St. doc. XIV — fara OCR_pypdf2

N. IORGA 


Profesor la Universitatea din București 


HÎRTII 


DIN 


ARHIVA MĂNĂSTIRII HUREZULUI 


PRECUM 8L DIN A 


PROTOPOPIEI ARGEȘULUI, DIN A BOIERILOR BRINCOVENI 
“ŞI ALTOR NEAMURI 


GĂSITE ÎN CASELE PROPRIETĂȚII DIN BRÎNCOVENI 
SU PUBLICATE 


CU O INTRODUCERE, NOTE ȘI INDICE 


BUCUREŞTI 
Atelierele grafice SOCEC & Comp., Societate anonimă 
1907. 


www.dacoromanica.ro 


N. IORGA 
Protesor la Universitatea din Bucureşti 


HÎRTII 


ARHIVA MĂNĂSTIRII HUREZULUI 


PRECUM ŞI DIN A 


PROTOPOPIEI ARGEȘULUI, DIN A BOIERILOR BRINCOVEAI 
ŞI ALTOR NEAMURI 


GASITE ÎN CASELE PROPRIETĂȚII DIN BRÎNCOVENI 
Sa PUBAICADE 


CU O INTRODUCERE, NOTE ȘI INDICE 


BUCUREŞTI 
Atelierele grafice BOCEU & Comp., Sooistate anonimă 
1907, 


www.dacoromanica.ro 


FORMEAZĂ VOLUMUL XW DIN „STUDII ȘI DOCUMENTE CU PRIVIRE LA ISTORIA RONIMILOR'+ 


www.dacoromanica.ro 


STUDI ŞI DOCUMENTE 


ÜU PRIVIRE LA ISTORIA ROMÂNILOR 


XIV. 


www.dacoromanica.ro 


Mănăstirea Hurezului: dezvoltarea și viața bi. 


I, 
Întemeiarea mănăstirii. 


În marginea codrilor Vilcei, într'o minunată vale, îm- 
podobită cu toate podoabele firii, se întemeiase încă din 
vechi timpuri un sat care purta, ca şi riul ce curge prin 
el, numele paserii al cărei bocet se aude noaptea din 
adincul acelor păduri străvechi: Huhurezii, prin prescur- 
tare, Hurezii sai Urezii!. Din sus de sat, într'o poiană 
dintre copacii bătrîni, era şi un schit, al cărui ctitor a 
rămas necunoscut, pe cind meşteri plătiți de un Domn aŭ 
durat în vecinătatea lui o ctitorie nouă, cu care nici 
într'un chip nu sar putea asămăna cea f'intăiŭ. 

Acel Domn ziditor de biserici — nimenea altul n'a purtat 
așa de mult grija lăcaşurilor de închinare creştinească — 
era, încă de pe vremea cînd se afla numai în rîndurile 
boierilor, şi stăpinul satului si moşiei Hurezului. Constantin 
Briîncoveanu, cel mai mare domn de pămînt din toată 
țara, cumpăraşe Hurezii de la Stana, văduva lui Dima, 
căpetenia breslei blănarilor saŭ Chiurcibaşa, şi de la fiul 
lor Mateiü, care stătea în satul oltenesc Drăgoieştii ; familia 
avea stăpinire aici încă de pa la 1660-70, de supt Vodă 


1 „Huhurezi“ se zice întrun act domnesc de la 1486; Arch. Stati, 
Hurezi, 1, 1. — Traducere; 

2 Acest volum, p. 328. Actul de vinzare (29 Decembre 7193 = 
1684) în Arch. Stat., Hurezi, T, 43. 


7992. vol. XIV, 


www.dacoromanica.ro 


II MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA SI VIAȚA EÍ 


Radu Leon. Ajungind urmaş al unchiului săi Şerban 
Cantacuzino în Scaunul Domniei muntene, Brincoveanul 
nu uită, în milele pe care le împărţia, şi acest schit al 
Sfintului Ioan Botezătorul, unde se atla ca egumen un om 
evlavios, cinstit şi de ispravă, urmaş al vechilor ctitori, 
Ioan : printr'o carte domnească din 10 Mart 1689 el ierta 
de dijmărit acest „sfănt și dumniziescii schitii ce să chiiamă 
MHurezii, otii sudă Vâlcea, ., fiindu...săracii şi la multă 
lipsă, fără nici-o hrană, de nici-o parte“ !, iar, peste citeva 
luni, la 23 Iunie, el îi dădea un privilegiu de sare din Oc- 
nele gospod °, 


Dar Brincoveanu hrània un gind mare cu privire la aceastà 
strălucită singurătate de munte a Hurezului: aici voià să-și 
facă mănăstirea lui de om bogat, priceput în frumuseţa 
clădirilor, de mindru şi pompos Domn de ţară, care avea 
dorinţa de a întemeia o dinastie, cu cei patru voinici fe- 
ciori cari-i crescuseră. Deci, îndată ce trecură cele d'intáiü 
griji cu Turcii cari trebuiau ciştigaţi pentru a-l întări, pe 
dînsul, Domnul ales de boierime, cu Nemţii, cari voiaü 
să-şi așeze cvartirul fără cheltuială în bielşugul şesului 
dunărean, cu boieri ca Bălăceanu, ginerele lui Şerban-Vodă, 
cari căutaii să-i iea locul, în numele intereselor creştineşti, 
Constantin-Vodă cel noŭ trimese peste Olt pe vărul săi 
primar Pirvu, fiul lui Drăghici Cantacuzino, pentru ca, 
alăturea si în înţelegere cu loan egumenul, care, vre-un 
şcolar al vestitului Mitropolit Antim, — e altul de cît bătrinul 
de la schif —,să se apuce de lucrul mănăstirii ce trebuia să 
se iea la întrecere cu vechea zidire argeșeană a bătrînu- 
lui Voevod Neagoe. Încă de la 1690, ei începuseră lucrul, 
care merse fără întrerupere, dar fără grabă, întrebuinţind 
meșteri buni, ale căror nume ni s'aü păstrat — Istratie lem- 
narul, Vucaşin Carageâ pietrarul, Manea vătaful de zidari — 
şi materiale alese, de o trăinicie deosebită. Se ridicâ astfel 
din temelie, pe un loc din jos de schitul altor vremuri, o 
mare zidire în chip de cruce, cu două rînduri de firide, cu 


1 Arch. Stat., Hurezi, VI, 1. 3 P. 3, n° 4, 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HURRZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAȚA EÏ I 


fereştile încadrate în sculpturi, cu discuri săpate asemenea 
cu cele de la Argeş, cu usa înftorită şi două frumose turnuri 
sprintene; de jur împrejurul ei, se întrupai ziduri, de 
locuinţă, bogate în stilpi măiestru lucraţi, în pridvoare 
de priveală și odihnă, în scări mestesugit desfășurate!, 
Pentru fiecare din fiii domnești în sfirşit, eraii să se ridice 
schituri pe numele lor. 

Moartea, întimplată la 1691, vara, a lui Piryu nu opri 
in loc' clădirea. Îndată se numi ca ispravnic al lucrărilor 
de la Hurez alt boier tinăr, Armaşul Cernica Ştirbei, că- 
ruia i se zicea, după o moşie moștenită de la mamă-sa, şi 
]zvoranul. Acesta avu însă și alte sarcini, cu trecerea 
Turcilor si urmărirea hoților. Dar în 1693, vara, biserica 
mănăstirii de la Hurez era dusă acum așa de departe, 
după trei ani de lucru, încit Domnul, care veni peste Olt 
anume pentru aceasta, putu să facă serbătoarea sfințirii, 
pentru care veni însuși Mitropolitul ţerii, Teodosie?, 


Piatra de de-asupra ușii cu privazurile înflorite poartă 
întăiii, în limbă veche, rînduri din Psalmi care vorbesc de 
neodihna acelui ce vrea să facă lăcaș lui Dumnezeii pănă 
în clipa cind îşi vede cucernica dorință îndeplinită. Aşa 
s'a muncit cu gindul, „încă din tinereațele sale“, Constantin- 
Vodă, ctitorul, care a aflat in sfirşit la Hurez loc potrivit 
pentru o clădire ca aceia, pe care de mult încă o avea în 
minte. Data încheierii păreţilor şi bolților è însemnată: 
Iunie 1692, şi se dă un singur nume de ispravnic, al lui 
Pirvu Cantacuzino °, 

Îndată se începu zugrăveala acestei biserici a Sfinților 
Împărați Constantin şi Elena, zugrăveală care, din feri- 
cire, s'a păstrat neatinsă pănă astăzi, şi e una din como- 
rile de artă ale ţerii. Meşterii greci Constantin şi loan, 
meşterii romini Andrei, Stan, Neagoe, Ioachim făcură în 


1 Iorga, Sate și mănăstiri, p. 310 şi urm. 

3 Cronica lui Radu Greceanu, ed. Ştefan Grecianu, București, 
1906, pp. 27, 56-7. 

3 Inscripții din bisericile Romăniei, I, Bucureşti, 1905, pp. 185-6. 


www.dacoromanica.ro 


IV MĂNĂSTIREA HUREZULUII DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA El 


curs de vre-o doi ani de zile, nu numai sutele de sfinţi ce 
acopăr păreții, ci şi, într'un strălucit rind de porirete asă- 
mănătoare, în scumpele veşminte de brocard de aur cu 
flori, „toată dunga bătrînă si blagorodnă“ a neamului brîn- 
covenesc, începind cu Datco din Brîncoveni, de la înce- 
putul veacului al XVI-lea, precum şi a neamului băsără- 
besc și cantacuzinesc, de la vechiul, Laiot Basarab“ şi de 
la Postelnicul Constantin Cantacuzino, sfetnicul lui Matei- 
Vodă: Brincoveanu şi Doamna Marica stăteai în fruntea 
unul frumos alaiii de patru fii domnești şi septe Domniţe. 
În această tovărăşie de cinste, se făcu loc, în sfirşit, şi 
părintelui arhimandrit Ioan egumenul, pentru rîvna şi oste- 
nelile lui. Pisania zugrăvită în dogul celei săpate spune 
că la 30 Septembre 1694 pictura toată era mintuită?, 

Tot odată, alți doi zugravi, amindoi Romini, Preda şi 
Matin, luaŭ asupră-şi paraclisul din mijlocul chiliilor, în- 
chinat Naşterii Maicii Domnului, şi la 1697 şi aici păreţiă 
erai acoperiţi cu chipurile sfinte pe care le cere datoria?. 
Brincoveanu, care dăduse pe la Hurez și în 1694, dar nu 
mai venise de atunci, putu să se bucure de isprava de- 
plină cînd se abătu din noŭ pe la ctitoria lui la 18 Sep- 
tembre din anul acesta, 1697 4 

Din partea ei, Doamna Marica înnălță bolnija, biserica 
în care trebuia să se facă slujba de îngropare a călugărilor, 
Aceasta fu mintuită din cărămidă la 20 Septembre 1696, 
jar Preda, zugravul pe care-l cunoaştem acuma, și Ni- 
cola, tovarășul sàü de neam si de meșteșug, zugrăviră. 
aici pănă la sfirşitul lunii lui Maii 1699, fără altă supra- 
veghiare acum decit a egumenului Ioan‘, 


Si astăzi dăinuieşte, din schiturile ce eraü să fie făcute 
de fiii domneşti, de si în ruină, acela „de peste rîù“ al 
Sf. Ştefan, zidit de învățatul şi blindul beizadeă Stefan; 
lucrul sa mintuit la ele numai ceva mai tărziă, în 17035, 
În sfirşit Ioan însuşi, cu cheltuiala lui, nu cu a mănăstirii, 


1 Ibid„ pp. 186-9. 2 Įbid., pp. 185-6, 2 Ibid., pp. 183-4. 4 Gre- 
ceanu, pp. 60, 65, 83, 5 Inscripții, pp. 192-3. * Inscripţia la Ghe- 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAȚA EÏ Y 


se apucâ să adauge la ctitoria domnească, innàltind un al 
treilea schit, pe lingă cel vechiă al Botezătorului si cel 
noii al Sf. Ştefan, — schitul Sfinţilor Apostoli, care trebuia 
să înlocuiască prinoasele osebite ale lui Constantin, Matei 
şi Radu, celelalte beizadele, dintre care unul purta un nume 
de evanghelist, iar cellalt nu-şi avea patronul în calendar; 
„cu ajutorul“ Domniei el mîntui şi acest lăcaş în 1698, iar 
zugrăveala fu săvirşită la 6 Iulie 17002. 


În 1702, loan închină această ctitorie a lui către marea 
mănăstire domnească prin actul ce urmează: 


Sfintei si dumnezăeştii mănăstiri ce să chiiamă Hurezii, unde să 
prăznuesci sfinţii şi întocma cu Apostolii marit Înpăraţi Sfeatăï 


nadie al Rimnicului, Visite canonice, Bucureşti, 1892, p. 40: „Acest 
sfint și dumnezeiesc schit făcutu-s'ai întru pomenirea virhovnicului 
den mucenici Sfăntul Ştefan, cu cheltuiala prea-luminatului Ştefan 
Brăncoveanu, fiiul prea-blăndului Domn si oblăduitoriii a toată 
ţara Ungrovlahia Io Constantin Băsărab Voevod, întru a lui Dume 
nezei cinste, mucenicului slavă, părinților linişte, ertare păcatelor, 
cerescului lăcaş căstigare. Anul 7211 [1703], şi ispravnic fiind Ioan 
arhimandrit. 

1 Inscripţia la Ghenadie, l c., pp. 39-40: 1. „Precum cerbul setos 
de izvor dorește şi, aflănd apă rece, bănd se veseleșre,— într’ acest 
chip dorind si sufletul meü ca să zidesc acest mic lăcaș marelui 
Dumnezei, întru cinstea și slava acestor prea-vestiţi si marilor 
apostoli Petru şi Pavel numiţi, voie şi ajutor avănd de la cel prea- 
înnălțat Ioan Constantin B[încoveanu] Voevod, carele aü rădi- 
cat cea mare sfăntă mănăstire Sfântului Constantin întru proslă- 
'vire, — primește acum dar, cerescule Împărat, şi acest dumnezeesc 
lăcaș, ce e rădicat cu toată nevointa de mine, smeritul egumen și 
arhimandrit al acei mănăstiri; carea e înnălțată de cel ce mai sus 
în versuri luminat se arată. Luna Avgust 1 zi, anul 7206 {1698].“ 
2. „Valuri multe rădică furtuna pre Marea; mai vărtos găndul 
“omului întru lucru ce are; nu atăta grijă şi frică începutului,. cît 
mai multă grijă și primejdie sfirşitului, — într'acest chip fiind într’ 
acè grijă şi eŭ smeritul loan, mult m'am nevoit pănă această 
“sfintă biserică o am isptăvit, și pre urmă cu înfrumusețare o am 
zugrăvit, întru slava lui Dumnezei şi întru pohvala Sfinţilor Apostoli, 
şi sa săvirşit la Iulie 6, leat 7208 [1700].* — Pentru schitul Sf. 
Ştefan, acest volum, p. 30; Arch. Stat., Hurezi, I, 17 (Chiril isprav- 
nic; 1706); 58 (Ilarion; 1745). T 


www.dacoromanica.ro 


VI MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EÏ 


Costantin şi maică-sa Elena, şi la cinstită măna Mării Sale Dom- 
nului nostru Io Costandinii Basarabii Voevodii, marele ctitorii al 
aceștii sfinte lavre Hurezii, şi tuturorii iubiţilor coconilorii Mă- 
rii Sale şi a totii blagocestivii neamulii ce să va trage ali 
Mării Sale şi tuturorii prea-cuvioșilorii întru Hristos fraţi egu- 
meni, carii milostivulii Dumnezeii şi sfăntulii marele Înpăratů 
Costandinii înii urma noastră îi va aleage, de pe orănduială, unulü 
depre altulă a fi stăpănitor[i] aceștii sfinte case şi tuturorii fra- 
tilorü căți să vori afla lăcuitori într'acastă sfăntă mănăstire, ca 
să fie schitulă Sfinţilorii Apostoli sfintei mănăstiri de ajutoriă şi 
Mării Sale Domniilui nostru şi a totă cinstitii neamiă alii Mării Sale 
veatnică pomenire, — care iaste ziditii şi făcutii den temelie cu toată 
nevoinţa şi cu oserdie dintru totii sufletulii de mine, smeritulii Ioanü 
arhiemandritulă, carele amii fostii de Domnulii mieii orănduitit 
năstavnicii la facerea aceșştii sfinte case. Și, văzăndii eŭ că aceastea 
ale lumii toate ca o umbră să mută, şi neavăndi în urmă pe ni- 
mini, drepti aceaia m'amii îndemnat, ca să nu fimii de totii în 
urmă uitaţi şi ca să nu rămănemiă ca pomulii celi făr[ă] de roadă, 
însă, luăndiă şi voe si ajutorii dela Domnul miei şi ctitorulii nostru 
ce mai sus să numeaşte, de l-amii făcută cu mare bucurie păn[ăj 
l-amii isprăvitii. Dereptii aceaia l-amii şi închinată sfintei mănăstiri 
şi Mării Sale şi a totii blagocestivii neamii, cine să va trage de 
Măriia Sa să aibă a stăpăni sia chivernisi sfânta mănăstire, precumit 
s'aii zisii. Iarii cinstiţilorii ctitori le făgăduescii dela Dumnezăii po- 
menire nesăvărşită, iară altă supărare mă rogii să nu aibü, pentru 
că putinţa acestui schitü iaste mică. Ce încă mă rogii cu numele 
Domnului, blagocestivi şi de Hristos iubitori ctitari, şi Presfinţiilor 
Vostre întru Duhulă Sfăntii iubiți năstavnici, care de pre noi veţi 
veni, căndii aţi vedea că rămăne acestii schitişorii la vre o lipsă 
de cevasü, aü a să strica ceva, aü denii zidit aü denii acoperişii, 
aŭ denü ce sar strica şi i-arii lipsi, cu milă vă rogii ca să fiţi cu 
doinţă (sic) a ajuta să să direagă, — că oricine va direage şi va 
milui, cu mine întru pomenire va fi, şi vă veţi chiema noi ctitori; 
ori cu vre o lipsă de călugărași, ori cu alegerea frățească, să răn- 
duiți fraţi ca să fie de slujba sfintei beseareci: una ca să nu fie 
pomenirea ctitorilorii neuitată, alta: să nu stea acel locşorii, fiindü 
aprdape de sfânta casă, la singurătate, — că de multă folosii sufle- 
tescii ami socotită că va fi frațilorii şi sfintei case cu cinste. arii 
cine să va brodi într'altii fealii a lăsa saŭ ceva a strica, denü căt 
de pe putinţa lui amü rănduitii noi a face rugă si pomenire ctito- 
rilorü şi fratilórü într'acea sfăntă bisearică.. ce cine va păzi şi va 
întări şi va milui şi va ajuta si cu dragoste vorii căuta milă şi 
ajutoră,— atunce vorii lua dela Sfinții Apostoli. Şi la ačastă danie a 
nostră fost-aii arhierei şi părinți egumeni şi mari boiari, carii își 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA KÍ VII 


vorii iscăli numele mai josii. Şi noi, pentru mai multa încredințare, 
mi am pusii peceatiia şi iscălitura mai josă, ca să să crează. 
Oct[omvrie] 4 dni, leat 7210 [17C2]. 


Ioană arhimandrită, 
ală sfintii mănăstirii Hur[e]zul[ă] !. 

Încă de la 20 Mart 1695, Ioan cel de la schitul vechii 
lăsa pe acesta în seama beizadelei Constantin, care rămînea 
să ieie în privinţa lui orice hotărire va crede de cuviinţă: 
mai tirzii i se îngădui să-l şi închine către mănăstirea pă- 
rintelui săi. Aceasta se făcea în chip definitiv de Ioan în- 
suşi, în aceiaşi zi de lună chiar, din anul următor. loan 
avea, însă voie să păstreze locul de egumen, după moartea 
sa, pentru nepoţii ce avea, Iosif ieromonahul şi călugărul 
Daniil, urmași si ei ai necunoscutului şi neînsemnatului în- 
temeietor?. 

Astfel, din schitul lui loan Botezătorul, din mănăstirea 
cu biserica ei şi bolnița, din schitul Sf. Ştefan şi din al 
Sf. Apostoli se alcătuia complexul de sfinte lăcaşuri al 
Horezului$. ” 


Trebuie să se adauge că încă de la început Hurezul şi-a 
avut mănăstirile sai bisericile filiale, metoașşele. Cel mai 
însemnat e Polovraciul, clădit în veacul al XVII-lea de 
boieri din neamul Piriienilor, cari aveau si în veacul al 
XVIII-lea păminturi pe acolo, precum la Berbeşti. La 21 De- 
cembre 1703, rudele răposatului Mitropolit Ştefan, ocroti- 


1 Arch. Stat., Hurezi, Y, 14. 

2 „Eŭ loanü monahi dela schitulă miei care iaste pe răulù Ure- 
zilorii, unde iaste hramul marelui şi cinstitului prorocii Ioanii Pre- 
detici, şi acestă schită fost-aŭ făcută de moşii mei, si, rămăindă 
în urmă pre sama mia, l-ami căutată şi l-amü adaosi din stra- 
daniia mia, iarii acumi, ajungîndu-ne vreme de slăbiciune, amii 
socotită dintră toti gîndul mieii de l-amiă închinată sfintei şi dum- 
nezeeştii mănăstiri de la Urezi... şi părintelui Ioanii arhiman- 
dritului,“ Arch. Stat, Hurezi, IX, 1,3. — Si la 1717 şi la 18 Februar 
7232 (1724) era la schit un ispravnic loan (ibid. n° 4; XXXV, 16). 
I se daŭ 100 de vedre de vin din vinăriciul domnesc la 9 lulie 
1714 (ibid., LV, 5). 

s Închinarea acestor lăcașuri, în acest volum, p. 7 ; pp. 33-4, n° 29. 


www.dacoromanica.ro 


VIII MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ȘI VIAŢA El 


torul lucrului literar si tipografiei pentru cărțile bisericeşti 
în limba noastră, supuneaii celei mai nouă şi mai frumoase 
din mănăstirile domneşti ! biserica din satul lor, Rămeştii, 
de unde se ridicase, ca fecior de „moştean“, din rindurile 
moșnenești sărăcite, şi Ştefan 2. 


Ca să asigure buna gospodăriea mănăstirii, împiedecînd 
certele pentru alegerea egumenului, amestecul prea puter- 
nic al boierilor din neamul ctitorilor, tirania vre unui Domn 
din alte neamuri, irosirea averilor din partea cîrmuitorilor 
de pe vremuri ai mănăstirii, Constantin- Vodă întrebuință 
mijlocul cel mare de asigurare a unei fundaţii bisericeşti. 
Dar el nu închinâ Hurezul la Patriarchia din Constanti- 
nopol, al cărei păstor, acum mazil, Iacov dăruise noului 
lăcaş moaştele mucenicului Procopie *, ci dădu egumenu- 
lui mijloacele trebuitoare pentru a face din mănăstire o 
stavropighie patriarhală, cum mai erau citeva pe aiurea, 
dar nu se afla încă nici-una în cuprinsul amînduror ţe- 
liror romănești. Prin gramata patriarhală din Februar 1702, 
Hurezul era declarat „slobod* de orice amestec biseri- 
cesc ierarchic şi de orice înrîurire din partea mirenească. 
Mitropolitul Țerii-Romăneșşti, care, înţelegindu-se cu ctitorii, 
numia şi schimba pe «gumeni, în orice inut, si chiar în 
Oltenia, după judecata, placul sai interesul lui, n'avea ce 
să caute aici; episcopul de Rimnic era un oaspete, primit 
cu cinste, ce e dreptul, ca un arhierei, poftit totdeauna la 
hram, bine hrănit si dăruit, dar nu un supraveghetor cu 


! Şi Nemţii, în vremea ocupației, laudă foarte mult frumuseţa 
clădirii, de şi ea nu corespundea obişnuinţei si gustului lor, V. Do- 
brescu, Istoria Bisericii din Oltenia, Bucureşti, 1906, pp. 169 şi 
urm,, 207. 

3 „Ştefani monahi, fetorulii lui Chirică dină Rămeşti, împreună 
cu văru-mei loni Logofătă, nepoții răposatului părintelui Ștefani, 
carele aü fosti Mitropoliti a toată Ugrovlabiia ;.. Fiindă Sfiinţiia 
Sa părintele Stefani Mitropolituli moşteaniă din satulii Rămeştii.* 
Arch, Stat., Hurezi, I, 15. O scutire domnească pentru Rămeşti 
(ibid., XLI, 1). Egumenul capătă şi oieritul şi dijmăritul în sat 
(ibid., LV, 4). 

3 Inscripții, I, p, 191; n° 21. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZOLUI ; DEZVOLTAREA SI VIAŢA EÍ IX 


dreptul de a cerceta şi porunci; la hirotonii poate fi pof- 
tit orice arhiereii. Boierii mau de lucru aice, şi acelaşi 
lucru se înţelege, fireşte, şi despre Domn, cînd el n'ar fi din 
sînge brincovenesc. Călugării își aleg egumenul ce vreau, 
„cu Ştirea şi au socoteala“ acelui saă acelor cari înfăţi- 
şează atunci neamul întemeietorului. Paţriarchia însăși 
mare să trimeată nici căpetenie, nici încasatori, nici soco- 
titori ai veniturilor; ca să se vădească legătura dintre 
dinsa şi noua stavropighie munteană, aceasta va trimete 
numai un dar anual, care nu stă măcar în bani, ci în 
ceară, 30 de ocă, „întru semn de supunere, după obicejul 
stavropighiilor 1*, 


II. 


Brincoveanu înzestră cu dărnicia şi gustul săi cunos- 
cut frumoasa-i fundaţie. Clopotele le aduse de pe la alte 
mănăstiri, saii le turnă în ţară, prin meşterii călugări ce 
se pricepeaii la aceasta, ori, în sfîrşit, le comandâ la Viena, 
ca acela pe care i-l lucrâ Mihai Zehender de acolo. Sfeş- 
nicele, discurile, ripidele, chivotele, potirele, linguriţele fură 
făcute la Braşov, unde Domnul muntean își avea argin- 
tarii şi lucrătorii de metal pe cari-i cunoştem bine. Pănă 
şi unul din prapure, purtind o inscripţie :atină, arată că 
a fost zugrăvit, în uleiu, peste graniţă. Numai perdelele, 
dverele fură lucrate de femeile din cămările Doamnei ?. 
Mai multe rînduri de cărţi bisericeşti și altele — căci se 
vorbeşte mai tîrziu de biblioteca de la Hurez, — toate pece- 
tluite cu pecetea domnească, fură date 'n seama lui loan °. 

El dădu Hurezului mijloace de întreţinere foarte însem- 


3 Acest volum, p. 5 şi urm.; altă copie, în Arch. Stat., Hurezi, 
XLI, 3, 

 Inscripții, I, p. 183 şi urm. 

2 La 27 April 7255 (1747), Climent, episcopul de Rimnic, judecă 
un proces al egumenului Dionisie împotriva lui popa Ion de la 
Hurezi din sat, care luase pentru sine cărţile date de ctitor, „diu 
care aü fostii rupti şi peceatea ctitorului, Măriei Sale Costandinü- 
Vodă Brăncoveanuli“; Arch, Stat, Hurezi, I, 64. 


www.dacoromanica.ro 


x MĂNĂSTIREA HUREZULUÏ: DEZVOLTAREA SI VIAȚA FÍ 


nate, căci nu voià ca mănăstirea lui să fie mai pre jos 
ca îngrijire şi fel de viaţă al călugărilor adăpostiţi în ea 
decit alte ctitorii domnești mai vechi, cărora atîtea gene- 
raţii de Voevozi, boieri şi negustori, de monahi trăiţi şi 
strinși în ele, li făcuseră danii, ce se păstraseră măcar 
în parte, La 11 Maiü 1691, cînd clădirea era abia începută 
el îi dăruia satul Hurezii chiar, cu Ruminii, cari se lup- 
tară indărătnic pînă dovediră că sint răscumpărați !. 

La 16 Decembre 1691 apoi, Brincoveanu dăruiește mă- 
năstirii sale marele sat Baia-de-fier, — „de hier“, zice docu- 
mentul —, pe care, iarăși, îl avea prin cumpărătură, de la 
„Chiurciubăşoaie“ 3; egumenul Ioan făcu aici şi o biserică de 
piatră. În aceiași lună, la 22, se adauge dania moşiei Puţuri *. 
O moară la Gioroc, foasta moşie a Buiceştilor, e întărită 
de Domnul ctitor la 20 Maiă 1695, si, peste citeva zile, 
la 11 Iunie, mănăstirea capătă şi 300 de stinjeni în moşia în- 
tinsă a Şirinesei€. Tot la 1693 se dăruiește moșia Belciu- 
gatul, cu Cojeştii-de-sus şi cei de jos, şi la 1695 se scrie 
şi hrisovul de danie’. La 8 Stptembre, locuitorii din Runcu, 
în Vilcea, primesc porunca de a se supune oamenilor egu- 
menului, căruia i se dă unul din frumoasele hrisoave, pe 
pergament supţire, cu care Brincoveanu obișnuia a face 


1 „Sfânta şi dumnezeiasca mănăstire ce să chiamă Sfeti Constantin, 
unde iaste hramul iară ali Sfinţiloră slăviţilorii tocmai cu Apos- 
tolii şi de Dumnezeii cununaţi marilorii Înpăraţi Constandiniă si Elena, 
care acumii dentru mică osteneală a noastră întru slava Domnului 
nostru Isus Hristos den temeliia ei să înnalță ... Iară, după ce ne-aii 
miluitii Dumnezei cu Domniia şi stăpănire țărăi aceştiia, şi den- 
tru dumnezeesculii năstavu cugetat-amii întru inima noastră a zidi 
şi a înălța sfăntă mănăstire pre locul satului Hurezii, găsindu-se 
locu ca acela bunii și Scaun de mănăstire, şi, cu ajutoriuliă lui Dum- 
nezeü începăndi temeiul de zidirea mănăstirii, ş. a.“. Arch, Stat., Hu- 
rezi, J, 12. 

2 Arch. Stat, Hurezi, XIX, 32. 

2 Acest volum, p. 30. 

+ Arch. Stat., Hurezi, III şi III bis, 69. 

5 Ibid., no. 74. 

s Ibid., XXIII, 9; acest volum, p. 3, no. 2. Cf. pp, 54-5 (49). 

1 Arch. Stat., Hurezi, pp. 9-10 (6); Radu Greceanu, pp. 326-7. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂBTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA SI VIAŢA EÍ XI 


daniile sale către ctitoria îubită !. Privilegiul pentru Foleşti, 
Fometeşti, Vinjoiii, Negreşti e tot din 1696:. Jdegla, Ro- 
tunda, Ciupercenii, Cimbrova, Popeștii sint date încă din 
1694-5. La 1-iü Iunie 1696, Hurezul dobindeşte „satul Anini- 
şuli, undesănt ocnele de la Ghitioară (Jitioara), şi cu zecuiala 
sării de la ocnele de acol6“; cînd, în 1705, se hotărî închi- 
derea ocnelor de la Sărariul şi Ghitioara, de unde sco- 
tea 6-700 bolovani de sare pe an, mănăstirea fu des- 
păgubită prin asigurarea unui număr de bolovani, doi 
la sută, din ocnele Slănicului si Telegei 5. La 1707, 
Ioan izbuteşte a căpăta ca Domnul să-i dea pentru Bel- 
ciugatul şi Cojeştii, unde erau turme, cireză, stupi, lanuri, 
Craiovița $, chiar în margenea Craiovei, aşa încît era la 
îndămină egumenului cînd venia pentru afaceri la Scau- 
nul Băniei, şi adauge şi Bratovoieșştii. Mănăstirea avind pă- 
mînturi la Rămeşti, Domnul hotărăște în privinţa lor la 
20 Septembre 17135. La 1715, un hrisov întărește ogoare 
la Ulmet €, În Măldăreşti, moşie căpătată de la Mihalcea, fiul 
lui Socol iuzbaşa, dă întărirea urmașul Brincoveanului, Şte- 
fan-Vodă Cantacuzino 7. Prin schimb, pentru Sălcuţa, vîn- 
dută lui Gheorghiță Pitarul Socoteanu, se căpăta o parte 
din satul Recea. 

Polovraciul, de şi închinat Hurezului, avea însă moşiile 
sale deosebite °. 

De la Constantin Buzescu, „Cepturoianul“, se luaseră, 


1 Arch. Stat, Hurezi, XIV, no. 5. 

2 Dobrescu, o. C., pp. 247—8. 

8 Arch. Stat., Hurezi, XXV, 7, 9; acest volum, pp. 9—10, no. VI; 
după Hurmuzaki, VI, p. 269, no. 182, Pobrescu, pp. 247-8. 

+ Acest volum, pp. 11-2, no. 7; originalul în Arch. Stat., Hurezi, 
XV, 22; cf. no. 21. 

5 Ibid., I, 20. 

6 Ibid., |, 23. 

1 Ibid., II, 3; acest volum, p. 14, no. 9. 

3 La 1786: Berbeştii. Jiga, Budoiul, parte din Tereujani, parte 
din Obislav, din Vălsăneşti şi Sasa, Cărpeni. Polovraci, Corşori, 
Șipote, Purceleni, Pojogeni, Cirligeni, vinăriciii la Negoieşti, Mo- 
goşani; acest volum, p. 204 şi urm., no. 7; p. 131, no. 133. V. si 
Hurmuzaki, VI, p. 274 şi urm., an. 1719; Dobrescu, pp. 247-8.. 


www.dacoromanica.ro 


XII MĂNĂSTIREA HUREZULUÏ; DEZVOLTAREA Şi VIAŢA EÏ 


încă din 1695, 100 de stinjeni în hotarul Cernăteştilor și 
Străjeştilor!. Mai tirziă se făcură o sumă de cumpărături: 
astfel, în 1698-9 Dumitrana Buicescu dăruieşte jumătate 
din Birzoteni*; în 1754, Şchiaiul din Argeş, foustă a vesti- 
tului ambițios şi candidat de Domnie Diicul Buicescul, e 
luată de la Constantin Fălcoianu *. La 1760 ale Hurezului 
mai eraii Birzotenii, Fometeştii, Racoviţa, Bratovoeştii, 
dealul Marmurei, Pătrojanii, Căzăneştii, Pădurenii, Uşureil, 
Sirbii, Genunenii şi Stoicenii, tot moşii mai mici. 


„Afară de aceste moșii, păduri şi vi, Hurezul s'a bucu- 
rat de la început de o sumă de privilegii aducătoare de 
venituri însemnate. Orășenii din Rimnic, cari dădeaii 200 
de vedre de vin ca vinăriciă din viile lor la schitul de 
maice al Ostrovului din Olt, lîngă Călimăneşti, răspundeaii 
altă sută către mănăstirea brincovenească 5. 

Încă de la 1697, Hurezul avea de la ctitorul săi 
vii la Piteşti, în „gura lzvoranilor* şi la „Rămnicul-de- 
susü, în dealului Troianului“ €. Ea ridica vinăriciul de la o 
sumă de dealuri vilcene: Suteşti”, Nemoiii$, Troian, Găr- 
deşti, Creţeni, Zlătărei, Cacaleţi, întărite de Domnie la 
1691%, pe lîngă drepturile de vinăriciă pe însăşi moşia mă- 
năstirească, la Puţuri și la Gioroc 10. Către sfirşitul veacului, 
Hurezul avea și doi munţi: Baălescul şi Bărcheciul!!. 


1 Arch. Stat, Hurezi, XIV, 6. V. si XXXI, 50 (pentru loc la 
Stoienești). 

2 Dobrescu, pp. 247-8. 

3 Arch. Stat, Hurezi, XVII, 12. Cf. Dobrescu, o. €., p. 147. 

+ Acest volum, pp. 87-8, no, 92; pp. 133-4, 142-3, no. 147; pp. 155-6, 
n, 159. Danie de la Maria Otetelişanu, pp, 124-5, no. 125. Cf. şi p. 
97. Pentru Rămeşti şi Romani, pp. 74-5; Dobrescu, p. 147. 

5 Acest volum, pp. 4-5, n° 4. 

$ Acest volum, p. 4, n. 3; Arch. Stat., Hurezi, XXXV, :. 

1 V. şi ibid., XXXVI, 10. 

8 Ibid., XXXV; VIII, 50. 

9° Ibid., LV, 1. 

1 Hurmuzaki, VI, p, 275; acest volum, passim; maï ales, p. 109, 
mo. 111; pp 130-1, no, 132; cf. Dobrescu, pp. 247-8. 

1 Acest volum, pp. 166-7, no. 176; pp. 169-70, no. 181, 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA SI VIAŢA El XIIL 


Călugării stăpîniaŭ treizeci de sălaşuri de Ţigani !. În Cra- 
iova eï ridicaseră un han, care li aducea mult’. Tineaü 
scutelnici cu pecetluituri domneşti: un meşter, un croitor, 
un cîrciumar, trei pescari si alți septe 3. Chiar la Tirgovişte 
ei căpătaseră, din 1712, ocrotind o biserică, pivniţă, case şi 
cinci prăjini de loc de lingă dinsa +: biserica era înnălțată de 
vechi ctitori, dar dreasă de un Pascali Vornicul şi închi- 
nată de fiul acestuia, plecat la studii în Veneţia ca An- 
dronachi şi ajuns călugărul Atanasie de la Atos. Abagiul 
Cărstea vindea, la 1728, „pivniţa sa de aicea din Cra- 
iova, şi cu loculă căti ține curtea înprejură, şi să facă şi 
o casă cu prăvălie la uliţa cea mare, iar cu cheltuiala sa**. 
La Ocnele-Mari, Hurezul căpătase de la Constantin- Vodă, 
în 1698, „o casă cu pimniţa de piatră de supti casă“ şi 
alte locuri ale nearfului Sudureştilor 5. 

La 6 Februar 1709, Brincoveanu însuși îi dăduse dreptul 
de a culege o parte din vămile cele mari oltene: cea dela 
Bistreț, cea de la Cerneţi şi cea de la Diii”, îi erai asigu- 
rate. Tot așa anume venituri din tirgurile Craiovei: 

„A luoa de la băltul ce să face la Craiova de la Săntă Măriia Mare 


pănă la Sămtă Măriia Mică, de la toți neguțătorii căţi vori tinde 
prăvălii, ori cu ce felii de negoaţe: însă de la cei denii hani să ià. 


+ Dobrescu, pp. 247-8. 

2 Acest volum, pp. 196-7, no. 103; p. 133, no. 135. 

s Ibid., pp. 13, 34, 127. E 

+ Arch. Stat., Hurezi, XXVII, Biserica e a Sf. Nicolae, „foarte 
veachie, de demultii, de mai nu să ştiia de cine era făcută. Decr 
răposatuli Pascali Vorneculă, fiindă Vornecii-Mare ali Tirgoviştei, 
şi văzăndu acea biserică învechită şi stricată“, etc. Ibid., XXVII, 
18; cf. no. 19; XXIX, 21. V. şi Dobrescu, l. c. 

5 Arch. Stat., Hurezi, LVI, 1, 2; v. şi no. 3. 

6 Ibid., IV, 29. La 12 lanuar 7230 (1742), Mihai Racoviţă dă un 
privilegiu pentru „hanul dinù Craiova, cu hodâile ceale boltite şi 
cu bisearica, hramulă Adormirea Prea-sfintei Născătoarei de Dum-= 
nezeü, şi cu casele, cu pivniţa, cu grajdiuli şi cu prăvăliile băl- 
tului. [Supt Germani], ei aŭ fostă luată acesti hanü alii mănăstirii, 
în chipă de cetate, de aü lăcuitii într'ănsulti, sechestrînd şi venitul 
prăvăliilur (Arch. Stat., Hurezi, IV, 20). 

1 Ibid., LV, 3 (15 Decembre 1692). 


www.dacoromanica.ro 


XIV MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EI 


de prăvălie po ughi 1, şi de la cei de-afară denü hanü să ià po 
talera 1; aşijderea să aibă a mai luoa sfânta mănăstire de la toate 
buţile cu vină căte să vorü vinde în vreamea acestui băltu, vama, 
„de bute căte tl. 1,şi cămănărit, bani vad. 1, şi să iă şi de la carăle 
de peaște vaamă: de carii căte tl. 1 şi peaşte ocă 6; iar ce ari 
„avea de vănzare sfănta mănăstire în vreamea aceaia a bulcului, 
-ori dobitoace, ori alte bucate, să aibă a le vinde fără de nici-a 
vamă, şi să n'aibă nici-o supărare de spre părcălabii Craiovei, şi 
“vinurile mănăstirii, ce va avea de vănzare, să fie neoprite a să 
vinde acolo în pimniţa hanului peste totă hanulü, şi să aibă bună 
pace de cămănăriiii de spre cămănarii Craiovei. Pentru că, acelui 
hani dela Craiova făcăndu-să cu multă cheltuială a mănăstirii... 
pentru folosulii neguţătoriloriă şi alii săraciloră. .., amii socotitii.., 
<a să aibă şi sfânta mănăstire acestă ajutorii!.“ 

Mihai-Vodă Racoviţă adăugia şi venitul „scaunelorii de 
«carne ce vorü fi acolo..., vamă de scaună căte ti 12. 
Hurezul mai avea drept şi la o parte din suma ce 
ridica Domnia asupra tirgului de săptămină ce se ţinea 
da Craiova în fiecare Vinere?, şi anume în trei zile de 
Vineri între 15 August şi 8 Septembre, cu îndatorirea de 
a da pe an 200 de lei la Mănăstirea dintr'un lemn. Şi o 
treime din pescuitul de trei zile, „ce se da numai vame- 
şilor“, fu cedată mănăstirii. 

Venitul întreg era, la 1723-4, pe un an şi trei luni de 
«67| de lei şi jumătate, din cari 78, şi, mai tărziu ceva, 
102, eraii prinşi de lefile părinţilor, iar 30 de plata egu- 
menului 5, 


III. 


Egumenul cel d'intăii al Hurezului domnesc, Ioan, a 
fost un om cu însuşiri deosebite. Avea bună cunoştinţă de 
«carte şi-i plăcea sá alcătuiască pisanii în care amesteca şi 


1 Ibid. IV, 1. Ordin Banului, pircălabilor. Confirmare la 20 Oc- 
tombre 7223-1714 (no 2). A lui Nicolae-Vodă, la 7 Mart 7224 = 1716 
«n 3). 

2 Ibid., IV, 6. 

3 Hurmuzaki, VI, pp. 271-3, 284. 

+ Acest volum, pp. 29-30, no. 26; pp. 30, 39. 

3 Ibid., p. 30. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUBREZULUI: DEZVOLTAREA SL VIAŢA El XV 


cadență de versuri; si epitaful rimat ce se ceteste pe mor- 
mântul lui i se datoreşte lui de sigur: 

Valuri multe rădică furtuna pe Mare, 

Mai vîrtos găndul omului întru lucrul ce are!.... 

Se bucura, pentru vrednicia si evlavia lui, pentru viața 
lui sfintă, de o deosebită iubire din partea lui Vodă 
Brincoveanu, care nu se mulțămia a trimete la Hurezi 
cărți de danie sau porunci, ca oriunde aiurea, ci-și făcea 
o plăcere să îndrepte către egumenul săă, pe coli mari de 
hirtie, pecetluite cu pecetea octogonală, întrebuințată numai 
pentru legăturile lui personale, lungi răvașe prietenești. 

lată unul dintre dinsele?, care n'a fost dat la lumină 
pănă acuma, si a cărui însemnătate nu vine numai din 
faptul că a fost dictat de un Domn, ci şi din acela că în 
străvezia lui formă frumoasă ne lasă a înţelege ce era cu 
adevărat acest Domn în gindul şi inima lui. 

„lo Costandină Voevod bojiii  milostiiii gospodarii 
zemle vlahiscoe. 

„Sfinţii Tale părinte Ioane, egumene de la Hurezi, sănătate. 
Carte ce ai trimis, au venit la Domnia Mea, şi, ce scrii, ami 
înţeles, pentru moșiia Belcugat|ulă), cumi că, fiindu-vă peste 
mănă, n'aveţi nici-un folosii, ci te rogi ca să facemii schimbu 
cu moşiia Craiovița, să o dămii ataia mănăstirii, şi noi să ți- 
nemii Belcigatulii. De atasta, căti că vă iaste peste mănă, 
adevăratii aşa iastc, iar, numai atăta, că Craiovița nu să 
potriveaşte cu Belciugatului, căci Belciugatulii iaste o moşie 
stearpă, iară Craiovița iaste moşie cu rumăni, cu viişoară, 
cu mori în Jiiii, — numai morile cătii veniti aduci! Însă, 
pentru multă rugăciune a Sfinţii Tale, şi pentru căci 
iaste Craiovița şi aprope de hanuli ce ai făcută, iată 
că-ți facemi înii voe şi priimim să fie Craiovița a mă- 
năstirii şi Belciugata a noastră. Numai la Belciugata ami 
datii şi noi moşie, şi aü dati şi Vorniculii Apostoli: nu 
stimü, dinii Belciugata aü dintr'altu hotari, — ca să fie 2 ho- 


1 Inscripții, I, pp. 189-90. 
2 Arch. Stat, Hurezi, XV, 20. 


www.dacoromanica.ro 


XVI MĂNĂSTIREA HUREZULUI:; DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA El 


tar[ă], Belciugata i Cojăştii. Ci Sfinţia Ta caută toate scri- 
sorile ce vori fi, şi a moşii Bel&ugata, și Cojăştiloră, şi să 
ni le trimiţi, şi atunce vom căuta si noi scrisorile Craio- 
Viti, de ţi le voii trimite; şi-ţi vorü face şi carte pe Craio- 
vița cumü că saii schimbati cu Belciugata. Căci că în 
hrisovul celii mare alui mănăstirii iaste scrisă şi Belciu- 
gata. Ci atunce trebuiaste şi din hrisovi ocolită Belciugata, 
Şi să să arate că s'au făcută schimbu, şi atunci vomii po- 
runci şi păriicalabului de la Craiovița ca să ştie că sănti 
daţi pe seama mănăstirii. Pentru ună Meculu de la Ocne, 
ce l-ai pusii Sfinţia Ta ispravnică la vie la Troiani, cumii 
că nu să poate odihni de Ocnari, iată că de iznoavă le-ami 
porunciti să-i dea pace, că vorii păţi nevoe. Păstrăvulii 
ce ne-ai trimisii Sfinţiia Ta de totă fealulă, maŭ adusi, şi-ţi 
mulțumimi. De ne-ai fi trimisi lit. 2, 3 de casü de bivoliţă 
proasipete, şi Sfinţiia Ta şi Bistriceanul, ari fi făcută bine. 
Ci iaste rău că le măncaţi toti voi cu ţiganii. Însă, de 
matí stiutü estimpu, ne veţi trimite, de va fi sănătate, la 
anulii. De venirea Sfinţii Tale de Paşti, ca să te ertămi, 
de atasta, pentru că (nu) ai veniti la Crăciuni (de acasta; 
șters], să fii ertatü de Paşti, şi-ţi vei căuta de lucrulii ce 
vel avea, Pentru Carageă, ca să ti-lü dămi şi estimpu, îi 
vom porunci de va veni, că şi aicea n'are nici-un lucru. 
Acasta, şi fii şănătosu. 

Fevruarie 20 dni, I' 7215 [1717]. 

Sfinţii Tale părintelui loanü egumenulă de la Hurezi, cu 
sănătate să să dea !.* 


După căderea şi peirea Brincoveanului, şi alţi stăpinitori 
al Ţerii-Romăneşti aŭ avut pentru el o deosebită consi- 
deraţie, şi iată cum scria bătriînului arhimandrit şi egumen 
mai tînărul frate al lui Nicolae Mavrocordat, loan-Vodă, 
care cîrmuia ţara după prinderea de Nemţi a celui d'intăiii 
Domn „fanariot“ al Principatului: 


1 Pecete octogonală, roşie. Notă: „Cartea dela Vodă pentru schim- 
barea „Belciugatului cu Craiovița“. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA El XVII 


„To Ioan Voivodi, bojiiii milostiii gospodari zemle vla- 
hiscoie“. 

+ Sfinţii Tale, părinte Ioane, arhimandritul și egumenul 
de la mănăstirea Urezii, sănătate şi spăsenie de la Dum- 
nezei îţi poftimu. Cartea Sfinţii Tale ce ne-ai trimis, ne-ai 
venit, şi, ce ne scrii, am înţelesii. Pentru moșiile şi viile ce 
are mănăstirea dencoač[e] de Oltu, care s'au luati pe 
seaama domnească, de care te rogi Sfiinţiia Ta ca să 
facemi milă să le dămu iarii pe seaama mănăstirii, ca 
să vă puteţi chivernisi, ajungăndu mănăstirea Ja multă slă- 
băcune, — de atasta, părinte, iată că, şi după rugătunea 
Sfinţii Tale, iar, mai multă, pentru voia Mării Sale Doamnii, 
le-amii lăsati să fie iar pe seaama mănăstirii, şi moşiile 
şi viile ce aveţi dencoace de Oltü, si să le luaţi de acumi 
nainte totii venitulii, pecum le-aţi luati şi mai nainte. 
Numai vei şti Sfiinţiia Ta că aşa s'au aşezatiu ca să daţi 
pe ani la Domnie, pentru acealea pentru toate, taleri 300, 
insă la Sfeti Dimitrie t! 150 şi la Sfetii Gheorghe iarü t! 150, 
care aceştea de acumi, de Sfetii Dimitrie, să-i trimiţă Sfin- 
tiia Ta acumi, să-i aducă aici la Domnie. Si, trimițăndu 
Sfintiia Ta banii, să ne trimiţi si zapisulu Sfinţii Tale, cu 
alaaltii soborii ali mănăstirii, de atastă aşăzare şi legă- 
tură ce s'aii făcută, să daţi pe anii, și noi încă vomii tri- 
mite Sfinţii Tale cartea noastră de stăpănirea acestor 
moșii și vii ce aveţi dencoace de Oltü, ca să le stăpăniţi, 
şi să le luaţi totii venitulii de acumi nainte cu pace si 
fără de nici-o opreală. Iară, pentru alte bucate ce sai 
mai luatii, afară den moşii şi denü vii, de aceaica ne vei 
erta Sfinţiia Ta, că nu să poti, dacă aü apucatii de s'ai 
dati şi s'au chieltuită. Aŭ tribuitii să te fii deșteptatu 
Sfinţiia Ta mai nainte, să ne fii făcuti ştire, iar nu tocma 
acumu, după ce sai chieltuiti.. Iar de acumiă, cumi zi- 
cemi, vă veţi lua venitulii moșiilori ce veți avea. Atasta 
acumă, şi fii Sfinţiia Ta sănătos. Noemvrie 7 dni. — Cătă 
pentru atasta, să nu bănuești Sfinţiia Ta, căt pentru multe 
păsuri şi nevoi ale ţărăi sai făcutu. L: 7227 [(1718—8]. 

+ Sfinţii Sale părintelui loani, arhimandritului si egu- 


7992. Vol, XIV. II 


www.dacoromanica.ro 


XVHI MĂNĂSTIREA HUREZULUK: DEZVOLTAREA SI VIAŢA EL 


men de la șfănta mănăstire Hurezii, cu sănătate să sà 
dea 1.“ 


Brincoveanu avuse grija sà arăte si printr'o carte dom- 
neascà deosebită, asemenea cu care nu mai cunosc altele, 
cît a fost de mulțămit de loan ca egumen al ctitoriei la 
care ţinea atita. La 15 Ianuar 1705, el vorbia astfel despre 
alesul călugăr: 

„Lucrăndă pănă la unii loci: ceale ce trebuescu sfintei 
mănăstiri, ami socotiti! de ami alesi pe Sfinţia Sa şi l-amă 
pusii egumenü şi năstanicii la atastă sfântă mănăstire încă 
la anulii de la [Hristos] 7200 [1691-2], şi de atunce, de căndi 
S'aii așăzatii egumeniă şi purtători de grijă, nimicit lucrul 
în slabii n'a lăsată, ce cu toată nevoinţa s'ai aflati: de aü 
isprăvitu şi lucrurile toate căte aü fostii pre lăngă mânăs- 
tire neisprăvite, şi au făcută împrejuruliu sfintei mănăstiri 
schituri, precumii să şi vădu de faţă, si alte metoasà penü 
căteva locuri, si, nu numai atăta, ce şi multe moşii aü cum- 
părati sfintei mănăstiri denü venitului mănăstirii, precumii 
arată totu anume inü hrisovulii Domnii Meale, aceastea 
toate; de la văleatii 7290, de căndi ami pusi pe Sfinţiia Sa 
egumeni, pănă acumi, la văleati 7213 [1704-5], aü osteniti 
şi càtü aü putută, aü munciti cu nevoinţă de le-au făcuti 
şi, le-ai adaosi sfintei mănăstiri... Hü mărturisimiă cu 
atastă carte a noastră de vreadnică şi dreptă sfintei mă- 
năstiri, şi de toate căte aü fostii venituri şi cheltueli si 
bucate ale sfintei mănăstiri, aŭ adus Ja Domnia M[ea] ca- 
tastifă, ce s'aü datii seama păn[ă] în zioa de astăzi 2.* 


Ioan a fost şi el printre aceia cari aşteptau de la stă- 
pinirea „creştină“ a Nemţilor din Ardeal o mai bună cîr- 
muire, pe lingă respectarea tuturor datinelor ţerii si pri- 
vilegiilor, de clasă, de corporație sai personale. Ca Oltean, 
ca om luminat, ca prieten al celui mai mare dintre ultimii 
Domni de ţară, el trebuia să aibă astfel de sentimente și 


1 Pecete octogonală de ceară roşie, CU IW 1WHh EWEROAh H TCAPR 
seman RA4AXHcKoH. Arch. Stat, Hurezi, XXVII, 25. 2 Ibid., |, 16. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA El XIX 


să fie, deci, împotriva stăpinitorului grec pe care-l trime- 
sese Împăratul păgin. La 19 Iulie 1718, cînd se cere Gu- 
vernului austriac anexarea celor cinci judeţe de peste Olt, 
între iscălituri găsim și pe a egumenului de la Hurez’. 


În cursul acestei nouă stăpiniri, care nu se dovedi însă 
de loc mulțămitoare, se ţinu în frumoasele încăperi ale 
mănăstirii, la 29 Novembre 1719, un mic sobor pentru în- 
dreptarea împrejurărilor în care trăia Biserica olteană. Se 
adunară, pentru a dezbate punctele ce trebuiaii presintate 
„cinstitei Administraţii“, episcopul Damaschin, egumenii de 
Bistriţa, Arnota și Govora, cari obișnuiau si cu alte pri- 
lejuri să vie la fratele lor în ierarhie, egumenul Ioan. Se 
ceru ca episcopul de Rimnic să nu fie supus Mitropolitului 
sirbesc din Belgrad, între altele şi pentru aceia că, pur- 
tind marele titlu răsăritean de Mitropolit al Amasiei, Rîm- 
niceanul nu e mai pe jos de Belgrădean, care a fost pe 
timpuri ascultător de Ohrida, unde-i stătea Patriarhul. 
Episcopul să fie adevăratul stăpin al mănăstirilor sale: el 
să dea catastişele de averea egumenilor, el să li iea 
socoteala la Crăciun, el, cu soborul lui, să-i judece; el 
să hotărească dacă se va clădi o biserică sau mănăs- 
tire, el să aibă dreptul de a numi pe egumeni; boierii să 
nu se amestece nici ei la ctitoriile lor; dacă e bine a face 
la Craiova o şcoală de latineşte pentru mireni, Vlădica 
să-și aibă la Rimnic seminariul său romănesc. Egumenii 
îşi făceau, de alminterea, şi ei partea: străinii să nu se 
pună în fruntea mănăstirilor; singuri ieromonabhii să poată 
fi ridicaţi la această treaptă; episcopul să se mulțămească, 
dacă vine la hram, cu ce-i dă egumenul; un clisiarh să 
poarte grija bănească a mănăstirii; călugării să nu aibă 
voie a ieși din cuprinsul ei”. O rară manifestare de soli- 
daritate şi conştiinţă, care rămîne legată de numele Hu- 
rezului. 

În curind însă mănăstirea începu să dea îndărăt. Ca 
măsură de stingherire si răzbunare, „Domnul turcesc“ de 


í Hurmuzaki, VI, p. 237. 3 Ibid., p. 339-41. 


www.dacoromanica.ro 


XX MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA El 


peste Olt opri toate veniturile mănăstirilor oltene si abia, 
după stăruințele călduroase ale Doamnei Marica Brincg- 
veanu, îngăduită în sfirşit a se intoarce în ţară, unele din 
moşii, care nu fuseseră încă vindute pentru nevoile teri, fură 
date înnapoi lui Ioan arhimandritul!. Dacă noul Guvern 
scuti și această mănăstire de olac şi de podvoade?, el făcu 
din hanul de la Craiova o cetăţuie şi aşeză căsărmi pe 
cîteva din cele mai bune moșii oltene ale Hurezului: Fo- 
meteșştii, Giorocul, Craioviţa?. Ca să ţie lăcaşul în bună 
stare, ca să poată plăti lefile călugărilor, loan trebui să 
vîndă, să zălogească, să împrumute. 

Se crezu atunci, şi de ctitori şi de administraţie, că 
egumenul e prea bătrin şi nu poate purta grija averii 
mănăstireşti. Prin mandatariul ei obţinut, Gheorghe din 
Trapezunt, Doamna Marica se plinse mai tărziu că zes- 
trea Hurezului, care vine aproape numai de la răposatul 
ei sot, se părăduieşte. Ioan, ţinut în loc de podagră, — 
„nu pociii să calcă pe pământ cu picioarele“, scrie el, 
„Nici pociă să mănci, ci alţii mă poartă şi-mi daŭ de 
măncare +“, împiedecat de a merge la Sibiiii, locul de unde 
porniaü hotășirile şi unde el trimetea numai, cortenin- 
du-se, obişnuitele „butişoare“ de vin de Suteşti, nu putu 
să lupte cu aceia cari voiau să-l dea în lături pentru 
a jăfui acolo unde el pierduse numai, de nevoie şi din 
neputința de a face altfel. Un călugăr sîrb, Ilarion, care-şt 
avea rostul de bogăţie la Vidin, făgăduia în dreapta 
Si în stinga pentru a se face proigumen, locţiitor al egu- 
menului bătrîn, bolnav şi ajuns deci nedestoinic. Pentru 
fiecare din fruntașii călugărilor, el avea cite o făgăduială 
prin care-l putea momi. Lui Climent ií făgăduise isprăv- 
nicia, administraţia moşiilor şi zeciuiala veniturilor lor 
pentru dinsul, ca plată; celuilalt Climent, de la schitul 
Sf. Ştefan, şindilirea pe socoteala sa a lăcaşului; lui Da- 
niil de la vechiul schit al lui loan Botezătorul a-i clădi 


1 Mai sus, pp. xvur-virl. * Acest volum, p. 17, n° 13. š Hurmu- 
zaki, VI, Z, c. + Acest volum, p. 20; n° tb, 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUBEZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA El XXI 


două chilii de piatră; mai mult i se făgăduise învățatului 
popă Lavrintie clisiarhul, care a fost mult timp îndrep- 
tător de stil, „diortositor“, şi corector al cărţilor ce iesirà 
de supt teascurile rimnicene: acesta, care avea grija bise- 
ricii de la bolniță, era să aibă o bolniţă nouă și o „cetate“ 
de piatră, pe lingă un cal şi un „săracliă* de postav ar- 
delenesc saz; Misail află că poate să capete un cal şi o 
păreche de nădragi de postav; Ştefan cel bătrîn era ispitit 
cu un zăbun; pănă şi pîrcălabului de sat din Hurezi, Sima, 
i se punea în vedere un frumos conteş de postav !. 

Daruri de altă natură, cu mult mai însemnate, fură fă- 
cute de el Nemţilor celor mari. Aceștia se făcură a vedea 
într'o recomandaţie a lui Ioan pentru Ilarion (Novembre) 
demisia celui d'intàiü în folosul cestui de-al doilea. Ast- 
fel, in Decembre 1724, Ilarion era cerut ca proigumen 
de contele Knigsegg?. Încă de la 12 ale acestei luni, el 
intra în socotirea veniturilor mănăstirești 2. În Ianuar 1725 
era vorba chiar să se înlăture cu totul moşneagul Ioan si 
să se numească Ilarion ca singur şi desăvirşit egumen *. i 
vedem stăruind pentru ca viile mănăstirii să nu fie supuse 
la vinăriciă pentru Stat şi ca privilegiile trecute ale Dom- 
milor să fie întărite de stăpinii cei noi aí ţerii. La un 
capăt se ajunse totuşi: în această lună lanuar 1735, Şiri- 
neasa fu căpătată din noii€. 


1 Acest volum, pp. 33-4, n° 29, 

La 1708 erai călugării Stefan, Nicodim, Silivestru, Savatie, Do- 
softeiü, Mardarie, Ioan, Spiridon, Dionisie ierodiaconul, Ilarion, 
Mercurie (Arch. Stat., Hurezi, I, 19). La 1717, Ştefan, Mitrofan 
cliseriul, Pahomie, Misail ierodiaconul, Chiril, Mihail, Nicodim, 
Rafail. 

În Iunie 1735 mai era în mănăstire ieromonahul Nicodim (aici, p. 24; 
p. 39, n° 21). Mai aflăm în acest an pe ierodiaconul Iosif; la Polo- 
vraci administra arhimandritul Isaia (p. 22, n° 18). Mai era şi un 
schimnic, în 1726 măcar (p. 39). Atunci la schit era Daniil, şi mai 
găsim pe un „popă“ Filip (ibid.). 

3 Dobrescu, pp. 31, 32-4, 62, 78. š Acest volum, p. 30. + Dobrescu, 
p. 160, no 34. Lui loan i se dă cîte ceva pentru nevoile casei. 
$ Dobrescu, pp. 39-40. 5 Ibid., p. 108. 


www.dacoromanica.ro 


XXII MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA Fİ 


În acelaşi timp însă, Ilarion urmă cu împrumuturile, 
mergînd chiar aşa de departe, încît zălogia lui Iota ne- 
gustorul din Rimnic, pentru una şi alta, lucrurile din casă 
ale mănăstirii, şi chiar candelele de argint, frumoasele can- 
dele de argint cu flori lucrate din ciocan pe care le făcu- 
seră în Ardeal meșterii plătiţi de Brincoveanu. Ilarion 
dădea şi din turmele mănăstirii pentru a lua de la jupinul 
Chiriac din Craiova bitloage de horiică, de rachii, care se 
vede că era trebuitor pentru ţinerea sănătăţii şi mulţă- 
mirii sale!. Un ceasornic, linguri de argint, şervete de Ve- 
neţia, covoare avură aceiași soartă?. O călătorie la Viena îi 
dădu dreptul să mai încarce cheltuielile *. Pănă şi egumenul 
de la Bistriţa fu adus să dea bani pe datorie vecinului sàü*, 
Tot pentru mulțămirea interesului săii, Ilarion înlocuise pe 
vechii scutelnici buni de lucru ai mănăstirii prin oameni cu 
cari el avea legături si cărora li dădea imbrăcăminte, si chiar 
leafă 5. Pe slugile mănăstirii cele vechi le bătea, le „fărima 
pe uliță“f. Deci se auziră în Novembre 1725 şi maï puternic 
plingerile lui Trapezuntios în numele văduvei ctitorului 7, 
Ilarion trebui să fie izgonit, dar, de oare ce omul era isteţ şi bo- 
gat, se ceru multă luptă pentru a se ajunge la o învoială 
cn dinsul, care recunoștea toate datoriile şi zălogirile, dar 
afirma că şi mănăstirea e impovărată faţă de dinsul. La 
10 Februar 1726, Nicolae de Porta, Levantinul care e 
așa de amestecat în afacerile olteneşti pe aceste timpuri 
austriace 8, era la Hurez, unde lua socoteala lui Ioan 
pentru cheltuielile făcute de el şi veniturile ce strinsese de 
la Iunie 1723 pănă la 28 Septembre al anului următor °. În 
Februar lucra la descurcarea situaţiei şi arhimandritul Mi- 


1 Acest volum, p. 39. 2 Ibid., p. 42. 2 Ibid., p. 38, n° 32. 

+ Ibid., p. 42-3, 44-5. 5 „Ibid“., pp. 42-3. 

$ Ibid., p. 39. 

1 Dobrescu, p. 167; acest volum, passim. 

8 Vezi Iorga, Documente geografice, extras din „Buletinul So- 
cietăţii Geografice“ pe 1900. Mănăstirea se judecase cu el pentru 
satul Podbaniţa în 1724 (acest volum, pp. 18-9, n° 14). 

5 Ibid., pp. 29-30, n° 29. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAȚA Ei XXII 


haiii Cirtiţa !. Încă de la 17 Februar Administraţia hotăria 
impotriva lui Ilarion şi pentru venerabilul arhimandrit, 
căruia i se recunoștea dreptatea ?, 

Iată chiar actul ce porni de la dinsa în această zi: 


Dat-amŭ cartea noastră Sfinţii Sale părintelui ioani arhiman- 
drituli şi egumenul sfintei mănăstiri Hurezii, unde să cinsteaşte 
şi să prăznuiaşte hramulü Sfinţilor Înpăraţi şi întocma cu Apostolii 
Costandinii si Elena, pentru că, ajungăndu la la slăbiciunea bătră- 
neaţeloră și la neputinţă, pentru boala ce are, aŭ fostii făcută o 
scrisoare la Măriia Sa ghenăralulii comandanti si mai marele nostru 
derectori grafii de Chcneseg, trimitándü pă Sfinţiia Sa părintele 
Ilarion arh[imandritul] ca să fie cunoscută Mării Sale, căndiă l-ar 
trimite cu nescai trebi ale mănăstirii, şi acea carte poate că den 
greşală a tălcuit-o răposatului părintele episcopuli Damaschinit 
într'alti chipă, si Măriia Sa mai susă numitulă ghenărali, după 
tălcuirea acei mai susň zise cărţi, aü fostii dati carte părintelui 
Ioanii, ca să fie părintelui loană uni ajutoriă la mănăstire pănă la 
vreamea morții lui, şi atuncea, de să va cunoaşte de omii blăndiă, stă- 
tătorii, bisericescu, feritorii, dreptă şi bunii chivernisitoriă, atuncea 
i să va aduce decretă de la înnăiţata Curte, şi va rămănea în locul 
părintelui loanii egumeniă desăvărșită. Şi, viindi cu acea carte Sfinţiia 
Sa întru Hristos răposatulii părintele chirii Damaschin, episcopulii 
Rămnecului, i-ai fosti dată cartea Sfinţii Sale si l-ai aşăzati să fie 
egumeni desăvărşitii, iar nuajutoriii, după cumü scrie în cartea Mării 
Sale derectoriului, şi asa cu acelii găndii aü rămasii elă egumenii 
la mănăstirea Hurezii. Şi, înţelegăndiă părintele Ioanŭ arh[imandritulă] 
şi egumenulii de la mănăstirea Hurezii cumü că nu iaste scosă 
denü egumenie, ce numai pentru slăbiciunea Sfinţii Sale i s'aŭ 
fosti dată pe părintele Ilarion ajutoriă, şi văzăndă că părintele 
Ilarionii aü făcută şi face multă cheltuială, pe multe lucruri fără 
socoteală, şi aü si îndatorată sfănta mănăstire, nu s'au suferiti, ci 
aü dati jalbă, fiindiă încă părintele mai susă zisu episcopii viii, pen- 
tru acestă lucru, la derectorată, şi aŭ dată jalbă şi aicea, la Chesa- 
ričasca Administraţie, toti pentru acestă lucru, si acumi înii urmă 
aü venită aicea la Craiova, înpreună şi cu părintele Ilarionii, de aü 
stătută de faţă înnainte noastră. Și, luiîndu-se seaama de venituli 
mănăstirii de anului celü mai denainte pănă nu venise părintele 
Ilarioni la mănăstire, care aü luată si aü cheltuiti părintele Ioanii 
arh[imandritulă] şi egumenul, s'aü găsită venitulă mănăstirii le! 
1359 p!, şi cheltuiala care aü cheltuiti la bisearica de piiatră, şi pă 
casele de la Bae, şi pă cărciuma de la Fometești, și pe alte chel- 


1 Ibid., pp. 31-2, n° 27. * Dobrescu, p. 43. 


www.dacoromanica.ro 


XXIV MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA El 


tueli la praznici, şi pă slomnulă dela Troian, şi pe alte cheltueli 
ale mănăstirii, care sântă stătătoare de să vădi, si cu simbriia pă- 
rințilorii călugări, şi cu simbriia Sfinţii Sale părintelui Joanü arhi- 
mandritulii și egumenul, de 7 ani care nu s'aü fostii luat-o, şi încă 
aü mai rămasă necheltuiţi, ca să mai dea părintele loanii mai susti 
numitulă mănăstirii lei 11 pi, după cumü arată foaia toti anume, 
şi de venită şi de cheltuială, care s'au iscălitii de noi, şi ami dat-o 
la părintele Ioanii. Si, luăndii seaama și părintelui Harionü arhi- 
mandritulă, s'au găsită venitulă mănăstirii, în noao luni cătă aŭ 
fostii într'acea isprăvnicie, de lei 653 p!, 18, şi, socotindu si chel- 
tuiala cătă aü cheltuită, s'aă găsită că aü cheltuitii lei 1061 p!, şi 
nici-unii felü de lucru la mănăstire nu s'aü făcută, ci aŭ rămas 
mănăstirea datoare ca să mai dea părintelui Ilarionii cu pricinile 
după vinuri si după alte venituri, după cumii arată foaia toti 
anume, lei 407 p', 49. Care, străngându-se acei bani cu pricini, şi 
înplinindi şi ceialalți, să să facă acea sumă, să nu-l dea în măna 
părintelui Hllarionü, ci, înpreună, părintele larionă si cu omul pă- 
rintelui Ioanii arhimandritulii, să meargă să scoaţă întăi 8 candele 
de argintii de unde săntii puse zălogi. Dupe aceaia, pă unde să 
vorü fi mai făcutii alte datorii, să să dea tutulori să să plătească, și, 
de vor mai rămănea nescai bani dentr'aceia, să-i ià părintele Ila- 
rionă arh[imandritulii], ca să-l fie ai lui. Iar, de nu să vorii ajunge 
acei bani, să să plinească suma datorii, la cine va mai rămănea 
datorie, să aibă a răspunde si a plăti tutulorii datornicilori părin- 
tele Ilarionŭ, iarii la mănăstirea Hurezii să nu caute datornicii 
nimică, măcar să fie si iscălitura obștii mănăstirii de la Hurezi în 
nescai zapise, la nescai datornici, cu nici-un zapisii să nu poată 
acei datornici a căuta ca să ià de la sfănta mănăstire Hurezii, fără 
de cătii toţi datornicii să oaute la părintele Ilarionii, că pentru 
aceaia i sai ţinutii în seaamă cheltuiala ce aü cheltuită, aü cu 
cale, aŭ fără cale, cheltuind şi venitulii mănăstirii, şi, mai trecândii 
şi acastă sumă care iaste să i să mai dea ca să dea, pe la dator- 
nici, fiindăcă, ca uni ispravnecii ce aü fostii, negăsind mănăstirea 
datoare nimici, iar așa să o lase fără de datorie. ȘI, fiindiică, în 
cartea Mării Sale mai marelui derectorii mai susă numiti, scrie ca 
să fie totii cumii aŭ fostii orănduitiă ajutorii părintelui Joanü arh[i- 
mandritulii], noi dentr'acea ispravnicie nu l-amiă lepădat, fără de cătă 
ami zisii să fie totă cumii aü fostii orănduită, ajutoriii părintelui 
Ioanii, şi, Sfinţiia Są părintele Iiarionii nepoftindii, aŭ dată o scri- 
soare la noi, întru çare arată cumü că, de ari fi stiutü dentăiaşii 
dată că n'au fostii aşăzatii egumenii desăvărşiti, n'arii fi priimită ca 
să fie ca unii ajutoriă, nici acumii nu priimeaşte ca să fie ca unii 
ajutor părintelui loanii arh[imandritulă)], egumenul, dupre cumii 
scrisoarea părintelui Ilarionii arată. Pentru aceaia, dupe dreapte 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA SI VIAŢA Bi XXV 


lucruri ce s'aü aflatü, şi după luatulü semii, cunoscándü că părin- 
tele Ioani arhimandritulii denii egumenie maŭ fostii scosi, ci cu 
greșală aŭ fostii așăzatii părintele Ilarionii, de Sfinţiia Sa mai susii 
numitul răposatului episcopul, fără de ştirea nintănui, egumenii 
desăvărşitii, noi încă dămii atastă carte a noastră părintelui Ioanü 
arh[imandritulii] şi egumenulii sfintei mănăstiri Hurezii ca să fie 
cumii aŭ fostii şi iaste de atăţea ani, să chivernisească sfânta mă- 
năstire de toate lucrurile, pecumii aü chivernisiti şi pănă acumi, 
dupe cumii cartea mai marelui derectorii hotăraște și porunceaşte, 
şi mai multă pricină la mijlocii între părintele Ioanii arh[imandritulă] 
şi între părintele Ilarionii şi între alalți călugări dela mănăstirea 
Hurezii să nu mai fie. Iar pentru alte pricini ce aü mai arătatii 
părintele Ioanü arhimandritulii şi cu ceialalți călugări de la Hu- 
rezi, şi pentru cărţile ce aŭ arătatii părintele Ilarionii că iaste 
făcută arhimandritiă, şi pentru alte înpotriviri ce aü mai fosti 
între dănșii, fiindă și unii si alţii parte biseritască, amii lăsatii 
pănă va veni Sfințiia Sa părintele Vlădica Beligrădeanulă şi cu 
episcopulii ce să va face aicea arhierei, de vorii căuta acealea 
toate, de le vorii îndrepta. Aşăjderea și pentru mitele, ce va fi 
dată părintele Ilarion, măcar orice, la unii la alţii, denii bucatele 
mănăstirii Hurezii, să aibă a le întoarce aceia care le-ai luată, toate, 
iară la mănăstire la Hurezi; iarü, ce va fi dati dentr'alii săi, acealea 
să le ià părintele Ilarionii. Iară pentru mitra şi alte haine ale pă- 
rintelui Ilarionii, ce va fi avută căndi va fi veniti la mănăstire, si 
nu vorii fi făcute cu banii mănăstirii, să i să dea toate la dănsulii, 
iarü mantiia şi altele care s'aii făcutii cu bani mănăstirii, să rămăe 
iară la mănăstire. Datu-s'aii în Craiova, Fevruarie 17 zile, It 7234 
11726]. Gheorghie Cantacuzind, Gligorie Băleanulii, Radulü Go- 
lesculi, Ilie Ştirbeai, Staico Bengesculii. — Deni porunca Chesari- 
ceştii Administraţiei: N. de Porta!. . 


Ilie Ştirbei, care, şi în calitate de ctitor, avea grija deo- 
sebită a acestor, gilcevuri, mîntuind lămurirea socotelilor, 
hotăria ca Ilarion „să nu mai aibă nici-un felii deameas- 
tec cu mănăstirea Hurezii, nici să nu să mai apropie de 
mănăstire, pănă cînd va fi viü“2; pentru osteneala sa 
asa de puţin folositoare Hurezului, el era dăruit însă cu 
un cal’, primind, în același timp, încă în cursul anului, tot 
ceia ce i se mai putea cuvenif, 


1 Ibid., XLI, 4. 


2 Acest volum, p. 40, n° 33; cf. p. 34 si urm., n° 30; p.27 si urm. 
3 Ibid., p. 29, n° 25; p. 27, n° 24. 4 Ibid., p. 32, n° 28. 


www.dacoromanica.ro 


XXVI MĂNĂSTIREA HUBEZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EÏ 


loan nu rămase mult timp singurul socotitor al mă- 

năstirii pe care el o înnălțase şi al cărei cel d'intăii gos- 
podar fusese., Anii îl împovărai foarte grei. „Se mutâ 
către Dumnezeu“ la 15 Iunie 1726, şi rămăşiţele lui fură 
astrucate în biserica cea mare, la dreapta, unde se așeză, 
sus de la pămint, o piatră cu pomenirea lui în stihuri ne- 
iscusite: 

Şi fu şi trecu, 

Ca cînd şi nu fu š, 


Cel mai vrednic urmaș al săi ar fi fost, de sigur, cli- 
siarul Lavrentie, care fusese crescut de Ioan, se învățase 
la carte și la slujbă în chilia răposatului egumen, îi fu- 
sese adecă, precum se spunea atunci, chiliaș. Era şi el 
ieromonah, „popă“, se pricepea la tot felul de lucrări lite- 
rare, şi era si unul dintre călugării mai cu stare, căci îl 
vedem cumpăriînd la 1732 moșie pentru fraţii săi?. Dar el 
fu lăsat la o parte, şi în curînd îşi află rostul aiurea, la 
Episcopie, unde ajunse „dascăl“, învățătorul copiilor ce 
veniaü la şcoala Vlădicăi, precum şi al viitorilor preoți: 
în acelaşi timp, i se dădea acolo și sarcina tipăriturilor 
rîimnicene +t, 

După chiar sfatul lui Ioan, Dionisie, egumenul de la 
Polovraci, luă isprâvnicia, regența la Hurez, lăsînd în 
locul săi, la mănăstioara de unde venia, pe Climent. Era 
Romin, de si își zicea, pentru a se dovedi şi el cărturar, 
„lliev“, căci era fiul lui Ilie. Încă de la 11 Iulie 1726 i se 
dădea întărirea din partea Administraţiei împărăteşti s: ej 
mersese s'o iea la Sibiiü chiar °. 


1 Inscripţii, I, pp. 189-90. 

2 Cf. Dobrescu, pp. 182-3, n° 65. 

3 Arch. Stat., Hurezi, I, 44. Marturi sînt călugării Misail, Iosif 
şi Visarion, 

t Acest volum, pp. 59-60, n° 54. Cf. p. 60, nota 1, La 1736 el era 
încă la Hurez, cu Misail şi Isidor; acest volum, p. 56, n° 50. Cam 
pe atunci, eclesiarh era Iosif; ibid., pp. 56-8, n° 51. 

5 Acest volum, p. 49 (3). 

La 6 Iulie 7234 (1726), „Dionisie, egumen al sfintei mănăstiri 
Hurezii“, dă zapis Căpitanului Orosü Gabruli, pentru o vie: 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA SI VIAŢA Bf XXVII 


Dionisie Tü găsi mănăstirea, după plata despăgubirilor 
către Ilarion şi după ce încurcături vor mai fi fost in ul- 
timele luni din viaţa lui loan, în starea cea mai rea ce 
se poate închipui. Pirînd pe acela care ticăloşise gospo- 
dăria Hurezului, el spunea cu durere, chiar de la început, 
că aproape nu vede nici-un mijloc de îndreptare: „Să mai 
îndatorăm mănăstirea, nu avem cum o maj îndatora, că 
iaste vindută și petrecută; că dobitoace puţine aü rămas- 
din toate fealiurile“!. În Iunie 1731, Dionisie își punea is- 
călitura supt un memoriu către Guvernul austriac?. 

În vara anului 1734, acest egumen, bătrin şi el, nu mai 
era în viaţă. 


Urmașul săi, al treilea ocîrmuitor al Hurezului — în- 
naintea lui oblăduieşte un an şi jumătate proigumenul Iosif ', 
purta acelaşi nume. Era fiul lui Fota Bălăcescu Căpitanul, care 
fusese omul de casă al unuia dintre boierii cu trecere supt. 
Austriaci, Ilie Otetelişanulf, și iscălise cererea de anexare 
a Olteniei către Austriaci. Călugăr dintre Hurezeni el în- 
suși, al doilea Dionisie fusese numit la 15 Iunie 1734 
egumen al Strehaii, mănăstire veche, foarte veche, dar 
de mai puţină însemnătate, cu toată că, numai cu citeva 
zeci de ani în urmă, fusese şi Scaun al unei episcopii trecă- 
toare. La 25 Mart 1735, Dionisie era strămutat la mănăstirea 
de unde. pornise. Peste citeva săptămîni, el se incumeta. 
chiar a se face Vlădică la Rimnic, şi avu nu mai puţin 
decit treizeci si septe de voturi la această alegere din 17355, 
ca şi egumenul de Cozia, Ghenadie, poetul. 


„Deci, cu vpia lui Dumnezei şi cu porunca stăpănitoriloră, răn- 
duindu-mă pe mine a fi nastavnică în loculă părintelui Ioanü la. 
azasta sfăntă mănăstire“ (Arch. Stat., Hurezi). 

1 Dobrescu, pp. 182-4; cf. acest volum, pp. 43-5. 

2 Acest volum, p. 42. Cf. n° 35, pp. 41-3; apar lingă el următorii 
călugări: Misail ieromonahul, Iosif ierodiaconul şi Antonie mo- 
nahul, — acesta, din cei noi. 

s Hurmuzaki, VI, p. 420. Cf. acest volum, p. 49 (3). 

4 O jalbă a lui Fota, în Arch. Stat., Hurezi, V, 29. 

5 Hurmuzaki, VI, p. 237, ° Acest volum, pp. 51-3, nte 46-7. 

1 Dobrescu, pp. 116, 328; p. 332, n° 175. 


www.dacoromanica.ro 


XXVIII MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA SI VIAŢA EÍ 


Dionisie Bălăcescu se dovedi om energic. În Iulie 1735, el 
<uteza a se plinge împotriva secretariului de guvern Ro- 
land, care încălcase la Craiovița; la 1738, pentru un me- 
moriu, el intra în conflict cu Guvernul, împreună cu epis- 
copul săi, de alminterea!. 

În războiul ce se deschise în curind între Austriaci si 
Turcă, aducind urmarea fericită a întoarcerii judeţelor ol- 
tene la Principatul muntean, Dionisie trebuie să se fi dat — 
ca toată lumea — de partea Domnului de peste Olt, care 
ruga cu căldură pe Rominii ajunși supt stăpînire străină 
a se strădui pentru cît mai răpedea înlăturare a eí2, La 
8 Iunie 1738, o ceată de haiduci şi de plăiași, supt Căpi- 
tanul Duca, venit de peste Olt, năvăli asupra Hurezu- 
lui, făcînd pradă mare şi lăsînd în urma lor mănăsti- 
rea în flăcări: egumenul socoti că i-aii ars şepte care 
cu boi, o căruţă cu cai, 25.000 de bucăţi de şindilă de 
stejar, de „gorun“, 3.000 altele de şindrilă, mai proastă, 
de brad, 24 de mese şi scaune, 36 de uși, paturile, lavi- 
tele, dulapurile, hirdaiele, putinele, vedrele, parii din gră- 
dină, uneltele din casele Țiganilor şi, uu mai puţin, 12 
buţi mari?. 

Mulţi ani de zile el stătu în fruntea Hurezului, care se 
afla, după pacea din Belgrad (1739), iarăşi subt stăpinire 
drept-credincioasă, Era prețuit de coboritorul ctitorului, de 
noul Constantin Briîncoveanu, care-i dădea, în 1746, sar- 
cina de a îngriji dregerea bisericii sale vilcene de la Sur- 
patele, clădită de egumenul Ioan cu cheltuiala lui Vodă- 
Brincoveanu, la 17064. Gospodăria hurezeană în mare 
parte el a adus-o iarăși la înflorire, în păstoria lui înde- 
lungată. 

Totuşi, în Septembre 1747, pentru pricini pe care nu 
le cunoaştem, i se impuse și lui Dionisie ca si, odată, lui 


1 Arch, Stat. Hurezi, XLI, 6.— La 1731, 21 Julie petiție a lui 
„lonicht, Quardian auss Hurezz“ (Ibid., LII, n° 71). 

2 Ibid., XLI, 6. 

s Acest volum, p. 51; p. 58, n° 51. 4Cf. ibid., pp. 66-7, n° 68, şi 
Inscripții, |, pp. 182-3. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUĂ: DEZVOLTAREA SI VIAŢA si XXIX 


Ioan, un proigumen: Ghenadie!, şi pănă la începutul anului 
următor proigumenia o avea un Iosif š. 

Dar la 1-iă Septembre din acelaşi an 1748 apare şi 
Dionisie ca egumen, impodobit şi cu titlul de archiman- 
drit, ca înnaintaşul său Ioan ?. În 1749, el trimetea pe Iosif 
cu nişte bani la fostul epișcop de Rimnic Climent *:. proi- 
gumenul, deci, era la poruncile egumenului, care se ajuta 
mai mult cu dinsul 5. Îndată însă, chiar la 1754, de pildă, 
nu se mai vorbeşte decît de Dionisie 5. 


Bălăcescu avea sufletul războinic 'şi mindru al unui 
boier. Legăturile sale cu ierarchii rimniceni sînt acelea ce 
se potrivesc cu nașterea sa. Cu episcopul Grigorie, fiù al 
lui Gheorghiţă Socoteanu, care făcuse, în vremea lui, afa- 
ceri cu mănăstirea, el corespundea prieteneşte, cum se vede 
din aceasta scrisoare, alcătuită întrun timp cînd Vlădica 
avea mari năcazuri pe care nu le cunoaştem, şi se află 
intro primejdie necunoscută altfel ?: 


Grigorie, milostiiă bojiiă episcopi Răim(nicului). 

Prea-cuvioase arh[imandrit) şi i[gumen] al sfintei şi dumnezăești 
mănăstiri Hurezii, chirii Dionisie, dela milostivulă Dumnezăi poh- 
timă Cuviinţei Tale întreagă sănătate şi sufletească spăsenie, iar de 
la Smerenia Noastră îţi trimitem molitvă şi blagoslovenie si părin- 
tească sărutare, Pentru noi, vrăndă Cuviinţa Sa a şti, din mila lui 
Dumnezăi ne aflámü sănătoși, așteptăndii și nădăjduindi dini zi în. 
zi măntuirea noastră si vedemü că încă pănă acumii nu ne-ai în- 
timpinatii zioa aceaia, care, căndii va fi, nu o putemii a şti, fără 
numai ne aflămă nădăjduindii a o câştiga, căndu va fi mila lui 


1 Acest volum, pp. 72-3, n° 69. 

1 Ibid., p. 72, n° 68. La 9 Ianuar 1749 îi face o mărturisire pen- 
tru satul Bălteni „Ion, cumnatul proegum(e)nă“. Și la 11 Septem- 
bre 1748 era în această funcţie Iosif; Arch. Stat., Hurezi, X, n? 4-5. 
V. apoi acest volum, pp. 75-6. 

3 Acest volum, pp. 74-5, n° 72. 

+ Ibid., pp. 76-7, n° 76. 

6 La 1753, mănăstirea avea pe Misail clisiarh si pe călugării: 
Ierotheřï, Ştefan, Dionisie, Calinic, Visarion, Antonie, Teodosie; Arch, 
Stat., Hurezi, XX, 11. La 1757, şi Atanasie; acest volum, p. 85. 

° Ibid., p. 84 şi urm. 

1 Arch. Stat., Hurezi, VIII, 19. 


www.dacoromanica.ro 


XXX MĂNĂSTIREA HUREZULUŤ: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA El 


Dumnezăii. Cuviinţa Voastră bine arü fi, precumă pănă acumiă aţi 
făcut, de care vă săntii foarte mulțămiti, şi acumü încă să mai 
scrieţi din preună cu boiarii, cu preoţii, cu neguţătorii, cu rugă- 
-ciune lu Măria Sa Vodă şi la boiari de obşte şi, osebit, la dumnea- 
lur Spăthari, ca să fimă plătiţi pă cătă aü fosti pănă acumü, şi să 
-ne dea ertăciune şi sloboziie ca să ne venimi la loculă nostru şi, 
dăndu-vă chezaşi cu toţii pentru noi, că de acumii înnainte nu vorü 
mai fi ceale ce aii fostii pănă acumi de spre partea noastră, ci vomii 
fi cu totuluşi totă ali Măriei Sale credintosii şi cu dreptate, şi aşa 
socotimii că ne va slobozi. Pearele ce mi-ai trimis, mi le-aii adus, 
si foarte îți mulţumescu de dragoste şi de neuitare. Aşa le-amiă pri- 
imitii cu bucurie, precumi aü priimită lerimiia zmochinele lui Avi- 
smelehü în robiia Vavilonului, şi m'amü măngăiatii foarte. Preacue 
vioase arhimandrite, roagă pe Dumnezei cu căldură ca să mă văzii 
încă odată măntuitii dinù scărba aceasta, şi, de va fi voia lui Dum- 
nezeii, şi vei pofti, vei cunoaşte în ce chipü te iubescu. Celui ce 
înțeleage, îi iaste în destulă atătii spre înţelegere. Iarii Dumnezăuli 
păcii si alü măngăerii toate să le înpace. Și pre toţi să ne măngăe 
-cu măngăiare duhovnicească; şi fie Cuviinţa Ta blagoslovită. Av- 
gust] 23 dni, 1755. 
Ală Cuviinţei Tale părinte sufletescii. 


Grigorie piscopulă, Răim/nicului]. 


Prea-cuviosului arh[imandrit] şi ig[umen] al sfintei mănăstiri 
“Hurezii, chirii Dionisie, cu blagoslovenie să să dea. La Hurezi. 


Grigore se numără şi printre ctitorii Hurezului, căci el 
îi dădea, la 4 Maiii 1773, „o sileşte aicea, in oraşulii Răi- 
mnicului. .., dină uliţa cia de spre Sfăntul Dimitrie în Josü, 
-alăturia cu podgrădiia bisearicii.. ., cu capul dinü josii în 
Joculă nepotului nostru, Postelnicului Radu“ ?, 


Mănăstirea avu iarăşi ur. proigumen în 1768, pe Ştefan, 
“viitorul egumen de Bistriţa, aproape de izbucnirea răz- 
boiului între Rusi şi Turci. În cele nouă luni cît avu acesta 
grija mănăstirii, cîțiva din Turcii ce umblaü prin țară, cum- 
părînd de înnainte mierea, fu găsit ucis în satul Rimeșştii. 
“Omoriturul nu se descoperi, şi mănăstirea intrâ la răspundere. 
Ştefan, chemat la Rimnic pentru a se îndreptăţi, fugi 
noaptea, dar Dionisie trecu acum ca platnic în locul lui, si 


i Arch. Stat., Hurezi, XXXIV, 1. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA Şi VIAŢA EČ XXXI 


el stătu la închisoare mai multe săptămîni, pănă-l scoase 
în sfirşit Vodă Grigore Ghica). 

Putin timp după aceasta, pe la 1770, simțindu-se foarte 
îngreuiat de bătrineţă, Dionisie îşi dictează cea d'intăiu diată, 
Orinduieşte slujba de iîngropare ce ise va face, cu Vlădica 
Grigore, fostul episcop de Rimnic şi Mitropolit, rugat 
anume „să vie să îngroape ticăloasele oase“, cu alt proin 
episcop rimnicean, Climent, care se adăpostia de mulţi ani 
la Sărăcineşti, din sus, pe Olt, cu egumenii olteni, cari 
vor primi cite doï ughi, cu o sută de preoți, plătiţi cu cîte 
zece parale; se vor da bani săracilor, se va face „griu de 
pomenire“, praznic cu păsări, peşte proaspăt şi peşte sărat; 
se vor da sărindare la Episcopie, la Cozia şi la altele din 
mănăstirile de peste Olt, la Polovraci, la satele mănăstirii, 
la Baia-de-fier, la Foleşti, „unde sint îngropate oasele pă- 
rinţilor miei“, la Bălăceşti, undei zace unul din frați °. El 
strinsese de cu vreme tot ce era de nevoie: nu numai 
ughii şi banii de aramă, dar şi ceara, făcliile, vasele de 
pămînt, buţile cu vin, vitele ce aveai să fie tàiate °. 

Dar Dionisie mai trăi încă o samă de ani. La 3 lanuar 
1774, el lăsa mănăstirii biserica din Foleşti şi unele pămiîn- 
turi din moştenirea părințească de acolo, care sai fost 
zălogit, fără ştirea lui, de fraţi, şi, care se pot „dezloji“ acum, 
precum si partea ce-i vine în Bălăceşti, satul de baştină, 
„unde aŭ pusü neanea Costandini casăle“. Cu privire la 
trecutul săi călugăresc, început din cea mai fragedă vristă 
aici la Hurez, el mărturiseşte astfel“: 

Dinù mică vărstă viindi aicea, la acastă sfăntă mănăstire Hurezi, 
si luîndă cinulii călugăriei, amü poslușitii sfinti mănăstiri de săntii 
44 de ani... Căndii mam călugăritii, ami înpărțitii cu fraţii miei, 
toate moşiile, şi, parte ce mi i-ai veniti, le-aamii dat-o toti lori, 
şi ei aü văndutiă.... 


1 Acest volum, pp. 114-6. 

1 Odată, el pomeneşte pe „ticăloasa de cumnată ce am“ (Arch 
Stat., Hurezi, LII, n° 100). 

3 Acest volum, p. 80 şi urm., n° LXXXIV. 

t Arch. Stat, Hurezi, V, 63. 


www.dacoromanica.ro 


XXXI MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EÍ 


Un noi testament, puţin deosebit de cel d'intăiii, urmează 
la 1-iü Septembre 1776!. Cel din urmă, de la 12 Mart 
1783, e scris asupra morţii chiar, „aşteptindu-și sfirşitul“ + 
egumenul avea aproape optzeci de ani?. Dionisie arată 
cit a muncit pentru mănăstire, care-i era mai mult decit 
casa părinţească: cum a răscumpărat moşiile vindute, a 
adaus altele, a făcut hotărnicii, a clădit case de locuit, a 
înnălțat o biserică de piatră, a pus în mai multe locuri 
acoperişul la lăcașurile de închinare ce erai în sama lui, 
a şindilit de trei ori biserica cea mare. Cu toate dàjdile 
neobişnuite ce a trebuit să răspundă, supt Domni răl sai 
în ceasuri grele: 1.500 de lei pe vremea proigumenului 
Iosif, 1000 de lei „imprumutul“ din 1768-9, 1176 de lei lui 
Ştefan-Vodă Racoviţă, el lasă, cu bucurie în suflet, soco- 
teli netede. De şi mănăstirea nare moşii multe, nici bălți, 
nici „Țigani în bir“, ci „puţin vinericiü“ numai, a putut să 
se descurce. Ceia ce mai are, lasă la mănăstire, dar nu trebuie 
să se caute nimic pe la călugării ocrotiţi de dinsul, căci 
tot ce rămîne pe urma lui, e dat la iveală. „Dumnezei 
ştie“, zice el, „cumiă ami ţinuti, şi, ce amü avuti, amii 
pierdută toti, pentru dănsa, ca să o ţii şi să o păzăscii 
după cinstea el“, 


Prin ultimul său testament, Dionisie sfătuia să i se dea 
un urmaș dintre călugării mănăstirii, sai şi din „alţi fraţi“. 
Încă din Maiii 1778, grijile gospodăriei erai lăsate în sama 
unui Gherasim, care lua şi titlul de egumen. Dar el se în- 
curcâ în datorii grele, arendâ pe mulţi ani moșiile, zălogi 
tot așa munţii, şi, chemat spre răspundere, la București, 
se strecurâ de acolo, aşa încît el trebui să fie înlocuit fä- 
tiş, „publicindu-să între norod cum că părintele Ghera- 
sim aŭ lipsit din dregătoriia sa“ $, Pentru a se dezbate cu 
creditorii, rămase astfel, în 1782, iconomul Hurezului, Ra- 
fail ieromonahul, care încă din 1760 era omul de încre- 


1 Acest volum, p. 94, n° 100. 
2 Ibid., p. 113 şi urm., n° 116. 
3 Această carte, pp. 95, 110-1, 112-3, nte 113-4; p. 166, n? 176 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA Et XXXII 


dere a lui Dionisie!. După moartea acestuia, Rafail ră- 
mase deplin egumen, —egumen slab fără întimplări in 
timpurile sale. 

Însă chiar în 1789, Decembre, un proigumen îngrijia de 
toate la Hurez: al doilea Iosif?. Se incepuse războiul în- 
tre Germani si Turci, şi mănăstirea rămăsese pustie de că- 
lugări; Serascherul, comandantul general turcesc, se a- 
şeză cu toată urdia lui în încăperile şi pe pămînturile 
Hurezului,—visită de c lună cu tâtul ruinătoare. Pe lingă 
pagubă, Turcii nu cruţară ctitoriei brincoveneşti nici pro- 
fanarea: caii fură puşi în bisericile schiturilor, unde cîn- 
tările ieromonabhilor tăcură ?. Dar îndată Rafail se intoarse 
cu paşaport nemţesc pentru a face iarăşi rîinduială +. 

Gospodăria se ticăloşise acum cu totul: între averile şi drep- 
turile pierdute, se însemnaii în 1790 moşiile Oteeşti, Săl- 
cuţa, Belciugatul-Cojeşti, dirsta și moara din Slăviteşti, via 
de la Suteşti, cu vinul acela bun, potrivit pentru daruri 
la oamenii mari, vama de la Bistriţa, de la Cerneţi şi 
Vidin, mila de sare. Pierderile se îngrămădiai, ca şi pri- 
mejdiile şi dușmăniile pentru pămînturile păstrate încă: 
Dincă Brăiloiul voia numai decit să aibă, nu numai în 
arendă dar şi de veci, Craiovița, pentru care oferia, 
din ale lui, Izvoarele saă Deveselult. La încheiarea pă- 
cii, „meşterii de lemn şi fier“ ai Nemţilor, cari făcuseră 
oarecare „meremet“ la hanul din Craiova, aveau pretenţia 


1 Cf. ibid., p. 96, n° 102; pp. 103-4, n° 107; pp. 104-7. Cf. p. 90, 
n° 93; pp. 107-8, n° 110; p. 119, n° 120. 

2 Ibid., pp. 126-7, n° 129. 

3 Ibid., p. 130, n° 431. Pentru moşiile păstrate, v. p. 97,n0 104, 
La 1792, e pus la închisoare „egumenașul“ de la Polovraci, pen- 
tru păcate ca şi ale lui Gherasim ; ibid., pp. 138-40. La 1750 era e- 
gumen acolo Dionisie ; ibid, pp. 201-2, n° 1. La 1760, Mihail; ibid., 
p. 202, n° 3. La 1797, Cozma, la 1788, Iosif; ibid., pp. 206-7, n!e 8-9, 
Pentru averea mănăstirii la 1779, ibid., pp. 202-3,n%4; cf. Hur- 
muzaki, VI, p. 276, an. 1719. 

+ Acest volum, pp. 125-6, n!e 26-8. 

5 Ibid., p. 136, n° 140. 

° inscripții, l, pp 192-3; cf. p. 18:, n° 387. 


7992. vol. XIV HI 


www.dacoromanica.ro 


XXXIV MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA SI VIAŢA El 


să rămiie în el ca răsplată !. Pe vremea lui Rafail, Hu- 
rezul pierdu, în sfirşit, şi via de la Tirgovişte, şi, cînd e- 
gumenul se plinse mai dirz la episcopie, el primi de la 
Filaret, viitorul Mitropolit, o înfruntare ca aceasta *. 


„În dooă, trei rănduri af scrisii cu atingere, şi foarte ne-amii 
scărbiti asupră-ți; ci-ți deschide ochii a nu te atinge de cinstea 
omului; lasămii nebăgarea în seamă care o arăţi şi către noi. Pen- 
tru care rămăne altă dată a a învăţa cu fapta a-ţi cunoaşte starea 
şi a-ţi simţi puterea şi hotarăle, pănă unde să cadea te întinde, 
Iar acumi iată îţi poruncimii, mai multă supărare pentru atasta să 
nu îndrăzneşti a face pănă la o vreme de pace, căci poate ochiuli 
nostru vede mai departe, şi socotimi ceva şi mai de folosi sf. 
mănăstiri decătii însuşi Cuvfiinţa-Ta]; că într'altă chipii să ştii 
că vei cădea suptii vină, numai pentru obrăznicie şi nesupunere, 
necunoscăndu-ți starea şi puterea pănă unde să cade să o întinzii.“ 


Rafail muri puţină vreme după încheiarea războiului: 
urmașul săi Pahomie fusese egumen la Polovraci, unde 
îl găsim la 1786 š. Pe la 1790, oricum, măcar în lanuar 17924, 
acesta avea grija mănăstirii. În Domnia lui Alexandru-Vodă 
Moruzi, al doilea Domn după încheiarea păcii, Pahomie 
drese bolnița şi o zugrăvi din noŭ, ajungind astfel al doilea 
ctitor al eï". 

Nici el însă, vre-un călugăr bătrîn şi dînsul, n'avu zile 
multe. Prin Mart 1795, întîlnim ca egumen desăvirşit pe 
Gherman. Acesta e un prieten al marelui episcop de 
Argeş, Iosif, care era, încă din vremea cind stătea la 
Rimnic pe lingă Filaret, ca protosinghel, unul dintre co- 
respondenţii obişnuiţi şi dintre îngrijitorii de afaceri ai 
Hurezului °, 

Ghermand trimetea noului episcop din Scaunul arge- 
sean, ridicat iarăși, „caşuri neagre şi castane“ și neguţă 


1 Arch. Stat., Hurezi, IV, 30, 

3 Ibid., XXVIII, 49. 

3 Acest volum, pp. 204-6, n° 7, mai sus, p. xxxur, nota 3. 

+ Acest volum, p. 134, no 137. 

5 Inscripții, I, pp. 192-3. 

€ V. scrisoarea lui din 29 Ianuar în Arch. Stat, Hurezi, LII, 
no 441. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EË XXXV 


cu el pentru un schimb de proprietăți!. Ca si Iosif, şi 
egumenul din Hurez era un om cu cunoştinți deosebite, 
şi în 1820 îl vedem împrutind vecinului săi Bistriţeanul 
Iliada’. Un călugăr împrumuta de la dinsul pe Hesiod 
şi Gheorghe Sincelul. Din moştenirea de cărți a lui cerea 
Iosif „Filonichia ce aü avut un Aftanasie Moldoveanul cu 
răposatul stareţul Paisie [de Neamţ] la Sfetagora“s. Îl gàs 
sim încă la 1805-64. 

Nu putem hotărî cind a lăsat, ajungind la bătrineţe (orl- 
cum înnainte de 1822), locul lui Ioanichie din 18258, al 
cărui urmaş e Dorofteiii, care se întilneşte la 1828 și 1829, 
Acesta se apucâ de mari reparaţii la mănăstire, precum 
sc vede din această scrisoare a lui, scrisă cu litere mari, 
trase energic, după datina mai veche: 

„Ei însă, din gătirea ce amü găsitii de părintele bătrînu, şindilă fă- 
cumiă; ami si cumpăratii cue, ami pusii lemnari de şindilescu; |ucru 
s'aŭ deschisi destulii, că la doliia de la hogacu cuhniei s'au fosti 
putrezitii căţva din căpriori, dinpreună şi cu legăturile... Casele 
domnești aü fostii învălite cu şindrilă de goruniă, bătută solzi după 
meșteșugulii care amii vorbită cu dum. boiar[ii], şi, daca m'arü în- 
gădui vreamea, iarăşi asemenea aşii face gătire a se acoperi. Darii 
am să facă cercare și pentru olane, ca să chibzuescii cumi arii 
veni mai bine, şi puţinii, şi să ţie şi vreame de ani mai mulţi; mă- 
carii că şi atasta ce aü ajunsă de a să învăli, amü găsitii însemnată 
că treace de 60 de ani. Mami dusi şi pe la “cîteva dină moșiile 
după afară, şi mat ales pe la toate le-aii ajuns băttăneaţele, căci nici 
case, nici pătule n'amiă găsită a nu ceare preînnaire; apoi, la.schi- 
turile din prejuriă, iarăşi mai dea rindü le trebuiaşte meremeti .... 


La coperiş lucraii Evrei încă din 18277. 
Mănăstirea avea pe acest timp, ca izvoare de venit — 


1 Acest volum, pp. 152-3, n° 155. 

2 Ibid., p. 168, n° 179. 

3 Acest volum, pp. 172-3, n° 185. E proigumen un Ioanichie în 
Septembre 1829 (ibid., p. 168, n° 180). 

t Ibid., pp. 160-1, n° 168. |. 

5 Acest volum, p. 152, n° 155; pp. 168-9, n° 170. 

s Arch. Stat., Hurezi, XXIX, 37. 

1 Acest volum, p. 170, n° 182. Pentru Dorofteiii, mai vezi PP- 


174-5, n° 188. 


www.dacoromanica.ro 


XXXVI MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA SL VIAŢA Ei 


după o însemnare din 1824—, următoarele moşii : Ciupercenii, 
Popeştii, Giorocul, Ostrovenii din Dolj, Stoicenii, Cureluşa 
Şcheii, Viişoara, Runcul, Şuşanii, Căzăneştii, Baia-de--fier, 
descurcată dintr'un proces cu „Băieşii“, care se desfășura 
la 1819-20!, Foleştii2, Nedeia, Şirineasa, Băltenii, Ghi- 
tioara, Fomeleştii, pe lingă locuri de suhat, ca la Raco- 
vița, drepturi de vinăriciă si monopolul de circiume. La 
un loc, toate aceste stăpiniri şi privilegii îi aduceau pe 
an înseminata sumă de 25.440 de let 3, Hanul din Craiova 
i-l scosese Constantin Brăiloiu de la anumiţi usurpatori, 
„oameni de alt neam, scîrnavi“ +, 


Ctitoria brincovenească era astfel unul din cele mai 
bine înzestrate dintre lăcaşurile de rugăciune ale Principa- 
tului muntean. Dar, dacă, în alte vremuri, la început chiar, 
ea nu putuse ajunge un harnic sobor de călugări învă- 
tati şi harnici, un centru de cultură, aceasta era acum, 
în răpedea decădere a mănăstirilor, și maï cu neputinţă. 
De pe la 1822 înnainte măcar, mănăstirea era locul unde 
se trimeteaii pentru a fi ţinuţi supt pază bună, în cuve- 
nitul tratament de molitve, nebunii cari săvirşiseră fapte 
de omor grozave, saü fiil de boieri cari nu voiai să as- 
culte de mai marii lor, ori, în sfirşit, odrasle cu mintea slabă 
ale neamurilor mari, care se rușinaii de a-i înfățișa lumii. 
Astfel a stat aici ani de zile, fără a se putea ridica din 
întunerecul în care era cufundat de la început, un frate 
al Voevozilor Bibescu și Ştirbei, Damian Bibescu, care 
în rasa lui de călugăr nu era în stare să ducă viaţa obiș- 
nuită la mănăstire, asa încît, de la o vreme, mamă-sa, Ca- 
tinca Bibeasca, și-l aduse acasă, unde i se mintui viaţa în 
curind 6, 

Încă din 1833, urmașul lui Dorofteiii, reparatorul cel har 


1 Ibid., pp. 167-8, n-rele 177-8. Şi la 1794 

3 Cu privire la care mat veză ibid., p. 67, n° 64; p. 193, m° 1. 
3 Ibid., p. 170, n° 182.1 

+ Ibid., pp. 175-6, n° 189. 

t Ibid., p. 170 şi urm. 

6 Ibid., p. 179 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA Ei XXXVII 


nic al Hurezului, era alt bun gospodar, pe care-l vedem 
amestecat în tot felul de afaceri, — lua în arendă şi cite 
o moşie de la Vlădica de Rimnic, răspunzindu-i pe an 
peste 35.000 de lei',—Hrisant, tot Romin şi el, căci,—potri- - 
vit cu vechiul privilegiu patriarhal de stavropighie, Greci 
nu S'aii oploşit la Hurez nici-odată, nici măcar ca nişte 
călugări de rind, necum ca egumeni. Hrisant, ca si innain- 
tașul săŭ, stătea în strînse legături cu cel din urmă Brin- 
coveni din vechea linie, şi încă la 1834 soţia lui Grigore 
Banul îi scria din Ardeal, cerîndu-i a îngriji de moşiile ei, 
a-i saluta ginerele, Gheorghe Bibescu, şi pe fratele acestuia, 
Barbu Ştirbei, cari se aflau în Curțile, astăzi dărimate 
fără urmă, de la Brincoveni pe Olt, lingă frumoasa mă- 
năstire veche. În acelaşi timp, ea-i dădea de ştire că un 
ministru frances mare, pe care în Sibiiu toți l-au primit 
cu „mese“, se găteşte a trece în Oltenia și vrea să vadă 
şi Hurezul, unde, prin urmare, trebuia să fie primit de 
dinsul „după cuviință“ 2. 


IV. 


Un număr destul de mic de călugări trăiaii in mănăs- 
tire: monahi de rind, ieremonahi, călugări-preoți — se 
doria ca aceştia să fie cit mai mulţi —,ispravnici pe la 
schituri; egumenul sai năstavnicul, împodobit uneori cu 
titlul de arhimandrit, căpătat de la episcopul Ţinutului, 
avea lingă el un eclesiarh; cînd era bătrin, bolnav sai 
lipsia, trebile erai purtate de un proigumen, locţiitor al 
săii, iar nu egumen „desăvirşit“. 

Călugării îşi căutaii de slujbe, care trebuiaii să fie să- 


1 Ibid., p. 181, n° 19%. 

2 Elya: Eva Pprumtitos moă petGkoç, ònhadh piviorpos ris páv- 
tag npâtos, ó bnoios zpb òhiywv hpspõv "he rà thy KwotavtvoóroMv, 
xal Bhor oÍ Eğ <Óv Edwoav tparékia: pè eimev 6 Gved:óç poo Brrppraine 
Sue pehet vè meptaviag thy Mixpăv Bhaziay zat bu pée, và Ekby wa) 
sic tò Xovptţi: mpénat hormòv vă <àv beybjjre zadas <bv mpëmet pè skrev 
Su dă vă hy zal 6 avspróç paţ top (2 April 1834). 

3 Arch. Stat., Hurezi, XLI, 14. 


www.dacoromanica.ro 


XXX VIII MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA SI VIAŢA Et 


virşite cu o deosebită îngrijire în această stavropighie; 
unii dintre ei mai erau trimeși pentru cercetări sau supra- 
vegheri pe la mănăstiri, deşi aceasta era mai mult grija 
diaconilor sai a logofeţilor. Întîmpinăm odată între pă- 
rinţii hurezeni pe un legător de cărţi, dar călugări cărtu- 
rari, scriitori, alcătuitori de cărți nu se ridică din mijlocul 
lor, dacă lăsăm la o parte pe neobişnuitul Lavrentie, care 
trecu, de alminterea, peste citva timp la episcopia de 
Rimnic. Aici, în jurul ierarhilor, se strinsese, încetul cu în- 
cetul, pe atunci lucrul literar, care fugise din mănăstiri. 
Părinților li se dădea o simbrie, cel puţin în cele d'in- 
tăiă timpuri +. Simbrie aveai şi feciorii şi alți mireni, 
afară de scutelnici şi de robi, cari lucrau şi slujiaü mä- 
năstirii 2. „Lucrul viilor“ cerea şi acela bani, — dar numai 
acela, celelalte munci la ţară făcîndu-se, precum se va 
arăta îndată, fără cheltuială bănească. Cînd si cînd, era 
ceva de dres la biserica cea mare, la schituri, la chilii. 
Cite unul ocrotitor sait ajutător i se făceau daruri. Feţelor 
bisericeşti mai alese, ca şi boierilor de prin vecinătate — 
astfel Socotenilor: lui Gheorghiţă, lui Radu, lui Grigo- 
rașco$, li se trimeteaiă, ca şi în cele d'intăiu timpuri, cti- 
torului domnesc însuși, care nu uita să-şi ceară peşcheşul, 
dacă el zăbovia, „botița* de păstrăvi, cașcavale, casuri 
negre, vin de Suteştit. Chiriarhul, Caimacamul Craiovei, 
supt Nemţi „ghinăralul“, primiaii şi pocloane în bani, Un 
prilej de petrecere bucuroasă si unul de cheltuieli deose- 
bite, era ziua hramului, la 21 Maiă, cînd se prăznuiesc 
Sfinţii Împărați, „cei asemenea cu Apostolii“. Se făcea 
atunci slujba cea mare, şi pe urmă se întindeau afară 
sai, cînd era vreme de ploaie, în marea trapezărie cu 
stilpii frumoşi, mesele lungi ale praznicului, la care epis- 
copul de Rimnic lua cel d'intăiii loc. Se cumpăraă pentru 


1 Acest volum, p. 17, n° 12; p. 24, n° 22. 

2 Tbid., p. 39. 

3 Arch. Stat., Hurezi, LII. 

+ Acest volum, p. 28; p. 29, n° 25. 

5 V. şi acest volum, p. 89; pp. 1745, n° 188. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA SI VIAŢA E XXXIX 


acest ospăț jimblă, peşte „bun, gras“, orez, stafide, unt- 
de-lemn scump, cafea. La plecare, Vlădica ducea plata lui 
de 10 leit. Pomeni se mai făceaii si în cursul anului 
pentru boierii si jupănesele îngropaţi aici: dacă nu-i fusese 
dat ctitorului însuşi să se odihnească în pacea măreaţă a 
prinosului săi, dacă nici DoamnajMarica nu fu adusă de 
cei mai de aproape ai săi în acest loc sfint, unde ar fi 
dorit să i se astruce rămășițele, dacă feciorii Brincovea- 
nului, tăiați odată cu tatăl lor bătrinul, zăceaii fără nume 
întrun colț de Țarigrad,— Hurezul adăpostia supt lespezile 
sale oasele Smaragdei, fiicei lui Constantin-Vodă, ale An- 
cuței, soţia lui Nicolae Roset, adusă din Braşov aici, la 
ctitoria părintească, ale nurorii Domniței Smaragda, Maria 
Bengescu, soţia lui loan Băleanu?, ale Spătarului Radu 
Golescu şi ale soţiei lui, Maria 3, ale vătafului de aprozi Ioan 
Măldărescu şi ale soţiei lui, Stanca, de la cari mănăstirea 
avea o vie la Troian, în sfirşit ale tuturor egumenilor. 


O parte din moşii, cele mai multe, le ţinea mănăstirea 
însăşi. De şi năstavnicii de pe vremuri avuse grijă a că- 
păta cărţile domnești de întărire și-și plătiseră boierii ho- 
tarnici, totuşi călugării aveai destul de lucru cu boierinașii 
sai chiar boierii mari, minaţi de lăcomie, din vecinătate. 
La 1729 egumenul se plinge într'un „memorial“ că la Fo- 
lești încalcă oamenii Vornicului Constantin * Poienarul: 
„larii acumü părcălabulii dumnealui pe bietuli călugărașii 
ce aü fostú ispravnică acol6, l-aii înjuratii, şi aŭ săritii 
totă cu parulă, să-lii ucigă, şi, dă nu arii fi fostă unŭ isprav- 
nici ală Cămării, larü fi şi ucisă“. 

Locuitorii cari nu eraii moşneni, „moșşteani“, ori răscum- 


1 Acest volum. p. 28. 

 Inscripţii, I, p. 189. 

8 Scrisoare a fetei lui, Anita, care se mărită cu un Știrbei, 1736, 
Arch. Stat., Hurezi, LVIII, 12, 14. Pentru o danie a Otetelișanilor, 
v. p. 148, n° 152. Dania călugăriţei Filofteia (1759), p. 86, n° 89. 

+ Inscripţii, I, p. 189. 

5 Arch. Stat., Hurezi, XVIII, 5. 


www.dacoromanica.ro 


XL MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA SI VIAŢA EÍ 


păraţi sai iertați, deci toţi „locuitorii cei ce să hrănesc pe 
moşii streine !— foaste ale lor însă —, eraă datori, după 
„obiceiul pămintului“ : „a clăcui si a plăti dijma“?. Bani 
nu se schimbai deci, ci se dădea muncă și roade ale 
cîmpului. Munca „de clacă“ era la 1748, înnaintea refor- 
melor din a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, de 
„cîte trei zile de om“ pe an, pentru cei ce naveaii sălaş 
pe pămîntul mănăstiresc şi nu lucraü brazdă dată de is- 
pravnicul egumenului, ci aveai numai dreptul la pădure 
şi finaţ?*. La 1760 ca şi la 1795 se socotia şi aici claca de 
12 zile pentru sătenii obişnuiţi 1. Dar se putea învoi Ru- 
minul şi cu mai puţin; învoiala de la 1795 la Baia-de-fier, 
unde oamenii eraii deosebit de dirji, se cuprinde în aceste 
cuvinte: „omul caznic să clăcuiască căte patru zile pă anii 
şi să plătească căte ună zlotü de vatră“ 5. Cine voiă să-și 
răscumpere claca, putea s'o facă plătind pentru toată casa 
lui numai 90 de bani pe un an întreg“; mai tărziii şi în 
alte locuri, chiar un lei, un zlot întreg 7. 


Dijma, „den zece una“ saii madeaua —cu noul cuvînt 
turcesc — se lua din toate, dar, pentru că nu se prea făcea 
grîù, din porumb întăiă și din fin, din cinepà pe urmă, pe lingă 
care abia se pomeniaii, aşa de tărziu ca în 1795, „şi altele“ 5. 
Cu privire la dijmuitul porumbului, nu era vorbă, dar dijma 
finului n'o răspundeaii oamenii bucuros, ca unii ce aveai 
de hrănit multe vite, bogăţia lor de căpetenie. Pentru 
această dijmă se răsculaii ef, „săriai cu ciomagul“ şi bă- 
teai, nu numai pe Ţiganii mănăstirești, puşi să strîngă 
căpiţele de la fiecare, dar si pe slujitorii domnești, de Scaun, 


1 Acest volum, p. 127, n° 129. 

3 Ibid., p. 154. 

3 Ibid., p. 74, no 72. 

3 Ibid., p. 88. n° 92; p. 154. 

5 Jbid., p. 154. 

$ Ibid., pp. 65-6, n° 62; an. 1749. 

1 Ibid., p. 88, n° 92. 

8 Ibid., p. 70 şi urm., n° 68; p. 154; cf. p. i49. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA El XLI 


chiar atunci cînd aveaü un stegar, un sub-ofiter în fruntea 
lor!. Atunci egumenul făcea jalbă la Craiova, şi ca urmare 
firească ieşia că răzvrătiţii erau, după legea de atunci, da- 
tina, „certaţi cu bătaia ?. Atunci eí se impàcaü cu părinţii, 
pentru ca peste puţin :să se „scoale cu ciomagul“ iarăși 
şi iarăşi să sufere legiuita „certare cu bătaia“. 


Şi pentru dreptul la pădure erai destule certe. Sătenii aveai 
dreptul de a-şi lua „lemne de focii pentru trebuinţa casă- 
lorii lori“, afară de „lăturașii ce nu sint sălăcași“, cari nu 
se împărtăşiai la culegerea lemnelor. Mănăstirea avea dese 
ori a se plinge însă împotriva acelor „hoţi de Rumiîni“ * 
cari rupeaü și pomi roditori, își făceau şi garduri și vin- 
deaii chiar lemne din pădurile eï‘. 


Prin unele părţi, ca la Baia, mănăstirea lua un număr 
din capetele de vită sai de turmă, născute în cursul anului: 
la sfirşitul veacului al XVIII-lea se ridicaă acolo, ca fã- 
tăciuni, „cite două vite pe doi ani“ şi cîte un taler pe anë. 
Încă de prin 1789 însă, sătenii se plingeai că „obiceiurile 
ce aŭ fosti s'ar fi stricat la toate moşiile mănăstirești i 
boiereşti“ ° si veniturile mănăstireşti se stringeaii tot cu 
mai multă judecată şi mai deasă „certare“. 


Citeva din moșii eraii date in arendă. Mai ales Craio- 
vița, pentru apropiarea ei de Scaunul oltean, era foarte 
căutată. În 1779 ea era dată unui negustor hagiii din Crăiova, 
şi aducea 50 de lei pe an”. Mai tărziiă, o ţinură episcopia 
de Rimnic şi Constantin Brăiloiu. Numai la 1829, Hure- 
zul o luă în lucru. 


1 Ibid., pp. 125, 150. 

2 Ibid., p. 146, n° 150; p. 160, n° 167. 

2 Pp. 139-40, n° 144. 

+ P. 157, n° 461. 

5 lbid., pp. 167-8, no 178. 

5 Ibid., p. 127, n° 129. 

? Ibid., pp. 96-7, n° 103. 

8 P. 176. La 1783, arenda era de 60 de lei (p. 118, n° 119). V. şi 
ibid., p. 137, n° 142; p. 139, n° 143; p. 141, n° 146 şi altele. 


www.dacoromanica.ro 


XLII MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA Et 


Încă de la început, era făcută oprirea de a se vinde de 
către săteni pe moşiile mănăstirești orice băutură „beţivă“: 
„vină, rachii sai miedui“, în cîrciume!; vinovaţilor li se 
tãiaŭ cepurile de la buţi, fără altă judecată?. Vechea da- 
tină prevedea: cînd n'are mănăstirea vin şi rachiu, vind 
sătenii, dar plătind havaetul?. Deci egumenul îşi avea 
circiumarii la Troian, la Foleşti, la Gioroc*; în 1725 erai 
douăzeci şi cinci de toți. Ispravnicii şi alţi dregători n'aveai 
îngăduire să stea mai multă vreme în gazdă, cum li era 
voia, pe la cîrciume de acestea ale mănăstirii?, Preoţii, 
diaconii nici ei nu puteai face vînzare de vin la săteni?, 
Dar ţeranii nu se supuneaii 'bucuros acestei îngustări a 
drepturilor lor: cîrciume se tineaü pe ascuns fără vre-o 
grijă de havaet. La 1797 eraii la Polovraci nu mai puţin 
de unsprezece, si mănăstirea trebui să se învoiască a se 
păstra măcar trei din ele”. 


Hurezul avea întinse şi însemnate 1 drepturi de vină- 
riciii în deosebitele „popoare“ de vieri din dealurile? ce-l 
fusese închinate în această privinţă de Domnie, în anii înte- 
meierii. Se lua, după obiceiii, „den zeace veadre o vadră“?. 
În bani se făcea la 1782 socoteala de doi bani la vadră 
pe lîngă cari se mai ridica, iarăși după cea mai veche 
datină, și „ploconul de nume“ pentru Domn, pe lingă păr- 
părul, al cărui nume vine de la perperul, hiperpirul 
bizantin, pe care-l báteaü cu stema lor şi Rominii din 
veacurile al XIV-lea şi al XV-lea”. Mănăstirea avea 
vinăricerii săi, dar obişnuit se întrebuinţaii tot vinăricerii 


1 Întărire supt Nemţi la 12 Iunie 1736; Arch. Stat., Hurezi, I, 53. 
2 Ibid., pp. 149, 151; p. 160, n° 167; p. 207, n° 9. 

3 Ibid., p. 154. 

+ Ibid., pp. 25, 35; p. 137, n° 441. 

5 Ibid., pp. 103-4, no 107. 

6 Pp. 235-6, no 42. 

í Ibid., pp. 206-7. V. şi pp. 150-1 (Foleşti). 

5 Pentru numele lor, pp. 147-8, no 151. 

° Ibid., p. 58, n° 52. 

10 bid., p. 109, n° 111. 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA Et XLIII 


domnești, cari mergeaŭ întovărăşiți de logofeţii mănăstirii, 
şi aceșştia-şi luai: partea lor. Atunci din patru-cinci bani 
de vadră, ceva mai mult de jumătate o strîngea „omul mä- 
năstirii“, înţelegîndu-se în eï şi părpărul, iar ploconul şi 
restul din bani erau domneşti !. După rinduiala lui Ale- 
xandru Moruzi, la sfirşitul veacului al XVIII-lea, vinăricerii 
egumenului mergeai, cînd erau singuri, „cu cotul domnesc“ ; 
mănăstirea nu plătia „zeciuială nici cheltuială“, dar din 
produsul vinăriciului se ridica ajutorul pe care lăcașurile 
de închinare trebuiau să-l dea Cutiei milelor, fiind de acum 
înnainte cruțate de împovărătoarele împrumuturi de odi- 
nioară, pe care le cerea o Vistierie săcătuită sau lacomă ê, 


Suhaturi ţinea puţine Hurezul, şi numai pentru vitele 
sale, căci nu arendă locuri de finaţ; se pomeneşte în 1726 
suhatul de la Jdegla 8. Mănăstirea avea multe păduri oprite, 
în care nu se puteai păşuna turmele, vitele sai porcii fără 
o învoială, care, pentru aceştia din urmă, ce căutaii prin 
codrii de stejar jir şi ghindă, se chema jirovnicie. Nu 
rare ori însă ţeranii îşi strecuraü rimătorii în pădurile de 
la Bratovoieşti şi Gioroc fără a plăti acest drept*. Nu ştim 
să se fi arendat pădurile către negustorii de porci din Sibiiă, 
cari obişnuiai a-și trece în Oltenia, pentru îngrăşat, porci 
slabi, cumpăraţi ieften de la săteni *. Şi mănăstirea-și tri- 
metea rimătorii ei în jos spre Dunăre, „la baltă“ °. 

Munţii ce avea Hurezul, nu-i ţinea pentru gospodăria sa, 
ci, măcar de la o vreme, ií arendă la negustori de oí, 
gelepi de peste Dunăre, dar mai ales la „Ungureni“ din 
Ardeal, cari-și făceau cășării pe pămîntul străin, căci era 
lege ca „nimeni din sudití să nu cumpere aici, în pămîntul 


1 Pp. 90-1, n° 95. 

2 P. 58, n° 52; pp. 109-10, n° 111-2. 

8 Ibid., pp. 144, 164, 208. Cf. p. 49, n° 43; p. 92, n° 98; p. 112, 
n° 113; p. 147. 

+ Ibid., p. 31. Cf. ibid., p. 97, n° 404; p. 145. 

s P. 93, n° 99. 

° V. vol. XII din Studii și documente, passim. 


www.dacoromanica.ro 


XLIV MĂNĂSTIREA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA Ei 


terii, lucruri mişcătoare“ !. Pentru o căşărie ca aceasta, pe 
muntele Bărcheciă, A rdeleanul Mihăilă Nastea plătia la 1780 
un avaet de 40 de lei şi 20 de ocâ de brînză pe an?. 
Muntele Bălescu avea o „prinsoare“ de 22 de galbeni. 


Vite şi oi, capre, rimători ţinea mănăstirea numai pentru 
trebuinţele ei; doar la începutul veacului al XIX-lea ve- 
dem un egumen vinzind berbeci la Sibiiü prin oameni din 
Răşinari 4. Dar, încă de mult, ea desfăcea miere la cumpă- 
rători de peste Dunăre: veniaŭ mai ales Turci, cari făcea 
multe năcazuri. În 1744 vedem pe egumenul Dionisie ju- 
decindu-se cu un Nicola Budea din Rimeşti, care mintise 
spunînd că nu e om al Turcilor şi nu vine cu „bani tur- 
ceşti“ „să dea bani pă miere“, căci ştia pe „Sfinţiia Sa 
fiindă de alte dăţi năcăjiti de Turci şi nefiindu-i voia să 
aibă a face tărgu cu Turci“ 5, 


Nu trebuie să se uite în sfirşit chiriile de la prăvălii: 
din Craiova, Tirgovişte, Ocnele-Mari, chirii care pănă tîr- 
zii se culegeai încă; nici embaticul, bezmenul pentru casele 
ce se fàceaü pe locul mănăstirii din aceste orașe, bezmen 
care se socotia încă, la 1828-9, ca un prinos de ceară, plă- 
tindu-se atunci cîte 10-15 taleri de ocă€. Un timp, Hure- 
zul ţinu şi baie publică la Craiova, în hanul său de acolo, 
cu cazane, pietre şi toate „tacîimurile“ de nevoie, chiar pe 
Podul cel Mare, strada principală a oraşului 7. 


Drepturile la bilciurile si tirgurile de săptămînă din 
Craiova se pierduseră cu timpul. Dar la 1805 era vorba 
să se întemeieze din noi tirgul de ţară de la Fometeşti, 


pe pămîntul mănăstirii 8. 


* 
* * 


1 Ibid., p. 137, n° 141. 

? Ibid., pp. 166-7, n° 176, 

s P. 96, n° 102. 

+ Ibid., p. 178, n° 183. 

5 Arch. Stat., Hurezt, Y, 59, 

$ Acest volum, p. 175, n° 189; p. 176. 

1 Ibid., pp. 175-6, n° 189. 

š Ibid., pp. 160-1, n° 168; p. 162, n'e 170-1, 


www.dacoromanica.ro 


MĂNĂSTIRCA HUREZULUI: DEZVOLTAREA ŞI VIAŢA EÍ XLV 


Să adăugim că din capul locului moşiile şi bucatele mă- 

năstirli eraŭ scutite de vináriciü, de vierit şi dijmărit!, 
+ ui + 

Aceste venituri la un loc făceai o adevărată bogăţie. 
Prin ea ni sa păstrat Hurezul într'o așa de bună stare. 
Păcat numai că trecuse ceasul cînd din înţeleapta între- 
buințare a acestor bani sar fi putut crea încă un centru 
în viaţa de cultură a ţării și a neamului! Frumuseţa Hure- 
zului a rămas însă totaeauna stearpă?. 


1 P, 14, n° 10, 
* Bucàtile notate cu * sint din condica Hurezului, găsită tot la 
Briîncoveni si păstrate tot la d. C. Basarab Brîncoveanu. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ. 


7992. Vol. XIV 


www.dacoromanica.ro 


L 


Privilegiu de sare dat de Constantin- Vodă 
Brincoveanu schitului Hurez. 

Milostiii bojiiü Io Costandini Voevodii i gospodini zemli 
vlahiscoi davat gospodstvami siiü povelenie gospodstvami 
stăntului şi dumnezăescului schitë ce să chiiamă Hurezii, 
unde iaste hramul lui Sti. loanü Cărstetelii, otii sudů Vălcea, 
şi părintelui Ioan egumenulii şi tuturor călugărilorii căţi vorii 
fi lăcuitori la acestui sfăntu lăcașii, ca să fie sfântului schitii 
milă de la Domnia Mea .50 de bolovani de sare dela Ocna 
cea mare, să aibă a luarea sfăntulă schitii atastă sare 
deplină în toţi anii de la gura Ocnei, ca să fie de treaba 
sfântului schită. Pentru că, fiindă acesti schită la ună loci 
cu nevoe, şi departe la munte, și neavăndă nici-un (unui) 
venită de nici-o parte, Domnia Mea mami milostivitii de 
lLamü miluiti cu aastă sare ca să fie de treaba sfântului 
schitü şi călugărilorii de hrană şi de 'nbrăcăminte, iar 
Domnii Meale si părinţilori Domnii Meale veatnică pome- 
nire. Aşijderea poruncescu Domnia Mea şi voao cămăra- 
şilorii dela Velii Ocnă, de vreame ce veţi vedea atastă carte 
a Dornnii Meale, iarii voi încă să aveţi a darea atastă sare 
la sfântului schită, la vreame căndă iaŭ şalţi merticași, să 
o rădice, să o ducă la schitii şi să o vănză, cătă le va pri- 
sosi den căti le va fi de treaba casei, la ce vadi le va fi 
voia, fără vamă şi fără nici-o cheltuială, Că aşa iaste po- 
runca Domnii Meale. u caam peu rsensacreamu. Iunie 23 
dni, lt. 7197 (1689). 

" IMonogramă cu roșu. Pecete octogonală cu chinovar. Is- 
călitura: „Io Costandinii Voevoda“.] 


www.dacoromanica.ro 


4 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


II. 


Danie de moşie de la același către acelaşi. 


11 Iunie 7201 (1693). Costandin- Vodă dă Hurezului moşia 
„Şirineasa pre Luncavăţu, stînjini 300“. Boieri: — Ban, Ale- 
xandru Vornic, Diicul Logofăt, Mihail Cantacuzino Spă- 
tar, Matei Ciorogirleanul Vistiernic, Dumitrașco Caramanliul 
Postelnic, Cornea Brăiloiu Păharnic, Mihalcea Cindescul 
Stolnic, Şerban Cantacuzino Comis, Costandin Ciorogîr- 
leanu Sluger, — Pitar. Şerban vtori Logofăt. Scrie „Radul 
sin Radul Şufarul ot Tirgoviște“. Şerban vtori Logofăt. 


III. 


Danie de vie de la acelaşi câtre. acelaşi. 


* 4 Ianuar 7205 (1697). Costandin-Vodă întăreşte Hu- 
cezului „nişte vii în dealulu Piteştiloră. în gura Izvoraniloră, 
însă răzoare 21, cu livade, cu pometi, pănă în drumă, şi cu un 
ciricii de delniţă în cimpă“, — cumpărate dela un negustor. 


IV. 


Privilegiu de scutire œ unor oameni ai mânăstirii. 


Milostiii bojiiă lo Costandinü Voevodii i gospodină zemle 
vlahiscoe davat gospodstvami siiii povealeniiii gospodstvami 
părintelui Ioan, ca să fle volnicu cu atastă carte a Domnii 
Meale să aibă a-şi ținearea la schitului lui, la Hurezi, den susü 
de Bistriţ[ă], 4 oameni carii sănti fără de biri şi fără de găl- 
ceavă; însă anume! Stoica i Iftenie i Stantul i Pătru, bratü 
moşului Ioani, ca să fie de treaba şi ajutorulu schitului, 
iar de cătră Domnia Mea vorü fi inü pace şi ertaţi de birü 
slujitorescu si de biri măruntă de ţară, de miiare cu tară, 
de găleată cu fănii, de podvoade, de merltice, de conace si 
de cai de olacu, de zahareale, de cară de oaste şi de biruli 
oştii şi de birulă lefilori, de birul vaciloră şi alu oilori, 
de poclonulă Hanului şi alii Sultanului, de harati, de 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 5 


Velü Seaamă şi de Seaama a doao şi-a treia, şi de alalalte 
de toate dăjdile şi orănduialele, căte vorü fi peste ani 
in ţara Domnii Meale, de nici-unuli nimică vali sai 
băntuială să naibă. Pentru că, fiindă acesti părinte la 
acelui schiti singurii şi fără de oameni, şi fără de nici 
unŭ ajutoriii, Domnia Mea m'ami milostivită de l-amii 
miluiti cu aceşti 4 oameni ce scrie mai susii, ca să poată 
fi de ajutoriuli şi de posluşaniia schitului. Drept aceaia vă 
poruncescu Domnia Mea si voao tuturorii slugilorii Domnii 
Meale, vericarii cu ce slujbă şi cu ce orănduială veţi 
umbla într'acea parte de loc, şi, dacă veţi vedea atastă 
carte a Domnii Meale, iară vol toţi să aveţi a vă ferire 
de aceşti oameni ce săntii mai susii ziși, — nimeni de nimic 
să nu-i băntuiască; că cine să va ispiti a le face vre un 
valii peste cartea Domnii Meale, unii ca aceia bine să ştie 
că rea scărbă si mare certare vorii petreace de cătră 
Domniia Mea. Că aşa iaste porunca Domnii Meale. Gaam 
peu rocnoacrea mu. Octomvrie 3 dni, leat 7209 [1700]. 

[Monogramă cu roşu. Pecete octogonală cu chinovar. Is- 
călitura Domnului.) 

|Pe V°; contemporan:] A schitului Sf. loan Predetici. 


V. 


Calinic, cu mila lui Dumnezeü arhiepiscop al Tarigra- 
dului, Noului Răm şi a toată lumea patriaarhi. 

Câţi oameni sânt iubitori de pravoslavie și iubitori de 
Hristos aii pururea în inimile sale cu ajutoriul lui Dum- 
nezuii dragoste sporitoare spre lăcaşurile lui Dumnezei, 
întru acesta chip ca cum ar fi pătrunşi cu dragoste dum- 
nezeiască, cu mare poftă şi cu deșteptată inimă arătăn- 
du-şi a lor dragoste dumnezeiască ce aŭ cătră sfintele 
lăcașuri ale luj Dumnezei, şi, prin mijlocirea acelora cătră 
Dumnezeii, să silesci cu toată inima a să osteni spre 
acealia, unil din temelie zidind şi închinănd lui Dumnezei 
case dumnezeeşti întru slava şi veatnica lui laudă, alții 
silindu-se în multe chipuri pentru a aceloraş întărire şi ne- 


www.dacoromanica.ro 


6 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


răsipire a strănsorii. Pentru ačasta, avănd poftă ca să mai 
adaogă într'ănsele mai multă putinţă, prin carea putință 
şi ajutor să poată sta pururea neclătite şi să se păzească 
nepărăsite, — pentru că lucrurile carele sănt mai de jos şi 
mai slabe, dregăndu-se şi întărindu-se de cei ce sănt mai 
înnalţi şi mai putin€oşi, să întărescii şi să păzescă neclătite 
şi nemişcate,—aleargă la cinstea patrierşască şi cu ajuto- 
rinta aceştiia întărescii cum să cade sfintele lăcaşuri ale lui 
Dumnezeu, întărindu-le cu cărți patrierşești, adecă ale 
Scaunului nostru apostolesc şi a toată lumea. Carele cu 
adevărat cu chip drept şi foarte după leage nu lasă a nu 
ajuta aceale lucruri ce să fac întru numele lui Dumnezeiă. 
Care lucruri, învrednicindu-se acestui har, cu numele pa- 
frierşescii și stauropighişesci pot scăpa de tot fealiul de 
băntuiale. Căci că aceale lucruri protivnice ce să întămplă 
la unii oameni, să oprescii din biruinţa celui mai mare, 
carele are putință să facă dreptate şi răsplătire. Precum 
iaste pronia si chiverniseala a Scaunului celui a toată lumea, 
fiindă dată de de mult, bine şi cu socoteală acastă volnicie 
şi dregătorie prăvilnicască, înpreună cu altele multe, la 
mărirea și cinstea patrierşască, să facă pritutindinea stau- 
ropighii si să dea volnicie cinstitelor mănăstiri la cei ce 
trebuesciă. Prin carea cinstitele lăcaşuri ale bunelor fapte, 
căştigănd întărire şi întemeiare, să sporescă fără de nici-o 
cădeare, înpreună cu faptele bune, pănă la sfărşitul veacilor. 

Pentru aceia dar şi prea-luminatul şi blagocestivul Domnă 
şi prea-înnălțat stăpănitor Io Costandin Basarab, Voe- 
vod a toată Ugrovlahia, prea-iubitul fiiă al Smereniei 
Noastre, carele iaste mărturisit că iaste mai înnalt decăt 
toţi cu intelepëunea şi cu întregimea minţii și cu eurata 
viiaţă, şi înpodobit cu tot fealiul de fapte, şi cu bunătatea 
ce are din fire, — pornindu-se de dumnezeiască îndemnare. 
ca cela ce iaste foarte cuvios spre lucruri dumnezeești, 
Şi ţiindu-se pururea de poftă dumnezeiască, precum măr- 
turisescii faptele ceale bune şi lui Dumnezeü plăcute, ca- 
rele aü făcut Măriia Sa pretutindenea, — aü zidit din temel ie 
sfănta si cinstita mănăstire întru numele sfinţilor marilor 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 7 


Înpăraţi si intocma cu Apostolii Constandin si Eleni, 
carea să chiamă Hurezi, în judeţul Vălcii, carea să află 
în Ţara-Rumănească, — avănd şi paraclis într'ănsa, întru 
numele Naşterii prea-sfintei Născătoare de Dumnezei, iar 
din afară și bolniţă întru numele Adormirei Născătoarei 
de Dumnezeiă, iar înprejur şi schituri, unul în numele 
Naşterii Sfăntului loanii Predetegă, iar altul întru nu- 
mele Sfinţilor Apostoli, iar al treilea întru numele în- 
tăiului mucenici arhidiiaconului Ştefan, iar, afară de 
aceastia, si metaf în chipii de mănăstioară, întru cinstea 
Adormirii Născătoarei de Dumnezeii, carele să chiamă 
Polovrat. Si o aŭ înpodobit bine şi fär de nici-o lipsă. 
şi, înfrumşiţăndu-o cu cinstite podoabe, cu chieltuială nu 
puţină, dintru a sa aveare, o aü săvărşit, şi s'aii făcut ctitor 
întru slava lui Dumnezeii, pentru a sa spăsenie sufle- 
tească şi pentru veačnica pomenire alui şi a părinţilor lui, 
şi a tuturor pravoslavnicilor creştini, închinănd la dănsa 
lucruri stăpănitoare şi umblătoare căte sănt de treabă 
spre întărirea sfintei mănăstiri şi spre chiverniseala pă- 
rinţilor ce să vor osteni şi vor petreace într'ănsa. Si, gă- 
tind toate căte sănt de treabă de săvărşit dumnezeeştilor 
besearici ce să zidescii noao din temelie, mai pre urmă 
aü socotit, ca ispravnicul cel înţelept de carele scrie la 
sfânta Evanghelie, să facă chiverniseală şi pentru în- 
tărirea ei, ca să poată sta pururea, alegănd să o supue 
la biruinţa patrierşască şi să o numere în rănd cu sta- 
vropighiile patrierşeşti. Deci aii cerşut de la noi să se dea 
ei nume stauropighişescă, pentru mai bună a eï stare şi 
întărire, prin mijlocul cărţii noastre sighiliod!, patrierşească. 

Pentru care lucru, noi, cu bună vreare priimind poftirea 
Măriei Sale, de vreame ce să uită spre bun gănd şi plă- 
cut lui Dumnezeii, scriem şi adevărăm cu tot săborul 
nostru, după cinstea mărirei patrierşeşti, şi înpreună şi 
cu prea-sfinţiţii şi prea-cinstiţii arhiereii ce să află înpre- 
jurul nostru, întru Duhul Sfănti iubiții noștri fraţi si 


1 Eeyore = peceuităil. 


www.dacoromanica.ro 


8 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


înpreună slujitori, ca cea mai sus pomenită sfănta mă- 
năstire ce să află în Ţara-Rumănească, în județul Vălcii, 
carea iaste hramul stinților Înpărați si întocma cu a- 
postolii Constandin şi Elenii, ce să numeşte Hurezi, — cu 
toate ceale ce sănt: închinate la dănsa, stătătoare si um- 
blătoare, şi cu ceale ce sai zis mai sus, adecă cu pa- 
raclisul ei, cu bolniţa şi cu schiturile, însă şi cu metoful 
ei, ce iaste în chip de mănăstirioară, carele să chiamă 
Polovrat, de acum înnainte şi pănă la sfărşitul lumii să 
fie şi să se numească si de toţi să fie cunoscută patrier- 
şască stauropighie, în .număr şi în rănd cu alte stauro- 
pighii patrierşeşti; de toţi slobodă, nesupusă, fär de dajde, 
necercată, nebăntuită si neasuprită de nici-un feliă de obraz, 
atăta besericescii, căt și mirenescu. Şi să se pomenească 
într'ănsa numele patriarhului celui după pravilă la toate 
sfintele slujbe după obitaiu, Şi nici-unul să poată vre o- 
dată, din toate obrazele, atăta besericeşti, căt şi mirenești, 
veri boiariu, veri din cei supuși, veri arhiereul țărăi, nici 
cu un feliă de pricină să fie volnic a călca acastă sfântă 
mănăstire, sai să îngreuiaze pre părinţii ce străduescă în- 
tr'ănsa, sai să-i băntuiască, aü să clătească, aü să calce 
volniciia aceșştii sf. mănăstiri; ci să fie slobodă. Nici să fie 
datoare a da cevaş cuiva. făr decăt să dea la a noastră 
Mare Besearică a lui Hristos de an fară ocă 30, în- 
tru semni de supunere, după obicaiul stauropighiilor. A- 
şijderea şi părinții carii lăcuescă într'ănsa să petreacă în- 
tru volnicie si odihnă, măntuiţi de tot feliul de silă si de 
volnicie, de tot omul și obrazul, trăind înpreună cu pace 
şi cu dragoste frăţească, întru cuviinţă şi bună tocmire, 
după canoanele vieţii călugăreşti. Si, aleagerea igumenului 
lor, să aleagă şi să pue din sobor pre carele să va socoti 
că iaste vreadnic, cu ştirea şi cu socoteala luminatului 
ctitorului ei şi a moştenitorilor ce să vor trage după 
Măriia Sa. lar, cănd va fi vre o treabă de hirotoniseală 
între dănşii, să fie volnici a chiema ori pre carele arhierei 
vor vrea, ca să slujască într'ănsa cu paza poruncilor din 
pravilă, şi să săvărşască hirotoniile lor făr nici-o înpro- 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 9 


tivire şi opreală. lar cine să va ispiti vre odată ca să 
strice volniciia aceştii mănăstiri, şi,-nebăgănd în seamă 
atastă patrierşască cinste și poruncă a săborului, va găndi 
să facă înprotiva acestora ce s'au zis, si va băntui aastă 
mănăstire, şi va vrea a lua cevaş de la dănsa cu lăcomie 
şi cusila, — ori dece feliii de dregătorie om va fi, — să fie afu- 
risit de Domnul Dumnezei atotţiiloriul, şi blestemat, şi 
neertat, şi nedezlegat după moartea lui în veaci. Şi partea 
lui să fie cu vănzătoriul Iuda, şi procopseală să nu vază 
în viiaţa lui, şi să fie supt blestemul părinţilor şi al să- 
boarălor. > 

Çi pentru mai adevărul şi întărirea saŭ făcut si ačastă 
patrierşască si săborničască sighiliodă coajnică (sie /)*t carte, 
şi s'au dat la ačastă stauropighişască mănăstire. 

La anul de la Spăseniia Lumii 1702, mesiţa Fevrua- 
rie, indiction 10. 

+ Calinic cu mila lui Dumnezei arhiepiscop al Țarigra- 
dului, Noului Răm, şi a toată lumea patriarh. 

+ Mitropolitul Chesariei Chipriian. 

+ Mitropolitul Eracliei Neofit. 

+ Mitropolitul Chizicului Chiril. 

T Mitropolitul- Nicomidiei Parthenii. 

T Mitropolitul Halchidonii Gavriil. 

T Mitropolitul Rodului Constandie. 

T Mitropolitul Hiului Ghenadie. 

T Mitropolitul Dercului Nicodim. 

t Arhiepiscopul Priconisului Mitrofan. 

[Copie de Anton Ivireanul, se pare ?.] 


VL 


Noul privilegiu de sare al mănăstirii. 


* București, 20 Decembre 7214 (1705). Costandin- Vodă. 
Dăduse Hurezului „jumătate de moșie de la Sărariul, Jitioara, 


1 Pe pergament? 
2 *Încă de la 8 Septembre 7210 (1701), se făcea hotărnicia moşiei 
Foleştii-de-jos, a Hurezului. 


www.dacoromanica.ro 


10 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


unde era ocna de sare, şi, din sarea ce se scotea din ocne, 
luoa dijma pămîntului; care la ună omü luoa sfinta mănăs- 
tire mai multă decît 600, 700 de bolovani de sare, pentru 
treaba şi folosul mănăstirii. Iară, cind aŭ fost acum, am 
socotilii Domnia Mea, înpreună cu toţi cinstiţii dregătorii 
Domnii Mele, cum că, fiindii ocne multe si se scotea sare 
multă, carea neputîndu-se vinde cu pretü bună, venitulii 
țării şi al Domniei venia la scădere,—pentru aceasta Domnia 
Mea am socotitii de sai închisă ocna de la Sărariul şi 
de la Jitioară.“ Va lua deci Hurezul „de la ocna Slănicul 
şi de la Telega, din toată sarca ce să va scoate de acolo 
pre seama Domniei, dintro sută de bolovani de sare doi 
bolovani, si să fie volnic părintele egumenul ca să pue 
omul lui acolo la ocne, să ià toată sarea sfintei mănăstiri 
ce-i va face din toată sarea ce va eşi de acolo, cumü s'aü 
zisă maï susu ,.. Ori de vor fi ocnele pre seama dom- 
nească, saii de sar vinde, să aibă a darea cămăraşii carii 
vor fi acolo această sare, să şi-o ridice mănăstirea, să o 
vinză unde ar putea. Iară, de ar vrea Domniia aü cei ce 
ar cumpăra ocnele, să nu dea sarea, să aibă a darea bani, 
precum să va Vinde şi cea domnească.“ Blestem pentru 
călcătoril privilegiului: să fie cu Iuda, cu Arie „şi cu toţi 
necredincioşii Jidovi carii aü răsticnitii pre Domnul Dum- 
nezeul nostru, şi, întru ale lori viaţă, Domnul Dumnezeu 
să-i ià coroana Domniei după capul lui, şi îngerii din Scaunii 
cu ocară gramnică să-l izgonească, cit nici-odată în viaţa 
lui să nu o mai dobindească,—-daca de cea mare milă i-aŭ 
fost de ia silă, şi în pripă să se prăpădească, cît nică locul 
unde i-ai fost, să nu se găsească. Boieri — Ban, Stroe Le- 
urdeanul Vornic, Şerban Logofăt, Mihai Cantacuzino Spă- 
tar, Şerban Bujoreanul Vistiernic, Costandin Ştirbei Clucer, 
Toma Cantacuzino Postelnic, Ştefan Cantacuzino Păharnic, 
Şerban Stolnic, Gheorghe Castriotul Comis, Iorga Sluger, 
Costandin Corbeanu Pitar. Scrie: „Isar Logofeţelul de Bu- 
cureşti“. „Radu Cantacuzino, ftori Logofăt, procitu.* 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 41 


VIL 


Constantin- Vodă Brincoveanu către egumenul Ioan 
de Hurez, despre un schimb de moşii cu dinsul. 


* Io Costandin Voevod, cu mila lui Dumnezei Domn 
Ţării-Rumăneşti. 

Sfinţii Tale, părinte Ioan egumenul ot Hurezu, sănătate. 
Cartea Sfinţii Tale ce ne ai trimis, ne aü venit, şi, ce ne 
ai scris, am înțeles pentru satul Craiovița, ce ne ai fost 
rugat Sfinţia Ta, în trecutele zile, ca să facem schimbu, să-l 
dăm sfintei mănăstiri, și să luăm si moşia de la Belciugata 
şi cu Cojeşti. Și noi am priimit rugăciunea Sfinţii Tale, 
şi acum Sfinţiu Ta ne-ai trimis toate scrisorile ale acestor 
moșii, înpreună şi cu cartea noastră ce am făcut de danie, 
le-au adus şi am văzut. De care lucru iată că acum am 
scris şi pircălabului de acolo de la Craiovița, de-i facem în 
ştire ca să ştie că acel sat l-am dat mănăstirii, şi poruncim 
ca cele ce sint ale noastre bucate acolo, să le rădice toate 
şi să le ducă la Brincovenl. Şi de acum înnainte satul acela 
îl va stăpini sfinta mănăstire, si să fie de bine! Carte de 
stăpînire încă am făcut: acum de ceastă dată mai pe ușoru, 
iar, cînd vei veni Sfinţia Ta aici, ne vei aduce şi hrisovul 
cel mare, de vom scoate den hrisov moşia Belciugata şi 
Cojeşti, și atuncea vom face şi carte cu temei. lar acum 
deocamdată iţi facem aceasta pentru stăpînirea satului, ce-l 
veţi ţinea cu pace. Noi de la acel sat, de la Craiovița, avem 
mult venit, şi nimic nu se potriveşte Belciugata şi Cojest: 
cu Craiovița; că Craiovița are şi Rumini, are şi mori, de 
numai de la morile acelea ne venia cite 300 de obroace 
de piine pe an, iar aci la Belciugata nu este nici-un venit, 
nimic. Numai, rugindu-te Sfinţia Ta, şi neputind ca să-ți 
trecem rugăciunea, mai vîrtos pentru sfinta mănăstire, fiind 
moșiile aceștea depărtate şi peste mînă, şi satul acela este 
mai aproape,— n'am avut ce face, ci iată că vă l-am dat. 
Măcar că Sfinţia Ta vei vedea den scrisorile Craioviţi (cari 
iată că ți le trimesem), cînd am cumpărat moşia aceia, 
foarte cu puţin preţ o am luat; dar naă pogorit den alt 


www.dacoromanica.ro 


12 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA BUREZ 


făr decit ai fost o pricină; iar, de n'ar fi fost pricina aceia, 
o am fi cumpărat scumpă. Ce pe atunce moşiile aşa se 
vindea, şi, cum zicem, fiind şi o pricină, de aceia o am 
luat eftenă. 

Ne mai scrii Sfinţia Ta că la Belciugata ai citeva Y 
şi de alte vite, de boi, de vaci şi stupi, piine; de 
care zici Sfinţia Ta ca să-ţi dăm Sfinţii Tale, de acolo- 
altele, și acestea să le oprim noi aici. Ce, de aceasta, 
părinte, nu putem: veï trimite Sfiuţia Ta de le va ri- 
dica de aici, şi le va duce dincolo. Numai, pentru piine, 
pentru ovăz, pentru stupi,—vei şti Sfinţia Ta, că, trimiţind 
noi omul nostru acolo ca să vază ce este, ne spuse că 
numai 100 de obroace de griii au găsit, şi 28 de obroace 
de ovăs,—că pîinea şi ovăsul iată că l-am luoat, şi am po- 
runcit pircălabului de la Craiovița, ca den piinea noastră 
ce avem acolo, să dea Sfinţii Tale 100 obroace de grii 
şi 30 obroace de meiü în loc de ovăsu, — că ovăsu acolo 
n'avem, 

De stupi, iarăşi ne spuse că mai mult derit 27 de 
stupi nai găsit; atite numai aü fost. Ce si stupi încă 
i-am luoat; şi am scris ceastă carte la Mihai Vornicul, la 
Brincoveni, ca să poruncească la Sopot să-ți dea Sfinţiii 
Tale de acolo 27 de mătci de stupi,—că Socetul (sic) este 
aproape de Craiovița. Ce vei trimite Sfinţia Ta de-i va 
luoa, iar, alalte vite ce sint, le vei ridica Sfinţia Ta de le 
vor aduce acolea. 

Pentru cartea ce ai scris la dumnealui Stolnicu!, nefiind 
dumnealui aici, i-o am trimis unde este: ce vom vedea ce 
răspuns va da. Banii ce ai trimis Sfinţia Ta pentru sta. 
vropighie, încă i-au adusu. Si, într'acea dată întimplindu-se 
de era nişte călăraşi gata să meargă la Țarigrad, i-am 
trimis la Aga, şi va purta grije de-i va da la vreme; şi 
bine ai făcut Sfinţia Ta de i-ai trimis. Aceasta, şi fii să- 
nătos. Martie 10, 7215 [1707]. 


1 Constantin Cantacuzino, unchiul şi sfătuitorul cel mai ascultat: 
al Domnului. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIv:TOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 13 


VIII. 


Constantin- Vodă Brincoveanu leagă la vinăriciă, 
pentru Hurez pe locuitorii din Rimnic. 


Milostiiii bojiiii Io Costandin Voevod i gospodinii pisah 
gospodstva mi slugilor Domnii Meale vinăricearilor ot sud 
/ălcea. Cătră ačasta vă faci Domnia Mea în ştire că 
aici naintea Domnii Meale la Divan jăluiră slujitori i 
popii i oroşani de acolo den Rămnic, zicănd cum că 
le-am fost dat Domnia Mea milă ca să dea vinăričů 
vini la mănăstirea Ostrovul, vead[re] 200, şi să dea la 
schitul de la Urezi vead[re] 100; şi am fost făcut Domnie 
Mea şi hrisoavele la aceale mănăstiri, ca să ià acel vină- 
ricu, şi de atunci pănă acum aü fost tot dat el vinăriciul 
la aceale mănăstiri, precum am făcut Domnia Mea milă. 
Iar, càndü aü fosti astă toamnă, s'au fost sculat Dragul 
Cauşul de aü dat el vină, veadre 100, la schitul de la 
Urezi, neăvăndu nici-o poruncă. De care lucru iată că vă 
poruncescu Domnia Mea voao vinăricearilor, vericari vă 
veţi întămpla a umbla cu slujba vinăriciului acolo, într'acel 
județii, să căutaţi să le daţi bună pace oroşanilor de aceaste 
300 de veadre de vinu, să se dea unde sàntü rănduite, 
precum le scrie hrisoavele si le iaste obiceaiul. Iar afară 
dintr'acealea, ce le-ar mai face, să-i apucaţi să vă plătească 
tot ce-ar face, pănă la unu banu. Că oricarii din voi sar 
întămpla a umbla cu slujba vinăriciului de acum înnainte, 
şi le-aţi mai strica obiceaiul,—bine să ştiţi că veţi'petreace 
rea scărbă şi mare certare de cătră Domnia Mea. Pentru 
că așa iaste porunca Domnii Meale. Toanko meag roensa- 
crea mu [= aceasta am scris Domnia Mea]. Fevruarie 8 
dni, leat 7221 [1713]. 

[Monogramă cu roșu. Pecete octogonală.] Procit vtori 
Logofăt. 

[V*:] A schitului Sti. Ioan Pred[eltiă, pentru vinăričů. 


www.dacoromanica.ro 


14 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


X. 


Privilegiu al lui Stefan Cantacuzino către mănăstire. 


25 Octombre 7224 (1715). Ştefan-Vodă Cantacuzino întă- 
rește Hurezului moşia Măldăreştilor (Vilcea), partea lui Mi- 
halcea Măldărescu, fiul lui Socol iuzbaşa din Măldăreşti, 


XI, 


Scutirea de dăjdii a mănăstirii supt Nicolae 
Mavrocordat. 


Milostiiă bojiiü Io Nicolae Alixandru Voevodi i gos- 
podin davat gospodstvami sii povelenie gospodstvami 
sfăntului si dumnezeescului schitü ce să chiamă Hu- 
rezii, otă sudů Vâlcea, că să fie toate bucatele ce va 
avea sfăntulii schitù în pace şi ertate de dijmăritii, de 
yinăričů, de oirită, de nici-unele nimicu valü sau băntu- 
ială să n'aibă. Pentru că, fiindă acestă schitii săracii şi 
fără de nici-o hrană, neavăndi nici-ună venit de spre 
nici-o parte, răposatulă Costandinii-Vodă l-au ertată ca 
să aibă bună pace de dijmărită, de vinericu, de oirită, 
Şi aŭ avută pace pănă acumi, în zilele Domnii Meale, pe- 
cumă ami văzutii Domnia Mea şi cartea lui Costandini- 
Vodă la mäna călugăraşilor de la acestă sfăntă schiti. 
Drepti aceaia şi Domnia Mea încă ami întărită și amü 
dată atastă carte a Domnii Mele sfăntului schiti, ca să-i 
fie toate bucatele în pace şi ertate de dijmărită, de vină- 
rică, de oerilü, 

Aşijderea poruncescu Domnia Mea si voao, dijmariloră, 
oiarilori, vinericearilorii, carei veţi fi tu aceaste slujbe 
întracea parte de locii, daca veţi vedea atastă carte a 
Domnii Mele, iarü voi toți să aveţi a vă ferirea de buca- 
tele schitului Hurezii. Nimeni nici-ună yalü să nu-i faceţi, 
că cine Sari ispiti a-i face vre un vali peste cartea 
Domnii Meale, unii ca aceia bine să ştie că rea scărbă 
Şi certare vorü petreace de cătră Domnia Mea. Că aşa 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 15 


iaste porunca Domnii Meale. H ne. cam pey roenoAcreamu. 

Iulie 20 dni, 7224 [1716]. 

[Monogramă cu roşu. Pecete octogonală cu vulturul li- 
ber, supt coroană, ce are, de-o parte şi de alta, luna și 
soarele; vulturul e încunjurat cu o jerbie de frunze; ini- 
iale 1. n. m. g. 1716. Iscăleşte „Io Nicolae Voevoda“. — 
„Procit vtori Logofăt“.] 


XI. 


Socoteală de vinăricii,; 1716-7. 


[Foaia întăia:] 

Plas(a] Barbului Bărsăscul v[el] ob[oroace] 360. 

Oboroace 80. 

Oteşani, adus întăi mali [= mici] oboroace 29. Ci" v 
ob[oroace] 20. 

Ipac adus Oleşani in sat Neamţilor v! ob. 25. 

Ipac aü adus Măldăreşiii grăi i orz mal. ob. 18, č 
v ob. 12. 

Adusul ë" v! ob. 57 i orz v! ob. 22, 

Ub. 80. Urezii şi Foleștii întăi mal. ob. 36, č" v! ob. 
24 p', 

Ipac adus Urezii mal. ob. 7 p', Neamţu [=Neamţilor]. 

Aŭ adus Dumitraşco păr(călabul) şi un ràvas de scădenie 
a dum. Barbul Sărd. (Brăiloiul|. [Zice] că aü fost dat mai 
nainte la catane la Urez grăă şi porumbu v! ob. 20. 

Adusul ë" v! ob. 52, orz v! ob. 28. 

Ob. 80. Rămeșitii i Urşani, Vai-de-el. 

Adus Rămeştii întăi mal. ob. 27, ë" v! ob. 18 p'. 

Ipac adus Rămeșştii la Neamţu peste tot v! ob. 15 p'. 

Adus si Val-de-ei la Neamţi peste tot v! ob. 20. 

Adusul ë" v! ob. 58,i orz v! ob. 22. 

[Foaia a doua:] 

Ob. 120. 

Costeştii aŭ adus întăi 8 mal. ob., mal. ob. 99 p', ë" v. 
ob. 68. 


www.dacoromanica.ro 


16 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Ipac adus Costeştii în sat Neamţilor peste tot v! ob. 23. 

Adusul ë" v! ob. 91, i orz v! ob. 29. 

Ch tot datul v! ob. 258,i ost. [=rămîn] v' ob. 102. 

Ot siiu [=de acolo| să vie la jicniţ[4] grăă v' ob. 94, şi 
să dea Părvului Căzănescul pentru grăul ce au dat 'mai 
mult din plas[a] lui la jicniță v! ob. 8. 

Ghen. 25 dni am socloliit tot datul, v! ob. 423 p!. Atară 
dă Titjijreaci. 

[Foaia a treia:| 

Plas[a] Părvului Căzănescul i Şerban Stoenescul!, v. 
ob. 445. 

Au adus Părvul Căzănescul i Şerban Stoenescul îm- 
preună cu alte sate, întăi cu mal. ob.: mal. ob. 560 p'!. 

Ot plasa ačasta a lor. 

Ci" v! ob. 374. 

Au adus şi în sat Neamţilor gràü i porumbi, v’ ob. 44 

Tot datul: ë" v! ob. 418. 

Zice Părvul că aü dat şi igumenul Titerezanul la dum. 
Barbul Sărd. gràü vi ob. 15. 

Sa aducă Părvul răvaș de samă pe acest grăi. 

Zice Părvul Căzănescul că are Titerecanul şi un ră- 
vas de scădenie al dum. Barbul Sărd(ariii], de v! ob. 10. 

Să aducă şi acest răvaș. 

Au adus şi ot Govora un răvaş de scădenie a dum. 
Barbul Sărd., de v* ob. 10. 

Au adus şi alt răvaș de scădenie, iar al dum. Barbul 
Sărd., de v! ob. 10. 

[Foaia a patra:] 

Rămăşița de tară din plasa Părvului Căzănescul i 
Şărban Stoenescul i Barbul Bărsăsculu, precum scrie în 
Jos satele anume: 

Ghen. 24 dni, 7225 [1717]. 

Stoeneştii v! ob. 50. 

Cacova v! ob. 6. 

Mihăeştii, Bărseştii v! ob. 24 pl. 


1 V. capitolele următoare, 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 17 


Burbăteştii v! ob. 7 p} 

Glodul Govorii v' ob. 40. 

Bojoreani v! ob. 15. 

Ravasàle de scàdenie, împreună şi cu datul Titireča- 
nului, ë" v! ob. 35. 

Tot adusul peste tot, şi cu răvașăle împreună, & v! 
ob. 453. 

Treace mai mult dat v! ob. 8, să şi-l ià din plasă Bar- 
bului Bărsăscul. 


XII. 


[C. 1720.] 

Foijă pentru ce aŭ rămas mânăstirea Hurezii 
datoare. 

La Măriia Sa ghinărarivl Şram!, t! 100. 

La jupănul Dinu de la Rămnic, ti 130. 

La Ali Turcul, t! 81, bani 40. 

La Ghiorghiţă Socoteanul, t! 20. 

La popa Climent t! 10. 

Simbriia părinţilor, t! 140. 

La Costandin Obedeanul:, t! 80. 

La popa Stefan t' 12. 

La logofătul Dumitraşco, t 2. 

Cin t! 575, bani 40. 


XIII. 


Rimnic, 7 Iulie 1723.' Ilg zu Kânigsegg dă o patentă 
nemțească pentru „mănăstirea şi satul, de olacii şi de 
podvoade“. 


1 Generalul Schramm, şeful Administraţiei oltene. 

2 Fiul lui Pătru, soţul Stăncăi şi clăditorul bisericii Obedeanu 
din Craiova. V. vol. VIII, Prefaţă, şi Inscripții din bisericile Ro- 
măniei, II. 


7992, Vol. XIV. 


www.dacoromanica.ro 


18 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


XIV. 


N. de Porta către egumenul Ioan de Hurez 
despre moşia Podbaniţa. 


Cu scrisoarea aceasta n'avul a scrie Sfinţii Tale alt, 
fără cit fac ştire Sfinţii Tale că încă de an mi-ai fost dat 
Măria Sa gheneralul comendant si mai marele nostru director 
grofu de Chinecsec [Königsegg] satu Podbaniţa, şi, avînd Ion 
Logofătul Podbăniceanul helesteü la Podbaniţă, şi mai 
din susul lui aŭ făcut şi Valr]lam căpitanul alt heleştei, 
— care eŭ, socotind că iaste loc de Podbaniţă, şi mai 
fiind mai în sus loc de helesteü, m'am apucat şi eii încă 
de an de am săpat şanţ și am adus bolovani de i-am pus 
acolo. Şi, cind am mers de am căutat locul acel de he- 
leștei, aü fost și logofătul Ion Podbăniceanul şi Mihnea 
neguţătorul, şi aü fost şi părcălabul Stan, al Sfinţii Tale, 
şi nimeni nu mi-ai spus că ai şi Sfinţia Ta jumătate 
moșie. Ci tocma acum, vorbind cu dumnealui consiliarul 
Băleanul! pentru heleşteii, şi fiind şi dumnealui Vornecul 
Constantin Obedeanu: acolo la vorba, mi aü spus că ju- 
mătate de moşie este a sfintei mănăstiri. La care mă rog : 
Sfinţii Tale să mă erţi căci că n'am ştiut că ai şi Sfinţia 
Ta. Că, de as fi ştiut, aş fi întrebat pe Sfinţiia Ta, 
şi cu ştirea Sfinţii Tale aș fi făcut. Dar, fiind acel loc 
tocma lingă sat, am socotit că este loc de Podbaniţă, si 
cu aceia am făcut. Iar acum, înţelegind că este şi a sfintei 
mănăstiri jumătate, făcui știre Sfinţii Tale. La care să nu 
fie cu părere rea Sf. Tale, căci nici-o pagubă mănăstirii nu 
să face, şi, după aceia, şi ei încă voi riminea dator a sluji 
Sfinţii Tale şi sfintei mănăstiri, cu toate cele ce ne va fi 
pen putinţă. De aceasta instintez pe Sfinţia Ta, ca pe un 
părinte ce ştii că-mi eşti. Să nu fie Sfinţii Tale cu părere 


1 Grigore. 

1 Secretarii al Guvernului. V. pentru el ale mele „Documente 
geografice“ (extras din „Buletinul societăţii geografice“ pe 1899), 
p. 18 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 19 


rea. Aceasta, şi iar Domnul Dumnezeii să fie pururea 
cu Sfinţia Ta. 

Craiova, August 3, anul 7232 [1721]. 

Al Sfinţii Tale ca un fii sufletesc şi gata spre slujbă: 

N. de Porta, secretar. 

Şi aceasta să nu socoteşti Sfinţia Ta că este la Craio- 
viţă aü într'alt loc, ci este lingă sat, unde este o bahnă 
cu rogoz şi cu noroiii; care de nici-v treabă nu este acel 
loc, ca să se facă vre o pagubă. 


XV. 


Concept de scrisoare a egumenului către 
un înnalt dregător din Sibiiù. 


Cu atastă plecată scrisoare facemü ştire Măriei Tale că 
iată că, viindü Sfinţiia Sa părintele episcopulă aici la Sibii, 
amü fi veniti şi noi cu Sfinţiia Sa de ami fi văzutu pe 
Măriia Sa ghinărariul și pe Măriia Ta, că dorimă. 

Darii, fiindü vreame de iarnă, şi noicu multă slăbicune 
a podagrei, nu putumii veni. Ci, neputăndă veni noi, iată 
că trimetü cesti frate al, nostru pănă la Măriia Ta, şi mă 
curtenescii Măriei Tale şi cu o butișoară de vinii de Su- 
teşti, şi cu acestii frate, ca să fie Măriei Tale cunoscutii, ca, 
càndü lü vomu trimite cu trebi ale mănăstirei la Măriia 
Ta, să fie Măriei Tale cunoscutii. Si să avemii de la 
Măriia Ta ertătune căci nu putumiă veni. Si mila lui 
Dumnezeii să păzească pe Măriia Ta cu multă sănătate 
şi spăsenie sufletească. 

Noemvrie 24 dni, leat 7233 [1724]. 

[V*:] Izvodulu cărţii ce ami trimisă la Măriia Sa Ruj. 
(sic). 

XVI. 


Altă scrisoare asemenea. 
Duplă] tituluş. 


Cu atastă plecată scrisoare cercetăm ca să ştim de 
bună viiaţa Măriei Tale, de care dorim să o auzim şi să 


www.dacoromanica.ro 


21) AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


ne bucurăm, dănd mulțămită lui Dumnezâi. De a mea 
neputinţă şi slăbizune a boalei podagrei, vei şti Măriia 
Ta că foarte maŭ întărit, căt nu poč să calcă pe pă- 
mănt cu pitoarele, nici poč să-mi duc la gură să mănci, 
ci alţii mă poartă şi-mi daŭ de măncare. Si, stăndu-mi 
boala înpotrivă atăta de mult, n'am putut veni, că 
dorem ca să vedem pe Măriia Sa ghinărariul şi pe Mă- 
riia Ta. Dar, de vreame ce nu iaste putinţă la noi, navem 
ce face: lăudat să fie numele lui Dumnezeii! Ci vei şti 
Măriia Ta că, fiind eu atăta de slab, şi cunoscând că în 
scurtă vreame îmi voi da datoriia firească, am făcut sfat 
cu Sfinţiia Sa părintele episcopul şi cu tot soborul sfin- 
tel mănăstiri, şi am trimis pe acest frate al nostru Ilarion 
arhimandritul, care iaste pe aicea, din mănăstirea noastră, 
pohtindu-l cu toţii de obştea ca să fie egumen în urma 
mea. Ci mă rog Măriei Tale să i să facă ispravă de la 
Măriia Sa ghinărariul, mai marele nostru drector, fiind 
şi Sfinţiia Sa părintele episcopul acolea, si Măriia Sa Ba- 
nul, — să fie cu ştirea tuturor, ca săi să dea carte de stă- 
pânire, şi, cănd va veni, să fie aşezat de Măriia Ta cu 
temei ca acesta. Că vezi, Măriia Ta, că este o casă nu- 
mită: ci trebuiaşte să rămăe așeză[mălnt bun, să nu fie 
pricină în urma noastră. Ci iar mă rog Märieï Tale ca să 
să isprăvească acest lucru. 

Noemvrie 29 dni, leat 7233 [1724]. 

Al cinst. /rupt./ [Concept.] 

[V°:] Izvodul ce aŭ venit de la Sibii. 


XVIIL 


Socoteli de vinăriciă din 1725. 


Mart 15, It. 7233 [1725]. Eşit-aŭ butea de la Şerban, vea- 
dre 72, oca po bani 4, fac ti 21, safi de plată, afară den 
drojdiï. 

Mart 29 dni, lt. 7233 [1725]. Esit-aü butea de [la] Cernea, 
veadre 84, oc[a] pe bani 4, saf de plată, afară din drojdii; 
fac ti 23, bani 280. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 21 


Aprilie 3 dni, 7233 [1725]. Eşit-au butea dă la Pătru de la 
Foleşti, veadre 72, oca pe bani 4, safi de plată, fac t!21, bani 80. 

Aprilie 7 dni, It. 7233 (1725). Esit-aü de la Butucea, afară 
din drojdii, safi de plată, veadre 72, oca po bani 5, fac 
t! 27, bani 15. 

Aprilie 21 dni, lt. 7233 [1725]. Eşit-au butea de la Şerban, 
safi, de plată, afară din altele, veadre 54, oca po bani 
5, fac t! 21, bani 9. 

Aprilie 30 dni, It. 7233 [1725]. Eşit-aă butea de la Ion 
cărgumariul de la Neagra, veadre 72; dintr'aceaştea scoţind 
alte darale, aii rămas safi de plată veadre 66, oca po bani 
4, fac t! 19, bani 110. 

Mai 25 dni, 7233 [1725]. Eşit-au butea de la Cernea, 
veadre 80, oca po bani 5, safi de plată, fac 24 t! 

Iunie 16 dni, lt. 7233 (1725). Eşit-au butea de la Butucea, 
veadre 72, safi de plată, oca po bani 5, fac ti 27. 

April 20 dni, It. 7233 [1725]. Eşit-ai butea de la Neacşa 
de la Baia, veadre 60, safi de plată, oca po bani 4, fact! 18. 

Iunie 15 dni, It. 7233 [1725]. Eşit-au butea iar de la Neacşa, 
de la Baia, veadre 60, safi de plată, oca po bani 4, fac t! 18 

Iunie 25 dni, It. 7233 [1725]. Eşit-au butea de la Şerban 
veadre 60, safi de plată, oca po bani 5, fac t! 22 p.. 

Iulie 1 dni, I. 7233 [1725]. Eşit-ati butea de la Cernea, 
veadre 54, safi de plată, oca po bani 5, fac t! 22, bani 33, 

Luat şi din vinurile părintelui loan, cănd au venit egu- 
men, t! 7, bani 40, cin t! 274. 

Iulie 30 dni, It. 7233 [1725]. Vinurile care s'au văndut 
la căr&umă căte 5 bani, cum arată în jos: 

Dumitru Butucea, 1 bute de veadre 66, oca po bani 
5, safi de plată, fac t' 24, bani 100. 

Şi din butea care au văbdut de la popa Daniil, luat 
dobăndă t! 5. 

Şi din 3 butoae care aü văndut Butucea, oc[a] căte bani 
6, veadre 70, fac t' 31. 

Şi iar au mai luat de la Butucea de pe rachiii ti 3, 

Şi iar aii mai luat de la Butucea de pe un butoi de 


vin, t 4 pl. 


www.dacoromanica.ro 


22 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Cernea aü văndut 1 de vin cu pelin, veadre 54, oca po 
bani 5; fac t! 24, bani 20. 

Iar văndut Cernea 1 bute de vin, veadre 80, oca po 
bani 6, safi de plată fac t! 36. 

Iar Cernea, 1 bute de vin, veadre 55, oca po bani 6, 
safi de plată fac t! 25. 

Iar Cernea un butoi, veadre 23, oca căte bani 6, fac 
t 10, bani 50. 

lar aü mai văndut 6 butoae, butoiul de căte 9 veadre, 
care fac t! 24, 

Iar luat de la Cernea t! 17, dobînda unii buţi. 

Luat de la Şerban, de 1 bute de vinii, veadre 81, oca 
po bani 6, fac t! 36 p'. 

Luat de la Şerban, pe 2 butoae de vin, p' 9. 

Luat de la Şerban, de pe 4 butoae, t! 5, bani 53. 

Luat de la Şerban dobănda de pe 3 buţi de vin ce aü 
văndut, t! 24, cin t! 179, 1 zlot. 


XVIII. 


Adeverinţă a egumenului Ilarion pentru un imprumut. 


Scrisoarea noastră la măna dumnealui jupănului Ioţei, 
ca să-i fie de bună credință, precum să să ştie că ne-am 
rugat de dumnealui de ne-ai făcut bine cu t! 100, pentru 
lucrul viilor, de acum pănă la Săntă-Măriia Mică, şi la zi 
să avem a-i darea dumnealui banii, şi osteneala banilor, 1 
bute de vin de veadre 60. Şi, pentru mai adevărata cre- 
dință, am pus peceatea mănăstirii și iscăliturile noastre 
ca să să crează. lar, de ar mai treace din zi, să umble cu 
osteneală zeace a doi. Mart 2 dni, lt. .7233 [1725]. 

[Pecete neagră cu Sfinţii „Co[standin]“ si „Ellena)“, ve- 
derea mănăstirii si: „Peceatiia sfintei mănăstiri Urezii“.] 

Ilarion arhimandrit Hurez. 
Lavrentie ermonah clislia)ri. 


Isaia (?) arhimandrit P[olovragi). Climentă ermonah. 
Stefan ermonah. Visarion ermonah. 
Misail ermonabh. Iosif ierodiacon. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 23 


XIX. 


Alta pentru acelaşi scop. 


Dat-am scrisoarea nostră la măna Sfinții Sale părin- 
telui chir Dositheŭ eclisiarhul al sfintei episcopii ca să fie 
de bună credinţă, precum să să, ştie că ne-ai făcut bine 
de ne-au dat ti 20, însă bani cu osteneeală la lucru viilor 
de la Suteşti, la prăvil. (sic); şi să avem a-i da banii 
Sfinţii Sale la Uspenie, făr dă nici-o pricină; iar, nedănd 
banii la zi, şi sar face vr'o cheltuială sai vr'o zetuială, 
să fie toată de la noi. Si, pentru mai adevărată credinţă, 
m'am iscălit mai jos, ca să să crează. Mai 15 dni, leat 7233 
[1725]. 

Ilarion arhimandrit Urfe]z. 

[V*:] Zapisul jupănului Ioţei la lei 100. 


XX. 


A treia cu același cuprins. 


Scrisoarea noastră la măna dumnealui Logofăt Bra- 
tului! precum să să ştie că ne-am rugat de dumnealui 
de ne-au făcut bine cu t! 40, însă bani pe miare, şi, la 
toamnă, să avem a-i darea miiarea; însă ce s'ar găsi; cu 
mulţumită. Si, pentru credinţa, am iscălit. 

Iunie 15 dni, leat 7233 [1725]. 

Ilarion arhimandrit Hurez. 

Stefan iermonah. 

[Visarion ermonah). 

Lavrentie iermonah. 

Climentă ermonah. 

Misail ieromonah. 


XXI. 
A patra cu acelaşi cuprins. 


Scrisoarea noastră la măna dumnealui jupănului Stan, 
precum să să ştie că ne-am rugat de dumnealui de ne- 


1 Nepotul episcopului de Rimnic Damaschin (Dobrescu, Istoria 
Bisericii romine din Oltenia, p. 56). 


www.dacoromanica.ro 


24 ACTE PRIVITOARE LA MÂNĂSTIREA HUREZ 


au făcut bine cu t! 100 pe lună, cătet! 3, şi i-am pus 
zălog candele de argint. Ci să avem a-i darea banii cu 
mulţumită. Si, pentru mai adevărata credinţă, ni-am iscălit. 

Iunie 24 dni, I 7233 (1725). 

Ilarion arhimandrit Hurez. 

Isaia (?) arhimandrit P[olovragi). 

Stefăn ermonah. 

Lavrentie iermonah. 

Nicodim ermonah. 

Visarion iermonah. 

Misail ermonah. 

Să să ştie cam dat 8 candele de argintu, care candele 
le 'ü fostu pus zălog de Ilarion arhimandritul ot mănă- 
stirea Urezii; însă aceale 8 candele aü tras oca 2 p'. Şi 
am scris, să să crează. 

Eù Stan bacanul. 

Sau luat banii toți, t! 108, de la dumnealui consileriul 
Ilie Ştirbeai. 

[V°:] Si, căndă s'au dat aceşti bani, aü fostă în treaba 
sfintei mănăstiri la Beč. 


XXII. 
Socoteală de vinuri a mănăstirii pe anul 1725. 


Şi ai luat şi din vinurile ceera pe seama părintelui 
Joan, de să vindea ca să dea simbriia părinţilor, t! 7, 
bani 40. 

Şi aŭ luat de la rudariul, din vinul cel noŭ, t! 6. 

Si aü luat de la Neacşa de la Fometeşti, din vinul cel 
noii ti 5, şi aü dat şi pentru nişte fän de la Paraschiva, 
t! 2, bani 44. 

Si aü luat de la Ghinea, de la căr&mă, de la Troian, de 
pe vin, t? 10. 

Si aü luat dela Neagoe, de lacărtumă, dă la Troian, din 
2 buţi ce aü văndut mai nainte, t! 24 p" 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 25 


Şi din butea care sai văndut pe urm.../rupt/ [Tro]- 
ian din vin noŭ c-au dat. 

Să să ştie si pe unde aŭ dat vin cu buţile, cum arată 
în jos: 

Dat-aü la părintele Bistriceanul 2 buţi de vin de Su- 
teşti, vin dă vărfă (anpân),cu struguri, vi 110. 

Dat-au o bute de vin roșu cu pelin, de la Troian, la un 
neguțtorii, dobănda unorii bani ce aŭ fost el datorii mai 
nainte, de vi 50, 

Si aü luat de la Jdegla de pe stănit! 7, şi i-au dat 
Drăghici dă pe suhatul unor vaci, ti 3. 

Care fac t! 10. 

... luat de la popa Hrize, pe 1 clae, t! 3, bani 44. 

„„„tescovină de la Troian... [mărlturisit Ion rachija- 
riul de (Cămpullungă, că i-au dat t! 7. 

Şi aŭ luat de la Ion cărtumariul de la Baia, dă pe 
vin, ti 2, 

Si aü dat la popa Iosif, nepotul piscupuluii, 2 cai; si 
unul aü fost dă dar, iar unul aü fost de schimbu; ce s'au 
trimis schimbul, şi să să dea calul mănăstirii, că iaste la 
popa Iosif. 

Alt cal l-ai dat popei Ivan de la Făgăraş mită, ci să 
să prinză în suma banilor, în datorii, să să mai uşureaze 
mănăstirea. 


Foiţă pentru buţile de vinu care le-aă văndut căremarii 
mănăstirii Hurezi de la Sfeatăii Constantin pănă în toamnă, 
care le-au văndut şi le-ai măsurat, şiai dat banii în 
măna lu Ilarion, precum mărturisescii ei cu sufletele lor, 
şi mărturiseaște chelariul mănăstirii, care le-ai scos din 
pimniţă, si le-ai dat scrisă toate anume, cum arată în 
jos; Iunie 30 dni, leat 7233 [1725]. 

Văndut-ai Şărban căr&mariul 1 bute de vin ce aü fost 
în pimniţă la el, iar nu sai scos din mănăstire, şi aŭ 
eşit la măsurătoare vi 67, oclă] 3, căte..., fac t 25, 
bani 100. 


: V. Dobrescu, l. c. 


www.dacoromanica.ro 


26 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Si iar aü văndut Şărban [1 bute de vin ce aü fost in] 
pimniţă, de la el, iar nus'au |scos din mănăstire], şi aŭ 
eşit la măsurătoare v“...; fac t! 36, bani 60. 

Şi iar văndut Şărban 2 butoae de vin, butoiul căte vi 
10, facu vi 20, căte bani 6, fac ti 9. 

Şi iar aü văndut Şărban 4 butoae, butoiul căte vi 3, 
fac vi 12, căte bani 6, fac t! 5, bani 53. 

Dat-au Şărban şi de pe 3 buţi ce aü fost văndut, vină 
omenescii: 1 de la popa Daniil şi altă bute de la jupănul 
Stoica, alta de la popa Statie din Costeşti, şi s'au văndut 
în pimniţa mănăstirii, dat t! 25, bani 60. 

Şi aü dat Şărban şi de pe rachiă, pe ocă 7,căte bani 
44, dat t! 2, bani 44. 

Şi au văndut Cernea 1 bute de vin cu pelin, de vè 54, 
oc[a] po bani 60, dat t! 24, bani 20. 

Şi iar aü văndut Cernea 1 bute de vin, de vi 80, oc[a] 
po bani 6, dat t' 36. 

Şi iar aü văndut Cernea 1 bute de vin, de vi 55, oc[a) 
po bani 6, dat t! 25. 

Şi iar aü văndut Cernea 1 butoi de vin de vi 23, oc|ă) 
60, oc[a] pe bani 60, dat t! 10, bani 50. 

(Și iar aü] văndut Cernea 60 butoae de vin, butoiul..., 
fac vi 54, căte bani 60, dat... 40. 

... Cernea, dobăndă din vinul popei..., t! 18, bani 20. 


Si au văndut Butucea 1 bute de vin de vè 66, ocla] 
po bani 5, şi au dat t! 24, bani 100. 

Şi au dat Butucea dobăndă din vinul de la popa Da- 
niil, t 5. 

Si au văndut Butucea 3, butoae, ocla] căte bani 6, v° 
70, dat t! 31. 

Şi iar aŭ maï văndut Butucea 1 butoi de vin, vi 9, 
căte bani 6, dat t' 4. 

Şi iar aŭ mai dat Butucea dă pe rachiu t' 3. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 27 


XXIII. 
[C. 1726.] 


Fotfá pentru banii care aŭ jurat Ilarion care aü 
fost egumeni la Hurezi că nu aü luali, şi ne-ai, 
apucată judecătorii de i-amă dată, noi: 

2 lei de la vinurile ceale noao. 

1 p! de la Jdegla şi de la Craiova. 

1 leu de pe heleştei. 

1 leii, bani 50, de o clae de fànü. 

2 lei de pe vaci de la Puţuri. 

11 lei p! de la Neacşa de la Baia. 

22 p' lei de pe o bute de vinu. 

2 lei de la Ionu de la Baia. 


3 lei de pe tescovine. 
cin lei 46, zlotù 1. 


XXIV. 

[C. 1726). i 

Foiță pentru ceale ce sau rănduită de la cinstita 
Administraţie să întoarcă părintele Ilarion la mã- 
năstire la Hurezi, după ce aü lipsită dinù egumenie, 
— precumă, i Saŭ dati, poruncă de la consileari. 

Uni calu negru ce aü dati popei Iosifü, nepotulă pă- 
rintelui Damaschină episcopului. 

Iară unu calu vănătu, ce l-au dati iarü popei losifi, 
nepotulu părintelui. 

Un calu galbini, ce l-au dati popei Ivanü de la epis- 
copie. 

Uni čąsorniců. 

1 lingură de argintiu. 

1 covori. 

1 sfeasnicü mare de alamă. 


XXV. 
[1726.] 
Seaama ce aŭ dată, părintele Ilarion arhimandritul 
de tot venitul mănăstirii Hurezii, de chelt[uliala cătă aü făcut 


www.dacoromanica.ro 


28 ACTB PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


şi de venit, cătu au fostu ispravnic acolo, cum arată în 
jos anume tot venitul şi toată cheltuiala; Fevruarie 16, 
Ë 7234 [1726]. Craiova. 

395 p! lei, bani 118, aü dat o foae ce aü luat dupe vi- 
nuri şi dupe rachiu. 

258 lei au dat altă foae dupe venitul ce aü luat de la 
oi, şi de la poenariul, şi după vaci, si de la. suhaturi, si 
de la altele. 

cin lei 653 p!,18. 

Aceşti bani aü dat seaama că i-ai luat toţi gata, afară 
den ce aŭ tăgăduit că naŭ luat de la unii cărciumari şi 
de la alte venituri ale casei, dupe cum arată foia de acealea 
tot anume; care acei bani iaste să să caute şi să să scoaţă, 
să să dea la mănăstire. 

Dentr'aceşti bani i să tin în seaamă Sfinţii Sale lei 25, 
care i-aii dat la părintele Ioan de aü cheltuit în casă, cănd 
maŭ fost Sfinţiia Sa acasă, cu doaocă foi. 

Dat-ai seaama că aŭ cheltuit si la lucrul viilor de la 
Troian, lei 147. 

Dat-aü seaama că aŭ cheltuit şi la lucrul viilor de la 
Sutești, lei 70. 

Dat-aii seaama că au dat şi la părintele cliseariul, de 
aü cheltuit în case, cănd nau fost Sfinţiia Sa acasă, lei 45. 

Dat-aü seaama că aŭ cheltuit pe sare și pe alte tre- 
buințe ale casei, cu o foaea lui Şărban cărciumariul, lei 7. 

Dat-aii seaama că aü dat şi unui călugăr de sai plătit 
de bir cănd au fost mirean, lei 1 pol. 

Dat-aŭ şi catastif tot acuma ce aü cheltuit în trebile 
casei şi pentru îmbrăcămintea Sfinţii Sale, peste tot: lei 611. 

Care face cheltuiţi lei 960 p!. 

Scoţindu-se ce aŭ fost venitul, lei 653 p', 18; 

Rămăn să i să mai dea de la mănăstire lei 252 p',49. 

Aü dat seaama că aü dat şi părintelui episcopului la 
praznic, dar, lei 10. 

Cheltuit-au si la Craiova acum pe urmă, cun potcap şi 
cu nădragii ce s'aii făcut, lei 27. 

Dat-au seaama că aü dat episcopului lei 30 poclon. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 29 


Dat-aü seaama că aü dat şi poclon Mării Sale ghină- 
ralului, de lei 51. 

Şi pentru neşte peşte de la Bistriceanul lei 7 şi simbriia 
lui, lei 30. 

Care să fac peste tot să i să dea de la mănăstire, 
dupe ce să vor scoate bani cei cu pricină, lei 407 p', bani 
49, însă: lei patru sute şapte şi jumătate, bani patruzeci 
şi noaoă. 

Aceşti bani scoţindu-se.... cu pricinile dupe vinurile si 
dupe alte venituri ale casăi, care aü tăgăduit părintele 
Ilarion arhimandritul că nu i-au luat, dupre cum arată 
foia de pricini tot anume, — săi să înplinească acești bani 
ce scriii mai sus, şi părintele Ilarion să plăteaască toate 
datoriile căte sau făcut de cănd aü venit în mănăstire, 
şi să scoaţă şi candilele de unde s'aü pus zălog, ca să nu 
rămăe mănăstirea datoare nimic, — dupecum aii şi găsit-o, 
ca toţi datornicii să-şi caute toți bani la părintele Ilarion. 

Şi părintele Ioan arhimandritul şi egumenul mănăs- 
tirei Hurezul, pentru osteneaala părintelui Ilarion, să-i dea 
şi un cal. 

Şi să dea părintele Ioan arhimandrit şi simbriile părin- 
ților călugări de la mănăstirea Hurezii, de acel an ce aŭ 
fost părintele Ilarion, tot bani deplin, după cum aü dat şi 
în celalalt trecut an. 

Părintele Ilarion să aibă a lua un cal de la popa Iosif, 
care i l-aii dat şi nu i s'au ţinut în seaamă, şi alt cal, iar 
de la popa Iosif, şi un cal de la popa Ivan, şi să-i dea la 
mănăstirea Hurezii. 

Den porunca chesariceştii Administration. 

N. de Porta. 


[Pecete.] 


XXVI. 
Sama, de ună anù şi trei luni ce aă dată părintele 
Ioană arhimandrită, şi egumenulă Hurezului. 
67| p! lei aü dati sama părintele loani arhimandriti 
şi egumenul MHorezăi (sic) că aŭ fostii venituli întru 


www.dacoromanica.ro 


30 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


ani, de la leat 7232 [1723-4] pănă iară la Săptemvrie 28 dni, 
leată 7233 [1724]; care bani i-au luată Sfinţăia Sa. 

326 lei aü datü sama iară părintele Ioani, că aü luati 
de la Săptemvrie 28 dni pănă la Dichemvrie 12 dni, toti 
într'acesti ani, pănă au venită părintele Ilarionă. 

92 lei iarii aŭ luati părintele Ioanü pă neşte rămători 
şi pă 2 buţi dă vină: 

č t! 1359 pl. 


Dăntr'acestea aü dati samă că aŭ cheltuiti la tre- 
buinţa praznicului si la alte cheltuiale, dă măncare si de 
nbrăcăminte și de lucrulă casăi, t! 365 p.. 

Dati sama că aŭ cheltuiti şi pă bisearica dă pieatră 
ce aü făcut-o la Baia, și pă casăle de acolo, și pă cărčuma 
de la Fometeşti şi alte lucruri ce le-a au făcutu cu „bani, 
t 471 p. 

Dati sama că aü dati şi părinţilorii sămbriia dă acesti 
ană, t! 78. 

Dati sama că au cheltuită si la slomnul de la Troiani, 
t' 40. 

Datu sama că aŭ cheltuită {şi pă lucrulü viilorü de la 
Troianu si de la Suteşti, lei 188. 

Aü dată sama că au luat şi Sfinţăia Sa părintele 
Ioanü sămbriia dă 7 ani, de unu anu căte lei 30; care 
facii lei 210, 

Aü dati sama că aü dati si la hotărniciia care iaste 
loculi schitului Sfeti Ste anu, t! 25: 

č" t! 1348, 

Mai rămănă necheltuiți lei 11 p'. 

Craiova, Fevruarie 10 dni, leat 7234 [1726]. 

Den porunca chesariceştii Administraţei. 


N. de Porta. 


[Pecete peste hirtie, cu vulturul şi „Sigillum Caes. Re- 
giae Administrationis Valachiae Austr.“] 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIBEA HUREZ 31 


XXVII 


Foiță pentru toate pricinile ce sânt după vinuri şi 
de alte venituri ale mănăstirii Hurezi, şi aŭ tăgăduit 
Sfinţiia Sa părintele Ilarion arhimandrit, că (ai) le-ai luat; 
care s'au rănduit Mihai arhimandritul Cărtiţa, ca să-i scoatà 
toți de unde sânt şi să-i dea în măna Sfinţii Sale pă- 
rintelui Ioan arhimandrit pecum arată in jos anume; 
Fevruarie 10 dni, leat 7234 (1726). 

+ Eşit-au butea de la Cernea, veadre 80, ocao po bani 
4, sa fi de plată, fac lei 24. 

Esit-aü butea de la Şerban Ungureanu, vead. 60, ocao 
po bani 5, safi de plată, fac lei 22 pi. 

Eşit-aii butea de la Cernea, vead. 24, ocao po bani 5, 
safi de plată t! 22, 33 bani. 

+ Luat-au de la Butucea dobănda după butea care aü 
văndut-o popei Daniil, t! 5. 

Luat iar de la Butucea, după rachiu, +! 3, 40 [bani]. 

Luat de la Cernea, dobănda unei buţi ce sau văndut, 
a popel lui Statie, t! 17. 

Luat-aü de la Şărban cărciumariul dobănda după trei 
buji, t' 24. 

Luat-au şi den vinurile părintelui Ioan, cănd aŭ venit 
egumen, t! 7, 60 [bani]. 

Luat-ai şi den vinurile ceaste noao, t' 60. 

Luat-au şi de la Neacşa, de la Fometeşti,iar den vinul 
cest noŭ, t! 5. 

Luat-aü şi după 2 buţi de vină ce le-aii văndut Neagoe 
ot Troian, t' 24. 

Iar de la Neagoe de la Troian, după o bute ce ai văn- 
dut acum, t! 12. 

Luat-au de la Jdegla, după suhat, t! 3. 

Luat-aii de la Troian după o bute de vin ce aü vâăn- 
dut-o Ghinea t 4. 

Luat-aii de la popa Hrizea, după o clae de fân, 1, zlot 1. 

Luat-aŭ după tescovine de la Troian, t' 7. 


www.dacoromanica.ro 


32 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Luat-ai de la Ion cărciumariul de la Baia-de-fier lei 2: 


ë" lei 190. 
Den porunca chesariceştii Administraţei. 


N. de Porta. 


XXVIII. 


Prea-cuvioase Sființiia Ta părinte chir Ioan arhiman- 
drite, egumenul de la sfănta mănăstire Hurezii, de la 
Dumnezeii sănătate trupească si spăsenie sufletească pof- 
tim Sfinţii Tale. Pricina alta nu  iaste fără de căt pentru 
bani ce aü rămas Sfinţii Ta să dai Sfinţii Sale părinte- 
lui Ilarion arhimandritul, dupe cum scrie în cartea Admi- 
nistraţiei şi'n foile de socoteală ce aţi avut judecată si 
socoteală înnaintea noastră. Ci Sfinţiia Sa să cauţi să 
trimiţi acei bani denpreună cu cartea Administraţiei cea 
de judecată cu un om al Sfinţii Tale, care vei avea mai 
de ispravă, să vie aicea, că iată că şi părintele Ilarion 
aü trimis să vie toţi datornicii aicea, de la căţi s'au luat 
bani, şi să ne scrii Sfinţiia Ta într'adăvăr ce d[atJorii sănt, 
ca să stimü, şi cu acei bani ce-i vei trimite Sfinţiia Ta, 
viind datornicii aicea înnaintea cinstitului dumnealui con- 
siliiariului Ştirbeai, că la dumnealui saă rănduit acest 
lucru al isprăvi, să vor da bani datornicilor, si să vor 
lua zăloagele mănăstirei şi zapisăle de la mâinile dator- 
nicilor, ca să nu rămăe mănăstirea datoare. Ci, precum 
maŭ găsit-o datoare, așa iarăși să nu rămăe datoare. 
Așijderea pentru bani dupe neste but de vinu care aţi 
zis că au luat părintele Elarion bani de la neşte cărču- 
mari, şi părintele Elarion zice că nu i-ai luat, și iaste în- 
cărcat cu acei bani, să trimiţi Sfinţiia Ta acei cărtumari 
aicea ca să stea de faţă, şi, de nu va putea mărturisi pă- 
rintele Elarion că nai luat acei bani, îi va da părintele 
Elarion. Iar, dacă va mărturisi că nu i-ai luat, vom apuca 
pe cărăumari de vor da bani. Ci Sfinţiia Ta să nu faci 
într'alt chip, ca să să isprăvească şi să să aşază acest 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 33 


lucru dupe cum sai hotărăt judecata. Ačasta, si fil 
Sfinţiia Ta sănătos. 
Aprilie 14 dni, I 7234 [1726]. 
De bine voitori Sfinţii Tale: 
Gheorghie Cantacuzino. 
G/r]. Băleanul. Ii Ştirbeai. 
N. de Porta. 


[V*:] Prea-cuviosului Sfinţii Sale părintelui chir Ioan 
arhimandritul, egumenuli dela sfănta mănăstire Hurezii, 
cu multă sănătate să să dea, la Hurezi. 

Cartea de la Măriia Sa Banul care aü venit pentru 
bani. 

[Pecete pe hiîrtie.] 


XXIX. 

[C. April 1726.] 

TFoifá pentru ceale ce aü făgăduită părintele Ila- 
rionü părinţilorii de-aicea si altorii poskușnici, numai să 
stămi cu toţii să-lu facemü egumenii, precumi arată în 
Josu. 

Popei lui Climentiu i-au făgăduiti că-lu va face isprav- 
nicii peste toate moșiile, şi-i va da zăcuială din toate, şi 
va fi cinstiti mai multă decătu toți. 

Popei Climentu de la Sfeatăi Stefani i-ai făgăduitu că-i 
va şindili schitului peste totu cu șindile şi cu cue de la elit. 

Popei Daniilă de la schitu de [la] Sfeatăi Ioan i-ai fă- 
găduitu că-i va face 2 chilii de piiatră cu cheltuială de la 
dànsulü. 

Popei lui Lavrentie de la bolnitá i-au fàágáduitü că-i va 
cumpăra o vie la bolniţă, şi va face inprejurulü bolniţei 
cetate de piatră, şi-i va da unii cală, şi uni saracliui de sat, 
şi boi 2. 

Popei lui Misailu i-au făgăduiti uni calü şi o păreache 
de nădragi dă postavi. 

Popei lui Stefan celui tănări i-au făgăduiti un sarachiü 
de postavi. 


7992. Vol. XIV. 3 


www.dacoromanica.ro 


34 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Părcălabului Simei i-au făgăduiti unu conteși de 
postavi. 

Popei Stefani celui bătrăni i-au făgăduiti uni zăbuni, 
Si i l-ai şi făcuti toti atuncea, 

Si aceaste făgăduiale zicea că nu le va dă din mănăs- 
tire, ce are el bani la Budim! în Tara Sărbească şi va 
trimite de-i va aduce si ne va dă cui ce aü făgăduitu. 


Să să ştie slugile mănăstirei care au fostii de la curte, 
de dumnealui Consileariul Ilie, fără de sămbrit, căndă aü 
veniti aicea la mănăstire ca să slujască mănăstirii fără 
de simbrie, ca să slujască mănăstirii, — cumü arată în 
Josü : 
` Pătraşco, Dumitraşco, Dima, Matei, Ion Croitoriul, Du- 
mitru Cărcumariul, Nita, Mihai meşterul, Vintilă, Vasilie, 
3 păscari. Cin oameni 13. 

V[*:] Foaia carea aü făgăduitu părinţiloră unele altele, 
să-lŭ facă egumeni. 


XXX. 


Foiță dă toti, venitului, ce zice părintele Ilarion ar- 
himandritul că aŭ luat dentr'ale mânăstirii Hurezii, 
căt aü fest acold ispravnic, şi mai mult d'intr'atăt zice că 
maŭ luat, şi, pe ce aü făgăduit că i-au luat, am arătat mai 
Jos aicea, cum arată mai jos anume; Aprilie 28 dni, leat 
7234 [1726]. 

Luat-aü după berbeci, lei 9, 88. 

Luat-au de la Jdegla lei 4. 

Luat-aü de la Craiovița lei 6. 

Luat-ai de pe peaşte ot heleştei lei 5. 

Luat-ai dupe 2 cai lei 20. 

Luat-au dupe untu lei 6. 

Luat iar pe 2 cai, ot Hamza, lei 14. 

Luat-aü dupe oi stearpe lei 8. 


1 Vidin. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 35 


Luat dupe munţi, suhatü, lei 2. 

Luat pă mile lei 1. 

Luat ot Ghinea căr&umariul ot Troian lei 8. 

Luat ot popa Hrizea dupe făn lei 3,33. 

Luat pe o iapă şi pe unŭ cală, ot popa Clementie, ce 
i-aŭ văndut el, lei 18,72. 

L.uatii după 6 vadă, ot Antonie dichiul, ce le-aă văndut 
el, lei 10. 

Luat dupe 1 bute cu vin ot Vălcăneşti lei 8,90. 

Luat dupe tescovine de la Troian lei 5. 

Luat de la dumnealui Consilieriul Băleanul lei 10. 

Luat de la dumnealui Matei Poenariul lei 8. 

2 lei i-au adus Drăghici de la Jdegla, dupe suhat de 
toamnă. 

cin lei 258. 


Însămnănd în jos şi bani după vinii, de unde ce sai 
luat tot anume. 

Mart 15 dni, leat 7233 [1725]. 

Eşit-ai butea de la Şărban Ungureanul veadre 72, ocao 
po bani 4, fac t! 21. 

Mart 29 dni. 

Esit-aü butea de la Cernea veadre 84, oca po bani 4, 
fac t! 25, 14. 

Aprilie 3 dni. Eşit-au de la Pătru, de la Foleşti, veadre 
72, ocao po bani 4, fac lei 21 p'. 

Aprilie 7 dni. Esit-aü butea de la Butucea, veadre 72, 
ocao po bani 5, fac t! 7, 15. 

Aprilie 21 dni. Eşit-au butea de la Şărban, veadre 54, 
ocao po bani 5, fac t! 21, 9. 

Aprilie 30 dni. Eşit-aă butea de la Ion de la Neagra, 
veadre 72, scoţind drojdiele şi altele, ai rămas de plată 
veadre 66, ocao po bani 4, fac t' 19, 110. 

2 buţi de vinu ce aü fost văndut Neacşa la Bae, aü 
dat bani, safi t! 16, şi aü băut satulă niste vină, şi sai 
luat oi în pretulü banilor, de t! 5, şi neşte burie, drept t' 3 p!. 

Mai 25 dni. Eşit-au butea de la Cernea, cea cu pelin, cu 


www.dacoromanica.ro 


36 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


drojdii cu tot, veadre 88; scoţind drojdiile, aü rămas de 
plată veadre 78, ocao po bani 4, fac lei 25. 

Iulie 10 dni. Esit-aü butea de la Butucea, cu drojdii cu 
tot, veadre 72, scoţind drojdiile, aü rămas de plată veadre 
62, po bani 5, fac ti 18, 100. 

Eşit-au butea iar de la Butucea, veadre 66, ocao po bani 
5, fac tt 24, 100. 

3 butoae ce aü văndut iar Butucea, aü eşit veadre 70, 
po bani 6, fac t 31. Š 

Iar sau mai luat de la Butucea după rachiü t! 4. 

Mai luat de la Butucea, după un butoi de vin, t! 4 p" 

De la Cernea, după o bute de vin cu pelin, veadre 54, 
ocao po bani 6, fac ti 24, 20. 

Iar aü mai văndut Cernea o bute de vin, veadre 80, 
ocao po bani 6, fac t! 36. 

Iar aü mai văndut Cernea un butoi de vin, veadre 23, 
ocao po bani 6, fac t? 10, 50. 

lar aü mai văndut Cernea 3 butoae de vin, butoiul de 
căte veadre 9, fac veadre 27: aü dat t! 12. 

Luat de Şărban Ungurean după o bute de vin de vea- 
dre 81, oca po bani 6, fac t! 35 p.. 

Iar de la Şărban Ungurean, după rachiu t 2 p'. 

Iar de la Şărban Ungurean, după 2 butoae de vin, t! 9. 

Iar de la Şărban Ungurean, după 2 butoae, t! 5, bani 53. 

cin ti 395 p!, 18. 


Cu ce s'aă mai încărcat părintele Ilarion în urmă. 


Luat-au de la Butucea dobănda unii buţi t! 4, 60. 
Luat-aă de la Cernea dobănda de la o bute de vin, t! 13. 
Luat-au de la Şărban dobănda de la 3 buţi, t! 20, 30. 
Lua-aii după vinurile ceale noao t! 4. 

Luat-au de la Neacşa de la Fometeşti t! 5. 

Luat-au de la Neagoe cărtumarul de la Troian, t! 8. 
Cin lei 54 pi, 24. 

Ci cup. le. 780, 42. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 37 


XXXI. 


Aicea însemnăm ce tăgăduiaşte părintele Ilarion că 
nau luat din vinurile mănăstirii şi dintr'alte venituri. 

P! ti zice părintele Ilarion că maŭ luat din dobănda 
după vinul de la Butucea, ce aŭ luat numai t! 4 p} 

4 ti, bez bani 30, zice părintele Ilarion că maŭ luat din 
dobănda de la Şărban, ce aü luat numa: t! 20 i bani 30. 

4 t! zice că n'aü luat den dobănda de la Cernea, ce aŭ 
luat numai t! 13. 

2 t! zice că maŭ luat după vinurile ceale noao, ce aü 
luat numai ti 4. 

16 t' zice că m'aü luat de la Neagoe de la Troian, ce 
aü luat numai ti 8. 

4 lei zice că maŭ luat de la Ghinea de la Troian, ce 
aü luat numai t' 8. 

3 ť zice că maŭ luat după vinurile părintelui Ioan de 
la Bae şi de la Fometeşti. 

2 t zice maŭ luat de Ion de la Bae, ci zice că aü luat 
den rămăşița Sfinţii Sale. 

1 p' ti zice că maŭ luat de la Jdegla şi de la Craiovița, 
ce aü luat numai t! 12. 

1 t' zice că maŭ luat dupe heleşteu, ci aü luat numai 
taleri 5. 

1 ti, bani 8, zice că maŭ luat dupe o clae de făn, ce 
zice că aü luat numai ti 3, 33. 

2 t! zice că maŭ luat după vaci, ce aü luat numai 
taleri 10. 

3 t' zice că maŭ luat după tescovinele de la Troian, ci 
zice că aü luat numai t! 5. 

2 buţi de vin de la Bae, ot Neacşa, aŭ făcut una căte 
lei 18; fac amăndoao buţile 35, 36; arhimandritul Ilarion 
zice că au luat bani gata lei 16 i după oi, pentru vinul 
ce aü băut săteanii, lei 5, și după nişte butoae dentr'aceale 
2 buţi lei 3 pl. 

(& lei 24 p..) 


I oste [= arămas)la Neacş a dentr'aceale doao buţi, lei 11 p.. 


www.dacoromanica.ro 


38 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Butea de la Butucea face t? 27: dentr'aceaia zice părin- 
tele Ilarion că aü luat numai t! 18 p’, 33. 

La Butucea aü fost după rachiă t! 7. Dintr'aceştea zice 
părintele Ilarion că aŭ luat t! 4, i oste la Butucea dentr'a- 
cest rachiii t! 3, bani 40. i 

6 butí de vin de la Şărban Ungureanul, de veadre 60, 
zice părintele Tlarion cà iaste încărcat cu dànsa, de n'aü 
luat nimic din lei 22 pi, ce iaste pusă acea bute la socoteală. 

Cin cu pricini lei 9, bez bani 9. 

Mai încurcăndu-să părintele Ilarion arhimandritul afară 
den bani ce scrie în foia şi 'n cartea de judecată den t! 190 
ce scrie în foae cu pricinile cu tot, aü zis Sfinţiia Sa că aü 
luat bani gata den dobănda vinurilor lei 54 p!, 30; rămăne 
ca să-i mai dea de la mănăstire părintelui Ilarion, ca să 
plătească toate datoriile mănăstirii; însă cu acești t! 90 
ce sănt cu pricini cu tot, t! 353, bani 19; scoțindu-să aceşti 
lei 9, bez bani 90, rămăne să i să dea gata dă la mănăs- 
tire lei 263, 28. 

1. Știrbeai. 


Aceşti lei 263 şi bani 28 i-au dat părintele cliseariul 
Lavrentie si cu părintele Climent si cu părintele Visarion 
ot Hurezi la dum. Vel Comisarii ca să să plătească da- 
toriile mănăstirii, ce le-a făcut Ilarion arhimandritul, şi 
să să iă zapisele şi zăloagele după cum scrie foaia lor ce 
iaste.la Vel Comisarii. L. Stirbeat. 


XXXII. 


Să să ştie datoriia ce să află făcută, de Ilarion 
egumenul de cănd sai pus egumen păn acum întrun 
an, anume cum arată în jos. 

La jupănul Ioţa din Rămnic, t! 100. 

La părintele Bistriceanul, t! 26. 

La jupănul Stan băcanul, unde s'aü pus si candele de 
argint zălog, si cu dobânda lor, t! 115. 

La cliseariul de la Bistriţa, t! 10. 

La vătaful Bratul t' 40. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 39 


La jupăn Gligorie, la Sibi, t! 12. 

La popa Iosif legătoriul de cărţi t! 12. 

La popa Daniil de la schit, pe o bute devin č-aŭ vân- 
dut-o la cărtumă, t! 23. 

La popa Filip t' 8, bani 50. 

La jupănul Dan ti 16 p'. 

La loţa, de pe tărguiale, t! 8. 

La Radul băcanul t! 6. 

La Ion croitoriul, pe tărguială, t! 13. 

La jupăn Cărstea din Craiova t! 10. 

De la jupănul Chiriiac de la Craiova am luat 2 bătloage 
de horelcă pe berbeci să dea la primăvară, ci mănăstirii 
nu-i trebue acea horelcă, şi această horelcă face ughi 70. 

Şi iar la jupănul Chiriiac, de pe tărguiale, t! 20. 

La Antonie dichiul o bute de vin, nu i sai plătit, si 
vinul l-a văndut la cărtumă la Troian, si au luat banii. 

La schimnicul, t! 10. 

Şi sămbriile părinţilor de cest an, ce aü fost să le dea, 
fac t! 102, şi nu sai dat. 

1 clae de fän şi p', ceai luat de la -popa Climent, şi de 
la Paraschivul t! 7. 

Si sămbriile fezorilor ce aŭ slujit de cest an nu s'aü dat, 
ci le caută acum la mănăstire, 47. 

Si mănăstirea aü avut 10 slugi, daţi de dumnealui Vis- 
tiiariul Ilie cu poruncă de la Scauni, ca să slujască mănăs- 
tirei făr de sămbrie, iar el, deaca aü venit cu egumenie, 
i-ai gonit pe aceia, şi aü adus alţii de peste Olt şi de peste 
Jăi, făgăduindu-le sămbrii şi îmbrăcăminte, şi mănăstirii 
nui trebue slugi ca aceia, că aŭ avut mănăstirea 
slugi. 

10 zloți am dat în măna popei Nicodim, de i-au dus la 
egumenul, de s'aü plătit de o catană ce venisă pentru oerit. 

Face pănă aici tote datoriile: lei 696 p!, bani 60. 

Un cal ce l-ai dat lui popei Josif, nepotul episcopului, 
pentru părinți, treapăd, cănd i-au dus de i-ai bătut în pis- 
cupie, şi un galbin de aurii, iar de treapăd, ce l-aii dat 
popa Climent iar popei Iosif. 


www.dacoromanica.ro 


40 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Un cal vănăt, ce l-au dat iar popei Iosif, ce aü venit cu 
el egumenul. 

Un cal galbin l-ai: dat popei loan de la episcupie, căci 
îi făcea scrisori mincinoase pe la unii şi pe la alţii. 

Un cal negru l-aii dat lui Costandin Catana din Craiova. 

O vacă cu vitel aŭ dat-o popei Tomei căce i-ai căntat 
la masă. 

2 buţi de vin de Sutești le-au dat Bistriceanu, si nu ştim 
niminea pentru ce le-au dat. 

1 bute de vin roș cu pelin au dat datoriia unor bani ce 
au fost el datori la jupăn Dumitru Moldoveanul. 

Aü luat de la părintele Ioan înprumut zloți 10, şi pă- 
rintele Ioan i-aii rânduit la popa Isaiia, la schit, si, neputănd 
veni popa Isaiia, aü dat acastă scrisoare cum că nu i-ai 
dat nici-un ban. 

Şi la jupănul Cărstea aŭ luat t! 10. 

Un răvăşel cu ce sănt la el. 

Foaie de datorie pe unde ce iaste. 


XXXIII. 


Ilie Ştirbei câtre egumenul Ioan cu privire la 
înțelegerea cu fostul egumen Ilarion. 


Cinstite și al mieŭ bun părinte sufletescu, Sfintiia Ta 
părinte Ione arhimandrit şi egumen de la sfănta mănăs- 
tire Hurezii, cu multă evlavie mă închin Sfinţii Tale şi 
sărut cinstită măna Sfinţii Tale. Cu aceaste puţinteale răn- 
duri dă scrisoare, nam a scrie Sfinţii Tale, fără căt mai 
mult vei înțăleage dă la Sfinţiia Sa părintele cliseariul și 
dă la părintele Clement și dă la părintele — (ab), dă toate 
lucrurile ce s'aü făcut și sau aşăzat dă spre părintele Ila- 
rion arhimandritul, nici dă acum înnainte să nu mai aibă 
nici-un feli de ameastec cu mănăstirea Hurezii, nici să nu 
să mai apropie de mănăstire pănă cănd va fi el vii; pen- 
tru că sau măntuit sfănta mănăstire dă aceaste lucruri, si 
s'aü spălat dă cătă pricină aü fost, si de acum nainte iaste 
măntuită sfănta mănăstire dă părintele Ilarion arhimandrit. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 41 


Si cu acasta rámàn al Sfinţii Tale. Craiova, Mai 2 dni, 
leat 7234 [1726]. 
Al Sfinţii Tale fiii sufletesc şi gata slugă 
I. Știrbeai. 
[Adresa:] Cinstitului si alui nostru părinte sufletescu, 
Sfinţii Sale chir Ion, arhimandritului şi egumenului dă la 
sfănta mănăstire Hurezii, cu multă evlavie să să dea. 
Ctecrul (Clucerul) Ilie. 
[Pecete pe ceară roşie octogonală, cu păun, cu crucea şi 
litere neînţelese.] 


XXXIV. 


Poruncă de plată a lui Ilie Știrbei, din banii lui 
Ilarion. 


Dumneata Vel Comisariii, din banii ce sănti la dum- 
neata, să dai la părintele Ilarion arhimandritul lei doao- 
zeci şi patru, ca să plătească datorii, ce mai săntii, si rà- 
vaşul va fi dumitale de seaamă. 

Craiova, Mai 11 dni 7234 [1726]. 


Al dum.: 1/liji Știrbeai. 


XXXV. 


Jalba Hurezului către Banul Gheorghe Cantacuzino 
în afacerea cu Ilarion. 


Luminate Măriia Ta Gheorghie Cantacozin6, al chesa- 
riceştii Măriri şi al Austriceştii Valahii Ban şi al nostru 
milostiv, şi dumneavoastră prea-cinstiţi consiliiari, cu plecată 
metanie mă închin Măriei Tale şi dumneavoastră. 

Cu acest plecat memoriial înştiințăm pe Măriia Ta şi 
pe dumneavoastră că, viindu-mi răspunsul într'o foiţă 
care am fost dat la dumnealui Consiliiariul Ilie Ştirbeai 
pentru ce ar fi ale mănăstirii la Sfinţiia Sa părintele Ila- 


www.dacoromanica.ro 


42 ACTE PRIVITOARB LA MĂNĂSTIREA HURRZ 


rion, să le dea iar la mănăstire, precum scrie în foiţa 
mea, care am dat la dumnealor, şi, iar, pentru ce sănt ale 
Sfinţiei Sale rămase la mănăstirea Hurezii, să să dea la 
Sfinţiia Sa, afară din daruri ce aü dăruit Sfinţiia Sa pă- 
rintelui Ioan şi părintele Ioan ce aü dăruit părintelui Ila- 
rion, să fie bine dăruite; iar ce treace din daruri ale mă- 
năstirii Hurezii, să le întoarcă părintele Ilarion iar la 
mănăstire, şi ale părintelui Ilarion la mănăstire iar să le 
întoarcă mănăstirea lui. Iar, pentru banii ce aü scris un 
memoriial Sfinţiia Sa la Măriia Ta şi la dumnealor cin- 
stiții Consiliiari, care bani zice Sfinţiia Sa că i-au dat la 
Beci, şi zice cum că ar fi banii Sfinţiei Sale, — de aceaia 
știm cu adevărat că acei bani i-au luat de la Stan băca- 
nul, care si zapisul Sfinţiei Sale iaste la noi'; care aü fost 
dat la Stan Băcanul, de iaste iscălit şi Sfinţiia Sa şi pă- 
rintele Ioan şi toți părinţii din mănăstire; şi, pentru acei 
bani ce s'aü dat la Beci. sai pus 8 candeale zălog ; şi aü 
dat mănăstire aceşti bani, şi aceşti bani, taleri 100, s'aă- 
luat de la Măriia Sa ghinărariul Şram, galbeni de aur s 
caragroși, şi pănă acum încă nu sau dat, și Măriia Sa 
ştie foarte bine. Ci ne rugăm Măriei Tale şi dumnea- 
voastră, că noi, să mai îndatorăm mănăstirea, nu avem cum 
o mai îndatora, că iaste văndută și petrecută; că dobitoace 
puţine aü rămas din toate fealiurile. Ci de ačasta ne ru- 
găm Măriei Tale şi dumneavoastră, că poate capetele să 
ni să iă; iar noi n'avem ce să mai dăm Sfinţiei Sale, că 
destul aŭ luat. Ci cum va fi socoteala Măriei Tale și a 
dumneavoastră, că noi nu avem ce să mai vindem, să 
dăm Sfinţiei Sale. 

Si iar jăluim înainte Măriei Tale şi înaintea dumnea- 
voastră cinstiți Consiliiari că au adus slugile mănăstirii 
cu treapăd, şi pieri toate lucrurile mănăstirii de pe unde 
au fost trimişi, şi, cănd zice Sf. Sa cuvănt cu dreptate, 
Sf. [Sa] să pune cu tumagul de-i bate, și-i fArămă pe uliţă; 
ci de acasta ne rugăm Măriei Tale și dumneavoastră. Ci 


1 V, mai sus. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 43 


stăpănul, căt de prost, şi să-şi vază slugă bătăndu-o, aŭ 
puţină durearea ar avea atunci, că-i cade spre necinste si 
spre ocară cinstei lui? Că eu, Măriia Ta, şi dumneata, 
Si alt dumneavoastră, nu eü săngur miam luat acastă 
cinste, ci mi aŭ dat-o mai marele drectori, care are po- 
runcă de la Preasfinţitul Înpărat, şi ei, ca un mai mic ali 
tuturori, mă chiem că sănt o slugă mai mică: ci eŭ cu mica 
mea priceapere găndesc că să-i baţi Măriia Ta şi dum. 
cinstiţii consiliiari, iar nu Sf. Sa pe uliţi, — care aŭ văzut 
şi boiari bătăndu-l. Ci de aceastea jăluim Măriei Tale şi 
dum. să să facă dreptate. 

Ci cu ačasta ne rugămMării Tale şi dumneavoastră, şi 
noi cinstim judecata Mării Tale şi a dumneavoastră, ci 
numai ne rugăm, că nu mai avem ce să mai vindem, ci, 
cum am zis, poate capetele să ni să ià, iar noi nu mai 
avem bani să-i mai dăm, că aü rămas mănăstirea da- 
toare taleri 575, bani 40, tot cu zapise, şi banil cu do- 
băndă. De acasta înştiințăm pe Măriia Ta şi pe dumnea- 
voastră. Şi milă lui Dumnezàü să păzească viiața Maăriei 
Tale şi a dumneavoastră. 

Avgust 31 dni, leat 7234 [1726]. 

Ai Mării Tale şi ai dumneavoastră plecaţi: 

Dionisie igumen Hurezi. 
Misail ier[o]moanah. 
Tosifü ieroaiiacon. 
Antonie monah. 


Si aceşti bani ce scrii, tot din datoriia Sfinţiei Sale pă- 
rintelui Ilarion sănt,— de iaste şi acum mănăstirea datoare. 

Iar, de nu să poate într'alt feali, jăluim Măriei Tale şi 
dumneavoastră, cinstiţi Consiliiari, precum sănt ale Sfinţiei 
Sale toate necăzute şi nestrămutate, nici mănăstirea să nu 
să păgubească— iată că iaste la Sfinţiia Sa un €asornic de 
50 de lei, şi, măcar că zice că covorul nu iaste, iar noi 
ştim că iaste; ci va da sama înnaintea lui Dumnezău. 
Iar scoarța, căt de puţin, tot face 2 lei;şisănt la Sf. Sa 2 
linguri de argint, care preţul lor fac căte lei 2 pi, şi, mă- 


www.dacoromanica.ro 


44 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


car că zice Sf. [Sa] că nu le-au luat el, dar tot trebue să 
le pue la loc, că din isprăvniciia Sf. [Sale] nu sănt. Si, cai, 
2 cai, ce aü dăruit popei lui losifü, buni. şi altul popei lui 
Ivan, precum ale Sf. [Sale] sănt toate cu preţ, ne rugăm 
Măriei Tale si dumneavoastră, să fie şi ale mănăstirii cu 
preţ, care l-ai dăruit Sf. [Sa]. Şi 10 ti, care le-ai dat popei 
lui Iosif, şi 1 bute devin, care iaste la părintele Bistriceanul, 
de vi 50, taleri 20, 2 potronici, după cum să vindeacum 
vinul, vi căte bani 60. /șters: vezi Măriia Ta si dumnea- 
voastră ce face, că sănteţi înţelepţi.] Ci aceastea le-ai luat 
Sf. [Sa] din mănăstire, ci să săsăcotească aceastea toate, 
şi, de va mai treace ceva mai mult, va da mănăstirea, 
iar, de va rămănea la Sf. [Sa], să întoarcă mănăstirii. De 
aceastea cădem cu toţii cu rugăcune la Maăriia Ta şi la 
dumneavoastră, să să facă mănăstirii dreptate, şi sănt la 
Sf. [Sa] şi 3 şărveturide Vinaţiia, cu horgote, ale mănăs- 
tiri, — care şi acealea încă face unul căte un ort. 

Si, pentru neuitarea, am dus aminte că lui toate, cănd 
au luat egumeniia, îi sau pus la socoteală, căte aŭ zis că 
aü dat, cănd aü fost cu Sf. [Sa] părintele episcopul. 


XXXVI. 
Memoriu al mănăstiri în afacerea cu Ilarion. 


Cinstite și al nostru părinte sufletescu, Sfintiia Ta chir 
Ione, arhimandrite si egumene de la sfănta şi dumneză- 
iasca mănăstirea Hurezii, cu multă evlavie mă închin Sfinţii 
Tale. Cu aceaste puţinteale rănduri de scrisoare n'am a 
scrie Sfinţii Tale făr căt pentru candele opt, care aü fost 
puse la jupăn Stan băcanul, le-am luat eii și le-am căntărit: 
aü tras 2 p! ocă, căte opt candele, şi am dat ei lu Stan 
t! sută una şi opt, şi am luat scrisoarea de la el, şi s'au 
măntuit. Ci Sfinţiia Ta să trimiţi om al mănăstirii, să i le 
daŭ pecerluite, si să-i dai zapisul lui Stan băcanul. Si, pentru 
bani care i-am dat pentru căr&umarii mănăstirii, că iată că 
am trimis şi cest călăraş; ci Sfinţiia Ta poruncește să scoaţă 
bani de pe unde vor fi, pentru că călăraşul nu va veni 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 45 


pănă cănd vor da toţi bani: fără ei să nu vie. Şi, cu atasta 
sfărșind, rămăi 

Al Sfinţii Tale fiii sufletesc şi gata slugă. 

Ilie Știrbeai. 

Mai 18 dni, leat 7234 [1726]. 

Acești bani i-am dat eŭ de la mine, ci Sfinţiia [Ta] să 
fii nevoitori pentru acești bani, să mi-i trimiţi. 

[Adresa:] Cinstit şi al nostru părinte sufletescu Sfinţii 
Sale chir loan arhimandrit si egumen de la mănăstirea 
Hurezii, cu multă evlavie să să dea. 

[Pecete octogonală, cu o coroană si iniţiale şterse, pe 
ceară roşie.] 


XXXVII. 
Ilie Știrbei către egumenul Ioan, înafacerea lui Ilarion. 


[C. 1730.] 

Si iar jăluim Maăriei Tale si dumneavostră, cinstiți Con- 
siliiari, de vreame ce toate ale Sfinţiei Sale părintelui Ila- 
rion sănt bune, ne rugăm Măriei Tale şi dumneavoastră, 
de vreame ce zice că acei bani nu s'aü pus în socoteală, 
şi zice că aü fost ai Sfinţiei Sale, — noi ştim că aü venit 
dumnealui Laţco Scoreai, şi aü spus că, după ce aü tre- 
cut el Oltul, şi am vorbit eŭ cu dumnealui, şi mi-ai spus 
plrea| bine că maŭ avut el bani, ci sai înprumutat la dum- 
nealui, și aŭ pus zălog, şi i-au dat bani de cheltuială. Ci, 
de nu-ţi credeale noastre, poate să să întreabe şi pe dum- 
nealui. Şi au plecat*de la mănăstire să meargă pe la moșie, 
şi aü fost luat de la Ioţa dă la Rămnic ti 100, ca să lucrează 
viia; ci au dat puţintel si la vie, si aü mai rămas, şi aü 
mai luat şi din finuri, și aŭ venit pe la dumnealui, şi i-au 
dat banii, şi şau luat zăloagele; şi iată şi oamenii care aü 
fost cu el, că sănt de faţă. Ci Măriia Ta şi dumneavoastră 
sănteţi judecători, să vedeţi că, de ar fi avut bani, nu s'ar 
fi pus ale Sfinţiei Sale zălog, ci ar fi cheltuit de ai lui. 

Iar, de nu să poate întralt feali, jăluim Măriei Tale si 
dumneavoastră, cinstiţi Consiliiari, precum sănt ale Sfinţie 


www.dacoromanica.ro 


46 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HURES 


Sale toate nestătute şi nestrămutate, nici mănăstirea să 
nu să păgubească. Iată că iaste la Sfinţiia Sa un €asornic 
de t! 50, şi, măcar că zice că covorul nu iaste la Sfinţiia 
Sa, iar noi ştim că iaste; ci va da seama înnaintea lui 
Dumnezău. lar scoarța, căt de puţin, tot face t! 2. Şi sănt 
la Sfinţiia Sa 2 linguri de argint, care preţul lor fac căte 
t! 2 p! una. Si, măcar că zice Sfinţiia Sa că nu le-ai luat 
el, dar tot trebue să le pue la loc, că din isprăvniciia Sfin- 
ţiei Sale nu sănt. Si amăndoao fac preţul t! 5. Şi 2 cai ce 
aü dăruit popii lui Iosif, buni, ce pentru unul sai dat un 
cal, iar unul iaste şi acum la popa Iosif, ci tot va fi,.. şi 
acela ca 15 lei, şi altul la popa Ivan, şi acela va fi jar t' 15. 
Si aü mai dat popei lui Iosif t' 10, tot din mănăstire, şi la 
“părintele Bistriceanul 1 bute de vin, careai spus Sfinţiia 
Sa că aŭ fost de vd. 56, şi, după cum aü vândut-o, vd. 
căte bani 60, fac t! 24, bani 100. Ci aceastea s'au dat tot 
din mănăstire; ci să să socotească aceastea toate, şi, de va 
mai treace ceva mai mult, va da mănăstirea, iar, de va 
rămănea la Sfinţiia Sa ceva mai mult, va întoarce mănăs- 
lirii; că noi tot plătim datoriile Sfinţiei Sale, şi nu să mai 
poate curăţi mănăstirea de Sfinţiia Sa; ci tot zice că are 
la mănăstire. Si aü adus şi slugile mănăstirii de pe la pos- 
luşaniile mănăstirii, cu treapăd, şi nu-ş caută cu judecata, 
ci- tot bate pe uliţă. Ci ne rugăm Măriei Tale şi dumnea- 
voastră de aceastea de toate să facă dreptate mănăstirii. 


XXXVII. 


Socoteală de vinăricii, a Hurezului. 


IC. 1730] 

„Dealul Creţeanii.* 

Nume, ca: Stoica Creţan, Dicul Andreescu, Ilinca Săraca, 
Cărstina mătuşa, Radu al Stanei, Preda Creţan, Preda 
Butescu, Stana ot Gimbaşi, diaconu Ion al Tudorei, Mihai 
sàn Licsandru Creţan, diaconu Radul sàn Lixandru, Preda 
al Mariei, diaconu Tudoru, Diicul părcălabu, Părvu Ol- 
teanu, Ion Sărbu ot Strezăști, diaconu Dragomiri, popa 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 47 


Ion ot Strezăşti, popa Ion cel mare ot Strezăşti, Licsan- 
dru săn Duminecă, dat numele în dealu Gărdeştilor: Mi- 
hai viiariii, Dumitru ot Drăgăşani, Mihalta Padină, Sărca 
zet Matei Màt[àá]sariü, diaconu Marin Maăt[ăjsarii, Par- 
tenie călugăru, diacon Costandin, popa Veniamin, popa 
Stantu, diaconu Nicola, popa Papa Giolescu, diaconu La- 
zării, Stanču Panduru, Marco sàn Măican, Pătru Catana, 
Sora Săraca, Dumitru Gaşparu, popa Barbu ot Băteşani, 
Marin Postescu, Dumitru Sărbu ot Piatra. 


XXXIX. 
[C. 1730.) 


Socoteală de vinăricii, a Hurezului. 


Dealul Nemoiul. 


Iona Mircei ot Colibaș, popa Radu ot Stănești, Preda 
Izvoranu, Oprea Săraca, diaconu Matei Izvoranu, aii dat 
numele în deal[ul] Sutestilorü; Barbu habagiu ot Craiova, 
Cărstea habagiu, Licsandru ot Ionești, Calea Săraca, La- 
zăru sàn Calotă, Sărca Merișăscu, Sărca sàn Părvu 1z- 
voranu, popa Gheorghie Izvoranu, Oanta Popescu, Stan 
sàn Clement călugăru, Calotă sàn Mărinaş, Ion Catana, 
Dumitru Nichiforescu, Dumitru Merişăscu, Stan Hulubi, 
Marin Negulescu, Irimiia Amărăscu, popa Stoică, Dan ot 
Cămpi-Mare, Filipů Catana, Giura Negulescu, Zahariia 
Tofilescu, diacon Matei, Bunea părcălab, Preda croitoriul, 
Matei unchiașu, Preda Săraca Ilinca Săraca, ot Gărdeşti, 
Ion zlătărelul, popa Radu sàn popa Florea, Marin viiariu, 
Samfira Vladului. 

[În faţă sume de vedre, „po bani 5“ şi „po ban. 4“ 
vadra. Total: taleri 183 şi jumătate, 32 de bani.] 

Iscălesc P|rejd|a] Roşianu, Matei Dobritanu. 

Dintr'aceşti bani arată părintele egumen că aŭ luat 
din (sic) dm. Fota Vlăd|oianu) 250. 

Mai rămăn să să dea părintelui, noi, t! 149,25. 

De aceşti s'au făcut răvaş is[călit] la copil din casă; 


www.dacoromanica.ro 


48 AOTB PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA. HUREZ 


pentru ce vor mai fi dat... (?), să-i. dea pace, şi să ià 
banii de la zaraful Petrişor. 


XL. 
Socoteală a Hurezului. 


[C. 1730.] 

Să să ştie căţi bani aü luotii Mareş de pe urma popei, 

De la popa lane, de la Mihul vătaful, de la Sfentăcul, 
de la Gligorie Rudean[u], de la Dumitru Jibleanul, de la 
Dumitru Copal, de la Iane Maţuche, de pe nisste vin al 
maicăi, de la Logofătul Chera... La un văcărit. 

Să să ştie ce de vase s'au găsit de casă: tipsii 10, 
săhane 2, căldări mari 3, mi€ 3, oale de aramă 2, tin- 
giri 3, cu capace, săhănele mit 2, tigăi de aramă 2, 
icoane 2, Maica Precista, o icoană Sfeatăi Nicolae, o frigare 
de feri, puşci. 


XLI. 


Scrisoare către arhimandritul Ghenadie, 
pentru schitul Trivale. 


IC. 1730.] 

Cinstite şi al miei mai mare, părinte Sfintia Ta părinte 
arhimandrite chiriu chir Ghenadie, cu plăcăciune sărută 
cinstită măna Sfinţii Tale. 

Cu plecată scrisoare înştiințez pe Sfinţia Ta pentru o 
bisearicuță de aia de la oraş Piteştii, ce este în gura 
Văi Trivălii, s'au întămplat de s'au răpus sfăntul antimis, 
Şi bieţii de mahalagii si preoții s'au nevoiti şi aü strănsi 
bani să cumpere altul, şi veniră la mine, şi eŭ, avăn- 
du-te pă Sf[inţia Ta] ca pe un tată, mă rog ca să fii Sflin- 
ţia Ta] mănă de ajutori, să-l ià mai eftin, si vei avea şi 
Sf[inţia Ta] mare pomană, — căci este o bisearică foarte 
săracă. 

[Frumoasă scrisoare; lipsește a doua pagină.] 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 49 


XLII. 


Socoteală de miere şi unt a Hurezului. 


[C. 1730.) 

Sai datü miere vedre 87, oc[ă] 10, lit[re] 1. 

+ 264 ec[ă], lit[re] 1 dă untu. 

f Cantariă 1 oc[ă] 16, tac t! 19, bani 90. 
Scoţindu-să darao, aü rămas untu safi oc[ă] 3.138. 
Sai făcut cantare 71, oc[ă] 14. 

Fac t! 1034. 


XLIII. 
Privilegiu german pentru vinăriciul Hurezului. 


Sibiiu, 11 August 1731 !. 

Pe margine: „Adecă priimitu-s'au cu cartea aceasta 
toate dealurile de vii ai mănăstirii Hurezului în osăbită 
scutirea Înpărăteştii Maăriri, ca să aibă toţi aceia carii aü 
vii într'aceale dealuri, aü de acum înnainte ar vrea să 
facă, să-şi dea vineritul după rănduiala şi obiceaiul țării, 
şi după cărţile domnești ai sfintei măn[ăjstiri. Într'alt 
chipü să nu fie. Şi să-l ducă la loci.“ 


XLIV. 
Sinet al unui sătean din Hurez către mânăstire. 


3 Februar 1732. „Raduli, fitorulu jupănului Stani de la 
Urezi“, mărturisește o datorie de „zloți fl. nemţăştii“ către 
„dumnealui judeţulă Radulu“, cu dobîndă „zeacea a aoi“ 
şi zălog „unii cazani şi o ţavă de rachiii“. Iscăleşte: „eŭ 
Radulu platnică, sinu Stoicăi cup[etü] otă Hurezi“. Mar- 
tur: „Pătru Simei, juratu“. 


1 *Încă de la 14 Iunie 1728 întîlnim ca egumen pe Dionisie. 


7992. Vol. XIV 4 


www.dacoromanica.ro 


50 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


XLV. 


Administraţia cere egumenului de Hurez a-şi 
presinta documentele. 


Prea-cuviioase Sfinţiia Ta egumene Hurezeane, 
Fiindcă aü veniti poruncă de la prea-înniălțata Curte 
înpărătească ca să aducă mănăstirile docomenturile, hri- 
sovele şi scrisori toate ce voru fi avăndă de la răposaţi 
Voevozi, de danii, — pentru moşii, vii, Ţigani şi Rumănii 
şi pentru alte mile ce vorü fi avutii, ca să dea să să facă 
în limba letinească, — pentru care Sfinţiia Ta, văzind po- 
runca ačasta, numai de căt să străngi tote aceale scri- 
sori ce sănti numite mai susu şi să pui ca să să răn- 
duiască foarte cu socoteală bună, — care după care vorü 
fi să să aleagă, şi rumăneşti, au sărbeşti, cumü vori fi, 
Şi cătu mai în grabă, aü cu Sfinţiia Ta să le aduci, aŭ 
pe uni omü de ispravă alu Sfinlţii Tale] să le trimeţi aici, 
dăndu-le la jupănul Antonie Episă!, să-şi ià cfitanţie de 
căte cărţi îi va da, şi dumnealui le va face în limba leti- 
nească. Dupe cumi iaste porunca înnâlțatei Curți Înpă- 
răteşti şi a Măriei Sale mai marelui nostru derectoriă 
grofu de Valesi, — care atasta Sfin[tiia Ta] cât mai curănd 
să isprăveşti. 
Craiova, lulie 20 dni, 1733. 
De bine voitori ai Sfinlţii Tale}: 
Salhausen. 
G. Vlasto. 
J. W. D. Vogl. 
St. Prăşcoveanulă, 


[V°: Prea-cuviosului Sfinţii] Sale părintelui Dionisie 
igumenulii sânte! mănăstiri Hurezi, ch sănătate să să dea. 


[Pectte rotunda, (mai mică, cu vulturul si legenda: „Sk 
gillum Chesareae Regiae Administ. Valach. A ustr.*) 


1 Acest secretariii e şi altfel cunoscut. V An. Ac. Rom » 
XXVII, pp 510-4. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 51 


XLVI. 


Patentă pentru numirea egumenului Dionisie 
de Strehaia. 


Posteaquam monasterium Estrahaja, resignante qui ei- 
dem antea praefuit igumeno, in vacantiam devenisset, e 
re visum fuit eidem alium rursus antistitem ad gerendum 
idem munus capacem, necnon necessariis pro tali izumeno 
qualitatibus apprime praeditum praeficere, cumque mihi 
a commissione ad assumendam in conformitate resolutio- 
num Suae Sacratissimae Maiestatis [deputato] pro igumeno 
eiusdem monasterii electionem primo loco reverendus do- 
minus Dionysius Balacescul ieromonachus ex Hurez prae- 
sentatus, ac singulariter recommendatus fuisset, de cuius 
capacitate, vitae morumque probitate, necnon in oeconomicis 
bona experientia specialia ad me testimonia pervenerunt, 
absque quod ullum contra eum impedimentum canonicum 
occutrisset, eum omnino esse censui cui ex potestate ea- 
tenus mihi ab altissime fata Sua Sacratissima Maiestate 
benignissime concessa igumenatum toties t[ati] monasterii 
Esttehaja conferrem. Quocirca praesentes eidem extra- 
dendas feci, vigore quarum ipsum qua actualem et le- 
gitimum saepememorati monasterii igumenum confirmo, 
constituo et declaro, omnibus et singulis, quorum interest, 
aut quocunque modo interesse poterit, authoritate suprema 
directoriali iubendo ut eum Reverendum dominum Diony- 
sium Balacescul pro igumeno, cui consequenter a mo- 
nachis in monasterio [hajbitantibus, necnon ad hoc per- 
tinentibus hominibus ac subditis, qua praeposito suo con- 
gruus honor, respectus et obedientia praestanda erit, in- 
stallatione eiusdem rite peracta agnoscant atque habeant. 
Ubi interea ipsi quoque Reverendo domino Dionysio Ba- 
Jacescul annectitar ut officium hocce sibi conereditum pro 
bono et emolumento monasterii ita gerere altque admri- 
nistrare conetur et intendat ut et coram Dev et homini- 
bus respondere desuper semper possit, quemadmodum 
ipse quidem rationes respectu oeconomiae suse, una cum 


www.dacoromanica.ro 


52 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


eclesiarcha monasterii simul subscriptas, quotannis Cae- 
sareo-Regiae Administrationi exhibebit. A qua videlicet 
ille in saecularibus habere se sciat. Datum Cibinii in 
Transylvania, die 15-ta lunii, anno salutis 1734. 

Sacrae Caesareae Regiaeque Catholicae Maiestatis intimus 
Status et Belli Consiliarius, Camerarius, generalis artille- 
riae et unius legionis pedestris tribunus, in Transylvania 
et Valáchia Austriaca generalis commendans, necnon in 
posteriore hac provincia supremus director. [Iscălitură şi 
pecete ca în n-l următor.] 


XLVII. 


Patentă pentru numirea egumenului Dionisie de 
Hurez. 


Posteaquam monasterium Hurez, demortuo qui eidem 
antea praefuit igumeno, in vacantiam devenisset, e re 
visum fuit eidem alium rursus antistitem ad gerendum 
idem munus capacem, necnon necessariis pro tali igumeno 
qualitatibus apprime praeditum praeficere, cumque mihi 
a commissione ad assumendam in conformitate resolutionum 
Suae Sacratissimae Maiestatis deputata pro igumeno va- 
cantis eiusdem monasterii electionem primo loco reve- 
rendus dominus Dyonisius, actualis igumenus strehaiensis, 
praesentatus ac recommendatus fuisset, de cuius capaci- 
tate, vitae morumque probitate, necnon in oeconomjcis 
bona experientia specialia ad me testimonia, etiam a Cae- 
sarea Regia Administratione, pervenerunt, absque quod 
ullum contra eum impedimentum canonicum occurrisset, 
eum omnino esse [censui], cui ex potestate eatenus mihi 
ab altissime fata Sua Sacratissima Maiestate benignissime 
concessa igumenatum toties fati monasterii Hurez confe- 
rendum. Quocirca praesentes eidem [extrad]endas feci, 
vigore quarum ipsum qua actualem et legitimum saepe- 
memorati monasterii igumenum confirmo, constituo et 
declaro, omnibus et singulis, quorum interest, aut quo- 
cunque modo interesse poterit, authoritate suprema direc- 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 53 


torali iubendo ut eum Reverendum dominum Dyonisium pro 
igumeno, cui consequenter a monachis in monasterio habi- 
tantibus, necnon ad hoc pertinentibus hominibus ac subditis, 
qua praeposito suo congruus honor, respectus et obedientia 
praestanda erit, installatione eiusdem peracta, agnoscant 
atque habeant. Ubi interea ipsi [quoque] Reverendo domino 
commissio annectitur ut officium hocce sibi concreditum pro 
bonoet emolumento monasterii ita gereret [atque adminis- 
trare conetur ut] et coram Deo et hominibus respondere desu- 
per semper possit, quemadmodum ipse quidem rationes res- 
pectu oeconomiae suae, una cum ecclesiarcha monasterii 
simul subscriptas quotannis Caesareo-Regiae Administra- 
qua videlicet in saecularibus dependentiam suam post 
supremum directoratum habere se sciat. Datum Cibinii in 
“Transylvania, die 25% Martii 735. 

Sacrae Caesareae Regiaeque Catholicae Maiestatis ac- 
tualis intimus Status et Belli Consiliarius, Camerarius, 
generalis artilleriae praefectus, unius legionis pedestris 
colonellus, generalis in Transylvania et Valachia Cisalu- 
tana commendans, huius item supremus director. 

M. V. Becker. F. G. Wallis. 


Pecete peste hirtie a Administraţiei oltene: „Sigillium 
Caesareae superioris directionis Valachiae Austriacae“.| 


XLVIII. 


Memorial către administraţia olteană pentru moşia 
Craiovița a IHurezului. 


Prea-cinstită chesaro-crăiască Administraţie, 


Cu plecată memorial jăluesc prea-cinstitei chesariceştii 
Administraţii, dupe cum sila Divanii dinu gură ami dati 
Jalbă, pentru moşiia Craiovița, fiindă că pă unde iaste 
bună o ţine dumnealui secretarii Rolant, o coseşte, o 
ară şi o mănăncă cu vitele dumnealui, iarü satul mă- 
năstirii mare unde să cosească și să are, ca să fie pentru 
folosulă sfintei manăstiri, — că, pe unde aü rămas de 


www.dacoromanica.ro 


54 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HOREZ 


dumnealui, o măncă dobitoacele oraşului. Ci mă rogi prea- 
cinstitei chesariceştii Administraţii ca să aibă dreptu, de 
are dumnealui vre o datorie la sfănta mănăstire, să scoaţă 
zapisü şi să-i plătească, iar, de nu, să-mi dea pace, să-mi 
stăpănescu moşiia. Şi cu toate plecăciunea rămăiii 

Al prea-cinst. chesaro-crăeştii Administraţii plecati: 

Dionisie ig[ulmlen] Hurezeanů, 

Prea-cinstitei chesaro-crăeștii Administraţii cu toată ple- 
căcuhea să să închine. 

+Dumnealui secretariul aŭ răspunsă că mare la mă- 
năstire nici-o datorie, nici face moşiei nici-o pagubă cu 
acelă maeri, că niște dobitoce ce aŭ ținută acolo, le-ai 
văndut, de n'are cu ce călca moşiia aü a paşte iarba. Ci 
încă aü făcută folosă moşiei, că s'aă curatü pădure și 
crăngi; ci pofteaşte să i să plătească cheltuiala căci aü 
curată acolo, şi pentru maerii, şi va fi moşiia slobodă de 
dumnealui. Craiova, Iulie 4 dni, 1735. 

Salhausen, Collo[nel]. G. B. Vlasto. J. W. D. Vogl 
Stefan, Prăşcoveanu. 


XLIX. 
7 Decembre 1735—27 Ianuar 1736. 


Prejuirea lucrurilor făcute la Șirineasa de Udrea 
Zătreanu, după ce o luase de la Hurez. 


* Casa, împreună cu pimniţa de piatră boltită, cu doă 
vărzării şi un beciu, însă casele sint trei, casă cu focu, 
cu o cămară şi cu unu foişoru şi cu o horă, si păreţii ca- 
sti în stălpi de lemn, şi zidit între stilpi, şi învălită cu 
şindrilă de stejar, în solzi, cu piroane de fieră, 800 zloți. 

1 jecniţă de lemn în curte, şindrilită, 40. 

1 pătulu mare de porumb, şindrilită, 50. 

Curtea casei, cu bolovani, cu o poartă mare șindrilită, 
şi cu alte doă porţi, mai mici, iar şindrilite, 100. 

1 moară şindrilită, cu o roată veche, slabă, 50. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 55 


1 dirstă şindilită, veche, slabă, 30. 

1 pioă mai veche, 20. 

1 pioă noă, 50. 

Jar pentru grajdu şi o cuhnie din curtea caselor, fiind 
veche și făcute cu lemne de cele veichi, care aü fost 
rămasu de la mănăstire, nu sai pusu la pretü. 

[Claia de fin cite 3 lei. Mănuşa de cînepă, căte 2 bani; 
vadra de vin din vii date perod, cite 20 de bani; tretina 
morii „cite bani 300, după obiceiul ţării“, „tretina unii 
dirstă ...: dîrsta umblă numai iarna“ (150 de bani pe an); 
„tretina unei pică“ (150 de bani pe an). 


J: 


Învoială bânească a Ilincãi, văduvă de negustor 
din Hurez, cu egumenul Dionisie. 


Adecă eŭ Ilinca care am fost soție Stoicăi neguțătora- 
şului de la Hurezi, înpreună cu fiii miei, anume Radul i 
Costandin, i cu featele meale, dat-am zapisul miei la cins- 
tită măna Sfinţii Sale părintelui Dionisie-Bălăc[ejscul igļu]- 
m[enul] Hurezanul, precum să să ştie că, avănd eŭ un 
cazan cu 2 ţăvi, care l-au fost pus fiiul miei Radul zălog 
la dumnealui judeţul Radul de la Ocnă, drept florinţ nem- 
țăşti doaozăci şi patru, și, viind fiiul mieü Radul la Sfinţiia 
Sa răposatul igumen Dionisie, de aü luat bani aceșştiia și 
i-ai dat judeţului Radul, înpreună cu dobănda lor, şi încă 
aü mai luat 12 zloți cu zapisul care aŭ fost la judeţul 
Radulii, și cu zapisul care aü dat fiiü-mieü Radul, s'au făcut 
peste tot zloți 36, deci eŭ la anul cu leat 1736 am dat 
un memoriial la prea-cinstita Administraţie pentru acest 
cazan, cum ca să priimească Sfinţiia Sa banii şi să-mi dea 
cazanul. Chesaritasca Administraţie au poruncit la Sfinţiia 
Sa ca să-mi ià bani si să-mi dea cazanul. Aşijderea si *ntru 
(Sic) o bivoliţă a mea, ce au fost în bivoli sfintei mănăstiri, 
iar aü fost jăluit la chesaritasca Administraţie, şi prea- 
cinstita Administraţie porunceaşte ca să mi dea bivoliţa 
“cu prăsila ej, gi eŭ să-i daŭ ernatecul şi paza păstoriului. 


www.dacoromanica.ro 


56 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Deci eü acuma, la luna lui Mai 2 zile 1736, am venit la 
sfânta mănăstire, şi sf. părintele igumen aü scos cazanul şi 
cu 2 ţăvi, şi, fiindcă au fost toartele de hier, sai cântărit 
cu ţăvi cu tot, si aü eşit peste tot oc[4] 28 pi, şi Sfinţiia Sa 
mi aŭ cerut bani, și să-mi iaŭ cazanul, fiindcă maŭ plătit 
nici acei bani. Deci eii, neavănd banii, m'am rugat de 
Sfinţiia Sa ca să-mi priimeaască cazanul drept acei bani. 
Aşijderea şi pentru bivoliţă, nam găsit; care iar i-am aşăzat 
cu Sfinţiia Sa, ca să-mi dea o vacă cu lapte, si să aibă a 
stăpăni Sfinţiia Sa atastă bivoliţă cu bună pace de cătră 
mine şi de cătră fetorii miel. Deci de acum nainte, de 
ne-aam mai scula noi, aŭ ei, aü fezorii mei, cu vreo pri- 
cină pentru acest cazan saü pentru acastă bivoliţă, să nu 
să creaază, pentru că ei de a mea bună voe m'am în- 
păcat si m'am așăzat cu Sfinţiia Sa ca să stăpănească 
aceste zise mai sus, de cătră mine şi de cătră fečorul mieii 
cu bună pace, iar eù saŭ copii miei, de să vor mai scula 
cu vre o pricină. să strice acest așăzămănt, să să globeaască 
cu florinţi 100. Şi, cănd am făcut acest zapis, fost-aii mulţi 
oameni mărturii, cari mal jos să vor iscăli. Si, pentru mai 
adevărată credință, am iscălit şi am pus deagetul în loc 
de peceate, ca să să creaază. Hurezi, Mai 2, 1736. 

Eu Ilinca, care am fost soție Stoicăi, înpreună cu toţi 
copii miei, platnică, 

Lavrentie ieromonah, martur. 

Misail ieromonah, martur. 

Eu Ion croitoru, martur. 

Isidor monah, martur. 

[V°:] Zapisul Ilincăi pentru cazan, bivoliţă ce am luat 
de la ià. 


LI. 


Foae de pagube şi jafurile ce aú făcuti, haiducii 
și plăiașii la sfânta mânăstire Hurezii, precumii arată 
anume; Iunie 8 d., 1738. 

1 cazan mare, 8 tingiri de mijlocii, 4 căldări, 8 tipsii 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 57 


de aramă, 6 tipsii de cositori, 11 tăere de cositorii, 4 
taere de aramă, 3 scatulce pline de rosolă, 19 ocă de 
cară, 25 de sape, 8 topoară, 43 de seaceri, 4 părechi de 
fiiară de plugi, 4 sleașnice de atuae, 15 hirăstrae de 
plugii, 4 sfeașnice. de atuae, 15 hirăstrae de care tae 
la vie, 1 sfreadelu mare de roate, 1 ghini (sic), 1 lanti 
mare de carii; 1 lanţi de hàrteü, 2 căntare mici, 1 căn- 
tari mare, ocă 225; 18 lacăte, 4 părechi de pirostrii, 2 
vătrae, 2 sfreadele mari şi 4 mici, 2 părechi de păritare 
de postavă, 7 părechi de peritare de lănă, 220 ocă de 
lănă, 8 ocă de cănepă trasă, 4 cergi mari de lănă, 13 saci 
iară de lănă, 2 hănteae cumpărate cu flor[inţi] 360; 1 că- 
ruţă mai mică, cumpărată cu florlinți] 80, cu hamurile, cu 
` frănele şi cu toate dichisele lor; 48 de piei de boi, 63 de 
piei de vacă, fiindcă aü murit de boală; 8 piei de bivoli 
argăsite, 36 ocă de său, 2 cai cu şalele şi cu toate dichi- 
săle, bune; 22 oi mari, 30 de miei şi 10 ezi. 128 stupi. 

Ceale ce le-ai arsi în foci. 7 cară de boi, le-au luatii 
fierulă ce aü fostă la iale, şi le-ai arsi în foci; 1 carii 
de cai ferecatu, 25.000 de şindrilă de stejari, pe carea ami 
dată, cu adusă cu toti, florinţi 75; şi 3.000 de şindrilă 
de bradă, cumpărată cu florlinți] 33; 24 mease di pini 
casă şi cu scaunele loră; 36 de uși cu încuetorile lorü şi 
cu brăncile şi alte legături, toti de hieri; paturile, lavi- 
tàle, dulapurile şi sobele şi alte dichise di pin toate casăle, 
de aŭ rămas numai zidurile sfărămate; 12 buţi şi 5 pu- 
tini mari; şi toate hărdaele şi veadrele şi alte vasă de lemnu 
ce au fosti în mănăstire, le-au arsi. 

2 grădini noao, cu pari despicaţi, de stejari, şi casăle 
tuturorü Ţiganiloră, și ale altoră oameni din prejuruli mă- 
năstirii; încă şi pe la casăle mănăstirii den afară au arsi 
coperişulă. 

A'icea însămnează bucatele de măncare căte aü fosti in mă- 
năstire şi aü mà[n]catü toti fără de socoteală. 580 ob[oroace) 
de grăi, 103 ob. de porumbu, 40 ob. de fasole, 35 ob. de 
mazăre, 15 ob. de bobi, 3 buţi de prune uscate, 28 ob. 
de čapă, 20 funii de usturoi, 2 putini cu varză, 140 ocă 


www.dacoromanica.ro 


58 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


de brănză, 20 ocă de untii de vacă, 2 berbeniţă de miiare: 
1 bute de miiare aú măncat-o, cu cară cu toti; 30 v[ejdire] 
de rachiă, 28 v[eld[re] de otetü, 2.900 v[eldr[e] de vinu, 45 
clăi de fànü — claia ca de căte 15 cotige. 

Aici însemnază osebitü ce aü măncată haiducii Căpita- 
nului Ducăi de la mănăstire şi de la o moşiea mănăstirii. 

75 de rămători, 100 ob. de grăi, 120 v[e]dr[e] de vină, 45 
ocă de brânză, 1 berbeniţă de miiare. 

Aceaste jafuri ce scrie mai susü şi bucatele şi vinulü şi 
fănulă maŭ făcută stricăciune numai càtü, aŭ sezutü în 
mănăstire, ce aü dusi şi pe la casele lor, şi, cătu aü fostu 
fugiți pe munți, totii din mănăstire au căratu. Aşijderea şi 
la fănuri şaii adusi dobitoace de ale lori, şi càátü aü mai 
căștigată de jafuri, de sii ernatătoti cu fănuli mănăstirii, 
cu ştirea hotnogului Onei şi a vătafului Hrizei.—-Într'acesta 
chipi ştimi pentru pustiirea şi prada mănăstirii, şi măr- 
turisimii în consenţiia sufletelorii noastre, noi toţi călugării 
dină sfănta mănăstire. 

Iosif, ec[lisiarhul] Hurez[ului). 

[V°:] Foae de prada mănăstirii Hurezii. 


LII. 


Poruncă a Caimacamului Craiovei pentru a se plăti 
vinăriciul către Hurez. 


Voao tuturor săteanilor din satul sfintei mănăstiri Hu- 
rezii, Şirineasa, şi altor megiiaşi de acold de pe 'nprejur, 
carii aţi făcut yii acum de curănd pe moşia mănăstirii de 
acolea, — cu atasta vă să porunceaşte să căutaţi de acum 
nainte să vă daţi vinericul de vinul ce veţi face, la această 
sfăntă mănăstire, den zeace veadre o vadră, după obi- 
ceaiul țărăi. Căci aşa s'a socotit a fi cu direptate, de vreame 
ce acea moşie iaste a sfintei mănăstiri danie şi milă dom- 
nească cu hrisoave, să să ià şi vinericul, iar pe sama mă- 
năstirii, 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 59 


Pentru aceaia vă să poruncește și dumneavoastră boia- 
rilor carii veţi umbla cu slujba vinericului într'acea plasă 
a Oltului, să aveţ a vă feri de acest vineri: nimic în pri- 
cină să nu vă puneţ; că așa iaste porunca noastră. Acasta 
vă să porunceaşte 1738, Septemvrie 27 d., leat 7247 ; Craiova. 

Matei B..cul Vel Ban. 


LII. 


Medias, 1-iü Februar 1739. Asigurare pentru egumenul 
de Hurez. 


LIV. 


[C. 1740.] 
Lavrentie dascălul din Hurez câtre egumenul Dio- 
nisie, peniru un proces al moşiei Recea. 


Cinstite părinte arhimandrite, cu plecată metanie sărut 
cinstită mâna Sf[intii Tale). Cinstită scrisoarea Sf|inţii Tale] 
cu plecătune o am luat, şi ce-mi scrii Sflinţiia Ta) am văzut, 
şi am văzut şi porunca dum[neallui Vel Ban pentru pricina 
moşiei Reacea cu boiarii Socoteani si cu fata popei Ioan din 
Reacea, şi-mi zici Sflinţia Ta] să mergi eŭ la Craiova, să în- 
dreptez pricina. Dar, părinte arh[imandrite], pe mine mă pui 
să îndreptez mii de pricini ale popei Ioan din Reacea, care 
niminea n'au putut să le îndreptează, fără numai ştreangul. 
Şi iarăși zici Sf|inţia Ta] ca, de nu voi pultea] mearge la 
Craiova, să-ţi scriu Sf[inţii Tale] pricina. Eu, părinte, întru 
adevăr nici-o pricină de ale popei Ioan din Reacea nu ştiă: 
nimica, nimic. lar, pentru Sălcuţa, cănd aü dat-o părintele 
Ioan lui Gheorghiţă Pitariul Socoteanul, știi că eram chi- 
liiaș la părintele igumen loan, şi întăi aü vorbit ei pe 
taină, cum ar face să nu mai iasă la judecată, fiindcă 
dumnealui Pitariul Gheorghiţă nu avea nici-o scrisoare pe 
Sălcuţa, numai o diiată a lui Aga Statie, întru care diată 
scriia şi Jdigla. Apoi părintele Ioan aü tăcut mijlocire ca 
şi cu diaconul Dantul cu Păscăeşti, şi s'au făcut aşa la 


www.dacoromanica.ro 


60 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Divan, şi, după voia părintelui Ioan igumenul, aii dat ju- 
decata să întoarcă Pitariul Socoteanul banii de pe Sălcuţa, 
şi maŭ pus de i-am făcut şi zapis boiariului Socoteanului. 
Apoi păn în seară au trimis părintele Dosithei şi cu Staico 
Bengescul, cănd era deputaţi, pe Badea Părăianul şi pe 
Mihai Cărtiţă la părintele igumen, să nu ià bani pentru 
Sălcuţa păn va găsi moșie alta potrivă cu Sălcuţa. 

Într'acea vreame era şi popa Ioan din Reacea închis în 
puşcărie în Craiova, si l-am văzut viind la părintele ig[u]m[en,| 
şi cerănd banii Sălcuţii, să dea el moșie în Reacea. Apoi 
nu stiü: dat-aă, maŭ dat, nu știi; luat-aii părintele loan 
bani, naŭ luat, nu ştii; pentru că am lipsit și eŭ de lăngă 
părintele, şi am venit la mănăstire, şi pe părintele l-am 
lăsat în Craiova numai cu Pătraşco. Atuncea, ce vor fi 
mai făcut ei cu popa Ioan, nu ştiii, părinte arhimandrit; 
dar toate pricinile popei Ioan, le-ai îndreptat dumnealui 
Ioan Băleanul, cănd era limitareus mare, că numai pentru 
aceaia şi pentru Rovine îl luase părintele Ioan. Ci cine 
cum vor avea scrisori de pe la vâănzători, si scrisori de 
îndreptare de la Băleanul, aşa vor avea şi parte,— cà toate 
pricinile poper, lui Ioan Băleanul aŭ fost îndreptătoriu. Ci 
eŭ, părinte, nu numai la dumnealui Vel Ban să mergi, 
ci şi la Măriia Sa Vodă, tot aşa voi să spui,— că mai mult 
nu ştiii. De atasta înştiinţai pe Sflinţia Ta). Şi rămăi al 
Sfinții Tale] cu totul plecat 

Lavrentie ieromonah, dascălul ot episcopie Rămnicului!. 

[V*:] Întru cinstită măna Sfinţiei Sale părintelui nostru 
chir Dionisie arh[imandrit] i ig[u]m[en] al sfintei mănăstiri 
Hurezii, cu plecată metanie. 

De la dascalul Laurentie, pentru pricinacu Socoteanii şi 
cu fata popei lui Ion din Reacea, pentru Sălcuţa şi Reacea. 

[Pecete neagră, pentagonală, — se pare cu literele a a 1 e] 


t E cunoscutul Lavrentie Dimitrievici „diorthositoriul“. El re- 
visuieşte Antologhiul din 1745, Evanghelia din 1746, Apostolul din 
1747-8, Catavasieriul din 1747-8, Molitoenicul și Liturghia din 1747, 
Cazaniile din 1748, Bucoaona din 1749. El a tipărit după Catava- 
sieriă cele d'intăiii versuri de stea şi cea d'intăiii „oraţie“. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HURE4 61 


LV. 
Foaie de ispășit. 

[C. 1740-50.] 

Foitá de ispăşitol de porumbi Cacovanilurii care aü 
măncată rămători logofătului Ion [ot] Stoeneşti, cumü găsită 
cu frica lui Duminezii, cumi amu găsit la dripiitate: 
amü găsitu la Dimitraşicu stricăcune fr. 20, şi la Mihai, cu la 
Safira, iară fărdelă 20. Si, penutru credinăţa, ami escălită. 

Nix6haoc Gabe6yp. 

Eŭ popa Gherghe. 

Eŭ Prida părcălabiu. 

Eŭ Stanu slujàtoru. 


Preda Untarü. 
LVI. 


Zapis al lui Nicolae Știrbeii pentru o datorie 
către el a Hurezului. 


Socotitu-m'amü cu S6ntiia Sa părintele arhimandritul) 
chirü Dionisie Hurezanuli pentru ună zapisă cu galbeni 
olan[de]zi șaizeci tocmai, şi zloți vechi noaozeci tocmai; care 
galbeni socotindu-se, s'au făcutu florinţi nemţeşti doao sute 
patruzeci si noao. Deci dintr'aceşti bani mi-au dati Sfinţiia 
Sa părintele Hurezanulu zloți şaizeci, şi aü tinutü samă 
părintele episcopii pentru o datorie fl. nemţeşti sută una 
si şaizeci, şi amü plătitii şi șase sărindare ce aü făcuti 
acolo la sfânta mănăstire Hurezulu taicăi socru-mieii şi 
(maicăi] soacră-mea tl. şaizeci, [şi tl.] optzeci tocmai aü 
mai rămasu să mai dea părintele Dionisie ar[himandritull 
epitropului, [florinţi] nemlţeşti) patruzeci și cinci tocmai; si 
luat-amiu şi aceşti bani toţi deplinii în măna mea. Care ne- 
putăndu-să da zapis[ele, penltru socoteala ce am cu ... Ci 
pentru încredințarea amii dati acastă scrisoa”e, întărindu-o 
cu iscălitura ca sfă sà] crează. 

Iuni 27 dn., 7249 [1741]. Nicolae Stfirbet]. 

[Pe V°: contemporan:] Nicolae Ştirbeai!. 

1 E Nicolae polcovnicul, care a ţinut pe Anita lui Radu Golescu, 
Spătarul. V. Ilie Nicolescu, în Literatură și artă romină, VII, p. 178, 


www.dacoromanica.ro 


62 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


LVII. 
Poruncă de vinăriciă a Banului. 


Dumneavoastră vinericearilor ot sud Vălcea. Către ačasta 
vă facem în ştire pentru că aici jălui Sfinţiia Sa părintele 
egumenul Hurezanul cum că sănt niște dealuri ce le zic Pitolo- 
sani, Măgureani i Spărleani i Amărăşti, între Sutești, între 
Creţeani și 'ntre Zlătărei, care plaiuri tot de dealurile aceaste 
mari sá ţin şi să numescu, al cărora vinerici il ià mă- 
năstirea, iar de la aceale numite mai sus dealuri aţi fi luat 
dumneavoastră vinericiu estir;pü; pentru care înţăleasăm 
că şi la vreamea Neamţilor aŭ fost pricină pentru aceale 
dealuri, dar, cercetăndu-se lucru, aii rămas iar pă seama 
mănăstirii şi acel vinericii, precum şi an toamnă, fiindă 
vinericeari pă acolea, sai fost întinsu de aü luat vinericii 
de la unii oameni dintr'aceale dealuri. Si, dănd jalbă la 
Măriia Sa Costandin-Vodă, aü poruncit de aü întorsu în- 
napoi, lăsănd asupra mănâstirii, pentru că milele mănăsti- 
rilor, cate sănt date de Domni cu hrisoave, să întărescu, 
iar nu să strică. Acum dar, de vreame ce iaste lucru 
într'acest chip, nici dum. nu trebue să strămutați, nici să 
„nu puntţi la catastiful vinăriciului acel vinericii, ci să-l lă- 
sați la mănăstire, fiind milă domnească,—că nu trebue lucru 
cu păl&avă. Si, pentru atasta, aşa să urmaţi dumneavoastră, 
pentru că şi Domiiia nu priimeaște să să strice milele 
mănăstirilor. Atasta scriem. Noemvrie 16 dn., 7250 [1741]. 

Matei Vel Ban, 


LVIII. 
[C. 1742. 
Socoteală de bir. 

lud. lud. 

sluj. biruri bune. 
Satul. . deşti. .,......... 28.10418 
Satul. .[Cerjnăteşti. . ..... s 1 43.[1]649 
. . elogi.. e e alta clei pl ue 33 s.a 4. 202 
Satul Rimniculă]. ....... . i 2. 102 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIv:YOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 65 


e ag 2: de SH. . . 


Satulü Gr[ojșii. . 
Satulă Sa. . . . 
Satulů Pr.. .. 
Satul C. . . čulů 
Satulă M. . 
Satul G'ta 
S...lă 


Satulü V. 
Satulü 
Satulü Hu 
Satulü Cep. 


. . ò e . ù s s . 


. » . . . . ù ù . . . e 


“w ° Ó s “ s s 


. > . s sù ù ù . ù s . . 


* "> >» s ù» ù s x 


Satulă Saraci[neştii]. ....... 


Satulu Obăr(şia] 


IC, 1742 >] 


LIX. 


lud. lud. 
sluj. biruri bune. 
64. 2666 
12. 783 
1.42. 1309 
3. 204 
16. 834 
29. 1269 
1. 29 
8, 376 
2 93 
14 
86 
66 
463 
2264 
1417 
934 


Socoteală de bani daţi pe capre. 


1, 1 ti iar la tabaci. 

10 t! pă tufa orașului. 
8 t! pă capre cincizecă. 
32 t! pă capre de la Stoica Sturzeanu. 
t0 t pă capre ot Savin de la Nucşoară. 


84 banı İon ot 


tam. 


102 bani popa Stantul ot Nucşoară, pă o capră. 
12 ti Minea ot Nucşoară, pă capre 12. 


6, t0 ti Costandin ot —, pă 8 capre. 


4, 90 ti foana, 


29 t la Radul Boldă, pă cap. 30. 
9 p! © l4 vama pieilorii, la Dragost. 


pă 5 capre. 


1 Poate să fie gi o însitanare a protopopului de Pitești. 


www.dacoromanica.ro 


64 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


6 ti la cojocari, pă 6 capre. 

5, 15 ti Ştefănel, pă 5 capre. 

30 t ami dată Stancului de aü dat Radului butariulă. 

5 ti la Iarca Moroe. 

[Pe altă pagină socoteală de bani împărţiţi la oameni 
pe miere, cu data de 7 August 7250 [1742].] 


LX. 


Privilegiu al luă Constantin- Vodă Mavrocordat 
pentru Hurez. 


Milostiii bojiiii lo Costandin Necolae Voevod i gospo- 
dinii davat gospodstva mi siiii povelenie gospodstva mi egu- 
menului den mănăstirea Hurez, chir Dionisie arhimandritul, 
ca să ştie cu atastă carte a Domnii Mele să stăpăneaască 
toate satele după moşiile mănăstiri, şi egumenul să pue 
părcălab pe care va socoti a fi om mai de ispravă, şi oa- 
meni ce vor fi şăzători pe moşiile mânăstiri să aibă a 
lucra 12 zile într'un an la arătură, la coasă, la secire, şi 
să-şi dea dijma moşii din toate bucatele, după obiceai. Şi 
nimini să nu fie volnic, aü din boeri, aü din slujbaşi, aü 
din săteni, a pune vin aü rachii pe moșiile mănăstirii 
să să vănză, fără numai egumenul. Şi nimini să nu fie 
volnici a cosi, a ara, aü unbla cu vitele pe moşiile mă- 
năstiri pănă nu-şi va lua voe dela egumen. Şi oameni ce 
vor fi şăzători pe alte moşii, şi vor fi călcănd moşiile mä- 
năstiri, să aibă voe egumenul şi isprăvnicei lorii (sic) să 
le oprească, aü să să așeaze cu egumenul, aü cu ispravni- 
cul, şi, aşăzăndu-se, să pască, şi pe Rumăni de baştină ai 
mănăstiri să-i stăpăneaască ca şi mai nainte. Iar carele nu 
să va suferi, va eşi la Divan. La bălțile carele vor fi pe 
moşiile mănăstiri, să nu fie volnic a să amesteca, aü din 
vameși, aü din căpitani, ci egumenul să aibă a-şi lua în- 
treiala peştelui după obiceai. Drept aceia poruncim Dom- 
niia Mea şi dumneavoastră ispravnicilor i căpitanilor i 
vameșşilor, văzănd cartea Domnii Mele, toți să vă arătaţi 
cu supunere şi să urmaţi la toate poruncile Domnii Mele 
ce scrii mai sus. Într'alt chip să nu fie. Că aşa iaste po- 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 65 


runca Domnii Mele. H neam peuS roencacrăa mn. Avgust 
29 d., leat 7252 [1744]. 

|Monogramă cu ros; pecete octogonală cu chinovar: 
ambele steme.] 

Prott. Vel Logofăt. 

Scrisă dă Toma Logofăt. 


LXI. 


Aici însămneaază mdlaiu ce Saŭ mâncat la lucru de 
primăvară. S'aă măncat oemul( sic) căt sau găsit la moară: 
ocă 190. 
` Saă mai măcinat şi din porunbi de dijmă, ocă 270. 

S'aü măncat şi cu cai astă toamnă si la lucru vii de 
primăvară, ocă 285 de dijmă. 

Sai măncat şi la viia de la Alămăneşti. 

Mai 25 d., leat 7253 [1745]. 

La sapa vii dupe lăstar, rumăni de clacă, liude 58. 

Ţigani, liude 130. _ 

Şi am luat mălai de la moară, de la vătaşi, ocă 100. 

La pleavila viii la Goleşti mai luat mălai de la moră 
ot Vàtàstsà (sic), ocă 80. 


LXII. 


Poruncă a Caimacamilor Craiovei către săteni pentru 
ca ei să-și plătească datoria către Hurez. 


Noi Caimacamii Scaunului Craiovei. 

Tie, părcălabe Floreo i voao, săteanilori de la Marmure, 
vă facemü în ştire că aici ne spuse Sfinţiia Sa părintele 
chiră Dionisie arhimandritului, egumenulă sfintei mănăstiri 
Hurezului, cum că, pentru claca ce iaste să faceţi la lucru- 
rile sfintei mănăstiri, dupe cumi iaste hotărăti de la Mă- 
riia Sa Vodă prin luminată cartea Mării Sale, v'aţi aşă- 
zată cu Sfinţiia Sa să daţi de casă căte bani 90 la unii 
ană, si voi aţi datii numai căte bani 60, iar câte bani 30 


1992. Vol. XIV. 5 


www.dacoromanica.ro 


66 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


de casă i-aţi opritii, şi căci aţi treerat putintelü grăi ali 
mănăstirii, de s'au făcută 20 de ob., şi mălai, de s'au fă- 
cutii 70 de ob., îlă încărcaţi cu 96 de zile, şi pentru acea- 
lea opriţi acei căte bani 30 de o casă. Pentru care iaste 
mirare că cu 96 de zile s'arii fi treeratü bucate să să fie 
făcutii 1000 de ob. de grăunţe, ci mai multi decăti 10 
zile amiă zisii părintelui egumenului să nu vă ţie inü 
seamă, iarü voi să pliniţi la mănăstire de toată casa căte 
unii zlotii pentru claca ce iaste hotărătă de la Domnie. 
Că, de nu veţi plini căte uni zlotii de omii, de voe, vomii 
trimite cu treapădă de veţi plini fără voe. 

Octomvrie 28 dni, leat 7254 [1745]. 

Raduli Comăneanu. Costandin Strămbeanu. C. Obė- 
deanuli. Pavel Vel: Vel Agă. Ianachi biv Vel Clučļíar] 
za Arie. 

[Fără pecete.) 

[V*:] Pentru Marmuri, moșiia Marmurile, moşiia mä- 
n[ălst[irii] Hurezu. 


LXII. 


Constantin Brincoveanu Vel Clucer către egumenul 
Dionisie, pentru afaceri ale mânăstirii. 


+ Cinstite prea-cuvioase Sfinţiia Ta părinte ig[u]m[ene] 
chir Dionisie arh[imandrite] al sfintei măn[ăjstirți] Hurez, 
dă la milostiv[ul] Dumnezeii rog Sfinlţiei] Tale săn[ăltate 
întreagă si toate cele fericite ca să-ţi dăruiască. Scri- 
soarea ce ai trimis Sfinţiia [Ta] dinpreună cu părintele 
popa loan am luat; cele ce-mi scrii Sfinţiia Ta, am văzut; 
pentru hrisov, îmi spusă părintele ce l-ai trimis Sfinţiia 
Ta, că Rumănii aceaia ce s'au judecat, i-aă scos; iar, pentru 
cele ce scrii Sfinţiia Ta, pentru acei Rumăni nimic să nu 
te temi Sfint[ia] Ta. Pentru bisearica de la mănăstire dă 
la Surpate, pecum că s'au isprăvit, am luat si foaia, şi 
foarte mulțămăsc Sfinţiei] Tale de osteneală. Aşijderea si 
pentru şindila care aŭ mai rămas să o dai Sfinț[ia Ta] ín 
sama Stariţii ca să stea, — dor vom mai lucra căte cevaș la 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 67 


primăvară la mănăstire. Acasta, și mila lui Dumnezei 
să fie cu Sfinţiia Ta. Iulie 6 d., 7254 [1746]. 

Al Sfinţiei Tale dă bine voitor 

Costandin B[râncoveanul] Vel Clue/erii]. 

[V°:] Cinstitului, prea-cuviosului Sfint[ü Sale] părintelui 
igumen chir Dionisie arhlimandritul), ig[ujm(enul] dă la 
sf[ănta] măn[ăsit|ire] Hur[e]z|ul], cu întreagă sănătate să 
să dea. 

[Pecete de ceară neagră, octogonală, cu flori şi două 
inimi străpunse,] 


LXIV. 


Hotărire judecătorească într'un proces al Hurezului 
pentru moşia Folești. 

* Iulie 11 zile. 

Irimia i Iacov Dumbrăveştii cer de la igumenul Hure- 
zeanul o parte din moşia Foleşti, sud Vilcea. 

Zic că, fiind a lor, le aü împresurat-o mănăstirea de ani 40. 

Arată un zapis cu leat 7190 [1681-2], care scrie cu nu- 
mele lui Tanasie, tatăl Irimii, dat la mina lu Dumitru Golii, 
drept cu (1?) 20 zălog. 

Acest zapis este de ani 64, cu care nici-o piră nu putea 
face în potriva mănăstirii, şi, încă văzîndu-se și cu slovă 
nouă, S'ai cercetat şi S'aii cunoscut că este mincinos. 

Igumenul Hurezeanu, prin vechilul săi, Ioan ieromonahul, 
arată cărţi de stăpinire veche de ani 99. 

Fiind pira Irimii i a lu Iacov făr de cale, nu s'aü ascultat 
la judecată. 

Hotărim să stăpinească mănăstirea cu pace. 

Aceasta scriem. Anul 7254 [1746]. 

Grigorie Greceanu Vel Ban. 

Trecută la condică de Voicu Logofătul. 


LXV. 


Catastihă pentru banii ce s'aă înpărțită pă untu i 
pă miere, precumii va arăta în josii anume: 
Noem. 25 d., 7255 [1746]. 


www.dacoromanica.ro 


68 ACTE PRIVITOARE A MĂNĂSTIREA 'HUREZ 


Ton Burtelă ot Corbi t! 10; vi de miere t! 1 pl. 

1 ocă de untu po bani 18. Ghiorghie snă Ion Burtelü 
t! 5 pă miere i pă untu, vè t! 4 pi, dcă po bâni 18. 

Răduli Stuparii dt Corbi miere vi 12, vi po bani t! 
1 ips t 3. 

Oprea ot Corbi t! 2, pă untü, ocă po bani 18. 

Radulă cumnajtul)] lui Amza t! 2, pă untu, ocă po bani 18. 

În seama moşului Pahomie i a Neculii ot Topana t! 20. 

Pà miere vit 1 pl. 

Ianache ot Poenărei t! 3, po vè de miere t'1 p' i pă untü 
t' 4 p. 

Tudosie ot Corbi t! 3, po vi de miere ti,1p!, i pá untu 
t1 p. 

Iordache snă Antonie ot Corbi luatu t? 5 pă miere. 

Dat Opreï ot Domneşti t! 10 pă miere... 

Luat Oprea ot Domnești ti 25 pă miere. 

Mosü Pahomie i Nicula ot Topan[a] aŭ luată pă sama 
loră cu zapisi banfi] pă miiar[e]... 

Barbul de la Golești aü luat t! 100 cu dobăndă păn(ă] 
la Ispasii, zeace a unul, de àcòlò nainte să înbrace pă 
miiare. 

Voico diiacon[ul] i alţi popi i săteanii de la Uda, popa 
Rad[u], Costandin diiacon[ul), Şărb[an] diiacon[ul], Iane aŭ 
luat pă miiare ti 184. 

Dum. Com|i)s[ul] Ioniţlă]... aü lu[ajti pă miiare ti 100. 

Barbul Stegarliul) iar aŭ mai luat pă miiar[e] t! 25 /şters]. 

Iaru mai luati dum. Ioniţe Tigv[eanu| t! 200. 

Ion ot Do[m]|nestí aŭ luati pă miere bani ti 60, ipac t! 10. 

Dat lui Tudosie ot Corbu t! 10. Pà miere, vi po t'1 p.. 

Dat lui Stanü Untariă t' 100. Cu dobăndă zeta doi, şi, 
cătă miere va avea, să n'oo dea noao după ruptoarea mierei, 

Ghen. 23 dni, 7255 [1747]. 

Dat Comisului Ioniță Tigvean[u], bani pă miere, t! 20. 

... Dată lui Gherasimu ť 20. 

Datu Hristii Căpitanu t! 33. 

Datu Părvului ot Rudeni t! 60. 

Datu lui Tudosie t' 15. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MANĂSTIREA HUREZ 69 


Datu lui Neagoe t! 6. 

Dată Badea Şerboi t! 3. 

Dati Neacşului Bălat ti 2. 

Datu Oprii Mertăţei t 3. 

Datu popii lui Ghenadie 1! 1 p’, 20. 

Dati Dimii ot Groapă bani pă miere t 3 /şters], 
Datu județului Dumitru bani pă miere, t! 2... 

Dat dumnealui Comisului Ioniţă Tigveanulü t! 500, 


LXVI. 


Foița de bani s'aă fost dat pe miere la Udeant, insă 
pănă la Sfeti Gheorghie, de lei oc|a] 1 de untu, şi cine va 
da bani la zi, cu osteneala] lor, să fie plătiți, iar cine nu 
va da, să rămăe bani pă miere, și dintr'ănșii aü venit acum 
Şi aŭ dat pecum arată anume; Iul. 6 dni, 7255 [1747]. 

Dat diiacon[ul] Şerbu bani, din cei de ani, t? 10, capete, 
din osteneală, t! 2. 

Dat Pahomie, din bani ce aü luoat pă miere t! 11 din ca- 
pete, i, din osteneală, t! 2. 

Dat poplei] Radulu celui tănăru t' 5 din capete i din 
osteneală bani 100. 

Dat diiaconlului] Costandini bani ti 1 capete i oste- 
neală bani 21. 

Eu popa Radu ot Vodă. 

Eu Şerbu diiacon ot tam. 

Eu diiacon Costandin otam. 

Cin ti 27, capete. 

Cin t! 5, bani 1, din osteneală. 


LXVII. 


Cumpărătoarea capreloră. 
Capre 34. 
Lt 7256 [1747—8). 
Savulu gtii Nucşoară capre 10, po ti 10. 
Ionu otü Nucşoară capră 1, po bani 84. 


www.dacoromanica.ro 


70 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Popa Stantulă otü tami capră 1, po bani 102, 

Milea capre 10, de datorie, po t! 10. 

lar mai luati capre 12, capra pe bani 100, — totu de 
la Milea. 

Costandin capre 8, po t! 60, bani 10, 

Lazării capre 4 de datorie. 

Toana capre 4, po t! 2, bani 100. 

Dumitru capre 5, po t 3, bani 90. 

Radu Bolduni capre 30, po t? 29, bani 16. 

Sima capre 8, po t! 60. 

Dumitru Cobanu capre 3, po t! 2, bani 100. 

Capre 63. 


Lt 7256 [1747 —8]. 

Ionü otü Brădetu capre 22, po t' 16, 
Radu capre 9, po t! 6, bani 90. 

Stanü otu Brătiianu capre 20, po ti 20. 
Șărban Cosacu otü Brătiiani, capre 10. 
Iordanŭ bratü ego, capre 3. 

Iane capre 8, po t! 60, bani 30. 

Balea capre 13, po t' 12. 

Radu snă Dobre capre 9, po t! 7, bani 50. 
Fečoru Predii, capră 1, po t! 1, bani 9. 
Busiioci capre 3, po t 2.. 

Costandinii capre 11, po t! 9, fără bani 20. 
Țintea capre 5, po t! 3, bani 93. 

Radu lui Serbanü capre 8, po t! 5, fără bani 8. 
Amza otü Corbi capre 17, po t! 15. 

Radu Boașu capre 2, po t! 1, bani 70. 


LXVII. 


Foae de dijma porumbului, a fănului şi a cănepii, 
şi actele ce Saŭ găsită pe partea mea de moşie dinù 
Bălieani i dină Bărbeşti ce să chiamă Valea-Mare, 
la acestă unu 7256 [1747—8]. 

Din Bălteani. Dijma fănului, precumi ami aşezat cu 
oamenii: 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 71 


Clăi Bani 
| Livadea de la Màrulü Vearde, pănă în vărfu şi 

pănă în vi. . . . pe n + + + + + pi ha 90 

1 Livadea dinü Màrulü Vearde la vale,pănă la drumu 90 
1 Livadea dinü drumü la vale, pănă unde ne în- 


părțimă cu ceialalţi moşteani. . ....... 90 
1 Livadea unde cosiia diaconulu Necolae. . . . . 120 
1 Livadea din sălişte. . . . . . 2... s, + + + 120 
1 Livadea unde cosiia Stanciul Cojanu. ...... 34 
1 Livadea de la frasini pănă unde ne împărţimi 

cu alți moşteani. ......... Ii. 
1 Livadea dă la vie și de la stupină ...... 75 
1 Livadea din văratice. . . . . . sso sasao’ 75 
2 Pătru ginerele Stanciului, în Glăvajne. . . . . 75 


2 lonu Dulea, iară în Găvane ......... — 

1 Costandinii ginere Mihalcei, iară în Găvane . . 55 

1 Pătru fecorul Mihalcei, iaru în Găvane . , . . 36 

4 Mihuţă, iarü în Găvane ........... 100 
În Valea-Mare, iar dijmă de făină: 

2 Livezile unde cosiia diaconulă Pătru ot Dămţeani 180 


1 Livadea unde cosiia Andrei Cojanu . ...... 120 
1 Livadea unde cosiia Stanciulu Cojanu . . . . . 120 
2 Livezi unde cosiia Mihalcea Cojanu .... ... 180 
1 Livade unde cosiia iarii Andrei, în văratice, 
dăspre Apusü. . . se o... + + 90 
1 Ionù otă Turceşti ..... 7... + + + s + .. 45 
1 Vladu ot Oteşani ....... cc... 35 
1 Dumitraşco ot Bălteani. ........... 30 
1 Livade de-asupra răpii . . cc... 45 
1 Livadea de la bordeae ............ 45 
1 Pătullulu] înă vale. .... . 2. í s + + s + ° 15 
Suma: clăi 32 t! 16, bani 75 


[V*:] Dijma porumbului şi de cănepă: 


Porumbi  Cănepă 

feardele  mănuşi 
Andrei Cojanu . . . . + + + + + + 25 14 
Pàrvulü, fiul său... . 2. . . . . , , 10 4 


www.dacoromanica.ro 


72 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUBEZ 


Porumbi Cănepă 
feardele mănuși 


Radul fiă-său .. sc... + + 19 4 
Neacşulu fiiu-său ..,........ . 10 
Mihalcea Cojanü cu fiiu-său ...... 27 6 
Pătru fiiù-săŭùŭ. . cc... 13 6 
Stanciul sănă ego .......... — o 
Costană zetü Mihalcea ........ 4 6 
Stanciulă Cojanu cu fiiu-său. ..... 30 10 
Radul sinu ego. ....... + + + ° — — 
Pătru zetu Stanciulă ......... 10 
Matei Spunulă .. cc... 6 — 
Ionü Dulea. ......... sane 6 — 
Mite ee sea s S E Sus oa p 3 ws — 2 
“În Valea: Mare: 
Vladulü otü Teşan. ......... 8 6 
Ionü Panduru otu Turceși ....... 6 
Dumitraşco otă Bălteam . . . . . . . 20 — 
Costandiniă, ginerele lui Dumitrașco . 18 aa: 
72 


Josifu proigumenu Hurezi. . . Suma 212 


LXIX. 


Sinet al unor sateni din Jiblea către proegumenul 
Ghenadie de Hurez. 


14 Septembre 7256 (1747). „Anghel părcălab Calvun (?) şi 
Costandin cumnat|u|-său, ot satul Jibleam, dat-am zapis(ul] 
nostru al doilea randu la mănfa| părintelui proegumenului 
Ghenadjile, precum să să ştie că la anul 7253 [1744], Dechem- 
vrie 20 dni, deci, avănd noi trebuinţă de bani pentru al nostră 
tribuinţă, mergăndu în multe randuri cu rugăcune ca să 
ne dea, și n'a putut a să curăţi, ci ne-au facut bine cu 
t! 100, banı gata, zeace a unul..., şi noi i-am dat la ne- 
guțlijtoriia nostră, şi, tot aşteptănd noi preţul vitelor de 
atunci pănă acum, sau tămplat de am zăbovit cu datul 
banilor. Pentru acasta acum apucându-ne să meargem la 
oianul (sic) judecăţi, să plinim banii, si, neavănd bani, 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA EUREZ 73 


ne-am rugat de Sfinfțiia Sa] de am mai pus zi de acuma de 
la Cărstov, S[à]p[temvrie] 14, păn în trei săptămăni, să avem 
a da bani cu dobănda lor, ce face neguţitoreşte zece unul, 
iar, de nu s'ar da banii la zi, ce s'ar face vre o cheltuială 
saii zetuială, să fie tot de la casa mostră. 

Am scris eŭ popa Drăghiciu.* 


LXX. 


Foijă de miere ce s'au cumpărată pă bani, precumü 
va arăta în jos anume; Oct. 8 dni, I: 7256 [1747]. 

Badea Şerboiu, ocă 7; popa Vasile ocă 10; la chirigii 
ocă 8; Costandinu dinu Vaţa, vi 1, ocă 3; Radul Stu- 
pariului ocă 8 pi; iar la chirigii vi 1; Ionă otü Ciuteşti 
ocă 8; Ozun AH acă 6; Matei snă Marco vi 1, ocà 8; 
Gheorghie Rumànulü ocă 7; Tudosie ocă 6; Neagoe dichiu 
vi 3, ocă 3. 


Stupinile mănăstirii. 


La stupina dinù Ferege vi 21, ocă 7. Stupina dela Corbi, 
vi 2, ocă 5. Stupina dela Radu Orbu vi 1, ocă 7. Stupi- 
nile de la Topollovăţ], vi 10, ocă 2. 


Foiţă de mierea care s'au luoatu pentru datorie, precumü 
arată. în josü anume; Oct. 8 dni, 7256 [1747]. 

La egumenul dela Fedeleşoi, vi 2, ocă 8; Badea Şer- 
boiul vi 2; Uiasca jupăneasa vi 3; Părvulă otü Rudeni 
vi 1, ocă p'; Ionii Donesculi vi 3, ocă 4 p!; Tudosie v° 1 
pt; Stanü Untariulă vi 5, ocă 1; Oprea otü Domnești vi 8, 
ocă 9 p'; Hristea Căpitanulu v° 5; Ionü snă Costandinii 
vi 1; Dumitru otu Viişoara vi 1, ocă 10, litre 3; Ionü 
Untarjiulă] ocă 3, litre 3; Iordache snă călugăru otü 
Corbi vi 2. 


LXXI. 


Foifa de datorie ce am luat... bani precum arată; 
Oct. 25 dni, 7256 [1747]. 
Ion Burtel ot Corbi t! 10, capete, dobăndă t' 2. 


www.dacoromanica.ro 


14 ACTE PRIVITOARE LA MÂNĂSTIREA HUREZ 


Oprea ot Corbi t! 2, capete, dobăndă bani 48. 
Oprea ot Domnești t' 20 p', pă miere. 

Oprea al Mustăţii t? 31 capete i dobăndă bani 90. 
Ilie Mustăţea t' 8,90 pe miere. 

Călugărul de la Topana i Nicula ti 36. 

Da la Uda t' 118. 

De la Stan Untariul t 1. 

De la Barbul Steg(ajr t! 20. 

De la Turcu, cin t 12 p. 


LXXII. 


Carte de la ispravnicii de Vilcea pentru oprirea 
vitelor unor locuitori de la moşia Hurezului. 

Aicea la noi jălui Sfinţiia Sa părintele Dionisie arh[iman- 
drit], igumenulă Hurezanuli, pentru oamenii dinù satulă Ri- 
meșştii și Romanii, că sed cu casele pe moșiile loră, iarii cu 
dobitoace lorii (sic) mănăncă moşiia mănăstirii si tae leam- 
nele din pădurea mănăstirii fără nici-o tocmeală. Pentru 
acasta dámü voe mai susii numitului egumeni să-i oprească 
a nu mai treace vitele lori pe moşiia mănăstirii, nici 
leamne să nu-i lasă să mai tae, ci să-şi oprească moşiia. 
Iarü care ar îndrăzni în silă a mai lăsa vitele pe moșşiia 
mănăstirii, să fie slobodă egumenul să-i tragă, si care arii 
sta înpotrivă cu semetie, să ne înştiințază pe noi, şi-li vomü 
aduce cu treapădă. Acasta scriemă. Sept. 1 dni, 7257 (1748). 


Aapavrhs... 7. pei... 
is[pravnicii] Vălcea. 

[Pe a doua foaie:] 

Aicea înnaintea noastră jălui Sfinţiia Sa părintele Dioni- 
sie arh[imandriti), igumenulă Hurezanulă, pentru oamenii 
dinu satului Rămeştii i Romanii, cumü că șăd numai cu 
casele pe moşiile loră, iară dobitoacele loră le pască totii pe 
moşiia mănăstirii şi tae leamne de ce le trebue din pădurea 
mănăstirii; pentru care aü avutii obiceai mai nainte de 
aü lucrati mănăstirii clacă căte 3 zile de omiă, iar acumii 
mănăncaţi (Sic) moşiia în silă, şi nu veţi să daţi nici-ună 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 75 


ajutoriu. Pentru care iată vă poruncimiă să căutaţi de 
acumi înnainte să vă ferit de moșiia mănăstirii, aü să 
lucraţi de omu căte 3 zile la ce vă va porunci egume- 
nulă, iarii, neascultăndu, amu dati voe mai susü numitului 
egumeni să vă oprească, ca nici dă cumiu vitele voastre 
să nu le lasă a mai treace în moşiia mănăstirii sau a mai 
tăia leamnele, şi oricare dinu voi ari mai întra cu sc- 
meţie și fără tocmeală, după cumiu iaste porunca Mărie 
Sale lui Vodă, şi va mai jălui părintele egumenului, să 
ştie că-lu voii aduce cu treapădi şi nu va eşi de la în- 
chisoare pănă va plini ce iaste adetulu moșiei, şi [să] vorů 
pedepsi pentru neascultarea lori. Acasta scriemu. Sept. 1 
dni, 7257 [1748]. 

[V*:). Poruncile domneşti de cercetări precumü scriü 
cercănd-o. 


LXXIII. 


Pdăvaş al lui Mihai Rioşanu către Hurez pentru 
nişte bani. 

Părvule Căjane de la Bălteani, sănătate. Pentru ban[i] 
ce ne-aţi dati pe cartea dă hotărnicie pentru un codru dă 
loc de la Bărbeşitii, ce aŭ fost al părintelui Iosif proegu- 
m[e]nului şi al popti lui lon, cu cetaşții] lui, un zlot aŭ 
fost rău, ce mi l-ai dat părintele proegumenul Iosif. Ci, 
cănd vă veţi socotii, să-i ţii în seaamă. 

Sep. 6 dni, 7257 [1748]. 

Bun voitori 


MíiJh[aš] Rf[io]ş[anu]. 
LXXIV. 


Poruncă de a se plăti dijma către Hurez de către 
oamenii din Bălteni şi Brăbeşti. 

Tie Andrei i Mihalëo, Stanciule cu fezorii voştri, şi alți 
oameni din Bălteani i din Bărbeşti cari aţi venit la mine 
de aţi spus pentru părintele proiglujme[n] Iosif de la 
Hurezi, şi acum, viind proig|ulm[enul] la mine, într'alt 
chip aŭ spus, iar nu precum ați zis voi,— pentru care 


www.dacoromanica.ro 


76 AQTB RRINITOARE LA MĂNĂSTIREA, HUREZ 


iată că vă poruncim să căutaţi să vă daţi dijma de an, 
de antàrt şi de estimpu; şi, străngăndu;să dijma la un loc, 
să vă, aflaţi cu proig[ujmlenul] de față aici la mine, 
la 16, zile ale lui Septemvrie. Într'alt chip să nu fie. Acasta, 
scriem. Sept. 8 d, 7257 11748), 

Dela Vel Ocnă. [Iscălitură neînţeleasă,] 


LXXV. 
Danie către Hurez din partea proigumenului Iosif. 


* 11 Mart 7257 (1749). Iosif proigumenul de Hurezi, dă 
mănăstirii partea sa din Bălteni. Iscălesc şi: „Ion cumnat 
proegumenului, Antonie arhimandritul, egumenul Bistriţei, 
Şandul biv Logofăt za Vistierie, ispravnicul Vilcii, Ilaşion 
egumenul Arnotei, Tudor Măldărescu“. „Luind eŭ cinul 
călugăresc... din copilărie, înpreună cu tată-mieă Ata- 
nasie și cu mumă-mea Damaschina, şi petrecînd părinții 
miei cei mai sus numiţi într'această sfîntă mănăstire pînă 
la sfirşitul vieţii lor... 1“. Acuma e egumen Dionisie. 


LXXVI. 


Climent, fost episcop de Rimnic, către egumenul de 
Hurez, Dionisie, pentru primirea unor bani. 


Prea-cuvioase arh[imandrite] i igumen al sfintei şi dum- 
nezeeştii mănăstiri Hurezii, chir Dionisie, al Smereniei 
Noastre întru Duhul Sfăntu iubit fiii sufletescu, de la 
milostivul Dumnezei îţi rugăm şi-ţi pohtim ca să-ţi 
dăruiască tot fericitul bine amănduror bunătăţilor, iar de 
la Smereniia Noastră molitvă si blagoslovenie trimitem 
Cuvinţii Tale, 

Scrisoarea ce ne-ai trimis prin Iosif proig|umenulii] ne-ai 
venit, înpreună şi cu t! 85, şi mi aŭ dat proig|umenul] Iosif 
şi de la părintele epliscop] chir Grigorie ț' 65, cu care sau 
făcuţ t' 100 şi cincizăci tocma. Pentru care foarte mul- 
țămim Cuvioşii Tale, că într'acastă dată scăpătasem de 


t Condica Hurezului cuprinde acte de la Damaschina. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 17 


chieltuială. Domnul Dumnezei să te păzească, şi să te 
învrednitască prin purtărea-ţi de grijă pe incetü să te 
plăteşti şi de ceialalţi ce ai mai rămas. Ci, de vei lua 
ceva din vinericul de estimpă, iar să ne mai trimeţi, şi, 
după ce te vei plăti, îți vom mai mulțămi. Şi cu aasta 
fii Cuviinţa Ta blagoslovit. Noemvrie 8 d., I 7258 (1749). 

Al Cuviinţii Tale părinte sufletescu: C/liment] p[/roin] 
ep[iscop] Răimn/icului]. 

|V°:] Prea-cuviosului arh[imandrit] i igumen al sfintei 
şi dumnezeeștii mănăstiri Hurezii, chir Dionisie, cu mo- 
litvă si blagoslovenie să să dea 

[Pecete neagră cu mitra, cirja şi „CL Rm.“] 

+ Dela preasfin[ţi]tlul) părint[ele] ep[iscop], că ni-am dat 

t' 108 din datorie ce săntem; Noemvrie 28 dni, 7258 [1749]. 


LXXVII. 


C. 1750. 

Foifa de bani ce s'au dată pe capre, cumă va insemna 
în josü anume. ...Vama untului ti 5. Dati la tabaci t! 24. 
Dati. pă pădure la Albeşti tt 5. Datu pă pădure la Fileştit! 5. 
Dată Radului Cărnar(uli) pe un foale ti 2 pt. Ami dati 
pă sare bani 90. Ami dati pe 2 chile de màlaiü t! 4 p'. 
Amiă dată Albului čobanŭ t! 1, bani 30. Amü dată pă 
putina de zahanâ t! 2. Mai luoatü chilă de mălaii t! 2. 
Mai luoatu sare t! 1 p'. Ami dată pe o vadră de miere 
t 2 p'. Datu pe loci de zahanà t 2. Ami [dată] la chi- 
rigi. Ami dati lui unchiiaşi arii tàbac[ulü). Ami dată 
Hristii Căplitanulu], pă ghindă t! 7 p!. Mai dată lui Ionü 
tabacă, t! 1, bani 90. Ami dati şi şi pă tufă la orasü 
t! 10. Capre 10, pă 10. 

[Şi o însemnare de miere pe dos.] 


LXXVIII. 


[C. 1750.] 
Să ştie bani ce ai înbrăcat pă miere, pă unti i pă 
capre, cum arată anume. 


www.dacoromanica.ro 


78 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA RUREZ 


122 p! t întăi. 

200 t! i-am mai dat Stanciului la untù. 

39 ñ Ivan Văt[aful] i-am dat. 

215 t! am dat Minii pă capre. 

1.30 t? am dat Stancului. 

5.90 t! am dat Stantului vameș. 

21 t! am dat la tabaci unt. 

5 ti dat la Albeşti pă pădure. 

5 t! la Fileşti, iar pă pădure. 

2,90 t! am dati pă un foale. 

90 bani la sare. 

4 p' t! am dat pă 2 chile de mălai tobanilor. 

1,30 t! Albului čobanŭ. 

3 ti pă o putină de zahană. 

2.30 t! iar pă o chilă de mălai. 

2 t! pă locul zahanalii. 

45 bani lui Iordache, unt. 

45 bani dat lui Filip. 

2 ti dat lui Ivan Văt(aful|. 

2 t la chirigii mierii. 

6 t! la tabaci. 

7 p' ti dat Hristii Căpiili[anul) pă ghindă. 
Capre. 

Dat lui Ivan ot Şărboi pă capre, 14 capre, po bani 90. 


Dat lui Ivan Vlăştanul pe capre 15, capra po bani 90. 
Iar dat lui Ivanu Vlăștanul pe capre 5, capra po bani 90. 


LXXIX. 


[C. 1750.] 

Foija de arătare viteloru ce pască, pe moșia sfintei 
mănăstiri pecumiă să va arăta la vale pe anume: 

12 vite Dincă Poenariu. 

8 porci Dumitru Pasăre. 

2 boi la Nicolae Cărăușu. 

Bușe Pasăre, cu tote vitele lui. 

Barbu Pasăre, cu toți caii lui. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 79 


Pătru Bratu, cu tote vitele lui. 

Popa Gheorghe, cu toate vitele. 

Diiaconu Costandinii Bubatu, cu tote vitele lui. 

Dumitru Pasăre, cu toţi cai. 

Tudorü Supţărelu, cu tote vitele lui. 

Anghelă ali Dobriţăi, cu 6 capre. 

Popa Nicolae, cu toţi cai lui. 

Una sută noozăci si cinci de znopi de grăi de tomnă, 
la popa Gheorghe. 


LXXX. 


[Listă de bir preoţesc; c. 1750.] 

Popa Ionü otü Cremü. Popa Barbu otü tami. Popa 
Stančulů otă tami. Diiaconulă Dumitru oti tamă. Diia- 
conul Mihai otü tamü. Popa Măinia otü Ruda. Popa Pătru 
otü tami t! 5. Popa Radu ot Budești t! 7. Popa Costan- 
dinu otü Blidari t! 6. Popa Tănasie otü Fedelesü t! —. Diia- 
conului Costandiniă otü tami —. Diiaconuli — otü tamă —. 
Diiaconuli Sandu otü Feţeni —. Popa Costandini otü tamü—. 
Popa Pătru otü Blei (sic) —. Diiaconulu Gheorghie otü 
tamü. — Diiaconuli Condia —. Diiaconului Dumitru t —. 
Popa Bunia oti tami t! 6. Diiaconulă Dobrinü t! —. Diia- 
conul Joni oti tami —. Popa Dumitrașco t! —. 

[Nume rupte; în față: t! 4, 60, 4, 30, 5, 4 p'; şi din 
Milcoii.] 

... Ot Căzăneşti, etc. (în faţă: ti 2 p', 2, 2, 3,2, 1 p', 1.] 

Cin t! 168 pl. 


LXXXI. 


[C. 1750.] 

Foija de bani ce Saŭ dati pă capre, cumi arată în 
josi anume: 

[Nume:] Radulu Cărnaruli. Dati pă pădure. .. Pà meare... 
Dati pă vadra de meare t! 2, bani 30. Dati pă loci de 
zahană t! 2... Mai dată la chirigi t' 2. 


www.dacoromanica.ro 


20 FAOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


LXXXII. 


[C. 1750.] 

Socoteală de cas luat, în oră, de la Milea ot Nucsor[à], 
de la Dumitru brat pope Stantul, de la Gherghe Vărtos, 
de la Albu ot Nucşor[ă], de la Nicola Cerboreani, de la 
Matei, nepotu lui Stan Vota. 


LXXXIII. 


[C. 1750.] 

Foița de bute care o am màsuratu ei la Domnești, vin 
de cumpăt (sic). 

La Oprea cărciumar..., vi 93, Aü eşitu drojdii, vă 4. 
I de pic[ălturți] vė 2. 

Aŭ rămas vin 'bun vi 87. 

1 bute de la Niţul Tigan i dela Ciupoca, a părintelui, s'au 
măsurat... Din tancu buţii.... 


LXXXIV. 


[C. 1750.] 
Diata arhimandritului Dionisie [pe Hurez]. 
t bani 
30 , Pà cară de făclii pentru îngropare. 
150 , Părintelui episcop, să slujască un sărindar la 
gromnici. 
150 , Părintelui proină Mit[ropolitii] chir Grigorie, pentru 
osteneala. 
3 ughi părintelui Vlădichi dela Sărăcinești !. 
3 , pă sărindare. 
3 , la igumeni ce vor fii la pogrebanie, de igumen 
căte 2 ughi. 
25 , La o sută de preoţi ce vor fi la pogrebanie, de 
preot căte parale 10, sai căt să va socoti. 


1 Climent, adăpostit acolo. Schitul a fost făcut încă din 1688 de 
episcopul de Rîmnic, Ştefan, şi înzestrat cu moşie de Tănasie Pău- 
şescul. Între ctitori se însemnă însă şi episcopul Climent (Istoricul 
eparhiei Rimnicului Noul Severin, Bucureşti 1906, p. 391 şi: urm.). 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIRRA HUREZ 81 


tt bani 
15, 40 să să inpartá la săraci. 
15 , pà.gràü de pomenire. 

Š , pă pasări. 

10 „ pă peşte proaspăt i sărat. 
100 pomenirile preste an. 

Sarindarele ce sănt orănduite. 

1 la episcupie. 

1 la Coziia. 

1 la Tismana. 

1 la Bistriţă. 

1 la Govora. 

1 la Arnota. 

1 la Hurezi, la biserica cea mare. 

1 la Bolniţă. 

1 la Sfinţi Apostoli. 

1 la S[fe]ti Ioanü. 

1 la Slfelti Ştefani. 

1 la biserica din vale. 

1 la aceste 3 schituri şi la biseriea din vale, să să dea 
căte ti 8. 

1 la Polovragi. 

1 la Baia-de-hier. 

1 la Teleşti, unde sănt îngropate oasăle părinţilor miei. 

1 la Bălăceşti, unde sănt oasăle frăţăni-miei. 

1 la Bălăceşti-de-josi. 

I mă rog Preasfinţi Tale, părinte proină Mit[ropolitü], chirio 
chir Grigorie, de mi să va întămpla sfărșitul vieţii, şi, fiind 
Preasfinţila] [Ta] aicea, mă rogi să ei osteneala să vii 
să îngropi ticăloasă oasăle meale, și să porţi grija pentru 
sufletul mieü cu ceale ce las într'atastă foae ca să să 
plinească, după cum mai sus arată; şi pentru osteneaala, 
Preasfinţii Tale vei avea darui si milă de la milostivul 
Dumnezeu în ziao (Sic) judecății. Şi te rogi pă Prea- 
sfințiia Ta, de toate cele ce voi fi greşitii, să le erţi, şi de 
mine păcătosulă să fii Preasfinţi[a] Ta ertată. 

Iar, de nu va fi Preasfinţia Sa părintele aicea, te rog foarte 


1992. VoL XIV. 6 


www.dacoromanica.ro 


82 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


să ei osteneaală: păcum m'am rugat de Preasfinţia Sa pă- 
rintele, mă rog şi de Sfinţi [Ta] ca să ei osteneala să în- 
parți aceastea, ca milostivuli Dumnezei să facă parte şi 
Sfinţi [Tale], la vremea sfărșitului vieţii Sfinţi Tale, de un omü 
harnici ca să chivernisască pristăvirea Sfinţi [Tale], pă- 
cum vei chivernisi şi Sfànti Ta a nostră; şi vei avea dar 
dela milostivu Dumnezei pentru atastă osteneaală. Şi 
te rog, frate, să mă erţi, şi de mine păcătosulu să fii ertatü, 
că tară amü oc[ă] —, și făclii gata oc[ă], — vite de tăiat, 
am, ale meale vaci, căte vor trebui să să tae, vase de pă- 
mănt am ale meale gata, o bute de vini, doar voi fi 
plătită; să dea mănăstire și grăi. Numai pentru oste- 
neaala Sfinţi T[ale| ce o vei face, mă rog; iar, de nu va da 
măn[ăsltirea, veţi cumpăra cu bani. Si şi Sfinţia [Ta] vei 
avea parte înpreună cu noi. 

Dionisie arh/imandrit], iglume]n Hiujr[e]z[uluf], sin 
Fota Căpitan] Baăl[ăJcescu. 

(Pecete roşie, ruptă.] 


LXXXV. 
[1749.] 
Alegere de nume din catastihul peniru vinăriciă, 
al Hurezului. 


Sud Dolj. 

Catastif din dealurile din cari ià şi sfânta mănăstire 
Hurezul vinerici dupe cum arată în lăuntru anume; Oct. 
30 dni, 7258 [1749]. 

Cacaleţii. 

Matei părcălabul i Gavrilă cel mic, Gligorie Pitaru, 
Gherghina vrăjătoarea, popa Staico, Dumitru mortasăpul, 
Radul diiaconul, popa Pătru, Oprea Bechiianul, Stoica Gio- 
roanca, Filip diiaconul, Părvul Maărinescul, popa Pătru, 
Stancu cel mic, Florea diiaconul, Nicola Belcin[e]scu, Iona 
săraca, Ion sin Lupul, Nicola diiaconul, Radul diiaconul 
s. a. [Total: 1793 vedre.] 

Giorocul. 
Costandin diiaconul, popa Costandin, Sandul diiaconul, 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 83 


Matei diiaconul, Iane Gioroceanu, Ştefan comisariu, Andrei 
Morarii. (Total: 574 vedre.] 
Puţurile. 

Mitrofan călugărul, Mareş Vătaful, Arcadiia copil, Ivan 
Boştinaru, Bota, Gherghie, Grigorie Tutun,*Petco, popa 
Combin, Chiriţă părcălabul, Radul er[monah] Golescul, 
Vladul Balea, Stan sin Nanul, popa Niţul, Dobromir diiaco- 
nul, Stanca lui Iacov, Andrei Vătaful, Marin diiaconul, popa 
Spiridon, Musa, Nanu unchiiaşul, Rado Cărstoţe, Matei 
Cărstuţe, Ispas Morarii, Ion sin Fotei, Stepan, Calotă. 
(Total: 3.744 vedre.] 

Leoveanii. 

Stan părcălabul, Badea Buzău, Ion Branca, Stoian 
Gavrilescul, Mihai al Despei, Părvul Minei, Stan croitoriii, 
Radul Mărgăritescul, Stoica Băan, Ion Curcă, Pătru Bură, 
Tudosie deaconul, Iona săraca, văd[uva], Onofrie călugărul, 
popa Pătru, Părvul Blăjan, Ştefan sluga, Neacşu slugă, 
Ion Munteanul, Preda Căcea, Stanciul Gărjan. . .7.432 vea- 
d[re], po bani 2, fac ti 111 pi, 46. 

Dum/itru] biv Vel Șat/rar]. 


LXXXVI. 


Pomelniculă Radului Făâlcoianu, ce s'añ, dati la 
sfânta mânăstire Urezi. 


Vii. 

Radul, Costandin, Dimitrache, Safta, Mihai, Ianache, 
Păuna, Rucsandra, Zoiţa, Matei, Ioniţă, Toma, Costandiniă, 
Ioniţă. 

Morți. 

Vintilă, Matei, Elena, Mariia, Sultana, Toma, Hasan, 
Ancuţa, Marïa, Scarlat, Costandinii, lanache, Preda, Bar- 
bulii, Dumitrana, Stanca, Vintilă, Ancuţa, Frusina, Ra- 
dul, Şărbani, Ilinca, Safta, Zoiţa, Andriiana, Mihai, Des- 


www.dacoromanica.ro 


84 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


pina, Mariia, Costandinii, Caplea, Ancuţa, Zamfira, Gheor- 
ghie, Gheorghie. 
Iunie 5 dni, 1753, 
Radulă bivă Veli Medelniceră. 


LXXXVII. 


9 April 1754. 

Scrisoare a lui D. Codreanu către egumenul de 
Hurez, despre moșia de la Baia-de-fier a mănăstirii. 

„D. Codreanu, biv Vel Armlasü]“, càtre arhimandritul 
si egumen de Hurez, Dionisie. 

„Am înţeles pentru un hrisov şi ocolnita moşiei Baia- 
de-fier, moşiia sfintei mănăstiri Hurezul, după luminată 
cartea domnească 'şi după scrisoarea Sfinţii Tale ce mi i-ai 
scris. Dintru 'ntăi am cercetat pentru aceale scrisori, şi, ce aŭ 
răspunsu dum. Vornic|ul] Toma Brăiloii, am dat răspunsu 
Sfiinţii Tale mai nainte,—că cu greale jurămănturi să jură 
cum că aceale scrisori nu sănt în casa dumlisale], nici în 
ştirea dumlisale] nu sănt. Așijderea şi la Tănasie Părăianu 
am trimesü de l-amiătchiemat aici, ca să-i arăt porunca dom- 
nească şi să facă cercetare pentru scrisorile ce ne porun- 
ceaște Măriia Sa Vodă. Şi, neputănd veni aici, aü trimis 
atastă scrisoare care o trimisăi să o vezi Sfinţiia Ta. Si, în 
ce feli să apucă Tănasie Părăianu, din scrisoarea dumíi- 
sale] te vel instiinta Sfinţiia Ta mai pre largu.“ 


LXXXVIII. 


Învoiala unui căldărar cu egumenul Dionisie 
de Hurez. 


Încredinţăz cu acest adevărat zapis al miei la cinst[ita] 
măna sf. părintelui chir Dionisie arh|imandrit], ig[u]m[enul) 
sfintei mănăstiri Hurezii, precum să se ştie că m'am aşăzat 
şi m'am tocmit cu S[fintia Sa] de m'am apucat să dreg arama 
cătă va fi stricată pe hbisearică, în mănăstire, şi așa am. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 85 


tocmit să cumpere S[fintia Sa| toată arama, si să-mi dea 
pentru luzru miei, de oc[ă| căte parale 14, plata, iar 
arama ce iaste veche, și o voi drege eŭ; al doilea, să-mi 
dea oc[a! căte parale 7, şi, din arama ce o voi topi, să-mi 
ţie în samă lipsă de oc[ă], căte dramuri 50; şi, pentru mer- 
tic, iar am așăzat să-mi dea de zi de lucru căte 1 oc[ă] 
făină şi vin la toc[mală]|, oc[á] 4, şi legume ce să va afla. 
Deci să am a purta grija ca să viu în scurtă vreame cu 
tovaroșşii, și să mă apuc să lucrez păn voi isprăvi; însă 
lucru bun. Şi acum înnainte ne-ai dat arvună t! 50. Si, 
pentru credința dumlisale], [am] iscălit mai jos, ca să să 
crează. 
Mai 25 dni, 7265 [1757). 
Nicola Caraplat. 


Sà să ştie că m'am socotit cu S[fintia Sa] părintele arh[i- 
mandritul) ig[u]m[enul] Hurţe]Jz[ului], chir Dionisie, pentru 
arama ce am lucrat; şi, pe bisearică şi alte vasă ce am lucrat, 
sau făcut peste tot oc[ă| 146, şi me-aŭ plătit de toată oc[a] 
căte parale 14, de lucru, şi me-aii ţinut în seamă scăzămănt, 
de oc[ă] căte dramuri 8. Deci, isprăvind tot lucru, me-aii 
plătit tot pănă la un ban, şi încă i-am rămas dator oc[à] de 
fier 34, şi oc[a| po bani 24. Care cu acest fier me-am fä- 
cut meşteşug ce me-ai trebuit, şi, neavănd bani să plă- 
tesc acest fier, m'am rugat de Slfinţia Sa] să mă aşteapte 
păn la iarnă, şi atunci să am a plăti fieru, aü cu bani, aü 
cu lucru. lar ei, ce voi avea cu alți meşteri ce am lucrat, 
să-mi caut, şi să-şi caute cu mine. Si, pentru credinţa, 
m'am și iscălit cu măna mea. 


Sept. 5 dni, 7268 [1759]. , 
Nicola Pani. 


Şi am scris eŭ Atanasie ier[o]m[onah|, cu zisa lui. 

[V°:) 1 tingire i 2 funduleaţe, şi alte măruntăi, aŭ ve- 
nit oc[ă] 10. 

1 tingire, 2 ocă făr 50 dramuri. 

Rămas asupra jupănului oc[ă] 15 pi, făr scădeare aceaste 


www.dacoromanica.ro 


86 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HURRZ 


15, şi i sau mai dat 1 căldarei un fundă, oc[ă] 21 p', să 
le topească. 
Zapisul jup. Nicolae Căldărariul, pentru bisearică. 


[Foaie adausă:] 

Fiiarăle ce au luat Ion din casa Radului Ţigan[ul] din 
București, cum arată în jos; Sept. 6 dni, 7266 [1757]. 

4 foarfeci, 1 foarfecă mai mare, 5 cocane mici, 4 cleaște, 
1 titie 1 maxildar, 2 čocane mari, 1 cauc cu coadă, 2 
năcovale, 1 păreache de foi, 1 tipar de aramă, 1 fier de 
tavi lungu. Fiiarăle ce sau făcut din fierul mănăstirii: 
1 čocan mare, 2 cleaște, 2 camacuri, 1 cotal, 1 maxildar, 
1 copi, 1 şorăpru frănt. 


Aceastea toate le-am luat eu. 
Nicola. 


LXXXIX. 
Danie de vie către Hurez, a călugăriței Filoftea. 


11 Mart 7267 (1759). „Filotiia mon[ajhi[a]“ dă o vie: „ro- 
zoare lucrate cinci şi unul părăsit..., căt ţine obraţul vii..., 
cu pomul, cu slomnul si cu tot cuprinsul..., alăturea cu viia 
lui Petrică snă Radul judeţ“. Face danie cu ştirea „rudelor 
meale și a vecinilor din prejur“. Marturi: „loan Năsipeanu 
judeţi ot Vel Ocne, +Vlaicul b[ăjc|anul], martlur], Ianea 
Sărbul mart|ur], eù Iane abagi[uj mart[ur), Petre abagiu, 
martur. Si am scris eŭ pop[a] Defta delja] besearica dom- 
nească Vel Ocne cu învăţătura] maicăi Folotiei. Eu popa 
Costandin adeverezi. Eŭ popa Dumitrașcu, martor.“ 


XC. 


[C. 1760.] 

Foifa de bani ce ami dată po miere, pă ruptoare, 
cumu arată anume: 

10 vedre Necula Stoipana, i-amu dată t! 25; 94 vedre Nea- 
goe Burtea, po t' ga; 6ocă,1 litră popa Cărstea; 2 p' vedre 
diiaconulü Diiculi, vadra po ga. ; Bucuru otu Valea Batului 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 87 


vedre 2, ocă 1; Mareşii... vedre 9, ocă 9; diiaconulu Badea 
vedre 2 pi, ocă 1; Pătru Sàtralü (?) ved. 9, ocă 9; jup. Vasile 
vedre4; chirigii ocă 9; popa Manuli ocă 8; diiaconulii Tudose 
vedre 8; Marculă pàrcàl[abulü] ved. 6, ocă 80; diiaconuli 
Matei vedre 3, ocă 3; de la chirigii vadră 1, ocă 2 p'; unchea- 
şului Stanii Comăgesculi vedre 3, ocă 3; Dumitru otü 
Richiţeani ocă 2, litră 1; popa Dumitru otü — vedre 5, 
ocă 5; diiaconului Stanü Ciripanü vedre 3, ocă 10; Gheor- 
ghe Lăţcofă vadră 1; Andrei ot—vadră 2, ocă 2; Udrea ot 
—vedre 4; chirigii ocă 2 pi; dascalulă Roşca vedre 13 pi; 
la Dinulü vedre 2 p'; la căpțitanul] Hristea vedre 3 p'; la 
diiaconul Duminecă vedre 13. 


XCI. 

[C. 1760.] 

Listă de 30 Tigani, în faţă cu însemnarea .zil[e] 5“. 

Nume: Vasile Zlàta[riü], Ion Toboş, Lisandru, Radu 
Carnar, Oprisü. Rad[u] Cucul, Stan Vlaicul, Vasile Bucă- 
tarțiul), Dumitru Rusul, Tudor Colcă, Mitrea Mucles, Rad[u] 
Cărlă, Neculae Buriü, Vasile Croitor[iü], Dima Matahală, 
Gherghe Piticul, Dima Creţul, Badea, Tudor Cinpoca, Stan 
Glomnicul, Chişalin, Rad|u| Tălpăşan, Părjul. 

La cercu, Luni i Marţi, liude 84. 

[În sens invers, o socoteală de capre.] 


XCII. 


Poruncă pentru claca Hurezului, a lui 
Scarlat- Vodă Ghica. 


Milostiiui bojiiii Io Scarlatii Grigorie Ghica Voevod i gospo- 
dinii davat gospodstva mi sie povelenie gospodstva mi după 
aşăzămâăntulă ce s'au făcutii prinü testamentu, care iaste 
întărită, să aibă toţi sătenii, căți săntu șăzători în satele dupe 
moşiile mănăstirii Hurezii otă sudă Vălcea, anume moşiia 
Baia-de-fieri, sudü Gorjă, i Hurezii i Bărzotenii i Fome- 
testi i Racoviţa i Foleştii i Şirăneasa i Şuşani i Runculü 
otü sudi Vălcea, i Craiovița i Gioroculu i Puţurile i Brato- 


www.dacoromanica.ro 


88 ACTE PB!:VITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


voeşti i Marmura i Jdegla i Pătrojani sudů Doljă i Că- 
zăneştii i Pădurenii sudů Oltu i Stoicenii i Schiei sudů 
Argeşii, a clăcui pe anii căte doaosprezece zile; însă numai 
cei ce vorü fi casnici si vrednici de muncă, iar holteii să 
nu să supere. Și claca să o facă rănduri rănduri, de la începu- 
tulii primăverii pănă la sfărşituli toamnei, în 9 luni, iar nu 
toti deodată. lari, căndu nu va avea mănăstirea lucru 
ca să-i pue să lucreze, ci va ceare să ià bani de la dănşii, 
atunci, dupe adaosul ce s'au fàcutü la acelü aşăzămăntiă, 
să aibă a da fieştecare casnec pentru acele zile căte un 
zlotă pe ană, iarii nu mai multă. Si dijma încă să o dea 
pe deplinii din toate semănăturile, căte vorů avea pe moşii, 
după obiceaii. Iarii, din legumile ce vorů avea pen gră- 
dini, de treaaba caselor lori, supărare să nu le facă. Vinü 
şi rachiu încă să nu fie volnici nimeni altulii a vinde, 
fără numai totdeauna vinului și rachiulă mănăstirii să să 
vănză. ară, căndu nu va avea mănăstirea de vănzare, atunci 
care dinii săteni va vrea să vănză, acela întăi să meargă 
să să aşaze cu isprăvnicelulii ce va fi orănduitii acal la 
acele moşii, şi, luîndu-și voe, aşa să vănză, căci că atasta 
la voia stăpănului moşiei stă. Aşijderea şi suhatulă mun- 
tilorü să-lii dea dupe obiceaii, şi după cum să va putea 
învoi cu igumenuliă. Iar, căndu vre unii din săteni nu vor 
urmă la toate dupe cumi poroncimi mai în susă, dum- 
neav[oastră], ispravnici ai judeţeloră, pe unii ca aceiia să-i 
faceţi şi fără de voe ca să să supue poroncii Domnii Meale. 
H ncaam peue rocnoaerga mu. Aprilie 19, 1760. 
[Monogramă cu roşu. Pecete octogonală.| 
După condică. Proct. Velă Logf. 


XCII. 


Tacas al lui Răducanu Socoteanu către egumenul 
Dionisie de Hurez, în deosebite afaceri. 


Cinstite şi prea-cuvioase şi mie părinte duhomnicescu, 
Sfinţiia Ta părinte arh[imandrit] chir Dionisie, egumene 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 89 


Hurezane, cu plecătune căzută închinăndu-mă, săruti 
măna Sfinţii Tale. 

Părinteaască scrisoarea Sfinţii Tale ce mi ai trimis — ami 
luati, și, întăi, înțălegăndiă de fericită sănătatea Sfinţii Tale, 
că să află întreaagă, foarte m'amiă bucurati. 4 cărţi de ju- 
decată ce mi al trimis Sfinţiia Ta pentru moșiia Reča, amii 
luati: adecă hotărniciia răposatului Ionü Băleanu, cartea 
răp[osatului] Banu Barbulü Văc[ărescu] i cartea d[u]m[i- 
sale] Ilanachi Hrisosco:eü Veli Bani, i o cartea dumnea- 
lori veliţiloră. Pe trimisul Sfinţii Tale nu l-ami ţinută 
aica, ci l-am trimisi iarăși la treaaba lui, de vreame ce la 
atastă cercetare iaste trebuinţă ca să fie şi Sfinţiia Sa pă- 
rintele episcopu, şi, fiindcă Sfinţiia Sa părintele mai ză- 
boveşte fr'o 10 zăle pănă va veai, pentru aceia nu l-amü 
oprită aiča ca să cheltuiască. Ci Sfinţiia Ta să ţii cartea 
atasta a mea, în locului cărţilorii, pănă ţi le voi trimite, 
şi, trimițăndu-ţi cărţile, să-mi trimiţi Sfinţiia Ta cartea 
atasta inapoi, să nu rămăie la mănăstire, fiindcă călu- 
gării aü năravi. Pentru uni fegori' şi ună Ţigană alui 
dumneaei Cluceresăi, cumnatei d[ujm[italji, cele ce mă pof- 
teşti Sfinţiia Ta încă ami văzutu. Ci la acasta să fii, Sfinţiia 
Ta odihniti, că, la cercetarea cesă va face puşcării, îi voi 
avea purtare de grijă, şi atunci vo[i] face ştire Sfinţii Tale 
cine-i iaste davagiu. De atasta făcui ştire Sfinţii Tale, şi 
cu plecătune rămăi 


Al Sfinţii Tale ca un fii sufletescu: 
P[ă]d[ujc[anu] Soc[otea]nul, Stol[ni.]c. 


Avgust 30 dni, 1763. 

Pentru botita de păstrăvi şi 2 caşcavale, foarte mulţă- 
mescu Sfinţii Tale, numai la caşcavali aü trebuiti si roşu, 
după cumü îi iaste obiceiulă pe la Crătuni. 

`Fii-mieü Gligorașcu şi noru-mea cu plecătune să în- 
chină şi sărută măna Sfinţii Tale, şi noru-mea țai mul- 
tumit Sfinţii Tale mai multi, fiindi că iaste şi ia mun- 
teancă, şi pe aici de acesti felu de păstrăvi nu să găsăşte, 


www.dacoromanica.ro 


90 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


şi, de te-ai greşi să trimiţi mai multă, asü mulţumi şi eŭ 
Sfinţii Tale. 

[V°:] 

Pe Rafailă eromonahü, omulü Sfinţii Tale, i-amü dati 
voe să meargă la poslusanie unde iaste orànduit. 

Cinstitului prea-cuviosului mie părinte duhomnicescu chirü 
Dionisie arhlimandrit], egumenă sfintei măn[ăstiri] Hu- 
rezulă, cu cinste şi cu multă evlavie să să dea. 

[Nota:] Carte d[u]m. Stol[nicul] Socoteanu pentru cărţi 
moşăi Reacea, care au oprită d[ujm(nealui), și atasta în 
locü de zapisü iaste!. 

[Pecete de ceară neagră (cameie).] 


XCIV. 


*13 Iulie 1764. Egumenul Dionisie de Hurezi dă moşia 
Jitioara în sama preotului Frincul din acel sat. 


XCV. 


Carte de vinăriciă pentru Hurez a lui 
Scarlat- Vodă Ghica. 


Milostiiă bojiiii Io Scarlati Grigorie Ghica Voevodu i gos- 
podinii davat gosopodstva mi, de vreme ce sfănta mănăstire 
Hurezulă are milă, atătă cu hrisoavele altori Domni; 
cătă şi cu hrisovulü Mării Sale răposatului întru fericire 
părintelui Domnii Meale, să ià vinăritulu dinü poporului 
Suteştilorů i Nemoi, Gărdeştilor i ală Zlătăreiloră şi ali 


1 La 11 Novembre 7256 [1747) încă se dezbătea procesul dintre 
Hurez şi acest Socoteanu, de o parte, iar, de alta, Ioana, fata preo- 
tului Ioan din Recea. Ea chemase la Divan pe egumenul Dionisie 
şi pe „dumnealui Radul Socoteanul biv treti Logofătu“, căci popa 
ar fi plătit datoria sa la „răposatul Gheorghiţă Socoteanul Comisa- 
rul“. Egumenul arată că înnaintaşul săi loan dăduse lui Gheorghiţă 
pentru Recea „hotarele“ Sălcuja si Nicuia (Dolj), la 7232 (1723—4] 
încă. Radu era fiul lui Gheorghiţă. — Iscălesc Caimacamii Craiovei: 
C. Strimbeanu, C. Obedeanul, Fota Pitarul, Dumit. biv Vel Şe- 
trar. — Din hotărîrea de la 30 Iulie 7258 [1750] a Baunlui lanachi 
Hrisoscul se vede că Radu avea „fraţi mai mici, Statie şi Matei“. 
Popa Ion si fiii fuseseră spînzuraţi la Diiii, „pentru hoţiile lor“. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 91 


Creţenilori otü sudů Vălcea, cu părpăruli, după obiceiu, — 
dàmü Domniia Mea volnicie omului pre carele ilü va orăn- 
dui cuviosulă igumeni dă la acastă sfăntă mănăstire, chirii 
Dionisie, ca, înpreună cu vinăricerii domnești, să scrie totu 
vinăritulu din mai susü numitele popoară, făcăndă doao 
catastişă asemenea, iscălite fiindü şi dă vinăricerii dom- 
nestí şi de omului mănăstirescu, şi, străngăndu banii vi- 
năricului, dină cinci bani dă vadră să aibă a lua omul 
mănăstirii căte doi bani și părpărulu după obiceiă, cumu 
iaŭ şi alte mănăstiri, iară ceialalţi trei bani, întru care iaŭ 
şi ploconul dă nume, să-i ià vinăricerii domnești. Drepti 
aceia poruncimü Domnia Mea, după cumü să coprinde 
mai susii, așa să să urmeze. H H caam peueH roenoAcTRA AH. 
Sept. 20, 1766. 

[Monogram cu roşu. Pecete octogonală.] 

De Nic[ollae, si t[rejc[ult la cond[ică], 400. 

Pročt. Velă Log/o]f[ă]t. 


XCVI. 
[C. 1770. 
Fo[ilta de bani ce amù dată pă meare pă rutore (sic), 
cumii arată în Josü anăme, 


XCVII. 
[C. 1770] 
[Socoteală de vinăriciă a Hurezului.] 
Duminecă diiacon, eg|ujm[enulj Cotmenean, Neacşul Măn- 
toiul, Marin Ciutesc[u], Savvatie monah, Radul Popescul, 


Trandafir. . 
Căzăneşti. 


Popa Tănasie Oprita, popa Vladul, Stan Cranga, Pă- 
tru Vănă, Tudor Tud[o]rescul, popa Marin, popa Stan, 
Radul Dudulesc[ul], Stančul Croitoriă, popa Voinea ot 
Vărzari, Misail monah, Bunea diiacon. 

Alimànesti-de-sus i Piiatra. 
Vlad Cíutesc[u], Ion Tomulesc[u], Neaga, popa Ion ot 


www.dacoromanica.ro 


92 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Cerboreani, Ion Doniţă. Stan slug[a] Bistriţii, Ilina vă- 
d[ujva, Vălsan, popa Bunea, popa Mincul ot Minchea, 
Vălcul Laot, popa Dumitru, Ion Oroşan, Sima diiacon, 
Pătru Săracul, Matei Tiban, Tudora fata, Radul Siimean, 
pupa Albul, Bodiţa părc[ălabul), Serghie, Cănda diia[con), 
Mihai Udeanjuj, Radul Amărăscul, Eftenie, Stantul Eşan. 


Milcoiul. 

Oprea, popa Pătru, Post. Pătru ot Ruda, Stanca Co- 
pila, Despa preoteasa, Vălcul diiacon, Albul, Vălcu, Do- 
brin diiacon[u!, Vălcul (?) lăcătuşu, Dumitru Bocriia, Stan 
Erboşescul, Mihăilă Orbul, Stoica Florescul, Stantul ot 
Ciofrăngeani, Marin Mincună, popa lon Cimpocesc[u], 
Matei diiacon[ul], Stroe Măicănescul, Sofronie călugărul, 
Bădica, Preda ot Vălcea, Dumitru diiacon, Ion Dincoată, 
Dumitru Anghelescul, Stanca copila, Stan Ionicescul, Pavel 
călug|ărul], Stoian Porcoi, popa Dumitrașco, popa Stoica 
ot Ias, Zlotea, Marin Jidov[ul], popa Costandin, popa 
Ion, Antonie Perivoesc[u], Ion diiacon sin popa Caltul, 
Eftenie Log(ofălt, Ştefan Orbul. 


Ciuteştii. 


lana văd[uva), Radul Filion, Matei Mălurean[uj, Ion 

cel mare. 
XCVIII. 
Carte de vinăricii, a lui Manoli- Vodă Ruset. 

Milostiiii bojiiii Io Manoil Ruseti Voevod i gospodini da- 
vat gospodstva mi, de vreme ce sfănta mănăstire Hurezi din 
sudü Vălcea are mile dă ià vinărici în toţi ani dintr'acestu 
judetü, dán popoarele ce să coprindi în hrisoavele sfinti 
mănăstiri, ce le are de la alţi fraţi Domni, volnicimii si 
Domniia Mea pe Dionisie arhimandritii, egumenului mai 
susü numitei mănăstiri, ca şi de acumŭ înnainte să-şi ià 
vinăritul, de vadră căte bani doi, şi părpărulă după obi- 
cei, cumü aü luată şi în trecuţi ani, dupe cumi să co- 
prinde în hrisoave. Că aşa iaste poronca Domnii Mele. 
H n caam peue rocnoacrea an. 1770, Oc. 20 dni. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MÂNĂSTIREA HUREZ 93 


[Monogram cu roşu. Pecete octogonală cu scutul cuprin- 
zind vulturul supt coroană şi ww ma. pscr. gk. 1770.] Vel 
Log[o]f[àt]. 

XCIX. 


Răvaş al lui Chiril călugărul către egumenul de Hurez. 


Cinstit Sfinţiia Ta, părinte arhimandrit, ig[uļmenu sfintei 
mănăstiri Urezului. 

Cu metanie şi cu plecătune sărut blagoslovita dreapta 
Sfinţii Tale. 2 cinstite scrisori, ce me-ai trimis, am văzut; 
pentru sfântul praznic, m'am sălit cătă am putut şi forte 
peaşte bun am trimis, gras, oc[ă] 200, si 2 saci de fălijn[ă] 
bună, oc[ă] 250, de jimbă. Dar, pentru grăii, vei şti că nam 
găsit car mai din vreame, iar, cum am găsăt 20 de carle] 
din Petrari şi din Costeşti, şi am rămas să le incarcü cu 
porumbi şi cu griă, şi apoi să mă duc la Oreava, să tăr- 
guescă de praznic, şi as[a] găndescu: 3 zăle mă voi afla 
mai nainte, şi voi aduce tot. Pentru rămători, vei şti că 
săntă frumoşi, iar nu i-au dus la baltă, că aŭ venit vătaf 
acum, si Jiiu iaste mare: păn va scădea. Pentru Ispas 
Murarlul), vei şti că l-am scos, că l-am găsăt cu 4 saci de 
griii curat vănduţi, şi mie îmi dă săcară, şi Sfinţiia Ta îm 
faci ruşine mie, şi îm scoţ och[i], dar acum [ajm luatu zapis 
dela acesta să-mi dea grii curati; dar el iaste ursii gras: 
nu să supune. Ci, dacă va veni la Sfinţia Ta, să nu-i 
dai obraz; că aŭ cumpărati o păreche de păput să-i 
duc[ă] acolo, ci v[ăd] c'a răbda, si zlice] că nu să supune 
mie, ci-şi bate joc. 

Al Sfinţii Tale prea-plecat şi sluglă]: Chiril mo/naJh 
Dobrin. 

Mai 11, 1776. 

Ci am luat: orez 3 oclă], cafea 1 oclă], stafide ros —, 
unti-de-lemnă 1, morun oc[ă] 1. 

Întru cinstită si blagoslovită măna Sfin. Sale păr, pă- 
rintelui arhimandritulu, egumenul) sfintei mănăstiri Urezu, 
çu plecătune să se dea. 

[Pecete neagră, ruptă.] 


www.dacoromanica.ro 


4 ACTE PRIVITOARE lA MĂNĂSTIREA HUREZ 


C. 
Diata egumenului Dionisie de Hurez. 


De vreme ce intămplarea cea viitoare și însăşi şi înge- 
rilorii necunoscută, pentru că numai la Dumnezeu toate săntii 
cunoscute, — drepti aceia eŭ robului lui Dumnezeu Dionisie 
arh|imandritul|, igumen sfintei mănăstiri Hurezi, ami soco - 
titi mai nainte, pănă a nu mă cuprinde sfărşitulă vieții 
meale. și pănă îmi săntă mințile intregi şi sănătoasă, ca să 
Jasii în urmă Ştiinţă şi învăţătură părinţilori si frațiloră. 
Ci, întăi, mă rogu lui Dumnezei ca unui milostivu să-mi 
iarte mulţimea păcateloră ce ami grăşitiă, ca ună om, 
întru atastă lume. Așijderea mă rogi Preasfinţiilor Voastre, 
prea-sfinţi părinţi arhierei, si Sfinţilor Voastre, fraţilor igu- 
meni, şi Sfinţilori Voastre, părinţiloră şi fraţiloră după la 
sfintele lăcaşuri, ce amii tràitü cu toţii întru acastă lume, 
şi tuturoră creștinilori, să mă ertaţi, şi de mine încă să fie 
ertaţi toți căți îmù vorü fi greşiti şi verice rău mi iarü 
fi făcută. Cu atastă credinoasă diiată a mea ami lăsat 
înă scrisă ca în urma mea să nu între vre unii la vre o 
bănuială sai necaziu, fiindù că ei ami stătutii de— ani 
igumenii aceştii sfinte mănăstiri, şi vorů socoti cineva 
cumi că, fiindi eu igumenü atăţa ani, voi avea bani şi 
vorü fi lăsaţi pă la unii dinu părinţi sau pă la vre unii dinu 
chiliiaşi sau pă la rudele meale sau pă la alţii striini, — 
de ačasta să ştie totii omulii că mănăstirea ačasta nu are 
venitii ca să poată chivernisi pă dănsa [apoi ca în forma 
de la 12 Mart 1783; dar afacerea cu Turcii e astfel descrisă :] 

Darii acumü mai pă urmă, pentru pricina morţii Turci- 
lorii, ce aü omoràtü Rămăștii în poarta mănăstirii, Dum- 
nezàü ştie căti necază amü pătimitu şi eŭ şi fratele igu- 
meniu Bistriceanu, chiru Stefani, fiindü Sfinţia Sa igumen 
atunci aicea la noi, şi cătă chieltuială ami chieltuiti, de 
ne-aamü stinsu. 

[Tot asa.) 

Dionisie arh[imandrit], ig[u]m[en] Hurezi, adevàrezü. 
Sept. 1 dni, 1776. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 95 


CI. 


Zamfir Stolnicul către egumenul de Hurez Gherasim, 
pentru un proces. 


Cu fiiască drag(osjte ne închinăm, sfinte părinte ig[uj- 
m[ejn[e| Hurezane. i 

Scrisoarea Sfinţlii Tale] am priimit-o, şi, de săn[ăjtatea 
Sfinţții Tale) înţălegănd, foarte ne-am bucurat. Pentru acei 
t 60 ce didăsăşi Sfinţ[ia Ta] răvaşi Hristii, nepotu răposa- 
tului părintelui Vlădicăi Sărăcinescu, cum că îi vei da, si 
acum ne scrii Sfint[ia Ta] cum că cu greşală ai dat acel 
răvaşiu, fiindcă Manda, nepoata Sfinţlii Sale] părintelui 
arhimandrit) proigum[e]n Hurezan, ar fi zăcănd că nu s'aü 
luat acei t' 100, dupe scrisoarea arh[imandritului)], dela ră- 
posatu părintele Vlădica, arătănd că va priimi şi carte de 
blestem, — pentru atasta am adus pe numitu Hristea, și, 
arătăndui cartea Sfinţii Tale), şi mai cercetănd pricina cu 
de amăruntu, însuşi Hristea, nemai avănd ce să răspunză, 
S'aü cunoscut dreptul săi, şi asa i sai luat scrisoare ce o 
scrisasă Sfinţ|ia Sa] părintele arh|imandrit] către răposatu 
părintele Vlădica ca să dea acei t! 100 nepoată-sa, si sau 
spart; iar rămasu ce l-ai fost dat Sfint[ia Ta] Hristei pentru 
t! 60, iată că-l trimisem. Si ačastă pricină sau izbrănit; de 
acum înnainte, nu vei mai avea supărare. De ačasta în- 
ştințăm şi săntem 1778, Mai 9. 


A Sfinţlii Tale] fii suf]leteşti): 
Zamfir Stol[ nic]. 


Sânţ[ii Sale] părintelui arhimandritului] ne închinăm cu 
fiiască ple[ă]tune, si, pentru osteneaală, să avem bla- 
goslovenie. 


[V°:] Cinsti[tujlui şi al nostru părinte sufletesc Sfinţlii 
Sale] părintelui igumen Hurezan chir Gherasim cu fiiască 
drag|os]te să să dea. 


www.dacoromanica.ro 


96 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


CII. 


Învoială a egumenului Gherasim de Hurez cu nişte 
Ungureni pentru arenda unui munte. 


Gherasim ermonah si îg[ulm[en] sfint[ei] măn(ăsltiri 
Hurezul. Dat-am cartea noastră acestor Ungureni, anume 
Oprii Crăčun i Predei Crăun, precum să să ştie că le-am 
dat muntele Bălescu în suhat în t! doaozăci pă ani, si să 
aibă a-l ţinea cest munte căt le va fi voia, nestrămutat 
de cătră niminea, însă si prinsoarea muntelui galbeni doo- 
zăci şi doao. Pentru care le-am dat şi noi ačastă carte la 
mănă, ca să fie slobozi a-l stăpănicu bună pace, de cătră 
niminea nestrămutați, findcă acest munte l-ai luat màn[às]- 
tirea cu judecată dela Gheban, find încutrupit de dănsul mai 
înnainte. Pentru ačasta am iscălit. Mai 25 d., 1778. 

Gherasim ig[u]m[en] Hurez[ului] [pecete octogonală 
şi r. p.] cu linii. 

Şi zece hărşii negre. Şi zece caşcavale. 

T' o sută am priimit den măna lui pentru prinsoare. 

Gherasim ig[u|m|en| Hur[e)z(ului]. 

Însă acest munte iaste dati lui Crăzun Preda jum(ă]- 
tate si jumiăltate Oprii Predii i Mani Predii i Dumitru 
Predi, ca să aibă a-l paste cu dobitoacele lor frățeşte, 
pri€[ilnă între dânșii să n'aibă — că eŭ aşa mi l-am dat 
ca să-l pască dobitoacele lor. Acast[a] scrii. 

Mai 25, 1778. Gherasim ig/[u[m/en] Hurez[ului]. 


CIII. 
Zapis pentru arendă de moşie către acșlaşi egumen. 


14 Septembre 1778. Hagi lvan Popu dă zapis egume- 
nului Gherasim Hurezeanul pentru arenda moşiei Craio- 
vița, „care moşie iaste mai multi pentru chivernisala 
hanului alu sfintei mănăstiri ce să află în Craiova, din 
piatră ziditu“. Arenda va ţinea şese ani, cu 50 de lei pe 
an, „şi, ori să fie bucate pă ià, ori nu, întru al miei noroc; 
şi, deosebită, mă legi si cu ačasta ca, căndu va fi vremea 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ. 97 


de a să apuca sfănta mănăstiri să dreagă hanul din Cra- 
lova, să amü a fi purtătorii de grije la toate, înpreună cu 
oameni sfiat[ei] mănăstiri care vorü fi orănduiți spre acea 
treabă, însă cu dreptate, în frica lui Dumnezei'“. Va des- 
coperi hotarele împresurate, „puind şi semne“. „Asemene 
scrisoare mi i-ai dată şi Sfinţiia Sa mie, întărită cu totü 
săboruli şi cu pecetea sfintei mănăstiri“, 

Arenda va merge de la 23 April 1779. 


CIV. 


Carte a lui Alexandru- Vodă Ipsilanti, de apărare 
a pădurilor Hurezului. 


15 lanuar 1779, Alexandru foan Ipsilant Voevod. Pen- 
tru jalba lui Gherasim, egumen de Hurez, cu privire la 
moșiile mănăstirii: Căzăneşti (jud, Olt) şi Pădureni (idem), 
Stoiceni (jud. Argeş). Şuşani (jud. Vălcea), „pe care moşii 
afe şi păduri poprite, şi unii din lăcuitori, în silă şi făr de 
a nu lua voe de la omul cel rănduit- de Cuvioşiia Sa, să 
pun de le tae, şi face stricătune“. Deci se dă o carte „cu 
care să aibă a apăra aceste păduri, neîngăduind pe nimeni 
să le tae“, Ordin către ispravnici. — Monogramă cu roşu, 
pecete lungăreaţă cu ros, purtind vulturul, iniţiale si data 
de 1774. Jos: „Pro&t Vel Logofăt, vt. Logofăt“. 


CV. 


Catastih de mila [de vinăjriciă ce are a lua-o 
sfânta mân/ăs]tire Hureză din popoarele ce să 
cuprind în lăuntru; 1780 ,.. 

[rupt.] 

[Nemoiul.] 

Mihai Zablău, Preda unchiiașu, Neacșu Măgher cu trei 
vod, în conimi, Pătru vieriu, Nicolae vieru, Nicolae săn 
popa, Stan vieriă, diiaconu Ivan, Nicola Melintescu cu 3 
vod. în struș., Soare sluj|ijtoru, ... voescu i vod. la hăr- 
dăui, Măgheranu, Ciorăscu, Stanču lăcătuș, Radu deliu, 


7992. Vol. XIV 7 


www.dacoromanica.ro 


98 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Radu Drăcea, în 2 vase; Nicolae Tarbolescu, Radu sin 
Calotă, Radu Merișăscu, Dumitru Ulubü, în trei berbeniţi 
struguri, Tudosie Merişăscu, Gheorghie Merişăscu, Cos- 
tandin Catana, popa Badea, Stan sin Radu dogar, Ion 
stegar, Stanü Glăveanu, Duml[iltro Cionga, popa Ionii, Matei 
Orlescu, Tudosie Părvulescu, Aspru, Stan vieriu, popa 
Sandu, Dumitru Logofăt, diiachiu Dumitru cel mic, Lazăr 
părcălab, diiacu Dumitru,... în cetărnă cu 2 vodu înă- 
rușie (sic), izvodu Păunei cu 7 vodu în putini, ... 7 vodă 
hărdău, Pavel monah, Andrei abagiu, Cărstea abagiu, 
Marica dieclojneasa . [Total 2724 vedre.] 


Creţenii. 

Ion Părvulescu, popa Preda, Ionii copilu, Radu Batu, 
Radu Piele, Stan sin Voica, Ianachie Popescu, Iane dija- 
conu, diiac[ojnu Stanü cu 4 vodi în struguri, Stanču Gu- 
şoianu, Radu Părcălăbescu, „Nichita croitor, Radu Cizma- 
riu, diiaconu Radu, Rafail iermonah, diiaconu Dančul, 
Costandin Drugă, diiaconu Radu, diiaconu Ionü, Samfira 
săraca, Dumliltru Creţeanu, Ion părcălabu, Nicolae Păr- 
vulescu, Vladu Izvoreanu, Voicu copilu, Preda Usturoi, 
Ionii Mrenescu, diiaconi Costandin, diiaconù Dragomir, 
Badea ot Gărdeșştii, diiaconu Costandin, diec[ojneasa Că- 
lina, Mihai copilu, Stană mămular, Radu Vădescu, diia- 
conu Drăguşini, diiaconu Dămlijtru, Preda vieriü, Tudor 
vieru, Mihai Bedreagă, Preda Motorţă, Nicola Bărbulescu, 
Dumitrașcu croitor, Stan Şchiopu cu un ipac de vodă 7, 
popa Barbul Bătăşanu, popa Tănasie, Costandin Făurescu, 
diiac[oneajsa Stana, Matei Mormuescu, Tudosie Postea, 
dieconeasa Ilinca, mătuşa Ioana, dieconeasa Ancuţa, Preda 
vieriü, Radu sàn Preda cu 10 vedre într'un butoi, Ianca 
săraca, Stan sin Sanda, Papa sin Dima, lanachie Padinii, 
Dumitraşco băiatu, Mihalcea Padin, Triscu, Părvu Iz- 
voranu, Niţu mătăsar, Mărica copila săn popa Părvu. 
[Total 895 vedre.] 

Pitoloşani de Suteşti. 
Protopopu Matei Gărdescu, loan Ţoadă, Năstasie Țoadă, 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HURE/ 99 


Mirea Boroşăscu, Isaia Ungureanu, Costandin Năhuiul, 

Pătru Didica, Lazară, Dumitrașco al Mătușăi, Mihai 

Amărăscu cu 4 în hărdăi, Iordache Boroşăscu, popa 

Radu ot Voiceşti, Marini Boroşăscu, Ghincea Boroşăscu, 

popa Samoil, diiaconu Ionü, Radu Cosac. [Total 933 pl.) 
Hăţișăştii de Suteşti. 

Preda sin Pavel, ipac în hărdău i berbeniță, Vasilie 
Năglăbeală, Ion sin Dobriţa, diiaconu Ionü cu 5 în comini, 
diiaconu Niţă, Pătru Erzulescu, Ilie sin Ivanü, Mărină 
Zăbavă, Giura sin Pătru, Hriza, Radu sin Nedela, Nea- 
goe, diiacă Dumitru, Lazăr Lăpuşoiuli, Ionü sàn preo- 
teasa, pop Pătru, Tudor Hăţășiă, Pană Catana, Staiii 
Trăistar, cu 5 în brăda, ipac în 2 cetărne, Radu Hoţişu, 
Filipu sinii Radu, Andronie vier, Parthenie monah, Preda 
croitoriă, Stan Ciurea, Dumitru Pungă. [Total: 1189 vedre.] 


Stărminoşii de Creţeni. 

Radu Jilcu, Dumitrașco Catana, Papa Bărbulescu, Ionii 
Catana, Radu vierii Părşcoveanului, Mihai Gaşpară, Păt- 
raşco Mămăligă, lanache vieriu Băbeanului, Dumitraşco 
Gaşpăr. [Total: 281 vedre.] 


Suteştii. 

Popa Marin, Dumitraşco Creţeanu, diiaconu Dumitrașco, 
Antonie sàn diiac[on] Pătru, Pătru Caiba, Dumitru Că. 
rășilă, Ionü al Buicăi, Stanü Turmacu, popa Ionü, die- 
coneasa Ancuţa, Ioana Mătușa, Matei Cătănoiii, Marini 
zet Licsandru, Alecsandru Clinci, Andronie părc[ălabul], 
diiacon Gheorghie, diiac Stanü săn ego, popa Oprea, 
Ştefan sin diiaconu, Dumitru Andronescu, Ionii Logofătul, 
Badea Logofătul, Varlam ermonah egumen Săceanu, Stroe 
ginbaşu, dascalu Niţu, Dumitraşco Chiricescu, loni vieriii, 
diiaconu Niţu ot Pietrari, Preda Grecu, Dumitru sàn 
popa Oprea, diiac Ionü, Florea Sărbătoare, Dumitraşco 
Pietrar, Voiculă Pietrariă, Ionii Olteanu, diiac Şărban 
Copăceanu, Stanii Pricolizu, Preda băiatu, Mărin sin 
Marica, popa Mihai Creţeanu, Trandafir, Mihai Susu, 


www.dacoromanica.ro 


100 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


ipac cu 9 vodă în putin[ă], Nica Băiaşu, Florea Ghili- 
cescu, Dumitrașco Chiricescu, diiaconu Pătru, Oprea Tä- 
taru, Ion Călinescu, Ionü Cerneanu, Dumitru văru lui 
Càlinü, Giura Chiricescu, Niţu Greculi, Păuni Grecu, 
Păuna văduva, Paraschiv Băbeanu, Sandu Călinescu, Ilie 
Gavrilă, Ion nepotu Predei vier, Preda vier, Giura Sfe- 
tici, Barbu sin Leca, Matei cumnatu-său, lanachie brat 
Barbu, Dumitrașco Duţul, popa Ionü Mitrofană, Marin 
brat popa, Mihai vieri, diiacon Stoica, Dumitraşco untar, 
Stan Spănu, Radu vieriii, Neacşa lui Varlami, popa 
Pătru, Nicola Diţăscu, popa Anastasie, Neda săraca, Matei 
Gioroci, popa Stani, diiac Florea, Voicul sin Durma, 
Oprea mămular, ipac cu 8 vodü în truşie, Stoica Sărbă- 
toare, Ion Sărbătoare, Vasilie Caracaleanu, Costandin Condei, 
Giura al Iancului, Tancul unchiiaşu, Marini Hoară, Papa 
unchiiaşii, Ion brat Fir, Radu sin popa, Radu Dumbravă 
Marini Ungureanu, Matei Căzănoiii, Matei màtàsaru. (Total, 
vedre 42.866 p.] 

Vadrţa] po bani 2, fac t! 714, bani 53, una liude, i 
ipacuri 260 de liude, de ipac po bani 12, t! 65, bani 54. 
care să fac peste tot t' 780, bani 17; dintr'aceştea s'au 
scos zăcuiala ti 78 i t! 25, însă t? zece sănt sămbriile, 
dintr'aceştea, iar t! 15 cu cartea Sfinţiei Sale, —rămăn buni 
t! 677, 17 bani. 

[Iscălitură neințeleasă.] 


Tot Suteşti: de aicea aü scris dumnealui Niţu Bărsăscu 
biv Logofăt za Vistlierie]. 

Radu3Văru, Anghel vieriü Lungului, Tonü Nichiforescu, 
Marin al Lazărei, lonă Negreanu, Radu Vierescu, ipac în 
putini, loni sàn diiacon Drăgușiniu, diiacon Drăguşini, 
Ionii Creţu, Barbul $tirbu, Costandin Nică, Barbul Mi- 
hului, Matei Mădulari, lanache al Lecăi, Vladu Mirculescu, 
Badea Nichiforescu, Dumitrașco i Săvoiu, Tudor Catana, 
Preduţ Ursăscu, Ioana Mătuşa, Călin Orlescu, Radu Lo- 
gofăt, Stanca Piţigoiea, Vlăduţu unchiiaşu, Ion Vulpoii, 
Dumitraşco Vănescu, Stana Vodoia|njca, Dumitru Buču- 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 101 


meanu, diiacomi Gligorie, Negoiţă Curărăriu, Giura vă- 
tășălu, ipac vini roșu, Radu Panţucul, Mărin untar, Pătru 
Catarinei, Cărstiian Burtică, Dumitru Stoescu, Giura a 
Nedea (sic), Matei zet Alecse, Costandin Ciapă, Mărini 
Dumaniă, Mărin untariă, Ilie Răspopei, Stan părcălabu, 
Stanču Gavrescu, Gheorghie Stroescu, popa lon sàn 
popă Mitrea, diiacon Sandu, Mărin Dorghin, popa Hris- 
tea, Radu Pănescu, Dicu Pănescu, popa Şărban ot Do- 
briceni, diiac Ionü. 
Slătari. 

Costandinu Trocanü, Marini Fugariu, Radul Negrescu, 
Voina unchiiașu, Radu al Măricăi, Stantu al Radei, Badea 
Tărziă, Ilie săn Chera, Radu Unchiiașu, Sălcă, Gheorghie 
Ţirlea, Ion săn Ene, diiac Nicolae, 

(Total 5.783 vedre.] 

Vadra po bani 2, fac ti 96, bani 46, i liude, i ipa- 
curi 115, po banfi] 12, fac ti! 11 p—care să fac peste tot 
t 107, bani 96; dintr'aceştea sai scos zăčuiala, ť 10, 
bani 3, rămăn buni t 97,—însă din Suteșşti i Gărdeşti, 2 
gărdași, t! 3. 

|Iscălitura.| 


CVI. 


iC. +780. 

Alt catastih de vinăriciiă. 

Totu Boruşăştii de Suteşti. 

Mărină alu preoteasii, diiaclonul] Stanii, diiac[onul] Du- 
mitrașco, popa Samuilu, diiac[onul) Ionă, Pătru Didica, 
Radu Cosacii, Preda Căglăbeală, diiac(onul] Pătru. 

Poporu Suteştilori, ce să zică Hatisesti. 

Mirea, diiac[onul) Ionü, diiaconeasa Ioana, diiac[onul] Ma 
tei, Riza sin Nedelea, Ancuţa diiaconeasa, lonii sinü preo 
teasa, Radu Oarà, Giura diiaconu, Tudor Hăţiau, Dumi- 
tru Pungă, Ionü Curimanii, Staiul Trăistariu, Nica Bon- 
docii, popa Tănasie otă Fişcălie, Ionü Cerneanu, Mihalcea 
Usturoi, Giurca Sfetici, Matei cumnatu Lecăi, Mihai 
vieriü mănăstirii Unu-Lemni, Costandinu sini Duţu, 


www.dacoromanica.ro 


102 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Preda Càràselü, Tudorü Birău, popa Anastasie, Marica 
Giorocoaia, Neguţi alu lui Bani, Voiculu Pietrariu, Pri- 
coliču, Stanü Turmacu, Stroe Gimbașu, Ionü alu Bui- 
căi, diiac[onul] Dumitraşco zugravului, Radu otü Gă- 
neşti, Dumitru Andronescu, Mărin Munteanu, Licsandru, 
Giura Gărdaşu, Costandinii Condei, Stanü Cortanu, Firi 
Goanţă, Radu Papi, popa Jon Cenuşe, Dumitrașco Şerbă- 
noiă, Giura al Dafinicăi, Negoiţă Curàrariü, Stanu Naiba, 
Preduţă, Dumitrașco Nichiforescu, Dumitrașco Isofoiü, Ma- 
tei otü Mădulari, loni Cămpeanu, Dicu Călăraşu, Cos- 
tandinii Lădescu, Mărini Roşu, Ionii Creţu, Ionü Ne- 
greanu, Stănică, Radu Văru, popa Preda Bereanu, loan 
Petcanescu, Radu Panţucu, Stanču Gavrea, Mărinu Du- 
mani, Stanü Găvroiulu, Costandin Capă, Matei zetă 
Alecsie, Dumitru Stroescu. 
Poporu Gărdeşti. 

Licsandra săraca, Stana Giodoica, Màrinü Giodoiui, Du- 
mitru Dogarii, Ion Vulpoiă, Ionü Lănariu, uncheașuli 
Dinu Pănescu, Enache Flăcău, prot[opop] Matei Gărdescu, 
popa Matei Mănăstireanu. 

Creţenii. 

Mihai Gaşparii, Radu Jilcu, Dumitru Boiangiu, Papa 
Bedreagă, Radu Popescu, Dumitrașco Runceanu, Mihalcea 
Mărini viile fug[a]r[ilorü], Mihai dasc[ălulă|, popa Părvulů 
otii Măcuca, Ionii otü Olanu, Stanču Bătășanu, Preda 
Nevasta, Vasilie Pirvulescu, Papa Izvoranu, Dumitru 
Băbăluţă, diiac[onul] Ionü Mreană, Obretină, Matei Moru- 
nescu, Costandinii Făurescu, Mihai Creţanu, Preda Lu- 
poi, Ionii Răducă, popa Costandini oti Dobriceni, Sa- 
muili, lanache Padină, Nicolae Trişcă, Stancu Pădinescu, 
diiac[onul| Mirică. 

Izvoru de Nemoi. 

Radu Păunii, Stanü Duta, Andrei Papistaşu, Ilinca Căr- 
cumăreasa, diiac[onul| Dumitru. Călineanu, Radu Coandei, 
Stoica Beznea. 

i Nemoiii. 

Lincă uncheașu, Matei Orlesculi, popa Ionii Pălăn- 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 103 


geanu, Stanü Glăvu, Oprea Tătaru, Ionü Butumeanu, 
Barbu Corăscu, Radu Colacu, Dicu Cobanu, Vladu Spăr- 
leanu, Stoica Meghereanu, Filipă Croitorescu, Dumitru 
Tarbelescu, Părvu Melintescu, Soare slujitoriuli, Radu 
Dobruşanu, Radu Zestroi, Stefan vieriü Ştirboicăi, Stanii 
otü Butari. 

Cin cup. ved. 57.762 p'. 


CVII. 


Poruncă a lui Alexandru- Vodă Ipsilanti, pentru ca 
ispravnicii să crufe o circiumă a Hurezului. 


Io Alecsandru loan Ipsilant Voevod, bojiiü milostiiu i gos- 
podar zemli vlahiscoiu. 

Cu cale fiind anaforaoa dum[nea]lor veliţitorii boeri, o în- 
tărim si Domnia Mea și poruncim ca de acum înnainte să 
fie popriţi isprav[niļci de a nu mai merge în conaci la 
cărtuma măn[ăjstirii, ci să-şi pue corturi pentru șăderea 
dumnealor, dăndu şi porunci oamenilorii dumnealor ca 
să nu mai facă stricătune, nici ei, nică cai lori, în vila mă- 
n[ăsti)rii. 

1781, Noemvrie 2. 

[Pecete ovală cu chinovar, cu coroană si marca munteană.] 


[Cu o scrisoare foarte rea:] 

Pria-innălţate Doamne, mă rogo ne scuteşte conacele. 

Prea-innălţate Doamne, Rafail ermonah, iconom sfintei 
măn[ăstijri Hurezu dán sud Vălce, aü jăluit Înnălţimei 
Tale zicănd că sfânta măn[ăsltire Hurezu are în sud Muşcel 
în deal[ul] Piteştilor o vie, şi în poalele vii are o cărtumă 
lăngă drum, şi, la culesul viilor, toamna, să face băltu pe 
supt poalele viilor la vale, mai dăpărčoru dă viia i cărtuma 
mănăstirii, s[i], la vremea acelui bălcu, zice că vin dum- 
[nea]lor isprav[nilci judeţului la bălč, şi dă la o vreme zice 
că s'au običnuit ispravnici şi mergu în gazdă la acea căr- 
cumă a mănăstirii, și scot pe cărčumaru afară, ş|i] șăd căte şase 
săptămăni acolo, și dăntr'acea pricină să închide cărtuma 
şi nu să vinde vinul mănăstirii. Si, dăosebit dă ačasta, 


www.dacoromanica.ro 


104 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


zice că oamenii isprăvniceşti slobod cai păn vie, arde aracii 
dàn vie, făcănd multă stricăjtune şi pagubă sfintei mă. 
năstiri dàn pricina ačasta. Şi să roagă ca să fie luminata 
porunca Mării Tale către dumnealor ispravnici judeţu- 
lui ca să nu mai meargă în gazdă acold la cărčuma mă- 
năstirii, ci să meaargă la sat, şi, după jalba sa prin zapciii 
vătaf de Păh[ărnilE[ei), ni să poruncește, dă Măriia Ta ca să 
cercetăm, şi, dă-i iaste cererea cu cale, cu anaforă să înştiin- 
tám, Mării Tale. După luminata porunca Mării Tale, cerce- 
tănd, am găsit a fi cu cale cererea ce face acest 'Raf[ajil... 
Ci, ori să meargă în gazdă la sat, sai să-şi pue corturi, şi 
oameni lor ce-i aü, să le dea poruncă să nu arză aracii după 
în vii, nici să sloboază cai pă în vii... Care ačasta iaste 
datoriia dumn[eallor dă a fi cu priveghere să nu să facă 
stricătune la nici-o vie... 1781, Sept. 13. 

Pană Filijpescu] Vel Dvornic,... Vel Log., Gh[eojr[ghe] 
Baăl[aj*jeanu] Vel Log[ofà]t, Istratie Vel Ciucerii, Theod[o]- 
rache Ştirbei Vel Sărdariiă. 

Avaet: ti unul 


Trecută în cond[i)c[a] Div[a]n[ujlui. 


CVII. 


Starețul Sava de la Sinaia către egumenul Rafail 
de Hurez, pentru prietenie duhovnicească. 

[C. 1782.] 

Cinstite şi prea-cuv|ioase) părinte chir Rafail, egum[enul) 
sfintei măn[ăsjtiri Hurezul, cu smerită metanie mă în- 
chin Prea Cuv(ioşiei Tale]. 

Dătătoriul de daruri, nemuritoriul si Înpăratul Hristos, 
carele fără de făţărie înparte darurile şi dă plăţile p[u]r[uri]- 
lea deplin, şi încă cu miile inmulţite celor ce-l iubesc şi pă- 
zescü sfintele şi de viaţă făcătoarele sale porunci, pre 
acela cu toată nevredniciia îl rog, cu 'umilinţa sufletului 
mieii, ca o jertvă cu bun miros şi bine priimită, să prii- 
mească ķi sfănta dumnezăiasca dragoste a Cuv[ioşiei 
Tale], carele dintru început o ai arătat cătră noi tică- 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 105 


loşii si nevrednicii. Eu cererea Cuvlioşiei Tale] de la 
noi, ca să nu mergem cu număr de ucenici, si acolò iar 
să nu-i adunăm, şi să nu ne fie umbletele cu prisosință, 
ci să ne înpăcăm, precum alții ai sfintei mănăstiri pă- 
rinţi, şi ne înfrumseţăm cu smerita înţelepciune, şi să ne 
smerim sfinților părinţi de loc,— la toate aceastea dăm 
făgăduinţă înnaintea lui Dumnezei, înnaintea Cuvlioşiei 
Tale] şi înnaintea a tot soborul sfintei mănăstiri, ca 
cindü am fi înnaintea sfănltului jertevnic le priimim şi, 
cu dragoste înbrățășindu-le, le sărutăm pre iale, eŭ şi cu 
ai miei d[ujh[o]vniceşti fii, şi iată acum trimisei pre fra- 
tele Iustin ieromonahul şi pre Macarie ierodiaconul, pre 
carii cu lacrămi mă rog dragostei, milostivirei şi bunătăţii 
Prea Cuvlioşiei Tale), înpreună și la tot soborul sfin- 
tei mănăstiri, să fie priimiţi de sfintele braţe ale Prea 
Cuv(ioşiei Tale], şi, dupre cit va fi cu putinţă, să fie 
măngiiaţi întru scărbele loră, pănă ce, cu darul lui Dumne- 
zei, prin sfintele rugăcuni ale Prea Cuv[ioşiei Tale] ne 
va aduce si pre noi păcătoşi. Că mie îmi urmează trebu- 
inta a mai zăbovi pănă mă voi mai descurca de une altele 
ce avem mai cu prisosinţă, carele nu-s de lipsă a le aduce 
pe acold. Însă mă voii sili ca să mă curăţesci de iale în- 
tru aceste zile, şi, dupre ce va trece sf[án]ta săptămînă a 
sfăntului post, de vom avea viaţă şi vom fi sănătoşi, 
şi şi vreamea de ne va îngădui, noi, nedînd nici-o întăr- 
ziiarea, vom veni. Numai, pentru D|ojmnu, mă rog dragos- 
tei Prea Cuv[ioşiei Tale] să nu fim uitaţi de la sflinltele rugă- 
¿uni ale Prea Cuvlioşiei Tale! și a tot soborul sfintei lavre. 
Şi cu ačasta rămiiă 
Ghen[a]r 22. 

Alu Prea Cuvlioşiei Tale] smerit şi prea-plecat cel 

mai mic între călugări cătră Domnul rugători: 
Savva starețul ot Sinaia, 

[Ve:] Cinstitului şi prea-cuviosului părinte chir Rafail 
egum[enul] sflinjtei lavre Hurezul, cu smerită metanie să 
să dea. 

[Bulină verde.] 


www.dacoromanica.ro 


106 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


CIX. 


Scrisoarea lui Rafail călugărul către egumenul 
de Hurez, despre afaceri. 


Hristos aü înviiati. 

Mă închin Sfinţii Tale, cinstite părinte. 

Înştiinţăzii că, dupe ce am plecat de la mănăstire, şi 
viindu aici, amii mersi la fratele Ionichie, pentru ca să 
facă socotială, şi, după spusul lui ce aü priimit de la moșii, 
căt şi de pe vii, am găsit t! 140 luaţi, iar, unde s'au dat, 
n'aă arătat nimic: una că zicia că va să-şi dia socotiala 
la mănăstire, iar nu aici la mine; alta, am socotit şi m'am 
aşăzatii cu el să vie dupe mine, să ne apucăm de vii, si 
să venim noi amăndoi la mănăstire, şi să-și dia socotiala; 
dar m'aü înşelat, şi eŭ am băgat omeni cu bani, şi am 
tăiati viile, şi şi (sic) sai hărăcit. Si, căndu era ca să 
vie, aü fost trecut părintele iconomul la Craiova, şi l-ai 
luat cu el, şi văzii cum că eŭ am greşitii la atastă triabă, 
că eŭ de toate viile nu poci să mă mai apuc, măcar că 
am dat acum bani de la mine, socotindii că mi să va [da] 
de la el vin în butia ce 'ste la Vornitasa, vor fi ca la 40; 
rachiii la Runciă, un butoi cu vi 8; la vin n'am umblat 
nimic. Pentru Ţigani ce venise aici să lucreze, aü lucrat 
viia Vornicesei, aü hărăcit-o, şi viia Goliasca jomătate, 
şi aŭ plecat fără ştiria mia; că ia era să facă gardul pe 
pole și să o sape, şi să sape şi pe şi (Sic) Vornitasa,—că 
lanul trecut numai c'aŭ săpat, dară asa aü lucrat, şi nici 
mălaiul nu l-au lăsat aici. Ci să-i trimiţ, cu cine să va so- 
coti, să sape aceste 2 vii, si să-mi trimiţi bani, să sape 
viia mare si viia Nemoi,— că viia Grecului s'au săpat. Pă- 
rintele eclesiiarhul să-mi trimiţ[ă]hotarnica Pădurenilor, că 
este trebuintosă, şi să-mi caute un zapis de cumpărătoaria 
unui Stan Țiganul cu frate-săii Ion, să să trimiţă, că 
forte este trebuintosii, precum vei vedia acest răvaş al 
Radu ce le scrie. Dar să mi-lu trimiţi şi răvaşul jar aici 
la mine. 

Pentru acest om, anume Costandin, viia Nemoi să lo- 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MÂNĂSTIREA HUREZ 107 


veste cu viia lui în capete, şi este om fără fămee,şi l-am 
aşăzati, şi i-am dat viia în samă, şi așa socotesc că va 
avia mănăstiriria (sic) ascultare cum să să (sic) cade la 
toate ale vii. Şi i-am dat și pecetluituli Sfinţii Tale, şi 
i-amü dat şi potcapul: numai, viindi la mănăstire, să-l 
trimi[ți] curăndi îndărăti, şi aici îl voicălugări eŭ de totii, 
că aşa cere el. Si să înştiințezi pentru iconomul, cu ce 
triabă aü trecut la Craiova. 

Mart 28, 1782. 

Al Sfinţii Tale plecat: Rafail ier/o]m/onah,). 

|Pece:e roşie, ruptă.] 


CĂ. 


Răvaş al lui Iosif protosinghelul către egumenul 
de Hurez, pentru afaceri. 


Cu frăţească dragoste mă închin Sfinţii Tale. 

Am priimit cinstita si mie mult dorită scrisoarea Sfinţii 
Tale, şi m'am bucurat pentru căci şănătatea să află la ho- 
tarăle sale. Pentru moșiile de danie, nu știii ce face, ce 
drege cocoana Ilinca; pănă acum doao scrisori i-am adus 
de la părintele: poate că cele çe maŭ săvărşit bărbatul 
dumjisale], va să le înplinească după moarte. Pe oce Pafnutie 
nu l-am văzut decăt odată; acum să află la Nedeia, căci, 
după cum am înștiințat Sflinţii Tale, după ce aü venit acel 
Ciugulin Marin, eii nu l-am îngăduit a stăpăni Nedeia, ci 
am scris părintelui, și miaŭ poruncit să nu-l îngăduesc, căci 
Gherasim iaste lipsit. După acasta l-am trimis la București 
să-şi ià bani, dar, cu toate aceste, cănd Preasflinţia Sa] 
părintele nu va putea scoate bani de la Gherasim, sări 
dea neguțătariului, eŭ aşa am vorbit cu dum, Caimacam 
ca să între mănăstirea cu bani, căci nu-i va fi pagubă, 
căci cu mila lui Dumnezei acold aü scăpat de piatră 
grăul, şi mi aŭ arătat și mie. Iară, pentru moșia Jdegla, 
vel şti că o aü fost văndut chir Cozma monah la un ne- 
gutàtoriü, Ştefan Imbăr, iară, după aceia, sai sculat ru- 
mănii şi aü întors banii acelui Ştefan. După aceaia (fiind- 


www.dacoromanica.ro 


108 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


că cu poruncă domnească s'au scris moşiile date în arendă) 
sai fost scris şi acea moşie, — rumănii, văzănd ača, s'au 
tras înnapol, şi maŭ dat banii Cozmei, ciaü venit la mine, 
cerănd sfătuire. Eŭ am arătat dumjisale] Caimacam, şi li 
sau făcut cale la ispravnici, să stăpănească rumănii moşiia 
şi să dea bani la mănăstire, pre căt și neguţătoriul aü 
dat; căci porunca domnească aü fost ca numai moşiile 
cele luate în arendă de neguţători să fie scrise, iară nu 
şi cele de lăcuitori săteni dupe moșie. Ci într'acest chip 
le-am isprăvit, iară Cozma li aü spus că iaste porunca 
Sfinţiei Tale] ca să iau bani la mine, dar de atunci nu 
l-am mai văzut. Însă fii bine încredinţat că bani rumănii 
i-au dat, căci îi avea gata în săn de-l atărna pe rumăn 
cănd făcea metanie înnaintea mea. Te mai înștiințez că 
aici la Divan aü avut judecată Căpitanul Ion Gheban cu 
Igoiani, pentru munte, ci Sf|inţia Ta], ori să mergi singur, 
ori să rănduiţi pe chir Pahomie cu cărţile, hrisoavele ce 
va fi avănd mănăstirea pentru acel munte, fiindcă aşa 
iaste porunca Divanului. Copilul Ghiţă iaste sănătos și 
să săleaşte la învăţătură: dacă văz că arată multă epi- 
melie! atât la învăţătura lor, căt şi la scrisoare, fiind că 
are bun condei, ci nu lipsesc a te înştiinţa, ca să fii odih- 
nit. De altele ce-i trebueşte, căt şi hărtie, cerneală, — port 
grijă. Si sănt 

Al Sfinţiei Tale întru Hristos iubit trate şi ca un fiii: 

Josif prot/o]singhel. 
1782, lulie 18. 


De scrisoare, să mă crez că să scrise pre căt să putu, 
şi precum să putu, avănd a da si la alţii cuvănt. 

[V*:] Prea-doritului miei întru Hristos iubit frate, chi- 
riu Rafail, iconom sf. mănăstiri Hurez, cu dragoste iubită, 
întru toată buna aflare să să priimească. 


1 Îngrijire. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIV:POARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 109 


CXI. 


Carte a lui Nicolae-Vodă Caragea, pentru 
vinăriciul Hurezului. 


1 

Milostiiü bojüü Io Nicolaie Costandin Caragea Voevod 
i gospodar zemli vlahiscoiă. Fiindcă sfânta măn[ăstijre 
Hurezi, din sud Vălcea, cu hrisovă domnescu are a 
lua milă dă vinărică din dealul Suteşti, Cereţi (2), Ne- 
moiü, i dealul Gărdeştilor i al Zlătăreilori, sud Vălcea, i 
Puţurile i Giorocu i Cacaleţăi şi Brativoeştii, sud Dolji, 
căte doi bani dă vadră și părpărul, am dati şi Dom- 
niia Mea ačastă carte omului pre carele iü va orăn- 
dui cuviosul igumen, ca, dupe porunca ce este dată dă 
către Domniia Mea prin ponturile dă căutatu slujbii vi- 
năricului, să aibă a umbla înpreună cu vinăricerțiulj dom- 
„nescu şi a scrie toti vinări€[ul] dintr'aceșt deal, și, făcăndu 
doaă catastișă aseminea, iscălite fiindu şi dă vinàricer[iü] 
domnescu şi dă omul măn[ăsti)rii, unul să-l dea la omul 
mănăstirii, iar altulu să-l oprească vinăricer[iul] dom- 
nescu, cu care să aibă a strănge mila măn[ăsti)rii, şi, fără 
dă a nu opri măcar ună bani dintr'ănsa, ori cu nume de 
zetuială, sau altă cheltuială cevaşi, să aibă a să trimite pe 
deplini, dă boieri taxildarii], la sfănta episcopie Rămnici, 
de unde, în urmă, viindu igumenul măn(ăstijrii cu catas- 
tih[ul] ce-l are iscălită dă taxildarii, își va lua ata milă cu 
hrisovi, sai parte ce va avea invoită dă Domniia Mea. 
Toanko nHeaX POCNOACTEA An. 1782, Sept. 7. 

Monogramă roşie; pecete octogonală cu coroană, sabie, 
buzdugan, iniţiale şi anul: 1782.] 

Proct Vel Logofăt. 


CĂII. 


Altă carte asămănătoare. 


16 Octombre 1782, Nicolae Costandin Caragea Voevod, 
pentru dreptul ce are mănăstirea Hurez „de ià vinări€ din 
dealul Suteştilor i Nemoi i Creţeni, şi de la dealul Gär- 


www.dacoromanica.ro 


110 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


deștilor şi al Slătăreilor ot sud Vălcea, i din dealul Puţu- 
rilor, şi de la Gioroc şi de la Cacaleţ şi de la Brativoeşti ot 
sud Dolj, căte doi bani de vadră, şi părpăru“, cum se 
vede în hrisovul lui Ipsilanti din 20 Maiă 1775. Şi el po- 
runceşte „ca să aibă oameni ce vor fi rănduiţi din partea 
sfintii măn[ăsltiri, aü a lua înpreună cu vinăriceri dom- 
nești, să scrie vin[ă]rič[ul] tot de odată, si să facă doaă 
cataștișe asemenea, iscălite fiind amăndoaă si de vinări- 
ceri domnești și de oameni măn[ăstijreşti, și așa, înpreună 
străngănd bani vin[ălrig|ujlui ce es, de plătesc dajnici de 
vadră căte patru bani şi ploconu de nume, — din care bani 
să aibă a lua vinăricerii domnești căte doi bani de vadră 
şi ploconu de nume, iar ceilalți căte doi bani de vadră 
să-i ià oameni măn[ăsltireşti, înpreună şi cu părpăru, după 
obiceiii.“ 

Monogramă cu roşu. Pecete octogonală cu coroană, stea- 
guri, inițialele „iw nK. Kp. R&.; 1782.“ 

„Proct Vel Logofăt. Trecută în cond[ijc[ă].“ 


CxIII. 


Concept de plingere a egumenului de Hurez peniru 


un munte. 
[Ciornă.] 


Smerită plec[á]ëune închin dumitale, arhon Bane. 

Întorcăndu-mă de la Tărgul-Jiiului aici la mănfăs]tire, şi 
avănd alte învălueli de porunci de la Prea Sfint[ia] Sa pă- 
rintele episcopul, nu putui veni însumi pentru pricina mun- 
telui Bălescu cu Gherasim, iar cărţile măn[ăsltirii, ce sănt 
pentru acest munte, le dedei în măna fratelui eclisiiarhu, ca 
să răspunză vechil în locul miei, înpreună şi cu călugărul 
ce-l avem acolea în Craiova la metohu sfintei măn[ăsltiri. 
Ci cu plec[ăjciune cazii si mă rog dum! cu de amăruntu, 
cetindu-să toate scrisorile măn[ăsltirii, şi cu denadinsu 
luăndu-să sama binișor şi cu îngăduială, nu numai deodată 
făcăndu-să cercetare si hotărăre, ci şi de al doilea şi de al 
treilea rănd să să mai ispitească treaba, ca să nu să facă 
greşală, măcar că măn[ăsltirea are acest munte cătva de 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ sii 


cumpărătoare, cătva de danie, cătva de schimbu, dat de 
oameni Băleşti, pă moșie de ţară a măn[ăsltirii, ce le-ai dat 
în locul muntelui; iar, cănd lui Gheban i să va (sic) drep- 
tate de a-l lua, după nedrepte jurămănturile lui ce să do- 
vedesc că le face, mituind și înbătăndipre oameni ce jură, — 
poate așa să ià multe moşii. Că, trecănd eu la Tărgul- 
Jiiului, şi mergănd prin Novaci, aü venit la mine un popă 
Ion, ce-i zic Borobeai, şi mi i-au arătat pentru un Drăgoi, 
din Cernădiia, unul din cei ce aü jurat pe numitu munte 
Şi l-aă dat lui Gheban, care, aproape de moartea lui viindu-şi 
în fire, aü chemat pe acest popă Ion, de i-au scris diiata, 
Şi l-ai ispoveduitu, — care diiată este la măna fămei mortului, 
Si acolo în diiata aceia arată multă căinţă, spuind de faţă 
că rău şi fără de cale au jurat pe acel munte, fiind al 
măn(ăsltirii bun şi drept, unde nu numai popa aŭ fost 
singur, ce şi alţii aŭ fost față, cănd şai mărturisit de 
păcatu: ce i-ai înbătat Gheban de vin si de rachii, şi aşa 
i-au amăgit de aü jurat. Ci mă rogi dumi, de nu să va 
putea îndrepta pricina muntelui într'alt chip, să să aducă 
şi acei oameni dela care sănt cumpărăturile şi schimbu, să 
stea de față cu Gheban, — că măn(ăsjtirea este păgubașă 
acum şi de moșie şi de munte. Şi cum Duhul Sfânt va 
lumină pă dumneata)! Iar ei sănt al dumitale plecati 
rugători către D[ujmn[ejzei. 1783, Ghen[arie]. 
[V*:] După ča mai nainte proeresită întămplare, acum 
prin faptă au eşit la iveală că, publicuindu-să între norod 
cum că părintele Gherasim aü lipsit din dregătoriia sa, 
scularea a multor să rădică asupra mea, căutănd de la 
măn[ăsțtire înplinire de bani, cu care ar fi înprumutat pe 
părintele Gherasim: unii să arată înprumutători, alţii că ar 
fi dat marfă, şi fieştecare arată cum că ar fi fost tot pen- 
tru treaba măn[ăsltirții], cu care nume să poată apuca mă- 
n|ăsltirea să plinească. Eu la acastă întămplătoare supă- 
rare, la care sănt căzut, nu mă poci pricepe ca să poci 
răspunde celora ce-mi cer, că pănă la o vreme m'am 
sprijinit cu mintună, cum că as fi avănd carte domnească, 
ca cei ce vor fi înprumutat pe părintele Gherasim, să-şi 


www.dacoromanica.ro 


112 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


caute cu el, iar acum, după ce sau publicuit cum că aŭ 
lipsit şi din Bucureşti, nu mă încetează supărările de către 
datornici, ce rănduim înplinire la înprumuturile ce ar fi 
făcut mai susului numit ig[u]m[en], Si, într'acastă vreme, 
fiind ei din cei prea săraci de a le putea răspunde 
cererile lor, caz si mă rog către milostivirea dum, că, 
neavănd alt la cine, căzui numai la singură bunătatea 
dum', sănt (sic) nădăjduindu-mă, ca cu prea-înţeleaptă 
purtare de grijă să privegheze neadurmit ochiul dm! şi 
ori cu ce mijloc va socoti blăndeța dum! să fim sprijiniți, 
Şi, ori să s[ă] treacă măn[ăsltirii cu vederea oareşce răn- 
duială în căţiva ani, în eare să fie apărată de alte dări de 
ale cutii;şi de alte zah[ejreli, şi să plinească acelor datornici, 
ori să-și poarte rănduiala sa de dări (însă mai cu oareşce 
scăzămănt, după cum să află, fiind la mare lipsă) şi să să 
scoață luminată cartea Mării Sale lui Vodă, prin bună 
chivernisirea dum! de apărarea sf. mănlăsltiri, de a nu să 
mai supăra de către acei datornici ai părintelui Gherasim. 
Şi cum Duhul Sfânt va lumină înnaltă înţelepăunea dumi. 
Dar ei sănt al dum! prea-plecatu către Dumnezeii rugători. 


CXIV. 


Carte a lui Nicolae- Vodă Carageă, stricind 
vinzările făcute de proigumenul de Hurez Gherasim. 


Milostiiü bojiiii Io Nicolae Costandinii Caragea Voevodu 
i gospodaru zemli vlahiscoi. Findu că, la cercetarea ce s'au 
fosti făcută înnaintea Domnii Mele cererilorii proegume- 
nului Gherasimi Hurezeanulu dinu care aü căzuti, fiindü 
fară de nici-un temei, sai arătati atunci că numitulu 
proegumeni, cu zapisile lui, au fáculü și datorii, aü văn- 
duti veniturile de moșşăi, aü zălojăti munţi de ai mănăs- 
tirii în ani îndelungaţi, fără de ştire şi fără de iscălitura 
arhiereului locului, —cu care acestea nefiindi vinovată mă- 
năstirea a să supăra şi a răspunde la ale lui datorii ce 
aü făcută fără de cale, amü dati domneasca noastră 
carte la măna igumenului ce să află acumi, cu care să 


www.dacoromanica.ro 


ACȚE PRIVIȚOARE LA MĂNĂSTIBEA HURKZ 413 


aibă a să apăra de către unii datornici ca aceia carii nu- 
maï cu zapisele lui, fără de iscălitura arhiereului, yorii 
căuta a supăra stănta mănăstire. Aşijderea și munţii i 
moşăile ce le-au fosti zălojătă şi le-ai văndută veniturile 
pe ani mai nainte, ce maŭ fosti volnică, să si le stăpă- 
nească mănăstirea nesupărată, Toauko nucak roenoAcTBA MH. 

1783, Fevruarie 16, 

[Monogramă cu roșu si pecete cu chinovar.] 

Proct. Vel Logofăt. 
Trecută în condica Divanului; Gheorghe Condicarii. 


CXV. 


Un boier către egumenul de Hurez, pentru 
procesul muntelui. 

După evlavie. 

Viind aici vechil din partea Sfinţii Tale pentru jude- 
cata ce are mănăstirea cu Gheban pentru muntele Bă- 
lescu, s'aii trimis de aici călăraş după Gheban, ca să-l 
aducă aici, să să hotărască judecata ; şi s'aă întorsu înnapoi 
fär de dănsul, fiindcă s'au fost dus la Bucureşti, si, nefiind 
Ghebani, nici cercetare nu s'au putut face, şi vechilu 
Sfin[ţii Tale] iată vine la mănăstire, pentru că nici jude- 
căţi de acum înnainte nu să mai caută, pănă după săp- 
tămăna mare. Ci, cănd vei afla că au venit Gheban, să 
ne faci ştire, şi să va face poruncă, de va veni la Divan, 
de să va hotără. Şi sănt 

Al Sfinţii Tale fiii sufletesc: [Neinţeles.] 

1783, Fevruarie 22 dni. 


CXVI. 


Cea din urmă diat a egumenului Dionisie 
de Hurez. 


Deșărtarea deşărtărilor, toate sănti deşarte în lumea 
atasta,precumii lucrurile lumii să vădă,—că tot sfărşituli 
omului să chiiamă deșărtare. Întru aceia socotit-amii şi 
noi la acelui sfărşită alu vieţii, şi, ca să lăsămii în urmă 


7992. Vol. XIV. 8 


www.dacoromanica.ro 


114 ACTE PRIVITOARE LA MÂNĂSTIREA HUREZ 


ştiinţă şi învățătură părinţiloră şi fraţilorii, după cumü 
Sfănta Scriptură zăce: „fuiă şi trecui ca căndi și nu fuii“, 
şi, fiindü nesupăratii de boală, şi fiindu-mi mintea întreagă, 
ami scrisii acasta: 

Cu atasta credintoase diiată a mea amü socotiti pănă 
mi-au fostii mintea întreaagă ca să lasă în scrisă ca în 
urma mea să nu între vre unii la vre o bănuială sai 
necazi, fiindů că eŭ amii stătuti de ani igumen aceştii 
sfinte mănăstiri, şi vorii socoti cineva cumii că, fiindii eŭ 
igumen atăţa ani, voi avea bani, şi vorü fi lăsaţi pă la 
unii dinù părinţi sau la vre unii dinù chiliiaşi, pă la ru- 
dele meale sau la alţii striini, — de acasta să ştie toti 
omulii că mănăstirea acasta nu are veniti ca să să 
poată chivernisi pă dănsa căte îi sàntü în spinare. Afară 
dinù mănăstire, căte schituri sănti [pă afară), şi căte 
sfinte biserici pă la moşii, toate eu le-am acoperit, si sfănta 
mănăstire de trei ori o amü acoperită. Şi amu ziditu bi- 
serică de piiatră divă temelie, și amii răscumpăratii moşii 
ce aü fostă văndute de alţi igumeni, şi amŭ cumpăratii 
eŭ moşii, şi ami făcutii casă, si amü hotărătă toate mo- 
şiile. Şi m'amii judecată la toţi domnii pentru toate mo- 
iile: cine nu va crede, va cerca cărţile şi hrisoavele 
Domnilorii ce sănti la mănăstire, care ačalea nu cu puţină 
chieltuială şi osteneală sau făcutu. Darü dajde ca mine 
cine aü dată la toţi Domnii? Si ami plătită 1.500 ť de la 
Iosif, ce aü fostă într'ună ani şi jumătate igumeni, si nu 
era atăta dajde pănă atunci, darui la Măriia Sa Grigorie- 
Vodă ami dati însă toţi anii căte 1000 t' înprumuti, 
afară dintr'alte orăndueli, şi la toţi Domnii ami dati dajde 
mai multi decăti alţi igumeni. lar, càndü aü fosti la 
Ştefan- Vodă, cu obitaiurile ce să făcură, amü dată la uni anü 
1776 t, càtü aü fostii acumii, la igumenul după urmă, cándü 
au lăsată Ştefanii, ce să făcusă aicea igumen, în 9 luni, 
càtü aü fostii igumen, cu girămealele Turcilori ce i-ai 
omorăt Rămeştii aicea, in parte sfintei mănăstiri. Căte 
patimi ami pătimiti si închisoare, de la Octomvrie pănă 
la Noemvrie 1770, că igumenul Stefan aü fàcutü chiver- 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 115 


niseaală de aü fugiti noaptea dela Rămnici, şi eŭ nu am 
ştiută, şi pă mine m'ai luată agalele ce era veniţi pentru 
pricina morţii Turcilorii ce-i omorăse în egumeniia lui, si 
m'aü dusii la Craiova, de ami fosti închis multă vreme. 
Apoi ne-aii dusi la Bucureşti, iar pentru moartea Turci- 
lorii, că amăndoi dovagii turci să dusăsă la Bucureşti si 
să întorsăsă; apoi Măriia Sa Grigorie-Vodă ne-ai porun- 
citi să ne întorcemi îndărăti, şi aŭ dati răzmiriţă, si 
amii scàpatü de Turci, iar fratele Stefani, după jalba ce 
au dati la Vodă, aü luati porunca la răposatu episcop 
chiră Parthenie, ca să ià socoteala, și, ce va fii cu cale din 
chieltuelele lui, ce aü datu geremeale, să le plătească mănăs- 
tirea. Părintele aü orănduitii pă răposatu arh[imandrit] chir 
Mihail Bistr[iceanul] să ià socoteala ; ei singuri aü socotiti, şi 
au făcutu catastihiă, şi aü iscăliti Bistriceanu, si aü fostii pusü 
şi părintele episc[opulj pecetea, și m'am pomenit datori la 
Hagi Dinu t! 467 p!, şi, cu dobănda lor, ami datü 508. Toate 
căte aŭ zis elă, le-ai ţinut samă, nici luîndu vre unu bies- 
temi, că aü dati aceşti bani gerimea, nici fiindu acei Turci 
față; darü eŭ nu amii dată gerimea t! 60: păn[ă] acum 
să va vedea de la cine ami luati şi cul amü datii. Numai 
mă rogi celorii stăpănitori ai țărăi şi prea-sfinţilorii pă- 
rinți arhirei ai ţărăi, şi dum(neajv[oastră|, prea-fericiţi cti- 
tori, să puneţi din părinţi mănăstiri igumeniă, [după 
cumi scrie şi stavropighiia]; iar, de nu să va găsă vred- 
nici de ig[u]m[enü), atuncea să să caute altu frate, să fie 
igumenii, care îlă vorii orăndui Sfinţi Înpăraţi; să puneţi 
omü care să-i fie milă de mănăstire, să nu o lăse să să 
descopere; din vreme să-i poarte grijă. Că atasta nu are atătea 
venituri, sau moşii multe, sai baltă, sai Țigani în biră, pte- 
cumü aü alte mănăstiri, — că acealea săntii de căte cinci sute 
de ani, de către patru sute, de căte trei sute de ani zădite, — 
căţi Domnii aü miluitii şi căţi boeri şi căte moşii añ căş- 
tegatu danie într'atătă sumă de ani?! lar atasta, de opizăci 
de ani de căndii iaste zădită, — căndă aŭ vrutů să càstige? 
Numai ce aü miluiti ctitoru; încă şi dintr'acealea aü lipsiti 
multe; puţinu vinerici avemi, iarii, altu, nimicii. Numai 


www.dacoromanica.ro 


116 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Dum(nejzeiă ştie cumi ami ținută şi, ce ami avuti, amu 
pierdută toti pentru dănsa, ca să o ţiii şi să o păzăscii după 
cinstea ei. Pentru acia să să caute omu să o păzască după 
putinţa ei. Măcar că fratele ig[u]m[enü] Bist[rijceanu, chirii 
Stefanii, cándü aü datü socoteaala pentru Hurezi, aü fostii 
pusii atălea bucate si mii de vedre de vinii, că aü lăsat 
la măn[ăsţtire, — acealea toate i le-aamu dată Sfinţi [Sale] 
să le stăpănească (insă lasu măn[ăsltirea nedatoare), şi nu 
aŭ vrutů, stiindü că nu săntiu adăvărate, şi socotindi că 
nu va putea ca să scoaţă şi să plătească măn[ăsitirea de 
datoriia ce au făcută Sfinţiia [Sa] în 9 luni, ci maŭ lăsati 
într'atăta datorie. Apoi să socotească cei înţălepți de mi 
i-ai rămas vre unŭ bani; ci pentru ačaia lasi ačastă 
carte, si mărturisăscu sufletului miei, că nu ami la nimini 
nici-un bani dată sai pus în pămănti ceva, fără càtü 
ce amü; t!— şi, dintr'aceşti bani, după obicei, ami făcutiu si 
ami lăsatii bani de arginti si galbeni, să-mi facă sărin- 
dare şi [alte] pomenire după obiceiuliu creştinesci şi dupre 
foaia ce ami lăsati; iar, ce va mai prisosă, să rămăe iarü 
la mănțăsltire!. Mănăstirea nu o lasă datoare, fără càtü 
la prot[o]sănghelu š ce va rămănea, că aü fosti luatii fratele 
Stefani t! 423, şi proilojsănghelu aŭ luati estimpii* vinii 
vedre 508 de l[a] Tărgovişte, şi vadra aŭ fostii cu rădi- 
cata, de la postavü căte t! 1 p!, şi bani gata t'—;si zapisu 
nu aü vrutů să mi-l dea. Ci, cum vor socoti cel mari, de 
va fi cu cale să-i mai dea aü să mai dea Sfinţlia Sa], că aü 
luati prea multi. Iară la altă parte, numai la datorie nimici. 
La acestea ce scrii cumü ami ştiutii, cu sufletulii miei» 
aşa mărturisăsci, şi amii datii înscrisii ca să mă creaază 
totu omuli, că, la vremea de slăbiciune, ce îmi aşteptii 
sfărşitu, ce ami ştiuti, amü pusi în scrisü; iarii mai mult 
nu ami, nici pă alti ce vorü fi fostii pă lăngă mine, sau 
dinu părinţi, sau dinu rudenii, sau dinu chiliasü, mă rogu 

1 Forma întăiii are: „iară o parte să să dea mănăstirii, iarü altă 
parte să să dea neamului miei“. 

3 „La arh[imandritulii]“. 

3 „La anu 1773“... 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 117 


să nu-i supăraţi, că la nimini nu ami nimici dati, ci să 
să aibă pace de spre toți. Așijderi si frați i nepoți i alte 
rudenii ale meale să nu aibă a căuta la mănăstire nimici!, 
că eŭ, ce ami avutii părintești, le-amiă datu mai înnainte toate 
loru, Țigani, moşie, vie. Iar pă Ioni Tiganu i pe frate-săi 
Ghinea, i pă fratele lor, Matei, fečori lui Mierlană, i-amu 
lăsatii mănțăsțtirii danie; ci să aibă a-i stăpăni cu bună 
pace de către rudele meale. Şi mă rogi tuturorii creşti- 
nilorii şi fraților cui ce voi fi greşitu să mă ierte, şi de 
mine încă să fie ertaţi toţi căţi îmi vor fi greşiti, şi verice 
rău mi i-ar fi făcută. Şi, pentru credință, amü iscălitu mai 
josu cu măna mea, ca să să creaază, 

Dionisie arhimandrit, igumen Hurez, sin Căpitan 
Fota Băl/ăj]cescu, adeverezi. 

Mart 12 dni, 1783. 


CXVII, 


Poruncă a lui Rafail, egumen de Hurez, pentru a 
se da pe mina unui preot toate -ale bisericii, 


După frățeasca dragoste, frate ecllisiarh]. 

Viindi popa Mihai, ce s'au aşăzatu cu şădearea la Şiri- 
neasa, să-i dai în mănă odăjdiile, vasele, cărţile ce ştii că 
săntă rânduite pentru acastă treabă, şi vei lua răvași de 
la măna lui pe ce i să dă în mănă. lar eŭ sânt 

Al Sfinţiei sale] frate întru Hristos 

Paf[ailă] ig[u]m/enă] FHur[e]z[ului]. 

1783, Martie 14. 

Sàntü vre o 15 cosoară de tăiată la vie, la chelarii: să 
mi le trimiţi, că trebuesciă. 


CĂVIII. 


Răvaș al lui Ion Părdianu câtre egumenul de 
Hurez, pentru hotarele unei moșii. 


7 April 1783. Ion Păr[ăjianu către [egumenul de Hu; 
rez). „Viind aici la Budoi, socotind că vei fi şi Sfinţiia Ta 


1 „Afară dintrială treilea parte ce le-aamii făcută“. 


www.dacoromanica.ro 


118 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


aici pentru porumbi, şi, negăsind pe Sfinţiia Ta, iată că 
triimisăi carte de otărnicie pentru moşiia Berbești, care t'am 
făgăduit pe acest fe&or de aici ca să o aduc Sfinţii Tale, 
măcar că iaste cam ruptă; numai Sfinţiia Ta o vei 
preface, şi te vei pliroforisi după cum scrie într'ănsa la 
tot. Bine ar fi a veni și Sfinţiia Ta aici pentru porumbi 
la măsurătore, iar, neputăndu lua osteneală, eŭ chiverni- 
sesc ca, cănd ai fi Sfinţiia Ta prea bun, şi, ori la bălč 
acum la Florii, putănd veni Sfinţiia Ta dupre tărgi, 
ori la; Sfete... /rupt].* 


CXIX. 


Invoială cu un Logofăt al Episcopiei de Rimnic, 
care iea în arendă Craiovița. 


Adeverez la cinstită măna Sfinţlţiei Sale] părintelui 
chir Rafail igumenul sfintei mănăstiri Hurez, cum să să 
Ştie că, avănd sfănta mănlăsltire o moşie ce să chiiamă 
Craiovița, aproape lăngă orașu Craiovei, şi sfănta epis- 
clopie] neavănd înprejur moşii, pentru făn i altele tre- 
buingoase, pentru conacu din Craiova, mam învoit cu 
Sfinlţia Sa] şi mi-aă dat in arendă venitu aceştii moșii. 
Însă în căt va ţinea Dumnezeă cu viiață pe preasfin- 
lijt părintele episc[opl, cu tocmeală pe an căte t! șaizeci. 
Deci de la Sfeti Gheorghie viitori, |eat 1784, să am a 
intra, să caut tot venitu, ori din ce sămânături să vor face 
pe atastă moșie, după obicei, cum şi din locurile cu făn, 
străngănd venitu acesta pe seama casii sfintei episcupii. 
Fără numai să am a da voe omului ce iaste orănduit pur- 
tători de grijă la biserica Șfântului Spiridon din Craiova, 
metoh sfintei mănăstiri, ca în toți ani să cosească căte 
zeace cară de f4h, să fie pentru trebuința metohului; 
pentru că aşa ne-am învoit. Si, Spre încredințare, iscălesc 
maï jos: 

1783, Dechemvrie 10. 

Niculai Logofăt ot Episcopie, 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 119 


Si fieştecare an să am a da acești bani ce scrie 
mai sus. 

Ioil (?), arh[imandrit]), ig[u]m[enul] Tiz(menii], mart[ur]; 
Iosif prot[opop], ig[u]m[enul] Cozliei], martlur]!; Costan- 
die, ig|ujm[enul] Feţdele]ş(oiului], mart[ur]; Paisie (?) ig[u]- 
m[enul] Mot[rului], mart[ur]. 

[Întăreşte şi Vlădica Filaret această învoială, făcută cu 
„Nicolae, iconomu episcopi ot Craiova“ (18 Decembre).— 
Pecetea ovală cunoscută a lui Filaret, pusă cu cerneală 
neagră.] 


CXX. 


Cerere a Mitropolitului Grigorie, sprijinind pretenţiile 
Hurezului cu privire la un vinăriciă, neplătit. 


Prea-înălţate Doamne, 


Cuviosul egumenii Hurezeanu, după jalba ce aŭ dati 
către Măriia Ta pentru dum. Pitariul Nicolache dinù 
Craiova, că, în doï anl fiindă tacsildari cu slujba vinări- 
tului în sud Dolji, căţi bani ar fi luată după vinăricul a 
trei popoară ale mănăstirii, ce să numeaşte Bratovogştii, 
i Puţuri şi Giorocul, Cacaleţi /adaus/, i-ari fi oprită la 
sineşi, nedăndu-i la mănăstire, cu cuvănti că are bani 
daţi cu înprumutare celui mai d'innainte egumenü, — care 
egumeniă, multe pagube făcăndi mănăstirii, au fostă cu 
porunca Mării Sale Alexandru Ipsilanti Voevod lepădatu 
dinù egumenie, şi, ca unului ce răú aŭ fosti făcuti acele 
datorii, aü rămasu ca singură să plătească, iarü mănăs- 
tirea să nu să supere; la care și porunca Mării Sale Ni- 
colae Caragea Voevod o are, ca aşa să să urmeze, si 
ceare cătră Măriia Ta a avea dreptate, adică mănăstirea 
să-şi ià banii după vănăriculu ce-l are, şi Pitarul Nicolache, 
de va fi avănd niscai bani daţi celui mai d'innainte egu- 
meni, după cumi zice, să şi-i caute, de vreme ce zapi- 
suli nu iaste, după obiceiă, cu iscălitură a arhiereului lo- 
cului, şi ni să porunceaşte de cătră Măriia Ta să cerce- 


1 După scrisoare, e viitorul episcop de Argeș. 


www.dacoromanica.ro 


120 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


tămi şi cu anaforă să înştiințămiu. Deci vei şti Mării Ta 
că pentru acesti fel de pricini iaste vechiu obiceiit, mai 
vărtosi hrisoave de vechi Domni, care apururea să în- 
noescü, pă cumü si de către Măriia Ta asemenea s'aü 
înnoit, ca nici mănăstirea, nici împrumutătorulu să nu 
înprumute fără de ştirea arhiereului locului, și, căndi va 
fi zapisulu înprumutării iscăliti şi de arhiereulă locului, 
atunci iaste mănăstirea datoare, iară, nefiindu iscăliti de 
arhiereu, de acea înprumutare nu să supără mănăstirea, 
ci rămăne egumenuli ce să înprumută, datori. Acasta 
iaste orănduiala pentru cei ce înprumută egumeni. Şi în- 
Ştiințămii Mării Tale, rugăndă pre milostivulă Dumnezeu 
ca anii Mării Tale să fie mulți şi norociţi. 

1784, Mai 20 dni. 

Alu Mării Tale către Dumnezeu fierbinte rugătoră şi 
smerit părinte sufletesci: 


Grigorie al U/n]g[rovlahiei]. 


Io Mihailă Costandinui Sutulü Voevodi i gospodari zemli 
vlahiscoi. 

De vreme ce numitului Pitaru, înpotriva hotărărilori 
domnești, aü făcută înprumutare de bani acelui proigumeni 
fără de ştirea şi iscălitura arhiereului locului, răii să apucă 
a cere dela mănăstire,— pentru care scriemi dumitale biv 
Velu Paharnici Manolache Romaniti, Caimacamul Craiovii, 
să apuci pă numitului Pitari ca să inplineşti banii ce aŭ 
luati dinu mila acelui vinăritu alu mănăstirii. 

1784, Maiŭ 10. Vel Log/olf/ă]t. 

[Pecete octogonală.] 


CXXI. 


Hotărire domnească în aceiaşi afacere. 


29 Septembre 1784. Mihail Costandin Suţu Voevod dă 
poruncă lui ,bivü Velii Bani lanache Hrisosculeii, Çai- 
macamulü Craiovii“, pentru cererea de bani ce o face 
„bivă Velu Pitari Nicolae“ împotriva mănăstirii Hurezi. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 121 


Era însă datorie ilegal contractată. ,Pitariulü aü pusi 
măna de aü luată mila de vinărită a mănăstirii în doi 
ani, însă la leatu 81 t! 137 şi la leati 83, ti 80.“ Se hotă- 
reşte dinü noŭ pentru mănăstire. 

Ca scrisoare, fără pecete, fără monogramă, nici trecere 
în condică sau contrasemnare; titlul domnesc de sus e 
scris cu negru, în litere obișnuite. 

Dar pe V° se ceteşte: „ig[ujm[enulu] Hurez“, mai jos: , Velü 
Logofăt“ şi adresa: „Cinstitului şi vredničosů boeriului 
Domnii Mele, dum. bivü Velu Banu lanache Hrisosculei, 
Caimacamu Craiovei, cu sănătate să să dea.“— Pecete pe 
ceară roşie, cu coroană peste o inimă ce arde şi în care 
pătrund sabia si topuzul, şi literele „lo Mh. Co. st. Vv. 
1783.* 


CXXII. 


PRăvaş de afaceri al lui Mircea Păharnicul către 

egumenul de Hurez. 

Cu multă plecătune mă închin şi sărut driapta Sfinţii 
Tale, părinte egumene hurezene. 

Cu plecată scrisoare fac ştire Sfinţii Tale pentru viia 
vără-miei Dimei stegar, că eu ştiu, și am şi scrisoare de 
la măna dumnealui, că li-au lăsat mănăstirii Hurezului, 
după moarte soţii dumnealui. Acum luaii o amărătă în- 
Ştiințaare cum că Sfinţii Ta li-ai lepădat, si nu ştii 
pentru ce: ori că ti-aü venit vre o scărbă lumiască de 
la cineva, aü că eşti supărat dă vin mult; dar in ce chip 
este triaaba, nu ştii. Văz că cumnată-mea Preda aü dat-o 
lui Duţ, zicănd că Sfinţia Ta ti-ai lepădat. Eu, văzănd 
așa, l-am tras înnainte părintelui Mitropolit. Priasfinţiia 
Sa mi-au spus cum că Sfinţii Ta ai lepădat-o. Fiind eü 
clironom lăsat de răposatu în adiiată, să le iau eŭ ju- 
miătate, dar eu n'am priimit blestem, — cà sănt si la mine 
scrisori, cum li-aü văzut şi Alecsandru, cu blestem,să nu 
să dia la altă parte, să să dia la mănăstire,și mănăstiria 
să poarte grija sfintei biserici, de cele ce sănt orănduite 
de răposatu. Dar, dă-ţi este Sfinţii Tale prin cele orăn- 


www.dacoromanica.ro 


122 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


duite de răposatu, ne vom învoi mai pe ușor cu Sfinţii 
Ta. [Dacă i-a scris ceva Preda, să puie scrisorile „în 
plicii“, şi să le trimeată.] 
Mircea Pah[arniculă]. 
Dechemvrie 28, 1784. 


CXXIII. 


Scrisoare a ispravnicilor către egumenul Rafail 
de Hurez, pentru o împlinire. 


După fiiască evlavie. 

Părintească scrisoarea Sfinţii Tale cu dragoste am prii- 
mit-o, şi cele ce scrii Sfinţiia Ta am văzut, pentru pri- 
cina Lupeştilor i Barogeani i Baia, ce s'au orănduit călă- 
rași cu porunca Divanului, ca să facă înplinire de dijmu- 
rile ce sint asupra lor,—am făcut şi noi poruncă la văt[a|- 
f[ul] Costandin Popescu, să dea ajutori călărașului, să poată 
face înplinire, — rămăind 1785, Aprilie 7. 

Ai Sfinţii Tale fii sufleteşti: 

[Ispravnicii.] 

[Către egumenul de Hurezi, Rafail !.] 


CXXIV. 


Catastih de mila vinaricului al sfintei mânăstiri 
Hurezi, dupe popoarăle cele ce cuprinde în hrisovul 
domnescă: Zlătari, Gărdeşti, Suteşti, 
Crefeni, Nemoiul, 

1785, Octomvrie 15. 

Dialul Zlătarilor, 

Gheorghe Țirlia, Ion sin Cana (!) Dobruşanu, popa Ni- 
colae, Opria ot Valia Caselor, Radu Negrescu, Stan Dră- 
gănel, Ilie sin Chera, Stancu Ursă, popa Costandin, Giura 
prostu, [1004 vedre,] 


1 *Îl găsim şi Ja 29 Januar 1785, 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 123 


Boroşeşti de Suteşti. 


Dumitrașcu Gioadă, protopopu Matei Gărdescu, Miria 
Boroşescu, Drăguţ, popa Radu, Vişan Giodă, Dumitrașcu 
al Florică (sic), diiaconu Stan, diiaconu Dumitraşcu, popa 
Samuilă, diiaconu Ion, diiaconu Tudosie. [1805 vedre.] 


Hăgimești de Sutești. 
Popa Pătru, diiaconu Ion, Hriza Nedeli, diiaconu Mihai, 


diaconiasa Ancuţa, Radu Pară, popa Giura, Androne 
Frumuşelu. [110 1⁄2 vedre.] 
Creţeni. 

Panaite Mănzatu, Vlada săraca, lon Curiman, Stan căr- 
cumarii, Costandin părcălabu, Nicolae Brănescu, Radu 
Batu, Dumitru Băbăluţă, Iene brat diiaconu, Danciu diia- 
conu, diiaconu Ion, popa Rafail,Stantu Cernăianul, diiacenu 
Radu, Mihai copilu, Nica Logofătu, Matei Mărinescu, popa 
Tănasie, diiaconu Dumitru, popa Barbu Bătăşanu, Preda 
Lupeii, Dobriţa copila, Dumitru diiaconu, Ion Mriană, 
Radu Rădescu, Drăguşin diiaconu, popa Constandin, Că- 
lina dieconiasa, Stan Mrenescu, popa Gheorghe, Miha- 
sin Floria, popa Miha! Panta, Nicola sin diiaconu, diia- 
conu Dragomir. [1754'/, vedre.] 

Nemoiul. 

Popa Stan, popa Şerban, Diicu cobanul, popa Petru, 
Radu Piele, Sore catana, diiaconu Andrei, Radu zet Stroiù, 
Părvul sin leremiia, Ion ot Bucumeni, Stantul lăcătuşu, 
popa Costandin Merişeseu, Stan Glăvan, Popa Ion Pälän- 
ganu, lon stuparu,. Ionică, Radul sin Calotă, Unchiaş 
Sincă, popa Sandu, diiaconu Dumitru, Dionisie monahul, 
Costandin abagiu, Calia copila, Vasile Cruceru, leremiia 
ot Cămpul-Marea, dieconiasa Marjna, protopopul Dumi- 
trașcu, Pavel monahul, Stan Duta, Ion diiaconu, unchias 
Radu părcălabu, Andrei sin diiaconu, popa Dumitru, diia- 
conul lene, Badia părcălabu, popa Nicola, Mihai, dascălu, 
Mariia vierjasa, popa Păryu Măţufanul, Ion Părvulescu, 
Dumitru Colta, Gheorghiţă, nepotul Tismănianului, proto- 


www.dacoromanica.ro 


124 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


popul Matei Gărdescu, diiaconiasa Dumitra, diiaconu Ion 
Piele, popa Şerban, Tudosca Culeru, Pătru Dulghi, lon 
sin Vlăducu, Ion lănariu, Dumitraşcu Ivănescu, Dumitru 
ot Butuni, popa Sandu, popa Ion, popa Giura, diiaconu 
Radu, Tudor Gărlaşu, Radu Dobrinescu, Dumitrașcu Vă- 
zăvan, Costandin Lădescu, Barbu sin Miu, Bădel Nichifo- 
rescu, Ion Cămpianul, Fota Nichiforescu, Preduta Ursăscu, 
Mărin Roşu, Ion Muntianu, Tudor Làcrariü, Dumitru Lec- 
rariă, Matei al Vlădii, iegumenul Arnăuţanul, Nita ne- 
vasta, popa Preda, Radul Panţucu, Dumitru Bustuchină, 
Dumitru Stroiescu, Fir flăcău, [lie Respopescu, Ion Tincă, 
Radu Roşca, Floria Ghilencia, diiaconu Din, Sofronie Po- 
pănzălescu, diiaconu Florea, diiaconu Floria (sic), popa Stan 
ot Căzăneşti, Ion Voinicul, Preda Diţescu, popa Pătru, 
Stan Durlacă, diiaconu Stoica, Giura Sfetiţescu, diiaconu 
Petru, diiaconu Costandin, Nicolae Ghilenoia, popa Ion ot 
Mitrofani, Ion Cermanu, jupăniasa Mariia, Dafina protiasa, 
Papa Dimulescu, diiaconu Stancu, Andrei zet Mielcica, 
Mărin părcălabu, Mărin Mătutanul, Radu părcălabul, 
Nica logofătul, Dincă olaru, diiaconu Ion, Dumitru An- 
dronescu, dieconiasa Iona, Mărin Mustaţa, Dumitraşcu sin 
Șerbănescu, Anuţa dieconiasa, popa Ion Cenuşe, Radu 
Clenci. 

[Două iscălituri: un „biv Logft. za Vist.“ şi altul; total: 
2186 1/4.] 


CXXV. 


Egumenul Rafail de Hurez către Turnagi-Başa, 
pentru o moşie. 
Pria-cinstite dum[neata] Turnagi-Aga, 

Jăluim dumitale ca să aibă sfănta mănăstire dreptate, 
că, avăndii parte de moşie în hotarul Sirbilor, 1 Uşurei şi 
1 parte de moşie, dată danie de dumniaei răposata Ma- 
riia Bălăcanca, care aü ţinut-o răposatul Ilie Otetelișanul 
Vornecul, şi, avăndă şi alţi săteni de acolo într'al[t] hotari 
moşie di dinpreună, cari şi de la ei are mănăstiria za- 
pise de cumpărătoare, care moşneni săntů aceştia: Du- 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA, HUREZ 125 


mitru Muşuroi, Constandin Muşuroi şi cu cetași lor, şi, 
viindi acum ca să cosim făn, nu ne îngăduesci, ci sar 
cu tomagul, Ci ne rugăm dumitale ca să fie cinstită 
porunca dumitale cu unii bombașir asupra lor, ca, ori 
să ne îngăduieţi să cosim fănul, ori, de vor avia ceva 
a răspunde, să-i ià să vie înpreună cu mine faţă, să 
ne judecăm, — că va fi cu păcat să rămăe mănăstirea 
păgubașă de driaptă moşie. Că toate zaharele, i angaralele, 
Şi alte podvode să înplinesc. Căt şi pentru o carte de ju- 
decată, ce este la măna loră, iarăşi să să numiască în 
poruncă să ni să dia. Si cum va fi mila dumitale. 
Iulie 25, 1789. Pria-plecat dumţitale): 


Rafail iero[monah] de mânăstirea Hurezi. 


Craiova. 


Cinstiţi dumneavoastră boeri ispravnici ot sud Väl- 
cea, Să-i cercetaţi jalba numitului vechil al mănăstirii, şi, 
de va fi avănd mănăstirea moşie acolo într'acele hotară, 
şi va fi avănd şi sineturi înscris pentru stăpănirea mo- 
şii, să-i daţi poruncă acelor moșneni, ca să lase pe mă- 
năstire să-și cosească făn pentru treaba vitelor mănăs- 
tirii, saă, fiind altă pricină, dumneavoastră, cercetănd și 
asupra dreptăţii urmănd, să îndreptaţii]. 

Turnagi-Ismail- Ag[a]. 

1789, Iule 26. Treti Log/ofă]:. 


[Pecete cu negru, avănd inscripţie turcească.] 


CXXVI. 


Carte militară de scutire pentru egumenii de Hurez, 
Bistrița şi Arnota. 


An den Rimnicker Herrn Vorpostens-Commendanten ; 
Tirgusill, den 4-ten Novembris 789. 

Die Äbte deren drey Klăsster Hurez, Bistritza und 
Arnauta ersuchten mich um einen Schutzbriefi, kraft 
welchen sie vor allen Excessen befreyet bleiben, da 
ihre Wohnörter ohnehin schon ausgeraubt worden. 


www.dacoromanica.ro 


126 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Um diese Bittstellers zu befriedigen, empfhiehlt man 
sie den Herrn Vorposstens-Commendanten von Rimnick, 
der des weitern hierwegen zu veranlassen wissen wird. 


Staader, Ge[ne]r[a]i, Fr[ei]h/err]. 


CXXVII. 
Paşaport german pentru egumenul Rafail de Hurez. 


Vorzeiger dieses, Raphael Igumen von Oresz, gehet von 
hier nacher Oresz, in seinem Kloster, um von diessem 
wieder Besitz zu nehmen, und ihre Leute wieder zusamen 
zu berufen; welcher Igumen also frey pasieren und re- 
pasieren zu lassen, wie auch bei schărfester Bestraffung 
darf Niemandem, er möge Namen haben wie er wolle, 
diesem Igumen etwas abforderen oder auf seinem Werck 
hinderlig fallen. 

Sig. Riminick an der Alt, den zwölften November 789. 

G. zu Hohenlohe, Finanzmeister. 

[Pecete nobiliară, pe ceară roşie.] 


CXXVIIL 


Paşaport german pentru călugărul Rafail, 
ce se intoarce la Hurez. 


Pecete toșie şi iscălitura lui „Bibich, Ihro Rămisch k. 
k. Majestaet -wiircklich bestellter Capităn)-Lieutenant und 
dermahliger Commandant in Rimnycke. 


CXXIX. 


Plingere a călugărului Iosif de Hurez că sătenii 
nu-şi plătesc adetul. 


Jalbă către cinstitulă Divaniu. 

Jăluescii Divanului pentru că sfănta mănăstire Hurezuli 
are moșii cu sate de venituri, de dijmuri, de bucate i de 
vatră în sud Vălcea i la sud Gorjii, si lăcuitori ce să 
află şezători pă mumitele moșii, cătă şi ale metoaşălori, 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 12: 


Polovrage i altele, nu să supună a-şi da adetu moșiilor 
după obiceiă, zicăndu că obiceiurile ce aü fosti, sar fi stri- 
catii la toate moşiile mănăstireşti i boereşti. Ci mă rog 
Divanului ca să să facă o cinstită poruncă la dumnealor 
ispravnicii din sud Vaălcea i la dumnealor ispravnicii din 
sudů Gorjii, ca să orănduiască mumbașiri să apuce pă lä- 
cuitori să-și dea fieşcare adetul pămăntului după obiceiu, 
fiindu că si sfintei mănăstiri i să cere zaherele, şi, nedăn- 
du-şi lăcuitori dijmurile, nu avemü de unde să înplinimiu. 
Deosăbitu, sfănta mănăstire are scutelnici cu pecetluituri 
domnești, care si pă aceia îi supără satele, și nu-i lasă 
ca să posluşască mănăstiri. Şi cumü va fi mila Divanului 
Plecatu dumneavoastră și către Dumnezeu rugători: 


Iosifă monahul ot sfănta mânăstire Hurezulă. 


De la Divanu Banatului Craiovi. 


Cinstiţi dumneavoastră boeri ispravnici ot sudů Gorjü i 
Välcea. Pentru cele drepte venituri şi obiceiuri ale pămăntu- 
lui sănt date porunci ca să să înplinească de obşte de la lăcui- 
torii cei ce să hrănescii pe moşii streine; ci să-i faceţi dumnea- 
voastră pe toţi acei lăcuitori a-și plăti dijmurile din toate 
sămănăturile, după obiceiü, la sfănta mănăstire; aşijderea 
şi pentru scutelnici veţi urmă precum vi s'au mai scris. 

1784 [17897], Dechemvrie 11. 

[Pecete ovală cu fum, avînd cele cinci mărci de judeţe 
şi litera B.] 

Treti Logofăt. 

[Urmează ordinul, de la 31 Decembre, al ispravnicilor.] 


CXXX. 
IC. 1790.] 


Catastih de mila vinericului al sfintei mănăstirii 
Hurezi, de pe popoardle cele ce 
[să] cuprindă în hrisov, Sutești i alte popoară. 
Dialul Zlătarilor. 
Gheorghi Tàrlia, Ion sin Pană Dobruşan, popa Nicolae, 
Opria ot Valea Caselor, Ion Unchiiașu, Radu Negrescu, 


www.dacoromanica.ro 


128 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZI 


Stan Drăgănel, Ilina sin Chera, Stanču Ursu, Voina Un- 
chiășu, Gligorie Tărzău, popa Costandin, Giura Prostu, 
Voica Săraca, Dumitraşcu Giodă, protopopul Matei, Miria 
Boroşescu, Iordache Persu, Petru Didica, Isaia Îngurianu, 
Ion Îngurianu, popa Radu, Vișan Giodă, Dumitrașcu al Flo- 
rică, Stan untarii, Mărin Boroşescu, Tănasie Didice, diiaconu 
Stan, diiaconu Dumitraş, popa Samuil, diiaconu Ion, diiaconu 
Tudosie, Radu Cosacii, popa Pătru, diiaconu Ion, Radu 
Ierčulescu, Rizia Nedeli, Sandu Nentulescu, diiaconu Mi- 
hai, Ionică, dieconiasa Ancuţa, popa Pătru, Tudor Hăţăş, 
Dumitru Pungă, Stoica Sărbătore, Stanču Ungurianu, 
Androne Frumuşelu, popa Radu, Preda Croitoriiă. 


Creştini (sic = Crefeni ). 

Mihai Gașpăr, Ianaichi Mănzatu, Mihai Bărbulescu, Mi- 
hai Creţanu, Vlada Săraca, Radu Vierii, Ion Curiman, 
Ion Catana, Radu Jilcu, San căr&umariii, Costandin păr- 
călabu, Nicolae Brănescu, Şerban sin Papa, Popa Un- 
chiașu, Radu Batu, Dumitru Băbăluţă, diiaconu Ion, Iane 
brat diiaconu, Costandin Drugă, Iona văduva, Obretin, 
Dancu diiaconu, diiaconu Ion, popa Rafail, diiaconu Radu, 
Stantul Cernianul, lona Mătuşa, Tudosie Postia, Nica Lo- 
gofătu, Matei Morunescu, Gligore Măgurianu, popa Tă- 
nase, popa Barbu Bătișanu, Preda Lăpoiii, Dobriţa Co- 
pila, Ion Băiatu, Dinu Surdu, Ion Mriană, Drăguşin 
diiaconu, Staiii, popa Costandin, Călina dieconiasa, Samuil, 
Stan Mrenescu, popa Gheorghe, popa Mihai Panta, popa 
Stan, popa Şerban, Diicu Ciobanu, popa Pătru, Anca 
Săraca, lianeșu Măgherianu, Radu Piele, Filip Nemoianul, 
Dumitru Tarbalescu, Sora, diiaconu Andrei, Părvu săn 
diiaconu, Ion săn popa Matei, Părvul Mehetescu, Radu 
Merişescu, Radu zet Stroiii, Părvu sin leremiia, Albu, 
Dragomir vieru, Părvul slujitoru, Matei Megheranul, Ion 
ot Butumeni, Barbu Ciorăscu, Ion sin Lăcătușu, Stancu 
Lăcătușu, popa Costandin Mişescu, Stan Glăvan, popa 
Ion Pălăngeanu; Radu deliu, popa Ion zet Nago, Climent 
monahul, Ion stegariii, Călivieriu, popa Sandu, diiaconu 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 129 


Dumitru, Nicolae Paroşa, Dionisie monahu, Radu Po- 
pescu, diiaconu Dumitru, Costandin abagiu, Chialia Copila, 
Vasile Cruceriă, laremiia ot Cămpul-Mare, dieconiasa 
Marica, protopopu Dumitraş, Pavel monahu, Stan Duta, 
Nicolae Ghilacia, Ion diiaconu, Radu Păuni, Mihalča vā- 
tăşelu, Unchiiaș Radu părcălabul|u], Dumitru Curuntanu, 
popa Dumitru, popa Ion sin ego, popa Nicolae, diiaconu 
Stan, diiaconu lene, popa Nicola, Mihai dascălu, Mariia 
vieriasa, Ienache, popa Preda, popa Părvu Mătutanu, 
Ion Părvulescu, Papa ot Botășan[i], Dumitru Colta, 


Gărdeşti. 

Protopopu Matei, popa [on Gărdescu, diaconiasa dum., 
popa Matei de la mănjăstire], diiaconu Ion Pile, popa Şăr- 
ban, Tudosie Culeru, Petru Durghi, Unchiaş Diicu Bă- 
nescu, Alicsandra Săraca, Vlăducu Unchiaşu, Preda Flă- 
cău, Màteiü Vulpuiă, Dumitru ot Bučum, popa Sandu, 
popa Ion, popa Fera, Giura àl Mare, diiaconu Radu, 
Tuder Gordaşu, Logofăt Radu, Marin Zăbavă, Radu 
Dobrinescu, Bădel Nichiforescu, Dumitrașcu Isuf, Fota 
Nichiforescu, Preduţa Ursăscu, Ion Tincă, Radu Roşca, 
popa Preda, Giura sàn Iancu, Voicu Chiricescu, Opria 
Grecu, Voicu 'Turmacu, Varlaam, Florica Màtusa, Sofro- 
nia Popănzălescu, Sandu Cărăşilă, Din[u] sin Neda, Matei 
Mătăsaru, Ion Voinicu, Petru Diţăscu, Stan Orlacii, popa 
Ion, Părvu Călinescu, Giurcu Sfiticescul, diiaconu Petru, 
diiaconu Costandin, Dumitraşcu Ghilenca, Rafina protiasa, 
jupăniasa Mariia, Papa Dimulestu, Mihalta Podină, dia- 
conu Stancu, Andrei zet Milcica, diiaconu Ion, Preda 
Nicolit, popa Şerban, Voicu Pietraru, Stroia Giambașu, 
popa Dumitru, Ion sin Butcă, diiaconu Dumitraşcu, Floria 
sin Botore, Dincă Olarul, diiaconu Ion, popa Mărin ot 
Gaăneşti, Stan diiaconu, dieconiasa Iona, Radu Clenci. 


Tot Suteşti. 


Marin Roşu, Ion Creţu, Ion Negrianu, Ion Muntianul, 
Tudor Lănariii, Mater al Vlădăi, Radu Vladi, Arnăuţanu, 
popa Preda, Niagoe sin Dela, Radu Panţucu, Ivan Pisco- 


7992, Vol. XIV. 9 


www.dacoromanica.ro 


130 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


pescu, Pătru al Catarini, Dumitru Busduchină, Ion Stroi- 
escu, Iliia Răspopescu, Stan Găvrilescu, Stancu Găvrescu. 
(Rubrice: apa, fud., lugu, vedre.] 


CXXXI. 
[C. 1790.) 


Arătare de moşii i altele ce să scrii într'acest hri- 
sov şi nu să stăpănesci de mănăstire, cum arată la vale, 
1 roată de moară din Slăviteşti. 
dărstă din Slăviteşti. 
mosiia Oteeşti. 
moşiia Sălcuţa. 
mosiia Beltugatu. 
1 mosiia Cojăşti. 
10 răzoare de vie dcla Suteşti. 
Vama dela Cerneţi i dela —, dela Bistriţă. 
Mila de sare... bolovani. 
Aceste moșii i mili... mănăstirea, nu le stăpălneşte.. . 
penltru încredințarea ... Noem[vrie] 23, 1[79—]. 
Pahomie igumen. Hurez[ului]. 


< — a ‘a 


CXXXII. 
Intărire de vinăricii a Hurezului din partea Divanu- 
lui muntean. 


Bucureşti, 19 Iulie 1790. „De la Divanul prințipatuluï 
Țärii-Rumăneşti“. Se întăreşte Hurezului, după actele de 
la 25 Maiü 1775 şi 27 Septembre 1784, vinăriciul din dealul 
Suteştilor, Nemoiului și Creţenilor, precum și din dealul 
Gărdeştilor şi al Zlătăreilor (Vilcea), din dealurile Rujori- 
lor, Giorocu, Cacaleţu, Brativoești (Dolj), „căte doi bani 
de vadră şi părpărul dupe obiceiu“. „Deci, fiindcă Măriia 
Sa prea înaltul prinţipu Coburgu, marele comandiru al 
tuturoru oştiriloru şi oblăduitorul Ţării, aü binevoitu a să 
păzi priveleghiurile numiţiloru Domni Alecsandru- Vodă 
Ipsilanti, Nicolae-Vodă Caragea si Mihaiui- Vodă Suţul, 
Sau datu de la Divanu atastă carte... Pentru care să 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 131 


porunceşte şi la toţi căţi să cuvine să fiți următori a să 
păzi priveleghiurile numitei mănăstiri, ca să-şi ià mila ei 
în vremea cea obicinuită. 

Enzenberg F[eld]m/arscha]il (chirilice). Cozma al 

Ugrovlahiei, ‘© "Piywixov Prdperos. 

[Al doilea rind:] Sigismundus d'Eperjes, Hauptmann; 
Ştefan Prăscoveanu,.B. Ştirbei] V[el] Vornic, Ioan... Vel 
Vor[nic]. 

Mar in colt:] Biv Vel Sàrd[ar]. 

[N: de ordine. Pecete pusă cu ceară roșie în colţ, la stinga, 
cu armele lui Coburg.] 


CXXXIII. 
Altă întărire ca precedenta. 


8 August 1790. Divanul (Enzenberg t[eld]m[aresa]l, Coz- 
ma al Ug|rovlahiei], “O ‘Pusvixov bidperoc. Cost|an]djin] Glo- 
glolv[eanu] Vel Vist[ernic], Şt. Pràscovean[u], B. Ştlirbei] 
Vor[ni]c şi 'Sigismundus d'Eperjesi, Hauptmann) întăreşte 
mănăstirii Polovratul, metoh al Hurezului, privilegiile cu- 
prinse în acte de la Alexandru-Vodă Ipsilanti (20 Maiu 1775), 
Mihai- Vodă Suţu (22 Ianuar 1784), pentru „vinăricul din dea- 
lul Negoeştilor şi al Mogoşilor, sud—, căte doi bani de vadră 
şi părpărul, dupe obiceiii. Deci, fiindcă Măriia Sa prea- 
înnaltul prinţip Coburgii, marele comandiri alu tuturorü 
oștilor şi oblăduitoruli Ţării, au binevoitu a să păzi pri- 
veleghiurile a trei Domni: Alecsandru-Vodă Ipsilant, Ni- 
colae-Vodă Caragea şi Mihaiă-Vodă Suţul, s'aă dat della] 
Divan [„Divanul prinţipatului Ţării-Rumăneşti“] acastă 
carte numitei mănăstiri, cu care întăreşte Divanul toate 
mai sus arătatele priveleghiuri spre a si le avea întocmai 
dupe coprinderea hrisoavelor domneşti. Pentru care să po- 
runceste şi la toţi căţi să cuvine să fiți următori spre a 
să păzi priveleghiurile mănăstirii ca să-şi ià mila eï în vre- 
mea obicnuită.“ Jos: „biv Vel Sărd[ar] L.“ N! de ordine pe 
margine. Pecete pe ceară roşie cu arme străine (ale lui 
Coburg?). 


www.dacoromanica.ro 


132 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


CXXXIV. 


Egumenul Rafail de Hurez către egumenul Ilarion 
de Dobruşa, pentru afaceri. 


Cu părintească iubire, frate Ilarioni Dobruşane, 

Cu scrisoarea către Frăţiia Ta de altă nu iaste fără căti 
scrisoarea Frăţii Tale ami priimiti, dinpreună cu uni 
somni proaspătii, şi foarte sănti mulțămiti Frăţii Tale 
pentru neuitarea. lar, căti pentru uni vadă de moară ce-mi 
scrii că ai găsiti la Runci, şi S'ari putea face pă moşiia 
sfintei mănăstiri o moşie (sic), că într'aceli vad vei fi în- 
găduitorii pănă voi trimite omu miei într'adinsi, să vază 
ca nu cumva să să facă vreo stricăciune la livezi, că au 
mai veniti unii dinü săteani de acold, de aü cerut ca să 
facă atastă moară, şi m'am instiintatü de la isprăvnice[luli] 
precumi că săntu toate; că, de să va întămpla vre-odată 
să vie apa mare, să va face mare stricăciune la livezi, ci, 
precumü zici, vei fi îngăduitoriit pănă să va vedea si de 
noi; şi, de să va face stricăciune, atunci să va da voe. 
Acasta; şi săntit 

Alu Frăţii Tale întru Hristosi frate 

R[afaili] iglulmlen] Hurezi. 1790, Octomvrie 4. 

Frate, iată că trimisăi Ţigani ca să facă vre-o zeace, 
cinsprăzence mii de haraci în pădurea Frăţii Tale, şi te 
poftescu să le dai mălai dela Frăția Ta, şi vei luoa de la 
moşie càndü vom trimete să bată porumbi, 

[V*:] Sfinţii Sale fratelui Ilarioni igumenü Dobruşanu, cu 
frățlească] dragoste să să dea. 

[Pecete roşie.] 


CXXXV. 


[Ciornă.] [C. 1792.) 
Plingerea egumenului de Hurez, Pahomie, către 
Domn, arătind pagubele mănăstirii. 


Luminate Doamne, 
1. În răzmirița cea din de multi, aü stăpăniti Nemţi 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 133 


țara de peste Oltă mulţi ani, şi arată anaforaoa că naŭ 
dati mănăstirii nimică, 

2. În răzmirița Muscalului, naŭ fost (2) case pe locu 
hanului nici de cum. 

3. În răzmirița cea de acum, a Niamţului, iarăşi s'aü 
spartii Craiova, şi maŭ rămasă m[ăjnfăstirii] nici-o pră- 
vălie. 

4. În pace a fostii Caimacami în han şi chiriilele le luoa Cai- 
macami, cu ştirea şi voia egumenilori, şi grădinile hanu- 
lui își punea Caimacani legumi şi zarvavaturi (sic), iară 
cu voia egumeniloră; unde si Divan[ulü] să făcea în hanü. 

5. Şi încă egumeni, în loc a sta în potriva Caimacanilor 
pentru acea chirie din prăvălii, le mai da incă şi alte 
plocoane: făină de jămiubulă, şi cară de orzi, şi buţi cu 
vină buni, si meare şi peare, şi caşcavale pentru trebuința 
casii dum[neallor, fiindü Caimacami oameni din ţară streină; 
şi le cumpăra acestea cu bani; şi şi acum aü dat părintele 
Hurezanul din acestea, că iaste oareșcare şarti a cinsti 
mănăstirile pe dom[neajlor Caimacami cu de aceastea. 

6. Ci dum(neajlor Caimacami nu luoa cu sila de la mă- 
năstire, ci cu voie; une ori luoa mănăstirea, alte ori Cai- 
macami să invoia prin scrisori cu egumeni, şi apoi egumeni 
le dăruia, şi cu adasta zicü ei că naŭ luot mănăstirea 
chirie. 

7. Şi Caimacami, cum vin în Scaunul Craiovi, iaste obi- 
ceaiii a-i heretisi egumeni de pe Olt cu peșcheșuri. 


CXXXVI. 


Vechilul Hurezului către Domn, în procesul mănăs- 
tiri cu Ruminii de la Uşurei. 


[1792.] „Niţul Logofătul Copăčanu., vechilu màn[àjstir[il] 
Hurez, sud Vàlcea“, se plinge Domnului că, fiind în Bu- 
cureşști pentru judecata cu „oameni dela satu Ușurei..., 
pentru moşiia mănăstirii, Sărbii i Uşurei“,—a căpătat ana- 
foraua de hotarnici. „Şi, findcă, cu priimința amăndurora 
părților, am dat așa adeverinţă, iscălită în canțalariia lumi- 


www.dacoromanica.ro 


134 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


natului Divan, să să întărească cu luminată pecetea Mării 
Tale, iar dumnealui vătaful de Divan îmi ţine anaforaoa 
şi nu vă să o dea la întărire, cerăndu-mi bani,— care lucru 
nefiind de înplinire de bani, ca să-i daŭ zecuială, nici mo- 
şie cu vreo hotărăre aleasă, ca să caute vre un havaet, 
[ci] poruncă de hotarnici la faţa locului, — cu păcat va fi să 
mă necăjască şi să piei în vreme de iarnă eŭ aici în Bu- 
cureșşti, și casa şi dobitoacele mele acold peste Olt, zicănd 
că va să mă ţie pănă după Sfeti Vasilie. Ci cu lacrămi 
mă rog milostiviri Mării Tale, să fie luminată porunca 
Mării Tale ca să-mi dea anaforaoa la întărire, să nu piei 
aici, fiind dajnic Visterii la mazili. Şi ce va fi mila Mării 
Tale.“ 
CXXXVII. 


Plingere a lui Pahomie, egumen de Hurez, 
împotriva preotului de la mănăstirea Dintr'un Lemn. 


„Pahomie, igumenulu mănăstirii Hurezi dinu sudů Väl- 
cea“, se plinge Domnului de „popa Matei dă la mănăstirea 
dintr'ună Lemnu“ că a cumpărat de la Ioniţă Drăgoescu 
moşia Genunenii, în hotar cu Foleştii, ai Hurezului. fără 
a se întreba această mănăstire. „Dară cuvăntă lămurită 
dă vănzare nu aü dati, ci pă suptii cumpătu aü zisü pre- 
cumi că o are luată în arendă; acumi dă curăndi ami 
dovedită că moşiia aü văndut-o statornică. Si nu-l îngă- 
duescu a cumpăra, avăndă mănăstirea protimisisă, şi nu- 
mitului este vecinu răii şi înpresurători dă hotari, şi apu- 
rurea este gălcevuri la stăpănire cu oameni mănăstiri.“ 
Cere „să întorcu bani pă moșie preotului, să rămăe moșşiia 
supt stăpănirea mănăstirii“. 

[Poruncă de cercet ire la 29 Ianuar 1792.] 


CĂXĂVIII. 


Răspunsul preotului de la mănăstirea Dintr'un Lemn 
către egumen. 


10 Mart 1792. „Pl[opa] Matei măn[ăsjtțirii]“ către Pa- 
homie, egumenul de Hurez. „Văz că-mi scrii Sfint[ia 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MÂNĂSTIREA HUREZ 135 


Ta] pentru moşăia Genuneni, că as fi cumpărat-o pe supt 
ascunsu de la boerii Drăgoeşti; i dar atasta socotească în- 
țăleptunea Sfinţiei Tale] că nu este lucru a-lă cumpăra 
cinevaș pe taină, ce este moșie, şi am întrat cu stăpănirea 
de sănt zece ani, şi de multe ori ami avut prigoniri cu 
părinții mănăstirii Hurezului, pentru că mi să calcă sem- 
nele moşii Genuneni dă către Foleşti, şi nimenea nu mi-aă 
zis nimic, sau măcar doao trei slove să-mi scrie. Mai 
ales că cunoscut lucru era la toţi că, de era pe supt as- 
cunsu atastă cumpărătură, cum puteam eu a mai face 
atăta chieltuială, cu casă, cu ogrăz, cu coprinsuri, cu 
moară, care sănt văzute, şi, de avea mănăstirea protimi- 
sis, trebuia de atunci să-mi fie dat pricină,—că eŭ nu mă 
uit la moșie ca la coprinsurile mele. Eu aş fi venit, de 
aş fi vorbit cevaş cu Sfint[lia Ta], dar, aflăndu-mă călători 
în asul acesta, dupe cum îţi vor spune şi trimișii Sfinţii 
Tale, mergănd afară la moșioarele mănăstirii, acum nu 
putui, ci socotescu că pănă la Sfintele Paşti mă voi în- 
toarce, şi, ce vom avea, vom vorbi... 

Părinte igumene, n'am socotit că vei cădeă asupra 
casăi mele cu acest feli de dragoste; te bucuri să-mi 
sărăceşști copii si casa, purtăndu-mă prin judecăţ si prin 
cinstitele Divanuri: păcat vei să aibi, că sfănta mănăstire 
are zestre destule, și să dea Dumnezeii să trăiască prea- 
slăviţii ctitori, că nu va scădea sfănta casă, iar Sfint[ia, 
Ta] poate să rămăi numai cu păcatu. 

[Pecete de ceară aurie, fără inscripţie şi desemn.] 

[V*:] Popa Matei. 


CXXXIX. 


Un isprăvnicel din Șchei câtre egumenul de Hurez, 
Pahomie, pentru o biserică. 


[1792.] „Eŭ Stancu ucheașu, isprănicelu ot Șchei“, către 
egumenul de Hurez, „Pahomie“. „Mai nainte vreme aü fostii 
sfăntă biserică pe moşiia sfinti mănăştiri Urezu inüpluta, si 
eŭ fiindă isprămnicelă de sănti acuma doozeci de ani, şi, 


www.dacoromanica.ro 


136 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


avă[njdă totudeauna cuvănti cu omeni ca să facemi 
sfăntă biserică toti în locu care aŭ fosti ma nainte vreame, 
dară acuma omen[i] cu voia lui Dumnezei să apucă cu 
toată inima; ci pentru acastă înştinţăz Preasfiţiei Tale, să 
damă cuvăntii dela Sfiţiia Ta“. „7300, Marti în 25.“ 
„La acest răvaș li saii dat voe să facă besearică pe 
moşiia sfintei măn[ăsti)ri la Șchei; Mart 16, 1792. 
Pahomie, igum[en] Hur[e]z[ului]. 


CXL. 
Dincă Brăiloiu câtre acelaşi, pentru moşia Craiovița. 


Cu fiiască dragoste mă închin Sfinţliei Tale). 

Cănd să afla frate-miei aici, am fost scris Sfinţjiei Tale] 
o scrisoare pentru moşiia Craiovița a sfintei mănăstiri, de 
vei pofti, să facem schimb a-ţi da ei moşiia Izvoarăle sai 
Devesălu, din doao una, care vei pofti. Măcar că moşiile 
mele amăndoao sănt mai bune, căci în arendă le dau pe 
an căte ti 300, iar moşia Craiovița nici 100 de lei nu iei 
pe ia; dar ei mă mulțămesc numai pentru căci este 
aproape, findcă toate moşiile mele sănt depărtate de Craiova. 
Şi la acea scrisoare nici-un răspunsă nam priimit, ci, de 
voeşti saŭ nu, te poftesc să am răspunsiă. Si sănt 

Al Sfinţliei Tale) fii sufletesc: 

[17]92, Avgust 3. 


Dincă Brilo, Paharnic. 
Pentru medeaoa ce-mi scriial, am cercat, şi nu să poate 
isprăvi cu acea sumă, iar, cănd voi priimi a mai da t! 100, 
să va chivernisi treaba. 
[Către Pahomie, egumenul de Hurez.) 


CXLI. 


Un Logofăt de Divan către acelaşi, pentru arenda 
unor munfi. 


3 Septembre 1792. „Costandin Logofăt za Divan“ către 
egumenul Pahomie .Hurezeanul“. „Pentru jalba ce ai 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 437 


fost dat în vremea trecută pentru pricina acelor Ungureni 
ce aü cumpărat nişte munţi lăngă alţii ai Sfinţii Tale, si 
căutai protimisis a răscumpăra, vei şti că, inştinţindu-să 
de dum. Caimacanu la Măria Sa Vodă, au venil răspun- 
sul ca să să urmeze după publicaţiia gospod, ce este dată 
ca nimeni din sudiți să nu cumpere aici în pămăntul țării 
lucruri nemişcătoare, şi aŭ rămas pricinile acelor munţi 
să-ți cauţi Sfinţiia Ta aici prin judecată, dăndu-ţi acea 
putere, cănd nu vor fi alţii din pămănteni rezași. Ci, cănd 
vei avea vreme, vei căuta judecata întăi la boerii isprav- 
nici ai judeţului, apoi şi aici la Divan. Eu sănt gata slugă 
la ce vei porunci Sfinţiia Ta; ci să mă ştii de sluga Sfin- 
ţii Tale, mai vărtos pentru sfănta mănăstire. Numai căr- 
cuma de la Gioroc, mă rog să cauţi de ai vre un așă- 
zămâănt, că-mi iaste necazi pă obraznicii aceia de oameni, 
şi pohtiiam să văz pă Sfinţiia Ta aici în parte locului“. Pe- 
cete neagră, ruptă. 


CĂLII. 


Arendaşul moşiei Craiovița către egumenul de Hurez, 
despre starea moşiei. 


[8 Octombre 1792.] 
Anulă 1791, livezile ce sănti, le-ai măncată ostaşii cu 
cal înpărăteșşti, iarü episcopiia nau făcutu măcarii unii 
paiii de făni, şi episcopiia pentru acesti folosi ținea atastă 
moșie, iarii nu pentru altii veniuii, că nu are nimic pe anulü 
acesta, fiindü secetă precumii ştiutii iaste de toţi; iarăşi nu 
s'au făcută nicí-unü făni, ci prinü mărăcini, prin crănguri, 
cu atăta necazü abiia amu făculi vre o treizeci cară de fănu; 
care jumătate l-au innecatü apa, și ami chelt[uit] vre o t! 
şaizeci, — care mai lesne Lasü fi cumpărată din tărg. 
Pentru care ami fostă şi scrisă Preasflinţiei Sale] părin- 
telui episcopi Sevastisi, căndiă să afla acolea în partea locului, 
ca să arate Sfiinţ[iei Sale] că nu poate plăti episcopiia arenda. 
larü pentru nişte cărămidă ce sai făcuti, şi puţintelă 
porumbu, acestea săntu în seama unui Defta isprăvnicel[uli) 
la păstrare. 


www.dacoromanica.ro 


138 AOTE PR!'VITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


CXLIII. 


Raport către același, cu privire la egumenul 
de la Polovraci. 


Cu frăţască dragoste mă închină Sfinţii Tale, aghie 
Hurezane. 

Înştiințăzi pe Sfinţăia Ta pentru egumenașu de la 
Polovragi, că în trecutele zăle ari fi trimesü dumnealui 
Stolniculu Dumitrache ! de la Tărgu-Jiiului să-lŭ rădice, 
încă cu urgie, şi egumenaşu ari fi fugitü de acold, si aü 
venită aica la Craiova, şi aü făcută o  jalbă către mine 
arătăndu-șii viiața lui din mirenie, şi din călugărie, şi, 
după cumi ami auzătii din omeni episcupii cei mai 
vechi, socotesci că ari fi omu de treabă, și aŭ slujiti 
şi la sfănta mănăstire Hurezu multă vreme. Acum văzii 
că Sarii fi sculati doi călugări ermonaşi, şi sai dus la 
Tărgu-]Jiiului, la dumnealui Stolniculi, arătăndu-i multe 
vorbe și părătuni pentru numitulă egumenaşi, și dum- 
nealui Stolnicu, dupe părătunile călugărilori, aŭ făcută o 
Jalbă către dumnealui Caimacamu, arătăndă multe pă- 
răcuni în Jalbă, că aru fi ocărătu pe caprariü de slu- 
Jlitori] ce aŭ fosti veniti să rădice pe egumenaşii, ză- 
càndü şi alte vorbe necuviosă, şi pentru dumnealui Stol- 
niculi. Cu toate acestea, eŭ, după datoriia ce ami, şi după 
porunca Preasfinţii Sale părintelui episcopu, pentru ca 
să nu să mecinstească shima nostră, amü căzuti cu 
capu si cu pieptu să-l ajută la dumnealui Caimacamuli, 
numai şi numai pentru cinstea noastră; însă ami scrisü 
şi la Preasfinţiia Sa părintele toată curgerea aceştii pri- 
cini. Ci, de vori fi aceste părătuni cu ştirea Sfinţii Tale, 
n'arii fi fostii cu cale şi cu orănduială, fiindcă este ciracu 
Sfinţii Tale, dar, nefiindü cu ştirea Sfintái Tale, să faci 
cercetare pentru acei călugări, a să descoperi adevărulu, a 
cui aü fosti vina pentru aceste vorbe necuviosă, si, de 


1 Varlaam, cronicarul. V, Ist. lit. rom. în sec. al XVIII-lea, 
tabla. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 139 


vorii fi călugăraşi aceia invinovăţăţi, să le faci şi căzută 
certare, iar, ' neputăndu-le face Sfinţiia Ta, să-i arăţi la 
mine, ca să-şi ià căzută certare, pentru a fi pildă de în- 
văţătură multora a nu mai face acesti feli de necuvioasă 
pricini. Al doilea, înştiințăzu Sfinţii Tale pentru moşiia de 
aita, dela Craioviţă, că ami înştiințati Preasfinţăi Sale 
părintelui episcopu, că, fiindu şi mai nainte totu la epis- 
cupie, neavăndă moșie aproape, să ţinea de episcupie 
moșiia atasta, şi îmi scrie părintele ca să scrii Sfinţii 
Tale ra să rămăe moşiia atasta tot aia, pentru trebuinţa 
casăi. Ci Sfinţiia Ta să-mi faci ună răvaşii cu iscălitura 
Sfinţii Tale, pentru stăpănire, şi havaetu ce sau fostii 
dăndă pănă acumii, să va da si de acumi înnainte. Ci de 
atasta înştințai Sfinţăi Tale, avăndă răspunsă, atăt pentru 
pricina egumenașului, cátü şi pentru moşie. Şi săntii 
1792, Noemvrie 27. 
Al Sfinţii Tale întru Hristose frate: - 
„+ | STrízpoToç, 


[V°:] Cinstlit]ului și mie întru Hristose frate, Sfinţii Sale 
părintelui chir Pahomie, egumeni sfintei mănăstiri Hu- 
rezuli, cu frăţască dragoste să [să] dea. 

[Bulină.] 

Acesti răvaşii grecesci fără zăbavă să să trimiţă la 
iconomi, la Rămnică. 


CXLIV. 


Şerban Oteteleșanu către același. pentru judecata 
mânăstirii cu niște Rumini. 


Cu fiiască plecătune mă închin Sfinţii Tale. 

Cinstită şi părintească scrisoarea ce mi i-ai triimisu, 
cu dragoste fiiască am priimit-o, şi m'am bucurat că te 
afli sănătosu. Am văzut şi cele ce-m scrii Sfinţiia Ta că 
te-ai judecat cu Rumăni de la Uşurei, la dumnealor is- 
pravnici acelui judeţi, şi s'au hotărăt ca să să ià boiari 
hotarnici la a€asta. Şi miie îmi pare bine, dar mai bine 


www.dacoromanica.ro 


140 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


ar fi fost să nu te fi mai chieituit pe acolo pe la Răvnic, 
ci să fii venit aici în Craiova, ca cu o chieltuială să să 
izbrănească treaba. Că vei şti Sfinţiia Ta că eŭ, căutăndi 
scrisorile nostre, am găsit toate zapisăle cele veichi ale 
moșii Sărbii, în care arată si toţi Rumăni vănduţi, cu tot 
hotarul loră; şi nu au Rumăni măcar o palmă de moşiie, 
că cu silniciie să fac stăpăni pe moşiie, neavăndi nici-o 
treabă. Ci eu asa sfătuesc pe Sfinţiia Ta, să iai toate 
cărţile şi zapisă ce ai, să vii insus Sfinţiia Ta, să ne cu- 
rățim de odată de aceşti hoţi de Rumăni, şi să ne scoa- 
tem şi venitu moşii, ce l-au măncat el în silnicie, Şi, mai 
vărtos, că aŭ şi alte trebi aici, care trebi iți sănt pentru 
folos şi pentru cinste, dupe cum te vei fi pliroforisit din 
înştiințarea ce-ţi va fi făcut părintele egumen Polovră- 
geanu, — că i-am zis să te înştinţeze pe largii. Miie, din 
căt mi i-ai fost priceperea, am păvăţuit pe Polovrăgeanu 
pentru necinstea ce i sai făcut, care, la atasta, acum ai 
vreme, ai tropos să-ți afli dreptatea. Ce, cum zic, zece 
zile mai sănt a să căuta judecăți vechi, că poate vor veni 
şi răspunsurile de la Bucureşti. Ci, decăt să fii chiemat, 
mai bine să fii aflat aici, ca unul ce eşti năpăstuit şi îți 
cei dreptatea şi cinstea. Iară eŭ rămăi 
Al Sfinţii Tale fiu sufletescu: 
Șerban Otetelişanu (?), Paharnic. 


1792, Dechemvrie 9. 
[Adresa:] Cinstitului și mie părinte sufletesc, Sfinţii Sale 
părintelui egumen Hurezanu, cu fiiască plecătune. 


CXLV. 


Răspuns al Mitropolitului Filaret către egumenul 
de Hurez Pahomie, cu privire la cearta mânăstirii 
cu un preot. 

_ Filaret, milostiiü bojiii arhiepiscop şi Mitropolit al 

U[n]g[rovlahieiï]. 
Cuvioase igumene al sfintei mănăstiri Hurezul, chir 
Pahomie, blagoslovenie. Scrisoarea ce ne-aï trimis, dela 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 141 


23 ale aceştii luni, am priimit-o, și am văzut cele ce ne 
scrii pentru moşiia Genunecăi, ce să stăpănește de Molitva 
Sa chir pop Matei, ot mănăstirea Hureziu. Ci, cu toate 


că noi i-am fost scris cu oîn..., numai ca să-ş priimească 
bani cumpărătorii aceştii mofșii]... putinţa ce are mănăs- 
tirea pentru schimbul dela t..., dar, după instiintarea 


ce ne-au făcut şi Molitva Sa, văzănd [şi cartea] de jude- 
cată a dumnealor ispravinilcilor din Vălcea, să ştii cum 
că nu e cu putinţă să-l silim mai mult de a-și da moșiia, 
avănd îndreptări cuviintoase şi stăpănire statornică, ci 
Cuv[iosia Ta] să-i dai pace. Iar, alt acaret de să va găsi de 
vănzare, cum şi pentru casile din Răimnec, vom face îndem- 
nare acelui boer, ca să le cum pere, să le dea schimbu. Şi 
fii blagoslovit. 1793, Ghenarie 31. 
“O Obmppofăayias Piháperos, sbyérnç. 

[V°] Cuviosului igumen al sfintei mănăstiri Hurezul, chir 
Pahomie, cu blagoslovenie să să dea. 

[Pecete brună, ştearsă.] 


CXLVI. 


Episcopul de Rtmnic, Nectarie, către egumenul 
de Hurez Pahomie, pentru moșia Craiovița. 


Nectarie milostiiù bojiii episcop Răimnic. 

Cuvioase] igumene al sfintei măn[ăstiri] Hurez, chir 
Pahomie, blagoslovenie. Fiindcă cuv[iosul] nostru chir 
Parthenie ne-au inştiințat cum că sflănta] mănăstire ar 
fi avind o moşioară Craiovița, ce iaste în marginea Cra- 
iovei, pentru care aü scris la mănăstire ca să să dea 
de către Cuvlioşia Sa] iarăș pe seama metohului sflintei] 
episc[opii] de acolea din Craiova, cu arenda ce aŭ fost şi 
păn[ă] acum într'atăta vreme, căt aü ţinut-o şi preasfin- 
([itul] părintele Mitro[pollitu, stareţul nostru, fiind episc[op] 
Răim(nijcu(lui], fiind trebuincoasă numai pentru puţintel 
fân ce poate a să face cănd să întămplă, fiind mai cu în- 
demănare, căci iaste aproape, iar nu pentru alt cevaş. Şi 
Cuvlioşia Ta] ai fi răspunsu cum că nu poți a o da, fiin- 


www.dacoromanica.ro 


142 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


du-ți de trebuință pentru conac cănd vei merge la Craiova, 
— pentru care scriem Cuvioşii Tale ca să priimeşti arenda 
de Ja sfănta episcopie după cum s'au urmat si pănă acum 
la stareţul nostru, şi, oricind vei veni Cuvioşiia Ta la Cra- 
iova, toată lipsa conacului de fănă ce vei avea Cuvioşiia 
Ta, ţi să va înplini de la Smereniia Noastră, încă mai cu 
prisos. Căci, după cum zicem, atastă moşioară nu o cerem 
cu vre o pagubă a sfintei mănăstiri, saă pentru alt enteres, 
ci numai şi numai pentru puţintel fän, după cum iaste ştiut. 
Pentru care am poruncit şi cuviosului chir Parthenie 
ca să-ţi trimiţă bani, arenda ce va fi; ci Cuv[ioşia Ta], 
priimindui, îi vei trimite răspunsu cu cart[eja, dup[ă] obi- 
ceiii, cum că ai dat-o iarăş asupra episc[opieí|, cu arenda 
ce aü fost. Şi fii blagoslovit. 

1793, Fevr. 10. 

[Pecete cu negru, avind coroană, leii cu cirja, vultur cu 
crucea; la mijloc, un scut cu o biserică. Sus: Hk'rp. pmnk. 
1792.] 

[V*:] Cuvfiosului] igumen al sfintei mănăstiri Hurez, 
chir Pahomie, cu blagoslovenie să să dea. 


CĂLVII. 


Jalbă a egumenului în această afacere. 
Prea-innălţate Doamne, 

Jăluescii Mării Tale pentru popa Matei dă la mănăsti- 
rea dintr'unü Lemnu, sud Vălcea, că, avăndu sfănta mă- 
năstire Hurezul o moşie ce să numește Foleştii sud Val- 
cea, lăngă care moşie alăturea iaste o moşie a boerilori 
Drăgoeşli, Genuneni, care acea moşie pentr'ascunsu aü 
cumpărat-o numitul preoti, fără dă ştirea mănăstirii, ce 
i-ai ţinut-o în arendă optă ani, și zapisulü vănzării este 
iconomicosit, numindu-li dă mai nainte, şi zapis[ul] vănzării 
nu este-făcuti nici dă uni anu; dă care mai jàluindü şi 
la Măriia Sa Mihai-Vodă Suţu, s'au făcută poruncă la dum- 
nealor ispravnici judeţului, şi, cercetăndi numitul preoti, 
fiindu ajutoratiă, i sau datii anaforă cumü aü voită şi aŭ 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 143 


cerutii. Ci, fiindu-că mănăstirea nu-lu sufere şi nu-lü voeşte 
alăturea vecini cu moșşiia mănăstirii, şi după pravilă cere 
protimisisu, că moşiia nu s'aii vănduti la neamul boerilori 
ce s'au fostú stăpănitori. ci acesti preoti este uni streini, 
şi mănăstirea il ştiiia dă arendașu, iar nu dă cumpărătorii 
dăsăvărşitu,— mă rogi Mării Tale, să fie luminată poruncă 
la dumnealori ispravnici judeţului, ca, după pravilă şi 
după protimisisů ce are mănăstirea, să aducă pă acelui 
preoti înaintea dumnealori, şi să facă dă a-şi priimi bani, 
însă cu pret[ulü] ce aü cumpărată, iar nu cu încărcătură, 
după cumiă arată cu asuprire, ca să nu-lă poată răscumpăra 
mănăstirea. Că, dă va rămănea elù stăpănitori, gălcevuri- 
lorü (sic) nu mai lipsesci, fiindă aproape moşiia dă má- 
năstire, şi lăngă moşiia mănăstirii. Si ce va fi mila Mării 
Tale. Rugătorii către Dumnezeu dă-sănătatea Mării Tale: 
Pahomie igumenul mănăstirii Hurez[ului] din 
sudă Vâlcea. 


[Ordin domnesc de a se cerceta lucrul de ispravnicii 
Judeţului; 26 Mart 1793.] 


CXLVIII. 


Chemare la judecată pentru un proces al Hurezului. 


7 April 1793. Ispravnicii de Vilcea chiamă pe preotul 
Matei, să vie „păn[ă] Duminecă“, la judecata cu „părintele 
egumenul sfintei mănăstiri Hurezului“, pentru moşia Ge- 
nunia. 


CXLIX. 


Cartea domnească de la Alexandru Moruzi, 
pentru vinăriciul Hurezului. 


8 Septembre 1793. Alexandru Costandin Muruz-Vodă. 
„Aù arătat prin jălbi egumeni si epistaţi măn[ăsti)rilor 
ce aü milă de vinăriciă prin hrisoave care s'aü înnoitu 
şi [de] Domniia Mea, cum că, în anii trecuţi, unii din sluj- 
başii vinariciului domnesc aü făcut urmări în potriva hri- 


www.dacoromanica.ro 


144 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


sovelor i a ponturilor domneşti, din care sau pricinuitu 
multe judecăţi şi pagubi măn[ăstilrilor. Deci, fiindcă in 
ponturile Domnii Mele ce vi s'aii dat de căutatu slujbii, 
să coprinde că toată dăsluşirea şi înţelegerea la capu 12, 
cum că la poporăle ce săntcapete măn[ăsti)rești, să n'aibă 
vinăriceri domneşti întru nimic a face, ci numai de orăn- 
duiţi măn[ăstilrilor să să măsoare cu cotu domnesc, daatu 
de la Visteriia Domnii Mele, şi să scoată (?) şi bani de- 
plin; iar poporăle care aŭ și vinăriceri domneşti şi oa. 
meni măn[ăsti]reşti, să umble oameni mănăstirilor inpreună 
cu vinăriceri domnești, ca să scrie din preună, după obiceiu, 
şi partea de bani a măn[ăsti)rilor să o scoată (?) oameni 
măn[ăsti)reşti deplin, fär dea pretenderisi vinăriceri dom- 
nești nici zecuială, nici cheltuială, - iată într'adinsu vă po- 
runcim printr'această carte osibită ca întocmai ponturilor 
să urmați, făr de a face înpotrivă cevaş, şi la poporăle ce 
sănt cu totul măn[ăstilreşti, sî aibi oameni mă[năsti)reşti a 
scrie, a măsura şi a-ş luoa bani deplin, iar la celelalte 
înpreună să scrieţi, şi partea de bani mililor să o scoată (?) 
oameni mănăstirești deplin. Şi, spre ştiinţa poporălor, care 
şi căte sănt cu totu mănlăstilrești, şi care şi căte sănt 
domnești şi măn[ăstijreşti, vor avea oameni mănăstireşti 
a arăta, ori însuşi hrisoavele, saü copii dupe hrisoave, ade- 
verite de dumnealor Veliţi Logofeţi. Atăta numai vă 
poruncim, ca nişte slujbaşi domneşti să grijii a nu să 
face de către oameni mănăstirești vre o urmare înpotrivă, 
spre nedreptatea şi încărcătura lăcuitorilor, precum şi voi, 
vinăricerilor domnești, asemenea să vă feriţi de unile ca 
acestea,—că nu le vom suferi nici de cum. De care vă 
poruncim şi dumneavoastră, isprav[nijcilor ai judeţului, ca 
nişte dregători aí judeţului, să faceţi perierghie cu toată 
luarea aminte, ca nici dă către oameni mănăstirești, nici 
de către slujbași vinăriciului domnesc, să nu să facă vre o 
inpotrivire mare, — că veţi avea a răspunde. 
Vel Logofăt. Biv Vel Stolnic. 

[Monogramă cu roşu; pecete cu armele aminduror teri- 

lor, inițialele aa. er. mp. BB.; 1793.] 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 145 


CL. 
Plingerea Egumenului Pahomie de Hurez, pentru 
iăiarea pădurilor sale de săteni. 


Prea-cinstite dumneata Hatmane. 

Cu smerit si plecat ràv[as] jăluesc dumitali pentru cei 
jos numiţ lăcuitori de la Bratovoeşii i Giorocu, moșiile 
sfintei mănăstiri, că aceșştiia, får de voia şi ştirea isprăv- 
nicelului ce-l avem acolo, s'aii pus de aŭ tăiat copacii ce 
să arată asupră-le, și, deosăbit, aü măncat cu rămătorii 
şi dobitoacele lor ghinda de la acele moșii får de a să 
aşăza mai întăi cu isprâvnicelu ce-l avem acolo, saŭ să 
fie plătit jirovniciia după obicei. Ci, fiindcă sfănta mă- 
năstire nu are acolea niscariva păduri multe la acele 
moșii, ci numai pentru trebuința morilor mănăstiri ce 
are acolo în parte locului, mă rog să fie cinstita poruncă 
dumitali către zapciu plășii să apuce pă numiții lăcuitori 
ca să plăteaască atăt jirovniciia, căt şi copacii ce aü tăiat. 
Şi de acumi înnainte să să părăsască de a mai face stri- 
căciune la pădurea sfinti mănăstiri făr de ştirea isprăvni- 
ceilor, măcar un copaci cuivaş, fiind numai pentru tre- 
buința mănăstirii. Și cum Duhul Sfănt va lumină pe 
dumneata. 

Prea-plecat și către Dumnezei rugători: Pahomie igu- 
menul sflintei] măn[ăstiri] Hurezi ot sud Välč[ea]. 


Costache Caragea, Hatman, Caim/acam] Craiovji]. 
Cinstiţi dumneavoastră boeri ispravnici ot sud Dolj. 
Să cercetaţi dumneavoastră jalba aceasta, şi, fiind după 
cum arată, să daţi poruncă să nu să mai facă stricăcune 
la moșşiia mănăstirii: ce va fi dă înplinit, să” şi înpliniţi 
dumneavoastră, şi să îndreptaţi. 
Co/stan]d]]in Carageă, Caimal[acm]. 
1793, Dechemvrie 17. 


Sud Dolj. 


Dumneata zapciule al plășii Dumbrăvil. Înfăţişind pă 
ispră vnicelu mănăstiri cu acei de care să jălueşte, să 


7992. Vol. XIV 10 


www.dacoromanica.ro 


146 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


le cercetezi pricina, şi, de vor fi făcut acea stricăciune, 
să apuci ca să-şi plătească, atăt jirovniciia, căt şi copacii 
ce vor fi tăiat, şi de acum înnainte să să părăsască a 
mai face stricăciune la pădurea mănăstirii, că vor lua 
certare cu bătae. Iar, fiind pricina întralt chip, vă în- 
dreptezi cum va dovedi adăvărul. 

... Kawnf[vápns] ... Pah/arnic], 3-ti L[o]g[o]f[ăt]. 

1793, Dechemvrie 23. 


CLI. 


Plingere către Domn, cu privire la vinăriciă, 
alui Pahomie, egumen de Hurez. 


„Pahomie, egumenulii Hurezi otü sudů Vălcea“, se plinge 
Domnului „pentru dumnealui grămăticu Theodorache, ce 
aü fostii tacsildară dă vinaricu la sudů Vălcea... Într'a- 
cestă următorii anii, în mijlocu popoarălorii mănăstirii, aü 
ruptă dumnealui] dină popoarăle mănăstirii ună piscu cu 
viile, numindu-li Izvorul, care este dănă poporulii mănăs- 
tirii ce să cheamă Nemoiulii şi Creţeni, şi nu de o parte saü 
la un capii, ci în mijloculă acestorii dooă popoară Nemoiul 
şi Creţenii. Care, căndi să fi fostii poporulii deosebiti, după 
cumii S'aii dati în anii trecuţi celelalte popoară la Mega 
Spileoniă!, s'arü fi datii şi aceste. Ci acesta aü făcutii dum- 
nealorii boerii vinăceri numai ca să oprească din banii 
milii ai sfintei mănăstiri, care taie pe numitulă Izvoru, 
care este toti dină poporulü Nemoiulii, t!40-50. În toți ani 
aü luati mănăstirea mila cu bună pace, care avemi şi 
catastihii dinù anii trecuţi, pă numele oameniloră. Si deo- 
sebitii aü mai opriti numitulă tacsildari t! 70, cu nume 
de zetuială şi de cheltuială. Pentru care ami arătată Di- 
vanului Craiovii, şi dumnealui Caimacamu aü porunciti 
dum[nealui] grămăticului Theodorache, ce aü fostă tacsil- 
darii la acestă judeţii, ca să să așaze cu mănăstirea și şă 
plătească toți bani, şi, eșăndă afară din Divanu, aü zisü 
căi va plăti, atátü cei din zecuială, t! 70, cătii şi al Izvo- 


1 „Marea-Peşteră“, mănăstire în Tesalia. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA RUREZ 147 


rului, t! 40, 50, carele aü dăspărțitii dină popoarele mă- 
năstirii. Pentru care, fiindü eŭ însumi la Divană, si ca să-lă 
nu mai cheltuescu prinii judecăţi, i-xmü dăruitu numitului 
tacsildară cu răvaşi, suptă iscălitura mea, t! 25, iară la 
urmă n'aü vrutů să-mi dea ceilalţi bani, ei numai ceai 
dată t! 30, oprindu-mi t! 85 ai mănăstirii.“ Să se cheme 
deci Ta înfăţişare, „cu vechilu ce fàcuiü de spre partea mă- 
năstirii“, la Divan, şi să se întoarcă banii opriţi „cu nume 
de zetuială şi de cheltuială, şi cu dăspărţire din popoarăle 
mănăstiri... Care mănăstirea aü avută omii vrednici de 
aü scrisü milele mănăstirii, dânpreună cu slujbaşii vinări- 
ceri, după cumü în toţi anii totă pă acela l-am avuti, şi 
nici-o pricină la popoară maŭ făcuti, nici aü fostă pănă 
intr'acesti următori anu, după cum te vei pliroforisi 
Măriia Ta dănu răvaşulu omului mănăstirii, care să trimise 
să să vază de către Înnălţimea Ta, în care să coprinde 
că tae mila mănăstirii t! 446: zicăndu-i numitului tacsil- 
darii alu judeţului ca să facă răvaşi pă bani de prtimire. 
Dupe ce i-au făcuti răvaşi, maŭ vrutů să-i dea toţi bani 
deplinu, ci au oprită ť 40, 50, cu nume că-i opreşte dinù 
poporulă ce l-ai numită dumneală Izvoruli, şi t! 70 iarăși 
aü opritii dumnealui, cu nume de zetuială şi cheltuială. Ci 
să-şi afle sfănta mănăstire dreptatea, a nu rămănea iste- 
risită,* 


Poruncă de cercetare la 20 Ianuar 1794. Raport 
al Vel Logofătului la 10 Februar: 


„Atătů ponturile vinăricului anului trecutii coprinde la 
capulă alu dooăsprezecelea ca vinăricerii domnești să 
umble înpreună cu oameni mănâstirești, sá scrie vinăriculi 
(precumiă asemenea s'aii şi urmată scrisuli), si partea de 
bani mila mănăstirilor ataia oameni mănăstirești pă deplinii, 
fără de a pretenderisi vinăricerii domnești nici zetuială, 
nică cheltuială, cătă şi deosebite poruncile Înnălțimii Tale 
s'au făcută de obşte către tacsildari judeţelori.“ Taxildarul 
datorește numai 15 taleri, restul fiindu-i dăruit de egumen. 
Piscul nu-l află în hrisoave, dar i se spune că „dealurile 


www.dacoromanica.ro 


148 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


mănăstiri, care să coptrinde în hrisovi, mai aü şi alte nu- 
miri, după văi, după piscuri şi după porecla oamehilorii ce 
aü vii înu dealurile mănăstireşti ... Şi mănăstirea totdeauna 
le-ai vinăricit, fără de a nu avea nici-odată pricină“. Aduce 
dovadă din 1790, de la taxildarul Costandin Bengescu. Ne- 
scrise sint: „dealul Boroceştiloră de Suteşti, i Hăţăşăşti de 
Suteşti, i Izvorul de Creţeni, şi Verdea de Sutești.“ 


CLII. 


Jalbă a lui Pahomie, egumen de Hurez, împotriva 
lui Ioniță Otetelişanu. 


Prea-innălţate Doamne, 


Jăluesc Mării Tale pentru dumnealui Şătra|riul) Ioniţă Ote- 
telişanu dă la Oteteliş od (sic) Vălcea că astă iarnă în căş- 
legi au trimis un Arnăut al dumnealui la o moşie al 
mănăstirii ce să chiamă Şușani od Vălcea şi fără dă 
nici-o judecată s'aă pus dă aŭ luat dă la îisprăvnicelul 
moșii mănăstiri foile dă venitul moşii, şi după aceia aü 
luat tot venitul, t' 40, dijma fănului, şi t' 35, din ghinda ce 
aü fost pă moșie, cu nume că este moşiia dată danie la 
mănăstire dă neamul sàü. Şi, fiindcă oameni cei ce să află 
pă acea moşie, zilele dă clacă le lucra la vie, acum n'au lä- 
sat oameni dumnealui a veni să lucreze la vie, rămăind 
viia nelucrată, pricinuindu-să sfinti mănăstiri multă pagubă, 
din pricina numitului Sátrariü. Dă care pricină am jăluit 
si la Divanul Craiovii, şi nu s'aă supus a veni să ne 
judecăm, şi această meşie o stăpăneşte sfânta mănăstire 
dă sumă dă ani... După sărbătorile sfintelor Paști să-l iă 
să-l aducă aici, la luminat Divanul Mării Tale. 

Rugător către Dumnezeu dă sănătatea Mării Tale. 


Pahomie igumenul mănăstirii Hurez od Vâlcea. 
[La 30 Mart 1794, Domnul dă poruncă de cercetare Hat- 
manului Nicolae Hangerli, Caimacamul Craiovei. 


Pecete octogonală, cu ambele steme, coroană, sabie şi 
buzdugan, anul 1793 şi inițialele „Al. Cst. Mr. Vv.“] 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HURE2 149 


CLIII. 


Constantin Geani către egumenul Rafail de Hurez, 
¿intro neinjelegere a mănăstirii cu locuitorii din Baia. 
După fiiască dragoste. 

Primind scrisoarea Sfinţii Tale, tote acele ce scrii Sfin- 
tia Ta am intàlesü; am văzut şi învoirea ce aü făcut 
mănăstirea cu Băeşi prin zapis, care s'au şi întărit şi de 
către Maăriia Sa Vodă, şi, pentru toate, iată că scrii vä- 
tatului Ursachie a-i face ca să fie următori aşăzămăntului. 
Făr de căt numai madeaoa părumbului are a să urmă 
după veichiul obicei, adecă a să luoa dijma: den zece bani 
una. Pentru că a întra cu prăjina să măsore, şi să facă 
pogone, să vor spăriia lăcuitori, şi pote sà facă vre o stră- 
mutare. Pentru aceia nu găsesc cu cale a să face o ur- 
mare ca aceia; şi la aceia nici Sfinţiia Ta nu ai nici-o pa- 
gubă, pentru că totu așa sau urmat din veichime, şi nu 
este cu cale a eşi Sfinţiia Ta den obăşti (sic) afar[ă]. 
Am scris şi pentru vin i rachiu ce aŭ pus Rumănii de 
vind fără de voia mănăstiri, ca să le pec[etluești] tote butile 
cu pecetea mănăstiri, să le tae şi cepurile, şi să le dea po- 
roncă să nu să mai îndrăznească a vinde fără de învoială 
cu mănăstirea. lar, pentru acel neguţători Dumitru Ur- 
sanu, ce aü adusă luminatla] carte gospod, ca să facă 
cășărie noo în munţii mănăstiri Polovragi, sculăndu-să 
Dumitrache Ormuzolu cu pricină de zicea că nu va în- 
gădui a să face acea cășşărie, căci i sar fi pricinuind pa- 
gubă la căşărie cele veichi, — după ce s'au înfăţişat cu pă- 
rintele Polovrăgeanu aici, înnaintea mea, s'au învoită prin 
zapis precum că nu va primi casi de la stănile ce sănt 
prinsă la câşărie cele veichi, får numai căte să vor găsi 
cuprinsă. Si după acest aşăzămănt rămăne Urşanu slobod 
să-și facă cășărie. Ci pentru acasta nu lipsii a înştiința 
Sfinţii Tale,— rămăind al Sfinţii Tale fii sufletesc 

[17]94, Mai 26. 

Costandin Giani. 

(Adresa:] Cinstitului (?) Sfinţii Sale părintelui egumenu 
Horezanu, cu fiiască dragoste să să dea. 


www.dacoromanica.ro 


150 ACTE PRIVITOARE LA MÂNĂSTIREA HUREZ 


CLIV. 

Învoială între sătenii din Foleştii-de-jos şi mănăs- 
tirea Hurezul, cu privire la drepturile de a vinde 
vin şi rachiu. 

Adecă noi, care mai jos ne vom iscăli, încredințăm cu 
zapisul nostru la măna Sfinţ[iei] Sale părintelui Pahomie 
egumenu Hurezanu. al sfinti mănăstiri Hurezu, precum 
să să ştie că noi [cari] ne atlăm şăzători pe moşiia mănăs- 
tirii ce să numeşte Foleşti-de-jos, în multe rănduri am tot 
avut prigoniri cu părinţii egumeni i cu iconomii purlă- 
torii de grijă, că noi, după neastămpăraţ (sic) şi răă nă- 
Trav ce avem, socotind în mintea noastră cele de Domni 
poruncile şi prin hrisoave hotărăte ca fieştecarele cel care 
să află şăzători pe altă moşie striină, mănăstirească sau 
boerească, să nu fie slobod a vinde vin sau rachiu fără 
ştirea şi învoirea mănăstirii, dar noi, care (sic) neşte 
răzvrătitori şi nămulțămitori, apururea şi neincetat am fă- 
cut indrăzniri a vinde vin şi rachiu, şi, după a noastră 
rea urmare, ni S'au făcut cuviintoasa înfrânare, ca unora 
ce nu am fost sloboji măcar o ocâ să vindem. Deci dar 
acum, în ča mai după urmă, văzind părintele egumen 
multa noastră obrăznicie, nu aü mai putut suferi netreb- 
nicile noastre urmări si înputriviri, ci prin jalbă pentru 
noi, vechil având pă părintele iconomu, ne-ai arătat la 
dumnealor boeri ispravni€ ai acestui judeţ Vălcea. Si, 
trimiţind un stegar cu slujitori după nesupunerea noastră, 
cu care ne arătasăm noi mai nainte,— ne-au adus înnaintea 
dumnealor boerilor ispravnici, și, făcăndu-ne cercetare, 
uni din noi, care aü fust zurbagii şi aü sărit de aü bătut 
şi pe un slujitor de Scaun ce mersese să scoaţă dijma 
fănului, — l-am bătut, şi pe slujitor, şi pe un Ţigan al mă- 
năstirii. Care dintre noi zurbagii, după vina noastră nă aü 
pus şi la închisoare să ne pedepsim. Iar uni din noi, care 
am făcut îndrăznire a vinde vin i rachiii făr de voia mă- 
năstirii, dupi dreaptă judecată ne trebue şi noao pe- 
deapsă, ca un lucru ce înşine vedem la alte moşii că nu 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 15i 


sănt slobozi lăcuitori a vinde, iar noi cunoscuţi săntem de 
toți că din răutate unblăm de facem acest fel de porniri 
și zulumuri Sfinti mănăstiri. Prin care cunoscăndu-na 
greşala noastră, venindu-ne în cunoștință, ca să nu ne mai 
cercetăm si cu bătaia pe la judecăţi, în vreme ce noi în 
silnicie puneam de vindeam rachiu i vin,— ne legăm de 
acum înnainte cu acest zapis la sfănta mănăstire cum 
că de acum înnainte nimini din noi să nu fim sloboji 
nici într'un chip a mai vinde rachiii i vin, măcar căt de 
puţin, fără voia si ştirea mănăstirii; şi să avem a ne da 
dijma din bucate la vreme, si a ne face claca după obi- 
ceiü. Iar care din noi săteni, toţi care ne aflăm şăzători 
pe moşie mănăstirii, ne vom mai dovedi a vinde vin i 
rachiă, nu numai să ne taie cepurile a nu ne lăsa, ci să 
ne si pedepsim, şi să fim şi globiţi, că așa ne-am legat 
de a noastră bună voie, pentru ca să lipsască şi să să 
săvărşască prigonirea dintre noi. Şi, pentru mai adevărata 
credinţă, am iscălit, puindu-ne şi dejetile, ca să să crează. 

[17]94, luni 28. 

Eu Gligore grămăticu ot Folezti-de-jos, adeverez. 

Eŭ Tănasie sin Opriţa, adeverez. 

Eu Ion sin Opriţa, adeverez. 

Eŭ Nicolai sin Radu, adeverez. 

Eu lon Agabie, adeverez. 

Eu Ion sin Amza, adeverez. 

Eù Dumitraşco Popolan, adeverez. 

Eu lon Leucă, adeverez, care am făcut zurbaoa, bătănd 
pe slujitor. 

Eŭ Din Leucă, iarăş zurbagiu. 

Eŭ Mihai Dumbrăvescu, am făcut zurba. 

Eŭ Grigorie Ulei, adeverez. 

Eŭ Ion sin Lazar, adeverez. 

loan Logofăt am scris cu zisa şi învăţătura numiţilor, 
Şi sănt mart[ur]. 

(Întăresc ispravnicii.] 


www.dacoromanica.ro 


452 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


CLV. 


[C. 1795.] 
Răvaş al episcopului de Argeş, Iosif, câtre egumenul 
Ghermano de Hurez. 


După cea în Hristos dorită dragoste, — molitvă şi blo- 
goslovenie trimiţu Prea-Cuvioşiei Tale. 

Cinstită scrisoarea Preacuvioșşiei Tale cu dragoste prii- 
mind, foarte m'am bucurat că te afli întru întregimea să- 
nătăţii. Am priimit şi ceale trimise 4 coşuri neagre şi cas- 
tane, şi foarte multámesc că nu sînt pus la uitare de dra- 
gostea Preacuvioşiei Tale, rămiind 

Ali Preacuvioşiei [Tale] rugătoriti cătră Dumnezei, 

Kai eic robs óptouobç zp6Yopos [= şi la porunci gata]: 
Iosif episc[op] Argeş. 

Aghie arhimandrite. De să vor fi aflind căt... cel ce aü 
fost igumen..., să cauţi o carti[cică de) mină, carea cu- 
prinde filonichiia au avut un Athanasie Moldovean[u] cu 
răpt[osajtlul] stareţul Paisie la Sfetagora, în care iaste pusă 
la început scrisoarea acelui Athanasie, apoi răspunsul lui 
Paisie, înpărţit în 14 capete, şi, de să va găsi acastă căr- 
ticică, cu orice mijloc să va putea, să mi să trimiţă, că-mi 
iaste de mare trebuinţă, şi iarăşi o să-i trimit la loc; de 
nu sà va putea trimite aici, să să trimiţă măcar la enis- 
copie, la iconom, că de acold cu lesnire să va trimite aici. 
Foarte mă rog a nu să pune la uitare, şi mă vei îndatora 
prea mult. 

[V*:] Prea-cuviosului arhimandrit chir Ghermano, igumen 
sfintei mănăstiri Hurezii, cu cea în Hristos dorită dra- 
goste şi cu blagoslovenie. 


CLVI.. 


Iosif, episcop de Argeş, către Pahomie, egumenul de 
Hurez, despre afaceri. 


Cuvioase egumene al sfintei mănăstiri Hurezi. chir Pa- 
homie, molitvă şi blagoslovenie trimiţ Cuvioşii Tale. Scri- 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 153 


soarea ce ai trimis, am priimit, şi ceale scrise pentru Su- 
has i viia de la Piteşti, am và ut. De care vei şti că 
atuncea numai pentru ca să nu rămăe scrisoarea Cuv[io- 
şiei Tale] în deșărt, am dat răspunsi că, după ce voi veni 
la eparhie, voi socoti. Dar poţi socoti Cuvioşiia Ta de face 
cinevaş schimbi să dea moşie pe vie, care totdeauna iaste 
supusă stricăciunii, precum și atasta a Hurezului o am 
văzut aproape de sfărșit, că pănă aproape de jumătate 
iaste surpătură. Apoi, căt chip iaste cu viță, numai semnü 
de vie iaste, iar moşia iaste totdeauna moșie şi aduce 
venit. Dar vei zice Cuvlioşia Ta] cum că are livadă în 
poale; însă puţin folos va fi şi de la aceia; iar bani tre- 
buesc mulţi la ataste vie ca să să facă vie, —iar acum 
iaste moartă. Moşiia Suhașului să vinde în arendă t! 200, 
bani, şi 2.500 ocă sare, — care poți socoti că vine peste 
totu la t! 300. Apoi de poate eşi aceşti bani dela viia si 
ograda ot Piteşti, eu unul nu crezi, ci Hurezul is va stă- 
pini al săi, şi episcopiia iarăş al său. Eu foarte m'am în- 
grijat de lucrul viilor ce să află, cu toate că numai doao 
sint, dar trebue să scoţi estimpü din pungă mai mult de 
t' 1000, căci din vreamea răzmiriții s'aii prăpădit toate, şi 
din pricina atasta am vindut viia mea cea de la Suteşti 
ca să poč înviia pe aceastea bine. De această nu lipsiiil 
spre răspunsii; si să fii Cuvioşiia Ta blagoslovit. 

Al Cuvioşiei [Tale] rugătorii cătră Dumnezeu si cu totul 
întru duhovnicească dragoste: 

Iosif episcop Arġğ[e]şu. 

95, Mart 9. 

[V*:] Cuviosului chir Pahomie, igumen al sfintei mă- 
năstiri Hurezi, cu blagoslovenie să să dca. 

[Bulină roşie.] 


www.dacoromanica.ro 


154 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIRE HUREZA 


CLVII. 


Alexandru Clucerul către egumenul de Hurez Pa- 
homie, pentru judecata acestuia cu locuitorii de la 
Baia-de-fier. 


Cu frăţească dragoste. 


Cuviosul egumen Hurezanul, chir Pahomie, ne jălui 
pentru lăcuitorii ce săntii șăzători pă moşiia Baia-de-fier, 
a sfintei mănăstiri, dintr'acelă județi Gorji, că, nevrăndi 
a urmă obiceiului pămăntului, cu a clăcui si a plăti dijma, 
aü avută multe prigoniri şi judecăţi, atătă aici, căti şi la 
Bucureşti, arătăndu-ne şi zapisuli lori, în care este iscă- 
litü Mihăilă părcălabulii Ciucescu și Ionii unchiiașiul Şchiopu, 
vechilii din partea tuturoră, prin care să leagă ca totii 
omulii caznicii să clăcpiască căte patru zile pă ani şi să 
plătească căte ună zlotii de vatră, și să dea şi dijma din 
porumbii, dinii făni si altele. Cum si pentru vănzarea vi- 
nului i a rachiului, cănd nu va avea mănăstirea, să vănză 
ei cu havaetii, iar, cănd nu să vor ţinea de acelii așăză- 
mănti, să aibă a clăcui căte 12 zile, şi să plătească şi toate 
chelt[uielile] mănăstirii. Care zapisă ilü văzumă adeve- 
ritü dină anului trecuti, leat 1794, Martie 13, şi de dum- 
nealor veliţii boeri, fiindcă l-au dat de bună voie lori, 
cătă şi cu luminată pecetea Mării Sale lui Vodă întăritu, 
ca să-şi aibă nestrămutarea lori, şi să fie şi o parte şi 
alta următori acumii şi totdeuna. După care zapisi cu 
luminată întărirea Mării Sale lui Vodă nici acumii nu arii 
fi următori acei lăcuitori, arătăndu-să cu nebăgare de 
seamă. Pentru care scriemu dumneavoastră ca să faceți 
aceloră lăcuitori totă feliulii de mumbașirlăcă ca să ur- 
meze zapisului loră de aşăzămănti la toate și intocmai, 
odihnindă pe sfănta mănăstire, ca să nu i să mai prici- 
nuiască de acum înnainte chieltueli şi pagube din rele ur- 
mările jorü, căci acumi nu mai aŭ cuvâănti de îndreptare. 
Pentru că, de să voriy mai arăta cu nesupunere, sàntü 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 155 


vrednici a toată pedeapsa. Şi sănti alu dumneavoastră 
ca un frate "AMstavâpoc Khovttápne. 
1795, Aprilie 19. 
[V°:] Cinstiţi dumnealor boerilori ispravnici ot Sud 
Gorji, cu frăţească dragoste să să dea. 


CLVIII. 
Scrisoare către același pentru un proces. 


14 Februar-1797. loan—către Pahomie, egumen de Hu- 
rez. Pentru judecata ce a avut „în trecutele zile“ cu Io- 
niţă Otetelișanu, cu privire la moşia Şușani. 


CLIX. 


Plingerea egumenului Pahomie de Hurez, pentru, 
o încălcare de moşie. 
` 


Prea-cinstite dumneata biv Vel Postelnic, 

Jăluescu dumitali pentru Ion i Preda şi Dumitru Mu- 
şuroeştii, ce sănt şezători pă moşiia Uşurei i Sărbi din sud 
Valcii, carii, fiind oameni răi, zurbagil şi nesupuşi, am 
tras multe judecăţi cu dănşii mai în anii trecuţi, făcăn- 
du-să de sineş stăpăni pă moșiia sfintei mănăstiri, şi s'aü 
aflat sfănta mănăstire dreptatea, luindu-ş si carte de ju- 
decată de la Divan. Estimp, orănduind omul miei la acea 
moşie ca să străngă dijmurile şi să cosască livezile, care 
om mergănd cu oameni dă clacă ca să cosască livezile, 
de odată s'au rădicat cu parii un Gheorghi cu cetaşi lui 
de acolo, şi aü bătut oameni, frângăndu-le coasele, si i-aü 
izgonit din livezi, făcănd mare zurbalăc, si oameni cei ce 
aŭ mersu să cos|ască] m'aü apucat, să le plătescu lucru, şi 
eŭ am rămas lipsit de fän. Ci mă rog dumitali să fie 
cinstită poruncă cu un mumbaşir, să aducă pă tot cei ară- 
tat mai sus, să mă înfățișezi înnaintea dumitale; că va 
fi păcat să sae cu zurbă, să-mi bată oameni şi să pă- 
gubească pă sfănta mănăstire de dreptul venit. Şi ce va 
fi mila dumitale. 


www.dacoromanica.ro 


156 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Al dumitali plecat şi cătrfe] Dumnezei rugători 
Pahomie, egum[e]nul sf[intei] mănăstiri Hurezul 
ot sud Văle/e/. 


Tancul Caragea, biv Vel Postelnic, Caim[acamul] 
Craiovi. 

Dumneta polcovnice, cu porunca atasta să orănduește 
mumbașir carele pren ştirea dumnealor boerilor isprav- 
nici să ià pă numiții în jalbă, să-i aducă aici ca să răs- 
punză la jalba atasta. 

[17]97, Avglusjt 2. 

[De altă mină:]... să-i scoţi la judecata Depertamentului 
depar. (sic). 

[Jos:] Treapăd; t! unul. 

Biv Vel Şătr[arii). 


[Pecete cu cele cinci județe, din 1796.) 


CLX. 


Vechilul egumenului de Hurez către Caimacam, pen- 
tru nişte încălcări ale unor săteni din Vilcea. 


„Matei Logofăt, vechilu părintelui igumen Hurezeanu“, 
se plinge către Caimacamul Craiovei, de „un Gheorghe i 
Marin i Mihai, şi iar Marin şi Ion, săteni de la Uşurei şi 
Sărbi sud Valcea... Ce cu obrăznicie, peste hotărăre Di- 
vanului, sai sculat numiții, şi nu maŭ îngăduit estimp 
a le cosi livezile, fiindcă am fost orănduit isprăvinilăfel); 
încă am rămas păgubaș şi de t! 14, aspri) 60, ce am dat 
<ositorilor, şi lipsit şi de fän. Şi, fiindcă, după cercetarea ce 
sau făcut şi la depert[ajment, s'aü aflat sfănta mănăs- 
tire dreptatea, făcăndu-să si anafură, şi le-am zis ca să nu 
meaargă undevaş afară] pănă vom eşi si la cinst[itul] 
Divan să ni să hotărască, încă dum[nealui] polc[ovnic) za 
Tărg[ovişte] era să-i pue şi la popreala, ca să nu lipsească 
undevaş, pănă nu vor scoate pă toate părţile la Divan, şi 
iar eü am luat pă dănşi in chizăşie, ca să nu şază la po- 
preală, și ei de loc sai dus la casele lor, rămăind treaba 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MÂNĂSTIREA HUREZ 157 


ncizbrănită. Ci mă rog sà fie cinstita purunca dumlitale], 
cu mumbaşir să-i aducă la cinst[itul] Divan, să ni să hotă- 
rască, că din pricina lor multă cheltuială s'au întămplat 
sfintei mănăstiri pentru aceste moșii.“ 

Iancul Caragea, biv Vel Postelnic, Caim[acam] Cra- 
iovfi]. 

Dum(neata] polc[ovnice], să orăndueşti mumbaşir cäläraş, 
să meargă cu porunca atasta, şi prin marafetul dum- 
nealor ispravnicii să apuce pă numiții în jalbă, să plă- 
tească fănul după cum s'au găsit cu cale de la judecată, 
sai, mai avănd a răspunde, să-i ià să-i aducă aici, şi pe 
amăndoaă părţile, cu alegerea depert(a|ment[ullui, să-i scot 
înnainte noastră la Divan. [17]97, Avgust 17. 

[Pecetea din 1796.] 

I treapăd dăla toți, parale doozeci. 

Biv Vel Sàtr[ar]. 


CLĂI. 


Hotărire a ispravnicilor de Vilcea împotriva săte- 
nilor cari încalcă pădurile Hurezului. 


17 August 1797. Ispravnicii județului Vilcea pentru 
plingerea egumenului de Hurez că sătenii „ce să află pe 
moșiia mănăstirii i alţi înprejureni, pe lăngă lemnele de 
foci ce sănti volnici a tăia pentru trebuinţa casălorii lori 
i pari şi nuele i-arii şi fi îngrăditii olatelori lori..., pă 
moșiia mănăstiri să întindă fără [ştirea şi] voia Sfinţii 
Sale, de tae şi alte lemne..., pentru foci, de vănzare..., 
lemne, de alte lucruri..., cărora rea urmare că... sfără- 
mare şi stàr[pire] [pomliloră roditori.* Să-i mustre „zapciul 
plășii“. Adaus: „Însă lăturaşi ce nu sănt sălăcași (sic) 
mănăstirii, nici lemne de foci nu aü voe a tăia fără voia 
părintelui egumeni.“ 


CLXII. 
Socoteli hurezene din 1798. 


, .. , Căndă ami trimesu butca cu şase telegari la Orăva!, 
la Căpitană-Paşa, care sau prăpăditi doi telegari..., 


www.dacoromanica.ro 


158 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


CLXIII. 


Cerere către egumenul de Hurez, pentru dreptul de a 
vinde vin. 


Cu plecată metanie mă închin Sfinţiei Tale). 

Eù, văzănd că-m stă cărciuma închisă, si Sfinţiia Ta] mă 
tot depărtezi cu scrisoarea și cu cuvăntu, am mai jăluit 
dumnealor boerilor is|pravnicilor), şi mi iaŭ făcut o scri- 
soare ca să-mi slobozi vinu să-l vànzü. Dupe care scri- 
soare trimisăi copie, şi, la sorocu ce să porunceşte, ne 
caută a işi la judecată. Că nu-m ajunge cătă moșie mi 
s'au cotropit la hotărnicie, cum şi Dumbrăviţa mănăst[irii] 
dintr'un Lemnii. ce să mi să ià şi cea aleasă, —că la hotăr- 
niciea îm era tot oameni Genunii vrăşmaș, şi nu vrea să 
arate adevăru, iar acum arată şi alţii streini păn unde 
s'au stăpănit hotaru Genunii. De acast[a] instiintar Sfin|Ətia 
Ta), şi cu toată plec(ăcunea) rămăi Mai 4 d., 9%. 


Al Sfinţii Tale] prea-plecat: P. Anastasie măn. (?). 


[V*:] În cinstită mana .Sfinţi[i Sale] părintelui igumen 
Hurezanu, chir Pahomie. cu toată plec[ăcune] şi cu cinste 
să să dea. 


|Pecete neagră.] 
CLXIV. 


Constantin Caradimo către mănăstirea Hurez, pentru 
ținerea în arendă a moşiei Craiovița. 


Craiova, 26 Februar 1799. Kwest. Kapăăruos către egu- 
menul Pahomie Hurezanul, pentru ţinerea in arendă a mo- 
şiei Nedeia. Nu poate da banii prin Țiganul mănăstirii. 

> Văză că-mi scrii că dinù cei mari de aicea ti s'arü fi pusi 
havalea de ţinere Nedeia, şi mă miri la ce rămnesci şi 
eu esti[m]pü. Pănă să supui pe Rumăni a nu vinde vină 


1 Rahova. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 159 


şi rachiu, amü cheltuită mai multi decătii ami datii pe 
arendă, şi, cu răzvlătirea vremii estim[pü], nici jumătate ca- 
petele cuprinză; dară, cu mila lui Dumnezăi, fiindă că sai 
liniştit vremia, avemui nădejde de acumi înnainte. Căti 
pentru arendaşii de la Jdegla, ami cercetati, însă trimețind 
şi omü denadinsi, şi amii aflati că pe unulu l-au tăiată 
Turci, iară celălalti aü pribegitii.* P. S. „Îmi scrii să arătu 
la dumnealorii că o amù pă mai mulţi ani: dumnealori 
sântă încredințaţi că o ami pe patru ani.“ 


CLXV. 
Chemarea în judecată a unor săteni din Vilcea. 


Sud Vălcea. 


Voao, lăcuitorilor de la Sărbi i Uşurei. Fiindcă părintele 
igumen Hurezanu, chir Pahomie, vă cere în judecată 
pentru pricina moşii, de care aü jăluit şi Mării Sale lui 
Vodă, aducăndu luminată poruncă domnească la noi de 
a vă cerceta, — iată vă scriem, priimind porunca atasta, 
să vă sculaţi să veniți aici, cu toate scrisorile ce veţi 
avea, ca să staţi faţă, — că, neurmănd poruncii, veţi fi aduşi 
cu treapăd. [17]99, Avgust 27. 


K. llpanăsn [= Brăiloiu]. 


CLXVI. 
Alta pentru acelaşi scop. 


Sud Vălcea. 

De vreme ce săteni ot Şuşani i Uşurei, după sorocu ce 
şaŭ pus, maŭ urmat a veni să stea în judecată cu igu- 
menul Hurezanu pentru pricina moşii, să dă volnicie 
acestui sluj[itor] —, să meargă să-i ià, să-i aducă aici, să li 
să cerceteze pricina după luminata porunca Mării Sale 
lui Vodă]. [17]99, Septemvrie, Octomvrie. 

[Iscălitură.] 


www.dacoromanica.ro 


160 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA IIUREZ 


CLAVII. 


Carte a ispravnicului de Vilcea, C. Brăiloiu, în pri- 
vinja vinzării vinului mânăstirii Hurez. 
Sud Vâlcea. 

Zapt[iului] din plasa Otăsăului-de-sus. 

Sfințlia Sa] părintele igumen Hurezanu chir Pahomie 
ne arată cum că lăcuitori ot Foleşti-de-jos, ce sănt șezători 
pă moşiia mănăstirii], s'aü îndrăznit de aŭ adus vinuri şi 
le-ai slobozit de să vănd in cărumi fár de nici-o ştire 
sai voie de la Sfintfia Sa]. Pentru care iată îţi scriem, 
mergănd acolo în sat, să cercetezi, şi, căte buţi cu vin de 
ale lor vei găsi, vănzăndu-se în sat, să le tai cepurile, să 
le opreşti a nu să mai vinde, şi să le pul soroc dă trei zile 
să şi le rădice de acolo, să le ducă unde vor şti. Că, de 
nu-ș vor rădica vinurile din cărtumi şi să vor mai cuteza 
a vinde, aducăndu-să aici cu mumbaşir, cu treapăd, li să va 
face certare cu bătae, după a lor nesupunere, Pentru că şi 
în ceialaltă isprăvnicie a mea iarăş să obrăznicise a vinde 
pă moşiia măn[ăstijri, şi, aducăndu-să aici, după ce li sai făcut 
certare cu bătae, aü fost dat si zapis că nu să vor mai 
îndrăzni a vinde. Ci dar, întocmai precum îţi poruncim, 
să fii următor. K. IMpankóng. 

1800, Dechemyvrie. 


CLAĂVIII. 


Plingerea lui Ghermano, egumen de Hurez, pentru 
tirgul de la Fometești. 


Prea-înnălțate Doamne. 


Jăluescă Mării Tale că sfănta mănăstire Hurezu are o 
moşie ce să numeşte Fumeteştii, sud Vălcea, la care din 
vechime să făcea tàrgü pă săptămînă odată, zi Marţea, 
şi era mai multi pentru alişverişul lăcuitoriloră dupăn 
prejuri, fiindu că celelante tărguri săntă dăpărtate, şi, dă la 
o vreme încoace, din pricina răzvrătiri vremiloră, s'au stri- 
cati acelui tărgi. Ci, fiindcă însuşi lăcuitori şi neguţători ce 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 161 


sîntii şăzători pă această moșie a sfintei mănăstiri, voescii 
cu toţi de a să face acesti tărgi, după cumi şi această 
alăturată jalba lor să va vedea de Înnălţimea Ta, — mă 
rogii Mării [Tale] ca să fie luminată poruncă către dum- 
nealoră ispravnici ai numitului județ de a da poruncă să 
să facă numitu tărgă, schimbăndu-să zioa, de a să face 
Joia, iar nu Marţea, fiindcă această zi Marţea să face tărgù 
la altă moşie, a schitului Polovracea, cale de uni ceasii 
şi jumătate, şi de a nu să face zăticmre alişverişului ne- 
guţătorilorii şi a lăcuitorilorii, să să facă Joia, iar nu Marea. 
Şi cumü Duhulă Sfăntă te va lumină pă Măriia Ta. 
Al Mării Tale prea-plecati, fierbinte rugătorii către măn- 
t[uitoriul] Dum|nejzeă: 
Ghermano arhimandritu, egumenă 
ală sfinti mănăstiri Hurezu, din sud Vălcea. 


[Se poruncește, la 11 Octombre 1805, ispravnicilor să 
cerceteze.] 


CLXIĂ. 


Cerere a locuitorilor din Fometeşti de a li se îngădui 
a-și ţinea tirgul. 
1805. 
Prea-innălţate Doamne, 


Cu herbinţi lacrămi jàluimü noi, lăcuitorii din satu Fo- 
meteștii, moşiia sfintei mănăstiri Hurezi, sudu Vălč[ea], 
milii şi bunătăţii Mării Tale că dàn veichime aü fostii 
obicei și rănduită tărgu de a să face în zi Marţi, pă toate 
săptămănile anului, cu care mijlocii de adunare, prin toate 
alte- nevoi ce avemü, eramü măngăeţi cu ča multă si pu- 
ţină vănzare, după puterea fieştecăruia. Acumi, de la un 
cărdu de vreme, atăt din pricinile răzvrătirilorii, saü că şi 
din pacatele noastre ne-amii isterisiti de acel tărgu pănă 
în zioa dă astăzi,—noi, ca uni ce săntemii lăcuitori nestră- 
mutaţi si cu căte oreşce metahirisire dă neguţătoriie, aler- 
găm la umbra milostivirii Mării Tale ca să fiie luminată 
poruncă de a să face şi de acum înainte, şi, măcar de nu 


7992. Vol, XIV. u 


www.dacoromanica.ro 


162 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


la zio însemnată, adecă Marţi, fiie şi în zi Joi, ca să ră- 
mănem si noi mulțumiți, fiindcă prină locuri dăpărtate nu 
putemü merge. 

Ne rugămi milostivirii Mării Tale să ni să asculte ačastă 
cerere, ca să să pomenească în veci numele Mării Tale, 
pentru măngăeria saracilor. Şi cum va fi mila Mării Tale. 

Prea-plecaţi ai Mării Tale robi: 

Ion Milea cupeţi, Petre Milea cupeţi, Danču Milea 
cupeţii, Ion Ianos cupeţii, şi cu toţi lăcuitori de satu Fo- 
meteşti, moşiia mănăstiri Hurezi, sudů Vălce. 


CLXX. 


Raport al ispravnicilor de Vilcea în chestia bilciului 
de la Fometeşti. 


2 Novembre 1805. Ion Gănescu Paharnici, Stani Jianu 
Paharnici, isprăvnici de Vilcea, raportează Domnului în 
chestia bilciului de la Fometești. Acest bilciü s'a ţinut în 
vechime. „Dari, fiindă că Joia să face şi la Zătreni, poate 
să să pricinuiască pagubă acestui tărgi, ci rămaseră mul- 
țămiţi ca toti Marta să să urmeze după cumi ai fosti 
dinù vechime, nefiindă şi înpotriva nezamului, saŭ a să 
întămpla vre un cusurü.“ 

La 9 anuar 1806, Domnul primeşte Marţea pentru tirg. 


CLXXI. 


Poruncă a Banului către ispravnicii de Vilcea, în 
chestia bilciului de la Fometeşti. 


Cinstiţi dumneavoastră boeri, ispravnici ot sud Vălcea. 

După înştiințarea dumneavoastră ce aţi făcută către 
Măriia Sa Vodă, pentru tărgul ce din vechime să făcea 
în toate săptămănile Marţea, pă moșşiia Fometeştii dintr'a- 
cel judeţ, a sfintii mănăstiri Hurezului, ci din vremea răz- 
vrătirii s'au stricat,—s'aü dat luminată porunca Mării Sale 
lui Vodă ca şi dă acum înnainte să să facă acest tărgi 
totă Marţea, precum veţi lua dumneavoastră pliroforie din 
chear luminata poruncă ce vi să trimite; care cetindu-o 


www.dacoromanica.ro 


XOTE- PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 163 


şi urmănd întocmai precum să porunceşte, să să trimiţă 
egumenului Hurezeanul şi a&asta şi cea d'intăiă poruncă 
ce s'aă trimis dumneavoastră ca să cercetaţi pentru acesti 
tărgă, să să afle sineti la mănăstire, înştințăndu-ne şi pă 
noi dă urmare, şi rămăii 

Al dumneavoastră gata slugă: 

806, Ghenarie 14. Vel Ban. 


CLXXII. 


Adeverinţă de primire a unor bani ce aŭ fost ai 
egumenului Pahomie de Hurez. 


T' 100, adecă una sută, ce aŭ fost ai părintelui arhiman- 
drit Pahomie, prgegumen Hurezanu, de popa Borobotei, 
i-am luot ei dă la popa, şi am încă supt păstrarea mea, 
pănă cănd voi aduce Sfinţi Sale părintele [arhimandrit] 
zapis[ul] popei la mine, să-i dau bani, şi apoi să dau zapis 
popei, şi să-mi iau acastă adeverinţă .... 

806, Iulie 17. Ursachi. 


CLXXIII. 


Adeverință pentru un act falş dat pentru mănăs- 
tirea Hurezului. 


Pentru o adeverinţă de t! patruzeci, pentru muntele 
Bălescu, ce avemü de la părintele igumeni Hurezanu, 
fiindți iconomicoasă, ca să să arăte la Ghebănești, iar bani 
nu ami dati nici o pară, deterămi şi noi înpotrivă ačastă 
adeverinţă a nostră, spre anerisiria aceliia, ca să nu să 
tile în seamă. 


[1]809, Iulie 26. Ei Ion Crâcună (?). 
CLXXIV. 

Răvaş al lui Grigore Brincoveanu către egumenul 
de Hurez. 


Thv zawepârnra rs còhaĝüs Tpooxuvó. 

“Ehafov ră 'xardorikov bzoyerpapittvov, 6.05 xal că Yvooră kén 
Gmoi toreihere: ppovrioate dă xal mepi râv ÀAotmü@v Eweaxosiwy 
“po[oiwv] vă tà arzidere, ră vă ănonimpebâat pă tà rptoxoata 


www.dacoromanica.ro 


164 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


nod torzihere, iMa @taxóotz, dă vă diâwvrat elg dotua évèe 
ypóvov vă Exarăv ypos. pmvipiws siç ră movri rod ttove atà 
iv vezy atayýv, pă vv Gnotav eiwat ŠQ ëmupopruoluévoç, xal tà 
TAnpósJw 288 sic Bovrovpăori, Xeplç vă žvaxatwðğ 6 Enisxozos 
Puuyixov sis ră rotadra, Kai, ăv hc, oreide pe wal tà pos. 
705 oXohelov npb xa:pob dă vă ră ănoxplvuuev eliç thy Káooay, 
xal OEhere ănoxpifij të Entoxbnwp öte èpopróðny vă ră 3i5uw 
èyò els Bovxovptori, xal mheiov Aho 0ëv Eyere tı vă TÂNpWONT:, 
xal, ăv cas xápovy xappiay raw, vă ănowpbijre Gr. obe re- 
ptoptouăvoc, xa) ăveb npoorațijc pov xal ë¿motvéosoç pov dv Np- 
Topsite vă Bwanmre obre d6odiv' xal oðto vă ăxohovâijonre siç tò 
sins. IŠo5 săc orehu xal tà xardoriya broepaputva wal Ezt- 
Gsâmbusva Tap rob Taviepwtátov Mmrpomohirov, xal tàs abhxăs 
6undoțias ËsXtouévoç be Efophoptvas, xal Graiat înâbodnoav zal 
azh rob xóðånxa tis Mnrpondhaue. Kal etc tò šËç vă elvor 
mnporeelix6s, oix6vouos waÀóç, xal oral! WOVOG GOD t@ç povas- 
mmpixăs cov bnoBEoatc, xal pi Ew.mtoredoat eiç póvov rÓv oixóvo- 
povon, ère ppovriţat tă mă ivraptsao tov xal ăzbhavoty bate 
xorvóĝ:ov xadâs Tpémet pev otptorpeneic tepsiç povayoóç, xako- 
TŠoobçs, pohárttovteç pèv dány xal dðshpótnta vamerat tovg, 
@t vă 3mawebire, xal vă Eymre pesðóv. Kai ot xrljropes vă pyn- 
pwovenovrat dixalus xal edozâăc. Kai ëzussÀqjooo[v] èx navrbs tórov 
Să rhv Gehrioaw zal adina töv povasrnpirâv ivreptouv, zal 
2medp6osw râv BizvBapuâwov. Ard xat cas păpo, vă mqyaivnte 
etc mă povastiipi, Exrihâv năvra VITÀ coufovl pas, xat vă pă 
nposneivpre mhsiov sic vb Ilorhdrit. "AAR ua óroð xarevo300ijra 
eliç rd povastýpt, vă mpopdkogre xal tà vveaxdata TDÓO., xal 
hasis ppovritopev tă thv ăspaheiav oas xal Îovxiav ac, xal, 
XATÓTY TÁALY OAS Eloro TEP AVATP ... ÙY oac, èredh èuo- 
piodmaav at èxdovhévsetiç con, èyvwstororýðnsav xat thy 260v- 
oia, xal thy Erxnoia, xai ëpsmay ğravteçs ebxaptormutvor, xal 
d£ăe: Eye! Bă ravtòç tiv Exoraow oov, wal tb axhóvytov ànò the 
jovuevias, xal, Baov prhompndais Teprosótepov. tósov ŠmabËfostç 
iv D6hmiv ao» xai èpehxobszis thy ebvorav maç. Tata xal 
ènaivois të Kvpip xad’ éxátepav. 
qop. pevp, tby. 
"Ev Kopip bòs mpóðvpos: Ponróptoç Ilpa'ruoGăvoc. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 165 


[V*:] Tọ mawepotăre dyip àpyıpavðpity xaBrprooutvip rod 
Îspoð povastypioo Xovpetiov, xbp Lepuavă, t èv Xptoră po: 
marpl seĵacpig, ediafâs. 

[Cu evlavie mă închin Preasfinţiei Tale. 

Am primit catastihul cel iscălit, precum şi cunoscutele 
mile ce mi-aţi trimes: ginditi-vá însă şi pentru ceilalți 900 ' 
de lei, să-i trimeteţi, ca să se împlinească, cu cei 300 ce 
mi-ați trimes, 1.200, ca să se dea, în timp de un an, cite 
o sută de lei pe lună, la cutia milelor, după orînduiala 
cea nouă, cu care sint eŭ însărcinat, și-i voii plăti aici în 
Bucureşti, fără a se mai tulbura episcopul de Rimnic în 
lucruri ca acestea. Şi, dacă vrei, trimete-mi şi banii şcolii 
înnainte de soroc, ca să-i răspundem la Casă, şi veţi răs- 
punde episcopului că am fost însărcinat eŭ a le da la Bu- 
cureşti, şi mai mult alta n'aveţi ce să plătiţi, şi, dacă vă 
fac vre-o cerere, să răspundeți că sînteți sechestrat, şi fără 
porunca şi îndemnul miei nu puteţi să daţi nici-un ban; 
și aşa să urmaţi de acum înnainte. lată-ţi trimet şi catas- 
tișele iscălite şi întărite de preasfinţitul Mitropolit şi măr- 
turisirile de la Curte ce se arată ca plătite, şi care s'aii 
şters şi din Condica Mitropoliei. Si de acum înnainte să 
fii... bun gospodar, şi să cauţi numai d-ta trebile d-tale 
mănăstirești, şi să nu te încrezi numai şi numai în ve- 
chilul d-tale, căci el cugetă la interesul şi plăcerea lui. 
Păzeşte mănăstirea cum se cuvine unor respectabil sfinți 
monahi, călugări, păzind şi iubirea şi frăţia între eí, ca 
să fiți lăudaţi şi să aveţi răsplată. Si ctitorii să se pome- 
nească cu dreptate si cucernicie. Si îngrijeşte pretutindeni 
pentru îmbunătăţirea şi adăugirea intereselor mănăstirești 
şi îndreptarea celor &reşiţi. Pentru care-ţi si scrii să 
mergi la mănăstire, sàvirsind toate după sfatul miei, şi să 
nu mai stai la Potlogi. Ci, oricum, cînd vei merge la mă- 
năstire, să stringi şi cei 900 de lei, şi noi ne gindim pentru 
siguranţa si liniştea ta, şi, precum iarăşi îţi daŭ de veste 
pentru... ta; de oare ce s'aă.., serviciile tale, saŭ făcut 
cunoscute şi averea, şi biserica, şi aŭ rămas toți mulţă- 
miţi, și va fi oricum mirarea ta si nezguduirea din egu- 


www.dacoromanica.ro 


166 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


menie, şi, cu cit veï fi respectat mai mult, cu atita vei creşte 
situaţia ta şi vei căpăta bunăvoința noastră. Acestea, şi 
laude Domnului, ori cum ar fi. 1818, 19 Februar. 

Întru Domnul fii gata de ajutor: 

Grigore Brincoveanu. 

[V*:] Prea-sfinţitului arhimandrit, egumen al sfintei mä- 
năstiri Hurezii, chir Gherman, celui in Hristos mie părinte 
respectat, cu evlavie.] 


CLXXV, 
Tacas al unui logofejel către egumenul de Hurez. 


16 Mart 1819. Barbul Logofetel către [egumenul de 
Hurez]. 

„Din partea stăpănului, sănt amărăt forte, avăndii ta- 
bieturi necuvintoase: totdeauna e în mănie, al doilea, 
cărtitori: pentru aceasta am să trag răi cu bine păn mă 
va pune la orănduială, și atună, de-mi va fi voia să mai 
slujlesjcii, în puţină vreme voi găsi alt stăpăn,.. S'a ba- 
talisit dàn pricina, mea. Dar ce să facii, că venirea mi aü 
stătut în potrivă?* 


CLXXVI. 


1820. Proces între egumenul Ghermano de Hurez şi 
suditul Gheorghe Nastea, pentru un amanet al tatălui 
acestui Nastea la egumenul Gherasim: „pentru venitul 
unui munte ce-l ţinea tot el. şi, acel igum[en] lipsind din 
igumenie, de sănt ani 39, dintru întăia Domniie a Mării 
Sale Alexandru-Vodă Ipsilant“. Vodă Caragea-i judecă 
la 16 Februar 1783: „şi S'aii găsit rele [cererile proigume- 
nului Gherasie], apărăndu-se mănăstirea de datoriile lui, 
cum si de vănzările veniturilor de moşii si zălojiri de 
munţi pe ani îndelungaţi, får de ştirea și iscălitura arhie- 
reului locului. Al doilea, anaforă a răp[osajtului Mitropolit 
Grigorie, cu leat 1784, Maiii 10, întărită de Măriia Sa rä- 
plosajt[ull Mihaii-Vodă Suţul, coprinzătoare că un Pitar 
Nicolaie, poprind mila vinăritului măn[ăsltirii, pentru da- 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 167 


toriia ce avea să ià de la Gherasiie ce fusese igumen, 
Sai hotărăt ca banii milii să-i plătească mănăstirii, iar 
datoriia să şo ceară de la acel proigumen, nefiind datoare 
mănăstirea cănd nu este înprumutarea prin ştirea si iscă- 
litura arhiereului locului.“ Suditul se judeca de la 1817, 
Se hotăreşte de Vel Logofăt, la 3 Februar 1820, că a trecut 
„paragrafiia“ de 30 de ani şi că afacerea e hotărită de alti 
Domni. 

Se adaug copii din actele mai vechi. Din ele se vede 
că bătrînul Nastea se chema Mihăilă, că era vorba de o 
prinsoare de 50 de galbeni „pentru un munte ce se cheamă 
Bărchetu“ („a-l avea de pășună dobitoacele lor cu avaet 
pe an căte t! patruzăci, si doaozăci,ocă brănză“), La 1782, 
se schimbă Gherasim. 


CLXXVII. 
Poruncă a Căimăcămiei către ispravnicii 
de Gorj, pentru procesul Hurezului cu oamenii din 
Baia-de-fier. 

15 Decembre 1820. Căimăcămia Craiovei: lon Tipalt 
[Tibaldi] către ispravnicii de Gorj, pentru ca, de oare ce s'a 
dat totdeauna dreptate mănăstirii Hurezul în procesul cu 
locuitorii din Baia, să facă a se da de aceştia „cele drepte 
venituri ale mănăstirii de la locuitori, făr[ă] de a mai privi 
la netrebnicele lor pricinuiri“, 


CLXXVIII, 
Catastih de vite ale satului de Baia-de-fier. 


Tate fatăzuni aü fosti pe moșiia Baia, ale lăcuitorilori, 
pe I 819. 

[Nume:] Ionü Ţipari, Ionu alü Chivului, Ionü Flondori, 
Dumitru Rădescu, Nicolae Iancovescu, Avramu Ghimici, 
Mihăilă Tudorescu ot Sohodolu, Nicolae al Popi, Bădica 
otü Sohodolia. Pe lt 820. 

[Nume:] Nicolae Urdă. 

Aceşti de mai susü arătaţi cu fătăcunile aü să răspunză 


www.dacoromanica.ro 


168 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSPIREA HUREZ 


căte 2 vite pe doi ani, adecă pe anul cu It 819 căte un 

tàrtenü şi t' unuli, şi pe I 820 căte un noatenă si pot! 

[ujnuli, de pe pravila pămăntului. 821, Ghenar 12. 
[Iscălitură neînţeleasă.) 


CLXXIX. 
Chitanţă de la Hurez pentru un exemplar din Homer. 


Omirul, Iliiada iaste la mănăstirea Bistriţa; 1821, Ghe- 
nar 30, 


CLXXX. 


Călugărul Iosif către egumenul de Hurez, cerîndu-i 
două manuscrise greceşti. 
Ilpoczvvâ Bovhxâs. 

Xebaspubrare yépovta, vybsnwy tb prhâyadov îs poys me 
xal ri way tys Guădeaw xal tùy prhouâBetav rijv ădapavrivov 
$oxâs TNE, TOLO Óç xarà nyepa bis ts bv, xal yivósxw ări, 
was Á yov) rav EAO mhmaiov toð reweiv, ZZet móvonç nre- 
puoâobds xal Ensira covveyeis, torovtotpórwçs elpa: mal èyó, Orb 
xai, prhâv TS psipac TNS, Tapaxahð Beppõgç xal èx 620o6ç poys 
vă pù pè boreprog tõv ðeopévwv. Apod Aby tà bhia, zà Gfhia 
ânod pol tdwsz, Xç pè rel 6 cebastóç pot yépovtas “Qv 
Teopyrov Lóyekov wal tòv “HoatoƏov, ddr. Egw peyáiny ypeiayv 
ATÒ abrobs tabs aoyypapels, xai Qç 6esyio tò pabăot roð pioa 
sic bv ëwxÀTostépyXTv, xai, ăv xá peia xal eywpiotòy fabáon, 
Qç pè mpoorăty, xal Oéhw tò èarooteihet, xai, înc vă orsihw tò 
Dao, ăs pă nâpm cls pepehepév. [Tépovra rapaxaið Gepuâs, 
ru o: teo: ómoð GEhovv pépet abră, oi Wrot OšÀobv pépet wal 
îxstva nod where vă pè Etanosteihate, 

“O xarà nvsdua vis oov 'lusijp. 1821, Ianuarie 30. 

[V*:] Din doao cărţi ce să arată într'atastă adeverinţă, 
cartea cu numirea hronograf Gheorghie Monahul si Sin- 
ghelu s'au priimit de mine înnapoi la sfănta mănăstire 
"Horezii. 1829, Septemvrie 11. 

Ioanichie proigumen Hurezului. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 169 


[Mà închin cu plecăciune. 

Prea-respectate bătrine. Cunoscind iubirea de cele bune 
a sufletului tăă si buna-ţi aplecare şi iubirea de învăţă- 
tură a sufletului tăi celui tare, cutez, ca fiii sufletesc al 
tàü, şi ştii că, precum femeia, cînd stă să nască, are 
dureri în răstimpuri şi apoi continue, așa sînt şi eŭ; pentru 
care, sărutindu-ţi miînile, te rog cu căldură si din adincul 
suflețului să nu mă lipseşti de ce se cuvine. Cînd vei lua 
cărţile, cărţile ce mi-ai dat, să-mi trimeţi, bătrine venera- 
bile, pe Gheorghe Sincelul şi pe Hesiod, căci am mare 
nevoie de aceşti scriitori, şi să păstrezi răvaşul ce l-am 
lăsat la eclesiarh, şi, dacă e de nevoie şi de răvaş deosebit, 
porunceşte-mi, şi-l voiii trimelte, şi, pănă să trimet ràvasul, 
să mă duci la.,. Te rog călduros, bătrîne, căci chiar acei 
cari vor aduce acelea, tot aceia vor aduce şi cele ce aveţi 
de gind a-mi trimete. 

Cel după suflet fii al (ü: Iosif.] 


CLXXXI. 


Socoteală de cheltuielile Hurezului în procesul 
pentru un munte. 


Foaie de cătă cheltuială s'au făcuti pentru muntele 
Bălescu, ce s'aü scosi de la Ghebani, după cumi arată la 


vale: 
1822, Mai 27. 


1000 La boeri ispravnici ot Tărgul-Jiiului, pentru că aü 
întăritii zapisul muntelui. 
150 Condicariului, pentru osteneala sa. 
400 La 3 logofeţi de la Craiova, pentru întărirea zapi- 
sului. 
100 Condicariului de la Craiova, pentru că aü trecuti 
zapisulu la condica Divanului. 
64 La izbaşa, pentru că ne-ai scosi la Divană spre 
înfăţişare. 


www.dacoromanica.ro 


170 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


600 Peşcheșul dumnealui grafii Dudescu, de aü iscăliti 
zapisulü. 
100 Lui Spiridonü, de aŭ datü mărturie că sántü scri- 
sorile muntelui la Pahomie. 
380 Protopopului Dimitrie, ce aü dati o scrisoare a lui 
Pahomie, cu care s'au scosi cărțăle muntelui, 
410 La toţi Ghebani ce sàntü iscăliți în zapisü. 
280 Cheltuiala mea, fiindă veichilu din partea mănăstirii. 
3484 adecă trei mii patru sute optzeci şi patru, am primit, 
eŭ, aceli mai josi iscălită, dinù măna Sfinţii Sale pă- 
rintelui arhimandritu chir Ghermano Hurezanu, si i-amü 
cheltuită pănă ami scosi muntele de la Ghebani, şi aŭ 
ràmasü supti stăpănirea sfinţitei mănăstiri. 
Dima Logofăt, veichili. 


CLXXXII. 


Venitul din 1824 al Hurezului. 


La 1824, mănăstirea avea un venit de 25.440 de lei, de 
la : Ciuperceni, Popeşti (Mehedinţi), Gioroc, Ostroveni 
(Dolj), Stoiceni, Cureluşa Scheii, „viişoara dăn dealu pod- 
gorii“, Runcul, Şuşanii, Căzăneştii, Baia-de-fier şi munţii 
ei, Foleşti, Nedeia, Şirineasa, Bălteni, Ghitioara, han în 
Craiova, scutelnici (800 de lei pe an), suhatul munţilor 
(1800), „dijma fănului ot Racoviţă“ (325) şi Fometeşti (373), 
vînzare de vin, rachiă (982), finul de lîngă mănăstire (600), 
vinăriciul (310). 

În 1827, Evrei fac din noii coperişul, aduşi anume. 


CLXXXIIL 


Carte domnească pentru trimeterea unui nebun la 
mănăstirea Hurez. 
6 Novembre 1824. 
„Milostiiii bojiii Io Grigorie Dimitriu Ghica Voevod, 
gospodari zemli vlahiscoi. Pentru unii Petre sini Radu 
de la satul Turceştii, sudü Vălcea, a căruia vină mi sai 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 171 


aràtatü Domnii Mele prinü eczamenü dă Ja Divanulü 
Craiovii cà, în patima nebunii fiindă, aü omoritü pre tatà- 
săi, si, după hotărărea Domnii Mele, ce sau dati cu, în- 
tărire la acelui eczamenii, pentru osînda vinovatului, dámü 
volnicie — armăşălu dă Craiova, să-lu rădice pă acesti 
Petre ucigașuli dă la temnița Craiovii, ferecati în obeji, 
dă mini şi picioare, să-lii ducă cu bună pază dreptu la 
mănăstirea Horezului, şi Cuvioşiia Ta, igumene al mănăs- 
tiri, priimindu-lü pă acesti vinovati ca pă un nebuni şi 
lipsiti din minţi, să-l aibă la bună pază in toată vremea, 
şi dă a fi nelipsitit dă la biserică înă vremea sfinteloria 
rugăcuni, pănă să va izbăvi dă patima nebunii lui. Si 
atunci, instiintindü dumneata Caimacamului, cu porunca 
Domnii Mele să-lu slobozi, după orinduiala vinovaţilor. Iar 
dă a lui priimire să dai înscris la orinduitulă armășălă, 
ca să o ducă să să ție în păstrarea canţelarii judecăţi 
criminalioni Craiovii. H n caam peur rgan camu. 1824, 
Noemvrie 6. 

[Monogramă cu roșu, pecete din 1822 cu ww rp AA rK; 
1822.] 

„„„8-ti Logofăt. 


ULXXXIV. 
Adresă a Căimăcămiei Craiovei, pentru acelaşi scop. 


De la Căimăcămiia Craiovei. 


Cătr[e] cuviosul egumen al sfintei mănăstiri Hurezu. 

Dintradastă luminată poruncă a Mării Sale lui Vodă, 
prin care să face surghiun acolea la mănăstire acest Pă- 
tru sin Radu Nebunul ot satul Turcueştii, sud Vălcea, 
carele ai omorăt pre tată-său, pe larg să va da Cuvioşii 
Tale pliroforie de cele ce să poruncește Cuvioşii Tale de 
càtr[e] Măriia Sa, ci, priimindu-să numitul nebun, vei face 
urmare cu dănsul întocmai după poruncă. De a căruia 
priimire să dai la măna orănduiţilor armăşăi adeverinţă 
ca să o aducă aici, spre a să da în păstrarea canţalarii 


www.dacoromanica.ro 


172 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


judecății cremenalionului, avănd şi noi răspunsul Cuvioşii 
Tale de priimire şi urmare. 
1924, Noemvrie 16. 
Dim/itrie] Balet. 


CLXXĂV. 


Plingere împotriva egumenului Ioanichie de Hurez, 
pentru 0 avere ce ar fi hrăpit-o acesta. 


Prea-cinstite dumneata bivu Velü Logofătu, 

Jàluescü milostivirii dumitale ca să avemiu dreptate cu 
Sfinţiia Sa părintele igumen lonichie ce să află la mä- 
năstirea Hurezii din sudů Vilcea, că sàntü acumü cinci- 
sprezece ani de căndi aü veniti un popa lie, ce era rudă 
cu părintele igumenu, şi, fiindă că noi aveami o vară, şi 
din multa răutate a ei aŭ nebuniti, perindu-i şi limba, 
anume Marica, şi, viindü: (Sic) că ia avea 80 stinjleni] dă 
moșiie, si numitului popa lliie aü veniti la numita fără de 
ştirea noastră şi i-au făgăduită, dándü acei stînjleni] 80 dă 
moşiie la mănăstirea Hurezi, şi, fiind că numita să află 
datoare pă la mulţi oameni şi altii ceva nu mai are dă- 
cătii moșşiia aceia, şi datornicii mă apucă pă mine dà a le 
plăti, — ne rugàmü milostivirii dumitali ca să te milosti- 
veşti asupră-ne dă a fi o cinstită poruncă către dumnealor 
boerii ispravnici, de a ne judeca cu mai susii numitul popa 
Iliie, ce cu silniciie aü luati acei stinj[eni] de mosiie 80 de 
la acea vară a noastră. Fiindcă numitu popa Iliie, cindü aü 
făcutii acea adiiată a veri noastră, aü fosti fără dă limbă, 
neputindă vorbi; apoi popa ai pusi în adiiată moşiia că 
o dă mănăstirii, şi noi nu ami ştiuti dă acasta. Pentru 
care fierbinte mă rogi, să fiie cinstită poruncă către dum- 
nealorii boierii ispravnici a ne judeca acold după drep- 
tate. Şi ce va fi mila dumitale. 

Prea-plecaţii dumitale? 
Stanču, popa Gheorghe, Pătru 
din sudă Vilcea. 


[Poruncă a lui „Alexandru Ghica, bivü Velü Logofàtü 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 173 


dà Ţara-dă-susu, Caimacamii“, să se facă cercetare; 6 De- 
cembre 1825. Apoi ordinul ispravnicilor Ştefan Gănescu, 
Costandin Bălteanu.] 


CLXXĂVI. 


Lămuriri privitoare la moșia Popeşti, adresate 
egumenului de Hurez. 


6 Februar 1826. „Costandinii Popescu“ către „biv Vel 
Banii“, pentru „moşioara“ Popeştii din Dolj, a Hurezului, 
„cumpărată de la neamului miei din vechime, cu care 
moşioară deavalma maï ami şi eu stînjini 345 părin- 
testi, pe care îi stăpinesci din preună, amestecat cu sfinta 
minăstire, şi veniturile le înpărţimiu pe dinu doaă, și pănă 
acumii, cumü aü datii Dumnezei, ami putut-o ţinea 
suptü a mea stăpinire, iar acumü, din peristasisii al vre- 
milorii scăpătindi, si trebuință avindü de bani, aflin- 
du-mă cufundati în grele datorii, ami hotărit să le vînzu, 
și amü şi găsitii îndestui muşterei, dar, ştiindu pe Înţe- 
lep&unea Ta stăpini sfintei mînăstiri, nu să îndrăznesci 
a le cumpăra. Eu amü şi datü de ştire părinţilorii de la 
sfinta minăstire, şi nu aü datu nici-uni răspunsi. Ci, 
fiindü că eu, precumü aràtü Milostivirii dumitale, sintü 
siliti de stinahorie şi de necazi a le vinde, şi intr'altü 
chipü nu ami avuti mijlociu decitü cu mare cheltuială, 
sculîndu-mă de la Craiova, amü veniti aici la Sibiiu, și, 
năzuindu către Milostivirea dumitale, fierbinte mă rogi 
ca, de vei binevoia le luoa pă seama, ori a sfintei 
mănăstiri sai a dumitale, cu preţului celui cuvintosă, mi 
să va da bani, ori aici, sau mi sa va face prea-cinstită 
carte către părinţii dela sfinta mînăstire, să mi-i numere 
acold, sau mi să va da uni prea-cinstitù al dumitale răs- 
punsă înscrisi, cu voe și slobozeniie ca să o poču 
vinde, orl la cine voii putea. Si cum va fi mila du- 
mitale. 

[Pe V*:] Cuvioase egumen ali mănăstiri Hurezului, 
fiiască evlavie. Vei vedea această arătare, vei cerceta starea 


www.dacoromanica.ro 


174 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


moşii, şi de săntu acestea adevărate, şi de are parte fiindü 
devalma cu a mănăstirii, şi de s'au înpărtășitii vre o dată 
de venitu, și ce folosii poate avea mănăstirea, şi ce preţu 
să cere, ori la mezatu càtü aü esitü; de are numitulă 
Costandinu Popescu vre o dreptate, cu săneturi bătrăne 
Şi vrednice de a vinde lucru de moştenire alii săi, — pentru 
toate să ne înștiințăzi, ca să te povàtuimü ce să cuvine 
să faci. Aceasta. 
Fiu întru Hristos: Grigorie Br/ănj]cov/eanu]. 


CLXXXVII. 
Carte către acelaşi egumen, pentru Craiovița. 


Craiova, 31 Maiu 1827. Către egumenul de Hurez, Ioa- 
nichie. Va „chinisi*“ judecată pentru Craiovița, „tăindu-le 
toate şiretlicurile căte pănă acum le-ai învărtit, spre dără- 
pănarea aceșştii moșii, şi, orice săvărşire să va da judecății, 
cu întămplători ocazion voi instiinta Sfinţii Tale“. 


CLXXXVIII. 


Episcopul de Rimnic Neofit către egumenul 
Dosofteii, de Hurez, pentru nişte cărfi. 

Cu duhovnicească dragoste, molitvă şi blagoslovenie trii- 
met Preacuvivuşii Tale. 

Scrisoarea ce ne-ai trimis de l[a] 5 ale. următori luni, 
cu dragoste priimind, ami mulţumită Preacuvioşii Tale 
de heretismosulă ce ne faci pentru prazniculu Sfintului 
Nicolae. S'aü priimit înpreună cu mulțămire și peştele 
ce s'au trimis. Către acestea, ami văzutu şi cele scrise 
pentru trimisuli ieromonahi, anume Paveli, carele, săvir- 
şindu-să aci după orinduiala bisericească duhovnic, cu în- 
toarcerea sa nu lipsimü a înştiinţa, şi, în deosăbi de 
cartea de duhovnicie ce i s'au datii după obicei, i-am hă- 
răziti şi o carte.cu învățătură si povăţuituri către daj- 
nici, cum să-şi urmeze şi să-şi înplinească datoriia lor; 
asemenea şi ună Exaimeroni în care, pe lingă altele, 
să coprindi şi așăzăminturile călugărești a Sf. Vasilie 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 175 


celii Mare, ca să-i fie si chear Cuvioşii Sale spre învă- 
ţătură şi ştiinţă, şi pe alt, a cărora să va orindui povă- 
țuitor, la acelui schită să-i indrepteze. Acesti hrisovi ali 
răposatului Alecsandru-Vodă Muruzi pentru milile acei 
minăstiri Hurezu, găsindu-să aceste zile aici, în neşte 
hărtii ale episcopii, şi judecindu că, fiindu alu miînăstiri, 
trebue să să afle acolea, — iată îlu trimetemi, fiindu 

Ali Preacuvioşii Tale duhovnicescii părinte si între 
Dumnezeu rugători Neofit Episcopi. 

1828, Dechemvrie 8. 

[Adresa:] Prea-cuviosului arhimandriti şi egumenü al 
sfinti mînastiri Hurezi, chirii Dorothet, cu duhovnicească 
blagoslovenie. 

[Pecete de ceară roşie, cu cruce, cîrjă, coroană si literele 
ne dr pm nk.; 1824.) 


CLXXXIX. 
Constantin Brăiloiŭù către același, pentru afaceri. 


Cu fiiască plecătune mă inchin Sfinţii Tale. 

Cinstite părinte. Cu sevas am priimit cinstită scrisoarea 
Sfinţii Tale, la carea, din pricina vremilor, n'am putut răs- 
punde de loc, şi mă rogi să-mi dai ertare. Chiriia pentru 
prăvălioara ce o am pe locul sfintei mănăstiri, pănă a nu 
priimi scrisoarea Sfinţii Tale, însum am trimis de aü chemat 
pe Tunuzliu, vechilul sfinte: mănăstiri, şi i-am plătit chiriia 
pă doi ani, adecă pe 828 si 829, dănduii taleri 50, pe 
un an căte talfejr[i] 10 ocao, precum să vindea čara, şi pe 
un an căte talle)r|i] 15, precum să vinde acum. 

Pentru bisericuţa din han. mare răvnă am avut să o 
înfrumusăţez și să-i fac si coperiş, dar vechili ce i-au avut 
sfânta mănăstire aici, aü încuibat oameni de alt neam, 
scărnavi, atăt la usa biserici, căt si la oltarü; şi ačasta m'aü 
oprit. 

Pentru că aŭ luot Sfinţiia Ta pliroforie de slujbele ce 
am făcut in trebile sfintei mănăstiri, me-au părut bine: 
mai mult. am avut proerisis să slujesc, dar nu m'ai ertat 
vremile. 


www.dacoromanica.ro 


176 AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Cinstite părinte. Baia ce fusasă la han, cu nește odăiță 
d'înnaintea ei, si cu locul de afară, pe care acum este pră- 
vălioara, pentru care plătesc embatic, — mi sau fost dat de 
cătră egumenul sfintei mănăstiri, pentru Judecăţile ce am 
avut de am dezrobit hanu, căci să luosă domnesc; am 
dezrobit şi moşiia Craioviţii, căci să stăpănea de mult ani 
de Episcupie. Şi am făcut bae înfrumusăţată, cu cheltuială 
mare, care, în trei rănduri prăpădindu-să, de v[rjăjmaşii], şi 
tot cheltuind cu dănsa, în ča din urmă me-aii lot şi pietrile 
şi cazanele şi toate. alte tacămuri, si, stricănd-o foarte răă, 
n'am mai putut-o drege. De aceia am lăsat locul pe sama 
mănăstiri, şi, șezănd mulţ ani viranea (sic), am cerut de mi 
s'aii dat locul de afară, de am făc[ult prăvălioara pentru 
folosul mănăstiri, iar zidirea băi şi căştorăle ce erea d'in- 
nainte bai, stai și pănă astăz pustii. Mai la urmă, iarăș 
pentru folosul mănăstiri, am scris părintelui egumenului ce 
aü stătut înnaintea Sfinţii Tale, ca să mi să dea iar mie 
cu embatic, doă ocă de ară pă an, că fac un acaret, şi 
nici-un răspuns nam putut priimi. De aceia nici binao 
băi nam putut a o ardica acum. De vreme ce m'am 
învrednicit de am priimit cinstită scrisoarea Sfinţii Tale, 
cu îndrăzneală mă rog să am cinstit răspuns, de mi să 
dă cu embatic locul acesta al băi din fața podului celui 
mare, precum sànt şi celelalte locuri, şi pănă în lăuntru, 
de spre porta hanului, precum aü avut baia cuprins. Si, 
de vei binevoi Sfinţiia Ta, mi să va trimite si sănetu 
Sfinţii Tale, şi de loc voi trimite şi embatichiul pe doi ani 
înnainte. lar, cănd nu va fi priimită rugătunea mea, să 
am cinstit răspuns, că să-mi rănduesc binao. Și cu ple- 
că&une sânt al Sfinţii Tale fiă plecat: 

829, Iulie 25. Const. Brăiloiŭù. 

[V*:] Cinstitului şi mie ca un părinte duhovnic, Sfinții 
Sale părintelui arhimandritu chiriiu Dorotheo, egumenu 
sfintei mănăstiri Orezu, cu cinste şi fiiască plecătune. 

De la dum. Clučr. Dinică Brăiloiu, pentru... miria d" 
baia după locul mănj[ăjst[irii] din Craiova, să şi o arădice. 

[Bulină.] 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 477 


CXC. 
Scrisoare peniru bilciul de la Piureni. 


14 August 1833. Arhimandritul Hrisant, egumen de 
Hurez, către „boerii vameşi ai scheli Căinenii, sudů 
Argeş... 

Înaintea bălciului Răurenilor saii după Răureni este 
ca să viie din năuntru acolea la vamă un Neamţu fabri- 
canti, cu 5 cazane ale mele, însă 4 mari, dă povarnă, şi 
unu micii, pentru casă.“ 


CXCI. 
Poruncă de prețuirea moşiei Gorganu. 


10 Octombre 1833. Egumenul Hrisant de Hurezi trimete 
pe cineva să vadă care e valoarea moşiei Gorganu, de 
lingă Balş, a lui Barbu Ştirbeiii, — pe care e vorba a o 
schimba cu Siliştenii, ai mănăstirii Brincoveni. 


CĂCII. 


Un Logofăt cere ajutorul FHurezului pentru un 
mitoc al mănăstirii. 
Plecătune. 

Cu acest al miei înscris ce să va vedea de dumnea- 
voastră către dumnei coconiţa, cu toate că va fi supără- 
toare, dar o strădanie a mea o văzu cu totul necunos- 
cută, ca cum ar fi fost un mincinos şi nebun; am um- 
blatü vănturi, căci, nevăzănd după aceia stăpănire, cu mai 
mult s'aü întins, dă spre sfănta măn[ăjstire; cu dăpărtarea 
aŭ ajuns bisericuţă dă aici, dă şau pierdut zestrea; un 
preot călugăr grec umblă, cere cu talerul; acest ajutor 
are de la sfănta mănăstire bisericuţa. La acestea citind 
cele scrise dum[nealei coconiţi, rămăne ajutorii osteneli 
dumneavoastră să binevoeşti a ajuta ori cu ce mijloace, şi 
plata va fi sfăntul ierarh Nicolae şi sfăntul ierarh Spi- 


7992. Vol, XIV. 12 


www.dacoromanica.ro 


478 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


ridon, pe ale cărora sfinte nume este hram aceştii bise- 
rici, metoh sfintei mănăstirii Hurez... 
[1]834, Noemvrie 7. 


Nicolae Andronescu (?), L/ojglofă]t. 


CXCIII. 


Egumenul Hrisant de Hurez către un sătean 
din Săliștea Sibiiului, pentru o afacere de bani. 


Noi, Hrisanti, egumeni sfintei mănăstiri Horez[ului], către 
Comani Galeşi ot Scaunu Săliștea; 1835, Sept. 14. 

Priimindu această scrisoare a noastră de la d. Nicoliţa 
Paiü Sterie ot Sibii, să mergi la Rășşinari şi să apuci pă 
Badea Şărbanii, să-şi răspunză doi mii şi optii sute doi flo- 
rinţi, arginti, şi treizeci de crăiţari, ce aü rámasü datori 
din cumpărătoarea berbecilorii, şi eşti dumneata chejaşii 
şi răspunzători pentru dănsul. Sorocu ai fostii la Sf. Măriia 
Mică, adecă acum, Septemvrie, şi iată dară că aü trecuti. 
Şi să răspunzi la dumnealui negreşitii, fiindü că ami orăn- 
duită şi ei pă dumnealui a număra acei bani la altă 
parte, şi, numărăndu-să acei florini pă deplinii la d. Nico- 
lita de către dumneata, vei priimi răvaşit de răspundere, 
Şi, viindi dumneata aici cu acelü răvaşi, vei priimi za- 
pisulii de la mine. Aceasta scrii, şi fii sănătosi: 

No. 14. Hrisantă Holrezanul]. 


CXCIV. 


Cerere de la Hurez a unei părți din fierul podului 
pe Jiiă, 

10 Iulie 1837. „Ocirmuirea judeţului Gorjl“ cere „nas- 
tavnicului* de Hurezu a da făgăduitele 300 de ocă de 
fier pentru „podul cel mare de peste apa Jiului de aici, 
de lingă oraşul Tirgu-Jiului“, ce se face supt îngrijirea 
Madethnicerului Gligorașco Bilteanu. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 179 


CXCV. 


Catinca Bibescu către egumenul de Hurez, pentru 
adăpostirea unui fiă al ei slab de minte. 


Cu plecătune mă închină Sfinţii Tale, părinte arhiman- 
drite. 

Cu prilejul venirii noastre la acea sfăntă mănăstire, 
cunoscăndi supărările ce întîmpinaţi din partea fiului 
nostru părintelui Damiian monahu (ce soartă după ale 
noastre păcate l-au făcuti a fi scurti de minte), precum 
şi a lui nemulțumire, care mi aü arătat că are, măcar de 
şi nu poate fi dă crezut propunerea din parte-i, — mi-am 
hotărăt găndul ca deocamdată, şi pentru ca să nu rămii 
supt judecata înnaltei Providenţă, şi pentru al săŭ para- 
pon, să-l aducă a-l mai ţinea p'aici lăngă noi. Apoi, în 
urmă, văzănd şi făcănd. De aceia însărcinai pă d-lui 
Ioniţă Popovici, Căpitanul poşti Rămnicu, ca să vie a-l 
priimi cu toate ale sale, din haine ce va fi avănd,—pă ca- 
rele aü văzut —, afară din dooă sau trei anteree ce mai avea 
date dintr'ale Sfinţii Voastre, şi care nu i să potrivea, 
precum și cu bani ce vor mai fi, din cei care v'am tri- 
mes pentru a Sfinţii Sale socoteală. Şi toate acestea în- 
scriindu-să pă foae cu dăsluşire, veţi binevoi, vă rog 
foarte, ca, suptiscălită dă Sfinţiia Voastră, să să dea în 
priimirea numitului din partea noastră însărcinat, ca să 
mi le aducă aici, înpreună cu părintele Damiian. Iar, către 
acasta, cu cinste rugăndu-vă a ne erta dă supărările şi 
grija ce vam adusi în cursu de atăța ani,cu atastă neno- 
rocire şi după păcatele noastre ticălosi (Sic), şi a ne cinsti 
cu răspunsu de priimirea aceştiia, precum si dea da toată 
blagocloveniia nenorocitului nostrn copil, rămăi 

Al Sfinţii Tale ca ó fiică sufletească: 


În 4 August 1838. Catinca Bib[easca]. 
No. 1, priimită August 14. 


Foie de toate lucrurile părintelui Damiian, adică: aşter- 
nuturi, hăineturi şi altele, care s'au găsit la plecarea Sfinţii 


www.dacoromanica.ro 


180 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


Sale de la Horez, precum să vede; însă: 

1 scoarță în mănăstire. 

2 mindire, 6 perine mari, ipac mici — umplute cu lină 
bună spălată, care face galb. (!) 57. 

2 macaturi pinză muscălească, de care sănt şi pernele 
înbrăcate. 

1 plapomă cu doă cearşafuri. f 

1 šubea de dradidam /= drap de dames], înblănită 
cu spinări vulpe. 

1 scurteică lungă, de postav, negru, înblănită cu na- 
fea (?). 

2 ipac, însă una de pambrii civit şi alta de ghermesit, 
înblănită cu lenchiţă (sic). 

2 antereie dumicaton noi. 

3 ipac de cutnie, purtate, ponosite. 

1 ğubea desblănită, postav civit. 


1 rasă bună. 

1 pereche ceacşiri dradidami, noi. 
2 ipac purtaţi, ponosiţi. 

2 briie, din care unu este făcut chingă. 
7 cămăși bune. 

4 perechi izmene, idem. 

5 basmale noi. 
11 perechi corapi bumbac supţiri. 

2 perechi cizine noi. 

2 perechi pantofi idem. 

1 potcapiă noŭ. 

1 cuculion. 

6 coţi pânză americă în doă bucăți. 
1 căldare. 

1 steșnic de alamă. 

1 ladă. 


72, adică” șaptezăci şi doă bucăţi peste tot. Aceste mai sus 
arătate calabalicuri de ale părintelui Damiian Bibescu, mi 
le-ai teslimetisit astăzi năstavnicu sfinti mănăstiri Horez, 
după ordinu dumnei Marea-Vorniceasa Catinca Bibeaseă, 
şi, bez aceste lucruri de mai sus, am priimit şi un grop 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 181 


pecetluit cu pecetea Sfinţii Sale, pă care mă îndatorez a 
le teslimetisi toate în priimirea dumnei. Şi, spre siguranţiia 
Sfinţii Sale că le-am priimit, am iscălit însumi acestă foie, 
care am dat-o Sfinţii Sale !. 

1838, August 14. Ioan Popovici. 

[În scrisoarea lui Hrisant se anunţă sosirea părintelui 
Damian cu lucrurile, şi se adaugă :] 

Către atastă, asupra paraponului ce-l veţi fi avînd, ase- 
menea mă rog ca să mă ertaţi, că eŭ, oricît me-au stătut prin 
putinţă, am urmat asupra copilului; iar, pentru cusururile 
căte le-aţi găsit dumneavoastră, si iarăşi mă rog ca să le 
ertaţi. 


CĂCVI. 


Declaraţie de arendă (moșia e arendată de către 
Hurez). 


Bucureşti, 26 lanuar 1843. Petru Andronescu declară 
că s'au dat 35.750 de lei de egumenul Hrisant arhiman- 
dritul de Hurez pentru arenda moşiei Mihăeştii a episco 
piei de Rimnic în mina Mitropolitului Neofit. 


CXCVII. 


Declaraţie a duhovnicului de Bisirifa către egumenul, 
de Hurez, cu privire la un călugăr. 


Duhovniclul sfinti mănăstiri Bistriţa. 

Preotul Gheorghie erei, ce slujaşte la sfănta miînăstire 
Horezu, sau spoveduit aici la noi, zicănd că voeşte a luoa 
sflăntul] cinu călugărescu al mantii, şi, pre căt ne-ai luminat 
şi pre noi Duhul Sf[ănt]), l-am povăţuit cum trebuie a păzi 
acest cinu; care de către noi s'au găsit vrednic de a-l în- 
brăţişa, rămăind la voinţa Preacuvioşii Sale părintelui 
igumen. 

Ioil ieromonah. 


Anul 1843, luna Noe[m]vr[ie] 15. Mlănăstirea) Bistriţa. 


www.dacoromanica.ro 


182 ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 


CXCVIII. 


Caimacamul Constantin Cantacuzino recomandă 
egumenului Hrisant de Hurez pe un fecior trimes 
pe lingă închisul Iorgu Golescu. 


Cu fiiască evlavie sărut blagoslovitoarea, părinte arhi- 
mandrite. 

Dumneaeï Vorniceasa Marghioara Goleasca trimite aco- 
lea într'adins acest fečor, tocmit ca să slujască si să în- 
grijască pe Iorgul, fiiu dumneaei, ce este trimis acolea, la 
mănăstirea Sfinţii Voastre. Jar grija cea pentru dinsul, de 
pază, aceia este asupra Sfinţii Voastre; carele va sta 
acolea pină cînd iarăși dumnei Vorniceasa, maică-sa, îl va 
cere de la stăpinire. Sînt 

Al Prea-cuvioşii Voastre fiiü sufletesc si slugă: 

[1]849, Septemvrie 3. Costandin Cantacozino. 

Cinstitului Prea-cuvioșii Sale părintelui arhimandrit chi- 
rio chir Hrisanth, năstavnicu sfinti mănăstiri Hurezul, cu 
fiiască evlaviie. 


CXCIX. 
Acte cu privire la acelaşi Golescu. 


La 1852, Mapytâpa Tohdoxa intreabă de starea acelui fiii 
„care este trimis acolo la sf. mănăstire Horezu, chiar de 
mine, de sint vre o 4 ani, din pricina relelor sale purtări 
ce aü avut către mine, si să-l şi povăţuiţi, de veţi găsi 
Sfinţiia Voastră cu cale, şi-l veţi cunoaşte că se pătrunde 
de binele său, fiindcă el nu mia scris nici măcar trei 
rînduri de cînd să află eczilat, ca să cunosc că sa 
pocăit.* 

La 1853, ea declară că tinărul „nu e în minţile lui“. 

Răspuns: „Cocoană. Socotesc de a mea datorie a vă 
arăta părerea de rău ce simţ, văzind pe fiul dumneavoastră 
aici în mănăstire ca ecsilat, cind ale sale purtări în tim- 
pul de cînd se află aici în mănăstire, a dat cele mai bune 
dovezi de a fi omul cel mai liniștit. Mă mir foarte mult, 
cocoană, cum dumneavoastrăca mumă puteţi să suferiți să 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA MĂNĂSTIREA HUREZ 183 


şază aici, unde, subt catigoria cu care l-aţi trimis, negreșit 
că aduce un atac chiar familii dumneavoastră. Afară de a- 
ceastă, văz că bietul om acum mai mult decît totdauna simte 
dorința de a se reîntoarce acasă: pentru aceasta m'am 
încredinţat, auzindu-l chiar însumi rugînd pe uni din vo- 
iajori ce treceau pe aici, ca să-l ià si pe numitul, a-l duce 
la Bucureşti, că i s'a urit, în cit nu mai poate şedea. 
Închipuiţi-vă acum ce mare trebue săi fie simţirea cînd 
singur a început a ruga pe uni si alţi ca să-l ducă acasă. 
Iar că numitul nu va scris pentru aceasta nicl-odată, pu- 
teţi să credeţi că bietul om săcătuește curajul văzindu-se 
de tot părăsit de a sa mumă. Cu toate acestea, dumnea- 
voastră, ca înţeleaptă, şi cu durere de inimă, ce cred 
că sinteţi pentru numitul, nu vă închipuiţi că face aceasta 
din vre-o îndărătnicie, ci numai din sfiala ce are. 

Acestea dar, cocoană, socotind de cuviință a vi le co- 
comunica, vă poftesc să fiți mai cu căldură si dragoste 
de fiul dumneavoastră.“ 


Goleasca răspunde rece şi chiar ameninţător pentru e- 
gumen. O nouă scrisoare a acestuia asigură că tinărul e 
cuminte. Stă la masă cu călugării. „Linişteşte-te, buna 
mea cocoană, şi crede pe bătrănul care astăzi, cu toată 
plăcereă, ţine locul de tâtă fiului dumneavoastră.“ 


www.dacoromanica.ro 


11. 


ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI, 


www.dacoromanica.ro 


L. Argeş. 


L 


Zapis pentru un împrumut făcut sătenilor de Ni- 
codim, egumen de Argeş. 


Dechemvrie 28 dni, Ë 7255 [1746.] 

Noi vătășeii din Flămăzăști ce ami venită la Sfinţiia 
Sa părintele egumenă chirii Nicodimă, de neamu rugat 
de ne-ai făcutiui bine cu t? 100, de acumü pănă la Lăsatu 
Secului, după cumii va arăta în josii numele noastre: 

Stoica părcălabu t! 10. Stanü Untariuli t! 10. Gheorghie 
Croitori t! 10. Tudosie ť 10. Necolache, Vladulü, Drago- 
miră, Neacşuli Bălanii, Tudorii Sovuli, Badea Şerboiulii 
[cite 10 lei]. 

Platnici i chezaşi unulă pă altulu. 

Sau dată la Stană Untariulă zloți za t 165. 


IL 
Sinet către egumenul de Argeş. 


Adecă eŭ popa Radu], înpreună cu diiaconul Rad|u] şi 
cu diiaconul Voico i diiaconul Cosţtan]din i diiaconul Sàrbu 
i Şărban aprod i Dumitru sin Gherghie dàn satul Uda, 
dat-am zapisul nostru la măna dum. Şătrar[ullui Gligo- 
raşco Brăt[ălșan, preacum să să ştie că, fi[n]du noi datori 
Îa părintele ee[umen] Argeşanu cu 3 zapise, după cum acolo 
arată toată suma dă bani, şi pentru aceşti bani noi ne-am 
rugat dă dumnelui dă netii lăsat dă acum pănă în doâo 
săptămăni să facem bani cu dobănda lor, şi să-i aducem 


www.dacoromanica.ro 


188 ACTE DE LA DEOSEBITE MÂNĂSTIRI 


la dumnelui, iar, nefăcănd bani pănă la acest soroc, să fie 
dumnelui volnic, înpreună cu zapisul nostru, să ne vânză 
orice ar găsi pă la casele nostre, să înplinescă bani. Şi 
pentru credința nem iscălit mai în jos cu măinile nostrea, 
ca să să crez[ă]. Noemvrie 2 dni, I 7256 [1747]. 

Eu popla] Rad[u], platnic. 

Eu diiacon Costandin, platnic. 

Eu diiacon Voico, platnic. 

E[ă] diiacon Şerbu, platnic. 

Eu Şerban, platnic. 

Eu Dumitru, platnic. 

Eŭ diiacon Rad[u], platnic. 

[Pe dos, însemnare cind aü plătit.| 


HL 


Chitanţă pentru aceiaşi bani. 


Din bani ce am scos de la Udeni, ai Sfinţii Sale părin- 
telui egumenu Argeşani, am dat la logofătul Pătru t! 118, 
iar ce treci luaţ mai mult de mine, aceia i-am oprit pentru 
zetuiala mea, după poruncă. Ci dumnealui acei bani să-şi 
caute iar la Udeni. Acasta. 

Gh. Brăt[ă]ş[anu], Șătr[ar]. 

Fevruarie 23, 7256 [1748]. 


IV. 
Învoială din Argeş pentru tăbăcitul unor piei. 


Adecăte eŭ Radu sin Cerni dat-amu zapisulü nostru la 
măna lLogofâtului Pătru i dumnealui jupănului Stanču 
Eşanu, precumü să să ştie că aşa m'amü tocmitii cu dum- 
nealorii la Argeşu, pentru tăbătala peilorü, de sută căte ti 
7, şi amu luată t'14 pe 200 de pei, ca să le deregi până 
la S[fe]ti Niculae; iari, nefiindă peile direse la zi, şi să va 
face vre o zăticneală din călătoriia marfi, ača pagubă o 
aibă a înplinire toată paguba ce să va face. Că aşa mamü 
legati eŭ cu zapisulu miă, de a mia bună voe. Şi pentru 


www.dacoromanica.ro 


ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 189 


mai adivărată credință m'amü iscălită mai josi ca să să 
criază, şi mi-amü pusă şi degetului. 
Iulie 24, leat 7256 [1748]. Eù Radu platnicu. 


V. 
Zapis cu privire la niste cas. 

Adecă noi carei mai jos ne vom iscăli, dat-am zapisul 
nostru la măna dumnealui Pătru Logofătul i la măna Stan- 
ciului Esan pentru că, avănd judecată Pătru şi Stanciul 
Eşan cu Niţul Vălsănoiui înnaintea dumnealui ispravne- 
cului pentru neşte cas ce-l luase Niţul de la nește datornici 
a lui Pătru Logofătul i ai Stanciului Esan, zicănd Niţul 
cum că ar fi fost tovarăşi] cu Pătru Logofătul i cu Stan- 
ciul Eşan, — pentru aceia aü luat cas[ul] de la datornici lui 
Pătru, daar noi am mărturisit adevăr[ul| înnaintea dum- 
nealui isprav[nicului]: cum, că acest cas l-ai luat Niţul cu 
ficleşug, că n'au fost tovaroş cu Pătru i cu Stanciul, ce aü 
unblat cu ficleşug... Dechemvrie 17, 7257 [1748]. 

Necula Cerborean ot Muş., mart., Rad[u] Stirboiü mart., 
Stan văt[af] mart., Manea Flăc:, mart[ur]. 


VI. 


Chemare de la isprăvnicia de Argeş pentru pricina 
egumenului de Argeş. 


Răd[ulcane Delane, isprav[nic) Argeş. Pătru Logofătul, 
vechilul părintelui eg[u]m[en] Argişan, trăgănd faţă înnainte 
noastră pă popa Rad[u] i pă Voico diiacon i pă Şărban 
aprod i lane diiacon i Voico diiacon i popa Radu] diia- 
con, Şărbu i Costandin diiacon, cu tot tovarăşi lor ot Uda, 
pentru nişte bani ce le-ai fost dat părintele eg|ujm[en] pă 
miere, de 3 ani, şi, ne avănd miere ca să o dea, le-am 
socotit ban[i] ce rămăsese cu dobăndă, şi, mai făcănd noi 
de aü lăsat vechilul t' 24 dàn dobăndă, aü rămas să fii 
dă pă zapisele lor t! 71, fär de niț-o pricină. Care bani 
i-au şi înplinit ei, dăndu-le şi „toate zapisele lor la mână 
sparte, unde, fiind la socoteală şi alți boeri, Hriste Càp[i]t[an] 


www.dacoromanica.ro 


190 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 


za Lovişte şi alţii, şi, pentru ca să să ţie acastă socoteală, 
şi să nu să mai scoale diiaconi, am dat carte noastră de 
judecată la mâna vechilului, că pre drept şi în frica lui 
Dumnezeu i-am socotit, şi s'au şi mai scăzut cu căţi bani 
le-au ertat, şi să arat[â] în față. Acasta scriem. Dechem- 
vrie 20 dni, l! 7257 [1748]. 

“Payrobxâvos Anpávtčne. 


Viind Voico diiacon cu o luminată carte a Márii Sale 
lui Vodă, care sçrie la Med[elni]ë[e]r[ul) Răd[ulcan, și adu- 
cănd pă Pătru Logofăt, nepot proegumenului Argeși, faţă 
cu Voico diiaconu au scos Pătru Logofăt o foae iscă- 
lită de preoţi i de diiacon[i] den sat[ul) lor, care să dă 
ei datori cu ti 15, şi i-au dat care au plătit t! 71. Care şi 
noi cercetănd, am adevărat că iaste socoteal[a] bună aü ba. 

Aprilie 11 dni, 7260 [1752]. 


... bis. Ar. 
VIL 
Zapis către egumenul Nicodim de Argeș, pentru 
afaceri. 


12 Novembre 7258 [1749]. „Gheorghie Croitoriul“ dă 
zapis „Sfinţii Sale părintelui egum[en] Argeşi, chir Nico- 
dim“, că a primit de la acesta 500 de taleri pe un an, „şi 
pentru osteneala zeace doi“, luînd asupră-i „chieltuiala sau 
zeciuiala“. 


VIII, 


Carte de blestem a Mitropolitului pentru afaceri ale 
lui Petru, nepotul egumenului din Argeş. 


30 April 7261 [1753]. Carte de afurisenie a lui „Neofit al 
Ung|rovlahiei]“. „Scriemiu cartea Smereniei Noastre ţie, Stan- 
čule Işanule otă —; către atasta îţi facemiu în ştire că aici 
la Smereniia Noastră să jălui Petre, nepot[ul] răposatului 
eg[u]m[en] Nicodimü Argeşan[ul] că arú fi luati bani de la 
unchiă-săi, t' 1108, şi ţe-au dată în măna ta, si te-aü dată 


www.dacoromanica.ro 


ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 491 


şi elü alți t' 660, de i-ai bàgatü in negotàtorie si înù marfă, 
şi din banii unchiu-său ai dat t! 600, iar 508 ai unchiü-sàü 
Şi cei ce ţi i-au dată elu, t! 608, aü rámasü asupra ta, si, 
pănă aü tràitü unchii-său, întrebăndu-te, ai zisü precumii 
sănti banii la tine, iarii, după moartea unchii-său, viind 
Petre la socoteală la tine, ai începuti a-i |scoate răvașă 
mincinoase, de zici că i-ai dati la unchiü-sáü acei bani.“ 


IX. 


Foifă pentru zeastrea fie-mea Oprii, cum va arăta în 
jos; Mai 22 d., 7261 [1753]. 

4 boi de jugi, vaci, gonitore, gonitori, „iapă cu un căr- 
lan de un an“, oi, bearbeci, „o păreche de hare de plugu“, 
stupi, „căldări mari“, „zăbăne de mătaslă], dulamă de sai, 
rochie de mălasie, brăŭ de mătase, salbă de petač, 55; 
nasturi de argintu, păreichi de cercei de argint polieţi, 
tipsii de aramă, taere de aramă, şire de mărgan, inel de 
argint, scorţe rumănești, o Ivanghelie rumănască, 1 Mo- 
itvenic rumànescü, un căzan de rachiă, 2 ţevi de ale că- 
zanului. Athanasi Răhimona (sic); Grigorie proig[u]m[en] 
Ar[gesan], mart[ur],“ 


H. Schitul din Bodeşti. 
d. 
Învoială de cărămidari cu preotul. 


Adecă ei lacov din Dobriceani dat-am scrisoarea mea 
la măna popei lui Grigorie ot Bodești), cum să să ştie 
că m'am tocmit cu Sfinţia Sa să-i fac mii 6, căte bani 
90, de cărămidă, și mi-au dat baa[i] tot în mănă, să-i fac 
cărămidă bună, să-i placă, la zi, cănd i va trebui acast[a], 
şi, pentru credința, mi am pus si numele, ca să să crează. 


Fevruărie 3, 7230 [1722]. Eù Iacov, platnic. 


www.dacoromanica.ro 


192 AOTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 


1. 
Diata Mariei Brâtăşanu. 


„Leat 7257 [1748-9].* „Juplăneasa] Mariia Brăt[ălșanca, a 
răposatului Drăghici Paharnicul Brătășanu, dinpreună cu 
fiiă-mieui Radu,— carea pă cinul călugărescu să chiiamă 
Efimiia Monabhia, si pe fiiii-mieiă, pă cinul călugăriei, Filaret 
monahu,— către care tuturor adăvărăm, scriem si mărtu- 
risim ... Sfăntului schit dă la Bodeşti. . ., şi Sfinţiei Sale 
părintelui si duhovnicului si stareţului nostru Ghenadie 
arhimandrit . . . pentru că, la vreamea slăbitunii meale 
şi al sfărşitului miei de faţă, cu din preună preoți şi 
neguțtori martori, din bun găndul nostru, pentru pome- 
nirea părinţilor răposatului boiariului miei si a coconilor 
ce am avut, si nu mi i-au trăit, şi, aducăndu-ne aminte 
de păcatele noastre, că săntii multe si greale, numai găn- 
dind la Sfănta Troiță, că nile va rădica de asupra noastră, 
am închinat schitului Bodeştii... partea de moşie ce ai 
avut boiariul miei si avemii în Suteşti, ohamnice, şi par- 
tea Fotei Brătășanul, cumnatului, care ea ne-aii văndut-o 
cu zapis, tot în Suteşti... Mai avănd şi în partea mun- 
telui, aproape de acest sfănt schit, la Copătoasa i Scoarța, 
părţile boiariului miei, moşie părintească, carele le-am 
închinat si le-am dăruit acei sfinte Case a Sfintei Troiță, 
de bună voia noastră, ca în veaci şi acolo să să pome- 
nească neamul nostru, precum la multe sfinte besearici, 
şi precum şi ticăloase oasele noastre să vor odihni, — că 
aşa ştim de la boiariul neamului nostru, că sfintele le- 
turghii, prin sfintele lui Dumnezeu lăcaşuri, mare uşurare 
se aduc ticăloaselor de suflete ale noastre, şi ertare și 
izbăvire de veačnica muncă si de osănda de acol6. Deci, 
văzănd şi noi că lumea acasta că iaste ca o nimic[ă], şi 
auzind de acest numit schit, fiind în partea muntelui, la 
loc cu anevoe de hrană, şi nu are nič-un venit şi ajutor 
de la nimea, încă: nič părinţi preoţ 'norie maŭ, fiindcă 
neamul boiarului mieă la multe sfinte mănăstiri i schi- 
tură şi bisearici să află ctitori, — am socotiti si la acest 


www.dacoromanica.ro 


ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 193 


sfăntă lăcaş, fiind în partea muntelui, să-l avem de mân- 
găiare la vremi de primejdii, fiind partea pămăntului 
acestuia cu vremi turburate pururea... Am mai adaos 
la acest sfăntii schit în măgura în carea aü fost 12 ră- 
zoare de vie ale răposatului boiariului miei, în dealul 
Suteştii, să fii volnici părinţii, de la schit să caute și să 
ià scaunul acesta de vie întru stăpănirea schitului.“ Mai 
dă o Ţigancă, cu fetele, „că, fiind Ţigancă fugare, şi în- 
tămplăndu-se răzmiriţe, şi murind boiariul miei, maŭ 
avut cint căuta.“ Să nu se strice dania de nepoții, verii, 
cumnaţii soțului. Blestem, ca la al lui Neofit: „şi, după 
moarte coșăugul cu trupul aceluia, să tremure ca al E- 
doxiei“. 

„Ami scris eŭ Varlaam ermonahu ot mănăstirea Brăn- 
coveanii, cu zisa şi cu învățătura maicăi Efimiei Brătă- 
şancăi, şi a fiiu-său Filaret monahul, sin Drăghi& Păhar- 
nicul Brătăşanul. 

C. Strămbeanu biv Vel Stolnic, martur; Filaret mo- 
nah Brătăşanu cu maica me, Afimia monahia, Brătăşanca, 
am dat la schit. Costandin Brătășanu, martur; ei popa 
Toma ce am fost la mart[urie], mart[ur] ce am fostii şi la 
mortia maicăï; Radu Jăianu, martur ; Voico Jiianu, martur; 
Mateiu] Prejbeanu Căpitan; Iorga Boles., marturi. 


HL Mănăstirea Brîncoveni. 


I. 


11 Iunie 7256 [1748]. Grigorie Ghica-Vodă cătră egu- 
menul Ghenadie arhimandritul, de Brincoveni, pentru „a 
stăpăni trei moşii din sud Gorjiii, anume Tămăşăştii, 
Voiniceştii, Broştenii şi Răcarii, care moşii sânt ale Ra- 
dului Bujoreanul zestre“, în schimb pentru moşia Foleșştii- 
de-sus. 

Monogram cu ros, pecete octogonală cu amindouă 
stemele. 

Jos: „Trecută [la condică]“. 


7992. Vol. XIV. 13 


www.dacoromanica.ro 


194 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 


N. 


Carte de blestem de la Mitropolit pentru un proces 
al mânăstirii Brîncoveni. 


7257 [1748—9]. Carte de blestem de la „Neofit cu mila lui 
Dumnezeii arhiepiscop şi mitropolit a toată Ungrovlahiia“, 
către Radul Bujoreanul, pentru jalba făcută de „cuviosul 
arhimandrit chir Ghenadie egum[en] ot Brăncoveani:, 
pentru moșia Foleşti. Egumenul o stàpineste „păn[ă] cănd 
aü luat ţara Oltului supt stăpănirea Mării Sale lui Vodă, 
si, fiind fost moşiia văndută rău, s'ai luat de supt stăpă- 
nirea egumenului“: judecată la Grigore Ghica, care-l osîn- 
deste pe Bujoreanul a da moşii de-ale lui, „ca să le ţie 
egum[enul] întru zălojire păn[ă] vei plăti banii. Acum aceale 
moşii dumneata le-ai luat, făcăndu-le că sănt zestri ale ju- 
pănesii dumitale, pentru care moşii s'aii dat şi carte de 
apărare de la Măria Sa Vodă. Acum egumenul ceare ca 
să-i aràt diata şi catastiful răposatului Şărban Vist[ier], 
tatăl tăi, auzind prin unii, alţii, că sănt mori şi moșii şi 
Țigani rămaşi întru stăpănirea dumitale, şi cu meşteşug le 
tăgădueșşti, socotind să rămăe mănăstirea păgubaşă“. Se 
dă deci „atastă carte cu mare blestem şi cu groaznică 
afurisanie asupra ta şi a celor ce mai stiü moşiile si Ți- 
ganii şi vii şi mori şi vase de aramă, orice. Ce, de va 
fi aşa, şi, temăndu-vă de Dumnezeu, de vei arăta ceale 
ce vor fi părintești nevăndute întru stăpănirea dumitale, 
şi vor fi părintești, şi le vei fi stăpănindu, iar nu le vei 
face zeastre, ca să-l păgubeșşti, — de vei mărturisi adevărul, 
denpreună cu cei ce vor şti, arătăndu le toate [dle faţă, 
să fit ertaţi şi blagosloviţ. lar, de nu vef arăta diata si 
catastiful cel adevărat, şi de vet tăgădui moșiile ce vor 
fi părinteşti, şi Ţigani şi vii şi mori şi vase de aramă i de 
cos[iltoriü i alte scule, numindu-le că sănt zeastre ale ju- 
păneasii tale de °'ntàí şi cei de a doao, sai le vei numi 
că sănt văndute si le stăpăneşti tu, socotind să păgubeşti 
pă egumen şi mănăstirea, de nu vei mărturisi adevărul, 
denpreună cu cei ce vor şti,— să fit. procleţ şi afurisiţ de 


www.dacoromanica.ro 


ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 195 


Domnul Nostru Iisus Hristos şi de 318 sfint părinţ de la 
Nichea şi de toate sfintele săboară, aşijderea şi de Sme- 
reniia Noastră: fierul, pietrile să să topească, iar trupu- 
rile voastre netopite in veaci; parte şi lăcaşu să aveţ la 
un loc cu Iuda si cu afurisitul Aria, să moșteniţ bubeli 
lui Ghiov, şi să vă lovească cutremurul lui Cain, să 
crape pămăntul şi să vă înghiţă de vii ca pre Dathan 
şi Aviron, şi de toate agonisealile să nu să aleagă ca 
praful, şi, păn[ă| nu vet mărturisi adevărul, ertăciune nu vet 
lua, Acast[a] scriem.“ 


Neofit al U[njg/roviahiei]. 


III, 


Mărturie de stăpinire către egumenul Ghenadie de 
Brincoveni. 


21 Maiü 7257 [1749]. „Marica, fata lui Ioan Pădin cel mare“, 
cu familia ei, dă zapis „Sfinţii Sale părintelui Ghenadie 
arhimandritul Bodescu, egumenul sfintei mănăstiri Brăn- 
coveani“. Acesta are „cătăva vie şi pomet ai€ la prisaca ce 
iaste aproape de Craiova“, hotărnicită la 7250 [1750—2], cu 
„cartea dumnealui Banului Manolache“ şi „cartea dumnealor 
boiarilori Caimacami, care s'au dat la comisionu ce s'au făcut 
de Sandul Podbăniceanu şi de Tudorü Podbăniceanu, cu 
leatul 7275 [1766—7], şi diiata tătini-nostru lui Ion Pădin, ce ni 
S'ai dat destăpănire la pristăvirea lui, cu leat 7248 [1739—40], 
şi, avănd multă pricină la mijloc cu unchii miei, anume 
Daniil monah si Ion Pădin cel mic i Anghel i Ion Chirul“, 
cu cari judecase şi la Banul Ion Hrisosculeos. „După ră- 
masul judecății, ne-ai dat si zapisul lor la măna noastră, În- 
naintea judecății şi a boiarilor, şi a tuturorii megiiaşilor, cum 
că, ce aü zălojit, au zălojit rău şi farà cale, şi venitul moşii, de 
l-ai măncat, fără de ni&-o dreptate l-ai măncat; cu care 
în zapis s'au dat si platnič să înplinească tot venitul moşii . . .* 

Iscălesc şi „Costandin sin Marica, Gavriil arhliman- 
drit}, proigum[en] Tismeani, mart[or].* Scrie „popa Ioachim 
ot Craiova“, 


www.dacoromanica.ro 


196 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 


IV. 


Petiţie a locuitorilor din Brincoveni pentru ca Vodă 
Bibescu să li facă din nou, biserica mânăstirii. 
„Prea-înnălţate şi mult milostive Doamne, prea-plecată 

jalbă. 

Cu zmerenie si omilinţă jăluim Înnălţimi Tale, prea-în- 
nălțate Doamne, pentru sfănta biserică hramul sfăntului 
erarh Nicolae, ce “este făcut(ă) de prea-înnălţaţii și răposaţii 
Domni, familia Mării Voastre, că, din anul 1838, ce s'au 
fărimat de grozavul şi înfricoşatul cutremur, noi, lăcuitorii şi 
preoții satului nostru, am rămas întocmai ca niște dobitoace, 
fără păzitori şi fără colibă.“ 

Cer reparația, oferind să ajute „din cea ce vom putea“: 
„vom da si capitale cutiilor satului, ce sint ca la 2.000 lei“. 


IV. Mănăstirea Cîmpulungului. 


Jalbă a egumenului de Cimpulung pentru nişte 
Tigani. 
10 Mart 1839. „Anthim, egumenul màn[às]tiri Cămpu- 
łungu, prin vechil Costache Stefanopul“, pentru reclamatia 


de Tiganí a „dumnealor boeri frați Fălcoeni“, împotriva 
mănăstirii. [Copie.] 


V. Mănăstirea Cozia. 
L 
Sinet al lui Ghenadie, fost egumen de Cozia!., 


Părcălabe Anghele şi Costandine Cochin[ă), sănătate. 
Alta, veţi şti că, fiind eu datorii dumnealui Logofăt Pătru 
t' 100, cu carii bani maŭ înprumutat de m'am plătit de 
mănăstirea Coziia, cănd m'aii scos din igumenie, că ača 


1 El a scris versuri, asupra cărora v. Iorga, Două biblioteci de 
mănăstire: Ghighiu, şi Argeş, Bucureşti, 1904, p. 29 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 197 


sumă n'am avut gata, păn nam luat bani cu dobăndă, 
la sută de as[pri] t! 20, acum, cerănd banii si neavănduii, 
m'aü sorocit aica la judecată, aü să-i dau, aü voi da cu 
treapede, şi cu zăcueli, și cu alte chieltueli. Eŭ ce să faci? 
Am dat judecata, să ià dum|nealui| Logofătul Pătru zapi- 
sul mieă, cu carii m'am împrumutat, cu tè 100, la care za- 
pis a rămas t! ó p! capetele. Ci, măcar eŭ daŭ la zeace 
doo dobănda, mult m'am îngreuiat. Ci voi veţi da cum 
scrie zapisul, t! 6 pi, cu dobănda lor, de la anul 7253 [1744-5), 
Dechemvrie 20, şi iar dobănda banilor celor t! 39 p', păn[ă] 
cănd i-aţi dat, iar zetuiala o va da dum[nealui] Logofătul, 
şi treapădul iaste zloți doi. Ci voi daţi unul, Logofătul 
altul, —că eŭ nam ce face, că vam tot cerut cu bani, și 
v'am zis Caţi venit cu mănile, cu vite să lucraţi, să vă 
plătiți; si, să daţi, de 6 ani vam tot zis, şi aţi dat vi- 
tele ce le-aţi cumpărat cu banii miei altora de v'aţi plă- 
tit, iar pă mine, socotindi să mă inșelaţi, n'aţi băgat 
samă, măcar că aţi zis că vam silit de v'aţi văndut vi- 
tele fără preţ. Bine ar fi fost de aţi fi făcut așa, dar n'am 
ştiut că sănteți înșelători, de v'am tot aşteptat. Să jură 
Anghel că iaste aşa, dar trebuia să vedeţi că înbătrănesc 
la uşa voastră, şi încă tot nu le-aţi putut vinde, păn[ă] 
nu vi le-au luat de la ușă alţi datornici. lar că aţi zis 
cu mustăți, că v'au ţinut toată vara, încă şi la Piteşti, 
dumnealui ispravnicul, ați minţit, că iată-l iaste de faţă; 
ci nu cu minuni şi cu mincinoși, ci vă plătiți cu bani 
gata, cu dobă[n]da lor,- că ei dau dobăndă la zeace 2, iar 
vol la zeace unul. Şi sănt inpresurat de datorii. De carfe] 
nici voi nu puteţi scăpa,— că atăta găseaşte la mine numai, 
aceale zapise, şi doi cai bătrăni; si voi da si aceştea. Iar, 
de aveţi a minţi ceva, să veniţi de la Piteşti, să stăm 
de faţă naintea dum[nealui] islpravnicul]. Acast[a]. 


Ghenarie 4, 7256 [1747-8]. 


Ghenadie proegum/enul] Coziian. 


www.dacoromanica.ro 


198 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 


II. 
Declaraţie despre o datorie a lui Ghenadie. 


[C. 1750] 
Declaraţia unui Anghel cu privire la o datorie a lui 
„Ghenadie Coziianu“. 


IL. 
Acelaşi câtre un Logofăt, despre mici afaceri. 


Dumitale Log|ofete] Petre, sănătate şi tot binele de la mi- 
lostivul Dumnezei rogi ca să-ți dăruiască. Alta, vei şti 
că venii pănă la fratele Codmăneanulă: poate că voi ză- 
bovi pănă la Paşti aia, pănă voi lua uni răspunsu de 
la părintele igum[enul] Argeşului. Ci, pentru stupi, te poh- 
tescă, şi pănă la 108 să găseşti, şi voi da banii gata; şi să 
mü ştire pă unde vori fi, să-l străngemii, să nu fie ră- 
săpiţi. De nu să vorü putea cu uni zlotü găsi, darů mai 
susu de unŭ lei ori: fi prea scumpi; ci să nu să ià mai 
susů de uni lei. Cuscrului îi pohtescu multă fericire, Pe 
cine ari veni într'acoace, să-mi sămnezi ceva, şi mă va 
găsi la Codmana. Şi mila lui Dumnezeu să vă păzască 
cu totu binele. 

Martie 28, 7276 [1768]. 


Al dumitale buni voitoră 
Gh/[enadie], proigumen Coz[ianul]. 
[Pe V°, însemnare de capre cumpărate.] 


VI. Schitul Fedeleşoiu. 


Ioanichie ierom[onah], igumlenul] sfintei mănăstiri Fedele- 
şoiul, dat-ami zapisulă mieu la mâna Sfinţii Sale părin- 
telui chirü Nicodimii, igumenulii sfintei mănăstiri Argesulü, 
precumü să să ştie că m'ami rugati de Sfinţiia Sa de 
mi-iau găsită bani la neguţători cu osteneală, și mi i-au 
dati Sfinţiia Sa taleri 80 (optzeci). Deci mă legă cu acesti 


www.dacoromanica.ro 


ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 199 


zapisu, să ami a-i darea banii cu osteneala lori la Trei- 
sfetitelei, să am a darea taleri 40. Iar ceialalți t' 40 să 
ami a-i darea, la toamnă, miiare pă ei, vadra pă ruptoare; 
iarii osteneala banilori să să dea; si, nedándü banii şi 
miiarea la zi, cumü ami zisă, şi, de s'arü face vreo chel- 
tuială sau zetuială, să fie totu de la mine. Şi pentru cre- 
dință m'amü iscălită mai josu, ca să să crează. Şi aceşti 
bani i-amü luati pentru treaba mănăstirii. 
23 Dechemvrie 7254 [1745]. 


Ghenadie igum/[enă] Coz[iiană], mart[ură]. 
Ionichie eg[umenü] ot Fedeleşco[ii], plat[nicu]. 


[Foarte urită scrisoare a iscăliturii. — Scris de mîna lui 
Ghenadie actul.) 


VII. Mănăstirea Glavacioc. 
I. 


Jalbă către Mitropolit a egumenului Partenie de 
Glavacioc, pentru un proces. 


+T Prea-cinstite, prea-sfinţite părinte Mitropolite, cu cea 
de robu plecătiune, sărut prea-sfănta măna Prea Sfinţii 
Tale. 

Cu prea-plecatul răv[aș] înştiințăz şi mă rog Prea 
Sfinţii Tale să aibu dreptate cu un Stantul Eşanul de la 
Vălsănești sud Argeş că, în trecuţii ani, trăind unchiul 
miei Nicodim proeg|ujm[enul] Argeșului, m'am apucat eŭ 
cu dănsul de o neguţtorie, şi i-am luat de la unchiul miei 
t: 1.150, şi i-am dat lui; i-am mai dat si eü t! 660, şi sau 
băgat în marfă; dintr'aceştea aü apucat de aü dat la un- 
chiul miei numai t! 660, si aü murit unchiul miei, şi, 
dupe moartea unchiu-mieii, l-am apucat să ne socotimu şi 
să-mi dea ban[i] ce rămăn. El mi i-au scos neşte răvaşă 
mincinoase ale unchiul miei, că ar fi dat bani toţ la un- 
chiul miei, care nici slova unchiului miei iaste, nici iscă- 
litura îatr'acele ràv[ase], ce le-au făcut el. Eu, ca să-mi 


www.dacoromanica.ro 


200 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRE 


aflu dreptatea, am venit de am jăluit la răposatul Sfinţia 
Sa Părintele Mitropolitul Filaret, şi mi-au făcut o carte 
de blestem asupra lui, ca să mărturisească adevărul pen- 
tru acei bani, şi i-am trimis cartea de blestem pe un popa 
Istrate de la Tigveni, ca să i-o citească şi să o priimească, 
ca să mărturisască adevărul. El maŭ vrut nici să-l îngă- 
duiască să i-o cetească, nici o aü priimit să o vază, şi 
s'au întorsă popa Istrate innapoi fär de nici-o ispravă. 
Văzănd si eŭ vicleşugul lui, am luat adeverinţă de la 
popa Istrate cum că maŭ vrut să priimească cartea de 
blestem, şi pănă acum nu am mai putut să vii, să mai 
jăluescu, socotind că doară îș va lua seama şi va veni 
la dreptate; văzănd că nu vă dreptatea, acum am venit 
la Prea sfinţiia Ta. Cu lacrăm[i] mă rog Preasfinţii Tale 
să aibu dreptate, să nu rămăiu păgubaș. 


Prea-plecat[ă] slugă: 
Parthenie ier[o]m]onah] ot Glav[a]čogu. 


IL 
Altă jalbă a aceluiaşi, în acest proces. 


[C. 1770.] 

Prea-innălțate Doamne, 

Mă jăluescă Mării Tale şi al doilea, totii pentru Stančul 
Eşanuli, de la sudi Argeşii, că, avăndi socoteală cu dăn- 
sulii de o sumă de bani ce i-amiă fostii dati eŭ de aŭ în- 
brăcatu în neguții]torie, și, osăbită, avăndii cu dănsulu pri- 
cină pentru altă sumă de bani ce aŭ luati şi de la unchiă- 
miei, proigumenulă Argeșanul... Eŭ, Doamne, i-ami dată 
să priimească carte de blestemiă..., şi, el nevrăndi..., amă 
venită de ami jàluitü Mării Tale, şi Măriia Ta te-ai mi- 
lostivită şi ai poruncită de aü mersi copilii din casă, şi 
l-ai adusi. Acumŭ, Doamne, nu vine să stămiu la soco- 
teală şi să priimească cartea, ci umblă cu meşteșuguri, ca 
şi cumu aü mai umblat şi pănă acumü, ca să mă întu- 
nece, şi acumü să rămăi făr[ă] de dreptate. Ci mă rogi Mării 
Tale, să fie luminată porunca Mării Tale să ni să orăn- 


www.dacoromanica.ro 


ACTE DE LA DEOSEBITE MÂNĂSTIRI 201 


duiască nişte socolitori din dumnealori veliţii boeri. Si ce 
va fi mila Mării Tale]. 


Rugătorii de sănătatea Mării Tale: 
Parthenie ier[o]m[onah] ot Glavačoců. 


VIII. Govora. 
Răvaş al lui Paisie, egumenul de Govora. 


+ Cinstite frate pop[o] Dumbrav|ă], săn[ăltate si tot binele 
poftescii ca să-ţi dăruiască Dumnezăi, iar de la noi me- 
tanie. Alta, iată venii şi eu acum de la [părlintele episcopul, 
şi ştii că mă inpreuna[í] cu Sfinţiia Ta în ceaste zile, şi 
vorovim cu Sfinţiia Ta ce ştii, şi i-am zis; ci iaste să vii 
păn aicea la noi, să- spui ce-ai zis părintele; şi, pre lăngă 
acestea, mai avem şi altele a mai vorovi. De a&asta, şi 
Dumnezău cu Frăţiia Ta. 

De binele Sfenţii Tale voitor: 

Paisie eg/umen] den Govora. 


Mart 17 dni, 1t 7210 [1702]. 
[Pe dos, un zapis al lui lon Croitoriul, de împrumut de 
la popa Dumbravă; dobindă „zeace la 2*,] 


IX. Mănăstirea Polovraci. 


I. 


Cerere a locuitorilor din Polovraci către egumenul 
Dionisie, pentru a-şi putea face vin. 


[C. 1750.] 

Noi care mai jos ne vomii iscăli, dat-am zapisul nostru] 
la măna Sfinţii Sale părintului (sic) Pollojvrăganulu, chirio 
chirii Dionisie, igumlenul] al aceştii sfintei mân(ăstiri], 
precum să să ştie că ne-am rugat de Sfinţiia Sa ca să 
ne dea voe să ne facem vii pă moşiia sfintei mănăstiri, 
pol Bărbeaştii; dari Sflinţia Sa] n'aii vrut ca să ne dea voe, 


www.dacoromanica.ro 


202 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRE 


ca să nu să scoale unii din noi să zicem că iaste pă mo- 
şiia noastră. Ci pentru aceia nu ne îngăduia. lar, mergând 
a treia oară, şi puind rugăcune că nu vom zice niminea 
din neamul nostru, şi dănd şi zapis la măna sfintei mă- 
năstiri, ne-au lăsat de am făcut vii, și am dat acesti za- 
pis la sf[ăjnta măn[ăjstire, ca să să încredinţeaze; şi să 
avem a da otaștină dela — (sic). 

Pentru că așa ne-am legat şi ne-am aşezat. .., cu oamenii 
de prin sate mărturii, oamenii de cinste, ca să să crează. 

Eŭ diiaconu Mateii Fluturel. Eu Duca. Eŭ Ionü Obrăcan. 
Eu Pantie Magherii, martoră, ot Demăţeni. Ràdoiü sànü 
Mihai Cojani, martori. 

II. 

Cerere de parastas pentru un donator al Polovracilor. 

C. 1750. Nepotul de soră al lui Marin Părcălabul (?) 
scrie către egumenul de la Polovragi, cerînd a se face pa- 
rastas răposatului, care a lăsat mănăstirii o moşie; şi el, 
ca „clironom“, recunoaşte dania. 


III. 
Danie de moşie către Polovraci. 

18 August 1760. „Vasilie ot Dămţeani* dă zapis „pă- 
rintelui Mihail egum[en] sfintei măn[ăjstiri Pol[ojvragiul 
şi la mâna măn[ăjstirei“, că a dăruit parte din Dămţeani 
mănăstirii, „pentru spăsăniia sufletului mieü şi al părin- 
ților miei.“ Iscălesc: „popa Vasilie ot Dămţeani, eù Par- 
thenie ier[ojmlo]nah ot Greci, martur; eŭ Mih[ălil[ă] snă 
Jacov ot Sohodol, martur“. 

IV. 


Carte de blestem de la episcopul Chesarie de Rimnic, 
pentru hotărnicia satelor mânăstirii. 

7 April 1779. „Chesarie, milostiiu bojiiu episcopu Răim- 
nicului, Noului Severin.“ „Fiindcă la Smereniia Noastră 
au dat jalbă cuviosul igumen Poljojvrăgeanul, chir —, 
pentru moșăile ce le are mănăstirea, anume Berbeșştii, 


www.dacoromanica.ro 


ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 203 


Jăgăiu, Budoiu şi Vălsăneştii, dupe apa Tărăi, sud Vâlcea, 
cum că aceste hotară de moșăie să înpresoară de către 
voi ce vai arătat anume, însă Gheorghe Colțea i diiaconu 
Pătruţi şi popla] Ilie, ce înpresuraţi hotarul Berbeşti,— Da- 
maschine si Theodosie monașâlor și poplo] Vlăduţule ce 
iarăși sănteţi înpresurători celorlalte hotară, dupe cum să 
arată mai sus..., cerșu acastă carte a Smerenii Noastre 
cu mare blestem şi cu groaznică afurisanie asupra voas- 
trà, ca să arătaţi dreptul adevăr în frica lui Dumnezeii, 
dreptele hotară si sămne, pe unde is are coprinsul fieşte- 
carele, şi, ce veţi fi înpresurat, să-l dat iarăş innapoi la 
sfănta mănăstire... [Blestem.] Hierul, pietrile să să topească 
şi să să răsăpească, iar el să nu mai putrezască, rămâind 
trupul lui dupe moarte întreg şi neputred.“ 

[Iscălitura.] 

V. 
Învoială a egumenului Pahomie de Polovraci, 
pentru un loc de casă. 

Adecă eŭ Anghel sin Dumitru Paraschivescu Màtu 
dat-am zapisul miei la cinstită măna Sfinţii Sale părin- 
telui igumenului Polovrăgeanu chir Pahomie, precum să 
să ştie că m'am rugat de Sfinţiia Sa de m'aü lăsat să-mi 
facă casă dincolo de Tăriia, pe moja sfintei mănăstiri, 
în locu unde aü fost casa lui Pătru Şărbănică, şi eŭ cu 
atastă scrisore încredlinjțăz pe părintele igum|en| că-mi 
voi face claca cănd mă va chiema la sărocă, şi-mi voi 
da dijma fàr de nici-o pricină. Iar, puindu-mă în pricină 
de a nu asculta la sfănta mănăstire, atunta părintele 
igumen, saii alt igumen care va fi după vremi, să aibă 
a-mi sparge casa, şi locul să-lii dea altuia care va asculta. 
Si, căndă amü făcută ačastă adeverinţă, aü fostii mulţi 
omeni înprejureani, megiiaşi, mărturie. Şi eŭ, pentru arievă- 
rate credinţă, m'am iscălit mai jos. 

Fevruarie 5 dni, 1783. 


Aghelă sâni Dumitru Maju. “Stoica Baca. 
Costandină, Gaie. Ionă Giurguvanu. 
Dumitru Părvilă (?). Ionii sâni Baca. 


www.dacoromanica.ro 


204 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 


VI. 


Constantin Oteteleșanu către un diacon de la 
Polovraci pentru hotare. 


26 Maiü 1785. Costandin Otetelișanu Sărd|arul] către 
„Molitfa Sa diiaconul Badea dela Denuţeani“, pentru preten- 
tiile „egumenului Polovrăgeanu“ la 70 de stinjeni în ace- 
lași hotar. Sai să lase pe oamenii mănăstirii a cirmui, 
sau să vie la judecată. 

Jos, diaconul scrie către egumen: „nu poci veni acum, 
fiindu-că sántü sorociti la Craiova”. 


VII. 


Pahomie, egumenul de Polovraci, cere o hotărnicie. 


"1786. 

Prea Înnălţate Doamne. 

Cu smerenie jăluesci Mării Tale că, sfânta mănăstire 
Polovraci, ce este metohă mănăstirii Hurezi, [are] cevaşi 
moșşioare pe alocurea, stăpăniri vechi de la fericiţi ctitori, 
însă, în judeţul Vâlcii, moşiia Berbeştii, cu o moşie ce să 
răzoraşte pă dealului cu moșneni Berbești, pă dă la vale 
cu Dămbţeni, și în Dămbţeni o parte dă moșie danie, ìn- 
preună cu viia şi cu moşioara Jigăi, ce să răzoraşte pă 
deal cu Slăveșştii şi pă dă la vale cu Sineșştii, şi moşiia 
Budoiu, ce să răzoraşte pă dealü cu Tereujani și dă la 
vale cu Obislăveni, şi în Tereujani a treia parte, si o 
parte dă moșie dă danie din Obislavi, ale Pelaghii mo- 
nahii Romăneascăi dinù inü Obislaviă, i din Vălsănești i 
Sasa, ce le-au datü danie mănăstiri, și acumü le stăpăneşte 
Ioniţă polcovniculă za Cerneţi, fără dă dreptate, şi moşiia 
Cărpeni din MHamarade, şi în sudu Gorjü moşiia Polo- 
vragi, cu munţii, ce să răzoraşte pă dă vale cu Bărseșştii 
moșneni i cu moşiia Milostea a mănăstirii Bistriţi, avándü 
şi înă Sărbeşti o parte dă moşie de danie, i altă parte dă 
moșie în Corşori, ce să răzoraşte dă dànü dealü cu Bo- 
şomegii, pă dă vale cu moșneni corșoreni, și moşia Sà- 


www.dacoromanica.ro 


ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 205 


pote, ce să răzoraşte pă deal cu moşiia Calulă şi pă la 
vale cu Căz[ăjneştii, şi moşiia Purceleni, i daniia din Po- 
Jogeni, ce să răzoraşte dă dàn deal cu moşiia Colibaşi, 
şi pă dă la vale cu Pojogeni; viia de la Negoești, o parte 
de moşie din Cărligeni. Că egumenaşii ce aü fostii după 
vremi mai naintea mea, întămplăndu-să de aü slăbită cu 
stăpănirea hotarălori moşioară lori, avăndi înpotriuirea 
silnicii Turcilori ce aü fosti înnaintea răzmiriţii Ruşi- 
lori, dă nu-lu putea căuta, numiții răzaşi fără dă drep- 
tate şi în silnicieau acoperiti! dă toate părţile moşioarăle 
acestea ale sfintei mănăstiri, şi, luminăndi acumi mi- 
lostivulă Dumnezeu pămăntuli acesta cu pace, amŭ în- 
ceputii a căuta stăpănirea veche ce aü avut-o sfănta mă- 
năstire, şi, judecăndu-ne cu dănșii, sau dovediti prin 
judecăţi înpresurarea ce aü făcută sfintii mănăstiri, şi din- 
tr'ănşii unii răzaşi deocamdată sau trasi după înpresu- 
rare, darü apoi iar Sau întinsu. Dar unii nici dă cumii 
nu Sai supusă judecății lorii; şi, fiindcă să află sfănta 
mănăstire păgubaşă dă moşiile sale, din pricini silnice si 
nedreptăţile răjaşilori, rămăindă si cheltuiti în zadarü 
prin multe judecăţi ce aú trasi! cu dânşii, — neştiindă alt 
ce să mai facu, ami nàzuitü la noianuli milostivirii Mării 
Tale, şi cu umilinţă mă rogă, fiindü că amii înţeles cu 
toţii dă slăvitele si vrednice dă laudă hotărările Mării 
Tale, să te milostiveşti Măriia Ta şi asupra aceştii sfinte 
mănăstiri, ca să să facă luminată porunca Mării Tale 
către unulă dinü dumnealorii boeri ispravnici ai Vălci, 
ca să meaargă la numitele moşioare şi, prini carte dă 
blestemă asupra răzașiloriă, fiindü toate părţile faţă, să să 
facă cercetare tuturorü părţilorii moşiilori, ca să-și afle 
“sfănta mănăstire dreptate, şi, pă càtü să va găsi drepti, 
să să hotărască, ca să să odihnească şi sfănta mănăstire 
de acum înnainte dă judecăţi, şi cheltuelile cele multe 
să să osteiască, şi răjaşii din silnicile şi apucările loră dă 
dreptate, ci odată să să hotărască. Căci că si pàcatü va 
fi, luminate Doamne, să să afle mănăstirea noastră tot- 
deauna păgubită şi cheltuită prină judecăţi, şi noi călu- 


www.dacoromanica.ro 


206 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 


găraşi să nu putem a fi liniștiți dă judecăţi, ca să ne 
căutămu de rugătuni ce săntemii îndatorați să aducemü 
lui Dumnezeii pentru pacea a toată lumea, și pentru slă- 
vită fiiata (sic) şi fericiţi şi îndelungaţi ani Mării Tale, în 
luminată Scaunului Domnii. Şi pentru aceasta cerii ca 
odată să să isbrănească la tote moşioarele. Şi ce va fi 
mila Mării Tale. 

Smerită rugătorii către Dumnezeu de sănătatea Mări 
Tale: Pahomie egumenaşi otù mănăstirea Polovraci, 
sudu Gorju. 

[Ordin domnesc în acest sens, la 5 Iulie 1786.] 


VIII. 


Învoială pentru vinzarea de vin şi rachiù între Cozma 
egumenul şi satul Polovraci. 


26 Maiu 1797. „Săteni pol[o]vrăgeani“ se învoiesc cu „pă- 
rintele Cozma er[o]monahi, igum[enul] sfintei mănăstirii 
Pol[o]vragu“, pentru vinzarea de vin şi rachiu pe moşia 
mănăstirii: „după ponturile sfinti pravili, de tot ne hotărea 
a curma, după cumi şi la alte moşii boereşti i mănăsti- 
reşti, darü noi ami obrăznicitui peste porunci de amu mai 
adusă vinu la casăle nostre“. După nouă piră, cer iertare, 
pe care o capătă „din buncaţele Sfinţie Sale: ne-aii dat 
voie a ţinea şi noi trei cărcime înu satu, de vinu i rachiu, 
şi dintr'aceste trei circime la zi de tàrgü să.avemi a 
scoate la trei locuri, iar nu mai la multe... Şi. pe aceste 
trei cărcimi să avemiu a da havaetu dupe coprinderea lu- 
minatelori poruhci domneşti“. „Eŭ Pătru părcălabu, eŭ 
Ion Pădurescu, eŭ lon Giurguveanu, ei Ion sin Mihuţă 
Popăscu, ei Pătru Deconescu, eu Dumitru Goţeală, eŭ 
Dimu latantic, eu Manasiia, eu Mitu Hozăscu, eŭ Ionă Şi- 
miianu (?), eŭ Mihai Antonu, eù Pătru Olmazii, eŭ Cos- 
tandin Lovelu, eă Dinù Lăbai, eu Gheorghe Iatantică, 
eŭ Niţă Codea şi cu toţi săteani noştri adeverim,“ 

La 26 Maiu, Trimesul ispravnicilor arată că, ,viindü şi 
eŭ aicea la satu Polovragi, saŭ si oprită vinurile ce aŭ 


www.dacoromanica.ro 


ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRI 207 


fostii aduse pe la cărcime, darii, fiindă că pe aceale vinuri 
dedăse havaet, iar[š]sí din porunca dumn[eallor isprav- 
[niki, la mănăstire, i alte havaeturi domneşti, aü voitü 
şi Sfinţiia Sa părintele igumenü a se slobozi, pănă să vor 
sfărşi, învoindu-să şi printr'acestu zapisi, după săvărşirea 
acelorii vinuri, să ţie trei cărcimi, iar mai multă nu; care 
zapisü l-ai dati de a lor bună voie, fiindu toți faţă“, 
„Ursachi v[ătaful).* 


IX. 
Porunca ispravnicilor pentru învoiala de mai sus. 


19 Ianuar 1798. Ispravnicii către vătaful Ursache, după 
plingerea lui Iosif, egumen de Polovragi, că locuitorii din 
sat vind vin şi rachiii împotriva „ponturilor*, „arătăndu-ne 
cuviosul Iosif o foe arătătoare anume că sânt doaăsprezece 
cărtumi dă văndu vin: nepristan aducăndui cu porunca 
nostră aici, trei oameni din satu Polovragii, vechili şi 
celorlalţi, făcură mare tăgăduire la cercetarea ce le-am 
făcut, cum că mai mult de trei căr&umi naŭ, după legă- 
tura zapisului ce aü făcut-o cu cuviosul egum[en] chir 
Cozma. Deci s'aü hotărăt de către noi ca să dea alt zapis 
că mai mult decăt acele trei cărcumi nici maŭ, nici să 
îndrăznească a mai avea; şi aü dosit de aici, nevrănd a 
da zapis,— de unde să cunoaște că arătarea lor este neade- 
vărată. [Să cerceteze.] Nu numai la acele buţi să le tai 
cepurile şi să le pecetlueşti, ce încă pă aceia ce aŭ în- 
drăznit a călca așăzămăntul zapisului lor, să-i trimiţi aici 
la noi, ca să le facem certare. [Dacă vor mai face aşa, 
pierd şi cele trei], şi să vor popri cu totu a nu mai vinde, 
după cum iaste obicei la toate moşiile mănăstirești i 
boereşti. “ 


X. Schitul Trivale. 
Sinet de la egumenul Metodie de Trivale. 


Dat-amu zapisuli miei la măna dumnealui Logoflătul) > 
Pătru, precum să să ştie că, avăndu eŭ mare păsă pentru 


www.dacoromanica.ro 


208 ACTE DE LA DEOSEBITE MĂNĂSTIRE 


banii ce ne-ai pusi ca să dămi şi noi ajutori, ce aŭ pusi 
Măriia Sa Vodă po mănăstirea Coziia, talere şapte sute, 
şi, neavăndi eŭ de unde să înplinescu, — m'amiă rugati 
de dumnealui Logofătul Pătru, de mi i-au făcutu bine cu 
talere doozeci, de acumü pănă la Sfinţii A postoli, şi atuncea 
la zi să daŭ eŭ aceşti bani toți deplini, fără de nici-unii 
feali de pricină. Şi pentru mai adevărata credință amă 
pusii iscălitura mea mai josü. 


Methodie, igumen otù Trivale. 
Mai 10 dn., 7257 [1749], 


www.dacoromanica.ro 


IIL 


ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEȘ. 


1992, Vol. XIV: 


www.dacoromanica.ro 


i. 
Scrisoare de poftire către protopopul Petru. 


Molitfi Tale, proin potropoape Pătru, sănătate îți pohtim 
dă la Dumnezeu ca să-ți dăruiască. Cu scrisoarea mai 
mult navem a-ţi scrie, fără căt, luăndi acest răvaș, numai 
dă căt să te scoli să vii, că avem a vorbi căte cevaș, 
pentru că mi-ai venit răspunsu dă la București, şi 
doaoră (sic) dă vom putea să ne aşăzăm şi cu Turcul 
cu pricina datorii. 

Mai 30 dn., 1736. 

Părvu Cal.... 


II. 
Foaie de zestre dată protopopului Nicolae. 

Foiţă pentru scule ce s'aü găsit din zeastrele jupăneasii 
Alicsandrei, cum arat[ă) anume; Aprilie 17 dni, 7248 
[1740]. 

Colan de sirmă, 25; costande de argint, căte măriaş 5; 
inel de aur 1, treaptă de argint 1. 

Aceaste le-am dat la pătrupop Nicola. 


III. 
Orășenii din Piteşti declară că aü vindut logofă- 
tului Petru „tufa oraşului“. 
Noi, oroșani din orașul Piteştii, dat-am zapisul nostru 
la măna dumnealui Logofătul Pătru, ca să-i fie de bună 
credință precum să să ştie că i-am văndut dumnealui 


www.dacoromanica.ro 


242 AOTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 


toată tufa orașului, cătă coprinde, şi ne-am tocmit dă a 
noastră bună voe, și o'm dat cu t! zeace, şi dumnealui să 
ostenească cu bună pace păn în toamnă. Şi dă cătră ni- 
mini să nu aibă ni-o opreală; numai pănă vom cosi fă- 
nul după 'n tufi să nu fie volnic să între cu caprele în 
fån. Şi păntru credința ne-am iscălit mai jos, ca să să 
creaază. 

April 8 dn., 7256 [1748]. 

Şi am scris eŭ, Radu judeţul], cu învăţătura dumnealor. 


Cărstea judeţ. Eŭ Stan tabac. 
Ion Täcăle. Tudora Ghedeon. 
Arüsene tabacu. Necula fustas. 


Eu Costandin jude (sic). 
Eu Lupaşco măcelariul. 
Costandin Log/ofă]t[ul]. 
[V*:] Zapisul oroșanilor din orașul] Piteştii, păntru tufa 
oraşului. 
IV. 


Zapis al unor tabaci, pentru nişte piei date la lo- 

gofătul Petru. 

Adecă eŭ Arsenie, dinpreună cu tovaroşii miei, carei 
mai jos ne vom iscăli, dat-am zapisul miei la măna du- 
m[nealui] jupănul Pătru, precum să să ştie că am luat t! 21 
pă piei 300, şi, cătă marfă va mai avea, afară dintr'acasta, 
să o lucrăm tot noi, tot cu acest preţ, şisăavem a lucra 
maria, bine, albă, curată, nepătată. Iar, de n'am lucra noi 
pieile, să placă neguț[ăjtoriului, să avem a plăti precum le 
plătesc cumpărătorii la neguţiiltorți]. Şi avem a da marfa 
la Sfetii Nicolae gata. Si, cănd saă făcut acest zapis, aü 
fost şi alte mărturii. Şi, pentru mai adevărata credinţă, 
ne-am [pus] iscăliturile mai jos, ca să să crează. 

Iulie 10 dni., 7256 [1748]. 

Eŭ Arsenie, tabac. Eu Tănasie, tabac. 

Eu Ion, tabac. 

Costandin pot[ro]pop, mart[ur]. 

I pop[a] Dragomir, mart[ur]. 

Gherasim ot s[feajtah mănăstire Argeş, marilur], 


www.dacoromanica.ro 


ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 213 


V. 
Zapis al aceloraşi, scris tot de protopopul Constantin. 
.... Tat[ă] am mai venit la dumnealui de ne-ai mai dat 
taljejre patrusprăzece, să mai lucrăm piei 200, tot pe toc- 
meala cea d'intăiă... Am scris eŭ, prot[ojpopul Costandin. 
Julie 24 d., 7256 [1748]. 
[Ateiași tabaci iscălesc ca „platnici“]. 


VI, 


Sinet al călugărului Pahomie către logofătul Petru, 

Adecă eü Pahomie monah, înpreună cu Necula ot To- 
pana, dat-am credinčos zapisul nostru la măna dumnealui] 
jupănului Pătru, cum să ştie că ne-am rugat de dum[nea- 
lui] de ne-ai făcut bine cu t! zece, de acum păn la S[fea]tàí 
Gheorghe, cu osteneală, şi osteneala să facă o cășărie 
bună, şi scănduri, afară den jghiaburi, iar, de nu sar găti 
cășăria la vreme, si să va face vre o pagubă, să avem 
a înplini noi toată paguba dum[nealui], şi să dăm bani la 
zi. Drept atasta am dat acest credintos zapis la màn|a] 
dumnealui. Si, cănd am făcut acest zapis, aŭ fost mulţi 
oameni de ispravă, care să vor iscăli, şi noi, pentru mai 
adevărată credinţa, ne-am pus iscălitura şi degetele, ca să 
să crează. Ghenarie 26 dni, 7257 [1749]. 

Az Pahomie, platnic. Eŭ Vladul, platnic. 

Eù Necula, platnic. 

Dum(fijn[e]că diiacon ot Uda, marftor]. 

Costandie pot[rojpop martor]. 

Şi am scris eŭ, Gheorghe Log[o]f[ălt, cu zisa lor, cum 
arată în zapis. 

Eŭ popla] Toma, bun martor]. 


VII. 
Răvaş al unui proigumen (Ghenadie de Cozia) către 
protopopul Petru. 
C. 1750. „Proig|ulm(enul] Gh[enadie?]“ către, cinst. stăntul 
prot[ojpopa Petru“. „Pentru popa, ostenindu-te Sfinţia [Ta], să 


www.dacoromanica.ro 


214 ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 


îi dai a carte a Sflinției Tale] şi a prot[olpopei Joan alta. 

în ce chip ai socoti că va fi lucrul odihnit. Si voi mul- 

tāmi Sflinţii Tale). Alt[a|, aș fi scris la dumnealui Sărdariul 

Bucşenescul, dar tot auzim că cu neamul nostru iaste în- 

vrăjbit, ci nu cutezii să-i scrii. Şi să ne vedem sănătoşi. 
Al Sflinţiei Tale] bun voitor.“ 


VIII. 


Carte domnească pentru plingerile aduse unui strin- 
gător al dajdiei preoților din județul Argeş. 

[C. 17507] 

Grigorie Ghica Voevod. „De vreamea ce la Domniia 
Mea ai dat jalubă Neaofit, iclisiarhol Mitropolii, pentru 
Petru zet popii Costandin, din sud Argis, zicănd că aü luat 
t! 27 p! din bani dăjdii preuţilor dintr'acel judeţ, şi maŭ 
avut purtare dea grija să mai dea pănă acum; asij[de]rea 
sai mai jăluit tot pentru dumnealui şi Procop Logo- 
făt|ul] din Mitropolie, cum că area socoteală cu dinsul pen- 
tru t! 70, şi mai nainte, si nice bani nar fi vrănd să 
plătească, nice la socotială mar fi vrănd să stea,—vol- 
nicim sluga Domnii Meale Antohi, copil din casă, să 
meargă, să apuce cu strănsoare, şi, aü tot bani să plătiască, 
au, dea var (sic) zice că are iarășa răspundea, să-l ià şi 
să-l aducă aice, ca să stea față cu dinșii. Că aşa este po- 
runca Domnii Meale. H cam ptue rama. . 

Julie 24 dni, 72—. 


IX. 


Mihai Logofătul câtre logofătul Petru, pentru o jalbă. 
[C. 1750.] 
Cu multă sănătate şi cu frăţească dragoste mă închin 
dumitale, iubite. ca un frate mai mare, neane Petre. 
Pricina ne iaste mai mult cătră dum[nealta, får de căt 
iată că plecăm și noi astăzi Sămbătă de la vie la mă- 
năstire pe dincoace de Argeş, şi, neputănd să viii pe la 
dum[neajta, — iată că scrisei pe oce diiaconul Sofronie, că 


www.dacoromanica.ro 


ACTE ALE PROTOPOPIRI DE ARGEŞ 215 


atunci seara am spus părinielui toată pricina mai pe 
largu, şi m'am rugat de Sfinţiia Sa să ne dea mănă de 
ajutori. Dar aü zis că şi Sfinţiia Sa va să caute; numa 
au zis că, de ai merge dumneata acum la Bucureşti cu 
dumnealui ispravnicul, foarte bine ai face; că te-ar povă- 
tui pe la unii, alţii din boiari, de ne-am putea căuta treaba 
atasta, — că aü fost zicănd si dum[nealui| ispravnicul. Ci, 
de vreame ce ai rămas dum|nealta de acum maŭ mersu 
cu dum[nealui] ispravnicul acum, iar să faci cum vei face, 
să găseşti un cal la cineva, şi să te găteşti să mergem 
cu toţii. Că, de vreme ce am început a&astă treabă și sai 
dovedit lucru, nu trebue să rămăe jos, ci numai să dăm 
jalbă la Măria Sa Vodă, şi ce va da Dumnezei. Că si 
părintele aü zis așa: să cearem la Măriia Sa Vodă ju- 
decată, după sfănta pravilă cum învaţă, că într'alt chip 
nu să poate, şi să ledăm și cărţi de blestem, la popi i la 
Gheorghie Croitoriul, că peste o săptămănă plecăm şi 
noi la Bucureşti, cum să va lăsa post, şi voi veni pă la 
dum[neata]; numai, cum zic, să fii gata. Ačasta, şi să gă- 
sesc pe dum[neata] sănătos, 
A dumitale) de bine voitori ca un frate: 


Mihai Log[oJ]fía]t, 


Şi să iai şi carte de mărturie de la popa Necula i de 
la alţii, care s'aü întănplat aici de aü auzit spuind popii 
că sănt bani la ei. 


X. 


Jon bogasierul către Logofătul Pătru, cerînd nişte 
bani. 

[C. 1750.] 

Cu bună vreamea mă închin dumitale, logofăt Petre. 
După ale sănătăţii, mă rog să-mi faci bine cu t! 10, de 
acum pănă Duminecă, să înplinescù nişte bani unui Greci; 
că şade aici dă sàntü zeace zile, și, dimineață, am socotit 
să-i fac banii, să să ducă; ci-mii lipsescii 20 de t, Şi voi fi 
datori a sluji dumitale ori ce mi-i pofti. Şi rămăi iarăși 
al dumitale buni prieatin: Jon Bog[/a]siiar/iul]. 


www.dacoromanica.ro 


216 AOTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 


XI. 


Protopopul de Argeş către doi preofi, cerînd a i se 
da o figancă pentru slujba lui. 


[C. 1750.] 

Moş popo Măino, moş popo Petre, sănătate si tot feri- 
citul bine vă poftescii de la Dumnezău să vă dăruiască. 
Pentru dragostea mea, mă rog pentru vorba ce am vor- 
bitů pentru Ţigancă, — iată că veni şi fratile proin pro- 
tlopopul] Petrei; ci să mijlociţi (sic) în tot chipulü, să-l daţi 
Țiganca în mănă, pentru că săntă săngur şi nare cine să-mi 
slujască, si foarte-mi este cu păsii. Şi, făcăndu-mi atastă 
slujbă, și eu voi fi datori a sluji Frăţiilor Voastre. Dumneata, 
logof[ete] Anghel şi dumneaei logof[etesei] mă închin cu 
sănătate. Să-i spuiii, căndii voi găsi vreame, voi să viă, 
înpreună cu preoteasa, la dumnealor; că văzu că dum- 
nealor la noi nu vor mai veni aica, la Piteşti. Cu ačasta; 
şi rămăi 

Al Frăţiilor Voastre întru Hristos frate: 


Pop[a] V., proi/opopul] Argd/e]şului. 
XII. 
Un logofăt către protopopul de Argeş Petru, pentru 
o rămășiță de bani. 

5 Mart 1751. „Dragne Loglofătulj“ către „potropopul 
Petre [de la Piteşti]“. „Mă rog pentru ti noao, după marfă 
ce aŭ rămas, si aşa te-ai chezăşuit că păn în doao săp- 
([ăjmăni îi vei trimite, și acum sănt patru săptțămăni). Ci 


de atasta mă rog, nici într'un chip să nu fat, ci să-mi tri- 
miţi bănişorii, că apoi trebuim şi alt[ă] dată.“ 


XIII. 


Scrisoare câtre un logofăt, ginerele protopopului 
Constantin, pentru nişte vite oprite. 


5 April 7259 [1751]. Matei Creţescul către Logofătul 
Petre. „Că-mi spuse părintele pop popa (sic) Costandin, 


www.dacoromanica.ro 


ACTE ALE PROTOPOPIEL DE ARGEŞ 217 


socrului dumitale, pentru neşte vaci ce aŭ luati păn aju- 
toriul nostru dă la un datornici dă acolo, ce l-ai găsătă, 
Şi, lăsăndu-le la dum|neata) ca la uni fi, şi acum aü tri- 
misii oamenii Sfinţii Sale ca să le ià, să le aduc[ă] aici la 
Sfinţiia Sa, şi dumneata n'ai vrutü să i le dai, şi i le-ai 
oprită, şi, pentru ce pricină, [nu] ştie... Să-lu cinstești ca 
pă un părinte, iară să nu-lü năcăjăști.* 


XIV. 


Lămuriri cu privire la dajdea preoţilor dată de un 
logofăt ginerelui protopopului de Piteşti. 


8 Ianuar 7260 [1752]. „Procopie Logofăt[ul]“ „către Logofă- 
t[ul] Petre, ginerile protopopului Costandin ot Piteşti“. „Al 
doilea, să-ţi spui cum că nu te-am socotit că eşti om pănă la 
atăta. Frate, eu nu am fost datorii să-ţi plătescu dajdea 
dumitale la Vistierie şi a omului dumitale, a Sărbului, nici 
am fostei datorii să înprumutez pă dum[nea ta] și pă tatăl 
dumitale cu bani. Şi eii am socotit o dragoste a dumitale; 
şi m'ai poftit şi am dat, şi te-am plătit şi la dajde, soco- 
tind că-mi vel da banii și va rămănea o dragoste la mij- 
loc; iar cu acest felă dă lucru, care n'am socotit. În scurt, 
frate, eŭ de astă vară am dat răvași la Măriia Sa Vodă 
pentru dumneata, şi Măriia Sa Vodă aü poruncit să vie 
copilă dinù casă cu treapăd, şi sai făcut si carte dom- 
nească si sau rănduit şi copil din casă. Apoi am înţeles 
că te-ai vătămat dă hoţi, şi, în credință, am oprit pă 
copil[ul] dán casă: una, ca să nu te năcăjescu, fiindu bol- 
navü; al doilea, găndindi că tot îţi vei aduce aminte. Dar 
am cunoscut că nici în găndu nu aiLa care, frate, eu iată 
că acum era să-ţi trimiţu copil den casă, să dai si treapădi, 
și să-ți înplineşti bani. Dar am socotit să-ţi scrii odată 
încă, şi iată că-ţi scrii, şi-ţi trimiseii si foiţă dă socoteala 
noastră; şi să cauţi să-mi trimiţi bani după cum scrie foiţa 
dă socoteală. Căci, de nu-mi vei trimite bani, să ştii că, în 
credinţă, voii uita şi prieteşug şi tot, si votii da carte la 
copil[ul] din casă, că iaste gata, şi va veni dă vei da şi 


www.dacoromanica.ro 


218 ACTE ALE PROTOPOPIRI DE ARGEŞ 


treapădiă, şi vei înplini bani. Şi pă mine să nu bănueşti, 
căci dăstul te-am așteptat. Şi [te] pohtescu, răspunsul să-l 
trimițu căt de curănd, ca să ştii ce voiü face. Ci, cum 
zică, aü banii să-mi trimiţi, ori răspunsul: cum zic, să 
Ştii. Că, dă nu vei trimite bani, negreşit voii să-ţi trimiţ 
cu treapăd, si vei da şi bani. Că eŭ nu ţe-am fost dator 
nimic, să-mi ţii bani atăta vreame. 
Si rămăiu al dumitale ca un frate. 


XV. 
Zapis al unei slugi a logofătului Petru din Piteşti. 


Adecă eŭ Tudor dat-am scrisoarea mea la măna Lo- 
g[ofătului] Pătru precum să ştie că, fiind eŭ dator la dum- 
nealui, m'am tocmită să-i slujăscu într'un anù, însă t! 10, 
să-i slujăscii cu toată dreptatia si sărguiala, o zeighe, 2 
cămăși, o păreiche nădragi groși, alta supţire, o zărcuţă; 
[pe margine: însă şi o glugă); iar, neslujindă păn la anul, 
să fiù lipsit de sămbrie. Şi, pentru adevărata credinţă, mi 
am pus numele si deget[ul] mai jos, să să crează. 

April 23 d., 7260 [1752]. 

Eŭ Tudor, siug/a]. 

Eu Sarban, mart[ur], 

Az popl[a] Necula, mart[ur]. 

Eù Drăghici, mart[ur]. 

Az Sima diiac, mart[ur]. 

Am scris eŭ, popa Vlad. 


XVI. 


Un logofăt către un preot pentru un răspuns aştep- 
tat de la protopopul din Piteşti. 


(1752—1761.] 
Cu fiiască dragoste şi cu bună sănătate mă închinii 
Sfinlției] Tale, chir popo Nicolae. Mă rogi nadinsă cu 


www.dacoromanica.ro 


ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 219 


acestu ràs[punsü], să trimitü păn la moş popa Pătru, pro- 
in protopop] ca pentru ună răspuns şi poruncă ce s'aii dati 
cu unii răvăşălă ce aü dati, după cum poruncește Sfin- 
[túa Sa] părintele să caute ca să-i aibă a da răspunsu, căci 
eŭ acel răv[aş) l-amu cerşită. Şi Sfinţiia Sa răspunsă aü 
dati, şi blestemi încă le-ai pusu; ci să caute acea treabă 
ce aü jăluit, să dea ştiinţă la Sfinţ[ia] Sa cum vor şti şi 
va fi cu dreptate; căci eu acel răspunsu l-am trimisi, şi va 
fi mersu la mănă; ci să-mi trimiţi răspunsu. Dar nimici 
zăbavă să nu faci. Acasta, şi fii sănătos. De ce ami 
vorbiti, poartă grija. 

Julie 24 dn., 726—. 

Fiiă sufletesc si de bine voitoriŭ : 


N. Log/o]f[ătul] Mit[ropoliei]. 


XVII. 
Răvaş intim către logofătul Petru din Piteşti. 


10 Iulie 1753. „Mihai Loglofălt Argleş]“ către „al miei 
mai mare tocmai ca un frate, dumneata neane Petre“, 
Îl mustră „că ai trecut pe aici, şi la mine n'ai venit“, 


XVIII. 


Un boier grec câtre protopopul de Argeş, pentru o 
socoteală. 


Molitfa Ta, biv protopop ot sud Argesi (Sic), sănătate 
şi tot b[ijnele îţ[i] poftim de la milostivul Dumnezău să-ți] 
dăruiască. 

Din porunca Preasfincie Sale părintele Mitropolit, scrio 
Molitfă Tale că, în čas că vei loa acest[ă] scrisoare, să te 
scoli, din prăuna cu doi, trei prăuţi mai de isprava, să vii 
aiț[i] la București, cu catastih de tot] prăuțţi, ca sfa} do- 
vădesti pentru acei săsăzăţi de lud[e] ce ai scris în tra- 
cutele zile; într'altfăl să nu fatfi]. Însă să vii Molitfa Ta 


www.dacoromanica.ro 


220 ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 


întis la mină, că de mare folos a fi Molitfe Tale, dovă- 
dindu una ca acasta. Să rămuiu: 
Al Mălitfă Tale bun voitor dă bin[e]: 
A. bio Vel Med/elnicerii]. 
1753, Săptemvrie 4. 
[Frumoasă pecete neagră, mică, cu coif, stea, o pasăre 
Si... A y] 
XIX. 


[C. 1754.] 

Socoteala care amă cu Logofătulă Patru, dă bani 
care l-amu plătită la dumnealui Vel Agfa], pă el si pă 
Marini Sàrbulü, cumă arată &verturile anume: 

Mai şi Iunie t! 2, bani 48. 

Julie şi August t' 2, bani 48. 

Septemvrie şi Octomvrie t! 2, bani 48. 

Hatişeriful t! 2, bani 30. 

Noemvrie şi Dechemvrie t! 2, bani 48. 

Ajutorinţa t! 5, bani 15. 

Ghenarie şi Fevruarie t! 2, bani 48. 

Martie si Aprilie t! 2, bani 48. 

Bani salahoriloră, bani 66. 

Mai şi lunie t 2, bani 48. 

Iulie şi Avgust t! 2, hani 48. 

Hatişeriful t! 2 p', bani 60. ! 

Septemvrie si Oct[omvrie t! 2, bani 48. 

Cin t! 32, bani 15. 

Acești bani amü dati pentru Logofătuli Pătru, am 
dati și pentru Sărbulu iară t' 32, bani 15. 

Faci dajdea amàndurorü t! 64, bani 30. 


Datoriia ce amü la Pătru, osebi dinu &verturi. 


Amă dată lui Pătru bani t 16. 

Ipaci la elu t! 2 p', 30. 

Ipacü la elu, doi zloți, t! 1 pi. 

Dată tătăne-său popei cu zisa lui Pătru t 15. 

Datu la un grămătică cu zisa lui Pătru t 3 pl. 
Cin t 38 p’, bani 30. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE ABE PROTOPOPIE DE ARGEŞ 224 


Cin peste toti, cu bani dăjdilor şi cu bani datorii, t! 103, 
Dintr'aceştea aü dat la mine t! 10. Mi-au adusi și cu 
copilulă dinu casă t! 60. 

I ost [= şi aü rămas] t! 33. Logofete Petre, aü să-mi trimiţi 
bani aceştea, aü voii trimite copilu dinii casă cu poruncă 
domnească, şi vei da treapădă, şi vei înplini si banii. 

Plrocijt Log[o]f[átulü]. 

[Însemnare de bir preofesc.] 

Popa Cărstea ot Sămara t 5. 

Popa Badea ot tamu t! 5. 

Diiaconul Diiculu t! 4,90. 

Stroe diiaconulu t! 4 poli. 

Ion diiaconulu t! 2,45. 

Popa Stană t! 4,90, 

Popa Cărstea t! 2, 105. 

Nedelea diiaconulu t! 2,30, 

Ivană diiaconulă t! 2 polii. 

Popa Gherghe t! 5. 

Arsenie diiaconulă t! 2 polă. 

Hreazea diiaconulu t! 2,30. 

Manole diiaconulă t! 2 polu. 

Dela moșii călugărulii Daniili ot Sămara, t' 2, 

Dela diiaconul Nedelje], t' 3. 

Dela diiaconulu [lie t! 5, 

Să să ştie că amă luată popli] lui Sibană ot Richiţele 
sama dănu sfertu lui Sfeti Dimitrie, şi l-amu găsitu măn- 
cătur[ă] cu t! 4, poli, bani 15, şi dă la cărja Vlădi[căji t' 
6 polă. Meslilţa Ghenarie 5 dni, leatii 7262 [1754] 


XX. 


Scrisoarea unui preot către un logofăt al Mitropo 
lici, despre felurite lucruri. 


20 Ianuar 7262 [1754] Popa Paşcu către „cumnatul 
Gheorghiţlă] ot sfănta Mitropolie“. „Aduc aminte dumitale 
pentru călugăraș dă viile Sf[injt[ei] Mitropolii, Văcăreasca 
că i-ai apucat ca să le ià plo[cojnul; ei aŭ vin[ilt la 


www.dacoromanica.ro 


922 ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 


min[e], dă mi-ai spus, măcar că am scris şi dumnealui 
Logjojflalt Muşat şi dumitale pă popa Ion bogasier, şi 
zice că nu te-au găsit pă dumneata... Să H să trimiţă 
pecetluiturți], că ei zic că vor să fugă. Şi, pentr[u] araci 
să aduč aminte Sfinţii Sale părintelui. .. Pentru Gheordie, 
S'aii dus la naşe-să si i-au zis să iå sandal de Veniţie cu 
flori verzi, şi, dacă nu vei găsi cu flori verzi, să ei 
granà cu flori. Şi ne rugăm dumitale ca să să ispră- 
vească de acii de tot... M'am dus la nea Şerban, şi aşa 
mi aü zis, să vii dumneata aci, ca să vez... Tot săntem 
de uni... Pentru moşiia Fleşti (sic), vei şti dumneata că 
mi-au zis cumnat[ul] Mitric[ă] ca să-i faci határ să o toc- 
meşti dumneata, măcar că, anii, aü fost t! 20, daca să va 
scotle] iar așa, să fa& dumneata sure ca să să trimiţă 
ban[i... Te pohteşte pă dumneata nea Şerban, pentru 
preot, că-i supără] preoţi din Piteşti foarte grei, şi cer să 
lase sfănta biserică... Rachiu l-am măsurat dănpreună 
cu diiac[ul] Nica: aŭ eşit vedre şapte, iar diiac[ul] Luca 
socotest[e] numai căte zloţ doi vadra, şi aü dat mai înnainte 
t 5, şi acum la măsurătoare si t! 1, zlot 1, şi ceialalţi bani 
sănt la el.“ 
Pecete neagră, ruptă. 


XXI. 


Carte de blestem a Mitropolitului Filaret, dată pro- 
topopului Petru de Argeş. 


Filaret, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop şi Mitropolit 
a toată Ungrovlahiia. 

Scriem cartea Smerenii Noastre ţie, Stanciule Ișanule 
ot — (sie). Cătră atasta îţi facem în ştire că aici la Sme- 
reniia Noastră sai jăluit popa Petre, protopopul ot sud 
Argeș, că ar fi luat de la unchi-săi Nicodim eg|umenul)] 
argeşan t! 1.108, şi ţi i-ai dat în măna ta, şi te-aü dat şi 
el alţi t 660, de i-ai băgat în neguţătorie si în marfă, şi 
den bani unchi-său ai dat t! 600, iar ti 508 ai unchi-săii și 
cei ce ţi i-au dat elă, t 608, aü rămas asupra ta, şi, pănă 


www.dacoromanica.ro 


ACTE ALE PROTOPOPIKI DE ARGEŞ 223 


aŭ trăit unchi-său, întrebăndu-ie, ai zis precum sănt bani 
la tine, iar, după moarte unchi-său, viind protopopul Petre 
la socoteală la tine, ai început a-i scoate răvaşe mincinoase, 
de zice că i-ai dat la unchi-săui acei bani, şi prol[ojpopul 
zice că cunoşte slova şi iscălitura unchi-sáü, că nu iaste 
adevărată, si, într'alt chip neavănd cum face să te dove- 
dească și să spui adevărul, iată că au cerșut de la noi 
acastă carte cu mare blestem şi cu groaznică afurisanie 
asupra ta şi a casii tale. [Formula de blestem.| Acasta 
scriem. 
Fevruarie 9 dn,, 7262 [1754]. 


Filaret al Ung/rovlahiei]!. 


XXII. 


Felicitare protopopului Petru de Argeș, pentru 
numirea, lui. 


Sfinţii Tale părinte protopoape pop[o] Petre, sănătate iti 
pohtim de la Dumnezei. Scrisoarea Sfinţii Tale ce ne-ai 
trimis, au venit, şi cele ce ne scrii, am văzut. Cum că te-ai 
miluit Sfinţiia Sa părintele Mitropolit cu protopopiia jude- 
tului acestuia încă am văzul, şi de atasta foarte bine mi 
i-au părut căci au arătat Sfinţiia Sa acastă milă asupră-ți. 
Pentru cele ce te rogi, a te ajutora asupra învăţăturii, îţi 
daŭ de grij[ă]; cu cele ce ne vom pricepe, îți voii da în- 
văţătură, dar acum, de vreme că Sfinţiia Sa părintele Mi- 
tropolit te-au făcut protopop, aşa vei rămănea, Numai 
acum la bani dăjdii aceștiia a ajutorinţii, să nu te amesteci, 
de vreme că protopopul Duminică mai are rămăşiţă de 
căvert|ul] lui Sfeti Dumitre t! 400, şi de bani cărjii t' —. Si, 
fiindcă si dajdiia atasta aü venit mai nainte, sau dat 
asupra lui, şi el va să răspunză și la bani dăjdii aceştiia, 
şi, pănă a-şi scoate el rămăşiţile trecute si bani ajutoriţii, 
să apropie şi soroc de a fi Sfinţiia Ta şi a răspunde la 


1 V. şi PP. 199-201, 


www.dacoromanica.ro 


224 AGTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 


bani viitori. Ce după cum îţi scriem, să urmezi. Acasta, 
şi fii sănătos. 
Fevruarie 15, 1754. 


XXIII, 


Un logofăt al Mitropoliei către acelaşi, pentru dajdea 
ajutorinții asupra preoților. 


Cucernice potropope Pătru, sănătate îți poftim... Veni 
Ioniţă copil dàn casă de ne spuse cumi că dànü dajdea 
ajutorănțăi de la preoții ot Piteştii nici-unu banu maŭ 
luatii, ci stămii de ne mirămiu ce faci...: fiindi însuși acum 
şi potropopii noi, acest felu de sillintà] faci? Ci cată de 
trimite pănă măine o sumă..., şi peste 3—4 zile să vii cu 
totă istovulii, să te socoteşti cu copilul dán casă, Că, nesi- 
lindu-te şi neviindü, să ştii că voiu scrie la dumnealui Me- 
delnicerul, de va spune dumnealui Vel Vistliernic) şi îţi va 
trimite cu treapăd. Ci, cumu zică, să nu faci altă zmin- 
teală. Şi fii sănătosă, că pănă în alte judeţe bine vei fi 
aflati că au făcută potropopi totu istovuli. 

Al Sfinţii Tale Costandin ot Mitropolie. 

Mart 1 dn., 1754. 

[Adresa:] Sfăn. cucernicului potropopului Pătru ot Pi- 
teşti, cu sănătate. 

[Pecete neagră, ruptă.) 


XXIV. 


Un logofăt de la Mitropolie câtre un preot, pentru 
deosebite afaceri. 


Al miei intru Hristosca uni părinte sufletescii, Sfin[ţia Ta] 
moș pop[o] Cărsto, sănătate îţi pohtesci de la Dumnezeu să-ţi 
dăruiască. Tămplarea răvăşălului, cerceteză de sănătatea 
Sfinţii Tale, să mă bucuri. După aastea pohtescă pentru 
stupşorii care ami acii la moşii diiacon[ul), ști că amü la Sfin- 
tia Ta t 1 după o carte. Ce să-i încarci în carulă Sfinţii 
Tale, să-i duci pănă la vie la mine acumi, împreună cu 


www.dacoromanica.ro 


ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 225 


finulă Costandin, iar, de vei putea, mă rogü să aduci pănă 
aici, şi iü voii mai da unu leii, osebitii dinu leu care amü 
la Sfin[ţia Ta), aü cătù va fi cu dreptate, Numai mă rogi să 
nu rămăelucru pănă iaste mai timpurii. Și cu moșii diacon[ul] 
mă voii socoti, căndă voii veni cu şfertul lui Sfetăi Gheor- 
ghie, căci aü rămasiu toti asupra noastră judeţulă. Moşii 
popi Badii mă închină cu sănătate şi te pohtescii, mos 
popo Căsrsto, să-ţi cunoscü dragoste. Şi iară mila lui Dum- 
nezeu să te păzească cu sănătate. Martie 26 dni, 7262 [1754]. 
Al Sfinţii Tale fiiă sufțletescu]: Gh. Log/o/f/ă]t. 
[V°:] Mosü popi Cărstii cu sănătate să i să dea, la Samara. 


XXV. 
Inovoire de preot de sat din protopopia Argeşului. 


April 1, 7262 [1754]. Adecă eŭ popa Antonie, dinpreună cu 
megiaş car|i] să vor iscăli mai jos, dat-am scrisoarea mea 
la măna Sfinţii Sale părintelui protopopului ot Piteşti, pre- 
cum să să ştie cam venit la biserică din sus, în guru Văi 
Stanci, să fiiă preot la biserică pănă la sfărșitul miei; iar 
să nu fug, să las biserica pustie, — că așa m'am legat eu 
cu scrisoarea. 

Fă polpa] Antonie. Eŭ Preda, martor]. 

Fă unchiaş Necula, martor]. 
Eu Ion Arsene, mart[or]. Eù Radul, martor]. 
Gelobt sey Jesus Christus. 
Joseph Ingrisch von dort. 


XXVI. 


Ispravnicii de Argeş cer preotului Petru din Piteşti 
a plăti o datorie. 

Sfinţii Tale părinte potropoape, chir pop Petre ot Piteşti, 
sănătate. Aicea la noi aŭ jăluiiă Siantuli ot Cerboreni 
cumü că în trecuţii ani te-ai imprumutati la uni vinărit 
cu t! 5, şi acumii, cerăndu-ţi bani, nu vei să-i dai; la care 


1992. Voi. XIV 45 


www.dacoromanica.ro 


226 ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 


iată că-ţi scriem, de săntii bani buni, să cauţi să i-i dai cu 
dobănda lori; iari, de vei avea a răspunde, să vie faţă. 
Că apoi, mai viindü cu jalbă, îi vei înplini fără voia 
Sfinţii Tale. Aprilie 6, 1754. 

Do: ispr/avnic]. 


XXVII. 


Scrisoare cătră acelaşi protopop, pentru o 
cumpărare de cal. 


8 April 1754. — către „protopopul chir popa Pătru“. 
„Pentru ce m'am rugat, ca să cumperi un cal, te pohtesc 
pă Sfinţia Ta ca să nu mai faci osteneală să-mi cumperi, 
că am dat cum trebue. Ci mă rog Sfinţiii Tale pentru cei 
t! 4, care te-am împrumutat, mă rog ca cum făr de zăbavă 
să mi-i trimiţ mai curănd, că acum la Sfete Gheorghie voi 
să-mi daŭ socoteala, şi nu-mi sănt bani de ajunsi. Ci 
mă rog Sfinţii Tale să mi-i triimit cum mai făr de zăbavă, 
să nu mă dai de zminteală, că foarte îmi trebuiesc“. 


XAVIII. 


Starija de la mânăstirea Ostrov către același 
protopop, cu felicitări de Paşti. 


Părinte protopoape, cu Hristos anesti şi cu metanie ne 
închinăm Sfinţii Tale, şi te inştiințem pe Sfinţiia Ta pen- 
tru acestii moşi, că mai nainte sai totă pusi unii şi alții 
ispravnici şi nici-ună folosă n'aii fosti, darü acumi ne- 
amă rugati de Preasfiinţiia Sa părintele episcopulii pentru 
acestă moşii, fiindcă iaste omü bătrăn, si de ispravă, de 
care vei vedea şi cartea Preosfinţii Sale, de l-aii pusă 
ispravnici ca să porte grijă să ne odihnească. Dar şi 
Sfinţiia Ta să nu căuţi dușmaniloriă, ci, pentru dragostea 
Maicăi Precistei, să facă milă ca să nu rămănemu de 
ponosă. De ačasta ne rugăm Sfinţii Tale pe cum s'aü 
făcutii Preasfinţiia Sa părintele episcopi şi alţi isprav- 
nici milă cu noi, de ni l-ai orănduiti ispravnici şi purtă- 
torii de grijile casei, să faci şi Sfinţiia Ta milă, sà-lü 


www.dacoromanica.ro 


ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 227 


laşi să fie, ca să nu ne lipsimă din (sie) lucrurile sfin- 
tei case. Ačasta, şi mila Maicăi Precistii să te păzească 
pe Sfinţiia Ta. A Sfinţii Tale plecată: 
Smerita Ștefana Starija, 
dela sfănta mănăstire Ostrovi, cu toate maicile dinpreună. 
Aprilie 11 dni. 7262 [1754]. 


XXIX. 


Mitropolitul muntean Filaret către Pirvu Canta- 
cuzino, pentru un proces. 


Hristos anesti, 

Cinstite, blagorodnice şi ale Smereniei Noastre întru 
Duhul Stăntă iubit fiii sufletescă, dum[neata] Părvule 
Cantacuzind Med[e]I[niceriü] de la milostivul Dumnezeii ru- 
găm ca să-ți dăruiască întreagă sănătate, viaţă îndelungată 
şi tot binele fericit, atăt trupescu, căt şi sufletescu, iară 
de la Smereniia Noastră trimitem dumnitale molitvă şi 
blagoslovenie. 

Fiiască cartea dumnitale ce ne-ai trimis, cu părintească 
dragoste o am l[uat], şi toate căte ne scrii dumneata, amü 
cetit, şi, mai întăi, de sănătatea dumitale) ami cetitii, dănd 
mulțumită lui Dumnezeă. Ne scrii dum[neata] pentru [un] 
diiacon Duminică, ce iaste prot[opop], precum că, la dajdea 
ajutorinţii, multe lucruri ai cunoscut dum[neata) asupra dăj- 
dilor, şi, văzănd dumneata] în ştire nici la Măria Sa Vodă 
faptele lui, nici la Smereniia Noastră, — de atasta înţe- 
lepţeaşte [ai] făcut dum[neata], să fii blagoslovit, că noi adevă- 
rat puseasem prot[opopü] pă popa Pătru, după cum pohtise 
şi dum(nealui] fiiul nostru sufletescu Sandu! Bucşănesculă 
biv Vel Săr(darii]. Dar, viind o sumă de popi de acolo, şi 
fiindii davagiă şi copilulă den casă, cu multe cuvinte de 
înpotrivire de spre partea popii Pătru, că nu-l pohtescu, 
noi iarăși am orănduit ca să fie prot[opop] diacon[ul] Dumi- 
necă. Ce noi pohtimi cu adevării să avem de la dum- 
beata înştiinţare de pricinile diaconului Duminecă, şi, fiind- 
că acum, la Sieti Costandin, iaste obiceaiii de vin. proto- 


www.dacoromanica.ro 


228 ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 


popii aici la Bucureşti. avănd ştire, după cum va fi cu 
cale, aşa vom face. Cu atasta sfărşind, mila lui Dumnezei 
să fie dumitale pururea umbritoare şi paznică; şi fii dum- 
[neata] blagoslovit: 

Ali dumitale părinte sufletescu şi cătră Dumnezeu ru- 
gătoriu de sănătate: 

FIijulajr/et] al Ungr/oviahiei]. 

Kal abis vă Eywuev âmhorxăv mie byeiac ts [= Şi iar să 
avem ştire despre sănătatea dumitale.) 

Aprilie 24 dni, 7262 [1754]. 

(V*:] Cinstitului blagorodnicii şi al Smereniei Noastre 
întru Duhul Sfănt iubit fiiă sufletescu, dum[nealui] Părvul 
Cantacuzind Vel Mede]I[ni]ë[erü]. Cu blagoslovenie să 
să dea. 

[Peceţi negre: una,la mijloc, cu semne, celelalte cu ca- 
mei; cea din mijloc e pusă pe urmă de pecete roşie.] 


XXX. 


Un necunoscut către protopop de Vilcea, pentru 
dajdea preoțească. 


Cinstiţilor Sfinţilor Vostre, poptropopilor sud Vălta, de 
la milostivulă Dumnezău tot binele vă rug[ăm). Alt, vă 
facemu ştire pentru acest preotii Mirică, că, de cătăva: 
vriame, fugăndu din plasa Argeşului, înir'aciaste zile tre- 
cute mergăndii noi pentru neşte trebi la Rămnici, l-am 
aflat, şi, multă rămăşiţă de la dăjdi rămăind, dia proto- 
popiia socru-mieii, protopopei Costandin, l-am apucat, şi, 
ce i-am găsit, am luat. Dar, încă neavănd cu ce plăti, 
s'aü băgat chiezaş pănă la o vreme, ca să [nu] mai răpue 
ce are, şi aü dat zapis de l-am mai îngăduit. Pentru 
atast[a] fiind plasa noastră cu elù încărcată, şi nescoțind[u-l] 
de la catastihul biserici, iară ai€a sscutăm (Sic) cu birulü 
de la măna chezașilor după cisla plăşii, ci de acolo vă 
pohtim să aibă pace. Si rămănem 

LAI Sifinţiilor Voastre pun (sic) voitori: 

Aprilie 24, 7262 [1754]. P... [rupt]. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 229 


XXXI. 


Chemare a protopopului Petru la Mitropolie. 


Părinte potrobâabe, pop Pătrule, cu răvaşi mai multi 
n'avemii a-ţi scrie, fără căt iată că-ţi trimiseiü atastă 
carte a părintului Mitropoliti, ci cinstit vei înțelege, şi 
numai dă cătă să te scoli, să vii la noi,— nefăcăndiă altă 
zăbavă. 


Acasta. Bun-voitoriu: Părvu [Medelniceriul]. 
Mai 4 dni, 1754. 


XXXII. 


Medelnicerul Pirvu către Mincu Bucşănescu, 
căruia-i trimete să-l fie de urit la boală. 


Cinstite şi al miei ca un frate, dumneata Clug[eriule) 
Mincule Bucşănescule, de la Dumnezeu întreagă si fericită 
sănătate pohtesc ca să-ţi dăruiască dumitale. Cu scri- 
soarea de alt nu am făr de căt, ştiindu-te pe dumneata 
cam bolnav, si săngur acolea la mănăstirea Dintr'un 
Lemnu, iată că am trimis pe popa Petre prot[opopull, 
find om al nostru şi al dumneavoastră, ca să şază acolea 
lăngă dumneata, să-l aibi la vorbă, să nu-ţi fie urăt, pănă 
va veni si dumnealui fratele Sandul Sărdarii!, că iaste 
ca să vie. Ci dumneata să laşi toate găndurile ceale de 
necaz, că acealea îţi strică sănătatea dumitale, si să fii 
cu bună nădeajde la ajutoriul Maicăi Preacuratei Fe&oare; 
că nădăjduim la mila lui Dumnezeu şi la rugile Maicei 
Sfinții Sale, că vei căştiga sănătate, de mă vei asculta ca 
să fii cu credință și cu inimă bună ; iar, de nu vei asculta, 
să ştii că foarte îmi va părea răii, —că inima rea nu 
aduce nici-un folos. 

Cu ačasta, și rămăii al dumitale ca un frate: 

Mai 2i dni, 1754. Părvu Med/elni]e[e]r[iul]. 


t Cel mai cunoscut din Bucşănești. 


www.dacoromanica.ro 


230 ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 


XXXIIL 
Carte de chemare la judecată a fostului protopop Petru. 


Părinte popo Petre, proin protopoape, sănătate. Pri- 
č[iļna, alt nu iaste, fără de căt aicea la noi aü venit popa 
Varlaam de la Coziia cu o cinstită carte a Sfinţii Sale pă- 
rintelui Mitropolit, întru care sau dat jalbă la Sfinţiia Sa 
cum că ai luat 2 cai fără de judecată şi fără dreptate, 
nefiindu-ți datoriă, pentru neşte bani ce aü fostii luati de 
la răposatulă Nicodim igumen, unchiu-săi, şi s'au fost si 
plătit, luindü răvaşii de seamă pentru acei bani; la care 
iaste porunca Sfinţii Sale părintelui Mitropoliti, ca să vă 
îndreptăm noi pentru acasta pricli]nă. Ci iată că-ţi scriem 
să cauţi să te scoli să vii aicea la noi, ca să vă judecămi, 
fiind şi popa Ştefan protopop. Că apoi, neviind. să ştii că 
vom da carte de adeverinţă la măna popii lui Varlaami, 
de va merge iari la părintele Mitropoliti, și vomü scrie că 
nu te [supui] poruncii, şi apoi, nu numai că-ţi [va] veni cu 
treapădii, ci vei petrece [si cu] ruşine. Ci după cumii îți 
scriemü, [să faci] negreşitii, să vii, si t-amü trimisă şi cartea 
ce ne scrie, să vezi. Acasta, şi fii sănătos. 

Bun voitoră Costandin is/[pravnicul]. 


Mai 29, 1754. 
XXXIV. 
Un preot câtre protopop, în afaceri de slujbă. 


2 Iunie (?) 7262 [1754]. Popa Costandin (?) Boreşti (?) 
către protopopul (de Piteşti). „Ai trimis Sfinţiia Ta pă moşii 
deaconu Neguţă: bine ai socotiti Sfinţiia Ta, şi mulțămim 
Sfinţii Tale de osteneală ce ai făcut Sfițiia Ta. Numai 
astă sară să mă cruţi Sfinţiia Ta că n'am putut venii), 
că am mare triabă, iară dimi[nealţă voi veni negreşiti, şi 
cele ce vei fi avà[n]d Sfinţiia Ta, vomi: vedea. Ci Sfinţiia 
Ta să nu pui vr'o socoteală, că dimineaţă voi ven[i].“ 


www.dacoromanica.ro 


ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 234 


XXXV. 
Păvaş al unui logofăt către protopop, pentru afaceri. 


Părinte protopoape, cu plecăciune mă închină Sfinții 
Tale cu răv[nă]. Nu putui coprinde toate ceale ce avemii 
să vorbimü, măcar că asü fi veniti si ei la Piteşti. Acumi 
daru vei şti Sfinţjia] Ta că acumu sosii și eŭ dupeste Oltu 
cami bolnav, ci Sfinţlia] Ta să nu faci intr'altü chipü, ci 
să vii pănă aici, că înţelesei că ari fi veniti şi dumnealui 
Sărd|ară] Sandulă la Piteşti, şi ştii că avemi treabă, şi 
după aceaia mai avemu și altele. Ci, cumü zăci, cu uni 
časů mai nainte să vii, si atuncea pe largi ti le voi spune 
toate cu amăruntulii, căte săntu şi dincolo, şi poţi să spui 
şi dumnealui Sărd[ariul), de te va întreba de mine, căci 
nami venită acumü la Piteşti, să spui că vei să vii Sfin- 
tlia] Ta pănă aici, și de aicea vomu merge amăndoi 
înnapol la dumnealui. De atasta inştiinţăzi pă Sflinţiia] 
Ta; şi rămăiu alu Sfinţii Tale plecati ca un frate: 

Julie 6 dni, 1754. Mihai Logofăt Argdeş/anul]. 

[V*:] Sfinţii Sale părintelui prot[opop] chiră popa Petre 
otü Piteşti, cu fiiască plecăciune să să dea. 


XXXVI. 


Un fost econom al episcopiei de Rimnic câtre pro- 
topop, pentru banii şfertului. 

Cu sănătate mă închin Frăţii Tale, oce protlopop] Ra- 
dule. Ceale ce mi i-ai scris, am văzut, numai foarte grabă 
mare iaste de bani. Ci căt vei putea, sileaşte-te acum de 
fă istovul de bani şfert[ului], că vorů să-i trimitem la Bu- 
clureşti]; iar, de ce-i dă poclon, cănd vei veni din plas[ă], 
iar cum ştii poartă-ți cinstea. Mai mult nu zic, ca să nu 
vi cu niscai treapede. Prea Sf. părintele iaste la Bucţu- 
rești] şi să află sănătos; acum mai în grabă ceale ce vor 
fi pe acolo, nu prea ştim. 

Bun voitor: 

Stoian p/roin] ec[onomul] episc[opiei] kăim[nicului]. 

Avgust 1 dn., 1754. 


www.dacoromanica.ro 


232 ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 


Pentru o bute de vin ce ai la Statie, să am răspuns 
pentru preţi, —te miri cum ne va trebui; să nu prea cauţi 
dobăndă multă, mai multă prietenie. 


XXXVII. 


Logofătul Mitropoliei către protopop, cu privire 

la dajdea preoților. 

Cinst[ite) şi al miei părinte sufletescu, Sfinţ[ia] Ta chir 
popo Petre prot[opop]. Cu fiiiască plecăciune sărut măna 
Sfinţiei] Tale, şi de la Dumnezeu îţi rog toate ceale bune. 
Scrisoarea ce mi ai trimis, o am luat; ceale scrise am 
înţeles, de sănătatea Sfinţiei Tale m'am bucurat. O scri- 
soare ce mi ai trimis de la moş popa Costandin proin 
prot[opop], mai în trecutele zile, am luat, şi naŭ vrut ni- 
meni să şază, să-i fiii dat răspunsulii. Însemnarea nume- 
lor ce ai trimis, am văzut, şi iar le trimisei la Molitva 
Ta: să mai fie îngăduială. Căt din înpotrivitorii Sfinţliei 
Tale] aü scris, aŭ scris la Sfinţ[ia] Sa părintele, şi la dum- 
nealui Medelni|cer] multe pări. si te-au făcut zorbagii, si 
căte aü vrut; şi aü zis că din pricina Sfinţ[iei] Tale sănt 
90 de t! jos den dajde, de nu poate scoate slujba la cale, 
şi ai făcut mare turburare în judeţ. Si ce răspunsu vor 
fi luat acei trimiş, nu ştii, făr numai am întrebat pă 
Sfint[ia] Sa părintele, şi mi aŭ spus căte de Sfinţlia] Ta 
au scris, şi am întrebat şi pă dum[nealui] Med[e]l[nicer], 
şi am vorbit căte ceva ce sau căzut, şi mi aü spus 
dumnealui de căte ai scris, și te-aii dat de om răi, şi 
cum, din turburarea Sfinţ[iei] Tale, stă slujba jos, și s'au 
zăticnit popii de nu daŭ banii. Şi acest răspuns am luat; 
ce să te dai în lături, să nu mai umbli turburănd acumii 
popii, şi făcănd gălcevi: nici nu e vremea şi găsescu pri- 
cină, Ci să-ţi cauţi treaba Sfinţiei Tale, păn ce-ș vor în- 
cheia socoteala, și atuncea îți va da voe de vei căuta; 
căci Sfinţ[ia] Sa părintele şi dumnealui Medelni[cerul] aü zis 
că nu o va lăsa jos, numai ca să nu fie scandălă si pri- 
cină te trage de tot la trebile Sfinţliei] Tale. Si nici te fă 


www.dacoromanica.ro 


ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 233 


a pomeni pănă cănd va veni vremea. lar să nu te ame- 
steci într'acastă vreme, că apoi vei greşi: așa miaŭ zis. 
Numai caută de lămureşte catastiful făr de dungi, cu toate 
numele, si să stea în ghiozdan, si să nu facă preoţii su- 
net, ci să tacă, şi nu le da apă sai să-și poarte numele. 
Apoi, eşind slujba la cale, să nu fie pricină. Atuucea 
v să va fățişă lucrul, şi să va cunoaște dreptatea, 
că jalba de a să jălui preoţii Sfinţlia] Sa pohteşte, si vă 
binele şi dreptatea, iar nu jafuri. Ce in ce chipü îţi scrii 
pecum ştii că-ţi voescu cinstea si binele, asa fă. Atasta, 
şi fii sănătos, 
Al Sfinţliei] Tale de bine voitoriă şi fiii sufletescu: 


N. Log/olf/ă]t/[ul] Mit/ropoliei]. 


Agust 13 dni, 7262 [1754]. 

[Ve:] Sfin[ţiei] Sale chir popii Petru, proin prot[opop], 
cu e: cită sănătate să să dee. 

[Pecete roşie, ruptă.] 


XXXVIII. 


Un diacon impulerniceste pe un altul a stringe 

rămășițe de dajdea preoților. 

+ Să fie volnic diiaconlul] Radul cu ràvas[ul] nostru să 
meaargă la preoți, pă unde va fi rămășiță, ca să ià toți 
banii pă căt vor şti ei că aü rămas să dea la diiacon[ul] 
Ştefan. lar care va zice că sai plătit, şi pă urmă să va 
găsi neplătit, atunci va da şi bani cu scărbă, şi va da şi 
treapăd. Ačasta. Ștefan diacon vi. 

Dechemvrie 23 dni, 1754. 


XXXIX. 


Un preot şi un diacon daŭ zapis pentru nişte 
lucruri arse în biserica lor. 
Adecă eŭ popa Antonie, dinpreună cu diiaconuli Ra- 
dulü otü Piteşti, dat-amă zapisulă nostru la măna pă- 
rintelui prot[opJopului popa Pătru ot Pitești, precumü să 


www.dacoromanica.ro 


234 ACTE ALE PROTOPOPIEI DE ARGEŞ 


să ştie, căzăndii noi într'oo greşală pentru nişte sculele 
bisericii, de aŭ arsi stăntu antimisi cu sfintile moaște, de 
aü rămasu de nici-o treabă, şi aü arsă şi o Liturghie de 
cele bune de la Buda, şi masa de prestoli de pănză, 
— deci, făcăndă eŭ gresala aasta, ami fugiti. Deci, ma- 
halagii, nesuferindu greșala ačasta, aŭ vrutů să instiinteze 
pă părintele Vlădica, ca să iau pedeapsa după vina mea. 
Deci amü căzutu cu rugătune la dumnealori mahalagii 
Şi la protopopi, de me-ami pusi zi, de acumü pănă Du- 
minecă să aibü aduce antimisă pentru antimisi, sau să 
aibi a dati! 2, şi Liturghiia, şi masa de pre prestolă; 
iar, de nu m'asü afla I)uminecă cu să plinescii strică- 
cunea ce saii făcutii, să fie volnici să mă treapăde t! 3; 
pentru caşa ne-amü legati nui cu zapisulă nostru, şi să 
dămi şi gloaba ti 5. Şi păntru credință ami scrisă cu 
măna noastră, şi ami şi iscăliti ca să crează. 
M|[esilt[a] Ghenarie 7 dni, leat 7263 [1755]. 
Eù popa Antonie, platnică. 
Eŭ diconă, Padului, platnici. 
Dat-ami scrisoarea mea la măna diiaconului Radul, 
de bună credințare, că, de n'oi veni pănă la sorociă, s'arü 
trage vre un necazü pentru mine, să aibu a înplini eü 
dinu casa mea. Şi pentru credința mi i-aă pusi iscălitura 
mai josu, să să crea|ză]. 
Ghenarie 5 d., 7263 [1755]. Eu popa Antonie. 
Adecă diconului Radu, dat-ami zapisu miei la măna 
părintelui popa Petru, precumi să ştiecă amii luat popa 
Antonie pă sama mea de la închisore, dă Joi pănă Do- 
minică, iară, dosindi elü, să plinesci eŭ pagoba, şi i-ami 
iscălitii mai josü ca să crează. 
Ghenarie 5 d., 7263 [1:55]. Eŭ Radu diiaconu. 


XL. 
Răvaş de imprumut către protopopul Petru. 


[C. 1760.] 
Dat-amü răvăşeluli nostru la măna Sfinţii Sale părin- 


www.dacoromanica.ro 


ACTE ALE PROTOPOPIEÍ DE ARGEȘ 235 


telui popei Petre otă Piteşti, precumii să [să] știe că m'aü 
inprumutati cu parale 20. Şi pentru credinţa ne-amiă pusi 
numele ca să să crează. 


Eu Tudor, aprodă. Eù Manea, aprodă. 
XLI. 

Peaiqoas al lui lon Măldărescu, cu cuprins intim. 

[C. 1760.] 


Cu frățască dragoste şi cu bună vremea mă închinii 
dumitale, frate Petre. lată că trimisăi acesti fečorů cu 
cai acolea la părintele, ca să măe de nopte, şi să vază și 
pe dum[neata] cumü te mai aflii, și moşii popa este sănă- 
tosii. Amü înţălesă pentru unii Ţigană alu mieă cumü că 
ară fi veniti acolea; ci să-lu iai cu cuvinte bune, să nu 
mai fugă undeva, şi dimineaţa să mi-lă trimiţi aici, că (?), 
de-i va fi voia părintelui să i-lù vănzu, bucurosi să i-l 
daŭ, că ei toti nu mami hrănită cu dănsulii. Acasta, şi 
rămăi ca uni frate alu dumitale. 


Jonă Măldăresculi, 


XLII. 


Plingere de la orășenii din Piteşti pentru un diacon 
ce vinde vin sü rachiu, 


[C. 1760.] 

+ Noi oroşani den Piteşti jăluim Sfinţii Tale şi cu 
plecăciune ne rugăm Preasfinții Tale să ne asculţi jalba, 
că săntem îngreunaţi de dăjdiile înpărăteşti şi de alte 
porunci domneşti. [Pănă aici, şters.] 

Cu prea-plecată scrisoare jăluim Preasfinţii Tale pen- 
tru un diiacon de aia, Luca, că vei şti Sflinţiia Ta] că 
ține căr&umă la casa lui, de vinde vin şi rachiu şi alte 
ce nu i să cade, în partea preoțească, si atasta noi n'am 
mai pomenit să fie diiaconi căr&umarii], măcar că porunca 
Preasflinţii Tale] ştim: că preoţii şi diiaconii și oricarii 
sînt în partea biseritască să nu ţie cărtum[ă] la casele 
lor. Dar acest[a] nu știm cu ce socoteaală face acest lucru 


www.dacoromanica.ro 


236 AOTE ALE PROTOPOPIEL DE ARGEŞ 


necuvios; ci de atasta facem ştire Preasflinţii Tale] ca să 
indrepteze Preasflinţiia Ta], ca un stăpăn al tuturora, să 
nu fie volnicii să vănză vin la casa lui, să să necinstească 
partea preoțească. Ačasta ne rugăm Sflinţii Tale): blago- 
sloveniia Preasfinţii Tale cu noi. 


XLIII. 
Listă de dijmă preoțească. 


[C. 1780.] 
Iași. 
Foiţa de dijma popi. [Cinci nume de săteni.) 


www.dacoromanica.ro 


IV. 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU, 


www.dacoromanica.ro 


L 
Zapis pentru imprumut al unui sătean din Dobriceni. 


Adecă eü Andrei Budărăscul ot Dobriceani, dat-am zapi- 
sul miei la mănah Logjofătului] Dumbrav[ă] ot Dobriceani 
ca să fie de bună credință pântru să să ştie că i-am 
fost datori căţ|ijvah bani încă mai denainte de vreame; 
de acii noi ne-am socotit încă la Bucureşti, şi i-am rămas 
dator 7 p', şi nu i-am pus ză pănă la tomnă, să viu să-i 
aduc ban[i] făr nici-o sminteală, păntru că aşah m'am chel- 
tuit. Iar, de nu voi veni să-i aduc ban[i] la zi, să trimiţ[ă] 
cu treapăd, să-i daŭ bani fără voia mea. Si, căndu s'au 
scris acest zapis, fost-aü mărturii carii să vor iscăli mai jos. 
Şi pentru mai adevărată credință pus[u]mi-iam și ei nu- 
mele şi peceate, ca să să crează. 

Mart 15, l' 7188 [1680]. 

Ispisah az Costandin Logofăt ot Buc[uj]reşt[i]. Eŭ 
Andri Budărăscul. Az Spirea Logofăt ot București, 
mărturie. Az Udrea, mărt[urie]. Az Mircea aplr]od, 
mări[urie]. 

II. 
Zapis al lui Toma Stoienescu, pentru o datorie. 


29 Maiu 7189 [1681]. „Toma ot Stoineşti“ dă zapis pen- 
tru datoria ce are la Logofătul Dumbravă. Martur „popa 
Tănasie“, 

III. 
Catastif de vinăriciă şi alte socoteli. 

[Nume:] Cărstiianui Drăgănesculu, Stoeanü ot Cacova, 
soru-sah, Rada Stupăreasa, Dobrinu Drăgănescul, Mihaili 


www.dacoromanica.ro 


240 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESOU ŞI STOIENESCU 


ală Vilăi, Oprea alu Despei, Stanii ot Vallea] Lupului, 
Stroe bratü poplei), nean[ea) Andrii părjcălabul], Sarchizu, 
Stanü Căţa, Pătru Grozăvesculu, Andre oti Suseani, 
Lazăr Cizmari, Cărstea Şelariulu, Drăgușin, Dărmoni, 
Pătru Hagiesculă, Radulă Răznesculă, Sima otu Stoineşti, 
Neago, unchiiașulii Dani, Sima celu mică, Arsănie, Lisafta, 
Janculü, Sărbulă otü Bărbăteşti, Radul Mogoşescu, Sima 
Hagiescu, la jup. Giura. [Sumele, cîte 1, 2, 9 ti, bani 42, 
100 etc.]. Aprilie 15, la seam[a] a 2. Ghen. 1. 

Fii lui Barbului ... Dat-am păniru Stanü, la berbeci bani 
24, la birulu Diilui bani 17. La Barbulu, de la untu, bani 
Iesi 

Lt! 7192[1684], Aprilie 15, dat-amu lui Pătru bani 100, etc. 

Mai 21, I! 7192 [1684]. Dat-amu lui Stanü Băbanii, lei 2, 
pănă la tomnă să-mi cosască 2 fălci. 

Mai 22 d., l! 7192 [1684]. 

Socotitu-ni-amă cu Stani brati Marco păntru datorii: 
s'aii aflati cu toti bani 408. 

Iunie 27 d. 

Dat-amu Oprii lui Vaslillie la hăra&u bani 133, pănă 
la tomnă. 

Iară la bani hăraciului datu lui Stanü oti Valea Lupu- 
lui, t 1. 

Dat-amü lui Pătru Răc: la hăracu, t! 1 p.. 

[Sinete de la „Cărstiian Drăgănescul“ către „diiac[onul] 
Dumbravă“, de la „Ștanciul snă — otü Stoineşti“ către 
„Log. Dumbravă otü Dobriceani“: „i-amă pusi neşte fășii 
a nostre zălogi: însă moşie de pe Dealul Pietrarilori..., 
pănă în viia Vladului Pàusea“. — 29 Ianuar 7191(1683], 
de la „Costandin snă — ot Stoineşti“ către același, pentru 
zălog de moșie, „pănă în mejdina unchiiaşului Vladului 
Păușu“ ; aceiași dată. „La Ionii Dàrmonü de pe vinu... La 
finulu Stanü pănă la Sănjorzu... De pe slănină ami loatü 
de o dată lei 6, bani 5. Mai dati saamă datü la căte ocă 3, 
în credinţă pe saama lui ocă 3, din slănina din... 

Ghen. 1, l: 7192 [1684]. 

La cine ami dati rămători lanea... Stoica Ularu... 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZÂNESOU ŞI STOIBNESOU = 241 


Să să ştie cătă ceaară au fostu, ocă 332 pi, oca po bani 
70, faci bani t! 174 p!, bani 9. 

Scoatemu cheltuiala ce au loatü jup[án] Lazăr dentr' 
această ceară a nostră, l& 1 pi, i ost bani safi lei 173, bani 9. 

Face şi ceaara Herăi: au fostu ocă 120, 3 pi, safi facă 
bani lei 64 p', 44; scoateamu cheltuiala lei p!, ost safi bani 44. 

Ce s'au luat saama oiloru; Mai 26, É 7192 [1684]. 

Oi mari cu lapte 41, mioare mari 10, oi stearpe 1, ber- 
beci mari 6, miei 12, miiale 26, 1 miiă mică. 

SA să ştie căţi rămători mari săntu la mine: 66 sàntü, 
şi mici 8 săntu. 

(Aiurea:] Oi cu lapte 23, oi mari stearpe 3, înterţii 4, 
mioare 9, miei 15, miiale 9. 


IV. 
Altul de la un Logofăt din Stăncești. 

+ Azu Costandin ot Stănceşti. Răvașul miei la măna dum- 
nealui Vladului Logofăt, cum să să ştie că din 20 de t! 
ce aü avut frate-miei Dum[iJtru la dumnealui, dat-aü fră- 
tine-mieü lei 10, si mi-au dat mie lei 10, de sau plătit, și, 
nefiind zapisul să i-l daŭ, i-am dati scrisoarea mea cum 
să să ştie că sai plătit de istov. 

Octomvrie 28 dni, l 7194 [1685]. 


Costandin snă Tănasie Log[ofăt] ot Stănceşt/!]. 


V. 

Zapis pentru un împrumut făcut de Cămăraşul 

de Slănic. 

Adecă ei Bade Cămărașul ot ocna Slănetul dat-am 
acesta al mei zapis la mäna fratelui nostru Vladul Lo- 
gofăt, ca să fie de bună credinţă cum să să ştie că, lundu 
eŭ Cămărășiia înpreună cu dumnelui, şi găsindu-mi de 
bani de am dat la slujbă, şi, mai dăndu el bani de la 
dănsul, de aü lucrat ocnele pănă leù răspunsu şi leii dat 
pe bolovan, iar apoi, nesuferindu-l dumnelor boiarii, lip- 


7992, Vol. XIV. 16 


www.dacoromanica.ro 


242 AOTE PRIVITOARE LA FAMILIILE QĂZĂNESCU SI STO:ENESCU 


sindu-l de slujbă, eŭ într'alt chip n'am avut cum face cum 
păntru bani ce mie'ă dat, însă t' 140, să aibu a-i care 
(sic = dare) la Sfeti Petre, şi pre venitul slujbei să fim fraţi, 
să înparţu cu dumnelui în doo, cu jur|ăjmănt să nu-l înşăl, ci 
să înpărțim frăţeşte precum ne'ii fost tocmela d'intăi. Iar, 
nedăndu-i bani la zi, căt[ă] cheltuial[ă] sai zecuială sar 
face, să fie tot de la mine. Aşijdere, căndu va fi la zi, să 
aibu a mă socotire, să-i daŭ parte dumlijsale păn la un ban: 
şi den mila domnescă, și cu ce am mai căștiga. Şi la toc- 
mela noastră fost-ait marturi de față Necula Logofăt şi 
alți omeni buni. Şi eŭ pentru credința am iscălit cu 
măna më mai jos, ca se să creză. Pis Mart 3 dni, 1! 7197 
[1689]. 

Az Andrei Aprodul mart[or]. Ei Bade Căm(ăjrășălă ot 
ocnă Slănec. Az Necula, Logofăt, martor; Drăgan văt[af), 
mart|ur]. 

[V*:] Zapisul Badii Urezeanul de tocmeala ocnii Slănicul. 


VI. 


Socoteli de gospodărie. 


[C. 1690.] 

Dati Dumitrii, căndu s'aă dusă la Bucureşti, t! 1. 
ari i-amü dată la un hăratii bani 66, 

Dat-amii la mortea lui, ceară ocă 2 p', căte bani 80. 
Datu-i-ami o vacă stearpă de aŭ tăiatii la mortea lui. 


VII. 
Socoteala unei răscumpărării de moșie. 


[C. 1690.] 

Sà să ştie răscumpărătoarea satului Căzăneştii de cătră 
Radul Cliug. Buzescul: după moartea lui i-aii răscumpărat 
Jupăneasa lui Marica i brat ego [=şi fratele ei] Radul 
Post., și cine căte càtí bani aŭ dat, să să ştie anume, 

Coman bani 220, Tudor, etc. Cin bani 25.900. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU 248 


VIII. 
Zapis pentru despărțferie. 


Adecă eŭ Nasta, soţie Logofătului Vladului, dat-am za- 
pisul mei la măna Logofătului, soţii mele, ca să fie de 
bună credință cum să să ştie că, aflăndu-mă în vină 
mare, şi de curvie, de despărțală, de care mam putut 
nice eŭ tăgădui, și însă m'am mărturisit înnainte a preoţi 
şi a omeni buni, carea fapta mè m'am despărţit de că- 
sătorie me și de dumnielui, ca să fie dumnielui slobod 
de mine şi ertat, şi eŭ de dănsul, şi nu sai îndurat de 
mine ca să facă cum porănceşte pravila, şi m'eii dat şi 
zestrele îndărăt, ca să avem bună pace, unul de cătră 
altul. Şi la acest zapis a fost om[eni] buni şi preaoţi măr- 
turii, cari să vor iscăli mai jos. Şi păntru adevărată -cre- 
dință mem pus degetul ca să crează. 

Pis mesliţa] Iulie 1 d., leat 7199 [1691]. 

Şi cu nasturi de mărgăritare cu căşuţi de aauru şi 2 
vaci cu lapte fealei. 

[Pecete neînţeleasă : „Sima Log. măr.“, cu fum, pe care 
o pată de grăsime.] 

Eu Nasta, soţie Logotătului Vladului. 

Eŭ popa Caprea, ot Greableşti [scrie]. 

Az Luca Căpliltanul] za martollolă, ot Lăviște, măr- 
t[urisesc]. 

Eü popa Stan. 

Varlaam ermonah, mart[ur]. 

Alixandru Căpt. Voicina, martor. 

[V*:] Zapisul Nastii de dăspărţeală, unul de cătră altul. 


IX. 
Carte de desparfenie a Mitropolitului Teodosie. 
Theodosie milostiiu bojiiü arhiepiscopă i Mitropolit vsei 
zemli ugrovlahiscoi. 
Dat-am cartea Vlădiciii Meale Vladului Logofăt ca să 
fie de acum nainte în pace şi dăspărțit de cătră fămeaia 


www.dacoromanica.ro 


244 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE OĂZĂNESCU SI STOIENESCU 


lui, Nastea, care o ai fost luat cu cununie, pentru că aü 
venit amăndoi de față la Vlădiciia Mea, de aü avut ju- 
decată, zicănd Vladui Logofăt cum că, fiind ea muiare 
rea, curvă, s'au fost voit ei dentru dinşii încă mai de 
nainte vreame de sai dăspărțit şi şau făcut şi zapise de 
dăspărțală unul la măna altuia, care le-am văzut şi VIă- 
diciia Mea, întru care şi ià singură își mărturisiia vina 
ei, si mai zicea Vladul Logofăt cum că i-ar fi măncat 
ià ce ar fi avut, scule, bani şi altele, iar ià încă zicea 
că i-au măncat Vladul Logofăt ale ei zestri. Pentru care 
lucru aŭ mersu si la Divan amăndoi de față, de aü avut 
judecată. Deci Măriia Sa Vodă i-au dat pre seama VIă- 
diciii Meale ca să le luom seamă şi să-i judecăm; şi aü 
poruncit Măriia Sa şi jupănului Enuţă, starostii de negu- 
ţitori, ca să fie la aastă socoteală, şi Radului vătaf de 
puşcărie. Deci, luîndu-le seama, aşa am aflat şi am jude- 
cat, cum nici Vladul Logofăt să nu aibă a luarea de la 
Nastea nimic, nici Nastea de la Vlad. Ci numai să aibă 
pace unul de cătră altul. Iar, pentru faptele ei, aflăndu-să 
ià muiare rea și în vină de cutrvie, de care sfănta pra- 
vilă pre căţi află în vină ca aceaia, cu totul îi striinează 
şi-i dăsparte,— dirept aceaia şi Vlădiciia Mea încă i-am 
dăspărţit unul de cătră altul, precum si eï singuri sai 
fost voit şi s'au dăspărțit mai denainte, şi am dat şi 
atastă carte a Vlădiciii Meale de judecată la măna Vila- 
dului Logofăt, ca să fie de acum nainte slobod şi în pace 
de cătră fămeaia lui, Nastea, şi să n'aibă 'a mai cearerea 
nimic la dînsul, nici elù la dănsa. Si pre leage să aibă 
voe a-și luarea altă fămeae. Acasta scriem. 


f Vi/ăjd/ijca Theodosie. 
Dechemvrie 3 d., I 7200 [1691]. 


X. 
Hotdrire privitoare la niste stupi. 


Alixandru Veti Vornici i Diiculü Vel Logofăti dat-amit 
tartea noastră de judecată Vladuiui Logofăt ca să fie în 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOMRE LA PAMILIILE CĂZĂNESCU SI STOIENESCU 245. 


pace de cătră Arsenie den Piteşti, pentru că aü avutü în- 
trebăciune amăndoi de faţă innaintea noastră, pentru niște 
stupi ce aü fostă cumpăratii Vladuli Logofăt de la Rada, 
fămeaia lui Cocanü den Arefu, însă mătci 26, zicăndă 
Arsenie cumi că i-arii hi cumpărată eli mai nainte aceşti 
stupi. Iar Vladulă Logofăt, elü scoasă zapisulu Radei fä- 
meii lui Cocani şi răvaşuli lui Daanii aproduli, şi a lui 
Prodani, sluga lui Arsenie, carii aü fostii hărăceari trimişi 
de Arsenie, fiindü el zapciii de haračů, întru carele şcriia 
cumi că aŭ cumpărată Vladulă Logofăt aceşti stupi, şi aŭ 
dati bani gata în măna aprodului ce scrie mai susi, şi a 
slugii lui Arsenie, de aü plătită haraăuli lui Cocani. Iarü 
Arsenie, neavăndă nici-o scrisoare de cumpărătoare, nu- 
mai ce aü zisă că are mărturii pe Preda Uesculi si pre 
Galatiia, şi, poruncindu-i-se să-i aducă înnaintea noastră, 
el nu iaŭ pututii aduce ca să mărturisească. Într'aceaia 
noi amii judecati ca să-și ţie Vladulu Logofăt stupii ce aü 
cumpărati cu bună pace de cătră Arsenie; mai multi 
vaalü sai băntuială să n'aibă. Acasta scriem. 
Ghenarie 11 dni, lt. 7201 [1693]. 
Alixandru Vel Vornicu, 
Diiculă, Velă, Logofătu. 
[V°:] Carte boiariloră de rămasulu lui Arsenie. 


XI. 


Carte de judecată a lui Constantin- Vodă Brin- 
coveanu, în aceiaşi afacere, 


20 Ianuar 7201 [1693]. Costandin Voevod. „Dat-am 
cartea Domnii Meale de judecată Vladului Logofăt, ca să 
fie în pace de acum înnainte de către Arsenie din Piteşti, 
păntru că aici înnaintea credintoşilor Domnii Meale Ali- 
xandru V! Vornic i Diicul V! Logofăt aŭ avut amăndoi 
întrebăcune de față păntru nişte stupi ce aü fost cum- 
părat, zicănd Arsenie cum că i-ar fi luat el mai înnainte, 
păntru niște datorii ale lui de la fămeaia lui Cocan, iar 
Vladul Logofăt aü scos zapisul Radei, fămei lui Cocan, şi 


www.dacoromanica.ro 


246 ACTS PRIVITOARE LA FAMILIILE QĂZÂNESCU ŞI STOIENESUU 


răvașul lui Dan aprodul şi al lui Prodan, slug[a] lui Ar 
senie, întru carele scriia cum că aü cumpărat Vladul 
Logofăt aceşti stupi pre bani gata, şi aŭ dar aceşti bani în 
măna slugii lui Arsenie, de aü plătit haratul lui Cocan, 
find însuşi Arsenie zapcii de haračů într'acestu judeţi. 
lar Arsenie, neavănd nici-o scrisore de tocmeală sau de 
cumpărăioarea acestor stupi, aü zăs că are mărturii pe 
Preda Uescul şi pe Galatiia, şi, viind şi Preda Uescul în- 
naintea boiarilor, el așa aü mărturisit cum că au zăs Ar- 
senie cătră el că i-ai luat păntru haratul lui Cocan, fiind 
haratul plătit cu banii acestori stupi de Vladul Logofăt. Şi 
aü ramas Arsenie de leage şi de judecată denaintea bo- 
iarilor Domnii Meale. (Întăreşte Domnul] 

[Monogramă cu roşu; pecete mare cu chinovar: cele 
două chipuri lingă cruce si înscripţia: Iw Kocranain RoeRoat, 
BOXIIO MHAOCTHO 3EMAH SrpeKAAXiH.] 

Prott. V! Logft. 


XII. 
Împărțire de avere. 


Foae pentru mult, puţin ce iaste partea copiilor lui Matei 
1 Pătru, pe saama frăţine-său Radului, ot Mai 18 dni, 
it 7201 [1693]. 

De cănd aü luat Radul cu Divan si cu socoteala a patru 
boiari, anume Neagoe Pit. Rătescul, i Matei Cliu€., i Ar- 
senie Log. ot Piteşti, i Stan Vornicul, ca să-i ție el să-i 
crească, cu toată partea lor ce-au avut, precum scrie în- 
JAantru anume: 


Partea lui Matei i Pătru. 
10 boi de jug. 
6 vat cu 6 vitel. 
6 mănzaţi cu mănzate. 
2 boi tineri, căte de 2 viţăi. 
2 vaci tinere, una cu vitel. 
2 cai de călărie. 
1 iapă. 


www.dacoromanica.ro 


AOTR PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU 247 


2 mănji. 
14 oi cu 14 miei. 
4 mioare. 
2 berbe€. 
60 măci de stupi. 
14 sfini, cu mic cu mare. 
160 vea[dre] vin gata, care l-au văndut Radu la Dima. 
Č" ti 103, 26. 
Şi la alţii, vad[ra] po bani 86. 
120 ob[oroace] de grăi gata din faţa ariei, po bani 88, 
& ti 80, 
4 tingiri cu capace. 
20 tipsii de cositor. 
1 tigae. 
1 păreache hiiare de plugi. 
1 fierü lat, iar al copiilor. 
1 pirostrie. 
1 sfeaşnec de araam[ă]. 
Afar[ă] din bucate săni bani t' 183, 27, luaţi de pe vin, 
i grăul copliilor). 


Iarăş însemnăm ce aü rămas neîmpărţit să să înparţă 
pe 3 fraţi, cum scrie în jos: 
2 cai, unul murgu, altul vănăt. 
cazan cu capac i ţavă za rachii. 
blană spinări de vulpe noao. 
ișlicit cu samur. 
chindeş de atlaz albastru. 
bràü de argint zălog za t 3: iaŭ luat Radul. 
măhrămi de sărmă. 
păreache cercei de auriu. 
păreache pistoale cu tocuri bune. 


— — a — a — a — 


Aici însemnăm ce-ai luat Radul venitul viilori, a co- 
piilorii, si al podului şi al morii în cei ani. 

Venitul podului în anul întăi ti 36. 

Al doilea an t! 40, 

Al treilea an t' 36. 


www.dacoromanica.ro 


248 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU 8: SPOIENESCU 


Luat-au și vin în anul d'intăi, numai din viia copiilor, 
và 220. 

Al doilea an vi 180. 

Al treilea an l-au dat în datorii copiilor, bani vi 100. 

Şi lui Pătru vin vi 40. 

Şi lui Matei vin vi 50. 

Venitul morilor la 3 ani, po ob. 120, & ob. 360. 


Izvod din foaia lui Goran Logofătul, care aü luată Dosie 
Logofătul, cănd i-au socjoltit cu boiari pentru bani ce pre 
unde aü avut Goran Logofătul. 200 t! la jup[ă]nul Mihul, 
ce-au fost băgaţi în grăi, care grăŭ l-au văndut Radul, 
şi au luat toţ bani în mäna lui. 

80 ti la Părvul Sluj. Pleşoianul. 

230 p! t! la Costandin Vistierul] Ştirbeaii. 

500 t! la jupănul Stoian ot Bleaici. 

73 p! t! iar la jupănul Stoian, de pe miiare. 
Cn t! 1083 p. 

Mai aflatu-se-ai un zapis în urmă la Vladul ot Pitești, 
datorie t' 300. 

Mai luat-ai Radul de la Curte, pentru o împrumutare ce 
dedease Goran Logofătul, t! 50. 

Mai luat-au Radul de pe un cal roibu breaz ce-aă văndut 
Simei Schileariul t! 41. 

1083 — 

1391 

2474 — 

[cu cifre.] 

Ce cup. t! 1474 p.. 

Să să ştie şi datoriile ce-ai plătit Radul den bani 
tătță]ne-săă. 

150 t aŭ dat la Vlădica Varlaam. 

100 t aŭ dat la mătuşlăl-sa Vilaia, iar alţi t! 50 i-au 
dat din casă. 

40 ti aü dat Scordoceasii. 

60 t! aü dat pre mălai la vream[ea] lipsii. 

Datul č t! 358. 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNEBOU ȘI STOIENESCU 249 


Să să ştie ce bani sai cheltuit la moartea la Goran 
Logofătul cum semnează în jos, ca să nu zică Radul că 
aü dat el niscări bani de aiurea. 

42 ti s'au aflat bani gata în desagi lui. 

50 ti s'au luat de pre o casă din Buclujreşti. 

50 ti sau luat de la părintele Vlădica, cari s'au plătit 
din venitul casii. 

Cn ti 142. 

Lt 7204 [1696], să să ştie lucrul viei copiilor: de as- 
toamnă pănă acum la pleavil[e] s'au cheltuit t! 7,22; den- 
tr'aceștea aü dat Matei zloți 2; şi am dat eŭ, Vladul Lo- 
gofătul, t' 5 p', 44. 

Mai dat-am eu, Vladul Logofătul, la pleavil[e], t! 2,33. 

De la mine č t! 8,11. 


Xli. 


Socoteala văduvei lui Goran Logofătul cu fiastrul ei. 


Socoteala jup[ă]neasii Marii, ce aŭ fost a lui Goran Lo- 
gofătul, şi cu fiastru ei, Radul snă Goran Logofăt, pentru 
zeastrele ei, luundu-ne den porunca Mării Sale Domnu 
nostru lo Costandin Voevoda den Divan ca să aleagem 
zeastrele ei, ce va fi adus în casa lui Goran Logofătul, şi, ce 
va fi lipsind den zeastrele ei, să-i dea Radul cu fraţii lui, 
Matei i Pătru, pecum arată în jos anume. 

Mai 18 dni, 1 7201 [1693]. 

T Pentru o Ţigancă anume Costanda, ce zice Marija că 
iaste a ei de zeastre, iar Radul zice că iaste răscumpă- 
rată de tat[ă]-săŭ Goran Logofăt cu banii lui; iar, de va 
jura Mariia că iaste a ei de zeastre, şi maŭ dat Goran 
«Logofătul bani, şi, jurănd, să fie a ei. Dă acasta sai în- 
păcat să-i dea schimbu, şi i-au dat Radul pre o copilă 
de Tigan, anume Stanca, fata Stanei Ţigancăi Lăioasa. 

30 de stupi să să întreabe pre Pătru Căplilt(anul] za 
dărțăbani), de va mărturisi și dumnealui că aü avut la dum- 
nealor daţi de părinţii ei stupii de zeastre şi le-ai luat 
venitul stupilor Goran Logofăt, să-i dea Radul cu fraţii 


www.dacoromanica.ro 


250 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESOU SI STOENESCU 


lui, iară, dă nu va fi avut stupi de zeastre, să să lipsască 
dă ei. /Șters: Şi, măcar de vor fi şi fost şi-i vor fi măncat 
răutățile, să rabde, iar, de-i va fi stricat Goran Logofătul 
şi le-ar]; iar, de va fi luat Goran Logofătul venitul lor, să-i 
dea deplin mătč 30. 

O coftirie venitică ce lipseaşte Marii de la zeastre, pen- 
tru o dulamă [a] ei, ce zice ià că o aŭ purtat şi o aŭ 
spart, căt aü fost în casa lui Goran Logofătul,—să o dea 
Radul cu fraţii lui. 

Şi iarü să mai dea Radul cu fraţilui mumei lor Marii 
o roche de atlaz, pentru o roche ce zice ià că o aü purtat 
păn o aii spart, în casa lui Goran Logofătul. 

Şi iară să mai dea Radul cu fraţii lui mumei lor un 
peşchiri lungu de masă, pentru un peșchir al ei, ce zice 
că l-au petrecut ià în casa lui Goran Logofătul. 

Si iar să dea Radul cu fraţii lui o vacă cu lapte mu- 
mănii lor Marii,-care iaste dată unui copil al ei de naşe- 
său, Necula Cămăraş. 

Dentr'aceaste zestri aü dat Radul 3 boi şi va€ 2, za 
t 38,38 /cu cifre]. 

Pentru 2 păreichi de cercei de aură ce zice Radul snă 
Goran Logofătul că i-au făcut tat|ăj-săă şi-i tăg[ă]duiaşte 
mum[ăj-sa Mariia cea vitrigă că nu i-au luat, de va jura 
Mariia cum că nu le ştie dă ştire și nu i-au luat, să răbde 
Radul, iar, neputănd jura, să-i dea. 

lar pentru alţi bani și alte scule, dechise de ale casei, 
ce bănuiaște Radul cu fraţii lui Matei i Pătru pre muma 
lor Mariia, cum să-i fie luat ià şi lor nu le dă, şi, tăg[ă- 
duind ià că maŭ luat nič bani, nič alt[a] nemic de ale lui 
Goran Logofătul, de& pentru afasta noi așa am judecat 
cum să jure Mariia cu preoteasa poper lui Tănasie și cu 
preoteasa popei Sincăi, cum că maŭ luat ni&-un ban, nič 
alt nemic den casa lui Goran Logofătul, şi, jurănd, să aib[à] 
patle], iar, neputănd jura, să dea ce aü luat. Însă afară 
den ti 40 ce aü mărturisitu la noi că s'au luat şi i aŭ chel- 
tuit în casă. Însă s'au socotit dă ačasta să nu jure ià, ce 
să sà facá o carte de afurisanie asupra popei lui Tănasie 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE QĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU 25 


şi a popei Sincăi, cu preoteascle lor, să mărturisască pre- 
cum vor şti ei. 

Şi, pentru părţile copiilor, de bucată, de toate ce aŭ ră- 
mas de la tatăl lor, Goran Logofătul, s'au dat toate pe 
sama fratelui lor Radul, fiindu-le frate mai mare. 

Iar, pentru un copil mai mic, Pătru, fiind pe lăngă mu” 
mă-sa, s'au socotit să i să dea pentru măncarea lui pre an 
grău oclă] 24 si vin veadre 30, şi pentru alte bucate de 
măncare să-i mai dea pre an căte t! 10, şi, pentru îmbrăcă- 
mintele copilului să-l înbrace frate-săă Radul, — la ani 3 
t-au dat Radul să să ştie: dat t' 4, și vin vi 8, şi grăă ob[o- 
roace] 17, şi mei ob[oroace] 20. 

Şi pentru zapisele moşii Tocsăbeanilor, care le-au luat 
Mariia să le dea la măna Radului, — le-ai dat la măna 
mea [adausă proposiţia din urmă]. 

Şi să mai dea Radul cu fraţii lui Marii 2 piei de bou 
bătute, pentru niște hamuri ce zice Mariia că le-ai avut 
de zestre, şi le-au petrecut. 

Şi iar să mai dea Radul cu fraţii lui 2 tipsii de cositori 
mici pentru un ibric ce zice Mariia că l-au avut de 
zeastre, şi s'au petrecut. 

Iar pentru ce ceare Mariia, pentru parte, sà ià de la fe- 
torii lui Goran Logofătul, dă atasta am lăsat să-şi în- 
treabe la Divan. 

Neagoe Pit. Rătescul. Ștef/an] Clucerul Dobricenul. 


Az Stan Vornic. 


Socoteala ce s'au făcut Vladului Logofăt pentru cheltuiala 
ce aŭ arătat că au cheltuit căt aü şăzut in casele lui 
Goran Logofătul, precum scrie în catastihulu lui care aü 
dat la socoteală, precum arată în jos anume. 

Mai 18 dni, l 7201 [1693]. 

Arătat-au cheltuiala măruntă ce aü făcut precum scrie 
anume în catastiful lui, t! 88 p!: 

35 ob. mei au arătat Vladul cà aü cumpărat cu bani, și 
s'añ măncat în casă; i sau socotit ob[orocul] po bani 50; 
č f 13. 


www.dacoromanica.ro 


252 ACTE PRIVITOARE LA FAMILULE QĂZĂNESCU ŞI STOIENESOU 


19 ob[oroace] grăi aü arătat Vladul că aü cheltuit în 

casă, ob[orocul| po bani 78; ë" ti 11, 17. 
ën t! 115, 17. 

Dentr'aceşti bani să descarcă Radul cu fraţii lui de către 
Vlădica dă ceale ce aü luat el, precum scrie. 

Luat-aü Vladul dupre nește unt ti 1 p', 48. 

Mai luat-ai Vladul dupre miere t! 10. 

Luat-aü Vladul dupre nişte tescuvine t! 1, 44. 

Şi iar aü mai luat vin, veadre 24, po bani 50, č" t! 9 pt, 50. 

Şi iar au mai dat Radul Vladului bani gata, t 10. 

č” ti 33 i bani 6. 
Iar pentru neşte bani ce zice Radu] că aü dat Vladu- 
lui, t! 5. 

Pentru care bani zice Vladul că aceşti bani s'au pus la 
alte socoteale ale lorii, şi, fiind price întru dănşii, am pus 
să jure Vladul pecum sănt puşi la alte socoteale, şi, jurănd, 
să aibă pace. 

Sai înpăcat să nu mai jure. 

Şi iar pentru neşte vin veadre 13, care s'aă socotit vadra 
po bani 80, č t! 7 p'. 

Pentru care vin zice Radul că l-aŭ băut Vladul la nunta 
lui, iar, Vladul tăgăduind că maŭ luat, am zis şi pentru 
atasta să jure, şi, jurănd, să aib[ă] pace, iar, neputănd jura, 
să dea banii. Saŭ înpăcat ca să nu mai jure. 

Iar pentru t! 50, ce zice Radul că aü mărturisit Vladul 
cătră Anghel Arma[s] că aü găsit în casa lui Goran Lo- 
gofătul, cănd ai luat pre Mariia, și acumu-i tăg[ăJduiaște, 
că maŭ luat, nici ai zis, şi pentru acasta noi am zis, de 
va putea jura Vlad că maŭ văzut el acei bani, nice-i ştie, 
nice i-ai luat el, nice i-au mărturisit, şi, jurănd, să aib[ă] 
pace, iar, neputănd jura, să să dea banii, s'au înpăcat ca 
să nu mai jure. 

Aü rămas să dea Radul cu fraţii lui Vladului Logofăt 
pentru cheltuiala ce aü arătat cu catastih[ul] lui că aŭ 
cheltuit. 

Ot sii s'au socotit de s'au scăzut ca să nu mai jure 
pentru banii ce scrii mai sus, t! 7 p’. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZÂNESCU Şi STOIENESCU 253 


I ost safi Radul, cu fraţii lui, Vladului t! 72 p!. 

Ot siiu datu-mi-i-aui Radul întăi t' 20 şi, mai pe urmă, 
cu de la Papa cu acum, t! 12. 

Mai dat bani gala și de pe un brăă, ti 4 p". May 
datu miia Radul la Octomvrie 24 dn., la leat 7205 [1696], vin, 
vead[re] 65, po bani 33, & ti 19; însă. precum s'aii văndut 
în cărt[ijcele, sai pus toţi bani deplin, fär de nici-o lipsă; iar 
alte vi 80 s'au dat topil[ullui lui Pătru la 3 ani, cum aŭ 
rănduit aceşti boiari, lipsindu-i veadre 10, de nu i s'aü dat. 

Neagoe Pit/arii]  Șteflan] Clucferii.] 
Rătescul Dobriceanul, 
Az Stan Vornic. 


XIV. 
Carte domnească de implinire pentru datorie. 


Milostieiu bojieii Io Costandin Voevoda i gospodină zemle 
vlahiscoi, davat gospodstvami sie povealenie gospodstvami 
slugii Domnii Meale na im [anumej—ca să fie volnec cu atasta 
cartea Domnii Meale desă meargă la casa lui Ioniță Stolnecul 
ot Şinteşti, să ià cai, boi, vaci, oi, sau păine, mălaiă, ce va 
găsi, să vănză păn va plini t! 42 p’, 22, care bani iastă el 
datoriă cu zapisul cu slova și cu iscălitura lui slugii Domnii 
Meale Vladului Logofăt, ce i-au fost dat bani gata de-a 
mănă, şi tot l-au purtat de val, şi pân acum nu i-au mai 
plătit. Drept aceaia, să fie volnic sluga Domnii Meale 
ce scrie mai sus, să-i ià bucate de preţul acestor bani, să 
le vănză, să-i plătească bani, şi de cătră nimenilea opreală 
să n'aibă. Că așa iaste porunca Domnii Meale. I saam 
reč gospodstvami. Mart 30 dni l! 7206 [1698]. 

[Monogramă cu chinovar. Pecete octogonală, tot cu 
“chinovar. Jos: „Pro&t vi[ori] Log(olilălt“.] 


XV. 
Zapis pentru datorie, 


31 August 7206 [1698]. „Eu Chera Logufăt ot Velü Ocnă“ 
dă zapis „Sfinţii Sale părintelui popăi Dumbravă ot Stoi- 


www.dacoromanica.ro 


254 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESLU 


nești“ că a luat de la el 100 de taleri, „intr'unii anii zece 
Ja doi“. Dacă sa întîmpla la împlinire „niscare cheltuială 
pre la judecată“, o va purta Chera. 


XVI 
[C. 1700.] 


Însemnare de datorii. 


Sa să ştie la cine mi-au rămasi datorie la moartea 
mea. Dima Copalu t! 6 p!; popa Stănislavu t! 5; la Sfet- 
culu t! 15; la Corda t! 14; Tudori Vâlcană t! 3; Pătru 
Cocoşelu, t' 3; Dumitru Tirdea, t' 1 pt; Pătrașco Trușcă, 
zlotă 1; Ion Màtisan[ulü], t! 1.... 

Az popa Dumbravă. 


XVII. 
[C. 1700.] 

Socoteală de vinăriciăă. 

De la Negovani aü dat Căpitan Hristea vi 4, oc[ă] 
1, am plătit. 

De la Dobroge v? 6, oc[ă] 1. 
De la uncheaiaşi Radul vi 2, oc[ă] 2. 
Dela Stanciul ot Dobroge vi 2. 
Dela Dumliltru Hăga vè 4. 
Tudosie vi 2, oc[ă] 4. 
Popa Preda, v“ 8, oclă] 1, litr[ă] 1. 
Popa Ghenadie chelar vi 2, oc[ă] 2 p'. 
Stoica Catana v? 1. 
Neagoe Dichiu, v? 1. 


XVIII. 


Socoteală de var și şindrilă (pentru Hurez?). 
[C. 1700.] 
Varul de la Stoinești. 


Ion al lui Gheorghie Ghermez, ot Foleştii-de-jos, cu carul 
Foleştilor-de-sus i Foleştii-de-jos. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU SI STOLENESCU 255 


Var oc[ă] 1.198. 

Burlanele (?) Arnutei 20. 

Toader ot Bogdăneşti 1.250. 

Balea ot Tomşani oc[ă] 1.250. 

Dima bătrăn[ul] ot Stoineşti oc[ă] 1.000. 

Vasilie ot Răul-Sărat oc[ă] 1.000. 

Vasilie ot Copăceni oc[ă] 900. 

Matei al lui Avram ot carul(?) Mih[ăjeştilor, 500. 
Păuşeşti-Măglaşi oc[ă] 1.000. 


Cinstite dumneata Vornice, cu plecăciune sărut cinstită 
măna dumitale, şi rogii pre milostivul Dumnezăi ca să 
trăeşti dumneata în mulţi si îndelungaţi ani. Cu ačastă 
plecată scrisoare instiintez pe dumneata pentru că, vindi 
Lungul din Rămnec cu o porăncă a dumitale la călărașul 
care a fost rănduit după varii şi după şindril[ă], aŭ în- 
blat pe sate, şi nu l-au găsit, şi, găsindu-mă pe mine, am 
ştiințat pe dumneata pentru că s'aă pornit varul) şi si[n]- 
dril[a]..., ne va fi ajuln]s la Craiova; numai mai avem 
ràmà[sitá] /tãiat}. 


XIX. 


Socoteală de lucruri date. 

f [C. 1700.] 
Să să ştie ce amù dati fiiü-meü, lui Şărbanii. 
Dat-amü vasă de aramă ocă 9, 
Clondiră de cositoră 1. 
Un căzană de ocă 9 p. 
Aü ràmasü de fraţi. 
Olă de aramă. 
Scos-ai şi datorie Şărbanii t! 74, ort 1. 
Dat-amii pe Ghiorghe cu t! 7. 
Datu-i-ami pe Dima Copal cu t 6 pl 
Datu-i-am şi pe Conda cu t! 10. 
Datu-i-amiă şi pe Ionü Croitoriulu t! 3, 
Drăguşină al Buzducăi t! 5. 
La fitorii lu Pătru, bani 120. 


www.dacoromanica.ro 


256 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE OĂZĂNESOU ŞI BTOIENESCU 


De la diiaconulu Toma, bani 88. 

Un Ţăgani copilu, anume —. 

Rămătorii 12, 

Dat-amu şi eŭ, proteasa, muma lori, la Şărbani, rămă- 
tori 8. 

O păreache de feară de plugü —. 

Dinu cai, i-ai înpărițiti popa mai denainte, pănă aü 
fostă viu... . 

Eu popa Crăcuni, mart[ar.] 

Eŭ Tud/u]ru diiacloni,]. 

Eu Iani, mărturie. 

Eú Ionù Croitoriul, mărturie. 

Noi care amŭ fosti la această socoteală, proteasa s'aü 
mărturisită şi aŭ luotü şi cartea Sfinţiei Sale părintelui, de 
blestemiă, asupra ei, şi, după mărturisala ei, așa ami adă- 
văratii și cu dereptate. 

ară pintru unu zapisu ali Logofătul Cherei şi alu Staniă 
lui Stoiani, aü rămasiu la proteasa, pănă va sta la soco- 
teală cu dănși. 

Iară pentru un zapisă al fràtini-meü Pătraşco, l-amii 
uotü eŭ la mine /șters: ca să mă grijăscii la mortea mea). 


XX. 
Insemnare de bani dafi. 


Datorie. [C. 1700.] 


... Dobănda baniloră pănă la Sfeti Gheorghie, untü 
ocă 2 pl. 

Dati lui Dumitru dela Viişoară t! 3. 

Pe miere, vi po ti, 1 pl. 

Datu lui Ştefănelu din Valea Danului, t! 5. 

Dobănda banilori, untu, ocă 1, lt 4 de lei, pănă la Sfeti 
Gheorghie. . . 

Datu lui Dumitru judeţul). 


www.dacoromanica.ro 


AOȚE PRIVITOARE LA FAMILIILE OĂZĂNEBOU ŞI STOIENESOU 257 


XXI. 


Socoteli de moşie 

[C. 1700.] 

Să să ştie ce sai aflat la Stanü bani gata, t! 46 p'. 

Loat-am de pre miiare t! 9. 

Pre calu t! 16 p.. 

Cheltuitu-s'ai la pogrebanie, cu pop, aa upă, cu cheltuial[a] 
lui, la zăbun, t 14 p! 

Dat-am atuncea întăiii pe un sărindarii la poplă), t 6. 

Dat-am la dijmăritu t' 6 p', 20. 

Dat-am nenii t! 3. 

Dat-am la grăi ob. 6, t! 2, zlotu 1. 

La čara oc. 2 ti, 1. 

La o s|ăjrăcuste la Ocne, la popa Statie, bani 33, 

La oeritul oilor, bani 33. 

La islicü t 1. 

Datu lui Vaslăco bani 15. 

Lui Dumitru argatul ti 3, 

La păzitul vii t! 1, 

Dat-am poplel] lui Stană, la uni sărindari, t! 7. 

Dat-am la Dobricean[u]| t 7, iar la sărindari. 

Dat-am la neşte ceaar|ă] oc. p', bani 36. 

Dat-am la zăbun[ul] ce saă dat, t 3. 

Dat-am la nădragi ti 1. 

lar neanei dată t! 2. 

Dat-am Schitenului cheltuial[a] sărindariului. 

Lui Mateiu bani 17. 

Dat-amii pe ceaiară oc. 4, t! 2. 

Ce am dat Mării. 

La cizme Sori, bant 115. 

La urez, bani 20. 

La tămăe, bani 10. 

La Samfirah, bani 28. 

lar amü dată la cară t' 1, ord (sic) 1, 10. 

ar la popa Stan, la ceară, bani 70. 

La ibrișinii, la zăbunu, bani 10. 


7992, Vol, XIV, 17 


www.dacoromanica.ro 


258  AOTE PRIVITOARE LA FAMILIILE OĂZÂNESCU ŞI STOIENESCU 


La cizme, bani 160. 

La brăi, bani 80. 

La făcutul zăbunului, bani 33; 

La nădragi, bani 15. 

Dat-amü Schiteanuluf f 2. 

Mai dat deanii t! 5. 

La călţuni de haine, bani 20. 

La cerapi, bani 8. 

Mai dati poplei] lui Stani t! 6, bani 10. 


XXII. 


[C. 1700.] 

Foița de mâncăturile ce Sai măncat, cum arată în jos 
anume: 

Am dat la ajutorinţă, de leii căte par. 7 p', pentru vătăşie. 

Ami dat căte bani 15 de dusul banilor, 

Am dat căte bani 3 la tote dăjdiile. Aceşti bani i-ai 
luotii mai multă. 

Popi 60. 

Călugări 40. 

La popii domnești, po bani 7 p’, adecă la popi 3. 

Iar Sai dat pentru vàt[à]sie bani 15, de tot numele. 

De dusul banilor, de nume bani 3. 


XXIII. 


Foiță pentru toate cheltuialele ce s'aă cheltuită, la 
nunta nepotu-miei, Badii, cumuă scrie în josă anume; 
Noem. 10 dni, lt 7209 [1700]. 

50 t' aü cheltuiti Badea, bani af lui, po cheltuialele ne- 
veastii, şi pe dresuri, şi pe o seamă de măhrămi. 

12 p! t' i-ami maiii dată eŭ de-aii datii pre uni covorii 
de poclonuli naşilorii, şi pe sfeaşnice, şi pe ce aŭ mai tre- 
buită. 

3 t! ami dati eŭ la peaşte proaspătă. 

4 ti i-ami dată o măhramă cu sărmă, de nasü. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE QĂZĂNES0U ŞI STOIENESCU 259 


7 p! ti i-amu datu făină, ob. 25, po bani 40. 

9 t i-amu dată făclăi (sic) 4, po t! 2, 33. 

7 p! t' i-amŭ dată orzü, ob. 45, po bani 22. 

12 p! t' ami trimisă bani gata cuscrului Papei de aŭ 
cheltuită la nunta lui cheltuiala featii lui. 

7 p! ti amă dată zeace berbeci, po t' p', 33. 

5 ti ami dati o vacă grasă şi unŭ gonitori. 

10 ti! amü dati 40 curcani i gănște, po bani 33. 

4,33 t! ami dată la 64 găini i rațe. 

36 t' amü dati la 140 vead. vin, po bani 33. 

2 p! t! amŭ dată la varză, la untü, la legumi. 

8 ti s'au dati la lăutari ot Badea. 

cin cup t! 179,33. Vladul Logofăt. 

Qt siiu sănt de la Badea t! 58. 

Şi de la mine t! 121, 33. 

[Adresa:] Foiţă de nunta nepotu-mieu Badii, ce sau 
cheltuită, cumii scrie înlăuntru. 


XXIV. 


Să să ştie ce sai cheltuit la pamintea lui Stan 

Bordea; l 7210 [1701—2]. 

La pogribanie: 

La popa Stefan, t! p'. 

Popa Dumbravă, t^ p'. 

Popa Şărban, ort 1. 

Isaiia călugărul, bani 20. 

La un diiacon, bani 20. 

La o vită de tăiat, bani 225. 

La Urez, la peaște, la piperi, la tămăe, la oale, la 
bumbac, la feştile de lumănări, bani 66. 

La grăi, bani 200. 

La vin, bani 450. 

La bucătari, bani 40. 

La gros, bani 83. 

La soru-sa Musa, de cizme, bani 80. 

La ceară, bani 40. 


www.dacoromanica.ro 


260 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE GĂZĂNESOU SI STOIENESCU 


La o junince ce-aă dăruit lui Stan de pomană, lei 1,33. 

La nădragi, să-i dea de pomană pentru sufletul lui, 
bani 80. 

Sau plătit ce au fost dator pre vin şi pe rachiii, 
bani 13. 

Fost-am mai dat mai nainte lui Stan Bordei, lei 2. 

Mai luat-aii şi Stănişor, de-ai cheltuit la bola lui, lei 2. 

La popa Stefan, de un sărindar, t! 10. 

La popa Dumbravă, de alt sărindari, t' 10. 

La Matei crăciămariul, pre vin ce aŭ fost băut Stan 
mai nainte, bani 50. 

Mai dat-ai Stan un pomealijnic la popa Dumbravă, 
cu 12 nume, părinţii lui și fraţii lui, să să pomenească 
la sărindar mai nainte, şi s'aü pomenit, de nume căte bani 
33,—car[e] fac ti 3, 

Sai socotit preste tot ti 39, bani 102. 

Aceşti bani i-ai fost dat Stan Bordea în măna po- 
pei lui Dumbravă încă mai nainte, ca să-i fie de răndu- 
ială morţii, precum s'ai scris în castă foaie. 


Az Stefan ermonah ot Govora, martur!. 


XXV, 
Însemnare de vite şi izvod de cheltuieli. 


[7211=1702-3.] . 

Însemnăm şi vitele ce-aii adus Mariia, ale copilului 
Petru, la casa mea. 

3 boi de jug: ochiü (sic) unul s'aü tăiat de pomian[ă], 
altul văndut Mariia. 

2 vač cu viţăi, 

1 juncii s'ait tăiat la pomeană, 

1 junice, 

9 capete de oi: 2 s'au tăiat la pomaan[ă]. 

4 capielte de rămători. 


1 Viitorul episcop de Rimnic. 


ateata 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA FAMILULE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESOU 261 


1 căzănel cu capac de aramă. 
9 tipsioare mit de cositor. 
1 tingire fär c[apajc. 


Foiţă pentru chelt[ulialța] copilului lui Petru, ce am 
dat în datoriile lui, şi ce am cheltuit în trebile lui, de 
cănd i-ai luat mumă-sa părticeaoa de bucate asupra ei, 
cum semnează în jos, de la l! 7205 [1696-7] înnainte. 

Dat-am Papei Rudeanul, în zestrile Sofichii, partea lui 
Pătru, cu răvaş za seamă t! 5 pi, 44. 

Chelt[ulit-am şi la socoteala copiilor de-a doa, cănd sai 
făcut cu părintele Vlădica, t 4 pl. 

Çi la înbrăcămintea lui, la ani 5, pot! 3, t! 15. 

Dat-am şi la lucrul viii intro primăvară, t'1 p!, 33. 

Dat-am şi copilului de cheltuială la București, t! 1 p!, 
afară din ce iaŭ mai dat Mariia. 

Dat-am de am vindecat pe Chela Țiganca, t! 2. 

Dat-am si la ernatecul vitelor copilului, cănd le-am adus 
întăi, t! 5. 

Şi am dat şi oerit, sursat, paan [= drept] oi 9, t! 2. 

Cin t! 37 pl, 10. 


Foiţă pentru cheltuiala pomenirii copilului Petru, ot 
Iulie 13 d. nainte, ca la 20 de zile, cum semnează în 
jos anume; lt 7211 [1703]. 

1, 1 lit. oc. ceară, bani 110. 

1 p' ob. făină de capi i bulz, bani 45. 

1 p! ob. făină, la 20 de zile, bani 45. 


Şi oae 1, de ale copilului. 
1 p' oc. orez, bani 18. 
1 4 vedre vin, bani 50. 
1 p' oc. ceară la Bucureşti, bani 44. 
Chelt[ujit şi Mariia la Bucureşti, t' 1, p! 44. 
Dat şi lui Ion fečorul, cheltuială, cănd l-am trimis la 
Bucureşti, t! pl. 
1 p! ob. făină luat Mariia, bani 16. 
Cin t! 4, p! 37. 


www.dacoromanica.ro 


262 — AOTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU 


Avgust 18 dn., la zile 40, pomenirea č-aŭ fost şi rude 
cu tof. 

2 1 oc. ceară, afar[ă] din oc. 1, bani 200. 

8 ob. făină po bani 35, bani 266. 

la strachini si la borchinea, bani 35. 

la oale i ulceale, bani 72. 

la orez oc. 5 p!, bani 66. 

la tămăe i piper i bumbac, bani 55. 

la cizme, bani 44. 

la brău, bani 16. 

la 7 as. vedre vin, po bani 35, bani 248. 

la preoți, bani 49. 

Cin t' 7 p', 48. 

Sau tăiat si bou 1, de-ai copilului, și berbeaci 1, de-a co- 
pilului. 

1 p! oc. ceară mai trimis în urmă la Bucureşti, bani 135. 

p! oc[ă] ceară mai trimes la păreasime, bani 44. 

Mai dat-am si la preoţi rămăşiţa sărindariului, t 1, 44. 


Cin ti 2 pi, 22, 


“un gae kšn t! 14 t! mar. (sic). 


XXVI. 


Carte de judecată a Logofătului Diicul, pentru oœ 
„ucisăãtură“. 


Diicul biv Vel Logofăt dat-am cartea noastră de jude. 
(Sic) la măna Vladului Logofăt din Căzăneşti şi părin- 
telui egumenului de la Dobruşa, pentru că aü avut între- 
b(ălciune de faţă innaintea noastră cu popa Chirca si cu 
popa Giura şi cu Dumitraşco diiaconul den Grădeşti, pen- 
tru ucisătura ce au ucis aceşti popi pe Vladul Logofă- 
tul, de i-au spart capul şi i-au fârmat măinile, şi aü fär- 
mat și pe egumen, după cum i-am văzut şi noi, nefiindu-le 
ei nimic vinovaţi. Deč după vina lor aşa i-am judecat 
că să plătească toată cheltuiala Vladului Logofăt si a 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA. FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI BTOIBNESOU 263 


egumenului, ce aŭ cheltuit pe bărbiiari, car[e] sa făcut 
t! 7, p 22. Deci pentru aceşti bani am dat Vladului Lo- 
gofăt un cal al popilor: de vor da aceşti bani, să-şi 
scoaţă calul, iar, nedănd banii, să fie calul stăt[ăltori. 
Pentru că aşa i-aii ajunsu judecata. Adasta scriem. 

Mlesi]ţa Septemvrie 25 dn., 1 7213 [1704]. 

Diicul biv Vel Logofăt. 

[V*:] Către dumnealui Diiculü băiv Vel Logofăt, de 
judecat[ă] pentru popi ot Gărdeşti, fiind ucigași de oameni, 
să ne întoarcă cheltuială, aü să ne fie calul ce ne-ai dat, 
stătători. 


XXVII. 


Episcopul de Pimnie Antim porunceşte a se lua 

nişte bani de la un preot. 

Anthim bojiiă milostiiă episcopă răimnischii. 

t Cucearnice între preoţi pop[o] chirù Dumbravă, de la 
Dumnezei sănătate şi spăsenie-ți pohtimiă, iară de la nol 
molitvă şi blagoslovenie trimitem. După acasta-ţi porun- 
cescii, în ce vreame vei vedua atastă carte a noastră, să 
cauţi să-ţi iai ceale 9 t! de la popa Pătru ot Cărbuneşti, 
şi să-l dai cei 2 cai ai lui, precumiu ti sai făcutii jude- 
cata, fiindü şi omulü domnescă de faţă. Că, nedăndui nv- 
mitil cade (sic / = cai) cu cinste, vei să-l dai cum nu vei vrea, 
învăţăndu-te si cum să iai zeastrele; că cine aŭ vrutů 
să dea zeastre, aü trebuiti să nu dea gălcevi. Ci iată > 
că-ţi  poruncesciă, mai multii jalbă să nu-mi vie pentru 
acesti lucru, —că vei păzi scărbă. Acasta-ţi scriemi. 

Junie 2 d., I: 7213 [1705]. 

Anthim, episcop kăm/nicului ]. 


XXVIII. 


Poruncă de execuţie din partea lui Constantin- 
Vodă Brincoveanu. 


6 Maiü 7214 [1706]. Costandin Voevod ...slugii Domnii 
Meale, anume.—, ca să fie volnic cu atastă carte a Domnii 


www.dacoromanica.ro 


204 — AOTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNEBOU SI STOIENESOU 


Meale să meargă ca să apuce pe fetorii Vladului păr- 
călab ot Cocorăşti, să dea grăi ob. 120, care grăi aŭ 
fost al Vladului Log[ofătul] şi l-ai măncat rămători lor din 
holde; care sau ispășit cu boiari şi cu megiiaş din prejur, 
şi aŭ aflat cu sufletele lor că saŭ făcut pagubă de ob. 
150, și, pentru greşala lor, li s'ai ertat ob. 30, iar ob. 120 
aü rămas să le dea Vladului Logofăt, precum am văzut 
Domnia Mea si cartea ispăşitorilor la măna lui. Şi, nevrănd 
ei ca să-i dea grăul, am fost poruncit Domnia Mea si cu 
cartea Domnii Meale ca să-i plătească grăul, şi ei, fiind 
tari de cap, tot naŭ vrut să-l plătească. Drept aceaia să 
fie volnic sluga Domnii Meale ce scrie mai sus, să-i 
aput|e] cu strănsoare să plătească grăul făr de voia lor. 
Așijderea să apuci şi pe Dumitrașco diiaconul de Gär- 
deşti şi pe fetorii lui Hoancă şi pe Ghinea, să dea t! 7 
p!, 22, care bani sănt să-i dea ei Vladului Logofătul cu 
cartea si cu judecata credintos boiarinului Domnii Meale 
Diicul biv Vel Logofăt, cănd aü fost la Craiova, si aü 
fost dat un cal al lor în măna Vladului Logofătul pentru 
acești bani, iar ei, ca nişte oameni răi, aü furat calul, şi 
banii nu vor să-i dea. Ci să-i apuci cu strănsoare să dea 
banii får de voia lor. Așijderea să apuci şi pe alţi dator- 
nič ai Vladului Logofătul, să-i plătească cine cu ce-i va fi 
dator, aŭ cu zapise, aü făr[ă] zapise, si de cătră nimeni 
opreală să n'aibi. lar cui va părea cu strămbul, să vie de 
față. Că aşa iaste porunca Domnii Meale. 

(Monogramă cu roşu; pecete mică octogonală.] 

Proct Vel Logofăt. 

[Adaus:] Octomvrie 25 dni, l! 7215 [1706], luat-am cu 
Ion aprod stupi 42 ot Rădeşti, pentru grăul ot Vlad Păr- 
c|ălabul], şi am dat ei treap[ăldul i zetuiala, cu tot, t! 60. 


XXIX. 


Poruncă domnească pentru a se recunoaşte scutirea 
de bir a unui preot. 


Milostiiü bojiiii Io Costandin Voevodi gospodină pisah 
gospodstvami dumneavoastră, boiarlii] carii sănteţi trimiși 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU BI BTOIENESCU 265 


cislaşi şi zapcii veri cu ce dăjdi ot sud Vlăz[e]. Cătră ačasta 
vă fac Domniia M[ea) în ştire că aici la Domniia Mea să jălui 
Dumbrabă (sic) preotul ot Stoeneşti-Măglași cum că, fiind 
el şăzătoră într'acelă sat măglăşăscu, si puindu-să şi 
satul acela la dăjdi, nu [căutaţi să apucaţi pe oamenii 
birnici ce sănt în sat, ca să-şi dea dăjdile, ce-i faceţi aces- 
tul preot mare val, si nu să poate odihni. Dă care lucru 
preoţii nu sănt amestecați în dăjdile birnicilor, că ei-și 
daŭ birul lor cel preoțescu, şi nu va putea purta birul şi 
cu popii şi cu birnicii. Ci iat[ă] că vă poruncescu Dom- 
nia M[ea] tuturor să căutaţi de casa si bucatele acestui 
preot, să vă feriți şi să vă căutaţi dăjdile la oamenii ce 
sănt în siliştea aceaia, iar lui să-i dați bună pačļ[e], ca 
să nu mai vie cu jalbă. Că cine-i vor face vre un val, 
unii ca aceia rea scărbă vor petrece de cătră Domniia 
Mlea). Toanko nucax reamln). 

Mai 8 dni, It 7216 [1708]. 

[Pecete octogonală cu chinovar, monogramă tot așa.] 

[Hirtie mică, lată, supţire.] 


XXX. 


Poruncă a lui Damaschin episcopul de Rimnic către 
boierii Stoienești, pentru ca ë, să-și plătească vinăriciul 
la mânăstirea Slătioara. 

[C. 1708—16.] 

T Căpitane Pătraşco i Logofete Şărbane ot Stoeneşti, bla- 
goslovenie vă trimitem. Vă facem ştire că ni să jălui sta- 
rita de la Slătioara că nu vreţi să vă daţi vinăriciul, pre- 
cum aţi avut obicai de aţi dat în toți anii, zicănd că v'aţi 
pus la boiaril mazăli; dar cei mari nu oprescü milele sfin- 
telor măn[ăjstiri; iar voi staţi înpotriv|ă] să nu daţi. Că 
n'aţi dat numai voi acastă rănduială, ci şi măn[ăjstiri 
Şi boiari si alţii, şi nimeni nu stă înprotivă a nu-și darea 
vinăriciul unde aü avut obitai; de vreâme ce cei mari în- 
tăresci milele, iar nu le strică. Ci lăsaţi acest gănd și 
căutaţi de daţi vinăriciul aceit măn[ăjstioare. Că, mai viind 


www.dacoromanica.ro 


266 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE QĂZĂNRSOU ŞI STOENESCU 


ai€|i] la noi stareţa, si spuindu-ne că nu veţi să daţi, şi 
vom scrie la Măriia Sa Domnul, și veţi da vinăriciul în- 
doit, şi cu ruşine. Că şi Ocnarii aù stătut inprotrivă a 
nu-şi darea vinăriciul, zicăndă de mazăli ca si voi. Ci pe 
urmă aŭ dat, şi cu scărbă. Ačasta scriem; şi fiți blagos- 
loviți. 

D[amaschin] episcop Rim(nicului]. 


XXXI. 


Învoiala unor oameni din Stoienesti că vor plăti o 
datorie. 

Ad[elcă eŭ Dumitru i brat ego Dima i lon, Copleştii, i 
Gheorghe i Ion Croitorul i Cărstea măglaşul ot Stoineştii 
scris-am zapisul nostru la măna Logolătului Şărban, sin 
popii lu Dumbravă, precum să să ştie că, fiindă noi toţei 
cari săntă mai sus scriși, datorii, ne-au apucat Logofătul 
Şărban cu strănsore, şi ne-au adus la juplăjnu Duca Că- 
m[ăjraşul, ca să ne închiză să dăm bani cine ce-i scrie 
zapisul. Deci noi ne-ami rugat de dumnealui, de ne-ai 
pus zi de acum pàn[à] la Paşte să avem a da toţi banii, 
iar, nedàndü banii la zi, să aibă a veni cu zapisul nostru 
naintea judecăţăi să dăm banii, şi, cătă cheltuială sau ze&uială 
S'ar face, să fie tot de la noi. Şi, pentru adăvărată cre- 
dinţă, ne-am pus şi deagetele mai jos, ca să să crează. Si 
am scris eŭ Iane Logofăt cu învăţătura lor şi mărturi- 
sàscü. 

Noemvrie 25 dni, IF 7218 [1709]. 


Eŭ Dumitru, eă Dima, eă lIonü, eñ Ghiorghe, eŭ 
Ion Croitoriul, eŭ Cărstea măgiaşul [semne de degete]. 


XXXII. 


[C. 1710—20.] 

Foifă de socoteală ce am dat eŭ proteasa Nasta pe 
la măinile fičorilor mei, lui Mareş şi lui Şărban, dinpreună 
cu megiiaşlii] cari să vor iscăli mai jos, 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIRNESOU 267 


Vasă de aramă, oc[à] 18. 

Clăndire de cosiltor 2. 

Și aŭ rămas o căldare mare de oc[ă] 9, de aramă, de 
mijlocii. 

Oală de aramă 1. 

Luat-am si eŭ proteasa căldării 2 şi un tocii de tipsii 
de aramă. 

Dintr'aceastea luat-ai Mareş oc[ă] 9. 

Luat-ai și Şerban oc[ă] 9. 

„Din datoria ce s'aii găsit, scos-aii Mareş de la tatăl lor 
t' 92. 

Scos-aii şi Şerban t! 74, ort 1. 

Rămas-ai şi datorie nescose, cu zapisă, să o scoţă, t? 190, 

Rămători neînpărţiţi, 33. 

Dat-aü f"iü-meü Mareş zeastre, rămători 24. Pentru 
niște bani ce aü luat Şerban după niste rămători, sai 
socotit, şi aŭ rămasă să mai dea Şărban t' 5, pentru că i-ati 
fostii văndutii elii. 

Din ce sai găsitu, le-ami dati. 


Eŭ proteasa Nasta. lion croitor. Eù, lani, măr- 
turie. Tud[o]r, i eŭ, Pătraşco Căp[itanul], mărturie. 


XXXII. 


Poruncă a Sărdarului Barbu Brăiloiŭ, pentru plata 
de un sat a rămâășiţii de zaherea. 


Barbu Brăiloiul Sărd[ariii]. Scriem cartea noastră ţie, 
părcălabe de la Oteşani, şi voao, săteanilor de acolo, i Ră- 
meştilor i Vai-de-ei, Costeştii i Bărbăteştii. Cătră acasta 
vă facem în știre că aici ne spusă Şerban Log[ofălt că aţi 
fost rămasii rămăşiţă dinü zahareaoa de ani, şi ei aü fostii 
apucaţii de aü plătitii acea rămăşiţă cu bani. De careiată 
că vă poruncimii să căutaţi fieştecare cătii va fi rămasi 
rămășiță, să vă plătiţi, pecum au fostii ani preţulii buca- 
telorii, şi aú plătitii elii; că, neputăndu-vă da voe, apoi 
să ştiţi că vă vomii trimite catane cu treapădi, şi veţi 


www.dacoromanica.ro 


268 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU Sl STOLENESOU 


plăti fără de voia voastră, şi veţi da şi treapădă. Atasta 
scriem. 

Mai 2 dni, lt 7226 [1718]. 

Iar, de va fi poveastea într'alti chipii, să veniţi de faţă, 


să vă îndreptaţi. 
Barbulă, Brăiloiul Sărd/ariă]. 


XXXIV. 
Zapis pentru un împrumut., 

15 Novembre 7228 [1719]. „Azi Şerbani Log[ofštü] Stoine- 
sculii“ dă zapis ginerelui săi, „Grigorie diiacü otü Bodești“, 
că a împrumutat de la acesta 40 de taleri „la poclonuli înpă- 
rătescii“, Făgăduieşte a da aceşti bani, precum și altă da- 
torie, „de acumii într'o jumătate de ani, și să-i daŭ banii 
cu dobăndă zece la doi, şi să-i daŭ toţi banii cu mulţă- 
mită“. 

XXXV. 
[C. 1720.] 
Foifa pentru datoriile fečorilor popei lui Dumbravă, 
la cine aü anume, cum arată în jos: 


Dumitru Copălescu. . . . o s ea , s s + + + t 22, 
Dima brat ego. ....... cc... g: T: 
Uncheaşul Gheorghe . . ........... » 13. 
Ion Croitori .... . . Uaa e 22 SS 2 1 a „ 13. 
Cărstea Măglaşul. . . .... 2. + + + +, < ° an 3. 
Ion Copălescul. . . . n e dee . + s t s + > + s 2. 

cin t! 60 

Acbras Kaţuvăpys. 
XXXVI. 
Socoteală de prețul unor locuri. 
[Locuri:] [C. 1720]. 


1 locă [derept 1 boi, tal. 1 p!; șters]; 1 derepti bani 
100; 1 dereptu bani 115; 1 dereptii bani 70, 1 dereptă 
bani 60. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILR COĂZĂNESOU ŞI STOIENESCU 269 


1 crihatori (sic) de locü, bani 300; 1 loc dereptii bani 
50, 1 „ bani 12, 1 , bani 30, 1 „ bani 50. 
2 funii, bani 50, meiü ob. 1, capră 1. 
1 dereptii vacă 1, capră 1. 
1 dereptii bani 16 şi 1 arginti. 
1 funie bani 85. 
1 funie bani 20. 
1 pisco pe lisgăaglea (sic/), bani 300. 
1 loc de ripă bani 70. 
1 , bani 200. 
1 locii de pădure de la Bodorii, bani 120. 
1 loc de la Brinci, bani 300. 
1 „ de ripă bani 150. 
1 „ de ripă bani 100. 
1 loc de aü [cumpărat Anghelă derepti cală 1, 2 fălci. 
1 falce si jumătate; care—. Șters]. 
Locurile ce s'aü socotitii băneşte, aŭ fostă bani t[aji[erjul 
11; falcea căte bani 100, facii fălci 28. 


Iar 8, 
iar bani 20, 
bani 25. 
Ughi 11 pl. 
Să să ştie fălcile. Să să ştie prăjinile 
de la Aldimir fălci 3. 
Ü slog 2 e 2 e th 1 
Ñs sss s.s S a a 1 
Z ls. e uuu S 1 
lv s 2 S W U în e 1 
Di S sp U IS SU se. an, dă 1 
Q < S w š w mua W 1 
£ 2 š sus w e š. Q 1 
2 sd pute Menta ui a 
2 2 aşeveţ (!) bani 1000. 


i care aii cumpărată Anghelei. 
Fălci 28, ferdele 1. Fălci peste totii 30, 3. 


www.dacoromanica.ro 


270 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU SI STOLENESCU 


Cin fălci 30 (2). 
14 31 ? 


34 iară fălci 7. [Fălci 3 p', șters.] 
Cin fălci 108. 
Scoatem ce aü avută, cărţi si zapise, fălci 108, i ost 
fălci 62. 
Să să ştie feardelele 
1 


1 


1 
fălci 1, fer[dele] 1. 

Măsuratu-s'aii moşiia care s'au măsuratii despe Bodești, 
partea lori în lungu s'au fàcutü funi 19, care iaste funea 
de stănjini 36, şi înu latu s'aă făcutu funi 10, pănă unde sai 
însămnată în fagului cel de vale, lăngă me[s]tecanah (sic). 
Care facă fălci aceaste funi 190. 

Dintr' aceasta scoatem de la noi fălci 20. 

i ost fălci 170 


XXXVII. 
Raport al vătafului de Lovişte, cu privire la un hof. 


[C. 1720.] 

Cinstite dumneata jupăn[e] is[pravnice], să fii dum- 
neata sănătos. Cu multă plecăčune închinăndu-mă, sărutů 
cinstit[ă] măna dumlitale). Cu plecat[a] scrisoare facă ştire 
dumitale, o cinstită scrisoare a dumitale ce mi i-ai tri- 
mis, mi i-ai venită, şi cu multă plecătune am văzuti, 
şi îmi scrii dumneata pentru hoţul ce l-amŭ adus la dum- 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESGU SI STOIENESCU 271 


neata, ca să-i scriu pricina. Dar vei şti dumneata că totü 
amii gănditu şi ei pentru sufletii, că doar va veni cineva 
după dănsu; ci vei şti dumneata că acumü ai veniti uni 
omii, şi ai zisă că i-ai vănduti casa şi ce aŭ mai avuti, 
şi aü făcută 10 galbini, iar mai multă nu poate să facă, 
fiindü omü săraci. Ci cum te va năstăvi Dumnezeu pe 
dumneata. Şi iată că i-am scrisă şi priča lui. 

Pricina acestui hoţii anume Oprea din Tara Ungu- 
rească din satulu dinù Veştim. Au esitü în Ţara-Rumă- 
nească, şi aü mersi la satului Budeştii, şi aŭ furati 3 iape 
cu trei mănzi, şi aŭ vrutů să-l treacă în Tara Ungurească, 
pe plaiul Sărăcineştilori, şi, eŭ prinzăndu-li, în butuci bă- 
găndu-lă, Famü adusi la dumneata. Ačastă pricină ami 
găsitu, şi acastla] amü trimisă la dumneata, 

Pentru răndulu oeritului pentru Lotreani, vei şti dum- 
[neata] că cu feală de feală de meşteşuguri i-ami apucată, 
după cumiă vei vedea dumneata şi în cartea dumnealui 
coconului lanachie si la văt[aful| Pătru, şi aŭ datu acastă 
sumă 3.600, şi amii trimis 2 oameni la dumneata; şi cum 
te va năstăvi Dumnezeu pe dumneata. 

Ačast[a], şi fii dumneata sănătosă. Al dumitale mică 
şi plecati: Nicolae vătlaf] ot Lov[i]şt[e]. 

[V=:] Întru cinstitță] mäna d[u]m[isale] is[pravnicului] ot 
sud Argeș, cu multă plecătune să să dea. 

[Pecete neagră, goală.] 


XXXVIII. 


Poruncă a lui G. Băleanu către dijmarii județului 
Vilcea, pentru o scutire de dijmărit. 


Dumneavoastră dijmarilori otü sudů Vălcea, sănătate şi 
totă binele de la Dumnezeu vă poftimu. Alta, vă facemü 
dumneavoastră înii ştire că, viindi și noi pănă aicea la 
Hurezu, veniră Pătraşco Căpitanulu şi Sàrbanü Căpitanulă, 
Stoeneştii, de ni să jăluiră zicăndŭ că-i apucaţi şi pă dănşii 
ca să plătească dijmăritulu. De care noi știmu pentru acești 
boerinași, că săntů scriși şi ei la catastifulii care săntii 


www.dacoromanica.ro 


272 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU SI STOIENESCU 


Serisi şi alţi boiari, ca să nu dea dijmăriti. Ci, de vreame 
ce sàntü și el scriși acolo, după cumi iaste porunca Mării 
Sale Gheneralului, dumneavoastră să căutaţi să le daţi 
bună pace de dijmăritu; iară, de va f lucrulă într'altu 
chipă, si nu veţi fi avăndi inscrisü pentru ei inü foaia care 
vi sau datü de la Cămară, să le dați așteptare pănă la 
Craiova, şi de acolo să vă îndrepte lucrul. Acasta, şi fiţi 
dum[neavoastră] sănătoşi. 

Septemvrie 6 d., It 7232 [1723]. 

De bine voitori: G. Băleanul. 

[V*:] Cartea dumnealui Consilieriului Băleanului, de po- 
răncă la dijmăritia. 


XXXIX. 
Râvaş al aceluiaşi, pentru birul Stoieneştilor. 


Scriem cartea noastră ţie, Càp[iltlane] Pàtrasco; şi ţie, Că- 
plitlane] Şărbane, Stoeneştii. Vă facem în ştire că, la ca- 
tastiful de boerănași ce s'au dat la Măriia Sa Ghinărariul, 
s'aă scris numele dumneavoastră tut[ujror Stoeneştii, iar 
nu despărțiți; iar acum, la catastiful care s'ait făcut, s'au 
pus osebiţi, şi s'au pus şi Mareş ti 20. Care, viind aicea 
la noi, şi spuind că iaste neputintos, și voi sănteţi mai 
cu puteare, iat[ă] că am socotit să vă cisluiţi între voi, 
puind și banii voştri şi acei 20 de lei la mijloc, şi pă care 
căt îl va ajunge pă dreptate, pă moșii, pă vii, pă dobitoce 
şi pă altele ce veţi mai avea fieştecare pă putinţa lui, să 
dea. Că, de nu veţi da fieştecare după cum vă va ajunge 
dreptatea, iat[ă] că am dat voe căl[ăjraşului să vă apuce 
să dați banii după cum vă va ajunge dreptatea. Acasta 
scriem. Craiova, G. Băleanul, 

Noem[vrie] 18 dni, I* 7232 [1723]. 

L. Ştirbeai. Staico Ben[gescul]. N. Deporta. .. . 


XL. 
Răvaş de „ispășire“. 
Noi ispăşutorii, anume părcălabul Pătrașcu i Dumitru 
Sidile i Dumitrașco Ludurăscul (sic), care ne aü riînduită 


www.dacoromanica.ro 


AOTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZÂNESCU ŞI STOIENESCU 273 


dutü (sic) dumnialui şpanu să-i spăşimi neşt[e] clăi ale 
popi Grigorie ot Bodești, carele aü mincată boi a Predei 
Grozăvescu şi ai lui Matei, cu alţi tovaroşi ai lor, si noi 
aşa amü aflată cumü că se-aü mincati cară 3; dară noi 
ne am rugatii de aü lăsată pe car[e] 2. 

Melsilţă Dichemvrie 14, I 7234 [1725]. 


[Iscălituri.] 
XLI. 
Carte de danie a familiei Bujoreanu față de schitul 
Bodești. 


6 April 7235 [1727]. „Radul Bojlojreanul, fečorul dum- 
nealui răpoosatului Şărban Boj[o]reanul V[e]l Vornic, în- 
preună cu jupăneasa mea Anita, fata răpoosatului Matei 
Vornecul Brăiloiul, înpreună sà cu fii-mieu Raadul“, dă 
zapis „sfăntului schit den Bodeşti, unde să prăznuiaşte 
hramul prea-sfintei şi nedăspărțitei sà de viaţă făcătoarei 
Troiţe, şă la măna Sfinţii Sale părintelui Parthenie, cti- 
torul al aceştii sfintei mănăstiri șă moştenitor acei moşăi“, 
că i-a vindut „această moşăe anume Foleştii-de-sus, pe apa 
Bistriţii, în judeţul Vălcei, care moşia o au fost cumpă: 
rat-o sà tată-mieii dela dumnealui răpoosatul Costandin 
Postealnecul Izvoranul“. 

Iscălesc: Radu Boj/oreanul] [pecete de ceară roşie cu 
doi lei şi coroană peste un scut neînțeles), Anija Boj/o- 
reanca], Radul Boj[oreanul] [aceleaşi peceţi]. 


XLII. 


Zapis pentru cumpărare de vin la Brincoveni de la 
un Stoienescu. 


Adecă eŭ Iancul Cizmariul i Costandin Croitoriul de 
la Brăncoveni dat-am zapisul nostru ca să fie de bună 
credință la măna dumnealui Logj[o]fätuluï Şerban Stoi- 
nescul, precum să să știe că am luoat de la dumnealui 2 
buţi de vin ros: o bute de vedre 74 şi 8 oclă], şi a&asta 
om tocmit vadra bani 33, — și să naducă dumnealui la 


7992, Vol, XIV. 18 


www.dacoromanica.ro 


214 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESOU SI STOLENESCU 


Brăncoveni, iar alta de vedjre] 400 o'm tocmit vadra bani 
32, şi o ducem noi în carul nostru. Care aü făcut peste 
tot lei 33, şi i-am dat t! 18, şi aü rămas t! 15 să-i trimetem 
pe omul dumnealui care aü mersi cu butea, cașa ne-ai 
fosti tocmeala și vorba: o bute sau măsurat vinul pritoc, 
iar alta să va măsură în urmă, şi drojdiile 2 vedre una, 
şi ocao om făcut cu căntariulu, si butile să le aducem 
noi. lar, de sar întămpla să nu-i aducem buţăle la vreme, 
şi Sar face vr'o firosală, să-i inplinim noi tot. Si, de nu 
vom trimete banii pe chirigiu, să ne trimiţi om înpărătescă 
să-i dăm banii cu dobăndă, şi să dăm şi mare treapăd, — 
că așa ne-au fost tocmeala. Şi pentru credinţa am pus de- 
getele şi iscăliturile ca să [sà] crează. 
Iulie 21 dni, 7235 [1727]. 


Eă lancul Cizmariul ot Brâncoveani, 
Eù Costandin Croitoriul ot tam. 


XLIII. 


Foijă pentru satele care s'aă rânduit să dea întur- 
nătoare, iarbă de livade, Stoeneştiloră, carii aŭ màncatü 
cai soldaţilorii! la satul Stoeneşti, ca să nu fie numai satulă 
Stoeneştii păgubașii, ci sau rănduită ca de la mai multe 
sate să ajute cătù aü cosită iarbă soldaţii, puindu-să și 
satulii Stoeneştii ce i-ai ajunsă pă dreptate, după cumü 
arată ini josă anume. 


Iulie 21 dn., 7235 [1727]. 


Dobriceanii Arnotii ...... sas afli 3 p 
Stoeneşti. ...... e copca passa fălci 3 pl. 
CacoVa eee + wow a a e me „fălci 3 pl. 
Foleștii-de-sus ........-.- „fălci 1 
Foleștii-de-jos „.. cc... .... falci 1 
Carstăneştii . . . . < s > o e r + t .... fălci 1 p.. 
& fălci 14. 
1 Germani. 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE OĂZĂNESOU ŞI STOIENESOU 275 


Aceaste sate să dea înturnătoare satului Stoeneşti, livezi 


entru livezi, iarbă. 
P Preda Boj[o]reanul. 


+ Voi toţi, părcălabii dintr'aceaste sate, ce aŭ rănduit vărul 
Preda Boj[oreanul] ca să daţi satului Stoineşti înturnătoare, 
să căutaţi să daţi fănii, de vreame ce n'aţi dat iarbă, şi de 
o falce cară mici doao: căndă nu veţi da de voe, veţi da 
fără de voe, Atasta vă scrii. 

Noemvrie 2 d., 7238 [1729]. 


Radul S... is. [sau Sănătescu?]. 


XLIV. 
Chemare de la ispravnici către un boierinaş. 


[C. 1730.] 

Lazăre Stoenescule, Mai mult nu-ţi lungim. Făr de căt, 
în čas[ul] ce vei lua ràvas[ul] acesta, numai de căt într'acel 
cas să încalici pe cal şi să te găseşti, să te scoli să vii 
aici, că aï mare treabă. Să nu faci într'alt chip, aü să 
pui altă pricină, că vom [porun|ci de te va aduce cum 
nu-ți va fi voia, şi vei da si treapăd. Adasta scriem. 

Aprilie 12. 

Care ştii (sic). 

F. Ol[ă]nescul. Radu Logofătul, D, Zătreanul. 


XLV. 


Însemnare căte vite aŭ rămas [la] văduvă, [cănd] aŭ 
murit frate[le] nostru Costandin acuma: vite, voi (sic), 
ani trecuţi; boi, vaci, cai, oi, capre, porci, deosăbit de 
agonisala cămpului ce aü rămasii, cumi mai josi arătămii 
anume: 

Boi, vaci, cai, oi, capre, porei. 

2 bol i-aü văndut la Slătioră la Ionii Proveţu. 

2 iape acum la Cărbuneşti, în anu ce au trecut. 

1 cal la Polfojvragi. 

1 eal la Cărbuneşti. 

4, 1, unu boi, una vacă la Gănguleşti. 


www.dacoromanica.ro 


276 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNRSCU ŞI STOIENESGU 


1 iapă am dat-o lui Părpăriţă. 

1 vacă ami dat-o lui Stanču Liarcă. 

1 vacă au dat-o diconului Flori [si: Scrobă] ot Pojăşti. 

1 scroafă cu prăsila ei, Stanču (șters). 

(rupt.) 

Şi, -din doozăci capre ce am plătit esti[m]pü la oieri, am 
găsit numai șaisprăzece. 

I capră am dat lui Ionă Puii. 

1 capră lui Nicolae Murarii. 

1 capră lui Nică, pe slujit... 

Din perusiia casăi şi agonisala cîmpului. 

1 căldare ai luat Pătru sin Dumitru. 

1 căruţă aŭ luat tot Pătru. 

1 ghină, 1 borvă, 1 mai de herü, 1 epănga, 2 pături, 1 
heresteii, 1 lanţi de cal, 2 şei (sic) cu tacămurile lor, 1 
herü de plugi, cel lungi, 1 sfredelă, 1 peptari cojoci, unu 
sfredelaşi micii, 1 păreiche de heră de cal, 1 căldare, una 
tigaei, 1 săcure, 1 vătrai, 1 păreiche de coși herü, 1 strai 
mare, cămeşile. 

XLVI. 


Socoteală de bani. 

[C. 1730.] 

Să să ştie căţi bani am eŭ Ja frate-mieu Dumitru, 
cum va arăta în jos. 

Căndu aŭ murit tată-mică, aü rămas doa, 2 clăi de fän, și 
le-au văndut în bani, talere treizăci şi dooa, şi, căndă aü 
luoat grăul de la Govora, am dat zloți 17; şi am mai dat 
la o Catană zloţ 2, şi mi-au luoat Bodești o vacă pentru 
el, şi, pentru neşte sare ce am adus-o amăndoi, aü luoatü 
zloți 10, şi nu me-aü dat nici-un ban. Aceşti bani am pri- 
cină cu popa Gligorie. 

XLVII. 
Scrisoare a unui preot, pentru o datorie. 


Cu metaniia si cu săn[ăjtaate mă închin dumitale, taică. 
Dupre ale săn[ăltăţii, vei şti dumneata că am fost trimis 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU Şi STOIENEBCU 277 


încăris (Sic/.= înscris) într'atătea rănduri dum[itale) ca să te 
plăteşti de banii ce am la dumneata, iar dumneata, în loc 
ca să te plăteşti cu mulțămită de banii] ce Pam dat la 
păsurile dumitale, iaca ce mulțămită auzi de dumneata 
şi de jupăneasa dumitale, că nice ţigancele lăiațe nu 
mar fi măscărit,— cum am auzit prin alţii. Ci aast[a] nu o 
voi lăsa jos; ci voi căuta cu dumneata înnaintea dum- 
[nealui] Vornicul, măcar că ai zis că nu bağ seaam[a]. Ci 
caută de-m trimite banlii|, soma, precum t'am dat înscris, 
şi aitele care am la dumneata, că nu mai îngăduesci de 
acum înnainte. Numai vei să te plăteşti fár de voia du- 
mitale. Au poate că găndeşte să te plăteșlti] cu ocărăle 
jupăneasăi dumitale]? Dar, de iaste jupțăneasă], pre mine 
nu maŭ împrumutat, nici mă mir de boeriia ei. Acast[a], 
şi mila lui Dum|Ənezeü] cu dum[neata). 


Fevruarie 20 dn., F 1732. 
Sà-m trimiţ răspunsu, să ştiu ce voi face. 
Al dumitale 
Popa Grigorie Bod/escu]. 


XLVIIL 


Adeverinţă pentru scutirea unui mazil de căratul 
cherestelei. 
Sudü Vălcea. 

Ionă Stoenescu, mazăli, ce aü veniti cu boi ce aü fosti 
rănduiţi din plasa Otăsăului, s'au slobozitu, înbolnăvindu-să, 
cu 4 oameni i cu boi 20, slăbindi boi la scosuli chieres- 
trelei. Viindü alți boi în locii, să meargă cu pace, 

Noemvrie 17, 1762, Costandin Log/olflăti]. 


XLIX. 


Poruncă pentru a se da ascultare unui zapolü. 


... lut Lazăr de la Stoeneşti pre[cum]... făcut zapciú 
la satul Stoeneşti... să-și pue el săndic ca să umble... 
de la ëv[e)rt[ul] lui Mai, şi banii] dupce... măna zapciului, 


www.dacoromanica.ro 


278 ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU 8[ STOIENESCU 


iar în Satul lui... tori saŭ alţii ca să cee bani la săteni... 
scriem și voao, sătenilor de acolo, să căutaţi... mai sus 
numitului zapcii, atăt pentru ban[i] domneşti, [căt şi pen- 
tru] alte porunci, că oricare din voi nu-i va da ascultare.., 
că acel om va lua certare, dăndu-i-să voe ca să-i dea... 
Acast[a] scriem. 

lunie 17 dn., 1756. Tani Șatlrariul]. Mya... 


L. 


Scrisoarea unui beșleagă turc pentru a se lăsa în 
pace un preot. 


Dumneata Velibas[3] dăla Stoeneşti, multă sănătate, 
Alta, aicea să jălui popa Grigore dăn Bodeşti că, avănd 
el nişte moșăe la satu Budureşti, sar fi sculat Rumăni 
în pizmă, căt aü rămas acea moşăe supt stăpănirea lui, 
după judecata ce sai judecat la dumnealui ispravnicul, 
dă ai dat-o dumlitale] ca să o cosăşti. Păntru care, dă 
vreme ce este moşăia acestui popă, și nu-ţi este dumi- 
tale nimic dator, să-i laşi moşăia în pace, ca să o cosească 
păntru treaba vitelor lui, și dumneata ce vei avea cu acei 
Rumăni, îi vei căuta cu judecată; iar moşăi acestui popă 
să-i dai pace, ca să-şi cosească fănul, să nu-i moară vi- 
tele dă foame la iarnă. Ačasta şi fii sănătos. 

Iulie 16 dni, 1759. Abdula- Aga, beșliagă. 


LI. 
Socoteală de banii poclonului steagului. 


Jon Stoinescul, la plocon|ul) steagului, t! 16, 36 bani 
drepţi, şi dă tot leul căte parale 4, răsură, fac ti 17 p’, 53 
dă bani. 

Văt[aful] Costandin Borbotescul, la plocon[ul] steagului t! 6, 
12 capete, si dă toti leul căte parale 4. 

Ce dumneata, jupăn Ione Stoinescule, şi dum[nealta vä- 
tfafe] Costandine, vindu acestă plăiaș, numai dă cătă să 
vă dați ban[i], că este mare grabă. Ačasta. 

Ghenarie 28 dni, 1760. [Iscălitură.] 


www.dacoromanica.ro 


AOTB PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESOU SI STOIENESCU — 279 


LU. 


Poruncă a unui logofăt către un grosariă pentru 
un om închis. 


Grosariule de la Căpliltă]niia de la Găiseni, să cauţi 
petru (sic) anume Tutoru, a lu Ionü Stoinescul, de aici 
dă peste Oltu. Ştim că l-am lăsat la tine la opreală; iată 
că acum vine stăpănu-săii; ci să cauţi să-l dai în măna 
dumlisale). Iară altă zăticnire să nu faci, şi răvaşlul] acesta 
va rămînea la dumj[neata). Aceia, şi fii săn[ăjtos. 


April 24, 1750. Cos/tanjă[in] Loglolf[ătul]. 


LII. 
Socoteală de griă, ceară, s. a. 


Foiţă de ce aü dat Logofătul Ion surori-sa preotiasți]: 
oc[ă] de grăi 44, ciară p! oclă], dram 50, bani ti 4; slă- 
nină oc|ă] 2. 

Pop Crătun Bodescul; Inuar 21 dni, 7271 [1763]. 

Ion al popei mai “dat oc[a] 13. 

Mai dat rachii de grăi, vadră a (sic) cu t 1. 


LIV. 


Plingere a lui Ion Stoienescu pentru o Țigancă a lui, 
oprită la Arnota. 


Prea-înnălţate Doamne, 

Jăluesc Mării Tale pentru Stefan igumen[ul] de la mă- 
năstirea Arnota, sud Vălcea, că sănt 15 ani de cănd îmi 
stăpăneaște o Ţigancă, anume Ilina, cu fata ei, care iaste 
măritată după Țiganul màn[às]t[iri], şi păn acum nici schim- 
buri pă Ţigăncile meale, nici munca Țiganului nu mi 
i-au dat. Ci mă rog Mării Tale, Doamne, să-mi facă lu- 
minati cartea Mării Tale la Sfinţiia Sa părintele episcop 


www.dacoromanica.ro 


280. ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU ŞI STOIENESCU 


i la dumnealui ispravnicul jud[elţlului), să-li apuce pă 
igumen, să-mi dea schimburi pă Tigancele meale, de 
potriva acelora, şi să-mi împlinească si simbriia Ţigance- 
lor, de 15 anl. Şi cum va fi mila Mării Tale. 


Robu Mării Tale 
Ion „Stoinesc/u], sud Vălcea. 


[V*:] Să [e] facă carte după cerere. 
1763, Iunie 21 dni. 


LV. 
Pâvaş al lui C. Tetoianu, întrun proces. 


Pentru pricina ce am cu Ion Stoenescu], ca şi a mă 
afla la dumnealui boiariu, căndă va fi la scaunul județului 
cu răvașăle dum[nealui] răposatului Saàt[rariü] Ianachi 
Călinesc[u], ca să le vază dumnealui: iar, neavănd, să-mi 
trimiţă dumnealui boiariu cu treapăd. Pentru credința am 
isc[ă]lit. 

August 20 dni, 176[3). C. Tetoian[u]. 


LVI. 
Sinet dela un protopop către un Stoienescu. 


29 Octombre 1763. „Popa Ioan proto[pop]“ dă sinet de 
plată lui „neanea Ion Stoenescu, 


LVII. 
Chitanţă de dajde. 
Şase lei şi jum[ăltate, bani treizeci, cu răsura mică, de 


leu patru parale, aü dat Ion Stoenescul dajde sa de čfertu 
lui Octfomvrie]. Răv[aş] de samă. 


Nolem]v(rie] 7 dni, 1763. Vas/ile] Mold..,, 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE COĂZĂNESOU ŞI BPOIENESCU 284 


LVIII. 
Altă asemenea chitanjă. 

T' 6 p', adecă şasă şi jum[ăltate, şi bani 24, şi cu răsura 
lor, aŭ dat lon Stoenesc[uj, bani dă &vert[ul] lui Mai. Răvaș 
dă seam[4]). 

Mai 7 dni, 1764. C/ostandin] Logofăt[ul]. 

LIX. 
Altă asemenea chitanjă. 

T' opt şi doisprece bani, cu 40 de bani ai morţilor şi ai 
fugiţilor, cu răsură cu tot, de ëvert[ul] lui Septemvrie, aü 
dat Ionu Stoenescu, bani la mazăli i ruptaş. 


Septemvrie 20, 1764. Costandin Logofătul, 


LX. 
Altă asemenea chitanjă. 


Plat|nic) Logofătul Ion ot Stoeneşti pe cinci sfin., cinci- 
sprezeace. Răvaş de seam[3]; Avgust 9, 1766. 
Ioniţă Postelnicul, Costandin Logofătul. 


LXI. 
Sinet al lui Ion Stoienescu. 


10 Octombre 1766. Ionii Stoenescu iea de la Carali 17 
taleri, cu dobinda „de leii căte bani 6“. 


LXII. 
Chitanjă de bir a lui. 


T' şase şi jumătate aŭ dati Ionii Stoinescu de șfertul 
lui Marte, cu rosura lori, i zahareaau, la leii căte parale 
4 (9). Rávasü de sjajmă. Mai 23 dni, 1767. 

[Iscălitură.] 


www.dacoromanica.ro 


282 — AOTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU SI STOIENESCU 


LXIII. 


Cerere a lui Ioan Stoienescu pentru a fi scăzut 
la dajde. 


Prea-Înnălțate Doamne, 


Cu fierbinte lacrămi jăluescu milii Mării Tale pentru că 
eü sănt şăzător în sud Vălcea, care mă aflu cu dajdea 
la mazăli, şi tot maŭ încărcat din dajde in dajde pă[n] încăt 
am rămas la mare scăpătăciune şi datorie turcească, că 
n'am nădejde cu ce să mă plătesc, — atăt de dajdie, căt şi de 
datornit, că sănt lipsit şi de hrana vieţii. Ci cu lacrămi mă 
rog să-ți faë Măriia Ta pomană ca să mă mai scazi la 
dajde, că sănt foarte încărcat, să poč birui, şi cu încet să 
mă plătescii si de datornici. Si ve&nic[ă] pomenire va fi 
răposaţilor întru fericire mos[u]luí şi părintelui Mării Tale 
în več. Ce va fi mila Mării Tale. 

Robul Mării Tale: Jon Stoenescul din sud Vălcea. 

Dum(neata] Vel Vist[ie)r, să ei seaama. Vel Logofăt. 1767, 
Septemvrie 24. 


LXIV. 


Poruncă privitoare la cearta lui Ioan Stoienescu cu 
un vecin, pentru încălcarea moşiei. 


29 Decembre 1768. „R[a]d[u] Boljoreanul], Stolnic“, către 
vătaful loan Teiăşianu, pentru jalba lui Ion Stoenescul „cum 
că săteni della] Zmilrăt (?) i-ar fi ucis neşte rămători, puind 
pricină că aü venit pă hotaru lor şi le-ai măncat ghinda“. 
Zapciul află că „din neşte tufe i-au ucis, iar nu din vre o 
pădure cu ghindă. Să apuci pă părcălabu și pă acei oameni, 
să-i plătească rămători, dupe cum să vor putea aşăza, odih- 
nindu-l să nu ni să mai jăluiască“. 

La 5 Februar 1769, același şi cu Kewpyios Xinvtâpns re- 
petă ordinul. „Caută dă isprăveşte jăluitorilor şi odihnește, 
iar nu-i mai da dă treapăd, să-i mai trepede pă aicea pre- 
cum acesta; ori, dă nu poţi tu acol să-i așăzi şi să-i 


www.dacoromanica.ro 


ACTE PRIVITOARE LA FAMILIILE CĂZĂNESCU SI STOIENESCU 288 


odihnești acoló, dă-i pă măna unui slujitori, ca să-l aducă 
aicea, înnaintea noastră.“ 


LXV. 


Poruncă de la ispravnici către un stricător de 
bucate străine, 


Tie, Radule părcălabe dela Pietrarii-de-josă. Aicea ni să 
jălui Ionii Stoenesculi cumü că neşte rămători ai tăi i-arii 
fi făcută multă stricătune în neşte bucate, porumbi, şi, zi- 
cându-ţi de ce nu-ţi păzeşti rămători, tu, în loci să te aşezi 
cu dănsul, l-ai fi și înjurată. La care îţi scriemii să cauţi 
de acumii înnainte să-ți păzăşti rămători, si, pentru strică- 
cunea ce s'au făcutii, să-i plăteşti. Că, de nu-i vei păzi, şi 
vorů mai merge în bucatele lui, i-amü datii voe să dea 
să-l înpușce, să-și înplinească paguba. Iară, fiindă pricina 
într'altă chip, şi de acolo nu vă veţi putea așăza, să te 
scoli să vii faţă înnaintea noastră. Acasta. 


Sept. 20 dni, 1769. Teoprptoc [Bhovtăpns]... Vel Piftariù]. 


LXVI. 


Poruncă dată lui Ioan Stoienescu pentru a culege 
zaherea. 


Ioane Stoenescule. Văzănd porunca atasta, numai de 
căt să cauţi să te scoli, să mergi cu Nedelco Cojlojcariii 
după zah[e]rea şi dup[ă] ecstract, ce aveţi: păn[ă] la 2 zile 
să fiia toată făina gata, grău lămurit, — să nu fie cu vre-o 
amestecătură —, că apoi veţi da seaam[ă]. Acasta. 


Octomvrie 10 dni, 1769. Sé. Vi... Stol[ni]e. 


LXVII. 


Poruncă dată aceluiaşi, pentru că a ucis un porc 
al vecinului. 
Logoflete] Ioane de la Stoinești. Aici veni acest Nicolae 
de la Bodești, de ni să jălui, zicănd cum că i-al înpuşcat 
un rămător al lui, neavănd nici-o treabă cu dănsul. La 


www.dacoromanica.ro 


284  AOTE PRIVITOARE LA FAMILIILE VĂZĂNESCU SI STOIENESCU 


carele iat[á] că-ţi scriem, să cauţi să te înpeci cu dănsul, 
sai, avănd ceva a răspunde, să te scoli înpreună cu 
dănsul, să vii aici, ca să vă îndreptaţi. Că, neînpăcăndu-te, 
nici viind faţă, şi viind să mai jăluiască, apoi [veï] fi adus 
cu treapăd, şi vei luó şi certare. Ačasta. 

Octomvrie 18 dni, 1769, 


St. Vi... StolfniJe. Te@pytoç Zhovţăpne. 


www.dacoromanica.ro 


V. 


DOCUMENTE AMESTECATE, 


www.dacoromanica.ro 


I. 
Cerere de voie de sádire. 


[F. d.] Un zapis al diiaconului Matei Fluturel i Duca 
şi Ton Oaricea, pe care-l daŭ la mănăstire ...; aŭ cerut 
voie ca să sloboadă a sădi vil pe moșiia mănăstirii, şi să 
dea otaştină, şi este fără leat. 


i. 
Cedare de moşie pentru datorii. 

(Copie.] 

6 Decembre, „vă leată 7134 [1625]*. „lonachi“ dă zapis 
Postelnicului On“, că, fiindu-i dator cu „6 galbini şi 4 
costande“, îi dă pentru datorie „moşia di Corinet“. „Şi e 
får de om, ci moşie pustie.“ Marturi: „megiiaş di prăjurul 
locului, aanumea: Stan vătahul de garaşu (sic), Calot[ă] 
de Dubriceni, şi popa den Gar&a, şi popa Preda de Srupă- 
sani, şi Aura de Floreşti, şi Radul, şi Barbul de Coriinet, 
şi Lepa, şi Barbul fiorul lu Pătră de Cornetu“. 

Iscălituri şi peceţi cu fum. Două aŭ cite două figuri 
lingă un brad; la una figurile par nişte păsări. 


ŢII. 
Iertare de „ndpăşti* din partea Domniei. 
[C. 1680.] 
[Fragment.] 


„+. aduce banii deplinii aicea la v[isterie] . .., năpăștile ce 
varii hi acelorii fugiţi, iată că s'aă [îndurat] |Măjriia Sa Vodă 


www.dacoromanica.ro 


288 DOCUMENTE AMESTECATE 


de le-au ertaati, să nu dea nimici... cuiva pentru nă- 
păşti; că Măriia Sa... ., însă cari vor hi năpăşti adevăraate, 
pentru... lar să nu faceţi niscare meşteşuguri, să a... 
să-i faceţi năpăşti, că apoi, căutăndu-să în . .., făcut năpăști, 
fiindu cetaşi dea .. ., să ştiţi că cu altă cu nimică... capete. 
Ačasta vă scriemiu. Badea Vornică Ha... 


IV. 
Întărirea unei cercetări de „ruminie*. 


18 August 7192 [1684]. „Eŭ Tănasie Sărăcinescul Vel 
Comis, dinpreună cu jupăneasa mia, Ilina“, dă zapis Ra- 
dului fetoruli Badei Gheliescul, si cu fetorii lui, otii Mi- 
h[ăleşti, cum să să ştie că mi au fosti rumăni, iară, 
căndă aü fostii la vreamea petrecaniei meale, îndemnatu- 
m'aii Dumnezei de l-amŭ ertati de rumănie pre elü şi 
pre fecorii lui, şi cine sari trage den neamuli lui; pentru 
că mi aü slujit cu dreptate şi cu credinţă intru toată 
viiața mea... Însă numai eï cu capetele lor, fär de moșie. 
Aşijderea, după petrecaniia mea, să aibă a sluji jupăneasei 
meale, pănă căti arii fi cu viaţă, în casa mea; iarii, după 
pstrecaniia ei, să fie slobozi, şi de cătră nimenile nici-unü 
vală sau băntuială să nu aibă: nici dinu neamulă miei, 
nici dintr'alţii. Pentru că eŭ dinu bună voia mea i-ami 
ertatü, pentru pomeana si pentru sufletul miei şi pentru 
sufletulă părinţilor miei, şi li-am dat acastă scrisoare a 
mea la măna lori... H uannca as [= si am scris ei] Zosim 
ermona[hi] otă episcopie, cu învățătura dumnealui Coml[i- 
sului].“ 

Iscàleste, puind pecete cu vulturul avind o stemă pe 
piept: „Stefani episcopi, mărturie“. 


V, 


Iertare de ,rumini:s. 


18 August 7192 [1684]. „Tanasie Vel Com[isü], Sărăci- 
nesculi, înpreună cu jupăneasa mea Ilina“, dă zapis „lu 
Soare, fiorul Vladului Murariul de la Mihăești“, că-l iartă 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE AMESTECATE 289 


de „rumiînie“, „fără moșie“, în aceleaşi condiţii ca şi pe alţii. 
Pecetea ştiută. 


VI. 
Numire de boieri adevărători şi hotarnici. 


[1694.] 

Să să ştie boiarii adevărători şi hotarneci ai boiari- 
nului Domnii Meale Vergo Vel Port(ariii] și ai popei lui 
Ion, cu văru-său, popa Ştefan, şi ai lui Dan Arm[așulj 
ot Reacea, anume: Preda Căpitan Zâtreanul, i Matei ot 
tam, i Ion Băl[ălcescul, i Oprea Giulescul, i Radul Logofăt 
ot Otetelişi, i Costandin Căpitan Bojoreanul, i Radul Lo- 
gofăt Olănescul, i Barbul ot tam, i Ghioca Slăvitescul, i 
Udrea Căpitan ot tam, i Vasilie Măldărescul, i Radul 
Bărsescul, i Dumitraşco Căzănescul, i Sima cupetul ot Vel 
Ocnă, i Chera Logofătul ot tam, i Vasilie ot Mănăstirea 
de un lemn, i Andrei ot Bărbătești, i Costandin părcălabul 
ot Costeşti, i Radul ot Igoi, i Cărstea ot Oteșani, i Pă- 
traşco Armașul ot Stoinești, i Bratul -părcălabul ot Ră- 
meşti, i Dima ot tam, i David ot Măriţa, ca să caute 
aceşti 24 de boiari să adevereaze pentru toată moşiia 
satului Fometeştii i Vănjoi, ot sud Vălcea, și să vază 
umblat-ai cei 12 boiari bine, si hotărăt-aii aceaste moșii 
ce scriii mai sus, bine şi pre dreptate, pre seamnele ceale 
bătrăne, aü ba, și ales-au fieștecăruia partea lui de moşie 
ce i Sai căzut pe dreptate. De vor fi hotărăt cei 12 bo- 
iari bine şi făr de făț[ălrie, şi vor fi pus hotarăle bine, 
precum să cade să stea hotarăle pre loc, precum s'ai 
hotărăt, si să-şi ţie fiecare partea lui precum sau ales. 
Iar, de să va adevăra că aü umblat cei 12 boiari rău şi 
făr de dreptate, şi au făcut fățărie, să caute aceşti 24 de 
boiari acum d'intăi să le ià seama pre amăruntul, pre cărţi 
de moşie şi pre zapise de cumpărătoare: precum vor afla 
cu sufletele lor mai pre dreptate, fără făţărie, — aşa să le 
aleagă şi să le hotărască fieştecăruia partea, unul de 
cătră altul, şi să le lipească moşie lăngă moşie, după obi- 


7992. Vol. XIV. 49 


www.dacoromanica.ro 


290 DOCUMENTE AMESTEOATE 


ceai, şi să le pue pietri si seamne, şi să le facă şi scri- 
sori la măinile lor, ca să să ştie cine pre unde va ţinea, 
şi ca să nu mai aibă găltavă întru dănşii; şi zioa la —. 
I is. vtori Vornic i isaam reač gospodstva mi. 
Septemvrie 26, 7203 [1694]. Pročt vtori Logofăt. 
[Monogramă cu chinovar și, cu aceiași coloare, pecetea 
cea mare.] 


VII. 
Numire de boieri adeveritori la Folteşti şi Izvearna. 


6 Novembre 7204 [1695]. „Să să ştie boiarii hotarnici 
ai boiariului Domnii Meale Vergo Vel Păharnic şi ai pă- 
rintelui popii Ion din Reacea; însă boiar[i] anume: Lupul 
ot Milostea i Stoica i Prodan i popa Dumitru ot tam, din 
Sacot popa Stantul i popa Bran, i popa Toader din Ne- 
greace, Drag i Nistor i Ion i popa Andronie de la Boşo- 
meagi, Amza i Andreiu i popa Adam i Mih[ăil[ă] de la 
Cobşor (sic), popa Grozav Mandrea din Maăteştii, din Po- 
lovrag Dumitru i Ilea i Dumitru, de la Rămna Avram, 
din Oteștii Lăpădat, din Baia Lupul, din Cernedie Dumitru 
i Ilie i Dragomir, din Aniniş Lupul Căpitan, Pătru păr- 
călab, Stancul, Bratul din Corbişor, Irimie, Luca, Luca din 
Cănădie, Stan, Vladu din Rămeşti, Radul Precup din 
Urşani, popa Gherman, popa Barbul din Otieşti, Iosif, 
Barbul Bengescul, Stanăul, sin egumen Matei din Slă- 
tioră, Stefan călugărul, Stan din Vai-de-ei, Tudor, Vasile, 
Dănilă. 

Ca să caute aceşti 48 de boiari pentru doao moșii, ce 
să chiamă Folteşti i Izvearnăi, care, fiindu-le hotărăt 
întăi cu 12 boiari, şi apoi cu 24, să caute pre urma lor, să 
vază cum aŭ hot[ăjrăt cei 12 boiari, şi cum aŭ hotărăt 
vre o parte; deč, de vor adevăra că maŭ făcut dereptate, 
ei să caute să facă dereptale acum dă iznov, să le caute 
cărţile si zapisele, cine ce vor avea de moștenire si de 
cumpărătoare, si precum vor afla cu ale lor suflete mai 
pre dereptate, aşa să le aleaagă moșiile, şi să le hotărască, 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE AMESTECATE 291 


şi să le pue pietri şi seamne, şi să să aleaagă hotarul 
moșiilor, fieştecare cu hotarul ei osebite. Şi, precum vor aleage 
Si vor hotără, așa să le facă şi scrisori la măinile lor, 
să li să știe hotarul moșiilor, care pre unde va ţinea cu 
pace, — să nu mai fie găltavă întru dănșii; şi zioa — (alb). 
I is|pravnic] bolearin gospodstvami Neagoe pis|ar] Rătescu: 
I is.—; saam reč gospodstvami. 
[Monogramă roşie. Pecete domnească cu chinovar]. 
Proct. vtori Logofăt.“ 


VIII. 


Banul Cornea Brăiloiu, pentru reglementarea dăjdii 
preoților. 


Cornea Velü Banii. Scriemă cartea noastră voao, păr-. 
călabilorii duprenii satele domnești și boereşti şi călugă- 
reşti, şi voao, căpeteniilori de călărași duprenü tărguri și 
duprentr'alte sate otü sudii Vălcea. Cătră atasta, vă facemii 
încă ştire pentru ràndulü popilori carii aŭ fosti lăcuitori 
prenă satele noastre, iară, de la o seamă de vreame, unii 
den popi sau călugărit, alţii aü murită, şi fetorii lori 
Sau lipită, unii pre lăngă birnici, alţii pre lăngă alte 
breasle, de daŭ birui cu ţara, şi alții umblă cu meşteşuguri 
de nu daŭ nimici. Pentru carii mergăndu la Curte Sfinţia 
Sa părintele episcopulă, s'au jăluiti Mării Sale lui Vodă 
într'acestaşi chipii cum că aü làsatü fetorii popilori birulü 
părinţilorii lori asupra altorii popi, de s'au încărcati cu 
birulă loră, iară ei s'au supusă pre lăngă birnici şi pre 
lăngă alţii, de ajută cu ce potii. Pentru carii Măriia Sa 
Vodă așa aü porunciti ca să să ferească toti omului de 
dinşii (şi să le dļea bună pace, ca să-și tragă fieștecare fe- 
tori de popă birulü tătăni-seă; iar carii dintr'ănşii nu 
vorii vrea să dea birulu tătăni-seu, Măriia Sa Vodă nu 
îngăduiaște nici cu birnicii la birui de ţară să dea, ci cu 
suma aceaia de birulii popescu cătă va fi la catastifulii 
Sfinţii Sale părintelui episcopului, asa parunceaşte Măria 
Sa să să mute la slujitori, ca să să rădice birulă loră denü 
suma popilorii, — să nu să mai plăngă căii tragi ei năpaste. 


www.dacoromanica.ro 


292 DOCUMENTE AMESTECATE 


Derepti aceia, de acuma înnainte iată că vă scriemü să 
căutaţi să vă feriţi de fezorii popiloriă, să le daţi bună pace, 
au să-și tragă birulu popescu, aü să iasă la slujitori, —cum 
iaste porunca Mării Sale lui Vodă. Acasta vă scriem. 
Iulie 9 dni, I 7204 [1696]. 
Cornea Vel Bani. 
[Fără pecete.] 


IX. 
Mărturie pentru o călugărire. 


[C. 1700.] 

Dat-am acesti pecetluiti al nostru la acestu călugăr 
anume Ştefan, precum să să ştiie că l-am călugărit aiča, 
la mănăstirea Seaca, sud Oltu, să nu aibă, aü din boiari: 
aü din omenii Vlădichi, au din părcălabi, — tooţii să să 
ferească, că e călugăr desăvărşit şi închinatu aia la noi, 
si l-amü trimisu în slujba mănăstirii. Acasta amu scris. 

Martie 9 dni, însn... 

[Partea de jos, ruptă.) 


X. 
Carte domnească pentru dijmărit. 


Milostiii bojiii Io Costandin Voevod i gospodină davat 
gospodstvami siiii povealenie gospodstvami slugilor Domnii 
Meale, anume — (alb), dijmarii ot sud Vălcea, ca să fie volnici 
cu atastă carte a Domnie „Meale de să umble să scrie 
dijmăritul la tot omul dentr'acest judeţ după obiceaii, și 
să ià dijmăritul de la toţi, afară din boiarii cei mari i bo- 
iarii mazili, carii sănt cu birui in Visterie, ot mănăstirile 
ceale mari i jupăneasele sărace, i sutaşi, i neguţători bu- 
cureşteani, i logofeţii za Devan, i slujitorii, care va ajunge 
numele lui singur la birü ughi 4, i cămărășei, care va ajunge 
un nume singur la harač ughi 8, — aceia să nu dea, iar alalţi 
să dea cu toţii, şi ertaţi cu cărţi, şi căpitani, şi iuzbaşi, si 
ceauşi, Şi stegari, şi alţie, ce om ar fi, — de la unie ca aceia 
să fie volnici dejmarii să le ià dejmăritul după obiceaii, 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE AMESTECATE 293 


de litra, de stupi, de rămători, po bani 13, şi poclonul de 
nume za slujitori po bani 12, şi de nume za birnicii po 
bani 30. lar pre carie i-ar afla cu bucate dajnice ascunse, 
au din slujitori, aü den birnici, de la unie ca aceia să fie 
volnici dejmarie să le ià dijmăritul îndoit, şi măna de slu- 
Jitori po bani [30], şi de birnicii po bani 60, după obiceaiu. 
Aşijderea şi pentru “Turcii cei ce vor avea stupi pre pă- 
măntul ţărăi se vor avea cărţile Domnie Meale iscălite, 
pre căt le va scrie în cărţi, să le să ție în seaamă; iar 
ce va treace mai mult decăt va scrie în carte, să plătească 
de litră po bani 8, după cum iaste obiceaiul. Că aşa iaste 
porunca Domnii Meale. | i saamu r〠gospodstvami. 

Iulie 22 dni, 1¢ 7208 [1700]. 

[Monogramă cu roșu. Pecete mică octogonală.] 

Io Costandin Voevod. 


XI. 
Zapis pentru vinzarea unei moşii. 


25 April 7216 [1708]. „Vălcul diiaconul din Băeșşti, snă 
lui Dobromir“, dă zapis nepotului, „Chircăi Logofiăt], snă 
popei Năstureicăi ot Roşi“, pentru vînzarea moşiei sale din 
Găgeani, „din căp (Sic), din pădure, din săliştea satului, 
cu pomet, cu scaun de vie, cu vad de moară“, pe care 
o avea şi el de la „Cărstea robul din Găgeani“. Face vîn- 
zarea „cu ştirea tuturor moşneanilor, şi din sus, şi din 
jos“. Marturi: „Gheorghie Logofăt ot Iazer, martor“, „Ba- 
dea sin popa Vlad ot Lăpuşat, mart[or]“. 


XII. 
Împăcare pentru o vie. 


Dat-am acesti răvaşi ali nostru la măna cumnatăi 
Aveanii, precumü să să ştie că ami socotit-o cu frate-meü 
Vasili, dinu preună cu alți megiiaşi care să vorü iscăli mai 
Josü, pentru multe pricini ce aŭ avutiă între dănşii, şi încă 
nu Sati pusii totă ale cumnatei Aveanii în socoteală, după 
foia care să socotisă frate-meu Vasile cu văru-mei Ma- 


www.dacoromanica.ro 


294 DOCUMENTE AMESTECATE 


carie călugărulii înnaintea părintelui egumenului Arno- 
ţeanulii, și naintea Logofătului Dumitrașco Morănglavu i 
Draguli Cauşul, şi ale lui i sai prinsă totii în ià, căte aü 
zisii. I sai socotiti şi gardului vii, şi i sai numărati pari, 
de aü fosti pari 240, şi nu 245 cară (sic); cari saŭ soco- 
tită pari suta bani 33 şi nuelele caru căte bani 12. Care 
facu pe totii t! 1, bani 7, şi, îngrădeala, la 6 omini, bani 
65. Şi cu socoteala direaptă încă fac să-i mai întorcii cum- 
natii Aveanii, şi cumnata Aveana iartă, ca să fie pace 
între dănşi. Şi noi aşa am |alles şi ami aşăzati, iar, mai 
sculăndu-să ei, să i să facă socoteală pă foia mortului, care 
aü lăsat căndii şi-au datii sufletului. 

Fevruarie 16, I' 7226 [1718]. 

Eă Radul Curărariă. Eù Pătru Cioca. 

Eù Mihalcea Mănăstirescu. 
[Iscălitură grecească.) 


XIII. 
Însemnări de pricini de judecată, bisericeşti. 

[C. 1720.] 

... gat anume Vladi, fata anume Ilina, pre carea o aü 
învălit, fiindi necununaţi, şi, nevoindu-se amăndoi să să 
jà, aü cerut de i-au dati featei 1 vacă cu lapte și o ro- 
chie, fiindă foarte săracă, și au datu gloaba t 7 poli; şi 
i-amii dată la părintele. 

O pricină ce sau găsiti la Titireaci, adecă unŭ omü aü 
curviti cu o fămeae văduvă, anume Sanda, și pentru 
greşala lui aü dată t' 3,— aceşti bani s'aii dati colacii pen- 
tru oamenii de la Mănăstirea de un lemnu. 


XIV. 


Zapis pentru înzestrarea unei fete. 


8 Februar 7229 [1721]. „Iane, fiorul Drăgulii din Ber- 
beştii-dă-jos“, dă zapis „fie-mea Ivanei, cum să să ştie că 
m'am îndurat de i-am dat [la] logodna ei moşii în Ber- 
beştii-de-jos, însă din partea mea ale tr[e]ilea partea, ca 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE AMESTECATE 295 


să o stăp[ļăļnească cu soțul ei, car[e] i l-ai dăruit Dum- 
nezăi..., cu voia mea şi cu a tuturor celoralalţi aí mii, 
cu a frăţini-mieu Rad[ullui... Si megiiaş de ai noștri măr- 
turii.“ Afurisenie mare pentru cine va strica dania. ]scă- 
lesc „eŭ (êw) Iane, eŭ Radul, eŭ [laJnache, Radul fratele 
Ivanii, Pătru părcălab ot Turcești, Gruiţlă] ot Berbeşti- 
de-sus, Ion cel mic ot Cireş, mărjturie|,i Stanca văt[ăşoaia] 
otam. Şi am scris eŭ popa Radu ot Oblijslav, cu zisa 
dumnealori, și mărturie.“ 


XV. 


Zapis pentru vinzare de moșie la Berbești. 


15 Februar 7233 [1725]. „Ion părcălabu, snă Udrei ot 
Berbești“, dă zapis „ispravnicului Badei Părăianul“ că-i 
vinde moşia din Berbești, „de pe apa Tărăei ot sud Vălca. 
Deci eu întăi am întrebat pe frate-miei şi nepoţ, verii 
miei şi nepoți, moşteanii din Berbeşti şi pe moşteanii din 
Turceşti şi pe moșşteanii din Demţeani, carii să hotărăsc 
cu acesti! hotar, ca să-m dea bani pe partea mea de mo- 
sie din hotarul Berbeştilor, şi, neputăndi nici unii, nici 
alții, am merse la dumnealui de ni am tocmitii si i-am 
vănduti stănjini 100..., în[să] stănjănu căte bani 40“, făcîn- 
du-se vînzarea „cu ştirea tutulor moşteanilor din Berbești 
i hotarnicilor di prin prejur“. Dacă, la alegere, vor lipsi 
cîțiva stinjini, va da înnapoi banii pentru ei. Marturi: 
„tot moşteanii miei din Berbești şi alţi înprejureani.* Is- 
călesc şi: „popa Vi[ăjcul ot Turceşti, mart[ur], Vlaico văt[av] 
ot Mateeşti, martlur], Mih[a]il părcălab ot Turţcelşti, mar- 
tlur], Pătru sluj[itoriul] ot Turceşti, martor, Ion părcălab ot 
Turceşti, martor, Ion Tălvan otam, Tudor Păl[ălşescul ot 
Turceşti, mart[ur], popa Nicolae, mart[ur], Turbătescu ot Ma- 
teeşti, Dragul čauş ot Greci, Tudor părcă[lab] ot Berbești, 
Radul sin Ivanco ot Ber[beşti], Pătraşco Căprarul ot Ber- 
bești, popa Andrei ot Mateeșşti, mart[ur], Ion stegar ot 
Măteeşti Turbătescu.“ 


www.dacoromanica.ro 


296 DOCUMENTE AMESTECATE 


XVI. 


Vinzare de moșie la Berbești. 


5 April 7233 [1725]. „Radul sin Ivanco Roşcescul“ vinde 
„Badei Părăianul, ispravnicul de Vălea“, partea sa de la 
Bărbeşti, „din cămpii, din pădure, din livade, din loc ară- 
tor, din vad de moră, din scaun de vie, din siliştea sa- 
tului“, „cu ştirea fraţilor miei şi altor moșneani“. Marturi: 
„Lion sin Goianul, martur, Mancul părjcălab] ot Dăm- 
tean“. 

XVII. 
Altă vinzare de acest fel. 


3 Septembre 7235 [1726]. „Radul, nepotul lui Zavid ot 
Berbeşti“, vinde lui Badea Părăianul Logofătul partea lui 
din moşie. „Marturi: „mulţi boiari si megiiaș“. Scrie „Staico 
Păr[ălianul“. Marturi: „Ilie Părăian, marltur], Iion sin popi 
Luvaran ot Turceşti, martor, Simon magister (cu litere 
latine)“. 


XVIII. 
Încă o vinzare de acest fel. 

10 Octombre 7238 [1729]. „Radul Lungul din Cărligani“ 
vinde Logofătului Badea Părăianul moşie la Berbești. 
Scrie „Popa Misailă ot Negovani“; „eii popa Costandin 
ot Neg[o]va[ni], mart[or]“. 


XIX. 
Jalbă către Administraţia olteană. 


[C. 1730.] 

„lară popii şi ei aü fosti rumăni ca şi noi, ci să scoaţă 
zapisele de ertare de rumănie, şi să scoaţă zapisul de 
cumpărătură ... Pentru Ionü Denighie, are peste toti ho- 
tarulü.“ 

„Ei Chirică vàtaful, eŭ Ionü Hondorü, bratü Chirică“, 
şi mai mulți pircălabi. 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE AMESTECATE 297 


XX. 
Altă vinzare la Berbeşti, către Ion Băleanu. 


22 Ianuar 7238 [1730]. lvanco Roscescul şi fratele Irimiia şi 
Radul Hristii ot Berbeşti dau zapisele ,dum[nealor] prè-cins- 
titulă consiliiară Ionü Bălenu“ pentru că i-ai vîndut pă- 
mint în Berbești, „din apa Tăriii, de spre Răsăritu de 
Ivanco..., stăjinul căte bani 44..., cu ştirea tuturori 
moşneaniloră noştri, şi dinù sus, si dinù josu“. 

„Şi ami scrisu eu popa Radu otü Grădeşti, cu zisa lori, 
Eu lonă Trăscău otü Turceşti, mart[or]; eă popa Stantulă 
otü Turceşti, mart[or]“. 


XXI. 
Altă vinzare la Berbeşti către Badea Pirâianu. 


13 Februar 7238 [1730]. „Radulă Hristei, denpreună cu fiiă- 
mieü Bucşe, şi fiiu-mieu Stancul, şi cu fiiii-mieu lanea“, 
vinde „ispravnicului Badei Părăianul“ moşia sa la Bär- 
bestu. Marturi: „Pătru Cojan părcălab, mart[ur]; Gruita Mä- 
làilla], mart[ur), Radul Roșcescul, Ion sin Al[ejxee ot Slă- 
veşti, mart[ur], Radul văt[ă]şel“. Scrie „popa Vàlculü den 
Turceșşti“. 


XXII. 
Altă vinzare ca precedenta. 


13 Februar 7238 [1730]. „Ivanco, dinpreună cu fiiii-miei Ion, 
Roşceştiï“, dă zapis „ispravnicului Badei Părăianul“, pentru 
vinzarea de moşie la Bărbeşti, „drept t' treisprăzeace, 
stănjenul căte bani patruzeă, care fac st. patruzet şi patru“. 
Marturi: „oameni buni şi megiiaş“. Între ei: „Miclea ot 
Dămţeani, Mancul ot Dămţeani, Radul văt[af], martur, 
Gruiţe Mălăilă, martor; Pătru Cojan, Badea vàt[af] ot Col- 
testi“. Scrie „popa Vălcul den Turceşti”. 


www.dacoromanica.ro 


298 DOCUMENTE AMESTECATE 


XXIII. 
Altă vinzare de acelaşi fel. 


Craiova, 29 Maiü 7238 [1730]. „lon snă Gruiţă ot Ber- 
beşti* vinde „Logofătului Badii Părăianul“ moşia ce o 
avea cumpărată „de la alţi moşneani ai noștri“. Vinzarea 
e „cu ştirea tuturora fraţilor şi moşneanilor miei“. „Marturi 
boiari dă cinste si megiiaşi din prejurul locului.“ 

Costandin Brăiloiul, Costandin Brădescul, Mihnea Bă- 
beanu, Ion Tràscàü ot Turceşti, marturi. 

„Şi am scris ei Anghelii Logofăt ot Turceşti, cu zisa 
lui, martur.“ 


XXIV. 
Allà vinzare de acelaşi fel. 


5 August 7238 [1730]. „Rimiia ot Bărbeşti“, cu fiul Neagoe, 
vinde Logofătului Badei Păr[ălianul, moşia lui în Bărbeșşti, 
„în hotarul despre Răs[ălrit, di la fraţii miei, si de la veri 
miei“, stinjeni 8, „drept bani gata t! 15, bani 44*. Martur 
şi „Cornea ot Comăneşti“. 


AXV. 
Altă vinzare de acelaşi fel. 


13 Septembre 7239 [1730]. „ivaşco, înpreun[ă] cu fiiu- 
mieu Ion, Rașşceştii, ot Berbeşti“, vind Logofătului Badea 
Părăianu, „care ai fost ispravnic“, moşia lor la Berbești. 
Marturi: „boiari dă cinste şi megiiaş din prejurul nostru“. 
Iscălituri: „Eu Ion snă lui Ivaşco ot Berbeşti Vistier], iscălit 
dă Anghel [aurrea] Logofăt[ul) Turcescu, cu zisa lui; Todor 
Brăiloiul Vornic, mart[ur]; Costandin Brăiloiul ispravnic, 
m art[ur).“ 

XXVI. 
Vinzare de moşie la Berbeşti, către Mihai Zâtreanu. 


2 Septembre 1731. Udrea Berbescul dă zapis „coco- 
nului Mihai Zătreanul, fezorul căplilt(anlului Ivan Zătrea 
nul“, că; „luînd eŭ de la dumnalui căplijtanul Iovan Ză- 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE AMESTECATE 299 


treanul, în zilile Măriei Sale lui Costandin-Vodă, la păsu- 
rile şi la nevoile meale, lei 39, bani gata, în măna mea, și 
eŭ, cănd am luat aceşti bani, i-am făcut zapis dumnealui ca 
să stăpănească tot fănul şi jirul de peste tot hotarul Tur- 
ceştilor: căt voi ţine eŭ banii, dumnealui să ià venitul 
moșii. Şi eu banii dumnealui nu i-am putut face să-i daŭ 
păna acum, şi, apucăndu-mă dumnealui acum cu zapisile 
meale si cu cartea dumnealui Vornicul Milco, ca să daŭ 
banii, cu dobănda lor, din răzmiriță păn acum, care, ne 
mai lăsăndu moșnenii pe dumnealor să stăpănească moșiia, 
fiindu de atuncea păn acuma ani 14, eŭ, altă neavăndu ce 
să fac, i-am dat viia mea din Berbești, cu toată partea 
mea de moşie din Berbeşti... Şi, cănd am făcut acestu 
zapis, am fostu la sati la Matiești... Însă şi cu dobănda 
banilor într'acești 14 ani: zece la unul săi daŭ“. 

Marturi: „Dragul Cauş ot Greg, mărturie. Barbul Un- 
tariul ot Matlileşti, mart[urie]. Dragul Cărzul, mărturie. Mu- 
şati din Bogdă, mart(ur). Albul din Stroeşti, mart[ur]. 
Stanču Modrescu ot Matieşti, mart[ur]. Vlaicu vătaf ot 
Matieșşti, mart[ur]. Nicola părcălab ot Bogdănești, martlur). 
Stan pàr[càlab] ot Oteşani, mart[ur]. 

Şi eŭ, Ion Moldoveanul, am scris cu zisa si cu învăţă- 
tura lor“. 


XXVII. 
Vinzare de moşie la Berbeşti, lui Badea Pirâianu. 


15 Februar 7241 [1733]. „Tudor sin Florei din Berbești“ 
vinde Logofătului Badea Părăianul moşia sa acolo, „cu 
ştirea fraților miei şi cu a tuturorii rudeniilor mea[le]“. 
Scrie „popa lon, brat eg [==fratele lui)“. Martur: „Dumfi]- 
traşco Poenar, Post[elnic]“. 


XXVIII. 


Altă vinzare de acelaşi fel, 


7242 [1733—41, „Floria [al] lu Gruit[a] din Berbești“, vinde 
lui „Log[ofăt] Badea Părţălianul 50 de stinjeni“, pe cart 


www.dacoromanica.ro 


300 DOCUMENTE AMESTECATE 


avea „înprăună cu brateanicu [=vărul din frate] loan“, cu 
40 de bani stînjinul. 


XXIX. 
Paşaport pentru un boier oltean. 


Slatina, 2 August 1735. Paşaport de la „V. Grana, 
Fänrich, Commendant allda“ [pecete pe ceară roșie], pentru 
„Wassali Commisso, ain Bojer, mittels 2 Knecht und Pferdt“, 
care „gechet nach aussgestandener 42-tätiger (sic) Con- 
dumaz ausse hiesigen Lazareth friesch und gesundt nacher 
Crajowa“. 


XXX. 
Altul pentru acelaşi şi un tovarăș. 


Vorweiser dieses, Vassilie undt Frangule, zwey Bojeren 
von Bukurezt, nebst zwey Knechten, einen Wagen undt 
neúne Pferden, geben von hie nacher Haus. Als ist ihnen 
dieses zu ihrer Passierung unter meiner eigener Ferttigung 
ertheilet worden. Signatum Crajova, den 25 ' 8548 1735, 

Der o Rimischer Kayserlicher Mayestet wohlbestăllter 
Fendrich, Unter-Gross-]Joserischer (?) Dragoner-Regiment 
und dasieger Commendant 

X. Summers-Kirchen. 

[Pecete pe ceară roșie.] 


XXXI. 
Vinzare de moşie la Berbești către Badea Pirăianu. 


9 Mart 7244 [1736]. „Popa loan ot Pleșea[ni], mart[or], 
înpreună cu doi oameni cari aü fost atuncea“, către „eş- 
pector“, pentru nişte bani pe cari loan Berbescul are a-i 
lua, pe o vie, de la Badea Păr[ălianul. „Deci el aŭ zis: 
dumnata, eŭ fug; ci dumneata să las bani la jup[ă]neasa 
dumitale; cănd voi veni, să-mi iasă ban[i]; iar dumnealuí 
i-aii zis: Joane, iaŭ nu poci să păzăscă ača pulinică vie 
a ta, ci voi să mai fac; iar el au zis: dumneata vei mai 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE AMESTECATE 301 


face mai mult, că locu taste, şi dumneata ai musie cu noi; 
ci să face cătă it va trebui, şi de mine nici-o opreală nu 
vei avea; iar eu voi veni cănd voi putea, de-mi voi lua 
bani. Deci ei, cum am auziti vorba lui, spui întru ad[ejvăr 
Mării Tale“. 


XXXII. 
Declaraţia unor boieri numiţi în „comision*. 


27 Mart 1736. „Mihai Roşiianul biv Vor[nic]“ şi „Diicu 
Poenar|u|“, „rănduiţ[i]“ de Administraţie „comision“ pentru 
a judeca între Badea Părăianul şi lon Berbescul, fac o 
declaraţie. 


XXXIII. 
Altă declaraţie a aceloraşi. 


„P. Ri[olşlianul], can€lellista“ și Badea Părăianul către 
Administraţie. S'a numit comisie“ pentru a hotărnici moşia 
Bărbeşti. Aü şi ei pămînt „în moşiia Turceştii; din sus de 
Bărbeşti, alăturea să cumpără stă[n]j. de moșie bani 40, şi 
dàn jos de Bărbeşti să cumpără stă[n]j. bani 30, iară 
în hotarul Bărbeştii (?), fiind moşiia mai bună, cu plai de 
vie, cu silişte bună, loc de hrană, i-am cumpărat stă[n]j. 
căte bani 80. Acum moşteani din Bărbeşti, fiind cătva din- 
tr'acest hotar fără silişte, fără plai de vie, numai crăngů 
loc rău, au socotit şi zic să ne dea pe noi iîntr'acel loc 
răi, care nu iaste de nici-o hrană. Noi nu bănuim a nu 
lua ce ne va ajunge dreptatea a lua pe de o parte. Numai, 
fiindcă noi am cumpărat cu silişte, cu plai de vii, cu vad 
de moară, moşiia bani, stă[n]j. căte bani 80, ne rugăm... să 
fie luminată porunca... la acei 4 boiari, de ne vor scoate 
din siliştile care am stăpănit, ale vănzătorilor, să ni pre- 
ţuiască moșşiia, precum şi la Dănuţeani aü Turceştii, şi, pă 
căți bani am dat, să ni să dea moşie cu acest preț, să nu 
fim păgubaşi, aü să ni să dea şi noao loc bun, după cum 
am cumpărat.“ 

La 1-iü Decembre 1736 se poruncește celor patru boieri 


www.dacoromanica.ro 


302 DOCUMENTE AMESTECATE 


„ce sănteţi rănduiţi la comision pentru înpărțeala moşiei 
Bărbeştii“, să cerceteze dacă este plaiul de vie s. a., „şi cu 
aceaia aü scumpit-o, de aü ajunsu stănjănu căte un florlijn, 
Şi acum ar vrea să dea aceale cumpărători ce le-ai cum- 
părat dumnealor Roşianu și Părăianul pe unde iaste moşiia 
mai prostă, cu pădure şi fără silişte, să li să socotească 
stănjănul cu preţul cum să vănd alte moşii proste înprejur, 
aü să li să dea stănjăni pe unde i-au stăpănit vănzători; 
însă pe unde să va cădea: numai să faceţi dreptate, pre- 
cum să va cădea, să nu mai fie jalba“. [Iscălesc Salhausen, 
Gh. B. Vlasto, Şt. Prășcoveanu.] 


XXXIV. 
Vinzare de vie la Berbești, către Badea Pirâianu. 


15 April 7249 [1741]. lane Berbescul vinde „dumnealui 
ispravnicului Badii Părianul“ vie în Berbești, cu 20 de 
zloți. Marturi şi „omeni streini“. Scrie „popa Ionü ot 
Pleşoi“. 

Rămăşița de plată se face în Craiova, fiind martori: 
Staico Părţăjianul, Ilie Păr[ăjianu, Matei Păr[ălianu. 


XXXV. 
Zapis al unui Tigan, pentru împrumut. 


Adecă ei Andronie Tig[anul] dat-am zapislul] miei la 
măna mea popăi Isaii, precum să să ştie că, fiindu eü dator 
niște bani, dator lui Dobrin, însă t! 3, zlot unul, bani gata, 
şi Dobrin ñindü niște bani dator la mănăstire, după vin, 
maŭ apucat Dobrin cu strănsorțe], să-i daŭ bani]. Dece eŭ, 
neavăndu bani să-i dau lui Dobrin, m'am rugat de moş popa 
Isaia, de maŭ luat în samă de la Dobrin, să-i daŭ eu 
aceşti bani t! 3, zlot, şi mos popi de acum păn[ă] la S|feajti 
Dimitre, fär ni&-o pricină nimic. Că așa m'am rugat de 


www.dacoromanica.ro 


DOOIMENTE AMESTECATE 303 


Sfinţiia Sa. Şi pentru credința m'am iscălit mai jos, ca să 
crează. 

iunie 14 dni, I 7250 [1742]. 

Andronie plai[nic]. 

Eù Ilinca Țig[anca], mar[tură]. Eù Stanču Țig[an], 
mart[ur]. 


XXXVI. 


Carte de judecată pentru moşia Foleştii-de-sus. 


18 April 7251 [1743]. „Din porunca Mării Sale prea-lu- 
minatului si prea-înnălţatului nostru Domn Io Mihai Ra- 
coviță Voevod, avut-aii întrebă&une de faţă înnaintea noastră 
dumnealui Costandin Obedeanul Vel Stolnic cu Radul Bo- 
joreanul, snăi Şărban Vist|iernic] Bojoreanul i cu Părvul 
Post[elnic] Izvoreanul, pentru moşăia ce să chiamă Foleștii- 
dă-sus, ot sud Vălcea. Pentru care aşa răspundea dumnealui 
Costandin Obedeanul Vel Stolnic, că, pe vreame ce era 
acea parte dă ţară supt stăpănirea Neamţilor, făcănd dum- 
nealui, inpreună cu alți boeri, schitul Bodeştii den sud 
Vălcea, aü fost cumpărat ačastă moșie Foleştii-dă-sus de 
la Radul Bojoreanul în t! 800 vechi, cu tocmeală şi cu zapis 
de la măna lui, dela leat 7246 [1737-8], şi o aŭ fostu dat 
schitului pentru pomana, ca să fie de chiverniseala părin- 
ților ce vor vieţui acold, mai adăogănd dumnealui V! Stol- 
nic cheltuială la făcutul morilor și la altulu de ti! 50; şi 
aşa aŭ fost stăpănit schitul Bodeştii ačastă moşăe cu bună 
pace. Iar, după ce s'aü luat tara dă peste Olt iarăș întru 
stăpănirea Domnii, sculatu-s'au Post[elnicul] Izvoranul de aü 
luat moșşăia de supt stăpănirea schitului, răspunzănd că 
atastă mosàe iaste a lor moştenire dela părinţi, si aŭ 
rămas schitul Bodeșştii făr de mosàetsi fär de bani ce aŭ 
fost dat pe moşăe. Asupra căruia cuvânt întrebăndu-să şi 
Radul Bojoreanul, ce are a răspunde, scos-aii o foae de 
socoteală ce aü fost avut răposatul tată-săi Şărban Vis- 
t[ierul] Bojoreanul cu Costandin Căpliltfanul] Izvoranul, fra- 
tele Părvului Post[elnic] Izvoranul. Întru care foae adevăra 


www.dacoromanica.ro 


304 DOCUMENTE AMESTECATE 


să din toată socoteala aü rămas Costandin Căpitanul datoriă 
Vist[ierului] Şărban Bojoreanu t! 450... Si pentru atastă 
datorie răspundea Radul Bojoreanul că, după ce sai luat 
tara dă peste Olt supt stăpănirea Neamţilor, rămăind şi 
tată-său Șărban Vistlier] la acea parte dă loc, aŭ fost 
luat atastă moşăe întru stăpănire, pentru datoriia ce aü 
avut la Costandin Căpli]t(anul). Iar Părvul Post[elnic] Izvo- 
reanul încă răspundea că el de atastă foae de socoteală 
nič întrun chip nu ştie ca să răspunză, că frate-săui Cos- 
tandin Căplilt[anul], la moartea lui, diată n'aü apucat ca 
să facă, nici atastă moşăe naŭ fost numai osebită a fră- 
ţine-său, lui Costandin, ci, la înpărțeala casei lor, aü fost 
rămas la mijloc de fraţi, după cum în foaia lor de in- 
părţeală, ce iaste iscălită de răpoosatul unchiu-săi Toma 
Cantacuzind biv VelSpat[arii], pe largu adeverează, şi, după 
atastă îndreptare, șau luat moșăia de supt stăpănirea un- 
chiului. Care, la aceaste zise ale lor, luăndu-le noi seama 
cu amăruntul, așa am ales și am hotărăt cu cale și cu 
dreptate, dă vreame ce stăpânirea moşăi iaste lucru cu 
găltavă, să aibă a întoarce Radul Bojoreanul tot bani ce 
aü luat pe moșăe, t' 800 vechi, cu dobănda lor în 2 ani, 
[de] că[nd] sai luat moşăia de supt stăpânirea schitului, 
așăjderea şi acei t' 50, ce sai mai făcut cheltuială la 
făcutul morilor şi la altele, iar el ce va avea cu Părvul 
Post[elnic] Izvorean[ul], saă cu clironomi casei lui Costan 
d[in] Căplijt[anul], pentru datoriia lui, să-ş caute direptate. 
Ačasta scriem. 

Iscălesc: 1/o/rd/a]eh([i] C[antacuzino] Vel Dvor[nic], 
G. Grecean[u] Vel Loglolflăt], Fiera Breazoian[u] 
V/e]l Vist[ier], Al. Vel Clucle]r. Proct. 3" Vist[ier]. 


XXXVII 


Paoas intim, vestind o sosire. 


Tubit[ul] miei fiii, dumneata Răducanule, sănătate si tot 
fericit binele îţi pohtesc dela Dumnezău ca să-ți dăruiască. 
Întămplarea scrisori nu este de alt, fär căti te înştiințăm 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE AMESTECATE 305 


pă dumneata peniru venirea noastră, că Joi dă prănzu ne- 
greşită ne vom afla la dumneata. [Te vesjtim pă dumneata, 
la acea vreame să să afle şi Drăgoiasc[a| acii, ca să aibă 
Stăncuţa cu cine vorbi. Şi să o pohteşti dumneata, să facă 
şi dumneaei ceva chiverniseală de peaște dă Vineri, fiind 
zi de post. Iar de noi vei şti că loam si pătura de acasă. 
Cu atasta sfărşind, şi să vă găsim săn[ăjtoşi. 
Ghenarie 12 dn., 7255 [1747]. Al dumitale părinte 
Iordach[e] Brl. Cl. (?). 
Şi eŭ mă închin dumitale cu sănlăltate, şi soru-mea 
Măricăi mă închin cu zece povară dă sănlăltate, și eŭ te 
pohtescii pentru unii diplașă, bunii să fie,—că să ştii că 
nu venimi puţini, ci cu toate sahanile; şi rămăi 
Al dumitale cumătru: Wițul Pah/arnicul]. 
Iubit[ullui și al miei fiii, dumneata Răducan Trept. 
(Sic), cu fericită săn[ăltate să să dea. 


XXXVIII. 


Zapis pentru un împrumut. 


23 Ianuar 7255 [1747]. „Stan Untariul“ împrumută de la 
Logofătul Pătru 100 de taleri „pănă la Vinerea M[are], cu 
dobănda lor, zeca doi“. 


XXXIX. 
Poruncă de împlinire a dijmei. 


Dumneata vătașă Negoiță, săn[ăltate îţi pohtim cu acest 
răvaş. Alt n'am decăt, văzănd răvașlul] nostru, să răndu- 
eşti un plăiaş cu acastă carte de volnicie, să meargă să 
apuce pe acești oameni ce sănt scrişi în foaia proegu- 
menului, ca să înplinească dijma după cum scrie în 
foae. Numai să dai dumneata cu ispravă, ca să scoaţă 
ata dijmă. Adast[a], şi fii dumneata sănțăjtos. Dechemvrie 


15 d., 7256 [1747]. 
Bun voitor. [Neinteles.] 


[V°:] Dumfisale] văt[af] Negoiţă, dă plai, cu săn(ătalte să 
să dea. 


7992, Vol. XIV 20 


www.dacoromanica.ro 


306 DOCUMENTE AMESTECATE 


XL. 
Rănaș prin care se cere o trimetere de vin la circiume. 


Săn[ăltate, Log[olflete] Petre. De la milostivul D[umne]zeü 
îţi poftesc întreagă și fericită sănătate, înpreună cu Logo- 
feteasa. După atasta, mă mir de acestii lucru, cum nu tri- 
miteţi buţile, că aici şăd cărtumele făr de vin. Ci negreşir 
pănă măine să sosească 3 buţi aici în sat; iar, netrime- 
ţănd, să mă instiintafí, ca să trimiţi la părintele Vlădica 
răspunsu, să-mi trimiță de acolo vinuri. Acasta, si fii 
săn[ă]tos. 

Iunie 19 dn., 1 7257 [1749]. Staico Logofăt 

is[pravnic] Păt. (sic). 

[V°:] Dumnealui Log|o)f[ălt[ul| Petre cu săn[ăjtate să să dea. 


XLI. 
Zapis pentru un imprumut. 


20 Iunie 7257 [1749]. „Duminecă i cu frate-mieii Necula“ 
dau zapis Logofătului Petru, pentru un împrumut de 15 taleri 
„de acum pănă la lăsatul secului, de post[ul]păreseamilor. . ., 
şi, de osteneala banilor, să aibu a-i darea de zicăteo ocă 
de carne, pentru că aşa ne-am legat noi cu zapisulii nostru.“ 


XLII. 
Chitanjă tipărită pentru plata dăjdü. 

Sudu Bucureşti, leat 7258 [1749-50),—snii—, porecla lui—, 
de la mahalaoa —, chipuli lui, omii [plavăş]. 

Carele şai luati ràvasü ca să-şi dea dajdea sa de șase 
ani într'unii anii po talleri] doao la unii &vertii, precumii îl 
va ajunge cisla, începindu-se de la luna lui Noemvrie întîi; 
alti vali să naibă. 

[Tipărit.] 

(Pe V°, două peceţi şi o iscălitură grecească.] 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE AMESTECATE 307 


XUI. 
Foaie de zestre. 


„Să să ştie zestrele fică nostre Aspri, precum arată 
în jos.“ 

Ţigani, boi, vaci, „mănzaţi“, cai, cîrlani, stupi, „dula- 
mă de șai neblănit“, „așternute precum să cadle]“, „bră- 
eri de arginti“, „cercei de aur, o păreche“, 


„Stan diecon ot Răşăiaşti (?).* 


XLIV. 
Plingere a unui preot căruia i s'a luat un cal. 


[C. 1750.] 

T Cinstitului şi al miei ca un fiii sufletesci şi întru 
Hristos frate, mă rog Sfinţii Tale pentru cală, să mai 
grăeşti dum[nea)lui Căplitanul), să nu-mi ià calulü, că nu 
sănti datorii nimică, că, ce amii fostii, m'amü plătită. Iar 
cu cine va avea să-și caute, că iaste faţă; că eŭ chiez|a]sü 
pe dănsul nu sănti, ca să-mi ià calulă miei, după cumi 
ştii şi Sfinţiia Ta că eu vinăritul, ce maŭ ajunsu acolo, i 
l-am dati. Ci mă rogi: Sflinlţie Tale, sileşte să nu-mi omoare 
-calulii,— că eŭ îl voi lăsa. De aasta mă rog Sfinţiei Tale. 
Si rămăi al Sfinţie Tale plecată şi de sănătate rugători: 


Popa Nicola. 
XLV. 


15 Iunie 7262 [1754]. Împărțire a moșiei Berbești. 
Nume: Gruiţă, Ioana, Nicola, Dragu, Jon cel mare, Părvul 
Roşiianul biv treti Logofăt, dumnealui Vasilie Paharnicul 
“Golumbeanu, ginerele răposatului Badei Părăianul; Pä- 
traşco Căprariii, Ivancu Roșiescu, Zavid, Anghel sin Ca- 
Iotă, Vintilă. 

Copie de prin 4830. 


www.dacoromanica.ro 


308 DOCUMENTE AMESTECATE 


XLVI. 
Scrisoarea unui preot de sat către o jupăneasă. 


[C. 1760.] 

Cinstită dumneata coconă Elenco, de la atotputernicul 
Dumnezău rog dumitale sănătate si tot fericitul bine. 
Plecăndu dumnealui boiarjiul] la Bucureşti, me-ai zis ca să 
mergu şi eŭ, iar pe urmă aŭ zis să nu merg,— pă semne 
văzăndu dum[nealui] că iaste lucrul multu aica, şi rămăne 
locul săngur. Ce mă rog dumitale tot să mai zici: măcar 
că și dumnealui va fi avăndu multe, dar si pe mine să 
nu mă uite; că totă vara îi voi fi de trebuinţă. Pănă căt 
dumnealui coconul m’aŭ trimis dumnealui la Balotă, şi 
m’aŭ intrebat de cai, că mi i-au furat, şi aŭ zis că, aŭ va 
spănzura pe purcar, aü va mări (Sic), şi mie me-au zis 
că, de-ar avea o puteare, pă mine m'ar ucide cu un car 
de leamne, că şez la dumneavoastră, un omu ca mine, de 
păzăscu o beserică pustie. Că popa al dumnealor, de mar 
avea nore (sic) multă, mar şădea într'o zi ce... Zice că 
popa iaste ca un neguţător: unde găsește norie, acolo să 
duce. Ce să nu fie în voia duşmanilor. Acasta sfărşăndu, 
al dumitale plecat și de sănătate rugător. 


Popa Evstratie. 


XLVII. 


Plingerea unui sătean care a lucrat la moşia 
Mariei Bărbătescu. 
[C. 1760.] 
Prea-innălţate Doamne, 

Jăluesc Mării Tale pentru dumneaei Păh[ărniceasa] Ma- 
riia Bărbăteasca, că sănt 8 ani de cănd am muncitii, de 
amü tăiatu pădure mereae, şi amii pusi vie pe moşiia 
dumneaei, după cum şi alţii; iar dumneaei, văzănd că s'ait 
facută viia roditoare, mi aŭ luat-o şi aŭ dat-o de pomană. 
Ci mă rog Mării Tale ca să aibu dreptate,— că va fi pă- 


www.dacoromanica.ro 


DOOUMENTE AMESTECATE 304 


cati să-mi iai viişoara si pometul. Şi ce va fi mila Mării 
Tale. 
Robul Mării Tale: 
Datco de la Coţăiani sud Dăm/boviţa]. 
De Ștefan Log[/ofătul] za Divan. 
[V*:] Carte la is|prăvnicia] jud[eţului)], să ià sama. 


XLVIII. 
[C. 1760.] 
Socoteală de „perusie“ rămasă. 

„Câldări, pături, strae, săcuri, sopeto, peri (?), heră de 
plugi, heră de cozi, vătrai, tigae, sfredel..., 3 litre de 
lănă, 2 jurebii, 4 pătură ce am scos-o de la Vornitlile cu 
t! 6, 1 căldare, 1 epănga, 1 sfredelu micii, 1 măiugă de 
herü de pisat de sare, de cinci litre de heru; 1 bărdă, 1 
pălură de lănă, 1 peptari cojoc, 1 vătrai, 1 păreiche de 
heră de cozi, 1 pătură de lănă ponosită, 1 căruţă cu optü 
cercuri de heru.* 


XLIX. 


Declaraţie călre mănăstirea Polovraci, alui Ioniţă, 
Sdulescu, privitor la moşia Berbeşti. 


14 Iulie (2) 1764. „Ioniţă Sălullescu Postțelnic], nepotul 
de soră al Marii Părăianca, ce aü ţinutu răposatu Badea 
Părăianu“, dă carte mănăstirii „Pol[o]vragului, precum să 
să ştie că răposata mătușă-mea, nerămăindu-i copii cu ră- 
posatu Badea Părăianul, şi luindu-ş zăstrele ce aü avut, 
între care, după lipsa zăstrilor, pri comisionu ce aü [a]vutü, 
i-au dată şi moșşiia Berbeşti; care dumneiai, ne mai avăndă 
pe niminea, au venitu la mine, ca la unui nepot de soră, 
si am ţinut-o în casa mea pănă la vremea morţii, si la 
vreme morţii] maŭ lăsată clironom pe totă pereusăia ce 
avea dumneati. La care văzănd ei că mai nainte sânt în- 
gropaţ părinți mătuşă-mea la mănăstirea Polovrag, am 
mers de am îngropat-o şi pe dumneaiai la acaslt]ă sfăntă 
mănăstire, şi, fiind şi părinţi mii acolo, am dat mosi[a] Băr- 


www.dacoromanica.ro 


310 DOCUMENTA AMESTECATE 


besti, ce mi-au lăsat-o răposata mătușă-mea, mănăstirit 
Pol[olvragi... Ioniţă Săulescu Post[elnic).“ 


L. 
Poruncă de aducere la judecată prin martalog. 


[C. 1770.] 

Să fie volnic acest mart[alog] să aducă pe Mihai păr- 
icălab, pentru că are să dea seamă pentru ceale ce-l vor 
ntreba, după porunca ce me-aü venit de la ispravnic; st 
de către nimeni opreală să n'aibă. Că aşa iaste porunca 


dum[nealui] ispravnic. Acast[a]. 
Octomvrie 6 dni. Radul... 


[V°:] Am dati uncheaşulu Ionü tăbacu t! 6. 
Radu sinü Cerni tabacu.... 


LI. 
Fragment de scrisoare de afaceri. 


[C. 1780.] 

.... Aü scos ispășitorii, si [is]păşitor s'a ar[á]tat cu su- 
flete drepte: meaii 10, obrate cănep[ă], mănuși 71, si, fiind 
că meaiele sint crude i cănepele, aü pus soroc pân în doa 
săptămăni: ca [să] string nu să poate.... 


LII. 
[C. 1780.] 


Socoteală de îngropare. 
...Şaŭ găsit t' 29 pl. 
Şi într'o punguliţă bani 90. 
93 bani s'au dat pe metanii. 
1 p! t la cola€ arvus (sic). 
6 par. la colivă. 
6 par. la nuci. 
6 par. la stafide. 
6 par. la colivă. 
90 bani la bumbac. 


www.dacoromanica.ro 


DOUUMENTE AMESTECATE 311 


6 par. şărbii (sic) albi i ros. 
p' oc[ă] zahar, bani 105. 

2 par. zmochine. 

8 oc[ă] orez, bani 168. 

30 pit. zmochine, bani 90. 
100 străchini, bani 100. 

8 urciure, 150. 

8 ulceale. 

5 dramuri zmirnă, 5 bani. 
30 bani tămăe. 

90 bani la clopote. 

9 par. la pomneate (sic). 

21 bani tirli€. 

36, la un car maldăr (?). 

2 t! la răspitie. 

2 ti, 30 bani pă ară plan. (sic). 
60 bani la pit[ă], la poartă. 
60 bani la clopote]. Rad[u]-Vod[ă], Mitropolie]. 
8 t, bani 90, sau dat... 

2 ti, bani 80 răspitie. 

9 par. la păini, Ion. 

4 par. la colivă, azi, Luni. 


LIII. 
[C. 1780.] Catastih de plăți. 


Foiţa de casă la č-a dati, precum] arată josii anume: 
Oprea Musţa co[stande] 1. 

Mitrea z 
Iane 
Modov[aJ]nu 
Socro-me 
Nicolae 

Luca 

Vasile crofi]toru 
Ionu Tuleai 
Costa[n]din 


mică, 


> 5 — — — — > — 
e ch ç > e ò> ò è °. 


3 3 3 l 3 3 $ü 3 


www.dacoromanica.ro 


312 DOCUMENTE AMESTECATE 


Stanü glonicu co. 1, mică. 

Ionü mesteru „ 1, mică. 

Ivani vătahfu _. 1. 

Ami dată St[an]ëulu[i] Măraru cune (sic). 
Ami dată la disu co. 9. 


LIV. 
Plingere pentru un furt de cai, 


20 Octombre 1781. „Ion Bl[à]ndu, biv văt[af] za ap[rolzi“, 
către „Dumitrache biv Vel Şatr[ar],is[pravnic] otü sud Gorj“, 
„Eu, avănd nişte cai înpreună cu ai dum[neallui fratelui 
Ştefănic[ă] Poinariu, într'o herghelie, spre a cărora pază 
dum[neallui aŭ avut omul dumii]sale, pe un Ion Crăsan, 
şi eŭ pentru paza cailor miei am avut un bàiatü de Ti- 
gani, acum luai înştiinţare că mi s'au furat cinci capete 
de cai, însă unul învăţat şi aceilalţ patru neinvăţaţi. Care 
poate socoti înțălepciunea dumitale] că acel om i-ai 
dat unde i-ai dat; cănd nu erea cu știrea lui, trebuia să 
fie perit vre unu si dintra dum[neallui fratelui Ştefănică. 
Ci, fiindcă auzii cum că să află închis pentru altă pricină, 
cănd să va slobozi, mă rogi să să dea..., ca, cănd voi 
veni să-mi caut cai la dănsul,—că a rămănea eŭ păgubași. 
nu poci.“ 


LV. 


Socoteală pentru o moștenire. 


[C, 1790.] 

Nume: jupănu Filcu ot Craiova, Udria Dolarin ot Alun, 
unchiiaş D[u]m[i]tru Pasăre, Ionü sin Dan Catana căpi- 
tăniască, cu lamurile (sic); Stana cărcimăriasa, Gherghi- 
noii ot Alun, Niţu Predescu, etc. „1 cal ce l-ai luot de 
la Dinu viiariu finu-său, ca să-i facă sărindari i pomenire 
la morte, şi calu l-ai luat Turci, şi pe noi ne apucă,“ 
„Pătulaşe de porumb, veichitură de căte patru ani.“ 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE AMESTECATE 313 


LVI. 
Carte de posluşnic. 
Sud Rom[a)]n[allt. 

Acest Mihai sin Dumitraşco Dovleac ot Dobrun, carele, 
fiind om făr dă pricină dă dajdiie, s'au dat posluşnic 
Postțelni]c[ului] Dobre Marinesc[u', după slujba sa ce aŭ 
făcut, trecăndu-să numele lui şi în condica jud[elț[ullui. De 
aceia scriem dumneavoastră, zapciilor ai plăşi Olteţului-dă- 
jos, să-l apăraţi dă către părc[ălabi] i săteni, a nu să supăra 
întru nimic, spre a putea şi el a-şi face poslușaniia sa la 
numitul Postlelnijc. Acasta. 


809, Aprilie 1. ... Grigorie Brâiloi. 
LVII. 
Carte tipărită de scutelnic. 
1823. Sud. — 


— sin — porecla —, ot satul —, chipul lui —, la faţă —, pă- 
rul capului —, sprinceanele [murgi], ochii [căprui], mustăţile, 
[murgi], barba (rade, neagră]. carele, fiind din suma scuteal- 
nicilor ce sai orînduit pentru posluşaniia casii —, precum 
la catastihulii Vistieriei s'au aşezat dupe adeverinţa ce aŭ 
adus dela dumnealor boiarii ispravnici ai acestui judeţ, i 
Sai dat acest pecetluit al Domniei Meale: val şi supărare 
să nu aibă. 

[Pecete ovală cu chinovar, cu coroană, vultur, steaguri, 
sabie, buzdugan şi iw. rp. Am. rK. 1822] 


LVIII. 
Carte de preoție tipărită a episcopului de Argeş 
Ilarion. 
Cu mila lui Dumnezei Ilarion, episcopul Argeşului. 
Darul si puterea, care arhiereul arhiereilor, Domnul 
nostru Isus Hristos, aü dat sfinţilor săi ucenici şi apostoli, 
a lega şi a deslega păcatele, acelaș dară şi putere să dă 
şi tuturor arhiereilor, următorilor apostolilor, primind unul 


www.dacoromanica.ro 


314 DOCUMENTE AMESTECATE 


de la altul, prin punerea miinilor cu lucrarea Sfintului 
Duh; şi de la arhierei şi cucernicii preoţi să împărtăşesc. 
Deci şi Smerenia Noastră, învrednicindu-ne din mila lui 
Dumnezeă acestui sfănt Dar şi putere, dămii voie Molitvei 
Tale, cucernicule preot [Gheorghie] de la satul —,sud —, 
ca întru aceiaşi putere a dumnezeiescului Darii să legi 
Si să deslegi tot felul de păcate si de patimi sufleteşti ale 
celor ce vor veni cătră tine a să înspovedui cu umilinţă, 
cu zdrobirea inimii, arătind... /rupt/ căci le-aii făcut, şi 
puind început bun cu făgăduinţă de părăsire. Care acestea 
cunoscîindu-le Molitva Ta, si chibzuindu-le ca un doftor su- 
fletesc, să dai erburile cele doftoreşti pentru fieştecare 
boală si rană. Care erburi să înţelegi că sint acestea, 
adecă: duhovniceasca povăţuire si canoanele ce vei orîndui 
fieştecăruia, după virstă, după ştiinţă şi după stare, pre- 
cum pe larg te învaţă la taina ispovedaniei, ce este în 
Molitvenic. Si, cînd înşii va săvirşi canonul cu toată osir- 
diia şi va arăta roduri de pocăință, atuncea îşi va cis- 
tiga iertarea păcatelor acela ce să înspoveduieşte. Si, dacă 
pentru niscareva păcate nu te vei priceape ca să răn- 
duieşti canonul, să ne înștiinţezi, sai să vii însuţi să ne 
arăţi, ca să-ţi dăm povăţuire cum să urmezi. Iar pre cei 
ce vor vrea ca să între în treapta preoţiei, cu tot dina- 
dinsul să-i cercetezi, întrebăndu-i cu amăruntul, ca nu 
cumva să fie facute păcate ce opresc de preoţie, care anume 
sînt însemnate la pravilă, cap. /loc gol], şi la taina ispo- 
vedaniei în Molitvenic,— ca nu, pentru nebăgarea de seamă, 
să te faci părtaş acelor păcate; căci ai să dai seama la Dum- 
nezeü. Şi, de vreme ce ispovedaniia este una din ceale 
şapte taine mari ale sfintei Bisearici, eşti dator a o săvirşi 
cu mare luare aminte, şi cu frica lui Dumnezeiă, fără 
leane, în toată vreamea fiind deştept şi cu trezire, şi, mai 
vîrtos, cind vei fi chemat la vre un bolnav, să nu pre- 
lungeşti vreme nici de un minut de ceas, Căci, de să va 
întimpla să moară bolnavul neispoveduit din pricina ză- 
bovirii ce vei face, să ştii că din miinele tale va să ceară 
Dumnezei sufletul lui. Să te păzeşti şi pre sineţi fără 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE AMESTECATE 315 


prihană, pre cit va fi cu putinţă, și să nu te biruieşti de 
patima beţiei, nici de ţinerea de minie saii “de pizmă asu- 
pra cuivaş din cei ce să ispoveduiesc. Căci, deosebit că vei 
fi urit şi lepădat de la fața Domnului, dar şi pravilele 
hotărăsc înfricoşată pedeapsă unor duhovnici ca aceştia 
netemători de Dumnezei. Să nu ceri nimic plată pentru 
această taină, ci numai de va vrea cineva din bunăvoință 
să-ţi dea, ori drept milostenie, ori pentru ca să pomeneştt 
la sfintele liturghii. Să te ferești de gilcevurile ce obiş- 
nuiesc ţăranii mireni, ori pentru moşii, ori pentru alte pri- 
cini, si să nu te faci vechil cuivas la vre-o judecată, nică 
să dai mărturie pentru vre o pricină, pănă nu vei avea 
voie de la arhiereul eparhiei. Să nu te aduni cu oameni 
de necinste, la vorbe deșarte, sai la băuturi, sau la alte 
adunări necuviincioase. Căci din unile ca acestea să scade 
evlavia creștinilor cătră djujhovnic. După toate acestea si 
altele aseamenea acestora, care ţi să cade a le păzi, pu- 
rurea să te rogi lui D[ujmnezei să-ţi lumineze mintea ca 
să poţi povăţui pre creştini la calea mîntuirii, carea duce 
la împărăţiia ceriurilor. Şi, cînd într'acest chip vei urma 
şi vei petreace, atuncea si pre sineţi te vei folosi, şi pre 
cei ce te vor asculta. Deci, pentru întărirea si încredințarea, 
ti sau dat de la noi această carte, după cum este obiceiul, 
întărită cu pecetea şi iscălitura noastră. 

1-iŭ Ianuar 1837. 

[Pecete rotundă cu cîrja, crucea, cunună de dafini, un 
melc, un corb şi inscripţia: Epliscopul] Il[ajrțiojn [al] Argi- 
[Şului]; 1820. Iscăleşte:] f Ilarion Arg/e]ş. 


www.dacoromanica.ro 


VI. 


DOCUMENTE BRINCOVENEȘTI. 


www.dacoromanica.ro 


I. 


Intărire din partea lui Mate-Voda Basarab a mo- 
şiilor lui Preda Brincoveanu. 


Întru Hristos Dumnezei bine-credintosul, blagocestivul 
şi de Hristos iubitorii singur stăpinitorii Io Matthei Voe- 
vod, nepotul răpoosatului lo Basarab Voevod, cu mila 
lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpinitoriii și 
Domni a toată Ţara-Rumănească, încă şi laturilor, plaiu- 
rilor Almaşului si Făgăraşului povăţuitorii, bine am voit 
Domniia Mea cu bună voință şi cu curată şi luminată 
inima Domniei Meale a proslăvi pre Dumnezeu cel ce 
m'aü proslăvit pre mine şi cu mărire maŭ înnălțat pre 
Scaunul celor ce întru sfinţenie aü adormit, părinții Dom- 
niei Meale. lată am dăruit Domniia Mea acest cu totul 
cinstit şi bine închipuit și mai întîiii decăt toate darurile 
ceuste de acum mai cinstit acest hrisov al Domniei Meale 
cinstitului boiariului Domniei Meale jupan Predii Brănco- 
veanul Vel Spătariă şi cu fezorii lui citü Du[mne]zeü îi 
va dărui, ca săi fie lui satul Muereasca în sud Vilcea, tot 
satul, cu tot hotarul si cu toţi ruminii, şi cu tot venitul, 
din cîmpă, şi din pădure, şi din apă, şi din dealul cu viile. 
Însă această funie dupreste tot hotarul, cit[4] să va aleage 
dupreste tot hotarul, pentru că acest sat Muereasca, ce 
S'ai scris mai sus, aü fost tot oameni slobozi în toate mo- 
şiile lor. Iar, după aceaia, cînd aü fost acum în zilele Dom- 
niei Meale, iar moșneanii satului Muereasca ei toţi s'au vîndut 
rumini cinstitului boiariului Domniei Meale jupăn Predii 
“Vel Spătar, de bună voia lor, drept ug. — gata, cu zapis, 


www.dacoromanica.ro 


320 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 


şi cu mărturii, l 7147 [1638-9], însă ruminii să să ştie cine 
cîte ciţi bani aü luat pre capul lui; însă, întîiù, din funiia carea 
să chiamă Cocotănească, anume Stan Pungulescul cu fe- 
torii lui şi cu partea lui de moșie, drept 900 aspri gata, 
și Bogdan cu fecorii lui şi cu partea lui de moșie drept 
900 aspri gata, şi Gligoric cu fetorii lui şi cu partea lui de 
moşie drept 1.000 aspri gata, şi Iştfan cu fecorii lui şi cu 
partea lui de moşie drept 1.001 aspri gata, şi Căzan cu 
fetorii lui şi cu partea lui de moşie drept 900 aspri gata, 
şi, la funiia gărleșască, anume Tudosie cu fezorii lui şi cu 
partea lui de moşie drept 1.000 aspri gata, si Brăilă şi fečoriř 
lui şi cu partea lui de moșie drept 1.000 aspri gata, şi Stepan 
nepotu-său cu fetorii lui şi cu partea lui de moșie drept 
1.000 aspri gata, şi Stoica cu fetorii lui si cu partea lui de 
moşie drept 1.000, şi Stan fratele Stoicîi cu fegorii lui si cu 
partea lui de moşie drept 1.000 aspri gata, şi Seman cu 
fetorii lui şi cu partea lui de moşie drept 1.000 aspri gata, 
şi Sin cu fetorii lui și cu partea lui de moşie drept 900 
aspri gata, şi Florea cu fetorii lui şi cu partea lui de 
moşie drept 900 aspri gata, şi Stăniia cu fetorii lui şi cu 
partea lui de moşie drept 900 aspri gata..,. 

(Urmează, cu aceleași preţuri, părţile lui Radul Cărstii, 
Iștan cel mic, Eftemie, Preda, cu fiul Dumitru. 

Radul Orbul (400 aspri), Mutul (300).] 

Si funiia Spanii, anume: Brăilă cu feorii lui [900 aspri, 
Stoica, Matei, Necula cu fiii: Vladul şi Sărbul, Vintilă, Stoica 
Răsip, Radul Răsip, Dochiia, Stoica Ţuia, Vladul Oprinei, 
Oprea, Stan Velter, Radul, Voinea al Lupului, Stoica si 
Stan, fe&orii poper Radului.] 

Si funea ce să numeaște Tuleasca [Drăgoiă, Iorgu, Toma, 
Stan, Stoica Dobrul, Brănilă, Stanciul, Vladul, Stăniia, 
Stoica al lui Calin, Vladul şi Matei cu fetorii lor, Stăniia 
al Bidiviului, Stanciul ginerile popei Oprii, Semen Petecel, 
„însă acești trei oameni: Stăniia, si Stanciul, şi Seman Pe- 
tecel sint din funiia Leotească, şi moşiia Popilor drept 1.200 
aspri gata“; Oprea, Costandin, Pătru, Toma, lon, Stoica, 
Lazar, Lupul, Drăgan, Daniil, Filip.] 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE BRÎNGOVENEŞTI 321 


Şi s'au vindut ei singuri, toţi Rumini, de a lor bună voe, 
făr de nic-o silă, cu toți fetorii lor, tot pe bani gata, ug. 
250, şi cu banii ce i-aii plătit pre dinșii boiariul Domniei 
Meale jupan Preda Vel Spatar Brincoveanul, cu ug. 400, de 
toate dăjdile, cin cup. ug. 650, cu zapis de la mîna lor și 
cu mărturii, la leat 7144 [1635-6], însă afară de moşiia unui 
roșu anume Stănilă, că acela nu aü luat bani la vînzare. 
Iar, după aceaia, mai pre urmă, cînd aii fost pe vremea 
ce era prea-cinstitul părintele nostru chir Vlădica Theofil 
episcop la sfănta episcopie de la Ribnic, iar sfănta 
episcopie iă avind un sat anume Hrastul, în judeţul Jiiului- 
de-jos, departe, preste mînă, și făr de ni&un folos, iar 
Sfinţiia Sa, văzînd aşa, înpreună cu tot soborul sfinte 
episcopii, aü făcut schimbi cu cinstitul boiariul Domniei 
Meale Preda Vel Spat[ariii], de aŭ dat sfănta episcopie 
Predii Spat|ariü] pe satul Hrastul tot, cu tot hotarul şi cu 
toţi ruminii şi cu tot venitul, din cimpi, şi din apă, şi din 
baltă, şi cu toate girlele bălții, dupreste tot hotarul, iar 
cinstitul boiariul Domniei Meale jupan Preda Vel Spatar 
el încă aü dat sfintei episcopii satul Muereasca, ce s'ai 
scris mai sus, cu tot hotarul şi cu toţi Ruminii, pentru 
satul Hrastul, sat pentru sat, ca să fie stăpănitoriii de 
baştină în vea€. 

Şi iar să fie cinstitului boiariului Domniei Meale jupan 
Predii Vel Spatar Brincoveanul satul Mănăileştii, în ju- 
dețul Vilcii, tot satul, cu tot hotarul, si cu toţi ruminii, si 
cu tot venitul, cît să va aleage dupre tot hotarul, din hotar 
pînă în hotar, pe hotarăle si seamnele ceale vechi; însă 
får de hotarul boeriior ce iaste hotărît din sus. Pentru că 
l-ai cumpărat cinstitul boiariul Domniei Meale jupan Preda 
Vel Spatlariü] pre acest sat Mănăileştii ce s'aii scris maï sus 
de la Andrei Spăt[ariii|, feorul Vladului Logofătul Ru- 
deanul, drept ug. 1.400 gata, cin aspri 82.000, şi aü vîndut 
el de a lui bună voe, făr de ni&-o silă, cu ştirea tuturor fraţilor 
lui, cu zapis şi cu mărturii, la leat 7143 [1634-5]. Şi iar 
să fie cinstitului boiariului Domniei Meale jupan Predii Vel 
Spatlariii] Brîncoveanul moşie si rumîni la sat la Chiceani 


7992. Vol. XIV. 21 


www.dacoromanica.ro 


322 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 


de pe apa Bistriţei, sud Vilcea, din cîmpă, si din pădure, si 
din apă, şi din vadu de moară, şi din dirste, şi cu rumînii, 
şi cu tot venitul, cit să va aleage; insă ruminii să să ştie 
cine cîte ciîţi bani aŭ luat pe capul lui, anume: Stroe cu 
fecorii lui, Tănase și Stanciul drept ug. 19, cin aspri 3.800, 
şi Dragomir cu fegorii lui, Dràghië şi Brata si Radul şi 
Barbul si Dumitru si Pătru, drept ug. 39, cin aspri 7.800, 
şi Necula cu fetorii lui, Gavrilă şi Dan şi Dumitru şi Dră- 
gan, drept ug. 24, cin aspri 4.800, şi Mihai cu fecorii lui, 
Ișfan si Udrea şi Manea şi Stoica şi Ilie, drept ug. 28, 
aspri 5.600, şi Ciucur cu fetorii lui, Barbul şi Dumitru si 
Stan şi Tănase, drept ug. 33, aspri 6.600, şi Radul cu fe- 
torii lui, Gligorie şi Stan, drept ug. 19, cin aspri 10.800, 
şi Zahariia cu fecorii lui, Pătru şi Bratul şi Dragomir, 
drept ug. 19, cin aspri 3.800, și Radul cu fetorii lui, Matei 
şi Stoica, drept ug. 14, aspri 2.800, si Păttu cu fetorii lui 
Tudosie şi Mihăilă, drept ug. 19, cin aspri 3.800, şi Căzan 
cu fetorii lui, Stoica si Stan si Cărstiian şi Gruiţă, drept 
ug. 28, cin aspri 5.600, şi Ilie cu fegorii lui, Pirvul şi Stroe, 
drept ug. 14, cin aspri 2.800, şi Tănasie cu fecorii lui, Toma, 
drept ug. 14, cin aspri 2.800, şi Preda şi fecorii lui, Marco 
şi Stanciul și Radul si Costandin, drept ug. 19, cin aspri 
3.800, şi Filip cu fegorii lui, Stepan și Barbul şi Nedelco şi 
Pătru şi Stan, drept ug. 38, cin aspri 7.600, si Diicul cu 
fecorii lui drept ug. 9, aspri 1.800 gata. Si aŭ vîndut eí 
singuri de a lor bună voe rumini, făr de nič-o silă, cu zapis 
şi cu mărturii, la leat 7143 [1634-5). Si iar să fie cinstitului 
boiariului Domniei Meale jupan Predii Vel Spat[ariü] jumă- 
tate de sat Popeştii sud Vilcea, din cîmpi, şi din pădure, 
şi din apă, şi cu toţi ruminii, și cu tot venitul dupreste tot 
hotarul; şi ruminii încă să să ştie, anume —. Pentru că 
acastă jumătate de sat din Popeşti ce s'au scris mai sus, 
aü fost a lui Tănasie Peh[arnic] Rudeanul, iar, cînd aü fost 
acum, el o aü vindut jupăn Predii Spatar[iü] drepti ug. 100, 
cin aspri 20, cu zapis şi cu mărturii, la leat —. Şi să fie 
cinstitului boiariului Domniei Meale jupăn Predii Vel Spa- 
tarliii] moșia la Doba-de.-jos, sud Vilcea; însă dintru o funie 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 323 


a patra parte, citlá] să va aleage în lungi şi în lat, cum 
umblă funiia, dupreste tot hotarul, pentru că aü cumpărat 
Preda Spat[ariul] atastă parte de moşie ce s'aă scris mai sus, 
de la popa Radul din Părecoveani, fečorul lui Crăčun vă- 
taful, drept ug. 8 gata, cu zapis şi cu mărturii, — care 
moșie aŭ fost popei Radului de la socru-săi popa Manea 
din Strezeşti, la leat 7151 [1652-3]. 

Și iar să fie cinstitului boiariului Domniei Meale jupan 
Predii Vel Spatar[iü] moşie si rumiîni la Cocorăştii-de-sus şi 
la Cocorăştii-de-jos, sud Rom|[anaţi], din cimpi şi din pä- 
dure, şi din apă; şi rumînii încă să să ştie. [Frincul, Ga- 
vrilă, Necula, Vucea, Gavrilă, Badea, Radul, Ioan, Matei, 
Dumitru, Ion, Alexandru, Dumitru, Stan, Radul, Dobre, 
Ivan, Nichita, Mihai, Stanciul, Vladul, Lazar, Stepan, Vi- 
san, Mos, Ion, Firtat, Oprea, Dumitru, Toma, Balea, Ne- 
cula, Balea, Dragomir, Vişan, Stan, Vladul, Vladul, Stan- 
ciul, Marin; vinduţi la 7149=1640-1.] 

Şi iar să fie cinstitului boiarulni Domniei Meale jupan 
Predii Vel Spat[ariii] un rumin la sat la Cocorăşti, sud 
Rom(anaţi], anume Stoica, cu fecorii lui, Vladul şi Drăgan şi 
Vasile şi Ivan, pentru că s'au vindut el singur cu fetorii 
lui rumin, cu toată moşia lui, cîtă aü avut de baştină, din 
cîmpi, şi din pădure, şi din apă, si cu viile, cît[ă] să va aleage 
de preste tot hotarul, drept 5.400 aspri gata, de a lui bună 
voe, cu zapis şi cu mărturii, la leat 7150 [1641-2]. Şi iar 
să fie cinstitului, etc., moşie la satul la Cocorăştii-de-jos, 
însă toată partea popei Stan. . ., pentru că aŭ cumpărat jupan 
Preda Spat[ariul] ačastă moşie . .. drept 1.000 aspri gata..., 
la leat 7151 [1642-3]. Şi iar să fiecinstitului, etc., moşie la satul 
Cocorăştii-de-jos, sud Rom[anaţi], însă partea de moșie a lui 
Ion, a patra parte din funea care o aü fost ţinut înpreună cu 
Dragotă şi cu leremiia şi cu Pantazi Logofătul, pentru căci, 
cind s'aü vîndut rumini moșneanii satului “Cocorăștii cu toate 
moșiile lor, iar Ion încă aü vîndut acastă moșie ..., la leat 
7151 (1642-3|... Şi iar să fie cinstitului, etc. moşie la sat la 
Jigălie, sud Rom[anaţi], toată partea lui Pătru şi a fămeaei lui, 
Ancii, fata lui lanoș, însă a patra parte din funiiaceo aŭ 


www.dacoromanica.ro 


324 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞII 


fost ţinut Ianăș Chibzuitul... cu zapis, etc., la leat 7147 
]1638-9]. Şi iar aŭ cumpărat jupan Preda Vel Spăt[ariii] moşie 
la Jigălie, dela Vladul, partea lui toată ,.., cu zapis, etc., la 
leat 7149,1640-1]. Şi iar să fie cinstitului, etc., satul Fălcoii-de- 
sus jumătate ..,, pentru că iastea lui bătrînă şi dreaptă mo- 
sie, încă dela strămoșii lui, de multă vreame. [Rumini: 
Dumitru, Anghel, Stan, Andonie, Necula, Ion, Gligorie, 
Radul, Dumitru, Ion.] Şi iară să fie cinstitului, etc., moşie 
şi rumini la sat la Drăghiceani sud Rom[anaţi], în lungă, 
pănă la hotarul Corlăteştilor, şi, în lat, din Lăhăceani pănă la 
Grozăvești. [Rumîni: Matei, Radul, Stanciul, Oprea, Manea, 
Stanciul, Stepan, Jitea, Albul, Lungul, Petru, Aldea, 
Vladul, Stan, Vlădică, Ion, Lungul, Vădislav, Stan fratele 
Aldii, Neagomir cu fiul Mir, Vlaicul, Albul, Matei, Moş, 
Stanciul, Stoica, Albul, Manea, Vlădică, Prodari, Dumitru, 
Stroe, Simcea, Mos, Suma, Dade, Dumitru, Ştefan, vînduţi la 
7138 [1629-30].] Şi iar să fie cinstitului, etc., moșie la sată 
la Drăgleani (?). (Rumini: Stroe, Radul.) — Neisprăvit. 
Copie din veacul al XVIII-lea. 


II. 


Întărire din partea luă Constandin- Vodă Serban 
a moșiei lui Matei Fălcoianu. 


Bucureşti, 19 Octombre 7163 [1654]. Costandin Şerban Voe- 
vod întărește lui „Tudor Cămărașul ot Fălcoi“ moşie in 
Coteniţa (jud. Olt), lingă apa „Cotenii cei mare“, cumpă- 
rată de la „Vasilie (rupt) din Greci, fetorul Neagului 
Postelnic din Greci, din judeţul Olt, [nepotu lui] Preda Clu- 
cerul din Greci»!, cu 150 de galbeni. Schimbase Preda cu 
Tudor pentru o parte din Laiova. Se mai întăreşte lui 
Tudor satul Mărgia (judeţul Teleorman), cu rumini ce 
sai vîndut supt Matei-Vodă (ei se plinseseră apoi că a fost 
fără voia lor). 

Marturi: Ghiorma Banul, Preda Vornicul, Stroe Logo- 


+ Pentru Fălcoieni si Greceni, v. prefața vol. 'VIIL 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 325 


tătul, Bunea Vistierul, Hriza Spătarul, Gheorghe Clucerul, 
Istratie Postelnicul, Chirca Stolnicul, Radu Comisul, Pană 
Păharnicul, Danciu Slugerul, Necula Pitarul. 

Scrie Mihalcea Logofătul, fiul lui Paraschiva Logofătul. 

Original pe pergament.— Traducere, din 1861, de Z. Ne- 
novici. 

III. 
Carte de judecie pentru niste rumini. 


Adecă eu Diicul Post[elnicul] Cărču, şi mărturisăscă cu 
acest zapis al mieii ca să fie de mare şi de bună cre- 
dinţă la măna lui Ion şi a fetorului lui, i Mihai i Radul, cum 
să să ştie că aü fost rumăni socru-meii Ghiocăi Şătraliul; deč 
mi aü dat mie zăstre, şi mi aü fosti rumăni păn acum. Iar, 
că[njdi [aŭ] fosti acum, în zilele Mării Sale Io Antonie Voivod, 
venit-au la mine cu răgămătă să-l judicesci. Deci eŭ am 
găndit pentru pomana dă m'am tocmit cu ei dă i-am ju- 
decit, dă mi aü dat bani 6 i galbini 29, dă li am fâcut 
acestă zapis la măna lor, ca să fie în pace de rumănie 
şi slobdozi (sic) de cătră mine şi dă cătră fetoirii miei 
şi fečori lor si nepoţă lor şi strănepoţii] lor în veci, pentru 
că ne am tocmit de a nostră bună voe, fălr] nici-un val, 
şi să aibă a face şi cărții domneşti] pre acesti zapis al 
nostru, Si aceşt[i] omeni carți] scrii: mai sus, să[n]t din sat din 
Fometeşti]. Si cà[n]d am făcut acestui zapis, tănplatu-s'ai 
mulți megiiaş la tocmală nostră, care vor pune iscăli- 
turi[ljle mai jos. Şi sai răsculm)părat cu tot[ă] parte lui 
dă moşie. Acasta am scris. Si, pentru credinţa, pusu-mi-am 
pecete şi iscălitura. Şi am scris eŭ, Marin Log[o]făt. 

Pis Mai 4, 7178 [1670]. 

IV. 


Întârire de către Serban- Vodă Cantacuzino a moşiilor 
lui Constantin Brincoveanu. 


Iw UIEDRAH KÄ E BOSROA U.U.l 1 P. E. A. H E. A. B'ENUaH reng- 
TEIEM BCH S6MAH ŠrpEAXiH WAApCEHUIE CE6#pIHEHHh, AMH, EHŠK 


1 Iapa yapirpaacgin, — să fi vrut a spune, lingusitor, scriitorul 
actului? 


www.dacoromanica.ro 


326 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 


BREAIKATO CTApArO NOKOHHAFO IW UIEPEAH E° E. HNpOYA, AKAT PECAMH 
cw montari rea&mH! boiarului D[omniei Mele] Costandin 
B[răncoveanul] V[e]l Sp[ătariu] şi fiilor lui, căţi i-ar dărui 
Dumnezei, să-i fie lui salul Porumbreanii după apa Mostiştii, 
ot sud Elh[ov], totu satuli, cu totu Hotarul și cu totu venitulii, 
denii cămpu si dein apa Mostiștii, şi dein şederea satului, cu 
totu venitii de pretutindenilea, de preste totu hotaruli, dein 
hotarii pănă în hotari (XoTap3); însă moşia stearpă fără 
de rumini, pentru ci dentr'atastă moşie a satului Porum- 
breanii fost-ai cumpărati (kSmnwpar8) deintr'ănsa mai 
denainte vreme Preda Vornicului Brăncoveanulă, mosulü 
boiarinului Domniei Meale ce scrie mai susü, cu zapise şi 
cu mărturii; iară după aceia, căindi (kvinA$) aŭ fostii acumü 
în zilele Domniei Meale, mai cumpărat-ai si boiarinuli 
Domniei Meale Costandin Vel Spăt[arii] moşie tot într'a- 
cesti sati Porunbreanii, de la—[alb] stej 150, stăj. po 
bani 45, ë" ti 52, 33, şi de la Bobe Călăraşulu stej. 100, 
stej. po bani 50, & t! 37 pol, şi de la Mitrea si de la 
Chida stej. 350, stăj, po bani... [rupt], tt 131, 33, Şi iară 
aü mai cumpărat de la Chida stej. 200, po bani 50, 
& t' 75, si de la Radul Vorniculi den Zboari, şi de la 
jupăneasa lui Voica sej. [rupt] 8, ë" t? 37 p'. Carea se face 
preste tot moșiia Porumbreanilorii, cătă ai cumpărati 
boiarulii Domnii Meale de la aceşti vănzători ce scrii 
mai susă, şi cu càtü [s'aü] mai găsitii cumpărati de 
moșu-săii Preda Vorniculă, se adună de în hotaru pănă 
în hotaru, de se face preste totu stej.—; care se face şi 
suma de bani tal. 333 p'; precumii ami văzuti Domniia 
Mea toate zapisele bune şi adevărate la măna boiariului 
Domniei Meale Costandinu Brăncoveanuli Vel Spăt[ariă] 
pre acestui satu Porumbreanii. Direpti aceaia să-i fie lui 
stătătoriă si de moşie. 


1 Pănă aici, scris cu ros pe o bandă de aur ce înfășură stema 
cu cei doi vulturi, ţinută de doi lei; de-asupra, soarele şi luna. 
Pănă la sfîrşitul numelui Brincoveanului, litere cu aur în ros şi cu 
aur în negru alternează. Pe margeni, flori de aur. Prima literă À 
e într'un pătrat de aur, cu flori negre. 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 327 


Aşijderilea să-i mai fie boiarinului Domnii Meale C[os- 
tandin] B|răncoveanul] Vel Spàt[ariü] satul Obileştii, de 
pre apa Mostiştii, ot sud Elh[ov], totu satulă, cu totii ho- 
tarulă, de în cămpu, şi de în apa Mostișştii, şi de în sedea[rea] 
satului, de preste toti hotarului, cu tot venitulă, de în hotarii 
pănă în hotaru; însă moşia stearpă, fără de rumăni; care 
satu să hotăraşte cu satului Porumbreanii, ce iaste mai 
susü scrisü. Pentru că atastă moşie a Obileştilorů cum- 
păratu-o-aui boiarinulă Domnii Meale de la Nedelco Clu- 
č[eriulů] si de la feorii lui, Iorga Stol[nicul] și — (sic), sej 
po 3 (?) bani, ë" taleri] 280, şi de la Romanu Vistierni- 
celulă stej. 200, po bani 50, & 75, şi de la Dobrotă şi de 
la vară-sa Stoică, stej. 80, stăj. po bani 50, ë" t! 30, si de 
la Mitrea si de la Chida ot — (sic) stej. 140, po banfi] 50, 
& t! 52 pi, şi de la Neculcea şi de la văru-său Hrizan 
stej. 150, stej. po bani 66, č t! 75. Care se face toată 
moșşiia satului Obileştii, precumu aŭ cumpărată boiarinulü 
Domnii Meale Costandinii Brăncoveanuli Vel Spăt[ariii] de 
la acești vănzători ce scrii mai susu preste totu, de în 
hotari pănă în hotari, stej. 1.130, ë" t! 512 p', însă moșie 
stearpă, fără de rumâni, si, cumpărăndu-o totii în bani 
gata şi cu zapise cu multe mărturii, apucatu-se-au de aŭ 
făcută şi heleşteii şi mori, cu toată cheltuiala lui. Pentru 
aceaia să-i fie lui si acesti sat Obileştii, cu totu hota- 
riuli şi cu heleşteul, cu morile si cu toti venitul, să-lă 
stăpănească si să-lu moştennească cu bună pace. Şi iară 
să-i mai fie boiarinului Domnii Meale Costandină Brăn- 
coveanulă Vel Spătlariu] satului Mogoşoaia după apa Co- 
lintinii, ot sud Elh[ov], totii satulă, cu totă hotarulu, și cu 
toti venitulă, de în cîmpii, de în pădure, şi de în apa 
Colintinii, cu heleşteuli şi cu morile, si de în şederea sa- 
tului, cu casele, şi de pretutindenilea, de pre totu hotarul, 
de în hotarii pănă în hotarii, pre hotarăle ceale bătrăne 
şi pre seamne. Însă moşie stearpă fără de rumăni. Pen- 
tru că acastă moşie a satului Mogoşoaia cumpărat-aui 
boiarinulă Domnii Meale intàiü de la Radul Log[ofătul] şi 
de la popa Isaü (ucáo8), stăj. 700, stăj. po t p', čœ ti 350, 


www.dacoromanica.ro 


328 DOCUMENTE BRÎNOOVENEŞTI 


cu zapisă şi cu mărturii. După aceaia încă aŭ mai fosti 
cumpărată boiarinulă Domniei Meale Costandini Brănco- 
veanulă Vel Spătaru de la jupăneas|a] Rada a Deftei 
cupeţ stăj. 685, stăj. po bani 100, cin t! 513 p', însă cu 
casele şi cu heleșteulii,— care se face toată moşiia a satului 
Mogoşoaei, cumpărată de în hotarii pănă în hotariă, cin 
stej. 1.385, č t! 853 p!. Şi iară să-i mai fie boiarinului 
Domniei Meale Costandinui Brăncoveanulă Vel Spăt[arii] 
satulă Hurezii ot sud Vălcea, cu toţi rumănii şi cu toti 
venitului, de preste toti hotarulă, de în hotari pănă în 
hotară, care sati şi cu rumâănii aü fosti ai jupăneasii 
Stanii, jupăneasa Dimei Chiurtubașşii, şi la fiiu-său, lu Ma- 
teii ot Drăgoeşti, cumpărată de boiariulă ei încă de în 
zilele Radului-Vodă Leon. Iară, căndu aü fostii acumi, l-au 
văndut acesti satii boiarinului Domniei M[eale] ce scrie 
mai susü, cu totii venitulii şi cu toţi rumănii, anume 
precumii le scrie zapisuli rumănilor căndi sai fosti 
vănduti ei atunce la Radu-Vodă Leon, însă afară den 
trei rumăni, anume Antonie cu fetorii lui, şi Zahariia cu 
fetorii lui, şi fecorii lu Dumitru, anume Ion şi Marco, 
iară pre ceialalţi rumăni i-ai văndută pre toţi, de la mare 
pănă la mici, cu toată moşiia satului, de preste toti ho- 
tarulii și cu totu venituliă, den hotar pănă în hotarii, drepti 
bani gata t'— (sic). Precumă am văzută Domniia Mea şi 
zapisul jupăneasei Stanei şi alii fiiiui-săii lu Mateii, şi zapisulü 
rumănilorii cu care sai fosti văndut ei Dimei Chiurtu- 
bașşii, totu la măna boiarinului Domniei Meale ce se nu- 
meiaşte mai susii. Direptii aceaia să-li stăpănească elü 
de-acumi nainte cu bună pace. 

Aşijderea să-i mai fie boiarinului Domniei Meale ocină 
în Momiceani ot sud — (sic), însă de preste totu hotarulii 
Momiceanilorii jumătate, cu toti venitului ce se-arii afla, 
de în hotari pănă în hotari; pentru că acastă ocină o aü 
cumpăratii de la Chirca Banulă Şerbănesculi cu bani gata, 
t — (sic), cu zapisul de la măna lui, şi cu boiari mărturii. 

ncă să-i mai fie boiarinului Domnii Meale Costanuidini 
Bl|răncoveanuj Vel Spătariă] ocină în satulu Coteana ot 


www.dacoromanica.ro 


DUCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 329 


sud Olt, însă de preste toti hotarulă, funi de ocină 23 pi, 
care i-au vănduti Vartolomei snă Neagoe ot Fălcoi, a 
lor de moşie şi de cumpărătoare, direpti bani gata t! 180, cu 
zapis de vănzare si cu boiari mărturii. 

Iară să-i mai fie lui ocină totii în sati în Coteana, iară 
funi 24, care le-ai cumpărată ot Tudori i bratü ego 
[=fratele lui] Statie,-sni (=fiii] Ivanü ot Coteana, fiindü 
cumpărate de tatălui lori de la boiarii ot Fălcoi. Iară să-i 
fie ocină toti în satu în Coteana, iară funi 2 p!, ce le-au 
fost cumpărată ot Costandin i bratu ego Prodanü ot Co- 
teana, cin fun[i] 26 p', în preţ za tal. 210. Şi aşa, străn- 
găndu-se aceaste 2 cumpărători za ocină toti la un locii, 
cea de la Vartolomei cu ceaste de la Tudorii i brat ego 
Statie, faci preste tot moşia în Coteana fun[i] 59, — care 
face suma za tal. — (sic). Direptii atasta şi această moşie, 
cătă mai susü scrie, iară să-i fie de moşie. 

Iară să-i rnaï fie boiarinului Domniei Meale moşiia de la 
Florulü, de pre apa Vezii, ot sud Olt, toată moşiia de preste 
totă hotarului, de în cămpi, de în pădure, de în apa Vezii, 
cu vadü de moară, si cu siliştea satului, şi cu totu venitulă, 
de în hotari pănă în hotari. Pentru că şi acastă moșie o 
aü cumpărat de la Papa Cluceariulii Drăgănesculu, snă 
Ivană ot Milcovii, în pretü dereptii tal. 150, cu zapisi şi 
cu mărturii, Aşijderea să-i mai fie b[oiarinului] D[omnii 
Meale] Costandinii Brăncoveanulă Vel Spàt[ariü] neşte vii 
în dealul Bădeştilor la Gorganii, ce se ţine de dealului Piteşti- 
lor, ot sud Mușcel, şi cu o dealniţi den sati de în Bădeșşti, —- 
care vii le-au cumpărati de la Luca Slugeariul de în Răteşti, 
cu case, cu jghiiaburi, cu vase şi cu alte nămestii, drepti bani 
gata t' 600, cu zapisi de la măna iei (?) de vănzare, şi cu multă 
boiari mărturii, pentru că aü văndutii aceşti boiari ce se 
numescii mai sus, aceastea moşii, rumăni, vii, căte sàntü 
scrise mai susü, totu cu bani gata boiarinului Domniii 
Meale Costandin Brăncoveanulii Vel Spăt[arii)], cu zapise 
bune şi adăvărate. Drepti aceaia am întărită şi Domniia Mea 
cu acasti carte a Domniei Meale ca cu pace să le ţie si 
de moşie să-i fie, lui şi fiilorü lui, nepoților, strenepoţilori, 


www.dacoromanica.ro 


330 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 


de baştină, neclătite si neschimbate în veacă să le fie. 
Hhu wT KOKAO HENOKOAEEHM NOpEUEHIIO FcHATEAH ceke Ñ cEze- 
AETEAlE nocTAEHX FPcmHATEAH K6WAHUH B0akpi rcnTgaH: Bar- 
bulü Milesculü Vel Banü, Badea Bàlàceanul Vel Vornicü, 
Barbul Bădeanul Vel Logofăt, Statie Vel Vist[iernic], Ghin- 
cea Bădeanul Vel Cluc[eriu], Cărstea Vel Postealnic, Papa 
Buicescul Vel Păhjarnic], Alexandru Vel Stolnic, — (sic) 
Vel Postelnic. Ilne Șerban vtori Logofăt sa nesar rea. H 
Henncâk aan Radul Şufarul snă Gherghe Şufaruliă, E rpaa, 
BSKSpeiekh, E meya ZBERPApIE AHH Si. WT BANAAIHEHIA BÂ CARB. 
pÀ Hulpw ica Xpera ans, a WT fAama TëéUeHWe AT. Spur. 
[Monogramă de aur, iscàlitura Domnului; în colţ iscàlitura 
luí vtori Logofàt.] 


V. 


Invoială între Doamna Marica a lui Constantin- 
Vodă Brincoveanu și ginerele ei Iordachi Creţulescu, 
cu privirea la partea ce va avea acesta din 
moștenirea răposatului Domn. 


"0 "lepovoadiju narpiâpăns XpbomvBos Emfefaroi. [Hrisant, 
patriarh de Ierusalim, întăreşte.) 

Mariia Doamna a răplojsatului Costandin-Vodă Basarab 
dat-am cartea atastă a noastră la mina dum[neallui Ior- 
dache Cret[u]lescu Vel Logofăt precum să să ştie că, 
după ce, dar milostivii [Maicii lui] Dumnezeu, milostivindu să 
şi asupra noastră si miîntuindu-ne dela mari şi cumplite 
pedepse şi patimi, iarăş ne-ai învrednicit cu mila Sfinţii 
Sale de am venit cu toţi ginerii miei la pămîntul nostru 
în ţară, deci, văzîndu-i pă dum(neallor că ar fi rămas la 
mare lipsă şi sărăcie, şi, mai vîrtos, ajungind casele dum- 
[neajlor la multă datorie şi stingere, ca o mumă dar fiin- 
du-mi milă de dum(neallor, şi, mai virtos, temîndu-mă de 
Dumnezei şi de sufletul mieă, m'am milostivit şi am 
socotit ca să nu-i las pe dum[neallor în urma noastră 
obidiţi şi îngreueţi cu datoriia şi cu multe lacrămi, şi mai 
vîrtos ca să nu suspine asupra sufletelor răp|olsatelor, am 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 331 


socotit dar, în cîtă vreme voii fi cu puţintel suflet, ca să 
odihnesc pe dum[neallor cu bună pace, precum ne-am și 
învoit într'acest chip, atit cu ceilalți ginerii miei, cît şi cu 
dum[neallui: adică, afară din moșiile răp[olsatului soţului 
miei, şi dintr'ale fii-miei Stancăi, şi din case, din vii, din 
Ţigani, din Rumini, şi afară din bani, care bani aü apu- 
cat de i-au pus si i-au aşăzat soțul miei la Ţecă, afară 
dintr'acestii alte ce s'ar mai găsi şi sar afla de ale răpo- 
satului miei sot şi de ale fiilor noştrii, cărora nu le-au 
rămas dintr'inşii copii, ori bani, ori scule, argint şi aur, 
lucru mișcător, unde să va afla şi să va dovedi, ai aici 
în ţară, au într'altă părți date, aşijderea si banii toți din 
Tara Ungurească ce avem încolo și banii căţi vor fi la 
Veneţiia, însă bani nepușşi la Ţecă, acestea dar cite mai 
sus s'au pomenit scule si bani, așa am socotit și am găsit 
cu dreptate şi ne-am aşăzat cu dum[neallur ginerii miei, 
învoindu-ne într'acest chip, adecă: intiiü dintr'aceste mai 
sus pomenite scule și bani, să iasă şi să să plătească toată 
datoriia noastră, care m'am îndatorit eù și am dat pentru 
partea mea la miriia! t'—, însă făr de dobindă. Aşijderea 
să iasă şi datoriia ginerilor miei, și a celor carii aü tost 
atunci la acea patimă, de aü dat bani la mirie, iarăş făr 
de dobinda lor, dinpreună și zestrile fii-mii Bălaşii, care 
zestre să să socotească şi să să preţuiască de potriva zes- 
trelor fii-mii Zmărandi, după cum scriii și zapisele noas- 
tre la mîna dum[neallor, iar dobinzile banilor să şi le 
plătească fieşcare de unde vor avea, atit noi, cit şi ginerii 
noştrii şi ceilalți. Deci, după ce să vor plăti datoriile 
aceste toate,—dintr'aceste scule şi bani ce vor mai răminea, 
să să facă în doă, și o parte să o iaŭ eŭ din preună cu 
nepotu-mieii Costandin Brincoveanu si cu nepoata-mea 
Mariuţa, iar o parte să o ià dum[neajlor ginerii, din pre- 
ună cu nepotul nostru Şărban sin Costandin Ducăi- 
Vodă, să le înparță frățește: o parte să ià dum[nea]- 
lui Şărban Greceanu Vel Spăt[ajr şi o parte dum[nea|- 


1 Statul turcesc. 


www.dacoromanica.ro 


332 DOCUMENTE BRÎNOOVENEŞTI 


lui Iordache Creţ[ullescu Vel Log[ofălt și o parte dum- 
[nea]lui Nicolae Roset Vel Paharnic şi o parte dum- 
[nea|lui Manolache biv Vel Agă şi o parte dum(neajlui Cos- 
tand[in] Băleanu Vel Comis si o parte nepotă-miei Şărban 
sin Costandin Ducăi-Vodă!. Iar, cînd s'ar întîmpla vre o dis- 
colie la mijloc, adecă a nu putea eşi şi a să lua banii ce 
avem în Ţara Ungurească şi banii cei slobozi ce-i avem la 
Veneţiia, ca să să înparță și să să plătească datoriile, pre- 
cum mai sus am hotărît, atunci dar, cit pentru părţi, vor 
fi dum[neallor de banii aceia răbdători, neavînd de unde 
să-i ià. Iar, cit pentru datoriile şi zestrile fii-mii Bălaşii, 
mă dau si rămiiu iarăş platnică, să le plătesc dum[neallor 
dupe cum ne scrie zapisele la mîna dum|neallor, de unde 
voii putea, din casa noastră, pentru că așa m'am aşăzat 
şi m'am învoit cu dum[nea]lor ginerii miei, — fiind între noi 
la acest asez[á]mint al nostru prea-luminatul si prea-înnăl- 
ţatul Domnul nostru Măriia Sa Io loan Voevod, din pre- 
ună cu doi sfinți patriarși, Sfinţiia Sa părintele patriarh al 
Alexandrii Samuil şi Sfinţiia Sa părintele patriarh al 
Sfintului Ierusalim chir Hrisant şi Sfinţiia Sa părintele 
Mitropolitul ţării chir Mitrofan, şi prea-cinstiţii boeri, dum- 
[nea]lui jupan Pană Negoescul Vel Ban Craleovschi, i Cos- 
tandin Greceanu Vel Vornec i Mateiă Fâlcoianu Vel Vis- 
tiernic]i Şărban Herăscul Vel Cluč[e]r i Şărban Greceanu 
Vel Stolnic. Şi, așa, fiind cu toţii de faţă într'atastă adu- 
nare, aşa aü ales si aü socotit, hotărînd şi Măriia Sa Vodă 
Domnul nostru, dinpreună cu sfinţii părinţi şi cu dum[nea]- 
lor boerii ţării, ca cu alt nimic din cit saă pomenit mai 
sus să nu aibă dum[neallor nici-o treabă nici-odată, făr 
de cit numai cu cele ce din bună voia mea am hotărit ca 
să aibă şi dum[neallor părți. Iar alt cevaș să maibă dum- 
[nea]lor nici-o voe a să mai scula și a mai scorni niscar- 
va pricini, ori pentru ce, ori că voii fi eŭ cu viiaţă, ori 
după moartea mea, ci să muţească toate dihoniile şi pri- 


1 Pentru familia Brincoveanului, v. Iorga, Documente privitoare 
la Constantin- Vodă Brâncoveanu p. 155 şi urm.; Inscripţii, I, 
pp. 188—9 şi Grecianu, Cronica lui Radu Greceanu, p. 267 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTE 333 


cinile dintre noi, rămiind fieștecare odihnit dupe atastă 
bună si creştinească socoteală ce s'aii făcut şi s'au hotărit, 
precum si mărturii s'aü scris. Drept aceia dar şi eu am 
dat acest al miei adevărat zapis la mina dum[neajlui 
ginere-mieă Iordache Creţjullescu Vel Logofăt, cu cele 
ce coprind întru el, precum s'au dat şi celorlalţi fieșcăruia 
la mîinile dum(neallor zapise osebite, ca să să ţie și să să 
păzească bine, hotărit neclătite şi nestrămutate de acum 
înnainte, atit dăspre partea mea, cit şi dăspre partea 
dum[neallui. Iar cine ar strica, după petrecaniia noastră, 
ceva dintr'acestea, aü din niscarva jud[ejcători, aü din 
neamul miei, aŭ din nepoți, îi supuiă supt înfricoşat bles- 
tem şi jud[ejcată a lui Dumnezeu. Şi, pentru mai ade- 
vărată credință, mi am pus numele şi pecetea ca să să 
crează. 
[Pecete.] Iuni 17, l 7225 [1717]. 
Marica Doamna a răplosa]t[u]lui 
Costandin- Vodă Basarab. 
Această copiie dă zapis, fiind scoasă din cuvănt în cu- 
vânt și întocmai după cel adevărat zapis, am adeverit-o 
și noi cu iscălitura. 1804, Fevruarie 5, 
Costandin Ghica Vel Logofăt, 


VI. 


Invoială pentru moștenirea brincovenească între 
Iordachi Creţulescu, Manolachi Lambrino, frații 
Greceni, Marija Alexeanu şi Constantin 
Brincoveanu. 


Scrisoarea noastră la măna nepotului nostru Costandin 
Brăncoveanu precum să să ştie că întărim acastă a noas- 
trà carte, iei Iordache Creţulescul Vel Dvornic, cu soţiia 
mea Safta şi cu copiii miei, şi iei Manolache Lambrino 
biv Vel Clué[eriü],cu soţiia mea Balașa și cu copila mea, 
şi ieii Şărban Greceanu], înpreună cu frate-mieui Drăghici, 
şi ieii, Marița, fiica a răposatului Ştefan Brăncoveanu, ca 
să să șlie că, după tocmeala şi aşăzămăntu care l-am făcut 


www.dacoromanica.ro 


334 DOOUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 


cu răposata Măria Sa Doamna Marica Brăncoveanca, soa 
cra noastră, după cum scriă si mărturisescu si cărțile 
Mării Sale, ce avem la măna noastră pentru părţile noas- 
tre, care dupe aceale cărţi ne-au dat şi dumnealui nepotu 
cărțile dumnealor la măna noastră, de adeverinţă, pentru 
clironomie şi părţile noastre, oare din ce sar afla, den 
banii ce sănt puși la prea-înnălțata Cámara Chesaricească, 
jumătate de parte să fie a noastră, iar ceialaltă jumătate 
de parte să fie a dum[nealui] nepotului nostru Costandin 
Brăncovean[u], și dentr'acastă parte a dumnealui ce s'au 
venit, den partea ačasta a dumnealui a patra parte să ţie 
şi să stăpănească dumneaei nepoata noastră Mariuţa, vara 
dum[nealui). Așăjderea şi den scule și argintării, lucruri 
mişcătoare] să va afla, iarăşi să să inpartá în doaocă, pă 
jumătate să fie ale noastre, dentr'aceale scule şi argin- 
turi, şi jumătate să fie ale dum|nealui)] nepotului Costandin 
Brăncovean[u). Însă dentr'azaste ce aü venit jumătate de 
parte a dum[nealui]), a patra parte să fie ale Mariuţii, vearii 
dumnealui, afară den banii de la Veneţiia, ce sănt puși la 
Teca, pentru că cu aceia nu avem treabă, si afară den 
moşăile dupeste Olt şi de aicea, den vii, den Țiglani), 
den vite,— care noi la aceaste parte nu avem,—fără numai 
aceale ce scriii cărţile, ce avem de la Măria Sa Doamna 
Marica Brăncoveanca la măinele noastre. Deci de acum 
încold să nu mai avem a face dumisale supărare pentru 
alt cevaş fără căt numai pentru sculele şi arginturile ce 
aŭ rămas neinpărţite; care aceaste să avem a le ceare, 
şi, pentru mai adevărată credinţă, am întărit dumnealui 
atastă scrisoare cu iscăliturile si peceţile noastre, ca să fie 
de mare credinţă în tot loc[ul]. 

Leat 7238 [1729-30]. 

Iordache Cretulescul [pecete ştearsă], Safta Cr[eţuleasca] 
[pecete mică brincovenească ştearsă], Manolache Lambrinò 
[pecete cu coroană între A e şi un brad într'o cunună), 
Balasa Brănc|oveanu] [pecete cu coroană, ghirlandă şi litere 
greceşti neinţelese), Şerban Grecean[u] [pecete de modă 
apuseană, cu scut alb], Drăghicean Greceanu 3-ti Postelnic 


www.dacoromanica.ro 


DOOUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 335 


[pecete cu „Dgh.«], Mariuţa Alicxeanca [pecete cu vulturul 
cu două capete şi a. m.]. 


VII. 


Învoială pentru moştenirea brincovenească între 
Iordachi Creţulescu şi Costantin Brîncoveanu. 


Ştefan Mitropolitul U[nlg|rojvlahiei. 

+ Costandin Brăncovean[u] dat-am cartea mea de ade- 
verință la cinstită măna unchiului miei dumnealui tatii 
lui Iordache Creţ[ujlescul Vel Dvornic, precum să să ştie 
că, mai denainte vreame încă, trăind răposata moașă-mea, 
Măriia Sa Doamna Marica Brăncoveanca, avănd cu dum- 
nealor cu toți unchii miei tocmeală și așăzămănt pentru 
răndul clironomiei noastre, însă cu alte cărţi ale Măriei 
Sale, date la măna dumnealor, arătănd într'ănsele în ce 
chip și cum ne-am învoit și ne-am înpărțit rămasele ră- 
posat[ujlui miei mos şi al dumnealor socru, Măriel Sale 
Costandin prinţipul Brăncoveanu, care aceale cărți ce 
Sai dat dumnealor atuncea, le mărturisesc si ieii acuma 
şi le adeverezu că sănt bune şi dreapte, şi bine date 
dumnealor cu toată inima noastră, ca ceale ce coprind 
într'ănsele să le ţie şi să le păzească, şi să le lucreaze 
dumnealor cu bună pace. Drept aceia, dar, dumnealor 
unchii căteș patru, anume dum(nealui] tata Iordache Cre- 
țulescul Vel Dvornic i dumnealui tata Manolache Lam- 
brind Vel Logofăt, i coconii dum(nealui] tatii lui Şărban 
Greč[eanu] Vel Spatarţiii). i cocoanele dumnealui tatii lui 
Necolae Ros[e]t biv Vel Logofăt, avănd cu aceale cărţi 
a-ş lua partea dum[nealor) pă jumătate, den toţi banii 
noştri ce sănt puşi cu dobăndă, la prea-innălţata (cămară 
Chesăricească, am dat si iei acuma dumisale acastă a 
mea adevărată carte, si scrisoare ca, den toată jumătatea 
de parte ce iaste a dumnealor mai sus numiţi unchi, să-ş 
ià dumnealui de la prea-înnălțată Cămară a patrălea 
partea, ce i să face dumnealui, însă de la leat șapte mie doa 
sute patru-zeci [1731-2] înnainte, şi, cu ačastă parte a dum- 


www.dacoromanica.ro 


336 DO0UMENTE BRÎNCOVENEŞTI 


nealui, cu dobănda iei căt[ă] să va face, să facă dumnealui 
de acum înnainte cum va vrea, ca un stăpăn, iar cu ceia- 
altă a noastră jumătate de parte, ce rămăne pe seama 
mea, denpreună şi cu dumneaiei vară-mea Mariuţa, fiica 
a unchi-miei Măriei Sale Stefan Brăncoveanu, să n'aibă 
dumnealor treabă, rămăind pă seama noastră. Pentru că 
aşa ne-am învoit şi ne-am aşăzat cu dumnealor cu toţi 
unchii miei, şi den mai nainte vreame şi acuma, dupre 
cum scriü şi cărţile ceale de mai nainte de la moașă-mea, 
care sănt date la măna dumnealor. Si, pentru mai adevă- 
rată credinţă, am întărit ačastă scrisoare cu iscălitura si 
pecetea mea, ca să fie de mare credinţă. 


Leat 7240 [1731-2]. 


Costandin Brâncovean[u], 
nepotul lui Costandin prinţipul Brăncoveanu. 


(Pecete cu cerneală neagră, cu coroană peste două inimi 
străpunse; jos, flacări.] 

Barbul Mereşan Vel Dvolrnilc, mărturie. Costandin Vä- 
c[ărescu] Vel Logofăt, mărturie. Costandin Dud[escju, biv Vel 
Spat[ariü], mărt[u)rie. Costandin Ram[a]dan Vel Vis[tiernic], 
mărturie. Grigorie Greceanul biv Vel Vist[iernic), mărturie. 
Gavrilaşco biv Vel Postelnic, mărturie. Costandin Nàst[u]- 
rel, biv Vel Paharnic, mărturie. Kooravrivos Tyitac, păprmpas. 
Mihai Bărbătescul, biv Vel Sărd[arii], mărturie. Barbul 
Vel Agă, mărturie. Matei Cantacuzino biv Vel Agă, măr- 
turie. Pater Angelus Franich, diffinitor et praesidens bu- 
curesltiensi]s, testis, m. p. Nicolaus Wolff, testis, m. p. Do- 
minicus de Bettera, testis. Gregorius Gryffski, testis 1. 

Într'o formă din 1-iŭù Maiŭ 7239 [1/31], i se zice lu 
Lambrinò: biv Vel Logofăt, si, după pomenirea copiilor 
lui Greceanu, se adauge: „i cocoanele dumneaiei mamii 
Ancuţii Brăncoveancăi“, în loc de a se zice: copiilor lui 
Roset ; luarea banilor se prevede de la 7238 [1729], 
Novembre. 


1 Pentru unii din ei, v. vol. I-II din această culegere. 


www.dacoromanica.ro 


DOOUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 337 


IX. 


Altă formă a învoielii de mai sus. 


Stefan Mitropolitul U[n]g[ro]vlahieï. 

Costandin Brăncoveanul Vel Comis cu bună adeverinţă 
dovedescii şi întărescu aastă a mea adevărată carte la 
măna dumnealui tatii lui Iordache Creţulescul Vel Dvor- 
nic pentru partea răposatei dumneaiei soră-mii Mariuţii, 
fiiice a răposatului unchiului mieă Mării Sale Stefan bei- 
zadea Brăncoveanjul, ce ai avut ca să ià clironomie 
părintească de la mine, dentru a mea parte, care sănt 
aceaste, adecă den moșşăi, den vii, den case, den Rumănii 
den Țigani, de aicea den ţară si dupreste Olt, şi den bani, 
de la Veneţiia i de la Cămara Chesaricască i dentr' ale 
casi scule, bani, arginturi şi ori pe unde ce să va mai 
afla, ca să ià în partea dumneaiei den partea mea, cea 
jumătate a patra parte, ce i s'au făcut dumneaiei, încă 
fiind cu viaţă, precum dovedescu mai bine în cealelalte 
cărți de inpărţeală care sau dat mai nainte, la măna 
dumnealor unchilor şi verilor miei şi la măna răposatii 
vară-mii Mariuţii, şi, intămplăndu-se a să petreace dum- 
neaiei din atastă lume fără de coconi, încă fiind cu viaţă, 
cu gura dumneaei aŭ rănduit şi aü înpărţit adastă mai 
sus pomenită a dumneaiei toată parte de clironomie, ca un 
stăpăn, dupre cum scrie şi dovedeaşte toate pre anume 
în foia ce s'au însemnat după zisa dumneaiei; însă afară 
den ceale ce aü lăsat soțului dumisale, cumnat[ullui Cos- 
tandin Alecseanu, şi afară den ceale ce aŭ lăsat siaü dat 
danie pentru pomenire, aü lăsat şi mie toată partea 
dumneaiei den banii de la Veneţiia, t' 50.000, şi den mo- 
sài părinteşti, i den vii, Ţigani, Rumăni, de aicea den ţară i 
dupreste Olt, făcăndu-le în doao, pe jumătate mie, şi pe 
jumătate dumnealor unchilor și verilor miei şi mai multă 
treabă să nu mai aibu iei cu cealelalte ale dumneaiei carele 
au lăsată osebit unchilor şi verilor miei dumneaiei; care 
sănt aceaste, adecă: toată parte dumisale den bani de la 
Cămara Chisaricească, den parte mea cea jumătate ce aü 


7992. Vol. XIV 22 


www.dacoromanica.ro 


388 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 


avut ca să ià dumneaiei, a patra parte. Aşăjderea aü mai 
lăsat dumneaiei dumnealor unchilor si verilor miei şi 
parte dumneaiei ce i s'aru veni den scule, den bani, den 
argint şi orice sar mai afla dentr'ale casii. dentra mea 
jumătate de parte a patra parte; şi cu aceaste iei treabă 
să nu aibu, ce încă să le daŭ toate și să le înparți dum- 
nealor unchilor şi verilor miei, dupre cum le-ai rănduit 
şi le-aii hotărăt dumneaiei. Drept aceiia dar, de vreame 
ce aceaste toate căte mai sus sau pomenit partea dum- 
neaiei vară-mea Mariuţii Brăncoveancăi, fiind toate pă 
seama mea coprinse, am rămas ca să le daŭ iei dum- 
nealor dentr'a mea parte, și pentru ačasta am socotit de 
am dat dumnealor unchilor şi verilor miei osebite cărţi la 
mäna dumnealor şi pentru înpărţeala aceştii părți ai ră- 
posatii varii (Sic) meale Mariuţii Brăncoveacăi,—deci 
dumnealor să o înparţă, făcăndu-o patru părţi, adecă 
dumnealui tata Iordache Creţulescul Vel Dvornic să ià o 
parte, dumnealui tata Manolache Lambrind Vel Ban o 
parte, şi dumnealui tata Necolae Ruset cu cocoanele dum- 
nealui o parte, i dumnealor verii miei Şărban Grecean|u] 
i Drăghicean Greceanu o parte, şi cu aceaste părţi să facă 
dumnealor ce vor vrea de acuma înnainte, ca niște cliro- 
nomi buni şi stăpăni. Şi cu acastă a mea adevărată scri- 
soare, ori aicea în ţară, ori într'alte părţi streine, să aibă 
a-şi căuta fieştecarele din dumnealor parte ce i sai făcut 
den parte răposatii vari-mii, Mariuţii Brăncoveancăi, de la 
mine, precum mai sus dovedeaşte, pentru că cu dreptate 
așa am hotărăt şi am întărit acestu al mieii zapis la măna 
dumnealui. Şi, pentru mai adevărată credinţă, iscălindu-mă, 
mi am pus peceate ca să să crează în tot loc[ul]. Sep- 
temvrie 1 dni, lt 7242 [1739]. 


Costandin Brâncoveanu, Vel Com/i]s. 


[Pecete cu cerneală: două inimi străpunse, pe flacări, 
supt o cunună.] 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE BRÎNCOTENEŞTI 330 


XI. 


Declaraţie în această privință a lui Nicolae Roset 
şi a fiicelor lui. 


Adecă eŭ, Neculae Ros[e]t, dănpreună cu fiicele meale, anu- 
me Mariuţa i Safta, dat-am acastă a noastră scrisoare dă ade- 
verintà la cinstită măna dumnealui nepotului nostru dumi- 
sale Costandin Brăncoveanul Vel Stolnic, precum să să 
ştie că, afară dàn zeastre care sai fost luatu răposata 
soțiia mea Ancuţa Brăncoveanca dă la răposatul socru- 
mieü Măriia Sa prinţipul Costandin Voivod Brăncoveanul, 
avut-am şi după petrecaniia Mării Sale a luarea dăn casa, 
dàn rămasăle Mării Sale parte dàn clironomie ce ni S'ai 
căzut si noaă, dupre cum ne-am tocmitu şi neam aşăzatu 
cu răposata soacra noastră Măriia Sa Doamna Maria 
Brăncoveanca şi cu dumnealui nepotul nostru Costandin 
Brăncoveanul Vel Stolnec, precum mai pă largu pentru 
toate, în ce chip, și cum, şi dă unde, arată cartea Mării 
Sale şi ale dumisale, care să află la măinile noastre. Deč, 
întămplăndu-să după vremi a ne dăspărți noi dă către 
dumnealui şi dă către neamul nostru, şi petrecăndu-să şi 
răposata soacra noastră Măriia Sa Doamna Marica Brănco- 
veanca, şi rămăind atastă a noastră parte dă clironomie pre 
sama dumnealui nepotului nostru, dumisale Costandin Brăn- 


-coveanul Vel Stolnic, a fi dumnealui datori a răspunde noaă 
atastă mai sus pomenită parte dàn clironomie, şi, pentru 


dăpărtarea locului dăntre noi, neputăndui totdeauna ca să 
avem a face cu dumnealui, pentru ačastă treaabă a cliro- 
nomieï, — noi, dăntru a noastră bună voie, dă nimini siliţi, 
așa am socotitu maï bine dă m'am învoit şi cu dumnealor 
fiicele meale, Mariuţa si Safta, dă ne-am aşăzatu cu dum- 
nealui nepootul nostru Costandin Brăncoveanul Vel Stolnic 
pentru toată partea noastră de clironomie, care clironomie 
am avut-o ca să luăm dân Casa brăncovenească, dăntr'aale 
răposatului socrului nostru Mării Sale prințipului Costandin 
VoivodBrăncoveanul ; şi dăntr'aale răposatei nepoatei noastre 
Mariuţăi Brăncoveancăi, fiica răposatului Mării Sale Ştefan 


www.dacoromanica.ro 


340 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 


beizadea Brăncoveanul şi, dăntr'aale răposatelor cumna- 
telor meaale, Doamna Mariia i Stanca i Zmaragda Brăn- 
coveancele, orice ale răposaţilor mai sus pomeniţ, lucruri 
mișcătore si nemișcătore, ori acolea la dum[nealor] în Țara- 
Rumănească, aü aici la noi, în tara Ardealului, saü în 
Valahia Chesaricească, sau la Veneţiia, sau la Cámara Che- 
saritască, păn la un cap dă aţă, dăntr'aale lor aflăndu- 
să, noi cu acealea, dă acum înnainte treaabă să nu avem 
nimic, dă vreame ce ne-am așăzatu cu dumnealui po bani 
gata, za florinų nemţăşti 52.000, adecă fl. cinzeci şi doaă 
dă mie, si, pre lăngă această, să navem a ceare dă la 
dumnealui să dai (sic) dobănzăle ceale trecute dă la Cămara 
Chesaridască, aşăjderea si banii dă la Veneţiia cei nepus 
la Teca, care bani i-au fost luat răposata soacră-noastră 
Măria Sa Doamna Maria Brăncoveanca dă i-au dat la 
miriia otomanicească, plătind şi alte multe datorii ale 
Casăi,— care datorii trebuia şi acealea ca să iasă dăn Casa 
brăncovenească. Acum dar, dă vreame ce, dă toată soco- 
teaala şi voia noastră, făcăndu-să între noi acest bun așă- 
zămăntu cu acest al nostru adevărat zapis dă ușăzămănt 
la măna dumisale, ca dă acum înnainte ceale ce coprinde 
într'ănsul să fie neclintite şi nestrămutate dă către noi şi 
de către tot neamul nostru, înse să nu mai avem nimic 
a teare în cătu vor fi odrasle dă dumnealui nepotul nostru 
Costandin Brăncoveanul Vel Stolnic, după cum şi lui 
Dumnezăii herbiate mă rog ca să le dea şi să i le spo- 
rească. Iar, cănd ar lipsi, atuncea rămănem si noi cliro- 
nomi, înpreună cu alţii, si dănpreună cu acest al nostru 
zapisü şi alte scrisori căte am avutu pentru treaba cliro- 
nomiei, atăta dă la dumnealui, căt şi dă la răposalta] Măriia 
Sa Doamna, le-am dat toate la măna dumnisale jupă- 
nului Cărştov Voicul, luând si noi dă la dumnealui sumă 
dă bani care mai sus sai pomenitu, adecă în nemţeşti 
52.000, si, după acasta, oricare dà[n] noi va mai scoate nes- 
cafi] cărţ, ori legate, ori dăzlegate, ori foi, ca să pomenească 
într'ănsele cătuş dă cătu pentru rândul aceștii clironomiei 
care ne-aam aşăzat, la nič-o judecată să nu i să ţie în 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 841 


samă, ce să să spargă; pentru că asa ne-am așăzatu 
cu dum[nealui] înnaintea multor vreadnice mărturii care să 
vor iscăli mai jos. Şi, pentru mai adevărată credinţă, ne-am 
iscălit mal Jos, puindu-ne şi peceţele, ca să să crează în 
tot locul. 

Dăn Sibii. Octomvrie 10 dni, lt 1735. 


N. conte de Ros/e]:. 


Adeverez [pecete cu coroană şi scut [şters], sprijinit de doi 
lei]; C. Arget[olianul adeverezu [pecete cu scut supt coif şi 
Kos. Ap.], M[i]h[ai] Arget[oianul) Post[elnic] [pecete ovală 
ştearsă]; B. comte de Circoiirt [pecete]; Safta, cont[e]s[à] de 
“Țircuru, născută conte[să] de Rosfelt. 

Praesentem conventionem praelectam, visis partium con- 
tribuentium subscriptionibus et sigillis, requisitus etiam 
hisce eisdem fidem attribuo sub subscriptione mea et 
sigillo. Cibinii, 1° 9% 1735, 

Petrus Dobra. 

[Pecete neagră, cu iniţiale împleticite.] 


XI. 
Învoială în această privință între Constantin 
Brincoveanu Logofătul şi ceilalți moştenitori ai lui 
Constantin- Vodă. 


‘O Owyypofhayiac Nebpvros ëmuüeGatot, 

Printracastă carte a noastră adăvărăm noi, Radul Cre- 
ţlulescu] biv Vel Stolnic i Costandin Creţulescu Vel Spăt[ariii] 
i Toma Creţ[ulescu] Vel Clud[eriü] i Nicolae Creţ[ulescu] biv 
Vel Medjeji[nicer)] la mäna dumnealui vărului nostru, dum- 
nealui Costandin Brăncovean|u] biv Vel Logotăt, pentru 
că, avăndu noi a lua din dobănzile banilor de la Cămara 
Chesaricească pe an florinți nemţeşti 1836 p', potr[onici] 5, 
precum arată şi cartea dumnealui care o aü dat la măna 


1 Asupra căruia, V. vol. XI, tabla. 


www.dacoromanica.ro 


342 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 


dumneaei răposatii Dumniţa Safta, muma noastră, încă 
de căndu era dumneaei cu viiață, asupra boalii dumneaei, 
de săntu acum ani 6, adecă de la leat 1747, Ghenarie 1 dni, 
pănă acum la sfărşătul anului acestuia, adecă la leat 1752, 
noi nu am mai trimis cu cartea aceia a dumnealui ca să 
ne luom dobănzile banilor în fieştecare an, după suma ce 
arată mai sus (temăndu-ne ca să nu să petreacă acea 
carte), şi, pănă acum fiind fel de fel de pricini între noi, 
pentru ačastă sumă de bani care să coprinde într'aceşti 
6 ani, adecă pănă la începutul anului 1753, Ghenarie 1 dni, 
florinţi nemțești 11.019, potr[onică] 30, acum, întrăndu mijlo 
citor prea-sfinţitul Mitropolit ţărăi noastre chir Neofit şi dum- 
nealor veliţii boiari, care mai jos să vor iscăli, aü luat 
asupra dumnealui ca să stea nepristan ca să ne vie 
aceşti bani ce mai sus arată. Însă, scăzăndu-să den toată 
suma banilor pentru cheltuialile ceale obicinuite ale Cămării 
încă zlot 390, potronici 30, iar ceialalţi bani toţi deplin să vie 
în măna noastră într'acest fel, făgăduindu-să ca, păn la 
sfărșătul lunii acestiia a lui Noemvrie, să ne vie dobănda 
banilor de 2 ani, iar pentru acei 4 ani păn la sfărşătul 
lunii viitoare a lui Ghenarie 1753, ca pănă atunci să ni să 
înplinească toată suma banilor ce scrie mai sus; iar de la 
acest l 1753 de atunci înnainte sà aibă dumnealui a ne 
dăspărţi partea noastră den partea dumnealui. Însă capetile 
pe căt ni să va face la suma dobănzii aceştiia, adecă la 
1836 p', potronici 5, şi să le aşeaze pe numele nostru, aducăn- 
du-ne scrisoarea întărită cu iscălitura şi pecetea Cămării 
Împărăteşti, ca să ştim să ne luom azastă dobăndă şi 
sumă la florinţi în toţi anii, făcăndu-ne desăvărşăt dăspăr- 
tire den partea dumnealui. Iar, de carea cumva, trimiţăndu 
noi cu acea carte a dumnealui ca să ne luom atastă 
dobăndă a banilor la vremea cea orânduită, sar întămpla 
vre o pricinuire de a nu să da banii întru încungurarea 
anului 'dentăi de la Cămară, să aibă dumnealui a răspunde 
şi a îndrepta acea pricină. lar, după ce ne va aduce dum- 
nealui acea carte, şi ne vom lua banii în anul cel dentăi 
făr de pricină, atunci să avem a-i da dumnealui o carte 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE BRÎNOOVENEŞTI 343 


a dumnealui de la leat 7240 [1731-2] și cartea exofliticon! de 
l[a] leat 1747, ce au făcut-o dumnealui la măna dumneaei răpo- 
satei mamii, și la măna noastră, şi dumnealui să ne dea 
cartea exofliticon a dumneaei răposatii mamii şi a noastră, 
ce iaste de la acest văleat, dată la măna dumnealui, — fàr 
numai să oprim cartea răposatii Doamnii Maricăi, moașii 
noastre, si a&astă carte, şi să avem a da la măna dum- 
nealui alt exofliticon, și dumnealui la măna noastră, de 
întărirea aşăzămăntului înpărțelii, — că așa ne-am aşăzat 
între nol. 
Noemvrie 22 dni, I 1752, 

R[a]d[u] Cr/eţulescu] biv Vel Stolnic; Costandin 
Br[âncoveanu] Vel Spăt[ariu]; Toma Cref/ulescu] Vel 
Clug[ariu]; Nicolae Crej/ulescu] biv Vel Medel[ničariŭù]; 
Barbul Văc[ă]r[escu] biv Vel Ban, mărturie; L. Ros/ejt 
Vel Ban, mart|urie); St. Văcă/rescu] Vel Logofăt, măr- 
t[urie]. 

[Formă corespunzătoare din partea Brincoveanului. Nu 
iscălesc în ea Creţuleştii.] 


XII. 


Sinet al lui Nicolae Brincoveanu către Toma 
Creţulescu. 


Adev[e]rezu cu scrisoarea mea la măna dumlisal]i tatăi 
Tomii Creţulescu] precum să să ştie că, fiind frate-mieii 
Manolache dator cu zapis t! 1.718, adecă o mie șapte sute 
optusprezece, dela leat 1767, Iulie 1, cu dobăndă, la pungă 
pă lună pă t! șapte, m'am rugatu de dumn[eallui, şi pen- 
tru hatăr[ul] mieă aŭ priimitu ca să-i plătesc dobănda 
capetelor de atunci pănă acum, càtu s'aü făcut; care do- 
băndă i-am si plătitu. Iar, pentru capete, să-i fac zapis[ul] 
mieii de datorie bun, cu soroc păn în trei luni. De care 
şi pentru acasta aü priimitu, şi i-am datu acest zapis al 
miei de adeverinţă la măna dumn[eallui pentru t! o mie 


1 De încheiere. 


www.dacoromanica.ro 


344 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 


şapte sute optsprezece, ca, la sorocțul] ce am zis mai sus, 
să aibu a-i da dumnleallui bani cu mulțămită, și m'am 
aşăzatu cu dum[neallui să-i daŭ si dobăndă pă lună căte 
t cinci. Deci la numitu soroc atăta capetele cătii şi do- 
bănda să aibu a-i da dumisalea, făr de nici-o zăticneaală. 
Şi pentru adevărată credinţă am întărit acestu zapis cu 
iscălitura şi pecetea mea, ca să fie de adeverinţă la măna 
dumisalea. 1769, Fevruarie 10. 
Nicolae Brâncoveanu, adeverez. 
(Pecete neagră cu coroană şi trei scuturi — două inimi 
străpunse — și inițialele latine C[t.] Bv.] 
Gheorghe Băâlş(?), Pah/arnic] (?), mărturie. 
[V°:] 1769, Avgust 21. 1.718 ti, căt scrie in zapis, însă 
capetele, i-am luat prin măna chir Hristii, iar t! 100 do- 
băn[da| aŭ rămas. 
Lam luat şi aceşti t! 100, fiind ai€ în Braşov, prin măn[a] 
lui Alecsandru Lăm|oltesc[u], log[olfet[ul] dum[neallui, în 
luna lui Iulie 23 dni, 1771. 


XIII. 


Poruncă a lui Manolachi Brincoveanu către o 
cîrciumăreasă, pentru vinzare de vin. 

[Copie.] 

Țiie, Miro, cărciumăroaso, aici ne înştiințăm că vinzi 
vinul unora şi altora în pivniţa noastră dăl[a] Tărgovişte, 
dă lăngă Sfânta Vineri. Ci iată că-ţi poruncim, fiindcă 
acum dăocamdată nu avem vin al nostru ca să punem, 
am dat acastă pivniţă dumn[eallui Săr[dajr[ullui Dimitrache 
Papazoolu, ca să vănză vinul dumisale, pănă cănd vom 
pune vinul nostru, Atasta. 1784, Iunie 18. 

Manolache Brâncoveanu. 


XV. 


Carte domnească pentru scutirea de unele dăjdi a 
lui Nicolae Brincoveanu. 


6 April 1793. Alexandru Constandin Muruz- Vodă. Pen- 
tru „Nicolae Brăncuveanu Vel Vistlier], carele, fiind den 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 845 


famelie domnească si din cele mai cunoscute neamuri ale 
ţării, cu cuviință am socotit a-l înpărtăşă din domneştile 
noastre mili, spre oareşicare ajutorii al dumisale, mai 
alesi pentru silința, credinţa şi ostenelile ce aü cheltuit 
după vremi, cum şi acum, în vremea Domnii Noastre, spre 
slujbele ţării si săvărșirea înpărăteştilor porunci şi pentru 
sadacatulii celui săditii în inima dumisale către prea-pu- 
ternica şi hrănitoarea Înpărăţie, care cu cuviinţă s'aü ară- 
tată în vremea trecutei răzmiriţe, şi pentru slujba ce aŭ 
arătat atuncea căndii era înpărăteasca ordie la Ruștuc, şi, 
printr'atastă a noastră domnească carte poruncim Casa 
dumn[ealui] să fie p[u]rurea întru toti ertată de toate dăj- 
diile domneşti, de oeritii, de văcărilă, căndi să va întăm- 
pla, de dijmăriti şi de vinărizi, așăjderea şi de dăjdiile 
care după vremi, trebuință fiind, să aruncă pă veliţi boeri, 
dumn[ea]lui să fie slobod şi dă acestea. Asemenea și pen- 
tru trebuinţa şi posluşaniia casii dumisale să aibă a ţinea 
lude una sută, scutiți de toate dăjdiile Visterii, cărora să 
li să dea pecetluiturile Domniei Mele, după cum sănti 
şi toţi ceilalți scutelnici boerești,— pentru că acest ajutoră 
l-aă avutii dumnealui şi de la alți d'innaintea noastră tre- 
cuți frați Domni... 1793, April 6. 

|Monogramă cu roşu, iscălitură; pecete din 1793, cu 
ambele steme şi 'AA. Kot, Mp. BB.], Vel Vistier. 

[Sus, scrie, pecetluind încă odată, grecește, Domnul:] 
'Emixupobluev dă rîjs napobons ñuštépaç addevrixis oppayiâos ră 
èv tọ mapâvri Åustépp abB=vring Xpooo6obhip èv ri 6rii Tiuertpa 
fjrewovia ris rtăpac Odyypofhayiac èv Eze. qpCÂy, "lovviov xõty 1. 


XV. 


Plingere a Crefulestilor asupra Brincovenilor pentru 
vechea moștenire a lui Constantin- Vodă. 

Petiţie grecească a Creţuleştilor: Manolachi Banul, Istrate 

Logofătul, Constantin Logofătul, Raliţa, soţia răposatului 


1 „Întărim prin cea de față domnească pecete a noastră cele cu- 
prinse în acest hrisov domnesc al nostru, în a doua Domnie a 
noastră în Țara-Romănească, la anul 1799, Iunie 24.“ 


www.dacoromanica.ro 


346 DOCUMENTE BRÎNCOYENEŞTI 


Clucer Iordachi, cu fiii ei, pentru procesul lor cu Brîn- 
covenii. 

La 20 Mart 1804, Domnul porunceşte Mitropolitului si 
boierilor: Dimitrache Ghica Ban, Dumitraşco Racoviţă biv 
Vel Ban, Costache Ghica biv Vel Ban, „epistatul al Lo- 
gofeţiilor Mari“, Golescul Vel Dvornic de Tara-de-sus, 
Constandin Stirbeiü biv Vel Logofăt, Barbu Văcărescul 
biv Vel Clucer, Dimitrache Fotache, „judecătorul de la De- 
part[a]mentul de opt“, biv Vel Căminarul Nestor, biv Vel 
Paharnicul Varlaam, „judecătorul de la depart[a]lmentul dă 
şapte“, să cerceteze. „Pentru care Domniia Mea, nepof- 
tindă a vedea pe dumn(eallor purtindu-să în judecată, fiind 
amindooă părţile boeri mari şi judecători, am zis dum- 
[neallor boerilor Brincoveni ca, de știi că aü dum[neallor 
boeri Creţuleşti dreptaate la cererea ce fac insuşii] între 
dumn[eajlor şi prin mijlocirea Preasfinţii Sale Mitropoli- 
tului, saŭ sia altor obraze, să găsească troposul învoirii şi 
al îndreptării între dumn[eallor, ca să nu ajungă treaba în 
judecată; am văzut însă pă dumnleajlor boerii Brincoveni 
dăpărtindu-să cu totul şi înpotrivindu-să la cererea dum- 
nleallor boerilor Creţuleşti, provalisindu-ne şi cuvintul pa- 
ragrafii pentru vremea ce aü trecut, şi cu aceasta naŭ 
stătut mijloc dă vre-o învoire a să face între dumn|ea]lor.“ 
Creţuleştii făcuse cerere şi la întăia Domnie a lui Ale- 
xandru-Vodă Ipsilant. 

[Pecete octogonală cu ambele steme.] 


XVI. 
Anaforă în acest proces. 

8 Maiü 1806. Anaforă pentru procesul dintre Creţuleşti: 
Banul Manolache, Logofătul Istrate, Logofătul Costandin 
şi „Raliţa Creţuleasca, sotiia răposatului Ciuc[ajr Iordache 
Creţulescu, înpreună cu fii dumnei“, cu Brîncovenii: Banul 
Niculaie şi Vornicul Grigore, fiul celui d'intăiă, pentru moş- 
tenirea dela Jeca a lui Constantin-Vodă. Se înşiră dove- 
zile Creţuleștilor, „Al treilea carte aŭ arătat a răposatului 
Costandin Brîncoveanju] Vel Clučjeļrů cu pecetea dum- 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTI 34T 


[nea]lui, iscăliți mijlocitori: părintele Sidis Daniil, duhov- 
nicul amăndurora casălor, şi dumn(ea]lui Cămăraşul Panait 
Murezini, la măna răposatii Domnii Săfticăi Creţuleascăt 
i a coconilor ei, verilor dumn[eallui, în care pomeneşte dă 
dooă cărți ce s'au zis mai sus, cu lt! 7225 (1717—8], a Doamnii 
Maricăi şi cartea dumn[eallui dă la 1t 7240 [1731—2], ca pănă 
la veleat 7255 [1846—7], t! 1836 + (sic) fiorinţi, poturi 5, do- 
băndă pă în (2) partea lor dă la Cămara Chesaricească i-ai 
plătit dum[neajlui cu măna sa la dumn[eallor, iar de acumü 
înnainte s'au așăzat ca cu cartea atasta să o ià însuși 
dumn[eallor dă la Cámara Chesaricească, si cartea atasta 
să fiie desăvărşit exofliticon între dănși. 

Al patrălea carte aü arătat a răposatului Costandin 
Brăncovean|u] biv Vel Logofăt, cu trei mărturii: Barbul 
Văcărescul Vel Ban, I. Roset Vel Bani i Ştefani Văcă- 
rescul Veli Logofăt, întărită şi dă părintele Neofit Mitro 
politul ţări, cu l' 1752, Noemvrie 22, la măna dumnleallor 
verilor dum(neallui, adică: Rad[u] Creţulescu biv Vel 
Stolnic i Costandin Creţulescu biv Vel Spătar i Toma 
Creţulescu Vel Clučjeļr şi Nicolaie Creţulescu biv Vel 
Medelnit[ejr, pentru că, avănd dum[nea]lor a lua dàn dobăn- 
zile banilor dă la Cămara Chesaricească pă ani florinţi 
nemțeşti 1836 +, poturi 5, după care să dedese răposatii 
Domniţi Saftii la 1 1747, Ghenarie 1,— cu care carte făcea 
aşăzămănt să-şi ià dumnleallor însuşi partea dă la Că- 
mara Înpărătească, strică acel aşăzămâănt, si să încarcă 
dumn[eallui răposatul Costandin Brăncovean[u] Vel Lo- 
gofăt să le plătească t! 11.019 fiorinţi nemţeşti, poturi 30, 
dobăndă pă 6 ani, pă partea dumnleajlor, ce maŭ luat, 
adică dă la 1 47 păn la 52, scoţănd cheltuelile cele obi&- 
nuite ale Cămări, zloți 390,-poturi 30, şi să mai încarcă ca 
partea lor să o aşaze dumnleajlui pă numele dum[neajlor 
la Cămara Înpărătească, aducăndu-le scrisoare întărită cu 
iscă[lijtura şi pecetea Cămări Înpărătești, ca să fiie şi să-şi 
ià acestă sumă de florinţi în toţi ani, făcîndu-le dăsăvărşit 
dăspărțire din partea răposatului. A cincilea carte aü 
arătat grecească, iscălită Manolache Brăncoveanu, cu pe- 


www.dacoromanica.ro 


348 DOCUMENTE BRÎNCOVENEŞTË 


ceatea dum[nea]lui, cu 1t 1768, Avgust 20, în care scriie 
că, dă vreme ce s'au făcut cărţi intre dum[nea]luí şi între 
fratele dum[neallui, Cluë[e]r[ul] Niculaie, ca să-și stăpănească 
fieşcarele dăntre dum[neallor jumătate parte din strămo- 
şăscul capital ce aŭ la Teca Betului, întru care capital are 
şi dum[neallor boeri Cret[u]lesti parte; însă dum[neajlui 
Banul Thomiţa, dumnealui Vel Vornic Costandin şi Ior- 
dache fegorul Rad[ullui, şi iaŭ dobănda capitalului, şi, dă 
vreme că cel mai jos iscălit aü priimit după înpărţeala cea 
d'intăi a plăti către dum[neallui Banul Thomiţa dobănda 
anului, cum şi către dum[neajlui Iordache jumătate dă bani 
de acuma, — pentru ačasta dar să făgădueşte cu acastă . 
carte a-i plăti dum[neajlor dobănzile, anume după soma ce 
ese dă la Ţecă; asemenea şi fratele dum[neallui Cluc[ejr[ul] 
este îndatorit a plăti dobănda anului la dum(neallui Ve- 
Vor[ni]c Costandin, întreagă, şi jumătate la Iordach[i] Crel 
țulescu, Aü mai arătat dum[neallor boeri Crețlulleşti si o 
copiie după un pitac al Mării Sale Domnului părintele 
Mării Sale ce scriie la Măriia Ta, în care să coprinde că, 
pentru ačastă datoriie, după jălbile ce aŭ dat dum[nea]lor 
boeri Creţuleşti, saă întrebat dum[neallui Banul Niculaie 
Brăncovean[|u|, şi nu aŭ tăgăduit, fără numai aŭ zis că 
acumü nu are dă unde să-i răspunză, iar mai cu vreme 
îl va plăti şi că, la al doilea Domniie, fiind scurtă, nu 
sau făcut nici-o energhiie, 

Dum[neajlor boeri Brăncoveni răspund că răposata Maria 
Doamna aŭ făcut diiată, întru care amintește toate căte aü 
făcut în cartea sa ce arată dum[neallor boeri Creţuleşti, 
din care rămăne toată ačastá datoriie achiros!; care diiată 
este numai cu pecetea, neavănd nici iscălitura Doamnii, nici 
iscălitură dă marturi, nici veleat, iar, pentru pitac, răspunde 
dum[neallui Banul Manolache Brăncovean[u] că, dă sau 
şi întrebat frate-său, dum[neallui nu are nici-o ştiinţă, şi 
poate să fi făcui vre o vorbă în cabinet dă datoriia acasta, 
numai a răposatului frăține-săii, necoprinzăndu-o într'acea 


f Fără preț. 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE BRINCOVENEŞTI 349 


vorbă, Banul Manolache nefiind acold. Al treilea ţidu- 
lele plăţii (sic) sănt pănă la 1 1772, şi dă atunci sănt ani 
32, cu care să inplineste şi trece paragrafiia cea mare, 
Al patrălea, atastă dreptate a dumn[ea]lor boerilor Creţu» 
leşti era un dar, iar nu o dreptate cu temeii, şi, luăndu-o 
Înpărăţia cu urgiie, vănzăndu-să Teca dă nevoie, şi, luăn- 
du-să banii dă frate-său, sau dat la miriia, naŭ maj ră- 
mas la casele dum[nea]lor nimic. Şi s'aü ştersu acea umbră 
dă dreptate ce avea mai nainte dum[neallor boeri Cre- 
t[ullesti. 

La acestea răspund dum[nea]lor boeri Creţ[ulleşti, intàiü 
că acea carte ce o numesc diiată, neavănd iscălitură, nici 
marturi, nici veleat, numai pă o pecete ce aü rămas în măna 
clironomilor, nu are nici-o putere si chiros |xa:pss, prilej], 
căci, dă ar fi avut vre-un chiros, putea dum[neajlor boeri 
Brăncoveni să o arate dă atunci, fiind în casile dum[nea]lor, 
iar nu tocmai acum; ci datoriia ačasta ce o pretendirisesc 
dum[neallor din tara asta, aşazămăntul clironomului răpo- 
satului Costandin Brăncov[eanu), carele aü fost si în vărstă, 
şi boerii mare, fără dă nici-o judecată, nici silă, ci dă bună 
voia dumisale s'au dat platnic cu atătea cărți, și aü şi plătit, 
Şi clironomii dum(neajlui asemenea s'aii dat platnici, şi aü 
plătit dán dobăndă; cum pot scăpa dar dàn datoriie fár 
de nici-un sinet? Al doilea, la pitacii: Răspunde dum[neallur 
boeri Creţuleşti că zisa unui Domn că, după jalba dum: 
[nea]lor boerilor Creţlulleşti, s'ai întrebat dum[nea]lui Ba- 
nul Nicolaie Brăncovean[u], şi naŭ tăgăduit datoriia, este 
dovadă dăplină, şi nu mai incape căt dă puţină impotri- 
vire. La al treilea, răspunde că paragrafiia nu să începe 
dă la ţidulele dă plată, ci dă la pornirea jălbii, din care 
nu să înplineşte anii dă paragrafiia cea mare, — sănt dar 
datori dum[neallor a plăti capetele şi dobănda după cum 
să aşternu în dosul anaforalii. La al patrulea, răspunde că 
nu are nici-o urgiie asupra dum[neajlor boerilor Brănco- 
veni, ci pricina aŭ fost între Cozlicean[u] şi între dum[neallor 
boeri Brăncoveni pentru un zapis plaston [plastografiat], care 
zapis, rămăind moştenire la miriie, s'au cerut banii, iar nu 


www.dacoromanica.ro 


350 DOCUMENTE BBÎNCOVENEŞTI 


urgiie dă altă pricină, şi nică banii Ţecăi nu i-au luat numai 
dum[nea]lui Banul Niculaie Brănc[o]v[eanul, că nu putea 
să-i ià, căci Nemţi, unde sănt doi creditori, nu plătesc la 
unul, ci plătesc la amăndoi cu bune dovezi, mai ales la 
Camara Înpărătească. [Boierii hotăresc a se plăti. Nu se 
primeşte paragrafia, si, pentru că „pricina este cunoscută 
ca deplini“ ; citate „cărţile împărăteşti“, cartea 68, titlurile 
14 şi 15, în greceşte.] 
[Socoteală:| 61.216 ti, 80 bani, sănt capetele ce aŭ fost 
în ţeară. 
58.768 t! — dobănda în 32 ani, dă la lt 1772 
pănă la lt 1804, pă ani căte t? 1836.60, pet'3, pă an 


la sută. 
|Iscălesc:] `O Obyypofhayiac AoaiGeos. Iosif 


Argeş. ... Buz[ău|, Diml[itrie] Ban. [Două iscălituri neîn- 
ţelese.] R[adu] Gţolescu] biv Vel Vor[nilc, Vel Logt., Bar[bu] 
Văc[ărescu], biv Vornic. Auýtpros Kăovrtepns. D. Varlam (?), 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR... 


Aga Statie, 59 (54), 

Alămănești (sat), 59 (54). V. şi 
Alimăneşti. 

Albeşti (sat), 77 (77), 78 (78). 

Alexandria (patriarhul Samuil 
de), 332. 

Alexianu (ginerele lui Stefan 
Briîncoveanu), 335 (6), 

Alimăneştii-de-sus (sat, 91-2 
(97). 

Alun (sat), 312 (55). 

Amărăşti (deal cu vie), 62 (57). 

Aniniș (sat), 290 (7). 

Antonie-Vodă (din Popeşti), 
325 (3). 

Ardeal, 340. 

Argeș (mănăstire), 187 u., 212 


Băbeanu (familie), 298 (23). 
Băceşti (sat), 293 (11). 
Bădești (deal cu vie), 3.” 
Baia-de-fier (sat), 21, 25, 27 (23), 
30, 32 (27), 35, 37, 84 (87), 87 
(92), 122 (123), 149, 154-5 (157). 
Bălăceanu (Gheorghe),104(107). 
(Maria), 124 (125). 
Bălăcescu (familia), 289 (6). 
Băleanu (Constantin), 332. (Gri- 


A. 


(4). (egumeni de: Nicodim), 
187 (1), 190-1 (7-8), 198-200 
(1-2), 222 (21), 230 (33) „(epis- 
copi), 152-3 (155-6). (Ilarion, 
episcop de), 313 u. (58). (Io- 
sif),350. (protopopia de), 211 u. 
(ispravnici de), 189-90 (6), 
270-1 (37). (logofeţi din), 219 
(17), 231 (35), 

Argetoianu (Constantin), 341 
(10). (Mihai), 341 (10). 

Arnăuţi, 148 (151). 

Arnota (mănăstire), 124 (124), 
125-6 (126), 294 (12) (egu- 
menul Ilarion de), 76 (75). 
(egumenul Ștefan), 279 (54). 
(satul), 129, 255 (18). 


gore), 18, 33 (28), 35, 271-2 
(38). (loan), 60, 89, 297 (20). 
Bălescu (munte), 96 (102), 110-2 
(113), 113 (415), 163 (173), 
169-70 (181). 
Balș (?) (Gheorghe), 344 (12), 
Bălteanu, Bilteanu (Constantin), 
173(185).(Gligoraşco),178(194). 
Bălteni (sat), 72 (68), 75-6 (74), 
76 (75). 


1 N. B. Nu se cuprinde Prefaţa. 


www.dacoromanica.ro 


352 TABLA NUMELOR 


Bani (Manolachi), 195 (3). (Ma- 
tei), 59 (52), 62 (57). 

Bătoşani, Botăşani (sat), 47 (38), 
129, 

Bărbătescu (familie), 308-9 (49), 
336. 

Bărbăteşti (sat), 240, 267-8 (33), 
289 (6). 

Bărcheciii (munte), 167 (176). 

Barogeani (sat), 122 (123). 

Bărzoteni (sat), 87 (92). 

Belciugatul, Belciugate (sat), 
130 (131). 

Bengescu (familie), 290 (7). 
Constantin), 148 (151). (Stai- 
cu), 60, 

Berbescu (familie), 298-9 (26), 
301 (32), 302 (34). 

Berbeşti (sat), 75 (73), 75-6 


(114), 118 (118), 201-2 (1, 4), 


204 u, (7), 294-5 (14-5), 296 u., 
307 (45). 

Bettera (Dominic), 336. 

Bibescu (Catinca), 179 u. (Da- 
mian), 179 u. (Gheorghe- 
Vodă), 196. 

Birsescu (familia), 15, 17 (11), 
16, 100, 289 (6). 

Birseşti (sat), 204 (7). 

Bistriţa (mănăstire olteană), 25, 
29 (25), 38 (32), 44 (35), 46 
(37), 92 (9), 125-6 (126), 168 
(179), 184-2 (190), 204 (7). 
(egumeni de), 40 (32), (egume- 
nul Antonie), 76 (75). (egu- 
menul Ştefan), 94. (arhiman- 
dritul Mihail), 115. (vama) 
130 (131), 

Blei, Bleici (sat), 79 (80), 248, 

Blidari (sat), 79 (80). 

Bodeşti (sat), 268 (34), 270 (36), 
273 (40), 276 (46), 278 (50), 
283-4 (67). (schit), 191 u. (1 u.), 
273 (41), 303 (36). 

Bogdănești (sat), 255(18),299(26). 


Borești (?) (sat), 230 (34), 
Boruşești (sat), 101-2 (106), 123. 
Boșomegi (sat), 204 (7), 2% (7). 
Brădescu (Constantin), 298 (23). 
Brădet (sat), 70 (67). 

Brăiloii (Anita), 273 (41). (Bar- 
bu), 15-6, 267-8 (33), (Constan- 
tin), 159 (165), 160 (167), 175-6, 
189), 298 (23, 25). (Cornea), 
291-2 (8). (Dincă), 136 (140). 
(Dositeii), 60. (Grigore), 313 
(56). (Matei), 273 (41). (Todor), 
298 (25). (Toma), 84 (87). 

Braşov, 344 (12). 

Brătăşanu (familie), 187 (2), 188 
(3), 192-3 (2). 

Brătiani (Sat), 70 (67). 

Bratovoiești. Brativoieşti (sat), 
87-8, 109-10 (111-2), 119 (120), 
130 (132), 145, 

Bratul (logofătul, nepotul epis- 
copului Damaschin de Rim- 
nic), 23 (20), 38 (32). 

Brinci (localitate), 269, 

Brîncoveanu (familia), 319 u. 
(Ancuţa), 336. (Balaşa), 331-2, 
333 (6). (Constantin- Vodă), 3, 
4-5 (2-4), 6, 9-10 (6), 11-2 (7), 
245-6 (11), 253 (14), 263-4 (28) 
264-5 (9), 299 (26), 325 u., 339. 
(Constantin, nepotul de fiù al 
precedentului), 333 u. (Gri- 
gore), 163-4 (174), 173-4 (186), 
346 u. (16). (Manolachi), 343 u. 
(Marica Doamna), 330 ü. 340. 
(Marița, fiica lui Ştefan), 333 
(6), 336 u. (Nicolae), 344 u., 
346 u. (16). (Preda), 319 u.. 
326. (Smaranda Domnița), 340. 
(Stanca Domnița), 331, 340. 

Brîncoveni (sat), 11-2, 273-4 (42) 
196 (4). 

Brîncovenï (mănăstire),177(131), 
193 u. (egumenul Ghenadie 
Bodescu), 193-5 (1-3). 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOK 


Broşteni (sat), 193 (1). 

Bucium (Sat), 119. V. şi Bu- 
ciumi. 

Buciumeni (sat), 123. 

Buciumi (sat), 124 (124). 

Bucşănescu (Mincu), 229 (32). 
(Sandu), 213-4 (7), 227 (29), 
229 (32), 231 (35), 232 (37). 

Bucureşti, 86 (88), 113 (118), 115, 
134 (136), 154, 164, 211 (1). 
215 (9), 219 (18), 231 (36), 239 
(1), 242 (6), 249 (12), 261, 262 
(25), 300 (300), 308 (46). (Mitro- 
polia şi Radu-Vodă), 311 (52). 
(negustori din), 292 (10). (sta- 


Cacaleţi (sat), 82 (85), 109-10 
(111-2), 119 (120), 130 (132). 
Cacova (sat), 16, 61 (55), 274 (43), 

239 (3). 

Caimacami (de Craiova), 65-6 
(62), 120-1 (120-1), 133 (135) 
138, 145-6 u. (150), 146 u. (151), 
148 (152), 156-7 (159-61), 171-3 
(184-5), 195 (3). 

Calul (sat), 205. 

Cantacuzino (Constantin Stol- 
nicul), 12. (Constantin Caima- 
camul), 182 (198). (Gheorghe 
Banul), 20 (16), 33 (28), 141-3 
(35). (Matei Banul), 336. (Pir- 
vu), 227-9 (23-32). (Şerban- 
Vodă), 325 u. (11). (Ştefan- 
Vodă), 14 (9). (Toma), 304 (36). 

Capudan-Paşi, 157 (162). 

Caragea (Costachi), 145. (Nico- 
lae- Vodă), 109-10(11 1-2), 112-3 
(414), 119 (120), 166 (176). (Ian- 
cu), 156-7 (159-60). 

Cărbuneşti (sat), 263 (27), 275 
(45). 

Cărpeni (sat), 204 (7). 

Cărstăneşti (sat), 274 (43). 


7992. Vol. XIV 


Ç. 


353 


rostea de negustori din), 244 
(9). („sud*), 306 (42). 

Budeşti (sat), 79 (80), 271 (37). 

Budoiü (sat), 117 (118), 203 (4), 
204 (7). 

Budureşti (sat), 278 (50). 

Bujoreanu (familia), 194, 273(41), 
274-5 (43), 282-3 (64 , 289 (6, 
303 (36). (Radu), 193 (1). 

Bujoreni (sat), 17. 

Bujori (deal cu vie), 130 (132). 

Burbăteşti (sat), 17. 

Butari (sat), 105 (106). 

Buzescul (Clucerul Radu, si fa- 
milia lui), 242 (7), 


Căzănescu (familie), 16, 289 (6). 

Căzănești (sat), 79 (80), 88 (92), 
91 (97), 97 (104), 124 (124), 205, 
242 (7). 

Cerbureni (sat), 92 (97), 225 (26). 

Cereţi (sat), 109 (111). 

Cernădia (sat), 111, 290 (7). 

Cernăteşti (sat), 62 (58). 

Cerneţi (oraş), 130 (131). (pol- 
covnic de), 204 (7). 

Chiceni (sat), 321-2. 

Cimpulung, 25. (mănăstirea; şi 
egumenul Antim), 196. 

Cimpul-Mare (sat), 123, 129. 

Cîneni (şchelă), 177 (190). 

Circourt (contele şi soția sa, 
Safta Roset), 341 (10). 

Cireş (sat), 295 (14). 

Cirligeni (sat), 205, 296 (18). 

Cisnădie (sat), 290 (7). 

Ciuteşti (Sat), 73 (70), 92 (97). 

Clucerul (Alexandru), 154-5 
(157). 

Cobşor (sat), 290 (7). 

Coburg (principele de), 130-1 
(132-3). 

Cocoreşti (sat), 264 (28), 323. 


23 


www.dacoromanica.ro 


354 


Codreanu (Dimitrie), 84 (87). 

Cojeşti (sat), 111-2 (7), 130 (131). 

Colibaşi (sat), 47, 205. 

Colteşti (sat), 292 (22). 

Comăneanu (Radu), 66 (62). 

Comăneşti (sat), 298 (24). 

Constantin-Vodă Şerban, 324-5 
(2). 

Constantinopol(Calinic,patriarh 
de), 5 u. (5). 

Copăceni sat). 255 (18). 

Copăcioasa (sat), 192. 

Corbi (sat), 68,70(67),73-4(70-1). 

Corbişor (sat), 290 (7). 

Cornet (sat), 287 (2). 

Corşori (sat), 304 (7). 

Costeşti (sat), 15, 26, 93 (99), 
267 (33), 289 (6). 

Coțăiani (sat), 309 (47). 

Coteana (sat), 328-9. 

Coteana-Mare (rii). 324 (2). 

Coteniţa (sat), 324 (2). 

Cotmeana (sat), 91 (97 , 198 (3). 

Cozia (mănăstire), 208, 230 (33). 
(proegumenul Ghenadie de), 
196-8 (1-3), 199 (6), 213-4 (7). 
(Iosif egumenul de), 119 (119). 

Cozliceanu (familie), 349. 

Craiova, 19 (14), 27 (23), 28, 30, 


Dănuţeni (sat), 71, 202 (13), 204, 
295 (15), 296 (16), 301 (33). 

Deveselu (sat), 136 (140) 

Dimancea (Răducanu), 190 (6). 

Dintr'un Lemn (mănăstirea), 101 
(106),134-5 (137-8),142-3(147-8), 
158 (163), 229 (32), 289 (6), 294, 
(13). 

Divanuri: din 1654, 325 (2); din 
1685, 330 (4); din 1705, 9-10 
(o); din 1693, 4 (2); de supt 
Mihai-Vodă Racoviţă,304(36); 


TABLA NUMELOR 


39, 40 (32), 41 (33), 50, 59 (54), 
60, 106, 110 (113), 115, 118 
(119), 133 (135), 140 (144), 171 
(183), 173 (186), 174 (187), 175-6 
(189), 255 (18), 264 (28), 272 
(38-9), 300 (29), 302 (34), 123 
(55). (biserica SE Spiridon), 
118 (119). (econòthul episco- 
piei de Rimni6), 119 (119). 
(preoţi), 195 (3), (negustori), 
39, 115. (logofeţ), 169 (181). 

Craiovița (moşie), 11-2 (7), 19 
(14), 34 (30), 37, 53-4 (48), 87 
(92), 96-7 (103), 118-9 (119), 
136 (140), 137-8 (102), 139 (143), 
141-2 (146), 174 (187), 176. 

Crem (sat), 79 (80). 

Creţulescu (Constantin), 341 u. 
(11), 345, 348. (Iordachi), 330 
u. (5-8), 348, (Istrate), 345 u. 
(Manolachi), 345 u. (Nicolae), 
341 u. (11). (Radu), 348. (Ra- 
lita), 345 u, (Safta şi fiii), 333 
(6), 342, 347. (Tomiţa), 341 u., 
343 u. (12), 348. 

Creţeni (sat), 46 (38), 62 (57), 91 
(95), 98, 102, 123, 128-9, 130 
(132), 146-8 (151). 


din 1781, 104 (107); din 1790, 
130-1 (132-3); din 1804, 346 
(15). 

Doba-de-jos (sat), 322-3. 

Dobra (Petre), 341 (10). 

Dobriceni (sat), 87 (2), 191 (1), 
239 (1), 240, 274 (43). 

Dobrun (sat), 313 (56). 

Dobruşa (sat), 127 (30). (schit), 
132 (134), 262-3 (26). 

Domneşti (sat), 68, 73 (70), 74 
(71), 80 (83). 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR 


Drăgleani (sat), 324 (1). 

Drăgoiești (sat), 142-3 147), 328. 

Duca (Şerban, beizadeă), 332-1. 

Duca (Căpitan , 58 (51). 

Dudescu (Constantin), 336. (gra- 
ful), 170 (181). 


Enzenberg (generalul), 131. 
Epis (Anton), 50. 


Făgăraș, 25. 

Fălcoianu (familie), 196, 324 (2), 
329, 332. (pomelnicul e), 83-4 
(86). 

Fălcoiul-de-sus (sat), 324 (1). 

Fedeles (sat), 79 (80). 

Fedeleşoiă (mănăstire), 73 (70). 
(Costandie, egumen de), 119 
(119). (Ioanichie, egumen de), 
198-9. 

Ferege (sat), 73 (70). 

Fețenï (sat), 79 (80). 

Fileşti (sat), 77 (77), 78 (78). 


Găgeni (sat), 293 (11). 

Gănescu (loan), 162 (170). (Şte- 
fan), 173 (185). 

Gănești (sat), 102. 

Gănguleşti (sat), 275 (45).. 

Gărcea (sat), 237 (2). 

Gărdeşti (sat), 47 (38), 90 (95), 
102, 109, 129, 130 (132), 262 
(26), 263 (26), 264 (28), 297 (20). 

Găvane (sat), 71. 

Geani (Constantin), 149. 

Genunea. V. Genuneni. 

Genuneni (sat), 134-5 (137-8), 


F. 


355 


Dumbravă (preotul), 201 (8), 263 
(27), 205 (29). 

Dumbrava (plasă), 145-6 (150). 

Dumbrăviţa (sat), 158 (163). 


Evrei, 170 (182). 


Filipescu (familia), 104 (107). 
Flămiînzeşti (sat), 187 (8). 
Floreşti sat), 287 (12). 

Florul (sat), 329. 

Foleşti (sat), 15 (11), 21, 35, 67 
(64), 87 (92), 134 (137-8), 142-3 
(147), 150-1, 160 (167), 193 (1), 
194-5 (2), 222 (20), 254 (18), 
273 (41), 274 (43), 290 (7). 

Fometeşti (sat), 24 (22), 30-1, 
37, 87 (92), 160-2 (168-9), 289 
(6), 325 (3). 


141 (145), 142-3 (147), 158(163). 

Germani (ocupaţie şi Adminis- 
traţie în Oltenia), 15-6 (11), 
17 (13), 19-20 (15-6), 27 (24), 
50 u., 62 (57), 125-6 (126-8), 
132-3 (135), 225 (25), 272 (39), 
296 (19), 300 (29), 301-2 (33), 
303 (36). 

Gheban (munte), 159-70 (181). 

Ghica (Alexandru Scarlat-Vo- 
dă), '172-3 (185). (Grigore Ma- 
tei-Vodă), 193 (1), 194, 214 
(8). (Scarlat-Vodă), 86-8 (92), 


www.dacoromanica.ro 


356 


90-14 (95). (Constantin Logo- 
fătul), 333 (5). (Dimitrie Ba- 
nul), 350, 

Ghiza (?) (Constantin, boier). 336. 

Gioroc (sat), 82 (85), 87 (92), 
109-10 (111-2), 119 (120), 130 
(432), 137 (141), 145. 

Glavacioc (mănăstire), 199 u. 

Glodul Govorei, 17. 

Goleasca (vie), 106, 

Golescu (familie),83(85).(Iorgu), 
182-3 (198-9). (Marioara), 182-3 
(198-9). (Radu), 350. 

Golești (sat). 65 (61), 68. 

Gorganul (sat), 177 (191). (loc), 
329, 

Gorj (ispravnici de), 312 (54). 


Hăgimești (sat), 123. 

Hamarade (rîă), 204 (7). 

Hangerliu (Nicolae), 148 (152). 

Hăţişești (sat), 98, 

Herăscu (Şerban), 332. 

Homer, 168-9 (179). 

Hrastul (sat), 321. 

Hrisosculei (familia), 195 (3). 
(lenachi), 89, 90 n. 1, 120 (121), 
195 (3). 


laş (sat în Olt), 236 (43). 

azer (sat), 293 (11). 

Jerusalim (Hrisant, patriarh de), 
330 (5). 

Igoiii (sat), 289 (6). 

Ionești (sat), 47 (39), 

Iosif, nepotul episcopului Da- 
maschin de Rimnic, 25, 27 
(24), 29 (25), 39, 40 (32), 44 (25), 
46 (37). 


Jăgăii (sat), 203 (4). 
Jdegla (sat), 25, 27 (23), 31, 34 


J. 


TABLA NUMELOR 


Govora (mănăstire), 276 (46). 
(Paisie, egumenul de), 201, 
(Ştefan, egumenul de), 259-60 
(24). 

Grebieşti, 243 (8). 

Greceanu (familia), 324 (2). (Con- 
stantin), 332. (Drăghici), 333, 
337-8. (Grigore), 67 (64), 336. 
(Șerban), 331-2 (5), 333 (6), 
335 (7), 337-8. 

Greci, 40 (40), 215 (10), 281 (61). 
(călugări), 202 (3). (preoţi), 177 
(192). 

Greci (sat), 295 (15), 299 (26), 
324 (2). 

Groapă (sat), 69 (65), 

Groşi (sat), 63 (58). 


Hurez (tîrg si sat), 15. 87 (92), 
259 (24), 271-2 (38), 328. (ju- 
det de), 49 (44). (negustori 
din), 49 (44), 55 (50). 

Hurez (mănăstire; soborul), 22-3 
(18-20), 33-4 (29), 38 (31). V., 
pentru celelalte, Prefaţa 


Ipsilanti (Alexandru-Vodă), 97 
(104), 103-4 (107), 110 (112), 119 
(120), 130-1 (132-3), 166 (176), 
346 (15). 

Izvearna (sat), 290 (7). 

Izvoare (sat), 136 (140). 

Izvoranu (familia) 203 (36), 273 
(41). 

Izvorul de Nemoiii (deal cu vii), 
102, 146-8 (151). 


(30), 35, 59 (54), 87-8 (92), 107 
(410), 159 (164). 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR 


Jianu (Radu), 193 (2). (Stan), 
162 (170). (Voicu), 193 (2). 
Jiblea (sat), 72-3 (69). 


357 


Jigălia (sat), 323. 
Jiiü (pod de fier peste), 178 (194). 


Kânigsegg (comitele de), 18. 


Laiova (sat), 324 (2). 

Lambrind (Manolachi), 332, 333 
(6), 335 (7), 337-8. 

Lăpuşat (sat), 293 (11). 


Măgureni (deal cu vii), 62 (57). 

Măldăreşti (sat) (şi Mihalcea, 
Socol din), 14 (9). 

Mănăileşti (sat), 321-2. 

Manole- Vodă Roset, 92-3 (98). 

Margia (sat), 324 (2). 

Măriţa (sat), 289 (6). 

Marmure (sat), 65-6 (62), 87-8 
(92) 

Mărul- Verde (localitate), 71. 

Măteşti, Mateeşti, Mătieşti (sat), 
290 (7), 295 (15), 299 (26). 

Mateiu-Vodă Basarab, 319 u., 
324 (2). 

Mavrocordat (Constantin-Vodă), 
62 (57), 64-5 (60). (loan- Vodă), 
332. (Nicolae- Vodă), 14-5 (10). 

Mega Spileon (mănăstire), -146 
(151). 

Mihàiesti (sat), 16, 181 (196 , 255 
(18), 288 (4). 

Milcoŭ, Milcoiü, Milcov (sat), 79 
(80), 92 (97), 329. 

Milostea (sat), 204 (7), 290 (7). 

Minchea (sat), 92 (97). 

Mitrofani (sat), 124 (124). 

Mitropolia munteană, 221 (20), 
223 (227). (viile el), 221 (20). 


L. 


Lotreni, 271 (37), 

Lovişte, 190 (6), 243 (8). (vătaf 
de), 270-1 (37). 

Lupeşti (sat), 122 (123), 


Mitropoliţi, 232(37),261.(Antim , 
54. (Dosoftei), 350. (Filaret 
I-iŭù), 200 (1), 222-3 (21), 227-8 
(29). (Filaret al li-lea), 140-1 
145). (Grigorie), 119-20 (120), 
166 (176), 219-20 (18), 229 (31), 
230 (33). (Mitrofan), 332. (Neofit 
I-iă), 190-1 (8), 194-5 (2), 341 
(11), 342. (Neofit al II-lea), 181 
(196). (Ștefan), 335 (7). (Teo- 
dosie), 243-4 (9). (Varlaam), 
248-9 (12), 252. (Eclesiarhul 
Neofit), 214 (8 . (Logofeţi), 214 
(8), 219 (16), 224-5 (23-4), 232- 
3 (37). 

Mogoşi (sat), 131 (133), 

Mogoşoaia (sat), 327. 

Momiceni (sat), 328. 

Morosini (Cămăraşul Panait), 
347. 

Moruzi (Alexandru- Vodă), 143- 
4 (149), 175 (188), 344-5 (15). 
Motru (Paisie, egumen de), 119 

(119). 
Muiereasca (sat), 319. 
Muscălească (pinză), 180. 


www.dacoromanica.ro 


358 


Neagra (sat), 21, 35. 

Necuia (sat), 90 n. 1. 

Nedeia (sat), 107 (110) 158-9 
(164). 

Negoescu (Pană), 332. 

Negoeşti, 131 (133), 205. 

Negovani (sat), 254 (17), 296 (18). 

Negreace (sat), 290 (7). 


Obedeanu (familie), 90 n. 1. (Con- 
stantin), 17 (12), 18, 66 (62), 
303 (36). 

Obileşti (sat), 327. 

Obirşia (sat), 63 (58). 

Obislav (sat), 20 (7), 295 (14). 

Obislăveni (sat), 204 (7). 

Ocnă (Vel) şi Ocnari, 75-6 (75), 
86-89, 241-2 (5), 253-4 (15), 257, 
266 (30). (biserica domnească 
din), 86 (89). (judeţi de), 55-6 
(50), 86 (89). (negustori), 289 
6 


Olănescu (familia), 275 (44), 
289 (6). 


Pădureni (sat), 106. 

Pantazi (Logofătul), 323. 

Papazoglu (Dumitrachi), 344 
(93). 

Păscăieşti (sat), 59 (54). 

Pătrojani, 87-8 (92). 

Păuşeşti-Măglaşi (sat), 258 (18). 

Piatra (sat), 47 (38), 91-2 (97). 

Pietrari (sat), 93 (99), 283 (65). 
(dealul -ilor), 240. 

Piriianu (familie), 84 (87), 117-8 
(118), 295 (15), 296 u., 309-10 
(49). 

Piteşti, 48 (41), 197, 231 (35), 


P. 


TABLA NUMELOR 


Nemoiul (deal cu vii), 47, 90 
(95), 97-8 (105), 102-3 (106), 
106, 109, 123-4 (124), 128, 130 
(132), 146-8 (151). 

Nemţi (fabricanți), 177 (190). 

Novaci (sat), 111. 

Nucşoară (sat), 63 (59), 69-70 
(67), 80 (82). 


Olt (plasă), 59 (52). 

Oreava (Rahova), 93 (99), 

Ostrov (mănăstire), 13. (şi stariţa 
Ştefana , 226-7 (28). 

Otăsăti (plasă), 277 (48). 

Oteşani (sat), 15 (11), 15, 71, 267 
(33), 289 (6), 299 (26). 

Oteşti sai Oteești, 130 (131), 
290 (7). 

Oteteliş (sat), 148 (152). 

Otetelişanu (familia), 204 (6). 
(Ilie), 124 (125). (Ioniţă), 148 
(152), 155 (158). (Radu), 289 
(6). (Șerban), 139-40 (144). 


244-5 (10), 246 u. (12), 248. 
(protopopul de), 63 (59). (preo- 
tul Antonie din), 233-4 (39). 
(orăşenii din), 235-6 (42). (tufa 
oraşului), 63 (59), 211-2 (3). 
(viile de lingă), 4 (3), 77 (77), 
103-4 (107), 153, 329. 
Pitoloşani (deal cu vii), 62 (57), 
98. 
Pleşeni (sat), 300 (31). 
Pleşoianu (familia), 248. 
Plesoiü (sat), 302 (34). 
Podbaniţa (sat), 18-9 (14). 
Poienărei (sat), 68. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR 


Paienaru (Matei), 35. 

Pojeşti (sat), 276 (45). 

Pojogeni (sat), 205. 

Polovraci (schit), 127 (129), 131 
(133), 138-9 (143), 140 (144), 
149, 161 (168), 201 u., 204 (7), 
275 (45), 309-10 (49). (egume- 
nul Dionisie de), 201 u. (satul), 
206-7 (8), 290 (7). V. şi Pre- 
faţa. 

Pop (Hagi Ivan, negustor ol- 
tean), 96-7 (103). 


Răcari (sat), 193 (1). 

Racoviţa (sat), 87 (92). 

Racoviţă (Mihai- Vodă), 303 (36). 

Rădeşti (sat), 264 (28). 

Radu-Vodă Leon, 328. 

Rahova, 157 (162). 

Ramadan (Constantin), 336. 

Rămești. V. Rimeşti. 

Rășinari (sat), 178 (193). 

Rătescu (familie), 246 (12), 251, 
253 (13), 291 (7). 

Recea (sat), 59-60 (54), 88 u. (93), 
90 n. 1. 

Richiţele (sat), 221 (19). 

Richiteni (sat), 87 (90). 

Rimeşti (sat), 15, 74-5 (72), 94, 
267-8 (33), 289 (6), 290 (7). 

Rimna (sat), 290 (7). 

Rimnic (episcopie şi episcopi), 
89, 137-8 (142), 139 (143), 164, 
201 (8), 292 (9), 306 (40). (An- 
tim), 263 (27). (Chesarie), 202-3 
(4), 288 (4), 291 (8). (Climent), 
76-7 (76). (nepotul săii, Hris- 
tea), 95. (Damaschin), 365-6 
(30). (Filaret), 119 (119). (Gri- 
gorie), 76 (76). (Nectarie), 141-2 
(146), 231 (36). (Neofit), 174-5 
(188). (Ştefan), 288 (4). (Teo- 


359 


Popeşti (sat în Dolj), 173 (186). 
(în Vilcea), 322, 

Popi (sat), 320. 

Porta (Nicolae de), 18-9 (14), 27- 
30 (25-6), 32-3 (27-8). 

Porumbreni (sat), 326. 

Potlogi (sat), 165. 

Prejbeanu (familia), 193 (2). 

Purceleni (sat), 205. 

Puţuri (sat), 27 (23), 83 (85), 87 
(92), 109-10 (111-2), 119 (120). 


fil), 321. (eclesiarhul Dosof- 
teiă), 23 (19). (Dichiă), 35, 39. 
(Economi), 139 (143), 152 (155), 
231 (36). (preoţi: Climent), 17 
(2). (loan), 40 (32). (altin, 27 
(24). (Logofăt), 118 (119). 
Rimnic (oraș), 13, 17 (13), 125-6 
(126-8), 140 (144), 141 (145), 
228 (30), 255 (18), 279 (54). (ju- 
raţi), 49 (44). (negustori: Dan, 
Ioţa, Radu, s. a.), 17 (12), 18, 
22 (18), 23-4 (21), 38 (32), 39, 
42, 44 (36), 45 (37). (Poşte), 179. 
Rimnic (sat), 62 (58). 
Rioşanu (familia), 25 (73). 
Riul-Sărat (sat), 255 (18). 
Riureni (bilciul de la), 177 (190). 
Roland (secretariul), +3-4 (48). 
Romanați (judeţ), 313 (56). 
Romani (sat), 74-5 (72). 
Romaniti (Manolachi), 120 (97). 
Roşcescu (familie), 296 (16), 297 
(20). 
Roset (loan), 343 (11). (Nicolae, 
soţia și fiicele lui),332u , 339 u. 
Roşi (sat), 293 (11). 
Roşianu (familie), 47 (39), 301 
(32-3), 307 45. V. şi Rioşanu, 
Roșiescu (familie), 307 (45). 


www.dacoromanica.ro 


360 


Roșiești (sat), z (43). 

Rovine (sat), 3 

Ruda (sat), 79 n 92 (97). 

Rudeanu (familie), 48 (40), 261, 
321. 


Sacoţ (sat), 290 (7). 

Sàlcuta (sat), 59-60 (54), 90 n 1, 
130 (131). 

Săliştea Sibiiului, 178 (193). 

Sămara (sat), 221 (19), 225 (25). 

Sănătescu (familie), 275 (43). 

Sărăcineşti (sat), 63 (58), 80 (54) 
şi n. 1, 95. (plaiii), 271 (37. 

Sărbești (sat), 204 (7), 

Sasa (sat), 204 (7). 

Săulescu (familia), 309-10 (49). 

Șchei (sat), 88 (92), 135-6 (139). 

Schramm (generalul), 17 (12), 42. 

Scoreaiă (Laţco), 45 (37). 

Scoarța (sat), 192. 

Seaca (schit), 292 (8). 

Şerboiă (sat), 78 (78), 

Sevastia (episcopi de), 137 (142). 

Sibiiă, 19 (15), 39, 49 (43), 173 
(186), 341 (10). (negustori ro- 
mini din), 179 (193). 

Sidis (Daniil, episcop), 347. 

Silișteni (sat), 177 (191). 

Sinaia (stareţul Sava de), 104-5 
(108). (călugării), 105. 

Sineşti (sat), 204 (7). 

Sinteşti (sat), 253 (14). 

Șipote (sat), 204-5 (7). 

Sirbi, 156-7(160), 217 (14),210(19), 

Sirbi (sat), 133-4, (136) 140 (144), 
155-6 (159), 159 (165). 

Șirineasa (sat), 4 (2), 54-5 (49), 
58-9 (52), 87 (92), 117 (117). 

Slănic din (Prahova), 10. (Badea. 
cămărașul ocnelor din), 241-2 
(5). 

Slatina, 300 (29). 


TABLA NUMELOR 


Rudeni (sat), 68, 73 (70). 

Runcul (sat), 87 (92), 106, 132 
(134). 

Rusciuc, 345. 

Ruși, 133 (135), 205. 


Slătioara (sat), 265-6 (30), 275 
(45), 290 (7). 

Slăveşti (sat), 204 (7), 297 (21) 

Slăviteşti (sat), 130 (131). 

Socoteanu (familia), 17 (12), 59- 
60 (54), 90 n. 1. (Răducanu 
Stolnicul si familia), 884 (93), 

Sohodol (sat), 167 (178), 202 (3). 

Sopot, Socet (sat), 12. 

Spărleni (deal cu vii), 62 (57). 

Stănceștă (sat), 241 (14). 

Stănești (sat), 47 (39). 

Stărminoşi (deal cu vii), 99 

Ștefanopulo (C.), 196. 

Știrbei (larbu), 177 (190). (Con- 
Stantin), 248. (Ilie), 24 (21), 
32-3 (28), 37 n., 41-3 (35), 44-5 
(36-7). (Teodorachi), 104 (107). 

Stoiceni (sat), 88 (92), 77 (104). 

Stoienescu (familia), 16, 61 (55), 
239 (2), 266 (30), 274-5 (43-4), 
277-8 (48-9). 

Stoienestí (sat), 16, 240, 254-5 
(18), 289 (66). (-Măglaşi), 265 
(29). 

Stolnicul Zamfir, 95. 

Strehaia (mănăstire), 54 u. 

Strejăşti (sat), 46-7 (38), 323. 

Strîmbeanu (familia), 90 n. 1. 
(Constantin cel tînăr), 66 (62), 
193 (2). 

Stroești (sat), 299 (26). 

Suhas (sat), 153. 

Surpășeni (sat), 287 (2). 

Surpatele (mănăstire), 66 163). 

Șușani (sat), 87 (92), 97 (104), 
155 (158), 159 (166). 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR 


Suseni (sat), 240, 

Suteşti (sat), 23 (19), 25, 28, 30, 
40 (32), 62 (57), 90-1 (95), 100-2 
(105-6), 109, 123, 127u (130), 
130 (131-2), 153, 192-3 (2). (vin 
de), 19 (15). 


Tămăşeşti (sat), 193 (1). 

Tărtia (apă), 203, 295 (15), 297 
(20). 

Teişanu (familie), 282-3 (64). 

Telega, 10. 

Teşani (sat). 72 (68). 

Tetoianu (familie), 280 (35). 

Tibaldo (loan), 167 (177). 

Țigani, 57, 65 (61), 86 (88), 87 
(91), 89, 106, 117 (116), 132 
(134, 150, 158 (164), 193 (2), 
194, 196, 216 (11), 235 (41), 
249-50 (213), 256 (19), 261, 277 
(47), 279-80 (54), 302-3 (35), 
307 (4°), 312 (54), 331, 334. 
(meșteri), 87 (91). 

Tigveanu (familie), 68, 69 (65). 

Tigveni (sat), 200 (1). 

Tirgovişte, 116. (Sf. Vineri din), 
344 (13). (polcovnicul de), 156 
(160) 

Tirgu-Jiiului, 110-2 (113), 138, 
109 (181), 178 (194). 


Uda (sat), 68, 74 (71), 187 (2), 
188 (3), 189-90 (6), 213 (6). 

Udeni (sat), 69 (66). 

Ungurească (Ţară), 271 (37), 
331. 


Văcărescu (Barbu), 89, 343 (11), 
350. (Constantin), 336. (Ioniţă) 
221 (20). (Ştefan), 343 (11). 


361 


Suţu (Mihai-Vodă I-iù), 120-4 
(120-1), 130-1 (132-3), 142 (147), 
166 1176) 


Tismana (mănăstire), 123. (proi- 
gumenul Gavriil de), 195 (3). 
(egumenul Ioil, de), 119 (119), 

Titireacii (sat), 16-7, 294 (13), 

Tomşani (sat), 258 (18). 

Topana (sat), 68, 74 (71), 213 (6). 

Topolovăţ (sat), 73 (70). 

Toxobeni (sat), 251. 

Trivalea (schit), 48 (41). (si egu- 
menul Metodie de), 207-8. 
Troian (sat), 24-5, 28, 30-1, 35- 

7, 39, 

Tunuzliu (familie), 175 (189), 

Turceşti (sat), 71, 72 (68), 170-4 
(183-4), 295 (14), 296 (17), 297 
(20), 298 (23), 301 (33). 

Turci, 159 (165), 205, 312 (55), 
(cămătari), 211 (1), 282 (63), 
(la sate), 17 (12), 73 (70), 74 
(71). (cu miere), 293 (10), 
(ucişi), 94, 114-5, 

Turnagi-başi, 124-5 (125). 


Ungureni (localitate), 35,96 (102), 
137 (141). 

Urşani (sat), 15, 290 (7). 

Ușurei (sat), 183-4 (136), 139-40 
(144), 155-6 (159), 156-7 (160), 


Vai-de-ei (sat), 15, 267-8 (33), 
290 (7). 
Vălcăneşti (sat), 35. 


www.dacoromanica.ro 


362 


Valea Caselor, 127 (130). 

Valea Danului, 256 (20), 

Valea Mare, 72 (68). 

Valea Stancii, 225 (25), 

Vălsănești (sat), 199 (1), 203 4), 
204 7), 

Varlaam(Dumitrachi)138,350(?). 

Vărzari (sat), 91 (97). 

Vaţa (sat), 78 (70). 

Veneţia, 44 (35), 222 (20). (Zecca 
din), 331 u. 

Vergu (boier muntean), 289-90 
(6-7). 


TABLA NUMELOR 


Veştim (sat), 271 (37), 

Vidin, 30 (29), 90 n. 1. 

Viena, 24 (21), 42, 348, 

Viişoara (sat), 73 (70), 256 (20), 

Vilcea (ispravnici de), 74-5 (72), 
76 (75), 162 (170), 173 (485). 
296 (16), 310 (50). (sat), 92 
(97). 

Vinjoiă (sat), 289 (6), 

Vlădoianu (Fota), 47 (39). 

Vodă (sat), 69 66). 

Voicul (Cărştov), (340). 

Voiniceşti (sat) 193 (1), 


Wallis (comitele de), 50, 51-3 46-7). 


Zătreanu (familie), 275 (44 , 289 
(6), 298-9 (26). 

Zătreni (sat), 162 170), 

Zboară (sat), 326, 

Zlătari, Zlatărei (deal cu vii şi 


sat), 47 (39), 62 (57), 87 (91), 
90 (95), 101 (105), 109-10 (111-2 , 
122 (124), 427 u, 130), 130 
(132), 


Zmilrat (?) (sat), 282 (64). 


www.dacoromanica.ro 


TABLA LUCRURILOR 


Abagii, habagii, 47 (39), 86 (89), 
98, 123, 129. 

Acioaie, 57. 

Adeveritori, 289-90 (6), 290-1 (7). 

Afurisanie, 250-1. V. şi blestem. 

Ajutorinţă, 220 (19), 223 (12), 
224 (23), 227 (29), 258 (22). 

Alişveriş, 161 (168). 

Americă (pinză de), 180. 

Angarale, 125 (125). 

Anteriü, 179-80, 

Antimis, 48 (44), 234 (39). 

Aprozi, 187 (1), 189 (6), 235 (40), 
239 (1), 242 (5), 245 (10), 264 
(28). (vătafi de), 312 (54). 

Araci, 104 (107), 222 (20). 

Arendă, 134 (137), 136 (140), 137 
(142), 141 (146), 142-3 (147), 


Băcani, 24 (21), 39, 42, 44 (36), 
86 (89). 

Bălţi, 64 (60). 

Bani, passim. (ai cîrjeï), 223 (22). 

Bărbieri, 263 (26). 

Bărdă (bardă), 309 (48). 

Basmale, 180, 


A. 


153, 158-9 (164). (socoteală de) 
108, 

Argat, 257. 

Arginturi, 334. (candele de ar- 
gint), 24 (21). 

Arie (de grîu), 247. 

Aritmetică (formulele slavone 
de), 16, 20-1, 22 (17), 31, 35, 
37, 49 (42), 241 (3), 259 (23), 
270 (36). (socoteli), 253 (13). 

Armăşei, 171 (183), 

Armaşi, 252, 289 (6). 

Arvună, 85. 

Aspri, 156 (160),197, 262 (25), 321. 

Aşternut, aşternute, 180, 307 


Avaet, 167 (176). 


Bătaie pe uliţă, 46 (37). 
Batalisi (a), 166 (175). 
Berbeci, 178 (193). (bir de), 240. 
Berbeniţe, 58 (51), 98. 
Beșleagă, 278 (50). 

Bilciü, 103 (107), 118 (118). 
Bir, 28, 240-1, 277-8 (49), 291 (8). 


www.dacoromanica.ro 


364 


(lude, slujitori, biruri bune), 
62-3 (58). (lista de—uri), 4 (4). 
(al Diului), 240. (preoţesc), 79 
(80), 265 (29), 291-2 (8). (fu- 
giţii de—), 281 (59), 287-8 (3). 

Birnici, 291 (8), 293 (10). 

Biserică (zidire de—de sat), 136 
(139). 

Bivoli, 55 (50). 

Blăni, 180. (de vulpe), 247. 

Blestem (cărți de), 10, 193-5 
(2), 200, 203 (4), 205, 219 (16), 
222-3 (21), 256 (19). V. şi a- 
furisanie. 

Bob, 57. 

Bogasieri, 215 (10). (preot—), 222 
(20). 


Cafea, 93 (99). 

Car, 34 (30), 191 (9),197, 226 (27), 
230 (33), 235 (41), 246-7 (12), 
256 (19), 264 (28), 269, 271 (37), 
275-6 (45), 307 (43), 312 (57). 
(hoți de), 312 (54). 

Călăraşi, 44 (36), 113 (115), 122 
(123), 157 (160), 255 (18), 272 
(39), 291 (8), 326. (de Tari- 
grad), 12. 

Căldărari, 85-6 (88). 

Caăldări, 48 (40), 56 (51), 180, 191 
(9), 267 (32), 476 (35), 309 (48). 

Călţuni (de haine), 258 (21). 

Călugări, 290 (7). (catolici), 336. 

Călugărire, 292 (9). 

Camacuri (unelte), 86 (88), 

Cămara Chesaricească, 334-4. 

Cămărăşei, 242 (5), 292 (10). 

Cămăraşi, 250, 266 (31). 

Cămăşi, 180, 218 (15), 276 (45). 

Candele, 44-5 (36). 

Cantare, 49 (42). 

Căpitani, 18, 64 (60), 68, 73 (70), 


TABLA LUCRURILOR 


Boli (car cu), 277 (48). 

Boierinaşi, 272 (39). 

Borchine, 262 (25). 

Brănci (la uşă), 57. 

Brăţare, 307 (43). 

Bresle, 291 (8). 

Brinză, 57-8 (51). 

Briă, 180, 191 (9), 253 (13), 258 
(21), 262 (25. (de argint), 247. 

Bucătari, 87 (91), 259 (24) 

Bulz, 261. 

Bumbac, 259 (24), 262 (25). 

Bumbaşir, 125 (125). 

Burie, 35. 

Butari, 64 (59). 

Butcă, 157 (162). 

Butie, 57. 


77 (77), 78 (78), 108, 189 (6), 
254 (17), 265-6 (30), 267 (32), 
271-2 (38), 272 (39), 289-90 (6-7), 
292 (10), 304 (36), 307 (44). 

Căprari (de oaste), 138. 

Căprari, 295 (15). 

Capre, 57, 63-4 (59), 69-70 (67), 
77-8 (77-8), 79-80 (81), 87 (91), 
198 (3), 212 (3), 269, 275-6 (45). 

Car (cu boi, cu cal), 57. 

Caragroşi (bani), 42. 

Cărămidă şi-ari, 137 (142), 191 (1). 

Cărăuşi, 78 (79). 

Cărnari, 77 (77), 70 (86), 87 (96). 

Cărţi: de apărare, 194. Biseri- 
ceşti, 191 (9). 

Căruţe, 276 (45), 309 (48). (cu 
cele de nevoie), 37, 

Caş, 80 (82), 189 (5). 

Casa (gospodărie, din 1735-6), 
54-5 (49). 

Căşărie, 149, 213 (6). 

Caşcaval, 89, 96 (102). 

Căsuţi, 243 (8), 


www.dacoromanica.ro 


TABLA LUCRURILOR 365 


Catane, 15-6, 39, 123, 267 (33), 
276 (46). (căpităneşti), 312 (55). 

Catastif (cu dungi şi fără), 233 
(37). 

Cauc (unealtă), 86 (88). 

Cazane, 49 (44), 55-6 (50) 176, 
177 (190), 191 (9), 247. 

Căzănel, 261. 

Ceacşiri, 180. 

Ceapă, 87. 

Ceară, 57, 241 (3), 242 (6), 257, 
259 (24), 261, 262 (25), 311 (52). 
(preţul), 175 (189). (venit de), 
16. 

Ceasornic. 27 (24), 43, 40 (37. 

Ceauşi, 13, 292 10), 294 (12), 
295 (15), 299 (26), 

Cerapi (ciorapi), 258 (21) 

Cercei, 191 (9), 247, 250, 307 (43). 

Cergi, 57. 

Cetași, 75 (73), 288 (3). 

Chelari, 117 (117), 254 (17). 

Cherestea, 277 (48). 

Chezașşi, 187 (1) 223 (30), 307 
(44), 156 (160 . 

Chezășui a se), 216 (12). 

Chiliaşi, 59 (54), 94 (116). 

Chindeş, 247. 

Chingă, 180, 

Chirigii, 73 (70), 77 (77), 78 (78), 
79 (81), 87 (90), 274 (42). 

Chirii, 175 (189) 

Chiurcibaşă, 328. 

Cînepă, 55 (49), 57, 310 (50). 

Cinta (a — la masă), 40 (32). 

Cîntar, 57, 274 (42). V. şi cantar. 

Ciobani, 70 (67),71 (77), 78 (78), 
123, 

Ciocan, 86 (88). 

Ciorapi, 180. 

Cîrciumari, 21, 24 (22), 25, 28, 
30-1, 3: (27-8), 34 (29), 35-6), 
39, 44 (36), 123 158 (163), 160 
(167 , 206-7 (8-9), 235 42), 260 
(24), 312 (55) 34 (13). 


Circiume, 103 (107), 137 (141), 
306 (40). 

Cirja Vlădicăi (bir preoţesc), 
221 (19). 

Cislă, 228 (30), 306 (42). 

Cislui (a se), 272 (39). 

Cizmari, 98, 240 273-4 (42). 

Cizme, 180, 257, 252 (24), 262 
(25). 

Clacă, 65 (61-2), 148 (152), 151, 
154, 155 (159), 203 (5 (oameni 
de), 155 (159). 

Clăi, 273 (40). 

Cleşte, 86 (88) 

Clondir, 255 (19), 267 (32). 

Cluceri de arie, 66 (62). 

Codru de loc, 75 (73) 

Coftirie, 250. 

Cojoc, (48), 276 (45) 309. 

Cojocari, 64 (59), 283 (66) 

Colaci, 310 (52. (de plată), 294 
(13). 

Colan, 211 (2). 

Comisari (Vel), 41 (34). 

Concubinagiii, 294 (13). 

Condicari, 169 (181). 

Conteș, 34 (29). 

Copi (unealtă), 8o (88) 

Copii de casă, 47 (39), 200 (2), 
214 (8), 217 (14), 221 (19), 224 
(23), 227 (29). 

Corturi, 103 (107). 

Cos de fier, 276 (45). 

Cosi (a), 240. (drept de a), 278 
(50). 

Cosit, 156 (160). 

Cosoare, 117 (117), 

Costande, 211 (2), 249 (13), 311 
(53) 

Cotal (unealtă), 86 (88). 

Cotigă, 58 (51), 

Covoare, 27 (24), 43, 46 (37). 

Crihaturi, 269. 

Criminalion, 171 (183). 

Cring, 3J1 (33). 


www.dacoromanica.ro 


366 TABLA LUCRURILOR 


Croitori, 34, (29), 39 47 (39), 56 
(50), 83 (88), 91 (97), 98, 187 
(1), 190 (7), 201 (8), 218 (9), 
255-6 (19), 266-7 (31-2), 268 
(35), 273-4 (42), 311 (53). 

Cruceri, 123, 129. 

Cuculion, 180. 

Cuhne, 55 (49). 

Cuie, 33 (29). 


Dajde, 217-8 (14), 258 (22), 265 
(29), 280-2 (57-63), 345. (şfer- 
turi de), 220-1 (19). (chitanţă), 
306 (42). (împărătească), 235 
(42). 

Dajnice (bucate), 298 (10). 

Dărăbani (căpitan de), 249-50 
(13). 

Dascăli, 87 (90), 123, 129, 

Davagiii, 89, 227 (29). 

De-avalma (stăpinire), 173 (186). 

Delii, 97 (105), 128. 

Denii, 258 (21). 

Departament de Şepte, 346 (15). 
(de opt), 346 (15). 

Desagi, 249 (12). 

Despărţenie, 243 (8). 

Diaci, 218 (15), 268 (34). 

Diaconi, 187-8 (2), 189-90 (6), 202 
(1), 203 (4), 204 (6), 213 (6), 
214 (9), 221 (19), 222 (20), 227-8 
(29), 230 (34), 233 (38), 235-6 
(42), 256 (19), 259 (24), 262 (26), 
264 (28), 293 (11), 295 (15), 307 
(43). 


Embatic, 176. 
Epingeà, 276 (45). 


Culerï, 124 (124), 129. 
Cură (a—pădurea), 54 (48). 
Curărari, 101 (105). 
Curcani, 259 (23). 

Curteni (a se), 19 (15). 
Curvi (a), 294 (13). 

Cutiei (dări ale), 112 (113). 
Cutremur, 196 (4). 


Dichii, 73 (70), 98, 234 (17). 

Dijmă, 70 u. (68), 75-6 (74), 150, 
203 (5), 308 (39). (a moşiei), 88 
(92). (a pămîntului), 10, 

Dijmari, 271-2 (38), 292-3 (10). 

Dijmărit, 14 (10), 257, 271-2 (38), 
292-3 (10), 345. 

Diplaşi, 305 (37), 

Dirste, 55 (49), 130 (131), 322. 

Dobindă, 49 (44), 68,72 (69), 115, 
197, 254 (15), 256 (20), 268 (34), 
305 (38) (la vin), 26. 

Dogari, 98. 

Domnești (bani), 278 (49), 

Dradidam (drap de dame), 180. 

Drepturi boiereşti, 64-5 (60). 

Dresuri, 258 (23), 

Drojdii, 80 (83). 

Duhovnici, 174 (188). 

Dulămi, 191 (9), 307 (43). 

Dulapuri, 57. 

Dumicaton (demi-coton), 180. 

Dusul banilor, 258 (22). 


Exaimeron, 174-5 (188). 


www.dacoromanica.ro 


TABLA LUCRURILOR 


Făclii, 259 (23). 

Făină, 85, 259 (23), 261, 262 (25), 
283 (66). 

Fălci (de pămînt). 296, 275 (43). 

Făşii (de pămînt), 240. 

Fasole, 57. 

Fătăciuni, 167-8 (178). 

Ferdele, 61 (55). 71, 270 (36). 

Feştile de luminšàri, 259 (24). 

Fier, fiare. 85, 178 (194), 247. 
(de cal). 276 (45). (de cozi), 
309 (48). (de plug), 57, 191 
(9), 247, 256 (19), 276 (45), 309 
(48). 

Fierăstrae, 57. 

Fin, 24 (22), 27 (23), 31, 35, 27, 


Găini, 259 (23). 

Galbeni, 39, 42, 167 (176), 271 
(37), 324-5 (2-3). (olandes)), 61 
(56). 

Garaşi, 287 (2). 

Gărdaşi, 101 (105), 102. 

Geambaşi, 99, 129, 

Ghermesit, 180, 

Ghin (unealtă), 57, 276 (45). 

Ghindă, 77 (77). 

Gişte, 259 (23). 

Giubeà, 180, 


Haiduci, 56 u. 

Hamuri, 175-6 (189), 251, 

Haraci (de vie), 132 (134). 

Hărăci (a se — via), 106. 

Hărăceari, 245 (10). 

Haraciă (bir), 240, 242 (6), 292, 
(10). (zapcii de), 245 (10), 246 
(11). 


F. 


39, 45 (37), 55 (119), 58 (51), 
118 (119), 125 (125), 137 (142), 
141-2 (146), 150, 155 (159), 156 
(160), 211 (3), 2/5 (43), 276 
(46, 299 (26). 

Florinţi, 55 (50), 57, 61, 340 u. 

Foale (de suflat), 77 (77), 78 (78). 
V. şi foi. 

Foamete, 248. 

Foarfeci, 86 (88). 

For (de fierar), 86 (88), 

Frigări, 48 (40). 

Funii (de pămint), 269, 320, 323-4, 
329. (preţul lor), 270 (36). 

Funduleţe, 85. 


Gloabă, 56 (50), 151, 234 (39), 
294 (13). 

Glonică (globnică), 312 (53), 

Grămătici, 146 (151), 151, 220 
(19). 

Griîă, 15-6, 57, 58 (51), 66 (62), 
79 (79), 93 (99), 107 (110), 247-8, 
251-2, 257,259 (24), 264 (28), 
276 (46), 279 (53). 

Gros (închisoare), 259 (24). 

Grosari, 279 (52). 


Hatişerif (darea — ului), 220 
(19). 

Heleşteie, 18, 27 (23), 327. 

Heresteü, 276 (45). 

Herghelie, 312 (54), 

Hîntei, 57. 

Hirdăi, 57, 97-8 (105). 

Hirsir, 96 (102). 


www.dacoromanica.ro 


368 TABLA LUORURILOR 


Horă (la casă), 54 (49). 
Horelcă, 39. 
Horgote (horbote), 44 (35). 


Iarbă de livede, 274-5 (43). 

Ibric, 251. 

Ibrişin, 257. 

Icoane, 48 (40). 

iernatec, 261. 

Împărătesc (om), 274 (42). 

Împrejureni, 157 (161), 203 (5), 
295 (15). 

Închisoare, 234 (39). V. şi gros. 

Inele, 191 (9), 211 (2). 

Îngrădeală, 294 (12). 

Îngropare (cheltueli de), 310-1 
(52). 

Întreială (dare), 64 (60). 

Înturnătoare, 274-5 (43). 


Jghiaburi, 213 (6). 

Jicniţă, 16, 54 (49). 

Jimbă, jimblă, 93 (99), 133 (135). 
Jir, 299 (26). 

Jirovnicie, 145. 

Judecată (chemare în), 159 (165). 
Judeci (a), 325 (3). 


L.acăte, 57. 

Lăcătuşi, 92 (97), 97 (105), 123, 
128. 

Lăcrari, 124 (124). 

Ladă, 180. 

Lamuri, 312 (55). 

Lanţ, 57. (de cal), 276 (45). 


Lăturaşi, 157 (161). 
Lăutari, 259 (23). 


Hoti, 90 n. 1 270-1 (37). 
Hotnogi, 58 (51). 


Ipingea, 309 (48). 

Işlic, 257. (de samur), 247. 

Ispăşi (a), 264 (28), 272-3 (40). 

Ispăşit, 61 (55). 

Ispăşitori, 310 (51). 

Ispravnic (de mănăstire de mai- 
ce), 226-7 (28). 

Isprăvnicei (boiereşti), 64 (60), 
88 (92), 103 (107), 132 (134), 
135 (139), 137 (142), 445-6 (150), 
148 (152), 156 (160). 

Tuzbaşă, 14 (9), 169 (181), 292 (10). 

Izmene, 180. 


Judecie (carte de), 325 (3). 
Judeţi, 256 (20) 

Junci, 260 (25). 

Junince, 260 (25). 
Jurămint, 249 (13), 250, 252. 
Jurebii, 309 (48). 


Laviţe, 57. 

Lazaret, 300 (209). 

Legători de cărţi, 39. 

Legume, 85, 88 (92), 133 (135), 
259 (23). 

Liná, 309 (48). 

Liînari, 102, 124 (124), 129. 

Linguri, 27 (24), 43, 46 (37). 

Litre, 293 (10). 


www.dacoromanica.ro 


TABLA LUCRURILOR 


Liturghii de Buda, 234 (39). 
Locuri (preţ de), 268 u. (36). 
Logodnă, 294 (14), 

Logofeţei, 166 (175). 

Logofeţi, 18, 48 (40), 65 (60), 92 
(97), 123, 124 (124), 128, 151, 
156-7 (160), 170 (181), 177-8 
(192), 188 (3-4), 189-90 (6), 197, 


Macat, 180. 

Măcelari, 212 (3), 306 (41). 

Magistri, 296 (17), 

Măglaşi, 206 (31), 268 (35). (sat 
de), 265 (29). 

Măhrămi, 247, 258 (23). 

Maiü de fier, 276 (45). 

Măiugă (de pisat sare), 309 (48). 

Mălai, 65 (61). 66 (62), 77 (77), 
78 (78), 132 (134), 248, 253 (14). 

Maldăr, 311 (52). 

Mămulari, 98. 

Mantie (cin al-i), 181 (297). 

Mănuși. V. cînepă. 

Mărgean, 191 (9). 

Măriași, 211 (2). 

Martologi, 243 (8), 310 (50). 

Mătasă, 191 (9). 

Mătăsari, 47 (38), 98. 

Maxildar (unealtă), 86 (88). 

Mazăre 57. 

Mazili, 265-6 (30), 277 (47), 281 
(59), 282 (63). (dare pe), 134 
(13%), i 

Megiaşi, 58 (52), 203 (5), 225 (25), 
264 (28), 287 (2), 293 (12), 295 
(14), 298 (23. 

Mei, 251, 310 (51). 


Nădragi, 218 (15), 257, 258 (2), 
260 (24). (Preoţeşti), 28, 
Năpăști, 287-8 (3). 


7992. Vol. XIV. 


369 


198 (3), 207-8 211 u., 239, 242 
(5), 248, 253-4 (15), 256 (19), 
266 (31), 277 (48), 279, 281, 289 
(6), 293 (15), 305 (38), 306 (40), 
325 (3), 344 (2). (de Divan), 
136-7 (144), 292 (10), 309 (47). 
(de Vistierie), 76 (75), 100, 124 
(124). 


Mere, 133 (135). 

Mese, 57. 

Meşteri, 34 (29), 312 (53). 

Miere, 49 (42), 58 (51), 67-8 (65), 
69 (65-6), 73 (70), 73-4 (71), 
77-8 (77-8), 79-80 (81), 86-7 (90), 
91 (96), 189-90 (6), 199 (6), 248, 
252, 256 (20), 257. (bani pe), 
23 (20) 

Milii (banii), 167 (176). 

Mînă (la bir), 293 (10). 

Mîncături, 258 (22). 

Mirie, 340, 349. 

Mită, 25. 

Mite, 35. 

Molitvenic, 314. 

Morari, murari, 83 (85), 93 (99), 
276 (45), 288 (5), 312 (53). 

Mori, 11, 54 (49), 65 (61), 130 
(131), 132 (134), 194, 247-8, 293 
(11), 303 (36), 327. 

Mortasipi, 82 (85), 303 (36). 

Morun, 93 (99). 

Moşneni, moşteni, 293 (11), 295 
(15), 301 (33). 

Mumbaşiri, 127 (129), 154, 155 
(459), 157 (160), 160 (167). 

Munte (prinsoarea-lui), 167 (176). 


Năstavnici, 175 (194), 180, 182 
(178). 
Nasturi, 191 (2), 243 (8). 


24 


www.dacoromanica.ro 


370 


Nebuni, 170-2 (183-5). 
Negustori (de tîrg de ţară), 162 
(169). (tovarăși), 190-1 (8). 

Nicovală, 86 (88). 


Oale, 255 (19), 259 (24), 262 (25). 
(de aramă), 48 (40), 267 (32). 

Obraţ (oboroc), 310 (51). 

Obroace, oboroace, 11-2, 15-6 
(mari şi mici), 247-8, 251-2, 
257, 259 (23), 261, 264 (28). 

Ocolniţă, 84 (87). 

Or, 34 (30), 39, 57, 191 (96), 241 (3), 
247, 253 (14), 259 (23), 260 (25), 
261. 262 (25), 275 (45), 307 (43). 

Oieri, 276 (45). 

Qierit, 14 (10), 39, 25/, 261, 271 
(37), 345. 


Pădureni, 88 (92), 97 (104), 

Păduri, 97 (104), 157 (161). (me- 
ree), 304 (47). 

Păhărnicei, 104 (107). 

Pambriă, 180, 

Pămînt (preţul-ului), 301 (33), 
326 u. 

Panduri, 47 (33). 

Pantofi, 180. 

Papuci, 93 (99). 

Paragrafie, 167 (176), 346 (15), 
349 350. 

Parastase, 202 (2). 

Pari, 294 (12), 

Păritare (de lină şi postav). 57. 
Părpăr, 91 (95), 109 (111), 110 
(412), 130 (132), 131 (133). 

Păstrăvi, 89. 

Pătulașe, 312 (55). 

Paturi, 57. 

Pături, 276 (45), 305 (37), 309 
(48). 


TABLA LUCRURILOR 


Nuiele, 294 (12). 
„Nume“, (la bir), 47 (38). 
Nunţi, 252, 258-9 (23). 


Olari, 124 (124). 

Olate, 157 (161). 

Orez, 93 (99), 257, 261, 262 (25). 

Orţi (bani), 44 (35). 

Orz, 15, 133 (135), 259 (23). 

Osteneală (= dobindă), 22 (18), 
69 (66), 190 (7), 198-9 (6), 306 
(41). 

Otaştină, 202 (1), 287 (1). 

Otet, 58 (51). 

Ovăs, 12. 


Pecetluit, 107 (109), 292 (9), 222 
(20), 313 (57), 345 (14). 

Pere, 133 (135). 

Perii, 309 (48). 

Pescari, 34 (29). 

Peşcheşuri, 133 (136), 170 (181). 

Peşchir de masă, 250. 

Peşte, 29 (25), 34 (30), 64 (60), 
174 (188), 258 (23), 259 (24), 
305 (37). 

Petaci, 191 (9). 

Piei, 57, 188-9 (4-5), 212 (4), 213 
(5), 251. (vama -ilor), 65 (59). 

Piper, 259 (24), 262 (25). 

Pircălabi de sat, 11-2, 15, 18, 
34 (29), 47 (39), 61 (58), 64 (60), 
65-6 (62). 72 (69), 82-3 (85), 87 
(90), 92 (97), 98, 123, 124 (124), 
129, 155, 187 (1), 196-7 (1), 
202 2), 206 (8), 240, 267 (33), 
272 (40), 275 (43), 282 (64), 283 
(65), 290 (7), 291 (8), 292 (9), 


www.dacoromanica.ro 


TABLA LUCRURILOR 


295 (15), 296 (16, 19), 297 (21), 
299 (26), 310 (50), 313 (56). 

Pirostrii, 57, 247. 

Pisc (cu vii), 146 (151), 269. 

Pistoale, 247 

Pitac (act), 348, V. şi petac, 

Pitari, 82 (85). 

Piue, 55 (49). 

Plăiași, 56 u., 278 (5), 305 (39). 

Plaiii de vie, 301 (33). 

Plăși, 228 (30), 231 (36). (de vi- 
năriciii), 16. 

Pleavilă, 65 (61), 249 (12). 

Plocoane, 221 (20). (de nume), 
293(10). (împărăteşti), 268 (34). 
(preoțești), 231 (36). 

Pod (venitul de), 247-8. 

Podvoade, 125 (125). 

Pogoane, 149. 

Pogrebanie, 257, 259 (24). 

Poienari, 28. 

Polcovnici, 156 (159). 

Pomelnice, 260 (24). 

Pometuri, 195 (3). 

Pomi, 157 (161). 

Popi domnești, 258 (22). 

Popoară (de vinăriciit), 90-1 (95), 
102, 119 (120), 144, 146 (151). 

Porcari, 308 (46). 

Porci, 30, 58 (51), 93 (99), 145, 
240, 241 (3), 247, 260 (23), 264 
(28), 267 (32), 275 (45), 281 (60), 
282 (64), 283-4 (65, 67), 286 (19), 
293 (10). 

Porumb, 15-6, 57, 61 (55), 93 (99), 


Rachieri, 25. 

Rachiii, 26, 28, 36, 38 (31), 49 
(44), 58 (51), 88 (92), 106, 111, 
149-151, 158-9 (164), 191 (9), 
206 (8), 222 (20), 235-6 (42), 


374 


118 (118), 132 (134), 137 (142), 
149, 283 (65), 312 (55). 
Porunci domneşti, 235 (42). 
Posluși (a), 127 (129). 
Posluşnici (carte de), 313 (56). 
Postav, 116. 
Poşte, 179. 
Potcap, 28, 180. 
Potronici, 44 (35), 341 (11). V. 
şi poturi. 
Poturi (bani), 347. 
Poveri, 305 (37). 
Poverne, 177 (190). 

Prăjini (de măsurat), 149, 269. 
Pravila, 20 (8), 215 (9). 243 (8), 
350. (pămîntului), 168 (178). 

Praznice, 93 (99). 

Preaţilor (dajdea), 214 (8), 219-20 
(8), 221 (19), 223 (22), 236 (43). 

Prinsoare (învoială), 167 (176). 
(—a muntelui), 96 (102). 

Prisacă, 195 (3). 

Pristol (masă de), 234 (39). 

Pritoc (vin), 274 (42). 

Protimisis, 134 (137), 135 (138), 
137 (141), 143 (147). 

Protopopi, 102, 123-4(124), 128-9, 
170 (181), 211 u., 280 (56). 
(chemarea lor la Mitropolie) 
229 (31). 

Proveţ, 275 (45). 

Prune uscate, 57. 

Pușcărie, 60, 89. 

Puşti, 48 (40). 

Putini, 57. 


259 (24), 279 (53). 
Rasă, 180. 
Rasol, 57. 
Răspitie, 311 (52). 
Răsură, 281. 


www.dacoromanica.ro 


372 TABLA LUCRURILOR 


Rate, 259 (23). 

Răvaşe mincinoase, 191 (8), 223 
(21). (de seamă), 281. 

Răzăşi, răjaşi, rezași, 137 (141), 
205, 

Ridicata (vadră cu), 116. 

Rîmători, V. porci, 

Riîpi (preţ de pămînt în), 269. 


Săcară, 93 (99). 

Saci, 57. 

Sahane, 48 (40). 

Săhănele, 48 (40). 

Sar (postav), 33 (29), 191 (9), 307 
(43). 

Sălăcaşi, 157 (161). 

Salahorilor (banii), 229 (19). 

Sălbi, 191 (9). 

Sălişte, 293 (11). 

Sandal (stofă), 222 (20), 

Săndic (sindic), 277 (49), 

Sape, 57. 

Saracliu, 33 (29), 

Sărăcuste, 257. 

Sare, 77 (77), 78 (78), 130 (131), 
276 (46). (ca arendă), 153, 
(milă de), 3. (ocne închise), 
9-10 (6), 

Sărindare, 61 (56), 257, 260 (24), 
262 (5), 312 (55). 

Sat (cutia—ului), 196 (4). 

Său, 57. 

Scatulce, 57, 

Scaune, 57. 

Scaune de vie, 193 (2), 293 (11), 
296 (16). 

Schileri, 248. 

Școală, 108. 

Scoarţe, 43, 46 (37), 180, 191 (9), 

„Scrisori mincinoase“, 40 (32). 

Scule, 331, 334.4.(de biserică), 
234 (36). 


Robi, 293 (11). 

Rochi, 294 (13), 

Roşi de ţară, 321, 

Rudari, 24 (22), 

Ruminie (iertare de), 288 (4), 
288-9 (5), 296 (19). 

Ruptaşi, 281 (59). 

Ruptoare, 91 (96). (de preţ), 68. 


Scurteică, 180. 

Scutelnici, 127 (129), 345 (14). 
(carte de), 313 (57), 

Şea, 276 (45). 

Seceri, 57. 

Secetă, 137 (142), 

Securi, 276 (45), 309 (48), 

Șederea satului, 326. 

Șelari, 240. 

Şervete de Veneţia, 44 (35). 

Şferturi, 231 36, 

Sfeşnice, 57, 180, 241, 258 (23), 
(de alamă), 27 (24). 

Sfredele, 57, 276 (45), 309 (48). 

Sfredelaşe, 276 (45). 

Siimeni, 92 (97), 

Şindilă, 33 (29), 57, 66 (63), 254-5 
(18). (în solzi), 54 (49). 

Sinet (act), 163 (171), 174 (186) 

Sipete, 309 (48), 

Sirmă (fir), 211 (2), 247, 258 (23). 

Slănină, 240, 279 (53), 

Slugi, 218 (15), 276 (45). 

Slujitori, 13, 61 (55), 97 (105), 
103 (106), 128, 138, 150, 283 
(64), 292 (8), 292-3 (10). 

Sobe, 57. 

Socotitori, 201 (2), 

Somn (peşte), 132 (134), 

Șorăpru (Şurub), 86 (88). 

Șpani, 273 (46), 

Sparte (zapise), 189 (6), 

Stafide, 93 (99). 


www.dacoromanica.ro 


TABLA LUCRURILOR 


Stavropighie, 12. 

Steagului (poclonul), 278 (51). 
Stegari, 68, 74 (71), 98, 121 (122), 
128, 150, 292 (10), 295 (15). 

Stîni, 149. 

Stînjeni (preţ pe), 295 (15), 297 
(22). 

Străchini, 262 (25), 311 (32). 

Straie, 276 (45), 309 (48). 

Strinsoare, 302 (35), 

Stupăreasă, 239 (3). 

Stupari, 68, 73 (70), 123. 


Tăbăceală, 188-9 (4-5). 

Tăbaci, 63 (59), 77 (77), 78 (78), 
212, 213 (5), 310 (50), 

Tabieturi, 166 (175). 

Taere, tăere, 57, 310 (50), 191 (9). 

Taleri, passim. (Cerut cu—ul), 
177 (192). 

Tămiie, 257, 259 (24), 262 (25). 

Țavă (de rachiü), 49 (44). (fier 
de), 86 (88). 

Taxildari, 109 (111), 119 (120), 
146 (151). 

Tescovină, 25, 27 (23), 31, 35, 
37, 252. 

Testament, 87 (92). 

Tigăi, 247, 276 (45), 309 (48). 

Tingiri, 48 (40), 56 (51), 85, 247, 
261. 

Tipsii, 48 (40), 56-7 (51), 191 (9), 
251, 267 (32). 


Ughi, 39, 260, 319, 321, 

Ulari, 240. 

Ulcele, 311 (52). 

Undelemn, 93 (99). 

Unt, 34 (30), 48 (42), 58 (51), 67-8 
(65), 69 (66), 77-8 (77-8), 240, 
259 (23). 


373 


Stupi, 12, 57, 191 (9), 198 (3), 
245, 247, 249-50 (13), 264 (28), 
293 (10), 307 (43). 

Stupină, 71, 73 (70). 

Stupşori, 224 (24). 

Sudiţi, 137 (140. 

Suhat, 25, 28, 31, 35, 88 (92), 96 
(102). 

Surghiun pentru nebuni, 171-2 
(184). 

Sursaat, 261. 

Sutaşi, 292 (10). 


Tipsioară, 261. 

Tîrguri, 160-1 (168). 

Tirlici, 311 (52). 

Titie (unealtă), 86 (88). 

Tocuri, 267 (32). 

Topoare, 57. 

Trăistari, 99, 101 (106), 

Treapăd, 39, 75 (72), 156 (159), 
157 (160), 160 (167), 197, 217-8 
(14), 221 (19), 230 (33), 231 (36), 
233 (38), 239 (1), 280 (55), 282 
(64), 284. 

Treaptă (de argint), 211 (2). 

Treierat, 66 (62). 

Trepăda (a), 234 (39). 

Tretina morii, 55 (49). 

Truşie (la vie), 100. 

Turmaci, 129. 


Untari, 61 (55), 68, 73 (70), 100, 
128, 187 (1), 299 (26), 305 (38). 

Urciure (ulcioare), 311 (52). 

Uşi, 57. 

Usturoiii, 57. 


www.dacoromanica.ro 


374 TABLA LUCRURILOR 


Vàcàrit, 48 (40), 345. 

Vaci, 217 (13), 243 (8), 250, 259 
(23). (sterpe), 242 (6). 

Vameşi, 78 (78). (de bălți), 64 
(60). 

“Vămi interioare, 77 (77), 130 
(131). 

Var, 254-5 (18). 

Văratec, 71. 

Varză, 57, 259 (23). 

Vărzărie, 54 (49). 

Vase de aramă, 194, 255 (19), 
267 (32). (de cositor), 194. 
Vătafi, vătaşi, 58 (51), 65 (61), 
78 (78), 83 (85), 93 (99), 122 
(423), 149, 189 (5), 207 (8-9), 
242 (5), 270-1 (37), 278 (5), 282 
(64), 287 (2), 296 (19), 297 (22), 
299 (26), 305 (39), 312 (53). (de 
Divan), 134(136). (de puşcărie), 

244 (9). 

Vătăşei, 101 (108), 129, 297 (21). 

Vătăşie, 258 (22). 

Vătăşoaie, 295 (14), 

Vătraie, 57, 276 (45), 309 (48). 

Vechili, 154, 170 (18), 190 (6). 

Vedre. V. vin. (de lemn), 57. 

Veliagi, 278 (50). 

Vin, vii, vieri, 47 (38) 65 (61), 
98-9, 100, 106-7 (109), 116, 128, 
133 (135), 149, 153-4, 158-9 (163), 
160 (167), 202 (1), 206-7 (8-9), 


Zablăt, 97 (105). 

Zăbun, 191 (9), 257, 258 (21). 

Zahană, 77 (77), 78 (18), 79 (81). 

Zahereă, 112 (113), 125 (125), 
127 (429), 267-8 (33), 281 (62), 
283 (66). 

Zălogi (a), 195 (3). 


235-6 (42), 240, 247-8, 257, 259 
(24), 261, 273-4 (42), 293-4 (12), 
299 (26), 300-1 (31), 308-9 (47). 
(omenesc), 26. (cu pelin), 22 
(17), 25, 35-6, 40 (32). (de 
vîrf), 25. 

Vinăriceri (simbriile lor), 100. 

Vinăricii şi vinăriceri, 13, 14 
(10), 15 u., 20 u, 24 u. 30-1, 
32 (28), 34 u. (30), 44, 46 u., 
48 (40), 49 (43), 55 (49), 58-9 
(51-2), 62 (57), 77 (76), 80 (83), 
82 u., 85, 92-3 (98), 97 u. (105-6), 
103-4 (107), 109-10 (111-2) 119, 
20 (120), 120-1 (121). 122 u. 
(124), 127 u. (130), 130-1 (130 
432), 143-4 (149), 146 u. (151)- 
166-7 (176), 225-6 (26), 239 u. 
(8), 254 (17), 264 (30), 307 (44), 
345 (15). (termini slavoni de), 
97-8 (105), 130 (130). 

Vinărici (a), 148 (151). 

Vistiernicei, 327, 

Vite, 12, 28, 34 (30), 37, 78-9 (79), 
191 (9), 197, 246 (12), 253 (14), 
259 (24), 260 u. (25), 269, 273 
(40), 275-6 (45-6), 294 (13), 307 
(43). 

Volnicie (carte de), 305 (39). 

Vornici de sat, 12. 

Vrăjitoare, 82 (85). 


Zapciř, 145-6 (150), 157 (161), 265 
(29), 277-8 (49), 313 (56). 

Zapise falşe, 67 (64). 

Zarafi, 48 (39). 

Zarzavaturi, 133 (135). 

Zeciuială, 33 (29), 134 (136), 146 
(151), 188 (3), 490 (7), 197, 


www.dacoromanica.ro 


TABLA LUORURILOR 375 


199 (6), 242 (5), 264 (28), 266 220 (19-20), 257, 276 (46), 302 
(31). (34-5). (nemţeşti), 49 (44). (pre- 
Zeghe, 218 (18). ţulîn galbeni olandesi), 61 (56). 
Zestre, 191 (9), 211 (2), 243 (8), Zmirnă şi tămiie, 311 (52). 

249 (13), 263 (27), 309 (49), Zugravi, 102. 

(foaie de), 307 (43). Zurbă, 151, 155 (159). 
Ziotr, 22 (17), 40 (32), 54 (49), 55 Zurbagit, 150-1, 155 (159). 

(50), 66 (62), 187 (1), 198 (3), 


www.dacoromanica.ro 


ONOMASTIC 


N. B. Nume mai multe se află strinse la un loc pe pp. 46-7, 86-7 
(90) 87 (91), 92-3 (97), 97 u. (105), 122 u. (124), 127 u. (130), 167 (178), 
187 (1), 206 (8), 238-40 (3), 254 (16), 307 (45), 311-2 (53), 312 (55), 320, 


322-3, 324 (1). 


Agabie, 151. 

Albue, 77 (77), 299 (26). 

Aldimir, 269. 

Alexe, 297 (20). 

Amza, 18, 1514. 

Andronescu (f.), 178 (192), 181 
(196). 


Băban (f.), 240. 

Baca (f.) 203 (5). 
Badea, 293 (11). 

Bălat (f.). 69 (65). 
Balea, 70 (67). 255 (18). 
Balotă, 308 (46). 
Blîndu (£.), 312 (54). 
Boaşu (f.). 70 (67). 
Bobe, 326. 
Boboroteaiă, 163 (172). 
Bodescu (f.), 279 (53). 
Bodor, 269. 

Bogdan, 320. 

Bold (f, 63 (59). 


Anghel, 298 (23). 
Anghela, 262. 
Arsenie, 245 (10). 
Aspra, 307 (53). 
Aura, 287 (2). 
Aveana, 293 u. (12). 
Avram, 255 (18). 


Boldun (f.), 70 (67). 
Borbotescu (f.), 278 (51). 
Bordea (f.), 259-60 (24). 
Bordei (f.), 260 (24). 
Borobeaiii (f.), 111. 
Brăilă, 320, 

Bubatu (f.), 79 (79). 
Bucsea, 297 (21), 
Budărăscu (f.), 259 (1). 
Burtel, 68. 

Buşe. 78 (79). 

Busioc, 70 (67). 
Butucea, 21. 

Buzduca, 255 (19). 


www.dacoromanica.ro 


ONOMAST!C 


Căjan, 75 (73). V. şi Cojan. 
Călinescu (f.), 280 (55). 

Calotă, 287 (2). 

Caprea. 243 (8). 

Carageă, 130-1 (132-3). 
Cărciul, 299 (26 , 325 (3). 
Catană (f.), 40 (32), 254 (17). 
Căzan, 320. 

Cerboreanu (f-), 80 (82), 189 (2). 
Cernea, 20 (17). 

Chela, 261. 

Chera, 253-4 (15), 256 (19), 289. 
Chibzuitul (f), 324 (1). 

Chida. 326. 

Chirca, 262 (26), 293 (11), 328. 
Chirul, 195 (3). 

Ciocan (f.), 245 (10). 


Damaschina, 76 (75). 

Dan, 245 (10), 289 (6). 

Danciul, 59 (54), 162 (169). 

Datco, 309 (47). 

David, 289 (6). 

Defta, 86 (89), 137 (142), 328. 

Delanu (f.), 189 (6). 

Denighie, 296 (19). 

Dirmon (f.), 240. 

Dobriceanu (f.), 47 (39), 251, 253 
(13), 257. 

Dobrin, 79 (80), 302 (35). 

Dobriţa, 79 (79). 

Dobroge, 254 (17). 

Dobrotă, 327. 


Enuţă, 244 (9). 


377 


Ciochină (f.), 196 (1). 

Ciocotan, 320. 

Cirtiţă, (f.), 60. 

Ciucescu (f.), 154. 

Ciuguliu, 107 (110). 

Ciupoca, 80 (83). 

Cojan (f.), 71, 297 (21), 

Cojan (f. 208 (1). 

Colțea (f.), 203 (4). 

Coman, 178 (193), 242 (7). 

Condea, 79 (80), 255 (19). 

Cojală (f.), 48 (40), 255 (19). 

Copălescu, Coplescu (f.), 266 
(31), 268 (35). 

Cornea, 298 (24). 

Cosac (f.), 70 (67). 

Crăsan (f.), 312 (54) 


Donescu (f.), 73 (70). 

Dosie, 248. 

Dovleac (f.), 313 (56), 

Drăgănescul (f.), 329. 

Dragne, 216 (12). 

Drăgoiescu (f.), 134 (137), 135 
(138), 305 (37). 

Dragoş, 63 (58). 

Dragul, 13, 290 (7). 

Drăgulea, 294-5 (14). 

Drăgușin, 255 (19). 

Dulea, 71, 72 (68). 

Dumbrăvescu (f.), 6/ (64), 151. 

Duminecă, 223 (22), 227 (29). 

Dumitrea, 242 (6). 


Eşanu (f.), 188 (4), 189 (5), 190-1 
(6), 199-200 (1-2), 222 (21). 


www.dacoromanica.ro 


378 


Filip, 78 (78). 
Fluturel, 202 (1), 287 (1). 


Gaiţă, 203 (5). 
Galatie, 245 (10), 
Galeș, 178 (193). 


ONOMASTIC 


F. 


Gheban, 96 (102), 108, 111, 113 


(115), 163 (473), 170 (181). 


Ghedeon, 212 (3). 
Gheliescu (f.), 288 (4). 
Ghermez (f.), 254 (18). 
Ghioca, 289 (16), 325 (3). 


Hăga (f.), 254 (17). 
Hera, 24 (3). 
Hoancă, 264 (28). 
Hondor (f.), 296 (19). 


lane, Ianea, 86 (89), 240, 294 (14), 


297 (21). 
Ianos, 162 (169), 323, 
Iarca, 64 (59). 
Iarul, 77 (77). 
Iftenie, 4 (4). 
Igoianu (f.), 108. 
Tlina, 279 (54). 


Jibleanul (f.), 48 (40), 


Lămotescu (f.), 344 (12). 
Lencă (F), 151. 


J. 


L. 


Frangule, 300 (30). 
Frîncul, 90 (94). 


Girlaş, 320. 

Giulescu. 289 (6). 

Giura, 262 (26). 
Giurgiovanu (f, 203 (5). 
Goianu (f.), 296 (16). 
Golie (f), 67 (64). 
Golumbeanu (f, 307 (45). 
Goran, 248-9 (12-3), 
Gruiţă. 295 (14). 


Hreazea, 221 (19), 
Hrizan, 327. 
Hrizea, 25, 


Imbăr (f.), 107 (110). 
Iordan, 70 (67), 
Iota, 22 (18). 

Iovan, 298 (26). 
Isaia, 302 (35). 

Jsaü, 327. 

Jstfan, 320. 

Ivan, 295 (14). 


Jiga, 204 (7). 


Lenchiţă, 180. 
Leotă, 320. 


www.dacoromanica.ro 


Lepa, 287 (2). 
Liască (f.), 276 (45). 
Ludurăscu (f.), 272 (40). 


Magher (f.), 202 (1). 
Măina, 216 (11). 
Măinea, 79 (80). 
Mălăilă (£.), 297 (21). 


ONOMASTICO 


Măldărescu (f.), 76 (75), 234 (41), 


289 (6). 
Mancu, 296 (16). 
Mandrea, 290 (7). 
Manea, 323. 
Mareş, 48 (40). 
Marinescu (f.), 313 (56). 
Măţu (f), 203 (5). 
Maţuchi (f.), 48 (40). 
Mătuşe, 129. 
Merişanu (f.), 336. 
Mertăţea, 69 (65). 
Miclea, 297 (22). 
Mierlan, 117 (116). 
Mihăilă, 155, 167 (176). 


Năsipeanu (f.), 86 (89). 
Nasta, 266-7 (32). 
Nastea (f), 163-7 (176). 
Năstureica, 293 (11). 
Năsturel (f.), 336. 
Neagoe, 31. 


Oancea, 287 (1). 
Obrăcan (f.), 202 (1), 
Opriţa, 141. 


Pădin (f.), 195 (3). 
Pahomie, 68. 


Lupaşco, 212 (3). 
Luvaran, 296 (17). 


Mihnea, 18. 

Mihul, 248. 
Mihuţă, 71, 72 (68). 
Milco, 299 (26). 


379 


Milea, 70 (67), 80 (82), 162 (169). 


Minea, 63 (59). 

Mira, 344 (13). 

Mirică, 228 (30). 
Mitrică, 222 (20). 
Modrescu (f.), 299 (26). 


Moldoveanu (f.), 40 (32), 299 (26). 


Moriînglavul (f.), 294 (12. 


Moroaia, 64 (59). 

Musa, 259 (24). 

Muşat, 222 (20), 299 (26). 
Mustăţea, 74 (71). 


Mușuroescu (f.), 155 (159). 


Muşuroiă (f.), 125 (125). 


Nedelea, 221 (19). 
Negoiţă, 305 (39). 
Neguţă, 230 (34), 
Nica, 222 (20). 
Nicoliţa, 178 (193). 


Orbu, 73 (70). 
Ormuzolu (f.), 149 


Pălăşescu (f), 295 (15), 
Panduru, 72 (68). 


www.dacoromanica.ro 


880 


Pantie, 202 (1). 

Papa, 259 (23), 261, 329. 
Părpăriţa, 276 (45). 
Pasăre (f.). 78 (79). 
Paşcu, 221 (20) 

Păușea (f.), 240. 
Petrişor, 48 (39). 
Pirvilă, 203 (5). 


Safira, 61 (55). 
Samfira, 237. 


Sărăcinescu (f.), 288-9 (4-5). 


Scordoc, 248. 
Seman, 320. 
Șerbănescu (f.), 328. 
Șerbănică, 203 (5). 
Şerboiti, 69 (65). 
Șerbul, 69 (66). 
Sfentăcul, 48 (40). 
Siban, 221 (19). 
Sidile (f.), 272 (40). 
Sima, 49 (44), 248. 
Sin, 320. 

Sincă, 250. 

Sîrbul, 86 (89). 
Slăvitescu (f.), 289 (6). 


'Țăcăle, 212 (3). 
Tălvan (f.), 15. 
Țintea, 70 (67). 


ONOMASTIC 


T. 


Uiescu (f.), 73 (70), 245-6 (10-11). 


Ulei (£), 151. 


Podbăniceanu (f.), 195 (3). 


Poienariu, 78 (79), 299 (27), 312 


(54). 
Popolan (f.), 151. 
Precup, 290 (7). 
Prodan, 245 (10). 
Puiu (f.), 276 (45). 
Pungulescu (f.), 320. 


Soare, 288 (5). 

Sofica, 261. 

Sora 257. 

Spînul, 72 (68). 
Spirea, 239 (1). 
Stanca, 249 (13). 
Stăncuţa, 305 (37). 
Stănia, 320. 

Stănilă, 321. 

Stănișor, 260 (24). 
Ștefănel, 64 (59), 256 (20). 
Stepan, 320. 

Ştirboiii, 189 (5). 
Stoica (fem.), 327. 
Sturzeanu (f ), 63 (59). 
Supţirelul (£.), 79 (79). 


Trăscăii (f.), 297 (20). 
Turbătescu (f.), 295 (15). 


Ursachi, 149, 163 (172). 
Urşanu (f.), 149. 


www.dacoromanica.ro 


ONOMABTIO 384 


V. 
Vălsănoiii (£.), 189 (5). Vlăşceanul, 78 (78). 
Vartolomeiii, 329. Voicina, 243 (8). 
Vasilco, 257. Vota, 80 (82). 
Vilaia, 248. 
Ze 
Zărcuță, 218 (15). Zavid, 296 (17). 


www.dacoromanica.ro 


LEXIC. 


Adet, 75 (72), 127 (129). 

Adiiată (diată), 424 (122), 172 
(185), 

Acaret, 176. 

Achiros, 348. 


Bahnă, 19 (14). 
Bătlog, 39. 
Bină, 176. 
Borvă, 276 (45). 


Cabinet, 348. 

Călugăraşi, 14 (10). 

Cancelista, 301 (33). 

Canţalarie, canțelarie, 133 (136), 
171 (483). 

Capital, 196 (4), 348. 

Cărstov, 73 (69). 

Căşcioară, 176. 

Catigorie, 183. 

Cetărnă, 98. 

Cetate (de piatră), 33 (29). 

Chezaşi, 178 (193). 

Chinisi (a), 174 (187). 

Chiròs, 349. 


Administraţie, 29 (25). 
Adusul, 15 (11). 
Anerisire, 163 (173). 
Ardica (a), 176. 


Brataniciii, 340 (28). 
Buneaţe, 2C6 (8). 
But şoară, 19 (15). 


Ciric, 4 (3). 

Clăcui (a), 154. 

Comandir, 131 (133). 

Comisarii, 83 (85), 90 n. 1. 

Comision, 301 (32), 309 (49), 

Consenţie, 58 (51). 

Consiliiariii, 41 (351, 272 (38), 297 
(20). 

Copil, 144, 

Credinţare, 234 (39). 

Creditorii, 350. 

Curaj, 183. 

Cvitanţie, 50. 


www.dacoromanica.ro 


LEXIO 
D. 
Darà, ale, 21, 49 (42). Director, 18. 
Datul, 16. Direge (a; piei), 188 (4). 
Deputat, 60. Discolie, 332. 
Dijmuri, 126 (129), 125 (159). Drector, 20 (16). 
E. 
Ecstract (dare), 283 (66). Energhie, 348. 
Eczilat, 182 (199). Epilemie, 108. 
Eczamen, 171 (183). Eşpector, 300 (31). 
Egumenaş, 138. Exofliticon, 343. 
F. 
Famelie, 345 (14). Firosală, 274 (42), 
Fideșug, 189 (5). 
G. 
Giremeă, ele, 114-5. Grană (grenat), 222 (20). 
H. 
Hăineturi, 179. Heretismos, 174 (188). 
Havaet, 134 (136), 139 (143), 154, 
206 (8). 
hL 
Iconomicos (plăzmuit; zapis), Înterțiï, 241 (3). 

142 (147), 163 (173). Învăli (a), 294 (13). 
Îngureni (Ungureni), 128. Isterisi (a), 147, 161 (169). 
Înjura (a), 283 (65). Izbrăni (a), 95, 140 (144). 
Înspovedui (a), 314. 

L. 
Lăiaţe (Țigance), 277 (47). Limitareus (Mare), 60. 


Lăioşi (Țigani), 249 (13). 


www.dacoromanica.ro 


383 


384 LEXIC 


M. 
Madeà, medeà, 136 (140), 149. Metahisire, 161 (169). 
Maer, 54 (48) Metof (mitoc), 7-8. 
Măgură, 193 (2). Miale (mioare), 241 (3). 
Mănăstioară, 265 (30). Miînducaţi (= mincaţi), 74 (72). 
Marafet (funeţie), 157 (160). Mumine (= mamă), 250. 
Măscări (a), 277 (47). Muntean (de la munte), 89. 
Mejdină, 240. Murgi (sprincene), 313 (57). 
Memorial, 41 (35). Mustăţi (a zice cu), 197. 
Merticaşi, 3. 

N. 
Nafeă, 180. Neizbrănit, 157 (160). 
Nămestii, 329. Nepristan, 342. 
Năstăvi (a), 27 (37). Nezam, 162 (170). 
Neguţătoraş, 55 (50). Noaten, 168 (178). 

0. 
Obăști, 149. Ohamnic, 192. 
Obeji (= obei), 171 (183). Ordin, 180. 
Ocazion, 174 (187). Ostei (a se), 205. 

P. 
Perierghie, 144. Pretenderisi (a), 147, 349, 
Peristasis, 173 (185). Price, 252. 
Periusie, perusie, 276 (45), 309 Priiminţă, 133-4 (136). 

(48-9). Printip, 335 (7). 

Pine (griă), 253 (14). Proeresi (a), 111. 
Piscupie, 39. Proeresis, 175 (189). 
Plaston (zapis fa!ş), 349. Propunere, 179 
Plavăs, 306 (42). Provalisi (a), 346 (15). 
Pliroforie, 162 (171), 171 (184), Providenţă, 1⁄9. 

175 (189). Publicaţie, 137 (14). 
Plocoane, 133 (135). Publicui (a se), 111. 
Pomneate (pomeniri), 311 (52). Punguliţă, 310 (52). 
Poslușanie, 90 (93), 313 (56). 

R, 
Ravăşel, 224 (24), 234 (40). Răzvlătire, 159 (164). 


Răzori (a), 204 (7). 


www.dacoromanica.ro 


LEXIC 


Sadacat, 345. 

Şărbii (= jerbii), 311 (52). 

Şart, 133 (135). 

Scădenie, 15-7. 

Scandălă, 232 (37). 

Schitenul(egumenul de la schit), 
257. 

Sevas (séßas), 175 (189). 


Tanc, 80 (83). 
Tărţen, 168 (178). 
Teslimetisi (a), 180. 


Ucigași (rănitori), 263 (26). 
Ucisătură, 262, (26). 


Venitic, 250. 
Viereasă, 129. 
Viran (loc), 176. 


Zălojire, 166 (176). 
Zorbagiü, 232 (37). 


7992. Vol. XIV. 


T. 


v. 


z. 


885 


Slobojí (= slobozi), 150). 
Slomnu, 30, 86 (89). 
Soldaţi, 274 (43). 

Somă, 277 (47). 

Soţie (= tovarăș), 243 (8). 
Stinahorie, 173 (186). 
Suptiscăli (a), 179. 


Tituluş, 19 (16). 
Trage (a — faţă), 189 (6). 
Tropos, 346 (15). 


Urs gras, 93 (99). 


Viîrtos, 80 (82). 
Voiajori, 183. 


Zulumuri, 151. 
Zurbalic, 156 (159). 


25 


www.dacoromanica.ro 


ERATĂ ȘI LĂMURIRI. 


Pp. 11-2, n! vu. În original titlul Brincoveanului e în slavoneşte. 
Afară de deosebiri de ortografie, notăm acestelalte îndreptări: 
p. 11, rîndul 9 de sus, „luom noi“, pentru „luăm şi“; rîndul 18 
de sus: „să vă fie“, e pentru: „să fie“. P. 12, rîndul 12 de sus: „ce 
iaste, ce nu e“, pentru „ce este“; rîndul 20 de sus: „atita“ pentru 
„atite“; rîndul 23 de sus: „Sopotul“ pentru „Socetul“. 

Pp. 44-5. A se schimba între ele titlurile n! xxxzvr-vii. 

P. 44, n xu e al protopopiei de Argeş. 

P. 70, rîndul 5 de jos, ceteşte: „altele“, pentru „actele“. 

P. 77, n! Lxxvu e privitor la protopopia de Argeş. 

P. 141, rîndul 2 de sus: „Genunenii“, pentru „Genunecăi“. 

P. 300, n° xxx, rîndul 3 de la titlu: „gehen“, pentru „geben“. 


www.dacoromanica.ro 


. 


De acelasi autor sint incà in libràrie: 


Studi! si documente cu privire la istoria Rominilor, XII . 


> > > > > > > > XII ` . 
Brașovul și Rominta u a Ee 
Neamul romănesc in Bucovina , sa o s . ,. a e 


Neamul romănesc în Basarabia . ., . . . EAR iu 
Neamul romănese în Ardeal și Tara Ungurească, z vol. . . 
Inscripţii din bisericile Remăniei, |. . Ç 

Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul romănesc 
Geschichte des rumänischen Volkes, 2 vol., . o .. - 
The byzantine empire . .:. , 

Prin Bulgaria la Constantinopol . 


www.dacoromanica.ro 


Doe mu Q S a > + ss 
N n wi 2 4 
ye tă EI E A a 20 sa s]