Universul literar|BCUCLUJ_FP_P3441_1894_012_0032

“Ann XIL.—No. 52 Ada EXEMPLARUL 19 BANI IN TOTA ȚARA 





n ERE 3 ———— 


Luni, $ ;21) August 1894 


Universul Literar 


ve op Cori meci Pati ai oa 


Li 











va me 


22000 
SE a pară 


"ii 


A, a 3 


e a a 


„i 


A P tc AA 
Li) - A Pe 4 
. ă IA CTUA P, 
» LĂ 
, zi > pe e rit 


- a ad 


saci 
Ze cale 
. - , DĂ i _ ca ari * e i PIE 


- Yi 3 

3 Ed 3: 

(Sar PP dă 
47 


-. 


- 
S 
4 


= 
517) 
- 


a veti: 


-." 
8 = Mi A d 


ta cae, 3a dl sat di 
dea IPA LA, 


m) 


ă ma 
As să 
a: ă 
= A să 
dt € a 


CRT ataca PPTEŢ Ia 
a e paenaft A n e ali Fe: pia 


coapta Saua e 2 pia 7 
Na pita De i 
pt mom! N NN PL 





Engrozitoarea crimă din Maândreşti, - (Vezi explicația) 


Universul Literar No. 32, 





Calendar pe 1594 


Ortodox 
Duminecă, i August—Mart. Domeţie. 


Catolic 
Duminecă, 19 August — Sebald. 
Soarele răsare la 5.1; apune la 1.8. 


SEPTEMÂNA 


Am intrat într'o perioadă ceva mai 
agitată, Alegerile comunale fiind fixate 
pentru zilele de 5 și 1 Sept., în capi- 
tală şi în provincie, oratoriă de diferite 
văpsele politice își pregătesc discursuri 
în care își arată toți dragostea de ţară 
şi de «interesele» orașului. In București 
prin şcolile de diferite culori, liberali 
vor zice despre conservatori că sunt 
hoţi; conservatorii vor susţine că lhbe- 
ralii eraii potlogari ; radicalii, socialiștii 
vor da dreptate amândorora, zicând că 
numai ei vor face să înflorească co- 
muna, dar ţinându-se totuși mal pe a- 
proape de guvernamentali, căci de a- 
colo, dacă nu «curge», cel puţin «pică» 
câte ceva, 

In sfirşit, alegerile, ca în tot-d'a-una, 
vor da de vorbă câte-va zile; regle- 
mentarii câți-va ghionţi se vor schimba, 
cel cu sacu cu grăunţe vor isbuti, iar 
liberalii vor striga că saii făcut pre- 
siuni și ingerințe, 

Asta a fost sub toate guvernele, soarta 
maj tuturor alegerilor comunale. 

In Dobrogea, se ştie, există o întreagă 
colonie de români din Transilvania, pro- 
prictari şi economi de vite. Ei sai ho- 
tărit să înfiinţeze o bancă populară, 
după modelul băncilor române din Tran- 
silvania, 

De dorit e ca întreprinderea să reu- 
şească, — Ar fi un exemplu pentru a- 
ceia cari cor toate de la guvern. 

Fiind-că e vorba de Dobrogea, pro- 
vincia de peste Dunăre a avut norocul 
să scape de patru bandiți teribili cari 
ai prădat la Kadi-Cişme, Ei ai fost 
prinşi de administraţie. 

Pe câtă vreme aii scăpat Dobrogenii 
de el, e mail preii de ştiut, căci nu prea 
fac vac hoţii prin pușcăriile noastre. 

De alt-fei, li se pregăteşte e<d-lor» 
hoţi și asasini o puşcărie nouă şi foarte 
«taină» la Telega. Aci, se va aplica sis- 
temul celular. D-nit hoţi vor sta în chi- 
liuțe ca niște sihaștri, neputend comu- 
nica unii cu alţii. 

Simpatiile pe care le obţin martirii 
noștri români întemnițați în Seghedin 
și Vatz se întind mereii. 

Acun, doctorii din (xermania, într'o 
conferinţă intimă a lor, aii hotărit, ca 
semn de protestare, ca nici unul din 
ei să nu asiste la congresul demografic 
din Budapesta. Tot ast-tel aii făcut și 
mulți medici italieni. 

Cum se vede, se face un gol mări- 
cel în jurul Ungariei, în toată Huropa. 
Dar cine a voito, să rabde acum. 
Cu sărăcia de la ţară nu de glumit. 
O sumă de arendaşi af statului, ne-a- 
vând cu ce'şi plăti arenda, ai vindut 








ce, pustia, aii avut şi aii fugit care 
'ncotro, 
suvernul a dat ordine imediat la 


casierii ca să trimeată controlorii fis- 
cali să asigure plata câştiurilor prin 
sechestrarea celor aflate pemoşiile ţinute 
în arendă, 

Măsura, las' că e cam târzie, căci 
mulţi ai şters'o deja, dar nu va aduce 
cine ştie ce foloase mari, căci mal nu 
e ce sechestra, 

Ţăranii staii şi mal r&ii. 
prefecţi aii intervenit pe lângă guvern 


VIAȚA LA BAI 


Pe ploae 


Pas de mai fă baie!.. Plouă de varsă 
afară !.. E negură peste tot locul!. 
Munţii pierduţi în nori... 

Nu se aude de cât răpăiala ploei, 
care cade spărgendu-se cu zgomot de 
păm înt... 

In geamurile de la fereastra mea pi- 
căturile se pleznese cu atâta furie şi 
fac aşa gălăgie că parcă o sumedenie 
de draci cântă la clavir o arie dră- 
cească... 

Din când în când fulgerul despică 
nori! şi luminează o clipă împrejuri- 


mele... 


Fac o cruce cât toate zilele şi pe loc: 
Bum !.. Buuum!.. Tunetul, adică sfân- 
tul Ilie călare pe Ducipal, își vesteşte 
plimbarea prin nori, zguduindu-mi din 
temelie casa în care me afiu!.. 

E frumos! E măreţ!.. N'am ce zice!. 
Da uite ce e!. Mi-e inima cât un pu- 
rice !.. Nu, de frică !.. Aşi, nu!., Nu sunt 
fricos, de cât pe... jum&tate... Dar, vezi 
că, simt în mine așa ceva care 'mi tac 
curajul... 

Dirdîl chiar! Uite 2.. Nu cum-va am 
friguri 2. Mai știt minune ?, 

Ia să gust o leacă de rachiii să mi 
dea curajul şi să 'mi tae dîrdiiala... 

— Moș Țoi!. strig eii.. Ia dă ploscuţa 
în coace so pup odată... 

Și moș Ţol mi-a adus ploscuţa!. E 
dolofană, săraca, şi greaca o purcică... 

Am pupat'o în botişor lung, prelung 
și adânc!.., Ah!... da bună pupătură!., 
Imi ling buzele cu plăcere și pottesc 
și pe moş Ţoil să! tragă o dușcă!... 

Aoleo 1... Cum mai gâlgâie ploscuţa 
pe gâtul lui moş Ţoi!... Produce o mu- 
zică aşa de frumoasă că mt face so 
mal pup şi eii odată ca să 'mi gâlgâie 
și mie?... 

O pup, dar mie nu 'micântăde fel!.. 
Se vede treaba că nu mă cunoaște bi- 
ne! P&cat!.., Dar în schimb, mE simţ 
înviorat, am curaj ca un lei şi am ui- 
iat de ploaie, de fulgere şi de sfântul 
lie... 

Ce bine e să faci bae internă, când 
ploaia nu te lasă so faciexternă!... 

Incereaţ, ca mine ca să vedeţi Și, să 
fii eii al dracului, dacă n'o să 'mi mul- 
țumiți... Așa, ză, o să “my mulţumiţi 
şi, ptiii! amin în biserică !... 


Li 
sk 


Mos 'Ţoi e frate cu tatăl mamei... A- 
dică, de! Cum săi zic, fratele hunieu- 


lui meii... Are 72 do ant în cap, bob 
numărat !... Da, z&ii, că e mai drept 


a 0 fată mare.. 

Și pe de- -asupra znovos şi glumeţ să 
nu te mai saturi de el... Doe când sunt 
aci, în gazdă la dânsul, petrec de mi- 
nune:... Îmi spune câte alea toate, dar 
cu atâta haz că mapucă rărunchii de 
TIS... . 

Zeu, că mal-mai că dasem de fundul 
ploscuţei când moș oi, îmt zise de o- 
dată : 

— Uite, plosca asta mi-aduce a- 
minte o poveste... 

— O poveste !... strigai eii cu bucu- 

„ PăI, dacă e aşa spune-o.. 

— O spui ; da, mai ântâi, stă să um- 
plu plosca... 

Și moș 'Ţol umplu plosca şi, după ce 

mal traserăm câte o dușşcă, betrânul 
începu să'şi povestească povestirea în 
chipul următor : 

«Fra întro zi de sfintă duminecă... 


Pa. un fiăcăti de 20 ani și mai sprinten 
C 


Ma! mulți j Un român de-ai noștri săpa la porumb 


de mama foculut... Da cu cât muncea 


ca să suspende incasarea dărilor la ţă- 1 mai din grei, cu atât cânta mai voios. 
rani până la toamnă. Ei n'aii absolut | Și, din când în când, cinstită fie-ţi gu- 


putinţa de a plăti, 

Vestea zilei, e împăcarea Greciei cu 
România. Se ştie că grecil se supăra- 
seră pentru o oare-care moştenire ce 
nu li sa dat. Se vede că le-a maitro- 
cut. Ne bucurăm. 

D. Fonton, ministrul Rusiei, e repre- 
zintantul provizorii al Greciei. 

Și la mai mare! 

Cu Caserio, în sfîrșit, clanț / 

El a fost exceutat cu obicinuitul «ce- 
remonial» la Lyon. 

Se zice că, la, ghilotină, sa încercat 
să reziste iuptându -se cu calăii. 

Nu i-o fi plăcut ghilotina. 

Păi, de! cine şi-o caută o găsește. 

De la anarchiști, în general compli- 
mente, cu toate că nu le merge îoc- 
mal bine cu nouile legi care-i cam 
strâng la bătături, 





i riţa, îşi stropia măseaua, cu rachiul din 
plosca ce o avea atîrnată de gât!.. Și 
cu cât plosca se golia şi munca se sfir- 
șia. 

(Cum se ntemplă că în ziua aia să 
treacă împăratul p'acolo cu caleasca la 
plimbare... 

«V szând pe ţeran cântând și mun- 
cind cu atâta poftă, împeratul își opri 
caleașca şi zise românului : 

«— Trebue să ai venituri mari de 
ești așa voios... 

«— Blavă Domnului, cum să nu am, 
respunse românul... 


«— Hi, şi din veniturile. astea ce 
faci ?,.. 

«--— Ce să fac ?,. Uite asta fac: Imi 
plătese datoriile cele vechi ; dai bană cu 


dobândă și'mi țiă casa ca fie-care om! 
«— Ce va să zică asta 2... îl întrebă 
împ&ratul mirat, 


«— Hei)... Hel!.. r&spunse ţăranul 


i 


Luni, 8 (20) August 1894. 





rizend, asta va să zică mult... (ihiceşte: 

«Imperatul se pândi mult și bine, se 
cruci şi se suci, dar nu putu în rup- 
tul capului să tălmăcească vorbele ro- 
mânului... 

«Văzând aşa, se rugă de român să! 
tălmăcească el vorbele, dar românul 
ba şi ba. 

«Atunci împăratul i-a zis, scoțând un 
galben din pangă și arătudu-i-l: 

«— Bine, dacă e aşa! Dar sănu spui 
tălmăcirea asta la nimeni, până ce 
nu ţi-o arăta chipul &sta... Că, alt-fel, 
e val de tine!... Undeţi stă capul, îţi 
stă și picioarele... Auzitu-m'ai ?.. 

«— Auzit!... Doar că nu 's surd... 

«Și ţeranul își văzu înainte, cântând, 
de muncă, pe când împăratul se 'ntor- 
cea, la palatul luy.., 


«A doua zi, îimperatul chemă, la pa 
lat pe toţi sfetnicii lut și puse să! 
tălmăcească vorbele ţăranului... Da, de 
unde ?.. Nu putură nici unul.. Atunci 
impăratul le dete soroc de trei zile ca 
să ghicească ce-a vrut să zică ţăranul 
și "1 vesti că! dă afară pe toţi din 
slujbă dacă nu vor ghici asta până a- 
tunci... 

«Ce să ghicească !.. Sa trudit, săra- 
ci! sfetnici toată noaptea, da de geaba!.. 
Nici nu mai beai nici nu mai mâncai, 
aşa de îngrijaţi eraii... 

«Numai, vezi că unul dine! era maj 
pişicher ca toţi... Și &sta, tiuliuliue po 
fugă, se duse la vizitiul împăratului Şi 
'1 întrebă cam pe unde a umblat îm- 
peratul şi ce tel de ae era &la cu 
care a vorbit măria sa... Aşi! Da, vi- 
zitiul n'a vrut să! spue de fel, până 
ce nu i-a dat sfetnicul o baniţă de pal- 
beni.., 

«Atunci vizitiul ia zis: 

«— Du-te în cutare sat, şi întreabă 
de cutare om, îl cheamă Ion. Cuela 
vorbit împăratul, și el o să-ți spue şi-o 
să'țI tălmăcească vorbele astea... 

«Cât al clipi la ochi, sfetnicul meu 
a şi fost la român în goana cailor şi 
l'a luat cu zorul ca să! desluşiască vor- 
bele ce le-a zis... Dar românul, şmecher 
și el, nici nu sa sinchisit d'aşa ceva și 
a stat la tocmeală până ce i-a dat sfet- 
nicul dou& băniţi cu galben... Atunci 
i-a spus din fir în aţă toată, şiretenia, 


«A treia zi, la curtea împeratului, toţi | metri. 


> 


sfetuicii erai plouaţi şi perduţi de pe 
fata pămîntului, atară «de sfetnicul cel 
pişicher care vorbise cu Ion. 

«--- Fi, aţi ghicit, întrebă împăratul 
resiit. 


«Toţi sfetnicii plecară nasurile în pă- : 


mint, afară de sfetnicul cel deştept 
care ridică capul în sus şi zise zîm- 
bind.: 

«— Da, Măria ta !.. 

«a— Să vedem ! zise împăratul... 

«— Pă), uite ce e, mărite împărate, 
zise sfetnicul... Datoriile lui vechi e că, 
ține pe mă-sa și pe tascii, bâtrâni şi 
neputincioşi, cari Vai crescut şi laii 
îngrijit, şaşa își plăteşte el datoriile 
către ei, căci sunt vechi de când era el 
micuţ... "Banii cu dobândă, sunt banii 
ce'i cheltueşte cu copiii lut crescându'! 
și îngrijindu-l, ca, la vrome de bătrâ- 
neţe să'i îngrijească şi ci ca nişte co- 
pil ce' sunt datori!.. Și își fine casa ca 
oră-ce om, însemnează că îngrijește de 
casă ca ori şi cine din noi.» 

«<Impăratul, auzind răspunsurile, ghici 
îndată că, Ion i-a tîilmăcit vorbele. Sa 
supărat dar foc pe el și a pornit pe 
loc la cl ca săl găsească... 

«— Da bine, mă, îi strigă împeratul 
înfuriat, nu ţi-am poruncit ei să nu 
spu! la nimeni până n'oi vedea chipul 
meii ?... 

«Țăranul nu răspunse de o cam dată 
nimic, dar scoțând, pe urmă, un galben 
din baniţele date de sfetnicul pişicher, 
Vl arătă întrebându'] : 

«— Păi &sta nu e chipul mărici tale, 
mărite împ&rate... 

«Imp&ratul înfundat n'avu ce mal 
zice şi plecă pe aci încolo, lăsând pe 
român săşi mănânce în tihnă baniţele 
cu galbeni». 

Moş ToL ă isprăvit şi " povestirea și 
plosea... Afară s'a isprăvit și ploaia și 
a eşit şi soarele. 

Oh! ce frumos e cerul după o zi de 
ploaie şi de baie... înternă ! 

Marion. 





UN PROVERB 


Cine nu și poate câștiga pâinea în ţara 
luj, geaba aleargă la str&int. (Românesc.) 














Ei d A a a a i i at aa e aa a aaa e a, 


Vecinie învins... 


M'am încercat în multe feluri 
S'abat săgețile de-amor, 
Dar vecinic sunt lovit de ele; 
Nu pot să ies învingător 


Rănit, sunt prins pe câmpul luptei, 
Cu lanţuri, tare sunt legat, 

M& ia vrăjmaşul în robie 

Și “n temniţă sunt aruncat. 


Dar lanţurile's braţe albe, 
Vrăjmaşul meii e răpitor, 

La sînu'“!, dulco'! închisoarea! 
Și în robic-aş vrea să mor. 


Nici nu gândesc la libertate 
Când lanţurile mi se ia;— 
Cuceritorul în robie 

Să m& mai ţină nu mal vrea.— 


Și iar mă vtd pe câmpul luptei, 
(xonit, de-un alt cuceritor, 
Și iar sunt prins, căci nam putere 
S'abat săgețile de-amor.— 

Carol Scrob. 
Roman, Iulie, 1894. 


ŞTIINŢA 


(Apreciarea distantelor.— Lemnul de fier.— 
Influența parfumurilor asupra vacei). 

Pămîntul e rotund, de aceea nu pu- 
tem vedea înainte chiar pe şesurile cele 
mal întinse, de cât penă la o oare-care 
distanţă, care depinde de înălțimea la 
care ne aflăm. Pe mare, toată lumea & 
observat că vapoarele dispar încetul cu 
incetul, ca o trăsură care în depărtare 
ar cobori pe vale. Și vaporul scoboară 
pe o vale formată de rotunzimea pă- 
mîntului. Corabia încetează de a fi vt- 
zută, pe când catarguli se zăreşte încă, 
până dispare și acesta. Dacă avem în- 
nainte un lac mare, rotunzimea e des- 
tul pe pronunţată peniru ca sănu pu- 
tem vedea, cu o lornietă, un obiect mal 
departe de 10 kilometri şi încă, pentru 
aceasta, trebue să fim la o înălțime de 
8 metri dasupra apei. Trebue să ne 
urcăm la 80 metri ca să putem vedea 
baza unul obiect depărtat cu 26 kilo- 
Ochiul unui om care înoată nu 
poate zări la o distanţă mal mare de 

> kilometri un obiect care pluteşte pe 
apă. Rotunzimea pămîntului, ja această 
distanţă, e suficientă ca să ascundă 0- 
biectul. 

E tolositor adese-ori să cunoaştem vi-, 
zibilitatea pentru diferite înălțimi. Ast- 
tel, suntem pe o colină la cutare înăl- 
țime. Până unde ajunge vederea noas- 
tră ? Apare la orizon o corabie: la ce 
distanţă e de observator ? 

Această problemă se poate rezolva 
printr'o formulă foarte simplă. 

D, Ch. Dufour, profesor de astrono- 
mie la Universitatea. din Lausanne, a 
descoperit această formulă, pe care a 
comunicat'o socicșăţei astronomice din 
Franţa. Printr'nsa, se determină vizi- 
bilitatea după înălțimea la care ne a- 
flăm. 

Pentru aceasta, e de ajuns, când cu- 
noaştem înălțimea la care ne aflăm, so 
exprimăm în decimetri, să o sporim 
cu un sfert al el și să luăm rădăcina 
pătrată a rezultatului. Ast-fel ochiul ne 
e la o înălțime de 8 metri, ceea ce 
face 80 decimetri d'asupra apel. Luăm 
sfertul, adică 20, adunăm cu 80 şi ob- 
ținem cifra 100, a cărei rădăcină pă- 
trată 10 exprimă întinderea de 10 ki- 
lometri. 

Ca să știm, de exemplu, la ce dis- 
tanţă, e un vapor care apare la orizon, 
când îl zărim de la o înălţime de 4% 
metri, reducem aceşti 43 metri în de.-- 
cimetri, ceea ce dă 480; luăm un sfert 
120; aduniim cele două numere Şi a- 
vem 600. Rădăcina patrată din 600 e 
aproximativ 24.4. Prin urmare vaporul 
se află la 24 kilometri şi 40 de undene 
aflăm. 

Suntem în virful turnului Fiflel, la 
500 metri de la sol. Care e întinderea 
orizonului ? La 3000 decimetri adăiogăm 
un sfert, adică 1750; obţinem 3150, a 
cărui rădăcină patrată e 61'931, Acea- 
sta însemnează că din vîrtul turnului 
vederea. se întinde la 61 kilometri 25%. 
De la viîrtul unul munte de 1400 metri 
spre pildă, orizonul are o rază de 154 
kilometri. 

* Se găsește, în nordul Transvaalului, 
un fel de lemn de fier numit «South 
merican Mahogany». 

Acest lemn e toarte dur și nu se 
poate lucra de cât când e verde, 

Tăria iuli rupe toporul cel mal bun, 








___ Universul Literar No. 32, 





când e uscat. Cu fierăstrăul nu puten 
să | sgâriăm măcar. 

Un trunchiă de 6 metri lungime, că- 
ruia i se dăduse foc, a putut fiarsnu- 
mail în dou& s&pt&mâni. Cenușa, albă 
ca zăpada, păstră forma copacului şi 
putea să se tace felii, tără să se risi- 
pească. 

* Seul tăcut multe cercetări, în timpul 
din urmă, pentru afiarea influenţei par- 
fumului asupra vocel, Iată câte-va in- 
formaţii noul. 

Cântăreţelor le c periculos mai ales 
parfumul. D-na Richard, de la opera din 
Paris, a interzis clevelor sale să se 
parfumeze saii măcar să pue flori mi- 
rositoare la piept. Cu laryngoscopul, 
profesourea a notat stricarea, din cau- 
za parfumului, a mat multor coarde vo- 
cale, 

Christina Nilson, cântând întrun sa- 
lon unde eraii persoane multe pariu- 
mate, a suferit mai multe luni de o 
stingere a vocei. 

Iu Conservator florile sunt interzise. 


Sapiens. 








(ip ş; z= spe mo pr LD ai LEE Ss să 99 FI 
SIȚAȚID SII Ls Po oo 


——— 


Amor de inatmă orf soţie, 

Când n'are 'n suflet temelie, 
Se surpă, nu durează mult... 
De-aceiu eraiul nul ascult! 


Nici ochilor nu crez ci incă! 

Câţi ochi dulei n'am vâzut pe-o stâncă, 
Ce inimă eY o numeaii 

Si-uu sentiineni în ea mutilat! 


lu fundul suiletulur cată 
lubirea cea adevărată 

Sunt suflete care bat grei 
Dar nu se schimbă tot mereit!? 


De cle-apropie-te 'ntr'una, 
Cu gândul de-a fi tot-d'a-una 
Amicul sincer, devotat 

De nict-o patimă "'narmnat ! 


Și o sii vezi ce sinipatie 
Şi câtă dulce poezie 

Pentru vecic-at întâlnit 
In sufletul cei adâncit! 


18997, Iutie Al. LI. Sontau, 








a. — 


Intre vecine 

Dou& vecine, dou& cucoane, Pipiţa şi 
Lina, amândou& rele, amândouă zur- 
bagioaice... Trăesc ca șoaricile cu pi- 
sica, ca mâţa cu câinele... De ce ușa? 
Dracu să le ia şi să le ştie de grije... 

Pipiţa ce măritată, Lina văduvă... 
Poate că şi asta o fi pricina... Malștil?.. 

E destul atât, că bietul Scărlăţică,-— 
bărbatul Pipiţei,—fără să fie vinovat 
într'un nimic, a dus şi quce o viaţă 
răcească... 

Cum vine seara acasă, — obosit ca 
val! de dinsul de munca de peste zi, 
—nevastă-sa îl ia la zor cu vecina lor, 

Bu că a zis cutare sai cutare lucru, 
ba căa tăcut şia dres, ba nu mal 
ştiii ce vorbe numa! şi numa! ca săl 
întărite și să l scoaţă din pepeni... 

Ceea ce Pipiţa, la urma-urme! a şi 
izbutit, pentru că iată pe bietul Scăr- 
lăţică în proces cu vecină-sa Lina, v&- 
duvă... 

Nostimada însă e aci... 

ȘI Scărlăţică, a?dat în judecată pe 
Lina şi Lina a dat în judecată pe Scăr- 
lăţică,... 

Scărlăţică pentru ocări necurmate şi 
insulte grave la adresa neveste-se! şi 
Lina sub cuvîntul că Scărlăţică Y-a tras 
o trînteală sor' cu moartea... 

Ambele procese ai fost conexate la 
o primă întățișare şi de astă-dată co- 
nexat se judecă procesul în fața jude- 
cătorului de ocol. 

Judecătorul dă cuvîntul lui Scărlăţică 
ca reclamant, de oare-ce dinsul a in- 
tențat mai întei şi mail întâi procesul. 

Scărlăţică, uite cum îşi susține ro- 
clumaţiunea : 

-- D-le judecător. Te rog, fie-ți milă 
Și pomană și astupă gura cucoanel &ş- 
tia care mi-a mâncat viaţa triptă... Din 
păcate, suntem vecini... E, uite, din 
cauza vecinătăței &ştia nu mal am trai 
cu nevastă-mea... Cum viii şi eii acasă, 
ca să m& mai odihnesc şi eii dale p&- 
cate, nevastă -mea, hait! cu gura: «Ba 
«că coana Lina, i-a zis şi i-a dres; ba 
«că a ocărit'o şi a insultat'o», ba dracu 
să m& ia că mi vine zăi, să 'mi iai 
lumea în cap... 

Lina.—Dacă eşti prost! (rîsete). 

Scărlățică.—De ce sunt prost ? 

Lina. — Că n'o scarpini dale coade 
cum mâl scărpinat pe mine. (rîsete). 

Scărlăţică, făcendu.-se încremenit.—Fii 
pe dita?.. 





la i iri ie mn 


ID. DEȘLAU, prefectul poliție! capitalei. 





o ea 


Lina.—Doar că nu cui pe d-ta! 

Judecătorul, Linei.-—5ă vorbeşti când 
ţi-o veni rândul... (Luk Scărlăţică).—Ur- 
mează,.. 

Scărlăţică,- Ot!.. urmez... Aşa că ne 
mâl putând să suter viața asta mam 
hotârit s'o sfirşesc odată... 

Lina.— Bătându-m& pe mine (rîsete), 

Scărlăţică.—Ba să ie bată D-zei, că 
ei nu face una ca asta... 

Lina.--hBa să te bată pe tine cum 
m'al bătut tu pe mine (risete). 

Judecătorul, Linel. —- Ți-am spus că 
n'al voe să vorbeşti până nu ţi-o veni 
rândul... (Lui Scărlăţică). Urmează... 

Scărlăţică.—Aşa că m'am hotărît s'o 
dati în judecâtă ca să puneţi d-voastră 
capăt lu viuţa asta, aşezendo pe cu- 
coana la locul ei şi condamnând'o la 
pedeapsa ce i se cuvine... 

Lina. — Pedepsite-ar, D-zei... Ștrop- 
șitule !.. (rîsete). 

Judecătorul, lui Scărlăţică.— Al mar- 
tori ?., 

Scărlăţică. —- Da, d-le judecător, câți 
pofteşti... 

Martorii defilează cu la paradă şi toţi 
depun în favoarea lui Scărlățică, cum 
că e adevrat că coana Lina îl ocă- 
rește şi insultă nevasta de dimineaţa 
până seara... 

La fie-care martor, 
închină şi strigă: 

— Aşa săţi ajute slînta cruce cum 
spul tu minciuni... 

După ascultarea martorilor, judecăto- 
rul dă cuvîntul Linei ca să se apere... 

Judecătorul. — Ce al de spus ca să 
te aperi ?.. 

Liua. — Că mint toţi !., 

Judecătorul.— Asta nu e un cuvânt... 
Trebue să probezi ceea ce spul... 

Lina. — Cum să probez dacă mint... 
(risete), 

Judecătorul. — Am înţeles... Zici că 
te-a bătut ; cum te-a bătut ?,, 

Lina. — R&ă de tot!.. Ma luat de 
păr şi ma dat în dreapta, stînga, în 
sus, jos (riîsete). 

Judecătorul. — AY martori ?,, 

Lina, — Cum să nam... 

Judecătorul. -- Unde sunt? 

Lina, — Acasă, (rîsete). 

Judecătorul. — De ec nu i-ul adus? 

Lina, — Pentru că sau bătut şi sunt 
bolnavi. (riscte), 

Judecătorul. — Cum sai bătut ? 


couna Lina se 


ri 
„) 


| m = 


—— 


d —— a a PE - o “Cca 


piei LA 

i a, ră VI A 
Sie a i 

> pui | 


pet 





Lina. —- Miţa a zgtriat la ochi pe 
Tulei şi Tulef a spart cu gură capul 
Miţei. (rîsete). 

Judecătorul. — Nu înțeleg... Ce Miţă, 
ce "ulei ?.. 


Lipa. — E cânele și pisica mea d-le. 
ivisete). ă 

Judecătorul. - - Aștia sunt martorit 
d-tale >. 

Lina. — Păi, care... Au văzut cu o- 


chil când m'a bătut stropşitul (risete). 

Judecătorul. —— Destul ! 

xoana Lina c condamnată We 3 zile 
închisoare şi la 25 lei amendă căire fisc 
pentru ocări şi insulte gruvela adresa 
nevestei lui Scărlăţică, iar Scărlăţică, 
care cu adevărat bătuse pecoana Lina, 
c achitat în lipsă de probe... Aşa e lc- 


gea, ce să 1 faci! 
Miticuţă. 


Ilustrațiile noastre 


Dramu sângeroasă de la Mândreşti 


După cum am abunţat deja în «Uni- 
versul politic», într'una din zilele tre- 
cute sa săvirşit în cătunul Mândrești, 
comuna Puţeni, Jud. Tecuci, o crimă 
oribilă în următoarele împrejurări : 

Pe proprietatea d-iui Macry se afla 
un păzitor de ţarine, turce, cu numele 
Alep. 

Un băiat de sătean, scăpând oc vită, 
pe proprietatea aceea și ducându-se să 
o reîntoarcă, servitorul d-lui Macry a 
bătut pe băiat. 

Acesta sa tânguit tatălui stii că a 
fost bătut grei. Tatăl înturiat se duce 
la turcul Alep şi a voit săl bată. Tur- 
cui scoate un revolver și trage în vânt, 
ca săl sperie. Țăranul înaintând, a fost 
împuşcat şi a încetat din viaţă, 

Ajungând vestea în sat de cele pe- 
trecute, s'aii răsculat ţăranii şi ati ple- 
cat împreună cu primarul la turcul 
Alep. 

Acesta de frică sa ascuns întrun 
beciii al d-lui Macry. Oamenii intră la 
el şi o luptă înverșunată are loc între 
e! şi turcul Alep, asociat cu alți doui 
încă, 

Rezultatul acestui groaznic măcel a 
fost că: turcul Alep a tost ucis. Cei- 
alţi turci, precum şi câţi-vu ţărani, 








Ti a 24 
e il, ă 
fa! . 


__ Lunt, 8 (20) August 1894. 





Dmr Pi 
3 - 
, Para 


(7 Da, 





răniți, aă fost duși lu spitalul din 'Te- 
cuciti. 4 

Iiustraţia de pe pag. Ia numărului: 
nostru de azi reprezintă scena sânge- 
roasă din beziii. 

Ilustraţia, executată în atelierul nos- 
tru foto zincografic c tipărită cu ma- 
șina specială de colori a Universului. 


D. Deşliu, prefectul poliției Capitalei 


Pe pug. 3-a a numărului nostru de 
azi dăm portretul actualului prefect al 
poliției capitalei, d. Deşliii. 

D-sa sa născut la 9 Martie 1856. La 
1883 a fost supleant la tribunalul Covur- 
lui. La 1888 prefect al județului Dâm- 
bovița; la 1839 prefect al judeţului Co- 
vurlui, i 

In anul 1891 a fost numit secretar 
general al ministerului de interne, 

D-sa a fost numit la 15 lunie 1894 
prefect al poliţiei capitalei, 

D. Doşliu a făcut studiile liceale în 
Bucureșşii. A luat bacalaureatul, pe ur- 
mă a plecat la Paris unde și-a luat 
licenţa în drept. 


Drama din lași. — Căpitanul Stefă- 
nescu și soţia sa 


Portretele de pe pag. T-a a număru” 
lui nostru de azi reprezintă pe căpita- 
nul Stefănescu, din laşi şi pe soţia sa 
născută Capucinski. 

Am dat pe larg amănunte asupra 
dramei familiare petrecute în laşi şi al 
cărel eroi ui fost cel doi soți. 

Căpitanul Stefănescu, care se afla în 
divorţ cu nevastă-sa, a înjunghiat-o în 
seara de Duminecă 3 Iulie cu un pum- 
nal și sa omorit şi pe el. 

Drama aceasta a produs o maresen- 
zaţie în lași. Intr'un număr trecut al 
«Universului literar» am dat pe pag. 
I o ilustrație colorată reprezentând sce- 
na acestei drame familiare, 


UN SFAT 


Ca să scăpăm de furnici, să aruncăm 
în furnicar apă clocotită. 

Pentru a împedica furnicile să vie 
în casă, să aruncăm. pucioasă pisată 
prin colțuri. Furnicile vor fugi. 











| suși Dumnezeii a 


Universul Literar No 32. 








Castelul Fermecat |n." imam 


ROMAN a: LESBI SALES 


PARTEA A DOUA 


Vorbia ast-f=l caşi cum nu venise a- 
colo de cât din milă şi asta din dou& 
motive : întâiit ca să nu sperie pe ti- 
năra femee; al doilea ca să satisfacă, 
ceea ce era în sine pozitiv şi raţioua.- 
bil. Nu voia să şi mărturisească că sen- 
timentul ce'! inspira Naic era tot acela 
de mal înainte. Insă se păzia dea privi 
prea lung acel braţ rotund, adorabil 
desemnat, catifelat de un put uşor, ne- 
gricios ; şi ochit s€l tugiail cu hotărire 
de pe liniile acelui corp frumos, care 
se întindea foarte grațios şi mladios sub 
plapomă. 

Nu voia să! privească dă cât fața 
slăbită, pleoapele învineţite, cam a- 
prinse, umerii obrajilor care eşiaii mult 
afară, strălucitori, şi buzele uscate, a 
proape descolorate. 

Ce mal de stricăciuni făcuse în ea 
durerea, lupta contra mizeriei! 

— Hal, d-şoară Zină, spune-mi situa- 
ţia d- tale ca la un... ca la un frate... 

Dinsa zîmbi cu o nespusă melancolie 
în care era totuși şi puţină veselie. 

— Mica zînă e foarte săracă, zise 
dînsa ; însă are zece degete care, fiind- 
că sunt de zină, ai să aducă o avere, 
dacă bunul Dumnezeit îi va da timp. 

— Bunul Dumnezei a zis: ajută-te 
şi eii te voiii ajuta. Insă fiind-că lui 
nu-i place saii mare vreme si vie pe 
pămînt, însărcinează une-ori nişte per- 
soane foarte nevrednice, ca mine de 
pildă, spre al reprezenta, 

— 0, dacă vii în numele lui... 

Se încercă să zîmbească ; o impresie 
de mângăere, aproape de fericire, se 
r&spândia în sufletul ef.. 

»— W'am trebuiuță să'ţi spun ceva 
adăogă densa; bunul D-zeu ghiceşte 
toate. 

— Foarte bine, declară Aruoid: iată 
ce mi-a spus; d: ta să rectifici unde o 
fi să m€ însel. 

— Te ascult. 
—- Mr-a zis aşa: Claudiu Champag- 


ney, tu n'ai făcut încă nimic folositor 
pe pământ; şi tocmal de asta te plic: 
tiseşti. 


— D-ta te plictisesti, dle? 

— Foarte mult d-ră, de oare-ce în- 
constatat asta în con- 
vorbirea ce am avut împreună. 

«Când eşti! la Havre, mi-a zis dînsul, 
te duci la cere unde vezi în fie-care zi 
pe aceiaşi indivizi, care ţi vorbesc în 
toate zilele același lucru despre cafea, 
despre bumbac şi lânuri; mănânci prea 
mult fiind-că al prea mult timp liber; 
mal la urmă găseşti că ţigările sunt 
foarte proaste din cauză că fumez! prea 
multe... 

— Adeverat, d-le, bunui D-zei se o- 
cupă de... 

— Foarte mult, mică zină; şi dânsul |: 
a adăogat apol: 

«Când te duci la Paris, trăieşti ca și 
la Havre, într'un chip mai UȘOr, e a- 
devtrat, însă tot aşa de prostesc, tot 
aşa de uniform ; perzi la cărți atâţia 


bani cu câţi al! putea să. faci fericiţi pe 


o mulțime de oameni săraci; spui în 
toate serile aceleaşi lucruri nesărate 
dănţuitoarelor saii altor nulităţi: faci 
mereii aceleaşi glume cu aceeași ca: 
marazi de club. “Si începi a căsea cu 
mult înainte de ceasul de culcare, pen- 
tru că nimic diu ceea ce faci nu te in- 
teresează... 

— ȘI atunci te-a însărcinat... 

— Da, ma însărcinat cu d-ta; mi-a 
tăcut încă imputări că team lăsat în 
părăsire cât-va timp. 

«Cum n'a! ghicit că ţi-am încredin- 
țat-o s'o aperi, pe ea şi pe copilul el, 
contra oamenilor, nu numai contra r€- 
utăței lor, ci și contra asprimei vieţe! 
ce iati filcut o denşii? Ea câștigă de lu 


“trei până la patru franci pe zi... 


— Cinci franci, d-le, nu mai puţin... 

— Poate că am auzit ei răi. 

«Câştigă cinci franci pe zi însă nu 
lucrează în toate zilele : și dacă se scad 
şi Duminicele abia ajunge să câștige 


0 sută de franci pe lună, cu toate de- 


getele ei de zină, Și din suta asta tre- 

buie să se hbineasoă pe sine, copilul, 
să se îmbrace amândoi, să plătească 
chirie, să plătească un mobilier nou. 
Oh; una din acele persoane nu suferă, 
anume copilul; lui nu! lipsește nimic: 
însă mama lut se sleește de lipsuri în 
vreme ce tu, fiiință nefolositoare, arunci 
la întâmplare banii, perzi mil de fr. 
pe masa de joc: ar trebui să ţi! fie 
ruşine !... 


| 


cai ii see 


«De sigur; am recunoscut că Dzeu 
are dreptate. Insă de oare-ce cunoşteanm 
mândria acele! mame care se omoară 


cu încetul pentru copilul ei, am aştep-! 


tat ca ea să fie biruită de tot de nevo!, 
pentru ca să mă prezint înainte ! şi să 
1 impuna ajutorul mei în numele chiar 
al acelut copil al er pentru care tre- 
buie să se păstreze, 


D'o dată Naic începu să plângă însă 


încetișor, aproape cu fericire. Sufletul 
si visător de bretonă era înduioşat de 
fantasia inventată de Claudiu pentru 
a" veni în ajutor, Era ceva ca un far- 
mec care o ridica de pe acest pământ 
unde nu cunoscuse până atunci de cât 
dureri, 

_Instinctiv, atrase mâna lui Claudiu 
la buzele sale și o sărută: în momentul 
acesta gâtul ei se descoperi şi Claudiu 
tresări din cap până în tălpl. 

— O să fie cu putinţă oare, se 
densul, ca sînurile acelea 
moase şi atât de tinere, să tie A U- 
ne! femei care n făcut un copil!» 

Indată Naic se ascunse, sii siotu de 
acest moment de uitare. 

Și apoi densa zise cu o mare sim- 
plitate: 

— Mica zină primește ajutorul, d- le, 
însă nu pentru 
cea mal bine moartea, care. i-ar fi o 
mântuire, ci pentru copilul ei pentru 
care trebuie să se păstreze. 

— II trebueşte odihnă, fer, tonice, 
sunt sigur, 

— Da, tocinal 
Și nu puteam. i 

Claudiu trase săltarul măsuței de 
noapte și aruncă repede acolo o legă- 
tură de 10 bilete a câte 100 de frana 
d care. 

- O, d-le, numai unul singur e de 
iii | 

— Dacă ai şti, mică zînă, ce puţin 
e asta pentru mine!... Şi pe urmă bani) 
&știa nu ţi-t daii de cât cu împrumut, 
adăogă densul cu o mare seriozitate: 
cele zece degete ale diale aii să câș- 
tige însutit de cât îţi dau, Și pe urmă 
nu e vorba numai să "ţi redobândești 
sănătatea ; trebuie să câştig! și o avere 
pentru copilul d tale Na! fi în stare 
să, fac! ceea ce fuc femeiele la cari lu- 
crezi ? 

Ah, asta '1 atingea ambiţiunea 
tainică, Seara sa de a se îmbogăţi pen- 
tru Mare al stil. 

— Așa dar dia ghiceşti tot, 
mură dânsa. 

— Când pot să ma! vii să te v&d? 

—— Judecă şi d-ta, d- le; am trebuință 

să nu se vorbească nimie despre cin- 
stea mea. 

— "Tocmai de asta nu vreaii si staii 
mal mult aci. La revedere pe curând, 

Ii strînse mânaca un camarad şi se 
duse liniștit, aproape satisfăcut. 

Nici prin gând nu'! trecea că lăsa 
Naice] tot atâta durere cât şi bucurie; 
căci, până la întoarcerea de la şcoală 
a fiului sti, 

cât acesta: 

— Doamne ce dulee ar fi să'l iu- 
besc... Insă nu pot, nu trebuie... din 
cauza luj. Marc și chiar din cauza mea... 
şi încă chiar din cauza lu! însuşi... Nu, 
nu trebuia... 


cândia 
atât de fru- 


așa a spus doctorul 


Mur- 


VII 
„Asociati 
Anaic îl iubia. 
O, despre asta nu se mal putea 


indoi acum, $i nu din recunoștință, nu 
pentru că densul o scăpase de la morte 
şi că acum -0 susținea în contra neno- 
rotire) ; 
tru că densul intrase în sufletul eY, pen- 
tru că inima ei era plină de dânsul. 

Nici odată încă, chiar când era logod- 
nica lu! Anselm "Treburnec, densa. nu 
ințelesese trebuinţa asta pe care o are 
ul -ce femee, cel puţin odată în viaţa 

de a se da unui om, unul stăpân. 

“i cu toate astea Naie era sigură că 
asta n avea să se întâmple nici odată. 
Mai întâii însuşi Claudiu o făcuse să 
simţă foarte bine: DrieleNL buni, ca- 
MarazĂ.-. amanți nici odată... 

— Poate. că densul își rio Hipuei. 

Ah! ce durere nesuieriti, ce imensă 
părere de riii când îi venia gândul că 
Claudiu o credeu necinstită, Şi ce mare 
nevoe avea atunci de sărutările lui Marc 
pentru ca să şi alunge aşa idee!, 

— El, scumpul meii mititel e, şi “tre. 
buie să "tie tot pentru mine în Jumea 
asta... 

Avea să şi îngroape dragostea neso- 
cotită în cele mal adânci indoituri ale 
inimel. 

— Ce sunt eu mal la urmă? Unul 
din acele mici uimicuri despre care "mi 


să mă& 


mine Căci el i-ar pLă- 


densa n'avu alt gând de 


îl iubia pentru că 1 iubia, pen-: 


credea dânsu, 


trebuia 


vorbia rizead. De sigur: dacă aşi vrea, 
aş putea să mi liai; n aşi avea de cât 
să “i spun adevărul... EI şi pe urmă, 
după ce voiii fiavut dulcea slăbiciune 
nimicesc în braţele lui 2... Nu 
va putea nici măcar să se vândească 
a mă lua de nevastă... Void fi amanta 
luf ca ori care altu... | se va pui 
de mine... sai, şi dacă "mi va fi cre 
dincios, ce e supărare o să deviii pentru 
densul atât de generos, atât de bun! 
familia lul m'ar blestema. „Ce viitor 
a$ avea? 

Nu, nu, era hotărită să napuce pe 
calea cea rea, cu toate florile.ispititore 
ce era plină acea cale. Va îngropa în 
fundul inime! sale acea mărturisire de 
dragoste care'! ardea buzele. Şi pe urmă 
avea să se absoarbă în minei pentru 
Marc al ei. Nu citise eu odati că nimie 
nu MAE mal mult patimile ca munca 
vegulată ? Da, da, aşa va face, avea 
sil” fie mamă şi nimic alt-ceva, aşa pre- 
cum se hotărise. 

Insă o nouă suferinţă pe care no 
prevăzuse, o aştepta: zimbetele r&ută- 
cioase, aluziile prea puţiu învăluite, 
bănuelile pismătărețe ale vecinelor că: 
rora fusese mal înainte vre-cum nevoită 
să le vorbească de nevoile sale. 

Cu trei zile ma! înainte, după ple 
carea doctorului, se plânsese către dân- 
sele că nu poate nici să se îngrijească 
nici să se odihnească măcar. Acum 
dânsa şedea în pat fără să mai pome- 
nească de lucru, avea bani să ŞI cum- 
pzre vin vechii, hrană bună, și în fie- 
care zi se ducea după amiazi "sa se pre- 


umble a lene ia razele palide ale soa- 


relui. 

De unde'! veniseră bani 7 

Patronul ei îi trimesese de lucru: 
ea “1 dăduse îndărăt zicând că vrea să 
se odihnească şi că va începe a lucra 
tocma! luna viitoare. 

— Să vedeți că nare să lucreze nici 
odată! ziceaii limbele rele. 

Eva spionată când se ducea la pădure; 
toţi își inchipuiaii că se duce în oraş 
la cine-va care "1 dă bani; toţi ştiait 
cum câştigă bani fetele frumoase. 

Și nevăzând nimic care să le dea de 
bănuit, chiriaşi! își amintiră atunci în- 
tr'uu chip nehotărit, că un tenăr forte 
elegant intrase în casă într'una din 
zile tără să întrebe uimic pe portăreasă. 

Nimeni nu putea s'afirme că densul 
făcuse o vizită micel dame de laal 
șaselea etaj ; însă fiind-că toţi cer-Vulți 
chiriași de la al şaselea etaj declarară că 
nici n'aii văzut pe un aşa tânăr, con- 
cluzia era categorică. 

Mama micului Marc avea un amant. 

Doamne n'ar fi fost nimic dacă dânsa 
ar. fi mărturisit: însă să se facă așa] 
sfintă în faţa noastră !... Ce suntem no! 
oare, proştil, caraghioşii el ?.. 

Naic auzi curând fraze ca astea : 

—— Sunt unele care aii noroc... Nu e 
așa greil de câștigat ban! cum se crede... 
Acelea care ati bani prea muiţi, sunt 


| tocmai acelea cari se plâng de sărăcie, 


D'abia opt ziie trecuseră și Naicel îi 
era frică să nu vie Claudiu din noi; 
cum ar fi putut să | oprească de la uşă? 

“Tasă primi o scrisoare de la dânsul 
în care îl spunea că trebuise să plece 
la Havre grabuic fără să și fi putut lua 
ziua bună de la dânsa, că n avea să 
se. tutoarcă la Paris de cât luna urmă. 
toare ; cerea apoi intormaţii «despre 
mica sa zină». 

Deusa X r&spuase foarte simplu însă 
din toată. inima, exprimându 1 recu- 
noştinţa sa nestirșită. 

Citi de douăzeci de or! scrisoarea, 
înainte de ao pune in: plie pentru că 
se temea să nu şi fi arătat r&i gândi 
rea, să uu și fi redactat ret frazele : 
nu era așa instruită saii cel puțin aşa 
căci nu găsi NicI un cu- 
vânt de schimbat la scrisoarea sa care 
să pricinuiască lui Claudiu o 
mare plăcere. Naic era dintre acele fe- 
mei cari pot scrie nişte scrisori dră- 
guţe nespunând alt ceva de cât ceea-ce 
gândesc. 

Il anunţa în postscriptum că lucrul 
de care se temuse se împlinise, că toţi 
chiriaşii vorbiai r&ii de densa, de schim- 
barea ei de situaţie, și îl ruga Să nu 
mal vie la densa până n avea să treacă 
această mică furtună. 

Claudiu îl răspunse îndată: 

«Ingrijeşte-te Dhine, vindecă-te pe de- 
plin de slăbiciune și curând nimeni n'o 

să mal poată să te atace». 

Peste o lună, dânsa se declară pe de- 
plin vindecată, deși era foarte slabă 
încă cheltuise trei sute de franci din 
mia ce! împrumutase Claudiu. Trebuia 
să "şi reînceapă lucrul, să şi câştiue 
hrauta din toate zilele, să nu se mala- 
iingă de acel fond în care “şi pusese 


Luni, N 120 Lun, Ș 120 August 1894. 1894. 


atâtea speranţe. 

Voia să aibă o locuință mat mare, 
0 cameră, o sală de mâncare şi un a- 
telier ; voia să tacă pe contul stii o cu- 
sătorie, cu o elientelă modestă de ma.- 
hala, cu câștiguri mici... începutul u- 
De! mic averi, 

Și când se ducea să ducă lucrul fi- 
cut, dădea şi pe lu unele din case unde 
eraă oda de închiriat: seara stetea cea- 
suri întregi cu capul plecat pe jurna- 
lele de modă, făcendu'și planuri, stabi- 
lindu'si un budget în vreme ce Mare 
adormia peste caete, 

Și în visurile sale de viitor, figura 
jul Claudiu îi devenia puţin indiferentă: 
era sigură că nici odată nu se va forma 
vr'un alt soi de legătură între denşi). 
Se obicinuia cu durerea de a nu fi nici 
odată iubită. 

Și fu dajuns un cuvent al lut, o 
simplă întâlnire prietenească ca să se 
tulbure din noii până în adâncul sufle. 
tuluj. 

Claudiu o anunţa în câte-va cuvinte 
că avea să se întoarcă la Paris şi că, 
pentru a nu mal face ca vecinii si nu 
maj vorbească r&ii de dânsa, o aştepta 
la poarta Boulogne, la o jumătate de 
ceas după intoarcerea lui Marc de la 


ș :0ală. 
— Ce vrea deusul 7... La ce o să ser- 
vească  întâlairea actul 2... Unde pp fi 


vrând să m& ducă 7 

IȘI punea întrebările astea cu o ne- 
spusă grije însă nici prin gând nu! 
trecea să nu se ducă la întâlnire. Cla- 
udiu o chiema, eu trebuia să! asculte, 

Insă "1 fu ruşine de rcehia de pe sine, 
de pălăria simplă pe care singură și-o 
făcuse ; şi îndrăsni să și cumpere o altă 
pălărie, dând vr'o 10 franci, 

— Nu vreati să sv rușineze v&zân- 
du-l lumea vorbind cu mine. 

Când se privi în oglindă, înainte de 
a pleca la întâlnire, avu un moment 
de nespusă bucurie; atâta fericire stră- 
lucia în ochii să! în cât se crezu fru- 
moasă, elegantă chiar. 

Insă când ajunse în pădure unde se 
preumblaii o mulțime de cucoane ad- 
mirabil îmbrăcate, când văzu echipa- 
giile strălucite, avu din noii sentimen- 
tul micimei, neînsemnătății sale în faţă 
unul om ce făcea parte din societatea 
înaltă. 

Buzele i se încreţiră atunci, gâtul i 
se strînse, privirea frumoasă a ochilor 
sl se stinse aproape. Fra foarte tristă 
când zări pe Claudiu preumblându-se 
nerăbdător de ici până colo. 

Densul o văzu asemenea de departe 
și alergă la dânsa, 

— Ab, știi că e frumos din partea 
d-tale. 

Ba zise foarte repede: 

— Nam așa multă vreme de staţ 
pe-aci ; trebuie să m& 'ntore curând ia 
Autenil; copilul e singur... 

Mereii punea copilul între sine şi 
densul. 

Claudiu o privi câte va momente ţi- 
nând-o de mână şi zise: 

— Mi se pare că eşti bine acum. 

— 0, cu desivârşire bine. 

— Nu tocmai cu desăvârșire însă 
destul ca să... 

— Ca să..., ce? 

— Vino cu mine, 

Ea nu întrebă unde o conducea: îl 
urmă cu blânaeţe de și foarte spăimân- 
tati ca dânsul să nu ceară lucrul care 
0 îngrozia tot atât pe cât îl doria. 

O conduse în strada Pompei, înain. 
tea unel case nouf. 

— Aci e, zise dânsul cu veselie, şi 
nimeni unu se va mal ocupa de traiul 
d-tale. 

— Cum, ce vre! să zici 7 

Simţi un fel de respingere de a trece 
pragul acelei case. 

Densul zise cu respect: 

— O să nu te temi de nimie: ştii 
bine că mam supus la voinţele d-tale. 

Portăreasa, care era în pragul locu. 
inţel sale, salută amabilă pe Naic zi- 
când: 


— Ab, doamna e?, 

— Sunt toate la locul lor? întrebă 
Claudiu. 

— Da, abia azi dimineaţă ai stirșit 
tapiţerii. 


Cu toată asigurarea ce'i dăduse Cla- 
udiu, Naic tremura încă. Densul tre.- 
bui so susțină la urcarea scărel. 

— Am ales etajul al patrulea, zise 
dânsul, fiind-că e acolo un mic balcon 
pentru copil și fiind-că e o privelişte 
frumoasă, 

— Ce... ce zicI?,.. 
murmură densa, 

— 0 să vezi îndată; sper că n'o să 
fil tocmal aşa tare nemulțumită de ue 
sociatul d-tale. 


Dar ce-ul făcut? 


7) 


+ 


_Lunt, & (20) August 1894. 





— Asociatul meil. 7 

— Fireşte, de vreme ce eii pun bani! 
şi d-ta munca; ia uite-te îţi place firma? 

Ajunsese la al patrulea etaj şi dân- 
sul îi arătă pe o use luminoasă, înve- 
selitoare, anunțând deja o fericită lo- 
cuinți, o placă de nichel cu această 
simplă inscripţie : 


POCILII— MANTPALE 


— N'am pus niclun nume; vom ho- 


tări pe urmă numele sub care vel pu-| 


tea să locuesşti aci, de oare-ce ţi! încă 
să trăești tot ascunsă, 

— Eu... să locuesc aci... aci... 

— Da, aci eşti acasă la dta... 

Deschise uşa: densa zări anti-camera, 
ușor luminată de geamuri colorate și 
deja mobilată cu cuiere, cu port-man- 
tale. 

Salonul şi sala de 
anti-cameră. 

— Dar, dle... 

— lat, întră... | 

Densul o împinse cv blândețe în sa- 
lon și atunci ea fu ca orbită de acel 
mobilier foarte simplu şi totuşi de zece 
ori ma! frumos de cât acela pe care] 
visase densa, totolil îmbrăcate cu stofă 
cu floul şi acoperite -cu pânză albă, o 
masă mare cu suprafaţa de marmură, 
îutr'un colț mat multe manechine gata 
să primească modele; pe masă erati 
legături de eşantilioane de la princi- 
palele magazinuri din Paris şi colecţi- 
unile u cinci sai şase jurnale de modă 
de la i Ianuarie. 

Naic, cu ochi! plini de :acrimi, se 
uită lung la Claudiu. 

Cum putuse dânsul să ghicească ast- 
fel tot ce doria ea? Și câtă delicateţă 
din partea lu! că, în loc să'1 ofere bani, 
9 punea în posiţie să şi câştige ea în- 
săşi hrana? 

— N'ai nimic de criticat, nu'! aşa? 
întrebă dânsul. Să trecem acum în sala 
de mâncare. Ah, nu e tocmai mare, 
însă cum sunteţi numai dout... 

Salu de mâncare era micuță, dră- 
guță:; avea un mic bufet care acum 
era cu uşile deschise şi în care se ve- 
dea un serviciii complect de masă, far- 
furii, cutite, linguri, solniţe, etc., etc:; 
pe masă erai câte-va cutit cu feţe de 
masă şi cu şervete. Unul dintre scaune 
era mal înalt de cât toate cele-lalte: 
era scaunul lui Marc, 

Pe urmă o conduse în bucătărie care 
era foarte curată având tingiri, oale şi | € 
toate celelalte lucruri trebuincioase la 
gătit; apol într'o cămăruță destinată 
lui Mare. 

Intr'adins n'o conduse în camera des- 
tinată el și în careea însăşi nu aruncă 
de cât o singură privire şi nu văzu de 
cât un lucru: un pat de aramă strimt, 
virginal, un pat de o personă care e sin- 
pură în lume. Și această dovadă de res- 
pectul lu! Claudiu îi făcu puţin răi 
însă îi alungă pe deplin temerile. 

— Ce mal de nebunii, zise dânsa în- 
torcându-se în salon; mt preumblai ca 
într'un castel din povești. 

— Nu eşti şi d-ta o mică zînă? 

— Ah, nu 'mi! malzice ast-fel... Dacă 
ay şti ce groază 'm! pricinuesc aminti- 
rile din acea vreme!... 

Densul o apucă de mână şi o 
șează lângă sine, 

— Naic, dta eşti zîna cea bună a 
vieţei mele; din ziua în care team cu 
noscut, m'am schimbat cu totul, am 
devenit un alt om, de la d-ta mi-ai 
venit cele mai mar! bucurii pe care 
le-am avut în viaţă... Deci, dă'mi voie 
să'ți zic tot mica mea zină... La înce- 
put, când întâmplarea sai mai bine 
D-zeii te-a scos în calea mea, am avut 
dorinţa să pot aţi da un alt nume... 
team ofensat poate; nu ştiam că nu 
ești stăpână asupră ți. Insă am înțeles 
apol că nimic nu trebuia să păteze pri- 
etenia aoastră... Nimic de cât prietenia 
d-tale, Aaic; nu poţi u mi-o refuza, 
nu! aşa? 

Cum ar fi putut săi:o refuze? Zimbi 
Şi"! strânse mâna. 

—- Vezi că cii am trebuinţă de iubire, 
urmă dânsul o să ţi explic eii într'ozi 
cum se tace că eti nu prea sunt iubit 
de ce! din jurul mei și că trăesc a. 
proape izolat în lume... In sfirșit osă ml 
dal voie să viii să văd ce mal fâci 
când voiil fi în Paris. Când al şti ce 
nevoie mare am de a găsi puţină fe- 
ricire lângă o inimă simplă, băână şi de- 
votată ca a dtale... 

O, dacă dânsul ar fi voit s'o ia în 
acest moment, ce slavă ar fi piisit'o... 

Naic răspunse cu un ton de dulce 
veselie : 

— Vrea să zică îmi atribui mie ca- 
lităţile d-tale. 

— 0, nu: 


mâncare dati în 


sili să 


cu adevărat, eii nu arm 


nici una din aceste calităţi. Eit nu sunt 
de cât un om lipsit de ocupaţie, care 
caută să nu şi întrebuinţeze răii vre- 
mea şi care a recunoscut dintr'o dată, 
mulțumită loviturei de baghetă a unei 
zîne, că nu e pentru cine-va în lume 
tericire mat mare ca aceade a se face 
lubit,,. sati cel puţin de a încerca... 

— VU, dle, nu e nici un cuvânt prin 
care să ml pot exprima toată recunoș: 
tiinţa mea. 

— Aşa dar te'nvoeşti ? suntem. înţe- 
leşi, exclamă densul cu erije și bucurie 
în acelaşi timp. 

Și ca şi cum sar fi tomut ca densa 
să nu retuze în ultimul moment adăogă: 

— Lot ce am cheltuit aci, nu e un 
cadoii pe care il fac; te ştii prea 
mândră ca să primeşti cadoi; deci pur 
și simplu ei mi-am pusbanil într'o în. 
treprindere 
încetul din câștig. 

— Avea-voiii oare câştige ? 

— De sigur, o mamă drăguță care 
trăeste înțelepțeşte cu copilul el şi mun- 
ceşte mereii cu hărnicie, atrage curând 
simpatiile locuitorilor casel şi pe urmă 
ale locuitorilor mabala'e'. Ei, doamne, 
esclamă dlusul rizend, eu am cunoştinți 
toarte proaspete în Paris ; îm! e cu ne- 
putinţă să ţi trimiteti însu-mi muşteril. 

Vorbele astea puseră pe Naic în bună 
disposiţie şi în timp de câte-va minute 
denşii fură ves3li ca niște amorezaţi. 

Insă d'o dată fruntea e! se încreți. 

— Familia d-tale d-le o să afle mal 
la armă... 

— Ceia ce fac ei nu privește peni- 
menit, declară Claudiu. 

-— Ce păreri de r&i, ce remuşcări 
ai să mă odihnească dacă aş deveni 
o causă de turburare!.. Mai cu seamă 
după ceia ce sa petrecut. 

— Am avut încă ocasie să vorbesc 
de d-ta cu d. de Preuills, cu cumnatul 
meii ; dânșii suut bine inc redințaţi că 
d-ta eşti moartă. 

— Dar... dar d. de hermeric? 

— Cu dânsul nu m'am întâlnit; dîn- 
sul stă înfundat acolo la Guildo cu ne- 
vasta lui așteptând NO IECA, al, 
lor copil. 

= Asa A tc AD daci 

Câte va strigăte înăbușite sbucniră 
din peptul Naicer. 

— Ce al? murmură Claudiu cam 
speriat. 

Se temea să nu şi revadă prietena 

căzând din noii în halucinaţii. Insă 
dînsa se linişti destul de repede. Ceia- 
ce o făcuse să ţipe era secretul el care 
n'0 privia de cât pe dânsa singură des- 
pre care n'avea să spună nici odată 
nimic, nimănui, nici chiar lui Claudiu. 

Zise numa! atâta: 

— De dânșii, de al-de Kermeric tre- 
buie să m ascund et cu deosebire. 
_— Da, înţeleg, e lucru foarte firesc. 

Explicaţia o avea în adevăr în scan- 
dalul ce făcuse Naic la nunta Emi- 
lianel. 

— Nimeni n'o să te mal regăsească, 
nici odată aşa nădăjduesc. Şi dacă aşa 
ceva sar întâmpla, îți jur că pe cât 
ei voii fi în viață nimeni no să se 
atingă de da, de libertatea d-tale, 

Dinsa'! mulțumi cu tristeţă. Aminti- 
rile acelea urite îi nimiciseră fericirea 
la care se dedea; se gândia acum că 
pentru densa nu mail era fericire de- 
săverşită, linişte perfectă ; în tot-d'a- 
una avea să simtă dasupra capului 
s&ii şi al lui Marc atârnând o mare 
primejdie. 

— La revedere d-le, e timp să me 
duc la şcoală după fiul mei. 

Claudiu se înclină în tăcere; iar 
dânsa fu oare cum supărată că n'o în- 
treba nimic despre copil, nul cere o 
informaţie câtuși de mică despre dân- 
sul. Şi cu toate astea cu ce delicateţă, 
3e ocupase Claudiu de dânsul, gândin- 
du-se până şi la micul luf scaun din 
sula de mâncare! 

Copilul acesta cra o piedică între ei 
pentru tot-d'a-una şi totuși ea iubia 
până într'atâta pe acest copil în cât 
tusese în stare să] răpiască de la a- 
devărata lut mamă. 

Dânsa voi să plece repede pentrua'l 
lua de la şcoală şi al aduce acolo; 
căci Claudiu zicea: 

— Mută-te chiar azi; nu malsta nici 
o noapte în acea casă unde lumea nu 
te respectă. 

O, dânsa era bucuroasă să se culce 
multă vreme pe o sarcină de paie; însă 
pentru Marc al ei voia să se mute mai 
în grabă, pe el voia să l vadă cu un 
moment mal curând în acea cămăruță 
cochetă, în micul lut pat drăgălaş! 

Cuvintele ei din urmă fură astea: 

— Ah! d-le cu deosebire pentru ful 
mei îţi mulțumesc; câtă recunoștință 


și o să mii înapoesști cu 


O Să ți datorească dânsul întrozi!... 

Dînsul nu'Y respunse de cât printr'un 
gest de rămas bun şi se despărţiră; 
Naic se depărtă întristată de acea res: 
iricţie u fericire! sale: Claudiu stătu în 
loc şi se uită ung după densa; apoi 
murmură : 

— Dacă n'ar fi biiatul acela, dânsa 
mar iubi. 
„Insă inima "! era prea tânără pentru 
ca mânia sa contra unul NEVINO Va să, 
ţină mult, 

— Sărmanul copil, 

s'a născut. 

Şi porni spre Arcul-de-Triumif, fericit, 
cu peptul mişcat de o dulce emoţiune. 

-— E foarte bine, murmură dânsul, e 
foarte dulce să faci bine fără să aş- 
tepi! nimic. Vă&dit că dacă i-aşi cere 
să 'mif fie amantă, sar învoi, din ca- 
uza copilului .. E, şi pe urmă? i-ași 
deveni respingă&tor, ei care sunt acum 


nu e sita lui dacă 


atât de bun, atât de delicat pentru 


dânsa 1... Vreuii s'o respectez, să pot 
zice că am tăcut și eii o faptă bună 
până la capăt... 

Și fiind-eă gândurile astea îl distră- 
geati cu totul, făcându-l să -meargă cu 
capul în pept, nu putu să vadă un în- 
divid care străbătea tocma! atunci piaţa 
Stelei în sens invers şi care era de si- 
gur foarte turburat căci făcea gesturi 
turioase cu pumnii săi strinşi. 

Se 'ntâmplă că aceşti doul pumni în- 
tâlniră exact peptul lui Claudiu şi era 
cât pe-aci să ss isce o grozavă ceartă 
când două strigăte răsunară în acelaş 
timp. 

— D. Joe Fergusson'! 

— PD. Claudiu Champagney ! 

Ah! dar ce dracu al? 
«Dar dta la ce te gândeşti de mi 
cazi ast-fel drept în braţe. . 

— IţI mărturisesc că eram cam dis- 
stras; dar d-ta de ce eral aşa de în- 
turiat ? 

— Ei? De loc, Mergeam foarte 


T8- 


pede, atâtu tot. 


Claudiu trebui să se mulțumească cu 
această explicaţie, însă stringând mâna, 
australianului, simţia că'1 ardea ca de 
friguri. 

— Aşa dar eşti la Paris? 

— Şi deja de multă vreme, bravul 
meii prieten Claudiii ; şi de AȘI fi ştiut 
că eşti și d-ta aci... Dar acum te-am 
prins, nu te maj las. O să prânzeşti 
cu mine. D-na Fergusson, nevasta mea, 
va fi încântată făcând cunoştinţă cu 
d-ta, iar eii voii avea o nespusă plă- 
cere să petrecem o seară împreună, 

«Ah, să nu cum-va să mă refuzi... 
Dacă ai! şti ce plăcere simt să te am 
puţin în casa mea)... 


VIII 
0 femee amabală 


D-na Fergusson, intrase cu fratele 
săi, lordul Blingham, în vastul şi ba- 
nalul salon al apartamentului mobilat 
pe care bărbatul săi îl tachiriase pen- 
tru şase s&ptămâni pe intrarea pădurel 
de Boulognes şi pe care dânsa 'locupa 
de trel luni sub pretext căstarea sănă- 
tăței sale o împiedică de la orr-ce că- 
l&torie. 

Plueratul une! locomotive o făcea să 
se înfioare, iar şuerarea unui po: ÎI 
sfișia sufletul. 

Cu toate astea, delicateţa el serafică 
rezista, fără prea mare greutate, la 
toate oboselile vieţi! elegante. Enunţa 
rea activitățel sale numal do singură 
zi, va demonstra asta pe deplin, 

Sculându-se la şeapte ore, primia mai 
întâi pe corsetieră, pe noua sa corseti- 
eră, căci cea d'iîntât nu izbutise să “|! 
încingă talia în 43 de centimetri. Con- 
ferinţa și încercarea țţineati un ceas. 

Jua opt ore, întrevederea cu cusăto- 
reasa, la nouă ore întrevederea cu cro- 
itorul, La zece ore primul dejun din 
care nu gusta de cât ca să facă plă- 
cere bărbatului săi; căci se declara 
prea slabă pentru mistuirea ori-cărel 
hrane. In ziua de care ne ocupăm, Joe 
Fergusson avusese din fericire asupră ! 
a) infuenţă destul de mare pentru a '! 
impune două ouă, o felie mare de jam- 
bon, 0 bucată de somn afumat, doul 
peşti mici şi vr'o șase felil de pâine 
cu unt. 

Pe urmă, pentru higienă-—căci cu a- 
dev&rat după mâncare dânsa ar fi voit 
să se culce — bine-voise să încalice pe 
un cal, plângându-se însă că nare de 
cât cal cu chirie, cum se plângea că 
n'are de cât un apartament mobilat, 
cum se plângea de toate. 

Joe Fergusson îl explica cu mare 
sfială că dacă ar fi știut că ai să stea 
aşa mult în Paris, ar fi luat alte dis- 


poziţii. Angelica sa nevastă ÎI r&spun- 
dea printr'un gest suveran, plictisit, 
care, precum credea Joe, trebuia să fi 
fost foarte distins de vreme ce venea 
de la o persoană aşa de aristocratică, 
Însă ajunsese a ŞI zice sie'şi că ar fi 
preferat'o mal puţin aristocratică şi 
mai lesne de apropiat, căci ea era 
toarte greii de apropiat, chiar noaptea. 

II venea aşa lesne migrena în cursul 
sere] !... Şi când cine-va nu e de cât 
un simplu comerciant îmbogăţit în tran- 
sportul Jânurilor și a cărne!, respectă 
migrena une! Blingani. 

După o preumblare îndrăcită în pă- 
dure, preumblare în care împărţi tot 
atât de multe zimbete lu oameni inde- 
ierenți pe cât de puţine acorda bărba- 
tului săi, mistress Fergusson avu bu- 
nătat= să dejuneze. 

O! nimic alt-ceva de cât necesarul, 
adică ceea ce pretindea doctorul şi băr- 
batul săi căci, dacă sar fi ascultat pe 
siueş! !... Insă două cotelete, două arip! 
de puii, o felie mare de muşchii rece, 
cu mulți peakli, cu mulţi cartofi, cu 
morcovi, cu mazăre fiartă, cu muștar 
și altele, erai neapărat trebuitoare cor- 
pului săi slăbit. 

Intr'asta se mărginea fericirea pen- 
tru Joe Fergusson, de ași poseda ne.- 
vasta. De la două ore după amiazi! îna- 
inte, dânsul putea să facă, să dreagă 
tot cei plăcea, pe nevasta sa nu pu- 
tea s'o mal vadă până seara, une-orl 
chiar până a doua zi. 

Cât despre d-na Fergusson, care n ar 
fi dorit de cât liniștea, odihna, o dulce 
lectură într'o odaie retrasă, era totuşi 
silită să și întrețină relaţiile în colonia 
engleză, s să facă 25 de vizite, să treacă 
prin vre-o 1? magazinuri. 

Și Joe nu putea, nu mal avea voe 
s$'o însoțească de când răsturnase cu co- 
tul întrun magazin 0 etajeră cu mă- 
runțişuri şi de când călease pe picioare 
într'un salon, o fată bătrână, aristocra- 
tică, scoborâtoare dintr'un contimporan 
al Stuarţilor. 

Bietul om încercase să se desvinovă- 
țească afirmând că luase cele două pi- 
cioare drept niște taburete ; în schimb, 
primise acest răspuns care!] umilia și 
mal tare: 

— Doamne, ce răi eşti crescut! 

Și Joe nu se mângâiase de asta de 
cât fiind-că sunt în foburgul Saint-Honore 
cârciume multe cu totfelul de rachiuri, 
ca şi în Anglia de altfel, ca și în Aus- 
tralia. 

Insă, și când își lăsase trezia în vre- 
unul din aceste stabilimente, tot păs- 
tra un pie de conștiință pentru nevred.- 
nicia su. Se ducea să se culce sfios. și 
blând, fără să îndrăznească a aminti 
neveste! sale că un bărbat are une-ori 
drepturile lui, 

Şi pe urmă, nu e dator bărbatul să 
primească ori-ce de la nevastă în cur- 
sul lunei de miere? 

Cumnaţii săi îl vestisură de alt tel că 
viitoarea sa nevastă era o persoană 
extra-ordinar de fină, delicată şi că nu 
catadixea să ia de bărbat de cât să 
'ȘI asculte familia.. Rămânea pe seama 
lui să caute a se face iubit în urmă, 
a cuceri acea silfidă. a încălzi cu dra- 
gostea lui acea persoană de ghiaţă şi 
aproape de nepipâit. 

S&rmanul Joe! dânsul-crezuse că cel 
mai sigur mijloc dea se face iubit era 
să fie bun, să adoreze în genuchi acea 
creatură ce'! părea uşoară ca o statu- 
eţă de Sevres şi ai cărei och! păreaii 
niște bucățele de cer senin!... 

O! cum mal iubia dânsul delicateța 
mâinilor ei, degetele e! ca nişte fuse, 
gâtul el alb, gâtlejul ei de copil brăsdat 
de fire subțiri albastre, Şi ce fericire 
nezpusă simția când d6usa'i dedea voie 
să sărute obraji! trandafirii, nasul cu a- 
ripl atât de mlădioase și frumosul el 
păr de coloarea aurului galben şi pe 
care ea şi | împletea în dou& coude ce 
'X treceaii în jos de genuchi. 

Intre mâinile acesteţ creaturi, neson- 
dabile încă pentru dânsul, era de o 
slăbiciune nepomenită. Ajungea un zîm- 
bet, o: mângâiere a el câtuşi de dră- 
găstoasă, pentru ca el să uite miile de 
lucruri asupra cărora avusese în gând 
săi facă imputări. | 

Iusă în acea zi mânia sa eramai tare 
ca ori-când pentru că nevastă-sa. acor- 
dase fratelui săii ma! mare, lordul Blin- 
gam, care venise să patreacă câte-va 
zile la Paris, favoarea de a o însoţi în 
vizite, favoare pe careo refuza de mult 
soțului săi, din cauzele mal sus arătate, 








A se citi urmarea în «Universul Lite: 
rar» de Dumineca viitoare. 








Universul Literar No 32. 


ORONICA 


eri încoa, numai de eri, 
De eri de dimineaţă, 

De când a fost şi cât ţinu 
Schimbarea cea la fată... 





De 


At început să dea “ndărăt 

Și vremea şi verdeaţa, 

Și frunza'n pom să şi schimbe'ncet, 
Din verde 'n galben, fața... 


Și apa m rîuri sa schimbat, 
Din caldă este rece, 
Și r&ceşte tot mereit 
Cu cât şi vara trece. 


Și nâptea, uite-o, sa schimbat 
Devine tot mail lungă, 

Și ziua se scurtează răi 

Și scurtă o sajungă. 


Pe când mii omeni prin grădini 
Bat nucul ca şi mărul, 

Și 01 şi vaci şi câini! şi cal 
Mereii își schimbă p&rui 


In modă iarăşi sunt schimbări, 
be zi-pe zi ce trece, 

In haine groase din subţiri, 
Că vine tomna rece!— 


Și m tâmnă iarăși sunt schimbări 
De sfaturi comunale, 

Și toate fața “șI va schimba 
C'aşa sa pus la cale... 


Și tot în tâmnă sunt schimbări 
De case para casc, 

Că schimblI mereii cu gând să dal 
De alte mai trumoase.., 


Şi sunt schimbări para schimbări 
Și nu mal ştiii eu care, 
Schimbări în port, în pălării, 
Și chiar în demâncare.., 


Că ză, de eri, numal de eri, 

De ceri de dimineaţă, 

Se schimbă toate, căci a fost 

Schimbarea cea la față! 
Nicodem. 


CARTEA VIETEI 


Steaua sufletor mari răsare când a- 
pune soarele fericirei lor. 
* 





+ ă 
Femee! poţi să ascunzi ori și ce, până 
chiar şi ura; amorul însă nici odată, 
XE 
E 
Cel mat mic defect al unei femei ga- 
lante e galanteria. 
Ea 
E II 
Nenorocirea este singura greutate 
care devine cu atât mal grea, cu cât 
sunt mai mulți aceia cari o poartă. 
Lai 


E i 
Trecutul e cel mal neînduplecat din- 
tre creditori. 
% 
kk 
Forța une! naţiuni consistă, în cele 
din urmă, în economia forțelor sale. 


OAMENII ZILE 


ANNA 










NN Pa 
si N » Ai 
SRR | = 


Siegfried Wagner 


Fiul celebrului compozitor german & 
studiat ingineria, In urmă plictisindu-se 


DE 


de cariera aceasta sa apucat să studi- 
eze muzica. 

Siegfried Wagner e în vârstă abia de 
20 de ant, dar de un talent muzical 
cxtra-ordinar. 

Primele lecţii! musicale serioase le-a 
luat de la d. Humperdinack, şeful mu- 
sicei orăşeneşti din Francfort. 

Deşi  tenăr Siegtried a compus deja 
câte-va valsuri toarte frumoase. Toţy 
cari îl cunosc îi prezic un mare viitor 


LUCRURI DIN TOATĂ LUMEA 


Moștenirea unui arhiduce.—Arhidu- 
cele Vilhelm, care a murit întrun chip 
aşa de nenorocit din cauza unei căză- 
turi de pe cal, lasă o avere îndestul 
de frumușică, 

Ea constă într'o mulţime de moșii şi 
păduri, a căror valoare este de 6,000,000 
fiorini. 

Din acești bani 300.000 fiorint se cu- 
vin archiducesei Elisabeta, iar restul 
tot va intra în stăpânirea nepotului 
săi, archiducele Eugeniii, care în ace- 
lași timp este mare maestru al orâi- 
nului teutonic, succedând defunctului 
în această demnitate. 

El ia tot de o dată și ţinutul Iler- 
man de Salza, care odinioară era foarte 
mare şi bogat, dar care azi este ciun- 
tit de tot. 








Ce scriu femeile despre temei. — 
Ouida, celebra romanțieră engleză, a 
scris de curând în «Amerițain Review»: 

«Pe cât timp temeei îl va plăcea să 
privească la oameni, care "și bagă ca- 
pul în gura leilor; pe cât timp cliîl va 
plăcea să asiste la curse unde să vadă 
cail torturându-se : atât timp cât ei îi 
va placea să asiste lu toate spectaco- 
lele fioroase; pe cât timp ea se va de- 
da literaturei, fără să aibă destulă cul- 
tură intelectuală şi artelor fără să aibă 
destul talent; atâta timp cât ea se va 
arăta nepăsătoare -meditaţiunilor, soli- 
tudinei naâturei, ea nu posedă nici un 
titlu, nici o capacitate care so poată 
autoriza aşi reclama pentru sine drep- 
turile și privilegiile bărbatului.» 


STIRI PRIN POSTĂ 


Franţa.—La Bordeaux ai ost ares- 
taţi 4 anarchişti în momentul când vo- 
iaii să se îmbarce pentru America. 

Asupra lor saii găsit 1 cartușe cu 
dinamită. Toţi anarchiştii aceștia sunt 
francezi. 

— Marţi la amiazi sa făcut, mal în- 
tâiii la primăria arondismentului AVI 
din Paris şi apolla biserica Saint-Pier- 
re de Caillot, căsătoria d-lui Ernest 
Carnot, fiul preşedintelui asasinat, cu 
d-șoara Chiris, fiica senatorului din Al- 
pil Maritim. 

In atară de martori, numai membrii 
celor dou familii aii asistat. 

Di 








e , 

Italia.—Ziarele Vaticanului aduc ști- 
rea, că papa a decis să reînființeze sec- 
țiunea, de odinioară a Propagandei «pro 
negotiis orientalibus» (pentru afacerile 
orientale). Această secţiune va purta 
pe viitor numele «pro unione utriusquc 
Heclesiae « (pentru unirea ambelor bi- 
SCrici.) 

— D-na Enrichetta Scipione, ună din- 
tre cele mai evlavioase catolice din 
Roma, sa otrăvit cu arsenic. De mai 
multe zile, ea repeta prietenelor sale 
că Maica Domnului o chema, ca so 
conducă în rai. 

Familia Scipione e una din cele mai 
stimate din Roma. 

Xe 


Germania.— Gazeta Crucel zice că ve- 
chile corăbii germane trimese în apele 
Chinei nu vor putea susţine o luptă în 
cazul când vor trebui să ia partie la 
războii pentru a apăra interesele su- 
puşilor german! în părţile acelea. 

Numitul ziar adaogă, că aceste co- 
răbil vor pune negreşit în primejdie 
viaţa ofiţerilor şi a mateloților, 

— Imterdicţia (boycottajul) pusă de 
socialişti berăriilor din Lubek, si care 
a durat mal multe luni, sa terminat 
prin victoria socialiștilor. 

Fabricanţii aii primit toate condiţiile 
puse de lucrători. 

ue 

Austro-Ungaria.—Se scrie din Guila 
(Ungaria) că scoala rurală de acolo, zi- 
dită de pe timpul turcilor pentru a ser- 
vi de bae, sa surpat în timpul repara- 
țiunei sale. Mai mulţi lucrători ai fost 
îngropaţi sub ruinele zidurilor. 3 lucră- 


tori ati murit; câţi-va sunt grav răniţi. 
Antreprenorul a fost arestat. 

— lohann Gyon, şeful partidului de- 
mocrat socialist, din Budapesta, a fost 
expulzat în locul să&ii natal, de unde 
nu mal are voe să se miște. Gyontrăia 
de 25 de ani la Budapesta. Partidul so- 
cialist prepară un mare meeting pen- 
tru a protesta în contra acestei mesuri 
cnergice, 

* 

Anglia. — Prinţul de Wales des- 
minte prin ziare afirmaţiunea, că du 
cele de York a fost deja căsătorit îna- 
inte de logodirea lui cu princesa de 
Teck. Prințul zice că svonul acesta a 
fost născocit pentru a produce o des. 
binare între cel dou! soţi. 

-— Consiliul sunitar britanic e foarte 
îngrijit de sporirea numtrului nebuni- 
lor în Anglia. Pe când, în 1802, ati fost 
D0.026 nebuni, în 1892 ai fost 120.004 ; 
sporul anual e de 2000 persoane. Al- 
coolul fiind principala cauză a nebuni- 
ei, consiliul a cerut o lege aspră în 
contra debitului bcuturilor stricate. 

e 


Rusia.— In guvernamentul lecateri- 
noslav ai isbucnit revolte ţărăneşti din 
cauza mizeriei. In câte-va comune ţt- 
ranil at jefuit pe proprietarii bogaţi. 
Sail trimis trupe de soldaţi pentru po- 
tolirea revoltelor. In multe locuri sati 
întâmplat încăerări sângeroase între sol- 
dați. De amândoue părţile sunt maj 
mulți răniți, 

— Aproape de Varşovia aii fost a- 
restaţi > spioni germani. Unul dintre 
ei cu numele krumm e inginer şi asu- 
pra lui sai găsit diterite desomnuri şi 
fotogratii do terenuri. Ei aii fost expul- 
zaţi îndată, 

. E A 
_ Turcia.—Mari manevre se vor face 
în Octombrie cu toate trupele aziatice 
ale imperiului. Sultanul însuşi va fi re- 
prezintat prin fiul sc mai mare, moş 
tenitorul tronului. 


NOTA SATIRICĂ. 











A.—Te asigur că X. mi-e nesuterit 
Din ceia-ce spune el, să crezi tocmal 
contrariul... 

B.—Eril spunca lu o cafenea despre 
d-ta, că eşti foarte onorabil... 








HILL A Z 


Eșind din Teatru. 

— ME mir că piesa asta na fost 
fluerată. 

— De ce te miri? Parcă poţi fluera 


când caşti. 
Ș | Duminică. 


Noul regulament pentru privigherea 
sanitară a industriilor insalubre, ela- 
borat de d. dr. Felix, directorul gene- 
ral al serviciului sanitar, și d. inspec- 
tor sanitar Bilasian, a fost terminat și 
trecut prin consiliu sanitar și superior, 
care la primit nemodificat, 








In curend va sosi la ministerul de 
culte mai mulţe pânze, copil de peta- 
blourile celebre ale pictorilor francezi, 
scoase de mal mulți tineri artişti ro- 
mâni trimişi în acest scop. 


Regulamentul privitor la recrutarea 
elevilor guarzi de geniii, a fost modifi- 
cat în sensul că pe viitor ei pot să fie 
recrutați dintre sub-ofițerii de orl-co 
armă, în activitate, congediii sati rezer- 


DS PR E îi RI a ra RP n d n n a d d O n dn li 


Luni, 8 (20) August 1894 





vă şi cari vor satisface un examen a- 
supra cunoștințelor cerute pentru ele- 
vii guarzi, 


In vederea holerei care a început a 
bântui în Basarabia de miază-noapte, 
serviciul sanitar superior a decis a lua 
următoarele măsuri, cari vor fi supuse: 
aprobării consiliului de miniştri. 

Se vor închide toate punctele vamale 
dintre Molnița-Ungheni, nepermițându- 
se intratea de cât prin Ungheni, unde 
se va aranja o comisiune de revizie şi 
desintectare. 

Partea aceasta va fi păzită de un 
cordon militar. 

Fiind-că în Basarabia de sus nu sa 
ivit nici un cazde holeră, în acea parte 
nu se va lua încă nici o măsură mal 
riguroasă din acele obicinuite. 


O deciziune a ministerului de instruc- 
ție fixează pentru ziua de 25 August 
înscrierea elevilor la cursurile secun- 
dare. 


Camerile de comerţ se vor întruni 
la i Octombre în sesiune ordinari, 

Camera de comerţ din Bucureşti se 
va ocupa de mai multe chestiuni im- 
portante r&masce în suspensie din se- 
siunea precedentă. 


Eforia spitalelor civile a pus la con- 
curs mai multe locuri de internat, va- 
cante în spitalele dependinte de admi- 
nistraţia sa. 

Concursul, fixat pentru ziua de 7 
Decembre, va avea loc după noul re- 
gulament de lu 24 Martie 1894. 


Noul edificii al şcoalei normale Ca- 
rol I, ridica: la C.-Lung, sa terminat; 
transterarea acestei școli de la Bucu- 
rești în sus-zisul oraş se va face peste 
câte-va Zile. 


Lunea viitoare vor începe la şcoala 
normală Carol I, cursul de lucru ma- 
nual predat de d. profesor Moianu. 

Acest curs va duru o lună și va fi 
urmat de 3l de institutori și institu- 
toare din district. 


Autorităţile din Corfu ait cerut cre- 
ditorilor lui Valsamos o cauţiune de 
4000 de lel şi o intervenţie diplomatică 
spre a proceda la arestarea celui fugit 


Operațiunile recrutărei geandarmilor 
rurali aii fost prelungite până la 10 
ale lunei curente. 

Școlile preparatoare din Bucureșt şi 
Iaşi se vor deschide la 1d August. 

Peste vre-o 40 de zile, echipamentul 
și detașamentul geandarmeriei vor fi 
gata. 

Num&rul geandarmilor nu va fi mat 
mare de cât 900. 





DEPESI 


Corapleturi descoperite contra 
vieţei d-lui PDapuy 
Paris, 9 August. 

Se asigură din sorginte bună că s'aii 
descoperit comploturi în contra vicţei 
d-lui Dupuy. Trei anarchiști din Bar- 
celona aii fost desemnați pentru a a- 
runca o bombă asupra Ministrului în 
timpul şederii sale la Vernet les-Bains. 
Poliţia spaniolă a prevenit autorităţile 
franceze şi l-a dat semnalmentele con- 
juraților. 

Din partea sa, poliția trancezi sa. 
convins că un al doilea complot se pre- 
gătea în Franța în contra vieți! d lut 
Dupuy. Autorit complotului sunt cu- 
noscuți. S'aii luat mari măsuri de su- 
praveghere la Vernet. 








Ammnlstie 
Roma, 8 Angust, 


După ziare, consiiiul de miniștri a 
hotărît să propuie regelui o amnistie 
parțială pentru condamnații din Sicilia, 





Boala d-lui Dupa 
Vernet.les-Baius, d August, 


Starea sănătăţii d-luf Dupuy nu sa 
schimbat; noaptea a fost relativ liniș- 
tită, însă dimineaţa ati dispărut durerile. 


FIZolera 
lonăra, $ Ausust, 
Zirele de seara aii anunţat că un de- 
ces de holeră sa produs la Batiersea, 
o mahala din Londra. 
Amsterdam, 3 August. 
Amsterdam: 3 cazuri, un deces; Ma- 
estricht: 1 deces; Rotterdam: 1 caz, 


Universul Literar No. 32 


Adrianopole, 5 August. 
Buletinui holerei arată că de la 11 
până la 14 August ati fost 14 cazuri și 
12 decese. 





Iraprumatul Chinei 
Berlin, 8 August. 


«Post» anunţă că o telegramă din 
Șhangai a sosit eri! în carea zis căgu- 
vernul chinez primeşte condiţiunile sin- 
dicatulu! format de Disconto Geseltschaft 
şi Banca germană asiatică, pentru îm- 
prumutul Chinei. Sindicatul dă Chinel 
un milion lire sterfiene, aur garantat 
de taxele maritime 'ale Chinei. Dobân- 
da nu e încă determinată, dar proba- 
bil că va fi de 5 la sută, 





Proces de înaltă trădare 
Pelgrad, 5 August. 


In procesul de înaltă trădare inten- 
tat d-lui Cebinatz, judecătorul de in- 
strucţie a trimes pe toţi acuzaţii dina- 
intea tribunalului din Belgrad. 





Bastiment sftărrmmat.—T'o% echi- 
pagial pierit 
Semlin, d. August. 
Se anunţă că un bastiment cu desti- 
nație în Bulgaria sa sfărimat isbîndu- 
se de Porţile de fer. Echipagiul a pie- 
rit. Maria e perdută. 





Doi cameni ceRndarnați la 
carte. 
| Reichenberg, 5 August. 
Curtea cu juraţi de aici a condam- 
nat la moarte prin ştreang pe soții Jo- 
hann şi Franciska Schirlo, cari aii asa- 
sinat în luna iunie pe bogatul rentier 
7 + . . 
Yondrak, din Doertel. 





O expulzare 
| homa, d August. 


D,. Ducquereyv, redactor la «Monde 
ilustre» și tost deputat socialist fran- 
cez, care se află în acest moment la 
Palermo a primit un ordin, în urma 
căruia e expulzat de pe teritoriul ita- 
Jian. Densul va fi condus la frontieră. 


ŞARADA 
de d-şoara Ulga Eckert (loco), 
Am fost și sunt în astă lume 
Un joc plăcui la toți, 
Il joci cu gust şi cu plăcere, 
Il joci pân nu mai poţi. 
In dout& destăcut, o parte 
Arată, rîii umil, 
A doua parte îți r&sfaţă 
Cu haz pe un copil. 

Orl-ce persoană ce ne va trimite deslegarea « 
aactă a acestei şarade. cel mult până la ll August 
ourent, va participa la tragerea la sorţ a unul 
“frumos roman, 

Conslatând că multe persoane ne trimit des- 
legări la ghicitorile noastre fărd să citească 
măcar ziarul, ci numai din simplu auzite, ara 
hotărât daci înainte a nu mai publica numele 
de cât al acelor desiegători cari ne vor trimite, 
dimpreună cu deslegarea, cuponul tăiat din 
_josud «reestei coloane. 








Deslegarea saradel din <Universul Li- 
serar» No. 50 este: 


SATURN 


Au deslegat : 

Bueureosti : d-soara Aneta Leontescu; d-nu 
dostieăi A, Negulescu, Alexandru Leontescu, 

Alexandria: d-uu Nae IL. Moldoveanu. 

Bivolari (com. d--na Aglaida G. Vrănceanu. 

Galaţi: d-nu Ștefan (5. lonaşcu, 

Piua Petri (com.): d-nu Costică N, Yasileşcu. 


Premiul a fost câștigat prin tragere la sorț 
«le d-nu Stetan Gr. lonaşcu din (alai. 





208 


SOLEETUL ONU MORMENT 


Roman de Emile Richebourg 
PARTEA A TREIA 


Fiul 
XVIL 


Informaţiile 


— Marchizul, după ce sa întors în 
Spania, armă Brevanne, na dat numai 
de surprize plăcute. 

Poate că dânsul nu ţinea atâta să, se 
întoarcă în ţară, să și redobândească, 
averea cât ţinea să'şi regăsească fiica, 

Mare trebue să fi fost măhnirea lui 
când i se spuse că nu se ştia nimic 
despre fetiţă. 

— D-tale, scumpă d-nă, ţi-a fost dat 
să faci acelui biet marchiz cea mal plă- 
cută surpriză ce i se poate face. Acum 
lucrurile sunt foarte simplificate: n'o 
„lă mal fie nici un proces pentru moș- 


—— (a a m a a a PR a NP n d II ti 


pe 
E 


0 E - i AA N 35 


0.8. : N/A 4 
(] aa.! L) A A 
Are, 
() . t 25 
404 i 77 
/f pai (ZE 
' 


























Luni, 8 (20) August 1894. 


e 





Drama din Ilaşi.—Căpitanul Ștefănescu şi soţia sa.—(Vezi explicaţia). 








se Toate boalele = 


— de ficat. stomac si inimă — 


se vindecă întrebuinţându-se Hapurile vegetale 
indiane precum şi Amar Indian ale d-ruitu W. 
SIMON, preparate în marele stabiliment chimie 
al d-rului Bertelli, din Milan. Aprobate de con- 
siliile sanitare superioare din România și Italia. 

Afară că vindecă gălbinarea, atacurile de ve- 
nin, colica epatică, tumorile la ficat, inflama- 
ţiunea, splinci, încuiarea de trânji, disenteria, 
gastritele catarale, indigestiunile și nepofta de 
mâncare, dureriie de stomac durerile de cap, 
boalele uterine, încetarea periodului, period 
puţin şi întârziat, periodul cu durere, panglică, 
slăbirea vederei provenind din alteraţia sânge- 
lui şi ficatului, nevrosele, paipitaţie de inimă 
şi idropisia, Bapurile vegetale indiane și Amarul 
indian sant și cel mai bun curățitor al sângelui 
stricat, în urma boalelor fcatuiui sati ale etec- 
telor de microbişi miasme palustre (băltoase). 

Pilulele indiane costă lei 2.80 și Amarul 
Iudian lel 3. 

Depozit pentru toată România la drogheria 
centrală Mihail Stoenescu, farmacist, strada 
Academie! No. 2, Bucureşti. Mai se vinde și la 
farmacia <Ochiul lui Dumnezeie», Victor Thii- 
ringer, Calea Victoriei No. 154, precum şi la 
toate farmaciile din țară. 

Cuţia adev&ratelor Hapuri indiane şi flaconul 
cu Amar indian vor avea o instrucţie în liiuba 
română și vor purta pecetea administraţiei zia- 
rului <Universul». Toate aceste medicamente 
care nu vor avea instrucțiunea cu pecetea zia- 
rului «Universul», se vor considera ca talşifi- 
cate, prin urmare nu se pote garanta efectul lor. 


N | piirndat bona, 





MAȘINE de CUSUT 


— Primul Deposit de MAȘINE de CUSUT — 
Patent SINGER Perfecționat. 

Cele mai bune din lume, Neîntrecute în solidi- 
tate, lucrare și eleganță. Peste d milioane sunt 
în intrebuintare, 

Cel mai însemnat deposit în homânia de 


VELOCIPEDE 


Biciclete de siguranță pentru bărbați și copii. — 
Tricicle. — Ifers ușor 7 fiegontă complectă ! Cea 
mai mare sotiditate ! 


Arme! Arme! Arme! 


Mare asovtiinent de arme da vinătoare de toate 
sistemele de la 15 ler până la 1200 ler bueata.— 
CARABINE de apărare şi de vinătoare cu 12 fo- 
cutI, — Arme de precisie, de salon, ete. — 


REVOLVBRE de toate felurile şi mărimile, Qar- 
tușe, Tuburi, accesorii de vinătoare, etc. Se gă- 
seste Lot-d'a-una peste 1000 de arme în magasin, 


d 


Atelier special pentru reparat Mașine 
de cusut, velocipede. arme. — lin ar- 
morier experimental este însărcinat cu repara- 
rea armelor. | 

Catalogul ilustrat se trimite la ccrcre gratis 
şi franco. 


BI PB. D. ZISMAN “008 


— COMPANIA AMERICANĂ — 
Bucuresci, Calea Victoriei No. 44, Bucurescă. 


Magazinul se află lângă farmacia Bruss (vis- 
a-vis de Luvru), colț cn strada Nouă. 
Cărucioare pentru copii, Fotoliuri pentru 
1910—(45) 





tenire şi toate pedicile, toate plictiselele | toamnă. O să afli de sigur unde e, pe 


ati dispărut.  D-tale îţi rămâne un rol 
lesnicios şi plăcut; să te duci să zici 
marchizului : iată "ţi fiica şi în acelaşi 
timp vei căpăta recunoştinţa vecinică 
și a marchizului! și a fiicet lui. 

Nepgustoreasa nu răspunse decât prin- 
ir'un zîmbet. 

Apol, după o tăcere de câte-va mo- 
mente, întreabă: 

— Știl unde şi-a stabilit marchizul 
rezidența ? 

— 'Tocmai asta na putut să afle a- 
gentul meii, răspunse directorul; însă 
a dobândit convingerea că marchizul 
a plecat din Spania după ce locuise 
cât-va timp la Madrid și apol la cas- 
telul s&ii de Vaipenas. A plecat fără 
să, spună nimănul unde se duce, 

«Unii cred că e în Franţa unde și 
caută fiica; alţii zic că densul crede 
pe fiică-sa moartă și că, spre ași maj 
potoli durerea, a plecat în călătorie 
prin Europa. 

«In ori ce caz, d-nă Prudenţo, un mar- 
chiz de Mimosa, un grande de Spania, 
de ântâia clasă, nu poate să dispară nu 
mai așa ca o rândunică în vreme de 


unde umblă: și, dacă vrel, te voii a- 
juta în cercetări. 

—- Îţi mulțumesc, d-le, însă cii cred 
că am un mijloc bun da afla unde se 
găsește marchizul. 

Brevaune se înclină. 

— Scumpă doamnă, zise dânsul, nu 
uita în orl-ce caz, că agenția mea şi eii 
în deosebi suntem în serviciul d-tale. 

— Nam să uit asta, d-le; dar spu- 
ne-mt te rog, îți datorese încă ceva? 

— Proviziunea de cinci mii de franci 
a fost îndestulătoare, scumpă d-nă; cu 
toate astea, de oare-ce agentul pe care 
l-am trimis în Spania şi-a îndeplinit 
însărcinarea într'un chip admirabil, den- 
sul merită să fie răsplătit şi e bine să 
1 dai o gratificaţie... 

— Cât d-le Brevanne ? 

— Ei suma atârnă de gradul în care 
ești d-ia mulțumită. 

— Cinci sute de franci? 

—— Al putea să mai adaogi ceva... 

—- Da, o miee sumă cuviincioasă. 

D-na Prudenţa scoase din portofoliul 
s&ii un bilet deo mie de franci pe care 
1 puse în mâna directorului agenției. 


DC E E A a a i O N N 


Y 


E IER 
Pomada Italiană 


e un produs serios studiat, un regenerator foarte 
puternic al perului, aie căreia proprietăţi balsa- 
mice întroducându-se prin porii pie ai, întăresc 
rădăcina, părului, impiedică atrofiarea bulbilor şi 
fece să crească în câte-va septămâni perulşi barba 
dacă vitalitatea tubului capilar nu e de totstinsă. 

„Pomada Italiană“, afară de aceea că opreşte 
căderea părului şi '] curăţă de toate murdăriile 
ca imătreața şi altele, ținenda'l tot-a'a-una sănetos, 
moale şi lucios, mai are şi incontestabila propri- 
etate de a preveni albirea perului. Let 4.50 Aa- 
conul mare.—De vânzare la alm. ziarului „Uni- 
versul“, Str. Brezoianu No. il, Bucureşti şi fa 
depozitele de ziare din Craiova, Iaşi, Galaţi şi 
Brăila. 


E a Ra a a e ee ia ra] 
GHIOZDANE 


— PENTRU SCOLARI — 
din cea mal bună piele ae toval de vi- 
țel, lucrate aşa de solid în cât nică co- 
mandate nu ar putea fi mai bine lu- 
crate. — Se află de vânzare cu preţuri 
moderate la atelierul din str. Bucur No. 
14, la d-nu Frantz Beke, 16—(3) 


În . — 


UNIVERSUL LITERAR | 


— Do. 32 —. 


— — — 





Acest cupon se va tăia și se va trimite împreună cn 
deslegarea, in caz contrar nu se va publica numele 
deslegătorului, 








De i sar fi cerut cinci mil de franci 
incă, i-a fi dattără să cricnească, 

Schimbară încă câte-va vorbe şi ne- 
gustoreasa de toalete eși de la agențe 
şi porni spre casă tot pe jos. 

Acum nui mai era mersul grecii; 
se părea că are aripi la picioare. 

Acum nu mal plângea după hârtiile 
arse care nu “i mal erai de nici un 
folos. Fireşte, ar fi fost bine să le poată, 
pune sub ochil marchizului; însă avea 
ai da ceva mal bun: pe fiică-sa. 

Il părea încă bine că acum, fiind 
hârtiile arse, scăpase de tovărășşia cu 
banditul. 

Și se întreba când era mai bine să 
facă nunta, înainte ca Georgeta, să fie 
înapoiată tatălui s6ii sai pe urmă ? 

Asta avea satârne de oare-care eve- 
nimente, de oare-cari împrejurări. 

In ori-ce caz, Georgeta iubia pe Pa- 
ul şi n'avea să se ridice nici o pedică 
la căsătorie, 


(A se citi urmarea în «UNIVERSUL» 
politic ce va apare mâine, Luni). 


Y 
iai 


_Universul Literar No. 


unt, 3:20) August 1594. 





UASA DE SCHIMB 


Nachmias «& Finkels 


No. 5 in noul palat Dacia-România, strada Lip- 
scani, în faţa palatului băncel Naţionale 
Cumperă şi vinde tot felul de efecte 

publice, bonuri, acţiuni, scontează cu- 

*0ne. şi face ori- -ce schimb de monezi. 








NE ARE DEPOZIE'E 


de 


PALARII 

pentru bărbați şi copă, de la le) 1.10 la 
lei b.50 bucata. | 

La administraţia ziarulul «Universul», 

Ştradu Brezoianu No. 11, a sosit un 

transport de pălării, fason ultima mo- 

dă, carl se vând cu următoarele preţurt: 


Pălării mo! pentru vară Ley 1.70 
Pălării mo! ultima modă . . o» 3.— 
Pălării tari ultima modă . . >» 4.90 
Pălării tari ultima modă. . » 5.50 
Pălării roşii, verzi şi albastre, | 
pentru copil. . . . . e 2 2.00 
Pălării marinar, pentru copil >» 3.— 


Pălăriile sunt de culoare neagră, ma: 
ron, gri, beige şi tabac. 

Nică cu 40 la sută mal scump nu se 
pot găsi asemenea pălării în toaiă ţara. 

Vindem eftiu cu să aducem servicii 
publicului nostru cititor. 





Apa de Genova 


O nouă descoperire deja premiată cu 25 
medalii la expozițiile naționale și inter 
naționale. 

Putem asigura că nici o apă cunoscută 
până acum nu are calitățile acesteia. 

Dou& sati trei picături turnate pe o ba 
tistă dă un miros foarte plăcut Şi foarte 
suav. Cu opt sai zece picături îutr'o ju: 
mâtate pahar de apă, spălându-se gura, ri 
sipeşte mirosul urit, curăță dinții şi întă- 
reşte gingiile. Cu două linguriţe, în doue 
pahare de apă, spălându-se cine-va de dout 
ori pe zi, întăreşte vederea, conservă, în - 
tărește şi reînfloreşte esenţial cărnurile ȘI 
curăţă pielea, face să dispară bubele acci' 
dentale şi ori-ce pete, precum şi încrețitu: 
rile feței. Pentru băi, o sticiuță din acestă 
apă intăreşte corpul, face să dispară ar: 
doarea și ariditatea pielei, mâncărimea. 
distruge ori-ce miros urât al nădușelei şi 
procură o stare de bine neexplicabilă. Câte 
va picături turnate pe un fer roşiu, res: 
pândeşte un miros din cele mai plăcute 
curățind aerul stricat al odăilor. O lingu: 
riță ordinară într'un pahar cu apă depăr. 
tează de ordinar mâncărimea si durerea 
când cine-va 'şi rade barba. Mirosind'o des 
depărtează frigurile intermitente aşa de dese 
prin locurile băltoase saii nesănătoase și 
este un preservativ escelent contra boale. 
lor molipsitoare şi epidemice. 

Flaconul mic, lei 1.60,— fiaconul mijlo- 
ci, lei 2,65,—flaconul mare, 5 lei. 

Se mai găseşte și în următoarele oraşe 

principale: In Galaţi: la corespondentu! 
nostru, strada Domnească, sub hotel Con- 
cordia, vis-a-vis de noua cofetărie Cen- 
trală.— ln Iaşi: la d. E. |. Brumer, de- 
pozit de ziare, str. Golia No. 46, foste 
dughenele Băncii.— In Brăila: la d. Con- 
stantin Popescu, calea Regală No. 31. — 
In Craiova: la d. |. G. Coșoveanu, librar 
şi depozit de ziare, str. Unirei. — In Ro- 
man : la librâria K. Rottemberg, str. Şte- 
fan-cel-mare şi str. Primăriei. — In T. 
Ocna (jud. Bacăi): la d. I. Apostol. 








Impotența Bărbatului și Ste- 
rilitatea femeei (Neputința de a tace 


copii), precum şi slă- 
biciunea de memorie, slăbiciunea da vedea şi 
d'a avzi, poluţiuni sait perderi nopturne, flori 
albe la temei, boalele toate cari provin din prea 
mult abuz al plăcerilor, 8e vindecă de sigur în- 
trebuinţându-se GLOBULELE RECONSTITUANTE 
ale dr, 'Taylor, aprobate de consiliile sanitare 
“superioare din România şi Italia, preparate în 
marele stabiliment chimic al D-rului Bertelli. 
diu Mila, considerate cu drept cuvânt de dr, 
Duplais de la Academia franceză ca cel mal 
reconstituant cunoscut până acum. 

Un flacon cu instrucţie costă lei 8.50- 

Depozitul pentru toată România 8 la Dro- 
gheria Centrală a d-lut Mihail Stoenescu, far. 
macist, Strada Academie No. 2, Bucureşti. Mai 
se vinde la farmacia «Ochiul Lux Dumnezeti» , 
Victor TFhiiringer, Calea Victoriei No. 194, Bu: 
cureşti şi la toate tarmaciile din ţară. 

Adevăratele flacoane cu globule Taylor, vor 
fi întăsurate sub cămaşă cu o instructie în ro- 
mâneşte, stampilată cu peceta administrațiunel 
ziarului «Universul». 








Mare depozit de cravate 


La adminisţraţia ziarul <Universul», se află 
un mare deposit de cravate de fail, satin Şi 
foular, cu preţul de la 0.70 bani bucata „până 
la 


N 


Editura Typ. «UNIVERSUL», L. Cazzavillan, Strada Brezoianu No, 11. iu Toa. <UNIVERSUL.. L. Cazzavillan Strada Brezoianu No, Il. Bucureşti —— Tipăzit cu maşina Konig și Bauer din Wizzburg. uni 


| 


E, Aa 
LA. Lc = air 






i Mâna de mort (2 volume ilustrate) tot urmare lu 





PL ama ps DEL ES) . 


Desfacere [otală 


pes PUD RO a pf ff PA a a OO 








Administraţia ziarului UNIVERSU La posedând un mare depozit te rumane ilustrate și 


mai multe alte cărţi torte talositoare ori şi cui, şi dorind a tipări altele, a luat hotărârea de 
4 vinde următoarele vumane şi cărți cu preţuri tourte readuse, Rugăm pe, toți cititorii noştri 
a se orăbi cu comantele lor-de oare-ce aceste preţuri se vor acorda numai timp de 40 de zile. 


„e Cine va cumpera cărți în valoare cel puțin dle 20 lef i se va acorda 


i de 15%, asujra prețurilor uotate mai jos, 


RONA ANE 


| Mejestatea Sa Banul și Alteța Sa Amorul (6 mai volume ilustrate). 


Fiica Ble:temată (2 vulumt) A : K i A Ă 
Most: niraa sinueroasă (> volume ius trate) A ; A . : Ă 
n.ronata de vie îl volum). ; 

: ontele de Monte-Cristo (i volume ilustrate) 

Fiul Contelu: de Mon:'e-Cristo (4 vol. ilusir.). urmure la, „Contele de M.-Cristo 
Contesgn: de Monte-Cristo (3 vol. ilustrate) tot urmare lu „Contele de M.-Cristo“ 

„Cuntale de Monte-Uristo* 

Ce: trei Muschetari. opera complectă 9 volume mari ilustrate . i 


N Regele și Rezina Țiganilor (2 volume) 


Si'ena Capitalei suii „Crima de la Băneasa“ (1 volitn)) 


îi Micetta ;i Milioanele D-lut Joramie (v volume i Imstrate) 
i Doctorul Roşu (6 volume ilustrate) Te 


cana Lupu (1 volume iri 4) 

Drnmele Adultcerului (3 volume ilustiate) . 4 
Cadavrul mei și Frede:ic Lennois (2 volume ilustrate). 
Blestematele tt he (5 volume ilusirate) 
Gele două mume (1 volume ilustrate) . 

Messalina, mure romanu istoric (5 volume ilusi rate) 
Gladiatorii „ (3 = ) 
Oarba din Sorrento (| volum ilustrat). i K 


+ Regina Frumuseţe: (2 volume ilustrate) , ă 
k Doctorul Să&raoilar (2 volume ilustrate) , S E , A aci 
îi Nopţil» teribiie :6 mari volume ilustrate) . i i Ă A 


Dramele Nebuvisi (2 volume ilustrate). ; A ; . 
E ena. ronin original de Bolintineanu (2 volume il: strate) 


i Giocoi vechi şi Ciocoi noa!, romun oriainal de Filunou (2 colume ilustrate). 


d Spioauva (5 mari volume “lustrate) . 


O casătorte cu revolverul (4 vulume ilustrate). 


Greşelile justiţiai suit „Condamnatul fără vină” (5 volume ilustrate), 


îi Fiul Dracu ui (5 mari volume ilustrate) ; 


Frumoasa Gabriela (1 vvlume ilustrate) 
Fetele de bronz (1 volume ilustrate) 


i Iadul oasnic (2 volune ilustrate) 


Martira (1 volume ilustrate) . : i : ci , 
Năpastea (1 volume ilustrate).. . S . ; . 

YIn-rigă şi Amor (3 volume jiustrate) 

Cei patru sergenţi de Ja Rochelle (2 vo 
in faţa eşafodului (1 volum ilustrat) . 
Boularger romanu ilustrat (1 volum) 
Fiica Crimei sui „Cărturăreasa“ (4 volume ilustrate) |. 
Exilaţi: in Siberia saii „Rouba ctu Frumuasă* (10 volume ilustrate) 
Călăul din HBeriin (8 volume mari ilustrate). i 
O dramă tainică sai „Grozăviile trecutului“ (d volume ilustrate) 


lume ilustrate). 


un rabat 











Lol! 
= 


— —— 
E Se E a E 3 Di SE 
3: 
—— 


o re m 








Pentru bolnavi 


Persoanele cari tuşesc sanii sufer de 
influenţă, astm, laringită, durere de 
ât, bronchită, c:ttar, iflamaţii întes- 
tinaie, le sfătuim a cumpâra  renu- 
mitele HAPURI de CATRAMINĂ ule 
d-rului Bertelli, premiate la b congrese 
medicale și aprobate de consiliul suni- 
tar superior al României şi al taliei, 
Aceste hapuri vindecă în câte-vu zile 
ori-ce tuse. In Italia unde bântue in- 
Huenţa, toate celebrităţile medicale în- 
trebuinţeuză cu mare succes IAPURILE 
de CATRAMINĂA. Depozitul principal 
la drogheria centrală M. Stoenescu, 
strada Academiei No. 2, Bucureşti, și 
la farmacia «Ochiul lui Damnezei» 
Victor iiringer, calea Victoriei 
No. 164, Bucureşti. — In Ploeşti sunt 
de vânzare la Fraţii 1. T. Christescu, 
droghişti. — In Craiova la furmacia 
Conteswaller, strada Lipscanr. In 
Brăila la farmacia N. Fillotti, str. Regală 
No. 23 și în Tulcea la tarmacin regală 


Dumitru Melinescu, strada  blisabeta 
Doamna No. 24. — Me vinde cun 2 
|lei si 975 bani cutia. — Voate 





cutia mare Le! 4.50, cutia mică 


iii E pp n pl i ii E E dC i n d, ct a ————————————————————————————— m d ef COP, a nb d al 
i + FE . "SI Pica se z , = e. . A 3 a. 3 . = . A b 
.... * 
» E 
- 


Misterele Romei sai „ltoma subterană“ (2 volume ilusirate) i 50 | 
Raiui perdut (| volum ilustrat) - i . : 1: 20 
37 x.vreioa cea frumoasă (6 volume ilustrate). , : i i 7: —| UE 
Bcvisoarea misterioasă (£ volume ilustrate) 9. 30 |! 
Grădina Amorului. Această curte coprinile scrisori şi cele mai noul poesil de | . 
Ba amor. (| frumos volum) . . . | _.:80 | 
Seceta! Nebunului !2 volume ilustrate 2) 2130 Ş 
| Dragostea Gentilomului saii ȚPăranoa şi Gentilomii (a şol, ilustrate) mă RI N 
i Remuşcarea (1! vulume ilustrate) . 2 E 
Aîte cărți de o mare ză ceai iz ef cari se afla în ff) i 
administraţiei ziavulut „Universul“ : PY 
Manual de cuuversațiuni modeme pentru a DES singur Jimbiie frănicesă, ita]i- 
ană, germană, euglesă şi spaniolă (2 volume). d — Î 
Rog'ma Buocătirtei, Soleta pentru orl-ce mâncăii, prăjituri, cofetări ie, " liguoruri, i Pi 
ete. (1 voim) . i A £ i — 
Apărmea perscnală in pp bolelor secrete (U volum) A 1| — 
Ă * artea D-ra mi: Bertellt pentru a vindeca oră-ece boală tără doctor U! 40 
Intunecimile Africei sai „Explorările Ii Stauey in Atrica“ (4 volume ilus- | 
trate cu o hartă colorată) Ă A 6| 50 
Emin Paza şi Revoita din Equatoria 2 volume ilustrate) 3! 50 
In mijlocul gbeţurilor sait Călătoriile celebre la polul Nord (2 vol. ilustrate) 3: 50) „ [E NP NOE aie dida psi SR a 
Ai Mamortiie lui Moltke saii Resbelul franco-perman din L870—71 (mari vol. ilustr.) 4 — | 
IE Iatoria fundărei orașului Bucureşti de la anul 1330-—1850 (un mare vol. cu 27 ilustr.) 3 — | 
BE Carmun Sylva, operă a revinei României unde sunt descrise moravurile bucu- 
i veştenilor (| volum cu 10 gravuri) . A : Ă i A j A 1l— 
i Că.ăuza persoanelor căsătorite (| volum) E i A A 0: 50 
i Boalela veneriana şi tratamentul lor (1 volum) . : i 0; 30 
îi Femeea şi boale e gexaui ei (1 volum). 0] 50 
| Veterinaral popalar pentru a cunoaște, a îngriji şi a “vindeca singur, toate bon- i 
lele interme şi externe ale animalelor domestice (| mare vulum). i — 
Peorilie pradnlor inferioare, combinate cu noile reglemente pentru tot cutsul | 
stptămânul (| volum) « 1! 50 
Carte de oitire in limba italiană (bucăţi alese de cei mat buni scriitori italiani) | 
de doamna Clelia Bruzzesi (| volum) i 3: 5U 


d rr, mp nd n mt, i n 


MEDIC şi CEIIRURG 


Li, OI LO 


Am onoare a anunţa onot. public şi in 
special onor. mea clientelă că m'am mutat 
Calea Victoriei No. iii (podui Mogo- 
şonst), unde daă conauliață medicale peniru 
eri-ce fel de boale de la 8-—10 ore dimineaţa 
dela 2-—4 ore după prânz și de la 6—8 ore 
seara.— Tot odată îmi permit a atrage atenţia 
suferinzilor că, cunoscând de aproape toate 
medicamentele răposatulul Doctor Drasch, 
precum şi metoda sa de tratament, pătimaşii 
cari doresc a fi trataţi după metoda demnn- 
„lui D-r Drasch, vor fi tratați ast-fel. 

Bilele secrete la bărbaţi și femel sunt tra- 
tate cu succes sigur după matoda mea. 

Tuberculosa (0ftică, atac), la începutul 
el, dacă nu va fi prea avansetă, garantez com- 
plectă vindecare; o mulţime de acte de mul- 
vaumiri sataă la dispoziţia bolnavilor. 





EEE 
MARE Si BILIMENT 


FU LU- LINCOGRAFLE 
al ziarului UNIVERSUL 


In acest Stabilirment sosindu-ne 4 lucră- 
tori din străinătate, se poate executa 
ori-ce Jlustraţie cu o perfecţie ca şi în 
cele mal mari stabilimente din Europa, 
cu un preţ mal eftin ca ori unde. 

Se pot executa clişeuri de portrete, 
peisage, planuri şi în sfârşit orl-ce ilu- 
straţii atât direct din fotografie cât şi 
după un desemn oare-care. 
CR În i În ana 


S „MALIOI | 








In anotimpul călduros poate să ser- 
vească ca cea mal bună şi mal uşoară 
care se poate amesteca mai ales și cu 
Vin, Cogmnac suit sucuri de fructe: 


NE 









APA NINE aia 


Ei are un elect râcoritor și învieter, | 


deşteaptă apetitul și oritbeste digestia. | 
Vara e o adevtrată btutură bine- E 
cătoare. 
| 
| 


Heinrich Mattonni, Karlsbad şi Viena. 
















22 Somiere elastice -g2 


medi maj solide, pentru paturi, se fa- 
brică în atelierul de țesături de 
sîrmă a lui 


LUIGI CAPRARI 


—Calea Griviței, 110— 


Somiera solidă şi elegantă, năseo- 
cită de Luigi Caprari, a fost premi- 
ată eu premiul I la eoneursul din 
Tirgui Moşilor. 

Iu fabrica aceasta, se confecționează 
grătare, dârmoane speciale pen- 
tru alegerea nisipului, petrișului, ne- 
ghinei şi altele. 681 





Tipărit cu maşina K$nig şi Bauer din Wirzburg, unice în ţară 


cutivle cenu vor avea pe din 
afară pecetea adminvistratii zi- 
arului UNIVERSE i și pe din- 
ăuntru o instrucțiune în ro. 
iu pă tot cu pzreta ziaru- 
luă UNEWVERNSUAR. se vor re- 
fuza ca falsificate, 





0 domni gară din institut de 

Ș croit din Viena, 
doreşte u da lecţie de croit, cloritourele 
sunt rugate u se adresa printr'o carte 


poştală, Albertine Ilochbaum, strada 
Olimpului No. 2? bis, Bucureşti. 
1994, PE N) 





Mare depozit de Podre parfumate 


La administraţia ziarului <Universni» strada. 
Brezoianu No. Il, Bucureşti, se află spre vân- 
zare următoarele pudre : 

Regina Pudreior Lei 3.90 cutia. Această: 
aie tace pielea moale, albă, catitelată și de 
o frăgezime admirabilă, Regina pudrelor îm- 
piedică în gradui cel mal mare formarea sbâr- 
citurilor, 

Adevărata Pudră Germanâdrea (garantată) 
Ier 2.59 
Pudră Glioisizia, unica tii dia 


parată cu piicerină . . « 4,.— 
Pudră Velutină, parfnmată cu vio- 

rele de Niţa a renumitei fabrici Giraud- 

tiu din Grasse (ţara florilor) . . « 3.560 
Puâră Regina Margareta al [ta- 

el extra-fină . e pi A d 
Velouiine Charles Fig, îi lira 4 


Poudre Grasaa 


“Neintrecut Poza 
până acum!! 


Cea mail frumosă 
ivisură pentru 
per 


—se obţine— 


întrebuințând  mi- 
nunata 





Riccioli n aa 


Cea mal nouă învenţie, cure a avut 
in străinătate suceosul cel mat strălu- 
cit.— Toate damele întrebuințând acest 
miraculos preparat, vor obţine părul 
lor buclat întrun chip foarte frumos, 
cu cea mal scurtă şi simplă aplicare. 

Intăreşte ptrul şi] face strălucitor, 

Preţul unui flacon lei 5.50. 

De vânzare lu administraţia ziarului 
«Universul», Strada Brezoianu No. 11, 
Bucuresci. 


'UNT-DE-LEMN FRANȚUZESC 


— calitate superioară — 
garantat curat de măsline, 20 la sută mal eftin 
decât ori unde. 

Litra. . E, Saaeie căa zi 
Tinichesa de 1 litru. az A cn dă d 8 
Unt-de-lemu, calitatea Il-a, garantat cu- 
rat de măsline, i în tinichele de 900 grame „ 

De vânzare la administraţia ziarului 
sul“, Strada Brezoianu No. ||, Bucuresti.” 


Conserve Franceze 


Mazărs fină lei 1, cuția.—-Ciupere! albe lei 1.50 
cutia.— Fasole fină lei 1,50. 

De vânzare la Administrația ziarului UNIVER- 
SUL, strada Brezoianu, No. 11 Bucuresti. 


ORI CE BĂTATURĂ DISPARE 


în câte-va zile, întrebninţând 
Fremiatul „CALITIJG LAS3Z* 
Efect "sigur garantat 
Un iiacon lei 1,60. Se află de v.azare la adminia 
trația ziarulul UNIVERSUL şi la depozitele de 
ziare din Craiova, Galaţi, Brăila şi Iași. 





Lei 2.75 
2.85 


1.80 
„Univer- 














Girant G. Minculescu