ven[i]tú și alte, Ce m[ă] 
rog Mărie Tale, domne jud|elță, să stè omolo închis acii, 
Dän voi ven[i] eŭ cu păgubașei, acela el ses dè sema cu 
ac|e]şti omen[i] com a ste păgubașe,—că mie mii loot tot[e] 
bogatelje]. Ce voi ven[i] ei ses dè sema, deva fie om bun 
şe-s va drepta, elii va fie, iar de va fie omu răii, iar să va 
ştie. Ce rugăm, domne jud|eții, Mărie Tale, se stea omolo 
închis, să lu ped[e]p[s]iț, neci să-lŭ slobozeşti, nece se-lii va 
cer|e] se în chezășii cenjejva, să nu-l dat, ci s[ă] stea tot 
închis acie. Iar, se va păji (s:c) omol, sai lŭ veţi da de s[ă] 
va slobozi, și no voi găsi omol, aici, şi mie se vor looa bu- 
catel[e), să știi, domne jod[elţii, că vom oprea noi bucatea 
derepte de aici, den oral Mării Tale. Ce se stè omol închis 
Dän voi vene eŭ, Once, acei, în Brașov. Aciasta am scris noi... , 
Amin. 

+ Pis msța Iun. 19 dni, lt 7160 [1652]. 

Ei Once ot Ruc[ăj]rü. 

(Pecete cu cerneală ] 

[V*:] + Aciasta cartea cu cinstea se s[e] de întru cinstit[ă] 
mäna censtetului judle]țu ot grad Brașou!. 


Vameșii de Dragoslavele, saii de Dîmbovița, sînt printre 
cei mai vechi dregători ai Iert, Şi de la el avem cite-o scri- 
soare: 


15. 
+ Cinstitului și marelui Mării Salle) domnului judeţului 
ot cinstit[a] cetate Brașovului, cinstit să fii de milostiv[ul] 


1 No. 621, 
75703. Vol. X. 14 


www.dacoromanica.ro 


210 AFACERI DE HOTARE 


Dumnezău şi de cinstit Sfat şi de to[tă] cinstit[a] cetate 
Mării Tal[e]. Săn(ă]tate și tot binele pohtim de la milostiv[ul) 
Dumnezăi Mării "Tafel, din preun[ă] cu tot cinstit Sfatul, 
ca s[ă] vă (vă) păzească milostiv[ul] Dumnezăi ču dulce 
viiaţ[ă], cu feri[cijt[ă] săn[ăltat[e)] întru veci, amin. 

+ Alta, vei ști Măriia Ta: pentru o cinstit[ă] carte a Mării 
Tal[e], ci ne-ai trimis Măriia Ta, de ce ne-ai scris, am înţeles. 
Pentru o gălciav[ă] ci s'aii făcut aici la Rucăr, cu jupăn[ulj 
Gabăr, aceale ci le-ai grăit dumnealui, le-aii grăit fár treabă: 
nu săntu acealea căte a spus dumnealui. Iar, de gălciav[ă], 
ai făcut, c'ai fost slobozit în apărat (); şi acel om ai fostu 
jitar, şi aŭ fost și, să erți Măriia Ta, şi beat; ci ai făcut 
gălciav[ă], şi el aŭ fost singuru, şi cărăuș vr'o to oamen[i]. 
Dar, cum ari fi put[ut] baile] el săngur pe 10 oameni? Și 
vei ştii Măriia Ta că Lan fostu bătut şi pe acesta om, de 
zace din bătaia aceia, și Lan legat. Apoi, dupre aceaia, l-am 
pus și noi în butuci, şi l-am bătut cu 300 de toiage,că altă 
n'am avut ce-i hoa, că iaste om sărac, şi iaste și acum la 
închisoare. Ci, pohtindu Măriia [Ta] tot pentru aciasta, ca 
ca s[ă] lu trimiț la Măriia Sa Vodă], noi să-l trimitem; dar 
numai pentru atăta să supărăm pre Măriia Sa?! Iar, de poh 
teşti Măriia Ta ca dal să facă) și să să scornească şi alte 
gălcevi, — pecum vei pohti Măriia Ta vom fac[e]. Aciasta, și 
mila lui Dumnezei să te păzească pre Măriia Ta în veadi. 
Amin. 

Av[gus]t 3 dn., It 7217 [17099]. 

Al Mării Ta'[e] plecat și slug[ă] în toai[ă] vream[e], de 
porunca Mării Tal[e]: Iane vam[ejșul ot Dragoslavel[e], 

[V*:] + Întru cinstit[ă) şi fericit[â] mäna Mării Sal[e] jude- 
țului ot grad Brașov, cu cinste şi cu fericit[ă] săn[ăjtate să 
s[ă] dia. 

[Pecete mică, neagră, pe care pare scris: «lane»!.] 


În afacerea unui Pătru Buburuzeai saii Buburuzea cu Petru 
Moldoveanul și în alta se întîmpină acum vameșii Prahovei, de la 


1 No 700, 


www.dacoromanica.ro 


LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 211 


Cimpina. Această vamă, ca și cea de la Timiș, sînt nouă, 
Ele se ridică abia în veacul al XVIII-lea, cînd decade vama 
celor două șchele muscelene. Pe la 1650-60, și chiar supt 
Brîncoveanu, Cimpina era numa! un sat, fiind totuşi reședința 
unui ispravnic, pe cînd la 1788 ea e pomenită ca o localitate 
însemnată !, 

Cu privire la procesul pomenit, Archivele brașovene dau 
întăiii această întrebare, cu răspunsul ei (17092): 


I6. 


+ De la Zota Cojocaru, de la Filipești, să-l întrebaț ce 
ban[i] aŭ fostu dator Pătru Buburuzeai, pe ce vreame ai 
plătit banii și cănd s'aă plătit, să s[ă] adevereaze pre ales, 
pe ce aŭ fost luat acei ban[i], pe unt, aŭ pe brănză, au 
banfi] gata i san dat. 

|V*:] $ Plătitai Pătru Buburuzea Zotei unt oc[ă] 26, iastă 
toamnă ?. 


Urmează scrisori ale Vameșilor Cimpinei: 


17. 


Xe. kzekapee [= Hristos a înviat]. 

+ Cinstitului și de neam bun. alesului între vrednicii, si însuș 
destoinic, şi de aproap[e] vecin, cpzAnom A95p9 npitarni [= și 
încă și bun prieten] Mării Tale] doam[ne] judeţ din Braşov, biru- 
itoriul a toat[ă) oblastiia cetăţii, săn[ă]tate și tot binel[e] de la 
Dumnezeii pohtim Mării Talle] ca să-ţ dăruiască, înpreun[ă], cu 
Sot ai Mării Talle]. Vrănd Măriia Ta a știrea și de a noastră 
săn[ăjtate, din mila lui Dumnezeii ne aflăm săn[ä]toş. Pricina 
aceștii scrisori cătră Măriia Ta nu iaste dă alt[a], Gr numai 
pentru Marcea, care iastle] dator lui Iovan Sărbul de aici 
de la noi. Ştii Măriia Ta că lam pus la prinsoare, de 
atăta vreamlel, și ne-aai scris Măriia Ta ca să-l slobozim din 


1! Doc. Cantacuzinilor, pp. 14-5, 311, 313. 
2 N° 706. 


www.dacoromanica.ro 


212 AFACERI DE HOTARE 


prinsoar[e]. De care știi Măriia Ta, că am scris Mării Tale și 
mai înnainte, ca să-l slobozeșt[i] Măriia Ta, iar acum am înțeles 
că iast[e] tot închis, Ci acum dar să-l sloboz[eJșt[!] Măriia Ta, 
și te poftim pre Măria Ta să nu mai aibă alți datornici 
treab[ă] cu dînsul, păn să va plăti de noi, și, căț ban[i] va 
avea, să ni-i trimeaț|ă), şi, căţ bani va mai căștiga, tot să ni-i 
trimeaaţ[ă] pre răndu,— că aceșt[i] bani nu sănt ai lui Ivan, ci 
sänt ai noștri. Și neșt[e] bani ce aŭ zis că sănt acum gata, 
să ni-i trimeaaţ[ă). Şi noi încă săntem gata a sluji Mării Tal[e] 
din ce ne-i vei pohti și ne va hi prin putință. De aciaste 
pohtim pe" Măriia Ta; și mila lui Dumnezăi să fie cu Măriia 
Ta; amin. Mai 17 d., vl. 7206 [1698]!. 

Al Mării Tal[e] de aproape vecin, și de bine voitori: 

Theo[dor] Log[ofăt]. Az [= eŭ] Mihăil[ă] 
Log[ofăltul, vamășii ot Cănpina. 

[V°:] F Întru cinstită mäna Mării Sale județului din Bra- 
şov, cu cinste și cu multă sän[ä]tate să s[ă] dea. 

Anno 98,die zt Maj, Schreyben des Vamos auss Kempina 
wegen des Pâtr& Martsche. 

[Pecete brună. cu două semne și inițialele m. pi. 


18, 


+ Cinstitului bunului nostru priiatin și de aproap[e] vecin, 
în toat[ă] vream|ea] de bin[e] voitor, Măriia Sa marele-judeţ 
al cinstitei cetăți Brașovului. 

Săn[ăltate şi tot binele] pohtim Mării Tale] de l[a] Domnul 
H[ristojs ca să-ţ dăruiască mult[ă) fericit[ă] săn(ătate, dinpreun[ă] 
cu tot cinstiță sfeatnicii Mării Tal[e]. Alta, facem știr[e] Mării 
Tal[e] pentru Petria Moldoveanul și pentru Pătru Buburuzea, 
precum ai scris Măria Ta mai nainte la noi, şi acum maj pe 
urmă ai scris dumneata la văt[a]ful Drăghici ca să-i judece. 
Și, mergănd el săracu la judecat[ă], la vătaful Drăghici, ei an 
sărit şi Lan ucis, și n'aii vrut să-l lase să între la judecat[ă]. 
Apot el săracu aŭ mersii la Măriia Sa Vod|ă], la Divan, și 


1 No 673, 


www.dacoromanica.ro 


LEGĂTURI CU DREGĂTOsIL DE HOTARE 413 


aă luat carte de soroc, de i-aă sorocit să miargă la Divan, 
şi, mergănd la Divan, ei ai scos o carte a Mării Tal(e] cum 
că i-ai judecat Măriia Ta aen la Brașov, şi aŭ rămas Pătru 
Buburuzea pe Pătria Moldoveanul înnaintea Mării Tal(e], De 
vreame ce rămase Pătru Buburuzea pe Petrea Moldoveanul, 
căci nu scriseș Măriia Ta iar la noi pe căt ai scris și mai 
nainte? Ci ai scris Măriia Ta la Măriia Sa Vodläl cum că 
i-ai judecat Măriia Ta, și aii rămas pe Petrea Moldoveanul, 
şi ai scris Mătiia Ta cum că aŭ jurat un neamiş cu Lä 
oameni. lar n'ai scris Măriia Ta cum c'ai fost cheil[e] la ei, 
pe cum scriiai mai nainte ìa noi, ca să le facem dereptate, 
ca să nu mai super[e] pe Măria Ta şi pe noi. lar Măria 
Ta ai scris și altelje] multe carle] nu s'ar fi căzut, că n'am 
socotit să ne fie vecinăta(ta)tia păn într'atăta. Și pohtim pe 
Măriia Ta să scrii Măriia Ta o carte la Măriia Sa Vod[ă], 
cum ai scris mai întăi la noi, cum că aii fost cheile în măna 
lor păn aŭ perit ban[i], și, dup[ă] ce aŭ perit banfi], Gan dat 
săracului acestuia chellel, Şi pohtim pe Măriia Ta să chem[i] 
pe acei doi oameni carle] sänt de ai dumneavoastră, care au 
fost de straj|ă] într'acia noapte, unde Dap fost cămara, să 
mrăturisiască cum ap mărturisit înnaintea vreame. Și să scrii 
Măriia Ta o carte la Măriia Sa Vod[ä], căt iaste adevărul. ȘI, 
de Carta aciasta care) aŭ scos ei de la Măriia Ta la Divan, 
iaste în știria Mării Tale], aŭ nu iaste, — cu carle] au rămas 
pe săracul acest[a] —, pohtim pe Măriia Ta, de nu va fi cu 
ştir(eaj Mării Tal[e), și pentru aciasta să scrif Mării Sale] 
lui Vod[ă], că iaste cu păcat să rămăe sărac săracul acesta. 
De aciasta pohtim pre Măriia Ta, ca pre un bun priiatin 
şi vecin de aproape. Și, cu atăta săvărșind, mila lui D[umne]zeu 
să fie cu Măriia Ta. lul(iej 26 dni, lt. 7216 [1708]. 
+ A Mării Tale] de bin[e) voitor; vameșii ot Cămpina 


Tops Bäuoge, 
[Ve:] Cinstitului, bunului nostru priiatin, în toat[ă] vreamia 
de bin[e] bun voitor, Măriia Sa marel[ej-judeţi al cinstitei 


cetăț Brașovului, Mării Sal[e] cu multă fericit[ă] săn[ăJtate 
să să dea, 


www.dacoromanica.ro 


214 AFACERI DE HOTARE 


[Pecete neagră, ruptă 1.) 
[Pentru același lucru, mărturii grecești de vameși, la 25 
Januar 1709; n° Gool 


19. 


Cinstitului și al nostru de aproape vecin, în toat[ă] vreamia 
de bin|e] voitor, Mării Salle] marele-județ al cinstitei cetăț 
Brașovului. 

Săn[ăjtate și tot binel[e] pohtim Mării Tal{e] de la Domnul 
Hiristo]s ca sët dăruiască Mării Tal[e] multă și fericitfă] 
săn[ăjtate, dinpreună cu cinstiț sfeatnicit Mării Tale). 
Alta, cinstită] cartia Mării Tal[e] ne-ai venit dinpreun[ă] 
cu omul Mării Tal[e], şi, pentru ce ne-ai scris Măriia Ta, 
am înțeles. Pentru Pătru  Moldoveanul și pentru Pătru 
Buburuzea, eum Cam scris Mării Tal[e] și mai în trecu- 
tel[e] zil[e). Pentru moșiil[e] carle] aŭ zis Pătru Buburuzea 
că ban zălojit aici la Cănpina, la Barbul, am chemat 
pe Barbul înnaintia omului Mării Talle], și ni-ai arătat un 
zapis, car[e] îl vei vedea și Măriia Ta, că-l trimitem pe omul 
Mării Talje]; și noi, necrezănd zapisul lui, i-am zis să jure 
precum Lan dat Barbul lui Pătru Buburuzea t! 27; și oan 
vrut să jure). Și pentru Ploeștiani car[e] aŭ zis că Lan dat 
ban[i], să l[e] tărguiască, noi i-am întrebat, și aŭ zis acei 
oamen[i] că nu iaŭ dat; numai marfa ce aŭ adus, a cum- 
părat cu ban[i| gata de la el. Și pentru Stroe, soțiia lui, 
ami întrebat: întăi, are zapis, și aŭ zis că n'ar[e], și acum 
aii scos un zapis înnaintia noastră,— care am văzut că nu iaste 
derept. Și precum san jeluit Pătru Buburuzea că l-am prăda 
cu t 10, i-am luat, și marfa încă iastă oprit[ă] de noi, şi, 
îndereptăndu-s[ă), Te va luoa marfa. Și zapisul să ni-l trimiţ 
Măriia Ta iar îndărăpti, și răspunsi, cum să va așeza acest 
lucru. Aciasta, și mila lui Dlumnejzei să fie cu Maăriia Ta. 
Fev|ruarie) 15 dni, It 7217 [1709]. 

De 'bin[e] bun voitor: 

IloAvypimnos Zänsoe sis Kmyniva. 


2 No 696. 


www.dacoromanica.ro 


ot 


LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 21 


[V°:] Cinstitului ai al nostru de aproapļ|e] vecin, în toat[a] 
vreamea de binlel bun voitor, Măriia Sa mar{[e]le-județ al 
cinstitei cetăț Braşovului, cu mult[ă și fericit[ă] săn[ăjtate 
să să deal. 

[Pecetea neagră, obișnuită.] 


20. 


+ Cinstitului şi al nostru de aproape vecin, în toat[ă] 
vreamia de bin[e] bun voitorii, Măriia Sa marelfel-judeţu al 
cinstitei cetăț Braşovului. 

Sănătate şi tot binele pohtim Mării Talţe] de la Domnul 
H|ristojs ca să-ţ dăruiască Mării Tale] mult|ă) fericită sänfä]- 
tate dinpreun[ă] cu toţi cinstiţi sfeatnici! Mării Tal[e]. Alta, 
facem ştire Mării Tale că, viind o cartia a Mării Tale] la 
vătaful Drăghici, înpreun[ă] cu Pătru Buburuzea și cu Pătru 
Moldoveanul?, i-am chemat, fiiind judecata înnainte la noi, 
să-i dea Pătru oameni să jure, și n'aii vrut să vie, și aŭ sărit 
şi aŭ bătut pe Pătru Moldoveanul, şi de atunce au fugit, şi 
ami aflat că aŭ venit acft, Și nu ştimu, aşia iaste, şi i-ai fä- 
cut Măriia Ta o carte, şi aii venit deaii trecutla Bucureşt[i]. 
Şi oamenli| care vor să jure, sănt slugi dumnealui vătafului, 
şi, fiind oameni dumnealui, nu va să-i lase să jure], ca să 
s[ă] înderepteze acest lucru. Şi, viind acii, iar Măriia Ta să-l 
pui la închisoar[e], că pre umbletele lui să cunoaște că nu 
e om derept. Aciasta, şi mila lui D|umnejzeii să fie cu Măriia 
Ta. Ap[rilie] 5 dni, 7217 [1709]. 

De bine] bun voitor: vameşii de ia Cămpina, 

[lohmxpâwos, L'ewp'ttos. 

[V°:] Cinstitului şi al nostru de aproape vecin, în toat[ă] 
vreamia de binlel bun voitor, Măriia Sa marelejudeț al 
cinstitei cetăț Braşovului, Mării Sale] cu bun[ă] fericit[ă] 
săn[ăltate să dal dea. 

[Pecete brună cu legenda: n. n. lw?.] 


1 No 706. 
> De cari a mal fost vorba, în $ IL 
3 No 702, — O scrisoare de la Costea și (;heorghe, vameşt de Cimpina 


(745), se dă la sfîrșitul ultimului $ din cap. IN. Două scrisori de la Va- 
meşul Panaioti (1760), maY departe, Pp. 222-3, 


www.dacoromanica.ro 


216 AFACERI DE HOTARE 


Cîteva scrisori vin de la noii ispravnici de Prahova (dre- 
gătoria ispravnicilor de județ era de curind înființată de 
Constantin Mavrocordat reformatorul) : 


2I. 


Prea-cinstite și de bun neam și al nostru bun prietin și 
vecin de aproape, dumnealui vel județu, cu sănțăjtate mă 
închin dumitale. 

+ Prieteneasca scrisoare către dumneata de alt n'avusem 
fär de căt, findu luminată porunca Mării Sale lui Vod|ă] ca 
să să oprească oile lui Stoian Huia și oile lui Pătru Blegul 
aice în țară, după jalba ce aŭ dat fratele lui Stoian Hui, 
anum[e] iar Stoian, cum că s'ar fi năpăstuit la împărțeaala 
lor, și încă un frate al lor, anum[e] Radul, şade închis acii 
de atăta vreme. Pentru care îm poruncește Măriia Sa Vod[ă] 
ca să scriii dumitale, să laş dum(neata] pe acel Radul, fratele 
lui Stoian mortul, înpreun[ă] și cu fămeia mortului, anumje] 
Sora, să vie la hotariii, că și eii am poruncă de la Măriia 
Sa Vod[ă), ca să viii însumi eŭ la hotariii, și acolo să să 
înpărțească toate bucatele lor. Ce dar și dum[neata]| de acii 
vei trimit|e] un judecătoriii al Sfatului, și ne vom aduna cu 
toții la mănăstirea Sinaia, și acolo după dreptate îi vom 
înpărți după cum îm poruncește și Măriia Sa Vod[ă). Iar, 
neslobozindu dum[|neata) pe Radul, fratele mortului, nici viind 
Sora, fămeia lui Stoian mortul, la judecată, să știi dum|neata] 
că am poruncă de la Măriia Sa Vod[ă] să oprescu și oile 
mortului, cum san și oprit, denpreun[ă] dr! cu oile lui Pătru 
Blegul. Și, pănă nu să va slobozi acel Radul, fratele mortului, 
să vie să să înpărțească în hotar, după cum iaste porunca, 
nici de cum acele oi de aici nu să vor slobozi. Ci pohtim 
pe du| mneata], pentru acestea toate să avem răspunsul. Aciasta, 
și fil dumneata sân[ăjtos. Mai 30 dni, 7255 [1747]. 

Al dumitale bun prietin şi vecin de aproape, 
gata spe (sic) slujbă: 
Toma Guliand, biv Vel Stol[ni]c, isprav[nic] Prao[vei]. 


[V*:] Prea-cinstitului și de bun neam al nostru bun prietin 


www.dacoromanica.ro 


LEGĂTURI CU DREGĂTORI DE HOTARE 217 


şi vecin de aproape, domnului dumnealui Samoil Herbet, 
domnu de Guberniiii şi vel județ a cinstitei cetăți a Bra- 
șov|ullui şi a toată Țara Bărsei, cu fericită săn[ătate să să 
dea, la Brașov. 

[Pecete neagră, cu inscripția: «Thom[a] Gu(liand]>!.]. 


Un Vasile scria astfel la 1658 (v. p. 201, n 6): 


22. 


+ La al nostru cinstit şi prea-iubit jupan Mihaiŭ, marele-ju- 
det dintru cinstita cetate a Brașoului. Alta, fac ştire dum- 
nital[e] pentru răndul cestny om anome Pätuln, că san fostu 
găsit un cal de furat acht la Brașov; deci calul s'aii oprit 
pre sama dumnital[e| aen la Brașov. Deci iat[ă] că vine atii 
la dumneata cu mărturiile, și aŭ mărturisit și îonaintea nostră 
cum că iaste calul al cestui om. Deci dumneata est destul 
înțe|lejptu, de ver socoti dumneata să nui piar|ă] bucatele, 
că va fi păcat. Aciastă puțin[ă] scrisoare să afle pre dum- 
niata cu sănțăltate şi întru bun[ă] pac[e] wr gert [= de la 
Hristos], amin. Mai 26 dni, I 7166 [1658]. 

Al dumital[e] fecior ma! micii : Vasilii Căp[ijt[anul]. 


Alta, cinstit județ, pentru răndul ghiulușului?, să.mi faci 
dumneata ustenial[ă] cu o scrisoare i dumnitale, să știm și 
noi cum S'aii așezat lucrul; iar scrisoarea ce vei trimite dum- 
neata, voii să o trimițu și Ja Măriia Sa Vod[ă]. 

[V*:] } Să s[ă] dea la al nostru cinstit și prea-iubit jupan 
Mihai, marele-judeţ dintru cinstita cetate a Brașoului. 

[Pecetea de mai sus $l 


De la alt Vasile e următoarea: 


23. 
Prea-cinstitului şi luminatului lustrisum, ecselentisumului 
ghenărar al Brașovului, al “Ţării Bărsii și Aromsecul și al 
, Ciucului, cu multă plecăciune mă închin Mării Tale. 


1 No 729. 


3 Adunare. 
3 No 645, 


www.dacoromanica.ro 


218 AFACERI DE HOTARE 


Prea-cinstită cartea a Mării Tale cu plecăciune am luat, 
şi, toate căte îm scrii Măria Ta, am înțeles. La care auzind 
o faptă ca aciasta, m'am mirat, cum aŭ îndrăznit acel blăs- 
tămat de au fâăcutii, neavănd noi nici-o ştire. Pentru care 
lucru, numai de căt am trimis de laŭ adus pă acel blăstă- 
mată de posădari, întăi l-am judecat, întrabăndu.l, cu a cui 
ştire aŭ făcut aclastă blăstimăție de aŭ îndrăznită să calce 
hotariul şi să tragă cai oamenilorii străini: de aŭ avut da- 
torie, de ce nu ne-aii spus Doan și noi am fi scris Mării 
Tale, şi s'ar fi scos datoriia. El aŭ tăgăduit că nici dă cum 
n'aii călcati hotarul, ci pă hotari ai fosti venitii acel da- 
torănic al lui la lemne. Dară ep nu i-am dat credinţă nici 
de cum, ci lam pedepsită cu bătae, vrănd să-l trimiţ și la 
Măriia Sa Vod[ă]. Numai am socotitii că să va premejdui 
poate și cu moarte, de cătră Măriia Sa; ci l-am pus la tem- 
niță închis, pănă va lu ertăciune de la Măriia Ta. lar cai 
iată că să trimise, să-i dea în măna vameșului de la. Timiș. Numai 
mă rog acum, să dai Măriia Ta poruncă la vameș de Timiș, 
să i să scoață bani, că iaste datorie bună, nu altă pricină 
Pentru care mă rog și eŭ Mării Tale să rămăe, să nu te 
mai turburi Măriia Ta pentru o faptă ca aciasta, de va fi 
făcut acel blăstămat; că el foarte tare să jură că nu e vino- 
vatii, macarii că şi dumnealorii vameşii de aici laŭ lipsitu 
Aciasta, și fii Măriia Ta sănătos. Oc[tomvrie] 23, 1759. 

Al Mării Tale plecată și gata spre poruncă ca un vecinu; 

Vasile Căpli]tlanul], isprav[nic] 
plaiului Prah[ovei]. 

[Copie a scrisorii către generalul baron de Stentsch?.] 


Un Căpitan de hotar, de la Rucăr sau de la Cîmpina, 
trebuie să fie și scriitorul răvașului ce urmează; 


24. 

+ Adec[ă] ep Mustaţe Căpitanul făcut-am zapisul mei a 
măna dumisale jupănului Mihălache, pentru vitele carel[e] le”ă 
fostu neguțatu dumnelui jupănul Mihălache cu catanile, iar 


1 No 734. 


www.dacoromanica.ro 


HOȚI 219 


ei m'am sculatu, şi m'amu dus, și le-am luat, și lem văn- 
dutu, unile la Comandaș, altele pe aiure, şi eii amu rămasu 
cu tocmială driaptă, pe vite 163, și m'am rugatu dumisale 
jup[ă)nului Mihălache, şi man lăsatu pe aciastă tocmal[ă] 
dreptă ca să-i plătescu taleri șasă sute și 60, pecum ne'm 
învoito, lar eŭ să aibu a plătă dum[ijsale pecumu m'amu 
apucatu, Iară, neplătindu pecum m'amu apucatu, să De vol- 
nicu cu acestu zapis să mă apuce să plătescu făr de voe 
mè, rămăindu dator dreptu a-i plăti. Șiamu pus zio, de as- 
tăzi în 15 zile, şi, cine a veni cu zapisul, să-i a[ijbu a plăti. Și 
pentru credinț[ă] amu iscălit, ca să să crezlă). Și femee me 
va rămănt credință la dumnelui. Ghenare 11, let 7225 [1717]. 

Eu Gavril Mustaţi Căpitan], platnic. 

|Pecete roșă.] 

Ghiorghie Sinapu Căp[itan], martur. 

Ea Ion[i]țe Căp[i]t[an], amu scris zapisul. 

Eŭ Radul Căciul|ă), martur. 

[V»:] t Dintr'acești ban[i] ce scrii în zapis, însă d şas[e] 
sute și șaizăcii, care-s dator jupănului Mihălache într'acestu 
zapis, s'aii socotit asupra lui Jintiş Comăndat alții ban[i], iar 
t! 212 p! aŭ rămas asupra mè, lui Mustaţ[ă] Căpitan], ca să-i 
dau jupănului Mihălache, pără în 2 săptămănl[i], fără nici-o găl- 
ceav[ă]. Și cine ar ciare banii cu zapisul meii, să fie volni[c] 
să ià banii. Și, pentru credință, am iscălit, ca să criaz[ă]; și 
mem pus şi peciatea. Fev|ruarie| 5 dni, 7226 [1718]. 

Mustaț[ă] Căp[itan], platnic, 

(Aceiași pecete !.] 

Neculae Rant[e) Căplitan), martur. 

Andrei Rat Căp[itan], marltur). 

Mihalcia Mășiş mart[ur]. 

Tuşi Marton mart[ur]. 

Imici Iancăi mart|ur). 


V. Hoţii. 


Hotarul era trecut foarte adese ori, nu numai de cei ce 
nu voiaii să plătească vama sau de pribegi ce se stră- 


1 Na 708. 


www.dacoromanica.ro 


220 AFACERI DE HOTARE 


mutaii unde era viața maï ușoară, ci și de hoți. «Oamenii 
răi» se găsiaŭ risipiţi prin satele de graniță în număr foarte 
mare. Eï pîndiaŭ pe negustorul răii păzit, pe călătorul singu- 
ratec, dar fapta lor tălhărească stătea mai ales într'aceia că 
răpiaii vitele, oile, caii. Nu eraii ucigași, nici haiduci în stil 
mare, ci hoți de cai și de «bucate». De aceia ei puteai fi 
priviţi, altfel, de consătenii lor, ca oameni de ispravă. Rare 
ori se încerca vre-o faptă mai îndrăzneață. Pe cînd hoţii din 
Ținutul Bistriţei ardelene cutezaii să cheme asupra lor minia 
lui Dumnezeii prin prădăciunea de biserici și mănăstiri bo- 
gate, dincoace, de spre laturea Brașovului, nu se pomenește 
nici-odată de așa ceva. Mănăstirea Sinaii, drept în munte, 
foarte departe de orice aşezate omenească, n'a fost nici-odată 
despoiată de vre-o ceată prădalnică, Dar vedem că hoţii se 
încumetai să jăfuiască vama, unde erai totdeauna bani 
strînși. 

Adăpostul făcătorilor de rele nu era în satele din partea 
noastră, unde măsurile de pedeapsă — spinzurătoarea fără 
vorbă multă, pentru orice furtișag, cînd nu ierta cel cu pa- 
guba — eraii mult mai strașnice și mai răpezi. Eï se oploșiaii 
prin satele romănești din Birsa Brașovenilor. Căci trebuie să 
recunoaștem că făcătarii de rele eraă mai mult Romini, pe 
carii! îndemna spre asemenea fapte, și sărăcia, și lipsa de lu- 
mină a minţii, și lăsarea în voie din partea tuturora, și vechea 
vitejie, care nu-și mai putea găsi nici-o întrebuințare !. . 

O afacere de hoție care se mîntuie cu prinderea vinova- 
tului e bine cunoscută printr'un șir de scrisori din anii 1760 
şi 1761, care urmează aici. La o alta se raportă o scrisoare 
din aceiași epocă, datată 1766. 


I. 


f La al nostru cinstit și prea-iubit și maï de aproape vecin, 
dumneluï jupănul Gulmi Mihaï, velichii județ din cetatea Bra 
şovol, pohtim de Ja m[ijlostivol Dumnezeŭ viiaț[a] și bun[ă] 


1 Cf. şi Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, Il, p. 163 ṣi urm., 319 
şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


HOŢIĂ 221 


săn[ăltat[e] şi tot binele] să-ţ dăroiască dumnerallel, denpre- 
un[ă] cu toat[ă) cinstită] cas[a] dumneta![e]. De alta, facem 
în ştire dumnital|e] pentru cesto Spăt[ăjrel anom[e] Oancea 
ot Rucăr, carile iaste slug[a] Mării Sale Domno nostru, cum 
are nevoi pentru nește cal ce aŭ fosti furat Voicu din To- 
hani, ai unii slugi al Postealnicului celui Mare. Deci el La 
prinsu hoțul, și l-ai dat în măna dumnetal|e), să-l ţii la în- 
chisuarea, păn vor veni păglujbașii, să li-l dai do[m]neta în 
mănă, cum iaste leagea. Dumneta nu Lat ţinut la închisuarea, 
ci l-ai sloboz[ilt. De care lucru, să cauț dumneta să-l prinzi, 
să le dai hoțul în mănă; că, de nu-l vei prinde dumneta, să 
ştii dumneta, că not vom opri neșt|e] bucate den țara dum- 
nevoastră în ţara noastră, pentru acesto bot, Ce să aibă jude- 
cat[ă] cu acel hoț, —că dumneta știi că noi, dec’ aveț oa- 
menii dumnevoastră în ţar[ă] la noi, noi le facem jude- 
cat[ă]. Aciasta facem ştire dumnevoastră. Să fii dumneta 
săn[ăjtos wr re [= de la Hristos), amin; pis Ghen[arie] 6 
dni, v 7161 [1653], 

+ Aï dumnetal[e] bun[i] priiatin[i] și vecin[i] de aproape, 
şi pohtitor[i] de tot binel[e] dumnetal[e]: Preda Vel Vornic 
i Diicul Vel Spatar]. 

|Ve:] La al nostru bun [pr]iatin și vecini de aproape, ju- 
pănul Gulmi wT ucHar FoAAA BpawogcKar Art € [= din cinstita 
cetate a Brașovului să să dea. 

[Două peceţi brune !.] 


2. 


Cinstite şi al miei mai mare dum[nealui] Vel Postlelnic], 
cu multă plec[ăjciune mă închin dumitale, 

+ Cu căzuta scrisoare înştiinţăm pe dum[neata] că trimiseï 
foae de jafurile ce aŭ făcut hoţii ce aŭ fost aici în plai, 
dup[ă] cum mi-ai scris dum[neajt[a]. De aceasta fă-mi ştire 
dum(neata), şi să fii dum[neta] săn[ăltos. 

Iul[ie] 8 dni, 1760. 

Al dumiltalje mai mic: 

Barbu Sărdjarți. 


1 No 628, Cf, și pp. 208-9, n° 14. 


www.dacoromanica.ro 


222 AFACERI DE HOTARE 


[V*:] 4 Cinstitului și al mieii maï mare, dum([nealui] Vel 
Post[elnic), cu cinste sl cu plecțăjciune să să dea. Pentru 
pricina hoților. 


An den Porkulab Kaczendorffer. 


|Pecetea neagră, și cea roşă, a pircălabilor Branului!.] 


3. 


Cinstiților şi aï noştri bunt! prietenl și de aproap[e] ve- 
cin[î]. Măriilor Voastre, Măriia Ta doamne drector şi Măriia 
Ta, doamne Tocae, cu frățească draglosjte și cu mult[ă] să- 
n[ăjtate ne închinăm Măriilor | Voastre]. 

+ Facem ştire Măriilor Voastre, că scrisoarea ce mi-ați 
trimes cu Simion Aldulea, părgariii, de grabu am fostu tri- 
mes-o la dum(nea]lui ispravnecu, dl dum[neajlui, în cea ce 
au văzut-o, numai de căt aŭ trimes oamen[i] cu ajutori la 
hotaru, ca să fie cu bună pază. Dar ş|i] Măriilor Voastre vet 
da poruncă plăiaşilor Măriilor Voastre, ca să fie cu bună 
pază. Măcarii că vam mai înștiințat pă Măriia Voastră pentru 
Ivan Albușoiii, ca să-l prinză, că noi aicea am simţit că ar fi 
vorbă să meargă la ceiialalți. Că, de nu se vor prinde acestu 
omu, pă urmă mai mare stricăciune va fi, precum puteț cu- 
noaște all Măriilor Voastre, că așa va fi. Aciasta, și] mila 
lui Dumnezeii să fie cu Măriilor Voastre. 


Iunie] 21 dni, 1760. 
Al Măriilor Voastre bun prietin și de aproap[e| vecin: 


Il avans 

Páp[eone]. 
[V° :] Cinstitț[i]lor di aï noştri bun[i] prietenf] ş[i] de 
aproaplel vecin[i], Mării Sale dum[nea]lui drectoru dl Mării 


1 No 690, 


www.dacoromanica.ro 


Sort 223 


Sale domnului vameș Tocae, cu mult[ă] di fericit(ă] sănă- 
nătate să să dea, la Bran. 
[Pecete neagră, ruptă!.] 


4. 

+ Cinstiţilor sait noștri buni priiatini și de aprooape ve- 
ont, dereptul contromaţ? i dum. vameș Tocaia, cu dragoste 
şi cu multă săn[ăjtate ne închinăm dumneavoastre. 

O prietenească carte ce ne-aţ trimis dumneavoastră cu 
Simion, ne-ai venit, și ceale ce scriți dumneavoastră, am văzut, 
şi numai de căt în ciasul acel am trimis-o la dumnealui is- 
pravnicul, și, ce răspunsu ne va veni, într'acel cias vom tri- 
mite la dumneavoastră. Dar numai iată că vă înştiințăm pe 
dumneavostră că bin[e] ar fi pentru Ioan Albușoliii să] siliț 
dumnealorvoastre să-l prindeț și să-l puneţi la mare închi- 
sooare, ca s[ă] nu scape, că, scăpănd, să nu meargă la tălhari 
ciialalți şi va face pe urmă mai multe răotăţi, că noi așa 
am simţit de aici. Ci dumnealorvostre siliț ca să] prinză, că, 
deaca să va prinde, bin[e] va fi. Alt ne rugăm dumnealor- 
vostre, pentru tălharii și pentru ai de ce at trimisu la 
Brașov, în ce chip va curge judecata lor, ne rugăm dumnealor- 
vostre să ne înștiinţaţ, ca s[ă] ştim pentru paguba nostră, 
a vămii, cine o să înplinească. Aciast[a], și mila lui Dumne- 
zău să fi aputurea cu dumnealorvostre, de ajutoriă, Ar 
dumneavoastră de bin[e) voitori și de aprope vecini. Iulie 
20 d., lt. 7268 [1760]. 

Navapbrns 
Häëklsogcl, 
|V°:] + Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori și de aprope 
vecini, dumnealui dumnului dreptului contromaț i dumnea- 
lui dumnealui vam[ejșă Tocae, cu dragoste și cu mult[ă] 
fericită sănătate să să dea, 
[Pecete neagră, cu semne.] La Brașov 3. 


1 No 736. 
3 Directorul cotumaţei (Contumaz = carantină), 
3 Bibl. Ac. Rom. documente; Sturdza, în An, Ac. Rom., VIII, pp. 257-8. 


www.dacoromanica.ro 


224 AFACERI DE HOTARR 


5. 


Prea-cinstite și întru vrednicie ales, Măriei Tale, doamne 
județ, cu plec[ăjciun[e)] sărutăm cinstit[ă] derepta Măriei Tale, 
și poftim de la prea-puternicul Dum[nejzeii ca s[ă)] Ge pe 
Măria Ta întru mulți și fericiţi ani cu s|ă)nătate, dinpreun[ă] 
cu toat[ă] cinstit[ă] fameliia Märei Tale. 

Cu aciast[ă] plecat[ă] scrisoare ne rugăm și facem Mării 
Ta[le] înştiinţare pentru toţi care au auzit că san prinsă, 
că acum sănt 2 săpt[ă]măni de ap venit 9 hoţ la noi acas[ă], 
în Breaza, în vale, și ne-aii jefuit de ne-ai lot tot ce am avut, 
dup[ă] cum vom areta tot anume; și ne rugăm milei și bu- 
n[a]tății Măriei Tale ca s[ă] întrebe acești ho[ţi]. unde aŭ pus 
acestea ce San lot şi am rămas goli, că ne-aii lot tot. 


A îi. 1 păreche fileri. 
2 cămăși. 1 hărşie neagră. 
7 mărămice să dă la nuntă. 61 mătase. 
I basma picat[ă] în tipar. Acestea sănt ale lui Ion ce 
5 ștergare. San lot, anume: 
1 măramă de brăii. 1 brăii de purtat. 
I pănzetură de masă în 2 ștergare. 
ochiuri. 1 măramă albă cusut[ă]. 
3 feţe de perine. I căciul[ă] neagră. 
3 cingători de mătase. I curea țintat[à]. 
I cingătoare de purtat. 4 lei. 
2 bogasie. Aceste săntu păgubaş. 
I dulamă verde. 2 pușci, st una fărma![ă]. 
2 zăbranice. 2 cantare de cele mari le-aii 
4 inele de argint. stricat și le-ai lot. 
I tipsie de aramă. I săpun. 
I teacă galbin[ă). 19 lei turcești. 
2 p' oc[ă] ciară. I păreche forfeci. 
2 torture. 1 piele de vac[ă] tăbăcit[ă]. 
2 curele ţintuit[e). I piele de ursii. 
2 părech[i] cioreci. I Dän turcescii. 
1 căciul[ă] neagră. 2 saci: unu au fost cu mălai. 
1 hărșie (?) neagră. 2 cretiţe. 


www.dacoromanica.ro 


HOŢII 225 


1 păreche cercei de cei mach), 1 gărbaci cu 2 sfărcurii], 
de argint poleit. I păreche cizme galbeni. 
pl oc[ă] bumbac torsii. 4 cop de pănză de fuior. 


Și noi viind aici la Bran, am durmit Joi sara la căşărie, în 
lalomiţ|ă], şi ne-ati [spus] baciu de la cășărie că mercuri sara 
a venit 3 hoţ, de aŭ lot 15 caşiicavale. 

En Buchiai (!) Balea. Eŭ Ion Burtuș. 

Iul. 23 dni, 1760, în Bran. 

[V*:] Prea-cinstitului și întru vrednicia alesului, Măriei Tale 
domnult dfomnull judeţ al cinstitului maghistrat și altoat[ă] 
Țara Bărsii cu plec[ă]ciun[e] și cu fericit[4] săn[ă]tatesă să în- 
chi(dă] !. 

6, 

Cinstit și nostru prietin și vecin de aproape, dum nealui] 
Mihai părcțălab) al Bran(ului), cu mult[ă] săn[ă]tate mă închin 
duml[ital]i. 

LJ Priitenească scrisoare dumlitalji am luat, în care scrii 
dum[neata] că-ţ scrie domnii maistratului dän Br[ajşov, ca să 
trimiții eŭ scrisoare încredințată pentru pricinile şi pagubile 
ce aii făcut acei tălhari. Vei știi dum[neata] că mai înnainte, 
pănă a nu veni aciastă scrisoare a dumitale, am luat all altă 
scrisoare a dumfital]i, în care scriial ca să scrii, tot pentru 
aciastă pricină, cinstitului maistrat, dară, nefiind aici, nu 
am fost scris, iară acum iată că scriseiii și trimiseiii all pe 
unul dän vameș, cei păgubaş, cu foe făcută dupe spusul 
păgubașilor, cu sufletele lor făcută ; care foe o vei vedea-o și 
dum[neata), și vameș|ul] vine la dreaptă jud[e]cata cinstitului 
maistrat, ca să-ș afle dreptate. Aciasta, și fii dumneta să- 
n[ătos. 

Av[gust] 12 dni, 1760. 

Al dumlital]i bun prietin: 

Theodorachi biv Vel Com[i]s. 

[V*:] + Cinstitului dumisale Mihai părc[ălab] din cetaatea 
Brașovului, cu fericită săn[ătajte să dal dea. 

Matheides. An den Porkulab Michael Matheides. 


1 N° 735, 


75703. Vol. X. 15 


www.dacoromanica.ro 


226 AFACERI DE HOTARE 


[Pecete neagră, ştearsă. Pecete roșă, ungurească, a pîrcă- 
labului de Bran!.] 


7, 


Cin(stit] ail al miei mai de aproape vecin și bun prietin, 
dum[neta] Ștefane Comisarule, fericită săn[ăjtate poftim dă 
la Dumnezeii ca să-ți dăruiască. Scrisoarea dum[ital]i am 
luat, și cele ce mi scrii, am văzut, pentru că aŭ scris Măriia 
Sa ghenejrarul la prea-înnălțatu stăpănul mieii. Vei ști că, 
fiind ș|i] eŭ la București, am fost în casă unde san citit 
scrisoare Mării Sale ghinărarului, și prea-înnălțatu stăpănul 
miei mi aŭ dat 'poroncă ca să mă ajungu și cu dum- 
neavoastră ș|i] să fac tot fel[ul] de silință, înștiințăndu-vă 
pentru toate, dup[ă| cum și] dumneavoastră să mă înștiinţaţ 
de toate. Pentru colacu ce-mi scrii că s'aii făgăduit ca să 
s[ă] dea celor ce vor prinde hoţii, asemene am fost dat di 
eŭ porăncă, ca, oricare îi va prinde, va lua dă la noi bun 
colacu. Am nădejde că, după silința ce vom face, să vor 
prinde, sl vom își din grij[a] unor hoți. Aciasta, și fit! dum- 
[neata] săn(ă]tos. 

Av[gust] 12 dni, 1760. 

Al dumlitalji de bine voitor: 

Theodorachi biv Vel Comli)s, isprav[nic]. 

[V*:] + Cinstitului dumisale Ștefan Tocae, comisariul ce 
este rănduit pentru pag[u]ba ce ap făcut hoţi la vam(a] dom- 
neasc[ă], cu fericit|ă] să[nătajte să să dea. 

[Pecete neagră și cea roșie a Branului?.] 


8. 


+ Prea-cinstiților domni ai prea-cinstitului maestratii, Noi 
acești doi oameni care săntem pierzători dupe judecata care 
ne-aii eşit de la cinstitul maestrat saii dupe porunca cinsti- 
tului Comision de la Sibii saii dupe porunca înnălțatei Marii 
Terezii, Crăiasei noastre, și dupe greșealele meale, eŭ Stan 


1 No 689. 
3 No 740, 


www.dacoromanica.ro 


Romii 227 


Varză daŭ jalbă cinstiților domnt, bani care mi san venit 
de la furtişeagul vămii ai ţărăi, mi san veniti t[aileri] so. 
Aceștia bani san îngropatii în pămăntii, care Las putea da 
de față, dacă i-ar pofti cinstitul maestratii, și sănt îngropaţ 
în pădurea Marcășului. Ci mă rog să fie mila cinstitului 
maestrati să mă erte, și voi plini toată greșeala şi paguba, 
partea mea, ce am făcut eŭ. Iar, de nu, poftesc să să întoarcă 
tot bani care sănti munciț de mine, să să dea în măinile 
muerii meale, să crească copii, bani care săntii la Tocaii din 
Bran, taleri 34. Și poftescii să să dea și lada, cu haine cu 
totii, ce san luoatii. Aciasta scriem, și cerem ertăciune de 
la cinstitul maestrată. Mart 3 dni, 1761 1. 

Mici și plecaț robi: 

Stan Varză i Sandul Creţul. 

V° :] Prea-cinstitului maestratti cu plecăciune să închină. 


9. 
Copie. 


Măriia Ta, domne județ al cinstitei cetăț al Braș(ovului], 
cu multă plecăciune mă închin Măriei Tale. 

Cu plecata scrisoare înștiințez pă Măriia Ta pentru o 
cistită scrisore a Măriei Tale, ce ai trimis dumnealui isprav- 
nicului, aŭ venit, şi cu plecăciune san luat, și cele ce s'aii 
scrisii, aŭ văzut dumnealui ispravniculii, și am văzutii și noi, 
şi era să scrie dumnealui ispravnicul Măriei Tale, şi, fiindu 
de grab[ă] să plece la București, map înștiințat pă mine să 
scriii Măriei Tale. Ci iată, după porunca dumnealui ispravni- 
cului, iată că trimisei păgubaşiiacii la vama Timișului, ca să-ș 
găsească dereptate, și Măriia Ta, de vor fi cai lor, să li să 
dea cai, iar, de nu vor fiai lor, să li să dea cai după potriva 
cailor lor ; să li să dea săracilor și chieltuiala și chiriia cailor 
după cum or arăta ei și scrisorea lor. Că iaste păcatii, 
Măriia Ta, de ce nu-i spănzurați pă unii ca aceștiia? Că 
acum, de dăunăz încoce, ni S'aii furat mai mulți de doaozeci 


1 N° 743, 


www.dacoromanica.ro 


228 AFACERI DE HOTARE 


de cai, și le ducem urma păn la hotari, și nu putem umbla 
după ei. De aceasta înștiințez pă Marta Ta, Ocitomvrie) 28, 
1766 !. 
Al Mărie! Tale plecat: 
Stoian vătav al plaiului Praov[i]. 


1 No 672, 


www.dacoromanica.ro 


CAP. III. 
Legăturile politice dintre Braşov şi Țara-Romănească. 


t. Pribegii. 


O cronică bizantină, a lui Chalkokondylas, ni spune că, 
în anul cînd Turcii pătrunseră în Țara-Romănească, supt 
Mircea-cel-Mare, și o supuseră pentru citva timp, boierii 
credincioși Domnului de pănă atunci trecură hotarul mun- 
telui şi se adăpostiră la Brașov, unde-și trimeseseră întăiu 
soțiile și copiii 1. Aceasta e cea d'intăii dovadă de pribegie 
în această cetate, care a primit maf mulți învinși din neamul 
nostru decit oricare alta din Ardeal. 

Mircea însuşi a fost un pribeag în cuprinsul ei. Căci el 
îşi pierduse țara, dacă nu nădejdea de a şi-o dobindi în- 
dărăt, cînd el închei€ la Brașov, pentru acest din urmă scop, 
la 7 Mart 1395, cunoscutul tratat cu Împăratul-rege Sigis- 
mund 2. El e astfel cel d'intăiii dintre Domnii noştri care a 
pregătit întoarcerea sa biruitoare în acest cinstit loc de sigu- 
ranță la ceasul primejdiei. 

Pănă ceva mai tărziii nici-un Domn muntean nu vine de 
la Unguri, prin această portiță a Brașovului saii prin cealaltă, 
a Sibiiului, ci toți de la Bizantini, de la Turci, de la Moldo- 
veni. Vlad Dracul, trimes tot de Sigismund, n'a stat însă, în 
timpul de pindă în Ardeal, la Brașov, și poate nici la Si- 
ghişoara $, ci mai curînd în Făgăraș sati în Amlaş. Acest 
«ducat» ardelean al Domnilor munteni era luat de la acei 
cari se sprijiniaii pe ajutorul și ocrotirea Turcilor, și cu ve- 


1 P, 79 din ed. Bonn. 


> Zimmermann-Werner-Mulller, IÏ, pp. 135-7, n° 1349. 
3 Bogdan, ed. a 2%, p. 57, n° XXXIV. 


www.dacoromanica.ro 


23) LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRASOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


niturile lui se ținea pretendentul iubit de Unguri, care și locuia 
în vre unul din satele romănești ale «ducatului». Aceasta se 
vede foarte bine pe vremea lui Țepeș, cînd Vlad Călugărul 
se oploșește în Amlaș, iar Dan cel tinăr poate în vre-o lo- 
calitate făgărășeană, de unde putea veni lesne la Feldioara, 
şi la Brașov chiar £. 

Cel d'intăiii Domnișor e așezat în Brașov prin voinţa lui 
Ioan Corvinul, care scrie orășenilor să dea o casă în cetate 
«rudei» sale «Vladislav din Ţara-Romănească», la 20 Iulie 
1447 2. Acest Vladislav, fii al lui Dan, a și ajuns peste cîtăva 
vreme Domn muntean. Și Țepeș, care înlocui pe Vladislav, 
își avu poate sălașul la Brașov, unde iarăși îl va fi aşezat 
Ioan Corvinul, aducîndu-l din Moldova: la 1452 se po- 
runci însă Brașovenilor să nu-l primească și să nu-l ajute 
nici într'un chip, pentru că s'a făcut în sfirșit pace cu Țara- 
Romănească 3. 

Basarab Laiotă, vechiii și bun prieten cu Brașovenii, încă 
de pe cînd era la Sighișoara, pare să fi stat și la Brașov, — 
căci acum, încă de la 1469, Făgărașul era al Sașilor și Am- 
lașul ajunsese și el pe mini străine 3. După ce-l gonește fiu-său, 
el stă în această cetate, pănă la moarte chiar, în 1479. Pe 
vremea acestui fiti, Brașovenii ţin la dînșii pe Vlad Călu- 
gărul, pe care dușmanii încercară să-l ucidă aici 5. 

Iarăşi pentru cîtva timp Braşovenii nu mai aŭ amestec cu 
pretendenţii, duvă ce acest călugăr al lor se face Domn. 
Domnii sînt de acum de peste Dunăre saii din țară chiar. 
Numai Radu de la Afumaţi, în lungile sale silințe pentru 
Domnie, se bucură, și el și Doamna sa cea d'intăiii, de adă- 
postul Brașovenilor. Și cellalt Radu din aceste lupte pentru 
tron, Bădica, e un ocrotit al orășenilor $, Radu de la Afumaţi 
se plinge odată de un dușman al lui din Brașov. Și Moise- 


! Zdid., cap. Dan. 
2 Inedit, în Arch. Braşovului. 
NC 


4 Iorga, Safe și preoft din Ardeal, p. 150. 
5 V, a mea Żstoria lu? Șiefare-cel- Mare. 

$ Pretendenţ? domneşti, p. 71 şi urm. 

T V, Studir si doc., III, Prefaţa, p. XLIX. 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGII 231 


Vodă, gonit de boieri, trecu prin Brașov, mergind la războiti 
și la moarte. Urmează doi Domni ridicați din țară şi unul 
scos din călugăria lui de la Argeș. Alţii, ce vin după dinșii, 
sosesc de la Turci. Dar Braşovenii ţin o clipă la ei pe 
Radu lliaș, care învinse, dar nu putu să rămiie (1552-3)3: 
Acesta e cel din urmă doritor de Domnie munteană pe 
care ei îl hrăniră și-l gătiră de cale. Brașovul își avu deci 
pribegii domneşti de la 1395 pănă în acest an 1553. Afară 
numai dacă am voi să ținem seamă de beizadea Gheorghe 
Cantacuzino, fiul lui Şerban-Vodă, care stătu cîtva timp în 
oraș, dar locui apoi la Sibiiă, lingă Guvern. 


Pribegii dintre boieri, foarte mulţi, se întimpină și mai 
tărziii, mult mai tărziii chiar. În veacul al XV-lea se pome- 
nesc numai cîțiva: slujitori fugiţi cu cai, lucruri și bani dom- 
nești, saii boieri chiar. Astfel, Alexandru, fiul lui Mircea, 
reclamă de la Braşoveni pe un anume Antoniet. Cruzimea 
lui Vlad Ţepeş aruncă peste hotar o sumă de boieri, pe 
carii primi şi Brașovul: Vlad cere pe Mihai Logofătul și pe 
Pardoi; văduvele, slugile celor morţi se ascund în marea 
cetate de hotar, aducind cu sine ce putuseră scăpa din 
avere 5. În jurul lui Dan pretendentul roiesc boierii. La că- 
derea lui "Țepeș altă pribegie 8. Cînd cei doi Basarabi — cel 
Bătrîn şi cel Tinăr—se luptă cu furie între ei, numărul 
pribegilor creşte ; lingă bătrîn se vede și puternicul Udriște. 


Cînd un Domn avea norocul să stăpînească mai mult timp, 
așa încît dușmanii începeaii a-și pierde nădejdea, și cînd el 
era şi un om bun, aplecat spre iertare, — pribegil se întor- 
ceaii. Se începea întăiii cu plingeri și ameninţări către ju- 
detul și juraţii braşoveni; apoi, neizbutind, Voevodul trimetea 
solie la Rege, mai Gran la principele, intitulat de dînsul tot 


1 /nscripjir din bisericile Romăniet, pp. 195:6. 
3 Hurmuzaki, XI, pp. 11-1Y. 
3 Bogdan, 4.,c., P. 47, n° XXVI. Cf. şi p. 45. 
Jä, p. 90, n° LXVIII ; inedite în Arch, Brașovului, 
$ lbid, pp. 105, 111-2, 


www.dacoromanica.ro 


232 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNBASCĂ 


«Craii», al Ardealului; acesta sfătuia și o parte și cealaltă, 
dar să arunce din țara lui cu de-a sila pe acei cari crezu- 
seră în puterea și milostivirea lui, nu putea. Domnul se 
înmuia ; el punea rude, prieteni, cunoscuţi ai fugarilor să 
Sstăruie pe lîngă dinșii, prin făgăduieli și asigurări, între 
altele şi aceia că li se va da o despăgubire pentru dărăpănarea 
averilor, peirea vitelor, stricarea moșiilor. Oameni anume 
veniaii pentru acest scop. Se ajungea de cele mai multe ori 
la jurămînt, care avea mare preț pe acel timp de credință, 
putind să înfrîneze patimile. În sfîrșit, hotărîrea era luată: 
rădvanele se scoteaii din șuri, Brașovenii dădeaii cai pănă la 
graniță, și vechi dușmani se apropiaii cu sufletul tremurător 
de Scaunul Domnului, a cărui cinste rămînea să se dovedească 
acum, — ceia ce se întimpla une ori, iar alte ori, nu. 

Un Domn ca Vlad Călugărul, ca fiul săii Radul-cel-Mare 
va fi adus pe cei mai mulți <oposanţi> înnapoi; ei își vor 
fi făcut pace cu dinsul. Dar măcelurile lui Mihnea mină iarăși 
boieri în pribegie. Cînd mai tărziii, Basarab Neagoe-l înlo- 
cuiește, alt rînd de fugari. Și mai mulți își caută mîntuirea 
în 1521, cînd, după moartea acestui Domn, Turcii lui Meh- 
med-beg vin să puie ţara la cale. În frămîntările lui Radu 
de la Afumaţi, cînd o partidă, cînd alta se așează la Braşov, 
ba adesea boieri din amindouă taberele staii alături, siliți 
de paza județului să se lase în pace măcar aici. Mircea Cio- 
banul, un noŭ "Țepeș, un Mihnea-cel-Răii ieșit din mormînt, 
face să fugă la Brașov rămășițile boierimii sale pe care o 
îmblătise nebunește cu sabia. Ciţiva fugiseră la început, și, 
neştiind cu cine aŭ a face, se înduplecară a se întoarce: ca- 
petele lor căzură cele d'intăiii. De atunci pentru orice om 
cuminte care slujise cu credință și iubire pe un Domn, era o 
datorie să treacă graniţa la mazilia lui. Aceasta se vede mai 
bine de la 1550 înnainte, la schimbarea Domnilor din neamul 
lui Mircea Ciobanul cu acei din neamul, vrăjmaș, al lui Pă- 
trașcu-cel-Bun. 


Și mai departe prigonirea aduce pribegia. Cîtă vreme Bra- 
şovul însuși fu un loc primejduit — la începutul veacului al 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGII 233 


XVII-lea — și Domni fără prieteni veniră unul după altul din 
mila Împăratului turcesc, nu se prea văzură în cetate oaspeţi 
în veșminte străine, privind pe gînduri spre țara d'incotro îi 
pîndia moartea. Cu un Domn-părinte ca Matei Basarab ni- 
meni nu era silit să fugă pentru a-și păstra viața. Toţi stan 
în linişte «pe lîngă spatele Măriei Sale» î. Numai cind, pe 
la 1660, puterea, mîndria şi ambiția Cantacuzinilor împarte 
boierimea în două cete învierșunate una asupra celeilalte, un 
noii capitol se deschide în istoria pribegiei. La fiecare nu- 
mire de Domn noŭ, la fiecare schimbare de «sistem», se pot 
aștepta închisori, chinuri, aruncări în ocnă, și ucideri chiar. 
Învinşii se duc maï bucuroși la Sibiiii, dar ei se abat şi pe 
la Brașov, unde sosesc, ca pe vremea Mirceștilor, solii de 
împăciuire ai noului Voevod, care se teme de piră la Turci, 
de uneltiri cu «Craiul» Ardealului. 


Aceasta ţine pănă la venirea în Domnie a lui Brincoveanu 
care, ca și Matei Basarab, chiamă pe toţi în jurul lui și, 
după putinţă, îi mulțămește. 

Acum e un singur pribeag în Ardeal: Gheorghe Canta- 
cuzino, care credea că vărul săii Brincoveanu luase locul lui, 
căci el era fiii de Domn și lăsat-să domnească de tatăl sën, 
în ceasul morţii. Gheorghe nu se înduplecâ nici-o dată a se 
întoarce, cu toate că, altfel, ca să nu i se aducă pagube la 
moşiile ce avea în ţară, el se îmbună de la o vreme cu Cons- 
tantin-Vodă. Doamna Maria a lui Șerban stătu, pănă aproape de 
moartea ei, în Brașov, unde o îngriji o bucată de vreme fiica 
ei, numită tot Maria, văduva acelui strălucitor și înfocat boier 
care fusese Constantin Aga Bălăceanu, mort la 1690, în rîn- 
durile Imperialilor, la Zirnești. Doamna va fi fost îndemnă- 
toare ca fiul ei să nu calce hotarul dincolo de care era 
chemat, după drept, să domnească. Totuși Brincoveanu trimese 
soli la nunta lui Gheorghe Cantacuzino, serbată la Brașov, 
în Mart 1709. Mireasa era Luxandra san Ruxanda, fata lui 
Iordachi Roset, și nepoata de fiii a lui Antonie-Vodă, Domn 


1 În luptele pentru suirea pe tron a luf Matei, adăpostul pribegilor a fust 
în Haţeg. V. vol. IX, cap. 1. 


www.dacoromanica.ro 


234 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ 


al Moldovei ` mamă-sa era o fată a lui Grigore Ghica, Amîn- 
două soacrele dușmăniai de moarte pe Brîncoveanu. Vedem, 
însă, pe acesta trimeţind odată, în 1698, «vărului Iordache» 
«șase buţi de vin», miere, ceară, bani chiar, și arginturile ce 
le avea în fară, precum și o scrisoare destul de- plină de 
prietenie !, 

Cînd o năprasnică nenorocire căzu la 1714 asupra neamu- 
lui Brîncovenilor, ciţiva pribegi de neam mare se iviră iarăși 
la Brașov. Asprimea lui Nicolae Mavrocordat ajutâ şi ea la 
această înviere a timpurilor de răstriște, Nicolae Roset și mai 
tărziii și soţia lui, Domnița Ancuţa, se așezară în cetate, îm- 
preună cu fiicele lor, Măriuţa şi Safta; Domnița se stînse în 
acest oraș străin, și la moarte ea lăsă bisericii romănești din 
Șcheii Brașovului «o cunună de aur, tot cu diamanturi», în 
preț de 2.500 de lei. Alt ginere al lui Constantin-Vodă, 
Grecul Manolachi Lambrin& Clucerul, locui şi el un timp în 
Brașov, cu soţia sa Balașa. Trupul Domniței nu s'a împăr- 
tăşit de îngropare împreună cu sărăcimea și negustorimea, 
în biserica din Șchei, ci a fost dus la mănăstirea Horezul, 
clădită de tatăl ei (April 1730) °. 

Constantin-Vodă însuși se gîndise la un pașnic adăpost în 
Brașov, dacă nu-i va fi dat să moară în Domnie. Pentru aceasta, 
ca boierii de odinioară, el căută să-și cumpere case, în oraş 
chiar saii în suburbii, Căci şi o rudă a lui, un «văr», «ls- 
tratie feciorul lui Stoian Comisul», fusese îngăduit a lua, 
pentru o datorie neplătită, o casă în cetate chiar, 

Brîncoveanu cumpărâ întăii casele din Șchei, de la fiii 
unui Căpitan Francisc Bialis. Eraii case «nenieșești» și nu plă- 
Gap prin urmare dajde. Brașovenii stătură întăii pe gînduri 
dacă să primească ori ba stăpînirea pe pămîntul lor a ve- 
cinului muntean, și-i arătară acestuia îndoielile ce aveaŭ. Ve- 


1 V, Ist. dit. romime în sec. al XVII-lea, IL p, 620 n. 2, pp. 629-30; 
Gen, Cantacuzinilor, pp. 271-2 ; Doc, Cantacusinilor, pp. 167-9 ; Engel, Gesch, 
der Walachey, I, p, 66; Studit și doc., DL pp. 27-9» 

 Socotelile Brașovului, p. 158; Sterie Stinghe, Zstoriřa Gesearecer Șeheailor 
Brașovului, Braşov, 1899, p. 90 şi urm, p. 121; Jizscrigți! din bisericile Ro- 
mămer, p, 183 şi urm, 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGII 235 


dem pe Domn cum trimete solii pentru aceasta, în 1700 și 
1701. El alege doi Braşoveni, fiii dascălului loan Corbea: 
Teodor, care ajunse mai tărzii ccanţeleriii> la Ruși, și David, 
ceauş spălăresc, adecă ofițer în trupele Spătarului, căpetenie 
a oștirilorI. Cel din urmă izbutește a încheia o înțelegere 
și astfel, în April 1701, Sfatul dă lui Vodă cartea de stă- 
pinire. Brincoveanu, om cu socoteală și chiar bănuitor în 
toate faptele lui, nu se mulțămi cu această carte scrisă pe 
limba lui, ci pretinse, în Decembre 1702, ca ea să fie pre- 
făcută în latinește, după un formular pe care-l dădu el. Afa- 
cerea se putea socoti ca încheiată, Gast se îngrijiseră însă 
a face în taină o îndoită protestaţie, la «Universitatea» lor 
şi la Guvern 2. 

Avind case în Șchei, Domnul muntean se îngriji a-și crește 
şi asigura moșiile lui din Țara Făgărașului, care ar fi putut 
înlocui, în zilele de mazilie și fugă, înforitoarele sale pose- 
siuni răspindite pe tot cuprinsul 'Țerii-Romănești. Bunicul 
săii, Vornicul Preda, avuse Sîmbăta-de-sus, care-i fu ama: 
netată la 1653. Acest sat, împreună cu Besembavul, Viștea, 
Drăgușul, sînt zălogite apoi lui Constantin-Vodă, de guver- 
natorul ardelean Gheorghe Bânfiy. Încă din 1707, el mai 
avea Poiana-Mărului, cumpărată de veci, cu bani, de la fraţii 
Nalaczy și de la Adam Szekely 3: cu privire la această din 
urmă moșie, Brincoveanu scrie odată și Brașovenilor. În 1712, 
el negocia cu fiul lui Mihai Apafty Iiii, pentru a căpăta 
domeniul Ibașfalăă, în schimbul unui împrumut de 50.000 
de florini :renani. Și generalul Stainville, comandantul în Ar- 
deal, scrie cu acest prilej Consiliului de Războii: «Domnul, 
un om bătrin, vrea ca familia mare pe care o va lăsa în 
urmă — care obișnuiește a fi dusă ca în robie, la Constanti- 
nopol din amindouă (ele, Țara-Romănească și Moldova —, 


1 Jst. lit, române în secolul al XVIII-lea, tabla, p. 14; Stinghe, Zst. desea- 
rectt, la anul 1659: «Ioan sin Florea Corbea». 

? Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, I, p. 124. 

3 Iorga, Documente privitoare la Constantin- Vodă Brîncoveanu, Bucureşti, 
1901, pp. 165-6; Sate și preojt din Ardeal, pp. 153-4 (după Arch. de Stat. 
din Budapesta, conscripția FágäraşuluY, 1736; fasc. IJ, lib. 2). 


www.dacoromanica.ro 


236 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


să afle aici un adăpost, precum aflu că tot pentru aceasta ar 
fi cumpărat și moșii în Polonia». 

Îndemnat de lipsa de piedeci de care se bucurase pănă 
atunci, Domnul cumpără la 1702, de la un negustor romîn 
din Brașov, Nica Hogea, niște case în Braşovul Vechiii sai, 
cum i se mai zice de popor, în «Braşovechiii», şi anume în 
Mittlere Gasse. El cobori bup cu vin în pivnițele casei și 
puse chiar, după citva timp, un păzitor, dintre iobagii săi 
de la Simbăta, cu toate că pănă atunci, în aparență, Nica 
era şi mai departe stăpînul. Brașovul vechii era însă mult 
mai închis pentru străini decit Șcheii, acesta mai de grabă sat 
din margene decît «forştat>, suburbie. Deci, încă din 1708, în- 
cepură întrebările din partea Cîrmuirii braşovene?. Brașovenii 
«tînjiaii> şi «bănuia», scrie Constantin-Vodă, cu parapon. Un 
Gheorghe Dietrich, din neamul Sasului de la care făcuse 
cumpărătura Nica, se ridicase cu cererea de a i se în- 
gădui să-şi tăscumpere moștenirea. Brîncoveanu răspunse, 
aducînd înnainte exemple de stăpinire ale Muntenilor în 
Brașov, lepădindu-se de bănuiala că ar vrea să întrebuințeze 
casele pentru negustorie saii meșteșug, arătînd că, după cum 
ştie dinsul legea, s'a trecut vremea cînd Dietrich putea să-și 
urmărească dreptul: la urmă, el ceru să i se dea înnapoi 
banii, dar cu strașnica dobîndă ce se obișnuia în țară: 
«zeacea a doisprăzeace pe an», — ceia ce, pentru preţul întreg 
de 550 de florini, făcea o sumă destul de mare. Pe atunci 
Domnul își avea casele din Șchei, în privința cărora nu mai 
era nici-o vorbă; el ţinea, ca epitrop, casele ce fusese ale 
«vărului» Stoian ; în sfirșit, alt văr, Gheorghe Cantacuzino 
avea casele, ce-i venise pentru o datorie, ale unui anume 
Șerban. 

În 1709, Sfatul cercase să-l aducă pe Brâncoveanu a schimba 
casa din cetate, în Aidatlere Gasse, cu «locul cuțitariului», 
Acest al doilea /oc fusese cumpărat de Domn dela cuțitarul 
Thomas, dar el nu voise să primească obișnuitele condiții 


1 Doc. Cantacusinilor, p. 274, n X; pp. 277:8, n XIL 
2 În acest volum, pp. 35-6, 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIL 237 


care-l împiedecaii mai ales de a vinde vin, Brîncoveanu nu 
se învoi cu schimbul cum am văzut, ci-și ceru banii. 3? se 
oferiră, dar atunci el găsi alt mijloc de a prelungi lucrul. La 
urmă, se întrebuință mijlocul următor: casa cuțitarului fu 
«cumpărată» de Gheorghe Dietrich și cedată lui Brînco- 
veanu, și prin această cedare el dobîndi proprietatea din ce- 
tate. Bani nu se cheltuiră pentru aceasta, ci totul se făcu 
ca un schimb, Cu acest prilej ieși la iveală și permisia, ce 
căpătase Brincoveanu de la Curte, ca să poată cumpăra în 
Șchei în aceleași condiții ca și Rominii de'acolo!. 

Brincoveanu avea dreptul să vorbească, la întîmplare, aspru 
către Sași, pe cari-i îndatorise adesea, cu privilegiile şi scu- 
tirile sale, cu darurile ce trimetea, și chiar cu împrumuturi, 
Astfel el îi ajută odată, prin 1706, cu suma de 3.000 de 
lei, El îi ceru, fără să poată fi însă mulțămit. După ce viața 
i se închei€ în felul grozav care se cunoaște, văduva Doamnă 
Marica, întoarsă din surgunul asiatic de la „Chiutaie, izbuti 
să capete înnapoi jumătate din acești bani, la 1717. Peste 
citeva săptămîni ea se ruga a i se trimeteși ceilalți. Aceasta 
pare să se fi îndeplinit, și astfel se stinse această veche 
datorie la o câsă prietenă. 

Cînd Brincoveanu fu mazilit și dus la Constantinopol, în 
casele din Şchei se găsiaii mai multe lăzi cu lucruri scumpe, 
care fură deschise pentru a se face inventariul, Astfel ieşiră 
la lumină săbii, cești, podoabe de metale și pietre scumpe, 
icoane îmbrăcate cu argint, stofe prețioase, cărți ș. a, 
à căror socoteală o putem face şi astăzi, Acel care stătu 
de faţă în numele familiei, fu negustorul Apostolo Mano, dese 
ori pomeniț în scrisorile lui Constantin-Vodă, al cărui om 
de încredere, pe lîngă frații Corbea și cîte un logofăt mai 
de rînd, era acest Grec. Mano pare să nu se mai fi în- 
tors în ţară, şi văduva lui, Zamfira, face o plingere tot din 
Brașov, în 1728 $. 

Ștefan Cantacuzino, urmașul lui Brincoveanu, se luă după 


3 Herrmann, I, pp. 124-6. 
2 Hurmuzaki, V, p. 135 și urm. 
3 O scrisoare a lu! cu știri din Țara-Romănească, ;4i4,, pp. 158-9. 


www.dacoromanica.ro 


238 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


acesta și în ceia ce privește pregătirea în Ardeal a unui 
adăpost, de care-i fu dat să se bucure tot așa de puţin ca 
şi acestuia, El cumpără, la rîndul săi, o moșie făgărășeană, 
Recea !. Cînd biata lui Doamnă miîntui de colindat Italia ai 
Imperiul, ea-si găsi un bun adăpost sigur la Brașov. Păuna 
Cantacuzino stătea aici, de bună samă în Șchei, singură, — căci 
fiii săi Radu și Constantin, străbăteai lumea după aventuri —, 
avind numai îngrijirea acelor slugi pe care Je pomenește în 
diata et, scrisă tot în Brașov ; «Bucur, Catrina şi fata Stanca» ` 
cu dinsa stătea şi logofătul cantacuzinesc, Vlad Boţulescu 
de Mălăieşti, însemnat şi prin traducerile ce a făcut mai 
tărziă, în cursul unei vieţi ciudate și nenorocite 2. Popa Statie 
de la biserica Sf. Nicolae, călugărul Azaria de la Sf. Mor. 
mînt, duhovnicul, erai printre cunoștinţile nenorocitei pri- 
bege $. Păuna muri pe la 1646, şi fu îngropată de bună samă, 
la acea biserică a Sf. Nicolae din Șchei. Averea lui Ştefan- 
Vodă, soțul ei, trecuse în parte la Cîrmuirea austriacă ; şi în 
1716, cînd fu mazilit şi ucis Cantacuzino, ca și în 1714, 
cind aceiași soartă atinsese pe Brincoveanu, lăzi cu lucruri 
şi bani fură deschise în Brașov, unde ele fuseseră depositate 
într'o boltă, și atunci o sumă de peste 20.000 de galbeni fu 
smulsă din miînile drepţilor moștenitori +. 


Un al treilea membru al acestei familii de mari boieri și 
Domni, Mihat Cantacuzino, unchiul Brincoveanului și al lui 
Ștefan-Vodă, cuprins de aceiași grijă a unui culcuș al neno- 
rocirii sale — și iarăși şi el peri de mîna Turcilor fără să fi 
putut prinde de veste si alerga către acest culcuș —, făcu un 
schimb de pămînturi cu comitele ungur Mihai Mikes, 
căpătînd. pentru niște sate în judeţele Rîmnic și Buzăă, satul 
Budila, în Țara  Birsei. La urmă însă se descoperi, spre 
marea nemulțămire a lui Mihai, că averile lui Mikes, un 


1 Sate și preoți, p. 154 (după Repertoriul făgtrășean I în Arch. de Stat 
din Budapesta, «Liber productionum> K”). E 

* Ist, lit. române în secolul al XVIII-lea, I, p. 506 şi urm, 

3 Testamentul Piunet, în Xenopol, Zë, Rominilor, V, p. 764 şi urm, 

t Doc, Cantacusinilor, pp. 284-5. 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGLI 239 


aderent al lui Francisc Rákóczy, fuseseră confiscate de Gu- 
vernul austriac al Ardealului !, Fiul, cam slab de minte, al 
lui Mihai Spătarul — numit tot Mihai — stătu și el un 
timp la Braşov, de unde numia un procurator la 17202. 
El trecuse acolo încă din 1716, cînd se începu prigonirea 
neamului sën. Mihai bătrinul fusese, de alminterea, aproape 
un Braşovean și, cum se va vedea în alt capitol, el avea 
dreptul de a lua parte la alegerea epitropilor saii <gocima- 
nilorə bisericii Sf. Nicolae. Spătarul avea şi partea sa în 
moşia Recea ?. 


După moartea lui Mihai Comisul şi a Doamnei Păuna, un 
noii războiii oprește şi el în pribegia de la Braşov pe Ni- 
colae Roset, pe care Austriacii îl făcuseră conte. El era in- 
surat din noii cu o «contesă», care arată să fi fost de neam 
străin şi-l aduse şi pe dînsul la legea ei catolică. Altfel, con- 
tele și contesa, cari se întoarseră numai după mai mulți 
ani în țară, păstraii necontenite legături cu rudele lor de 
aici, unde mai vindea din cînd în cînd cîte o moşie ca să 
li fie de cheltuială. Ei trimiteaii acestor rude şi cîte o nou- 
tate sa specialitate de civilisație apuseană, precum <pră- 
jitori de cafea», <hamuri nemțești>, cerînd în schimb, pe 
o romănească amestecată cu termini latini, ca ungureasca 
timpului aceluia, vin roș de Cotnari și tutun turcesc, «basmă- 
ghiubec»t. 


Constantin Aga Bălăceanu avuse un singur fiii, pe loan, 
care muri și el lupiîndu-se cu Turcii, ca şi tatăl săi. El 
lăsa trei fete, față de care Imperialii, pentru cari, căzuseră 
amîndoi Bălăcerfii, aveaii oarecare datorii. Cea mai mare din 
ele, Smaragda, stătu în Brașov, probabil pănă la 1739, cînd 
se întoarse în ţară, pentru a se mărita cu un Grec, Mann, 


1 Ac, p. 274 şi urm, 278 şi urm. 

2? Ibid pp. 182-3, n° LXXX. Cf. Gen. Cantacuzinilor, P. 345. 

3 Doc. Cantacuzinilor, p. 184. 

4 Studi pi dac, V, pp. 56-7. Cf. studiul d-lui Şt, Grecianu asupra luf 
Nicolae Roset; București, Carol G5bl, 1903, 

$ Gen. Cantacusinilor, p. 258. 


www.dacoromanica.ro 


240 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEABCĂ 


Acesta pare să nu fi fost altul decit fiul lui Apostolo Manu 
şi al Zamfirei. În 1741, Smaranda sai Manda era la Secuieni, 
la moșie, și de aici scria Brașovenilor, pomenind și pe 
soacră-sa, care, cum știm, era atunci în cetatea lor!. Ea se 
va fi întors iarăşi la Brașov, căci se vorbește odată de tes- 
tamentul din 1750 al Smarandei Bălăcencei, care lăsa la 
biserica Sf. Nicolae două moșii, Cacaleţul-Vechiui și Reda 
Barbului 3. Celelalte două surori, care nu se măritară, Elena 
saŭ Ilinca «comitesa» și Maria, eran la Brașov în 1784, după 
ce stătuseră întăiii pănă la războiul din 1768 în Țara-Romă- 
nească. Întorcîndu-se 'ntr'un tărzii iarăși aici, Maria aduse 
cu dinsa, din Brașov, un fiii de suflet, Petre, «copil mic de 
Neamţu și sărac de părinți» 3. 


Războaiele dintre Ruși și Turct, dintre Austriaci și Turci, 
marele blestem asupra ţerilor noastre în tot cursul veacului 
al XVIII-lea, dădeai din vreme în. vreme Braşovului oaspeți 
din boierimea romănească. Așa s'a întîmplat şi în 1736, aşa” 
și în 1768, şi tot așa în 1788. În 1770 se aflaii aici fiica lui 
Pîrvu Cantacuzino şi soţul ei Tudorachi Balș 4, Nicolae Du- 
descu, coboritor al unei fete a lui Constantin Stolnicul Can- 
tacuzino (fratele lui Mihai), Clucerul Pană Filipescu, a cărui 
străbună fusese o fată a bătrînului Postelnic Constantin 
Cantacuzino, și poetul, gramaticul lenachi Văcărescu. Tot la 
Brașov își trimesese soția de la început Nicolae Brînco- 
veanu, nepot de fiii al lui Constantin beizadeă și strănepot 
al lui Constantin-Vodă5. Acolo-și va fi căutat adăpostul și 
cellalt Brîncoveanu, Manolachi, fratele lui Nicolae. Neamul 
lor se va așeza în curînd din noii la Brașoy ; și cei doi bă- 
trini, de alminterea, principi și comiți al Imperiului (titluri date 


1 Inedit în Arch. Brașovului. 

3 Stinghe, Documente privitoare Je trecutul Romînilor din Șchei, 10, 
(Braşov, 1903), p. 331. 

3 Studit și doc. UI, pp. 6Q-5; Zst, literaturii romine în sec. al XVIII-lea, 
I, p. 204. 

* Gen, Cantacuzinilor, pe 180. 

5 Ibid., pp. 186-7; Văcărescu, storia Împăraților otomani, în Papiu, Te- 
saur, ll, p. 281. 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIÍ 241 


lui Constantin Vodă și urmaşilor săi), aveau mai multe sim- 
patii pentru viața apuseană, ceia ce arătaii cumpărînd cărți! 
latinești, italienești, şi plătindu-și, saii une ori neplătindu-și, 
un bucătar neamţi. Nicolae a fast soțul Mariei, sora lut 
lenachi Văcărescu, și cei dof cumnați se întîiniai astfel în 
pribegie 2. Purtări ca a lui Nicolae Mavrogheni față de Brin- 
covenii amîndoi nu erai potrivite pentru a face pe acești 
„bogaţi și mîndri boieri să iubească plina de primejdie Curte 
a Bucureștilor 5. Ei se întoarseră deci din surgunia lor peste 
Dunăre, după 1790, numai ca să treacă pentru totdeauna 
în Statele Împărătești. 

Erai nu mai puțin de 150 de familii fugare încă de la 
început, apoi se ajunse acolo «încît la urmă mai că nu era 
o casă în oraș, care să nu fie ocupată de străini», chiar 
pănă la 40 de persoane +! 

În 1773, cu un an înnainte de încheiarea păcii, Brașovul 
era încă plin de pribegii noștri. Cind, în Mam al acestui 
an, regele Romanilor Iosif veni în oraș, el dori să-i vadă și 
trimise la ei pe medicul săi ca să-i poftească la gazda lui, 
în casele lui Mihail Fronius din piață. Primirea lor se făcu 
a doua zi, la 7 Iunie după calendarul noi, tălmacii fiind 
Văcărescu, ca unul ce ştia bine italienește. Iosif se va fi 
mirat văzînd portul turcesc, foarte scump, al <Valabhilor», 
iar aceștia nu vor fi fost mai puţin uimiți de înfățișarea 
simplă a regelui, care purta «o haină obişnuită de postav 
verde, cu o singură stea pe piept» şi care vorbia slobod cu 


151. lit. romine în secoini al XVII-lea, Il, p. 29, noia 10. 
Zär, p. 133. 
Ibid., pp. 138-40; cf. pp. 115-6. Pentru tatăl lor, Constantin, fiul Dinului 
şi nepotul Tut Constantin-Vodă, v. Genealogia Cantacuzinilor, pp. 126-7. Tot 
acolo se spune că acest Constantin Spătarul a luat pe fiica lui Toma Hrisant 
Cozliceanu (pp. 348-9). La 1776, Nicolae Brincoveanu se însură din noŭ. luind 
pe o Fălcoiancă, apot pe Elena Guliand, născută Moruzi (fóid). Manolachi 
era soţul ZoiţeY, fiica luf Dumitrașco Sturdza şi a une! fete a Inf Grigore 
Matet Ghica. (cf. şi pp. 410-1). BrîncoveniY soriii Guvernatorului Ardealului la 
1785, pentru satul lor de moștenire, Simbăta-de-sus (ibid, p. 411, nota 1). 

4 Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, L pp. 353-4. 


1 
S 
D 


75703. Vol. X. 16 


www.dacoromanica.ro 


242 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


oricine despre orice, ceia ce un Fanariot de la noi ar fi 
găsit mai pe jos de demnitatea lui. Rominilor el li arătă 
dorința sa ca ei să fie și mai departe bine tratați de gene- 
ralul-comandant Eichholz și li dădu voie să judece ei între 
ei afacerile privitoare la gospodăriile lor. În sara aceleiași 
zile, pribegii merseră și la serată, «assemblée», scrie Văcă- 
rescu, pe care o dădu Măria Sa, la generalul acasă, în ce- 
tate sus. Jupănesele întovărășiaii acum pe soții lor. «Sinior 
Vacarescule>, spuse Iosif lui lenachi, eluîndu-l de supțioara 
din stînga», «te pohtesc şi te puiii în ostencală ca să-mi faci 
astă seară tergimanlic.» «Aceasta e cea mai fericită noapte 
ce am întimpinat în lume de cînd m'am născut», răspunse, 
cu un greoiii compliment oriental, învățatul st deșteptul boier. 
«Nici-un boier», «nici-o jupăneasă> nu rămaseră fără a fi 
mîngiiați de o înnaltă vorbă împărătească. Oaspeţii Brașo- 
vului mai stătură de față și la revista militară pe care o inu 
Iosif înnainte de despărţire, în ziua de 8, și putură să vadă pe 
regele Romanilor plecînd aproape fără paradă, într'o trăsură 
deschisă în care toată lumea putea să vadă fața lui plină de 
bunăvoință !. 

Fugarii se întoarseră abia după numirea lui Alexandru 
Ipsilanti ca Domn al Ţerii-Romănești. Ei vor fi fost bucuroși 
că-și văd iarăși patria, și, poate, și că nu mai aŭ să sufere, 
de îngustarea de venituri pe care li-o adusese depreciarea, 
ba chiar oprirea pentru cîtva timp, a monedei turcești 2. 

Peste cîțiva ani, în Decembre 1781, cei doi fii aí lui Ipsi- 
lanti, dintre cari unul, Constantin, a domnit şi el mai tărzii, 
fugiră în Ardeal, de zburdălnicie tinerească mai mult decît 
pentru vre-o pricină serioasă, «siliți fiind», scrie cunos- 
cutul nostru, Văcărescu, «de rivna vederii şi de căldura 
vîrstei». Doi slujbași ai Curţii, Brașoveni de felul lor, îi 
duseră noaptea pe «potecile plaiului Prahovii, carele cu grei: 
le putea trece și zioa cei ce se călătoriă în toată vremea pe 


1 Papiu, Z c, pp. 284-5; Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, I, 


p. 274 şi urm. 
2 Herrmann, |, p. 423. 


1 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIĂ 948 


dinsele», şi mai ales la o vreme ca aceasta !. Văcărescu și 
alți soli munteni, Vlădici și boieri, alergară după dînșii, dar 
ei trecuseră de la yama Timișului la Brașov, unde generalul 
crezuse că trebuie să-i primească. Ciudata scrisoare francesă 
a Văcărescului rămase deci fără folos 3. Trebuie să amintim 
că pe acel timp se afla în Ardeal altă rudă domnească răzi 
vrătită, Alexandru, fratele hu Constantin Moruzi, Domnul 
Moldovei, care Alexandru vorbia tocmai în acest an despre 
„viața sa care nu e decit un lanț de nenorociri» 5. 


_ Cînd un noŭ războiii izbucni între Turci, de o parte, şi 
Ruși şi Austriaci, de alta, un mare număr de boieri fugi 
încă de la început în Braşov. Feldmareşalul de Rall vestește 
la 24 Februar 1788 sosirea lor şi hotărîrea ce aŭ luat de a 
rămînea în acest orașt. Ciţiva se vor fi întors însă în țară, 
după ce ocupaţia austriacă aduse iarăşi cu dinsa Siguranţa. 
Se știe că Mavrogheni, Domnul muntean, trecuse, cu citva 
timp înnainte, graniţa şi îndreptase chiar către Braşoveni o 
proclamaţie romănească în care-i poftia să se închine, ca unit 
ce ar fi fost odinioară supuși ai Ţerii-Romănești (!) 8. 


După restabilirea Domniei de la Turci, începură jafurile 
Pazvangiilor, Turcilor răsculați de pe cellalt mal al Dunării." 
Una din năvălirile lor înspăimăntă, la 1802, atit de tare pe 
toată lumea, încît fugiră la Braşov toți gu puteai fugi, cu 
Domnul în frunte, Mihalachi Suţu. Unul dintre fugari a fost 
istoricul Dionisie Fotind, care descrie cu de-amănuntul această 
pribegie, ce sămăna cu vechile strămutări de popoare. El 
pretinde că ar fi plecat din București la 70.000 de oameni (|). 
Boierimea-şi luă tălpăşița aproape întreagă, afară de Nicolae 
Brîncoveanu, Scarlat ‘Ghica și bolnavul Constantin Filipescu ; 


1 Papiu, 7. c., p. 287. Cf. Hurmuzaki, X, p. XXXII; Archiv Jür sieben- 
bârgische Landeskunde, XXXI, pp. 520-1. 

3 Hurmuzaki, VII, p. 331 şi urm. 

3 Ibid, pp. 329-30, n° CLXXZXII. Cf. Acte pi fragmente, Il, p. 158, nota 8; 
Gen. Cantacuzinilor, p. 394. 

4 Doc. Cantacuzinilor, p. 310. 

% Urechiă, Jsforia Romînilor, UL, p. 200, 


www.dacoromanica.ro 


Q4% LEGĂTURILE POLITICE DINTBE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMÂNEASCĂ 


dintre. clerici rămaseră deocamdată Mitropolitul şi, Iosif, 
cel d'intăiu episcop de Argeş, Carăte, cară, călăreţi, bieţi, 
oameni făcînd drumul, pe jos — dar era pe căile lesnicioase, 
ale lui Mam — înpănai drumul spre hoțar. Cel d'intăiii popas 
înnălbi de corturi împrejurimile Cimpinel și satelor vecine, 
Comarnic, Poiana, Breaza. «Unit. mineai în fară, alţii supt 
dinsele, cutare supt şătri tuflite din pinzături de casâ.» Zuq; 
nul ls e Pasvanşgiil aŭ şosit şi sint chiar pe urmele lor, spagą 
seră tabăra şi duşeră maj departe pribegia, «pe calea strimtă, 
stincousă, neorinduită, prăpăstioasii, pe alocurea grozavă și 
primejdioasă» cate ducea atunce la hotar. Cite o oprire în 
loc, adusă de îngrămădeală, creştea spaima: pare că hange- 
rele strălucitoare se şi vedeai sosind. La Sinaia, atunci nu- 
ma! mănăstire și sat, zvon că Domnul, care nuși pornise 
decit familia și averea, a și fost tăiat în București. «Cine 
poate zugrăvi țipetele și bocetele cocoanelor? Nu te mai 
puteai mingiia.» După vești mai bune, se ajunse, în sfirșit, 
în liniște la Brașov, unde nimic nu era gătit pentru primirea 
unei așa mulțimi. 

Boierii rămaşi în Bucureşti se hotăresc a fugi și el in 
Moldova, şi, merg deocamdată la Colintina, moșia Banului 
Ghica, așteptind acolo şi pe Domn. Acesta se suie însă, în 
căruţă cu DH săi, Grigore şi loan, și cu Ghica însuși, g 
nind spre Brașov. Locuitoriţ ce se mai găsiaii n'ailacum de: 
cît un singur exemplu de urmat. Parte din ei, mil de oa- 
menj, se ascund, la Vălenii-de-Munte. Alţii urmează pe Vodă. 


La Piatra Craiului, munte înnalt și aspru care trebuia urcat, 
aşteptaii Ţigani cu boi pentru urcatul trăsurilor. Sint prea 


puţini pentru cît, este de lucru. Fiecare se căznește cum, 
poate, pe cind femeile şi copiii urcă, în cete fricoase, coașta. 
Sus cade o ploaie cu zăpadă care-i îngheaţă. După toate 
aceste spaime, silințe și osteneli Brașovul, ticsit de o lume 
nebună, așteaptă și acest noii rînd, de pribegi, Domnul e 
încă la vama Timișului cu cei dot copil; Doamna bătrină, 
fetele vin în urmă cu Spătarul și Postelnicul, doi Greci de 
încredere. i 

Suţu ajunse zile grele: rop odp aveaij să reclame vre-o 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGH 245 


Sumă de la dinsul, se năpustiră asupra lui în acest loc unde 
mb mai era a lui judecata. Împărătul îi făcu o adevărată în- 
datorire trimeţind să-l ducă la Siegensburg, îh Austria, de 
unde apoi Se întoarse îmai-tărziii la Constantinopol. Ceilalţi 
Yămaseră în Brașov sai Sibiii, în frunte cu Mitropolitul, cu 
episcogii, cu fruntașii boieri ai țerii Era o pribegie tipică; 
din acele care vor fi fost în vechile vremuri de revărsare 
furioasă a Turcilor lui Ali-beg, Schender-beg, Mehemed beg, 
vestiţii Mihalogli de la Dunăre. De aceia am şi dat toate 
aceste amănunte, căci pentru nici-o altă fugă h'avem lămuriri 
aşa de bogate și de sigure, o icoană așa de întreagă. 

" (n cursul ateluiași an însă, numirea ca Domn a lui-Constan: 
tin Ipsilant, care, cum ştim, gustase şi el din pinea pribegiei, 
âduse înrapoi în țară pe toți înspăimintații, și, de altfel, ei își 
găsiră casele neatinse, căci zvonul de năvălire fusese mincinos. 

Pribegii dintre boierinași şi sărâci veniai îndărăt nemul- 
Ham. cu amintiri urite din șederea lor peste munţi. Unul 
dintre ei, un statornic şi neobosit cirtitor, «Zilot Rominul», 
bt -plînge de «strimtorare», «destulă Supărăre», lipsa de eli- 
nişte $i tihnă>, «cereri He chirii grele nesuferite», «chirie de 
un an pe lună potrivite», ecătături crucișe şi vorbe poncişate», 
tie învinuirea ce se aducea ‘străinilor că aŭ scumpit toate și 
de poretla de lăcuste: cu care eraf împodobiţi 1. Sentimente 
üe acestea trebuie să se fi ivit întă din cele mai îndepărtate 
timpuri ale pribegiei. 


Tot de la Fotino știm că o nouă emigrație s'a întîmplat 
în timpul războiului ruso-turc din 1806, la apropiarea Ru- 
şilor. Întorşi, după pacea de la București, peste şese ani, 
boierii pribegesc iarăși, împreună cu destui negustori și o mare 
mulțime de norod, în 1821; cind izbucni mișcarea grecească 
şi răscoala lui Tudor Vladimirescu. Se string la Brașov Mi- 
tropolitul Dionisie Lupu, ocrotitorul școlilor romănești, epis 


L1 B P Hasdeli. Uki vg rronică română din epoca Fanariofilor, Bucureşti, 
1884 (din «Columna Jet Traian»), p. 78. — Din partea Sașilor de la Sibiiii 
Jitin acedstă plingere pentru scumpire, te te menţine și după plecârea 
ptib=gilor, în Wolf, Beschreibung de Moldau, Sibriii, 1805, p. 213, nota 2, 


www.dacoromanica.ro 


24 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI '[ABA-ROMÄNEASOĂ 


copii Ilarion, de Argeș, Costandie de Buzăii, Grigore fiul 
lui Dumitrachi Ghica, deci viitorul Domn «naţional», frate- 
său generalyl Costachi, care muri la Brașov, Barbu Vă- 
cărescu, Constantin Bălăceanu. Fruntașij întregei boierimi, 
cei mai bătrîni şi mai respectaţi din mijlocul ei, se află strinșă 
acolo împreună cu mulţi alții. Nu lipsește nici văduva Dom- 
mului mort la începutul acestui an tulburat, Alexandru Ni- 
colae Suţu. Doamna Eufrosina, fiica Romînului Alexandru 
Callimachi şi a Roxandei, fata lui Scarlat-Vodă Ghica, se 
alipește Ja emigrație, împreună cu familia eï 1. 

Se găsia cu dinșii și Banul Grigore Brincoveanu, care 
mai fusese așezat odată mai de mult, prin 1806:12, în cetăte, 
Banul, un om încă tînăr, era fiul lui Manolachi — care muri 
în Brașov atunce —, și purta numele lui Grigore Alexandru- 
Vodă Ghica, din care se trăgea de spre partea mamei. În- 
vățase cu multă sirguință la înnalta școală grecească din 
București, avea patima cărţilor de știință, ocrotia literatura 
grecească, la modă atunci în capitalele noastre, și fusese în 
stare a traduce în neo-elenică Principiile logice? și filosofiei 
morale a lui Heineccius, vestit filosof german: lucrarea se ti- 
pări la Viena în 1808 °, și Grigore o răspîndi între prieteni; 
multe exemplare se află și acum în biblioteca sa, păstrată la 
şcoala comunităţii grecești din Braşov. Grigore se înnălțase 
pănă la cea mai de sus treaptă a rangurilor muntene: Bănia 
cea Mare, pe care o căpătă în 1802 de la Mihai Suţu, scu- 
tindu-i-se tot odată şi casa de orice däidi8 El era însurat 
de mult, şi la 18 Mart 1809 i se îngropa în cimitirul bisericii 
braşovene din cetate, Sf. Treime, căzută în miînile negusto.- 
rilor greci, o soră, Elena, care fusese căsătorită cu un Can- 
tacuzino ; inscripția, redactată în latineşte și în romănește, se 
Geteste şi astăzi +; mormîntul tatălui ei Manolachi ( 1811) se 
vede în același cimitir. 


1 Hurmuzaki, X, p. LXXŁIÍ şi urm. 

> Aë, lit, romêîne în sec. al XVIII-lea, LI, p. 40. 

3 Studii si doc. V, pp. 205-7. 

4 O voiă da în vol. II din Zøscripjiile mele. În Braşov muriră pe acest 
tump şi boierul Racoviţă şi soţia sa (Sunghe, Documente, III, p. 331),' apot 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIĂ 247 


În această de-a doua pribegie a familiei, în 1821, muri și mama 
lui Grigore, Zoița Sturdza, care fu așezată lingă soţul ei. Grigore 
prinse iubire pentru această bisericuță, în pămîntul sfințit al 
căreia i se coboriseră părinții amindoi şi sora. Înnainte de a 
se întoarce în patrie, în April 1823, el dăruia Sf. Treimi din 
cetatea Brașovului moșiile făgărășene ce rămăseseră necurmat 
în stăpînirea Brincovenilor, de la Constantin-Vodă încoace, 
timp de aproape o sută cincizeci de ant: Poiana Mărului şi 
Sîmbăta-de-sus din venituri trebuia să se ţie și o școală, în 
care copiii de orice neam și lege să înveţe de la dascăli greci 
şi nemți limbile elenică și germană, în materiile gramaticei şi 
filosofiei, El nu uita să lase ca, după datina ținută totdeauna 
de ai săi, țeranii romini de la Poiana Mărului să nu dea 
dijma porumbului !. 

Grigore Briîncoveanu veni în țară, unde ocupă de acum 
înnainte numai dregătoria de Vistiernic — apoi el a fost can- 
didat la Domnie în 1834 —, abia în 1826, după ce ţerile noastre 
căpătaseră iarăși o situație /ega/ă pentru conștiinţile rusofile 
cele mai gingașe, prin convenția turco-rusă de la Akkerman ?. 
Cei din urmă dintre recalcitranţi părăsiră atunci Ardealul, 
așteptîndu-se la schimbări folositoare intereselor lor. Printre 
ei nu se afla însă un înnalt cleric, care şi el se adăpostise de 
mai mult timp în Brașov, Mitropolitul Dosoftei Filitis, 

El fusese înlocuit de Ruși, întăiii, la 1810, pe timpul răz- 
boiului. După plecarea oștilor de ocupaţie, el nu putu să fie 
Mitropolit mai departe, căci în Decembre 1812 Vodă Caragea-i 
dădea ca urmaș pe alt Grec, fără tragere de inimă pentru 
noi, acesta, Moreotul Nectarie 8. Încă mai de mult Dosof.- 
tei trecuse în Ardeal. Moartea-l găsi la Braşov, în ziua de 
14 Decembre 1826. Testamentul lui sa păstrat, iar piatra 


pruncul Ştefan al Căminarului Gheorghe Văcărescu (1823), Gheorghe, fiul Stol- 
nicului Grigore (1821), iar încă din 1812 un Neacşu Guţă Pană (Jnscripții/e 
citate). 

1 Bartolomeiii Baiulescu, Monografia comunei bisericești gr. or. romine di 
cetatea Brașovului, Braşov, 1898, pp. 107-10. 

3 Hurmuzaki, X, p. 388. 

3 Ist. lit, romîne în sec, al XVIII-lea, Il, pp. 376-7. 


www.dacoromanica.ro 


248 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRASOV ŞI ȚARA: ROMĂNEASUĂ 


de mormiînt, în cimitirul bisericii grecești, se întrebuinţează 
astăzi pentru ca să se așeze pe dinsa sicriile morţilor. 

Şi Nectarie, urmașul lui Dosoftei, murise Ja Braşov, încă dia 
toamna anului 1825. 

Cum trăiaii pribegii acestei pribegii nouă se vede din po- 
vestirea unuia dintre ei, tînărul beizadeă Nicolae, fiul Dom- 
nului de curînd răposat al Țerii-Romănești. 

El pornise din București în Februar 1821, încunjurat de vre-o 
treizeci de Arnăuţi gata de gilceavă, carii furaii și trăgeaii cu 
pușca în tot lungul drumului. În această ieșire nenorocită şi 
zgomotoasă se poate vedea vrednica plecare pentru totdea- 
una a Domniei fanariote. Nobilii luptători nu voiră să primească 
însă, la vama de la Timiş, nici-o plată din partea familiei 
domnești, în slujba căreia stătuseră pănă atunci. Răspunsul 
lor oglindește, odată cu această credincioasă desinteresare, şi 
apucăturile statornice ale acestei zzez//e garde: «Dacă ni-ar fi 
fost nouă de cîştig, n'aveam decit să vă luăm tot calabalicul> | 

Fugarii sînt priviţi și data aceasta cu ochi răi, ca unii ce 
aduceau cu dinșii violenţa, lipsa de orinduială și de ascultare, 
chefurile și luxul destrăbălat, — vechi păcate ale Romînilor de 
dincoace. Suţu are bunătatea să recunoască și el, că aceste 
purtări puteaii să turbure viața obişnuită, cu «obiceiuri simple» 
și «datini de rînduială şi linişte» a locuitorilor ţerii. Bei- 
zadeaua nu se coboară firește să descopere între acești 
aborigeni, Gast, Unguri, Greci de-ai lui, și Romini: negustori, 
meșteșugari, cărăuși, hamali, ţerani. El nu vede chiar decit 
două feluri de oameni în împrejurimile Brașovului, unde 
mergea la vinat prepelițe, cu doi frați mai mici și cu un alt 
beizadeă, de op de ani acesta, Mihai fiul lui Scarlat-Vodă 
Ghica: anume Gast, «cu case bune, paturi curate, pîne proas- 
pătă și tot felul de hrană», de o parte, iar, dealta, Unguri, 
cu sate ticăloase, dar cu castele unde proprietarul nobil e 
«generos și patriotic», doamnele casei frumoase, masa bună 
şi cheltuiala nici-una, «Relaţiile cu ei», incheie Măria Sa, 
care a mai trăit pe la noi și a fost ministru muldovenesc, 
«relațiile cu ei» — adecă: Ungurii —, «oricît de trecătoare ar 
fi fost, ni-aii lăsat amintiri trainice». 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIL w4 


La Braşov, unchiul Mihai Ghica e atins de apoplexie şi 
moare, cu gindul la prepelițe. O soră, Ruxanda, botezată Va 
1801 de vestitul Mitropolit al Moldovei Iacob Stamati, fiù 
de Ardelean, se stinge și ea, la douăzeci de ani. Și lui Ni 
colae-i moare un fiti în această străinătate. 

Se cetește între ptibegi și se învață, măcar în această 
casă domnească, unde sînt doi dascali: Senius pentru. gre- 
Geste, Vassan pentru franţuzește. Se studiază efilosăfie, 
drept, economie politică». Cite unul, tînăr de talent, scrie 
poesii franțuzești saii grecești. Opera italiană, adusă din 
București, — unde în aceste timpuri este cu totul altfel de 
operă, cu strigăte de furie și emete de moarte, — joacă numai 
pentru buna societate emigrată, într'o sală de dant, Colonelui 
de dragoni Villalta se vede, entusiast, între puţinii localnici. 
Se organisează baluri mascate în locul balurilor populare, 
cu cîrnaţi, bere, «matrone murdare», pălăria 'n cap, umbrela 
'n mină, de care ride boierul nostru. Sara sint ciocniri cu 
beţivil din partea locului, bătăi cu străjerii pentru cite d 
lulea ce arde împotriva regulamentelor orășenești, și altele 
ca acestea. Cutare care bătuse pe un «burghes», e osîndit 
la amendă și o plătește îndoit pentru că, zice el, se duce 
să-l mai bată odată. Lumea oui iubește de loc pe acești 
«ciocoi» ușurateci și trufași, și ei aud adese ori cum li se 
miîrîie cînd trec: «Ce cauţi aici? Du-te la tine 'n ţară»i, 


În alt an de revoluție, 1848, pe rînd trecură prin Brașov 
învinșii luptelor politice: Bibescu, Domnul muntean, Eliade 
şi Tell, capii guvernului provisoriu. Dar acum nu se mai 
poate vorbi de o pribegie la Brașov, căci lipsia cu totul și 
numărul și șederea statornică a oaspeților. Cetatea săsească 
de la hotare nu mai era un liman, ci numai un popas în 
drumul spre depărtata «Europă». 


În sfirşit bătrinii din Brașov își mai aduc aminte de 
sosirea în orașul lor a lui Alexandru Ioan I“ Cuza, gonit 


1 Mémoires du prince Nicolas Soutzo, publiés par Panaioti Rizos, Vièna, 
Gerold, 1899, p. 38 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


DD  LEGĂTYIRILE POLITICE DINTRE BRAŞOY BI ȚABRA-ROMĂNEASCĂ 


la 1866. Trăsura lui prăfuită se opri la poarta hanului Pomul 
Verde, și apoi mîndrul Domn, despretuitor pentru cei ce-l 
izgoniseră, trecu liniştit mai departe, spre odihnă și moarte. 


I. 


T Io Costandin Bas[ajrab Voevod bj. mlstiiii gspdră zemle 
vlah[i]scoe. 

T La al nostru priiaten, în toată vreamea de bine voitor 
şi vecin de aproape, dumnealui jupănului Andreiaș, marel|e]- 
judeţ al cetăţii Brașovul, și dumneavoastră tot Sfatul, sănă- 
tate și bine de la Dumnezeii poftim dumneavoastră. Cartea 
de la trimisul dumneavoastră luoatu-o-am, și toat[e] scrisele 
am văzut, Căt pentru casele noastre ceale ce am fost cum- 
părat acolea de la feciorul jupănului Franţescul, ceaia ce 
scrieți dumneavoastră, noi n'am putut înțeleage, de vreame 
ce dumneavoastră nu aleageț lucrul: iaste să le ţinem noi 
cu temeiii și rămășițele noastre în urma noastră, dupre cum 
am fost zis și trimișilor dumneavoastră, cari nu îaste să le 
ținem. Căci, cum zisem dumneavoastră, încurcat și întunecat 
scrieți, de nu s'aii putut înțeleage. Pentru care iat[ă] că so- 
cotim, de trimetem pe sluga noastră David Ciaușul Spătărescu! 
pănă ach la dumneavoastră, ca pre largu să vorbească cu 
dumneavoastră, arătănd toate ceale ce sănt de spre partea 
noastră. Deci dumneavoastră încă să răspundeț dăslușit şi 
adevărat, de iaste să le ţinem noi şi rămășițele noastre în 
urma noastră, precum le-ai ţinut și jupănul Franţescul, bine, 
iar de nu, să știm. Așijderea ne mai scrieţi dumneavoastră 
și de paguba vinurilor ce san oprit aici, să arătăm cine va 
răspunde aceii pagube. De aciasta, noi nu știm ce pagubă 
să DO avut dumneavoastră, însă și de aciasta de la trimisul 
nostru dumneavoastră veţi înțeleage. De la carel[e! şi noi 
așteptăm și răspunsul de la dumneavoastră curat și lămurit 
să-l avem. Aciasta acumi, și mila lui Dumn[ejzeii să fie cu 
dumneavoastră. Mart 27 d., lt 7209 [1701]. 

Al dumneavoastră de bine voitor: Jo Costandin Voevod. 

[V°:] f La al nostru bun priiaten, în toată vreamea de 


3 Corbea. 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIL 251 


bine voitor, dumnealui jupănului Andreiaş, marel[el-judeţ al 
cetății Braşovul, şi la tot Sfatul cu sănătate să să deal. 
[Pecete mare, rotundă.] 


2, 


t Noi județi, fonoci și Svatul ai cețătii Brașovului cătră 
acesta facem ştire cum prea-luminatul și înnălțatul Domnu 
lo Costandin Băsărab Voevod, Domnii și biruitor a toat[ă] 
Țara-Rum|ăjnească, aŭ pohtit de la noi pentru stăpănirea 
casii a jupănului Franţiscul Căp[itan], aicea în Șcheai, lăngă 
Braşov, o scrisoar[e] a noasttă. Deci noi, dup[ă] voia şi 
pohta a Mării Salle), am dat acesta, cum să s[ă] știe că noi acia 
casă îngăduim să o stăpănească Măria Sa și in urma Măriei 
Sal[e] răm[ă |siţel[e] Măriei Sale], precum le-ai stăpăniti și 
răposatul jupănul Franţiscul Căp[ijtanul. Și, pentru credința, 
întărit-am scrisoar[e] a noastră cu peceatia noastră. 

Pis msța Ap. 12 dni, lt. 17012. 


3. 

+ Jo Costandin Voevod bj. mlstiiii gspdii zeml. vla- 
h[i]scoe. 

+ Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreaș, marele- 
judeţ al cetății Brașovul, sănătate și tot binele poftimii du- 
mital[e] de la Dumnezeii. Cu aciasta facem ştire dumitale[e] 
pentru acest omu anum[e] Andreiaș carel[e] șade în casele 
noastre de acolo den Șcheai; care case, măcar că și mai 
nainte, fiindu nemeșăști, dajde n'au dat, iar nol lăsăm aceale 
mai de nainte, făr căt acum poftim pre dumneata, ca pre un 
bun vecin şi priiatin al nostra, precum noi, ceale ce sănt ale 
judeţilor aici în țara noastră, veri ol, saii ori ce ar fi, am pă- 
zit şi păzim pururea, de sănt apărate și cu nimic nesupărate, — 
aseamenea și dumneata să faci aclastă pohtă a noastră, de 


3 No 383. 


2 No 684 (concept). No 685 (forma latină trimeasă de Domn: Schein! e 
numit «Bulgaria prope Coronam»). N° 686 (copia acesteia). 


www.dacoromanica.ro 


252 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


vreame ce aceale case au rămas pe seama noastră, othull 
acesta ce iaste în case, pentru voia noastră, să fie poruncă 
dumitale ca să n'aibă supărare de dăjdi, să poată păzi aceale 
case, Și, făcănd dumneata aciasta, noi încă, după altă mulțu- 
mită, datori vom rămănea a răsplăti cu mai multă slujbă, 
întru ceale ce ne vei pofti dumneata, Aciast' acum, și mila 
ui Dumnezei să fie cu dumneata. Fev[ruarie] 1 d., It. 7210 
[1702]. 

De bine voitoriul dumital{e] : 

Jo Costandin Voevod. 

[V° :] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui fupănului Andreaș, 
marele-judeţ al cetății Braşovul, cu săn[ăjtate să să dea. 


A, 
Io Costandin Basarab Voevod bg mlstiiu gspdrii zemlė 
vlahiscoe. 


+ La al nostru cinstit și pururea de bine voitor, dumnea- 
lui jupănului Andreiaș, marelej-judeţ al cetăţii Brașovului, 
sănătate și mult bine poftim dumital[e| de la Dumnezeŭ. Cu 
aciasta facem ştire dumitale că mai în trecuții ani, cănd am 
cumpărat carele jupănului Franţisco, am fost pohtit pre 
dumneavoastră de at făcut și cartea dumneavoastră pentru 
întărirea acelor case. Care carte iaste făcută rumăneaște: 
Pentru aciasta dară, poftim pre dumneavoastră să să facă 
letineaşte, precum iată, scoțăndu izvodu dupre cartea cea 
rumănească, letineaște, îl trimisesemu dumneavoastră. Deci. 
precum scrie izvodul, pohtim pre dumneavostră, așa să să 
facă şi cartea. Noi încăș, la ceale ce neg pofti dumnea- 
voastră, gata ne vom afla, păzind pururea vecinătatea ces 
bună. Și, cu aciasta sfărșindu, iarăş rugăm, mila lui Dum- 
nezeii să fie pururea cu dumneata. Dich[ejm(vrie] 28 dni,lt 7211 
[1702]. 

Dumital|e] de bine voitor: 

Jo Costandin Voevod. 


1 No 387. 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIL 253 


[V*:] Cinstitului și al nostru de bine voitor şi vecin de 
aproape, dumisal[e| jupănului Andreiaș, marel[e)-judeţ al ce- 
tăţii Braşovului, cu multă săn[ăltate să s(ă] dea. 

(Pecete mare, rotundă!.] 


LE 

f Io Costandin Voevod bj. mjst. gsnii zeml. vlah[ijscoe. 

+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Reiter Andreaş 
săplăltate şi tot binele poftim dumitale] de la Dumn[e)zeii. 
Cartea ce ai trimis dumneata, ne-ai venit şi, de săn[ăltatea du. 
mitale înțelegând, ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, 
am, înţeles. Pentru Andreiaș, care şade în casel[e] noastre, în 
Șcheai, cum că mulți, pentru datorii ce ar avea la dănsul, îl 
trag la dumneata la judecată, și nu va să vie să să judice, şi 
cum că să ameastecă și în meșteșugul țehiurilor, — de aciasta vei 
şti dumneata că în ştirea noastră aceastea nu sănt, ce iat[ă] 
că-i vom porunci, ca, oricine ce ar avea cu dănsul, și l-ar trage 
la judecata dumita![e), să nu să ferească de judecată, ce cu 
tpți să stea înnaintea dumital[e], să să judece. Numai și nof 
poftim pe dumneata, cu unt ca aceia să-i faci dreptate. Așij- 
dere şi pentru aceaia ce zici dumneata că să ameastecă în 
meșteșugul țehiurilor, noi încă nu poftim, nici nu suferim 
ceale ce n'aii fost obiceaiul să să facă, Ce și de aciasta i-am 
poruncit să nu să mai ameastece în cele ce n'are treabă. 
Pocloanele ce ne-ai trimis dumneata, cu dragii le-am pri. 
mit, și mulțumim dumitale de osteneal[ă), ca unui bun ve- 
cin. Aciasta, și mila lui Dumn!ejzei să fie cu d[ujmn[eajta. 

Fev|ruarie) 8 d., lt 7211 [1703]. 

De bine voitor dumitalfe]: Jo Costandin Voevod, 

[V*:] Bunului nostru priiatin şi vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiaș Reiter, 
rarelțe]-judeţ al cetăţii Brașovului, cu sănătate să s[ă| dea. 

|Pecete mare, rotundă?,| 


1 No 385. 
2 N° 388. 


www.dacoromanica.ro 


254 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ 


6, 


lo Costandin Voevod bänn mistiiii gspdri zemle vlahiscoe. 

+ Bunului nostru priiatin şi vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe Etchiel, 
marele-județ al cinstitii cetăți Braşovul, săn[ăltate şi tot bi- 
nel|e] de la Dumnezei poftim dumțijtale. Pricina scrisorii 
nu iaste alt[a], Gr căt facem știre dumital[e| că, iat[ă], cum- 
părăndu satul Poiana Mărului de la Nalaţi Andreiaș cu fraţii 
lui și de la Sechil Adam cu fraţii lui, toate părțilțe] lor ce 
aŭ avut acol[o], cu iobagi cu tot, pe seaama noastră, și tri- 
mițăndu de aŭ venit birăul de acol[o], ca să ne dea seaama de 
iobagii de acol[o], să vedem, sănt toți pe loc, sai nu sănt, 
ne-aii dat seaama că unii dentr'ănșii sănt fugiţi și aici în ţară, 
Carii pe acește vom trimite de-i vor duce iar acolo la sat, 
iar un iobagi anume] Radul Igoiul, cu frate-săii Voico, aceștea 
sânt fugiți acol[o] în Tara Bărsii, într'un sat ce-l chiamă Väl- 
canul. De care lucru poftim pe dumneata, viind oameni de 
la Poiana-Mărului, care-l sp și-l cunoscu, să trimiţi și omul 
dumital[e], înpreun[ă] cw ei, să-l ià de aeol[o], şi să-l ducă 
iar la urma lui la sat, şi vom mulțumi dumitale. Aciasta 
acum, şi mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata pururea. 

Iunţie] 18 d., t 7215 [1707]. 

De bine voitoriul dumitalle] : Jo Costandin Voevod. 

[V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toai[ă] 
vreamea de bin|c] voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe Fet- 
chiel, marelle)-județ al cinstitii cetăți Brașovului, cu săn[ăjtate 
să s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă!.] 


7. 


lo Costandin Voevod bg mlstiiu gspdru zemle vlahiscoe. 
T Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe Fetchiel, 
marel[el-judeţ al cinstiti cetăţi Brașovul. Sănlăjtate şi tot 


1 No 405. 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGII 255 


binel[e) de la Dumnezeŭ poftim dumita![e). Pricina scrisorii 
nu iaste alt[a], Gr de căt facem știre dumitalfe] că văru 
nostru Istratie, feciorul lui Stoian Comisul, avănd datorie 
la State Șofrangiul, san fost tocmit cu dănsul, de Lan dat 
pentru acea datorie casel[e] lui de acolo, den Brașov, cu za- 
pisul lui. Deci acum, întănplăndu-i-să lui Istratie moarte, și 
rămâindu casa și jupăneasa, coconii asupra noastră, iat[4] că 
am trimis cest neguțătoraş anum(e) Milea, ca să vază de case 
şi ce iaste înprejurul casii, şi să aşaze omu, să şază într'ăns[ejle, 
ca să nu s[ă] strice], să s(ă] dărepene, ce să le poarte grija, 
de vreme ce aŭ rămas pe seaama lui Istratie și a coconilor 
lui. De care lucru poftimu pe dumneata, viindu neguțăto- 
rașul acesta, să aibă voe de la dumneata, ca, pe cine va găsi, 
să pue în casă, să le păzească, să le poarte grija, să n'aibă 
de cătră cineva vre o. opreaal[ă]. Aciasta acum, și mila lui 
Dumnezeii să fie pururea cu dumneata, 

Mart 22 d., l 7216 [1708]. 

De bine voitoriul dumita![e): Io Costandin Voevod. 

[V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toatfă] 
vreamea de bine voitoriti, dumnealui jupănul Ghiorghe Fet- 
chiel, marel[e] judeţ al cinstitii cetăți Brașovul, cu săn[ătate 
să s[ă] dea. 

|Pecete mare, rotundă!.| 


8. 


+ Io Costandin Voevod bj. mist. gspdnii zeml. vlah[i]scoe. 

t Cinstitului, bun priiatenul nostru și vecin de aproape, 
dumnealui jupănui Barteș Sauler, județul, și dumneavoastră 
de bine voitorilor noștri părgarilor și alalt tot Sfatul al cin- 
stitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele pohtimu dum- 
neavoastră de la Dumnezeii. Alta, facem ştire dumneavoastră 
pentru cei 3.000 tl., care vam dat împrumut mai an Grp, 
de sănt acum 3 ani, —iat[ă] că trimisem pe sluga noastră 
acolea ; la care am dat și zapisul dumneavoastră, ca, de va 
fi cu putinţa și prelejul dumneavoastră, să ni-i daţi cu do- 


1 No 407, 


www.dacoromanica.ro 


25 LEGĂTURILE POLITICE DINN BRAGOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ 


hända lor, căt facă; 3.900 ti, capetel[e] cu dobăndă cu tot. 
Vă veți luoa dumneavoastră zapisul, si banii di-i va aduce 
sluga noastră, iar, de nu vă va fi dumneavoastră cu îndă- 
mănă a ni-l plăti acum, are sluga noastră învățătură, ca în 
ce chip să să facă alt felii de așăzămănt, precum de la 
dănsul dumneavoastră veți avea înțeleage. Ce dară, precum 
socoteala dumneavoastră va fi, au de veți da banii, aŭ ce 
feliii de așăzămănt să va face, făr de zăbavă să avem răs- 
punsu cu sluga noastră. Aciasta, și mila lui D[ujmn(ejzeii cw 
dumneavoastră. Mai 30 d., lt. 7216 [1708]. 


De bine voitori dumneavoastră: 
Io Costandin Voevod. 


[V*:] Cinstiţilor buni priiatenilor noștri şi vecini de aproape, 
dumnealui jupănui Barteş Saulerii, județul cel mare, cu dum- 
nealor părgarii şi cu alalt tot Sfatul al cinstitei cetăți Bra: 
șovul, cu multă sănătate să s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă!.] 


9. 


t Io Costandin Voevoda bjieiii mistiiii gspdrii zemle vla- 
h[i]scoe: 

1 Cinstiţilor şi ai noştri de bine voitori, dumnealor tot 
cinstitul Sfat al cetății Brașovului, sănătate şi tot binele vă 
poftim dumneavoastră de la Dumnezeii. Cartea dumneavoastră 
scrisă de la 30 dni ale trecutului Noemvrie, o am luoat, şi, 
de a dumneavoastră bună sănătate înțelegăndu, ne-am bu- 
curat. Alalte ce ne scrieți dumneavoastră, în care coprinde 
pentru poveastea caselor ce am cumpărat de la jupănul Nica 
vameșul acolea la Brașovul Vechiii, am înţeles. De care lucru 
noi adev[ăjrat am fost scris jupănului Nicăi ca să zică dum- 
neavoastră (de vreame ce am cunoscut că ați fi tăajindu și. 
at fi bănuindu căci le-am cumpărat), și am zis ca să vă däs- 
qopere dumneavoastră, să știți că de la dumnealui le-am cum- 
părat cu bun temeiii, dăndu-ne atăta zapisul dumnealui de- 
vănzare, căt și alte zapise ce aji mai avut de la cine aŭ 


1 No 418. 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIE 257 


cumpărat și dumnealuj casele acealea ; care case sănt acum 
6 ani de căndu le-am cumpărat, găndindu că de spre dumnea- 
voastră nu va fi nici-o bănuială, iar acum ne mirăm ce iaste 
poveastea de nu ne îngăduiţi și vă vedem în bănueli, nesu- 
ferindu să le ținem. Dar vom să zicem dumneavoastră că 
nu săntem numai noi acum cumpărători de case acoleă în 
Brașov, ce încă de mai nainte, dupe'n zilele lui Mateiii-Vodă, 
bogaţi de cești de ţară boiari aŭ cumpărat, cine aŭ vrut şi 
cui aŭ trebuit, case acolă în Brașov, afară de cetate, şi şi den 
rudeniile noastre aii cumpărat, precum să și veade că pănă 
astăzi ţin și stăpănescu, şi nici căt oan fost opriți. Las că 
neguțători, felii de felii, Greci, Sărbi, aŭ cumpărat și cum- 
pără totdeauna. Dar pe noi cum ne osebiți dumneavoastră? 
Și aţi pus în socoteală ca să nu ne îngăduiţi? Care lucru 
n'am fi găndit nici de cum, ce încă socotiam, de vor avea 
vre unii opreală a cumpăra, iar pentru noi, necum să deen 
ceva, ce încă să vă fie dumneavoastră cu păreare bună. Mai 
vărtos că, de am cumpărat aceale case, nu știm să să fie 
făcănd dumneavoastră nici-o păgubire, — că noi în casele 
acealea, nu doară că vom să punem să să vănză, ai niscai 
vinuri, aŭ să să lucreaze alte meșterșuguri (că den mila lui 
Dumnezeii cu acea hrană nu ne hrănim), fâră căt, avănd 
pen multe locuri case, ne-au poftit inema ca să avem și 
acolea niște cășcioare, să să afle, şi căte odată să fie și pentru 
odihna oamenilor noștri ce trimitem cu trebi, și s'ar fi căzut 
nici de căt de spre partea dumneavoastră bănueli să nu 
auzim pentru aciasta; că ce mare lucru iaste?! Mai vărtos că 
noi pe dumneavoastră în multă dragoste vă avem, și, de ce 
sănt poftile dumneavoastră, nu ne apărăm, și și oamenii dum- 
neavoastră, ori ce le ar trebui și ar pofti den țara noastră a 
cumpăra, aŭ vii, aŭ case, aŭ niscai bucate, neopriţi sănt, dar 
dumneavoastră pre noi a ne opri șia nu ne îngădui să ținem 
aceale case, den ce pogoară și ce iaste pricina, poftim pe 
dumneavoastră, un răspunsu să avem. Și, cu aciasta sfârşindu, 
mila lui Dumnezeii să fie cu dumneavoastră pururea. Di- 
ch[e]m[vrie] 6 dn., lt. 7217 [1708]. 

De bine voitoriii dumneavoastră: Jo Costandin Voevod. 


15703. Vol. X. 17 


www.dacoromanica.ro 


258 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


[V:] f Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor 
cinstitul Sfatu al cetății Brașovului, cu multă săn[ăjtate să 
să dea. 

[Pecete mare, roșie!.] 


10. 


f lo Costandin Voevod bp mlstiiă gspdrii zemle vla- 
h[i]scoe. 

+ Aï noștri de bine voitori și vecini, dumnealor tot Sfatul 
Brașovului, sănătate poftim de la Dumnezeii. Cartea d[ujm- 
ne|a]voastră ne-ai venit, și de sănătatea domneavoastră ne-ai 
părut bine. Alalte ce ne-aţi scris, am înţeles. Pentru poveastea 
caselor ce cumpărasem acolea în Brașovul Vechii, precum 
curge lucrul am văzut, și am înțeles și den cartea lui Ghierghe 
Dedireh. La care ce să mai răspundem alt, văzănd că puneţi 
dumneavoastră înnainte pricină, cu care ne spărâţi și ne le- 
pădaţi a nu putea ținea noi aceale case?! Măcar că pricinile 
aceastea să cunoscu a fi şi a ne purta în meșteșuguri; cari 
nici am fi găndit să vedem și să auzim de la dumneavoastră 
unele ca aceastea. lar, de aŭ fost a ne osebi șia nu ne priimi, 
de'ntăiași dată de cănd le-am cumpărat, mergănd acum al 
șaselea anii, să ne fiți arătat, și anume să ne fiți răspunsu (pre- 
cum și acum), — că ne-am fi lehătit. Dăstul că deet și ne 
lăsaţi pre noi înșune să judecăm de să cade să le ţinem, aŭ 
de nu să cade, și, adevărat, cum ziceţi dumneavoastră, judecă- 
tori săntem, nu numai ca un județii al unii cetăți, ce și ju- 
decători și stăpănitori unii țări săntem, den mila lui Dum- 
nezeŭ, și ni să pare doară și mai bine să știm a pravililor 
și a rănduelilor a altor lucruri mai mari, dar cu căt a moşii 
şi a case de aceastea? Noi așa știm că cu direaptă jude- 
cată iaste, cănd cumpără cineva, aŭ moșie, aŭ casă, și 
pănă la un an simte cel ce iaste neamul (adecă săngele), 
iaste volnic a-și luoa moștenirea lui înnapoi, iar, deacă să maï 
povărneaște și să învecheaște lucrul, nu dă judecata să să 
strămute. Dar cu căt noi, că oe știm cumpărători de șase, 


1 No 414, 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIL 259 


șapte ani, şi, cănd cumpăram casele acealea, acel Ghierghie 
Dedireh nu era dăpărtat undeva, ce acolea să afla, auziia și 
şi vedea, darii căci ne îngăduia? Ce să mai zicem, și ce să 
mai lungim cu vorba? Să cunoaște lucrul de față, că nu vă 
iaste voia a ne suferi să avem aceale case acolea. Ce noi 
încă, cu sila şi Dr pofta dumneavoastră nu vom putea. Făr 
de căt, deaca vreame ce nu să poate și nu vă iaste voia ca 
să le ținem, noi ne cearem banii cu dobănda lor, zeacea a 
doisprăzeace pe an, — că noi am dat pe dănsele 550 de flo- 
Ont ` acum ne aducă acel ce să face moștean caselor și nu 
ne îngăduiaşte, banii cu gobănda lor, căt va face de cănd 
le-am cumpărat, cum zicem, zeacea a doisprăzeace pe anii. Și 
noi încăi vom da zapisele ce vor fi pe aceale case, și să-i 
fie casele de bine! Măcarii că Gr de cale iaste și peste nici- 
o dreptate, iar încăși ce să facem? Deaca nu să poate să 
le ţinem, aducă-ne banii /ædaus: cu dobănda lor], și-și Ge 
casele. Aciasta, şi fiți dumneavoastră sănătoși, 
Ghen[arie] 3 dni, |: 7217 [1709]. 
De bine voitoriii dumneavoastră: 
Jo Costandin Voevod. 

[V*:] Ai noștri de bine voitori și vecini, dumnealor tot 
Sfatul cetății Brașovului, cu săn[ăjtate să s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă!.] 


LI, 


Cinstitului și al nostru bun priiatin și de bine voitoriŭ și 
vecen de aproape, dumnealui jupănul Bartășii, marele-județ al 
cinstitei cetăței Brașovul, dumlijtale săn[ăjtat[e] și tot binele 
poftescu de la Dumnezei să-ț trimiț[ă] dum[ni]tale. 

f Pricina scrisorii nu iaste de altu, Dr de căt veï ști dum. 
neta că și eŭ aici, Sămbătță], din ajutorul lui Dumnezeii să- 
n[ă]tos am venit, și pă Măria Sa Vod[ă] încă, d'inpreun[ă] cu 
tot alalț ai Mării Sale, săn[ăltoş i-am găsit. Și, arătăndu-f 
Mării Sale și scrisoarea de la dumnealui jupănul Didireh 


i No 422; copie contemporană în n° 425. 


www.dacoromanica.ro 


260 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


pentru tocmeaala și schimbul ce am făcut, adec[ă] să dea 
Mării Sa Vod[ă] maerul şi să ià locul cuțetarului, Măria 
Sa Vod[ă] foarte Lan părut bine și Lan plăcut aciastă 
tocmeaală ; numai atăta Mărie Sa zice că ar fi bine să aibă 
Mărie Sa și scrisoarea de la cuţitarul pentru (pentru) acel 
loc, dupre cum știi dumneta că ziceam en dumneavoastră că 
ar fi bine să iati şi acea scrisoare, — căci că așa să şi cade. 
Și dumneata ziceai că piste 3, 4 zile să va face şi acea scri- 
soarie și o vei trimite dumneta. Deci acum știm că doară 
să va fi isprăvit și acea scrisoare. Deci iată] că am trimis 
cest fecior într'adinsu pentru acea şcrisoare, dupre cum dum- 
neata al fost și de'ntăi, şi păn mijlocul dumitale s'aii făcut 
aciastă tocmeaajă, fiind într'ajutor și dumnealui jup[ă]nul 
Ghiorghe Dreaotu și dumnealui funogiul —. Și, spuind Mării 
Sale lui Vod[ă] că at fost dumneavoastră într'ajutoriui la 
aciastă tocmeaal[ă] și schimbu, foart|e] vă mulțumeaște dum- 
neavoastră de dragoste ce at arătat dumneavoastră către 
Măriia Sa Vod[ă]. Ci dar, fiind această treab|ă] asupra mea 
ca să o isprăvescu, mă rogu dumitale să (rimm dumneata 
acea scrisoare de la cuțitarul, pentru acel loc, ca să fie Mării 
Sa Vod[ă] pă deplin odihnit, și de cătră dumneavoastră mul. 
tumit. Deci, cum zic, fiind ei dup[ă] aciastă treaab[ă] orăn- 
dutt ca să o isprăvescu, și ştiind pă dumneata om de ome- 
nie, alergu la dumneta cu aceastle] puţine rănduri: de 
vreame ce și d'intăi pă muljocul (sic) dumitale s'aii făcut aciastă 
tocmeală, și acum mă rog dumitale să o și obărșești, Și, fä- 
cănd dumnela aciastă osteneaală, eŭ încă voi sluj[i] şi voi mul- 
tumi dumitale. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeii 
rog pur[ujrea să te păzească pă dumneta cu fericit[ă] sä- 
n[ă|tate. 


Mart 14 dni, lt 7217 [1709]. 
Al dumitale pururea de bine voitor și gata a sluji: 


Toma Cantacuzino Vel Spat(ar. 


[V*:] Cinstitului și al nostru bun priiaten și de bine voitor 
şi vecen de aproape, dumnealui jupță]nul Bartăș, marel(e].județ 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIL 261i 


de la cinstita și mare cetate Brașovul, dumisale cu censte și 
cu fericet|ă] sănțăjtate să s[ă] dea. 
[Pecetea știută, pe ceară neagră 1.) 


12. 


f Cinstitului şi al nostru mai mare, dumnealui județului ot 
Brașov, dumneata jup[ăn] Bortiș, cu plec[ăjciune mă'nchin du- 
mį{ijtai[{e] și rog pre milostivul Dumnezăii ca să ţie pre dum- 
neata cu bun[ă] et fericită săn[ăjtate. Pricina scrisorii nu iaste 
de alt, får de căt -— /spafiu mare alb] căci aŭ venit omenii 
dumital[e) și le trebuia de grab[ă], pentru treaba dumitale] 
şi pentru treaba Sfatului, cu zapisul dum[ijtale,t! 300. Ci ei, 
pentru voia dumitale], am dat oamenilor dumijtal[e] d 300, şi 
am luat zapisul dumital[e). Și, venindu acii omenii dumți]tal[e], 
It vor spune dumfiltal[e] şi din gură. Ci de aciasta fac știre 
dumitalle), și, căndu vei avea dumneata baniiaceștea, îi vei 
da dumneata la jupăneasa Anna măsărița, și pentru credința 
vei lua dumneata de lfa] dumneaei o scrisoare, Dän vom tri- 
mit[e] și zapisul dum[i]talļe], însă la jupănul Ghiorghii Orgă- 
nașul. Cu aciasta sfărșăndu,iar rog pre milostivul Dumnezăi 
ca să ţie pre dumneata cu bun[ă] şi cu fericită săn[ăjtat[e]. 

Iulfie] 18 dni, k 7217 [1709], ot Buculreşti. 

Aobine Tis navrorivos (sic): Mavbs "Azoar6hov, 

[V°:] f Întru cinstit[ă] măna dumnea(luli jupănului Bortiş, 
judeţul ot cetatea Brașovului, cu cinste şi cu sănļ[ă]tat[e] să 
s[ă] dea, la Brașov. 

[Pecete neagră, mică, ruptă ?,) 


Wi 

T Cinstitului și al nostru bun voitoriă, dum(nealui] marele- 
judeţ al cetăţii Brașovului. De la a tot putearnecul Dumnezeii 
poftim ca s[ă] dăruiască dumitale fericită viiaţă, cu bună no- 
rocire, întru neclătită stare. Pricina scrisorii cătră dumneata 
nu iaste de alt, fär de căt iarăș mai poftim pă dumneata 


1 No 703. 
2 No. 698, 


www.dacoromanica.ro 


262 LEGĂTURILE POLITICE, DINTRE BRAȘOV ŞI ŢARA-ROMÂNEASCĂ 


pentru cei bani ai noștri, ce sănt la dumneavoastră, că aici 
ne scriii oamenii noștri ce avem acolea, asupra acestor trebi, 
cum că dintr'ănșăi ne-aţi fi dat dumneavoastră t! 1,500, iar 
ceialalți bani staii jos. De care lucru poftim pă dumneavoastră, 
ca pă nişte buni voitori și ai noștri vechi priiateni, ca all 
faceți dumneavoastră bine, să ni-i daţi pe toţi deplin, dup[ă] 
cum scrie zapisul dumneavoastră. Că unul Dumnezeii știe la 
cătă supărare și năcaz mă aflu de supărarea datornicilor, — 
că nici-o zi nu am răsuflu și odihnă de dănșii. Ci faceţi dum- 
neavoastră bine, de ni-i dați toţi, ca s[à] ne măntuim și noi 
de supărători, și să ne mai ușurăm de sarcina ce ne iaste 
în spinare, și vom si mulțămi foarte dumneavoastră, Aciasta, 
şi iarăş putearnicul Dumnezei să păzească pă dumneata pu- 
rurea întru fericire, 

De bine voitoare și veache priiatenă: 

Marica Doamna 
a răposatului Costandin- Vod[ă] Blrăncoveanu]. 

[V*:] Cinstitului și al nostru de bine voitoriii, dumisale 
Veliștan, marele-judeţ al cetății Brașovului, cu multă] sëng. 
tate să să dea, 

[Pecete neagră, octogonală, cu vulturul, soarele, luna, co- 
roana Și MApiH EX MACTIID PNĂAH 3EMAH BrrpoBAațiekoel,] 


14. 

f Cinstitului și al nostru de bine voitoriii și vecin de 
aproape, dumneata jupăne Filștai, marele-județ al marei și 
cinstitei cetăți Brașovul, înpreun[ă] cu tot Sfatul. De la 
Dumn[ejzeii sănțăltate și tot fericitul bine poftescu dumitale, 
înpreun|ă| cu tot cinstitul Sfat al cinstitii cetăț. Precina 
aceștii cărți nu iaste alta, numai să știm de săn[ăltatea du- 
mitale. Dup[ă] aciasta facem știre dumitale că iat[ă] trimisem 
pă jupănul Neacșul, omul nostru, pentru cei bani ai noștri 
ce avem la dumneavoastră, Ci vă poftim să faceți dumnea- 
voastră bine, căți aŭ mai rămas, să s[ă] dea și aceia la omul 


1 No 426. 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIL 263 


nostru, să ni-i aducă, Că și noi avem mare păs de datoriile 
ce săntem datori; cát, nu ne lasă pă zile și pe ciasuri a 
răsufa(t), — căt, şi în patriia noastră fiinda, dar amară viiață 
treacem, mai mult pentru datoriile aceaștea. Ci, precum v'am 
și mai scris dumneavoastră, faceți bine și nevoiți să ias[ă] 
banii fár zăbavă, ca doară mia mai ușura den datorii. Că 
acum, la primejdie ce am ajunsu, ca cum ni Lat dărui de 
la dumneavoastră. Aciasta, și mila Jg Dumn[ejzeii pururea 
să fie cu dumneata. 

Iunļie] 19 d., lt. 7225 [1717]. 

De bine voitoare dumneavoastră și veache den priiateni: 

Marica Doamna 
a răposatului Costandin- Vodă. 

[Ve :] + Cinstitului și al nostru de bine voitoriii, dumnealui 
jup[ă]nului Filșteai, marele-judeţii al cinstitii și marei cetăţ 
Brașovul, înpreun[ă] cu tot cinstitul Sfat, cu ferli]cită săn[ă]- 
tate să s[ă] dea. 

[Pecetea știută!.] 


15. 

+ Cinstitului și al nostru mai mare și de bine voitor dum- 
nealui jupan Ștefan Filiștahi, marele-județ al cinstitei și ves- 
titei cetăț Brașovului, cu săn[ăltat[e] și cu multă plecăciune 
mă închin dum[iltalje], rugăndu pre milostivul Dumnezeii 
pururea ca c|a] să ție pe dumneata suptii mare mila Sf[i]nţiei 
Sale. Cu plecata-m[i] scrisoare către dumneata nu-m iaste de 
alt, fără de cătii, întăi, să cercetez de bună sănătatea dumfi]- 
tale și a toată cinstită casa dumlijtale; a doao, mă rog du- 
mlijtale pentru un Stoica ce iaste închis de nepotul nostru 
Costandin pentru o mare pagubă ce ne-aaŭ făcut aicea. Care 
el singur mărturiseaște. Care scule i le-am dati la întănplarea 
vremilor în măinile lui, știindu-l că iaste slugă a unui priia- 
ten al nostru înțelept, și pe el nu-l știiam că iaste hoț, și, fiindii 
încredințată și mai nainte despre dănsul, ca s[ă] stea pănă 
voi veni de la țară. Dupre cum și alții mulți lasă priiaten, 


1 No 427. 


www.dacoromanica.ro 


264 LKGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNBASCA 


unul la altul, am lăsat și eŭ 2 săculeațe ale noru-mea, pe- 
cetluite, la dănsul, ca, căndii le voi ceare, să le iaŭ iar, dupre 
cum le-am dat. Iar el ca un hoţși ca un omi răii, ai stricat 
peceţile și aŭ luat aceale scule, care le-aii doveditiu el singur. 
Care ep înțelesei. Ce zice el că i-am făgăduit să-i plătescu oste- 
neala, zicăndu că s'ai ruptu, rădicăndi avuţiia de la 7 case 
peste bolovan[i]. Dar știi dumneata hoţul căte pricini găseaşte : 
pănă îl duce să-l și spănzure, adevărul nu mărturiseaște. 
Iar eŭ mărturisescii înnaintea lui Dumnezeii şi înnaintea du- 
m[ijtale că aceastea ce le zice el că i-am făgăduit cevaș, au 
aŭ fost ale altora, minciuni grăiaște. Că, să mă judece Dum- 
nezeii trupeaște şi sufleteaște, de nu spuiii adevărul, cum că 
nu i-am fâgăduit să-i dai măcar un ban; dar eŭ nu le-am 
dat să șază în prăvăliia lui, au c'aveam numai pe el priia- 
ten, ci, de nu Las fi știut că şade la acel priiaten, le-aș fi 
dat la alte obraze mai de cinste decăt el. Ci mă rog du- 
m[ijtale să nu-i iai dumneata cuvintele în seamă, ceale ce 
le zice, că el, ca un hoţ, va să zică multe vorbe; ci să s[ă] 
pedepsească ca un hoț, ca s[ă] le mărturisească toatle], că 
nu iaste pagubă puţină. Și, de nu mă vei crede dumneata 
pe mine, cum că nu i-am făgăduit nimic, să-i daŭ eŭ dupe 
leagea noastră: voi lua şi carte de afurisanie cu mare bles- 
tem, înpreună şi cu multe mărturii. De aciastă mă rog du- 
m[i]tale, casă nefii dumneata îndreptător, și să nu să slobo- 
zească hoțul, măcar și chiezaș de ar găsi,— că hoțul chezaș 
nu să cadă să aibă. Cu aciasta și iar pre milostivul Dum- 
nezeii rog ca s[ă] păzească pe dumneata întru mulți ani cu 
fericire. 

M[e]s[ița] Avlgus]t 19 dni, 7236 [1728]. 

+ A dumlijtale plecată: 

Zamfira a răposatul[ui] Man(ujlui Apostol. 

[V*:] Cinstitului și al nostru mai mare dumlilsale jupăn 
Stefan Filiștahi, marele-judeţ al cinstite! cetăț Brașovul, cu 
cinste și cu săn[ăjtat[e] să s[ă] dea!. 

[Pecete neagră cu sl 


1 N° 720. 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIL 265 


16. 


Nopte de Antonie Constandin, fost negustor în Braşov, 
scrise între anii 1813 şi 1832 (comunicate de d. profesor 
Andrei Bîrseanu, proprietarul manuscriptului): 

1. 1811, April 25: aŭ răposat Prinţipu marele Brancovan, 
anume Emmanuil, zioa Marţi, şi l-ai îngropat April 26, Mier- 
curi, cu mare paradie la biserica cea din Cetate, cu 6 cai 
tot înbrăcați în postav negru şi cu un edec iarăși înbrăcat 
cu postav negru. Care și acuma să vede groapa Măriei Sale, 
în grădina biserici, foarte înfrumseţată, aicea în cetatea Bra- 
şovului, 

2, 1821, Avgust 20: au răposat cocona Brancoveneasa, 
Sămbătă, şi o aŭ îngropat la 21, Duminecă, la 10 ciasuri 
înaintea prănzului, cu mare pompă. Că ap fost patru cai în- 
brăcaţi tot în postav negru, şi iaŭ citit slujba în mijlocul 
tărgului, și ai spus logos chir Neofit Duca, dascalul cel 
mare; și aŭ îngropat tot în groapa aceia, care aŭ fost îngropat 
şi soțul Domnie Sale, și pănă în 40 de zile aŭ slujit Vlădica 
Pogoniani, care iaste numele Dionisie. (Şi Prinţul să află scris 
iarăşi aici la Nr. 159). 

3. 1822, April 10jas: aŭ răposat în Domnul cel de bun 
neam boeru și Generariul Costache Ghica, și Lan îngropat la 
1324 April la biserica Șcheiului, și Lan adus cu mare,orăn- 
duială din Cetate, Că la 3 ciasuri după ameaz l-ai rădicat, 
puindu-l în calească pă postav negru, luînd coşu după ca- 
lească și puind la calească şi 6 telegari, toți înbrăcați în 
postav negru, și la fiește cal avea căte un vizitiii înbrăcat 
în haine negri şi cu pălăriia desfăcută, și 4 cai povolnici, în- 
podabiţi, şi înnainte mergea preoți inbrăcați ca la 60, şi apoi 
Mitropolitul Țării-Rumăneşti, Preaosfinţiia Sa chir Dionisie, şi 
alți v'o 4 arhierei şi vr'o 10 igumeni, şi i sai citit slujba 
în curtea bisericii, şi apoi după aceia l-ai pus în paraclisul 
cel vechi, şi apoi Joi dimineaţa l-ai pus întrun car și l-au 
dus la satul Domniei Sale, la Bucov, şi mare paradie i s'au 
făcut, că toți Domni Maghistratului ap fost. Si Dumnezei.., 


www.dacoromanica.ro 


266 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


17. 

Copia copiae e graeco litteris latinis in valachicum tran- 
slata 1. 

Avend in gind in toate zilele nepraznika moarte schi vi- 
jatza omului este preskurte, inse stijnd schi kite vrezsmaschi 
mei pot ka sze fake in urma reutetz schi kite intrizs pot se 
samene pizmaschi, de multe ori, in multe vremj, am pus in 
gind se-m orindujesk spre bine lucrurile mele, schi se orin- 
dujesk prin diate la tsine schi in tse kip trebue se se im- 
portzaske averja mja, ka sze nu lasz dupe moartja mia la 
klironomi mei giltsevurj schi zsudeketz, prekum de multe 
ori pone akuma sau intimplat la altzi, kari, orj nau orendujit 
bine schi la vreme avuturile szale, ori, murind, au leszat dia- 
dohi nevrednits schi giltzevitorj. Dar, fiindke in Bukurestj 
ale vietzi schi a dregetorije mele grizs nu mau ingeduit sze 
dau sfirschit la atsasta, akum, aflindume szlobod de grizs, 
am gesit ku kale (in diastime de 4 anj tse me aflu in Tran- 
sylvania) sze fak katagrafie de isprave la avutzija atseja, 
tse Imporatul cseresk mi-au derujit din darurile luj tsele bo- 
gate, orinduind ka, din avutzija atsasta, se se fake keltujala 
ingropetzunyi mele, pomenirile tsele trebuintsoasze dupe 
vremj, derujirj schi milostenij schi filodorine |=—daruri de iubire] 
la rudele mele, dupe putintza avutzij mele, schi la szluzs, 
prekum sze arate mai zsosz. 

Dare, fiind ka avutzije in moneta nu sze afle, sze numeschte 
intratsasta diate tsele tse am a primi de pela datornitsi miej 
ku imprumetare, dupe vremj, prekum obligatiile lor arate ; kare 
fiint pusze szupt petsetija mia in munile epitropilor atsestej 
dietzi, morturisesk inaintea Dumnezeului cseresk, ka kind 
asch fi infetsischat inaintija infrikoschatej zsudeketji luj, pentru 
ke nimike, nits makar un ban, nu am repit in vremja dre- 
getorijei mele de la Sfimta Episcopie Rimnikului i de la Sfimta 
Mitropolia, tsi numaj din porunka domnyaske schi din in- 
demnarja schi rugetsunija boerilor tse am keltuijt la kese- 


1 Actele ce urmează mi-aii fost comunicate de d, Neagoe Popea, profesor 
în Focșani. D-sa le-a copiat după condicile de copil braşovene. 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGII 267 


torijle fetelor szeratse schi azsutorintza la sirimanij, pre kari 
schi ku al meu jam azsutat; din kare, lipon!, ka omul, in viatza 
mia am strins schi am dobundit ku szilintze schi cu asuderj 
schi am a primi de la personele tse li am imprumutat, prekum 
sau numit maj sus. Dupe tse se vor aduna ku orindujale atseste 
toate de ketre epitropi las ka se se de maj intija la spitalul de 
aits din Braschov, tse vor geszi ku kale epitropi. La episcopia 
Ardjalului ampile [= odăjdiile] atsele, kare am intseput sze le 
fak. Ketre protopop, dupe analogia avutzij mele, tse vor geszi ku 
kale epitropi. Lui kir Theodosie duhovnikului meu, asemenea, 
preotzilor de la biszerika din Skej un filotim. La biszerika kare 
me vor ingropa, un filotim pentru mormunt. La Sfunta Mitro- 
polie din Bukurest, asemenja. La Kutja de Mile din Bukurest 
pomenirele mele tsele sufletestije. La monestirjia de la Mega 
Spileon din Peloponis 12 amfij [ăpupta = veșminte], treij ponky 
[pungi]. Asemenija la 3 biserits de akolo, la lokuri seratse 
schi ku disnikia [= greutăţi]. O poretije din ampile mele tsele 
archierestij se dja luj Stratonikias kir loanikie. O poreke dia- 
koneschtij diakonului meu, Danil. La nepoata mia Porfiritza, 
blana ku samur schi un dear [= şal], pentru multe muntsi tse au 
tserkat la betesugurile mele. Pitarjului Nicolai, nepotului meu, 
kare miau sluzsit schi ka o szluga proasta, ij lasz toate in- 
brekemintele mele. Ire tseloralalte rude, fiind ke in viatza 
mia li am azsutat prin putintze, akum le lasz kite un filotim. 
La mursj [= mulți] asemenija, kerora le sint dator, are obligatzia 
mia. La toate atsestja lasz epitropi aj mej, ku toate stepunirija, 
pe Sfinztzija Sa Popa Simeon, pe kir Hadsi Iordan schi pe 
nepotul meu Serdarjul Ilie, keruja fiint datorj 6 mij de lej 
ku dobunda lor, tse au numerat la Kamara domnjaske, inke 
de 5 ani. Schi, dupe analogia avutziji mele, schi idupe kib- 
zuiala a epitropilor, cu toate puterjia schi stepunirja se se 
faka tsele tse se numesk intratsasta diate. Kare este adeve- 
rate schi bune. Pentru atsija mam schi iskelit. Braschov, 12 
Sept. 1825. 

Tsele tse sau “orendujit intratsasta diate a lui proin Mi 


1 Aoizov = de almintere. 


www.dacoromanica.ro 


268 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


tropolitul Nectarie, din kuvunt in kuvunt am auzit din gura 
luj, schi, dupe tse sau isprevit atsasta diate, i szau dat ka 
sze o iszkeljaske, dare nau putut. Atsasta merturisesk ketre 
Dumnezeu schi in kunostintza me. 
Archimandritul Theodosi schi preot al Biseritsi gretsestij 
din Braschov. 
Simeon Popovits asemenija. Hadsi Jordan. 


18. 


Inclyte Divisoratus! 


Quandoquidem ego infrascriptus a tempore factae Co 
ronam emigrationis e Valachia boeronum, continuo per 5 
annorum intercapedinem penes proxime denatum Reveren- 
dissimum antea Metropolitam Transalpinensem Nectarium 
fideliter serviverim, hicque denatus mihi, tanquam suo ne- 
poti, cuius felicitatem exoptabat, semper appromiserit quod 
meam mercedem cumulate et generose, simul et adsemel 
persoluturus sit, —inter haec cum denatus, Coronae expen- 
diose vivens, praecipue in pecuniae deffectu reperiretur, suo 
appromisso ad subsecuram usque ad proximiorem Coronae 
suam mortem haud satisfecerit; quod ipsemet in confectis 
super ultima sua voluntate litteris testamentalibus ultronee 
confitetur. Ubi in remunerationem longaevi et fidelis huius- 
modi servitii, quocunque titulo venientia sua vestimenta 
mihi confert. Non obstante autem eo quod mea penes 
ipsum praestita servitia, quae vel humillima quoque meum 
statum et conditionem non decentia, penes ipsum subivi, 
longo maiorem summam, quam pretium mentionatorum ves- 
timentorum ferirent, siquidem, levi calculo, in 3.000 r. flo- 
renis praefixa annuali mea mercede, haec pro 5 annis ad 
15.000 r. florenorum valorem adsurgerent, — tamen hac 
quoque vestimentorum collatione acquiescere necessitor, ex 
eo quod summam meam pecuniariam, quam aliunde mea 
industria conquisitam habebam, intra mei servitii 5 annos, 
pro meis vestimentis et aliis necessariis requisitis consum- 
serim, adeoque de praesenti in tam miserabili statu reperior, 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGII 269 


ut nec necessariis sumtibus quotidianis aut aliquorsum memet 
pro obtinendo aliquo servitio conferendi, provisus sim ; 

Quamobrem, cum denati emeriti Metropolitae omnes 
facultates Coronae, post suam mortem relictae, inventatae 
sint, perdemisse supplicare sustineo I. Divisoratui, dignetur 
ad concernentes testamenti nectariani exequutores, Hadsi 
Iordan Hadsi Genovits, Reverendum Simeonem Popovits, pa- 
rochum Bolgarszegiensem, et reliquos, paternam edere ordi- 
nationem, quo 5 annorum continui mej servitii mercedem, 
mihi, aut, ad tenorem testamenti, in collatis mihi per tes- 
tantem vestimentis, aut vero in parato ære 15 000 r. flore. 
norum valorem eo potiori extradare velint, quod servilis merces 
proferenter semper exsolvi soleat quodque ego heic loci 
absque ulla servitii occupatione diutius commorari haud 
possim et necessariis quotidianis quoque sumtibus destituar, 
adeoque aliorsum, pro acquirenda aliqua vivendi conditione, 
proficisci denecesse habeam. 

Paternamque præstolans consolationem, iugiter emorior, 

Inclyti Divisoratus humillimus servus 


Nicolaus Pitarj, 
servus hucdum denat emeriti 


Metropolitae Nectarii Transalpinensis. 


19. 


Către cinstitul revizorator al Brașovului. 

Arăt cinstitului revizorator că eŭ, aflăndu-mă nepoată 
de spre bărbat a răposatului Mitropolit Nectarie, și lăcuind 
cu dănsul aicea, în Brașov, tot supt un acoperemănt de sălaș, 
am fost îndatorată de l-am căutat mai bine decăt pă tatăl 
miei, la toate boale și neputinţele lui, cum și la cea dën 
urmă boală au și murit în brațele mele. Așa dar, cunoscănd 
răposatul slujbele mele, au lăsat în testamentul săii ca să 
mi să dea un şal și o blană de samur. Pentru care mă rog 
să să dea poruncă revizoratorului către epitropi ca să mi să 
dea aceste lucruri fără întărziere. Că, înterziindu-să aciastă 


www.dacoromanica.ro 


270 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


dare, poate să să strice aceste lucruri, și atuncea nu știă 
cine va fi răspunzător. 
A cinstitului revizorator slujnică: 
Profira Serdăreasa. 
825, Nov. 820. 


20. 


Către cinstitul revizorator al Brașovului. 

Arăt cinstitului revizorator că eŭ de şapte anii înainte 
plătind pentru răposatul Mitropolit Nectarie șase mii de lei, 
carii banii fiindcă am fost silit, ai da fără de a-i avea, i-am 
luat împrumut cu grea dobăndă de la negustorii, precum 
să obicinueşte în Bucureştii. Şi, fiiindcă aceşti banii sănt 
știuți de toţi și netăgăduiţi chiar 'de Preasfinţia Sa părin- 
tele Mitropolit chir Dionisie și cunoscuţi de dumnealui Logo- 
fătu Nicolae al Mitropolii, şi ştiuți de epitropii de la testa- 
mentul răposatului, unde orändueste ca să mi să plătească 
cu dobănda lor, și, socotindu-i, fac 13.560 de lei. Pentru care 
mă rog să să facă poruncă cătră epitropii, ca să mi să plă- 
tească, fiindcă sănt silit şi eŭ de alții datornici de aici, şi 
cu tot respectul sănt al cinstitului revizorator,. 

Umilită slugă: 

Ilie Sărdar. 

825, Nov. 8/20. 

ZI. 


Către cinstitul revizorator al Brașovului. 

Arăt cinstitului revizorator că eii, avănd să iaii de la ră- 
posatul Mitropolit Nectarie 1.231 de lei, bani cheltuiţi pă 
drum, cănd au venit răposatul în Brașov, şi de chilie chel- 
tuială aici în Braşov, cu catastih, care catastih însemnează 
răposatul la testamentul săă ca să mi să plătească, și, fiind 
numitul catastih chiar în lada răposatului la catagrafie ce 
s'au făcut de dumnealui Logofâtu Nicolae al Mitropolii şi de 
Preasfinţia Sa părintele Mitropolit chir Dionisie, san aflat şi 
acest catastih, care s'au şi însemnat de Preasfinția Sa. 

Mă rog dar de cinstitul revizorator să poruncească unde 


www.dacoromanica.ro 


PRIGEGII 271 


să cuvine a mi să plăti banii, că și pă mine mă sileşte da- 
tornicii de aici, Și cu tot respectul sănt al cinstitului revi- 
zorator. 
Umilită slugă : 
Ilie Serdar. 
825, Noemvrie 13/25. 


22, 


Cătră cinstitul revizorator al Brașovului, 

Arăt cinstitului revizorator că eŭ încă de la 819, luănd 
niște moșii în arendă,ale Mitropolii Valahii, de la răposatul 
Mitropolit Nectarie, și tot atuncia scoțănd pă răposatul dën 
Mitropolie, şi orănduindu-să alt Mitropolit, nu ai ţinut în 
seamă vănzarea răposatului, ci stan văndut arenda moşiilor 
de iznoavă, Şi eŭ am rămas cu 18.100 de lei daţi şi cu 
iscăliturile răposatului în măna mea. Pentru acest proteste- 
luesc asupra rămasului de la răposatul pentru împlinirea 
banilor acestora după adeverințele răposatului. Și cu res- 
pect rămîn al cinstitului revizorator 

Umilită slugă: 

Ilie Săraar. 

825, Noemvrie 14/26.. 


1 De la Logofătul MitropolieY, Nicolae, se păstrează această jalbă latineasca : 

Inclyte Magistratus, 

Sustineo humillime significare Inclyto Magistratui, me esse deputatum a 
regimine Principatus Valachiae, litteris recomimendatitiis  Caesareo-Regiae- 
Agentiae ad Inclytum Magistratum, causa faciendae couscriptionis bonorum 
defuncti exmetropolitae Nectarii, cum esset praesumptio, quod aliquos con 
tractus, a parte Metropoleos iam persolutos, apud se retinuisset, et alias 
chartas necessarias, quae Metropolim ipsam spectant, item suppelectilem s:- 
genteam et alias res, quae secum, post abdicatum officium, accepisset. 

Inclytus Magistratus dignatus est me inviare ad Spectabilem dominum Se- 
natorem "Trausch, qui rem fini manciparet, Ipse dominus Senalor disposuit 
alium a parte Înclyti Magistratus ; qui, una cum epitropis et heredibus de- 
functi, instituit conscriptionem omnium litterarum et alaram rerum, quas in 
lumen proferre voluerunt consanguinei defuncti. 

Dictos contractus et alia instrumenta lıtteralia, cum ab his mihi ettadar 
(datis desuper etiam reversalibus), peliissem, responderunt hoc se, sine 
speciali mandato, facere non posse. Rogo itaque, dignetur Inclytus Magis- 
tratus demandare ut dictos contractus caeteraque litteralia instrumenta, quae non 


www.dacoromanica.ro 


272 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV SI ŢARA-ROMĂNEABCĂ 


23. 

Ketre Tsinsztitul Magistrat ! 

La 17 și 5 ale trekutului Sept. Perintele Nectarie Mitro- 
politul, bolnav fiind ku 3, 4 zile enainte, pela 3 dupe doy- 
szprezetse an rtposzat. Atseszt reposzat Mitropolit, en viatze 
fiind, la Szkaunul Mitropolii, au foszt fekut nu putzine lu- 
kruri en potriva intereszurilor Mitropolii, si ateta ennainte 
de a sze lesza de Szkaunul Mitropolii, ket si maj vertosz au 
dat fegedueli, de kare szau kunoszkut en urme ke ku fe 
lurimi de kipuri nu lau pezit. Ketsy pentru tsele tse el o- 
preszk entraszkunsz din veniturile Kaszi Mitropolii si ale 
Eparchii, kare szau kunoszkut dreptetzi alle nosztre, tse nam 
aseszat in Szkaunul Mitropolii, indate tse szau leszat, kare 
dreptetsi szau tot ammunat ku aszi ku mine, pene tse szau 
fekut rezkale (síc); pentru kare dreptetzi szentem rebdeteri 
pene akuma si la o vreme sztremtoratzi ka aszta en kare ne 
aflem, sze pot szokoti de noy entro mare szume de bani. 
Apoy are si kete lukrurij de ale Mitropolii oprite pentru szama 
sza, kare ku kuviintze jera datorij a le entartse atseszt re- 
poszat Mitropolit, si, de szau szilit de tseij dupe empresurujij 
la sversitul vijetzi a si inkipui asezement szau testamentol 
puternitsii, insze nau apukat, ketsi lau grebit as da szversitul 
vijetzi. lare la entreberile tse szau fekut de are bani, au 
rezpunsz ke are, si szent aits omul, kare iare lipszeste insze 
de atsia, fiind dusz la Czara Rumanaszke. Lam entrebat de 


ipsos haeredes defuncti, sed ipsam Metropolim et Episcopatum Rimnicensem 
spectant, neque illis, sed his usui futura sunt, una cum aliquot linteis et 
mappulis mensalibus (ZiscAfiicher und Servietten), nec non carpento Mitropoleos, 
extradarentur ; cum circa suppelectilem argenteam, quae prorsum deficit, serius 
investigatio instituetur, 

Demum id etiam rogo, ut dignetur demandare, ut ex rebus defuncti nihil 
devendatur, sed ın Iystris «uis, sub iisdem sigillis, quibus absigillata fuerunt 
occasione conscriptionis, retineantur ; cum multi sint creditores, non modo hic 
loci, sed et Bukurestini. Qui iugi venerătionis cultu persevero. 


Inciyti Magıstratus humillimus servus : 
Nicolaus Logotheta Mitropoleos 
et plenipotentiarius. 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIL 273 


szent multzi, si au reszpunsz ke szent desztui. lare pe om 
nou vrut szem szpuje, szikend ke, viind atsela aits, jeszte 
bine enkredintzat ke, tsinsziit fiind, i va da negresit, 

Dupe engroparea, entelnind pe Szerdaru Ilie, unul din ne- 
potzi atsesztui reposzat Mitropolit, karele vorbind cu noij 
entemplara unku-szeu, a mortzi, pe omul tsel ku bani repo- 
szatuluj unku-szeu, dupe szpusza luj, el pote hoteri a fi un 
Szerdari Nekulaje Papa Szekelariu, prekum el va puta dovedi 
kyar din conrespondencia tse avja ku reposzatul, kum si 
din emprumuterile tsele de tsei i sze fetsa dela Bukurest 
aits, fere nitsa un zelog!. 

Dela kare sze entzeledse, ke depozito avja, zelog, bani reposza- 
tuluj, si sze kunaszte keva fi enpreunat pote cu bani atsesztuluj 
reposzatuluj, tsestia keare pusze aits en Brasov, puszela un lok ` 
enpreune ku ale atsesztuj Szerdar, si atsest Szerdari Ilie nau 
foszt szpusz ke are szokotalea deszkide lezile reposzatului tse 
szent pusze szupt petsete, ka sze sze praszkrie ortse sze afle 
entrenszele. Si inke ke au szokotjale a ne adutse si pe noj 
sze ne aflem fatze. Insze, atsaszta zebovindu-sze pene la 9 ale 
urmetorului si 27 ale trekutului, am entzelesz ke, kibzuindu.-sze, 
au hoterit ka mai: intij sze vije şi tselelalte rude tse sze 
afle în Czara-Rummunjaszke, afara, si apoi sze desckize si 
sze preszkrie. 

Ascha dare, la ro ale urmetori si 28 ale trekutului, am 
foszt szilitzi sze enstiintzem la Bukurest, jar jeri am primit 
dela un om al Mitropolii o instiintzare dela 9 ale urmeto- 
rului si 27 ale trekutului, prin kare ne arate ke szau aflat 
de prisztevire (moarte) reposzatului pe akolo si ke,inke mai 
nainte de a reposza, szau foszt aretat uni altzi ku zapisze vladi- 
tsesti, tserind bani dela Mitropolie, kare vladitsesti zapisze szint 
kunoszkute si stiute, keszau plett din veniturile Mitropolii, inke 
fiind reposzatul Mitropolit. Si reposzatul, ne spergind zapiszele, 
ljau pesztrat, si, dupe tse szau leszat de Mitropolie, sze vede ke 
szau dat la uni altzi; insze nu sze stije, pe tote, szau va fi 
si maj oprit dintrinszele, Si, de va fi ascha, apoi, gaszinduse 


1 Cf. Hurmuzaki, X, p. LI, nota 4. 
75703. Vol. X. 18 


www.dacoromanica.ro 


274 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAȘOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


atselea de tsej tse vor deschkide, poate si atsele sze inparte 
intraszkunsz, prekum si tselelalte. 

Atseszt reposzat Mitropolit, prekum stim, obrazul szeu 
jeszte enprumutat ku bani dela multzi, si poate remunya 
dator si la altzi, dintralte pritsinij si szokotelj, si, instiintzin- 
dusze uni ka atsesztia, adesze szupereri o sze dea Magisztra- 
tuluj, prekum szau si aretat akum la noj' prekuvioszul Ar- 
chimandrit kir Joszif, karele are a lua dela reposzatul bani 
tse au reszpunsz pe arenda monostiri Szadova, si in urme 
nu lau leszat sze adune venitul arendi, rugindune akum Pre- 
kuviosija Sza, ka sze fatsem Tsinsztitului Magistrat kunosz- 
kute dreptetzile szale, enpreune ku ale noasztre si ale Mi- 
tropolii. Pentru kare si endreznind, ne rugem Tsiusztitului 
Magistrat, ka sze binevojaske a trimite un secretar al Ma- 
gistratului ka akum deokamdate szej petsetlujaszke: pre ori 
unde sze va geszi lezile cu avutul reposzatului, si sze sze 
fake kunoszkut si unde sze afle atselja ale Szerdaruluj Sze- 
kelarie, a nu fi szlobod nits sze le riditse, nits makar sze um- 
ble tsineva ku jele, pene tse vom vedja,tse urmare sze fatse 
dela Bukurest, la instiintzare tse am fekut, si vomlua si noi 
reszpuns la tsele tse am foszt szkrisz. 

Szintem ku deoszebitul reszpect tse avem ketre 

Tsinsztitul Magistrat : 

„Oszirdik la poruntsi: 
Archiepiscop Dionisius mp. ! 


1 Iosif, egumenul de Sadova, adauge ce urmează ` 

«Löblicher Magistrat. 

Äusserst besttirzt über den mir auf mein Gesuch z, Z. gegeben Bescheid, 
dass die Gläubiger des hier verstorbenen Metropoliten Nectarie, zur Betreibung 
ihrer Angelegenheiten, nach Bukurest verwiesen wurden, u. noch bestiirzter tiber 
die mir gewordene Nachricht, dass dem aus Bucurest hier erschienenen H. 
Logofet Nicolaj leicht möglich die in dem Nachlass des erwähnten H. Me- 
tropoliten vorgefundenen Obligationen der wallachischen Metropolie übergeben 
werden dürfften, sehe ich mich als Gläubiger dieser Verlassenschaft bemtissigt 
Einem Löblıchen Magistrat nachstehende gehorsamst bittliche Vorstellung in 
der Hoffnung einzureichen, Ein Löblicher Magistrat werde die von mir ange- 
führt werdenden Gründe gütigst berticksichtigen, ohne dass ich diessfalls 
nöthig hätte, meine Bitte, womit nicht nur die erwähnten Obligationen von 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIĂ 275 


Adaus la actele pribegilor!. 


I. 


t La al nostru cinstit şi de bine voitor și bun priatin, 
dumnealui —, judeţul de la Brașov, săn[ăjtate şi tot binele 
It pohtescu de la Dumnezău sët dăruiască, înpreună cu tot 


hier nicht hinausgegeben, sondern auch die Gläubiger des verstorbenen Me- 
tropoliten hierorts liquidirt werden mögen, höheren Orts vorzutragen. Lö- 
blicher Magistrat! Glauben sie sicher dass diese Obligationen ihre volle Gül- 
tigkeit haben. Als Geistlicher und gewesener Abt in der Wallachey, bin 
ich mit den diessfălligen Verhältnissen so geuau bekannt, dass ich keinen An- 
stand nehmen würde, die anonym ausgestellten, mit den gehörigen Unter- 
schriften u, Contrasignaturen versehenen, ungerissenen Obligationen für bares 
‘Geld anzunehmen, aber eben so überzeugt bin ich, dass weder ich, noch irgend 
ein anderer Gläubiger des verstorbenen Nectarie, die ausgesprochene Befriedi- 
gung wir erhalten können, wenn diese Obligationen der Metropolie zürückge- 
geben werden ; denn natiirhch würde in diesem Falle die Erben jeden Gläu- 
biger an die Metropolie verweisen, welche ihnen die Mittel der Befriedigung 
aus den Händen genommen, während die Metropolie, ihrerseits, wie es be- 
reits nicht nur fıüher, sondern auch jetzo wirklich geschehen ist, alle derley 
Anforderungen, unter verschiedenen Vorwänden, dass man sich mit dem 
Nectarie bey seines Dienstes Resignation verrechnet, dass diese Oblgationen 
getilgt seien, u. d. gl, wieder zurück an die Erben verweisen würde, wodurch 
aber die Gläubiger in unendliche Prozesse verwickelt und dennoch endlich 
um ihr Eigenthum gebracht werden. 

Dıeselben Missverhältnisse treten aber selbst dann ein, wenn diese Obli- 
gationen auch nicht der Metropolie eingehăndigt, und blos die Verhandlung 
dieser Angelegenheit nach Bukurest verwiesen werden solite, s. in jedem Falle 
wird die Metropolie alle Gläubiger an die Verlassenschafts-Massa des Verstor- 
benen anweisen. Da nun aber, weder die H. Epitropen sich dahin begeben dür- 
fften, auch die Umstände es, weder den hierortigen D. Erben, u. zumal auch 
mir nicht gestatten, uns nach Bukurest zu verfügen u, einem endlosen Prozesse 
nachzuwarten, während hierorts die ganze Angelegenheit in Kiirzem u. ohne 
grosse Schwierigheit ihr Ende nehmen u. alle G äubiger mit barem Gelde oder 
mit derley erwähuten Obligationen, oder durch Effecten, befriedigt werden 
können, so wiederhohle ich meine gehorsamste Bitte, womit, weder jene Obli- 
gationen nach Bukurest ausgefolgt, noch diese Angelegenheit zur wgitern Ver- 
handlung dahie relegirt werde. 

Da jedoch von dem diessfälligen, meiner Bıtte etwa entgegengesetzten 


1 Aceste patru scrisori aŭ fost lăsate din greșeală la o parte din șirul cro- 
nologic. 


www.dacoromanica.ro 


216 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMANEASCĂ 


ai dumital[e). Precina scrisorii nu iaste de altu, får de căt 
te pohtescu pă dumneata, ca pă un bun priiatin, pentru Vă- 
sin Beaștea, Rumănul nostru, care l-am pus acolea la case, 


Entschlusse Eines Löblichen Magistrats der Verlust meines ganzen Vermögens 
abhängt, so würde ich in diesem Falle genöthigt seyn hierorts zu recuriren ; 
für welchen Fall ich gehorsamst bitte, bis zur hohen Entscheidung, Alles in 
statu quo zu belassen, Der ich, in der Anhoffung eines güustigen Bescheides, 
mit Erfürcht geharre. 

Eines Löblichen Magistrats unterthänigster Diener ` 

Ioszif, Igumen von Sadoba, 

Wird dem Löbl. Divisorat mit dem Auftrag mitgetheilt, das Inventarium 
oder Verzeichniss allen bey dem verstorbenen ehehinnigen Metropoliten Nec- 
tarie vorgefundenen Praetiosa, Effecten u, nur einigermassen zum Gebrauch 
dienenden Litteralien, ehebaldigst, nebst den etwa dabeij nöthig findenden 
Bemerkungen, anhero, zu weitern Veranlassung, einzureichen, bis dahin aber 
von diesen Gegenständen nichts zu veräussern, noch an jemanden hinauszugeben. 


Cronstadt, 17 Dec. 825. 
Der Magistrat, durch Fr. Trauschenfels. 


Şi o a doua de la Iosif: 
Löbliches Stadt-Divisorat | 


Vor wenigen Wochen ist der aus der Wallachey herausgeflüchtete ehemalige 
dortige Erzbischoff Nektarie, mit Hinterlassung eines ansehnlichen Vermögens, 
allhier in der Obern-Vorstadt verstorben, ohne eine letztwillige Verfügung 
getroffen zu haben, 

Da uun der hiesige Handelsmann lHadsi Jordan die Curatelle über diese 
Verlassenschaft ausübt, ohne sich ber das Recht hiezu ausgewiesen zu haben, 
und derselbe diesen Todesfall Einem Löbl. Divisarate anzuzeigen unterlassen 
hat, eine solchfällige amtlichẹ Intervention aber hier um so nothwendiger 
ist, als an diese Verlassenschaft von mehreren Seren, theils Erbansprüche, 
theils andere Forderungen gemacht werden, und die amtliche Einschreitung bei 
ähnlichen Fällen, auch durch hohe Verordnungen anbefohlen ist, — so nehme 
ich mir die Freyheit, Ein Löbliches Divisorat zu ersuchen, die amtliche In- 
ventur sämtlicher vom besagten Eizbischoff Nektarie hinterlassenen Vermögens- 
Gegenstände, hauptsächlich in Documenten u. Obligationen bestehend, vornehmen 
und untersuchen zu lassen, ob nicht seit dessen Ableben Verschiedenes davon 
beseitiget worden ; sofort aber nach solchfälliger ehemöglichst zu veranlassenden 
Sicherstellung dieser Verlassenschaft-Massa, bey der seiner Zeit zu gesche- 
henden Theilungs-Verhandlung, auch mich als Praetendenten an diese Massa 
gefälligst vorladen zu wollen. Mit volkommenster Hochachtung gehărrend, 
Eines Löblichen Divisorats gehorsamer Diener : 

Iosif Archimandrit von Sadoba. 

Cronstadt, den 15-ten Oct. 1825. 

Da die hiesige Regierung das zu Kronstadt erfolgte Ableben des Ex-Me- 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGIE 277 


ca să ne păzească casele. Veni de s[ă| jălui, zicănd cum că-l 
băntuescu, unii și alții la rănduialel[e] cetății, și nu-l lasă să 
s[ă] odihnească, ca să ne poată păzi aceale case!. Çi te poh- 
t=scu pă dumneata să poruncești să nu-l mai băntuiască, ca 
să poat[ă] fi de paza acelor case; că, de nu-l vor lăsa, 
apoi eŭ voi trimite de-l vor aduc[e] aici, și vot trimite altul 
cu capul, și va păzi casele], dac[ă] el nu s[ă] poate odihni. 
Ci te poftescu pă dumneata, că și noi vom sluj[i] dumitalje) 
ce ne-ai pohti. Aciasta, și m[i]la lui Dumnezeii să te pă- 
zească cu bun[ă] săn[ăjtat[e]. 


Dech|emvrie| 10 dne, P 7204 [1695]. 


De bine voitori: Șerban, Cant[acuzino] V[e]l Com[i]s. 


[V*:] f La al nostru bun priiatin și de bine voitor, dum- 
nealui jupănul judeţul de la Brașov, cu bun[ă] săn[ăltate să 
s[ă] dea. 


Anno 95, die 30 Decembris, Comissul Schorban Schreiben 
wegen des Beschte. 


[Pecete roșie, ca și a lui Mihai Cantacuzino, deci cu vul- 
turul bizantin, şi inițialele: Ș[erjb[an] C[an]t[acuzino]?.] 


tropoliten Herrn Nectarius in Erfahrung brachte und, bei dem Umstande wo 
der Verblichene hierlandes eine bedeutende Passiv-Schuldenlast umberichtiget 
hinterlassen, einen eigenen Besteliien dahin absendet, um das vorfindige Ver- 
mögen des Obigen inventarisch aufzunehmen, um nach Massgabe der Liqui- 
duät die Schulden aus demse!ben eingehen zu machen, so gibt man sich die 
Ehre, Einen Lâbl. Kronstădter Magistrat diensifreundlich zu ersuchen, dem mit 
diesem amtlichen Schreiben sich stellenden Bevollmächtigten in seinem auf- 
habenden Inventurs-Geschäfft den gesetzlichen Beystand und die nöthige 
Hülfe nicht versagen zu wollen. 

Bukarest, am 3-ten Nov, 1825. Fleischhakel v. Hakenau, 

k. k. Agent, 

An den löbl. Stadı- und Stuhls-Magistrat in Cronstadt. 

1 V, maï sus în & PribegiY. 

2 No eer, 


www.dacoromanica.ro 


278 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI VARA-ROMĂNEASCĂ 


Luminate, înnălțate, den mila lui Dumnezeii mare-judeţ 
cinstitei și înnălțatei cetăț Brașovului, înpreună cu la tot 
luminații domni ai cinstit[ullui și fericitului Sfat, de la pu- 
tearnicul Dumnezeii pohtim ca să trimiță Măriilor Vostre lină 
pac[e), bună săn[ăltat[e] și atot fericitul bine. 

+ Cu plecata noastră scrisoare Măriele Voastre cu cin- 
stită săn[ăjtate ne închinăm, cercetăndu ca să putem ști de 
fericita Măriilor Vostre săn[ăjtat[e]. Cu alta n'avem a face 
Măriilor Vostre sup[ăjrare, numai pentru niște case ale lui 
Șerban, care ne-aii rămas noao dator o sumă de ban[i] cu 
zapis încredințat de noi, — aceale case forte bine ai fostu 
știute, și am fi și făcut știre Măriilor Voastre ca să fie pre 
seama noastră, să s[ă] vănză, ca să ne prindem del. (szc) banfi], 
numai am tot făcut adăstare, ca să să întoarcă omul înnapoi 
la case-și, și încă aș fi și mai îngăduit, numai, căndu aŭ 
fostu la tărgul ce s'aait făcut la Măriilor Voastre, aŭ fostu supărat 
pre Mărielor Vostre un croitoru al nostru pentru puţintei 
bani] ce zice c'are și el datorie la acel om, ca să fie oprit[e] 
casele, să fie pre seama lui. De acesta lucru știre făcăndu 
Măriilor Vostre că fár de știrea nostră aŭ făcut acel croitor 
Măriilor Vostre suplăjrare; la care noi nu-l îngăduim, că ca- 
sele săntu cu banii noștri cumpărate, și făcute, și mai aprope 
iaste stăpănul decăt sluga. Precum la aceaia vreame, de aŭ 
fostu făcut Măriilor Voastre sup[ăjrare acestu croitor, slugile 
meale aŭ venit de aŭ făcut ştire Mării Salle] pentru că ne 
iaste dator noao acel om. Ci acum, altu nu iaste, numai rog 
și pohtescu pre Mărielor Voastre, aceale case să fie oprite 
pre seama noastră, că într'altu chip pre alții nu vom putea 
îngădui. Eŭ încă, păzindu-mă Dumnezeii, dator voi rămănea 
a sluj|i] Măriilor Voastre, precum bine știm că roposatul ta- 
tă-mieii bună dragoste aŭ avut cu Măriilor Vostre, sien, spre 
putință, nu voi uita mila și căutarea Măriilor Voastre. Și, 
c[u] aceaste sfărșind, m[ij|lojstivul Dumnezeii să păzască pre 


www.dacoromanica.ro 


PRIBEGII 279 


Mărielor- Voastre cu fericitul bine, ușurăndu-să și greurile ce 
avet Mărielor Vostre. 


Av[gust] 1 dni, t 7205 [1697]. 


f Al Măriilor Vostre rugător de săn[ătat|e] şi la slujbă 
gata : - 
Ueëprge Kavtaxovtnvós. 


[V°:] f Luminatului, înnälțatuluï, den mila lui Dumnezeŭ 
cu bunul daru dăruitu, Măriia Sa Mancăș, marele-județ cin- 
stitei și înnălțatei cetăț Brașovului, Mării Salle] co cinste a 
c|u] fericită sănlăjtate să fie dată. 

Anno 97, die 17 Aug|usti). 

Des H. Wajwoden Sohn Schreiben wegen des Sorban Hauss. 

[Pecete roșă octogonală, cu corbul avînd crucea în plisc ai 
legenda ` «Io Ghiorghe Voevod» 1] 


3. 


+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zeml. vlahlijscoe. 

+ Cinstiților și ai noștri de bine voitori, dumnealor tot 
Sfatul al cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binele de 
la Dumnezeii pohtim dumneavoastră. Cartea ce ne-aţ trimis 
dumneavoastră, ne-aii venit, și, ce ne-aț scris, am înțeles. Ne 
scrieți dumneavoastră cum că ați înţeles că am fi cumpărat 
o casă acolo la Braşov, în Șcheal, și ați vrea să știți, iaste 
cu adevărat, De aciasta veţi ști dumneavoastră că așa iaste 
precum aţi înțeles. Am cumpărat o casă ce aŭ fosta Franţes- 
cului Căpitlan] ; fiiu-săii, stăpănul casei, ni o aŭ văndut, și noi, 
nu doar pentru altceva am Cumpărat acea casă, numai ca 
să să afle, cănd trimitem oameni de ai noștri cu trebi acolo, 
să aibă unde șădea, să nu umble în gazde pe la alţii, și ca 
să rămăe în urma noastră rămășițelor noastre, De care măcar 
de'ntăii n'am făcut știre dumneavoastră pentru aciasta, iar 


1 No 667. 


www.dacoromanica.ro 


280 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


acum iat'ă] că vă facem știre, să știți, și de găndiţi altceva, 
să avem răspunsu de la dumneavoastră, să știm, 

Aciaste acum, și fiți dumneavoastră sănătoși. 

lun. 13 dni, 7208 [r700]. 


De bine voitor dumneavoastră: Jo Costandın Voevod. 


[V°:] + Cinstiţilor şi ai noştri de bine voitori, dumnealor 
tot Sfatul al cinstitei cetăţi Brașovul, cu sinătate să să dea. 
(Pecete mare rotundă !.] 


4. 


1 Io Costandin Voevod bjiiu mlst. gsdnŭ zeml. vlahļiļscoe. 

f Cinstite al nostru de bine voitor, dumneata jupăne Ghior- 
ghe, marel[e]județ al cetății Brașovul, și dumneavoastră tot 
Sfatul de acolo, sănătate și tot binel[e] poftim dumneavoastră 
de la Dumnezeii. Cartea ce at trimis dumneavoastră în tre- 
cutele zile, au venit, și, ce Dean scris, am înțeles. Pentru ca- 
sele ce am fost cumpărat noi acolo în Șcheai, de la feciorii 
Franţescului Căpitan, de care arătați dumneavoastră multe 
pricini cum că nu ne veţi îngădui, şi ca aceastea; pentru care 
lucru iat[ä] că trimisem pre credincioșii noștrii acolo, pre Paan[ă] 
Post[elnic] și pre Toader 2, sicritariul nostru, ca să vorbească 
"cu dumneavoastră de aciasta, Ce, precum va fi mai bine, așa 
veţi aşăza. Aciasta acum, și mila lui D[ujmn(ejzeii să fie cu 
dumneavoastră. 

Oct[omvrie] 28 dni, D 7209 [1700]. 

De bine voitor dumneavoastră: Jo Costandin Voevod. 

[V°:] + Cinstitului şi al nostru de bine voitor, dumnealui 
jupănului Ghiorghe, marele-judeţ al cetății Braşovul, și dum- 


nealor tot Sfatului de acolo, cu sănătate să s[ä] dea. 
[Pecete mare, rotundă ?.] 


t N° 381. 


2 Corhea. 
3 Na 384. 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURI POLITICE 281 


II. Alte legături politice. 


Cînd un oaspete al lor saii altul pe care nu-l cunoșteaii 
ajungea Domn, și în Moldova, dar mai ales în Țara Romă- 
nească, Brașovenii primiau ştirea printr'o ștafetă care aducea 
«vestea bună» și trebuia să primească pentru aceasta o răs- 
piată. Această misiune se chema în latineasca pe care o în- 
trebuința Sfatul pănă pe la 1600 în actele sale: <petere 
evangelium». Expresia se potriveşte cu aceia, romănească, de 
a «cere colac» pentru știri ce se daŭ cu privire la întîmplări 
saii la descoperiri de furturi, 

Solii strălucite nu se trimeteaii de Domnii noștri la Brașov 
pentru a-și vesti înscăunarea. Boieri mari, cu alain mult, tre- 
ceaii numai prin cetate pentru ca să ajungă cu asemenea 
veste la regele din Buda întăii, iar pe urmă la principele, intitulat, 
totuși, «Craiii» de ai noștri, care stătea în cetatea Gilăului 
sau în orașul vecin al Clujului. Unor soli ca aceștia, Logofeți, 
Vornici, Vistieri, cîte un Vlădică, li se dădea fără plată lo- 
cuința şi hrana, de post saii de frupt, după timp, precum și 
băutura, care nu trebuia să fie puţină; la urmă, rămîneai să 
se dreagă adesea stricăciunile de multe feluri. 

Prin astiel de solii, prin adăpostirea în pribegie — data 
aceasta însă cu plată, — prin sosirea pentru cumpărături sai 
trimiterea de casnici întru acest scop, se încheia prietenii 
între fruntașii Saşilor şi boierii noștri. 

Folosul acestor legături de prietenie era mare, şi pentru 
o parte și pentru cealaltă. Braşovul aducea înlesniri boierilor 
pentru cumpăraturi, pentru adăpost, pentru primirea, în ceasuri 
de nevoie, a averilor ce se lăcătuiai prin bolte. Saşii câști- 
San pe urma alor noștri. EI aveau, cum se va vedea, și alte 
interese decît ale negoțului propriu zis, în ţerile noastre: e 
își țineaii turmele în văile munţilor şi pe întinderea șesurilor 
muntene, supușii lor aveai prăvăli! și vii și munţi pentru 
cășării pe pămîntul Domnului vecin. În sfirșit. pentru a se 
pregăti și asigura față de orice primejdie, ei aveaii nevoie 
de ştiri necontenite asupra împrejurărilor ce se desfășurau 
dincolo de pasuri. 


www.dacoromanica.ro 


282 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI TARA-ROMÂNEASOĂ 


Din reședința domnească, din sălașul lor la ţară, din mij- 
locul taberei, unde întovărășiseră, după datorie, pe Domn, bo- 
ierii scriaii cu vești prietenilor din Brașov. Și prietenii negustori 
făceaii așa. Cel mai vechiii răvaș romănesc, ce se cunoaște 
pănă astăzi, din 1521, e trimes de un negustor din Cimpulung, 
cunoscut și prin socotelile de vamă ale Brașovului, Neacșul, 
pentru a lămuri pe orășeni asupra mișcărilor turcești la ho- 
tarele ţerii. Neacșul sai, cu numele întreg, Neacșul Lupa, 
făcea negoţ mai ales cu pești, dar aducea și mărfuri turcești: 
cingători, damascuri, mătasă, bogasii, stafide, şi vindea, pe 
lingă aceasta, chepenege pentru ţerani 1. 


Odată Brașovenii arată că prin legăturile lor cu boierii, 
cărora li ascund averea în timpuri de tulburări, ei au de la 
d'neit totdeauna ştiri sigure 2. Pe lingă aceasta, pentru a ști 
şi mai bine, ei trimeteai în ţară ca să «iea limbă», ca să 
spioneze. Spionii erai mai mult Romini, din satele vecine, 
dar mai ales din Șchei. Ei se amestecaii între săteni și ne- 
gustori și prindeaii zvonurile. Cite unul avea pentru aceasta 
o dibăcie deosebită și era trimes mai adese ori decit alții. 
Plata pentru o asemenea sarcină primejdioasă era de tot mică. 


Pentru a-și păstra prieteniile, pentru a îmbuna pe Domn 
sai a-l păstra în sentimente bune, Sașii îi trimeteau la suirea 
în Scaun, la vre-o nuntă, la vre-un botez, solii deosebite ,care 
duceau cu ele daruri multe, mari şi mici. Pentru a se vedea din 
ce se alcătuiaii asemenea daruri extraordinare —cele obişnuite 
erai de multe ori poame ce nu se iviseră încă la noi cireşi 
de pildă —, însemnăm ce s'a trimes lui Petrașcu cel Bun cu 
prilejul nunţii sale, la 1555: o cupă, treizeci de coţi de postav 
şařť, unsprezece şi jumătate de postav sfamet, douăzeci de 
legături de pălării, o sabie de străpuns, douăzeci de legături 
de cuțite, două bucăţi de perdele (epla) mari, «turte cu 
miere» (așa numitele Zuzfe dulci), jimle alese (une ori nu 
lipsiaii nici covrigii), talere de cositor, în număr de 58. Solul, 


1 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, I, pp. 7,9, 15, 21,24, 58-9- 
3 Inedit în Arch. Braşovului. Cf. memoriul miei despre aceste inedite în 
An. Ac, Rom., pe 1905. 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURI POLITICE 283 


un senator, merge cu slugi de la vamă și cu bucătarul sën, 
căci Sasul se teme foc de mîncarea Romiînilor, grosolană pentru 
gustul lui. 


După darea covrigilor, turtelor, jimlelor, pălăriilor, mănu- 
șilor, postavurilor a argintăriilor la Domn și la sfetnicii lui 
de căpetenie, se negocia une ori vre-un tratat de comerț. Cele 
politice nu se întîlnesc, fiindcă n'ar fi avut nici un rost, po- 
liticește Brașovul “nefiind un oraș liber. Odată numai, într'un 
timp cînd nu se știa cine va domni în Ardeal, la 1613, Radu 
Mihnea încheie un tratat, în care prevede adăpostul la nevoie, 
paza de pribegi, schimbul de vești, trimeterea din cetate a 
ierbei de pușcă și plumbului ce ar trebui, și un sprijin întim- 
plător pe care Muntenii ar fi îndatoriți a-l da Sașilor. 

Astfel se urmează zi de zi legăturile politice ale Brașove- 
nilor cu Rominii, schimbîndu-se foarte puțin numai, în cursul 
veacurilor. 

Scrisorile romănești de acest fel care san păstrat se pot 
împărți în scrisori de vești și în scrisori de conveniențe, de 
binețuri, cum ar fi zis cei ce le-aii scris. 


A. Scrisori de veşti politice. 


Acestea d'intăii nu pot începe decît cu scrisoarea lui 
Neacșul, — tipărită pănă acum de două ori, în Hurmuzaki, 
XI, p. 842, nota 1, și în revista Amicu? Poporului din Tîrgu- 
jiiă pe anul 1904: 

I. 

f MSApOAMS, NAEMENUTOMS H YHCTHTOM$ H Brom AApPORAâNHOMS 
xSnan Kaum Bernep wr Bnauer, auer sapagie wr HikkuSa 
wr AAnronoac [= înţeleptului, de bun neam și cinstitului și 
de Dumnezeii dăruitului dumisale Hanăș Begner din Brașov, 
multă sănătate de la Neacșul din Cîmpulung]. 

Ipac [= așijdere) daŭ știre Domnie Tale za lucrul Turcilor, 
cum amii auzit eiică Înpăratul aŭ eșit den Sofiia,și aimintrea 
nu e, și se-aii dus în sus pre Dunăre. Ipac să știi Domniia 
Ta că aŭ venit unom dela Nicopoe, de mie me-aii spus că 
aŭ văzut cu ochii loi (sc) că aŭ trecut ceale corabii ce știi 


www.dacoromanica.ro 


284 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ 


și Domniia Ta pre Dunăre în sus. Ipac să ştii că bagă den 
tote orașele cîte 5o de omin[i], să fie în ajutor în corabii. 
Ipac să știi cumu se-aii prinsii nește meșșter[i] den Ț[a]rigrad 
cum vorii treace aceale corabii la locul cela strimtul ce ştii 
și Domniia Ta. Ipac spui Domnie Tale de lucrul lu Mahamet- 
beg, cum amú auzit de boiari ce săntii megiiaș și de genere- 
miă Negre cumu i-au dat Înpăratul slobozie lu Mabamet bes 
cum pre /șfers: ceă»] iò i va fi voia pren Ţeara-Rumă- 
nească, iară elă să treacă. Ipac, să știi Domniia Ta că are 
frică mare și Băsărabă de acel lotru de Mahamet-beg, mai 
vărtos de Domniele Vostre. Ipac spui Domnie Tale, ca mai 
marele mii, de ce-ami înţeles și eŭ, eŭ spui Domnie Tale; 
iară Domniia Ta eşti înțelepti. Și aceaste cuvinte să ţii Dom- 
niia Ta la tine, să nu știe umin[i] mulţi. Și Domniele Vostre 
să vă păziţi cum știți mai bine. H Ek TE geayT [= şi Dum- 
nezeu să te bucure]. 

[Adresa :] MSAHOMS H YHCTHTOMS H ErWA AApOBRANOMS KSAH 
Kanu Rernep wr Rpawog [= înţeleptului și cinstitului și de 
Dumnezeŭ dăruitului, dumisale Hanăş Begner din Brașov]. 

[Pecete de ceară galbenă, ruptă.| 


Iată acum tratatul, foarte frumos caligrafiat, al lui Radu 
Mihnea: 


2. 


Ba Yea Bra brep konn nëApecAApufun EEpaA XpETIHAHCTBA A3 DAF 
rá ena moer Ic Zei, Iw Papaya BorBoAa Eaie MACTIEH, BHIEM 
AdPOEANIEM PenAdph BACOE 3EMAE BAAUIKOE, CHh BEAHKAF dune 
Rosoga [= În Hristos Dumnezeii, binecredincioasa pravo- 
slavnica credință creștinească, eŭ robul Domnului Dumne- 
zeului mieii Isus Hristos, Io Radul Voevod, cu mila lui Dum- 
nezei şi cu darul lui Dumnezei Domn a toată Țara-Romă- 
nească, fiul marelui Mihnea Voevod]. Cătră aceasta se cade 
a fi şi a se şti întru domni și întru ert, spre binele să- 
racilor și spre folosul c[in]stitului Împărat, făcut-am tocmeală 
şi leglăjtură și jurămăntu cu prea-c|instiții și buni priia- 
tenii noștri, vecini de aproape, jupan Feer Mihali judeţul 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURI POLITICE 285 


H Bf nprap [= Si 12 pîrgari), cu 100 de bătrăni, sveat- 
nicii cet[ălții Brașovului, şi cu toți cet[ă]țeanii, cum să fim 
întru o credință şi într'un gănd cu toat[ă] inima. însă pria- 
tenului domniilor lor să le fim priaten[i], iar nepriatenului 
nepriaten[i) să le fim, Și, Domnul Dumnezeii să ferească de 
răutate, să va avea a cădea cetatea și Domniile Lor vre'ntru 
o nevoe sai răutate, noi să avem a fi cu ajutorți] în toat[ă] 
vreamleal, Însă, şi daca va dărui Domnul Dumnezeii, carele 
va sta a fi domnu despuitori țerăi Ardealului, iar domnia lor 
să aibă a nevoi şi a face în acest chip: spre aceast[ă] toc- 
meal[ă], în ce legăm cu domnia lor, așijdirea şi cu domnia 
lui să fim întru viața noastră, Alt, ce vor înţeleage domnia 
lor, ori furiș, ori fățiș, vare despre țeara leșească, vare despre 
teara nemţească, vare despre Șrăban-Vod|ă], de vre-o rău- 
tate a c|injstitului Împărat și a noastră, să aibi a ne da în 
ştire în toat[ă] vream[ea]. Așijdirea și noi de vom înţeleage” 
de vre-o parte, spre răutatea domniilor lor și a ţerăi, să 
avem a da în știre domniilor lor. lar, de spre Șrăban-Vodă, 
ce tocmeal|ă] şi cuvinte și ce legătur[ă] vor fi avut pănă 
acmu, de astăzi înnainte să aibă aceal[e] toate a se lăsa și 
a se pune jos, Alta, de răndul erbii de pușcă şi plumbu, şi 
ce va tribui de altele, și cu bani și făr bani, cum iaste scris 
în cartea domniiljor] lor cea de tocmeal[ă] să nfe] dea. Alt, 
să mă voi afla Domnia Mea în slujba c[in]stitului Împărat și 
întru ajutoriul domniilor lor și, Dumnezeii nu dea, să ni se 
va întămpla de vrăjmașii noştri și ai domniilor lor vre-o 
înfrăngere, iar Domnia Mea să aib cetatea deșchisi de spre 
domnia lor, să întrăm măcar și cu 300 de oameni, iar alalt[ă] 
oaste a noastră să aib[ă] a se aciua supt cetate afar[ă] si 
să aib[ă] apărămănt de spre cetate. În acesta chip de vor 
avea a ținea domnia lor aciast[ă] credinți și legătur[ă] şi 
tocmeal|ă] neclintit[ă), şi noi iar aşijdirea să avem a ţinea 
jurămii Domnia Mea și cu toți boiarii Domnii Meale, pre 
Tatăl și pre Fiiul și pre D|ujhul Svănt, unul Dumnezeii, 
cum vom ţinea acest jurămănt în toat[ă] viața noastră, căt[ă] 
ne va dărui Dumnezeii; și, cine cum va ţinea acest jură- 
măln]t, așa si-i ajute și Dumnezeii, Takon BZAFT Bb BkKH, 


www.dacoromanica.ro 


286 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


AHH, ue Gpimia awrbr., meya et, Bl AnH, BAkT wT AAA 
„3pk [aceasta să De în veci, amin. Am scris ep Ieremia 
Logofătul, în luna lui Septemvrie 12 zile, anul de la Adam 
7120 = 1612]. 

[Pergament. Pecete cu cele două chipuri lingă un arbore 
şi legenda: chu Pagasa Rorgoaa cun Mugnk-BoAln], exi aacrie 
Hh SEMAIE BAALIKOE».] 

[V°:] Des Radul Wayda sein Confederation mitt der 
Stadt Cron, anno 1612, 12 Septembris?. 


Pentru scoaterea din Ardeal a unui principe aproape 
nebun, care încurca și punea pe ginduri toată lumea, Gavril 
Bathory, intrå în Țara-Romănească şi apoi trecu și munții 
un Pașă turc, fiii de Ungur, Ali-Pașa Maghiaroglu. El scrie 
de mai multe ori Brașovenilor, dar, neavînd un secretarii 
ungur ori sas, e silit să iea un pisar romănesc, de la 
care pornesc frumoasele răvașe — frumoase ca limbă și ca 
scris, afară de cel din urmă —, care urmează: 


KÉ 


+ Scriș ep Ală-Pașa Magearuglu care săntu pus de clinlztitul 
Înpărat Pașe aicea pre margine și Serdariii pre oști, aceasta 
a noastră carte pănă la ai noștri buni priiatini, jupănul Drut 
Hanăș, județul Brașovului, și la ot sveatnicii cetăţii Brașo- 
vului, multă săn[ăjtate trimitem dumneavoastră. Alta, dăm 
știre domneavoastră, pentru plănsoare și cărți ce-aţi trimis 
de anu pănă acmu la c[in]stitul Înpărat pentru Batăr Gabor, — 
clin]stitul Înpărat, văzăndu greutatea și nevoia voastră, ales au 
pre noi și ne-aii trimis, căce știm răndul marginilor, și den 
coace și de spre domneavoastră, Deci am socotit ș'am trimis 
omul nostru acii, pre Husein Ceauș, ca să răspundeț întru 
ua chip cătră dinsul, și să vie să ne spue de ce vă ţineţi. 
Iar noi vedem că, căț oameni aŭ venit cu el acii, pre toț 
Lat slobozit, iar pre dinsul vedem că nu-l sloboziț, nici vine 


1 Privilegil, n° 772, Facsimile micșorat în Mika Sándor, Weiss Mihaly 
Budapesta, 1893, p 195. 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURI POLITICE 287 


să ne aducă răspunsu. Deci, în vream[e] ci vet vedea cartea 
noastră, iar voi să sloboziți solii noștri, să vie aicea la noi 
cu răspunsu, că știm că solii nicl-odată oan opreală. Încă 
pohtim să trimiteț 2 părgari, den cei 12 oameni de credinţă, 
să fie pre lăngă noi, căce pre noi nu ne-ai trimis c|injstitul 
Înpărat pre vre o răutate a domneavoastră saii a țerăi dum- 
neavoastră, ci ne-ati trimis pre nui ca să scoatem pre Batăr 
Gabor den țeară, și să punem Domnul care va fi pre pohta 
şi pre voia dumneavoastră sa țerăi. Deci, să vet pohti și 
vet priimi pohta clinjstitului Înpărat, dumneavoastră să ne 
scrieț pre Husein Ceauș și pre oamenii domneavoastră carii 
vor veni aicea. Alta, at fost trimis domneavoastră pre Horvat 
Ghiurghi și pre Marco, cu cărțile dumneavoastră, la noi, ci 
se-aii fost greșit, cu Husein Ceauș nu se-aŭ timpinat, că au 
fostu mersu pre altă cale. Deci acmu iar trimitem pre Marco 
cu cărțile noastre, și Horvat Gherghe rămăne aicea. Deci 
cum maï curăndu să ne trimiteț răspunsu, iar, să nu ne vet 
trimite răspunsu, iar, să nu vet trimite, ce se va face apoi, 
departe de sufletele noastre! Aceasta vă dăm știre domnea- 
voastră, și Dumnezeii să vă ves[ellească, amin. Pis m(e]s[i]ţa 
Iulfie] 12. 

[V°: Iscălitura turcească a Pașei și pecetea cu literele 
latine «|Mlagzar Ogli», întipărită cu fum!.] 


4 

Cu voia lui Dumnezeii și cu norocul putearnicului Înpărat 
c[in]stitul Pașa scriem judeţului, 12 prăgari şi a tot Svatul şi 
cet[ă]ţeanilor mici i marii, Brașov grad [= cetate]. Mult[ă] săn[ă]- 
tate trimiț Domniilor Voastre. Cătră aciast|a] daŭ în știre Dom- 
niilor Voastre, de care lucru säntet închinaț putearnicului În- 
părat şi at fost trimes omul vostru aicea la noi, de ne-aț 
dat în știre, — derept aceaia noi, cum se-aă căzut, dat-am în 
știre putearnicului Înpărat și prea-c|in]stitul Veziriului cel[uli 
Mare. Deci, cănd au fost acum, venit-aii și oamenii noştri 
d'acolo, carii am fost trimes, și i-am trimes la Domnia Voastră 
cu voe bună și cu făgăduinţa carea se-aii jurat puternicol 
Inpărat pre leagea Înpărăţiei lui și pre toat[ă] credința În- 


1 No 783. Cf. Socotelile Brașovului, p. 31. 


www.dacoromanica.ro 


288 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNRABCĂ 


păr[ălției lui, cum pre voia voastră va fi, şi Bat[ăjri Gabur 
Crai Ardealului nu va mai fi. Că atăta iaste voia putearnicului 
Înpărat şi voia noastră, cum să nu aibă țeara Domniilor 
Voastre stric[ă]ciune cătu e mult un puiii de găină, că, cine 
va fac[e] silă, măcar de un puiii de găină, duce-i-se-va capul. 
Cum, de nu eet avea a creade pre noi, vă întrebaţi oamenii 
noștri carii aŭ fost trimeș la c[in]stita Poart[ă], că vor spune 
de toate. Alt|a], porănciţi şi la priiatenul nostru, la Usein 
Ciauș, săn[ăjtate, şi-i spuneți că iacăt[ă] că venim și noi, și 
la Seghișvar porăncim foarte săn[ăjtate şi voe bună, şi să 
nu se lase de poala putearnicului Înpărat, ci să-ș leage 
brăul pre doao locure. Aciast[a] dăm în știre Domniilor 
Voastre, Să Dt săn[ăjtoș, amin. 

Pis u [= scris în] Teleajen, Avg|ulst 4 dni. 

[Iscălitură turcească și pecete cu fum, cu literele latine: 
«Ali Basa Magzar»!.] 

[V°:] 1613, den 16 Augusti ist dieser Brieff von dem 
Magiar-Og!y-Pascha geschickt worden. 


5. 


Cu voia lu Dumnezei și cu norocul cinstitului Înpărat 
eŭ Ali-Paş[a] Magearoglu, scriemu credinciosului și priiate- 
nului nostru judanul (sic =jupanul) Drut Dante, judeţul Brașo- 
vului, şi tuturor sfeatnicilor cetății Brașovului, mult[ă] sănătate 
trimeatem Domnie Vostră. Alt[a], mulțimescu dumnievostră de 
ştire ce mi-aţii făcut dumnievostră pentru Batăr Gabor, cum 
aŭ murit. Alt, mi aţi făcut în știre dumnievostră cum vene Sul- 
tanul [= tătăreşc] să treacă pre urma noastră. Dereptu aceaia 
să cautație dumnievostră să date veaste la Bran, să dea cu tunu- 
rile într'ănșii, să nu-i lase să treaacă nici într'un chip. Cu [= că], 
dei veții lăsa să treaac[ă] pre acht, bine să știții că von 
scrie arzu la Portă pentru vot, De voi veşti pentru acist 
lucru; ce să le dat niscari dorobanții, să-i petreacă pre urmă 
ce aŭ venit: forte să nevoiții, să nu treacă pre aici pre la 
Bran, «că nu va fii voo apoi nici-un bine. Acesta vă sctiemu 


1 No 783, 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURI POLITICE 289 


și vă dimu în ştir[e] dumniivostră; n Fh BH BECHAHT [= şi 
Domnul să vă veselească], amin. Pis [= scris] Oh[tomvrie] 
26 dni [=stil vechii]. 

[Iscălitura și pecetea ştiută.] 

[V°:] Priiatenul nostru jupan Drut Haniș, eudp ot Bra- 
şovscoi gradu [==judeţul din cetatea Brașovului!). 


6, 


Cu voia lui Dumnezei şi cu norocul cinstitului Înpărat 
eŭ Ali-Paș(a] Mageaaroglu, Scriemu şi poroncimu căpitanu la 
Branu, mult[ă] sănătate, Aida), amu înţeales cum va să fie 
Sultanul [= tătaresc] să treaacă pre acii pre urma noastră. Deci să 
cauţi, de va venii pre aciia să treacă, să închizi porțile și să dai 
cu tunuri într'ănșii, să nu-i lașiisă treacă] nici într'un chip; 
că, de-i veţi lăsa să treacă pre acil, să [s trece ţeara Înpăra- 
tului, bine să ştii că voii scrie arzu la Portă pre oi. Deci 
nici-un bine nu va fii voo. Acest vă scrim; H Brh TH Rect- 
AH'T [= şi Dumnezei să te veselească), amin. Pis[= scris] m[e]- 
s[ijța Oh[tomvrie] 26 dni. 

[Iscălitura și pecetea știută,] 


[V*:] La căpitanul de Bran 2. 


7. 


Scrişu iaŭ fecerul U|njgurului Al-Pașa multă sănătate la 
Brașov, la boiari la toți. Să știți cat trimiasu pria Adriiașu 
cu cărțilia păni la mine; ce miia mi-aii părut hvorte binia 
dî vol. Înpăratul pitrtu voi m'ati minat. Acestia cuvinte sîntu 
adăvaratia, să pardemiia (sc) dă Dumniazei cuviatliale miial[e | 
dăplin. Batîr lanuș să lu trăimiateți c'un om la grăiial[ă] la noi, 
sa vinia să grăim cu ialu, cuvinte să legămugz pice tru chip J 
să viia curundu. 

[Pecetea şi iscălitura ştiute.] 


1 Urk., n° 783. 
2 Urk,, No 783. — Pașa era la Rîșnov (v. Sor. Bras., p 33). 


75703. Vol. X. | 19 
www.dacoromanica.ro 


290 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ 


Scrisoarea lui Radul Comisul e scrisă din cursul campa- 
niei turcești în potriva lui Rákóczy al II-lea: 


8. 


t La aï noștri c[i]nstiț și mai mari buni priiateni, dum- 
nealor jupănul Mihaii Golșmit și juplă]nul Mihaiă Herman 
BEA CRAIE wt UCTHAr PPAAd BpawmogcKkar [= mare-județ al 
cinstitei cetăţi a Brașovului], pohtim de la mf[i)lo[s]tivul 
Dumnezeii, bun[ă) pacle| şi săn[ăjtaate să d[ăJruiască dum- 
niilor vostre şi tot binel[e] întru delungat[ă] viiaț|ă), şi, 
să vet pohti dumniilor voastre a ști și de noi, cu mila lui 
Dumnezei aflămu-ne bine săn[ă]toș păn acum, Şi, să vet pohti 
dumniilor voastre a şti de răndul veştelor dintr'acoace, vert şti 
dumniilor voastre că am ajunsu cu oștile păn aici la Oradiia- 
Mare, și de aici săntem mergători cu Măriia Sa Hanul și cu 
Paaşa la Timișoar[ă], la Veziriă Azem. Alta, căndu aŭ mersu 
frate-mieii Moise acasă, eŭ nu m'am putut prelej|i] să m scriiu 
căte ce[va] acasă; ce pohtim pre dumniilor voastre că am 
scris cestu răvășel de trebile] casii, —că și noi săntem aici 
lângă Paaşă ; ce ne iaste nădeajdea pre Dumnezei. Și vet 
şti și dumniilor voastre că Hanul și toate oştil[e] vor să dea 
pe la Rășav[a], să ià țăara noastră în lungu. Aşa iaste cu- 
văntul aici, Ce pohtim pe dumniilor voastre că iaste un fe- 
ci[ojru al nostru aciia, anum[e| Voicu, lăsăm acestu răv[ă)șăl 
să-l duc[ă] la jup[ă]neasa nostră, să aib[ă] grij[ă] și paz[ă], păn[ă] 
vor treac[e] oștil[e]. Iar noi nu vom uita binel[e] domniilor 
vostre, nici odeneoar[ă], și 'ntru ce ne vet afla dumniilor 
vostre, cu slujbă direaptă voi hi către dumniilor vostre wT ye 
[= de la Hristos], amin. Pis = scris] Septemvrie 10 dni, 7160 
(sic) = 7167 [1658]. 

+ Bun priitnicul dumniilor voastre și vec|ijnu de aproape: 

Radul Come, 


Și mă 'nchin părintelui popei Vasilie de sănțăjtaate. 
[V*:] + La ai noștri cinstiț şi socoti mai mari și buni 


1 Cf. Socotelile Braşovului, la acest an, p. 103. 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURĂ POLITICE 291 


priiaten[i] şi vecilijni de aproape, juplăjnul Mihaii i jup[ă]- 
nul Mihaii Herman... 
[Pecetea obişnuită; neințeleasă LI 


Și la aceleași împrejurări se referă următoarea; 


9. 


+ Cilnjstitu şi bun priiaten şi veacin dă aprope, dumnelui 
jupan Mihail Goltșimit gea ceSAle rpaAa Bpaluzeckare unpou 
[= mare-jude al cetății Brașovului, și celelalte), înpreun[ă] 
cu totii ci(njstitul Sfat a cetății dumnevostră, pac[e] şi 
săn[ăltate şi buclulriia rugăm pre milostivul Dumnezătii 
să dăruiască dumnevostră. Cătră aciasta, cilnjstită scrisore 
dumnevostră, care Det scris la Septevrie 29 dni, venit-aii 
la măna nostră, și forte cu dragostea primit-o o am, şi ne'm 
buc[ujrati înțelegăndu dă bun[ă] săn[ăJtate dumnevostră, și 
dă toate pre răndu înţeles-am ci[njstitei scrisori a dumnelor 
vostre. Dă carle] lucru ne scriiaţ dumnevoştră, păntru răndul 
veștilor ce să vor mai noi, să vă facem ştire, ci, pănted răn- 
dul veștilor, să ştiţ dumnevostră că aŭ venit un sol dă la 
Hanul, dănpreun[ă] cu oamenii Domnu nostru, și aŭ trecut dă 
s'aii dus la Crăm, ș; ne aŭ spus cum Hanul și Căzacii vin 
pren ţera nostră; ci păn acum n'aii ajunsu la hotar; iar nu 
voru zăbov[i]. Iar, păntru răndul acei marhă dobitoc, ci s'au 
luatii dă la oamenii dumnevostră, nici-un bine n'aŭ făcut căci 
aŭ luatu ca niște oamen[i] nebuni și fără de mente. Dici, cătă 
vit[ă] aŭ fost pre aice, toată s'aii luatii cu sem[n] bun și c[u] 
scrisore, şi san datii pre măna păstorilor, dă le păzescu forte 
bin[e] și le vor feri del în cale iăutăților: căt[ăjva vit[ă] 
iaste pre samlal Cuparului, căt[ăjva pre sema nostră, și cu 
cinstea să va păzi Dän va aduc[e] milostivul Dumnezăii pre 
Domnu nostru. Dici Măriia Sa ştim că n[u] va fli] bucuros 
la paguba oamenilor dumnevostră. Domnul Dumnezău să vă 


1 No. 624. 


www.dacoromanica.ro 


292 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


dăruiască cu săn[ăjtate; amin. Pis [= scris] Oc[tomvrie] 1 
dni; vl 7167 [1658]. 

De tot binelțe] dumnitale] pohtitoriă, ca un fiii al dumni- 
tal[e] : 

Costandin Sălegeanul. Stam(ajtie Viel Cupar. 

[Ve] t Întru ciln)stită măna dumnelui jupan Mihail Golot- 
șmitu . . .» înpreun[ă] cu tot ci[njstit Sfatul cetății dumnevostră, 
cu cinste să s[ă] dea... 

[Pecete brună, cu semne !.] 


Gonită din țară de aceiași sfărimare a hegemoniei lui Rá- 
k6czy, dar, nădăjduind într'o întoarcere a soțului ei, Gheorghe 
Ștefan, care nu izbuti $, Doamna Safta scrie: 


IO. 


f Doamna Safta scrie la a nostră prea-iubit[ă] şi bun[ă] 
voitore, la dumneari, la giupăneasa Catirina Frăosa, mare-giu- 
decias[ă] cinstitei cetät a Brașelui. Poftim pre milostivul 
Dumnedzăii ca să găsască pre dumneata aciastă puțin|ă) scri- 
sore de la noi en multă sănțăltate şi cu bun[ă| voe, depreun[ă] 
cu rot) cinstit[ă) Curtea dumitale. Într'acea, cunoscăndu noi 
bun prieteșugul dumitale, carele pururea l-ai arătat dumneata 
spre noi, ce căt și noi cu aciastă puțin[ă] scrisore de da noi 
de bun[ă] săn[ăjtatea dumitale. Și trimitem ştire dumitale cum 
ne-ai vinit carte de la Măriia Sa, de la Domnu nostru, de 
veaste bună], astădzi, Marţi în 17 [=18] dzil[e] a lui Mai, scrin- 
du-ne Măriia Sa cum milostivul Dumnedzăii san milostivit 
cu bun nărog, dup[ă] voia Măriei Sale, și ne scrie Măriia Sa 
cum făr[ă] zăbavlă] va trimite de vom eşi și noi în țară]. 
Derept aacea și noi, cunoscăndu atăta libov de la dumneata, 
într'aciasta parte de loc striin|ă], ce ne-ai adus Dumnedzăii, 
noi “incă nu vom putea uita acesta bine a dumitale în tote 
dzilele vieței nostre, căt ne va spodobi milostivul Dumnedzăi, 
și vom nevoi ca să ne întărim bun prieteșulgull nostru. De 


1 No 6or, 
23 V, Studi şi doc., IV, la această dată, 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURI POLITICE 293 


aciasta ne închinăm dumitale. Să fii dumneata săn[ăjtos wr 
va EA, amin. U Oşearheaiu, Maï 17 [1658]. 

[V*:] La a noastră bun[ăjvoitore, la dumneaei la giupă- 
neasa Catirina Frăosa, mare-giudecias[ă) a cinstitei cetăț a 
Brașeului, să s[ă| dea cu mare cinste și cu multă săn[ă tate. 

[Pecete mică roșie, cu o inimă din care iese o coroană 
între două stele și inscripția 1: Aki 


În lupta de la 22 Main 1660 cădea Rákóczy al II-lea, și încă 
înnainte de aceasta Turcii, prin Vizirul Budei, îndemnaii 
Ardealul să se supuie lui Acațiu Barcsai. 

Proclamația, care era să rămiie fără folos 2, a fost redac- 
tată și în romănește aşa: 


II, 


T Acelor cărlți] (cărți) pario ?, carii aŭ scris Şăst-Mahamet:- 
Pașa, Vizirul dă la Buda, la 3 limbi Grat Ardelului, la anul 
1660, 6 dni [I]un(ie]. Noi dăm ştire raaoi 4, carei ascultați lege lui 
Hfristo]s, carei sănteţ 3 "Ținuturi, marilor și micļ[i]lor, domnilorii 
celorii mari, șpanilor, judeţilor, marilor si misitor, cu un cu- 
văntii, carei ascultaţ porănca cinstitului Înpăratii şi a c[in]sti- 
tului Crai al Ardelului Barcei lacoș, cum cinstitul Înpăratii 
noao aŭ porăncitii carii săntem prepusii săr[ăs|cari 5 acestor 
oști, cu carel[e| să batem pre vrăjma(ma)şul cinstitului In. 
părat. Cu oaste a lui cè luminată sosit-am, și pre cetăț pre 
carii aŭ biruită vrăjimașul Împăratului, Racoţ, le-am arsu, şi 
oaste lui o am tăiat. Dup[ă] aceia am venit la Cluj, fost-am 
tăiată şi pre Racoţ cu căteva tăejturi, apoi aŭ scăpatu. Acum 
dinnainte, cine nu va asculta de cinstitul Crai al Ardelului, 
Barcei lacoş, şi cine nu va pleca capul lui la Măriia Sa,noi 
pentru acela am venită să robim pre dinșii și să pustiim oră- 


1 No 560. 

2 V, Suit și doc. IV, p. CCCVII şi urm. 
3 Copie. 

4 cRaiauăt>, raielei, 

5 Serascher 


www.dacoromanica.ro 


294 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA+ROMĂNEASCĂ 


saguril[e] 1 lor şi să-i ştergem pre dinșii din în păm[ă)ntii, și 
pre fămeile lor să le robim cu totul, carei nu vor asculta 
pre Măriia Sa Crai Barcei lacoş. Pentru acijajsta porăncim 
și vă dăm ştire şi învăţătur[ă] bun[ă]: ascultaț porănca cin. 
stitului Înpăratii și vă arătaţi și închinaţi-v[ă] la cinstitul Crai 
Barcei lacoş, şi cunoșteț pre Măriia Sa că vă iaste Crai, si 
vă bot de Măriia Sa, și, de vet asculta învățătura acesta 
a nostră, să sit cu bun[ă] sam[ă], și ne jurăm pre marel[e) 
Dumnezeii carel[e] ap făcutii cerul şi pămăntul și pre profita 
al nostru cel mar[e] Muhamet, cum acelura carei vor asculta 
porănca cinstitului Înpărat şi vor asculta pre cinstitul Carei 
[= Crai] Barcei Iacoș, acelura nu va fi nici-o băntuial[ă|, nici în 
bucatel|e)] lor, nici femeile lor, nici nu să vor robi, nici nu 
să vor arde, nici nu vet avè nici-o băntuial[ă]. Ci s[ă] so, 
Dän nu vă vet lipi la polele Mäe Salle] lui Crai Barcei 
Iacoş, carei l-aii rădicată cinstitul Înpărat, noi din țara Ariide- 
lului nu vom eşi, nici nu ne vom duce. Iară carel[e] vor fi 
dintru voi neascultători porăncăi a cinstitului Înpăratii, să 
ştiț cu bun[ă] samă că vă vom arde şi vă vom arunca pre 
sabie, precum iaste pvrănca cinstitului Înpărati, şi vă vom 
prăda și vă vom robi. Acesta să st, de nu vet asculta po- 
rănca cinstitului Înpăratii, așa vet şi păți. Să Dt cu Dum- 
nezeii, Aŭ scris Șădri-Mahamet-Bașa, la tabor, carei aŭ pus 
la Clujii ?. 


În toamna anului 1664, Stroe Leurdeanu era în Ardeal 
ca pribeag, căci Domnul, ocrotitorul săii, fugise şi Tatarii 
amenințaii să prade țara. Aflind că un Agă de Scaun a 
sosit cu veste de Domnie nouă, el se încumetâ a se întoarce, 
neașteptindu se ca Domnul cel noii, Grecul Radu Leon, să 
sprijine pe dușmanii săi, Cantacuzinii 3, 


1 Ország, țară, 

23 Urk, No 783. 

3 Aşa trebuie să se schimbe ce am zis la pp, LXXXII-1II din Despre Can- 
tacuzint, 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURI POLITICE 295 
12. 


t La al nostru cinstit şi prea-iubit frate și bun priiatin, 
jupan Hărjăl Lucaci, pohtim de la m[iji[ojstivul Dumnezei 
să dăruiască dumital[e) bun[ă] săn[ăjtate și lin[ă] pacle], 
dinpreun[ă] cu tot binele și cu  toat[ă] cinstita cas[a] 
dumitalle]. Alta, facem știre dumnitalje] păntru că ne era să 
venim și noi păn la cetatea dumneavoastră, dar, neavăndu 
prileju, că ne veniriă] cărți din ţară, — deci nu mai putum 
fac[e] zăbav[ă], că Schimni-Ceaușu sosi în Buc[ulreșt(i]: deci 
ne va ffi] a mearge şi noi de aici în ţar|ă). Deci poh- 
tim pre dumneata să ne fie zioa bun[ă| luoat[ă] de la 
dumneta și foarte mulțemescu dumnital|e], ca unui iubit al 
nostru și bun priiatin, dă liubov ce ai arătat dumneata cătră 
noi: cari şi pre noi de ne va ținea Dumnezei cu zil|e|, fi, 
vom datori a plăti osteneaala ce ai arătat dumneata cătră 
noi. Și tot mă rog dumnitallel să nu fim uitat de cătră 
dumneata. Așăjderea și noi tot vom ajunge pre dumneata 
cu scrisoar|e] a cerca de bun[ă] sănjijtatea dumneavoastră. Și 
m[iji[ojstivul Dumnezei să vă dăruiască tot binel[e], dupfă] 
pohta dumneavoastră, amin. Noem|vrie] 13 dni, t 7173 
[1664]. 

Al dumnitalțe] bun priiatin şi de bine voitor: 


Stroe Vornicul. 


[V°:] La al nostru cinstit și prea-iubit bun priiatin și ve- 
c[ijnu de aproape, dumnealui jupan Hărjăl Lucaci, din cin- 
stită cetatea Brașovului, cu bun[ă] săn[ăltate să s[ă} dea 
acest[ă] carte 1. 

|Pecetea galbenă cu un coif, un boi înnaripat și cu iniția- 
lele p... wT.) 


Cu nouă zile maï tărzii însă, Logofătul Șerban Cantacuzino 
nu știa încă nimic despre Domnul ce era să fie ales. El 
vorbeşte astfel Braşovenilor : 


1 NO 634, 


www.dacoromanica.ro 


296 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ 


13. 

f La al nostru bun prieatin şi maï mare și dă bine voitor 
dumnealui Hărj|ăjl Lucaciii, săn[ă]taate toate şi tot binele 
de la Dumnezeii pohtemu ca să dăruiască dumnetal|e| şi a 
toate cinstit[a] casa dumnetal[e]. Întămplăndu-se a veni cestu 
fecior într'acolo, n'amu putut lăsa ca să nu scrii dumnetale. 
Fi-s'am căzut a scrie dumnetal[e| şi maï de mult, dar, avăndu 
bogate valuri, namu putut scrie dumnetalfe]; ce dumneta 
ne vei crede, şi, ce aru fi trebil[e) dumnetal[e] cătră aciast[ă] 
parte de loc, dumneta ne scriică, ce ar fi la putinţa noastră, 
noi gata vomu fi a sluji dumnetal[e]. Pentru puţin[ă) făg[ă]- 
duial[ă] ce amu fâg[ăjduit dumnetalțe], tremite dumneta 
omul dumnetal|e]. Dăntr'acoac[e] n'avemu a scrie dumne- 
tale] nemic dă răi, numai dumnealor tot boiaril san dus 
la cinstita Portă, înpreunăndu se cu aialtă boerime: acolo 
voru rădica Domnu, care să ne fie Domnu şi stăpăn, Și, pre 
ce s'aru mail înțeleage de acum, scrii-vom dumnetal|e]. Şi 
Dumnezeii cu dumneta. Noem[vrie] 22 dni, vt. 7173 [1664]. 

Al dumnital[e] voitorii de bine: 


Şerban Log[o]ffă]t[ul] 1. 


Dumnisale jup[ă]neasă dumnitale, mă închin cu săn[ă tate, 
şi m[ă] rog să nu te mai lase să joci, că iar te'i betejă la 
picioare. 


[V9:] La al nostru bun prieiaten și dă bine voitor, ca un 
frate mai mare, dumnealui Hărjăl Lucaciu, cu cinste și cu 
săn|ăjtaate să să dea, 

[Pecete neagră ?.| 


În 1696, August de Saxonia era rege al Poloniei. Între 
alte ginduri, el avea şi pe acela al cuceririi aminduror (ert. 
lor noastre, și se ştie că el a făcut propuneri pentru acesta 
Brincoveanului la 1697 °. 


1 Cautacuzino. 


> Na. 635. 
3 V, Iorga, Doc. Brincoveanu, p. 3 ŞI urm. 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURI POLITICE 297 


14. 


Cinstit si al nostru bun priiaten, și de aproape megiiaș și 
vecinu dumnialui giupănul Ioan Mancheș, giudețul de Brașev, 
se fii dumn(ejta s|ă]nătos. Dumnital[e] cu s[ă)nțăjtate și cu 
bun priitișug ne închinăm și poftim de la tot ţiitoriul Dum- 
a[e]dzei pacia și s[ă)n(ăltate şi viiaţă fericit[ă] ca se trimit[ă] 
puternicul și milostivul Dumn[ejdzei dumitale. înpreun[ă] cu 
toți ai dumitale buni și dragi priiatin(i). Cinstit|a] și a du- 
mitale scrisoare ni-aii vinitu, și pe răndu am înțiales: întăi, 
ni-am bucurat de a dumitale bun al s|ăjnlăjtate ; a doo, pentru 
toate căte ni ai scris dumnlealta, înțeliasem, precum ai 
trimis dumn[eajta pre dumn[ea]lui giupănul Marco Sasol de 
Brașov, ca s[ă] -cercia cai de treba dumisal[e), omului a Cra- 
iului de Sacsonia. De caria lucru venit-aii dumn[eajlui aici, 
și, co noi înpreunăndu-se, și poftindu-ni ca sei slujim cu 
slujbă prietiniasc[ă] și veciniasc[ă], precom ne însemnedzi 
dumnțejta, aşa san făcot tocmal[ă], precom scrie și carte 
nostră ce-i la giupănul Marcu. De caria acmu ne însemnedzi 
dumn[e]ta, precom păr în tomnă nu s[ă] pote astepta, ce ni 
poftești se fie păr în 4 septămăni după Paşti. De caria 
bucuroș am fi, pentru priitișugul, se slojim dumilurvostre, 
dar no se pote nici a dzice ș|i] a prindia bucuruși, com că 
va fi, şi apol se nu fie; este acelia lucruri la ciai oameni 
prosti și de necinste. Deci dar, iat[ă] se-s trimiță zapisul 
nostru, carele] este dat de noi la giupănol Marcu și să s[ă] 
dă banii carii i-ai dat la noi giupănul Marcu, 20 ugh[i] 
venetici, căci un locru ce cunosc că nuii, nu potu del 
că yoi face. Maï gios ne însemnedzi dumnlejta, precum 
se fim nevoitori măcar cat de călărie, de vom potè găsi: 
aciae, viindu omul dumilorvostre, voi da și eii un om al 
me și va porta pe acel om al dumnilurvostria pe la frații 
și priiatinii nostri, unde vom ști căte vrun cal, și va viadia 
de va socoti că va fi de acia trabă: precum sa pute, sa 
neguța cu stăpănul calului. De acesta locru agiogăndu dum- 
niavostră la noi, ca unui megiiași și vecin de aproape, bu- 
curoși sintemu at sluji. De acesta facem dumitale în șt[ijre, 


www.dacoromanica.ro 


298 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMÂNEASCĂ 


și rugăm pre Dumnlejdzeii ca aciasta puțin[ă] scrisoare se 
vă afle întru bun[ă] s[ă]nfăjtat[e). Și mila lui Dumn(ejzeii să 
fie cu dumnjejia, amin. Pis u [= scris în] Ias, It. 7204 [1696], 
Aplrilie] 19. 

+ Al dumnitale de bine voitor priiatin și megiiaş și gata 


spre slujba dumitale: 
Ilie Enache Vel Stolnic. 


[V*:] Cinstitului și de bine voitor, bunului priiatin și me- 
giiaș de aproape, dumisale giupănului Ioanăș Mancăș, gio- 
dețului de Brașov, cu cinste și cu mălt[ă] s[ăjn[ăjtate să 
s[e] de. 

[Pecete negrie, cu o pasere și patru inițiale latine, dintre 
care se pot ceti: C. R.L] 


B. Scrisori domneşti şi boiereşti de convenienţă. 


Cei ce scriii răvaşele ce urmează, pentru prea puțin și 
mai nimica, sînt următoarele persoane: 


a) Munteni. 


1. Matei-Vodă Basarab; 

2. Ghiorma. Scrisoarea lui e din 1653. El era să mai trä- 
iască pănă în 1655, la 27 Februar, cînd îl uciseră Seimenii 
răsculați?. El era atunci Ban al lui Constantin-Vodă Șerban. 
Ghiorma lăsă un fiii, Dumitrașco Căpitanul 5; 

3. Gheorghe Bunevici saii Bunevsinovici e «fiul lui Bunea». 
Cred că era fiul lui Bunea I-iii Grădișteanu, frate cu Grigore 
Șătrarul din 1659 și cu Vîlcul 4; 

4. Gherghe Băleanu, vestitul Ban și căpetenie a luptăto- 
rilor împotriva preponderenței cantacuzinești  ; 

5. Constantin-Vodă Brîncoveanu, prietenul tuturor judeţilor 
din Brașov; 


1 No 653, 

* Studii și doc., IV, p. CCLXII. 

3 Doc. Cantacuzinilor, pp. 23, 34. 

7 Ibid., p. 10; Studir și doc., IV, pp. 64-5, n° LXI; Constantin Căpitanul 
ed. lorga, pp. 197-8. 

5 Cronicele muntene, p. 37 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURI POLITICE 299 


6. Mihai Spătarul, unchiul acestui Domn; 

7. Rada, văduva cronicarului Constantin Căpitanul Fili- 
pescu 1; 

8. Un judeţ al Craiovei din vremea cînd Oltenia era aus- 
triacă. 


b) Moldoveni. 


Gheorghe Ştefan, din timpul cînd era Spătar. In această 
dregătorie-l găsim însă la 1648 ?. 


I. 


[Matei-Vodă către Mihail Eötvös. Cartea Domniei Tale, de 
la Pătru sluga Dumnelor Voastre, datu-ne-se-au; cu carea 
dumneata ne pohteșt|i] la veselia cocoaner Domniei Tale. 
De care lucru foarte ne-ai părut bine, și de pururea cănd 
vedem pre Domniele Voastre pohtindu-ne la veseliele cuco- 
nilor Dumnelor Voastre, foarte cu bucurie priimim, și ne pare 
bine de toț, de la mare pâni la mic, ca de nește priiatenii, 
vecinu buni. Dea Dumnezei millojstivul bl[ago]s[lo]veniia 
Sfinţiei Sale întru veseliia cuconelor, ginerilor ce se împreu 
neazi, ca cu tot bunul noroc să petreaceț dumneavoastri. 
Foarte bucuroş săntem a trimeate omul nostru la vreame, 
ca să poarte faţa și cinstea noastri întru cinstita veselia 
Dumnilor Voastre, cum se cade vecinilor de aproape și 
priiatenilor. [Tirgoviște, 7152 [1644], Aprilie 17. — Către 
«Mihailu Etveșu».] 


[Pecete mică3.] 
a, 


[Matei-Vodă către Mihail Eötvös.) Dup[ă] aciasta-ţ facem 
ştire[e] domnetal[e] pentru răndul cestui spiciiar (emaupg) 
anum(e] Avram, carel|e) aŭ venit încă de an ca s[ă] meargă 
la Ț|aJrigrad ` dech) el san bolnăvit aicţi), ci n'aă putut mearge. 
Dech! iat[ă] că acum sai sănlătoșit și ap pohtit să vie 


1 V. prefața mea la Constantin Căpitanul, 
2 Studit și doc., IV, p. CCXXIV, nota I 
2 NO 332. 


www.dacoromanica.ro 


300 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ 


iar aciia la domneata. Decisă nu te scărbeașt|i| domneta pre 
dinsul căc[i] au făcut zăbav[ă], că aŭ fost bolnav, ce oan 
putut veni. Dech! iat[ă] că acum va veni la domneta; ci să 
nu te scărbeşt(i] domneta pre dinsul, ce să aib[ă] cinste 
și socotinţă, cum ai avut și mai nainte vreame de la dom- 
neta. De aciasta pohtim pre domneta. Să fii domneta să- 
n[ăjtos, [Iulie 27, 7159 [1651]. 

Adresa slavă: <«Goloișmit Mihai». 

Pecete mare !.] 

3. 

T De la mlijijolstivul Dumnezeiă scris-am cu mare buc[ujrie 
la al nostru cinstit și socotit bun priiatin și ca un pă- 
rinte (frate, șters] și vecin de aproape, dumnealui jupănul 
Mihaiii Golșmitu, judeţul cel mare al cinstitei cetaatea Brașo 
vului; pac|e] și săn[ăjtaate pohtim de la m[iji[olstivul Dumne: 
zeii să dăruiască dumital[e], denpreun[ă] cu tot binele a toat[ă] 
cli]nstit[ă] casa dumital|e]. Așijderea, de vei pohti dumneata a 
ştiria şi bun[ă] săn[ăltaatea Mării Sal[e] Domnu nostru, iaste 
Măriia Sa sănlăjtos și veasel și întru bună pacle]; noi încă 
ne aflăm cu săn|ăjtaate pre lăngă clilastite spatellel Mării 
Salle] Domnu nostru. De răndul veștilor, pace] și bine de- 
spre toate părţile; nemic de răii n'avem at scrii dumitale], 
ce tot de bine. Cinstit|ă] scrisoarea dumnital[e], car[e] ot tre- 
mes pre omul dumetalle] la Domnu nostru și la noi, veni- 
tu-ne-aaii, și del toate am înţelesu. Înțelegăndu de bun[ă] 
săn[ăJtaatea dumnital[e] și d[e] petreacerea dumital[e], foarte ne 
am buc|ujrat, și meaaii părut bine de bun[ă] săn[ăltaatea și 
d[e] petreacerea dumital[e), și dăm laud[ă] m[i]i[oJstivului Dum- 
nezeii. De care lucru și cea-au fost pohta dum|ne]tal[e], și 
noi încă am nevoit cu toat[ă] inima, cum ţi va spune și omul 
dumital[e] și d[en] gură, și dè toate aŭ făcut Domnu nostru pre 
voia dumital|e), și d[e] acum noi săntem gata in toată vrea- 
mea a sluji dumitalle|. Așijderea și dumneata încă nu ne 
pregeta cu cfi]nstit|ă] scrisoare dumital|e]. ci ne scrii, ca s[ă] 
slijim şi noi dumitalje], Mlijiojstivul Dumnezei dăruiască 


1 No 346. 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURI POLITICE 301 


aciast[ă] puţin[ă] scrisoare a noastră să te afle sănlăj'os și 
veasel și întru bun[ă) pač[e] or ke amun [=de la Hristos, amin|- 
Dech, 20 dn, D 7:61.[1652]. 
t Bun priiatnicul dumital[e] și în toat|ă] vreamleal gata 
a sluj|i] dumnitai|e)], și ca un fecior: Radul Viet Com(is]. 
Întru cinstit[ă] măna părintelui nostru dumn[ealuji jupă- 
nului Mihaiù Golişmit, marele-jud[ejțu al c[ijnstite cetaatea 
Braș|oJvului. 
[Pecetea obișnuită!]. 


4 

T De la mlili[ojstivul Dumnezeŭ cu bun{ä buc[ujrie scriem 
la cinstitul şi prea-iubit şi mai mare fratele] nostru și bun 
priiatin şi vecin de aproape, dumnealui jupan Mihaiii Goltșmit, 
judeţul cel bătrăn de la cinstită cetatea Braşovului, pac[e] și 
bun[ă] săn[ăjtatle] sët dăruiască  m[illlolstivul Dumnezeii 
dumnetal[e]. Se veri osteni a întreba dumneta și del bun[ă] 
săn[ăjtat[e] Mării Sal[ej Dom[nul] nostru, iaste Măriia Sa 
sănl[ăjtos şi întru bunļ[ă] pac[e]. Așijderea şi noi încă ne 
aflăm dup[ă] cinstite spatel[e) Mării Salţe] Domnul] nostru 
cu săn[ăltat(e). Alta, întămplăndu-se a venirea acii acest om 
bun den Țănutul domneavoastră, n'am putut lăsa ca să nu 
scriu domnetalle], să ştiii de bun[ă) săn[ăjtat[e] şi de viiaţa 
dumnetal[e], că, fiind noi vecin[i] supt păreatelle dumnea- 
voastră —fi-se aru căzut să fim tot scris pururea, să fim cercat 
ca s[š stim de bun[a] săn(ăjtate şi d[e] viiaţ[a] dumnetalțe . 
Ce s[ă] fii dumneta ertător pentru acestu lucru, iar de acum 
pohtescu pre dumneta, ca pre un mai mar[e] frat[e] și bun 
priiatel, să nu fim uitaţ cu scrisoarea de câtră dumneta, și, 
ce va fi porunga şi treaba dumnetallel aici la Măriia Sa, la 
Domn|ul) nostru, și la ţeară, noi gata vom fi a sluj|i] domne- 
tal[e] în toat[ă] vream[ea). De aciasta pohtescu, aciastă pu- 
țină] scrisoare să afle pre dumneta cu săn[ăltat[e| și veaseţ 
wT ye [=de la Hristos), amin. Octfomvrie] 15 d., it. 7162 
[1653]. 


i Data germană: 1652,—No 622. 


www.dacoromanica.ro 


302 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV St ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


t Bun cugetătoru și vecin de aproapțe]: pan Ghiorma Vel 
Cluc[er]. 

[V*:] La cinstit și de mfilijostivul Dumnezeă dăruit, mai 
mare fratel[e) nostru și vecin de aproaple!, dumnealui jupan 
Mihai Goltșmit, județul cel bătrăn uncno na AaTrace [= să se 
dea cu cinste). 

[Pecete brună, cu o coroană, vulturul cu două capete și 
inițialele: r[iwp]ma 1.] 


5. 


+ Cinstite și iubite și de mļ[iļl[o]stivul Dumnezeŭ cinstite, 
mai mare frate, jupănul Herjăl Lucaci, pohtescu pre ml. 
)[o]stivul Dumnezei ca să tremiț|ă] dumnitale bună pace și 
săn[ăjtate, denpreună cu tot ai dumneavoastră. Alta, să veri 
pohti dumneata a şti şi de sănătatea noastră, mulțumim ml. 
)[olstivului Dumnezei, săntem săn[ăjtoș. Alta, să ver pohti 
dumneata a ști și dă răndul veștilor dentr'acoace, n'am a 
scrie dumnetal|e] nimic de răi; numai tot de bine. Alta, 
pentru răndul ogarului, să știi dumneata că am tremes să-l 
aduc[ă]; iar, aducăndu-l feciorul de la sat, el aŭ greșit de 
l-ai călcat cu calul, ce i-ai frănt un picior. Ce am eŭ şi alţii, 
dară sănt proști: nu-s de dumneata. Ce mă îngădue dum- 
neata ceva, păn voi dobăndi unul bun, ce la dumneata va 
veni. Alta, mă rog dumnital[e)] să nu fim uitaț de cătră dum- 
neavoastră, să nu cu alt, măcaru căte cu un răvășăl, ca lä 
putem ști și noi de bun[ă] săn[ăjtatea dumnital[e]. De aceasta 
fac știre dumnitale, și s|ă] fii dumneata săn[ăltos. Pis Iul[ie] 17 
dm, lt 7165 [1657]. 

Al dumitale mai mic frate: Ghiorghe Bunevsinovici. 

+ Dumneaei surori meallel Catrinii încă mă închin cu 
multă săn[ă]tate. 

[V*:] La al mieu cinstit și socotit și mai mare frate, dum- 
nealui jupănul Herjăl Lucaci 2. 

[Pecete verde, ruptă.) 


1 No 630. 
* No 632, 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURĂ POLITICE 303 


6. 


+ La al nostru ci[njstit și soc[oltit și de Dumnezeii cu 
bun dar dăruit și noao mai mare frate, dumnealui jupan 
Lucaci Vel Fălnogi, cu mult[ă] dragoste și cu mult[ă] săn[ă]- 
tate mă închin dumital|e). Alta, să vei osteni dumniata a şti 
şi deinoi, cu mila lui Dumnezeii și cu fericit norocul Mării 
Sal[e] Domnu nostru, săntem sănătos și întru bună pac[e] 
Dän acum, şi de acum nainte iarăș precum va fi voia lui 
Dumnezeii. Alta, mă rog dumitalle) să fii dumiata ertător 
căci n'avem vremlel a cerceta pre dumneata cu căte o scri- 
soar|e), că să ştii dumneata că ast[ă] var(ă] fum tot în oaste. 
După ce ne scoas|e) Dumnezeii şi venim, ni s[ă] întămplă 
cu Domniia de umblăm toat|ă] țara, precum vet fi înțeles și 
dumneavoastră. Ci n'am putut, iar acum, întămplăndu-se a 
veni jupănul Dumitru, n'am putut lăsa a nu cerca pentru 
bun[ă] viiața și s[ăJnătatea dumital[e], şi noi încăș ne rugăm 
dumital|e| să nu fim uitaț de cătră dumniavoastră, căte cu 
o scrisoare, ca să ne putem buclujra și noi pentru bun[ă] 
viiaț[a] și năpastea (sic = sănătatea) dumital[e]; amin. 

Al dumnital[e] mai mic și neîndoit frate: 

Gheorghe Buneavici. 

[V*:] La al nostru ci[n]stit și de milostivul Dumnezeii 
cu bun dar dăruit şi noao mai (mat) mare frate, dumnialui 
jupan Hărjăl Lucaci Vel Fălnogi.... 

[Pecete brună, ruptă, cu semne!.] 


7. 

+ Cinstit și de bun[ă] rudă și noao priiaten și ca un frate 
și vecin de aproape, de la cinstit[ă] cetatea Brașovului, dum- 
nealui jupănul Herjel Lucaciii, pohtim de la mlijiolstivul 
Dumnezeii pac|e| și bun[ă] sănțăjtate să dăruiască dumne- 
tal[e], înpreun[ă] cu toat[ă] cinstitță] casa dumnetalfe] şi cu 
tot priiatenie dumnetale]. Să vei întreba dumneata și de 
noi, cu mila lui Dumnezei și cu norocul Mărie Sal[e] Domnul 


NO 617. 


www.dacoromanica.ro 


304 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


nostru ne aflăm cu sănjăltate. Alta, cinstit[ă] scrisoarea dum- 
netalje], care ne-ai trimes cătră noi, ne veni, şi ne'i semnat 
dumneata pentru făgăduiala ce am făgăduit dumnetallel şi 
dumnealui jupănului Andreiaș Şăpun și dumnealui jupănului 
Lurinţi meşterul argintarul. Deci, căndu aŭ venit scrisoarea 
dumnetal|e), nu ni san întămplat a firea la Bucureşti, ce 
fumu aicea acas[ă] la Băleani, la sat; numai nu avum pre 
Gene! trimeate, că oamle]ne ce avem,săntu rot la un lucru, 
dă ne lucreaz[ă], ci-i grăbim cu lucrul, să lucrez[e], că iaste 
vreame dă iarnă, lar dumneavoastră să trimeateț doi oam[ejne 
ai dumneavoastră -aicea la Băleani, să dăm rămjăjtorie, fá- 
găduiala ce am făgăduit dumneavoastră, — că un omu sănguru 
nu-l va putea aducle] la dumneavoastră. Și acesta puțin(ă] 
scrisoar[e] să afle pre dumneata săn|ăltos. Pis [= scris] De- 
ch[emvrie] 11 d., v[elea]t 7168 [1659]. 

Al dumnital[e] de bine voitor, vecin şi frate: 

Gheorghie Băleanul biv Vel Ban. 

[V*:] La cinstit şi de bun[ă] rudă și noao priiaten, ca un 
frate, dumnealui jupănul Herje Lucaci, de la cinstit[ă] ce- 
ta![e] Brașovului, ucuu Aare [= cu cinste să se deal 

Des Schessburger Procurator Doft, so er denen Czajdtner 
Bindern geschriben. 

[Pecete obişnuită, ruptă!.] 


8, 


Cinstitului, de neam bun și alesului întru destoinicie și 
noao de bine voitoriii, şi bun priiaten, dumnealui! jupănul 
Hanăș Mancăş, marel[e]-județ al cinstitii cetății Brașovului, 
săn[ăjtaate şi mult bine pohtim dumitalje] de la Dumnezei 
sët tremiţ|ă], înpreună cu toat[ă] cinstit[a] familiia dumitale, 

Scrisoarea dumital|e], înpreună cu slugile dumital[e] ce 
ne ai tremis, venitu-ne-aă, și, înțelegănd de bună) sănjă]- 
tatia dumitalele], foarte ne-am buc[ulrat. Pohtind și dumneata 
a ști de noi, den mila lui Dumnezeii ne aflăm săn[ăltoș, iar 


1 No 646. 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURI POLITICL 305 


cı destulă inimă] rea pentru răposatul soțul nostru, priia- 
tenul dumneavoastră, Dumnezeii să-i iarte sufletul; care nu 
avem ce fac[e], Gr căt mulțămim lui Dumnezeii. În căt ne- 
ai scris dumneata pentru un cal negru ce am avut de 
vănzare, adăvărat aŭ fost că, păn' trăia dumnealui, nu s[ă] 
îndura de acel cal, ca de mare lucru, fiindu cal bun, fru- 
mos, mare cu făntrăbul (sc), ce-l ţinea pentru dumnealui, 
încăt, văzăndu-l neg[ulțătorii, venea de cerca pre dumnealui 
ca să-l văndă, și să m[ă| crez[i] dumneata că i-au dat şi 
mai bine de lei 100 şi nu aŭ vrut dumnealui să-l dea. Iar 
acum, după petrecaniia dumnealui, noi l-am făcut vănzătoriu, 
și de adăvărat la alții mai jos de lei 100 nu l-aș fi dat, iar 
pentru preiteșugul ce ai avut dumneata cu dumnealui, și 
găndim, şi de acum înnainte să aibi dumneata cu feciorii 
miei, și pentru voia vătafului Ghierghe, îl lăsasem dumital(e) 
lei 80; iar dumneat[a] ne scrii că ne ai tremis numai li 
70; ce noao prea ne-aii părot eftin, că cai plăteaște mult. 
Ci, pentru voia dumital[e], am mai lăsat: lei 76,33 bani, şi 
ne-au dat lei 76,33 oam[elnii dumital[e]. Ce să fie dumitale 
de bine; să trăești dumneata și să trăiască și calul, ca să 
avem mulţimit[ă] pre urm[ă], și priiteșug de spre feciorii mii 
să s[ă] înnoiască, — că noi pă dumneata foarte priiaten bun te 
ţinem. Iar, pentru vinurți], ce am zis că voi să tremiţ, și 
dumneata îm[i] scrii ca să tremiţ, că, plătind, le vei lua toat[e] 
dumneata în preţul ce va fi acol[o], — de care bine foart[e] 
mulțămim dumitalțe]. Şi să știi dumneata că voi să (emt 
10, 12 buţi. Ci pohtim pre dumneata. că vin bun voi tre- 
mit[e], şi în vase bune; ci, de vei vrea dumneata să iai tot, 
mai bine va fi; iar, de nu v'o trebui dumital[e], foarte 
pohtin pre dumneata să le slobozi; să le! vănzță] und[e] 
vor găsi, şi vom mulțămi dumitalle], făcăndu-ne dumneata 
aciast[ă] slujbă, feciorii melt! încă, den ce le va fi pren pu- 
tință, gata vor fi spre slujba dumital|e]. Numai te pohtescii 
pentru vinuri), neluundu-le dumneata, să fii nevoitoriii ca 
să s[ă] dea la oameni de isprav[ă], să dal iă banii gata. 
Iar eŭ mai bucuroas[ă) aș fi să le iai toate dumneata. Că 
pentru banii gata le tremiţ eù pă acolo], iar nu le-aș tre- 


75703. Vol. X. 20 


www.dacoromanica.ro 


306 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


mit[e]. De aciasta avum a scrie dumital[e|, și mila lui Dum- 
nezeu pururea cu dumneata, amin. Oct[omvrie] 1 dni, Uealt 
7205 [1696]. 

+ A dumital[e] de bine voitoare, dentru vechiă priiaten[ă]: 


Rada Filipeasca. 


[V*:] Cinstitului și al nostru bun priiaten și de bine voi- 
toriii, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marel[ej-județ al 
cinstitei cetăţii Brașovului, cu cinste și cu multă săn[ăjtaate 
să s[ă] dea. 

[Pecete brună, cu o pasăre şi n... n B(?)?}] 


9. 

+ Io Costandin Voevod bj. mlstiiă gsdnă zeml[i] vla- 
h(i]scoe. 

+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș, 
marele-judeţ ale cinstitei cetăţi Brașovul, sănătate și tot bi. 
nele poftim dumital|e] de la Dumnezeii. Cinstită cartea du- 
mital[e] de la logofătul dumitalțe] cu dragoste o am luoat, 
şi, înţelegănd de bun[ă] sănătatea dumital[e], ne-ai părut bine, 
şi mulțumim dumital[e] de cercetarea ce cercetezi, și iar mul- 
tumim dumitale] și de poclonul ce ne-ai trimis. Dumneata 
încă, ce trebi vei avea întracoace, ne poftește, și iar gata 
vom fi a sluji dumital(e]. Și mila lui Dumnezeii să fie cu 
dumneata. 

Ot Tărgovișt[e], Octiomvrie] 14 d., D 7206 [1697]. 

De bine voitor dumfi]tal[e] : lo Costandin Voevod. 

lat[ă] că am înnoit cartea dumitallel de oerit. 

[V*:] + Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș 
Manche, marelje|-judeţ al cinstite cetăți Brașovul, cu multă 
săn[ăjtate să dal dea?. 

[Pecete mare, rotundă.] 


1'No 663. 
2 No 357. 


www.dacoromanica.ro 


ALTB LEGĂTURI POLITICE 307 


10 


Cinstit și al nostru vechii priiaten, de bine voitorii și de 
aproape vecin, de la puternicul Dumnezeii bună sănătate, 
fericită norocire pohtim și rugăm ca să triimiță dumitale, 
înpreună cu toată) familia dumf[i]tale. 

Cinstită cartea dumf{i]tale cu căzută cuviință o am priimit. Den- 
tru carea bună sănătate dum[ijtale adevărăndu, nu cu puțină 
bucurie am dat laudă lui Dumnezei, pre carele iar rugăm ca 
să ne invredniciască de pururea ao auzi, să ne putem veseli. 
Mulţămim dragostii dum(ijtale, den car[e] cunoaștem că 
curge neuitata cercetare. Pre noi încăș, aseamene cătră dum: 
neata cu neînmutată dragoste să ne știi. A dumțiltale pohtă 
ce aŭ fost, care și pren scrisoare, și de la log|ofătul] du- 
m[ijtale mai pre largu înţelegăndu, căt aŭ fost pren putinţa 
mea cătră Măria Sa Vodă am nevoit și am făcut treaba 
dum(nejtale. Așijdirea şi de acum înnainte, ce vei cunoaște 
dumneata că voi putea, și va treace pren părlejul mieă, 
scriindu-mi, voi sluji dumfijtale. Și, cu aciasta sfărşindu, mila 
lui Dumnezei pururea să fie cu dumneata. Octjomvrie] 16 
7206 [1697]. 

Al dumitale de bine voitoriii și gata a sluji: 

Miha? Cantacuzino. 

[Ve :] Cinstitului şi al nostru vechii priiaten, de bine voi- 
torii și de aproap(e] vecin, dumnealui jupănului Haneș 
Mancăș, judeţul cinstitii cetăț a Brașovului, cu cinste și cu 
multă sănătate să să dea. 

[Pecetea cunoscută, cu negru!.] 


II. 


+ Io Costandin Voevod bj. mlstiii gsdni zemlļi] vlahiiscoe. 
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat[ă] vreamea de bine voitori, dumnealui jupănul Hanăș 
Mancaș, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și 
tot binele poftim dumitale de la Dumnezei. Carte dumitale) 


1 No 664. 


www.dacoromanica.ro 


308 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASOĂ 


ce ne-ai trimis cu omul dumitale, ne-aii venit,și de a dumi- 
talļe] sănătate ne-ai părut bine. Alalte scrisele dumital[e) 
le-am înțeles: păstrăvii ce ne-ai trimis dumneata, 17, tot 
mari, ni san adus, cu carii ne-ai cercetat dumneata, bucu- 
răndu-te căci ne-am apropiiat cu vecinitatea; și mulțumim 
dumitalțe]. Noi încă, cercetănd sănlăjtatea dumalel, iarăș 
rugăm pe Dumnezeii ca să te păzească pre dumneata întru 
bună sănătate. Oct[omvrie| 21 d., 7207 [1698]. 

De bine voitor dumitale: 

Jo Costandin Voevod. 

[V*: ] Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată 
vreame de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, 
marelțe)-judeţ al cinstitei cetății Brașovul. 

[Pecete mare, rotundă.) 


12. 


Io Costandin Voevod bj. mlstiiii gsdniă zeml. vlahiscoe. 

+ La al nostru bun priiaten și de bine voitorii, dumnealui 
jupănul Ghiorghe "Țaco, sănătate și tot binele pohtim dumi- 
tal[e] de la Dumnezeii. Cu trimiterea acestui neguțători al 
nostru, jupănul Manul?, nu putem lipsi a nu cerceta şi bunlal 
sănătate dumitale. Pe carel[e] cu ce trebi l-am trimis acolia, 
am scris şi dumisal[e] județului, și vei înțeleage dumneata 
şi de la dănsulii mai pe largu. Ce pohtim și pe dumneata 
să fii nevoitoriii, ca să ni să caute trebile aceastea, și vom 
mulțumi și dumisale judeţului, și vom mulțumi și dumital|e]. 
Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeii să fie cu dum- 
n[eajta. 

Ghenjarie] 26 d., lt 7216 [1708]. 

De bine voitor dumitale: Io Costandin Voevod. 

[V°:] + La al nostru de bine voitoriii, dumnealui jupănului 
Ghiorghe Țaco, la Brașov, cu săn[ăltate să s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă?.] 


1 No 367. 
2 Apostolo, 
* No. 412. 


www.dacoromanica.ro 


ALTE LEGĂTURI POLITICE 309 


13. 

Cinstitului şi pr&-cinstitului și înțăleptului Sfatu. 

Cu căzuta pr&-plec[ă]ciune daŭ mare rug|ă]ciune la aciastă 
grè neputinţa mè, carea me ai venitu din tănplare vremii; 
de aceia, dup[ă] cum mulți aŭ pătimitu, n'avemu ce face: să 
mulțumimu lui Dumnezeii. A doao, din fapta vrăjmașiloru, 
nu nedreptaate mè aŭ venitu asupra me, de amu fostu la 
arestu 10 luni, și cu aceste 2 întănplări mi s'au făcutu mare 
pagubă, de amu rămas la lipsă în locu streinu, și cu mare 
neputinţă Tou chivernisescu viiaţa, — că cele trebuincioase îmu 
lipsescu: întăiii, lemnele, grăulu, verdeţurile de grădină. Și ei, 
cu mare rușine, închizăndu ochii, daŭ rug[ăjciune pră-cinsti- 
tului Sfatu ca să mă auză la aciast[ă] grè neputința mă, ca 
s[ă] mă ajute cu de aceste, — că va rămănt pră-cinstitului Sfatu 
mare pomană în ceriii, nesfărșită, și de laude de la unul 
care aŭ avutu și acumu aŭ lipsitu. Că, întăiii, eŭ sintu, și nu 
voi uita aciastă milă şi facere de bine, care va arăta prè- 
cinstitului Sfatu cu săraca casa mè, mulțimind înnainte prè- 
cerescului Dumnezei și rugăndu de sănătaate a tootului prè- 
cinstitului Sfatu. Și cu totă prè-ple[că]ciune rămăiii pre-plecată 
slug[ă]: 

Ion Rante, judeţul Craiovei. 


[Pe plic:] Cinstitului și pre-cinstitului, la totu mare Sfatu al 
Scaunului Brașovului, cu toată cinste și cu căzuta mie ple- 
căciun[e] să să închine, la toti prè-in[na]lt Sfatu. 

[Pecete roșie, cu: A. A.1.] 


I4. 

[Formulă slavonă.] Într'actasta pohtescu pre puternicul Dum- 
nădzăŭ, cum aciastă puţin[ă] scrisoare să afle pe dumn[e]ta 
întru bun[ă] pace, înpreun[ă] cu toat[ă] cinstit[a] casa dumnitale. 
Alta, ştiindu mai denainte vreame, arătăndu dragoste cătră 
noi, derept aceaia voia m'aii îndemnatu, prieteșugul dumitale 
a cerca, de bun[ă] sănătaate dumnitale, ca de pururea să ţi o 


1 No. 588. 


www.dacoromanica.ro 


310 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ 


ție Dumnădzăii, precum toată ciustit[ă| casa dumitale. Așij- 
derile poftim pre dumn[ea]ta să ne fii dumn[ealta un priiatin 
cum ni aŭ fostu și dumnealui giudețul cel bătrăn, iar acmu, 
după moarte dumisale, vădzăndu noi că oaricum să împuţi- 
niadză și casa dumisale, nooiî încă priiatini ne trebuescu să 
avem acolo, într'acia lature de ţar[ă], la dumneavoastră, — deci 
noi într'acela chip poftim pre dumn[eajta, să nu te lepedzi 
de priiateșugul nostru. Iar noi încă, din ce vor hi treabelle] 
dumitale într'acoace, într'aciastă lature de țt[a]ra cătră noi, 
și ce va vini poronca dumitale, co o scrisoare căt de pu- 
țineă, la noi, foarte vom nevoi să putem sluji dumitale, ce 
va fi pofta dumitale. Noi încă, din ce vom agiunge, căte cu 
puține scrisoare, la dumneata, poftim să nu te apere de prii- 
teșugul nostru, De aciasta poftescu pre dumnțelta cu aciastă 
puţin(ă] scrisoare.) Să fii dumn[ealta sănătos wr ye, amun 
[= de la Hristos, amin]. 

U [= în] Ias, Ghen(arie] 8. 

Al dumitale] bun prietin și voitor de bin[e]: 

Ghiorghie Ștefan, Vel Spătaru. 
[V*:] Adresa slavonă către judele Mihai, 
Pecete brună, cu semne și inscripția: ropra lan lr) 


1 No 547. 


www.dacoromanica.ro 


CAP. IV. 
Supuşii Braşovului. 
i, Scheif saii $cheienit. 


Din sus de Brașov, către muntele de graniță, apropiindu-se 
de zidul tăiat drept al Timpei (tîmpă=tîmplă, de biserică, 
catapiteazmă), se întinde Șcheiul. O stradă, maï nouă, urcă 
între case clădite săsești, cu intrare boltită și un rînd sat 
două cu ferești oblonite. Apoi de la o vreme ulicioare aleargă 
în dreapta, în stinga, între zăplazuri negre, pe lingă mari 
porți ţerănești. săpate. De-asupra caselor ce se ridică pă- 
trate, trainice, în curtea pietruită se vede crucea răsăriteană, 
care mărturisește că acolo stă un creştin, Una din strădițele 
din stînga duce la o piață, pe care se vede încă o cruce de 
piatră săpată cu slove, ca pe drumurile muntene de la Buzău 
pănă în Mehedinţi; ea pomenește că a fost așezată prin 
anii 1730, fiind Împărat Carol al VIilea!; acolo se face la 
6 lanuar din fiecare an «botezul Domnulvi>: în margene 
curge o gârliță prinsă, după obiceiul Sașilor, în jghiaburi de 
lemn, În stînga iarăși, din mijloculunul cimitir, unde, pături, 
pături, zac oasele grămădite în curs de jumătate de mie de 
ani, sticlesc la soare coperemintele și multele turnuri ascuţite, 
de «bleh», ale bisericii Sf. Nicolae, mare, bogată și vestită. 
Pănă departe în sus, spre munte, și pe amîndouă laturile 


1 Pentru neplăcerea cu care vedeaii Sașii ridicarea de astfel de cruci, prin 
care părea că se crează drepturi asupra pămîntului, v, Herrmann, Das alte 
und neue Kronstadt, UI, p. 575. — Inscripția de pe această piatră şi de pe 
altele din Ardeal, în al doilea volum al Inscripţulor, 


www.dacoromanica.ro 


312 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


sînt risipite casele negustorilor, meșteșugarilor de odinioară, 
în care acum mai stai și profesori, funcţionari, rentieri, ba 
nu arare ori străini, cari aŭ venit la deal în Șchei, pe cînd 
Șcheienii san cobori și ei pe încetul la vale, în cetate. 

Aici era odată un sat sai un tirgușor (i se zicea de 
străini /atea, fiindcă acest cuvint latinesc înseamnă şi tîr- 
gul-piaţă şi tirgul-Marktflecken, bourg). Rominii îl numiseră 
şi «Șcheii>, pentru că, pe cînd ei fuseseră totdeauna locuitorii 
în Braşov, satul vecin îl primiseră de la Slavi, mai vechi de- 
cît dinșii, Dintre Slavi, Ungurii din veacul al XIII-lea, acei 
cari pătrunseră în Ardeal, cunoșteaii mai mult pe Bulgarii 
Împărăției asanești de peste Dunăre. Ei traduseră deci 
«Șcheii» prin  Bolgârsze, Scaunul, așezarea Bulgarilor. 
Pentru Sașii din Brașov, «Șcheiul» e un «Bulgar», un Belger, 
iar locul unde el e așezat se chiamă de obiceiu numai sub- 
urbia, forştatul (din Vorstadt), dar une ori și Belgerei. 

Chiar Romînii aveau, şi aŭ păstrat încă şi pănă astăzi, 
tradiţia unei origini bulgărești. O cronică a Șcheilor, redac- 
tată în veacul al XVIII-lea, începe prin afirmația că Bul- 
garii aii venit în Șchei la anul 1392, dar autorul ei o spune 
aşa, încît se vede lesne că ela fost înrîurit de numele 
unguresc: cBolgârszek»: «Anul 1392 (6900) au venit Bul- 
gari! întracesta loc, care să zice Bolgarsec»!. În 1392, în 
adevăr, Țaratul bulgăresc se zbătea în chinurile morţii, dar 
locuitorii fugari n'aveai de ce să ajungă tocmai lingă Bra- 
şov, atunci cînd ei se puteaii oploși foarte bine în Tara Ro 
mănească, bucuroasă de cît mai mulți oaspeţi. Și, iarăși, un 
Domn muntean ca Mircea m'ar fi lăsatpe acești muncitori de 
ispravă să-i iasă din ţară, unde apucaseră a intra. 


Şcheiul își avea în secolul al XV-lea căsuţele de sat, si 
în mijlocul lor biserica de lemn. La aceasta slujia un singur 
preot; epitropie la așa un lăcaș sărac fireşte că nu era de 
nevoie. Cunoaștem un preot din această vreme, Costea din 


1 Stinghe, Zstoriřa besearecet, p. r. Cf. același, Documente, I, p. 30 şi 


cercetările d-lut Stinghe asupra Şcheilor, în Anuariul Institutului pentru limba 
romănească al d-lul Weigand, an. 1902. 


www.dacoromanica.ro 


ŞCHEII SAY ŞCHEIENIÏ 313 


«platea Bulgarorum», pe care Basarab-cel-bătrîn îl recomandă 
în 1477 județului brașovean !. Pe la 1532 era popa Petru, 
pe care-l trimiteaii Saşii cu solii în 'Ţara-Romănească ?. El 
era fiul popei Bratul și nepotul de fii al popei Petru celui 
d'op. Acesta din urmă a fost adevăratul întemeietor al 
bisericii Șcheilor: despre dînsul se spune că a făcut-o de 
piatră la 1494-5, cu ajutorul lui Neagoe Basarab. Ajutorul 
muntean e sigur, pe o vreme cînd Șcheienii, încă numai 
Romiîni și numai săteni, eraii un biet norod sărac. Dar Dom- 
nul cel darnic pentru clădirea dumnezeiască n'a fost Neagoe 
— căruia gindul poporului ajunsese să-i puie în samă orice 
puternică biserică de piatră —, ci acel care domniă în Țara- 
Romănească la 1494-5, adecă Vlad Călugărul. Acesta fusese pri- 
beag odinioară în Brașov, Dumnezei îi scăpase viaţa din 
mîna ucigașilor, și el, evlaviosul călugăr saii «popă romă- 
nesc:, cum îi zice odată un dușman, va fi mulțămit astfel. 
Aceasta s'ar potrivi mai bine şi cu întregirea și înfrumuse- 
țarea bisericii de Petru-Vodă Cercel, care nu era din neamul 
lui Neagoe, ci din al iul Vlad, fiind răstrănepotul acestuia. 


Toma, fiul şi urmașul lui Petru al doilea, era între- 
buințat şi el de Gast pentru adunarea de ştiri. În vederea 
acestui lucru, el primia de la Sfat leafa de 12 florinipean şi 
o haină de cinste, în valoare de alți doï’. Era un om cu- 
noscut dincoace, şi vedem că Mircea Ciobanul îl cere odată, 
la 15484. 


„Popa Dobre, nepotul de soră al lui Toma și tatăl învăța- 
tului popă Miha saii Mihai, duce mai departe vechea dinastie 
a popilor din Șchei. Cîţiva din alt neam, unul Grec, Iani, 
adus din Tara Romäneasch, se întimpină în aceiași vreme. 
Acum erati doi preoți, unul «emare» și altul «mic»: după 
obiceiul grecesc — introdus poate de [ani sai împrumutat 


1 Bogdan, ed. a 2%, I, pp. 334-5, n° CCLXXXI. 
2 Quellen, IL, pp. 251, 270 

3 Joi, III, p. 452, 

4 Did, p. 443: 


www.dacoromanica.ro 


314 SUPUŞII BRAgOVULUE 


din principate, unde el era foarte vechin — cel mare purta 
titlul de protopop, adecă «preotul cel d'intăiii» (rpurorazâs). 
Această împărţire a dreptului de păstorire, această ivire a 
unui titlu de cinste, care aducea și venituri mai multe, era 
să stîrnească foarte dese ori mari lupte de preoți în Șcheii 
Braşovului, 

În a doua jumătate a veacului al XVI-lea, Brașovul cîștigă 
şi o însemnătate c4/zura/ă pentru Romini. Popa muntean 
Coresi, fugar înnaintea lui Mircea Ciobanul — acel care doria 
pe părintele Toma din ZGchet — intră ca tipograf de cărţi 
sfinte, slavone și romănești, în slujba Sașilor, cari vedeai, 
astfel deschizindu-li-se o nouă ramură de cîștig negustoresc. 
Învăţatul în «sîrbie» Miha protopopul se apucă acum de tăl- 
măcit pentru meșterul Coresi, și el e adevăratul traducător 
al Cazaniei de la Orăștia, din 1581 !. Lîngă Miha și ajutorul 
săii, un Muntean de la Tirgul-de-Floci, Neagoslav, se întîlnesc 
la începutul veacului al XVII-lea și doi dascăli 2. Astfel avem 
cunoștința desăvirșită a personalului bisericesc din Șchei pe 
vremea luptelor pentru dulcele rod al Ardealului, pe care le 
poartă Mihai Viteazul — la care a mers în solie Miha, în acea 
glorioasă toamnă de năvălire a anului 1599 — si Radu Vodă 
Șerban. 


Numărul Șcheienilor se înmulțise foarte mult pe această 
vreme; satul creștea către munte și se revărsa spre Brașov, 
ajungînd de fapt un «forștat», un suburbiu al acestuia. Încă 
de prin anii 1530, cînd fierbea lupta între partida lui Ioan 
Zapolya și a lui Ferdinand de Austria, ce-și smulgeaii co- 
roana Ungariei, Sașii se uitati cu oarecare frică la acești 
străini și oameni de altă lege, protivnici vechiului catolicism 
şi, în curînd, și protestantismului celui noŭ, cari se întăriaii 
în coasta lor, Un prieten ungur îi sfătuiește pe atunci să 
bage bine de seamă la mișcările acestor supuși, cari ar putea 


1 Zeg, literaturit bisericești, pp. 92-4. 
* Zid, p. 122, 


www.dacoromanica.ro 


ŞOHEII SAU ŞOHEIENII 3t5 


să întrebuințeze vălmășagurile timpului pentru cine ştie ce 
lovitură asupra cetăţii 1. Șcheiul se înfrumuseța: meșteri plă- 
D de Cercel lucraseră la altar și puseseră sfinţi noi în locul 
celor vechi de aproape o sută de ani, cari, se vede, înce- 
puseră să cadă de pe păreţi. Aron-Vodă Moldoveanul, con- 
temporanul și aliatul lui Mihai Viteazul,—ctitor și în Moldova 
al unei mănăstiri lingă lași — porunci să se urmeze iucrul pe 
socoteala lui, făcându-se și în «paraclisul și pridvorul cu stilpt», 
«zugrăveli minunate». El mai hotărî și un venit de 12.000 
de aspri pe an și cîte un rind de haine la toți slujbașii Sf. 
Nicolae, cari sînt arătaţi, pentru acest an 1594, ca fiind: doi 
popi, doi «diaconi», împlinind sarcina de dascăli, la biserică 
și la școala de psaltichie, și patru slugi. Tot atunci se făcu 
și turnul, — un singur turn, după datina architecturii de bi- 
serică, și muntene și moldovenești, de pe acea vreme 2. 

În această biserică isprăvită acum așa încît putea sta ală- 
turi cu bisericile domnești de dincoace, în ctitoria lui Vlad 
Călugărul, lui Petru Cercel și lui Aron-Vodă, în anul 1613, 
cînd oștile turceşti şi romănești pătrunseră iarăși în Ardeal, 
ca să gonească pe Gavril Báthory, Radu Mihnea, Domn 
muntean, și Ștefan Tomşa, bătrinul Domn al Moldovei, stă- 
Lean unul lingă altul, în strana Vlădicăi, la 5/15 Novembre 3. 
Șcheienii nu se vor fi mirat însă prea mult, căci din vechi 
timpuri încă ei eraii deprinși să vadă Domni și Doamne 
pribege, luindu-și locul, în zilele de Duminecă și serbătoare, 
printre poporenil romiîni din suburbia Brașovului. Nici Radu 
Şerban, în cuceririle lui din 1603 și 1610, după lupte ce 
s'ai purtat amindouă supt zidurile Brașovului, nici Mihai, 
în cele două șederi ale sale la Brașov, nici fiul lui, Nico: 
lae Pătrașcu, în zilele cîte le-a stat aici ca pribeag, nu 
vor fi lăsat necercetată frumoasa biserică nouă a Scheilor. 


1 Inedit, în Arch. Brașovului. Cf. memoriul mieii citat din Anz. Ac. Rom. 
pe 1905. 

2 Stinghe, Jst. besearicel, pp. 4-5 şi apendicele slavon. 

3 Socotelile Braşovului, p. 30. 

4 În 1599, Octombre, şi în 1600, Mag, 

5 Papiu, Zerauru, I, pp. 385-7. 


www.dacoromanica.ro 


316 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


Petraşcu dărui chiar bisericii Sf. Nicolae!, amintind şi evlavia 
ce a avut Mihai-Vodă față de acest lăcaș, satul Micșuneșştii 
din Ilfov, înnaintea a emulg Șcheai, mai multu de o sută 
de bărbaţi şi mueri»?. Trebuie să se spuie însă că biserica 
n'a putut păstra această danie, și nici măcar venitul de 150 
de ughi ce i se lăsase acolo de Matei Basarab °. 


Istoria zo/ziică — să zicem așa —a Șcheilor, pănă din- 
colo de 1700, e foarte puţin interesantă: ea e alcătuită din 
schimbarea preoților și din luptele între dînșii. În aceste 
lupte se amestecă Vlădica şi Sfatul cetăţii, pentru împăcarea 
lor se ţin «<soboraşe» ale preoților din Țara Birsei. Opriri 
de la slujbă, opriri ale veniturilor, jalbe la cele patru stihii 
ale lumii, amestec al tuturora, şi chiar al «Domnilor de afară», 
Vodă și boierii de peste munți, scandaluri cu preoții, cari 
«umblă de pururea pe la cărciume de să îmbată +» sai ţin 
pe lingă sine femei cu faimă rea, cercetare a «catastişelor> 
de socoteli și găsirea de lipsuri sai neorinduieli, cîte o îm- 
potrivire față de <domnii Sașilor>, cari sînt aduşi să iea mă- 
suri pentru păstrarea liniștii, din cînd în cind o foamete, o 
ciumă, — acestea sînt întimplările, care se pot povesti pe zeci 
de pagine, dar nu merită nici una?. 


În afacerile politico-religioase, trebuie să se însemne înda- 
rătnica împotrivire a Șcheienilor, față de orice încercare de 
a-l cîştiga pentru Unire, Ocrotitorii lor din Țara-Romănească, 
Domnul, boierii cei mari din neamul Cantacuzinilor, respec- 
tatul Mitropolit Teodosie, el însuși un Ardelean, îi întăriră 


1 Hramul era îndoit — ca în multe alte biserici romănești: Uspenia (Ador- 
mirea Maici! Domnulul) şi Sf. Nicolae. 

* Papiu, A e 

3 lbid., pp. 387:8. 

t Stinghe, Documente, I, p. 48. 

ă Certe de preoți, Sate si preoți, pp. 102-3; Ist. lit, române în sec, al 
XVII-lea, |, pp. 155-6. Pentru ciumă și foamete. Stinghe, 757. besearicer, pp. 
54:5: eera găleata de ein fi, 8, mălaiii tot așa, turta de uleiii ban! 10, și în 
postul cel mare minca creștinii sînge de vită cu OGdie, și mînca rînsă, şi atît 
să făcuse oamenil negri ca tăciunii și mieuna ca pisicii> (sic). 


www.dacoromanica.ro 


ŞCHEII SAU ŞCHELENII 317 


în această hotărire. Ei rămaseră deci pănă la sfîrşit în acea 
credință veche, pe care o împărtășiai cu conlocuitorii lor, 
Grecii și Bulgarii, negustori mari în Șcheii veacului al 
XVIII-lea !. Supuși, cind Mitropolitului, cînd episcopului de 
Rimnic, cînd cutărui archiereu sirb, ei nu se plecară nici- 
odată înnaintea Făgărașului sai Blajului, unde erau încre- 
dinţați că domnește legea «stricată», eresia. 


Așezămintele se dezvoltă şi se adaug foarte puțin. Încă din 
veacul al XVII-lea însă, Șcheiul are, ca și Sașii Brașovului 
ori Cîmpulungului muntean chiar, epitropii săi bisericești, 
avind grija «venitului», eadetiului> Sfintului Nicolae, oc? 
manit (Gottesmănner). Ei se aleg printr'o adunare «de obște», 
dintre fruntaşi: căpitani, vătavi de hotare, sai negustori, 
meșteșugari de tot felul. La alegere ieaii parte și ctitorii, 
chiar şi străini, cari pot să-și exercite dreptul printr'un de- 
legat: astfel votează pentru «gocimani> saii c<năstavnici> un 
Mihai Cantacuzino, un Toma Cantacuzino, Spătari aï Te. 
Romănești. Un gociman al Șcheiului a fost la 1659 tatăl 
poetului Toader Corbea, — loan, apoi dascăl și la sfirșit 
călugăr într'o mănăstire de dincoace?. Numărul preoților 
era, cînd de doi, cînd de trei și chiar patru. EI erai su- 
puşi cercetării și supravegherii «gocimanilor> și a «bătrîni- 
lor» — cîrmuitorii după datină ai satului romănesc—, cari 
se aleg și ei ca şi «gocimanii> dintre oameni ctocmiţi la 
fire, cu frica lui Dumnezeii» și fac jurămînt că se vor purta 
cu cinste și cu rivnă, și nu vor căuta numai «de ospețe, 
primblări, sai de băuturi fără de treabă și fără de soco- 
teală»5. Preoţii, din partea lor, se îndatoresc de la o bucată 
de vreme «să se ferească, de beție, de sumeție», și să nu 
răspundă tare, înnaintea fruntașilor, — numindu-și și chezași 
pentru aceastat. <Nameznici, gucimani, campenatori (sic), ju- 


1 Sate și preoți, p. 133 şi urm.; Lăpădatu, Pater Zosen, în Prinosul Stur- 
dza, p. 303 şi urm, 

3 Stinghe, Documente, L pp. 39, 45-6, 240; Istoriia besearicet, pp. 8, 11,45. 

3 Documente, I, p. 246, n° CVII 

+ Stinghe, Doc., I, pp. 63, 255; Zst. beseariceř, pp. 16, 61:2, Un preot e 


www.dacoromanica.ro 


318 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


rai bătrîni» se găsesc, de alminterea, și în alte părţi unde 
pătrunde înriurirea Șcheilor: la Brașov ei funcționează pănă 
tărziŭ în veacul al XIX-lea !. O hotărire de la 1682 stabili 
că vor fi pentru preoți — cel mai noii se chema preotul 
«mic» şi, firește, i se dădeaii grijile cele mai grele, precum 
îngroparea ciumaţilor —, doi gocimani, unul zis «bătrîn» 
sau «mare»— și zece bătrîni 2. De la un timp se întilnește, 
după exemplul Sașilor, și «tatăl de vecini» (Nachăarvater), 
avînd răspunderea pentru un număr dintre gospodarii cari-l 
încunjuraii 3, 

O veche școală de cetire, scriere și cîntări ființă în Șcheiu 
pe la 1750: dascălii de biserică eran, ca în atitea alte locuri 
romănești, și dascălii de școală 4. Preoţii învăţai, firește, 
aiurea; de de mult ei mergeaii și în Serbia, cînd nu ve- 
niau învățați gata din Ţara-Romănească. Popa Statie Grid 
îşi dădu însă băiatul, Dimitrie, în Rusia, la Moscova, unde 
încă din 1685 mersese un preot șcheian pentru a cere ajutor 
de la acel «Împărat creştin> a cărui faimă începea să se în- 
tindă asupra întregului Răsărit $, Dimitrie a scris, precum 
se știe, o gramatică romănească, întăia printre cîte se cu- 
nosc pănă acuma, și alte lucruri. Pentru a-l duce la școală pe 
copil, plecă deci la Petersburg în 1743 protopopul Statie fiul 
lui Vasilie Grid, și tipărim aici o scrisoare a lui către niște 
Saşi, pe care o iscălește supțire, după moda muscălească, 
Efstatie Vasilievici (fiul și-a zis Dimitrie Efstatievici)”. Pro- 
topopul șcheian găsi aici un sprijin la «prințipul Costandin 
Antohie», adecă la Constantin fiul lui Antioh-Vodă Cantemir. 
Pe atunci nu va mai fi fost în viață Teodor Corbea, ajuns 


caracterisat de «om deliii şi prea-beţiv» (fóid. p. 90). Preoţii! primiai aici 
şi aiurea, în 'Ținuturi romănești, <pocionul preoţesc» (ibid, p. 88) 

1 Stinghe, Doc.. III, p. 271. 

2 Stinghe, Zst. ġeseariceř, pp. 18, 54, 93. 

3 Stinghe, Doc., JII, pp. 127, 200. 

+ Andrei Bârseanu, Zstoria școalelor centrale române gr-or. din Braso”, 
Brasov, 1902, pp. 4-5. 

5 Stinghe, Zst. ġesearicer, p. 3. 

8 Ibid., p. 20. 

7 Zë, lit. române în secaiul al XVII-lea, Il, p. 271 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


ŞCHEII SAU SOHEIENIL 319 


la Ruși <pisariii» și <canțelearii»!. Pentru a fi bun de o 
treabă ca aceasta, Teodor trebuie să fi primit o bună învă- 
țătură, slavonească și latinească, de care s'a împărtășit și 
fratele săi David, omul cantacuzinesc şi brincovenesc, de la 
care se publică mai departe un lung răvaș, originalși cuminte. 


Pe la 1761, poate supt înriurirea învățatului fecior de 
popă, o nouă școală se întemeiază, într'o bună clădire de 
piatră ?. E însă tot școala parochială. Preoţii sînt datori să 
predea catechismul un ceas pe zi; ei nu vor putea să dea 
lecții cu plată copiilor de oameni cu stare. La 1779, odată 
cu aceste măsuri, seiea și aceia ca să se facă un «examen, 
care Can învățat și cum să poartă, în scris, cu catastif», 
și anume «la un Grtal de an» odată’. 

Urmară apoi planuri de şcoală /a:că, împărătească. Eus- 
tatievici era directorul acestui noii fel de școli romănești; 
ele nu fură îndeplinite decît în veacul al XIX-lea, dincolo 
de margenile de timp fixate pentru cercetările acestea î. 


Pe acest timp Șcheienii ajunseseră oameni bogaţi. Îi în- 
demnaseră la ciștigarea de bogăţie prin negoț Grecii și cei 
cîțiva Bulgari, cari, venind din Albania, din Macedonia, se 
așezară în mijlocul lor încă înnainte de cucerirea Ardealului 
de către Austriaci, Aceştia găsiră «Companii» și <compa- 
nişti» la Sibiiii, la Făgăraș, la Brașov 5. Privilegiul Companiei 
braşovene e din anul 1678; el fu înnoit de cîrmuirea cea 
nouă la 1701, rămiind eï şi de aici înnainte cu judecata lor, 
cu duhovnicul lor, și legaţi de-a dreptul cu Camera fiscală a 
Fei, Deocamdată însă, companiștii n'aveal voie a-și aduce 
și familiile din «Țara Turcească», nici a vinde cu mărunţișul; 
prăvălii deschise spre stradă nu D eraii îngăduite $, 


1 Ibid., I, pp. 436-7. 

2 Bârseanu, p. 4 şi urm. 

3 Stinghe, Doc., I, p. 287. 

4 V, cartea citată a d-luf Bârseanu. 

5 Archiv f. siebenbiirgische Landeskunde, XXX, p. 178 şi urm, 
ê Herrmann, 1, p. 406 şi urm, 


www.dacoromanica.ro 


320 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


În curind, şi, an de an, tot mai mult, oaspeţii din Balcani 
se împrietenesc, se înrudesc, se unesc în afacerile de negoț 
şi în revendicațţiile politice cu Șcheienii mai înstăriți !. Cărăușii 
din Șchei duceaii pe la 1709 pănă la Graz sute de capete 
de boi. pe care le cumpărau din Ploiești și alte tirguri ale 
Ţerii-Romănești 2. Negustorii merseră și eï pănă prin Saxonia, 
Veneţia, Sliven, Constantinopol, de o potrivă cu «<compa- 
niştii>. În curînd ei putură să se laude că în Șchei sînt la 
o mie de case și că tricesima împărătească primește de la 
diînșii în fiecare an 20.000, ba chiar 30.000 de florini. Atunci 
ambiția libertăţii de comerț, a neatirnării politice încolți în 
inimile acestor oameni harnici și de ispravă. 

Aiutan şi de Sirbi, cu cari eraă uniți în ierarchia reli- 
gioasă, aţițați de lupta cu Sfatul pentru protopopul Radu 
Tempea și în potriva protopopului Tudor, ei încep cu tin- 
guirile la 17358. O lungă jalbă arătă Curții care sînt ne- 
dreptățile ce îndură ei şi piedecile ce se pun negoțului lor 
cu vinuri din viile muntene și cu mărfuri turcești. Ei sînt 
pedepsiţi aspru la orice prilej, Sașii se amestecă în afacerile 
bisericești ale Șcheiului, hotărind în procese de căsnicie și 
schimbînd popii; văduvele preoților, casele bisericii sint 
puse la dajde, clădiri bisericești nouă sînt oprite; slujba 
împărătească se cere de la ei fără despăgubire; dările sint 
fără măsură; Șcheienii n'ai voie să vîndă vin, nici bere, nici 
pine, nici fierturi ; bolțile lor din cetate nu pot fi deschise pentru 
vînzarea cu mărunțișul ; ei nu pot intra în fe%žżurť saă corporaţii 


1 Scrisori de la începutul veacului al XVIII-lea sînt iscălite de ctoți Grecii 
şi Ruminil carii lăcuesc în forștatul Şchieailor Braşovului; saii tot Şchiei de 
la Braşov, împreună cu alalţ neguțătorť ce lăcuesc aicYə> (Stinghe, Doc, 1, 
pp. 22-3, 28). 

2 Act din 11 Februar 1709, în Arch. Braşovului, Protocalul I, p. 1: pro- 
cesul lui Iordachi cu Neagul şi Dima, «seine gewesene Viehetreiber.., Ich 
habe mit praedictis gedinget 114 Stück Ochsen bis nacher Grätz zu treiben. ,. 
Es ist dem also: wir haben gedinget auss dem Plojest biss hinauss in Grâtz 
soviel Ochsen zu treiben». 

3 După ce întăiii se încercase prin Franciscani, cari aveaii o fabrică de 
postav pentru Ordinul lor și luati lina de la ef, în 1728 (Herrmann, I, 


pp. 186-7). 


www.dacoromanica.ro 


SCHEI SAU ŞCHEIENII 321 


şi n'aii putinţa să vadă la ce se întrebuințează banii ce plătesc. 
În puterea vechiului drept de a opri în Brașov negoţul străi- 
nilor, ei plătesc la porți dări nouă, cînd își duc marfa la 
bilciuri, şi aceasta de cite ori iese din oraș saii se întorc cu 
dînsa înnapoi; de la turmele ce pasc peste hotar li se iea 
brînză, lapte acru, miei, pe cînd și pentru mărfuri, și pentru 
turme ar ajunge numai tricesima Împăratului. În puterea 
numărului, bogăției, muncii lor harnice, în puterea unei cre- 
dinți dovedite și la anexare și în lupta cu Ungurii răsculați, 
Curuţii, ar trebui să li se dea drepturi cetățenești ca în 
Buda, în Pesta, saii o organisare deosebită, cu jude și juraţi 
romănești. În 1751, în 1761, altă generaţie aduce înnainte 
aceleași plingeri și aceleași dorințe; fără folos iarăși, căct 
Saşii, de punga cărora era vorba, se împotriviaii cu învier- 
șunare. Și o cerere din 1761 a companiștilor, cari iscăliaii 
«toți negustorii din Brașov», fu răspinsă. Totuși în 1766 
taxele la poarta cetății căzură, și la 1777, supt înriurirea lui 
Iosif al II-lea, se îngădui acestora a-și strămuta familiile la 
Brașov, a face comerț cu mărunțișul, a deschide bolțile din 
cetate, a nu fi supăraţi cu sarcini împărătești și a-și alege un 
jude. La această dată alegerea era aproape cu neputinţă 
între adevărații companiști și ceilalți, așa încît Rominii se 
bucurară şi ei de aceste drepturi. Ei încetară astfel de a fi 
inquilini şi prinseră a se apropia de condiția orășenească |. 


În 1781, Șcheienii cereaii iarăşi un pristav anume pentru 
ei. Nu treceaii decit trei ani, și, la 17 Octombre 1784, li se 
făceaii de către Împăratul drept şi dușman al privilegiilor 
cele mai întinse concesii: ei putură vinde vin, măcelarii ro- 
mâîni vor putea vinde carne în suburbiile lor și chiar în ce: 
tate (ei cerură îndată să poată vinde și în celelalte două su- 
burbii); libertatea de a exercita orice meserii în cuprinsul 
Șcheiului, li fu acordată; ei puteaii neguţa cu fabricatele așe- 
zămintelor de industrie împărătești și, în sfirșit, și ei puteai 
să aibă parte la dregătorii. Se văzură atunci măcelarii șche- 


1 Herrmann, I, p. 188 și urm., pp, 404-5. 


75703. Vol. X, 21 


www.dacoromanica.ro 


322 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


ieni făcînd zgomot înnaintea Sfatului pentru a fi primiți şi 
în țehiuri, Încă din 1782, şi Compania căpătase aceste drep- 
turi 1. Pe același timp, Romînii din Șchei cereau și dreptul 
de a-și mai face o biserică, potrivit cu decretul lui Iosif al 
II-lea, care înlăturase piedecile puse în această privință 2. În 
anii următori, şi anume la 1787, Costa Gianli, întemeie bise- 
rica Sf. Treimi din cetate, cu bani striînși de pe la boierii 
noştri 3. 

Dar această zidire stirni certe între Romîni şi Greci, cari, 
aceștia din urmă, aveaii acum pe Riga, cîntăreţul și în curînd 
martirul causei naționale, și începeaii a se simţi deosebiți 
ca sînge de tovarășii lor de lege, de ocupaţie și de lupte. 
O nouă epocă, românească, nu şcheiană, se începe cu aceasta 
în viața Romînilor din suburbiul de sus al Brașovului. Ei 
căpătaseră conczvilitatea cu Sașii, și scăpaii acum de conna- 
fiondlitatea cu Grecii. Se știe că, în anii din urmă, o fru- 
moasă biserică romănească s'a clădit în piaţa cetății înna- 
intea Sfatului, pe cînd într'un colț vegetează biserica Gre- ` 
cilor, mai mult pustie, şcoala Grecilor, abia visitată, biblio- 
teca Grecilor, închisă, Căci timpurile Companiei lor comer- 
ciale s'a dus, cum sa dus timpul cetăților cu drepturi în- 
chise, şi astăzi numărul, aliat cu cultura și bogăţia, biruiește. 
Măsurile de îngustare a drepturilor de vinzare, greutățile în 
căpătarea dreptului de cetățenie, ofensele şi certele de vorbe 
ce se făcură Șcheienilor după moartea lui Iosif al II-lea, în 
timpul reacţiunii absolutiste, de la 1795 înnainte, nu folosiră 
la mare lucru. Discuţia dacă eï eraii o «comunitate» ori ba, 
era zădarnică; ei eran o putere, care trebuia să se impuie, 
şi s'a impus. 


I. 


Adec[ă] eŭ Șărban, dinpreunfăj cu cumnatu-mieu Radul, 
dat-am zapisul nostru la măna Mării Sale Tiză Hanoș precum 


1 Herrmann, 1I, p. 224 și vrm. 

3 Ibid., pp. 249-50. 

5 Ibid., p. 331 şi urm.; Baiulescu, o, c., passim, 
+ Herrmann, II, p. 570 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


SCHRU SAU ŞCHEIENII 323 


să s|ă] știe că ne aŭ dat Măriia Sa flor. 100, și i-am pus 
casa din Șchei zălog, însă casa care iaste alăturea cu casa 
lui Mateiii Sasul, și zioa am pus la Crăciun, să avem a-i 
darea banii, şi dobănda banilor flor. 10. Și pintru mai adevarat[ă| 
credință ne am pus degetel[e] și iscăliturile mai jos, ca să 
s[ă] creaz[ă]. Și am scris ep Rad[u|!oroșanul, cu măna mea. 
Lt. 1695. 

Mellt) Ghenar 3 dni. 

1 Ei Șărban oroșanul. 

+ Eu Rad|ull oroșanul!. 


2. 


+ Adecă eŭ jupăn Tanasiia neguțătoriul, carele sănt de 
la oraș de la Filebe 2, carele am fost soţiia cu dumnealui ju- 
pănul Vlăcul, care i s'ai tămplat de aŭ murit la cetate Bra- 
șovului, carele aŭ fost soțiia și cu alt neguţăltori, anume 
Iliia, feciorul lui Hatori Armanul, carele i sai tămplat de 
aŭ fost în Țara Leșască, cănd aŭ murit Vălcul la Brașov. 

Dat-am aciast[ă] credincioas[ă] cartea mea la măna Măriia 
Salle] jupan Hanăș Mancăș, județului cetăței Brașovului, și 
la tot cinstitul Svatul Brașovului, precum să dal știia că, 
după moarte soția mele, răposatului Vălcului, cătii negoţ 
am avut noi în cetate Brașovului, tot l-am luoat ei la măna 
mea, ca să daŭ eŭ sam[ă] la rudele mortului: oan rămas 
la cetate Brașovului nimic din negoţul nostru. Pentru aciasta 
am dat acest|ă] credincioas[ă] carte mea la măna Măriia 
Sale ca să Dia de mare credinţă. Și, pentru credința, întărit- 
am aciast|ă] carte a mea cu iscalitura și cu peceate mea. Și 
alți neguțători cu iscăliturile care aŭ fost de față martori. 
Și am scris eŭ, Costantin Țarbingă, și mărturisescii. Pis 
[= scris] m[esi]ța Fevruari, 21 dai, wt ya [=de la Hristos] 1699. 

Ei jupan Tănasiia cupeț [pecete roșie din 1695]. En Sta- 
tiia săn Mane, martor. 

"Id Ilaporoxaifa p.ăprnpas. Bzo55ons păprnpas. "Arâwns ppatnpoð 


1 No. 652. 
2 Filibe, Filipopol. 


www.dacoromanica.ro 


924 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


ră ö[vw]ðev. Mircea ot Nicopolea mărtorescii. "E Xarti 
"Harms axă tà Noro paprnpă 1. 


3. 

Cinstite dumneata Marcăs. De la milostivul Dumnăzăi 
poftescu plecati scrisoare a mè să afle pe dumneata cu s[ă]- 
n[ăltate. 

Pricina scrisorii mel[e] cătră dumneata în iastă dată nu 
este alta, Dr de căt să-ți aduci dumneata aminte că, viind 
dumneata de la Brașăii, mergănd la Bistriță, te'i înpreunat 
cu mine în cetate la Coluș, și te ' rugat de Cam făcut bine 
cu șese florinţi, și ai zis că mi-i da acasăla Brașăii. Și, mer- 
gănd eŭ la Brașăi, n'am găsit pe dumneata acas[ă], și de 
atunce nu m'am mai tălnit cu dumneata. Acmu, tămplăndu-s[e) 
de aŭ mersu acolo giupănul Gheorghe Hărţu, mă rog dumi- 
tal[e] să mi-i trimiț pe dumnealui giupănul Ghiorghi Hărţu. 
De aciasta foarte poftescu pe dumneata, și să fii dumneata 
sfă]o[ă]tos. 

+ Al dumital[e] mai mic ; 

Mihai Țitromașul, care am șăzut 
la Petecărie de la Lanţu °. 

IN :] Cinstitului dumisale giupănului Marcăs, procator ce- 
Gut Brașeului, cu bun[ă] s[ăjn[ăltate să s|ă] dën 


4 

Adec[ă] ep Petru săn Văsii Cur Negru, dărstarul ot Schiai, 
dat-am credincijoa]sa cartia noastră ca s[ă] fie de bun[ă] şi 
mare] credinţă la măna dumnialui jupănului Andriiaș Hianeg, 
pre|[cum] să s[ă] știe că am tocmit cu dumnialui de i-am văn- 
dut dărsta mia, car[e] dărstă iaste din sus de (de) toat[ă], și 
din jos iaste vecin Radul ginerel|e] lui Văsii Văltură, anum[e] 
Radul, și tomala [= tocmeala] ni-aii fostii f. 110, cu bani gata, și 
mi ai dat şi pămăntul schimbu, 3 oholde (szc), şi aşa i-am 


1 No 678. 


> Adecă: apotecăria (farmacia) «la lanţ» (zur Kette), 
3 No 586, 


www.dacoromanica.ro 


ŞCHEII SAU șCHEIENII 325 


văndut de a mia bun[ă] voe, ca säi aibă a o stăpăni cu 
pace], și de nimia nici-o sup[ăJrar|e] să n'aibă. Așișderia, și 
dumnialui mi-ei dat voe și slobozenie, căt[e] zil[e] voi avia, 
să șez la dărstă, și ce va fi venitul de la dărstă dup[ă] strae 
să fie al mieii, și eŭ să daŭ dumnialui pe an căt[e] 6 ot, 
iar alt nimic,să nu dai. Și acial[e] 3 old|e] s'aii prețuit la 
bani cari săntă scriș mai sus, pentru schimbă, Şi, pentru mai 
mar|e] și adevărat[ă] credință, mi-am pus mai jos și diage- 
tel|e] în loc de peciat[e], ca s[ă] criaz[ă] în tot locul și la 
fieștece judecat[ă]. Și, cănd s'aii făcut scrisorea aciasta, fost- 
aŭ de faț[ă] mulți omeni bunt, care mai josii să vor iscăli, 
anum[e). 
Iunfie] 4 z[ile). 

Eu Petru. 

Eŭ Mariia, femiaia lui Petru, 

Eu Petcul Mortco, martor. 

Și am scris eŭ Ortia Logloltet, cu zisa lor, și sănti şi 
martor. 

[V*:] Anno 1700 ist dise Theilung vorgangen wegen der 
Derste 1. 


5. 

Io Costandin Basarab Voevod big mlstiiti gspdri zemle 
vlahļ{i]scoe. 

T La al nostru cinstit, bun priiaten și de bine voitor, ve- 
cin de aproape, dumnealui jupănului Ghiorghe Irimiia, ma- 
rell eliudert al cinstitii cetăț Brașovului, sănțăltate și tot 
binel[e] de la Dumnezei poftim dumitale]. Pricina cărţii nu 
iaste alt[a], Gr de căt facem dumitale] știre că aici la noi ne 
spuse sluga noastră Davidu Ciauș?, cum mai nainte vreame 
tată-săi popa Ion aŭ fost acolea la bisearică gociman, și el 
încă aŭ fost den cei juraţi ai bisearicii. Deci, avănd între 
dănșii socoteală de ale bisearicii, de multe ori ni san ru- 
gat ca să-l lăsăm să vie acolo, să-ș caute, precum și alți 
jurat de acol[o] ne-a și scris ca să-l lăsăm. De care acum 


1 No 579. 
2 Corbea, 


www.dacoromanica.ro 


326 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


lăsăndu-l ca să vie acol[o], poftim pre dumneata,ca pre un 
vechiii priiaten, şi de aciasta şi de altel[e) ce va avea și va 
fac[e] ştire dumitalle], să fie supt protexiia dumital|e|, ca 
să-ş poat[ă] căuta trebile ce va avea. Şi noi vom rămănea 
a mulțumi dumital[e|. Şi, cu aciasta sfărşindu, mila lui Dum- 
nezeii fie pururea cu dumneata. Fev|ruarie] 23 d., D 7208 
[1700]. 
De bine voitoriul dumital[e] : 
Jo Costandin Voevod. 


+ [V°:] La al nostru cinstit, vechiii priiaten şi de bin[e] 
voitoriii, vecin de laproape, dumnealui jupănului Ghiorghe, 
marel|e]-judeţ al cinstitii cetăț Braşovului, cu căzută cinste 
să s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă!.] 


6. 


+ Ei Nicula Veaveriţ|ă] den Șcheai dat-am zapisul mieii 
ca s|ă] fie de bun[ă] credinţă la cinstit[ă] măna Märieï Salle) 
domnului judeţului Ghiorghii Draot, precum să s[ă] știe că 
am luat eŭ Necula pe chezășie mea de la Mărie Sa Domnul 
pe Roman Peapin[e], de l-am scos din prensoare, sl aşa l-am 
luat în chizăşie, pe om, iar nu pe ban) Şi, căndi îl va pohti 
Mărie Sa, să aibii a-l darle] pe om de faţ[ă], că așa m'am 
legat cu scrisoar[ea] mea. Și pentru credința mi-am pus și 
deagitul mai jos, ca s[ă] să creaz[ă]. Sep|temvrie] 20 dni, 
l 7227 [1718]2. 

Ei Nicula Veaveriț[ă], chizaş pe om. 

Și am scris eŭ, Oancea Log[o]f[š]t[ul], cu zis[a] lui. 


7. 


+ Adec)ă] eŭ Stoian Zlgjra[nlţ[ă], înpreună cu fămuiia meah 
Mariia dat-am aciastă scrisoare a noastră la mănă dumnialui 


1 N° 379. 
? N° 709. 


www.dacoromanica.ro 


SCHEIL SAU ŞCHEIENII 327 


Radu Burghez, precum să s[ă] știe că ni-am învoit noi cu Radu 
Burghez, de am schimbat cu niște case: eñ Stoian înpreună 
cu Mariia i-am dat noi dumnealui o casă care au fost a lui 
Ion Tampa, și, murind Ion Tampa, înpreună cu fămiaia și cu 
copii care aŭ avut, și, murind ei, aŭ rămas casa soacră-mea. 
Murind și soacră-mea, aŭ rămas noao, lui Stoian și Mariei. Și 
eŭ Radu i-am dat o casă care iaste din sus de aceaia, care 
am f|ăjcut ep din ceput, și i-am mai dat și bani] gata 522, 
şi, căndii am făcut această tocmală, adec[ă] schimb, aŭ fost 
și oameni] bun[i], care să vor iscăli mai jos. Și noi am întărit 
aciastă scrisoare cu deagetele, mai jos, ca să s[ă] crează în 
tot locul și la fieștece judecat[ă). 1720, F[e]v[ruarie] 26 dni 

Eü Stoian Zgranță, cu voia mea. 

Eu Mariia, femeaia lui Stoian, cu voia mea. 

Ei Radu Burghez, cu voia mea. 

Și am scris eŭ Mătei sn[ă] pop[a] Radul das(căl], cu voia 
dumnealor, şi mart[ur). 


Georgius Repser, 
Eu, Văsii, martor!. 


[V° :] Stojan Flajurăss, Resst noch fi. 10. 


8. 


Anul 1720, lunlie] 24. Să.să știi că ai luoat Paraschiva lui 
Leondari din boltă de la Pătru Bibosul o ladă și un sipet 
ei o şcatulcă cu sticle, care aŭ avut foiţă cum că sînt ale 
lui Leondari, și o plapomă și un covor vechi și o față de 
perină cu puțintică pinză, şi niște dăsagi cu alte unealte, ale 
Stancăi, sora lui Pătru, și un strai și o perină veache. 

Aceaste unealte le aii luat Paraschiva la mîna ei, cînd s'ar 
mai căuta, și-ș va cunoaște ceva, iar să-ș ià, fiind de față. 


Pis az |= scris eŭ] popa] Radul Teampiea]. 


1 No 712. 


www.dacoromanica.ro 


328 SUPUŞI] BRAŞOVULUI 


1720, lul[ie] 24. Să să ştie că ai luoat chir (ky9) Dumitru 
din marfa ce aŭ avut la Pătru: 
2 ștuci de tulpan. 
11 litre mătase cărmizie. 
Apirpore Zebsra Ehafa mă ğvobev. 
'mipa aal Bio þýoovpa Xapria Xovrpăl. 


9. 

Adec[â] ep Radul Căciul[ă), înpreun[ă) cu Radul Panciova, 
dat-am al nostru credincios zapis ca s|X] fie de bun[ă] credință 
la cinstit[ă] măna Mao Sale domnului județului Ghiorghie 
Draot al cetății a Brașovului, precum să däi ştie că ne-am 
pus nooo chizaș la Mărie Sa, păntru Enache croitoru şi 
pentru fămeaia lui, Sora, de o am scos din prinsoar[e). Și așa 
ne-am pus noi chiezaș pe acești] oamen[i], cănd îi va pohti 
Mărie Sa, să avem aï da de faț[ä], iar, nefiindii 'oam[ejnii 
de faț[ă], să avem noi chizașii a da sam[á] di dinșii. Și, pentru 
credinţa, ne-am pus și deagitile, mai jos, în loc de peceate, 
ca s[ă] să creaaz[ă] orli] la ce judecat[ă). 

Aplrilie] 3 dni, 7231 [1723]. 

Ei Radu Căciul[ă), chizaş. Fi Radu Panciova, chizaș. Și 
am şcris eŭ, Oancea Logfolf[ăli[ul] cu zis[a] lor, și mărturi- 
sescu °. 

10. 


Pontorile care poftescu și mă rog la cinstitul Sfat ca să facă 
bine să me să dè cumm arat în jos; 1728, Fev|ruarie] 1 dni; 

I. Pentru cartea de afurisanie, să fie slobod ca să s|ă| ci- 
tească dup[ă] obiceaiul nostru. 

2, Să să scrie o carte la Nedelco pentru un zapis dă 1000 
dă lei, care i-ai dat Pană fratele Mihalcii, ca să ià bani dă 
la Dumitru Ghizdaveţu, dă la București, să să protăștăluiască 
cu tărie la Nedelco, ca să aducă zapisul, iar aici, la cetaate, 
şi să-l dea la măna jupănului Mogoş Vasilie, și să-ș ià bani 


1 No ao, — Dimitrie arată în grecește că a luat și două zi? de hirtie 
ordinară. 
* No 713, 


www.dacoromanica.ro 


ŞOHEII SAU SCHIER 329 


căţi va fi dat la Mihalcea pentru acelu zapis, și sănti suptu 
peceate, Dän o veni poruncă dă la Măiriia Sa ghinărarul. 

3. Să mi să dea un adistaţion pecum Pană aŭ mărturisit 
pecum acel zapis iaste dat la Nedelco Bunbacarul, și tot la 
acest adestațion să-m mai adevereaze și 

4. pentru 2 cărți ce scrii dă la Cernavod[a] pecum mă-se 
diiat[ă] nată (sc) n'ai făcut, numai la duhovnic a zis să spue 
-a feciori pentru ti 1000, ce aŭ avut cu dobăndă, bani ai el, 
la Istratie Lipţcanul și la frate-săi, să fie aï fetei cei mai 
mici, care o aŭ căutat-o la bola ei ani 6 pol [=jumătate], iar 
frații să maibă treabă cu acești bani. 

4. Pentru memoriia mele (sic), jupăneasii popii Alexe, pre- 
cum aici acum n'are cu cine săi să cautle] dreptatea, plăjatru 
zăstrile ei, care jăluește că Mihalcea aŭ murit, şi Pană aŭ fu- 
git, şi, undeva filuminat[ă] porunca Măriii Sale, să fie și fraţii, 
ca să i să caute dreptatea ei,—rugăndu-se ca să i să dea şi 
un cinstit adistațion dă la cinstitul Sfat, precum i s'aii găsit 
și lăzile stricate, dup|ă] ce san făcut Mihalcea, Date sën, stăpăn 
la bolta lui Enache Papa Alexe, unde era lăzile ei, cu hainele 
și cu arginturi și scule dă auru. Ce or mărturisi cu sufletele 
lor că aii avut la aceale lăzi ce s'ai găsit stricate. 

5. Păntru cărți, deac'a fi cu voia cinstitului Sfat, ce să mi 
să dea, să le ducu mai curăndu, dup[ă] cum și Măriia Sa 
ghenăralul aŭ scris. 

[V*:] [Şters:] Pontorile care mă rog Măriii Sale judeţului 
și la tot cinstitul Sfatu. 

Mă rog Măriii Tale doamne Andreiaş, ca să faci bine să 
isprăvești scrisoarea lui Nedelco și adestaționurile care semnez 
înlăuntru, și pentru mine, și pentru lăzile dumneaei jupăneasii 
a jupănului Enache, pentru dăşchisul lăzilor; și pentru căte 
mă am rugat, sileaște däm isprăveaşte ca să mă ducu, că 
săntu trei luni dă căndu lipsescu dă acasă, și eii voi forte 
mulțumi, şi voi plăti Măriii Tale, și voi rămănea gata spre 
slujba dumitale. 

Al dumitale plecat și gata spre slujbă: 

Radul Drăgoi Găleșăscul!, 


1 No oui, 


www.dacoromanica.ro 


330 SUPUŞI] BRAŞOYULUI 


II. 


+ 1728, Mai 24. Fost-am noi aceștiia care mai jos să vor 
iscăli, anume la socoteala lui Ion Stoenel, din preunjă] cu 
Văsii Romcea și Vlad 'Țiganul. Așa am aflat not prin spu- 
sele lor: întăi, aŭ rămas Vlad casă dea 552 bani op", și iar 
lei 2 pentru o cheltuială, în Iaș, iar, al doilea, pentru o It 
gancă care o a dus aceșști mai sus de, aŭ rămas să jure 
Vlad că n'aii zis că le va plăti, să-ș aleagă cu Țiganca care 
o a dus, iar, pentru nește împrumutări ce aŭ dat Vlad, dal 
lech 1, banfi] 58, să aibă Vlad a-i dearea. 

Eü Radul Dumei aciasta am aflat. Ei Dumitru Ionașu, 
mart[ur]. Eŭ Ion Grid, mart[ur]. Eŭ Stanciul Șetrarul am afat!. 


12. 


Și eŭ Todoran Zelinca dat-am acestii zapis al mieii la 
cinstit[ă] măna dumisale jupănului Morcăș Vognării, precum 
să s[ă] știi că eŭ aşa m'am prinsii înnaintea dumisal[e], în- 
trun an să nu beaŭ vin, nici rachiii, nici miedă, ci, viindu-m 
betejal[ă), de la Dumnezăi, la betejal[ă) să beaii cu socoteală, 
căte pățănelii, iar, afar[ă] din betejal(ă) nici de cum, Iar, de 
m'ar afla dumnealui ca s[ă] beaii vin, rachiii, miedii, dum- 
nealui să fie volnicii cu aciastă scrisoare a mea, făr de nici-o 
judecat[ă] să mă bage în obeade, și să m|ă] bage și în tem- 
nița cea rea, şi 100 de lopăţi la cur, şi dumnealui să aibă a 
mă ţănea în temniță numai cu pit[ă] și cu apă, un anii. Pen- 
tru că eŭ așa m'am legat înnaintea dumisale și înnainte la 
oameni bun[i] care mai jos să vor iscăli anume, ca s[ă] fie 
zapisul mieii în tot locul și la fieștece judecat[ă] credincios. 
Și am pus ep degetul miei mai jos, în loc de peceate. 


1730, 17—. 


1 No 719. 


www.dacoromanica.ro 


SCHEI SAU SCHBIENIĂ 331 


Eŭ Todoran Zalinca m'am prins pre ce scrie mai sus, şi 
am voitiă. 
Eŭ Todor Nan (?), mar(tur]. 
Și am scris ei, Radu Log[făt], cu voia lui, 
şi sänt și mar(tor. 
|V*:] Des Todoran Sellincka Schein, 1730, die 27 Juli, hab 
im die 2 Gulden gelihen, welche seiner Mutter gezahlt hate !. 


13. 

t Dumital[e] jupun Moarcăș, săn[ăjtate și tot binele poftescii 
de la milostivul Dumnezei ca sët dăruiască, înpreun(ă] cu 
toat|ă] cinstită casa dumitalje]. De vei osteni dumneata a 
întreba și de noi, cu mila lui Dumnezeii ne aflămi săn[ă|- 
toş. Altă, nu avuseiii a lungia scrie dumitale], fär căt mă rog 
dumital[e] pentru banii de la Ion Grid, să-m(i] isprăveşti, cum 
va face, să-mi dea banii, să nu mai umble cu alte vorbe; că 
eŭ, căt va veni aici în GL nu-l von aștepta nici-o zi, 
ci-l voiii apuca cu mare] strănsoar|e|, deaca nu faci dum- 
neata de aciia, să scoţ[ă] banii, — că ajungă de căndu mă 
poartă tot cu vorbe! Ci de aciasta mă rog dumitalje], să-m 
trimiț răspunsul căt de curăndi, că dumneata mă minţ că 
no Dot să-m scot banii, și îm scrie nepotul Stae că, ce aŭ 
fostii, țe-aŭ plătit tot, și înc[ă] îm scrie că am rămas dom- 
nelor de la împărțeală fi. 85, și zice că vor să-m vănză 
sculile de aciia, să dea banii; și aceșt[i] ban[i] ai miei stai 
jos! Ci de aciasta, cum zicu, să-m trimiț răspunsul, şi așa 
să-i spoi lui Ion, să nu-i pae glumă, căndii va veni în ţarjâ]; 
iat[ă] şi dumneata să faci bine, să spui dumnelor, să nu-m[i] 
vănză sculile, păn voiu scoate banii de la Ion. Aciasta am 
scris. Și fii dumneata săn[ă]tos wr Xe [= de la Hristos], amin. 
Sep[temvrie] 7, P 7240 [1731]. 

A dumtallel de binje] voitoare: eŭ, Anușca. 

[V*:] Întru cinstită măna dumnealui jupănului Moarcăș de 
la Brașov, cu multă sănlăltate să se dea. 

[Pecete galbenă, ruptă ?.] 

1 N° 723, 

2 No 724. 


www.dacoromanica.ro 


332 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


I4. 


De D[umne]zăŭù înnălțatului şi prea-cinstitului, depreună a 
tot Sfatului, m[iļ]l[o]stivilor miei cinstiți domni, cu mare ple- 
căciune și cu multă cinste mă închin Măriilor Voastre. 

De vreame ce, cu ml[ijla lui D[umnejzei și a prea-cinstitului 
Sfat, am fost miluiți și rănduiți la aciastă slujbă a protopopiei 
după petreacerea din lume a părinţilor noștrii, și acum foarte 
mă rog Măriilor Voastre ca să nu fiii uitat de cătră bună- 
tate și bun ajutoriul cinstitului Sfat, ca, după înțelepciunea 
și buna chivernisire a Măriilor Voastre, să să isprăvască și 
acest lucru al protopopiei. 

Că iată ce răspand oam[enlii noștrii, căţva protivnici, de zic 
așa : că, de ar avea cinstitul Sfat v'o puteare, ar pune în 
Scaun pre cel ce l-aii rănduit a fi protopop; iară să cunoaște 
cum că nu poate cinstitu Sfat: de aceaia nu Dunet în Scaun 
pre carii Măria Voastră l-aţi ales. 

Și așa zic că ei ai puteare a pune pre al lor protopop, 
pe popa Radu, și multe cuvinte protivnice îm zic mie, nu 
de față, ce pe de laturi,— nu numai popa Radu și popa Petcu, 
Mogoș, Duma, Radu Pricop, Costandin Dan, Petcu Inașu, goci- 
manul, Enachi Calabrezii, Dumitru Hărsii, ce și muerile lor, 
încă și Toma, cumnatu popei Rad[ul. 

Aceastea îm zic, că sănt protopop săsescu, și eii am văndut 
cinstitului Sfat biseareca lor și pe Romănii (szc) din Șcheai, 
și, toate căte nu pot ei isprăvi, eii le stric. 

Pănă și la Ţar[a]-Rumăntească Giel, la Diojmni și la VIă- 
dici şi la boiari, astă vară map părăt acei mai sus As, căt 
era să-m pierz puțină milă ce am de acolo; dară, astă toamnă, 
mergănd eŭ înnaintea acelor mari la Bucureșt[i], și cunoscănd 
adevărul și putearea stăpăniei Măriilor Voastre, minciunile 
lor s'aii astupat, și toată cinstea și mila ce am avut, o am 
dobăndit iarăș, 

Așijderea iarăș, avănd mare nădeajde de sumeție cu Climent 
Ribniceanul, şi lui ap scris acea pără, ce e zisă mai sus, și 
el încă are gănd răii asupra mea, după ce să va face episcop 
și va apuca să ne stăpînească, și în tot chipul și acum să 


www.dacoromanica.ro 


SCHEI SAU ŞCHEIENII 333 


silescă, neputănd cu Măria Voastră să-m(i] facă mie afuri- 
sanie și răutate. 

Nici popă, nici dascal, nici ai bisearicii, nici cei de afară 
nu-m dai nici-o ascultare, și în slujbele biserecești ale pro- 
topopiei tot pop[a] Radu face și să amestecă ; încă cu mare 
sumeție, și el învață pe ot, nici cum de mine să nu asculte 
nimini. 

Să adună ei, acei mai sus ziși, sănguri, și să închid în 
sf[ă]nta bisearecă, şi să sfătuesciă ei acolo, sănguri. 

Ce facet Măria Voastră? Bine să scrie cinstitul Sfat la 
Sibiř, la cei maï mari d[o]mni, unde va socoti cinstitul Sfat, 
încă și la Măria Sa Diolomnu grofu Nogagheșu de Ghebernie, 
marele-judeţ d[ojmnului Samuil Herbetă, ca să să isprăvască 
acest lucru al protopopiei, la un feali, ca să nu să laude 
protivnicii în sumeţia lor. 

De aceastea avui a mă jălui cinstitului Sfat, și mila lui 
D|umnejzei fie cu Măria Voastră, cu tot cinstitul Sfat, spre 
ajutori și întărire, și spre surparea a tot protivnicul, văzut 
şi nevăzut. 

Smeritul și plecatul a tot cinstitul Sfat: 

Luna Mart 10 dni, anul 1737. 

Popa Theodor de la Șcheai. 

+ Veţi a ști Măria Voastră că, după ce să va hirotonisi 
episcop Climent Răimniceanu, apoi îș va lua slobozenie și voe 
cu scrisoare de la Măria Sa cinstitul director comendiri-ghe- 
neralu, ca să ne fie și noao Vlădică, după pofta Șcheailor, 
şi să silesci cu toţi ca să să facă și pe aici obiceaiuri preo- 
ţilor, cum sănt la Munteani, şi ne vor strica foarte răă. Ci 
să apucați Măria Voastră, mai nainte să isprăviţi cu d[ojmuu 
directoru, fiind țara aciasta a Măriilor Voastre, mai mult să 
nu-i dea episcopului voe și slobozenie; numai aceaste trei 
să aibă slobozie (sic): 

1) Să ià un taler poclonul vlădicescii, de popă. 

2) Cănd va lipsi v'un popă, să-l hirotonească Sf|ijnția Sa. 

3) Şi să-l pomenească bisearecile după leagea noastră. 

Cum ap fost obiceaiul din bătrăni ia tot Wlădicii. 

+ Măcar că auz că vin unii, de să fac a să pleca Măriilor 


www.dacoromanica.ro 


334 BUPUŞII BRAŞOVULUI 


Voastre, dară să nu-i priimiţi cu tot dinnadinsu, că cu mare 
fățărie vin, şi acel gănd aŭ, cum, prin zăbava uitării lucrănd 
ei, să vă pomeni Măriile Voastre biruiți, — că nu încetează, 
şi cei de aici, și cei de acolo, a nu lucra. 

Acum san apucat de lucrează cu Mitropolitul Sărbilor, 
prin Cămara cea noao a Beligradului și a Timișvarului, ce 
să zice: jliriko napcione (cu litere, așa !). 

[V*:] Prea-înnălţatului, prea-cinstitului Sfatii, cu multă ple- 
căciune și cu mare cinste să să închine!, 


15. 


Luminate și înnălțate prințipe a Țării-Rumăneșt|i], D[oajmne, 
D[oajmne, al nostru de bine făcători. 

Omenia și îngăduința acelor vreadnici mai de aduce în- 
drăznire şi leanevie celo[r] datornici. După care, necum să-ș 
plătească datoria cea d'intăi, ci iară alte capete de iznoavă 
încarcă. Așijderea facem și noi, care avem să mulțemim și 
şi să ne plătim de multe faceri de bine care am avut întru 
anii trecuţ, și de la luminata faţa Mării Tal[e], şi de la răpo- 
sapt D(o]mnii aï țării D[o]mni Tal[e]. Nemulţemind și ne- 
plătind, pentru neputința noastră, ne plecăm de iznoavă și 
încărcăm datorie cu datorie, foarte bine văzănd că mărirea 
și grația Mării Tale pe a celor răposaţi cu mult va să în- 
treacă nevrednicia noastră, ca acelor datornici ai Mării Tale, 
şi ne foarte rugăm să nu te înduri de cetatea noastră şi de 
vecinătatea, Bine ne aducem aminte ce ne-ai răspunsii de 
curănd; iară ne iaste în ştință marea vrednicie cu cere 
Măria Ta ești un D[o]mnii (vreadnic) (sic) cinstit, nici ne 
rugăm de alt[ă], fără să ne laş Măria Ta, din vinurile] țării, 
pe bani gata, atăta făr căt vor putea fi și oaminilor celor 
supuș ai Mării Tale. Că nici nă stă, de spre partea noastră, 
de aciasta nimic înpotrivă, și ne ajunge atăta facere de bine, 
măcarii numai de sar mai lărgi de spre Măriia Ta opreala 
cea foarte strămtă. Aciastă plecăciune a noastră și rugă- 


1 No 726. 


www.dacoromanica.ro 


ȘCHEU SAY BCHRIEN 335 


minte va da înnainte Mării Tale, după zisa noastră, din cu: 
vinte, preotu Todor, pe care ne rugăm cu plecăciune să-l as- 
culți după grația Mării Tale, și să nu-l laş Dr de ispravă, 
den luminata fața. Ne foarte rugăm, Aclasta acum. Lăsăm 
pe mfijla lu D[ulm[neJzăi să păzească D|[oJmniia Mării Tale. 

A dooa, în ştiinţa facem luminatei feațe Mării Tal[e] pentru 
ceale ce san primejduit acel smerit preot, anumlel popa Todor, 
de aici, de spre preoții și norodu sën, de s'au lipsit de un 
an de bhisearica lui și de venitu lui, și nu putem priceape pe 
alt mai pe largii a știință pre Măriia Ta, făr pentru pizma, 
că el, ticălosul, destul îl știm, că cu dreptate le-aii slujit și 
legii în multe rînduri le-aii ajutorit, și nici-un lucru prost de 
dănsu nu putem afla. Din tinereaţele lui pănă la bătrăneaţe, 
de cănd slujeaşte, sănt mai bine de 30 de ani; și noi ce le 
poruncim, pentru pacea, nu vor să ne asculte. Ci păcat iaste, 
Măria Ta, a lipsi de aici un om harnic caacesta; numai ne 
rugăm foarte Mării Tal(e] să nu te îndurți] de el, ci s[ă] le 
porunceșt(i] acestora, ca să fie preotu odihnit și în pace la 
biseareca lui, fiind Măriia Ta şi titor aceștii sf|i]nte biseareci, 
că iaste zidită de la înnălțatu Scaunu D[o]mniei Mării Tal[e]. 
Făcănd Măriia Ta și acest bine, pentru rugăciunea noastră, 
vom mulțămi Mării Tale, că și ei acolo să rănescii, în ţara 
Mării Tal[e), și, aŭ cu voe, aŭ Dr voe, le cată să asculte. 
Iar și pricina cestui lucru al Șcheilor, bine îl știe și d[ujm- 
nealui Dudescu Vel Loglofăt], și mai bine va înștiința pe 
Măria Tab. 

[Concept. Pe altă foaie, întăiul concept, cu litere latine 
şi ortografia ungurească ?.] 


16. 


Cumnate Opro. Să ostenești să te duci cu aciastă ţudu- 
DG la feciorii Volfoae în Tărgul Grăului, să le spui că mu- 


1 Teodor a fost făcut preot la 1721 (Stinghe, fg, fesezricei, p. 56). Dar aici 
e vorba de «gilcevile ce s'aŭ făcut de popa Todor» (44;4., p. 110 şi urm.). 
Scrisoarea trebuie pusă apo! în legătură cu documentul precedent. 

1 N° 578, 


www.dacoromanica.ro 


336 SUPUŞII BRABOVULUY 


mă-sa aŭ murit la Iunie 15 zile, şi ep am fostii atunci, am 
fostă la Pătruburg (szc/), şi aŭ murit în casa prinţipului Cos- 
tandin Antohie, şi la moarte ei aŭ chiemat pe un popă să- 
sescu, și aŭ venit şi un notareș înpărătescu, și aŭ scris totce 
san aflat: bani, scule și altele, și Dap pecetluit cu pecetea 
înpărătească, dăndu-le în samă Mării Sale, și scriind, cănd va 
veni vre un fecior, să le deah. Ci să le zică să vie maï în 
grab[ă], că așa aŭ lăsat și mumă-sa, ca să le ià feciorii și 
fete, că mulți s'au ispitit să le iă de la prinţipul, dară nici 
cum Dan vrut să le dia. Căci Măriia Sa știe familiia dum- 
nealor. Ci pot face să mulțămiască, că, de ar fi murit airea, 
nu S'ar fi ales nimic. 
lul[ie] 5, 1743. Prot|olprez|viter| Efstatie Vasilievici, 
manu propria !. 


17. 


+ Dat-am carte noastră dă judecată lui Petco Eneșoiu 
ot Brașov, avănd întrebăciune de faţ|ă] înnainte noastră cu 
fie-săii Petco, care Petco fie-săii a fost dat jalbă la Măriia 
Sa Vod[ă] pentru zestrile mume-sii, zicănd că, însurăndu-s[e) 
tată-săă a doaora, i-ar fi prăpădit zestrile mumă-sii, și Mä- 
ria Sa Vod[ă], după jalba luí, aŭ rănduit pă Tudor Slăvescu], 
copilul din cas|ă], şi cu luminat[ă| cart[e] Mării Sal[e], și 
i-ai adus pă amăndoi de față înnainte noastră, și așa San 
învoit eï între dănșii, şi aŭ dat Petuco (sic) Enișoiul fie-săii vie 
p[o]glon] p oll [=jumătate], ceaaii în dealul Cernăteștilor, și i-aii 
dat și o păreche de pistoale cu tocuri, și aŭ dat şi zeciuial/a] și 
trepădul copilului den casă. Drept aciia, am dat aciasta 
cartea de judecat[ă] lui Petuco Braş|olvean[ul], ca de acum 
înnainte să aibă pace de cătră fie-său, Petco. Aciasta scriem. 

Ap[rilie] 21 dni, 1753. 

A. biv Vel Sărd|ar]. 


+ Dup[ă] cum am văzut și scrisoare fie-săii de așăzămăntu. 


1 No 727. 
3 NO 730, 


www.dacoromanica.ro 


SCHEI SAU ŞCHEIENII 337 


18, 


f Scrisoar[e| car[e] mi-ai trimis, o am priimit, și toate am 
înţeles pentru fratel[e) nostru, că aŭ avut necazii multii, și 
l-au oprit pentru ca s[ă] ou meargă la Țarigrad, și dum- 
niata te-ai făcut chezaş pentru el, și ai dat și zapis. Noi 
foarte Tt mulțămim de dragostia și de fac(ejria de bine carle) 
o faci, şi ai scris că îţ este mar[e| frică ca să] nu superfi] 
capucheael(ejle. Dar noi cu capuchiaaelțejle nu avem nimica, 
nici la lucrurile domnești nu n[e] amestecăm, ci el merge 
după cum ţi-am scris; că avem acolo bani de pe un brăii, 
care ştii, lei 1000, și aparte avem, de pe zăblae, car[e] am 
trimis, lei 4.000, și, mai avănd încă din marfa car[e] am dat-oo 
la Slivin, la un Armian, anum[e] Hasăn Hămi, lei 3.000, şi de 
pe altă marfă încă vr'o 2.000 de lei; carți] fac cu tot lei 
10.000, și să o iaii de acolo, şi de acolo, daca va găsi nescaiva 
coade de samur bun, la chir Ciuboi, să ià vr'o 5.000, și apoi, 
căț îi va rămănia, să-i dia la omul dumital el, acolo. Și, daca-i 
va loa, ni-i vei da dumniata aciia, dar, daca nu va găsi co aciastă 
marfă, nu va loa, ci, căţ banfi] va avia, aşa am dat noï 
ordin ca să-l dia pă ot acolo, la omul dumlitale]. Şi, ar[e] so- 
cotială cu Hagi-Costanda, de 7 ant, apoi, orl să Gell toc- 
mială cu megustorli] carlejle duc marfă la Slivin și la Ta, 
rlijgrad, ca la cătă sumă le va tribui, că eŭ de aici o gă- 
tescu. Asta este toată triaaba lui acolo, apoi, daca ar fi 
pentru pricin[ăj de capuchiael[e), aŭ lol triimite ei în ve- 
deria tuturorii omen[illor? Căzi şi noi încă măncăm săr .. „, 
l-oi triimite cu altă socotială, dă ne-ar (nu) putea căuta de 
negoţtbriia noastră, dar să umblăm în alte ellial? Și zic că 
eşti la mar[e] ipopsia, ce . . . vorbi nimica; dar acumii noi 
ami intrat la mai mare ipopsie, la car[e] nici că ştim ce 
fac|e]mii. Căci ne scrie că, încă după plecaria fratelui nostrul, 
aŭ venit mulți omin(i) de aŭ pohtit chezășie de l[a] dum- 
niata pentru el. La car[e] multu ne mirămii noi, că noi nu 
știmii acolo, ca s[ă] fie el dator cuiva nici-un ban măcar; 
că cătă sum[ă] de marfă am loat, toată am plătitu-o cu 
ban(i] gata. Noi. știm că numai dum[ijtalțe] îț sintem datori. 


75703. Vol. X. 22 


www.dacoromanica.ro 


338 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


Și aşa mă rog să-i Ge Dumnezeii pă nenumiţii]. Să-m[i] scrii, 
cin[e] Lan opriti, și cin[e] aŭ mai pohtit chizășie pentru el. 
Că noi sintem forte supăraț,— că el poate aŭ loatu de la ci- 
n[e]vaș nescaiva ban[i] cu dobăndă sai înprumut, și roi 
nu știm, și el poate că i-aii măncat, saii i-aii prăpădit, saŭ aŭ 
dat cuiva, și san măncat, şi noi n'avem la ştiria noostră ni- 
mica. Căci că, încă ei fiindu acolo ast[ă] prim[ă]vară, nu mi- 
aŭ zis nimia[i] pentru el că este cuivaș dator; ci iată că 
triimetem un omii dinnadinsu cu scrisor[e] asta; să-mi faci bine 
să-m scrii pă largu toată pricina, că săntem forte supăraț 
tare. Că noi acum toată taina noastră o dăm cătră dum- 
niata: nu nle| păzim de nimica ca s[ă] nu-ţli] spunțejmi. 
Apoi, fiindiică aŭ plecat cu chir Enia al dum[ijtal[e], îț va 
scrie chir Enia, ce triaabă am acolo, daca nu n[e| vei crede 
pă noi. 


19. 


1759. Sept. 15... şi tocmire de datorii... 

1762, AsxeuGpiov 18. 

f Mergănd la Car, să mergă la gazdă la Estărgar lanoș, 
lăngă casă Nemţilor, în măn[a] dereaptă. 

[Socoteală în don. 

La Tiţa Pănoe... Baciu Coifănar... La Ion Giuvelcă... 

1760, Ghen[arie| 26. 

Cu ajutorțiul] lui D[ujm|nejzeii mă am socotit cu taica, și 
din tot[ă] socotiala aŭ rămas să mai jaŭ eu de la dumnialui 
lei noi 1000, adecăte lei o mie tocma. 

Și am loat ep de la dum(neajlui vin but o şi butoe 2; 
căț bani vor prinde la măsur[ăjtor[e] lor, să aibă a-i scădia 
din suma de sus; apoi, căt va fi preţul] vin[ullui, pă cum 
l-oi vinde, tot așa să s|ă] socotiască, tot, nici mai sus, nici 
mai jos ; 1760, Ghen[arie] 26. 

„„„Ne am mai dat la Țarlijgradu lei 26. Am mai dat 
maicăi, căndii am plecat la Slivin, tl. 200. La chir Dimitrul 


1 Registrul de negustor din 1759. V. nl următor. 


www.dacoromanica.ro 


SCHEIL SAU ŞOHEIENII 339 


Vlad, pă ploșce... La ciubuc, la hărtie... Zăblăi, coț... 
Pioșce de 3 coffe]... La ploșca înșelător.,.. 

1760, Ghen. 16. Cu ajutor[iul] lui Dumnezei avem cu chir 
Enia în tovărășie bumbac, saci 15%... 


20. 


Prea-cinstiţilor celor de bune și fericite neamuri și aï noștri 
mai mari poruncitori, Măriia Voastră cinstiț domni ai cinsti- 
tului Maestratii, cu lacrămi și cu multă plecăciune Măriia Voas. 
tră ne închinăm. 

Noi, ep Dumitrul Hărsii, dinpreună cu feciorul mie, anume 
Dumitru, cădem la mila şi dereptatea Măriia Voastră, ca să 
vă aducet aminte și de noi, de vreme ce am ajunsii la atăta 
năcaz și pedeapsă, și, cui săntem datori noi, ne dăm platnici 
cu toată bunătatea noastră ce avem, ca să plătim la toți, 
cine săntem datori. Dară și dumnealor datornici, la cine 
săntem noi datori, să-și aducă aminte și de Dumnezăi în 
ce fel să vinde bunătatea noastră, și pe noi ne ţine la 
închisoare, și pă semne ne poftește toată paguba noastră, 
cătă să face de toate părțile. 

1. Marfa din boltă să va mucezi și să va strica ; pagubă va fi. 

2. Venitul moșilor acum este și să prăpădește de streini. 

3. Fămeile noastre umblă pe ușile altora, fiind lipsite de 
toate părțile, pecum săntem și noi aici la închisoare. 

Pentru aciasta ne rugăm Măriilor Voastre, să vă milosti- 
viț pre noi, că și noi săntem de aici, și totii vom să rămă- 
nem iar totii suptii ascultarea Măriilor Voastre ca și pănă 
acum, după cum am fostii supuși la toate poruncile. 

De vreme ce san luoti în samă toată bunătatea noastră 
ce am avutii, atătii cătii am rămas numai cu trupurile și cu 
sufletele, păcatii ar hi să ne mai păgubim peste toate și de 
la marfă și de la moș și de la toate; ci ne rugăm să ne 
lăsaţ afară, și poftim un cinstită comision, și să ne socotim, 
și să ne plătim cu toate ce avem, de datornici, dar să nu 
perim de toată lipsa, noi aici în chisoare și fămeile și copii 


1 Ihidem. 


www.dacoromanica.ro 


340 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


noștri afară, pe ușile altora. Aciasta, și mila lui Dum- 
nezeii să se milostivească cu găndul cel bun spre noi. 
Și rămănem mai mici ubligaț ai Măriilor Voastre: 
Dumitru Der, dinpreună cu feciorul, Dumitru. 
Av|gus]tă 14 dni, 17611. 


21. 


1764. Ghen[ajrie. Anum[e] dam cheltuit ep de la min[e| 
pentro Chivuţia]. 

... I cheptar, f. 6. 1 tivilichie verde, f. 10.1 deto pes- 
triț[ă], f. 12. 1 deto belicos|ă], f. 20. 2 rochi cutnie, f. 33, 
86. 1 şurți bun, f, 22. 3 deto carton, f. 5, 32. I roche șa- 
malagia, f. 13, 23. 10 coț belacos[ă]... 10 coţ atlazii... 
2 părechi cizime roș... 3 părechi conduri, f. 3. 1 colan 
bun, f. 2, 18. 1 mintie, f. — Cheltuiala la rochi, f. — 

1760, Av[gust] 20, datoriia gostinarțijlor din aa[ul] trecut... 
Blan[ă] de pisic[ă]... La mătăș... La 10 povărți] de bum- 
bac... Arnici sac 1, cu lei 73... 

1761, Mai 7. 

Am trimis lui Tudor marfă de l[a] Giurgiul, anume: 

Cos[e] lungi 194, căte 33 lei 

Cos[e] scurte 100 > » » 

Pănză eot 52, căte 8 > 


Coţ IOI, căte 7 > 
Cot 282, căte 9 > 
Cot 342, căte 10 > 
Cot 200, căte 7 > 
Mătasă 2, cu lei 22 > 


Castar (sic = astar) 1 pes. (szc) 453. 


22. 


Eŭ cel mai jos cu numele iscălit daŭ scrisoare mea de 
bună încredințare la măna Mării Sale domn sicritar Marcus 
Tartlăr, precum ca să să știe că am luat în sam[ă] pe fe- 


1 N° 745. 
2 Ms. IV, U. 3. 


www.dacoromanica.ro 


SCHEI SAU SCHEIER 341 


ciorul mieii Gheorghe, carele l-am trimis cu neguțătorie la 
Moldova, la Iaș, și, fiind vr'o poruncă, or pentru dajde, or 
pentru altele să am a răspunde pentru feciorul mieii, Ghior- 
ghe. Şi, pentru credință, m'am iscălit mat jos, ca să să 
creazăi, 
Brașov, 1788, Oc[tomvrie] 21. 
Ioan Vladu, 


23. 


No. 1. Catastivu de datori ce mi să află la Ardali, la 
fiteșce niguțător, anume de anume, sup număre lui. 

1801. Am dat lá kir Georgize Marinovits, am dat la Klus 
ánúme marfa. 

181/3 ólá arnitsi ross, 67, Io târt, 6 tz6luri. 

1802, Matov 19. Am primit din summa, din suma din de- 
rept, de la kir Scaadrutz, ku kalu din preuna, deplin, f. 


443, 40 dÄ. 
Ștucor[i] pănză..., 1 tonă pește $.... 


24. 


Mă închin cu sănătate dumitale, chir Șendruț, și la tot 
cuprinsu dumitale, vă poftescu fericită sănătate; 819, 13 Oc- 
tomvlrie]. 

De alta n'am, fără mă rog să faci bine, să dai la omu 
meii acesta, acei 14 +, ce am rămas de la Tanciu Aghel 
Abotă ..., că am forte lipsă mar[e] acuma, şi, de astă dată, 
orce mi-l porunci, bucuros voi sluji. Așa mă rog. 

Cu aclasta rămăn al dumitale de bine voitor și bun prietin, 


ca unui frate: 


Nicolae Badiii 4. 


1 No 750, 

2 De la «1801», cu litere latine în original. 
2 Ms. IV, U. 68. 

4 Ibidem. 


www.dacoromanica.ro 


342 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


II. Sătenii Ţinutului. 


Ar trebui multe cercetări în Archivele, încă neîndestulător 
orînduite și catalogate, ale Brașovului pentru ca să se poată 
înfățișa o icoană ceva mai bogată şi felurită a vieții ce du 
ceaii sătenii din <olat>. Așa cum se află însă materialul 
pănă astăzi, se poate spune numai puţinul ce urmează: 

În cele maï vechi timpuri, Unguri abia dacă se vor fi 
găsit în aceste sate, și Secuii nu vor fi ajuns încă pănă la 
ele. Numărul străinilor a crescut însă foarte răpede în vea- 
cul al XIX-lea, și astfel la 1839 eran în cele Șepte Sate 
10.218 Romini și 9.006 Unguri, iar în 1864, pe lingă Bră- 
neni, 15.191 de ai noştri față de 13.190 de Unguri. Toate 
încercările făcute în cele mai vechi timpuri de a scăpa 
de Romiînii din aceste sate, se dovediseră zădarnice!. Ba 
încă în unele localități cu poporație săsească, precum era 
odată Rîşnovul, înmulțirea Romînilor puse pe gînduri, și se 
luară măsuri foarte aspre și nedrepte pentru a împiedeca 
trecerea pe încetul a pămîntului în mînile acestui neam des- 
prețuit, care înnainta cu obișnuita lui stăruință tăcută 2. 
Dar în cele Șepte Sate nu era nevoie de o astfel de înnain- 
tare cuceritoare, căci ele rămaseră pănă acum vre-o sută de 
ani ceia ce fuseseră de la început şi cum le numiseră tot- 
deauna stăpînii veniți mai tărziii, B/eschdărfer, «sate romă- 
nești», saii, cum se zicea în epoca de limbă oficială latină 
a evului mediu: pz//ae olachales. 

Cirmuirea asupra celor Șepte Sate o are un şan, trimes 
din Brașov. Altui șpan îi sînt supuse alte două sate, așe- 
zate unul lingă altul, la o parte: Apața și Crizbavul. Bra- 
nul atîrna de comandantul cetății. Aceștia sînt dregătorii 
domnilor. Afară de dinșii, vameșii aŭ drepturi în ceia ce 
privește alegerea, supravegherea, pedepsirea plăiașilor, ce se 
aleg, în număr de vre-o 60 de oameni, pentru a îndeplini în 
această parte slujbele la care sînt ţinuţi, după aceiași veche 
datină romănească, plăiașii de dincolo, ai erii-Romănești. 


1 Die Rechtslage des ehemaligen Toraburger Dominiums, pp. 32-3. 
3 Sate pi preofi, p. 104 şi urm. Cf, Herrmann, Das alte und neue Kron- 


www.dacoromanica.ro 


SĂTENII ȚINUTULUI 343 


In sfîrșit Scaunul judecătoresc al Szadtkannulu? din Brașov; 
al judelui chiar, <marele-județ», sînt deschise acelora dintre 
Rominii supuși pe cari nu-i mulțămește hotărîrea șpanului. 
Pentru Zîrnești și Tohani, altă «insulă», trebuie să se ad- 
mită împrejurări întocmai ca acestea 1. 

Afară de această cîrmuire adusă prin hotăririle regale, 
care, în deosebite timpuri, ai dat acest pămînt și aceștă 
qameni în puterea Sașilor, trăiesc încă vechile noastre obi- 
ceiuri, aceleași în tot cuprinsul Rominimii, Fiecare sat îșt 
are un număr de «dregători» saii ejuraţi» romîni — odată 
numărăm cinci — și sfatul «bătrînilor>. Ei aŭ dreptul a face 
unele judecăţi, și de la dinsit pornesc toate adeveririle și 
mărturirile. Cel mai mare din dregători e birăul, numit și 
aici, ca și în Ținutul bistrițean și în unele locuri din Ungu- 
rime, cu acest cuvint unguresc, ce ţinea locul celui vechiii 
de jude, păstrate în Siliștea Sihiiului, de pildă. Poate și aici 
birăul, judele se alegea în biserică, după o anumită rînduială. 
El e întărit de «domnii» din Brașov, <Măriile Lor» (acest 
atribut se întrebuințează mai des și mai jos de Rominii de 
dincolo, cari se ieau în această privinţă după Unguri). Bi- 
răul are și dreptul de a hotărî cercetări, care aŭ în vedere 
alcătuirea mărturiei ?. 

Cîte un preot, doi, neuniţi, stai în fiecare sat. Afară de 
cunoașterea unui număr de rugăciuni și regule, afară de 
oarecare știință á cetitului și scrisului, ei nu se deosebesc 
prin nimic de ţerănimea, a căreia păstorire sufletească o 
aii. În fruntea lor stă protopopul brașovean, de care mai 
ascultă însă și alte parochii: Ținţarii, Bodul, Feldioara (în 
schimb însă, unele sate brașovenești se pare că nu-ï sînt su- 
puse). Dascăl este saii nu-i. Pe alocurea, oamenii aii la în- 
dămină și cîte un logofăt, meșter de condeiii, care face 
scrisorile, pe care s'ar întîmpla că părintele să nu le poată 


stadi, I, p. 128 (an. 1709): Saşif aŭ voie a întoarce preţurile pămînturile 
cumpărate de Schei saii de săteni romiînt pe teritoriul lor, 

1 Broșura germană citată; Herrmann, I, p, 64 (an. 1709) 

2 Rechtslage şi actele ce urmează. 


www.dacoromanica.ro 


344 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


duce la capăt bun. El strînge venjturile sale, ține pămîntul 
bisericii şi trimete Vlădicăi,— care este une ori cel din Rîm- 
nic, alte ori Mitropolitul muntean saii cine știe ce Sirb, pănă, 
la urmă, după potolirea furtunilor Unirii, rămîne episcopul 
neunit din Rășinari şi Sibiiii, — «banii vlădicești»,. 

Sătenii romini ai «Ținutului» privesc pe Brașoveni ca pe 
«domnii lor de pămînt» și pe represintanții regelui, Deci ei 
li datoresc multe de toate, Anume: dijma sămănăturilor, a 
albinelor, o dajde pentru oi, alta pentru viței, o a treia pen- 
tru cășării. Pentru judecăţi se răspunde Zirșagul. Se duc 
la Brașov cară cu lemne. Judele care stăpineşte și judele ce 
a fost, aŭ dreptul la anumite slujbe. Moara, cîrciuma, mun- 
tele, păşunea sînt adesea ale Sașilor, cari le arendează. În 
sfîrşit, se adaoge un număr de zile de muncă, statornicite 
de la o vreme la două pe săptămînă, fie cu mîinile, fie 
cu On boi are fieștecare !, 

Aceasta e starea locyitorilor vechi şi statornici, Cei cari 
se așează abia în «Ținut», au altfel de sarcini, plătind birul 
nunții, cînd se însoară în vre un sat al Brașovului, birul 
«vaganţilor>, cînd vin ca fugari în ele. Locuitorii aşezaţi în 
colibe risipite, şi nu în sate, de jur împrejurul cetăţii Bra- 
nului, pe munte, și numiţi pentru aceasta co/zibași, au anu- 
mite taxe și datoria de a tăia și duce lemne stăpinilor. 
Colibași aceștia sînt mulți: prin 1860, vreo 2-3.000, astăzi 
ei se ridică la peste 8.000 de locuitori, Dar, fiind mai săraci 
de cit ceilalți, ei hrăniau mai puțin decit dinșii Vistieria 
Braşovului, Odată, între 1711 şi 1732, se făcuse deci planul 
de a-i stringe într'un singur sat, sai de a-i da afară, 


Mai ales în veacul al XVIII-lea, sătenii aceştia nu sînt 
uşor de stăpinit. Răscoalele religioase din vremea Unirii, 
conştiinţa, pătrunsă pănă la dinșii, că Împărăţia e cu priință 
faţă de oamenii săraci și apăsați și dușmănoasă puternicilor 
cari storc şi împilează, îndemnurile ce li vin chiar de la 
agenţi ai Curţii, cari merg mai departe decit instrucţiile lor, 
bucuria cu care Guvernul primește pe cine vrea să fie ostaș, 


1 Ibid, p. 40 şi urm, 


www.dacoromanica.ro 


SĂTENII ȚINUTULUI 345 


cătană sati grănicer, — toate acestea Dn pe oameni într'o 
necontenită fierbere. Ei nu se mai tem şi îndrăznesc orice 
împotriva unei dominaţii, care vădit se apropie de sfirşitul ei. 

Astfel pe la 1750 Vlădenii, Zîrneștii, Tohanii, Satu-noi 
se privesc ca sate libere şi nu vreaŭ să plătească bani, nici 
să dea dijmă. Sfatul îi sileşte a se ținea de obiceiii. Aceasta 
aduce o răscoală în toată forma. Trebuie să se trimeată îm- 
potriva lor o ceată de slujitori ai cetății pentru «a pedepsi 
pe răsculați cu 25-30 de bețe și a aduce pe căpetenii legate 
în oraș». Și istoricul sas de pe acele timpuri urmează astfel: 
«Aceasta se îndeplini întocmai. Doi dintre cei mai de frunte 
turburători fură minap la temniţă, osîndiți a primi 25 de 
bețe şi a lucra o lună de zile în contumaţia sanitară de la 
Timiş. În acest chip, și Vlădeni şi celelalte sate care făceau 
greutăți, își veniră în minți» 1. 

n aceste împrejurări de vălmășaguri, în care se trag clo- 
potele şi se aleargă cu furcile pentru a scoate pe arestați, 
se deosebește mai ales ca ațițător un anume Pavel Molnar, 
Pe lingă zgomot, lovituri, opriri a dăjdii şi dijmei, (eran 
noştri trimet jalbe la Viena tuturor îndurărilor, cerînd a li 
se da munți și păşuni și a li se ierta taxele, —cum ar fi 
fost mai bine. Trimeşii lor merg cu această nădejde la Si- 
biiii, la Viena chiar. Nici-o asprime nu-i face să-și piardă 
încrederea în bunătatea împărătească, şi doar D se aruncă 
în față petecile jalbei rupte şi li se fâgăduiește regala milos- 
tivire a 100 de bete de fiecare! A 

Cînd agentul Ștefan Enyedi vine în 1774 cu veşti de că- 
tănie, satele se mișcă iarăși, scuturîndu-și lanțurile. Vreau 
să fie ostași al Împăratului, numai să scape de domni! O 
sută șeizeci de săteni din Apața cer într'un singur avînt 
ranița şi pușca. 

La 1780, în sfirşit, vechea lor dorință de a se hotărî măcar 
sarcinile, e îndeplinită. Yrâarzul cel noŭ apare, dar Rominii, 
îndirjiți şi deprinși acum cu lupta, nu se mulțămesc cu ce 
scrie în el, şi încă mai puţin cu felul cum se aplică aceste 


1 Herrmann, Î, pp. 204-5, 207. 


www.dacoromanica.ro 


346 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


scrise de acei cari aveai tot interesul să nu le ţie în samă. 
Șarlatani se mai amestecă, făgăduind să facă jălbi cu izbîndă 
sigură, şi cerînd pentru o binefacere ca aceasta numai suma 
mică de 1000 de florini. Se reclamă, în 1781, de toate satele 
la un loc, dreptate, voie de a-și vinde singure rachiul şi tot 
lucruri de acestea. Apaţa-şi alege un jude şi doisprezece 
jurați pentru a o cîrmui neatîrnat; cei din Crizbav încep cu 
împărțirea pămînturilor, cunoscutul vis de fericire al ţeranilor 
noştri !, 

Dar peste cîțiva ani, cînd Horia apăru în depărtații munți 
al Apusului, Craiii noii de sînge, aici fu liniște. Sașii lăsaseră 
friul mai ușor. În curînd, odată cu desființarea iobăgiei, 
întăia și a doua oară, el cădea cu totul din mînile lor slăbite. 


+ Adec[ă] ep Mărtin dat-am zapisul mieu la măna cumna- 
tului Gherghi văt[aful] precum să să] știe că-i săntii eŭ dum[i]- 
sal[e] dator f. 150, și mi-aii dat dumnealui aceșt(i] banfi] tot 
gata, și, căndii s'au făcut aciastă scrisoare, fost-aii mulți oa- 
miv[i] bun|i] de faț[ă], carți] să vor și iscăli mai gios. Iar 
eii Mărtin, pentru mai mare și adevărată credință, mi-am pus 
deagetul în loc de peciate, ca s[ă] crează în totii locul și la 
fieștece judecată, și locul casi pe sama dumnialui iaste. 

Pis |=s'a scris] Fev|ruar] 27 dni, lt. 7203 [1695]. 

Eă Stoica postăvariul mart[ur], 

Ei Rad|ul] Tohanul, mart[ur]. 

Eŭ lant Soltanul, mart[ur). 

Și am scris eŭ Ion, și sänt mart[ur]. 

En Mărtin snă [= fii lui] Mărtiniță. 


+ Pre acest zapis săntii chizaș Ion și ep Dumitru, feciorii 
lui Mărtin, ca s[ă] slujim cănd ne va pohti dumnealui, să 
plătim acești bani cu cujba [=slujba?], și banii fără] do- 


1 Herrmann, pp, 450-1; lII, p. 261 şi urm, 


www.dacoromanica.ro 


SĂTENII ȚINUTULUI 347 


băndă. Și să fim în sama dumnealui. Martor[i] carii vor 
iscăli, 
Pis az [=am scris et] diiacon Radu. 
Pis Fevl|ruar] 1 dni, 1696 [cifre]. 
Protopop Văsi, mărt[urie]. 


Eu Ion, ep Dumitru Șimanul Oana!. 


+ Cinstitu marel|ej-județ Andriiaș Reaităr dintru cinstită 
cetatea Brașovului și a tooată Țara Bărsei, adecă noi bătrănii 
den Zrăneștii, înpreună cu deregătorii, scriind cartea Mării 
Talle| ca să vie rudele acestui omii Vladu Căpriţoiului aicea, 
înnaintea Mării Tal[e], iată că, neputănd veni, pentru nevoile 
noastre, iată că ne-amii scris careș pre nume, și mărturisim 
cu sufletele noastre înna(na)intea Mării Tal[e): întăi Radu vă- 
tafu iaste veri primari, feciori din fraţi, și Dan al lui Coşotă, 
veri primari, feciori din frați, şi Micu al lui Coșotă, veri pri- 
mari, feciori din fraţi, și Aldimiru Căprițoe, veri primari, 
feciori din fraţ|i], și Stanciu Căpriţoe, veri primari, feciori 
din bat și Oancea Căpriţoe, veri primari, feciori din 
frați, și Stan Ciocanea, veri primari, feciori din frați, și 
Oprea Ciocani, veri primari, feciori den frați, și Radu 
Neagăi, văr primare, fecior den bat, și Vlad Bercea, văr! 
primar, fecior din frați, și Vlad al lui Plumbotă, văr pri- 
mare, fecior din fat, și Aldimiru Bucuru lui Dan, văr 
primare, fecior din fraţ, Ionu Bucuru lui Dan, veri primari, 
feciori din frați. Și așa mărturisim noi deregători Vlădușcă 
Sindel, Bucur Dan, Manea Alduli, Stoica Giurgea, Vlad 
Barna, și înpreună cu toți bătrăni, precum scrie mai sus, 
precum sintă rudă acești oaomeni și alți mulți după aceștea. 

Pis m[ejsțijța Mialrț, 11 dni, leat 7210 [1702]?. 


1 No 650. 
2 Stenner, II, la n° 204. 


www.dacoromanica.ro 


348 SUPUŞI BRAŞOYULUI 


3. 

+ Cinstitului şi al nostru mai mare şi bun priiatin Măriia 
Sa Boartäs Seâiler, marele-giudeţ al cinstitei cetăţi a Braşo- 
vului și a toat[ă| țara Birsei, de la prea-putearnicul şi a-toate- 
țiitoriul Dumn[ejdzăi pohtescu să trimiță Măriei Tale bun[ă) 
şi fericită săn[ăltate, întru cinstit şi luminat Scaunul Măriei 
Tale pur[ulrea rog. 

După aceasta mă rog Măriei Tale pentru cest voinic al 
nostru, anum[e] Florea, care i-am dat o fată din casa mea, 
mă rog Măriei Tale să faci bine pentru cea curvă care ai 
umblat cu dînsul, să met un portari la dinsa, să nu mai 
meargă la dinsul, că el i-aii plătit tot ce aŭ avut la dinsul. 
Acum tot mearge la dinsul de cere bani pentru copil. Ce 
mă rog Măriei Tale, pentru voia mea, să faci atăta bine, să 
dai poruncă aceii curve să nu mai meargă mai mult la 
dinsul, ce să-ș caute treaba ei; că ia numai ce s'au legat de 
dănsul, — că el s'aii prins înnaintea mea că mau avut treabă cu 
dinsa. De aceasta mă rog Măriei Tale. Mila lui D[umnejdzăi: 
să fie pur[ujrea cu Măriia Ta. Pis [= scris] Ap[rilie] 5 dni, 1709. 

Măriei Tale în toat[ă] vreamea gata spre slujbă: 

Gheorghiţă Obrăștin !, 
4 

Eŭ popa Stoica dën Țänțar[i], înpreun[ă] cu Lupu Boiaru 
Cămlitu, și cu Bucur Vlădăi, şi cu Ion Munteanu, şi cu 
Bucur Călător, și cu Mihăil[ă] Glegot, şi cu Şerbu Vadră, 
şi cu Sămion Răducan, și cu Oprea Mihai. 

Dat-am a nostră credincíos[ă] cartea noastră, ca s[ă] fie 
de bun[ă] şi de marle] credință la cinstite mănele Măriii 
Sal[e], cinstiților județ din censtit[ă] cetatea Brașovului, pre- 
cum să s|ă] ştiia că am luat noi pe chez|ăjșie noastră de 
la Mărie Lor pă Stan Bărco și pe Marin Bălcăşoe, de sat 
slobozit din prinsoar[e], păn cănd îi va pohti Mărie Sa ghi- 
năraru şi Mării[le] Lor domnii județii, să fie de față cănd îi 
vor pohti la judecat[ă], dar, nefiind de faț[ă] acei oamen[i), 
să avem noi, chizași lor, a darea samă) de dunșii, și burșag 


1 N° 635. 


www.dacoromanica.ro 


SĂTENII ȚINUTULUI 349 


cu fr. 210. Și, pentru ma: marle] și adev[ă)ratță] credință, 
ne-am pus mai jos şi deagetul, în loc de peceate, ca s[ă] 
să creaz[ă] în tot locul, la fiice judecat[ă]. 

Aplrilie] 24 dni, t 7217 [1709]. 


En pop[a] Stoica, chezaș. Eŭ Bucur Vlădăi, chezaș. 
Eŭ Lupu Boiar, chezaș, Ei lon Munteanu, chezaș. 
Eu Bucur Călător, chezaș, Eŭ Mihail Gligoţ, chizaș. 
Ei Şerbu Vadră, chezaș, Sam scris eii, Oancea Lo- 
Eŭ Semion Răducan, chezaș. glo]flă]t, cu zisa lor, și sănt 
Ei Oprea Mihai, chezaș. și martur, 


[Punere de degete!.) 


5. 

+ Cinstitului și marel[e]județ al cinstitii cetăţii Brașo- 
vului și preaste toată Țara Bărsii, rugăm pre mlili[os]t[i]vul 
Dumnedzeii de săn[ăjtatea Mării Tal[e], şi de toat[ă] cin- 
stit[ă] casa Mării Tale. Dăm ştire Mării Tale] pentru 
un om al nostru, tănplăndu-s[ă] de aŭ fost fugit în Țara- 
Rumănească, și aŭ dorit să-ș vie acas[ă], și, neavănd făn, 
să-ș dia vitelor, s'aii dus pă otarul Șinci și au ernat astă 
iarnă acolo. După aceaia aŭ dorit ca sfà] vie acas[ă], și aŭ 
trecut cu vitelje] pă otarul nostru; dup[ă] aceaia s'au sculat 
Poenari dă ne-ai călcat otarul, și Lan legat, și La dus în 
Poiana Mărului, și-l țin prinsuș ca să-l obăgiască, şi l-ai bătut, 
dă est[e] mai pre moarte. Di am mănat 2 bătr|ă)nii al satului 
acolo, ca s[ă] vază pentru ce l-aii loat din marginea satului; 
şi Lan dus legat acolo birăul, și aŭ dat sama așa, precum că- 
ce aŭ ernat el pre otarul Șinci, va să iă el dă oae căte 5 
ban), Oamenii noştrii aŭ zis aşa, că el bani nu-i vor da: 
nu sintem 'obagii Mării Sale lui Vod[ă], ci sint al cinstitului 
Svat. Pentru aceaia, vom da știrje] Mării Sal[e] județului. Ei 
aŭ zis, ce bagă ei samă de Măria Sa județul | Că, dar aducje] 
10 cărţi, nu le baga samă. După acia, de pizmă, san sculat 
de aŭ făcut toege ca să-l bată. Bătrănii s'au rugat să nu-l 
bat[ă] nejudecat; ei naŭ băgat sam|ă) de aceaia, ci l-a pus 
la bătae, de n'o mai fii de vac. Ci-ţ dai știre] Mării Tale, 


1 No 697. 


www.dacoromanica.ro 


350 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


cu[m] ne învăţa de acest sărac de om. Milalui D[ujmneazăii 
cu M[ăjriia Ta, amin, 

Al Miau Talie] mic[ă) slug[ă]: Dan, birău, din preun[ă] cu 
bătrăni din Zrăneșt(i). 

A[prilie] 29 dni, lt 7217 [1709]. 

[V*:] Cinstitului și marelui județ, cu cinste și cu multă 
săn[ăjtate să s[ă] dea. 

[Pecete mică, neagră.] 


6. 


Azii eŭ popa Matei Tămpia din Turchiși, înpreun[ă] cu 
Ion Văltoar[e] dën Staril[e], dup[ă] porănca Măriei Sale v[e]! 
judeţ Ștefan Filiștah, dăm noi aciastă scrisoarea noastră la 
măna dumisale jupănului Gligorie Lazul precum să s|ă] ştie 
că, tămplăndu-s[ă] moarte Voicăi Corciuleţ, la moartea eii 
aŭ lăsat ia cu sufletul eii precum să [să] știe că are ia o 
sum[ă] de bani la jupănul Gligorie. Deci, tămplăndu-i-s[ă] ei 
moarte, și neavănd cu ce să o grijască, am mers eŭ popa 
Matei la dumnealui jupănul Gligorie și mi Lan dat dumnealui 
mie în măna mea zloți rumănești 10, și, în urmă, neajungănd 
acești ban[i] de pomenă și de serendare, am mersii eŭ popa 
Matei, denpreun[ă] cu Ion, la domnealui jupănul Gligorie, și 
noi am cerut la dumnealui ca s[ă| ne mai dea bani, ca s[ă] 
fac[ă] poman[ă| la 6 săptămăhi, și să s[ă] plătească serinda- 
riul, Iar dumnealui, nevrănd ca dal mai dea bani, l-am che- 
mat înnaintea Măriei Sale judeţului, și l-am apucatpe dum 
nealui pentru tot banii care aŭ grăit ia la moartea îi, și dum- 
nealui sai jurat cu jurămăntii înnaintea Măriei Sale județului 
şi înnaintea noastră, precum la dumnealui mai mult decăt 10 
ot, car[e] Gap dat, și mai sănt la dumnealui 10 leiși 1 zlot, 
iar dăn porănca Măriei Sale ne-aii dat dumnealui la mănile 
nostre și acei 10 lei și 1 zlot, ca s[ă] să plătească serin- 
dariul și s[ă] să fac[4] poman[a] de 40 de zile. Iar, adevărat, 
jupănul Gligorie aŭ jurat cu juratii (síc), precum înnaintea 
Mărie! Sale județului, precum aii mai avut la dumnealui mai 
mulți banfi] de cum scrie mai sus, și i-au dat dumnealui în 
măna eii, lei 18, și iar san mai jurat înnaintea noastră pre- 


www.dacoromanica.ro 


SĂTENII ȚINUTULUI 351 


cum la dumnealui, din ce scrie mai sus, nai avut nici-un 
ban. Acest jurămănt s'aii jurat înnaintea mea popei, lu Matei, 
duhovniceaște. Pentru aciasta am întărit aciastă carte cu 
peceţele noastre, ca s[ă] crează în Gr locul, și la fieștece ju- 
decat[ă]. 


Eu Pop Matei ot Turchiș f 
Eu Ion Văltoare 
Protopop Florea Băran, iscal [= iscălește). 


[pun degetele]., 


Și am scris eŭ log[ofătull Radu al cinstitului Sfat, cu zisa 
dum|nealjor, și şi martor £. 


7. 


+ Răjnovii: popia] Stoica, popla] Lupu, f. 6. 

+ Tohanu: pop[a] Ion starleţul), f. 1, pop[a] Brat, f. 1. 

Pop[a] Radu Găbănea, f. 1. 

+ Popl[a] Andre[i]; popa] Burcu, popla] Radu snă [fiù] 
pop[a] Ion, căte Wall! so. 

Zărneștii: popla] Vlădușcă, f. 1, popla] Mănăil[ă], f. 1. 

Popa Dobri, f. 1, popla] Vlăduţ, f. —, pop[a] Zmădu, bani 
50, popa Vlad Dobre[s]eu, bani] 50, popa] Comşa, banfi] 50. 

Pop[a] Ion Baiu, ban[i] 50, popla] Ioniţ[ă], ban[i] 50, 
pop[a] Mănăil[ă], Iun[ie), f. 50, pop[a] Ion zet [ginere] pop[a] 
Vlăduț, ban! 50. 

+ Vlădeanii: popla] Ion stach = cel bătrîn], f. 1, popl[a] 
Burcu, f. 1. 

t “Țănțarii: pop[a] Burcă stach, f. 1, popla] Stoica, f. 1. 

+ Feldioara: pop[a] Ionașci, f. 1. 

+ Bodu: pop[a] Marcu, f. so. 

Preajmări : pop[a] Oprea, f. 1. 

+ Tărlugeanii: popl[a] Stan Breace, f. 1. 

+ Popla] Rad|u| Verzea ot Satulungu, f. 1. 

+ Turchișu: pop[a] Gheorghe, f. 1. 

Acești bani, f|lorin]ț 28, carii săborul nostru cu protopopul 
chir Florea, ca să să dea preotului Statie, și așa aŭ poruncit 


3 No 721. 


www.dacoromanica.ro 


352 SUPUŞI BRASOVULUI 


părintele Vljāļd[iļca, să aveţ a da aciastă veachie rămășiță, să 
nu Geet într'altă chipii. În Braș(ov, D 1736, Ghen[arie] 16 dni. 
lerei Radul Team|pea|, 
prot[opop] al Braș|ovului]. 
Manu propria. 

Acești bani i-ai dat părintele protopop Florea în măna 
popei lui Statie, fr. 28, ce s'aii cheltuit pe sama Vilă]d[ijcăi 
de la Rămnic. 

Popii din Tohan, pop[a] Radu] Tătulea de 10 ani, nu dät 
dajdea vlădiciască și frate sën popla] Andrei, iar (?) de 3 ani!. 


8. 

Rămășițele ce san scos din catastigul prot[ojpopi Flori, 
care preot ci-aă rămas dător de bani vladicești, așijderea și 
de bani de cheltuiala, ce san dat lui popi Eustatie, pre 
cum le însămnămi toate pă rend. 


Zernești, 
Popa Dobra, 1 flor[in], 40 de balni). 
Popa Smadul, 1 florin], 20 de biani]. 
Popa Vladuța, 1 fi[orin], 20 de b[ani]. 
Popa Vlad Dobrescii, 1 logo), 20 de b[ani). 
Popa Comşa, 1 florin], 20 de banfi]. 
Popa Ioanŭ DI Ia, 1 gogo, 20 de banfi]. 
Popa Ioniţa, 1 fl[orin], 20 de b[ani]. 
Popa Emanuil luni, 1 florin], 20 de ban[i]. 
Popa Joan, ginere lui popa] Vladuţa, 1 florin], 20 de 

ban, 
Tohani. 


Pop[a] Andrei, popla] Radul, pop[a] Bucur de patru an 
n'au plat, 
Terlungeni. 


Pop[a] Strang, 2 Aor[ini], 40 de banfi). 


1 No 481, 


www.dacoromanica.ro 


SĂTENII ȚINUTULUI 353 


Şi iare fl[oJr|ini] 28, ce s'au dat la popa Statie, acește 
restanție trebue să plătiţ voi preoț, cari sănteţ dători, că-s 
bani vlediceşti. 

Zerneşti: pop[a] Dobre, zlot 6. 

Nicanor Miletcevici, 
episcop cruședolschi!. 

[Pecete roșie 2.) 


9. 


Prea-cinstiţilor cei de bune neamuri, Miăriia Voastră prea- 
cinstit Domni ai prea-cinstitului maestratii și ai noștri mai 
mari stăpănitori, cu plecăciune Wlăriia Voastră ne închinăm, 
noi toți numiţi mai jos, și ne rugăm Mătiilor Voastre, și 
poftim ca să ne rănduiț birăii pe Aldimir, iar pe altul noi 
săteni nu poftimi. 


En Ion Străvoiul Zărnescul. Eŭ Toader Munteanul. 
Eu Stan Tărătul. i Vlad Stroe. 

Ei Vlad Noghiia, ii Stoica Drăgoesei, 
Eu Aldea Mărtoiul. i Stanciul Căpriţoiul, 
Eu Ion Părşoiul, i Enea Nămăescul 
Eŭ Ion Popocea, Eñ Radu Voiculeț, 
En Ion Dobre, En Toma Budia. 
Eu Dobre sin Dobre. Eŭ Bucur Pepelea. 
Eu Duşea Mihai. Eŭ Vlad Coșotoiul, 
En Bucur Gären, Eŭ Bam Șușu, 
En Oprea Clinci, Eŭ Nistor Șerban, 
Eŭ Voina Mănăilă, Eu Mariian, 

Eü Toader Morariii. Eŭ Ion Tatu. 

Eu Bucur Pitea. Eu Vlad Buzărlan. 
Eu Vlad Jinga. Eu Ilie Buzărlan, 

Eŭ Ilie al Babi. Eu Radu Paraschivu. 
Eŭ Vlad Buză. En Vlad Buzărlan. 
Ei Gheorghe Munteanul. Eŭ Radu Buzărlan. 
Eu Dobre Neagi, Eŭ Bratu Picicu, 


1 De Cruşedol, 
3 No 589. 


75703. Vol. X, 23 


www.dacoromanica.ro 


354 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


Eŭ Radu Olteanul. 
Eu Ivan Vilsan. 

Ei Radu Olteanul. i Vlad Voicul. 
Eu Vlad Țențul. ŭ Alde Voicul.’ 


Și am scris eŭ Radul Turcul grămăticul, iar căce am scris 
aciastă carte, și dacă aŭ aflată birăul, au vrutu să mă ucigă 
de totii, să stric cartea, dar en am scris cu voia sătenilor 
ce sănt numiț. Și, aflănd săteni, aŭ sărit cu toți ca să mă 
scoață de la bătae. Iar eŭ, văzănd că va să-m ià Ion birău 
cartea, om ruptii, iar săteni de iznoavă aŭ făcut aciastă 
carte, și, de-i va pofti cinstiți Domni pe săteni, vor veni și 
de față. Aciasta, și mila lui D[ujmn[ejzăi să fie cu cinstiți 
Domni. 

Mici și plecaț noi: Zărneștil!, 


i Ion Zmedu. 
i Radu Bădilă. 


IO. 


Facem ştii[n]țare M[ăr]iilor Voastre, păntru ahest omu, 
anume Stoica din Cumătra [= dinnu Mălnajtra?] că mult[ă] 
gălceav[ă] face: închide vite din hotarul nostru, și le duce 
în cä[r]cima Cotli, și nu aduce vite din hotarul nostru la noi, 
ce le balsal în cărcima Cotli și el ià trăsura, și să adun[ă] 
oameni strein[i] pe lăngă el. Și ne-ar fi voia să vie în sat 
cășaș, să nu mai facă gălceavă Dier: că aŭ închis un ștucă 
de pămănt] al satului fár știrea noastră. Noi am rumpt gar- 
dul, şi noi ne-amiă ruga Măriilor Voastre, să aduceții M[ărliile 
Voastre pe ahei oameni în sat, căci multă pagubă facu la 
hotar[ullu nostru. 

Ei birău din Vlădeani, înpreun[ă] cu jurați şi cu bătrăni. 

Lun[a] Iun[ie] ale! 20, 17612. 


IIL. 


Aï Mării Tale mai mici și plecaț. Alta, pen oamen[ï] avem 
pace, iar vite s'aii mai beategit 3, tot la oameni ahei opriț, 
iar la alți sănt boi, vacile săn[ăjtoase toate. 


1 Ne 733. 
2 No 742. 


www.dacoromanica.ro 


SĂTENII ȚINUTULUI 355 


Nam ruga mu Mării Tale, oameni cari! sănt săn[ăltoş, 
să s[ă] sloboz[easlcă: naŭ ce mănca. Porţiionul poci scoate, 
ci mar|e] năcaz avem. 

Că oameni carele le iaste vitele beteage, staii departe: 
cari-s cu boi, cu vaci, cu tot, no-s ameastecă c'alte vite. 


Luna Iunie zi 20, 1761. 
Eŭ birău din Vlădeani!. 


ÎL, Birsanil păstori, 


De sigur că din cele mai vechi timpuri păstorii din Tara 
Birsei treceaii dincoace de munți, pentru a căuta pășune bo- 
gate în văile munţilor şi în toată întinderea șesului, pănă la 
stufurile <bălții» dunărene. Țeranii noștri îi numiaii Bîrsani, 
după numele apei Birsa, precum locuitorii de la Olt eraii 
numiți de ceilalți Romini Olteni, cei de la bm Jieni, și așa 
mai departe. Drumul Biîrsanilor era mai ales prin 'Ţara-Ro- 
mănească, și numai arare ori, prin Secuime, în Vrancea, 
unde eraii alți păstori, saii prin munţii Bacăului, de unde se 
putea merge și pănă 'n Basarabia de astăzi, 

Pomenire despre păstorii birsani nu se face însă în timpurile 
mal vechi. Bîrsani, lină birsană, «oițe birsane» —ca în ba- 
lada Mioriţei — nu se înseamnă în răvașele ce trimet Domnii 
și boierii noştri la Brașov în veacurile al XV-lea și al XVI-lea. 

La începutul celui de al XVIl-lea însă, aflăm că Birsanii 
aveaii toată voia de a colinda si locui plaiurile și cîmpia de 
la picioarele lor şi că pentru această întrebuințare a bogăției 
terit Domnii munteni le luaii o dajde anume. Principii ar- 
delen, la cari se plinseră Brașovenii, nu voiaii să recunoască 
acest drept, de alminterea foarte firesc, și înnainte de Domnia 
prietenească a lui Matei Basarab se ajunse la învoiala ca 
darul în bani, pe care, pentru ocrotire și asigurare, Țara- 
Romănească îl răspundea «Craiului» vecin, în sumă de 5-6.000 
de galbeni, să fie socotit ca o despăgubire pentru dajdea 
luată de la Birsani. Astfel rămîneaii cu paguba, ce e drept, 
și Birsanii înșii și stăpînii lor, Brașovenii 3. 

1 No 741. 

2 Studi și doc., 1X, p. II şi urm, și izvoarele citate acolo, 


www.dacoromanica.ro 


356 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


De la Matei însuși nu ni-a rămas nici-un privilegiu pentru 
Birsani, cu toate că el trebuie să li fi dat unul. 

Se pomenește odată hrisovul pentru Bîrsani al lui Antonie- 
Vodă din Popești, al lui Şerban Cantacuzino şi al lui Ioan 
Mavrocordat, pierdute si ele. Numai de la Domnia lui Brîn- 
coveanu, începută în 1688, pornesc ştiri necontenite și sigure 
asupra păstoritului în 'Ţara-Romănească a ciobanilor supuși 
Brașovului. Pănă atunci găsim doar vre-o scutire de bir şi 
de sarcini —ca acea de la Duca-Vodă, care se tipărește 
aici, — pentru oamenii de la oile, păscînd în ţară, ale vre unut 
prieten brașovean. 

După vechiul aşezămînt, care n'a suferit pănă după moartea 
lut Nicolae Mavrocordat (1730) !, deci în curs de vre-o sută 
de ani, nici-o schimbare însemnată, primind numai cite un 
adaos întimplător, iată care era situația Bîrsanilor veniți cu 
oile pe pămîntul muntean: 

Ei pot sta în voie tot timpul ce trece de la Sîmpietru 
pănă la Sf. Gheorghe, fiind deci îngăduiți ca locuitori aproape 
statornici ai (ert, În munte, ei nu plătesc nimănui nimic 
pentru pășune. Nu se dă nici oierit, nici ierbărit, nici chiar 
vamă pentru brînza, lina ce se aduc înnapoi în Ţara Birsei, 
Numai cit, atunci cînd păstorii vînd din oile lor la tîrgurile din 
josul muntelui, ei plătesc vama vinzării în țară (care e în 
Moldova mortasipia). Stînile de căpetenie le aveaii acești 
Birsani pe muntele Buceciului și pe al lui Leaotă (saii Laiotă), 

Cu totul altele, mai grele, potrivit cu folosul, sînt îndato- 
ririle Biîrsanilor ce se coboară la baltă. Întăiii, ei trebuie să 
se înțeleagă cu stăpînii de moșii, în ceia ce priveşte adetiul, 
preţul pentru pășune. Apoi ei răspund stăpînirii darea pe 
capetele de oi, oieritul: suma e statornicită de de mult, 10 
bani vechi de vită, ceva mai mult de trei parale; oierul care 
face numărătoarea și strînge banii, primește și el pentru muncă 
10 bani de fiecare turmă. Cînd turmele pleacă în primă- 
vară la munte înnapoi, se mai dă un miel de fiecare și cîte 
2 bani de cal,—ca despăgubire, ziceaii păstorii, pentru că «dă- 


1 Urechiă, în An. Ac. Rom, XV, p. 817. 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANII PĂSTORI 357 


rîmă păduri de salcie în bălți pentru hrana oilor lor>!. Vitele 
mari și caii sînt scutite de ierbăritul, care apasă asupra «bu- 
catelor» pămiîntene. Ciobanii, dacă sînt străini, maŭ nici-o 
Sarcină. Brînza nu plăteşte la plecare, dar cașcavalele ce se 
vînd, în tîrgurile de la Cimpina şi Văleni mai ales, dai obiş- 
nuită vamă a vinzării, Cînd, pentru o pricină oarecare, tunsul 
oilor se face în ţară, la popasurile din Breaza, din Comarnic, 
vama linei la ieșire e de 40 bani pentru vechea măsură a 
poverei. Nu se iea:vamă însă pentru pieile oilor saii vitelor 
moarte, Alte măsuri și scutiri nu se prevăd, 

Dar viaţa ţerilor noastre era pe atunci prea zbuciumată 
ca să se poată ținea în samă toate aceste asigurări. Chiar 
un Domn bogat, cinstit și omenos, ca Brincoveanu, era silit 
une ori să calce pe alături, fără a se mai vorbi de păcatele 
slujbașilor, care de altminterea nu rămîneai nepedepsite, Astfel 
vedem că ierbăritul se culege de la turmele ce s'aii coborit la 
baltă. Cei cu scutiri generale plătesc totuși oieritul la trei ani 
cînd, după o datină ce se întîlnește și în Moldova, chiar 
boierii eraii supuși la dijme ca aceasta. Cînd în 1707, în- 
cepe a se strînge văcăritul, pe vitele mari și pe cai, Birsanii 
nu pot fi scutiți, Cînd Turcii fac o mare cerere de oi pentru 
Constantinopol, pentru tabără, pentru cetăţi, se iea și de la 
păstorii Brașovului a douăzecea parte din turmele lor, şi ei 
trebuie să adauge și cite trei bani de cap de oaie pentru 
dusul acelor oi la locul de cuviință. Cînd vin beglicgiii, 
oamenii trimeși de Casap-bașa, starostele măcelarilor con- 
stantinopolitani, Bîrsanii sînt și ei siliți a li vinde lor întăii, 
cu un preț statornicit de mai înnainte. Scrisorile de plingeri 
nu ajută mult, Judeţul Brașovului, cutare om de cinste și 
vechiii prieten de acolo e scutit, dar ceilalți trebuie să se 
supuie. 

După Nicolae Mavrocordat, Brașovenii se mai putură în- 
țelege trainic și cinstit numai cu Grigore Matei Ghica-Vodă, 
EI apucâ însă oieritul crescut — dacă nul crescu chiar în- 


1 Privilegiul e păstratîn forma întăriri! lu! Brîncoveanu, 12 lanuar 1712 
(Studit si doc, V, pp. 351-2) şi a lu! Nicolae Mavrocordat, 15 Novembre 1719 
(documentele ce urmează), Cf, şi Studir și doc, V, p. 344 


www.dacoromanica.ro 


358 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


Susi — la 15 bani, După sfirşitul Domniei lui celui d'intăiii, 
Mihai Racoviţă și chiar Constantin, fiul lui Nicolae Mavro- 
cordat, întrecură margenile privilegiului. Oieritul se ridicâ 
la 10 parale sai treizeci de bani, fiindcă era strîns acum 
de două ori pe an. Și văcăritul fu îndoit, supt Racoviţă. 
Din partea lor, păstorii ardeleni născociră mijloace de a 
scăpa de sarcini, şi ei sînt învinovăţiţi că plecaii din țară încă 
de la începutul iernei, până nu veniaii la turme oierii și cei 
lalți împlinitori de dăjdiil. 

În 1751-2, Grigore Ghica, întors în Domnie, orînduieşte 
lucrurile, și pentru Birsani, și pentru Romiînii de lîngă Sibiiii, 
după vechiul obiceiii. Va fi numai un oierit de 15 bani și 
numai un văcărit; pe acesta nu-l poate cobori la jumătate 
de taler, cum i se ceruse, dar îl înjumătățește față de ce se 
plătise pe tot anul pănă atunce, hotărîndu-l la 1 «zlot vechiii» 
Sai 22 de parale. lerbăritul e desființat. Pentru celelalte 
puncte, privilegiul de la început nu sufere nici-o atingere ?. 

Cînd țara căzu însă pe mîna fiilor lui Grigore-Vodă și, 
încă mai răi, pe mîna fiilor lui Mihai Racoviţă și a laco- 
milor Greci țarigrădeni, cari-i stăpîniaii și pe unii și pe alții, 
năpăstuirile crescură răpede și mult, Supt Constanţin Raco- 
viță oieritul era în adevăr numai de 16 bani şijumătate, și, 
la plîngerile din Brașov, se întîmpina că, plătind Bîrsanii numai 
10 bani, Turcii, cari aveaii totmai multe stîne și cîșle la Du- 
năre, nu vor voi să dea decit 8. Suma rămăsese adecă tot cea 
din privilegiul lui Grigore Ghica, pentru că I ban și jumătate 
era <poclonul de nume». Dar văcăritul ajunsese la nu mai 
puțin decît 66 de parale, pe cînd trebuia să se dea 66 de 
bani. Stăruințile Brașovenilor aduseră statornicirea din noŭ a 
acestei din urmă sume. Ba încă se iertă ierbăritul, în sumă 
de 40 de bani pe capul de vită sai de cal, și vama de 


1 Obiceiul s'a păstrat însă şi mai departe pentru păstorit sibieni, cari 
veniaii prin Vilcan şi mergeati pănă la Vodița, lingă Virciorova, iar ede spre 
toamnă se trag înnapo! fără a nu plăti oieritul». La 1784 se hotărește că li 
se va lua o oaie la sută (Urechiă, în An. Ac, Rom., XII, p. 3108, nota). 

3 Cf. Srudir și doc, V, pp. 157-8, n° 105, şi documentul din 1752 al luf 
Ghica. ce urmează. 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANII PĂSTORI 359 


vinzare, care făcea doi bani de oaie. De văcărit fură iertați 
doi cai de fiecare turmă, acei cari «poartă odaia dupe ot». 
Se făgădui o plată bună și dreaptă din partea beglicgiilor. 

Ștefan Racoviță, copleșit de datoriile sale și de cele pe 
care i le lăsase fratele, creşte oieritul la 17 bani și jumătate, 
deci cu un ban, scutind în schimb a zecea parte din oi. El 
hotărește chiar că, la fez/zc, se vor da de acum înnainte 
numai 7 la sută din oile Birsanilor, și nu 132. 

După reforma generală din 1774, se alcătui alt așezămînt, 
de către Alexandru Ipsilanti ; el fu cuprins în condica Vis- 
tieriei, dar nu ni s'a păstrat. În el se cuprindeai fel de fel 
de măsuri, după cele vechi. Dar privilegiul de oierit și vă- 
Gärt scăzut nu se mai întîlnește. Ipsilanti unificase oieritul 
tuturora, în sumă de 12 bani numai (120 bani = taler), 
fără «poclon». Văcăritul rămîne în suma de 66 bani pentru 
alți «străini», dar se vede că Birsanii izbutiseră a-l scădea 
pentru dînșii la 33 de bani numaï ?. 

Aceasta fu, de acum înnainte, starea de lucruri, căci de la 
Alexandru Ipsilanti înnainte nu sa mai făcut nici-o reformă. 


În Moldova, datoriile și scutirile Birsanilor erai altele. Nu 
le putem cunoaște după scrisori brașovenești, dar avem alte 
izvoare la îndemină. 

La începutul veacului al XVIII-lea, cind putem cerceta 
şi rostul Birsanilor în Tara Romäneasch, eraă în Moldova 
două feluri de Birsani, afară de grupe de Mocani care stăteaii 
pe lingă diînșii. Unii eraii adevărații Birsani, cari petreceai 
pe plaiurile Putnei și Bacăului numai nouă din cele două- 
sprezece luni ale anului și-și aveaii gospodăria, familia, nea: 
murile pe pămîntul brașovenesc. Şi ei erai scutiți de sarci- 
nile personale ale ţerii, ca și Birsanii munteni; pentru oi, 
ei aveaii să răspundă goștina de oi saii oieritul moldovenesc. 
Această dajde era socotită «de la dzeace bucate un leti> 
sai 2 parale ori 6 bani de oaie, pe lingă 1 leii şi jumătate 


1 Documentele ce u.mează. 
= Urechiă, Z. sii, cif, p. 395, nota, Cf. ibid., p. 646, nota. 


www.dacoromanica.ro 


360 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


pentru o stînă întreagă, Această <gorştină» şi <gorștinarii> 
ei eraii numiţi, în deosebi de ceilalți, «birsăneşti»; a plăti 
numai atit, se chema a plăti «birsănește». Adetiul saŭ des- 
păgubirea pentru pămînt se dădea în natură: un miel de 
turmă. Și încă acest adetiii se dădea numai pentru locul pe 
care se ridica, pentru o vară întreagă, stîna, căci vara D era 
îngăduit a merge în voie «pe locuri slobode», unde nu 
puteai face nici-o pagubă!. 

Alți Birsani eraii așezați numai în anumite locuri, la So- 
veja, la Răcoasa în Ținutul Putnei, la Cașin, în Ținutul Ba- 
căului; lingă ei la Bilca eraii Mocani?. Aceștia nu mai erai 
priviți ca <Birsani străini», ci ca cbirnici pămintului» pe care 
fuseseră colonisaţi, ca «slobozieni» 3. În frămîntările ce zgu- 
duiaii atunci Ardealul, ei socotiseră că e mai priincios si 
mai sigur a trăi pe pămîntul moldovenesc al lui Vodă. Ei 
se bucuraii de toate drepturile celorlalți Birsani, dar aveai 
şi îndatoriri deosebite, pentru folosul mai mare ce scoteau 
din ţară. Printr'o învoială încheiată din capul loculm, o 
Pumploare, ei se învoiseră a da cu toţii, în locul birului, 
suma de 3.000 de lei vechi pe an. Ea se împărția, se cisluia 
între păstori de către Vornicii lor: unul la Soveja, cellalt la 
Cașin. Aceşti Vornici aveaii și putere de a judeca, afară de 
întîmplări de furt şi de omor, cînd hotărîrea și pedeapsa o 
hotăria de-a dreptul Domnul. 

Birsanii de țară erai scutiți de podvoade, de cai de olac — 
de toată slujba drumurilor, musafirilor, dregătorilor în călă- 
torie și ștafetelor, deci —; dar, în schimb, trebuiau să gă- 
tească vestitele lor «care mocănești» pentru nevoia Dom- 
nilor : cînd veniaii, cînd plecaii, cînd se strămutai sai făceaii 
trimeteri. 'Țiganii lucraii necontenit la aceste care, și Soveja 
se certa adesea cu Caşinul în ceia ce priveşte datoria fiecărei 
aşezări în această privință. Alte ori eraii gilcevi pentru oi 


1 Studii și doc., VI, p. 313, n° 714; p. 333, n° 876; p. 334, n° 882; 
p- 388, nle 1347-8; p. 436, n° 1638; pp. 440-1, no 1659; p. 443, n° 1672.. 
Cf. situaţia păstorilor din Cimpulung, ŝċid., p. 434, n° 1635, 

2 Documente Callimachi, Il, p. 88. 

3 Studi si doc., VL, p. 441, n° 1659. 


www.dacoromanica.ro 


BiRsANII PĂSTORI 861 


furate. In sfirșit, nu lipsiaii la Cașin neînțelegerile cu egu- 
menul mănăstirii lui Gheorghe Ștefan, pe pămîntul căreia 


se așezaseră. 
E 


Acești coloniști ardeleni, cu zeghe albă și căciulă pătrată, 
mare, cari nu s'aii schimbat ca îndeletnicire, port și datini 
pănă în zina de astăzi, își treceaii vremea și-și cîștigau hrana 
numai cu păstoria de oi, cu îngrășatul porcilor, cu cărăușia 
poate. Bîrsanul şi Mocanul vindeaii oi, brînză, cașuri, lînă, 
cergi, burci. Se coboraii călări cu aceste mărfuri pănă la 
Galaţi chiar, și ei neguțaŭ de o potrivă peun malși pealtul 
al Milcovului;, Turcii din Focșani, salhanagii în legătură cu 
Constantinopolea, cumpăraii foarte mult de la dînșii ! 

Și Domnii moldoveni se înfruptaii, ca și cei din Ţara-Ro- 
mănească, la cîștiguri în afară de îndatoririle scrise. Astfel, 
pe la 1740, Constantin Mavrocordat făcu gorștina Birsanilor 
tot de 4 parale de oaie, ca și a celorlalți locuitori, și mai 
impuse și o răsură — pentru strîngători —, și anume 10 bani. 
Goștina ajunse pe la 1780a fi numai 10 bani de oaie. Dar 
plingerile judelui și Sfatului din Brașov nu ni S'aii păstrat 


și pentru aceste încălcări 2, 
a 


Între anii 1761 şi 1767, Curtea imperială stărui cu cea maï 
mare energie pe lingă Turci pentru ca, atît în Moldova, cit 
și în Ţara-Romănească, să nu se mai facă greutăţi <Bîrsanilor 
străini». Se pare că, și de o parte, și de alta, Domn îi cam 
năcăjiaii la vămi, cadetiuri» și dăjdi peniru a-i face să se 
așeze în țară. Porunci se căpătaii, dar ele nu folosiră mare 
lucru. 

Cînd, după pacea din 1774, Înpăratul își avu agenții sta- 


1 Ibid., p. 212, p. 231, n° 190; p. 294, n° 592; p. 313, nle 708-9; p. 
322, n° 790; p 333, n° 876; p. 334, n° 879; p. 334, n° 881I; p. 363, no 
1134; p. 369, n° 1188; p. 381, n° 1296; p. 385, n° 1326; p.388, n° 1346; 
p. 389, nle 1352. 1354; p. 389, nle 1355, 1359; p. 400, n° 1488; p. 401, 
n° 1493; p. 405, n° 1530, 

2 Ibid, p. 340, n° 936. 


www.dacoromanica.ro 


362 BUPUŞII BRAŞOVULUI 


tornici, cu caracter consular, în amîndouă principatele, cel 
d'intăiii dintre dinșii, Raicevich, înnoiește după douăzeci de 
ani plingerile de altă dată. El izbuti să înlăture în Moldova 
abusurile cu adetiul, pe care-l luati și beșleaga de Fălciu, și 
Vlădica de Huși, și toți moșierii prin pămîntul cărora tre- 
ceaii păstorii, unele vămi nedrepte, ca aceia pe hainele Dir. 
sanilor, precum și cumpărătura cu de-a sila a beglicgiilor. 
Austriacii nădăjduiai chiar să capete de la Poartă de-a 
dreptul scăderea oieritului și gorștinei de oi pănă la 8 bani 
pre oaie. Privilegii solemne din partea aminduror Domnilor 
hotărîră lucrurile în dezbatere, la 1785 3. Dar multă vreme 
încă asuprirea Birsanilor fu unul din punctele de plingere 
cele mai obișnuite ale Puterii ce stăpinia dincolo de munte. 

Pe vremea cînd Ştirbei-Vodă era Domnul muntean, deci 
prin anii 1850, păstorii ardeleni plătiaii Vistieriei oierit și, 
pe lîngă el, cornărizul, care tăceaii la un loc 80 saŭ chiar 
100.000 de lei pe an. Mai Gran numele vechi dispărură, și 
darea pentru folosirea pămîntului de pășune ajunse o simplă 
taxă modernă. Ea se hotăreşte și astăzi în tarifele sai învo- 
ielile de vamă cu Austro-Ungaria. 


r. 


[Matei-Vodă către județul Mihai.] Cătră aceasta-ți daŭ ştire 
Domnia Mea pentru cinstit[a] carte ce mi-aï trimis dumneata, 
dă toate înțeles-am Domnia Mea pre răndu, și foarte-ți mul- 
țemescu domnetal|e], căci nu săntem uitaț cu scrisoarea pu- 
rurea de cătră dumniata. Alta, pentru obagie dumnetal[e], 
Bucuru, cu frate-săii Stoeca, făcut-le-am Domnia Mea cartea 
Domnie Mealļe}), și l'am dat și omulu Domnie Meal[e], să lă 
ià toate oile de la Pan[ă] Căpitanul, carel[e] aŭ fostu oiar, 
păn la un miel. Altu, nici-o pag|ujbă să n'aebă dă cătră 


3 Hurmuzaki, VII, pp. 26-7, 37, 39, 41, 426, 435, 437, 444, 448-9; 
Raicevich, Osservazioni intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788, Apen- 
dice. Cf. și Hurmuzaki, Fragmente, V. 


www.dacoromanica.ro 


BÎRBANII PĂSTORI 363 


nimenea. Aceasta-ţi facu știre Domnia Mea. [7152 [1644], 
Fevruarie 12.) 
[Pecete rotundă !.] 


2. 


+ La al nostru cinstit și de m{i]li[o]stivul Dumnezeŭ dä- 
ruit vecin de aprope și ca un părinte, jupan Mihaiŭ biv județ 
a marei cetăți a Brașovului, pac[e] și săn[ăjtate pohtescu 
dumnital|e)] și a toat|ă] cinstit[a] casa dumnital[e). Alta, să veri 
pohti dumneata a știrea dentr'acocle], cu mila lui Dumnezeă 
Măriia Sa Domnu nostru iaste săn[ăjtos și veasel; noi încă 
ne aflămii cu săn[ăltate pre lăngă cinstite speatelje] Mării 
Salje]. Alta, de scrisoare ce ne-ai trimis dumneata, cu dragă 
inemă o'mu priimitu, şi de tooate amu înţeles, scriindu-ne 
dumneata pentru răndul oilorg dumnital|e]. Deci, cu scrisoarea 
nu putemu lungi, ce vei înțelege dumneata den cartea Mării 
Sale] Domnu nostru și den omenii dumnital[e]. Deci, nici de 
acuma înnainte să nu fimii uitaț de scrisoarea dumnital|e]. 
lar noi încă, de ce vomii putea, vomu fi gata a sluj|i] dum- 
nitalțe], ca unui priiaten al nostru. Aciastă puţin[ă] scrisoare 
a nostră să afle pre dumneata săn[ăjtos.. . Pis [= scris] Mai 
1 dnă, vt 7161 [1653]. 

+ Mai mic fratel[e] dumital[e] şi vecin de aprope]: 

Radul Vel Comli]s. 

[V*:] f La al nostru bun priiaten și vecin de aproape și 
ca un frate, dumnealui jupan Mihaiii biv județ Brașovului, 
uecHo Adr ck [=cu cinste să se deal 

[Pecetea obișnuită °]. 


3. 

Mistiiu bjiiu Io Duca Voevod i gsprii zemli vlahiscoi. Aa 
EAT FOARAT cie nogtakuie rengem [=am dat Domnia Mea 
această poruncă a Domniei Mealel lui Hărman Mihaiu, Bra- 
şoveanul de la cetatea Brașovului, de la Șchiai, ca să aib[ă] 


1 N° 335. 
2 No 629. 


www.dacoromanica.ro 


364 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


a-ș ţinearea la oile lui, aici, în țeara Domnii Meal[e], șapte 
ciobani; însă să fie oameni striini, bărseani, den Țeara Ungu- 
rească, făr[ă] bir și fără nici-o gălciavă. lar omeni de ţeară să 
nu fie nici-unul. Dup[ă] cum s'aii adeverit cu bună adeverinţă 
și cu mare prinsoare dennaintea Domnii Mealţe], cum să-i fie 
ciobanii lui (ot streini, iar de cătră Domnia Mea să fie acești 
ciobani în pac[e] de bir, și de seamă și de alte dăjdi, căre 
sänt preste an în ţeara Domnii Melea, de nimic să n'aibă 
nici-un val și nici-o băntuial[ă], de cătră nimenea. Așijderea, 
poruncescu Domnia Mea și voao, slugilor Domnii Meallel, carii 
vet fi semaci într'acel judeţ, și voao altor slugi, carii cu ce 
slujbe vert umbla, deaca vet vedea aciasta carte a Domniii 
Meailel, iar voi ot să vă fent de aceșt[i] ciobani, să le dat 
bun[ă] pac[e] de toate, cum scrie mai sus. Că, cine le-ar fac[e] 
vre ui val preste cartea Domnii Meal(e], rea scărbă și cer- 
tare vor petreace de cătră Domnia Mea. lar, de nu s[ă] va 
ținea precum s'aii adeverit şi se-au prinsu denaintea Domni; 
Mealle), ci sar afla între ciobanii lui vre unul să fie om de 
țeară, pentru unul ca acela să nu fie scutiț nici ceialalți, ci 
să dea și seamă, și oile lui încă să nu le aducă în teara 
Domnii Mealle), ci să lipsească den țeari. Pentru că așa 
s'au prinsu dennaintea Domnii Mealje). Ilie caam p3k reARMH 
[=s'a scris cu mîna Domniei Mele]. Pis Noem{vrie] 26 dni, 
t 7184 [1675]. 
[Pecete octogonală.] 
|Monograma.] 


[V*:] Hărman Mihaiu!. 


4 
Io Costandin Voevod bj. mlstiă gsdnă zemle vlahiiscoe. 
+ Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor tot 
Sfatul cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binele poftim 
dumneavoastră de la Dumnezeii. Cartea ce at trimis dumnea- 
voastră, ne-au venit, și, de săn[ăltatea dumneavoastră înțele- 
gănd, ne-ai părut bine. Alalte căte ne-aţi scris dumneavoastră, 


1 No 347. 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANII PĂSTORI 365 


am înțeles, cum că ai venit oamenii dumneavoastră, carii 
sănt cu oi, aici în țara noastră, de s'au jăluit cum că li san 
luoat acum cătăva sumă de oi. De aciasta veți ști dumnea- 
voastră, că noi n'am fi poftit să să iă de la nimeni nici-o 
oae, numai de mare nevoe şi de mult păs ce ai fost asupra 
țărăi, n'am avut ce face. Că ne-ai venit poruncă de la În- 
părăţie ca să dăm 20.000 de oi de treaba Înpărlălțiii. Care 
puteți socoti dumneavoastră, că 20.000 de oi nu iaste puțin 
lucru și, cunoscăndu că nu iaste cu putință ca să să poată 
plini aceaste oi numai de la țar[ă], pentru mare păs s'aii so: 
cotit ca să facă ajutor și oamenii de țara dumneavoastră, 
pentru ca să să rădice acest greii, Măcar că nici atătea oi 
de multe de la dănşii nu san luoat, ce de la toți oamenii 
țărăi Ardealului, căți sănt cu oi aici în țara noastră, s'aii 
luoat 1000 de oi, adecă după scrisoarea oiarilor de astă 
iarnă, cătă sumă de oi sai aflat peste tot hotarul Grat 
dumneavoastră, aşa s'ai socotit, de s'aii rănduit să dea pentru 
o sută de oi o oae. Care ce să cunoaște, și ce lucru mare 
iaste, căce au dat la o sută o oae?! Măcar că nici de atăta 
n'ar fi mai avut nici-o supărare, ce, de mult păs ce venise 
asupra țărăi ne miram ce vom să facem! Ce ne-au că- 
utat a pune de aŭ ajutat cu toții, căţi aŭ avut dobitoace 
pe locul Grat, Iar pentru aciasta ce sai mai jăluit oamenii 
dumneavoastră, cum că le-aŭ luoat "și 5 bani de oae, de 
aciasta veți ști dumneavoastră, că porunca noastră aŭ fost 
să iă numai căte 3 bani de vită, pentru plata banilor celor 
ce aŭ dus oile pănă le-ai dat în seama Casap-bașii. lar ca 
să ià cate € bani, naŭ fost cu știrea noastră, ce iat[ă] că 
acei 2 bani ce aŭ luoat mai mult, am pus de aŭ apucat de 
Ivan Căp[i]t[anul], care aŭ strănsu oile, de i-aii întorsu înnapoi: 
Care san făcut t 15, și iat[ă] că s'ai trimis cu omul dum- 
nealui județului, Ce dumneavoastră îi veţi luoa, și veţi da 
oamenilor de la cine san luoat, iar pe acesta, pe Ivan Că- 
plilt[anul), nu numai căci l-am scos den Căpităniia ce era, 
ce încă va Däi și mare nevoe, căci aŭ făcut peste porunca 
noastră, Însă dup[ă] fapta lui el pedepsa îș va luoa. Iar 
oile ce aŭ luoat, a să mai întoarce înnapol nu să pot, că 


www.dacoromanica.ro 


366 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


San dat de cătăva vream[e] în seama oamenilor Casap-bașii. 
şi s'a şi dus cu dănsele; ce n'avem ce face. lar pentru Dră- 
ghici Spătariul, căte ne mai scrieți dumneavoastră şi pentru 
dănsul, cum că face multe supărări oamenilor de țeara dum- 
neavoastră, și aŭ mult val, făcăndu-le feliu de felii de obi- 
ceaiuri, — de aciasta deaca am înțeles den cartea dumnea- 
voastră, unele cå aceastea, iat[ă] că am rădicat și pre Dră- 
ghici Spăt[ariul], să nu mai fie nici-un ispravnic la Cămpina, 
și de acum nu vor mai avea oamenii dumneavoastră nici-o 
Supărare. Că noi unile ca aceastea nici de cum nu le su- 
ferim, ce pururea poftim ca să avem cu dumneavoastră bună 
vecinătate şi priitinească dragoste, și așa voim, ca și oamenii 
dumneavoastră să aibă bun traii în țara noastră, și ni să 
pare că nu vor mai avea de aceaste supărări, Ce înțeleasem 
acum că aŭ avut aciasta. Și Dt dumneavoastră sănătoși. 

Ap|rilie] 17 d., 7204 [1696]. 

De bine voitor dumheavoastră : 

Io Costandin Voevod. 

[V :] f Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor 
cinstitul Sfatul a! cinstitei cetăți Brașovului, cu săn[ăltate să 
să dea. 

[Pecete mare, rotundă!. 


5. 


Cinstite al nostru bune vecine și priiatnice, dumneata ju- 
păne judeaţe, sănătate și tot binele de la a tot putearnicul 
Dumnezei poftescu dumitale. 

Cartea dumitale de la sluga dumitale, cu cinste și cu dra- 
goste o am luoat, şi, de bună sănătatea dumitale înțelegănd, 
ne-am bucurat. Caria în lungă vreame a fi întreagă și cu 
norocirje] de la Domnul Dumnezeii poftim. Alalte căte dum- 
neata ne mai scrii, încă am înțeles. De care lucru foarte ne-ai 
părut ai ne pare răi de supărările și nedreptăţile oamenilor 
dumneavoastră ce aŭ avut aici, de unii și dealții: unii tră- 


1 No 352. 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANII PĂSTORI 367 


găndu-le bucatele, alții luăndu-le bani afară den socoteală 
și den obiceaiii. Însă, săvai că dumneata, acestea ce ai os- 
tenit de mi-ai scris mie, și Mării Sale lui Vod[ă] încă ai scris, 
de ai dat în știre, iar încăș și mie, mi-aii fost pren putință, 
n'am pregetat a nu grăi Mării Sale. Care lucru nici Mării 
Sale nu i-ai părut nici-un bine de unele ca aceastea ce să fac. 
Pentru că porănca Mării Sale, nici ai fost, nici iaste să să 
facă unele ca aceastea, să să ià cele] ce nu iaste obiceaiul 
și direptatia; ce navem ce face deaca vreame ce așa sănt 
slugile ! Măcarii că mi să pare că ca aceastea nici într'o 
teară, nici la un loc nu lipsescu: jafuri şi măncături de oa- 
meni răi ca aceia. Unde și aici, că nu sănt de aceia, nu tă- 
găduim. Derept aceaia, unii ca aceia cine aŭ fost de aŭ um- 
blat într'acest chip, înțelegăndu Măriia Sa Vodă, și necinstel 
cum li san cuvenit aŭ luat, unii încă și den deregătoriia lor 
aii scăzut și, cui ce aii luat fără cale, ca să întoarcă înnapoi, 
aŭ porăncit Măriia Sa. lar, precum am zis, ca aceia răi, ni- 
căiri în lume nu lipsescu. Că iată și vremile și oamenii acum 
S'aii iuţit foarte: poate fi căci şi stăpănitorii și putearnicii 
cei mai mari cer mai mult şi afară din obiceaiii și socoteală 
vor să ià, şi așa urmează și alalte necuvioșințe și pagube 
mai multe Ja norod. Însă, căt dară pentru aciasta cu oa- 
menii domneavoastră, mai multe nu lungescu, de vreame ce 
den cartea Mării Sale lui Vodă, ce răspunde dumitale, mai 
pre largu vei înțeleage dumneata, și de la sluga dumitale așij- 
deria. Și iarăș și de acum înnainte, întru ceale ce ne vei 
pofti dumneata și va fi pren putinţa noastră, în lucruri cu- 
vioase și direapte, gata săntem pururea a sluji dumneavoastră, 
ca unor buni vecini și buni priiateni. Și mila lui Dumnezeii 
să fie tot cu dumneata den toată voinţa poftim. 

Al dumitale de bine voitoriii priiatin și vecin, şi gata pu- 
rurea a sluji: 

Constantinus Cantacuzânus. 

[V° :] Cinstitului și noaă bun priiatinului și de aproape 
vecin, dumnealui jupănului Ioanes Mancoș, marelui-județ al 
cinstitei cetăţi ai Brașovului, cu cinste și cu multă săn[ăjtate 
să s[ă] dea. 


www.dacoromanica.ro 


368 SUPUŞI] BRAȘOVULUI 


Anno 96, die 2 Maj, Stolnikul Koztandin Schreiben we- 
gen unser Wallachen. 

[Pecete neagră, octogonală, cu vulturul bicefal, coroana 
împărătească și literile: «C[onlst[antin] C[an]t[acuzino]!».] 


6. 


Cinstit al nostru buni vecină şi priiatenă, domneata ju- 
păne judeaţe, sănătate și tot binele] de la puternicul Dum- 
nezeii pohtimu dumitale. 

Cartea dumitale de la slug|a] dumitale cu dragoste o am 
luoat şi, de bună săn[ăjtatea dumitale] înțelegăndu, ne-am bu- 
curat. Carea în lungă vream[e| a fi întreagă şi cu norocire 
de la Dumnezăi pohtim. Alalte încă, căte dumneata ne mai 
scrii, am înţeles. De carfe] lucru foarte ne-ai părut și ne 
pare răii de supărăril[e) şi nedreptăţile oamenilor dumneavoastră 
ce aŭ avut aici, dă unii și dă alții, —unii trăgăndu-l[e] bucatel[e], 
alții luundu-le banii, afară den socoteală și den obiceaiii. 
Însă, săvai că aceastea ce ai ostenit dumneata de mi-ai scris 
mie, şi Mării Sal|e| lui Vod[ă] încă ai scris şi ai dat în ştire, 
iar încăș și mie, căt mi i-aii fost pren putință, n'am pregetat 
a nu grăi Mării Sale. Care lucru nici Mării Salle] nu Lan 
părut nici, etc. [Întocmai ca a lui Constantin.] Ap[rilie] 19, 
D 7204 [1696]. 

Al dumital[e] de bine voitoriii și gata a sluji: 


Mihai Cantacuzind. 


[Pe o foaie adausă:] 2 ban[i] ce san luoat mat multu de 
la oamenii dumneavoastră, care ai făcut t! 15, scoțăndu-i 
dupre porunca Mării Salle) lui Vod[ă], i-am dat în măna 
omului dumijtale], ca să-i aducă la dumneat[a|. 

[Adresa ca la aceiași scrisoare. 

Pecete ca aceia, brună, cu inițialele: «Miha Ca[n]ta[cuzino» ?.] 


1 No 656. 
2 Nr 660. 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANII PĂSTORI 369 


7. 

T Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnu zeml, vlahli]scoe. 

f Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată vrea- 
mea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, ma- 
rele-județ al cinstitei cetăţi Brașovul, sănătate și tot binel[e] 
poftim dumitale] de la Dumnezeu. Cinstită cartea dumitalțe) 
o am luat—și de sănlătatea dumitale) ne-au părut bine. 
Alalt[e] ce ne scrii dumneata, pentru oile dumitai[e), cum 
că aŭ apucat oiarii pe oamenii dumital[e] de le-ai plătit de 
oerit, de aciasta vei ști dumneata, că, estimpu fiind al treilea 
an, şi pentru mare păs al săracii de țări, s'a socotit cu tot 
Sfatul nostru ca să dea cu toţitoerit estimpu, și așa și sfeat- 
nicii, cinstiţi boiari noștri, ot aŭ dat oerit, ce s'aii socotit, și 
pentru alți priiaten|i] carii au cărți, să fie în pac[e] de oerit, 
ca să dea estimpu, să ajute pe săraca de țar[ă], iar la anul 
şi la celalalt an vor avea oile dumital[e] pac[e]. Actasta, a 
mila lui Dumn[ejzei să fie cu d|ujmn[ea]ta. Dech[emvrie] 30 
d. lt. 7207 [1698]. 

De bine voitor dumjiltalțe]: Jo Costandin Voevod. 

[V*:] + Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în 
toat[ă] vremea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, 
marele-judeţ al cinstitei cetăț Braşovul, cu mult[ă] săn[ătate 
să dal dea. 

[Pecete mare, roșie 1,] 


8. 


Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnă zemle vlah[i]scoe. 

“+ Cinstitului și al nostru vechii priiatin, dumnealui jupănul 
Ghiorghe ce aŭ fost judeţ la cetatea Brașovul, săn[ăltate și 
tot binel[e] pohtim dumitaljej de la Dumnezei. Cinstit[ă] 
cartea dumitallel ce ne-ai trimis cu gineril[e] dumital[e], ju- 
pănul 'Țaco Gheorghe, ne-aŭ venit, și de sănătatea dumital[e] 
ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata și ne pohtești 
ca să nu uităm prieteșugul cel vechiii ce am avut cu dum. 


1 No 360. 


75703. Vol, X. 


www.dacoromanica.ro 


370 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


neata, de aciasta nici am uitat, nici vom uita prieteşugul 
dumital|e|, că dumneata ești al nostru vechiu şi bătrăn priia- 
tin. Peatru vitelle] dumital[e] ce ai aici în ţar[ă], oi, te rogi 
ca să ţi le ertăm de oerit. De aciasta vei şti dumneata că 
oerituril[e] san văndut de iaste acum o lună; de ne-ai fi 
pohtit dumneata mai de nainte, am fi făcut dumital,e). Tar în- 
căși iat[ă] că am făcut dumitale carte, de acum înnainte să 
aibă oile dumital[e] căte scri în carte, bună pace de oerit. 
Aciasta, all mila lui Dumnezei să fie cu dumn[eajta. De- 
ch[emvrie) 4 d., D 7214 [1705]. 

De bine voitor dumital[e]: Jo Costandin Voevod. 

[V*:] + Cinstitului și al nostru vechiu priiatin, dumnealui 
jupănul Ghiorghe, ce aŭ fost judeţ la cetatea Brașovului, cu 
multă săn[ăltate să să dea. 

[Pecete mare, rotundă !.] 


9. 


+ Io Costandin Voevod bj. mist, gsdnu zeml. vlahiscoe.: 

t Bunului nostru priiatin şi vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiași Reiter, 
marel|e)-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate pohtim 
dumital[e] de la Dumnezeii. Cartea ce ai trimis dumneata, 
aŭ venit, și de sănătatea dumital[e] ne-ai părut bine. Alalte 
ce ne-ai scris, am înțeles, pentru bucatele Șcheailor, ce aŭ 
aici în țar[ă], cum că au băntuială de erbari şi de vameși, 
și zici dumneata că nau fost obiceaiii. De aciasta noi atăta 
ştim că numai Șcheaii carii san ținut dobitoacele în munte, 
la stăni, de le-aii îngrăşat şi iar le-ai dus înnapoi, aceia ș'au 
plătit numai adetul muntelui, precum san putut tocmi la 
stăpănii moșii, iar erbărit și vamă n'aii dat. lar cei ce le-au 
coborăt la vale, la cămpu, de la aceia au luoat și vameșii 
vamă, și erbaril erbărit. Ș|i] așa am poruncit și acum, și va- 
meșilor, și erbarilor, pentru bucatele Șcheailor ce vor fi în 
munți, să le dea pacle], precum au fost obiceaiul; însă numai 


1 No 392 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANII PĂSTORI 371 


ce vor fi ale Șcheailor, iar nu și ale altor oameni de acolo 
den Țara Ungurească. Iar pentru cei ce-și vor fi coborăt 
vitel|e] de la munți mai la vale, aceia-și vor da și vama și 
erbăritul: precumu-și plătescu oile de oerit, își vor plăti 
și alalte dobitoace de erbărit, fie Șcheau, fie cine va fi. lar 
cui nu va plăcea așa, iaste pe lesne să nu-și mai aducă bu- 
catel|e] să le hrănească aici în ţară, ce să și le ţie acolo. 
Aciasta acum, şi mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. 
Iulfie] 9 dni, lt. 7214 [1706]. 

De bine voitor dum[iltale: Jo Costandin Voevod. 

[V°:] } Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiaș 
Reiter, marel[e]-județ al cinstitei cetät Brașovul, cu multă să- 
nlälate să s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă !.] 


IO. 


f Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zemle vlabļiļscoe. 

f Cinstiților și ai noștri buni priiateni și vecini de aproape, 
în toată vreamea de bine voitori, dumnealor tot cinstitul 
Sfat al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele pohtim 
dumneavoastră de la Dumn(ejzeii. Cinstită cartea dumnea- 
voastră, ce aţi trimis, ne-aii venit, şi, de a dumneavoastră în- 
treagă sănătate înțelegănd, bucuratu-ne-am și am dat laudă 
lui Dumn[e]zeii. Alalte ce aţi scris domneavoastră, am înțeles, 
cum că aţi înțeles dumneavoastră că aici în țara noastră au 
eşit o dajde pe dobitoace, ca să dea tot omul, şi ne pohtiți 
dumneavoastră, pentru oamenii de țara dumneavoastră ce ati 
dobitoace aici în țară, ca să nu să supere. De aciasta creadeţi-ne 
dumneavoastră că cu tot adevărul zicem că noi săntem ceia 
carii mai mult am vrea și am pohti să nu să supere, necum 
aceia ai țărăi dumneavoastră, ce s'ar fi aflăndu aici, ce nici pă- 
mănteanii noștri; dar ce să facem? Pentru multele păsuri şi 
mari cereri şi greale porunci ce avem de la cei ce ne stă- 
pănescu, care unul Dumn[ejzeii știe în ce greii ne aflăm și 


% Ne 393. 


www.dacoromanica.ro 


372 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


cu cătă dătorie san încărcat ciastă biiată țară, pentru aceaia 
s'au făcut socoteală cu tot Sfatul boerimei țărăi noastre, de 
S'au scos aciastă dajde de dobitoace, găsindu.să cu socoteala 
ca aciasta iaste și bună dreptate la toţi, nu să face nimănui 
nici-o strămbătate, făr căt, cine căt dobitoc va avea, să şi-l 
plătească, precum san rănduit, Și așa san socotit tot omul, 
ori pămăntean, ori sstriin, căț să vor afia ca să aibă dobi- 
toace în pămăntul acesta, să ajute cu toții la aciasta, ca să 
să poată rădica păsurile și poruncile stăpănilor ce ne sănt 
asupră: începănd întăi de la noi înșine, vitele noastre ce 
avem, domnești, le plătim, și toți boiarii cei mari, și mănăs- 
tirile toate, și arhiereii, și toţi, de la mare pănă la mic, cum 
am zis dumneavoastră mai sus, nimănui măcar o vită nu să 
scutește. Însă, măcar că însuși noi ne plătim dobitoacele 
noastre ce avem, și alalţi boiari toţi, iar încăș pentru dobi- 
toacele ce sănt ale dumnealor judeţilor și ale dumnealor 
fălnogilor, am poruncit să le dea pace, de vreame ce așa s'aii 
socotit, ce vor fi dobitoace boerești, cum ale gubernatului 
și ale altor boiari, neamiși mari, să nu să supere. Și așa 
înpreună vor fi nesupărate și ale dumneavoastră, judeţilor și 
ale fâlnogilor, iar alalți maï prostime, căţi să vor afla în 
pămăntul nostru cu dobitoace, vor să dea toți: nu să poate 
într'alt chip. Căci nu doar că sănt trecuți dencoace acum 
de curănd, ce de cătăva vreame să află veniţi și așăzați 
aici în țară, şi să hrănesci și ei bine, ca și ceşti pămănteani. 
Ș[i] veţi ști dumneavoastră și aciasta că cei ce ne stăpănescu, 
ne și mustrează, şi ne zice că aici în țara noastră s'aii strănsu 
atăta sumă, și den Țara Ungurească, și den alte părți, și, 
pentru acest nume mare ce San făcut că e ţara aciasta plină 
de om, cu atăta mai mult și stăpănii cer căt nu iaste pen 
putință, și obiceaiurile ce aveam mai denainte, de să știia ce 
da ţara pe an, le-aii stricat pe toate și le-ai înnălțat, — cât 
numai Dumnezeiă cel milostiv să dea puteare săracilor pă- 
măntului acestuia! Pentru aceaia s'ai socotit, la un păs ca 
acesta să ajute cu toţii. Și, după aciasta, dănd Dumn[ejzei 
să mai răsuflăm, nu vor mai avea de aceaste Supărări, nici 
aceștea de țara dumneavoastră, nici pămănteanii noștri. ZS, 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANII PĂSTORI 373 


cu aciasta sfărșind, mila lui Dumn[ejzeii să fie cu dumnea- 
voastră, 
Pis u [= scris la] Tărgoviște, Ghenjarie| 13, lt. 7215 [1707]. 
De bine voitor dumneavoastră: Zo Costandin Voevod. 
[Ve:] + Cinstiţilor a noștri buni priiateni și vecini de 
aproape, în toată vreamea de bine voitori, dumnealor tot 
cinstitul Sfat al cinstitei cetăţi Brașovul, cu multă sănătaate 
să s[ä] dea, 
[Pecete mare, rotundă ?.] 


II, 


Mlstiu bjiiu Nicolae Alexandru Voevod zemli ungrovlahiscoe 
AdEAT rekamn [= am dat Domnia Mea] tuturor Șcheailor de la 
Brașov ca să fie volnici cu aciastă carte a Domnii Meale de să 
aibă aici în țara Domnii Meale a ţinerea oilor căte vor vrea și 
să le pască de toamna pănă primăvara, la Sf[ă ntul Gheorghie, 
cînd și ducii ei la munte în Ţara Ungurească, ori pe moşia 
le domnească, ori boerească, ori megieșască, și să n'aibă nici-o 
opreală de niminea. Numai și ei să aibă a-ş păzirea vitele, să 
nu strice niscai păini saii livezi saii alte bucate ale cuiva. Şi, 
pentru adetul moșii unde-ș vor băga oile în baltă, sa aibă 
a să tocmi cu stăpănul moșiei după cum le va fi obiceaiul, 
Și, cînd i-ar lovi vreamea rea de iarnă primejdioasă, să aibă 
a-ş băgarea oile în baltă, ori pre a cui moșie sar întămpla, 
şi să nu aibă nici-o opreală de niminea; numai să aibă a-ș 
darea oeritul domnescii după obiceaiul Jop, de oae căte bani 
IO, şi de numărătoarea oiarilor, de turmă par[ale] ban[i] 10, iar 
de altele de toate să fie în pace, Și ciobanii carii vor avea 
pre la oile lor, fiind oameni strein[i], din ţara lor, încă să 
fie în pace de Vel Seamă și de toate dăjdiile și orănduialele, 
ori căte vor eși peste an de la Visteriia Domnii Meale, de 
nici-unele, nici-un val și nici-o băntuială să nu aibă, — 
după cum scrie și hrisovul răposatulu Antonie-Vod[ă] și 
hrisovul răposatului Costandin-Vod[ă] Brăncoveanul, și hri- 


1 N° 394., 


www.dacoromanica.ro 


374 SUPUŞIË BRAŞOVULUI 


sovul răposatului fratelui nostru Ion-Vod|ă|, care le-am vă- 
zută Domniia Mea la măinile Șcheailor. Aşijderea și pentru 
vitele lor de oi și de berbeci, care vor fi ale lor bucate de 
casă, cănd vor vrea să și le ducă la casele lor, în Ţara Un- 
gurească, de acealia să nu dea vamă. Și care dintr'acești 
Șcheeni ar ţinea stîni vara pre munții carii cumpără dupre 
la boeri, de vor face totii cașcavele (szc), iară nu brănză, 
acealia cașcaveale de le vor vinde în tărg la Cămpina, aŭ 
la Văleani, saii măcar ori în ce tărg, să-și dea vama. Iară, 
făcăndu-să totii brănză, și vor vrea să o ducă la case[le] lor, 
în Țara Ungurească, de aceaia să nu dea vamă. Și, pentru tur- 
mele de oile lor, cînd vin primăvara de la cîmpii şi trec la 
munte, să aibă a da vameșşilor căte un miel de turmă, şi să-și 
ià răvașul de seamă, să-și treacă oile cu pace. Și pe căți 
cai vor avea la turmă, să aibă a darea de cal par[ale] bani 
2. Iar, de s'ar întămpla vre unora dintr'aceştea a le fi oile 
șchiope saii beteage, aŭ vor fi apele mari, de nu le vor putea 
treace în sus, ci le vor tunde aici în țară, la Breaza aŭ la 
Comarnicii, saii măcarii unde s'ar întămpla, acea lănă, de 
vor vrea să o ducă la casele lor, în Ţara Ungurească, să 
dea vamă de povara de cal ban[i] 40, după obiceaiii. Iar, 
pentru pieile oilor celor ce le vor muri de iarnă aici în țară, 
şi vrind să și le ducă la casele lor, în Ţara Ungurească, de 
aceale piei să nu dea vamă. Însă, care vor fi din bucatele 
lor, iară nu de la alții luate, ca să facă meșteșug, să nu 
dea vamă. Şi pentru Șchei carii ţăn stăni în munții Buce- 
ciului și în Muntele lui Leaotă, în hotariu Dămboviţi, și-ș vor 
pogorî bucatele lor, de le vor vinde, — de aceale bucate cînd 
să vor tocmi cu neguţitorii, de vor da vama cei ce cumpără, 
Șchiei să aibă pace. Iar, de nu vor da vama cei ce cumpără, 
atunci să dea vama Șcheii. Și în ce județ să vor vinde 
aceale bucate, la tărgul acela ce va fi într'acel judeţi, să dea 
vama. Numai Schei să poarte grija, să facă ştire vameşilor, 
ca să ştie de la cine vor luoa vamă, Și pentru buțile cu vin, 
care es de la viile lor de aici din ţară la Cimpina, și din 
Cămpina pun vinul prin burie, de-l duc în Tara Ungurească» 
să aibă a darea vamă, de calul împovăratu cu vin, căte bani 


www.dacoromanica.ro 


= 


BÎRSANIL PĂSTORI 375 


10, iar de bute să nu dea nimicii. Iară, de nu vor fi din viile 
lor, și vor fi luoate de la alții, să aibă as darea vamă după 
obiceaiii. Şi, pentru vitele lor, de boi i vaci, ce aŭ în Tara 
Ungurească și le ducii de le pascii pe pămăntul Ţării, și 
iar le ducii înnapoi, acealia încă să aibă pace la erbăritiă. 
Așijderea și pentru Șcheaii carii cară pește cu carul de la 
baltă, aŭ de prin tărguri, și-l ducii în Țara Ungurească, să 
aibă a darea vamă, de caru cu peşte bani 70, și de calul în- 
povăratii cu peaște, căte ban[i] 7, iar mai mult, nu. Și de fu- 
măritii încă să aibă pace, după cum aii avut ei obicină și 
cărți de la răposatulii Șerban-Vod[ă] și de la alți răposați 
Domni. Iară mai mult val saii băntuială, afară din obiceaiu- 
rile ce s'aii zis mai sus, să nu aibă. Așijderea și în urma 
Domniei Miale, pre care va aleage D[o]mnul D[u]m[ne]zeu a 
fi Domn și stăpănitoriu țării aceștiia, încă îl poftim și-lii ru- 
gămu întru numele Domnului și Măntuitoriului nostru Iisus 
Hristos, ce iaste întru Troiță slăvit, ca să înnoiască și să 
întărească cartea aciasta, pre tocmealele și așezămănturile 
ce Sau zis mai sus, ca și a Domnii Sale mile și drease încă 
să fie bine cinstite și în samă ţinute, și D|o]mnul D[umne]zeŭ 
să-l ție și să-l păzească întra sa Domnie cu lină pace și 
fericită viiață. Și am întărit cartea aciasta cu totii Sfatul cin- 
stiților şi credincioșilor boerilor celor mai mari ai Divanului 
Domnii Meale, Pan — Vel Ban, i pan Radu Popescul Vel 
Vornic, i pan Iordache Creţulescul Vel Logofăt], i pan Du 
mitrache Ram[a|dan Vel Spătar, i pan Grigorie Vel Vistier, 
i pan Manulache Vel Clucer, i pan Iordache Stama[ti] Vel Pos- 
telnic, 1 pan Nicolae Ruset Vel Păhfarnic], i pan Matei Crețu- 
lescul Vel Stolnic, i pan Costandin Băleanul | Vel Comis, i pan— 
Vel Slugeart, i pan Barbu Merişanul Vel Pitari, și ispravnic Cos- 
tandin Văcărescul] Vel Log[ofătj. Și s'au scris cartea aceasta, 
în anul al doilea din Domniia a doao, aici în orașul Scau- 
nului Domnii Meale, în București, de Anghelache Logofeţelul 
ot Tărgovişte, mesița Noemj|vrie) 15 dn., vleat 7228 [1719). 
Je Nicolae Voevod, mlstiiu bjiiu g[o]sp[oldarii. 
Iordache Creţulescul Vel Log[ofălt 
mwT "pn |npourok = a cetit]. 


www.dacoromanica.ro 


376 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


Costandin Văcărescul Vel Log[ofá]t, procit, [=am cetit]. 
[Copie contemporană, cu literele inițiale cu chinovar !,] 


(E) 


f Cinstiţi ai noștri priiateni și vecini de aproape, dum- 
neata Herbet, marele-județ al cinsţitei cetăți Brașovul, în- 
preună cu tot Maistratul, de la milostivul Dumnezeii sănă- 
tate întreaagă și tot fericitul bine poftim să trimiță dumnea- 
voastră. Cartea ce ne-aţi trimis dumneavoastră, ne-ai venit, 
și, pentru bună sănătatea dumneavoastră, ne-aii părut bine. 
“Ceale ce ne scrieţi dumneavoastră, am înțeles, și, căt pentru 
-iritul oilor lăcuitorilor acei părți cari vor erna aici în ţară, 
mai mult nu avem aici a lungi, de vreame ce sau dat răs- 
punsul la trimisul dumneavoastră, și de la dănsil veți înțe- 
leage dumneavoastră. Aciasta, și fiți dumneavoastră săn[ă |toşi. 

Avgust] 3 d., It. 7253 [1745]. 

Al dumneavoastră de bine voitoriu și vecin de aproape: 

Jo Costandin Voevoda. 
|Pe plic:] f Cinstiților ai noștri priiateni și vecini,de aproape, 
dumnealui Herbetii, marele județ al cinstitei cetăți Brașovul, 
și cu tot Maistratul, cu bună sănătate să să dea. 

[Pecete cu bour și cu vultur și legenda: «Io C[ostandin] 

M[avrocordat| V[oevod], 1733 2».] 


13. 

Io Grigorie Ghica Vvd. bj. mlst. gspdarii zeml. vlah, 

f Cinstitului și al nostru de bine voitoriii, domine Closios, 
județ al cetăți Brașovului, și la a tot cinstitul Sfat, dă la 
milostivul Dumnezeii sănătate pohtim dumneavoastră. Cartea 
ce aţi trimis, ne-aii venit, și ceale ce scrieţi, am înțeles, pentru 
Bărseani carii vin dă ernează cu oile aicea în țară, Ce ne 
pohtiți ca să dăm poruncă să nu să supere dă cătră saigii 
înpărăteşti, ca să le ià oile în sălă, ci să să tocmească cu 


1 Stenner, V. — După altă copie, în Stinghe, Jet, beseariceť Șeheailor, p. 


165 şi urm. 
? Bibl. Ac. Rom., documente; Sturdza, în 47. Ac. Rom, VIII, pp. 250-1. 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANII PĂSTORI 377 


preț, să cumpere numai oile ce vor avea dă vănzare. Dă 
aciasta vet ști că, încă pănă a nu ne scrie dumneavoastră 
cartea, am poruncit la toţi ispravnicii, ca să le aibă grijă și 
să nu îngăduească ca să le ià cinevași oile în silă, ce cu bună 
tocmeală; dar și acum de iznoavă am dat poruncă ca să aibă 
purtare de grijă și să nu îngăduiască pe saigii să le ià oile 
cu sila și fără dă tocmeală, iar, dă le va face cinevași din 
saigii vre-o supărare, să nu-i îngăduiască, ci să-i trimiță aicea 
la noi la Divan, ca să-și afle dreptatea, scriind pentru aciasta 
şi vechilul dumnealui Casab-Bași Agăi la toţi saigii, ca să 
să ferească să nu iă nimănui oile cu sila, ci cu preț și cu 
tocmeală. Dar și dumneavoastră să dați poruncă oamenilor 
dumneavoastră, Bărseanilor, ca să nu tăinuiască oile ce vor 
fi avănd dă vănzare, să le vănză la alții neguțtori mai în 
urmă, pentru că, din poruncă înpărătească, toți alți neguţtori 
sănt opriți, nimeni să nu cumpere oi, pănă nu să va înplini 
suma oilor cătă iaste a să cumpăra pentru treaba înpără- 
tească. Și, urmănd într'acestași chip, nimeni nu vor avea nici 
o supărare, iar, dă va avea vre unul vre-o supărare, de către 
cinevași, să vie să dea jalbă la Divan, și-și vor afla drep- 
tatea. Aciasta, și fiți dumneavoastră sănătoși. 
Mart 11, 7257 [1749]. 
Al dumneavoastră dă bine voitoriii: 
Jo Grigorie Ghica Voevod. 


[V*:] Cinstitului și ai noștri dă bine voitori, dumnealui 
Closios, județul cetăți Brașovului, și a tot cinstitului Sfat, 
cu sănătate să să să dea. 

[Pecete cu boul, vulturul și Io G[rigorie] Gh(ica]>!.] 


14. 


+ Cinstiţilor și ai noștri buni prieteni și vecini de aproape, 
dumn[ejta domne Closius, judeţul c|ijnstitei cetăți a Brașo- 
vului, și la tot cinstitul Sfat, dumneavoastră de obște, cu 
mult[ă] săn[ăjtate închinăndu-mă, rog pre atot puternicul 


3 Bibl. Ac. Romine, documente; Sturdza, în An, Ac. Rom., VIII, p. 251, 


www.dacoromanica.ro 


378 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


Dumnezeii ca să v[ä] dăruiască în viiață întreagă și fericită 
săn[ă]tate, învrednicindu-vă a prăznui Învierea Domnului 
nostru Isus] H[ri]s[tos] întru mulţi ani. Prietinească cartea dum- 
neavoastră bucurăndu-mă am luat, și ceale ce scrieț dumnea- 
voastră, am înţeles. Cartea ce at scris dumneavoastră cătră 
Măria Sa Vodă], prea-înnălțatul mieii stăpăn, însumi eŭ o 
o am dus Înnălțimei Sale, și, de vreame ce Măria Sa iaste 
pornit spre faceri de bine și spre apărarea tuturor celor ce 
să umbresc supt aripile stăpănirii sale, îndată mi-ai dat 
poruncă de s'aii scris porunci de iznoavă cătră toți isprav- 
nicii judeaţelor, pentru oamenii dumneavoastră carii pogoară 
cu oile aici în țară, ca săi apere şi să-i păzească de cătră 
toți, carii s'ar îndrăzni să le facă vre o supărare, Și încă ali 
de cătră saigii înpărătești, la cumpărătoarea oilor, să nu le 
facă silă sati să le iă fără de voia lor oile ce le vor fi avănd 
de prăseală, ci numai ceale stearpe, ceale ce aŭ de vănzare, 
și şi acestea iarăș cu prețul lor și cu bună tocmeală, scriind 
pentru aciasta cătră saigii și vechilul dumisale Casap-bașii 
Agăi, ca să nui supere,— dupe cum și din luminată cartea In- 
nălțimei Sale, ce scrie cătră dumneavoastră, vă vert îndăstula. 
lar, de vor avea vre o supărare de cătră cineva, numai de 
căt să le porunciţi dumneavoastră să vie să dea jalbă la Măria 
Sa Vodă], la Divan, şi fără de îndoială să fiți dumneavoastră 
că-ș va afla dreptatea fieștecarele, şi acel ce să va îndrăzni 
a-i supăra, îș va lua căzuta pedeapsă. Și iarăș la ceale ce 
mă vet cunoaște dumneavoastră vreaduic a vă putea sluji, 
cu îndrăzneală să-m scrieț, că nu mă feresc a sluji dumnea- 
voastră la ceia ce-m va fi prin putință. Și într'acestaș chip 
să va păzi buna vecinătate și prieteşugul nostru; de care 
mai de treabă nu poate fi altul lucru asemenea. Și ei 
pururea rămăi al dumneavoastră bun prieten, vecin de 
aproape și gata slug[ă)]: 
Barbul Văc[ărescu] Vel Vist[ier]. 
Mart 13 d., 1749. 


[V*:] Cinstitului și ai noștri buni prieteni eil vecini de 
aproape, dumisale Closius, judeţul cetății Brașovului, și la tot 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANII PĂSTORI 379 


c[i]astitul Sfat, cu întreagă sănļ|ăļtate și cu toată fericirea să 
slă| dea, la Braşov. 

[Pecete roșă cu coroană, trei flori ieșind dintr'o inimă și 
jos lauri: inițialele B. V. latine!.] 


I5. 

Io Grigorie Ghica Vvd. bj. mlst. gspdrii zeml. vlahi. 

T Cinstitului Maghistrat aï cețății Brașovului, ai noștri 
buni prietini și vecini de aproape, dela milostivul Dumnezeii 
săn[ăltate întreaagă și tot binele poftim dum[neavoastră) ca să 
v[ă] dăruiască. Priitenească cartea dutm|neavoastră] ce ne-ați tri- 
mis cu acestu om al dumneavoastră, anume Bratul de l[a] Săceale, 
am luat, și, ceale ce ne scrieți dum|neavoastră], am înţeles. Ne 
scrieți întăi pentru oierit, rugăndu-vă ca, cănd vor pogoră oa- 
meni ţării dumneavoastră aici în ţara noastră, să ne arătăm cu 
milă asupra lor, ca să rămăe să plătească oeritul precum era 
mai înnainte în zilile Domnilor celor bătrăni, saii, cănd nu 
să va putea într'acestași chip, să rămăe încai a plăti precum 
au plătit în trecutul an. Căt pentru aciasta, după ce am luat 
scrisoarea dumneavoastră, ne-am mirat de unde aŭ eşit vor- 
bile acestea, cum că oamenii dumneavoastră să vor mai în- 
cărca la oierit, dup[ă] cum aŭ plătit an, și cum de att putut 
dumneavoastră] a vă încredința la niște vorbe deșarte ca acestea, 
pentru că dumneavoastră] bine știți că noi ceale ce le legăm și 
le hotărăm, p|ulr[ujrea le păzim nestrămutat, și într'acestaș chip 
plulr[ujrea să fiți încredințați că să vor păzi. Pentru că în 
Domniia ceaialaltă a noastră prea bine știți dum[neavoastră] că 
noi oieritul mai multu decăt căte 15 bani de oae nici-odată 
nu l-am scos, pănă în căt milostivul Dumnezeii ne-ai ținut 
întăriţi în Scaunul ţării aceștiia. Acum iarăși, dup[ă] ce mi- 
lostivul Dumnezeu ne-ai adus cu a doao Domnie, găsind 
Domniia Mea un obiceaiii fâr de cale, ce să făcuse, adec[ă] a 
să plăti oeritul, la oae căte 10 parale, și cunoscănd Domnia 
Mea că iaste un lucru făr de socoteală și cu mare nedrep- 
tate, atăt pămăntenilor cestor de aici, căt și omenilor dum- 


1 No 730. 


www.dacoromanica.ro 


380 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


neavoastră, carii pogorăia cu oile aici în ţară, ne-am milostivit 
Domniia Mea şi am hotărăt, mai bine să fie cu a noastră 
pagubă și să să păzească dreptatea și adevărul, ca să-ș 
plătească oieritul, de oae căte 15 bani vechi, dup[ă] cum şi 
în ceialalti Domnie a noastră asemenea s'aii urmat. Care altul 
nu ar fi făcut aciasta nici-odată, Așijderea şi pentru văcărit, 
încă am văzut în ce chip vă rugaţi dumneavoastră: adică ca 
să nu să supere oamenii dumneavoastră nici de cum. La 
aciasta iarăș dum neavoastră) știți prea bine în ce chip aŭ 
fost obiceaiii şi pentru văcărit, cănd să scotea văcărit aici 
în ţară: cum plătea țăranii, asemenea plătea si oamenii țării 
dumneavoastră, încăt atunci, fiindcă era doao văcărituri într'un 
an, plătiia şi ei ca si oamenii țării noastre, de 2 ori, Iar Dom- 
niia Mea, în ceialaltă Domnie, am rădicat, de rămăsese numai 
un văcărit, iar, cănd nu au fost trebuință de a să scoate 
văcărit, nici oamenii dum neavoastră] nu s'aii supărat nici-odi- 
nioară; estimpu numai, fiind mare trebuință, şi scoțăndu-să 
văcăritul în țară, au plătit și ei văcărit, fiindcă ei dobitoa- 
cele lor le ai totdeauna aici în țară, şi vara şi iarna, de le 
hrănesc pe pămăntul țării, Numai, de vreame ce trimisul acesta 
al dum[naeavoastră] ne-au spus cum că ne poftiți și dum[nea- 
voastră], şi şi ei să roagă, la vremea văcăritului să nu plătească 
și ei văcărit, dup[ă cum plătesc lăcuitorii ţării aceștiia, ci să 
facem o milă, să fie cu deosebit nartu, mai jos din ceia ce 
plătesc oamenii țării noastre, zicănd ca să rămăe să plătească 
de vită căte (aller! jumătate, — dar, fiindcă într'acestaș chip 
nu ne-aii fost prin putință a hotără, dar ca să nu rămăe cererea 
dum|neavoastră], pentru vecinătatea şi priiteșugul duminea- 
voastră] am socotit și am hotărăt un lucru care să fie de măsură, 
încăt şi ei să rămăe mulțumiți: adec[ă) să plătească de vită căte 
un zlot vechiii, scăzănd jumătate, după cum aŭ plătit la văcăritul 
de astă iarnă, şi vitele acestea ale lor să aibă a și le plăti 
la vremea oeritului: veri să fie văcărit în țară cu nartu mai 
mare decăt acesta, veri să nu fie nici de cum, ei totdeauna 
să aibă as plăti vitele lor, şi erbăritul să lipsească, să nu-l 
mai plătească, precum nici est-timpu n'aii plătit, fiindcă aŭ plătit 
astă iarnă văcărit. La care hotărăre și milă ce am arătat Domniia 


www.dacoromanica.ro 


BIRSANII PĂSTORI 381 


Mea cu dănșii, pentru vecinătatea și priiteșugul dum[neavoastră], 
însuşi trimisul acesta al dumneavoastră s'au mulțumit şi i-au 
părut bine de un bun așăzămăntu ca acesta; care să ştiţi 
dumneavoastră] că de acum înnainte într'acestaş chip ne- 
zmintit să va păzi. Ci acum, după ce veţi lua dum[neavoastră] 
cartea aciasta a noastră, veți da în știre la aceia care veţi socoti 
de ai dum[veavoastră] a fi mai de ispravă, ca să facă un zapis 
asupra așăzămăntului acestuia, dup[ă| cum s'aii hotărăt, în care 
zapis să scrie şi aciasta cum că la vremea văcăritului să nu 
Íà niscareva vite de ale oamenilor cestor de țara noastră, 
să le bage între vitele lor, ca să le plătească cu nartu mai 
mic, fiindcă la țăranii noștri poate să să întămple să iasă 
văcăritul cu nartu mai mare,—ca să nu ni să pricinuiască 
Visteriei vre o pagubă, — legăndu-să într'acel zapis, ca, ori- 
carele va face un lucru ca acesta, ca să ficlenească Visteriia, 
să i să ià toate dobitoacele aceluia pă seam[a] Visteriei. Şi, 
făcănd zapisul într'acestaș chip, fiind întărit cu iscăliturile tu- 
turor acelor ce veţi socoti dum(neavoastră] a fi mai de ispravă, 
ni-l veţi trimite dumneavbastră aici la noi, iarăși cu trimisul 
acesta, sai şi cu altul, cu cine veţi socoti, all atunci vom 
da și Domniia Mea carte iscălită de Domniia Mea, ca să o 
aibă la măna lor, ca să fie p[ulr|ujrea păzit şi nestrămutat 
așăzămăntul acesta, Și iarăș, la cele ce ne veți pofti dum[nea- 
voastră] ai ne va da îndămănă, nu vom lipsi Domnia Mea 
a vă păzi priiteșugul cel megieșăscu al dumneavoastră. 
Aciasta, și fiți dumneavoastră sănțăltoși, Avgust] 14 d., 1752. 

Al dumneavoastră de bine voitoriii și bun prietin: 

Jo Grigorie Ghica Voevod. 

[V*:] + Cinstitului Maghistrat ai cetăţii Brașovului, bunilor 

ai noştrii priietini și vecini de aproape, cu bună sănătate 


să să dea, la Brașov!. 
16. 


Prea-cinstiţilor și prea-înțelepţilor și dintru cei vrednici 
ales, Măriilor Voastre cinstiților d[o]mnil a cinstitului Maistrat 
a cinstitei cetăți a Brașovului și a toată Țara Birsii. 


1 Bibl, Ac, Rom., documente; Sturdza, în Az, Ac, Rom, VIII, pp. 252-3. 


www.dacoromanica.ro 


AR2 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


Cu plecăciune jăluim Măriilor Voastre pentru pricina 
cărților ce s'aii adus de la București, cînd s'aii făcut așăză. 
măntu pentru văcărit, și vaț așăzat ca să dăm noi streini 
de vită mare cîte parale 22, şi s'aii adus o carte de la Vodă si 
o carte de la Brincoveanu și o carte de la Barbu Văcărescu, 
fiind Ban-Mare, și o carte de la Ștefan Văcărescu, fiind Vis- 
tierii, și s'ai dat la măna Mării Salle) d[o]mnuluï Zivolt jude- 
tul, și acum cărțile nu ni să daŭ afară, ca să putem merge 
la Vodă și la boeri cei care s'aii așăzat la noi, să dăm cîte 
părale 22, ci acum dăm cîte parale 66, şi în anul trecut și acum, 
şi boieri zic să aducem cărțile și nu vom da mai multă de- 
cit cum ne-ai fostii tocmiala, Şi acum Măriia Voastră cereţ, 
chielt[uiala] ce s'aă făcut atuncea, noi să dăm, că sîntem bu- 
curoș toată chieltuiala ce s'aă făcut atuncea, numai să ni să dea 
cărțile înnainte. Pentru că așa ne zic boeri cei cari iaŭ văcărit, 
să mergem cu cărţile la Măria Sa Vod[ă], să ne îndireptăm, 
să nu mai dăm peste cele 22 de parale. Ci noao aŭ să ne iasă 
cărțile, ap nu vom da banii la chieltuială, că va fi păcat să 
dăm cheltuială și să pe prăpădim şi cu văcăritul cel mare, 
Ci ne rugăm milii și bunătăţii Măriilor Voastre, cinstiți 
D[o]mni, să avem direptate de la Măriia Voastră. 

Plecaţii Măriilor Voastre, noi toți oeri cei din Țara Birsii, 

Prea-cinstiților domni ai cinstitului Maistrată, cu plecăciune 


să să închiine!, 


I$. 

Mlstiiu bjiiu Io Costandin Mihail Gehan Racoviță Voevod 
gospodar zemli vlahiscoi, ĄaRaT reABA cin non[ejaente reran 
[=am dat Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele), 
De vreme ce de spre partea Maistratului a cinstitei cetăți 
Brașovului și a toată Tara Birsi aŭ venit aici la Domniia 
Mea pentru dajdea oeritului la oile lor și pentru dajdea văcă- 
ritului, cînd să va întămpla să fie să [se] facă aşezămănt cu 
Domniia Mea și să ştie fieștecarele din Bărseni căte căt 
să dea oerit de oae și căte căt să dea văcărit pentru 


1 No 584, 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANIE PĂSTORI 383 


vitele lor, cănd s'ar întămpla a fi dajdea văcăritului, — deci 
Domniia Mea, căt pentru dajdea oeritului, am fâcut aşeză- 
mănt pentru toți cei den "Țara Ungurească, de spre partea 
Braşovului și a Ţări Bîrsi, care vor veni cu oile aici în ţara 
Domnii Meale la pășune şi la ernatec, să dea oerit de oae 
căte bani 16 pl, adecă 15 bani vechi și poclonul de nume 
după obiceiii, iar mai mult dintr'atăt să nu s[e] supere a da 
măcar un ban, şi, măcar că de la alți Domni să obicinuise 
pentru oile lor care scobora vara pin munți, de le pun la 
stăni şi fac caşcaval, și apoi :arăși le trec în Ţara Ungu- 
rească, de dă vamă, pentru acele oi, de oae căte 2 bani, 
așijderea și pentru vitele și caii lor, carele vara îi pasc pe 
munți, şi apoi iarăş îi trec în Țara Ungurească, pentru pășunea 
vitelor acestora dau de vită, de cal, căte bani 40, Domniia Mea 
m'am milostivitii de am iertatii şi acei doi bani de oae șiacei 
40 de bani pentru pășunea vitelor și a cailor, de vreme ce 
de spre oile și vitele acestea să face bișug și adaos la mali- 
min), Pentru dajdea văcăritului, iarăși, de să va întămpla vre 
odinioară să fie văcărit la ţară, să aibă pentru dereptatea 
bucatele lor de cal, de boii, de vacă, să dea numai căte 
bani 66, iară mai mult să nu să supere, fără pentru căte doi 
cai de odae care poartă odăile dupe oile lor, acei doi cai 
dupe la toate odăile lor nice de cum să nu fie supăraţi de 
văcărit, ci să fie scutiţi. Însă dumnealui judeţul cinstitei cetăți 
a Braşovului să aibă a da pașușe la toate turmele, în care să 
scrie numele și polecrele ale stăpănilor oilor și ale ciobanilor 
lor, anume, așijdirea și căte oi și căte vite să află la fieşte- 
carele turmă, ca să nu înșeale vre unii din Birseni, a mesteca 
vitele peminteanilor pentr' ale lor. Căci, cănd să va dovedi 
vre unii din Birseni că aŭ cutezat a face un lucru Gr de 
cale ca acesta, bine să știe că toate vitele aceluia le va plăti 
dupe regula ce va ieși la pemintiani, și să va da pricină de 
a să strica și acest așezămănt. Și, pentru ca să fie bine încre- 
dntat că de cătră Domniia Mea toate acestea căte să cuprind 
mai sus vor fi pururea păzite și nestrămutate, le-am dat cartea 


1 Vistierie, 


www.dacoromanica.ro 


384 SUPUŞI BRAŞOvULUI 


aciasta a Domnii Meale, ca să să păzască nestrămutată. 
CAT pem TFOARAH [=—cu însăși mîna Domniei Mele]. 
Septemvrie 26, l 1753. 
Jo Costandin Miha! Racoviţă Voevod. — Noi Costandin 
Voevoda. 
[Copie cu chirilice și alta cu litere latine, în ortografie un- 
gurească ; resumat german) 


18. 


Io Costandin Mihail Gehan Racoviță Voevod bojiiu milos- 
tiu gospodarii zemli vlahiscoi. 

Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori și vecini de aproape, 
dumnealui judeţull] și dumneavoastră maghistraţi ai prea- 
cinstitei cetăți Brașovului, sănătate şi tot binele vă poftesc 
de la milostivul Dumnezăi ca să vă dăruiască. Vecineasca 
dumneavoastră scrisoare am luoat, și cele ce scrieți dumnea- 
voastră, am înțeles. Căt pentru dajdea oeritului și a văcări- 
tului, ce vă rugaţi dumneavoastră și ne poftiţi, încă am văzut. 
Ci, pentru dajdea oeritului, veți ști dumneavoastră că mai jos 
decăt bani 16 p[ol| adecă 15 bani vechi de oae, nu ne dă 
măna a lăsa, nici întrun chip, dară nici mai mult decăt 
15 bani vechi nu vor avea supărare Bărsani. lar, pentru daj- 
dea văcăritului, de să va întămpla vre odată să fie, iată că, 
pentru prieteșugul și vecinătatea ce avem, şi rugăndu.ni-să şi 
unii din cinstiţii și credincioșii boeri Domnii Meale, am lăsat 
Domniia Mea să dea Bărsani cei de spre parte ţării Brașo- 
vului şi a Ţării Bărsei, de cal, de boi, de vacă numai Cäte 
bani 66 şi le-am dat Domniia Mea și căte doi calce fiește- 
care odae, cu care cai iși poartă odăile lor dupe oi. Şi 
osebit i-am ertat Domniia Mea și de alte angarii ce da pentru 
pășunea dobitoacelor lor, căte bani 40, și vama de oae 
căte 2 bani, care de la alți Domni să obicinuise. Dupre 
cum mai pre largu [se] cuprinde în cartea Domniii Meale 
cea slobadă şi iscălită de Domniia Mea, de așezămăntul ce 


1 Stenner, 1V, la n° 39. 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANII PĂSTORI 385 


san făcut, Ci dumneavoastră să îndemnați pe Bărsanii și pe 
alții tot a dumneavoastră, ca să nu meargă întraltă parte 
cu oile, ci să vie aici în ţară să erneze, că de cătră Dom- 
nija Mea vor fi păziţi și apăraţi de toate alte nedreptăț 
şi asupreli ce vor avea, veri de cătră cine, și, mai mult decât 
cuprinde în cartea Domnii Meale, de așezămănt, nu vor da mă- 
car un ban, os vor avea odihna lor. Aciasta, și fiţi dumnea- 
voastră sănătoși. 

Septemvrie 27 d., t 1753. 

Al dumneavoastră de bine voitor și vecin de aproape: 

Jo Costandin Voevod. 

[Copie cu chirilice şi alta cu litere latine, în ortografie un- 

gurească 1) 


19. 


Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori şi buni prietini, 
dumneavoastră Maistraţ ai prea-cinstitei cetăţi Brașovului, 
cu prietenească dragoste şi cu sănătate mă închin dumnea- 
voastră, 

Prieteneasca dumneavoastră scrisoare o am luoatiă, şi cele 
ce scrieț dumneavoastră, am înţeles, Cătii pentru dajdea oeri- 
tului și a văcăritului, ce mă poftiți dumneavoastră ca să fiii 
mijlocitori cătră Măriia Sa Vod[ă], încă am înţeles cele ce-m 
scrieţ dumneavoastră, şi, căt pentru dajdea oeritului, veţi şti 
dumneavoastră că, pentru dragostea dumneavoastră şi ve- 
chiul prieteşug ce avem, amü stătuti la Măriia Sa Vod[ă], 
dar mai jos decăt bani 16 pol de oae, nu san pututii. Pen- 
tru care pricină nu san pututii,iată că vă arăt dumneavoastră. 
Cănd Măriia Sa Vod[ă] ar hi lăsatii să plătească Băr- 
seani de acolo oeritul căte zece bani de oae, și ar fi vă- 
zută vecini noștri turci de pă la margine și alți, putea să dea 
pricină să ceară ca să plătească și ei oeritul încă numai 
căte 8 bani, şi s'ar fi pricinuit mare pagubă la Cămara Mării 
Sale lui Vod[ă]. Ci pentru una ca asta nu sai putut lăsa 
oeșitul mai jos decăt bani 16 p[o]l. Iar, pentru dajdea văcări- 


1 Stenner, V, la n° 39, 
75703. Vol. X. 25 


www.dacoromanica.ro 


386 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


tului, de care cumva și de să va întămpla să fie vre odată, 
iată că, pentru prieteșugul dumneavoastră, am mijlocit la 
Măriia Sa Vod[ă] de s'au făcut așezămăntii, să dea Bărseni 
cei ce să vor scoboră cu vitele aici în ţară, de cal, de boi, 
de vacă, numai căte bani 66, şi încă şi căte doi cai care 
poartă odaia dupe oi, și acei căte doi cai dupe la toate 
odăile să fie ertați de văcăritii. Şi, osebitii, și pentru alte an- 
garii care să obicinuise, de plătiia Bărseni erbăritii a toate 
vitele, de vaci și de cai, căte bani 40, și vamăde oae, căte 
bani 2, încă am stătuti la Măriia Sa Vod[ă] și am mijlocit 
de aŭ ridicată Măriia Sa și acestu obicei dupre cum mai 
pre largu vet vedea dumneavoastră și cartea Mării Safle] lui 
Vod[ă] cea slobodă, de așezămăntul ce s'aŭ făcutu. Ci dumnea- 
voastră îndemnaţ pe (ot Bărsenii dumneavoastră din Ținutul 
Brașovului și din Țara Bărsei ca să nu meargă cu oile lor 
în ţara Moldovei sai la altă parte, ci rot să vie aici cu oile 
lor. Încă să facet dumneavoastră în știre şi la cei de spre 
partea Sibiiului, ca să trimiță și ei oameni de acolo, să-ș facă 
așezămăntă, și să aibă a plăti şi aceia totii cuun așăzămăntă 
și cu orănduială, că toate acestea căte vă adevărez dumnea- 
voastră, să știți că de cătră Măriia Sa Vod[ă] vor fi păzite 
şi nestrămutate. Ci încă si pentru begligii, la vremea primă- 
veri, iarăș san făgăduită Măriia Sa Vod[ă] că nice de cum 
begligii nu-i va îngădui să facă sălnicii și să ià oi făr de toc- 
meală. Ci va face Măriia Sa bun așezămăntii, des va vinde 
fieștecare Bărsean oile la begligii cu voe și tocmeală, după 
prețul ce să va putea așeza. Ci toți Dr de nice un fel de 
sfiială să să scoboare şi să vie cu oile aici în țară, că vor fi 
păziț de cătră Măriia Sa Vod[ă]. Și cu aciasta rămăi iarăși 
porurea. Sept[emvrie) 27 dn., l° 1753. 


Al dumneavoastră de bine voitori și bun prietin: 


Costandin Văc[ăres]cu Vel’ Spatar] 1. 


1 S:enner, V. 


www.dacoromanica.ro 


BÎRŞANII PĂSTORI 387 


20. 


Prea-cinstitului Maghistrat, ai noștri buni prietini, dă tot 
binele voitori şi vecini de aproape, de la milostiv Dumnezeii 
întreagă săn[ăltate și tot binele pohtescu dumneavoastră să 
vă dăruiască. 

Priiteneasca noastră scrisoare cătră dumneavoastră de alt 
nu iaste fără numai să înștiințăm pă dumneavoastră că, viind 
Tudor Zalomit, trimis de cătră dum[neavoastră] cu carte cătră 
Măria Sa prea-înnălțatul nostru Domnu, pentru oarecare așă- 
zămănt ce at pohtit dumneavoastră ca să să facă pentru dobi- 
toacile oamenilor dum[neavoastră] ce să pogoară aici în țara 
noastră acum la vreame dă iarnă, dă iarnează aici, şi, viiud 
şi la noi, de ne-aii pohtit de spre partea dum[neavoastră] ca 
să grăimu Mării Sale și să fim dumneavoastră de ajutor la 
treaba aciasta, vet ști dum[neavoastră] că, ceale ce ni san 
părut a fi cu cale, am grăit împreună cu dum[nealor] ceilalți 
fraţi boeri, şi san făcut dum[neavoastră] bun așăzămănt, cu 
care socotim că vet rămănea dum[neavoastră] mulțămiți și noi 
odihniţi, — după cum pe largu veţi fi înțeles dum(neavoastră| 
din luminatele cărți ale prea-innălțatului nostru Domnu şi 
stăpăn, ce aŭ trimis, atăt cătră dum[neavoastră], căt şi cătră 
toți oamenii dum[neavoastră], întru care adeverează Măria 
Sa așăzămăntul acesta în ce chip să să păzească. Care să 
fiţi dumneavoastră] bine încredințaţi că neclintit și fără de 
nici-o zminteali să va păzi nestrămutat de cătră Măria Sa, 
și oameni dumneavoastră], atăt cei ce obicinuise a po- 
goră cu oile pănă acum aici în pămăntul țării noastre, căt 
și alții ce vor vrea să mai vie să pogoare, căt de mulți, 
fără nici-o îndoială, că aşăzămăntul ce at cerut dum[neavoastră], 
san făcut după pohta dum[neavoastră] cu multă ușurință, 
însă cam cu pag|ujbă a noastră. Numai pentru dragostea 
dum[neavoastră] și vecinătatea am îndemnat şi noi, şi san 
făcut după cererea dum[neavoastră], și să va păzi fără de 
zminteală. Pentru că Măria Sa Vodă, prea-milostiv[ul] nostru 
stăpăn, ceale ce făgăduește și hotăraște, pururea va să pă- 
zească neclintite și nestrămutate. Ci așa să fiți dum[neavoastră] 


www.dacoromanica.ro 


388 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


încredințaţi, și pă noi încă să ep dum[neavoastră] că tot- 
deauna, ori la ce ne vet pohti dumneavoastră, cu căt ne va 
fi prin putință vom rămănea datori a slujă d[u]m(neavoastră). 
Aciasta, și iarăș rămăi al dumneavoastră de tot binele voi: 
toriii şi spre slujbe plulr|ulrea gata : 
Șt. Văcă[rescu] Vel Log|oJf[ă]t. 

[V° :] Prea-cinstitului Maghistrat, ai noștri buni prieteni, de 
tot binele voitori și vecini de aproape, cu întreag[ă] săn[ă]- 
tate să să dea la Brașovu,. 

[Pecete neagră cu scut, purtind dungi si stele, și iniția- 
lele p. R.+] 


ZI. 


«Frăţilă Vătavul de Plaiă din Prahova» vestește Brașove- 
nilor că va veni în munte, cu plăiașii, după porunca Dom- 
nului, spre a vedea ca la stine să nu fie decit cei doï cai 
slobozi prevăzuţi în așezămînt. 

Traducere germană?. 


22. 


Prea-cinstitului Maghiistrat cu plec[ă]ciun[e] mă închin și 
sărut cinstitele măni ale Măriilor Sale. 

Cu aciast[ă] smerit[ă] și plecat[ă] scrisoar[e] nu est[e] de 
alt, fără de căt mă rog cu plec[ăjciun[e] cinstitului Maghiistrat 
ca să aibă ertăciun[e] pentru căci fac sup[ăjrare pentru pri- 
cina cășăriilor, pentru că am venit cu cartea ce mi san 
trimis; acum am fost înnaintea dumnealor ispravnicului de 
la Tărgoviște, și el aŭ zis că nu scrie nimic pentru pricina 
cășăriilor, şi ne-ai trimis la București, și acolo am eşit la ju- 
d[ejcat[ă] la Divan, și am arătat şi ep cărțile şi Ovreaiu, și era 
forte bun[ă] cartea cinstitului Magbhistrat, și era bun[ă] jud[e]- 
cata mea; dară atăta aŭ stricat un cuvănt ce scrie în carte, 
că scrie ca s|ă] stăpănescii eŭ la vara viitoar[e), şi acel cu- 
văntă em stric[ă] dereptatea mea. Că cartea care mi s'aii 


1 Stenner, V. 
* Na, 732. 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANIE PĂSTORI 389 


trimis acum pe urmă de scriie la dumnealui Vornicul din 
Tărgovișt|e], nu aŭ vrut să mi o dea Vornicul să o duc să 
o arăt la Divan, că cu acea carte s'ar fi îndereptat lucru: 
acuma mi-aii dat zi păn în 5 zile, ca s[ă] trimiţ eu la cins- 
titul (ma) Maghiistrat, să scrie, pe aciast[ă] var[ă] ce au trecut, 
am cumpărat noi, aŭ pe vara ce va să vie acum. Acuma 
Măriia Vostră mă rog să scrieţ la dumnealui Dudascu Vor- 
nicul cel Mare, pecum că noi am lot pe vara ce au trecut, 
și am plătit și arenda și cașiul, și săntem noi stăpăn[i), iar 
Ovreiu s'aii pus pest[e] porănca și pest[e] cartea ce mi s'aii 
dat noo de la luna lui Mart. Iar Ovreaiu aŭ umblat cu min- 
ciun[i] mult[e] de aŭ scos cartea de la Măriia Sa Domnul 
judeţii, că aŭ zis că are în hotar 5 pungi de ban[i]: așa 
san lăudat, și cu aceaia i-aii dat Măriia Sa cartea. Și mă 
rog Măriilor Sale cinstitului Maghistrat să scrie că Ovreaiu 
nu au făcut bin[e] de nu aŭ ascultat cartea nostră cea 
d'intăi, ci s'aă pus cu sila în hotar, ca cum ar fi hotariul 
Ovreaiului. Mă rog cinstitului Maghistrat, Dr zăbavă să s[ă] 
dea luminat[a] carte, că mar[e] pagubă mi san făcut mie, 
că nu am putut să-m caute de vii, —că alți au cules acum, 
iar eŭ păn[ă] acum nu am cules, și am multă] pagubă și 
cheltuial[ă), că, ce am fi căștigat de la caș, acum am păgubit 
mai mult cu viile și cu cheltuiala] și jud|ejcat[a], și est[e] 
păcat niște orici ca noi (?) să-i mai stricăm. Cu aciasta rămăi 
mic şi plecat ă) slug[ă): 

Oct[omvrie| 19 dni, 1760. 

Oprea Floroiu, 

[V°:] Prea-cinstitului Moghiistrat al cinstitei cetăţ a Bra- 
şovului, cu plec[ăjciunle)] și cu feriicit[ă) săn[ăjtat[e] să să 
închin[e). 

[Pecete roșă, ruptă 1.) 


23. 
Innaintea nostră viind Avram Ovreaiu, aŭ arătat o carte 


a dumnealui județului de la Brașov, cu care ei dă voe ca 


1 Na 738, 


www.dacoromanica.ro 


890 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


să țănie (?) la Bran 2 cășării, acolo, pă pămăntul hotariului 
Țărăi Ungurești, iar Oprea Floroiu şi cu tovaroși laï nu l-ati 
îngăduit pe dănsul. Ți (sic) le-ai ţinut el acele căşării, luundii 
tot cașul ce san strănsii acolo. De care întrebănd noi pe 
Oprea Floroiul, aŭ arătat şi el cărți, atăt de la dum[neajlui 
judeţu, căt și de la cinstitul Sfat de acolo de la Brașov, 
întru care eï volnicește pe dănși ca să ţină cășăriiele, și 
stăm la mirare, în ce chip va rămănea hotărărea judecății, 
de vreme ce la amăndoao părțile vedem cărți de volnicie, 
tot pentru acest[e] cășării. Dar acum de iznovă, san dus 
Floroiu de a adus și alt[ă] osebit[ă] carte, de la cinstitul 
Sfat al Braşovului cătră Vornicul de Tărgoviște, scrisă fiind 
de acum de la 7 zile ale trecut[ei] luni] a lui Oct[o]mvrie, 
întru care serie omul Oprei, Stanciul Mogoș, să fie slobod 
de la inchisoare, pentru că acele cășării supt stăpânirea lor 
S'aii dat, iar Ovreaiul treabă nu are, — arătănd că pe Ovreaiii 
s-a dovedit, cum că numai t! 80 aŭ avut dat la acei de la 
cășării, şi Lan şi luot. Deci, într'acestaș chip fiind pricina, 
lă cunoșşte că Ovreaiul treabă nu are la cășării, dară, de 
va mai avea niscaiva datorii acolo, saŭ deva vrea el să mai 
cate jud[e]cat[ă] pentru aciasta, după cum scrie și Sfatul, va 
merge acolo în Ţara Ungurească, unde-s cășăriile şi cașul, și 
cei cu oile, și stăpăni care le-aţ dat cășăriile şi unuia și al- 
tuia, săntii acolo, și de acolo să va face izbrăniire desăvăr- 
şit[ă]. Aciasta scriem. 

Nole]m[vrie] 5 dni, 1760. 

Cos|tan]din Dudescu Vel Vor[nijc, Șt[efan] Văc[ărescu] biv 
Vel Ban, Barbu] Ștlirbeji biv Vel Stol[nic], Vornic za Tăr- 
g|oviște] 1. 


24. 


+ Cu mila lui Dumnezeii, dentru cel mai bun și fericit 
neam, Mariia Vostră, pria-cinstiţ şi luminaţ domni ai cinsti. 
tului Maghistrat al cetății Brașovului, cinstiț domni și po- 
runcitori. Prea-plecata scrisoare nu este altă jalbă, făr de 


1 No 739. 


www.dacoromanica.ro 


BÎRSANII PĂSTORI 391 


căt mă rog milii şi bunătății Mariilor Vostre, ei mic și plecat 
Badea Terciti, să mi să ià sama cu dreptate, că în anul tre- 
cut au pohtit birău de la Zărnești 25 de dot de la Avram 
Ovreiul, pentru arănda căşării care este pe hotarul satului, 
și, neputăndu-să întălni Aldimir birăul cu Ovreiul, aii zis birău 
să iaŭ eu de [la] Ovreiii acești banfi] și să-i dai eŭ, și eŭ am 
cerut la Ovreiii și mi-aii dat Ovreiul dot 25. Şi, viind birăul 
la Bran, ni-am întălnit amăndoi, și i-am dat acești bani] mai 
sus numiți birăului, și acum m'aii apucat Ovreiul pe mine, 
cu mare strănsoare, ca să-i daŭ acești bank și, neavănd eŭ, 
mii-ai căutat de am luoat aceșt|i] ban[i] cu dobăndă, de 
unde am găsit, și am dat tot aceşti ban! Ovreiului, și eu, 
pria-luminaţi Domni, nici-un ban nam oprit la casa mia, și 
fără dreptate port ep acești bani cu dobăndă. Și acum am 
trimis în trei rănduri răvașe ca să vie la răzloj, să stăm de 
față, şi nici de cum n'aii venit. Ci de aciasta mă rog mit 
Mariilor Voastre, să faceți mile cu mine, să aibă porunca 
cinstitului Sfat a veni înnaintea Mariilor Vostre, să dià 
aceșt|i ban[i] rot la măna dumnialui jupăn Petcu Pelici, și 
să-i aducă dumjnialui), aŭ să trimiță pe alt cineva să mă plă- 
tescă de unde i-am luoat, De aciasta cu plecăciune mă rog 
Mariilor Vostre, și rămăiu mic și plecat al Mariilor Vostre: 

Fev[ruarie] 8, 1761. 

Ei Badieal Terciii. 

Ké Întru cinstit și luminat Maghistratul cetăţii Brașovului 

cu multă plecăciune și smerenie să se plece!, 


25. 

Mlstiiu bj. lo Ștefan Mihai Racoviţ[ă] Vvd. i gsdnii nicax 
reamh [= am scris Domnia Mea] voacă, tuturor Bărsanilor i altor 
streini din Țara Ungurească și duprintr'alte părți streine, ce 
sănteț obicinuiți a eși cu oile în pămăntul țării, a le paşte și a le 
erna, căt și voi, lăcuitorilor pămănteni, vă facem Domniia Mea 
în știre tuturor de obște, că în anfil acesta, de al doilea al Domnii 
Domnii Meale, hotărăt-am ca toate dăjdile să iasă] după orăn- 


? NO 744. 


www.dacoromanica.ro 


392 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


duiala lor, cum și oeritu să ias[ă] căte 17 bani de oae, iar 
nu mai multu. Pentru că, în anul trecut, fiind Domnie noaoă 
şi cu grele datorii, atăt ale Domnii cei noocă, căt ai cu ră- 
mășiţile Domnii răposatului prea-iubit fratelui Domnii Meale, 
de mare nevoe, neavănd alt mijloc ca să putem ridica însăr- 
cinarea greotăţii] și a datorii, ce cu grele dobănzi era însăr. 
cinat asupră-ne, și pentru ca să nu creaască dobănzile ca să 
covărșască putinţa răspunderi, de mare nevoe am fost în- 
greuiat Domniia Mea dăjdile. Iar în anul acesta, pe top vă 
încredințăm printr'aceste cărți, întărite cu pecete și cu iscă- 
litura Domnii Meale, ca mai mult decăt 17 p! bani de oae 
nu vet da cerit, încă și hatăr vet avea de la Domniia Mea, 
la zece, una, şi, pentru alte dobitoace ce vet aduce aici în 
țară, cum cai, boi, vaci, să știț și pentru acestea, că mai 
mult decăt bani 66 pe vită nu vet da. Așăjderea și pentru 
saegii vă poruncim Domniia Mea ca, de unde era obiceiii 
de dat dintr'o sută 13 oi, iar în anul acesta nu vet da mai 
mult decăt la 100 7, adic[ă] cine va avea o sută de oi va 
da la beilic numai 7 oi, iar nu mai mult, și şi acelea să vor 
plăti cu preţ mai bun decăt să plătea pănă acum, însă lă- 
trătorii dup[e] la oi nu vă vor lua, nici vasile de la hodăi, 
dup[ă| cum obicinuia de lua, estimpu nu vor lua. Pentru că 
nu-i vom mai îngădui Domniia Mea nici de cum: sai la oi 
vă vor lua mai mult piste căt vă hotărăm Domniia Mea, 
San la preț vă va asupri. Deci dar și vol cu toţ, și streini, și 
pămănteni, să credeț cu|m| acestea toate să vor păzi nestră- 
mutate de către Domaiia Mea, și, cu (ot cei streini, să vă 
îndemnaţ și cu veselă inimă, și cu îndrăzneaal[ă], şi Gr de 
nici-o îndoial|ă], să eșăț cu toate oile şi dobitoacele voastre în 
ară, spre a le erna, atăt cei ce aț fost obicinuiț dea eşi alte 
dăț, căt şi voi care n'aţ fost obicinuiţ a eşi, şi acum, fiindcă 
iaste vreme de a vă cosi și a vă face făneţe pentru ernaticul 
oilor, nu pierdeţ vremea, și, cum zicem, eșiţ cu toţiii] unde 
vă va fi voia și va va plăcea locul, învoiţi-vă cu stăpăni mo- 
şilor, şi vă Deet făneţe din destul, ca să fie pentru trebuința 
voastră. Pentru că Domniia Mea, ca unul ce cu hotărăre 
de a le păzi toate vă făgăduim și, încredințăndu-vă, vă ho- 


www.dacoromanica.ro 


BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 393 


tărăm ca toate căte mai sus vă le arătăm, să știţ și să fiț bine 
încredințat că le vom păzi Domniia Mea neclintite și nestră- 
mutate, și pentru voi, streini, am dat Domniia Mea tare po- 
runcă, atăt pe la isprav[nijci, căt și pe la căpli]tjani] i at 
dreglă]tori ce sănt pe afară, pe la județe, ca să vă apere și 
să vă păzeaască pe tot și să nu îngădue pe nimea a vă 
asupri, saii a vă băntui cu căt de puțin, și să vă caute, ca 
să aveţ toată odihna și dreptatea voastră. Toauke nuca 
TAEMU [= aceasta am scris Domnia Mea]. Iun[ie] 16 d., 1765. 
[Monogramă.] 
Jo Ștefan Voevod. 
Biv Vel Agla|:. 


IV. Braşovenii negustori din principate. 


În secolul al XV-lea nu se pomenia, pe lîngă vechii 
oaspeţi săsești de la început, de Brașoveni așezați în Bu- 
curești, în lași sau în orașele mai mici ale Țerii-Romă- 
nești și Moldovei. Vremile eraii strașnice, și nu odată flă- 
cările războiului sati răscoalei aŭ cuprins mahalale întregi 
ale celor două reședinţi. Ţara era și puţin locuită pe atunci, 
și n'avea decit într'o măsură foarte slabă nevoia luxului. 
Boierii se mulțămiau cu cumpărături făcute din vreme în 
vreme la Braşov sai din minile unor negustori cari stăteai 
numai scurtă vreme în ţară. Negustorime era de tot puţină, 
Țeranul lucra acasă la el tot ce-i trebuia în afară de unel 
tele de metal, pe care încă putea să i le facă și meșterul Dean, 

Aşezarea de negustori brașoveni nu s'a petrecut nici în 
veacul al XVI-lea pănă către sfîrşitul lui. Avem mărturia 
unui boier muntean că meșteri din cetatea săsească trecuseră 
în vremea lui Brincoveanu cu totul la noi, Pe atunci căpă- 
tarăm şi vinzători în detaliu de marfă brașoveneasca. 

Mai Gran s'a vorbit de oprirea veche ce împiedeca pe 
Frinci de a desface cu mărunțișul în Împărăţia turcească. Dar 
nu trebuie să se uite că noi n'aveam legăturile tratatelor, 
încheiate de Turci, ale capitulațiilor, ci vechile noastre datine 


1 Stenner, V., 


www.dacoromanica.ro 


394 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


deosebite, care nu opriaŭ așa ceva. Pe urmă Brașovenii nu 
eraŭ Frînci, supt care cuvint se înțelegeaŭ negustori apuseni 
veniți pe mare, Ca situație de drept și fiscală, el trebuiaii 
puși alături cu Chiprovicenii din Bulgaria, cu Grecii din toate 
părțile, cu Armenii saiten? şi cu Armenii turcești,—cu Evreii 
mai tărziii. Aveaii deci toată voia să vindă în orice impre- 
jurări, 

Alt ceva a zăbovit însă întemeiarea negoțului de brașovenie 
prin Braşoveni. Sașii nu ne-ai iubit mult nici-odată, ne-ati 
desprețuit totdeauna și n'aii putut înțelege obiceiurile și pur- 
tările noastre. Negustorul din cetate, mîndrul cetățean, nu 
voia să se coboare într'atita încît să-și lase civilisația și să 
se cufunde, pe lungi ani de zile sau pe viaţă, în barbaria 
valahă. Căci pentru el ca și pentru alții cari aii învățat de 
la dinsul, peste munți se întindea «die wilde Walachei», cu 
urși, cu boieri cari nu plătiaii, cu ţerani proști și sălbateci. 
În chezășiile ce le dădea Domnul, Sasul n'avea încredere, 
Negustorii ardeleni din neamurile privilegiate oan venit nici 
după ce sa făcut mai multă rinduială în viaţa noastră și 
Austria și-a avut consulii, agenţii, și pentru apărarea Arde- 
lenilor, ajunși acuma supuși împărătești. 

Altfel era însă cu Șchei. Romini, ei trăiaii bucuros în mijlocul 
Rominilor de dincoace și se împăcaii răpede cu însușirile şi defec- 
tele țerii celei nouă, Ocrotiţi în deosebi de la Matei Basarab 
încoace, ei și-aii luat în arendă sai şi-aii cumpărat chiar vii, 
mai ales în dealul Piteştilor, trimețind buțile și buriile în cară, 
dar mai ales pe spinarea cailor, la Brașov. În privilegiul lui 
Nicolae Mavrocordat se hotăresc și vămi scăzute pentru aceste 
vinuri, care contribuiai la bogăţia noilor orășeni romîni ai 
cetăţii de la hotar. 


Tot dintre Șchei s'aii ales și Brașovenii de dincoace de 
munți. 

Brîncoveanu îi definește astfel în hrisovul săii pentru dînșii: 
cei «carii să hrănescu cu negoț brașovenescu aici în tărgu 
în București și prentr' alte tărguri și sate, cu prăvălii şi cu 
altă hrană». Scutirea lor era foarte întinsă: ei nu dădeaii 


www.dacoromanica.ro 


BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 395 


nici acel «bir slujitoresc», mai mic, care se îngăduia une ori, 
după cerere, negustorilor, nici cheltuielile neobișnuite, Sama 
a treia, birurile pentru oști, pentru lefi, pentru Han și Sultanii 
lui tătărești, nici prestațiile: sursaturi (transporturi), zaherea 
(provisil), nici «carele de oaste», nici «caii împărătești și 
domnești», nici crînduiala vacilor și a oilor», nici podvoadele, 
merticele, conacele și caii de olac, Fran apăraţi și de sarci- 
nile ce apăsaii în deosebi asupra negustorilor: schimbul 
banilor străini și răi în bani buni de argint, primiți la Vis- 
tieria turcească, plata pentru prăvălie în calitate de casă, sau 
fumul; şi în calitate de prăvălie chiar, de cotărie (în Moldova 
se zicea cotării), pentru măsurat buțile, de împrumuturi silite, 
care se făceaii Vistieriei, de veniturile ce le luaii de la ne- 
gustori starostele lor și judeţul fiecărui oraș, de pocloanele 
ce se făceaii la deosebiți dregători, precum covoarele, rîșii 
(blăni), păharele. EX nu plăteaii nici vamă pentru vinurile lor, 
afară de plata «buriilor» în care el era cuprins. 

Ei aveaii în schimb o rumptoare şi plătiaii o ruptă, dare 
hotărită în înțelegere cu Vistieria. Brîncoveanu o hotărî la 
suma de 1000 de taleri pe an, cari se plătiaii în patru so- 
roace, cînd se strîngea Sama cea Mare, a doua, a treia și ha- 
raciul de la locuitorii de ţară saii <pămînteni»!. 

Ca toţi străinii, ei formaii o Greasiă deosebită. Breasla avea 
căpetenia sa și un om cu plată care făcea împărțirea dăjdii 
între membrii comunității, după averea și greutăţile casnice 
ale fiecăruia. Cred că și anumite drepturi de judecată eraii 
lăsate în mîna căpetenie! breslei. În bresle intra de o potrivă 
meșterul și negustorul, și zaraful chiar. Ba se vede că Bra- 
șoveni cari ajungeaii în fruntea trebilor ca judeţi ai vre-unui 
oraș, Piteştii de pildă, saŭ ca gocimani în Cimpulung, rămi- 
neaii cuprinși în breaslă și se bucuraii de privilegiile ei, Și bi- 
serica din Șchei, care avea vii prin aceste părți, era iertată 
de dăjdi și vămi în aceiași măsură cu breslașii. Dar Sașii, cînd 
veniaii, se țineaii de-o parte și nu voiaŭ să ajute la dajde?. 


1 Sfudit și dee, V, pp. 349-50. 
2 Ibid. 


www.dacoromanica.ro 


396 BUPUŞII BRAŞOVULUI 


Rupla Brașovenilor nu era o sumă mare, dar ei nici nu 
eraii mulţi, așa încît să-și poată avea măcar o stradă, ca 
să nu zicem o biserică, a lor. În 1707, încă supt Brinco- 
veanu, ci făceaii arătare că nu mai aŭ decit șese prăvălii, 
așa încît ar fi drept să li să scadă dajdea; ceia ce nu se 
făcu, de alminterea. Ei mai aduceaii înnainte și paguba ce 
D se aduce de negustorii din țară, cari, în potriva privilegiului 
de monopol, își însuşesc dreptul de a vinde marfă braşove- 
nească, Ei aveaii apoi neplăceri cu vameșii de la Cimpina, 
pe unde li veniaii acum mărfurile, și cu cărăușii: ei ar fi 
vrut să întrebuinţeze numai Prahovenii, de la hotar pănă la 
București, dar alții, din Comarnic, din Cîmpina, năvăliai în 
drum și luaii cu de-a sila pe carele lor, marfa Șcheilor. 

Înnainte de războiul din 1768, Scarlat Ghica fu silit să 
scadă dajdea Brașovenilor pănă la 300 de taleri. La reor- 
ganisarea Iert! după războiu, Îpsilanti hotărî suma la 400, 
făgăduind însă că nu va mai supăra pe negustori cu nici-un 
fel de adausuri, încărcături și năpăști. El învoi vechile scu- 
Dr de bir, care se chema acum șferturi, de c<așternuturi», 
ce se dădeaii la musafirii turci, de <podini» şi de cîte mai 
rămăsese dintre vechile sarcini; ei nu vor da văcăritul pentru 
«bucate», nici pogonăritul pentru vii. Orice vamă pentru vin 
dispare, cînd vinul va fi scos din viile brașovenești. Venitu- 
rile vameșilor din Cimpina —o pară de marfă și alta de cal —, 
veniturile ce se luaii de Agă la intrarea în București — 40 
de bani, dintre cari jumătate plătiți la czrzasară sai vamă —, 
sînt desființate. Prahovenii rămîn cu monopolul cărăușiei. În 
sfirșit, pentru ușurarea negoţului, Brașovenii vor plăti numai 
pe povară, ori de ce fel ar fi marfa: 1 leii la intrarea în 
ţară san la trecerea Dunărir, 3"/o la ieșire. Şeizeci şi șese de 
gospodării se folosiră de aceste drepturi !. 

De acum înnainte, ele rămaseră neschimbate. 

$ 

Mult maï puține sînt ştirile ce pot strînge, fără cercetăr 

mai îndelungate, cu privire la Brașovenii din lași. Ei eraŭ 


t Urechiă, în Ae, Ae, Rom, XII, p, 859 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


BEAŞOVENI NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 397 


Romini, dar și Bulgari, Greci, din Companie. La 1795 se 
numărai 28 de oameni. Pe lingă diînșii însă, și cîte un ne- 
gustor pămintean vindea brașovenie. Cer mai mulți Braşo- 
veni păştraŭ sudiția austriacă, și în 1795 şi 1796 se duce o 
luptă de pit împotriva «<aghentului» împărătesc Timoni. 

Afară de Brașovenii ce-și păstraii locuinţile acasă, afară 
de cei cari se statorniciaii cu totul în Moldova, mai erai alții 
cari venian numai pe la bilciuri. Iar unul mai îndrăzneț decît 
toți, Panaiot Conduch, prin urmare un Grec, veni de la Viena 
la Galaţi cu o corabie încărcată cn mărfuri apusene, la 1796. 
El se opri fără sfială la Vidin, unde stăpinia atunci, răsculat 
împotriva Sultanului, temutul Pazvantoglu, și-l împăcă prin 
darul a trei scaune de lux, doi cîni de vînat, două puști și 
doi canari. lar cea d'intăiii și cea de pe urmă corabie bra- 
şovenească pe 'Dunăre pluti în liniște mai departe și-și atinse 
scopul. 


Cum se vede, Brașovenii represintai mult mai puțin, și 
într'un principat și în altul, decit Birsanii, cari aveai la pă- 
şune prin 1780 pănă la 500.000 de oi?. 


I. 


+ Cinstitului ales întru vrednicie și cu darul lui Dumnlet 
zeii învrednicit Măriia Sa Hanăş Mancăși, marel[e]-județ al 
cinstitei cetăţi a Brașovului. 

De la prea-puternicul și a toate țiitoriul Dumnezăi poh- 
tim să dăruiască Măriei Tal[e] viiață fericit[ă] şi bună sëng. 
tate, înpreun[ă] cu toat[ă] cinstit[ă] fameliia Măriei Tale. 

Pricina scrisorei cătră Măriia Ta nu iaste dealt, fără căt, 
tămplăndu-să a veni acest fecior al nostru, că eŭ nu putul 
să viii, că avem căte ceva Debt, ce am trimes Măriei Tale 
cei bani care mi i-ai dat Măriia Sa Vod[ă] pentru oile căte 
aŭ ertat, însă oi 600, care fac t! 45. De aciasta avui a scrie 
Măriei Tal[e], şi mila lui D[umnejzăi să fie pururea cu Mă- 


1 Cf. locurile arătate în tablă din Documentele Callimachi. 


2 Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens, III, Viena, 1782, pp. 
446-7. 


www.dacoromanica.ro 


398 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


riia Ta wT ye [= de la Hristos), amin. Ghen[arie)r 2, vlt. 7204 
[1696]. 

Mic și plecat și de bine voitor și gata spre slujbă în 
toat[ă] vreamea: Stan Brașovean[ul]. 

[V° :] Cinstitului ales întru vrednicie și cu darul lui Dum- 
nezăii învrednicit, Măriia Sa Hanăş Mancăși, marele județ al 
cinstitei cetăți a Brașovului, Măriei Sale cu plecăciune să 
s[ă] dea. 

[Pecete brună cu cuvintul: rank) 


2. 


+ Cinstitule ales întru vrednicia, de bună rud[ă], de H[ris- 
tojs iubit şi cu darul lui Dumn[ejzăi norocit, Măriia Sa Hanăș 
Mancăș, marel|ej-județ al cinstitei cetăți a Brășovului. De la 
prea-putearnicul și a toate ţiitoriul Dumn[ejzăi pohtim să 
dăruiască Măriei Tale viiață fericit[ă] şi bună săn[ăltatea în- 
preun[ă] cu toat[ă] cinstit[a] fameliia Măriei Tale. 

Cu tămplarea venirei acestor duvalmi aici, anume Nedelcu 
i Draglojmir, care aŭ venit dup[ă] Necula Hagiul, pentru un 
cal ce l-ai fost greșit de l-ai luat hagiul și aŭ luat al lui 
acolo, de care lucru venind hagiul și mărturisind cum că 
și el aŭ fost cumpărat calul numai de o săptămăn[ă], și, fiind 
tot într'un păr, aŭ socotit că va fi acela, și, fiind si Bucur 
duvalmul de față, nici el nu laŭ cunoscut. Deci venind ha- 
giul pănă aici la București, și venind duvalm ce scrie mai 
sus, cu cinstit[ă] cartea Măriei Tale,“ai dat calul și san 
luoat al lui. Ce de aciasta facem știre Măriei Tale cum că 
nu sănt alte meșteșugur(i|, numai greșala amănduror, căc; 
n'au cunoscut nici hagiul calul, neci duvalmul care au fost 
atuncea la cai. Cu atăta sfrășind, mila lui Dumn(ejzăi să fie 
pururea Măriei Tale de ajutor. Iul|ie] 18 dni, vlt. 7204 [1696]. 

Al Măriei Tale mai mici slugi și plecatu și de bine voi- 
tor[i] : Brașoveanii din București. 

[V*:] + Cinstitului ales întru vrednicie şi cu darul lui 


1 No 654. 


www.dacoromanica.ro 


BRAŞOVENIE NEGUSTORI DIN PBINOIPATE 399 


Dumn[ejzăii norocit Măriia Sa Haneș Mancăș, marele-judeţii 
al cînstitei cetät a Brașovului, Măriei Sale] cu plecăciun[e] 
să să deal, 


[Pecete ruptă.] 
3. 


+ Cinstitului, alesului de Dumnezei învrednicit și noao 
bun priiaten și vecin de aproape, Măriia Sa Domnul Anăș 
Mancaș, marele-județ al cinstitei cetăț Brașovul și întralte 
împrejurure, de la mlill[ojstivul și a tot ţiitoriul Dumnezeu 
pohtim ca s[ă] dăruiască Măriii Tale bună săn[ăltate întru 
mulți ani întru cinstit Scaunul Măriii Tale, înpreună cu toată 
cinstită casa Măriei Tale. Întrebăndi Măriia Ta şi de a 
noastră săn[ăjtate, lăudat numele lui Dumnezeii, ne aflăm 
săn[ăjtoș. Pricina aceștii scrisori nu iaste de altă, numai cer- 
cetănd de bună săn[ăltatea Măriii Tale. Alta, am înțiles 
precum să fie adus jupănul Florea Șcheaul pe jupănul Pătru, 
care iaste cu gocimanul Gherghe Șcheaul, la Măriia Ta pentru 
prăv[ălliile care sănt aicea pe moșiia sv(i]ntei mănăstiri, aicea, 
la Cămpul lungu, zicănd Florea înnaintia Mării Talfe] precum 
că-l scoate Pătru și [=—pe] Florea den prăvălie. Vei ști Măriia 
Ta că nu-l scoate Pătru pe Florea den prăvălie, ce s'ai mutat 
Graul, și san prinsu jupănul Gherghe cu Pătru prăvlăllie 
lăngă jupănul Dumitru, și aŭ dat bani de iam dat noi acea 
prăvălie, de a noastră voe, că a noastră iaste și moșiia și 
prăvăliile, și nu s'aii căzut să aducă Florea pe Pătru la ju- 
dicată, că n'aii avut de ce, Pentru aciasta facem știre Măriii 
Tale. Și mila lui Dumnezei să fie de ajutor Măriii Tale. 
Iul|ie] 21 d., t 7207 [1699]. 

Al Mării Tale bun priiaten și vecin de aproape: 


leromonah Vasilie, igumen ot Dolgopol [=Cimpulung]. 


[V*:] Cinstitului, alesului Măriia Sa Domnul Anăș Mancăș, 
mar[e)le-judeţul al cinstitei cetăței Brașovul, cu cinste să s ă] 
dea, la Brașov?. 


1 No. 662. 
2 No 676. 


www.dacoromanica.ro 


400 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


Anno 99, die 4 August), Des Igumen Schreiber auss 
Compelung. Wegen der Privelij des Vattaff Giergie Knecht. 
[Pecete brună, cu: «Vasilie ermonah»>.] 


4. 


+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zeml. vlahļiļscoe. 

+ Bunului priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea 
de bine voitor, dumnealui jupănul Echel Ghiorghe judeţul și 
la alalt cinstit Sfat al cetății Brașovul, sănătate și tot binele 
poftim Dumneavoastră de la Dumnezeii. Cartea ce at trimis 
dumneavoastră, aŭ venit, și, ce aţi scris, am înțeles, pentru 
un Brașovean Dumitru Albeţii, ce aŭ făcut unor oameni de 
ai dumneavoastră la Cămpul lungu, am văzut, şi poftiț dum- 
neavoastră ca să aveț răspunsi de la noi, iaste acest 
lucru cu știrea și porunca noastră, au nu iaste. De aciasta, 
cum că sănt și acolo la dumneavoastră, asupra oamenilorii, 
păsuri și nevoi, știm și creadem, iar și aici la noi mai multe 
şi mai cumplite nevoi sănt, căt sănt foarte încărcaț și în- 
presuraţ oamenii cu păsurile. Pentru aceaia, de multele păsuri 
ce sănt, căț sănt aici în țara noastră, și striini, și de alte 
neamuri, ori de acolo, ori dentralte părți, cum am zice 
şi Brașoveanii, și Chiproviceanii, și Armeanii, și Jidovii, Gr 
dajde nu pot fi, ce aceștea (ot aŭ fieştecare cu răfetul lui 
legături cu Vistiriia ţărăi, de să ştiii ce daŭ pe an. Care 
avănd și Brașoveanii osebită rumtoarea lor, cum am zis, pe căt 
S'aii legat cu Vistiriia, de-și daii numai legătura lor, aii de la noi 
şi poruncă ca aciasta și carte dată la mäna lor, ca, ori-unde 
şi ver pe cine ar găsi cu marfă ca aceaia de a lor, brașo- 
şovenească, văzăndu, pe toţi să-i apuce, să-i ajute la rumtoarea 
lor, cu ce le-ar fi putearea, lar apoi, aŭ poruncă deregătorii 
noştri, carii umblă cu dăjdi, pre unii ca aceia să nu-i supere 
la nimicii. Ce dară, cum zicem dumneavoastră, că, avănd 
Brașoveanii acea por ncă și volnicie dată la măna lor, nu 
doar că Dumitru Albeţii den capul lui și dentr'a lui obrăz- 
nicie aŭ făcut actasta, ce cu cartea noastră san tinsu și la 
acei oameni ai dumneavoastră. Care de acum înnainte, dupre 


www.dacoromanica.ro 


BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 40 


cum ne şi polftiţi, trăindu-ne. Dumnezeii, cănd va fi la vreamea 
aceaia a bulciului, ne veţi aduce domneavoastră aminte, și 
atunce poruncă ca aceaia vom fac[e] și Brașoveanilor, și de- 
gătorilor ce vor fi cu dăjdi, ca nimeni de oamenii dumnea- 
voastră, căți sănt Sași, să nu se atingă, pentru a dumnea- 
noastră vecinătate și dragoste. lar, de aciastă dată, deaca 
S ap întămplat așa, navem ce fac[e], și așa veţi şti dumnea- 
voastră, că Dumitru Albeţii, nu den capul lui aŭ făcut aciasta, 
sai făr(ă|] porunca noastră, ce, precum am zis mai sus, că cu 
cartea noastră iaŭ apucat, iar de acum înnainte nu vor maj 
avea nici-o supărare. Aciasta acum, și mila lui Dumn[ezeu 
să fie cu dumn[eajvoastră. 

Av[gust] 21 d., D 7208 |1700]. 

De bine voitor d|ujmnleajvoastră: 

lo Costandin Voevod. 

[V°:] f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat|ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echel 
Ghiorghe, mareljej-judeţ, și la tot Sfatul cetății Brașovul, cu 
sănătate să să dea, 

(Pecete mare, rotundă £] 

5- 

t Cu sănlăltate și cu plecăciune mă închin dumitale, ju- 
păne Morcăse. Şi mulțămescii dumitale căce nu m'ai uitatu. 
Și răvașă ce mi ai trimis, mi aŭ veniti, şi, de mărșii în Ţara 
Nemiițască, nu să știea cine va merge pănă la București. Și 
eŭ încă voi veni pănă la Brașovi, și, cine să va găti să 
margă în sus, voi da dumitale știre, și vei ști dumiineta că 
Sintemii forte cu inima re, că amii avut și eŭ 2 sute de lei 
în sus, şi acumii eară am rămas în pagubă și dator, și nu 
mi aŭ ajunsi atăta inimă re, ci aŭ venit 2 jupănese pentru 
ce amŭ rămas pa (sic) preotesa, şi man băgat în gros, și 
mi aŭ făcut mar[e] rușine, păn mi aŭ făcut neguţători bine 
de mi aŭ strănăsii lei 15, de emi dat, și aŭ zis că aŭ zis 
Măriea Sa judeţul că, daca voi veni la Brașovi, mă va în- 


1 
No 378. 28 


75703. Voi. X. www.dacoromanica.ro 


402 SUPUŞIÍ BRAŞOVULUI 


chide, și mă rogu dumitale, ca unui părinte, să-mi trimiț[ă] 
un răspunsi, și sărut cinstită măna Măriea Sale părintelui, 
cinstitului județu, cu plecăciune. 

Cà eu ţi-amii trimis dumitale 6 răvașă, ca să știii de să- 
nătate dumitale, și dumnuneta nu mi ai trimis nici-odatlă] 
un răvașă, fără acumu acestu răvașii, și forute mam bucurat 
de sănătate dumitale, Și mă rog să-mu trimiţii o carte, ca 
să știi, de la Brașovii, cine merge în susu. Așa mă rog du- 
mitale. 

Al dumitale de bine voitoră și plecat: 

Eu Barbul Marcia. 
Cal |p]lecăciune mă închinu dumnitale. 

[V°:] Cu sănătate să să dă aceiustă cariite întru cinstită 
mănă dumisale jupănului Morucos Votiinără, să s[ă] dea. 

[Pecete neagră cu coroană și litera C.!] 


6. 


+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnu zeml. vlahiiscoe. 

+ Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată 
vreame de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiaș Reitel, 
marelțe)-judeţ al cetăţii Brașovul, sănătate pohtim dumital[e)] 
de la Dumnlejzeii. Cartea ce ne-ai trimis dumneata, aŭ venit, 
și de sănătatea dumital(e] ne-au părut bine. Poclonul ce ne-ai 
trimis dumneata, ca de la un bun priiatin și vecin, l-am 
priimit, și mulțumim dumitale de osteneală. Pentru Șcheaii 
Brașoveani ce să hrănescu aici în țară, ne scrii dumn[elta, 
pohtindu-ne ca să-i căutăm, să le fie mai pe ușor. De aciasta, 
ce vom putea, îi vom căuta. Măcar că și aici la noi destul 
greale sănt, mai vărtos în anul acesta. Crez, mulțumim lui 
Dumn[ejzeii, că niscai oști n'au fost, iar alte păsuri ce avem, 
şi supărări, știe Dumnezeu că ne iaste mai cu grei decăt 
ar fi fost niscai oști. Ce numai Dumnezeii, ca un putearnic, 
să facă milă, ca să mai răsuflăm den păsurile ce avemu; 
însă, pentru voia dumitale), căt vom putea, tot îi vom mai 
ușura, Ne scrii dumneata și pentru oamenii den Ţara Bărsei 


1 No. 595. 


www.dacoromanica.ro 


BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 403 


carii aŭ trecut dencoac[e], ca să poruncim, carii ar vrea să 
să întoarcă la pămăntul lor, să nu-i oprească, De aciasta 
noi şi mai denainte acea poruncă am dat, iar și acum de 
iznoavă am poruncit ca să nu-i supere, ce, care vor vrea să 
meargă, să-i lase să treacă făr de nici-o opreală. Aciasta 
acum, de ciastă dată, și mila lui Dumnezeii să fie pururea 
cu dumneata. Fev|ruarie] 26 d., P 7212 [1704]. 

t De bine voitor dumital[e]: Jo Costandin Voevod. 

[V°:] Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată 
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreas Reitel, 
marel|e]-judeţ al cetății Brașovul, cu săn[ăltate să s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă!.] 


7, 

Cinstite şi de Du|mnejzăii alease, întru vreadnicie dum- 
neata jupăne, al miei patron și de mult bine făcător. 

Vreadnică cartea dumitale am luoat, din care înţelegănd 
buna și 'ntreaga dumitale] sănătate, am slăvit pre Împăratul 
milelor, mulțămind dragostei și bunătăței ce pururea cătră 
sluga dum[ijtal[e] ai arătat şi arăţi, cu cercetarea scrisorii, 
Cărţile ce mie trimis, care unde aŭ fost rănduite, le-am dat, 
şi cu gura, căt San căzut, doară și mai mult, am grăit. Pentru 
care ce să zic? Cei ce iaŭ şi vor să ià, mai nainte, ce aŭ 
ştiut și ce aŭ vrut cătră Măria Sa Vodă aŭ jăluit, zicănd 
precum oamenii de ac nu trec prin vamă, adecă pre drumul 
cel mare, pre unde iaste obiceiul țărei, ci umblă pre alte 
poteci, ocolind, iproci, iproci. Și așa și Măria Sa, dupre 
jalba lor, Jean porăncit să ià, iară nu atăt căt să întindu 
d|ujmnelor cum auz. Ci de aciasta nu vă miraţ, căci iaste 
poveaste mujiciască, deac'aii ajunsi Ţiganul Crai, întăi au 
spănzurat pre tată-săi: așa și acel jupănul Dumitru Bras, 
ajungănd vameș, San nevoit şi să nevoește să-i rămăe obicei 
bun în urmă, să-l poată nărodul ferici; numai D[umnejzău 
să dea viață prietinilor și dumisale fărșit bun! Socotind cum 
nu desăvărșit nici cu acel mijloc vor săvărși. Dupre cum 
can Știii că li s'aii zis de la oarecare prietin, şi aice mă tel 


î Na 389. 


www.dacoromanica.ro 


404 SUPUŞI BRAŞOYULUI 


prietin și de bine voitor, ci, de vor fi înţeles, bine, de nu, 
iară, cănd D[o]mnul D|umnejzăii vă va limpezi şi prilej vet 
avea, veț trimite un om de cinste; și, cu banii ce mai d'in- 
nainte s'aii scos, am bonă nădeajde să să scoaţă și aceaște. 
Încă şi mai cu lesne, căci aceșt jupan Dumitru ne va zice 
că n'aii știut că face strămbătate: cărue văzăndu-i Măria Sa 
Vodă fapta de faţa, nu va răbda. Numai mai Waat ceva să 
mai treacă, căci Măriia Sa acum nu să află la Bucureștii]. 
Și aciasta într'altă parte nu să poate căuta. Așa mi să pare, 
și așa și grăescii. 

Iară, de banii ce i-am fost luoat eŭ în trecuțţii ani, ce s'aă 
scos de la vameș, nu socotească cineva, precum ca să-i chel- 
tuescu în treaba mea îi ţiii, saii cu acest gănd am fost, să 
nu-i daŭ: să nu dea D|umnejzăi cel sfănt aceia să fie în 
proastă mintea mea, precum nici pănă acum aii fost, părun- 
du-ni-să, de cănd D|umnejzăii te-aii dăruit cu deregătorie ju- 
deciii, să nu fie venit nici-un sărac pănă acum înnaintea 
dumitale, să să jeluiască precum l-am jefuit măcarii cu preț 
de un ban. Nu numai acii, ci și aici așa mam nevoit, și 
m'am nevoit și mă voi nevoi, rugănd pre D[umnejzăi să mă 
păzească de acest Dal de agonisit[ă]. Iară cei ce aŭ fost 
lătrat cătră dumneta oarecănd, pentru care te-ai fost și 
pornit a scrie dumneta la mine, las să latre cum aii fost 
învățați; eii, cum zic, ce am luoat, sint gata: măcarii de ară 
scoate și cei ce s'aii luoat pănă acum, să fie mai mulți! Și 
iară zic: la aceale ce s'aii zis, nu mă uitii, ci tot acea slugă 
ce m'am știut că am fost, sint şi voi fi, și pre căt mica m[&] 
putință îm va da, mă voi nevoi fiiștecui cu dereptate și 'n 
adevăr a sluji. Numai nu-m porănciţ, şi aceia norocire voi 
av&-o, precum fapta va arăta. Aciasta aciasta dată săvărșind, 
mă răcomendeluescii dragostii dumitale. 

Sept[emvrie] 16 dni, lt. 7213 [1704]. 

Tot acel gata și nemutat spre slujba dumļi]tal[e] : 

David Corbea. 

[V*:] Cinstitului și de D|umneJzăii alesului, dumnelui ju- 
pănului Răităr Andriiaș, marele-judeţ al cinstitei cetăț Bra- 
șovului și a toatei Ţării Bărsei, cu cuvioasă cinste să să dea. 


www.dacoromanica.ro 


BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 405 


Anno 1705, d. Septembris, vom Czauss David, gibt dem 
Albetz ein Repriment wegen einiger Sachen. 
[Pecete neagră, cu semne !.] 


8, 


Io Costandin Voevod bjiii mlstiiii gspdri zemle vlahiscoe, 

+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă] 
vreamea de bin[e] voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Fet- 
chiel, marel|ej-judeţ al cinstiti cetăți Braşovul, săn[ăjtate şi 
tot binele] de la Dumnezeii poftim dumital[e]. Pricina cărții 
cătră dumneata nu iaste alt[a], Gr de căt facem știre dumital[e] 
că aici, înnaintea noastră, făcu jalbă Gherghe vătaful de Bra- 
șoveani cum că, avănd la prăvăliia lui den Bucureșt(i] o calfă 
ce-l chiema Dumitru, şi fiindu acea prăvălie dată pe seaama 
lui an, la care prăvălie fiindu-să strănsu cătăva sumă de 
ban[i] domnești dup[ă) la răfeturi, pănă la 700, 800 de talere, 
şi întămplăndu-să an boala ciumei acol[o] în Bucureșt[i], pe- 
cum vet fi înțeles dumneavoastră, aŭ fost lăsat oamenii dom- 
nești care strănsease banii, în seama acelui Dumitru calfa, 
ca să-i păstreaze el, necutezăndu să-i ià den prăvălie, pentru 
acea cumplită moarte. Deci, întămplăndu-să de aŭ murit şi 
Dumitru calfa de ciumă, dup[ă] ce s'aii ostoiat moartea, aŭ 
fost mersu slugil[e] noastre care strănsease banii, de aŭ luat 
acei ban,i] den prăvălie şi i-aii dus la Cămara noastră, fiind 
banfi] domneşti. Iar, cănd iaste acum, să scoală muma acelui 
Dumitru calfa, fiind acol[o] în Brașov, de apucă pe Gherghe 
vătaful pentru acei banļ[ï], să-i dea, zicăndu că aŭ fost ai 
fiiii-săii, şi aŭ fost domneşti, şi aşa pentreg i să pune în 
spinare şi să nevoiaștle] ca să-l prade. De care lucru 
poftim pe dumneata, cu dreapt[ă| judecata dumitale] să-l 
îndreptezi și să-l măntueșt|i] de acea fâmeae, să oui 
fac[ă] supărare Dr de cale, de vreame ce, pecum ară- 
tămu și dovedimu dumitallel mai sus, că acei ban[i] n'aii 
fost ai fiii-săii, ce aŭ fost domnești, și iar Domniia iaŭ 
luat, numai doar căt au stătut în prăvăliia lui. Ce' să-i faci 


1 Ne 688, 


www.dacoromanica.ro 


406 SUPUȘII BRAŞOVULUI 


dumneata dreptate, ca să nu ni s[ă] mai jăluiască. Aciasta, 
şi mila luy Dumnezeii să fie cu dumneata. 

Iun[ie] 22 d., t 7215 [1707]. 

De bine voitorul dumitalțe|: 

Jo Costandin Voevod. 

+ [V°] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în 
toat|ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe 
Fetchiel, marel[e]-județ al cinstitii cetăți Brașovul, cu sănătate 
să s[ă] dea. 

[Pecete mare, rotundă !.] 


9. 


Cinstitului și al nostru vechiului și bun priiaten, dumnealui 
jupănului Ghiorghe, marel[e]ijudeț al Brașovului, împreun[ă] 
cu tot cinstitul Sfatul dumneavoastră, de la Dumnezeii îndă- 
lungată viiaț[ă], lină pace, întreagă săn[ăltate rugăm ca pu- 
rurea să auzim. 

Cinstită scrisoarea dumneavoastră, ce ne-aaţ trimis, cu 
drag luăndu-o, am mulțumit lui Dumnezeii, slăvind numele 
Sfinţii Sale, ca unui milostiv stăpăn, pentru a dumneavoastră 
bun[ă] și fericită săn[ăjtate. Alalte căte dumneavoastră ne- 
aat scris, pentru păsurile săracilor de Gcheat, oamenii dum- 
neavoastră, toate bine le-aam înţeles. Care alt ce să zicem, 
fără căt rugăm pe m[illostivul Dumnezeii ca să aducă pe 
Măriia Sa Vodă săn[ăltos, şi, căt vom putea, ș|i] ceaia ce ni 
să va treace, foarte vom sta ș|i] vom nevoi ca să li să facă drep- 
tate, cum aŭ fost şi mai nainte, pe la strămoșii noștri, măcarii că 
am scris ș(i] la dumnealui taica Constandin ° și la alalți ai noștri 
ca să stea sl să nevoiască, căt să va putea să să facă. Care 
iară zic, vind Măriia Sa Vodă săn[ă]tos, ce vom putea, în 
tot felul vom nevoi, pentru dragostea dumneavoastră, ca 
pentru ai noștri buni priiateni şi de aproape vecini, ell pen 
tru sărăciia bieţilor Șcheai, ș[i] pentru altele ce ar mai fi, dupe 
cum și ei însuș știii că, dupencăt ne-aaii fost pen putință 


1 No 395. 
2 Stolnicul, 


www.dacoromanica.ro 


BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 407 


și] pen măna noastră, n'am lăsat a nu căuta. Așa și acum, 
cum zic, căt vom putea, pentru toate vom sili, ș|i] pentru 
vameș, ca să să facă obiceaiul cel vechi, care ap fost mai 
nainte, — măcarii că vameșşilor le-am. scris osebit o scrisoare a 
noastră, dentru care vet înțeleage dumneavoastră că mult să 
vor mai scoboră de obiceaiul ceai făcut dumnealor. Care noi 
iară mulțumim dumneavoastră pentru dragostea Ce at arătat 
cătră noi all plocon[ul] ce ne-aaț trimis, — nu atăta pentru 
plocon, încăt pentru dragoste ș[i] neuitare ce at arătat dum- 
neavoastră cătră noi. Întru care gl noi pohtim pe dumnea- 
voastră, ca pe niște ai noștri buni şi vechi priiateni și de 
aproape vecini, ca, ceaia ce ar fi pohta dumneavoastră și ar 
fi pen putinţa noastră, ne faceț dumneavoastră știre, și nea- 
părat vom sluj|i|] dumneavoastră cu dragă inimă. Și iară, cine 
s'ar întămpla a veni într'acoace, tot ne scrieţ dumneavoastră, 
ca să ne bucurăm, lăudănd numele milostivului Dumnezeii 
pentru bun(ă] săn[ăltatea dumneavoastră. Și, cu aciasta sfăr- 
sind puţina-ne scrisoare, rog pe Dumnezeii ca să afle pe 
dumneavoastră întru bun[ă] săn|ăltate. 


Sept|emvrie] 14 dni, P 7216 [1707]. 
Tot al dumneavoastră pururea de bine voitor: 


+ Șerban Cantacuzino Viel Vornic]. 


[V*:] Cinstitului și al nostru vechiului și bun priiaten, 
dumnealui jupănul Ghiorghe, marele-județ al cetății Brașo- 
vului, înpreună cu tot cinstitul Sfat al dumnealui, cu cinste 
şi cu fericire și cu mult[ă] săn[ăjtate să s[ă] dea. 

[Pecete neagră, cu vulturul bicefal și inițialele: m. A. 
K. KL] 


10. 


Cinstite al nostru vechiii și bun priiaten, dumneaata mare- 
judeaţe, înpre[ulnă cu alt tot cinstitul Sfat al cinstitii cetăţi 
a Brașovului, noaă de bine voitori și vecini de aproape, de 


1 No 694. 


www.dacoromanica.ro 


408 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


la Domnul Dumnezeii (Dumnezeii) a tot țiitoriul, dumnea- 
voastră sănătate și alte fericite și norocite sucțesuri rugămu 
şi pohtimu. 

Cinstită scrisoarea d|ujm[njeavoastră de la dumneaalui cre- 
dinciosul dumneaavoastră şi noaă bun priiaten, jupănul Ghiorghe 
“Țaco, cu căzută dragoste o'mu priimit-o. Dentru care de a 
dumneaavoastră bună și întreag[ă] sănătate adevărănd, nu 
cu puțănfă] bucurie am, lăudat și am slăvit pre Dumnezeii. 
Alalte căte dumneaavoastră ne scrieţi și în carte aŭ cuprinsu, 
încă toate pre amăruntul bine am înțeles, atăta din cartea 
dumneaavoastră, căt mai pre largu și de la dumneaalui mai 
susul numit jupănul Ghiorghe Țaco, pentru bieții de Șchiai, 
carele sar hi hrănindaici, pre locul țărăi noastre, cum că nu 
să pot hrăni cu paace, precum hrisovul Mării Sale lui Vodă 
scrie, ce, mai mult de[njtr'acea orănduială scoțănduii, le fac 
mult val și supărare; cum și de vameșiide la Cămpina, ca- 
rele cu vama și cu alte obiceaiuri ce n'aii fost nici-odat[ă], 
acum aseamene îi adaogă și-i supără, iproci. De toate aceastea 
să zic ale lor jalbe le-am adevărat, cum și mai sus am zis. 
De care lucru foarte răii îm pare, cănd noi vomu și am 
vrea al lor folos și bine de obşte și buna odihnă, ca să fie 
și să trăiască, să să hrăneaască întru toate în paace și în 
odihna lor, și să nu să adaog|ă] obiceaiuri noaă, care n'aii 
fost. Pentru care și gata am fost și săntem în spre a dum- 
neaavoastră pohtă a slujă. Numai atăta foarte rău ni aŭ 
părut întămplăndu-mi-se de nu sănt acum și eŭ la. Curte, ci 
sănt aicea în București. De unde iar, së cu ceia Ce pren mică 
putinţa mea aŭ fost, nu m'amu apărat a nu Slujă, pentru 
aciastă treaabă a dumneaavoastră, ci la mai marele, mie cinstit 
frate, dumneaalui neanii lui Costandin Stolnic[ul], fiind lăngă 
Măriia Sa, toate ale dumneaavoastră scrie. Aseamene le-aam 
dat dumneaalui în știre ; carele nu mă îndoescu că dumneaa- 
lui să va lenevi, aii va lăsa lucrul în slab, a nu slujă dum- 
meaavoastră, ca unor adevăraţi buni priiateni și ai noștri 
vechi de bine voitori și de aproape vecini, căt să poată face 
ceale ce sănt de folos și de binele bieţilor Șchiai, și altora 
aseamene. Și iar și de acuma înnainte în spre ceale ce vor fi 


www.dacoromanica.ro 


BRAŞOVENIE NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 409 


trebile dumneaavoastră într'acoace, și care veţi cunoaşte că 
trec pren putinţa noastră, scriindu-ne dumneaavoastră, nimică 
nu ne vomu ap|ălra, ce cu ceaia ce ne va fi pren putință 
nemutaţi și neschimbați în spre a dumneaavoastră slujbă ne 
vom afla: Şi, cu aciasta de aciastă dată sfărșănd, de iz- 
noav|ă] rugăm ca mila lui Dumnezeii pururea cu dumneaa- 
voastră să fie, 

Sept[emvrie] 16 dni, It. 7216 [1707]. 

Al dumneaavoastră vechin de bine voitor și gata a slujă: 

Mihai Cantacuzino. 


[V*:] Cinstiţilor şi vreadnicilor ai noștri buni priiatenilor 
și de aproape vecinilor vechi, dumneaalui marelui-judeţ şi 
alaltui cinstit Stat a cinstitii cetăți ai Brașovului, cu mult|ă] 
săn[ăltate și și norocire să să deal. 

[Pecetea neagră cunoscută,] 


II, 


Cinstiţilor şi de Dumnezeu iubitori] și ai noștrii buni 
priiateni și de tot bin[elle voitor[i] și vecin[i] de aproap[e], 
dumneavoastră fălnogi a tot cinstitul Sfat al cinstite și marei 
cetăț Braşov[u]lui, săn[ă]taat[e] și tot ferți]citul bin[e] de la Dum- 
nezeii poftim dumneavoastră ca să vă trimiț[ă] și a v[ă] păzi 
supt mila Sfinții Sal[e] întru toat[ă] pofta dimneavoastră. 

Cinstita a dumneavoastră carte, ce aț tremis către noi, ne-a? 
venit, și cu lebov o am priimit, carea și cetind-oo, și întăi 
de a dumneavoastră săn[ă]taat[e] auzind, ne-am bucurat. 
Altel[e], căte dumneavoastră ne scrieţ, de toate pre rănd am 
înțeles, Pentru oamenii dumneavoastră brașoveani, carți] 
săntu de să hrănescu aici în ţară, ne scrieț dumneavoastră 
de cet cum că aŭ sărăcit și san și înpuținat, că numai 6 
prav[ălii săntu, și birul tot acelaș de'ntăi dau. De carea scrieți 
dumneavoastră ca să s[ă] mai scaz[ă], să poat[ă] birui şi ei. 
Dar eï dumneavoastră nu v[ă] spun că nu sănt numai dumnealor 


1 Ne 692. 


www.dacoromanica.ro 


410 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


așa, de trag bir greii, ce și sărac[i] de negoțătorți] cari sănt 
aici aï noştri, să întrebaț pe oameni dumneavoastră, cum aŭ 
rămas de săraci, și mai pement aŭ rămas dentru ei, și căte 
nevoi trag, precum văd și oa[mejnei dumneavoastră. Care 
trebue să creaz[ă] ei, că văd cu ochii lor, Ce dup[ă] putinț[a] 
lor tot să vor ma! scădea, precum vet înțeleag[e] dumnea- 
voastră den cart[e] Mării Sal[e] lui Vod[ă]. Iar pentru văamă 
ce scrieț dumneavoastră, cum că le-ai luat vaam[ă] de lăna 
și de pieil[e] de la oil[e] lor, ce le-aii fostu murit,—așa va fi. 
Numai acum Măriia S[a] Vod[ă] va să pue un boiar la Căm- 
pina, pentru jafurile] acestea ce fac unii și alți, ca aceastea, 
să l[e] ià seaam[a]; ce de acum înnainte așa socotim că nu 
să vor mai del aceastea jafuri], luîndu.-l[e] seaama. Pe cin[e) 
ar pune Măriia S[a] acolo, iar și noi, dup[ă] pofta dumnea- 
voastră şi sărăciia lor, deci, căt vom putea, tot îi vom căuta. 
Acum Măriia S[a] Vod|ă] așa zice] că va mäna un om 
domnescu, denpreun[ă] și cu un om al lor, pen toat[e] tăr- 
gurile], ca să vaz[ă] și aciasta ce zic că vănd toți marfă bra- 
şoveneaască, ca să l[e] dea porăncă ca aciasta, să nu mai vănză 
de acum nainte de acestu fel de marfă, nici să mai meargă 
cin[e]va să-ș scoaţ[ă] marfă brașovenească dintr'acolo, de spre 
dumneavoastră, încoac[e],—făr căt numai Brașoveanii, oameni 
dumneavoastră. Și, cu aciasta acum sfărșănd, Dumnezeii să 
v|ă] păzească tot cu a Sfenţii Salle] măn[ă), întru ferțijcit[ă] 
săn[ă]taat[e). 
Sept[emvrie] 21 d., It. 7216 [1707]. 


Al dumneavoastră bun priiaten și gata spre slujbă şi de 
tot binel[e] voitor: 


Asani Vlelt Căm[inar). 


[V*:] ț Cinstiţţilor și a tot Statul aï onst și marii cetăț 
ai Prașovului și noao bun preiaten și de tot bin[elle voitor și 
bun vecin de aproapl|e], dumnealor fălnogi, cu cinste şi cu 
multă săn[ă]taat[e] să s[ă] dea. 

[Pecete neagră, cu inițialele: N. N.!.] 


3 No 691. 


www.dacoromanica.ro 


BEAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 4411 


LEI 


f Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnú zemli vlah|i]scoe. 
+ La ai noștri cinstiţi și de bine voitori, de aproape vecini, 
dumnealor județii, dumnealor fălnogii, părgarii și alalte tot 
Sfatul al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele poh- 
tim dumneavoastră de la Dumnezeii. A dumneavoastră 
cinstită carte de la credinciosul dumneavoastră dumnea- 
lui ţupănul Gheorghe 'Ţaco, cu dragoste o am luoat, și, 
de săn[ăjtatea dumneavoastră înțelegănd, ne-aii părut bine. 
Alalte ce ne-aţ scris dumneavoastră, toate bine am înțeles. 
Pentru Șcheaii de la, cetatea dumneavoastră, carii să hrănescu 
aici în țară, ne scrieţi dumneavoastră și ne pobhtiţi ca să-ï 
mai căutăm, de vreame ce aŭ slăbit foarte, și mulți san și 
scăpătat de tot, de aii ajunsu la lipsă. De aciasta creadem că 
așa va fi precum ne scrieți dumneavoastră, că într'aceast[ă] 
vreme, nu numai acei ce sănt de țara dumneavoastră aŭ ajuusu 
la slăbiciune, ce și ţara noastră, să creadeți dumneavoastră, 
că foarte tare aŭ slăbit și în multă neputinţă să află și pă- 
mănteanii noştri, că, de iaste și ţara în pace de alte oștiri, 
iar poruncile și cererile stăpănilor, carii ne stăpănescu, sănt 
* mari și greale, căt s'aii îndoit și s'aii întreit dările de cum 
era mai nainte, și nu găndim să fie mai fost vre odată greii 
pămăntului acestuia ca acum. Însă noi pre Şcheaii aceia tot 
i-am păzit, i-am căutat, că aici în țar[ă] la noi sănt și altfeliii 
de breasle de oameni striini, și toate breaslele s'aii mai adaos 
la dări, iar ei den legătura lor ce aii fost mai denainte nu 
San maï sporit, ce tot pe acea san ţinut. Iar aal că și 
acum, după pohta dumneavoastră, ce San putut, tot sat mai 
ușurat, precum veţi înțeleage dumneavoastră de la credinciosul 
dumneavoastră, jupănul Ghiorghe 'Ţaco. Iar pentru vameșii 
de la Cămpina, ce ne-aţi scris dumneavoastră, încă am înţeles. 
Ce de aciasta iat[ă] că am rănduit acum un boiar al nostru 
ispravnic la Cămpina, și-l vom porunci ca să iă seama pen- 
tru aceastea toate; ce să meargă și Brașoveanii de aceia, 
Șcheai de ai dumneavoastră, acolo la Cămpina, să fie cu 
vameșii de fatal, înnaintea acelui boiar, și, de să va adevăra 


www.dacoromanica.ro 


412 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


că leau făcut vameșii alte obiceaiuri noao, — ce vor fi luoat 
făr de cale, vor da; numai ni să pare că și Șcheaii dum- 
neavoastră să vor fi purtănd cam răii, că nu vor să umble 
pe drumul cel mare al vămii, pe unde aŭ umblat şi mai 
nainte, ce fieștecare pe unde-i voia, pe alte poteci san făcut 
drumul, de umblă, și, vameşii neputănd îngădui, ei apoi bagă 
iar vina vameșilor, de zic că le fac alte obiceaiuri; însă acel 
boiar, ce va afla dreptatea, va face și va isprăvi. Și iarăș, ce 
vor fi pohtele dumneavoastră cătră noi, nu ne vom apăra de 
ceale ce ne va fi pen putință. Și, cu aciasta sfărșind, mila 
lui Dumnezei să fie cu dumneavoastră. 
Sept[emvrie] 22 d., lt, 7216 [1707]. 
De bine voitoriii dumneavoastră : 
Io Costandin Voevod. 
[V*:] + Cinstiţilor şi ai noștri de bine voitori, dumnealor 
judeţilor, fălnogilor și alalt tot Sfatul al cinstitei cetăți 
Brașovului, cu multă săn[ăjtate să s[ă] dea. 
[Pecete mare, rotundă!.| 


13. 


f Cinstiților și aleşilor cu vredniciia aï noştri bunt priia- 
teni și de aproape vecini, dumneavoastră boiari al marelui 
Sfat al slăvitei cetăț a Brașovului, de la Domnul D[uJm- 
nezeii vă pohtim dumneavoastră bună săn[ăltate cu viiață în- 
delungată și cu tot binele. Cinstit[ă] scrisoarea dumneavoastră 
ce ne-ați trimis cu dumnealui jupănul Țaco Gheorghie, ne aŭ 
venit, întru carea de a dumneavoastră bună săn[ăltate înţele- 
gănd, foarte ne-am bucurat. Pentru ce ne-aț pohtit dumnea- 
voastră, ca să grăim Măriei Salle] Vod[ă], pentru acei săraci 
de oameni al dumneavoastră, Şchiai, ca să facă Măriia Sa 
milă cu dănşii pentru rumtoarea dăjdilor lor să-i lase mai 
pe uşor, să poată trăi în țara Măriei Sale. De aciasta veț şti 
dumneavoastră că noi, după cum ne-aț pohtit, bucuroşi am 


1 No 410. 


www.dacoromanica.ro 


BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 413 


fost ca să grăim Măriei Sale, şi să silim să vă facem folos, şi 
și am mersii de am grăit Măriei Sale foarte cu nevoință. 
Dară, ce aŭ răspunsi Măriia Sa, veți înțeleage mai pe largu 
de la dumnealui jupănul aco Gheorghie. Ci așa vet şti 
dumneavoastră, că noi am silit pentru voia și bun priiteșugul 
dumneavoastră, de am grăit Mariei Sale. Dară, deaca nu 
s'ai putut face aciastă ispravă de la Măriia Sa, n'avem ce 
face. Aciasta, şi mila lui D[ujmnezeii să fie cu dumneavoastră. 
Sept[emvrie] 22 dni, 7217 [1708]. 


+ Theodosie Mitropolitul, al Ugrovlahiei, 


al dumneavoastră bun priiatin şi de aproape vecin. 


ıV°:] f Cinstiţilor și aleşilor cu vredniciia, dumnealor bo- 
iarilor al marelui Sfat al cetății Brașovului, ai noştri buni 
priiateni, cu săn[ăjtate să s[ă] dea. 

[Pecetea obișnuită!.] 


14. 


Cinst|itului] şi al nostru bun priiaten, vecin de aproape, în 
toată vreamea dă bine voitoriu și ca un patron, dumneata 
Vel Judeţ dën cinstită cetate Brașovului, înpreună cu tot 
cinstitul tanaci al dumneavoastră, cu plec|ă]ciun[e] mă închin 
dumneavoastră. 

Rog pre puternicul Dumnezeii ca să ție și să păzeaască 
pă dum[neavoastră] supt mila Sfinţii Sale și întru fericită 
săn[ăjtate, înpreună cu tot cinstitul Sfatu. Cinstita scrisoare 
dumlitale] ce mi-aţi trimes; cu dragoste o am luat, și, întăi 
dă dragoste sănătății dumneavoastră înţelegănd, foarte m'am 
bucurat. Alalte ce ne scrieți dum[neavoastră] am înțeles. 
Ne scrieți dum[neavoastră] cum că aŭ venit oameni dum[nea- 
voastră] care aveţi aici supt stăpănirea dum[neavoastră], 
Șchiei, dă să jăluiră zicănd la tot cinst[itul] Sfat cum că 
ar fi venit Cărste Țop dă ar fi făcut foaia la noi, dă toți 
Brașovenii căţi aŭ prăvălii aici în ţară, ca să aibă pace dă 


1 No 693. 


www.dacoromanica.ro 


414 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


vama vinurilor și dă altele. Iară acei ce sănt lăcuitori acolo, 
să-ș dea vama dăplin. Eū dă aciasta nu știă nemica, dă 
Cărste Top, nici în ochi nu l-am văzut dă este acuș o ju- 
mătate dă anii, nici foiţă nu mi-ai dat; poate că va fi dat 
la alții. Și, cum ziceți dum[neavoastră] cum ca să s[ă) strice 
mila cea este făcută dă fericiți Domni, pentru doi-trei oa- 
meni, dă aciasta nu să va strica, că nu li să ascultă cuvin- 
tele lor, fără căt trebue și dumnealor, pă către (sc) bucate 
fac păn viile lor, să și le treacă cu pace, iară să nu cumpere 
bucatele altora, să zică că sănt dăn viile lor și să le treacă 
păn vama domneaască, înșălănd vama, și și alții care n'au 
vii, încă cumpără vinuri streine și le trec păn vamă, dă înșală 
şi zic că aŭ vie. Ce, dă aciasta dac[ă] va înțelege Măriia Sa 
Vodă, li să va strica mila dă tot. Iară, căt pentru Sava 
Marcea, care cen că i-am arătat foaia dă Braşoveni care 
aŭ prăvălii aice, dă aciasta așa este, că foaie i-am arătat-o, 
iară, căt pentru Cărstea Top, dă zice că el mi o aŭ dat-o, 
răii zice; poate că Lan dus fire lui pănă într'atăta a grăi. 
Ne mai scrieți dum|neavoastră], dă nu ne va hi scris Cârstea 
Top ai alții. Dă aciasta stai dă mă mir dă dumneavoastră], 
că dumn[neavoastră] sănteţi înţelepţi, cu ce socoteaală aș 
putea eŭ să vă scriii dum[neavoastră] pă acela ce mi aŭ dat 
foaia, — care nici nu să cade, nici nu să cuvine. Eŭ poruncă 
am avut și am scris la dumnealui județul Dragot Gheorghie, 
şi am luat și răspunsu, şi așăzămănt s'au făcut pentru toţi 
Şchiei, atăta dă cei dă acol6, căt și cei dă aice, carele aŭ 
vii aice pe pămăntul țării, ca să-ș treaacă vinurile lor pă la 
care vamă le dă îndămănă. Iară, căt pentru burie, dă vor 
trece, să plăteaască ca toată ţara. Și iată că voii trimite 
foiţă, dă veți vedea dumneavoastră carele căte but are la 
viile lui, și încă la unii s'aii pus și mai multe, și în tot chipul 
am silit pentru dragostea domneavoastră, ca să nu li să facă 
nici-un obicei, căt vor fi vămile în măna mea. Că acest lucru 
era încă an să s[ă] strice, numai nu știă, înţeles-ați dumnea- 
voastră aŭ oan înțeles că eŭ am stătut dă aŭ rămas; așăj- 
derea și estimpu. Să dea Dumnezeii să petreceți sfintele 
Paşte cu bine, cu săn[ăltate și cu veselie, și să dea Dum- 


www.dacoromanica.ro 


BBAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 415 


nezeii să ajungeţi și la anul și la mulți ani cu săn[ăltate. 
Cu aciasta sfărșănd, mila lui Dumnezeii să vă păzeaască pă 
dumnevostră cu bună săn[ăjtate. 

Dän Bucjujreşti, lt. 7223 [1715], Mart 10 d. 

Al dumneavostră bun priiatenu și dă bine voitoriii, 

gata spre slujbă: 
Pantazi biv Vel Căp[ijt[an]. 

[Intercalat :] 

Foiţă dă buţile ce s'ao aflat la viile Brașoveanilor anumea, 
Mart 5 d, 7235 [1727] 

Drag Gheorghie, judeţ la Piteşti, buţi 8. 

Tănasie zaraf la Pitești, buţi 2. 

Gociman Petco ot tam, bung 2. 

Bucur Fuște ot tam, bup 3. 

Gheorghe Șneaal, bup 10. 

Gociman Petru Lacer, but 12. 

Dumitru Ciurcul, buţi 10. 

Sava Marcii, but 10. 

Costand[in] i Daan Lacer, bup 17. 

Dumitru i brat Petco Lacer, bau 18. 

Gheorghie Lebul în Vale Popi, bung 5. 

Manole cel bătrăn, buţi 5. 

Ivan snă Stoica Inașu, buţi 5. 

Nelva al Oprii Floroiul, bup 6. 

Radul Precup Lacer, buţi 9. 

Stan i Mihai Lacer, bup 5. 

Stoica Manole, buți 8. 

Șandru la Orlea, but 3. 

Pop Tudor, buţi 13. 

Stanciul Șătrar, bung 10. 

Cărstea Țap, buţi 12. 

Văsiă Găureanul i Radul, buţi 8. 

Văsiii Grid i brat ego Ion, bup 7. 

Jon 'Tomiţco, but 9. 

Gheorghie Stoia, buţi 10. 

Voico Ctriștov, buţi 5. 

Toader, but 2. 


www.dacoromanica.ro 


416 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


Ivan Grec, buţi 2. 

Radul Bulz, buţi 2. 

Biserica Șchieilor, bunt 15. 

Mogoş, buţi 2. 

f Dintr'acestu noi am pus mai mult, și cine aŭ făcut ma! 
mult, să ne facă știre: dă să va fi făcut mai mult, să avem 
știrea. 

[Adresa :] Cinstiţilor ai noștri buni și vechi priiateni, în 
toată vremea dă bine voitori, dutmisale cinstitul județu dän 
cetate Brașovului, înpreună cu tot cinst[itul) Sfat, cu cinste 
şi cu bună sănătate să s[ă] dea, la Brașov. 

[Pecete neagră, cu coroană.| 

[Foiţa are această adresă:]  Cinstitului, al nostru bun și 
vechiii priiaten, în toată vremea dă bine voitorii și ca un 
patronu, dumisale marelui-judeţi al cinstită! ceteți Brașovului, 
Și la cinstitul Sfat, ai noștrii dă bine voitori, cu cinste și cu 
bună săn[ăjtate să s[ă] dea. 

La Corâne [acest cuvint cu litere latine]. 

[Aceiași pecete !.] 


15. 

Cinstitului și mie bun şi adevărat priiaten, dumneata ju- 
păne Marcoş, procatorul al cinstitului Sfatu al Brașovului, dă 
la Dumnezeii cel multu milostivu îți poftescu multă și fericit[ă] 
săn[ăjtate, înpreună cu toată familiia dumitale. Cu părlejul şi 
plecatei scrisori ai meale nu-m[i| iaste de altu Dr decăt întăi ca 
să cercetez dă bună și ferici[ă] săn[ăJtea dumitale. Al doilea, 
aici am înțeles dän neguțători, păcum că Pană sai fost gă- 
tindu ca să să ducă la partea turciască cu jupăn Nedelco, 
pă la Cămpina. Care Nedelco aii fost purces Mercuri, la 
Ghen(arie] 3 dni, şi Lan lăsat cuvăntu și pă un Ghiorghe 
Catană, care ai fost și slugă la Mihalache Condoiane, ca să 
ducă și pă Pană dup[ă] dănsul, dup[ă] cum și dumitale îţi 
va spune acestu neguțătoru, care îți va aduce cartea, că aŭ 
fost adevărat. La care eii mă rog dumitale, să fii ostenitoru, 


2 Ne 714. 


www.dacoromanica.ro 


REAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 417 


ca să protăştăluești, dup[ă] cum știi obiceaiul cinstitului Sfatu, 
ca să fie Pană oprit, pănă își va da Pană chezaşi buni, ca, 
lipsindu el, Pană, să aibă chizaşii să plătească t! o mie şi cu 
dobănda lor. Care are Pană să răspunză, dup[ă] cum și cărți 
san găsit dupläl moartea frățini-săii Mihalcii Condoiane, 
scrise păntru astă mie dă lei, care Lan lăsat răposata maica 
lor fiicăi dumneaei cei mai mici, anume Chiraţa, iar arbă- 
nășaşte îi zicu Dana, fata lui Condoiano cea mai mică, care 
au căutat pe maica-sa căt aŭ zăcut pă așternut, ani 6 ploll, 
şi, păntru multă căutare ce aŭ cunoscut, Lan dăruit acele 
2 zapise cu o mie dă lei, fiindu bani drepți aï măssii, dă la 
părinți dă zeastre, iar nu dă casă dă la bărbatul dumneaei 
Condoiane, pecum va mărturisi și soră-sa cea mai mare și 
mulți neguțători dă cinste, că iaste lucru adăvărat, iar ei, ca 
niște frați fără doru şi netemători dă Dumnezei, sai sculat 
cu silă turciască, și ap luat zapisile acealea dă la sora lor 
cea mai mică, ana, și aŭ apucat pă acei neguțători dă i-aii 
închis, şi aŭ luat toți banii cu dobănda lor. Care soră-sa 
aŭ trimis aici, la marele nostru derec[ă]toru, jalbă şi păntru 
zestrele cele mai multe, dă are să ià dă la frate-săii Mihalache 
şi Mihalcea, Condosieştii, şi păntru Pană, frate-săii, păntru 
ce scrii mai sus. Ci, pănă va iși răspunsul, să vedem un- 
de va porănci Măriia Sa să-i scoață acești bani și să caute 
dă dreptate, Pană să fi oprit și el, şi toate scrisorile căte 
scriii păntru partea surorii lui, Țanii, înpreună și partea lui 
Pană dă argintu și alte scule și haine, ce aŭ avut Pană, lă. 
sate la bolta jupănului Hristii, feciorul Ceșmegiului, care cănta 
ach la bisearică. Care mi le aŭ mărturisit și mie astă pri- 
măvară, la luna lui Aprilie, la 1727, căndu ştii dumneata 
că am trecut la București, și săntu și pănă acum tot la 
dă[njsul. Și mai protăluești (síc) dumneata, iar mă rog, şi 
păntru un zapis dă t? o mie, care Lan avut dați Mihalljcea 
frate-săii la jup[ănul] Dumitru Ghizdaveţu, cu dobăndă, iar 
ai surori-sa Dann, dup[ă| cum iaŭ mărturisit d frate-săii Mi- 
halache, la soră-sa Tana, Care zapisu, mai în trecut[e] zile 
aŭ fost trimis Mihalcea pă un Costandin, care aŭ fost vameș 
la Ocna Moldovei, la jupăn Dumitru, la București, ca să-i 


75703. Vol, X. 27 


www.dacoromanica.ro 


418 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


dea banii, și, fiindu jup[ănul] Dumitru dus la Țarigradu, ai 
adus zapisul iar îndărătu la Mihalcea, precum iar acestu 
neguțătoru, anume jup[ănul| Damiian, îți va spune și dumitale 
şi la alte obraze dă cinste. Numai mă rog să-l întrebi, 
şi să le iaf în scris, Așijderea mă mai rog și păntru alte 
zapise și scule, ce aii avut frate-săii Pană, să le dea toat[e] 
faţă şi să se pue suptu peceate, să stea la cinstitul Sfat, aŭ la 
vre-un neguţătoru de cinste, unde ai socoti dumneata, iar 
nu la frate-săii Pană, să le mănănce, că apoi nare cu ce să 
plăteaască atăta sumă dă bani ai surori-sa. Și mai tare să si- 
lești dumneata păntru zapisul lui: Ghizdaveţu, să sai gä- 
seaască, aŭ să-l mărturiseaască unde iaste dat, că să știi și 
aciasta, că Nedelco m'aii dat bani acum la moarte. Care așa 
socotescu că vor fi dat acel zapis, la dănsul, să iă bani de 
la Dumitru Ghizdaveţu. Ci, dă să va adevăra, să vedeţi căți 
bani le aŭ dat, să să jà în scris cu bune mărturii, și să pro- 
tăștăluiți la bolta lui Nedelco, să aducă zapisul și să-și caute 
bani la cine i-ai dat, că apoi va umbla răi şi va păgubi 
mai multu. Și așa să i să scrie, să nu zicăcă n'ai știut, şi să 
s[ä] pue la protocolul cinstitului Sfat, și, ce vei cheltui dum- 
neata pentru aciastă osteneaală ce te Gun, foarte cu mare 
mulțumită voi plăti. Și, dă nu te vei încreade dumneata, mă 
rog să te încredințeaze dumnealui jupăn[u] Mogoş, priiatenul 
dumitale. Care cu multă să[năltate mă închin dumnealui, ru- 
găndu-l și pă dumnealui, ca tot să fie dă ajutoru la ce ar 
fi bună socoteala dumnealui, și asupra dreptăţii, atăta păntru 
această, care mai sus mă rog, atăta căt și păntru ticălusul 
dă jupăn Enache. Care mă rog să ia! și dă ach mărturii 
dup[ă] cum şi eŭ am trimes, și jat[ă] că all mie îm[i] măr- 
turisiră că dän gura Mihalcii aŭ auzit zicăndu, că el iaste 
un procatoru, numai Pană frate-săi iaste daugiii, pecum și 
la zapis îl arată. Ci sileaște dă-l puneţi să răspunză și făr dă 
voe, că și mie mi-aii zis aici sicritarul, daca i-am spus dă 
Mihalcea, să răspunză Pană, și să să sfărșască odată, — că poate 
să moară și ticălosul dă bătrăn, și va rămănea lucrul neis- 
prăvit, și vor avea păcatu, și va rămănea judecata neispră- 
vită, şi vei rămănea și dumneata păgubitu. Ce trebue dă 


www.dacoromanica.ro 


BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 419 


atăta vreame să să și sfărșască, că să miră şi dă aici, ce 
poatje] fi atăta lungă judecată: cine aud, să miră; şi să va 
duce veastea și pă la alte ţări și crăii, dă lungime multă ce 
facu la un lucru bagdatelu, care o cumpanie neguțătorească 
o ar fi putut isprăvi în trei zile, iar cinstitul Sfat o inu 
trei luni şi mai 4; care își sfărșăscu cineva și cheltuiala, și 
viața, şi le s'aii 'urăt şi dă aici tot scriindu-le. Care îm scrie 
jupăn Enache, să mai trimiţă poruncă, dar Măriia Sa îm zice 
că aŭ trimis dăstule porunci. Care aici aşteptă să le vie 
sfărșitul dá judecată, şi apoi atunce să le mai dea po- 
runcă, iar pă Pană să pue să răspunză. Că dintr'un început 
tot el aŭ tras pă jupăn Enache la judecăţi, pecum știii şi 
or mărturisi mai mari şi mici. Şi alta, el iaste un şeghinlegh?', 
nu poate ca să găseaască vre o pricină cu Mihalcea, să zică 
că ar avea vre-o iştanție undeva; ce mai bine siliți ca, pănă 
nu ar veni Mihalache, că el mi să pare ca să aibă vre un 
dres dă căndu aŭ fost la Beciu, şi să nu răzvrăteaască 
judecata, şi să o rădice și dă acii, la altă parte. Ce numai 
roagă-te și dă domnul judeţul, şi le spune toatle], şi să-și 
facă aciastă pomană cu acelu ticălosul de bătrăn. Şi n’aş so- 
coti ca să facă altu bine mai mare pă aciastă lume. Şi știii 
că-i va fi dă multu ajutoru la viiața cea dă veci, şi, făcăndu 
pomană ca să isprăvească la un felu, şi luîndu şi en răs- 
punsu, iar la dumneata şi la Măriia Sa voi năzui. Care cu 
plecăciune închinăndu-mă, sărut cinstit[ă] măna Mării Sale, 
şi la mine nu iaste încurcătură multă, numai tărie să jure, 
ca să-m scoaţă arei bani dă la Pană, și va cunoaşte Măriia 
Sa omeniia și mulțumita, înpreună și dumneata., Numai si- 
Jeaste dă toate căte mă rog, şi Pană să nu vă înșale să fugă, 
că el acel găndu aŭ pus adăvărat. Numai fár dă chizaș bun, 
aii arestu să nu fie. Mă rog, ca să aibu cinstit răspunsul qu- 
m[iltale dă toate cu ce near veni mai curăndu, aŭ cu poșta, 
ca să ştiii încătro oi pleca, că dän zi în zi îm iaste răspunsul, 
ca să-m iasă negreșit. Și, să să nu dea Dumnezei, iar, mai ră- 
măindu juplănului] Enache Popa Alexe ceva, ca să mai dea 


 Sârac. 


www.dacoromanica.ro 


40 SUPUŞII BRAŞOVULUL 


lui pac[e], și, dăndu-i dreptatea, ca să-i dea 'negoțul. Iar mă 
rog dumitale să protăștăluești și să oprești și acel negoţu 
tot pentru bani Țanii, sora lui Pană Condoiane, care Dum- 
nezei ai miluitu și aŭ vrut să:m fie mie soție adevărată. 
Care cu multă plecăciune să roagă dumitale, puind și pe- 
ceatea la aciastă scrisoare care scriii dumliltal[e], ca să fie 
mai adăvărat|ă) şi mai întărită şi încredinţat[ă] oriunde o 
ai arăta dumneata. Și, cu aciasta sfărșind, iar pă putearnicul 
Dumnezei rog să fie dumitale pururea păzitoru dă toate 
ceale reale, 1728, Ghenjarie| 10 dni. 

Dă la Sibir. 

Al dumitale de bine voitoru și încredințat priiaten: 

Radul Drogoi Gaăleșăscul, negtiţătorul dán Craiova, 

Ţana a lui Condoiane fată mai mică, dăcăt toţi feciorii și 
fete a lui Condeiane. 

[Pecete roşie, cu «K. S. K...1»| 

Și mă rog dumitale, jupăne Morcoș, că să-m scoţi pariia 
dă la cărțile Mihalcii, care s'au găsit, și scriii păntru soră-sa 
Ţana și păntru zapisul lui Ghizdaveţu, cu o mie dă ti; să 
apucați pă Pană, să-l puneţi la jurămăntu, că-l va mărturisi 
că el au mărturisit la bola lui că, ce va avea, nu va măr- 
turisi la duhovnicu, numai la Pană și la Nedelco va măitu- 
risi tot ce va avea el, adecă Mihalcia, şi Nedelco le aŭ dat 
şi bani. Ci mă tem, zapisul să nu fie la el. 


16. 


+ Jupăne Nădelco. Săn[ă]tate-ț pohtim de la Dumnezei. Cu 
scrisoarea nu-ț lungimu, Dr cătii "It facem știre că aicea, înna- 
intea noastră aŭ mărturisit Pan[ă] fratele Mihalcei, dup[ă] ce 
ai» vrut să-l pue la jurămăntii, pentru un zapis delei o mie, 
că s(ă] află la măna dumitale, — ca s(ă] iai bani de la jupănul 
Dumitru Ghisdaveţii, de la București. Care pentru acestii za- 
pis aŭ venit înnaintea noastră jup[ă]nul Radul Drogoi Goleșescu, 
cumnatul jupănului Mihalcei, cu cărţii de la Măriia Sa Ghenăra: 
riul, protoştoluind şi pohtindii ca all să pecetluiască bolta 


1 No. 718. 


www.dacoromanica.ro 


BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 421] 


dumitale, păn vei aduce zapisul aicia în măna Sfatului și să-țu 
iai banii carele ai dat, tl. 100. De care noi nu Cam pohtit 
paguba ca s|ă]ții pecetiiluiască bolta. Ce iaat[ă] că-ț scriemii, 
în cias ce vei luoa scrisoarea noastră, să Cant cum mai cu- 
răndi să vii, să aduci zapisul, aŭ să-l trimiț pă om de is- 
prav[ă], să ni-l aduc[ă] aicea, äm iai banii care i-ai datu 
împrumut, și într'alt chip să nu faci, ap alte meşteşuguri, 
ca s|ă]-ții pohtești singur paguba. Că, ne ascultăndii de po- 
rănca cet facem și nu vei aduce zapisul, bine să știi că-țu 
va pecetlui și bolta, și vei avea și altă nevoe și pagub[ă] 
mai mare. Și te fereaște de gălcevi, nu le cumpăra singur cu 
bani, că și Moarcăș procatorul Cap zis ca s[ă] te ferești, să 
nuiai vre o scrisoare de ale Mihalceiși oan băgat în sam[ă). 
Care, de nu va veni zapisul păn —, bin[e] să știi că adevărat ță 
s[ă] va pecetiilui bolta. Şi, cătă pagub[ă] îț va curge, nu veg 
mai avea dereptat[e] ca s[ă]-ții cauţi dup[ă] dereptate ce s'aii 
căzută. Și i-am făcutii datoriia, și te înștiințăm,. Care vei ță- 
nea și scrisoarea noastră pentru credințarea. Și Dr de zăbavă 
să avem răspunsul înpreun[ă] cu zapisul. Și într'altii chip să 
nu faci. Și Dumnezăi să-ţi fie de ajutor. De la Brașov, 1728, 
Ghenarie] 14 dinji. 
[Concept 1.] 


17. 


+ 1728, Fle]v[ruarie] — dni, Precum să s[ă] știe că m'am tocmit 
eŭ Radul Lobonţu cu Ștefanii, fratele Nedelcul, ca s|ă] mă duc 
cu nește cărți cu poruncă de la cinstitul Sfat la jupăn Ne- 
delcul Agi Hristia la București: de-l voi găsii la București, 
ca gä dai cărțile, bin[e], iar, de nu, să mă duc pela Zim- 
nicia, și, de-l voi găsi și acol6, bin[e], iar,de nu, să găsescii 
un neguțător și să trimiț cărţilțe] la Alvantahor?, si să şezu 
la Zemnicia păn va veni cărți și răspuns de la jupăn Ne 
delcul, şi fár răspunsă să nu vin, Iar, de s'ar înt[ămipla ca 
s[ă| triac[ă] vria[me)] mult[ă] şi, nevenind nici-un răspuns de la 


1 No 722, 
2 Arvanitochori, 


www.dacoromanica.ro 


422 SUPUŞI BRAŞOVULUI 


jupăn Nedelcul, să iaii carte de la vameș de acolo, şi să aduc 
răspunsi la cinstitul Sfat. Și tocmala miaŭ fost ot 3 pl, 
şi mi-aii dat acum dot 2, şi, viindei aicia, să-mi dia și ce- 
ialalți. Iar, negăsindu-s[ă] neguțător de acolo, să trimitţ[ă] 
vameşii om cu plat[ă] la jupăn Nedelcul, ca dëi aduc[ă] os, 
punsiă. Și, pentru mai mar(e] credință, mi-am pus i diagetul 
mai jos, ca s[ă] creaz[ă] în tot locul şi la fieștece judecai[ă]. 
Și am scris eŭ Todoran cu dzisa dumnialor, și săntii martor. 
Și, neștiind eŭ, Radul Braşovianul, carte, m'am rugat la To- 
doran, de mi-aii scris cu voia mia!, 


18. 


Cu aciastă scrisoare a mea adeverez care sănt mai jos is- 
călit căci, de vreame ce iaste din fire lucru moarte, și nu 
iaste cu minune, precum gindim oarecare, numai iaste drept 
şi sfănt fieștecine, și să-ș aducă aminte de moarte. Pentru 
aciasta și eù ticălosul că, de vreame ce nădăjduesci cu aju- 
toriul lui Dumnezei ca să călătorescii în cale unde am so- 
cotit, mi am adus aminte de moarte, și, vrănd ca să fac în- 
dreptare la mine, că, de vreame ce sînt strein și neavănd unde 
să mergi, am merst la bisearică, adică la iubitoriul de Dum- 
nezeii şi sfănt episcop, la al nostru moșneaș, chirie chir Misail [de 
Buzău], şi am însemnat ca, ce-mi] va rămănea aici, că, de 
vreame pecum am zis și mai sus, iaste călătoriia mea la loc 
departe, numai, de mi să va întămpla moartea, îl las epitrop 
la mult-puțin ce-mi va rămînea aici, ca la un doftor şi chi- 
vernisitor sufletelor și trupurilor noastre. Carele însemnez pre 
anume ce-m rămăne: întăi, am marfă la București de ..,. sumă 
t! 3.700 şi, aiciiaste marfă t! 1000 și 9 sute. Și aciastă marfă 
care iaste la Bucureşti, şi care iaste asupra lui Theodor, iaste 
socotită pecum ai fost cumpărată; carele iaste peste tot 
sumă 5.000 mii d 600 sute bani] sănătoș. Şi capete dintr'a- 
ciastă are parte feciorul lui Pogoiani t! 1000 și 200, şi sînt 
datorii la unchii-miei chir Nica d 3.000 și cinzeci, iar patru 


1 La n° 722, 


www.dacoromanica.ro 


BRAȘOVENI NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 423 


mii și cinci sute, ban[i] ai miei. Numai las pe Ștefan feciorul 
la București, ca să plătească lui chir Ion Log[o]f[ă]t, care iaste la 
Brăncoveanul, t! 500, dar pentru acești bani am lăsat marfa 
mea afară: mîrgăritar(e], mutcaluri 20 și 6, mutcalul t’ 10, şi 
o brăţare cu 40 de diiamanturi, de sumă t! 240. Cu aceşștea 
voi plăti datoriia mea. Așijdirea, am trei Jăz cu haine şi cu 
arginturi, carele las pecetluite și încuiate, cărți de sumă ti 
210, la Lipsca şi la Vineţie, cumpărate. Iaste și aici, la Theodor, 
o ladă cu 2 dulăm[i] şi cu patru conteşă mahut, toate nuao: 
dulămile mă ţin pe mine căte t? 25. Și, de mi să va întîmpla 
moarte, pe altul nu-l las, numai pe iubitoriul de D[umne]zeŭ 
sfăntul episcop, să facă cum va vrea, Numai den a patra parte 
să dea suroru-mea o parte den hainele meale, şi lui Caloian, 
şi la altă parte, unde va vrea, că sint multe. Cărţile și ale- 
lalte toate las epitrop care am zis mai sus, și, pecum îl va 
lumină Sfăntul D(uJhii, așa să facă. Aşijderea, sînt 10 bucht, 
postav pentru datorie sfăntului episcop, care sînt toate de 
la Radul Munteanul; care am zis feciorilor ce sînt la boltă, 
şi acestea nu sînt ale meale, ci să le ià, cănd va fi voia pă- 
rintelui. Toţ copii care sînt la prăvălie, sînt cu simbrie și cu 
răvăşalele meale, care adeverează fieştecăruia simbriia lui. 
Aceastea adeverez şi hotărăscii de bună voia mea. lar, de să 
va scula cineva din rudeniile mele și din priiatini, să stea în 
potrivă la acialea care le-am făcut şi le-am hotărît eŭ, să aibă 
blestemul Domnului Nostru Isus H|risto)s şi al tuturor Sf[i]n- 
ților, căci eŭ cu sudoarea mea am căştigat și de la nimia[!] 
nu mi aŭ rămas nimic, un ac, ci pecum am vrut, așa am 
făcut. Iar, pentru bună adeverinţă, m'am iscălit, pecetluind 
cu pecetea mea, cum să veade. Fev[ruarie] 10 dni, 1734. 
Adeverez și mă făgăduescii. 
[Neiscălit; copie.] 


[V*:] Copie des Testamentes des Andra, welches er dem 
Bischoff aus Buszou gegeben: ist mir 1735, die 28 Augusti, 


übergeben worden !. 


"1 No 725, 


www.dacoromanica.ro 


424 SUPUŞII BRAŞOVULUI 


19, 


Prea-cinstit şi de bun neam și al nostru vecin de aproape, 
Măriia Ta Vel Judeţu, cu multă plecăciune și cu săn|ăltate 
ne închinăm Măriei Tale. 

Prea-cinstită scrisoarea Măriei Tale cu Petre, trimisul Măriei 
Tale, cu plecăciune o am luat-o, și, toate căte ne scrii Măriia 
Ta, am înțeles. Pentru pricina lui Necolae văt[avul] de Țigani, vei 
şti Măriia Ta că l-am adus de faţă aici, fiind şi omul Mării 
Tale, și l-am întrebat toat[e] cu amăruntul, și, pentru acel 
zapis care Lan făcut Necolae acii cu Ștefan, dovedind în 
zapis că s'ar fi înpăcat unul cu alt[ul], și, cine s'ar mai scula, 
să dea gloabă,—acel zapis cănd san făcut, n'aii fost în știrea 
Măriei Tale, ci numai judii aceia de Țigani, ţiind pă Nicolae 
la opreală, aii făcut zapisul, precum le-aii fost lor voia, după 
cum ne-am adevărat de la Necolae, aducănd și mărturii de 
faţă, fiind și omul Măriei Tale. Că judii aceia trebuia să facă 
acest fel de zapis, ca să nu să mai scole Nicolae, fiindcă 
l-aii prădat cu 37 de zloți, pentru ti 10,care să oprise al lui 
Ștefan, pentru pricina ca să aducă necovalna (sic). De care 
lucru noi am scris atuncea cărți la Măriile Voastre pentru drep- 
tatea lui Nicolae, Și, aducănd cărțile acht un Petco, le-aii dat 
la judii aceia, şi, ce le-au făcut, nu știm, că la Măriia Voastră 
nu le-aii dat, şi să cunoaște că aŭ umblat tot pentr’ ascunsu 
şi cu vicleșug, iar nu în ştirea Mărielor Voastre. Deci Nicolae, 
trecănd în țară cu vreame, aŭ găsit pe acel Ștefan Log|ofătul], și, 
fiind la Buc[u)rești, aŭ mersu înnaintea dum[isale] Armașului celui 
Mare, și san judecat, și Lan dat judecata si dreptatea ca să 
plătească, făcăndu-i și zapis la măna lui Necolae, de plată, 
tot acolea de față, după cum l-am văzut și noi hl omul 
dumitale. Jar, pentru prada care san făcut lui Ștefan, nu s'aii 
făcut atunci, ci pe urmă, fugăndu el cu o vară a lui, de acii 
din Braşov, şi mergănd la București], vrănd să să cunune 
cu dănsa. [Pe margene: An mai luat Dumitru judele 2 tipsii ale 
lui Nicolae, ci mă rog să le luaț Măriia Ta, să să trimiţă,] 
Și, aflănd dumnealui Aga din pära Țiganilor care sănt acolo, 
iat nu, cum zice Ştefan, că din păra lui Nicolae îi s'ar fi 


www.dacoromanica.ro 


BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 425 


întămplat acea pradă, că pe acea vreame Nicolae nici nu 
era în București,—i-aii bătut și le-aii luat acea gloabă, aflănd 
că este vară, și nu dă pravila să o iă. După cum și Măriia 
Voastră știți că, vară fiind, nici într'u[n] chip nu dă pra- 
vila să o ià, și, așa globindu-l, s'aii întorsu iarăși acolea în 
Brașov, și aŭ prepus pă Ion Stăngă, zicănd că pentru dăn- 
sul san prădat. Ci la aciastă răi zice, ca un mincinos, că 
el san prădat pentru blestemăţiia lui, iar nu pentru Stăngă; 
ci, de voa (sic) fi la opreală acel Ion, nu este cu dreptate, 
Măriia Ta, ca să șază la opreală pă bună dreptate, cu pre- 
punerea lui Ștefan, că s'ar fi prădat pentru dănsul, că el, 
cum zicem, Sat prădat pentru blestemăţiia lui, iar nu pen- 
tru Ion, şi pentru faptele cele necuvioase care le-aii făcut, 
după cum te veiadevăra și Măriia Ta. Aciasta, și iar rămănem 

Ai Măriei Tale plecaţi şi gata spre slujbă: 

Costea Vamţeșulj, Gheorghea Vam[eșui]. 

[V*:] Prea-cinstitului și de bun neam Măriei Sale Vel Judeţu 
al Cinstitei cetăți Brașovului, cu multă plecăciune să să dea, 
la Braşov. 

[Pecete neagră, ruptă!.] 


1 No 729, 


www.dacoromanica.ro 


Anexe, 


Fără legătură cu Brașovul, din întîmplare se păstrează în 
Archivele orașului două acte interne romănești, pe care 
le daŭ aici, la sfirșit : 


I, 


Adec[ă] noi care mai jos ne vom isc[ăli|, încredințăm cu 
zapisul nostru la măna jup[ănului] Diicului Moșoi precum 
să s[ă] ştie că, avănd la unchiul nostrul Mihai judlelțul Pri- 
săcean[u] datorie cu zapis de anii trecuţi, tl. 55, ban[i] 40, 
adecă cinzăci cinci, ban[i] 40 tocma, și, nedăndu-i banli], aŭ 
stătutii multă vreame la mijloc, și] întămplăndu-slă] de aŭ 
muritii toţ aï mei, sl apucăndu-ne pe noi nepoții cu jud[e|- 
cată, ca să-i arătăm de ale lui ce i-aŭ rămas, noi am arătatii 
partea lui de moşie din Prisaca, și, întrebăndu ne la jud[e]cată, 
la dumnealui Banu Enacachie Hrisosculeos, i-am dat partea 
lui de moșie, de aŭ stăpănit-o multă] vreame. Apoi ne-am 
înpăcinuită de a noastră bun[ă] voe, de am dat capetele toate 
pe deplin. Dară, pentru dobăndă, ne-am așezat de i-am dat, 
locul de vie înfundată, unde are dumnealui, la dealul Prisaca ; 
care loc iaste măsurat în lungu stănjleni] 60 şi în lati stănj[eni] 
45, dar, pentru stănj[eni] 20 lungul i latul 28, ce va avea cu 
Căloianu! egum[enul), de să va putea înpăca cu el, ș|i] acer 
stănj[eni] să fie dup[ă] cum să va înpăca cu el, și de cătră noi 
să fie totă aşa. Pentru aceaia i-am dat să aibă a ţinea dum- 
nealui şi copii dumlisale], nepoţ de strenepoţ căț D[umne]zeŭ 
va dărui, moșie în veac nestrămutată, să nu fim slobozi a ne 
mai scula. Și ne-aii dat zapisăle de datorie și cartea dum[isale] 


1 De lo Călină. 


www.dacoromanica.ro 


ANEXE 427 


Ban|uj Enache. Pentru aceaia ne-am împăcat de a noastră 
bun[ă] voe. Și, cănd san făcut acestii zapis, fost-aii mulți 
oamen[i] marfi], care mai jos să vor is[căli|. Și] not, pentru 
mai adev[ăjrat[ă] credința. ne-am is[càlit| mai jos, puindu-le 
şi degetul, în loc de peceate, ca să s[ă] creaz[ă). 

Eŭ Costandin Pisăn (!). 

Vasile sin Ion Prisăcean adev[e]rez. 

Pop Costandin mart|or). 

Eu Preda Gărleștean(u] mart[or]. 

.. . dasc(al] scris, martor. 


2. 


«Adec[ă] ep Parthenie ermona[h]. eg|ujmenul de la sf[ăn]ta 
măn[ăjstire de aici, den oraș den Buc|ujrești, unde iaste 
hramul Sf[ănjta Troiță, înpreună cu tot săborul si[ijatii mä- 
n[ăjstiri», arată lui «pan Costandin Cior[olgărleanul, Viel 
Slugear», că, «findu dumnealui Oprea Viet Şătrar, cu răn- 
duiala haraci[ullui, ispravnic şi străngător de banii aceștea la 
toat[e] breaslel[e] ot sud El[hov], încă anțărtu, și fiind Radul 
cu fraţ[ii] lui, Caloian, i Paraschiva, i Stan şi Mihăilă, feciorii 
lui Stan copilul, de la Terceanii dupre Mostiște, la slujbă 
la sutaș, cu suma lor de bir ug[hi] 100, și, eșindu-le lor birul 
de la Vistiirie ban[i] de harac!, și neavăndu ei banii atunce 
săi dea, precum an dat și alți slujlijtori, le-ai fostu pus 
Oprea V|e]! Şătrar zi duplă] zi, ca să-ş aducă ei banii lor 
aici la Vistiirie, și, istovindu-s[ă! toate breslel[e] de ban lor 
de haraci, iar Radul cu frații lui, Caloian, și Paraschiva, i Stan 
și Mihăilă, fecijolrii lui Stan copilul, el banii ce le-aii făcut 
birul lor, n'aii avut să dea, și, avăndu Oprea Șătrariul străn- 
soare de la Vistiire (sic), pentru istovul acestor ban, ap 
fostu venit Oprea Șăirariul înpreună cu aceşti sluj|ijtori ce 
scriŭ mai sus, de aŭ zălojăt lat (sz£) den partea lor de moșie, 
de acol[o] de la Tărceani, stănjăn[i] 570, de priste tot ho- 
tarul, dereptu ti 165, și cu aceşti ban! san plătit ei de 


1 No 747. 


www.dacoromanica.ro 


498 ANEXE 


banii lor de haraci, şi iar cu zi, de nu ne va da banii la zi, 
să fie aciastă moșie stăt[ăjtoare; și de atunce Dän acum aŭ 
trecut 2 ap. Se vinde Ciorogiîrleanului. «M[ejsi]ţa Fev|ruarie) 
5 dni, vit 7201 [1693].» 

Marturt: Mapfâyos Zuotaeuge tod “Păyrooha BonGovra bebas- 
Gem tà ğvobey. 

Şerban V[e]l Vistiar, Oprea Vlell Șătrar, 
mărturie. mart[ur). 
+ Radul Loglolflă]t Greceanul, 
mărt|ujrie +. 


1 No 648. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ȘI ISTORIGE 


Adrianopol, 14, 17, 20, 54. 

Akkerman (convenţia de la), 247. 

Alba-Iulia, 176 (3), 177 (5). 

Albanesi, 416 şi urm. 

Aiep (Pavei de), zor (6). 

Alexandru-Aldea (Domn muntean), 
231. 

Andronie (Vornic muntean), 175 (2). 

Antiohia (pairiarchul Macarie de, 
zo1 (6). 

Antonie-Vodă (Domn muntean), 116, 
356, 373 (11). 

Apafiy (Mıhat Liŭ), 117, 155 (9), 235. 
(al li-lea), 117. 

Apața, 114, 342, 345. 

Apdeal, 167 (21), 341 (23), 365. (gu 


Bacăii (judeţ), 355, 359. (pircălubi), 
120. 

Bacifalăi (sat), 114. 

Badica Voevod (Radu), 230. 

Bălăceanu (familia), 233-4, 239-40, 
246. 

Băleanu (Constantin), 375. (Gher- 
ghe), 154-5 (8), 159 (12), 160-1 
(14), 298; 303-4 (7). 

Băleni (sat), 304 (7). 

Balş (Tudorachi şi soția luf), 240. 

Banat (Camera—ului), 334 (14). 

Bánffy (Gheorghe), 235. 

Barbului (Reda-mușie), 240. 


vernator), 372. (episcopie ȘI epis- 
copi romni), 267, 344 V. şi 
Teofil. 

Argeş (oraș), 5. (mănăstire). 91. (e: 
p'scopul Ilarion de`, 245-6- (epis- 
copul Iosif), 244. 

Ament, 89-90 (2), 323-4 (2), 337, 
400 (4). (din Galiţia şi turcești), 
394. 

Arnăuţi, 248. 

Aron-Vodă (și mănăstirea luY), 315. 

Arvanitochori, 421-2 (17). 

Asani (Cămărașel), 409-10 (11). 

Asia-Mică, 52. 

Ausiria, 361-2. 


Barcsai (Acațiu), 56 (1) şi n. 2, 84 
n. 3, 293 şi urm. 

Basarab (-Vodă, cel Bătrin), 11, 230-1. 
313. (-Vodă, cel Tînăr), 88, 231. 

Băteani (sat), 208 (14). 

Bâthory (Gavril, principe al Ardea- 
lulu), 286 şi urm., 315. 

Báthory (loan), 289 (7). 

Beldy (familie), 123 (1). 

Berca (mănăstire), 164 (18). 

Berindești (sat), 124 (2). 

Berivoescul (munte), 151-2 (6), 158, 
160 (13), 

BerivoeșiY (sat), 156 (10), 181 (ro, 


www.dacoromanica.ro 


430 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 


Besembav (sat), 235. 

Bethlen (Gavril), 117. | 

Bialis (căpitanul Francisc), 234:5, 
250-1 (1-2), 279-50 (3-4). 

Bibescu (Gheorghe-Vodi), 249. 

Bîrsan] (păstort), 46, 355 și urm. 

Bistrița (din Ardeal, 324 (3), 343. 

Bitfalăii (sat), 172 (26). 

Bod (sat), 343, 351 (7). 

Bogdan Orbul (Domn al Moldovei), 
145-6, 

Boiar (István), 109, 195 (1). 

Bosnia, 17, 19, 20. 

Boţulescu (Vlad, 238. 

Boul (Dumitrașco), 30-1 (2). 

Brăila, 7-10. 

Bran (cetate), 4, 9-10 și 9 n. 2, IT, 
50-1 (1), 114 şi n. I, 137, 150 
(5), 201 (16), 222 (2), 225-6 (6), 
288-9 (5-6). (coiibașii din), 344. 

Braşov (Tirgul Grîului), 335-6 (16). 
(biserica Sf. Treime), 246-7, 255. 
267-8 (17: şi preotul Teodosie), 
322. (fălnogt), 39-40 (8: Andre- 
iaș), 68, 171, 251 (2), 260, 411, 
413 (14). 

Brașov (județť at -ulut): 

Bengner (Hannes), 283 4 (1). Draut 
(Gheorghe), 49 (4), 259-60 (10-1), 
326 (6), 328 (9), 414. Draut (loan), 
286-7 (3), 288-9 (5). Fiulstich (Şte- 
fan), 201-2 (7), 204, 262-4 (14-5), 
350-1 (6). Goldschmidt (Eötvös; 
Mihaï), 29-30 (1), 46-9 (1-3), 51-2 
(2), 56-7 (1), 58 şi urm., 79 (1), 
92-3 (1-2) şi urm. 79 (1), 92-3 
(1-2) şi urm., 108-9, 109-10 (1-4), 
112 (5), 122 şi urm, 131-2 (9), 
146 şi urm., 174 și urm., 194-5 
(1), 217, 220-1 (1), 290-1 (80), 
292 şi urm., 299 şi urm., 309-10 
(14), 362-3 (1-2). Hirschel (Cris- 
tofor), 94 (3), 179 (8). Hirschel 
(Luca), 198 (4), 295-6, 302 şi urm. 


Jekelius (Gheorghe), 33-4 (4), 34 
şi urm. (5), 37 (6), 39-40 (8), 67-8 
(13-4), 69-70 (14), 71-5 (15-7) 
76 şi urm., 84 şi urm,, 96 şi urm., 
140 (17-8), 166 şi urm., 171-2 
(25), 197 (3), 198 şi urm., 254-5 
(6-7), 280 (4), 325 şi urm., 369-70 
(8), 400-1 (4), 405-6 (8), Klosius, 
3Y6 şi urm. Mangesius (Hannes), 60 
(7), 61 şi urm., 8o-1 (2), 133 şi urm., 
161-2 (15) şi urm., 185 şi urm., 
195-6 (2), 205-6 (11), 278-9(2), 297 
şi urm., 304 şi urm., 366-7 (5), 369 
(7), 397 şi urm, Reiter (Andreiaș), 
66-7 (12), 67-8 (13),169-70 (23-4), 
171, 230-I (1), 252-3 (3-5), 370-1 
(9), 402-3 (6). Sauler (Barteş), 86 
şi urm., 102 şi urm., 172-4 (26), 
259-61 (11-2), 348 (3). Zivolt, 382 
(13). (judeceasa Catrina), 47-8 (2), 
52, L10-1 (3), 131 (92), 292-3 (10), 
302. (judeceasa Marghita), 57 (3). 

Brașov (generali - comandanţi ), 36 
(Kriegbaum), 55, 66-7 (12), 217-8 
(23: Stentsch), 226 (7), 242 (Buch: 
holz), 319, 420 (16). 

Braşov (revisorat), 269 şi urm, («pro- 
catori>), 42 (10), 416 şi urm., 
421 (16). 

Braşov (Franciscani), 320 n. 3. 

Braşov (ţehuri), 75, 99-100 (7). 

Braşov (Greci şi Bulgari din), 21, 
77 (18) 246. V. şi Șchei. (Compania 
lor), 53-4 (2), 397, 419. 

Brașov (negoţul în veacul al XIV-lea), 
10-1. (al XV-lea), 12. (al XVII-lea), 
134. (al XVIII-lea), 16 şi urma, 
(al XIX-lea), 21 şi urm, 

Braşoveni (negustori ; breaslă), 393 
şi urm, V. şi Bucureştii (Brașo- 
veni din). 

Breaza (sat), 224-5 (5) 244, 357, 


374- 
«Bricica» (localitate), 22, 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 431 


Brincoveanu (Constantin-Vodă), 13-4, 
28-9, 32 şi urm, 42 şi urm., 50 
(1), 56-2 (2), 60 şi urm., 81 (4), 
82-3 (5), 84-5, 86-7 (4), 91, 116, 
118, 120, 133 ei urm , 142-3, 161 
şi urm., 168, 169-70 şi urm, (23), 
190 şi urm., 197 şi urm., 201 şi urm. 
(7), 205 şi urm., 211, 212-3 (18), 
234 şi urm, 250 şi urm., 298, 
306 şi urm, 316-7, 325 şi urm., 
334-5 (15), 349-50 (5), 357, 364 
şı urm., 373 (15), 395-6, 400 şi 
urm., 405 şi urm. (Doamna lui, 
Marica), 237, 261-3 (13:4). 

Brincoveanu (Constantin, nepotul de 
fiù al Domnului), 423 (Grigore şi 
o soră a lut), 246-7. (Manolachi 
şi soţia), 240-1, 246-7, 265. (Ni- 
colae şi soțiile lut), 240-1, 243. 
(Preda), 235. 

Briricoveanu (casele lu! Constantin- 
Vodă în Braşov şi Schei), 34 (4), 
35-6 (5), 37 (6), 75, 77 DÉI 
99-100 (7), 101, 105-6 (12), 234 
şi urm., 250 şi urm, 275 şi urm, 


Cacaleţul-Vechiii (moşie), 240, 
Căldăruşani (mănăstire), 122-3 (1). 
Callimachi (Loan. Vodă), 21 n, 1. 
Căluiii (sat), 420, 

Cantacuzino (familie),233, 294, 316-7. 
(Constantin Postelnicul şi af së), 
23. (Constantin Stolnicul), 135 
(13), 142, 366-7 (5), 368 (6), 
406 (9), 408. (Gheorghe-Voda), 
87, 231, 233, 236, 278-9 (2). 
(Maria Doamna), 233-4. (Miha! 
Spătarul), 135-6 (13), 142, 187:8 
(16), 238-9, 277, 299, 307 (10), 
368 (6), 407-9 (10). (fiul), 238-9. 
(Şerban-Vodă), 116, 295-6, 356. 
(Şerban Vornicul), 406.7 (9). (Şte- 


Brünn, 12, 25, 28. 

Brusa, 14, 17, 21. 

Buceciii (munte), 356, 374. 

Bucov, 265, 

București, 12, 33-4 (2), 55, 81 (4), 
88-9 (1), 113 (7), 136, 215 (20), 
227 (9), 2434, 266, 270 (20), 
273-4 n. 1, 304 (7), 328 (10), 
332, 375, 382 (13). 388 (22, 
394, 396 (2), 398, 401 (5), 404, 
408, 415, 417, 421-3 (17-8). (bi- 
serica Radu-Vodă), 427-8 (2). (Bra- 
şovenii din), 65, 89 (2), 159 (12), 
160-1 (14), 192-3 (20-1), (staroste 
de negustori), 60, (judecata ne- 
gustorilor), 136, 177 (5). (şcoala 
grecească), 246. 

Buda (Vizirul de), 293 şi gem. 

Buda și Pesta, 321. 

Budila (sat), 238, 

Bulgaria şi Bulgari, 7, 119, 312, 

Buzăii (oraș), 4, 46, 115. (judeţ), 
238. (pas), 115. (rii), 3. (epis- 
copi: Costandie), 246. (Misan), 
422-3 (18). 


fan-Vodă şi familia luY), 237-9. 
(Toma), 113 (7), 25961 (11). 
Cantemir (Constantin principele), 318, 

336 (16). (Dimitrie-Vodă), 196. 
Căpitani: Mustaţă, 218-9. (24). (Pan- 
tazi), 413-5. (Sinapu), 219 (24). 
Capuchehăi, 337. 
Carageă (loan-Vodâ), 247-8. 
Carol al VI-lea (Împărat), 311, 
Caşin (sat), 360. (mănăstire). 361, 
Catargiu (Necula), 92 n, 1, 92:3 (2). 
Cazaci, 84 n. 1, 292 (9). 
Ceaușul (Husein), 286-8 (3-4). 
Cercel (Petru: Vodă), 313, 315. 
Cernat (sat), 114. 
Cernăteşti (deal), 336 (17). 


www.dacoromanica.ro 


432 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 


Cernavoda, 329. 

Cetatea-Albă, 8. 

Cetăţuia (mănăstire), or, 

Chiaro (de)), 29. 

Chilia, 8. 

Chioajde (sat), 172 (26). 

Chios, 20-1, 

ChiprovicenY (negustori), 394, 400. 

Cimpina, 11, 71, 150 (5) şi urm., 
244, 357, 396 (4), 374, 396, 498, 
410-1, 416 (15). (ispravnici), 66:7 
(12). (Luca Logofătul din), 125 (3) 

Cîmpulung, 9, 32, 39-41 (8-9), 46, 
160 (13), 165 (19), 169 (23), 
178 (7), 189, 199-200 (15), 317, 
399 (3). (mănăstirea; egumenul 
Dionisie), 29-30 (1). (egumenul 
Melchisedec), 129-31 (7-8). (călu- 
gări), 399 (3), (judeţul Radu), 
39-40 (8). (Stanciul), 198-200 (5). 
(pirgari), 184 (13). (ispravnict), 
159-61 (12-4), 194. (Hrizea Lo- 
gofăt, ispravnic de), 188-9 (17), 
(preot), 171. (negustori), 21. (Neac- 
şul Lupa din), 282, 283-4 (1). 
(băcani), 39 (8). 

Ciorogirleanu (Constantin), 427-8 (2). 

Cluj, 11, 281, 293-4 (11) 324 (3), 
341 (23). 

Codlea (sat), 26, 28, 114, 304 (7), 
354 (10). 

Colntina (sat), 244. 

Colonia, 10. 

Comăneşti (sat), 120. 

Comarnic (sat), 244, 357, 374, 396. 

Comisul Radu, 300-1 (3), Stoian, 
234, 236, 255 (7: şi fiul, Istrati). 
Teodorachi, 225-6 (6-7). 

Condoiani (familie), 416 şi urm. (15). 


Dan al II-lea, z1-3, 145. 
Dan (pretendentul), 230. 


Constantin-Vodă Basarab, 112 (5) 
116, 298. 

Constantinopol, 7, 14-5, 17-8, 20-1, 
54, 237, 284 (1), 299-300 (2), 
320, 337-8 (18-9). (ambasadorul 
german la), 192 (20). (ot pentru), 
357, 361, 364-6 (4: şi Casap- 
Başa). (Casap-Başa), 377 (13). 

Corbea (David), 235, 237, 250 (1), 
318-9, 325-6 (5), 403-5 (7). (Ioan), 
235, 317, 325-6 (5). (Teodor), 
235, 280 (4), 318-9. 

Coresi (tipograf), 314. 

Corfeşti (Stanciul), 44-6 (2). 

Corfù, 17, 21. 

Corvinul (loan), 13, 230. 

Cotmeana (mănăstire), 91. 

Cotnari, 30 (2), 239. 

Cozia (mănăstire), 6 n. 2, 91. 

Cozliceanu (famihie), 241 n. 3, 

Cracovia, 5 6. 

Craiova, 299, 420 (15), (judeţul 
Ioan Rante), 309 (13). 

Creţulescu (Iordachi şi Matet), 375, 

Crimea, 291 (9). 

Cristian (sat), 3, 114, 

Crizbav (sat), 114, 342, 346. 

Cruşedol (episcopul Nicanor de), 
352-3 (8). 

Csâky (Ladislaii), 196, 

Cupariul (Radu), 199-200 (5), (Sta- 
mati), 291-3 (9). 

Curuţi, 32 și n. 1, 118, 322. 

Cuza (Alexandru Ioan 1-1), 249-50. 

Cuzneşti, 44 şi urm, (2). 

Czako (Gheorghe), 32, 33-4 (3-4), 
36,73, 77 (18), 103, 113 (7), 308 
(12), 369-70 (8), 408, 412-3 (13). 


Danzig, 64, 90. (clopotari din), 91. 
Debrețin, 91. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR, GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 433 


Dietrich (Gheorghe, din Braşov), 
236-7, 258-60 (10-1). 

Diicul (Spătar şi Agă), 46-7 (1), 
123-4 (2), 220-1 (1). 

Dimboviţa (județ), 115. 

Dosoftel (Psaltirea în versuri), 157: 

Drăghic! (Spătarul). 62, 63-4 (10), 
80-1 (2), 81-2 (4), 366 (4). 

Dragomir (Vornicul), 108, 110 (2), 
176-7 (3-5). 

Dragoslave, 10-1, 55, 76, 122, 133 
(11), 137-9, 141 (18), 147-8 (3), 
153-4 (7), 167 (21), 168, 202 (7), 


Egipt, 52. 
Eliad (Rădulescu; loan), 249. 
Elina (Doamna luf Motet Basarab), 


109, (tot (3). 


Făgăraş, 8-9, 23, 2209-30. (Campania 
din), 319. 

Fălciii (beşleaga din), 362. 

Fălcoianu (familia), 241 n. 3. 

Feldioara, 4, 230, 343, 351 (7). 

Ferdinand (rege al Ungarie), 314. 

Filipescu (Constantin Căpitanul), 
304-6 (8). (alt Constantin), 243, 
(Dumitrașco), 132-4 (1 1-2), (Matei), 


Galaţi, 8, 361, 397. 

Găleşescul (Radu Drăgoiu), 329, 420 

- şi urm. (5-6). 

Gheorghe Ștefan-Vodă, 299, 309-10 
WEN 

Ghica (famila), 241 n. 3. (Alexan- 
dru Scarlat: Vodă), 192, (20). (Gri- 
gorașcu-Vodă), 116. (Grigore Ma- 
tei-Vodă, şi fil), 357-8, 376 şi 


75703. Vol. X, 


205:6 411-2). (pircălab!), 50-1 (1), 
138, 154 (7). (preoţit şi bătrinit), 
154 (7), 168. (vameșt), 209 şi 
urp, 

Duca-Vodă, 91, 116, 154-5 (8-9), 
156 (10), 157-9, 356, 363 (3) şi 
urm. 

Duca (Neofit, dascăl), 265. 

Dudescu (familia), 240, 335 (15), 
389-90 (22-3) 

Dunäre, 9, 10, 283-4 (1), 396. (na- 
vigaţia pe), 397. 


Enyedi (Ştefan), 345. 

Eperies, 23, 

Eustatievic! (Dimitrie), 318. 

Evrei, 388-90 (22-3), 394, 400 (4). 


141-4 (19). (Pană al II-lea), 240, 
(Rada şi fi eY), 299, 304-6 (8). 

Filipești (tîrg), 211 (16), 

Filipopol, 323-4 (2). 

Floci (oraş), 8, 314. 

Focşani, 199, 361. 

Fotin (Dionisie), 243-4. 

Franţa, 19, 24, 26, 28. 

Fronius (familie), 40 (9), 241. 


urm, (Grigore Dimitrie: Vodă), 246, 
(Scarlat- Vodă), 396. (generalul 
Costachi), 246, 265-6. (Dumitrachi 
Banul), 244. (Miha! Scarlat bei- 
zadeă), 248-9. (Scarlat, boier), 243. 
Ghimbav, 172 (25). 
Ghiorma (Banul), 298, 301-2 (4). 
Granit (Costa), 322. 
Gilăii, 281. 


28 


www.dacoromanica.ro 


434 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 


Girlişteanu (familie), 427 (1). 

Giurgiu, 7, 54, 192 (20). 340 (21). 

Golescu (Kadu Comisul), 38 (7), 96-7 
(5), 1679 (21-2), 196-7 (şi fami- 
lia sa). 

Grădişteanu (Bunea), 185. (Gheorghe, 
fiul lut), 298, 303 (6). (Vîlcul), 
159 (12), 160:1 (14). 


Hakenau (Agent austriac la Bucu- 
rest), 274 n. I, 

Harar (ţară), 19. 

Haţeg, 5, 9, 2330 L 

Heineccius (ñlosof), 246. 

Hennig (Andreiaş, din Braşov), 324-5 
(4). 

Herbert (Samuil), 216-7 (21), 333, 
376 412), 

Herrmann (Mihal, din Brașov), 15 1-3 
(6), 154-6 (8-9), 157-9 (11-2), 
259-61 (13-4),290-1 (80), 363-413). 


Ialomița (in), 8 şi n. 1, 225 (5). 

Janovici (Teodor), 94 (3). 

laşi, 83 (6), 92-4 (1-2), 111 (4), 
297-3, 330 (1), 341 (22), 396-7. 

Ibaşfalăii (sat), 235. 

Iemen, 77. 

Ienachi (Ilie, Stolnic), 298. 

lenişer, 17, 21. 

Ierusalim (Dosoftet, patriarh de), 136. 


Kalnoky (Petru, şef de Coup), 32. 
Katzendorf (Caţa), 222 (2). 


Laico-Vodă (Domn muntean), 8 și 
urm., 114. 


Graf (familie din Braşov), 40-1 (9). 

Graz, 12, 320, 

Greceanu (Radu), 428. (Şerban), 86 
(3), 428. 

Greci, 257. (negustori), 199-200 (5), 

Guliand (familia), 241 n. 3. (Toma), 
216-7 (21), 


Himesch (din Brașov), 16. 

Hirscher (Luca, din Brașov), 198 (4) 

Horez (mănăstire). 234. 

Horia, 346. 

Horváth (Gheorghe), 287 (3) 

Hrisoscoleii (Banul lenachi), 426-7 
(0). 

Hriza (Vistier şi Vornic), 159 (12), 
16c-1 (14), 179-80 (8). 

Huşi (episcop! de), 362. 


Ilfov (judeţ), 422 (2) 

Ilie (Medelnicerul), 159 (11). 

Iosif al II-lea (Împărat), 241-2, 321-2. 

Ipsilanti (Alexandru- Vodă), 192-3 
(21), 242-3 (şi fi), 359, 396. 
(Coustantin-Vodă), 245. 

Isac (Logofăt moldovean), 145-6. 

Italia, 20, 238. 


Kemény (loan, principe al Ardea- 
lulu), 117. 


Laiotă (sau Leaotă; nwuntele lui), 
356, 374. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 435 


Lambrind (Manolachi şi soția sa), Louvain, 10. 

234. Ludovic-cel-Mare (rege al Ungariet), 
Lăpuşneanu (Alexandru-Vodă), 108. 9 şi n. 14, II4 n, I. 
Lemberg, 5-b, 145-6. Lupu (Gavrıl Hatmanul), 92 (1), 93. 
Leurdeanu (Stroe), 294-5. (Maria, fiica lui Vasile-Vodă), 79 n. 2 
Linz, 12, 93 şi n. 1. (Vasile-Vodă), 56 (1) 
Lipsca, 20, 423. (-ant), 329. şi n. 2, 90-1, 95 (4), 111 (4). 


Lobonţ, 118. 


M 

Maghiaroglu (Ali-Paşa), 286 şi urm, | Micşuneşti (sat în jud, Ilfov), 316. 

Mai (Gheorghe, din Braşov), 35, 69 Mihail-Voâă (fiul lut Mircea), 11, 145. 
(13), 87, 98, 101, 102-3 (9-11). Mihat-Vodă Viteazul, 116, 119, 314-5. 

Manu (Apostolo), 73. 74 (17), 76, Mihalce (Stolnicul), 164 (18). 

73 (19), 237, 308 (12). (soţia şi Mihalcea (negustor), 112 (6). 
fiul), 237, 239-40, 264. Mihalogli (familia), 245. 

Marcășului (pădurea), 227 (8). Mihnea-cel-Răii, 91, 232. 

Mărgineni (mănăstire), 190 (18). Mikes (contele Mihar), 238-9. 

Maria-Teresa (iinpărăteasă), 227 (8). Mîndra (?; sat), 354 (10). 

Matei Basarab, 57 şi urm., 88-9 (1), Mircea-cel-Bătrin, 6 n. 2, 9-10 şi 9 
108, 110-1 (2-3), 116-7,119, 122 şi n. 2, IO, 13, 118-9, 145, 229, 312, 
urm., 146 (1), 147 şi urm., 174 şi Mircea-Vodă Ciobanul, 232, 313-4. 
urm., 195 (1), 217 (22), 233, 257, Mitropoliţi munteni, 245, 266-7, 273-4 
298 şi urm., 316, 355, 362-3 (1-2). n. 1. Dionisie Lupu, 245-6, 265, 

Mavrocordat (Constantin-Vodă), 216, 272-4. (Logofătul Mitropoliet), 
358, 361, 374, 376 (12). (reforma 270-1 (20) şi 271 n. 1. Dosoftel 
lu), 193. Filitis, 246-7. Nectarie, 247-8, 

Mavrocordat (loan Alexandru-Vodă), 266 şi urm, Teodosie, 186-8 (15-6), 
356. 316, 412-3 (13). 

Mavrocordat (Nicolae - Vodă), 356, Moise-Vodă, 230-1. 

373-5 (11), 394. “| Moldova, 56, 184 (13), 229, 359 și 

Mavrocordat (Scarlat, fratele prece- urm. 
dentului, şi soţia luf, Ilinca), 65 Molnar (Pavel), 345. 
şi n. I. Moruzi (familie), 241 n. 3. (Cons- 

Mavrogheni(Nicolae-Vodă), 241, 243. tantin- Vodă şi fratele, Alexandru), 

Mega-Spileon (mănăstire), 267. 243. 

Mehemed-beg (de Nicopol), 233, Moscova, 318. 

284 (1). Mosul, 21. 
Melenic (localitate), 18. Movilă (leremia-Vodă), 3 n. 1, 120 
Merișanu (Barbu), 375. Muscel (judeţ), 34 (4), 115. 


www.dacoromanica.ro 


436 


Nalâczy (Andrei), 254 (6). 

Neagoe Basarab. 11, 9o-1, 232, 313, 
236, 256-8 (9). 

Nicolae-Vodă (Pătraşcu), 315 —6. 


Ocna (din Moldova), 417. Cămăraşi : 
Dumitrașco Boul, 30-1 (2), Gher- 
ghe, 94-5 (3). Iane, 94-5 (3), 83 
(6). Ienachi, 56-7 (1). Miron, 
30-1 (2), 95-6 (4) Stan, 79 (1) 
şi n. 

Ocna (din Ardeal), 192 (20). 

Olanda, 17, 19, 20. 


Păharnicul Gheorghe, 92 (1), 93, 

Papa Sachelarie (Serdarul Nicolae), 
273-4, 

Pavay (Tamaş, vame), 150 (4), 

Pazvangii, 243-4. 

Pazvantoglu, 397. 

Pecenegi ei Cumant, 4, 

Pernambuco, 18, 20, 22. 

Perşi, 6 n, 2. 

Petersburg, 335-6 (16). 

Petrașcu-cel-Bun, 232, 282. 

Petru- Vodă Şchiopul, 84, 

Piatra Craiului, 244, 

Pietroșița (sat), 175 (2). 

Piscuri (sat), 208-9 (14). 

Pitarul Nicolae, 267, 268-9 (18), 

Pitești, 38-9 (7), 394. (judeţul din), 
+15, (vin de), 28, 37 (6). 

Ploiești, 320. 


Pogoiani (famile), 422 (18), 


Răcoasa (sat), 360. 
Racoviţă (familia), 246 n. 4. (Con- 
stanum-Vodă), 358-9, 382-5 (18), 


TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ȘI ISTORICE 


Negoiţă Comisul, 150-1 (5), 

Nica Hogea (din Brașov), 35-6 (5), 

Nicopol, 53 (1, 175-7 (3-4), 177 
283 (1), 324 (2). 


Olbav (sar), 184 (13). 
Oltenia, 9. 

Oprișani, 120, 
Oradea-Mare, 11, 290 (8), 
Orghidan (Braşovean), 26. 
Orlea (sat), 415. 
Oşorheiŭ, 292-3 10), 


Pogoniana (Dionisie episcop de), 
265, 

Poiana (sat , 244. 

Poiana MäruluY, 235, 247, 249-50 
(5), 254 (6). 

Polonia, '53 (1 , 236, 323 (1). (re- 
gele August), 296 şi urm, 

Popescu (Radu, cronicar), 375. 

Prahova (judeţ), 34 (4), 115, (is- 
pravnici de), 216 şi urm. 

Prahova (fiii), 8. (plaiii), 242-3. 

Prahova (drum), 29, 182 (41), 

Prahoveni (cărăușt), 22, 396. 


" Preda Vel Spătar şi Vel Vornic, 


123-4 (2), 220-1 (1). 
Predeal, 4, 66 (12), 115. 
Prejmer, 114, 351 (7). 
Prisaca (deal), 426, 
Purcăreni, 114, 122-3 (1). 
Putna (judeţ), 359. 


392, (Mihat-Vodă), 358, (Ştefan- 
Vodă), 358-9, 391-3 (25), 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORIOE 437 


Rácz (István), 151-3 (6-7), 154 (8), 
155-6 (9-10), 157, 150, 160 (13). 

Radila (munte), 190 (18), 

Radu-Vodi Praznaglava, 11, 145. 

Radu-cel-Mare, 91. 

Radu de la Afumaţi (şi Doamna), 
230, 232. 

Radu Paisie, 231. 

Radu Iliaș, 231. 

Radu Şerban, 285, 314. 

Radu Mihnea, 116, 283, 284-6 2), 
315, 

Radu Leon, 116, 294. 

Radu Vel Agă, 51-2 (2), 127-9 
(6), 146-7 (1). 

Radu Vel Comis, 150-1 (5), 363 
(2). (altul), 197-8 (4). 

Radu Cupariul. 184 (13), 195. 

Radu Vel Logofăt, 159 (11). 

Răghinişte, 54. 

Raicevich (Agent austriac), 362. 

Rákóczy LI, 57 (2), 117, 119, 126, 
127 (5), 128, 176 (3), 177, 

Rákóczy al II-lea, 117, 149, 150 (4), 
292 și urm. 

Rákóczy (Francisc), 118, 239. 

Râkos, 26, 28, 

Rall (de), 243. 

Ramadan (Dumitrachi), 375. 

Recea (moșie), 238-9. 

Reichenberg, 24, 28. 


Săcele, 3, 26, 142, 379 (15). 

Sadova (Iosif, egumen de), 274 şi 
n. 1. 

Safta (Doamna lui Gheorghe Ştefan), 
292-3 (10). 

Săligeanu (Constantin), 291-2 (9). 

Salonic, 20. 

Sănătescul (Radu Cămăraș), 41-2 (to). 

Şăpun (Andreiaş), 304. 

Sași, 4 şi urm., 22, 54, 169 (23) 


Riga, 322. 

Rimnic (episcopi), 266, 344, 352 
(Climent), 332-3. 

Rimnicul-Sărat (judeţ), 238. 

Rişnov, 3, II, 21, 114 şi n. 2, 132-3 
(10), 147 (2), 149, 178 (7), 342, 
351 (7). 

Rodna, go. 

Rucăr, 4, 10-1, 48 (2), 55, 68, 72 
(16), 76, 80 (2), 84, 107 (13), 
109, 114 n.1, 115, 119, 122, 133-4 
(11-2), 137, 139, 141 (18), 151-4 
(6-7), 154-6 (8-10), 162-4 (16-7), 
167 (21), 168, 178 (7), 195-6 
(2), 202 (7), 204, 205-6 (Di: 2), 
208-9 (14), 210 (1). (ptrcălab!), 
50-1 (11), 154 (7), 161 (15-6), 
191, 203 (8), 204, 205. (110), 
208-9 (13-4). (preoţi), 154 (7) 
159-60 (13), 168. (Căpitanul Vasile 
din), 200-1. (bitrin)), 154 (7), 
159-60 (13). 

Rucăr (în Țara Făgăraşului), 119. 

Rudca (Aga), 127 (5). 

Rumelia, 14, 19. 

Ruşava, 290 (8. 

Ruset (Iordachi Postelnicul), 158-9 
(11-2), 160-1 (14). (Luxandra şi 
mama el, 233-4. (Nicolae, soția 
întăia şi a doua; fetele), 234, 
239, 375. 


171, 172-3 (26), 297, 323 (Dy 
332, 395, 401 (4). 

Satulung (din  Şepte-Sate), 114, 
135-6 (13). 138, 351 (7). (preo- 
tul din), 186-8 (15-6). 

Saxonia, 320, 

Şcheia, 3 n. 1. 

Şcheit (Braşovului), 3, 54-5, 77 (18), 
16182 (15), 171-2 (25), 202 (7), 
281, 311 şi urm., 317, 319 şi 


www.dacoromanica.ro 


438 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 


urm., 369-70 (9), 373-5 (11), 399 
(3), 422, 406-7 (9). (biserica Sf, 
Nicolae), 234, 265, 267, 211 şi 
urm., 416 (14). (preoţi: Florea), 
189, 351 (6-7). (Simion), 267; 
269 (18). (Statie), 238, 351-2 
(7-8), (Tempe), 332 şi urm., 327 
(8). 351-2 (7). (Teodor), 332, 335 
(15). (Văsiiii), 347 (1). (alţi!), 327 
(7), 332 şi urm. (cîntăreți), 417.(das- 
căli), 327 (7). (şcoala), 318-9. (gocY- 
mant), 239. (măcelart), 207-8 (13). 

Schemni-Ceauș, 295. 

Secu”, 4, 22, 114, 172 (26), 342, 355: 

SecuienY, 240. 

eleerașt (sai), 181 (10) 

Senius (dascăl). 249. 

Şepte Sate. 114, 342. 

Serbia, 318. 

Serdar! : Barbu, 221 (2). Iie, 267, 
270-1 (20-2), 273. (Profira), 269- 
70 (19). 

Seres, 16-7, 19, 21. 

Severin, 8, 9. 

Sf. Mormint (călugări de la — la 
Braşov), 238. 

Sibiiii, 26, 28, 34 (4), 36, 73, 91, 
106 (13), 119, 121,226 (8). 229, 
231, 233; 245 şin, 1, 345, (Com- 
pânia din), 319. (Țuţuieni de lingă), 
358, 386. 

Siegensburg, 245. 

Sighişoara, 13, 22, 24-6, 28, 220, 
288 (4), 304 (7). 

Sigismund (rege al Ungarie!), 9 şi 
n, I, 12-3, 113, 229. 

Silesia, 10. 

Siliște (lîngă Sibiiil), 343. 

Stmbxa-de-sus (sat), 34-6 (5), 235+7, 
247. 


Sinaia (mănăstire), 216 (21), 220,244 

Şinca (sat), 147 (2), 154 (7), 349 (5). 

Sicht, 119, 185, 211-2 (17), 257. 
(Mitropolit), 334. 

Siria, 21, 52. 

Slatina (din Țara-Romănească), 9. 

Sliven, 15, 10, 20, 52, 54, 320. 
337, 338 (19). 

Smirna, 21. 

Socol (Clucerul), 58 (4), 109-10 (1), 
132-3 (10), 149:50 (4), 194-5 (1); 
(lenachi, ful săi), 132-3 (10). 

Sofia, 14, 283 (1). 

Sohodol (sat, 191. 

Soliman;cel-Mare, 283-4 (1). 

Soveja (sat), 360. 

Stainville (general), 235. 

Stamati (Mitropolitul Tacob), 249. 

Stamati (Iordachi), 375. 

Ştefan (Gheorghe-Vodă), 112 (5), 
292-3 (10). 

Ştefăneşti (în 'Țara-Romănească ; vin 
de), 29. 

Știrbei (Barbu-Vod:), 362. (Barbu 
Stolnicul), 390 (23). (Constantin), 
38-9 (7). 

Stiria, 26, 28. 

Stolnicul Grigore, 246 n. 4. 

Stratonichia (Ioanichie, Mitropolit de), 
267, 

Sturdza (Dumitrașco), 241 n. 3. 

Sultant, 284-5 (2). 

Suţu (Alexandru Nicolae-Vodă; şi 
Doamna lut), 246. (beizadelele Gri- 
gore şi loan, ale precedenților), 
244. (Mihat Constantin-Voda și 
familia lut), 244. (Nicolae fiul lu! 
Alexandru), 247 şi urm. (Ruxan- 
da), 249. 

Székely (fraţi), 235, 254 (6). 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI 1SPORICE 


<'Ţara-Munteneascăz, 184 (13). 

Tărlungeni, 114, 251 (7). 

Tariler (Marcus), 340-1 (22) 

Tatari, 10, 115-7, 288-9 (5-6), 290-1 
(8-9), 294. 

Feleajin (cale), 182 (11). 

Tell (generalul , 249. 

Țepeș (Vlad). 11, 230-1. 

Terceanï (sai), 427 (2). 

Teşilă (mănăstire), 135-6 (13), 180 
(9). 

Teutoni (cavaleri), 4. 

Țigant, 20, 110-1 (3), 122, 124 (2), 
126, 177 (5), 129 32 (7-10), 146 
(1), 150 (5), 179 (7), 244, 361, 
403 (7). (vătafi de), 424. 

Timiş, 15, 211, 218 (23), 227 (9), 
243, 248, 345. 

Timişoara, 11, 290 (80). 

Timoni (Agent austriac), 397. 

Ținţari (sat), 131 (9), 343, 348-9 
(4), 351. 

Tirgovişte, 10, 46, A8 (2), 55, 57 
(2), 91, 99 (7), 116, 125 (3), 
17, 299 (1), 306 (9), 373 4 (10-1), 


Udrişte (boier), 231. 
Ungaria (regi att) 119. V. şi 
Ludovic, Sigismund: 


Văcărescu (Barbu Diù), 377-9 (14), 
382 (17) (Barbu al II-lea), 246. 
(Constantin), 375, 376 (11). 
(Gheorghe), 246 n. 4. (lenachi), 
240-3. (Ştefan), 382 (13), 387-8 
(20). 390 (23). 

Vadnicul (sat). 180 (9). 

Valea Popei, 415. 


T 


439 


388-9 (22) (biserica Curţii), or, 
(Mitropolia), 91. (Vornict de), 390 
(23). 

Tîrnova, 14, 19. 

Tîrşor, 10, 46. 

Tocat, 16-21. 

Tököly (Emeric), 116-7. 

Tohani (eat: 3, 44 şi urm. (2 ,I15, 
120, 133-4 (11:2), 151-2 (6), 154-6 
(8-10 . 221 (1), 343. 345, 346 (1), 
351 (7), 352. 

Tohani! (sat în jud. Buzău , 120. 

Tokay (vameş), 222-3. 

Tomşa (Ştefan al II-lea), 315. 

Trausch (senator sas), 271 n. A. 

Trestian! (sat), 122-3 (1). 

Tricala, 17. 

Triest, 17. 

Tripoli, 18, zi. 

Turchiş (sat), 114, 350-1 (6-7). 

Turci, 32, 50, 52, 115-6, 229, 319, 
385 (19). (negustori în Ardeal), 
54. (marfă—ească), 10-2, 14, 24, 
27, 282, 329. 


Unguri, 172-3 (26). 
Unirea (Ardelenilor cu Roma), 118, 


316-7. 344. 


Văleni-de-Munte, 34 (4, 148, 244, 
357, 374. 

Vassan (profesor), 249. 

Veneţia, 14, 18, 20, 22, 28, 90 
320, 423. (bani din), 13. 

Vidin, 397. 

Viena, 12, 18-20, 24, 26, 28, 36, 117, 

246, 345, 397, 419. (trăsuri), 84. 


www.dacoromanica.ro 


440 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 


Vilatta (colonel), 249. | Vlădescu (Şerban Comisul), 39-40 
Vilean (sat), 3, 254 (6), 358 n. 1. (8), 134-5 (12), 165 (19), 195-7 
Viștea (sat), 235. 205 (10). 
Vistierul Jorga, 79 şi n. 1, 92 (1), Vladimirescu (Tudor), 245, 
93. Vladislav Dan (Domn muntean), 13, 
Vizir! (Mari-), 290 (8). 230. 
Vlad Dracul, 13, 145, 230, 313. Vlăduţ (Domn muntean), 11. 
Vlad Călugărul, 232, Vodița (sat), 358 n. 1. 
Vlad Țepeș. V. Ţepeş. Vornicul (Costanda), 131-2 (9), 
Vlădeni, 115, 345, 351 (7), 355. Vrancea, 355. 
wW 
Wagner (Marcus, din Brașov), 41-2 Weiss (Mihail, jude braşovean), 284-5 
(10), 112 (6), 191, 330-1 (12-3) (2). 
402 (5) 416 şi urm, 420-1 Wolf (familie braşoveană), 335-6 
Géi (16). 
Y 
Ypres, 10. 
Z 
Zápolya (loan), 314. 115, 233, 343, 347 (2), 349-50 
Zeiden. V. Codiea. (5), 351 (7) 352, 353-4 (9), 391 
Zilot (Rominul), 245. (24). 
Zimnicea, 421-2 (17). Zizia, 114. 
Zirneşti, 3, 25, 27-8, 44 şi urm. (2), Zota (cojocar), 211 (16). 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE LUCRURI 


Abă, 52-3 (1). 

Adetiii, 356, 360-2. 

Adopţiuni, 240. 

Afurisanie (carte de), 136, 264. 
Anaforniţe, 91, 103 (10). 
Apotecari, 324 (3). 

Arest, 309 (13). 

Argintări!, 35, 69 (13), 75, 78 (19), 


Baci, 142, 225 (3). 

Baluri, 249. 

Bani, 10, 12-3, 30 (1), 44 (2), 
151 (5), 305, 330 (11), 351 (7), 
352-3 (8), 365, 368 (6), 373 (11), 
374-5, 379 (15), 380, 383, 384-5 
(18-9), 392, 426. 

Basmale, 224. 

Bătrin! (de sate), 343, 349 (5). 

Beilic și beglicgi!, 357, '359, 362, 
386, 392. 

Belacoasă, 340 (21), 

Beţivi, 210, 316-7, 330 (12). 

Bir, 138, 427 (2). (anume), 395. 

Bian, 254 (0), 343, 349 (5). 

Birşag, 344, 348 (4). 

Bisericeasck (judecată), 186-8 (15-6). 

Blănuri, 267, 269 (19), 340 (21). 


go şi urm., 234, 304 (7), 329, 
423. 

Armaş (judecata lu), 424. 

Arnici, 340 (21). 

Arvună, 45, 60 (7) 89 (2). 

Aspri, 13, 15, 315. 

Astare, 340 (21), 

Atlaz, 340 (21). 


Boari, 142. 
Boboii, 56 (1). 


- Bogasie, 52, 53 (1), 224. 


BoY, 50, 91, 172-3 (26), 320, 392. 

Brăţară, 423, 

Bresle, 427 (2). 

Brinză, 211 (16). 

Briii, 224, 337. 

BrutăriY, 108. 

«Bucate» (de vite), 50 şi urm. 

Bumbac, 52 şi urm, 205 (5), 339 
(19), 340 (21). 

Bumbăcari, 329. 

Burci, 361. 

Buril, 374, 414. 

Burlinci, 15. 

Bett, 34 (4). 

Butuci (a pune în), 210. 


www.dacoromanica.ro 


442 TABLA 


Cäciuli, 224. 

Cadelniţe, 102-3 (10). 

Cafeà (prăjitori dei, 239. 

Cat, 112 (5), 147 (2), 148-9, 153 
(7), 164 (18), 178-9 (6-7), 181-2 
(9), 182-3 (11), 202 (7), 209 (14); 
218 (23), 227-8 (9), 305-6 (8), 
341 (23), 383, 384 (18), 392. 

Căldărari, 40-1 (9). 

Caleşte, 265. 

Calfe, 405 (8). 

CämăşY, 56 (1), 224. 

Candele, 91, 103 (10). 

Cantare, 224. 

Căpitan, 89-90 (2), 217 (22), 362 
(1), 393- 

Cară, 33-4 (4), 36, 44 şi urm, (2), 
54-5, 63-4 (10), 65, 68, 70, 72 
(16), 84 şi urm., 98, 107 (13), 
120, 199. (mocăneşti), 360. 

Carătași, 84 şi urm. 

Cărăuşi, 210, 320. 

Cărţi, 25, 237. (de soroc), 160-1 (14). 

Carton, 340 (21). 

Căruţă nemţească, 86 (3). 

Căşări!, 225 (5), 390 (23). 

Caşcavale, 225 (5), 374. 

Cătane şi cătănie, 118, 218-9 (24). 

Ceară, 41 (10), 224, 234 

Ceauși, 181 (10). 

Cercei, 225 (5). 

Cergt, 361. 

Ceşti, 237. 

Chizeșt, 326 (6), 328 (9), 337-8 
(18), 346-7 (1). 

CinëpY, 62. 

Cingätor 224. 

Cioareci, 224. 


DäjdY (muntene), 32-3 (3), 
Dărăbanţi, 178 (6), 288 (5). 
Dascăl, 427 (1). 


DE LUCRURI 


Cc 


Ciorapi, 10. 

Circiumari, 77 (18). 

Cireşe, 36. 

Cisla, 121. 

Cişmegii, 417. 

Ciubuce, 339 (19). 

Ciumă, 316, 405 (8). 

Ciuoaie, 105. 

Cizme, 88, 225 (5), 340 (21). 

Clondire, 47 (1), 49 (3) 

Clopote și clopotari, 70, 71-2 (15), 
90-1, 98, 105, 106 (13). 

Coase, 340 (21). 

Coifănari, 338 (19), 

Coiocart, 99 (7), 211 (16). 

Colac (răsplată), 226 (7). (— caşï) 
186. (colăci, a), 180 (9). 

Colane, 340 (21). 

Comänace, 56 (1) 

Conduri, 340 (21). 

Conteşe, 423. 

Copit de casă, 78 (19), 336 (17). 

Cornărit, 362. 

Coroane, 327 (8). 

Corturi, 44 (2). 

Cosoaie, 58. 

Costande, 15, 29 (1), 47 (1),79 (1). 

Cavrigi, 282. 

Cratiţe, 224. 

Croitori, 99 (7), 278, 328 (9). 

Cupe, 91. 

Curele, 224. 

Curvă, 348 (3). 

Cutia Milelor, 267. 

Cupntart, 236-7, 260. 

Cuţie, 282. 

Cutnie, 340 (21). 


Datoril feudale, 344. 
Datoriţ (inchisoare pentru), 176-7 
(3-4) 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE LUCRURI 443 


Daugil, 418. 

Degete (în loc de pecety), 160 (13), 
346, 348-9 (4). 

Desagi, 327 (8). 

De zi (a răminea), 176 (3). 

Diate, 189, 199, 422 și urm. (18). 

Diebet, 123 (1). 


Dijme, 344. 
Dirste, 324-5 (4) 
Dobindă, 236. 
Ducaţi, 12-3. 
Dulame, 224, 423. 
Dutce, 40 (9). 
Duvalmi, 398 (2). 


Evanghelie, 91, 102-3 (10). 


Fertun, 13. 

Pete de pernă, 224. 

Fier, 90. 

Fileri, 224. 

Fin, 46 (1), 349 (5). 

Fiîntinari, 107 (13). 

Flori (seminţuri de), 111 (3). 

Florinţi, 13, 52-3 (1), 79 (1), 147 
(2), 169 (23), 171, 183 (11), 203 
(8), 259 (10), 269 (18), 322 (1), 


Galbeni, 14-5, 64, 151 (5), 341 (24), 
355. 

Gălete (de griii), 43, 45. 

Gazde, 41 (9), 160 (13). 

Girbace, 225 (5). 

Gloabe, 424. Globnici, 132 (9). 

Goştine de oi, 259-60, (-arl), 340 
(21). 


Hagii, 49 (4), 267, 269 (18), 274, 
398 (2). 

Hamur, 88-9 (1), 239. 

Haraciii, 427 (2) 

Hereghil, 13. 


324 (4), 33! (13), 347 (1), 349 
(4), 352-3 (8). 

Fluturi, 49 (3). 

Foamete, 316. 

Foarfeci, 224. 

Foişor, 164 (18). 

Fine, 88, 224. 

Fugari, 80-1 (2), 349 (5). 

Pure, 83 (6). 

Fustași, 54. 


Grădinari, 95-6 (4), 111 (4). 

Grămătici, 354 (9). 

Gresla (ban), 15. 

Grine, 42 şi arm. 

Goin, 43, 195-6 (2), 202-3 (7-8), 
205 (10), 206, 309 (13), 

Grivne, 75, 93, 95 (4). 

Groşi, 15. 


Hitri, 224. 
Hirtie, 339 (19). (risuri de), 328 (8). 
Holde (măsură de pămint), 324-5 


(4). 
Bot, 219 şi urm., 263 (15), 264. 


www.dacoromanica.ro 


444 TABLA DE LUORURI 


larbă de pușcă, 285. 

Icoane, 237. 

Ierbărit, 357 şi urm., 375, 386. 
D. 224. 

Împletitoare, 110-1 (3). 
Încăițăminte, 10, 

Închisoare, 191. 


Jimble, 282. 
Jitari, 147 (2), 210. 
Judecăţt dezbătute, 173 şi urm. 


Lăcătuși, 38 (7). 

LäzY, 327 (8). 

Let, 64, 207-8 (13), 224, 237, 270-1 
(20, 22), 305, 328 (10), 337: 
338 (19), 350 (6), 401 (5), 417. 
(turceşti), 224, 

Lină, 46 şi urm., 153 (7), 320 n. 
3, 357. (tigaie), 48 (2). (de Do- 
brogea), 49 (4). 


Măcelari, 321-2. 

Mălai, 44 şi urm, (2) (şi gropt de), 
Mănăstiri, 31. 

MărimY, 224. 

Mardi, 47 (1). 

Mărgăritare, 423. 

Mărgelari, 53-4 (2). 

Măriași (Lant), 15. 

Misari, 261 (12). 


Negustori munteni, 40-1 (9). (Pir- 
van), 52. 

Nemeşi, 140 (17), 167 (21), 207 
(13), 213, 372: 


Ineie, 224. 

Iobagi, 123 (1), 142, 167 (21), 254 
(6), 349-59 (5) 362 (1). 

Ispravoici, 19374- 

Iuzbaşi, 146 (1). 

Izvoade, 110-1 (3). 


Juraţi, 343. 
Jurătort, 172-3 (26), 181-2 (10), 
213. 


Linte, 54. 

Litere latine, 416 (14). 
Logofet (pisar), 286 (2) 
Lopeţi, 230 (12). 

Loft, 93. 

Lotri, 18 (10), 284 (1). 


Mitasă, 224, 328 (8), 340 (21). 
Meiii, 43. 

Mied, 330 U2). 

Miere, 41 (10) 234 

Mintii, 340 (21). 

Mişei (siract), 56 (1), 95 (4), 
Modă, 26-7. 

Musafir (turci), 396. 

Mutcaluri, 423. 


Nicovală, 424: 
Notari, 336 (16), 
Nuntă, 299 (1). 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE LUCRURI 445 


Oale de aramă, ot. 

Obezi, 330 (12). 

Ocnă, 56 (1). 

Odă! de oY, 383, 384 (18). 

Ogart, 302 (5). 

Oï, 50-1 (1), 128, 146 (1), 151-3 
(6-7), 159, 16114 (15-7), 167 (20). 
168, 174-5 (1-2), 198 (4), 202 
(7), 207 (13), 216 (21), 251 (3), 
331, 349 (5), 362 şi urm., 392. 

Oierit și oiert, 72-3 (16), 204, 357 
şi urm. 


Păcurari, 153 (7). 

Păhare, 93. 

Paie, 46 (1). 

Pălărit, 282. 

Parale, 379 (15), 382 (13). 

Păstori, 291 (9). 

Păstrăvi, 307-8 (11), 

Peceţi, gr. (pecetari), 96-7 (6). 

Peceţi (==porunci pecetinite), 45. 

Perdele, 282. 

Perperi, 13. 

Peşte, 341 (23), 375. 

Peteare, 108-9, 110-1 (3). 

Piatră acră, 54. 

Biet, 224. (argăsite), 49 (4). (de boii), 
39 (2). 

Pielănt, 88 şi urm. 

Pieptare, 340 (21). 

Pietrari, 143. 

Pînză, 10, 225 (5), 327 (8), 340 
(21), 341 (23). (de masâ), 224, 
271 n.1. 

Pistoale, 336 (17). 

Pitaci, 15. 

Pitari, 174 (1). 

Plăiași, 120-1, 222 (3), 342:3. 


Operă, 249. 

Opriri, 123 (1), 126, 128, 131-3 
(9-10), 144 și urm., 174 (1). 

Orez, 54. 

Orgănaşi, 261 (12). 

Oră, 15, 33 (3), 325 (4), 330 (11). 

Orz, 43. 

Oțel, 190 

Ovăz, 30 (1), 


Plaiul (spartul—ut), 153-4 (7): 

Plapomă, 327 (8), 

Ploşte, 339 (19). 

Plumb, go. 285. 

Podini, 396. 

Polturaci, 15. 

Porci, 50, 51-2 (2), 304 (7). 

Portari, 348 (3) 

Porumb, 42, 247. 

Posadă, 153 (7). (posădar!), 218 (23), 

Postav, 10, 12, 47 (1), 49 (3), 54 
şi urm., 98, 121, 194, 282, 423. 
(postăvar!), 189, 346 (1). 

Potort, 208 (13) 

Potronici, 40 (9). 

Poveri, 14, 49 (4). 

Povodnici, 295; 

Pravile, 425. 

Preoţi, 147 (2). 

PribegY, 229 şi urm. 

Pristavi, 321. 

Provocov (= procov), 44 (2). 

Pungi de baui, 389 (22), 

Puşcărie, 176 (4). 

Puşti, 224. 


www.dacoromanica.ro 


446 TABLA DB LUCRURI 


Răchiari, 184 (13). 
Rachiii (bătlag de), 199. 
Rozmarin, 143. 


Săbii, 237, 282, 

Saci, 224. 

SaigiY, 376-7 (13), 392. 

Salut, 267, 269 (19). 

Sălci!, 357. 

SalhanagiY, 361. 

Sămile (Visterie! muntene), 33 (3) 
204. g 

Şamalageă, 340 (21). 

Samuri, 337. 

Săpun, 224. 

Sărindare, 350 (6). 

Şătrari, 330 (11), 427 (2). 

Scatulcă, 327 (8). 

Scule, 165 (19). 

Seimeni, 55, 116, 298. 

Şele, 88. 

Şervete, 271 n. I. 

Sfeșnice, 47 (1), 49 (3), 90-1, 106(13). 

Stoară, 62, 64, 65, 78 şi urm. 121, 

Şinărilă, go, 164 (18). 


Taleri, 34 (4), 36, 53 (1), 62, 64, 
69 (14), 71, 74-5 (17), 84, 89 
(2), 164 (18), 171, 176, 185, 189, 
190 (18), 192 (20), 202 (7), 207-8 
(13), 214 (19), 219 (24), 227 (8), 
255-6 (8), 261-2 (12-3), 282, 329, 
333, 365, 368 (6), 380, 390 (23), 
395, 397-8 (1), 420 (15), 422 
(18), 423-4, 426. 

Tecy, 224. 

“Țehuri, 253 (5), 320-1. V. Braşov. 

Tinichea, 31. 


Rumini (— șerbi), 121, 128-9 (6), 
132-3 (10), 135:6 (13), 142-3, 
149, 183-4 (12), 276. 


Sipete, 327 (8), 

Slujitori, Go (7), 68, 154 (7), 428 (2). 
Sodâşi, 145. 

Şofrangii, 255 (7). 

Sot, 340 (21). 

ŞpanY, 147 (2), 342. 
Spătărei, 209 (14), 221 (1). 
Spinzurători, 131 (9), 227-8 (9). 
Spioni, 282. 

Spiţeri, 299-300 (2). 
Spoitori, 113 (7) 

Stema (munteană), 6 şi n. 2. 
Ştergare, 224. 

Sticlărie, 107 şi urm, 

Straie, 324-5 (4). 

Strajă şi străjeri, 120, 213. 
Streaşini, 164 (18). 
Stucatori, 113 (7). 

Stupari, 180 (9) 

Sulinare, 107 (13). 

ŞuştacY, 15. 


Tipsil, 47 (1), 49 (3), 51-2 (2), 
62-3 (9), 64-5, 90-1, 224, 424. 

Tivilichie, 340 (21). 

Toiege, 210. 

Ponă, 341 (23). 

“Vorturi, 224. 

Traiste, 10. 

Trăsuri. V. opriri, 

Tulpane, 328 (8). 

Turte-dulcy, 282. 

Tutun, 49 (4), 239. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA 


Debt, 58 (4), 79 (1), 95 (4), 120, 
179 (7), 427 (2). (venetici), 297. 


Văcărut, 33-4 (3-4), 68, 372. 

Vact, 123 (1), 153 (7), 202 (7). 

Vadra (ungurească și romănească), 
40-1 (9). 

Vămi şi vameşi, 321, 342-3, 404, 
407 (9), 408, 410, 412 (12), 414, 
424-5. 

Vărai (la poduri), 44 și urm. (2). 

Vătafi, 125 (3), 174 (1). 179-80 
(8), 305, 346 (1), 405 (8). (de 
plaiii în Prahova), 227-8 (9), 388 
(21). (Drăghici), 212 3 (18), 215 


Zăblăii, 66 (12), 70, 337, 339 (19) 
Zăbor. V. oprire, 


Zăbranice, 224. 
Zălog, 427 (2), 
Zaraft, 415. 


DE LUCRURI 447 


Unt, 211 (16). 
Urbari!, 345-6. 


(20). (Leca), 83 (5). Lupul), 108, 
310 (2). 

Vătăşesc (birul), 120. 

Verdeturt, 309 (13). 

Viclene (cărți), 160 (3). 

Vinuri, 28 şi urm, 68, 72 (16), 
199, 234, 250 (1), 338 (19), 396, 
414, 415-6 (14). 

Vite închise, 354 (10). (boală de), 
354-5 (11). 

Vládicesc (poclon), 333. 


Zeciuială, 336 (17). 

Zestre, 336 (17), 

Zidari, 113 (7), 142, 164 (18). 

Zloţi, 45, 380, 391 (24), 422 (17), 
424. (crumănești»), 350 (6). 


www.dacoromanica.ro 


*Abotă, 341 (24). 
*Abra, 82 (5). 

Alba, 172 (25). 
sAlbeţ, 400 (4). 
*Albuşoiŭ, 242-3 (3-4). 


*Bădilă, 354 (9). 
* Badiu, 341 (24). 
*Baiu, 351 (7), 353 (9). 
*Bălcăş, 348-9 (4). 
Balea, 225 (5) 
*Bărco, 348-9 (4). 
*Barna, 347 (2). 
+Beanghia, 189. 
*Beașiea, 276-7. 
Bene, 54. 

Bercea, 347 (2). 
*Bibosul, 327 (8). 
Bibul, 124 (2). 
Birsan, 154 (7). 
*Blegul, 216 (21). 


ONOMASTIC 


A 


*Boghean (Boghina), 161-2 (15-6), 


207 (13). 


*Boghici, 161-2 (15-6), 207 (13). 


*Căciulă, 219 (24), 328 (9). 


*Calabrezu, 332. 
+*Călător, 348-9 (4). 


Aldea, 153 (7) 355 (9). 

„Aldimir, 347 (2), 353-4 (9), 391 (24). 
*Aldulez, 222 (3), 347 (2). 

Avram, 191. 


*Boiaru, 348 (4). 
Bonciul, 179-82 (8-10). 
*Brăilă, 403 (7). 
*Breace, 351 (7). 
*Brincea, 161 (15). 
*Buburuzea, 210-1, 212-3 (18), 214 
(10), 215- 
*Bucur, 116. 
Budea, 353 (9). 
=Bulz, 416 (14). 
Burcu, 351 (4). 
*Burghez, 326-7 (7). 
*Burtuş, 225 (5). 
*Buză, 353 (9). 
*Buzărlan, 353-9. 
Buziaş, 147-8 (3). 


Caloian, 423, 427 (2). 
*Căpgițoili, 347 (2), 353 (9). 
*Cașcambă, 192-3 (21). 


* înseamnă nume întrebuințate ca nume de familie, 


www.dacoromanica.ro 


sCätang, 416 (15). 
Chiraţa, 417. 
Cioară, 89 (2), 
*Ciocanca, 347 (2). 
*Ciuboiii, 337. 
*Ciurcul, 415. 
*Clincii, 353 (9) 


*Dobrescu; 351-2 (7-8) 
Drăgulin, 172 (26). 
Drăguna, 180 (9) 
Drăguş, 235. 

Duca, 208 (14). 


*PFăgurel, 192 (20), 


*Floroiii, 389-90 (22-3), 415. 


*Fluieraş, 327 (7). 


*Găbănea, 351 (7). 
+Găureanul, 415. 

Ghidict, 44 şi urm. (2). 
*Ghizdaveţ, 328 (10), 417-8. 
*Girniţă, 353 (9). 

Giurca, 147 (2). 


*Hirsu, 332, 339-10 (20) 
*Hirţu, 324 (3). 


*Igoiul, 254 (6) 
*[naşul, 330 (11), 332, 415. 


ONOMASTIC 


Comşa, 190 (18), 351-2 (7-8). 


*Corciulej, 350 (6). 
Coşotă, 347 (2), 
*Coșotoiii, 353 (9). 
*Creţul, 227 (8). 
*Cur-Negru, 324-5 (4). 
*Cur-Roșu, 204. 


Duduiii, 208 (13). 
*Dulamă, 162 (16). 
Duma, 330 (11), 332. 
Duşca, 353 (9) 


*Eneșoiii, 336 (17). 


F 


J 


449 


Frăţilă, 169 (23). 179 (8). r8o-1 


(9-10), 388 (21). 
*Fuşte, 415, 


*Giurgea, 347 (2). 
*Giuvelcă, 338 (19). 
*Glegoţ, 348-9 (4). 
*Grecul, 416 (14). 


*Grid, 330 (11), 331 (13), 415. 


*Huia, 216 (21). 


Iuga, 175 (2) 


Jinga, 138-9, 353-9. 


75703. Vol. X. 


www.dacoromanica.ro 


29 


4 50 


*Lacer, 415. 
*Lazul, 350 (6) 
*Lebul, 415. 


*Mănăilă, 353 (9) 

Marcea, 211-2 (17), 402 (5), 414-:. 
Mare, 49 (4) 

Marian, 353 (9). 

Marta, 185. 

Mărtiniţă, 346 (1), 

*Mărtoiul, 353 (9) 

Miclăuș, 48 (3) 

Mihil, 208 (13) 


*Nămăescul, 353 (9). 
Nan, 156 (10), 331 (12). 
Neaga, 347 (2). 


Oană, 347 (1). 
Oancea, 326 (6), 328 (9), 347 (2), 
349 (4). 


Palco, 171. 
*Panciova, 328 (9). 
Papa, 44 şi uem. (2) 
Pardot, 231. 
*Părșoiul, 353 (9). 
*Pelict, 391 (24). 
*Pepelea, 353 (A 


Răceală, 205 (10). 

Racoș, 1612 (15). 

Radomir, 162 (16), 208 (13). 
*Răduţul, 172 (25). 

Rante, 219 (24). 


Șandruţ, 341 (23-4), 
Savul, 171. 


L 


| 
| 
m 
| 


ONOMASTICO 


Leondari, 327 (8). 
*Lobonţul, 421-2 (17). 


Milea, 255 (7). 

Mogoş, 42 (10). 328 (10). 332, 390 
(23), 416 (14). 

*Moldoveanul, 210-r1, 212-3 (18) 
214-5. 

*Moraviul, 353 (9) 

*Mortco, 325 (14). 

*Moșorii, 426, 

*Munteanu, 348-9 (4), 353 (6), 


Neagoe, 284 (1). 
*Noghea, 353 (9). 


Obrăştin, 348 (3). 
"Olteanu, 354 (9). 
*Ortea, 325 (4). 


*Pepene, 326 (6) 

„Picicu, 353 (9) 

*Putea, 353 (9). 
Plumbotă, 347 (2) 
*Popocea, 353 (9). 
Precup (Pricop), 332, 415. 
*Prisăceanu, 426. 


*Raţ, 219 (24) 

*Răuţ, 190 (15), 

*Reanjea, 179 (8), 180-1 (9-10), 
*Romcea, 330 (11). 


Şerbu, 348-9 (4). 
*Sfantu, 112 (6), 


www.dacoromanica.ro 


ONOMASTIQ 451 


*Simanul, 347 (1). 
*Sindel, 347 (2), 
"Slăvescu, 336 (17). 
*Sohanul, 346 (1) 

Sora, 216 (21), 328 (9). 
Stae, 331 (13). 


*Tampa, 327 (7). 
ana, 417, 

Tanciu, 341 (24). 
*Țapul, 161-2 (15-6), 207 (13), 415 
*Țarbingă, 323 (2) 
*Tatu, 353 (9), 
*Țeajiul, 178 (7) 
Temelie, 95 (4). 

* lempea, 320. 
Zenn, 354 (9). 
*Terciti, 390-1 (24). 


*Vadră, 348-9 (4) 
*Văltură, 324 (4). 
*Varză, 227 (8). 
*Verzea, 351 (7). 
*Vevenţă, 326 (6). 
*Vilcol, 323 (2). 


*Zeliuca, 330-1 (12), 
*Zgranţi, 326-7 (7), 


Stănimir, 171. 
"Stîngă, 425. 
*Stoia, 415. 
Stoichina, 132 (9), 
Stoienel, 330 (11). 
Suen, 353 (9). 


*Țiganul, 330 (11), 
*Timpea, 350-1 (6). 
*Tiritul, 353 (9), 
Tiţa, 338 (19). 
*“Țitromașul, 324 (3). 
Todoran, 189, 
*Toflan, 153 (7). 
*Tomiţco, 415, 
*Țopul, 413-4 (14) 
Turia, 205 (10). 
*Turcul, 354 (9). 


*Vilsan, 354 (9), 

*Viltoare, 351 (6). 
*Vlădăi, 348-9 (4). 
Viăduşcă, 347 (2), 351 (7). 
Vlăduţă, 352 (8), 
*Voiculeţ, 353 (9). 


Zmadul, 252 (8), 354 (7% 354 (9), 


www.dacoromanica.ro 


LEXIC 


Abănat, 128. Adistaţion, 329. 


B 
Bagdadei, 419. 


C 


Comăndaţi, 219 (24). Comision, 226 (3), 339 (20), 
Comisari, 205 (10), 226 (7) Contromaţ, 223 (4). 


Director, 222 (3). 


F 
Famelie, 49 (4), 397 (0) Făţişat (hoţ), 147 (3). 
G 


Gros (temniţă) 401 (5). 


I 
Iştanție, 419. 


L 
Lasch, 327 (8). | Lehăti (a), 258 (roi, 
M 
Maistrat (maghistrat), 225 (6), 226-7 Memorie, 329. 
(8), 376 (12), 379 (15),381(16), .  Mumăni, 175 (2). 


387, 388-9 (22), 391 (24). 


www.dacoromanica.ro 


LEXIC 453 


N 
Năemă, 31. Năstăvi (a), 181 (roi, 
Născut (= Crăciun), 94 (3). 

o 
Obicina, 375. Ostoia (a), 405 (8). 
Obirşi (a), 260, 

P 
Paradie, 265, Profasisi (a), 193 (21). 
Paşuși, 383. Protăștălui (a) 328-9 (10), 420 (16). 
Polecră (= poreclă), 383. Protexie, 326 (5), 
Ponturi, 328 (10). Protocol, 418. 
Porţion, 355. 

R 
Răfet, 400 (4) Răzlog, 391 (24), 

S 
Sicritari , 418 Ştuc, 328 (8), 354 (10). 
Şocodolom, 31. Stupaiă, 54. 
Soţie (tovarăș), 214. 

T 


Taxie, 192 (20). 


Z 
Zalud, 48 (2). 


www.dacoromanica.ro 


ERATA 


A se ceti la p. 11, r. 6 de sus: «Dan al Iess, în loc de: «Dan Liŭ» 
La p. 13, r. 12 de sus: «monetă polonă (/erfones)>, în loc de: emonetă de 
aur bizantină», La p. 116, r. 19 de sus: «Mihnea Radu», în loc de: «Radu 
Mihnea». La p. 108, r, 3 de jos: «XVII-lea», în loc de: «XVI-lea». La p, 
197, n. 5 de jos: «alt Radu», în loc de: «Radu». La p. 351, n 7,r. 2 de 
Sus: «star[i]», în loc de: estar[eţul]>. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA CUPRINSULUI 


Pag. 

Introducere. ....,.... ip Du au d, ce Cade dala rai CA A 3 
CAP. 1. Negoţul Braşovului cu Rominit TEE ; 8 
Vinuri, cc... o 28 

T Grine, ee Én a EIN a , e H 42 
ur. Lină. ds 46 
Iv. «Bucate» (of, bet, Amătort) , Eaa Pe EE E 50 

v. Bumbac. . EE 52 
Via EIER a w Aë S ei 54 
vir. Postav. i 54 
yiti: Sfoâr aie aire EE EEN Ee Ae e e aa 78 
1X. Cară, căruți. . 84 

X. Pielăril. . . a‘a‘ ‘a’ i 88 
XI. Argintàrif și lucrări de metal . 9go 
XIL. Sticlă . ..... “ 107 
XIII. «Peteare», flori și D EEN 108 
CAP. II Afaceri de hotare. ,, e 114 
I Fugait . .... f 114 

11. Opriri í E Ee - 144 

III. Judecăţi a calita. SC eg DEENEN 173 

IV. Legături cu dregătorii de hotärè : 193 

Y. Hopi, e se $ . 219 
CAP. III. Legăturile politice dintre Braşov și EEN . . 229 
I. Pribegit . EH 228 
Adaus la actele pribegilor E E E E e AER 275 

I. Alte legături politice ,. ..... . e. „281 

A. Scrisori de vești politice anod A sie cal da ro aa alta Sa 284 

B. Scrisorf domnești și boierești de convenienți . z98 

a) Munteni aaaea a a . 298 

b) Moldoveni. fe name aibe de au e a . 299 

CAP. IV. Supuși! Brașovului . .. ...... . 311 
I. Şcheit saii Şcheienii. . 311 

Ir. Săteni! Ținutului. 342 

mt. Birsanit păstori . . . . . 355 

Iv. Brașovenil negustori din principate . 393 
Anexe, e ge E RE e SE 426 


www.dacoromanica.ro 


DES 
n ` s P 

è D KA 
4 


Li www.dacoromanica.ro. odă WW 
e F kb i 


e Te 


= CS "7 8 E gei el ME e a div" Pë