Universul literar|BCUCLUJ_FP_P3441_1894_012_0022

“Anul XII.—No. 22. | EXEMPLARUL 15 BANI IN TOTA ȚARA Luni, 30 Maiii (11 Iunie) 1894. 




















N TI 1 bet 
= IP 
i | 





NENOROCIREA DIN PORTUL BITĂNI A.(e:i explicaţia) 


„ 


-sreburile protesionale : 


Universul Literar No, 22 





a e a 


Calendar pe 1594 


Ortodox 


Duminecă, 29 Maiii. — Mart. Teodosia 
fecioara. 
Catolice  * 
Duminecă, 10 Iunie.—Margareta. 


Soarele răsare la 4.11; apune la 1.42. 


SEPTĂMÂNAJ:; 


Pe când popoarele se manifestează 
cu energie din ce în ce maj mare, zu- 
vernele mai lezne se schimbă. 

Regimul parlamentar, în toate sata 
are de efect schimbarea cât mai-deasă a 
guvernelor; acolo, unde al crede căo- 
pinia publică e mai luminată, întrun 
fel sau întv'altul în chestiile politice, 
crizele ministeriale sunt mai dese. 

In Franţa, schimbare de guvern, ca 
din senin şi nu se ştie pentru ce; în 
Ungaria, schimbare de guvern, pentru 
ca, lăsându-se faţa să se aducă la iveală 
căptuşeala aceluiaşi minister ; în Italia, 
popularul Crispi cade de la putere, pen- 
tru casă ție interimatul, —Numai doar 
în Vatican nu sa clătinat guvernul... 

Pe vreme ce aceia, cari dispun de 
puşti şi de săbii se sfiesc ca să-si în- 
trebuinţeze mijloacele de întrecere, —-în 








pace, cu vorbă bună, popoarele se în- 
ţeleg. 
Si elc, cu toatele, se vor înţelege, 


căci e în firea omului ca să respecte 
individualitatea şi dreptul altuia. 

Dovadă, săptămâna aceasta, de ase- 
mene pacinică înţelegere ne-a dat-o și 
ultimul banchet dat în onoatea lui 
Fava. 

Puțin i-a păsat reprezintantului a- 
proape al întregei prese italiane de 
convențiuni și alianțe. 

Statele's artificiale; popvuarele lăsate s 
din fire ca să trăiască ele între ele, 
fie-care cu ce e al săti, dorindu și fie- 
care belşug, dar nenpăs6nd pentru a- 
ceasta pe alţii, ci bucurându-se de fe- 
ricirea vecinulur. 

Ura dintre naţionalităţi e provocată 
de proasta organizare u statelor; ce 
mi-ar păsa, în adevăr, mie, român, să 
trăiască alături de mine un ungur, dacă 
el nar fi răi şi nar voi peirea mea? 

Roberto Fava, cu vorbă de pace a 
venit, cu condiţia însă ca, dacă e vor- 
ba de împăcare între asasini şi victi- 
me, asasiniț naționalităților să capitu- 
leze mai 'nainte, căci ei sunt cei vi 
novați. 

Vinovat n'o fi fiind nick împtratul 
Austriei, care nu ştie “să -și aranjeze 
ln Ungaria nu 
găseşte .miuniștri:noui, de cât doară de ar 


- sebimba numele vechilor miniștrii, 


x. 


“ . 


Guvernele ati cam ajuns la licitaţie, 
în mai'toate ţările; de ce nu sarface 


- treburile pe față? Să_se "publice un 
Ș concurs intemaţiona! pentru cine vrea 
2 Bă fie ministru. 


Poate că sistemul ar fi. mai buri dz 


:, cât cel-actual, când bâta te alege când | 
=: vit la „putere şi cu bâta, «te alegi când 


Ta în „opoziţie. 


«Am: avut patru copil; mi-ati 
“toți; vă am pe vol, pe românii asu- 
CA Lega Daţi-mi o carabină i 


- Nimic nu poate caracteriza mai bine 


de câţ aceste vorbe, adânca dragoste pe 


care italienii o:aii pentru România, pe 


care o' all latini! toţi între. ei. 
E drept, sunt neînţelegeri între Su- 


Dax, va ajunge vremea ca şi aceste 


“minat cari nai națiorialitățile si 


„dea faliment.» 





Aminiri dn tinerete 


- Care pe. care. Ea 


cară. de două-zeci de ant... Două- zeci 
- în eap.. Nu eram „nici frumos, dar nici 
tt, C'aşa sunt ei nici una, nici alta... 
Tot ceea ce ştii 6, că aveam, şi am, 
—pe vino ncoa,.. Da un vino'ncoa de mă'n- 
drăgeaii fetele pe nevăzute... 


îndrăgil pe ună pe văzute... 

Of... Doamne, ce mai bucăţică de 
tată... Era blondă cum mi-a plăcut şi 
imi place și acum, de şi sunt cal bă- 
trân.., Șavea nişte ochi mari, da mari 
ca dou& boabe de scrobeală albastră... 





| | bunului mei prieten... 
„ME ndrăgeaii ele pe nevezute, dar ei 


Ș'apoi avea și un păr, da ce ptr! Lung 
și mătăsos şi de fața aurului! Și un 
sin !... Muche Doamne! Gogoneţ numa! 
bun de mâncat... 

Și închipuiţi-vă că o chema pe d'a- 
supra, şi Margareta... Nu e aşa că a- 
vea nume frumos 2. Ba ce frumos!.., 
Dulce la grăit. dulce de pomenit !.. 


N: 


E bey ale pini ea şi azi 
multe nu... Ntil, eram tisticit cum tre- 
bue, ce mal ala bala-portocala, trei lej 
perechea... 

Şi nici ea nu făcea mutre la amoarea 
mea... Im! primea curturiseala cu vă- 
zuta ochit și'mi zîimbea, de câte ori mă 
vedea, de simţiam furnici din tălpi 
până'n creştet,. 

Ba, într'o seară, la lumina mângă- 
loasă a lunef, eii şi ea, rătăciți de res- 
tul omenirei —adecă a musafirilor pot- 
tiți la mama iubitei mele care ţinuse 
sindrofie în seara aceea, — adăpostiţi 
de pletele unei sălcii din grădină, în 
cântecul armonios al broaștelor dintr un 
lac vecin, ne-am jurat iubire vecinică, 
dragoste nesfrşită... 

Și să nu credeţi că ne-am oprit aci 
Oh!... nu. am pus temeii dragostei 
noastre Și, pardon, ne am sărutat... 

De, de!... Nu vă rușinați, nici nu vă 
supăraţi... Eram tineri şi ne iubiam 
cum sunteţi tineri şi v& iubiţi... 

Eram în culmea fericirei |... Şi cun 
n ași fi fost... Auzi, d-ia:.. Să iubeşti], 
și să fil iubit... Cine n'ar fi vrut adică 
să fie în locul meil... 

II jurasem so iubesc, în jurase să 
m& iubească... Prin urmare iubirea 
noastră trebuia să fie bine-cuventată și 
de D-zeii și de oameni.. 

De si aveam numai! două- zeci de ani, 
mă hotării să me leg la cap că prea 
era prea, drapostea mea,, 

Mam dus la tata şi i- am spus hotă- 
virea mea,. 

Tata m'a, ascultat cu multă bună-vo. 
inţă,.. Sa uitat lung la mine, a zimbit 
și pe urmă mi-a zis încet, încetișor: 

— Bine, iătul mei... Să vedem !, 

Ve nchipuiţi ce bucarie pe mine... 
Zburum prin cer, nu umblam pe pă- 
mânt.., 

Ca vântul și ca gândul, am plecat 

Să împărtăşesc vestea cea bună iubitei 
mele... 

Eram sigur că Margareta o să simţă 
aceeași bucurie ca și mine și 0 si fie 
fericită tot ca mine.. 

D'a dreptul la Margareta, mam dus. 


: 


| Mi. sa spus că cra în grădină. A- 
colo am sburat... 

Era seară și numai. imnul armonios 
al broaştelor din apropiere turbura, tă- 
cerea nopțet... 

Luna mângtioasă ca * tot-d'a-una, ÎȘI 
plimba fața peste înverzitul. pământ... 


Margareta trebuia să fie sub salcia." 


Vorba ună inimos italian la banii. pletoasă... Acolo de sigur m'aștepta ca 


tul dat:distinsului nostru prieten, Fava: 
| murit 


să i aduc vestea gea plăcută... 
S'acolo cu adevărat şi era. Acolo în 


locul acela unde piese) temei jură- 


mîntului nostru... 

M'apropial palpitând, cu buzele tre- 
murăLoar e 

Dar... Oroare! 

Am rămas trăznit în loc... 

Șoapte de iubire răsuna din buzele 


ei întrerupte. de dulct sărutări... 
„rorile hoastre “cele. mal: mari ; dar naj 


fost şi nu-e antipatie de fire, ci sunt 
- ataceri vâroase: de bancă, la. mijloc. 


-Jurăminte. de veșnici, dragoste se a- 
uzeaii ieșind din acea gură mică şi 


trandafirie care mă. fermecase atât de 
mult... 


Dar acele şoapte,. acele  jurăminte, 
flcute și mie, Margareta le făcea acum 


| altuia, şi acest altul nu era de cât u- 


nul din: cet mai buni prieteni ai mei, 
un frate ca să nu zic mai mult... 

Ce am simţit în clipa aceea, nu ştii... 
Par că mi sa pus un nod în gât Şi am 
Iperdut vederea, dacă nu d'a bunacu- 
noștința... 

Pe 

Ce să vă mai spui *.. 

Margareta e soția prietenului meii, a 
E fericită şi pe 
mine ma uitat... | 

Et însă nu!., Nam uitat'o şi nici că 
am So uit... O iubesc ca atunci -și o 
voi iubi cât vol trăi... Am jurat aceasta 
în seara aceea; când rătăciți de restul 
omenirei, adăpostiţi de pletele dilcie! 
din grădină și în cântul armonios al 


broaştelor, ne-am spus dragostea noas- 
tră, înflăcărată,.. Am jurat aceasta şi 


mă ţiă de cuvânt... Cu atât mai rău 
pentru ea că nu sa ținut... | | 
S'acum, dacă vă place, bine ; dacă, 


nu sănătate şi la vară bucate !... 
Marion. 





DOR Elooo 
Doar ne facem că glumim, 
Dar în fapt, răspunde mi, dragă: 
Nu! aşa că ne iubim? 


Doar am vrea să ne certăm, 
Dar ne împăcăm îndată,— 
Nu“ așa 2... Ne sărutăm?, 


Doar ne facem că fugim 
Unul de altul tot-d'a-una 
spune drept: nu nentâlnim ? 


Doar amorul pentru noi 
Ni se pare-o jucărie,— 
Dar... Cât plângem amândoi !... 


CAROL SCROB, 
Pângărat:, Mai, 1594. 





ȘTIINȚA 


Procesul, unul elefant. ——Injecţiună de 
doze de sulfuvă de cărbuni în pământ. — 
Piatră de ascuțit artificială, 


Tip, cel mai mare cletant din mena- 
geria parcului central din New-xork, 
a fost dat în judecată sub grava acu- 
zare de încercare de omar, “înaintea U- 
nei adevărate curţi cu juraţi, compusă 
din membrii aj comisiunit municipale a 
parcurilor publice. 

Cu toaţă gravitatea urmăririi, nu sa 
crezut necesar, ca să se cheme acu- 
zatul îu persoană, După actul de acu- 
zaţie, căruia i sa dat citire de către 
secrețarul comisiunii, 'Tip sa încercat 
să omoare pe conducătorul sit (cornac) 
și, dacă ma isbutit, aceasta numai în 
urma unor împrejurări neclependinte deo 
voința sa, 

Comisarul, funcţionând ca minister 
public, a constatat că, elefantul mai co- 
misese opt omoruri, ucizând rend pe 
rând opt dintre gardienii săi, şi a cerut 
în contra lui pedeapsa cu moarte. 

Insă, alt comisar, constituindu-se ca 
avocat al „acuzatului“, a explicat Curții 
că Tip e cel mai mare şi mai frumos 
eletant care a făcut vre-o dată parte 
din menageria parcului central. 

«După ultimul săi omor, declară o: 
ratorul împrovizat, adică de trei ani, 
nenorocitul Tip a fost, ținut în lanţuri 
şi ar fi nedrept să fie condamnat la 
moarte pentru o simplă mişeare de ne- 
răbdaye, | | 

Totusi, după o îndelungată dezbatere, 
curtea a dat un verdict de culpabili- 


tate în contra sărmanului Tip. Dar a urmă cuvînt al progresului 
hotării, în același timp, să numească o [tei al decăderel... 


comisie de anchetă ca 
elefantul ucigaș nu c, poăte, 
Dacă va fi 
va fi lăsat în viaţă. Dacă nu va fiîm- 
pușcat și scheletul lui va fi trimes scai 
zeului de istorie naturală din New-York 

* Reiese din experienţele d-lui Aime 


să se ştie dacă 
corigibil. 


Girard că, e de carbon, injectată | din multe puncte de vedere, 


în păment, doze masive, sporește 
într'o sp Aaa considerabilă abundența 
recoltelor. 

Primele experienţe sai tăcut în fer- 
ma de la Faisanderie, Jotntille de Pont 
apoi la txonesse:; ele aii dat resultate 
hotăritoare 

Aceste experienţe urmează, si scopul 
învățatului academician tiiraril e a afla 
care e doza minimă de sultură de car- 
bon care să aibă o influență directă a- 
ile dt vegetației, 

* Nu e în totda-una lesne să'ți pro. 
cui o piatră bună de ascuţit cuţitele. 

Un german. dr. Wolf. a inventatun 
procedeii de fabricare în chip artificial. 
a uhci asemenea pietre. | 

Se topeste, întrun litru de apă, un 
chilogram de gelatină; apoi, luându-se 


precauția de a se opera la fntunerec, 


se udaogă o cantitate de !5-—20 grame 
de bichromat de potasă, disolvat mai 
înainte în apă caldă şi 1: »0 grame de 
silex pulverizat. | 

Se amestecă repede şi sc obţine o 
pastă care, pusă întrun tipar, se poate 
face în ori şi ce formă şi e cel ma! 
bun mijloc de a ascuți cuţitele. 


Sapiens. 


ERE —D£OZOZOZOREIIOCI ZIFPICEIES ISS PRE IE RIDE EEEIRIS ie EEE aa gisieaa 





socotit ca  corigibil | amabile. atunci ar rămâne 


Lun, 30 Maiă 1894. 


ținut de colaboratorul nostru, d. Marioi, 

cu ocazia banchetului din seara de i 

Maiii, dat de presă, studenţi şi colonia 

italiană, în onoarea filo-românului și pu- 

dlicistulul italian Poberto Fava, în sala 
marel tă cd ent II ugo: 





Fiu al surioarel noastre, 
Verișorule iubit, ia. 
Salve, ţie !... Scumpe Oaspe, 
Intre no, bine-al venit! 


Luptător pentru dreptate, 
Ţi-ai lăsat al tău camin, 
Și-al venit să ţi aperi neamul, 
Neamul tăi măreț, latin... 


_Și-al văzut cum fraţii noștri, 
Cei ce sunt peste Carpaţi, 
Sunt de ura ungurească 
Chinuiţi şi împilaţi,.. 


AY văzut cu ce cruzime 
Hunii toţi se năpustesc, 

Și cum vor ca să stîrpească. 
Tot ce'i suflet românesc.., 


Al văzut şi condamnarea 
Marilor martiri—eroi, 

Și din ochiţă lacrămi-lacrăani 
AU pornit şiroi-şiroi... 


Și ca frate, cu căldură, 
Aptratu-i-al plângând, 
Ar&tând la toată lumea 
Pe român sub jug gemând.-— 


Ţie dar, Roberto Fava, 

Ție, suflet patriot, 

Cinste veșnică ţi închină 
Tot poporul român, tot... 


O să pleci! Te du cu bine 
Dar Roberto nu uita, 
("ai lăsat aci o ţară 
sei suroră cu a ta, 


Nu uita să "ţi aperi neamul, 
Neamul t&ii măreț latin, 

Ce o parte încă zace, 

Sub grozavul jug străin... 


Nu uita Roberto Fava, 

luptă, luptă de eroi, 

Ş'al tăii nume, drept răsplata. 
Fi. va vesnic printre noi... 


Și mail du tu, mamei tale 
Salutarea ce'i dorim: 

E! Viva?! Viva Italia, 
Că ni-e soră şi-o iubim, 


CARTEA VIETEI 


Cine zice orator, zice mincinos, 





X 
XX 
in toate artele, rafinarea e cel din 
şi cel d ân 


i A 
ek . 
Dacă ar Fi să “ţi placă numai fiinţele 
puţini va- 
meni de iubit. 


“e 
28 


Arta teatrală e o carieră care are, 
mare a- 


nalogie cu aceea de prinţ, 


ză 
x e 


Când arta devine o știință, 
ceva ridicol care nu e nici „artă, 
știință, 


rezultă 
nici 
3: 
ae sie 
Ca să înţelegi o operă de artă, un 
artist, o şcoală, trebue săi reprezinţi 
exact starea generală a spiritului şi 
ITsopa VUPUle timpului cărora. aparțin. 


„Curier judiciar 


(xâseca lui Ștrul... 





Ntrul avea o gâscă la care ţinea ca 
la ochii din cap... O hrănea numai cu 
nuci, parola mea de onoave daca minţ. 
“Vrea jupânul să facă din ea niște 
șuncă să. te lingi pe dește și să scoaţă 
din spinarea el cel puţin vre-o. două 
kilograme de untură... 

Dar într'o zi bietul Ştrul, sculându- 
se mail de dimineaţă şi ducându-se . la 
coteneața unde se afla gâsca, ia-o de 
unde nu e... 

Incepu Ștrul să gâriie strigând o prin 
curte : 

— tuira 


1 Uirat,. Ghischi!... 





Universul Literar No. 22. 


| Da ghischi, pace, nu răspundea de 
QC... 

Umblă Ștrul vre-o jumătate de ceas 
îmcoa şi ncolo, gâriind mereti, până ce 
în sfîrșit, dete D-zeti să dea de ea... 

Dar, val!.. În ce stare o găşi... 

„Era moartă-lată și cu burtam sus!... 

“Numai de cât Ștrul își duse degetul 
la frunte și se ghândi,.. 

-—Asti, își zise el, numai Gligore băr- 
bierul a fost la mine... 

tirigore bărbierul era vecinul lui 
Ștrul... Eraii duşmani de moarte amân- 
doui... Și ştiţi de ce ?.. Pentru că orf 


de câte ori Gligore vedea pe Ștrul în 


zicea : „lLasă-m& de barbi că si 
leaoca !...** | 

Şi Ștrul, necăjit că avea, 
barbă, zicea : 

—- Pi mini lasi 
tilhirol... 

Și Gligore se necăjea, şi Ștrul se 
strimba, şaşa mereii, în fie-care zi... 

Prin urmare numa! Gligore purtase 
sâmbetele gîştil... Numai ei o prăpădise 
dupt fața pămîntului... 

Pe el dar la zădichătirie ca să se des- 
păgubească de pierderea giştel... 

Și iată cum întro bună dimineață 
nea (iligore se pomeni acasă c'o ceta- 
ție carel pottia techer-mecher să se 


rupe 
săracul, 


moi, si tiia pi tini, 


"prezinte cu mutra în fața d-lui judecă- 


tor de ocol... 
aşa iată'i pamândot la înfățișare... 
se uitaii lung unul la altul şi sta, 
parcă să se îmbuce. 
La chemarea procesului, amândoi 
apar la bară, tot furioși, tot încruntați. 
Judecătorul, lui (ligore.—Bine, d-le, 
ce-al avut cu gâsca omului ?... 
Gligore, minunat.—Care gâscă d-le ? 
Strul —Ghischi mea, mi rog... 
Gligore.—(âsea d-tale !... . Care gâscă 
japâne ? 
Ştrul.—Care'! omorit la ea... 
aligore încremenit.—Eii ?... 


Ștrul. —D-ta... Ci iu ?,. 
(iligore. - - Vai, de păcatele mele, 
Doamne !... Dar nici nu ştiii că jupânul 


APE gâscă... 

Ștrul.— Nu știi, hei 2... Acuma aşa 
iesti nu am ghischi, da iu avut, darel 
a în omorit... 

(iligore.—- Ţi-am omorit cii gâsca ? 

Ştrul.- Da, d-ta... 

(sligore.—Când ? 

Ntrul.-—Chind ? Chind af omorit la ea. 

țitizore.—Dar cum ? 

Judecătorul.—Cum?,.. 

Strul.—Cum 2... Al dat la ea otrava 
di soarici >? 


făligore. . -Fii 2... 
Strul.-— fa, dum ta... Al vizut iu cu 
ochit... 


(ligore. desperat.— Am dat că o- 
travă de soarici pâştii d-tale... 

Strul.—-- Da)... 

tligore.— Dar cum ? 

Jurtecătorul.--- Cum ?.. 

Ștrul. — Esti saii nu adivirat chi d-ta 
al şoarici ?, 

(ilivore. Da. ii 

Xtrul, -—Și nai spus la mine că aj 
li: și otravi ca să omori la ci.. 

tiligore.— Da... 

Strul.-—Și la Paşti nevastă d-tale, na 
scuturat prin cast... 

(iligore... -Da... 

Strui.-—5i nat spăiat dulapurile ?... 

(sligore.-- Ba da... 

Strul.—— Și n'a “pus pi urmă ncvasti 
d tale lighian cu apîn curti... 

(iligore.— 0 fi pus, de unde vrei să 
știti etil... 

Ștrul. — A pus... ȘUL iu... Și ghischi 
ai băut api di la lighian și a murit o- 
trăvită,.. 

Giligore. dna 
din lighian : ? 

Strul.— Nai pus d-ta, dar ailpus ne- 
vasti d-tale apă cu cari spălat otravă 
în lighian şi otrăvit ghischi... 

Gligore.— Dar nam puso să bea... 

Ștrul.-- N'at pus... Dar băut ea... 

(ăligore.-—Atuncei ce sunt eii de vină? 

Ștrul. —Af otrăvit apa... 

(iligore.—Ei ? 

Strul.-—Nu, d-ta; 
cure taci tot ună... 

(iigore.— Taci jupâne... 

Strul.-—Ce si taci, c'aşa e... 

Judecătorul.— Faci, că vorbesc eii... 
Strul..--Tieut?... 

Judecătorul.—bine ai făcut că o să 
vorbesc eu... 

Şi spre marea încremenire a lui Ștrul 
Glipore e achitat... 


Păj, eri am puso să bea 


dar nevasta d-tale, 


Miticuţă. 








TTII PRO TEL 


Hânpele apă nu se îiace., 
( lpomânesc). 





a n 7 e ei darea > CIP ar araa 


rc  .. — cc. -— 


i i sAR4 g2 pa “tă Rf! a: 
Ă Li a ie ni i. AD 





Luni, Ru, Maiti 1894. 


LE 





Debarcaderul agenţiei vapoarelor austriace la Brăila—. Vezi explicaha). 





SOCIETAȚEI „CINERIMRA ROMÂNA“ 


Cu ocaziunea aniversărei a XVII 


—— 9 — 


Dragă 'Tinerinwe, pe iruntea-ți senină 
Sutietu- mi azi vine cununi de anină 

Nu de flori ce moare, ci de-acele fort 

Ce voinici de luptă şi cugetători 

Poartă pe-a lor frunte: flori nemuritoare, 
Care crese în inimi calde. simţitoare ! 


In inimă străus-am tainice comorr 

Pentru dragi tov arăşi. din al vieței zuri, 
Chiar din ceusu "un care pornit-am pe-un inuute. 
Care-aveu în virfu' ideal de trunte, 

Co cu toţi, de-atuneea, l'am tot urmărit 

Și'n speranţa noastră Pam tot înflorit ?... 


Când suntem atâtea inime focouuse, 
Când în cartea țărei pugine frumoase 
Scris-am cu iubire, prin unire Nol, 

Fă mal au speranțe multe încă 'n vu, 
Dragi tovarăşi. care vecinic veţi A 
Pentru a da luminer strălucirea sa! 


Dragă Tinerime, inergt tot înainte... 
Din trecutul vieței, ru, cv fală "n minte, 
Să porţi suvenirul "istor elipe mari, 
Când, cu transportare şi cu-avlutur! rari, 
Ai depus iubirea-ţi pe al ţărer sân, 
Lăsând pe altarul urme ce rămân! 


lar cine vuit-a să tae-al tei Zbor 

Plece astă-zi iruntea'T ţie cu onur!.. 
Impletiună cununa-ti din a mea iubire, 

Iți urez eii incă progres, lericire.. 

Și în câmpul luptei să nu desarurezi 

Când un scop prea nobil! sincer tu urmezi ! 


7189-14, Maiă. * A. Î. Şonţu. 








OAMENI ILUȘTRI 








Dr. Friedrich Wilhelm Weber s'a năs- 
cut în anul l515 la Ashausen. A înv&- 
ţat la Greiiswald şi Breslaii, întâiit fi- 
lologia, apoi medicina şi după ce şi-a 
terminat studiile a făcut lungi călătorii 
în Germania, Franja şi Italia. 

El a exercitat profesia de doctor la 
staţiunea balneară din Driburg şi mai 
târzii u fost rnedic la Sippspri nze. 

De la Î86i până lu moartea sa aa 
ocupat foarte mult: a citit continui şi 


— 


a scris diferite bucăţi literare şi nu sa 
mat ocupat cu medicina. | 
De la 1861 până la 1893 a fost de- 
putat în parlamentul prusian. Făcea 
parte din centru. Cap-de-opera sa e e- 
poca  J)reizehnlinden, apărută în anul 


188 la Padeborn. Cu ea și-a câștigat 


numele de mare poet al Germaniei. 
Poema aceasta care a atins deja a 
42-a ediţie conţine lupta păgâaismulul 
saxon în contra creştinismului, pe vre- 
mea Carolingilor. 
Weber a murit în Aprilie, anul acesta 
la Nieheim. 





LUCRURI DIN TOATĂ LUMEA 


Un pod suspendat. — In acest mo- 
ment se săverșeşte în Nordul (erma- 
niei o colosală lucrare, ce se poate 
compara din punctul de vedere al im- 
portanţei, cu aceea a canalului de 
Snez. 

Această lucrare constă dintrun ca- 
năl, Xordostechanal, care leagă Bruns- 
buttel (situat la îmbucătura Elbei) cu 
Holtenuu, aproape pe portul Kiel. Ca- 
nalul are 100 de kilometri lungime, 22 
metri lăţime la bază şi 66 metrila su- 
prataţa apei, adâncimea e de îi metri. 

Printre lucrările ce a necesitat acest | 
canal a fost și podul suspendat de la 
Grunshal, lucrate de o mare valoare 
din punctul de vedere al artei. 

(ăriinshal situat între Elba şi kider, 
se găseşte deci în mijlocul lucrărilor 
de terasament; a trebuit dar să se 
construiască o şosea, iar linia ferată să 
treacă pe d'asupra canalului. 

Canalul fiind construit pentru trece- 
rea corăbiilor mari, podul a trebuit să 
fie ridicat la o înălțime de 42 de me- 
trii, iar între stâlpii de sprijin sa li 
sat o distanţă de 156,0 metrii. Podule 
construit în formă de arc. 

Greutatea materialului de fior este 
de 1200 tone. 

Stâlpii. de sprijin, în număr de 6, sunt 
aşezaţi pe un strat de 2-—5 metrii de 
beton d'asupra terenului. 

Aceşti stâlpi sunt uniți între ci, câte 
doui prin socluri de aproape & metri, 
lăţimea pe care se sprijină boltele prin- 
cipale de 15, 2î metri şide 9,5 metri. 


O 


Fidelitatea Jogodnicelor în China. 
Un ziar englez reproduce următorul 
raport al guvernatorului chinez din 
Ki-ang-si : 

„Magistratul districtului  Hsim-vu, 
mi-a comunicat, că la 1819, fiica unul 
funcţionar “interior s'a logodit cu un ţi. 
năr dintro tamilie hună. Ziua nunții 
era deja fixată, când de odată mirele se 
inbolnăveşte și moare. 

„Mireasa se duce la tamilia lui spre 
4 asista la înmormintare, apoi a trăit 
acolo necăzătorită toată viața el. Dar 








mama fetei nu se învoi şi ceru să aş- 
tepte întoarcerea tatălui, care plecase 
la drum. În timpul acesta mama logodi 
pe fată cu un tîner dintr'o altă tamilie. 

«Fata luă însă otravă, iar după ce 
medici! o scăpară de moarte ea nu voi 
să mănânce nimic, până nu i se per- 
mise a se duce la părinţii r&posatului 
el mire. 

«Acolo a trăit în liniște îngrijind de 
socru, soacră şi de o bunică. Toţi o iu- 
beati. Pentru ei este şi astă-zi o mân- 
gâierc. 

«In loc de ace de părea poartă ghimpi 
lungi; 'şi face rochii din bumbac şi 
trăjeşte mâncând buruieni ainare. 

«Poate asteu le tace de bună voe şi 
insuflă tutulor stimă şi respect. hapor- 
tul de mai sus fiind veridic, rog cu 
protund respect ca Majestatea voastră 
să bine-voiască a recompensa pe această 
femee virtuoasă.» 


UN SFAT 


—— î.. ..— 


Transmisiunea tuberculozei într'o  lo- 
cuânță ocupată mai înainte de către un 
tuberculos, de d. Peter Ducor.—Diu o0b- 
servațiunile făcute în sînul unei familii 
de Il persoane, autorul trage încheie- 
rile acestea: 

1: O spută tubereuloasă aruncată în- 
iro parte a une! camere poate să se 
usuce și să r&mână virulentă mail mult 
de doui ani. 

2. După gradul de virulență sai de 
atenuare, absorbiţia pulverilor tubercu- 
loase poate da naştere or! unel tuber- 
culoze generalizate, ori unci tubercu- 
ioze locale. 

3. Trebue să se dea multă importan - 
ță distrucţiunei sputelor -şi dezintecţi- 
unei localuriior ocupate de tuberculoși 


Ilustrațiile noastre 


Hustraţiile din numerul nostru de azi 
reprezintă 3 schițe din portul Brăilei, 
luate cu ocazia teribilei catastrofe de 
la debarcaderul vapoarelor austriace, 
întâmplată a doua zi de Pasti. 

Cea de pe pag. [ colorată, reprezintă 
scena catastrotei, adică ruperea podu- 
lui de la debarcader şi căderea .mulţi- 
mei de oameni în apă. Cole-lalte 2 re- 
prezintă >? vederi a portului Brăilei: 
cheiul, lumea adunată acolo şi podul 
care sa rupt în timpul catastrofei. 


HĂ A Z 


»„— Din toate punetele de vedere, îmi 
pare superior un velociped unui cal. 
Nu cere de mâncare, nu trebuie îngri- 
jit atâta. 

— Aşa e. Numai, în vreme de ioa- 
mete e mal bun un cal, căci velocipe- 
dul nu se poate mânca. 














Universul Literar No... 7 





Castelul Fermecat, 


ROMAN DE PIERRE SALES 
XVII 


— Da, iert deja ne-am cununat la 
pri mărie. 

— Ce să fac, ce să fac? bolborosi 
“Naic frângându' ŞI mâinele. Cu toate as- 
tea, d-ta nu poţi fi: nevasta lut, d-şoară, 
te conjur, nu te duce lu. biserică; cu- 
nunia la primărie nu ne angajază la 
ninfic pe noi bretonele. D-ta înşăţi spu- 
peai adineaorea că nu te consideri mă- 
ritată. O, te rog, nu te duce; toate ai 
să se strice în chip firesc, ast-fel îi vom 
da vreme ca să fugă; nu cer: nic! o 
pedeapsă pentru dânsul ; ; vreail numai 
să dispară. 

— Ah, Naic, Ja ce te gândești ? de 
cine vrei să vorbeşti : ? Adineaorea Îmi 
vorbial cu r&utate însă în chip aproape 
rezonabil ; dar acum... 

— 9 să mă crezi oare:nebună pen: 
tru că vrea să te desumăgesc? 

«Ascultă, d-şoară, sa făcut abuz de 
d-ta în chip nedern; un ticălos, un în- 
şelător, te-a făcut să crezi că dârsul e 
d. Raymond de Kermeric pescând în 
realitate el nu e de cât matelotul d-lui 
Raymond, Anselm 'Treburnec, acel om 
pe care eii am avut nebunia sil iubesc, 
Și ei nu voii suferi, nu voii permite 
sevâişirea unei aşa crime. 

— Sărmana mea Naic, murmură Emi: 


Liana cu blândeţe. în vreme ce pe faţă 


i se zugrăvea o nespusă 

s&rmana meu Naic!.., 
Vai! cum putea, după o aşa afirma- 

ţie, să se mai îudoiuscă de nebunia 


melancolie, 


_bietel fete! 


Ț&ranca înţelese bine sentimentul stă- 
pânel sale şi borborosi cu un glus întu- 


necat : 


— Așa dar... aşa dar nu mă crezi ? 
— Naic, durerea te rătăceşte; deja 


„de mult tu voiul să vezi pe Anselni în 


toți marinarii cu cart-te întâlniat; stă- 
pâneşte'ți mâhnirea şi mintea, o să ţi 
se întoarcă. Ceia ce "mi spuseși e aşa 
de absurd. 

— Aşa dar eşti hotărâtă să te duci 
la cununie, cu toate câte îți spusei, și 
diseară o să fil nevasta lui? LI ești deju 
nevastă, nu'! aşa? Ei bine, fie uși, cu 
atât ma! rii pentru dta!..., Țil las dia 
toată inima, cu atât mal reă; nu mă 
mal ocup de asta, nimic nu wme& mul 
priveşte... Insă copilul, ceo să tacă cu 
copilul ? 

«Hai, răspunde mi. 

Emiliana nu mat dădea nici o impor. 
“tanță cuvintelor el şi credea cu totul 
de prisos sii r&spundă. Credeu că 1 e 
de ajuns să'! urmărească gesturile, pri- 
virea, şi dădea din cap cu tristeţă. 

— Copilul, reluă Naic, copiiul vă su- 
peră, nu! aşa? EI, atunci daţi mi'l în- 
dărăt ; şi de oare-ce d-ta însă ţi respingi 
adevărul, te las în pace căci mul face 
la urmă să cred că sunt nebună !.. Ina 
poiește'mi copilul, vreaă săl am ca 
mal! înainte. E al meii tot atâta cât al 
„d-tale, Nu vreai ea omul acela să aibă 
vro dată autoritate asupriă' Dă nu vreati, 
înţelegi ? 

Fmiliana 
frunte. 

— Scrmană fată, tu esti bolnavă, 
fruntea și arde, răsuflarea We iutecu 
în frizuri. Îţi trebuie odihnă şi îngrijiri 
drăgăstoase. Hal vino cu mine. 

O apucă de niijloc şi o atrase cu sine 
afură din podul şurel. 

Naic o privea cu asprime Și ȘI strân- 
gea pumnii. | 

Și când ajunse în curte, se smuci de 
sub braţele ei şi voi să aler ge spre mi- 
cul Maxc care stătea cu spatele spre 
dânsele. insă Fmiliana o apucă din toată 
puterea și strigă ajutor. 

Contele de Preuiliy și Arnold apă- 
rură îndată. | 

— VE rog, zise Emilian, să fie tra- 
tată, cu blândeţe ; nu e cu totul nebună ; 


% puse atunci mâna pe 


cu bunătate şi cu dragoste sunt încre- 


dinţată că o so vindecăm. . 

 Naic arunca priviri furioase celor 
doui bărbaţi care o apucară fie-care de 
câte un braţ; însă nu zise niclo vorbă. 


„La ce tolos să se obosească prin stri- 


pătele de disperare ce i se urcati în 
gâtlej ? Nu era mai bine să și păstreze 
toată energiu pentru a și redobândi J- 
beriutea ? 

Se lăsă a fi condusă inta? un vestibul 
mare ul castelului. Și fiind-că densa 
păru d'o dată toarte liniştită, Emiliana 
se urcă în cameră sa pentru ca să se 
îmbrace. lar Arnold se depărtă la câţi: 

va paşi de faţadă pentru ca să vadă 
dacă nu vine Raymond, cu care avea 


PN a O e 


ru ai 28 RR zi IERI IRI a NERO aa NE, e II aa ae DN Na za Me 


Wim. mină 


-să hotărascii. ce cra de făcut. cu neno-. 
rocita. 

Naic nu ma! avea lângă dânsa de cât 
pe d. de Preuiily care mormăia contra 
acestei complicaţii ridicule. 

D'o dată, dintro singură isbitură, 
Naic îl aruncă la o parte, upoi se re- 
pezi afară; 
s'0 zărească când se trezi şi dânsul 
jos ; iar Naic fugia în toată libertat=a 


sg i ial 


Raymond. şi Emiliana, care «rai deja 
fourte galbeni, deveniră vineţi. 

Și Bmiliana, zise cu glas înăbuşit: 

—ANh, asta e prea mul: mai la urmă! 

Arnold îr şopti la ureche. 

—. Vezi ce duce blândeţea cu ne- 
bunit ?.. Dacă azi de dimineaţă nu ne 


Arnold abia avusese timpial fi oprit so ducem unde trebuia 


dusă... 


— Ah, acum îţi dau voe să faci ce 


spre partea de pădure care se întinde | vel voi; cu 'adeverat, atacereu devine 


până la iazuti. 


XVIII 
Nebună 


Kermeric eraii singurele peroane ce e- | 
raii aproape să se înibuşe de graba ce 
punea Emiliana şi Raymond pentru a 
fi între dânşii bărbat şi nevastă. De 
geaba toate obiecţiunile bătrânilor că 
pe de o partee doliu că pe de alta nu 
se pot face bine şi cu. cinstea cuvenită 
unor aşa mari familii, toate prezitirile; 
nu voiaii s'aştepte de cât sirict timpul 
necesar pentru facerea publicaţiilor, 

Și părinţii, dorituri de fericireu lor, 
trebuiră să le facă pe voie, mu cu 
seamă că: Asnold şi toată lumea diu ţi- 
nut erai de părere că ar fi fost o cri- 
mă să se amâne mal mult o fericire 


atât de mult așteptată. 
Cât despre umănuntele materiale, 
trusoul, instalaţiunea tinerilor  căsă- 


toriți, Arnold, foarte respectus de un 
cumnat care avea să posedeze aproape 
patru milioane, sa ocupase de toate 
astea cu v aşa mare activitate în cât 
toate eraii gata cu şeapte zile înainte 
de ceremonie; și toate cele-l'ale dis: 
posiţii erati luate, toate învitaţiile, pe 
hârtie cu armiriile amândoror familii- 
lor, eraii trimise. 

De lalt-fel activitatea asta îl servise 
de scuză pe lângă Claudiii Champa- 
eney căruia nu-l scrise de cât câte-va 
linii, în galop, spre a' spune cât era 
de absorbit şi că, cu totul al altora, 
nu se putea gândi lu el însuși, adică 
la proiectul stă de căsătorie cu d-ra 
Berta. 

Aştepta în linişte evenimentele, sal- 
varea saii ruina definitivi a familiei 
Champagney. 

Claudiu r&spunse foarte rece că şi 
densul era foarte mult ocupat, că tatăl 
s&i, nefiind încă restabilit, nu putea 
să se mişte din Havre, şi prin urmare 
se afla în neputinţă de a asista la că- 
sătoria d-şoarei de Preuilly, 

— Cu atât mal r&i pentru dânsul 
dacă sa supărat, bombăni Arnold, 
însă dacă își închipue că o să iai pe 
soră-sa fără niiiionul ei de zestre, a- 
tunci se 'nşală amar. 

Şi dânsul se mângâe repede prin ne- 
numă&ratele felicitaţii ce li se adreszaii 
din toate părţile. | 

Toată gentlemenia Bretagne! îşi fă- 
cea o serbare să asiste la consacrarea 
fericirei acelor dout credincioși amo- 
rezați. Ceremonia n'avea de loc să fie 
respinsă cum anunţase cu mâhnire d. 
de Preuilly. De pe la ora zece drumu- 
rile eraii brăzdate de trăsuri vechi cari 
aduceai familii foarte vecht, fie la Fro- 
chais fie la dna de Kermeric; fusese o 
muncă mare până să se stabilească 
lista porsoanelor care aveati drept să 
facă parte din cortegii, Uniţ mosafiri 
se opriaii la Guildo, întraă în cimiti- 
rul ce înconjura biserica sait chiar în 
biserică. Şi curând mulțimea deborda 
de amândouă părţile drumului, com- 
pusă din ţărani, din marinari și ne- 
gustori, toţi veseli, gata să aclameze 
pe miri. | 

Insă dodată se produse un svon 
ciudat: Naic, sărmana Naic.care era 
crezută îngropată în nisipul Argueno- 
nului saii sub vro stâncă; apăruse şi 
ea la nuntă și în dimineața aceleiași 
zile făcuse d-şoarei de Preuil!y o scenă 
din care toţi putuseră să constute că 
|n Maroc era nebună, 

D avia avusese mulţimea timp să co- 
| Menteze această ştire aproape de ne. 
crezut, când iată şirul trăsurilor se a- 
rată la cotitura drumului; după dorinţa 
contelui, mirii crai exacţi. 

in vreme ce membrii cortegiului se 
scoboraii în fața bisericei, în mijlocul 
strigătelor de bucurie ale ţăranilor, 
marinarilor și negustorilor, ale salută 
rilor și complimentelor prietenilor, Ar- 
nold, cu monoclul la ochi, îmbrăcat 
cu 0 eleganţă extremă, se ocupa de 
tot și de toți.” 

Insă în momentul când cor tegiul era 
să intre în biserică, Naic, cu perul 
despletit, cu ochi! aprinși, apăru în uşa 
bisericii strigând : 

— Nu veţi merge mal departe. 








odioasă. 
D-na de Kermeric întrebă : 
— Ce este? 


— Nimic, mamă, răspunse Raymond 


cu sânge rece. Acea sărmană, nebună. 


“Contele de Preuilly și bharoneasa de ; Trebuia să ne aşteptăm la asta... 


Naic stetea cu braţele încrucișate pe 
pragul bisericel. Se arăta așa spăimân- 
tătoare în cât nimeni încă nu îndrăs- 
nise să ridice mâna asupra el. 

Dânsa se crede în sfârşit stăpână pe 
pedeapsă ; nimic nu era so mal îm- 
pedice de a vorbi, de a proclama ade- 
vărul. Tocmai de asta nici nu se gră- 
bia ; simția toate spiritele atârnate de 
i buzele sale. 

Singur Raymond înaintă spre dânsa, 

— Bagă de seamă, amicul mei, îl 
zise Emiliana cu dragoste. 

Toţi asisteuțit repetară : 

— [a seama! 

Insă densul răspunse cu uu ton de 
siguranță. 

— Numaij eii pot să fac cu blândeţe 
pe această biată nebună să și vie în 
fire; alțit ar brutalisa-o şi asta nu 
0 vreaii. | 

Naic rize batjocoritor. 

— Nehună, nu-laşa ? Al scornit asta 
pentru că nu mai mă poţi împedica 
de a te demasca ?.. Mizerabile, uciga- 
șule, inşelătorule ! 

Insă Raymond era înaintea el, sdro- 
bind'o cu statura sa înaltă, cu privi- 
rea sa dominătoare, cu faţa sa sgărcită, 
ale căref linil respiraă cea mal spăi- 
mântătoare îndrăsneulă, 

Deusul îi vorbi aproape gură lâugă 
gură : 

— Bi nu sunt răi, Naic : în3ă du-te 
d'aci sati va fi nenorocire de tine. Am 
luat toate măsurile contra ta: dacă 
urmezi a fi nebună, o să fit închisă 
pentru tot-d a-una, înţelegi : > pentru tot- 
d'auna. | 

— Tu trebue să te duci daci, să 
fugi, dacă nu vrei să te dati de gol, 
răspunse densa cu tărie. Știl bine că 
nam de cât o vorbă a spune, una 
singură. 

Câte-va secunde fu o tăcere spăi- 
mântătoare în cursul căreia Raymond 
păru a voi să străpungă cu privirea 
ochii nenorocitel. Unii eraii încredin- 
țați că densul o hipnotisa, că avea so 
Pe Ta să evite, ast-fel precum zi 
sese, da ti tratată cu asprime de către 
alții. | 

Și credinţa asia "| aducea nuoi sim- 
patil ; toţi ziceau că are o inimă ne- 
spus de bună» fiind-că împingea răbda- 
rea până la unu aşa punt. 

Insă d'odată Naic îl dete la o parte 
și făcând un pas spre mulţime, strigă, : 

— Aflaţi dar toți!... 

Ma! mult nu putu să zică; lao che- 
mare a lui Raymond, doul oameni se 
vepeziră de lângă cele două uşi mal 
mici ale bisericel, Dominic și gardia- 
nul câmpenesc; şi mâinile ior căzură 


cu greutate asupra umerilor neno- 
rocitet. 
— 0, ticălosule,  ticătosule! strigă 


densa întoreând capul spre Raymond. 

Acesti mereii vânăt, însă cu totu: 
stăpân pe sineşi, nu dedeu nicl un 
semn de mânie. Și, cu glasul s&ii me- 
reii slab însă foarte distinct, zise: 

— Ştil ce ţi-am spus Dominic; so 
duceţi la primărie însă cu cea mal 
mare blândeţe; nu uita dragostea ce 
a avut pentru mine. Ţineţe-o bine însă 
fără să! faceţi vre-un răii, 

“Densa se sbătea în mâinile celor doi 
oameni şi mânia, indignarea, o înăbu- 
şail aşa de tare în cât în curs de câte 
va secunde, îl fu cu neputinţă să vor- 
bească,. 

Dominic şi gardianul câmpenesc o 
silivă să scoboare treptele. 

Intâmplarea făcu să se afle lângă ba- 
roneasa de hermeric căreia ') zise: 

— D-nă, a-nă... Nu e dânsul &sta c 
Anselm... 

Baroneasa făcu un gest dispreţuitor. 

— Dă 'mi braţul, Raymoud, zise dânsa 
cu o liniște absolută. 


Pe urmă, pe când urca scara dânsa 
zise iar . 
— Vezi tu, Raymond? al fi făcut 


bine s'o închizi din ziua întâiu,. 
Naic disperată, se adresă mulțimei 
Şi cortegiului care intra în biserică: 


minie : Dar ia spune, 


Luni, 50 Mniii 1R94. 








uitaţi ce v€ spun, &tanue 
Raymond de Kermeric! &stu e Anselm ?,,. 
Anselm Treburnec, logodnicul mei, 
țele geţi ? 

Toţi, din toate părţile, îi r&spunseră 
cu risete, cu dătâturi din umere. lu 
tot ținutul se cunoștea de mult mania 
e! şi Domini: traducea opinia generală 


„zicend : 


— Asta e poat a o: suta. oală de 
când recunoşii î logodnicul. tău, săr- 
mană mea Naic: hai, lasă, iu mal face 
atâtea pmarateturi: caută mat bine: de 
'țI vino în fire: altfel ai să "ţi putre- 
zească ousele în bulamuc... 

Și o tirî după sine fără prea tuare 
asprime. Pe drum se făcea din ce în 
ce gol mal mare. Acelcari nu găsiseră 
loc în biserică se grupaseră în cimitir. 

Naic, văzenă atunci că n'are cine s'o 
asculte de cât niște băieţi inconştienți, 
începu să plângă. Ei, ce, un aşa re- 
zultat trebuise să aibă devotamentul 
el? Acea mamă pe care voise s'o lu- 
mineze asupra groaznicei înşelătorii, 
nu şi dăduse măcar oboseala s'o asculte? 
Aceu logodnică pe care! voise s'o smulgă 
din mâinile unui bandit, o alungase cu 
scârbă de lângă densa ?! 

lar ea, ca răsplată, avea să fie lip- 
sită pentru tot-d'a-una de sărutările 
drăzuţului ef, avea să fie supusă lu po- 
preala cea mal groaznică. 

Nebună!! 

Cuv&utul acesta era destul pentru ca 
toți s'o admită în acea temniță, so su- 
pună la cele ma! mari torturi, fără do- 
vezi, fâr: nici o examinare. 

In momentul acesta se revtzu în- 
tinsă pe pat în acea cochetă cămăruţă 
din tlavre, cu tânărul acela blând și 
delicat stându'! la cap şi oferindu! 
prietenia sa... O! ce aproape fusese de 
lericire ! 

Și fiind-că dânsa, în loc să stea acolo 
preferase să şi tacă datoria, era acum 
tratată ca o criminală, 

Și îndată auzi iar, răsunâudu f la u- 
reche, glasul slab şi ameninţăror al lu! 
Raymoad : 

— Du-te de aci saii... nenorocire ţie... 

Densui dispunea cu neruşinare de 
libertatea el. 

— Ri îl super... n'a putut să mă o- 
moare, mt închide ca nebună. Și totul 
Sa terminat... Şi dacă alţii ac supă- 
ra... Dacă micul meii Marc... 

De dou saii trei minute părea liniş- 
tilă. Gândindu-se la soarta ce putea să 
aibă micul sei Marc, se cuitremură şi 
un ţiptt stâșietor îl isbucni dintre buze. 
Dominic şi gardianul câmpenesc care 
instinctiv îl slăbiseră strinsoarea o strân- 
seră acum din noii foarte tare. 

Dengşa nu se plânse și din noii merse 
liniştită fără să mal opună nicio îm- 
potrivire. 

Insă examină pe ce! doul bătrâni cu 
coada ochiului şi constată că erai deja 
la faţă cărămizii. Vădit, dânşii începu- 
seră a sărbători de dimineaţă tericirea 
tinerilor soți. 

La o scurtă distanță de primărie, 
Naic se opri blândă, aţinti asupra lui 
Dominic o privire blândă, câtuși de puţin 

vătăcită şi "1 zise cu un ton drăgăstos: 

— lată te şi pe dta, bunul meii Do-. 
cum sc face că 
me ţii de mână? 

Betrânul marinar zimbi larg şi făcend 
un semn de înţelegere gurdianului câm- 
penesc, zise: 

— Ce “ţi spuneam ei? În afară de 
asta dânsa are capul ca mine şi ca 
tine... 

Pe urmă, atingend cu palma obrazul 
letei, adăogă: 

— Bravo, mica meu Naic; iată, aşa 
"mi place să te văd, cu trumoasa ta fi- 
gură înțeleaptă şi cu trumoșii LEI ochi 
blânzi... ME prind că de-acum tu no 
să mal repeţi minciunile de "mai adi- 
neaorea... ce 7ZicI > 

De obiceiii, pentru lucruri mar! ca 
și pentru mici, Naic avea o groază in- 
stinctivă de minciuni, de şiretlic. Iusă 
acuin văzu bine că dacă stăruia în a- 
daver, eru perdută, Şi avea preşiiiuţa 
că micul stii Marc avea să fie înpro- 
zitor de nenorocit. 

Pe când cu puţină îndemânare şi în- 
drăzneală... 

Și si făcea socoteală : 

— La biserică ai să stea 
de un ceas, 

Se prefăcu foarte mirată de întreba- 
rea lui Dominic. 

— Ce minciuni, Dominic ? 

— Acelea pe cari le spuneai mal a- 
dineaorea în ușa bisericel. 

— Cure biserică 7? 

— EI, la stânta Fecioară de Guildo, 
unde se însoară azi d. Ravmond. 

_— Ah, se "'nsoară!.. dar atunct tre- 


mal bine 








Universul Lite rar. No. 





bue să mă duc să m& îmbrace si eti Ja 
mătușa mea... nu pot să mă duc aşa 
“n trențe la biserică. 

Dominic se plecă spre gardianul câm- 
pese. 

— Ce zici tu de asta? 

— Zic că ar fi o idee. 

— La mătuşa sao să fie. Jinigtită, 
răbdătoare... 

— Da, pe când la primărie e în stare 
să ne spargă.tot....Și pe urmă nu arată 
de loc a;:fi nebună. Sea. i clata 

Dominic 9 Xa Mp încă un “moment 
pe prizoniera să, fi 

— Dacă 'mi tigăduet să fn cuminte, 
Naic. 

— Nam fost tot-d'a una cu 
Dominic ?' 

— De, ştiă Şi et. . une: or nu prea... 
în sfârșit o să facem așa cum vreltu... 

Câliba în care locuia mătușa Naicel 
era situată la vr'o sută de metri de 
sat, de partea Arguenonului, pe mar- 
ginea unul drum prost demânaa treia. 

Mitușa fetei, o biată babă pe jumt- 
tate stinsă, neeşind mai nici odată, se 
hrănia de la găinele e! şi din grădina ej. 

Când  Naic şi conducătorii ei sosiră 
lângă gard, dânsa tocmai! căuta cuiba- 
rele de ouă. 

Fata o chemă pe dasupra gardului 
iar baba auzindu-l glasul, scăpă ouăle 
de se sparseră, 

— 'Pu eşti? tu esti cu adevărat? 

Baba o plânsese ca moartă, ba încă 
“Y plătise și două sărindare la biserică, 

— Cum se fare asta, Naica mea? 

— Am să 'ţi spun pe urmă, mătuşă; 
dar mal întâi dă puțin rachiă oame- 
nilor &stora, care m'aii însoțit până aci, 
pentru că... pentru că... mi se pare că 
am fost cam bolnavă.., 

Zicend aşa ridică o privire întrebă- 
toare asupra lui Dominic şi 4 gardia- 
nului câmpenese, 

— Tocmai aşa, ziseră denșil. 

Baba îmbrăţişă repede pe Naic apoi 
imediat, cu tot respectul ce Y inspira 
gardianul câmpenesc și Dominic, luă 
din unicul su dulap unica sa sticlă 
de rachiu, 

Naic, mereii blândă şi liniștită, şter- 
gea paharele. 

După ce Lominic bu rachiul și se 
șterse la gură, zise fetei că nu va a- 
vea timp să se gătească şi săi se ducă 
la biserică spre a asista la cununie că 
era mult ma! nemerit să stea pe loc 
spre a vedea nunta la întoarcere de 
la biserică, 

Naic se 'nvoi şi umplu din noii pa- 
harele. Insă oamenii! ziseră că le e des- 
tul. Atunci Naic esclamă: 

— Asta în sănătatea d-lut Raymond! 

Oameni! băură atunci și se priviră 
asiguraţi; boala fetet trecea vă&zend cu 
ochit, nu vor mal avea trebuinţă so 
îngrijească, puteaii să se întoarcă la 
nuntă să petreacă şi dânşii. 

Se plecaii unul spre altul şi şi comu- 
nicai părerile la ureche şi se felicitaii 
de rezultatul dobândit atât de lesne. 

— Hei, zicea Dominic, dacă am fi 
închis-o la primărie era mai răi, pe 
când aci. 

Gardianul câmpenesc răspundea cli- 
pind din ochi: 

— D. Raymond 0 
țumit. 

Naic se întorcea prin odae, îmbrăţişă 
câm cu ferbinţeală pe mătuşa sa cure 
o privia uimită și r&spundea la între- 
„bările ei necontenite: 

— Da, mătuşă, acuși îndată sati di- 
seară o să 'ţ! spun tot, tot... 

Și cu încetul se apropiada uşacare 
da în grădină; şi fiind-că cet dol oa- 
meni eraii aplecaţi unul asupra altuia, 
densa putu să incuie uşa, să scoată 
cheea;și s'o pună în buzunar. | 

— Im sănătatea d-soarei Emiliana! 

Și pe când dânşii își sorbeaii alcoo- 
lul, Naic scoase chocea de la uşa prin- 
cipală, se repezi afară, încuie ușă în- 
torcond cheeu de două ori, și ocroi 
de tupi pe câmp. 

Dominic şi gardianul câmpenesc nu 
'ȘI venise încă în fire din uimireu ce 
Y coprinsese, când densa ajunsese deja 
în drumul mare,:la două sute de metri 
mal la vale, și apucase spre podul ri- 
ului Argauenon, 

Cel dout betrâni, după ce zgăâlțâiră în 
zadar ușile, tăcură un semn r&ii babei, 
îuvinovăţind'o că e complice. Apoi că- 
utară instrumente ca să spargă uşa de 
oare-ce ferestrele aveau fiare groase. 
(ăsiră în sfirşit o lopată și un ciocan 
cu cari izbutiră a eși afară după câte 
va minute, vreme în care Naic se de- 
părtase foarte mult. 

Ajungtud la drumul mare, bătrâni! 
stătură un moment la gânduri: în ce 
parte apucase Naic? căci în zăpăceala 


minte, 


să fie foarte mul: 


PRE DE a e 0 RR oc A A E Sp CAN A ai e AR II e RI NR a a RI gi 
a ep un entre ep e Ie mine lenea me ee ema pe ba in a rea aee a 


E a a Ea 


lor nu băgaseră de seamă; să se fi dus 
la biserică sai să fi apucat a Ar- 
guenon ? 

După o discuţie g orabnică se hotăriră 
să alerge în sat încredințați că Naie 
se dusese la Sfinta Născătoare de Gu: 
ildo spre a ȘI reînoi extravaganţele. 

Insă la marginea satului, niște femei 
cari aşteptaii trecerea cortegiului, spu- 
seră că nu vezură pe Naic trecând pe. 
acolc. 

Bătrâni! se întoarseră îndărăt, înju- 
rând, părându-le r&ii atunci că nu se 
despărțiseră spre a apuca unul într'o 
parte şi altul într'alta. 

— Dar ea e voinică, observă Domi- 
nic, trebuie si fim doui spre a o do: 
vedi şi a o întoarce îndărăt. | 

Îndată ce zăriră malurile riului Ar: 
guenon, furia lor crescu. Toemai tre- 
cea pe apă un vas cu pânze şi podul 
se întorcea în lungul cursului apel pen- 
tru ca vasul să poată trece. 

Dacă Naic trecuse deja rîul, atunci 
ea era înaintea lor cel puţin: eu un Ki- 
lometru şi în curând avea'să fie cu 
dou, căci dânşii trebuiaii s'âştepte ca 
să treacă, vasul și apol ca podul să fie 
întors la loc. 

Se repeziră spre pod zicându'și tot 
felui de prostit, aruncând unul asupra 
altuia răspunderea acestei întâmplări 
urite. 

Dominic, îndată ce crezu că putea 
î auzit de căpitanul de port, amicul 
să&ii, începu să'l strige. Insă-acesta, 
prea ocupat cu manevrarea podului, 
nu răspunse. Și convorbirea nu începu 
de cât atunci când Dominic fu chiar 
lângă pod. 

— Văzut'al pe Naic ? 

Cum nu. 

Când ? 

— Sunt vr'o zece minute. 

— Alerga ca o nebună,.nu i aşa? 

Nu alerga de loc; mergea încet ; 
adevărat că rochia nu'! era în regulă, 
dar dânsa părea foarte liniştită, şi mi-a 
dat și bună ziua, 

-— 'Frebuia s'o oprești. 

— De ce? 

— EH nebună, 

— Nu vorbi prostii; arăta la față 

mal cuminte de cât tine. Cele ce saud 
sunt basme de copil. 

— Vrea să zică nu fugea? 

— Dea loc; mergea foarte feu mos ; 
mi-A ZIS atâta, : atată Remi, lasă-m〠să 
trec înaintea vasului.» 

Naic, îndată ce ajunsese aproape de 
pod, își încetinise pasul pentru ca să 
nu deștepte bănueli. 

Şi după ce trecuşe podul, 
coasta tot încet, ca o persoană Cc 
preumblă. 

— Ah, ticăloasa! știi eii bine că e 
încă nebui: 4; te-a tras pe sfoară, săr- 
manul meit amic; în sfârșit gribeşte să 
fie podul gata pentru că s'o prindem | f 
mal curând. 

Trebuiră s'aștepte să treacă vasul și 
ca podul să fie așezat la loc pe stâlpi; 
apot se repeziră amândoi din noii înju- 
rând plini de sudoare. 

Ureară coasta în fugă și când ajun- 
seră în virful dealului se uitară pe tot 
lungul vizibil al drumului cotit ce du- 
cea de cea-l'altă parte a dealulut, însă 
nu zăriră uicăeri silueta Naicel. 

Era mal bine de zece minute de 
când  Naic “apucase pe unul din acele 
drumuri strimte, întortochiate ce des- 
part lanurile de grâu. Și fiind-că nu se 
întâlnise cu nimeni, cu era sigură că 
nu'i va găsi nimeni „urma mal curend 
de dout ceasuri. 

Şi pe când gardianul câmpenescşi Do. 
minic îşi urmai drumul gâfâind spre 
Fregon şi Ploubalay, dânsa apuca pe 
nişte poteci, pe după niște trunchiuri 
mauri de copaci şi se apropia de Frochuis, 

Ah, acum îi părea răi de intervenţia | 
su care era cât pe aci să '[ servoa- 
scă nu la alt-ceva de cât a o face să și 
peardă libertatea. Acum era hotărâtă 
să lase în voia înșelătorului şi pe ba- 
roneasa de  kRermeric şi pe d-ra Emi- 
liana. Ori-ce lucru se poate face, nu- 
mai ca să scapi pe cine-va de la r&ă 
fără voia lui, nu. 

Insă mititelul nevinovat nu trebuia 
să rămână între mâinile lor; de oare- 
ce densul avea, »ă fie pentru tot-d'a-una 
un copil părăsit, fără tată, fără mamă, 
dânsa avea drept să l ia îndărăt, 

— Toţi cred că eii sunt mama lui, 
d. de Preuilly, d. Arnold, baroneasa 
și tot satul... EI bine, vreau ca credința 
lor să nu fie minciună... De oarece 
mama lul şi acela care se pretinde 
tatăl lui, laii renegat aproape, el e al 
mei, numai al mei... 0,. adoratul 
meu :... 

Nu'l iubea densa ca și cum lar fi 


— 


urcase 
care se 


— 6 


pădure, prin poteci neumbiaute, pe unde 


— 


a a d d mg a et a da n ti Pa a a tt i Ra d n O =, Co ta dt at d d m n d RI d N re 


purtat în sîn? Nu'l avea de când st 
născuse ? Işt amintea ce răă îi păruse 
„odinioară că nu putuse săl alăpteze. 

Ruymond, adevăratul Raymond, îl 
zicea odinioară, ps jumttate vizând pe 
jumătate foarte serios : 

— Tu o'să te mării în acelaşi timp 
gând eii o să m& 'nsor; şi dacă împre- 
jurările ar fare ca nevasta mea să nu 
poati alăpta copil mel, atunci o să 
alăptezi tu, așa precum mama ta ma 
alăptat pe mine. 

: Intre et amândol fusese tot-d'a-una o 
dragoste aproape familiară. 
- — Fiul lul e al mei, numatal mei, 
esclamă dânsa. 

Pentru a pătrunde la Frochais, făcu 
ca în ajun ; se urcă spre castel prin 


credea că n'o să întâlnească servitori. 

Luase acum o hotărâre prea ener- 
gică ; însă cu cât se upropia de lo- 
cuinţă cu atât începea să tremure din 
causa sgomotului ce'! ajungea la u- 
rechi. Și când sosi aproape de margi: 
nea dinu spre castel a pădure, stătu 
câte-va minute nemişcată, înțelegând 
tocmai atunci greutăţile întreprinde- 
re! sale. 

Castelui, pe cât de liniştit fusese di. 
mineața, pe atât era acum de însu- 
feţit, ca un stup de albine. 

Pe ferestre, Naic putu zări mese 
lungi ce se nșezail în salon, cea maj 
mare încăpere din castel, pentri u invitați; 
iar pe pajiştea verde se ridicati mese 
de lemn, aproape necioplit, pentru 
țerani, 

Vr'o zece servitori, într'adins aduşi 
din Rennes, alergaii încoace și încolo 
aducând mâncări, sticle pline, teancuri 
de farfurii ; bătrâna, bucătăreasă (rau- 
dina stătea, pe jumătate înebunită la 
uşa vestibulului, pentru a da indica- 
ţiile necesare ; iar oamenii ferme! aju- 
tati la organizarea mesel populare. 

Micul Marc, zîmbitor, cu hainele a- 
proupe neperiate, se urcase pe una din 
mesele de pe pajiște şi bătea din pi- 
cior strigând : 


— Tra la la... laleridera,! 
Sail : 
— Turnule, ia seama, turnule,.. ia 


seama să nu te prevăli. 
Cum putea Naic, în ast- fe] de con- 
| diţii să ia copilul şi să fugă fără a fi 
urmărită ? 
— 0, Doamne, Dumnezeule, nu mă 
lăsa ! 
D'abia pronunţase vorbele astea când 
văzu un găligan de servitor repezindu- 
se spre masa unde se afla copilul şi 
întrebând pe unul din oamenii fermei: 
— De unde e vermina asta? 
— Ah, uite, dacă i-ai da o calca- 
vură, nai face răi, ză&ii. Pe noi ne-a 
oprit să nu ne aţingem de dânsul; dar 
drept îţi spun că i sar cădea o chel- 
faneală. 
Servitorul se adresă mititelului : 
— Ilaj, băete, dă-te jos d! acolo. 
Insă Marc, de şi avea o inimă foarte 
bună, era incapabil să se supună îndată 
la poruncă. Şi cu accent desăvârşit 


parizian, re&spunse : 
— Dacă'mi vorbeşti aşa, nu mă 
scobor. 


— Nu te scobori ! 

Servitorul își întinse brațul lung; 
Marc, se dete la alt capăt al meselr și 
în vreme de două saii tre! minute fu 
o urmărire comică în care vreme omul 
înjura, copilul se strâmba. In sfârșit, 
servitorul furios se repezi de o dată 
peste curmezişul mese! și răsturnă Masa, 
-O mulţime de farturiY se sparseră, 
bindu-se una de alta. 

Copilul înţelese nesocotinţa ce făcu. 
se și pedeapsa straşnică ce "1 aştepta 
şi pentru ca să -scape de bătae, fvei 
„fireşte în pădure care era în faţa lui, 
fără măcar să şi frece genuchit la care 
se isbise r&ii în cădere. 

Instructiv, Naic, îşi împreună mâi- 
nele şi ridică spre cer o privire de nes- 
pusi. recunoştinţă. 

Dumnezei îl ascultase rugăciunea, 

Servitorii în dorinţa lor turioasă şi 
grotească de a pedepsi un copil neres- 
ponsabil, îl urmăriră până la margi- 
nea pădurei ; însă Marc era aşa fuga- 
ciii în cât dispăru în câte-va clipe. 

— Ne perdem vremea de geaba, zise 
atunci servitorul cel străin, nu mal e 
de cât o jumătate de ceas până la so- 
sirea mesenilor. 

— E adevărat, zise cel-l'alt servitor, 
și pe urmă e mal bine să'1 lăstun tu- 
cit Căci trica o să îlfacă să nu se mal 
întoarcă șI așa o să ne putem căta de 
treabă în pace, 

Servitgrii se  ntoarseră la atacerea 
lor şi nimeni nu se mal ocupă de ia 

pariția copilului. 


pr a a E d 
a. 


Luni. 30 Maiti 1894. 


Acesta mândru,. că biruise așa mar! 
duşmani, Își scotea capul şi corpul de 
după copacul care "| ascundea şi cu 
bravura'! înăscută se întorse ca să se 
strâmbe la servitori, când d odată, în- 
dărătul lu!Y, un glas foarte dulce, un 
glas adorat murmură : 

— Marc scumpul mei! 

Dânsul căzu în genunchi speriat, 
căci poute fi cine-va. viteaz contra oa- 
menilor, chiar celor mat voinici, însă 
nu contra une! stafil. 

Borborosi cu dinții clănţănină : 

— 0, unu mt speria, Manaic! îţi tă- 
găduese că o să fiti mereii cuminte, 
dar nu mă speria. 

„ Naic ghici îndată ce se petrecea în 
acel mic spirit aproape cu totul faso- 
nat de dânsa; era de neapărată nevoie 
să nu sperie acel mic tesaur dacă voia 
să'l ia cu dânsa. Şi cu toate astea n'a- 
vea mal mult de câte-va minute spre 
a dispare fără să fie văzută. 

Dumnezeule, avea-va să găsească 

oare îndată cuvântul trebuincios pen- 
tru a convinge pe Marc? 

— Şi de ce-al avea tu frică de mine 
micul” meit Marc? 

Avu puterea să spună această între- 
bare fără ca cea mal mică emoțiune 
să"! tremure glasul. 

Marc, puţin mai cu inimă, zise: 

— Pentru că tu ești mortă, Manaic. 

— Cine ţi-a spus asta? 

— Domnul... 

„— Cars domn ? 

— Acela care a venit de ma luat 
de la Paris... 

— la gândeşte. te, copile, tu al visat 
asta ? Se vede că teal deşteptat acum ? 
Ştii bine că visezi toată noaptea... Hal 
vino şi m& sărută... 

— Unde ești? întrebă dânsul apu- 
cendu-se de copac. 

— Cum vrei să m& vezi 
cu spatele la mine? 

Marc îşi întinse capul foarte încet și 
zări în sfirşit pe mama Naica sa, dră- 
găstoasă, zimbitoare, inţinzendu-i bya- 
țele. Totuşi, avu neincredere; insă îşi a- 
minti că stafiile nu s'arată de cât n6p- 
tea şi atunel era ziuă cu soare. 

- - Vrea să zică nu eşti moartă? A- 
tunci cum se tace că... 

Işi puse mâna pe fruntea Jul. 

— "Tu zici că am visat toate astea? 

— De sigur. 

— E dar vezi că visul nu ține atâta... 
Atunci poate că am fost bolnav și am 
visat şi ziua... 

— Da, tocmai, ai fost bolnav, de- 
clară Najc cu hotărire. 

Şi fu coprinsă de o mare fericire. 

Însuși copilul îi dădea ocuzia pentru 
toate explicaţiile. 

— Aşa dar, daia am venit ei la țară 
pentru că eram bolnav ? 

Da, | 

— Tu n'al avut vreme să vii cu mine 
făceal corsete ? 
— Da, 

— Insă domnul 
Ce om ciudat... 
Micul să&ii crier 
mulțumit... 

— Și acum aj venit să, m& iei? 

Da, şi trebuie să plecăm îndată, 
O, ce bine 'mi pare. 

„Ce, nu s'aii purtat binc cu tine aci? 
O, nu... numai d-şoara.. „ Şi Încă 
şi ea plângea când venia să me sărute... 
Trebuie să mt ducesă 'mliaii ziua bună 
de'la densa... S'a dus lu biserică... S'a 
dus să se mărite... Era îmbrăcată în alb... 
— Vezi că 'mi-e teamă să nu scăpăm 
trenul... ştii tu, drumul de fior... 

— Da, da, care are o fluerătoare . 
mare... Dar în altă zi o să venim să 
ne luăm ziua bună... Şi pe urmă tre 
buie să "mi iaii lucrurile... Am o carte 
cu poze frumoase pe care mi-a dato 
d-şoara... 

— N'ai grije, am luat eii tot ce e 
al t&i ; toate sunt gata, hal... 

— Da, da, hal să mergem repede 
mama Naic, 

Acum spaima şi mirarea copilului 
trecuseră; vădit, toate nu le înțelesese, 
însă fu sigur că mâna aceea care a- 
puca pe a sa era în adevăr a Naicel 
şi afară de asta "1 cunoştea rochia; nu- 
maţ bonetul îl lipsia însă văzuse deja 
pe mama să cu capul gol. 

— Ia spune suntem departe de strada 
Nollet ? 

— Nu aşa departe drăguţul meu. | 
— Vezi că eii aşi vrea să mal m& 
întore aci, căci îmi place pădurea. Ah, 
să vezi ce bine e aci de jucat de-a as- 
cunsele.., 


dacă stal 


acela 'mi spusese... 


nu era întru totul 


Pa 
—_——. 
——cmâg 








A “se citi urmarea în «Universul 
Liitevar» de Dumineca viitoare. 


_ 


E m ran amr [| - LC PI. NU —- 


Wuiversul Literar Ne. 2. 


e cate dn ai — n or m a 


CRONICA 


Păţania mea 





Fiii şi cu alde neica Badea 
Am pornit în târg la Moş, 
Să bem ţuică daia rece, 
Să 'mbucăm ceva gogoşi... 


Și din ţuică iar în ţuică, 
Zăi, pardon, ne-am ţuicărit, 
Să ertaţi, d'aşa cuvinte, 
Dar eram... eram, c ăit... 


Ce"! trăzni lui neica Badea 
Xu că zor la lliad, 

Şi m'am dus să fac pe voie, 
Si la pungă ca să 1... rad... 


Dar ma ras pe mine dânsul 
Fără apă, nici săpun, 

Și mi-a tras un renghii în lege, 
Ce mat-ce mal)... Foarte bun... 


Cum intrarăm în grădină 
Ne-aşezarăm întrun loc, 
Iinde dame eraii multe 
lYalea calea, ştii boboc... 


SI se pune neica Badea 

Pe baterii şi pe fleici, 

De bea zdravăn, cu plăcere, 
Curat, zcă, ca șaptoe-zeri... 


Neica Badea'n scurtă vreme 
Se turti, șatâta tot, 

Dar cerea mereii și tare 
Săi dea boturi peste bot... 


Uf!... Și când la plată fuse 
Neica Badea adormi, 

ȘI, z&u, chelnerii pe mine, 
Poţi cu toţii, ză, sări... 


Y'aveam bani, o spui pe cinste, 
Că voiam în liiad, 

Ca pe scumpul nostru Badea 
Să beaii bine şi să-l rad 


Ce să'l razi!.. Că navean pungă 
Nici lăscaie de para, 

Și toţi chelnerii 'ncepură 
Redingota ami desbrăca... 


Și aşa, în vestă numai, 
Şi cu Badea, dracul ia, 
Am plecat din Moși ca curoa 
Z&u, plouată cum c ea... 


Și acum când voi veţi merge 
In grădinăn Jad, 

Luaţi parale multen pungă 
Că ali-fel cor-l-alţi vă rad. 


Nicodem. 





STIRI PRIN POSTĂ 


— 


Franţa.-—Mat multe ziare franceze 
propun și susțin ideia de a se duce în 
Pantheon cadavrul lut Gambctta. | 

Aceasta ar fi o manifestaţie anti- 
germană, 

—- Socialiştii din Franţa ai decis ca 
să constitue o mare ligă a societăţei 
do tir, care, exercitându-se şi organi- 
zăndu-sc, să se poată împotrivi, în caz 
de revoluţie, armatei regulate. 

a 


ek 

ltulia.—A sosit la Roma d-şoara De 
Felice, fiica deputatului osendit la Pa- 
lermo. | sa făcut o ovaţie de o sumă 
dc oameni, 

—. Catolicii din ltalia ai trimes e 
depeşă de mulţumire papei pentru en- 
ciclica asupra Poloniei. 
au 

Germania.-—In secţia alienaţilor din 
spitalul de la Stuttgard, un bolnav, 
după ce sparse un geam gros, a stre- 
curat un cearşai până la un bec de 
paz şi şi-a putut da foc plapomel. Ne- 
norocitul a muritţasfixiat; începutul de 
incendii a putut să fie potolit, 

— Un proces de presă interesantsa 
judecat la Metz, în Alsacia. | 
* Un tener student, care litografiase 
0 protestare în contra domniei germane, 
a tost trimes înaintea juraților. 

Aceştia lait achitat, considerându-l 
ca neresponsabil. 

Pg 

Austro-Ungaria.—Se scrie din Praga 
că acolo ati fost arestaţi d membri al 
societăţii secrete  «<Omladina». Toţi > 
sunt studenți în drept şi medicină. EX 
vor fi dați judecății, învinovăţiţi fiind 
că ai răspândit manifeste revoluţiona- 




















PI e e 


Luni, 25 Mail, 1894. 


-__ 





— 





d ML le: x: | 
[': li, - > i 


1) 
a aa, 


Debarcaderul ugenției vapoarelor austriace la Brăila. — Vezi explicaţia;. 


mi Pr i m im i 


se fac cu:mare grabă. Muncitorii ro- 
mâni sunt nevoiți să emigreze. 
% 


Anglia.—-La marca cursă de cai din 
Londra (Derby) a biruit calul miaistru- 
lu! președinte, lordul Rosebery. Dis- 
tanța era de 2400 de metri, iar pre- 
miul de 140.000 de fr. Lordul Rosebery 
are cel mat frumoşi şi cel mal de rasă 
ca! din Londra. 

— Prinţul de Wales într'un cerc in- 
tim, a declarat că, atunci când mama 
sa, Regina Victoria, ar muri, el nu va 
lua succesia tronului, ci va lăsa pe fiul 
s&it cel mai mare să domnească, 


Rusia.— Marele. principe xheorghe, 
care sc află actualminte în Caucaz, e 
greii bolnav. Se vorbeşte în Petersburg 
că familia imperiali rusească se va duce 
în curând la Tifiis cu să stea vre-o 
câte-va zile lângă patul bolnavului. 5e 
zice chiar că împtratul va amâna ma- 
rile manevre militare. 

— Priutrun ucaz, Ţarul a ordonat 
ca proprietarii şi arendaşii să ierte cu 
10 */, din datoriile lor tuturor ţ&ranilor 
şi să le dea avansuri, la nevoie mare. 


+ 


Turcia. -— Kedivul, după stăruințele 
sultanului, s'a decis să rămâăe în Egipt, 
ca să nu se producă vre-o revoluţie. 

O ruptură cu Anglia ar fi hotărită, 


NOTA SATIRICĂ 








--- Şi zică că licorul tabricat de d-y. 
e veritabil? 

-— Foarte veritabil. 
Si cât costă ? 
5 tr. chilogramul. 

— Uite ce... eii de cumptratnu cum: 
păr, dar fiind-că soacră-mea îmt fot 
spune că-i place licorul, voiam să știi 


— 


STIRI 


Duminică. 

Alaltă-ieri Vineri lu ora 5 si 50 mi 
nute p. m., cu trenul de Vârciorova, a 
plecat din capitală, publicistul italian d. 
Roberto Fava. 

D. L. Cazzavillan, directorul nostru, 
împreună cu redactorii Marinescu (Ma.- 
rion) şi Mirto aii însoţit până la gară 
pe marele filo-român. 

D. Cazzavillan u oferit în numele co- 
loniei italiene, dlui Fava,un frumos şi 
elegant neceser de lemn de măsline ar: 
tistic sculptat şi garnisit în aur, coprin- 
2End tot ce trebue pentru scris, zicân- 
du'f, aceste cuvinte; 

-—— “It ofer în numele coloniet italiene 
aceste neceser pentru ca cu pana din- 
tr'Ensul să aperi cu toată căldura în 
tot-ă'a-una, cum at apărat şi pâmă a: 
cum, interesele României libere, care 
acordă ospitalitate lu mil de italieni 
şi, pentru a apăra sfânta cauză a fra- 
ţilor noştri! de peste munţi. 

D. Fava a mulţumit strângând mâna 
d-lui Cazzavillan si promiţțându'i tot- 
d'odată că va împlini cu sfinţenie ru- 
găciunea de ma! sus. 

El ne-a rugat de a mulțumi tutulor 
românilor de bine-voitoarea primire ce 
1 s'a facut, adăogând că nu va uita 
nici odată demonstraţiunile de iubire 
ale cărui obiect a fost. 


Contrabandistul Petre Radu, des- 
pre a cărui prindere am vorbit în nu- 
mărul trecut, e un vechiii ocnaş; elure 
şapte nume şi a ficut parte din banda 
lui Stancu Lupu. 


A7i dimineaţă AA. LL. RR. prin- 
cipele Ferdinand şi principesa Maria 
ai părăsit capitala Anegliet, 

AA. LI. RR. vor veni direct spre 
România, 


Azi Duminică se încep în grădina 
Stavri reprezintaţiile trupei române de 
comedie şi vodevil, sub conducerea 
d-lui 1. D. lonescu. 


O ielegraină sosită alaltă-eri după prânz 
anunță că satui bDăceşti, din județul 
Prahova, este în flacări. 


feri, s'a terminat cursurile tuţuror 
facultăţilor de la Universitatea din Bu- 
cureşt:, pe anul şcolastic 1895-94 şi până 
la 20 lunie se țin examene. 


M. S. Regele va inspecta Marţea 
viitoare trupele concentrate la Cotroceni. 

Tot în săptămâna viitoare Maeatatea 
Sa va asista la experiențele ce se vor 
face la Chitila cu nouile cupole. 


lua examenul al Ill de licenţă în 
drept ai: reuşit cu succes dnil N. 
lordanovict, Vanghele si Tonesce Con- 





D-nil generali Arion, comandantul 
corpului Il de armată, şi Lahovary, 
comandantul divisiel IV, ati inspectat. 
trupele concentrate pe platoul de li 
Cotrocent. 


Alaită-eri s'a hotărit în consiliu de mi- 
niştri modul cum trebue să se facă re- 
pariţia subscripțiunei RBăncei Agricole. 

Din cauza numărului celul mure al 
subseripţiunilor şi al sumelor subscrise 
s'a admis ca subscrierea să fie de 2 
milioane în loc de od milioane. 

Aceste 20 milioane sunt divise în 
40.000 acţiuni a 500 lei. 

Fie-care subscriiptor de 1 acţiuni! ire- 
ductibile va primi numa! câte 2 acţiuni. 


Tirgul anual al Moşilor vu" începe 
mâine. 

M. Ș. Regele va vizita tirgul „Joia vi- 
itoare şi va împărți cele + premii de 
câte 1000 de tr. pe care primăria le dă 
negustorilor mai meritoşi. 


D nii colonel Rosetti, din al 2ire i 
giment din Bacăii şi colonciul Zamfir - 
Vasiliii, din ai 12 Cantemir, se permută : 
între ci pe ziua de I[ lunie. 


Consiliul de miniştri a aprobat noul 
resulament relativ la serviciul cou- 
tencios al etoriel spitaielor civile. 


Membrii grupului interparlamentar 
român pentru pace se vor întruni azi 
în sala bibliotecet Senatului spre u u- 
lege o delegaţie, care va trebui să 
meargă la Haye spre a usista la confe- 
rința interparlamentară. 


DEPESI 


Qavernul nu are încrederea 
majorității 
Christiania, 25 Mani. 
Preşedintele Storthingului a propus să 
trimeaţă Regelui o adresă în care să i 
declare că puvernul nu are încrederea 
majorităţiei și să protesteze în contra. 
armamentelor clandestine a năvilor de: 
r&sboiit. D. Hongland a propus să se 
supună procurorului de Stat raportul 
comisiunei asupra măsurilor militare ex: 
truordinure luate de suvernul din 1ă54 
la 1893. Aceste propuneri vor [i discu- 
tie în viitoarea şedinţă, 








O notă 
Madrid, 25 Maini. 
Statele-Unite ai tritues Spaniei o notă 
în care reclamă rambursarea a 22, 
milioane pesctuş care ali toat luate pe 
nedrept de vama diu Cuba. 


Criza ministerială ungari 
Budapesta, 25 Maiu. 


D. Wekerle au conferit cu ma! toţi 


colegii sti din minister» şi cu alte per- 
sonagi! politice în prezenţa d-lut Baniiy,. 
preşedintele Camerei. 


re şi ati atacat dinastia de Habsburg. 
--  Improprietăririle ţăranilor  ma- 
shiari pe proprietăţile statului în Punat 


cam câtă cconomie fac în ciuda ek... 
Ea E a Da a E EEE E Di Ea 





stantia, 
O 








Universul Literar No. 22. 





Imperatul a primit la 6 ore pe d. 
Bantiy şi apoi pe d. Wekerie, cu care 
sa întreţinut în timp de %/, de ceus. 
Impratul va tace cunoscut mâine ho- 
tărirea su, 

«Budapest r Correspondenz» anunţă 
că după audiența ce a avut la împ&: 
rat, d. Wekerle a avut nout conferințe 
cu ma! multe personulităţi ale partidu- 
lui liberal, 

D. Szillae Şi a declarat că chiar în 

cazul când" n'ar face parte din cabinet, 
d-sa va sprijini orice minister liberal, 
ce va avea programul actual. 

«Budapester Correspondenz» adaogă 
că criza este pe cale de u se sfirşi. 





4&O se persoane otrăvite 
Paris, 21 Maiu. 


In orașul Saint-Etiene s'aii îmbolnă- 
vit 40 de persoane, prezintând simpto- 
me de otrăvire. d doctori îngrijesc de 
bolnavi, dintre care * ati şi murit în 
cele mai crude snterințe. Sa dovedit 
că nenorocirea sa întîmplat .din cauza 
laptelui otrăvit. Sa iînceputo inspecţie 
riguroasă la toate termele din împreju- 
rimi. 





Ezsesele greviştilor | 
New-York, 25 Maiti, 


"ureviştii continui să atace pe lucră- 
torii carl lucrează, maltratează pe im- 
piepaţii cari însoțesc trenurile încărcate 
cu cărbuul. Mat multe punți ai tost 
arse pe linia Bultimore-Ohio. 





Pesmminţire 
Viena, 95 Maiii. 
«Fremdenblati>  desminte dn isvor 


autorizat ştirea dată, de « orespondentul 
din Budapesta al «Nouet Prese» şi după 
care d. de Kalnoky ar fi ameninţat că 
îsi dă demisia în cas când d. Szilagyi 
nu ar mal fi ministru ș este inexaci că 
ministrul afacerilor străine să fi trimes 
O asemenea depeșă la Budapesta. 





Serbare aniversara 
Budapesta, 25 Maiii, 
Cu ocaziuneu aniversării a 2-a a în” 
oronărel regelui, cea inal mare parte 
a edificiilor sunt pavoazate, Sai or- 
gunizat serbări în toate școlile. 





Criza ministerială italiană 
- oma, 95 Maiă. 
se asieură că d. di Hudini ar fi de- 
clinat oferta de a intra în cabinet; însă 
ar fi promis să sprijinească noul 
ver, dacă programul sii promite eco- 
nomii seriouse. Negocierile între d-nii: 
Crispi şi Zanardeili continuă și pare 
că vor izbuti. 
Amiralul Brin a fost chemat la Roma. 





JOCURI, 


ŞARADA 


ele ae Petar Mirto 4 I.ne0, 


Direct citit o să păsiţi 
Fiinţă că sunt cet, 

De și că încă sunt mereu 
Bătut de Dumnezeii... 
Invers citiad'o o să aveţi 
Ceva ce vă e drag, 

De şi mereii eii fug şi scap 
Când crezi că șunt pe praz. 
Ori-ce persoană ce ne va trimite deslegarea & 
“ —xactă a aceate! şarade. cel mult până la 3 lunie 


curent, va participa la tragerea la sorţ a unui 
frumos roman, 


SECRETUL ONU MORICENT 


Roman de Emile Richebourg 





PARTEA Il 
Negustoreasa de toalete 


NVIII 
Tristețea  (ieovgetei 

-—- Bine, d-nule. 

lu momentul acesta intră un om 
<atenea şi se puse la 0 masă, 

--- lua revedere, d-nule. | 

Şi Forestier care nu considerase și 
nu considera pe fiică-sa de cât ca un 
instrument de a da de berechet, eși 
toarte liniştit de la Fasanul aurit. 

(ieorgeta se sculase şi, după ce servi 
pe muşteriii, se puse jar la lucru, me- 
reii visătoare. 

Ne gândia lu multe lucruri, strmana 
(1corgeta, însă mult mai puţiu la nu- 


în 


ele mare şi la averea imensă, ce vo- 


iati acele persoane săi înapoiască, de 


COPA. |! 
SU 





Constatând că multe persoane ne trimit des- | 
tegări ia ghicitorile noastre fără să citească mă- 
car ziarul, ci numai din simplu auzite, am ho- 
tării d'aci înainte a nu mai publica numele de 
câtai acelor desltegători cari ne vor trimite, dim-. 
preundcu.deslegarea, si ii utaiezd tăiat de pe pay. 

4,a ziarului, 





Deslegarea saradei din <Universul Li-. 

terar» No. 20 este: 
TEANAV AY 

Aii dealegat: 

București: d-ra Anstta Leontescu : d-na Maria 
St. Grigorescu; d-nil Arthur Benovict, Ilie 1. 
Sinaar. | 

Gara Bibegti : denii Athanasie Zaharia, 
Bobeanu. 

Brăila : d-nii Tomiţas |. itieoăoriand: 

Uraiova : d-rele Filofteia Gherubina, Aritel 
eulescu. | 
“ Cepleniţa (com.): d-na Sevasti Seutari; d-nii 
Grigore Scutariu, I. Ionescu, George Creţescu, 

Focsani : d-ra Elisabeta Antonescu. 

Galaţi : d-nu Christian G. Goiciu. 

Giaroiu: d-ra Ecaterina Mihăileseu. 

Ploeşti: d-nu Petre M. Petrescu. 

Târgovişte : d-ra Maria N. Vasilewsky, 

Vaslui : d-nu Moritz Cabana. 

Premiul a fost câştigat prin trage'a la sort de 
d-nu Ioniţă Bobeanu din com. Bibezti. 


Desintectantul „NAVA“ 


—— Aprobat de consiliile sanitare su 
perioare al Românie! şi Italiei. 

— Premiat în anii 1899—93 cu me- 
dalie de aur şi diplome de onoare şi de 
excelenţă la expoziţiile internaţionale de 

igienă, ştiinţitice și industriale din ora- 
eh Paris, Londra, Bruxelles, Anvers, 
Saint-Ciile- Bruxelles, Geneva, Marsilia 
și Tunis. (Diplomele originale sunt la 
dispoziţia publicului la” administrația 
ziarului UNIVERSUL), 

-— Analizat de d. doctor chimist Ber- 
nard şi recunoscut de dsa ca compus 
din elementele cele mai elicace pentru 
a desinfecta. 

a “Desinfectantul Nava este cel mal pu- 
ternic şi cel mal economic desinfectani 
cunoscut până azi pentru a disinfecta 

| apartamentele, privăţile, vagoanele, ru- 
făriile, etc. etc. 

m Cu Desinfectantul Nava se poate 
' desinfecta trupul pe calea băilor, gura 
| şi dinţi! și se pot omori ori-ce insecte, 
ca omizi, păduchi, puriai, ploşniţi, etc. 
a Desinfectantul Nava este de 20 ori 
| mat puternic şi mul economic ce cât 
i accidul-fentic şi orl-ce alt desinfectant. 


leniţă: 


Ni- 








' up Desinfectantul Nava disolvat în npă 
în proporţie de. unu la mie face să dis- 
ipară ori-ce miros de putregaiii, pe când 
acidul fenic disolvat în proporţie de unu 
la sută nu produce nici un etect. 

IP Fiecare familie care vu fi a- 
provizionată cu Desinfectantul Nava, va 
fi păzită de holeră. 

Preţul: O cutie de 1 kgr. Lei 3.2 

cutie de :/, kgr. Lei 2.00. 

Depozitul principal la administrația 
ziarului UNIVERSUL strada Brezoianu 
No. 11, Bucureşti.—In Brăila la d. Cons- 
tantin Popescu, corespondeni al ziarului 
nostru. 





Celebrul doctor-igienist Montegazza, zice ca 
cea mat bună apă pentru masă este Apa Nocere 
Umbra. +or ginie îngerească caree c himicaanente 
| pe (iiră nierobi). — Se vivde numaf cu bO 
| bank sticla de 1 livra la administecuia piara 
UNIVERSUL, str. Brezoianu No. LI, Bucureşii, 


| 
E 
| 
[* 
i 
| 
= 
| 
| 
| 
| 





cât la Paul Lebrun care! luase aşa de 
tare inima în stăpînire, în cât ea nu 
mai exista de cât pentru el şi nu mut 
vedeu nimic în afară de el, | 

Trecuseră opt zile si Paul nu se mal 
arătase ; asa dar tînărul acela în care 
își pusese toată încrederea, fericită că 
găsise în el un sprijin, un devotament, 
o înşelase, îi spusese minciuni când îi 
afirma că o iubeşte! 

Şi dânsa crezuse în vorbelei învă- 
„păiate de dragoste şi tări nici o bănu- 
ială se lăsase a fi îmbrăncită spre den 
sul de acea trebuinţă imporioasă ie a 
iubi de care era sufietul plin. 

Paul o înşelase şi nenorocita de densa 
îşi dăduse lui tot sufletul, îşi pusese în 
el toate speranţele de tericire în viitor. 


Din toate astea nu mai rămăsese ni- 
mic, de cât rana de nevindecat ce a- 


vea în inimă, 

Densa nu tusese pentru acel artist 
de cât o jucărie de trecere de vreme, 
Ar îi trebuit să'ghicească, să priceapă 
că dânsul no iubea, că vorbele lui e- 
raii minciuni, Ah! ducă ea tusese ne- 
bună apoi şi densul fusese de toterunt. 

Se cutremură gândindu-se că într un 







ringer, 


PARE dai iza dotată 


PALARII 


Pentru bărbați și copă, de la lei 1.10) la 
lei 0.50 bucata. 

La administraţia ziarului «Universul» , 
Strada Brezoianu No. II, a sosit un 
transport de pălării, fason ultima mo- 
dă, cari se vând cu următoarele prețuri: 


Pălăril moi pentru vară . Lei 1.1 
Pălării mo! ultima modă, . o» 3.— 
Pălării tari ultima modă . . » 4.80 
Pălării tar! ultima modă. . » 5.50 
Pălării roșii, verzi şi albastre, 

pentru copil. : » 9.50 
Pălării marinar, pentru copil > 3.— 


Pălăriile sunt de culoare neagră, ma- 
ron, gri, beige şi tabac. 
Niel cu 40 la sută, mal scump nu se 


pot găsi asemenea pălării în toată ţara, 


Vindem eftin ca să aducem serviciii 
publicului nostru cititor. 


Toate boalele secrete 


LA BĂRBAȚI ŞI FEMEI 


— vindecate în câte-va zile — 

Lu medicament declarat de toţi murit mediul 
din lume ca cel mai bun în viudecarea a ort-ce 
tel de boule secrete la bărbaţi şi temei, şi care 
nu produce greață, nu strică pofța de mâncare 
și nu are nici un gust răi. este "Extractul de 
Copaivină și Parigliuă îi d-rulu! Thorn, din Lon- 
dra, aprobat de consiliile sanitare superioare 
din România şi italia, și preparat în marele 
stabiliment chimic al d-rului Bertelli din Milan. 

Acest extract vindecă în 36 ore seulamente 
noni și in câte-va zile cele nai vechi şi maă 
rele boale la bărbaţi şi femei, precum : Pen 
ragie, fluorite albe, boalele uretrale și uretrine, 
vestângerile uretrei, durerile de spate și de ri 
nichi, ivritațiile uretrei, ale beşicei, ale uterului, 
cutarul besșicei, boală «de peatră, eruptiunile | 
scovbutice, oprirea și nestăpânirea urinei, etc. 

Intrebuințarea este leşnicioasă şi se poate aie. 
în col mal mare secret. 

F.xpedicrea se face cu cea mal mare discre- 
țiune. — Un vas-cu instrucțiune în românește 
costă. 6 lei 5U bani. 

Depozit pentru toată homânia la Drogheria 
Centrală a domnului Mihail Stuenescu, iarma- 
cist, Sirada Academiel No. 2, Bucureşti. May 
se vinde la tarinuclu <Ochial fai Dumnezea» 
Vietor Thiiringer, Calea Victoriei No. 154, Bu. 
curegii şi la toate farimuciile din țară. 

Toate borcanele ce nu vor avea pe diu- 
atuxva pecetea adlministraţier ziarului <Univer- 
sub» și pe dinăuntru o instrucţiune în mi 
neşte toc cu pecetea ziarului «Universul», s 
vor refuza ca talsificate. 


EI Poni poala 


se vindecă întrebuinţăndu-se Hapurile vegetale 
indiana precun și Amar Indian ule D-ruiui W. 
SIMON, preparate în inarele stabiliment chimie 
al D-rului Bortelli, din Milan. Aprobate de con. 
siliile sanitare superioare din România şi Italia. 

Atară că vindecă pălbinarea, atacurile de ve- 
nin, colica epatică, tumorile la ficat, inttzana- 
țiunea spline!, îucuiarea de trânji, disenteria, 
gastritele catarale, iudigestiunile şi nepoita 26 
mâveare, durerile de stomac, durerile de cap, 
boalele uterine, încetarea periodului, period 
puţin şi întârziat, periodul cu durere, panglică, 
slăbirea vederel provenind din alteruţia sân ge- 
lui şi ficatului, nevrosele, palpitaţie de inimă 
și idropisia, Hapurile vegetale indiane şi Amaru! 
indian sunt şi cel mai bun curățitor al sângelui 
stricat, îu urma boalelar ficatului saii ale elec- 
telor «de microbi şi miasme palustre (băltoase). 

Pilulele iudiane costă iei 2.80 și Amarul | 
Indian lei 3 

Depozit pentru toată România la drogheria 
centrală Mihail Stoenescu, farmacist, Strada 
Academiei No. 2, Bucureşti. Mai se vând gi la 
tnrmacia «Ochiul lui Daumnezeii», Victor Thii- 
Calea Victoriei No. Lăt, precum şi la 
toate farmaciile. din ţară, 

Cutia adevăratelor Hapuri indiane și fiaconul 
cu Amar indian vor avea o iustrucţie în limba 
română şi vor purta peceta administraţiei ziu- 
rului «Universul». 'Loate aceste medicamente 
care nu vor avea instrucţiunea cu peceta zia- 
rului «Universul», se vor considera ca falşifi- 
tate, prin urmare nu se poate guranta etec- 
cul lor, 





moment de uitare de sineși, ar fi putut 
săi devic amantă. Dânsul o respec- 
tase, unu abuzase de naivitatea, de ne- 
vinovăția, de  slăbiciuuea ei: astitel 
dânsa wavea al blestema cel puţin, 

Cum se vede, (ieorgeta, după ce aş- 
teptase în zadar pe Paul, spre a avea 
cu el o explicaţie, acum îl învinovăţea, 
că o părăsise şi totuşi era încă în ini- 
mă €i ceva nehotărit care apăra îucă 
pe tener. 


PARTEA A TREIA 
Fiuj 
l 
() cizută 
Emiliana Lormont, fiica marchizului 
de Mimosa, trăia linişiită cu Caterina 


agil în micul stii apartament din 
„Godot de Mauroi. 

ze ţa nu se mai gândea ja acele har. 
tii furate de Forestier, Tegăsite de ne- 
gustoreasa de toalete și despre care! 
vorbise Margareta, intrun chip nehotă- 
rit de alt- fel: : n'avea cum să bănuiască 
importanţa ce aveaii acele hârtii pentru, 





Luni, 30 Mai 1894. 


A. Fiibricli 
— DENTIST -- 


s'a mutat din 
Cu ă Ni el 


Strada Noaă 


--Wo. G-— 
(Casa proprie) 
Vis-a-vis de ho. 
tei Capşa 
alături cu far- 
macia Brus. 


Consultaţiuni s speciale 


Bile nervose si Boale de ochi 


Examen atentif și îusrijire conștiincioasă 
Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU 


de la Facultatea din Paris 
Consult. de la 3â—6 p. m. Calea Văcăreşti 102 
Pe eee a CE dem E e RE E N ca e hp E CC N, 


Se dau bani cu împrumut 
pe ipotecă în primul rang şi după cre- 
dit următoarele sume: Lei 300.000, 
200.000, :00.000, 80.000, 60. 000, 
50.000, 40.000, 20. 000, 14.000, 
12.000 şi 10. 000 Lei, în condițiuni 
uvantugioase. A se adresa pentru des 
lușiri la Agenţia Generală u «Univer- 
sului», Str. Brezoianu No. 11, Bucuresct, 


MARE STABILIMENT a 
FE /INCOGRAFIE 


al ziarului UNIVERSUL 


In acest Stabiliment sosindu-ne 4 lucră- 
tori din străinătate, se poate executa 
ori-ce ]lustraţie cu o perfecţie ca şi în 
ceje mal mari stabilimente din Europa, 
cu un preţ mai eftin ca ori unde. 

Se pot executa clişauri de portrete, 
peisage, planuri şi în sfârşit orr-ce ilu- 
straţii atât direct din fotoorafie cât şi 
după un desemn oare-care. 


[ORICE BĂTATURĂ DISPARE 


in câte-va zile, înt”ebuinţând 


*vemiatul „CALI?IJG LASZ: 
Efect "sigar garantat 
Un diacon lei 1,80. Sa aiă de vazara ia adminis 
tzatia ziarului UNIVERSUL si la depozitele de 


ziara din Craiova, Galaţi, Brăila gi lasi. 


TNOU'TLA'TIE!! 


Ceasoatnice remontoir de metal soleil aurite 
numai ler 15.50. 

Ceasoarnice remontoir cu 2 capace frumos 
gravate de metal soleil aurite cu uur cel maf 
fiu, pentru bărbaţi, care nu se poate deosebi 
de un ceasornic de aur veritabil, care ar costa 
200 lei, Morsul sigur și garantat le! 15.50, 

De venzare la administraţia ziarului <UNI- 
VERSUL» strada Brezoianu No. 11, Bucureşti, 
Se mal află un mare depozit de lanţuri de me- 
tal solcil uuriţe foarte fine cu iei 1.50, 2 let şi 
909- a MUGRi: 


UF Se: caută Se 


Mai multe fete croiţorese care să știe a 
lucra şi cu maşina, A se adresa în str, 
Țăranilor No. 19. 


| „UNIVERSUL LITERAR“ | 
—- Io. 21 — 


Acest cupon se vu tăia şi se va irimite iupreunii cu 
deslegarea, in caz contrar nu se va publica numele 
dosie;rătorului. 
































schimbarea ce puteau să aducă în sorta ci 

Pentru dânsa, acele hârtii ce trebu- 
iai să fi conţinut secretul naşterii sale, 
erai de mult perdute fără speranţă de 
a fi regăsite. 

Ar fi fost nespus de uimită dac 4 - ar 
fi venit cine va să'i spună că hârtiile, 
regăsite într un chip aproape miraculos, 
puneaii în ferbere creerii unul om și 
al unei teme! tăcend să se nască potte 
lacome, speranţe nebune, și că acel om 
și acea temee aveaii a se servi de hâr- 
ţii pentru a o înlocui pe dânsa, adevă- 
rata fiică a marchizului de Mimosa, 
cu o altă fată care trebuia să fic corm- 
plicea inconștientă a unei aşa naşină- 
rit îndrăzneţe. | 

Emiliana obicinuită cu lucrul, avea 
tragere de inimă pentru viaţa retrasă, 
liniştită, casnică; nu semăna de loc cy 
alte fete de seama ei care umblă la- 
come după tot felul de petreceri şi ati 
neincetat tot felul de visuri cari nu se 
pot realisa. 


or mu Venea all ni aa uim cm [cm ar dei 05 SER, ROSIE o IE 





A se citi urmarea în «Universul» po- 
litic de mâine dimineară, Lună. 


Universul Literar No. 2. 





CASA DE SCHIMB 


Nachmias & Finkels | 


No. 8 în nonl palat Dacia-România, strada Lip- 
scani, în faţa palatului băncei Naţionale 


Cumpără şi vinde tot felul de efecte 


publice, bonuri, acţiuni, scontează cu-l. 


pâne și face ori-ce schimb de monezi. 











CNE MAI POMENIT DE EFTIN > 
LH 


Ceasornie de buzunar, de nichel(ramontoir) 5.60 
Frumoase ceasnarnice de masă, cu deg 
SEPIAOT. i e e a. n a i 
Ceasornice de masi cu deşteptător, de 
lemn sculptat, înălţime 35 centimetri. 
Aceste ceasornice sunt o adevărată 
podoabă pentru un salon. Nici cu 40 
le! nu se pot cumpăra în România a- 
gemenea  ceasornice, Nol le vindem 
NUI CR ee e aa e 
Ceasornice de masă cu deşteptător, for- 
mă patraţă de aluminium și metal 
galben aşa zise <Mercur>, de o fru- 
museţe şi eleganţă rară. Le vindem 
cu preţul fabrice, , 
Ceasornice de masă cu deşteptător, de 
metal, așa zise «Student». Foarte fru- 
moase şi solide . e 
Ceasornice remontoir de nichel . 
Ceasornice remontoir cu 2 capace frumos 
gravate de metal soleil aurite cu aur 
cel mai fin, pentru bărbaţi, car! nu se 
poate deosebi de un censornic de aur 
veritabil. i a ai cite Că 
Acelaşi ceasornic cu un capac, pentru dame 17.— 
Ceayonnic de argint cu 2 capace fru- 
mos gravate şi aurite cu aur cel mai 
fin, pentru dame. Nic a deosebire cu 
un ceusornic care se vinde cu 150 lel.— 
Bucata numal e a 91.— 
Ceasoruie de metal oxidat cu un capace 
. (remontoir-encre), pentru bărbaţi . „ 14.50 
Acelaşi ceasornic pentru damă . , 16.30 
Ceasornic remontoir de metal oxidat zu- 


4.54) 


14.— 


10.50 
9.— 


grăvit cu flori .noutate), pentru bărbaţi. 16.50 7 


Ceasornic remontoir de argint cu 2 ca- 

pace frumos gravate, pentru bărbaţi. . 19.40 
Acelaşi ceasornic cu un capac pentru 

dume lei 19 şi cu două cupace. E 
Ceasornic de precisiune remontoir (obser. 

Watch). superior auecrei, de nichel oxi- 

dat şi de metal alb extra, pentru bărbaţi 22,50 
Frumoase ceasoarnice de metal oxidat 

(Calendar-encre) indicând orele, minu- 

ţele, sacuuitele, zilele, lunile, cât avem 

ale lune! şi fusele lunare, bucata numai 32 — 

sornic remontoir de aur [4 carate cu 

un capac fiumos gravat, pentru dame, 34.bv 

Frumoase lanţuri de. oţel pentru ceasoarnice. 
10 baur. 

Aceleaşi lanţuri aurite sau argintate 90 bani. 

Alte lanţuri ma! fine cu ler 1.20, 1.50 si 2 
lei bucata. 

De vânzare la administraţia ziarului «Univrer. 
sul» str. Brezoianu No. LI, Bucuresti. 

N. B.—'Loate ceawacnicele noastre înainte 
de a îi puse în vâuzare, sunt reparate de u- 
nul din că mat buni ceasornicari adu de no! 

$nir'adius dinu Geneva (Elveţia); prin urmare 
putem garanta de mersul fuarţe regulat. 


-—— 
- 





Cură de Primâ-vară 
Cele d 'întâiti săptămâni de primă-vară 
sunt de ohicel timpul in care avem tre- 
buinţă de un corectiv al ftuncţiunilor cor. 
poriie adeseori alterate prin viaţa de 
iarnă. Pentru acest scop. 


aprobată de Academia superioară de me: 
dicină din Piwis, ese reco uandata în spe 
cial din partea meiliciiur. | 


Pentru cură de casă şi anume şi Cură | 


“anterioară a băilor: Kurlsbad, Marien 
bad, Franzenxbad şi elte locuri d-: cură, 
Heinrich Mattonni, Karlsbad şi Viena. 


Fliscum „LUIILER* 


IN TOATE ZILELE 








CONCER MUZICAL, 


Dirigeat personal de d. Capel-maistru 
a ZI RA TTDOEZ SII LI. ua 
ESEEGE, ERCREILENIA 
BE MĂNCĂRI RECI 0 


Ţvam-eare la dispoziţia publicului 





Ruirtupa Uyp NIVA l. 


Mare deposit de ceasoarnice || 


. T5.50 








Lear d Plita, dizruda Brezoianu No, il.—bucureşul 





Cea mii bună acidulată superioară tutulor apelor minerale existenta până 


acum forte bogat în. 


SP ACID CARBONICg 


şi în base carbonice un excelent digestiv bun diuretic si un eminent 


profilactic la boule epidemice. 


Cu vim întrebuințat dă o băutură plăcută, 


Cu siweop, o limonadă răcoritoare, 


acidului carbonic. 


Depozitul general la Parmacistai VIG'OR THUR.NGER 
BUCUREȘTI.— Calea Victoriei 154.—BUCURESTI 
Depozit în toate Drogueriile mart din ţară și în toate farmaciile 


principale. 
Asemenea se 


A în toate restauraţiunile de primul rang. 
=) 


— 
[udă 


Deja de mult cunoscuţă publicului român, situată ia o poziţiune natnrală admira- 
bilă, încongiurată de păduri a. brad şi molid, cu aer fuarte ozonifer şi lipsit de colh, cu 
dout stabilimente de hydrotherapie, înzestrate cu cele. mai noui și bune aparate hydro 
gi electrotherapeutice, en isvoare minerale naturale de tot felul, precum băi de glatină 
naturală din isvoare din Solca, băi din extract de fyunze, de brad, molid, etc., bit de 
săpun, malt, ete., cu o altă gecțiune de electrotherapie, masagiu şi cură de inhalaţiune. 

«Cure pneumatice după modelurile din Gleichenberg și Reichenhall». 

Cure cu zer de oae /jintiță), lapte dulce şi katyvr. — La staţiunea climatică Solea, 
se află locuinţe frumoase, coniortabiie şi eltine, o bucătărie excelentă şi camere complect 


arangiate.— Preţurile ioărte moderate. 


BP Sezonul începe la 15 Maiu şi durează până la 15 Septenbre 
In timpul sezonului se afiă la Solca o muzică foarte bună, teatru, reuniunt, etc, 
DouY medici, farmacie şi un binroti teteprafo-postal, se află la dispozitia vizitatorilor. 


Din România calea cea mai apropiată este prin 


Intormaţiuni precum şi prospere se daă de 


1660.—(16) 





[11.300 GEASOARIICEI A 





găsesc în magazinele bune de coloniale, în hoteluri şi 


nn Ti aaa mm 





SURSA 


ARCHIDUCESEI PaINCIPESEI 
Stephania| 


Apa Naturală 


din cauza bogăţime!l 


1800.—(8) 


Minim de dmmanmnie 5 en oile dinine e lime cele manea Me 0 RA, O — d [m aa — a maia ami 


Bordujeni, Ițcani, Hadikfalva, Rădăuți. 


„Preşedintele comisiunei de cură, 
Dr IEI. PORAS. | 


Wasmuth & 0”. fă 


—— CU INELE CONTRA BĂTĂTURILOR —— | 
BY s'au vendut in timp de 9 lună in Homânia "PE 


ÎI Dovadă că aceste inele constituesc astă-zi CEL MAI SIGUR REMEDIU în contra bătăturilor, E: 
depărtându-le, fie ele cât de inrădăcinate, în timp de 3 până la 4 zile. ali 
Costul Ceasornicului in. 1.25. — De vânzare la toate farmaciile şi drogueriile din ţară. 


Depoul general pentru toată: Romîniu la VIUTOR 


GER, farmacist, Bucuresci, 


i Calen Viotoriei 154, de unde se trimete contra Lin. 1.60 franco în orl-ee localitatea ţărel. 










MEDIC şi CEZIRURA 
i cei -— | 
du, UO'I'LO 
Am onoare sa anunța onor. public şi în 
specia] onor. mea clientelă că m'am mutată 
Calea Victo riei Ne. lili (podul Mogo- 
goAei), unde daă consuiiații medicale pentru 
eri-oe fe! de boale de la 8—10 ore dimineaţa 
de la 2—4 ore după prânz ai de la 5—8 ore 
seara.— Tot odată îzul permit 4 atrage atenţia 
suferinzilor că, cunoscând de aproape toate 
medicamentele răposatului Doctor Drasch, 
precum şi metoda sa de tratament, pătimaşii 
cari doresc a fi trataţi după metoda demnu- 
lu! D-r Drasch, vor fi tratați ast-fel. 
Bâlele secreta la bărbaţi şi femel! sant tra- 
iate cu succes sigur după metoda mea, 
Tuberculoza (oftică, atac), la începutul 
el, dacă nu va f prea avansată, garantez com- 
plectă vindecare; o mulțime de acte de mul- 
mmiri stai la dispoziția bolnavilor, 


26 


















97. Sumiere elastice 
cele mai solide, pentru paturi, se fa- 


brică în atelierul de ţesături de 
sîrmă a lui. 


LUIGI CAPRARI 


—Calza Griviţa, 110— 
Somiera solidă şi elegantă, născo- 
3 cită ce Luigi Caprari, a fost premi- 
stă eu premiul 1 la concursul dia 
Tirgul Moşilor. 
in fabrica aceasta, se confecționează 
grătare, dârmoane speciale pen- 
tru alegerea nisipului, petrișului, D&- 
zhiuei şi altele. 681 














Mare depozit de cravate 


La administraţia ziarul <Universul», sa află 
un mure deposit de cravate de fail, satin gi 
ivoular, cu prațul- de la 0.70 bani bucata până 
la 9.140. 














REMEDIU SIGUR pentra înlăturarea durerilur 
„ie măsele şi de dinţi stricați, precuza și a loale- 
tor de gingii, gură şi gât, vindecând chiar nesu- 
leritul miros de gură şi guturaiul: (froahnă, rd- 
puşală, gâlcile, anghină, abubă, orbalii, fişturi, 
“-oşeață, gingiile mâncate, umfiături în fălci, 
aXjid, piatra şi putrigaiul dinților găunoși). 
că SALVA DENTUL se ma! poate întrebuința cu 

aeces şi în contra scurgerilor de urechi şi de nas 
inlocuind nesuferitul „lodoform* în toate ranele 
ji rănirile, ca pansameut. 

Pentru salvarea denturet, vindecarea boalelor 
zei arătate şi desinfectarea higienică a gurei, s'a 
pat numai acest remediii sigur numil SALY -, 

ENT,aprobat de consilia sanitar superior civil 
i militar, precum şi de înaltele autorităţi ştiinţifice, 
În urma experimentărilor bine apreciate prin spitale, 
Laboratori!l universitare şi Cabinete ale dentiştilor, 
precum şi prin numeroasa clientelă a mai multor 
medici cu reputaţiune distinsă, asigurând prin cer- 
ificate, buletine, scrisori! de felicitări și mulţumiri 
uulte pentru prețioasa descoperire a SALVADEN- 
TULUI, inventat de d-nu 9. Popini, vechiul far- 
macist şef al spitalelor civile din capitală, care a 
isbutit să prepare acest medicament sub formă de 


: pulvere antiseptică, analgesică, calmantă, topică, 


resolutivă, desconcestionând membrana mucoasă şi 
lesiufectând energic gura, fără nici un pericol de 
Jrăvire ; înghiţindu-se chiar şi de un copil, de 6re- 
se ia unele din boalele arătate SALVADENTUL 
se suflă în gât. Gustul şi mirosul medicamentului 
sunt destul de plăcute. | 
„SALVADENTUL“. se găsește la toate farmaci 
ile (Depozite la drogueriile din Bucureşti pre- 
sum și îa Administraţia ziarului „,Universul''), 
şi la inventator, Cutia 1 Lei. 





Tipărit cu maşina Kânig şi Bauer din Wirzburg, maica în țară 


Luni, 23 Maiii, 1894. 


Anunciii forte important 
PREŢURILE REDUSE, Etftin de tot. 
— Pentru sezonul erei, Sărbători şi vizite— 


Dulceţuri toate fructele cu vanilie foarte ef- 
tine; gerbeturi toate gusturile „ kilo 1.60 





Sirop smeură, lămâe, vişine, coacăze >» 3.— 

liieheruri Ananas, Şartroze, - Bene- 
dectine, Chiuraso. Piperment > 9.69 
Alas Cumel veritabil . . . . . « 9.40 
Licher Napoleon. . A Aa 
. Cacao A la vanilie. .: a 3.50 


_Rhumuri şi Licheruri de fructe si vişinate. 


Romuri Englezeşti. „„ kilo 1.80 

< OJamaică . . , . . . e 9.40 

E: Vanilie gi Ananas. , ,„ „ « 3.20 

> St. Georges. . . .„.. ., e 4.— 

> St. Helenes .. . , . . « 5.50 
MARE DEPOSIT de SPIRT RAFINAT 
Spirt dublu rafinat. , Litru 1.80 
Spirt de vinpe fructe. . . . . 2 1.50 
Aleohol absolut 9% la 100, . , . o»  9.— 
Spirt de lustru și maşină . . . > 1,80 


Sc veritabilă bătrână Litru 1.20, 1 și 905, 
răjituri proaspete în fie-care zi 10 b. bucata, 

Rachiuri cu bune gusturi pentru menagiu 
casel de la 1 fr. litru în sus. - 

Bomboane, şampanie, licheruri streine, pen- 
tru nanţi ai botezu't, foarte eftine. 

Toate mărturile de cofeţărie cu preţuri ad- 
mirabil de clține. | 

Pentru d-nif calegii gi comercianţi se face 
reduceri din acestea. 
Cofetăria, T. D. Creţulescu. 

— La înger — 


1590.10) Str. Carol Î No. 47. 








POMADA ITALIANĂ 


Contra cheliei găsim in fie-care zi în ziare, 
proclamate ca remedii sigure, nişte specia- 
lități neeficace şi chiar pericoloase. Poma- 
da pe care noi o presentăm publicului nu 


trebue de sigur pusă în rândui acestor falşe 


remedii şi mii de vindecări obţinute atestă 
eficacitatea şi intaibilitatea ei, 

Pomada lialiană e un prodns serios stu- 
diat, stimulant şi nutritor, un regenerator 
foarte puternic al perului şi infailibil, ale 
ă are proprietăți balsamice, întroducându- 
'se prin porii pielei, întăresc rădăcina p&- 
cului, împedică atrofiarea bulbÎor şi face 
să crească în câte-va septămâni perul şi 
barba, dacă vitalitatea tubului capilar nu 
3 de tot stinsă, 

Pomada ltaliană, afară de aceea că 0- 
preşte căderea perului și curăță perul as 
toate murdăriile ca: mătreața şi altele, ţi- 
aendu'l tot-d'a-una sănătos, moale și lu: 
cio3, mai are şi incontestabila proprietate 
le a preveni albirea perului. 

Pomada lialiană redă perului lucirea 
sa şi e foarte folositoare pentru copii mici, 
ie oare-ce, pe lângă că ea curăţă perfect 
peral, îl face să devie des şi creț. 

Recomandăm această pomadă, care 20- 
sedă cel mai plăcut miros, pentru întreba- 
ințarea zilnică ca să evite cosmeticurile 
ș&tămătoare pentru fixarea părului, cari 
sunt causa principală pentru care se strică 
țesetura capilară.—Flaconul lei 4.50. 

N.B.—Am constatat că nişte speculariă 
ai falşificat această pomadă imitând eti- 
cheta şi altele. Pentru ca publicul să nu 
fie înşelat, înştiințăm că adeverata pomadă 
italiană se vinde în Bucureşti numai la 
administrația ziarului „Universul', strada 
Brezoianu No. 11, şi la Biuroul caiculator 
Calea Victoriei No. 150. 

Se mal găsește și în urmăloarele orașe 
principale : În Galaţi: la corespondental | 
nostru, strada Domnească, sub hotel Con- 
cordia, vis-a-vis de noaa cofetărie Centrală. 
—In Iaşi: la d. E. I. Brumer, depozit de 
ziare, str. Golia No. 46, foste dughenele 
băncii. — In Brăila: la d. Constantin Po- 
pescu, librar, calea Regală No. 31. — In 
Craiova: la d. ÎI. G. Coşoveana, librar și 
depozit de ziare, strada Unirei. — In Ro- 
man: la librăria K. Rottemberg, strada 


 Ştefan-cel-Mare şi strada Primăriei. — Ie 


T..Oena(jud. Bacăi): la d. [. Apostol. 


Impotenţa Bărbatului și Ste- 
rilitatea femeciă emiiuta de, a, ee 


copil), precum şi slă- 





biciunea de memorie, slăbiciunea d'a vedea şi 


d'a avzi, poluţiunt suit perderi nopturne, flori 
albe la femel, boalele toate cari provin din prea 
mult abuz al plăcerilor, se vindecă de sigar în- 
trebuințându-se GLOBULELE RPCONSTITUANTE 
ale dr. Taylor, aprobate de congiliile Banitare 
superioare din Homânia si Italia, preparate în 
marele stabiliment chiinic al D-rului Bertelii, 
din Milan, considerate cu drept cnvânt de dr. 
Duplais de la Academia franceză ca cel mal 
reconstituant cunoscut până acum.. 

Un flacon cu imstrucţie costă lei 8.50- 

Depozitul pentru toată România e la Dro- 
gheria Centrală a d-lui Mihail Stoenescu, far. 
macist, Strada Academiei No, 2, Bucureşti. Mai 
se vinde la farmacia sOchiul lut Dummnezeii», 
Victor Thiiringer, Calea Victorie No. 154, Ba- 
curusti şi la toate farmaciile din țară. 

Adevăratele flacoane cu globule Taylor, ver 
fi înfăşuratțe sub cămaşă cu o instructie în 7- 
miineste, stampilată cu peceta adminisţraţinne! 


Wu iarului «Universul». 





Girant GO. Mineuloreg.