St. doc. X — fara OCR_pypdf2
BRAȘOVUL ȘI ROMINII
SCRISORI ȘI LĂMURIRI
N. IORGA
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI i
BUCUREȘTI
Stabilimentul grafic I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59
1505
www.dacoromanica.ro
BRAȘOVUL ȘI ROMINII
SCRISORI ȘI LĂMURIRI
N. IORGA
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
BUCUREŞTI
Stabilimentul grafic I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59
1905
www.dacoromanica.ro
Formează vol. X din «Studii și documente», tipărite
de Ministeriul de Instrucție.
www.dacoromanica.ro
BRAȘOVUL ŞI ROMÎNII
74842, Vol X.
www.dacoromanica.ro
PREFAȚA
——
Aici se cuprind toate scrisorile romănești din Archiva oră-
șenească a Brașovului. Tipărindu-le, am crezut de nevoie să
adaug la ele o cercetare asupra subiectelor la care ele se
raportă.
Am voit ca această carte să poată folosi oricui, nu numai
învăţaţilor, istoricilor sau filologilor. În adevăr, astfel de
scrisori se cuvin a fi cetite de oricine doreşte să cunoască
trecutul și prin graiul săi însuși; ele pot arăta în același
timp ce mlădiere, ce cumpătare, ce scurtime plină de înţeles
avea limba noastră de odinioară, care a rămas pănă astăzi
limba poporului de la țară; într'o astfel de limbă, care e a
tuturor strămoșilor și a celor mai mulți dintre Romînii de
astăzi, se cuvine să scrie şi cărturarii. Numai așa scrisul lor
va putea străbate adinc în mulțimile romănești și va putea
căpăta trăinicie. Căci e sigur că mai curînd sai mai tîrziă
ne vom întoarce la limba noastră cea adevărată, vom părăsi
sintaxa franțuzească şi vom întrebuința numai acele cuvinte
culese din străini care sînt numai decît de nevoie.
Ca să poată ceti oricine, am împuţinat notele și am înlă-
turat unele semne de transcriere latină a vechilor buchi,
care semne nu se înțeleg în de obşte!.
Fie primită această carte ca o solie de la oamenii cuminţi
și buni ce aii trăit înnaintea noastră.
N. lonGa.
1 Astfel u a fost transcris c7, nu G.
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
Partea de de-asupra muntelui între Țara Oltului la Nord
şi Vest, între Secuime, la Răsărit, se chema, după vechiul
obiceii slavonesc de a se da inuturilor numele rîurilor ce
le străbat, Jara Bârsei, de la rîul Birsa. Locuitorii fuseseră
cândva Slavi, și ei întemeiaseră jos în vale citeva sate ca
Rișnov, Braşov, Vilcan, Cirstian («Creștinul»), care în rădă-
cina şi desinenţele lor se apropie de atitea alte numiri slave.
Rominii se întinseră pe încetul şi asupra acestor vechi așe-
zări ale Slavilor, pe cari-i numiai, aici ca și în alte părți,
Șchei (sing. masculin pchiaŭ, singularul feminin Șchiaucă) 1.
Ei păstrară nomenclatura înaintaşilor și conlocuitorilor lor,
prefâcînd însă une ori finalul ov în ag («Brașău» în loc de
<Braşov> nu e rar în cele mai vechi scrise romăneşti. privi-
toare la aceste locuri). Alături cu aceste sate ei fâcură și
altele, ale căror nume fură alcătuite romănește după acela
al părintelui care întemeiase și satul și vița locuitorilor lui:
un Zirnea fu începătorul Zirneştilor, un Tohan poate stă la
obiîrşia Tohanilor (e de ţinut în seamă, cu privire la această
din urmă localitate, că se zicea întăiŭ un Tohan, nu un To-
hănean). Sătcelul a fost la început un săzuce/, care se făcu
un sat mare, luînd numele greșit de Săcele,
Sătenii aceștia trăiau în linişte, liberi şi nesupuși domnilor
de alt neam și dăjdilor, dijmelor lor, supt ascultarea bătri-
nilor şi juraților dintre dinşii; mai mare peste unul sai mai
multe sate era judeful, al cărui nume a fost schimbat, dela
1 O soră a luf Ieremia Movilă se chema Şcheauca. Cf. în Moldova două
locuri zise Șcheia, mat multe suburbil ale Șcheilor pe lîngă oraşe:
www.dacoromanica.ro
A INTRODUCERE
venirea Ungurilor încoace, cu acela de &rââ («biró»). Din-
colo de Carpaţi, de «munte», pe cealaltă costișă de «Țară-
Romănească» era aceiași așezare, de şi acolo satele eran
supuse unor Voevozi ce nu stăpiniaii și dincoace.
Întinzindu-și puterea asupra văilor Someșului, Crișurilor,
Mureșului, regii unguri voiră să statornicească, odată pentru
totdeauna, o graniță față de «Țara de dincolo de munți»,
«Transalpina» pe latinește saŭ pe ungurește «Havasalföld»,
În aceasta într'adevăr culegeaii venituri și strîngeaii pradă
călăreți turci din neamuri cumplite ale stepelor răsăritene,
Pecenegi și Cumani, cari obișnuiaii să se răpadă prin pasuri
și asupra «Ardealului» regesc. Ungurii erai prea slabi ca
să poată apăra cu înseși puterile lor, fie secuieşti, fie ungu-
reşti chiar, acest pămînt amenințat. Și astfel ei chemară pe
cavalerii teutoni, cari nu mai aveaii de lucru în Palestina și
eraii mai potriviți decît oricine pentru luarea în stăpînire, cîr-
muirea, împoporarea și aducerea la cultură a țerilor sălbatece.
Teutonii, de limbă mai mult germană, veniră deci în
Ardeal şi înnălțară cetățile şi mănăstirile lor închinate Sfintei
Fecioare. Aşa răsăriră pe rînd în acest unghii Marienburg
(Feldioara, după ung. Földvár), cetatea din Brașov, — cetatea
de de-asupra oraşului, care fu dărîmată abia câtre anul 1450 —,
Branul, pe un loc care se chema Terciii (de unde ungurește
şi nemțește i se zice Târcsvar, Târzburg)!, şi, în sfîrșit,
Cimpulungul. «Muntele» era și de o parte și de alta al lor
în acea regiune unde el e străbătut de pasurile cele mai les-
nicioase și mai potrivite pentru negoț: al Rucărului, al Pre-
dealului și al Buzăului, care răspund văilor Dimboviţei, Pra-
hovei și riului Buzăii.
După ce cavalerii clădiseră, orînduiseră, și răspinseseră san
puseseră supt jug chiar pe barbarii turci, regele se fâcu a
se supăra pe ei pentru că ar fi întrecut hotarele daniei lor
dintru început, şi-l goni prin războiii. În locul lor fură aduși
acum Unguri, Secui, dar mai ales Sași.
Aceşti noi străini se numiaŭ pe sine însuşi «Sachsen», un
1 Bran înseamnă «cetatea lui Bran»,
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE E
nume care rămine încă să fie lămurit. Ei veniai de la Rinul
de jos: regi unguri îi chemaseră pentru a-i locui pămîntu-
rile de puţină vreme ciștigate şi ei sosiseră în cete strîns
unite supt căpetenii dintre dinșii. Rominii ban zis Sas? (nu
Sași), şi după numele romănesc vine de sigur acel unguresc
de Szász (firesc ar fi fost ca Ungurii să-i numească Nemét,
cum zic Nemțţilor şi așezărilor făcute de ei în toate părțile).
De la început, ei, săteni fără drepturi, «Piei Roșii» al acestei
Americe Ungurești, trecură în deplina ascultare a Sașilor,
oriunde aceștia se sălășluiră în număr mai mare. Deprins
cu nevoile unei culturi mai înaintate, Sasul nici n'ar fi putut
trăi de la început în cetăţi de meșteșugari şi de negustori,
în sate bine închegate, dacă n'ar fi găsit acest bogat «pămînt
negru» care trebuia să fie pentru alte culturi neamul nostru.
Satul Braşov, Braşăŭ ajunse astfel Brassó al Ungurilor,
veniți să culeagă pe urma secerișului grei al altora. Sașii,
cari primiseră de la Coroană acest dar, făcură supt castelul.
Mariei al Teutonilor un oraș, și-l numiră orașul Coroanei,
Kronstadt san, în graiul poporului, Kronen. Ceva mai înnainte,
altă grupă de Sași întemeiaseră iarăși pe vechii pămînt
romănesc Sibiiul, pe care-l numiră, după acel ce-i adusese
` acolo: «cetatea lui Hermann», Hermannstadt.
Cele două cetăţi săsești răspundeai ca așezare celor două
alcătuiri romănești mai însemnate din «Transalpina», Voe-
vodatelor de căpetenie. Sibiiul era în margenea tert Oltului ;
din jos venia țara Voevodului Jiiurilor de care se ţinea și
Ținutul Hațegului; poate chiar că locuința obișnuită, Curtea
Voevodului, era în Haţeg, căci alte tirguri vechi prin aceste
locuri nu se cunosc. Peste munţii din Țara Birsei venia
Voevodatul Argeșului şi Dimboviţei, avînd ca reședință ce-
tatea Argeş. Oltul despărția amîndouă Voevodatele, iar în
Ardeal raza de acțiune a Sibiiului de aceia a Brașovului.
Pentru Romănia munteană, Brașovul și Sibiiul represintă
ceia ce represintă pentru Romănia moldoveană cetăţile, tot
germane, ale Poloniei: Lembergul și Cracovia. Acolo însă
marfa apuseană trecea prin Cracovia, ajungea spre Sud-Est
la Lemberg san la Liov, cum îi ziceai ai noștri, și de aici
www.dacoromanica.ro
6 INTRODUCERE
de coboria în Moldova. Cele două întreposite comerciale se
ajutau între ele, se completaŭ, pe cînd dincoace, în Ardeal,
trebuia să izbucnească o rivalitate între Brașov şi Sibiiii
pentru folosirea <Transalpinei». Braşovul învinse în veacul
al XIV!e, adecă după vre-o sută cincizeci de ani de lucru,
și anume printr'o schimbare politică petrecută peste munți.
Dacă Voevodul jiian ar fi învins, întrecut şi înghițit pe
al Argeşului, Sibiiul ar fi fost locul cel mare de schimb
între fabricatele Apusului şi Ardealului chiar, pe de o parte,
iar, pe de alta, materiile brute îmbielșugate ale «Transal-
pinei». Dar biruința rămase a Argeșului, între 1300 și 1330.
Stema vulturului cu crucea în plisc învinse. Într'o pecete
nouă însă, pentru Domnia cea nouă și «mare» a «toată
Ţara-Românească» (căci o Moldovâ nu era pe atuncea), doi
Domni încununaţi cu coroana în trei cornuri pe care o
poartă Mircea pe la 1409!, staii de o parte şi de alta a unui
“arbore de împăcare. Aceiași înnălțime, aceiași haină ca a
despoților și rudelor împărătești din Răsăritul bizantino-slav,
aceiași coroană, aceiași ținută; dar Domnul din dreapta era
acel care învinsese pe cel din stinga şi impusese reședința
şi stema sa?. Drumul săi de negot ajunse drumul cel mare,
1 V, chipul d'innaintea vol, D al colecpet Hurmuzaki.
2 O înrîurure a «Sfinţilor Constantin și Elena: ce ar figura pe monedele bi-
zanune şi bulgărești, după d. D. A. Sturdza, se poate admite cu greii; cele
două chipurť de pe monedele pomenite represintă ele pe Împărat şi Împărăteasă,
Saii mai curind unitatea Imperiului roman (de Răsărit) cu do! Împărați? Cf.
planşele, adause la articolul lut liev în Sforzicu/ bulgar I (1889) şi Sabatier,
Monnaies byzantines, 2 vol, Paris-Londra, 1862. — E de observat că şi
monedele persane ale luY Chosroes La și al II-lea, ale lut lezdegherd al
III-lea, imitate după cele bizantine, aŭ două chipuri împarăteşii (se crede însă
că ar fi paznici) cu totul asemenea lîngă un copac (dar se crede că e altarul
focului) ; aici se vede, de-o parte soarele, de alta luna (v. Hertzberg, Geschichte
des &yzantiner und des osmanischen Reiches, în col. Oncken, pp. 37, 39, 51).
Costumul unei împărătese era cu totul dcosebit de al Împăratului (v. ibid.,
p- 177). În veacul al XVI-lea pecetea se desvoltă în acel sens că unul dintre
chipurile încoronate poartă plete femeiești revărsate pe umăr, iar cellalt are
chica strînsă birbăteşte, ca în chipul de la Cozia al lut Mircea. Cf. şi repro-
ducerile, puţin întregite şi corectate însă, ce sînt alipite la articolul d-luY D.
A. Sturdza în «Analele Academie Române», VHI,
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 7
cetățile sale fură popasurile negustorilor ce mergeaii la Du-
nărea Brăilei sau la Dunărea Giurgiului, și emporiu? din
preajma lui ajunse depositul, atelierul, punctul de plecare
pentru schimbul de mărfuri cu «Transalpina», cu [Bulgaria,
cu Bizanțul pănă la peirea lor și, în sfîrșit, cu Turcii, cari
înlăturară și copleșiră de la o vreme totul.
Acesta fu începutul măririi Brașovului.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
Negoţul Braşovului cu Romînii.
Din lucrurile care se întîmplă, puţine, si nu totdeauna cele
mai însemnate, se păstrează în scris. Aceasta e adevărat mai
ales pentru timpurile mai vechi.
Din tot ce sa schimbat în cele d'intăii o sută cincizeci
de ani între Braşov şi pămînturile romănești de peste munți,
nu s'a păstrat cu desăvirșire nimic. Abia din anul 1358 avem
învoirea regală ca Brașovenii să poată face drumul «între
Buzăă şi Prahova, adecă de la vărsarea Ialomiţei pănă la
vărsarea Siretiului în Dunăre». Ialomița se varsă la Piua
Petrei, unde era odată vestita schele Floci, iar vărsarea Si-
retiului e între Brăila și Galaţi, care iese la lumină ca port
simțitor mai Gran, după ce Moldova fusese gonită prin cu-
cerirea turcească de la Chilia și Cetatea-Albă!. Drumul pe
care regele-l asigură Brașovenilor e deci acela ai Brăzle.
Peste zece ani, Vlad sau Laico-Vodă, Domnul muntean,
care era şi stăpînitor în Făgăraș și Ban în Severin, venia la
rîndul lui să întărească drepturile Brașovenilor. De fapt,
această întărire singură avea valoare, căci regele, care stătea
la 1358 în dușmănie cu Voevodul muntean şi nu-i recunoștea
1 Zimmermann -Werner-Miiller, Urkundenbuch der Deutschen în Sieben-
diirgen, Il (Sibiiii), 1897), p. 153, no 736. <Ilontha> e «lloncha», Ialomița,
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI o ROMÂNII 9
nici-un drept de stăpinire, dăruise cu de la sine putere în
casa altuia, care nu îngăduia încălcarea nimănui. Acum însă
Vlad a căpătat Făgăraşul, i s'a recunoscut stăpînirea din Se-
verin, de bună samă că Haţegul îi va fi fost lăsat în mîni,
și de aceia el se întitulează în actul de întărire, care arată
prin caracterul îngrijit al scrisorii sale a fi fost așternut la
Brașov chiar, «Domn din mila lui Dumnezei» — tot din mila
lui Dumnezeă deci! — «şi a Măriei Sale Regelui».
Şi acest privilegiu privește mai ales drumul Brăilei, căruia
i se şi zice WEE va merge acolo nu va plăti decit a
treizecea parte (5/0) din valoarea mărfii sale, la Cimpulung, și
anume Zo întors; deci mărfurile vămuite erai numai cele ce
se aduceai de peste Dunăre, mărfurile cungureşti» rămtind
slobode. Pe altă cale — deci a Giurgiului, sau a Turnului,
care ducea ia Nicopol —, vama domnească va lua şi la sosire
şi la plecare, deci pentru amîndouă felurile de marfă, la Cim-
pulung întăii, la Dunăre pe urmă san, pentru a vorbi ca
oamenii de atunci, la şckele şi la vaduri. Cine va voi să
treacă în Oltenia, nu va mai plăti vechea vamă dela Slatina,
pe Olt. Iar negustorii ce se vor opri în ţară, n'aii nevoie să
dea la Cimpulung altă vamă decît «vama cea adevărată și
veche»!.
Această «datină veche» se lămurește și ea prin cartea de
privilegii dată de Mircea-Vodă, cel d'intăii adevărat urmaş
al lui Laico, la 1413. Mircea era atunci în pace cu regele
Sigismund, cu toate căel nu mai era silit ca înnaintașul săi
a-şi arăta prietenia prin adausul ecu mila Măriei Sale Re-
gelui» ; el era puternic și sigur și-și ţinea pîrcălabii la Bran?.
" Privilegiul lu! Ludovic e cuprins în acela al lu! Sigismund din 1395. Al
lui Iaico e păstrat în original. Ambele se găsesc în colecția de documente
(Urkunden) a Braşovulu. S'aii tipărit pentru cea din urmă dată, dar nu fără
greșeli, în Zimmermann- Werner-Miiller, Urkundenbuch der Sachsen în Sieben-
bărgen, 1,
* Acte de la Sigismund, din 1419 (î2id., lipsește din Hurmuzaki, 12):
«castellani castri nostri '1eurch vocati, per condam magnificum Merche parcium
Transalpinarum oljm et Mych(aelem], filium eiusdem, nunc Vayvodam, pro
tempore constituti».
www.dacoromanica.ro
10 GENERALITĂŢI
El înșiră şi mărfurile ce se duceaii în Ţară și acelea care
se aduceaii de acolol.
lată-le pe cele d'intăii: postavuri de Ypres, zis la noi
«franțuzesc>, de Louvain, de Colonia, postav silesian, zis și:
leșesc, cehesc, — postav întreg, în viguri, saŭ «tăiat», «început».
Apoi încălțăminte și pălării, zise «frîncești» pentru că se fă-
ceau tot în ţara «frîncească» a Flandrei, ciorapi. Pînză cenușie
şi de în. Traiste, funii, frîne, blăni lucrate. Pin ales. Briie, săbii,
cuțite, arcuri. Pentru toate acestea se plătia vama întreagă la
Rucăr, jumătate numai la <Dimboviţa» și, în afară de aceasta,
un drept la vînzarea în țară. Socoteala vămii se face în
ducați — moneda aceasta se numia tot așa şi la noi — și di-
nari, san în bani de ai noștri, și pe bucăţi saii viguri, pe le-
gături, etc., după felul mărfii.
Cele de-al doilea sînt următoarele: pești, mai ales peşti de
Dunăre, cari se aduceau mai ales prin Buzăi, în cară, apoi:
vite, ceară, berbeci, porci, piei de cerb și de alte «fiare»,
brînză. Vin şi mied se ducea şi aducea, de sigur, de o po-
trivă. Vama mărfurilor ce se aduc de Sași înnapoi în ţara
lor, se jea în Rucăr, în <Dimboviţa», în Brăila, dar şi în
tîrgurile d'innăuntru, pentru carele de pește ce trec: Tirgșorul
şi Tirgoviște. Sint puşi la plată caii cu poveri, caii legaţi de
care, caii fără poveri, drumeţii pe jos, cari dai un Aen,
Cum se vede, socoteala aceasta nouă nu se potriveşte bine
cu cea veche. Aceia fusese impusă Domnului după regulele
Apusului, mai simple şi mai firești. Mircea era însă destul
de tare pentru ca să silească pe Braşoveni a se întoarce la
obiceiurile de odinioară, cu vămi interioare, cu plată pentru
călătorii fără mariă și pentru cai ce nu eraf de vinzare, El
sfarmă cu acest prilej drepturile Brăilei, şi de acum înnainte
oricine va sosi la Dunăre cu mărfuri de import va da trei
la sută, ceva mai puţin decit tariful vechii de 1 la 30. Tot
așa plătesc mărfurile «turcești»: piper, bumbac, caz/ă, cînd
ajung la Dunăre. Mai vedem însă că postavul, vinul, miedul,
1 Actul e tipărit în a 22 ediţie (Bucureşti, 1905)a documentelor slavone din
Brașov, de d. I. Bogdan, pp. 36-8.
www.dacoromanica.ro
NëontOt, BRAŞOVULUI CU ROMÂNII ID
sint singurele obiecte de import care daŭ vamă, iar la ieșire
plăteşte orice. Vama e deci generală pentru export, iar la
import ea loveşte numai articolele cele mai scumpe.
Aceste măsuri aŭ fost întărite pe rînd de Domnii munteni
din veacul al XV!*, și de Mihail, ca păzitor al graniței de
sus, în numele tatălui săi, şi ca Domn singur, şi de Dan I",
fiul lui Mircea, şi de Radu Pleșuvul (Praznaglava), alt fiă, şi de
Vlad Ţepeş, şi de Basarab cel bătrin, şi de Vlăduț, şi de Nea-
goe Basarab, de la începutul veacului al XVI, Deosebirile
sînt cu totul mici, şi mărfurile nu sînt arătate decit rare ori
mai cu de-amănuntul. Astfel, în nişte porunci din 1422 către
vameși!, cei din Rucăr st Dragoslavele (<Dimboviţa ) şi cei
din Bran («Prahova»), Dan adauge la articolele de export bra-
şovenesc ` hamurile, cergile, fierul — de obiceiii oprit de a trece
la noi, cind Domnul era duşman sau nesigur —, boboul ? ; el
specifică pieile de «fiare» sai «gadini» astfel: pier de veve-
riță, de jder, de vulpe, de ris, de pisică sălbatecă și de iepure.
O altă carte, tot de la el, mai cuprinde: «saltele» (aereur),
Sumane sai, cum li se zice de obiceiii, «straie».
Din partea lor, negustorii munteni aveau dreptul de a veni
în Ardeal fără a plăti vre-o vamă. Cind se întorcead însă cu
mărfuri, li se cerea plata cuvenită de culegătorii vigesemel
regale — I la 20—, care fu încă de curînd arendată Bra-
şovenilor. De cîte ori se încerca ridicarea de vamă, Domnii
«transalpini» protestă. Oamenii din «țară» mergeau de alt-
minterea şi prin alte părți, şi se pomenesc odată ca locuri cer-
cetate de dinşii, claie peste grămadă, «Oradea, Clujul, Ti-
mișoara, Rîșnovul și Țara Birsei»5. Ei aduceaă une ori de-a
dreptul în Ardeal «marfa turcească»,
Braşovul primește deci două feluri de marfă. Pe de o parte
«mărfuri de peste mare», din Siria și Egipt adecă, din Le-
1 Bogdan, Doc, și regeste, pp. 13"5; nè IX-X; ed. a 2%, pp. 17:21, nle X-XI.
3 Un fel de postav.
3 Bogdan, p. 81.
+ Jid., p. 103; ed. a 24, p. 176.
www.dacoromanica.ro
12 GENERALITĂȚI
vant; piper, şofran, mirodenii, stofe din Răsărit, cum e
camha suptire (camocato, xapovyá). Pe de alta, mărfuri din
țară: vite, brînză, cai, ceară, vinuri, mai tărzii numai gri,
mălaiii, orz.
Iar exportul lui se alcătuiește, pentru vremea cea mai veche,
din postavuri ce se aduc din Flandra, de la Rin saii din
Silesia, din produsul muncii meșteşugarilor sași, mai ales
argintarii, caretașii, postăvarii, pînzarii, frînghierii, pielarii de
hamuri şi, întîmplător, chiar covrigatrii, și, în sfirşit, din unele
materii brute și produse ale muncii cîmpului; astfel mazerea
mai ales 1.
Din registrele de vamă, din socotelile darurilor făcute Dom-
nilor şi boierilor munteni, ici și colo dintr'o scrisoare latină
putem vedea aceste articole pe care Brașovenii obișnuiaii a
le trimete la noi. Ce se dovedește pentru 1700 e bun, de
Sigur, şi pentru 1400, cu o singură deosebire: de la asigu-
rarea drumurilor de negoț ale Europei, ei aduc mai multe,
fabricate din Apus, iar de la cucerirea Ardealului de Germani,
la 1699, industria Vienei, Linzului, Grazului, Briinnului nă-
pădește în piaţa săsească. Dar un lucru hotăritor rămîne ca
mai de mult: Germanul nu trece Carpaţii, iar Turcul rămîne
maï totdeauna la Bucureşti; între unul st altul, înfățișînd
Apusul și Rasăritul, Sasul trebue să stea încă, pentru a-ï mijloci.
În privinţa banilor, Saşii socotiaii în Zucaj? și dinari. Ro-
miînii n'a bătut ducați pănă la Dan cel deal II-lea. Acesta,
aliat al Împăratului Sigismund; avea nevoie de bani pentru
a duce lupta împotriva Turcilor, căreia-i închinase viața sa:
pentru aceasta, cı voia lui Sigismund, el puse să i se bată
ducați în Braşov, şi el încercă să-i impuie negustorilor bra-
șoveni cu aceiaşi valoare. Ei nu văzură bucuros această în-
noire şi se plinseră Împăratnlui, care opri printr'o scrisoare
din 1425 această încercare a vecinului și ocrotitului săŭ?.
1 Hurmuzaki, X1, pp. 581-2 (no vIn): eputem trăi şi fără mazerea voastră»
scrie Petru Șchiopul, năcăjit, la 1564.
2 Scrisoare inedită în Arch. Braşovului.
www.dacoromanica.ro
NEGOȚUL BRAŞOVULLE CU ROMİNIŤ 13
La 1443, tot pentru nevoile războiului cu Turcii, Ioan Corvin
făcu o nouă Cameră de bani la Sighișoara, strămutind acolo
meşterii şi uneltele din Brașov; acestea sînt însemnate ast-
fel: <82 de nicovale, 25 de maiuri lungi, 20 de foarfece de
tăiut, 23 de foarfece de ţinut, 44 de maiuri mici, 26 de
maiuri mari»!,
Ai noştri aveait monete mărunte de argint şi de aramă,
care serviab însă mai mult ca să arate neatîrnarea de fapt
a tert, Ei fâceaii socoteală cu «banii» lor, dar mai mult cu
monete răsăritene. Din compararea celor două forme ale
privilegiului comercial dat de Mircea Braşovenilor la 1413 se
vede câ Muntenii numiaii «fertun> o monetă de aur bizantină,
și că acesta era mai mare decit perperul (bréprepov) simplu,
de cari avea şi Mircea cu efigia sa, bătuți neapărat în Brașov.
Supt Sigismund, cind în Ţara-Romănească era Domn Dan
al II-lea, Braşoveni încercară să strecoare florini din /ereg/hra
sait Camera regală, dar Dan, ai cărui ducați nu se primiai,
înţelegea să nu se primească nici la vama lui banii arde-
lent, şi astfel el hotărî să nu se iea decit vechii si cunoscuții
bani italieni din Veneţia. Tot așa se supără Vlad Dracul
în 1441 în potriva baterii în Ardeal a unei monede de imi-
Late, mai mică în valoare, menită tot luptei cu Turcii, şi prin
care Sașii înțelegeau să-i plătească mărfurile.
Ioan Corvinul, de la care pornise măsura monetăriei celei nouă,
de la Sighișoara, pentru cheltuielile de război, nu se învoi
însă cu această hotărîre. După ce el înlătură pe Vlad, care-l
jignise în multe lucruri, loan impuse urmașului săi Vladislav
fiul lui Dan să iea monetă ardeleană. În anul 1448 Corvinul
hotărește deci, într'o scrisoare către bast, că de aici înnainte
ei vor trebui să plătească și să primească la plată «banul cel
mic» din Sighișoara în locul florinilor florentini saii asprilor
bizantini și turcești, cari se obișnuiau mai înnainte,
Pentru vremea lui Briîncoveanu avem o socoteală a vămii,
un «tarif», foarte neîndestulător, neînțeles în unele puncte,
1 Scrisoare inedită în Arch. Braşovului.
www.dacoromanica.ro
14 GENERALITĂŢI
dar care poate sluji pentru a se vedea ce mărfuri treceaii
către 1700 pe la şchelele şi vadurile noastre.
Avem întăiii marfă apuseană, adusă prin Ardeal, și anume:
«postav supțire — mai tărziu se va zice «fain» —, «postav feld
i brecleş», la care putem adăogi «postav șai», sfoară, «străm-
turi», fiere de plug, coase, cuțite, seceri, ștreangurile sau
«oştreangurile», betele («beate»), spiţeria (cerbe de dohtorii»),
oțel, argint vii, plumb, văpseli, chivere pentru ostaşi, mazăre.
Apoi marfă turcească, socotită în poveri: de Constanti-
nopol, de Adrianopol, de Brusa, de Sofia, de Tirnova, de
Rumelia și de Veneţia: «aget», şofran, piper, orez, lămii,
smochine, săpun, «tutun i lulea», abale, <caplamal», chihlimbar
în «pietre», stafide, anason, scumpie, tămiie, bumbac netors,
arnice, procoave şi procovețe, piei: săftiane, meşini; blăni
în soroace şi coropce ` samuri, etc.
În sfirşit, produse ale ferii : miere, ceară, in, cînepă, grii,
meiti, vin, rachiă, uleiii, roşcove; dobitoace: cai, boi, vaci,
oi, — dar oile eraii oprite în veacul al XVI-lea ! — peşte, porci,
piei şi blăni: piei de miel, blăni de jder, vulpe, ris, vidră,
dihor ` apoi: lînă, sën?
O listă foarte bogată a lucrurilor ce se exportau la noi
de către Braşoveni — acuma însă erai și negustori braşo-
veni de legea și chiar de neamul cumpărătorilor de peste
munţi — e păstrată într'o carte de socoteli romănească, ce
începe cu anul 17693.
Chiar din cele d'intăiii pagini se arată banii întrebuințaţi :
«Gal beni] zărmacut, zing”, funduclii, stambol, tunuh, turalii.>
Toate numirile sînt turcești, zz7g:r/74/ valora 2 lei pe acest
timp, funducliul 7; zarmacupul 5; stambolul era galbenul îm-
părătesc ` nuștiui ce era funu/ul, dar Zuraliul era galbenul ce
purta «turaua», semnul întortochiat al iscăliturii Sultanului +,
t Hurmuzaki, XI, p. 582, n° VIL.
? Studi si doc., V, pp. 364-7.
3 Archiva Brașovului, vol. IV, U, 4.
+ Wolf, Beschreibung der Moldau, |. p: 137.
www.dacoromanica.ro
NEGOȚUL BRAȘOVULUI CU ROMÎNII 15
Nu mai eran acum florini şi dinari, precum nu mai eraii per-
peri şi bani. Alături de galbenu turcesc se prețuia însă cel olan-
des și venețian, «de Holandia» şi «evenetic», precum şi talerul
germ?n, leul apusean. Iar, ca monedă mică, costandele (poate
alt nume pentru asprul turcesc, de Constantinopol), șuştacii
saŭ grosul polon dublu, gres/z, polturacul, cunoscut încă
de pe la 1600, mariașul din Ardeal, monedă de aramă ez-
tertoară Mariei Teresei, orf:7 sai a patra parte din lei, zz-
acul, egal cu cinci poituraci, pe cînd șuștacul avea numai
patru, burlincul ş. al.
Urmează acuma înșirarea de marfă. Negustorul, un Romin,
mergea și la Constantinopol — de unde se luaii toate ar-
ticolele de modă, precum se ieaii astăzi de la Paris —, dar
de obiceiii se opria la Sliven, supt Balcani, două ceasuri
departe de lamboli, unde pănă pe la 1828 a fost lucrat
un fel de a4ă căutat pretutindeni ?.
El începe, ca toți tovăraşii săi, cu chemarea într’ ajutor
a numelui lui Dumnezeu:
<Cu mila Domnului Hristos şi cu ajutorul Maichi Precisti
marfă ce am adus delfa] Slivin, cum arată în jos anume]:
2523 oca undelemniă, foi 41, ocao: ban[i] 32 is m.
75 deto săpun, rachiu, căntar 683,96.
780 deto stafide, rahchiu, cu tot.
go deto deto o traistă.
24 deto ghimber galben.
20 deto deto albŭ.
607 chile urez.
1288 oca zamă de lămăie.
1666 deto piatră acră cantar[e).
48 deto lurbăn.
54 deto putoasă.
58 deto năuti.
12500 lulele albe, miia lei 3.40.
Cheltuiala păn în Timiş...
1 Studil şi doc, V, p. 145 şi nota 1; p. 365.
3 Jireček, Zârstenthum Bulgarien, pp. 510-1,
www.dacoromanica.ro
16 GENERALITĂŢI
Cu mila lui Dumnezeții), alti mărunţiş, cum arată în jos,
anum[e]: 5 cioltar[e] mar[i] roşii, deto mici, deto, și verz, 2
saci arnice supțir[!] roșul, 200 lulele roșii bun[e], 30 oca
gogoş, 26 deto ţipirigu, 1 deto sacăz, 50 deto tămăie, 1 deto
gogoş de pește, 10 săftien năramziii „(?)..., 9 litre borangicu,
La bucată ţembir..., 8 oca săpun tarabuz, 58 dramur(i] ar-
Sing, 2 mutcalur(i] mărgăritar, 8 oca mătase roşie tel., 10!/2
oca deto feț[e], neagră, verde; 3 păr. iminei, 23!/2 oca tutun
boşceă, 3 ibrice cu leghen, 307 saftien[e] galben(e], 4 perin[i] de
Brusa, 1 câldarle], 184 oca migdale, 151 iarșăle poleite, 12 oca
fidea, 30 deto cafea Emin, 5 păr. melt galben[i] voinicești,
17 tălpi, 3 astar[e] daubez, 26 deto sovaz..., 75 oca mo:
run, 37 deto crap, 7 procoviț[e]. 4712 oca săpun de ru-
fle]..., 2200 gll, 5 oca tutun, 25 deto piatră văn[ăltă
ocao, 59 deto cracatiță deto..., 207 bogasie de Tocatii
...; 36 bogasie atișlii cazamirchii, 36 deto feţe, 45 deto de
căte 10 Got, 10 musuluri roșii, 60 bogasie fețe, 6 alagele
maniţe, 20 brăn[e) de mătasă mici, 20 bogasie cazamișchii»
18 deto fețe... mutcalurți] tețin mar[i]..., 17 citur[i] fețe,
7 şamuri alagele, 1 faț[ă] plapum[ă] de Serez..., 4 șamurți!
alagele albe, 16 con cutnie în furculiţ[a]..., 2 fesurți], 2
alagele mai proaste, Z ţitur|i] roşii, 2 ghiermesuturți] albe,
2 brăne şamur|i]. 11 coț sandal năramzati..., deto mătănii
roşii, 2 saftien[e) negre... I păr. nădragi albi, 1 cantar
mar[e), 5 păr. papuci făm[eJești galben[i], 4 păr. iminii negri,
IO cacom..:, 40 nastur[i], 250 lulele de spumă..., 7 covorră,
4 ştuci pănză borangic, I putini scrămbiț, o ibrişim.
Lăn[ă] ce am adus comision pe samlal lui Domnul Imeș!:
4204 ocă lăn[ă] ţigaie, ocao bani 23.
11586 deto deto, ocao bani 24.
238 saci de pănz[â] cu sfoar[ă], bani 51.
Chiriia la saci ce i-am dus la Giurgiul...
Leg[ă]tur[a] sangepi, leg[ăltur[a] tanel, 40 cacomi albi...,
sticle rozol..., 9 ştuci ghermesuturți] cu fir..., 11 bucăț ci-
tarii albe...
1 Himesch, Familia aceasta trăeşte şi pănă astăzi în Brașov.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMÎNII 17
1774 Noem. 1, cu ajutorul lui D[u mnezeu, marfă ce sa
află în boltă și] am dat-o în samlal Mitrului, cum arată în
jos anum[e].
„„„2 ocă Top mătase, 231, ocă mătase de saiu, fețe]; 9
oCh mătase neagră, 376 dramur|i] mătase chenar..., ibrişim
de Țarigrad fețe], ibrişim supţir[e] mohorătu, deto de Odrii,
deto de Tricala, 712 ştuci fachioale negre, 806 coț șiretu,
958 ot ceapar-șiretii, 484 bucăț găitan sacăz istambol, 532
deto deto ibrişim, 320 deto deto bosneaagii, 31 topurți] tan
găitan, 73! topur|i] selanic găitan, 61 păpuș gaitan de
Odrii..., 529 ștuci cimbir-hasale biborlai, 7 cimbir verz mărcar,
58 diirmale, boiamale și mucesemurii]..., 1713 stoe pănz[ă]
vărgată, 99 deto cafeslii și 2 coț de cămăș, I irbichir de
Tocatu, 3! deto de Ienișer..., 6312 musururți] de Ienișăr..,
110!2 topur(i] astar[e)... și de Braș[ov), 102 deto deto înguste
de Bras ov]..., 307!/2 păn[ză| de piriiaș.. ., 17's fer prostu albă
şi galben, 17 brăn[e] mar i] de Brusa, de mătas €]..., 1 testea
brăn[e bilbil ciuz..., 14 brăn[e] naramgii..., 4 păr. mănuș
muierești . .., 14 mărăm[i] de Olandiia mar|!], mici... 3 cutii și
Got Gi guri de Lipsca... 273/0 testele călțun[i] de Serez, 9 păr.
papuci cu mes voiniceşti..., 9 păr. meși singuri..., 82% o răsurli
hărtie tricapelo..., 604 coale sic pe piele albă..., 106 lulele
porţileaanlă , 48 deto roșii fain, 380 deto proaste roș, 30
hărtii metal..., 27 păr. sponce de Braș(ov], 5'2 IL bumbac
torsu de Brașo[v]..., 6 ibrice de Țarigrad mar|i]..., 7 cutii
tabac de Corfus, 12 deto sticle cu balsam, 76 testele aur
bun, 4 deto argintii bun, 3 măturiț[e] de haine, 22 părechi
felegen[e] cu farfurii al 5 cu mănuș, 2 ibrice de ceaai, un
urcioruș, 3 păr. călimăr[i).i 7 păr. cărţi de joc, 14 blide de
hreaan..., 409 litre săricică, 2400 anghinar[e)..., 2000 lulele
de Brașo|v), 2 plapom[€]..., 102 bogasie tocatișur[i] fețe,
380 deto dinihlii albe mat... 8 antirie mar[i]..., 452 Il.
stafide negre ,de Tristi, 167 vedre oţătii, 6 chilimur[i] de
Țarigrad... 1 ll, loț 15 cuișoar[e], 2 ll., lof 27 nucșoare],
15 loț frunzășoar[e), 71*J2 ll. scorțășoar[ă]..., 356 ll, piper,
30 oc[ă] ghimbir turcescii, 120 ll. ţitfer pisatii, 23!/2 loț
reventii, 118 ll. migdale, 165% oc[ă] cafea Iemen... 50!ə
74842. Vol. X.
www.dacoromanica.ro
18 GENERALITĂŢI
oc[ă] cracatiț|ă], 188 400 oc[ă] răstic, 312 Il. comid, 26/2 Il.
sămănță de scoarță, 28 loţ văpsală indih, 2520400 oc[ă
smirnă, 2712 ocă] cerneală uscată... 26%, ll. cugnac de
Beci, 89 litre deto de Ven[elțiia..., 13'/2 oclă] șerbetiă...,
138 Il. tăbac de nas cu iagăr, 5054 ll. ciripie roșie albă,
14 oc[ă] stafide negre de coș, 144 Il. smalță de oale...
712 oc[ă] nevre, 66 oc[ă] tutun în abale, 212t4 ll. fidea i ma
caroan[e]..., 263 Il. den de măsar, 6 och deg de morun,
3512 ll. burete, 34 ocă praf de tămăie turcească, 113! Il
prezil vănătu, 82!/4 Il. fârnabogo, 126 Îl. pămăntă ros galben,
Bis Il. aur pergamentiă, 92 Il. lazur, 65'/2 ll. alice..., 831/4
ocă sacăz, 90 ll. tămăie de Ven[elţiia, ri ocă săpun Ta-
rabuluz ..., 55 ocă alun[e], 30 il. scoice..., 54 ocă scumpie...,
76! ll. coafe de năramzâ, 20 oclă] stafide noao roș... 144
ocă mortogprac..., 137 oc[ă] fasolle] turcească, 24 oc[ă
confetur i], 70 oc[ă] candel, 119 Il. cosător..., 1312 Il. par-
mazan, 1512 ll. făclii albe..., 12914 ocă urez, 361 ocă
năuti prăjită alt de hiertă..., 19 oe 8 drojdii undelemniă...,
3 scoarţe de Tocatii.
1774, Noem. 6, am dati Mitrului marfă la boltă: 100
ocă icre negre sar[ate] a f. 150..., 300 ocă măslin[e]
burduf... 19 ocă smochine... 784 Got ceapir-șiretu..,.,
600 tărșale poleite..., 140 cofe] mierle)..., 23 ștuci ham-
hanele.
1774, Avgustu 1... Dăm...iar în sam[a] Mitrului 4!/2 ocă
mătase ghizvez bun[ă]..., 366 dramur|i] mătasă chenar...
582 deto mătase supțir[e] de Țarigrad... ., 31!2 ștuci fochioale
negru! de Melenic.. ., 341; maţa: nasturțijtob han de mătase
„++ 10 scăndurți] cipce, 1 IL moniş fir albii, galben..., 1 că-
limăr[i] de alamă], 7o testele aur bun de văpsitiă la biserici
icoane] 4 deto arginti bun, deto, deto ..., 31 I. olărloi...,
2354 cerneală uscată turcească, 8 ll. ciripie albă roșie..,,
His ocă sacăz-mastih ..., 9 ocă alun[e] turcești!.., 130 oc[ă]
făioară turcească . .., 50 ocă candel turcesc ..., 107 ocă pu-
cioasă bună, ciubuce..., 190 ll. ceaar[ă] de Brașov..., 350
ll. stafide în coș și o torbă..., 105 păr. margele de ceaară
roșie,
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNIE 19
[8 Avgust.] 155 ştuci bogasie merdimir..., Al ocă săpun izmir.
1776, Iunie 22... Marfa de Slivin: A
13 paftale de Tocatii civite, 2 la un loc, a f. 6; 40 civi-
tur|i] haspaşa, bez strănse ca paftale de Tărnova...., 10 ştuci
cartonur[i] de Serez, 4 prosoape bune marți], 5 stuet carto-
nur|i] de Tocatu.
[27 Iunie.) 241) ocă mătase de hărtie, ror Il, cafea Ho.
landiia, 326 1l. tăbac la lulea tăiatu,
4 brice... 500 ace croitorești..,, 6 ceasoarnice de soare,,,
[1776.] 15 dramuri mătase în par(a| focului. .., 4 feț[e] pla-
pumlel de Ienişer..., 6 mărăm(i] de Holandiia, galbene],
mari... 67 aspricur(i] şi de Tocată și făndicuri), ai din
hărtie, cazameschii atășlii ..., 24 loț cuglac de Beč. .., 213
ll. mineum ...,2 ll. badiiam (sic)... 47 1l. coaje de nă-
ramză .,,, 85 coț salän franțuzesci roş,,,.
[1778.] 787 coț găitan de lănă de Brașov, suta f. 2,40...
5 brăn[e] bilbil ghiuz, popeşti, de bumbac mohorăte, f. 2,40
++ 12 210 mat, ghiordan cu sărmă ,..,6 ierbichiri de To-
cati ,,., 26 oc[ă] dulceaațiă] chitră şi rodozahar..., 8 jot
cărpășoar[ă] .. ., 4 tabacherți] de bleh, 5 burduş golle ..., 50
bucăţi tanea galbin[ă]..., 4 ll. bumbac crud ..., 10 oc. anu-
m[e] o povar[ă) bogasie şi alte calabalăcurți), iar aŭ adus chir
Flor:..,, 24 ştuci eneia rupisiia,.., 8 ocă mătase de sac
creaci ..., 2800 nastur(i de aram[ă] plinigalbeni..., 1 cotă
raş de Beci...,23 păpuș galon moniș albă..., 19 lulele po-
leite..., 31 ocă arnici gros..., 29 păr. sponce țigăneșt[i]...,
11 bogasie ortalarsi feţ[e], alagea de Rumele . .., 4 prosoape
albe ..,, 126! mäi scumpie..., 86 Il. cear[ă] de Boștin[ă),
.. brăn[e] de lăn[ă| mici roşfii]..., 3 saci de Harar gol,,,
Dän aicea ieste marfa car e] san aflată în boltă. Doamne,
Doamne, fii cu milă spre cele sufletești, de voiești, și la cele
trupeşti bun; deci fie voia Sfinţii Sale.
(1780.] 104 dramuri mătase roşistic...
1780, Dechem, 40. Am isprăvită socoteaala: nu săntu vred-
nic să laudă pre D[ujmnezei; Doamne, ajută:mi și la anţull
viitor: nu mă judeca dup al păcatelțe| mele.
1781, Ghen, 15, anume marfa car[e] rămăn[e) în boltă asupra
www.dacoromanica.ro
20 GENERALITĂŢI
copiilor. Doamne, dăruieşte-le darul Sfinții Tale şi mult bin[e):
243 ll. zahar ordinar ..., 34 păr. guri de frînghie..., 24
Got Col de Beci..., 112 ocă roşcove.
Negustorul înseamnă deci două categorii de marfă: acea
pe care o adusese de la Sliven și aceia pe care o ținea «în
boltă», în prăvălie. Din aceasta din urmă cumpărai şi țe-
ranit, tîrgoveţii romîni din Ţara Birsei şi negustorii munteni
ce veniau la Brașov.
Făcînd şi în această listă de articole de negoţ împărțirea
pe care o făcusem în acea de la Brîncoveanu, mai veche cu
trei șferturi de veac, constatăm schimbările ce urmează,
Mariä apuseană şi ardeleană : Astare (căptuşală), bumbac
tors, lulele și sponci (şi ţigăneşti») de Brașov, mănuși pentru
femei, mărămi de Olanda, guri adecă încheietori de Lipsca,
hîrtie italiană, zisă frzcape//o, ce se vinde în erisuri» adecă
Riess, conf de 20 coli, hirtie șic şi metal, lulele de porte:
lană, argint văpsea, auripigment sai orpimeni, tot văpsea,
pentru icoane, chinovar sau fenġir, coloare roşie, indigo:
cindih», lazur, minzum alb, măturițe de haine, urcioare, le-
vent saii revent (lavande), cognac de Viena şi de Veneţia,
tabac european cu miros de «iagär», tabac de prisat sau
«prezil», tabac de Pernambuco, smalţ, cleiii de morun și
cleiii de tîmplar (cmăsar> = Tischler) alice, «cugnac» sau
«cutnac» de Viena și de Veneţia, cositor, alamă și tinichea
(«fier alb»), zahăr candel (sucre candi), cofeturi (bomboane),
făclii albe, parmezan, «mărgele de ceară roșie», cafea de
Olanda, ace pentru croitori, «şalăŭ» (şal) franțuzesc, ceasor-
nice de soare, tabacheri de tinichea («blech» = Blech), cir-
puşoare (torchons ?), oţet, anghinare, săricică, hrean, câlimări,
cărți de joc, stafide negre de Triest.
Toate celelalte mărfuri sînt turcești. Întăiu toate felurile
de species (cafea de Iemen, comid = gumă-arabică, smirnă),
apoi «materii», stofe: arnice, mătăsuri de tot felul, ibrișin
(de Constantinopol, de Adrianopol, de Tricala), şiret, găitan
(de Chios și de Constantinopol, de Bosnia, de Salonic, de
Adrianopol), bogasii (fr. boccasin; de Tocat), alagele, cituri,
www.dacoromanica.ro
NEGOȚUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNIŤ 21
plapome (de Seres), şamalagele (alagele de Şam, de Siria;
plural greşit: <șamuri alagele»), cutnii, ghermesuturi, sandale,
citarii (aţe), chilimuri (de Constantinopol), scoarțe (de Tocat).
Articole de imbrăcăminte: fachioale (coiffes), cimbire de
pus pe cap, boiamale (băsmăli), dirmele (broboade), zrbic/zre
(de Tocat şi de Ienișer), musururile sau pînzele de Mosul (de
Ienișer), brîne (de Brusa), meși, papuci, iminei, nasturi de
mătasă, paftale de Tirnova.
Lucruri și obiecte de mobilat: perini de Brusa, căldari,
ibrice, lighene, felegene.
Fabricate: săpun (de Tripoli din Africa sati Tarabulus
și de Smirna saii /smzr), balsam, şerbet, mastică de Chios,
cerneală uscată candel turcesc, dulceţi.
Să nu uităm tabacul de Corfù (şi în cabale.)!.
Trebuie să nu se uite că negustorul e un detailist și nu
trimete însuși în Tara Romănească lucrurile ce se cereau
acolo: aceasta împuținează numărul articolelor coprinse în
socotelile lui și lasă totdeauna îndoială dacă nu cumva cu-
tare din ele se întrebuința numai de Rominii, sai și Grecii
și Bulgari: din Brașov, chiar.
Pentru o vreme cu totul tărzie, de la 1809 la 1814, avem
însă o listă foarta bogată de lucrurile pe care le trimete un
negustor romîn din Braşov unor, detoiiiei? din Cîmpulung:
Stoica Gogu și Popa Sava. Și de aici se va vedea că în patru
sute de ani nu se făcuse o mare schimbare în exportul bra-
șovenesc:
«30 pietri silos de Răjnov, de frunte,a f. 3,15 k. Rf.; 50
ll. alicea, în 2 săculeț[e], tij, 78 k.; 10 ştreangurii] albe
groase —,23 k.; 50 căpestră dto —,9 k., 6 leg. ciorapi de
lăn[ă] cu roșu, cu vănăt, 8k. 30; 1 ștuc ţolţi îndoit, bun, la
22 ștuc., I ştuc dto dezdoit; 5 chimire roșicu 4 cătăr[ămi],
5 dto cu 3 cătăr[ămi), 5 tafture lungi cusute, 1 leg. covraci de
mijl., 4 tacămurți] ocale de bleh, 5 păr. cisme roş mar ră-
1 A se compara pentru unele art ole tariful vamal moldovenesc din vremea
lut ioan Teodor Callimachi; Arch. romănească, II, p. 242 și urm.
www.dacoromanica.ro
22 GENERALITĂŢI
tunde, 5 păr. dto, 15 păr. ascuţite mar[i], 5 păr. dto bădii,
2 leg. teci încleiate, 4 leg. dto, 100 pieptin[i] de mijl., 76
Got bete de postav, 200 ace cizmărești, 2 broaște cu arc,
în direapta şi în stănga; 185 cuțite cu os de cerbi, 5o Il.
bumbac tors, 10 ll. tabac în plunbiă, 1 leg. pungi cu un
ciucure, 4 leg. dto mici, 10 ocă fernaboc ceraşpel, 10 oc[a]
prizil roşu, 5 oc[ă] cositor vărgele, 5 oc[ă] albeală de Ve-
neţia, 1 ris flispapir, 100 ll. calacan verde, 109 Il. reez-
vais, 3 tocur[i] lăzi, 40 coț pănză groasă de Săcui, 5 ris
hărtie de scris, 10 păr. şiuhuri bărbătești nemțești, și țolur[i]
de lăn[ă] curat[ă]... Din chirie i-am dat Prahoveanului 1.
„Aceluiași:] 103 coţ găitan vănăt săsesc, 195 coț dto
negru..., 15 ploște legate cu curele..., 10 tăfture lungi cu-
sute, 5 dto scurte, de omii mare, 2 leg. bice albe suțit[e] cu
belciug, 10 ll. tabac în plunbă, cu miros; xro ll. dto în bă-
şici ord., 100 Il. zmalt verde, 1 păr. izmene, 2!/2 ll. arnici
vănăt supțir e], 100 piepteni de miljoc (s26/, 50 momele cu
alamă, 30 site Bricica, 4 oc[ă] praf de aramă, 50 amnare
mari, bune..., 10 păr. pantofi de piele cusut[ă] și glaz., 40 pä-
lării înnalte, 20 dto cu pastalcă căptuşlite], bune, 50 dto-
ordinar[e], 30 dto fețe, 30 dto proaste, 30 dto de copii, 14
l. bumbac tors supțir[e]..., 24 ghiulur(i] ap albă, neagră şi
roș[ă|, 50 păpuş sfoară în doo...22 Il. văpseală violet fain,
2 leg. ciorapi cu roş și cu vănăt..., 2 tul. (szc) lulele de
lemn mici, 1 tul. dto de pămănt.-., 30 site mistrițe, 2 site
alese cu văcălie..., 50 căpestre de cănepă bune, 5 chingi
de cănepă cu cătărămi, 5 dto de lănă cu cătărămi, 2 viguri
ganţi bune, 4 leg. șurupuri] de buţi. .., 1 ort. (szc) guri de
ham bune, de Sighișoar[a], 100 coț țopi de mătase în 2 forme
+.» 1513 cof. arpăcaş mărunt. .., 15 pălării înnalte rumănești.,.,
4 leg. brăghinare de milj., 5 tafturașe de copii, 40 Il. pes
meţi de post mărunți, 106 col. bete de postav, 21/44 Il. tiri-
ghie pisat[ă]..., 2 Il. sărmă de (ier groasă..., 1 păr. iz-
mene la arpăcaș?, 34 ll. piatră acră roș[ă] turcească, 1
1 Prahovenii eraf cărăuşii cari duceaii marfa de Braşov pănă la Ploiești și
chiar la Bucureşti (Hurmuzaki, X, pp. XVI, XXX!)
2 Adecă puse la un loc cu arpăcașii.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI OU ROMINII 23
cutie noo cu coperiș.., 4 tocuri sticle de toatjă sama..,,
4'2 ll. paler fain..., 10/4 Il. zahar fain..., 1 păr. știvelle
nemțești, dintr'o piele. . ,, 2 Il, violet indih fain..., 1 vig glugi
mari, 12 |l. ferniboc strujit, 1 cămașe noo, 9 )l. piper,
2 |. sărmă galbin[ă] supţirle], 17 oc[ă] cuie de şindrilță
supțir(e], 3 tocuri sticle, candole, litre, cinzecur(i. . ., 5
păr. papuci negri cusut cu cop, I păr. dto ghiurghiulii,
I tacăm ocale de bleh, 5 sfeșnice de bleh "cu scaun, 3
lăzi tocuri la cisme..,, 10 covaţi de copii, 10 piperniţe,
2 tul. călimare pestril (sic), ... 5 ploște legate cu curele.,., 1
trihter mare, 5 dto de miljoc, 5 dto mici de paporniţe, 5
răziituri de miljoc, 5 dto mici.,., 2 tocuri hărtie de Brașov
albă..,, 2 Îl. tirighie albă pisat[ă)..., 4 păr. pantofi voini-
cești de miljloc]..., 500 ţinte de uluciă, 1 pach. bumbi galbini
scriș, I pach. dto sadea mici, 1 toc pieptini negri strămbï . . .„ 1
unbrelă tain cu oase de pește, dum. chiir Andrei Gogu. ..,
7! pesmeț de dulce cu zahar ..., 54 coț faşe verde fain, 1
ll. țiperig..., 10 sovoanfe] cusute cu fir, 10 il, pișcoturi
proaspete fain... I tult basmale vinete cu flori și cu pică-
tur(i|.,., 2 tocurfi] hărtie albă de Făgăraş, 12 coale şint
(sic) galben, 21/2 şocvrli] (sic) cinzecurți] verzi..., 10 ştu-
cur[i] șovics de șters cismele, 1 toc hărtie de scris retezată,
Iı sută ștreanguri groase albe..., 19 coffe] ulei proaspăt...
2 ll, clei de măsar, 1 sfeșnic de alam(ă] noii vărsat, 20 hărtii
nasturi cu bumbi..., 50 pălării înnalte rumänest? căptușşite,
30 dto căptuș(ite] cu patlică neagră, 20 dro cu patlici feațe,
20 dto mai proaste, 20 dto de copii, cu patlici feţe, 5 pă:
Jării înnalte după modă], de neguţitor, 5 dto de copii, 1 vig
glugi mari, bune..., 50 coţ pănză eperiașer îndoit[ă) la 2 ştici
cu proba... In oca candel bun albă,.., 5 ll. tăbac de nas,
cu mir[os], în bășici..., 100 L zmalţ roş de săraț, 100 ll. dto
verde . .., 1 hort guri de ham bune..., 3 ris fain papir mic...
8 păr. pantofi nemțești,.., 10 chingi de sfoară cu cătăr[ămi),
100 gresii bune..., 26 săceri bune... I pac bumbi scriș,.,,
Iı ştuc patlice cu ape negri, 5 ploşte cu şirof de cositor..,,
1 leg. ciorapi de lăn[ă) cu vănăt, buni, bătuți..., 1 Il, scro-
bială albă, 10 şocuri sticlărie de toat[ă] sama... 2 ţol. 1
www.dacoromanica.ro
24 GENERALITĂ [i
fringhie .. ., 18 lo[ţ] miambal adecă iarbă de găt, 1 sicriu mic
pentru bani, legat..., 100 coț. beste (sic) de postav de Beci
bune, 274 coţ roșe.vănăt, de Brașov, bună..., 1 tult cărțide
joc franţuzești, 7 k..., 6 1l., 13 loţtiriplic albi de milj[oc], 4000
ată (szc) galbin, gomboș de milj[oc]..., 4 stuci măhrămi vinete
de copii mai mari ..., 5 ștucuri galon albii de miljloc]...,
stuc. basmale vinete mici..., 214 ll. faioară de Veneţiia]...,
1 pac drămbur|i] negri bune..., 4 m. ace galbine cu gă
mălie. .,1 tult lulele de lemn cu coperliș), 1 stoe patlick teține
cu flori] tipărțite], 16 cofle linte bună..., 1312 Il. fernaboc
strujit,.., 12 ll. tovalle] de aramă..., 10 pălnii de milj oc
„+ I sicriŭ legat ferecat. .., 10 ocă săpun turcescu..., 5 cămăș
noi mar|i], 2 ştuci galon de aţă albă, 1 cutie cepur[i] de
bot ..., 2 ll. sărmă groasă de alam[ă]...; 50 momele de
ciubuc făr alam[ă]..., 90 coț zeche albă lat[ă], 23 cof[e] unt-
delemn bun ..., 1 butoi de jdezar (sic)... 240 ghiuluri aţă
de cusut fel [feţe?]..., 2 leg. cu cărți legate..., 4 ll. prepa-
rirten vainștain..., 25 coş pănză rusască îndoită pe mos:
tră... I hort guri vărgate de Sighiș[oara].. ., 3 1l. clei de
măsariu ..., 7 păr. cizmulițțe)..., 12 ll. gheriştat fernaboc
„.+» 25 ll. alice... 3 șoc. glăjerie verde de toat|ă| sam[a] .. ..
17 Îl. tărățe de fet (s7c)..., 32 cuțite cu mădular pestri[țe]
+++ 200 ll. fhier nemţesc..., 5 păr. zăbale ordin. cu alam[ă
„.» 3 ll. fernaboc mărunt, 1 toc drămbe negri... 10 pă-
lăr[ii] măcelăr[esti] mari, 5 dto, căptușite cu baier..., 6 păr.
ştivel[e] de vițel curate bărbătești, 1 dl. blaivasur[i faine],
S dl. cărți de joc franțuzești, rumănești..., 10 cămăși poale
mari, 10 dto de casă, bune; jh ll. camfor..., 11 ll. făclii
albe, vinete. .., 4 site brutărești cu 2 văcălii, 5 site de făin[ă]
cu 1 văcălie; 411/a coț postav vănăt de Biașov..., de Beci
an I5 cof flanel[ă] albă de Braşov pentru cojoacle), 5 ştucï
nasturi de os roș pentru cojoac[e]..., 10 fuse de roat|ă], de
bumbac, cu pristel..., 10 coarde de mate pentru roat[ă]...,
30 păr. pantofi muerești fel. modi..., 1 lot vitriol albii..,,
1 leg. pile mari de ferestraie..., 3 cof|e] gris fain ..., 2 H.
anghelica..., 7 coţ postav Raihenberg, 1 tult mănuș de
piel[e] galbin[ă , bărbătești fain .. ., 3 cozonrocurți] de căciul[ă]
www.dacoromanica.ro
NEGOȚUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 25
muscălești sadea, 3 dto cu fir, 6 ştivel[e] de cordovan marfe],
bun[e]..., 15 păr. cisme feteşti roș ascuțit[e], 1 păr. dto negri
de porănceal[a], 10 păr. dto roși mocănești ascuţit[e], 10 păr.
dto neglre] cu ştichel aşez|at], făm[eești].. ., 2 lăz viorea tocur[i]
la cisme..., 10 cof pănză groas|a] la tiancur[i)..., 250 păr.
garofițe cu şic..., 3 mii cuie cu ţintă, 2 mit deto cu urian
„+. 135 Got pănză înnălbită, supţire..., 50 Il. săpun de Bra-
şov..., I așternut de plisă pentru masă..., 6 funii de legat
mărfi..., 20 de palării măcelăreşti..., 20 pieptini pe 2 parți,
cu dinți mărunți ..., 17 izmene de casă, supţir|i]..., 2 bu-
toie de brad..., 504 Îl. fhier scurtu..., 6 şocur|i] geamurți]
de milj|oc] şi mici..., 30 site de mălai..., 60 Il. tortu albu
„+5 zăbalļe] ţigăneşti spoite cu alam[a].. ., 6 tul. cărți de joc
rumjăneșt!], franțuz|ești]. . ., 109 eot top de mătase ..., I ciaslov
bogat cu toate rănduele [e] bisericești 10 k., 1 psaltirie bo-
gatlă], 5 k.; 30 spicur[i] de curărar..., 45!j2 II. metal la un
clopot, lemnu de asupra, legat la faur, cureaoa la limbă; 10
loț tinober pisat... 1 păr. sfeşnice de biser[ică] ploscar...,
5 chimire roș...., 300 coț găitan rumănesc vănăt..., I păr.
cununii de bleh albi..., 2 leg. pungi mici vinete..., 50
spicur|i] de curea . .., 2 leg. bice albe cu belciug ciucur marfe]
.. 200 flori de hărtie roş cu șic..., 7 strae vărgate roș...,
25 pieptini popești rar[i]..., 1 ceaslov mic bogat, 3k...., 20
păr. papuci făm[eeşti] cu fir .. ., 52 cuțite cu os de mădular...,
I cămaș|ă] casă la bumbac. ..,-80 coase... 50 ciocane albe lungi,
2 ll. piatră pucioasă, Ai: Il. poști..., 5 ll. salitră bunjă|...,
20 coț flanel[ă] albă de Beci, în 4 ițe; 20 coț dro vărgat
săngiapiuri, 100 coț anghinet fain, 100 păpușli] sfoară Sighi-
șoar|ă] lunguiaț[ă] ..., 25 pos la o pungă..., 21l aurum pi-
gument grunji..., 5 păr. ciorapți lung: păn în genunche, 89
coţ pănură albă de Zărnești..., 5 păr. zăblaie spoite (2)
săsești, fár alam[ă], trainic[e]; un bund la 5 țăsăl[i] spoite,
cu 7 răndur[i]..., 2 leg. pile în trei muchi..., 2's Il. ter-
pentin..., 1 vig glugi mari p:eloas|ej, 32 coţ postav negru):
verde de Braşov, 20 coţ dto în 2 peri, 14 ris șifstuh de
Brin vănăt, ro ploşte legate cu cosoie, 22! coţ barcan
vănăt cu ape... Iq4!2 ll. table de bleh negre] mar i]... Ai
www.dacoromanica.ro
26 GENERALITĂ ŢI
IL. Gut de aram[ă) roș|i] pentru un cazan... 30 ll. Desmet
cu anason de post..., 4 straie roş milj. păroas(e], ...5 cu-
rele țăntate..., 1 săculeț de pănză bătut[ă)]..., 4 pac. pole-
ială albă, galbință ..., I broască la lădiţ[ă]..., 10 coț flanel
verde de scurteci, lat,.., Is tul. cozonrucur[i| cu galbin și
alb, —sadea nu am găsit; 20 tul. nasturi] de os sadea, de nă-
dragi... 70 ll. lumin í] de cearâ..., (a cof[ă] unt de brad...,
10 pălțării] modi, mach proaste. . . 100 ştreangur[i] de Sighi-
şoar a , lungi, groasle|; 10 ll. clei de Beci pentru măsar[i]...,
200 coase de tair; 50 seceri cu mănuş..., 3000 ţinte
de șeatră mai Innguleț[e]..., ro sfeșnice de bleh alb cu scăunel
de lemn..., 9 ll. cremotartar albi, piat[ră]..., 300 păpuș
sfoară lunguleaţ Al supțire de Sibii, 2000 ţinte de șatră, 95»
oc[ă] piroane mari] şi mici. . ., 50 sfredele marți] și mici..., 40
cămaș de Racoș curate, de casă; 30 dto poale, curate..,,
II! ll. piatră-vănăt[ă] mare ..., 4!/2 IL rumeneală roș(ă]...,
10 ştraie vărgate cu roș..., 18 sărici bune, proaste; 19 ţoluri
dărstărești mar i] la legat..., 100 pietre flos de Cotlea fain...
131 cot pănză groasă sprijinită mai înnainte..., 3 potire cu
discosurile lor de cositor... 30 butel[ii] vutcă fran țuzească .. .,
100 păr. ciochine albe..., 5 fuse de bumbac..., 1920 covrici
mici marunţi, 2! ll. gogoș romeneală roș fain..., 770 turte
dulci..., 2 tul. farfurii de masă..., 10 ll. şoricie..., 50 oase
de ciubuc[e] cu roat[ă]..., ro coarne de sare (sic); 6 păr.
pantofi cu futur[i]..., solniţ[ă)..., 2 borcănelțe] de dughia-
nă..., 2 păr. cleşte... I masă de bradalb...,4'/2 Il. cristal
franţuz(esc].... 1 şoc tigăi de caf|ea], de miljoc..., 55 burghii
mari și mici sfredlele, 27912 Il. reet (sic) superfain..., 21 IL
franțuz crinşpan..., I burloi ulei proaspăt..., 1 pămătufde
spoit..., 5 ris hărtie mucavă mar[e]..., 10 cofiț goal[e],
pentru argint vii..., ținte ca parao..., 300 coţ batistă albă
după probă ..., 1 păr. cipici negri blăniţ, făcuți] pe măsur[ä]. . .,
2 capite de frăne negr[e], 2 cadre chipuri [a] k: 48 [1823]...
10 pieptini popești cu dinți mari..., 1 ll, spumă de mare]
pentru netezit pănza, de la] Orghidan..., 2 Jor şpirt de cam-
for[ă]..., 10 pălării săcelen[e], ro dto căptușlite] cu blan äi...
I sul flispapir negru..., 5 pălării nemțești înnalte, 20 coţ
www.dacoromanica.ro
bei
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 27
zasaficur[i| albastre dup[ă] proba, 2 bochetur[;] florți] de
catifel[e grenat lungi (?); 3'2 coţ patlici lat[e] pe probă, de
închis cocoanele..., 2 pac nastur[i de cositor cu lumin[i
Toș..., 50 cuțite cu furculiț[e] cu cerbii [1816)...; Ya H.
chinovar pisat, roș...; pentru un ciasornic diresul, spălat...;
5 loţ șotran franțuzesc fain..., 100 flori de Brașov cu șic..,
50 cuțite de Zărnești bune mari cu cerbii..., 50 cuțite de
Zărnești cu plăsele de cerbut...,
Aceste înssminuri îmbielșugate arată mari şi însemnate
schimbiiri. După întăia perioadă, în care Brașovenii trimeteau
peste munte, afară de postavuri — și încă făceaii și ei postavuri,
mai proaste —, tot lucruri făcute în atelierele lor saù ș
culese de ei pe cimp, dupa perioada a doua cînd negustori
braşoveni, mai mult Greci, Bulgari, Romini, adic din «Țara
Turcească» marfuri răsăritene, pe care le trimet, cu cîştig, în
Țara-Romănească, o a treia s'a deschis în a doua jumătate
a veacului al XVIII, și ea va ținea pănă pe la 1860 tocmai.
Mărfurile răsăritene din lungul catastif sînt de tot rare:
«piatră acră roșă turcească , «săpun turcesc», și atit,
Rominii le jean de-a dreptul din țară, de la negustorii lor,
şi tot mai puţine. Ele sint contrafăcute adesea în Apus, de
unde vin pănă si «ọase de ciubuce»,
Încolo se trimet tot fabricate apusene. Unele dintre dinsele
sint mai mult pentru țeran: pe acelea acum, ca totdeauna, Sasal
le face însuşi. Îmbrăcăminte: «pălării înnalte rumănești», epă-
lării măcelăreşti», «pălării săcelene», cu panglica sai «patlica»
neagră sau «fețe», adecă motirée, plugi, zeghi, brăghinare, briie,
cizme, cizmulițe, «fetești», rotunde, ascuţite, chimire, «tafturi»,
«tăfturașe», sarici, ţoluri. Unelte: teci, piepteni (și goga:
«cu dinţii mari»), broaște, cuțite, pungi, ploște, site de mă-
laiii, amnare, șurupuri, cepuri de bunt, burghii, zăbale, nasturi
roșii de cujoace, fuse, pile de fierăstraie, cuie, piroane, cio-
cane, coveţi pentru copii, țăsăli, bice, coase, cleşte, tovale,
Pilnii, lazi sau «sicrie», 5. a. Se mai pomenește hirtia de
1 Arch. IBrașovului, 1V, U, 71,
www.dacoromanica.ro
28 vinuRi
Brașov şi de Făgăraș, <pănura albă de Zărnești», sfoara,
ștreangurile de Sighișoara, şurupurile din acelaș oraș, sfoara
de Sibiiii, pietrele silosuri din Țara Birsei, găitanul săsesc,
pînza aspră «secuiască», Tot de la Sași vor fi venit lucru-
rile ce se fac din acel «fier alba, tinicheaua, «<blehul», care
înlocuiește prin ieftinătatea lui vechiul metal masiv și trainic:
table, sfeșnice, ocale, cinzecuri, cununii. Flori artificiale, «cu șic>,
deosebi sau «în bocheturi», se fac destul de fain și la Brașov.
Chiar și dintre fabricate de modă, «modi» — cum zice ne-
gustorul nostru —, unele vor fi fost lucrate în Ardeal; astfel
toate felurile acelea nouă de ghete, care înlocuiesc papucii
turceşti din timpuri: «ştivele (S/zefe/) nemțești dintr'o piele»,
«știvele de vițel», «pantofi», cşiuhari nemțești , toate unse
cu vax: cu «șovics»>.
Dar mărfurile cele mai scumpe, dacă nu cele mai multe,
vin de aiurea, din depărtarea europeană. Și Sașii sint numai
niște mijlocitori. Unora li se spun locul de origine: «şifstuh
de Brin» (Sch:fstuck de Brünn), coase de «Ştairə (Stiria),
«cămăși de Racoș» (haos), pinză de Eperjes, postav de
Beci» (Viena), «foișoară sau albeală de Veneția» (fard), postav
de Reichenberg, flanelă de Beciii, cristal franțuzesc, vutcă
franțuzească. Tot de-acolo trebuie să fi venind și altele fără
proveniență indicată: umbrele, galoane, hîrtie sugătoare
(fiispapir), văpseli: calacan, reezvaisul», «blaivasul», sticlăria
sai «glăjeria», batiste albe, ș. a.
k ui Ku
Din multele scrisori romănești ce se păstrează pănă astăzi
în archivele Brașovului alegem pe acelea care privesc acest
negoț: din ele se va vedea împrejurările în care el se făcea,
Scrisorile sînt așezate după articolul la care se raportă.
IL. Vinuri,
Viile ter? au fost în timpuri foarte nouă în miînile boie-
rilor. La Pitești mai ales se fâcea pe vremea lui Brincoveanu
vinul cel mai căutat. Domnul căuta să-l desfacă pe preț
bun — de și se apăra întîmplător de învinuirea că ar fi ne-
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNIE 29
gustor și s'ar «hrăni» cu această muncă desprețuită —, și o
cronică dușmană îl învinuiește astfel pentru întrebuinţarea
puterii domneşti ca să iea preț bun pe vinuri: Şi aduce
rachiu și vinuri stricate den venitul casii lui şil împărța pe
la neguţtori și pe la ţară cu pret mare, şi pună de plată în
silă>1. Constantin Cantacuzino Postelnicul, care avea vii în
tinse în vestitul deal al Ștefăneştilor, și fiii sai vor fi desfacut
vin ca și ruda lor, Brîncoveanu. În cară ce urcau numai cu greu
pe drumul Prahovei, buţile de vin muntean mergeau la Brașov,
şi de aici «vinul romănesc» se răspîndia măcar în tot Ar-
dealul. Del Chiaro ? îl pomeneşte cu laudă, ca unul ce la
băut adesea la mesele lui Vodă şi l-a primit în dar şi acasă,
şi el vorbește de vinzarea lui bună peste hotare.
I.
[Formule de salutare -slavone.} Iar de la un bun prietănu șa
în toată vreamea de bine cugetător al dumnital[ej, iermonah
Dionisie, egumen de Cămpulungi, [prete nie şă libov curat tri-
mitem dumnitalțe . Alta, cinstită cartea dumnital[e) venitu-mi-
aŭ, și cu bună dragoste o aam priimitu, së de toate ce ne-ai
scrisă dumneata, pre rănd înțeles-am, șă, cetindii cinstit[ă] scri-
soarea dumuital[e), dat-am laud|ă] milostivului Dumnezeu, căt
am auzită și am înţeles de bună sănătaatea dumnitale. După
aciasta scrisu-ne-ai dumneata, pentru răndul vinului, că este cam
scumpii ; ci să ştii dumneata că aicea prelocă este vinul cel
mat prostii într'acel'prețu ; ce am socotit, pentru voe dumnitale,
să meargă șă cestu vin, care este de frunte, ca cel mai prostu, ,
şă iată că am trimis së vinul. Ce vei vedea dumneata șă mai
bine, ce bucate săntiă. Însă, Cum vei socoti dumneata ca
săntii bucatele, așa-iJvei socoti şi prețul, că noi n'amă putut
înfrănge voe dumnitale, ca să avem prietenie cu dumneata, șă
mai adevărat oamenii den cetaatea dumneavoastră l aŭ ruptă ?
căte cos[tande] 60, pre ban gata, șă iată iar pentru voe dumni-
1 Cronicele murtene, p. 106,
3 Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, Veneţia, 1718, p. 58,
3 Adech Lan hotărît,
www.dacoromanica.ro
30 VINURI
tal[e], ca să vie vinuliă întregi, nu l-am trimis pre alții, ce am tri-
mes carul cu oamenii miei, pentru credența. Şă alți! aŭ cerșut
năemă de aicea pănă la Brașeav căte 12 bani] de vadră, iar noi
l-am lăsat căte 1 cost|andă], pentru voe dumnitale, însă în voe
dumnitale să fie, că de spre noi nu va fi nič o băntuial[ă]. Nici
noi să Dog pogorăţ de tot den preţul vinului, ca să putem
poslușă së de altă dată Măriei Tale, că estempu foarte se-aii
căotatii acestă fel de bucate. Alta, am învățată feciorii noştri
să ne ià vre o 40, 50 de găleate de ovăsă, ci, de nu vorii
găsi mai de grabă, noi ne rugămă dumnitale să faci dumneata
osteneală pentru voe noastră, să ne dai de la dumneata. lar
dumneata vei socoti în prețul vinului, și, căt se va vinde
ovăsul în cetate, şi de ce va fi poftă și porunca (dum) dum-
nitale, foarte vom fi bucuroș a sluj|i] dumnitale în toată vreme.
Aciastă vestimu dumnitale ; milostivul Dumnezen să veselească
pre dumneata întru ai mulţi și buni. Pis mt, Dech, dni 3,
vlt 7160 [1651].
Întru tot bun-voetorii se de binel[e] dumnetal|e| pohtitoriu :
ermonah Dionisie, izumen.
Vo: adresă slavonă. Pecete brună neințeleasă !.|
2.
+ Intru tot cinstit și ca un părinte al nostru dumnelui:
giupănul Mihaiii, marele-giudeţu cinstitei cetății Brașeului.
Să fii dumiata sănătos. Mli]i[ojstivul Dumnedzău să trimița
multă pace și sănătate dumital[e], înpreună cu toat[â] cin-
stit[ă] Curtia dum[ijtal[e]. Să vei osteni dumiiata a ști şi de
noi, cu mila lui Dumnădzăi și întru cinstit norocul Mării
Sale lui Vodă aflămu-ne cu sănătate. Altă, pentru vinul ce
ni-ai scris dumneata, pentru 2 vase, trimis-am la Cotnariu,
să cunpere, pecum ne scrii dumiiata, ce nu știm cum va
fi den preţu: înțeles-am că vin san făcut prè Gutän, c'au
străcat bruma viile ice; cum a fi, poate că vor lua. Alta,
pentru răndul banilor, ne rugăm dumfital|e] să nu bănuești
dumneata că n'am putut să trimetem într'aiastă dată, că nu
1 N° 623
www.dacoromanica.ro
NEGOȚUL BRAŞUVULUI CU ROMINII 3i
foarte înblă drumul, şi avem şi cheltuial|i] multe acmu pe
trebel[e] Ocnii, că le facem toate de iznoao; ce foarte vom
nevoi, peste puţine dzile să-i trimitem. Alta, iarăş am trimis
pre omul nostru, pre Stan!, pentru hier albu?, care este de triaba
mănăstirei a Mării Sale lui Vodă, și i-am dat şi oarece bani.
Deci ne rugăm dumlijtal[e], de va fi nemerit nesca: negu-
țatori şi să fi adus de acel hier, cu învățătura dumlijtal|e|
ne rugăm să să opriască pe sama noastră; iară den prețu,
pecum S'aii luat și mainte, să va da. Şi acmu ce gandim că
va fi acmu mai eftim, căce este și șocodolom (szc)5, măcaru
niam ruga dumlijtal|e), să faci dumniata bine să s|ă] ià pe
credinţa dumjiltal[ej, și să-l aducă Stan mai curund, pentru
sa să lucreadze, să nu stiă lucrul. Iar banii, precum să va
tocmi, noi vom trimite cum mai curund. Foarte ne rugăm dfu]
mți]talje] pentru acest lucru, să ne faci dumneata aciastă is-
pravă; iară. să vor fi neguțătorii de pre aiurea, tot ne rugăm
dumlijtal[e] să faci bine să dai, iară noi fără zăbavă om tri-
mite dum[i]ta)|e], și de la Măriia Sa Vodă] încă va fi cu
mulțămită dum[ijtal|e]. De aiasta ne rugăm dumļi]tal[e]. Să fii
dumneata sănătos.
U Ocnă, vt 7165 [1656], Oct. 19.
A dumlijtal[e] ca nişte fii mai mici și prieteni: Dumitrașco
Boul și Miron, Cămărașii de Ocnăf, ne închinăm duml|ijtal[e|
cu mult[ă] sănătate.
Ki Întru tot cinstit și ca un parinte al nostru, dumiialui
giupănul Mihaiii, marele-giudeții cinstite. cetății Brașeului,
cu cinste să să dea.
[Pecete neagră cu semne și inițiale ce nu se pot înțelege?.]
1 Acesta e Stan de la Ocnă, trimis la Brașov în 1645 pentru piata unor
argiutării. V, $ sfoară, an. 1645.
7 'Tinichea,
3 Ungureşte: nuntă,
í Dumitraşco nu era cunoscut. Cf. Studi? și d c, V, pp. 616-7 Pentru Că-
miraşul Miron v, $ argini, an. 1632,
5 No 631.
www.dacoromanica.ro
32 VINURI
3.
+ Io Costandin Voevod, bjiiu mist, gsdnii zeml. vlahiscoe.
+ Cinstiţilor şi al noştri de bine voitori, dumnealor tot Sfatul
cetății Braşovului, sănătate si tot bnellel pohtim dumnea-
voastră de la Dumnezeu. 2 cărți ce ne-aţ trimis dumnea-
voastră cu dumnealui jupănut 'Țaco Ghiorghe, aŭ venit, şi de
a dumneavoastră sănătate ne-am bucurat. Alalte ce ne-ați
scris, am înțeles Întăiu, pentru aceaia ce san întămplat cu
vinurile ce să ducea de la Campul lungu la Braşov, şi
le ap luoat Cruţii!, ne scrieț dumneavoastră și ne pohtiți ca
să nu |isăm să rămăe și ai dumneavoastră cetățean ai oa-
ment noștri la atăta pagubă. De aciasta veţi şti dumnea-
voastră că oo mai nainte, pănă a nu ne veni știre de la dum-
neavoastră, înțelegănd dentr'alții pentru aceale vinuri ce au
luoat Cruţii, ne-au părut foarte răii de aciasta, căci, deşi au
cu dumneavoastră vrajbă ai nedragoste, iar cu oamenii țărăi
noastre Dan nici-o treabă, să-i prade, și, de 'ndată ce
am înţeles, am trimis 2 randuri de oameni la jupanol Cal-
nichi Petre, pohtindu-l să pue lucrul la o cale, să nu rămăe
oamenii noștri prădaţi!. Ce păn acum nu ne-ai mai venit
răspunsu de la dănsul, iar, ce răspunsu ne va veni, veț avea
şi dumneavoastră știre. Ne mai scrieți dumneavoastră că aţi
înțeles cum că aŭ eşit aici la noi în țară o dajde pe vite, și
vă 1ugaţi pentru oamenii de ţara dumneavoastră, carii Sau
trecut vitel[e) aici, pentru răutăţile ce sănt acolo, ca să po-
runcim să nu le facă supărare, De aciasta vet ști dum-
neavoastră, că, ajungănd țara aciasta la mare greii, de vreame
ce i s'aŭ dus numele la Poarta Înpărății turcești cum că în:
tr'aciastă țară san strănsu atăta om și atăta dobitoc, şi den
țara turciască, și den ţara ungurească, și den Moldova, de iaste
plină de oameni și de dobitoace, și, cu acest nume mare ce
San făcut ticăloasei de țări, ne-ai încărcat cu dările, căt
iaste peste putinţa săracilor, și nu mai contenescu cu cerutul,
— ce, avănd mare păs și supărare de bani, nam mai avut ce
1 Ostașil prădălnici aY lui 1ököly şi apoi af lut Francisc Râkâczy, — Curufir.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 33
să facem într'alt chip, ce ne-aii căutat de nevoe de am scos
seama a doao pevite!, cine pe căt va avea să plătească, și așa
s'aii socotit cu tot, Sfatul și boerimea noastră, ca să ajute
şi striinii pe pămănteani la acest greii. Care aciastă dajde
numai estimpu va fi, iar, dănd Dumnezeii să mai răsuflăm
den greul ce ne aflăm, altă dată ca aciastă dajde nu va
mai eşi. Însă iat[ă] că pentru dragostea vecinătaţii dumnea-
voastră am socotit, pentru oamenii de țara dumneavoastră ce
sănt cu dobitoacele aici, ca să nu dea un ort de vită, precum
daŭ pămănteanii de aici, ce am scăzut al treilea ban, adecă
dentr'un ort 11 banï?, şi am lăsat să dea numai căte 22 de bani
de vită, și așa am dat poruncă celor ce umblă cu aciast[ă]
dajde pen judeaţe, ca să ià de la oamenii țărăi dumnea-
voastră numai căte 22 de bani de vită; mai mult să nu-i
supere, precum mai pe largu şi de la dumnealui jupănul
Țaco Ghiorghe veţi înţeleage dumneavoastră. Aciasta, si
mila lui Dumnezeu să fie cu dumneavoastră.
Ghen. 23 d., 7213 [1705.
De bine voitor dumneavoastră: Jo Costandin Voevod,
[V*:] + Cinstiţilor şi ai noştri de bine voitori, dumnealoru
tot Sfatul cetății Brașov[uliui, cu sănătate să s[ă| dea.
[Pecete mare rotundă ?.]
4.
+ Io Costandin Voevod bj. mist. gdni zeml. vlahiiscoe.
f Cinstitul și al nostru bun priiaten și de bine voitor, dum-
nealui jupănul Ghiorghe, marel[ej-judeţ al cinstitei cetăți
Brașovul, sănătate şi tot binelfe) pohtim dumital[e] de la
Dumn[ejzei. Cinstită cartea dumital(e) o am luat, şi de bună]
sănătatea dumitale ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dum-
neata pentru carăle ce ar fi să vie den țara dumneavostră,
să cumpere de aici den ţară vinuri şialte bucate, şi ne poh-
teşti dumneata, înpreună cu alalt cinstit Sfat al dumnea-
1 Întăia samă de dijdi fusese Ze capete.
2 Deci un ort e 33 de baai.
a No 353.
75703. Vol, X 3
www.dacoromanica.ro
34 V.NURI
voastră, ca să n'aibă val de văcărit!,—de aciasta, pentru voia
dumneavoastră, iat[ă] că am poruncit ai la judeţul Mușcelu-
lui și la județul Prahovei, celor ce umblă cu dajdea aciasta
a văcăritului, pentru căte caar[e] vor veni de acol[o], den
Ardeal, ca să cumpere bucate de aici, den țară, să să fe-
rească de dobitoacele de la carăle acealea, să nu le facă
nici-o supărare, și vor avea paace. Pentru răndul casii ce
ne scrii dumneata ca să te ertăm, că nu ne-ai putut isprăvi,
iar aducăndu-te Dumnezeii sănlăjtos de la Sibiiă, zici dum-
neata că ne vei isprăvi, de aciasta noi nu pripim pe dumneata,
iar, încăș tot pohtim și ostenim pe dumneata, să nevoești ca
să ne isprăvești căt s'ar putea maifăr zăbavă, și să ne scrii
dumnțeajta căți bani facă, să-i trimitem. Pentru răndul Bra-
şoveanilor, precum am făgăduit dumitale, de cănd era jupănul
Ghiorghe 'Ţaco aici, așa am fâcut, și de atunce am isprăvit,
că dentr'o mie de ti ce era legați, i-am scăzut 200 ti, și aŭ
rămas pe 800 ti, şi, de alte obiceaiuri ce n'aii avut încă, am
poruncit să nu-i supere?. Pentru 12 but cu vin ale dumital[e),
ca să poruncim să treacă făr[ă] vamă, iat[ă] că am făcut
carte la vameşii de la Văleani, să nu facă nici-un val pentru
vamă, Și iarăş ale dumital[e] pohte, ce vor fi pen putinţa
noastră, nu ne vom apăra. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui
Dumnezeii să fie cu dumneata. Ghen. 10 d., l! 7216 [1708].
De bine voitoriii dumital[e): Jo Costandin Voevod.
[V*:] f Cinstitului şi al nostru bun priiaten și vecin de
aproape, dumnealui jupănul Ghiorghe, marel[e]-judeţ al cins-
titei cetăți Brașovul, cu multă sănătaate să s[ă) dea.
Pecete mare rotundă?.)
5.
+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gspdnii zeml. vla-
hiiscoe.
1 Vitele de la care.
2 Pentru Braşoveni! din țară, v. capitolul Scheit,
3 No 415.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMÎNII 35
t Cinstitului, bunului nostru priiaten și vecin de aproape,
în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe,
marele-judeţ al cinstitei cetăți Braşovul, sănătate și tot binele
pohtim dumitale de la Dumnezeii. Cinstită cartea dumitale
ce ne-al trimis cu sluga noastră ce aŭ fost acolo, o am
luoat, den carea înțelegänd de a dumnetale bună sănătate,
ne-am bucurat şi am dat laudă lui Dumnezei. Alalte ce ne-ai
scris dumneata, am înțeles. Pentru arginturile noastre ce aŭ
fost să ne aducă de acolo, cum că nu s'ai fost lucrat bine,
ce s'aă apucat acum jupănul Ghiorghe Mai să le lucreaze
de iznoavă, și aŭ zis că păn într'o lună le va găti şi ni le
va trimite, de aciasta bine ar fi fost, cei ce le-ai lucrat, să le
fie lucrat bine, precum le-aii fost tocmeala, să nu ne fie dat
de zminteală. Dar, de vreame ce aceia nu san nevoit a
face lucru bun, noi poate fi că vom mai aștepta o lună
precum aŭ zis jupănul Ghiorghe Mai!; numai pohtim pe dum”
neata tot să-i dai grijă] ca să înbărbăteaze să le isprăvească
Dän în tomnă și să mi le trimiță, că plata ce aŭ fost, am
dat mai de nainte. Pentru casele noastre den Brașovul Vechiu,
ce am fost pohtit pe dumneata pentru 2 obagi ai noștri de
la Sămbăta, ca să vie să șază în casele acealea, de care ne
scrii dumneata că pănă acum nat ştiut nici dumneata, nici
alalt Sfat al cetăţii ca să fim avănd noi case în Brașovul
Vechiii 3, de aciasta, de aţi știut dumneavoastră au de oan
ştiut, noi aceaia nu știm: poate și fi doară să nu fiți știut;
iar vei ști dumneata că noi aceale case le-am cumpărat de
la jupănul Nica Hogea, de sănt vre o 6, 7 ani, şi ne-aii dat
şi scrisorile căte aŭ avut de la cei ce le-aii cumpărat și
dumnealui, și de atunce tot noi le stăpănim, numai, după
ce le-am cumpărat, ne-aii pohtit jupănul Nica de le-am lăsat
iar pe seaama dumisale, ca să-i șază nişte oameni și să-și ție
nește cai ce are, iar apoi, lipsind dumnealui într'altă parte,
şi înțelegănd că acei oameni ai dumisale ar fi avănd de
grij|ă] foarte prost acelor case, am zis să lipsească, să nu
1 V, § argint, anul 1708.
? V, pentru aceasta cap. Pribegit,
www.dacoromanica.ro
36 VINURI
mai șază. Pentru aceaia am fost pohtit pe dumneata pentru
acei 2 obagi ai noștri ce vor să șază în case, să le pă-
zească, să fie nesupărați. Pentru care lucru de pat ştiut dum-
neavoastră păn acum de aceale case că sănt ale noastre, iar
de acum să ştiţi că, precum am zis mai sus, 6, 7 ani sănt
de cănd le-am cumpărat de la jupănul Nica, și tot le stă-
pănim. Dumnealui jupănul Nica însă ne scrie, de la Beci, că
iaste viitoriii, şi far zăbavă va veni. Ce și dumnealui vă va
spune dumneavoastră cum că ni le-ai văndut, și pohtim pe
dumn[ejta iarăși pentru acei 2 obagi de la Sămbăta!, viind,
să fie de paza acelor case, să aibă odihnă. Alta, facem ştire
dumital[e] că acolo la casele noastre avem niște vinuri ale
noastre, şi de'ntraceale vinuri iaste să dăm 2 but cu vin
dumisale ghen|erjariului cestui noŭ ce aŭ venit acum, jupănului
Crihpaum. Deci iat[ă] că am trimis pre sluga noastră ca să
cearce aceale vinuri, să vază, sănt bune, și, de vor fi bune, să
i să ducă dentr'acel vin, iar, de nu vor fi bune, nu trebue
să dăm vin prost unui om mare și de cinste ca acela. De
care pohtim pe dumneata să zici dumisale ginerelui du-
mitale jupănului Ghiorghe Ţaco (căruia ne închinăm cu să-
n[ăltate și-i mulțumim dumisale de cereașăle ce ne aŭ trimis)
să ostenească dumnealui pentru voia noastră acolea la casele
noastre unde ne sănt vinurile, să le cearce, că dumnealui va
putea cunoaște ce e bun și ce e prost, și, de va socoti dum-
nealui că vor fi bune, ca să poată fi de treaba acelui om
de cinste, să aleagă 2 buţi, care va fi vin mai bun, mai ales,
ca să-l încarce sluga noastră, să-l ducă la Sibiiii, la ghene-
rariul. Și pe dumneata încă te punem la osteneală să porun-
cești ca să s|ă] facă 2 cară cu cai, de acolea, să-l încarce,
să-l ducă; de să vor putea face, ca să-l ducă făr de chirie,
bine va fi, prietenescu lucru vei arăta dumneata, iar, de nu
să va putea Dr chirie, noi iat[ă] am dat slugii noastre 10 ti
ca să dea cărăușilor acelora ce vor duce vinul; ce Dr ză-
bav[ä] să fie porunca dumital[e] să să rădice aceale 2 bug
cu vin, să le ducă acelui de cinste om, şi vom mulțumi du-
1 Mosia Brincoveanului în Ţara F. gărașului.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNIE 37
mitale. Și, cu aciasta sfărşind, mila lui Dumnezei să fie cu
dumnjealta. Iun. 25 d., lt 7216 [1708].
De bine voitorii dumitale:
Io Costandin Voevod.
[V°:] Cinstitului, bunului nostru priiaten şi vecin de aproape,
în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie,
marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovuli, cu multă sănătate.
[Pecete mare, rotundă il
6.
1 Io Costandin Voevod, bojiiii mistiii gospodarii zemle vla-
hiscoe.
f Bunului nostru ptiiaten şi vecin de aproape, în toat[ă)
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie Ietcăl?,
marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul. Multă sănătate și
alalt tot fericitul bine de la putearnecul Dumnezei poftim ca
să dăruiască dumitale. Pricina scrisorii acum de ciastă dată
cătră dumneata nu iaste altă), Gr de căt facemu dumitale în
ştire că, trimițăndu noi niște vinuri ca să să bage în pim-
nița de la casele noastre den Șcheai, după cum am trimis
şi alte dăți, am poruncit ispravnecului nostru ca să dea și
dumitale o bute cu vin de Pitești. Ce dumneata să o prii-
mești şi să o beai cu sănăltate. Și, cu aciasta sfărșindu, mila
lui Dumnezeii să păzească pe dumneata pururea.
Oct. 19 dni, lt. 7217 [1708].
De bine voitorii dumitale `
Jo Costandin Voevod.
[Vo:] Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănului Ghiorghie Ietcăl,
marele-județ al cinstitei cetăți Brașovului, cu săn ăjtaate să
să dea ?.
[Pecete mare rotundă.]
? No 406.
3 Jekelius.
3 No 423.
www.dacoromanica.ro
38 VINURE
Marele boier Constantin Știrbei, de la Curtea Brincovea
nului, vinde şi el vin la Braşov:
”
Kë
+ Cinstitului și de bună rudă și de Dumnezeii ales și noao
de aproape vecin, dumnealui marel[e)jjujdeţ la cinstit[ă]
cetaatea B-așovolui, de la Dumnezeii tot fericitul bine pohtim
ca să dăruiască dumnetale,
Întănplarea scrisori noastre către dumneata nu iast|e] de
alt cevaș, fâr de căt pohtim pe dumneata ca să avem ertă-
ciune de sup[ălrarea noastră care facem dumnetal e], că sănt
acum 3 ani și mai bine, de cănd au fost luat dumnealui
jupănul Hanăș lăcătușul, Sasul, de acii de la Brașov, 7 bung
de vin de la o slugă a noastră, și de atunce tocma acum
la vreamea culesului de vii aŭ venit dumnealui și au zis că
den 7 buţi ce aŭ luat de la sluga noastră i-ai lipsit dumisale
vin veadre 127. Şi noi pe dumnealui l-am întrebat, aceale 7 but
de căte veadre devin le-aii luat pist[e] tot de la sluga noastră, şi
căți bani gata aŭ dat la măna slugii noastre. Dumnealui au zis
că nu știe, Si an zis dumnealui căii sănt scrisorele acolo) la
Braşov, şi ş'aii pus dumnealui zi cu noi înnaint[e] dumnealui
Radul VI Com[i]s Golescul, cum că va veni dumnelui păn în
10 săpt[ă]măn(i), de ne voam isprăvi, și va aduce] dum-
nealui scrisoril[e] dumnesal[e], de să va vedea căte veadre
de vin aŭ luat într'aceale 7 bung și căți ban gata au dat
la măna slugii noastre, și să măsurăm buţel[e] cu vadra
de aicea, de la oraș, de la Pitești], care aŭ făcut Măriia Sa
Vodă ; că buțil[e] care aŭ luat dumnealuï atunce, sănt toate
de faț[ă. Și am dat și măna cu dumnealuicum că să va afla
la zi făr de nici-o zminteal[ă]. Și de atunce păn acum sănt
12 săpt[ăjmăni, și dumnealui naŭ mai venit ca să ne ispră-
vim păn sănt but el de față. —că apoi să vor da buţel[e]
la unii și la alții; ci va f[i] gălciav[ă). Ci pohtim pe dumneata
să-i porunceșt|i] dumneata, de are cevaș cu sluga noastră,
să vie dumnealui să-ș cate, și numel[e] nostru nu trebuiaște
să ni-l poarte dumnealui, că iast[e] rușin[e], că noi într'a-
www.dacoromanica.ro
SkGOTOL BRAŞOVULUI GU ROMINII 39
dinsu atunce la zi, cănd san unplut 3 săpt[ăjmăni, ne-am aflat
la viel[e] noastre, ca să ne isprăvim cu dumnealui, și dum-
nealui n'ai venit. Acum ast[ă] ună dat(ă] iar ne aflăm aicea
la Piteșt[i], cu slujba Mării Sale] lui Vod[ă]; ci pohtim pe
dumnealui, numai să vie dumnealui păn săntem și noi aicea, ca
să ne isprăvim, că, de nu va veni dumnealui nici acum, iat[ă | că eu
într'adinsu am trimis cu chelt[u ial(a] noastră ca să facem
știre și dumnetal|e], și, de nu va veni dumnealui nici acum,
pe urmă de nici-o treabă nu va f|i] venirea dumisal[e], că
noi nu pohtim paguba priiatinilor şi vecinilor noștri. ȘI, cu
aciasta sfărșindu, mila Domnului H risto]s să fie în toat[ă]
vreamea cu dumneata. Dech. 17, D 7208 [1700.
Tot al dumnetal[e] bun priiatin și de binel[e] dumnetal e
voitor și gata în toat[ă] vreamea spre slujba dumnetal e] :
Costandin biv V! Cluci. Știrbiai.
(Ve) Cinstitului și de bună rudă și de Dumnezeu ales, și
noao de aproape vecin, dumnealui marele -județ de la
cinstit[ă] cetaatea Braşovului, cu cinste și cu fericită sănă-
taat[e] să să dea.
[Pecete brună cu crucea, un semn neînțeles în scut, și
K. A. ui. = C[os]tand(in] Ș tirbei 1.]
Alături cu Domnul și boierii, vindeat vinuri şi orășeni din
Cimpulung şi boierinașii:
8.
+ La al nostru bun priiaten și de aproap[e] vecin, dum-
nealorvoastră cinstiților îndereptătorți] și fănnaci? Brașovului,
săn[ăjtat|e] şi dot bi[nejle vă pohtim de la Dumnezeu.
+ Cinstită scrisoarea domnealorvoastră ne au ven, și,
de cătle] net scris dumneavoastră, am înțelesu, pintru 2 but
de vin ci aŭ fosto compărat domnealoi jupăn Ghiorghe ju-
deţlo cel bătrăn și domnealoi jupănul Andreiaș fălnogi cel
bătrăn de la Radul județ și de la Dumitra băcăneasa de aice,
de în Cănpulo[n|g, și buţile n'ai eşit la măsurătoarea precum
1 No. 681.
2 Folna, y, juak
www.dacoromanica.ro
Au TINURI
le aŭ dat ei, ci aŭ eşit lispă (sic); pentru acea lipsă îmii
scriți dumneavoastră să le porăncescii să plătească. Deci iat[ă]
că le am porăncit, și iat[ă] că vine un om al lor acol[o] la
dumneavoastră, să să plătească, și, plătindu-să, dumneavoastră
le vet da butllle, Și să avem ștlijrii de la domneavoastră
de acesta. Să Dt dumnevostră săn[ă]toş.
Sep temvrie] 13, 7206 [1697].
Al dumneavoastră de bin[e] voitor și gat[a] spre slujbă:
Șărban Com[i]s Vlădescul?,
IN") Dumilorsale ci[njstiţilor și sfetnicilor ot cetate Bra-
șovului, cu săn[ăjtate să să] dea.
Anno 97, die 27 Sept. Comiss Sorban Schreiben wegen
der Rukurener umb einen kleinen Aufschub mit den Geldtern.
[Pecete brună cu arme şi literele Slerlolae) Vi[ădescu']?.]
9.
+ Jeluescii, domnei, Mării Tale), după] cum faci Măriia
Ta mil|ă și poman[ă și dereptate la mulți săraci, aşaş mă
rog, Doamne, Mării Tale) pentru anume] om strein din
Țar[aj-Rum(ăjniască, Vasil[e] cupeț, că vei știii (sc) Măriia
Ta că în trecuțfi] aini (sic) am fostii dat 2 but de vin du-
miisal[e] jup[ă]nului Mihai Graf, și tocmala am avut: vadra]
unguriască căte dut ce 8i pot[ronici] 2 ; car[e] va răspunde za-
pisul al mieii la dumnialut, că mi-a fostii tocmala cu dumnialui
vad ra] unguriască, iar nu rum[ăjniască, şi am fostii dat și 2
but domnului Fronis, tot cu acia tocmal|ă] pecum am so-
rocit cu jupănul Mihai, vad[ra] unguriască. Şi, dup[ă] ce m'am
dus eŭ în ţar[ă], dumnialui aŭ văndut abia 2 but domnului
Fronis, căte dut ce] 9, şi oan dat zapisul miei domnului ca
s[ă] vaz[ă] cum am tocmit, să fac[ă] socotial[ă], ci aŭ ţinut
zapisul dumnialui pân acum. Și eŭ mărturisescii cu sufletul
miei că am trimis în 5, 6 rănduri să-m[i] măsure buțille) și
s[ă] facă socotial|ă] dup[ă] vad[ra] unguriască, și, ce ar mai
fac[e] bani peste măsurțăltor[e)], să-m[i] trimiț|ă] bani, şi tot
} Ispravnic de Cimpulung. V. cap. II, § 4-
2 No 666.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINIE 41
nu S'aii făcut nici-o isprav[ă]. Dup[ă] aciaia, doamne, au
venit un socru al mieu, și am fostu zis ca să) ciae zapisul
mieu, să fac[ă] socotiala cum îm va scrie zapisul mieu. Domnul
aŭ răspunsu că eŭ nam la domnul nici-un zapis, că zapli)sul
aŭ ţinut dumnialui jup[ăjnu Mihai căldărarul de atunci Dän
acum, și socru-mieu, nevăzînd zapisul mieu, au făcut soco-
tial|ă] pe vad(ra] rum(ăniască, iar nu pe vad(ra] unguriască, ne-
văzînd zapisul micii, că, dar fi văzut zapisul mieii socru-
miei, zapis[ul| domnului, nu i-ar fi dat. Că și buţille), doamne,
pecum aŭ eşit la măsur[ăjtor|e) domnului, așa le am și în
catastiful mieu; și am, doamne, și mărturie pe gazda mia,
că, dup[ă] socotiala socru-mieu, am trimis carte pe gazda
de la Cămpulungi, că nu sat făcut socotial[ă] direaptiă,
nescoțind dumnialui zapisul de Gul, De aciasta mă rog
Măriilor Vostre, ca s[ă] aibii dereptatlel de la cinstitul Sfat,
că sănt om strein.
Eu Vasil[e] cupeţ, mai mic și plecat Măriilor Vostre, ot
Cămpulungiă.
Și eŭ, doamne, nu siln]t om slobod ca s|ă] viu totdiauna
aicia, că și acum cu mar[e] chizăjșie am venit, ca să] mă
întorci iar înnapoi.
IC 1700!.]
10.
Cinstite și al mieŭ bun priiatin dumneata jupă[ne] Marcoş
[= Marcus Wagner], dumitale cu sănătate mă închin.
Cu aciastă puținică scrisore, întăi poftescii ca să știu de
a dumneavostră sănătate. După aciastă mă rog dumitale ca
să osteneşti dumneata să-mi scrii ce ai mai putut isprăvi
pentru treaba care am eŭ cu jupănul Andrei; care'iar mă
rog și Mării Sale județului, după cum aii văzut Măriia Sa, că
și pă Măriia Sa aŭ înșelat cănd san prinsu cu capul înnaintea
Mării Sale că nu iaste soţie cu Costandin pă miiare și ciara
care oprisămii, şi apoi san dovedit că aŭ fost soție. Apoi iar
cu buţile de vin care zicea că le-au cumpărat și Costandin,
1 No. 596.
www.dacoromanica.ro
42 GRÎNE
şi áŭ scris mie că sănt ale lui. Care știi că și Măriia Sa ju-
deţul, știind dreptatea mea, îi va porunci să plătească. Pentru
care și dumitale mă rog, ca unui al mieii cunoscut bun voj-
tori, cu dreptatea ce am, să nevoești să-mi scoţi acei bani
ce am la ei. Pentru care mă rog să aibu răspunsii de la dum-
neata. Aciasta mă rog dumitale, și fii dumneata sănătos. Av.
I, 1727.
Al dumitale de tot binele voitor și gata slug[ă]:
Radul Sănătescul, Căm[ăjraș.
P. S. [cu litere]. Mă rog carte căndimi vei scrie, să o da:
la jupănul Mogoș, și dumnealui ni o va trimite.
[V*:] Cinstitului și al miei bun priiatin, dumnealui jupănu-
lui Marcoș, pr[olcatorul cinstitei cetet B[rJașovului, cu multă
și fericită sănătate să să dea, la Brașov.
(Pecete roșă cu inscripția: R[adu| S[ä n[ătescu]!.]
II. Grîne.
Numai o mică parte din pămîntul Țerii-Romănești era
sămănat, pănă destul de tărziu în veacul al XIX!2. Sămănă-
turile eraă de grîu, de săcară și de meiu sai mălaiu. Ţeranii
nu întrebuințau mămăligă nici pe vremea lui Brincoveanu
(1688—1714), ci se hrăniaii cu pine albă făcută din felurile
de grîne ce am pomenit, adesea amestecate între ele. Export
de asemenea produse nu se făcea nicăiri, nici peste Carpaţi,
nici chiar peste Dunăre, pănă în veacul al XVIII", epoca
în care principatele se prefac întru citva în «grînarele» de
căpetenie ale Turcilor.
Dintr'o scrisoare ce se tipărește aici, vedem că grinele
noastre erau cerute numai în vreme de secetă prin vecini,
dar că atunci cirmuirea Domnilor„înţelepţi, care știa să pre
vadă un an răi, opria ieșirea zîne? pănă se deslușia cît
poate da recolta cea nouă.
I.
Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnu, zemle vlahiscoe.
1 Cinstiţilor și ai noştri de bine voitori, dumnealor tot
1 N° 716,
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 43
cinstit Sfatul Brașovului, sănătate și tot binele poftim dum-
neavoastră de la Dumnezeu. Cartea dumneavoastră ce at
trimis, ne-aii venit, întru care ne scrieți şi ne poftiţi ca să
dăm voe să să treacă păn la 2.000 de găleate de grău pe
seama cetăţii dumneavoastră, De care veți ști dumneavoastră
că și noi am socotit, înpreun[ă] cu toţi cinstiți boiarii noștri
și cu tot cinstitul Sfatul nostru, de s'au facut aciastă poruncă
pe la toate schilele, să fie păinea oprită, să nu fie slobod
nimeni a treace păine den ţară într'altă parte, de vreame ce
vedem că estimpu să arată sămănăturile de păine foarte proaste
aici în ţara noastră, și, deaca nu să va face estimpu păinile,
şi nici paine veache de an să nu să afle, iată dar că va fi
o lipsă şi o flămănzie mare în pămăntul acesta, Căci, nu numai
spre partea dumneavoastră o trag, ce mai mulți și de spre
țara turciască și de spre Moldova caută să o tragă, Pentru
actaia san socotit de s'au oprit ca nici spre o parte să nu
fie nimeni slobod a treace niscai păine, și, den ceaia ce s'au
socotit și s'au legat cu Sfatul Domniii Noastre, nu putem face
într'alt chip, ca să să strice acea socoteală, Însă vet ști dum-
neavoastră că numai grăul s'au oprit să nu treaacă, iar meiul
şi orzul nu iaste oprit, ce, cine căt va vrea să treacă, iaste
Slobozire, însă și grăul va fi oprit vre o lună de zile, de
acum Dän în vreamea păinii, și, de vom vedea că miluiaște
Dumnezei de să face păine multă și nu iaste scădeare, ca să
fie vre o lipsă țărăi de paine, atunce și grăul să va slobozi,
şi, cine căt va vrea să treacă, va fi slobod, Ce de aciasta să
creadeți du mneavoastră, că de aciastă dată nu putem, nici nu
ne dă îndemănă a face întralt chip, pănă nu vom vedea
cum sa aleage de păinile de estimpu. De altele ce ne veți
pofti, ca unor vecini ai noștri, vă vom face pohta dumnea-
voastră, iar de aciasta ne iaste cu greu și peste putinţă. ȘI,
cu aciasta sfărşind, mila lui Dumn(e]zeă să fie cu d[ujmnea-
voastră, lun, 10 d., lt 7206 [1698].
De bine voitori dumneavoastră:
Jo Costandin Voevod,
[V*:] Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor tot
www.dacoromanica.ro
AA GRINE
cinstitul Sfat al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă sănătate
să s[ă] dea.
[Pecete mare roșie, cu vulturul supt coroană punctată și
legenda: «lo Costandin Brăncov. Vvd,, bjiu mlstiu gdni z.
v laș]coe». De jur împrejur, lauri!.]
2.
Jalba a dumisalle) jup[ă]nului Stanciul Corfeșt[i] înnainte Mării
Salle! marelui județi cu Toh[ă]nianii și Cuzneștii, pe-cum se
va arțăjta în jos, anum[e]. Potumul rie = punctum] întăi: toc-
mala așa aŭ făcut Dumitru Papii cu Stoica din Tohan[i] și
cu Ivan din Zernești și cu Ion, ca să margă ca s[ă] duc[ă]
mălai de la Ghidici, şi Stanciul, nefiind Gdal la tocmala lor,
eat întălnit cu Stoica, și i-am spus pecum că aŭ tocmit cu
Dumitru ca s[ă] aduc[ă] mălaiul; laŭ chemat înnainte lui,
Dumitru ca dal știe pecum le iaste tocmala, și Lan întrebat
ca s[ă] vaz[ă], iaste adevără pecum a spus Dumitru, și el
au spus tot pecum aŭ spus și Dumitru, ca să) meargă cu
car[e] bun e și ses plătiască ei banii și cheltuiala, și a lor
şi a vitelor; și în duc[ăltore și în viitore, ce ar fi, Stanciul
şi Dumitru să plătiască vama mălaiului și la poduri. Şi, mer-
gănd ei acolo unde aŭ fostii mălaiul, aŭ destupat gropil[e]
şi aŭ scos mălai din gura gropilor, car[e] ai fost tămai
coşul, și Lan tinsii pe provocov la cort, ca s[ă] usuce, și aŭ
măsurat de cel bun car[e] aŭ fostă în, gropi; și unii zicia că
ar mai pun[e|, iar alții îș didias[e] sarci[nille,, și ai cum-
părat (?) mălai de san făcut povara, și zicia că nor mai
pun[e|; din ceiialalți, a zis ca s[ă] pue mălai din cel ce aŭ
rămas din gura gropilor. Ei oan vrut ca s[ă] pue de acela.
Şi, viind noi la sama, am mersi, și li-ai (sic) mai cumpărat
obrocie] 40, căte bani 28, și celalalt carfe] aŭ rămas, aŭ
fosti căte bani 20. Deci, înpărțindu-l și mălaiul acela,
ei naŭ maï zis nimic păn aŭ venit aicia, Mergănd Stanciul
ca s[ă] înparță mălaiul, aŭ măsurat la 3 carle] di[n] Zernești,
dup[ă] cum ai fost tocmit: ca s[ă] ià Stanciul înnainte
1 No 364.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 45
o găliat[ă] şi ei ca 2 fiardel[ej. Deci Stanciul, cerăndu-le
bani car[elli li-aŭ fostii dat înprumut, de car căte zloț 2,
pitaci iar 2 și căte un mariiaș la vam[ă), ei aŭ zis că vor
lăsa zălog pentru bani, păn vor caștiga bani. Stanciul n'au
vrut ca s[ă] ià zăloge. Ei, văzind că Stanciul nu va ca
s[ă] ià zăloge, aŭ găsit pricin[ă] și aŭ zis că aŭ tocmit mat
mult, şi oprit mălaiul acolo. Şi, viind Stanciul la Tohan[!],
aŭ mersii la cela car[e] aŭ fost tocmit, şi laŭ dus (dus) la
toate carele, și aŭ măsurat din 9 care, dup[ă] cum aŭ fost
tocmit, iar un car san pus în pricini, şi nai vrut ca s[ă]
măsure cănd au fostă el de faț[ă), ci l-ai măsurat el în urmă,
dup|ă] cum au vrut. Și, viind carele toate de la Tohani], au
descărcat mălaiul. Deci, viind şi carul acela car[e] [s'aii] măsurat
în urmă, aŭ deșertat st el mălaiul. Stanciul, văzind că iaste
puțin, l-ai întrebat, numai atăta iaste; elau zis: numai atăta
[pe margene: mălai să pue în car). Și san dus Stanciul să
caute la car, iar Stoica, car[e| ap tocmit, au zis să nu mai
caute, că iaste oprit mălaiul. Stanciul Lan lăsat în pac[e
păr se vor întreba înnainte Mării Sal[e] jud|elţului. Vind Zer-
neștii, Lan tras înnainte Mării Salle) domnului [judeţ] pe Stan-
ciul, mergănd ei înnainte Mării Salje) domnului, aŭ răspunsu
zicănd pecum că am tocmit cu ei ca să] le pui în care]
căte găliate 21, şi alte vorbe multe, Măriia Sa au făcut
ca s[ă) ià din toate car[ejle 9 găliate de mălai. Deci, mer-
gănd eŭ Stanciul ca s[ă] iau sama mălaiului şi să-m cei și
bani car[e] D am fostă dat arvună], ei, sai manainte san
fost sculat, și s'aŭ dus la Z[er]aești fár de ştiir[e] mia, și au
luot un car de mălai, și l-au împărțit. Ceialalți oan adus bu-
catel[e] ca s[ă] le măsur, ci [e] ţin oprite acolo. Eu m'am
dus acolo cu peciate Mării Salfe] domnului, ca s[ă] vie aici
cu mălaiul, ca s[ă] mai stăm înnainte Mări Sale] cu dinși,
că mie nu-m parfe] cu direptul ca s[ă] ià ei 9 găliate, și eu
să iai 5 aŭ 6, că ei acum răspund de zic pecum că am toc-
mit cu ei căte găliate 21, iar acolo n'aii răspunsii de aciasta.
IC 1700!.]
1 Na 576,
www.dacoromanica.ro
46 LINĂ
III. Lînă.
Lina se exporta de la noi, dar fireşte că nu în cantități
mari, pentru că şi o bună parte dintre Brașoveni își aveai
turmele de oi, pe care, cum se va vedea în alt capitol,
păstori de neamul nostru, Bîrsani, le pășteai pe plaiuri și
pe marile întinderi ale șesului acoperit de ierburi înnalte.
E păcat că nu avem însă știri mai multe și mai sigure asupra
acestui articol. Se pare — judecînd după cele d'intăiă registre
de vamă ale Brașovului (încă de la începutul veacului al
XVI) 1, — că vinzarea nu se făcea în baloturi mai mici, aduse
de negustorii din Tîrgovişte, Cimpulung, Tirşor, Buzăi, etc.,
ci în cantități mari, de către boieri, cari desfăceai, dintr'o
dată, unui prieten brașovean tot produsul tunderii oilor şi,
în loc să să iea bani în schimb, se învoiau a D se da tot
ce era de nevoie pentru gospodăria lor de la țară san de
la oraș.
Vinzătorul de lină Diicul a fost concurent la Domnia
munteană după moartea lui Matei Basarab.
I.
+ La al nostru cinstit frate și de aproape vecin și bun
priiatin, jupan Mihai, velichii judeţ ot grad brașovscomu
= mare judeţ din cetatea Brașovului]. Pohtescii de la
miji[o]stivul Dumnezeii să-ț dăruiască săn[altate dumne-
tal[e] înpreun[ă] cu dumneaei jupăneasa dumnitalle] jude
ceasa și cu toat[ă] cinstit[ă] casa dumnetal[e). Să vei pohti
dumneta a'ntreba și de săn[ă]tatea nostră, cu mila lu Dum-
nezeii aflămu-ne cu bun[ă) săn[ăltate și cu bună pacle).
Alta, cinstit[ă] carte ci mi i-ai trimis dumneta, înțeles-am de
toate pre răndă. Mulțemescii dumnetal[e] căce nu săntem
uitaț de cătră dumneta. Alta, mi Lat scris dumneta pentru
răndul lăniei, cum să o trimiț acum la dumneta. Iar să știi
dumneta adevărat că nu o vom putea trimite acum, că nu
vom. putea, că vreamea iaste de iarnă: Dn nu iaste, pae
1 Quellen aur Gesc'îchte der Stadt Kronstadt în Siebenbürgen, 1, Braşov, 1886.
www.dacoromanica.ro
NEGOȚUL BRASOVULUI CU ROMÎNIT 4
nu-ș sănt, de iarbă nu iaste vreamlel, Ci, s[ă] ai da pre oca
căte 10 cos[tan]de, nim[e] (mua) nu să va putea găsi, ni-
meni[le] (hniateniac). Iar, de vei fi dumneta îngăduitori păn
mai încolea, să s[ă] mai fac[ă] iarba, să poat[ă] paşte vite,
eŭ bucuros că o vol trimite la dumneta, toat[ă] lăna cătă
voi avea, și, cum am grăit întăi, tot de acea tocmeal[ă] mă
voi ţinea, că voi lua pentru lănă marda, postav, tipsii, clon-
dire, sfeașnice, — de toate de acealea voi lua în prețul lănii;,
numai să fii dumneta îngăduitori priste puţin[ă! vreame, Dän
să va dereage calea și säi va fac[e] iarbă, Deci eŭ o voi
trimite la dumneta, iar acum nu putem nici cum, cumu-ț va
spune și omul dumnetale din gură. De aciasta facem ştire
dumnetalje). Să fii dumneta săn[ăjtos, amin. Pis msța Mart
12, vit. 7157 [1649].
Al dumnetal[e)] frate și bun priiaten:
jupan Diicul Vel Spat[ar].
Alta, de ce vor fi trebile dumnetal[e] aicea la noi, de toate
să ne scrii dumneta, că de toate vom sluji] dumnetai e).
Să fii dumneta săn[ăjtos, amin.
[V*:] Al nostru cinstit frate și bun priiatin şi de aproape
vecin, jupan Mihai velichii județ ot grad braşovscomu [= ma-
rele-judeţ al cetății Brașovului] ... .
[Pecetea ştiută 1.]
2,
+ La al nostru cinstit şi prea-iubit frate şi bun priiatin și
de aproape vecin jupănul Mihai, județul Brașovului, și la a
nostră ca o sor[ă| dumneaei jupăneasa Catrina judeceasa.
Pohtim de la mfijlostivul Dumnezeii să v[ă] dăruiască săn[ă]-
tate dumneavostră, înpreun[ă)] cu toat[ă] .cinstit[ă) casa dum-
neavostră. Să vet pohti dumneavostră a'ntreba și de săn[ă)-
tate nostră, cu mila lu Dumnezeii săntem sänlältos, Alta, fac
ştire dumneavostră pentru care lucru fost-am și mai scris
dumneavostră, pentru lăna, că om fi adus și mai de multă,
dar văzut-aţ dumneavostră ce potop de iarnă fu. Ci foarte .
1 No 616.
www.dacoromanica.ro
45 LINĂ
aŭ slăbit vita răi, și a nostră, şi a Rumănilor; ci n'am putut.
lar acum, să va fi voia dumneavostră, să luaţ lăna, lănă
avem multă și bun[ă), tot Geare, și de an și de estimpii.
Ci, deaca vet zice dumneavostră să o aducem și o vet lua,
ei să trimit să o aduc[ă) toat[ă] la Tărgovişt[e). Deci să
trimitiț omul dumneavostră cu credință să tocmim aicea la
noi la Tărgovișt[e]. Deci, deaca vom putea tocmi, eŭ o
voi aduclel păn în Rucăr, și eŭ nu voi să iaŭ bani, ci tot
negoț de ce ne va trebui, de ce vom scrie la dumneavoastră.
Iar, să nu vet vrea dumneavostră să o luaț, iar să ne dat
ştire, să nu o mai pornim de acasță), să mai înblăm cu
dănsa purtăndu-o zalud. Deci cum va fi voia dumneavostră
să:m dat știre curănd, De aciasta pohtescii pre dumnevostră.
Să br săn[ăltoș. Amin.
Pis mța Ap., 29 d., vit 7157 [1649].
Al dumneavostră bun priiatin:
Diicul Vel Spat[ar].
[V*:] + La al nostru cinstit frate şi bun priiatin şi de
aproape vecin, jupăn Mihai județul ot grad braşovscomu
[= din cetatea Brașovului)... .
[Pecete neințeleasă, acoperită cu hirtie '].
3.
+ La al nostru cinstit şi prea-iubit frate şi bun priiatin ju-
pănul Mihai vel județ ot grad Braşov [= mare-judeţ din cetatea
Brașovului . Pohtescii de la m[iji[oJstivul Dumnezei să-ţ dăru-
iască săn [ă]tate dumnetal[e!, inpreun[ă] cu toat[ă cinstit[ă] casa
dumnetal|e]. Să vei pohti dumneta a'ntreba și de săn[ăjtatea nos-
tră, cu mila lui Dumnezei săntem sân(ă]toș şi cu bun(ă] pac(e).
Alta, tâmplăndu-se a vini acest om al nostru, jupănul Mecleuș, cu
trebile dumneaei Domnii, porăncit-am și noi să ne tărguiască ce
ne va trebui. Deci pohtescii pre dumneta, de ce ne vor fi
trebile, să ne fii dumneta într'ajutori și să ne isprăvești, iar
noi încă vom sluj[i] dumnetallel de toate de ce vei pohti
1 No 165,
www.dacoromanica.ro
BUMBAC 49
dumneta la noi, și de ce vor fi trebile dumnetale. Alta, fac
ştire dumnetal[e] că am nişt[e] lănă, multă și bun[ă): de-ț va
trebui dumnetal[e], să-m porănceșt(i) dumneta, că eŭ o voi
da toat[ă] pre. seama dumnetal|e), și nu pohtescii bani de la
dumneta, ci postav, tipsii, clondire, sfeașnice, fluturi, de
toate de aceastea voi lua în preț. De aciasta pohtescii pre
dumneta. Să fii dumneta sănlăjtos. Amin. Pis F[evrua)r[ie)
II d., vlt. 7157 [1649].
Iubit al dumitalle) frate: Diicul Vel Spat[ar).
[V*:] La al nostru cinstit și prea-iubit și bun frate şi de
aproape priiatin, jupăn Mihai vel județ ot grad Brașov [=
marele-judeţ al cetății Braşovului)... .
[Pecetea știută ?.]
A.
Cinstit şi de bun neam domne Draot, să fii Măriia Ta sä-
nțăjtos, înpreun[ă] cu toată cinstită fameliia Mării Tale.
Cu plec[ăjciune închinăndu-m(ă], sărut cinstit[ă) măna
Mării Tale, și mă rog mil!e) şi bunătății Mării Tale pentru
ce aŭ fostii în cămară tutun și nește Gel argăsite și o jum[ă]-
tate de povarfă] de lănă de Dobrogia, albă. Mă rog Mării
Tal[e] ca să să) vănză mai cu preţ, ca să mă pot plăti și
eŭ de pe unde sănt. Şi, pentru datorii, mă rog ca să silească
procatoru să s[ă] scoț|ă], pentru că sănt omeni de să pun
și în pricină. Și iar mă rog Mării Tal[e] pentru nește lăn[ă]
care iaste în cămară înlăuntru, să o dat, că iaste a Hagi-
Neculei, făr nici-un fel de pricină. Aciasta, și mila lui Dum-
nezeii să fie cu Măriia Ta. Al dumlijtal[e] mai mic și plecat:
Eŭ, Mareş,
[V° :] Cinstitului și de bun neam Mării Sale domnului
domnului Draot, cu multă și fericit[ă] sănfä]ļtate să s[ă] dea,
la Brașov?.
[Pecete neagră cu literele a A A a]
1 No 617.
2 No. 594.
75703. Vol. X. 4
www.dacoromanica.ro
50 BUCATE
IV. «Bucate» (oi, boi, rîmători).
Ieşirea «bucatelor» din țară — supt acest nume se înțele.
Sea mai de de mult, nu grînele, ca astăzi, ci dobitoacele,.
capetele de vită saŭ de oaie — era, în de obşte, oprită.
Oile eraŭ pentru Turci. Se purta totdeauna de grijă ca la
întoarcerea turmelor ardelene în țara lor să nu se strecoare
și oi, de vinzare sau vindute, ale boierilor san locuitorilor
terii.
Din registrele de vamă citate, ca și din alte izvoare, întîm-
plător, se vede că boii și rîmătorii eraii articole de export
ale Moldovei, şi nu ale Ţerii-Romănești. Domnii moldoveni
chiar trimeteaii asemenea marfă vie în orașele din Ardeal,
ba une ori ei făceaii astfel plata pe care o datoriaă în bani,
pentru cîte o cumpărătură de fabricate saii de metal.
I.
f La al nostru cinstit și din m[ijla lui Dumnezăii dăruit
Măriia Sa cinstitul județ din cinstit[a] cetate a Brașovului
cu plecăciune și cu săn[ăltate ne închinăm Măriei Tale. Precina
scrisorii nu iaste de alt cevaș cătră Măriia Ta, numai vefi]
ști Măriia Ta pentru cei înșelători care le deadem berbecii,
şi ne lăsară la sărăcie, pentru aciasta ni-am jăluit la Măria
Sa Vodă, şi ni-ati dat Măriia Sa învăţătură de am luat nește
oi ale Voiiicului și ale Oprei, fraț acelor înșelători. Deci Voiicul
inpreună cu sluga Măriei Tal[e], veni aici în scal[ă] cu cins-
tit[ă] cartea Măriei Salle] lu Vodă, și așa ni să alease judeca[tă]
ca să le dăm bucatele și să venim la Măriia Ta să ne luom
acei înșălători 1. Deci, fiind oile în jos la țară, și ale lor în-
părțite pre la păgubași, ni-am pus zi cu Voiiicul și cu sluga
Măriei Tal[e], păn ne vor veni oile aici la sat, să-i străngem
oile și să le aducem noi în hotarul Măriei Talle] la Bran,
toate deplin. Pentru aciasta ne rugăm Măriei Tal[e] să-ț faci
Măriia Ta pomană pentru sărăciia noastră, să ţii acei înșe-
1 Pentru aceste copriri>, v, Capitolul a/acer? de hotare.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 5i
datori închiș păn vom aduci[e] oile Voiiicului; ci vom veni și
noi la Măriia Ta; ci ne vei aleage Măriia [Ta] cu dinșii, — ca
să nu fim nici noi de sărăcie. De aciasta ne rugăm Măriei
Tafel, şi păn la trei săptămăni să nă aflăm cu oile la Bran.
Ap. 25 d[i], lt 7206 [7? = 1698-9].
f AI Mării Tal[e] plecaț: Stoica biv păr[călab]!,
Eŭ Stanciul părcălabul, cu (ot săteanii.
[Pecete neagră, cu fum |
[V*:] Întru cinstit[ă] măna Măriei Sal[e] judeţiul] din Brașov,
cu cinste să s[ă] dea ?.
2,
t [Pormule slavone cu acest înțeles: La al nostru prea-
iubit şi bun prieten și vecin de aproape, dumnealui Mi-
» bai, județ alu cinstitului oraș Brașovul. Dorim de la Dum-
nezeii pace şi sănătate dumitale.] Să ver[i] pohti dumneata
(dumneata) a întreba şi de bunlal săn[ăltate a Mărie Sale
Domnu nostru, iaste Măriia Sa săn[ăjtos şi veasel; așij-
derea şi noi încă ne aflăm pre lăngă spatele Mărie Sale, cu
bun[ă] săn[ăltate. Alta, fac știre dumnitale, că ai fost pohtit
dumneata pentru postav, ca să dăm dumnitale știre, să
luom de la dumneata: să știi dumneata că preste o săp-
tămăn[ă)] vom mearge și eu la Măriia Sa la Vod(ă]; ci voii grăi
Mărie Sale, mai bine să luom de la dumneata. Ci, cum voiă
grăi Mărie Sale, așa voii trimite pre Iştfan det va duce răs-
punsu dumnitale. lar, pentru răndul răm(ăltorilor, trimite
dumneata oamenii dumnitale aicea la noi, oi vom trimite
cu oamenii noștri la răm(ăltori, de vor luoa căț le va trebui,
şi ne vom tocmi ce le va fi prețul. Noi, pintru drag[ojstea
dumnitale și pentru preeteniia, vom lăsa și mai jos. De alta,
pohtescu pre dumneata, să poruncești dumneata la meş-
terii dumnitale de aciia, carie lucrează dă fac tipsi, să-m
fac[ă] un toc de tipsii bunu, dă credință, și să-m scrii dumnea-
Za căndu va fi gata, și, ce-i fi prețul, vom trimite banii, saă
să va fi și gata. Și, căndu ver trimite oamenii dumnitale la
1 De Rucăr saii de Dragoslave. V. cap. II, legături cu vecinit,
2 La no 363.
www.dacoromanica.ro
52 BUMBAC
răm(ă]tori, trimite dumneata și tocul de tipsii, și, ce va fi chil-
tuiala, noi vom da la oamenii dumnitale; de aciasta poh-
tescu pre dumneata. Aciasta a nostră puţin[ă] scrisoare să
afle pre dumneata săn[ăjtos și veasel, înpreun[ă] cu tot[ă] cin-
stit[ă] casa dumnitale, de la H[risto]s, amin.
Pis Man 30 dni [înnainte de 1700.]
Bun priiatin al dumniitale :
Radu Vel Agă.
[Către județul Mihai!. — Pecete verde, ruptă.]
V. Bumbac.
Noi primiam bumbacul de la Turci, cari-l cultivaii ei înșă
sai îl aduceai din Asia-Mică, Siria și Egipt, patria lui. Bum-
bacul trecea însă numai pela noi. Torsul se făcea la Brașov,
și de acolo-l primiam ca simplu bumbac tors, saii şi ca ţe-
seturi. Abaua se aducea gata făcută, cum am văzut din Bul-
garia, mai ales de la Sliven. Bogasia (fr. Zoccassin) era o
veche fabricaţie asiatică, foarte mult întrebuințată la noi, și
care se aducea În «baluri» încă din veacul al XV!*: soco-
telile de vamă ale Brașovului pomenesc pe la 1500 dese
sosiri de bogasie la hotar ?.
Negustorul muntean Pirvan, care mergea și în Polonia,
căutase, de sigur, bumbacul și luase abaua, bogasiile roșii
la Sliven.
I.
+ Eŭ jupănul Prăvan scrii multă sănătate pănă la dum-
neata mai mare domnu Brașeului și la d[u]mneata jupăneas[o)
Catrino. Alta, de vei întreba de sănătatea noastră, cu mila
lui Dumnezei ne aflăm cu sănătate. Alta, să ştii dumneata
cam mersu la bumbac, și bumbacul au fostu scumpu, și am
băgat samă pănă la Brașeii, ce m[ă] ținea căte 50 de florinți,
şi n'am'cumpărat, ceam cumpărat abă, can fostu ca[m] eftină
abaoa. Deci am cumpărat. Și să știi dumneata cam purces
1 Bibl. Ac. Rom., documente; Sturdza, în 4z. Ac. Rom., VIII, pp. 258-9.
— Cf. şi scrisori de curtenie, la data de 1659.
2 V, și Bogdan, ed. a 2%, L pp. 122, 295.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 53
în ţara leșască, și, de răndul banilor, Cam trimes 10 bogasie
roşiă, căte 2 tal[erï], 20 de talerți], şi am rămas încă 10 talerți],
dobănda banilor, și aceiaș voiii trimeate. Alta, de ver[i] vrea
dumneata sët trimeț banii, să-m trimeț dumneata răvaș pe
Dobre, că pe el am trimes bogasiile. Deci voii trimite banii
şi cei 10 talerți] ; iar, de nu vei lua, cei vei lăsa, iar să-m
trimeț dumneata răvaș, să știii şi eŭ ce voiii face, căce voii
să mă duc, de va da Dumnezei, după Crăciun la bumbac,
că s'a mai eftini. lar dumneata să-m trimeț răvaș: eŭ voiiă
mearge la bunbac. lar banii voii trimeate pe ua om al miei.
Iar, de vei vrea dumneata să-i laş în dobăndă, cum neam
tocmit cu dumneata întăi (sic), iar trimite răvaş. Deci vom
veni cu bumbacul; deci vom băga samă și ne vom socoti.
Tar, de nu, trimite-ver[i] Joe Necopoian, pe ai noștri, erh
pe alţi; banii săntu gata, numai să-m met răvaș, să știu
şi eŭ. Și, alta, iar daŭ ştir[e] dumitale de ial[e| 200 de taler[e).
Să ști! că Cam trimes pe jupănul Iovan, să le iai de la dănsul,
căce aŭ adus răvaș dela măna dumitale şi aŭ zis că va cum-
păra el bunbac. Deci să-i cert de la dănsul, sët cauţ de la
dumnealui aceale 200 de tal[eri]. Dea aciasta scriii, și iar mă rog
dumitale să-m trimeț căte căt să vinde bunbacul acolo, să-m
trimeț răvaș, să ştiii şi eŭ ce voii lucra, dacă voiii veni din
țear[a] leșască, de va voi Dumnezeii. Și să fii dumneata să-
Bătoas[ă), de la Hs., și să știi dumneata că foarte cu cinste
vom să ne plătim; amin. [Pe la 1660.)
[V°":] Să fie dat[ă] aciasta cartea întru cinstita măna dumnfi]-
sal[e] Catrinel vel judeciasea ot grada Brașov [= din cetatea
Braşovului).
[Pecete brună ruptă !.)
2.
Noi boeri prea-luminat[ullui Divan al Ungrovlahi[ei).
Înnaintea Divanului aŭ avut judecată Nec[ullae Braşfo-
veanul) cumpaniotul? cu Mihaiii i Necula, mărgelari de aici din
Buc[urești], pentru nişte bumbac al lui, ce i s'ai luat de nişte
1 No 514,
2 Membru al companie? comerciale din Braşov.
www.dacoromanica.ro
54 OREZ, POSTAY
ostași, la vremea stupaiului!, viind atuncea bumbacul în niște
cară de l[a] Giurgi[u]; pentru care bumbac, dovedindu-să că.
este al lui, prin semnile ce aŭ fost pus la sach) în carii era
bumbacu, i san dat bumbacu, ca al săii lucrul ce aŭ fost, și
mărgelari aŭ rămas ca să-ș ià bani de la cei ce aŭ văndut
bumbacu. Și pentru ca să Die Neculae Braș(ol]v[eanul] nesu-
părat de către mărgelatri, i san dat aciastă carte a noastră.
de adeverinţă la mănă, ca să o aibă. Aciast[a] scriem.
[Pecete octogonală, cu chinovar.] Fev. 26 d., 1770.
[Pe V°:] + Cartea de judecat[ă] pentru bunbacuri?.
VI. Orez.
Orezul era adus în mare parte de ai noștri cari-l cumpărau.
de pe la Sliven, Adrianopol, Constantinopol. Dar și Turci
veniaii cu acest articol de negoț, și Hasan-Aga pare să fie
unul din aceștia, căruia cărăușii îi îndosise marfa, fugind cu
ea la pasurile muntene. Cei ce răspund la porunca lui sînt
niște săteni romini, cari abia puteai să miște condeiul,
TL Scrisu-am ep Hasan-Aga pănă la voi, slujătorii carii săn-
teţi în fară, să căutaţi, pre niște 3 cară cu saci, cărăușii, să
le cătaţi, să sët, să mărțdiţi (|), să-i întornați îndărătiă, să
să dè sema aicea.
[Pecete turcească.]
[V°:] Săm(ă se se ştè: aju[n]su în sat, în Răghiniște, ahăi 2
Saşi, aoflat 2 saci de orezii și onul de lent|e] și onii piatre
acră; Se mereteresimu tut satul. Ș'a făstii și omin(i] domnești,
anum[e] Bratul şi Bene, fuştași 3.
VII. Postav.
Și acum acel ce trece din cetatea Brașovului spre subur-
-bia Șcheilor, care se ating acuma în locul deschis al Groa-
verilor, unde-și aŭ școlile cele mari și Romînii și Saşii,
1 Stupal, după strigătul ce scoteaii năvălitorit, s'a numit intrarea în Bu-
cureşti, la 1769, a cete! prădalnice care a luat în stăpînire orașul cu cîtva
timp Înnaintea Ruşilor. V. Hurmuzaki, X, p. XI.
1 No, 746,
2 Pe la 1650, — No 504,
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 55
vede în dreapta un deal străbătut de dungi paralele. Acelea
sint lemnele pe care se întindea, mai mult alaltăieri decît
ieri, postavul brașovenesc lucrat de femeile din toată cetatea.
Pe lingă acest postav făcut aspru și fără multă pricepere,
Brașovul, care aducea totuși postav din toate părţile, avea
meșteșugarii săi de postav. Postavul braşovenesc nu se pu-
tea pune alături cu acel de Flandra, de Rin saŭ de Silesia ;
nu-l purtaŭ Domnii şi boierii, cari nici nu se prea uitaii, în
de obște, la o stofă așa de ieftenă ca postavul; dar el era
întrebuințat singur pentru îmbrăcămintea ostașilor munteni,
Seimenii, iar, la sfîrşitul veacului al XVIII", s/ųjitorič pe ju-
mătate ţerani. Se poruncia pentru aceasta postav albastru,
postav roșu, postav galben. Sașii primiaă bucuroși arvuna
în galbeni de aur a Domnului, rupeai prețul cu el, hotăriaii
termenul de predare sa își funeaz siua, iar, cînd venia la
adecă, mai totdeauna aveau numai o mică parte gata. De
aici, scrisori peste scrisori, îndreptate din partea stăpiînito-
rului muntean către «marele.judeţ» al cetăţii vecine. La urmă
se ajungea în sfîrşit la o înțelegere; Domnul mai zăbovia
puțin sorocul de primire, iar meşterii se făceai ceva mai
iuți decît de obiceiii. Supt paza oamenilor domnești, iar
une ori, de la 1699 înnainte, a <«Nemților» generalului din
cetate, carele Rucărenilor şi Dragoslăvenilor, luate cu voie,
cu nevoie pentru slujba Măriei Sale, duceaii spre hotar pos-
tavul ostașilor, înfășurat cu ţeseturi proaste și pecetluit.
Între legăturile de postav ce sosiaă la Tîrgovişte saŭ la
Bucureşti, ca să fie împărțite de Paști, după vechea datină,
eraii şi cîteva care cuprindeaii stofă mai bună, menită boie-
rilor ce aveai ranguri în oaste sai la Curte și cari eran
îmbrăcați și ei cu acest prilej. Ba chiar boierii cei mari luaii,
pe lingă blănuri scumpe, pe lîngă o bucată, un vig de ca-
tifea, și «patru CO si jumătate, măsură romănească, de pos-
tavə!. Acesta se chema cu «pecete», iar cel mai bun putea
să aibă chiar «două pecețţi»,
1 Del Chiaro, /sforia delle moderne ‘rivoluzioni della Valachia, Veneţia,
1718, p. 50. Cf. Studir și doc, V, p. 361.
www.dacoromanica.ro
56 POSTAVY
Moldovenii dădeau și eï une ori să li se lucreze postav
pentru aceiași împărțire a darurilor de îmbrăcăminte la Paști.
Dar ceia ce se cerea mai des la Brașov din partea lor nu
era postavul cu una saă două peceţi, nici chiar adevă-
ratul postav, ci numai «boboul» cel prost de tot, cu care
se miluiaă la Curtea din Iași cerşitorii.
r.
Întru tot cinstit şi prea-iubit al nostru, mai mare dum-
n[eajlui p[a]nu Mihaiŭ, marel[e]-gïudeț de la cinstitul Braşei,
poftim de la m[iji|ojst[ijvul Dumo[e]dzeŭ tot binel[e] dumi-
tale], înpreunat să fie cu ot cinstiț oamenii dumitallel, Alt,
de veï cerca dumnf[ea]ta de noi a ști, să știi dumn[eajta, cu
norocul Măriei Sale Domnu nostru sintem cu sănătat[e] şi
cu bună pace]. Alt[a], dăm ştire dumital[e] că am trimis
pre Apostol acol[o] pentru treb(i] domneșşt(i] ce trebuescu
acmu la Pas, boboae și cămeș, și cumănace! de mișei, și
de sulițe ce trebuescu Măriei Sale iar acmu, şi de o mas[ă]
domnescă. Deci poftim pre dumn[eajta să fie cu ştirea du-
mitale, pentru vamăș, să le dzici dumnlealta să nu învă-
luiască de vamă, că nu putem tot trepăda la Craiii, că
dumneavoastră st că altă dat[ă] nu san învăluit care aŭ
fostu lucruri domneșt[i]. Și au zis solul Borcea Ianuș? că
iaste învățătura de la Mărie Sa Craii să nu învăluiască lu-
crurilțe] celțe] domneşt|i], că nici să cade] să dăm ştir[e]
Miăriei Sal(e] lui Craiii, pentru nemic. De iasta poftim pre
dumnțealta. :Să fie dumn[ealta sănătos o ye aman [= în
Hristos ; amin]. U Ocnă, Mart 11.
H Së Z a
Josiane Bonapsns.
1 În vechime orice pălărie se zicea comănac. V, Studi și doc, V, p.
526, No 1.
2? Viitorul «Craii ardelean» Acațiu Barcsai, Dec scrisoarea poate fi din 1638
(vol. IX, pu. 18-9), cind acesta a îndeplinit o solie în Moldova, Cf. în vol.
IV, p. oxcur. Dar şi în 1643 Barcsai vine la Vasile Lupu (;5id, p. Gen,
Mișeii sînt săracii. Pentru postavurile ce li se dai, v. şi § argint, an. 1652
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNIE 57
T Priiatenul dumital[e]: Enachie Cămăraş Ocnoe [=de Ocnă].
KA. (sic) Bu. ma. [=—sluga Măriilor Voastre].
[Adresa slavonă. Pecete verde, cu o pasere și legenda... srâ+»,..1.|
2.
[Matei-Vodă județului Mihai Eötvös. — Formule slavone.]
Cătr'aciasta facem știre dumnitale pentru răndul postavului
de dărlăjbanți: dup[ă] cum iaste tocmă și obiciaiul a ot
timpii, trimis-am și acum pre omul nostru, pre Statie, ca
să iă postavul, să-l aducă aici, să îmbrăcăm Curtea, cum
a slobozit și Măria Sa, Crai. Derept aceaia pohtim și pre
dumneata, ca pre un bun priiaten și vecin de aproape, să
p'aibă omul nostru vre-o opreaal[ă), ci să-ș poată căuta lucrul cu
bun|ă] pac|e]: căt[ă] sam[ă] de postav ne va trebui, să ià
pre seama noastră cu bani, cumu-l va putea cumpăra. Iar noi
încă vom avea a sluj|i|] și a mulțemi dumnital[e|. Aciasta
pohtim pre d[ujmn[ejta. [Tirgoviște, 7152 [1644], Martie 17.]
[Pecete mică exagonală, pusă pe hirtie !.]
3.
[Matei-Vodă către același] şi la bun[ă] priiatnica nostră Mar-
gheta judeciasa cea bătrăn[ă], sApagit [== sănătate]. Cătră actasta
facem știre dumnevoastră că at fost zis dumnevoastră cum că
aveţ neşte postavu, de carel[e] ne trebuește pentru sluj[ijtorii
noştri. Dec e[tă] că am trimes acol[oj cest om al nostru și cu
căţvaș bani la dumnevoastră. Ce să ne dat dumnevoastră căt[ă]
samă de postavu ne va trebui, și să luaţ aceșt[i] ban[i) eät am
trimes într'aciast[ă) dată ; iar, căț bani vor mai rămăne, iar i vom
trimete dumnevostră, acum, făr[ă] de nici-o zăbavă. Cum
am luat şi altă dată postavu de la dumnevoastră, şi tot s'au
plătit păn la un ban, aşijderelie] și acum iar vom trimite dum-
neavoastră tot banii deplin, căț vor face. De aciasta scriem
și pohtim pre dumnevoastră. Să Dt dumnevoastră sănțăjtoș.
Amin, [7159 [1651], Aprilie 12.
[Pecete mică, ruptă ?.]
1 N° 597.
1 No 331.
"He 343.
www.dacoromanica.ro
58 PosrAvuRt
4.
+ La al nostru cinstit și mai mare, ca un părinte, jupan
Mihai dea cSAle unenar rpaAa Bpuigcki H npnra[pn] w Fu
pa% Bach w yt; amin [= mare județ al cetății Brașovului
şi pîrgariï, etc.].
+ De pururea am scris cu multă bucurie la al nostru cinstit
mai marea și ca un părinte jupan Mihai, gra cSAnHi unchar rpaAa
BpâuiBeki, cu inim[ă] bun[ă] și cu slujbță] plecat[ă] Măriei dumne-
talea, ca unui părinte. Vod[ă] Mărie Sa încă iaste săn[ăltos și
vesel ` noi încă așijdere. Pentru bani dumnitalea de postav,
încă destul am silit, căt Dumnezeii va crede, și sen dat în
măna slugii dumneatalea ugh[i] 375, și am zis jup[ălnului
Gherghi să vie înpreună cu omul dumnetalea ; pentru meșteri
încă mulțemescu dumnetalea, ca unui părinte, și de acmu
iar, în ce va fi pohta dumnetalea, tot vom sluj[i]. Numai
să fii dumneta sănătos ; amin. Ap. 25! Je 1651.].
Ca un fecior al dumnetale: Socol Cliuc|er].
[Pecete neinteligibilă, mică, ovală cu inscripția: Socol
Clucerul.]
D
| Matei-Vodă; traducerea formulei slavone: Prea-iubitului și
bunului prieten și de aproape vecin al nostru, dumnealui Mihail
Etveși, mare-judeţ al cinstitului oraș Brașov, îți dorim viață
lungă și sănătate.] Ci(njstit[ă] cartea dumnitale ci ne-ai trimis, ve-
nitu-ne-aii, și de toate pre amăruntul [înțe]les-am. De care lucru
scriindu-ne dumneata pentru răndul postavului, cu[m] că oan
acum meșterii postav gata de ce iaste treaba noastră, ci să fim
îngăduitoriii pănă la lănă noao, atunce să fac[ă] postav; ci
aceaia cum am putea noi îngădui pănă la lănă noao!? Crez
meşterii bin[e] e an înţeles cu noi cum păn prea la Väsznes[e]nie
G[o]sp[o]d[i]ne2 să fie postavul tot gata, că iaste și vreamea să-l
dăm dăr[ăjbanților. Dar, deaca aŭ știut el atăta zăbavă, căci
nu ne-ai spus de atunce, să ne fim căutat lucrul într'altă
1 Înnălțarea Domnului.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI cu ROMÎNIŤ 59
parte, să nu avem atăta zmenteal[ă]? Ci acum iar pohtim pre
dumneata, ca pre un bun priiaten și vecin de aproaplel, de
vreame ci nu ne dau ei acum postav să ni s[ă] împle ce iaste
treaba noastră, ci ne lasăde zmentealăla aciasta vreame,
numai să ne vie iar răspunsu fără zăbavă; iar noi vom opri
lăna, și vom trimite lăna într'alt[ă) parte, de ni s[ă) va sr
lucrul nostru, deaca ei ne daii de atăta zmenteal[ă] ... Maï
9 dni, 7159 lët,
[Pecete mare.]
6.
[Matei-Vodă către același.] Multă săn[ăļtate și tot binel[e}]
pohtim de la m{i]l[o]stivul Dumnezeă să-ţ hăr[ă)zească domni-
talje]. Cătră aciasta facem ştir[e] dumnetal[e], pentru răndul
postavului, că numai ce ne mirăm şi noi cum vom mai scrii
dumitale, că am fostu grăit cu acei oameni fär de nicți]-o
omenie, cu postăvarii, să li dăm lăn[ă) de ach) și să li-o
trimitem să lucreaze, ca pentru să ni s|ă] umple seama
(sama) postavului, căt ne trebueștie|. Iar, cănd iaste acum, nu
s[ă] aleage nimica și nicfi]-o ispavă nu iaste, și ot sluj|ijtorii
noştri șăd aicți] de aştept și nu s[ă] pot duce prela lucru, —
că acum iaste vream[e] lucrului casi[i], pentru să le dăm pos-
tavul, după cum ne-ai fost obiciaiul aic[i] în rot timpii, şi
pentru acei postăvari nu ne putem căuta lucrul într'altă parte,
să ne isprăvim acest lucru. Dec[i] pohtim pre dumneta
păntru acest lucru, ca pre un priiatin, să le dai și dumaeta
poruncă și 'nvățlăjtur(ă] și certare, să ni isprăvească într'ună
chip, și să ne umple căt[ă] seam(ă] de postav ne trebue, saii
să ne fac[i] dumneta știr[e], — de vream[e] ee nu va ffi] nici-o is-
pravă, să știm și s[ă) slob[oJzim sluj[i]torii noştri, să s[ă] ducă pre
la lucru și s[ă] nu mai șaz[ă], şi omul nostru carel[e] iasteacii,
să mai facă cheltuial[ă] de atăta vream[e], și de acel lucru
nimica nu s[ă) alege; ce să ne mai căutăm într'altă parte, daca
vream[e] ce avum atăta zăbavă şi nimica nu s('aii] ales. De
? Bibl. Ac. Rom., documente; Sturdza, în 4#. Ac Rom, VIII, pp. 248-9.
www.dacoromanica.ro
LU POSTAV
aciasta scrim şi pohtim pre dumneta. Să fii dumneta săn[ăjtos.
Amin. [7159 [1651], Iunie 22.)
(Pecete mică, ruptă!.]
7.
+ Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnii zeml. vlah[ijscoe.
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă)
vreamea nevoitor, dumnealui jupănul Danzen Mancăș, ma-
rele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele
poftim dumitalțe) de la Dumnezei. Pricina cărţii iaste întăiii
a cerceta buna săn(ăjtatea dumital[e). A doao, ca să facem
știre dumital[e] că iat[ă] că trimisem acii pre dumnealui
Iorga starostea è pentru postavele ce facem în tot timpii, de
treaba slujțijtorilor noștri, ca să tocmească cu meșterii de
acolea, să lfe] facă. Pentru care poftim și pre dumneata, precum
al fost și mai nainte într'ajutor la toate treabele noastre, și
acum punem pe dumneata la osteneaal[ă| a chema pe meş-
terii aceia înnaintea dumitale, să să facă tocmeala, și poftim
pre dumneata, căt s'ar putea să să facă tocmeala cu preț
mai jos den cum era mai nainte, căci aiave sai văzut că
estimpu aŭ fost lăna foarte eftină. Şi după: cum să va face
tocmeala, să avem de la dumneata știre, și vom trimite o
sumă de bani arvună înnainte. Însă veï ști dumneata că de
tot postavul ne trebuescu 240 de bucăţi, și tot albastru să-l
facă, iar roş să nu fie nimic. Şi noi aseamenea vom fi da-
orl a face pofta dumitale]. Aciasta. Și mila lui Dumnezeii
să fie cu dumneata.
Noem. 23 d., l. 7206 |1697].
De bine voitor dumital{e] : Jo Costandin Voevod.
[V°:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș
Mancăș, marele-județ al cinstitei eetät Brașovul, cu multă
sănătate să să dea.
[Pecete mare rotundă ?.]
1 N° 345.
3 De negustori, probabil.
î No 358.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 61
8.
f Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii. zemlji) vlahlijscoe.
t Bunului nostru priiaten sf vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Manche
marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate şi tot binele
poftim dumttallel de la Dumnezeii. Cartea ce ne-a! trimis
dumneata, o am luoat, și, înțelegănd de bună sănătatea dumi-
tal[e], ne-ai părut bine. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am
înţeles. Pentru răndul postavelor ce am fost poftit pre dum-
neata ca să să facă tocmeală cu meșterii, să ni-lii facă, cum
că ai chemat dumneata meșterii, și s'aii tocmit bucata de
postav căte t! 13 p!, de aciasta mulțumim dum[ijtale căci ai
fost nevoitoră de s'ai făcut tocmeala mai eftin decăt ani.
Și iat[ă] că acum trimisem cu omul nostru t! 1.500, să să
dea meșterilor postăvari înnainte, ce iarăși punem pe dum-
neata la osteneal[ă], să chemi pre meșteri să li să dea banii,
și poftim pre dumneata ca să le dai poruncă: întăiii, să facă
postavul bun, că uniorea îl fac bun, iar alte ore îl fac maï
prost; ce să fie porunca dumitale să-l facă bun, și să nevo-
iască pănă în sfărșitul lui Fevrarie să gătească tot postavul,
că iată pănă atunce sănt 3 luni, şi destulă vreame iaste. Ce
să nu ne să facă zminteală, Noi încă aseamenea vom sluji
dumlijtal[e]. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezei să
fie cu dumneata.
Ot Tărgoviște, Dichm. 5 dn., lt 7206 [1697].
De bine voitor dumital[e] :
Jo Costandin Voevod,
[V~] f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș, marele-ju-
det al cinstitei cetăț Brașovul, cu multă sănătate să să dea.
[Pecete mare rotundă !.]
1 No 366.
www.dacoromanica.ro
62 POSTAV
9
+ Io Costandin Voevod bj. mist. gospodinii zemle vla-
hiiscoe.
t Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș,
marele-judeţ al cinstitei cetăț Brașovul, sănătate și tot binele
poftim dumitalțe] de la Dumnezei. Cartea dumitale ne-au
venit, şi de sănătatea dumitale ne-ai părut bine. Alalte ce
ne-ai scris dumneata, am înţeles, cum că s'aii dat banii meș-
țerilor postăvari, şi, pentru postav, aŭ zis că păn în sfărșitul
ui Fevruarie nu-l vor putea găti, iar a treia săptămănă den
Fevruarie va fi gata. De aciasta vei ști dumneata că, deaca
să va zăbovi pănă atuncea, cum aŭ zis ei, a treia săptă-
măn[ă] den Fevruarie, atunce să chiiamă că iaste în sfărșitul
lui Martie, și nici întrun timpu pe acea vreame nu ne-aii
venit postavele. Ce poftim' pre dumneata să le dai poruncă
ca să înbărbăteaze cu lucrul și, de nu vor putea găti tot
postavul, iar măcar jumătate de postav pănă în sfărșitul lui
Fevruarie să fie gata, adecă la lăsatul secului de postul cel
mare, că atunce lăsăm noi sec. Alta, facem știre dumitale că
iată] că am trimis pre boiariul nostru Drăghici Spătarul ca
să tocmească cu meșterii sforari 1.500 de păpuși de sfoară],
că numai atăta ne trebue; alte dăți făceam mai multă, iar
acum aciasta ne trebuiașt[e]. Ce să fii și dumneata într'ajutor,
ca doar s'ar tocmi mai eftină, că am înţeles că şi cănepă
destulă s'ai făcut pe acolo. Și să dai dumneata poruncă
meșterilor, aciastă sfoar[ă], de nu o vor putea face păn în
sfărșitulii lui Fevruarie, iar la Mart să fie toată gata. Iat[ă]
că și bani am trimis înnainte 1000 t[ali[eri], să li să dea, și,
după ce vor găti toată sfoara, atunce le vom da și aalt
bani. Așijderea am trimis cu boiariul nostru Drăghici Spăt.
și niște cositor ca să tocmească, să ne facă niște tipsii, precum
am dat izvod, şi am trimis tot cositor ales, neamestecat, ce
poftim pre dumneata să dai poruncă ca aceaia meșterilor:
una, întăiii că aceaste tipsil ne trebuescu în grab[ă], ca să
e dai dumneata grij|ă], că meșteri vor fi mulți, a lucra la
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BBAŞOVULUI CU ROMÎNIE 63
cositor, ca să grăbească să le facă, și păn în 30 de ale
să le gătească, că ne trebuescu; a doao, să le poruncești
dumneata să nu amestece cositoriul, ce să-l lucreaze așa
curat precum l-am trimis, că, după ce ne vor veni tipsiile
acealea aici, vom să topim o tipsie de acealea, să cercăm
să spoim niște vase. Deci atunce să va cunoaște, că, de vor
amesteca cositoriul, nu să va putea spoi la aramă. Ce poftim
pre dumneata să le faci poruncă ca să nu-l ameastece, și să
grăbească să ne le gătească precum am zis mai sus. Și noi
încă a sluji dumital[e| datori vom rămănea. Aciasta, și mila lui
Dumn[ejzeii să fie cu dumneata.
Dech. 25 d., l. 7206 [1697].
De bine voitor dum[i]tale: Zo Costandin Voevod.
[V°:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş
Mancăș, marel[e]-județ al cinstitei cetăț Brașovul, cu multă
sănătate să să dea.
[Pecete mare, rotundă!.]
10.
+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gspdni zemle vlah[i]scoe.
Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea
de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Manche, marele-
judeţ al cinstitei cetăț Brașovul, sănătate și tot binele poftim
dumitale de la Dumnezeii, Cartea ce ne-ai trimis dumneata
cu boiariul nostru Drăghici Spăt. o am luoat, și de a dumi-
tal[e] bună sănătate priiateneaște ne-am bucurat. Alalte ce
ne-ai scris dumneata, am înţeles, Pentru răndul postavelor,
cum că în sfărșitul aceștii luni a lu Ghenarie vor fi 100 de
bucăț gata, numai să trimitem caar[e] să l[e] rădice, şi păn
în sfărșitul lui Fevruarie vor fi încă 100 de bucăţi gata, de
aciasta iat[ă] că de aciastă dată le trimisem cu boiariul nostru
Drăghici Spăt. t[aji[eri] 500 și, cu alț (aller) 500, ce s'aii dat
mai nainte, fac aller! 1000. Iar cară nu trimisem acum să
rădice postavul, că nu ne trebuiaște așa în grab[ă], ce să
1 N° 359.
www.dacoromanica.ro
64 POSTAY
stea postavul acolo la meșteri, și să le dai dumneata po-
runcă ca pănă în sfărșitul lui Fevruarie să mai gătească
100 de bucăţi, că atunce vom trimite caară de vor rădica
căte doao sutelțe| de bucăţi, de le vor aduce deodată, și
atunce le vom trimite și ceialalți bani. Pentru răndul sforii,
cum că san făcut tocmeaală miia de păpuşi căte 21 (alle),
mulțumim dumitale căce ai fost nevoitorii de san tocmit
mai eftinii; de care, precum s'a legat ei în zapisul lor ca
Dän în sfărșitul aceștii luni să dea o sumă de sfoarță], şi
păn în sfărşitul lu Fevruarii să dea altă sumă de sfoară,
iat[ă] că am învățat pre boiariul nostru Drăghici Spăt., cătă
sfoar[ă] va fi acum gata, să o rădice să o aducă aici, și
le-am mai trimis şi bani t[a]l[erï] 1000, ce, dăndu-le boiariul
nostru banii, poftim pre dumneata să dai poruncă sforarilor
ca să să ţie pre tocmeala ce san legat în zapisul lor, păn
la Mart să plinească toată sfoara. Pentru răndul cositoriului,
cum că san tocmit căte un zlot ocaoa, de aciasta prea multă
plată vor să ià dumnealor meșterii, căce preţul cositoriului
iaste un taler ocaoa, și acum lucrul vine iar mai la un taler;
ce foarte scumpu iaste, crez: noi am cumpărat și aici niște
tipsii de cositor, de Danţca, așa lucrat gata, de la niște
neguţător[i], şi am cumpărat ocao căte un galbeni; care
iaste alt felii de lucru: că știi dumneata că lucrul de Dansca
tot iaste mai bun decăt cum lucrează ac la Brașov. Jar
acum cositoriul acela ne vine mai 2 lei ocaoa. Însă, deaca
S'ai tocmit așa, acum n'avem ce face; iat[ă] că noi am
trimis banii cu boiariul nostru, să-i dea, și să iă vasele, să
ne le aducă. Aciasta, și mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata.
Ghen. 22 d., l. 7206 [1698].
De bine voitor dumitale): Jo Costandin Voevod.
[V°]: + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș
Mancășii, marele-județ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă
sănătate să să dea.
[Pecete mare rotundă £]
1 No 361
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 65
IL
+ Io Costandin Voevod, bj. mist. gsdni zeml. vlah[i]scoe.
f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș,
marele-județ al cinstitei cetăț Brașovul, sănătate și tot bi-
uel[e) pcftim dumital[e] de la Dumnezeii. 2 cinstite cărți ale
dumitale, una de la Fev. 1 d.,șialta dela Fev. 6 d., le-am
luat și, de bună săn[ăjtatea dumitalțe) înțelegănd, ne-aii părut
bine, și am lăudat pe Dumnezei. Alalt[e] ce ne-ai scris dum-
neata, am înțeles. Pentru răndul postăvarilor, ca să le trimitem
banii, că şi ei zic că păn în sfărșitul lui Fevruar vor găti
postavul, de aciasta și mai nainte am fi trimis; numai vei
ști dumneat[a] că și noi, den mila lui Dumnezeiă, am avut o
nuntă în casa noastră, a unii fiice a noastră !, ce, stănd de
treaba aciasta, n'am putut nici dumitale să dăm răspunsul mai
curănd, nici banii să trimitem ; iar acum, trecăndu-să nunta,
iat[ă] că trimisem iar pre sluga noastră Stan Brașoveanul
acolo, cu care am trimis şi postăvarilor t! 1000, ca să le dea;
şi, pentru caar[e), incă am poruncit să meargă acolo să încarce
postavul; ce, viind carăle, să fie și postavul gata să-l rădice.
ȘI, după ce va veni postavul aici, atunce, căţi bani vor mai
face, le vom trimite. Și, pentru răndul sforii, încă poftim pre
dumneata să poruncești sforarilor, dupre cum și ei s'au
legat că păn în sfărşitul lui Fevruarie vor găti o seamă de
sfoar[ă), iat[ă] că păn atunce mai sănt vre o 13 zile, ce, pănă
va fi Stan Brașoveanul acolo, și păn a veni carăle să rădice
postavul, să neyoiască și ei să gătească acea sumă de sfoar[ă],
să o pornească. Pentru tipsile de cositor, le-ai adus, și mul-
tumim dumital[e] căci ai fost nevoitor de san trimis la
vreame. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezei să fie cu
dumneata. Fev. 15, D 7206 [1698].
De bine voitor dumitale):
Jo Costandin Voevod.
1 La 5 Februar Domnul căsătorise pe fiica sa Ilinca cu Scar'at Mavrocordat
fiul lut Alexandru Exaporitul (Iorga, Documente privitoare la Constantin- Vodă
Brincoveanu, Bucureşti, 1901, p. 168).
an
75703. Vol. X.
www.dacoromanica.ro
POSTAV
[V°.] f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine vaitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș,
marele-judeţ al cinstitei cetăți Braşovul, cu săn[ăltate să
s[ă] dea.
[Pecete rotundă, mare !,]
12.
t Io Costandin Voevod bj. mist, gsdni zeml. vlabh[ijscoe.
+ Bunului nostru priiatin şi vecin de aproape, în toat[ă)
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreas, marel[e]-
județ al cetăţii Brașovul. Sănătate pohtim dumitale de la
Dumn[ejzeii. Cartea ce ai trimis dumneata, aŭ venit, și de
săn[ăltatea dumitale] ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris
dumneata, am înțeles. Pentru răndul postavului, cum că iaste
gata, și zici dumneata ca să trimitem cai să-l rădice, şi banii
ce aŭ rămas, să să dea postăvarilor, de aciasta iat[ă] am po-
runcit ispravnicilor noștri de la Cămpina ca să trimiț(ă] cai
şi, pentru zăblăii de învălitul postavului, neaflăndu-să aici, am
poruncit iar de la Cămpina să trimiţă, ș[i] iat[ă] că trimis-am
și foiţă]; ca să vezi dumneata că acest postav aŭ fost să facă
postăvarii precum semnează în foiț|a , căte bucăţ cu peceți și
căte fär peceţi, și vei vedea dumneata și prețul precum sat
tocmit, și, căţi bani aŭ mai rămas, iat[ă] că i-am trimis. Ce
acum pohtim pe dumneata, căt s'ar putea mai curănd să să
rădice postavul de acolo, și pentru voia noastră să pohteşt[i]
dumneata pe comendantul den Brașov ca să dea cățiva
Neamț? ajutor, să vie cu postavul pănă la hotarul ţărăi, adecă
păn la Predeal, ca să n'aibă postavul vreo zăticneală. Ce să
nevoești dumneata ca să s[ă] dea un ajutor de la cetate, ca
să-l aducă făr de primejdie păn la hotar, că acolo am trimis
sluj|ijtori de ai noștri, de vor veni cu postavul. Aciasta, și
mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Fev. 26 d., lt 7213
[1705].
De bine voitor duml[iltalle : Jo Costandin Voevod.
Iat[ă] că scrisem și noi o carte la comendantul, de-l pohtim
1 No 362.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 67
ca să trimiță cățva Neamţi, ajutor, Dän va treace postavul lo-
curil|e] ce sănt cu grijă]; ce dumneata încă să nevueştiI], că
aciasta iaste mai mult pentru folosul și ajutoriul cetăţii dum-
n[ea]voastră.
[Foiă:]
+ Foiţii] de postavel[e] ce s'aii tocmit să s[ă] facă la Bra-
şov, cum semneaz[ă] în jos anum(e]: Fev. 26 d., t 7213 [1705].
+ 130 bucăţi postav vearde, cu 2 peceț bucata,
po t I4... ©... . cin, [=adecă] ti 1.820
+ 20 bucăţi postav roş, iar cu 2 peceț, bucata
po t i4.. „cin, t! 280
t 120 bucăți postat bastii fár peseate), bu-
cata po t! 10 ee e a Nu e e «Cin, (11.200
cin. t! 3 300
Dentr'acești s'aii trimis întăiii t! 1000.
San trimis pă urm[ă] iar d 1000.
Gan trimis și acum t! 1.300.
[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreaș
Reiter, marelej-județ al cetății Braşovul,. cu săn[ăltate să
s[ă] dea.
[Pecete mare rotundă 1.)
13.
Io Costandin Voevod bj. mlst., gsdni zeml. vlah[i]ļscoe.
+ Bunului priiatin și vecin de aproape, în toată vreamea
de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Feţchel, marele-
județ al cinstitei cetăți Brașovul, săn[ăjtate și tot binele
pohtim dum[iltale de la Dumnezei. Cartea ce ne-ai trimis
dumneata, aŭ venit, și de sănătatea dumliltale ne-ai părut
bine. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înțeles. Pentru dum-
nealui răposatul Andreiaș Reiter ce era județ, ne scrii dum-
neata că san întămplat de san dat datorie cea de obște.
De aciasta foarte ne-ai părut răi, că dumnealui era om bun
1 NO 391,
www.dacoromanica.ro
68 POSTAY
şi priiatin, de ne înțelegeam bine cu dănsul și ne căuta tre-
bile ce aveam. Dar, deaca aŭ fost voia lui Dumnezeii așa,
n'avem ce face, că toți vom să facem acea cale, Dumnezeii
să-l iarte, Iar cum că ai stătut dumneata de ești acum judeţ,
ne-ai părut foarte bine, de vreame ce dumneata ești al
nostru priiaten vechii, și știm că şi cu dumneata ne vom în.
țeleage bine de ce ne vor fi trebile, și dumneavoastră încă,
ce Debt veţi avea, scriindu-ne de ceale ce va fi pen putinţa
noastră nu ne vom apăra. Dup[ă] aciasta pohtim pe d[u]m-
nje]ta că am tocmit cu meșterii postăvarii de acolo, ca să ne
facă niște postav de treaba sluj|ijtorilor, de Paști, precum
avem și zapisullor ` încă dumnealui răposatul Andreiaș Reiter
județul, Dumnezei să-l iarte, aŭ fost la mijloc de aŭ făcut
tocmeală cu postăvarii, — carele le e tocmeala,la mijlocul lui
Fev|ruar] să fie postavul gata. Acum iată că și păn la mij-
locul lui Fevjruar] ai rămas numai 2 săptămăni; ce pohtim
pe dumneata să le dai poruncă pănă la acea vreame să-l
gătească, Noi le-am fost dat și bani înnainte, t! 1.500, și, de
ceialalți căți mai fac, am zis, după ce vor găti postavele, să le dăm
și aceia, Ce, cum. vor isprăvi, să avem știre, ca să le trimitem și
banii ce aŭ rămas, și să trimitem și cară, să rădice postavul.
Altă, osebită cartea tot cinstitul Sfat al cetății încă ne-ai venit,
în care vă rugați dumneavoastră pentru dajdea aciasta a
dobitoacelorii, ca să n'aibă oamenii de țara dumneavoastră
supărare: de aciasta ne-aţii fost scris dumneavoastră și mai
nainte, și am dat răspunsul cum că de mare păs sai scos
aciastă dajde pe dobitoace, să dea cu toții, și striini și pă-
mănteani, păn și noi înșine ne plătim dobitoacele ce avem;
iar încăș am răspunsu, și întăi, și acum, cumcă dobitoacele
ale dumneavoastră judeților și ale fălnogilor vor avea paace,
iar alți oameni de țara dumneavoastră, ce sănt trecuți cu
dobitoacele lor aici în țaar[ă], aceia vor da toți, că n'avem
ce face. Numai de aceia ce scrieți dumneavoastră că vin cu
carăle lor să rădice vinuri și alte bucate de aici din ţară, și
cum că i-ar fi apucănd la Rucăr pe unde trec, să-ș plătească
vitele ce aŭ la cară, iat[ă] că îndată am poruncit şi vame-
șilor de la Rucăr, și boiarilor carii umblă cu dajdea do-
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNIË 69
bitoacelor, pe aceia să-i lase în bună pace, și nu vor avea
nici-o supărare. Şi, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnjejzeu
să fie cu dumneata. Ghen. 30 d., lt. 7215 [1707].
De bine voitor dum[ijtale: Jo Costandin Voevod.
Alta, pohtim pe dumn[eajta să ne trimiţ pe jupănul Ghiorghe
Mai argintariul, că avem niște arginturi să ne lucreaze; ce
să vie să ne tocmim și să-i dăm argintul, și să va întoarce
acolo de va lucra, că tot dumnealui ne-ai lucrat și mai
nainte, — Mulţumim dumitale de darurile ce ne-ai trimis.
[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Gheorghe
Feţchel, marele-județii al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă
sănătate să să dea.
[Pecete mare, rotundă!,]
14.
lo Costandin Voevoda bjiiii mlstiiii gspdrii zemili] vlah|i]scoe.
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie Iechel,
marele-judeţ al cinstitei cetăți Braşovul. Multă săn[ăltaate și
alalt tot binele de la Dumnezeii poftim ca să dăruiască du-
mitale. Pricina cărții acum de ciast|ă] dat[ă] cătră dumneata
nu iast[e] de alt Gr căt pentru răndul postavelor, că, scriin-
du-ne dumneata în trecutele zile cum că ar fi zis meșterii
postăvari că, dupe cum neiaste tocmeala cu dănșii, și dupe
cum sănt legaţi în zapisul lor, la zi vor fi toate postavele
gata,—acum dară şi noi, știindu-ne vorba și tocmeala cu dănșii,
dupre cum au trimis și zapisul lor, ce ne-ai făcut la măna
noastră, den carele mai pe largu vei înțeleage dumneata că
zioa lor iaste la sfărșitul lunii aceştiia a lui Fevruarie, ade-
căte acum Vineri ce vine, şi, și pentru răndul banilor, iarăș vei
vedea dumneata den zapis că tocmeala noastră pe tot pos-
tavul iaste t 3.580: dentr'aceștea datu-le-am cănd aŭ venit
aici de ne-aii adus zapisul, t! 1.500, iar t! 2.080, ce mai rămă-
sease, iată că-i trimisem și aceștea cu sluga noastră acesta
1 No 402.
www.dacoromanica.ro
70 POSTAV
carele va aduce dumitale cartea, și am trimis si 5 cară
pentru încărcatul postavelor. De care poftim pre dumneata
să poruncești meșterilor ca să înplinească toată suma pos-
tavului dupre cum le scrie zapisul, și să-l învălească în nește
zăblae, să | leage bine, să-l grijască pe cum știă ei, și să-l
încarce pen cară, să-l așaze, ca să-l aducă cu o zi mai nainte.
Și iar poftim pe dumneata ca să le zici să vie și dentr'ănșiă
unul înpreun[ă] cu postavele păn aici, ca să vedem cum sănt
postavele, şi sănt deplin, ai nu sănt; așa ne-ar fivoia să vie
cu un meșter cu dănsele aici, nu doară că va să le poarte
pe cale vre o grijă cevași, aŭ să le păzească, că pe cale le
vor purta grija oamenii noștri cei ce le vor aduce. Numai,
pecum zicem și mai sus, căt să să afle și unul den meșteri
aici, să vedem, deplin sănt, nu sănt deplin, şi cum sănt, și,
căci va veni, nu-i va fi osteneala în pagub[ă], că, de va fi
fost anul bun şi deplin, îl vom și dărui cu cevaș. Așijderea
şi pentru răndul clopotului ce iaste la clopotariii, poftim pre
dumneata ca să-i zici, acum cu învărtijirea carălor acestora
ce vin ca să rădice postavul, să încarce și clopotul întrun
car, ca să ni-l aducă!. I-am fi trimis și banii, dar n'am știut
de cătle] oc[ă] va fi eşit, ca să știm căţi bani îi vom trimite,
că nu ne-aii făcut ştire; iar, dup[ă] ce-l vor aduce, îl vom trage,
şi, pe căt[e] oc[ă] va fi eșit, îi vom trimite dumisale toţi ban?
deplin, aŭ să trimiță dumnealui un om înpreun[ă] cu clo-
potul, ca să-i dăm banii la omul dumisale. De aciasta paftim
pre dumneata. Și mila lui Dumn[ejzeă rugăm ca să păzească
pre dumneata pururea. Fev. 24 dni, l! 7215 [1707].
De bine voitoriii dumitale : Jo Costandin Voevod.
[V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănului Ghiorghie Ie-
chel, marele-județ al cinstitei cetăţi Brașovului, cu săn[ăjtaate
să s|ă] dea.
[Pecete mare rotundă 2.)
1 V, la § argint, scrisoarea din 14 Februar 1707
> NO 397.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINIt di
15.
t Io Costandin Voevod ban mlstiiu gspării zeml. vla-
hiscoe.
t Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie Iet-
chel, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, multă săn[ă taate
şi alalt tot binele de la putearnicul Dumnezeii poftim ca să
dăruiască dumitale. Prietenească cartea dumitale ce ne-ai
trimis, ne-aii venit, şi, de a dumitale sănătate înţelegănd',
ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles,
Pentru răndul postavelor, cum că s'aii rădicat toate deplin,
și san trimis, viind și den meșteri unul aici, vei ști dum-
neata că aii venit, și, aducănd postavul, l-am văzut, şi iaste-
bun, ne-ai plăcut; de care foarte mulțumim dumitale de
osteneală, căci ai fost nevoitor la aciastă treabă a noastră.
Acum iar mai poftim pre dumn(ealta, că ne mai trebuescu
încă 44 de bucät de postav de cel făr de peceate și iat[ă]
că am trimis şi banii căți fac, 451 t[ali[eri], adec[ă] bucata
căte t[a]l[erï] 10,33, că așa l-am plătit şi celalalt. Ce dumneata
să faci osteneal ă| să chemi pre meșteri, să le poruncești ea
să munciască să ne căpuiască și acest postav deplin, căt vor
putea mai curănd, să ni-l aducă cu o zi mai nainte, că iat[ă)
că am trimis si omul nostru acum, ca să-l încarce, să-l aducă,
şi i-am poruncit, pentru mai grabul, să-l pue pe cai și să-l
aducă pe la Cimpina, că ne iaste voia Dän în 10 zile să fie
postavul aici. Numai să zici dumneata meștirilor, căndu-l vor
încărca, să învălească postavul bine, să-l leage bine, să-l
grijască cum trebuiaște, ca să nu să strice pe cale, și, dupre
cum mai sus, poftim pre dumneata, căt să va putea mai
curănd să-l gătească, ca să ni-l aducă făr de zăbavă, că ne
trebuiaște, și noi foarte vom mulțumi dumitale. Meșterul
clopotariul încă ap venit de ne-ai adus clopotul, și ce aŭ
avut a-ș căuta, şi cu noi, şi cu alții, ş'aii căutat, șiiată că
vine înnapoi, mai are să ne mai facă un clopot; ce, dup[ă]
ce-l va isprăvi, vom trimite de-l va aduce şi acela. Și să ne
ert dumneata căci la multe te supărăm de faci osteneal[ă]
www.dacoromanica.ro
72 POSTAV
pentru noi. Noi încă la cele ce ne vei pofti dumneata, gata
vom fi a face pofta dumitale, Şi, cu aciasta de aciast[ă| dat[ă)
sfărșind, mila lui Dumnezeii să păzească pre dumneata pu-
rurea rugăm.
Mart 11 dni, leat 7215 [1707].
De bine voitoriŭù dumitale : Jo Costandin Voevod.
[V°:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănului Gheor-
ghie Ietchel, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovului, cu
sănătate să s[ă] dea.
|Pecete mare, rotundă!.]
16.
f Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdră zeml. vlahiijscoe.
Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Fet-
chel, marele-judeţ al cinstitei cetății Brașovul. Sănătate şi
tot binele pohtim dumitale de la Dumnezeii. 2 cinstite cărți
ale dumitale, ce ne-ai trimis: una mai nainte, alta, acum pe
urmă, de la 8 dni aceștii luni, le-am luat, și, înţelegănd de
bună sănătatea dumital[e), ne-am bucurat. Alalta ce ne-ai scris
dumneata, am înţeles. Pentru vinurile ce am fost trimis du-
mital[e], cum că aŭ venit, să dea Dumnezei şi la anul cu
săn[ăltate. Pentru clopote, cum că le-aii vărsat clopotariul și,
nefiindu gata ca să să, fie trimis cu carăle ceale mai de nainte,
zici dumneata că pănă astăzi vor fi gata, numai să trimitem
car[ă] să le rădice, ce iat[ă] că numai decăt am poruncit la
Rucăr, să vie un car să le încarce. Ce să fie și porunca du-
mital[e)], încărcăndu-le, să vie și clopotariul înpreună cu clo-
potele, ca să ne sncotim cu dănsul, și să-i plătim. Pentru
oeritul de an, cum că n'aiă fost ajunsu cartea ce am fost
făcut dumital[e], ce aŭ fost luoat oerit, și ne pohtești dum
neata ca să să ţie în seamläl estimpu, de aciasta vei şti
dumneata că estimpu daŭ oerit cu toţii, și boiari mari și mici,
1 No 403.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 73
şi mănăstiri, fiind al treilea an, iar încăși pentru oeritul du-
mitale vom socoti; numai trimite dumneata cartea maï nainte
la păstorii dumitale, să o găsească oiarii la dănșii, și ce să
va putea, pentru voia dumitale tot vom face!. Alta, iat[ă] că
am trimis pe cest neguțător al nostru, pe jupănul Manul?, ca
să tocmească nește postav de treaba sluj[i]tor[i]lor noștri, de
Paști, cu ai dumneavoastră meșteri postăvari de acolea;
însă semnăm și dumitale], să știi că ne trebuescu 280 de bu-
căți albastre Gr de nici-o peceate, și 70 de bucăţi de cel
cu 2 peceți, și acest cu 2 peceţi să fie cătăva sută albastru
și celalalt vearde, și acest postav trebuiaște să fie gata la 20
de zile a lu Fev., şi păn la sfărșitul lu Fevrarie să fie tot
postavul adus aici, căci de la zi întăi a lu Mart să daŭ pos-
tavele la sluj[ijtori. Pentru care lucru pohtim pe dumneata ca
înnainte dumitale să să facă și tocmeala cu postăvarii, și să
aibă şi porunca dumitale, să facă și postavul tot bun, să nu
De pentr'ănsul răi, precum pururea facă, și să vie și tocma
la coţi, adecă deplin, să nu fie vre o lipsă, şi săi întărești
dumneata cu porunca, ca să să gătească păn la vreamea
aceaia, să nu ne dea de vre o zminteal|ă|. Iat[ă] că și ar-
vună le-am trimis t! 1000, și, după ce vor găti postavul, le
vom da și ceialalți bani, numai să avem de la dumnlealta
știre precum s'aii tocmit și cel Gr peceate și cel mai bun,
cu 2 peceţi, să știmu. Alta, în trecutelezile fostu-ne-ai scris
dumneata 2 cărți, cănd aŭ venit ginerile dumitale, jupănul
Ghiorghe Țaco: una de la dumneata, alta ne-ai scris tot
cinstit Sfatul dumneavoastră ; ce atunce n'am dat răspunsu
acelor cărți, fiind dumnealui mergătorii la Sibiiii, den po-
runca dumiijtale, și ne-ai zis că va veniiar pe aici ca să ià
răspunsul cărților acelora; ce dară și noi așteptăm pe dum-
nealui să vie, şi cu dumnealui, ce va fi răspunsul acelor cărți
vom da dumneavoastră. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dum-
n[e]zei să fie cu d[ujmn[eajta. Noem. 15 d., D 7216 [1707].
De bine voitor dumitale Jo Costandin Voevod.
ł Pentru oiert și oierit, v. capitolul respectiv.
? Mano Apostolo,
www.dacoromanica.ro
74 POSTAV
Pocloanele ce ne-ai trimis dumneata, încă le-ai adus, și
mulțumim dumli]tale.
[V°:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Fet-
chel, marele-județ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă
săn[ă]tate să s[ă] dea.
[Pecete mare rotundă!)
I7.
f Io Costandin Voevod bp mlstii gspdri zeml. vla-
hiscoe.
Cinstitului bun priiatenul nostru și de aproape vecin,
în toată vreamea de bine voitori, dumnealui jupănul Ghior-
ghe, marel[e)-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate şi tot
binele pohtim dumital[e] de la Dumnezei. Pricina cărții nu
iaste alt, Dr căt ca să facem știre dumital[e] că iat[ă] că tri-
misem pe cest neguţătoriii, pe jupănul Manul ?, ca să vază
pentru răndul postavelor ce am tocmit mai denainte cu meş-
terii postăvarii de acolea, cu carii ne iaste tocmeala ca, Dän
în sfărșitul lui Fevruar, să gătească tot postavul, să-l şi aducem,
să să afle păn atunce și aici. Acum dar, iat[ă] că, sosind și
Fevruar, socotim de le mai trimisem cu acest neguțător al
nostru și t! 1.500, ca să nu găsească pricini să zică că le-ai
fost lipsăt den bani și maŭ avut cu ce lucra, că de spre noi
nici-o zminteală den bani naŭ, că mai nainte le-am dat
t! 1000, acum le mai trimisem t! 1500, de s'au făcut t! 2.500.
Cănd vor isprăvi postavul, și vom avea știre ca să trimitem
să-l aducă, atunce le vom trimite și ceialalți bani, căţ aŭ ră-
mas; numai trebuiaște și ei să nu ne dea devre o zminteală,
ce, precum li e tocmeala, să nevoiască să-l gătească la zi. Că
vreamea de la Dumnezei iaste bună: cănd ar fi niscai geruri,
atunce poate să zică că oan putut să lucreaze, iar acum ve-
dem că iarna iaste ca vara, vreame bună, călduroasă; den
bani încă nu le iaste nici-o lipsă. Pentru aceaia pohtim și
1 No 404.
2 V, mai sus, p. 73.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 75
pre dumneata să le porunceşt[i] ca să nevoiască să ispră-
vească postavul păn în sfărșitul lui Fev., și, cănd va fi aproape
de isprăvit, să avem ştire, ca să trimitem și caară, să-l rădice,
ca să ni-l aducă la vreame, şi vom avea a mulțumi dumitale,
căce să va găti și la vreame, şi ni să va face şi lucru bun.
Dupe aciasta iar mai înștiințăm pe dumneata că la acest ne-
guțător al nostru am dat și cătva argint, Dän la 135 de grivne,
ca să dea la meșterii de acolo, ca să ne facă niște vase de
argint, precum va arăta dumitale și izvoadele ce am dat, sit
de la neguțiătoriul nostru vei înțeleage dumneata ce fel de
vase sănt să ne facă. Deci ştim că, numai un meșter, doi, de
vor lucra la arginturile aceastea, să va prelungi zăbavă multă,
şi noao ne trebuescu vasele aceastea pănă la Paști, să le
avem gata aici. Ce și pentru aciasta punem pe dumneata
la osteneală, să chemi pre tot țehul meșterilor argintari, să
le zici dumneata ca să ià acest argint asupra tuturor, să-l
lucreaze cu mai mulții, și, cine pe căte vase de argint va luoa
să lucreze, să-și poarte grija fieștecare, să le gătească toți
deodată ; că iar zicem: la Paști ne trebuescu. Iat[ă] că și ar-
vună le-am trimis acum, t! 200, ca să le dea înnainte, și, is-
prăvind arginturile, le vom da și ceialalţi bani, căt le va mai
face plata. Ce pohtim pe dumneata să le poruncești ca să ni
le lucreaze all bine, şi la vreame să fie gata. Pentru răndul
casei, am învățat pre neguțiijtoriul acesta al nostru ca să
zică dumttallel, şi de la dănsul vei înțeleage dumnlealta mai
pe largu. Ce, precum vei socoti dumneata că va fi mai
bine, așa vei face. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeu
să fie cu dumneata. Ghen. 26 d., t 7216 [1708].
De bine voitoriii dumitale: Jo Costandin Voevod.
[V*:] + Cinstitului bun priiatenul nostru al de aproape
vecin, în toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul
Ghiorghe, marel[ej-județi al cinstitei cetăți Brașovului, cu
multă sănătate să să dea.
[Pecete mare rotundă!.]
1 No 413.
www.dacoromanica.ro
16 POSTAV
18.
ft Io Costandin Voevod bj. mlst, gsdnii zeml. vlah[ijscoe.
f Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe, marel|e|-
judeţ al cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binel|e] poh-
tim dumitale de la Dumnezeii, Cartea dumital[e] ce ne-ai
trimis cu omul nostru jupănul Manul!, aŭ venit, şi, de săn[ă]-
tatea dumitale] înțelegănd, ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai
scris dumneata, am înțeles. Pentru răndul postavului de la
postăvari, cum că le-aii mai dat jupănul Manul t! 1.500, de
S'aii făcut ti 2.500 cu ce li san dat mai nainte, și ei încă aŭ
dat 200 de bucăți de postav, căt aŭ fost gata și sai în.
cărcat de l-a dus,—așa ne-ai spus și jupănul Manul, măcar că
pănă acum n'aii mal sosit postavul, iar așteptăm să sosească;
iar, de celălalt postav, ce aŭ mai rămas, 177 de bucăţi, cum
că aŭ zis postăvarii că la zi va fi gata, de aciasta zioa iaste
la 20 de zil|e]a lu Fevruar, ce iat[ă] că trimisem cu omul nostru
și ceialalți bani, căți mai fac, t! 1.500, ca să-i dea postăvarilor,
să să plinească t! 4.000, și am poruncit la satel[e] noastre,
la Rucăr, la Dragoslavel[e], să meargă cu caar|ă|, ca să în-
carce şi aceale 177 de bucăţi, să ]|e] aducă, și am trimis și t!
16, căt aŭ zis că iaste chelt[uliala la învălitul postavului. Ce,
încărcăndu-s[ă] postavul, pohtim pe dumneata să poruncești
să vie și un postăvar de aceia, înpreun[ă] cu postavul, aici,
ca să fie de faț[ă] pănă să va descărca, pănă-l va da în
seamă aici, ca să vedem ce fel de postav aii făcut, că noi
banii le-am dat la vreame, și vreame încă aŭ avut bună de
lucru. Ce trebue să Be si postavul bun. Și, la 4.000 ti ce le-am
dat, ce mare lucru iaste căci va veni unul den d pănă aici,
ca să fie Dän să va dăscărca postavul, precum aŭ venit și
an? Iar pentru răndul arginturilor, ce fel de tocmeal|ă] s'aŭ făcut
cu meșterii argintari, adecă și cel ce va să fie cu flori și cel
neated, am văzut. Și, cum că aŭ pus zioa că le vor isprăvi
păn la Sf. Ghiorghe, de aciasta, fie și pănă atunce, — numai știm
1 V, P. 74, no 17,
www.dacoromanica.ro
NEGOȚUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNIE 77
că unile le vor isprăvi mai nainte; ce, căte vor putea gătt
pănă în Paști, pohtim pe dumneata, cănd vor hi 2 săptă-
măni păn în Paști, să chemi meșterii argintari, să-i întrebi
căte aŭ isprăvit, și să avem ştire, ca să trimitem numai de
căt să iă acealea căte vor fi gata, să ni le aducă păn în
Paște; și, ce va fi plata lor, vom plăti tot. Pentru răndul ca-
sei, ne scrii dumneata că vom înțeleage den cartea cinstitului
Sfat; și am înțăles. Ce noi găndiiam să cumpărăm case slo-
bode, iar nu să cumpărăm case închise, ca Șcheaii, ca Grecii,
să fim legaț cu de aceastea ce vedem că arată în cartea
Sfatului; că noi cărciumari nu săntem, să vindem vin, alt
meșteșug nu știm, ca să ne legăm cu de acest felii de lu-
cruri, ce ne pun înnainte,—că nu săntem în rândul mojăcilor,
nici nu iaste cu cinstea noastră ca să cumpărăm case cu acest
felii de tocmeli și de legături, ce, ale cui sănt, să și le Ge
săn[ăjtos, că noi într'un fel grăisem cu dumnealui jupănul
Ghiorghe 'Țaco, gineril[e] dumitale, și acum într'alt fel vedem
că ni să dă răspunsul. Ce să fie'de bine a cui iaste casa
aceaia, că nu ne trebue, nici dumnealor Sfatului n'avem a
mai da nici-un răspunsu la aciasta, Și mila lui Dumnezeu să
fie cu dumneata.
Fev. 13 d., |: 7216 [1708].
De bine voitor dumital[e]:
Jo Costandin Voevod.
[V*:] tr Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toată vreamea de bine voitoriti, dumnealui jupănul Ghiorghe,
marelje]-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă săn[ă]taate
să să dea.
[Pecete mare rotundă!.]
19.
t Io Constandin Voevod bunn mlstiiii gspdrii zemle vla-
hiscoe.
T Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bin[e] voitoriii, dumnealui jupănul Gheorghe
1 No 408.
www.dacoromanica.ro
18 POSTAV, SFOARĂ
Reitel, marel[ej-judeţ al cinstitii cetăți Brașovului. Săn[ăJtate
şi tot binel[e] de la Dumnezei poftim dumital[e). Cartea du-
mital[e] ce ne-ai trimis, ne-ai venit, și, de sănătatea dumital[e)
înțelegăndu, ne-am bucurat. Alaalte ce ne scrii dumneata,
încă am înțeles. Pentru răndul postavelor sluj[ijtorilor, cum
cum că aŭ nevoit meşterii de le-ai isprăvit toate la zi, și,
afară den ce aŭ trimis mai nainte cu jupănul Manul!, bucăţi
200, aii trimis şi acum cu omul nostru Bunea copilul den
cas[ă] bucăţi 167; care san făcut peste tot bucăți 367, şi,
cum că san luat toţi banii deplin, pe căt le-ai fost tocmeala,
foarte bine. Aŭ venit și postavel|e], și am văzut și noi că
aŭ silit meșterii de le-ai făcut maï buniceale de căt într'alți
timpi: dea Dumnezei și la anul, şi mulți an[i] cu săn(ă tate.
lar, pentru răndul argintarilor, cum că ai chemat dumneata
pe meșter|i] de le-ai zis ca, de să vor găti niscare lucruri
maï nainte de Pașt(i], să ne fac(ă] știre, să trimitem să le
ià, şi ei așa aŭ răspunsu că pănă "o Paști nu să vor putea
găti toate, iar, ce să vor găti, ni le vor trimite ei cu oamenii
lor, aici — de aciasta iar poftimu pe dumneata să le porun-
cești să nevoiască cu lucrul, și, ce vor găti pănă 'n Paști, să
ni le trimiț[ă], și, de cealealaalt[e] lucruri ce vor mai rămănea,
să le isprăvească, și pănă la S[fe]ti Ghiorghe să ni le aducţă],
dup[ă] cum le iaste tocmeala cu noi. Aciastaacum, și mila lui
Dumnezei să fie pururea cu dumneata. Mart 3 d., 1,7216 [1708].
De bine voitoriul dumital[e): Jo Costandin Voevod.
[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe
Fetchel, marel[e] județ al cinstitii cetăț Brașovul, cu săn[ă]-
tate să s[ă] dea.
[Pecete mare rotundă ?.]
VIII. Sfoară.
Toată sfoara ce trebuia Domnului muntean era brașove-
nească. Învoiala se făcea la o anumită vreme din an, și atunci
1 V, p. 76.
2 N° 409.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 79
sforarii începeaŭ lucrul, firește cu tărăgănirile și protestările
obişnuite; une ori se încerca şi cîte o urcare la preț, care
nenorocia pe dregătorul ce tîrguise. Marfa se dădea în
păpuși, și era adusă adesea odată cu postavul, în aceleași
cară ale țeranilor de la hotar.
I.
Întru tot cinstit, al nostru dulce și d[e] la inimă părinte,
dumnealui jupănul Mihai, marel[e)-giudeț cinstit[ullui Brașeu.
Poftesc de la m[ijio]stlijvul Dumn(e]dzău să dăruiască multă
viiaţ[ă] dumital[e]. Alta, poftescu pre d[ulminealta ca pre un
iubit părinte, să-ți aduci dujmn|ealta aminte cănd am fostu acolo
la dumneavoastră pentru şfoar[a] Visternicului!, ştii dumneata
că am chemat meșterii de am tocmit denaintea dumitalle]
suta căte 3 florinţi, 2 costande. 1.500 de sioarlel fac peste
tot 48 de florinţi. Acmu nu mă cred boiari noştri, și-m dzic
că fac numai 40 de florinţi, iar optu dzic să-i plătescu
eu. Dar eŭ, săracul de eŭ, ce vină am, că denaintea du-
mital[e] am tocmit, şi acmu mă năcăj[el]scu boiarii! Ce mă
rog dumitale] să faci o carte de la dumn[eajta, cum ştii
dumn[ea]ta, să nu mă învăluiască ; foarte mă rog dumn[eltal[e).
Că eŭ pat mar(e] (ne) nevoe. Alt[a], mă rog dumitale] pentru
4 florinți ce am luat sulița eŭ, voiii veni acmu curundu,
și voiii aduclel banii dumitalle]. Alt[a], mă rog dumital[e)
pentru cei ban[i] ce am adus dumital[e] pentru argintu, și ai
tăiat dumnțeajta peceatea de pre bani), și i-ai numărat dum-
n[eajta, şi aŭ fostu 60 ug. i pol, iar acmu dzic boiarii că
aŭ fost 63 ug.: năpaste cu 3 ug.; ce mă rog dumital[e], pen-
tru Dumn(e]dzei și pentru sufletul părinților dumital[e), să-m
faci dumnlealta o îndireptărie, să nu petrec nevoe pentru
direptate, că mi-i nedejde pre dumn[ealta,— că dumnleajta știi
toate negoaţel[e] căte am luat. Foarte mă rog dumital[e)...
Mai 30 dni?.
1 Iorga, Vistiernicul ce? Maze moldovenesc era însă Iordachi Cantacuzino.
2 Cred că anul e 1645. Trimeterea banilor pentru arginturile dăruite la
nunta Mariel Radziwill se va fi făcut prin acest Stan, Cămiăraș la Ocna Ba-
www.dacoromanica.ro
80 SFOARĂ
Mai mic, ca un ficior Măriei Taille: Stan de la Ocnă.
[V°] Întru cinstit[ă) măn(a) dumisal[e] p[a]nu Mihai marel[e]-
județ de l[a] cinstit|ul] Brașșeii, au spark [=cu sănătate !]..
2.
+ Io Costandin Voevod bp mlstiii gspdrii zemle vla-
hiiscoe.
“+ Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș,
marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot bi-
nelle) poftim dumitale) de la Dumnezeii. 2 cărți ce ai trimis
dumneata, ne-ai venit, și, de bună sănătatea dumitale înțele-
gănd, ne-aii părut bine. Alalte ce ne scrii dumneata, am
ințeles. Pentru răndul sforii, cum că, pre căți bani am dat
meșterilor, aŭ făcut toată sfoara, de aciastă iat[ă] că, viind
si Drăghici Spat. aici, ne-aii spus că s'aii plinit toat[ă] sfoara.
De care mulțumim și dumitale] pentru nevoința ce ai făcut.
Iar, pentru niște Rucăreani ce am fost poftit pe dumneata,
căţi vor fi fugiți pe acolo, ca să să dea să-i ducă la sat, de
care ne scrii dumneata că alții, căţi aŭ fost, s'aii dat,—carii
ni-i semnezi dumneata și -anum(e),—de aciastă nici noi nu
zicem pentru unii ca aceia carii sănt de atăta vreame, de 40,
50 de ani șăzători pe acolo,—că aceia ar fi fár de cale ai
pofti; făr căt am poftit pe dumeata pentru alții, ce vor fi
fugiți mai de curăndii, de 5, 6 ani, măcar și de 10 ani, că
tot nu iast[e] mult; și aceia iaste cu dereptate a nu să opri,
căci noi nu vom să lăsăm să să răsipească acel sat, fiind o
scală ca aceaia de iaste și de treaba țărăi noastre, și de fo-
losul oamenilor den ţara dumneavoastră?. Pentru răspunsul
cărților, ce zici dumneata ca să nu să zăbovească, de aciasta
vei ști dumneata că nu san putut mai în grab[ă), fiind asu-
căuluY, Se ştie că nunta s'a serbat numai în Februar 1645.—Pentru sfoară, v.
şi § Zostaz, scrisoarea lui Brîncoveanu din Decembre 1697 și acea din 22.
Januar 1698.
1 No 585,
2 V. Cap. II, $ afaceri de hotare.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 8i
pră-ne multe trebi și valuri. Ce dumneata vei creade căci
s'a can zăbovit răspunsul. Aciasta acum, şi mila lui Dum-
n[e]zeŭ să fie cu dumneata.
Iuni 7 d., D 7204 [1696].
De bine voitor dumitalje]:
Jo Costandin Voevod.,
[V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproaple], în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș,
marel[e)-județ al cinstite: cetăți Brașovul, cu săn[ăltat e] să
s[ă] dea.
[Pecete mare roșie!.]
Această scrisoare se lămurește prin aceia lui Drăghici în-
Suși, care urmează:
D
Cinstitului şi prea-iubitului nostru bun priiaten, ca un pă-
rinte, Măriia Sa jupan Haneș Mancoș, marele-judeţ dintru
cinstit a] cetate Brașovului, săn ăļtat[e] și tot binele] poh-
tescii de la Domnul H(risto]s, ca s[ă| tremiț{ä] Mării Talle],
dinpreună cu toat[ă] cinstit[ă] familiia Mării Talle).
TI Pricina scrisorii noastre cătră Măriia Ta nu iaste de
alt|a], numai ce, întăi, ca slă] cercetăm de bună și noao dorit[ă|
sănjăjtate Mării Tale), care pururea pohtim de la Dumnezeă
ca s|ă] auzim. A doa, încă vei ști Măriia Ta că şi eŭ am
mersă puţintel păn la Bucureşt[i), și nu știii cum am venit,
că map făcut Măriia Sa Vod[ă ca pe dracul, pentru sfoar[ă],
şi nici n'am apucat să descalec bine, map înturnat Măriia
Sa Vod[ă] înnapoi ca s[ă] fac istovul tot de sfoar[ă]. Ci
acum at că trimisei pe Miha! înnainte; ci mă rog Mării
Talle], și iar mă rog, să faci Măriia Ta bine, să porunceşt[i]
ţeh-meșterului să fac[ă] cum va face], să străngă toat[ă]
sfoara, Dän Sămbătă. Iat[ă] că și ei încă vol veni poimăni,
ci mă rog Mării Talle), ca unui părinte al miei, să faci Măriia
Ta acest bine, pentru” voia Mării Salle! lui Voa[ă), ca să
s[ă] străngă aciastă sfoară toat[ă], că, de nu s[ă] va face acum
1 NO 354.
75703. Vol. X. 6
www.dacoromanica.ro
82 SFOARĂ
în clast[ă) săptămănă tot istovul, nu ştiii cum vol să mă mai
duc la Măriia Sa Vod[ă]; că Măriia Sa Vod[ă] încă acum aŭ
lăsat în nădejde Mării Tal[e], și în nădejde Mării Tale] au
trimis acii. Măriia Sa zic[e] că ar fi găsit şi într'alt[ă] parte
meșteri, ci, fiind Măriia Ta priiaten vechi Mării Salfe] lui
Vod[ă], în nădejde Mării Tal|e] san lăsat. Ci iarăş mă rog
Mării Tale], să nu m[ă] laş Măriia Ta acum, și eŭ voi ră-
măn€ dator a sluj[i] Mării Tal[e] în toată] vreme, ori la ce
wat pohti Măria Ta. Și mă rog Mării Tale] pentru o gazdă,
ca să-mi răndueșt(i] Măriia Ta, cănd vol veni poimăini, să
fie bunișoar[ă], şi foarte voi mulţumi Mării Tal[e). De acest[e)
mă rog Mării Talle)]; și mila lui Dumnezeii rog în tot ciasul
ca dal fie cu Măriia Ta. Ap. 20 dni, lt. 7204 [1696].
Al Mării Tal(e] cial spre slujbă ca un fii:
Drăghici Spat[ar].
[Ve:) Ciustitului Mării Sal(e] jupănului Hanoș Mancăș,
mar|e] judeţ a ci[njstitei cetăţii Brașovul, cu cinste și cu
mult|ă] sănătate să s[4] dea!.
[Pecete neagră cu coroană, cruce, vultur cu două capete
și literele Dr. ail
Comanda pentrii 1697 no mai aduce însă Drăghlci:
5.
t Cinstite dumneata județe în censtit[a] cetate a Brașovului,
să fii dumneata săn[ă]tos; tot bänellel rugăm pre m[iļlostivul
Dumnezăii să dăruiască bun[ă] sănțăjtat[e] dumn[eltal[e), cu
tot cinstit ai dumnetale. Plecat[ă] scrisoarea către dumneata
na iaste de altă cătră dumneata, făr căt facem ştire dumi-
talje), viind cinstit(ă] porănca Mării Salle) Domnului, trebuind
Mării Sale) o seamă de sfor[i] dumneata (szc), şi viind de la
dumneavoastră jupănul Iacov și dumnealui jupănul Gherghie
Abra, cu 10.000 (mii) de sfor[i], şi, dup[ă] porunca Mării Salle)
am oprit [pentru] dumneata, și Măriia S[a] Vod[ă] ne porunceaşte,
dumneata, să meargă ca să ià banii dup[ă)] sfor(i], dumneata, Mă-
1 No 659,
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 83
riia S[a] Vod[ă] ne (sic) pohteaşte paguba nim(ăjnui: ne-aii po-
runcit Măriia S[a] Vod[ă], a cui va fi sfora, să meargă să-ș ià banii
de la Măriia Sal Vod[ă] dup[ă] sfor[ă]. Să ştii dumneata că
le-am făcut șţire și lor, dup[ă] porunca Mării Salle), să meargă
să-şi ià banii de la Măriia S[a] Vod[ă]. Facem ştire şi dum-
netallel cum ne-ai păruncit Măriia S[a] Vod[ă] să mergă
să-ş ià banii de la Măriia S[a] Vod[ă), căci că Măria Sia],
iar () trebuindui, nu pohteaşte paguba] năm[ullui, ci plă-
teaște cu bani Măriia S[a). Aciasta facem ştire dumnetale,
şi m[ijla lui Dumnezăi la cinstit[e] casil[e] dumnital(e). Av-
(gust 11 d., l 7205 [1697].
Al dumnital[e] plecat şi de bine voitorù : Leca Vatfaful].
+ Cinstitului dumnealui județii la cinstită] cetatea Brașo-
vului, cu cinste și cu săn[ăjtate, cu plecăciune să s[ă| dea-
(Pecete neagră, turcească!.]
În legătură cu cererile de sfoară, e aceasta de funii pentru
scos sarea din Ocnă, pe care o face un Cămăraș moldovean :
6.
Întro tot cinstit şi de m[i]l[o]stivul Dumnădzăii dăruit mai
mar|e]-giudeț Măriia Sale cinstitul birăă, să dăruiască m[i]-
lfojstivul Dumnădzăă multă pace și sănătate Mării dumeale
(sic), înpreună cu toată cinstită cas[a] Mării dumeale (sic) și
cu Got slujitorii Mării dumeale (szc); să fiii Măria Ta, Doamne,
sănătos. Altă, dăm ştir[e] Mării dumeale că am trimis pre
cestu ficior al nostru, anume pre Gavril, pentru răndul funilor
de ocnă, că sai m[iji[oJst[iJvit Măriia Sa Domnostru de mi aŭ
dat ocnele iar. Deci mă rog Mării dumeale să trimiț Măriia
dumeale o slugă a Mării dumeale cu ficiorul nostru unde să
fac otgonele, să ià; noi încă vom avea a sluj|i] Mării du-
meal[e). Să fii Măriia Ta sănătos wr ye [= de la Hristos],
amin. U las, Ag. 21.
"lay. Kapapáons.
Ț Mai mic ca un ficiora Mării dumeale: Enachie Cămăraș
de Ocnă, mă închin Mării dumeale cu sănătate.
1 No 669,
www.dacoromanica.ro
HÄ CARĂ
[V°:] Întru cinstită măna Mării Sale marele-giudeț de
cinstitul Brașăă să s(ă| dea cu cinste.
Pecete mică, brună, cu semne, fără inscripție !.]
IX. Cară, căruţi.
Nimic nu era mai obișnuit decît cererea de carăte din
Ardeal. Odată Petru Șchiopul, trimițind o astfel de cerere,
înseamnă că vor trebui să se întrebuinţeze la carele lui lemne
«uscate, ușoare»2. Caleștele de Viena oan înlocuit decit foarte
tărziii în veacul al XVIII-lea trainicele rădvane de Brașov,
acoperite cu postav roșu.
I.
Alta, facem ştire dumital[e] pentru o carătă ce aŭ tocmit
un boiar de aï noștri cu Gherghe cărătașul de acolea, de la
Braşov, puindu-ș zi păn în sfârşitul lui Ghen., să fie carăta
gata, şi, den căt aŭ tocmit, alalți bani i-au dat, numai 6 t!
iaŭ rămas, și acum aŭ mai cerut 30 ti; şi iat[ă| că i s'au
trimis, și, aducănd carăta, i să va da și ceialalț bani. Deti,
socotind că va fi carăta gata, de vreame ce iat[ă] că au
venit şi sfărșitul lui Ghen., am poruncit şi la Rucăr ca să vie
cu cai să o rădice. lar, de care cumva nici carătașul acela
nu să va fi ținut de cuvănt, ca să o fie gătit, precum Sau
pus zi, pohtim pe dumneata să-i dai poruncă ca săabată, să
o isprăvească, că omului acesta al nostru i-am poruncit, de
nu o va găsi, să mai așteapte acii 4,5 zil[e] Dän o va găti,
să o aducă; că toat[ă] poveastea iaste, de nu să va afla carăta
de acum în 15 zil|e] aici, de-acii să face zminteală, și nu
trebue să facă nici-o zminteală, că san pus zi şi sau legat
1 No sep, — Acest lenachi Cămăraşul ar fi fost ucis de Căzaci la 1686,
căcY el pare a fi <Enachi Gramaticul, fiind Cămăraş la Ocnă>, de cate vorbeşte
Neculce (p. 232). Dar din scrisoarea lu! în § postav: 1638—43, se vede că ei
avea dregătoria de Câinăraș înnainte de 1658, cînd Acațiu Barcsai ajunse prin-
cipe ardelean.
2 Inedit, în Arch. Brașovului,
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 85
și cu zapis că în sfârșitul lu Ghen. va fi gata. Ce trebue,
precum grăiaşte si să şi leagă, să să ție de cuvănt, că e rușine.
[Costandin Brâncoveanu. !]
2.
+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnă zemi e] vlah(i|scoe.
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe marel el.
judeţ al cinstitei cetăț Braşovul. Sănătate și tot binel[e] poftim
dumital[e] de la Dumnezeu. Pricina cărții cătră dumneata nu
iaste alt[a), fär căt întăi ca să cercetăm de a dumital[e] bună
sănătate. Alta, facem dumital[e] supărare şi osteneală că am
fost tocmit cu Ghiorghe carătașul de acii, să ne facă o ca-
rătă, dăndu-i şi banii înnainte, pe jumătate den căt iaste toc-
meala. Și așa ne-aii dat el zapis cu zi, pănă la 3 luni să o
" gătească, şi de atunce aŭ trecut 4 luni, şi, cănd am trimis
acum să ne aducă carăta, nu o aii găsit gata, nefiindu lucrat
mai nainte nimic la dănsa, ce ne-aă lăsat lucrul jos, si tocma
acum s'ai apucat de lucrează, şi zice că de acum în 4 săptă-
măni va fi gata. De care vei ştii dumneata că noaoa acea ca-
rătă la S[fănjta Troiţ[ă] ne trebuiaște, că, deaca nu va fi atunce,
de-acii nare ce ne fi bună. Ce poftim pe dumneata ca pre
un vecin al nostru să faci dumneata osteneal[ă] să-l chemi
pe acel carătaș, să-i dai dumneata poruncă, și să i se pue și
om să-i stea în spinare, să o isprăvească, ca să să poată afla
de acum în 3 săptămăni aich), adecă lăngă Slfănjta Trond ST: să
nu ni să facă vre o zminteal[ă), că, iar zicem, atunce, la S|făn|ta
Troiţ|ă), ne trebuiaște, și vom mulțumi dumital[e). Aciasta
acum, și mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Ap. 26 d.,
7208 [1700].
De bine voitor dumitale]: Jo Costantin Voevod,
[V*:] + Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe,
marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, cu săn[ă]tate să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă?.]
1 Scoasă din altă scrisoare. — N° Soo,
2 No 380.
www.dacoromanica.ro
86 CARĂ
3.
t Cinstitului şi al nostru bun priiatin, dumnealui jupan
Barteș Seuler, județul cinstiții cetăți Brosovului, dumitale
dă la Dumnezeu mult[ă] sănțăltate, înpreună cu toată cinstită
familiia dumitale rog.
TI Cu aciastă puţină scrisoare, după priitinească datorie a
cercetarii prea-bunii și fericitii sănătăţii dum[ijtale, vun a mă
ruga și a supăra dragostea dumitale, pentru că, avănd toc-
meală cu un meşter carătaș dă ach dän Brașov, ca să ne
facă o căruţă nemțească, puindu-ș încă și soroc pănă în cătă
vreme să o facă, care soroc vei şti dumneata că aŭ și trecut,
că așa am avut între noi aşăzămănt, adecă pănă în 3 luni,
Septemvrie și Octomvrie, iar acum iată trecu și Noemvrie.
Pentru care lucru, văzănd că să face atăta zăbavă, iat|ă] am
trimis și cest om al nostru într'adinsu pănă ach, ca să vază
ce mai face acel meșter: doară să ţine dă cuvănt, doar o
va fi isprăvit. Dă să va fi isprăvit, să o aducă. Ce pentru
aciasta priitenește mă rog dumitale, dă să va fi isprăvit,
pren bună voința dumitale și cu ajitoriul dumitale, să să
aducă pănă la hotar, şi de acold o vom aduce noi pren
oamenii noștri. Dă care și eŭ gata slug[ă] voi rămănea dumi-
tale, și foarte voi mulțumi harului celui prietenescu al dumi-
tale. Aciasta, și mila lui Dumnezeu să fie pururea cu dumneata.
Noem, 28 d., lt. 7217 |1708].
Al dumitale bun priiatin și slugă:
Șerban Greceanul V[e]! Stolnic.
KA Cinstitului și al nostru adăvărat și bun priiatin, dum-
nealui jupăn Barteș Seuler, marele-județ al cinstitii cetăţi
Braşovului, cu cinste și multă sănătate să să dea,
[Pecete cu un scut și A. Gil
4.
f Io Costandin Voevod bj. mlst. gspdnii zeml, vlahiscoe.
t Cinstitul, al nostru bun priiaten şi vecin de aproape,
1 Bibl, Ac, Rom, documente; Sturdza, în Au, Ac. Rom, VUL p, 255,
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMÂNII 87
dumnealui jupănul Barteș Sauler, marelle)-județ al cetăţii
Brașovul, sănătate şi tot binele pohtim dumitale de la Dum-
nezeii. Cartea dumital[e] ce ne-ai trimes cu dumnealui Toma
Spat., o am luat, şi, de a dumitalle] bună sănlăjtate Tote,
legănd, ne-am bucurat, și am dat laudă lui Dumnezeii, Alalte
ce ne-ai scris dumneata, am înțeles. Pentru carătă, ce aŭ
fost poveastea, de san zăbovit atăta, am văzut; ce așa le
iaste a zice și a găsi pricină, iar nu iaste alt făr căt că s'au
învățat toți, și acolo și aici, a să purta tot în minciuni şi
a nu sta la cuvănt; că carătașului acestuia Lan fost zioa
încă de în sfărșitul lu Ghen., să să afle carăta aici. Iar necum
atunce, ce nici în sfărșitul lu Fev, tocma la jum[ăjtateg
lu Mart de-abiia aŭ venit. Însă not mulțumim dumitalle căce
ai dat poruncă de o aii isprăvit și o aii adus și acum. Ar-
ginturile ce au fost gătit jupănul Ghiorghe Mai argintariul,
ni le-ai adus dumnealui Toma Spăt. Ș|i] de altelle] ce
au mai rămas, încă i-am scris să nu ne zăbovească; ce dum-
neata totu-i porunceaște all pentru acealea să ni le ispră-
vească. Pentru cinstea şi căutarea ce aŭ avut de la dum-
neata boiarii noastre (sz) ce aŭ fost trimiși pentru nunta
dumisali vărului nostru Iordache beizadeă!, ne-aii spus dum-
nealor după ce au venit, și foarte mulțumim dumital[e), ca
unui bun priiaten al nostru și vecini de aproape. Dumneata
încă, ce vei avea într'acoace, ne pohteaște, că, de ceale ce
ne vor fi pen putință, neapăraţi vom fi a fi pohta dumital[e).
Și mila lui Dumnezeu să fie cu dumn[ealta. Mart 15 d., 7217
' [1709].
"De bine voitor dumitale : lo Costandin Voevod.
[V°:] t Cinstitului bun priiatenuluï nostru și vecin de
aproape, dumnealui jupănul Barteș Sauler, marellej-judeţ a
cinstitei cetăți Brașovul, cu multă sănătate să s[ă] dea.
|Pecete ovală, cu un cerc de lauri şi altul de linie duplă.
Legenda: «f Constantin Basaraba Branc. de Bract. (szc)»
Vaivoda prlincejps Vallachijae». Corbul cu crucea în plisc,
coroană închisă și data 16882.]
1 Cantacuzino. V. cap. Pribegii.
3 No 386,
www.dacoromanica.ro
88 PIELĂRII
X. Pielăţii,
În cele mai vechi registre de vamă ale Brașovenilor se
pomenesc cizmele (chisme) care se trimeteaii în Țara-Romă-
nească, Şi astăzi la Braşov se fac mari, înnalte, trainice
cizme pentru ţerani, şi în ajunul serbătorilor celor mari, cînd
aceştia-și schimbă îmbrăcămintea şi încălțămintea, se urcă
încet spre suburbia romănească a Șcheilor băieți de prăvălie,
cîte doi, cari poartă pe umăr cobilițe de unde atîrnă, acope-
rite cu o pinză curată, în lungi şiruri, cizmele greoaie, ce
vor suna la horă peste cîteva ceasuri.
Ai noştri nu se pricepea însă de loc să facă /aruri.
Vedem odată pe Basarab-cel Tinăr cerînd de la Brașov pa-
truzeci de părechi de hamuri pentru caii ostașilor säit, Și
urmașii săi pănă în veacul al XVIII-lea și-ati adus de la
Brașov hamurilor povodhnicilor saii telegarilor. Ele eran de
două feluri, și, la orice porunceală, se arăta anume dacă e
vorba de hamuri Zzzărzze sai de acele cu cosoaze,
Pentru frêne, pentru Zeie n'avem scrisori romănești care
să ne lămurească.
I.
TI Al nostru cinstit și prea-iubit, mai mare şi bun priiaten
şi vecin de aproape, pan Mihaii, mare-județ al cinstiţei ce-
tății Brașovului. Pohtim de la milostivul Dumnezeŭ viață şi
sănătate şi tot binel[e] să daruiască dumnital[e] înpreună cu
tot Sfatul dumnital|e). Alta, dăm în știre dumnital[e] că Măriia
Sa Domnu nostru aŭ purces în jos în priumblare, iar pre
noi ne-ai lăsat aici la Scaun în Bucj|ujrești, să străngem ha-
raciul, și pentru bogate trebi ale Măriei Salle] și ale țărăi.
Pentru care lucru întămplăndu-ni-se acum în grab[ă| a ne
trebui 2 părechi de hamuri, și nu am avut, de olac am trimis
cest aprod cu bani, rugăndu-ne dumnitale] să faci așa de bine,
pentru voia Măriei Salle] Domnu nostru şi pentru prieteniia
noastră, să poruncești cu de-adinsul, unde se vor găsi 2 pă-
rechi de hamuri gata, 1 păreche să fie tipărită, alta să fie
l Bogdan, ed, a 2a, p, 165.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI 0Y ROMÎNIŤ 89
cu cosoae, şi să ni le trimiţi dumneata numai de căt, iar Măriia
Sa Domnu nostru va ști harul dumnital|e] Și noi încă vom
mulțimi şi vom sluj[i] dumnitalle), de ce ne vei pohti. Aciasta
ne rugăm dumital[e]... Pis Buclujrești.... A(vjg[ust] 30,
leata gd. [=anul Domnului] 1645.
i Io toat[ă] vreamea ai dumnital[e] priiateni şi gata a sluj|i]:
Radul Vel Log[ofăt]. Stroe Vel Vist[ier]!.
[V*:] La al nostru cinstit și prea-iubit, mai mare şi bun
priiaten și vecin de aproape, jupăn Mihai vel sudțu |= mare
judeţul] al cinstitei cetății Brașovului . . .
[Două peceți verzi, rupte ?.]
2.
+ Cinstit al nostru bun priiatin și de bine voitorii, dum-
nealui Mancăși, județul Brașovului, dumitale poftim de l[a]
milostivul Dumnezău multă fericire. Pricina scrisorii nu
iast[e] de alta, Gr de căt poftescu pre dumneata pentru
Radul Brașoveanul, carele înneguțăndu-s(ă] cu Radul Cioară
pentru niște piei de boi, ca s[ă] le cumpere, Radul Brașo-
neanul arii fi dat Radul Cioarăi arvună t! 8, încă din postul
Crăciunului. Deci Radul Cioară aŭ înșălat pre Radul Drago,
veanul, şi aceale piii le-aau fost văndut unui Armeaan, si
Radul din postul Crăciunului păn acum iaste păgubaș.
Care Radul Brașoveanul cu acel Armeaan aŭ mai avut jude-
cată de faţ[ă] înnaintea dumitale, şi dumneata aï pus zi
ban[i]lor, pănă îș va isprăvi Radul Brașoveanul cu Radul
Cioaoră. Ci de aciasta bine ai făcut dumneata. De care vei
ști dumneata că noi am trimis la Radul Cioaoră, să-l aducă
aicea la noi, să stea de faţ[ă] cu Radul Braș(o]veanu, să-i
judecăm?; numai poftescu pre dumneata să mai pui dumneata
zi, o zi banlijlor, să nu să dea ban[ij Armeanului de acuma
păn în 15 zile],păn îș va isprăvi Radul Brașoveanul cu Ra-
dul Cioaorâ de aicea; și cu ce feliii de judecată i să va
! Cel d'intăiŭ pare să fie Radu Creţulescu; cellalt e Stroe Leurdeanul.
2 No 6I.
3 V, și Judecăţi. în cap. H.
www.dacoromanica.ro
90 ARGINTĂBII ŞI LUORĂRI DE METAL
facle] Radului Brașoveanului, cu acia ispravă va veni la
dumneata. Și mila lui Dumnejzăi să fie cu dumneata !.
Să[p]t[emvrie] 31 d., lt 7208 [1700},
Al dumitale de bin[e] voitor şi a sluji gata:
Costantin Viel Cap[i]ta|n].
[V°:] Cinstit al nostru bun priiatin și de bine voitor, dum-
nealui Mancăș județul Braşovului, cu multă săn[ă]tate să să dea.
[Pecete negricioasă !.]
XI, Argintării şi lucrări de metal.
Ardealul are mine de aur, dar ele nu maï eraŭ cercetate
şi lucrul lor n'a început din noŭ decît supt stăpînirea aus-
triacă (de la 1699 încoace), care n’a uitat nici-odată vre-un
izvor de folos pentru fisc. De mult, nu se mai scotea de
Sașii bistrițeni argint la Rodna. Fierul se aducea în Ardeal,
şi tot așa oţelul făcut gata.
Dar locuitorii 'Țerii-Romănești aduceai din cele mai vechi
timpuri de la Sașii vecini şi fierul şi oţelul şi plumbul (cu
care, cum se știe, își acoperiai bisericile, casele fiind aco-
perite totdeauna cu şindrilă ardeleană). În timpuri de războii»
de bănuieli, de nesiguranță, regi! unguri, Voevozii Ardea
lului opriaii exportul celor d'intăiii două metale, dar peste
puțină vreme granița se deschidea şi pentru aceste articole.
Brașovenii trimeteaii însă mai mult metale lucrate, și meş-
terii lor turnători sai săpători în aur și argint eran vestiți.
Cite un Neagoe-Vodă cerea din cînd în cînd argintării și
de la Veneţia ?. Cite un Vasile Lupu 3 san un Brîncoveanu-și
aduceau tipsii, sfeșnice, clopote din Danzig, un mare atelier
de turnătorie a metalelor. Ba chiar se pare că în Moldova—
cum era, de alminterea și mai uşor — lucrările de metal
1 No. 679.
2 V, articolul mieii «Două documente ragusane relative la un sol trimis la
Veneţia de Basarab al Ill-lea Neagoe», în Arch. soc. științifice și literare din
Iasi, an. 1898.
3 Călătoriile patriarchului Macarie de Antiochia în ferile romîne, tesă de
d-ra Emilia Cioran, București, 1900; pp. 13, 17.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMINII 91
veniai mai totdeauna de acolo de la Danzig, unde se tri-
meteaii cirezile boilor noștri, cari puteai sluji pentru schimb.
Și clopotele mănăstirii Cetăţuia, întemeiată de Duca-Vodă,
urmașul lui Vasile Lupu, sînt turnate la Danzig, în atelierul
lui Gerhard Benningk. Același turnător a făcut și un clopot
pentru biserica Curţii din Tirgoviște, dar aproape în același
timp unul din clopotele Mitropoliei din acest oraș era turnat
de un anume Petru Maurer, probabil Sas din Ardeal !. Însă
printre cele d'intăiu clopote muntene, ce se cunosc — acele
de la Cozia sint surgunite astăzi în palatul de lîngă biserica
Argeșului și încuiate acolo de d. Lecomte de Noüy — se
află acel din 1413 de la Cotmeana, care a fost turnat de
«Hanoș maistorul», un Sas, ori din Sibiiii, ori din Brașov 2.
Un clopot al lui Brincoveanu călători din Viena prin De-
brețin la Tirgoviște, în 16965. Dar altele le-a făcut — și pe
cele mai multe — în Brașovul apropiat de dînsul. Tot de la
meșterii brașoveni ceru el sfeșnice și anafornițe, precum e
aceia, foarte frumos lucrată, care se păstrează la “biserica
bucureşteană Curtea Veche. Candele, legături de evanghelie
pentru atitea şi atîtea biserici înnoite de dînsul aŭ venit
tot de la ei.
Afară de argintăriile de biserică, se aduceau de la Brașov
şi argintării de masă. Încă din vremea lui Neagoe, a lui
Mihnea-cel-Rău si Radu-cel-Mare, înnaintaşii acestuia 4, se
lucrau în această cetate pentru Domnii munteni vase de
toată forma și de toată mărimea, oale mari de aramă, cupe
împodobite pentru mesele mari ale Curţii. Ca și mulți alți
Domni, Brincoveanu pune să i se facă la Braşov pecetea de
aur a cărților de întărire, pecetea de inel săpată într'un safir
ales. Pănă și tipsiile de cositor pentru bucătăriile lui, le
poruncia el tot la vechii și statornicii săi prieteni. Multe
așa zise «producte ale artei romănești» nu sînt decit bun
«lucru de Brașov».
1 Inscripjix din bisericile Romăniei, pp. 14, 109, 123.
2 Hasdeii, storia critică, ed. 2-a, p. 132.
3 Studii și doc, V, pp. 128-9, u? 51.
4 Bogdan, ed. a 2-a, pp. 348-9, n° couul.
www.dacoromanica.ro
92 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL
1.
f Al nostru cinstit şi iubitde la inimă, mare priaten, dum-
nealui jupan Mihai, marel[e)-giudeț cetăței Braşevului,. de la
mlili[o]stivul Dumnedzăi poftim veselie şi bucurie dumitale
şi a toată cinstită casa dumitale. Alta, mulțemim dumitale,
ca unui mare priaten, pentru care lucru ni-aŭ trecut cuvintul
la dumneata de argintu ce ne-ai trimis, și poftim pre dum
neata să nu aibi de rău pre noi câce am can zăbovit cu
plata, fiindu şi noi într'aiastă dată învăluiți cu alte treabe.
Pentr' aceaia s'aŭ făcut şi zăbavă. Ce tot poftim pre dum-
neata şi de acmu înnainte, cîndu ni să va prileji cîte vre o
treabă la dumneata, să nu fim lipsiţi de lasca duinitale. Iar
ce vor fi treabele dumitale într'aiastă parte de loc, să agiungi
dumneata cu scrisoarea dumitale la noi, că vom fi datori de
pururea ca să plinim cu slujbele noastre întru tot după
pofta dumitale... U Ias, Noev[rie] 21.
T A dumitale întru tot cu credință priateni şi de bine pof-
titori: Gavril Hatmanul şi Ghiorghie Păharnicul cel Mare şi
Iorga Vistearnicul cel Mare !, închinămu-ne dumital[e] cu să-
nătate, ca unui mare priaten.
[V°: Adresa slavonă. — Pecete brună cu semne, fără ins-
cripție ?.]
2
KT
+ De Dumnădzăi cinstiti, cu mare dar dăruite şi întru tot
înțe[lepte . ., de la Dumnădzăii nădeajde și mai mare, dumiialui
giupănul Hetfeş Mihai, județul cel dentru cinstit|a] cetatea Bra-
şeului şi biruitor a totii Țănutul Bărsei, pohtim de la milostivul
Dumnădzăi să dăruiască Sv[i]nţiia Sa tot binele Mării Tale]
1 Fraţii cet dot at lu! Vasile Lupu și vărul luf, Scrisoarea ar părea să fie
încă de pe la 1535-7, cînd Gheorghe, apo! şi el Hatman, era numa! lăbarnic,
iar Iorga, Visuiernic al doilea, pe cind a fost apoi și Postelnic-Mare. V. ale
mele Studir asupra istorie! Românilor în secolul al XVIlea, 1, Bucureşti, 1900,
p. 51. De oare ce însă ea e în legătură strinsă cu acea de la 21 Septembre
[1644], ce urmează, trebuie so punem la această dată. Scrisoarea aceia e
scrisă de Necula Catargiu, pircălabul de Neamţ (/. c., pp, 25, 51)
2 N° 577.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 93
şi a toată cinstit[e] casei Mării Tal[e], amin. Altă, dau ştirei
talfe] /szc) că, după voia milostivului Dumnădzăi și după toc-
malja] ce aŭ făcutu Măriia Sa Vod[ă] [unei cinstiltiă și iubit[e)
cocoan[e| a Mării Sal[e], ca să o căsătorească, dumiialor toții
b[oiarii] Mării Sale !, după ce le-am adus şi aminte, chie
matu-m'ai dumiialui Hatmanu: d[e mlii-aii dzăs că tribuesci
pre sama dumiisal[e], și mi i-au dat și izvod cui ce trebuiaşte :
trebuescii pre sama dumiisal|e] 2 păhară de argintii, să fie
păreachiia, să nu fie înbucate, ce s(ă] fie făptură măndră și
supţări, într’ argintii, şi arătătoare, și în poleial[ă] frumoase,
şi dal trag|ă] amăndoao 7 grivne şi gium(ă]tate. Și, iară, pre
sama Păharnicului celui Mare? trebuescii iar 2 păhar[ă], să fie tot
cu capac[e], să trag[ă] aceal[e) 2, 6 grivne, şi, iar, altul mai
mic, să trag[ă] 2 grivne, sl iară pre sama Vistearniculuit tre-
buescii alte 2 păhară, iar într’ aceaia protiv(ă], cu capacle,
și s[ă] tragă iar 6 grivne, şi, iar, altul, maï mic, să trag[ă] iar
2 grivne. Și mi i-au dzăs, la cin[e] voi scrie, să scrii și de
răndul prețului pre grivnă, să fie mai pre iușor, ca să vie
Mării Ta[e] numai căt banii gata. Eu, știind că mai gata și
mai de grabă să vor găsi la Măriia Ta, şi am scris Mării
Tal(e). Deci, de s(ă] vor afla aceaste păhar[ă] la Măriia Ta
gata, Măriia Ta numai că[t] să le cumpănești, care căte grivne şi
căte măsuri și căţi luţi5, și căte căt, și să le trimiț (miţi) numai
cătă cu omul Mării Talel la noi. Iară, să nu vor hi la Măriia
Ta gata, mi iaŭ dzăs încă, tot să Grimm Măriia Ta răspunsu,
să ştie să grijască dentr' altă parte. Iar, să vor hi, și ver[i)
trimite Măriia Ta, trimite la noi, că vom purta noi toată
grija. Aiasta daŭ știre Mării Talle), şi milostivul Dumnădzăii
să prelunge a și dzălele Mării Tal[e] întru bună pac[e], cu
toat[ă] cinstii[ă casa Mării Tal[e]; wr ră Awun: gue 8 rau,
1 Probabil e vorba de căsătoria, în 1645, a Mariel, fata lui Vasile Lupu, cu
Janus Radziwilt (Studir si doc., IN. p. 00X).
2 Gavriil.
3 Gheorghe.
1 Iorga.
5 Loţi, măsură.
www.dacoromanica.ro
94 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL
cen. ka AH [=de la Dumnezei; amin. Scris în lași, Sep-
tembre 21 de zile].
Pentru tot mai mic și plecat robul
Mării Tal[e]: Necula părcălabuliă.
[V*:] [De] Dumnădzai cinstit și cu mare dar dănit [==dăruit]
și întru tot înțeleg[ă]tor și după Dumnădzăi nădeajde și mai
mare, dumiialui giupănu(su)l Hetfeși Mihai, giudețul cel mare
dentru cinstită] cetatea Brașeului, şi biruitor a tot Țănutul
Bărsei, cu cinste să fie dată aestă [c]artie întru cinstită măna
Mării Sal[e), mnor sAplajeie [multă sănătate!).
[Pecete verde ruptă ?.]
3.
+ Întru tot cinstit şi prea-iubit și pre după milostivul
Dumnădzău nădăjduit, mai mare părintele nostru Mihaiii
marel[e)-giudeț a cinstitulu' Brașeii şi a tot olatul. Scrii
multă sănătate dumnitale şi a toată cinstită Curtea dum-
nitale, înpreun[ă) sănătoș. Altă, ne rugăm dumnitale pentru
păhar[e), că iat[ă] că aŭ scris și dumnelui Log[ojfet $ la dum-
neata o carte, şi foarte sait rugat dumnitale pentru păhar[e],
că acmu toat[ă] nedeajdea pre dumneata, să faci dumneata
cum vei face, şi săi fil și dumneata tat[ă) și înmă; cum
i-ai fost și dumnealui Herdzel Criștov, carele s'aii răpoosat,
așea săi fii și dumneata tat[ă], și înmă, și preatin bun, și să
aibă nedeajde pre dumneata ca și pre dumnealui Herdzel
Cri[ş]tov, cum ai avut mai denainte. Iar, pentru bani, iat[ă]
că om fi noi chizeaș pănă la Născut î, să trimitem bani de
aicea, de l[a] Ocnă. Numai să s[ă] străngă nişte dat[olrie
de sare ce iaste în țar[ă], că am trimis de trei săptămăni
să străngă dat(oriea, iar pre mare chizășie ne om prinde
ca s[ă] trimitem bani. Deci, foarte ne rugăm dumnitale să
1 Pentru sfîrșitul aceste! afaceri de comandă, v, și mai joc, la $ sfoară
an, 1645.
2 No 265,
* Toader lanovici poate.
4 Crăciun,
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 9%
avem nedeajde pre dumneata (ASmnnrara). Fire-am făcut și
zapis, iar n'am ştiut ce, cum a fi. Să fie dumneata sănătos
WT FA BA [=de la Domnul Dumnezeŭ], Dech. 21.
Mai mici preatini dumnitale: Ghiorghie și Iane Cămăraș !.
[V*:] La al nostru cinstit și întru tot nedejduitor marele-
giudeț giupan Mihaiu, a cinstitului Brașei și a tot olatul, cu
multă cinste (cinste) să s[ă] dea.
[Pecete cu vulturul bicefal și steaua 2]
4.
f Întru tot cinstit și iubit bun prieaten, dumnealui jupănul
Mihai, marele-giudeţ cinstitului Brașev, poftim de la milostivul
Dumnădzăii bună pace și sănătate dumital[e), înpreunţă] cu
toată cinstită Curtea dumital[e]. Să veri întreba dumneata și
de noi, cu mila lui Dumnădzăi și întru cinstit norocul Măriei
Sale Domnu nostru aflămu-ne sănătoș. Alta, dăm știre du-
milorvoastre de răndul banilor argintului care s'ai luat de
la dumneata, șeaptespreace grivne și giumătate, iată că trii-
mitem banii acmu, pe dumnealui, pe Temelie, 175 ughi, lei
bătuţi, și foarte mulțămim dumital[e), ca unui mai mare al
nostru, că sănteți dumneavoastră neapărați de treabe care
săntu aicea ; de care lucru săntem și noi mai mici a dumi-
tal|e] și gata a sluji intru ce vor fi treabel[e] și porunca du-
mital|e] aicea la noi. Alta, iarăș aŭ vinit vreamea de răndul
boboaolor, carel[e] dă Măriia Sa Vod[ă] în toți ai mișeilor:
invățat-am pre Temelie să le cumpere și acealea. Deci ne
rugăm dumitale), de a mai trebui ceva lui Temelie,'să faci
dumneata bine să-i dai. Deci iarăș peste puţină vreame
om trimite dumital[e] tot ce a fi. Alta, ne rugăm dumital[e]
de răndul grădinarilor, carii aŭ scris și Măriia Sa Vod[ă] la
dumneata, acmu Măriia Sa Vod(ă] iarăș ne au scris la noi
pentru acei grădinari5. Deci ne rugăm dumital[e] să socotești
1 Epoca acesteia se hotărește prin pomenirea lui Ioan sai lenachi. V., ma!
sus, $ sfoară.
* No 580.
3 Pentru această cerere de grădinari a lu! Vasile Lupu, v, scrisoarea aces-
tuia Chiar, la § mărunfișuzi, an. 1652,
www.dacoromanica.ro
96 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL
dumneata carii vor fi de triabă, să-i trimiţi dumneata aicea,
că cu mila lui Dumnădzăii aŭ vinit şi vreamea grădinilor, şi
să ià dumnealor ce or cunoaște că le va trebui dumilor sale,
iară, de le vor trebui niscare bani, am învățat pre Temelie să
le dea; numai să vie cam curundu, că acmu iaste vreamea.
De aciasta ne rugăm. Să fii dumneata sănătos.
Văl. 7160 [1652], Mart. 8.
He robs òpopoòs ris Ebyzvias Xov: Mpovns Kapapáons [=la
poruncile Măriei Tale: Miron Cămărașul).
[Ve] Întru tot cinstit” dumnealui giupănul Mihai marele-
giudeţii cinstitei cetățăi Brașeului, cu cinste să s[ă] dea întru
cinstite mănulle) dumisal[e).
[Pecete verde, ruptă!.]
5.
lo Costandin Voevod bp mlstiiiu gspdră zemli vlahiscoe.
+ Cinstite şi al nostru vechiii priiaten și de bine voitor,
dumnealui jupănul Ghiorghe, fălnogiul de la cetatea Braşo-
vul, sănătate şi tot binel[e] de la Dumnezei pohtim dumi-
tal|e). Pricina scrisorii nu iaste alt, Dr de căt facem supărare
dumitale că iat[ă] că, trebuindu-ne a ne face o peceate
la un zanfir, iat[ă] că l-am trimis dumitale] cu omul nostru;
care, aducăudu-l dumitale, pohtim pre dumneata să-l dai
la nepotul dumitalle), la jupănul Irimiia pecetariul, să-l lu-
creaze şi să-l sape, că îaste foarte] bunișoară piiatră, pre-
cum o vei vedea și dumneata. Ce şi dumnealui să nevo-
iască a ni-l lucra pre plăceare, măcar că știm că știm că dum-
nealui lucrează foarte bine şi curat. Iar încăș și învățătura
dumitale ştim că nu va strica. Însă vei ști dumneata că nu
iaste să facă altă peceate, ce tot ceaia ce ni o aŭ făcut în
inelul cel de aur, care l-am fost trimis cu boiariul nostru
Radul Post. Golescul, de ni l-aii făcut iar dumnealui; ce tot
acea peceate, acel corbu, soarele acela, luna aceaia, slovele
iar acealea ; numai atăta, la picioarele corbului la inelul acest
de aur sai fost pus leatul cu slove rumănești, iar în inelul
1 Ne 625,
www.dacoromanica.ro
NEGOȚUL BRASOVULUL OU ROMÎNII 97
acesta să să facă cu slove letinești, cu ambac: 1689 [cifre].
Pentru care iat[ă) că i-am scris și dumisal|e] jupănului Eri-
miii, şi i-am trimis și izvodul peceţii aceiia, care iar dumnea-
lui ni o aŭ trimis, — măcar că știi că-ș va fi oprit dumnealui
izvod după peceatea aciasta atunce, iar încăș iat[ă] că i-am
trimis și aciasta. Ce pohtim pe dumneata săi zici și den
gură, şi să fie şi nevoința dumital[e]; și pentru voia şi dra-
gostea noastră să lase alte lucruri înnapoi și să să apuce
de acest puţin lucru al nostru, ca doară ni l-ar isprăvi păn
în 10, 15 alle, Că iat[ă] că am învăţat și pre omul nostru
ce l-am tremis pentru aciast[ă] treaab[ă] acolo, să șază aici
pănă să va isprăvi, să ni-l aducă gata. Numai să-i zici dum-
neata și aciasta, căt ar putea, să nevoiască să-l sape adăncu,
să nui fie săpătura în față. Și, dup[ă] ce-l va isprăvi, să-l
dea în măna omului nostru, să ni-l aducă, și atunce, ce va fi
osteneala dumisale, ne va scrie, şi numai decăt vom trimite
dum[i]sale plata. Și, cu aciasta svărșind, m[ijla lui Dumnezeii
să fie pururea cu dumneata.
Ap. 10 d, lt: 7:97 1689.
De bine voitori dumnitalje :
Jo Costandin B. Voevoda.
[V*:] + Cinstitului şi vechii priiatenului nostru, dumnealui
jupănul fălnogiul de la cinstit[a] cetatea Brașovul cu multă
sănătate să s|ă)] dea.
[Pecete octogonală cu corbul, data + 7197 (1688) și legenda :
«lo Costandin Vd. Bsrab B. bj. mst. g. z. vlh.» «Io Costandin
Voevod Basarab Brăncoveanu, cu mila lui Dumnezeii Domn
al "Țerii-Romănești» 1.)
6.
f lo Costandin Voevoda bjiiii mlstiiu gspdrii zeml[i] vlahiscoe.
f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie Fet-
chel!, marele-județii al cinstitei cetăţi Brașovul. Multă säll
tate și alalt tot binele de la Dumnezei poftim ca să dăruiască
1 N° 349.
75703. Vol, XN. 7
www.dacoromanica.ro
98 ARGINTĂRII ŞI LUORĂRĂ DH METAL
dumitale. Drăgăstoasă cartea dumitale, ce ne-ai trimis cu
jupănul Ghiorghe Mai argintariul, ne-ai venit, și de şăn[ă]-
tatea dumitale ne-ai părut bine; alalte căte ne-ai scris dum-
neata, toate le-am înțeles, Ne scrii dumneata pentru răndul
postavului, cum că, dupe cum am fost poftit pre dumneata,
ai chemat pe meşterii postăvari de le-ai dat poruncă ca să
gătească postavul păn la zi, și şi ei încă s'a prinsu înnaintea
dumitale că la zi va fi tot postavul gata. De care zici dum-
neata, cănd va fi atunce, la zi, să trimitem cară ca să-l în-
carce, să-l aducă. De aciasta, dup[ă] scrisoarea dumitale și
dupre cum san legat și ei în zapis, vom trimite şi noi carăle
de aici la zi. Care și zioa iaste la sfărșitul lunii aceștiia a lui
Fevruarie, adecăte de astăzi Vineri în doao săptămăni ; atuncea
vom trimite carăle de le vor încărca și-l vor aduce, și cu tri-
miterea carălor le vom trimite și meșterilor banii căți mai
fac să li să mai dea. Jupănul Ghiorghie Mai argintariul încă
viind aici, i-am dat niște arginturi ca să ne facă niște lu-
cruri ale noastre, precum va spune dumitale și dumnealui
den gură; carele, dupe cum s'aii făgăduit cătră noi, socotim
că ne va face lucru frumos. Dumnealui clopotariul de acii,
jupănul Hendrec Lambru, încă ne-aii trimis o carte, de ne
scrie pentru clopotul ce i-am zis ca să ne facă, cum că Lan
făcut şi iaste gata, ce, cănd vom trimite carăle ca să încarce
postavul, vom porunci de vor pune și clopotul într'un car,
și-l vor aduce, Numai nu ne scrie de căte oc[ă] aŭ eşit clo-
potul, ca să-i fim trimis banii. Ce să avem ştire fár de ză-
bav[ă] şi de aceaia, adec[ă] de căte oc[ă] va fi eşit, ca să-i
trimitem banii. Şi să-l chemi dumneata, să-i zici săi facă și
lemnul, adec(ă] butucul clopotului, înpreun[ă] și cu legăturile
de fier ce trebuescu, și limba. Toate să i le facă de acol6,
și, ce-l va fi chel[uliala, îi vom plăti dumisale tot. Și, cu aciasta
sfărșind, mila lui Dumnezei să păzească pre dumneata pururea.
Fev. 14 d., lt 7215 [1707].
De bine voitoriii dumitale: Jo Costandin Voevod.
[V*:] f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
1 Tetchel: Jekelius,
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRASOVULUI CU ROMÎNIŤ 99
vreamea de bine voitoriă, dumnealui 1upänlullut Ghiorghie
Hetcăl, marel[e]-județ al cinstitei cetăți Brașovului, cu sănă-
taate să s[ă] dea.
[Pecete mare rotundă !.|
7.
Io Costandin Voevod bjiiu mistiiii gspdră zemle vla-
hiscoe.
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine] voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe Fetchiel,
marel[e judeţ al cinstitii cetăți Brașovul, sănțăjtate și tot
binel[e] de la Dumnezei poftim dumitalle). Pricina scrisorii
noastre cătră dumneata nu iaste aldal, fár de căt iat[ă] şi
noi, viindu aici la Tărgoviște, şi mai apropiindu-ne de veci-
nătatea dumneavoastră, nu putum lipsi a nu cerceta săn[ă)-
tatea dumitale], carea pururea poftim a o auzi, să ne bu-
curăm. A doaoa, fac[em) știre dumitale] pentru nişte argin-
turi ce am avut la jupănul Ghiorghe Mai argintariul, ca să
ne lucreaze, că, scriindu-ne cum că le-ai isprăvit, numai să-i
trimitem aur, să le poleiască, iat[ă] că i-am trimis; ce poftim
și pe dumneata ca să-i dai poruncă să nevoiască cu un cias
mai nainte să mi s[ă) isprăvească, și să ni le aducă. Dup[ă]
aciasta iar mai facem ştire dumitallel pentru Andreiaș, omul
nostru, ce avem ispravnic acii la casel[e] noastre de la Șchiai?,
că ne scrie cum că are mare supărare de țeihiul croitorilor
și al cojocarilor, și nu s[ă] poate odihni, ce, cănd aŭ fost
mai în trecutele zile, ai mersu acolo, de aŭ dăscuiat toat[e]
încuetoril[e] du p[ă] la toate ușile, şi Lan dăscuiat și lăzile
lui, de Lan luat ce aŭ avut. De care lucru mult ne-am mirat
de actasta, că noi alte treb[i] ale dumneavoastră, ce aveţi aici
în ţara noastră, mai mar[i] decăt aciasta, nu le putem treace,
ce toat[e] duplă] pofta dumneavoastră le facem. lar noi
numai un omu avem acolo, şi nu s[ă] poate odihni. Mi să
pare că nu iaste cu cinste; știm că vei să zici dumneata
1 No 400.
3 Vezi mai departe. cap. Pribegii,
www.dacoromanica.ro
100 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL
că nu iaste obiceaiu a lucra alții afar[ă) den țeihiú!, și aşa
iaste; iar trebue, la alții să fie aciasta, iar nu la noi; că ce
mare lucru iaste, un om a avea și noi, acii să s[ă] odihnească?
Pentru care lucru noi iat[ă] că și de astă dată prieteneaște
poftim pe dumneata să poruncești țeihiului să-i dea pac[e],
să nu-l mai supere; că, de ne va mai scrie că tot nu s[ă]
poat[e] odihni, să știi dumneata că nu ne va părea bine pe
dumneavoastră. Că aciasta ce au făcut dumnealor acolo la
casăl[e] noastre, de aŭ mersu și añ dăscuiat petutindenea,
să atinge și de cinstea noastră, și ni slă] pare că nu iaste
cu cale. Aciasta acum, și mila lui Dumnezeii fie pururea cu
dumneata. Iul. 21 d., leat 7215 [1707].
De bine voitoriul dumitale : Jo Costandin Voevod.
t Alta, pohtim pe dumneata pentru o treabă a noastră,
care am zis dumisal'e] jupănului Ghiorghe Țaco, gineril[e]
dumliltalie), și de la dumnealui vei înțeleage dumn[e]ta ; care
acea treabă iaste a ni să isprăvi de acolo, de spre partea
a tot ciustitul Sfatului cetăţii dumn(ea|voastră, și iaste și pe
lesne a să face și a să isprăvi precum iaste pohta noastră,
că nu e lucru mare, aii să să atingă de vre o păgubire, și
mai vărtos că noi cu dumneata, fiind vechi priiateni, de 30
de ani şi mai bine, aproape de 40 de ani, găndim că de
atăta lucru nu să va treace cuvăntul. Cl, fiind nevoinţa
dumitallel, tot să va isprăvi. Ce foarte pohtim pe dumneata,
pentru voia noastră și pentru vechiul prieteșug, să nevoești
dumnlealta să ni să isprăvească aciastă treab[ă], și Gr ză-
bav[ă] să luăm și răspunsul de isprava trebii aceștiia, că
foarte vom mulțumi dumitallel, și vom rămănea și noi îndato-
rat, ori de ce ne-ai pohti dumneata să-ţi slujim Gr de apărare.
[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine] voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe
Fetchiel, mare)[e] județ al cinstitii cetăți Braşovului, cu multă
săn[ăltate să s[ă] dea.
[Pecetea știută?, |
1 Din breaslă.
1 No 396.
www.dacoromanica.ro
NEGOȚUL BRAȘOVULUI CU ROMÎNIŤ 101
D
Io Costandin Voevoda bp mlstili gspdrii zemle vlahiscoe.
Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat(ă]
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghie Het-
chel, marele-județi al cinstitei cetăți Brașovul, multă sănă-
tate şi alalt tot fericitul bine de la putearnecul Dumnezeă
poftim ca să dăruiască dumitale. Cartea dumitale ce ne-ai
trimis cu jupănul Ghiorghie Mai argintariul, ne-ai venit, şi,
de a dumitale sănătate înțelegănd, ne-am bucurat. Alalte ce
ne-ai scris dumneata, toate le-am înțeles. Pentru arginturile
ce aii fost la dumnealui jupănul Ghiorghie Mai, de me-au
lucrat, acum viind și dumnealui aici, ni le-ai adus, și ne-ai
plăcut, că ni le-ai lucrat foarte bine. Și iar am mai dat dumi-
sale şi acum cătva argint ca să ne mai lucreaze și alte lu-
cruri, dupre cumu-ți va spune dumitale jupănul Ghiorghie
den gură, și am vorbit cu dumnealui, care căndu va isprăvi,
să ni le trimiță. Ce pohtim pe dumneata ca să faci și dum-
neata osteneală, să-i zici să va facă lucru bun, frumos, ca să
ne placă, şi vom mulțumi dumitale. Pentru omul nostru An-
dreiaș, carele şade în casele noastre den Șcheai, cum că, peste
scurte zile trimițăndu dumneata omul dumitale pănă aici, ne
va spune den gură poveasfea cum iaste, — foarte bine: noi
iarăşi zicem că atăta poftim, acelui om să i să dea pace,
să nui să facă nici-o supărare, ca să să odihnească, să poat[ă]
fi de paza caselor noastre, că nu iaste mare lucru de vom
avea şi noi un om acolea la Braşov: noi încă vom mulțumi
și dumitale, şi a tot Sfatului. Și, cu aciasta sfărșindu, mila lui
Dumnezeiă să fie pururea cu dumneata. Avgulst 20 dni,
l 7215 [1707].
De bine voitorii dumitale: Jo Costandin Voevod.
[V° :] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitorii, dumnealui jupănului Ghiorghie Het-
chel, marele-județ al cinstitei cetății Brașovului, cu mult[ă]
săn[ăltate să să dea.
jPecete mare, rotundă 1.]
1 No 398,
www.dacoromanica.ro
102 ARGINTĂRII ŞI LUCBĂRI DE METAL
9.
F Io Costandin Voevod, bj. mlstiiii gsdni zeml. vlahiscoe.
+ La al nostru bun priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănul Barteș Sauler,
marele-județ al cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot
binele pohtim dumital[e] de la Dumnezei. Cartea dumitale
ne-aii venit, și de sănătatea dumitale ne-am bucurat, Ce ne-ai
scris dumneata, am înţeles. Pentru arginturile ce aŭ fost la
jupănul Gherghe Mai argintariul, ne le-aii adus dumnealui
toate, și, ce aŭ fost și plata lucrului și căt argint aŭ mai pus
de la dumnealui, am socotit tot, și i-am plătit ce aŭ fost. Alte
lucruri acum n'avum să-i mai dăm să ne lucreaze. Iar, cănd
vom avea, vom trimite iar la dumnealui, și vom face și du-
mitale ştire. Aciasta acum, şi mila lui Dumnezei să fie cu
dumneata.
De bine voitoriă dumitale:
Jo Costandin Voevod.
[V*:] La al nostru bun priiaten și vecin de aproape, în
toată vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Barteș
Sauler, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă
sănătate să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă!.|
10.
+ Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnă zeml. vlahiescoe,
+ La al nostru bun priiatin și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitori, dumnealui jupănului Barteș Sauler,
mare-județii alu cetății Brașovului. Săn[ăjtate și tot binele
pohtim dumital[e] de la Dumnezeu. Cartea dumitaife] de la
r3 dn. a ceștii luni ne-ai venit, și de săn[ăjtatea dumitale
ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înţeles. Pentru
ginturile ce avem, de ne lucrează jupănul Ghiorghe Maiu:
cum că aŭ gătit evangheliia și cădealniţa și ni le-aii trimis,
1 No 417.—bDatarea: c. 1709 e făcută după numele judelu! brașovean.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI 0U ROMÂNII 108
le-au adus, și lucru frumos au făcut, numaï cu zăbavă multă.
Şi, den căte lucruri bisericești i-am dat să facă, vedem
că numai aceastea aŭ gătit, iar nişte candele şi o tipsie
de nafură, pănă acum nu Sai mai gătit. Măcarii că ne
scrii dumneata că ai zis că lucrul bun tot cu zăbavă să
face, dar dumnealui cu noi își pune zi pănă în cutare
vreame, cănd socoteaște, că va putea isprăvi, și noi încă
lăsăm pănă cănd zice, iar apoi vine zioa, și treace o lună,
doao peste zi, şi tot nu isprăveaște, Ce am zis şi iar zicem
că nu să ţine dumnealui de cuvănt, și nu face bine, Ce poh-
tim pe dumneata, tot să-i dai poruncă ca să gătească acealea
ce mai sănt ale besearicii, să ne le trimiță cum mai de
grab[ă]. Şi, pentru alte arginturi ce mai sănt, încă să ial
dumneata un răspunsu ales de la dănsul, păn în ce vreame
vor fi gata, să ştim. Iat[ä] că am trimis acum cest om al
nostru pănă acolea, ca să ne tărguiască căte ceva; ce făcum
şi dumitale știre, căt să știi, şi, de-i va trebui vr'un ajutor
al dumital[e), cu ceaia ce vei putea dumpnlesa la, să-l ajutorezi,
vom mulțumi dumitale, Aciasta, și mila lui Dumn[e]zei să
fie cu dumn[eajta. Ghen. 27 d., L 7217 [1709].
De bine voitor dumital|e) : Jo Costandin Voevod.
[V*:] La al nostru bun priiaten și vecin de aproape, de
bine voitorii,, dumnealui jupănul Barteș Sauler, marel[e|-
judeţ al cetăţii Brașovul, cu săn[ăjtate să s(ă] dea,
(Pecete mare, rotundă!.]
Ir,
+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnă zeml. vlahiscoe.
+ La al nostru bun priiaten, de binevoitoriii și vecin de
aproape, dumnealui jupănul Barteș Saulerii, marele-judeţii al cin-
stitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binele pohtim dumital{e]
de la Dumnezeii. Cartea dumitalțe] de la — a ceștii luni o am
luoat, și, de a dumitale sănătate înțelegănd, am dat laudă lu
Dumnezeii. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am înțeles; pentru
1 No 420,
www.dacoromanica.ro
104 ARGINTĂRII ŞI LUCRĂRI DE METAL
arginturile noastre de la jupănul Ghiorghe Mai argintariul,
cum că Jean gătit toate tocma de la zi, adecă den sfărșitul
lui Martie, numai noi n'am trimis pe nimeni să le ià, — de
aclasta adevărat n'am trimis, căce dumneata ne scriial mai
nainte că, după ce să vorii găti aceale arginturi, ne vel face
știre, și pentru aceaia n'am trimis, că am tot așteptat să ne vie
de la dumneata înştiinţare, și nu ne-aii mai venit nimic. Acum,
făcăndu-ne dumneata știre că sănt gata, mulțumim dumi-
tale, și al că numai de căt am trimis acest om al nostru
ca să le iă să le aducă. Ce pohtim pe dumneata să porun-
cești jupănului Ghiorghe, aceale arginturi toate, să le așaze
bine într'o cutie mare,—ce va fi cheltuiala aceit cutii vom da
noi aici—și fár zăbavă să ni le aduci; încă zi dumneata jupă-
nului Ghiorghe că, de va putea să vie el însuș cu argintu-
turil[e] aici, ca să ne facem socoteală cu dumnealui, de căt
argint i-am dat, de va fi mai fi rămas, aii de va fi mai pus
și de la dumnealui, și pentru plată încă s'ar vedea ce i s'au
dat și ce aŭ maï rămas,—mai bine ar fi; iar, de nu va putea veni,
să ne trimiță foiț[4] de socoteal[ă] de căt argint aŭ fost şi
de aŭ mai pus de la dumnealui, de oan mai pus, aŭ ce va
fi rămas, și pentru a plății iar să ne semneaze ce aii luat și
ce aŭ rămas, ca să-i dăm ce va mai fi. Aciasta acum, și mila
lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Ap. 26 d., lt 7217 [1709].
De bine voitoriŭù dumitale) : lo Costandin Voevod.
[V*:] + La al nostru bun priiaten, de bine voitoriii şi vecin
de aproape, dumnealui jupănul Barteș Saulerii, marele-judeţ
al cinstitei cetăți Brașovul, cu mult[ă) săn(ăjtate să s[ă) dea.
[Pecete mare, rotundă !.]
12.
+ lo Costandin Voevod bjiii mlst. gspdnii zeml. vlahiscoe.
+ Cinstitului, alii nostru de bine voitorii şi vecin de aproape,
dumnealui jupănul Barteșii Sauleri, județulii celii mare al
cinstite cetăți Brașovului. Sănătate și tot binele pohtim du-
1 No 416.
www.dacoromanica.ro
NEGOȚUL BRAŞOVULUI CU ROMÂNII 105
mitale de la Dumnezeŭ. Cartea dumitale ne-ai venit, și, de
a dumitale sănătate înțelegănd, ne-am bucurat și am dat
laudă lu Dumnezei. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am în-
țeles. Pentru Hendrih Lambru clopotariul, care s'au tocmit
cu noi să facă niște sulinare pentru un Dutt, cum că nau
putut să le isprăvească, avănd alte lucruri, iar pănă într'o
lună le va găti, — de aciasta bine ar fi fost ca să să ţie de
cuvănt, precum aŭ grăit cu noi, iară, deaca nu sai putut,
fie și pănă atunce, numai îi porunceaște dumneata, în sfăr-
șitul aceștii luni să fie gata, să nu ne mai prelungească.
Noi cară vom trimite ca să le aducă, numai știre să avem,
să știm cănd vor fi gata, Însă aceastea socotim că tot să
va găti, numai nu știm cum vom să facem cu alt clo-
potariă, iar de acolo, ce-l chiiamă Mihai, — că i-am dat niște
cluoae, ca să prefacă niște sfeașnice la o bisearică, și ș'aii
pus zi cu noi pănă acum, la Sifejti Petrii, să le gătească; iar,
necum să le isprăvească, precum aŭ grăit, ce înțeleagem că
nici san mișcat pănă acum, ca să să apuce de lucru cevași;
și ne-am mirat de aciasta, că și aici putem zice că unii
meșteri sănt de să scapătă de cuvănt, iar, pecum vedem,
întrec acei de acolo cu nestarea la cuvănt. Noi pe acel clo-
potariii nici l-am silit, nici l-am rugat să ne lucreaze, ce elu
de voia lui aŭ venit de ni s'au rugat ca să nu-l lipsim nici
pe dănsul de la lucrul nostru. Și i-am dat acel lucrișori, iar
el acum umblă purtăndu-ne de vală, și iată că ne stă lucrul
jos. Dap, deaca aŭ știut că nu ne va putea lucra, să nu
ne fie luoat lucrul, —că am fi dat și sfeașnicele acealea iar
la Hendrih Lambru clopotariul. de le-ar fi prefăcut; ce de
supărările lui n'am avut ce face, găndind că va fi om de
omenie, și ne-am ținut cu nădeajde; iar el nici aŭ avut gănd să să
apuce să lucreaze. Ce pohtim pe Domniia Ta să-i dai porunca
dumitale, aŭ să ne gătească sfeașnicile, aŭ, deaca nu poate
lucra, să dea ciuoaia la celallallt clopotarii, Hendrih Lambu
(sic), să le facă,—că iaste și rușine: el s'aii rugat să-i dăm
lucru, și acum el să ne poarte de val și să ne dea de zmin-
teală, nu iaste bine. Am fost pohtit dumneata pentru cuți-
tariul, ca să-i poruncești să iasă den case, și am știut să
www.dacoromanica.ro
106 STIOLĂ
fie eşit, că şi omul dumneavoastră ce aŭ venit aici ne-aii
spus că aŭ eşit, iar acum înțeleasem că tot şade în case.
Ce și de aciasta mai pohtim pe dumneata, de na eşit, Gi
o poruncă mai cu tărie, să iasă, că avem căte ceva a dereage
la casele acealea. Și, cu aciasta sfârșindu, mila lui D(ujm-
n[ejzeŭ să fie cu dumneata. Iul. 1 dn., lt 7217 [1709].
De bine voitoriii dumitale:
Io Costandin Voevod.
[V°:] 1 Cinstitului al nostru de bine voitoriă și vecină
de aproape, dumnealui jupănul Barteș Sauler, judeţul cel
mare al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă sănătate să s|ă) dea
[Pecete mare rotundă!.)
13.
+ Io Costandin Voevod, bjiiii mlstiiii gspdri zemle vlahiscoe.
+ Cinstitului şi al nostru de bine voitoriii, vecin de aproape,
dumnealui jupănul Barteș Seulerii, marele-judeţii ali cinstitei
cetăți Brașovului, sănătate şi tot binele de la putearnecul
Dumnezei poftim ca să dăruiască dumitale. Cartea dumitale
ce ne-ai trimis în trecutele zile ne-ai venit, și ce ne-ai scris
dumneata, am înţeles. Pentru niște sfeașnice de besearică ce
am fost dat la Mihai clopotariul, ca să ne lucreaze, cum că
nu le-aii putut lucra, să le isprăvească la soroc, avănd alte
lucruri înpărătești, de aciasta poate fi și așa, iar şi de cănd
le-am dat să ni le lucreaze, nu iaste puţină vreame, tocma
de astă iarnă, o jum[ăjtate de an, de ar fi vrut să lucreze.
Pentre (sc) lucrul acel înpărătescu, tot ar fi avut vreame de
ar fi lucrat și la al nostru, şi l-ar fi isprăvit. Ce nu va fi
vrut să lucreaze; de aceaie n'aii lucrat. Şi, deaca aŭ ştiut că
nu vă să lucreaze, încaisă nu ne fie luoat lucrul nostru, să
ne facă atăta zăbavă, De care lucru acum n'avem ce să mai
zicem alt, făr de căt vedem că ne scrii dumneata, cum că,
după ce să vor întoarce de la Sibiiii, le vei da dumneata
poruncă de să vor apuca, și le vor isprăvi făr de ză-
bavă. Ce socotim că pănă acum vor fi venit acii. Deci
poftim pre dumneata să le dai poruncă ca aceaia, să să
2 No 421.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI o ROMÂNII 107
apuce să le facă și să le gătească, să ni le aducă, să nu le
mai zăbovească, — că iaste și rușine, fiind atăta vreame, de
cănd le-am dat să le lucreaze; ce ar cam] ajunge acum.
Jar, pentru celalalt meşter, carele ne lucrează la un meșteșug
ce va să facă aici la o făntănă, ne-aii scris în trecutele zile
o carte ca să trimitem 2 cară, să să afle în sfărşitul lunii
lui Iulie acol6, să încarce sulinarile și alte lucruri ce mai
sănt de treaba fântănii aceștiia, să le aducă aici. Ce noi iată
că am lăsat de aii trecut și den Avgust șase zile, căci
ştim că meșterii aceștea pururea sănt obicinuiţi de nu să
țin de cuvănt si nici-odată lucrul nu-l gătescu la zioa ce-și
pun. Pentru aceaia și noiam lăsat deai trecut o săptămănă
mai mult peste zi, socotind că pănă acum doar îl va fi
gătit. De care iată că trimisem pe ciastă slugă a noastră,
poruncindui ca să facă de la Rucării 2 cară, să meargă să
încarce lucrurile acealea ce vor fi să le aducă. Ce, viind
sluga noastră acii, poftim pre dumneata să dai meșterului
poruncă, ca numai de căt să încarce și sulinarile și alt lucru
ce va mai fi, tot, și să vie den preună cu dănsele aici, ca
să le aşaze la făntănă, să nu ne mai facă altă zăticnire şi,
cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeu să fie cu dumneata.
Av[gulst 7 dn, 7217 [1709].
De bine voitoriii dumitale:
Jo Costandin Voevod.
[V*:] + Cinstitului și al nostru de bine voitoriu, bun priiatin
și vecin de aproape, dumnealui jupănului Barteș Seuler, ma-
rele-județ al cinstitei cetăți Braşovului, cu multă sănătate
să să dea.
[Pecete mare, rotundăl.]
XII. Sticlă.
E interesant să se afle că Matei-Vodă cel gospodar a făcut
o sticlărie în țară, dar materialele le aducea din Brașov, cum
se vede din scrisoarea ce urmează, a Vornicului Dragomir,
mina dreaptă a Domnului săii:
1 N, 424.
www.dacoromanica.ro
118 STIOLĂ, PETEARE, FLORI ŞI MĂRUNŢIŞURI
[Matei-Voaă] la al nostru cinstit şi pr&-iubit şi de la inimă
dulce și bun priiaten, jupan Mihai, judeţul cel mare dentru cin-
stită cetatea Braşovului. Pohtim de la milostivul D[ujmn[eJzei
să dăruiască dumnitale multă sănătate și bună pace, înpreună
cu toat[ă] cinstită casa dumnlijt[alle. Cătră aciasta, cinstită
cartea dumnitale, ce mii-ai scris pre feciorul nostru, pre Lupul
Vătavul, venitu-mii-ai, şi cu dragoste o am primit, și scrisorie
dumnital[e] pre rănd i-am înțăles, și mulțămim d[ujma[ijtale
pentru căc[i] nu săntem uitaţi] de cătră d[ujmn(ejta. Așij-
direa facem ştire d[ujmnijtale că, avănd Măriia Sa Domnu
nostru aciastă sticlărie, carea iaste de treaba Măriei Sale,
scris-aii Măriia Sa pentru pămăntul ce să află în olatul ce-
tății supt ascultarea dumnital[e|. Ce și noi pohtim pre d[u]m-
n|ejta ca să aibă porîncă şi să sărguiască să nu facă zăbav[ă] ;
iar, ce va fi pohta și treaba d[ulmn[ijtale ach) cătră Măriia
Sa Domnu nostru și cătră țara noastră, nu ne prigeta, ce
în tot ciasul ne porunceaște: noi săntem bucuroș și gata să
slujim d[uJmnlijtale. De aciasta pohtim... Amin. Aprilie 11.
Nendoit și bun priiaten d[ulmn[ijtale:
Dragomir Vel Dvornic.
La al nostru cinstit și iubit și de la inimă dulce şi bun
priiaten și de aproape vecinu, jupan Mihai judeţul cel mare
dentru clin)stită cetatea Brașovului, cu cinste să del dia.
[Pecete verde, ruptă ?,|
XIII. «Peteare», flori ei mărunțţişuri.
Cite alte lucruri nu se mai aduceaii de la Brașovenii cari
înfăţișaii pentru noi cuceririle vechi și nouă ale civilisaţiei
apusene! Doamna Elina a lui Matei Basarab are nevoie de
izvoade de cusut și de semințuri de flori: cui i-ar putea
scrie mai potrivit decît prietenei sale, judevceasa brașoveană?
Un Domn moldovean din veacul al XVI lea vrea să aibă
de la Brașov un grădinar bun, precum, în al XVI-lea, Lä-
pușneanu chemase de acolo pănă și brutari. Boieri din amîn-
2 No 54r.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI CU ROMÎNII 109
două ţerile trimet adesea în cetatea de graniță oameni de-ai
lor cu cară, pentru a face fel de fei de cumpărături înnaintea
serbătorilor bisericești, înnaintea unui botez saii unei nunți.
Dacă s'ar fi rătăcit pănă la noi o țidulă de-a acestor trimiși,
ar fi fost fără îndoială un însemnat cîștig pentru istoria, încă
așa de nedesăvirșită, a culturii noastre.
I.
Ț La al nostru cinstit și prea-iubit maï mare părinte, ju-
pănul Mihaii, județul cel mar[e] al cinstit Scaunului cetății
Brașovului. Sănătate pohtescu de la m[iji[o]stivul Dumnezeii
să dăruiască dumnital(e|, de înpreună cu toat[ă] cinstit[ă]
casa dumnita![e). Alta, să veri pohti dumneata a ști și de
bună sănătatea Mării Sale Domnu nostru, cu mila lu Dum-
nezeii iaste Măriia Sa sănătos și veasel și întru bun[ă]
pace. Așijdirea și noi încă ne aflăm pre lăngă spatele Mării
Salle] cu bun[ă] sănătate. Alta, fac ştire dumnitale că
acia în cetatea dumneavoastră trimis-am sluga noastră, pre
Boiar Iștfan, ca să ne tărguiască căteva tărguiale pre seama
noastră. Deci pohtescu pre dumneata ca pre un părinte,
să faci domneata atăta bine pentru voia noastră de un car
cu cai, ca să ne rădicle] aceale tărguial[e], să le aduc[ă
pănă la Rucăr, Iar eŭ foarte voi ști har și voiu mulțemi
dumnital|e]. Și, de ce va hi treaba și pohta dumnital [e], dum-
neata făr[ă| preaget să îndrăznești cu scrisoarea la noi, ca
la un fecior al dumnetalle), că, de căttu-m va hi prălejul, tot
voii sluji] dumnital[e). Foarte pohtescu pre dumneata
pentr'aacest lucru. De aceasta am scris dumnitalje]. Să hii
dumneata sănătos wb rH POVAWBATE © WT XE AMHH, Map. KH
Ann [=de la Dumnezeii să se dea, de la Hristos, amin;
Martie 28 de zile].
+ Ca un fecior al dumnitalea:
Socol Vel Cliug[er].
[V*:] Cu cinste să se dea această carte întru cinstit[ă)
mănļa] a cinstit mat mar[e] părintele] nostru jupănul Mihaiu
www.dacoromanica.ro
118 PETEARE, FLORI ŞI MĂRUNŢIŞURI
judeţul cel mar[e] al cinstit Scaunului cetății Brașovului ...
amin.
(Pecete cu cerbul și inscripţia: «Socol Clucerol>!,]
2.
f La al nostru cinstit și bun priiaten și de aprope vecin,
jupănul Mihaiŭ, judeţul cetății Brașovului, viiaț[ă] și bună să-
n[ăjtate pohtim de la mjiji[o]stivul Dumnezei să-ţi dăruiască
dumnetale), impreun[ă] cu toot[ă] cinstită casa dumnital[e].
Pentru care lucru, să vei întreba dumneata si de sănătatea
Mării Salle) Domnu nostru, cu ajutoriul m[iji[o]stivului Dum-
nezeii iaste Măriia Lui săn[ăjtos; lăngă cinstite spatele Mării
Sal[e) aflămu-ne și noi sănătoş. Alta, întămplăndu-se a venirea
feciorul nostru Lupul Văi[ajhul pentru trebile nostre, ca să
ne tărguiască căte ceva de acolo, n'am putut lăsa ca să nu
scriem dumnital[e], ca să putem şti de bun[ă] sănătatea dumni-
tale. Numai și dumneata, scrie-ni dumneata în toot[ă] vreamea,
de ce vor fi trebile dumnital[e| aicea, la Măriia Sa Domnu
nostru, că noi vom hi nevoitori a sluju (s26) dumnital[e). Aceasta
scriem. Să fii dumneata săn[ăjtos, amin. Pis Ap. 4 d., t 7152
[1644].
+ Fratele] dumnital[e]: Drag[ojmir V[e]l Dvornic.
[V°] + La al nostru cinstit și prea-iubit și bun priiaten
şi de aprope vecin, jupănul Mihaiu, județul cetății Braşovu-
lui, cu cinste să să dea.
[Pecetea obişnuită 3.)
3;
Elina gspjda, bijeii mlst. nătalnița zemle vlaşcoe [Doamna
lui Matei-Vodă).
Scris-am la a noastră iubită, bun[ă] priiatnică și de aproape
vecină, jup[ă]neasa Catrina judeceasa den cinstit[ă] cetatea
Brașovului; cn sănlăjtai[e] mă 'nchin dumita)e). Alta, poh-
tescu pre dumneata că aici am cumpărat Domnia Mea o
1 No &87.
$ No 606.
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAQOVULUI CU ROMÎNIŤ 111
roabă, și iaste împletitoare, numai nu avem âici izvoade de
peteare, ci să faci dumneata bin[e] să ne dai ceva izvoade
de peteare, și mai mari şi mai mici, și dé călți, și de tot
fealiul. Că într' acolo sănt multe la dumneavoastră. Ci să
ne căștigi dumneata, și să ne trimiț pre acest om al nostru,
iar noi vom avea a mulțemi dumitale). Și iar pohtescu
pre dumneata, pentru răndul sămenților de flori de tot fealiul,
să ne dăruești dumneata și noao de ce vor fi acol[o] la dum-
neavoastră. Iar, de nu le veri putea trimite acum pre acest
om, le ve trimite mai încolea, la vream[e]. Iar Domnia Mea
încă voi fi bucuroas[ă], den ce va hi pohta dumnitalje). Să
hi dumneata săn[ăjtoas|ă]. Pis F[e]v[ruarie] ro dni, D 7157
[1649].
[V°:] La a noastră iubită, bun[ă] priiatnică și vecină de
aproape, jup[ă]ļneasa Catrina judeceasa de la cetatea Brașo-
vului AarH e [masă se deal
[Pecete mică cu corbul (?) și inscripția: Elena Domnița? 1.]
A.
f lo Vasilie Voevoda, bojiii mistiiii gspdrii zemli mol-
davscoi. Scriem Domniia Mia la cinstit priiatinul nostru
dumnialui Mihai, giudețul cel mare de cetatia Brașeului, multă
săn[ăjtati. Cătrî aciasta dăm știre dumitale pentru răndul
cestor meșteri gridinari, carii am pohtit la dumn[ialta, și
dumnliajta pre pohta noastri ai făcut, și aicia la noi i-ai
trimis, mulțămim dumitale ; şi ei, ca nește oameni înțălepți,
lucrul săii cu cinste l-ai plinit. Acmu au venit vreamia de
San cerșut acasă, și i-am slobozit. Deci pohtim pre dumn[ialta,
căndu veni primăvara, vreamia lucrului, iarăș să-i trimiți aicia
la noi, iară noi încă sintem daturia plini pohta dumitali, ce va
hi spre aciastă parte de loc; H B2AFT SApABIA FAETH WT XE,
aman [= și să fie sănătate Domniei Tale în Hristos și pace.]
Jo Vasilie- Vod[ă].
U Ias, vlto 7161 [1652], msța Octomvrlrie] 13.
1 No 618.
www.dacoromanica.ro
112 PETEARE, FLORI ŞI MĂRUNŢIŞURI
[V°:] La al nostru cinstit priiatin, dumnialui Mihai, giu-
dețul cel mare de cetatia Brașeului!,,,,
[Pecete mare2.)
5,
T Noi Ghiorghii Ştefan Voevoda scriiam la al nostru cinstit
priiatin, dumnalui Mihai marele-giodiaț de cinstit(a] cetaate
Brașăului. Multă sănțătate. Mujit pohtesc pre dumnata pentru
un cal, carfe] cal [l-ai fost] lăsat Daniil dan fostu slug(ă] la
Costantin-Vod|ă]: acmu iaste la noi. Diaci, tămplăndu-s[ă] a-l
trimite nainte co o trabi, san rugat să trimitem omul nostru
să ià calul. Diaci poftiam pre dumnata să să dè acel cal pre
măna cestui om al nostru. Aciasta poftim pre dumnata. Să fı
sănătos wr yı [=de la Hristos]. Amin. .
lo Gheorghi Stefan Voevod,
Pis ot Feldior °, let 7166 [1668], Maï 16.
[V°:] La al nostru cinstit priiatin dumnaluï, Mihaï marele-
Siodet, unene A4TH c [= cu cinste să se dea.]
[Pecete mică, roșie, cu bourul între soare și lună și literele
latine: G. S. P. M. = Georgius Stephanus, princeps Mol-
daviae?.]
6.
T Cinstit și al nostru bun prieten și del bin[e] voitor,
dumn[eajta giupănea Murcos Voagnert. Dum[i] al[e] bun[ă] să-
n[ăj:ate și tot ferli]citul bin[e] dea l[a] m[ilosti]v[ul] Dumnn[e|-
zeii rog ca să dăruiască dumlital|e]. Pricin[a] scrisorii nu-i
dea altă, fär căt vei şti dumn[elta, iat[ă] că am trimis prestot
să deșchiză bolta, să è nișt[e] marfă a Mihalcii, să o aduc[ă],
şi o lad[ă] cu niște] borfea a copiilor iară să aducă, c'am
scris și J[a] Mărie Sa giudeaţul chiar (?), să dea cheilea, să
deșchiză bolta. Dea aciasta fac știrle] dumliltal[e]. Să fi
dumglealta săn|ăltos. U Ocna, Iul. 21 [pe la 1680).
A dumjijtale bun prieatin și d[e] bin[e] voitor:
Miyahà Eeávtov (1.
1 Bibl. Ac, Rom., documente; Az. Ac. Rom., VIII, p. 249.
2 Feldioara.
3 Bibl, Ac. Rom.; Sturdza, în Az. Ac, Rom., VIIL, p. 249.
* Marcus Wagner,
www.dacoromanica.ro
NEGOŢUL BRAŞOVULUI op ROMÂNII 113
[V*:] Cinstitului și al nostru bun prieatin și dlel bin[e] voitor
dumnjeallui giupănul Marcoș Voagnăr, dum[i]sal|e] cu cinstea
şi lin[ă] săn[ăjtate să i să dea în Brașăv.
[Pecete roșie cu coroană și slove încurcate !.]
7.
Cinstitului și al mieii vechiii, dă aproape bunii priiaten și
de bine voitoriii, dumnealui marele-județ al c|i]nstitei cetăț
Brașovul, de la bunul Dumnezăi rog să trimiț[ă] dumfijtal[e)
multă fericire și tot binel[ej.
f Pricți]na scrisori cătră dumneata nu am alt, făr căt, știin-
du-te pă dumneata că destul ești sup[ă]rat și cu multe va.
luri înfășurat, am scris dumisale jup[ăjnului Țeaco Ghiorghie
pentru nește zădari, trebuindu-m[i] să-m spoiască nește casļ[e],
ce mi-am făcut la Bucureșt[i]. Ci mă rog și te poftesci și
pă d[ujmneata, să fie și cu voința dumital[ej, să vie acum mai
curănd, pănă nu dal răceaala, să le spoiască, și plata lor, ce
va fi, pă deplin le voiii da. Și dumital|e] mulțămitor voii fi
dă osteneaal[ă). Rămăind datoriii, la ce va fi pofta dumital[e| și
putinţa mea, neapărat a sluj|i] pururea ; şi iar mă mai rog și te
pofrescii pă dumneata și pentru un știucatur ce aŭ fost aici
de aŭ lucrat și acum să află acolò. Iat[ă] că i-am scris să
vie să-m[i] lucriază la o cas[ă]. Ce să fie și cu îndemnarea
dumii]tal[e], a mi-l trimit[e), şi voii mulțămi dumlijtai[e]. Şi,
cu atăta sfărșănd, mila lui Dumnezăă să păzeaască pă dum-
neata, rog pururea; Av[gust] 19 dni, l! 7217 [1709].
Al dumitale de bine voitor și pururea gata a sluj[i]:
Toma Cant[acuzino.]
[V°:] Cinstitului al miei vechii, bun și de aprope priia-
tenu, d[uJmnealui marele-judeţ al c[in]stitei cetăț Brașovul, cu
clijnste și cu fericit[4] sănătate să s[ă] dea.
[Pecete neagră, cu vulturul bicefal și literele: T[o]m[a]
C[anjt[acuzino).]
1 No 508,
2 No 701.
75703. Vol. X. 8
www.dacoromanica.ro
CAP. II
Afaceri de hotare.
1. Fugarii.
Brașovul avea supt atîrnarea lui, încă de la 1498, prin ză-
logire, un număr de sate, legate pănă atunci de cetatea Bra-
nului, care se uniră mai Gran formînd de-a lungul unei văi
frumoase, lingă un ușor curs de apă și supt o <timplă» de
munţi, cele <Şepte-Sate» ` Turcheșul, satul Baciului, Cernatul,
Satulung, Purcărenii, Zizinul, Tatrangul sati Tărlungenii, precum
și Apața, Crizbavul. Iarăși de pe acea vreme judele și jurații din
cetate avură putere de cîrmuire și de dăjdi, adecă drepturile
feudale de atunci, asupra satului Bran, castelul însuși ieșind din
mîna regelui și a celor cărora el îl încredința mai de mult (Domnul
muntean saii dregătorii ardeleni, Voevodul Ardealului ori
comitele Secuilor). De alminterea, amestecul suveranului în
aceste părţi e destul de noi, căci încă la 1377, pe vremea
cînd “Țara-Romănească o avea neastimpăratul și nesigurul
Voevod Vlaico, Branul era o «cetate nouă», un gon cas-
KOUM
Apoi Crîstianul, Codlea, Prejmerul și celelalte sate ro-
mănești, precum și vechiul Rîșnov, care ajunse al doilea
tîrg din aceste părți și avu judele și juraţii săi deosebiți 3
1 «Novum castrum in lapide Tydrici» (Zimmermaun-Werner-Miiller, II,
p. 480). Pe atunci! regele Ludovic era în războii cu Munteni și trăgea nă-
dejde să D supuie ţara: atunci el făgăduia să strămute vama de la «Ruffa
arbor» la Bran, supt cetate (fóid),
3 Forma Rosenau, cu înțeles în nemţeşte (ccîmpie de trandafiri»), e mai
nouă, La început se zicea «Rasnow» (ibid, p. 480).
www.dacoromanica.ro
FUGARII 115
se țineaŭ încă de la început de Ținutul saii, cum se zicea
une ori la noi, de colatul» Brașovului?. Pe de altă parte,
încă din veacul al XIV, în sfirșit, Brașovenii aveaii pămînt
la Tohani, Zerneşti, Vlădeni, dar acel care a hotarît alipirea
acestor sate curat romănești la «domeniul» Brașovului a fost
Împăratul Sigismund, al cărui chip, refăcut în veacul al
XVIII, împodobește și astăzi sala de lucru a Archivelor
orășenești din Brașov.
Fără să mai pomenim stăpînirea trecătoare a unor sate
făgărăşene, cum e Şercaia.
Astfel, Ținutul brașovean mergea din preajma Rucărului,
pe la Predeal pănă la pasul Buzăului, și era mărginaș cu patru
din judeţele muntene: Muscelul, Diîmboviţa, Prahova și Bu-
zăul. :
Care era starea locuitorilor romîni supuși Brașovului, se
va vedea într'un capitol următor. Ea putea să fie privită ca
mai bună, dar și ca mai rea — după punctul de vedere —,
decit starea țeranilor noștri. Nu trebuie să se uite că Rumêni?
de la noi aveaii ca stăpîn pe un boier de neamul lor, pe o
mănăstire cu mina mai ușoară, legată oricum de datorii creș-
tinești, pe cînd dincolo Sasul avea cel mai desăvirşit despreț
pentru «Blochul» săii, pe care-l punea alături cu boul săi,
cu oaia sa și cu celelalte «dobitoace ale pămîntului». Să se
ţie iarăși în seamă că asămănarea se cuvine a fi făcută între
Romînii supuși Brașovului și locuitorii Ze la munte din Țara-
Romănească, iar nu cu acel din șes saŭ de la baltă; și nicăiri
nu s'a păstrat mai bine moșnenia veche decit în aceste ți-
nuturi mai ferite şi, trebuie să spunem iarăși, mai sărace, aşa
încît ispitiai mai puțin pe boierul dorit de întindere și co-
tropire. , 8
Pe urmă, se înșeală cineva foarte mult cînd vorbește de
veșnica nesiguranță a înprejurărilor din principate. Datina
era aici așa de puternică, încît nimeni nu cuteza s'o înfrunte.
Iarăşi e o închipuire prădăciunea veșnică din partea Turcilor
și Tatarilor. Tatarii erai ţinuţi doar în fon de Turci, iar
1 V, Le Cf, Die Rechtslage des ehemaligen Torzburger Dominiumsy
Braşov, 1882,
www.dacoromanica.ro
116 AFACERI DE HOTARE
aceştia aveaii nevoie, din partea noastră, nu de jaful sălbatec,
pustietor al ostaşului nesupus, ci de exploatarea sistematică
a Statului. Trebuia ca ţeranul romin să trăiască și să fie să-
nătos, mulțămit chiar oarecum, pentru ca să-i poată paşte
oile şi scoate hrana din pămînt. Între grijile de căpetenie
ale Domnilor era aceasta: o apăsare prea mare aducea fuga
locuitorilor, iar aceasta mazilia domnescului vinovat saii dom-
nescului nepriceput.
Timp de douăzeci de ani, dacă se lasă la o parte cele trei
năvăliri moldovenești, Matei Basarab, adevărat bun păstor
și părinte, a ţinut ţara în cea mai deplină linişte, cu judecată
bună și dări cumpătate. Picior de Turc san de Tatar nu sa
văzut în văile de sus ale Dimboviţei, Ialomiţei, Prahovei, Bu-
zăului, care erai în hotar cu pămîntul săsesc al Brașovenilor.
Supt Constantin Basarab, urmașul lui Matei, această «pace
domnească» a ținut și mai departe. Răscoala și prădăciunile
Seimenilor ai atins numai viața şi gospodăria boierilor din
București și Tirgovişte, şi n'a jignit întru nimic pe ţerani.
Numai după înlocuirea lui Constantin cu Radu Mihnea, Turcii
sosesc pentru a supune Domni haini saii pentru a trece îm-
potriva Ardealului neascultător. E atunci o epocă de vre-o
douăzeci de ani, care începe cu astfel de păcate ostäsest şi
urmează cu stăpinitori lacomi, precum a fost Duca şi chiar
Grigore Ghica, sai netrebnici: un Radu Leon, un Antonie
din Popeşti. Dar cu venirea în Domnie a lui Șerban Canta-
cuzino se întorc iarăși timpurile bune de statornicie, de cîr-
muire hotărită şi înțeleaptă. Pănă la 1688 nu se mai vede
tabără turcească la noi, nici una nemțească, precum doriaii
cîțiva dintre boieri, Brîncoveanu, urmașul lui Șerban, trebuie
să îndure la început și Nemţi și Turci şi Tatari, și Unguri
de-ai lui Tököly, dar aceasta ține numai trei ani. Pe urmă,
plătind la vreme, stăruind unde trebuie, hrănind la Poartă
prieteni siguri, manevrind ager cu făgăduielile şi cu știrile
mincinoase, și față de creştini şi față de păgîni, Constantin-
Vodă ştie să ferească țara de oștenii străini, să-i lase pacea,
în care se puteai lucra și chiar strînge bogăţiile.
Pe cînd să vedem ce este în Ardeal. De la Mihai Viteazul
www.dacoromanica.ro
FUGARIÏ 117
încoace pănă la Gavril Bethlen, adecă timp de douăzeci de
ani, lupte învierșunate, nimicitoare pentru locuitori, între
Nemţi, Romiîni din Ţara-Romănească, nobili unguri, Sași,
Turci, Tatari. Nu se poate spune prin cuvinte ce a suferit
atunci ţeranul ardelean de orice neam, dar, firește, înnainte
de toate, bietul «Valah» oropsit, călcat ca iarba cîmpului în
copitele cailor. Bethlen face politică în stil mare: vrea Un-
garia Împăratului, vrea Polonia şi apasă greii asupra unei
ţerişoare nu tocmai bogată, ca Ardealul. El moare înnainte
de vreme, şi norocul Ardelenilor îi dă ca urmaș pe Gheorghe
Rákóczy cel d'intăiă, om patriot, cinstit și cuminte. Ca și
Țara-Romănească supt Matei, principatul vecin are liniște
acum pentru vre-o douăzeci de ani. Dar cel de-al doilea
Gheorghe Rákóczy, «Craii» de la 1648 înnainte, umblă
după planurile cele mari ale unui Bethlen. Turcii nu-l mai"
vreaŭ, umblă să-l scoată în toate chipurile, și oști păgîne
fără milă tăbăresc asupra Iert, de o istovesc cu totul, Faţă
de cei ce sprijină pe Rákóczy, pe loan Kemény, unindu-se
cu Germanii dușmani, nu se mai încape nici-o milă. Zile
grozave San urmat dincolo de munţi pănă ce puterea a
rămas în sfîrşit, după voia Turcilor, în mina pașnicului şi
nobilului Mihai Apaffy, tipul tributarului credincios.
Dar iată că încercarea Turcilor de a lua Viena nu izbu-
tește. Imperialii se apropie de Ardeal și pătrund chiar în
cuprinsul lui. Cel de-al doilea Apaffy abdică. Împăratul
creștin e stăpinul principatului, care e unit astfel cu Ungaria
germană, cu Statele Casei de Austria. Însă Ungurii, cari
păstra ura lor veche împotriva Nemţilor, nu vreai să pri-
mească noua stare de lucruri. Ei găsesc întăiii în trufașul
Emeric Tököly o căpetenie, și acesta aduce în 1690 pe Turci
asupra Ardealului: o luptă se dă la Zirneşti, în care Impe-
rialii sînt învinși, şi cete răpareţe de Tatari se abat asupra
satelor fără deosebire, săturindu-se de jaf și de suferință
omenească. Pentru ca să se împiedece o nouă nenorocire
ca aceasta, guvernul austriac umple Ardealul de cătane,
care trebuie ţinute, hrănite și nu se poartă totdeauna bine,
ci pedepsesc cu cea mai neomenoasă asprime, arzind casele
www.dacoromanica.ro
118 AFACERI DE HOTARE
și colibele, orice bănuială de trădare !. Cetățile vechi se ri-
dică pretutindeni, apăsătoare. Și, din partea lor, Ungurii
iubitori de neatîrnare nu se lasă. Curuţii, dușmani aí Impe-
rialilor, Lobonţii, cari atacă pe Curuţi, împănează toată țara:
drumurile sînt ale celor d'intăii; neputind să ducă războiă,
Curuţii fac haiducie sati tălhușag de cel maï prost fel. Odată
vedem pe Brincoveanu că se roagă a i se da Nemţi din
cetate pentru paza postavurilor ce aduce în țară,
Se mintuie cu Tököly ; el merge în Turcia să-și ispășească,
păcatele prin umilinţă și sărăcie, și să moară. Dar Francisc
Rákóczy apare în locul lui, luptind pentru acelaşi scop, cu
aceiași oameni, și cu aceleași arme. Iarăşi un straşnic război
civil împarte ţara în două și gonește orice siguranță aproape,
în toate părţile.
Și, cînd aceasta se mintuie, Curtea vienesă, stăpînă pe
întregul Ardeal, îşi pune în minte să oprească deserțiunile
Romîdilor de la Unirea în credință cu Roma. Încep certe,
răscoale, uneltiri cu străinii, fugi peste hotare. Graniţile sînt
păzite, şi cele mai aspre măsuri se ieaŭ împotriva celor ce-și
părăsesc căminurile; dar nu totdeauna cu folos. Câzăzza,
slujba militară, e privită întăiă de ţeranii romîni ca o straș-
nică osîndă, un fel de trimetere pentru vecie între limbile
străine, și principatele se umplu de desertorii Impăratului.
` La urma atitor frămîntări, ce se vede? Ţeranul plătește
aceleași dijme «domnului de pămînt», un străin, preotului
de altă lege; el are aceleași datorii față de legea sa și, pe
lîngă toate acestea, cad, necurmat și sigur, sarcinile împărătești,
Am lăsat la o parte timpurile vechi, înnainte de 1600,
Asupra lor se poate ști mai puţin, şi din acel timp n'avem
acele izvoare romănești a căror tipărire e unul din scopurile
cărții de față. Se poate spune însă fără greș că, în acel răs-
timp cînd Țara-Romănească a fost, de la moartea lui Mircea-
cel-Mare pănă la 1550 măcar, necontenit zguduită de luptele
pentru Domnie, iar de la 1550 înnainte a suferit cea mai
1 Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, ed, Meltzi, I, p. 21.
www.dacoromanica.ro
FUGARII 119
grea povară a cererilor turcești, care trebuiaii să ducă la o
răscoală desperată —,îl era mai bine ţeranului romîn să
trăiască în Ardealul Împăratului Sigismund, al lui Matiaș
Corvinul, al principilor din Casa Zápolya şi din Casa
Báthory. Dacă tot așa a fost și înnainte de Mircea, poate
fi supus îndoielii; pe atunci cîrmuirea nu și-o smulgeaii așa
de sălbatec feciorii și vlăstarele de Domni. Și, iarăși, pe
atunci Turcii eran încă departe și între ei și Dunăre stăteaii
Bulgarii și Sîrbii, apărindu-ne. În sfirșit la noi gerani? eraŭ
liberi şi se puteaii înnălța oricît de sus.
Pasurile Carpaţilor aŭ fost totdeauna străbătute, cu voie
de la cirmuirea dintr'o parte şi din cealaltă, saii, mai ales,
fără de voie. Cind la noi bătea războiul dintre pretendenți,
«Domnișşorii», cînd Turcul stătea la vaduri pindind, vară și
iarnă, țerănimea din «Țară» se oploșia în colatul» Sibiienilor
saii al Brașovenilor. Cînd dăjdile eraii grele în Ardeal, cînd
țara era în luptă și năpădită de dușmani, sătenii de acolo se
furişai dincoace. Ţinind samă de caracterisările ce sat dat
pănă la Mircea, foarte mulți Romi ardeleni vor fi căutat un `
adăpost supt oblăduirea Voevodului din sîngele și de legea lor,
în locurile senine, fără robie. De la Mircea la Mihai Viteazul,
sălbătăciile Turcilor și năzdrăvăniile Domnişorilor vor fi gonit
pe ţeranii munteni ca pe niște turme nenorocite în Ardeal,
Și după Mihai Viteazul, vre o douăzeci de ani, nol am primit
oaspeţi de acolo. Apoi înţelepții stăpînitori Matei și Rákóczy
Li se îngrijesc de o potrivă a-și păstra toți supușii. De la
1658 înnainte, iarăşi fuga se face de dincolo dincoace. Brin-
coveanu are o țară plină de locuitori, în bună parte pribegi
din toate vecinătăţile, Și Fanarioții de prin 1740-80 ţin por-
țile deschise pentru pribegi, şi ce pierd la Dunăre — căci e
mai ușor să trăieşti de-a dreptul supt Turci—,ei ciștigă
adesea la munte,
Cînd găsim două nume asemenea în Ardeal și în Țara-
Romănească, la munte, putem bănui o emigrație și înţelege
în ce sens ce s'a făcut. Astfel, cînd este un Rucăr în Țara
Făgărașului și altul în margenea Muscelului, la «șchelă», în-
www.dacoromanica.ro
120 AFACERI DE HOTARE
țelegem că cel d'intăiii a fost colonisat de Domnii munteni,
stăpîni ai Făgărașului, cu săteni din cel de-al doilea. Iar cînd
Tohanilor din Țara Birsei li răspund Tohanii din Buzău,
putem vedea în acești din urmă o colonie a celor d'intăiii.
Un sat era atunci o familie; numele era şi pentru pămînt
şi pentru oameni, și, unde mergeaii aceștia, îl duceau cu
dînşii.
Pază de hotare nu exista pe atunci, nici din partea Arde-
lenilor, nici dintr'a noastră. Numai la pasuri aşteptaŭ evi.
gesimatorii» pentru a lua vama, 1/20. Potecile eraii foarte
puţin păzite. Pănă tărziii în epoca Fanarioţilor, grija hota-
rului era lăsată în mina unor săteni de acolo, cari se bu-
curaii pentru aceasta de anumite scutiri de dăjdi. Astfel,
încă din vremea lui Ieremia Movilă, straja o făceaii într'un
loc străjerii de la Dărmăneşti și Oprişani 1. Pe vremea lui Matei
Basarab plăiașii din sate, supt vătaşi, aveai de la Domnie
sarcina «să păzească plaiurile de hoţi şi de oameni răi şi
de oameni birnici, să nu treacă în jara ungurească»?. Ni
s'a păstrat şi numirea, de Brincoveanu, la 1704, a unui
vătaf de plaiă, care nu va plăti decit haraciul, şi anume
în sumă scăzută : «birul vătășesc», care făcea numai 10 ughi pe
an $. Întîlnim la 1734 în Moldova străjeri de Comănești,
scutiți de vama vitelor şi a peștelui de hrană; stan şi ei
supt un vătav. Din actul care-i pomeneşte, aflăm cum se făcea
trecerea pe la strajă a negustorilor, cărăuşilor și drumeților.
Vameșul își lua vama, iar vătavul «punea pecetea Sträif pe
pecetluitură», adecă dădea o hirtie pecetluită, în loc de
a fi iscălită; pentru aceasta se lua taxa de 3 bant, şi o îm-
părțiaŭ de o potrivă pîrcălabii de Bacău, vameşii de hotar
şi acest vătav 4. Din aceşti vătavi de plăiași se desvoltară
mai tărziii, în Țara-Romănească, vătavii de plaiuri, cari
: Arct, istorică, 12, p. 107.
3 Studi si doc, V, pp. 120-1, n° 16.
3 Ibid., V, p. 357.
+ Studir şi doc., VI, pp. 209-10, n0 2,
www.dacoromanica.ro
FUGARII 121
aveaii și datoria de a strînge unele dări, de a judeca și a
pedepsi, dar numai pănă la «doaăzăci, treizeci bețe»!.
Cu o pază ca aceasta, se trecea lesne, și nu cite unul-doi,
ci, la vremea marilor primejdii şi apăsărilor nesuferite, sate
întregi. Domnii aflai însă destul de răpede despre lipsa
fugarilor.
Întăiii, şi în vremea veche, îi piriai sătenii, cu toată
prietenia, înrudirea sai mila. Birul era hotărît într'o sin-
gură sumă pe tot satul, și locuitorii îl împărțiai între ei,
după averea fiecăruia; aceasta se chema cisluire, alegere a
cislelor. Cînd unul din birnici lipsia, cisla lui nu era ștearsă
din catastișele Vistieriei, ci rămînea so răspundă cei rămași
în sat. Ei nu erati cîtuși de puţin bucuroși de această creș-
tere a părţilor lor, de această îngreuiare a unei sarcini şi
așa destul de grele, și pîriaii la Domnie. Domnul scria atunci
vecinilor, cerînd ca birnicii furișaţi afară din ţara lor să fie
aduși înnapoi la hotar. După multe tărăgăneli — căci și
Sașii erau bucuroşi de muncitori mai mulți pe pămîntul
lor —, dorința domnească era îndeplinită. Pentru a grăbi
lucrul, se închideaii une ori pasurile din partea Muntenilor,
se opria adecă negoţul, și pagubele eraii așa de mari pentru
Braşoveni, pentru Sibiieni, încît ei se grăbiaii să dea înnapoi
pe bieţii eran? oploșiți la dînșii.
Mai tărziu, cînd fugarii erai Ruminii vre unui boier, vre
unei mănăstiri, plingerile veniai din partea stäpinilor păgu-
biţi, cari arătaii că «se hrănesc» cu acei oameni și nu-i lasă
în ruptul capului. Cind reclamaţia atingea niște emigranți
așezați de 40-50 de ani în <olatul» Saşilor, se socotia că
sorocul de prescripţie e îndeplinit, și trimeterea Înnapoi nu
se mai făcea. Cînd însă era vorba de fugari maï proaspeți,
eï trebuiaii să-și vadă, de voie. de nevoie, căminul părăsit
pentru prea multă suferință.
Domnul însuși făcea de la sine urmărirea pentru țeranii
pribegi din acele sate care aveaii un rost în viaţa Statului,
1 did, pp 511-2, n° 286.
www.dacoromanica.ro
122 AFACERI DE HOTARE
Astfel el afla îndată și reclama fără zăbavă, cînd se strecuraii
oameni de la șchele, Rucărul și Dragoslavele: sătenii de
acolo slujiai pentru pază, pentru ajutorul vameșului, pentru
datul carălor ce mergeaă să aducă de la Brașov postav,
sfoară, lucrări de metal,—e«slujbă a Domniei» pentru care nu
se încăpea plată. El ţinea să nu se «risipească» sate ca
acestea, și băga bine de samă ca ele să fie totdeauna bine
locuite. Măsuri grabnice se luai și se întrebuințaă cuvinte
tari, pline de ameninţare, și cînd pofta de fugă bîntuia vre-
un sat plăieșesc, a cărui stricare descoperia hotarul.
În sfirșit, între fugari erai, neapărat și Țiganii. Mal folo-
sitori decît Ruminii — fiindcă puteai fi întrebuințaţi la ot.
ce şi eraii oameni cu meşteşuguri —, ei nu puteai fi părăsiți
lesne de egumeni și de boieri, cari umblai morts după
dînşii. Totuși unii dintre bogaţii Braşoveni din veacul al
XVII aveai cîte un Țigan, doi, pe cari-i țineau ca robi,
cu toate că în Țara Ungurească țigănimea avea o situație
mai bună şi era supusă numai Voevozilor săi. Astfel de
Dean robi nu puteai veni însă decit la noi: eran vechi
pribegi mai răă căutaţi san, cîte odată, uitaţi de sțăpinii lorl.
I.
T Întru tot cinstit și de Dumnezei dăruit și mai mare
judeţ a cetăție Brașevului, dumneata jupăne Mihaiu, de la
milostivul Dumnezei multă pace şi sănătate dumitale, în-
preun[ă] cu toat[ă] cinstită casa dumitale. Altă, fac știre
dumitale pentru răndul a nește Rumăni ai mănăstirii de la
Cildărușan(i], carea iaste mănăstirea Mării Lui Domno nostru
Mateii Voevod. Deci aceșt[i] Rumăni, anume Stoian şi Oprea,
aŭ fost de aicea, de la sat de la Treistian[i], şi aŭ fostă fu-
giț acii la țara dumneavoastră, la sat la Porcăleani. Deci noi
am spus Domnu nostru de acești Rumăni, cum sintii fugiț.
Măriia Lut ne-aă ficut cinstită carte a Mării Lui, și m'aŭ trimis
să saiŭ cu toți plăiașii, unde voii afla în munte marha lor,
1 Pentru Țigani, v. Herrmann, 1, p. 296; lI, p. 411.
www.dacoromanica.ro
YUGARII 123
să o iaŭ. Dece am venit și am scornit tot satul Treisteanii,
şi am aflat marha lor în hotarul Git noastre, numai căce le ară
(sic) stăna în locul țării dumneavoastră, iar oile toate le-am,
găsit în locul nostru. Deci am aflat numai pe Stoian cu
marha lui, și aŭ fustii și nește oi ale lui David Ianiși si altor
împreun[ă] cu acesti Rumîn. Deci le-am luat și marha lor
pentru cela Rumîn, pentru Oprea. Apui am ficut bine, pentru
voia dumitale, și le-am dat marha; numai nește vaci ce aŭ avut
aicea, li-am oprit pentru să ne aducă fimeaia acelui Rumîn și cu-
conii. Iar pentru Rumin am oprit marha a nui obagii a Beldei,
pentru că el iaste la nește oi la satul Beldei. Deci poftescù
pre dumneata să faci bine pentru voia Domno nostru, să dai
fimeile acestor Rumăni, să nu le opt, că, de vet opri, apui
noi iar vom mai trage. Să dăruiască Dumnezeă pace și să-
nătate dumitale și tuturur -cinstiții cetățeani wr ype[= de la
Hristos], amin.
Pis ot [= scris în luna] Iun. 11 dni.
+ Ermonah Necolae, dicheii, ot s[fea]ta monastir[e] Căldi-
rușan[i], cu sănătate mă închin dumitale.
[V*:] Întru cinstită] mäna dumneaalui Mihai, marele-judeţ
a cinstitei cetăți a Brașovului, cu cinste sî s[ă] dea.
[Pecete mică, acoperită cu hirtie, purtind legenda: Ni-
colae!.]
Z,
La al nostru cinstit și ca un părinte și vecin de aproape,
p[a]n Mihai ge cal geruär rpaa gpawogcki [= judet al
cinstitei cetăți a Brașovului]. Pohtim dumnetal[e] viiaț[ă]
şi sănătate sët dăruiască dumnetal[e) m[i[ijojstivul Dum-
nezeii, cu bunlă] paclel îndelungate zile, înpreun[ă) cu
a toat[ă] cinstita cas[a] dumn[ijtalțe). Să vei cerca dum-
n[ea]ta dintr'acoac[e), să știi dumnlealta, cu mila Gin
Sale] m[ili[o)stivului Dumnezei și cu cinstit norocul Mării
Sale), nimic de răi nu avem cet scrie dumnetal[e]; că din
toate părții[e) iaste bine și pac[e], tot pre voia Mării Sale
1 N0 592.
www.dacoromanica.ro
124 AFACERI DE HOTARE
Domnu nostru. Har să fie Fiiului Domnului Dumnezeŭ! Alta,
cinstita cartea dumnetalļ[e], care ne-ai trim[ijsu cu omul
flumnetal[e), venit-aŭ, și de toate pre rănd înțăles-am scrisorii
dumn[eltalțe), şi ne-ai părut bine căci am putut înțăleage de
bun[ă] săn[ăltatea dumnital[e). De care lucru ne-ai scris pentru
un copil de Țigan al dumnetale, anum[e] Pătru, nepotul Bi-
bului, ce l-ai oblicit că iaste aici în ţara Mării Salle), dici
ai pohtit cum să-i dăm omul Domnu nostru, să poat[ă] îmbla
prin ţară, să-ţ găsască unde va fi; şi i-am dat de aŭ îmblat,
şi l-ai aflat la sat la Berindeșşti, și Lan adus acum aici la
Curte. Die omul dumn[ejtale aŭ vrut să-l aducă la dumn[elta.
Într'aceaia noi într'alt chip n'am putut face] fără știrea Mării
Salle! Domnu nostru, că iast[e] Țiganul din țară; ce l-am
băgat în temniț[ă], şi am zis omului dumn[ejiale să mearga
la Măria Sa iar cu cartea noastră, să ià ispravă] de acollo),
să poat|ă] veni acol|o]; şi să ne fie și noao cu cinste de cătră
Măriia Sa. lar omul dumn[eltalje] doară oan avut nici de
cheltuia![ă|, ce s'aii întors înnapoi acol[o] la dumnjeajta. Iar
să nu-ț pare cumva că-l oprim noi cum nu să cade, ce scrie
o carte la Domnu nostru, să ne dea răspunsu; că Țiganul
totii a sta în 'nchisoare Dän să va isprăvi: dice-l va aduc|e] la
dumn[ejia. Iar nimic să nu te îndoeșt|i] dumnlelta, că va fi
într'alt chip, că noi săntem fecior|i] dumn[ețtal[e). Ce ne scrie
dea pururea de ce vor fi trebille] dumnetalje]. Trimite, că-ţ
vom Sluj|i] de toate, ca unui părinte. Aciasta scriem și poh-
tim pre dumnleajta ... Iun 5, t 7152 [1644].
Feci[oJrii dumnetal|e] dintru tot gata a sluj|i] pururea:
Preda Viel Spat. i Diicul Vel Agă.
IN. adresa slavonă.—Peceţi verzi, rupte!.]
3,
[Matei-Vodă către judele Mihai.) Să ver cerca dumn[ejta de în
coac[e|, cu m{i]la Ju Dumnezei săntu Domnia Mea întru bun(ă]
sănătate, și cu norocul cinstitului Înpărat săntu veasel și întru
bun[ă] paceiî nimic de răii nu avem ce scrie prieteniei dumne-
1 No 607.
www.dacoromanica.ro
FUGARIE 125
talfe]. Alta, dîm știre dumnetale de carte ce aï trimis, venit-aă la
Domnia Mea, și cu dragoste o am priimit; înțălegănd de bunfa]
sănătatea dumnetal|e), mi-aă părut bine. De care lucru ne scrii
dumneata cum pentru vătafu lui Luca Lo[gofălt de în Căm-
pina, zicănd cum van oprit nește doi Ţigan(i] de acii din
Ținutul dumnetal[e), carii aŭ venit aic] la Cămpina să-ș
scoaţiă] neşte datorii de la geste oameni de acolea, pentru
un Dean al lui ce iaste acolea, care-l eet dumneavoastră
că iaste mai de mult decăt de 20 de ani de cănd şade
acolea, şi cum nu vă să vă dea Țiganii, — dech) pentru acesta
lucru să știi dumn[ejta că, de aş vrea Domnia Mea să fac
acestu lucru, cum să vă dea iganii, să nu soc[ojtim cum să
cade, ce să-i dăm, iar, adevărat, din obiciaiul ţării nu God"
est Domnia Mea, că, nu numai ciast[4] țar[ă] are obiciaiii ca
cesta, ce toate ț[ă]rile aŭ obiciaiuri pentru oamenii lor şi
pentru moşiil[e] lor într'aces(t] chip; ce nu ne să cade
să stricăm obiciaiul. Ce, măcar de-ar fi şi de 20 de ani,
deaca iaste al lui de moșie, să-l dat, şi să vă dea ai dum-
neavoastră, că cu moșii să ţin toate țărăle. Dumn[elta eșt[!]
destul înțălept; ce Gott! soc[olti şi dumnlelia că iaste acest
lucru așa adevărat. lar într'alt chip nu poate fi. Aciasta scrie[m].
[Tirgoviște, Noiemvrie 14, 7153 [1644].
[Trei peceţi mici: una, exagonală!, celelalte fară nimic pe ele?.]
4.
t La al nostru cinstit şi mai mare ca un părinte p[ajn
Mihai Rea €SAlH ucTHAr roaga Epâuoeki [= mare-județ al
cinstiteï cetăți a Brașovului]. Pace și sănătate pohtescii
de la mfi]li[o]stivul Dumnezeŭ să-ţi dăruiască dumnetal[e] întru
multe zil[e], înpreun[ă] cu a toat[ă] cinstita casa dumnetallel,
Să verfi] cerca din coacle], cu mfiļ]la lu Dumneze[i] și cu no-
rocul c[in]stitului Înpărat, iaste Măriia Sa Domnu nostru întru
bună sănătate; noi încă ne aflăm cu sănătate pre lăngă spa-
1 Adecă acea cu corbul şi legenda: Iw Marei Boeoan Bnchpasn; cealaltă
are cele două chipuri încoronate lingă arbore și data de 7146 0),
2 No. 336.
www.dacoromanica.ro
128 AFACERI DE HOTARE
tele Mării Salle]. Alta, iar daŭ știre dumnetal|e), ca unui pă-
rinte, pentru cei Țigani carii știi dumn[ejta, că Cam mai
făcut știre pentru dănșii, dară dumnleajta atunci poate că
aal nici îndrăznit Mării Şal[e] lu Crai, cum să ni-i dai; ce
am crezut dumnetal|e] și de acel răndu. Iar acum iat[ă] că
de la Măriia Sa Crai încă ám trimis cartea, şi iat[ă] că Can
scris și Măriia Sa Domnu nostru într'acest chip; ce ver[i] în-
țăleage dumneta de toate. De care lucru pohtescu pre dum-
neta să nu mai avem zminteal|ă), să ni dal mai opreasci
Țiganit, cu (sic) cu aceia ne ținem moșiile și casele], de ne
rădicăm trebile noastre. Că aici ear cădea pre dereptate,
parte întăi să socoteșt[i] dumneta să nu fie vecinătatea şi
întreprieteniia noastră cuvente făr lucru, ce dragoste în toat[ă]
vream[ea], cu liubov curat, cum să cade între priiatin[i], să
nu s[ă] Ge unul la alaltu vre un lucru măcară căt de prost,
necum aceștea, ce săntu robi şi moșie de ajutoriii caselor
noastre. Ce voiii lungi cuvăntul? Dumn[eajta ești] înțelept ;
ce ver|i] înțăleage de toate,—că le și știi mai de nainte, nu
de acum. Că să socoteșt|i] cu firea minții dumnetal[e] mai
pre scurtu şi pre dereptate, că eŭ, de aș fi vrut să facu preste
voia Mării Salle] Domnu nostru, într'alt chip, cum să zice
să-m cautu lucrul robilor miei pre dereptate, bucatelje] dum-
netal[e] îmblă pre moșiia mea; ce aș fi luat pentru acei Ți-
gan[i] cătăva marfă a dumnetal[ej,—cum Cat căuta și dumn[ea]ta
bucatelea, ce le-ai ști într'alt[ă] parte, fiind făr[ă] lucru și țiindu-le
alții fär dereptate. Iar eŭ, dup[ă] zisa și porănca Mării Salle),
n'am făcut dumnetal[e] nici-o zminteală, ce am socotit cum
să avem prietenie unul la altu, cum iubeaște Dumnezei, Ce
acum pohtescu pre dumn[ealta cum să nu fie nescari cuvinte
între noi, ci să n[i] să dea Țiganii, rot căț săntu, să ni-i aducă.
Aciasta pohtescu pre dumneata. Și aciastă puțin[ă) scri-
soare a noastră pre dumn[ealta întru bun(ă] săn[ăjtate wr
rer [>de la Hristos], amin; Mart 19, l! 7153 [1645].
Al dumnetal[e] neîndoit ca un fecior și pururea gata a sluji] :
Radul Vlelt Ag[4).
[V*:] Întru tot cinstit, ca un părinte al nostru și vecin de
www.dacoromanica.ro
POGapil 127
aproape, dumn[eajlui pan Mihai gea cSA, ucTar rpa Aa BEpAWORCKIH
[= mare-județ al cinstitei cetăți Brașovului].
[Pecetea lui obişnuită!.]
5.
[Matei-Vodă către judele Mihai.] Să vei întreba de săn[ă)-
tatea Domnie Mealle), cu mila milostivului Dumnezăă săntii
Domnia Mea săn[ăltos şi veasel într'o bun(ă) pac[e]. De alta,
fac știre dumțijtale păntru geste Tea! ai ci[n]stit boiariului
Domnii Meallel, ai Aen Rudchi (poyAke), ce să află acolea.
Dumn[elta știi că boat cu Ţiganii să hrănescu; ce să soco-
teşti dumn[ejta să-i dea Dean, că Măria Sa Crai aŭ făcut
cartea Mărie Salle] ca să-și ià Țiganii. Dec! dumn[ejta încă,
fiind priiatinul nostru și destul înțelept, ce, decăt s'arii fac[e]
cuvinte păntru niște cioar[e], ce folos va fi? Mai bine să-i
dai dumn[elta. Iar, să nu să vor da, poate că să vor opri
niscare marhă dentr'acea țar[ă], păn să vor da Țiganii; căce
Măria Sa Crai nu opreaște robii noștri şi boerestt, carii să
află acolea. Ci mai bine să socotești dumn[elta să-i dai. Noi
încă vom sluj|i] ce va fi pohta dumn[eltale. Să hif dumnjejta
săn(ăjtos. Amin. [Martie 20, 7153 [1645].]
[Pecete rotundă, mare, roşie, ruptă?.]
6.
La al nostru cinstit și iubit priiatin și vecin de aproape, jupan
Mihai cSAuS ucTnar rpaAA gpawogckY [= judeţul cinstitei cetăți
Brașovul] Viiaţ[ă] și sănătate pohtescu sët dăruiască m[i]l[o)-
stivul Dumnezei întru multe zil[e], cu bun[ă] pac[e). Alta, să ver
cerca dumn[ejta din coace, cu mila lu Dumnezeă tot pac[e] a
bine avem a scrie dumnjejtale de în toate părții[e], cu cinstit no-
rocul Mării Sal[e] Domnu nostru. Avem a da laud[ă] m[i]i[o]sti-
vului Dumnezeii. Să verți] vrea a ști și de noi, har să fie Schlo
Salle], că acum ne mai înbărțbăltăm. Alta, cinstita cartea dum-
1 N° Gogo,
3 No 340.
www.dacoromanica.ro
123 AFACERI DE HOTARE
netal[e], carea ai trimis cu omul dumn[e]tal[e] cu —, venit-ai,
și Cam înțăles de toate, pre răndu scrisorii dumnetale. De
care lucru, pentru cei Dean ț'aii căzută dumnetal[e) cu grei,
pentru cuvente ce ai avut pentru dănșii. De aciasta, să știi
dumn[eajta că, tămplăndu-mi-s[ă] mie scriindu pentru ei la
dumneta într'atătea răndur[i], ca să ni-i dai, iar lucrul aŭ
fost într'alt chip de acoljo], nu de spre dumn[eajta, ce de spre
Măriia Sa Crai; adăstăndu și dumnea[tja răspunsu ca acela
să prinsă zăbav[ă]. Apoi şi Măriia Sa Domnu nostru scrisă
la Crai și la dumn[eajta cu înputăciune: noao încă, sup[ăl:
răndu-ni-s[ă] în tot ciasul a trim[ejte dumn[eltal[e] răspun-
sur", bogate cuvinte am scris, că ne era cu abănat. Fiindu
dumn[ealta priiatin și vecin de aproape, găndiiam, în ce
chip nu ni s[ă] daŭ robii noştri? Adevărat, de aciasta să out
pare dumn[ejtal[e] nici-un răi că fieteşcăruia i pare răii de
agonisita lui, ce are direaptă, de moșie, — cum singur și dum-
netale într'acest chip le pot priceape, cu înțălepciunea dum-
netal[e). Iar acum să fii ertătoriii de toate. Dat-am știre și
Mării Salle]: de porănca dumajeltalțe). Mării Sal[e] încă i-au
părut bine deac'aii înțăles cum ai prinsu Ţiganii şi cum ai
porăncit să trimitem omul nostru acol[o] la dumn[ealta, să
ni-i aduc[ă). Dici ne-ai dat porăncă Măriia Sa și noao, cum
să trimitem oamenii noştri unde vor fi oile, să le dea slob[o]-
de, Diet, într'acel das iat[ă] că am trimis oamenii noștri la
dumn[ea]ta, să le dai Țiganii, și am trimis și la oï pre alţii,
înpreună cu oamenii de acolo, la oï, să le pornească; căndu
vor sosi cu Dean la hotar, oile încă vor fi la hotar. Numai
mă rog să nu mai fie într'alt chip, ce, deaca vor sosi tot la
hotar, Țiganii să-i treacă dincoac[e), iar oile să treacă la dum-
n[eajta, cum să cade să fie între vecinătatea noastră. Și, căte
cuvente S'aii făcut pănă acum, toate să fie călcate. Așa mă
ţii că săntu dumn[eltale ca un fecior. Și, adevărat, păn unde
vom fi întru toat[ă] viiaţa noastră, ver de ce va f[i] pohta dum-
netal|e], săntu gata a sluj|i] în toată vream[e] dumnetal[e|.
Pentru postav, iarăș voiii isprăvi dumnetallel, că sănt bu-
curos la toate, cum mă şi fâgăduescu să nu fii nici de un
lucru lipsit, ce de toate în voia dumnetal[e] să fie. Că să
www.dacoromanica.ro
PUGARII 129
știi dumn[eajta că de aceştea foarte m'aii durut inima, — că
cu aceșt|i] robi ne ţinem casel[e] și moșiile, cum știi și dum-
n[ejta, că săntu cumpăraţ cu bani], încă de la părinții noștri,
nu de la noi. Avem și Rum[ăjni acol[o)] destui, ce aceia, de
vor vrea să vie, de voia lor ei vor veni. lar, să nu, de
aceaia nici-o supărarea n'am. Aciasta scriii și pohtescu pre
dumn[ejta... Mai 21, t 7153 [1645].
Al dumn[ejtal[e] întru tot gata a sluj[i] în toat[ă] vrea-
m[ea] : Radul Vlell Ag(ă].
[V*:] La al nostru cinstit și iubit priiaten și vecin de
aproap[e] p[a]n Mihai sudţu [= judeţul]...
[Pecete galbenă și semne; din legendă se cetește...Rea...1.]
7.
TEs namens [=la al noștri], etc. Pohtim dela milostivul D[u]m-
neen, tot binel[e] să-ţ dăruiască, de înpreună cu bun[ă) pac[e)
şi săn[ă]tate ; iar de la un bun priiatin alMării Tal[e], iermonah
Melhisedec, năstavnicul sf|i]ntei lavrăi unde iaste cinstit[ă]
pomeana Măriii Sale] Domno nostru, la Cămpul lungu, dra
goste şi bun[ă] prietinie trimitem. Alta, scrisoare ci-ai trimes
Măria Ta cătră noi, venitu-mi-aii, și de toat|e] ami înţeles.
Scrisu-mi-ai Măria Ta pentru răndul cei 'Țigance carea ap
fostă dup[ă] un Ţigan al dumniivoastră, cum să o dăm să
vie dup[ă] Țiganu-ș. Ce să știi dumneata că pentru acestii
lucru întrebai şi pre Domnu nostru. Deci învățătura Măriei
Sai[e] iaste, cum să nu dăm, ce să-ș fie la loc de unde iaste.
Iar "Dean, de nu va vrea să șaz(ă] cu Țiganca care a luat
întăi, să fie volnic să-ș ià alta, acii, carea va vrea. Iar, să
vel bănui dumneata cum aveț dumniavoastră Țigance de
al dumniilorvoastre” aicea la noi, noi de acestă lucru nu
putem tăgădui că săntii. lar de ale noastre Țigance încă
săntii acii la dumniavoastră. Derepti acesta lucru să fie
Măria Ta ertătoriă, că fără] voia Mării Salle] Domnu
nostru nu să va da Țiganca aciasta. Iar de altel[e] ce va fi
1 No 608.
75703. Vol. X. 9
www.dacoromanica.ro
130 AFACERI DE HOTARE
pohta și porănca dumniilor voastre cătră noi, noi bucuroș
vom Sluj|i] Mao Tal[e). Aciasta vestim. Să fii Măria Ta cu
sănătate și cu bun[ă] pac[e] întru mulți an[i]; amin. Pis most,
Iul. dui 15, vit. 7154 [1646]!.
T Medytoedez.
[Ve : adresă slayă.]
|Pecete neagră cu legenda... vom... TSpOB.]
8.
+ Ermonah Melhisedec, egumen ot s[feajta măn[ă]stire ot Căm-
pulung. Scris-am la bun, cinstit și de milostivul Du[mnejzeii
dăruit doamnea județ dentru cinstita cetaate Brașovolui; pohtim
de la milostivul D[um)n[e]zeii pac[e] și săn[ă]taate dumnevostră
şi a clijn[s]tite casele dumnevoastră. Într'aceia ne rugăm
Mării Tal[e] pentru aceșt[i] săraci de oameni de aicea, că aŭ
foarte nevoe şi păs de acești boeri pentru acel Dean carii
sănt opriț. Acum acești] săraci i-am scos den închisoare
(.pkhicoaps) și de în legăturlă] de la acei boeri aï cui aŭ fost,
şi i-am trimes la dumneta. Doamne, să faci Măria Ta bine,
pentru D[um]n|e]zeŭ, să i le daiși aceia Țigani, să-ș scoaț|ă]
capetele acești creștini de oameni, și să iasă dentr'atăta urgie,
că le sănt casele tot dă nevoe, Iar, dup[ă] ce o va năstă|vi]
milostivul Dumnezeii, däs vor scoate capetele] acei Ţigani
carei sănt den Ţinutul Mării Ta[le], de aicea de la noi iar
se vor da li Măria Ta, Numai șă s|ă] dăzlege lucrul de
aicea. de la cești boiari. Deci să faci Măria Ta bine, doamne
județ, să le-i dai să s[ă] slobozească, căci că acește sănt
creștini, dă petrec atăta nevoe pentru neșt[e] Țigani. Ci ne
rugăm Mării Tal[e] să le faci slobozire acestor creștini, să
nu fie tot dă nevoia aciasta, că le sănt casele în toate zi-
lele cu dajde și cu greii. Aciasta ne rugăm Mării Tale],
doamnea județ. Milostivul Dumnezei să aflea pre dumne-
voastră cu săn[ăjtate și bun[ă] pac[e]. Pis msța [= scris în
luna] Noem. 17 dnă.
MeAytoeâty ap. Zrobueuge,
1 No 6r2,
www.dacoromanica.ro
FUGARIL 131
[V°:] Aciasta cartea să säi dea întru clinjsti[ta] măna a
cinstitului și de D[um)n[ejzeii dăruit domnului județ ot Brașiv,
wT rn paaccaru ca [= de la Domnul să se bucure!),
[Pecete mică, neagră, ștearsă, cu inscripția: f [aveaxneeaet
njroym[ens].]
Q.
+ La al nostru clijnstit și de la D[u]mn[e]zeŭ cu mare dar
dăruit, cu mult[ă] înţelepciune îngrădit, jupan Mihaiŭ Gold[şmit],
BEA CRAIE UCHAF TPaAS BPBIUEECROM H npouaa [= mare-județ
al cinstitei cetăţi a Brașovului, şi celelalte]. Poftim de la
m[iji[o]stival D[u]ļmnf{e]zeŭ d[u]mn[e]tal[e] viaț[ă] şi sănătate
şi tot binel[e] înpreună cu toat[ă] prea-clin)stita casa d[ujm-
n[ejtal[e]. Să vei pofti d[ujmn[ejta a şti și de a noastră să-
nlăjtate, har mlijlolstivului D[ujmn[ejzeii, săntem sănătoș.
Clinjstita cartea Mării Tale], carea ne-ai trimes, venit-ai la
mănă, și toate pre rănd am înţeles. De care lucru ne-ai scris
d[ujmnjejta, pentru nișt[e] bucate ce seat oprit aicia pentru
cei Țigani ai noștri carii sănt aciia la D[o]mnia Voastră,
crez Domnia Ta ştii, cănd am venit astă toamnă aciia cu
cartea Mării Sale D[o]m[n]u nostru, cănd era județ celalalt,
Neamţul, cum aŭ citit cartea Mării Sale D[ojmnu nostru,
așa aii trimes pre globnicul, înpreună cu slugile meale, de-au
adus pre Oprea Țiganul, carelle) razimă astăzi la d(o|mniata,
și Lan băgat în 'chisoare. Dup[ă] aceaia, mi-ai făcut carte la
judeţul den colea, ca să prinză și pre Barbul Ţiganul, să-l
aducă] la închisoare. Dar acol[o] nu Lan aflat, că seat fost
suit la sat la 'Țănţariul, și m'au mănat pre mine aciia în ce-
tate în Brașov, și se-aii prinsu cumu-l va trimeate pre Barbul
Țiganul aciia la cetate, pre urma mea. lar Stan Țiganul iaste
la judeceasa cea bătrăn[ă], cum știi și d(ujmniata, Deci știi
d[ujmniata cum mi-am cerșut Dean la judeţul, şi mi-i da,
dar domniata ziceai cum ai dat patruzeci de florinţi, de ai
scos pre Oprea Țiganul de la spănzurțăjtoare, și maï fost
dat nici-un ban. Deci pentru acela nici aalt n'ai vrut să-m
No. 542.
www.dacoromanica.ro
192 AFACERI DE HOTARB
dai. Deci şi eŭ, văzănd atăta val de cătră d[ujmn[ea]voastră,
mai dat-am știre Mării Sale! D[ojmnu nostru. Iar şi de
acol[o] m'aii trimes cu cartea Mării Salle] ca să-m daţi
robii, că iar era aciia, și razimă şi astăzi de Domnia Ta. Și
ai zis Domnia Ta să tăcem, să nu prinză Dean de
veaste, să fug[ă], păn veri trimeate globnicul de-i va prinde
şi ni-l va da în mănă. lar apoi d|ujmn[ealta ai ascultat
globnicului și ai oprit 'Țiganii. Măria S|a| Domnu nostru
ne-aii făcut carte, şi am oprit aceaste bucate. Deci se-aii pus
zi trei săptămăni, și aŭ trecut; acum iarăș mai puiii zi doao
săpt[ă]măni: de nu-m vor veni Țiganii, adevărat să ştii d[u]m-
n[ejta că se vor rădica de acol[o] toate bucatele şi se vor
chieltui toate. Iar Țiganul cel bătrăn Stoichina, carel(e] iaste
prinsu aciia, de nu-l veri tremeate cu cartea Domnu nostru
şi cu omul nostru, iar să ştii djujmn[eajta că se vor opri
bucate. Aciasta scrii d[ujmn[ejtalțe]... Iun. 18, vl. 7157
[1649].
t Priiatenul d[u]mn{[e]tal{e] : Costanda Vornicul.
[V°: Adresa slavonă.)
[Pecete roşie neinteligibilă !.]
I0.
+ Slujbă și bun[ă] săn[ä]tate. Mă închin dumnetal[e], poh-
tindu de la Dumnezei să dăruiască dumnetale toot . binele
dup[ă] pohta dumnetale, cu toot[ă] cinstit(ă] casa dumuetale.
Alta, mă rog dumnetal|e] pentru cel Rum[ă]nu al miei anume
Oprea, carea iaste la Răjnovu, să faci dumneta bine să mi-l
dai la măna fiiii-miei, lu lanache, că eŭ n'am vrut să fac
preaste carte dumnital[e), să-l legu san să-l închis aice, ci
m'am tocmit cu dinsul să si plătescă cu trei suflete de Ți-
gani, şi aŭ fapt zapisul lui, cu mărturii și cu zi la Rusalii ce
au trecut. Cu acel ales eŭ l-am lăsat ; acum nici vine ial, nici
aduce Dean. Deci dumneta ești înțeleptu, şi-mi iaști ca un
părinte : să-l dai dumrieta, că să va mai face altu val; eŭ
voii apuca nişte oameni de la Răjnovu, și-i voiă închid[e]
1 No 614,
www.dacoromanica.ro
PUGARII 133
aice. Să fii dumneta săn[ăjtos wr y8 [=de la Hristos]; amin.
Ghenare 9 dni, It. 7159 [1651].
Ț Al dumnitalțe] ca un fecior.
Socol Cliuč[er].
[V°:] La al nostru cinstit și ca un părinte, jupan Mihai
s[e]a Air [= marele-judeţ].
[Pecetea obișnuită !.]
II.
t lo Costandin Voevod bjiiŭ mlstiiii gspdrii zemle vla-
h[i]scoe.
TF Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată!
vreamea de bin[e| voitoriii, dumnealui jupănul Danze Mancăș,
marele-judeţ al cinstitii cetăț Brașovul, sănătate și tot binele
poftim dumitale de la Dumnezei. Cartea dumitale, ne-ati
venit, şi, înțelegănd de bunăs ănătatea dumitale, ne-ai părut
bine. Alalte ce ne scrii dumneata, am înţeles. Pentru o seamă
de oameni den ţara dumneavoastră, den Tohani și den Zăr-
nești, carii ar fi trecut aici în țara noastră, ce ne poftești
dumneata ca să-i dăm, — de aciasta vei ști dumneata că, măcar
că mai nainte obiceaiă n'aii fost ca să s|ă] dea oamenii
dentr'o țară într'alta, iar, căt pentru aceștea, știind că și
den satele noastre, de la Rucăr și de la Dragoslavele, au
fost trecut cățva oameni acolo, în Ținutul dumneavoastră, și,
cum am poftit pe dumneata, ai poruncit de Lan dat, — așa
şi noi datoriia ne-am făcut, de vreame ce știm că Tohanii
şi Zărneștii sănt în marginea Dräi, de păzescu la schiiale,
precum iaste Rucărul și Dragoslavele. Și iat[ă] că am dat
voe cu cartea noastră ca, unde să vor afla oameni de aceia
den Tohani şi den Zărnești, să-i ià cu tot cu ce vor avea şi
să-i ducă la satele lor. Numai poftim pe dumneata, de ar
mai treace niscare oameni den Rucăr și den Dragoslavele,
acolo în țeara dumneavoastră, să fie porunca dumitale ca să
No 619,
www.dacoromanica.ro
134 AFACERI DE HOTARE
să dea, să să nu oprească. Aciasta acum, și mila lui Dum-
nezeii să fie cu dumneata.
Marte 8 dni, lt 7203 [1695].
De bine voitoriii dumitale:
Jo Costandin Voevod.
[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitorii, dumnealui jupănul Hanăș
Mancăș, marele-județ al cinstitii cetăți Brașovul, cu multă
sănătaate să să dea.
[Pecete mare, rotundă!.]
`
I2.
Cinsltijtului și al nostru bun priiatin și de aproope vecin,
dumnealui jupan Ioan Mancăși, județul ot cetatia Brașoului,
săn[ä]tate şi tot binel[e] pohtim dumital[e] de l[a] Dum-
nezeŭ.
Ț Cinstit[ă] scrisoarea dumital[e], den preună cu omul
dumital|e], ne-aŭ venit. De a dumital[e] fericită] și bun[ă]
sănjă]tatia ne-am bucurat. Ce ne scrii dumneata, am înțăles :
ne scrii dumneta cum că ai trimis omeni dumital{e], dupe
porunca Mării Sal[e] Domnului nostru, ca să aduc[ă] dumi-
tal[e] omenii din Tuhanul al) de în Zărnești, car[i] săntu fu-
sit aicii în țară, să-i aduc[ă] aciia la locul lor. Aşa iaste
precum zic[i] dumneata, — c'aii venit omeni dumital[e] și aiciï
le noi, de ni-aŭ arătat cartia Mării Sal[e| lui Vod[ă], ca să-i
rădic[e], car[e] und[e] îi va găsi]. Și noi încă le-am zis
dumilorsal[e] să-i rădic[e] car[e] pă und[e] îi va găs[i], — că
d[e] nimeni opreaal[ă] să n'aibă; iar, de l[e] va sta cin[e]va
înpotriv[ă], atunci vor veni la noi. Ce s[ă) știi dumneta că
nimeni înpotriva lor nu Dap stătut, ca s[ă] nu-ș ià omeni.
Ce dumneta, după cum porănceaște Măr! Sal Vod[ă), tri-
mete și-i rădică, și ffă cum e pohta dumital|e] cu dinșij, și,
omeni noștri, Rucăreani, carii porănceaște Mării S(a] Vod[ă],
ca să-i dai dumneata,—precum ță-i dă Măriia S|a] a! dumi-
1 NO 351
www.dacoromanica.ro
FUGARIĂ 135
tal[e], și dumneata dă ai noștri,—că pe ai dumilorvoastre
nimeni] nu-i opriaște, ce, cănd va fi voe dumitale], atunci
iji] vii lud. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeii să fie
cu dumneta. Ap. 15 dni, t 7203 [1695].
Al dumitalțe] bun priiatin și de bin[e] voitor, gata sipre
(stc) slujba dumitalle] :
Șărban Părvul, biv! Vel Com[i]s, Vlădescul.
[V*:] + Cinstitului și al nostru și de aproope vecin, dum-
nealui marelui-județulluiii Brașouvului, cu cinste și cu săn(ă|-
taate să s[ă) dea. Gan scris ot Vlădeștţi).
[Pecete brună ca a lui Gherghe Băleanul, cu inițialele:
«Ş[erban] Plărvul] Vi[ădescul) (3 2>.]
13.
Cinstite și al nostru bun priiaten și de bine voitoriii, de
aproape vecin.
Ț De la putearnicul Dumnezeii sănătate şi tot fericitul
bine pohtim ca să dăruiască dumlijtal|e], înpreună cu toț
iubiții duml[ijtal[e]. Cinstit(a] scrisoarea dumital[e) ce aï tri-
mis, care scrie la mai marellel mìeŭ frate, dumnealui neanea
Costandin Stolnicul, aŭ venit, și, ne 'ntămplăndu-se dumnealui
a fi aici, mi i-ai zis omul dumlijtalțe] ca să o dispecetluescu,
să-ş poată luoa răspunsul ce va fi. Dășchizăndu-o și citindu,
întăiă de bunlă] sănătate dum[iltal[e] înțelegăndu, ne-am
bucurat și ne-ai părut bine. Alalte căte aŭ cuprinsu în carte,
iar am înțeles; căt dară ne sămnezi domneata, pentru niște
oameni aï dumneavoastră de la Satul Lungu, carii încă săntu
vre o 20 de ai de căndu aŭ mai avut val de niște călugări,
apucăndu i că săntu Rumăni ai mănăstirii de la Teșălă, și
mărturisindu pre dănșii 7 sate că nu săntu Rumăni, au
avut pac[e] pănă acum; iar acum, scornindu-se Rumănii den
Teșălă iar cu gălciav[ă], cum că săntu Rumăni ai măn[ăjstirii,
le-aii luoat niște bucat[e|, și pre unul laŭ pus la opreal[ă):
de car|e] pohtești a avea acel om dreptate și să să slobo-
1 Vlădescu, — ispravnic de Cimpulung.
2 No 651.
www.dacoromanica.ro
136 AFACERI DE HOTARE
zească, și să i să dea bucatel[e],—de eare lucru încă pentru
aciasta noi, neștiindu poveastea precum aŭ fost, am oprit
omul dumfijtal[e] 2, 3 zil[e] aici, pănă am trimis la egume-
nul de la mănăstire ca să ne scrie cum aŭ fost lucrul, să
ştim ce vom răspunde dumjijtal[e]. De carle] părintel[e] egu-
menul aşa ne aii scris o carte cum că, păntru acei Rumăni,
viind la Bucureşti, s'ai făcut judecata, și 'ntr'acesta chip s'au
rupt, făcăndu o carte dă afurisanie a părintelui patriiarhului
la tot săteanii din Teşălă şi la alții d'inprejurul lor, ca să
mărturiseaască ce vor ști adăvărul, Rumăni săntu aŭ nu
săntu Rumăni, Și aşa nimini oan vrut să ià acea carte
asupra sufletului lui, ci ai mărturisit adăvărul că săntu Ru-
măni, iar nimini în spinarea cuivaș să săpue şi să-l fac[ă]
că iastje] Rumăn, nu să va face. Că fiştecar[e] să teame
de suflet. Ci numai, fiindu ei şăzători aproape] dă hotaru, şi
cum săntu ei obiciuiț a fugi și a treace în țara dumnea-
voastră, şi şăzindu mulțime de ai acolo, socotindu că să
uită și li să va piiarde urma dă Rumănie, pentru aceaia ei
acum, căndu-i găsescu, tăgăduescu că nı săntu Rumăni,
Iar năpaste și asupreaal[ă| să să fac[ă], sai lor, sai altora
micar, aceaia să ferească Dumnezeii, Și, de acum înnainte, ce
vor hi trebile dum[ijtal[e] într'acoace, ne scrie, că gata spre
slujba dumţijtale vom fi. Și, cu aciasta sfărșănd, mila lui
Dumnezeii rugăm ca să fie pururea cu dumneata. Ap, 25,
t 7203 [1695]!.
Al dumitale de bine voitorii și gata spre slujbă:
Mihai Catacuzină,.
[V°:] Cinstitului și bunului nostru priiaten, de bine voitorii
şi de aproape vecin, dumneaalui jipănului Hanăș Mancăș,
mare-județ al cinstiti! ciătăți a Brașovului, cu cinste şi cu
mult[ă] săn[ăjtate să să dea.
[Pecetea neagră cunoscută ]
1 No, 749.
www.dacoromanica.ro
FUGARII 137
14.
t Io Costandin Basarab Voevod, bj. mlstiiii gspdriă zemle
vlah[i]scoe.
Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea
de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marele-
judeţ cinstitei cetät a Brașovului, sănătate și tot binele pohtim
dumitale de la Dumnezeii. Pricina cărții aceștiia nu iaste
alt[a], fär de căt facem ştire dumitale pentru nişte oameni
de la Rucăr și Dragoslave, carii ai fugit de acolo și au
venit acii in ţara dumneavoastră, de șăd pe hotaru Branului.
De care lucru, viind ceialalți săteani de ni s'a jăluit pentru
fuga lor, şi păsăndu-le de nevoi făr de dînșii, şi nevrănd de
bună voe ca să vie la moșia lor, — pentru carii dar pohtim
pe dumneata, pentru voia noastră, viind ceialalți săteani den
Rucăr şi den Dragoslavel[e], şi spuind dumțijtal[e] care le
sănt oamenii acei fugiţi, să porunceşti dumneata ca să să
dea, cu toate bucatel[e] lor, ce vor avea, să-i aducă la moșiia
lor; iar să nu să oprească. Că vom mulțumi dumitale, și si
DOI, ce ne vet pohti dumneata, aseamene neapăraț vom fi
a face pohta dumital[e]. Aciasta, şi fii dumneata săn[ă]tos.
Ap. 25 d., 7204 [1696].
Dumitale de bine voitor: Je Costandin Voevod.
De ar fi alți oameni dupe 'ntr'alte sate, nu am supăra pe
dumneata, numai, fiind aceşti oameni den scală, care scală
iaste şi de folosul țărăi noastre şi de folosul țărăi dumnea-
voastră, ce pentru aceaia pohtim pe dumneata ca să-i dai,
să nu stea scala pustie; iar, de ar fi dupre 'n alte sate, nu
am face supărare.
[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitori, dumnealui jupănul Hanăș
Manche, marele.județ cinstitei cetăți Brașovului, cu sănătate
să să dea.
[Pecete mare, rotundă!.]
1 No 355.
www.dacoromanica.ro
138 AFACERI DE HOTARE
15.
7 Io Costandin Voevod bn mlstiii gpdrii zemle vlahiscoe.
+ Bunului nostru priiatin și vecin de aproap[e], în toat[ă]
vreamea de bin[e) voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș,
marel[e]-județ al cinstite cetăț Brașovului. Săn(ăJtate și tot
binel[e] pohtim dumfijtal[e] de la Dumnlejzeii. Pricina scri-
sort cătră dumneata nu iaste de alt[a], făr de căt facem du-
m[ijtal[e) şt[i]re că aici, înnaintea noastră, veni Vlad părcălabul
de la Drag[ojslavel|e], de ne spuslel pentru 2 oameni, anume)
Jănga şi Şărban, car[e] aŭ fost den sat den Dragoslavel[e],
birnici de acoll ol, şi apoi aŭ fugit de aŭ mersu acol[o), de
șăd în Satu-Lungu, și birul aŭ rămas asupra bieţilor săteani
den Drag[oJslavel[e]. Deci, găsind niște vite dă ale lor aici
în ţară. însă: oi 87 și o iap[ă], le-ai luat pentru birul lor.
Iar acum oamenii noștri, cei ce trec dentr'acol[o], i-ai fi oprind
dumneata pentru bucatel[e] acelor oameni. Pentru care lucru,
aciasta o Dot cunoașt[e] dumneata că nu iast[e] cu cale să
șaze ei într'alt[ă] țară și bucatele] lor să le Ge în ciastă
țară dencoacle], fár de căt într'alt chip nu să poat|e], numai
pohtim pe dumneata să dai poruncă acelor oameni ca să ș
vie la sat la urma lor, să-ș ià bucatelțe) și să șaz[ă], să-ș plă-
tească dăjdil[e] cu ceialalți săteani denpreună. Iar, pentru
camenii noștri ce s[ă] oprescu dentr'acoc[e] pentru bucatel[e]
acelor 2 oameni, nu iast[e] cu cale; ci să poruncești dum-
neata să las[e| oameni în pac[e], să nu să învăluiască; că,
de vor veni cineva să s[ă] mai jăluiască cum că-i tot oprescu,
apoi să știi dumneata că mai mulți vom opri noi de ai dum-
neavoastră dencoacļ[e]. Și, cu aciasta săvărșind, mila lui Dum-
n[eJzei pururea să fie cu dumneata. Iun. 9 dni, t 7207 [1699].
De bine voitor dumital[e): Jo Costandin Voevod.
[V*:] + Bunului nostru priiatin și vecin de aproaple], în
toată vreamea de bine voitori, dumnealui jupănul Danze Mancăș,
marel[e)-județ al cinstitei cetăți Brașov[ullui, cu sănătat[e] să
să dea,
[Pecete mare, rotundă !.]
1 No 368,
www.dacoromanica.ro
FUGARIÏ 139
16,
Io Costandin Basarab Voevod bin mlstiii gspdri zemle
vlahiscoe.
Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănului Hanăș Mangăș,
marel|e)-județ al cinstiti cetăț Braşovului. Săn(ăltate și tot
binele] poftim dumitalje] de la Dumnezei: cartea dumital[e)
ce ne-ai trimis înpreun(ă] cu omul dumital[e), ne-ai venit, şi,
de săn[ăltatea dumital[e] înțelegănd, ne-au părut bine. Alaalte
ce ne mai scrii dumneata, încă am înţeles, Căt pentru niște
oamen(i] dän Rucăr și dän Dragoslavel(e], carii sănt fugiț
acolea, de carii am fost poftit pre dumneata ca să s[ă] dea
să-i ducă la urma lor, căci cei ce sănt fugit dupre'ntr'alte
părți, de aceia n'avem atăta bănuial[ă], iar aceștea, fiindu den
Rucăr şi den Dragoslavel[e], unde iaste schila țărăi, nu-i
putem lăsa, ca să nu s[ă] întămple țărăi vre o pagubă,— măcar
că dumneata ne scrii că i-ai dat, să-i aducă la urma lor, nu-
mai vameșul nu Lan slobozit. Ce, de aciasta, poftim pre dum-
neata, să zici dumneata și vameșului să-i slobozească, să-i
aducă, să nu-i oprească, căci că, precum am și mai zis, de
ar fi dentralte părți fugiți, n'am zice nimic, iar, fiind de acolo,
den schilă, şi fiind de paza ţărăi, nu-i putem lăsa, căci va
pricinui țărăi, cum zicem, mare pagubă. Iar, pentru nişte vite
ale lui Șerban şi ale frăține-săă Jingăi, care saii oprit la
Dragoslavele, de aciasta iat[ă] că am făcut cartea noastră, și
am trimis într'adinsu omul nostru acol[o] ca să-i apuce, să
le dea făr de voia lor. Și, iarăș, întru ceaia ce va fi pofta
dumitalle), gata vom fi. Și, cu aciasta acum, de ciastă dată,
sfărşind, mila lui Dumnezei să fie pururea cu dumneata.
Avgust 23 d., l' 7207 [1699].
De bine voitoriul dumital[e): Jo Costandin Voevod.
[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toată] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Man-
găș, marel[ej-județ al cinstitii cetăț Brașovul, cu multă săn[ă|-
tate să dal dea, [Pecete mare rotundă!.]
Î No 372.
www.dacoromanica.ro
140 AFACERI DE HOTARE
17.
+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdni zemi[i] vlah[i]scoe.
+ Bunului priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea
de bine voitor, dumnealui jupănul Echel Ghiorghe, marele-ju-
det de la cinstită cetatea Brașovul. Sănătate și tot binel|e]
poftim dumital[e] de la Dumnezei. Alta, facem știre dumitale
că aici, înnaintea noastră, veni cest sărac de om, Coman de
Dragoslavele, de ni să jălui cum că, fiindu trecut de cătăva
vream[e), el și cu un văr al lui, de aŭ șăzut acol[o], în Țara
Ungurească, de aŭ slujit la un neamiș ce-i zic Farcaș Matei,
şi murind văru-săă, și rămăind numai el săngur, aŭ tras ca
să vie iar aici în Țară, la moșiia lui, iar neamișul acela i-ai
oprit bucatele] pe bună dreptate, şi nu vă să i le dea. De
care lucru, dumneata știi că mulț de acol[o), den Țara Un-
gurească, să află aici, în ţara noastră, și, cănd vor să să ducă
iar la ţara lor, noi nu-i oprim, nici pe ei, nici bucatele lor,
Aşa trebuiaște, nici oamenilor de ţara noastră să nu li să
oprească bucatelje|, căci trag des vin la pămăntul lor. Ce
poftim pre dumneata vecineaște şi prieteneaște, să cruţi de
dreptatea acestui sărac: de unde-i vor fi bucatel[e|, să i le
scoţi dumn[eajta și să i le dai, să nu vie de la dumneata
neîndreptat ; căci apoi să vor opti aici alte bucate, Aciasta,
şi mila lui D[ulmn[ejzei cu d[ujmn[ejta. Avt 16 d., l. 7208
[1700].
De bine voitor dumliltal[e]: Jo Costandin Voevod.
[V*:] + Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echel
Ghiorghe, mar[e]-județ al cinstite cetăți Braşovul, cu săn[ă]-
tate să s[ă] dea,
[Pecete mare, rotundă !.]
18.
t Io Costandin Voevod bj. mlst. gspdnu zemle vlah|ijscoe.
+ Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe, ma-
1 N° 373.
www.dacoromanica.ro
FUGAR | 141
rel[ej-judeţ al cetăţii Brașovul. Sănătate şi tot binele poftim
dumital[e] de la Dumn[ejzei. Cu aciasta facem ştire du-
mital[e] că, fugindu o seamă de oameni den, Rucăr şi den
Dragoslavele, de aŭ trecut acolo, în satele den țara Bărsei,
care sănt supt ascultarea dumneavoastră, precum iat[ă] că-s
scriși tot pe nume în foiţ[ă], i-am trimis dumitalfe], ca
să vezi dumneata pre unde sănt. Care aceast[e] 2 sate nu
sănt ca alte sate ale ţărăi noastre, ce aceastea, Rucărul și
Dragoslavele, sănt în marginea hotarului țărăi, la scală, de
sănt de treabă, și de spre o parte, și de sprealta. Că, de ar
lipsi aceast[e] 2 sate, nu numai țărăï noastre ar fi pagub[ă],
ce şi satelor ţărăi dumneavoastră s'ar face multe pagube.
Pentru care lucru facem dumital[e] știre că, dentr'aceast[e]
2 Sate, cănd aŭ fugit oameni acolo pen satele țărăi dumnea-
voastră, şi am poftit pe alți județi ce aŭ fost mai nainte,
nu i-ai oprit, ce pe toţi Lan dat. Acum dară poftim și pre
dumneata, pentru oamenii aceștea, să faci dumneata ca un
priiaten bun, să să dea, ca să-i aducă la sate, să nu să strice
buna vecinătate. Aciasta acum, şi mila lui D[uļmnezeŭ s[ă]
fie cu d[ujmn[elta. Noemvrie 5 d., lt 7209 [1700].
De bine voitor dumlijta![e]: Io Costandin Voevod.
[V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe, marelļ[e]-
județ al cetății Brașovul, cu săn[ăltate să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă.]
19.
T Cinstitului și alesului întru vrednicie al nostru bun prija-
tin şi de bin[e] voitor, dumnealui jupan Hanoș Mancăş,
marele] județ al cinstitei cetăț Brașovului, de la atot putear-
nicul și mult milostivul Dumnezei mult[â] şi bun(ă] săn[ajtate
şi tot bin[e]le fericit dumitale pohtim, împreun[ă] cu toat[ă|
cinstit[a] familiia dumitale. Cinstit[a] carte dumitale ne-au
venit, și, de-a dumitale bun[ă] săn[ăjtate înţelegănd, ne-am
1 No 375.
www.dacoromanica.ro
142 AFACERI DE HOTARE
bucurat foarte. Ostenind și dumneata, cu pohtă a ști de
noi, har acelui mult milostivnic Dumnezei, săn|ă]toş ne aflăm.
De căte ne scriseș dumneata, încă am înţeles, pentru răndul
Rumănilor noștri car|i] sănt pen Săceal[e|, şi pentru acel
Rumăn boar cu boi, fiind plugari, pecum și întăi ș'apoi am
scris dumital[e], așijderea și pentru acel Iane zidari, iară
pecum am scris dumitale, Iar, pentru Rumăni, i-ai dat dum.
neata, însă, unii fiind cu slujbe, baci, păstor[i] într'acolo, pe la
vite, acum neputăndu-s[ă), se-ai făcut vorbă, ca, plinindu-și vrea-
mea slujbei, să ni aläl dea; iară pe 2 dănduii, cum ne-ai spus
omul nostru, car[e] am trimis la dumneata scrisoaril[e]. De carți)
foarte am mulţumit dragostei cei herbinte a priiteșu[gu]lui du-
mital(e|, car[e] ai arătat și acum mai vărtos, și mai nainte, întru
căte am pohtit pe dumneata. Numai vei ști dumneata, pe-
cum vei și înțeleag|e], cum că a scăpat; de cari, unul, pecum
i-ai fost scăparea, cum vei înțeleage dumneata de nu sță] va
fi petrecut, iară acii va fi venit; altul încă zdravăn, arătăn-
du-s[ă] om bun, care, ce va fi găndit, aŭ cine ce-i va fi zis,
iară ach, fugind, va fi venit. Ci numai iară mai cu prilej să
vor cerca, şi aceia şi alalți, şi toți, deca de dumneata și de
cinstitul Sfat nu n[e] sänt opriţi. Iară acum de ast(ă] dat[ă] vom
mai aștepta. Car[e] dar al dumital[e) priiteșug caldu și cu marfe]
dragoste conoscănd, întămplăndu-s[ă] și dumnealui unchiul
nostru Mihai Cantacuzino Vlelt Spat., şi împreunăndu-n[e), am
spus; car[e] și dumnealor încă avănd cățva ubagi Rumăni aï
dumnealor acolo, cu ai dumnealui unchiului nostru Cos-
tandin Cantacuzino Stolnicu, — omul nostru ne-aii spus cum nu
sănt opriți; spuindu dumnealui, foarte bin[e] i-ai părut, căci
de opste iaste aceast[ă) treab[ă], și foarte au conoscut al dumi.
tal[e] bun priiteșug și dragoste, care noi am propovăduit. Car[e]
și Mării Sale lu Vod[ă] bin[e] vă să-i par[ă], cum am mai scris
dumital[e), conoscănd dirept al dumi[tale|] priiteşug. Care, de
vol trăi, să ştii dumneata că de spre tot mă vo[i] sili a-l mai
întemeia, lăudănd a dumital[e] bun[ă]voință și priiteșug. Pentru
zidari de aici. Car[e] am fost pohtit pe dumneata, iară, pecum
dumneata ne scriseș poveastea, am înțeles; car[e] iară mai
pohtim pe dumneata, cum S'ar putea mai curănd, să ni-l tri-
www.dacoromanica.ro
FUGARIE 143
mi, foarte trebuindu-ne, și vom mulțumi dumital[e] foarte. Și
încă pohtim pe dumneata pentru un meșter pietrart, care s[ă]
ştie meșteșug, bun foarte, iar să n[e] trimiți dumneata, ca
s[ă] ne lucreaze nișt[e] lucru, și iară vom fi dumital[e] foarte
mulțămitor. Că, măcar că și alt[ă] dat[ă] tot să aduc[e] aici de
acei meșter|i] de aceaști, iară acum aici sănt dăstui, dar, bont,
puţini, şi, carii sănt cel bunt, lucreaz[ă] la tre[bile] Mării
Sale] lu Vodţă]. Ci foarte pohtim pe dumneata să nfe]
faci dumneata și aciast[ă] pohtă; iar bun[ă] plat[ă] vor avea;
și dumital[e] foarte vom mulțumi. Rozmarinul ne-ai venit
bine; car[e] mulțămim dumital[e] foart[e] ; și cu mare dragoste
l-am priimit; car[e] doar cu vre-un acelva IL alt ceva] vom
asem[ăjna a dumital[e] dar. F|ejciorul nostru ne spus[e]
o pohtă a dumital[e], car[e] noi am fi socotit de alt ceva
să n[e] fi pohtit dumneata, dar prea de puțin. Care am fi
făcut acum pohta dumital[e], că, cum zisem, nu iaste ceva
mar[e] lucru ; dar acum îndat[ă] nu să putu. Pentru car[e] pricină,
aducătoriul cărţii, acest priiatin al nostru, va spun[e] dumital[e].
Iară peste căteva zile vom trimite, și va fac[e] pohta dumi-
tale]. Car|e] şi de acum, cu ce am putea, ne vom sili a fac[e]
dumital|e] cinste și slujbă, întru ce ne-ai pohti, pecum și
dumneata ne adeverezi, cum că, de del am mai pohti pe
dumneata, neapărat cu drag te vei arăta. Car[e] am conoscut
ș[i] cunoaștem dragostea dumitallel și urmarea cea veche bă-
trănească car[e] avea ce’ mai denainte cinstiți și răposaţi ju-
deţi cu stremoșii, moșii, părinții noștrii, și cu noi. Car[e] dum-
nezeii cu mult[ă] viiaţ[ă] şi fericită să te trăiască pe dumneata,
și să el bucur[i] tot de buni priiatini și voitori de bin[e]. De
aciasta iară dar avum a mai scrie dumital[e]. Și aciast[ă] prii-
tenească scrisoare] să afle pe dumneata întru multă și bunţă]
săn[ă]tate. Iulie 21 d., leat 7220 [1712].
Al dumitale bun priiatin și de bine voitor:
Matei Filipescul.
[V°:] t Cinstitului, înfrumușățatului cu dăstoinicie și ale-
sului întru vredaicie al nostru bun priiatin și de bine] voitor,
dumnealui jupan Hanăș Mancăș, marlele-județ al cinstitei
www.dacoromanica.ro
LS AFACERI DE HOTARE
cetăți a Braşovului, cu cinste și cu săn[ăjtate mul:[ă] să
s[ă] dea.
[Pecete neagră cu vultur și legenda «f Matei Filipescu!>.]
II. Opriri.
În afacerile de hotar joacă iarăși un rol mare oprirz/e,
felul cel maï sigur de a se face dreptate de la o țară la
alta, în timpuri cînd judecățile zăboviai sai erai părtenitoare
pentru localnici.
Cuvîntul oprire sai poprire e cel romănesc, care se în-
trebuința singur în Tara Romäneasch, pe cînd Moldovenii
întrebuințaii mai ales cuvîntul slavon zâor, din care făceaii
şi: zăderire 3, Şi într'o țară şi în cealaltă, măsura mai era nu-
mită zrăsură. Dacă o turmă de oi era trecută peste hotar,
dacă hoţii luaă un cal și-l duceaii în cealaltă ţară, dacă nu
se plătia datoria unui negustor, ori i se aducea, într'un
fel sai altul, pagube, atunci se alerga la oprire. Un număr
corespunzător de oi, alt cal, cam tot atîţia bani sai tot atita
marfă cîtă se păgubise, eran oprite de orice supus alter în
care trăia vinovatul. Lucrurile eran ținute o bucată de vreme,
şi se dădea de știre despre măsura ce se luase. Dacă Bra-
șovenii, Sibiienii, de pildă, făceaii dreptate, o/rzrea înceta, şi
nevinovatul își căpăta înnapoi bucatele, marfa, banii. Dacă
nu, lucrurile erai scoase în vinzare, și astfel se ajungea la
despăgubire. De multe ori, cînd și o parte și alta se îndă-
rătniciaii, o poprire putea să aducă altă poprire, şi astfel
se alcătuia un întreg lanț de nedreptăţi, al căror scop ultim
era totuși dreptatea.
Sașilor nu li veniaii de loc la socoteală poprir:/e noastre,
mijloc sălbatec, dar fără greş. În tratatele lor cu Țara-Romă-
1 Bibl, Ac. Rom., documente ` Sturdza, în An, Ac. Rom., VILI, pp. 256-8.
3 V, Documentele Bistrifet, tabla, la cuvintul săfor. În Apus, care nu des-
preţuia de loc acest mijloc, el se chema «dreptul de represaliY> (de la reprechen-
dere, a lua în schimb). Asupra acestut drept a scris o tesă R. de Mas Latrie,
Acolo însă se acordai negustorului jignit autorisări în toată forma, pentru a
putea să-și iea despăgubirea: în Franța ele se numiaŭ Jez/res de margue, V, și
actele genovese prin care se daŭ drepturi de regresalii, în Acte şi fragmente,
Di, p. 16 şi urm, i
www.dacoromanica.ro
OPRIRI 145
nească, eï nu uită să cuprindă și o învoială asigurătoare în această
privinţă. Astfel, se cetește în privilegiul lui Mircea-cel-Mare încă
la 1413: «Și iarăși, cine-și dă marfa pe datorie, să-și caute
datornicul sau chezășii», — acești chezăși, cărora li se zice
în Moldova sodăș !, sint totdeauna de nevoie—c<dacă-i are,
iar de oameni drepţi să nu se atingă, şi nimenea să nu biîn-
tuiască vre-un om drept» ê. Ceva mai tărziii, Mihail, fiul lui
Mircea, îndeamnă pe ai săi să meargă cu plingere pentru
pagubele lor la județul și la pîrgarii din Brașov, fără a lua
de la cei fără vină ezăloage» (3a4cr) %; averea poprită era
privită, în adevăr, la început numai ca un mijloc de asigu-
rare, ca un zălog. Peste cîţiva ani, Radu Praznaglava e adus
şi el să asigure pe Braşoveni și de orire (n3em) și de eză-
log», două expresii pentru același lucru. Clausa privitoare la
asemenea urmăriri trece din tractatul lui Mircea în al sau,
ca şi în ale lui Dan al Il 4. Oricum, se hotăria întăi cău-
tarea dreptății înnaintea judecătorilor din Braşov (1423).
«Cine va biîntui pe vre-un om drept» scrie odată acest din
urmă Domn, pe unul ca acela în foc îl vom arde»f. Şi
Vlad Dracul cuprinse în privilegiul săi vechea clausă împo-
triva opririlor?.
Dar lumea se ţinea și mai înnainte de vechea datină. Domnii,
din partea lor, nu se arătaă tocmai supăraţi pe aceia cari
călcaii acest punct din învoielile de negoţ cu vecinii. EI nu
mergeaii doar așa de departe ca Bogdan Orbul din Moldova, care
îngăduia fostului vameș de Suceava, Logofătul Isac, păgubit la
Lembergprintr'o chezășie la care intrase, «să-și împlinească banii
de la oricine-i va fi la îndămînă», și dădea de știre ġurgmeiste-
rulul din acel oraș ca să despăgubească pe orășanul de la
care Isac oprise o sumă de bani. Dar un astfel de popritor
1 Doc. Bistrizel, tabla, la acest cuvint,
? Bogdan, v. c, I, p. 6 (n? 1), p. 38 (a° xvin).
2 lbid., p, 8 (n° 111).
4 Ibid., pp. 10, 12, 16-7, 23-4, 34.
5 Ibid., p. 26.
6 Jâid., p. 39.
7 Ibid., p. 73.
8 Hasdeŭ, Arch. istorică, 1, p. 7.
75703. Vol. X. 10
www.dacoromanica.ro
146 AFACERI DE HOTARE
nu era pedepsit. Ba vedem chiar, în veacul al XVIII, cum
Domnii stai de vorbă cu Brașovenii în privința unei opriri
săvirşite.
I,
f La al nostru cinstit şi iubit ca un părinte, și vecin de
aproape, p[ajn Mihai cSAuS uernar rpaga Bpamoeckiu [=
judeţ al cinstitei cetăți a Brașovului). Pac[e] și sëng,
tate pohtescu sët dâruiască mlijl[ojstivul Dumnezei, în-
preun[ă] cu toat[ă] cinstita cas[a] dumn[eţtal|e]. Să verii]
cerca dumn[ea]ta de încoace, cu mila lu Dumnezeii iaste
Măriia Sa Domnu nostru întru bun[ă] sănătate. Noi încă ne
aflăm cu sănătate pre lăngă spatele Mării Gallel, har lui Dum-
nezei. Alta, mă rog dumnliltale, ca unui părinte, pentru cei
Țigan[i] ce am la dumu[eajta, carii singur dumnlelta ştii
că, an, pentru dănşii am oprit 2.500 de oi, apoi Măriia Sa
Domnu nostru mi aŭ dat poruncă cum să las, și le-am lăsat
pentru voia Mării Sal(e],—că Măriia Sa aŭ socotit, pentru căci
ne eșt[i] priiaten și vecin de aproape și cum ver|i| cunoaște
şi dumn[eajta atăta îndemănă ce am făcut pentru voia Mării
Salle, Iar acum atăta vreamlel aŭ trecut, şi dumn[e]ta nu
ne isprăveşti, cum iaste cu dreptul, să ni s[ă] dea Țiganii,
ci-i ţii la dumn[eajta, cum nu să cade a fi lucru ca acesta
între prietenia și vecinătatea noastră. Destul am adăstat, că
să nu faci d[ujmn[ejta zminteal[ă]; ce trebuiaște să nu dal
uite prieteniia, că în toat[ă] vream[e] trebuiaște să s[ă] aib[ă]
priiatin cu priiatin. Că Țiganii să pohtescu de voia lor să
vie, iar dumn[ealta îi oprești. Iat[ă] că acum am trimis pre
oamenii noștri, pre Cr|ăjstea iuzbașa i Mihnea iuzbașa acol[o),
la dumn[eajta, pentru Deal, ce săi dai să-i aducă, că
şi altă dată vom vrea a sluj|i] dumn{e]tai[e]. lar, să nu
ver|i] da, eŭ iar voiii opri bucate pentru aciasta, că buca-
tele din ţara dumneavoastră săntu pre pămăntul țărăi noastre :
să out pare dumnleltal[e] într'alt chip. Aciasta-ţ scrii dum-
n[e]tale... Met Fevruarie 10, lt 7153 [1645].
Al dumnjeltal[e] pururea gata a sluj[i]: Radul Vel Aglă).
www.dacoromanica.ro
OPRIRI 147
[V*:] La ai nostru cinstit și iubit priiatin și vecin de
aproape, pan Mihai gea Aug [=marele-județ]. . .
[Pecetea obișnuită!,]
2.
[Matei-Vodă către judele Mihai Eötvös.) Dup[ă] aciasta
daŭ știre domnetal[e] pentru răndfu]l ce|sltu[i] preot, pre
num(e] pop(a] Vlaicul, de aicți] din țeara noastră, că aŭ
venit aici] la noi cu jalbă pentru 40 de florinți, ce Lan
luoat un jitar din Răjnov, carel[e] păzeaște cămpul: cum
aŭ fost cumpărat nește oamenii de aici] o iap[ă] din Ra
nov; dup[ă] aceaia acel jitar el aŭ prinsu pre acel om
carel[e) aŭ fost văndut acea iapă, și aŭ venit și dup[ă| cum-
părători, ca să-i prinză ; ce i-ai aflat la u(n] loc cu acestu
pop[ă]. Dec[i] apoi acel jitar, el, deaca Lan ajuasu, aŭ aflat
aceşt[i] ban[] la popa, de-i Lan luoat. Ce nu i-aii pus legie
la județul din Răjnov, ce i-ai dat în măna Giurcăi șpanu
din Șinca, și iapa, și hoţul și tot. Dec! pohtim pre dom-
neata, ca pre un priiatin, să apuc[i] pre jitar|ul] din Răjnov să
aib[ă] a pl[ăiti ot banlii] popei, iar, să nu-i ver apuca dom-
neata, noi vom opri aic[i] la scal[ă] neșt[e] bucate ce om
putea afla, din Răjnov, aŭ de unde vom găsi. Numai să nu
vă pae mai apăi rău dumneavoastră pre not, Aciasta scriu
domniital[e). [Ianuarie 3, 7159 [1651].
Pecete mare. Pe hirtia cu pecetea: Rusenau (nemțește?).]
3.
[Matei Vodă către judele Mihai Eötvös.| Cătră aciasta facem
în știre dumnetal[e] : de scrisoare ce mi-ai trimis dumneata, în-
țiles-am. De care lucru fostu-mi-ai scris dumneata, pentru nește
care cu păne de ach den ținutul dumneaoastră, den Zernești,
carele iaste aic[i] în ţear[a] noastră, oprite la scal[ă|, la Dra-
goslavele, pentru un hot anume Buzălaș, care aŭ fostu furat
nește cai den Drag[o]slavel[e], și lau prinsu păg[uJbașii, carii
săntu, hoț fățișat, și se-aă adevărat de tot lucrul cum iaste
1 NO 343.
2 No Gro
www.dacoromanica.ro
148 AFACERI DE HOTARE
acela. Încă, nu numai acum, ce, să fie dumneata crăz[ă tor
cum iarși (sic) să știe adeverit că încă și alt[ă] dat[ă] aŭ
mai furat tot acel hoț niște ca: de la Văleani; ce, daca
lau prinsu, el au fostu apucat de aŭ fostu văndut acel cai.
Ce, deca aŭ văzut așa, el se'a dat platnic, și iaŭ plătit, și
încă le-ai întorsu şi cheltuial[a] ce aŭ făcut pentru umbletile
acelor cai. Derept aceaia și acum încă nu se poate creade
cum că iaste om bun. Ci să nu cugeț dumneata într'altu
chip, că aic i] nu pot încăpea alte cuvint[e] carii nu tre-
b ujescu, sau săntem noi buc[ujroși a oprir[e] bucatele oa-
menilor dumneavoastră aici]; ce numai stai de mă mir de
alia, cum părtinești dumneata așa tare și ţii parte unor hoţ
faţișaț ca aceştea: nu numai de acesta, ce de mulți ca acesta.
Crez, dumneata știi că noi nu făț[ă]rim nim[ă)nuilea, ce, deca
am văzut un răvășal trimis de dumneata, măncar (sic) căt
de mic, aic[i] la noi, dereptu alt[e] trebi mai mari, necum
de un lucru ca acesta, noi tot am fostu bucuroși ca să fie
voia a dumnital|e] deplin, și, măncar fie ce om de prostu,
tot i-am ales judecat al cum au fostu pre derept. Așijder[e)
și de acum înnainte noi tot de acea prietenie bun[ă| socotim
să fie în toat[ă] vream[ea] întru noi. lar de acesta lucru tot
mă voi mira cum se-aii întemeiat de cătră dumneata așa
tare. Ce numai pohtescu pre dumneata, ca pre un bun
priiaten și de aproape vecin, să fac[i] dumneata înțelepțeaște,
cum se cade, să trimiț pre acel om aic[i], să stea de faț[ă]
înaintea noastr[ă], denpreun[ă] cu păg|ujbașii. Dech), deca va
fi el hoţul, va petrece ca un om răă, cum i se va cădea;
iar, deca nu va fi acela, nimic nu va fi, şi bucatel|e)] încă
se vor slob[ojzi de aic[i]; nu se vor opri măncar un cap de
at, De aciasta pohtescu pre dumneata. Să fii dumneata
săn[ă]tos. [Ianuarie 15, 7159 [1651]!.]
Adevăr să știi dumneata că aceaste bucate acum îiat[ă] că
le-am slob[ojzit, iar, deca vom vedea cum tot nu vei să mai
trimeţ hoțul, se vor opri alte bucate.
[Pecete mică, ruptă.)
1 No 342.
www.dacoromanica.ro
OPRIRI 149
4.
f Pururea am a scrie cu bucfujrie la al nostru cinstit şi ca
un părinte dumnelui pan Mihai, [mare-județ alŭ cinstitei ce-
tăți a Rraşovului]. Cătră acesta, să vei pohti dumneata a ști
de sănlăjtate Mării Sale lu Voda[ă], săn[ăt]os iaste Mărie Sa și
cu pace bună; noi încă, dup[ă] voe lu Dumnezău, am înblat
cu sanjăjtate. Dumnetale încă mulțemescu de toot[ă] cinste
am avut în cetate dumnelorvostre; să vom hi săn[ăltoși,
fi-voi harnic a sluj|i] dumnitale în tot[ă] vieta me. Alta, cin-
stitla] carte dumnetale, cari mi-eu vinit cu sluga dumnetale,
forte cu cinste o am luat, și am înțeles toot[ă| porunca dum-
netale, har lu Dumnezeu săn[ăltăţii dumnetale. Scrisu-mi-ei
dumneta ca|m] cu înputăciune, cum, dup[ă] cinste dau faptu
nooa Răjnovenii, noi l'em oprit caii. Dumneta să fie iertător;
eŭ dă cinste loru nu le mulțemescu, ci ep mulțemescu Mării
Sale Craiului şi dumnetale, că ei săntu datori a sluj|i] solilor,
cum sluj|e|scu și aï noștri solilor Mării Sale lu Crai; iar, pentru
cai, judică dumneta a cui iaste vina, că bine știi dumneta,
că am adus atăte cărţi ale Craiului la dumneta. Dumneta ai
trimis scrisori dumnetale şi oameni dumnetale la Răjnoveni;
ei, ca niște oameni tari în cap, nici carte Mării Sale lu Craiu
n'aii băgat în se[m|ă, nici a dumnitale. Acum iar ai trimis
sluga dumnetale: întro nimic aŭ fost. Că, piii au oprit marha,
i-aŭ ascunsu. Dar eŭ ce aș hi mai făcut, și la cine aş hi mai
grăit, daca nu trece cuvăntul dumnetale?! Acum eŭ am făcut
pre voe dumnetale și am dat caii la sluga dumnetale, iar
ei de nu-m vor da feciorii Rum[ăjoului mieu şi marha lui, mai
afla-voii bucate de ale lor aicia în țara nostră; numai să nu
zic|ă] apoi că iaste începntul de în noi. Că eù pohtescu să
avem pace cu toți; iar ei săntu începători de vrajbă, și apoi
iar încap a afla pre Mărie Sa Crai. lar, de spre dumneta,
săntu gata a sluj[i] dumnetale în tootfă] vieta mea. Să fii dum-
neta sănătos, cu tot[ă] cinstit[4] casa dumnetale wT x [= de
la Hristos]. Iul. 2 dni, vit. 7159 [1651].
Al dumnetale ca un fecior și gata a sluj|i] dumnetal[e] :
Socol Cliuc[er].
www.dacoromanica.ro
150 AFACERI DE HOTARE
[V°: f La al nostru cinstit și ca un părinte, dumnelui
pan Mihai, etc.
[Pecete brună, ruptă!.]
5.
t J[u]pan Mihaiu Goltişiimit [in traducere : «judele cel bătrîn
al cinstitei cetăți a Brașovului]. De la m{i]l[o]stivul D[umne]-
dzăii cu bucurie scriemii la al nostru c[injstită și socotit și
iubiti bun priiaten, de D[umnejdzăi dăruit şi iubit fiii, j[u]-
pan Radul Vel Comis. Pohtim de la m[iji[ojstivul D|umne]-
dzăii tot binelje], înpreuni cu bun[ă] pac[e] și sănîtate, să
dăruiască d[u)m[ijtal[e] şi a toati cìfin]stită cas[a] d[u]m[i]ta![e].
Altă, iar foarte mulțemăsci d[ujm[iltal[e] de usteneali ce ai
nevoitii şi al ustenit d[ujm(neajta prentru noi și prentru marha
noastrî. De care lucru foarte am luat în nume de bin[e], ca
de la un fiiii sufletescii şi adeverit priiaten, că d]u]m[nea |ta
ai arătat inem[ă] bună spre noi, și cu cuvăntul d[ujm[ijtal[e]
cel bun ai îndemnatii pre Negoiț[ă] Comisul de ne-au slo-
bozit marha păn cătră cea Cămpină. lar, cum am scris du
m[ijtal[e], ei cu acei Dean! ce san scrăbit pre noi d[u]m-
nealui, fost-ai zis d|ujmnealui că i-am oprit noi Țiganii cu
porănca noastri în Bran. lar să crez d[ujm[nea]ta că noi
mam ştiut ne mult, ne puțin dă acel lucru, ce d[uJmnealui
vameșul Măriei Sal[e] lu Crai, jlujpan Pavai Tamaş, înțele-
găndă cum aŭ fosti lucrul acelor Țigan[i], aŭ porănciti şi
aŭ scris acolò în vam[ă], de aŭ oprit ce aŭ putut. Iar, deaca
am înțeles cum mi s'au oprit marha, am întrebat, și am aflat
că san oprită cu știrea d[u]mnesal[e]; dară noi ce vint avim?
Iar dereptii aceaia să știi d[ujm[neajta că ei am închis acel
Dean, și, de ne va porănci Crai să-l dîm, numai căt sănti
bucuros, după porănca Măriei Salle] a-l da. Iar ştii d[u]m-
[nea]ta că avem şi noi stăpăn; deci ştii d[ujm[nealta că
trebue a înbla după porănci. Alti, iar încă pohtim pre
d[u]m[nea]ta, ca pre un iubit și bun priiaten și ca prle] un
fiù dulce, să faci d[ujm(nealta binle] să grăești d|ujmne-
? Bibl. Ac. Rom., documente; Sturdza, în An, Ac. Rom., VIII, pp. 254-5
www.dacoromanica.ro
OPRIRI 151
sal[e] Comisului Negoiţă, să facă bin[e] să ne slobozească
marha pre chizășia d[ujmnetal[e). lar, dă să va isprivi acest
lucru, şi de nu să vor da d|ujmnesal[e], pentru un ban să
dau 1000 de bani. Crez avem,decăt ne-ai dăruit D[umne]-
dän, să ar fi și preţ de 1000, 2 de galbeni), încă n'amu
lăsa pre d[u]m[nea]ta la pagub[ă], — că d[ujm[neata să ne ştii
ca un părinte, și noi pre d[ujm|nealta ca pre un fiii iubit,
de trupul nostru. Iar noi îpcă pănă acmu, sau am putut
sluj[i] d[ujmijtal[e), saŭ încă n'am putut; iar de'ici înnainte,
să ne ver[i] posluși acest lucru, nu vom uita binele d|ujm[i]-
tal[e], — că nu mi-e de acea marhi, ce mi-e numai de scan-
dală, că ne rid toți şi zic că iată ce vazi are județul de
Brașov. Și, de ar fi prentru vina noastră cè bun[ă] dereptate,
d!ujm[nealta ești destul înțeleptu, poți socoti cu mentea
d|ujm[ijtale. Mai mult nu poci prelunga d[ujm[ijtai|e). Aciasta
scriem. [Din slavonește: «Și fii sănătos dela Hristos amin;
şi să se dea această scrisoare. În cetatea noastră Brașovul».]
Msţa April 26 dn, vito 7161 [1653]!.
6.
Ai Măriei Tale credincioși boiari, Rat Iștfan, împreună cu
Herman Mihaiu ot Brașov, viindu la noi cu scrise cărțile Măriei
Dalle, tot de o dată ne deaderă; care cu frățească dragoste
priimit-am : să dea D[u]mnezeŭ şi aciastă carte a noastră să
afle pre Măriia Ta în viiață cu buni săn[ăjtaate și în ciasuri
norocite, înpreună cu iubiții Măriei Tale. Ce ne scrii Măriia
Ta pentru păra lui Raț Iștfan şi a lui Herman Mihai de
Brașov, și den cărțile Măriei Tale, și den gura lor, fiind de
față şi robii noștrii Rucăreanii, am înțeles, cu tot Divanul
nostru, pentru bucatel[e] lui Raț Iștvan, care se-ai luat dupre
muntele Berivoescului, avănd prigonire cu Tohăneanii pentru
călcarea hotarului nostru. Ce toat[ă] marha robii noștri Ru-
căreanii, carea aŭ fost luat de la Raț Iștvan, le-aii dat iarăș
în măna oamenilor carii ai fost trimiși de Rat lIștvan, tot
cu seaain[ă|, Dentr'aceaia se-aii oprit numai berbeci 20, carii
1 No. 627.
www.dacoromanica.ro
152 AFACERI DE HOTARE
aŭ oprit vameșii noștri pentru osteneala lor, precum să cu-
nouște den răvașul de seamă al oamenilor lui Raț Ișvan,
cum că se-aii dat aceale bucate, fiindu și Tohăneanii de
față. Ce asupra Rucăreanilor nimic rămășiță n'aii rămas, cî
acea marhă a jupănului Rat Ișvan dăplin trecutu-o-aii hotarul
în ceaia parte, cu Tohăneanii înpreună. Pentru aceaia, de
i se-aii prilejit vre-o pagubă lui Raț Iștfan de cătră cineva,
a da seamă mai încolo: robii naștri n'aii treabă. Pentru care
lucru prepuindu-ș Rat Işfan oarecum pre Tohăneani, carii
sînt de ț[a]ra Măriei Tale, zicănd cum cî cătăva marhă i-ar
fi luat Tohăneanii; pentru care ar fi rămas la pagublă];
care pagub[ă], precum iaste judecata ţlăjră! Mării Tale,
vrănd să o caote Herman Mihai, arătănd o carte supt nu-
mele Rucăreanilor, de mărturie, cum că de la Tohăneani
nai avut jup[ă]nul Rat lIștfan; pentru care neputăndu-ș
isprăvi lucrul în anul trecut, aicea, înnaintea noastră, aii fost
venit Rat Ișfan, și, cercănd de lucrul acei cărți, zicea cum
că toat[ă] paguba lui iaste adevărat de la Rucăreani, Și
așa, pentru aceaia ajungăndu judecat[a] și pre Rucăreani
ca să jure pentru acea carte, așa Sean îndereptat, și ade-
vărat seaŭ aflat cum că, căți aŭ fost atunce cănd au
jurat, cu ştirea lor oan fost. Iar, de vor fi făcut dintr'aceia
carii n'aă fost atuncea cănd aii jurat, precum și cartea lui
Rat Ișfan, și a lui Herman Mihai, iarăși supt numele Rucă-
reanilor, am văzut, pentru mărturiia aciaia. Cărora cărți luîn-
du-le noi seama, și nepotrivindu-se nici mărturiile, nici scri-
sorile, am văzut, cu tot Divanul nostru, cum dd nescare
oameni blestemaţi să fie făcute, pentru vre-o frică sai de o
parte, sai de altă parte, ca pre dinşii vre o nevoie să nu
cază. Pentru aceaia amăndoao nestăt[ă]toare le-am făcut, și
aşa, fiindu fără treabă, pre judecata noastră nu le putem
cerca. Pentru aceaia jup[ăjnul Rat Ișfan, de va avea cu
cineva vre o întrebăciune, slobod iaste, — că Rucăreanii în
paguba lui nu sănt vinovați; că toat[ă] marha lui cu seamă
S'aii dat în măna oamenilor lui, jurații, carii aŭ fost trimiș
de dinsul: le-aii dat precum să cunoaște den scrisoarea acelor
oameni ai lui, cum că Lan dus marha lui, fiindu și 'Tohă-
www.dacoromanica.ro
OPRIRI 153
neant de față. Pentru aceaia dară, noi, cu tot Sfatul nostru,
așa am aflat să fie dreptu, și am dat aciastă carte a noastră
de judecată.
[Copie cu litere latine și ortografie ungurească, Stenner,
II, n° 43.]
[Pe copertă:] f La cinstit(ă] mäna bunului sfeatnic al
cinstitei cetăț a Braşovului şi noao bun[i] priiatini și vecin i]
de aproape, dumnelui jupănul Herman Mihai, cu cinste și
cu săn[ăltat el să s(ă] dea!.
iIndoită pecete neagră, cu un călăreț.)
7.
Noi vameșii din preun[ă] cu părcălabii și cu preoții și cu
bătrănii satului din Drag[o'slavele şi din Rucăr, dăm ştire
dumnelor voastre, tuturor ispravnicilor și dereg[ăltorilor Țarăï
Ungurești pentru ca să s[ă] ştie că acea marhă a dumneaei giu-
p[ă]neasei dumnealui giup[ă ]nului Rat Iștvan, carea s'au fostu
prădat pentru spartul plaiului, de aicea, s'au dat în samă is-
pravnicilor dumneaei, anume Aldea Toflan, Lupul şi Stoica,
toate oile, și cai, și vaci, și tot, sai numărataici la posad[ă],
în straja vămii, și sai dat în măna acestor ispravnici aï
dumneaiai, ce scrii mai sus toate pre număr, și nimic n'au
fost lipsă, nici de oi, nici dintraltele, —făr numai 20 de ber-
beci, carii i-ai oprit Rucăreanii ceia ce au mersu de au luatu
marha din munte, pentru spartul plaiului, adecă pentru trea:
pădul și osteneala lor, cu porunca dumnealui vameșului.
Aciasta știm și mărturisim, şi de la oi nici-un venit nu știm
să fie fost, nici urdă, nici brăndză, nici dintr'altele; că, fiind
oile fir de stănă, sai și sterpite, deci nu san ales nimic de
venitul lor. Iară niște-mițe ce san tunsu de la oi, s'au
văndut, de aii fost de măncat păcurarilor și de încălțăminte.
Dinti'altele nimic, nu știm să fie fost. Iar Toh|ă]neanii n'au
nici-un ameastec, nici nicio vină. Zic și păcurarii giup[ă]-
neasei să fie înblat vănzănd niște mițe: cu aceaia nu avem
nici-o treabă, nici nici un ameastec. Deci nu ne-au fost
1 No 626.
www.dacoromanica.ro
154 AFACERI DE HOTARE
aminte, nici ştim. Iar de cei 4 cai ce i-am oprit noi vameșii,
pentru hotar și pentru treapădul nostru, i-am dat și aceștia
pre sama lui Bărsan de la Șinca, şi s'au prinsu foarte bine:
cum, ce are fi adetul nostru pentru spartul plaiului, va veni
cu bani, și ne va plăti dup[ă] obiciaiă. Atăta știm și mărtu-
turisim. Pis [= scrisjin cas[a] lui Vlad Stanŭ, u Rucăr, 27 d.
Oct., 1674. Cu sufletele] noastre.
Adec[ă] noi părc[ăllabii și preoţii și bătrănii ot Rucăr și
den Dragoslavele ne-am pus iscăliturile ca să s[ă] creaz[ă).
Eŭ popla] Vlad şi ei Iane slujlitorul|, Radu păr[călabul),
Vlad păr[călabul] !.
8.
f Cinstite şi den bună rudă și vecin de aproape și noao
priiatenă bătrănu şi, de spre tinereaţe, ca un fii, dumnealui
jupănul Herman Mihai, părgarul de la cinstit[a] cetatea Bra-
şovului, de la m[i]i[o]stivul Dumnezei pohtim pace și bun[ă]
săn[ăjtate să dăruiască dumnetal[e]. împreun[ă] cu toat[ă]
cinstit ă] casa dumnetale și cu (ot voitorie de binelfe) dum-
netal[e]. Să vei avea a știrea dumneata și de noi, den mila
lu Dumnezeii şi cu ferecit norocul Mărie Sal[e] Domnu nostru
ne aflăm cu săn[ăltate. Cinstit[ă] scrisoarea dumnetal|e) care
ne-aii venit cu această slug[ă] a cetăţie, de toate înțeleasem,
şi ne-au părut bine, înțelegăndu de bun[ă] săn[ăjtatea dum-
neatallel, Și ne scrie dumneata pentru satul Tohanie, pentru
o supărare ce aŭ fostu avut pentru neste oi și cu Rat
Işfan ; care li san fost ficut (făcut) judecat[ă| de astă vară,
de la Măriia Sa Vod[ă], precum vei fi înțeles și dumneata.
Dece, de vei pohti dumneata să li să fac[ă] și acum jude-
cat|ă], să ştie dumneata că numai pre venirea unie părți nu se
va putea face judecat|ă|, fără numai cănd ar veni toate păr-
țil[e] aicea, să fie Raț Ișfan și Tohanii și al nostri, Ruc[ăJreanii,
—atunce le-aru face și Măriia Sa Vodă] judecat[ă]. Iară fără
venirea tut[ulror nu se va putea fac[e] judecat[ă]. Ci precum
vei socoti și dumneata că va fi] cu cinste. De acesta facem
1 No 636.
www.dacoromanica.ro
OPRIRI 155
în ştire dumnetal|e]. Și acestă puţin|a| scrisoare a noastră
să afle pre dumneata cu săn|ăjtate. Pis Ghen. 5, vi 7185 [1677].
+ Al dumnital|e] de bine voitoriii și bătrăn priiatin și vecin:
Gheorghie Băleanul.
[V*:] f Dän bună rudă şi al nostru bătrănu priiatenu, dum-
nealui jupănul Herman Mihai, părgarul de la cinstit[a] ce-
tat|e] Brașovului .....
[Pecete brună cu inițialele: T. Hi
9.
f Pohtim de la D|ujm[nejzău multă săn[ăJtate d[ujmn[e]-
vostră, părcălabului ot Rucăr, înpreună cu juraţii şi cu bă-
trănii satului, carii să află acum. Alta, facem știre duJm-
n[e vostră pentru cel lucru, care, fiind mersi d[u]mn[e]-
vostră înnaintia Măriii Salle] lui Vod(ă). pentru paguba mia
care sai făcut în țara Mării Salle] lui Voud[ă], și aţi jurat
înnaintia lui Vod[ă] cum voi nu säntet amestecaț în pa-
guba mea, ce Tohăneanii au făcut ce aŭ fâcut, — deci noi am
căutat judecat[ă] înnaintea Mării Salle] lui Craiă cu jupănul
Hărman Mihai. Deci jupănul Hărman Mihai aicea așa s'au
măntuit cu o carte a d[ujmn[ejvostră, cum ei să nu caut
Tohăncanii, că paguba mea iaste de la Rucănru, Deci de în
Scaunul țării nostre aşa ni-ai eşit judecat[a] să mergii en
cu Hărman Mihai înnaintea lui Vod[ă], să stăm de faț[ă] cu
dinsul şi cu d[ujmn[e]vostră înpreună, înnaintea judecății
Măriii Sal[e] lui Vod(ă). Deci, pentr'aciasta, fac știre d[u]m-
n[e]vostră să nu cumva să vă amăgiască Hărman Mihai, să
vă schimbaţ cuvintel[e] care at mărturisit cu sufletele) vostre,
dup[ă] jurămăntul vostru, înnaintea Măriii Sale) lui Vod[ă], —
că apoi toată paguba mea o veț plăti voi, şi veț fi cu sufietel[e]
pierdute. Ce numai, precum at jurat înnaintea Măriii Sal e)
lui Vod|ă), de aceaia să vă Gnet tare, —că știi adevărat că,
aŭ va veni Hărman Mihai la voi, aŭ va trimetle] omul lui
pentru acest lucru, ca să vă schimbat cuvintel[e). Ce Hărman
Mihai ar sili mai tare să scoață ghimpul din piciorul lui şi
1 NO 644.
www.dacoromanica.ro
156 AFACERI DE HOTARE
să-l puia în piciorul vostru. Got d[ulmn[ea]vostră bine, când
at jurat d[ulmn(eJvostră înnaintea Mării Salje] lui Vodţă],
că Măriia Sa mie-aii dat cartea Mann Sal[e], întărit(ă] cu
peceatea Mării Sal e], de iaste la mine, cum să va adevăra
diaca voi veni și eii. Deci Hărman Mihai acum îi caută să
s[ă] scurteaze tocmealel[e] lui ce aŭ făcut. Că el, de nu va
adevăra că Lat dat d[n]mn[e]vostră cartea, el numai ce îi
caută să plătească paguba mea. Iar, de va adevăra, voi vet
plăti. Ce pentr'aceaia să vă socotiț să nu vă amăgiască cumva:
Aciastă puțineă scrisoare nostră să vă afle sănătoș. Amin.
Al d[u]mn]e]vostră de bin[e] voitor:
Raț Iștvan ot Făglăjraș.
Pis Ghen. dnă 23, D 1677. i
[V°:] Întru cinstit al măna a părcălabului den Rucăr, în-
preună cu jurații şi cu bătrănii carii sănt purtătorii de grijă
satului, ai noștri de bine voitori şi de aproape vecini, cu cinste
să să dea wT ye [=de la Hristos]; amin.
[Pecete roșie, cu inscripția: «Bo... Sofia»!.]
10.
Mistiiu bjieiii Io Duca Voevod i gsdni. Pisah gsdvmi
[= am scris Domnia Mea| voao Rucăreanilor şi voao ficio-
rilor lui Nan ot Berivoești. Cătră aciasta v[ă] fac Domnea
Mea în ştire, în vreame ce vet vedea aciastă carte, a Domnii
Meal[e], de soroc, iar voi să venit cum mai curăndu, să
stat de faț[ă] aicea, înnaintea Domnii Meallel, la Divan, cu
Raț Ișfan ot Făgăraș, pentru bucatele Tohanilor, ce li san
luat; că, de nu veț veni, bine să știț că voi trimite Domnia
Mea de vă vor aduce fár de voia voastră, și vet da și boii
de soroc. Pentru că așa iaste porunca Domnii Mealiel, I sam
reč gsdvmi [=şi aceasta e zisa Domniei Mele].
Ghen. 29 dn., lt. 7185 [1677]. Pročt. Viel Logft.
[Monograma. — Pecete mare cu chinovar, cu această le-
gendă: Iw ASka oekoa, Ee aarme roa 3emae Baayin?.]
1 No 638.
2 No 348.
www.dacoromanica.ro
OPRIRI 157
II.
+ Cinstitului şi de bună rudă şi noao bun priiaten și vecin
de aproape, dumnealui jup[ă]nul Herman Mihaiă, bun sfeatnic
al cetății Brașovului, săn[ăjtate și tot binel[e] de la Dumnezeiă
poftim dumnital[e;, dinpreun[ă] cu toat|ă] cinstită cas[a] și
viiața dumnital[e]. Poftindu dumneata a ști şi de a noastră
săn[ă]tate, dentr'a lui Dumnezeă multa milfăj, și întru fe-
ricit norocul Mării Salle! Domnu nostru, ne aflăm cu săn[ă])-
tate. A dumnital[e) cinstita carte la măinil|e] noastre și dentru
trimisul dumnisal[e] cu drag o am priimit, şi, înțelegăndu de
a dumnital[e] viiaţ[ă], ne-am buc|ulrat și am dat laudă mitt
I|o]stivului Dumnezei pentru a dumnital|e] buna și fericita
săn[ăltate. Pentru a dumnital[e] întristare, ce dumnital[e] s'au
întămplat, și noao mare tănguire am avut. Dară ce vom face?
Ceale ce săntu dintru voia lui Dumnezei, iaste să le priimimu,
Că noi toţ aceaia datorie avemi. Precum zic[e) fericitul
David: că, cine va putea fi om pre lume să custe, și de
moarte să nu guste!? Derept acesta lucru iaste, dumneata, ca
un bun înțelept, tănguirea dumnital[e), ca un om înțelept, să
o contenești, ca cu alt dar de la Dumnezen să te îndulcești.
Pricina cărții d|ulmn[ijtai[e) deplin o am înţeles, şi în toate
fealiuril|e] cu chibzuial[ă] am socotit, și înnaintea Mării Sal[e]
lui Vod[ă] încă am arătat. Întru care lucru nică într'o seaam[ă)
de chip judecata cea mai denainte, care san făcut, nu s'au
putut vărteji, de vream[e] ce Raț Işfan aŭ luat carte în măn[ă],
precum și dumneata. Această Măria Sa Vodă] nu poate în-
vărteji, de vream[e] ce paguba care ceare Raț Ișfan, nu s'au
făcut den țeara Mării Sal[e], precum săngur Măria Sa Domnu
nostru adev[e]rează cătră Măria Sa Craiul ţării dumneavoastră,
pre izvodul care dumnital[e] trimitemu, precum săngur dal,
m[nelta îl vei vedea. Care noi socotim, care carte scrie Măria
Sa Vod[ă], scrie spre Craiul dumneavoastră mai mult spre
folosul d[ujmn[ijtai[e] decăt spre al lui Raț Ișfan. Căci că în
carte Mării Salle] lui Vod[ă] mărt[ulriseaşte cătră Măria Sa
1 Citaţie din Psaltirea în versur! a Mitropolitulu! Dosoftei,
www.dacoromanica.ro
158 ALACERI DE HOTARE
Craiul cum Rat Ișfan nici-o pagub|ă] din ț[a]ra aciasta nu
are, că i s'aii dat toat[ă] marha deplin în măna oamenfi]lor
dumnisal[e), și î o aŭ trecut Dr de nici-o zminteai[ă] în ho-
tarul țării dumneavoastră, Deci, de are el de la ciņ[e]va vr'o
pagub[ă], o caute cu adeverinţă, că Măria Sa Vod[ă| i să
cade a căuta lucruril|e] ţării noastre, iar a ţării d[ujmnea:
voastră are stăpăn, şi d|ujmn[ejra, avăndu dereptate, te
vei îndirepta de la stăpănul dumneavoastră. Pofteșt[i] dum-
neata a avea carte slobodă de judecat[ă] a Mării Salle] lui
Vod|ă] la măna dumnital|e]: aciasta Măria Sa nu o poate
da. Că, de ar fi o parte și alta de aici den teara Mării Sal[e],
ar fi făcut Măria Sa judecat[ă], și ar da și carte; iar, fiindu
amăndoaocă părțil|e] dentr'acea țeară, de la cin[e] va fi avăndu
pagub[ă], să adevereaz[ă] că de aici san dus toat|ă] marha
deplin, pren măna oamen[ijior dumnisal[e)], precum se adeve-
rează și scrisoril|e] oamen[ijlor lui Raț Ișfan, căndu aŭ luat
bucatel|e] depiin din măna vamlelsilor și a Rucăreanilor. Jă-
Leet? dumneata căci nu-ț adevleleazä Măria Sa Vod|ă]
pricina cărţii dumnital|e] care ai de la Ruclăjreani: fiindu
întru amăndoao măinil|e] cărți, le lasă necercate amăndoao
părțile. Iar, de vei vrea să socoteșt|i] dumneata pre amă-
runtul răspunsul cărţii care scrie Măria Sa Vod[ă] la Măria Sa
Craiul, mai mult adeverează pre dumneata derept și pre carte
dumnital[e] că iaste bună decăt pre Raț Ișfan, — că în cartea
d|ujmalijtai[e] scrie că Raț Ișfan aŭ luat oil[e] toat[e] deplin
și nu are nici-o pagubă de aici den țear[ă], de la nim[eliea,
nici de la Tohăneani, nici de la oamenii țării noastre, și
Măria Sa Vod[ă] iar așa adevereaază la Măria Sa Crai. Ce,
de vei vrea să socotești d[ujmu|eajta bine, iaste să cunoști
că Di de folos. Iar cartea lui Rat Ișfan să o soclolteșt[i]
d|ujmn[ejta, că scrie cum paguba lui i s'aii fâcut din țara
noastră, din muntele Berivoescului, și pre aciasta cartea lui
să cunoaște că iaste deșartă, fie de cin[e] va ffi] fâcută. De-
rept aciasta nu mai pune la inema dumnitalje] nici-o scan-
dălă,, că, avăndu de la cinevaș vr'o nedireptate, și dulanlela
avăndu dereptate, harnic ești dumneata a te îndirepta, veri
în ce loc, că acesta nu iaste fiece lucru iușor, să l pue cin[e]va
www.dacoromanica.ro
OPRIRI 159
în pozinari, ci fieşt|e]care înțelept poate cunoaşte că nu săntn
ceale strămbe a fi direapte. Şi, cu aciasta săvărșindu, mila
lui Dumnezei fie pururea cu d[ujmn[ejta. Pis Mart 19 dni,
1t 7185 [1677].
+ Ai dumnitale buni voitori și de aproape vecini:
'"Iop5ăxns März -Hoaéikumoe, Ilie V|e)l Med[eji[nicer], Radul
Vel Log[ofăt].
[V*:] La al nostru bun priiatin şi de aproape vecin, dum-
nealui jupănul Mihai Herman, de la cinstit[ă] cetatea Brașo-
vului!....
12.
+ Ghiorghie Banul i Vlăcul Vel Vornic i Hriza Vel Vist,,
Iordache Vel Post., ispravaicii Scaunului Buc[u)reştilor?, scriemu
cartea noastră de soroc voao, tut|ujror datornicilor carii vet
fi datori dumnealui jupănului Herman Mihai, care iaste priiaten
al Mării Sal|e] Domnu nostru și noao, să căutaţ, în vreame
ce veț vedea cartea noastră, iar voi să aveț a meargerea la
Pitari ot Cămpulungu, carii sănt ispravnici acolloj, să stat
de fatț[ă] naintea lor, să s[ă] fac[ă] judecat[ă] cu dumnealui,
şi, cine ce i-ar fidatori, să-i plătească. Iar carii n'ar vrea să
asculte de cartea noastră, să meargă, am dat voe Pitarilor
să trimiţ|ă] oameni de ai lor pre la voi, să v[ă] ducă] pre
fieşcare la judecat|ă], Gr de voia voastră. Şi de cătră nime-
nilea opreaal[ă] să n'aib[ă]. Aciasta v[ă] scriem. Iul. 11 d., D
7185 [1677].
Ghiorghie Banul, Vlăcul Vel Dvornic, Hriza Vlelt Vist[ier],
Iordachie Ruset V[e]l Post[elnic]?.
13.
Adecläl popa Vlad ot Rucăr şi eŭ Vlad Can. ot tam
scris-am şi mărturisim noi cu sufletele nostre cum să se ştie,
astă iarnă, cănt. aŭ venit Domnul Har (sic!) Mihaiii cu cartea
de soroc, să margim la Curte pe[njtru o carte (cariite), ce am
1 No 640.
2 No 643.
3 V, şi nl 13.
www.dacoromanica.ro
160 AFACERI DE HOTARE
fostii dat noi Rucărianii petro o păr[ă] ce au 'vut cu Rap Ișton
pe[n]tru mu[ajtele Berevoeștilor, și atulnjci nor nu s'aii tă[m]-
plat a fi acas[ă. P enjtru care lucru iată că s'a |tămjplat la
Simtile [= Sîntilie] de au venli]tă ot Dăl|goJpol, Căpulu(n Jgu,
ne am 'flatii și noi acolo, și mărturisescu eu popa Vlad și Vlad
Can. gazda în care sau scris cartea în casa nostră, și o am
scrisii cu știria bătrănilor, care aŭ mărturisit și la Curte, și
Sau pus și deagetele, pecum iaste leagea în țara nostră, și
aŭ pus și deagetele în loc de peceţi; care a vrutu Ban
Ișton să o facă hiclian[ă]. Și am mărtujrijsit și înnatea Pita-
riului ! că aŭ cartea dumnealui Harman i deriaptă, iar a lu
Raţi Ișton noi nu știm nimic de cartea lui. De aiasta măr|tu]-
risim noi cu |suJfletele [noajstre. Şi pe[njtru credința ne-am
pus și deagetele ca să s|â] criaz[ă], cum e obiciaiul Grat.
Pis mța Iul. dnă 15, let 7185 [1677]. Ot Cămlpulung].
Şi ei popa Vlad. Şi eŭ Vlad Can.
[Semne de degete.|
Şi noi Pitarii mărturisim precum au venit dumnealui domnul
Harman Mihai cu chip de au mărturisit nainte nost|ră];
mărturisim, și noi precum au scris mai sus pop[a] ot Rucăr
şi cu gazda, Vlad.
Eu, Costandin. 'Avyxorâoqs paptnpò tà &voGav?,
14.
Ghiorghie Banul i Vlăcul V[e]l Vornic i Hriza Viel Vist.,
Iordache V|e]! Post., ispravnicii Scaunului Bucureștilor’, scriemu
cartea noastră voao Pitarilor carii sănteț ispravnici la Căm-
pulungu. Cătră aciasta facem în știre pentru dumnealui ju-
pănul Herman Mihaiii, care iaste prieten al Mării Salle]
Domnu nostru și noao. Viindu acolea pentru trebil[e] dumi-
sale şi datorii ce are dumnealui pre la oameni aici în țeară,
voi să căutaţ pre la cine ce datorie va avea și, viind acolea
de faț|ă], să le Geet judecat|ă] dereapt[ă], și, cine ce ar ră-
1 Ispravnicul,
2 No 642.
3 Caimacamt în lipsa lut Duca-Vodă, dus asupra Cazacilor, cu oastea tur-
cească,
www.dacoromanica.ro
OPRIRI 161
mănea a fi datori domnealui, voi să stat să apucaț pre unii
ca aceia cu strinsoare, să plătească, cine cu ce ar fi datori.
Și iat|ă] că san făcut şi o carte de soroc la toț datornicii du.
misal[e), la cine ar avea alte trebi și datorie, să-i sorocească
să vie să stea de față] naintea noastră. Deci caril n'ar vrea
să vie cu cartea noastră de soroc, voi să tremiteţ de acolea
oameni de ai voștrii, să aduc[ă] pre fieștecare datornic Dr
de voia lor acolea naintea voastră, să le Geet judecat[ă] și,
precum scrie mai sus, să-i apucaţ, cine ce ar rămănea datori,
să plătească. Aciasta v[ă] scriem. Iul[ie] 12, lt 7185 [1677].
Gheorghie Banul, Vlăcul Vel Dvor[nic), Hriza Viel Vis-
Uert Iordachi Ruset Vel Post[elnic.]! `
15.
f Io Costandin Voevod bjiiă mlst. gsdnii zeml, vlahiiscoe.
+ Bunului nostru priiaten și de bine voitoriii, dă aproape
vecin, dumnealui Anăş Mancheș, marel|e)-județ de la cinstită
cetatea Brașovului, săn[ă:ate şi tot binelle] de la putearnicul
Dumnezeii pohtim să dăruiască dum[i]tal[e]. Cartea dumita![e|
ce ne-ai trimis, ne-aii venit, și, dă bună săn|ăjtatea dum[i]-
ta[e] înțelegănd, ne-ai părut bine. De altele ce ne scrii
d|ujmn[eajta, am înțeles. Pentru un Stoică părcălabul de
aici de la Rucăr, care aŭ venit la noi, de san jăluit pentru
niște Șcheai de acol[o] de la Brașov, anum[e] Ion Bochici i
Stoica Boghean i Toader Ţapul, nepot Brincii, cari Je ap
fostu vandut lor nişte berbeci, și banii nu i-ai fost dat, şi
am fostu pobhtit pre dumn[elta ca s[ă| aib[ă] direptat|e] de
la d[ulmn[ejta, să i să plătească banii. De care lucru ne scrii
d|ujmolea]ta cum că acii berbeci Lan luat de Ja Șcheeaii
aceia un Racoș, și acel Racoș nu iaste suptu ascultarea
dumital[e]. De care adevărat acel Racoș nu va fi suptu as-
cultarea duml[ijtal[e], iar Șcheaii aceștea, carii scriii mai sus și
au luat berbecii de la acestu om al nostru, aciia săntu suptu
ascultarea dumital[e]. Întru care, precum ne pohtești d[ujmn[ejta
pre noi, pentru ai d|ujmitalje] oamenli], și, ceal[e] ce s[ă] pot,
1 No Gar,
75703. Vol. X. II
www.dacoromanica.ro
162 AFACERI DE HOTARE
au dreptate dă la, noi, şi noi pohtim pre d|ujmn[ejta pentru
acestu om, ca să aib[ă] de la d[ujmneata dereptate, să i să
plătească bucatel[e] de la Şcheai ci le-aii luat de la măna
lui. lar Şcheai să-ș caute cu cel Racoș care aŭ luat berbecii
de la dingt, ca să nu vie de la d[ujmneata Dr de judeţ.
Aciasta, şi mila lui D[ujmnezeii să păzească pre d[u|mn[elta
cu săn[ătate.
Noem. 6 dni, lt. 7206 [1698].
De bine voitoriii d[ulm[ijtale]: Zo Costandin Voevod.
[V°:] + Bunului nostru priiaten și de bine voitoriii, de
aproape vecin, d[ujmnealui jupănul Anăș Mancăş, marel[e]-
judeţ de la cinstită cetatea Braşovului, cu sănțăltate să
s[ă) dea.
[Pecete mare, rotundă !.]
16.
+ Io Costandin Basaraba Voevad bjiii mlstiii gspdrii zemle
vlahiscoe.
f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș,
marele-județ al cinstitii cetăți Brașovului, sănătate și tot bi-
nele poftim dumitale de la Dumnezeii. Pricina cărții aceștiia
nu iaste de ali[ă], fär căt facem știre dumitale pentru cești
oameni de aici den țara noastră, săteani dela Rutăr, anume
Stoica părcălabul și Stoica Dulamă și Radul al lu Radomir,
că, jăluindu-ni-se ei în căteva rănduri, zicănd că, avănd eï
niște berbeci de vănzare, Lan fost tocmit cu bani cu niște
aameni de acolo din Ţara Ungurească, anume Ion Boghici
și Stoica Boghina și Toader Ţap, și aŭ fost luat eï berbecii,
zicănd că le va trimite banii, iar ei de.atunce pănă acum
n'ai trimis nici-un ban; pentru care lucru de aciasta am
fost maï scris dumital[e]. Poftim pre dumneata ca să li să
facă acestor oameni dreptate, să nu fie răbdător[i] de buca-
tele lor, ce ca să li să scoaţ[ă] banii. Și, viind ei acolo, nici-
o dreptate de la dumneata oan avut, că banii nu şi i-ai luat.
1 No 356.
www.dacoromanica.ro
OPRIRI 163
Deci, văzănd noi că rabdă de bucatele lor, şi acolo dreptate
nu li să face, le-am fost dat voe de aŭ oprit de la frații ay
acelor oameni ce aŭ luat berbecii, oi de ale lor. Deci veř ști
dumneata că noi nu i-am lăsat să le vănză, ce le-am porun?
cit să le ție cu seamă bună pănă la Ispas, socotind că tot
vor avea dreptate de la dumneata, de-și vor lua banii de la
oamenii aceia ce le-ai văndut berbecii. Deci de aciasta facem
ştire dumnitale, și pohtim pe dumneata, de iaste să li să
facă vre o drepţate ca să-ș ià banii de la cei ce aŭ tocmit
cu dănşii berbecii, atunce mai bine va fi, că eï vor da bu-
catel[e] ce aŭ luat, înnapoi. Iar, nefăcăndu-li-să nici acum drep-
tate, ca să-ș ià banii, să știi dumneata că le vom da voe de
vor vinde bucatele ce aŭ oprit. Aciasta, și mila lui Dumne-
zei să fie cu dumneata. April 18 dni, lt. 7206 [1698].
De bine voitor dumitale: Io Costanden Voevod.
[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș,
marele-judeţ al cinstitei cetăți Braşovului, cu sănătate să
s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă!.]
17.
t Io Costandin Basarab Voevod bjiiu mlstiiii gspdru zemle
vlah[i]scoe.
+ Bunului nostru priiuten şi vecin de aproape, ìn toat[ă)
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Danze Mancăș,
marele-județ al cinstite cetăți Braș|o]vului, sănătate și tot
binele pohtim dumitale de la Dumnezeii. Cinstită cartea du-
mitale ne-ai venit, și, căti ne scrii dumneata, am înțeles. Pentru
niște' Rucăreanii carii aŭ fost oprit niște bucate, a unor oa-
ment de acolo, den Țara Ungurească, ce ne scrii dumneata,
am înțeles. De care lucru, de vream[e)] ce ne scrii dumneata
că pe datornicii carii le sănt datori, dai în măna lor, și
sănt acolo puș la opreală, — iat[ă] că le-am poruncit să meargă
să-ș ià oamenii aceia, și ei să dea bucatele ceai oprit. Deci
1 No 365.
www.dacoromanica.ro
164 AFACERI DE HOTARE
dară, viind ei acolt, le fă dumneata dereptate, aŭ banii să
li să plătească, cât aii ei la acei oameni datorie, aii oamenit
să li s(ă] dea în mănă, să facă ce vor şti cu dănșii; iar să
nu mai aibă alt val. Că de multe ori ni san jăluit acești
Rucăreani şi, trimițăndu-i acolo la dumneata, nic: dumnea-
voastră dereptate nu le faceți, — pentru aceaia Sat oprit bu.
catele acealea. Ce acum dumneata dă-le datornici! in mănă,
şi ei vor da bucatele ce aŭ oprit. Aciasta, și mila lui Dum.
nezeii să fie cu dumneata. Ap. 19 d., 7206 [1698].
De bine voitor dumțijtale: lo Costandin Voevod,
[V°:] ++ Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș,
mare-judeţ cinstitei cetăţi Brașovului, cu săn|ăltate să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă !.]
18.
+ Cinstite dumneata judeţ Haneș Mangoș din cinstita ce-
tatea Braşovolui, de la putearnicol D[ujmnezei pohtim du-
mital[e] săn[ătaat[e] şi tot fericetul bin(eJle ca sët dăruiască
dumital[e). Cinstit[ă] scrisoarea dumlijtal[e] ne aŭ venit, şi,
ce aŭ fost poruncile dumitale, le am înțeles, scriindu ne dum-
neta, cum că am hi fost luat doi cai ai unur oameni ai du-
mital[e] pent|rju Ghiorghie meşterul, carlelle au fost tocmit
să lucrează la măn[ăjstirea dumnelui Stolnecului Mihalcie la
Bercă?. L-am fost tocmit derept ti 30, și i-am dat rot banie
deplin; iar el să cre[z] domneta că n'aii șăzut să lucreaze,
să isprăvescă tot lucrul, ce aŭ fugit și ai lăsat lucrul neis-
prăvit. Streașănile măn([ăjstiriei se foişorul de naintea mă-
n|ă]stirie aŭ rămas tot neșăndilit[e], iar el aŭ zis cătră dumneta
că aŭ lucrat tot. De aciasta iat[ă] că fac ştire dumitale,
ce aŭ fost să lucreaze, şi ce aŭ lucrat, şi ce aŭ rămas nelu-
crate; ce-i dă dumneta poruncă să vie să lucreaze, să ispră-
vească tot lucru ce aŭ fost să lucreaze; că, neviindu, apoi
iar vom lua alt[ă] dat[ă) alte trăsure pentru acest lucru. Iar
1 No 363.
* În jud. Buzăii.
www.dacoromanica.ro
OPBIRE 165
acum caii acește iat[ă] că-i deadem. Ge mila lui Dumnezei să
fie dum[ijtalle de ajutor.
Iun(ie] 4 d., lt 7206 (1698).
Al dum(iltalje) mai mic şi de bin[e| voitoriă:
Stoica Oaleș.
[V*:] Intru cinstită] măna dumnealui Hangoș Mangos, ju-
dețului de la cinstit[4] cetatea Brașovului, cu cinste şi cu să-
n[ă tate.
(Pecete neagră, neințeleasă!.]
19.
TI Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdni zeml[i] vlah(i|scoe.
t Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toatlă]
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăş, ma-
rele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binelle]
poftim dumital[e] de la Dumnezei. Alta, facem știre dumi-
talje] că aici înnaintea noastră veni cu jalb[ă] ciastă săracă
de fămeae, anume) Samfira den Cămpullungu, cum că, fiind
datoare lui Iacob Sasul de acolo de la Brașov, și puinduii
şi nește scule zălogii, ia aŭ făcut cum aŭ putut de i-aŭ plătit
tot ce Lan fost, Și, cănd aŭ fost la datul sculelor, auzind că
i-au perit cărţile, numai ce au tăgăduit că nu i-aii dat atătea
scule. Și au avut judecată cu dănsul și la boiariul Domnii
Noastre Sărban Coml[i|s(ul], ispravnicul de la Cămpullungu,
și aŭ şi jurat aciast[ă) fămeae, cum pe căte scule Lan dat, Şi
s'au prinsu feciorul lu Jacov Sasulă că, cum va mearge la
Brașov, îi va da toate sculele; și, deaca aii mersu acolo, nu
i-au dat nimic. Pentru care lucru poftim pre dumneata să
i să facă dreptate aceştii sărace cu acel Sas, ca să i să
plătească, că, nefăcăndu-i-să dreptate, să-i plătească tot, apoi
să va opri bucatel[e) altor Sasi. Pentru aciasta, și cu aciasta
sfârșind, mila lui Dumn[e]zeŭ să fie cu dumneata. Oct[omvrie]
27 d., l! 7208 [1699].
De bine voitor dumital|e): Io Costandin Voevod.
1 No 668,
www.dacoromanica.ro
166 AFACERI DE HOTARE
[V*:] Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș,
masrel[ej-judeţ al cinstitei cetăț Brașovul, cu sănlăjtate să
s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă!.]
20,
f Io Costandin Voevod biiu mlstiii gspdri zemli vlah|i]scoe.
T Bunului nostru priiaten și vecin de aproaple], în toat[ă)
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghie Eremie,
marel|e]-judeţ al cinstitei cetăț Brașovul, sănătate şi tot bi-
nelle) poftim dum[ijtal[e] de la Dumnezeu. Priclina cărţii nu
iaste de alt, fără căt facem ştire dumliltal|e], că aici la noi,
jălui cest sărac de om de aici, de ţara noastră, de la Bertea
cum că, perindu-i 3 vite de iape, și umblăndu-le pe urmă,
ş'aŭ găsit dentr'aceale jape una, la fălnogiul den Satul Lungu,
şi, găsindu-ș cap de bucate, ş'ai cerut să i să dea bucatel[e]
ce i-ai perit, și el n'aŭ vrut să le dea, ce aŭ tăgăduit. De care
lucru poftim pre dumneata vecineaşte, să-i faci dumneata de-
reptate, să i s[ă] dea bucatel[e] săracului, căci că și noi, cănd
să întămplează de vin oameni de ai dumneavoastră la jude-
cată, le facem dereptate, Că, neavănd săracul dereptat[e], să
i să dea bucatelțe], apoi vom putea face intr'alt chip. De
aciasta poftim pe dumneata, și fii dumneata săn[ă]tos.
Fev. 13, l! 7208 [1700].
De bine voitor dumf{i}tafle] : Jo Costandin Voevod,
[V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproaple], în
toat|ă) vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghie
Erimie, marele-județ al cinstitei cetăți Brașovul, cu sănătat[e)
să s[ă] dea,
(Pecete mare, rotundă.)
21,
+ Io Costandin Voevod bj. mist. gsdni zemile] vlahiscoe.
f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
1 No 376.
2 No 376,
www.dacoromanica.ro
oPRIRt 167
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echil Ghiorghe.
marel[e]-jadeț al cinstitei cetăți Brașovul, sănătat[e| și tot
binele pohtim dumitallej de la Dumnezei. Cu aciasta facem
știre dumital[e] pentru cest sărac de Dragoslăvean, anum[ej
Comani, de care am mat scris dum[ijtale) si într'alt rănd,
că, avănd el un văr, și slujind văru-săiila un neamişu acolo,
i Sau întămplat de ap fost murit acolo, și, rămăindu-i neşte
oi, i le-ai luoat dumneata. Pentru care și dumnealui cinstitul
şi credincios boiariul nostru Radul Comji]s Golescul, cănd aŭ
fost acol[o] la Brașov, aŭ zis dumital[e] ca să i le dai; dum-
neata ai zis că nu le vei da, că Dragoslăveanul acela au fost
Rumăn acelui neamiș. Pentru care lucru, vei ști dumneata că
s'aă dovedit lucrul foarte bine, şi mărturisescu preoţi și va-
meșii den Dragoslavel[e], și alți săteani toţii, cum că acest
Dragoslăveani iaste rudă a celui ce au murit, și acel ce au
murit, n'ai fost iobagiii neameșului, — că Rucăreanii şi Dra-
goslăveanii nu săat iobagi nemănu: aici în ţara noastră, ne-
cumi să fie neameșilor den Ardeal. Ce poftim pre dumneata
iarâşii, să faci ca un vecin bun, să să dea bucatel[e) la măna
Dragosloveanului acestuia ; că, de nu i să vor da, să ştii
dumneata că i să va da voe de va opri bucate de ale Bra-
șoveanilor pentru bucatel[e] acealea. Aciasta, şi mila lui D ujm-
n[e]zei să fie cu d[ujmn[eajta. Oct. 11 d., 7209 [1700].
De bine voitor dumnfi)tal[e] : lo Costandin Voevod.
[V°:] f Bunului nostru priiatenă și vecin de aproape, în
toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echil Ghior-
ghe, marel[e]-județ al cinstitei cetät Brașovul, cu săn[ăjtate
să. s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă !.]
22.
+ Cinstitului al nostru bun și adev[ă)rat priiatin, dumnealui
jupăa Fechil Ghiorghie, marele-judeţ al cinstitii cetăț al Bra:
şovului, dumitale cu sănătate mă închin, și rog pre putear-
1 N° 377,
www.dacoromanica.ro
168 AFACERI DE HOTARE
nicul D(ujmn(ejzeii ca să păzească pre dumneata cu bogat[ă]
mila Sf[i]nţiei Sali. Pric[i]na scrisorii nu iaste de alta], făr
numai, întăi, a cerceta de a dumitale bună săn[ăltate. Și, cu
aciasta, fac știre dumitale pentru cest Dragoslovean, carele,
murind văru-săi, i-aii rămas oile acolo; pentru carele mi i-ai
fost zis dumneata ca să adeverezu: iaste cu adev[ăJrat Dra-
goslovean aŭ ba. Deci eŭ, viind pen Rucăr, pen Dragosla-
vel[e], am chiemat pe ot săteanii, înpreua[ă] cu popi, și i-am
întrebat, și așa aŭ mărturisit cum că cu adevlăjrat iaste
Dragoslovean de baștină, iar nu vinetic dentr'alt[ă] parte
venit. Şi încă mi-aii arătat și temeiul casii lui și moșiile ce
are, de leam văzut, și aşa, dovedind că cu adev[ărat iaste
Dragoslovean, am spus şi Mäe Sal[e] lu Vod(ă] ce iaste
poveastea lui, și Măria Sa aŭ scris dumitale[e] ca să i dal
dea vitele. Ci dumneata porunceaște ca să nu i sfà] mai
oprească bucatel|e], că-i ajunge de cănd treapădă. Care poci
să zic că, de cănd umblă, va "bla chieltuit prețul acelor vite.
lar acei neamiș, de aŭ altă judecată cevaș, va cerca pe Măria
S[a] Vod[ă], sie vor afla direptate. Că n'aii fost nici-un om
de ai dumneavoastră, carele să aib[ă] întrebăciune cu de aï
noștri oameni, și să nu-ș fie aflat direptate; ciși dumnealor,
de aŭ alt ceva, să-ș cearce, și vor afla direptate. Iar vitele să-
racului să nu să mai oprească; că acesta, cunoscăndu-ș drep-
tatea, poate că va: op bucate de la oameni de acolo. Ci aș
vrea ca, căt voi fi spre aciastă parte de loc, să nu să facă
trăsuri! de spre o parte spre alta, ca să avem vorbe de în-
potriviri, ci să fim cu priiteşug dirept, și fieştecarele să-ș
afle dreptatea, atăt ai noștri la dumneavoastră, căt și al dum-
neavoastră la noi. Ci, socotind cu bună adeverinţă că acest
om are direptate ca să jà aceale vite ale văru-săii, iat[ă]
că de iznoav[ă] iar vine ca să-ș afle dreptatea de l[a] dum-
neata. Ci pentru aciast[ă] pricină rog și eŭ pe dumneata ca
să nu s[ă| mai întoarcă neîndreptat, că el, as putea lăsa ce
iaste al lui, să piarză, nu va putea fi. Și cu aciasta iar pă
3 Alt cuvint pentru oprir?.
www.dacoromanica.ro
OPRIRI 169
acelaș H[ristojs Dumnezeu rog ca să fie pururea cu dum-
neata. Oct. 14 dni, lt 7209 [1700].
Al dumitale la tot binel[e] voitor și gata spre slujbă:
R. Golescul 1.
[V*:] Cinstitului al nostru bun și adev[ăjrat vechii priiatin
dumnealui jupănul Fechil Ghiorghe, marele-județ al cinstitii
cetăți a Brașovului, cu cinste să să dea.
[Pecete neagră cu leul ținînd sabia în mînă şi inițialele : r. g.?.|
23,
+ Io Costandin Voevod bin mist. gsdnii zemiie Vlabhiia.
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitori, dumnealui jupănul Andreiaș Răitel,
marel[e]-județ al cetății Brașovului, sănătate și tot binele poftim
dumital[e] de la Dumnezeu. Cu aciasta facem în știre dumi-
tal[e] că aici la noi aŭ venit cest sărac de om anumlel Fră-
țilă den Cămpul lungu, de au făcut jalbă, zicănd cum că,
luînd tată-său niște negoț de la un Sas de acii den Brașov,
anum(e) Pătru Bogatul, drept 45 de florinţi, și dentr'acești
bani aŭ dat tată-săii florinți 35 bani gata, și Lan rămas flo-
rinți 10. Apoi, murind Sasul acela, l-ai dat pre seama altui
Sas, nepot al lui, și Sasul acela l-aii apucat de Lan luat 34
de florinți şi un sac cu nișt[e| unealte, tot pentru acei 10 flo-
rinți, şi el nu să știe mai mult dator decăt zeace florinţi.
Pentru care lucru poftim pre dumneata să-i faci judecată cu acel
Sas dennaintea dumital[e], și, de va fi așa precum să jă-
luiaște, să aibă de la dumneata dreptat[e] ca să i să întoarcă
ce i san luat mai mult înnapoi, să nu mai vie cu jalbă.
Aciasta acum, şi mila lui Dumnezei să fie cu dumneata.
Dichemvrie 8 d., lt. 7210 [1701].
De bine voitor dumitale :
Jo Costandin Voevod.
[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumisale jupănului Andreiaș
3 Ispravnic de Cîmpulung; v. ma! departe, § 1V.
2 No 680,
www.dacoromanica.ro
170 AFACERI DE HOTARE
Răitel, marele-județ al cetății Brașovul, cu mult[ă] sănătate să
să dea.
(Pecete mare, rotundă il
24.
+ Io Costandin Voevod bj. mist gsdnă zeml. vlah[i]scoe.
T Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreas Reiter,
marel|ej-judeţ al cetăţii Brașovul. Sănătate și tot binel[e]
pohtim dumitale de la Dumnezei. Cartea dumital[e] ne-ai
venit, și de a dumital|e] bună sănătate ne-am bucurat. Alalte
ce ne-ai scris dumneata, pentru acei vecini al dumneavoastră,
de jafurile ce fac și pe ct aŭ prădat de le-ai luat bucatele,
am văzut, şi ne pare foarte răii. De care lucru noi aciasta
nu vom îngădui, mai vărtos căci aŭ călcat hotarul Grat
noastre; ce iat[ă] că am trimis omul nostru la cine iaste
mai mare pest[e) aceia, și i-am scris ca să întoarcă săracilor
toată paguba ce li san făcut; că, de nu vor da cui ce au
luoat, am învățat pe omul nostru să-i zică că apoi noi vom
găsi de vom luoa mai mult; ce să oui pară rău. Iat[ă] că
am trimis și cățva slujliltori la munți, să păzească ca să
nu-i mai lase pe unii ca aceia să să tinză și să mäi facă ce
aŭ făcut. Și iar, ce va fi pen putinţa noastră pentru folosul
şi ajutoriul dnmneavoastră, nu ne vom apăra a nu face.
Aciasta, și mila lui Dumn(ejzeii să fie cu dumneata. lun. 9
d., lt. 7212 [1704].
De bine voitor dumital[e):
Jo Costandin Voevod.
Kb Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiaș Reitel,
marelle)-judeţ al cetății Brașovul, cu săn[ăltate să s[ă] dea
[Pecete mare, rotundă? |
1 No 3ăz,
=? NO 390.
www.dacoromanica.ro
OPRIRI 171
25.
+ Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnii zeml. vlahiiscoe.
+ Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitoriă, dumnealui jupănul Ghiorghe Fechchel,
marele-judeţ al cinstitei cetăț Brașovul, sănătate și tot binele
pohtim dumitale de la Dumnezeii, Alta, facem știre dumi-
tale pentru acest preot anum[e] popa Savul de la Cămpui
lungu, că l-au fost prădat nişte Şcheai de acolo, de la Brașov,
anume Iosif și cu frate-săii Palco, de i-ai luoat bani gata
tl. 53, şi alte tărguialele ce aŭ avut, și au fost venit de ni
san jăluit în doao rănduri, şi i-am fost făcut cărți la co-
mendantul de acolo, de l-am pohtit ca să-i facă dreptate. Şi
dumnealui comendantul l-au fost dat pe seama răposatului
Andreiaș Reiter ce era județ, ca să-i facă ispravă cu acei
oameni; şi tot aŭ umblat purtăndu-l den zi în zi, și nici-o
dreptate nu i-aii făcut. De care lucru iat|ă] că lam trimis
acum la dumneata, și ca pe un bun priiaten al nostru te
pohtim să-i faci judecată cu acei Șcheai, şi să aibă de la
dumnlealta dreptate, ca să-i plătească şi banii și alt tot ce
i-ai luoat, că vom mulțumi dumitale, Iar, de nu să va isprăvi
nici acum nimic, poate fi că ne va căuta a porunci să să
oprească bucate de ale Șcheailor ce sănt aici în țară, ca să
nu rămăe acest preot prădat şi păgubaș pe bună dreptate.
Și, cu aciasta sfărşind, mila lut Dumnlejzei së Be cu dum-
neata, Fev. 1 d., lt. 7215 [1707].
De bine voitor dumitale : Jo Costandin Voevod.
[Anexă :]
+ Să ştie la Goapăc dator florinți 10.
La Bloz florinți 17.
La fratele Gherghe dator Bong 14; la Stănimir Pătru au"
rămas să dea florinți 15,
Să aibă să s[ă] dea aciastă scrisoare în măna fonogiului ca
să s[ă] scoaţă aceșște ban, iar, care nu va vrea ca s[ă] dea,
să știi că vom luoa la Tărgovişt[e] pe car[e] vom putea găsei,
+ Și la Bronoael, car[e] măncă locul frățene-săii, să aibă a
darea florinți 15.
www.dacoromanica.ro
172 AFACERI DE HOTARE
f Eu Ion Răduuțul den Ghenbav.
f Eŭ Alba, soțiia lui Ion.
Aşa ne rugăm dumnevostră ca s[ă] să scoață aceșște banfi].
[V° :] Bunului nostru priiatin şi vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitorii, dumnealui jupănului Ghiorghe Fech-
chel, marele-judeţ al cinstitei cetăți Braşovului, cu săn(ă]-
tate să să dea.
[Pecete mare, rotundă !.]
26.
+ Io Costandin Voevod bj. mist. gspdri zeml. vlahiscoe.
f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitorii, dumnealui jupănii Barteș Seuler,
marele-județ al cinstitii cetăți Braşovu. Sănătate și tot binele
poftim dumitale de la Dumnezeu. Alta, facem dumitale în
ştlijre că acii înnaintea nostră să jăluiră aceşti săraci de
oameni, anum(e| Dragomir i Drăgulin ot Chioajde, cum că
aŭ fost văndut de la caslejie lor 4 boi unui Ungur Săcui,
anum[e] Venedict den Bitfalăi şi cu soţiia lui, şi, dupe ce
iaŭ văndut, ducăndu-i în Tara Ungurească, la casa lor, aŭ
trecut un an, şi tocma peste un an san sculat un Sas den
Brașov, de san făcut conoscător acelor boi, zicănd că sănt
ai lui, şi i-ai luoatde la Unguri. Deci Ungurii, văzănd că le
ià Sasul boi, ap venit la acești oameni de i-ai apucat, şi le-ai
făcut mult necaz, năpăstuindu-i că le-ai văndut bucat[e] de
furat, şi, de multă nevoe, aŭ plătit 2 boi cu bani, și, pentru
alți 4 boi, le-aii luoat alți 4 boi; şi ei, ştiindu-s[ă] oameni
drepți, aŭ jurat în 2 rănduri cu 12 oameni cum că aŭ văndut
ale lor bucate dreapte; și aŭ rămas și cu jurămăntul și cu
bucatele luoate. Deci acum, viindu înnaintea noastră cu mare
jalbă, zicăndu că vinovaţi în hoție nu să știi, ce dreapte
bucate ale loră aŭ fost acei boi ce aŭ văndut, precum zică
că, de nu să vor creade cu 2 jurămănturi, sănt bucuroși să
jure şi a treia oar[ă] cu sufletile lori, că n'aii fost bucate de
1 No 401.
www.dacoromanica.ro
JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 173
furat, şi, arătănd cu multe obide dreptatea și prada lor, noi
ce să le răspundem Dr decăt noi la dumneata-i trimisem,
ştiindu că dumneata cu judecata dreapt[ă) le vei descoperi
bucatele, să nu rămăe prădaț pentreg. Căci și acel Sas ce
ai luoat boi de la Unguri, cu atăta numai să face stăpăn
boilor, căt zice că-i cunoaşte că săntu den cireada lui, fiind
vite strănse de ceradă. Dar vită cu vită îș seamănă. ȘI
acești oameni, nu odată, ce de doao ori aŭ jurat, și pohtescu
să și mai jure că sănt dreapte bucatele lor. Dar, afară den
jurămănt, dupe obiceaiul legii noastre, nu trebue să să mai
necăjască săracii ; ce pohtim pe dumneata, ca pre un bun
vecin al nostru, să-i judeci în dreptate, fiind şi Sasul și Un-
gurii aceia de față. Şi, de carea cumva jurămănturile ceale
de'ntăi ale acestor oameni nu să vor ţinea în seaam[ă|, pot
să şi mai jure că ei săntu bucuroși, și, mai jurăndu dumneata.
pă dreptate ca să dea Sasul boii Ungurilori, și Ungurii să
dea boii oamenilor ce aù luoat; că, de nu le să vorů face
dreptate, ca să li să întoarcă ce le-aii luoat, poate fi că să
va face niscai trăsuri, ca să nu rămăe săracii păgubași.
Aciasta, şi mila lui Dumnezen să fie cu dumneata. Noem. 24
d., lt. 7217 [1708].
De bine voitoriă dumitale:
lo Costandin Voevod.
Vol Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, dum-
nealui jupănului Barteş Sauler, marele-județ al cinstitei cetăți
Braşovului, cu sănătate să s[ă] dea.
(Pecete mare, rotundă !.]
III. judecăţi dezbătute.
Alte afaceri de hotar întră în categoria judecăților. Vinovaţi
de fapte rele, datornicii cari nu voiau să plătească, oamenii
vicleni cari căutaii totdeauna locul unde ar putea stoarce mai
bine o hotărire potrivită cu interesele lor, strămutai Scaunul
de judecată. Brașoveni saă supuși ai Brașovului mergeai la
judecata lui Vodă, sai oameni domnești cereaii «dreptate» de
No At,
www.dacoromanica.ro
174 AFACEEI DE HOTARE
la județul din Brașov. Unii schimbaii pe rînd un Scaun cu
cellalt şi se jucaii cu hotăririle pentru a mai zăbovi şi a cîştiga
prin această zăbavă.
Nu era o regulă în ceia ce priveşte tribunalul înnaintea că-
ruia trebuiaŭ să se înfățişeze causele mixte, procesele între
Braşoveni şi Romini. De obiceiii, se ținea samă însă de locul
unde se află, în momentul deschiderii acţiunii, lucrul în des-
batere. Astfel, dacă e vorba de un cal vîndut în ţară, dacă
se face judecată pentru un munte de dincoace de graniță, Dom-
nul cerea ca el să hotărească, în Divanul! săi.
Cînd, din acest Divan, pornia o hotărîre şi acel care era
atins de dinsa, partea care pierdea, se afla la Saşi, se cerea
de la aceştia extrădarea pentru plata datoriei sati facerea
pedepsei.
În sfirșit, alături de judecata domnească, supușii Brașovu-
lui sînt supuși une ori judecății negustorilor saii, în casuri
cind trebuie jurămint, judecății Mitropolitului.
În veacul al XVIII lea chemarea la judecată a străinului
se făcea printr'o date în toată forma, și una din aceste ci-
taţii a fost păstrată, din fericire, așa încît o putem întrebuința
pentru luminarea acestui capitol din viața de odinioară.
1.
[Matei-Vodă către marele-județ Mihai.] Să ver întreba dintr”.
acoaclel duĵm]n[e]ta, cu mila lu Dumnezei şi cu norocul cin-
stitului Împărat sântem întru bun[ă] săn[njtate. Iar, de alta,
facem ştire dumnetal|e], ca unui priiatin şi vecin de aproape,
pentru sluga noastr[ă] Vintilă Vătah, că vine acii la dum-
n[e]ta pentru o datorie ce are la Costandin și la Nicula Pitar,
nește oi. Derep|t] aciasta, pohtim pre dumn[ejta să-i fac[i]
dereptate şi judecat[ă], să i să plătească bucatel[e], cum facem
şi noi judecat[ă] oamenilor dumneavoastră aic[i],—să n'aibă
val. Că destulă vream[e] iaste de căndu așteaptă; iar, să nu-i
ver fac[e) judeţ, să-ș iă bucatele de la ei, de acolo, el poate
că va găsi bucate aic[i], de va lua pentru bucatel|e) ut. Iar
mai! bine arii fi să-i plătească cu bine, decăt să între și alții
www.dacoromanica.ro
JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 178
în glăciavă pentru eï. Aciasta scriii, și pohtescu pre dum-
n[ejta. |Tirgoviște, Ianuarie 10, 7152 [1644]. ]
INS: Adresa slavă.|
(Pecete mare!.]
2.
|Matet-Vodă către marele-judeţ Mihai.) Cătră aciasta dau
ştire d[ujmnetale că aici] înnaintea noastr[ă] venit-aii cest sărac
de aic[i], de sat de Pietroșița, anume Drag(ojmir, ot sud
Dăm[bovița], de aŭ jeluit și aŭ spus cum ș'aii aflat în oile a
unor iobagi aï djujmnetale, în oile Iugăi şi ale lu Stan, 2
miei sugari, şi i-ai fost întrebat în doao-trei răndure de acei
miei, să-i spue, și tot oan vrut săi spue, pănă aŭ luoat miei,
de i-aii dus la mumănile lor, de și i-aii cunoscut oile miei.
Apoi Andronie Vornicul, care aŭ fost judecătoriti lăsat aic[i)
la Scaun, deac'aii prinsu de veaste, el Lan prădat, ca pre nește
oameni răi. Dech) Iuga şi Stan n'aii vrut să vie înnaintea
noastră la Divan, de să le facem judecată cum va fi pre
direptate, și săntu de atunce 8 ani. lar, căndu iaste acuma,
se apucă Stan și Iuga de Dragomir, și-l trag de atăta vreame să
vie aciia înnaintea domnetale, şi nu se poate răposah (pznocay),
și nai vrut să-ș caute de atunce. Derept aceaia nu se cade
să învăluești dumneta săracii noștri, că aŭ vrut să-ș întreabe
de atunce, că aic[i] în ţeară se-aii făcut acel furtişag, iar loru,
de le va părea cu vre o strămbătate, iar dumneata să-i tri-
mett aic[ij, să stea de fat[ă] toți depreun(ă]. Dech), cum i va
ajunge leagea și judecata şi Divanul, face-li-se.va judecata,
cum va fi pre dereptate; iar acest sărac al nostru să n'aibă val
şi băntuial[ă] de spre d[ujmneta. Aciasta fac știre dumnetale.
[Ianuarie 20, 7152 [1644].]
[Pecete mare, rotundă2.]
3:
[Matei-Vodă către județul Mihaï.] Cătră aciasta facem ştire
djujmnţijtale pentru răndul lui Vaslijlie Sărb[ul] ot Necopoe,
t No 324.
3 N° 339,
www.dacoromanica.ro
176 AFACERI DE HOTARE
că aŭ avut mult[ă| pără cu frate-săi Iovan naintea Divanu-
lui, pentru multă pag[uJbă ce-ai avut Vas[i]lie de cătră frate-
săi Iovan. Deci i-am trimis Domnia Mea și la neguţtori de
i-au socotit şi me-ai (síc) luoat sama, tot pre amăruntul, de
toate lucrurii[e] lor, şi l-ai dat neguţtorii pe Ivan platnicu
frăți[ne]-său lui Vasilie, cu zapisul de măna lor, de judecat[ă],
şi cu cartea noastră, făcută pre zapis, dup|ă] judecata lor.
Iar apoi, dup[ă] aceaia, iar ai venit naintea noastră, la Divan,
şi aŭ căzut Iovan platnic frăține-săi lu Vasilie, şi l-am pus (şi
l-am pus) pre Iovan și la inchisoare ; iar apoi el san luoatzi păn
la Boghiavlenie, cum să vie să-i plătească bucatel[e] ; iar el n'a
venit. Dup|ă) aceaia şai mai pus zi şi de 'nnaintea dreg[ă-
toriului nostru jupan Drag[ojmir Vel Dvornic, cănd l-am tri-
mis Domnia Mea sol la Măria Sa la Craii, și la Belgrad,
si în Braşov, și tot au rămas Iovan de zi și de menciună.
Derept aceaia, poftim pre d|ujmn[elta, ca pre un bun priiaten
şi vecinii de aproape, să-l dat d[ujmn[eajvoastră, săl aducă
aici, şi cu Sfatul de'npr|e]ună, ca să-i plătească bucatel|e|,
dup[ă] cum i se-ai rumtu judecata de aici, de la neguţtori,
și mai mult val să nu-l mai poarte. Aciasta pohtim pre
d[ujmn[ejta. |Tîrgoviște, Martie 6, 7152 [1644].]
[Pecete mică:.]
4.
| Formulă slavonă.| Alta, să vii pohti domn[ejta și de săn[ăta]-
tre Mării Sal[e] Domno nostru, iastea Mărie Sa săn[ă tos şi întru
bun[ă) pac[e). Așijdire și noi încă ne aflăm cu săn[ătajtre. Cara
aceasta, facem știre domn[ejtal|e) pentru răndul lui Vasilie cu
fratea-său, că aŭ fostu avut pără naintea Mării Sale) Domno
nostru pentru datoriia ce are Vasilie la frate-săii: într'aceia
Măriia Sa Lan dat pre sama neguţ[ăltorilor de le'ii luoat
sama, și aŭ rămas datoriii fratel[e] lui Vasilie, și l-ai băgat şi
în pușcărie, Jar, cănd iastea acum (acum), a venit acht de umblă
altă hitlenie. De care lucru, fiind și tămblăndu-nea și noi la
acè judecat[ă), și știm cum se-aii dat platnic, facem ştire
1 No 338.
www.dacoromanica.ro
JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 177
domniat[ale] să hie în opreală și la vamăș, Dän vom veni hoi
de la Mărie Sa Craiii. De acesta fac știre domn[e]tal[e], amin,
Pis Ghen(arie] 15 d.
[V°: Adresa slavonă către județul Mihai.)
[Pecete brună, ruptă. — Toată scrisoarea e de mina lui
Dragomir!.]
5.
[Formula slavonă.] Pac[e] și săn[ă]tate pohtim și tot binele să-ț
dăruiască dumnital[e]. Alta, fac ştire dumnital[e] pentru răndul
lu Vasilie, cum aŭ avut multă pără cu frate-săŭ Ivan naintea
Divanuluï, pentru multă pagubă ce aŭ avut Vasilie de la frate-
său Ivan. Dec[i], i-ai trimes Domnu nostru la oegutätort, de
i-ai socotit şi le-aii luoat sama pre amăruntul de toate lu-
crurile lor, dă l-ai dat neguțlăjtorilor pre Ivan platnic fră-
ţine-săi lu Vasile; cu care se-aii dat însușu Ivan platnic,
cu ce scrie în zapisul neguț|ăltorilor și în cartea Domnu
nostru de judecată. După jud|ejcata neguţ|ăjtorilor, aŭ venit
iar la Divan, ce Lan aflat leagea să aibă a plăti Ivan lu Va-
silie ; ce aŭ pus si la închisoare. Deci san cerșut Ivan zi
păn la B|olgoiavlenie ca să vie să plătească; iar el nu aŭ
venit. Dec, căndu m’aŭ trimes Domnu nostru sol la Măriia
Sa Craiii, el se-ai prinsu în Belgrad și în Brașov cum va
veni în ţară. Deci el nu aii venit să plătească, ce au rămas
de toate cuvintel[e] mincinos. Dereptu aceae, pohtescu și
rog pre dumneata, ca pre un bun priiatin și vecin de aproape,
să-l trimeateţ să vie în ţară sai să-i plătească, mai multu
val să nu umble la judecat[ă], de în ţară în țară. Aciasta
mă rog dumnital(e]. Iar, ce va fi porunca dumnital[e], aici
la Domnu nostru, nci vom fi gata a sluji dumnitale. Să fi
dumneata sänlältos wr xpucrk [= de la Hristos], amin. Pis
M[alr[tie] 5 dni.
Bun priiatin dumnital[e] : Dragomir Vel Dvornic.
[V°: adresa slavă.]
1 No 571.
75703. Vol. X, 12
www.dacoromanica.ro
178 AFACERI DE HOTARE
[Pecete brună, cu inscripția: [Apare]mnpS Beauku [Azopnnk]
și semne neînțelese!.|
6.
[Matel-Vodă către Mihail Eötvös ] Alta, scrisoare ce ne-ai
trimis dumneata pentru cel cal, înțeles-am de toate. Scriindu-
ne dumneata cum să vie acestu dărăbanțu al nostru acolo,
să-ș caute lucrul, dech) dărăbanțul nostru sau fostu pus zi
cu oamenii dumneavoastră, și aŭ fostu mersu dărăbanţul [l]a
zi, să-ș caute lucrul, de aŭ făcut atăta cheltuial[ă| și atăta
treapăd ; iar oamenii dumneavoastră nai venit la zi, cum
le-ai fostu tocmeala şi sorocul, ce aŭ trepădat acestu dără-
banțu al nostru numai aşa. De care lucru acum săntu și
ceaste zile mari; deci nu va putea veni. Ci se cade acum,
deaca n'aŭ vrut să vie oamenii dumneavoastră la zi, căndu
[ai] mersu dărăbanţul nostru acolo, acum să vie oamenii
dumneavoastră .aicți], că vor avea judecată direaptă, ca și]
la dumneavoastră. Aciasta fac știre dumnitale. Să bat dum-
neata sänlältos wr ye [=de la Hristos], amin.
[7152 [1644], Aprilie 14.
[V°: Adresa slavonă către «Mihail Eotveș».]
[Pecete exagonală de ceară roșă?.]
7.
[Matei-Vodă către județul Mihaï.] După aciasta, facem știre
dumnetal[e], ca unui bun priiatin și de aproape vecin, pentru
cești săraci de oameni de aic[i], din țara noastră, din Ru-
cării, anume Stanciul și Stoica Teapul, că aŭ venit aic[i] na-
intea noastr[ă], de san jăluit și aŭ spus cum aŭ fost cum-
părat o iapă și, [să] ert dumneta, de la un Sasů din Răj-
novii, anum[e] Hanășii, de cătăva vream[e]. De[ci], apoi nu san
mănat vrea|me) multfă], ci acești săraci de oameni ai noștri
S'aii sculat de aŭ văndut acea iapă, iar aic[i] în țara noastră,
în oraș, în Cămpul-Lungii unui om anume Barbul. Dech!
1 No. 543.
2 No 333.
www.dacoromanica.ro
JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 179
acest om iar o aŭ ținut cătă va vreame. Dec[i] de la acest
om S'aă aflat iapa de furat, a unor Dean aï noştri; ce
acuma aŭ rămas aceşti săraci ai noştri cu atăta pagub[ă]
şi prad[ă], că le-aŭ luoat Țiganii 1 cal, şi 1 iap[ă]}, şi bani
gata ug. 12, fără] alt[ă] cheltuial[ă). Dech) pohtescu pre
dumneta, ca pe un bun priiatin, deaca vor veni acești să-
ach) acia la domneta, să aib[ă] judecată] dereaptă cu
Sasul, să li s[ă] plătească bucatel[e] și prada ce san prădat
pentru dănsul, căci i-ai fostii văndut bucate reale. Iar, de
nu va vrea să plătească, să vie Saşul înpreunlă) cu oamenii
noştri, aici, să se înpreune toţii], și să stea de faț[ă] naintea
noastr[ă], să se adevereaze acest lucru într'un chip, — că nu
poate să fie săracii noștri cu atăta pagub|ă]. lar, de nu va
vrea nici să plătescă, nici să vie să stea de față], să ştii
dimneta că să vor opri neşte bucate aici în țară, pentru pa-
guba lor. Aciasta scriem şi facem știre dumnetal|e]. (7157,
[1649], Aprilie 28.]
[V* : adresa slavonă.]
[Pecete mică, ruptă!.
8.
- La al nostru cinstit şi prea-iubit bun priiaten și de aproape
vecin, jupan: Mihai, județul-cel-mare dentru cinstită cetatea
Braşovului, pohtim de la mlijl[ojstli]vul Dumnezeii sët dä-
ruiască dumital[e] multă sănătate şi bună pacle], .înpreună
cu toat[â] cilnjstită casa dumnital|e]. Cătră aciastă facem știre
dumnitale, pentru răndul acestui om al nostru Bonciul Vä-
tahul, că are să-ș întreabe naintea dumnital|e] cu nişte oa-
meni den țara dumneavoastră, cu Ion Butoiă, şi cu Frățil(ă),
şi cu Reanţea; care oameni zice Bonciul, că i-ai furat nişte
iape, şi aŭ mai venit naintea dumnealui priiatenului nostru
jupan Hrăjil[ă] Criştov, județul cel bătrăn, și i-ai fâcut dum-
nealui peceate ca să-i chiiame la leage, iar ei oan mersy de
faț[ă]. Derept aceaia, pohtim pre dumneata, că iară vine aciia
la leage, ce să-i chiiame, să fie de față, să-i ţii dumneata
1 No 341.
www.dacoromanica.ro
180 AFAUERI DE HOTARE
leage direaptă, să nu-i piiară bucatele. Aciasta pohtim pre
dumneata. Mliji[olstlilvul Dumnezeă să dăruiască, această
puţină scrisoare a noastră să afle pre dumneata săn[ă]tos
wT Xa =de la Hristos), amin. Fev[ruarie| 3.
+ Bun preiaten dumnetal[e): Hrizea Vel Dvornicl.
[V*:] În cinstită măna a bun priiatenul nostru jupan Mihai,
județul cel mare dentru c|in]stită cetatea Brașovului, cu
cinste să să dea.
[Pecete verde, peste hirtie, cu un lei în scut şi literele r. r.2.]
Q.
t De l[a] mfi]! ojstivul Dumn[ejzăi cu bucurie scriem la
al nostru cinstit și dă ml[ijl[olstivul Dumn(ejzăi dăruit părin-
tele nostru mai mare, jupan Mihaiu, marel[e| judeţ, domnul
dintru cinstit[ă] cetatea Brașov[u]lui. Pohtim pre mlil![ojsti]vul
Dumnăzăi să dăruiască mult[ă] săn[ăJtate dum[ijtale şi bun[ă)
viiaț[ă], împreun[ă| cu toat[ă] cinstit[ă] casa dumnital[e] şi
a tot Sfatul. Iar dă la noi plecat[ă] închinăciune, cu libov
curat. Alta, facem ştire dumnliltal[e], pentru răndul acelor
hoţi, anum[e| Ion Bătoi şi Reanţea și Frăţil[ă], dă cin-
stit[ă] porăncă, cu scrisoarea care ne-au trimis dumn[ealta,
înțeles-am, ci firar aflatu-să și alţi căţva păg|ulbaș, de arii
fi venit pentru dănși; el iar aşa dăgrab[ă) nai puțut veni;
iar marfa noastră tot ei o a petrecut,—că să află oamen[i]
dă i-ai văzut de faţă] cu iapele meale, și, deca le-ai luoat,
aŭ plecat pre la Teșilă, şi aŭ mersu la Manea Stupariul, de
aŭ dat a să tocmi cu dănsul, să i le vănză. Iar fămeae.-sa,
anum[e] Drăguna, nu Lan lăsat, — că puteare'ş scoate eŭ măr-
turie și den țara dumnevoastră; dar leagea nu iaste vadoicul,
ci ne colăceaște să se vădească dă Ga Iar, dă vă vai (szc)
lucru făr dă păcat, nimic dă nu-m vor plăti bucatele meale,
sai să le scoaț[ă] dă und[e] le-ai dat, ei tot să aibă peire,
1 Asupra căruia, Mare-Vornic al lut Matet-Vodă, v. articolul miei în
Literatură şi artă romînă, IV, pp. 401-2.
3 No 593.
www.dacoromanica.ro
JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 181
Gr dă nimic bănuială), ca să nu mai sărăcească pre atățea
oameni buni nești lotri ca ceia, Acesta ne rugăm....
f Mai mic, ca un fecior al dumneavoastră:
Bonciul Vătahu.
[V*:] Întru cinstitță] măna părintelui nostru, jupan Mihaiu,
marel|e)-județ dinătru cinstita] cetate Brașov ului... .
[Pecete mică, galbenă, căzută !.]
10,
+ La bun, cinstitu, de mliji[ojstiijvul Dumnle zău dăruit
părintelle] nostru mai mare, jupan Mihaiu, marel[eJ-judeţ
dentru cinstlit]ă cetatea Brașov[ullui. Pohtim şi rugăm de
al m[ijiojstli]vul Dumn[elzăi să dăruiască bun[ă] săn[ăltate
și mult[ă] viiaţ[ă), înpreun[ă] cu toat[ă] cinstitlă] cas[a dum-
n[ijtal[e). Iar de la un mai mic fecior al dumneavoastră,
anum[e] Bonciul vătaful, plecat[ă închinăciune, cu libov curat.
Alta, facem ştire(re) şi m[ă] rog dumneatal e] pentru răndul
celor hoți, anum[e] Ion Bătoiu și Reanţea și Frăţilă], că
mie-m iaste pag|ulba, şi mi aŭ petrecut bucatel[e], marha mea,
acei lotri; ci s[ă] te năstăvească m[i] [ojst[i]vul Dumnăzău,
cum știi leage cu dănșii, cum va fi cu direptul, cu Sfatul
Mării Talle), ca un domnu mlij![olstiv, îm bun dar care te-au
dăruit m(iiojstivul Dumn[ejzăii, — că ei de atătea ori am
trepădat acol[o], şi i-am cerşut la leage, iar ei tot se-au
ascunsu, iar, cum eŭ n'am fost în voe să vii, de slujba Marie
Sal[e] Domnu nostru, ci am trimis pre fiu-mieu Necula aciia
la Sfatul Mărie Talle], ci mă rog Mărie Tal[e] să le faci
acelor hoți o leage, care să se ferească și alți lotri pentru
patemea lor; ca s[ă] nu mai facă] pag[uJbă altor boiar[i] și
noao. Că eŭ rădic cu sufletul mieu și cu 7 oameni buni
lăngă minle), cum săntu aceia furi adevăraţi, fár de păcat şi
fär nimic bănuial|ă]. Anum[e] mirturisescu cu buni oamen[i],
precum: Dumitru Ceauș, Tudor ot Selceraș, i Danciul ot tam,
Dan ot Berivoeşti, Lazar ot tam, Toader, că noi cu treapădul
1 N° 591,
www.dacoromanica.ro
182 APACERI DE HOTARE
n'am putut veni, iar cu sufietel[e] noastre așa lucru să măr-
turisim, că sănt aceia furii Vătaf|ullui Bonciului. Aceasta ne
rugăm dumnital[e]. ... .
[Iscălituri cu degetul.]
Ei Bonciul Văt[af). Dumitru Ceauș. Danciul. Dan. Lazar.
Tudor. Toader.
Derept credinț[ă], pus am și peceții[e] (szc/).
[Ve:] Întru cinstit[ă] mäna j[uļpan Mihaiii vel judeţ den
cinstit|ă] cetatea Brașovului. . . .
[Pecete a Bonciului!.]
II.
+ La al nostru cinstit și socotit și bun priatel, jupan Mihai
EOA AIR UcHAr PPAA, BpauioRckar H npowkra [= mare-judeţ
al cetăţii Brașovului și celelalte). Ilnwmem [= scriem) săn(ăjtate»
şi tot binele] de la milostivul Dumnezeii pohtim dumnital[e] şi
a toat[ă] cinstită] casa dumnital[e]. Alta, cinstit|a] scrisoarea
dumnital[e] înțeles-am, cum că ai fost dumneata nevoitoriu
pentru paguba noastră, și ai dat dumneata strănsoare mare
acelor oamen[i]. Care ne-aii fost foarte de folos, că, dup[ă]
ce aŭ venit oamenii noştri cu scrisoarea domnital|e) aici la
noi, mai fost-am trimis ş'altă carte la dumneata, cum să stea
acei furi tot la prinsoare. Dar în urma aceaia poate că le
va fi dat Dumnezei și lor vre un găndu, și cu meșteșug;
aflăndu-se calul nămerit la un sat aciia, la munte, și Dean
venit la mäna noastră: unii zicănd că aŭ venit pe Praova,
alții zicănd că s'aii adus pre Teleajin. Noi încă, părăndu-ne
bine de paguba noastră, că s'aii aflat bine, n'am mai putut
sălduși? să putem ști amăruntul. De care lucru noi foarte avem
a mulțemi domnital[e], ca unui bun priiatin; cunoscund noi
acest bine de la dumneata, bucuroș săntem și noi a sluji)
domnital[e] în toată vreamia, de ce vor fi trebilțe] și pohta
domnital[e) şi întru ce ne va fi prilejul, într'aciast[ă) parte
de loc. Alta, iar pohtescu pre dumneata pentru aceșt[i]
săraci de oamen[i] ai noștri, carii știi dumneata că sănt și
1 No 480,
2 Cerceta, Nu putem ști de unde vine cuvintul. Ort poate de la sodă;, chizăș?
www.dacoromanica.ro
JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 183
ei păgubaș de 4 iape; care iape aŭ spus acei furi de față,
naintea domnitalțe), cu(m] le-ai luat ei, și 2 iape le-ai fost trimis
mai nainte, iar doo sănt la ei, şi le vor trimite fär zăbavă,
Iar, de cal, ai grăit naintea dumnital[e] cum nu știi nimic
de cal. Acum vedem că calul aŭ dat Dumneze ca în Dr
de nădeajde el aŭ venit la măna noastră, iar iapel[e], fiind
cu nădeajde, nu le-ai mai trimis cum sa prinsu naintea
domnitalle), ci iar aŭ trepădat aceșt[i] săraci de oamen[i]
aciia la dumneata. Că, vezi dumneata, cene are pagubă, nu
să poate așăza la casa lui. Ce pohtim pre domneata, cum ai
fost dumneata nevoitoriă păn acum, și de acum nainte să le
dai dumneata strănsoare, să aducă şi aceale 2 iape care aii
rămas la ei, și săle plătească şi cheltuiala lor, 20 de florinți,
cum iaste leagea făcătorilor de reale, și, dup[ă] ce vor da
marha și cheltuiala acestor oamenli], noi nu pohtim să aib[ă]
moarte de la noi: fie despre noi ertaț! Dumnezei le va plăti
pentru fapte![e] lor. Iar cu dumneata iar şi vor fac[e] pace,
cum vor putea, pentru fapta lor. Aciasta pohtim pre dumneata ;
mliji[ojstivul Dumnezeii să te bucure pre dumneata, cu tot
binel[e]. Amin. Msţa Fev|ruarie) 11 dni, vl. 7154 [1646].
Al domnital[e] bun priaten:
Dumitrașco Stolnic Fillijpescul!.
[V*:] Întru cinstit[ă] măna cinstit[ujlui și prea-iubit[ujlur
bun priaten și vecin de aproape, jupan Mihai....
[Pecete neagră, neînţeleasă ?.]
12.
La al nostru cinstit şi bun priiaten și de aproape vecin,
dumnealui jupănul Mihai, judeţul Brașov[ullui. Pohtim de la
m[i]i[o]stivul D 1mnezei tot binel[e), împreună cu bună] pac[e]
şi cu săn[ăjtate, să-ţ hăr[ăJzască dumnetal[e] şi a toată cinstit[ă]
casa dumnetallel, Cătră aciasta, dăm știre dumnetal[e] pentru un
Rumăn al nostru, anume] Stan, car|e) aŭ venit o muiare de
1 V. asupra acestul boier, tatăl cronicarului Constantin Căpitanul, prefața
la ediția ce am dat din cronica acestuia,
2 No 613.
www.dacoromanica.ro
184 AFACERI DE HOTARE
Lan părăt la dumneavoastră, și Lat pus la închisoare. De
car[e] lucru să știi domneata că acel om are mărturii foarte
bune, cum nu iaste vin[o|vat nimic. Pentru acesta lucru, poh-
tim pre dumneata, ca pe un bun priaten, să le cauț dumneata
de dereptate, că nu e vin[olvat nimic. lar dumneata, ce verii)
pohti într'acoac[e], foarte cu drag vom sluj|i] dumneavoastră.
Aciasta pohtim pe dumneata....
+ Al Domnii Talfe] priiaten:
Dumitrașco Vel Stolnic [Filipescul).
[V*:] La al nostru bun priiaten și de aproape] vecin,
dumnealui jupănul Mihai gemkin [== mare] judeţ. ...
[Pecete mică, cu crengi, fără inscripţie 1.
13.
f Radul Cuplajriul dat-aam cartea noastră la măna acestui
sărac de fecior, anum|e] Ion snă [= fiii| lui Simion răchiiariul,
den Oibav, pentru că aicea naintea noastră făcut-ai jalbă
pentru un om anum[e] Stoica, părgar din Cămpulungi, și pentru
o mumă a Stoicăi părgar, pentru că, avănd el o datorie la
dinșii de atăta seaam[ă) de vreame, și chiemănduii la jude-
cai[ă] aicea Ja noi, iar ei n'au vrut să vie, ce aŭ fugit ca
niște oameni răi și înșălători. Direptu aceaia să fie volnic cu
cartea noastră, unde ar găsi, aŭ pre mumă-sa Mariia, aŭ pre
Stoica: fiii-săă, să-i apuce și să-i duc[ă] la judecător[i], să-i
pue la închisoare, aŭ fie în Țara Ungurească, aŭ în taara Mol
dovei, aŭ aicea în Țara-Muntenească,—tot să-i apuc[e] să-i în-
chiz[ă], și, pănă nu-i va plăti tot banii precum le scrie zapisul
lor, și chieltuial[a] ce ar chieltui el, să îi să întoarcă înnapoi,
să nu să mai sloboaz[ă]. Aciasta scriem.
Mart 13 dni, lt. 7202 [1694].
Radul Cup[alriul?.
[V°:] Des Kempulunger Judicats Sentence?.
1 NO 582.
2 Ispravnic de Cîmpulung.
8 N° 649.
www.dacoromanica.ro
JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 185
14.
+ Cinstitului și al nostru bun priiaten și vecin de aproape,
dumnealui jupan Ion Mancăș, marele-județ. De la m{i]l[o]stivul
Dumnezeiă, săn[ă]tate şi tot fericitul bine pohtim ca să tri-
mal dum[ijtalțe). Cinstită cartea dumitale), care ne-ai tri-
mis dumneata, ne-ai venit; dentru care, de bună și fericit[ă]
săn[ă]tatea dum[ijtal[e] înțelegăndu, multu buc[ulrăndu-ne, am
dat laudă lui DDumnezeii. Alalte căte ne scrii dumneata, încă
am înțeles. Pentru Gherghe meșterul, Sărbul, de care ne scrii
dumneata, cum că ar fi venit înnaintea dum[ijtalțe] dumneaei
jupăneasa Marta, care are datorie la acest Gherghe meșterul,
Sărbul, d 43, cu zapisul lui, precum le-am văzut și noi, ca
să nevoim să scoatem banii dumneaei dă la dănsul,—noi foarte
bucuroș; numai vei ști dumneata că iaste un om prea slabu
şi lipsit, precum doar găndim că și dumneata vei fi înțeles
dă la ceialalți boiari, cari] au mai avut datorie la dănsul.
Carii, viindu aici, cu dăstulă nevoinţă abiia san scos căţva
bani de li se-aii dat. Văzăndu-i lipsa lui și neavăndu ceii
mai face, aŭ ertat dumnealor mai mult dă jum[ăltate, pre-
cum vor spune şi ei singuri duml[ijtal[e]. Dă car[e] noi, pre-
cum și mai sus zicem dumjijtal[e] că foarte bucuroș vom
nevoi, și pentru banii dumneaei jupăneasei Martei, numa: să
soc|ojtească dumneaei pentru lipsa lui, să mai iarte, că nu
iast[e] putință aceșt[î] ban|i] (or să ias[ă] de la dănsul. Și,
pre ce va fi socoteala dumneaei să lase, să avem răspunsu,
ca să ştim ce vom facle|. Şi, lăngă aceastea toate sfărșindu,
mila lui Dumnezeu pururea să fie cu dumneata.
Mai 24 d., l! 7204 [1696]
Al dumital[e] dă bine voitor: Bunea Grădișteanul,
[V*:] Cinstitului şi al nostru bun priiaten și vecin de aproape,
dumnealui [on Mancăș, marel|ej-judeţ al cinstitei cetăț Bra
șovului, cu cinste și cu multă săn[ăjtate să se dea.
[Pecete bună, având mielul cu cruce pe spate «și B[u n ea]
G|rădi]ş[teanul]»!.]
No. 655.
www.dacoromanica.ro
186 AFACERI DE HOTARE
15.
La al nostru bun priiaten și de bine voitor şi vecin de
aproape, cinstite dumneata jupăne Hanăş Mancăș,
De la prea-putiarnicul şi a tot ţiitoriul D[ujmn[ejzeă pohtim
ca să păzească pre dumneata cu bună pacļ[e]. cu întreagă să-
nătate, cu viață îndelungată şi cu tot fericitul bine, înpreună
cu toată cinstită casa dumitale, Cinstită și noao foarte dorită
cartea dumnitale, care ni-ai trimis, ni-ai venit, şi, de căte
ni-aŭ scris dumneata, de toate am înțeles. De bună sănătatea
dumnitale, ni-am bucurat foarte. Ne scrii dumneata pentru
popa Stan den Satul Lung, cum că aŭ venitla dumneata de
aŭ spus dumnitale că, furăndu-i-se niște une alte, şi dovedin-
du-le prin călăcaș că i Dar fi furat un om anumlel Neagul
şi cu un cumnat al lui, aŭ fost venit popa Stan cu Neagul
la judecată înnaintea noastră, şi san aflat Neagul vinovat, și cu
cumnatu-săii Stan, precum aŭ mărturisit și colăcașii. Și i-am
fi dat ca să-i plătească paguba. De care văzănd dumneata
că nare popa Stan carte de judecată de la noi, nu foarte
l-ai crezut de cealia ce aŭ spus dumnitale, ce l-ai trimis dum-
neata iară aici, ca să-i facem carte de judecată, precum vom
fi ales dreptatea. De care lucru, așa vei ști dumneata cu
bună adeverinţă, că aŭ venit popa Stan cu Niagul de față
înnaintea noastră, și întăi san îndreptat popa după leagia
voastră, apoi aŭ venit Niagul a dooara înnaintea noastră,
fiind şi popa Stan de față. de aŭ mărturisit singur el cu
gura lui că el și cu cumnatu-săii Stan aii furat une altele popei
lui Stan. Deci noi aşa am judecat, să-i plătească Niagul și
cu cumnatu-săii toată paguba, și pre jumătate aŭ plătit Niagul
aici, partea lui, iar ceialaltă parte să o plătească acolo cum-
nată-săii. Și atunce n'a cerşut popa Stan carte de judecată,
iar acum iat|ă] că i-am făcut; ce viind acolă, îi vei face
dumneata dreptate, și să-i scot dumneata ce ar avea la acel
om, să nu rămăe cu paguba. Aciasta acum, și mila milos-
tivului D[u]mn[e]zeŭ să fie pururea cu dumneata şi cu toată
cinstită casa dumnital[e). Av[gust] 30 dni, D 7207 [1699].
t Theodosie Mitropolitul Ugrovlahiei.
www.dacoromanica.ro
JUDECĂ|I DEZBĂTULE 4187
[V*:) + Cinstitului şi binevoitoriuluï nostru şi vecin de
aproape, şi bun priiaten, dumnealui marelui-judeţ al cin-
stitei cetăț a Braşovului, cu căzută cinste să să dea.
[Pecete neagră, cu Maica Domnului cu Hristos în braţe, şi
inițialele: umzip sol 'Imscbs X[pmarâls, ahv: „a[eoaocne]
B. m|HTponoanT] 3leman) S[urpogaakin] [= Maica Domnului,
Isus Hristos, amin. Teodosie b. Mitropolit al ert Ungro-
vlahiei).]
Anno 99, die 14 Sept.
Des Wallachischen Bischoff Schreiben wegen des Popa
Stan auss Langendorff gestollen Sliitten!.
16.
Cinstit şi al nostru bun și vechii priiaten, de bine voi-
torii şi de aproape vecin, dumneaalui jupănul Hanăș Mancăş.
De la Dumnezei sănătate şi tot binel[e] pohtim ca să
triimiță dumnitale inpreună cu toată familiia dum[ijtale. Cin-
stit[ă] scrisoarea dumli]tale ce ne-ai trimes, cu căzută cuviință
o am priimit, Dentru care de bună sănătai[e] dumneavoastră
înțelegăndu, foarte ne-am bucurat si am lăudat pre Dum-
nezeii. Alalte căte aŭ fostu scrise, am înţeles, pentru un preot
anum[e] popa Stan, ce ne semnezi dumneata că, avăndu o
pagubă de cătră un om anumlel Neagul, şi viindu amăndoi
de față înnaintea noastră, noi i-am trimis înnaintea Sfinţii
Sale părintelui Vlădicăi, de Lan judecatu. Şi le-ai făcut drep-
tate. Și, ştiundu-ş Neagul și vina și fapta lui, aŭ mărturisit
înnaintea Sfinţii Sale părintelui că el au făcut acea hoţie şi
stricăciune, înpreună şi cu un cumnat al lui, anum(e] Stan,
care iast[e] acht, şi ş'ar fi plătit Neagul și partea lui de stri-
căciune, ce aii fostu, precum ai hi văzut dumneata şi cartea
Sfinții Sale părintelui Vlădicăi, de judecată. Cai[e] carte dën,
du-o dumneata şi cumnatu-săi,lui Stan, el ar hi tăgăduindu
de acea stricăciune. De car|e], văzăndu dumneata lucru păn
într'atăta, ai trimis de iznoavă iar pre părintele înpreună cu
1 No 675.
www.dacoromanica.ro
188 AFACERI DE HOTARE
o slug[ă] a cetăţii, ca să să îndrepteaze lucrul. De car[e], la
aciasta nu mai trebue atăt[a] dovedire, de vreame ce ei
amăndoi de față aŭ fostu înnaintea Sfinții Sal[e] părintelui
Vlădicăi, de i-ai judecat, și Neagul de bună voia lui, fár de
nici-o pedeapsă, aŭ mărturisit cum că el și cu cumnatuii
Stan aŭ făcut acea stricăciune, și san plătit el și partea lui
de stricăciune, cum ai văzu: dumneata și cartea părintelui,
de judecată. Fără de căt, de-acum răm(ă]ne judecata dumneata :
fiind supt ascultarea dum[ijtale, ce vei vrea să faci, aceaia
va fi. Căci ei, adevărat, ca niște oameni răi și hoţi, așa vor
tăgădui și să vor apăra, ca să-ș mai lungească vreamea. lar
dumneata, ca un dreptu judecătorii, să aibă părintele popa
Stan dreptatle], să nu fie păgubaș. Că destul de de alte
certări și pedepse, care sănt dupre vina lor să ià, li să iartă,
de vreame ce însuș, dă bună voia lor, precum și maï sus, Sau
mărturisit păcatul; iar stricăciunea și paguba să plătească,
Că noi, ce am cunoscut și știm adevărul, și 'ntăiii și acum, al
doilea răndu, cu aciastă scrisoare, dumji]tale mărturisim, cea
de apoi: cu acei oameni, ce săntu supt ascultarea du|mlitale,
ce vel vrea, vei fac[e). Și cu aciasta sfărșindu, mila lui
Dumnezei să fie pururea cu dumneata. Sept. 28 dni, lt.
7298 [1699]!.
Al dumnitale de bine voitoriă şi gata a sluji:
Miha? Cantacuzino,
[V*:] + Cinstitului și al nostru bun și vecbhiii priiaten, de
bine voitoriii și de aproape vecin, dumnealui jupănul Hanăș
Mancăș, marel|ej-judeţ de l[a] cinstită cetate Brașovului, cu
cinste și cu multă sănătat[e] să dal dea.
[Pecetea știută, cu negru.]
17.
Cinstite și al nostru de bine voitorii, bun priiaten și vecin
de aproape, dumnealui jupan Boarteș marel[e}județ al cin-
stitei ciătăți Brașovului, săn[ăļtate și tot binel[e] pohtim du-
mnital|e] de la Dumnezău ca să-ți dăruiască,
1 No. 677.
www.dacoromanica.ro
JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 189
t Întămplarea scrisorei cătră dumneata nu iaste de alt,
făr[ă] căt ca s[ă] știm de bună și ferecit|ă] săn[ăjta[tea] du:
mital[e). Lăngă aciasta, te pohtim pe dumneata pentru o să-
rac|ă] de fămeae, care aŭ fost de aicea din Cămpulungu, de
o aŭ fost luat un Tudoran Beaaghiia, de acii din Şchiai, și
întămplăndu-i-s[ă] din poruuaca lui Dumnezău de i-ai murit
soțiia, și aŭ rămas sărac și strein, şi nu are acíf pe nimini
ca să-i caute de hrana eï, că nai făcut nici copii, şi aŭ
rămas și căte cevași de la bărbatul ei, și n'are cine îi căuta,
fiind streină; ce şi rudele bărbatului ei sănt nește oameni
năprasnici, și aŭ pecetluit tot ce aŭ fost rămas, şi să bro-
descii să o scoaţ|ă] numai cu trupul din caslă], și, cănd i
San apropiiat lui să moar[ă], aŭ fost și popa Florea din
Șchiiai acolo, fiind sară, şi, întrebăndu-l preotul: «Todorane,
ești slab, şi, de te temi de moarte, căci nu faci o diiat[ă| și
ce vei, lași fămei tal[eþ>». lar Todoran aŭ zis : «Părinte, eŭ las
casa fămeaei meale Stancă:: nimini treab|ă] să n'aibă din
rudeneil[e] meale». Și aŭ vrut să faclă] și diiată, și, pripindu-l
moartea, Lan perit limba. Și aŭ fost zis, ce are fi rămas, din
toate să s[ă] înparță precum iaste obiceaiul. Ci te pohtim
pre dumneata ca să i dal fac[ă] acei sărac[e] dereptate, la
înpărțeala lor, să nu s|ă] fac[ă] niscare voi vegbhiiate. Si
iar te pohtesci pe dumneata pentru Stoica post[ă]variă de
acii, care aŭ fost soție cu Todoran și cu jupănul Dan: cănd
aŭ fost la şoc[olteala lor, de s'au despărţit, aŭ fost rămas
Stoica post[ăjvariul lui Todoran Beanghiei t! 800, cu za-
pis de la măna lui, ca s[ă] să dea aceşti bani toți deplin
în măna lui Todoran, precum va mărturisi și jupănul Dan,
că el le știe toate soc[o]tealefle] lor, și el le va descoperi
toate. De aciasta pohtesci pe dumneata, săi să fac[ă]
aceștii sărac|e] dereptate. Și, sfărșind, m[i]la lui Dumnezăi să
păzască pre dumneata cu săn[ă]ļtate. D[eJch[emvrie] 3 dni,
lt 7217 [1708],
Al dumitalje] în toat[ă] vreamea de bine voitorii și bun
priiatin, gata spre slujbă :
Hriza Log[ofá]t, ispravnicul ot Cănpul lungu.
1 No. 704,
www.dacoromanica.ro
190 AFACERI DE HOTARE
[V0:] Cinstituluï și al nostru de bine voitori, bun priiaten
și vecin de aproape, dumnealui jupan Boarteş marele-judeţi
al cinstitei ciătăț Brașovului, cu fericită sănlăltate să dal dea.
(Pecete brună cu inscripția: «f H[ri]z[ea] [is]p[ra]v[ni]c>?.]
18.
Io Costandin Voevod bin mlstiŭ i gsdni zemle vlahiiscoe.
f Cinstitului al nostru bun priiaten şi vecin dă aproape,
dumnealui jupănul Barteş Sauler, județul-cel-mare dă la Bra-
şov. De la Dumnezeŭ pohtim să -dăruiască dumļiļtale fe-
ricită săn[ä]tate. Cartea dumitale ce ne-ai trimis, ne-aii venit
şi, ce ne scrii dumneata, am înțeles. Pentru un munte care
Lan cumpărat Oprea Florea, ce să chiiam(ă] Radila, aici în
țară, dă la cumnată-săi Comşa Răuţ, drept t! 102, si apoi
acel Comşă nu s'aii lăsat pă acea vănzare, ci san sculat dă
Lan fost văndut mai pă urm[ă] şi egumenului dă la mănăs-
tire dă la Mărgineani, drept d 130, şi acum aŭ mare găl-
ceaav[ă] intră dănşii, fiindu văndut muntel|e] în doao locuri,
precum văzum şi zapisel[e] dă vănzare, şi acel Comșă vän-
zătoriul să află acol[o] la Braşov, şi acum, nefiindu el aici
de Ga, nu să poate îndrepta lucrul fár de dănsul, nici
egumenul nu poate veni acol[o], și, fiindu şi moșiia aciasta
aici în țară, — de care lucru te pohtim pre dumneata, să dai
pre acel Comșă în măna cumnată-săii Oprii, să vie înpreună
cu dănsul aici, să stea dă faț[ă] și cu egumenul dă la Märei,
neani înnaintea noastră, să să îndrepteaze acest lucru, că
aŭ înșălat și pă unul şi pă altul, — că fär de dănsul nu să
poate îndrepta; ci numai să vie de faț[ä]. Aciasta, și mila lui
Dumnezeu să fie cu dumneata
lul[ie] 9 dni, P 7217 [1709].
De bine voitoriii dumlijtale: Jo Costandin Voevod.
[Ve:] Cinstitului al nostru bun priiaten şi vecin dă aproape,
dumnealui Barteș Sauler, județul cel mare de la cinstita ce-
tatea Brașovului, cu sănătate să să dea.
[Pecete mare, rotundă?.]
1 No 704,
3 No 419.
www.dacoromanica.ro
JUDECĂȚI DEZBĂTUTE 191
19.
Dumital|e] jupăne Moarcăr, sănătate să trimițlă] Domnul
Dumnezei dumital[e] și la toată cinstit[ă] casa dumitalțe)
poftescă de l[a] prea-puternicul Dumnezei, ca la un bun și
voitori de bin[e] al mieu. Că, de nai fi fost dumneata mie
într” ajutori cu cuvăntul, cine știe la ce lucru aș fi ajunsu
eŭ? Ce numai, dup[ă] mila lui Dumnezei și dup[ă] ajutoriul
dumitale], eŭ socotescii că mult me-ai folosit dumneata mie.
Ce mă rog dumitale și de acum înnainte ca să nu m[ă]
pui dumneata la uitare, că, cu mila lui Dumnezei și prin
ajutoriul dumital[e), deaca mă va scăpa Dumnezei de aicia,
eŭ tot voi fi al dumital[e), și, ce va fi, ostineala dumitalțe)] va
fi, că, pă cum să înțeleage lucru, miem ceare Măriia Sa
domnul, chizaş, precum pofteaşte el, dar, pentru acest lucru
care pofteaște el, cine sar băga chizaș precum ca sfà] nu
aibă el pagub[ă) nici de un ban din toate ale lui, căte are, —
că oamenii san spăreat de el, și de frica părcălabului, și
oameni de acolo nu să vor băga chizaş pentru mine, de aș
şidea aicia căt de mult. Că ep n'am altă nădeajde după
Dumnezei, făr pă dumneata; că dumneata ne știi tot înce-
putul și fărșitul; că eŭ pofresc să daŭ chizaș pe sufletul miei,
să mergi în sfânta bisearică, să jur în sfănta evanghelie,
precum nu san făcut nici-o pagub[ă|] de mine, nici de acum
înnainte de mine nu s(ă] va facle|. De care lucru, dumneata
ştii toate, căte maŭ părăt. Ci fă dumneata toate ca un înţe-
lept, că mie mi sai supărat cu atăta prinsoare, și, din toate,
acum am căzut și la beteșal[ă), şi, dintr’ alte, din toate am
fărşit, căt mai şi de foame pier. De care lucru, știi dumneata
că, de aș fi mai de aproape, ar fi cumar fi, ci nevasta mea
într'o săp[tă]mănă poate veni, iar în trei nu poate, și pă
acas[ă] toate mii să răsipesci.
Al dumitalțe] de bin[e] voitor şi mai mic slug[ă), eu, Ion
Avram din Soodol!.
[Către 1720 50?.]
1 El scrie din temniță și cere chizaş ca să poată ieși de acolo.
2 Nod 583.
www.dacoromanica.ro
192 APAGERI DE HOTARE
20.
De Cad(!]-Efend[i] de la Giurgiuv i ţie Voivod de la Bu-
curești. Viind acest luminatii ferman al Înpărăţii Mele, avănd
Craiul Niamţului sol aci la Țarigrad cu șăzămăntul, și viind
aici la Poarta Înpărăţii Mele cu o carte pecetluit[ă] a Cra-
iului nemțescii, dănd jalbă pecum că din raiaoa noastră care
are șăză[măjnt în Bucureşti, anume Costandin Ioan snii [= fiii]
Flore Pop, care este dator la un negustor din Ținutul Nem-
Lesch, anume Conrat Capel de la Acna, avănd să ià cu za-
pisul lui bani tl. 794, banfi] oo, cu toată zăbava banilor, care
aŭ zăbovitii mai mult din zi, adec[ă) de la 1761 și păn acumi, .
banii nu i-ai dat; şi, văzănd Înpărăția Mia pecum că este
lucru cu păcat nedănd banii de atăta vreme, tu, Voivod de
la București, dinpreun|â] cu Cad[il-Efend[i] de la Giurgiuv,
să le luaţi sama, și să-i judecați cu dreptate, după pravile,
şi să faceți banii taxi], după cumii arat[ă] și zapisul lui, şi,
făcănd vechil pe acest negustor, anume Ghiorghie Făg[ujrel,
să-i dia banii, să-i duc[ă) la cel mai sus numitii, care are
să ià, iar, făcănd vre-o pricin[ă] a nu da banii, să-l trimiteţi
după cumii scrie fermanul Înpărăţii Mele, ca s[ă] vie aici la
Poarta Înpărăţii Mele, ca să-ș ià judecata driaptă. Iar într'alt
chip să nu Geet, afară] din porănca firmanului Înpărății Mele,
ci să căutaţi să-l găsiţi dup[ă] cumii mai sust am numiti,
iar, nefăcănd ascultare după porănca fermanului Înpărății
Mele, apoi vă veţi pedepsi. Ghenuarie 1, 1767.
[Traducere pe o largă foaie de hirtie orientală, trimeasă
din Constantinopol odată cu firmanul original!.]
21.
Io Alexandru Ioannu Ipsilant Vvd. bju, mil. i gspdr.
zemli vlahiscoiă.
Petco Brașovene. Am văzut cele ce scrii pentru banii ce
ești datoră lui Dumitru Cașcambă, și, măcar că aveam dată
poruncă ca să să vănză din cele ce ai aici în țară, spre îm-
1 Bibl. Acad. Rom., documente ; Sturdza, în dn, Ac, Rom., VIII, p. 258.
www.dacoromanica.ro
LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 193
plinirea banilor datornicului lui, adică vii și altele, daru,
dupe rugăciune-ți, iată m'am milostivit, și ți san dat norocul
ce ceri, şi-ţi scriem cu hotărăre, dupe sărbătorile Paștelui
pănă în 20 ale luni lui Aprilie, fără de alt cuvănt de pre-
lungire, să vii negreșit aici, ca să-ţi dăsfaci cu numitul dator-
nică, căci, cănd și dupe acest sorocii nu vei veni și vei
mai profasisi cevași, să știi hotărăt că măcar o zi soroc nu
ţi să mai dă, ci vom da poruncă de să va vinde cele ce a
aici, și să va face împlinire dă dreptul numitului datornic.
Aciasta. 1778, Mart oi,
[V0:] La Petco Braşoveanu, neguțătoriul, ce să află în
Brașov, să să dea.
Procit. Vel Logt. [= A cetit Logofătul-cel-Mare].
[Pecete roșie, ruptă.]
IV. Legături cu dregătorii de hotare.
Brașovenii aveau, firește, legături dese cu dregătorii mun-
teni de la hotare. Ele erai însă mai puțin dese și mai puţin
însemnate de cum s'ar crede, pentru că pe atunci cele mai
multe afaceri interne, și mai toate cele din afară, erau lăsate
în grija Domnului, care priveghia de-a dreptul, fără mijlocitor,
asupra lor. Nu era nici-un lucru, cît de mic, în care Voevodul
să n'aibă chemarea de a se amesteca, și să nu se amestece
de fapt foarte adesea.
Afară de boierii din Sfat si cei de la Curte, eran, pe acea
vreme, puţini dregători statornici. Ceilalţi erai numai isprav-
nică ai lui Vodă, represintanții persoanei lui și îndeplinitorii
voinţii lui, într'o anumită afacere. Ispravnici permanenţi se
întîlnesc numai de la reforma lui Constantin Mavrocordat
înnainte,
Totuși erai anumite puncte din pămîntul (ent, unde pre
sența necontenită a unui om domnesc era neapărată. Aici
afacerile nu se iviaii numai din cînd în cînd, ci se urmaii
zilnic, şi ele eran destul de grabnice —zăbava aducînd mari
1 No. 429.
75703. Vol. X. 13
www.dacoromanica.ro
104 AFACERI DE HOTARE
pierderi și neplăceri —,peutru ca dezlegarea lor să nu poată
fi strămutată la Domnie. Astfel, pentru nevoile vămii și ale
hotarului, un ispravnic stătea necurmat, din cele mai vechi
timpuri, la Cîmpulung.
Locul săii era de mare încredere: prin mîna lui treceau
mulți bani, hotărîri însemnate era chemat să le pronunţe el
şi, în sfirşit, priatr'însul se căpătaii poate cele mai grabnice
ştiri din străinătate Din acesta din urmă punct de vedere,
Cîmpulungul muscelean era pentru Munteni același lucru ca
localitatea cu același nume din Bucovina de astăzi, pentru
Moldoveni.
De aceia îs/ravnicul se alegea dintre boierii mari și de
neam bun.
Cel d'intăiii pe care-l cunoaștem, e Socol din Cornăţeni,
coborîtorul vestitului boier Socol din veacul al XVI-lea. Încă
din 1635 şi pănă 'n 1640, Socol e ispravnic la Cimpulung,
avind mai ales grija înnoirii bisericii domnești din acest
oraş 1,
L-am văzut scriind odată pentru postav, altă dată pentru
afaceri de hotare, și iată acum o altă scrisoare a lui, fară alt
scop decit recomandările și complimentele obișnuite :
i.
f La al nostru cinstit și prea-iubit și întru tot nădăjduitor,
mai mare părintele] nostru jupănul Mihai, marelfe]-județu
de întru cinstit Scaunul cetățeai Brașovului, sănătate pohtescu
de la mlijiojstivul Dumnezeu, înpreună cu tot binel|e], să
dăruiască Sfenţiia Sa dumnital[e], de înpreună cu toat[ă] cins-
Dal casa dumnitale și cu tot priatnicii dumnitalle]. Alta,
cinstit[ă] cartea dumnetalle] care mi i-ai trimis, foa|r]te cu
mar[e] drag[ojste o am priimit, și de toate pre răndu am
înțeles. De care lucru dăm laud[ă] și mulțemim mlijilojs-
tivului Dumnezeii de această veselie ce se-aii început întru
cinstit[ă] casa dumnital[e] cu sora noastră, fiia dumnital[e|
1 V, Zuscripțit din bisericile Romăniet, pp. 130-1; Conv. literare pe Fe-
bruar 1905 ; maï sus, passim, şi tabla.
www.dacoromanica.ro
LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 195
Mliji[o]stivul Dumnezeii să dăruiască să fie în ceasul cel
bun, și să le dăruiască Sfenţiia Sa zil[e] îndălungate și viiaţ|ă]
norocit[ă), înpreună cu tot binele]. Alta, să veri] pohti dum-
neata a ști şi de bună sănătate a Mării Salje] lu Vod[ă],
iaste Măria Sa sănătos şi veasel și întru bun[ă] pac[e]. Așij-
direa şi noi încă ne aflăm cu sănătate pre lăngă spatele]
Mării Salle]. Alta, și noi, dup[ă] pohta dumnital[e], apropiin-
du-se zioa cea de veselie, trimis-am cu cinste pre omul
nostru şi ca un fecior, Boiar Ișfan. Dumneata să priimeşt[i]
cu drag|ojste şi să iai în nume de bine, ca de la un fecior
al dumnitalje]. Numai să dăruiască m[i]i[ojstivul Dumnezeu
să petreaceț dumneavoastră această veselie cu pacle] și cu
bun{ă] sănătate. De aceasta am scris domnital[e]. Să fii dum-
neata sănătos... Aplrilie] 26 dni.
+ Al dumnetalea ca un fecior:
Socol Vel Cliuc[er].
[V*:] Cu cinste să se dea această carte întru cinstit(ă)
măna a cinstit şi prea-iubit mai mare părintele] nostru, dum-
nealui jupănul Mihaii, marel[el-județ dentru cinstit Scaunul
cetății Brașovului... .
[Pecetea obișnuită, cu semne!.]
O scrisoare din 1698 arată cine era atunci ispravnicul de
Cimpulung, după Radul Cupariul, cunoscut dintr'o scrisoare
tipărită în capitolul precedent:
2.
+ Cinstitului și al nostru bun priiatin şi de aproape vecin,
dumnealui Ioane Mauciş. Să fie dumneata sănătos. Sănătate
şi tot binele pohtim dumtallel de la Dumneze ca să tri-
miță dumitalje], denpreun[ă] cu cinstită fămiliia dumitale.
Cinstită scrisoarea dumitale ne-aŭ venit, de a dumitale să-
njä]tate ne-am bucurat. Ne scrii dumn[eajta pentru grăul de
la Rucăreani, ca să le zic să aducă banii la dumn[ealta, să-ș
isprăvească într'un chip, că iaste și de mult. De aciasta vei
şti dumn[ea]ta că i-am chiemat aici la noi, și le-am zis foarte,
1 No 581.
www.dacoromanica.ro
196 AFACERI DE HOTARE
şi iată că-ș puseră zi de 'nnaintea noastră, pănă la Săntă-
Mărie să vie acolo la dumneata, să-ș isprăvească. Ci de
aciasta aşa vei şti dumneata. Aciasta acum, şi mila Dom-
nului cerescu să fie dumitale pururea de ajutor.
Iul. 20 d., lt. 7206 [1698].
+ De bin[e] voitor şi gat|a spre slujba dumnetal[e]:
Șărban Com[is] Vlădescul.
[V°:} Dumisale cinstitului și bunului priiatinului nostru
Ioanes Mancăș, judeţ a cetăţii Brașovului, cu fericită săn[ă]-
tate să să dea!.
[Pecetea obișnuită.)
Nu cunoaștem alți ispravnici de Cîmpulung, mai vechi, din
vremea lui Brincoveanu. Dar s'a păstrat încă scrisoarea prin
care acest Domn dă de știre Brașovenilor că a încredinţat
această sarcină lui Radu Golescu Comisul, unul din personagiile
«Istoriei ieroglifice» a lui Dimitrie Cantemir 2. Radu Comisul
era fiul lui Matei, tot Comis, şi, prin acesta, nepotul de fiu
al vestitului Stroe Leurdeanu, dușmanul neamului cantacu-
zinesc 3. Postelnic, apoi Agă, în 1691-2 4, el fu Marele-Vornic
al lui Constantin-Vodă (1711)5 și Logofătul cel Mare al lui
Ștefan Cantacuzino, urmaşul Brîncoveanului 8.
Șerban Comisul, pe care-l înlocuia, era poate Șerban VIă-
descu, care fusese odată solul la Viena (în 1688) al lui Şerban
Cantacuzino şi se întorsese cu agentul ungur, bine cunoscut,
Ladislas Csáky, pe un timp cind Golescu era numai Pos-
telnic al doilea sau al treilea 7. Cu vremea el s'ar fi îrnbunat
cu Domnal cel nou, carei dădu isprăvnicia de la Cimpulung,
lăsîndu-i-o pănă acum, în 1700. Dar un alt Șerban Vlădescu,
fiul lui Pîrvu, era fost Mare-Postelnic încă din 1691-28.
No 671.
Istoria literaturii romîne în secolul al XVIII-lea, 1, p. 358.
Documentele Cantacuzinilor, p. 111 (nl LI-LIII).
Ibid., p. 154 (n° LXV).
5 Studi? şi doc, V, p. 311 (mg 72).
6 Ibid, p. 176 (n° LXXV).
1 Magasin istoric, V, pp. 102-6.
8 Doc. Cantacuzin:lor, p. 153 (n° LXV).
a WM ra
www.dacoromanica.ro
LEGĂTURI CU DREGĂTURII DE HOTARE 197
3.
T lo Costandin Basarab Voevod bin mlstiiii gspdru zemli
vlahiscoe.
T Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[a]
vreamea'de bin[e] voitoriii, dumnealui jupănul Eckil Ghiorghe,
marele-judeţ al cinstiti cetăţ Brașovul, sănțăltate și tot bi.
nelle) de la Dumnezeă poftimu dumnital[e]. Cu aciasta facem
ştire dumital[e] că iat|ă] că am socotit de am pus ispravnic
la Cămpul lungu pre cinstitul și credinciosul boiariul nostru
Radul Comisul Golescul, în locul lui Şărban Comisul; carele]
vine și pănă acolea la Brașov. Deci am poruncit ca cu dum-
neata să s[ă] înţeleag|ă) de toate ce vor fi trebil[e], și să
trăiască în dragoste şi prieteșugul vecinătăţii, și, orlJce ju-
decăţ ar fi în partea locului aceluia, să iîndrepteaze şi să
caute, să fac[ă] ce ar fi cu dreptul. De spre partea dumi-
tal[e|, încăș, ca un bun vecin ce ne eșt|i] dumneata, la ceale
ce ar fac[e] dumitale] ştire, aseamene și dumneata ceia ce
va fi dreptul a căuta și a fac[e] poftim, ca să să păzească
pururea buna vecinătate. Aciasta acum, și mila lui Dumnezeu
să fie cu dumneata. Sept. 3 d., lt. 7209 [1700].
De bine voitoriul dumitale:
Io Costandin Voevod.
[V:] $ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitorii, dumnealui jupănul Echil
Gheorghe, marele|-județ al cinstitii cetăți Braşovul, cu mult a]
sănțăjtate să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă!.]
De la Radu avem următoarea scrisoare către Braşoveni :
4.
+ Al miei cinstit şi maï mare vecin de aprooape și bun
priiaten, dumnealui jupănul Mihaiu, județul cel mare al cins-
titei cetăţii Brașovului, cu săn[ătaate mă închin dumitale).
1 N° 374.
www.dacoromanica.ro
198 AFACERI DE HOTARE
Aşijderea, se vei pohti și de săn[ăltaate noastră, cu mila lu
Dumnezeii, în nărocul Mării Salle! Domnu nostru, aflămu-ne
cu săn[ăltaate pre lăngă spatele] Mării Sal[e] Domnu nostru.
Cartea dumfiJtal[e), carle) ne ot trilmi)s cu fiiul dumital[e|
şi fratel[e] nostru, jupănul Herjerii Lucacii, şi, deca o am
citit şi am înțeles de bun[ă] sănătaate dumital[e], fooarte
ne-am bucurat. Darul ce nei trimis dumneata, încă ne aŭ
venit, și fooarte mulțămescu dumetal!e]: să dé Dumnezeu și
noi să slujim dumnevoastre de ce vet pohti dumneavoastră,
Iar, pentru răndul oilor dum[iltal[e], înțelege-vei dumneta
den scrisoarea Mării Salle] Domnu nostru că, cum aŭ îngă-
duit Măriia Lui dumital|e], tot va îngădui și acum, pe ce vor
hii bucate ales[e] alle] dumital[e], numai păn acum Mării Sa
Domnu nostru oiarii în ţar[ă] maau trimes. lar tot va hi
pe voia dumital[e]. Și aciast[ă] scrisoare a noastră să afle pe
dumneata săn[ăltos. Dech[emvrie| 9 dni.
+ De bin[e] voitor șă în toat[ă] vream(e] gat[a)
a sluj[i] dumnital]e):
Radul Vel Comlis|.
[V*:] + La al nostru cinstit și mai mare vecin de aproape
şi bun preiaten, dumnealui jupănul Mihaiii județul al cinstitei
cetăţii Brașovului, Aarn e [= să se deal
1651, 23 December. Diess Genadess (?) halpen.
[Pecete galbenă, cu semne!.]
Un alt dregător din vecinătate e județul Cimpulungului,
vechiii oraș din veacul al XIII-lea, avind judeţul și pir-
garii săi î. De la unul din acești judeţi e cererea următoare:
5.
Cinstitului de Dumnezăi și ales întru vrednicie Măriia Sa)
Ghieorghius Ghieicăl, marelle)-judeţ al cinstitei cetăț Braşo-
vului, să fie Măriia Ta săn[ăltos.
Pohtim dela prea-putearnicul și a-tot-ţiitoriul Dumnezăii Mă-
dei Tal[e] lință] paac[e] și fericită săn[ăjtaate, dinpreun[ă] cu
1 Ne 620,
2 Studii și doc, I-II, p, 273 şi urm.
www.dacoromanica.ro
LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 199
toat[ă] cinstit[a] familie Măriei Tal[e]. Facem Mărieï Tale] șt[i)re
pentru cest om al nostru, de aicea, din Cămpulungu, anum,e
Stoica, pentru că aŭ fost venit acum la Braşov cu carul pentru
hrana, iar un Ion, fecior lui Simion, de aicea, Lan apucat de
zicea] cum ca să-i fie acest Stoică datori încă mai de nainte
vreame, Ci de aciasta vei ști Măriia Ta că aciastă datorie
cum iaste poveastea: că aŭ fost luat muma acestui Stoică,
anum[e] Mariia, o bute de vin de la un Iane Greclu de la
Focșani, fár[ă] bani, și chizaș aŭ fost întrat acel Simion, iar
mătușa Mariia, muma Stoicăi, aŭ fost lăsat un bătlag de
rachiii zălog la acel neg[ulțători, şi ap pus zi mătușa ca să
aduc[ă] banii neg|ulțătoriului și să-ș îă bătlagul cu rachiul.
Și, neputănd mearge la zi mătușa Mariia, să duc[ă] banii
neg[ulţătoriului, iar neg[ulțătoriul au apucat pre Simion, căci
au fost chizaș; iar Simion au venit aicea la Cămpulungu,
de au apucat pre mătuşa Măriia cu scrisoarea ei. Jar mătuşa
Mariia, avănd şi acolo plătit vin, veadre 300, cu zapise, au
zis Simion mătuşăi Mariei să-i dea aceale zapise care au
avut mătușa, că va scoate el vinul şi va plăti la neg|ulțători.
Deci mătușa Mariia i-aii dat aceale zapis|e] toate lu Simion,
și au apucat Simion pre datornicii mătușăi Mariei, și au scos
acel vin tot de pre la datornici, si ap plătit acelui neg|ulțători, şi
i-ai scos și zălogul: bătlagul cu rachiul, dei l-ai trimis el aicea
mătuşăi Mariei, precum știi tot oroșanii; ci încă au fost rămas
vin, de al mătuşăi Mariei, la Simion, necum să fie mătușa
Mariia datoare lui Simion. Precum veï vedea Măriia Ta și
diiata mătușăi Mariei la măna fiiului săă Stoicăi, făcut cănd
aŭ vrut să moară]. Şi vei şti Măriia Ta că mătuşa și acum
iast[e], și căt nu i-ai venit ciasul cu puţin suflet, şi o am
întrebat noi acum d'intăi, și așa mărturisă cu sufletul ei, că,
ce au scris ià în diata eï, cănd aŭ vrut să moar[ă], așa au
mărturisit și acum înnaintea noastră. lar pentru o carte ce
ai scos Ion feciorul lui Simion înnaintea Măriei Talle], a
Radului Cupariul!, acea carte să nu s[ă] creaază, că o ştim
noi ot şi mărturisim că iast|e| rea, că, fiind Cupariului
1 Ispiravnic şi el, V, maY sus, cap. precedent.
www.dacoromanica.ro
200 APACERI DE HOTARE
pizmă pre acest sărac Stoica, să mira ce rău îi va mai fac[e],
ca să-l omoare]. Ci, mergănd Simion cu zapisul mătușăi cel
de la Grec, și văzăndu-l Cupariul, i-au făcut pentru pizma
acea carte, ca să-l apuce]. Ci de aciasta mărturisim noi ot
cu sufletele noastre, că a|cjea carte ce Lan făcut Cupariul,
nu iaste bun[ă], și iaste rea. Ci Măriia Ta, ca un înţelept,
să-i faci dereptate,— că nu-i iast[e] nici-un ban dator, Aciasta,
şi mila Domnului ceresci să fie Măriei Tal[e] de ajutori.
Pentru că, cănd aŭ făcut Cupariul acea carte lui Simion,
Stoica n'au fost de faț[ă].
Gh([e]n[arie] 27 dni, It. 7208 [1700].
+ Al Măriei Talle] plecat și vecin de aproape, de bin[e]
voitor:
Stanciul jud[e]țul de Dlăgopol, înpreun[ă] cu orașanii.
Pecete peste hirtie, cu corbul, avind de-asupra steaua, și
inscripția neînțeleasă.]
[V*:] 3 Cinstitului de Dumnezău și ales întru vrednicie
Măriia S[a] Ghieorghius Ghieicăl, marele-judeţ al cinstitei ce-
Gre a Brașovului, cu plec[ăjciune şi cu fericită săn[ăltaate
să să dea.
[Pecete mică, brună, cu inscripţia: neit pa,
+ Anno 1700, die 8 Febr., exhibit. des Langenauer
Richters undt geschworm Brieff in puncto eines Schuldners
Sztojika des Popa a luj Negro Sohns !.
Rucărul avea un Căpitan, adecă un Căpitan de margine,
și de la unul din ei primesc Brașovenii scrisoarea ce ur-
mează :
6.
t La al nostru cinstit și prea-iubit și de mlilojstivul
Dumnezei dăruit dulce priiaten, jupan Mihai, marelle]-județ
den cinstit[ă] cetatea Brașovului, bun[ă] pac[e] și săn[ăltate
şi tot binel[e] pohtim de la mjiji[o]stivul Dumnezeu dumne-
talje], înpreun[ă] cu toat[ă] cinstit[ă] cas[a] dumnetalje]. De
1 No 683.
www.dacoromanica.ro
LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 201
vei pohti şi dumneata a întrebarea de săn[ăjtatea noastră,
cu mila lu Dumnezei și jn cinstit norocul Mării Sal[e)
Domnu nostru, săntem săn[ăjtoș, de pre săn[ă]tatea noastră,
şi părintel[e] Macarie patriiarhul, carel[e] iaste aici !, să în-
chin[ă] dumnetal[e] cu săn[ăltate. Alta, pohtim și ne rugăm
dumnetalțe] pentru un nepot al părintelui, pre nume Petru,
carel|e] iaste acíf în cetate la dumneavoastră, că aŭ
avut neșt[e] marhă de negoat[e] aici, și lea-ai închis într'o
o ocnă, și, de nu va veni acum, iaste peitoare. Ce ne rugăm
dumnetal|e] să faci bin[e] să-i faci dumneata o carte a dum-
nital[e] la Bran, să-l slob[o]zească să vie să-ș caute de marhă.
Iar noi încă datorți] să fim a sluji} dumnetal[e], ori de ce
lucru ne vei pohti dumneata aici în țar[a] noastră. De
aciasta pohtim, și ne rugăm dumnetallel wr ră PAASEATU €
| = de la Domnul să se veselească]. Amin. Aprilie] 14, It.
7166 [1658].
f Al dumnetallel în loc de fecior:
Vasilii Căp[ilt[an] ot Rucării.
[V°:] La (la) cinstit și prea-iubit şi de milostivul Dumne-
zeii dăruit dulce priiatenul -nostru, jupan Mihai ....
[Pecete neagră, cu semne $l
Pîrcălabul de Rucăr e căpetenia satului, și doi din pîrcălabi
apar cu prilejul plingerii Brașovenilor în privința unei cîtimi de
grii pe care ej o lăsaseră în mînile Rucărenilor, cînd cu
rechisițiile austriace, și care nu li fusese plătită:
7.
+ Io Costandin Voevod bj. mlstiiii gspdri zemle vlah(i]scoe.
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape în toat[ă),
vreamea de bine voitori dumnealui jupănul Mihai Filșteah,
marele-județ cinstiţii cetăți Brașovului. Săn[ăjtate și tot binele
pohtim dumitale. Cătră aciasta-ț facem în știre dumitale, că
1 Macarie de Antiohia, cunoscutul călător. V, Prefaţa cărţii citate a drei
Cioran.
3 No, 633.
www.dacoromanica.ro
202 AFACERE DE HOTARE
aicí înnaintea noastră veni de să jeluir[ă] rot săteanii de la
Rucăr i Dragoslavele, zicănd cum că, fiind ei datori dumitale
cu t! 480 dupre niște grăii ce aŭ fost lăsat Neamţii la dinșii,
rănduindu-i la dumneata ca să-l plătească cu acești bani. Deci,
întămplăndu.-li-s|ă] lor de aŭ venit Șchiiai de la Brașov, şi i-ai
jăfuit, de le-aii luat cai 130 și vaci 180 și oi 250; deci «i,
știindu-să că sănt datori dumlijtale, și dumneata dăndu-le
strănsoare pentru bani, s'aii fost jăluit cum, de le vei scoate
dumneata bucatele de la Șchiiai, să fie în preţul banilor care sănt
ei datori dum[ijtale. Iar dumneata nici vitel[e] le-ai scos, nici
banii în samă] nu i-ai ţinut. De care lucru te pohtim pe
dumneata, pentru voia noastră, ca să le scoţi vitele de la
Șchiiai aceia, să s[ă] plătească de banii dum[iltale, că nu vor
putea fi ei prădați în doao părţi, [si] Șchiaii să le jà buca-
tel|e), şi dumfi]tal[e] sët plătească banii ce aŭ; să el scoţi
dumneata bucatele de la Șchiiai, să-ți dea banii dumitale],
aŭ să le iai dumneata în prețul banilor, care sănt ei datori
dumitale. Și să aib[ă] de cătră d|ujmn[ealta dereptate, ca
s[ă] nu mai facă jalbă la noi. Aciasta, și fii dumneat[a] , să-
n[ă]tos. Noem[vrie] 26 d., It. 7200 [1691].
+ De binele dumitale voitori: Jo Costandin Voevod.
[V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitor, d[ujmn[eallui jup[ă]nul Mihai Filșteah,
marele judeţ al cinstiții Brașovului (sc), cu săn[ăltate să
să dea.
[Pecete ca la n! precedent !.]
8.
t Cinstitul marele-județ de la cinstită cetatea Brașovului,
cu cinste și cu multă săn[ăltate să fii Măriia Ta săn[ăjtos;
amin,
Săn[ăjtate şi tot binel[e] voimi Mării Tale, doamn[e) judeţ ;
să te păzească Domnul cerescu cu mult[ă] săn[ă]ta[te] și cu
paace îndelungată, întru cinstit Scaonul Mării Tal[e]. Cinstita
carte a Mării Tale şi înpreun[ăl cu sluga Mării Tale ne aŭ
1 No 350,
www.dacoromanica.ro
LEGĂTURI CU DREGĂLORII DE HOTARE 203
venit, şi, de căte ne-ai porăncit Măriia Ta, de toate înțelea-
sem pre amăruntul, Și ne poruncești Măriia Ta ca s[ă] dăm
banii grăului rot deplin acum. Asta] ne zici Măriia Ta ca
s[ă scriem și noi banii pre sume, iar ce am dat și într'a cui
mănă. Ci s(ă] ştii Măriia Ta că Täntea nu sfà] tămplă să fie
acas[ă], şi sănt scrisorile la dinsul. Ci iară ne rugăm Mării
Talle], ca la un cinstit înțelept, cum ne-ai adăstat Măriia Ta
cel mult, ne rugăm Mării Tale si ne mai adăstezi Măriia Ta
Dän la Crăciunul nostru, și vom face Măriia Ta păn atunci
200 de florinţi, şi atuncea va mai ostăni omul Mării Tal[e]
aici, și 'npreun(ă| cu sluga Mării Tail(e], şi, cu aceşti bani ce
zicem mai sus, vom veni și noi, şi ne vei lua Măriia Ta so-
coteală, precum va fi cu dereptul. Ce vom fi dat, ne vei
prinde Măriia Ta în seaamă, că noi, Măriia Ta, săntem bu-
curoși a plăti, ci numai nu putem tot odat[ă], pentru sărăciia
noastră. Şi să] știi Măriia Ta, doamne judeţ, că o scrisoare
de bani ce am adus, nu nis[ă] scrie în cartea Mării Tal[e].
Ci rugăm Mării Tale] ca s(ă] nu s[ă facă vre o opreală la
cinevași, că noi, Măriia Ta, cu sărăciia noastră, tot vom plăti
pre rindu, păn la un ban. De aciasta ne rugăm Mării Tal(e],
și Domnul cerescu să fie dumitale] pururea de ajutorii.
Dech|emvrie] 11 dni, It. 7204 [1695].
f De tot binelțe] Mării "Tale, domne judeţ, al nostru
priiatin și de aproape vecin: larca părcălab, din preun ă] cu
tot Rucăreanii, mai micii Mării Tale.
Kb: Întru cinstită măna domnului județii de la cins-
tit[ă] cetatea Brașovului, cu multă săn|ăjtate să s|ă| dea.
[Pecete roşie, ruptă !.]
Peste trei ani pîrcălabul Stanciul vorbește despre aceiași
afacere:
9.
TI Cinstitului de bună rudă Măriia Sa cinstitul judeţ din
cinstit[a] cetate a Brașovului, cu plecăciune și cu săn[ăjtat[e]
ne închinăm Măriei Tale. Rugăm pe mlili[ojstivul Dumnezău
1 NO 687.
www.dacoromanica.ro
204 AFACERI DE HOTARE
și prea-curatei Maica Sflijnţiei Sale, să păzească pre Măriia
Ta cu lină pac[e] și cu fericit[ă] săn[ăjtat[e] întru cinstitul
Scaun. Precina scrisorei nu avem a supăra pre Măriia Ta
pentru altă cevaș, numai căt iat[ă] că trimiseș Măriia Ta omul
Mării Ta(le] cu cinstit[a] carte a Măriei Talle] la dumnealui
cinstitul Comis pentru banii grăului, care săntem noi datori
Măriei Tal[e], și vine omul Măriei Tal e) înpreună cu al dum-
nealui, aici la noi, porăncindu-ne ca să dăm banii ce săntem
[datori], și să venim la Măriia Ta, să ne dâm sama și pentru
300 florinţi, care am trimis la județ[ul] Filiştac (sic). Pentru
aciasta ne rugăm Măriei Tale, să ne mai aștepți păn dup[ă]
Bobotează, iar atunci iar să trimiţ cest om al Măriei Talfe]
aici la noi, că acum nici omenii care ai fost ispravnici la
grău nu sănt toţi aici, și avusem și de la Măriia Sa Vodă
nevoi greale pentru oerit și pentru Samă. lar păn atunci ne
vom strănge cu toții, și vom da cine ce vom avea, și vom
veni încă și cu omenii care aŭ adus banii la judeţul Filiștac,
des vor da sama, și ne vom isprăvi de toate cu Măriia Ta.
Numai atuncea să ne trimiț omul Măriei Tal[e] aici la noi;
cu de atăta vreame am tot mincit (sic) pre Măriia Ta, iar
acum nu vom mai putea minți, că și dumnealui Comisul ni-au
dat strănsoare foarte tare, aŭ să dăm banii, aŭ să venim la
Măriia Ta. Numai atuncea să s(â] afle și Stan Cur Roșiu ac
la Măriia Ta, că el aŭ luat banii de aici și aŭ venit împreună
cu omenii noștri la județ[ul] Filiștac. De aciasta ne rugăm
Mării Tai[e|. Și aciasta puţinea scrisoare să afle pre Măriia
Ta săn[ăltos și veasel, wr ye [= de la Hristos]. Amin.
Dech[emvrie] 19 d., t 7207 [1698].
f Aï Măriei Tal[e] plecaț :
Stanciul păr[călab] ot Rucăr, înpreună cu toții.
[Pecete cu cerneală: «...ea ot Rucă[r]».]
[V°:] + Întru cinstit|ă] măna Măriei Sal[e] cinstit[ul] județ
din Brașov, cu cinste să s[ă] dea.
[Pecete neagră, ruptă!.j
1 No 674.
www.dacoromanica.ro
LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 205
Cu o zi înnainte Șerban Vlădescu, ispravnicul de atunci,
pe care-l cunoaștem, scrisese pentru aceasta sătenilor:
10.
+ Ție, părcălabe Stanciule, ot Rucăr, și Ge, Turio, și ţie
Răceaal[ă|, și voao, tut[ujror săteanilor, și voao carii at fost
comisari în vreamea Neamţilor. Cătră aciasta vă facem în
știre, că iat[ă] că iar ne veni o carte de la dumnealui ju-
detul de la Brașov și o slug[ă] a cetăţii, pentru banii grăului
cari-l şti voi. Ci s[ă] căutaț, în vreame ce veţ vedea răvaşul
nostru, iar voi, aŭ să-i dat banii rot căț știț că fac, aŭ să
trimiteț pre comisarii aceia carii aŭ fostii atunce de au strănsu
grău, înpre[ună] cu sluga dumnealui, acolo la dumnealui ju-
detul, să-ș dea seama și s[à] socotească și să plătească ce
vor fi datori. Că, nedănd banii, nici mărgănd acolo, să vă]
isprăviți precum ne scrie dumnealui, zice dumnealui că va
să scrie la Măriia S[a] Vod[ă]; ci vet să petreaceț răi, și
iat[ă] că v[ă] trimisei şi cartea dumnealui pre un fecior al
nostru. Ci o veţ ceti și vet vedea precum scrie, că vam
fost scris și eŭ într'atătea rânduri ca să v[ă] isprăviți, şi vam
zis şi cu gura, și voi tot oan mai isprăvit. Nu ştiii ce fealiu
de oameni aţi fost, si mai pre urmă tot răul vostru va să fie.
Aciasta v[ă] scriă.
Dich|e]m|vrie] 18, D 7207 [1698].
Șărban V[e)l Comfi]s.
[V°:] + La Stanciul părcălab ot Rucăr să să dea),
Apoi zăbava, mai mult de nevoie, a Rucărenilor și Dra-
goslăvenilor aduse iarăși amestecul Domniei:
II.
+ Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnă. zeml. vlah[i]scoe.
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș,
marele-județii al cinstitei cetăţ Brașovul, sănătate şi tot bi-
1 No 670.
www.dacoromanica.ro
206 AFACERI DE HOTARE
nelle! poftim dumital[e| de la Dumn[ejzei. Cartea dum[i]tale
ne-ai venit, și de săn[ăltatea dumitale ne-ai părut bine.
Alalt|e] ce ne-ai scris dumneata, am înțeles. Pentru nește
bani ce ai dumneata la Rucăreani și la Dragoslăveani după
niște păine, și ne-ai trimis dumneata, și zapisul lor, care s'aii
legat că să dea banii, am văzut, şi iat[ă] că le-am dat po-
runcă foarte tare, și le-am și scris carte, să caute să plinească
dumital[e] toţi banii căț scriii în zapisul lor, că noi nu pofrim
nici paguba dumitalfe], nici a nimănui. Aciasta, și mila lui Dum-
n[e]zeŭ să fie cu dumneata. Av[gus]t 20 dni, D 7207 [1699].
De bine voitor dumitalfe] : Jo Costandin Voevod.
[V*:] t Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănului Hanăș
Mancăș, marele-judeţ al cinstitei cetăţi Brașovul, cu multă să-
nătate să să dea.
[Pecete mare, rotundă £]
Porunca pe care o vestește Domnul, o aceasta:
12
ft Mlstiiu ban lo Costandin Voevod i gsdnii. Duer reagmu
[= am scris Domnia Mea] voao Ru[cJăreanilor și Dragosloveani-
lor. Cătră aciasta v[ă] fac Domnia Mea în ştire că aicea la Domnia
Mea scris-aii dumnealui județul dela Braşov cum că-i săñteț da-
tori nește bani dup[ă] neşte păine, dăndu voi și zapisul vostru la
măna lui, ca să-i plătiţ, şi de atuncea păn acum umblaț purtănd
cu povești, și nu v[a] plătiț. Ci iat[ă] că vă poruncescu Dom-
nia Mea, în vream[e] ce vet vedea aciastă carte a Domnii
Meallel, iar voi să căutaţ să v[ă] plătiț de tot bani, precum
st că vă scrie zapisul, nimic să nu umblaț cu alte poveșt[i],
ca să nu mai vie Domnii Meal[e] sup[ă]rare, că — apoi vet pe-
treace nevoe, şi vet plăti făr de voia voastră. Aciasta vă
poruncescu Domnia Mea. . . Avg|ujst 19 dni, It 7207 [1699].
(Monograma.]
[Pecete octogonală cu chinovar.]
Proc[it] Vel Log[ofăt 2]. = A eent Logofătul cel Mare).
1 No. 370.
2 No. 369.
www.dacoromanica.ro
LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 207
Acelaşi pîrcălab Stoica de la N° o se plinge odată astfel
şovenilor într'o afaccre cunoscută prin scrisori tipărite în
paragraful precedent :
13.
+ Cinstitului de bun[ă] rudă și al nostru mai mare și de
aproape bun vecin, Măriia Sa cinstitul județ de la cinstit[ă]
cetate a Brasovului, cu plecăciune și cu săn[ăjtate ne închi-
näm Măriei Tale şi a tot cinstitul Sfat. Rugăm pre m[iji[o]s-
tivul Dumnezău și prea-curat|ă] Maica Sflijnţiei Sale să pă-
ziască pre Măriia Ta cu bună pace] și cu fericită săn[ăJtate
întru mulți ani întru cinstitul Scaun. Precina scrisorei nu
iaste a supăra pre Măriia Ta de alt cevaș, numai ne rugăm
Măriei Tale, iată că m'au fost înșelat nește măcelari din
Șchiiai Brașovului, anumle) Ion Bochici a Stoica Boghina
și Toader Tap: li-am dat nește berbeci drept ban[i], tl. 100,
bez z lei, și san pus zi ca să-m aducă banii, șiatăta vreame
aŭ trecut, şi nici-un bin[e] nu mi aŭ adus. Ciam trimis omul
mieii acolo pentru ban[i]. Ei sau adevărat lucrul cum Han
fost luat berbecii un niamiș pentru o datorie; dară eu nam
fost datoriii niamişului nimic, nici nu-l știii cine iaste, ci, noi
fiind cu nevoi greale de la Măriia Sa Domnul nostru, am
dat aciale vite, să m aducă bani], ca să ne scoatem și noi
capetele dela nevoe,— precum știi și Măriia Ta că li-am dat
şi mai înnainte, și s'aii ţinut de credință; iar acum văzu că
m'au lăsat la sărăcie. Ci mă rog Mariei Talle), pentru mit
I[o]stivul Dumnezău, să osteneşti Măria Ta să trimiț la acei
omeni, să-i aducă înnaintea Măriei Tale, să-m scot banii, ca
să nu fiu și eu rămas la atăta sărăcie. Că știi Măriia Ta că
cu marha ne iaste hrana noastră. Că eŭ încă voii sluji Mă-
riei Talle|] de ce mă vei pohti Măriia Ta. lar, neviindu-m([!]
banii, să ştii Măriia Ta că voiii spune Măriei Salle] lui
Vod|ă], și vom lua oi de ale Șchiianilor de aici din ţara
Măriei Sal[e], pentru acei ban[i]. Și, cătă pagubă, au chieltu-
ială, voii avea, tot vor plăti, precum scrie zapis[ul] acelor
înșelători. De aciasta mă rog Măriei Talfe]; și fii Măriia Ta
săn[ăjtos. Oct. 6 dni, IT 7206 [1697].
www.dacoromanica.ro
208 AFACERI DE HOTARE
T Al Măriet Tafe] mic şi plecat: Stoica părcălabul din
Rucăr.
[Pe o foiță:] + Iar mă rog Măriei Tale, doamne judeţ, și
pentru cești omeni ai noștri de aici, anum[e] Radul al Ra-
domir şi unchiaș Mihil, și aceștea aŭ dat iar acestor măce-
lari berbeci drept ti Go şi ban[i] 50, tot cănd am dat și eŭ,
şi nu Pan mai dat nici-un ban. Și, pentru aceștea, mă rog
Măriei Tal[e), să fii ostenitorii, să li să dea banii, că sănt
omeni săraci, şi aceale vite Ban fost toată nădiajdea să-ș
scoţ[ă] capul din nevoe. Iar, nădăndu-li-s[e) banii, să știi Măriia
Ta că să vor lua bucate de ale Șchiiailor aici în țara Măriei
Sale] lui Vodă, şi nu s'ar cădea Măriia Ta să nă stricăm
frățiia şi vecinătatea pentru neşte înșelători ca aceia. De
aciasta mă rog Mărie! Tal|e). Și fii Măriia Ta săn[ăjtos.
Oct. 6 dni, lt 7206 [1697].
+ Al Măriei Talle] plecat: Stoica părcălab|ul| din Rucăr.
lar să erg Măriia Ta că, neviindu-ne banii, și omenii sănt
acht în orașul Măriei Tal[e] de Gd), iată că am trimis Mä-
dei Sal[e] leagea, precum iaste obiciaiul, 2 potori, și vom lua
bucate drepte; de vei socoti Măriia Ta că va fi cu cinste
acest lucru : aşa va fi.
Ind Întru cinstită] măna Mărie: Sale județul de la Bra-
ŞOV ucTHo ATH ca [= cu cinste să se deal
[Pecete neagră ruptă.]
Anno 97, die 18 Octobris. Aus Ruckur Schreiben wegen
des Dudujul Kanane und Todor Czapul!.
In sfîrșit avem un răvaș, pentru un furt, de la săteni
chiar, în frunte cu un Oncea și cu preotul lor:
14.
+ Scris-am eŭ Oncea ot (ot) tam [= de acolo), ot Rucţă]ri, și ep
pop Radulu ot Piscure, şi en Duca ot Bătean[i), la domneata,
domne jud[elți ot grad Brașov, şi la toţe cinstenţii dregătorie se
jud[e]cătorie cetăție, pac[e] și sen[ăltat[e] să vă dărescă mi-
1 N° 665. — V., pentru această afacere, § III, la data de 1697.
www.dacoromanica.ro
LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 209
lostivul Dumnezeii. Alta, fac[e])mi știrje] Mării Tale pentru
om ce este închis acii în temniță în Brașovu, că nu istă
om bun. Decei aŭ fosti ven[iJti ac[ejsti om ce 'ste închis
aice, anume Voicul, pre la cas[a] mă, pre în Ruc[ărlă, ṣe au
fostu forat un cal, se eŭ Once Spătărelu nu Lamp știutii c'au
fosto hoţo. Ce, căci aŭ găzduită la mine), căndi este acum,
aŭ ven[i]tă păgubaș|u] la cas[a] mă, anume întăi pop[a] Ra:
dulu de la Piscure, că e "i fostu furat un cală al lui. Ce aŭ
v[e]a[i]tů, domni jud[elţii, popa la cas[a] mă, de min looata
tot[e] bucatele. Căndiă este acum, aŭ ven[i]tă și alte, Ce m[ă]
rog Mărie Tale, domne jud|elță, să stè omolo închis acii,
Dän voi ven[i] ep cu păgubașei, acela el ses dè sema cu
ac|e]şti omen[i] com a ste păgubașe,—că mie mi'i loot tot[e]
bogatel[e]. Ce voi ven[i] eŭ ses dè sema, deva fie om bun
şe-s va drepta, elii va fie, iar de va fie omu răii, iar să va
ştie. Ce rugăm, domne jud|ejții, Mărie Tale, se stea omolo
închis, să lu ped[e]p[s]iț, neci să-li slobozești, nece se-li va
cer|e] se în chezășii cenjejva, să nu-l dat, ci s[ă] stea tot
închis acie. Iar, se va păji (sic) omol, sai lù veţi da de s[ă]
va slobozi, și no voi găsi omol, aici, şi mie se vor looa bu-
catel[e), să știi, domne jod[elţii, că vom oprea noi bucatea
derepte de aici, den țar[a] Mării Tale. Ce se stè omol închis
Dän voi vene eŭ, Once, acei, în Brașov. Aciasta am scris noï. . ,
Amin.
+ Pis msța lun. 19 dni, lt 7160 [1652].
Eŭ Once ot Ruc[ă]ră.
[Pecete cu cerneală ]
[V*:] + Aciasta cartea cu cinstea se s[e] dè întru cinstit[ă]
mäna censtetului judle]țu ot grad Brașou!?.
Vameșii de Dragoslavele, saŭ de Dimbovița, sînt printre
cei mai vechi dregători ai țerii. Și de la el avem cîte-o scri-
soare:
15.
+ Cinstitului și marelui Mării Sal[e] domnului județului
ot cinstit[a] cetate Brașovului, cinstit să fii de milostiv[ul]
1 No: 621.
75703. Vol. X. 14
www.dacoromanica.ro
210 AFACERI DE HOTARE
Dumnezău şi de cinstit Sfat şi de to[tă] cinstita] cetate
Mării Tal[e]. Săn[ăltate și tot binele pohtim de la milostiv[ul]
Dumnezăi Mării "Tafel, din preun[ă] cu tot cinstit Sfatul,
ca s[ă] vă (vă) păzească milostiv[ul] Dumnezăă ču dulce
viiaț|ă), cu feri[ci:[ă)] săo[ăjtat[e] întru veci, amin.
+ Alta, vel şti Măriia Ta: pentru o cinstit[ă] carte a Mării
Tal[e], ci ne-ai trimis Măriia Ta, de ce ne-ai scris, am înțeles.
Pentru o gălciav[ă) ci san făcut aici la Rucăr, cu jupăn[ul]
Gabăr, aceale ci le-ai grăit dumnealui, le-aii grăit fär treabă:
nu săntu acealea căte a spus dumnealui. Iar, de gălciav[ă],
aŭ făcut, cap fost slobozit în apărat (?); și acel om aŭ fostu
jitar, şi au fost și, să ert Măriia Ta, și beat; ci aŭ făcut
gălciav[ă], şi el aŭ fost singuru, şi cărăuș vr'o 10 oamen[i].
Dar, cum ari fi put[ut] baile] el săngur pe 10 oameni? Și
vei ştii Măriia Ta că l-au fostu bătut și pe acesta om, de
zace din bătaia aceia, și l-ai legat. Apoi, dupre aceaia, l-am
pus și noi în butuci, şi l-am bătut cu 300 de toiage,că altă
n'am avut ce-i hoa, că iaste om sărac, și iaste și acum la
închisoare. Ci, pohtindu Mătiia [Ta] tot pentru aciasta, ca
ca s[ă] lu trimiț la Măriia Sa Vod[ă], noi să-l trimitem; dar
numai pentru atăta să supărăm pre Măriia Sa?! Iar, de poh
test Măriia Ta ca s[ă] să facă] şi să să scornească și alte
gălcevi, — pecum vei pohti Măriia Ta vom fac[e]. Aciasta, și
mila lui Dumnezei să te păzească pre Măriia Ta în veaci.
Amin.
Av[gus]t 3 dn., It 7217 [1709].
Al Mării Ta'[e] plecat și slug[ă] în toai[ă] vream[e], de
porunca Mării Tal[e]: Iane vam[e)zul ot Dragoslavel[e],
[V*:] + Întru cinstit[ă] şi fericit[a] mäna Mării Sai[e] jude-
țului ot grad Brașov, cu cinste și cu fericit[ă] săn[ătate să
s[ă] dia.
[Pecete mică, neagră, pe care pare scris: <lane»>!.]
În afacerea unui Pătru Buburuzeai sai Buburuzea cu Petru
Moldoveanul și în alta se întîmpină acum vameșii Prahovei, de la
1 No 700,
www.dacoromanica.ro
LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 211
Cimpina. Această vamă, ca şi cea de la Timiș, sînt nouă,
Ele se ridică abia în veacul al XVIII-lea, cînd decade vama
celor două șchele muscelene. Pe la 1650-60, și chiar supt
Brîncoveanu, Cimpina era numai un sat, fiind totuși reședința
unui ispravnic, pe cînd la 1788 ea e pomenită ca o localitate
însemnată !.
Cu privire la procesul pomenit, Archivele brașovene dau
întăiii această întrebare, cu răspunsul ei (17093):
16.
+ De la Zota Cojocaru, de la Filipești, să-l întrebaţ ce
ban[i] aŭ fostu dator Pătru Buburuzeai, pe ce vreame aŭ
plătit banii și cănd san plătit, să s[ă] adevereaze pre ales,
pe ce aŭ fost luat acei ban[i], pe unt, aŭ pe brănză, au
ban[|i] gata i san dat.
|V°:] $ Plătit-ai Pătru Buburuzea Zotei unt oc[ă| 26, iastă
toamnă ?.
Urmează scrisori ale Vameșilor Cimpinei:
17.
Xe. kzckzpee [= Hristos a înviat].
+ Cinstitului și de neam bun. alesului între vredniciř, și însuş
destoinic, și de aproap[e] vecin, cpzAnom A95po npitarni [= și
încă și bun prieten] Mării Tal[e] doam[ne] judeţ din Braşov, biru-
itoriul a toat[ă| oblastiia cetăţii, săn[ă]tate și tot binele] de la
Dumnezei pohtim Mării Tal[e] ca să-ţ dăruiască, înpreun[ă], cu
Sot ai Mării Tal[e]. Vrănd Măriia Ta a știrea și de a noastră
săn[ă]tate, din mila lui Dumnezeii ne aflăm săn[ă]toș. Pricina
aceştii scrisori cătră Măriia Ta nu iaste dă alt[a], Gr numai
pentru Marcea, care iast[e] dator lui Iovan Sărbul de aici
de la noi. Ştii Măriia Ta că lam pus la prinsoare, de
atăta vreamlel, și ne-aai scris Măriia Ta ca să-l slobozim din
1 Doc. Cantacuzinilor, pp. 14-5, 311, 313.
2 N° 706.
www.dacoromanica.ro
212 AFACERI DE HOTARE
prinsoar[e]. De care știi Măriia Ta, că am scris Mării Tale și
mai înnainte, ca să-l slobozeșt[i] Măriia Ta, iar acum am înţeles
că iast[e] tot închis. Ci acum dar să-l sloboz[e]șt[!] Măriia Ta,
și te poftim pre Măriia Ta să nu mai aibă alți datornici
treab[ă] cu dînsul, păn să va plăti de noi, și, căț ban[i] va
avea, să ni trimeaț[ă], și, căţ bani va mai căştiga, tot să gii
trimeaaţ[ă] pre răndu,— că aceșt|i] bani nu sănt ai lui Ivan, ci
sänt aï noștri. Şi neşt[e] bani ce aŭ zis că sănt acum gata,
să ni-l trimeaaț[ă]. Și noi încă săntem gata a sluji Mării Tal[e]
din ce ne-i vei pohti și ne va hi prin putință. De aciaste
pohtim pe" Măriia Ta; și mila lui Dumnezăă să fie cu Măriia
Ta; amin. Mai 17 d., vl. 7206 [1698]'.
Al Mării Tal[e] de aproape vecin, și de bine voitori:
Theo[dor] Log[ofăt]. Az [= eŭ] Mihăil[ă]
Log[ofă]tul, vamășii ot Cănpina.
KK: Întru cinstită măna Mării Sale județului dën Bra-
şov, cu cinste și cu multă săn[ăltate să s[ă] dea.
Anno 98,diez5 Maj, Schreyben des Vamos auss Kempina
wegen des Pâtr6 Martsche.
[Pecete brună. cu două semne și inițialele m. pi.
18.
+ Cinstitului bunului nostru priiatin și de aproap[e] vecin,
în toat[ă] vream[ea] de bin[e] voitor, Măriia Sa marele-judeţ
al cinstitei cetăți Brașovului.
Săn[ăltate şi tot binel[e] pohtim Mării Tal[e| de l[a] Domnul
H[ristojs ca să-ţ dăruiască mult[ă] fericit[ă] săn(ă]tate, dinpreun[ă)
cu tot cinstiță sfeatnicii Mării Tale), Alta, facem știr(e] Mării
Tal[e] pentru Petria Moldoveanul și pentru Pătru Buburuzea,
precum ai scris Măria Ta maï nainte la noi, și acum mai pe
urmă al scris dumneata la văt[a]ful Drăghici ca să-i judece.
Și, mergănd el săracu la judecat[ă], la vătaful Drăghici, ei aii
sărit și Lan ucis, și n'aă vrut să-l lase să între la judecat[ă].
Apot el săracu aŭ mersii la Măriia Sa Vod|ă), la Divan, şi
1 N° 673,
www.dacoromanica.ro
LEGĂTURI CU DREGĂTOKII DE HOTARE 213
aŭ luat carte de soroc, de i-aŭ sorocit să miargă la Divan,
şi, mergănd la Divan, ei aŭ scos o carte a Mării Tal[e] cum
că i-ai judecat Măriia Ta acii la Brașov, și ai rămas Pătru
Buburuzea pe Pătria Moldoveanul înnaintea Mării Tal(e], De
vreame ce rămase Pătru Buburuzea pe Petrea Moldoveanul,
căci nu scriseș Măriia Ta iar la noi pe căt ai scris și mai
nainte? Ci ai scris Măriia Ta la Măriia Sa Vod|ă) cum că
Lait judecat Măriia Ta, și aŭ rămas pe Petrea Moldoveanul,
şi ai scris Măriia Ta cum că aŭ jurat un neamiș cu 12
oameni. lar n'ai scris Măriia Ta cum c'au fost cheil[e] la eï,
pe cum scriiai mai nainte ìa noi, ca să le facem dereptate,
ca să nu mai super|e] pe Măriia Ta şi pe noi. lar Măria
Ta ai scris și altelfe] multe car|e] nu s'ar fi căzut, că n'am
socotit să ne fie vecinăta(ta)tia păn într'atăta, Și pohtim pe
Măriia Ta să scrii Măriia Ta o carte la Măriia Sa Vodă],
cum ai scris mai întăi la noi, cum că aŭ fost cheile în măna
lor păn aŭ perit ban[i], și, dup[ă] ce aŭ perit banfi], i-aă dat
săracului acestuia chellel, Și pohtim pe Măriia Ta să chem[i)
pe acei doi oameni carle] sănt de ai dumneavoastră, care au
fost de strajă] într'acia noapte, unde Dan fost cămara, să
mrăturisiască cum aŭ mărturisit înnaintea vreame. Și să scrii
Măriia Ta o carte la Măriia Sa Vod[ă], căt iaste adevărul. Şi,
de cartia aciasta care) aŭ scos ei de la Măriia Ta la Divan,
iaste în știria Mării Tal[e], aŭ nu iaste, — cu carle] au rămas
pe săracul acest[a] —, pohtim pe Măriia Ta, de nu va fi cu
ştir(eaj Mării Tal[e), şi pentru aciasta să scrii Mării Sal[e]
lui Vod[ă], că iaste cu păcat să rămăe sărac săracul acesta.
De aciasta pohtim pre Măriia Ta, ca pre un bun priiatin
şi vecin de aproape. Şi, cu atăta săvărșind, mila lui D[umnelzeu
să fie cu Măriia Ta. Iulfie] 26 dni, lt. 7216 [1708].
+ A Mării Tal[e] de bin[e] voitor; vameșii ot Cămpina
Tops Bénaeoge,
[Ve:] Cinstitului, bunului nostru priiatin, în toat[ă] vreamia
de bin[e] bun voitor, Măriia Sa marel[e)ijudeți al cinstitei
cetăț Brașovului, Mării Sal[e] cu multă fericit[ă] săn[ăjtate
să să dea,
www.dacoromanica.ro
214 AFACERI DE HOTARE
[Pecete neagră, ruptă 1.)
[Pentru același lucru, mărturii grecești de vameşi, la 25
Januar 1709; n° Gool
19.
Cinstitului și al nostru de aproape vecin, în toat[ă] vreamia
de bin[e] voitor, Mării Sal[e] marele-județ al cinstitei cetät
Brașovului.
Săn[ăjtate și tot binel[e] pohtim Mării Tal[e] de la Domnul
Hlristo]s ca sët dăruiască Mării Tal[e] multă și fericit(ă)
săn[ăjtate, dinpreună cu cinstiț sfeatnici! Mării Tale).
Alta, cinstit[ă] cartia Mării Tal[e] ne-ai venit dinpreun[ă]
cu omul Mării Tale), şi, pentru ce ne-ai scris Măriia Ta,
am înțeles. Pentru Pătru Moldoveanul și pentru Pătru
Buburuzea, eum Cam scris Mării Tale] și mai în trecu-
tel[e] zil[e). Pentru moșiile] carle] aŭ zis Pătru Buburuzea
că Dan zălojit aici la Cănpina, la Barbul, am chemat
pe Barbul înnaintia omului Mării Tale], și ni-ai arătat un
zapis, car[e] îl vei vedea și Măriia Ta, că-l trimitem pe omul
Mării Talje]; și noi, necrezănd zapisul lui, i-am zis să jure
precum Lan dat Barbul lui Pătru Buburuzea t! 27; și oan
vrut să Iurlel, Și pentru Ploeștiani car[e] aŭ zis că Lan dat
ban[i], să l[e] tărguiască, noi i-am întrebat, d aŭ zis acei
oamen[i] că nu i-ai dat; numai marfa ce aŭ adus, a cum-
părat cu ban gata de la el. Și pentru Stroe, soțiia lui,
amii întrebat: întăi, are zapis, și aŭ zis că n'ar[e], și acum
aŭ scos un zapis înnaintia noastră,— care am văzut că nu iaste
derept. Și precum san jeluit Pătru Buburuzea că l-am prăda
cu t 10, i-am luat, și marfa încă iastă oprit[ă] de noi, și,
îndereptăndu-s[ă), îș va luoa marfa. Și zapisul să ni-l trimiț
Măriia Ta iar îndărăptiă, și răspuns, cum să va așeza acest
lucru, Aciasta, și mila lui Dlumnejzei să fie cu Măriia Ta.
Fev|ruarie) 15 dni, lt 7217 [1709].
De bin|e] bun voitor:
IloAvypiwos făuzons sis Kmyuzivo.
2 No 696.
www.dacoromanica.ro
Ku
LEGĂTURI CU DREGĂTORII DE HOTARE 21
[V°:] Cinstitului şi al nostru de aproapļje] vecin, în toat[a]
vreamea de binlel bun voitor, Măriia Sa mar[e]le-județ al
cinstitei cetăț Braşovului, cu mult[ă și fericit[ă] săn[ăjtate
să să deal.
[Pecetea neagră, obișnuită.]
20.
+ Cinstitului şi al nostru de aproape vecin, în toat[ă]
vreamia de bine] bun voitoriii, Măriia Sa marel[el-judeţu al
cinstitei cetăț Brașovului.
Sănătate şi tot binele pohtim Mării Talţe] de la Domnul
H|ristojs ca să-ţ dăruiască Mării Talle] mul[ă] fericită săn[ă]-
tate dinpreun[ă] cu toţi cinstiți sfeatnicii Mării Tal[e]. Alta,
facem ştire Mării Tale că, viind o cartia a Mării Tale] la
vătaful Drăghici, înpreun[ă] cu Pătru Buburuzea și cu Pătru
Moldoveanul?, i-am chemat, fiiind judecata înnainte la noi,
să-i dea Pătru oameni să jure, şi n'ai vrut să vie, şi aŭ sărit
şi aŭ bătut pe Pătru Moldoveanul, şi de atunce au fugit, și
ami aflat că aŭ venit acii. Și nu știmu,așia iaste, şi i-ai fä-
cut Măriia Ta o carte, și aŭ venit dean trecut la Bucureşt[i].
Şi oamenli] care vor să jure, sănt slugi dumnealui vătafului,
şi, fiiind oameni dumnealui, nu va să-i lase să jure], ca să
s|ă] înderepteze acest lucru. Şi, viind acii, iar Măriia Ta să-l
pui la închisoar[e], că pre umbletele lui să cunoaște că nu
e om derept. Aciasta, şi mila lui D|umnejzei să fie cu Măriia
Ta. Apfrilie] 5 dni, 7217 [1709].
De bin[e] bun voitor: vameşii de la Cămpina,
[lohmypâwos, L'swprtos.
[V*:] Cinstitului și al nostru de aproape vecin, în toat[ă]
vreamia de bin[e| bun voitor, Măriia Sa marele.județ al
cinstitei cetăț Braşovului, Mării Salle] cu bun[ă] fericit|ă]
săn(ăltate să dal dea.
[Pecete brună cu legenda: n. n. Iw3.]
1 No 796,
? De can a mal fost vorba, în Ş II].
3 No 702, — O scrisoare de la Costea și (Gheorghe, vamest de Cimpina
(1745), se dă la sfîrșitul ultimului $ din cap. IV. Două scrisori de la Va-
meşul Panaioti (1760), mai departe, Pp. 222-3,
www.dacoromanica.ro
216 AFACERE DE HOTARE
Citeva scrisori vin de la noii ispravnici de Prahova (dre-
gătoria ispravnicilor de judeţ era de curind înființată de
Constantin Mavrocordat reformatorul) :
21.
Prea-cinstite și de bun neam și al nostru bun prietin și
vecin de aproape, dumnealui vel Jude, cu săn[ăjtate mă
închin dumitale.
+ Prieteneasca scrisoare către dumneata de alt n'avusem
fär de căt, findu luminată porunca Mării Sale lui Vod[ă] ca
să să oprească oile lui Stoian Huia și oile lui Pătru Blegul
aice în țară, după jalba ce aŭ dat fratele lui Stoian Hui,
anum[e] iar Stoian, cum că s'ar fi năpăstuit la împărțeaala
lor, şi încă un frate al lor, anum[e] Radul, şade închis acii
de atăta vreme. Pentru care îm poruncește Măriia Sa Vod[ă]
ca să scriii dumitale, să laş dum(neata] pe acel Radul, fratele
lui Stoian mortul, înpreun[ă] şi cu fămeia mortului, anum[e]
Sora, să vie la hotariii, că și eii am poruncă de la Măriia
Sa Vod[ă), ca să viii însumi eŭ la hotariii, și acolo să să
înpărțească toate bucatele lor. Ce dar și dum[neata| de acii
vei trimit|e] un judecătoriii al Sfatului, și ne vom aduna cu
toții la mănăstirea Sinaia, şi acolă după dreptate îi vom
înpărți după cum îm poruncește și Măriia Sa Vod[ă). Iar,
neslobozindu dum[neata) pe Radul, fratele mortului, nici viind
Sora, fămeia lui Stoian mortul, la judecată, să știi dum|neata]
că am poruncă de la Măriia Sa Vod|ă] să oprescu și oile
mortului, cum san și oprit, denpreun[ă] sl cu oile lui Pătru
Blegul. Și, pănă nu să va slobozi acel Radul, fratele mortului,
să vie să să înpărțească în hotar, după cum iaste porunca,
nici de cum acele oi de aici nu să vor slobozi. Ci pohtim
pe dumneata], pentru acestea toate să avem răspunsul. Aciasta,
și fii dumneata sin[ăjtos. Mai 30 dni, 7255 [1747].
Al dumitale bun prietin şi vecin de aproape,
gata spe (sic) slujbă:
Toma Guliand, biv Vel Stol[ni]c, isprav[nic) Prao[vei].
[V*:] Prea-cinstitului și de bun neam al nostru bun prietin
www.dacoromanica.ro
LEGĂTURI CU DBREGĂTORII DE HOTARE 217
şi vecin de aproape, domnului dumnealui Samoil Herbet,
domnu de Guberniiii şi vel județ a cinstitei cetăți a Bra-
șov|u]lui și a toată Țara Bărsei, cu fericită săn[ătate să să
dea, la Brașov.
[Pecete neagră, cu inscripția: «Thom(a] Gu(liand)>!.].
Un Vasile scria astfel la 1658 (v. p. 201, n° 6):
22,
+ La al nostru cinstit şi prea-iubit jupan Mihai, marele-ju-
det dintru cinstita cetate a Brașoului. Alta, fac ştire dum-
nital[e] pentru răndul cesti om anome Fătulă, că ș'ai fostu
găsit un cal de furat acht la Brașov; deci calul san oprit
pre sama dumnitallel acíï la Brașov. Deci iat[ă] că vine atii
la dumneata cu mărturiile, și aŭ mărturisit și înnaintea nostră
cum că iaste calul al cestui om. Deci dumneata eet destul
înțe|lejptu, de ver socoti dumneata să nu-i piar|ă) bucatele,
că va fi păcat. Aciastă puţin[ă) scrisoare să afle pre dum-
niata cu săn[ăltate și întru bun[ă] pac[e] wr yerk [= de la
Hristos], amin. Mai 26 dni, I 7166 [1658].
Al dumital[e] fecior maï mici : Vasilii Căp[ijt[anul].
Alta, cinstit județ, pentru răndul ghiulușului?, să.mi faci
dumneata ustenial[ă] cu o scrisoare à dumnitale, să știm și
noi cum san așezat lucrul; iar scrisoarea ce vei trimite dum-
neata, voii să o trimițu și la Măriia Sa Vod[ă].
[V*:] 4 Să s[ă] dea la al nostru cinstit și prea-iubit jupan
Mihai, marele-judeţ dintru cinstita cetate a Brașoului.
[Pecetea de mai sus $l
De la alt Vasile e următoarea:
23.
Prea-cinstitului și luminatului lustrisum, ecselentisumului
ghenărar al Brașovului, al "Ţării Bărsii și Aromsecul și al
, Ciucului, cu multă plecăciune mă închin Mării Tale.
1 No 729,
3 Adunare,
3 No 645,
www.dacoromanica.ro
218 AFACERI DE HOTARE
Prea-cinstită cartea a Mării Tale cu plecăciune am luat,
şi, toate căte îm scrii Măria Ta, am înțeles. La care auzind
o faptă ca aciasta, m'am mirat, cum aŭ îndrăznit acel blăs-
tămat de au făcutii, neavănd noi nici-o ştire. Pentru care
lucru, numai de căt am trimis de laŭ adus pă acel blăstă-
matii de posădari, întăi l-am judecat, întrabăndu-l, cu a cui
ştire aŭ făcut aciastă blăstimăţie de aŭ îndrăzniti să calce
hotariul ai să tragă cai oamenilorii străini: de aŭ avut da-
torie, de ce nu ne-aii spus noao, și noi am fi scris Mării
Tale, și s'ar fi scos datoriia. El aŭ tăgăduit că nici dă cum
n'aă călcată hotarul, ci pă hotari aŭ fostă venitii acel da-
toriinic al lui la lemne. Dară eŭ nu i-am dat credință nici
de cum, ci lam pedepsiti cu bătae, vrănd să-l trimiț și la
Măriia Sa Vod[ă]. Numai am socotiti că să va premejdui
poate și cu moarte, de cătră Măriia Sa; ci l-am pus la tem-
niță închis, pănă va luò ertăciune de la Măriia Ta. lar cai
iată că să trimise, să-i dea în măna vameșului de la. Timiș. Numai
mă rog acum, să dai Măriia Ta poruncă la vameş de Timiș,
să i să scoață bani, că iaste datorie bună, nu altă pricină
Pentru care mă rog și eŭ Mării Tale să rămăe, să nu te
mai turburi Măriia Ta pentru o faptă ca aciasta, de va fi
făcut acel blăstămat; că el foarte tare să jură că nu e vino-
vatii, macară că şi dumnealorii vameşii de aici Lan lipsitu
Aciasta, și fii Măriia Ta sănătos. Oc[tomvrie] 23, 1759.
Al Mării Tale plecati și gata spre poruncă ca un vecinu;
Vasile Căpliltlanul], isprav|nic]
plaiului Prah(ovei].
[Copie a scrisorii către generalul baron de Stentsch!.]
Un Căpitan de hotar, de la Rucăr saii de la Cîmpina,
trebuie să fie și scriitorul răvașului ce urmează:
24.
f Adec[ă] ep Mustaţe Căpitanul făcut-am zapisul men a
măna dumisale jupănului Mihălache, pentru vitele carel[e] len
fostu neguțatu dumnelui jupănul Mihălache cu catanile, iar
1 No 734.
www.dacoromanica.ro
kd 219
eŭ m'am sculatu, şi m'amu dus, și le-am luat, și le'm văn-
dutu, unile la Comandaș, altele pe aiure, şi eŭ amu rămasu
cu tocmială driaptă, pe vite 163, și m'am rugatu dumisale
jup[ă)nului Mihălache, și man lăsatu pe aciastă tocmal[ă]
dreptă ca să-i plătescu taleri șasă sute și 60, pecum ne'm
învoito. Iar eŭ să aibu a plătă dum[ijsale pecumu m'amu
apucatu. Iară, neplătindu pecum m'amu apucatu, să De vol-
nicu cu acestu zapis să mă apuce să plătescu făr de voe
mè, rămăindu dator dreptu a-ï plăti. Șiamu pus zio, de as-
tăzi în 15 zile, şi, cine a veni cu zapisul, săi a[ijbu a plăti. Și
pentru credinț[ă] amu iscălit, ca să să crez[ă). Și femee mè
va ràmănè credință la dumnelui. Ghenare 11, let 7225 [1717].
Eu Gavril Mustaţi Căplitan], platnic.
|Pecete roșă.]
Ghiorghie Sinapu Căp[itan], martur.
En Ion[i]țe Căp[it[an], amu scris zapisul.
Eŭ Radul Căciul|ă), martur.
[V»:] t Dintr'acești ban[i] ce scrii în zapis, însă ti şas[e|
sute și șaizăcii, care-s dator jupănului Mihălache într'acestu
zapis, s'aii socotit asupra lui Jintiş Comăndat alții ban[i], iar
t! 212 p! aŭ rămas asupra mè, lui Mustaţ[ă] Căplitan), ca să-i
dau jupănului Mihălache, pără în 2 săptămăn[i], fără nici-o găl-
ceav[ă]. Și cine ar ciare banii cu zapisul mei, să fie volni[c]
să ià banii. Și, pentru credință, am iscălit, ca să criaz[ă]; şi
mem pus şi peciatea. Fev|ruarie] 5 dni, 7226 [1718].
Mustaţ[ă] Căp[itan), platnic,
(Aceiaşi pecete !.]
Neculae Rant[e] Căplitan], martur.
Andrei Raț Căpitan], mar[tur].
Mihalcia Mäsis mart|ur].
Tuşi Marton mart[ur).
Imici lancăii mart|ur].
V. Hoţii.
Hotarul era trecut foarte adese ori, nu numai de cei ce
nu voiaŭ să plătească vama sau de pribegi ce se stră-
1 Na 708.
www.dacoromanica.ro
220 AFACERE DE HOTARE
mutaii unde era viața mai uşoară, ci și de hoți. ament
răi» se găsiaŭ risipiţi prin satele de graniță în număr foarte
mare. Eï pindiai pe negustorul răii păzit, pe călătorul singu-
ratec, dar fapta lor tălhărească stătea mai ales într'aceia că
răpiaii vitele, oile, caii. Nu erai ucigași, nici haiduci în stil
mare, ci hoți de cai și de «bucate». De aceia eï puteai fi
priviți, altfel, de consătenii lor, ca oameni de ispravă. Rare
ori se încerca vre-o faptă mai îndrăzneață. Pe cînd hoţii din
Ținutul Bistriţei ardelene cutezaii să cheme asupra lor minia
lui Dumnezei prin prădăciunea de biserici și mănăstiri bo-
gate, dincoace, de spre laturea Brașovului, nu se pomenește
nici-odată de așa ceva. Mănăstirea Sinaii, drept în munte,
foarte departe de orice aşezate omenească, n'a fost nici-odată
despoiată de vre-o ceată prădalnică. Dar vedem că hoţii se
încumetai să jăfuiască vama, unde erai totdeauna bani
strinși.
Adăpostul făcătorilor de rele nu era în satele din partea
noastră, unde măsurile de pedeapsă — spinzurătoarea fără
vorbă multă, pentru orice furtișag, cind nu ierta cel cu pa-
guba — erai mult mai strașnice și mai răpezi. Ei se oploșiaii
prin satele romănești din Birsa Brașovenilor. Căci trebuie să
recunoaștem că făcătarii de rele eran mai mult Romini, pe
carii îndemna spre asemenea fapte, și sărăcia, și lipsa de lu-
mină a minţii, și lăsarea în voie din partea tuturora, și vechea
vitejie, care nu-și mai putea găsi nici-o întrebuințare !. .
O afacere de hoție care se mîntuie cu prinderea vinova-
tului e bine cunoscută printr'un șir de scrisori din anii 1760
şi 1761, care urmează aici. La o alta se raportă o scrisoare
din aceiași epocă, datată 1766.
I.
f La al nostru cinstit și prea-iubit și mai de aproape vecin,
dumnelui jupănul Gulmi Mihai, velichii județ din cetatea Bra
şovol, pohtim de Ja m[ijlostivol Dumnezei viiaţ[ă] și bun[ă]
1 Cf. şi Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, Il, p. 163 și urm., 319
şi urm.
www.dacoromanica.ro
HoŢri 221
săn[ă]tat[e] şi tot hinel[e] sët dăroiască dumnetal[e], denpre-
un[ă] cu toat[ă) cinstit[ă] cas[a] dumnetal[e]. De alta, facem
în ştire dumnital|e] pentru cesto Spăt[ăjrel anom[e] Oancea
ot Rucăr, carile iaste slug[a] Mării Sale Domno nostru, cum
are nevoi pentru nește cai ce aŭ fosti furat Voicu din To-
hani, ai unii slugi al Postealnicului celui Mare. Deci el la
prinsu hoţul, și l-ai dat în măna dumnetalļ[e], să-l o la în-
chisuarea, păn vor veni păglujbașii, să li-l dai do[m)neta în
mănă, cum iaste leagea. Dumneta nu l-ai ţinut la închisuarea,
ci l-ai sloboz[i]t. De care lucru, să cauț dumneta să-l prinzi,
să le dai hoțul în mănă; că, de nu-l vei prinde dumneta, să
ştii dumneta, că not vom opri neșt[e] bucate den țara dum-
nevoastră în ţara noastră, pentru acesto hoț. Ce să aibă jude-
cat[ă] cu acel hoț, —că dumneta știi că noi, dec’ aveț oa-
menii dumnevoastră în ţar|ă] la noi, noi le facem jude-
cat[ă]. Aciasta facem ştire dumnevoastră. Să fii dumneta
săn[ăjtos wr rer [= de la Hristos), amin; pis Ghen[arie] 6
dni, vit 7161 [1653].
+ Aï dumnetal[e] bun[i] priiatin[i] și vecin[ij de aproape,
şi pohtitor[i] de tot binel[e] dumnetal|e]: Preda Vel Vornic
i Diicul Vel Spatlar].
|Ve:] La al nostru bun [pr]iatin și vecini de aproape, ju-
pănul Gulmi wT venir rpaga BpawogcKar Adr € [= din cinstita
cetate a Brașovului să să dea.
[Două peceţi brune !.]
2.
Cinstite și al miei mai mare dum[nealui] Vel Postlelnic],
cu multă plec[ăjciune mă închin dumitale,
+ Cu căzuta scrisoare înștiințăm pe dum[neata] că trimisei
foae de jafurile ce aŭ făcut hoţii ce aŭ fost aici în plai,
dup[ă] cum mi-a! scris dum[neajt|a). De aceasta fă-mi știre
dum(neata], şi să fii dum[neta] săn[ă]tos.
Iulie] 8 dni, 1760.
Al dumiltalje mai mic:
Barbu Sărdjarți.
1 No 628. Cf, și pp. 208-9, no 14.
www.dacoromanica.ro
222 AFACERI DE HOTARE
(V° TE Cinstitului și al mieii maï mare, dum([nealui] Vel
Post[elnic), cu cinste sl cu plec[ăjciune să să dea. Pentru
pricina hoților.
An den Porkulab Kaczendorffer.
|Pecetea neagră, şi cea roşă, a pîrcălabilor Branului!.]
3.
Cinstiţilor şi ai noștri bun[i] prieten[i] și de aproap[e] ve-
cin(î]. Măriilor Voastre, Măriia Ta doamne drector şi Măriia
Ta, doamne Tocae, cu frățească dragloslte şi cu mult[ă) să-
n[ă]tate ne închinăm Măriilor [Voastre].
t Facem ştire Măriilor Voastre, că scrisoarea ce mi-aţi
trimes cu Simion Aldulea, părgariă, de grabu am fostu tri-
mes-o la dum(nea]lui ispravnecu, s'il dum(neajlui, în cea ce
au văzut-o, numai de căt aŭ trimes oamen[i] cu ajutori la
hotaru, ca să fie cu bună pază. Dar ş|i] Măriilor Voastre vet
da poruncă plăiaşilor Măriilor Voastre, ca să fie cu bună
pază. Măcarii că vam mai înștiințat pă Măriia Voastră pentru
Ivan Albuşoiii, ca să-l prinză, că noi aicea am simţit că ar fi
vorbă să meargă la ceiialalți. Că, de nu se vor prinde acestu
omu, pă urmă mai mare stricăciune va fi, precum puteț cu-
noaște sl Măriilor Voastre, că așa va fi. Aciasta, și] mila
lui Dumnezei să fie cu Măriilor Voastre.
Iunie] 21 dni, 1760.
Al Măriilor Voastre bun prietin și de aproaplel vecin:
Iavaro
Páp[eone].
[V° :] Cinstiţţijlor dii aï noştri bun[!] prietenfi] ş[i] de
aproap[e] vecin[i], Mării Sale dum[nea]luï drectoru ș(i] Mării
1 N° 690,
www.dacoromanica.ro
Sort 223
Sale domnului vameș Tocae, cu mult[ă] d fericit(ă] sănă-
nătate să să dea, la Bran.
[Pecete neagră, ruptă!.]
4.
+ Cinstiţilor sai noștri buni priiatini și de aprooape ve-
cini, dereptul contromaţ? i dum. vameș Tocaia, cu dragoste
şi cu multă săn[ăjtate ne închinăm dumneavoastre.
O prietenească carte ce ne-aț trimis dumneavoastră cu
Simion, ne-ai venit, și ceale ce scriți dumneavoastră, am văzut,
şi numai de căt în ciasul acel am trimis-o la dumnealui is-
pravnicul, și, ce răspunsu ne va veni, într'acel cias vom tri-
mite la dumneavoastră. Dar numai iată că vă înștiințăm pe
dumneavostră că bin[e] ar fi pentru Ioan Albușo[ii să] sit
dumnealorvoastre să-l prindeț și să-l puneţi la mare închi-
sooare, ca s[ă] nu scape, că, scăpănd, să nu meargă la tălhari
ciialalți şi va face pe urmă mai multe răotăți, că noi așa
am simţit de aici. Ci dumnealorvostre siliț ca să] prinză, că,
deaca să va prinde, bin[e] va fi. Alt ne rugăm dumnealor-
vostre, pentru tălharii şi pentru ciai de ce at trimisu la
Brașov, în ce chip va curge judecata lor, ne rugăm dumnealor-
vostre să ne înştiinţaţ, ca s[ă] ştim pentru paguba nostră,
a vămii, cine o să înplinească. Aciast[a], și mila lui Dumne-
zău să fi aputurea cu dumnealorvostre, de ajutoriă, Ai
dumneavoastră de bin[e] voitori şi de aprope vecini. Iulie
20 d., lt. 7268 [1760].
avans
Bl4]u[soms].
|V*:] + Cinstiţilor şi ai noștri de bine voitori și de aprope
vecini, dumnealui dumnului dreptului contromaț 1 dumnea-
lui dumnealui vam[ejși Tocae, cu dragoste şi cu mult[ă]
fericită sănătate să să dea.
[Pecete neagră, cu semne.) La Braşov 8,
1 No 736,
3 Directorul cotumaţei (Contumaz = carantină).
3 Bibl. Ac. Rom. documente; Sturdza, în An, Ae, Rom., VIII, pp. 257-8.
www.dacoromanica.ro
224 APACERI DE HOTARR
5.
Prea-cinstite şi întru vrednicie ales, Măriei Tale, doamne
județ, cu plec[ă]|ciun[e] sărutăm cinstit[ă] derepta Măriei Tale,
și poftim de la prea-puternicul Dum|nejzeii ca s[ă] Ge pe
Măria Ta întru mulţi și fericiți ani cu s|ă]nătate, dinpreun[4]
cu toat[ă] cinstit[ă] fameliia Măriei Tale.
Cu aciast[ă] plecat|ă] scrisoare ne rugăm și facem Mării
Ta[le] înștiințare pentru toți care au auzit că san prinsi,
că acum sănt 2 săpt[ă]jmăni de ap venit 9 hoţ la noi acas[ă],
în Breaza, în vale, și ne-aii jefuit de ne-aii lot tot ce am avut,
dup[ă] cum vom areta tot anume; și ne rugăm milei și bu-
n[ă]tății Mäe Tale ca s[ă] întrebe acești ho[ți], unde aŭ pus
acestea ce s'aii lot și am rămas goli, că ne-ai lot tot,
A îi. 1 păreche fileri.
2 cămăși. 1 hărşie neagră.
7 mărămice să dă la nuntă. 61 mătase.
I basma picat[ă] în tipar. Acestea sănt ale lui Ion ce
5 ștergare. sai lot, anume:
1 măramă de brăi. brăi de purtat.
I pănzetură de masă în ştergare.
I
2
ochiuri. 1 măramă albă cusut[ă].
I
I
3 fețe de perine. căciul[ă] neagră.
3 cingători de mătase. curea țintat[à].
I cingătoare de purtat. 4 lei.
2 bogasie. Aceste săntu păgubaș.
I dulamă verde. 2 pușci, și una fărmat[ă).
2 zăbranice. 2 cantare de cele mari le-aii
4 inele de argint. stricat și le-ai lot.
I tipsie de aramă. 1 săpun.
I teacă galbin[ă). 19 lei turcești.
2 p! oc[ă] ciară. I păreche forfeci.
2 torture. I piele de vac[ă] tăbăcit[ă].
2 curele ţintuit[e). I piele de ursii.
2 părech[i] cioreci. I frăŭ turcescii.
1 căciulă] neagră. 2 saci: unu au fost cu mălai.
1 hărşie (9) neagră. 2 cretiţe.
www.dacoromanica.ro
Sot 225
1 păreche cercei de cei marii], 1 gărbaci cu 2 sfărcurii).
de argint poleit. I păreche cizme galbeni.
pl oc[ă] bumbac tors. 4 coţ de pănză de fuior.
Și noi viind aici la Bran, am durmit Joi sara la căşărie, în
Ialomiț[ă], şi ne-aii [spus] baciu de la cășărie că mercuri sara
a venit 3 bot, de aŭ lot 15 caşiicavale.
En Buchiai (!) Balea. Ei Ion Burtuș.
Iul. 23 dni, 1760, în Bran.
[V*:] Prea-cinstitului și întru vrednicia alesului, Măriei Tale
domnult dfomnull judeţ al cinstitului maghistrat și al toată]
Țara Bărsii cu plec[ă]ciun[e] și cu fericit[4)] săn[ă]tatesă să în-
chi(dă] !. i
6.
Cinstit și nostru prietin și vecin de aproape, dum nealui]
Mihai părc[ălab) al Branului), cu mult[ă] săn[ă]tate mă închin
dumlital|i.
TL Priitenească scrisoare dumlitalji am luat, in care scrii
dum[neata] că-ţ scrie domnii maistratului dën Br[ajșov, ca să
trimiții eŭ scrisoare încredințată pentru pricinile şi pagubile
ce aŭ făcut acei tălhari. Vei știi dum[neata) că mai înnainte,
pănă a nu veni aciastă scrisoare a dumitale, am luat și] altă
scrisoare a dumlitali, în care scriial ca să scriii, tot pentru
aciastă pricină, cinstitului maistrat, dară, nefiind aici, nu
am fost scris, iară acum iată că scriseiii şi trimiseiii all pe
unul dän vameș, cei păgubaş, cu foe făcută dupe spusul
păgubașilor, cu sufletele lor făcută ; care foe o vei vedea-o și
dum[neata), și vameș|ul] vine la dreaptă jud[e]cata cinstitului
maistrat, ca să-ș afle dreptate. Aciasta, și fii dumneta să-
n[ă]tos.
Avl[gust] 12 dni, 1760.
Al dumjitalli bun prietin:
Theodorachi biv Vel Com[i]s.
[V*:] + Cinstitului dumisale Mihai părc[ălab] din cetaatea
Brașovului, cu fericită săn[ătajte să s[4) dea.
Matheides. An den Porkulab Michael Matheides.
1 N° 735,
75703. Vol. X. 15
www.dacoromanica.ro
226 AFACERI DE HOTARE
[Pecete neagră, ştearsă. Pecete roșă, ungurească, a pircă-
labului de Bran!.]
Vă
Cin(stit] ș(i] al mieii mai de aproape vecin și bun prietin,
dum[neta) Ștefane Comisarule, fericită săn[ăjtate poftim dă
la Dumnezeii ca să-ți dăruiască. Scrisoarea dum[italji am
luat, și cele ce mi scrii, am văzut, pentru că aŭ scris Măriia
Sa ghen[ejrarul la prea-înnălțatu stăpănul mieii. Vei ști că,
fiind dil en la București, am fost în casă unde sai citit
scrisoare Mării Sale ghinărarului, și prea-înnălțatu stăpănul
mieă mi aŭ dat 'poroncă ca să mă ajungu și cu dum-
neavoastră ș[i] să fac tot fel[ul] de silință, înștiințăndu-vă
pentru toate, dup[ă| cum ell dumneavoastră să mă înștiinţaţ
de toate. Pentru colacu ce-mi scrii că san făgăduit ca să
s[ă] dea celor ce vor prinde hoţii, asemene am fost dat di
eii porăncă, ca, oricare îi va prinde, va lua dă la noi bun
colacu. Am nădejde că, după silința ce vom face, să vor
prinde, all vom iși din grijfa] unor hoți. Aciasta, și fit dum-
[neata] săn(ă]tos.
Av[gust] 12 dni, 1760.
Al dumlitalji de bine voitor:
Theodorachi biv Vel Comli)s, isprav[nic].
[V*:] + Cinstitului dumisale Ștefan Tocae, comisariul ce
este rănduit pentru pag[ujba ce ap făcut hoți la vam(a] dom-
neasc[ă], cu fericit[ă] să[nătajte să să dea.
[Pecete neagră și cea roșie a Branului?.]
8,
+ Prea-cinstiților domni ai prea-cinstitului maestratii, Noi
acești doi oameni care săntem pierzători dupe judecata care
ne-aii eşit de la cinstitul maestrat san dupe porunca cinsti-
tului Comision de la Sibii sai dupe porunca înnălțatei Marii
Terezii, Crăiasei noastre, și dupe greșealele meale, eŭ Stan
1 No 689.
3 No 740,
www.dacoromanica.ro
m
HopIt 227
Varză dai jalbă cinstiților domni, bani care mi sai venit
de la furtişeagul vămii ai ţărăi, mi s'aii veniti t[a]l[erï] 50.
Aceștia bani san îngropată în pămăntiă, care Las putea da
de față, dacă i-ar pofti cinstitul maestratii, și sănt îngropaț
în pădurea Marcășului. Ci mă rog să fie mila cinstitului
maestratii să mă erte, și voi plini toată greșeala şi paguba,
partea mea, ce am făcut eŭ. Iar, de nu, poftesc să să întoarcă
tot bani care săntii munciț de mine, să să dea în măinile
muerii meale, să crească copii, bani care săntii la Tocaiii din
Bran, taleri 34. Și poftescii să să dea și lada, cu haine cu
totii, ce san luoatii. Aciasta scriem, şi cerem ertăciune de
la cinstitul maestratiă. Mart 3 dni, 1761 !.
Mici și plecaț robi:
Stan Varză i Sandul Creţul.
V° :] Prea-cinstitului maestrată cu plecăciune să închină,
9.
Copie.
Măriia Ta, domne județ al cinstitei cetăț al Braș|ovului],
cu multă plecăciune mă închin Măriei Tale.
Cu plecata scrisoare înştiințez pă Măria Ta pentru o
cistită scrisore a Măriei Tale, ce ai trimis dumnealui isprav-
nicului, aŭ venit, și cu plecăciune san luat, și cele ce s'aii
Scrisă, aŭ văzut dumnealui ispravniculi, și am văzută și noi,
şi era să scrie dumnealui ispravnicul Măriei Tale, şi, fiindu
de grab[ă] să plece la București, map înștiințat pă mine să
scrii Măriei Tale. Ci iată, după porunca dumnealui ispravni-
cului, iată că trimisei păgubașiiacfi la vama Timișului, ca să-ş
găsească dereptate, și Măriia Ta, de vor fi cai lor, să li să
dea cai, iar, de nu vor Bai lor, să li să dea cai după potriva
cailor lor ; să li să dea săracilor și chieltuiala și chiriia cailor
după cum or arăta ei și scrisorea lor. Că iaste păcatii,
Măriia Ta, de ce nu-i spănzurați pă unii ca aceștiia? Că
acum, de dăunăz încoce, ni san furat mai mulți de doaozeci
1 N° 743,
www.dacoromanica.ro
228 AFACERI DE HOTARE
de cai, și le ducem urma păn la hotari, și nu putem umbla
după ei. De aceasta înștiințez pă Marta Ta, Ocitomvrie) 28,
1766 !.
Al Mărie! Tale plecat:
Stoian vătav al plaiului Praov[i].
1 No 672,
www.dacoromanica.ro
CAP. III.
Legăturile politice dintre Braşov şi Țara-Romănească.
1. Pribegii.
O cronică bizantină, a lui Chalkokondylas, ni spune că,
în anul cînd Turcii pătrunseră în Țara-Romănească, supt
Mircea-cel-Mare, și o supuseră pentru citva timp, boierii
credincioşi Domnului de pănă atunci trecură hotarul mun-
telui şi se adăpostiră la Brașov, unde-și trimeseseră întăiu
soțiile și copiii 1. Aceasta e cea d'intăii dovadă de pribegie
în această cetate, care a primit mai mulți învinși din neamul
nostru decit oricare alta din Ardeal.
Mircea însuşi a fost un pribeag în cuprinsul ei. Căci el
îşi pierduse țara, dacă nu nădejdea de a și-o dobîndi în-
dărăt, cînd el închei& la Brașov, pentru acest din urmă scop,
la 7 Mart 1395, cunoscutul tratat cu Împăratul-rege Sigis-
mund 2. El e astfel cel d'intăiii dintre Domnii noștri care a
pregătit întoarcerea sa biruitoare în acest cinstit loc de sigu-
ranță la ceasul primejdiei.
Pănă ceva mai Gran nici-un Domn muntean nu vine de
la Unguri, prin această portiță a Brașovului saŭ prin cealaltă,
a Sibiiului, ci toți de la Bizantini, de la Turci, de la Moldo-
veni. Vlad Dracul, trimes tot de Sigismund, n'a stat însă, în
timpul de pindă în Ardeal, la Brașov, și poate nici la Si-
ghișoara 3, ci mai curînd în Făgăraș saŭ în Amlaş. Acest
«ducat» ardelean al Domnilor munteni era luat de la acei
cari se sprijiniaii pe ajutorul și ocrotirea Turcilor, și cu ve-
1 P, 79 din ed. Bonn.
2 Zimmermann-Werner-Miiller, IÏ, pp. 135-7, n° 1349.
3 Bogdan, ed. a 23%, p. 57, n° XXXIV.
www.dacoromanica.ro
23) LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNHASCĂ
niturile lui se ţinea pretendentul iubit de Unguri, care și locuia
în vre unul din satele romănești ale «ducatului». Aceasta se
vede foarte bine pe vremea lui Țepeș, cînd Vlad Călugărul
se oploșește în Amlaș, iar Dan cel tinăr poate în vre-o lo-
calitate făgărășeană, de unde putea veni lesne la Feldioara,
şi la Brașov chiar !.
Cel d'intăiii Domnișor e aşezat în Brașov prin voința lui
Ioan Corvinul, care scrie orășenilor să dea o casă în cetate
«rudei» sale «Vladislav din Ţara-Romănească», la 20 Iulie
1447 2. Acest Vladislav, fii al lui Dan, a și ajuns peste cităva
vreme Domn muntean. Și Țepeș, care înlocui pe Vladislav,
își avu poate sălașul la Brașov, unde iarăși îl va fi aşezat
Ioan Corvinul, aducîndu-l din Moldova: la 1452 se po-
runci însă Brașovenilor să nu-l primească și să nu-l ajute
nică într'un chip, pentru că s'a făcut în sfirșit pace cu Țara-
Romănească 3.
Basarab Laiotă, vechiii și bun prieten cu Brașovenii, încă
de pe cînd era la Sighișoara, pare să fi stat și la Brașov, —
căci acum, încă de la 1469, Făgărașul era al Sașilor și Am-
lașul ajunsese și el pe mini străine *. După ce-l gonește fiu-său,
el stă în această cetate, pănă la moarte chiar, în 1479. Pe
vremea acestui fiii, Brașovenii ţin la dinșii pe Vlad Călu-
gărul, pe care dușmanii încercară să-l ucidă aici 5.
Iarăşi pentru cîtva timp Braşovenii nu mai aŭ amestec cu
pretendenții, duvă ce acest călugăr al lor se face Domn.
Domnii sînt de acum de peste Dunăre saii din țară chiar.
Numai Radu de la Afumaţi, în lungile sale silințe pentru
Domnie, se bucură, și el și Doamna sa cea d'intăiii, de adă-
postul Brașovenilor. Și cellalt Radu din aceste lupte pentru
tron, Bădica, e un ocrotit al orășenilor $. Radu de la Afumaţi
se plinge odată de un dușman al lui din Brașov. Și Moise-
! bid., cap. Dan.
2 Inedit, în Arch. Braşovului.
a Joia,
4 Iorga, Safe și preoft din Ardeal, p. 150.
5 V, a men storia lui Șiefars-cel- Mare.
€ Pretendenţi domnești, p. 71 şi urm.
T V, Studii si doc., III, Prefaţa, p. XLIX.
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIE 231
Vodă, gonit de boieri, trecu prin Brașov, mergind la război
și la moarte 2. Urmează doi Domni ridicați din ţară și unul
scos din călugăria lui de la Argeș. Alţii, ce vin după dinșii,
sosesc de la Turci. Dar Braşovenii ţin o clipă la ei pe
Radu lliaș, care învinse, dar nu putu să rămiie (1552-3)%:
Acesta e cel din urmă doritor de Domnie munteană pe
care eï îl hrăniră și-l gătiră de cale. Brașovul îşi avu deci
pribegii domnești de la 1395 pănă în acest an 1553. Afară
numai dacă am voi să ținem seamă de beizadeă Gheorghe
Cantacuzino, fiul lui Şerban-Vodă, care stătu cîtva timp în
oraș, dar locui apoi la Sibiii, lîngă Guvern.
Pribegii dintre boieri, foarte mulţi, se întimpină și mai
tărziă, mult mai tărziŭ chiar. În veacul al XV-lea se pome-
nesc numai cîțiva: slujitori fugiți cu cai, lucruri și bani dom-
nești, sai boieri chiar. Astfel, Alexandru, fiul lui Mircea,
reclamă de la Braşoveni pe un anume Antonie. Cruzimea
lui Vlad Țepeș aruncă peste hotar o sumă de boieri, pe
cari-i primi şi Brașovul: Vlad cere pe Mihai Logofătul și pe
Pardoi; văduvele, slugile celor mort se ascund în marea
cetate de hotar, aducînd cu sine ce putuseră scăpa din
avere 5. În jurul lui Dan pretendentul roiesc boierii. La că-
derea lui "Țepeș altă pribegie ê. Cînd cei doi Basarabi — cel
Bătrîn şi cel Tinăr—se luptă cu furie între ei, numărul
pribegilor creşte ; lingă bătrîn se vede și puternicul Udriște.
Cînd un Domn avea norocul să stăpînească mai mult timp,
așa încît dușmanii începeaii a-și pierde nădejdea, și cînd el
era și un om bun, aplecat spre iertare, — pribegii se întor-
ceai. Se începea întăiii cu plingeri și ameninţări către ju-
dețul și juraţii braşoveni; apoi, neizbutind, Voevodul trimetea
solie la Rege, mai Gran la principele, intitulat de dînsul tot
1 Inscripjir din bisericile Romăniel, pp. 195:6.
3 Hurmuzaki, XI, pp. Dt,
3 Bogdan, Z.,c., p. 47, n° XXVI. Cf. şi p. 45.
Jbid., p. 90, n° LXVIII ; inedite în Arch, Brașovului.
$ Jbid,, pp. 105, 111-2,
www.dacoromanica.ro
232 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV St ŢARA-ROMĂNBASCĂ
«Craii», al Ardealului; acesta sfătuia şi o parte și cealaltă,
dar să arunce din țara lui cu de-a sila pe acei cari crezu-
seră în puterea și milostivirea lui, nu putea. Domnul se
înmuia ; el punea rude, prieteni, cunoscuţi ať fugarilor să
Stăruie pe lingă dinșii, prin făgăduieli și asigurări, între
altele și aceia că li se va da o despăgubire pentru dărăpănarea
averilor, peirea vitelor, stricarea moșiilor. Oameni anume
veniaii pentru acest scop. Se ajungea de cele mai multe ori
la jurămînt, care avea mare preț pe acel timp de credință,
putind să înfrîneze patimile. În sfîrșit, hotărîrea era luată:
rădvanele se scoteai din șuri, Brașovenii dădeaii cai pănă la
graniță, şi vechi dușmani se apropiaii cu sufletul tremurător
de Scaunul Domnului, a cărui cinste rămînea să se dovedească
acum, — ceia ce se întîmpla une ori, iar alte ori, nu.
Un Domn ca Vlad Călugărul, ca fiul săi Radul-cel-Mare
va fi adus pe cei mai mulți coposanți> înnapoi; ei își vor
fi făcut pace cu dinsul. Dar măcelurile lui Mihnea mînă iarăși
` boieri în pribegie. Cînd mai tărziu, Basarab Neagoe-l înlo-
cuieşte, alt rînd de fugari. Și mai mulți își caută mîntuirea
în 1521, cînd, după moartea acestui Domn, Turcii lui Meh-
med-beg vin să puie ţara la cale. În frămîntările lui Radu
de la Afumaţi, cînd o partidă, cînd alta se așează la Braşov,
ba adesea boieri din amiîndouă taberele stai alături, siliți
de paza județului să se lase în pace măcar aici. Mircea Cio-
banul, un noŭ "Țepeș, un Mihnea-cel-Răii ieșit din mormînt,
face să fugă la Brașov rămăşițile boierimii sale pe care o
îmblătise nebunește cu sabia. Ciţiva fugiseră la început, şi,
neştiind cu cine aŭ a face, se înduplecară a se întoarce: ca-
petele lor căzură cele d'intăiă. De atunci pentru orice om
cuminte care slujise cu credinţă și iubire pe un Domn, era o
datorie să treacă graniţa la mazilia lui. Aceasta se vede mai
bine de la 1550 înnainte, la schimbarea Domnilor din neamul
lui Mircea Ciobanul cu acei din neamul, vrăjmaș, al lui Pă-
trașcu-cel-Bun.
Și mai departe prigonirea aduce pribegia. Cîtă vreme Bra-
şovul însuși fu un loc primejduit — la începutul veacului al
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIŤ 233
XVII-lea —și Domni fără prieteni veniră unul după altul din
mila Împăratului turcesc, nu se prea văzură în cetate oaspeţi
în veșminte străine, privind pe gînduri spre țara d'incotro îi
pîndia moartea. Cu un Domn-părinte ca Matei Basarab ni-
meni nu era silit să fugă pentru a-şi păstra viața. Toţi stai
în liniște «pe lîngă spatele Măriei Sale» 1. Numai cînd, pe
la 1660, puterea, mîndria și ambiția Cantacuzinilor împarte
boierimea în două cete învierșunate una asupra celeilalte, un
noŭ capitol se deschide în istoria pribegiei. La fiecare nu-
mire de Domn noii, la fiecare schimbare de «sistem», se pot
aștepta închisori, chinuri, aruncări în ocnă, și ucideri chiar.
Învinșii se duc mai bucuroși la Sibiiii, dar ei se abat şi pe
la Brașov, unde sosesc, ca pe vremea Mirceștilor, solii de
împăciuire ai noului Voevod, care se teme de piră la Turci,
de uneltiri cu «<Craiul» Ardealului.
Aceasta ţine pănă la venirea în Domnie a lui Brincoveanu
care, ca și Matei Basarab, chiamă pe toţi în jurul lui și,
după putinţă, îi mulțămește.
Acum e un singur pribeag în Ardeal: Gheorghe Canta-
cuzino, care credea că vărul săii Brincoveanu luase locul lui,
căci el era fiii de Domn și lăsat.să domnească de tatăl sën,
în ceasul morţii. Gheorghe nu se înduplecâ nici-o dată a se
întoarce, cu toate că, altfel, ca să nu i se aducă pagube la
moșiile ce avea în ţară, el se îmbună de la o vreme cu Cons-
tantin-Vodă. Doamna Maria a lui Șerban stătu, pănă aproape de
moartea ei, în Brașov, unde o îngriji o bucată de vreme fiica
ei, numită tot Maria, văduva acelui strălucitor și înfocat boier
care fusese Constantin Aga Bălăceanu, mort la 1690, în rîn-
durile Imperialilor, la Zirnești. Doamna va fi fost îndemnă-
toare ca fiul ei să nu calce hotarul dincolo de care era
chemat, după drept, să domnească. Totuși Brîincoveanu trimese
soli la nunta lui Gheorghe Cantacuzino, serbată la Brașov,
în Mart 1709. Mireasa era Luxandra san Ruxanda, fata lui
Iordachi Roset, și nepoata de fiii a lui Antonie-Vodă, Domn
1 În luptele pentru suirea pe tron a lut Matei, adăpostul pribegilor a et
în Haţeg. V. vol. IX, cap. 1.
www.dacoromanica.ro
234 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ
al Moldovei; mamă-sa era o fată a lui Grigore Ghica, Amin-
două soacrele duşmăniaŭ de moarte pe Brincoveanu, Vedem,
însă, pe acesta trimețind odată, în 1698, «vărului Iordache»
«șase buţi de vin», miere, ceară, bani chiar, și arginturile ce
le avea în ţară, precum și o scrisoare destul de- plină de
prietenie 1,
Cînd o năprasnică nenorocire căzu la 1714 asupra neamu-
lui Brîncovenilor, cîțiva pribegi de neam mare se iviră iarăși
la Braşov. Asprimea lui Nicolae Mavrocordat ajutâ și ea la
această înviere a timpurilor de răstriște, Nicolae Roset și mai
Gran şi soţia lui, Domnița Ancuţa, se așezară în cetate, îm-
preună cu fiicele lor, Măriuţa și Safta; Domnița se stînse în
acest oraș străin, și la moarte ea lăsă bisericii romănești din
Șcheii Brașovului «o cunună de aur, tot cu diamanturi», în
preț de 2.500 de lei. Alt ginere al lui Constantin-Vodă,
Grecul Manolachi Lambrind Clucerul, locui şi el un timp în
Brașov, cu soţia sa Balaşa. Trupul Domniței nu s'a împăr-
tăşit de îngropare împreună cu sărăcimea și negustorimea,
în biserica din Șchei, ci a fost dus la mănăstirea Horezul,
clădită de tatăl ei (April 1730)%,
Constantin-Vodă însuși se gîndise la un pașnic adăpost în
Brașov, dacă nu-l va fi dat să moară în Domnie. Pentru aceasta,
ca boierii de odinioară, el căută să-şi cumpere case, în oraș
chiar saii în suburbii. Căci şi o rudă a lui, un «văr», ls,
tratie feciorul lui Stoian Comisul», fusese îngăduit a lua,
pentru o datorie neplătită, o casă în cetate chiar,
Brîncoveanu cumpărâ întăii casele din Șchei, de la fiii
unui Căpitan Francisc Bialis. Eraŭ case «nenieșești» și nu plă-
tiaŭ prin urmare dajde, Brașovenii stătură întăii pe gînduri
dacă să primească ori ba stăpînirea pe pămîntul lor a ve-
cinului muntean, și-i arătară acestuia îndoielile ce aveai. Ve-
1 V, Zst. lit, romîne în sec. al XVIII-lea, IL p, 620 n. 2, pp. 629-30;
Gen. Cantacuzinilor, pp. 271-2 ; Doc, Cantacuzinilor, pp. 167-9; Engel, Gesch,
der Walachey, 1, p, 66; Studii și doc., DL pp. 27-9.
Socotelile Brașovului, p. 158; Sterie Stinghe, Zstoriřa escarecet Șeheailor
Brașovului, Braşov, 1899, p. 90 şi urm., p. 121; Zzscripfiť din bisericile Ro-
mămer, p, 183 şi urm,
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIE 235
dem pe Domn cum trimete solii pentru aceasta, în 1700 și
1701. El alege doi Braşoveni, fiii dascălului Ioan Corbea:
Teodor, care ajunse mai tărzii ccanţeleriă» la Ruși, și David,
ceauş spălăresc, adecă ofițer în trupele Spătarului, căpetenie
a oștirilor!. Cel din urmă izbutește a încheia o înțelegere
și astfel, în April 1701, Sfatul dă lui Vodă cartea de stă-
pinire. Brincoveanu, om cu socoteală și chiar bănuitor în
toate faptele lui, nu se mulțămi cu această carte scrisă pe
limba lui, ci pretinse, în Decembre 1702, ca ea să fie pre-
făcută în latinește, după un formular pe care-l dădu el. Afa-
cerea se putea socoti ca încheiată. Sașil se îngrijiseră însă
a face în taină o îndoită protestaţie, la c<Universitatea» lor
și la Guvern 2.
Avind case în Şchei, Domnul muntean se îngriji a-și crește
şi asigura moșiile lui din Tara Făgărașului, care ar fi putut
înlocui, în zilele de mazilie și fugă, înfloritoarele sale pose-
siuni răspindite pe tot cuprinsul 'Țerii-Romănești. Bunicul
săii, Vornicul Preda, avuse Sîmbăta-de-sus, care-i fu ama:
netată la 1653. Acest sat, împreună cu Besembavul, Viștea,
Drăgușul, sînt zălogite apoi lui Constantin-Vodă, de guver-
natorul ardelean Gheorghe Rânffy. Încă din 1707, el mai
avea Poiana-Mărului, cumpărată de veci, cu bani, de la fraţii
Nalaczy și de la Adam Szekely 3: cu privire la această din
urmă moșie, Brincoveanu scrie odată și Brașovenilor. În 1 712,
el negocia cu fiul lui Mihai Apaffy Ii, pentru a căpăta
domeniul Ibașfalăi, în schimbul unui împrumut de 50.000
de florini :renani. Și generalul Stainville, comandantul în Ar-
deal, scrie cu acest prilej Consiliului de Războii: «Domnul,
un om bătrin, vrea ca familia mare pe care o va lăsa în
urmă — care obișnuiește a fi dusă ca în robie, la Constanti-
nopol din amindouă țerile, Ţara-Romănească și Moldova —,
1 Jst. lit, romine în secolul al XVIII-lea, tabla, p. 14; Stinghe, Jst. desea-
rectt, la anul 1659: «Ioan sin Florea Corbea».
? Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, J, p. 124.
3 Iorga, Documente privitoare la Constantin- Vodă Brincoveanu, Bucureşti,
1901, pp. 165-6; Sate și preo/t din Ardeal, pp. 153-4 (după Arch. de Stat.
din Budapesta, conscripția FágäraşuluY, 1736; fasc. II, lib. 2).
www.dacoromanica.ro
236 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
să afle aici un adăpost, precum aflu că tot pentru aceasta ar
fi cumpărat și moșii în Polonia»!.
Îndemnat de lipsa de piedeci de care se bucurase pănă
atunci, Domnul cumpără la 1702, de la un negustor romîn
din Brașov, Nica Hogea, niște case în Braşovul Vechii sai,
cum i se mai zice de popor, în «Brașovechiii», și anume în
Mittlere Gasse. El cobori bup cu vin în pivnițele casei și
puse chiar, după citva timp, un păzitor, dintre iobagii săi
de la Simbăta, cu toate că pănă atunci, în aparență, Nica
era şi mai departe stăpînul. Braşovul vechii era însă mult
mai închis pentru străini decît Șcheii, acesta mai de grabă sat
din margene decit «forştat», suburbie. Deci, încă din 1708, în-
cepură întrebările din partea Cîrmuirii brașovene?. Brașovenii
«tînjiaŭ» şi «bănuia», scrie Constantin-Vodă, cu parapon. Un
Gheorghe Dietrich, din neamul Sasului de la care făcuse
cumpărătura Nica, se ridicase cu cererea de a i se în-
gădui să-şi tăscumpere moştenirea. Brîncoveanu răspunse,
aducînd înnainte exemple de stăpînire ale Muntenilor în
Brașov, lepădindu-se de bănuiala că ar vrea să întrebuințeze
casele pentru negustorie sai meșteșug, arătînd că, după cum
ştie dînsul legea, s'a trecut vremea cînd Dietrich putea să-și
urmărească dreptul: la urmă, el ceru să îi se dea înnapoi
banii, dar cu strașnica dobîndă ce se obișnuia în țară:
«zeacea a doisprăzeace pe an», — ceia ce, pentru prețul întreg
de 550 de florini, făcea o sumă destul de mare. Pe atunci
Domnul își avea casele din Șchei, în privința cărora nu mai
era nici-o vorbă; el ținea, ca epitrop, casele ce fusese ale
«vărului» Stoian ; în sfîrșit, alt văr, Gheorghe Cantacuzino
avea casele, ce-i venise pentru o datorie, ale unui anume
Șerban.
În 1709, Sfatul cercase să-l aducă pe Brincoveanu a schimba
casa din cetate, în Miztlere Gasse, cu «locul cuțitariului»,
Acest al doilea Joc fusese cumpărat de Domn dela cuțitarul
Thomas, dar el nu voise să primească obișnuitele condiţii
1 Doc. Captacusinilor, p. 274, mp X; pp. 277:8, n XIL
2 În acest volum, pp. 35-6.
www.dacoromanica.ro
PR:BEGIL 237
care-l împiedecai mai ales de a vinde vin. Brîncoveanu nu
se învoi cu schimbul cum am văzut, ci-și ceru banii. £7i se
oferiră, dar atunci el găsi alt mijloc de a prelungi lucrul. La
urmă, se întrebuință mijlocul următor: casa cuțitarului fu
«cumpărată» de Gheorghe Dietrich și cedată lui Brînco-
veanu, și prin această cedare el dobindi proprietatea din ce-
tate. Bani nu se cheltuiră pentru aceasta, ci totul se făcu
ca un schimb. Cu acest prilej ieși la iveală și permisia, ce
căpătase Brincoveanu de la Curte, ca să poată cumpăra în
Șchei în aceleași condiții ca și Rominii de-acolo.
Brincoveanu avea dreptul să vorbească, la întîmplare, aspru
către Sași, pe cari-i îndatorise adesea, cu privilegiile şi scu-
tirile sale, cu darurile ce trimetea, și chiar cu împrumuturi,
Astfel el îi ajută odată, prin 1706, cu suma de 3.000 de
lei. El îi ceru, fără să poată fi însă mulțămit. După ce viața
i se încheie în felul grozav care se cunoaște, văduva Doamnă
Marica, întoarsă din surgunul asiatic de la ,Chiutaie, izbuti
să capete înnapoi jumătate din acești bani, la 1717. Peste
citeva săptămîni ea se ruga a i se trimeteși ceilalți. Aceasta
pare să se fi îndeplinit, și astfel se stinse această veche
datorie la o câsă prietenă,
Cînd Brincoveanu fu mazilit și dus la Constantinopol, în
casele din Şchei se găsiaii mai multe lăzi cu lucruri scumpe,
care fură deschise pentru a se face inventariul. Astfel ieșiră
la lumină săbii, cești, podoabe de metale și pietre scumpe,
icoane îmbrăcate cu argint, stofe prețioase, cărți ș. a,
a căror socoteală o putem face şi astăzi?, Acel care stătu
de față în numele familiei, fu negustorul Apostolo Mano, dese
ori pomenit în scrisorile lui Constantin-Vodă, al cărui om
de încredere, pe lîngă frații Corbea și cîte un logofăt mai
de rînd, era acest Grec. Mano pare să nu se mai fi în-
tors în țară, și văduva lui, Zamfira, face o plingere tot din
Brașov, în 1728 *.
Ștefan Cantacuzino, urmașul lui Brîncoveanu, se luă după
3 Herrmann, I, pp. 124-6.
2 Hurmuzaki, V, p. 133 și urm.
3 O scrisoare a lu! cu știr! din Țara-Romănească, déid, pp. 158-9.
www.dacoromanica.ro
238 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
acesta și în ceia ce privește pregătirea în Ardeal a unui
adăpost, de care-i fu dat să se bucure tot așa de puţin ca
şi acestuia, El cumpără, la rîndul săi, o moșie făgărășeană,
Recea !. Cînd biata lui Doamnă mîntui de colindat Italia și
Imperiul, ea-si găsi un bun adăpost sigur la Brașov. Păuna
Cantacuzino stătea aici, de bună samă în Șchei, singură, — căci
fiii săi Radu și Constantin, străbăteau lumea după aventuri —,
avind numai îngrijirea acelor slugi pe care.le pomenește în
diata et, scrisă tot în Braşov ; «Bucur, Catrina și fata Stanca» `
cu dinsa stătea și logofătul cantacuzinesc, Vlad Boţulescu
de Mălăieşti, însemnat și prin traducerile ce a făcut mai
tărziă, în cursul unei vieți ciudate și nenorocite 2. Popa Statie
de la biserica Sf. Nicolae, călugărul Azaria de la Sf. Mor-
mint, duhovnicul, erai printre cunoștinţile nenorocitei pri-
bege $. Păuna muri pe la 1646, şi fu îngropată de bună samă,
la acea biserică a Sf. Nicolae din Șchei. Averea lui Ştefan-
Vodă, soțul ei, trecuse în parte la Cirmuirea austriacă ; şi în
1716, cînd fu mazilit şi ucis Cantacuzino, ca și în 1714,
cînd aceiași soartă atinsese pe Brîncoveanu, lăzi cu lucruri
şi bani fură desclise în Brașov, unde ele fuseseră depositate
într'o boltă, și atunci o sumă de peste 20.000 de galbeni fu
smulsă din miînile drepţilor moștenitori +.
Un al treilea membru al acestei familii de mari boieri și
Domni, Mihai Cantacuzino, unchiul Brîncoveanului şi al lui
Ștefan-Vodă, cuprins de aceiași grijă a unui culcuș al neno-
rocirii sale — și iarăşi şi el peri de mîna Turcilor fără să fi
putut prinde de veste și alerga către acest culcuș —, făcu un
schimb de pămînturi cu comitele ungur Mihai Mikes,
căpătind. pentru niște sate în judeţele Rîmnic și Buzău, satul
Budila, în Ţara Birsei. La urmă însă se descoperi, spre
marea nemulțămire a lui Mihai, că averile lui Mikes, un
1 Sate și preoți, p. 154 (după Repertoriul făgtrăşean I în Arch. de Stat
din Budapesta, «Liber productionum> EZ, !
? Ist, lit. romîne în secolul al XVIII-lea, I, p. 506 şi urm,
3 “Testamentul Păunet, în Xenopol, Zst. Romînilor, V, p. 764 şi urm.
t Doc. Cantacusinilor, pp. 284-5.
www.dacoromanica.ro
PRIBEGLL 239
aderent al lui Francisc Rákóczy, fuseseră confiscate de Gu-
vernul austriac al Ardealului !, Fiul, cam slab de minte, al
lui Mihai Spătarul — numit tot Mihai — stătu și el un
timp la Braşov, de unde numia un procurator la 1720?.
El trecuse acolo încă din 1716, cînd se începu prigonirea
neamului sën, Mihai bătrinul fusese, de alminterea, aproape
un Brașovean și, cum se va vedea în alt capitol, el avea
dreptul de a lua parte la alegerea epitropilor sai «grocima-
nilor> bisericii Sf. Nicolae. Spătarul avea şi partea sa în
moşia Recea °.
După moartea lui Mihai Comisul și a Doamnei Păuna, un
noŭ războiii oprește şi el în pribegia de la Brașov pe Ni-
colae Roset, pe care Austriacii îl făcuseră conte. El era în-
surat din noŭ cu o «contesă», care arată să fi fost de neam
străin şi-l aduse şi pe diînsul la legea ei catolică. Altfel, con-
tele și contesa, cari se întoarseră numai după mai mulți
ani în țară, păstraii necontenite legături cu rudele lor de
aici, unde mai vindean din cînd în cînd cîte o moşie ca să
li fie de cheltuială. Ei trimiteaii acestor rude şi cîte o nou-
tate saii specialitate de civilisație apuseană, precum «<pră-
jitori de cafea», <hamuri nemțești>, cerînd în schimb, pe
o romănească amestecată cu termini latini, ca ungureasca
timpului aceluia, vin roș de Cotnari și tutun turcesc, «basmă-
ghiubec»t.
Constantin Aga Bălăceanu avuse un singur fiii, pe Ioan,
care muri si el lupiîndu-se cu Turcii, ca si tatăl săi. El
lăsa trei fete, față de care Imperialii, pentru cari, căzuseră
amîndoi Bălăcerfi, aveaii oarecare datorii. Cea mai mare din
ele, Smaragda, stătu în Brașov, probabil pănă la 1739, cînd
se întoarse în țară, pentru a se mărita cu un Grec, Manu.
1 jbid, p. 274 şi urm, 278 şi urm.
2? Jbid, pp. 182-3, no LXXX. Cf. Gen. Cantacuzinilor, P. 345.
3 Doc. Cantacusinilor, p. 184.
4 Stud pi doc, V, pp. 56-7. Cf. studiul d-lui Şt, Grecianu asupra lu!
Nicolae Roset; București, Carol Göbl, 1903.
$ Gen. Cantacusinilor, p. 258.
www.dacoromanica.ro
240 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
Acesta pare să nu fi fost altul decît fiul lui Apostolo Manu
şi al Zamfirei. În 1741, Smaranda san Manda era la Secuieni,
la moșie, și de aici scria Brașovenilor, pomenind și pe
soacră-sa, care, cum știm, era atunci în cetatea lor!. Ea se
va fi întors iarăși la Brașov, căci se vorbește odată de tes-
tamentul din 1750 al Smarandei Bălăcencei, care lăsa la
biserica Sf. Nicolae două moșii, Cacaleţul-Vechii și Reda
Barbului 3. Celelalte două surori, care nu se măritară, Elena
sai Ilinca «comitesa» și Maria, erai la Brașov în 1784, după
ce stătuseră întăiii pănă la războiul din 1768 în Țara-Romă-
nească. Întorcîndu-se 'ntr'un tărziii iarăși aici, Maria aduse
cu dinsa, din Brașov, ua fiii de suflet, Petre, «copil mic de
Neamţu și sărac de părinți» 3.
Războaiele dintre Rust și Turct, dintre Austriaci și Turci,
marele blestem asupra ţerilor noastre în tot cursul veacului
al XVIII-lea, dădeaii din vreme în vreme Braşovului oaspeţi
din boierimea romănească. Așa s'a întîmplat şi în 1736, aşa `
și în 1768, şi tot aşa în 1788. În 1770 se aflai aici fiica lui
Pîrvu Cantacuzino şi soţul ei Tudorachi Balș 4, Nicolae Du-
descu, coboritor al unei fete a lui Constantin Stolnicul Can-
tacuzino (fratele lui Mihai), Clucerul Pană Filipescu, a cărui
străbună fusese o fată a bătrinului Postelnic Constantin
Cantacuzino, și poetul, gramaticul lenachi Văcărescu. Tot la
Brașov își trimesese soția de la început Nicolae Brinco-
veanu, nepot de fiii al lui Constantin beizadeă și strănepot
al lui Constantin-Vodă5. Acolo-și va fi căutat adăpostul și
cellalt Brîncoveanu, Manolachi, fratele lui Nicolae. Neamul
lor se va așeza în curînd din noi la Brașoy; și cei doi bă-
trini, de alminterea, principi și comiţi aï Imperiului (titluri date
1 Inedit în Arch. Brașovului.
3 Stinghe, Documente privitoare la trecutul Rominilor din Schei, I0,
(Braşov, 1903), p. 331.
3 Studir și doc. UI, pp. 6Q-5 ; Zst, literaturit romîne în sec. al XVIII-lea,
I, p. 204.
* Gen, Cantacuzinilor, pe 180.
5 Ibid., pp. 186-7; Văcărescu, /staria Împăraților otomani, în Papiu, Te-
saur, ||, p. 281.
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIÍ 241
lui Constantin Vodă și urmaşilor săi), aveau mai multe sim-
patii. pentru viața apuseană, ceia ce arătai cumpărînd cărți
latinești, italienești, şi plătindu-și, san une ori neplătindu-și,
vun bucătar neamt !. Nicolae a fast soțul Mariei, sora lui
lenachi Văcărescu, și cei dof cumnați se întîlniai astfel în
pribegie 2. Purtări ca a lui Nicolae Mavrogheni față de Brin-
covenii amindoi nu erai potrivite pentru a face pe acești
„bogaţi și mîndri boieri să iubească plina de primejdie Curte
a Bucureștilor 5. Ei se întoarseră deci din surgunia lor peste
Dunăre, după 1790, numai ca să treacă pentru totdeauna
în Statele Împărătești.
Eraii nu mai puțin de 150 de familii fugare încă de la
început, apoi se ajunse acolo «încît la urmă mai că nu era
o casă în oraș, care să nu fie ocupată de străini», chiar
pănă la 40 de persoane +!
În 1773, cu un an înnainte de încheiarea păcii, Braşovul
era încă plin de pribegii noștri. Cind, în Mam al acestui
an, regele Romanilor Iosif veni în oraș, el dori să-i vadă și
trimise la ei pe medicul săi ca să-i poftească la gazda lui,
în casele lui Mihail Fronius din piață. Primirea lor se făcu
a doua zi, la 7 Iunie după calendarul noŭ, tălmacii fiind
Văcărescu, ca unul ce ştia bine italieneşte. Iosif se va fi
mirat văzînd portul turcesc, foarte. scump, al <Valahilor»,
iar aceștia nu vor fi fost mai puţin uimiţi de înfățișarea
simplă a regelui, care. purta «o haină obișnuită de postav
verde, cu o singură stea pe piept» și care vorbia slobod cu
1 Zeg, lit. romîne în secol al XVIII-lea, Il, p. 29, noia 10.
* Jdid, p. 133.
> Jbid., pp. 138-40; cf. pp. 115-6. Pentru tatăl lor, Constantin, fiul Dinnluï
şi nepotul luy Constantin-Vodă, v. Genealogia Cantacusinilor, pp. 126-7. Tot
acolo se spune că acest Constantin Spătarul a luat pe fiica lui Toma Hrisant
Cozliceanu (pp. 348-9). La 1776, Nicolae Brincoveanu se însură din noŭ. luind
pe o Fălcoiancă, apot pe Elena Guliand, născută Moruzi (ibid). Manolachi
era soţul ZoiţeY, fiica lu! Dumitrașco Sturdza şi a une! fete a mY Grigore
Mate! Ghica. (cf. şi pp. 410-1). Brincoveni! soriii Guvernatorului Ardealului la
1785, pentru satul lor de moştenire, Simbăta-de-sus (ibid, p. 411, nota 1).
4 Herrmann, Das alte und neue Kronstadt, l, pp. 353-4-
75703. Vol. X. 16
www.dacoromanica.ro
242 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
oricine despre orice, ceia ce un Fanariot de la noi ar fi
găsit mai pe jos de demnitatea lui. Rominilor el li arătă
dorința sa ca ei să fie și mai departe bine tratați de gene-
ralul-comandant Eichholz și li dădu voie să judece ei între
ei afacerile privitoare la gospodăriile lor. În sara aceleiași
zile, pribegii merseră și la serată, «assemblée», scrie Văcă-
rescu, pe care o dădu Măria Sa, la generalul acasă, în ce-
tate sus. Jupănesele întovărășiai acum pe soții lor. «Sinior
Vacarescule>, spuse Iosif lui Ienachi, «luîndu-l de supțioara
din stînga», ste pohtesc şi te puii în ostencală ca să-mi faci
astă seară tergimanlic.» «Aceasta e cea mai fericită noapte
ce am întîmpinat în lume de cînd m'am născut», răspunse,
cu un greoiii compliment oriental, învățatul şi deşteptul boier.
«Nici-un boier», «nici-o jupăneasă> nu rămaseră fără a fi
mîngiiați de o înnaltă vorbă împărătească. Oaspeţii Brașo-
vului mai stătură de față și la revista militară pe care o ținu
Iosif înnainte de despărțire, în ziua de 8, și putură să vadă pe
regele Romanilor plecînd aproape fără paradă, într'o trăsură
deschisă în care toată lumea putea să vadă fața lui plină de
bunăvoință !.
Fugarii se întoarseră abia după numirea lui Alexandru
Ipsilanti ca Domn al Ţerii-Romănești. Ei vor fi fost bucuroși
că-și văd iarăși patria, și, poate, şi că nu mai aŭ să sufere,
de îngustarea de venituri pe care li-o adusese depreciarea,
ba chiar oprirea pentru cîtva timp, a monedei turcești 2.
Peste cîţiva ani, în Decembre 1781, cei doi fil aí lui Ipsi-
lanti, dintre cari unul, Constantin, a domnit și el mai tărziii,
fugiră în Ardeal, de zburdălnicie tinerească mai mult decît
pentru vre-o pricină serioasă, «siliți fiind», scrie cunos-
cutul nostru, Văcărescu, «de rîvna vederii şi de căldura
vîrstei». Doi slujbași ai Curţii, Brașoveni de felul lor, îi
duseră noaptea pe «potecile plaiului Prahovii, carele cu greii-
le putea trece și zioa cel ce se călătoriă în toată vremea pe
1 Papiu, Z. c, pp. 284-5; Herrmann, Das alte und neue Xronsiadi, |,
p. 274 şi urm.
2 Herrmann, I, p. 423.
D
www.dacoromanica.ro
SpIpport 948
dinsele»>, şi mai ales la o vreme ca aceasta !. Văcărescu și
alți soli munteni, Vlădici și boieri, alergară după dînșii, dar
ei trecuseră de la yama Timișului la Brașov, unde generalul
crezuse că trebuie să-i primească. Ciudata scrisoare francesă
a Văcărescului rămase deci fără folos î. Trebuie să amintim
că pe acel timp se afla în Ardeal altă rudă domnească răz-
vrătită, Alexandru, fratele ‘luf Constantin Moruzi, Domnul
Moldovei, care Alexandru vorbia tocmai în acest an despre
„viaţa sa care nu e decît un lanț de nenorociri» 3.
„Cînd, un noŭ războiii izbucni între Turci, de o parte, şi
Ruși şi Austriaci, de alta, un mare număr de boieri fugi
încă de la început în Braşov. Feldmareșalul de Rall vestește
la 24 Februar 1788 sosirea lor și hotărîrea ce aii luat de a
rămînea în acest oraș. Ciţiva se vor fi întors însă în țară,
după ce ocupaţia austriacă aduse iarăși cu dinsa Siguranţa.
Se știe că Mavrogheni, Domnul muntean, trecuse, cu cîtva
timp înnainte, graniţa şi îndreptase chiar către Braşoveni o
proclamaţie romănească în care-i poftia să se închine, ca unii
ce ar fi fost odinioară supuși ai Țerii-Romănești (!) 5.
După restabilirea Domniei de la Turci, începură jafurile
Pazvangiilor, Turcilor răsculați de pe cellalt mal al Dunării.”
Una din năvălirile lor înspăimăntă, la 1802, atit de tare pe
toată lumea, încît fugiră la Braşov toți dü puteai fugi, cu
Domnul în frunte, Mihalachi Suţu. Unul dintre fugari a fost
istoricul Dionisie Fotind, care descrie cu de-amănuntul această
pribegie, ce sămăna cu vechile strămutări de popoare. El
pretinde că ar fi plecat din Bucureşti la 70.000 de oameni (|).
Boierimea-şi luă tălpăşița aproape întreagă, afară de Nicolae
Brincoveanu, Scarlat Ghica și bolnavul Constantin Filipescu ;
? Papiu, Z. c., p. 287. Cf. Hurmuzaki, X, p. Lt: Archiv für sieben-
bürgische Landeskunde, XXXI, pp. 520-1.
3 Hurmuzaki, VIL, p. 331 şi urm.
$ Ibid., pp. 329-30, n° GL, Cf. dete și fragmente, II, p. 158, nota 8;
Gen. Cantacuzinilor, p. 394.
4 Doc. Cantacuzinilor, p. 310.
$ Urechiă, Jsforia Romînilor, IIl, p. 200.
www.dacoromanica.ro
Q4% LEGĂTURILE POLITICE DINTBE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
dintre. clerici rămaseră deocamdată Mitropolitul şi, Josif,
ceł q'intăiu episcop de Argeş, Carăte, cară, călăreţi, bier,
oameni făcînd drumul, pe jos — dar era pe căile lesnicioase,
ale lui Mam — inpănai drumul spre hotar. Cel d'intăiii popas
înnălbi de corturi împrejurimile Cîmpinei și satelor vecine,
Comarnic, Poiana, Breaza, «Unit mineai în cară, alţii supt
dinsele, cutare supt şătri tuflite din pînzături de casă.» Zar
nul falș că Pasvangiil aŭ şosit şi sînt chiar pe urmele log, spaxa
seră tabăra şi duşeră maj departe pribegia, «pe calea strimtă,
stîncousă, neorinduită, prăpăstioasă, pe alocurea grozavă şi
primejdioasă» cate ducea atunce la hotar. Cite o oprire în
loc, adusă de îngrămădeală, creştea spaima: pare că hange-
rele strălucitoare se şi vedeai sosind. La Sinaia, atunci nu-
mai mănăstire și sat, zvon că Domnul, care nuși pornise
decit familia și averea, a și fost tăiat în București. «Cine
poate zugrăvi țipetele și bocetele cocoanelor? Nu te mai
puteai miîngiia.» După vești mai bune, se ajunse, în sfirșit,
în liniște la Brașov, unde nimic nu era gătit pentru primirea
unei așa mulțimi.
Boierii rămași în București se hotăresc a fugi şi el in
Moldova, şi merg deocamdată la Colintina, moșia Banului
Ghica, așteptind acolo şi pe Domn. Acesta se suie însă, in
căruţă cu DH săi, Grigore şi loan, şi cu Ghica însuși, g
nind spre Brașov. Locuitorii ce se mai găsiaŭ n'ai,acum de-
cît un singur exemplu de urmat. Parte din ei, mji de oa-
ment, se ascund, la Vălenii-de-Munte. Alţii urmează pe Vodă.
La Piatra Craiului, munte înnalt și aspru care trebuia urcar,
așteptaii Ţigani cu boi pentru urcatul trăsurilor. Sint prea
puțini pentru cît, este de lucru. Fiecare se căznește cum,
poate, pe cînd femeile şi copiii urcă, în cete fricoase, coasta.
Sus cade o ploaie cu zăpadă carei ingheaţă. După toate
aceste spaime, silințe și osteneli Brașovul, ticsit de o lume
nebună, așteaptă și acest noii rînd, de pribegi, Domnul e
încă la vama Timișului cu cei doi copil; Doamna bătrină,
fetele vin în urmă cu Spătarul şi Postelnicul, doi Greci de
încredere. i
Suţu ajunse zile grele: toți gp aveaŭ sá reclame vrs-o
www.dacoromanica.ro
Fëfpgor 245
Sumă de la diînsul, se năpustiră asupra lui în acest loc unde
nù mai era a lui judecata. Împărâtul îi făcu o adevărată în-
Gatorire trimeţind să-l ducă la Siegensburg, îh Austria, de
unde apoi be întoarse îmai-tărziti la Constantinopol. Ceilalţi
Yâmaseră în Brașov sai Sibiii, în frunte cu Mitropolitul, cu
episcopii, cu fruntașii boieri ai tert Era o pribegie tipică;
din acele care vor fi fost în vechile vremuri de revărsare
furioasă a Turcilor lui Ali-beg, Schender-beg, Mehemed beg,
Gest Mihalogli de la Dunăre. De aceia am și dat toate
aceste amănunte, căci Pentru nici-o altă fugă h'avem lămuriri
aşa de bogate și de sigure, o icoană așa de întreagă.
< În cursul ateluiași an însă, numirea ca Domn a lui Constant
tin Ipsilant, care, cum știm, gustase și el din pînea pribegiei,
Aduse înapoi în țară pe toți înspăimîntații, şi, de altfel, ei își
ăsită casele neatinse, căci zvonul de năvălire fusese mincinos.
Pribegii dintre boierinași și sărâci veniai îndărăt nemul-
Kong, cu amintiri ite din șederea lor peste munți. Unul
dintre ei, un statornic și neobosit cîrtitor, «Zilot Romînul»,
bt plinge de «strîmtorare», destulă Supărăre», lipsa de eli-
nişte $i tihnă», «cereri He chirii grele nesuferite», «chirie de
un an pe lună potrivite», «cătături crucișe și vorbe poncişate»,
te învinuirea ce st aducea ‘străinilor că aŭ scumpit toate și
de poretla de lăcuste: cu care erati împodobiţi 1. Sentimente
De acestea trebuie să se fi ivit încă din cele mai îndepărtate
timpuri ale pribegiei.
Tot de la Fotino știm că o nouă emigrație s'a întîmplat
în timpul războiului ruso-turc din 1806, la apropiarea Ru-
şilor. Întorşi, după pacea de la București, peste șese ani,
boierii pribegesc iarăși, împreună cu destui negustori și o mare
mulțime de norod, în 1821; cînd izbucni mișcarea grecească
şi răscoala lui Tudor Vladimirescu. Se string la Brașov Mi-
tropolitul Dionisie Lupu, ocrotitorul școlilor romăneşti, epis
1 B P, Hasdet, (Ui vg eronică română din epoca Fanariefilor, Bucureşti,
1884 (din «Columna lu Traian»), p. 78. — Din partea Sașilor de la Sibiiii
Jitin acedstă plingere pentru scumpire, te te menține şi după plecârea
prib=gilor, în Wolf, Beschreibung de Moldau, Sibriii, 1805; p. 213, nota ra.
www.dacoromanica.ro
2M LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOY ŞI (ARA-ROMĂNBASOĂ
copil Ilarion, de Argeș, Costandie de Buzăi, Grigore fiul
lui Dumitrachi Ghica, deci viitorul Domn «național», frate-
său generalul Costachi, care muri la Brașov, Barbu Vä-
cărescu, Constantin Bălăceanu. Fruntașij întregei boierimi,
cei mai bătrîni şi maï respectaţi din mijlocul ei, se află strinși
acolo împreună cu mulţi alții. Nu lipsește nici văduva Dom-
mului mort la începutul acestui an tulburat, Alexandru Ni-
colae Suţu. Doamna Eufrosina, fiica Romiînului Alexandru
Callimachi şi a Roxandei, fata lui Scarlat-Vodă Ghica, se
alipeste Ja emigrație, împreună cu familia eï 1.
Se găsia cu dinşii şi Banul Grigore Brincoveanu, care
mai fusese așezat odată mai de mult, prin 1806:12, în cetăte,
Banul, un om încă tinăr, era fiul lui Manolachi — care muri
în Brașov atunce —, și purta numele lui Grigore Alexandru-
Vodă Ghica, din care se trăgea de spre partea mamei. În-
vätase cu multă sirguință la înnalta școală grecească din
București, avea patima cărţilor de ştiinţă, ocrotia literatura
grecească, la modă atunci în capitalele noastre, și fusese în
stare a traduce în neo-elenică Principiile logice? şi filosofiei
morale a lui Heineccius, vestit filosof german: lucrarea se ti-
pări la Viena în 1808 °, și Grigore o răspindi între prieteni;
multe exemplare se află și acum în biblioteca sa, păstrată la
şcoala comunităţii grecești din Brașov. Grigore se înnălțase
pănă la cea mai de sus treaptă a rangurilor muntene: Bănia
cea Mare, pe care o căpătă în 1802 de la Mihai Suţu, scu-
tindu-i-se tot odată și casa de orice dăjdi, El era însurat
de mult, și la 18 Mart 1809 i se îngropa în cimitirul bisericii
braşovene din cetate, Sf. Treime, căzută în mînile negusto-
rilor greci, o soră, Elena, care fusese căsătorită cu un Can-
tacuzino ; inscripţia, redactată în latinește și în romănește, se
Geteste şi astăzi * ; mormîntul tatălui ei Manolachi ( 1811) se
vede în același cimitir.
1 Hurmuzaki, X, p. LXXİIÍ şi urm.
2 An, lit, române în sec. al XVIII-lea, LI, p. 40.
3 Studit şi doc. V, pp. 205-7.
4 O voiă da în vol. II din Zzscrigpiile mele. În Braşov muriră pe acest
ump şi boierul Racoviţă şi soţia sa (Sunghe, Documente, III, p. 331),' apot
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIÏ 247
În această de-a doua pribegie a familiei, în 1821, muri și mama
lui Grigore, Zoita Sturdza, care fu așezată lîngă soțul ei. Grigore
prinse iubire pentru această bisericuță, în pămîntul sfințit al
căreia i se coboriseră părinții amîndoi şi sora. Înnainte de a
se întoarce în patrie, în April 1823, el dăruia Sf. Treimi din
cetatea Brașovului moșiile făgărăşene ce rămăseseră necurmat
în stăpînirea Brincovenilor, de la Constantin-Vodă încoace,
timp de aproape o sută cincizeci de ani: Poiana Mărului şi
Sîmbăta-de-sus din venituri trebuia să se ţie și o școală, în
care copiii de orice neam și lege să învețe de la dascăli greci
şi nemți limbile elenică și germană, în materiile gramaticei şi
filosofiei, El nu uita să lase ca, după datina ținută totdeauna
de ai săi, țeranii romiîni de la Poiana Mărului să nu dea
dijma porumbului !.
Grigore Brincoveanu veni în ţară, unde ocupă de acum
înnainte numai dregătoria de Vistiernic — apoi el a fost can-
didat la Domnie în 1834 —, abia în 1826, după ce ţerile noastre
căpătaseră iarăși o situație /ega/ă pentru couștiințile rusofile
cele mai gingașe, prin convenția turco-rusă de la Akkerman ?.
Cei din urmă dintre recalcitranți părăsiră atunci Ardealul,
așteptindu-se la schimbări folositoare intereselor lor. Printre
ei nu se afla însă un înnalt cleric, care şi el se adăpostise de
mai mult timp în Brașov, Mitropolitul Dosoftei Filitis,
El fusese înlocuit de Ruși, întăiui, la 1810, pe timpul răz-
boiului. După plecarea oștilor de ocupaţie, el nu putu să fie
Mitropolit mai departe, căci în Decembre 1812 Vodă Caragea-i
dădea ca urmaș pe alt Grec, fără tragere de inimă pentru
noi, acesta, Moreotul Nectarie 8, Încă mai de mult Dosof-
tei trecuse în Ardeal. Moartea-l găsi la Braşov, în ziua de
14 Decembre 1826. Testamentul lui s'a păstrat, iar piatra
pruncul Ştefan al Ciminarului Gheorghe Văcărescu (1823), Gheorghe, fiul Stol-
niculuf Grigore (1821), iar încă din 1812 un Neacşu Guţă Pană (Inscrippiile
citate).
1 Bartolomeiii Baiulescu, Monografia comunei bisericești gr. or. romine di
cetatea Brașovului, Braşov, 1898, pp. 107-10.
3 Hurmuzaki, X, p. 388.
3 Ist. lit, zone în sec, al XVIII-lea, UL, pp. 376-7»
www.dacoromanica.ro
248 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASOĂ
de mormiînt, în cimitirul bisericii grecești, se întrebuințează
astăzi pentru ca să se așeze pe dinsa sicriile morţilor.
Şi Nectarie, urmașul lui Dosoftei, murise Ja Braşov, încă dia
toamna anului 1825.
Cum trăiaii pribegii acestei pribegii nouă se vede din po-
vestirea unuia dintre ei, tînărul beizadeă Nicolae, fiul Dom-
nului de curînd răposat al Țerii-Romănești.
El pornise din București în Februar 1821, încunjurat de vre-o
treizeci de Arnăuţi gata de gilceavă, carii furaii și trăgeaii cu
puşca în tot lungul drumului. În această ieșire nenorocită şi
zgomotoasă se poate vedea vrednica plecare pentru totdea-
una a Domniei fanariote. Nobilii luptători nu voiră să primească
insă, la vama de la Timiş, nici-o plată din partea familiei
domnești, în slujba căreia stătuseră pănă atunci. Răspunsul
lor oglindește, odată cu această credincioasă desinteresare, și
apucăturile statornice ale acestei pzez//e garde: «Dacă ni-ar fi
fost nouă de cîştig, n'aveam decit să vă luăm tot calabalicul» |
Fugarii sînt priviţi și data aceasta cu ochi răi, ca unii ce
aduceau cu dinșii violenţa, lipsa de orînduială și de ascultare,
chefurile şi luxul destrăbălat, — vechi păcate ale Romiînilor de
dincoace, Suţu are bunătatea să recunoască și el, că aceste
purtări puteai să turbure viața obișnuită, cu cobiceiuri simple»
și «datini de rînduială și linişte» a locuitorilor rer, Bei-
zadeaua nu se coboară firește să descopere între acești
aborigeni, Gast, Unguri, Greci de-ai lui, și Romini: negustori,
meșteșugari, cărăuși, hamali, ţerani. El nu vede chiar decit
două feluri de oameni în împrejurimile Brașovului, unde
mergea la vinat prepelițe, cu doi frați mai mici și cu un alt
beizadeă, de 95 de ani acesta, Miha! fiul lui Scarlat-Vodă
Ghica: anume Sași, «cu case bune, paturi curate, pîne proas-
pătă și tot felul de hrană», de o parte, iar, dealta, Unguri,
cu sate ticăloase, dar cu castele unde proprietarul nobil e
«generos și patriotic», doamnele casei frumoase, masa bună
şi cheltuiala nici-una, «Relațiile cu ei», incheie Măria Sa,
care a mai trăit pe la noi și a fost ministru moldovenesc,
«relațiile cu ei» — adecă: Ungurii —, «oricît de trecătoare ar
fi fost, ni-aii lăsat amintiri trainice».
www.dacoromanica.ro
PRIBEGII Së
La Braşov, unchiul Mihai Ghica e atins de apoplexie şi
moare, cu gindul la prepelițe. O soră, Ruxanda, botezată Va
1801 de vestitul Mitropolit al Moldovei Iacob Stamati, fiù
de Ardelean, se stinge și ea, la douăzeci de ani. Și lui Ni
colae-i moare un fiii în această străinătate.
Se cetește între ptibegi și se învață, măcar în această
casă domnească, unde sint doi dascali: Senius pentru. gre-
Geste, Vassan pentru franţuzește. Se studiază «filosofie,
drept, economie politică». Cite unul, tînăr de talent, scrie
poesii franțuzești saii grecești. Opera italiană, adusă dia
București, — unde în aceste timpuri este cu totul altfel de
operă, cu strigăte de furie și gemete de moarte, — joacă numai
pentru buna societate emigrată, într'o sală de dant, Colonelui
de dragoni Villalta se vede, entusiast, între puţinii localnici.
Se organisează baluri mascate în locul balurilor populare,
cu cîrnaţi, bere, «matrone murdare», pălăria 'n cap, umbrela
'n mină, de care ride boierul nostru. Sara sînt ciocniri cu
beţivil din partea locului, bătăi cu străjerii pentru cite &
lulea ce arde împotriva regulamentelor orășenești, și altele
ca acestea. Cutare care bătuse pe un «burghes», e osîndit
la amendă și o plătește îndoit pentru că, zice el, se duce
să-l mai bată odată. Lumea nu-i iubește de loc pe acești
«ciocoi» ușurateci şi trufași, și ei aud adese ori cum li se
mîriie cînd trec: «Ce cauţi aici? Du-te la tine in ţară»i,
În alt an de revoluție, 1848, pe rînd trecură prin Brașov
învinșii luptelor politice: Bibescu, Domnul muntean, Eliade
şi Tell, capii guvernului provisoriu. Dar acum nu se mai
poate vorbi de o pribegie la Brașov, căci lipsia cu totul și
numărul şi șederea statornică a oaspeţilor. Cetatea săsească
de la hotare nu mai era un liman, ci numai un popas în
drumul spre depărtata «Europă».
În sfîrşit bătrinii din Braşov își mai aduc aminte de
sosirea în orașul lor a lui Alexandru Ioan I“ Cuza, gonit
1 Mémoires du prince Nicolas Soutzo, publiés par Panuioti Rizos, Vièna,
Gerold, 1899, p. 38 şi urm,
www.dacoromanica.ro
1250 LEGĂTYRILE POLITICE DINTRE BRAŞOY ŞI ŢARA-ROMÂNEASCĂ
la 1866. Trăsura lui prăfuită se opri la poarta hanului Pomul
Verde, și apoi mîndrul Domn, desprețuitor pentru cei ce-l
izgoniseră, trecu liniştit mai departe, spre odihnă și moarte.
I.
T Io Costandin Bas[ajrab Voevod bj. mlstiiii gspdrii zemle
vlah[i]scoe.
f La al nostru priiaten, în toată vreamea de bine voitor
şi vecin de aproape, dumnealui jupănului Andreiaș, marel[e]-
judeţ al cetăţii Braşovul, și dumneavoastră tot Sfatul, sănă-
tate și bine de la Dumnezei poftim dumneavoastră. Cartea
de la trimisul dumneavoastră luoatu-o-am, și toat[e] scrisele
am văzut. Căt pentru casele noastre ceale ce am fost cum-
părat acolea de la feciorul jupănului Franțescul, ceaia ce
scrieți dumneavoastră, noi n'am putut înțeleage, de vreame
ce dumneavoastră nu aleageț lucrul: iaste să le ţinem noi
cu temei și rămășițele noastre în urma noastră, dupre cum
am fost zis și trimișilor dumneavoastră, cari nu iaste să le
ținem. Căci, cum zisem dumneavoastră, încurcat și întunecat
scrieți, de nu s'aii putut înțeleage. Pentru care iat[ă] că so-
cotim, de trimetem pe sluga noastră David Ciaușul Spătărescu!
pănă ach la dumneavoastră, ca pre largu să vorbească cu
dumneavoastră, arătănd toate ceale ce sănt de spre partea
noastră. Deci dumneavoastră încă să răspundeț dăslușit şi
adevărat, de iaste să le ţinem noi și rămășițele noastre în
urma noastră, precum le-ai ţinut și jupănul Franţescul, bine,
iar de nu, să știm. Așijderea ne mai scrieți dumneavoastră
și de paguba vinurilor ce san oprit aici, să arătăm cine va
răspunde aceii pagube. De aciasta, noi nu știm ce pagubă
să fiți avut dumneavoastră, însă și de aciasta de la trimisul
nostru dumneavoastră veți înțeleage. De la carelle) și noi
așteptăm și răspunsul de la dumneavoastră curat și lămurit
să-l avem. Aciasta acumi, și mila lui Dumn[ejzeii să fie cu
dumneavoastră. Mart 27 d., lt 7209 [1701].
Al dumneavoastră de bine voitor: Je Costandin Voevod.
[V°:] f La al nostru bun priiaten, în toată vreamea de
3 Corbea.
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIL 251
bine voitor, dumnealui jupănului Andreas, marel[el-județ al
cetății Braşovul, şi la tot Sfatul cu sănătate să să dea!.
[Pecete mare, rotundă.]
2,
t Noi județi, fonoci și Svatul ai cețătii Brașovului cătră
acesta facem ştire cum prea-luminatul și înnălțatul Domnu
lo Costandin Băsărab Voevod, Domni şi biruitor a toat[ă]
Țara-Rum|ăjnească, aŭ pohtit de la noi pentru stăpănirea
casii a jupănului Franţiscul Căp[itan], aicea în Șcheai, lăngă
Braşov, o scrisoar[e] a noasttă. Deci noi, dup[ă] voia şi
pohta a Mării Salle), am dat acesta, cum să s[ă] ştie că no! acia
casă îngăduim să o stăpănească Măria Sa și in urma Măriei
Sal[e] răm[ă|zițel[e] Măriei Salle], precum le-ai stăpănită şi
răposatul jupănul Franțiscul Căplijtanul. Și, pentru credinţa,
întărit-am scrisoar[e] a noastră cu peceatia noastră.
Pis msța Ap. 12 dni, lt. 17012.
3.
+ Jo Costandin Voevod bj. mlstiiii gspdiă zeml. vla-
h[i]scoe.
+ Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreas, marele-
judeţ al cetății Brașovul, sănătate și tot binele poftimi du-
mital[e] de la Dumnezei. Cu aciasta facem ştire dumitale[e]
pentru acest omu anum[e] Andreiaș carel[e] şade în casele
noastre de acolo den Șcheai; care case, măcar că și mai
nainte, fiindu nemeșăşti, dajde n'au dat, iar no! lăsăm aceale
mai de nainte, făr căt acum poftim pre dumneata, ca pre un
bun vecin și priiatin al nostru, precum noi, ceale ce sănt ale
judeţilor aici în țara noastră, veri oi, saii ori ce ar fi, am pă-
zit şi păzim pururea, de sănt apărate și cu nimic nesupărate, —
aseamenea și dumneata să faci aclastă pohtă a noastră, de
3 No 383.
2 No 684 (concept). No 685 (forma latină trimeasă de Domn: Schein! e
numit «Bulgaria prope Coronam»). N° 686 (copia acesteia).
www.dacoromanica.ro
252 LEGĂTURILE POLITICE DiNTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ
vreame ce aceale case au rămas pe seama noastră, ofhul
acesta ce iaste în case, pentru voia noastră, să fie poruncă
dumitale ca să n'aibă supărare de dăjdi, să poată păzi aceale
case, Și, făcănd dumneata aciasta, noi încă, după altă mulțu-
mită, datori vom rămănea a răsplăti cu mai multă slujbă,
întru ceale ce ne vei pofti dumneata. Aciast' acum, și mila
lui Dumnezeii să fie cu dumneata. Fev[ruarie] 1 d., It. 7210
[1702]!.
De bine voitoriul dumital(e):
Jo Costandin Voevod.
[V° :] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jipănului Andreaș,
marele-județ al cetății Brașovul, cu săn[ă]tate să să dea.
4.
Io Costandin Basarab Voevod bag mlstiiu gspdră zemlė
vlahiscoe.
+ La al nostru cinstit și pururea de bine voitor, dumnea-
lui jupănului Andreiaș, marelļ[e]-județ al cetății Brașovului,
sănătate și mult bine poftim dumitale) de la Dumnezei. Cu
aciasta facem ştire dumitale că mai în trecuții ani, cănd am
cumpărat carele jupănului Franţisco, am fost pohtit pre
dumneavoastră de at făcut și cartea dumneavoastră pentru
întărirea acelor case. Care carte iaste făcută rumăneaște:
Pentru aciasta dară, poftim pre dumneavoastră să să facă
letineaşte, precum iată, scoțăndu izvodu dupre cartea cea
rumănească, letineaște, îl trimisesemu dumneavoastră. Deci,
precum scrie izvodul, pohtim pre dumneavostră, așa să să
facă și cartea. Noi încăș, la ceale ce neg pofti dumnea-
voastră, gata ne vom afla, păzind pururea vecinătatea ei
bună. Și, cu aciasta sfărşindu, iarăș rugăm, mila lui Dum-
nezeii să fie pururea cu dumneata. Dich[ejm(vrie] 28 dni, 7211
[1702].
Dumital|e] de bine voitor:
Jo Costandin Vuevod.
1 No 387.
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIE 253
[V°:] Cinstitului și al nostru de bine voitor și vecin de
aproape, dumisal[e] jupănului Andreiaș, marelleiudet al ce-
tățji Braşovului, cu multă săn[ă]tate să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă!.]
5.
f Iœ Costandin Voevod bj. mlst, gsnii zeml. vlah[i]ļscoe.
t Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Reiter Andreaş
săplăltate şi tot binele poftim dumitale] de la Dumnje)zeii.
Cartea ce ai trimis dumneata, ne-aii venit și, de săn[ăltatea du.
mitale înțelegând, ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata,
am, înţeles. Pentru Andreiaș, care şade în casel[e] noastre, în
Șcheai, cum că mulţi, pentru datorii ce ar avea la dănsul, îl
trag la dumneata la judecată, şi nų va să vie să să judice, și
cum că să ameastecă și în meșteșugul țehiurilor, — de aciasta vei
şti dumneata că în ştirea noastră aceastea nu sănt, ce iat[ă]
că-i vom porunci, ca, oricine ce ar avea cu dănsul, și l-ar trage
la judecata dumitale), să nu să ferească de judecată, ce cu
tpți să stea înnaintea dumitale), să să judece. Numai și noi
poftim pe dumneata, cu unii ca aceia să-i faci dreptate. Aşij-
deren şi pentru aceaia ce zici dumneata că să ameastecă în
meșteșugul ţehiurilor, noi încă nu poftim, nici nu suferim
ceale ce n'aii fost obiceaiul să să facă, Ce și de aciasta i-am
poruncit să nu să mai ameastece în cele ce n'are treabă.
Pocloanele ce ne-ai trimis dumneata, cu dragii le-am prii-
mit, și mulțumim dumitale de osteneal[ă], ca unui bun ve-
cin. Aciasta, și mila lui Dumn!ejzei să fie cu d[ujmn[ealta.
Fev|ruarie) 8 d. It 7211 [1703].
De bine voitor dumital[e] : Jo Costandin Voevod,
[V*:] Bunului nostru priiatin şi vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiaș Reiter,
rparele]-judeţ al cetăţii Brașovului, cu sănătate să s[ă| dea.
|Pecete mare, rotundă?,|
1 No 385.
2 No 388.
www.dacoromanica.ro
254 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-BOMĂNEASCĂ
6.
Io Costandin Voevod bänn mlstiiŭù gspdrů zemle vlahiscoe.
+ Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toat[ă}
vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe Etchiel,
marele-județ al cinstitii cetăți Braşovul, săn[ăjtate și tot bi-
nelje] de la Dumnezei poftim dumfijtale. Pricina scrisori!
nu iaste alt[a], Gr căt facem știre dumital[e] că, iat[ă], cum-
părăndu satul Poiana Mărului de la Nalaţi Andreiaş cu frații
lui şi de la Sechil Adam cu fraţii lui, toate părţilțe) lor ce
aŭ avut acol[o), cu iobagi cu tot, pe seaama noastră, și tri-
mițăndu de ap venit birăul de acol|o], ca să ne dea seaama de
iobagii de acol[o], să vedem, sănt toți pe loc, sai nu sănt,
ne-aii dat seaama că unii dentr'ănșii sănt fugiţi și aici în ţară,
Carii pe acește vom trimite de-i vor duce iar acolo la sat,
iar un iobagi anume] Radul Igoiul, cu frate-săii Voico, aceștea
sânt fugiți acol[o] în Tara Bărsii, într'un sat ce-l chiamă Väl-
canul. De care lucru poftim pe dumneata, viind oameni de
la Poiana-Mărului, care-l știă şi-l cunoscu, să trimiţi și omul
dumital[e], înpreun[ă] cw ei, să-l ià de acolo], şi să-l ducă
iar la urma lui la sat, şi vom mulțumi dumitale. Aciasta
acum, şi mila lui Dumnezei să fie cu dumneata pururea.
Iunfie] 18 d., t 7215 [1707].
De bine voitoriul dumitálfe] : lo Costandin Voevod.
[V*:] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bänlel voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe Fet-
chiel, marel[e]-județ al cinstiti cetăți Brașovului, cu săn[ă)tate
să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă!,]
7.
lo Costandin Voevod biiiii mlstiiu gspdru zemle vlahiscoe.
f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Ghiorghe Fetchiel,
marel[e)-judeţ al cinstitii cetăţi Brașovul. Săn[ăjtate şi tot
1 No 405.
www.dacoromanica.ro
PRIBEGII 255
binel[e) de la Dumnezeii poftim dumita![e). Pricina scrisorii
nu iaste alt[aj, Gr de căt facem știre dumitalfe] că văru
nostru Istratie, feciorul lui Stoian Comisul, avănd datorie
la State Șofrangiul, s'aii fost tocmit cu dănsul, de Lan dat
pentru acea datorie casel[e] lui de acolo, den Braşov, cu za-
pisul lui. Deci acum, întănplăndu-i-să lui Istratie moarte, și
rămâindu casa și jupăneasa, coconii asupra noastră, iat[ă] că
am trimis cest neguțătoraş anum[e] Milea, ca să vază de case
şi ce iaste înprejurul casii, şi să aşaze omu, să şază într'ăns[ejle,
ca să nu s[ă] stric[e], să s[ă] dărepene, ce să le poarte grija,
de vreme ce aŭ rămas pe seaama lui Istratie și a coconilor
lui. De care lucru poftimu pe dumneata, viindu neguțăto-
rașul acesta, să aibă voe de la dumneata, ca, pe cine va găsi,
să pue în casă, să le păzească, să le poarte grija, să n'aibă
de cătră cineva vre o. opreaalță). Aciasta acum, și mila lui
Dumnezeii să fie pururea cu dumneata,
Mart 22 d., l 7216 [1708].
De bine voitoriul dumital[e] : Jo Costandin Voevod.
[V*:] Bunului nostru priiaten şi vecin de aproape, în toatfă]
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupănul Ghiorghe Fet-
chiel, marel[e] județ al cinstitii cetăți Brașovul, cu săn[ăjtate
să s[ă] dea.
|Pecete mare, rotundă!,]
8.
+ Io Costandin Voevod bj. mist. gspdni zeml. vlah[i]scoe.
+ Cinstitului, bun priiatenul nostru și vecin de aproape,
dumnealui jupănui Barteș Sauler, judeţul, și dumneavoastră
de bine voitorilor noștri părgarilor și alalt tot Sfatul al cin-
stitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele pohtimu dum-
neavoastră de la Dumnezeii. Alta, facem știre dumneavoastră
pentru cei 3.000 tl., care vam dat împrumut maï an Grp,
de sănt acum 3 ani, —iat[ă] că trimisem pe sluga noastră
acolea ; la care am dat și zapisul dumneavoastră, ca, de va
fi cu putinţa și prelejul dumneavoastră, să nif dați cu do-
1 No 407,
www.dacoromanica.ro
29 LEGĂTURILE POLITICE DINDR BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNLASCĂ
bënda lor, căt faci: 3.900 ti, capetel[e] cu dobăndă cu tot.
Vă veți luoa dumneavoastră zapisul, și banii i-i va aduce
sluga noastră, iar, de nu vă va fi dumneavoastră cu îndă-
mănă a ni-l plăti acum, are sluga noastră învățătură, ca în
ce chip să să facă alt feli de așăzămănt, precum de la
dănsul dumneavoastră veți avea înțeleage. Ce dară, precum
socoteala dumneavoastră va fi, au de veți da banii, aŭ ce
felii de așăzămănt să va face, făr de zăbavă să avem răs-
punsu cu sluga noastră. Aciasta, şi mila lui D[ujmn(ejzeă cu:
dumneavoastră. Mai 30 d., lt. 7216 [1708].
De bine voitori dumneavoastră:
Io Costandin Voevod.
[V*:] Cinstiţilor buni priiatenilor noștri şi vecini de aproape,
dumnealui jupănuli Barteș Sauleră, județul cel mare, cu dum-
nealor părgarii şi cu alalt tot Sfatul al cinstitei cetăți Bra:
șovul, cu multă sănătate să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă!.]
9.
f Io Costandin Voevoda bjieiii mlstiiii gspdriă zemle vla-
h[i]scoe:
1 Cinstiţilor şi ai noştri de bine voitori, dumnealor tot
cinstitul Sfat al cetății Brașovului, sănătate şi tot binele vă
poftim dumneavoastră de la Dumnezeii. Cartea dumneavoastră
scrisă de la 30 dni ale trecutului Noemvrie, o am luoat, şi,
de a dumneavoastră bună sănătate înțelegăndu, ne-am bu-
curat. Alalte ce ne scrieți dumneavoastră, în care coprinde
pentru poveastea caselor ce am cumpărat de la jupănul Nica
vameșul acolea la Brașovul Vechiii, am înțeles. De care lucru
noi adev[ăjrat am fost scris jupănului Nicăi ca să zică dum-
neavoastră (de vreame ce am cunoscut că ați fi tăajindu și.
at fi bănuindu căci le-am cumpărat), și am zis ca să vă däs:
qopere dumneavoastră, să știți că de la dumnealui le-am cum-
părat cu bun Gemein, dăndu-ne atăta zapisul dumnealui de-
vănzare, căt și alte zapise ce aŭ mai avut; de la cine aŭ
1 No 418.
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIE 257
cumpărat și dumnealui casele acealea ; care case sănt acum
6 ani de căndu le-am cumpărat, găndindu că de spre dumnea-
voastră nu va fi nici-o bănuială, iar acum ne mirăm ce iaste
poveastea de nu ne îngăduiţi și vă vedem în bănueli, nesu-
ferindu să le ținem. Dar vom să zicem dumneavoastră că
nu săntem numai noi acum cumpărători de case acoleă în
Braşov, ce încă de mai nainte, dupe'n zilele lui Mateiii-Vodă,
bogaţi de cești de ţară boiari aŭ cumpărat, cine aŭ vrut și
cui aŭ trebuit, case acolă în Brașov, afară de cetate, şi și den
rudeniile noastre aii cumpărat, precum să și veade că pănă
astăzi ţin și stăpănescu, şi nici căt oan fost opriți. Las că
neguțători, felii de felii, Greci, Sărbi, ai cumpărat și cum-
pără totdeauna. Dar pe noi cum ne osebiţi dumneavoastră?
Și ap pus în socoteală ca să nu ne îngăduiți? Care lucru
n'am fi găndit nici de cum, ce încă socotiam, de vor avea
vre unii opreală a cumpăra, iar pentru noi, necum să dee
ceva, ce încă să vă fie dumneavoastră cu păreare bună. Mai
vărtos că, de am cumpărat aceale case, nu știm să să fie
făcănd dumneavoastră nici-o păgubire, — că noi în casele
acealea, nu doară că vom să punem să să vănză, aŭ niscai
vinuri, aŭ să să lucreaze alte meșterșuguri (că den mila lui
Dumnezeii cu acea hrană nu ne hrănim), fâră căt, avănd
pen multe locuri case, ne-au poftit inema ca să avem și
acolea niște cășcioare, să să afle, și căte odată să fie și pentru
odihna oamenilor noștri ce trimitem cu trebi, și s'ar fi căzut
nici de căt de spre partea dumneavoastră bănueli să nu
auzim pentru aciasta; că ce mare lucru iaste?! Mai vărtos că
noi pe dumneavoastră în multă dragoste vă avem, și, de ce
sănt poftile dumneavoastră, nu ne apărăm, și și oamenii dum-
neavoastră, ori ce le ar trebui și ar pofti den țara noastră a
cumpăra, aŭ vii, aŭ case, aŭ niscai bucate, neopriţi sănt, dar
dumneavoastră pre noi a ne opri și a nu ne îngădui să ținem
aceale case, den ce pogoară și ce iaste pricina, poftim pe
dumneavoastră, un răspunsu să avem. Și, cu aciasta sfârşindu,
mila lui Dumnezei să fie cu dumneavoastră pururea. Di-
ch[e]m[vrie] 6 dn., lt. 7217 [1708].
De bine voitoriii dumneavoastră: Jo Costandin Voevod,
75703. Vol. X. 17
www.dacoromanica.ro
258 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
[V :] f Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor
cinstitul Sfatu al cetății Brașovului, cu multă săn[ăjtate să
să dea.
[Pecete mare, roșie!.]
10.
f Io Costandin Voevod bp mlstiiă gspdri zemle vla-
h[i]scoe.
+ AI noștri de bine voitori și vecini, dumnealor tot Sfatul
Brașovului, sănătate poftim de la Dumnezei. Cartea d[ujm-
ne|a]voastră ne-ai venit, și de sănătatea domneavoastră ne-ai
părut bine. Alalte ce ne-aţi scris, am înţeles. Pentru poveastea
caselor ce cumpărasem acolea în Brașovul Vechii, precum
curge lucrul am văzut, și am înțeles și den cartea lui Ghierghe
Dedireh. La care ce să mai răspundem alt, văzănd că puneţi
dumneavoastră înnainte pricină, cu care ne spărèți și ne le-
pădați a nu putea ținea noi aceale case?! Măcar că pricinile
aceastea să cunoscu a fi și a ne purta în meșteșuguri; cari
nici am fi găndit să vedem și să auzim de la dumneavoastră
unele ca aceastea. lar, de aŭ fost a ne osebi șia nu ne priimi,
de'ntăiași dată de cănd le-am cumpărat, mergănd acum al
șaselea ani, să ne fiți arătat, și anume să ne fiți răspunsu (pre-
cum și acum), — că ne-am fi lehătit. Dăstul că dee și ne
lăsaţi pre noi înșune să judecăm de să cade să le ținem, aŭ
de nu să cade, și, adevărat, cum cent dumneavoastră, judecă-
tori săntem, nu numai ca un judeţii al unii cetăți, ce şi ju-
decători și stăpănitori unii țări săntem, den mila lui Dum-
nezei, și ni să pare doară și mai bine să știm a pravililor
si a rănduelilor a altor lucruri mai mari, dar cu căt a moșii
şi a case de aceastea? Noi așa știm că cu direaptă jude-
cată iaste, cănd cumpără cineva, aŭ moșie, aŭ casă, și
pănă la un an simte cel ce iaste neamul (adecă săngele),
iaste volnic a-și luoa moștenirea lui înnapoi, iar, deacă să maï
povărneaște și să învecheaște lucrul, nu dă judecata să să
strămute. Dar cu căt noi, că oe știm cumpărători de șase,
1 No 414.
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIL 259
șapte ani, şi, cănd cumpăram casele acealea, acel Ghierghie
Dedireh nu era dăpărtat undeva, ce acolea să afla, auziia și
şi vedea, darii căci ne îngăduia? Ce să maï zicem, și ce să
mai lungim cu vorba? Să cunoaște lucrul de față, că nu vă
iaste voia a ne suferi să avem aceale case acolea. Ce noi
încă, cu sila şi făr pofta dumneavoastră nu vom putea. Făr
de căt, deaca vreame ce nu să poate și nu vă iaste voia ca
să le ținem, noi ne cearem banii cu dobănda lor, zeacea a
doisprăzeace pe an, — că noi am dat pe dănsele 550 de flo-
rinți: acum ne aducă acel ce să face moștean caselor și nu
ne îngăduiaşte, banii cu gobănda lor, căt va face de cănd
le-am cumpărat, cum zicem, zeacea a doisprăzeace pe ani. Şi
noi încă-i vom da zapisele ce vor fi pe aceale case, și să-i
fie casele de bine! Măcară că făr de cale iaste și peste nici-
o dreptate, iar încăși ce să facem? Deaca nu să poate să
le ţinem, aducă-ne banii /zZaus: cu dobănda lor], și-și ție
casele. Aciasta, şi fiți dumneavoastră sănătoși.
Ghen[arie] 3 dni, Il: 7217 [1709].
De bine voitoriii dumneavoastră :
Jo Costandin Voevod.
[V*:] Ai noștri de bine voitori și vecini, dumnealor tot
Sfatul cetății Brașovului, cu săn[ăjtate să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă!.]
IT,
Cinstitului şi al nostru bun priiatin și de bine voitoriii și
vecen de aproape, dumnealui jupănul Bartăși, marele-județal
cinstitei cetăței Brașovul, dum[ijtale săn[ăjtat[e] și tot binele
poftescu de la Dumnezei să-ț trimiț|ă] dum[nijtale.
+ Pricina scrisorii nu iaste de altu, får de căt vei ști dum.
neta că și eii aici, Sămbătță], din ajutorul lui Dumnezeii să-
n[ă]tos am venit, și pă Măria Sa Vod[ă] încă, d'inpreun[ă] cu
tot alalț ai Mării Sale, săn[ă[toş i-am găsit. Și, arătăndu-t
Mării Sale și scrisoarea de la dumnealui jupănul Didireh
i No 422; copie contemporană în n° 425.
www.dacoromanica.ro
260 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ
pentru tocmeaala și schimbul ce am făcut, adec[ă] să dea
Mării Sa Vod[ă] maerul și să ià locul cuțetarului, Măria
Sa Vod[ă] foarte Lan părut bine şi i-ai plăcut aciastă
tocmeaală ; numai atăta Mărie Sa zice că ar fi bine să aibă
Mărie Sa și scrisoarea de la cuţitarul pentru (pentru) acel
loc, dupre cum știi dumneta că ziceam eii dumneavoastră că
ar fi bine să iaă și acea scrisoare, — căci că așa să şi cade.
Și dumneata ziceai că piste 3, 4 zile să va face şi acea scri-
soarie și o vei trimite dumneta. Deci acum știm că doară
să va fi isprăvit și acea scrisoare. Deci iat[ă] că am trimis
cest fecior într'adinsu pentru acea şcrisoare, dupre cum dum-
neata ai fost și de'ntăi, şi păn mijlocul dumitale s'aii făcut
aciastă tocmeaală, fiind într'ajutor și dumnealui jup[ă)jnul
Ghiorghe Dreaotu și dumnealui funogiul —. Și, spuind Mării
Sale lui Vod[ă] că at fost dumneavoastră într'ajutoriă la
aciastă tocmeaal[ă] și schimbu, foart[e] vă mulțumeaște dum-
neavoastră de dragoste ce at arătat dumneavoastră către
Măriia Sa Vod[ă]. Ci dar, fiind această treab[ă] asupra mea
ca să o isprăvescu, mă rogu dumitale să Gomm dumneata
acea scrisoare de la cuțitarul, pentru acel loc, ca să fie Mării
Sa Vod[ă] pă deplin odihnit, şi de cătră dumneavoastră mul-
țumit, Deci, cum zic, fiind eŭ dup[ă] aciastă treaab[ă] orăn-
duit ca să o isprăvescu, şi știind pă dumneata om de ome-
nie, alergu la dumneta cu aceastle] puţine rănduri: de
vreame ce și d'intăi pă muljocul (sic) dumitale san făcut aciastă
tocmeală, și acum mă rog dumitale să o și obărșești, Și, fä-
cănd dumneta aciastă osteneaală, eŭ încă voi sluj|i] şi voi mul-
tumi dumlijtale. Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezei
rog pur[u]rea să te păzească pă dumneta cu fericit[ă] sä-
n[ă tate.
Mart 14 dni, lt 7217 [1709].
Al dumitale pururea de bine voitor și gata a sluji:
Toma Cantacuzino Vel Spatfar].
[V*:] Cinstitului și al nostru bun priiaten și de bine voitor
și vecen de aproape, dumnealui jupță]nul Bartăș, marel[e].județ
www.dacoromanica.ro
PRIBEGII 261
de la cinstita şi mare cetate Brașovul, dumisale cu censte și
cu fericet|ă] săn[ăjtate să s[ă] dea.
[Pecetea știută, pe ceară neagră 1.]
12,
t Cinstitului şi al nostru mai mare, dumnealui județului ot
Brașov, dumneata juplăn] Bortiș, cu plecță]ciune mă'nchin du-
m[ijtai[e] și rog pre milostivul Dumnezăii ca să ţie pre dum-
neata cu bun[ă] și fericită săn[ăJtate. Pricina scrisorii nu iaste
de alt, får de căt-— (spațiu mare alb] căci aŭ venit omenii
dumital[e) și le trebuia de grab[ă], pentru treaba dumital[e]
şi pentru treaba Sfatului, cu zapisul dumlijtale,t! 300. Ci ei,
pentru voia dumitale], am dat oamenilor dumlijtal[e) d 300, şi
am luat zapisul dumital[e). Și, venindu acii omenii dumitale),
It vor spune dumfiltal[e] şi din gură. Ci de aciasta fac știre
dumitalle), Și, căndu vei avea dumneata baniiaceștea, îi vei
da dumneata la jupăneasa Anna măsărița, și pentru credința
vei lua dumneata de l[a] dumneaei o scrisoare, Dän vom tri-
mit[e) și zapisul dumțiltal[e], însă la jupănul Ghiorghii Orgă-
nașul. Cu aciasta sfărșăndu,iar rog pre milostivul Dumnezăi
ca să ţie pre dumneata cu bun[ă] și cu fericită săn[ăjtat[e).
Iuljie] 18 dni, P 7217 [1709], ot Buclulreşti.
Ao5os ris navrorivos (sic): Mavăs "Arooréinn,
[V*:] t Întru cinstit[ă] măna dumnea(luji jupănului Bortiș,
judeţul ot cetatea Brașovului, cu cinste şi cu săn[ăjtat[e] să
s[ă] dea, la Brașov.
[Pecete neagră, mică, ruptă 2.)
13.
T Cinstitului și al nostru bun voitoriă, dum[nealuï] marele-
județ al cetății Brașovului. De la a tot putearnecul Dumnezeŭ
poftim ca s[ă] dăruiască dumitale fericită viiață, cu bună no-
rocire, întru neclătită stare. Pricina scrisorii cătră dumneata
nu iaste de alt, făr de căt iarăş mai poftim pă dumneata
1 N° 703.
2 No. 698.
www.dacoromanica.ro
262 LEGĂTURILE POLITICE, DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMÂNEASCĂ
pentru cei bani ai noștri, ce sănt la dumneavoastră, că aici
ne sScriii oamenii noștri ce avem acolea, asupra acestor trebi,
cum că dintr'ănşăi ne-ați fi dat dumneavoastră t! 1.500, iar
ceialalți bani stai jos. De care lucru poftim pă dumneavoastră,
ca pă niște buni voitori și ai noștri vechi priiateni, ca s[ă]
faceți dumneavoastră bine, să ni-i dați pe toți deplin, dup[ă]
cum scrie zapisul dumneavoastră. Că unul Dumnezei știe la
cătă supărare și năcaz mă aflu de supărarea datornicilor, —
că nici-o zi nu am răsuflu și odihnă de dănșii. Ci faceţi dum-
neavoastră bine, de ni-i daţi toți, ca s[à] ne măntuim și noi
de supărători, și să ne mai ușurăm de sarcina ce ne iaste
în spinare, și vom și mulțămi foarte dumneavoastră, Aciasta,
şi iarăş putearnicul Dumnezeii să păzească pă dumneata pu-
rurea întru fericire.
De bine voitoare și veache priiatenă:
Marica Doamna
a răposatulul Costandin- Voad[ă] Blrăncoveanu].
[V*:] Cinstitului și al nostru de bine voitoriă, dumisale
Veliștan, marele-județ al cetății Brașovului, cu mult[ă) sëng.
tate să să dea,
[Pecete neagră, octogonală, cu vulturul, soarele, luna, co-
roana Și MApIH Ekite MACTIID PNXAĄH 3EMAH SrrpoBaaynekoel.]
14.
f Cinstitului şi al nostru de bine voitorin și vecin de
aproape, dumneata jupăne Filștai, marele-județ al marei și
cinstitei cetăți Brașovul, înpreun[ă] cu tot Sfatul. De la
Dumn(e]zeii sănțăltate și tot fericitul bine poftescu dumitale,
înpreun[ă] cu tot cinstitul Sfat al cinstitii cetăț. Precina
aceştii cărți nu iaste alta, numai să știm de săn[ăltatea du-
mitale. Dup[ă] aciasta facem știre dumitale că iat[ă] trimisem
pă jupănul Neacșul, omul nostru, pentru cei bani ai noștri
ce avem la dumneavoastră, Ci vă poftim să faceți dumnea-
voastră bine, căți aŭ mai rămas, să s[ă] dea și aceia la omul
1 No 426.
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIÏ 263
nostru, să ni-i aducă, Că și noi avem mare păs de datoriile
ce săntem datori; căţ, nu ne lasă pă zile și pe ciasuri a
răsufa(t), — căt. şi în patriia noastră fiindu, dar amară viiață
treacem, mai mult pentru datoriile aceaștea. Ci, precum vam
și mai scris dumneavoastră, faceți bine și nevoiți să ias[ă]
banii fâr zăbavă, ca doară m'aș mai ușura den datorii. Că
acum, la primejdie ce am ajunsu, ca cum ni Lat dărui de
la dumneavoastră. Aciasta, și mila Jg Dumn[ejzeii pururea
să fie cu dumneata.
lun[ie] 19 d., lt. 7225 [1717].
De bine voitoare dumneavoastră și veache den priiateni:
Marica Doamna
a răposatului Costandin- Vodă.
[V°:] f Cinstitului și al nostru de bine voitoriii, dumnealui
jup[ă]nului Filșteai, marele-județii al cinstitii și marei cetăț
Brașovul, înpreun[ă] cu tot cinstitul Sfat, cu ferli]cită săn[ă]-
tate să s[ă] dea.
[Pecetea știută!.]
15.
+ Cinstitului și al nostru mai mare și de bine voitor dum-
nealui jupan Ștefan Filiștahi, marele-judeţ al cinstitei și ves-
titei cetăț Brașovului, cu săn[ăltat[e] și cu multă plecăciune
mă închin dum[iltalje], rugăndu pre milostivul Dumnezeii
pururea ca c[a] să ție pe dumneata suptii mare mila Sf[i]nţiei
Sale. Cu plecata-m[i] scrisoare către dumneata nu-m iaste de
alt, fără de cătii, întăi, să cercetez de bună sănătatea dum[i]-
tale și a toată cinstită casa dumitale; a doao, mă rog du-
m[ijtale pentru un Stoica ce iaste închis de nepotul nostru
Costandin pentru o mare pagubă ce ne-aaii făcut aicea. Care
el singur mărturiseaște. Care scule i le-am datii la întănplarea
vremilor în măinile lui, știindu-l că iaste slugă a unui priia-
ten al nostru înțelept, și pe el nu-l știiam că iaste hoț, și, fiindiă
încredințată și mai nainte despre dănsul, ca s[ă] stea pănă
voi veni de la țară. Dupre cum și alții mulți lasă priiaten,
1 No 427.
www.dacoromanica.ro
264 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNBASCA
unul la altul, am lăsat și eŭ 2 săculeaţe ale noru-mea, pe-
cetluite, la dănsul, ca, căndi le voi ceare, să le iaŭ iar, dupre
cum le-am dat. Iar el ca un hoțși ca un omi răi, aŭ stricat
peceţile și aŭ luat aceale scule, care le-ai doveditiu el singur.
Care ep înțelesei. Ce zice el că i-am făgăduit să-i plătescu oste-
neala, zicăndu că san ruptu, rădicăndi avuţiia de la 7 case
peste bolovan[i]. Dar știi dumneata hoţul căte pricini găseaşte `
pănă îl duce să-l și spănzure, adevărul nu mărturiseaște.
Iar ep mărturisesc înnaintea lui Dumnezeii şi înnaintea du-
m[ijtale că aceastea ce le zice el că i-am fâgăduit cevaș, au
aŭ fost ale altora, minciuni grăiaște. Că, să mă judece Dum-
nezeii trupeaște și sufleteaște, de nu spuiii adevărul, cum că
nu i-am fâgăduit să-i dai măcar un ban; dar eŭ nu le-am
dat să șază în prăvăliia lui, ai c'aveam numai pe el priia-
ten, ci, de nu Las fi știut că şade la acel priiaten, le-aș fi
dat la alte obraze mai de cinste decăt el. Ci mă rog du-
m[ijtale să nu-i iai dumneata cuvintele în seamă, ceale ce
le zice, că el, ca un hoţ, va să zică multe vorbe; ci să s|â]
pedepsească ca un hoț, ca s[ă] le mărturisească toatle], că
nu iaste pagubă puţină. Și, de nu mă vei crede dumneata
pe mine, cum că nu i-am făgăduit nimic, să-i dap eŭ dupe
leagea noastră: voi lua şi carte de afurisanie cu mare bles-
tem, înpreună şi cu multe mărturii. De aciastă mă rog du-
m[i]tale, casă nefii dumneata îndreptător, și să nu să slobo-
zească hoțul, măcar și chiezaș de ar găsi,„—că hoțul chezaș
nu să cadă să aibă. Cu aciasta și iar pre milostivul Dum-
nezeii rog ca s[ă) păzească pe dumneata întru mulţi ani cu
fericire.
M[ejs[ița] Avlgus]t 19 dni, 7236 [1728].
+ A duml[ijtale plecată:
Zamfira a răposatului] Man(ujlui Apostol.
[V*:) Cinstitului și al nostru mai mare dumli]sale jupăn
Stefan Filiștahi, marele-județ al cinstitei cetăț Brașovul, cu
cinste și cu săn[ăjtat[e] să s[ă)] deat.
[Pecete neagră cu sl
1 N° 720.
www.dacoromanica.ro
PRIBEGII 265
16.
Nopte de Antonie Constandin, fost negustor în Brașov,
scrise între anii 1813 şi 1832 (comunicate de d. profesor
Andrei Birseanu, proprietarul manuscriptului):
1. (ärt, April 25: aŭ răposat Prințipu marele Brancovan,
anume Emmanuil, zioa Marţi, şi Lan îngropat April 26, Mier-
curi, cu mare paradie la biserica cea din Cetate, cu 6 cai
tot înbrăcați în postav negru și cu un edec iarăși înbrăcat
cu postav negru. Care și acuma să vede groapa Măriei Sale,
în grădina biserici, foarte înfrumseţată, aicea în cetatea Bra-
şovului,
2, 1821, Avgust 20: au răposat cocona Brancoveneasa,
Sămbătă, și o aŭ îngropat la 21, Duminecă, la 10 ciasuri
înaintea prănzului, cu mare pompă, Că aŭ fost patru cai în-
brăcaţi tot în postav negru, și iaŭ citit slujba în mijlocul
tărgului, și aŭ spus logos chir Neofit Duca, dascalul cel
mare; și aŭ îngropat tot în groapa aceia, care ai fost îngropat
şi soțul Domnie Sale, și pănă în 40 de zile aŭ slujit Vlădica
Pogoniani, care iaste numele Dionisie. (Şi Prinţul să află scris
iarăşi aici la Nr. 159).
3. 1822, April 1°22 : aŭ răposat în Domnul cel de bun
neam boeru și Generariul Costache Ghica, și l-ati îngropat la
1254 April la biserica Șcheiului, și Lan adus cu mare, orăn-
duială din Cetate. Că la 3 ciasuri după ameaz l-ai rădicat,
puindu-l în calească pă postav negru, luînd coşu după ca-
lească și puind la calească și 6 telegari, toți înbrăcați în
postav negru, și la Beste cal avea căte un vizitiii înbrăcat
în haine negri şi cu pălăriia desfăcută, și 4 cai povolnici, în-
podobiţi, şi înnainte mergea preoți inbrăcaţi ca la 60, și apoi
Mitropolitul Țării-Rumăneşti, Preaosfinţiia Sa chir Dionisie, și
alți v'o 4 arhierei și vr'o 10 igumeni, și i s'aii citit slujba
în curtea bisericii, și apoi după aceia l-ati pus în paraclisul
cel vechi, şi apoi Joi dimineaţa l-ai pus întrun car și l-au
dus la satul Domniei Sale, la Bucov, și mare paradie i s'au
făcut, că toți Domni Maghistratului aŭ fost. Si Dumnezei..,
www.dacoromanica.ro
266 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV SI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
17.
Copia copiae e graeco litteris latinis in valachicum tran-
slata 1.
Avend in gind in toate zilele nepraznika moarte schi vi-
jatza omului este preskurte, inse stijnd schi kite vrezsmaschi
mei pot ka sze fake in urma reutetz schi kite intrizs pot se
samene pizmaschi, de multe ori, in multe vremj, am pus in
gind se-m orindujesk spre bine lucrurile mele, schi se orin-
dujesk prin diate la tsine schi in tse kip trebue se se im-
portzaske averja mja, ka sze nu lasz dupe moartja mia la
klironomi mei giltsevurj schi zsudeketz, prekum de multe
ori pone akuma sau intimplat la altzi, kari, orj nau orendujit
bine schi la vreme avuturile szale, ori, murind, au leszat dia-
dohi nevrednits schi giltzevitorj. Dar, fiindke in Bukurestj
ale vietzi schi a dregetorije mele grizs nu mau ingeduit sze
dau sfirschit la atsasta, akum, aflindume szlobod de grizs,
am gesit ku kale (in diastime de 4 anj tse me aflu in Tran-
sylvania) sze fak katagrafie de isprave la avutzija atseja,
tse Imporatul cseresk mi-au derujit din darurile luj tsele bo-
gate, orinduind ka, din avutzija atsasta, se se fake keltujala
ingropetzunyi mele, pomenirile tsele trebuintsoasze dupe
vremj, derujirj schi milostenij schi filodorine [=darurï de iubire]
la rudele mele, dupe putintza avutzij mele, schi la szluzs,
prekum sze arate mai zsosz.
Dare, fiind ka avutzije in moneta nu sze afle, sze numeschte
intratsasta diate tsele tse am a primi de pela datornitsi miej
ku imprumetare, dupe vremj, prekum obligatiile lor arate ; kare
fiint pusze szupt petsetija mia in munile epitropilor atsestej
dietzi, morturisesk inaintea Dumnezeului cseresk, ka kind
asch fi infetsischat inaintija infrikoschatej zsudeketji luj, pentru
ke nimike, nits makar un ban, nu am repit in vremja dre-
getorijei mele de la Sfimta Episcopie Rimnikului i de la Sfimta
Mitropolia, tsi numaj din porunka domnyaske schi din in-
demnarja schi rugetsunija boerilor tse am keltuijt la kese-
1 Actele ce urmează mi-aŭ fost comunicate de d, Neagoe Popea, profesor
în Focşani. D-sa le-a copiat după condicile de copi! braşovene,
www.dacoromanica.ro
PRIBEGII 267
torijle fetelor szeratse schi azsutorintza la sirimanij, pre kari
schi ku al meu jam azsutat; din kare, lipon!, ka omul, in viatza
mia am strins schi am dobundit ku szilintze schi cu asuderj
schi am a primi de la personele tse li am imprumutat, prekum
sau numit maj sus. Dupe tse se vor aduna ku orindujale atseste
toate de ketre epitropi las ka se se de maj intija la spitalul de
aits din Braschov, tse vor geszi ku kale epitropi. La episcopia
Ardjalului ampile [= odăjdiile] atsele, kare am intseput sze le
fak. Ketre protopop, dupe analogia avutzij mele, tse vor geszi ku
kale epitropi. Lui kir Theodosie duhovnikului meu, asemenea,
preotzilor de la biszerika din Skej un filotim. La biszerika kare
me vor ingropa, un filotim pentru mormunt. La Sfunta Mitro-
polie din Bukurest, asemenja. La Kutja de Mile din Bukurest
pomenirele mele tsele sufletestije. La monestirjia de la Mega
Spileon din Peloponis 12 amfij [ăpupta = veșminte], treij ponky
[pungi]. Asemenija la 3 biserits de akolo, la lokuri seratse
schi ku disnikia [= greutăţi]. O poretije din ampile mele tsele
archierestij se dja luj Stratonikias kir loanikie. O poreke dia-
koneschtij diakonului meu, Danil. La nepoata mia Porfiritza,
blana ku samur schi un dear [= sall, pentru multe muntsi tse au
tserkat la betesugurile mele. Pitarjului Nicolai, nepotului meu,
kare miau sluzsit schi ka o szluga proasta, ij lasz toate in-
brekemintele mele. Iare tseloralalte rude, fiind ke in viatza
mia li am azsutat prin putintze, akum le lasz kite un filotim.
La mursj [== mulți] asemenija, kerora le sint dator, are obligatzia
mia. La toate atsestja lasz epitropi aj mej, ku toate stepunirija,
pe Sfinztzija Sa Popa Simeon, pe kir Hadsi Iordan schi pe
nepotul meu Serdarjul Ilie, keruja fiint datorj 6 mij de lej
ku dobunda lor, tse au numerat la Kamara domnjaske, inke
de 5 ani. Schi, dupe analogia avutziji mele, schi idupe kib-
zuiala a epitropilor, cu toate puterjia schi stepunirja se se
faka tsele tse se numesk intratsasta diate. Kare este adeve-
rate schi bune. Pentru atsija mam schi iskelit. Braschov, 12
Sept. 1825.
Tsele tse sau “orendujit intratsasta diate a lui proin Mi
1 Aorzóy = de almintere.
www.dacoromanica.ro
268 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNBASCĂ
tropolitul Nectarie, din kuvunt in kuvunt am auzit din gura
luj, schi, dupe tse sau isprevit atsasta diate, i szau dat ka
sze o iszkeljaske, dare nau putut. Atsasta merturisesk ketre
Dumnezeu schi in kunostintza me.
Archimandritul Theodosi schi preot al Biseritsi gretsestij
din Braschov.
Simeon Popovits asemenija. Hadsi Jordan.
18.
Inclyte Divisoratus!
Quandoquidem ego infrascriptus a tempore factae Co
ronam emigrationis e Valachia boeronum, continuo per 5
annorum intercapedinem penes proxime denatum Reveren-
dissimum antea Metropolitam Transalpinensem Nectarium
fideliter serviverim, hicque denatus mihi, tanquam suo ne-
poti, cuius felicitatem exoptabat, semper appromiserit quod
meam mercedem cumulate et generose, simul et adsemel
persoluturus sit, —inter haec cum denatus, Coronae expen-
diose vivens, praecipue in pecuniae deffectu reperiretur, suo
appromisso ad subsecuram usque ad proximiorem Coronae
suam mortem haud satisfecerit; quod ipsemet in confectis
super ultima sua voluntate litteris testamentalibus ultronee
confitetur. Ubi in remunerationem longaevi et fidelis huius-
modi servitii, quocunque titulo venientia sua vestimenta
mihi confert. Non obstante autem eo quod mea penes
ipsum praestita servitia, quae vel humillima quoque meum
statum et conditionem non decentia, penes ipsum subivi,
longo maiorem summam, quam pretium mentionatorum ves-
timentorum ferirent, siquidem, levi calculo, in 3.000 r. flo-
renis praefixa annuali mea mercede, haec pro 5 annis ad
15.000 r. florenorum valorem adsurgerent, — tamen hac
quoque vestimentorum collatione acquiescere necessitor, ex
eo quod summam meam pecuniariam, quam aliunde mea
industria conquisitam habebam, intra mei servitii 5 annos,
pro meis vestimentis et aliis necessariis requisitis consum-
serim, adeoque de praesenti in tam miserabili statu reperior,
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIE 269
ut nec necessariis sumtibus quotidianis aut aliquorsum memet
pro obtinendo aliquo servitio conferendi, provisus sim ;
Quamobrem, cum denati emeriti Metropolitae omnes
facultates Coronae, post suam mortem relictae, inventatae
sint, perdemisse supplicare sustineo I. Divisoratui, dignetur
ad concernentes testamenti nectariani exequutores, Hadsi
Iordan Hadsi Genovits, Reverendum Simeonem Popovits, pa-
rochum Bolgarszegiensem, et reliquos, paternam edere ordi-
nationem, quo 5 annorum continui mej servitii mercedem,
mihi, aut, ad tenorem testamenti, in collatis mihi per tes-
tantem vestimentis, aut vero in parato ære 15 000 r. flore.
norum valorem eo potiori extradare velint, quod servilis merces
proferenter semper exsolvi soleat quodque ego heic loci
absque ulla servitii occupatione diutius commorari haud
possim et necessariis quotidianis quoque sumtibus destituar,
adeoque aliorsum, pro acquirenda aliqua vivendi conditione,
proficisci denecesse habeam.
Paternamque præstolans consolationem, iugiter emorior,
Inclyti Divisoratus humillimus servus
Nicolaus Pitar),
servus hucdum denati emeriti
Metropolitae Nectarii Transalpinensis.
19.
Către cinstitul revizorator al Brașovului.
Arăt cinstitului revizorator că eŭ, aflăndu-mă nepoată
de spre bărbat a răposatului Mitropolit Nectarie, și lăcuind
cu dănsul aicea, în Brașov, tot supt un acoperemănt de sălaș,
am fost îndatorată de l-am căutat mai bine decăt pă tatăl
mieii, la toate boale şi neputințele lui, cum și la cea dän
urmă boală au și murit în brațele mele. Așa dar, cunoscănd
răposatul slujbele mele, au lăsat în testamentul săi ca să,
mi să dea un şal și o blană de samur. Pentru care mă rog
să să dea poruncă revizoratorului către epitropi ca să mi să
dea aceste lucruri fără întărziere. Că, înterziindu-să aciastă
www.dacoromanica.ro
210 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
dare, poate să să strice aceste lucruri, și atuncea nu știi
cine va fi răspunzător.
A cinstitului revizorator slujnică:
Profira Serdăreasa.
825, Nov. 820.
20.
Către cinstitul revizorator al Brașovului.
Arăt cinstitului revizorator că eŭ de şapte anii înainte
plătind pentru răposatul Mitropolit Nectarie șase mii de lei,
carii banii fiindcă am fost silit, ai da fără de a-i avea, i-am
luat împrumut cu grea dobăndă de la negustorii, precum
să obicinueşte în Bucureştii. Şi, fiiindcă aceşti banii sănt
știuți de toți și netăgăduiți chiar 'de Preasfinția Sa părin-
tele Mitropolit chir Dionisie şi cunoscuţi de dumnealui Logo-
fătu Nicolae al Mitropolii, şi ştiuți de epitropii de la testa-
mentul răposatului, unde orăndueşte ca să mi să plătească
cu dobănda lor, și, socotindu-i, fac 13.560 de lei. Pentru care
mă rog să să facă poruncă cătră epitropii, ca să mi să plă-
tească, fiindcă sănt silit și eŭ de alții datornici de aici, şi
cn tot respectul sănt al cinstitului revizorator.
Umilită slugă:
Ilie Sărdar.
825, Nov. 8/20.
21.
Către cinstitul revizorator al Brașovului.
Arăt cinstitului revizorator că eŭ, avănd să iaŭ de la ră-
posatul Mitropolit Nectarie 1.231 de lei, bani cheltuiţi pă
drum, cănd au venit răposatul în Brașov, şi de chilie chel-
tuială aici în Braşov, cu catastih, care catastih însemnează
răposatul la testamentul săă ca să mi să plătească, și, fiind
numitul catastih chiar în lada răposatului la catagrafie ce
s'au făcut de dumnealui Logofătu Nicolae al Mitropolii şi de
Preasfinţia Sa părintele Mitropolit chir Dionisie, s'ai aflat și
acest catastih, care s'au şi însemnat de Preasfinția Sa.
Mă rog dar de cinstitul revizorator să poruncească unde
www.dacoromanica.ro
PRIBEGII 271
să cuvine a mi să plăti banii, că și pă mine mă sileşte da-
tornicii de aici, Și cu tot respectul sănt al cinstitului revi-
zorator.
Umilită slugă :
Ilie Serdar.
825, Noemvrie 13/25.
22.
Cătră cinstitul revizorator al Brașovului.
Arăt cinstitului revizorator că eŭ încă de la 819, luănd
niște moșii în arendă,ale Mitropolii Valahii, de la răposatul
Mitropolit Nectarie, şi tot atuncia scoțănd pă răposatul dän
Mitropolie, şi orănduindu-să alt Mitropolit, nu aŭ ţinut în
seamă vănzarea răposatului, ci stan văndut arenda moșiilor
de iznoavă. Și eŭ am rămas cu 18.100 de lei dați și cu
iscăliturile răposatului în măna mea. Pentru acest proteste-
luesc asupra rămasului de la răposatul pentru împlinirea
banilor acestora după adeverințele răposatului. Și cu res-
pect rămîn al cinstitului revizorator
Umilită slugă:
Ilie Sărdar.
825, Noemvrie 14/26!.
1 De la Logofătul Mitropoliet, Nicolae, se păstrează această jalbă latineasca :
Inclyte Magistratus,
Sustineo humillime significare Inclyto Magistratui, me esse deputatum a
regimine Principatus Valachiae, litteris recomimendatitiis Caesareo-Reciae-
Agentiae ad Inclytum Magistratum, causa faciendae couscriptionis bonorum
defuncti exmetropolitae Nectarii, cum esset praesumptio, quod aliquos con
tractus, a parte Metropoleos iam persolutos, apud se retinuisset, et alias
chartas necessarias, quae Metropolim ipsam spectant, item suppelectilem s:-
genteam et alias res, quae secum, post abdicatum officium, accepisset.
Inclytus Magistratus dignatus est me inviare ad Spectabilem dominum Se-
natorem "Trausch, qui rem fini manciparet, Ipse dominus Senalor disposuit
alium a parte Inclyti Magistratus ; qui, una cum epitropis et heredibus de-
functi, instituit conscriptionem omnium litterarum et alaram rerum, quas in
lumen proferre voluerunt consanguinei defuncti.
Dictos contractus et alia instrumenta lıtteralia, cum ab his mihi esiradari
(datis desuper etiam reversalibus), peliissem, responderunt hoc se, sine
speciali mandato, facere non posse. Rogo itaque, dignetur Inclytus Magis-
tratus demandare ut dictos contractus caeteraque litteralia instrumenta, quae non
www.dacoromanica.ro
272 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
23.
Ketre Tsinsztitul Magistrat !
La 17 și 5 ale trekutului Sept. Perintele Nectarie Mitro-
politul, bolnav fiind ku 3, 4 zile enainte, pela 3 dupe doy-
szprezetse an reposzat. Atseszt reposzat Mitropolit, en viatze
fiind, la Szkaunul Mitropolii, au foszt fekut nu putzine lu-
kruri en potriva intereszurilor Mitropolii, si uteta ennainte
de a sze lesza de Szkaunul Mitropolii, ket si maj vertosz au
dat fegedueli, de kare szau kunoszkut en urme ke ku fe
lurimi de kipuri nu lau pezit. Ketsy pentru tsele tse el o-
preszk entraszkunsz din veniturile Kaszi Mitropolii si ale
Eparchii, kare szau kunoszkut dreptetzi alle nosztre, tse nam
aseszat in Szkaunul Mitropolii, indate tse szau leszat, kare
dreptetsi szau tot ammunat ku aszi ku mine, pene tse szau
fekut rezkale (sic); pentru kare dreptetzi szentem rebdetori
pene akuma si la o vreme sztremtoratzi ka aszta en kare ne
aflem, sze pot szokoti de noy entro mare szume de bani.
Apoy are si kete lukrurij de ale Mitropolii oprite pentru szama
sza, kare ku kuviintze jera datorij a le entartse atseszt re-
poszat Mitropolit, si, de szau szilit de tseij dupe eimpresurujij
la sversitul vijetzi a si inkipui asezement szau testamentol
puternitsii, insze nau apukat, ketsi lau grebit as da szversitul
vijetzi. lare la entreberile tse szau fekut de are bani, au
rezpunsz ke are, si szent aits omul, kare iare lipszeste insze
de atsia, fiind dusz la Czara Rumanaszke. Lam entrebat de
ipsos haeredes defuncti, sed ipsam Metropolim et Episcopatum Rimnicensem
spectant, neque illis, sed his usui futura sunt, una cum aliquot linteis et
mappulis mensalibus (Tischtücher und Servietten), nec non carpento Mitropoleos,
extradarentur ; cum circa suppelectilem argenteam, quae prorsum deficit, serius
investigatio instituetur,
Demum id etiam rogo, ut dignetur demandare, ut ex rebus defuncti nihil
devendatur, sed ın Iystris suis, sub iisdem sigillis, quibus absigillata fuerunt
occasione conscriptionis, retineantur ; cum multi sint creditores, non modo hic
loci, sed et Bukurestini. Qui iugi venerdtionis cultu persevero.
Inciyti Magistratus humillimus servus `
Nicolaus Logotheta Mitropoleos
et plenipotentiarius.
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIL 273
szent multzi, si au reszpunsz ke szent desztui. lare pe om
nou vrut szem szpuje, szikend ke, viind atsela aits, jeszte
bine enkredintzat ke, tsinsziit fiind, i va da negresit,
Dupe engroparea, entelnind pe Szerdaru Ilie, unul din ne-
potzi atsesztui reposzat Mitropolit, karele vorbind cu noij
entemplara unku-szeu, a mortzi, pe omul tsel ku bani repo-
szatuluj unku-szeu, dupe szpusza luj, el pote hoteri a fi un
Szerdari Nekulaje Papa Szekelariu, prekum el va puta dovedi
kyar din conrespondencia tse avja ku reposzatul, kum si
din emprumuterile tsele de tsei i sze fetsa dela Bukurest
aits, fere nitsa un zelog!.
Dela kare sze entzeledse, ke depozito avja, zelog, bani reposza-
tuluj, si sze kunaszte keva fi enpreunat pote cu bani atsesztuluj
reposzatuluj, tsestia keare pusze aits en Brasov, puszela un lok `
enpreune ku ale atsesztuj Szerdar, si atsest Szerdari Ilie nau
foszt szpusz ke are szokotalea deszkide lezile reposzatului tse
szent pusze szupt petsete, ka sze sze praszkrie ortse sze afle
entrenszele. Si inke ke au szokotjale a ne adutse si pe noj
sze ne aflem fatze. Insze, atsaszta zebovindu-sze pene la 9 ale
urmetorului si 27 ale trekutului, am entzelesz ke, kibzuindu.-sze,
au hoterit ka mai: intij sze vije și tselelalte rude tse sze
afle în Czara-Rummunjaszke, afara, si apoi sze desckize si
sze preszkrie,
Ascha dare, la 10 ale urmetori si 28 ale trekutului, am
foszt szilitzi sze enstiintzem la Bukurest, jar jeri am primit
dela un om al Mitropolii o instiintzare dela 9 ale urmeto-
rului si 27 ale trekutului, prin kare ne arate ke szau aflat
de prisztevire (moarte) reposzatului pe akolo si ke,inke mai
nainte de a reposza, szau foszt aretat uni altzi ku zapisze vladi-
tsesti, tserind bani dela Mitropolie, kare vladitsesti zapisze szint
lkunoszkute si stiute, ke szau pletit din veniturile Mitropolii, inke
fiind reposzatul Mitropolit. Si reposzatul, ne spergind zapiszele,
Han pesztrat, si, dupe tse szau leszat de Mitropolie, sze vede ke
szau dat la uni altzi; insze nu sze stije, pe tote, szau va fi
si maj oprit dintrinszele. Si, de va fi ascha, apoi, gaszinduse
1 Cf. Hurmuzaki, X, p. LI, nota 4.
75703. Vol. X. 18
www.dacoromanica.ro
274 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAȘOV ŞI ŢARA-ROMĂNBASCĂ
atselea de tsej tse vor deschkide, poate si atsele sze inparte
intraszkunsz, prekum si tselelalte.
Atseszt reposzat Mitropolit, prekum stim, obrazul szeu
jeszte enprumutat ku bani dela multzi, si poate remunya
dator si la altzi, dintralte pritsinij si szokotelj, si, instiintzin-
dusze uni ka atsesztia, adesze szupereri o sze dea Magisztra-
tuluj, prekum szau si aretat akum la noj' prekuvioszul Ar-
chimandrit kir Ioszif, karele are a lua dela reposzatul bani
tse au reszpunsz pe arenda monostiri Szadova, si in urme
nu lau leszat sze adune venitul arendi, rugindune akum Pre-
kuviosija Sza, ka sze fatsem Tsinsztitului Magistrat kunosz-
kute dreptetzile szale, enpreune ku ale noasztre si ale Mi-
tropolii. Pentru kare si endreznind, ne rugem Tsiasztitului
Magistrat, ka sze binevojaske a trimite un secretar al Ma-
gistratului ka akum deokamdate szej petsetlujaszke: pre ori
unde sze va geszi lezile cu avutul reposzatului, si sze sze
fake kunoszkut si unde sze afle atselja ale Szerdaruluj Sze-
kelarie, a nu fi szlobod nits sze le riditse, nits makar sze um-
ble tsineva ku jele, pene tse vom vedja,tse urmare sze fatse
dela Bukurest, la instiintzare tse am fekut, si vom lua sinoi
reszpuns la tsele tse am foszt szkrisz.
Szintem ku deoszebitul reszpect tse avem ketre
Tsinsztitul Magistrat:
„Oszirdik la poruntsi:
Archiepiscop Dionisius mp. !
1 Josif, egumenul de Sadova, adauge ce urmează :
<Lăblicher Magistrat.
Ausserst besttürzt über den mir auf mein Gesuch z. Z. gegeben Bescheid,
dass die Gläubiger des hier verstorbenen Metropoliten Nectarie, zur Betreibung
ihrer Angelegenheiten, nach Bukurest verwiesen wurden, u. noch bestürzter tiber
die mir gewordene Nachricht, dass dem aus Bucurest hier erschienenen H.
Logofet Nicolaj leicht möglich die in dem Nachlass des erwähnten H. Me-
tropoliten vorgefundenen Obligationen der wallachischen Metropolie tibergeben
werden diirfften, sehe ich mich als Gläubiger dieser Verlassenschaft bemiissigt
Einem Löblıchen Magistrat nachstehende gehorsamst bittliche Vorstellung in
der Hoffnung einzureichen, Ein Löblicher Magistrat werde die von mir ange-
führt werdenden Gründe gütigst berücksichtigen, ohne dass ich diessfalls
nöthig hätte, meine Bitte, womit nicht nur die erwähnten Obligationen von
www.dacoromanica.ro
PRIBEGII 275
Adaus la actele pribegilor!.
I.
Ț La al nostru cinstit şi de bine voitor și bun priiatin,
dumnealui —, judeţul de la Braşov, săn[ăjtate şi tot binele
It pohtescu de la Dumnezău sët dăruiască, înpreună cu tot
bier nicht hinausgegeben, sondern auch die Gläubiger des verstorbenen Me-
tropoliten hieroris liquidirt werden mögen, höheren Orts vorzutragen. Lö-
blicher Magistrat! Glauben sie sicher dass diese Obligationen ihre volle Gül-
tigkeit haben. Als Geistlicher und gewesener Abt in der Wallachey, bin
ich mit den diessfălligen Verhältnissen so genau bekannt, dass ich keinen An-
stand nehmen würde, die anonym ausgestellten, mit den gehörigen Unter-
schriften u, Contrasignaturen versehenen, ungerissenen Obligationen für bares
‘Geld anzunehmen, aber eben so überzeugt bin ich, dass weder ich, noch irgend
ein anderer Gläubiger des verstorbenen Nectarie, die ausgesprochene Befriedi-
gung wir erhalten können, wenn diese Obligationen der Metropolie ziiriickge-
geben werden ; denn natürlıch würde in diesem Falle die Erben jeden Gläu-
biger an die Metropolie verweisen, welche ihnen die Mittel der Befriedigung
aus den Händen genommen, während die Metropolie, ihrerseits, wie es be-
reits nicht nur fıüher, sondern auch jetzo wirklich geschehen ist, alle derley
Anforderungen, unter verschiedenen Vorwänden, dass man sich mit dem
Nectarie bey seines Dienstes Resignation verrechnet, dass diese Obhpationen
getilgt seien, u, d. gl, wieder zurück an die Erben verweisen würde, wodurch
aber die Gläubiger in unendliche Prozesse verwickelt und dennoch endlich
um ihr Eigenthum gebracht werden.
Dieseiben Missverhältnisse treten aber selbst dann ein, wenn diese Obli-
gationen auch nicht der Metropolie eingehăndigt, und blos die Verhandlung
dieser Angelegenheit nach Bukurest verwiesen werden sollte, n. in jedem Falle
wird die Metropolie alle Gläubiger an die Verlassenschafts-Massa des Verstor-
benen anweisen. Da nun aber, weder die H, Epitropen sich dahin begeben dür-
fften, auch die Umstände es, weder den hierortigen H. Erben, u. zumal auch
mir nicht gestatten, uns nach Bukurest zu verfügen u. einem endlosen Prozesse
nachzuwarten, während hierorts die ganze Angelegenheit in Kürzem u. ohne
grosse Schwierigheit ihr Ende nehmen u. alle G äubiger mit barem Gelde oder
mit derley erwähuten Obligationen, oder durch Effecten, befriedigt werden
können, so wiederhohle ich meine gehorsamste Bitte, womit, weder jene Obli-
gationen nach Bukurest ausgefolgt, noch diese Angelegenheit zur wgitern Ver-
handlung dahie relegirt werde.
Da jedoch von dem diessfälligen, meiner Bıtte etwa entgegengesetzten
1 Aceste patru scrisori aŭ fost lăsate din greșeală la o parte din şirul cro-
nologic.
www.dacoromanica.ro
276 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAȘOV ŞI ŢARA-ROMANEASCĂ
ai dumitale). Precina scrisorii nu iaste de altu, får de căt
te pohtescu pă dumneata, ca pă un bun priiatin, pentru Vă-
siiii Beaștea, Rumănul nostru, care l-am pus acolea la case,
Entschlusse Eines Löblichen Magistrats der Verlust meines ganzen Vermögens
abhängt, so würde ich in diesem Falle genöthigt seyn hierorts zu recuriren ;
für welchen Fall ich gehorsamst bitte, bis zur hohen Entscheidung, Alles in
statu quo zu belassen, Der ich, in der Anhoffung eines güustigen Bescheides,
mit Erfürcht geharre.
Eines Löblichen Magistrats unterthänigster Diener `
Ioszif, Igumen von Sadoba,
Wird dem Löbl. Divisorat mit dem Auftrag mitgetheilt, das Inventarium
oder Verzeichniss allen bey dem verstorbenen ehehinnigen Metropoliten Nec-
tarie vorgefundenen Praetiosa, Effecten u. nur einigermassen zum Gebrauch
dienenden Litteralien, ehebaldigst, nebst den etwa daheij nöthig findenden
Bemerkungen, anhero, zu weitern Veranlassung, einzureichen, bis dahin aber
von diesen Gegenständen nichts zu veräussern, noch an jemanden hinauszugeben.
Cronstadt, 17 Dec. 825.
Der Magistrat, durch Fr. Trauschenfels.
Şi o a doua de la Iosif:
Löbliches Stadt-Divisorat |
Vor wenigen Wochen ist der aus der Wallachey herausgeflüchtete ehemalige
dortige Erzbischoff Nektarie, mit Hinterlassung eines ansehnlichen Vermögens,
allhier in der Obern-Vorstadt verstorben, ohne eine letztwillige Verfügung
getroffen zu haben,
Da uun der hiesige Handelsmann Hadsi Jordan die Curatelle über diese
Verlassenschaft ausübt, ohne sich über das Recht hiezu ausgewiesen zu haben,
und derselbe diesen Todesfall Einem Löbl. Divisarate anzuzeigen unterlassen
hat, eine solchfällige amtlichẹ Intervention aber hier um so nothwendiger
ist, als an diese Verlassenschaft von mehreren Seren, theils Erbanspriiche,
theils andere Forderungen gemacht werden, und die amtliche Einschreitung bei
ähnlichen Fällen, auch durch hohe Verordnungen anbefohlen ist, —so nehme
ich mir die Freyheit, Ein Löbliches Divisorat zu ersuchen, die amtliche In-
ventur sämtlicher vom besagten Eızbischoff Nektarie hinterlassenen Vermögens-
Gegenstände, hauptsächlich in Documenten u. Obligationen bestehend, vornehmen
und untersuchen zu lassen, ob nicht seit dessen Abieben Verschiedenes davon
beseitiget worden ; sofort aber nach solchfälliger ehemöglichst zu veranlassenden
Sicherstellung dieser Verlassenschaft-Massa, bey der seiner Zeit zu gesche-
henden Theilungs-Verhandlung, auch mich als Praetendenten an diese Massa
gefälligst vorladen zu wollen. Mit volkommenster Hochachtung geharrend,
Eines Löblichen Divisorats gehorsamer Diener:
Iosif Archimandrit von Sadoba.
Cronstadt, den I15-ten Oct. 1825.
Da die hiesige Regierung das zu Kronstadt erfolgte Ableben des Ex-Me-
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIE 277
ca să ne păzească casele. Veni de s[ă] jălui, zicănd cum că-l
băntuescu, unii și alții la rănduialel[e] cetății, și nu-l lasă să
s[ă] odihnească, ca să ne poată păzi aceale case!. Çi te poh-
t=scu pă dumneata să poruncești să nu-l mai băntuiască, ca
să poat|ă] fi de paza acelor case; că, de nu-l vor lăsa,
apoi eŭ voi trimite de-l vor aduc[e] aici, și voi trimite altul
cu capul, și va păzi casel[e], dac[ă] el nu s[ă] poate odihni.
Ci te poftescu pă dumneata, că și noi vom sluj[i] dumital[e]
ce ne-ai pohti. Aciasta, și m[illa lui Dumnezeii să te pă-
zească cu bun[ă) săn[ăjtat[e].
Dech[emvrie| 10 dne, P 7204 [1695].
De bine voitori: Șerban, Cant[acuzino) V[e]l Com[i]s.
[V*:] f La al nostru bun priiatin și de bine voitor, dum-
nealui jupănul judeţul de la Brașov, cu bun[ă] săn[ăltate să
s[ă] dea.
Anno 95, die 30 Decembris, Comissul Schorban Schreiben
wegen des Beschte.
[Pecete roșie, ca și a lui Mihai Cantacuzino, deci cu vul-
turul bizantin, și inițialele: Ș[erJb[an] C[an]t[acuzino]?.]
tropoliten Herrn Nectarius in Erfahrung brachte und, bei dem Umstande wo
der Verblichene hierlandes eine bedeutende Passiv-Schuldenlast umberichiiget
hinterlassen, einen eigenen Bestellen dahin absendet, um das vorfindige Ver-
mögen des Obigen inventarisch aufzunehmen, um nach Massgabe der Liqui-
duät die Schulden aus demselben eingehen zu machen, so gibt man sich die
Ehre, Einen L5bl. Kronstădter Magistrat dienstfreundlich zu ersuchen, dem mit
diesem amtlichen Schreiben sich stellenden Bevollmächtigten in seinem auf-
habenden Inventurs-Geschäfft den gesetzlichen Beystand und die nöthige
Hülfe nicht versagen zu wollen.
Bukarest, am 3-ten Nov, 1825. Fleischhakel v. Hakenau,
k. k. Agent,
An den löbl. Stadt- und Stuhls-Magistrat in Cronstadt.
1 V. maï sus în $ Pribegii.
2 No 661,
www.dacoromanica.ro
278 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI TAnA-BOHÄNEASCL
Luminate, înnălțate, den mila lui Dumnezei mare-judeţ
cinstitei și înnălțatei cetăț Brașovului, înpreună cu la ot
luminații domni ai cinstit[ullui și fericitului Sfat, de la pu-
tearnicul Dumnezei pohtim ca să trimiță Măriilor Vostre lină
pac[e], bună săn[ăltat[e] și atot fericitul bine.
+ Cu plecata noastră scrisoare Măriele Voastre cu cin-
stită săn[ăjtate ne închinăm, cercetăndu ca să putem ști de
fericita Măriilor Vostre săn[ăjtat(e). Cu alta n'avem a face
Măriilor Vostre sup[ălrare, numai pentru niște case ale lui
Șerban, care ne-aii rămas noao dator o sumă de ban[i] cu
zapis încredințat de noi, — aceale case forte bine aŭ fostu
știute, și am fi și făcut știre Măriilor Voastre ca să fie pre
seama noastră, să s[ă] vănză, ca să ne prindem del. (szc) banfi],
numai am tot făcut adăstare, ca să să întoarcă omul înnapoi
la case-și, și încă aș fi și mai îngăduit, numai, căndu aii
fostu la tărgul ce s'aaii făcut la Măriilor Voastre, aŭ fostu supărat
pre Mărielor Vostre un croitoru al nostru pentru puțţintei
bani] ce zice c'are și el datorie la acelom, ca să fie oprit[e]
casele, să fie pre seama lui. De acesta lucru știre făcăndu
Măriilor Vostre că fár de știrea nostră aŭ făcut acel croitor
Măriilor Vostre suplăjrare; la care noi nu-l îngăduim, că ca-
sele săntu cu banii noștri cumpărate, și făcute, și mai aprope
iaste stăpănul decăt sluga. Precum la aceaia vreame, de aŭ
fostu făcut Măriilor Voastre sup[ăjrare acestu croitor, slugile
meale aŭ venit de aŭ făcut știre Mării Salle] pentru că ne
iaste dator noao acel om. Ci acum, altu nu iaste, numai rog
și pohtescu pre Mărielor Voastre, aceale case să fie oprite
pre seama noastră, că într'altu chip pre alții nu vom putea
îngădui. Eŭ încă, păzindu-mă Dumnezeii, dator voi rămănea
a sluj[i] Măriilor Voastre, precum bine știm că roposatul ta-
tă-mieii bună dragoste aŭ avut cu Măriilor Vostre, și eŭ, spre
putinţă, nu voi uita mila și căutarea Măriilor Voastre. Și,
cul aceaste sfărșind, mli)(lojstivul Dumnezeii să păzască pre
www.dacoromanica.ro
PRIBEGIL 279
Mărielor. Voastre cu fericitul bine, ușurăndu-să și greurile ce
avet Mărielor Vostre.
Av[gust] 1 dni, t 7205 [1697].
f Al Măriilor Vostre rugător de săn[ăļtat[e] şi la slujbă
gata : ,
Tewpyios Kavraxovtnyâs.
[V*:] f Luminatului, înnălțatului, den mila lui Dumnezeii
cu bunul daru dăruitu, Măriia Sa Mancăș, marele-județ cin-
stitei şi înnălțatei cetăț Brașovului, Mării Salle] co cinste şi
c|u] fericită săn[ăjtate să fie dată.
Anno 97, die 17 August,
Des H. Wajwoden Sohn Schreiben wegen des Sorban Hauss.
(Pecete roşă octogonală, cu corbul avînd crucea în plisc și
legenda ` «lo Ghiorghe Voevod» 1]
3.
+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdni zeml. vlahfiļscoe.
f Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor tot
Sfatul al cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și tot binele de
la Dumnezei pohtim dumneavoastră. Cartea ce ne-aţ trimis
dumneavoastră, ne-ai venit, și, ce ne-aț scris, am înțeles. Ne
scrieți dumneavoastră cum că aţi înțeles că am fi cumpărat
o casă acolo la Braşov, în Șcheai, și ați vrea să știți, iaste
cu adevărat. De aciasta veţi ști dumneavoastră că așa iaste
precum aţi înțeles. Am cumpărat o casă ce aŭ fost a Franțes-
cului Căpitlan) ; fiiă-săi, stăpănul casei, ni o aŭ văndut, și noi,
nu doar pentru altceva am Cumpărat acea casă, numai ca
să să afle, cănd trimitem oameni de ai noștri cu trebi acolo,
să aibă unde șădea, să nu umble în gazde pe la alții, și ca
să rămăe în urma noastră rămășițelor noastre, De care măcar
de'ntăiii n'am făcut știre dumneavoastră pentru aciasta, iar
1 No 667.
www.dacoromanica.ro
280 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
acum iată] că vă facem știre, să știți, și de găndiţi altceva,
să avem răspunsu de la dumneavoastră, să știm.
Aciaste acum, și fiți dumneavoastră sănătoși.
Iun. 13 dni, 7208 [1700].
De bine voitor dumneavoastră: Jo Costandzn Voevod.
[V*:] + Cinstiţilor şi ai noştri de bine voitori, dumnealor
tot Sfatul al cinstitei cetăți Brașovul, cu sănătate să să dea.
(Pecete mare rotundă !.]
4.
f Io Costandin Voevod bjiiu mlst. gsdni zeml. vlah[ijscoe.
f Cinstite al nostru de bine voitor, dumneata jupăne Ghior-
ghe, marel|ej-judeţ al cetății Brașovul, și dumneavoastră tot
Sfatul de acolo, sănătate şi tot binellel poftim dumneavoastră
de la Dumnezeu. Cartea ce at trimis dumneavoastră în tre-
cutele zile, au venit, şi, ce ne-aţi scris, am înțeles. Pentru ca-
sele ce am fost cumpărat noi acolo în Șcheai, de la feciorii
Franţescului Căpitan, de care arătați dumneavoastră multe
pricini cum că nu ne veţi îngădui, şi ca aceastea; pentru care
lucru iat[ä] că trimisem pre credincioșii noștrii acolo, pre Paan[ă]
Post[elnic] și pre Toader 2, sicritariul nostru, ca să vorbească
"cu dumneavoastră de aciasta, Ce, precum va fi mai bine, așa
veţi aşăza. Aciasta acum, și mila lui D[ujmn(ejzeii să fie cu
dumneavoastră.
Oct[omvrie] 28 dni, t 7209 [1700].
De bine voitor dumneavoastră: Zo Costandin Voevod.
[V°:] + Cinstitului și al nostru de bine voitor, dumnealui
jupănului Ghiorghe, marele-judeţ al cetății Braşovul, și dum-
nealor tot Sfatului de acolo, cu sănătate să s[ä] dea.
[Pecete mare, rotundă ?.]
t No 381,
2 Corhea.
3 No 384.
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 281
II. Alte legături politice.
Cînd un oaspete al lor saŭ altul pe care nu-l cunoșteaii
ajungea Domn, şi în Moldova, dar mai ales în Țara Romă-
nească, Brașovenii primiau ştirea printr'o ştafetă care aducea
«vestea bună» și trebuia să primească pentru aceasta o răs-
plată. Această misiune se chema în latineasca pe care o în-
trebuința Sfatul pănă pe la 1600 în actele sale: <petere
evangelium». Expresia se potriveşte cu aceia, romănească, de
a «cere colac» pentru ştiri ce se daŭ cu privire la întîmplări
sai la descoperiri de furturi.
Solii strălucite nu se trimeteai de Domnii noştri la Brașov
pentru a-și vesti înscăunarea. Boieri mari, cu alain mult, tre-
ceaii numai prin cetate pentru ca să ajungă cu asemenea
veste la regele din Buda întăii, iar pe urmă la principele, intitulat,
totuși, <Craiii» de ai noștri, care stătea în cetatea Gilăului
sau în orașul vecin al Clujului. Unor soli ca aceștia, Logofeţi,
Vornici, Vistieri, cîte un Vlădică, li se dădea fără plată lo-
cuința şi hrana, de post sai de frupt, după timp, precum și
băutura, care nu trebuia să fie puţină; la urmă, rămîneaŭ să
se dreagă adesea stricăciunile de multe feluri.
Prin astiel de solii, prin adăpostirea în pribegie — data
aceasta însă cu plată, — prin sosirea pentru cumpărături sai
trimiterea de casnici întru acest scop, se încheiaă prietenii
între fruntașii Sașilor şi boierii noștri.
Folosul acestor legături de prietenie era mare, și pentru
o parte și pentru cealaltă. Braşovul aducea înlesniri boierilor
pentru cumpăraturi, pentru adăpost, pentru primirea, în ceasuri
de nevoie, a averilor ce se lăcătuiai prin bolte. Saşii cîşti-
gaŭ pe urma alor noștri. Ei aveau, cum se va vedea, şi alte
interese decît ale negoțului propriu zis, în țerile noastre: e
își țineaŭ turmele în văile munților şi pe întinderea șesurilor
muntene, supușii lor aveai prăvălii şi vii și munți pentru
cășării pe pămîntul Domnului vecin. În sfîrşit, pentru a se
pregăti și asigura față de orice primejdie, ei aveaii nevoie
de ştiri necontenite asupra împrejurărilor ce se desfășurau
dincolo de pasuri.
www.dacoromanica.ro
282 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
Din reședința domnească, din sălașul lor la ţară, din mij-
locul taberei, unde întovărășiseră, după datorie, pe Domn, bo-
ierii scriaii cu vești prietenilor din Brașov. Și prietenii negustori
făceaii aşa. Cel mai vechiii răvaș romănesc, ce se cunoaște
pănă astăzi, din 1521, e trimes de un negustor din Cimpulung,
cunoscut și prin socotelile de vamă ale Brașovului, Neacșul,
pentru a lămuri pe orășeni asupra mișcărilor turcești la ho-
tarele tert, Neacșul sai, cu numele întreg, Neacșul Lupa,
făcea negoţ mai ales cu pești, dar aducea și mărfuri turcești:
cingători, damascuri, mătasă, bogasii, stafide, și vindea, pe
lingă aceasta, chepenege pentru ţerani 1.
Odată Brașovenii arată că prin legăturile lor cu boierii,
cărora li ascund averea în timpuri de tulburări, ei au de la
dînșii totdeauna ştiri sigure ?. Pe lingă aceasta, pentru a ști
și mai bine, eï trimeteaii în ţară ca să «iea limbă», ca să
spioneze. Spionii erai mai mult Romini, din satele vecine,
dar mai ales din Șchei. Ei se amestecaii între săteni și ne-
gustori și prindeaii zvonurile. Cite unul avea pentru aceasta
o dibăcie deosebită și era trimes mai adese ori decit alții.
Plata pentru o asemenea sarcină primejdioasă era de tot mică.
Pentru a-și păstra prieteniile, pentru a îmbuna pe Domn
Sai a-l păstra în sentimente bune, Sașii îi trimeteau la suirea
în Scaun, la vre-o nuntă, la vre-un botez, solii deosebite care
duceau cu ele daruri multe, mari şi mici. Pentru a se vedea din
ce se alcătuiaii asemenea daruri extraordinare — cele obișnuite
eraii de multe ori poame ce nu se iviseră încă la noi cireşi
de pildă —, însemnăm ce s'a trimes lui Petrașcu cel Bun cu
prilejul nunţii sale, la 1555: o cupă, treizeci de coţi de postav
şař, unsprezece şi jumătate de postav sfametț, douăzeci de
legături de pălării, o sabie de străpuns, douăzeci de legături
de cuțite, două bucăți de perdele (epla) mari, «turte cu
miere» (așa numitele urte Zulc?), jimle alese (une ori nu
lipsiai nici covrigii), talere de cositor, în număr de 58. Solul,
1 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, I, pp. 7, 9; 15, 21,24, 58-9.
3 Inedit în Arch. Brașovului. Cf. memoriul mieii despre aceste inedite în
An. Ac, Rom., pe 1905.
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 283
un senator, merge cu slugi de la vamă și cu bucătarul săi,
căci Sasul se teme foc de mîncarea Romiînilor, grosolană pentru
gustul lui.
După darea covrigilor, turtelor, jimlelor, pălăriilor, mănu-
Silo, postavurilor și argintăriilor la Domn și la sfetnicii lui
de căpetenie, se negocia une ori vre-un tratat de comerţ. Cele
politice nu se întîlnesc, fiindcă n'ar fi avut nici un rost, po-
liticește Brașovul 'nefiind un oraș liber. Odată numai, într'un
timp cînd nu se știa cine va domni în Ardeal, la 1613, Radu
Mihnea încheie un tratat, în care prevede adăpostul la nevoie,
paza de pribegi, schimbul de vești, trimeterea din cetate a
ierbei de pușcă și plumbului ce ar trebui, și un sprijin întim-
plător pe care Muntenii ar fi îndatoriți a-l da Sașilor.
Astfel se urmează zi de zi legăturile politice ale Brașove-
nilor cu Rominii, schimbîndu-se foarte puțin numai, în cursul
veacurilor,
Scrisorile romănești de acest fel care san păstrat se pot
împărți în scrisori de vești și în scrisori de convenienţe, de
binețuri, cum ar fi zis cei ce le-aii scris.
A. Scrisori de veşti politice.
Acestea d'intăiii nu pot începe decît cu scrisoarea lui
Neacșul, — tipărită pănă acum de două ori, în Hurmuzaki,
XI, p. 842, nota 1, şi în revista micul Poporului din Tîrgu-
jiiă pe anul 1904:
I.
t MSApOMS, NAEMENHTOMS H YHCTHTOAS H Brom AApPOBAHHOMS
wSnan Kaum Bernep wr Bnaueg, auer sapagie wr Hkkwsa
wT Aasronoae [= înțeleptuluï, de bun neam și cinstituluï și
de Dumnezeŭ dăruitului dumisale Hanăș Begner din Brașov,
multă sănătate de la Neacşul din Cîmpulung].
Ipac [= așijdere] daŭ știre Domnie Tale za lucrul Turcilor,
cum amii auzit eŭ că Înpăratul aŭ eșit den Sofiia,și aimintrea
nu e, și se-aii dus în sus pre Dunăre. Ipac să știi Domniia
Ta că aii venit unom dela Nicopoe, de mie me-aii spus că
aŭ văzut cu ochii loi (síc) că aŭ trecut ceale corabii ce ştii
www.dacoromanica.ro
284 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
şi Domniia Ta pre Dunăre în sus. Ipac să ştii că bagă den
tote orașele cîte 5o de omin[i], să fie în ajutor în corabii.
Ipac să știi cumu se-ai prinsi nește meșșter[i] den Ț[a]rigrad
cum vor treace aceale corabii la locul cela strimtul ce ştii
şi Domniia Ta. Ipac spui Domnie Tale de lucrul lu Mahamet-
beg, cum amú auzit de boiari ce săntii megiiaș și de genere-
mii Negre cumu i-au dat Înpăratul slobozie lu Mahamet.beg
cum pre /șfers: cei] id i va fi voia pren 'Țeara-Rumă-
nească, iară elŭ să treacă. Ipac, să știi Domniia Ta că are
frică mare și Băsărabă de acel lotru de Mahamet-beg, mai
vărtos de Domniele Vostre. Ipac spui Domnie Tale, ca mai
marele mii, de ce-amii înțeles și eŭ, eŭ spui Domnie Tale;
iară Domniia Ta eşti înțeleptii. Și aceaste cuvinte să ţii Dom-
niia Ta la tine, să nu ştie umin[i] mulţi. Și Domniele Vostre
să vă păziți cum știți mal bine. H e me gtcayT [= și Dum-
nezeu să te bucure].
| Adresa :] MSApOMS H YHCTHTOMS H EPWA AAPOBANOMS KRAH
Kanu Rernep wr Rpawog [= înțeleptuluï și cinstitului şi de
Dumnezeŭ dăruitului, dumisale Hanăş Begner din Brașov].
[Pecete de ceară galbenă, ruptă.]
Iată acum tratatul, foarte frumos caligrafiat, al lui Radu
Mihnea:
2.
Ba yea Bra prep kann NpaBOCA4BHIUH BEpA XPCTIHANCTEA 43 HAE
râ en moer Ic Zei, Iw Paya ECEROAA Ee MACTIEN, BXIEM
AAPOBAHIEM PENAAph BZCOE 3EMAE BAAWIKOE, CHh BEAHKAr Anruep
Rosoga [= În Hristos Dumnezeii, binecredincioasa pravo-
slavnica credință creștinească, eŭ robul Domnului Dumne-
zeului mieii Isus Hristos, Io Radul Voevod, cu mila lui Dum-
nezei și cu darul lui Dumnezei Domn a toată Tara Roma.
nească, fiul marelui Mihnea Voevod]. Cătră aceasta se cade
a fi şi a se şti întru domni și întru ţer[i], spre binele să-
'racilor şi spre folosul c[in)stitului Împărat, făcut-am tocmeală
şi leglăjtură şi jurămăntu cu prea-c|instiții și buni priia-
tenii noștri, vecini de aproape, jupan Feer Mihali judeţul
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 285
H Bf nphrapu [= Si 12 pîrgarij, cu 100 de bătrăni, sveat-
nicii cet[ălții Brașovului, și cu toți cet[ălțeanii, cum să fim
întru o credință și într'un gănd cu toat[ă] inima; însă pria-
tenului domniilor lor să le fim priaten[i], iar nepriatenului
nepriaten[i] să le fim, Și, Domnul Dumnezeii să ferească de
răutate, să va avea a cădea cetatea și Domniile Lor vre'ntru
o nevoe sa răutate, noi să avem a fi cu ajutorți] în toat[ă]
vream[ea]. Însă, și daca va dărui Domnul Dumnezeii, carele
va sta a fi domnu despuitori ţerăi Ardealului, iar domnia lor
să aibă a nevoi şi a face în acest chip: spre aceast[ă] toc-
meal[ă], în ce legăm cu domnia lor, așijdirea şi cu domnia
lui să fim întru viața noastră. Alt, ce vor înțeleage domnia
lor, ori furiş, ori fățiș, vare despre țeara leșească, vare despre
țeara nemţească, vare despre Șrăban-Vod[ă], de vre-o rău-
tate a c|injstitului Împărat și a noastră, să aibi a ne da în
ştire în toat[ă] vream[ea]. Așijdirea și noi de vom înţeleage”
de vre-o parte, spre răutatea domniilor lor și a ţerăi, să
avem a da în știre domniilor lor. lar, de spre Șrăban-Vodă,
ce tocmeal[ă] şi cuvinte și ce legătur|ă] vor fi avut pănă
acmu, de astăzi înnainte să aibă aceal[e] toate a se lăsa și
a se pune jos. Alta, de răndul erbii de pușcă și plumbu, și
ce va tribui de altele, și cu bani și fär bani, cum iaste scris
în cartea domniiljor] lor cea de tocmeal[ă] să nfe] dea. Alt,
să mă voi afla Domnia Mea în slujba c(in]stitului Împărat şi
întru ajutoriul domniilor lor și, Dumnezeii nu dea, să ni se
va întămpla de vrăjmașii noştri și ai domniilor lor vre-o
înfrăngere, iar Domnia Mea să aib cetatea deșchisi de spre
domnia lor, să întrăm măcar și cu 300 de oameni, iar alalt[ă]
oaste a noastră să aib[ă] a se aciua supt cetate afar[ă] si
să aib[ă] apărămănt de spre cetate. În acesta chip de vor
avea a ținea domnia lor aciast[ă] credinți și legătur[ă] şi
tocmeal[ă] neclintit[ă), și noi iar aşijdirea să avem a ţinea
jurămă Domnia Mea şi cu toți boiarii Domnii Meale, pre
Tatăl și pre Fiiul şi pre D[ujhul Svănt, unul Dumnezeii,
cum vom ținea acest jurămănt în toat[ă] viața noastră, căt[ă]
ne va dărui Dumnezeii; și, cine cum va ţinea acest jură-
măln]t, așa si-i ajute şi Dumnezeii. Taken ESAr Bb BkKH,
www.dacoromanica.ro
286 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
amyn. Dune Gpimia awrâr., meya cet, EI AnH, BAT wT AAA
(30K [=aceasta să fie în veci, amin. Am scris eŭ Ieremia
Logofătul, în luna lui Septemvrie 12 zile, anul de la Adam
7120 = 1612].
[Pergament. Pecete cu cele două chipuri lîngă un arbore
şi legenda: el Paasa Roopa cun Muynk-Roalh], et Macrit
THR SEMAIE EAAUIKOE>.]
[V*:] Des Radul Wayda sein Confederation mitt der
Stadt Cron, anno 1612, 12 Septembris!.
Pentru scoaterea din Ardeal a unui principe aproape
nebun, care încurca și punea pe ginduri toată lumea, Gavril
Bathory, intrâ în Țara-Romănească şi apoi trecu și munții
un Pașă turc, fii de Ungur, Ali-Pașa Maghiaroglu. El scrie
de mai multe ori Brașovenilor, dar, neavînd un secretarii
ungur ori sas, e silit să iea un pisar romănesc, de la
care pornesc frumoasele răvașe — frumoase ca limbă și ca
scris, afară de cel din urmă —, care urmează:
3.
+ Scriș ep Ală-Pașa Magearuglu care săntu pus de c|in]stitul
Înpărat Pașe aicea pre margine și Serdariii pre oști, aceasta
a noastră carte pănă la ai noștri buni priiatini, jupănul Drut
Hanăș, județul Brașovului, și la toț sveatnicii cetăţii Brașo-
vului, multă săn[ăjtate trimitem dumneavoastră. Alta, dăm
știre domneavoastră, pentru plănsoare şi cărți ce-aţi trimis
de anu pănă acmu la c|in]stitul Înpărat pentru Batăr Gabor, —
clin]stitul Înpărat, văzăndu greutatea și nevoia voastră, ales-au
pre noi și ne-ai trimis, căce știm răndul marginilor, și den
coace și de spre domneavoastră, Deci am socotit sam trimis
omul nostru acii, pre Husein Ceauș, ca să răspundeț întru
un chip cătră dinsul, și să vie să ne spue de ce vă ţineţi.
Iar noi vedem că, căț oameni aŭ venit cu el acii, pre (ot
Lat slobozit, iar pre dinsul vedem că nu-l sloboziţ, nici vine
1 Privilegil, n° 772, Facsimile micşorat în Mika Sándor, Weiss Mihaly
Budapesta, 1893, p 195.
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 287
să ne aducă răspunsu. Deci, în vreamlel ci vet vedea cartea
noastră, iar voi să sloboziți solii noștri, să vie aicea la noi
cu răspunsu, că știm că solii nici-odată n'aii opreală. Încă
pohtim să trimiteț 2 părgari, den cei 12 oameni de credință,
să fie pre lăngă noi, căce pre noi nu ne-ai trimis c|inlstitul
Împărat pre vre o răutate a domneavoastră saii a țerăi dum-
neavoastră, ci ne-ati trimis pre nui ca să scoatem pre Batăr
Gabor den țeară, și să punem Domnul care va fi pre pohta
şi pre voia dumneavoastră sa țerăi. Deci, să vet pohti şi
vet priimi pohta clinjstitului Înpărat, dumneavoastră să ne
scrieț pre Husein Ceauș și pre oamenii domneavoastră carii
vor veni aicea. Alta, at fost trimis domneavoastră pre Horvat
Ghiurghi și pre Marco, cu cărțile dumneavoastră, la noi, ci
se-aŭ fost greșit, cu Husein Ceauș nu se-aŭ timpinat, că au
fostu mersu pre altă cale. Deci acmu iar trimitem pre Marco
cu cărțile noastre, și Horvat Gherghe rămăne aicea. Deci
cum maï curăndu să ne trimiteț răspunsu, iar, să nu ne vet
trimite răspunsu, iar, să nu vet trimite, ce se va face apoi,
departe de sufletele noastre! Aceasta vă dăm ştire domnea-
voastră, și Dumnezeii să vă ves|elească, amin. Pis m[e]sļ[ijța
Iulfie] 12.
[V°: Iscălitura turcească a Pașei și pecetea cu literele
latine «[M]agzar Ogli», întipărită cu fum!.]
A.
Cu voia lui Dumnezeŭ şi cu norocul putearnicului Înpărat
c[in]stitul Pașa scriem judeţului, 12 prăgari şi a tot Svatul şi
cet[ă]țeanilor mici i marii, Brașov grad [= cetate]. Mult[ă] săn[ă]-
tate trimiț Domniilor Voastre. Cătră aciast|a] daŭ în ştire Dom-
niilor Voastre, de care lucru sănteț închinaț putearnicului În-
părat şi at fost trimes omul vostru aicea la noi, de ne-aț
dat în știre, — derept aceaia noi, cum se-aă căzut, dat-am în
știre putearnicului Înpărat şi prea-c[in)stitul Veziriului celui
Mare. Deci, cănd au fost acum, venit-aii și oamenii noştri
d'acolo, carii am fost trimes, și i-am trimes la Domnia Voastră
cu voe bună și cu făgăduinţa carea se-ai jurat puternicol
Inpărat pre leagea Înpărăţiei lui și pre toat[ă] credința În-
1 No 783. Cf. Socotelile Brașovului, p. 31.
www.dacoromanica.ro
288 LEGĂTUBILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
părțăţiei lui, cum pre voia voastră va fi, şi Balälen Gabur
Crai Ardealului nu va mai fi. Că atăta iaste voia putearnicului
Înpărat şi voia noastră, cum să nu aibă țeara Domniilor
Voastre stric[ă]ciune cătu e mult un puiii de găină, că, cine
va fac(e] silă, măcar de un puiii de găină, duce-i-se-va capul.
Cum, de nu vet avea a creade pre noi, vă întrebaţi oamenii
noștri carii aŭ fost trimeș la c[in]stita Poart[ă], că vor spune
de toate. Alt|aj, porănciţi şi la priiatenul nostru, la Usein
Ciauș, săn[ăjtate, şi-i spuneți că iacăt[ă] că venim și noi, și
la Seghișvar porăncim foarte săn|ăjtate şi voe bună, şi să
nu se lase de poala putearnicului Înpărat, ci să-ș leage
brăul pre doao locure. Aciast[a] dăm în ştire Domniilor
Voastre. Să Dt sănlăjtoș, amin.
Pis u [= scris în] Teleajen, Avg[ulst 4 dni.
[Iscălitură turcească și pecete cu fum, cu literele latine:
«Ali Basa Magzar»!.]
[V*:] 1613, den 16 Augusti ist dieser Brieff von dem
Magiar-Ogl!y-Pascha geschickt worden.
5.
Cu voia lu Dumnezei și cu norocul cinstitului Înpărat
ep Ali-Paș|a] Magearoglu, scriemu credinciosului și priiate-
nului nostru judanul (sic =jupanul) Drut Hanîș, județul Brașo-
vului, şi tuturor sfeatnicilor cetății Braşovului, mult[ă] sănătate
trimeatem Domnie Vostră. Alt[a], mulțimescu dumnievostră de
știre ce mi-ații făcut dumnievostră pentru Batăr Gabor, cum
aŭ murit. Alt, mi aţi făcut în ştire dumnievostră cum vene Sul-
tanul [= tătăreşc] să treacă pre urma noastră. Dereptu aceaia
să cautație dumnievostră să date veaste la Bran, să dea cu tunu-
rile într'ănșii, să nu-i lase să treaacă nici într'un chip. Cu [= că],
de-i veţii lăsa să treaac[ă] pre acii, bine să st că voiu
scrie arzu la Portă pentru vot, Deg voi vești pentru acist
lucru; ce să le dat niscari dorobanții, să-i petreacă pre urmă
ce aŭ venit: forte să nevoiţii, să nu treacă pre aici pre la
Bran, «că nu va fii voo apoi nici-un bine. Acesta vă scriemu
1 No 783,
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 289
şi vă dimu în ştir[e] dumniivostră; n Fh BH BECHAHT [= şi
Domnul să vă veselească], amin. Pis [|= scris] Oh[tomvrie]
26 dni [=stil vechiu].
[Iscălitura și pecetea ştiută.]
[V*:] Priiatenul nostru jupan Drut Haniș, sudțu ot Bra-
şovscoi gradu [==judeţul din cetatea Brașovului !].
6,
Cu voia lui Dumnezei şi cu norocul cinstitului Înpărat
eŭ Ali-Paș(a] Mageaaroglu, Scriemu şi poroncimu căpitanu la
Branu, mult[ă] sănătate. Alt|a], amu înțeales cum va să fie
Sultanul [= tătaresc] să treaacă pre ac! pre urma noastră. Deci să
cauţi, de va venii pre aciia să treacă, să închizi porţile și să dai
cu tunuri într'ănșii, să nu-i lașiisă treacă] nici într'un chip;
că, de-i veţi lăsa să treacă pre acht să [s trece țeara Înpăra-
tului, bine să ştii că voii scrie arzu la Portă pre Kat, Deci
nici-un bine nu va fii voo. Acest vă scrim; H Erh TH Rect-
AH'T [= şi Dumnezeu să te veselească], amin. Pis[= scris] m[e]-
s[ijța Oh[tomvrie] 26 dni.
[Iscălitura și pecetea știută.]
[V*:] La căpitanul de Bran 2.
7.
Scrişu iaŭ fecerul U[njgurului Alı-Paşa multă sănătate la
Brașov, la boiari la toți, Să știți Can trimiasu pria Adriiașu
cu cărțilia păni la mine; ce miia mi-ai părut hvorte binia
di vot. Înpăratul pitrtu voi m'aii minat. Acestia cuvinte sîntu
adăvaratia, să pardemiia (sic) dă Dumniazei cuviatliale miial[e|
dăplin. Batîr Ianuș să lu trăimiateți c'un om la grăiial[ă] la noi,
sa vinia să grăim cu ialu, cuvinte să legămuz pice tru chip 7
să viia curundu.
[Pecetea şi iscălitura ştiute.]
1 Urk., n° 783.
2 Urk., N° 783. — Pașa era la Rîșnov (v. Sor. Bras., p. 33).
75703. Vol. X. | 19
ie www.dacoromanica.ro
200 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
Scrisoarea lui Radul Comisul e scrisă din cursul campa-
niei turcești în potriva lui Rákóczy al II-lea :
8.
+ La aï noștri c[i]nstiț şi mai mari buni priiateni, dum-
nealor jupănul Mihaiă Golșmit și juplă]nul Mihaii Herman
BEA CRATE wt UCTHAr PPAAA BpamogcKkar [= mare-județ al
cinstitei cetăţi a Brașovului], pohtim de la m[illo[s]tivul
Dumnezei, bun[ă] pac[e| şi săn(ăltaate să d[ăJruiască dum-
niilor vostre şi tot binelle] întru delungat[ă] viiaţlă), şi,
să vet pohti dumniilor voastre a ști și de noi, cu mila lui
Dumnezei aflămu-ne bine săn[ă]toș păn acum. Și, să vet pohti
dumniilor voastre a ști de răndul vestelor dintr'acoace, vert şti
dumniilor voastre că am ajunsu cu oștile păn aici la Oradiia-
Mare, şi de aici săntem mergători cu Măriia Sa Hanul și cu
Paaşa la Timişoar[ă], la Vezirii Azem. Alta, căndu aŭ mersu
frate-mieii Moise acasă, eŭ nu m'am putut prelej|i] să m scriiu
căte ce|va] acasă; ce pohtim pre dumniilor voastre că am
scris cestu răvășel de trebilțe] casii, —că și noi săntem aici
lângă Paașă ; ce ne iaste nădeajdea pre Dumnezei. Și vet
şti și dumniilor voastre că Hanul şi toate oştil[e] vor să dea
pe la Răşav[a], să ià țăara noastră în lungu. Așa iaste cu-
văntul aici. Ce pohtim pe dumniilor voastre că iaste un fe-
cifo]ļru al nostru aciia, anum(e| Voicu, lăsăm acestu răv[ășăl
să-l duc[ă] la jup[ă]neasa nostră, să aib[ă] grij[ă] și paz[ă], păn[ă]
vor treac[e] oștil[e]. Iar noi nu vom uita binel[e] domniilor
vostre, nici odeneoar[ă], și 'ntru ce ne vet afla dumniilor
vostre, cu slujbă direaptă voi hi către dumniilor vostre wT ye
[= de la Hristos], amin. Pis = scris] Septemvrie 10 dni, 7160
(sic) = 7167 [1658]).
TF Bun priitnicul dumniilor voastre şi vec[i]nu de aproape:
Radul Com[is).
Și mă 'nchin părintelui popei Vasilie de sănțăjtaate.
[V°:] + La ai noștri cinstiț şi socotiț mai mari și buni
1 Cf. Socotelile Braşovulu!, la acest an, p. 103.
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 201
priiaten[i] şi vecilijni de aproape, juplă)nul Mihaiu i jup[ă]-
nul Mihaii Herman...
[Pecetea obişnuită; neînțeleasă 1]
Și la aceleași împrejurări se referă următoarea;
9.
+ Cilnjstitu și bun priiaten și veacin dă aprope, dumnelui
jupan Mihail Goltșimit gea cSAle rpaA4 Epaiuzgekaro Hnpou
[= mare-jude al cetății Brașovului, și celelalte], înpreun[ă]
cu totii ci(njstitul Sfat a cetății dumnevostră, pac[e| și
săn[ăltate şi buclulriia rugăm pre milostivul Dumnezăi
să dăruiască dumnevostră. Cătră aciasta, cilnjstită scrisore
dumnevostră, care Det scris la Septevrie 29 dni, venit-aii
la măna nostră, și forte cu dragostea primit-o o am, şi ne'm
buc[ulratii înțelegăndu dă bun[ă] săn[ăltate dumnevostră, și
dă toate pre răndu înțeles-am ci[njstitei scrisori a dumnelor
vostre. Dă car[e] lucru ne scriiaţ dumnevoştră, păntru: răndul
veștilor ce să vor mai noi, să vă facem știre, ci, päënbd răn-
dul veștilor, să st dumnevostră că aŭ venit un sol dă la
Hanul, dănpreun[ă] cu oamenii Domnu nostru, și aŭ trecut dă
s'aii dus la Crăm, se ne aŭ spus cum Hanul și Căzacii vin
pren ţera nostră; ci păn acum oan ajunsu la hotar; iar nu
voru zăbov[i]. Iar, păntru răndul acei marhă dobitoc, ci s'aii
luatii dă la oamenii dumnevostră, nici-un bine n'aŭ făcut căci
aŭ luatu ca niște oamen[i] nebuni și fără de mente. Dici, cătă
vit[ă] aŭ fost pre aice, toată s'a luată cu sem[n] bun și cul
scrisore, și san datii pre măna păstorilor, dă le păzescu forte
bin[e] și le vor feri del în cale tăutăţilor: căt[ă]va vit[ă]
iaste pre samlal Cuparului, căt[ăjva pre sema nostră, şi cu
cinstea să va păzi Dän va aduclel milostivul Dumnezăii pre
Domnu nostru. Dici Măriia Sa ştim că n[u] va fi] bucuros
la paguba oamenilor dumnevostră. Domnul Dumnezău să vă
1 No. 624.
www.dacoromanica.ro
292 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV Şi ŢARA-ROMĂNEASCĂ
dăruiască cu săn[ăjtate; amin. Pis [= scris Oc[tomvrie] 1
dni; vit 7167 [1658].
De tot binelțe] dumnitale] pohtitoră, ca un fiii al dumni-
tal[e] :
Costandin Sălegeanul. Stam(ajtie Viet Cupar.
Keck Întru cilnjstită măna dumnelui jupan Mihail Golot-
șmitu . . ., înpreun[ă) cu tot ci[njstit Sfatul cetății dumnevostră,
cu cinste să s[ă] dea...
[Pecete brună, cu semne !.]
Gonită din țară de aceiași sfărimare a hegemoniei lui Rá-
k6czy, dar, nădăjduind într'o întoarcere a soțului ei, Gheorghe
Ștefan, care nu izbuti $, Doamna Safta scrie:
IO.
T Doamna Safta scrie la a nostră prea-iubit[ă] și bun[ă]
voitore, la dumneari, la giupăneasa Catirina Frăosa, mare-giu-
decias[ă] cinstitei cetăţ a Brașelui. Poftim pre milostivul
Dumnedzăi ca să găsască pre dumneata aciastă puţin|ă) scri-
sore de la noi en multă săn[ăltate şi cu bun[ă| voe, depreun[ă]
cu tot[ă] cinstit[ă) Curtea dumitale. Într'acea, cunoscăndu noi
bun prieteșugul dumitale, carele pururea l-ai arătat dumneata
spre noi, ce căt și noi cu aciastă puţin[ă] scrisore de da noi
de bun[ă] săn[ăjtatea dumitale. Și trimitem ştire dumitale cum
ne-ai vinit carte de la Măriia Sa, de la Domnu nostru, de
veaste bun[ă], astădzi, Marţi în 17 [=—18] dzil[e] a lui Mai, scrin-
du-ne Măriia Sa cum milostivul Dumnedzăi san milostivit
cu bun nărog, dup[ă] voia Măriei Sale, și ne scrie Măriia Sa
cum făr[ă] zăbav[ă] va trimite de vom eşi și noi în ţară).
Derept aacea și noi, cunoscăndu atăta libov de la dumneata,
într'aciasta parte de loc striin[ă], ce ne-ai adus Dumnedzăi,
noi 'încă nu vom putea uita acesta bine a dumitale în tote
dzilele vieței nostre, căt ne va spodobi milostivul Dumnedzăiă,
și vom nevoi ca să ne întărim bun prieteșulgull nostru. De
1 No 6or,
= V, Studir și doc, IV, la această dată,
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 293
aclasta ne închinăm dumitale. Să fii dumneata săn[ăjtos wr
vă EA, amin. U Oşearheaiu, Maï 17 [1658].
[V*:] La a noastră bun[ăjvoitore, la dumneaei la giupă-
neasa Catirina Frăosa, mare-giudecias[ă) a cinstitei cetăț a
Brașeului, să s[ă| dea cu mare cinste și cu multă săn[ăjtate.
[Pecete mică roșie, cu o inimă din care iese o coroană
între două stele și inscripția 1: cara.)
În lupta de la 22 Main 1660 cădea Rákóczy al II-lea, şi încă
înnainte de aceasta Turcii, prin Vizirul Budei, îndemnaii
Ardealul să se supuie lui Acațiu Barcsai.
Proclamația, care era să rămiie fără folos 2, a fost redac-
tată şi în romănește așa:
II,
Ț Acelor cărlți] (cărți) pario ?, carii aŭ scris Șăst-Mahamet-
Pașa, Vizirul dă la Buda, la 3 limbi Grat Ardelului, la anul
1660, 6 dni [I]un(ie]. Noi dăm știre raaoi 4, carei ascultați lege lui
Hjristojs, carei sănteț 3 Ținuturi, marilor şi mic[i]lor, domniloriă
celorii mari, șpanilor, judeţilor, marilor şi mieilor, cu un cu-
văntii, carei ascultaț porănca cinstitului Înpăratii și a c[in]sti-
tului Crai al Ardelului Barcei lacoș, cum cinstitul Înpăratii
noao aŭ porăncitii carii săntem prepusii săr[ăs]cari 5 acestor
oști, cu carel[e| să batem pre vrăjma(ma)șul cinstitului Ín-
părat. Cu oaste a lui cè luminată sosit-am, și pre cetăț pre
carii aŭ biruită vrăjimașşul Împăratului, Racoţ, le-am arsu, şi
oaste lui o am tăiat. Dup[ă] aceia am venit la Cluj, fost-am
tăiată şi pre Racot cu căteva tă[ejturi, apoi aŭ scăpatu. Acum
dinnainte, cine nu va asculta de cinstitul Crai al Ardelului,
Barcei lacoș, şi cine nu va pleca capul lui la Măriia Sa, not
pentru acela am venită să robim pre dinșii și să pustiim oriă-
1 No 560.
3 V, Studir și doc, IV, p. CCCVII şi urm.
8 Copie,
4 cRaiauăt>, raieleř,
5 Serascher
www.dacoromanica.ro
294 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA+ROMĂNEASCĂ
saguril[e) 1 lor şi să-i ştergem pre dinșii din în păm[ă)ati, și
pre fămeile lor să le robim cu totul, carei nu vor asculta
pre Măriia Sa Crai Barcei Iacoş. Pentru aciajsta porăncim
şi vă dăm știre și învățătur[ă] bun[ă]: ascultat porănca cin-
stitului Înpăratii și vă arătați și închinaţi-v[ă] la cinstitul Crai
Barcei lacoș, şi cunoșteț pre Măriia Sa că vă iaste Crai, și
vă lipiţ de Măriia Sa, și, de vet asculta învățătura acesta
a nostră, să ştiț cu bun[ă] sam[ă], şi ne jurăm pre marel[e]
Dumnezeii carel[e] ap făcutii cerul şi părmăntul și pre profita
al nostru cel mar[e] Muhamet, cum acelura carei vor asculta
porănca cinstitului Înpărat și vor asculta pre cinstitul Carei
[= Crai] Barcei Iacoș, acelura nu va fi nici-o băntuial[ă|, nici în
bucatel|e] lor, nici femeile lor, nici nu să vor robi, nici nu
să vor arde, nici nu vet avè nici-o băntuial[ă]. Ci s[ă] sot,
Dän nu vă vet lipi la polele Măriei Salle] lui Crai Barcei
Iacoş, carei l-aii rădicată cinstitul Înpărat, noi din țara Ariide-
lului nu vom eşi, nici nu ne vom duce. Iară carel[e| vor fi
dintru voi neascultători porăncăi a cinstitului Înpăratii, să
st cu bun[ă] samă că vă vom arde şi vă vom arunca pre
sabie, precum iaste porănca cinstitului Înpăratii, şi vă vom
prăda și vă vom robi. Acesta să ști, de nu vet asculta po-
rănca cinstitului Înpăratii, așa vet și păți. Să Bt cu Dum-
nezeii. Ai scris Șădri-Mahamet-Başa, la tabor, carei aŭ pus
la Clujii ?.
În toamna anului 1664, Stroe Leurdeanu era în Ardeal
ca pribeag, căci Domnul, ocrotitorul săii, fugise şi Tatarii
amenințaii să prade țara. Afiind că un Agă de Scaun a
sosit cu veste de Domnie nouă, el se încumetâ a se întoarce,
neașteptindu se ca Domnul cel noŭ, Grecul Radu Leon, să
sprijine pe duşmanii săi, Cantacuzinii 8.
1 Ország, țară,
3 Urk, No 783.
3 Așa trebuie să se schimbe ce am zis la pp. LIA din Despre Can-
tacuzint,
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 295
I2.
t La al nostru cinstit si prea-iubit frate și bun priatin,
jupan Hărjăl Lucaci, pohtim de la mfiļ]l[o]stivul Dumnezeŭ
să dăruiască dumital[e] bun[ă] sănfăļtate și lin[ă] pacle],
dinpreun[ă] cu tot binele și cu toat[ă] cinstita cas[a]
dumital[e]. Alta, facem ştire dumnitalje] păntru că ne era să
venim şi noi păn la cetatea dumneavoastră, dar, neavăndu
prileju, că ne venir{ă] cărți din ţară, — deci nu mai putum
fac[e] zăbav(ă], că Schimni-Ceaușu sosi în Buc[ulreştii]: deci
ne va ffi] a mearge și noi de aici în țar|ă]. Deci poh-
tim pre dumneata să ne fie zioa bun[ă| luoat[ă] de la
dumneta și foarte mulțemescu dumnitalle), ca unui iubit al
nostru și bun priiatin, dă liubov ce ai arătat dumneata cătră
noi: cari şi pre noi de ne va ținea Dumuezei cu zil|e], fi,
vom datori a plăti osteneaala ce ai arătat dumneata cătră
noi. Și tot mă rog dumnital[e] să nu fim uitat de cătră
dumneata. Așăjderea și noi tot vom ajunge pre dumneata
cu scrisoar[e] a cerca de bun[ă] săniijtatea dumneavoastră. Și
m[iji[ojstivul Dumnezei să vă dăruiască tot binel[e], dup(ă]
pohta dumneavoastră, amin. Noem|vrie] 13 dni, lt 7173
[1664].
Al dumnital[e] bun priiatin și de bine voitor:
Stroe Vornicul.
[V°:] La al nostru cinstit și prea-iubit bun priiatin şi ve-
c[iļjnu de aproape, dumnealui jupan Hărjăl Lucaci, din cin-
stită cetatea Brașovului, cu bun[ă] sănătate să dal dea
acest[ă] carte !.
|Pecetea galbenă cu un coif, un boi înnaripat și cu iniția-
lele p... wT.)
Cu nouă zile mai tărziu însă, Logofătul Șerban Cantacuzino
nu știa încă nimic despre Domnul ce era să fie ales. El
vorbeşte astfel Braşovenilor :
1 NO 634,
www.dacoromanica.ro
296 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ
13.
f La al nostru bun prieatin şi mai mare și dă bine voitor
dumnealui Hărj|ă)l Lucaciu, săn[ă]taate toate și tot binele
de la Dumnezeii pohtemu ca să dăruiască dumnetallel şi a
toate cinstita] casa dumnetal[e). Întămplăndu-se a veni cestu
fecior într'acolo, n'amu putut lăsa ca să nu scrii dumnetale.
Fi-s'am căzut a scrie dumnetal[e| şi maï de mult, dar, avăndu
bogate valuri, namu putut scrie dumnetal|e); ce dumneta
ne vei crede, şi, ce aru fi trebille] dumnetal[e] cătră aciast[ă]
parte de loc, dumneta ne scrii că, ce ar fi la putinţa noastră,
noi gata vomu fi a sluji dumnetal[e)]. Pentru puţin[ă] făg[ă)-
duial[ă] ce amu fâg|ăjduit dumnetalje], tremite dumneta
omul dumnetal|e]. Dăntr'acoac[e] n'avemu a scrie dumne-
tal|e] nemic dă răi, numai dumnealor Got boiarii san dus
la cinstita Portă, înpreunăndu se cu alaltă boerime: acolo
voru rădica Domnu, care să ne fie Domnu şi stăpăn. Şi, pre
ce s'aru mai înțeleage de acum, scrii-vom dumnetal[e]. Și
Dumnezei cu dumneta. Noem[vrie) 22 dni, vt. 7173 [1664].
Al dumnital[e] voitorii de bine:
Șerban Log|ojfţăjt[ul) !.
Dumnisale jup[ă]neasă dumnitale, mă închin cu săn[ăltate,
şi m[ă] rog să nu te mai lase să joci, că iar rei betejă la
picioare.
[V9:] La al nostru bun prieiaten și dă bine voitor, ca un
frate mai mare, dumnealui Hărjăl Lucaciu, cu cinste și cu
săn[ăjtaate să să dea.
(Pecete neagră ?.|
În 1696, August de Saxonia era rege al Poloniei. Între
alte gînduri, el avea şi pe acela al cuceririi amînduror tert.
lor noastre, și se știe că el a făcut propuneri pentru acesta
Brincoveanului la 1697 °.
1 Cautacuzino.
> Na. 635.
3 v, Iorga, Doc. Brincoveanu, p. 3 ŞI urm,
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 297
14.
Cinstit si al nostru bun priiaten, și de aproape megiiaș și
vecinu dumnialui giupănul Ioan Mancheș, giudeţul de Brașev,
se fil dumnțejta s[ă]nătos. Dumnital[e] cu s[ă]nlăjtate și cu
bun priitișug ne închinăm și poftim de la tot ţiitoriul Dum-
a[eJdzei pacia și s[ăJn(ăjtate și viiaţă fericit[ă] ca se trimit[ă)
puternicul și milostivul Dumn(eJdzeii dumitale. înpreun[ă] cu
toți al dumitale buni și dragi priiatin(i). Cinstitļa] și a du-
mitale scrisoare ni-aŭ vinitu, și pe răndu am înțiales: întăi,
ni-am bucurat de a dumitale bun ă] s|ăjn[ăjtate; a doo, pentru
toate căte ni ai scris dumnleajta, înțeliasem, precum ai
trimis dumn[eajta pre dumn[ea]lui giupănul Marco Sasol de
Brașov, ca s[ă] :cercia cai de treba dumisal[e), omului a Cra-
iului de Sacsonia. De caria lucru venit-ai dumn[eajlui aici,
și, co noi înpreunăndu-se, și poftindu-ni ca se-i slujim cu
slujbă prietiniasc[ă] și veciniasc[ă], precom ne însemnedzi
dumnțejta, așa san făcot tocmal[ă], precom scrie și carte
nostră ce-i la giupănul Marcu. De caria acmu ne însemnedzi
dumn[e]ta, precom păr în tomnă nu s[ă] pote astepta, ce ni
poftești se fie păr în 4 septămăni după Paşti. De caria
bucuroș am fi, pentru priitișugul, se slojim dumilurvostre,
dar no se pote nici a dzice ș|i] a prindia bucuruși, com că
va fi, şi apoi se nu fie; este acelia lucruri la ai oameni
prosti și de necinste. Deci dar, iat[ă] se-s trimiță zapisul
nostru, carele) este dat de noi la giupănol Marcu și să s[ă]
dă banii carii Lan dat la noi giupănul Marcu, 20 ughli]
venetici, căci un locru ce cunosc că nuii, nu poču zicļ[e]
că yoï face. Mai gios ne însemnedzi dumnlejta, precum
se fim nevoitori măcar cat de călărie, de vom potè găsi:
aciae, viindu omul dumilorvostre, voi da și eii un om al
mei și va porta pe acel om al dumnilurvostria pe la fraţii
și priiatinii nostri, unde vom ști căte vrun cal, și va viadia
de va socoti că va fi de acia trabă: precum sa pute, sa
neguța cu stăpănul calului. De acesta locru agiogăndu dum-
niavostră la noi, ca unui megiiași și vecin de aproape, bu-
curoși sintemu at sluji. De acesta facem dumitale în șt[i)re,
www.dacoromanica.ro
298 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
și rugăm pre Duimnlejdzei ca aciasta puțin[ă] scrisoare se
vă afle întru bun(ă] s(ă)n[ăltat[e]. Și mila lui Dumn(ejzeii să
fie cu dumn[ejta, amin. Pis u [= scris în] Ias, It. 7204 [1696],
Apl[rilie] 19.
+ Al dumnitale de bine voitor priiatin și megiiaș și gata
spre slujba dumitale:
Ilie Enache Vel Stolnic.
[V*:] Cinstitului și de bine voitor, bunului priiatin și me-
giiaș de aproape, dumisale giupănului Ioanăș Mancăș, gto-
dețului de Brașov, cu cinste și cu mălt[ă] s[ăjn[ăjtate să
sfe] dè.
[Pecete negrie, cu o pasere și patru inițiale latine, dintre
care se pot ceti: C. R.L]
B. Scrisori domneşti şi boiereşti de conveniență.
Cei ce scriii răvaşele ce urmează, pentru prea puțin și
mai nimica, sînt următoarele persoane:
a) Munteni.
1. Matei-Vodă Basarab;
2. Ghiorma. Scrisoarea lui e din 1653. El era să mai tră-
iască pănă în 1655, la 27 Februar, cînd îl uciseră Seimenii
răsculați?. El era atunci Ban al lui Constantin-Vodă Șerban.
Ghiorma lăsă un fii, Dumitrașco Căpitanul 3;
3. Gheorghe Bunevici sai Bunevsinovici e «fiul lui Bunea».
Cred că era fiul luï Bunea I-ii Grădișteanu, frate cu Grigore
Șătrarul din 1659 și cu Vilcul 4;
4. Gherghe Băleanu, vestitul Ban și căpetenie a luptăto-
rilor împotriva preponderenței cantacuzinești 5;
5. Constantin-Vodă Brîncoveanu, prietenul tuturor judeților
din Brașov;
1 No 653.
2 Studii și doc., IV, p. CCLXII.
3 Doc. Cantacuzinilor, pp. 23, 34.
7 Ibid., p. 10; Studir si doc., IV, pp. 64-5, n° LXI; Constantin Căpitanul
ed. Iorga, pp. 197-8.
5 Cronicele muntene, p. 37 şi urm.
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 299
6. Mihai Spătarul, unchiul acestui Domn;
7. Rada, văduva cronicarului Constantin Căpitanul Fili-
pescu 1;
8. Un judeţ al Craiovei din vremea cînd Oltenia era aus-
triacă,
b) Moldoveni.
Gheorghe Ștefa1, din timpul cînd era Spătar. In această
dregătorie-l găsim însă la 1648 2.
I.
[Matei-Vodă către Mihail Eötvös. Cartea Domniei Tale, de
la Pătru sluga Dumnelor Voastre, datu-ne-se-au; cu carea
dumneata ne pohteșt|i] la veselia cocoaneï Domnieï Tale.
De care lucru foarte ne-ai părut bine, și de pururea cănd
vedem pre Domniele Voastre pohtindu-ne la veseliele cuco-
nilor Dumnelor Voastre, foarte cu bucurie priimim, și ne pare
bine de tot, de la mare pâni la mic, ca de peste priiateni,
vecinu buni. Dea Dumnezei millojstivul bl[agojs[lolveniia
Sfinţiei Sale întru veseliia cuconelor, ginerilor ce se împreu
neazi, ca cu tot bunul noroc să petreaceț dumneavoastri.
Foarte bucuroş săntem a trimeate omul nostru la vreame,
ca să poarte fața și cinstea noastr întru cinstita veseliia
Dumnilor Voastre, cum se cade vecinilor de aproape și
priiatenilor. [Tirgoviște, 7152 [1644], Aprilie 17. — Către
«Mihailu Etveşu».]
[Pecete mică?.]
2,
[Matei-Vodă către Mihail Estvâs.] Dup[ă] aciasta-ţ facem
ştire[e] domnetal[e] pentru răndul cestui spiciiar (emunrap)
anum(e] Avram, carellel aŭ venit încă de an ca s[ă) meargă
la Ț[aJrigrad ; dec[i) el san bolnăvit aic[i], ci oan putut mearge.
Dech! iat[ă] că acum sai sănlăjtoșit și „ai pohtit să vie
1 V. prefața mea la Constantin Căpitanul,
2 Studit și doc., IV, p. CCXXIV, nota 1
2 NO 332.
www.dacoromanica.ro
300 LEGĂTURILE POLITIOE DINTRE BRAŞOV ŞI ȚARA-ROMĂNEASCĂ
iar aciia la domneata. Decisă nu te scărbeașt[i] domneta pre
dinsul căc[i] au făcut zăbav[ă], că aŭ fost bolnav, ce oan
putut veni. Dec iată) că acum va veni la domneta; ci să
nu te scărbeşt(i] domneta pre dinsul, ce să aib[ă] cinste
și socotinţă, cum aú avut și mai nainte vreame de la dom-
neta. De aciasta pohtim pre domneta. Să fii domneta să-
n[ă]tos. [Iulie 27, 7159 [1651].
Adresa slavă: «Goloișmit Mihai».
Pecete mare !.]
3.
T De la mlijijojstivul Dumnezeŭ scris-am cu mare buc[ujrie
la al nostru cinstit și socotit bun priiatin și ca un pă-
rinte (frate, șters] şi vecin de aproape, dumnealui jupănul
Mihaiii Golșmitu, judeţul cel mare al cinstitei cetaatea Brașo
vului; pac|e] și săn[ăjtaate pohtim de la m[iji[ol]stivul Dumne.
zeii să dăruiască dumital[e], denpreun[ă] cu tot binele a toat[ă]
cli]nstit[ă] casa dumitale]. Așijderea, de vei pohti dumneata a
ştiria și bun[ă] săn[ăltaatea Mării Sal[e] Domnu nostru, iaste
Măriia Sa săn|ăjtos și veasel și întru bună pacle]; noi încă
ne aflăm cu săn|ăjtaate pre lăngă clilnstite spatele] Mării
Salle] Domnu nostru. De răndul veștilor, pacle] și bine de-
spre toate părțile; nemic de răii n'avem at scrii dumitalje],
ce tot de bine. Cinstit[ă] scrisoarea dumnital[e], car[e] ot tre-
mes pre omul dumetalle] la Domnu nostru și la noi, veni-
tu-ne-aai, și del toate am înțelesu. Înțelegăndu de bun[ă]
săn[ăjtaatea dumnital[e] și d[e] petreacerea dumital[e], foarte ne
am buc|ujrat, și meaaii părut bine de bun[ă] săn[ăltaatea și
d[e] petreacerea dumital[e], și dăm laud[ă] m[i]i[o]stivului Dum-
nezeii. De care lucru și cea-au fost pohta dumj|nejtal|e], și
noi încă am nevoit cu toat[ă] inima, cum ţi va spune și omul
dumital[e) și d[en] gură, şi dè toate aŭ făcut Domnu nostru pre
voia dumital[e], și del acum noi săntem gata în toată vrea-
mea a sluji dumitalje|. Așijderea și dumneata încă nu ne
pregeta cu cfi]nstit|ă] scrisoare dumital[e]. ci ne scrii, ca s[ă]
slijim şi noi dumitalțe). Mliji[ojstivul Dumnezei dăruiască
1 No 346.
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 301
aciast[ă] puţin[ă] scrisoare a noastră să te afle săn[ăj'os și
veasel și întru bun[ă) pač[e] or ke amun [=de la Hristos, amin].
Dech, 20 dn., It 761-[1652].
T Bun priiatnicul dumitai|e] şi în toat|ă] vream[ea] gata
a sluji] dumnitai[e], şi ca un fecior: Radul Vleit Com(is].
Întru cinstit|ă)] măna părintelui nostru dumn[ealuji jupă-
nului Mihaii Goltşmit, marele-jud[ejțu al c[ijnstite cetaatea
Braș[oJvului.
[Pecetea obișnuită!).
4
T De la mliji[ojstivul Dumnezeŭ cu bun(ă buc[u]rie scriem
la cinstitul și prea-iubit și mai mare fratele] nostru și bun
priiatin şi vecin de aproape, dumnealui jupan Mihaiă Goltşmit,
judeţul cel bătrăn de la cinstită cetatea Braşovului, pac[e] și
bun[ă] săn[ă]tat[e] sët dăruiască m[ili[ojstivul Dumnezeu
dumnetal[e]. Se veri osteni a întreba dumneta și del bun[ă)
săn[ăjtat[e] Mării Sal[e] Dom(nul] nostru, iaste Măriia Sa
săn[ăjtos şi întru bunļă] pac[e]. Așijderea şi noi încă ne
aflăm dup[ă] cinstite spatel[e) Mării Sal[e] Dom[nul] nostru
cu săn[ăltat[e). Alta, întămplăndu-se a venirea acii acest om
bun den Țănutul domneavoastră, n'am putut lăsa ca să nu
scriu domnetalle], să ştii de bun[ă) săn[ăjtat[e] şi de viiaţa
dumnetal[e], că, fiind noi vecin[i] supt păreatelle dumnea-
voastră —fi-se aru căzut să fim tot scris pururea, să fim cercat
ca s[ă ştim de bun(a] săn[ăltate şi d[e] viiaț[a] dumnetalfe .
Ce s[ă] fii dumneta ertător pentru acestu lucru, iar de acum
pohtescu pre dumneta, ca pre un mai mar[e] frat[e] și bun
priiatel, să nu fim uitaţ cu scrisoarea de cătră dumneta, și,
ce va fi porunga şi treaba dumnetallel aici la Măriia Sa, la
Domnlul) nostru, și la ţeară, noi gata vom fi a sluj|i] domne-
tal[e] în toat[ă] vreamleal, De aciasta pohtescu, aciastă pu-
țin[ă] scrisoare să afle pre dumneta cu săn[ăltat[e) și vease]
wT XE [=de la Hristos], amin. Octlomvrie] 15 d., it. 7162
[1653].
l Data germană: 1652,—No 622.
www.dacoromanica.ro
302 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-BOMĂNEASCĂ
t Bun cugetătoru și vecin de aproape]: pan Ghiorma Vel
Cluc[er].
[V*:] La cinstit și de miilifo]stivul Dumnezeu dăruit, mai
mare fratel[e] nostru și vecin de aproaplel, dumnealui jupan
Mihai Goltșmit, județul cel bătrăn uncHo Ha AaTrace [= să se
dea cu cinste).
[Pecete brună, cu o coroană, vulturul cu două capete și
inițialele: r[iwp]ma 1.]
5.
t Cinstite și iubite și de :mlili[o]stivul Dumnezei cinstite,
mai mare frate, jupănul Herjăl Lucaci, pohtescu pre ml.
)[o]stivul Dumnezei ca să tremiț|ă] dumnitale bună pace și
săn[ăjtate, denpreună cu tot ai dumneavoastră. Alta, să veri
pohti dumneata a şti şi de sănătatea noastră, mulțumim ml.
)[olstivului Dumnezei, săntem săn[ăjtoș. Alta, să vert pohti
dumneata a şti și dă răndul veștilor dentr'acoace, nam a
scrie dumnetal|e] nimic de răi; numai tot de bine. Alta,
pentru răndul ogarului, să ştii dumneata că am tremes să-l
aduc[ă]; iar, aducăndu-l feciorul de la sat, el aŭ greșit de
Lan călcat cu calul, ce i-ai frănt un picior. Ce am eŭ şi alții,
dară sănt proști: nu-s de dumneata. Ce mă îngădue dum-
neata ceva, păn voi dobăndi unul bun, ce la dumneata va
veni. Alta, mă rog dumnital[e) să nu fim uitaț de cătră dum-
neavoastră, să nu cu alt, măcaru căte cu un răvășăl, ca s[ă]
putem ști și noi de bun[ă] săn[ă]tatea dumnital[e]. De aceasta
fac știre dumnitale, și s[ă] fii dumneata săn(ă]tos. Dis Iul[ie] 17
dm, 1 7165 [1657].
Al dumitale mai mic frate: Ghiorghe Bunevsinovici.
+ Dumneaei surori meallel Catrinii încă mă închin cu
multă săn[ăjtate.
[V*:] La al mieu cinstit și socotit și mai mare frate, dum-
nealui jupănul Herjăl Lucaci ?.
[Pecete verde, ruptă.]
1 N° 630.
= No 632.
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 303
6.
+ La al nostru ci[njstit și soc[oltit și de Dumnezeiă cu
bun dar dăruit și noao mai mare frate, dumnealui jupan
Lucaci Vel Fălnogi, cu mult[ă] dragoste și cu mult[ă] săn[ă)-
tate mă închin dumital[e]. Alta, să vei osteni dumniata a ști
si de'noi, cu mila lui Dumnezeii și cu fericit norocul Mării
Sal[e] Domnu nostru, săntem sănătos și întru bună pac[e]
păn acum, și de acum nainte iarăș precum va fi voia lui
Dumnezeii. Alta, mă rog dumitalle) să fii dumiata ertător
căci navem vremlel a cerceta pre dumneata cu căte o scri-
soar|e), că să știi dumneata că ast[ă] vară] fum tot în oaste.
După ce ne scoas|e] Dumnezei şi venim, ni s[ă] întămplă
cu Domniia de umblăm toat[ă] țara, precum vet fi înțeles și
dumneavoastră. Ci n'am putut, iar acum, întămplăndu-se a
veni jupănul Dumitru, n'am putut lăsa a nu cerca pentru
bun[ă] viiața și s[ăJnătatea dumital[e], şi noi încăş ne rugăm
dumital|e] să nu fim uitaţ de cătră dumniavoastră, căte cu
o scrisoare, ca să ne putem buc|ulra și noi pentru bun[ă]
viiaț[a] și năpastea (sic = sănătatea) dumital[e]; amin.
Al dumnital[e] mai mic și neîndoit frate:
Gheorghe Buneavici.
[V*:] La al nostru ci[njstit şi de milostivul Dumnezeii
cu bun dar dăruit şi noao mai (mat) mare frate, dumnialui
jupan Hărjăl Lucaci Vel Fălnogi....
[Pecete brună, ruptă, cu semne!.]
7-
t Cinstit și de bun[ă] rudă și noao priiaten și ca un frate
și vecin de aproape, de la cinstit[ă] cetatea Brașovului, dum-
nealui jupănul Herjel Lucaciii, pohtim de la m[ijiolstivul
Dumnezeii pac[e] şi bun[ă] sănăltate să dăruiască dumne-
tal[e], înpreun[ă] cu toat|ă] cinstit[ă] casa dumnetal[e] şi cu
tot priiatenie dumnetal[e]. Să vei întreba dumneata și de
noi, cu mila lui Dumnezeii și cu norocul Mărie Sal[e] Domnul
2? NO 617.
www.dacoromanica.ro
304 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
nostru ne aflăm cu sănătate. Alta, cinstit[ă] scrisoarea dum-
netalje], care ne-ai trimes cătră noi, ne veni, și ne'i semnat
dumneata pentru făgăduiala ce am făgăduit dumnetal[e) și
dumnealui jupănului Andreiaș Șăpun și dumnealui jupănului
Lurinţi meşterul argintarul. Deci, căndu aŭ venit scrisoarea
dumnetal|e), nu ni sai întămplat a firea la Bucureşti, ce
fumu aicea acas[ă) la Băleani, la sat; numai nu avum pre
cene-i trimeate, că oam[ejne ce avem, săntu toț la un lucru,
dă ne lucreaz[ă], ci-i grăbim cu lucrul, să lucrez[e], că iaste
vreame dă iarnă, lar dumneavoastră să trimeateț doi oam[e]ne
ai dumneavoastră -aicea la Băleani, să dăm rămlăjtorie, fá-
găduiala ce am făgăduit dumneavoastră, — că un omu sănguru
nu-l va putea aducle] la dumneavoastră. Și acesta puțin[ă]
scrisoar[e] să afle pre dumneata săn[ă]tos, Pis [= scris] De-
ch[emvrie] 11 d., v[elea]t 7168 [1659].
Al dumnital[e] de bine voitor, vecin şi frate:
Gheorghie Băleanul biv Vel Ban.
[V*:] La cinstit şi de bun[ă] rudă și noao priiaten, ca un
frate, dumnealui jupănul Herje Lucaci, de la cinstită] ce-
tat[e] Brașovului, ucuu Aare [= cu cinste să se deal
Des Schessburger Procurator Briff, so er denen Czajdtner
Bindern geschriben,
[Pecete obișnuită, ruptă!.]
8,
Cinstitului, de neam bun și alesului întru destoinicie și
noao de bine voitoriii, şi bun priiaten, dumnealui! jupănul
Hanăș Mancăş, marelțej-județ al cinstitii cetății Brașovului,
săn[ăjtaate şi mult bine pohtim dumitale] de la Dumnezei
sët tremiţ[ă], înpreună cu toată) cinstit[a] familiia dumitale,
Scrisoarea dumital|e], înpreună cu slugile dumital[e] ce
ne ai tremis, venitu-ne-ai, și, înțelegănd de bun[ă] săn[ă]-
tatia dumitalele], foarte ne-am buc[ulrat. Pohtind și dumneata
a ști de noi, den mila lui Dumnezeii ne aflăm săn(ă]toș, iar
1 No 646.
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 305
cı destulă inimă] rea pentru răposatul soțul nostru, priia-
tenul dumneavoastră, Dumnezeii să-i iarte sufletul; care nu
avem ce fac[e], făr' căt mulțămim lui Dumnezeu. În căt ne-
ai scris dumneata pentru un cal negru ce am avut de
văazare, adăvărat aŭ fost că, păn' trăia dumnealui, nu dal
îndura de acel cal, ca de mare lucru, fiindu cal bun, fru-
mos, mare cu făntrăbul Géck ce-l ţinea pentru dumnealui,
încăt, văzăndu-l neg[ulțătorii, venea de cerca pre dumnealui
ca să-l văndă, și să m[ă| crez[i] dumneata că i-au dat şi
mai bine de lei 100 şi nu aŭ vrut dumnealui să-l dea. Iar
acum, după petrecaniia dumnealui, noi l-am făcut vănzătoriu,
și de adăvărat la alţii mai jos de lei 100 nu l-aș fi dat, iar
pentru preiteșugul ce ai avut dumneata cu dumnealui, și
găndim, și de acum înnainte să aibi dumneata cu feciorii
miei, și pentru voia vătafalui Ghierghe, îl lăsasem dumital[e]
lei 80; iar dumneat[a] ne scrii că ne ai tremis numai leï
70; ce noao prea ne-aii părot eftin, că cai plăteaște mult.
Ci, pentru voia dumitallel am mai lăsat: lei 76,33 bani, și
ne-au dat lei 76,33 oam[elnii dumital[e]. Ce să fie dumitale
de bine; să trăești dumneata și să trăiască și calul, ca să
avem mulțámit[ă] pre urmă], și priiteșug de spre feciorii mii
să s[ă] înnoiască, — că noi pă dumneata foarte priiaten bun te
ținem. Iar, pentru vinur(i], ce am zis că voi să tremiţ, și
dumneata îm[i] scrii ca să tremiț, că, plătind, le vei lua toat[e]
dumneata în prețul ce va fi acol[o], — de care bine foart[e]
mulțămim dumital[e]. Și să știi dumneata că voi să (emt
10, 12 buţi. Ci pohtim pre dumneata. că vin bun voi tre-
mit[e], și în vase bune; ci, de vei vrea dumneata să ial tot,
mai bine va fi; iar, de nu vo trebui dumitalje], foarte
pohtim pre dumneata să le slobozi; să le! vănz[ă] und[e)
vor găsi, și vom mulțămi dumital[e]; făcăndu-ne dumneata
aciast[ă] slujbă, feciorii mie[i] încă, den ce le va fi pren pu-
tință, gata vor fi spre slujba dumital|e]. Numai te pohtescii
pentru vinuri), neluundu-le dumneata, să fii nevoitoriii ca
să s[ă] dea la oameni de isprav[ă], să dal ià banii gata.
Iar eŭ mai bucuroas[ă] aș Le le iai toate dumn[eajta. Că
pentru banii gata le tremiț eù pă acolo], iar nu le-aș tre-
75703. Vol, X. 20
www.dacoromanica.ro
306 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
mit[e]. De aciasta avum a scrie dumitalle|, și mila lui Dum-
nezeu pururea cu dumneata, amin. Oct[omvrie] 1 dni, Uealt
7205 [1696].
+ A dumital[e] de bine voitoare, dentru vechiă priiaten[ă]:
Rada Filipeasca.
[V*:] Cinstitului și al nostru bun priiaten şi de bine voi-
torii, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, marel[ej-județ al
cinstitei cetăţii Brașovului, cu cinste și cu multă săn[ăjtaate
să s[X] dea.
[Pecete brună, cu o pasăre și n... ugi
9.
+ Io Costandin Voevod bj. mlstiiă gsdnă zeml[i] vla-
h(i]scoe.
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăş Mancăș,
marele-județ ale cinstitei cetăţi Brașovul, sănătate și tot bi.
nele poftim dumital[e] de la Dumnezeii. Cinstită cartea du-
mital[e] de la logofătul dumital[e] cu dragoste o am luoat,
şi, înţelegănd de bun[ă] sănătatea dumitallel, ne-ai părut bine,
și mulţumim dumital[e] de cercetarea ce cercetezi, și iar mul-
Domm dumitale] și de poclonul ce ne-ai trimis. Dumneata
încă, ce trebi vei avea întracoace, ne poftește, și iar gata
vom fi a sluji dumitalle). Și mila lui Dumnezeii să fie cu
dumneata.
Ot Tărgovișt[e], Octlomvrie] 14 d., t 7206 [1697].
De bine voitor dumitale]: Jo Costandin Voevod.
Iat[ă] că am înnoit cartea dumitalfe] de oerit.
[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș
Manche, marel[e]-județ al cinstite cetăți Brașovul, cu multă
săn[ăjtate să dal dea?.
[Pecete mare, rotundă.]
1'No 663.
2 No 357.
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICR 307
10
Cinstit și al nostru vechii priiaten, de bine voitorii și de
aproape vecin, de la puternicul Dumnezei bună sănătate,
fericită norocire pohtim și rugăm ca să triimiță dumitale,
înpreună cu toat[ă] familiia dumitale.
Cinstită cartea dum[ijtale cu căzută cuviință o am priimit. Den-
tru carea bună sănătate dumijtale adevărăndu, nu cu puțină
bucurie am dat laudă lui Dumnezeii, pre carele iar rugăm ca
să ne invredniciască de pururea ao auzi, să ne putem veseli.
Mulţămim dragostii dum[ijtale, den car[e] cunoaștem că
curge neuitata cercetare. Pre noi încăș, aseamene cătră dum:
neata cu neînmutată dragoste să ne știi. A dumiijtale pohtă
ce aŭ fost, care și pren scrisoare, și de la logofătul] du-
m[ijtale mai pre largu înțelegăndu, căt aŭ fost pren putinţa
mea cătră Măria Sa Vodă am nevoit și am făcut treaba
dum(nejtale. Așijdirea și de acum înnainte, ce vei cunoaște
dumneata că voi putea, și va treace pren părlejul miei,
scriindu-mi, voi sluji dumfijtale. Și, cu aciasta sfărșindu, mila
lui Dumnezeiă pururea să fie cu dumneata. Oct[omvrie] 16
7206 [1697].
Al dumitale de bine voitorii și gata a sluji:
Miha? Cantacuzino.
[Ve :] Cinstitului şi al nostru vechii priiaten, de bine voi-
torii și de aproaple] vecin, dumnealui jupănului Haneș
Mancăș, județul cinstitii cetăț a Brașovului, cu cinste și cu
multă sănătate să să dea.
[Pecetea cunoscută, cu negrul.|
II.
+ Io Costandin Voevod bj. mlstiii gsdni zemlli] vlahiiscoe.
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitorii, dumnealui jupănul Hanăș
Mancaș, marele-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate și
tot binele poftim dumitale de la Dumnezei. Carte dumitale]
1 No 664.
www.dacoromanica.ro
308 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMÂNEASCĂ
ce ne-ai trimis cu omul dumitale, ne-ai venit,și de a dumi-
tal[e] sănătate ne-ai părut bine. Alalte scrisele dumital[e)
le-am înțeles: păstrăvii ce ne-ai trimis dumneata, 17, tot
mari, ni s'aii adus, cu carii ne-ai cercetat dumneata, bucu-
răndu-te căci ne-am apropiiat cu vecinitatea; și mulțumim
dumitalțe]. Noi încă, cercetănd săn[ăjtatea dumitalle), iarăș
rugăm pe Dumnezei ca să te păzească pre dumneata întru
bună sănătate. Oct[omvrie| 21 d., 7207 [1698].
De bine voitor dumitale:
Io Costandin Voevod.
[V°: ] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată
vreame de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș,
marel[ej-judeţ al cinstitei cetății Brașovul,
[Pecete mare, rotundă!.]
12.
Io Costandin Voevod bj. mlstiii gsdni zeml. vlahiscoe.
TL La al nostru bun priiaten și de bine voitoriii, dumnealui
jupănul Ghiorghe Țaco, sănătate și tot binele pohtim dumi-
tal[e] de la Dumnezeii. Cu trimiterea acestui neguțători al
nostru, jupănul Manul?, nu putem lipsi a nu cerceta şi bun[ă]
sănătate dumitale. Pe carel[e] cu ce trebi l-am trimis acolia,
am scris şi dumisale] județului, și vei înțeleage dumneata
şi de la dănsuli mai pe largu. Ce pohtim și pe dumneata
să fii nevoitoriii, ca să ni să caute trebile aceastea, și vom
mulțumi și dumisale judeţului, și vom mulțumi și dumitalle].
Și, cu aciasta sfărșind, mila lui Dumnezeii să fie cu dum-
n[eajta.
Ghen(arie] 26 d., lt 7216 [1708].
De bine voitor dumitale: Io Costandin Voevod.
[V°:] t La al nostru de bine voitoriii, dumnealui jupănuluï
Ghiorghe 'Țaco, la Braşov, cu săn[ă]ļtate să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă?.]
1 No 367.
2 Apostolo,
3 No. 412.
www.dacoromanica.ro
ALTE LEGĂTURI POLITICE 309
13.
Cinstitului şi pr&-cinstitului și înțăleptului Sfatu.
Cu căzuta pr&-plec[ă]ciune daŭ mare rug[ă]ciune la aciastă
gre neputința mè, carea me aŭ venitu din tănplare vremii;
de aceia, dup[ă] cum mulţi aŭ pătimitu, n'avemu ce face: să
mulțumimu lui Dumnezeii. A doao, din fapta vrăjmașiloru,
nu nedreptaate mă aŭ venitu asupra me, de amu fostu la
arestu To luni, și cu aceste 2 întănplări mi s'au făcutu mare
pagubă, de amu rămas la lipsă în locu streinu, și cu mare
neputinţă îmu chivernisescu viiața, — că cele trebuincioase îmu
lipsescu: întăiii, lemnele, grăulu, verdeţurile de grădină. Și eŭ,
cu mare rușine, închizăndu ochii, daŭ rug[ăjciune pre-cinsti-
tului Sfatu ca să mă auză la aciast[ă] grè neputința mè, ca
s[ă] mă ajute cu de aceste, — că va rămănă pre-cinstitului Sfatu
mare pomană în ceriii, nesfărșită, și de laude de la unul
care aŭ avutu și acumu aŭ lipsitu. Că, întăi, eŭ sintu, și nu
voi uita aciastă milă și facere de bine, care va arăta prè-
cinstitului Sfatu cu săraca casa mè, mulțimind înnainte prè-
cerescului Dumnezeu și rugăndu de sănătaate a tootului prè-
cinstitului Sfatu. Și cu totă prè-ple[că]ciune rămăiii pr&-plecată
slug[ă]:
Ion Rante, judeţul Craiovei.
[Pe plic:] Cinstitului și pr&-cinstitului, la totu mare Sfatu al
Scaunului Brașovului, cu toată cinste și cu căzuta mie ple-
căciun[e] să să închine, la toti prè-în[na]lt Sfatu.
[Pecete roşie, cu: a. A.1.]
I4.
[Formulă slavonă.) Într’acřasta pohtescu pre puternicul Dum-
nădzăŭ, cum aciastă puţin[ă] scrisoare să afle pe dumn[e]ta
întru bun[ă] pace, înpreun[ă] cu toat[ă] cinstit[a] casa dumnitale.
Alta, ştiindu mai denainte vreame, arătăndu dragoste cătră
noi, derept aceaia voia m'aii îndemnatu, prieteșugul dumitale
a cerca, de bun[ă) sănătaate dumnitale, ca de pururea să ţi o
1 No. 588.
www.dacoromanica.ro
310 LEGĂTURILE POLITICE DINTRE BRAŞOV ŞI ŢARA-ROMĂNEASCĂ
Ge Dumnădzăii, precum toată ciustit[ă| casa dumitale. Așij-
derile poftim pre dumn[eajta să ne fii dumn[ealta un priiatin
cum ni aŭ fostu și dumnealui giudețul cel bătrăn, iar acmu,
după moarte dumisale, vădzăndu noi că oaricum să împuţi-
niadză și casa dumisale, nooi încă priiatini ne trebuescu să
avem acolo, într'acia lature de ţar[ă], la dumneavoastră, — deci
noi într'acela chip poftim pre dumn[eajta, să nu te lepedzi
de priiateșugul nostru. Iar noi încă, din ce vor hi treabelle]
dumitale într'acoace, într'aciastă lature de dalea cătră noi,
şi ce va vini poronca dumitale, co o scrisoare căt de pu-
țineă, la noi, foarte vom nevoi să putem sluji dumitale, ce
va fi pofta dumitale. Noi încă, din ce vom agiunge, căte cu
puțină scrisoare, la dumneata, poftim să nu te apere de prii-
teșugul nostru. De aciasta poftescu pre dumnjelta cu aciastă
puţin[ă] scrisoare.) Să fii dumn[ealta sănătos wr ye, amun
[= de la Hristos, amin].
U [= în] Ias, Ghen(arie] 8.
Al dumital[e] bun prietin și voitor de bin[e]:
Ghiorghie Ştefan, Vel Spătaru.
[V*:] Adresa slavonă către judele Mihai.
Pecete brună, cu semne și inscripția: ropra lan lr)
1 N° 547,
www.dacoromanica.ro
CAP. IV.
Supuşii Braşovului.
i. Scheff saŭ Scheienft,
Din sus de Braşov, către muntele de graniță, apropiindu-se
de zidul tăiat drept al Timpei (tîmpă=tîmplă, de biserică,
catapiteazmă), se întinde Șcheiul. O stradă, maï nouă, urcă
între case clădite săsești, cu intrare boltită și un rînd saŭ
două cu ferești oblonite. Apoi de la o vreme ulicioare aleargă
în dreapta, în stinga, între zăplazuri negre, pe lingă mari
porți ţerănești. săpate. De-asupra caselor ce se ridică pă-
trate, trainice, în curtea pietruită se vede crucea răsăriteană,
care mărturisește că acolo stă un creştin, Una din strădițele
din stinga duce la o piață, pe care se vede încă o cruce de
piatră săpată cu slove, ca pe drumurile muntene de la Buzău
pănă în Mehedinţi; ea pomenește că a fost așezată prin
anii 1730, fiind Împărat Carol al VI-lea!; acolo se face la
6 anuar din fiecare an «botezul Domnului»: în margene
curge o gârliță prinsă, după obiceiul Sașilor, în jghiaburi de
lemn. În stînga iarăși, din mijloculunui cimitir, unde, pături,
pături, zac oasele grămădite în curs de jumătate de mie de
ani, sticlesc la soare coperemintele și multele turnuri ascuţite,
de «bleh», ale bisericii Sf. Nicolae, mare, bogată și vestită,
Pănă departe în sus, spre munte, și pe amîndouă laturile
1 Pentru neplăcerea cu care vedeaii Best ridicarea de astfel de cruci, prin
care părea că se crează drepturi asupra pămîntului, v, Herrmann, Das alte
und neue Kronstadt, Il, p. 575. — Inscripţia de pe această piatră şi de pe
altele din Ardeal, în al doilea volum al Inscripţilor,
www.dacoromanica.ro
312 SUPUŞI BRAŞOVULUI
sînt risipite casele negustorilor, meșteșugarilor de odinioară,
în care acum mai stai și profesori, funcţionari, rentieri, ba
nu arare ori străini, cari aŭ venit la deal în Șchei, pe cînd
Șcheienii s'aii cobori şi ei pe încetul la vale, în cetate.
Aici era odată un sat saŭ un tirgușor (i se zicea de
străini 2/afea, fiindcă acest cuvînt latinesc înseamnă ei tîr-
gul-piaţă şi tirgul-Marktflecken, bourg). Rominii îl numiseră
şi «Șcheii>, pentru că, pe cînd ei fuseseră totdeauna locuitorii
în Brașov, satul vecin îl primiseră dela Slavi, mai vechi de-
cît dinșii, Dintre Slavi, Ungurii din veacul al XIII-lea, acei
cari pătrunseră în Ardeal, cunoșteaii mai mult pe Bulgarii
Împărăției asaneşști de peste Dunăre. Ei traduseră deci
«Șcheii» prin Bolgárszék, Scaunul, așezarea Bulgarilor.
Pentru Sașii din Brașov, «Șcheiul» e un «Bulgar», un Belger,
iar locul unde el e așezat se chiamă de obiceiu numai sub-
urbia, forştatul (din Vorstadt), dar une ori și Be/gerei,
Chiar Romînii aveau, şi aŭ păstrat încă şi pănă astăzi,
tradiţia unei origini bulgărești. O cronică a Șcheilor, redac-
tată în veacul al XVIII-lea, începe prin afirmația că Bul-
garii aŭ venit în Șchei la anul 1392, dar autorul ei o spune
aşa, încît se vede lesne că ela fost înrîurit de numele
unguresc: cBolgârszek»: «Anul 1392 (6900) au venit Bul-
gari! întracesta loc, care să zice Bolgarsec»!. În 1392, în
adevăr, Țaratul bulgăresc se zbătea în chinurile morţii, dar
locuitorii fugari n'aveaă de ce să ajungă tocmai lingă Bra-
şov, atunci cînd ei se puteaă oploşi foarte bine în Ţara-Ro-
mănească, bucuroasă de cit mai mulți oaspeți. Și, iarăși, un
Domn muntean ca Mircea n'ar fi lăsatpe acești muncitori de
ispravă să-i iasă din ţară, unde apucaseră a intra.
Șcheiul își avea în secolul al XV-lea căsuțele de sat, și
în mijlocul lor biserica de lemn. La aceasta slujia un singur
preot; epitropie la aşa un lăcaş sărac firește că nu era de
nevoie. Cunoaştem un preot din această vreme, Costea din
1 Stinghe, Zstoriřa besearecei, p. r. Cf. același, Documente, I, p. 30 şi
cercetările d-lui Stinghe asupra Scheilor, în Anuariul InstitutuluY pentru limba
romănească al d-luť Weigand, an. 1902.
www.dacoromanica.ro
ŞCHEII SAU ŞCHEIENII 313
«platea Bulgarorum», pe care Basarab-cel-bătrîn îl recomandă
în 1477 județului brașovean !. Pe la 1532 era popa Petru,
pe care-l trimitea Saşii cu solii în 'Ţara-Romănească 2. El
era fiul popei Bratul și nepotul de fii al popei Petru celui
d'intăii. Acesta din urmă a fost adevăratul întemeietor al
bisericii Șcheilor: despre dinsul se spune că a făcut-o de
piatră la 1494-5, cu ajutorul lui Neagoe Basarab. Ajutorul
muntean e sigur, pe o vreme cînd Șcheienii, încă numai
Romîni şi numai săteni, eraii un biet norod sărac. Dar Dom-
nul cel darnic pentru clădirea dumnezeiască n'a fost Neagoe
— căruia gindul poporului ajunsese să-i puie în samă orice
puternică biserică de piatră —, ci acel care domniă în Țara-
Romănească la 1494-5, adecă Vlad Călugărul. Acesta fusese pri-
beag odinioară în Brașov, Dumnezeii îi scăpase viața din
mîna ucigașilor, şi el, evlaviosul călugăr sai «popă romă-
nesc:, cum îi zice odată un dușman, va fi mulțămit astfel.
Aceasta s'ar potrivi mai bine și cu întregirea și înfrumuse-
ţarea bisericii de Petru-Vodă Cercel, care nu era din neamul
lui Neagoe, ci din al iui Vlad, fiind răstrănepotul acestuia.
Toma, fiul şi urmașul lui Petru al doilea, era între-
buințat şi el de Gast pentru adunarea de ştiri. În vederea
acestui lucru, el primia de la Sfat leafa de 12 florinipean și
o haină de cinste, în valoare de alți doï 8 Era un om cu-
noscut dincoace, şi vedem că Mircea Ciobanul îl cere odată,
la 15484.
„Popa Dobre, nepotul de soră al lui Toma și tatăl învăța-
tului popă Miha sai Mihai, duce mai departe vechea dinastie
a popilor din Șchei. Ciţiva din alt neam, unul Grec, Iani,
adus din Țara-Romănească, se întimpină în aceiași vreme.
Acum erai doi preoți, unul «emare» și altul «mic»: după
obiceiul grecesc — introdus poate de Iani sai împrumutat
1 Bogdan, ed. a 2%, I, pp. 334-5, n? CCLXXXI.
2 Quellen, IL, pp. 251, 270
3 Ibid , III, p. 452,
4 Ibid, p. 443.
www.dacoromanica.ro
314 SUPUŞII BRAgOVULUI
din principate, unde el era foarte vechii — cel mare purta
titlul de protopop, adecă «preotul cel d'intăiii»> (rpuroranâc).
Această împărțire a dreptului de păstorire, această îivire a
unui titlu de cinste, care aducea și venituri mai multe, era
să stîrnească foarte dese ori mari lupte de preoți în Șcheii
Brașovului,
În a doua jumătate a veacului al XVI-lea, Brașovul ciștigă
și o însemnătate culturală pentru Romîni. Popa muntean
Coresi, fugar înnaintea lui Mircea Ciobanul — acel care doria
pe părintele Toma din Șchei — intră ca tipograf de cărți
sfinte, slavone și romănești, în slujba Sașilor, cari vedeai,
astfel deschizindu-li-se o nouă ramură de cîştig negustoresc.
Învățatul în «sîrbie> Miha protopopul se apucă acum de tăl-
măcit pentru meșterul Coresi, și el e adevăratul traducător
al Cazaniei de la Orăștia, din 1581 !. Lîngă Miha și ajutorul
săii, un Muntean de la Tîrgul-de-Floci, Neagoslav, se întîlnesc
la începutul veacului al XVII-lea și doi dascăli 2, Astfel avem
cunoștința desăvirșită a personalului bisericesc din Șchei pe
vremea luptelor pentru dulcele rod al Ardealului, pe care le
poartă Mihai Viteazul — la care a mers în solie Miha, în acea
glorioasă toamnă de năvălire a anului 1599 — și Radu Vodă
Şerban.
Numărul Șcheienilor se înmulţise foarte mult pe această
vreme; satul creștea către munte și se revărsa spre Brașov,
ajungînd de fapt un «<forștat», un suburbiu al acestuia. Încă
de prin anii 1530, cînd fierbea lupta între partida lui Ioan
Zapolya şi a lui Ferdinand de Austria, ce-și smulgeai co-
roana Ungariei, Sașii se uitaii cu oarecare frică la acești
străini și oameni de altă lege, protivnici vechiului catolicism
şi, în curînd, și protestantismului celui noŭ, cari se întăriaii
în coasta lor. Un prieten ungur îi sfătuiește pe atunci să
bage bine de seamă la mișcările acestor supuși, cari ar putea
1 lst. literaturi? bisericești, pp. 92-4.
2? Ibid, p. 122,
www.dacoromanica.ro
SCHEIL SAU ŞOHEIENIĂ 3t5
să Întrebuințeze vălmăşagurile timpului pentru cine ştie ce
lovitură asupra cetăţii 1. Șcheiul se înfrumuseța: meșteri plă-
OD de Cercel lucraseră la altar și puseseră sfinţi noi în locul
celor vechi de aproape o sută de ani, cari, se vede, înce-
puseră să cadă de pe păreți. Aron-Vodă Moldoveanul, con-
temporanul și aliatul lui Mihai Viteazul,—ctitor și în Moldova
al unei mănăstiri lîngă Iași — porunci să se urmeze lucrul pe
socoteala lui, făcîndu-se și în «paraclisul și pridvorul cu stilpi»,
«zugrăveli minunate». El mai hotărî și un venit de 12,000
de aspri pe an și cîte un rind de haine la toți slujbașii Sf.
Nicolae, cari sînt arătaţi, pentru acestan 1594, ca fiind: doi
popi, doi «diaconi», împlinind sarcina de dascăli, la biserică
și la școala de psaltichie, și patru slugi. Tot atunci se făcu
și turnul, — un singur turn, după datina architecturii de bi-
serici, și muntene și moldovenești, de pe acea vreme ?.
În această biserică isprăvită acum așa încît putea sta ală-
turi cu bisericile domnești de dincoace, în ctitoria lui Vlad
Călugărul, lui Petru Cercel și lui Aron-Vodă, în anul 1613,
cînd oștile turceşti și romănești pătrunseră iarăși în Ardeal,
ca să gonească pe Gavril Báthory, Radu Mihnea, Domn
muntean, și Ștefan Tomșa, bătrinul Domn al Moldovei, stă-
teaii unul lîngă altul, în strana Vlădicăi, la 5/15 Novembre °.
Șcheienii nu se vor fi mirat însă prea mult, căci din vechi
timpuri încă eï eraii deprinși să vadă Domni și Doamne
pribege, luindu-și locul, în zilele de Duminecă și serbătoare,
printre poporenil romîni din suburbia Brașovului. Nici Radu
Şerban, în cuceririle lui din 1603 și 1610, după lupte ce
S'ai purtat amindouă supt zidurile Brașovului, nici Mihai,
în cele două șederi ale sale la Brașov, nici fiul lui, Nico:
lae Pătrașcu, în zilele cîte le-a stat aici ca pribeag’, nu
vor fi lăsat necercetată frumoasa biserică nouă a Șcheilor.
1 Inedit, în Arch. Brașovului, Cf, memoriul mieii citat din Az, Ac. Rom.
pe 1905.
2 Stinghe, Zog, besearicel, pp. 4-5 şi apendicele slavon.
3 Socotelile Braşovulut, p. 30.
4 În 1599, Octombre, şi în 1600, Mam,
5 Papiu, Zerauru, I, pp. 385-7.
www.dacoromanica.ro
316 SUPUŞI BRAŞOVULUI
Petrașcu dărui chiar bisericii Sf. Nicolae!, amintind și evlavia
ce a avut Mihai-Vodă față de acest lăcaș, satul Micșuneștii
din Ilfov, înnaintea a «mulţi Șcheai, mai multu de o sută
de bărbaţi și mueri»?. Trebuie să se spuie însă că biserica
n'a putut păstra această danie, și nici măcar venitul de 150
D
de ughi ce i se lăsase acolo de Matei Basarab °.
Istoria fo/z/zcă — să zicem așa —a Șcheilor, pănă din-
colo de 1700, e foarte puţin interesantă: ea e alcătuită din
schimbarea preoților și din luptele între dinșii. În aceste
lupte se amestecă Vlădica şi Sfatul cetăţii, pentru împăcarea
lor se ţin «soborașe» ale preoților din Țara Biîrsei. Opriri
de la slujbă, opriri ale veniturilor, jalbe la cele patru stihii
ale lumii, amestec al tuturora, şi chiar al «Domnilor de afară»,
Vodă și boierii de peste munţi, scandaluri cu preoții, cari
«umblă de pururea pe la cărciume de să îmbatăt> sai țin
pe lingă sine femei cu faimă rea, cercetare a <catastișelor»
de socoteli și găsirea de lipsuri saŭ neorinduieli, cîte o im-
potrivire față de «domnii Saşilor», cari sînt aduși să iea mă-
suri pentru păstrarea liniștii, din cînd în cind o foamete, o
ciumă, — acestea sînt întimplările, care se pot povesti pe zeci
de pagine, dar nu merită nici una?.
În afacerile politico-religioase, trebuie să se însemne înda-
rătnica împotrivire a Șcheienilor, față de orice încercare de
a-l cîştiga pentru Unire, Ocrotitorii lor din Țara-Romănească,
Domnul, boierii cei mari din neamul Cantacuzinilor, respec-
tatul Mitropolit Teodosie, el însuși un Ardelean, îi întăriră
1 Hramul era îndoit — ca în multe alte biserici romănești: Uspenia (Ador-
mirea Maicit DomnuluY) şi Sf. Nicolae.
* Papiu, Z c.
3 lbid., pp. 387-8.
4 Stinghe, Documente, |, p. 48.
ă Certe de preoți, Sate și preoți, pp. 102-3; Jg, lit. romîne în sec, al
XVII-lea, |, pp. 155-6. Pentru ciumă și foamete. Stinghe, Zst. Gesearicei, pp.
54:5: eera găleata de ein fi. 8, mălaiii tot așa, turta de uleiii ban! 10, și în
postul cel mare mînca creștinii sînge de vită cu tărłțe, și mînca rinsă, și atît
să făcuse oamenii negri ca tăciunii și mieuna ca pisicii» (sic).
www.dacoromanica.ro
SCHELL SAU SCHEIRNIT 317
în această hotărire. Ei rămaseră deci pănă la sfîrșit în acea
credință veche, pe care o împărtășiai cu conlocuitorii lor,
Grecii și Bulgarii, negustori mari în chei veacului al
XVIII-lea !. Supuși, cind Mitropolitului, cînd episcopului de
Rimnie, cînd cutărui archiereu sîrb, ei nu se plecară nici-
odată înnaintea Făgărașului sai Blajului, unde erau încre-
dințaţi că domnește legea «stricată», eresia.
Așezămintele se dezvoltă şi se adaug foarte puțin. Încă din
veacul al XVII-lea însă, Șcheiul are, ca și Sașii Brașovului
ori Cîmpulungului muntean chiar, epitropii săi bisericești,
avind grija «venitului», eadetiului> Sfintului Nicolae, oc?
manii (Gottesmănner). Ei se aleg printr'o adunare «de obște»,
dintre fruntaşi: căpitani, vătavi de hotare, sai negustori,
meșteșugari de tot felul. La alegere jean parte și ctitorii,
chiar și străini, cari pot să-și exercite dreptul printr'un de-
legat: astfel votează pentru «gocimani» sai <năstavnici» un
Mihai Cantacuzino, un Toma Cantacuzino, Spătari ai Ţeril-
Romănești. Un gociman al Şcheiului a fost la 1659 tatăl
poetului Toader Corbea, — loan, apoi dascăl și la sfirșit
călugăr într'o mănăstire de dincoace?. Numărul preoților
era, cînd de doi, cînd de trei și chiar patru. Ei eran su-
puşi cercetării și supravegherii «gocimanilor> și a «bătrini-
lor» — cîrmuitorii după datină ai satului romănesc —, cari
se aleg și ei ca şi «gocimanii> dintre oameni «tocmiţi la
fire, cu frica lui Dumnezeii» şi fac jurămiînt că se vor purta
cu cinste și cu rivnă, și nu vor căuta numai «de ospeţe,
primblări, san de băuturi fără de treabă și fără de soco-
teală» 5. Preoții, din partea lor, se îndatoresc de la o bucată
de vreme «să se ferească, de beţie, de sumeţie», și să nu
răspundă tare, înnaintea fruntașilor, — numindu-şi şi chezași
pentru aceastat. «<Nameznici, gucimani, campenatori (sic), ju-
1 Sate și preoți, p. 133 şi urm.; Lăpădatu, Pater lanos, în Prinosul Stur-
dza, p. 303 şi urm.
3 Stinghe, Documente, Í, pp. 39, 45-6, 240; Istoriia besearicti, pp. 8, 11,45.
è? Documente, I, p. 246, n° CVII.
+ Stinghe, Doc., I, pp. 63, 255; Zst. beseariceř, pp. 16, 61-2, Un preot e
www.dacoromanica.ro
318 SUPUŞII BRAŞOVULUI
rai bătrîni» se găsesc, de alminterea, și în alte părți unde
pătrunde înriurirea Șcheilor: la Brașov ei funcționează pănă
tărziă în veacul al XIX-lea !. O hotărire de la 1682 stabili
că vor fi pentru preoți — cel mai noi se chema preotul
«mic» şi, fireşte, i se dădeaii grijile cele mai grele, precum
îngroparea ciumaților —, doï gocimani, unul zis ebătrîn»
sau «mare»>— și zece bătrini 2. De la un timp se întilaește,
după exemplul Sașilor, și «tatăl de vecini» (Nachbarvater),
avind răspunderea pentru un număr dintre gospodarii cari-l
încunjuraii 3,
O veche școală de cetire, scriere și cîntări ființă în Șcheiu
pe la 1750: dascălii de biserică erai, ca în atitea alte locuri
romănești, și dascălii de școală 4. Preoţii învățau, firește,
aiurea; de de mult ei mergeai și în Serbia, cînd nu ve-
niau învățați gata din Ţara-Romănească. Popa Statie Grid
îşi dădu însă băiatul, Dimitrie, în Rusia, la Moscova, unde
încă din 1685 mersese un preot șcheian pentru acere ajutor
de la acel «Împărat creştin» a cărui faimă începea să se în-
tindă asupra întregului Răsărit 6. Dimitrie a scris, precum
se știe, o gramatică romănească, întăia printre cîte se cu-
nosc pănă acuma, și alte lucruri. Pentru a-l duce la școală pe
copil, plecă deci la Petersburg în 1743 protopopul Statie fiul
lui Vasilie Grid, și tipărim aici o scrisoare a lui către niște
Saşi, pe care o iscălește supțire, după moda muscălească,
Efstatie Vasilievici (fiul și-a zis Dimitrie Efstatievici)”. Pro-
topopul șcheian găsi aici un sprijin la «prințipul Costandin
Antohie», adecă la Constantin fiul lui Antioh-Vodă Cantemir.
Pe atunci nu va mai fi fost în viață Teodor Corbea, ajuns
caracterisat de «om deliii şi prea-beţiv» (4417, p. 90). Preoţi! primiaă aict
şı aiurea, în Ţinuturi romănești, epoclonul preoţesc» (ibid., p. 88)
1 Stinghe, Doc.. III, p. 271.
2 Stinghe, Jet, esearicei, pp. 18, 54, 93.
3 Stinghe, Doc., III, pp. 127, 200,
4 Andrei Bârseanu, /sforia școalelor centrale române gr-or, din Braso,
Brasov, 1902, pp. 4-5.
5 Stinghe, Zst. desearicez, p. 3.
6 Jdid., p. 20.
7 Zë, lit. române în secaiul al XVII-lea, Il, p. 271 şi urm.
www.dacoromanica.ro
ŞCHEII SAU SOREIENU 319
la Ruși <pisariii» şi «<canțeleariii»!. Pentru a fi bun deo
treabă ca aceasta, Teodor trebuie să fi primit o bună învă-
țătură, slavonească și latinească, de care sa împărtășit și
fratele săi David, omul cantacuzinesc şi brincovenesc, de la
care se publică mai departe un lung răvaș, original și cuminte.
Pe la 1761, poate supt înrîurirea învățatului fecior de
popă, o nouă școală se întemeiază, într'o bună clădire de
piatră ?. E însă tot școala parochială. Preoții sînt datori să
predea catechismul un ceas pe zi; ei nu vor putea să dea
lecții cu plată copiilor de oameni cu stare. La 1779, odată
cu aceste măsuri, seiea și aceia ca să se facă un «examen,
care Can învățat și cum să poartă, în scris, cu catastif»,
și anume «la un fârtal de an» odată’.
Urmară apoi planuri de şcoală ac, împărătească. Eus-
tatievici era directorul acestui noŭ fel de școli romănești;
ele nu fură îndeplinite decit în veacul al XIX-lea, dincolo
de margenile de timp fixate pentru cercetările acestea *.
Pe acest timp Șcheienii ajunseseră oameni bogați. Îi în-
demnaseră la ciștigarea de bogăţie prin negoț Grecii și cei
cîțiva Bulgari, cari, venind din Albania, din Macedonia, se
așezară în mijlocul lor încă înnainte de cucerirea Ardealului
de către Austriaci, Aceștia găsiră «Companii» şi «compa-
niști» la Sibiiu, la Făgăraș, la Brașov 5. Privilegiul Companiei
braşovene e din anul 1678; el fu înnoit de cîrmuirea cea
nouă la 1701, rămiind ei și de aici înnainte cu judecata lor,
cu duhovnicul lor, și legaţi de-a dreptul cu Camera fiscală a
Iert, Deocamdată însă, companiștii n'aveai voie a-și aduce
și familiile din «Ţara Turcească», nici a vinde cu mărunţișul;
prăvălii deschise spre stradă nu li erai îngăduite €.
1 Ibid., L pp. 436-7.
2 Bârseanu, p. 4 şi urm.
3 Stinghe, Doc., I, p. 287.
4 V, cartea citată a d-lul Bârseanu.
5 Archiv f. siebenbiirgische Landeskunde, XXX, p. 178 şi urm.
€ Herrmann, 1, p. 406 şi urm.
www.dacoromanica.ro
320 SUPUŞI BRAȘOVULUI
În curind, şi, an de an, tot mai mult, oaspeții din Balcani
se împrietenesc, se înrudesc, se unesc în afacerile de negoț
şi în revendicațiile politice cu Șcheienii mai înstăriți !. Cărăușii
din Șchei ducea pe la 1709 pănă la Graz sute de capete
de boi. pe care le cumpăraă din Ploiești și alte tirguri ale
Ţerii-Romănești 2. Negustorii merseră și ei pănă prin Saxonia,
Veneţia, Sliven, Constantinopol, de o potrivă cu «compa-
niştil». În curînd ei putură să se laude că în Șchei sînt la
o mie de case și că tricesima împărătească primește de la
diînşii în fiecare an 20.000, ba chiar 30.000 de florini. Atunci
ambiția libertății de comerț, a neatiîrnării politice încolți în
inimile acestor oameni harnici și de ispravă.
Aiutan și de Sirbi, cu cari erai uniţi în ierarchia reli-
gioasă, aţițați de lupta cu Sfatul pentru protopopul Radu
Tempea şi în potriva protopopului Tudor, ei încep cu tîn-
guirile la 17358. O lungă jalbă arătă Curții care sînt ne-
dreptățile ce îndură ei și piedecile ce se pun negoțului lor
cu vinuri din viile muntene și cu mărfuri turcești. Ei sînt
pedepsiţi aspru la orice prilej, Sașii se amestecă în afacerile
bisericești ale Șcheiului, hotărind în procese de căsnicie și
schimbînd popii; văduvele preoților, casele bisericii sînt
puse la dajde, clădiri bisericești nouă sînt oprite; slujba
împărătească se cere de la ei fără despăgubire; dările sînt
fără măsură; Șcheienii naŭ voie să vindä vin, nici bere, nici
pine, nici fierturi ; bolțile lor din cetate nu pot fi deschise pentru
vînzarea cu mărunțișul ; ei nu pot intra în 72/2472 sai corporaţii
1 Scrisori de la începutul veaculut al XVIII-lea sînt iscălite de ctoți Grecii
şi Rumînil carii lăcuesc în forștatul Şchieailor Braşovului» saŭ tot Şchiei de
la Braşov, împreună cu alalț neguţători ce lăcuesc aict> (Stinghe, Doc, 1,
pp. 22-3, 28).
2 Act din 11 Februar 1709, în Arch. Braşovului, Protocalul I, p. 1: pro-
cesul lu! Iordachi cu Neagul şi Dima, «seine gewesene Viehetreiber.., Ich
habe mit praedictis gedinget 114 Stück Ochsen bis nacher Grätz zu treiben. , .
Es ist dem also: wir haben gedinget auss dem Plojest biss hinauss in Grătz
soviel Ochsen zu treiben».
3 După ce întăiii se încercase prin FranciscanY, cari aveaii o fabrică de
postav pentru Ordinul lor şi luaii lina de la eY, în 1728 (Herrmann, I,
pp. 186-7).
www.dacoromanica.ro
SCHEI SAU ŞCHEIENII 321
şi n'a putinţa să vadă la ce se întrebuințează banii ce plătesc.
În puterea vechiului drept de a opri în Brașov negoțul străi-
nilor, ei plătesc la porți dări nouă, cînd își duc marfa la
bilciuri, şi aceasta de cîte ori iese din oraș sati se întorc cu
dînsa înnapoi; de la turmele ce pasc peste hotar li se iea
brinză, lapte acru, miei, pe cînd și pentru mărfuri, și pentru
turme ar ajunge numai tricesima Împăratului. În puterea
numărului, bogăției, muncii lor harnice, în puterea unei cre-
dinţi dovedite şi la anexare și în lupta cu Ungurii răsculați,
Curuţii, ar trebui să li se dea drepturi cetățenești ca în
Buda, în Pesta, sai o organisare deosebită, cu jude și juraţi
romănești. În 1751, în 1761, altă generaţie aduce înnainte
aceleași plîngeri și aceleași dorințe; fără folos iarăși, căci
Sașii, de punga cărora era vorba, se împotriviai cu învier-
șunare. Și o cerere din 1761 a companiștilor, cari iscăliaii
«toți negustorii din Brașov», fu răspinsă. Totuși în 1766
taxele la poarta cetății căzură, și la 1777, supt înriurirea lui
Iosif al II-lea, se îngădui acestora a-și strămuta familiile la
Brașov, a face comerț cu mărunțișul, a deschide bolțile din
cetate, a nu fi supăraţi cu sarcini împărătești și a-și alege un
jude. La această dată alegerea era aproape cu neputinţă
între adevăraţi? companiști și ceilalți, așa încît Rominii se
bucurară şi ei de aceste drepturi. Ei încetară astfel de a fi
inquilini şi prinseră a se apropia de condiția orășenească !.
În 1781, Șcheienii cereaii iarăși un pristav anume pentru
ei. Nu treceau decit trei ani, și, la 17 Octombre 1784, li se
făceaii de către Împăratul drept și dușman al privilegiilor
cele mai întinse concesii: ei putură vinde vin, măcelarii ro-
mîni vor putea vinde carne în suburbiile lor și chiar în ce:
tate (ei cerură îndată să poată vinde și în celelalte două su-
burbii); libertatea de a exercita orice meserii în cuprinsul
Șcheiului, li fu acordată; ei puteaii neguța cu fabricatele așe-
zămintelor de industrie împărătești și, în sfirșit, și ei puteai
să aibă parte la dregătorii. Se văzură atunci măcelarii șche-
1 Herrmann, I, p. 188 şi urm., pp, 404-5.
75703. Vol. X, 21
www.dacoromanica.ro
322 SUPUŞI] BRAŞOVULUI
ieni făcînd zgomot înnaintea Sfatului pentru a fi primiţi şi
în ţehiuri. Încă din 1782, şi Compania căpătase aceste drep-
turi 1. Pe același timp, Rominii din Șchei cereau și dreptul
de a-și mai face o biserică, potrivit cu decretul lui Iosif al
II-lea, care înlăturase piedecile puse în această privință 2. În
anii următori, și anume la 1787, Costa Gianli, întemeie bise-
rica Sf. Treimi din cetate, cu bani strînși de pe la boierii
noștri 3.
Dar această zidire stîrni certe între Romiîni și Greci, cari,
aceștia din urmă, aveaii acum pe Riga, cîntărețul și în curînd
martirul causei naţionale, și începeaii a se simţi deosebiți
ca sînge de tovarășii lor de lege, de ocupaţie și de lupte.
O nouă epocă, românească, nu şcheiană, se începe cu aceasta
în viața Rominilor din suburbiul de sus al Brașovului. Ei
căpătaseră conczvilitatea cu Sașii, și scăpati acum de conna-
fiondlitatea cu Grecii. Se știe că, în anii din urmă, o fru-
moasă biserică romănească s'a clădit în piața cetății înna-
intea Sfatului, pe cînd într'un colț vegetează biserica Gre- `
cilor, mai mult pustie, școala Grecilor, abia visitată, biblio-
teca Grecilor, închisă, Căci timpurile Companiei lor comer-
ciale s'a dus, cum sa dus timpul cetăților cu drepturi în-
chise, şi astăzi numărul, aliat cu cultura și bogăția, biruiește.
Măsurile de îngustare a drepturilor de vînzare, greutățile în
căpătarea dreptului de cetățenie, ofensele și certele de vorbe
ce se făcură Șcheienilor după moartea lui Iosif al II-lea, în
timpul reacţiunii absolutiste, de la 1795 înnainte, nu folosiră
la mare lucru. Discuţia dacă ei eraii o «comunitate» ori ba,
era zădarnică; ei eraii o putere, care trebuia să se impuie,
și s'a impus.
T;
Adec[ă] eŭ Șărban, dinpreunläl cu cumnatu-mieu Radul,
dat-am zapisul nostru la măna Mării Sale Tiză Hanoș precum
1 Herrmann, LL p. 224 şi vrm.
3 Ibid., pp. 249-50.
3 Ibid., p. 331 şi urm.; Baiulescu, o, c., passim,
+ Herrmann, II, p. 570 şi urm.
www.dacoromanica.ro
ŞCHEII SAU ŞCHEIENIĂ 323
să s|ă] știe că ne aŭ dat Măriia Sa flor. 100, și i-am pus
casa din Șchei zălog, însă casa care iaste alăturea cu casa
lui Mateiă Sasul, și zioa am pus la Crăciun, să avem a-i
darea banii, şi dobănda banilor flor. 10. Și pintru mai adevarat[ă|
credință ne am pus degetel[e] și iscăliturile mai jos, ca să
s[ă] creaz[ă]. Şi am scris ei Rad[uji oroșanul, cu măna mea.
Lt. 1695.
M[els[ița] Ghenar 3 dni.
Ț Eu Șărban oroșanul.
+ Eŭ Rad|ull oroșanul!.
2.
+ Adecă ei jupăn Tanasiia neguțătoriul, carele sănt de
la oraș de la Filebe ?, carele am fost soțiia cu dumnealui ju-
pănul Vlăcul, care i san tămplat de aŭ murit la cetate Bra-
șovului, carele aŭ fost soțiia și cu alt neguţ|ăjtori, anume
Iliia, feciorul lui Hatori Armanul, carele i sai tămplat de
aŭ fost în Țara Leșască, cănd aŭ murit Vălcul la Brașov.
Dat-am aciast[ă] credincioas[ă] cartea mea la măna Măriia
Salle] jupan Hanăș Mancăș, județului cetăței Brașovului, și
la tot cinstitul Svatul Brașovului, precum să dal știia că,
după moarte soția mele, răposatului Vălcului, căti negoț
am avut noi în cetate Brașovului, tot l-am luoat eŭ la măna
mea, ca să daŭ eŭ sam[ă] la rudele mortului: n'aii rămas
la cetate Brașovului nimic din negoţul nostru. Pentru aciasta
am dat acest[ă] credincioas[ă] carte mea la măna Măriia
Sale ca să Dia de mare credinţă. Și, pentru credința, întărit-
am aciast|ă] carte a mea cu iscalitura și cu peceate mea. Și
alți neguțători cu iscăliturile care ai fost de față martori.
Și am scris eŭ, Costantin Țarbingă, și mărturisescii. Pis
[= scris] m[esi]ța Fevruari, 21 dni, wr ya [=de la Hristos] 1699.
En jupan Tănasiia cupeț [pecete roșie din 1695]. En Sta-
tiia săn Mane, martor.
"Id Ilapatoxaifa păprnpas. Bcoâ6sns udprnpas."Arvyns ppatnpoð
1 No. 652,
3 Filibe, Filipopol.
www.dacoromanica.ro
324 SUPUŞI BRASOVULUI
tà ă[vw]Oev. Mircea ot Nicopolea mărtorescii. "Foi Zorn
"Hrécne axă tà Naécoi papTnpă 1.
3.
Cinstite dumneata Marcăs. De la milostivul Dumnăzăi
poftescu plecati scrisoare a mă să afle pe dumneata cu s[ă]-
n[ătate.
Pricina scrisorii mel[e] cătră dumneata în iastă dată nu
este alta, Dr de căt să-ți aduci dumneata aminte că, viind
dumneata de la Brașăii, mergănd la Bistriţă, tei înpreunat
cu mine în cetate la Coluș, și te "i rugat de Cam făcut bine
cu șese florinți, și ai zis că mi-i da acasăla Brașăi. Și, mer-
gănd eŭ la Brașăă, n'am găsit pe dumneata acas[ă], şi de
atunce nu m'am mai tălnit cu dumneata. Acmu, tămplăndu-s[e)
de aŭ mersu acolo giupănul Gheorghe Hărţu, mă rog dumi-
tal[e] să mi-i trimiţ pe dumnealui giupănul Ghiorghi Hărţu.
De aciasta foarte poftescu pe dumneata, și să fii dumneata
sfălo[ă]tos.
+ Al dumitalțe] mai mic :
Mihai Țitromașul, care am șăzut
la Petecărie de la Lanţu 2.
IN :] Cinstitului dumisale giupănului Marcăs, procator ce-
Gut Brașeului, cu bun[ă) s[ăjn[ăltate să dal dén,
4
Adec[ă] eŭ Petru săn Văsii Cur Negru, dărstarul ot Schiai,
dat-am credincifoa]sa cartia noastră ca s[ă] fie de bun[ă] şi
mar[e] credință la măna dumnialui jupănului Andriiaș Hianeg,
pre[cum] să s[ă] ştie că am tocmit cu dumnialui de i-am văn-
dut dărsta mia, car[e] dărstă iaste din sus de (de) toat[ă], și
din jos iaste vecin Radul ginerel[e) lui Văsii Văltură, anumle
Radul, și tomala [= tocmeala] ni-aŭ fostii f. 110, cu bani gata, ṣi
mi aŭ dat și pămăntul schimbu, 3 oholde (szc), și așa i-am
1 No 678,
> Adecă: apotecăria (farmacia) «la lanţ» (zur Kette).
3 No 586.
www.dacoromanica.ro
ŞCHEII SAU şCHEIENII 325
văndut de a mia bun[ă] voe, ca s[ă] aibă a o stăpăni cu
pace], și de nimia nici-o sup[ăJrar|e] să n'aibă. Așișderia, și
dumnialui mi-eă dat voe şi slobozenie, căt[e] zil[e] voi avia,
să șez la dărstă, și ce va fi venitul de la dărstă dup[ă] strae,
să fie al miei, și eŭ să daŭ dumnialui pe an căt[e] 6 ot
iar alt nimic să nu daŭ. Și acial[e] 3 old|e] san prețuit la
bani cari săntu scriş mai sus, pentru schimbă, Și, pentru mai
mar[e] și adevărat[ă] credință, mi-am pus mai jos și diage-
telje] în loc de peciat[e], ca să] criaz(ă] în tot locul și la
fieștece judecat[ă]. Şi, cănd san făcut scrisorea aciasta, fost-
aŭ de faț[ă] mulți omeni bun[i], care mai josi să vor iscăli,
anum[e).
Iunfie] 4 z[ile].
Eu Petru.
Eu Mariia, femiaia lui Petru,
Eu Petcul Mortco, martor.
Și am scris eŭ Ortia Log|ojfet, cu zisa lor, și sănti şi
martor.
[V*:] Anno 1700 ist dise Theilung vorgangen wegen der
Derste 1.
5.
Io Costandin Basarab Voevod bjiii mlstiii gspdră zemle
vlahļ{i]scoe.
7 La, al nostru cinstit, bun priiaten și de bine voitor, ve-
cin de aproape, dumnealui jupănului Ghiorghe Irimiia, ma-
rell eliudert al cinstiti cetät Brașovului, săn[ă]ļtate și tot
binele] de la Dumnezeă poftim dumital[e). Pricina cărții nu
iaste alt[a], Gr de căt facem dumital[e] știre că aici la noi ne
spuse sluga noastră Davidu Ciauș?, cum mai nainte vreame
tatăsăŭ popa Ion aŭ fost acolea la bisearică gociman, și el
încă aŭ fost den cei juraţi ai bisearicii. Deci, avănd între
dănșii socoteală de ale bisearicii, de multe ori ni s'au ru-
gat ca să-l lăsăm să vie acolo, să-ș caute, precum și alți
juraț de acol[o] ne-a și scris ca să-l lăsăm. De care acum
1 N° 579,
2 Corbea,
www.dacoromanica.ro
326 SUPUŞI] BRAŞOVULUI
lăsăndu-l ca să vie acol[o], poftim pre dumneata,ca pre un
vechiii priiaten, și de aciasta şi de altel[e] ce va avea și va
fac[e] ştire dumital[e), să fie supt protexiia dumitalle|, ca
să-ș poat[ă] căuta trebile ce va avea. Și noi vom rămănea
a mulțumi dumitalle|. Și, cu aciasta sfărşindu, mila lui Dum-
nezeii fie pururea cu dumneata. Fev|ruarie] 23 d., lt 7208
[1700].
De bine voitoriul dumitalțe]:
Jo Costandin Voevod.
+ [V°:] La al nostru cinstit, vechii priiaten şi de binle]
voitoriii, vecin de laproape, dumnealui jupănului Ghiorghe,
marele]-județ al cinstitii cetăț Brașovului, cu căzută cinste
să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă!.]
6.
+ Eu Nicula Veaveriţ|ă] den Șcheai dat-am zapisul mieii
ca s[ă] fie de bun[ă] credinţă la cinstit[ă] măna Mäe Salle)
domnului judeţului Ghiorghii Draot, precum să s[ă] știe că
am luat eii Necula pe chezăşie mea de la Mărie Sa Domnul
pe Roman Peapin[e], de l-am scos din prensoare, ș|i] așa l-am
luat în chizășie, pe om, iar nu pe bani). Şi, căndi îl va pohti
Mărie Sa, să aibii a-l dar[e] pe om de față], că așa m'am
legat cu scrisoar[ea] mea. Şi pentru credința mi-am pus și
deagitul mai jos, ca s[ă] să creaz[ă]. Sep|temvrie] 20 dni,
lt 7227 [1718]?.
En Nicula Veaveriţ[ă], chizaș pe om.
Și am scris eŭ, Oancea Loglojf[ăjt[ul], cu zis[a] lui.
7.
+ Adechl ep Stoian Z[g)ra[n|ț[ă], înpreună cu fămuiia meah
Mariia dat-am aciastă scrisoare a noastră la mănă dumnialui
1 N° 379.
2 N° 709.
www.dacoromanica.ro
SCHEIL SAU ŞCHEIENIE 327
Radu Burghez, precum să s[ă] știe că ni-am învoit noi cu Radu
Burghez, de am schimbat cu niște case: eŭ Stoian înpreună
cu Mariia i-am dat noi dumnealui o casă care au fost a lui
Ion Tampa, și, murind Ion Tampa, înpreună cu fămiaia și cu
copii care aŭ avut, și, murind ei, aŭ rămas casa soacră-mea,.
Murind și soacră-mea, aŭ rămas noao, lui Stoian și Mariei. Și
eii Radu i-am dat o casă care iaste din sus de aceaia, care
am f[ăjcut eŭ din ceput, şi i-am mai dat și banfi] gata 522,
şi, căndi am făcut această tocmală, adec[ă] schimb, aŭ fost
și oameni] bun[i], care să vor iscăli mai jos. Și noi am întărit
aciastă scrisoare cu deagetele, mai jos, ca să s[ă] crează în
tot locul și la fieștece judecat[ă). 1720, F[elv|ruarie] 26 dni
Eŭ Stoian Zgranţă, cu voia mea.
Eu Mariia, femeaia lui Stoian, cu voia mea.
Eŭ Radu Burghez, cu voia mea.
Și am scris eŭ Mătei sn[ă] pop[a] Radul das(căl], cu voia
dumnealor, şi mart(ur).
Georgius Repser,.
Eu, Văsii, martor!.
[V?:] Stojan Flajurăss, Resst noch fi. 10.
8.
Anul 1720, Iunĵfie] 24. Să.să știi că aŭ luoat Paraschiva lui
Leondari din boltă de la Pătru Bibosul o ladă și un sipet
ei 6 şcatulcă cu sticle, care aŭ avut foiţă cum că sînt ale
lui Leondari, și o plapomă și un covor vechi și o față de
perină cu puțintică pinză, și niște dăsagi cu alte unealte, ale
Stancăi, sora lui Pătru, și un strai și o perină veache.
Aceaste unealte le aii luat Paraschiva la mîna ei, cînd s'ar
mai căuta, și-ș va cunoaște ceva, iar să-ș ià, fiind de faţă.
Pis az |= scris eŭ] popa] Radul Teampjea].
1 No 712.
www.dacoromanica.ro
328 SUPUŞII BRAŞOVULUI
1720, Iulļie] 24. Să să ştie că aŭ luoat chir (kyp) Dumitru
din marfa ce aii avut la Pătru:
2 ștuci de tulpan.
I1 litre mătase cărmizie.
Airpoie Zebora, haba tà ăvobev.
nipa aal Biov Gijoobpa Xaprija Xovrpăl.
9.
Adec[ă] ep Radul Căciul[ă], înpreun[ă) cu Radul Panciova,
dat-am al nostru credincios zapis ca s[ă] fie de bun[ă] credință
la cinstit[ă] măna Măriii Sale domnului județului Ghiorghie
Draot al cetății a Brașovului, precum să s[ă] ştie că ne-am
pus nooo chizaș la Mărie Sa, păntru Enache croitoru şi
pentru fămeaia lui, Sora, de o am scos din prinsoar|e). Și așa
ne-am pus noi chiezaș pe acești] oamen[i], cănd îi va pohti
Mărie Sa, să avem a-i da de faț[ă], iar, nefiindă 'oam[ejnii
de faț[ă], să avem noi chizașii a da sam[ă] di dinșii. Și, pentru
credința, ne-am pus și deagitile, mai jos, în loc de peceate,
ca s[ă] să creaaz[ă] or|i] la ce judecat[ă).
Aplrilie] 3 dni, 7231 [1723].
Eu Radu Căciul[ă], chizaş. Eŭ Radu Panciova, chizaș. Și
am şcris eŭ, Oancea Loglolflăl:[ul] cu zis[a] lor, și mărturi-
sescu ?.
10.
Pontorile care poftescu și mă rog la cinstitul Sfat ca să facă
bine să me să dè cumm arat’ în jos ; 1728, Fev|ruarie] r dni;
I. Pentru cartea de afurisanie, să fie slobod ca să dal e
tească dup[ă] obiceaiul nostru.
2. Să să scrie o carte la Nedelco pentru un zapis dă 1000
dă lei, care Lan dat Pană fratele Mihalcii, ca să ià bani dă
la Dumitru Ghizdavețu, dă la București, să să protăștăluiască
cu tărie la Nedelco, ca să aducă zapisul, iar aici, la cetaate,
și să-l dea la măna jupănului Mogoș Vasilie, și să-ș iă bani
1 No ao, — Dimitrie arată în grecește că a luat și două rísur? de hîrtie
ordinară.
3 No 713.
www.dacoromanica.ro -
ŞOHEII SAU ŞCHEIENIt 329
căţi va fi dat la Mihalcea pentru acelu zapis, și sănti suptu
peceate, păn o veni poruncă dă la Măiriia Sa ghinărarul.
3. Să mi să dea un adistaţion pecum Pană aŭ mărturisit
pecum acel zapis iaste dat la Nedelco Bunbacarul, și tot la
acest adestațion să-m mai adevereaze și
4. pentru 2 cărți ce scriii dă la Cernavoda] pecum mă-se
diiat[ă] nată (sic) oan făcut, numai la duhovnic a zis să spue
-a feciori pentru t! 1000, ce aŭ avut cu dobăndă, bani ai ei,
la Istratie Lipţcanul și la frate-săii, să fie ai fetei cei mai
mici, care o aŭ căutat-o la bola ei ani 6 pol [=jumătate), iar
frații să maibă treabă cu acești bani.
4. Pentru memoriia mele (sic), jupăneasii popii Alexe, pre-
cum aici acum n'are cu cine săi să cautle] dreptatea, p[ă]atru
zăstrile ei, care jăluește că Mihalcea ai murit, și Pană ai fu-
git, şi, undeva filuminat[ă] porunca Măriii Sale, să fie și frații,
ca să i să caute dreptatea ei,—rugăndu-se ca săi să dea şi
un cinstit adistațion dă la cinstitul Sfat, precum i san găsit
și lăzile stricate, dup[ă] ce s'a făcut Mihalcea, frate-săi, stăpăn
la bolta lui Enache Papa Alexe, unde era lăzile ei, cu hainele
și cu arginturi și scule dă auru. Ce or mărturisi cu sufletele
lor că aŭ avut la aceale lăzi ce san găsit stricate.
5. Păntru cărți, deac'a fi cu voia cinstitului Sfat, ce să mi
să dea, să le ducu mai curăndu, dup[ă] cum și Măriia Sa
ghenăralul ai scris.
[V*:] [Şters:] Pontorile care mă rog Măriii Sale judeţului
și la tot cinstitul Sfatu.
Mă rog Măriii Tale doamne Andreiaș, ca să faci bine să
isprăvești scrisoarea lui Nedelco și adestaționurile care semnez
înlăuntru, ei pentru mine, și pentru lăzile dumneaei jupăneasii
a jupănului Enache, pentru dășchisul lăzilor ; și pentru căte
mă am rugat, sileaște däm isprăveaşte ca să mă ducu, că
săntu trei luni dă căndu lipsescu dă acasă, și eii voi forte
mulțumi, şi voi plăti Măriii Tale, și voi rămănea gata spre
slujba dumitale,
Al dumitale plecat și gata spre slujbă:
Radul Drăgoi Găleșăscul!.
1 No ot,
www.dacoromanica.ro
330 SUPUŞI] BRAŞOVULUI
II.
+ 1728, Mai 24. Fost-am noi aceștiia care mai jos să vor
iscăli, anume la socoteala lui Ion Stoenel, din preunță] cu
Văsii Romcea și Vlad 'Țiganul. Așa am aflat noi prin spu-
sele lor: întăi, aŭ rămas Vlad ca să dea 552 bani oĵrți?], şi iar
lei 2 pentru o cheltuială, în Las, iar, al doilea, pentru o D
gancă care o a dus aceșști mai sus ds, aŭ rămas să jure
Vlad că n'a zis că le va plăti, să-ș aleagă cu Țiganca care
o a dus, iar, pentru nește împrumutări ce aŭ dat Vlad, dal
Herl 1, banfi] 58, să aibă Vlad a-i dearea.
Eu Radul Dumei aciasta am aflat. Eŭ Dumitru Jonas,
mart[ur]. Eŭ Ion Grid, mart[ur]. Eŭ Stanciul Șetrarul am afat!.
12.
Și eŭ Todoran Zelinca dat-am acestă zapis al miei la
cinstit[ă] măna dumisale jupănului Morcăș Vognării, precum
să s[ă] știi că eŭ aşa m'am prinsă înnaintea dumisal[e], în-
trun an să nu beaii vin, nicirachiii, nici miediă, ci, viindu-m
betejal[ă), de la Dumnezăi, la betejal[ă] să beaŭ cu socoteală,
căte păţăneliă, iar, afar|ă] din betejai[ă] nici de cum. Iar, de
m'ar afla dumnealui ca s[ă] beaii vin, rachiii, miedă, dum-
nealui să fie volnică cu aciastă scrisoare a mea, făr de nici-o
judecat[ă] să mă bage în obeade, și să m|ă] bage și în tem-
nița cea rea, și 100 de lopăţă la cur, și dumnealui să aibă a
mă ţănea în temniță numai cu pit[ă] și cu apă, un anii. Pen-
tru că eŭ aşa m'am legat înnaintea dumisale și înnainte la
oameni bun[i] care mai jos să vor iscăli anume, ca s[ă] fie
zapisul mieii în tot locul și la fieştece judecat[ă] credincios.
Și am pus eŭ degetul miei mai jos, în loc de peceate.
1730, 17—.
1 No 719.
www.dacoromanica.ro
SCHEI SAU ŞCHRIENIE 331
Eu Todoran Zalinca m'am prins pre ce scrie maï sus, şi
am voită.
Eŭ Todor Nan (9), mar{tur].
Și am scris eŭ, Radu Logļ[făt], cu voia lui,
şi sănt şi mar[tor.
|V*:] Des Todoran Sellincka Schein, 1730, die 27 Juli, hab
im die 2 Gulden gelihen, welche seiner Mutter gezahlt hate !.
13.
t Dumital[e] jupun Moarcăș, săn[ăltate și tot binele poftescă
de la milostivul Dumnezeŭ ca sët dăruiască, înpreun[ă] cu
toat[ă] cinstită casa dumital[e]. De vei osteni dumneata a
întreba și de noi, cu mila lui Dumnezei ne aflămă săn[ă]-
toş. Altă, nu avuseiii a lungia scrie dumitale), fär căt mă rog
dumital[e] pentru banii de la Ion Grid, să-m(i] isprăveşti, cum
va face, să-mi dea banii, să nu mai umble cu alte vorbe; că
eŭ, căt va veni aici în țpar[ă], nu-l voii aștepta nici-o zi,
ci-l voiii apuca cu mar[e] strănsoar|e|, deaca nu faci dum-
neata de aciia, să scoț[ă] banii, — că ajungă de căndu mă
poartă tot cu vorbe! Ci de aciasta mă rog dumitalje|, să-m
trimiț răspunsul căt de curăndii, că dumneata mă minţ că
no Dot să-m scot banii, și îm scrie nepotul Stae că, ce aŭ
fosti, țe-aŭ plătit tot, şi încă] îm scrie că am rămas dom-
nelor de la împărțeală fi. 85, și zice că vor să-m vănză
sculile de aciia, să dea banii; şi aceșt[i] ban[i] ai miei staă
jos! Ci de aciasta, cum zicu, să-m trimiț răspunsul, și așa
să-i spoi lui Ion, să nu-i pae glumă, căndii va veni în țarjă];
iat[ă] și dumneata să faci bine, să spui dumnelor, să nu-m[i]
vănză sculile, păn voiu scoate banii de la Ion. Aciasta am
scris. Și fii dumneata săn[ă]tos wr Xe [= de la Hristos], amin.
Sep[temvrie] 7, P 7240 [1731].
A dumitalțe| de bin[e] voitoare: eŭ, Anușca.
[V*:] Întru cinstită măna dumnealui jupănului Moarcăș de
la Brașov, cu multă sănlăltate să se dea.
[Pecete galbenă, ruptă ?.]
1 No 723,
2 No 724.
www.dacoromanica.ro
332 SUPUŞI BRAŞOVULUI
LA.
De D[umnejzăi înnălțatului și prea-cinstitului, depreun a
tot Sfatului, m[iji[ojstivilor miei cinstiți domni, cu mare ple-
căciune și cu multă cinste mă închin Măriilor Voastre.
De vreame ce, cu mlilla lui D[umne]zeŭ și a prea-cinstitului
Sfat, am fost miluiți și rănduiţi la aciastă slujbă a protopopici
după petreacerea din lume a părinţilor noștrii, și acum foarte
mă rog Măriilor Voastre ca să nu fiii uitat de cătră bună-
tate și bun ajutoriul cinstitului Sfat, ca, după înțelepciunea
și buna chivernisire a Măriilor Voastre, să să isprăvască și
acest lucru al protopopiei.
Că iată ce răspund oam[enlii noștrii, căţva protivnici, de zic
așa : că, de ar avea cinstitul Sfat vo puteare, ar pune în
Scaun pre cel ce l-aii rănduit a fi protopop; iară să cunoaște
cum că nu poate cinstitu Sfat: de aceaia nu puneț în Scaun
pre carii Măria Voastră l-aţi ales.
Și așa zic că ei aă puteare a pune pre al lor protopop,
pe popa Radu, şi multe cuvinte protivnice îm zic mie, nu
de faţă, ce pe de laturi, — nu numai popa Radu și popa Petcu,
Mogoș, Duma, Radu Pricop, Costandin Dan, Petcu Inașu, goci-
manul, Enachi Calabrezii, Dumitru Hărsă, ce și muerile lor,
încă și Toma, cumnatu popei Rad[u].
Aceastea îm zic, că sănt protopop săsescu, și eŭ am văndut
cinstitului Sfat biseareca lor și pe Romănii (síc) din Șcheai,
și, toate căte nu pot ei isprăvi, eŭ le stric.
Pănă şi la Ţar[a]-Rumăntească (sic), la D[o]mni şi la VIă-
do și la boiari, astă vară m'aii părăt acei mai sus ziș, căt
era să-m pierz puțină milă ce am de acolo; dară, astă toamnă,
mergănd eŭ înnaintea acelor mari la Bucureșt|i], și cunoscănd
adevărul și putearea stăpăniei Măriilor Voastre, minciunile
lor s'aii astupat, și toată cinstea și m[ijla ce am avut, o am
dobăndit iarăș.
Așijderea iarăș, avănd mare nădeajde de sumeție cu Climent
Ribniceanul, şi lui aŭ scris acea pără, ce e zisă mai sus, și
el încă are gănd răi asupra mea, după ce să va face episcop
și va apuca să ne stăpînească, și în tot chipul și acum să
www.dacoromanica.ro
ŞCHEIE SAU ŞCHEIENII 333
silescă, neputănd cu Măria Voastră äm) facă mie afuri-
sanie și răutate.
Nici popă, nici dascal, nici ai bisearicii, nici cei de afară
nu-m daŭ nici-o ascultare, și în slujbele biserecești ale pro-
topopiei tot pop[a] Radu face şi să amestecă; încă cu mare
sumeție, și el învață pe (ot, nici cum de mine să nu asculte
nimini.
Să adună ei, acei mai sus ziși, sănguri, și să închid în
sf[ă]nta bisearecă, şi să sfătuesci ei acolo, sănguri.
Ce Geet Măria Voastră? Bine să scrie cinstitul Sfat la
Sibiř, la cei mai mari d[o]mni, unde va socoti cinstitul Sfat,
încă și la Măria Sa Diolmng grofu Nogagheșu de Ghebernie,
marele-judeţ d[ojmnului Samuil Herbeti, ca să să isprăvască
acest lucru al protopopiei, la un feali, ca să nu să laude
protivnicii în sumeţia lor.
De aceastea avui a mă jălui cinstitului Sfat, și m(i]la lui
Djumnejzei fie cu Măria Voastră, cu tot cinstitul Sfat, spre
ajutori şi întărire, și spre surparea a tot protivnicul, văzut
și nevăzut.
Smeritul și plecatul a tot cinstitul Sfat:
Luna Mart 10 dni, anul 1737.
Popa Theodor de la Șcheai.
+ Veţi a ști Măria Voastră că, după ce să va hirotonisi
episcop Climent Răimniceanu, apoi îș va lua slobozenie și voe
cu scrisoare de la Măria Sa cinstitul director comendiri-ghe-
neralu, ca să ne fie și noao Vlădică, după pofta Șcheailor,
şi să silescă cu toți ca să să facă și pe aici obiceaiuri preo-
ţilor, cum sănt la Munteani, și ne vor strica foarte än Ci
să apucaţi Măria Voastră, mai nainte să isprăviți cu d[ojmuu
directoru, fiind țara aciasta a Măriilor Voastre, mai mult să
nu-i dea episcopului voe și slobozenie; numai aceaste trei
să aibă slobozie (sic):
1) Să ià un taler poclonul vlădicescii, de popă.
2) Cănd va lipsi vun popă, să-l hirotonească Sf[ijnţia Sa.
3) Şi să-l pomenească bisearecile după leagea noastră.
Cum ap fost obiceaiul din bătrăni ia tot Wlădicii.
+ Măcar că auz că vin unii, de să fac a să pleca Măriilor
www.dacoromanica.ro
334 BUPUŞII BRAŞOVULUI
Voastre, dară să nu-i priimiţi cu tot dinnadinsu, că cu mare
fățărie vin, și acel gănd aŭ, cum, prin zăbava uitării lucrănd
ei, să vă pomeniţi Măriile Voastre biruiţi, — că nu încetează,
şi cei de aici, și cei de acolă, a nu lucra.
Acum sa apucat de lucrează cu Mitropolitul Sărbilor,
prin Cămara cea noao a Beligradului și a Timișvarului, ce
să zice: jliriko napcione (cu litere, așa !).
[V*:] Prea-înnălţatului, prea-cinstitului Garg, cu multă ple-
căciune și cu mare cinste să să închine!,
15.
Luminate și înnălțate prințipe a Ţării-Rumăneșt|i], D[oajmne,
D(oajmne, al nostru de bine făcători.
Omenia și îngăduința acelor vreadnici mai de aduce în-
drăznire şi leanevie celo[r] datornici. După care, necum să-ș
plătească datoria cea d'intăi, ci iară alte capete de iznoavă
încarcă. Așijderea facem și noi, care avem să mulțemim și
și să ne plătim de multe faceri de bine care am avut întru
anii trecuţ, și de la luminata faţa Mării Tal[e], şi de la răpo-
sații D(o]mnii aï țării D[o]mnii Tal[e]. Nemulțemind și ne-
plătind, pentru neputința noastră, ne plecăm de iznoavă şi
încărcăm datorie cu datorie, foarte bine văzănd că mărirea
și grația Mării Tale pe a celor răposaţi cu mult va să în-
treacă nevrednicia noastră, ca acelor datornici ai Mării Tale,
și ne foarte rugăm să nu te înduri de cetatea noastră și de
vecinătatea, Bine ne aducem aminte ce ne-ai răspunsii de
curănd; iară ne iaste în ștință marea vrednicie cu care
Măria Ta ești un D[o]mnŭ (vreadnic) (sic) cinstit, nici ne
rugăm de alt[ă), fără să ne laş Măria Ta, din vinuril[e] țării,
pe bani gata, atăta făr căt vor putea fi și oaminilor celor
supuș ai Mării Tale. Că nici nă stă, de spre partea noastră,
de aciasta nimic înpotrivă, şi ne ajunge atăta facere de bine,
măcarii numai de sar mai lărgi de spre Măriia Ta opreala
cea foarte strămtă. Aciastă plecăciune a noastră și rugă-
1 No 726.
www.dacoromanica.ro
ŞCHEU SAU SCHEIER 335
minte va da înnainte Mării Tale, după zisa noastră, din cu:
vinte, preotu Todor, pe care ne rugăm cu plecăciune să-l as-
culți după grația Mării Tale, și să nu-l laş făr de ispravă,
den luminata fața. Ne foarte rugăm, Aciasta acum. Lăsăm
pe mila lu D[u]m[ne]zăŭ să păzească D[ojmniia Mării Tale.
A dooa, în știința facem luminatei feațe Mării Tal[e] pentru
ceale ce san primejduit acel smerit preot, anum[e) popa Todor,
de aici, de spre preoții și norodu săi, de s'au lipsit de un
an de bhisearica lui și de venitu lui, și nu putem priceape pe
alt mai pe largii a știință pre Măriia Ta, fár pentru pizma,
că el, ticălosul, destul îl știm, că cu dreptate le-ai slujit și
legii în multe rînduri le-aii ajutorit, și nici-un lucru prost de
dănsu nu putem afla. Din tinereaţele lui pănă la bătrăneaţe,
de cănd slujeaşte, sănt mai bine de 30 de ani; și noi ce le
poruncim, pentru pacea, nu vor să ne asculte. Ci păcat iaste,
Măria Ta, a lipsi de aici un om harnic caacesta; numai ne
rugăm foarte Mării Tal(e] să nu te îndurți] de el, ci s[ă] le
porunceșt(i] acestora, ca să fie preotu odihnit și în pace la
biseareca lui, fiind Măriia Ta şi titor aceștii sf|i]nte biseareci,
că iaste zidită de la înnălțatu Scaunu D[o]mnieï Mării Tal[e).
Făcănd Măriia Ta și acest bine, pentru rugăciunea noastră,
vom mulțămi Mării Tale, că și ei acolo să rănescii, în ţara
Mării Talle), şi, aŭ cu voe, aŭ Dr voe, le cată să asculte.
Iar și pricina cestui lucru al Șcheilor, bine îl știe și d[ujm-
nealui Dudescu Vel Logţofăt], și mai bine va înștiința pe
Măria Tal.
[Concept. Pe altă foaie, întăiul concept, cu litere latine
și ortografia ungurească ?.]
16.
Cumnate Opro. Să ostenești să te duci cu aciastă țudu-
DG la feciorii Volfoae în Tărgul Grăului, să le spui că mu-
1 Teodor a fost făcut preot la 1721 (Stinghe, Zi, Gesezricel, p. 56). Dar aicY
e vorba de «gilcevile ce sai făcut de popa Todor> (4ġid., p. 110 şi urm.).
Scrisoarea trebuie pusă apot în legătură cu documentul precedent.
1 N° 578.
www.dacoromanica.ro
336 SUPUŞI BRASOVULUI
mă-sa aŭ murit la Iunie 15 zile, ai eŭ am fosti atunci, am
fostă la Pătruburg Gezei) şi aŭ murit în casa prințipului Cos-
tandin Antohie, si la moarte ei aŭ chiemat pe un popă să-
sescu, și aŭ venit și un notareș înpărătescu, și aŭ scris tot ce
S'aii aflat: bani, scule și altele, şi Dap pecetluit cu pecetea
înpărătească, dăndu-le în samă Mării Sale, și scriind, cănd va
veni vre un fecior, să le deah. Ci să le zică să vie mai în
grab[ă], că așa aŭ lăsat și mumă-sa, ca să le ià feciorii și
fete, că mulți s'au ispitit să le ià de la prinţipul, dară nici
cum n'a vrut să le dia. Căci Măriia Sa ştie familiia dum-
nealor. Ci pot face să mulțămiască, că, de ar fi murit airea,
nu Sar fi ales nimic.
lul|ie] 5, 1743. Prot|olprez|viter| Efstatie Vasilievici,
manu propria !.
17.
+ Dat-am carte noastră dă judecată lui Petco Eneșoiu
ot Brașov, avănd întrebăciune de faţ|ă] înnainte noastră cu
fie-săii Petco, care Petco fie-săii a fost dat jalbă la Măriia
Sa Vod[ă] pentru zestrile mume-sii, zicănd că, însurăndu-s[e)
tată-săă a doaora, i-ar fi prăpădit zestrile mumă-sii, și Mă-
ria Sa Vod[ă], după jalba lui, aŭ rănduit pă Tudor Slăvescu),
copilul din cas[ă], și cu luminat[ă| cart[e] Mării Sal[e], a
i-ai adus pă amăndoi de faţă înnainte noastră, și așa San
învoit ei între dănșii, şi aŭ dat Petuco (sic) Enișoiul fie-săi vie
p[o]g[on) p oll [jumătate], ceaaŭ în dealul Cernăteştilor, și i-ai
dat și o păreche de pistoale cu tocuri, și aŭ dat şi zeciuial'a] și
trepădul copilului den casă. Drept aciia, am dat aciasta
cartea de judecat[ă] lui Petuco Bras|o]vean[ul], ca de acum
înnainte să aibă pace de cătră fie-săti, Petco. Aciasta scriem.
Ap[rilie] 21 dni, 1753.
A. biv Vel Sărd[ar].
+ Dup[ă] cum am văzut și scrisoare fie-săii de așăzămăntu.
1 No 727,
3 NO 730,
www.dacoromanica.ro
SCHEI SAY ŞCHEIENII 337
18,
+ Scrisoar[e| car[e] mi-ai trimis, o am priimit, și toate am
înţeles pentru fratel[e) nostru, că aŭ avut necazi multă, și
l-au oprit pentru ca s[ă] nu meargă la Țarigrad, și dum-
niata te-ai făcut chezaş pentru el, şi ai dat și zapis. Noi
foarte Tt mulțămim de dragostia și de fac[ejria de bine car[e)
o faci, şi ai scris că îţ este mar[e| frică ca să) nu superfi]
capucheael[ejle. Dar noi cu capuchiaaelțejle nu avem nimica,
nică la lucrurile domnești nu n[e] amestecăm, ci el merge
după cum ţi-am scris; că avem acolo bani de pe un brăi,
care ştii, lei 1000, și aparte avem, de pe zăblae, car[e] am
trimis, lei 4.000, şi, mai avănd încă din marfa car[e) am dat-oo
la Slivin, la un Armian, anume] Hasăn Hămi, lei 3.000, şi de
pe altă marfă încă vr'o 2.000 de lei; ell fac cu tot lei
10.000, și să o iaii de acolo, şi de acolo, daca va găsi nescaiva
coade de samur bun, la chir Ciuboi, să ià vr'o 5.000, şi apoi,
căț îi va rămănia, să-i dia la omul dumital e], acolo. Şi, daca-i
va loa, ni-i vei da dumniata aciia, dar, daca nu va găsi co aciastă
marfă, nu va loa, ci, căț banfi] va avia, aşa am dat noi
ordin ca să-i dia pă ot acolo, la omul dumitale). Și, ar[e] so-
cotială cu Hagi-Costanda, de 7 anfi], apoi, orl să Gell toc-
mială cu megustorli] carlejle duc marfă la Slivin și la Ta,
rlijgrad, ca la cătă sumă le va tribui, că eŭ de aici o gă-
tescu. Asta este toată triaaba lui acolo, apoi, daca ar fi
pentru pricin[ăj de capuchiael[e], aŭ l-oi triimite ei în ve-
deria tuturori omen[illor? Căzii şi noi încă măncăm săr . . „,
l-oi triimite cu altă socotială, dă ne-ar (nu) putea căuta de
negoţtbriia noastră, dar să umblăm în alte ellial? Și zic că
eşti la mare] ipopsia, ce . . . vorbi nimica; dar acumi noi
amii intrat la mai mare ipopsie, la car[e) nici că știm ce
fac[eJmii. Căci ne scrie că, încă după plecaria fratelui nostrul,
aŭ venit mulți omin(i] de aŭ pohtit chezășie de l[a] dum-
niata pentru el. La carle] multu ne mirămi noi, că noi nu
știmii acolo, ca s[ă] fie el dator cuiva nici-un ban măcar;
că cătă sum[ă] de marfă am loat, toată am plătitu-o cu
ban(i] gata. Noi. știm că numai dum[ijtalţe] îț sintem datori.
75703. Vol. X. 22
www.dacoromanica.ro
338 SUPUŞI} BRAŞOVULUŤ
Și așa mă rog să-i ție Dumnezeŭ pă nenumițļij. Să-m[i] scrii,
cin[e] l-ai opriti, și cin[e] aŭ mai pohtit chizășie pentru el.
Că noi sintem forte supăraț,— că el poate aŭ loatu de la ci-
n[e]vaș nescaiva ban[i] cu dobăndă saii înprumut, și roi
nu știm, şi el poate că i-ati măncat, saii i-ai prăpădit, sai aŭ
dat cuiva, și s'aii măncat, şi noi n'avem la ştiria noostră ni-
mica. Căci că, încă ei fiindu acolo ast[ă] prim[ă]vară, nu mi-
aŭ zis nimin[i] pentru el că este cuivaş dator; ci iată că
triimetem un omii dinnadinsu cu scrisor[e) asta ; să-mi faci bine
să-m scrii pă largu toată pricina, că săntem forte supăraț
tare. Că noi acum toată taina noastră o dăm cătră dum-
niata: nu n[e| păzim de nimica ca s[ă] out spun[ejmi.
Apoi, fiindiică aŭ plecat cu chir Enia al dumjiltal[e], Tt va
scrie chir Enia, ce triaabă am acolo, daca nu n[e] vei crede
pă noil.
19.
1759. Sept. 15... şi tocmire de datorii...
1762, AsxewGpiov 18.
f Mergănd la Car, să mergă la gazdă la Estărgar lanoș,
lăngă casă Nemţilor, în măn[a] dereaptă.
[Socoteală în op.
La Tiţa Pănoe... Baciu Coifănar... La Ion Giuvelcă...
1760, Ghen[arie| 26.
Cu ajutorțiul] lui D[ujm|nejzeii mă am socotit cu taica, și
din tot[ă] socotiala ai rămas să mai iaieu de la dumnialui
lei noi 1000, adecăte lei o mie tocma.
Şi am loat eŭ de la dum(neallui vin but 9 și butoe 2;
căț bani vor prinde la măsur[ăjtor[e] lor, să aibă a-i scădia
din suma de sus; apoi, căt va fi preţul] vin[ullui, pă cum
l-oi vinde, tot așa să s[ă] socotiască, tot, nici mai sus, nici
maï jos ; 1760, Ghen[arie] 26.
„„„Ne am mai dat la Țarlijgradu lei 26. Am mai dat
maicăi, căndă am plecat la Slivin, tl. 200. La chir Dimitrul
1 Registrul de negustor din 1759. V. nl următor.
www.dacoromanica.ro
SCHELE SAU ŞOHEIENII 339
Vlad, pă ploșce... La ciubuc, la hărtie... Zăblăă, coț...
Ploșce de 3 coffe]... La ploșca înșelător...
1760, Ghen. 16. Cu ajutor(iul] lui Dumnezei avem cu chir
Enia în tovărășie bumbac, saci 151...,
20.
Prea-cinstiţilor celor de bune și fericite neamuri și al noștri
mai mari poruncitori, Măriia Voastră onst domni ai cinsti-
tului Maestrati, cu lacrămi și cu multă plecăciune Măriia Voas.
tră ne închinăm.
Noi, ep Dumitrul Hărsii, dinpreună cu feciorul miei, anume
Dumitru, cădem la mila şi dereptatea Măriia Voastră, ca să
vă aduceţ aminte și de noi, de vreme ce am ajunsi la atăta
năcaz și pedeapsă, și, cui săntem datori noi, ne dăm platnici
cu toată bunătatea noastră ce avem, ca să plătim la toți,
cine săntem datori. Dară și dumnealor datornici, la cine
săntem noi datori, să-și aducă aminte și de Dumnezăi în
ce fel să vinde bunătatea noastră, și pe noi ne ţine la
închisoare, și pă semne ne poftește toată paguba noastră,
cătă să face de toate părțile.
I. Marfa din boltă să va mucezi și să va strica; pagubă va fi.
2. Venitul moșilor acum este și să prăpădește de streini.
3. Fămeile noastre umblă pe ușile altora, fiind lipsite de
toate părțile, pecum săntem și noi aici la închisoare.
Pentru aciasta ne rugăm Măriilor Voastre, să vă milosti-
viț pre noi, că și noi săntem de aici, și totii vom să rămă-
nem iar totii suptii ascultarea Măriilor Voastre ca și pănă
acum, după cum am fostii supuși la toate poruncile.
De vreme ce san luotii în samă toată bunătatea noastră
ce am avută, atătă căti am rămas numai cu trupurile și cu
sufletele, păcatii ar hi să ne mai păgubim peste toate și de
la marfă și de la moșii și de la toate; ci ne rugăm să ne
lăsaț afară, și poftim un cinstită comision, și să ne socotim,
și să ne plătim cu toate ce avem, de datornici, dar să nu
perim de toată lipsa, noi aici în chisoare și fămeile și copii
1 Ihidem.
www.dacoromanica.ro
340 SUPUŞI BRAŞOVULUI
noștri afară, pe ușile altora. Aciasta, și mila lui Dum-
nezei să se milostivească cu găndul cel bun spre noi.
Și rămănem mai mici ubligaț ai Măriilor Voastre:
Dumitru Herţii, dinpreună cu feciorul, Dumitru.
Av[gus]tă 14 dni, 17611.
21.
1764. Ghen(ajrie. Anum[e] dam cheltuit ei de la min[e|
pentro Chivuţia].
... I cheptar, f. 6. 1 tivilichie verde, f. 10.1 deto pes-
triț[ă], f. 12. 1 deto belicos|ă], f. 20. 2 rochi cutnie, f. 33,
86. 1 șurți bun, f. 22. 3 deto carton, f. 5, 32. 1 roche șa-
malagia, f. 13, 23. 10 coț belacos[ă]... 10 coţ atlază...
2 părechi cizime roș... 3 părechi conduri, f. 3. 1 colan
bun, f. 2, 18. 1 mintie, f. — Cheltuiala la rochi, f. —
1760, Av[gust] 20, datoriia gostinarțillor din aa[ul] trecut...
Blan[ă)] de pisic[ă]... La mătăș... La 10 povărți] de bum-
bac... Arnici sac 1, cu lei 73...
1761, Mai 7.
Am trimis lui Tudor marfă de l[a] Giurgiul, anume:
Cos[e] lungi 194, căte 33 lei
Cos[e] scurte 100 > » >»
Pănză coţ 52, căte 8 >
Coţ IOI, căte 7 >
Coţ 282, căte 9 >
Cot 342, căte 10 >
Cot 200, căte 7 >
Mătasă 2, cu lei 22 >
Castar (sic = astar) 1 pes. (sic) 452.
22.
Eŭ cel mai jos cu numele iscălit daŭ scrisoare mea de
bună încredințare la măna Mării Sale domn sicritar Marcus
Tartlăr, precum ca să să știe că am luat în samläl pe fe-
1 N° 745.
2 Ms. IV, U. 3.
www.dacoromanica.ro
ŞCHEII SAU ŞCHEIENIŤ 341
ciorul mieii Gheorghe, carele l-am trimis cu neguțătorie la
Moldova, la Iaș, și, fiind vr'o poruncă, or pentru dajde, or
pentru altele să am a răspunde pentru feciorul miei, Ghior-
ghe. Şi, pentru credință, m'am iscălit mat jos, ca să să
crează.
Brașov, 1788, Oc[tomvrie] 21.
Ioan Vladu.
23.
No. 1. Catastivu de datori ce mi să află la Ardală, la
fiteșce niguțător, anume de anume, sup număre lui.
1801. Am dat lá kir Georgize Marinovits, am dat la Klus
ánúme marfa.
181/3 ólá arnitsi ross, 67, 10 tórt, 6 tzóluri.
1802, Matov 19. Am primit din summa, din suma din de-
rept, de la kir Scaadrutz, ku kalu din preuna, deplin, f.
443, 40 dÄ.
Ștucor[i] pănză..., 1 tonă pește $...
24.
Mă închin cu sănătate dumitale, chir Șendruț, și la tot
cuprinsu dumitale, vă poftescu fericită sănătate; 819, 13 Oc:
tomvlrie).
De alta n'am, fără mă rog să faci bine, să dai la omu
men acesta, acei 14 H, ce am rămas de la Tanciu Aghel
Abotă ..., că am forte lipsă mar[e] acuma, şi, de astă dată,
orce mi-l porunci, bucuros voi sluji. Așa mă rog.
Cu aciasta rămăn al dumitale de bine voitor și bun prietin,
ca unui frate:
Nicolae Badiii 4.
1 No 750,
2 De la «i801», cu litere latine în original.
2 Ms. IV, U. 68.
4 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
342 SUPUŞI BRAŞOVULUI
Il. Sătenii Ţinutului.
Ar trebui multe cercetări în Archivele, încă neîndestulător
orînduite și catalogate, ale Brașovului pentru ca să se poată
înfățișa o icoană ceva mai bogată şi felurită a vieții ce du
ceaii sătenii din <olat>. Așa cum se află însă materialul
pănă astăzi, se poate spune numai puţinul ce urmează :
În cele maï vechi timpuri, Unguri abia dacă se vor fi
găsit în aceste sate, și Secuii nu vor fi ajuns încă pănă la
ele. Numărul străinilor a crescut însă foarte răpede în vea-
cul al XIX-lea, și astfel la 1839 eran în cele Șepte Sate
10.218 Romini și 9.006 Unguri, iar în 1864, pe lingă Bră-
neni, 15.191 de ai noștri față de 13.190 de Unguri. Toate
încercările făcute în cele mai vechi timpuri de a scăpa
de Romiînii din aceste sate, se dovediseră zădarnice!. Ba
încă în unele localități cu poporație săsească, precum era
odată Rîşnovul, înmulțirea Romînilor puse pe gînduri, și se
luară măsuri foarte aspre și nedrepte pentru a împiedeca
trecerea pe încetul a pămintului în miînile acestui neam des-
prețuit, care înnainta cu obișnuita lui stăruință tăcută ?.
Dar în cele Șepte Sate nu era nevoie de o astfel de înnain-
tare cuceritoare, căci ele rămaseră pănă acum vre-o sută de
ani ceia ce fuseseră de la început și cum le numiseră tot-
deauna stăpînii veniți mai tărziii, B/eschdărffer, «sate romă-
neşti», saii, cum se zicea în epoca de limbă oficială latină
a evului mediu: villae olachales.
Cîrmuirea asupra celor Șepte Sate o are un şan, trimes
din Brașov. Altui șpan îi sînt supuse alte două sate, așe-
zate unul lingă altul, la o parte: Apața și Crizbavul, Bra-
nul atîrna de comandantul cetății. Aceștia sînt dregători!
domnilor. Afară de dinșii, vameșii aŭ drepturi în ceia ce
privește alegerea, supravegherea, pedepsirea plăiașilor, ce se
aleg, în număr de vre-o 60 de oameni, pentru a îndeplini în
această parte slujbele la care sînt ţinuţi, după aceiași veche
datină romănească, plăiașii de dincolo, ai erii-Romănești.
1 Die Rechtslage des ehemaligen Tiraburger Dominiums, pp. 32-3.
3 Sate și preofi, p. 104 şi urm. Cf. Herrmann, Das alte und neue Kron-
www.dacoromanica.ro
SĂTENII ȚINUTULUI 343
In sfireit Sçaunul judecătoresc al Szadthannuluz din Brașov;
al judelui chiar, «marele-județ», sînt deschise acelora dintre
Rominii supuși pe cari nu-i mulțămește hotărîrea șpanului.
Pentru Zîrnești și Tohani, altă «insulă», trebuie să se ad-
mită împrejurări întocmai ca acestea 1.
Afară de această cîrmuire adusă prin hotăririle regale,
care, în deosebite timpuri, aŭ dat acest pămînt și acești
ọamenï în puterea Sașilor, trăiesc încă vechile noastre obi-
ceiuri, aceleași în tot cuprinsul Rominimii, Fiecare sat își
are un număr de «dregători» saii cjurați» romîni — odată
numărăm cinci — și sfatul cbătrînilor>. Ei aŭ dreptul a face
unele judecăţi, și de la dinșii pornesc toate adeveririle și
mărturirile. Cel mai mare din dregători e birăul, numit și
aici, ca ai în Ținutul bistrițean și în unele locuri din Ungu-
rime, cu acest cuvint unguresc, ce ținea locul celui vechii
de jude, păstrate în Siliștea Sibiiului, de pildă. Poate și aici
birăul, judele se alegea în biserică, după o anumită rînduială.
El e întărit de «domnii» din Brașov, <Măriile Lor» (acest
atribut se întrebuințează mai des și mai jos de Rominii de
dincolo, cari se ieau în această privinţă după Unguri). Bi-
răul are și dreptul de a hotărî cercetări, care aii în vedere
alcătuirea mărturiei $,
Cîte un preot, doi, neuniţi, stan în fiecare sat. Afară de
cunoașterea unui număr de rugăciuni și regule, afară de
oarecare știință a cetitului și scrisului, ei nu se deosebesc
prin nimic de ţerănimea, a căreia păstorire sufletească o
aii. În fruntea lor stă protopopul brașovean, de care mai
ascultă însă și alte parochii: Ținţarii, Bodul, Feldioara (în
schimb însă, unele sate brașovenești se pare că nu-i sînt su-
puse). Dascăl este saii nu-i. Pe alocurea, oamenii aŭ la în-
dămină și cîte un logofăt, meșter de condeiii, care face
scrisorile, pe care s'ar întîmpla că părintele să nu le poată
stadi, I, p. 128 (an. 1709): Saşi! aŭ voie a întoarce preţurile pămînturile
cumpărate de Schei saii de săten! romiînt pe teritoriul lor,
1 Broșura germană citată; Herrmann, I, p, 64 (an. 1709)
2 Rechtslage şi actele ce urmează.
www.dacoromanica.ro
344 SUPUŞI BRAŞOVULUI
duce la capăt bun. El strînge veniturile sale, ține pămîntul
bisericii şi trimete Vlădicăi,— care este une ori cel din Rim-
nic, alte ori Mitropolitul muntean saii cine știe ce Sirb, pănă,
la urmă, după potolirea furtunilor Unirii, rămîne episcopul
neunit din Rășinari și Sibiiii, — «banii vlădicești»,
Sătenii romini ai «Ținutului» privesc pe Brașoveni ca pe
«domnii lor de pămînt» și pe represintanţii regelui, Deci ei
li datoresc multe de toate. Anume: dijma sămănăturilor, a
albinelor, o dajde pentru oi, alta pentru viței, o a treia pen-
tru cășării. Pentru judecăţi se răspunde birșagul. Se duc
la Brașov cară cu lemne, Judele care stăpîneşte și judele ce
a fost, aŭ dreptul la anumite slujbe, Moara, cîrciuma, mun-
tele, păşunea sînt adesea ale Sașilor, cari le arendează, În
sfîrşit, se adaoge un număr de zile de muncă, statornicite
de la o vreme la două pe săptămînă, fie cu minile, fie
cu On boi are fieștecare!,
Aceasta e starea locuitorilor vechi şi statornici. Cei cari
se așează abia în «Ținut», au altfel de sarcini, plătind birul
nunții, cînd se însoară în vre un sat al Brașovului, birul
«vaganţilor>, cînd vin ca fugari în ele. Locuitorii aşezaţi în
colibe risipite, și nu în sate, de jur împrejurul cetăţii Bra-
nului, pe munte, și numiţi pentru aceasta co/zbași, au anu-
mite taxe și datoria de a tăia și duce lemne stăpinilor.
Colibașii aceștia sînt mulți: prin 1860, vreo 2-3.000, astăzi
ei se ridică la peste 8.000 de locuitori. Dar, fiind mai săraci
de cit ceilalți, ei hrăniau mai puțin decit dinșii Vistieria
Brașovului, Odată, între 1711 și 1732, se făcuse deci planul
de a-i strînge într'un singur sat, sai de a-i da afară.
Mai ales în veacul al XVIII-lea, sătenii aceştia nu sînt
ușor de stăpinit, Răscoalele religioase din vremea Unirii,
conștiința, pătrunsă pănă la dinşii, că Împărăția e cu priință
faţă de oamenii săraci și apăsați și dușmănoasă puternicilor
cari storc și împilează, îndemnurile ce li vin chiar de la
agenţi ai Curţii, cari merg mai departe decit instrucţiile lor,
bucuria cu care Guvernul primește pe cine vrea să fie ostaș,
1 Ibid, p. 40 şi urm,
www.dacoromanica.ro
SĂTENII ȚINUTULUI 345
cătană sai grănicer, — toate acestea țin pe oameni într'o
necontenită fierbere. Ei nu se mai tem şi îndrăznesc orice
împotriva unei dominaţii, care vădit se apropie de sfirşitul eï.
Astfel pe la 1750 Vlădenii, Zîrneștii, Tohanii, Satu-noă
se privesc ca sate libere şi nu vrea să plătească bani, nici
să dea dijmă. Sfatul îi sileşte a se ţinea de obiceiii. Aceasta
aduce o răscoală în toată forma. Trebuie să se trimeată îm-
potriva lor o ceată de slujitori ai cetății pentru «a pedepsi
pe răsculați cu 25-30 de bețe și a aduce pe căpetenii legate
în oraș». Și istoricul sas de pe acele timpuri urmează astfel:
«Aceasta se îndeplini întocmai. Doi dintre cei mai de frunte
turburători fură minap la temniță, osîndiți a primi 25 de
bețe şi a lucra o lună de zile în contumaţia sanitară de la
Timiş. În acest chip, şi Vlădeni. şi celelalte sate care făceau
greutăți, își veniră în minți» 1.
n aceste împrejurări de vălmășaguri, în care se trag clo-
potele şi se aleargă cu furcile pentru a scoate pe arestați,
se deosebește mai ales ca ațițător un anume Pavel Molnar,
Pe lingă zgomot, lovituri, opriri a dăjdii şi dijmei, ţeranii
noştri trimet jalbe la Viena tuturor îndurărilor, cerînd a li
se da munți și pășuni și a li se ierta taxele, —cum ar fi
fost mai bine. Trimeşii lor merg cu această nădejde la Si-
ban, la Viena chiar. Nici-o asprime nu-i face să-și piardă
încrederea în bunătatea împărătească, şi doar li se aruncă
în față petecile jalbei rupte și li se fâgăduiește regala milos-
tivire a 100 de bețe de fiecare! `
Cînd agentul Ștefan Enyedi vine în 1774 cu vești de că-
tănie, satele se mișcă iarăși, scuturîndu-şi lanțurile. Vreau
să fie ostaşi aï Împăratului, numai să scape de domni! O
sută şeizeci de săteni din Apața cer întrun singur avînt
ranița și pușca.
La 1780, în sfirşit, vechea lor dorință de a se hotărî măcar
sarcinile, e îndeplinită. Yrlarzu/ cel noŭ apare, dar Rominii,
îndirjiți şi deprinși acum cu lupta, nu se mulțămesc cu ce
scrie în el, şi încă mai puţin cu felul cum se aplică aceste
1 Herrmann, I, pp. 204-5, 207.
www.dacoromanica.ro
346 SUPUŞI BRAŞOVULUI
scrise de acei cari aveai tot interesul să nu le ție în samă.
Şarlatan se mai amestecă, făgăduind să facă jălbi cn izbindă
sigură, şi cerînd pentru o binefacere ca aceasta numai suma
mică de 1000 de florini. Se reclamă, în 1781,de toate satele
la un loc, dreptate, voie de a-și vinde singure rachiul și tot
lucruri de acestea. Apaţa-și alege un jude și doisprezece
jurați pentru a o cîrmui neatîrnat; cei din Crizbav încep cu
împărțirea pămînturilor, cunoscutul vis de fericire al țeranilor
noștri !,
Dar peste cîțiva ani, cînd Horia apăru în depărtații munţi
ai Apusului, Craiii noŭ de sînge, aici fu liniște. Sașii lăsaseră
friul mai ușor. În curînd, odată cu desființarea iobăgiei,
întăia şi a doua oară, el cădea cu totul din mînile lor slăbite.
+ Adec|ă] ep Mărtin dat-am zapisul mieu la măna cumna-
tului Gherghi văt[aful] precum să s[ă] știe că-i săntii eŭ dum[i]-
sal[e] dator f. 150, şi mi-aii dat dumnealui aceșt(i] banfi] ot
gata, și, cănd s'au făcut aciastă scrisoare, fost-aii mulți oa-
moll bun|i] de Ga, call să vor și iscăli mai gios. Iar
eii Mărtin, pentru mai mare și adevărată credinţă, mi-am pus
deagetul în loc de peciate, ca s[ă] crează în totii locul și la
fieștece judecată, și locul casi pe sama dumnialui iaste.
Pis |=s'a scris] Fev|ruar] 27 dni, It. 7203 [1695].
Eù Stoica postăvariul mart(ur],
Eŭ Rad[ul] Tohanul, mart[ur].
Eŭ Ianŭ Soltanul, mart(ur).
Și am scris eŭ Ion, și sänt mart[ur].
Eŭ Mărtin snă [= fiii lui] Mărtiniță.
+ Pre acest zapis sëng chizaș Ion și ep Dumitru, feciorii
lui Mărtin, ca s[ă] slujim cănd ne va pohti dumnealui, să
plătim acești bani cu cujba [=—slujba?], și banii făr[ă] do-
1 Herrmann, pp. 450-1; II, p. 261 şi urm.
www.dacoromanica.ro
SĂTENII ȚINUTULUI 347
băndă. Și să fim în sama dumnealui. Martorţi] carii vor
iscăli,
Pis az [=am scris eŭ] diiacon Radu.
Pis Fev|ruar] 1 dni, 1696 [cifre].
Protopop Văsi, mărt(urie].
Eu Ion, ep Dumitru Șimanul Oana?.
+ Cinstitu marel|ej-județ Andriiaș Reaităr dintru cinstită
cetatea Brașovului și a tooată Țara Bărsei, adecă noi bătrănii
den Zrăneștiă, înpreună cu deregătorii, scriind cartea Mării
Tale] ca să vie rudele acestui omŭ Vladu Căprițoiului aicea,
înnaintea Mării Tal|e), iată că, neputănd veni, pentru nevoile
noastre, iată că ne-amii scris careș pre nume, și mărturisim
cu sufletele noastre înna(na)intea Mării Tal[e] : întăi Radu vă-
tafu iaste veri primari, feciori din frați, și Dan al lui Coşotă,
veri primari, feciori din fraţi, și Micu al lui Coșotă, veri pri-
mari, feciori din frați, și Aldimiru Căpriţoe, veri primari,
feciori din fraţ[i], și Stanciu Căpriţoe, veri primari, feciori
din bat și Oancea Căpriţoe, veri primari, feciori din
frați, și Stan Ciocanea, veri primari, feciori din fraţi, și
Oprea Ciocani, veri primari, feciori den frați, și Radu
Neagăi, văr primare, fecior den fraț, și Vlad Bercea, văr!
primar, fecior din frați, și Vlad al lui Plumbotă, văr pri-
mare, fecior din fat, și Aldimiru Bucuru lui Dan, văr
primare, fecior din fraț, Jonn Bucuru lui Dan, veri primari,
feciori din frați. Și așa mărturisim noi deregători Vlădușcă
Sindel, Bucur Dan, Manea Alduli, Stoica Giurgea, Vlad
Barna, și înpreună cu toți bătrăni, precum scrie mai sus,
precum sintii rudă acești oaomeni și alți mulți după aceștea.
Pis m[ejsijța Mialrț, 11 dni, leat 7210 [1702]?.
1 No 650.
2 Stenner, II, la n° 204.
www.dacoromanica.ro
348 SUPUŞII BRAŞOVULUI
3.
+ Cinstitului si al nostru mai mare și bun priiatin Măriia
Sa Boartăș Seailer, marele-giudeţ al cinstitei cetăți a Brașo-
vului și a toat[ă] ţara Birsei, de la prea-putearnicul și a-toate-
țiitoriul Dumn(e]dzăi pobhtescu să trimiţă Măriei Tale bun[ă]
şi fericită săn[ăjtate, întru cinstit şi luminat Scaunul Măriei
Tale pur[ulrea rog.
După aceasta mă rog Măriei Tale pentru cest voinic al
nostru, anum|e] Florea, care i-am dat o fată din casa mea,
mă rog Măriei Tale să faci bine pentru cea curvă care aii
umblat cu diînsul, să (met un portari la dinsa, să nu mai
meargă la dinsul, că el i-aă plătit tot ce aŭ avut la dinsul.
Acum tot mearge la dinsul de cere bant pentru copil. Ce
mă rog Măriei Tale, pentru voia mea, să facă atăta bine, să,
dai poruncă aceii curve să nu mai meargă mai mult la
dînsul, ce să-ș caute treaba ei; că ia numai ce sau legat de
dănsul, — că el s'a prins înnaintea mea că n'au avut treabă cu
dinsa. De aceasta mă rog Măriei Tale. Mila lui D[umnejdzăi
să fie pur[ujrea cu Măriia Ta. Pis [= scris] Ap[rilie] 5 dni, 1709.
Măriei Tale în toat[ă] vreamea gata spre slujbă:
Gheorghiță Obrăștin t.
4.
Eu popa Stoica dăn Țänțarfi], înpreun(ă] cu Lupu Boiaru
Cămlitu, şi cu Bucur Vlădăă, şi cu Ion Munteanu, și cu
Bucur Călător, și cu Mihăil[ă] Glegoț, şi cu Şerbu Vadră,
şi cu Sămion Răducan, și cu Oprea Mihai.
Dat-am a nostră credincios[ă] cartea noastră, ca dal fie
de bun[ă] şi de marle] credință la cinstite mănele Măriii
Sal[e], cinstiţilor județ din censtit[ă] cetatea Brașovului, pre-
cum să să] știia că am luat noi pe chez|ăjşie noastră de
la Mărie Lor pă Stan Bărco și pe Marin Bălcăşoe, de sai
slobozit din prinsoar[e], păn cănd îi va pohti Mărie Sa ghi-
năraru și Mării[le] Lor domnii județii, să fie de față cănd îi
vor pohti la judecat[ă], dar, nefiind de faț[ă] acei oameni],
să avem noi, chizași lor, a darea sam[ă) de dunșii, și burșag
1 No 695.
www.dacoromanica.ro
SĂTENII ȚINUTULUI 349
cu fr. 210. Și, pentru ma: marlel și adev[ă)ratță] credință,
ne-am pus mai jos şi deagetul, în loc de peceate, ca s[ă]
să creaz[ă] în tot locul, la fiice judecat[ă].
Aplrilie) 24 dni, t 7217 [1709].
Eŭ pop[a] Stoica, chezaș. Eŭ Bucur Vlădăŭ, chezaș.
Eŭ Lupu Boiar, chezaș. Eŭ Ion Munteanu, chezaș.
Eu Bucur Călător, chezaș. En Mihail Gligoţ, chizaș.
Eu Şerbu Vadră, chezaş. Sam scris eŭ, Oancea Lo-
Eŭ Semion Răducan, chezaș. glojflă]t, cu zisa lor, și sănt
Eu Oprea Mihai, chezaș. și martur,
[Punere de degete!.)
5.
t Cinstitului și marel[e]județ al cinstitii cetăţii Brașo-
vului și preaste toată Țara Bărsii, rugăm pre mlili[os]t[i]vul
Dumnedzei de săn[ăjtatea Mării Talle), și de toat[ă] cin-
stit[ă] casa Mării Tale. Dăm ştire Mării Tal[e] pentru
un om al nostru, tănplăndu-s|ă] de aŭ fost fugit în Țara-
Rumănească, și aŭ dorit să-ș vie acas[ă], și, neavănd făn,
să-ș dia vitelor, s'ai dus pă otarul Șinci și au ernat astă
iarnă acolo. După aceaia aŭ dorit ca slă] vie acas[ă), și aŭ
trecut cu vitelje] pă otarul nostru; dup[ă] aceaia s'au sculat
Poenari dă ne-ai călcat otarul, și l-ai legat, și la dus în
Poiana Mărului, și-l țin prinsuș ca să-l obăgiască, și l-aă bătut,
dă est[e] mai pre moarte. Di am mănat 2 bătr|ă)nii ai satului
acolo, ca s[ă] vază pentru ce l-aii loat din marginea satului;
şi Lan dus legat acolo birăul, și aii dat sama așa, precum că-
ce aŭ ernat el pre otarul Șinci, va să iă el dă oae căte 5
ban), Oamenii noștrii aŭ zis așa, că ei bani nu-i vor da:
nu sintem 'obagii Mării Sale lui Vod[ă], ci sint al cinstitului
Svat. Pentru aceaia, vom da știr|e] Mării Sal[e] județului. Ei
aŭ zis, ce bagă ei samă de Măria Sa județul ! Că, dar aduce]
I0 cărți, nu le baga samă. După acia, de pizmă, san sculat
de aŭ făcut toege ca să-l bată. Bătrănii s'au rugat să nu-l
bat[ă] nejudecat; ei n'aă băgat sam|ă] de aceaia, ci l-a pus
la bătae, de n'o mai fii de vac. Ci-ţ daŭ știr[e] Mării Tale,
1 No 697.
www.dacoromanica.ro
350 SUPUŞII BRAŞOVULUI
cu[m] ne învăța de acest sărac de om. Milalui D[u]jmneazăii
cu M[ăjriia Ta, amin.
Al M[ării Talie] mic[ă] slugă]: Dan, birău, din preun[ă] cu
bătrăni din Zrăneșt[i).
Afprilie] 29 dni, lt 7217 [1709].
[V*:] Cinstitului și marelui judeţ, cu cinste și cu multă
săn[ăJtate să s[ă] dea.
[Pecete mică, neagră.]
6.
Azii eŭ popa Matei Tămpia din Turchiși, înpreun[ă] cu
Ion Văltoar(e] dän Staril[e], dup[ă] porănca Măriei Sale v[e]l
judeţ Ștefan Filiștah, dăm noi aciastă scrisoarea noastră la
măna dumisale jupănului Gligorie Lazul precum să s|ă] ştie
că, tămplăndu-s[ă] moarte Voicăi Corciuleţ, la moartea eii
aŭ lăsat ia cu sufletul eii precum să [să] știe că are ia o
sum[ă] de bani la jupănul Gligorie. Deci, tămplăndu-i-s[ă] ei
moarte, și neavănd cu ce să o grijască, am mers eii popa
Matei la dumnealui jupănul Gligorie și mi i-ai dat dumnealui
mie în măna mea zloți rumănești 10, și,în urmă, neajungănd
acești bani] de pomenă și de serendare, am mersii eŭ popa
Matei, denpreun[ă] cu Ion, la domnealui jupănul Gligorie, și
noi am cerut la dumnealui ca s[ă| ne mai dea bani, ca s[ă]
fac[ă] poman[ă| la 6 săptămăbi, și să s[ă) plătească serinda-
riul. Iar dumnealui, nevrănd ca s[ă] mai dea bani, l-am che-
mat înnaintea Măriei Sale judeţului, şi l-am apucat pe dum
nealui pentru tot banii care ai grăit ia la moartea îi, și dum-
nealui sai jurat cu jurămănti înnaintea Măriei Sale județului
şi înnaintea noastră, precum la dumnealui mai mult decăt 10
ot, car[e] i-ai dat, și mai sănt la dumnealui 10 leiși 1 zlot,
iar dăn porănca Măriei Sale ne-aii dat dumnealui la mănile
nostre și acei 10 lei și 1 zlot, ca s[ă] să plătească serin-
dariul și s[ă] să fac[ă] poman[a] de 40 de zile. Iar, adevărat,
jupănul Gligorie aŭ jurat cu jurată (síc), precum înnaintea
Mărie! Sale județului, precum aŭ mai avut la dumnealui mai
mulți banfi] de cum scrie mai sus, și i-au dat dumnealui în
măna eii, lei 18, și iar sai mai jurat înnaintea noastră pre-
www.dacoromanica.ro
SĂTENII ȚINUTULUI 351
cum la dumnealui, din ce scrie mai sus, Dan avut nici-un
ban. Acest jurămănt san jurat înnaintea mea popei, lu Matei,
duhovniceaște. Pentru aciasta am întărit aciastă carte cu
peceţele noastre, ca s[ă] crează în Gr locul, și la fieștece ju-
decat[ă].
Eu Pop Matei ot Turchiș f
Eŭ Ion Văltoare
Protopop Florea Băran, iscal [= iscălește].
[pun degetele].,
Şi am scris eŭ logofătul! Radu al cinstitului Sfat, cu zisa
dum|nealjor, și şi martor !.
7.
+ Răjnovii: popia] Stoica, popla] Lupu, f. 6.
+ Tohanu: pop[a] Ion starlețul), f. 1, pop[a] Brat, f. 1.
Pop|a] Radu Găbănea, f. 1.
+ Popla] Andre[i]; popla] Burcu, popla] Radu snă [fii]
popla] Ion, căte bfaļn[i] so.
Zărneştii: pop[a] Vlădușcă, f. 1, popla] Mănăilă), f. 1.
Popa Dobri, f. 1, popla] Vlăduţ, f. —, pop[a] Zmădu, bani
50, popa Vlad Dobre[slcu, ban[i] 50, pop[a] Comşa, bani] 50.
Pop[a] Ion Baiu, ban[i] 50, popla] Ionit[ă], ban[i] 50,
pop[a] Mănăilă), Iun[ie], f. 50, pop[a] Ion zet [=ginere] pop[a]
Vlăduț, ban) 50.
+ Vlădeanii: pop[a] Ion star = cel bătrîn], f. 1, pop[a]
Burcu, f. 1.
t Țănțarii: pop[a] Burcă stach), f. 1, popla] Stoica, f. 1.
+ Feldioara: pop[a] Ionașciă, f. 1.
+ Bodu: pop[a] Marcu, f. 50.
Preajmără: pop[a] Oprea, f. 1.
+ Tărlugeanii: popla] Stan Breace, f. 1.
+ Pop[a] Rad|u| Verzea ot Satulungu, f. 1.
+ Turchişu: pop[a] Gheorghe, f. 1.
Acești bani, f|lorin]ț 28, carii săborul nostru cu protopopul
chir Florea, ca să să dea preotului Statie, și așa aŭ poruncit
î No 721.
www.dacoromanica.ro
352 SUPUŞIË BRASOVULUI
părintele Viăjd[iJca, să aveț a da aciastă veachie rămășiță, să
nu faceț într’'altă chipă. În Brașov, lt 1736, Ghen[arie] 16 dni.
lerei Radul Team[pea],
prot[opop] al Braş[ovului].
Manu propria.
Acești bani i-ai dat părintele protopop Florea în măna
popei lui Statie, fr. 28, ce s'aii cheltuit pe sama Vilăjd[ijcăi
de la Rămnic.
Popii din Tohan, pop[a] Rad[u] Tătulea de 10 ani, nu dăi
dajdea vlădiciască și frate săii pop[a] Andrei, iar (?) de 3 ani!.
8.
Rămășițele ce san scos din catastigul prot[ojpopi Flori,
care preot dan rămas dător de bani vladicești, așijderea și
de bani de cheltuiala, ce s'au dat lui popi Eustatie, pre
cum le însămnămi toate pă rend.
Zernești,
Popa Dobra, 1 flor|in], 40 de ba[ni]).
Popa Smadul, 1 flor[in], 20 de ban,
Popa Vladuța, 1 fl[orin], 20 de b[ani].
Popa Vlad Dobrescii, 1 fi[orin], 20 de b[ani].
Popa Comşa, 1 fl|orin], 20 de banfi].
Popa Ioanŭ DI Ia, 1 florin], 20 de banfi].
Popa Ioniţa, 1 fi[orin], 20 de b[ani].
Popa Emanuil luni, 1 florin], 20 de banfi].
Popa Ioanŭ, ginere lui pop[a] Vladuţa, 1 [orin], 20 de
ban,
Tohani.
Pop[a] Andrei, popla] Radul, pop[a] Bucur de patru an
nau platit).
Terlungeni.
Pop[a] Stong, 2 for[ini], 40 de banfi].
1 No 481,
www.dacoromanica.ro
SĂTENII ȚINUTULUI 353
Şi iare fl[oJr|ini] 28, ce san dat la popa Statie, acește
restanţie trebue să plătiţ voi preoţ, cari säntet dători, că-s
bani vlediceşti.
Zerneşti: pop[a] Dobre, zlot 6.
Nicanor Miletcevici,
episcop cruședolschi!.
[Pecete roșie 2.]
9.
Prea-cinstiţilor cei de bune neamuri, Măriia Voastră prea-
cinstit Domni ai prea-cinstitului maestrati și ai noștri mai
mari stăpănitori, cu plecăciune Măriia Voastră ne închinăm,
noi toți numiţi mai jos, și ne rugăm Măriilor Voastre, și
poftim ca să ne rănduiţ birăi pe Aldimir, iar pe altul noi
săteni nu poftimi.
Eŭ Ion Străvoiul Zărnescul, Eŭ Toader Munteanul.
Eu Stan Tărătul, Eŭ Vlad Stroe.
Eŭ Vlad Noghiia, Eu Stoica Drăgoesei,
Eu Aldea Mărtoiul. Eŭ Stanciul Căpriţoiul,
Eu Ion Părşoiul. En Enea Nămăescul
Eŭ Ion Popocea. Ei Radu Voiculeț,
Eŭ Ion Dobre. Ei Toma Budia.
Eu Dobre sin Dobre. Eŭ Bucur Pepelea.
Eu Duşea Mihai. Eŭ Vlad Coșotoiul,
Eu Bucur Gărniţă. Eŭ Baii Șușu,
Eu Oprea Clinci, Eu Nistor Șerban,
Eŭ Voina Mănăilă, Eŭ Marian,
Eu Toader Morariă. Eŭ Ion Tatu.
Eŭ Bucur Pitea. Eu Vlad Buzărlan.
Eŭ Vlad Jinga. Eu Ilie Buzărlan.
Eu Ilie al Babi. Eu Radu Paraschivu.
Eŭ Vlad Buză. Eŭ Vlad Buzărlan.
Ei Gheorghe Munteanul, Eŭ Radu Buzărlan,
Eŭ Dobre Neagi, Eu Bratu Picicu.
1 De Cruşedol,
3 No 589.
75703. Vol. X. 23
www.dacoromanica.ro
354 SUPUŞI BRAŞOVULUI
Eŭ Radu Olteanul.
Eù Ivan Viisan.
Eŭ Radu Olteanul. i Vlad Voicul.
Eu Vlad Ţenţul. D Alde Voicul.'
Și am scris eŭ Radul Turcul grămăticul, iar căce am scris
aciastă carte, și dacă aŭ aflată birăul, au vrutu să mă ucigă
de totii, să stric cartea, dar eŭ am scris cu voia sătenilor
ce sănt numiț. Și, aflănd săteni, aŭ sărit cu toți ca să mă
scoață de la bătae. Iar eŭ, văzănd că va să-m ià Ion birău
cartea, o'm ruptii, iar săteni de iznoavă aii făcut aciastă
carte, și, de-i va pofti cinstiți Domni pe săteni, vor veni și
de față. Aciasta, și mila lui D|ujmn[ejzăi să fie cu cinstiți
Domni.
Mici și plecaț noi: Zărnești!.
i Ion Zmedu.
i Radu Bădilă.
10.
Facem știi[n]țare Mţărjiilor Voastre, păntru ahest omu,
anume Stoica din Cumătra [= dinnu Mălajtra?] că mult[ă]
gălceav[ă] face: închide vite din hotarul nostru, și le duce
în că|rjcima Cotli, și nu aduce vite din hotarul nostru la noi,
ce le ba[gă] în cărcima Cotli şi el ià trăsura, şi să adun[ă]
oameni strein[i] pe lăngă el. Și ne-ar fi voia să vie în sat
cășaș, să nu mai facă gălceavă Dier: că aŭ închis un stucn
de pămănt) al satului fár știrea noastră. Noi am rumpt gar-
dul, şi noi ne-ami ruga Măriilor Voastre, să aduceții M[ărliile
Voastre pe ahei oameni în sat, căci multă pagubă facu la
hotar[ullu nostru.
Eŭ birău din Vlădeani, înpreun[ă] cu jurați şi cu bătrăni.
Luna] Iun(ie] ale! 20, 17612.
II.
Ai Mării Tale mai mici și plecaț. Alta, pen oamen[i] avem
pace, iar vite s'ai mai beategit 3, tot la oameni ahei opriţ,
iar la alți sănt boi, vacile săn[ăJtoase toate.
1 Ne 733.
2 No 742.
www.dacoromanica.ro
SĂTENII ȚINUTULUI 355
Nam ruga mu Mării Tale, oameni carii sănt săn[ăltoş,
să s[ă] sloboz[eas]că: naŭ ce mănca. Porţiionul poci scoate,
ci mar|e] năcaz avem.
Că oameni carele le iaste vitele beteage, staii departe:
cari-s cu boi, cu vaci, cu tot, no-s ameastecă c'alte vite.
Luna Iunie zi 20, 1761.
Eŭ birău din Vlădeani!.
Au. Birsanil păstori.
De sigur că din cele mai vechi timpuri păstorii din Țara
Birsei treceaii dincoace de munți, pentru a căuta pășune bo-
gate în văile munţilor și în toată întinderea șesului, pănă la
stufurile <bălții» dunărene. Ţeranii noștri îi numiai Bîrsani,
după numele apei Birsa, precum locuitorii de la Olt erai
numiți de ceilalți Romini Olteni, cei de la bm Jieni, și așa
mai departe. Drumul Birsanilor era mai ales prin Ţara-Ro-
mănească, şi numai arare ori, prin Secuime, în Vrancea,
unde eraii alți păstori, saii prin munţii Bacăului, de unde se
putea merge și pănă 'n Basarabia de astăzi.
Pomenire despre păstorii birsani nu se face însă în timpurile
maï vechi. Bîrsani, lină birsană, «oițe birsane> —ca în ba-
lada Mioriţei — nu se înseamnă în răvașele ce trimet Domnii
și boierii noştri la Brașov în veacurile al XV-lea şi al XVI-lea.
La începutul celui de al XVII-lea însă, aflăm că Birsanii
aveaii toată voia de a colinda si locui plaiurile și cîmpia de
la picioarele lor şi că pentru această întrebuințare a bogăției
terit Domnii munteni le luaii o dajde anume. Principii ar-
delen, la cari se plinseră Brașovenii, nu voiaii să recunoască
acest drept, de alminterea foarte firesc, și înnainte de Domnia
prietenească a lui Matei Basarab se ajunse la învoiala ca
darul în bani, pe care, pentru ocrotire și asigurare, Țara-
Romănească îl răspundea «Craiului» vecin, în sumă de 5-6.000
de galbeni, să fie socotit ca o despăgubire pentru dajdea
luată de la Birsani. Astfel rămîneaii cu paguba, ce e drept,
și Birsanii înșii și stăpînii lor, Braşovenii ?.
1 No 741.
2 Studil și doc., 1X, p. IL şi urm, şi izvoarele citate acolo,
www.dacoromanica.ro
356 SUPUŞI BRAŞOVULUI
De la Matei însuși nu ni-a rămas nici-un privilegiu pentru
Birsani, cu toate că el trebuie să D fi dat unul.
Se pomenește odată hrisovul pentru Birsani al lui Antonie-
Vodă din Popești, al lui Șerban Cantacuzino şi al lui Ioan
Mavrocordat, pierdute și ele. Numai de la Domnia lui Brîn-
coveanu, începută în 1688, pornesc știri necontenite și sigure
asupra păstoritului în 'Ţara-Romănească a ciobanilor supuși
Brașovului. Pănă atunci găsim doar vre-o scutire de bir și
de sarcini —ca acea de la Duca-Vodă, care se tipărește
aici, — pentru oamenii de la oile, păscînd în ţară, ale vre unui
prieten brașovean.
După vechiul aşezămint, care n'a suferit pănă după moartea
lui Nicolae Mavrocordat (1730) !, deci în curs de vre-o sută
de ani, nici-o schimbare însemnată, primind numai cîte un
adaos întimplător, iată care era situația Biîrsanilor veniți cu
oile pe pămîntul muntean:
Ei pot sta în voie tot timpul ce trece de la Simpietru
pănă la Sf. Gheorghe, fiind deci îngăduiți ca'locuitori aproape
statornici ai ţerii. În munte, ei nu plătesc nimănui nimic
pentru pășune. Nu se dă nici oierit, nici ierbărit, nici chiar
vamă pentru brînza, lîna ce se aduc înnapoi în Ţara Birsei,
Numai cit, atunci cînd păstorii vînd din oile lor la tîrgurile din
josul muntelui, ei plătesc vama vinzării în țară (care e în
Moldova mortasipia). Stînile de căpetenie le aveaii acești
Birsani pe muntele Buceciului și pe al lui Leaotă (saii Laiotă).
Cu totul altele, mai grele, potrivit cu folosul, sînt îndato-
ririle Biîrsanilor ce se coboară la baltă. Întăiŭ, eï trebuie să
se înțeleagă cu stăpînii de moșii, în ceia ce priveşte adetiul,
prețul pentru pășune. Apoi ei răspund stăpînirii darea pe
capetele de oi, oieritul: suma e statornicită de de mult, 10
bani vechi de vită, ceva mai mult de trei parale; oierul care
face numărătoarea și strînge banii, primește și el pentru muncă
10 bani de fiecare turmă. Cînd turmele pleacă în primă-
vară la munte înnapoi, se mai dă un miel de fiecare și cîte
2 bani de cal,—ca despăgubire, ziceaii păstorii, pentru că «dă-
1 Urechiă, în An, Ac. Rom, XV, p. 817.
www.dacoromanica.ro
BÎRSANIt PĂSTORI 357
rîmă păduri de salcie în bălți pentru hrana oilor lor>!. Vitele
mari și caii sînt scutite de ierbăritul, care apasă asupra «bu-
catelor» pămîntene. Ciobanii, dacă sînt străini, maŭ nici-o
sarcină. Brînza nu plăteşte la plecare, dar cașcavalele ce se
vînd, în tîrgurile de la Cimpina și Văleni mai ales, daŭ obiș-
nuită vamă a vinzării, Cînd, pentru o pricină oarecare, tunsul
oilor se face în ţară, la popasurile din Breaza, din Comarnic,
vama lînei la ieşire e de 40 bani pentru vechea măsură a
poverei. Nu se iea-vamă însă pentru pieile oilor san vitelor
moarte, Alte măsuri și scutiri nu se prevăd,
Dar viaţa ţerilor noastre era pe atunci prea zbuciumată
ca să se poată ţinea în samă toate aceste asigurări. Chiar
un Domn bogat, cinstit şi omenos, ca Brîncoveanu, era silit
une ori să calce pe alături, fâră a se mai vorbi de păcatele
slujbașilor, care de altminterea nu rămîneai nepedepsite. Astfel
vedem că ierbăritul se culege de la turmele ce s'aii coborit la
baltă. Cei cu scutiri generale plătesc totuși oieritul la trei ani
cînd, după o datină ce se întilneşte și în Moldova, chiar
boierii era supuși la dijme ca aceasta. Cînd în 1707, în-
cepe a se strînge văcăritul, pe vitele mari și pe cai, Birsanii
nu pot fi scutiți. Cînd Turcii fac o mare cerere de oi pentru
Constantinopol, pentru tabără, pentru cetăţi, se iea și de la
păstorii Brașovului a douăzecea parte din turmele lor, şi ei
trebuie să adauge și cîte trei bani de cap de oaie pentru
dusul acelor oi la locul de cuviință. Cînd vin begleet,
oamenii trimeși de Casap-bașa, starostele măcelarilor con-
stantinopolitani, Bîrsanii sînt și ei siliți a li vinde lor întăii,
cu un preț statornicit de mai înnainte. Scrisorile de plingeri
nu ajută mult. Județul Brașovului, cutare om de cinste și
vechiii prieten de acolo e scutit, dar ceilalți trebuie să se
supuie,
După Nicolae Mavrocordat, Brașovenii se mai putură în-
țelege trainic și cinstit numai cu Grigore Matei Ghica-Vodă.
El apucâ însă oieritul crescut — dacă nu-l crescu chiar în-
1 Privilegiul e păstratîn forma întăriri! luf Brincoveanu, 12 lanuar 1712
(Studi? si doc., V, pp. 351-2) şi a luY Nicolae Mavrocordat, 15 Novembre 1719
(documentele ce urmează), Cf, şi Szudi? și doc, V, P. 344.
www.dacoromanica.ro
358 SUPUŞI BRAŞOVULUI
suși—la 15 bani, După sfîrşitul Domniei lui celui d'intăii,
Mihai Racoviţă și chiar Constantin, fiul lui Nicolae Mavro-
cordat, întrecură margenile privilegiului. Oieritul se ridicâ
la 10 parale saii treizeci de bani, fiindcă era strîns acum
de două ori pe an. Și văcăritul fu îndoit, supt Racoviţă.
Din partea lor, păstorii ardeleni născociră mijloace de a
scăpa de sarcini, și ei sînt învinovăţiţi că plecau din țară încă
de la începutul iernei, până nu veniaii la turme oierii și cei
lalți împlinitori de dăjdiil.
În 1751-2, Grigore Ghica, întors în Domnie, orînduiește
lucrurile, și pentru Birsani, și pentru Romiînii de lîngă Sibiii,
după vechiul obiceii. Va fi numai un oierit de 15 bani și
numai un văcărit; pe acesta nu-l poate cobori la jumătate
de taler, cum i se ceruse, dar îl înjumătățește față de ce se
plătise pe tot anul pănă atunce, hotărîndu-l la 1 «zlot vechiii»
Sai 22 de parale. lerbăritul e desființat, Pentru celelalte
puncte, privilegiul de la început nu sufere nici-o atingere ?.
Cînd țara căzu însă pe mîna fiilor lui Grigore-Vodă şi,
încă mai răi, pe mîna fiilor lui Mihai Racoviţă și a laco-
milor Greci ţarigrădeni, cari-i stăpîniai și pe unii și pe alții,
năpăstuirile crescură răpede şi mult. Supt Constantin Raco-
viță oieritul era în adevăr numai de 16 bani șijumătate, și,
la plîngerile din Brașov, se întîmpina că, plătind Bîrsanii numai
10 bani, Turcii, cari aveai totmai multe stîne și cîșle la Du-
năre, nu vor voi să dea decit 8. Suma rămăsese adecă tot cea
din privilegiul lui Grigore Ghica, pentru că I ban și jumătate
era <poclonul de nume». Dar văcăritul ajunsese la nu mai
puțin decît 66 de parale, pe cînd trebuia să se dea 66 de
bani. Stăruințile Brașovenilor aduseră statornicirea din noii a
acestei din urmă sume. Ba încă se iertă ierbăritul, în sumă
de 40 de bani pe capul de vită saii de cal, și vama de
1 Obiceiul s'a păstrat însă şi mai departe pentru păstori! sibieni, cari
veniaii prin Vilcan şi mergeaii pănă la Vodița, lingă Virciorova, iar «despre
toamnă se trag înnapo! fără a nu plăti oieritul>. La 1784 se hotărește că li
se va lua o oaie la sută (Urechiă, în Aa. Ac, Rom., XII, p. 3108, nota).
3 Cf. Srudir și doc, V, pp. 157-3, n° 105, şi documentul din 1752 al luf
Ghica. ce urmează.
www.dacoromanica.ro
BÎRSANIE PĂSTORI 359
vinzare, care făcea doi bani de oaie. De văcărit fură iertați
doi cai de fiecare turmă, acei cari «poartă odaia dupe oi».
Se făgădui o plată bună și dreaptă din partea beglicgiilor,
Ștefan Racoviţă, copleșit de datoriile sale și de cele pe
care i le lăsase fratele, crește oieritul la 17 bani și jumătate,
deci cu un ban, scutind în schimb a zecea parte din oi. El
hotărește chiar că, la Gez/zc, se vor da de acum înnainte
numai 7 la sută din oile Bîrsanilor, și nu 132.
După reforma generală din 1774, se alcătui alt așezămînt,
de către Alexandru Ipsilanti ; el fu cuprins în condica Vis-
tieriei, dar nu ni s'a păstrat. În el se cuprindeaii fel de fel
de măsuri, după cele vechi. Dar privilegiul de oierit și vă-
Gärt scăzut nu se mai întîlnește. Ipsilanti unificase oieritul
tuturora, în sumă de 12 bani numai (120 bani = I taler),
fără «poclon». Văcăritul rămîne în suma de 66 bani pentru
alți «străini», dar se vede că Birsanii izbutiseră a-l scădea
pentru dînșii la 33 de bani numaï ?.
Aceasta fu, de acum înnainte, starea de lucruri, căci de la
Alexandru Ipsilanti înnainte nu sa mai făcut nici-o reformă.
În Moldova, datoriile și scutirile Birsanilor erai altele. Nu
le putem cunoaște după scrisori brașovenești, dar avem alte
izvoare la îndemină. `
La începutul veacului al XVIII-lea, cind putem cerceta
şi rostul Birsanilor în Tara Romäneasch, eran în Moldova
două feluri de Birsani, afară de grupe de Mocani care stăteaii
pe lingă diînșii. Unii erai adevărații Birsani, cari petreceaii
pe plaiurile Putnei și Bacăului numai nouă din cele două-
sprezece luni ale anului și-și aveai gospodăria, familia, nea.
murile pe pămîntul brașovenesc. Şi ei erai scutiți de sarci-
nile personale ale ţerii, ca și Birsanii munteni; pentru oi,
ei aveaii să răspundă goștina de oi saii oieritul moldovenesc.
Această dajde era socotită «de la dzeace bucate un Jet:
saă 2 parale ori 6 bani de oaie, pe lingă 1 leii și jumătate
1 Documentele ce u.mează.
= Urechiă, 7. s/f. cif, p. 395, nota, Cf, ibid., p. 646, nota.
www.dacoromanica.ro
360 SUPUŞII BRAŞOVULUI
pentru o stînă întreagă. Această <gorștină> şi <gorştinarii»
ei erai numiţi, în deosebi de ceilalți, «birsănești»; a plăti
numai atit, se chema a plăti «birsăneşte». Adetiul saŭ des-
păgubirea pentru pămînt se dădea în natură: un miel de
turmă, Şi încă acest adetiii se dădea numai pentru locul pe
care se ridica, pentru o vară întreagă, stîna, căci vara li era
îngăduit a merge în voie «pe locuri slobode», unde nu
puteai face nici-o pagubă!,
Alți Birsani eran așezați numai în anumite locuri, la So.
veja, la Răcoasa în Ținutul Putnei, la Cașin, în Ținutul Ba-
căului; lingă ei la Bilca erai Mocani?. Aceștia nu mai era
priviți ca <Birsani străini», ci ca «birnici pămintului» pe care
fuseseră colonisaţi, ca «slobozieni» $. În frămîntările ce zgu-
duiaii atunci Ardealul, ei socotiseră că e mai priincios şi
mai sigur a trăi pe pămîntul moldovenesc al lui Vodă. Ei
se bucuraii de toate drepturile celorlalți Birsani, dar aveaii
şi îndatoriri deosebite, pentru folosul mai mare ce scoteau
din țară. Printr'o învoială încheiată din capul locului, o
rumptoare, ei se învoiseră a da cu toţii, în locul birului,
suma de 3.000 de lei vechi pe an. Ea se împărția, se cisluia
între păstori de către Vornicii lor: unul la Soveja, cellalt la
Cașin. Aceşti Vornici aveai și putere de a judeca, afară de
întîmplări de furt şi de omor, cînd hotărîrea și pedeapsa o
hotăria de-a dreptul Domnul.
Birsanii de țară erai scutiți de podvoade, de cai de olac —
de toată slujba drumurilor, musafirilor, dregătorilor în călă-
torie și ștafetelor, deci —; dar, în schimb, trebuiau să gă-
tească vestitele lor «care mocănești> pentru nevoia Dom-
nilor: cînd veniaii, cînd plecaii, cînd se strămutaii sai făceaii
trimeteri. Dean lucraă necontenit la aceste care, și Soveja
se certa adesea cu Caşinul în ceia ce privește datoria fiecărei
aşezări în această privință. Alte ori eran gilcevi pentru oi
1 Studii și doc., VI, P. 313, n° 714; p. 333, n° 876; p. 334, n° 882;
p. 388, nle 1347-8; p. 436, n° 1638; pp. 440-1, no 1659; p. 443, n° 1672..
Cf. situaţia păstorilor din Cimpulung, îbiz., P. 434, n° 1635.
2 Documente Callimachi, Il, p. 88.
3 Studir și doc., VL, p. 441, n° 1659.
www.dacoromanica.ro
BîRsANIt PĂSTORI 861
furate. In sfirșit, nu lipsiaŭ la Cașin neînțelegerile cu egu-
menul mănăstirii lui Gheorghe Ștefan, pe pămîntul căreia
se așezaseră.
EI
Acești coloniști ardeleni, cu zeghe albă și căciulă pătrată,
mare, cari nu s'aii schimbat ca îndeletnicire, port și datini
pănă în zina de astăzi, își treceaii vremea și-și cîștigau hrana
numai cu păstoria de oi, cu îngrășatul porcilor, cu cărăușia
poate. Bîrsanul și Mocanul vindeai oi, brînză, cașuri, lînă,
cergi, burci. Se coborau călări cu aceste mărfuri pănă la
Galaţi chiar, și ei neguțai de o potrivă peun malși pealtul
al Milcovului, Turcii din Focșani, salhanagii în legătură cu
Constantinopolea, cumpăraii foarte mult de la dînșii !
Și Domnii moldoveni se înfruptai, ca și cei din Ţara-Ro-
mănească, la cîștiguri în afară de îndatoririle scrise. Astfel,
pe la 1740, Constantin Mavrocordat făcu gorștina Birsanilor
tot de 4 parale de oaie, ca și a celorlalți locuitori, și mai
impuse și o răsură — pentru strîngători —, și anume 10 bani.
Goștina ajunse pe la 1780a fi numai 10 bani de oaie. Dar
plingerile judelui și Sfatului din Brașov nu ni san păstrat
şi pentru aceste încălcări 2.
*
Între aniï 1761 şi 1767, Curtea imperială stărui cu cea mai
mare energie pe lingă Turci pentru ca, atit în Moldova, cit
și în Ţara-Romănească, să nu se mai facă greutăţi <Bîrsanilor
străini». Se pare că, și de o parte, și de alta, Domnii îi cam
năcăjiaui la vămi, cadetiuri» și dăjdi peniru a-i face să se
așeze în țară. Porunci se căpătai, dar ele nu folosiră mare
lucru.
Cînd, după pacea din 1774, Înpăratul îşi avu agenții sta-
1 Ibid., p. 212, p. 231, n° 190; p. 294, n° 592; pP. 313, nle 708-9; p.
322, n° 790; p 333, n° 876; p. 334, n° 879; p. 334, n° 881; p. 363, no
1134; p. 369, n° 1188; p. 381, n° 1296; p. 385,n° 1326; p.388, n° 1346;
p. 389, nle 1352. 1354; p. 389, nle 1355, 1359; p. 400, n° 1488; p. 401,
n° 1493; p. 405, n° 1530,
2 Ibid, p. 340, n° 936.
www.dacoromanica.ro
362 SUPUŞI BRAȘOVULUI
tornici, cu caracter consular, în amîndouă principatele, cel
d'intăiă dintre dînșii, Raicevich, înnoiește după douăzeci de
ani plingerile de altă dată. El izbuti să înlăture în Moldova
abusurile cu adetiul, pe care-l luati și beșleaga de Fălcii, și
Vlădica de Huși, și toți moșierii prin pămîntul cărora tre-
ceai păstorii, unele vămi nedrepte, ca aceia pe hainele Dir.
sanilor, precum și cumpărătura cu de-a sila a beglicgiilor.
Austriacii nădăjduiaii chiar să capete de la Poartă de-a
dreptul scăderea oieritului și gorștinei de oi pănă la 8 bani
pre oaie. Privilegii solemne din partea aminduror Domnilor
hotărîră lucrurile în dezbatere, la 1785 5. Dar multă vreme
încă asuprirea Birsanilor fu unul din punctele de plingere
cele mai obișnuite ale Puterii ce stăpînia dincolo de munte.
Pe vremea cînd Ştirbei-Vodă era Domnul muntean, deci
prin anii 1850, păstorii ardeleni plătiaŭ Vistieriei oierit și,
pe lîngă el, cornăzizul, care tăceai la un loc 80 sai chiar
100.000 de lei pe an. Mai Gran numele vechi dispărură, şi
darea pentru folosirea pămîntului de pășune ajunse o simplă
taxă modernă. Ea se hotărește și astăzi în tarifele sai învo-
ielile de vamă cu Austro-Ungaria.
I.
[Matei-Vodă către județul Mihai.] Cătră aceasta-ți daŭ ştire
Domnia Mea pentru cinstit[a] carte ce mi-aï trimis dumneata,
dă toate înțeles-am Domnia Mea pre răndu, și foarte-ți mul-
țemescu domnetalļ[e], căci nu săntem uitaț cu scrisoarea pu-
rurea de cătră dumniata. Alta, pentru obagie dumnetalel,
Bucuru, cu frate-săŭ Stoeca, făcut-le-am Domnia Mea cartea
Domnie Meal[e), și l'am dat și omulu Domnie Meallel, să lă
ià toate oile de la Pan|ă] Căpitanul, carele] aŭ fostu oiar,
păn la un miel. Altu, nici-o paglujbă să n'aebă dă cătră
3 Hurmuzaki, VII, pp. 26-7, 37, 39, 41, 426, 435, 437, 444, 448-9 i
Raicevich, Osservazioni intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788, Apen-
dice. Cf. și Hurmuzaki, Fragmente, V.
www.dacoromanica.ro
BÎRSANII PĂSTORI 363
nimenea. Aceasta-ţi facu știre Domnia Mea. [7152 [1644],
Fevruarie 12.)
(Pecete rotundă !.]
2.
+ La al nostru cinstit și de m[ij[ojstivul Dumnezeii dă-
ruit vecin de aprope și ca un părinte, jupan Mihaiii biv județ
a marei cetăți a Brașovului, pac[e] și săn[ăjtate pohtescu
dumnital[e] și a toat[ă] cinstit[a] casa dumnital|e). Alta, să veri
pohti dumneata a știrea dentr'acocle), cu mila lui Dumnezeu
Măriia Sa Domnu nostru iaste săn[ăjtos și veasel; noi încă
ne aflămii cu săn[ăltate pre lăngă cinstite speatel[e] Mării
Salje]. Alta, de scrisoare ce ne-ai trimis dumneata, cu dragă
inemă o'mu priimitu, și de tooate amu înțeles, scriindu-ne
dumneata pentru răndul oilorg dumnital|e]. Deci, cu scrisoarea
nu putemu lungi, ce vei înțelege dumneata den cartea Mării
Salle) Domnu nostru și den omenii dumnital[e]. Deci, nici de
acuma înnainte să nu fimii uitat de scrisoarea dumnitalļ|e].
lar noi încă, de ce vomii putea, vomu fi gata a sluj[i] dum-
nitalțe], ca unui priiaten al nostru. Aciastă puţin[ă] scrisoare
a nostră să afle pre dumneata săn[ăjtos.. . Pis [= scris] Mai
1 dnă, vt 7161 [1653].
+ Mai mic fratel[e] dumital[e] şi vecin de aprople]:
Radul Vel Coml[i]s.
[V°:] f La al nostru bun priiaten și vecin de aproape și
ca un frate, dumnealui jupan Mihaiii biv județ Brașovului,
uecHo AA ck [=cu cinste să se deal
[Pecetea obișnuită 2).
3.
Mlstiiu bjiiu Io Duca Voevod i gspri zemli vlahiscoi. Aa
BaT rcA&MI cie nogtatuie renABgMi [=am dat Domnia Mea
această poruncă a Domniei Meale} lui Hărman Mihaiu, Bra-
şoveanul de la cetatea Brașovului, de la Șchiai, ca să aib[ă]
1 N° 335.
2 No 629.
www.dacoromanica.ro
364 SUPUŞI BRAŞOVULUI
a-ș ţinearea la oile lui, aici, în țeara Domnii Meal[e], șapte
clobani; însă să fie oameni striini, bărseani, den Țeara Ungu-
rească, făr[ă] bir și fără nici-o gălciavă. lar omeni de ţeară să
nu fie nici-unul. Dup[ă] cum s'ai adeverit cu bună adeverinţă
și cu mare prinsoare dennaintea Domnii Mealţe], cum să:i fie
ciobanii lui (ot streini, iar de cătră Domnia Mea să fie acești
ciobani în pac[e] de bir, și de seamă și de alte dăjdi, căre
sănt preste an în țeara Domnii Melea, de nimic să n'aibă
nici-un val și nici-o băntuial[ă], de cătră nimenea. Așijderea,
poruncescu Domnia Mea și voao, slugilor Domnii Meallel, carii
vet fi semaci într'acel judeţ, și voao altor slugi, carii cu ce
slujbe vert umbla, deaca vet vedea aciasta carte a Domniii
Mealļ[e], iar voi ot să vă ferit de aceșt(i] ciobani, să le dat
bun[ă] pac[e] de toate, cum scrie mai sus. Că, cine le-ar face
vre un val preste cartea Domnii Meal(e], rea scărbă și cer-
tare vor petreace de cătră Domnia Mea. lar, de nu s[ă] va
ținea precum s'ai adeverit şi se-au prinsu denaintea Domni;
Mealle), ci sar afla între ciobanii lui vre unul să fie om de
țeară, pentru unul ca acela să nu fie scutiț nici ceialalți, ci
să dea și seamă, si oile lui încă să nu le aducă în ţeara
Domnii Mealle), ci să lipsească den feat, Pentru că așa
san prinsu dennaintea Domnii Meallel, Die caam p3k reABMH
[=s'a scris cu mîna Domniei Mele]. Pis Noem|vrie] 26 dni,
t 7184 [1675].
[Pecete octogonală.)
|Monograma.]
[V*:] Hărman Mihaia!.
4.
Io Costandin Voevod bj. mlstiii gsdnii zemle vlahiiscoe.
+ Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor tot
Sfatul cinstitei cetăți Brașovul. Sănătate şi tot binele poftim
dumneavoastră de la Dumnezeii. Cartea ce aț trimis dumnea-
voastră, ne-au venit, și, de săn[ăltatea dumneavoastră înțele-
gând, ne-aă părut bine. Alalte căte ne ap scris dumneavoastră,
1 N° 347.
www.dacoromanica.ro
BÎRSANII PĂSTORI 365
am înțeles, cum că aŭ venit oamenii dumneavoastră, carii
sănt cu oi, aici în țara noastră, de s'au jăluit cum că li sai
luoat acum cătăva sumă de oi, De aciasta veți ști dumnea-
voastră, că noi n'am fi poftit să să iă de la nimeni nici-o
oae, numai de mare nevoe și de mult păs ce ai fost asupra
țărăi, n'am avut ce face. Că ne-au venit poruncă de la În-
părăție ca să dăm 20.000 de oi de treaba Înpăr|ălțiii, Care
puteți socoti dumneavoastră, că 20.000 de oi nu iaste puțin
lucru și, cunoscăndu că nu iaste cu putință ca să să poată
plini aceaste oi numai de la ţar|ă], pentru mare păs san so:
cotit ca să facă ajutor și oamenii de țara dumneavoastră,
pentru ca să să rădice acest greii. Măcar că nici atătea oi
de multe de la dănşii nu san luoat, ce de la toți oamenii
țărăi Ardealului, căți sănt cu oi aici în țara noastră, sai
luoat 1000 de oi, adecă după scrisoarea oiarilor de astă
iarnă, cătă sumă de oi sai aflat peste tot hotarul țărăi
dumneavoastră, așa San socotit, de s'aii rănduit să dea pentru
o sută de oi o oae. Care ce să cunoaște, și ce lucru mare
iaste, căce au dat la o sută o oae?! Măcar că nici de atăta
n'ar fi mai avut nici-o supărare, ce, de mult păs ce venise
asupra țărăi ne miram ce vom să facem! Ce ne-au că-
utat a pune de aŭ ajutat cu toții, căți ai avut dobitoace
pe locul țărăi. lar pentru aciasta ce san mai jăluit oamenii
dumneavoastră, cum că le-ai luoat si 5 bani de oae, de
aciasta veți ști dumneavoastră, că porunca noastră aŭ fost
să iă numai căte 3 bani de vită, pentru plata banilor celor
ce aŭ dus oile pănă le-ai dat în seama Casap-bașii. lar ca
să ià cate § bani, gan fost cu știrea noastră, ce iat[ă] că
acei 2 bani ce aŭ luoat mai mult, am pus de aŭ apucat de
Ivan Căplijt[anul], care aŭ strănsu oile, de i-ai întorsu înnapoi:
Care san făcut d 15, şi iat[ă] că sai trimis cu omul dum-
nealui județului. Ce dumneavoastră îi veți luoa, și veţi da
oamenilor de la cine s'a luoat, iar pe acesta, pe Ivan Că-
plilt[anul), nu numai căci l-am scos den Căpităniia ce era,
ce încă va păți şi mare nevoe, căci aŭ făcut peste porunca
noastră, Însă dup[ă] fapta lui el pedepsa îș va luoa. Iar
oile ce aŭ luoat, a să mai întoarce înnapoi nu să pot, că
www.dacoromanica.ro
366 SUPUŞI BRAŞOVULUI
San dat de cătăva vream[e] în seama oamenilor Casap-bașii.
şi s'a şi dus cu dănsele; ce n'avem ce face. Iar pentru Dră-
ghici Spătariul, căte ne mai scrieți dumneavoastră şi pentru
dănsul, cum că face multe supărări oamenilor de ţeara dum-
neavoastră, și aŭ mult val, făcăndu-le feliu de felii de obi-
ceaiuri, — de aciasta deaca am înțeles den cartea dumnea-
voastră, unele că aceastea, iat[ă] că am rădicat și pre Dră-
ghici Spăt[ariul], să nu mai fie nici-un ispravnic la Cămpina,
şi de acum nu vor mai avea oamenii dumneavoastră nici-o
supărare. Că noi unile ca aceastea nici de cum nu le su-
ferim, ce pururea poftim ca să avem cu dumneavoastră bună
vecinătate și priitinească dragoste, și așa voim, ca și oamenii
dumneavoastră să aibă bun traii în ţara noastră, și ni să
pare că nu vor mai avea de aceaste supărări. Ce înțeleasem
acum că aŭ avut aciasta. Și Dt dumneavoastră sănătoși.
Ap|rilie] 17 d., 7204 [1696].
De bine voitor dumheavoastră :
Io Costandin Voevod.
[V:] ț Cinstiţilor şi ai noștri de bine voitori, dumnealor
cinstitul Sfatul al cinstite cetăți Brașovului, cu săn[ăjtate să
să dea.
[Pecete mare, rotundă!.]
5.
Cinstite al nostru bune vecine și priiatnice, dumneata ju-
păne judeațe, sănătate și tot binele de la a tot putearnicul
Dumnezeŭ poftescu dumitale.
Cartea dumitale de la sluga dumitale, cu cinste şi cu dra-
goste o am luoat, şi, de bună sănătatea dumitale înțelegănd,
ne-am bucurat. Caria în lungă vreame a fi întreagă și cu
norocir[e] de la Domnul Dumnezeŭ poftim. Alalte căte dum-
neata ne mai scrii, încă am înțeles. De care lucru foarte ne-aii
părut și ne pare răii de supărările şi nedreptățile oamenilor
dumneavoastră ce aŭ avut aici, de unii și dealții: unii tră-
1 No 352.
www.dacoromanica.ro
BÎRSANII PĂSTORI 367
găndu-le bucatele, alții luăndu-le bani afară den socoteală
și den obiceaiŭ. Însă, săvai că dumneata, acestea ce aï os-
tenit de mi-ai scris mie, și Mării Sale lui Vod[ă] încă ai scris,
de ai dat în știre, iar încăș și mie, mi-ai fost pren putință,
n'am pregetat a nu grăi Mării Sale. Care lucru nici Mării
Sale nu Lag părut nici-un bine de unele ca aceastea ce să fac.
Pentru că porănca Mării Sale, nici aŭ fost, nici iaste să să
facă unele ca aceastea, să să ià cele] ce nu iaste obiceaiul
și direptatia; ce n'avem ce face deaca vreame ce așa sănt
slugile ! Măcară că mi să pare că ca aceastea nici într'o
teară, nici la un loc nu lipsescu: jafuri şi măacături de oa-
meni răi ca aceia. Unde și aici, că nu sănt de aceia, nu tă-
găduim. Derept aceaia, unii ca aceia cine aŭ fost de aŭ um-
blat într'acest chip, înțelegăndu Măriia Sa Vodă, și necinstei
cum li san cuvenit aŭ luat, unii încă și den deregătoriia lor
aŭ scăzut și, cui ce aŭ luat fără cale, ca să întoarcă înnapoi,
aŭ porăncit Măriia Sa. lar, precum am zis, ca aceia răi, ni-
căiri în lume nu lipsescu. Că iată și vremile și oamenii acum
S'aii iuţit foarte: poate fi căci şi stăpănitorii și putearnicii
cei mai mari cer mai mult şi afară din obiceaiii și socoteală
vor să ià, şi așa urmează și alalte necuvioșințe și pagube
mai multe la norod. Însă, căt dară pentru aciasta cu oa-
menii domneavoastră, mai multe nu lungescu, de vreame ce
den cartea Mării Sale lui Vodă, ce răspunde dumitale, mai
pre largu vei înțeleage dumneata, și de la sluga dumitale așij-
deria. Și iarăș și de acum înnainte, întru ceale ce ne vei
pofti dumneata și va fi pren putinţa noastră, în lucruri cu-
vioase și direapte, gata săntem pururea a sluji dumneavoastră,
ca unor buni vecini și buni priiateni. Și mila lui Dumnezeii
să fie tot cu dumneata den toată voința poftim.
Al dumitale de bine voitoriă priiatin și vecin, și gata pu-
rurea a sluji:
Constantinus Cantacuzenus.
[V° :] Cinstitului și noaă bun priiatinului și de aproape
vecin, dumnealui jupănului Ioanes Mancoș, marelui-județ al
cinstitei cetăţi ai Brașovului, cu cinste și cu multă săn[ăltate
să s[ă] dea.
www.dacoromanica.ro
368 SUPUŞII BRAȘOVULUI
Anno 96, die 2 Maj, Stolnikul Koztandin Schreiben we-
gen unser Wallachen.
[Pecete neagră, octogonală, cu vulturul bicefal, coroana
împărătească și literile: «C[onlst[antin] C[an]t[acuzino]:».]
6.
Cinstit al nostru bună vecină şi priiateni, domneata ja-
păne judeaţe, sănătate și tot binelle] de la puternicul Dum-
nezeii pohtimu dumitale.
Cartea dumitale de la slug[a] dumitale cu dragoste o am
luoat și, de bună săn[ă]tatea dumitale) înțelegăndu, ne-am bu-
curat. Carea în lungă vream[e| a fi întreagă şi cu norocire
de la Dumnezăă pohtim. Alalte încă, căte dumneata ne mai
scrii, am înţeles. De carfe] lucru foarte ne-ai părut și ne
pare răii de supărăril[e)] şi nedreptățile oamenilor dumneavoastră
ce aŭ avut aici, dă unii și dă alții,—unii trăgăndu-l[e) bucatel[e],
alții luundu-le banii, afară den socoteală și den obiceaiii.
Însă, săvai că aceastea ce ai ostenit dumneata de mi-ai scris
mie, și Mării Sale] lui Vod[ă] încă ai scris şi ai dat în ştire,
iar încăş şi mie, căt mi i-aă fost pren putință, n'am pregetat
a nu grăi Mării Sale. Care lucru nici Mării Gallel nu iaŭ
părut nici, etc. [Întocmai ca a lui Constantin.] Ap[rilie] 19,
D 7204 [1696].
Al dumital(e] de bine voitoriă și gata a sluji:
Mihai Cantacuzind.
[Pe o foaie adausă:] 2 ban[i] ce s'aii luoat mai multu de
la oamenii dumneavoastră, care aŭ făcut ti 15, scoțănduii
dupre porunca Mării Salle] lui Vod[ă], i-am dat în măna
omului dum[ijtal[e], ca să-i aducă la dumneat[a|.
[Adresa ca la aceiași scrisoare.
Pecete ca aceia, brună, cu inițialele: e Miha Ca[nJta[cuzino»?.]
i No 656.
2 N^ 660.
www.dacoromanica.ro
BÎRSANII PĂSTORI 369
7.
„t Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnu zeml, vlahi]scoe.
f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toată vrea-
mea de bine voitoriti, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș, ma-
rele-județ al cinstitei cetăţi Brașovul, sănătate și tot binelle]
poftim dumitale] de la Dumnezeu. Cinstită cartea dumitale)
o am luat—și de săn[ă tatea dumitale] ne-au părut bine.
Alalt[e] ce ne scrii dumneata, pentru oile dumitai[e), cum
că aŭ apucat oiarii pe oamenii dumitallel de le-ai plătit de
oerit, de aciasta vei ști dumneata, că, estimpu fiind al treilea
an, şi pentru mare păs al săracii de țări, sai socotit cu tot
Sfatul nostru ca să dea cu toții oerit estimpu, și așa și sfeat-
nicii, cinstiți boiari noștri, (ot aŭ dat verit, ce s'ati socotit, şi
pentru alți priiaten|i] carii au cărți, să fie în pac[e] de oerit,
ca să dea estimpu, să ajute pe săraca de țar|ă], iar la anul
şi la celalalt an vor avea oile dumital[e] pac[e]. Aciasta, di
mila lui Dumn[ejzeii să fie cu d[ujmn[ea]ta. Dech[emvrie] 30
d. lt. 7207 [1698].
De bine voitor dumitale]: Jo Costandin Voevod.
[V*:] + Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vremea de bine voitor, dumnealui jupănul Hanăș Mancăș,
marele-județ al cinstitei cetăț Braşovul, cu mult(ă] săn[ă]tate
să dal dea.
[Pecete mare, roșie vi
8.
Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdniă zemle vlah[i]scoe.
+ Cinstitului și al nostru vechii priiatin, dumnealui jupănul
Ghiorghe ce aŭ fost județ la cetatea Brașovul, săn[ăjtate şi
tot binel[e] pohtim dumitalje] de la Dumnezeii. Cinstit[ă|
cartea dumital[e] ce ne-ai trimis cu gineril[e] dumital[e), ju-
pănul Țaco Gheorghe, ne-aii venit, și de sănătatea dumital[e)
ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata și ne pohtești
ca să nu uităm prieteșugul cel vechiii ce am avut cu dum.
1 No 360.
75703. Vol. X.
www.dacoromanica.ro
370 SUPUŞIË BRAŞOVULUI
neata, de aciasta nici am uitat, nici vom uita prieteşugul
dumitalje|, că dumneata ești al nostru vechiu și bătrăn priia-
tin. Peatru vitellel dumitalje] ce ai aici în țar[ă], oi, te rogi
ca să ţi le ertăm de oerit. De aciasta vei ști dumneata că
oerituril[e] san văndut de iaste acum o lună; de ne-ai fi
pohtit dumneata mai de nainte, am fi făcut dumital,e). Tar în-
căși iat[ă] că am făcut dumitale carte, de acum înnainte să
aibă oile dumital[e] căte scri în carte, bună pace de oerit.
Aciasta, dl mila lui Dumnezei să fie cu dumn[eajta. De-
ch[emvrie] 4 d., D 7214 [1705].
De bine voitor dumital[e]: Jo Costandin Voevod.
[V*:] + Cinstitului și al nostru vechiu priiatin, dumnealui
jupănul Ghiorghe, ce aŭ fost județ la cetatea Brașovului, cu
multă săn[ăltate să să dea.
[Pecete mare, rotundă !.]
9.
+ Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlahiscoe:
t Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiași Reiter,
marel|e)-judeţ al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate pohtim
dumital[e] de la Dumnezeii. Cartea ce ai trimis dumneata,
aŭ venit, și de sănătatea dumital[e] ne-aă părut bine. Alalte
ce ne-ai scris, am înțeles, pentru bucatele Șcheailor, ce aŭ
aici în țar[ă], cum că au băntuială de erbari și de vameși,
și zici dumneata că nai fost obiceaiii. De aciasta noi atăta
ştim că numai Șcheaii carii ș'aă ținut dobitoacele în munte,
la stăni, de le-ai îngrăşat și iar le-ati dus înnapoi, aceia ș'au
plătit numai adetul muntelui, precum san putut tocmi la
stăpănii moșii, iar erbărit și vamă oan dat, Iar cei ce le-au
coborăt la vale, la cămpu, de la aceia au luoat și vameșii
vamă, și erbarii erbărit. Ș|i] așa am poruncit și acum, şi va-
meșilor, și erbarilor, pentru bucatele Șcheailor ce vor fi în
munți, să le dea pacle], precum au fost obiceaiul; însă numai
1 No 392
www.dacoromanica.ro
BÎRSANII PĂSTORI 371
ce vor fi ale Șcheailor, iar nu și ale altor oameni de acolo
den Țara Ungurească. lar pentru cei ce-și vor fi coborăt
vitel|e] de la munți mai la vale, aceia-și vor da și vama și
erbăritul: precumu-și plătescu oile de oerit, își vor plăti
și alalte dobitoace de erbărit, fie Șcheau, fie cine va fi. lar
cui nu va plăcea așa, iaste pe lesne să nu-și mai aducă bu-
catel|e] să le hrănească aici în ţară, ce să și le Ge acolo.
Aciasta acum, și mila lui Dumnezeii să fie cu dumneata.
lul[ie] 9 dni, lt. 7214 [1706].
De bine voitor dumfi]tale : Jo Costandin Voevod.
[V°:] } Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toată vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiaș
Reiter, marel[e]-județ al cinstitei cetăț Brașovul, cu multă să-
n[ăltate să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă !.]
10.
f Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnii zemle vlah|i]scoe.
+ Cinstiţilor şi ai noștri buni priiateni și vecini de aproape,
în toată vreamea de bine voitori, dumnealor tot cinstitul
Sfat al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele pohtim
dumneavoastră de la Dumnjejzeii. Cinstită cartea dumnea-
voastră, ce aţi trimis, ne-aii venit, și, de a dumneavoastră în-
treagă sănătate înțelegănd, bucuratu-ne-am și am dat laudă
lui Dumn[ejzeii. Alalte ce aţi scris domneavoastră, am înţeles,
cum că aţi înțeles dumneavoastră că aici în țara noastră au
eşit 2 dajde pe dobitoace, ca să dea tot omul, şi ne pobo
dumneavoastră, pentru oamenii de țara dumneavoastră ce aŭ
dobitoace aici în țară, ca să nu să supere. De aciasta creadeți-ne
dumneavoastră că cu tot adevărul zicem că noi săntem ceia
carii mai mult am vrea și am pohti să nu să supere, necum
aceia ai Dräi dumneavoastră, ce s'ar fi aflăndu aici, ce nici pă-
mănteanii noștri; dar ce să facem? Pentru multele păsuri și
mari cereri şi greale porunci ce avem de la cei ce ne stă-
pănescu, care unul Dumn[ejzeii știe în ce greii ne aflăm și
% Ne 393,
www.dacoromanica.ro
372 SUPUŞI BRAŞOVULUI
cu cătă dătorie san încărcat ciastă biiată țară, pentru aceaia
s'au făcut socoteală cu tot Sfatul boerimei ţărăi noastre, de
S'au scos aciastă dajde de dobitoace, găsindu.să cu socoteala
ca aciasta iaste și bună dreptate la toţi, nu să face nimănui
nici-o strămbătate, făr căt, cine căt dobitoc va avea, să și-l
plătească, precum san rănduit, Și așa sai socotit tot omul,
ori pămăntean, ori sstriin, căț să vor afia ca să aibă dobi-
toace în pămăntul acesta, să ajute cu toții la aciasta, ca să
să poată rădica păsurile și poruncile stăpănilor ce ne sănt
asupră: începănd întăi de la noi înșine, vitele noastre ce
avem, domnești, le plătim, și toți boiarii cei mari, și mănăs-
tirile toate, și arhiereii, și toţi, de la mare pănă la mic, cum
am zis dumneavoastră mai sus, nimănui măcar o vită nusă
scutește. Însă, măcar că însuși noi ne plătim dobitoacele '
noastre ce avem, și alalți boiari toți, iar încăș pentru dobi-
toacele ce sănt ale dumnealor judeţilor și ale dumnealor
fălnogilor, am poruncit să le dea pace, de vreame ce așa San
socotit, ce vor fi dobitoace boerești, cum ale gubernatului
și ale altor boiari, neamiși mari, să nu să supere. Și așa
înpreună vor fi nesupărate și ale dumneavoastră, judeţilor și
ale fâlnogilor, iar alalți mai prostime, căţi să vor afla în
pămăntul nostru cu dobitoace, vor să dea toți: nu să poate
într'alt chip. Căci nu doar că sănt trecuți dencoace acum
de curăud, ce de cătăva vreame să află veniţi și așăzaţi
aici în țară, şi să hrănesci și ei bine, ca și cești pămănteani.
Ș[i] veţi ști dumneavoastră și aciasta că cel ce ne stăpănescu,
ne și mustrează, și ne zice că aici în țara noastră sat strănsu
atăta sumă, şi den Țara Ungurească, și den alte părți, şi,
pentru acest nume mare ce San făcut că e țara aciasta plină
de om, cu atăta mai mult și stăpănii cer căt nu iaste pen
putință, și obiceaiurile ce aveam mai denainte, de să știia ce
da țara pe an, le-ai stricat pe toate și le-aă înnălțat, — cat
numai Dumnezei cel milostiv să dea puteare săracilor pă-
măntului acestuia! Pentru aceaia san socotit, la un păs ca
acesta să ajute cu toţii. Și, după aciasta, dănd Dumn[ejzei
să mai răsuflăm, nu vor mai avea de aceaste supărări, nică
aceştea de ţara dumneavoastră, nici pămănteanii noștri. SI",
www.dacoromanica.ro
BÎRSANIE PĂSTORI 373
cu aciasta sfărșind, mila lui Dumn[ejzeŭ să fie cu dumnea-
voastră,
Pis u [=s scris la] Tărgoviște, Ghen[arie| 13, lt. 7215 [1707].
De bine voitor dumneavoastră: Zo Costandin Voevod.
[V°:] + Cinstiţilor a noștri buni priiateni și vecinr de
aproape, în toată vreamea de bine voitori, dumnealor tot
cinstitul Sfat al cinstitei cetăți Brașovul, cu multă sănătaate
să s[ă] dea,
[Pecete mare, rotundă ?.]
II,
Mlstiu bjiiu Nicolae Alexandru Voevod zemli ungrovlahiscoe
AdBEAT FeRAMH [= am dat Domnia Mea] tuturor Șcheailor de la
Brașov ca să fie volnici cu aciastă carte a Domnii Meale de să
aibă aici în țara Domnii Meale a ţinerea oilor căte vor vrea și
să le pască de toamna pănă primăvara, la Sf[ă ntul Gheorghie,
cînd și ducii ei la munte în Ţara Ungurească, ori pe moşia
le domnească, ori boerească, ori megieșască, și să n'aibă nici-o
opreală de niminea. Numai și ei să aibă a-ş păzirea vitele, să
nu strice niscai păini sai livezi sai alte bucate ale cuiva. ȘI,
pentru adetul moșii unde-ș vor băga oile în baltă, sa aibă
a să tocmi cu stăpănul moșiei după cum le va fi obiceaiul,
Și, cînd i-ar lovi vreamea rea de iarnă primejdioasă, să aibă
a-ş băgarea oile în baltă, ori pre a cui moșie s'ar întămpla,
şi să nu aibă nici-o opreală de niminea; numai să aibă a-ș
darea oeritul domnescii după obiceaiul lorii, de oae căte bani
IO, şi de numărătoarea oiarilor, de turmă par[ale) ban[i] 10, iar
de altele de toate să fie în pace. Și ciobanii carii vor avea
pre la oile lor, fiind oameni strein[i], din ţara lor, încă să
fie în pace de Vel Seamă și de toate dăjdiile și orănduialele,
ori căte vor eși peste an de la Visteriia Domnii Meale, de
nici-unele, nici-un val și nici-o băntuială să nu aibă, —
după cum scrie și hrisovul răposatulu Antonie-Vod[ă] și
hrisovul răposatului Costandin-Vod[ă] Brăncoveanul, şi hri-
1 N° 394.,
www.dacoromanica.ro
374 SUPUŞII BRAŞOVULUI
sovul răposatului fratelui nostru Ion-Vod|ă|, care le-am vă-
zută Domniia Mea la măinile Șcheailor. Aşijderea şi pentru
vitele lor de oi și de berbeci, care vor fi ale lor bucate de
casă, cănd vor vrea să și le ducă la casele lor, în Ţara Un-
gurească, de acealia să nu dea vamă. Și care dintr'acești
Șcheeni ar ținea stini vara pre munții carii cumpără dupre
la boeri, de vor face toti cașcavele (s7c), iară nu brănză,
acealia cașcaveale de le vor vinde în tărg la Cămpina, ai
la Văleani, saii măcar ori în ce tărg, să-și dea vama. Iară,
făcăndu-să toti brănză, și vor vrea să o ducă la case[le] lor,
în Țara Ungurească, de aceaia să nu dea vamă. Și, pentru tur-
mele de oile lor, cînd vin primăvara de la cîmpù şi trec la
munte, să aibă a da vameșilor căte un miel de turmă, şi să-și
ià răvașul de seamă, să-și treacă oile cu pace. Şi pe căți
cai vor avea la turmă, să aibă a darea de cal par[ale] bani
2. lar, de s'ar întămpla vre unora dintr'aceştea a le fi oile
șchiope san beteage, aŭ vor fi apele mari, de nu le vor putea
treace în sus, ci le vor tunde aici în țară, la Breaza aŭ la
Comarnicii, saii măcarii unde sar întămpla, acea lănă, de
vor vrea să o ducă la casele lor, în Ţara Ungurească, să
dea vamă de povara de cal bani] 40, după obiceaiii. Iar,
pentru pieile oilor celor ce le vor muri de iarnă aici în țară,
şi vrînd să și le ducă la casele lor, în Ţara Ungurească, de
aceale piei să nu dea vamă. Însă, care vor fi din bucatele
lor, iară nu de la alții luate, ca să facă meșteșug, să nu
dea vamă. Și pentru Șchei carii ţăn stăni în munții Buce-
ciului și în Muntele lui Leaotă, în hotariu Dămboviţi, sis vor
pogorî bucatele lor, de le vor vinde, — de aceale bucate cînd
să vor tocmi cu neguțitorii, de vor da vama cei ce cumpără,
Șchiei să aibă pace. Iar, de nu vor da vama cei ce cumpără,
atunci să dea vama cheii. Și în ce județ să vor vinde
aceale bucate, la tărgul acela ce va fi într'acel judeţii, să dea
vama. Numai Schei să poarte grija, să facă ştire vameșilor,
ca să știe de la cine vor luoa vamă, Și pentru buțile cu vin,
care es de la viile lor de aici din țară la Cimpina, și din
Cămpina pun vinul prin burie, de-l duc în Țara Ungurească;
să aibă a darea vamă, de calul împovăratu cu vin, căte bont
www.dacoromanica.ro
=
BÎRSANII PĂSTORI 375
10, iar de bute să nu dea nimică. Iară, de nu vor fi din viile
lor, și vor fi luoate de la alții, să aibă as darea vamă după
obiceaiŭ. Şi, pentru vitele lor, de boi i vaci, ce aŭ în Țara
Ungurească şi le duci de le pasci pe pămăntul Țării, și
iar le duci înnapoi, acealia încă să aibă pace la erbăritu.
Așijderea şi pentru Șcheaii carii cară pește cu carul de la
baltă, aŭ de prin tărguri, și-l duci în Ţara Ungurească, să
aibă a darea vamă, de caru cu pește bani 70, și de calul în-
povăratii cu peaște, căte ban[i] 7, iar mai mult, nu. Și de fu-
măritii încă să aibă pace, după cum aii avut ei obicină și
cărți de la răposatulii Șerban-Vod[ă] şi de la alți răposaţi
Domni. Iară mai mult val sai băntuială, afară din obiceaiu-
rile ce san zis mai sus, să nu aibă. Așijderea și în urma
Domniei Miale, pre care va aleage D[o]mnul D[u]ļm[ne]zeu a
fi Domn și stăpănitoriu ţării aceștiia, încă îl poftim și-li ru-
gămu întru numele Domnului și Măntuitoriului nostru Iisus
Hristos, ce iaste întru Troiță slăvit, ca să înnoiască şi să
întărească cartea aciasta, pre tocmealele și așezămănturile
ce Sau zis mai sus, ca și a Domnii Sale mile și drease încă
să fie bine cinstite și în samă ţinute, și D[o]mnul D|umnejzeii
să-l ție și să-l păzească întra sa Domnie cu lină pace și
fericită viiață. Și am întărit cartea aciasta cu totii Sfatul cin-
stiților și credincioșilor boerilor celor mai mari ai Divanului
Domnii Meale, Pan — Vel Ban, i pan Radu Popescul Vel
Vornic, i pan Iordache Creţulescul Vel Logofăt], i pan Du
mitrache Ram[aldan Vel Spătar, i pan Grigorie Vel Vistier,
i pan Manulache Vel Clucer, i pan Iordache Stama[ti] Vel Pos-
telnic, í pan Nicolae Ruset Vel Păh(arnic], i pan Matei Crețu-
lescul Vel Stolnic, i pan Costandin Băleanul [Vel Comis, i pan—
Vel Slugeari, i pan Barbu Merișanul Vel Pitari, și ispravnic Cos-
tandin Văcărescul] Vel Log[ofăt]. Și s'au scris cartea aceasta,
în anul al doilea din Domniia a doao, aici în orașul Scau-
nului Domnii Meale, în București, de Anghelache Logofeţelul
ot Tărgovişte, mesița Noem[vrie] 15 dn., vleat 7228 [1719).
Jo Nicolae Voevod, mlstiiu bjiiu g[o]sp[ojdarii.
Iordache Crețulescul Vel Log[ofă]t
mwT ThH [npourok = a cetit].
www.dacoromanica.ro
376 SUPUŞI BRAŞOVULUI
Costandin Văcărescul Vel Logļ[ofá]t, procit, [=am cetit].
[Copie contemporană, cu literele inițiale cu chinovar !.]
I2.
1 Cinstiţi aï noștri priiateni și vecini de aproape, dum-
neata Herbet, marele-județ al cinsțitei cetăți Brașovul, în-
preună cu tot Maistratul, de la milostivul Dumnezeii sănă-
tate întreaagă și tot fericitul bine poftim să trimiță dumnea-
voastră. Cartea ce ne-ați trimis dumneavoastră, ne-au venit,
și, pentru bună sănătatea dumneavoastră, ne-ai părut bine.
“Ceale ce ne scrieți dumneavoastră, am înțeles, și, căt pentru
-oiritul oilor lăcuitorilor acei părți cari vor erna aici în țară,
mai mult nu avem aici a lungi, de vreame ce s'au dat răs-
punsul la trimisul dumneavoastră, şi de la dănsil veți înțe-
leage dumneavoastră. Aciasta, și fiți dumneavoastră săn[ă|toși.
Av[gust] 3 d., It. 7253 [1745].
Al dumneavoastră de bine voitoriu și vecin de aproape:
Io Costandin Voevoda.
|Pe plic:] f Cinstiţilor ai noștri priiateni și vecini,de aproape,
dumnealui FHerbetii, marele județ al cinstitei cetăți Brașovul,
și cu tot Maistratul, cu bună sănătate să să dea.
[Pecete cu bour și cu vultur și legenda: «Io C[ostandin]
M[avrocordat| V[oevod], 1733 ës.
13.
Io Grigorie Ghica Vvd. bj. mist. gspdari zeml. vlah,
+ Cinstitului și al nostru de bine voitoriii, domine Closios,
județ al cetăți Brașovului, și la a tot cinstitul Sfat, dă la
milostivul Dumnezeii sănătate pohtim dumneavoastră. Cartea
ce aţi trimis, ne-aii venit, și ceale ce scrieți, am înțeles, pentru
Bărseani carii vin dă ernează cu oile aicea în ţară. Ce ne
pohtiți ca să dăm poruncă să nu să supere dă cătră saigii
înpărăteşti, ca să le ià oile în sălă, ci să să tocmească cu
1 Stenner, V. — După altă copie, în Stinghe, Jet, Gesearicet Șeheailor, p.
165 şi urm.
? Bibl. Ac. Rom., documente; Sturdza, în 47. Ac. Rom., VIII, pp. 250.1.
www.dacoromanica.ro
BÎRSANII PĂSTORI 377
preț, să cumpere numai oile ce vor avea dă vănzare. Dă
aciasta vet ști că, încă pănă a nu ne scrie dumneavoastră
cartea, am poruncit la toți ispravnicii, ca să le aibă grijă și
să nu îngăduească ca să le iă cinevași oile în silă, ce cu bună
tocmeală ; dar și acum de iznoavă am dat poruncă ca să aibă
purtare de grijă și să nu îngăduiască pe saigii să le jà oile
cu sila și fără dă tocmeală, iar, dă le va face cinevaşi din
saigii vre-o supărare, să nu-i îngăduiască, ci să-i trimiță aicea
la noi la Divan, ca să-și afle dreptatea, scriind pentru aciasta
și vechilul dumnealui Casab-Bași Aen la toți saigii, ca să
să ferească să nu ià nimănui oile cu sila, ci cu preț și cu
tocmeală. Dar şi dumneavoastră să dați poruncă oamenilor
dumneavoastră, Bărseanilor, ca să nu tăinuiască oile ce vor
fi avănd dă vănzare, să le vănză la alții neguțtori mai în
urmă, pentru că, din poruncă înpărătească, toți alți neguţtori
sănt opriți, nimeni să nu cumpere oi, pănă nu să va înplini
suma oilor cătă iaste a să cumpăra pentru treaba înpără-
tească. Și, urmănd într'acestași chip, nimeni nu vor avea nici
o supărare, iar, dă va avea vre unul vre-o supărare, de către
cinevași, să vie să dea jalbă la Divan, și-și vor afla drep-
tatea. Aciasta, și fiți dumneavoastră sănătoși.
Mart 11, 7257 [1749].
Al dumneavoastră dă bine voitoriii:
Jo Grigorie Ghica Voevod.
[V*:] Cinstitului și aï noștri dă bine voitori, dumnealui
Closios, județul cetăți Brașovului, și a tot cinstitului Sfat,
cu sănătate să să să dea.
[Pecete cu boul, vulturul și Io G[rigorie] Gh[ica]»!.]
14.
+ Cinstiţilor și aï noștri buniprieteni și vecini de aproape,
dumn[ejta domne Closius, judeţul c|ijnstitei cetăți a Brașo-
vului, și la tot cinstitul Sfat, dumneavoastră de obște, cu
mult[ă] săn[ăjtate închinăndu-mă, rog pre atot puternicul
l Bibl. Ac. Romine, documente; Sturdza, în An, Ac. Rom., VIII, p. 251.
www.dacoromanica.ro
378 SUPUŞI BRAŞOVULUI
Dumnezeii ca să v[ă] dăruiască în viiață întreagă și fericită
săn[ă]tate, învrednicindu-vă a prăznui Învierea Domnului
nostru Is[us] H[ri]s[tos] întru mulţi ani. Prietinească cartea dum-
neavoastră bucurăndu-mă am luat, și ceale ce scrieț dumnea-
voastră, am înțeles. Cartea ce at scris dumneavoastră cătră
Măria Sa Vod[ă), prea-înnălțatul miei stăpăn, însumi eŭ o
o am dus Înnălțimei Sale, si, de vreame ce Măria Sa iaste
pornit spre faceri de bine și spre apărarea tuturor celor ce
să umbresc supt aripile stăpănirii sale, îndată mi-ai dat
poruncă de san scris porunci de iznoavă cătră toţi isprav-
nicii judeațelor, pentru oamenii dumneavoastră carii pogoară
cu oile aici în ţară, ca säi apere si să-i păzească de cătră
toți, carii s'ar îndrăzni să le facă vre o supărare. Și încă du
de cătră saigii înpărătești, la cumpărătoarea oilor, să nu le
facă silă saŭ să le ià fără de voia lor oile ce le vor fi avănd
de prăseală, ci numai ceale stearpe, ceaie ce aŭ de vănzare,
și și acestea iarăș cu prețul lor și cu bună tocmeală, scriind
pentru aciasta cătră saigii și vechilul dumisale Casap-bașii
Agăi, ca să nui supere,— dupe cum și din luminată cartea In-
nălțimei Sale, ce scrie cătră dumneavoastră, vă vet îndăstula.
lar, de vor avea vre o supărare de cătră cineva, numai de
căt să le porunciţi dumneavoastră să vie să dea jalbă la Măria
Sa Vod|[ă], la Divan, şi fără de îndoialăsă fiți dumneavoastră
că-ș va afla dreptatea fieștecarele, şi acel ce să va îndrăzni
a-i supăra, îș va lua căzuta pedeapsă. Și iarăș la ceale ce
mă vet cunoaște dumneavoastră vreadnic a vă putea sluji,
cu îndrăzneală să-m scrieț, că nu mă feresc a sluji dumnea-
voastră la ceia ce-m va fi prin putință. Și într'acestaș chip
să va păzi buna vecinătate și prieteșugul nostru; de care
mai de treabă nu poate fi altul lucru asemenea. Și ei
pururea rămăi al dumneavoastră bun prieten, vecin de
aproape și gata slug[ă]:
Barbul Văc[ărescu] Vel Vist[ier].
Mart 13 d., 1749.
[V*:] Cinstitului și ai noștri buni prieteni si vecini de
aproape, dumisale Closius, judeţul cetății Brașovului, și la tot
www.dacoromanica.ro
BÎRSANIE PĂSTORI 379
c[i]nstitul Sfat, cu întreagă săn|ăjtate și cu toată fericirea să
slă| dea, la Brașov.
[Pecete roșă cu coroană, trei flori ieșind dintr'o inimă şi
jos lauri: inițialele B. V. latine!.]
15.
Io Grigorie Ghica Vvd. bj. mlst. gspdră zeml. vlahi.
T Cinstitului Maghistrat ai cețății Brașovului, ai noștri
buni prietini și vecini de aproape, dela milostivul Dumnezeii
săn[ăjtate întreaagă și tot binele poftim dum[neavoastră) ca să
v[ă] dăruiască. Priitenească cartea dum[neavoastră] ce ne-aţi tri-
mis cu acestu om al dumneavoastră, anume Bratul de al Săceale,
am luat, și, ceale ce ne scrieți dum|neavoastră], am înțeles. Ne
scrieți întăi pentru oicrit, rugăndu-vă ca, cănd vor pogoră oa-
meni țării dumneavoastră aici în ţara noastră, să ne arătăm cu
milă asupra lor, ca să rămăe să plătească oeritul precum era
mai înnainte în zilile Domnilor celor bătrăni, san, cănd nu
să va putea într'acestași chip, să rămăe încai a plăti precum
au plătit în trecutul an. Căt pentru aciasta, după ce am luat
scrisoarea dumneavoastră, ne-am mirat de unde aŭ eşit vor-
bile acestea, cum că oamenii dumneavoastră să vor mai în-
cărca la oierit, dup[ă] cum aŭ plătit an, și cum de att putut
dumneavoastră] a vă încredința la niște vorbe deșarte ca acestea,
pentru că dumneavoastră] bine știți că noi ceale ce le legăm și
le hotărăm, p|ulr[uJrea le păzim nestrămutat, şi într'acestaș chip
plu]r[ujrea să fiți încredințați că să vor păzi. Pentru că în
Domniia ceaialaltă a noastră prea bine știți dum[neavoastră] că
noi oieritul mai multu decăt căte 15 bani de oae nici-odată
nu l-am scos, pănă în căt milostivul Dumnezeii ne-ai ținut
întăriți în Scaunul țării aceștiia. Acum iarăși, dup[ă] ce mi-
lostivul Dumnezeu ne-ai adus cu a doao Domnie, găsind
Domniia Mea un obiceaii fär de cale, ce să făcuse, adec[ă] a
să plăti oeritul, la oae căte 10 parale, și cunoscănd Domnia
Mea că iaste un lucru făr de socoteală și cu mare nedrep-
tate, atăt pămăntenilor cestor de aici, căt și omenilor dum-
1 No 730.
www.dacoromanica.ro
380 SUPUŞI BRAŞOVULUI
neavoastră, carii pogorăia cu oile aici în ţară, ne-am milostivit
Domniia Mea şi am hotărăt, mai bine să fie cu a noastră
pagubă și să să păzească dreptatea şi adevărul, ca să-ș
plătească oieritul, de oae căte 15 bani vechi, dup[ă] cum şi
în ceialalti Domnie a noastră asemenea s'aii urmat. Care altul
nu ar fi făcut aciasta niciodată. Așijderea și pentru văcărit,
încă am văzut în ce chip vă rugaţi dumneavoastră: adică ca
să nu să supere oamenii dumneavoastră nici de cum. La
aciasta iarăș dum neavoastră) știți prea bine în ce chip aŭ
fost obiceaiii şi pentru văcărit, cănd să scotea văcărit aici
în țară: cum plătea țăranii, asemenea plătea și oamenii țării
dumneavoastră, încăt atunci, fiindcă era doao văcărituri într'un
an, plătiia şi ei ca şi oamenii țării noastre, de 2 ori. Iar Dom-
niia Mea, în ceialaltă Domnie, am rădicat, de rămăsese numai
un văcărit, iar, cănd nu au fost trebuință de a să scoate
văcărit, nici oamenii dum neavoastră] nu san supărat nici-odi-
nioară; estimpu numai, fiind mare trebuință, şi scoțăndu-să
văcăritul în țară, au plătit şi ei văcărit, fiindcă ei dobitoa-
cele lor le aŭ totdeauna aici în țară, şi vara şi iarna, de le
hrănesc pe pămăntul țării. Numai, de vreame ce trimisul acesta
al dum[naeavoastră] ne-au spus cum că ne poftiți și dum[nea-
voastră), şi şi ei să roagă, la vremea văcăritului să nu plătească
și ei văcărit, dup|ă cum plătesc lăcuitorii ţării aceştiia, ci să
facem o milă, să fie cu deosebit nartu, mai jos din ceia ce
plătesc oamenii țării noastre, zicănd ca să rămăe să plătească
de vită căte (aller! jumătate, — dar, fiindcă într'acestaș chip
nu ne-aii fost prin putință a hotără, dar ca să nu rămăe cererea
dum[neavoastră], pentru vecinătatea şi priiteșugul dum|nea-
voastră] am socotit şi am hotărăt un lucru care să fie de măsură,
încăt și ei să rămăe mulțumiți: adec[ă] să plătească de vită căte
un zlot vechii, scăzănd jumătate, după cum aŭ plătit la văcăritul
de astă iarnă, şi vitele acestea ale lor să aibă a și le plăti
la vremea oeritului: veri să fie văcărit în ţară cu nartu mai
mare decăt acesta, veri să nu fie nici de cum, ei totdeauna
să aibă as plăti vitele lor, şi erbăritul să lipsească, să nu-l
mai plătească, precum nici est-timpu o ap plătit, fiindcă aŭ plătit
astă iarnă văcărit. La care hotărăre și milă ce am arătat Domniia
www.dacoromanica.ro
BIRSANII PĂSTORI 381
Mea cu dănșii, pentru vecinătatea și priiteșugul dum|neavoastră],
însuşi trimisul acesta al dumneavoastră s'au mulțumit şi i-au
părut bine de un bun așăzămăntu ca acesta; care să ştiţi
dumneavoastră] că' de acum înnainte într'acestaș chip ne-
zmintit să va păzi. Ci acum, după ce veţi lua dum[neavoastră]
cartea aciasta a noastră, veți da în știre la aceia care veţi socoti
de ai dum[veavoastră] a fi mai de ispravă, ca să facă un zapis
asupra așăzămăntului acestuia, dup[ă| cum s'aii hotărăt, în care
zapis să scrie și aciasta cum că la vremea văcăritului să nu
Íà niscareva vite de ale oamenilor cestor de țara noastră,
să le bage între vitele lor, ca să le plătească cu nartu mai
mic, fiindcă la țăranii noștri poate să să întămple să iasă
văcăritul cu nartu mai mare,—ca să nu ni să pricinuiască
Visteriei vre o pagubă, — legăndu-să într'acel zapis, ca, ori-
carele va face un lucru ca acesta, ca să ficlenească Visteriia,
să i să ià toate dobitoacele aceluia pă seam[a] Visteriei. Și,
făcănd zapisul într'acestaș chip, fiind întărit cu iscăliturile tu-
turor acelor ce veți socoti dum(neavoastră) a fi mai de ispravă,
ni-l veţi trimite dumneavbastră aici la noi, iarăși cu trimisul
acesta, sai și cu altul, cu cine veţi socoti, all atunci vom
da si Domniia Mea carte iscălită de Domniia Mea, ca să o
aibă la măna lor, ca să fie plulr|ujrea păzit şi nestrămutat
așăzămăntul acesta, Și iarăș, la cele ce ne veți pofti dum[nea-
voastră] și ne va da îndămănă, nu vom lipsi Domniia Mea
a vă păzi priiteșugul cel megieșăscu al dumneavoastră.
Aciasta, și fiți dumneavoastră sănţăjtoși. Avg[ust] 14 d., 1752.
Al dumneavoastră de bine voitoriii și bun prietin:
Jo Grigorie Ghica Voevod.
[V*:] f Cinstitului Maghistrat ai cetăţii Brașovului, buni!or
ai noștril priietini și vecini de aproape, cu bună sănătate
să să dea, la Braşov!.
16.
Prea-cinstiţilor și prea-înțelepţilor și dintru cei vrednici
ales, Măriilor Voastre cinstiților djo]mnii a cinstitului Maistrat
a cinstitei cetăți a Brașovului și a toată Țara Birsit.
1 Bibl, Ae, Rom., documente; Sturdza, în An, Ac. Rom., VIII, pp. 252-3.
www.dacoromanica.ro
AR2 SUPUŞII BRAŞOVULUI
Cu plecăciune jăluim Măriilor Voastre pentru pricina
cărților ce san adus de la București, cînd san făcut așăză-
măntu pentru văcărit, și vat așăzat ca să dăm noi streini
de vită mare cîte parale 22, şi s'aŭ adus o carte de la Vodă și
o carte de la Brincoveanu și o carte de la Barbu Văcărescu,
fiind Ban-Mare, și o carte de la Ștefan Văcărescu, fiind Vis-
tieriă, și s'au dat la măna Mării Sal[e) d[o]mnului Zivolt jude-
tul, și acum cărţile nu ni să dai afară, ca să putem merge
la Vodă și la boeri cei care sai așăzat la noi, să dăm cîte
părale 22, ci acum dăm cîte parale 66, şi în anul trecut și acum,
şi boieri zic să aducem cărțile și nu vom da mai multă de-
cit cum ne-ai fostă tocmiala, Şi acum Măriia Voastră cereţ,
chielt[uiala] ce s'aă făcut atuncea, noi să dăm, că sîntem bu-
curoș toată chieltuiala ce s'aă făcut atuncea, numai să ni să dea
cărțile înnainte. Pentru că așa ne zic boeri cei cari iai văcărit,
să mergem cu cărțile la Măria Sa Vod[ă], să ne îndireptăm,
să nu mai dăm peste cele 22 de parale. Ci noao aŭ să ne iasă
cărțile, aŭ nu vom da banii la chieltuială, că va fi păcat să
dăm cheltuială și să ne prăpădim și cu văcăritul cel mare,
Ci ne rugăm milii și bunătății Măriilor Voastre, cinstiți
D|o]mni, să avem direptate de la Măriia Voastră.
Plecaţii Măriilor Voastre, noi toți oeri cei din Țara Birsii,
Prea-cinstiților domni ai cinstitului Maistrată, cu plecăciune
să să închiine!,
I$.
Mlstiiu bjiiu Io Costandin Mihail Gehan Racoviță Voevod
gospodar zemli vlahiscoi, ĄakaT reagan cin nor[ejaenie reran
[=am dat Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele).
De vreme ce de spre partea Maistratului a cinstitei cetăți
Brașovului și a toată Țara Bîrsi aŭ venit aici la Domniia
Mea pentru dajdea oerituluï la oile lor și pentru dajdea văcă-
ritului, cînd să va întămpla să fie să [se] facă așezămănt cu
Domniia Mea și să ştie fieștecarele din Bărseni căte căt
să dea oerit de oae și căte căt să dea văcărit pentru
1 No 584,
www.dacoromanica.ro
BÎRSANII PĂSTORI 383
vitele lor, cănd s'ar întămpla a fi dajdea văcăritului, — deci
Domniia Mea, căt pentru dajdea oeritului, am făcut așeză-
mănt pentru toți cei den Țara Ungurească, de spre partea
Brașovului și a Țări Birsi, care vor veni cu oile aici în țara
Domnii Meale la pășune și la ernatec, să dea oerit de oae
căte bani 16 pi, adecă 15 bani vechi și poclonul de nume
după obiceiii, iar mai mult dintr'atăt să nu s[e] supere a da
măcar un ban, și, măcar că de la alți Domni să obicinuise
pentru oile lor care scobora vara pin munți, de le pun la
stăni şi fac caşcaval, și apoi iarăși le trec în Ţara Ungu-
rească, de dă vamă, pentru acele oi, de oae căte 2 bani,
așijderea și pentru vitele și caii lor, carele vara îi pasc pe
munți, şi apoi iarăş îi trec în Țara Ungurească, pentru pășunea
vitelor acestora dau de vită, de cal, căte bani 40, Domniia Mea
m'am milostivitii de am iertatii și acei doi bani de oae șiacei
40 de bani pentru pășunea vitelor şi a cailor, de vreme ce
de spre oile și vitele acestea să face bișug și adaos la mali-
min), Pentru dajdea văcăritului, iarăși, de să va întămpla vre
odinioară să fie văcărit la țară, să aibă pentru dereptatea
bucatele lor de cal, de boi, de vacă, să dea numai căte
bani 66, iară mai mult să nu să supere, fără pentru chte doi
cai de odae care poartă odăile dupe oile lor, acei doi cai
dupe la toate odăile lor nice de cum să nu fie supăraţi de
văcărit, ci să fie scutiți. Însă dumnealui judeţul cinstitei cetăţi
a Brașovului să aibă a da paşuşe la toate turmele, în care să
scrie numele și polecrele ale stăpănilor oilor și ale ciobanilor
lor, anume, așijdirea și căte oi și căte vite să află la fieşte-
carele turmă, ca să nu înșeale vre unii din Birseni, a mesteca
vitele peminteanilor pentr’ ale lor. Căci, cănd să va dovedi
vre unii din Birseni că aŭ cutezat a face un lucru Dr de
cale ca acesta, bine să știe că toate vitele aceluia le va plăti
dupe regula ce va ieși la pemintiani, și să va da pricină de
a să strica și acest așezămănt. Și, pentru ca să fie bine încre-
dntat că de cătră Domniia Mea toate acestea căte să cuprind
mai sus vor fi pururea păzite şi nestrămutate, le-am dat cartea
1 Vistierie,
www.dacoromanica.ro
384 SUPUŞI BRAŞOVULUI
aciasta a Domnii Meale, ca să să păzască nestrămutată.
CAT pem reagema [=cu însăși mîna Domniei Mele].
Septemvrie 26, |! 1753.
Jo Costandin Mihai Racoviţă Voevod. — Noi Costandin
Voevoda.
[Copie cu chirilice și alta cu litere latine, în ortografie un-
gurească; resumat german]
18.
Io Costandin Mihail Gehan Racoviţă Voevod bojiiu milos-
tiu gospodarii zemli vlahiscoi.
Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori și vecini de aproape,
dumnealui județul] şi dumneavoastră maghistrați ai prea-
cinstitei cetăți Brașovului, sănătate şi tot binele vă poftesc
de la milostivul Dumnezăă ca să vă dăruiască. Vecineasca
dumneavoastră scrisoare am luoat, și cele ce scrieți dumnea-
voastră, am înțeles. Căt pentru dajdea oeritului și a văcări-
tului, ce vă rugaţi dumneavoastră și ne poftiţi, încă am văzut.
Ci, pentru dajdea oeritului, veți şti dumneavoastră că mai jos
decăt bani 16 p[ol| adecă 15 bani vechi de oae, nu ne dă
măna a lăsa, nici întrun chip, dară nici mai mult decăt
15 bani vechi nu vor avea supărare Bărsani. Iar, pentru daj-
dea văcăritului, de să va întămpla vre odată să fie, iată că,
pentru prieteşugul și vecinătatea ce avem, și rugăndu.ni-să și
unii din cinstiţii și credincioșii boeri Domnii Meale, am lăsat
Domniia Mea să dea Bărsani cei de spre parte țării Braşo-
vului şi a Ţării Bărsei, de cal, de boii, de vacă numai Cäte
bani 66 și le-am dat Domniia Mea și căte doi calde fiește-
care odae, cu care cai își poartă odăile lor dupe oi, Si
osebit i-am ertat Domniia Mea şi de alte angarii ce da pentru
păşunea dobitoacelor lor, căte bani 40, şi vama de oae
căte 2 bani, care de la alți Domni să obicinuise. Dupre
cum mai pre largu [se] cuprinde în cartea Domniii Meale
cea slobadă şi iscălită de Domniia Mea, de așezămăntul ce
1 Stenner, 1V, la n° 39.
www.dacoromanica.ro
BÎRSANII PĂSTORŤ 385
san făcut. Ci dumneavoastră să îndemnați pe Bărsanii și pe
alții tot a dumneavoastră, ca să nu meargă într'altă parte
cu oile, ci să vie aici în ţară să erneze, că de cătră Dom-
nija Mea vor fi păziţi și apăraţi de toate alte nedreptăţ
și asupreli ce vor avea, veri de cătră cine, și, mai mult decît
cuprinde în cartea Domnii Meale, de așezămănt, nu vor da mă-
car un ban, ci-ș vor avea odihna lor, Aciasta, și fiţi dumnea-
voastră sănătoși.
Septemvrie 27 d., t 1753.
Al dumneavoastră de bine voitor și vecin de aproape:
Jo Costandin Voevod,
[Copie cu chirilice şi alta cu litere latine, în ortografie un-
gurească 1)
19.
Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori şi bunt prietini,
dumneavoastră Maistraţ ai prea-cinstitei cetăți Brașovului,
cu prietenească dragoste şi cu sănătate mă închin dumnea-
voastră,
Prieteneasca dumneavoastră scrisoare o am luoatii, și cele
ce scrieţ dumneavoastră, am înțeles, Cătii pentru dajdea oeri-
tului şi a văcăritului, ce mă poftiți dumneavoastră ca să fiii
mijlocitori cătră Măriia Sa Vod[ă], încă am înțeles cele ce-m
scrieţ dumneavoastră, și, căt pentru dajdea oeritului, veți şti
dumneavoastră că, pentru dragostea dumneavoastră şi ve-
chiul prieteșug ce avem, amii stătutii la Măriia Sa Vod[ă),
dar mai jos decăt bani 16 pol de oae, nu san pututii. Pen-
tru care pricină nu San pututi,iată că vă arăt dumneavoastră.
Cănd Măriia Sa Vod[ă] ar hi lăsatii să plătească Băr-
seani de acolo oeritul căte zece bani de oae, și ar fi vă-
zutii vecini noștri turci de pă la margine și alți, putea să dea
pricină să ceară ca să plătească și ei oeritul încă numai
căte 8 bani, și s'ar fi pricinuit mare pagubă la Cămara Mării
Sale lui Vod[ă]. Ci pentru una ca asta nu sai putut lăsa
oeșitul mai jos decăt bani 16 pol, Iar, pentru dajdea văcări-
1 Stenner, V, la n° 39,
75703. Vol. X. 25
www.dacoromanica.ro
386 SUPUŞIE BRAŞOVULUI
tului, de care cumva şi de să va întămpla să fie vre odată,
iată că, pentru prieteșugul dumneavoastră, am mijlocit la
Măriia Sa Vod[ă] de s'au făcut așezămănti, să dea Bărseni
cei ce să vor scoboră cu vitele aici în țară, de cal, de boi,
de vacă, numai căte bani 66, şi încă și căte doi cai care
poartă odaia dupe oi, și acei căte doi cai dupe la toate
odăile să fie ertați de văcăriti. Și, osebită, și pentru alte an-
garii care să obicinuise, de plătiia Bărseni erbărită a toate
vitele, de vaci și de cai, căte bani 40, şi vamă de oae, căte
bani 2, încă am stătută la Măriia Sa Vod[ă] și am mijlocit
de aŭ ridicati Măriia Sa şi acestu obicei dupre cum mai
pre largu vet vedea dumneavoastră și cartea Măriii Safle] lui
Vod[ă] cea slobodă, de așezămăntul ce s'aă făcutu, Ci dumnea-
voastră îndemnaţ pe (ot Bărsenii dumneavoastră din Ținutul
Brașovului și din Țara Bărsei ca să nu meargă cu oile lor
în ţara Moldovei sai: la altă parte, ci rot să vie aici cu oile
lor. Încă să Geet dumneavoastră în știre şi la cei de spre
partea Sibiiului, ca să trimiță și ei oameni de acolo, să-ș facă
așezămăntiă, și să aibă a plăti şi aceia totii cuun așăzămănti
și cu orănduială, că toate acestea căte vă adevărez dumnea-
voastră, să știți că de cătră Măriia Sa Vod[ă] vor fi păzite
şi nestrămutate. Ci încă și pentru begligii, la vremea primă-
veri, iarăș san făgăduită Măriia Sa Vod[ă] că nice de cum
begligii nu-i va îngădui să facă sălnicii și să ià oi făr de toc-
meală. Ci va face Măriia Sa bun așezămăntii, de-ș va vinde
fieștecare Bărsean oile la begligii cu voe și tocmeală, după
prețul ce să va putea așeza. Ci toți Dr de nice un fel de
sfiială să să scoboare şi să vie cu oile aici în țară, că vor fi
păziț de cătră Măriia Sa Vod[ă]. Şi cu aciasta rămăi iarăși
porurea. Sept[emvrie) 27 dn., It 1753.
Al dumneavoastră de bine voitori și bun prietin:
Costandin Văc[ăres]cu Vel’ Spatar] +.
1 S:enner, V.
www.dacoromanica.ro
BÎRŞANII PĂSTORI 387
20.
Prea-cinstitului Maghistrat, ai noștri buni prietini, dă tot
binele voitori şi vecini de aproape, de la milostiv Dumnezeii
întreagă săn[ătate şi tot binele pohtescu dumneavoastră să
vă dăruiască.
Priiteneasca noastră scrisoare cătră dumneavoastră de alt
nu iaste fără numai să înștiințăm pă dumneavoastră că, viind
Tudor Zalomit, trimis de cătră dum[neavoastră) cu carte cătră
Măria Sa prea-înnălțatul nostru Domnu, pentru oarecare așă-
zămănt ce at pohtit dumneavoastră ca să să facă pentru dobi-
toacile oamenilor dum[neavoastră] ce să pogoară aici în țara
noastră acum la vreame dă iarnă, dă iarnează aici, și, viind
şi la noi, de ne-ai pohtit de spre partea dum([neavoastră] ca
să grăimu Mării Sale și să fim dumneavoastră de ajutor la
treaba aciasta, vet ști dum[neavoastră] că, ceale ce ni san
părut a fi cu cale,am grăit împreună cu dum[nealor] ceilalți
fraţi boeri, şi s'aii făcut dum[neavoastră] bun așăzămănt, cu
care socotim că vet rămănea dum[neavoastră] mulțămiți și noi
odihniți, — după cum pe largu veți fi înţeles dum(neavoastră|
din luminatele cărți ale prea-înnălțatului nostru Domnu şi
stăpăn, ce aii trimis, atăt cătră dum[neavoastră], căt şi cătră
toți oamenii dum[neavoastră], întru care adeverează Măria
Sa așăzămăntul acesta în ce chip să să păzească. Care să
fiţi dumneavoastră] bine încredinţaţi că neclintit şi fără de
nici-o zminteală să va păzi nestrămutat de cătră Măria Sa,
Și oameni dumn[eavoastră], atăt cei ce obicinuise a po-
goră cu oile pănă acum aici în pămăntul țării noastre, căt
și alții ce vor vrea să mai vie să pogoare, căt de mulți,
fără nici-o îndoială, că așăzămăntul ce at cerut dum[neavoastră],
san făcut după pohta dum[neavoastră] cu multă ușurință,
însă cam cu pag|ujbă a noastră. Numai pentru dragostea
dum[neavoastră] și vecinătatea am îndemnat şi noi, și san
făcut după cererea dumneavoastră], și să va păzi fără de
zminteală. Pentru că Măria Sa Vodă, prea-milostiv[ul] nostru
stăpăn, ceale ce făgăduește și hotăraște, pururea va să pă-
zească neclintite și nestrămutate. Ci așa să fiți dum|neavoastră]
www.dacoromanica.ro
388 SUPUŞII BRAŞOVULUI
încredințaţi, și pă noi încă să știții dum[neavoastră] că tot-
deauna, ori la ce ne vet pohti dumneavoastră, cu căt ne va
fi prin putință vom rămănea datori a slujă d[u]m(neavoastră).
Aciasta, și iarăș rămăi al dumneavoastră de tot binele voi:
toriă şi spre slujbe p[u]r[u]rea gata :
Șt. Văcărescu] Vel Log[o]f[ălt.
[V*:] Prea-cinstitului Maghistrat, ai noștri buni prieteni, de
tot binele voitori și vecini de aproape, cu întreag[ă] săn[ă]-
tate să să dea la Brașovu.
[Pecete neagră cu scut, purtînd dungi și stele, și iniția-
lele mw. R.+]
2I.
«Frăţilă Vătavul de Plaiii din Prahova» vestește Brașove-
nilor că va veni în munte, cu plăiașii, după porunca Dom-
nului, spre a vedea ca la stine să nu fie decit cei doi cai
slobozi prevăzuţi în așezămiînt.
Traducere germană?.
22.
Prea-cinstitului Maghiistrat cu plec[ăjciun[e] mă închin și
sărut cinstitele măni ale Măriilor Sale.
Cu aciast[ă] smerit[ă] și plecat[ă] scrisoar[e] nu est[e] de
alt, fără de căt mă rog cu plec[ăjciun[e] cinstitului Maghiistrat
ca să aibă ertăciun[e] pentru căci fac sup[ăjrare pentru pri-
cina cășăriilor, pentru că am venit cu cartea ce mi s'aii
trimis; acum am fost înnaintea dumnealor ispravnicului de
la Tărgoviște, și el aŭ zis că nu scrie nimic pentru pricina
cășăriilor, și ne-ai trimis la București, și acolo am eşit la ju-
d[ejcat[ă] la Divan, şi am arătat și eŭ cărțile și Ovreaiu, și era
forte bun[ă| cartea cinstitului Maghistrat, și era bun[ă) jud[e]-
cata mea; dară atăta aŭ stricat un cuvănt ce scrie în carte,
că scrie ca s[ă] stăpănescii eŭ la vara viitoar[e], și acel cu-
văntă em stric[ă] dereptatea mea. Că cartea care mi san
1 Stenner, V.
* Na, 732.
www.dacoromanica.ro
BÎRSANII PĂSTORI 389
trimis acum pe urmă de scriie la dumnealui Vornicul din
Tărgovișt[e], nu aŭ vrut să mi o dea Vornicul să o duc să
o arăt la Divan, că cu acea carte s'ar fi îndereptat lucru:
acuma mi-ai dat zi păn în 5 zile, ca s[ă] trimiț en la cins-
titul (ma) Maghiistrat, să scrie, pe aciast[ă] var[ă] ce au trecut,
am cumpărat noi, aŭ pe vara ce va să vie acum. Acuma
Măriia Vostră mă rog să scrieţ la dumnealui Dudascu Vor-
nicul cel Marţe), pecum că noi am lot pe vara ce au trecut,
și am plătit și arenda și cașiul, și săntem noi stăpănli], iar
Ovreiu s'ai pus pestle] porănca și pest[e] cartea ce mi san
dat noo de la luna lui Mart, Iar Ovreaiu aŭ umblat cu min-
ciun[i] mult[e] de aŭ scos cartea de la Măriia Sa Domnul
judeţiii, că aŭ zis că are în hotar 5 pungi de ban[i]: așa
san lăudat, și cu aceaia Lan dat Măriia Sa cartea. Și mă
rog Măriilor Sale cinstitului Maghistrat să scrie că Ovreaiu
nu au făcut binle] de nu aŭ ascultat cartea nostră cea
d'intăi, ci san pus cu sila în hotar, ca cum ar fi hotariul
Ovreaiului. Mă rog cinstitului Maghistrat, fár zăbavă să s[ă]
dea luminat[a] carte, că mar[e] pagubă mi san făcut mie,
că nu am putut să-m caute de vii,—ccă alți au cules acum,
iar eŭ păn[ă] acum nu am cules, și am mult|ă] pagubă și
cheltuial[ă), că, ce am fi căștigat de la caș, acum am păgubit
mai mult cu viile și cu cheltuiala] și jud[ejcat[a], și est[e]
păcat niște orici ca noi (?) să-i mai stricăm. Cu aciasta rămăi
mic și plecat ă) slug[ă):
Oct[omvrie| 19 dni, 1760.
Oprea Floroiu,
[V*:] Prea-cinstitului Moghiistrat al cinstitei cetăț a Bra-
șovului, cu plec[ăjciun[e) și cu feriicit[ă) săn[ăjtatțe] să să
închin[e).
[Pecete roșă, ruptă !.)
23.
Innaintea nostră viind Avram Ovreaiu, aŭ arătat o cart[e])
a dumnealui județului de la Brașov, cu care ei dă voe ca
1 Na 738,
www.dacoromanica.ro
890 SUPUŞII BRAŞOVULUI
să țănie (?) la Bran 2 căşării, acolo, pă pămăntul hotariului
ŢȚărăi Ungurești, iar Oprea Floroiu și cu tovaroși lui nu Lag
îngăduit pe dănsul. Ți (sic) le-ai ţinut eï acele căşării, luundii
tot cașul ce s'aii strănsii acolo. De care întrebănd noi pe
Oprea Floroiul, aŭ arătat și el cărți, atăt de la dum[neajlui
județu, căt și de la cinstitul Sfat de acolo de la Brașov,
întru care ei volnicește pe dănși ca să ţină cășăriiele, şi
stăm la mirare, în ce chip va rămănea hotărărea judecății,
de vreme ce la amăndoao părțile vedem cărți de volnicie,
tot pentru acest[e] cășării. Dar acum de iznovă, sai dus
Floroiu de a adus și alt[ă] osebit[ă] carte, de la cinstitul
Sfat al Braşovului cătră Vornicul de Tărgoviște, scrisă fiind
de acum de la 7 zile ale trecut[ei] lun[i] a lui Oct[ojmvrie,
întru care serie omul Oprei, Stanciul Mogoș, să fie slobod
de la inchisoare, pentru că acele cășării supt stăpănirea lor
S'aii dat, iar Ovreaiul treabă nu are, —arătănd că pe Ovreaiii
s-a dovedit, cum că numai t! 80 aŭ avut dat la acei de la
cășării, şi i-ai şi luot. Deci, într'acestaș chip fiind pricina,
lă cunoşte că Ovreaiul treabă nu are la cășării, dară, de
va mai avea niscaiva datorii acolo, saŭ deva vrea el să mai
cate jud[e]cat[ă] pentru aciasta, după cum scrie și Sfatul, va
merge acolo în Ţara Ungurească, unde-s cășăriile şi cașul, și
cei cu oile, și stăpăni care le-aț dat cășăriile şi unuia și al-
tuia, săntă acolo, și de acolo să va face izbrăniire desăvăr-
şit[ă]. Aciasta scriem.
No[e]m[vrie] 5 dni, 1760.
Cos|tanjdin Dudescu Vel Vor[ni]c, Șt[efan] Văc[ărescu] biv
Vel Ban, B[arbu| Şt[irbe]i biv Vel Stol[nic], Vornic za Tăr-
g|oviște] +.
24.
+ Cu mila luf Dumnezeii, dentru cel mai bun și fericit
neam, Mariia Vostră, pria-cinstiţ și luminaț domni ai cinsti.
tului Maghistrat al cetăţii Brașovului, cinstiț domni și po-
runcitori. Prea-plecata scrisoare nu este altă jalbă, făr de
1 No 739.
www.dacoromanica.ro
BÎRSANII PĂSTORI 391
căt mă rog milii şi bunătății Mariilor Vostre, ei mic și plecat
Badea Tercii, să mi să ià sama cu dreptate, că în anul tre-
cut au pohtit birău de la Zărneşti 25 de dot de la Avram
Ovreiul, pentru arănda căşării care este pe hotarul satului,
și, neputăndu-să întălni Aldimir birăul cu Ovreiul, aŭ zis birău
să iai eu de [la] Ovreiă acești ban! și să-i dai eŭ, și eŭ am
cerut la Ovreiii și mi-aii dat Ovreiul ot 25. Și, viind birăul
la Bran, ni-am întălnit amăndoi, și i-am dat acești bani] mai
sus numiţi birăului, și acum m'ai apucat Ovreiul pe mine,
cu mare strănsoare, ca să-i dai acești ban[i], și, neavănd eŭ,
mii-aui căutat de am luoat acestlt bani] cu dobăndă, de
unde am găsit, și am dat tot aceşti ban[i] Ovreiului, și eu,
pria-luminaţi Domni, nici-un ban nam oprit la casa mia, și
fără dreptate port eŭ acești bani cu dobăndă. Și acum am
trimis în trei rănduri răvașe ca să vie la răzloj, să stăm de
față, şi nici de cum n'aii venit. Ci de aciasta mă rog milii
Mariilor Voastre, să faceți mile cu mine, să aibă porunca
cinstitului Sfat a veni înnaintea Mariilor Vostre, să dià
aceșt|i banfi] rot la măna dumnialui jupăn Petcu Pelici, și
să-i aducă duminialui), aŭ să trimiță pe alt cineva să mă plă-
tescă de unde i-am luoat. De aciasta cu plecăciune mă rog
Mariilor Vostre, și rămăiu mic și plecat al Mariilor Vostre :
Fev[ruarie] 8, 1761.
Eŭ Badleal Tercti.
Ke Întru cinstit și luminat Maghistratul cetăţii Brașovului
cu multă plecăciune și smerenie să se plece!,
25.
Mlstiiu bj. Io Ștefan Mihai Racoviţă] Vvd. i gsdnii ntcax
rcAMH [= am scris Domnia Mea] voacă, tuturor Bărsanilor i altor
streini din Țara Ungurească și duprintr'alte părţi streine, ce
sănteț obicinuiți a eși cu oile în pămăntul țării, a le paşte și a le
erna, căt și voi, lăcuitorilor pămănteni, vă facem Domniia Mea
în știre tuturor de obște, că în aniil acesta, de al doilea al Domnii
Domnii Meale, hotărăt-am ca toate dăjdile să ias[ă] după orăn-
` NO 744.
www.dacoromanica.ro
392 BUPUŞII BRAŞOVULUI
duiala lor, cum și oeritu să ias[ă] căte 17 bani de oae, iar
nu mai multu. Pentru că, în anul trecut, fiind Domnie noacă
și cu grele datorii, atăt ale Domnii cei nooă, căt şi cu ră-
mășiţile Domnii răposatului prea-iubit fratelui Domnii Meale,
de mare nevoe, neavănd alt mijloc ca să putem ridica însăr-
cinarea greotăţ|i] și a datorii, ce cu grele dobănzi era însăr.
cinat asupră-ne, și pentru ca să nu creaască dobănzile ca să
covărșască putinţa răspunderi, de mare nevoe am fost în-
greuiat Domniia Mea dăjdile. Iar în anul acesta, pe top vă
încredințăm printr'aceste cărți, întărite cu pecete și cu iscă-
litura Domnii Meale, ca mai mult decăt 17 p! bani de oae
nu vet da cerit, încă și hatăr vet avea de la Domniia Mea,
la zece, una, şi, pentru alte dobitoace ce vet aduce aici în
țară, cum cai, boi, vaci, să știț și pentru acestea, că mai
mult decăt bani 66 pe vită nu vet da. Așăjderea și pentru
saegii vă poruncim Domniia Mea ca, de unde era obiceiii
de dat dintr'o sută 13 oi, iar în anul acesta nu vet da mai
mult decăt la 100 7, adic[ă] cine va avea o sută de oi va
da la beilic numai 7 oi, iar nu mai mult, și și acelea să vor
plăti cu preț mai bun decăt să plătea pănă acum, însă lă-
trătorii dup[e] la oi nu vă vor lua, nici vasile de la hodăi,
dup[ă| cum obicinuia de lua, estimpu nu vor lua. Pentru că
nu-i vom mai îngădui Domniia Mea nici de cum: sai la oi
vă vor lua mai mult piste căt vă hotărăm Domniia Mea,
saŭ la preț vă va asupri. Deci dar și voi cu toț, şi streini, și
pămănteni, să credeț cu[m| acestea toate să vor păzi nestră-
mutate de către Domniia Mea, și, cu tot cei streini, să vă
îndemnaţ şi cu veselă inimă, și cu îndrăzneaal[ă], și Gr de
nici-o îndoial|ă], să eșăț cu toate oile şi dobitoacele voastre în
ară, spre a le erna, atăt cei ce at fost obicinuiț dea eși alte
dät, căt şi voi care n’aț fost obicinuiţ a eşi, şi acum, fiindcă
iaste vreme de a vă cosi și a vă face fănețe pentru ernaticul
oilor, nu pierdeţ vremea, și, cum zicem, eșiț cu toţiii] unde
vă va fi voia și va va plăcea locul, învoiți-vă cu stăpăni mo-
şilor, și vă Deet fănețe din destul, ca să fie pentru trebuința
voastră. Pentru că Domniia Mea, ca unul ce cu hotărăre
de a le păzi toate vă făgăduim și, încredințăndu-vă, vă ho-
www.dacoromanica.ro
BRAŞOYENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 393
tărăm ca toate căte mai sus vă le arătăm, să ştiț și să fiț bine
încredințaţ că le vom păzi Domniia Mea neclintite şi nestră-
mutate, și pentru voi, streini, am dat Domniia Mea tare po-
runcă, atăt pe la isprav[nilci, căt și pe la căp[ijt[ani] i alt
dreg|ăltori ce sănt pe afară, pe la județe, ca să vă apere si
să vă păzeaască pe ot și să nu îngădue pe nimea a vă
asupri, sai a vă băntui cu căt de puțin, și să vă caute, ca
să aveţ toată odihna şi dreptatea voastră. Toauko nucay
TAEMH [= aceasta am scris Domnia Mea]. Iun[ie] 16 d., 1765.
[Monogramă.]
Jo Ștefan Voevod.
Biv Vel Agla|:.
IV. Braşovenii negustori din principate.
În secolul al XV-lea nu se pomenia, pe lîngă vechii
oaspeţi săsești de la început, de Braşoveni așezați în Bu-
curești, în lași sau în orașele mai mici ale Ţerii-Romă-
nești şi Moldovei. Vremile erai strașnice, și nu odată flă-
cările războiului sai răscoalei aii cuprins mahalale întregi
ale celor două reședinţi. Ţara era și puţin locuită pe atunci,
și n'avea decît într'o măsură foarte slabă nevoia luxului.
Boierii se mulțămiau cu cumpărături făcute din vreme în
vreme la Braşov saii din mîinile unor negustori cari stăteai
numai scurtă vreme în ţară. Negustorime era de tot puțină.
Țeranul lucra acasă la el tot ce-i trebuia în afară de unel
tele de metal, pe care încă putea să i le facă și meșterul Dean,
Aşezarea de negustori brașoveni nu s'a petrecut nici în
veacul al XVII-lea pănă către sfîrșitul lui. Avem mărturia
unui boier muntean că meșteri din cetatea săsească trecuseră
în vremea lui Briîncoveanu cu totul la noi, Pe atunci căpă-
tarăm și vînzători în detaliu de marfă brașoveneasca.
Mai tărzii s'a vorbit de oprirea veche ce împiedeca pe
Frinci de a desface cu inărunțișul în Împărăția turcească. Dar
nu trebuie să se uite că noi naveam legăturile tratatelor,
încheiate de Turci, ale capitulaţiilor, ci vechile noastre datine
1 Stenner, V,
www.dacoromanica.ro
394 SUPUŞI BRAȘOVULUI
deosebite, care nu opriaŭ așa ceva. Pe urmă Brașovenii nu
eraŭ Frînci, supt care cuvînt se înțelegeaŭ negustori apuseni
veniți pe mare, Ca situație de drept și fiscală, eï trebuiaŭ
puși alături cu Chiprovicenii din Bulgaria, cu Grecii din toate
părțile, cu Armenii galițienï și cu Armenii turcești,—cu Evreii
mai tărziii. Aveaii deci toată voia să vindă în orice împre-
urări,
Alt ceva a zăbovit însă întemeiarea negoțului de brașovenie
prin Brașoveni. Sașii nu ne-ai iubit mult nici-odată, ne-ai
desprețuit totdeauna și n'aii putut înțelege obiceiurile și pur-
tările noastre. Negustorul din cetate, mîndrul cetățean, nu
voia să se coboare într'atita încît să-și lase civilisația și să
se cufunde, pe lungi ani de zile sau pe viață, în barbaria
valahă. Căci pentru el ca și pentru alții cari aŭ învățat de
la diînsul, peste munți se întindea «die wilde Woalachei», cu
urși, cu boieri cari nu plătiaă, cu țerani proști și sălbateci.
În chezășiile ce le dădea Domnul, Sasul n'avea încredere,
Negustorii ardeleni din neamurile privilegiate oan venit nică
după ce sa făcut mai multă rînduială în viața noastră și
Austria și-a avut consulii, agenţii, şi pentru apărarea Arde-
lenilor, ajunși acuma supuși împărătești.
Altfel era însă cu Șchei. Romini, ei trăiaii bucuros în mijlocul
Rominilor de dincoace și se împăca răpede cu însușirile și defec-
tele terii celei nouă, Ocrotiţi în deosebi de la Matei Basarab
încoace, ei stan luat în arendă sai și-a cumpărat chiar vii,
mai ales în dealul Piteştilor, trimeţînd buple și buriile în cară,
dar maï ales pe spinarea cailor, la Brașov. În privilegiul lui
Nicolae Mavrocordat se hotăresc și vămi scăzute pentru aceste
vinuri, care contribuiai la bogăţia noilor orășeni romîni ai
cetăţii de la hotar.
Tot dintre Șchei s'aii ales și Brașovenii de dincoace de
munți.
Brincoveanu îi definește astfel în hrisovul săi pentru dînșil:
cei «carii să hrănescu cu negoț brașovenescu aici în tărgu
în București și prentr' alte tărguri și sate, cu prăvălii și cu
altă hrană». Scutirea lor era foarte întinsă: ei nu dădeaii
www.dacoromanica.ro
BRAȘOVENI NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 395
nici acel «bir slujitoresc», mai mic, care se îngăduia une ori,
după cerere, negustorilor, nici cheltuielile neobișnuite, Sama
a treia, birurile pentru oști, pentru lefi, pentru Han și Sultan
lui tătărești, nici prestațiile: sursaturi (transporturi), zaherea
(provisil), nici «carele de oaste», nici «caii împărătești și
domnești», nici «rînduiala vacilor și a oilor», nici podvoadele,
merticele, conacele și caii de olac, Eraii apăraţi și de sarci-
nile ce apăsaii în deosebi asupra negustorilor: schimbul
banilor străini și răi în bani buni de argint, primiţi la Vis-
tieria turcească, plata pentru prăvălie în calitate de casă, sau
fumul; şi în calitate de prăvălie chiar, de cotărie (în Moldova
se zicea cotăriț), pentru măsurat buțile, de împrumuturi silite,
care se făceaii Vistieriei, de veniturile ce le luai de la ne-
gustori starostele lor și judeţul fiecărui oraș, de pocloanele
ce se făceaii la deosebiți dregători, precum covoarele, rîșii
(blăni), păharele. Eï nu plăteai nici vamă pentru vinurile lor,
afară de plata «buriilor> în care el era cuprins.
EI aveai în schimb o rumptoare și plătiaii o ruzră, dare
hotărită în înțelegere cu Vistieria. Brîncoveanu o hotărî la
suma de 1000 de taleri pe an, cari se plătiai în patru so-
roace, cînd se strîngea Sama cea Mare, a doua, a treia și ha-
raciul de la locuitorii de ţară sai <pămînteni»!.
Ca toţi străinii, ei formaii o breaslă deosebită. Breasla avea
căpetenia sa și un om cu plată care făcea împărțirea dăjdii
între membrii comunității, după averea și greutățile casnice
ale fiecăruia. Cred că și anumite drepturi de judecată era
lăsate în mîna căpeteniei breslei. În bresle intra de o potrivă
meșterul și negustorul, și zaraful chiar. Ba se vede că Bra-
șoveni cari ajungeaii în fruntea trebilor ca judeţi al vre-unui
oraș, Piteştil de pildă, saii ca gocimani în Cîmpulung, rămi-
nea cuprinși în breaslă și se bucuraii de privilegiile ei, Şi bi-
serica din Șchei, care avea vii prin aceste părţi, era iertată
de dăjdi și vămi în aceiași măsură cu breslașii. Dar Sașii, cînd
veniaii, se țineaii de-o parte și nu voiaii să ajute la dajde?.
1 Sfudit și doc., V, pp. 349-50.
2 Ibid.
www.dacoromanica.ro
396 BUPUŞIE BRAŞOVULUI
Rupla Brașovenilor nu era o sumă mare, dar ei nici nu
eraii mulți, așa încît să-și poată avea măcar o stradă, ca
să nu zicem o biserică, a lor. În 1707, încă supt Brînco-
veanu, ci făceai arătare că nu mai aŭ decit şese prăvălii,
așa încit ar fi drept să li să scadă dajdea; ceia ce nu se
făcu, de alminterea. Ei mai aduceaii înnainte și paguba ce
D se aduce de negustorii din țară, cari, în potriva privilegiului
de monopol, își însuşesc dreptul de a vinde marfă brașove-
nească, Ei aveai apoi neplăceri cu vameșii de la Cimpina,
pe unde li veniaii acum mărfurile, și cu cărăușii: ei ar fi
vrut să întrebuinţeze numai Prahovenii, de la hotar pănă la
București, dar alții, din Comarnic, din Cîmpina, năvăliai în
drum și luaii cu de-a sila pe carele lor, marfa Șcheilor.
Înnainte de războiul din 1768, Scarlat Ghica fu silit să
scadă dajdea Brașovenilor pănă la 300 de taleri. La reor-
ganisarea ţerii după războiu, Îpsilanti hotărî suma la 400,
făgăduind însă că nu va mai supăra pe negustori cu nici-un
fel de adausuri, încărcături și năpăști. El învoi vechile scu-
Dr de bir, care se chema acum șferturi, de cașternuturi»,
ce se dădeaii la musafirii turci, de «podini» și de cîte mai
rămăsese dintre vechile sarcini; ei nu vor da văcăritul pentru
«bucate», nici pogonăritul pentru vii. Orice vamă pentru vin
dispare, cind vinul va fi scos din viile brașovenești. Venitu-
rile vameșilor din Cimpina —o pară de marfă și alta de cal —,
veniturile ce se luai de Agă la intrarea în București — 40
de bani, dintre cari jumătate plătiți la carzasară sai vamă —,
sînt desființate. Prahovenii rămîn cu monopolul cărăușiei. În
sfirşit, pentru ușurarea negoțului, Brașovenii vor plăti numai
pe povară, ori de ce fel ar fi marfa: 1 leii la intrarea în
țară sai la trecerea Dunărit, 3"/o la ieșire. Șeizeci și șese de
gospodării se folosiră de aceste drepturi !.
De acum înnainte, ele rămaseră neschimbate.
E?
Mult mai puţine sînt ştirile ce pot strînge, fără cercetăr
mai îndelungate, cu privire la Brașovenii din lași. Ei erai
t Urechiă, în Ae, Ae, Rom, XII, p, 859 şi urm.
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 397
Romini, dar și Bulgari, Greci, din Companie. La 1795 se
numărai 28 de oameni. Pe lingă dos însă, și cîte un ne-
gustor pămintean vindea brașovenie. Cer mai mulți Brașo-
veni păştraŭ sudiția austriacă, și în 1795 şi 1796 se duce o
luptă de ott împotriva <aghentului» împărătesc Timoni.
Afară de Brașovenii ce-și păstraii locuinţile acasă, afară
de cei cari se statorniciai cu totul în Moldova, mai eraii alții
cari veniaă numai pe la bilciuri. lar unul mai îndrăzneț decît
toți, Panaiot Conducili, prin urmare un Grec, veni de la Viena
la Galaţi cu o corabie încărcată cn mărfuri apusene, la 1796.
El se opri fără sfială la Vidin, unde stăpînia atunci, răsculat
împotriva Sultanului, temutul Pazvantoglu, și-l împăcă prin
darul a trei scaune de lux, doi cîni de vinat, două puști și
doi canari. lar cea d'intăiă și cea de pe urmă corabie bra-
şovenească pe 'Dunăre pluti în liniște mai departe și-și atinse
scopul.
Cum se vede, Brașovenii represintai mult mai puțin, și
într'un principat şi în altul, decît Bîrsanii, cari aveai la pă-
şune prin 1780 pănă la 500.000 de oi?
I.
+ Cinstitului ales întru vrednicie și cu darul lui Dumn[e|-
zeii învrednicit Măriia Sa Hanăș Mancășă, marel[e)-judeţ al
cinstitei cetăți a Brașovului.
De la prea-puternicul și a toate ţiitoriul Dumnezăă poh-
tim să dăruiască Mărie! Tal[e] viiață fericit(ă] a bună sănă-
tate, înpreun[ă] cu toat[ă] cinstit[ă] fameliia Măriei Tale.
Pricina scrisorei cătră Măriia Ta nu iaste dealt, fără căt,
tămplăndu-să a veni acest fecior al nostru, că eŭ nu putul
să viii, că avem căte ceva Debt, ce am trimes Măriei Talje]
cel bani care mi iaŭ dat Măriia Sa Vod[ă] pentru oile căte
aŭ ertat, însă oi 600, care fac t! 45. De aciasta avui a scrie
Măriei Tal[e], şi mila lui D[umnejzăi să fie pururea cu Mă-
1 Cf. locurile arătate în tablă din Documentele Callimachi.
2 Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens, III, Viena, 1782, pp.
446-7.
www.dacoromanica.ro
398 SUPUŞI BRAŞOVULUI
riia Ta wT ye [= de la Hristos), amin. Ghen[ariejr 2, vlt. 7204
[1696].
Mic și plecat și de bine voitor și gata spre slujbă în
toat|ă] vreamea: Stan Brașovean[ul).
[V°:] Cinstitului ales întru vrednicie și cu darul lui Dum-
nezăŭ învrednicit, Măriia Sa Hanăș Mancăși, marele județ al
cinstitei cetăți a Brașovului, Măriei Sale cu plecăciune să
sță] dea.
[Pecete brună cu cuvintul: ran).
2.
+ Cinstitule ales întru vrednicia, de bună rud[ă], de Hiris-
tojs iubit și cu darul lui Dumn[ejzăii norocit, Măriia Sa Hanăş
Mancăș, marel|ej-județ al cinstitei cetăţi a Brașovului. De la
prea-putearnicul și a toate ţiitoriul Dumn[ejzăi pohtim să
dăruiască Măriei Tale viiață fericit[ă] şi bună săn[ăltatea în-
preun[ă] cu toat[ă] cinstit[a] fameliia Măriei Tale.
Cu tămplarea venirei acestor duvalmi aici, anume Nedelcu
i Dragiojmir, care aŭ venit dup[ă] Necula Hagiul, pentru un
cal ce Lan fost greșit de l-ai luat hagiul și aŭ luat al lui
acolo, de care lucru venind hagiul și mărturisind cum că
și el aŭ fost cumpărat calul numai de o săptămăn[ă], și, fiind
tot într'un păr, aă socotit că va fi acela, şi, fiind şi Bucur
duvalmul de față, nici el nu laŭ cunoscut. Deci venind ha-
giul pănă aici la București, și venind duvalmii ce scrie mai
sus, cu cinstit|ă] cartea Măriei Tale,aă dat calul și san
luoat al lui. Ce de aciasta facem ştire Măriei Tale cum că
nu sănt alte meșteșugurli|, numai greșala amănduror, căc;
n'au cunoscut nici hagiul calul, neci duvalmul care au fost
atuncea la cai. Cu atăta sfrășind, mila lui Dumn[ejzăi să fie
pururea Măriei Tale de ajutor. Iul[ie] 18 dni, vlt. 7204 [1696].
Al Măriei Tale mai mici slugi și plecatu și de bine voi-
torfi]: Brașoveanii din București.
[V*:] + Cinstitului ales întru vrednicie și cu darul lui
1 NO 654,
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENIE NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 399
Dumn[ejzăi norocit Măriia Sa Haneș Mancăș, marele-județii
al cinstitei cetăț a Brașovului, Măriei Salle] cu plecăciun[e]
să să deal.
[Pecete ruptă.]
3.
+ Cinstitului, alesului de Dumnezeii învrednicit și noao
bun priiaten și vecin de aproape, Măriia Sa Domnul Anăș
Mancaș, marele-județ al cinstitei cetăț Brașovul și într'alte
împrejurure, de la mlil[ojstivul și a tot ţiitoriul Dumnezeu
pohtim ca s[ă] dăruiască Măriii Tale bună săn[ăltate întru
mulți ani întru cinstit Scaunul Măriii Tale, înpreună cu toată
cinstită casa Măriei Tale. Întrebăndă Măriia Ta şi de a
noastră săn[ăjtate, lăudat numele lui Dumnezeii, ne aflăm
săn[ăjtoș. Pricina aceştii scrisori nu iaste de altă, numai cer-
cetănd de bună săn[ăjtatea Măriii Tale. Alta, am înțiles
precum să fie adus jupănul Florea Şcheaul pe jupănul Pătru,
care iaste cu gocimanul Gherghe Șcheaul, la Măriia Ta pentru
prăv[ălliile care sănt aicea pe moșiia sv(i]ntei mănăstiri, aicea,
la Cămpul lungu, zicănd Florea înnaintia Mării Tale] precum
că-l scoate Pătru și [=pe] Florea den prăvălie. Vei ști Măriia
Ta că nu-l scoate Pătru pe Florea den prăvălie, ce s'ai mutat
Graul, și san prinsu jupănul Gherghe cu Pătru prăv[ăllie
lăngă jupănul Dumitru, și aŭ dat bani de iam dat noi acea
prăvălie, de a noastră voe, că a noastră iaste și moșiia și
prăvăliile, şi nu s'aii căzut să aducă Florea pe Pătru la ju-
dicată, că n'a avut de ce, Pentru aciasta facem știre Măriii
Tale. Și mila lui Dumnezei să fie de ajutor Măriii Tale,
Iuljie| 21 d., lt 7207 [1699].
Al Mării Tale bun priiaten și vecin de aproape:
Ieromonah Vasilie, igumen ot Dolgopol [=Cimpulung].
[V*:] Cinstitului, alesului Măriia Sa Domnul Anăș Mancăș,
mar[e)le-judeţul al cinstitei cetăței Brașovul, cu cinste să să]
dea, la Brașov?.
1 No. 662.
2 No 676.
www.dacoromanica.ro
400 SUPUŞII BRAŞOYULUI
Anno 99, die 4 August, Des Igumen Schreiber auss
Compelung. Wegen der Privelij des Vattaff Giergie Knecht.
[Pecete brună, cu: «Vasilie ermonah»>.]
4.
+ Io Costandin Voevod bj. mlst. gsdnii zeml. vlahļiļscoe.
+ Bunului priiaten și vecin de aproape, în toată vreamea
de bine voitor, dumnealui jupănul Echel Ghiorghe judeţul și
la alalt cinstit Sfat al cetății Brașovul, sănătate și tot binele
poftim Dumneavoastră de la Dumnezei. Cartea ce at trimis
dumneavoastră, aŭ venit, și, ce ați scris, am înțeles, pentru
un Brașovean Dumitru Albeţii, ce aŭ făcut unor oameni de
ai dumneavoastră la Cămpul lungu, am văzut, şi Doft dum-
neavoastră ca să aveț răspunsui de la noi, iaste acest
lucru cu știrea și porunca noastră, au nu iaste. De aciasta,
cum că sănt și acolo la dumneavoastră, asupra oamenilorii,
păsuri și nevoi, ştim și creadem, iar și aici la noi mai multe
şi mai cumplite nevoi sănt, căt sănt foarte încărcaț și în-
presuraţ oamenii cu păsurile. Pentru aceaia, de multele păsuri
ce sănt, căț sănt aici în țara noastră, și striini, și de alte
neamuri, ori de acolo, ori dentralte părți, cum am zice
şi Brașoveanii, şi Chiproviceanii, și Armeanii, și Jidovii, făr
dajde nu pot fi, ce aceștea toţ aŭ fieștecare cu răfetul lui
legături cu Vistiriia țărăi, de să ştii ce dai pe an. Care
avănd și Brașoveanii osebită rumtoarea lor, cum am zis, pe căt
san legat cu Vistiriia, de-și daŭ numai legătura lor, aŭ de la noi
şi poruncă ca aciasta și carte dată la măna lor, ca, ori-unde
şi ver pe cine ar găsi cu marfă ca aceaia de a lor, brașo-
şovenească, văzăndu, pe toți să-i apuce, să-i ajute la rumtoarea
lor, cu ce le-ar fi putearea. lar apoi, aŭ poruncă deregătorii
noştri, carii umblă cu dăjdi, pre unii ca aceia să nu-i supere
la nimicii. Ce dară, cum zicem dumneavoastră, că, avănd
Brașoveanii acea por ncă și volnicie dată la măna lor, nu
doar că Dumitru Albeţi den capul lui și dentr'a lui obrăz-
nicie aŭ făcut aciasta, ce cu cartea noastră sai tinsu şi la
acei oameni ai dumneavoastră. Care de acum înnainte, dupre
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 40t
cum ne şi poftiți, trăindu-ne.Dumnezei, cănd va fi la vreamea
aceaia a bulciului, ne veți aduce domneavoastră aminte, și
atunce poruncă ca aceaia vom fac[e] și Brașoveanilor, și de-
gătorilor ce vor fi cu dăjdi, ca nimeni de oamenii dumnea-
voastră, căţi sănt Gast, să nu se atingă, pentru a dumnea-
noastră vecinătate și dragoste. Iar, de aciastă dată, deaca
San întămplat așa, n'avem ce del, și așa veţi şti dumnea-
voastră, că Dumitru Albeţii, nu den capul lui aŭ făcut aciasta,
san făr[ă] porunca noastră, ce, precum am zis mai sus, că cu
cartea noastră i-ai apucat, iar de acum înnainte nu vor maj
avea nici-o supărare. Aciasta acum, și mila lui Dumn[e]zeu
să fie cu dumn[eajvoastră.
Av[gust] 21 d., D 7208 |1700].
De bine voitor d|ujmnleajvoastră:
Jo Costandin Voevod.
[V°:] f Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Echel
Ghiorghe, mareljej-judeţ, și la tot Sfatul cetății Brașovul, cu
sănătate să să dea,
[Pecete mare, rotundă 1]
5.
t Cu sănlăltate și cu plecăciune mă închin dumitale, ju-
păne Morcăse. Și mulțămescii dumitale căce nu m'ai uitatu.
Și răvașă ce mi ai trimis, mi aŭ veniti, şi, de mărsii în Țara
Nemiițască, nu să știea cine va merge pănă la București. Și
eŭ încă voi veni pănă la Brașovi, și, cine să va găti să
margă în sus, voi da dumitale ştire, și vei şti dumiineta că
sintemiă forte cu inima ré, că amii avut și eŭ 2 sute de lei
în sus, și acumii eară am rămas în pagubă și dator, și nu
mi aŭ ajunsă atăta inimă rè, ci aŭ venit 2 jupănese pentru
ce ami rămas pa (sic) preotesa, şi man băgat în gros, și
mi aŭ făcut mar[e] rușine, păn mi aŭ făcut neguţători bine
de mi aŭ strănăsă lei 15, de emi dat, şi aŭ zis că aŭ zis
Măriea Sa judeţul că, daca voi veni la Brașoviă, mă. va in-
1 N° 378,
75703. Vol. X. www.dacoromanica.ro
402 SUPUŞIÍ BRAŞOVULUI
chide, și mă rogu dumitale, ca unui părinte, să-mi trimiț[ă]
un răspunsă, și sărut cinstită măna Măriea Sale părintelui,
cinstitului județu, cu plecăciune.
Cà eu ţi-amii trimis dumitale 6 răvașă, ca să știii de să-
nătate dumitale, și dumnuneta nu mi aï trimis nici-odat|ă]
un răvașii, fără acumu acestu răvașii, și forute mam bucurat
de sănătate dumitale, Și mă rog să-mu trimiţii o carte, ca
să știii, de la Brașovii, cine merge în susu. Aşa mă rog du-
mitale.
Al dumitale de bine voitoră și plecat:
Eu Barbul Marcia.
Cal [p]lecăciune mă închinu dumnitale.
[V°:] Cu sănătate să să dă aceiustă cariite întru cinstită
mănă dumisale jupănului Morucos Votiinării, să s[ă] dea.
[Pecete neagră cu coroană și litera C.!]
6.
+ Io Costandin Voevod bj. mist, gsdnu zeml. vlahiiscoe.
+ Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată
vreame de bine voitor, dumnealui jupănul Andreiaș Reitel,
marel[e)-judeţ al cetăţii Brașovul, sănătate pohtim dumital[e)]
de la Dumnlejzeii. Cartea ce ne-ai trimis dumneata, ai venit,
și de sănătatea dumital[e] ne-au părut bine. Poclonul ce ne-ai
trimis dumneata, ca de la un bun priiatin și vecin, l-am
priimit, și mulțumim dumitale de osteneală. Pentru Șcheaii
Brașoveani ce să hrănescu aici în țară, ne scrii dumn[elta,
pohtindu-ne ca să-i căutăm, să le fie mai pe ușor. De aciasta,
ce vom putea, îi vom căuta. Măcar că și aici la noi destul
greale sănt, mai vărtos în anul acesta. Crez, mulțumim lui
Dumn[e]zeii, că niscai oști n'au fost, iar alte păsuri ce avem,
şi supărări, știe Dumnezeu că ne iaste mai cu grei decăt
ar fi fost niscai oști. Ce numai Dumnezeii, ca un putearnic,
să facă milă, ca să mai răsuflăm den păsurile ce avemu;
însă, pentru voia dumitale), căt vom putea, tot îi vom mai
ușura. Ne scrii dumneata și pentru oamenii den Ţara Bărsei
1 No. 595.
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 403
carii aŭ trecut dencoac[e], ca să poruncim, carii ar vrea să
să întoarcă la pămăntul lor, să nu-i oprească. De aciasta
noi şi mai denainte acea poruncă am dat, iar și acum de
iznoavă am poruncit ca să nu-i supere, ce, care vor vrea să
meargă, să-i lase să treacă făr de nici-o opreală. Aciasta
acum, de ciastă dată, şi mila lui Dumnezeii să fie pururea
cu dumneata. Fev|ruarie] 26 d., lt 7212 [1704].
T De bine voitor dumital[e]: Io Costandin Voevod.
[V°:] Bunului nostru priiatin și vecin de aproape, în toată
vreamea de bine voitor, dumnealui jupănul Andreaș Reitel,
mmarel[e)-judeţ al cetății Brașovul, cu săn[ăļtate să s(ă] dea.
[Pecete mare, rotundă!.]
7.
Cinstite şi de Du|mnejzăi alease, întru vreadnicie dum-
neata jupăne, al miei patron și de mult bine făcător.
Vreadnică cartea dumitale am luoat, din care înțelegănd
buna și 'ntreaga dumitale] sănătate, am slăvit pre Împăratul
milelor, mulțămind dragostei și bunătăţei ce pururea cătră
sluga dum[ijtal[e] ai arătat şi arăţi, cu cercetarea scrisorii,
Cărţile ce mie trimis, care unde aŭ fost rănduite, le-am dat,
şi cu gura, căt San căzut, doară și mai mult, am grăit. Pentru
care ce să zic? Cei ce iaŭ și vor să ià, mai nainte, ce aŭ
ştiut și ce aŭ vrut cătră Măria Sa Vodă aŭ jăluit, zicănd
precum oamenii de acii nu trec prin vamă, adecă pre drumul
cel mare, pre unde iaste obiceiul (Gäre, ci umblă pre alte
poteci, ocolind, iproci, iprocă. Și așa și Măria Sa, dupre
jalba lor, le-ai porăncit să ià, iară nu atăt căt să întindu
d|ujmnelor cum auz. Ci de aciasta nu vă miraţ, căci iaste
poveaste mujiciască, deac'aii ajunsă Ţiganul Crai, întăi au
spănzurat pre tată-săii: așa și acel jupănul Dumitru Brăilă,
ajungănd vameș, san nevoit și să nevoește să-i rămăe obicei
bun în urmă, să-l poată nărodul ferici; numai D|umnejzău
să dea viaţă prietinilor și dumisale fărșit bun! Socotind cum
nu desăvărșit nici cu acel mijloc vor săvărși. Dupre cum
can Ştii că li s'au zis de la oarecare prietin, și aice mă rei
î No 389.
www.dacoromanica.ro
404 BUPUŞII BRAŞOYULUI
prietin și de bine voitor, ci, de vor fi înțeles, bine, de nu,
iară, cănd D[o]mnul D[umnejzăii vă va limpezi și prilej vet
avea, vet trimite un om de cinste; și, cu banii ce mai d'in-
nainte san scos, am bonă nădeajde să să scoaţă și aceaște.
Încă și mai cu lesne, căci aceșt jupan Dumitru ne va zice
că n'aii știut că face strămbătate: cărue văzăndu-i Măria Sa
Vodă fapta de faţa, nu va răbda. Numai mai Daat ceva să
mai treacă, căci Măriia Sa acum nu să află la Bucureșt(i].
Și aciasta într'altă parte nu să poate căuta. Așa mi să pare,
și așa şi grăesci.
Iară, de banii ce i-am fost luoat ep în trecuţii ani, ce San
scos de la vameș, nu socotească cineva, precum ca să-i chel-
tuescu în treaba mea îi ţii, saii cu acest gănd am fost, să
nu-i daŭ: să nu dea D[umnejzăii cel sfănt aceia să fie în
proastă mintea mea, precum nici pănă acum aŭ fost, părun-
du-ni-să, de cănd D|umnelzăi te-aii dăruit cu deregătorie ju-
deciii, să nu fie venit nici-un sărac pănă acum înnaintea
dumitale, să să jeluiască precum l-am jefuit măcară cu preț
de un ban. Nu numai acii, ci și aici așa mam nevoit, şi
m'am nevoit și mă voi nevoi, rugănd pre D|umnelzăii să mă
păzească de acest Dal de agonisit[ă]. Iară cei ce aŭ fost
lătrat cătră dumneta oarecănd, pentru care te-ai fost și
pornit a scrie dumneta la mine, las să latre cum aŭ fost
învățați; eii, cum zic, ce am luoat, sint gata: măcarii de arii
scoate și cei ce s'aii luoat pănă acum, să fie mai mulți! Și
iară zic: la aceale ce san zis, nu mă uită, ci tot acea slugă
ce m'am ştiut că am fost, sint și voi fi, și pre căt mica m[&)
putință îm va da, mă voi nevoi fiiștecui cu dereptate și "o
adevăr a sluji. Numai nu-m porănciț, și aceia norocire voi
av&-o, precum fapta va arăta. Aciasta aciasta dată săvărșind,
mă răcomendeluescii dragostii dumitale.
Sept|emvrie] 16 dni, lt. 7213 [1704].
Tot acel gata și nemutat spre slujba dum[ijtal[e)]:
David Corbea.
[V°:] Cinstitului şi de D|umnejzăii alesului, dumnelui ju-
pănului Răităr Andriiaș, marele-judeţ al cinstitei cetăț Bra-
șovului și a toatei Ţării Bărsei, cu cuvioasă cinste să să dea.
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 405
Anno 1705, d. Septembris, vom Czauss David, gibt dem
Albetz ein Repriment wegen einiger Sachen.
[Pecete neagră, cu semne !.]
8,
Io Costandin Voevod bin mlstiiă gspdră zemle vlahiscoe.
+ Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în toat[ă]
vreamea de bin[e] voitoriu, dumnealui jupănul Ghiorghe Fet-
chiel, marel|e]-judeţ al cinstiti! cetâți Brașovul, săn[ăjtate şi
tot binel[e] de la Dumnezei poftim dumital[e]. Pricina cărții
cătră dumneata nu iaste alt[a], făr de căt facem știre dumital|e]
că aici, înnaintea noastră, făcu jalbă Gherghe vătaful de Bra-
șoveani cum că, avănd la prăvăliia lui den Bucureşt[i] o calfă
ce-l chiema Dumitru, şi fiindu acea prăvălie dată pe seaama
lui an, la care prăvălie fiindu-să strănsu cătăva sumă de
ban[i] domnești dup[ă) la răfeturi, pănă la 700, 800 de talere,
și întămplăndu-să an boala ciumei acol[o) în Bucureșt[i], pe-
cum vet fi înțeles dumneavoastră, aŭ fost lăsat oamenii dom-
nești care strănsease banii, în seama acelui Dumitru calfa,
ca să-i păstreaze el, necutezăndu să-i ià den prăvălie, pentru
acea cumplită moarte. Deci, întămplăndu-să de ap murit şi
Dumitru calfa de ciumă, dup[ă] ce san ostoiat moartea, aŭ
fost mersu slugil[e] noastre care strănsease banii, de aŭ luat
acei ban,i] den prăvălie și i-ai dus la Cămara noastră, fiind
banfi] domneşti. Iar, cănd iaste acum, să scoală muma acelui
Dumitru calfa, fiind acol[o] în Braşov, de apucă pe Gherghe
vătaful pentru acei ban), să-i dea, zicăndu că aŭ fost ai
fiii-săi, şi aŭ fost domneşti, şi așa pentreg i să pune în
spinare şi să nevoiaștle) ca să-l prade. De care lucru
poftim pe dumneata, cu dreapt[ă] judecata dumitalje] să-l
îndreptezi și să-l măntueșt|i] de acea fâmeae, să nu-i
fac[ă] supărare făr de cale, de vreame ce, pecum ară-
tămu și dovedimu dumitalfe] mai sus, că acei ban[i] oan
fost aï fiiă-său, ce aŭ fost domnești, și iar Domniia iaŭ
luat, numai doar căt au stătut în prăvăliia lui. Ce să-i faci
1 Ne 688,
www.dacoromanica.ro
406 SUPUŞII BRAŞOVULUI
dumneata dreptate, ca să nu ni s[ă] mai jâluiască. Aciasta,
şi mila luy Dumnezeii să fie cu dumneata.
Iunie] 22 d., t 7215 [1707].
De bine voitorul dumital[e|:
Jo Costandin Voevod.
+ [V~] Bunului nostru priiaten și vecin de aproape, în
toat[ă] vreamea de bine voitor, dumnealui jupănului Ghiorghe
Fetchiel, marel[e]-județ al cinstitii cetăți Brașovul, cu sănătate
să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă !.]
9.
Cinstitului și al nostru vechiului și bun priiaten, dumnealui
jupănului Ghiorghe, marel[e]-județ al Brașovului, împreun[ă]
cu tot cinstitul Sfatul dumneavoastră, de la Dumnezeii îndă-
lungată viiaț[ă], lină pace, întreagă săn[ăJtate rugăm ca pu-
rurea să auzim.
Cinstită scrisoarea dumneavoastră, ce ne-aaț trimis, cu
drag luăndu-o, am mulțumit lui Dumnezeii, slăvind numele
Sfinţii Sale, ca unui milostiv stăpăn, pentru a dumneavoastră
bun[ă] și fericită săn[ăjtate. Alalte căte dumneavoastră ne-
aat scris, pentru păsurile săracilor de Șcheai, oamenii dum-
neavoastră, toate bine le-aam înţeles. Care alt ce să zicem,
fără căt rugăm pe mlillostivul Dumnezei ca să aducă pe
Măriia Sa Vodă săn[ăltos, și, căt vom putea, ș|i]ceaia ce ni
să va treace, foarte vom sta ș|i] vom nevoi ca să li să facă drep-
tate, cum aŭ fost și mai nainte, pe la strămoșii noștri, măcarii că
am scris ș(i] la dumnealui taica Constandin ° și la alalți ai noștri
ca să stea sl să nevoiască, căt să va putea să să facă. Care
iară zic, vind Măriia Sa Vodă săn[ătos, ce vom putea, în
tot felul vom nevoi, pentru dragostea dumneavoastră, ca
pentru ai noștri buni priiateni și de aproape vecini, ș[i] pen
tru sărăciia bieților Șcheai, ș[i] pentru altele ce ar mai fi, dupe
cum și ei însuș știti că, dupencăt ne-aai fost pen putință
1 N° 395.
2 Stolnicul,
www.dacoromanica.ro
BRAȘOVENI NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 407
sl pen măna noastră, n'am lăsat a nu căuta. Așa și acum,
cum zic, căt vom putea, pentru toate vom sili, ș|i] pentru
vameș, ca să să facă obiceaiul cel vechi, care ai fost mai
nainte, — măcari că vameșilor le-am. scris osebit o scrisoare a
noastră, dentru care vet înțeleage dumneavoastră că mult să
vor mai scoboră de obiceaiul ce aŭ făcut dumnealor. Care noi
iară mulțumim dumneavoastră pentru dragostea ce at arătat
cătră noi all plocon[ul] ce ne-aaț trimis, — nu atăta pentru
plocon, încăt pentru dragoste ll neuitare ce at arătat dum-
neavoastră cătră noi. Întru care ell noi pohtim pe dumnea-
voastră, ca pe niște ai noștri buni și vechi priiateni și de
aproape vecini, ca, ceaia ce ar fi pohta dumneavoastră și ar
fi pen putinţa noastră, ne faceț dumneavoastră știre, și nea-
părat vom sluj[i] dumneavoastră cu dragă inimă. Și iară, cine
s'ar întămpla a veni într'acoace, tot ne scrieț dumneavoastră,
ca să ne bucurăm, lăudănd numele milostivului Dumnezen
pentru bun(ă] săn[ăjtatea dumneavoastră. Și, cu aciasta sfăr-
sind puțina-ne scrisoare, rog pe Dumnezeii ca să afle pe
dumneavoastră întru bun[ă] săn|ăltate.
Sept|emvrie] 14 dni, P 7216 [1707].
Tot al dumneavoastră pururea de bine voitor:
+ Șerban Cantacuzino V[e]l Vorinic].
[V*:] Cinstitului și al nostru vechiului și bun priiaten,
dumnealui jupănul Ghiorghe, marele-județ al cetății Brașo-
vului, înpreună cu tot cinstitul Sfat al dumnealui, cu cinste
şi cu fericire și cu mult[ă] săn[ăjtate să s[ă] dea.
[Pecete neagră, cu vulturul bicefal și inițialele: m. A.
K. Si.
10.
Cinstite al nostru vechii și bun priiaten, dumneaata mare-
judeaţe, înpre[ulnă cu alt tot cinstitul Sfat al cinstitii cetăți
a Brașovului, noaă de bine voitori și vecini de aproape, de
1 No 694.
www.dacoromanica.ro
408 SUPUŞII BRAŞOVULUI
la Domnul Dumnezeii (Dumnezei) a tot ţiitoriul, dumnea-
voastră sănătate și alte fericite și norocite sucțesuri rugămu
şi pohtimu.
Cinstită scrisoarea d[u]m[njeavoastră de la dumneaalui cre-
dinciosul dumneaavoastră şi noaă bun priiaten, jupănul Ghiorghe
“Țaco, cu căzută dragoste o'mu priimit-o. Dentru care de a
dumneaavoastră bună și întreag[ă] sănătate adevărănd, nu
cu puțăn[ă] bucurie am, lăudat și am slăvit pre Dumnezei.
Alalte căte dumneaavoastră ne scrieţi și în carte aŭ cuprinsu,
încă toate pre amăruntul bine am înțeles, atăta din cartea
dumneaavoastră, căt mai pre largu și de la dumneaalui mai
susul numit jupănul Ghiorghe Țaco, pentru bieții de Șchiai,
carele s'ar hi hrănind aici, pre locul țărăi noastre, cum că nu
să pot hrăni cu paace, precum hrisovul Mării Sale lui Vodă
scrie, ce, mai mult de(njtr'acea orănduială scoțănduii, le fac
mult val și supărare; cum și de vameșiide la Cămpina, ca-
rele cu vama și cu alte obiceaiuri ce maŭ fost nici-odat[ă],
acum aseamene îi adaogă și-i supără, iproci. De toate aceastea
să zic ale lor jalbe le-am adevărat, cum și mai sus am zis.
De care lucru foarte răi îm pare, cănd noi vomu și am
vrea al lor folos și bine de obşte și buna odihnă, ca să fie
și să trăiască, să să hrăneaască întru toate în paace și în
odihna lor, și să nu să adaog|ă] obiceaiuri noaă, care nat
fost. Pentru care și gata am fost şi săntem în spre a dum-
neaavoastră pohtă a slujă. Numai atăta foarte răii ni aŭ
părut întămplăndu-mi-se de nu sănt acum și ei la. Curte, ci
sănt aicea în București. De unde iar, së cu ceia ce pren mică
putinţa mea aŭ fost, nu m'amu apărat a nu Slujă, pentru
aciastă treaabă a dumneaavoastră, ci la mai marele, mie cinstit
frate, dumneaalui neanii lui Costandin Stolnic[ul), fiind lăngă
Măriia Sa, toate ale dumneaavoastră scrie. Aseamene le-aam
dat dumneaalui în știre ; carele nu mă îndoescu că dumneaa-
lui să va lenevi, aŭ va lăsa lucrul în slab, a nu slujă dum-
neaavoasttă, ca unor adevăraţi buni priiateni şi ai noștri
vechi de bine voitori şi de aproape vecini, căt să poată face
ceale ce sănt de folos şi de binele bieţilor Șchiai, și altora
aseamene. Și iar și de acuma înnainte în spre ceale ce vor fi
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENIE NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 409
trebile dumneaavoastră întracoace, și care veți cunoaşte că
trec pren putinţa noastră, scriindu-ne dumneaavoastră, nimică
nu ne vomu ap|ălra, ce cu ceaia ce ne va fi pren putință
nemutaţi și neschimbațţi în spre a dumneaavoastră slujbă ne
vom afla: Și, cu aciasta de aciastă dată sfărșănd, de iz-
noavlă] rugăm ca mila lui Dumnezei pururea cu dumneaa-
voastră să fie.
Sept[emvrie] 16 dni, It. 7216 [1707].
Al dumneaavoastră vechiii de bine voitor și gata a slujă:
Mihai Cantacuzind.
[V*:] Cinstiţilor și vreadnicilor ai noștri buni priiatenilor
și de aproape vecinilor vechi, dumneaalui marelui-judeţ şi
alaltui cinstit Stat a cinstitii cetăți ai Brașovului, cu mult[ă]
săn[ăltate și și norocire să să deal.
[Pecetea neagră cunoscută.]
II.
Cinstiţilor şi de Dumnezeu iubitor|i] și ai noştrii buni
priiateni și de tot bin[e]le voitorți] și vecin(i] de aproaple],
dumneavoastră fălnogi a tot cinstitul Sfat al cinstite și marei
cetăț Braşov[u]lui, săn[ă]taat[e] și tot ferți]citul bin[e] de la Dum-
nezeii poftim dumneavoastră ca să vă trimiț[4)] și a v[ă] păzi
supt mila Sfinții Sal[e] întru toat[ă] pofta dumneavoastră.
Cinstita a dumneavoastră carte, ce aț tremis către noi, ne-a
venit, și cu lebov o am priimit, carea și cetind-oo, și întăi
de a dumneavoastră săn[ă]ļtaat[e] auzind, ne-am bucurat.
Altelje], căte dumneavoastră ne scrieţ, de toate pre rănd am
înțeles. Pentru oamenii dumneavoastră brașoveani, carți]
săntu de să hrănescu aici în țară, ne scrieț dumneavoastră
de eet cum că aŭ sărăcit și sai și înpuținat, că numai 6
prav[ă]lii săntu, și birul tot acelaş de'ntăi dau. De carea scrieți
dumneavoastră ca să s[ă] mai scaz[ă), să poat[ă] birui și ei.
Dar ei dumneavoastră nu v[ă] spun că nu sănt numai dumnealor
1 Ne 692.
www.dacoromanica.ro
410 SUPUŞII BRAŞOVULUI
așa, de trag bir grei, ce și sărac|i] de negoțător[i] cari sănt
aici ai noștri, să întrebaț pe oameni dumneavoastră, cum aŭ
rămas de săraci, și mai pement aŭ rămas dentru ei, și căte
nevoi trag, precum văd și oa[mejnei dumneavoastră. Care
trebue să creaz[ă] ei, că văd cu ochii lor. Ce dup[ă] putinţa]
lor tot să vor mai scădea, precum vet înțeleag|e] dumnea-
voastră den cart[e] Mării Salle] lui Vod[ă]. Iar pentru văamă
ce scrieț dumneavoastră, cum că le-ai luat vaam[ă] de lăna
și de pieil[e] de la oil[e] lor, ce le-ai fostu murit, —așa va fi.
Numai acum Măriia S[a] Vod[ă] va să pue un boiar la Căm-
pina, pentru jafuril[e] acestea ce fac unii și alți, ca aceastea,
să l[e] ià seaam[a]; ce de acum înnainte așa socotim că nu
să vor mai fac[e] aceastea jafur[i], luîndu-l[e] seaama. Pe cin[e]
ar pune Măriia S[a] acolo, iar și noi, dup[ă] pofta dumnea-
voastră şi sărăciia lor, deci, căt vom putea, tot îi vom căuta.
Acum Măriia S[a] Vod|ă] așa zic[e] că va măna un om
domnescu, denpreun[ă] și cu un om al lor, pen toat[e] tăr-
gurile], ca să vaz[ă] și aciasta ce zic că vănd toți marfă bra-
șoveneaască, ca să I[e] dea porăncă ca aciasta, să nu mai vănză
de acum nainte de acestu fel de marfă, nici să mai meargă
cin[e]va să-ș scoaţ[ă] marfă brașovenească dintr'acolo, de spre
dumneavoastră, încoac[e],—făr căt numai Brașoveanii, oameni
dumneavoastră. Și, cu aciasta acum sfărșănd, Dumnezeii să
v|ă] păzească tot cu a Sfenții Sai[e] măn[ă]), întru ferfijcit[ă}
săn[ă]taat[e].
Sept[emvrie] 21 d., It. 7216 [1707].
Al dumneavoastră bun priiaten și gata spre slujbă și de
tot binel[e] voitor :
Asani V[e]l Căm[inar).
[V° :] ț Cinstiţii]lor şi a tot Statul ai cinstiț și marii cetăț
ai Brașovului și noao bun preiaten și de tot bin[e]le voitor și
bun vecin de aproaple], dumnealor fălnogi, cu cinste și cu
multă săn[ă]taat[e] să s[ă] dea.
[Pecete neagră, cu inițialele: N. N.!.]
3 No 691.
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 411
12.
ft Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnú zemli vlahlijscoe.
f La ai noștri cinstiţi și de bine voitori, de aproape vecini,
dumnealor județii, dumnealor fălnogii, părgari! şi alalte tot
Sfatul al cinstitei cetăți Brașovul, sănătate și tot binele poh-
tim dumneavoastră de la Dumnezei. A dumneavoastră
cinstită carte de la credinciosul dumneavoastră dumnea-
lui jupănul Gheorghe 'Ţaco, cu dragoste o am luoat, și,
de săn[ăjtatea dumneavoastră înțelegănd, ne-ai părut bine.
Alalte ce ne-aț scris dumneavoastră, toate bine am înţeles.
Pentru Șcheaii de la, cetatea dumneavoastră, carii să hrănescu
aici în ţară, ne scrieți dumneavoastră și ne pohtiţi ca să-i
mai căutăm, de vreame ce aŭ slăbit foarte, și mulți san și
scăpătat de tot, de aŭ ajunsu la lipsă. De aciasta creadem că
așa va fi precum ne scrieți dumneavoastră, că într'aceast[ă]
vreme, nu numai acei ce sănt de țara dumneavoastră aŭ ajunsu
la slăbiciune, ce şi țara noastră, să creadeți dumneavoastră,
că foarte tare aŭ slăbit și în multă neputinţă să află și pă-
mănteanii noştri, că, de iaste și ţara în pace de alte oștiri,
iar poruncile și cererile stăpănilor, carii ne stăpănescu, sănt
* mari și greale, căt san îndoit și san întreit dările de cum
era mai nainte, și nu găndim să fie mai fost vre odată greă
pămăntului acestuia ca acum. Însă noi pre Șcheaii aceia tot
i-am păzit, i-am căutat, că aici în țar(ă] la noi sănt și altfelii
de breasle de oameni striini, și toate breaslele s'aii mai adaos
la dări, iar ei den legătura lor ce aii fost mai denainte nu
San mai sporit, ce tot pe acea san ţinut. Iar iat[ă] că şi
acum, după pohta dumneavoastră, ce s'a putut, tot s'aii mai
ușurat, precum veţi înțeleage dumneavoastră de la credinciosul
dumneavoastră, jupănul Ghiorghe 'Ţaco. Iar pentru vameșii
de la Cămpina, ce ne-aţi scris dumneavoastră, încă am înțeles.
Ce de aciasta iat[ă] că am rănduit acum un boiar al nostru
ispravnic la Cămpina, și-i vom porunci ca să iă seama pen-
tru aceastea toate; ce să meargă și Brașoveanii de aceia,
Șcheai de ai dumneavoastră, acolo la Cămpina, să fie cu
vameșii de faț[ă], înnaintea acelui boiar, și, de să va adevăra
www.dacoromanica.ro
412 SUPUŞII BRAŞOYULUI
că leau făcut vameșii alte obiceaiuri noao, — ce vor fi luoat
Där de cale, vor da; numai ni să pare că și Șcheaii dum-
neavoastră să vor fi purtănd cam răi, că nu vor să umble
pe drumul cel mare al vămii, pe unde aŭ umblat și mai
nainte, ce fieștecare pe unde-i voia, pe alte poteci san făcut
drumul, de umblă, și, vomeșii neputănd îngădui, ei apoi bagă
iar vina vameșilor, de zic că le fac alte obiceaiuri; însă acel
boiar, ce va afla dreptatea, va face și va isprăvi. Şi iarăș, ce
vor fi pohtele dumneavoastră cătră noi, nu ne vom apăra de
ceale ce ne va fi pen putință. Și, cu aciasta sfărșind, mila
lui Dumnezei să fie cu dumneavoastră.
Sept[emvrie] 22 d., lt, 7216 [1707].
De bine voitoriii dumneavoastră :
Io Costandin Voevod.
[V*:] + Cinstiţilor și ai noștri de bine voitori, dumnealor
judeţilor, fălnogilor și alalt tot Sfatul al cinstitei cetăți
Brașovului, cu multă săa[ă tate să s[ă] dea.
[Pecete mare, rotundă!.|
13.
t Cinstiților și aleşilor cu vredniciia aï noștri bun[i] priia-
teni și de aproape vecini, dumneavoastră boiari al marelui
Sfat al slăvitei cetăț a Brașovului, de la Domnul D[ujm-
nezeii vă pohtim dumneavoastră bună săn[ăltate cu viiață în-
delungată și cu tot binele. Cinstit[ă] scrisoarea dumneavoastră
ce ne-ați trimis cu dumnealui jupănul Țaco Gheorghie, ne aŭ
venit, întru carea de a dumneavoastră bună săn[ăltate înţele-
gănd, foarte ne-am bucurat. Pentru ce ne-aț pohtit dumnea-
voastră, ca să grăim Măriei Sal[e] Vod[ă], pentru acei săraci
de oameni ai dumneavoastră, Șchiai, ca să facă Măriia Sa
milă cu dănșii pentru rumtoarea dăjdilor lor să-i lase mai
pe ușor, să poată trăi în țara Măriei Sale. De aciasta veţ ști
dumneavoastră că noi, după cum ne-aţ pohtit, bucuroși am
1 No 410.
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 413
fost ca să grăim Măriei Sale, şi să silim să vă facem folos, şi
și am mersii de am grăit Măriei Sale foarte cu nevoință.
Dară, ce ai răspunsii Măriia Sa, veţi înțeleage mai pe largu
de la dumnealui jupănul Țaco Gheorghie. Ci așa vet ști
dumneavoastră, că noi am silit pentru voia și bun priiteșugul
dumneavoastră, de am grăit Mariei Sale. Dară, deaca nu
s'ai putut face aciastă ispravă de la Măriia Sa, n'avem ce
face. Aciasta, şi mila lui D[ujmnezei să fie cu dumneavoastră.
Sept[emvrie] 22 dni, 7217 [1708].
t Theodosie Mitropolitul, al Ugrovlahiei,
al dumneavoastră bun priiatin şi de aproape vecin.
„V*:] f Cinstiţilor și aleșilor cu vredniciia, dumnealor bo-
iarilor al marelui Sfat al cetății Brașovului, ai noştri buni
priiateni, cu săn[ăjtate să s[ă] dea.
[Pecetea obișnuită!.]
14.
Cinst|itului] şi al nostru bun priiaten, vecin de aproape, în
toată vreamea dă bine voitoriu şi ca un patron, dumneata
Ve]l Judeţ dän cinstită cetate Brașovului, înpreună cu tot
cinstitul tanaci al dumneavoastră, cu plec[ăJciun[e] mă închin
dumneavoastră.
Rog pre puternicul Dumnezei ca să ție și să păzeaască
pă dum[neavoastră] supt mila Sfinţii Sale și întru fericită
săn[ătate, înpreună cu tot cinstitul Sfatu. Cinstita scrisoare
dumitale] ce map trimes; cu dragoste o am luat, și, întăi
dă dragoste sănătății dumneavoastră înţelegănd, foarte m'am
bucurat. Alalte ce ne scrieți dum[neavoastră] am înțeles.
Ne scrieţi dum[neavoastră] cum că ai venit oameni dum[nea-
voastră] care aveţi aici supt stăpănirea dum[neavoastră],
Șchiei, dă să jăluiră zicănd la tot cinstlitul] Sfat cum că
ar fi venit Cărste Țop dă ar fi făcut foaia la noi, dă toți
Brașovenii căți ai prăvălii aici în țară, ca să aibă pace dă
1 No 693.
www.dacoromanica.ro
414 SUPUŞI BRAŞOVULUI
vama vinurilor și dă altele. Iară acei ce sănt lăcuitori acolo,
să-ș dea vama dăplin. Eŭ dă aciasta nu știii nemica, dă
Cărste Top, nici în ochi nu l-am văzut dă este acuș o ju-
mătate dă anii, nici foiţă nu mi-ai dat; poate că va fi dat
la alții. Și, cum geet dum[neavoastră] cum ca să s[ă) strice
mila cea este făcută dă fericiți Domni, pentru doi-trei oa-
meni, dă aciasta nu să va strica, că nu D să ascultă cuvin-
tele lor, fără căt trebue și dumnealor, pă către (sic) bucate
fac păn viile lor, să și le treacă cu pace, iară să nu cumpere
bucatele altora, să zică că sănt dăn viile lor şi să le treacă
Dän vama domneaască, înșălănd vama, și şi alții care nau
vii, încă cumpără vinuri streine și le trec păn vamă, dă înșală
şi zic că aŭ vie. Ce, dă aciasta dac[ă] va înțelege Măriia Sa
Vodă, li să va strica mila dă tot. Iară, căt pentru Sava
Marcea, care ziceți că i-am arătat foaia dă Braşoveni care
aŭ prăvălii aice, dă aciasta așa este, că foaie i-am arătat-o,
iară, căt pentru Cărstea Top, dă zice că el mi o aŭ dat-o,
răii zice; poate că Lan dus fire lui pănă într'atăta a grăi.
Ne mai scrieți dum|neavoastră], dă nu ne va hi scris Cârstea
Top aŭ alții. Dă aciasta stan dă mă mir dă dum[neavoastră],
că dumn[neavoastră] sănteți înţelepţi, cu ce socoteaală aș
putea eŭ să vă scriii dum[neavoastră] pă acela ce mi aŭ dat
foaia, — care nici nu să cade, nici nu să cuvine. Ei poruncă
am avut și am scris la dumnealui județul Dragot Gheorghie,
şi am luat și răspunsu, și așăzămănt s'au făcut pentru toţi
Şchiei, atăta dă cei dă acolo, căt și cei dă aice, carele aŭ
vii aice pe pămăntul țării, ca să-ș treaacă vinurile lor pă la
care vamă le dă îndămănă. Iară, căt pentru burie, dă vor
trece, să plăteaască ca toată țara. Și iată că voii trimite
foiţă, dă veți vedea dumneavoastră carele căte but are la
viile lui, şi încă la unii san pus și mai multe, și în tot chipul
am silit pentru dragostea domneavoastră, ca să nu li să facă
nici-un obicei, căt vor fi vămile în măna mea. Că acest lucru
era încă an să s[ă] strice, numai nu știi, înţeles-ați dumnea-
voastră aŭ oan înțeles că eŭ am stătut dă aŭ rămas; aşăj-
derea și estimpu. Să dea Dumnezeii să petreceți sfintele
Paşte cu bine, cu săn[ăltate și cu veselie, și să dea Dum-
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 415
nezeii să ajungeţi și la anul și la mulţi ani cu săn[ăltate.
Cu aciasta sfărșănd, mila lui Dumnezeii să vă păzeaască pă
dumnevostră cu bună săn[ăjtate.
Dän Buclujrești, It. 7223 [1715], Mart 10 d.
Al dumneavostră bun priiatenu și dă bine voitoriii,
gata spre slujbă:
Pantazi biv Vel Căp[ijt[an].
[Intercalat :]
Po dă buţile ce s'ao aflat la viile Brașoveanilor anumea,
Mart 5 d, 7235 [1727]
Drag Gheorghie, Judeţ la Piteşti, buţi 8.
Tănasie zaraf la Pitești, but 2.
Gociman Petco ot tam, bung 2.
Bucur Fuște ot tam, but 3.
Gheorghe Șneaal, bup 10.
Gociman Petru Lacer, buți 12.
Dumitru Ciurcul, buţi 10.
Sava Marcii, buţi 10.
Costand[in] i Daan Lacer, bup 17.
Dumitru i brat Petco Lacer, buți 18.
Gheorghie Lebul în Vale Popi, buți 5.
Manole cel bătrăn, buți 5.
Ivan snă Stoica Inașu, buți 5.
Nelva al Oprii Floroiul, buți 6.
Radul Precup Lacer, but 9.
Stan i Mihai Lacer, buți 5.
Stoica Manole, buți 8.
Șandru la Orlea, but 3.
Pop Tudor, but 13.
Stanciul Șătrar, but 10.
Cărstea Țap, bup 12.
Văsiii Găureanul í Radul, but 8.
Văsii Grid i brat ego Ion, buţi 7.
Ion Tomiţco, but 9.
Gheorghie Stoia, buţi 10.
Voico Ctriștov, buţi 5.
Toader, but 2.
www.dacoromanica.ro
416 SUPUŞI] BRAŞOVULUI
Ivan Grec, buţi 2.
Radul Bulz, buţi 2.
Biserica Șchieilor, bung 15.
Mogoş, buţi 2.
T Dintr'acestu noi am pus mai mult, și cine aŭ făcut mai
mult, să ne facă știre: dă să va fi făcut mai mult, să avem
știrea.
[Adresa :] Cinstiţilor ai noștri buni și vechi priiateni, în
toată vremea dă bine voitori, duimisale cinstitul județu dän
cetate Brașovului, înpreună cu tot cinst[itul) Sfat, cu cinste
şi cu bună săn[ătate să s[ă] dea, la Brașov.
[Pecete neagră, cu coroană.]
[Foiţa are această adresă:] ł} Cinstitului, al nostru bun și
vechii priiaten, în toată vremea dă bine voitorii și ca un
patronu, dumisale marelui-judeţi al cinstităi ceteți Brașovului,
Și la cinstitul Sfat, ai noştrii dă bine voitori, cu cinste si cu
bună sănlăjtate să s[ă] dea.
La Cordne [acest cuvint cu litere latine).
[Aceiași pecete !.]
15.
Cinstitului și mie bun şi adevărat priiaten, dumneata ju-
păne Marcoş, procatorul al cinstitului Sfatu al Brașovului, dă
la Dumnezeii cel multu milostivu îți poftescu multă și fericit[ă]
săn[ăjtate, înpreună cu toată familiia dumitale. Cu părlejul și
plecatei scrisori ai meale nu-m[i| iaste de altu Dr decăt întăi ca
să cercetez dă bună și ferici[ă] săn[ăJtea dumitale. Al doilea,
aici am înțeles dän neguțători, păcum că Pană sai fost gă-
tindu ca să să ducă la partea turciască cu jupăn Nedelco,
pă la Cămpina. Care Nedelco aii fost purces Mercuri, la
Ghen(arie) 3 dni, și i-aii lăsat cuvăntu și pă un Gbhiorghe
Catană, care aŭ fost și slugă la Mihalache Condoiane, ca să
ducă și pă Pană dup[ă] dănsul, dup[ă] cum și dumitale "0
va spune acestu neguțătoru, care îți va aduce cartea, că aŭ
fost adevărat. La care eă mă rog dumitale, să fii ostenitoru,
2 Ne 714.
www.dacoromanica.ro
RRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 417
ca să protăștălueşti, dup[ă] cum știi obiceaiul cinstitului Sfatu,
ca să fie Pană oprit, pănă își va da Pană chezași buni, ca,
lipsindu el, Pană, să aibă chizaşii să plătească t! o mie şi cu
dobănda lor. Care are Pană să răspunză, dup[ă] cum și cărți
Sai găsit dup|ă] moartea frățini-săi Mihalcii Condoiane,
scrise păntru astă mie dă lei, care Lan lăsat răposata maica
lor fiicăi dumneaei cei mai mici, anume Chiraţa, iar arbă-
nășaște îi zicu ana, fata lui Condoiano cea mai mică, care
au căutat pe maica-sa căt aŭ zăcut pă asternut, ani 6 pol,
şi, păntru multă căutare ce aŭ cunoscut, Lan dăruit acele
2 zapise cu o mie dă lei, fiindu bani drepți aï măs-sii, dă la
părinți dă zeastre, iar nu dă casă dă la bărbatul dumneaei
Condoiane, pecum va mărturisi și soră-sa cea mai mare și
mulți neguțători dă cinste, că iaste lucru adăvărat, iar ei, ca
niște fraţi fără doru și netemători dă Dumnezei, sati sculat
cu silă turciască, și ai luat zapisile acealea dă la sora lor
cea mai mică, ana, și aŭ apucat pă acei neguțători dă i-ai
închis, și aŭ luat toți banii cu dobănda lor. Care soră-sa
aŭ trimis aici, la marele nostru derec[ă]toru, jalbă şi păntru
zestrele cele mai multe, dă are să ià dă la frate-săii Mihalache
şi Mihalcea, Condosieștii, şi păntru Pană, frate-săii, păntru
ce scrii mai sus. Ci, pănă va iși răspunsul, să vedem un-
de va porănci Măriia Sa să-i scoață acești bani și să caute
dă dreptate, Pană să fi oprit și el, şi toate scrisorile căte
scriii păntru partea surorii lui, 'Țanii, înpreună și partea lui
Pană dă argintu și alte scule și haine, ce aŭ avut Pană, lă.
sate la bolta jupănului Hristii, feciorul Ceșmegiului, care cănta
ach la bisearică. Care mi le aŭ mărturisit și mie astă pri-
măvară, la luna lui Aprilie, la 1727, căndu știi dumneata
că am trecut la București, și săntu și pănă acum tot la
dă[njsul. Și mai protălueşști (síc) dumneata, iar mă rog, și
păntru un zapis dă t? o mie, care i-ai avut dați Miha[ljcea
frate-săi la jup[ănul] Dumitru Ghizdavețu, cu dobăndă, iar
ai surori-sa Dann, dup[ă]| cum i-ai mărturisit și frate-săii Mi-
halache, la soră-sa Dana, Care zapisu, mai în trecut[e] zile
aŭ fost trimis Mihalcea pă un Costandin, care aŭ fost vameş
la Ocna Moldovei, la jupăn Dumitru, la București, ca să-i
75703. Vol. X. 27
www.dacoromanica.ro
418 SUPUŞI BRAŞOVULUI
dea banii, și, fiindu jup[ănul] Dumitru dus la Țarigradu, aŭ
adus zapisul iar îndărătu la Mihalcea, precum iar acestu
neguțătoru, anume jup[ănul| Damiian, îţi va spune și dumitale
şi la alte obraze dă cinste. Numai mă rog să-l întrebi,
şi să le iai în scris. Așijderea mă mai rog și păntru alte
zapise și scule, ce aŭ avut frate-săi Pană, să le dea toat[e]
faţă şi să se pue suptu peceate, să stea la cinstitul Sfat, aŭ la
vre-un neguţătoru de cinste, unde ai socoti dumneata, iar
nu la frate-săi Pană, să le mănănce, că apoi nare cu ce să
plăteaască atăta sumă dă bani ai surori-sa. Și mai tare să si-
lești dumneata păntru zapisul lui: Ghizdaveţu, să aal gä-
seaască, aii să-l mărturiseaască unde iaste dat, că să știi și
aciasta, că Nedelco m'aii dat bani acum la moarte. Care așa
socotescu că vor fi dat acel zapis, la dănsul, să iă bani de
la Dumitru Ghizdaveţu. Ci, dă să va adevăra, să vedeţi căţi
bani le aŭ dat, să să jà în scris cu bune mărturii, și să pro-
tăștăluiți la bolta lui Nedelco, să aducă zapisul și să-și caute
bani la cine i-ai dat, că apoi va umbla än și va păgubi
mai multu. Și așa să i să scrie, să nu zică că n'ai știut, şi să
s[ă] pue la protocolul cinstitului Sfat, și, ce vei cheltui dum-
neata pentru aciastă osteneaală ce te puiii, foarte cu mare
mulțumită voi plăti. Și, dă nu te vei încreade dumneata, mă
rog să te încredinţeaze dumnealui jupăn[u] Mogoş, priiatenul
dumitale. Care cu multă să|năltate mă închin dumnealui, ru-
găndu-l și pă dumnealui, ca tot să fie dă ajutoru la ce ar
fi bună socoteala dumnealui, și asupra dreptăţii, atăta păntru
această, care mai sus mă rog, atăta căt și păntru ticălusul
dă jupăn Enache. Care mă rog să iai și dă ach mărturii
dup[ă] cum și eŭ am trimes, și iat[ă] că all mie îm(i] măr-
turisiră că dän gura Mihalcii aŭ auzit zicăndu, că el iaste
un procatoru, numai Pană frate-săi iaste daugiii, pecum și
la zapis îl arată. Ci sileaște dă-l puneţi să răspunză și fâr dă
voe, că și mie mi-ai zis aici sicritarul, daca i-am spus dă
Mihalcea, să răspunză Pană, și să să sfărșască odată, — că poate
să moară și ticălosul dă bătrăn, și va rămănea lucrul neis-
prăvit, și vor avea păcatu, și va rămănea judecata neispră-
vită, şi vei rămănea și dumneata păgubitu. Ce trebue dă
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 419
atăta vreame să să și sfărșască, că să miră şi dă aici, ce
poatie] fi atăta lungă judecată: cine aud, să miră; și să va
duce veastea și pă la alte ţări și crăii, dă lungime multă ce
facu la un lucru bagdatelu, care o cumpanie neguțătorească
o ar fi putut isprăvi în trei zile, iar cinstitul Sfat o Gnu
trei luni şi mai 4; care își sfărşăscu cineva și cheltuiala, și
viiaţa, şi le san 'urăt şi dă aici tot scriindu-le. Care îm scrie
jupăn Enache, să mai trimiţă poruncă, dar Măriia Sa îm zice
că aŭ trimis dăstule porunci. Care aici aşteptă să le vie
sfărșitul dá judecată, şi apoi atunce să le mai dea po-
runcă, iar pă Pană să pue să răspunză. Că dintr'un început
tot el aii tras pă jupăn Enache la judecăţi, pecum știi și
or mărturisi mai mari și mici. Şi alta, el iaste un şeghinleght',
nu poate ca să găseaască vre o pricină cu Mihalcea, să zică
că ar avea vre-o iştanție undeva; ce mai bine siliți ca, pănă
nu ar veni Mihalache, că el mi să pare ca să aibă vre un
dres dă căndu aii fost la Beciu, şi să nu răzvrăteaască
judecata, şi să o rădice şi dă ach, la altă parte. Ce numai
roagă-te şi dă domnul judeţul, şi le spune toatle], și să-și
facă aciastă pomană cu acelu ticălosul de bătrăn. Și n'aș so-
coti ca să facă altu bine mai mare pă aciastă lume. Și ştiŭ
că-i va fi dă multu ajutoru la viiața cea dă veci, și, făcăndu
pomană ca să isprăvească la un felu, și luindu şi ep răs-
punsu, iar la dumneata și la Măriia Sa voi năzui. Care cu
plecăciune închinăndu-mă, sărut cinstit[ă] măna Mării Sale,
şi la mine nu iaste încurcătură multă, numai tărie să jure,
ca să-m scoaţă arei bani dă la Pană, şi va cunoaște Măriia
Sa omeniia și mulțumita, înpreună și dumneata. Numai si-
„leaște dă toate căte mă rog, şi Pană să nu vă înșale să fugă,
că el acel găndu aŭ pus adăvărat. Numai fár dă chizaș bun,
aŭ arestu să nu fie. Mă rog, ca să aibu cinstit răspunsul qu-
m[i]tale dă toate cu ce near veni mai curăndu, aii cu poșta,
ca să știi încătro oi pleca, că dän zi în zi îm iaste răspunsul,
ca să-m iasă negreșit. Și, să să nu dea Dumnezei, iar, mai ră-
măindu juplănului] Enache Popa Alexe ceva, ca să mai dea
1 Sirac.
www.dacoromanica.ro
4%0 SUPUŞII BRAŞOVULUI
lui pac[e], și, dăndu-i dreptatea, ca să-i dea 'negoţul. Iar mă
rog dumitale să protăștăluești și să oprești și acel negoţu
tot pentru bani Țanii, sora lui Pană Condoiane, care Dum-
nezei aŭ miluitu și aŭ vrut să-m fie mie soție adevărată.
Care cu multă plecăciune să roagă dumitale, puind și pe-
ceatea la aciastă scrisoare care scrii dumliltal[e], ca să fie
mai adăvărat[ă) şi mai întărită şi încredințat[ă] oriunde o
ai arăta dumneata. Și, cu aciasta sfărșind, iar pă putearnicul
Dumnezei rog să fie dumitale pururea păzitoru dă toate
ceale reale, 1728, Ghenjarie] 10 dni.
Dă la Sibii.
Al dumitale de bine voitoru și încredinţat priiaten:
Radul Drogoi Gaăleșăscul, negtiţătorul dán Craiova.
Țana a lui Condoiane fată mai mică, dăcăt toți feciorii și
fete a lui Condeiane.
[Pecete roşie, cu «K. S. K...1»]
Și mă rog dumitale, jupăne Morcoș, că să-m scoţi pariia
dă la cărțile Mihalcii, care s'au găsit, și scriă păntru soră-sa
Țana și păntru zapisul lui Ghizdaveţu, cu o mie dă ti; să
apucați pă Pană, să-l puneţi la jurămăntu, că-l va mărturisi
că el au mărturisit la bola lui că, ce va avea, nu va măr-
turisi la duhovnicu, numai la Pană și la Nedelco va măstu-
risi tot ce va avea el, adecă Mihalcia, și Nedelco le aŭ dat
şi bani. Ci mă tem, zapisul să nu fie la el.
16.
+ Jupăne Nădelco. Săn[ăltate-ț pohtim de la Dumnezeii. Cu
scrisoarea nu-ț lungimu, Dr cătii î facem știre că aicea, înna-
intea noastră aŭ mărturisit Pan[ă] fratele Mihalcei, dup[ă] ce
aŭ» vrut să-l pue la jurămăntiă, pentru un zapis delei o mie,
că s[ă] află la măna dumitale, — ca s[ă] iai bani de la jupănul
Dumitru Ghisdaveţii, de la București. Care pentru acestii za-
pis aŭ venit înnaintea noastră jup[ă]nul Radul Drogoi Goleșescu,
cumnatul jupănului Mihalcei, cu cărță de la Măriia Sa Ghenăra.
riul, protoştoluind și pohtindii ca s[ă] să pecetlniască bolta
1 No. 718.
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 421]
dumitale, păn vei aduce zapisul aicia în măna Sfatului și să-țu
iai banii carele ai dat, tl. 100. De care noi nu Cam pohtit
paguba ca s|ă]-ții pecetiiluiască bolta. Ce iaat[ă] că-ț scriemii,
în cias ce vei luoa scrisoarea noastră, să cauții cum mai cu-
răndi să vii, să aduci zapisul, aŭ să-l trimiț pă om de is-
pravlă], să ni-l aduc[ă] aicea, să-ți iai banii care i-ai datu
împrumut, și într'alt chip să nu faci, aŭ alte meșteșuguri,
ca să-ți pohtești singur paguba. Că, ne ascultăndii de po-
rănca cet facem și nu vei aduce zapisul, bine să știi că-țu
va pecetlui și bolta, și vei avea și altă nevoe și pagub[ă]
mai mare. Și te fereaște de gălcevi, nu le cumpăra singur cu
bani, că și Moarcăș procatorul Cap zis ca s[ă] te ferești, să
nuiai vre o scrisoare de ale Mihalceiși n'a băgat în sam[ă].
Care, de nu va veni zapisul păn —, bin[e] să știi că adevărat ță
s[ă] va pecetiilui bolta. Şi, cătă pagub[ă] îț va curge, nu vej
mai avea dereptat[e] ca dal cauţi dup[ă] dereptate ce san
căzută. Și i-am făcută datoriia, și te înștiințăm. Care vei ță-
nea și scrisoarea noastră pentru credințarea. Și Dr de zăbavă
să avem răspunsul înpreun[ă] cu zapisul. Și într'altii chip să
nu faci. Și Dumnezăi să-ţi fie de ajutor. De la Brașov, 1728,
Ghen[arie] 14 d[nji.
[Concept 1.]
17.
+ 1728, Fle]v[ruarie] — dni. Precum să s[ă] știe că m'am tocmit
eŭ Radul Lobonţu cu Ştefanii, fratele Nedelcul, ca s|ă] mă duc
cu nește cărți cu poruncă de la cinstitul Sfat la jupăn Ne-
delcul Agi Hristia la București: de-l voi găsii la București,
ca s[ăj-i daŭ cărţile, bin[e], iar, de nu, să mă duc pela Zim-
nicia, şi, de-l voi găsi și acolă, bin[e], iar,de nu, să găsescii
un neguțător și să trimiț cărțile] la Alvantahor?, si să șezu
la Zemnicia păn va veni cărți și răspuns de la jupăn Ne-
delcul, şi Dr răspunsă să nu vin, Iar, de s'ar înt[ăm)pla ca
s[ă| triac[ă] vria[me) mult[ă) și, nevenind nici-un răspuns de la
1 No 722,
? Arvanitochori,
www.dacoromanica.ro
422 SUPUŞI BRAȘOVULUI
jupăn Nedelcul, să iaŭ carte de la vameș de acolo, și să aduc
răspunsi la cinstitul Sfat. Şi tocmala mi-aă fost ot 3 pi,
şi mi-ai dat acum dot 2, şi, viind en aicia, să-mi dia și ce-
ialalți. Iar, negăsindu-s[ă] neguțător de acolo, să trimiț[ă]
vameșii om cu plat[ă] la jupăn Nedelcul, ca s[ă] aduc[ă] äs,
punsiă. Şi, pentru mai mar(e] credință, mi-am pus i diagetul
mai jos, ca s[ă] creaz[ă] în tot locul și la fieștece judecai[ă].
Și am scris eŭ Todoran cu dzisa dumnialor, și sănti martor,
Și, neștiind eŭ, Radul Brașovianul, carte, m'am rugat la To-
doran, de mi-aii scris cu voia mia!.
18.
Cu aciastă scrisoare a mea adeverez care sănt mai jos is-
călit căci, de vreame ce iaste din fire lucru moarte, şi nu
iaste cu minune, precum gîndim oarecare, numai iaste drept
şi sfănt fieștecine, și să-ș aducă aminte de moarte. Pentru
aciasta și ep ticălosul că, de vreame ce nădăjduescii cu aju-
toriul lui Dumnezei ca să călătorescă în cale unde am so-
cotit, mi am adus aminte de moarte, și, vrănd ca săfac în-
dreptare la mine, că, de vreame ce sînt strein şi neavănd unde
să mergii, am mersi la bisearică, adică la iubitoriul de Dum-
nezeii şi sfănt episcop, la al nostru moșneaș, chirie chir Misail [de
Buzău], şi am însemnat ca, ce-m[i] va rămănea aici, că, de
vreame pecum am zis și mai sus, iaste călătoriia mea la loc
departe, numai, de mi să va întămpla moartea, îl las epitrop
la mult-puțin ce-mi va rămînea aici, ca la un doftor și chi-
vernisitor sufletelor și trupurilor noastre. Carele însemnez pre
anume ce-m rămăne; întăi, am marfă la București de... sumă
t! 3.700 şi, aiciiaste marfă t! 1000 şi o sute, Și aciastă marfă
care iaste la Bucureşti, și care iaste asupra lui Theodor, iaste
socotită pecum aŭ fost cumpărată; carele iaste peste tot
sumă 5.000 mii și 600 sute ban[i] sănătoș. Și capete dintr'a-
ciastă are parte feciorul lui Pogoiani t! 1000 și 200, și sînt
datorii la unchiii-miei chir Nica t! 3.000 și cinzeci, iar patru
1 La n° 722.
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 423
mii și cinci sute, ban[i] ai miei. Numai las pe Ștefan feciorul
la București, ca să plătească lui chir Ion Log[oJf[ă]t, care iaste la
Brăncoveanul, t! 500, dar pentru aceşti bani am lăsat marfa
mea afară: mîrgăritar(e], mutcaluri 20 și 6, mutcalul ti 10, și
o brățare cu 40 de diiamanturi, de sumă t! 240. Cu acestea
voi plăti datoriia mea. Aşșijdirea, am trei lăz cu haine și cu
arginturi, carele las pecetluite și încuiate, cărți de sumă ti
210, la Lipsca şi la Vineţie, cumpărate. Iaste și aici, la Theodor,
o ladă cu 2 dulăm[i] şi cu patru conteşă mahut, toate nuao:
dulămile mă ţin pe mine căte t? 25. Și, de mi să va întîmpla
moarte, pe altul nu-l las, numai pe iubitoriul de D[umne]zeŭ
sfăntul episcop, să facă cum va vrea. Numai den a patra parte
să dea suroru-mea o parte den hainele meale, și lui Caloian,
şi la altă parte, unde va vrea, că sînt multe. Cărţile și ale-
lalte toate las epitrop care am zis mai sus, şi, pecum îl va
lumină Sfăntul D(uJhii, așa să facă. Aşijderea, sînt 10 bucht,
postav pentru datorie sfăntului episcop, care sînt toate de
la Radul Munteanul; care am zis feciorilor ce sînt la boltă,
şi acestea nu sînt ale 'meale, ci să le ià, cănd va fi voia pă-
rintelui. Toţ copii care sînt la prăvălie, sînt cu simbrie și cu
răvăşalele meale, care adeverează fieștecăruia simbriia lui.
Aceastea adeverez şi hotărăscii de bună voia mea. lar, de să
va scula cineva din rudeniile mele și din priiatini, să stea în
potrivă la acialea care le-am făcut și le-am hotărît eŭ, să aibă
blestemul Domnului Nostru Isus H[risto]s și al tuturor Sf[i]n-
ților, căci eŭ cu sudoarea mea am căştigat și de la nimia[!]
nu mi aŭ rămas nimic, un ac, ci pecum am vrut, așa am
făcut. Iar, pentru bună adeverinţă, m'am iscălit, pecetluind
cu pecetea mea, cum să veade. Fev[ruarie] 10 dni, 1734.
Adeverez și mă făgăduescii.
[Neiscălit; copie.]
[V*:] Copie des Testamentes des Andra, welches er dem
Bischoff aus Buszou gegeben: ist mir 1735, die 28 Augusti,
übergeben worden !.
"1 No 725.
www.dacoromanica.ro
424 SUPUŞI BRAŞOVULUI
19.
Prea-cinstit și de bun neam și al nostru vecin de aproape,
Măriia Ta Vel Judeţu, cu multă plecăciune și cu săn|ăltate
ne închinăm Măriei Tale.
Prea-cinstită scrisoarea Măriei Tale cu Petre, trimisul Măriei
Tale, cu plecăciune o am luat-o, și, toate căte ne scrii Măriia
Ta, am înţeles. Pentru pricina lui Necolae văt[avul] de Țigani, vei
ști Măriia Ta că l-am adus de faţă aici, fiind și omul Mării
Tale, și l-am întrebat toat[e] cu amăruntul, și, pentru acel
zapis care Lan făcut Necolae acii cu Ștefan, dovedind în
zapis că s'ar fi înpăcat unul cu alt[ul], şi, cine s'ar mai scula,
să dea gloabă,—acel zapis cănd s'au făcut, n'a fost în știrea
Măriei Tale, ci numai judii aceia de Ţigani, ţiind pă Nicolae
la opreală, ai făcut zapisul, precum le-aii fost lor voia, după
cum ne-am adevărat de la Necolae, aducănd și mărturii de
faţă, fiind şi omul Măriei Tale. Că judii aceia trebuia să facă
acest fel de zapis, ca să nu să mai scole Nicolae, fiindcă
Lan prădat cu 37 de zloți, pentru t! 10,care să oprise af lui
Ștefan, pentru pricina ca să aducă necovalna (sic). De care
lucru noi am scris atuncea cărți la Măriile Voastre pentru drep-
tatea lui Nicolae, Și, aducănd cărțile ach un Petco, le-ai dat
la judii aceia, şi, ce le-ai făcut, nu știm, că la Măriia Voastră
nu le-aii dat, și să cunoaște că aŭ umblat tot pentr’ ascunsu
şi cu vicleșug, iar nu în știrea Mărielor Voastre. Deci Nicolae,
trecănd în țară cu vreame, aŭ găsit pe acel Ștefan Log|ofătul], și,
fiind la București, aŭ mersu înnaintea dum|isale] Armașului celui
Mare, și san judecat, și Lan dat judecata și dreptatea ca să
plătească, făcăndui și zapis la măna lui Necolae, de plată,
tot acolea de față, după cum l-am văzut și noi sl omul
dumitale. Iar, pentru prada care san făcut lui Ștefan, nu sa
făcut atunci, ci pe urmă, fugăndu el cu o vară a lui, de acii
din Brașov, şi mergănd la București], vrănd să să cunune
cu dănsa. [Pe margene: Aŭ mai luat Dumitru judele 2 tipsii ale
lui Nicolae, ci mă rog să le luaţ Măriia Ta, să să trimiță.]
Și, aflănd dumnealui Aga din pära Țiganilor care sănt acolo,
iar nu, cum zice Ştefan, că din păra lui Nicolae îi s'ar fi
www.dacoromanica.ro
BRAŞOVENII NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 425
întămplat acea pradă, că pe acea vreame Nicolae nici nu
era în București,—i-aii bătut și le-ai luat acea gloabă, aflănd
că este vară, și nu dă pravila să o ià. După cum și Măriia
Voastră știți că, vară fiind, nici într'u[n] chip nu dă pra-
vila să o ià, și, așa globindu-l, s'aii întorsu iarăși acolea în
Brașov, şi aŭ prepus pă Ion Stăngă, zicănd că pentru dăn-
sul san prădat. Ci la aciastă răi zice, ca un mincinos, că
el san prădat pentru blestemăţiia lui, iar nu pentru Stăngă;
ci, de voa (sic) fi la opreală acel Ion, nu este cu dreptate,
Măriia Ta, ca să șază la opreală pă bună dreptate, cu pre-
punerea lui Ștefan, că s'ar fi prădat pentru dănsul, că el,
cum zicem, san prădat pentru blestemăţiia lui, iar nu pen-
tru Ion, și pentru faptele cele necuvioase care le-ai făcut,
după cum te vei adevăra și Măriia Ta. Aciasta, și iar rămănem
Ai Măriei Tale plecaţi şi gata spre slujbă:
Costea Vam(eșul), Gheorghea Vam(eșul].
[V*:] Prea-cinstitului și de bun neam Măriei Sale Vel Judeţu
al Cinstitei cetăți Brașovului, cu multă plecăciune să să dea,
la Brașov.
[Pecete neagră, ruptă!.]
1 No 729,
www.dacoromanica.ro
Anexe.
Fără legătură cu Brașovul, din întîmplare se păstrează în
Archivele orașului două acte interne romănești, pe care
le daii aici, la sfirșit:
I.
Adec[ă] noi care mai jos ne vom isc[ăli]}, încredințăm cu
zapisul nostru la măna jup[ănului] Diicului Moșoi precum
să s[ă] ştie că, avănd la unchiul nostrul Mihai judlelțul Pri-
săcean[u] datorie cu zapis de anii trecuți, tl. 55, ban[i] 40,
adecă cinzăci cinci, ban[i] 40 tocma, și, nedăndui ban[i], aŭ
stătutii multă vreame la mijloc, ș(i] întămplăndu-slă] de aŭ
muritii toţ aï mei, sl apucăndu-ne pe noi nepoții cu jud[e|-
cată, ca să-i arătăm de ale lui cei-aii rămas, noi am arătată
partea lui de moşie din Prisaca, şi, întrebăndu ne la jud[e]cată,
la dumnealui Banu Enacachie Hrisosculeos, i-am dat partea
lui de moșie, de aŭ stăpănit-o mult[ă] vreame. Apoi ne-am
înpăcinuită de a noastră bun[ă] voe, de am dat capetele toate
pe deplin. Dară, pentru dobăndă, ne-am așezat de i-am dat,
locul de vie înfundată, unde are dumnealui, la dealul Prisaca ;
care loc iaste măsurat în lungu stănjleni] 60 şi în lată stănj[eni]
45, dar, pentru stănj[eni] 20 lungul i latul 28, ce va avea cu
Căloianu! egum[enul), de să va putea înpăca cu el, all acei
stănjleni] să fie dup[ă] cum să va înpăca cu el, și de cătră noi
să fie totii așa. Pentru aceaia i-am dat să aibă a ţinea dum-
nealui şi copii dumlisale], nepoţ de strenepoţ căț D[umne]zeŭ
va dărui, moșie în veac nestrămutată, să nu fim slobozi a ne
mai scula. Și ne ap dat zapisăle de datorie și cartea duml[isale)
1 De lo Călinii.
www.dacoromanica.ro
ANEXE 427
Banlul Enache. Pentru aceaia ne-am împăcat de a noastră
bun[ă] voe. Și, cănd s'ai făcut acestii zapis, fost-aŭ mulți
oamen(i] marfi], care mai jos să vor is[căli|. Ș[i] noi, pentru
mai adev[ăjrat[ă] credința. ne-am îis[câlit| mai jos, puindu.le
şi degetul, în loc de peceate, ca să BOU creaz[ă).
Eù Costandin Pisăn (!).
Vasile sin Ion Prisăcean adev|ejrez.
Pop Costandin martor].
Eu Preda Gărleștean[u] mart(or].
„„ „ dasc(al] scris, martor.
2.
«Adec[ă] ep Parthenie ermonafhj, eg|ujmenui de la sf[ăn]ta
măn[ăjstire de aici, den oraș den Bucjujrești, unde iaste
hramul Sf[ănjta Troiță, înpreună cu tot săborul sífijatit mă-
n[ăstiri», arată lui <pan Costandin Cior[ol]gărleanul, Viel
Slugear», că, «findu dumnealui Oprea Viel Șătrar, cu răn-
duiala haraci[ullui, ispravnic şi străngător de banii aceștea la
toat[e] breaslel[e] ot sud El[hov], încă anțărtu, și fiind Radul
cu fraţ[ii] lui, Caloian, i Paraschiva, i Stan şi Mihăilă, feci[ojrii
lui Stan copilul, de la Terceanii dupre Mostiște, la slujbă
la sutaş, cu suma lor de bir ug[hi] 100, și, eșindu-le lor birul
de la Vistiirie ban[i] de harac!, și neavăndu ei banii atunce
săi dea, precum an dat și alți sluj|ijtori, le-aii fostu pus
Oprea V[e]l Șătrar zi duplă] zi, ca să-ş aducă ei banii lor
aici la Vistiirie, și, istovindu-s[ă! toate breslel[e] de banii lor
de haraci, iar Radul cu fraţii lui, Caloian, și Paraschiva, i Stan
și Mihăilă, fecijojrii lui Stan copilul, ei banii ce le-aii făcut
birul lor, naŭ avut să dea, și, avăndu Oprea Șătrariul străn-
soare de la Vistiire (sic), pentru istovul acestor ban[i], aŭ
fostu venit Oprea Șătrariul înpreună cu acești slujlijtori ce
scriii mai sus, de aŭ zălojăt lat (s26) den partea lor de moșie,
de acol[o] de la Tărceani, stănjăn[i] 570, de priste tot ho-
tarul, dereptu t! 165, și cu acești banli] san plătit ei de
1 No 747.
www.dacoromanica.ro
498 ANEXE
banii lor de haraci, și iar cu zi, de nu ne va da baniila zi,
să fie aclastă moșie stăt[ăjtoare; și de atunce Dän acum ai
trecut 2 ap. Se vinde Ciorogiîrleanului. «M[ejsli]ţa Fev|ruarie)
5 dni, vit 7201 [1693]»
Marturi: Iaptyos fmobpevos o “Păyrooha Bonőóvra Gefat-
Zum mă &voGey.
Șerban V|e]l Vistiar, Oprea Vlell Șătrar,
mărturie. mart[ur].
+ Radul Logojflă]t Greceanul,
mărt[u]rie +.
1 No 648.
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ȘI ISTORICE
Adrianopol, 14, 17, 20, 54.
Akkerman (convenţia de ia), 247.
Alba-Iulia, 176 (3), 177 (5).
Albanesi, 416 şi urm.
Aiep (Pavel de), 201 (6).
Alexandru-Aldea (Domn muntean),
231.
Andronie (Vornic muntean), 175 (2).
Antiohia (pairiarchul Macarie de,
Sot (6).
Antonie-Vodă (Domn muntean), 116,
356, 373 (11).
Apafty (Mıhat Liŭ), 117, 155 (9), 235.
(al Li-lea), 117.
Apața, 114, 342, 345.
Ardeal, 167 (21), 341 (23), 365. (gu-
Bach (judeţ), 355, 359. (pircălubi),
120.
Bacifalăi (sat), 114.
Badica Voevod (Radu), 230.
Bălăceanu (familia), 233-4, 239-40,
246.
Băleanu (Constantin), 375. (Gher-
ghe), 154-5 (8), 159 (12), 160-1
(14), 298, 303-4 (7).
Băleni (sat), 304 (7).
Balş (Tudorachi şi soţia luy), 240.
Banat (Camera—ulul), 334 (14).
Bânfiy (Gheorghe), 235.
Barbului (Reda-mușie), 240.
A
vernator), 372. (episcopie ȘI epis-
copi romni), 267, 344- V. și
Teofil.
Argeș (oraș), 5. (mănăstire). 91. (e-
p'scopui Ilarion dei, 245-6. (epis-
copul Iosif), 244.
Ament, 89-90 (2), 323-4 (2), 337,
400 (4). (din Galia şi vurceștt),
394.
Arnăuţi, 248.
Aron-Vodă (și mănăstirea uY), 315.
Arvanitochori, 421-2 (17).
Asani (Cămărașul), 409-10 (11).
Asia-Mică, 52.
Ausiria, 361-2.
Barcsai (Acațiu), 56 (1) şi n. 2, 84
n. 3, 293 şi urm.
Basarab (-Vodă, cel Bătrîn), 11, 230-1.
313. (-Vodă, cel Tînăr), 88, 231.
Bătean (sat), 208 (14).
Bâthory (Gavril, principe al Ardea-
lulu), 286 şi urm., 315.
Báthory (loan), 289 (7).
Beldy (familie), 123 (1).
Berca (mănăstire), 164 (18).
Berindeşti (sat), 124 (2).
Berivoescul (munte), 151-2 (6), 158,
160 (13),
BerivoeștY (sat), 156 (10), 181 (10).
www.dacoromanica.ro
430
Besembav (sat), 235.
Bethlen (Gavril), 117. |
Bialis (căpitanul Francisc), 234:5,
250-1 (1-2), 279-50 (3-4).
Bibescu (Gheorghe-Vodă), 249.
Birsan! (păstori), 46, 355 şi urm.
Bistriţa (din Ardeal, 324 (3), 343.
Bifalăii (sat), 172 (26).
Bod (sat), 343, 351 (7).
Bogdan Orbul (Domn al Moldovei),
145-6.
Boiar (István), 109, 195 (1).
Bosnia, 17, 19, 20.
Boţulescu (Vlad), 238,
Boul (Dumitrașco), 30-1 (2).
Brăila, 7-10.
Bran (cetate), 4, 9-10 și 9n.2,11,
50-1 (1), 114 şi n. I, 137, 150
(5), 201 (16), 222 (2), 225-6 (6),
288-9 (5-6). (coiibaşii din), 344.
Brașov (Tirgul Grîului), 335-6 (16).
(biserica Sf. Treime), 246-7, 255.
267-8 (17: şi preotul Teodosie),
322. (fălnog!), 39-40 (8; Andre-
iaș), 68, 171, 251 (2), 260, 411,
413 (14).
Brașov (județť at -ului):
Bengner (Hannes), 283 4 (1). Draut
(Gheorghe), 49 (4), 259-60 (10-1),
326 (6), 328 (9), 414. Draut (loan),
286-7 (3), 288-9 (5). Filstich (Şte-
fan), 201-2 (7), 204, 262-4 (14-5),
350-1 (6). Goldschmidt (Eötvös;
Miha), 29-30 (1), 46-9 (1-3), 51-2
(2), 56-7 (1), 58 şi urm., 79 (1),
92-3 (1-2) şi urm. 79 (1), 92-3
(1-2) şi urm., 108-9, 109-10 (1-4),
112 (5), 122 şi urm, 131-2 (9),
146 şi urm., 174 și urm., 194-5
(1), 217, 220-1 (1), 290-1 (80),
292 şi urm., 299 şi urm., 309-10
(14), 362-3 (1-2). Hirschel (Cris-
tofor), 94 (3), 179 (8). Hirschel
(Luca), 198 (4), 295-6, 302 şi urm.
TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE
Jekelius (Gheorghe), 33-4 (4), 34
şi urm. (5), 37 (6), 39-40 (8), 67-8
(13-4), 69-70 (14), 71-5 (15-7)
76 şi urm., 84 şi urm., 96 şi urm,
140 (17-8), 166 şi urm., 171-2
(25), 197 (3), 198 şi urm, 254-5
(6-7), 280 (4), 325 şi urm., 369-70
(3), 400-1 (4), 405-6 (8). Klosius,
3Y6 şiurm. Mangesius (Hannes), 60
(7), 6: şi urm., 80-1 (2), 133 şi urm.,
161-2 (15) şi urm., 185 şi urm.,
195-6 (2), 205-6 (11), 278-9(2), 297
şi urm., 304 şi urm., 366-7 (5), 369
(7), 397 și urm, Reiter (Andreiaș),
66-7 (12), 67-8 (13),169-70 (23-4),
171, 230-1 (1), 252-3 (3-5), 370-1
(9), 402-3 (6). Sauler (Gates), 86
şi urm., 102 şi urm., 172-4 (26),
259-61 (11-2), 348 (3). Zivolt, 382
(13). (judeceasa Catrina), 47-8 (2),
52, 110-1 (3), 131 (92), 292-3 (10),
302. (judeceasa Marghita), 57 (3).
Braşov (generali - comandanţi ), 36
(Kriegbaum), 55, 66-7 (12), 217-8
(23: Stentsch), 226 (7), 242 (Eich-
holz), 319, 420 (16).
Braşov (revisorat), 269 şi urm, ( « pro-
catori>), 42 (10), 416 şi urm.,
421 (16).
Braşov (Franciscani), 320 n. 3.
Brașov Debut), 75, 99-100 (7).
Braşov (Grect și Bulgari din), 27,
77 (18) 246.V. şi Șchei. (Compania
lor), 53-4 (2), 397, 419.
Braşov (negoţul în veacul al XIV-lea),
10-1. (al XV-lea), 12. (al XVII-lea),
13-4. (al XVIII-lea), 16 și urma.
(al XIX-lea), 21 şi urm,
Brașoven! (negustori ` breaslă), 393
şi urm, V. şi Bucureşti (Brașo-
veni din).
Breaza (sat), 224-5 (5) 244, 357,
374-
<Bricica» (localitate), 22.
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 431
Brîncoveanu (Constantin-Vodă), 13-4,
28-9, 32 şi um, 42 şi urm., 50
(1), 56-2 (2), 60 şi urm., 81 (4),
82-3 (5), 84-5, 86-7 (4), ot, 116,
118, 120, 133 şiurm, 142-3, 161
şi urm., 168, 169-70 şi urm, (23),
190 şi urm., 197 și urm., 201 și urm.
(7), 205 și urm., 211, 212-3 (18),
234 şi urm, 250 şi urm., 298,
306 şi urm, 316-7, 325 și urm.,
334-5 (15), 349-50 (5), 357, 364
șI urm., 373 (15), 395-6, 400 şi
urm., 405 și urm. (Doamna lui,
Marica), 237, 261-3 (13-4).
Brincoveanu (Constantin, nepotul de
fiù al Domnului), 423 (Grigore şi
o soră a lu), 246-7. (Manolachi
şi soția), 240-1, 246-7, 265. (Ni-
colae și soțiile luY), 240-1, 243.
(Preda), 235.
Briricoveanu (casele lu Constantin-
Vodă în Braşov şi Şchei), 34 (4),
35-6 (5), 37 (6), 75, 77 (18),
99-100 (7), 101, 105-6 (12), 234
şi urm., 250 şi urm, 275 şi urm,
Cacaleţul-Vechiii (moşie), 240,
Căldărușani (mănăstire), 122-3 (1).
Callimachi (loan-Vodă), 21 n. 1.
Căluiii (sat), 420.
Cantacuzino (familie),2 33, 294, 316-7.
(Constantin Postelnicul şi a! së,
23. (Constantin Stolnicul), 135
(13), 142, 366-7 (5), 368 (6),
406 (9), 408. (Gheorghe-Vodă),
87, 231, 233, 236, 278-9 (2).
(Maria Doamna), 233-4. (Miha!
Spătarul), 135-6 (13), 142, 187-8
(16), 238-9, 277, 299, 307 (10),
368 (6), 407-9 (10). (fiul), 238-9.
(Şerban-Vodă), 116, 295-6, 356.
(Şerban Vornicul), 406.7 (9). (Şte-
Brünn, 12, 25, 28,
Brusa, 14, 17, 21.
Buceciii (munte), 356, 374.
Bucov, 265.
Bucureşti, 12, 33-4 (2), 55, 81 (4),
88-9 (1), 113 (7), 136, 215 (20),
227 (9), 2434, 266, 270 (20),
273-4 n. 1, 304 (7), 328 (10),
332, 375, 382 (13). 388 (22,
394, 396 (2), 398, 401 (5), 404,
408, 415, 417, 421-3 (17-8). (bi-
serica Radu-VoJdă), 427-8 (2). (Bra-
şovenii din), 65, 89 (2), 159 (12),
160-1 (14), 192-3 (20-1). (staroste
de negustori), 60, (judecata ne-
gustorilor), 136, 177 (5). (şcoala
grecească), 246.
Buda (Vizirul de), 293 și urm.
Buda și Pesta, 321.
Budila (sat), 238.
Bulgara şi Bulgari, 7, 119, 312,
Buzăii (oras), 4, 46, 115. (judeţ),
238. (pas), 115. (rii), 8. (epis-
copi: Costandie), 246. (Misan),
422-3 (18).
fan-Vodă şi familia Tat, 237-9.
(Toma), 113 (7), 25961 (11).
Cantemir (Constantin principele), 318,
336 (16). (Dimitrie-Vodă), 196.
CăpitanY: Mustaţă, 218-9. (24). (Pan-
tazi), 413-5. (Sinapu), 219 (24).
CapuchehăY, 337.
Carageă (loan-Vodâ), 247-8.
Carol al VI-lea (Împărat), 311.
Cașin (sat), 360, (mănăstire). 361.
Catargiu (Necula), 92 n, 1, 92:3 (2).
Cazaci, 84 n. 1, 292 (9).
Ceaușul (Husein), 286-8 (3-4).
Cercel (Petru-Vodă), 313, 315.
Cernat (sat), 114.
Cernătești (deal), 336 (17).
www.dacoromanica.ro
432 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE
Cernavoda, 329.
Cetatea-Albă, 8.
Cetăţuia (mănăstire), 91.
Chiaro (del), 29.
Chilia, 8.
Chioajde (sat), 172 (26).
Chios, 20-1,
ChiprovicenY (negustori), 394, 400.
Cimpina, 11, 71, 150 (5) și urm.,
244, 357, 396 (4), 374, 396, 408,
410-1, 416 (15). (ispravnici), 66:7
(12). (Luca Logofătul din), 125 (3)
Cîmpulung, 9, 32, 39-41 (8-9), 46,
160 (13), 165 (19), 169 (23),
178 (7), 189, 199-200 (15), 317,
399 (3). (mănăstirea; egumenul
Dionisie), 29-30 (1). (egumenul
Melchisedec), 129-31 (7-8). (călu-
gări), 399 (3), (judeţul Radu),
39-40 (8). (Stanciul), 198-200 (5).
(pirgari), 184 (13). (ispravnict),
159-61 (12-4) 194. (Hrizea Lo-
gofăt, ispravnic de), 188-9 (17),
(preot), 171. (negustori), 21. (Neac-
şul Lupa din), 282, 283-4 (1).
(băcani), 39 (8).
Ciorogirleanu (Constantin), 427-8 (2).
Cluj, 11, 281, 293-4 (11) 324 (3),
341 (23).
Codlea (sat), 26, 28, 114, 304 (7),
354 (10).
Colintina (sat), 244.
Colonia, 10.
Comănești (sat), 120.
Comarnic (sat), 244, 357, 374, 396.
Comisul Radu, 300-1 (3), Stoian,
234, 236, 255 (7: şi fiul, Istrati).
Teodorachi, 225-6 (6-7).
Condoiani (familie), 416 şi urm, (15).
Dan al II-lea, z1-3, 145.
Dan (pretendentul), 230.
Constantin-Vodă Basarab, 112 (5)
116, 298,
Constantinopol, 7, 14-5, 17-8, 20-1,
54, 237, 284 (1), 299-300 (2),
320, 337-8 (18-9). (ambasadorul
german la), 192 (20). (oY pentru),
357, 361, 364-6 (4: şi Casap-
Başa). (Casap-Başa), 377 (13).
Corbea (David), 235, 237, 250 (1),
318-9, 325-6 (5), 403-5 (7). (loan),
235, 317, 325-6 (5). (Teodor),
235, 280 (4), 318-9.
Coresi (tipograf), 314.
Corfeşti (Stanciul), 44-6 (2).
Corfù, 17, 21.
Corvinul (Ioan), 13, 230.
Cotmeana (mănăstire), 91.
Cotnari, 30 (2), 239.
Cozia (mănăstire), 6 n. 2, 91.
Cozliceanu (famihie), 241 n. 3.
Cracovia, 5 6.
Craiova, 299, 420 (15), (judeţul
Ioan Rante), 309 (13).
Creţulescu (Iordachi şi Mate), 375,
Crimea, 291 (9).
Cristian (sat), 3, 114,
Crizbav (sat), 114, 342, 346.
Cruşedol (episcopul Nicanor de),
352-3 (8).
Csáky (Ladislaii), 196.
Cupariul (Radu), 199-200 (5). (Sta-
mati), 291-3 (9).
Curuţ), 32 şi n. 1, 118, 322.
Cuza (Alexandru Ioan Lu), 249-50.
Cuzneşti, 44 şi urm, (2).
Czako (Gheorghe), 32, 33-4 (3-4),
36,73, 77 (18), 103, 113 (7), 308
(12), 369-70 (8), 408, 412-3 (13).
Danzig, 64, 90. (clopotari din), 91.
Debrețin, 91.
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR, GEOGRAFICE St ISTORICE 433
Dietrich (Gheorghe, din Braşov),
236-7, 258-60 (10-1).
Diicul (Spătar și Agă), 46-7 (1),
123-4 (2), 220-1 (1).
Dimboviţa (judeţ), 115.
DosofteY (Psaltirea în versuri), 157-
Drăghici (Spătarul). 62, 63-4 (10),
80-1 (2), 81-2 (4), 366 (4).
Dragomir (Vornicul), 108, 110 (2),
176-7 (3-5).
Dragoslave, 10-1, 55, 76, 122, 133
(11), 137-9, 141 (18), 147-8 (3),
153-4 (7), 167 (21), 168, 202 (7),
Egipt, 52.
Eliad (Rădulescu ; loan), 249.
Elina (Doamna luf Mate! Basarab),
109, 110-1 (3),
Făgăraş, 8-9, 23, 229-30, (Campania
din), 319.
Fälciiŭ (beşleaga din), 362.
Fälcoianu (familia), 241 n. 3.
Feldioara, 4, 230, 343, 351 (7).
Ferdinand (rege al Ungarie), 314.
Filipescu (Constantin Căpitanul),
304-6 (8). (alt Constantin), 243.
(Dumitrașco), 132-4(1 1-2), (MateY),
Galaţi, 8, 361, 397.
Găleşescul (Radu Drăgoiu), 329, 420
- şi urm. (5-6).
Gheorghe Ştefan-Vodă, 299, 309-10
agp.
Ghica (famiha), 241 n, 3. (Alexan-
dru Scarlat: Vodă), 192, (20). (Gri-
goraşcu-Vodă), 116. (Grigore Ma-
tei-Vodă, şi fil), 357-8, 376 şi
75703. Vol. X.
205-6 11-2). (pircălab!), 50-1 (1),
138, 154 (7). (preoţi! şi bătrîniY),
154 (7), 168. (vameşi), 209 şi
urip,
Duca-Vodă, 91, 116, 154-5 (8-9),
156 (10), 157-9, 356, 363 (3) şi
urm.
Duca (Neofit, dascăl), 265.
Dudescu (familia), 240, 335 (15),
389-90 (22-3)
Dunăre, 9, 10, 283-4 (1), 396. (na-
vigaţia pe), 397.
Enyedi (Ştefan), 345.
Eperies, 23.
Eustatievic! (Dimitrie), 318.
Evrei, 388-90 (22-3), 394, 400 (4).
141-4 (29). (Pană al II-lea), 240,
(Rada şi fit eY), 299, 304-6 (8).
Filipești (tîrg), 211 (16).
Filipopol, 323-4 (2).
Floci (oraş), 8, 314.
Focşani, 199, 361.
Fotind (Dionisie), 243-4.
Franţa, 19, 24, 26, 28.
Fronius (familie), 40 (9), 241,
urm. (Grigore Dimitrie-Vodă), 246.
(Scarlat- Vodă), 396. (generalul
Costachi), 246, 265-6. (Dumitrachi
Banul), 244. (Miha! Scarlat bei-
zadeă), 248-9. (Scarlat, boier), 243.
Ghimbav, 172 (25).
Ghiorma (Banul), 298, 301-2 (4).
Gianli (Costa), 322.
Gilăă, 281.
28
www.dacoromanica.ro
434 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE
Girlişteanu (familie), 427 (1).
Giurgiu, 7, 54, 192 (20). 340 (21).
Golescu (Kadu Comisul), 38 (7), 96-7
(5), 1679 (21-2), 196-7 (şi fami-
lia sa).
Grădişteanu (Bunea), 185. (Gheorghe,
fiul lui), 298, 303 (6). (Vilcul),
159 (12), 1601 (14).
Hakenau (Agent austriac la Bucu-
rești), 274 n. 1.
Harar (ţară), 19.
Haţeg, 5, 9, 233 n. L
Heineccius (filosof), 246.
Hennig (Andreiaş, din Braşov), 324-5
(4).
Herbert (Samuil), 216-7 (21), 333,
376 (12).
Herrmann (Mihai, din Brașov), 15 1-3
(6), 154-6 (8-9), 157-9 (11-2),
2159-61 (13-4),290-1 (80), 363-413).
Ialomiţa (riù), 8 şi n. 1, 225 (5).
Ianovici (Teodor), 94 (3).
lași, 83 (6), 92-4 (1-2), 111 (4),
297-8, 330 (1), 341 (22). 396-7.
Ibaşfalăii (sat), 235.
Jemen, 77.
lenachi (Ilie, Stolnic), 298.
lenişer, 17, 21.
Ierusalim (Dosoftei, patriarh de), 136.
Kalnoky (Petru, șef de Comp), 32.
Katzendorf (Caţa), 222 (2).
Laico-Vodă (Domn muntean), 8 și
urm., 114.
Graf (familie din Braşov), 40-1 (9).
Graz, 12, 320,
Greceanu (Radu), 428. (Şerban), 86
(3), 428.
Greci, 257. (negustort), 199-200 (5),
Guliand (familia), 241 n. 3. (Toma),
216-7 (21),
Himesch (din Braşov), 16.
Hirscher (Luca, din Brașov), 198 (4)
Horez (mănăstire). 234,
Horia, 346.
Horváth (Gheorghe), 287 (3)
Hrisoscoleii (Banul lenachi), 426-7
(1).
Hriza (Vistier şi Vornic), 159 (12),
16c-1 (14), 179-80 (8).
Huşi (episcop! de). 362.
Ilfov (judeţ), 422 (2)
Ilie (Medeinicerul), 159 (11).
Iosif al II-lea (Împărat), 241-2, 321-2.
Ipsilanti (Alexandru- Vodă), 192-3
(21), 242-3 (şi fi), 359, 396.
(Coustantin-Vodă), 245.
Isac (Logofát moldovean), 145-6.
Italia, 20, 238,
Kemény (loan, principe al Ardea-
lulu), 137.
Laiotă (sau Leaotă; nyuntele lui),
356, 374.
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE 435
Lambrind (Manolachi şi soția sa),
234.
Lăpuşneanu (Alexandru-Vodă), 108.
Lemberg, 5-b, 145-6.
Leurdeanu (Stroe), 294-5.
Linz, 12.
Lipsca, 20, 423. (-ant), 329.
Lobonţ, 118.
Maghiaroglu (Ali-Paşa), 286 şi urm,
Mai (Gheorghe, din Braşov), 35, 69
(13), 87, 98, 101, 102-3 (9-11).
Manu (Apostolo), 73. 74 (17), 76,
73 (19), 237, 308 (12). (soţia şi
fiul), 237, 239-40, 264.
Marcășului (pădurea), 227 ($).
Mărgineni (mănăstire), 190 (18).
Maria-Teresa (împărăteasă), 227 (8).
Matei Basarab, 57 şi urm., 88-9 (1),
108, 110-1 (2-3), 116-7,119, 122 şi
urm., 146 (1), 147 şi urm., 174 şi
urm., 195 (1), 217 (22), 233, 257,
298 şi urm., 316, 355, 362-3 (1-2).
Mavrocordat (Constantin-Vodă), 216,
358, 361, 374, 376 (12). (reforma
lu), 193.
Mavrocordat (loan Alexandru-Vodă),
356.
Mavrocordat (Nicolae - Vodă), 356,
373-5 (11), 394.
Mavrocordat (Scarlat, fratele prece-
dentului, şi soţia luf, Ilinca), 65
şi n. r
Mavrogheni(Nicolae-Vodă), 241, 243.
Mega-Spileon (mănăstire), 267.
Mehemed-beg (de Nicopol), 233,
254 (1).
Melenic (localitate), 18.
Merișanu (Barbu), 375.
Louvain, 10.
Ludovic-cel-Mare (rege al Ungariei),
9 şi n. 4, II4 n. I.
Lupu (Gavril Hatmanul), 92 (1), 93.
(Maria, fiica lu Vasile-Vodă), 79 n. 2
93 şi n. 1. (Vasile-Vodă), 56 (1)
şi n. 2, 90-1, 95 (4), 111 (4).
Micşuneşti (sat în jud. Ilfov), 316.
Mihail-Voaă (fiul lut Mircea), 11, 145.
Mihat-Vodă Viteazul, 116, 119, 314-5.
Mihalce (Stolnicul), 164 (18).
Mihalcea (negustor), 112 (6).
Mıhalogli (familia), 245.
Mihnea-cel-Răii, 91, 232,
Mikes (contele Mihat), 238-9.
Mîndra (?; sat), 354 (10).
Mircea-cel-Bătria, 6 n. 2, 9-10 şi 9
n. 2, IO, 13, 118-9, 145, 229, 312,
Mircea-Vodă Ciobanul, 232, 313-4.
Mitropoliţi munteni, 245, 266-7, 273-4
n. 1. Dionisie Lupu, 245-6, 265,
272-4. (Logofătul Mitropoliet),
270-1 (20) şi 271 n. 1. Doșofteţ
Filitis, 246-7. Nectarie, 247-8,
266 şi urm, Teodosie, 186-8 (15-6),
316, 412-3 (13).
Moise-Vodă, 230-1.
Moldova, 56, 184 (13), 229, 359 şi
urm.
Molnar (Pavel), 345.
Moruzi (familie), 241 n. 3. (Cons-
tantin- Vodă şi fratele, Alexandru),
243.
Moscova, 318.
Mosul, 21.
Movilă (leremia-Vodă), 3 n. 1, 120
Muscel (judeţ), 34 (4), 115.
www.dacoromanica.ro
436
Nalâczy (Andrey), 254 (6).
Neagoe Basarab. 11, 90-1, 232, 313,
236, 256-8 (9).
Nicolae-Vodă (Pătrașcu), 315 —6.
Ocna (din Moldova), 417. Cămăraşi :
Dumitrașco Boul, 30-1 (2), Gher-
ghe, 94-5 (3), Iane, 94-5 (3), 83
(6). Ienachi, 56-7 (1). Miron,
30-1 (2), 95-6 (4) Stan, 79 (1)
şi n.
Ocna (din Ardeal), 192 (20).
Olanda, 17, 19, 20.
Păharnicul Gheorghe, 92 (1), 93.
Papa Sachelarig (Serdarul Nicolae),
2734,
Pavay (Tamaş, vame)), 150 (4).
Pazvangii, 243-4.
Pazvantoglu, 397.
Pecenegi şi Cumani, 4.
Pernambuco, 18, 20, 22.
Perşi, 6 n, 2.
Petersburg, 335-6 (16).
Petrașcu-cel-Bun, 232, 282.
Petru- Vodă Şchiopui, 84,
Piatra Craiului, 244.
Pietroșița (sat), 175 (2).
PiscurY (sat), 208-9 (14).
Pitarul Nicolae, 267, 268-9 (18),
Pitești, 38-9 (7), 394. (judeţul din),
+15, (vin de), 28, 37 (6).
Ploiești, 320.
Pogoiani (famile), 422 (18),
Răcoasa (sat), 360.
Racoviţă (familia), 246 n. 4, (Con-
stanun-Vodă), 358-9, 382-5 (18),
TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE
Negoiţă Comisul, 150-1 (5),
Nica Hogea (din Braşov), 35-6 (5),
Nicopol, 53 (1, 175-7 (3-4), 177
283 (1), 324 (2).
Olbav (sat), 184 (13).
Oltenia, 9.
Oprişan, 120,
Oradea-Mare, 11, 290 (8),
Orghidan (Brașovean), 26.
Orlea (sai), 415.
Oșorheii, 292-3 10),
Pogoniana (Dionisie episcop de),
263,
Poiana (sat , 244.
Poiana Mărului, 235, 247, 249-50
(5), 254 (6).
Polonia,'53 (1, 236, 323 (1). (re-
gele August), 296 și urm,
Popescu (Radu, cronicar), 375.
Prahova (judeţ), 34 (4), 115, (is-
pravnici de), 216 şi urm.
Prahova (rîii), 8. (plaii), 242-3.
Prahova (drum), 29, 182 (11),
Prahovent (cărăușt), 22, 396.
" Preda Vel Spătar și Vel Vornic,
123-4 (2), 220-1 (1).
Predeal, 4, 66 (12), 115.
Prejmer, 114, 351 (7).
Prisaca (deal), 426,
Purcăreni, 114, 122-3 (1).
Putna (judeţ), 359.
392, (Mihat-Vodă), 358, (Ştefan-
Vodă), 358-9, 391-3 (25),
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR GROGRARICK ŞI ISTORICE 437
Rácz (Istvân), 151-3 (6-7), 154 (8),
155-6 (9-10), 157, 150, 160 (13).
Radila (munte), 190 (18),
Radu-Vod4 Praznaglava, 11, 145.
Radu-cel-Mare, 91.
Radu de la Afumaţi (şi Doamna),
230, 232.
Radu Paisie, 231.
Radu Iliaș, 231.
Radu Şerban, 285, 314.
Radu Mihnea, 116, 283, 284-6 2),
315.
Radu Leon, 116, 294.
Radu Vel Aen, 51-2 (2), 127-9
(6), 146-7 (1).
Radu Vel Comis, 150-1 (5), 363
(2). (altul), 197-8 (4).
Radu Cupariul. 184 (13), 195.
Radu Vel Logofăt, 159 (11).
Răghinişte, 54.
Raicevich (Agent austriac), 362.
Rákóczy LI. 57 (2), 117, 119, 126,
127 (5), 128, 176 (3), 177,
Rákóczy al II-lea, 117, 149, 150 (4),
292 și urm.
Rákóczy (Francisc), 118, 239.
Râkos, 26, 28.
Rall (de), 243.
Ramadan (Dumitrachi), 375.
Recea (moșie), 238-9.
Reichenberg, 24, 28.
Săcele, 3, 26, 142, 379 (15).
Sadova (Iosif, egumen de), 274 şi
n. 1.
Safta (Doamna lut Gheorghe Ștefan),
292-3 (10).
Sălăgeanu (Constantin), 291-2 (9).
Salonic, 20.
Sănătescul (Radu Cămăraş), 41-2 (to).
Şăpun (Andreiaş), 304.
Sași, 4 şi urm., 22, 54, 169 (23),
Riga, 322.
Rimnic (episcopi), 266, 344, 352
(Climent), 332-3.
Rimnicul-Sărat (judeţ), 238.
Rişnov, 3, II, 21, 114 şi n. 2, 132-3
(10), 147 (2), 149, 178 (7), 342,
351 (7).
Rodna, go.
Rucăr, 4, 10-1, 48 (2), 55, 68, 72
(16), 76, 80 (2), 84, 107 (13),
109, I14 n.1, 115, 119, 122, 133-4
(11-2), 137, 139, 141 (18), 151-4
(6-7), 154-6 (8-10), 162-4 (16-7),
167 (21), 168, 178 (7), 195-6
(2), 202 (7), 204, 205-6 Ger
208-9 (14), 210 (1). Dircäiabt)
50-1 (11), 154 (7), 161 (15-6),
191, 203 (8), 204, 205. (110),
208-9 (13-4). (preoţi), 154 (7),
159-60 (13), 168. (Căpitanul Vasile
din), 200-1. (bătrin)), 154 (7),
159-60 (13).
Rucăr (în Țara Făgăraşului), 119.
Rudca (Aga), 127 (5).
Rumelia, 14, 19.
Ruşava, 290 (8,.
Ruset (Iordachi Postelnicul), 158-9
(11-2), 160-1 (14). (Luxandra şi
mama el), 233-4. (Nicolae, soţia
întăia şi a doua; fetele), 234,
239, 375.
171, 172-3 (26), 297, 323 Die
332, 395, 401 (4).
Satulung (din Şepte-Sate), 114,
135-6 (13). 138, 351 (7). (preo-
tul din), 186-8 (15-6).
Saxonia, 320.
Şcheia, 3 n. 1.
Şcheut (Braşovulut), 3, 54-5, 77 (18),
161g2 (15), 171-2 (25), 202 (7),
281, 311 şi urm., 317, 319 şi
www.dacoromanica.ro
438 TABLA NUMELOR 'GEOGRAFICE ŞI ISTORICE
urm., 369-70 (9), 373-5 (11), 399
(3), 422, 406-7 (9). (biserica Sf,
Nicolae), 234, 265, 267, 311 şi
urm., 416 (14). (preoți: Florea),
189, 351 (6-7). (Simion), 267,
269 (18). (Statie), 238, 351-2
(7-8), (Tempe), 332 şi urm., 327
(8). 351-2 (7). (Teodor), 332, 335
(15). (Văsiii), 347 (1). (alţi!), 327
(7), 332 şi urm. (cîntăreţi), 417.(das-
căli), 327 (7). (şcoala), 318-9. (goct-
mant), 239. (măcelart), 207-8 (13).
Schemni-Ceauș, 295.
Secu, 4, 22, 114, 172 (26), 342, 355:
Secuient, 240.
eleerași (sat), 181 (10)
Senius (dascăl). 249.
Şepte Sate. 114, 342.
Serbia, 318.
Serdar! : Barbu, 221 (2). Ilie, 267,
270-1 (20-2), 273. (Profira), 269-
70 (19).
Seres, 16-7, 19, 21.
Severin, 8, 9.
Sf. Mormînt (călugări de la — la
Braşov), 238.
Sibiiii, 26, 28, 34 (4), 36, 73, 91,
106 (13), 119, 121,226 (8). 229,
231, 233; 245 Sin, 1, 345, (Com-
pânia din), 319. (Țuţuieni de lîngă),
358, 386.
Siegensburg, 245.
Sighişoara, 13, 22, 24-6, 28, 229,
288 (4), 304 (7).
Sigismund (rege al Ungarie!), 9 şi
n, 1, 12-3, 113, 229.
Silesia, 10.
Silişte (oe? Sibiiil), 343.
Stmbăa-de:sus (sat), 34-6 (5), 235:7,
247.
Sinaia (mănăstire), 216 (21), 220,244,
Șinca (sat), 147 (2), 154 (7), 349 (5).
Sîrbt, 119, 185, 211-2 (17), 257.
(Mitropolit), 334.
Siria, 21, 52.
Slatina (du "Țara-Romănească), 9.
Sliven, 15, 19, 20, 52, 54, 320.
337, 338 (19).
Smirna, 21.
Socol (Ciucerul), 58 (4), 109-10 (1),
132-3 (10), 149:50 (4), 194-5 (1),
(lenachi, fiul săii), 132-3 (10).
Sofia, 14, 283 (1).
Sohodol (saù, 191.
Soliman-cel-Mare, 283-4 (1).
Soveja (sat), 360.
Stainville (general), 235.
Stamati (Mitropolitul Tacob)}, 249.
Stamati (lordachi), 375.
Ştefan (Gheorghe-Vodă), 112 (5),
292-3 (10).
Ştefăneşti (în 'Țara-Romănească ; vin
de), 29.
Știrbei (Barbu-Vod:), 362, (Barbu
Stolnicul), 3go (23). (Constantin),
38-9 (7).
Stiria, 26, 28.
Stolnicul Grigore, 246 n. 4.
Stratonichia (Ioanichie, Mitropolit de),
267,
Sturdza (Dumitrașco), 241 n. 3.
Sultant, 284-5 (2).
Suţu (Alexandru Nicolae.Vodă ` şi
Doamna lut), 246. (beizadelele Gri-
gore şi loan, ale precedenților),
244. (Mihat Constantin-Vodă şi
familia Jor, 244. (Nicolae fiul lut
Alexandru), 247 şi urm. (Ruxan-
da), 249.
Székely (rap, 235, 254 (6).
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI 1SFORICE
«'Ţara-Muntenească», 184 (13).
Tărlungent, 114, 251 (7).
Tariler (Marcus), 340-1 (22)
Tatort, 10, 115-7, 288-9 (5-6), 299-1
(8-9), 294.
Teleajin (cale), 182 (11).
Tell (generalul , 249.
Țepeș (Vlad), 11, 230-1.
Terceani (sat), 427 (2).
Teşilă (mănăstire), 135-6 (13), 180
(9).
Teutoni (cavaleri), 4.
Țigant, 20, 110-1 (3), 122, 124 (2),
126, 177 (5), 129 32 (7-10), 146
(1), 150 (5), 179 (7), 244, 361,
403 (7). (vătafi de), 424.
Timiş, 15, 211, 218 (23), 227 (9),
243, 248, 345.
Timişoara, 11, 290 (80).
Timoni (Agent austriac), 397.
Ținţari (sat), 131 (9), 343, 348-9
(4), 351.
Tirgovişte, 10, 46, A8 (2), 55, 57
(2), 91, 99 (7), 116, 125 (3),
171, 299 (1), 306 (9), 573 4 (10-1),
Udrişte (boier), 231.
Ungaria (regi aï—eï), 119. V. şi
Ludovic, Sigismund
Văcărescu (Barbu Tit), 377-9 (14),
382 (17) (Barbu al II-lea), 246.
(Constantin), 375, 376 (11).
(Gheorghe), 246 n. 4. (lenachi),
240-3. (Ştefan), 382 (13), 387-8
(20). 390 (23).
Vadnicul (sat), 180 (9).
Valea Popeï, 415.
T
439
388-9 (22) (biserica Curţii), 91.
(Mitropolia), 91. (Vornict de), 390
(23).
Tîrnova, 14, 19.
Tirşor, 10, 46.
Tocat, 16-21.
Tököly (Emeric), 116-7.
Tohani (eat: 3, 44 şi urm. (2 , 115,
120, 133-4 (11-2), 151-2 (6), 154-6
(S-10 . 221 (1), 343. 345, 346 (1),
351 (7), 352.
Tohani! (sat ìn jud. Buzăii , 120.
Tokay (vameş), 222-3.
Tomşa (Şiefan al II-lea), 315.
Trausch (senator sas), 271 n. i.
Trestiani (sat), 122-3 (1).
Tricala, 17.
Triest, 17.
Tripoli, 18, 21.
Turchiş (sat), 114, 350-1 (6-7).
Turci, 32, 50, 52, 115-6, 229, 319,
385 (19). (negustori în Ardeal),
54. (marfă—ească), 10-2, 14, 24,
27, 282, 329.
Unguri, 172-3 (26).
Unirea (Ardelenilor cu Roma), 118,
316-7. 344.
VălenY-de-Munte, 34 (4, 148, 244,
357» 374.
Vassan (profesor), 249.
Veneţia, 14, 18, 20, 22, 28, 90
320, 423. (ban! din), 13.
Vidin, 397.
Viena, 12, 18-20, 24, 26, 28, 36, 117,
246, 345, 397, 419. (trăsuri), 84.
www.dacoromanica.ro
440 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE ŞI ISTORICE
Vilatta (colonel), 249.
Vilcan (sat), 3, 254 (6), 358 n. 1.
Viștea (sat), 235.
Vistierul Iorga, 79 şi n. 1, 92 (1),
93.
Vizir! (Mari-), 290 (8).
Vlad Dracul, 13, 145, 230, 313,
Vlad Călugărul, 232,
Vlad Țepeș. V. Ţepeş.
Vlădeni, 115, 345, 351 (7), 355.
Wagner (Marcus, din Brașov), 41-2
(10), 112 (6), 191, 330-1 (12-3),
402 (5), 416 şi urm., 420-1
(16).
Vlădescu (Şerban Comisul), 39-40
(8), 134-5 (12), 165 (19), 195-7
205 (10).
Vladimirescu (Tudor), 245.
Vladislav Dan (Domn muntean), 13,
230.
Vlăduţ (Domn muntean), 11,
Vodița (sat), 358 n. 1.
Vornicul (Costanda), 131-2 (9).
Vrancea, 355.
Weiss (Mihail, jude braşovean), 284-5
(2).
Wolf (familie braşoveană), 335-6
(16).
Ypres, 10,
Zápolya (Ioan), 314.
Zeiden. V. Codiea.
Zilot (Rominul), 245.
Zimnicea, 421-2 (17).
Zirneşti, 3, 25, 27-8, 44 şi urm. (2),
115, 233, 343, 347 (2), 349-50
(5), 351 (7) 352, 353-4 (9), 391
(24).
Zizin, 114.
Zota (cojocar), 211 (16).
www.dacoromanica.ro
TABLA DE LUCRURI
Abă, 52-3 (1).
Adetiii, 356, 360-2.
Adopţiuni, 240.
Afurisanie (carte de), 136, 264.
Anaforniţe, 91, 103 (10).
Apotecari, 324 (3).
Arest, 309 (13).
Argintări!, 35, 69 (13), 75, 78 (19),
Baci, 142, 225 (3).
BalurY, 249.
Bani, 10, 12-3, 30 (1), 44 (2),
151 (5), 305, 330 (11), 351 (7),
352-3 (8), 365, 368 (6), 373 (11),
374-5, 379 (15), 380, 383, 384-5
(18-9), 392, 426.
Basmale, 224.
Bătrin! (de sate), 343, 349 (5).
Beilic şi beglicgi!, 357, '359, 362,
386, 392.
Belacoasă, 340 (21),
Beţivi, 210, 316-7, 330 (12).
Bir, 138, 427 (2). (anume), 395.
Birăti, 254 (0), 343, 349 (5).
Birșag, 344, 348 (4).
Bisericească (judecată), 186-8 (15-6).
Blinuri, 267, 269 (19), 340 (21).
go şi urm., 234, 304 (7), 329,
423.
Armaş (judecata lu), 424.
Arnici, 340 (21).
Arvună, 45, Go (7) 89 (2).
Aspri, 13, 15, 315.
Astare, 340 (21).
Atlaz, 340 (21).
Boa, 142.
Boboŭ, 56 (1).
. Bogasie, 52, 53 (1), 224.
Bot, go, 91, 172-3 (26), 320, 392.
Brăţară, 423.
Bresle, 427 (2).
Brìnzš, 211 (16).
Bon, 224, 337.
BrutăriY, 108.
«Bucate» (de vite), 50 şi urm.
Bumbac, 52 şi urm, 205 (5), 339
(19), 340 (21).
Bumbăcari, 329.
BurcY, 361.
Burit, 374, 414.
BurlincY, 15.
Buţt, 34 (4).
Butuci (a pune în), 210.
www.dacoromanica.ro
442 TABLA
Căciuly, 224.
Cadelniţe, 102-3 (10).
Cafeă (prăjitori dei, 239.
Cat, 112 (5), 147 (2), 148-9, 153
(7), 164 (18), 178-9 (6-7), 181-2
(9), 182-3 (11), 202 (7), 209 (14),
218 (23), 227-8 (9), 305-6 (8),
341 (23), 383, 384 (18), 392.
Căldărart, 40-1 (9).
Caleşte, 265.
Calfe, 405 (8).
Cămăş, 56 (1), 224.
Candele, 91, 103 (10).
Cantare, 224.
Căpitant, 89-90 (2), 217 (22), 362
(1), 393.
Cară, 33-4 (4), 36, 44 şi urm. (2),
54-5, 63-4 (10), 65, 68, 70, 72
(16), 34 şi urm., 98, 107 (13),
120, 199. (mocănești), 360.
Carătași, 84 şi urm,
Cărăuşi, 210, 320.
Cărţi, 25, 237. (de soroc), 160-1 (14).
Carton, 340 (21).
Căruţi nemţească, 86 (3).
Căşărit, 225 (5), 390 (23).
Caşcavale, 225 (5), 374.
Cătane şi cătănie, 118, 218-9 (24).
Ceară, 41 (10), 224, 234
Ceauși, 181 (10).
Cercei, 225 (5).
Cergi, 361.
Cestt, 237.
Chizeși, 326 (6), 328 (9), 337-8
(18), 346-7 (1).
Cindpi, 62.
Cingător 224.
Cioareci, 224.
DäjdY (muntene), 32-3 (3),
Dărăbanţi, 178 (6), 288 (5).
Dască, 427 (1).
DE LUCRURI
c
Ciorapi, 10.
Circiumari, 77 (18).
Cireşe, 36.
Cisla, 121.
Cişmegii, 417.
Ciubuce, 339 (19).
Cinmă, 316, 405 (8).
Liuosie, 105.
Cizme, 88, 225 (5), 340 (21).
Clondire, 47 (1), 49 (3)
Clopote şi clopotari, 70, 71-2 (15),
90-1, 98, 105, 106 (13).
Coase, 340 (21).
Coifănari, 338 (19),
Cojocari, 99 (7), 211 (16).
Colac (răsplată), 226 (7). (— caşi)
186. (colăci, a), 180 (9).
Colane, 340 (21).
Comănace, 56 (1)
Conduri, 340 (21).
Conteşe, 423.
Copi de casă, 78 (19), 336 (17).
Cornărit, 362.
Coroane, 327 (8).
Corturi, 44 (2).
Cosoaie, 58.
Costande, 15, 29 (1), 47 (1), 79 (1).
Covrigi, 282.
Cratiţe, 224.
Croitori, 99 (7), 278, 328 (9).
Cupe, 91.
Curele, 224.
Curvă, 348 (3).
Cutia Milelor, 267.
Cuptari, 236-7, 260.
Cuţite, 282.
Cutnie, 340 (21).
Datoril feudale, 344.
Datorii (închisoare pentru), 176-7
(3-4)
www.dacoromanica.ro
TABLA DE LUCRURI 443
Daugil, 418.
Degete (în loc de peceţi), 160 (13),
346, 348-9 (4).
Desagi, 327 (8).
De zi (a răminea), 176 (3).
Diate, 189, 199, 422 și urm. (18).
DicheY, 123 (1).
Dijme, 344.
Dirste, 324-5 (4)
Dobindă, 236.
Ducaţi, 12-3.
Dulame, 224, 423.
Dutce, 40 (9).
Duvalmi, 398 (2).
Evanghelie, 91, 102-3 (10).
Fertun, 13.
Feţe de pernă, 224.
Fier, go.
Fileri, 224.
Fin, 46 (1), 349 (5).
Fîntinari, 107 (13).
Flori (seminţuri de), 111 (3).
Florinţi, 13, 52-3 (1), 79 1), 147
(2), 169 (23), 171, 183 (11), 203
(8), 259 (10), 269 (18), 322 (1),
Galbeni, 14-5, 64, 151 (5), 341 (24),
355.
Gălete (de griii), 43, 45.
Gazde, 41 (9), 160 (13).
Girbace, 225 (5).
Gloabe, 424. Globnict, 132 (9).
Goştine de oi, 259-60. (Garth 340
(21).
Hagii, 49 (4), 267, 269 (18), 274,
398 (2).
Hamuri, 88-9 (1), 239.
Haraciŭ, 427 (2)
HereghiY, 13.
324 (4), 331 (13), 347 (1), 349
(4), 352-3 (8).
Fluturi, 49 (3).
Foamete, 316.
Foarfeci, 224.
Foişor, 164 (18).
Frine, 88, 224.
Fugari, 80-1 (2), 349 (5).
Furci, 83 (6).
Fustași, 54.
Grădinari, 95-6 (4), 111 (4).
Grămătici, 354 (9).
Gresla (ban), 15.
Griîne, 42 şi arm.
Gri, 43, 195-6 (2), 202-3 (7-8),
205 (10), 206, 309 (13).
Grivne, 75, 93, 95 (4).
Groşi, 15.
Hirşil, 224.
Hirtie, 339 (19). (risuri de), 328 (8).
Holde (măsură de pămint), 324-5
(4).
Hatt, 219 și urm., 263 (15), 264.
www.dacoromanica.ro
444 TABLA DE LUORURI
larbă de pușcă, 285.
]coane, 237.
lerbărit, 357 şi urm., 375, 386.
D, 224,
Împletitoare, 110-1 (3).
Încăițiminte, 10,
Închisoare, 191.
Jimble, 282.
Jitart, 147 (2), 210.
Judecăţi dezbătute, 173 şi urm.
Lăcătuși, 38 (7).
LäzY, 327 (8).
Let, 64, 207-8 (13), 224, 237, 270-1
(20, 22), 305, 328 (10), 337:
338 (19), 350 (6), 401 (5), 417.
(turceştI), 224,
Lină, 46 şi urm., 153 (7), 320 n.
3, 357. (tigaie), 48 (2). (de Do-
brogea), 49 (4).
Măcelari, 321-2.
Mălaiii, 44 şi urm, (2) (şi gropt de).
Mănăstiri, 31.
Miărămy, 224.
Mardi, 47 (1).
Mărgăritare, 423,
Maărgelari, 53-4 (2),
Măriași (ant), 15.
Măsari, 261 (12),
Negustori munteni, 40-1 (9). (Pir-
van), 52.
Nemeşi, 140 (17), 167 (21), 207
(13), 213, 372.
Inele, 224.
Iobagi, 123 (1) 142, 167 (21), 254
(6), 349-59 (5) 362 (1).
Ispravnici, 193"4-
Tuzbaşi, 146 (1).
Izvoade, 110-1 (3).
Juraţi, 343.
Jurători, 172-3 (26), 181-2 (10),
213.
Linte, 54.
Litere latine, 416 (14).
Logofett (pisart), 286 (2)
Lopeţi, 230 (12).
Loţi, 93.
Lotri, 18 (10), 284 (1).
Miltasă, 224, 328 ($), 340 (21).
Mei, 43.
Mied, 330 (12).
Miere, At (10), 234-
Mintii, 340 (21).
Misc (săraci), 56 (1), 95 (4),
Modă, 26-7.
Musafiri (turci), 396.
Mutcaluri, 423.
Nicovală, 424:
Notari, 336 (16).
Nuntă, 299 (1).
www.dacoromanica.ro
TABLA DE LUCRURI 445
Oale de aramă, 91.
Obezi, 330 (12).
Ocnă, 56 (1).
Odă! de oY, 383, 384 (18).
Ogari, 302 (5).
OY, 50-1 (1), 128, 146 (1), 151-3
(6-7), 159, 161+4 (15-7), 167 (20).
168, 174-5 (1-2), 198 (4), 202
(7), 207 (13), 216 (21), 251 (3),
331, 349 (5), 362 şi urm., 392.
Oierit și oiert, 72-3 (16), 204, 357
şi urm,
Păcurari, 153 (7).
Păhare, 93.
Paie, 46 (2).
Pălării, 282.
Parale, 379 (15), 382 (13).
Păstori, 291 (9).
Păstrăvi, 307-8 (11).
Peceţi, 91. (pecetari), 96-7 (6).
Peceţi (==porunci pecetiuite), 45.
Perdele, 282.
Perpert, 13.
Peşte, 341 (23), 375.
Peteare, 108-9, 110-1 (3).
Piatră acră, 54.
Biet, 224. (argăsite), 49 (4). (de boi),
89 (2).
Pielănt, 88 şi urm.
Pieptare, 340 (21).
Pietrari, 143.
Pînză, 10, 225 (5), 327 (8), 340
(21), 341 (23). (de masă), 224,
271 n.1,
Pistoale, 336 (17).
Pitaci, 15.
Pitari, 174 (1).
Plăiași, 120-1, 222 (3), 342-3.
Operă, 249.
Opriri, 123 (1), 126, 128, 131-3
(9-10), 144 şi urm., 174 (1).
Orez, 54.
Orgănași, 261 (12).
Ori, 15, 33 (3), 325 (4), 330 (11).
Orz, 43.
Oțel, 190
Ovăz, 30 (1).
Plaiul (spartul—uY), 153-4 (7);
Plapomă, 327 (8).
Ploște, 339 (19).
Plumb, go. 285.
Podint, 396.
Polturaci, 15.
Porci, 50, 51-2 (2), 304 (7).
Portari, 348 (3)
Porumb, 42, 247.
Posadă, 153 (7). (posădari), 218 (23).
Postav, 10, 12, 47 (1), 49 (3), 54
şi urm., 98, 121, 304, 282, 423.
(postăvar)), 189, 346 /1).
Potort, 208 (13)
Potronict, 40 (9).
Poveri, 14, 49 (4).
Povodnici, 295:
Pravile, 425.
Preoţi, 147 (2).
Pribegi, 229 şi urm.
Pristavi, 321.
Provocov (= procov), 44 (2).
Pungi de baut, 389 (22),
Puşcărie, 176 (4).
Puşti, 224.
www.dacoromanica.ro
446 TABLA DB LUCRURI
Răchiari, 184 (13).
Rachiii (bătlag de), 199.
Rozmarin, 143.
Săbii, 237, 282,
Saci, 224.
Saigil, 376-7 (13), 392.
Şaluri, 267, 269 (19).
Sălci!, 357.
SalhanagiY, 361.
Sămile (Visteriei muntene), 33 (3)
204. i
Şamalageă, 340 (21).
Samuri, 337.
Săpun, 224.
Sărindare, 350 (6).
Şătrari, 330 (11), 427 (2).
Scatulcă, 327 (8).
Scule, 165 (19).
Seimeni, 55, 116, 298.
Şele, 88.
Şervete, 271 n. I.
Sfeşnice, 47 (1), 49 (3), 90-1, 106(13).
Stoară, 62, 64, 65, 78 şi urm. 121,
Şinărilă, go, 164 (18).
Taleri, 34 (4), 36, 53 (1), 62, 64,
69 (14), 71, 74-5 (17), 84, 89
(2), 164 (18), 171, 176, 185, 189,
190 (18), 192 (20), 202 (7), 207-8
(13), 214 (19), 219 (24), 227 (8),
255-6 (8), 261-2 (12-3), 282, 329,
333, 365, 368 (6), 380, 390 (23),
395, 397-8 (1), 420 (15), 422
(18), 423-4, 426.
TecY, 224.
“Țehuri, 253 (5), 320-1. V. Braşov.
Tinichea, 31.
Rumint ( = șerbi), 121, 128-9 (6),
132-3 (10), 135:6 (13), 142-3,
149, 183-4 (12), 276.
Sipete, 327 (8),
Slujitori, Go (7), 68, 154 (7), 428 (2).
Sodäst, 145.
ŞofrangiY, 255 (7).
Sort, 340 (21).
ŞpanY, 147 (2), 342.
Spătărei, 209 (14), 221 (1).
Spinzurători, 131 (9), 227-8 (9).
Spioni, 282.
Spiţeri, 299-300 (2).
Spoitori, 113 (7)
Stema (munteană), 6 şi n. 2.
Ştergare, 224.
Sticlărie, 107 şi urn,
Straie, 324-5 (4).
Strajă şi străjeri, 120, 213.
Streaşini, 164 (18).
Stucatori, 113 (7).
Stupari, 150 (9)
Sulinare, 107 (15).
Şuştaci, 15.
Tipsil, 47 (1), 49 (3), 51-2 (2),
62-3 (9), 64-5, 90-1, 224, 424.
Tivilichie, 340 (21).
Toiege, 210.
"Ton, 341 (23).
“Vârturi, 224.
“Traiste, 10.
Trăsuri. V. opriri.
'Tulpane, 328 (8).
Turte-dulcY, 282.
Tutun, 49 (4), 239.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE LUCRURI 447
Ughi, 58 (4), 79 (1), 95 (4), 120,
179 (7), 427 (2). (veneticY), 297.
Văcărit, 33-4 (3-4), 68, 372.
Vact, 123 (1), 153 (7), 202 (7).
Vadra (ungurească și romănească),
40-1 (9).
Vămi şi vameși, 321, 342-3, 404,
407 (9), 408, 410, 412 (12), 414,
424-5.
Vărmi (la poduri), 44 și urm. (2).
Vătafi, 125 (3), 174 (1). 179-80
(8), 305, 346 (1), 405 (8). (de
plaiii în Prahova), 227-8 (9), 388
(21). (Drăghici), 212 3 (18), 215
Zăblăii, 66 (12), 70, 337, 339 (19)
Zăbor. V. oprire,
Zăbranice, 224.
Zălog, 427 (2),
Zarafi, 415.
i WÉ
Unt, 211 (16).
UrbariY, 345-6.
(20). (Leca), 83 (5). Lupul), 108,
110 (2).
Vătăşesc (birul), 120.
Verdeţuri, 309 (13).
Viclene (cărți), 160 (3).
Vinuri, 28 şi urm, 6%, 72 (16),
199, 234, 250 (1), 338 (19), 396,
414, 415-6 (14).
Vite închise, 354 (10). (boală de),
354-5 (11).
Vladicesc (poclon), 333.
Zeciuială, 336 (17),
Zestre, 336 (17),
Zidari, 113 (7), 142, 164 (18).
Zeg, 45, 380, 391 (24), 422 (17),
424, (crumănești»), 350 (6).
www.dacoromanica.ro
ONOMASTIC
A
*Abotă, 341 (24). Aldea, 153 (7) 355 (9).
*Abra, 82 (5). „Aldimir, 347 (2), 353-4 (9), 391 (24).
Alba, 572 (25). +*Aldulea, 222 (3), 347 (2).
*Albeţ, 400 (4). Avram, 191.
*Albuşoiii, 242-3 (3-4).
B
+*Bădilă, 354 (9). *Boiaru, 348 (4).
*Badw, 341 (24). Bonciul, 179-82 (8-10).
*Baiu, 351 (7), 353 (9). *Brăilă, 403 (7).
*Bălcăș, 348-9 (4). *Breace, 351 (7).
Balea, 225 (5). *Brincea, 161 (15).
*Bărco, 348-9 (4). *Buburuzea, 210-1, 212-3 (18), 214
*Barna, 347 (2). (10), 215.
*Beanghia, 189. *Bucur, 116.
*Beașiea, 276-7. Sea e SC
Bene, 54. ulz, 416 (14).
Bercea, 347 (2). Burcu, 351 (4).
*Bibosul, 327 (8). *Burghez, 326-7 (7).
Bibul, 124 (2). eia ge ët
Birsan, 154 (7). uză, 353 (9).
*Blegul, 216 (21). *Buzărlan, 353-9.
*Boghean (Boghina), 161-2 (15-6), Buzilaş, 147-8 (3).
207 (13).
*Boghict, 161-2 (15-6), 207 (13).
Cc
*Căciulă, 219 (24), 328 (9). Caloian, 423» 427 (2).
*Calabrezu, 332. *Căpgiţoiă, 347 (2), 353 (9).
+*Călător, 348-9 (4). *Cașcambă, 192-3 (21).
* înseamnă nume întrebuințate ca nume de familie.
www.dacoromanica.ro
*Cătani, 416 (15).
Chiraţa, 417.
Cioară, 89 (2),
*Ciocanca, 347 (2).
*Ciuboiii, 337.
*Ciurcul, 415.
*Clinciii, 353 (9)
*Dobrescu, 351-2 (7-8)
Drăgulin, 172 (26).
Drăguna, 180 (9)
Drăguș, 235.
Duca, 208 (14).
*Făgurel, 192 (20),
*Floroiii, 389-30 (22-3), 415.
*Fluieraş, 327 (7).
*Găbănea, 351 (7).
+Găureanul, 415.
Ghidici, 44 și urm. (2).
*Ghizdaveţ, 328 (10), 417-8.
+Girniţă, 353 (9).
Giurca, 147 (2).
*Hirsu, 332, 339-10 (20)
*Hirțu, 324 (3).
+[goiul, 254 (6)
*[naşul, 330 (11), 332, 415.
ONOMASTIC
E
Comşa, 190 (18), 351-2 (7-8).
*Corciulej, 350 (6).
Coşotă, 347 (2).
*Coşotoiii, 353 (9).
*Creţul, 227 (8).
*Cur-Negru, 324-5 (4).
*Cur-Roșu, 204.
Duduii, 208 (13).
*Dulamă, 162 (16).
Duma, 330 (11), 332.
Duşca, 353 (9)
*Eneşoiii, 336 (17).
F
J
449
Frăţilă, 169 (23). 179 (8). 180-1
(9-10), 388 (21).
*Fuşte, 415.
*Giurgea, 347 (2).
*Giuvelcă, 338 (19).
*Glegoţ, 348-9 (4).
*Grecul, 416 (14).
*Grid, 330 (11), 331 (13), 415.
*Huia, 216 (21).
Iuga, 175 (2)
Jinga, 138-9, 353-9.
75703. Vol. X.
www.dacoromanica.ro
29
*Miniilă, 353 (9)
Milea, 255 (7).
4 50 ONOMASTIO
L
*Lacer, 415. | Leondari, 327 (8).
*Lazul, 350 (6) *Lobonţul, 421-2 (17).
*Lebul, 415. |
M
Marcea, 211-2 (17), 402 (5), 414-2.
Mareş, 49 (4)
Marian, 353 (9).
Marta, 185.
Mărtiniţă, 346 (1).
*Mărtoiul, 353 (9)
Miclăuș, 48 (3)
Mihil, 208 (13)
* Nămăescul, 353 (9).
Nan, 156 (10), 331 (12).
Neaga, 347 (2).
Oană, 347 (1).
Oancea, 326 (6), 328 (9), 347 (2),
349 (4).
Palco, 171.
+*Panciova, 328 (9).
Papa, 44 și urm. (2)
Pardot, 231.
*Părşoiul, 353 (9).
*Pelict, 391 (24).
*Pepelea, 353 (>).
Răceală, 205 (10).
Racoș, 161:2 (15).
Radomir, 162 (16), 208 (13).
*Răduţul, 172 (25).
Rante, 219 (24).
Șandruţ, 341 (23-4),
Savul, 171.
Mogoş, 42 (10). 328 (10). 332, 390
(23), 416 (14).
*Moldoveanul, 210-1, 212-3 (18)
214-5.
*Moraviul, 353 (9)
*Mortco, 325 (14).
*Moșoiii, 426.
*Munteanu, 348-9 (4), 353 (6).
Neagoe, 284 (1).
*Noghea, 353 (9).
Obrăștin, 348 (3).
*Olteanv, 354 (9),
*Ortea, 325 (4).
*Pepene, 326 (6)
„Picicu, 353 (9)
*Putea, 353 (9).
Plumbotă, 347 (2)
*Popocea, 353 (9).
Precup (Pricop), 332, 415.
*Prisăccanu, 426.
"Rat, 219 (24)
*Răuţ, 190 (16).
*Reanţea, 179 (8), 180-1 (9-10),
*Romcea, 330 (11).
Şerbu, 348-9 (4).
*Sfantu, 112 (6).
www.dacoromanica.ro
ONOMASTIO
*Simanul, 347 (1).
*Sindel, 347 (2),
*ălăvescu, 336 (17).
*Sohanul, 346 (1)
Sora, 216 (21), 328 (9).
Stae, 331 (13).
*Tampa, 327 (7).
Tonga, 417.
Tanciu, 341 (24).
*Țapul, 161-2 (15-6), 207 (13), 415
*Țarbingă, 323 (2)
*Tatu, 353 (9),
Sean, 178 (7)
Temelie, 95 (4).
* lempea, 320.
*Țenţul, 354 (9).
*Terciti, 390-1 (24).
*Vadră, 348-9 (4)
*Văltură, 324 (4).
* Varză, 227 (8).
*Verzea, 351 (7).
*Vevenţă, 326 (6).
*Vilcol, 323 (2).
*Zelinca, 330-1 (12),
*Zgranţi, 326-7 (7).
aj
Ki
451
Stănimir, 171.
*Stingă, 425.
*Stoia, 415.
Stoichina, 132 (9).
Stoienel, 330 (11).
Şuşu, 353 (9).
*Țiganul, 330 (11),
*Timpea, 350-1 (6).
*Tirttul, 353 (9).
Tița, 338 (19).
“Țitromașul, 324 (3).
“Todoran, 189,
*Toflan, 153 (7).
*Tomiţco, 415,
*Țopul, 413-4 (14)
Turia, 205 (10).
*Turcul, 354 (9).
*Vilsan, 354 (9).
*Viltoare, 351 (6).
*Vlădai, 348-9 (4).
Vlădușcă, 347 (2), 351 (7).
Vlăduţă, 352 (8).
*Voiculeţ, 353 (9).
Zmadul, 252 (8), 354 (7), 354 (9),
www.dacoromanica.ro
LEXIC
Abănat, 128. Adistațion, 329.
B
Bagdadei, 419.
c
Comăndaţi, 219 (24). Comision, 226 (3), 339 (20),
Comisari, 205 (10), 226 (7) Contromaţ, 223 (4).
Director, 222 (3).
F
Famelie, 49 (4), 397 (°) Făţişat (hoţ), 147 (3).
G
Gros (temniţă) 401 (5).
I
Iştanție, 419.
L
Lasch, 327 (8). | Lehăti (a), 258 (to).
M
Maistrat (maghistrat), 225 (6), 226-7 Memorie, 329,
(8), 376 (12), 379 (15), 381 (16), Mumän”, 175 (2).
387, 388-9 (22), 391 (24). |
www.dacoromanica.ro
LEXIC 453
N
Năemă, 31. Năstăvi (a), 181 (to).
Născut (= Crăciun), 94 (3).
0
Obicina, 375. Ostoia (a), 405 (8).
Obirşi (a), 260,
P
Paradie, 265. Profasisi (a), 193 (21).
Paşuși, 383. Protăștălui (a) 328-9 (10), 420 (16).
Polecră (= poreclă), 383. Protexie, 326 (5),
Ponturi, 328 (10). Protocol, 418.
Porţion, 355.
R
Răfet, 400 (4) Răzlog, 391 (24).
S
Sicritari , 418 Ştuc, 328 (8), 354 (10).
Şocodolom, 31. Stupaiŭ, 54.
Soţie (tovarăș), 214.
T
Taxie, 192 (20).
Zz
Zalud, 48 (2).
www.dacoromanica.ro
ERATA
A se ceti la p. 11, r. 6 de sus: «Dan al Iess, în loc de: «Dan Län:
La p. 13, r. 12 de sus: emonetă polonă (/zrtones)», în loc de: emonetă de
aur bizantină», La p. 116, r. 19 de sus: «Mihnea Radu», în loc de: «Radu
Mihnea». La p. 108, r, 3 de jos: «XVII-lea», în loc de: «XVI-lea». La p,
197, n. 5 de jos: «alt Radu», în loc de: «Radu», La p. 351, n 7,r.
„ 2 de
sus: «star[i]», în loc de: «star[eţul]>.
www.dacoromanica.ro
TABLA CUPRINSULUI
Pag.
Introducere. e, EECH 3
CAP. I. Negoţul Braşovului cu i Romtnit a gi ar său te d miei i. S
1. Vinuri, sa aeea sas sta w ae 28
It: Grine, oaos o e o a a a ag gi sie. dr ée cau 4
ur. Lu, .... ee o aa ee éi e a 46
Iv. «Bucate» (ot, bol, dote. EECHER 50
v. Bumbac. . SN dp rg ege e a a eg, 52
Vi Orez, o aa E e ea de E CNR Ne dă Sé e cai a $4
VII. Postav. . . . . . . . . . . . . .. EE EE 0 54
gut, Sfoară s a a a poa . 1. . . . a k . . a . .. .... 78
1X. Con, căruți. . . . . . . .. a ... DEENEN EI
Eet ie Neu e ere E REN IR .. 88
XI. Argintarii şi lucrări de metal e aa’ .. 90
RIL: SUClĂ a A a dee ae a Gra a a a a E ër er a a 107
XII. e«Peteare», flori și mărunțișuri . e a’ 108
CAP. II Afacert de hotare. . . . . . . . . . . . . . . .. .. .II4
1. Pugant . . cc... ... EENEG 114
N. Oprit ..... SN AE e da te E TD BE o 6 144
Ir. Judecăţi dezbătute . EE E a dat dj tat a EEN 173
IV. Legături cu dregători! de hotare. . . o oaoa 193
Y: Bon. s eor aa ai boe ia ara aa dr can da E 219
CAP. III. Legăturile politice dintre Brașov și Țara-Romănească, . . . . 229
I. Pribegil. ... . E a E Mo pt E <... „228
Adaus la actele pribegilor EENEG EE „275
II. Alte legături politice ,. ...... pe 3 Coe e „281
A. Scrisori! de vești politice . . . . . . . . . . . . . . .. , 284
B. Scrisort domnești și boierești de convenienţă. ... .. . . + 298
a) Munteni... cc... | e... + 298
b) Moldoveni. . . ... a’ tr ege a a 30200
CAP. IV. Supuși! Braşovului . .. . .... SEET 211
I. Scheif sait Șcheienii. . .......... esaesa a a BET
Ir. Sătenil! Ținutului. ce... . .. 342
Dt. Birsent păstori . . . cc... . .. . 355
Iv. Braşoveni negustori din principate. . . ....... 393
Anexe. .. ... . . EE RTE NP ate fre că EE 426
www.dacoromanica.ro
E
KEE
Wu ER d
Ka