Universul literar|BCUCLUJ_FP_P3441_1894_012_0003

___EXEMPLARUL 19 BANI IN TOTA_ȚA 


—_ pe II 
DOD ODO [pn —— î .... 


_Luny. 19 (27) Ianuare 1894. 






. _—=_ = _ .f . î-. - ——.. -- 





- 


Universu 


e td de i at 


Di 











4 
șI 
Î A 2 p- 4 Și 
CAN irc ao | 
ş e y e A i | 
. NI-I ice Ă pu 
i i i i 
a de All 
A pir ji 
FI al N 
"| 
| 
i 
i 
i 
| 
| 
“A i 
ii | 
| 
! | 
j . 
i | 
i 
i 
” 
| [i 
+ Tie 
1[ 
| 4 
| ; 
i pr 
ÎI 
ij ; ph 
i |. 
| 
| - 
| 
| 
| 
| 
| 
i 
i 
) 
4 
4 
| 
| 
| | 
i f 
i i 
| 





TRANDAFIRUL. -— ii ilustraţii) 





Universul Literar No. 3. 


Calendar ps Anul 1594 


Ortodox 
Duminecă 16 lanuare. — Lanţul Sf. 
Petru. 
Catolic 
Duminecă 28 lanuare. — Carol cel 
mare. 


Soarele răsare la 7.26; apune la 5.2 


SEPTĂMÂNA 


Din ţară 





Influenţa face mereii victime în Bu- 
curești; mail ales bătrânii sunt secerați.— 
Consiliul comunal din Brăila a reales 
ca ajutor de primar pe d. Al. Cociaş, 
care demisionase din acel post. — Un 
cutremur de păment care a ţinut câte- 
va secunde, s'a simţit în câte-va sate 
din județul Argeş.—Medicii primari de 
județe, oraşe și spital sunt convocați 
în Bucureşti la un congres ca să dis- 
cute asupra mijloacelor de apărare în 
contra conjunctivitei granuloase; con- 
gresul va dura 6 zile.—D. Mecuiescu e 
ales senator în Argeș.—Banditul Bratu, 
care spăimântase Dobrogea, a fost îm- 
pușcat de poterași.- A. S, princesa de 
Wied, mama reginei noastre, care era 
bolnavă de influenţă, sa îinsănătoşit.— 
In gestiunea afacerilor societăţii Unirea, 
d. P. Buescu e dovedit ca nevinovat 
de imputările care i s'ati făcut. — Sa 
ţinut la direcţia drumurilor de fier li- 
citația pentru lucrările de terasament 
ale gări) centrale; societatea de construc- 
ție a luat lucrarea cu 15/, sub deviz.— 
S'a terminat redactarea proectului de 
lege pentru reorganisarea casei de de- 
puneri şi a fost înaintat ministrului de 
finanţe.——Consiliul de miniştri termină 
discuţia proiectului de lege asupra pen- 
siunilor funcţionarilor comunal și ju- 
dețeni. — D. (sheorghevici, ministrul 
Serbiei la Paris, care a tost victima 
unui atentat la un birt, a fost per- 
mutat ca ministru în București. — La 
Târgovişte, din inițiativa luată de 
profesorii din localitate, sa început o 
serie de conterințe duminecale în am- 
fiteatrul gimnaziului Văcărescu.—Du- 
nărea e îngheţată ; comunicația dintr'o 
parte în cea-l'altă se face cu căruțele; 
apa e aşa de scăzută, cum na fost de 
mult. — Incepe să tuncţioneze agenţia 
Băncei naţionale din Bacăi, făcând bune 
daraveri.—Noua școală de administra- 
ție militară se instalează în localul di- 
recţie! fortificațiilor ; s'a decis constru- 
irea unul local special pentru această 
școală aproape de manutanţa armatei, 
la Malmaison.—In judeţul Dâmboviţa, 
s'a început o adevărată goană în con- 
tra fiarelor, care se înmulțesc ; prefec- 
tul a organizat vGnători.—S'a anunțat, 
în cercurile de la palat, viitoarea vi- 
zită, a moștenitorului tronului Rusiei în 
București și apoi la castelul Peleş.—A 
venit, înaintea tribunalului de comerţ 
de Iliov acţiunea intentată d-lui Ch. 
ferlendi de către administratori! ave- 
re! Zappa, cari cer să li sc puie la 
dispoziţie averea depusă ;  tribuna- 
lul a amânat procesul, în urma cererei 
d-lui Vericianu, apărătorul d-lul Zer- 
lendi, ca să se dea la iveală actul de tovă- 
răşie.-La locurile vacante, în colegiul III 
din Bacăii si Tutova ati ishutit conserva- 
torii; la Bacăii a avut majoritatea d. 
Donici, conservator, în contra d-lui L. 
Leca, liberal; la Tutova d. Gr. Mate- 
escu, conservator, în contra d-lui Th. 
Ton, liberal.—S'a început analiza ape- 
lor minerale, descoperite în jurul ora- 
şului Constanţa.—La liceul din Focșani, 
descoperindu-se “o cazuri de influenţă, 
s'a cerut suspendarea cursurilor.—Con- 
statându-sc, că oţetul se talşifică pe o 
scară întinsă în mod dăunător pentru 
sănătate, direcţia sanitară ordonă m&- 
suri severe pentru pedepsirea falşilica- 
torilor.— Un anume Theodor Caludius, 
numit şi Calugheros, grec, condamnat 
la un an şi jum. închisoare pentru furt 
de către trib. din Galaţi a reuşit să se 
evadeze de sub paza sentinelei pe când 
era condus de la tribunal la închisoare. 


? 








Din afară 


În Serbia, Mari încurcături, sosirea ex- 
regelui Milan a făcut mare senzaţie ; ca- 
binetţul a demisionat. Scupcina a fost 
disolvată: s'a constituit un cabinet de 
coaliție, din care radicalii nu fac parte. 
La Viena juraţii ieşiţi la sorți în vi- 
itoarea sesiune, când se va desbate 
procesul anarchiştilor, cart aveai de. 
pozit şi fabrică de bombe de dinamită 
în strada Siebenbrunnen, ai ruga, i; 
= 23 A ice nurne îi 


ae - ae 7] a [] 


- 
Ei 
Pi 
E] 


7 


i D= 


se tem că vor fi asvirliţi în aer.—lIn [I- 
talia a fost un frig nespus de mare, cum 
nu sa mai! văzut până acum. În Milan şi 
Bologna aii fost 9, în Brescia 11, In 
Padua 12, în Parma 15, în Regio 14, iar 
în Turin și Piacenza 14 grade sub zero.— 
D. dr. Lucaci, împreună cu soţia sa, 
se află la Viena ca să consulte specia- 
litățile medicale pentru boala ce a 
contractat în închisorile ungurești. S'a 
dat în onoarea sa un mare banchet de 
câtre studențimeau niversitară română 
din Viena. — In anul acesta va avea 
loc la Milan o exposiție internațională 
a «/Ziarvismului». — Linişte perfectă în 
Sicilia ; 12,000 de arme s'aii confiscat.— 
Un duel cu sabia a fost între d. Perc- 
zel, vice-președintele camerei ungurești 
și d. Szapari, deputat; amândoi adver- 
sarii sati rănit uşor.—Cincei meetinguri 
de muncitori fără lucru aii avut loc 
la Berlin. Ele au adoptat resoluţiuni 
prin care cer ziua de lucru de $ ore, 
obligaţiunea pentru Imperiul, Statul și 
comuna de a veni în ajutorul munci- 
torilor fără lucru.—Brutarii şi birjarii 
din Pisa sai pus în grevă. Ca- 
valeria trimeasă pentru a împrăștia îm- 
buizelile de oameni a fost primită cu 
pietre. S'aii tăcut 4 arestări. Guvernul a 
dispus a se trimite din Florenţa întăriri 
de trupe în localităţile vecine de Pisa, 
Restul provinciei însă este în perfectă li- 
niște, —Universitatea din Turin a fost în- 
chisă în urma dezordinelor provocate de 
studenţii cărora li s'a refuzat o cerere 
pentru o sesiune extra-ordinară ca să dea 
examene.—lLa Paris, în noaptea de Sâm- 
bătă s'a găsit depusă o bombă explo- 
sibilă pe scara intrării principale a ma- 
gasinelor «Primtemps» In momentul când 
pompierul de serviciu a descoperit'o fi- 
tilul era stins. Sa constatat la labora- 
torul comunal, că această bombă este 
analoagă cu a lui Vaillant, umplută cu 
praf de puşcă colorat şi cu cuie.— Gu 
vernatorul civil din Barcelona esind 
din cas. sa a fost rănit la cap cu o 
lovitură de pistol, ce i-a dat un zidar, 
care a declarat că e anarchist. Rana 
guvernatorului nu este gravă. Asasinul 
se numesce Cuwas. Hste anarchist, 


DIN VALURILE LUMEI 


Soarta cea rea 





Era tânără încă... 50 de ani.., Și fru: 
moasă, foarte trumoasă... 

O chemau Eliza, nume dulce, cântat 
de sutimi de poeți.. 

Dar pe cât tusese de frumoasă, pe 
cât fusese de buuă, pe utât tusese de 
nenorocită... 

Se părea că soaria cea rea o iubia 
foarte mult, căci din copilărie şi până 
acum o resfățase necontenit cu mân- 
gâierile el... 

Când începu să priceapă ce e lumea, 
se văzu străină în mijlocul ej... Si ta- 
tăl și muma ei periseră rând pe rând, 
pe când ea nu putea pricepe cee tată, 
ce e mamă... 

Sărmana fată tăia acum la o tuşică 
din partea lu! ta-săii, o ftemee rea şi 
cicălitoare ca o mamă soacră... 

Cu tușica asta, care "i ţinea loc de 
mamă, — de mamă însă vitregă, — 
crescu, se făcu mare, se făcu frumoasă... 

Era dc o frumuseţe răpitoare şi de o 
bunătate nemărginită, aşa că stîrnise 
în foate fetele, — prietenele ei, — ciuda 
și invidia... O urâii chiar, o pizmuiati 
cu tot dinadinsul... și fiecare din ele 
şi-ar fi dat bucuros câţi-va an! din viață 
numal și numai so vază nenorocită, 
so vază pe drumuri... 

* 
a 

Străină între prietene, străină "n lume, 
Fliza primi ca o mângâiere cerească 
curtenitoarea privire a tenărului Ionel... 

Zimbetele lu! lonel, vorbele lui de 
dragoste, dulci şi mângâioase ca o a- 
diere de primă-vară, o făcea să uite 
amărăciunile ce gusta pe fie-care zi 
din partea tuşei ef... 

Ionel o iubia cu patimă,.. I-o spusese 
acesta într'un avânt de beţie a între- 
gel lui fir)... 

Și Eliza îl iubia... Și cum nu lar fi 
iubit 2... Nu era el cel dântâi care o 
făcuse să priceapă cu dragostea lui în- 
flăcărată că lumea nu era aşa de rea 
pe cât o crezuse dânsa pân aci 2... N'o 
făcuse el să simţă acea iubire care o 
stăpânea acum şi care e singura feri- 
cire pe pămint >... 

Oh ! da... Ionel îl deschise, cu săruta- 
rea! aprină raiul visatani întregi de 
tinerile fete, rai scurt, dar plin de 
vraje_ ameţitoare... 


Şi de aceea Eliza îl iubia, îl iubia 
din adâncul sufletului... 


% 
* 


lonel o ceru de nevastă tușel el bă- 
trâne... Bătrâna cicălioare refuză net... 
Dar, în urmă, când Eliza îi spuse ho 
tăriror că fuge din casă, dacă nu o 
mărită cu alesul inime! ei, se învoi, de 
Și mirii ca o cățea căreea'! zmulet cio- 
lanul din gură... 

Și nunta se făcu în ciuda tușei şia 
tutulor pizmătăreţilor ef... 

Câte-va zile se păru că soarta cea 
rea 0 uitase... Eliza se îmbătă la pri- 
mele raze ale iubirei... 

Dar soarta cea rea n'o lăsase să r&- 
sufle, de cât ca s'o înhaţe mai bine în 
braţele el... 

Ionel pe cât o iubia de mult, pe a- 
tât era de geloz.. O gelozie nebună, 
nesuferită... 

Sărmana Eliza o ducea numa! în la- 
crămi... Scenele de toată ziua îl amăra 
viața şi i-o făcea mal tristă si mal ne- 
suferită ca zilele chinuite pe car! le 
petrecuse ja tuşica el... 


E] 
.. 
“şi 


Un an de zile Eliza o duse într'un 
chin... S&rmana temee nu putea face 
un pas, nu putea să arunce o privire 
pe fereastră, sati pe stradă, fără ca să 
nu-şi atragă asupra capului urgia băr- 
batului s&ii... 

Ce suferi Eliza în vremea aceasta nu 
se poate descrie... 

Desnădăjduită, în cele din urmă, fugi 
din casa bărbatului ei, la tuși-sa... 

De aci începură noul chinurț.,. Biata, 
femee era între ciocan şi nicovală... De 
o parte imputările și cicălirile tuşi-sel, 
de alta scenele lui Ionel care n'o lăsa 
să ră&sufle o clipă... 

Incă un an de zile trecu cu divor- 
țul în cele mar mari suferințe, până ce 
în sfirşit, dete D-zeii să răsufle uşurată, 


= E 


a Era fericită, acum... Devenise voioasă 
ca pe vremea când era fată... 

Cicălelile b&trânet. nu '! mai făceail 
răi, se obişnuise cu ele... Era hotărită, 
hotărită cu tot dinadinsul, să nu se 
mal măvite nici odată. 

Şi-aşa trecură ani şi ea e de 50 de 
ani și frumoasă, foarte trumoasă.., 

Molţimi de tineri o curtenesc... Dar 
ea îl priveşte cu nepăsure... E sătulă 
de suferințele îndurate cu tentrul el 
fost bărbat... | 

Da, e fericită, numai! vrea să ştie 
nimic acum... 

Dar soarta cea rea no uită.., 
mestecă din noii în fericirea ei... 

Tuşica ei moare.. Şi ea e singură, 
maj singură ca tot d'a-una pe lume... 

În mulţimea, curtenitorilor, un b&trân, 
cu chipul ca de sfint, cu privirea bla- 
jină şi mângâioasă, o îmbie cu vorbe 
şi zîimbete sfiicioase... 

Eliza, care simte un gol în jurul ei, 
simte plăcere să'l asculte... 

Și din zi în zi, Eliza îl ascultă tot 
mai mult și când bătrânul îl spune că 
o iubeşte, ea nu se supără de loc, îl 
zîimbeşte chiar mulțumită... 

Ea îsi zisese : 

— Am nevoie de un protector... B&- 
trânul m& iubeşte mult... O să fiii fe- 
ricită cu el... 

Și Eliza se mărită cu b&trânul 
fan... 


Se a- 


Ște- 


Câte-va zile, tericirea domni în casa 
nouilor căsătoriţi... 

Pe urmă, însă, chinurile deveniră ia- 
văşi grozave pentru Eliza... 

Betrânul era gelos cu și Ionel, de o 
gelozie turioasă, grozavă... 

Din nimica toată, pe toată ziua, scene 
peste scene... 

Şi într'o zi, când Eliza, în urma u- 
ne! scene teribile, se hotări să plece, 
ca să scape de chinul e! nesuferit, bă&- 
trânul ei bărbat, într'uu acces de tu- 
rie nebună îl împlântă un pumnal în 
inimă şi moartea închise ochii ei fru- 
moşi pe vecie... 

Sărmana Eliza scăpase deo soarta cea 
rea şi găsise acum o adevărată fericire... 





Marion. 
a Ra e 
TEN ta te aja? Siza dpi 7 n Me EEE 
PA O SIT 9 Dă Si 


Je bine"! că mă scol de vreme! — 
In fie-care dimineață 

Ard în prejuru'mi patru fiacări, 
Ce mă 'ncălzesc şi mă r&staţă. 


Luni 11 (29) lanuare 1894). 


Intâia '! lampa mea de lucru; 
Fără de ea, cum aş ma! scri 
Scrisori şi versuri la copila 
Pe care 'n veci o voiii iubi?! 


A doua '! lemnul care 'n sobă 
S'aprinde, arde și trosnesce, 

Şi corpul mei, slăbit de chinuri, 
Şi 'nchipuirea 'mi încălzesce. 


A treia "i candela aprinsă 
Lângă icoana unui sfânt, 

Lumina'! slabă și credința 
Imi daii putere pe pământ. 


A patra vecinic arde 'n pieptu'mi, 
Și “m! îndulcește vecinic vieața ?2— 
Ce dulci sunt cele patru fiacări 

Ce mă r&sfață dimineaţa !!— 


Roman lanuarie 1894 CAROL SCROB. 








BP Citiţi pe pag. 4— 5 începutul 
noului roman «Castelul fermecat» . 


CARTEA VIETEI 


Morala unui popor depinde foarte mult 
de calitatea cărților pe care le citesc 
oamenii s&l, 














% 


= * 
Nici o dată nu ne putem închipui 
Câţi prieteni găsim când e vorba să 


tocăm 0 avere. 
E 


kk 
*Ca să vedem bine obrazul une!  fe- | 


mei trebue să ne uităm ca şi 
am privi prin o sticlă cu vopsele, 
* 


Cum 


i = 
Nu este răii să avem de ce să ne 
plângem la alţii: acestia ne face să 
ne uităm dea ne plânge către no! 
înşine, 





OAMENI ILUȘTRI 





Robert Kanner, născut în ziua de 2 
Februarie 1820, la Liverpool, a fost unul 
dintre cer mat mari călători şi explora- 
tori din prima jumătate a veacului a- 
cestuia. 

A studiat medicina cu mare succes, 
dar nu s'a ocupat mulț cu aceasta, În 
deosebi! i-ali plăcut studiile naturale, 
etnografia şi geologia, La 1844 a ocu- 
pat postul de doctor la ambasada en- 
gleză din Peking. Acolo însă na stat 
mult ci a începui să voiajeze şi să vi: 
ziteze Filipinele, Indiile şi Egiptul. 

intre 1850—52 a luat purte la expe- 
diţia arctică aranjată de Grinnell. De 
la 1853—255 a condus singur o expediţie 
la polul nordic; ela luat şi sănii cu 
caii s'a apropiat mult de pol. 

Kanner a murit în Havana, El a scris 
o mulțime de cărți foarte interesante, 
dintre cari putem cita următoarele, 
cari sunt foarte citite în lumea ştiinți- 
fică : Firpediția luă (7rinell (în englezește) 
Explovatiunile uvetice, Călătorăt în Pili- 
pine, Ktnografia Indiilor, etc. 


ȘTIINȚA 


(Pânea de fvamete.— Coloarea bronzului — 
Fluturele cenușiii) 








* In Rusia, se întrebuinţează foarte 
mult de la ultima periodă de foamete 
încoace, un fel de pâine specială. 


Acest aliment are un aspect foarte 








Universul Literar No. 3. 





neplăcut, având aparența coaksului şi 
chimiștii ait constatat că conţine o ma! 
mare doză de albumină și de grăsime, 
de cât pânea de grâii sait de secară, 
fiind mult mai hrănitoare. 

Acest tel de pâne se fabrică cu se- 
mințele une! buruiene din genul Che- 
nopodium, foarte răspândită pe câmpiile 
din Rusia. 

* Avem adesea o mare dorinţă de a 
da bronzului o coloare specială, 

lată câte-va procedeuri : 

Dacă băgim bronzul în nisip umed 
și, după câtva timp, periăm obiectul 
bine, el capătă un iustru deosebiti. Da- 
că'l udăm cu apă acidulată și'l lăsăm 
să se usuce, ia o coloare verde, caru- 
gina. Colorile închise se obțin muiând 
obiectul de bronz într'o soluţie de ni- 
trat sati de clorură de fier. Nuanţa vi- 
oletă se obţine cu o soluţie de clorură 
de antimonii.  Arzându-se la suprafața 
obiectului oxid roşu de fier şi trecân- 
dul apoi cu plumb, se obţiue o coloa 
re cafenie. O coloare verde închis, ca 
a maslinei, se obține cu o soluţie de 
fer şi de arsenic în adid clorhidric. Co- 
loraţia ca a oţelului se obţine cu o so- 
luţie slabă de clorură de arsenic,—în 
sfârșit culoarea curat neagră se obţine 
acoperind obiectul cu un amestec de 
clorură de aur saii de platină cu oxid 
de ţine disolvat în acid nitric. 

* Fluturele cenușşiii e un musafir noii, 
care stă cu grâul în aceleași relaţii... 
amicale ca filoxera cu viţa de vil. 

Fluturele acesta, numit FEphesia hu- 
ehniella s'a ivit întăia oară anul trecut 
în Franţa şi a făcut mari pagube mal 
ales morarilor și pe la hambare. 

Venind din sud, el ai înaintat către 
NOTĂ cu repeziciune, 

Mai întâi, invazia acestui parazit nu 
prezintă simptome aşa de îngrijitoare; 
dar în curând: produsele se afară aco 
perite cu o țesătură mătăsoasă și tăina 
sai grâul se umplu de miliarde de ver- 
muși albi saii roși și ajung a fi împă- 
nate produsele cu aceste inserte. E un 
fel de ciumă mediteranee pentru cere- 
ale. In Anglia flagelul bântue mal 
de mult încă. 

Ouăle Fphexsiei sunt aproape nevăzute 
cu ochiul liber, dur larva care ese ia 

-0 lungime de 2 sai > centimetri şi ea e 
cea mal periculoasă. Conservele «e 
pâne, pișcoturile, sunt atacate de ucea- 
stă ciumă în chip îngrozitor, | 

O să vie pe semne vremeu în care 
omul, care a distrus mal toate anima: 
lele, să fie şi el distrus şi lăsat mort 
“de foame de animalculele care mereti 
se înmulţesc. 


Sapiens. 





Lumea, în timpul de față, se ocupă 
foarte mult de baluri, şi, ca în tot d'a- 
„una, fie-care vrea să ştie care fel de 
decoltare e mal în tavoare, dacă se 
poartă sali nu mânece, etce., etc... 
 Modu însă ezită. Se poartă de toate, 
: se primește cu bucurie ori şi ce: de 
“la decolteul cel mare al lur L.udovie 
Filip, care descoperă umerii cu partea 
„sa lungă de dantele şi până la plăcu, 
„tul decolteti abandonat, care se agaţă 
“de umeri cu legături de val păi ade- 
sea de mare valoare: e la tavoare de 
- asemenea acele decoltări plăcute dar 
+ mal modeste, în cari nişte tunde tru- 
+ moase de panglică lată tormează Hu- 
- turl drăguţi pe umeri. 
| In numărul nostru de azi dăm un mo- 
! del plăcut al unei 


Toalete de bal 


Jupa, gaze de mătase, înfoiată pe o 


dublură de mătase, e garuisită pe poale. 
de catitea 


"0 bască chaure-souris, în 4 


_căpătâie cutate. 


Ri 


ti DI aa 


tâiele aruncate în toate părțile. In ju- 
rul taiiei un mic cordon de catifea, cu 
una din acele frumoase boucle care se 
poartă în toate felurile, la gât, la ta- 
lie, la piept, ia cap, în față, la spate, etic. 
Pe lângă toaleta aceasta de bal, dăm 
încă dou& modele de toaletă, unul de 
preumblare şi cel-V'alt de vizită. 


Toaleta de preumblare 


Rochie prinţesă de catifea engleză 
coloare tabac. Rochia închisă de sus în 
jos cu două rânduri de nasturi, forma 
olivei, nasturi de scoică, reținuți de 
șnururi de aur și de mătasă 





Guler mare de pânză albă, fie livrea, 
cu garnitură, blană de castor. Capotă 
micuță, de catifea și pene. 


Toaletă de vizită 
Reaingotă, formă prinţesă de catitea 
violetă de Parma. 





Garnitură şi manşon de chinchilla, 
Capotă mică de blană cu pene cuioare 
vii de Parma, 

Fugenia. 








LUI CAROL SCROB 





Poete, stait şi mă gândesc, 
De unde dulce isvorese 
Atâteu note de-armonii, 
Ce dai gingașşei poesil... 


Cu care lumea delectezi 
Și suterinţa desmerdezi, 
In forme. scurte, dar plăcute 
Și cu simţiri nepretăcute |... 


Ah ! de-al trăi în veci de vec!, 
Pe la ureche să ne trevl, 

Tot în accente de poet, 

Al firi 'ntregi protund secret ! 


1894, Ianuarie ALEX. I. SONȚU. 





Ilustrația noastră 


Trandafirul 





tre fată şi splendidul ano-timp. Părul 
negru şi bogat contrastează admirabil 
cu faţa albă ca marmora. Vălul alb și 
diafan care-i înfăsură bustul rotund dă 
mai mult farmec frumoase! fete, 

Tabloul e luat după «Moderne Kunst» 
una dintre cele mal importante reviste 
ilustrate germane. 








Ce limpezi curg isvorele din munte 
Și cum aleargă vesele la vale! 
Așa-s, copilă, gândurile tale 

Și ce senină astă-zi a. ta frunte! 


De-atâtea greutăţi ce vor să 'ntrunte 
Pâraele se turbură în cale, 

Şi sufletul se "'ntunecă de jale 

In cursul unei vieți așa de crunte. 


Dar arta 'n formele: neperitoare 
Dă, elipel ce se pierde trăinicie; 
Și pe când toate merg către peire 


Tu eși din sfera vremii trecătoare, 
Căci vei trăi pe veci in poesie 
Cu gruiul dulce, gingaşa privire. 
II 

Plutesc pe-a lumil valuri turburate, 
In jurul meii nu-l raze de lumină; 
Pe-această vreme de 'ntuneric plină 
Credință n am în port că vol răsbate. 


Și farul undei ?,.. Cine să-l mai cate ?... 
lar raza lul spre mine cum să vină, 
Când a perit vedenia-i senină 

In noaptea vieţei neagră de păcate. 


Scăpare nui din undele durerii, 
Căci ast-tel sorta noastră e menită; 
ŞI totuşi, mângiierea ce aprope-l!... 


V îslaş trudit, de morte nu mă sperii, 

Aştept de mult vasfringerea dorită, 

hepaos să găsesc în fungul apei. 
A. C. UUZA, 


Curier judiciar 


Tatăl nostru 





Popa lon,—ca în toţii anil,—--şi-a ser- 
bat și anul ucestu onomastica, 

A avut musafiri mulţime... Tot feţe 
bisericești, cari mai de cut, cu nasu: 
rile trandafirii. 

Intre acestea era şi prea cinstita mu- 
iră a părintelui Pase, zis Ciomug... 

Popa lase era chefliii și vesel 
o turturică.., Mai puneţi, pe d'asupra, 
că sfinţia sa avea o voce ca de archi- 
diacon și cântau ca un piţiuoi şi o să 
vedeţi atunci că nicl se putea ca pă- 
rintele să nu fie poltit la pruznicul lui 
Popa ou... | 

Cu adoverat că şi pruznie a fost, 
A curs vinul diu sticle în pahare și 
din pahure pe gât ca ploaia blagoslo- 
vită din stiutul cer... 

Popil şi preotesele,-— erie-mă D-zei, 
—aii luat așa de rii luleaua neamţului, 
că la urma urmei, aduseră niște lău- 
tari cu Vişan în cap, ca săi delecteze 
și săi facă puţin să sară... 

Ș'apol ţine-te chef pe prea sfinţii nos- 
tri şi pe jumă&tăţiie slinţiilor lor.- -.Ju- 
cail sîrba popilor și a preoteselor de se 
ridicase pratul pînă în tavan... 

ȘI chelul a ţinut până lu ziua albă 
și când sa spari, popii eraii așa de 
căliți că se luati unul drept altul și pe 
preoteasa unuia drept preoteusa celui- 
l'alt... 

Dar la spartul chefului, popa ase 
care cântase ca o privighetoare, sparse 
cobza în capul lut Vişan şi popa Iou, 
în loc de plată, îl dete nişte sfinte pi- 
cioare... 

Vișan, cu drept, se înturie d' aşa 
plată și dă pe pop! în judecată. 

Procesul veni mal zilele trecute îna- 
intea judecătorului de ocol. 

lată cum își susține Vişan 
maţia : 

— Domnule judecătorașt, mâncate-aș 
să to mănânc... popa lon, ma chemat 
la stint lon să le fac o cântare ca de 
zi prea sfâută mare... Şi m'am dus cu 
banda mea şi le-am cântat, şail jucat, 
de-aii scuturat praful din tavan cât sa 
strîns un an... Dar la urmă 'n loc de 


recla- 











Luni, 17 (29) Ianuare 1894. 


trăite-ar sfintulețul că am cinci copil 
și 0 țigancă în vatră, şi am şi o scrofă 
Şi doi câini ce latră... Eă le dati mân- 
care şi de îmbrăcare.., 

Judecătorul lui popa Ciomag.— Ade- 
v&rat că i-al spart capul ?.., 

Popa Tase—Vai de mine, d-le jude- 
cător ce vorbeşti ?... 

Vișan.—Auleo, parinte, popa ești da 
minţi, fil sfânt și spune drept cum te-a- 
rată chipul şi nu minţi ca un țigan ce 
sunt... Lite cobza... 

Şi ţiganul arată o cobză spartă ju- 
decătorului. 

Judecătorul.—De ce ţi-a spart cobza ?. 

Vișan.—Hapol să vezi şi sfinția ta... 
Ba nu d-ta că d-ta eşti sfînt de pe pămînt 
și nu d'&l din cer... Huite popa Cio- 
mag... 

Popa lase.—Țigane, nu m& insulia . ISA 

Vişan.—Zo, nu zic vorbă rea, c așa, 
'ți zice lumea 'n mahala și d'aia zic 
Și et Ciomag că nu ştiii cum ţi-e nu- 
mele... Și popa Ciomag 7ice din gură 
de drag. .., Cântări bisericești, ac așa să 
"mi trăieşti... Mal ales tatăl nostru, îl 
zice cu rostu,.. Eii aţunel l-am zis: «Zi 
părinte, încă odată»... «Ce să zic, măi, 
cioară % zice stintu... «— Tatăl nostru 
ca să'1 prinz pe ha vioară !...» 

Popa Tase.—şi nu lam zis, cioară 2? 

Vișan.—Ba L al Zis, dar mal bine nu'] 
ziceai, că pe urmă iacă eă când Pam 
Zis, sfinția ta te-al supărat c'am rău, şi 
al luai cobza de la cobzar şi în cap 
mi-ai spart-o, şi a sărit şi popa lon 
și în loc să mă scape şi să mi plătească, 
dreptul mei mi-a dat ghionturi şi pi- 
cioare..,, 

Popa Lase.—Nu e adevărat!,,, 

Popa lon.—Nu e adevărat 

Judecătorul lui Vișun.—Auzi că nu e 
adevărat... 

Vișan. "mi moară ţiaanca daca 
mint, să ză moară şi scroafa de nu 
spui dreptul lut D zet.... D-le judecător, 
nu'l crede pe cuvint și dă le jurământ, 
că ert de parale şi de lu spinare, 

Judecătorul, popilor.—Juraţi. 

Popa Tase.—kiui, popă să jur! 

Vai de mine, nici o dată... 

Popa lon.—Și nici et... 

Judecătorul. —Atunci plătiți... 

Popir.—Plătim... 

Vişan.—Sarut mâna. Acum sa zic eti 
Tatal nostru, taică părinte, ca să Sări 
ca mat nainte... 

Şi popii ai plătit şi Vişan e mulțumit, 
dar s a jurat că lu popi nu se mat 
ca la cântat. 





Miticuţiă. 


UN SFAT 


Unii doctori germani recomandă ca 
cel mal.bun leac pentru boalele de sto- 
mac trecare cit apă rece, scari, înainte 
de culcare, și dimineaţa recomandă 
purgarea cu zeamă de varză suii cu 
borş, în cuntitnte de câte o junmttate 
de litru 

Mâncare de seara si fie foarte mo- 
derată. Omul să se scoale puţin flă- 
mând de la masă, 


DESCOPERIREA ZILEI 


Bellini judecat de lVagner.—5 a găsit 
la un locuitor din Leignitz, un apel pe 
care autorul operei Lohengrin, aflân- 
du-se în calitale de director al orches- 
trei din Riga, “1 adresă publicului cu 
ocazia unei sevatei a sa de onoare din 
8 Decembre I8ăi şi în care serată s'a 
cântat opera Norma, de Bellini. 

Acest apel este următorul: 

«bă sub-scrisul nu cred de a putea 
mal bine să mi exprim stima meu pu- 
blicului amator al artelor de cât alc- 
gendu-le această operă. 

«Norma, este dintre creațiunile lui 
Bellini, una din acele care coprinde bu- 
căţile cele mai melodioase, care întru- 
nește ardoarea cu realitatea cea mal 
adâncă, 

«Adversarii cel mal îndârjiți al no- 
uei muzice italiane ati tost constrânşi 














că să înțeleagă că muzica aceste! o- 
pere este sublimă. 


«Direcţiunea tăcând toate sacrificiile 


pentru interpretarea şi punerea în sce- 
nă, eti îmi permit de a face apei la 
public ca să asiste lu această repre- 
zentaţie. 


«Et sper că publicul, ţinând cont de 


modul în care până acum am ocupat 


«Trandafirul» e unul dintre cele ma! 
frumoase tablouri ale talentatului pic- 
tor V. Corcos. Tabloul e alegoric şi re- 
prezintă o tată în primă-vara vieţei. 
Fata e înconjurată de flori minunate 
și mirositoare. E primă-vară în jurul 
el și aşa de reuşită e asemănarea în- 





 Corsagiul, de gaze, e garnisit cu un 
fișu tăiat la fel cu basca şi cu căpă- 


ţ 
$- 
Ă 
i 





postul meii de director de orchestră, 
va voi să urmeze cu indulgenţa sa și 
să, 'mi acorde favoarea de a asista la 
reprezentația dată în onoarea jmea! 


8 Decembre, 1837. 
- Richard Wagner, ai:ector de orchestră. 


plată și răsplată, popa Ciomag Mi-a 
icpă cobza 'n cap, de m'a omorit şi 

m'a lăsat slut... lar popa lon, în loc 
de parale, mi-a dat la spinare şi pi- 
cioare 'n şale... Să'mi plătească cobza, 
să'mi plătească capul, să 'mi dea pe 
cântare și pe ha spinare... Zi, aşa 















Universul Literar No 3. 





Castelul Fermecat 


ROMAN DE PIERRE SALES 
sl 
Singură, 


Betrâna baroneasi de hermeric se în- 
iorcea încet, de la biserică pe un druin 


întortochiat, mărginit de toricele de Bre- 


tania şi de verdeaţa strălucitoire: ea 
se întorcea în locuinţa sa vastă i se pă- 
rea că ea însăși era unlucru de nimic 
perdut într'o lume străină. 

ȘI, ca în toate zilele când intra ţe 
poartă şi când auzia nisipul large! ali 
scârţiind sub picioarele sale, se opri și 
gemu lung uitânduse ţintă la faţad: 
casei în care navea să mal apară nici 
odată o fiinţă iubită. 

Cu câte-va minute înainte, când stă. 
tea îngenunchiată la altar, trecuse prin 
sufletul ei o rază de speranţă, avusese 
iluzia că într o zi Dumnezei “avea să! 
asculte în sfârșit rugăciunea de toate 
zilele şi să facă pentru dânsa o minune. 

Insă, pătrunzând în domeniul acela 
unde vântul aduce neîncetat mirosurile 
mărel, se simţi din noi cuprinsă de ve- 
clinica desnădejde. Mai dă oar marea 
vr'o dată îndărăt pe acel care i-a aco- 
perit cu mângâerele aspre și fatale > 

laroneasa putea să mal aștepte încă 
20 de ani şi tot n'avea să'şi ma! re- 
vadă fiul, aşa cum nu'şi mal revăzuse 
nici bărbatul. 

Perfidul ocean "1 răpise pe amândol. 

— Nu e nici o scrisoare, Dominic? 
întrebă densa pe un om scurt şi lat în 
spate care lucra în orădină şi care pă- 
rea a nu Dănui că stăpâna-sa se află 
lângă dusul, 

Omul tresări și întorcându-se răspunse: 

— Nu doamnă baroneasă, nu e azi 
nici o scrisoare dar poate că o să fie... 

Nu termină căci acum își perduse şi 
el nădejdea că în ziua viitoare avea să 
sosească o veste. 

Și baroneasa, recăzută în muţenia din 
care n'avea să mal iasă toată ziua, por- 
ni înainte spre castel, sprijinindu-se ce- 
va mal greu de braţul ţărancel cucare 
eşia tot-d a-una de-acasă de când vede 
rea "1 slăbise de atâta plâns. 

Dominic își strânse cu furie pumni! 
şi borborosi : 

— Tot unu face să me due chiar în- 
dată. 

Această mică scenă, atât de sfăşie- 
toare în simplicitatea el şi care se re- 
învia în fie-care dimineaţă, punea în 
mare turburare simţibilitatea nervoasă 
a grădinarului, un fost matelot, care 
servise odinioară sub ordinile baronu- 
lut de Kermeric. Fără câte-va mângâ- 
ieri pe care le avea în acea casă, din- 
sul n'ar fi putut să rabde aceu viaţă: 
mângâierele astea eruii: mul întăi si- 
guranţa de a trăi bine până la stârşi- 
tul zilelor sale, pe urmă florile acelea 
de care se îndrăgostise, căci creşteail 
așa de bine în area temperatură moale. 
dulce și pe urmă nenum&ratele pahare 
de cidru saii rachiii pe care le bea cu 
prietenul s&u, căpitanul aceluf mic port, 
un fost marinar şi diusul şi cu care 
putea să și amintească faptele timpului 
trecut. 

Astea erati cousolaţiile sale în vreme 
ce pentru baroneasă zilele treceau în- 
tr'o mâhnire adâncă, neschimbată, ne 
întreruptă, 

La început dânsa mai găsia oare-care 
distracții în lucrări de mână, lucrui o 
făcea să'și mai uite gândurile negre; 
însă de când vedereu "i slăbise, de când 
nu mai putea să ţină un ac în mână, 
de atunci nu mal era nimic în stare, 
să! alunge din minte tabloul înspăi- 
mântător al oceanului turbat, al valu- 
rilor uriaşe clocotind în jurul unui fru- 
mos bastiment de r&sboiii și înghiţin- 
du-l ca pe o barcă de pescari. 
„Bărbatul săi, comandantul baron de 
hkermeric, perise tot în chipul acesta: 
dânsa ştia asta cu siguranţă de oare-ce 
drama se petrecuse lângă insula Mada- 
gascar ; şi pe urmă dacă bastimentul 
se înecase, câţi-va oameni cari scăpa- 
seră în not, ajungând la mal, povesti: 
seră despre eroismul comandantului 
care nu voise să sară de pe bord până 
a nu vedea pe toţi oamenii echipagiu- 
lui îmbarcați pe şalupe. Ast-fel dînsul 
perise de moartea clasică și mereii fru- 
moasă a marinarului care se afundă cu 
vasul pe care ţara i la încredințat. 

Insă din catastrofa în care fiul stu 
trebuise să fi perit, nu știa nimic și 
tocmai de asta avea oare-care speranță 
ca și Dominic—că scumpul copil nu eră 





a, A ai 


E Da i A a ci, = 


mort; în temeiul acestei speranţe îşi 
fiuria un roman între de aventuri 
cindate : fiul s&ă scăpat singur de ci- 
clonul ce sfărîmase vasul în mările a- 
ustrale ; ca un notător de frunte ce era 
stând atâta d' asupra valurilor până ce 
găsise o sfărimătură de vas: lăsându- 
se apo! la capriciul valurilor şi ajun- 
gând într'una dinacele mii de insuleţe 
care nu sint ult-ceva de cât nişte stânci 
pe care corăbierii le ovoiesc cu spaimă ; 
trăind singur pe acea stâncă, hrănin 
du-se cu pești, cu buruen! de apă, în 
cercându-se în zadar să atragi biga- 
rea de seamă a vaselor ale căror pâu- 
ze sai coloa.e de fum abia se zăresc 
la orizon. 

Une-ori şi'l închipuia ca avend în a- 
cea pustietate un tovarăş de suferinți, 
pe matelotul Anselm Treburnec din su- 
tul vecin Garde Saint-Cast, un tîn&r 
îndrăzeţ și brav ca și fiul sii. Dinşii 
împreună luptaseră, luptaii încă în con- 
tra naturet, în contra fiarelor. 

In trebuinţa sa de a spera, baronea- 
sa își achitase din noti toate cărțile din 
copilărie, istorii de Robinsoni, de co- 
răbieri aruncați de valuri în locuri ne- 
cunoscute, neumblate încă de niment, 
stând acolo ant îndelungați... 

De câte naivităţi nu s'agaţi cine-va 
pentru a'şi face mereii iluzii: la câte 
înșeliciuni nu se dedă mal cu seamă o 
femee pentru a auzi din noii zicânduii 
se «mamă». 

Da, era foarte cu putință ca într'o 
Zi densa să afle firă de veste co co- 
rabie rătăcită luase dintr'o mică insulă 
pustie pe dof oameni aproape s&lbătă- 
ciți, pe doi oameni care... 

Dar nu! navea să afle nici o dată 
nimic, întocmai cum femeile din Is- 
landa numat află nimic de bărbaţii lor 
plecaţi de dimineaţă cu luntrea la pes- 
cuit şi neintorşi acasă odată cu ceilalţi 
pescari. 

— O! Dumnezeule, se ruga d-na de 
hermerie, dă' mi în sfirșit curagiul de a 
răbda, de a suporta şi nenorocirea asta ! 

Şi reîncepea să citească depeşile o- 
ficiale care, pentru o judecată rece, li- 
niștită, nu putea să lase nici o îndo 
ială că nenororirea era desăvlrșită. 

C'utezătoarea—ast-fel se numia basti- 
mentul pe care se imbarcase fiul sei 
în calitate de aspirant cl. l-u—se alla 
în apele Chinei când primise ordin să 
pornească spre Polinezia: pornise îu- 
dată şi fusese văzută trecend pe lânaă 
insulele Wallis şi pe lângă insulele So- 
cietăţei. De acolo se scoborise spre ar- 
chipelagul Tubuai. Iar a.doua zi, după 
ce plecase din archipelag, un ciclon în- 
&hiţi toate vasele ce se atlaii în acele 
ape; nici o dată apoi nu se mal auzise 
nimic, pe nicăeri, despre Cutezătoarea, 
și nicăeri nu se găsise măcar o părti- 
cică cât de mică din stărămăturile e. 

Aspirantul de întâia clasă dormia cu 
toţi tovarășii ser în fundul oceanului, 
la bi) de metri de la suprafaţa apel. 

Cu toate astea Dominic, după ce se 
uită mult la nişte camelif ce creşteail 
în plin pământ, eși pe furiș din grădină 
Şi apucă lu vale spre podul de lemn 
d: peste riul Arguenon. La ceasul acela 
apele oceanului se înălţaseră şi riul 
care era cu un golf al măref, se um- 
pluse din mal în mal. În aşa împreju- 
rălf, eraă toarte rare corăbiile și băur- 
cile ce sosiuii în micul port Giuildo pen- 
tru a schimba lemne şi cartofi pe mere 
şi pe carne. Insă în acea zi nu era 
acolo nici un vas negustorese. Un sin- 
gur vacht alb, elegant, se afla anco- 
rat în mijlocul rîuluf; era un vacht par- 
ticular. 

— Ce e asta? întrebă Dominie cu 
mirare pe prietenul săii căpitanul por- 
tului. 

— Mi se pare că a venit o vizită la 
al-de Preuillyv. 

— La secăturile alea ? zise Dominic 
cu dispret. 

— Da, da, şi încă un tener trumos 
care mi-a dat 20 de fr. în schimbul a 
câtor-va sfaturi. Cu adevărat, ar fi pă- 
cat să se prăpădească un vas aşa de 
drăgilaş. 

— Să fi venit oare pentru d şoara ? 

— De, ştiu cât și tine în privinţa 
asta: lucru sigur este că d. Arnold de 
Preuilli venia cu trăsura în goana ca- 
ilor pentru ca să l ia... Dar acum as- 
cultă, ce zici, nu bem câte o ulcică 
de cidru, Dominic? 

Apucară spre cârciumă însă numal 
de cât trebuiră să întoarcă capetele căci 
din ceu-l'altă partea rîului se lăsa spre 
pod la vale o trăsură în galopul mare 
al cailor, | 

Căpitanul, repezindu-se spre pod, în- 
cepu să strige: 

— Hel, omule, opreşte cait la pas; 





nu-i voe să mâni pe pod în galop. 

Insă vizitiul nu voia să înţeleagă, 
trăsura intră pe pod. Stăpânul trăsurei 
stând în picioare, îndărătul vizitiului, 
părea al sili să mâue repede. 

— Știţi d-voastră... începu din 
căpitanul să strige. 

Insă se opri, văzând mat de aprope 
faţa călătorului, şi și trecu mâna peste 
ochi. 

Dominic se apropia şi densul pentru 
a face observaţii acelui nesocotit însă 
d odată se împletici şi trebui să se spri- 


noi 


jine de rezemătoarea podului pentru 


ca să nu cadă, Călătorul sări atunci 
din trăsură şi întinzud braţele, zise 
cu un glas slab, răguşit: 

— Er, Dominic, ce, nu mE mal cu- 
noşti ? 

Dominic, spăimcntat, galben, cu gât- 
lejul strîns, cu ochil sgâiţi, stătu câte- 
va secunde la îndoială, timp îndestu- 
lător cu toate astea pentru ca 0 impre- 
sie de nespusă grije să se zugrăvească 
pe faţa sositului. Insă deja în momen- 
tul următor, bâtrânul servitor se arun- 
case în braţele lui. 

— Ah! d-le Ravmond, nu visez vre? 
d-ta esti cu adevărat 7 

-— E4, pe toți dracii, nu m& simi, 
nu m& pipăit în came şi oase 2... Dar 
mama, - 

-— O! ce geloasă are să fie că te-am 
îmbrățișat eii înaintea eT:... Și vrea să 
zică soseşti numai uşa, fără să fi dat 
de veste, după o lipsă cam de vreo 
anl 1... Vezi, ei sint acum... sunt... 

Și cu măinile-l mai, lăboase, Domi- 
Nic își apăsă pieptul care bătea cu 
turie. 

—.- Nu, nu, vezi d-ta, e prea mult 
dintr'o singură dată... Ah! dle Ras- 
mond!.., 

Se repezi din nou în braţele tântru: 
lat al cărul ochi! străluciră acum de o 
bucurie ciudată, bucuria omului cure 
isbuteşte într'o întreprindere. 

— *ezi că teal schimbat foarte mult 
în vremea, asta, d-le Ravmonăd... In sfir- 
şit, cum 0 să tfacemacum ca să te pre 
zinți d-nei baronese, căci dracu să m& 
iu dacă densa se așteaptă la așa ceva... 

— Tocmai, am voit să pregătesc tute 
cu tine, Dominic, mat înainte de a mă 
arăta er. Dacă aşt fi anunţat-o printr'o 
scrisoare că sunt viii şi că 0 să, sosesc, 
sunt sigur că aș fi ucis-o... Minunea 
asta pe care D-zeii a făcut-o scăpân- 
du-m& pe mine singur din 400 de oa- 
menk câți erum pe vupor, trebuie ca 
mama so afle cu încetul din gura ta, 
Nu  voiti eşi în faţa el de cât atunci 
când vom simți amândoi că dânsa e 
îndestul de pregătită... Căclr e teribilă 
bucuria când cine-va a suferit atât de 
mult. 

«Uite, eii mal adineaorea, când am 
dat încoace de după dealul ăla și când 
am zărit scumpele mele ruine de la 
(suildo, mi se părea că o să mor... [lal, 
vino cu mine... 

Și Ravmond de hermerie apucă de 
mijloc pe Dominic. 

——- Haidem, o să trecem prin dosul 
parcului ca să nu ne vadă nimeni. 

— Ca şi cum ți-ar fi trică să nu te 
certe mama d-tale fiind-că ai călătorit 
prea mult pe oceau. Ah! văd eii bine 
că nu teal schimbat de loc în privința 
asta : eşti tot acela de mal înuinte. 

Și Dominic sbucui în ris în vreme 
ce dou& lacrimi îi ţișniail încă pin ochr, 

Raymond strînse mâna căpitanului 
care stătea cu gura căscată, plăti vizi- 
tiului apoi târî pe Dominic pe drumul 
ce duce de-alungul riului Arguenon. 

Mergea cu aşa mare siguranţă, avea 
în minte atâtea amintiri în cât ar fi 
crezut cine-va, că lipsia d acasă numa! 
do zi. Intrebă pe Dominic despre mama 
sa, despre ale casei şi despre o mulțime 
de alte lucruri mărunte. Li aminti des- 
pre fapte ale copilăriei sale pe care 
singur el le cunoştea, căc1 servitorul 
tusese  complicele tuturor ştrengării- 
lor lut. 

— Ah! în adevăr, esti tot &la de de- 
mult, nu te-af schimbat de loc, repeta 
grădinarul. Și cu toate astea, pe pod, 
nu. te-am recunoscut îndată... Ce prost 
se face omul dacă îmb&trâneşte. Fă care 
te aşteptam în toate zilele, îm! ziceam 
Ovi de câte ori vedeum câte o trăsură 
saii câte un călător singuratec! «tre 
buie să fie dânsul». Și când colo, când 
cu adevărat erat d-ta, am stat la gân- 
duri şi lu îndoială. E drept că mai îna- 
inte aveal un glas ca de domnişoară, 
iar acuma... 

— Mi sa schimbat glasul în nopţile 
alea afurisite petrecute în mările aus- 
trale... eram silit să dorm aproape de 
stele şi am căpătat o laringită de care 
nam să m& vindec de cât după lungi 


lui, li '%0; lanuare 1894, 


și multe îngrijiri... Sper însă că o să 
fii bine îngrijit aci, hai ce zict? 

— Ah! d-le Rasvmond, eşti aşteptat 
aşa cum așteaptă cine-va pe bunul 
Dumnezeii. 

Dupi un ceas, când baroneasa de 
hermeric stătea adâncită într'un fotolii, 
mare, ascultând fără a zice nimic, pa- 
luvrele cameristei sale, Dominic intră 
în odaia ci finGud în mână un buchet 
de Loze. 

— Ah! scumpele mele flori, exclumă 
densa cu un zimbet plângător. 

Și le luă repede spre a se îmbiita de 
partumul lor. De văzut nu putea să le 
vadă bine însă cunoştea după miros 
diferitele specialități. 

— lată stia sunt trandafiri de Ben- 
gal sădiţi de sărmumul meii Ravmond,.. 
Ah! dacu densul ar vedea cum îf je- 
tuiesc copăceir... 

Dominic, îuroşit grozav la față cu 
ochi! plecaţi, își întindea bonetul în 
mâinf ca şi cum voia să l rupă. 

D o dată, un zâmbet fin îl îndoi bu- 
zele rose, 

— De sicur că dacă d. Ravmond 
sar "intoarce azi la Guildo şi n ar 
vedea nici un trandafir în Copăcel, o 
atunci «le sigur... 

— "Taci, Dominic, întrerupse baro- 
neasa cu asprime: numal tu eşti de 
vină că nu pot odată să mi astâmp&r 
grija, durerea, speranţa... Te opresc, în 
țelegi ? te opresc formal să' wm! mal re- 
peţi ast-tel de vorbe. 

— Bine, bine, d-nă baronesă... 

Şi Dominic după ce stătu puţin tăcut, 
reluă: 

— Bine, d-nă baroneasă . dacă i așa, 
nu'ți spun ceen-ce am atiat adineauri 
de la prietenul mei, căpitanul portului. 

—- Ce ţi-a spus dânsul? întrebă în- 
frigurată d-na de kermeric. 

—MI-a spus că... dar lasă... fiind-că d-na 
baroneasă nu mal vrea s'audă nimic... 

— O să spul odată, da suit ba... 

Baroneasa se sculă şi după ce își 
purtă puţin mâinile în gol, nimeri u- 
meri! lul Dominic şi începu să “1 sgâlţie. 

—— EX bine, d-nă baroneasă, era vorba 
de femeea Perinnic, din satul Plouba- 
lav ; d-ta ştii că fiul e lipseşte de șase 
ani iar biata femee își luase nădejdea 
de "| mul vedea vro dată. Deună-zi pe 
când stătea în pragul casei, vede d'o 
dată sosind diligența de lu Saint-Briac: 
din dilicenţă sare un ştrengar care se 
repede lu densa strigând : 

— ci, mamă, bună ziua; ce, nu ne 
mai strângem acum în braţe ?» 

«S&rmana temee nu mal avea putere 
nici să se scoale ba încă stătea la în- 
doeală și întrebă: «tu ești? tu eşti cu 
adevărat ?» Băiatul avea cel drepi un 
zuturul de se părea că vorbeşte dintr un 
butoiii. 

— «EX da, el da, eii sunt, râspunse 
ștrengarul, iur Perinaice era aşa de tur- 
burată în cât mă mir că na murit. 


— U, Doamne... Dumnezeule!.. ex-. 


«lamă baroneasu,. 
Și într'o resvrătire nelegiuită, Îşi ri- 
dică spre cer pumnii strânși. 


Nu adăogi nici o vorbă însă cu pri 


virea zicea: 

— De ce nu mia căzut mie aşa fe- 
ricire ? 

— Lite, eii sunt încredinţat, reluă 
Dominic încântat de micul s&ii basm; 
că într'o bună dimineaţă o să vin să 
vestesc că soseşte d, Ravmond... Şi să 
vezi că lucrurile aii să se explice aşa 
cum le-am gândit not. Vasul lut sa 
stărimat în apropiere de una din acele 
mil de insuleţe ale oceanului Pacific, 
d. Ravmond a scăpat în not în insulă 
unde a stat maf mulţi ani şi de unde 
Va luat în sfârşit vr'o corabie negus- 
torească aruncată de turtună în acele 
părţi... 

— Dominic, Dominic, afiat-a!l oare 
ceva despre fiul meii ? 

— Da, ştiii atâta că nu! cu putinţă să 
nu | ma) revedem... 

— 'Trăeşte, Dominic, trăeşte ? Spu- 
ne'mi că al aflat de la cine-va că tră- 
ește... 

— In privinţa asta, d-nă baroneasă, 
nu eti am să te desmint. 

— E aci poate: a sosit? Ah, Ras 
mond, Raymond)... 

ll chema cu o grijă teribilă: do- 
dată se împletici sub mângâierea aces- 
tut cuvânt sublim pronunțat de un 
&las răguşit: <mamă, mamă :» 


Şi 
Fiul perdut 
Și cu toate astea ca şi Dominic pe 


podul de peste Arguenon—baroneasa 
avu 0 impresie ciudată, aproape de în- 





f 


AI PR AAA K 


EI 22070 PERII : 


d 
i 





Universul Literar No. 5. 


5 
EI RT E PE Nori - + A NI MINI SN SI, N E SE NIN 2 





dceală, auzind acel glus zicând : mamă, 
înamă ! In glasul acesta dânsa nu re: 
găsin acea frăgezime, acea tinereţe de 
odinioară ; totuşi ca şi îndoealu lui Do- 
minic, ţinu numai o clipă şi îndoeala 
ei. [)iscută oare cine-ta o fericire de care 
de şa mare frebuință ? Și pe urmă 
den sa avea în umintire un glas de co- 
pi!, lar fiul s&ii era azi bărbat: deci nu 
numai că glasul luf trebuia să se fi 
schimbat dar încă acest glas era ca 
sdrobit, eva stius în unele clipe... Prin 
câte încercări trehuise să treacă hietul 
copil !... 

-- Fiul meii!... 

— Mamă 1... 

Vreme de câte-va 
de cât aceste cuvinte: 
baroneasa îl recunoscu, 
calitiţile; întocmat ca odinivară, u6n- 
sul o sărută de lu gură spre gât, îl 
strânge mijlocul întozmat ca atunci şi 
pe urmă o conduse încetişor, o aseză 
pe un fotoliii şi îngenuchiă la picioa- 
vele e! pe un scăunuş, 

— Uite, aşa ca atunci când 
mic, zise donsul. 

— Ce trumos trebue să fil. 
al meii. 

— Iată, priveşte-mE şi vezi-mă& cun 
sunt, zise dânsul cu tou glumeţ și și 
opri tațau în «dreptul ochilor ce*. 

Val, val! murmură densa pur 
tându'şi măinile slăbănogite pe fizuru 
lut. Nu mai v&d, Ravmond al meii, an 
plâns atât de mult... 

- ȘI eii mam 
Mult... Ah, mamă, dacă al sti... 

—- Da, o să mil spul toate îndată... 
Inşă pentru un moment îmi ajunge 
să "mi închipuiesc că eşti uci lângă 
mine... că anii &ztia din urmă, care ai 
trecut n'ati fost de cât un vis r&ii ce 
dispare ca ivirea soarelui... Trăsăturile 
tale sunt mal bine pronunțate acum, 
Raymond, 

Inchise ochii căci privirea lor neho: 
tărîtă o încurca mal r6i; voia să pri: 
vească pe fiul scii numai în amintire; 
iar cu degetele, ca şi cum ele ar fi 
putul să vadă, pipăia merei îndoiturile 
feţei lui. 

— Da, da, simt că nasul tă e ceva 
mal mare, sprincenele mal dese... u- 
merii obrajilor nu ți erai aşa 0s0şi... 
p&rul e întocmai cu atunci deşi ma! 
des acum... buzele asemenea... erai așa 
de tânăr când al plecat... Acum ești 
bărbat si suferințele prin care al tîre- 
cut te-ai îmbătrânit mail mult ca anii. 

— Inima mea a îmbătrânit, mamă, 
de dorul t&ii... 

IșI puse capul în poala el: 
împreună acum mânile : 


minute nu ziseră 
puţin câte puţin 
îi regăsi toate 


eȚatn 


Ravmond 


disperat atât de 


densa ȘI 


— Cum să “ţi mulțumesc, iumne- 
zeule !... Şi când îmi aduce aminte că 


mail adineaorea era cât IL& 
resvrătesc contra ta!.., 

«Dar, scumpul meti fiii, cum soseşti 
tu așa fără să "ml fi dat de veste, fără 
să ştiii nimic de scăparea ta neaștep- 
tată > 

— Mamă, îmi era frică pentru viaţa 

Te-am văzut aşa nenorocită, așa 
zdrobită la moartea tatălui mei, în cât 
n'am putut să'mi pun încrederea de 
data asta de cât în mine şi în Dominic: 
bucuria omoară mal repede de cât du- 
rerea... 

— Ah, Dominic nu şi-a perdut nici 
odată nădejdea despre întoarcerea ta... 

— EX, pe toți dracii, par'că d. Rox- 
mond ar fi om care să se lase a fi 
mâncat de rechini. 

— Aşa dar istoria cu Perinaic, pe 
care mi-o spusași adineaorea, a fost o 
minciună... 

— Da, mamă, am voit să ştiii în ce 
chip o să primeşti tu aşa veste... Fit 
eram la uşă, ascultam... Dacă aşi fi vă 
zut că turburarea bucuriei e primejdi:- 
oasăi pentru tine, aşi fi statascuns până 
diseară, până mâne... Insă am înţeles 
că ești puternică şi pe urmă dorința 
de a te îmbrăţişa era de nebiruit. 

-- Ah! ce bine "mi fac vorbele astea 
ale tale 1... Acum îți recunosc şi glasul, 
mi se pare că e tot &la de odinioară... 

Ea nu se mai putea bucura acum de 
cât de glasul lu! și toate cuvintele as- 
tea îi procuraii o mângâiere sublimă. 

— EX, spune'mi acum, cum ai scă- 
pat tu singur din acea nenorocire ? căci 
tu singur al scăpat... 

— Val, da, mamă, 

Faţa lui Raimond se posomori, Apor 
densul povesti o istorie toarte mult a 
semănătoare cu aceea pe care baro- 
neasa și Domenic şi-o închipuiseră de 
sute de ori în singurătate, în așteptare 
și disperare. 

Cutezătoarea se scufundase în mijlo- 
cul unui ciclon spăimântător: se scu- 
fundase numa! în câte-va minute aco- 


pe-aci să 


parte... 


Ca nm e MII —— —— ——— 


perită de un vGrtej de valuri înalte ca 
i MERE 

— Ca şi. capul Frehel, zise Dominic. 

— Poate şi mai înalte. Sub aşa cătă- 
țime. de apă, bastimentul nostru semăna 
a 0 coaje de nucă... Valurile ai căzut 
asupră ne ca o lov itură de ciocan uriaș .. 

Buroneasa se înfioră și atrase la pept 
pe fiul săi, 

—- Și pe urmă 7 

— Pe urmă, mamă, nu stii! tocmal 
bine cum an isbutit să ies la supru 
față din adâncimi. De sigur, a trebuit 
să înot, din iastinet.. Un curent de o 
torţă ne mul pomenită ne ducea într o 
Tre! inși scăpaserăm de moarte, 
eii, Anselm 'Trebarnec şi un matelot 
din ţinutul Bascia.., 

Un observator mat bun ar fi băgat 
de seamă că, pronunţând numele de An- 
selm "| reburnee, olasul lul Hav mond 
tremurase. 


— Dar, zise baroneasa, nu mt spu- 
seşi că numai tu singur. 
- Așteaptă, mamă, 
— Ah! înţeleg, Anselm a murit pe 
urmă ? 
— Var, da, murmură Ravmond cu 


înduioşare, 

— S&rmanul băiat! 

— Ce durere am simţit de pierdere a 
lut! 

-— Da. ştiii, tu ţineal foarte mult la 
Acasul, iţi era devotat... Dare mal bine 
PO A dânsul că a murit.. 

Și de ce, mamă? 

— Dominic, o să/ţI explice. 

— Poate sa petrecut ceva cu Anaic 7 
întrebă Raymond cu grijă. 

— Upresc pe orl-cine să pronunţe nu 
mele azesta înaintea mea, zise baro- 
neasa ; Dominic o să “ţi spună pentru 
ce ; urmează copilul meil. 

Baroneasa se exprimase cu atâtu au: 
toritate, părea acum așa deosebită, de 
temeeu de adineaore, atât de emoţio- 
nată, atât de drăgăstoasă și a cărel i: 
nimă nu bătea de cât de dragostea fiu- 
lui s&ii — în cât Ravmond nu îndrăzni 
să'[ facă o nouă întrebare. Iși termină 
povestirea cam repede, cam cu nerăb- 
dare. 

Printr'un fenomen neexplicabil, se 
desprinsese o barcă de pe ('utezătoarea 
în momentul când aceasta se scutunda 
și barca fu luată de același curent care 
ducea pe cel trei scăpaţi; dânșii deteră 
peste ea, o întoarseră Și ş săriră într'ânsa ; 
însă n 'aveaii cu ce so mâne, le lipsiaii 

vâsle ; se lăsară în voia lul Dumnezeil 
şi după vr'o patru sati cinci zile, când 
eraii aproape să moară de sete, de 
toame, de trig, fură aruncaţi pe o mită 
insulă unde vieţuiră într'un chip spăi- 
mântător de mizerabil, cu peştele cel 
prindeaii de prin găuri, cu burueni şi 
tructe sălbatice. 

—. In privinţa asta, am aţi povesti 
multe și mărunte cel puţin vn un de 
zile în toate serile 

— Du, însă cine te-a mântuit în sfir- 
şit ? 

— Vite, să "ţi spun: matelotul din 
Bascia a murit în insulă, după câte-va 
luni; eii şi Anselm furium mai tari, răb- 
darăm toate cu curagiă, însă Anselm era 
adesea, prins de friguri „» In zadar în- 
ventasem tot felul de semnale, în za 
dar îm! zeâiam ochii toată ziua ca să 
v&d vr'o corabie; nu venia nimeni, nu 
vedeam nimic ; perduserăm şi raţiunea 
de timp, nu mail ştiam în ce an, ce 
lună şi ce zi ne aflam; eram disperaţi, 
am îmbătrânit în vremea asta cu lo ani. 

— 5&rmaune copil!... 

—- Am îmb&trânit şi m'am schimbat 
intr'atâta că nici Dominic nu me re- 
cunoștea ma! adineaorea. In sfârșit, în- 
tr'o zi de furtună, o corabie era cât pe 
aci să se sfarme de insula noastră : era 
o corabie australiană care fugea de un 
ciclon spăimântător, întocmai ca acela 
care încercase pe Cutezăfoarea ; Cora. 
bia se scobori până ia lo grade sub 
Noua-Zelanda unde ne aflam. Furăm a- 
duși la Melburne, însă Anselm, sleit de 
viaţă, muri pe drum; eu zăcul greii 
șease luni; tot timpul &sta am stat, ca 
să zic aşa, între viaţă şi moarte; aiu- 
ram mereii: uneori m& credeaii ne- 
bun : când me întrebaii cum mă nu- 
mesc, răspundeam şi Anselm și hRay- 
mond de Kermeric. Imprejurarea asta 
a făcut să nu se poată telegrafia în 
Fraucia despre scăparea noastră, 

«In sfârşit am biruit şi boala, însă 
nesiguranța în care se aflaseră cel ce 
m$ îngrijiseră, asupra numelui meii, 
m'aii făcut să înțeleg că trebuia să fiu 
cu mare băgare de seamă vestindu-ți 
scăparea mea, mamă... 

«Slavă Domnului acum, tu aj fost în 


stare să birul bucuria cum am biruit 


şi eil nenorocirea. 


——— ————. 1—... 


PRI. 
je 


Baroneasa '] strînse din noii cu bra- 
țele i slabe şi | acaperi de sărutări. Pe 
urmă zise: 

— Acum du-te cu Dominic; densul 

să-ți spună toate schimbările ce s ai 
eta aci. După asta ne vom duce 
îmoreună să mulțumim sfintei Fecioare 
de (Guildo. 

Dominic "şi roti ochi cu furie şi dete 
din umeri ; era vâdit că treaba cu care 
'] însărcinase d-na de Kermeric nu “1 
venea câtuşi de puţin la socoteală. 

Și tocmui lucrul &sta îl spuse mul 
Ant6i lul Ravmond, aflându-se singur 
cu el în camera lut, 

— Drept să ţi vorbesc, aş vrea să 
fie un altul în locul meti care să ți co- 
munice întâmplările de pe aci. Dar în 
sfârşit, n'am ce tace, trebue să afli 
tot... 

Ast-lel zise şi se scărpină după ure- 
che: nu 1 venia să înceapă de loc; 
stătea cu ochii pe covorul de Persia, 
peste care era aşezată masu stăpânului 
sti, masă frecată și curăţită de dânsul 
cu mare îngrijire, ca şi duşumeaua, ca 
şi tot ce era acolo. 

— Vezi, eti am ținut toate aci în 
mare curăţenie în lipsa d-tale, zise dân- 
sul în sfârşit: tot eii am purtat grijă 
de pușştile şi uundiţile d-tale, d-le hay: 
Moud ; o să j găseşti toute strălucind de 
curăţenie. 

Ravmond se uită de jur 
prin acea cameră mai mult cu 
de cât cu bucurie. 

Era par'că în ochii sti 
mirare că se află acol). 

Dominic, ridicând capul şi uitându-se 
la el, dânsul zise: 

— Multă vreme n'am crezut că o să 
mal v&d toate astea. 

— El, vezi, eii eram sigur că o să 
te intorci, De pildă când tata aceea, 
Anaiec... 

Dominic se opri din noii şi plecă 
capul. 

Ravmond se îngălbeni. 

— Fosta vr-o ceartă între densa şi 
mama 7 

— EI, de-ar îi fost numal ceartă !,.. 
trebue să spun că dacă d-na baroneasă 
e bunătate în persoană, când e vorba 
de mine săâii d-ta, cu all se arată 
une-ori de tot aspră... Și af avut ocu- 
sie să constaţi asta în ziua când Ya 
spus că af de gând să te căsătorești 
cu d-șoara Emiliana de Preuilly. 

Raymond se făcu vânt din galben 
ce era şi cu un glas de ghiaţă în: 
trebă : 

--— Dominic, 
parte 

— Nu, nui nimic d-le Ravmond; 
bătrânul urs viețuește încă în tainița 
lut şi azi, ca şi mail înainte, face pe 


împrej ur 
triumf 


un fel de 


e ceva noii și din acea 


fiul și fiica lu! săi tremure de frică. 


— Nu sa prezentat nici un bărbat 
pentru d-șoara Emiliana : 5 

— Ce bărbat s'ar prezinta oare pen- 
tru ca să intre într'o familie de secă- 
tu, întro familie de îngâmtaţi care 
cred că sunt cine ştie ce persoane În- 
semnate când abia aii cu ce să "și tâ- 
rască zilele... Să m& ierţi că vorbesc 
aşa pe şart, d-le Raymond. 

Acesta zîmbiu într un chip cam mă- 
reţ. 

dă Da, ştii, că şi tu ai aceleasi idei 
ca și mama despre familia de Preuiily 
și că în calitatea ta de jumătate de ţă- 
ran, n'al vrea să mă vezi căsătorindu. 
m& cuo fată care nare nici bani, nici 
pământ. Insă asta nu priveşte pe ni- 
meni, ci numai! pe mine singure 

— Da, pe d-ta şi pe mama d-tale, 
dle Raxvmond. 

— În sfirşit, ce s'a întâmplat cu fata 
aceea, cu Anaic? întrebă Raymond cu 
o mișcare febrilă de nerăbdare. 

Se aşezase la masa sa şi cu mâna 
dreaptă întorcea în chip convulsiv un 
condei de fildeș, iar cu stânga închidea 
şi deschidea un săltar. 

— Intocmai ca mal înainte, aşa face 
și acum, îşi zise Dominic şi se hotări 
să vorbească, 

«Iată cum stă lucrul, urmă dânsul 
tare ; Anaic fiind sora d-tale de lapte, 
era pentru d-na baroneasă ca o copilă 
de casă, cu atât mal mult că dânsanu 
are nici tată nici mamă. Trebue să re- 
cunose asemenea că Anaic, când vol 
bia de d-ta, se cunoştea îndată că ie 
iubeşte... 

— Şi eu o iubesc, declară Raymond 
cu un accent ciudat. 

Şi din ochit lui de oţel țişni un ful. 
ger. 

— N'o să'mi spul, cred, că sa apu- 
cat de umblat prin flori > 

— Așteaptă, d-le Raymond, zise fos- 
tul matelot cu încurcătură. D-na baro- 
neasi. observase deja că Anaic își dă- 


Luni, fi (29; lanuare 1394 
NIN N N N ORI RR îl A a 








dea, singură învoirea să lipsească da: 
casă, şi m& roagă să utlu ce tace, nude 
se duce. M'um întormat şi am aflat că 
fata găsise mijloc — cu toată paza b&- 
trâuului maimuţoiii de Preuilly -.. să 
se ducă ca să steu de vorbă cu d-şoara 
kmiliana ; vorbiuii de sigur de dita, 

— Și n'a! spus mamel? | 

—Nia, eii an tăcut pe prostul, însă s'aii 
găsit alţii care să! spună. Atunci d-na 
baroneasă a ocărit pe Anaic, iar asta 
i-a spus tot, drept și curat şi “1-a ma! 
declarat că, măcar că trăește fourte 
bine aci, vrea să iasă din serviciul d-uel 
baronese şi să'şI caute un loc la Paris 
unde sunt lefuri mari, că d-şoara Emi- 
liana, având a pleca la Paris, unde 

o chiamă o mătuşă a el, voia so ia 
cu dânsa .. 

-— D şoara Emiliana » fost lu Paris? 

— Da, a stat vro patru saii cinci 
luni, şi, Doumne, când su, întors era 
slabă, prăpădită, asta dovedește că a0- 
rul nu e de loc bun acolo. In stirşit 
Anaic a zis că d-yoara Emiliana e ia 
la Paris în calitate de cameristă si că 
dacă va găsi un loc până ce d-şoara 
să se întoarcă... Asta sa şi îutemplat 
d-le Raymond. 

«De geaba i-a spus d-nu baroneasă 
că Parisul e un loc de perzanie pentru 
O lată ca densa, de geuba i-a amintit 
de logdnicul stii Anseln 'Treburnec care 
avea “să se întoarcă poate; de ueaba 
toate s'a dus... 

— Aşa dar acume lu Paris? întrebă 
haymond, şi pe fața lui se zugrăvi un 
sentimeni de mare uşurare 

-— Da, sunt sigur că nici d tale nu ţi 
mat face plăcere s'o vezi după o aşi 
faptă. 

-— [n adevăr, râu a tăcut, 

— Firește, pentru dânsa era un lu- 
cru ca şi hotărît că nu trebuia să mal 
plece din casa asta... Fraţi aci împre- 
ună, d-na baroneasă o iubia ca pe 
fiica sa. 

— Dar trimete une ori vr'o scrisore * 

— Da, trimete scrisori d-șoarel Eimi- 
liana. 

„—- Dar de venit nu vine nici odată 7 

— Ba da, vine în toţi anil cam pe 
vremea asta... Dar d-na baroneasă n'a 
mal voit s'o primească aci din cauza... 
Ah! uite, de asta o să te necăjesti. 

—.- Vorbeste, spune ce-u fost ? 

— Din cauza copilului... 

Raymond păru așa turburat d odată, 
in cât Dominic exclamă: 

— lată, vezi, pentru asta aș îi voit 
să ţi comunice un altul toate lucrurile 
astea. 


i) 


Un copil!... Cu cine la făcut? 
Cine ştie... Parisul &la e mare. 
— Și vine aci cu copilul, 

O, nu; însă nişte fete de pe-uci, 
servitoare la Paris, „aii v&zut-o cu co- 
pilui. 

—Când vine aci, nici nu vorbeşte de 
copil. Ei o dată -am pomenit aşa pe 
departe, dânsa s'a tăcut că nu "nțelege. 
Vezi d-ta, Parisul nu face pentru o fată 
cinstită, 

O puternică emoţiune zguduia pe Ras- 
mond, o emoțiune mult mai puternică 
poate de cât accea de care fusese sră- 
pânit în braţele d-nei de kermeric. 

lar Dominic își stringea pumnii și 
se înroşise grozav; era furios pe acea 
tată Anaic, care pricinuia o emoţiune, 
o turburare aşa mure stăpânului săi. 

— Ah! fetele! ce fiinţi mai sunt şi 
fetele, exclamă dânsul cu indignare. Și 
aj crede d-ta una ca asta, de câte ori 
Anaic vine ari, ştii de ce vine? Ca să 
aprindă o lumînare la icoana si. ke. 
cioare de Guildo și să se roage pentru 
întoarcerea cu sănătate a logodnicului 
s&ii, Anselm Treburnec. 

— Țici că vine în toţi anii pe vre- 
mea asia ? 

Și Raymond părea foarte îngrijat, 

— Val niel o evije, d-le Raymond, 
o să i spun eii lămurit că, după ceea 
ce a tăcut dânsa, d-ta numa! ți! s'o 
vezi, tot așa cum numai ține mama 
d-tale... 

In clipa asta se auziră bătăi repezi 
In ușă. 

— Ah! cine o fi oare? întrebă hav- 
mond sculându-se. 

— Pe sigur, o fi cine-va de pe-aci, 
d'imprejur... cine-va care doreşte să 
te vadă. 

Uşa se deschise d'odată, o fată ado- 
rabilă trecu pragul și se repezi la Ray- 
mond. Insă datia 1 zărise fața şi se 
opri d'o dată ca împetrită şi în chip 
instinctiv ial | 

-— Anselm : 1... Anselm 'Treburnec !.., 


Da 


(A se citi urmarea în «Universul Literar» 
de Dumineca viitoare. 


ic ae A ERE Mera ln ARC RR E 


DAT n n. 


Tm ue a 


înnainte i! a 


Leine za e rai Tare Cr pe Prea 


MID moda cae 


pr 
[n 


Universul Literar No. 3. 





CRONICA 
In Carnaval 


0f!... ce vreme e afară 
Senin, soare arzător, 
Par'c'ar fi în primă-vară, 
Zi, aşa, parol, să mor... 


S'apol nopţi frumoase toate 
Nici zăpadă şi nici ger, 
Lună mare cât se poate 
Şi mil stele sus pe cer... 


Lumea toată e 'ncântată 
D'așa timp frumos şi blând, 
ŞI, Zi, noapte o vezi toată 
Că o duce petrecând... 


Ziua lumea patinează 
In al nostru Cişmigii, 
Noaptea pe la bal danţează 
Z&i, anatima 3ă fii... 


Și pe lac, la patinare 
Vezi cucoane, domnişori 
Ba și domni și domnişoare 
Ce se ţin de subţiori... 


Și când muzica 'ntonează 
Vr'un vals dulce, răpitor, 
Toată lumea patinează, 
Alergând într'un picior. 


Colea uite-o domnişoară 
Se împedică lu pas, 

Și de-o dati, hop, ușoară 
Cade uite-o drept în nas... 


Lumea ride "n gura mare 
S'apol face mare haz, 

Pe când fata cu 'nciudare 
Se tot şterge pe obraz... 


S'apol seara lumea toată 
Uite:o "n balui răpitor, 

Și psrechi-perechi fac roată 
Intr'un vals încântător... 


Și aci când măscuţe multe 
Mai pe jos ma! din amor, 
Car! staii pe juni s'asculte 
Juni cu buzunarul chior... 


Sunt şi măsci d'acelea care 
Toacă pe nui? bărbaţi, 

Cu vin, bere, de mâncare 
Şi trag chiul la aitiaţi. 


ŞS'asa lumea, mic şi mare, 

Duce viaţa "n Carnaval, 

fiua e la patinare, 

Noaptea, uite-o, e lu bal... 
Nicodem. 


UN PROVERB 


Cine ascultă pe prost, mal prost e 
de cât cel care! vorbeşte. 
German). 


STIRI PRIN POSTĂ 


Franţa.—-Ministrul marinei a ordonat 
să se excludă imediat toţi soldaţii cari 
au ide! anarchiste, de pe vapoare, fără 
ca să se ţie seamă de naţionalitate. 

— În cartierul Montmartre aii fost 
arestați d anarchiști, elevi în liceul 
Louis le Grând. Fa se ccupau cu ta 
bricarea dinamitei. Aveati de gând, în- 
torcându-se în scoală, să arunce liceul 
în aer, 











x 

ltalia.—Benini Paolo, băiat de 13 
ani, din Imola, certându-se cu fra- 
tele stii mal mare care "1 imputa viața 
lui destrăbălată, îl înjunghiă lovindu-l 
de : ori! cu un cuțit. A fost arestat. E 
primul fratricid care sa comis în acea 
provincie, de când ţin minte bătrânii. 

— Altă încercare de revoltă s'a fă- 
cut aproape de Formia. hevoltaţii cer 
de la primărie să li se dea pâine sat 
de lucru. 

Geandarmeria a restabilit ordinea. 

e 
E 

Germania.—In ultima săptămână nu- 
mal la Berlin ai avut loc 6 reuniuni 
de lucrători. Un comisar de poliție care 
a asistat la una din reuniuni a arestat 
pe un orator, care ataca prea violent 
guvernul. S'a produs atunci un zgomot 
nespus de mare; adunarea a fost disol- 
vată ; poliția sosită în grabă a arestat 
pe d lucrători. In toate reuniunile s'a 
cerut ziua de 8 ore de muncă, 

— Ziarele radicale şi socialiste din 
Germania afirmă, că împăcarea împă- 
ratuiul cu un om, care nu mai are 


Ca E a a e a ao o CA N O N N 
Îmi ai A a A A A E A a AO A a a o OO 0 O N N O N CN PN E Ca a CO a ai 





nici un viitor (Bismarck) n'are nici o 
însemnătate politică. Un ziar conserva- 
tor e de părere, că prin această împă- 
care situaţia actualului cancelar de Ca.- 
privi, e sdruncinată. Unii afirmă, că 
împăcarea se face de teama unei disol- 
vări a Triplet-Alianţe în care caz Bis- 
macck va fi chemat la putere. 
% 


% % 

Austro-Ungaria.—Sub podul «Carol» 
din Praga, poliţia a descoperit o cutie 
de tinichea, conținând 12 cartuşe cu 
dinamită. A doua-zi dimineaţă s'a gă- 
sit lipite pe unele străzi nişte afişe con- 
ţinând insulte la adresa poliţie! şi a ju- 
decătorilor din procesul «Omladinişti- 
lor». S'aii început nou! perchiziţii, pe 
la câți-va studenţi darnus'a aflat la ei 
nimic compromițător. 

— Ziarele oficioase zic că guvernul 
din Viena va r&mâne cu totul indife- 
rent faţă cu evenimentele din Serbia. 
[n Bosnia, sai trimis din noi trupe. 

% 


2% 

Anglia.—Ziarul «Guardian» din Man. 
chester anunţă eă tratativele între An- 
glia şi Rusia pentru delimitarea hota- 
relor Pamirului sai isprăvit, spre mul- 
țumirea ambelor țăut. A mal rămas să 
se discute chestia concentrării de trupe 
în părţile acela, 

— D. Gladstone, primul ministru al 
Angliei, a propus reginei un proiect de 
lege pentru împroprietărirea, pe soco 
teala statului, a ţ&ranilor irlandezi tără 
de pământ. Chestia a fost luată în dez- 
batere,. 

"E i i 

Rusia.— La Simins, o mică comună 
din guvernamentul Kazan, poporul a 
omorit o familie întreagă ovrciască com- 
pusă din tată, mamă şi 4 copit mici, 
Oamenii îndemnați de nişte agitatori 
pentru persecuția ovreilor, ai dat toc 
casei ovreiului, apo! ati închis uşile. 
Intreagză familia u ars. Poliția a arestat 
mul mulți țăran. | 

-— In cercurile politice din Peters- 
burg se comentează toarte viii împăra- 
rea împăratului Wilhelm cu Bismarck. 
Când s'a auzit ştirea aceesta, ambasa- 
dorul franceza avut o lungă întrevedere 
cu directorul ministerului de externe 
rusesc, 

4: ii 

Turcia. — Se proicctează o reformă 
importantă, prin care să se desființeze 
resimul capitaliştilor. Pentru aceasta 
se tolozeşte Poarta de marile încurcă- 
tul! din Europa. 


LUCRURI DIN TOATĂ LUMEA 


Noua modă engleză.—Ştiţi care este 
în acest moment, la londra, semnul cel 
mal sigur,. spre a se cunoaşte adevă 
rații gentilomi ? 

Este tatuagiul, preconizat de ducele 
de York, fiul prim născut aj prinţului 
de (alles şi viitorul rege al Angliei. 

Acest duce, este tatuat ca cel din 
urmă soldat al marinei engleze. 

Tatuagiul s&i constă în bandiere en- 
gleze, desemnate într'un mod foarte ar- 
tistic pe braţele sale. 

Pielea Alteţei Sale u fost zugrăvită 
de către profesorul Williams,  speciu- 
listul cel mat renumit din Londra, şi 
care ja pentru o ast-fel de operaţie cel 
puţin 20 de punți :1250 de tranci:. 

Ducele de York a fost precedat în 
această manitestare artistică de unchiul 
s&ii, noul duce de Sax-Coburg-Gotha, 
și de cumnatul acestul prinț, adică de 
marele duce Alexis. 

Câţi-va din membrii cet mal impor- 
tanţi Qin Camera lorzilor 2îi urmat înal- 
tul exemplu al viitorului lor suveran 
și S aii tatuat, uni! numa! inițialele lor, 
iar alţii semnele distinctive ale noble- 
țel lor. 





Fiica lui Emin pașa. — Se ştie că 
de două ori mortul și tot de atâteaori 
înviatul Emin pașa, are o fiică care 
poartă numele de Ferida. 

De cât-va timp Ferida este la Berlin: 
ea este încredinţată îngrijirilor doamnei 
Schintzer, sora eroicului explorator. 

Copila, are numai nout ani, este de 
o constituțiune foarte slabă: ea nu cân- 
tărește de cât Bi de libre şi nu merge 
la scoală; mai mulţi profesori "1 predaii 
lecţii în casă. 

Ferida a uitat deja limba tomală și 
cea englezească pe care ea o vYor- 
bea pe când sosia ia Berlin şi a înce- 
put să vorbească destul de corect limba 
germană, 

O particularitate curioasă: ea nu poa: 
te să digereze carnea; nu '! place să 
se joace cu păpușşile și toată ziua nu face 

alt-ceva de cât exerciţii gimnastice. 





NOTA SATIRICĂ 





In teatru : | 
— Bine domnule, cine te-a pus să 


deschizi umbrela aici în teatru? Nu 
vezi, că eşti caraghios ? 

— Am deschis-o, ca să-mi apăr viața... 

— Cum aşa? 

— PĂI, n al auzit, că la teatrul din 
Barcelona un anarchist a aruncat o 
bombă cu dinamită între spectatori şi 
a omorit o mulţime de inși. De unde 
Ştii, că no să arunce şi aici cine-va 
vre-o bombă ? 


H A Z 


Karkaleki era întrebat: 

— Bine, trate, de ce "ți ese aşu de 
neregulat gazeta * 

— Dar nu șştit că primul principii 
al unul gazetar e ca să varieze? 


STIRI 


Duminecă, 

Custelul Fermecat, este titlul 
noului roman ce începem a! publica 
pe pag. i—va Inizevsutui fiteru» de 
uzi. Acest roman care este de o frumh- 
seţe rară şi care a tăcut mare zgomot 
în Franţa, este cea din urmă scrierea 
renumitului romancier trancez Pierre 
Sute, 











Soldatul Popescu din regim. 6 de 
artilerie, care fusese bănuit a fi auto. 
rul crimei «lin str. Senatului, a fost î- 
najntat Vineri autorităţilor militare, cure 
1 vor urmări pebtru turtul comis în 
dauna d-nei Poloni. 


D. ministru al lucrăuilor publice “a, 
primit VinerY o delegaţiune ui cetățenilor 
orasului Calafat, compusă din primarul 
oraşului si dout proprietari, cure Vai 
rugat să activeze lucrările liniei Cra 
iova-Calatat, linie pentru care terasa- 


mentul este deja gata. 


Delegaţiunea a fost încredințată că 
până în toamna acestui an linia va fi 
uta 
at E] 


D. colonel Capsa, directorul peniten- 
ciarelor, s'a întors din inspecțiunea ce 
i tăcut la penitenciarul Slănic. 

ID), Georgescu e ales ajutor de pri- 
mar în Brăila, 


D. Tache Ionescu n telegrafiat pre- 
ședintelui consiliului de miniștri, că xe 
va întoarce în capitală Marţi, 18 la 
NUATie. 


D. C. Olănescu, ministrul lucrări- 
lov publice, a plecat azi, Duminecă, 


la Predeal, peutru a întâmpina pe Al- 
tețele Lor Regale, care s6 întorc în 
țară cu un tren special. 

La sosirea Alteţelor Lor în gara de 
Nord, vor fi întempinate de M. 5. Re- 
gele și de întreg consiliul de miniştri. 


Inventariarea averei defunctului epis- 
cop de Buzăii este terminată pentru Bu- 
curești. . 

Peste câte-va zile d. Marinescu, atrocat 
a ministerului de instrucţie, va pleca 
Ja Buzăti pentru a face şi inventariurea 
avere! din Buztii a deiunctului episcop. 


D. VF. Rosenberg, cancelarul con- 
sulatului Țărilor de jos, șia dat demi.- 
sia din acest post. 


Consiliul judeţean de Bacău e coun- 
vocat în sesiune extra-ordinară a se o- 
cupa cu cestiunea coustruirei localurilor 
școlare ; va discuta chestiunea constuirei 
a două pavilioane unul la Moineşti și 
altul Ja Bacăii, spre a servi de spitale, 
precum și construirea unu! spitai rural, 


———— n ED a d i E i a E dp E a a PR RR A d a i m n Pl n n n n E n a m n RR A m n n n E d n RP a n 


A a e e a a Me a MR PRR N N N N IN 


Luni, 11 (29) Ianuare 1894. 


—— 





Un soldat anume Radu Ion Can- 
gea, adus din judeţul Doljiti, unde fu=- 
rase mai multe efecte militare, şi în- 
chis în arestul regimentului. 21 Doro- 
banți Ilfov, a spart arestul şi a evadat.. 


D. Cristea Nicolau este numit ca- 
sier al primăriei oraşului Iaşi, în locul: 
d-lul Damaschin, trecut la pensie. 


O mare pute din profesorii facul- 


tățel de medicină sunt hotărâți a alege: 


pe d.dr. 4. Petrescu ca decan al îia- 


cultiiţei de medicină în locul d-lui dr. 


Râmniceaânv, demisionat, 


Îndată după votarea legei pentru 


organisarea ministerului de  externe,. 
camera va lua în discuție proectul de- 
lege pentru înființarea judecătoriilor de- 


instrucțiune pe lângă tribunalele din 
Dobrosea. 


Luni noapte ai căzut mari can- 
tităţi de zăpadă în judeţul Mehedinţi. 


In toată Moldova temperatura este: 


foarte scăzută, 


Camera de comerța discutat alaltă- 


er! şi-a continuut și eri discuţia asupra: 


proiectului de regulament pontru pen- 
siunile funeţionarilor caimerci de comerţ. 

Acest proiect alară de unele miui de- 
o3ebiri, se aseamănă întocmai cu legea 
eenerală a pensiunilor, 


Fondul pensiunilor se va forma din 


rețineri şi dintr'o subvenţiune pe care: 


0 va acorda ciumera de comerț. 


D. doctor hoslinski, simpaticul şi dis- 


tinsul medie şet al spitalului Ilorezu, a. 


sosit în capitală, 





Fuga unui arestant de sub paza: 


sentinelei la Curtea de Apel 
Un puşcăriaş anume drthur Birken- 


thul, condumnat de tribunal la un an: 


de zile închisoure, a reuşit eri să tugă 
de sub paza sentinelei, 
Faptul si petrecut 
împrejurări : 
Birkeunthui a făcut upel contri sen- 
tinţei trib. şi cri urma au Se judeca a- 
pelul stii. Inainte de întățişare, punga 
șul a cerut să lie dus lu privată; acolo» 
el su desbrăcat de hainele de la peni- 
tenciar si a eşit afiră cu un pulton şi 
o pălărie obicinuilă, aşa că bietul sol- 
dat nu la recunoscut când a văzut pe 
Birkenthal plecând liniștit. După vre-un 
stert de ceas de aşteptare, soldatul aiu- 
tra în privată şi a rCuuas îumăvmurit 
când a găsit acolo numai hainele de 
penitenciar pe cure le lis:se deținutul. 


În 


kste probabil că hainele civile cu. 


care u fugit Birkenthal iai tost pro- 
curate de un alt deţinut anume Fran- 
2opol, căcr acesta a mers astăzi cu: 
duba la curtea de apel, fără să aibă 
vre-o treabă. Frangopol, ne purtând u- 
nilorma de penitenciar, a putut lesne 


lua pe dânsul un al doilea rârid de: 


haine, pe care la dat lui Birkenthal 
pe când se păscati siuguri în dubă. 

Curtea a respins apelul în lipsa Int. 
Birkenthal, 


DEPIESI 


Cioscnire de tren ură 
Porlin. 14 launuarie, 


In gara din Stuttgart sa ciocnit un: 
tren de martă cu unul de persoane.. 
Ciocnirea n'a fost violentă, Căci viteza 
era mică. Totuşi locomotiva trenului 
de persoane a suferit mari stricăciuni, 
iar mecanicul a fost grav rănit. Sail 
stricat 6 vagoane. Călătorii sai ales 
cu spaima. 





PPR 4 * ata 


Laptă sângercasă între creștini. 


şi zausulmani | 
Constantinopol 14 Ianuarie 


O nouă încăierare sângeroasă s'a în- 


tomplat la Yanzgat, între creștini și: 


musulmani. 
La Mersivan, geandarmeria a ares- 
tat pe un armean rus, numit Chimavon 


asupra căruia s'a aflat o proclamație: 


revoluționară, 





Ezxploezis de dinamită 
Paris, 14 lanuare. 


«Le Temps» anunţă sub toată rezerva: 
că o explozie de dinamită sar fi pro- 
dus în portul Burcelona,. 





Crearea unei bănci 
Roma, 14 lanuare, 
Ziarele anunţă crearea iminentă a, 
unei bănci de scompt la Roma. 





urntătoarele: 





Universul „Universul Literar_No._ă. No. 3, 





Done areatari în afacerea aten- 
tatului pavernatorului 


Barcelona, 14 Ianuarie 
Doi amici! a! zidarului care a tras a- 
“supra guvernatorului aii fost arestați, 
Omoritorul a declarat că a tras asu- 
pra guvernatorului pentru că voia ex- 
“terminarea autorităţii, 





Dinişte în Sicilia 
Roma, Li lanuare. 


Ziarele anunţă că în urma ştirilor bune 
-din Sicilia, cele 4 regimente se vor în: 
“toarce pe continent. 





Succesorii lui Benhanzin 
Paris, 1+ lanuare, 
O telegramă a generalului Dodds a- 
nunţă că Gurceli este desemnat în u- 
nanimitate de toţi prinții şi şefii ca suc- 
cesor al lui Benanzin. Populaţiunea a 
primit această alegere cu  entusiasm. 
Gurceli promite că va ajuta la prin- 
-derea lul Behauzin. 


DIN SERBIA 


Amnistia procesului Avakumovici. 
Manifestul radicalilor. 
belgrad, 14 Lunuarie. 
Un decret regal de amnistie basat pe 
articolele 49 şi 41 ale Constituţiei, pune 
„capăt procesului Avakumovici. 
Radicalil ai publicat o protestare care 
începe cu considerațiuni generale, în 
care amiutesc că regele prin proclama: 
rea lui din | (l:;) Aprilie smulsese țara 
din mijlocul unor confusiuni periculoa- 
se, dar că acest strălucit debut a fost 
turburat din causa cele! din urmă crise 
constituţionale neaşteptate şi nemoti- 
vată. Protestarea coprinde 6 puncte. 
]. Regele Milan întorcându-se în Ser- 
bia a violat cuventul stii şi o lege caro 
nu poate fi desființată sai modificată, 
de cât pe cale constituţiouală. 
2. Orr-ce participare a regelui Milan 








ă 


SECRETUL ON MORI 


E 


Roman de Emile Richebourg 


= 


PROLOG 
Il A 

«Intr o zi îmi spuse,că uz om foarte 
boat din oraş, era unovezat de mine, 
că frumuseţea și tinoreţea umnoi femel 
sunt o marfă ca orl-care alta şi că mi- 
lionarul avea să mi plătească, scump 
sărutările... 

— O, intamul! exclamă d. Villarceau, 

— Da, d-le doctor, ticălosul voia să 
facă din mine, nevasta lui, o prostituată. 

-— Dar cu adevărat omul acela e un 
monstru !... Și atunci la părăsit? 

-— Da, căci de data asta măsura se 
:umpluse. 

—- ȘI 1 iubeşti încă, 

Femeea făcu o mişcare de 

—— — 51 iubesc 2? 0, nu! 
ce aveam pentru el sa prefăcut 
scârbă. 

—- Si dânsul a primit să se despartă ? 


JOCURI 


SARADA 


de d-nu George A. Trouescu (Buzeti) 


Sfirşitul mi-e văitătură 

Cu mijlocia' mi te îmbraci 
Pe capul mei, o căzătură 
Ș'o taci, te vaiţisaii că taci. 
Intreg tul monument pe mare, 
Chiar talnic şi vestit pe loc, 
Și unde un împerat mare 
Perdu şi nume şi noroc. 


groază. 
dragostea, 
În 





Ori-ce persoană care ne va trimite deslega- 
vea exactă a acestei şarade cel mult pănă la 17 
lanuarie va concura prin trazere la sorț la un 
trumos roman de un Volum, 


Deslegarea șşaradei! din «Universul Li! 
terar» No. 1 esto: 


CAPAC 


Au deslegat: 
Bucureşti. —- D-rele Maria 1. Chiriţescu, Elena 
Ioachim, Emilia Berlandt, Lilica Stănescu, Leon- 
tina G. Alexe, Culioni ID. lonescu, Joana Geor- 
gescu, Alexandrina Dragomirescu, Anvelia Urlă- 
țeanu, Sofla Teitel, Elena Bejinea, Hevina Nteiner, 
Amelia Steirer, Maria ID. Cornășanu, Maria Ciaus, 
Maria N. 8. Zahareanu, Sevastiţa Geurgescu, Ele- 
-muța $., Rusescu, Şarlotta Sehinfeld, Pappi Bi- 
rumbaum, Maria S. husescn, Cleopatra Brăescu, 
Berta Weiss, Alexandrina Anfreescu, Maria C. 
Bărbulescu, Aathilda Triaudaâl, Elena Dulgherescu, 
Sofița Abramovici, Maria Atanasiu, Amalia (Gol: 
denbere ; d-nele Niculina Drăghicescu, Valiia Flo- 
rescu, Maria &t. 
Paraschiva Ion, Ecaterina ]. 
î Weore Atanasiu, George Y. Antonescu, 


Gheorghiu ; D-nii 
Jean 
ii 





Grigorescu, Ana Th Niculescu, 














.—.———— 


la afacerile publice este inconstituţio- 
nală de oare-ce a renunţat la toate 
drepturile sale ca membru al familiei 
regale şi ca cetățean sârb. 

3. Şederea regelui Milan în Serbia 
amenință liniştea ţerit, zdruncină în- 
crederea în stabilitatea tronului rege- 
lui Alexandru, căreia i se datorează 
credinţă. 

4. hevocarea înaltef curți este incon- 
stituțională, 

5, Responsibilitatea acestor eveni- 
mente precum şi consecinţele supără- 
toare pentru ţară şi tron cade asupra 
guvernului actual, pe cale extra-parla- 
mentară. 

U. Deputaţi! radicali sunt deciși să 
respecte legile și Constituţiunea și nu 
vor înceta să rămâie pe tărămul strict 
constituţional. 

(Uvmează 106 iscălituri.) 

Noul minister este salutat cu simpa- 
tie de cătie organele partidelor pro- 
eresiste şi liberale. Criticile opoziţie! 
sunt îndreptate mal cu seamă asupra 
prezenţei şi intervenirei regelui Milan. 
Ştiri sigure din interiorul ţării cons- 
ată oare-care întăritare printre radi- 
cult ; populaţiunea însă este mulţumită. 
Nicăeri liniştea n'a tost turburată. 





ini 


INTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ 


Daraveri de tamilie 

Cristea, Ilie, din sttada Sebastian, simţia ne- 
vai de uu ehet. 
Ceru socrului stu, Tănase Nicolue, ceva Pa- 
vale, dar acesta nu-l dăduse. 
Desperat, cl—îu loc să se sinucidă. ca alţii, — 
fură doi boi ar lui socru-săii și voia s6-f vândă 
la obor. 
„Acei, însă, i se întandă, 
Bănnit de poliţie. a fost das cn boi! la secţie. 

Puugaş prins 
A fost arestat un pungaș căutat de câtă-va 
VYoIUE, 
Manolache Manolescu șterpelise niste giuva- 


ericale de la d-na Frosa lonescu, din Strada 


Fraunzclari, 


— Nu ştiii dacă a primit: am tugit 
acasă m'am dus la Mende și acolo 
am născut copila căreia i-am nat nu- 
numele de Luiza în amintirea mame! 
mele. Am stat aproape un an la Men- 
de ; pe urmă, după sfatul unei femel 
care prinsese dragoste pentru mine, am 
venit aci la Salvignac, cu recomandaţie 
către preotul sutului; am luat căsuţa 
asta cu chirie, am mobilat-o precum 
vezi şi aproape îndată preotul a găsit|t 
persoane care mi-au dat de lucru. 
«Inţelegi bunul meii doctor, că n'a 
fi putut s'o duc multă vreme cu cele 
câte-va sute de franci care 'mY r&mă- 
seseră după ce "mi cumptrasem mo- 
DUSE 

- Foarte bine, Margareto, esti o fe- 
mee vrednică, cred că repari destul de 
bine greşeala ce al tăcut. 

-— Aci am găsit multă bună-voinţă 
și am prieteni cinstiţi; aş putea zice 
că sunt liniştită, dacă nu mi-ar fi mereii 
teamă să nu m& găsească bărbatul mei. 
— Auzit-ai ceva de dânsul * 


— Nu, nu știi dacă ma căutat, 
dacă mă caută însă îm! e groază să 


nu voiască a m lua îndărăt cu dânsul. 
— Ştie că ai tăcut un copil? 





sile, Ion C. Tomeseu, Coustantinesen Dumitru, 
Niculae GQ. Suţu, Samii L.. Goldenberg, Carol Pis- 
cher, Gh. Enea, David Kane, V. Mario, Nicu 
Papenescu, Ion I. Pretorian, Amihal 1, 'Fheodo- 
rescu, Victor Mevegbeltte, Spiridon Licudes, Vasile 
D. Nicolau, Constantin Gh. MHurmuzescu, Poli- 
chroniade Grigore, loan Filipescu, Joan Boldureanu, 
Costică Rădulescu, N. C. Ivanovici. |. B. Mun- 
teanu, Petre Bărbulescu, Isac M. Grunberg, Î. A. 
Coramer, Conabe Caro], Aurelian V. Jemetrescu, 
Costică Suteanu, Theodor Săvulescu, Lndwic W. 
Naidig, Dumitru Aughelescu, Nicu fetescu, Al. 
Ioachim, Marin P. Georgescu, Ticu Constantinescu, 
Isac M. Griinberg, Benedict Froimesen, Andrei, 
Gheorghe Ianache, A. Covaci, Const. N. Hagi Ţlie, 
Al. Alexandrescu, iliescu Emilian, Moritz Feitel, 
Ilie 1. Sinaer, Anghel C. Florescu, Dumitru Poe- 
nescu, Dumitru Stănescu, Îsae M. Israil, Virailin, 
B. Athanasiu, Mitică Jonescu, Florian Focşăneanu, 
G. Manolesnu, loau Boga. 

Alexandria : d-nii Tănase Marinescu, Th odor 
H. Gancevici, Chiru Avramescu. 

Buză&i: d-ra Matilda Marcus, d-na Frosa G. Pe- 
trescu, d-nil Nicolae Euache, Deciulescu (Jetavian, 
Y. Petrusen. 

Bacăti : d-rele Beti Biasherz, Sofia T. Goilav, 
Jlenuţa Clinescu, d-na Pulcheria lamands. 

Balş : d-nu Dumitru Celarianu. 

Botoşani : d-nu Alexandru Petroschi. 

Bârlad : d-ra Tica Popovici, d-na Balasa Ata- 
nasiu, d-nu Niculae Pandele. 

Brăila : d-rele Elena M. Orăşeauu, Ecaterina 
Leonti, Elena M. t)răşeanu, Anica Constantinescu, 
Alexandrina Niţescu, Elisa BI. Urăşeanu, Aurora 
|. Păltanea, Ecaterina Lepădatu, Reheca Steinberg, 
Maria Crăciuneanau, Elena Mircescu, Alexandrina 
Niţescu Elisa M. Qrăzeanu, d-na Zuvita Stama- 
tiades, d-nii Alexandru P. Ghini, B. Bogd novici, 
Nicu Constantinescu, Temiţa I. Theodorianu, t0os- 
tieăi Orănescu, Heiurich ], Gross, -lean Thode, 
Uostică Dumitresca, Emanoil M. Drossino, H, Con- 
stanținescu, Marin N, Cioroiu, Ionescu D. Untau- 
reanu, C. Gănescu, Tănase Niculescu, George 
Crăciunescu, Iancu Papadopoiu, 
mescu, 'Tomiţas Î. Theodoriano, Costie Atanasir. 

Craiova: d- rele Lucia Stoenescu, ar etil 

a k. Orloţi: d-nele 1- 


LL E stai i ci 











0 ———— e ro e teii Antet 





Constantin Avra-. 





Dpmiapa 


Poate că n'ar î fost prins, dacă n'a. fi tost 
urnărit şi ca dezertor din armată, 


| Evadat prins 

Bucureşti! e aproape de Văcăreşti, să vede. 
Mulţi oameni din Bacurești se duc pe sus la 
Văcăreşti, fără ca să plătească la căruță si alții 
mulţi se întore chiar acolo, fără de cheltuială 
de transport. 

Un asemenea privilegiat c Ion Androne, care 
evadă din puşcărie ca să în niţel aer pe Bule- 
vari şi fiind prins de ser gentil cu No. 962. a 
fost recondus ia domiciliul sul. 





Sosirea prințulal Bismarck la Berlin 


Berlin, 

Orașul este decorat cu multă bogăţie 
pentru sosirea prinţului de Bismarck, 
In apropiere de apartamentul pregătit 
pentru prințul de Bismarck în palatul 
de onoare se află inşirată o companie 
de onoare din vânători. 

Recepţiunea făcută prinţului lu gară 
a fost entusiastă. Pe tot parcursul mul- 
țimea, îl aclama. Când cortegiul s'a a- 
propiat de palat, prințul de Bismarek 
şi prințul Enric s'aii dat jos din trăsu- 
ră și au trecut în revistă compania de 
onoare. 

Prinţul Enric a condus pe prinţul de 
Bismack în apartamentele sale, unde a 
fost primit de personalul Curţii, ȘI pol 
într'o a doua cameră de către împ&- 
râtul, care i-a făcut primirea cea mai! 
cordială şi cu carea rămas cât-va timp 
singuri de tot. 

impăratul purta unitorma cuirasieri 
lor silesieni. i 

După dejun, la care aii luat parte 
numaăl prinţul, perechi imperială și 
cej trei fil mal mar! af Împăratului, o 
mulțime enormă a venit dinaintea pa- 
latului pentru a face manifestații prin- 
ului de Bismarck; a cântat cântece 
patriotice. Perechea imperială, prinți! 
și prințul de Bismarck ail apărut de mai 
multe ori la fereastră pentru a mulțu 





14 Januarie. 


—- Cred că presupune asta; eram în 
luna a şeasea de însărcinare, când lam 
părăsit. 

— Nu vrei să mi spul numele 
batuiui d-tale, Margareto ? 

— N'am nicf un motiv să 
spun ; se numește Forestier : 
câud lam lăsat, nu m& numesc 
de cât d-na Margareta. 

— Scumpa mea copilă trimis al ta- 
tălul d-tale vr'o scrisoare de când al 
născut copila ? 

—- Nu, d-le 

— De ce? 

—- Din aselast motiv care ma înpe- 
dicat a mă plânge de bărbatul metil. 

— Margareto, ia seama să nu tuci 
rEU. 

Densa clătină capul cu tristeță. 

— Am meritat să sufe»: vreati ca 
soarta să mi se îndeplinească până la 
capăt. 


—“ 


băr- 


nu ţi 1 
însă de 
alt-fel 


doctor. 


Ascultă, Margareto, îml dai voe 
să mă întâlnese cu tatăl dale şi Să TI 
vorbesc de d-ta 7 
— Nu, d-le doctor, te rog să 
faci nici un pas în favoarea mea. 
— A! eşti neindurată cu d-ta însă i. 
— Vreuii să sufer până la capăt pe- 


Nu 


d-nii Vintilă 


colina Popescu, Elena S. Rădulescu ; 
„Vi- 


Em. Nicu, Nicolae Nichita, Joan ID. Ionescu, 
hţă Georgescu, Dumitru Gheorghiu. 

Caracal: d-nil Stefan Marinescu, Pandele Mihă- 
ileanu. Ioan ]. Rădulescu. 

C.-Laaug : d-nii Al. Th. Dimache, C. V. Poppes- 
ca, Vasile u. Andreesen, Nicolae ]. Lucca. 

Câmpina : d-nu Solomon Lăbel. 

Gara Constanţa : d-nu M. Rozanu, 

Corabia : d-nii Ilie N. Malaxianu, Fănică St..- 
onesen, Ilie $. Popescu. 

Cilibia : d-au Dimitrie [. Bosnel:. 

Gara Dolhasca: d-ra Cornelia Heger ; 
Dobrescu, George Milişesen, 

Doroboiii : d-nu Adrian N. Teodorescu. 

Focsani : d-nii Virgiliu G. Simionescu, R. Oră- 
ciunesou, Nicolae Macri, N. C. Constantinescu, Ni- 
cn NM, Mărculescu, O. Macri, Nicolae Măicănescu, 
Costică 'Tacu, Pericle H. Macri. 

Fălticeul: d-rele Maria Senescu, 
deseu; d-ua Paraschiviţa P. Miillez. 

Folteşti (com.): d-nu C. Wassiliau. 

Galaţi: d-rele Paraschiviţa Damian, Ana Ada- 
mescu, 0. Georgiades, Sofia Braunsteiu, Matilda 
Davidescu, Rebeca Griimberg, Maria Jonescn So- 
fia li. Yournelas, Maria Nicolai, Maria Papado- 
polu; d-nele Teodora Nicolau, Săftica Ionescu; 
d-nii Coustantiu Th. Boilea, Albert St. Alexandru, 
P. Damiau, Nicolae Poghici, Isac Abramovici, Te- 
niistocle P. Gheorghiu, P. Bohner, Const. ÎI. Pen- 
ciu, Joan Povorici, Mihail Frangachi, lumbru 1. 
Mihăilescu. 


d-nii Ilie 


Maria  Davi- 


d-nu Iar- 


Călărași : d-ra Anetta Gh. Negreanu ; 
dan G. Filip. | 
Giurgiu: d-nii Aristu T. Pratenderis, Nicolae 


D. Marinescu, Nicolae I. Rădulescu. 


ttura -Niscovului (com): d-ra Anna Th. Bo- 
beann. 
Paşcani: d-ra Sofia Goldman; d-nii Herman 


Glasberg, Costică '[. Grigoriu, Chiriac Harajumib, 
Gara Liteni: d-nu Josef Vasile. 
Gara Medjidie : d-nu D. P. Constantinescu. 
Gara Zoița: d-nu Alexandru Petrescu. . 
Humuleşti (com. : d-nu loan M. Săndescu. 


Huși: d-pii M. Mihăitescu, Mihai Iotu. I. Mi- 
hăilescu. 
Hăriăi : Const. Beiu. 





CĂ 
a ha pe 0 pg ia a e n E n d 0 E a Pi Rp E n d E N ————————— — 


Luni 11 (29) Ianuare 1894. 











mi mulțime! care îi aclama cu entu- 
ziasm. 

Prinţul de Bismarck s'a întors apoi în 
apartamentele sale unde a primit vi- 
sita ragelul Saxoniei. La 4 s'a dus 
de a vizitat pe împărăteasa Frederic, 

Impăratul a numit pe prinţul de Bis- 
marck șef al regimentului 7 de cuira- 
sieri. Imptratul, care făcuse o plimbare 
dimineaţa la 11 a eșit iar după prânz, 
călare. A fost aclamat cu entusiasm de 
mulțimea care striga: «Trăiască Im.- 
peratul! "Trăiască Bismarck». 


Berlina, 14 Ianuarie 
Prânzul a avut loc în apartamentele 
prințului de Bismarck; împăratul, împă- 


răteasa şi contele Herbert, au luat parte. . 


Prinţul de Bismarck a plecat la Fried- 
richsrube la î ore 19 m, seara, Imp&- 
ratul la însoţit la gară. 

O mulțime mare urma cortegiul sco- 
țând urale entusiaste, 

Impă&ratul şi prinţul s'aii îmbrățișat 
de mai multe ori. Imp&ratul a vorbit 
cât-va timp cu contele Herbert și în mo- 
mentul plecărel a salutat în mod cor- 
dial pe prinţul şi pe fiul lui. 








Consultaţuni speciale 


Bole nervose și Boale de ochi 


Examen atentif și ingrijire conștiinoioasă 


Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU 


de la Faculţatea din Paris 
Consult. de la 3—6 p, m. Calea Văcăreşti 102, 


ORICE BĂTATURĂ DISPARE 


in câte-va zile, întrebuinţând 
Premiatul „CALIFUG 1L.A3Z* 
Un flacon lei Efect sigur garantat 
traţia ziarulu 1,60. Se află de vinzare ia adminis- 
iazre din Cral UNIVERSUL şi la depozitele de 
i0va, Galaţi, Brăila şi Iaşi. 








deapsa greşelei mele. Dar acum am vor- 
bit destul de mine, dle doctor; dă' mi 
voe să te întreb de d-na Viliarceau şi de 
d-na Delteil, 

-— Amândout sunt foarte. bine; ei 

n'am a mt plânge de soartă ca dia, 
copila mea. Nu numai că am isbutit 
în toate mail presus de speranțele mele, 
că m& bucur de un renume la care mulți 
din confrații mel ar avea acelaşi drept 
ca şi mine. dar şi în casa mea găsesc 
toate mulțumirile şi bucuriile ce sunt 
date omului în viață, 

«Suutem sănătoşi şi avem un prisos 
de bani cu care putem tace bine al- 
tora. 

«(xinerele meii, care precum ştii e 
imtern la spitalul sf. Juudovie, se ocupă 
toarte mult cu studiul, a ajuns deja și 
el un mare învăţat şi şi-a dobândit re. 
Nume, CĂCI, întocmai ca şi mine, dîn- 
sul consideră rolul de medic cao înaltă 
misiune de devotament şi de abnegaţi- 
une: vădit el e chemat să aducă mari 
sei ali țârei sale și ştiinţei şi în tot- 
d'auna m'am felicitat că lam unit cu 
fiică- -mea, , 


A se citi urmarea în 
de mâine dimineaţă, luni. 


„Un ni versul: * pelitie 





Herta : d-na Cora Linde; d-nu Anton Linde. 

laşi : d-rele Eleonora Gheorphiu, Cleopatra P. 
Apostol, Vanda Udvischi; d-na Elena Cârja ; d-nii 
sarea Voinescu, N. D. Gheorghiu, Aureliu Ma - 
noliu 
Com. Isvoarela: d-nu |. N. Gaftoescu. 
Gara Mizil: d-nu Petre R. Rizescu. 
Gara Basarabi: d-rele Elena Senescu, Aglaia G. 
Senescu, Eleonora Hirjăii; d-na Efrosina Claiş; 
d-nun loan Voinescu, | 
Mislea : d-na Elisabeta Popescu. 
Olteniţa : d-nu Nicolae Hagi Velicu. 
Odobeşti : d-nu C. Ionescu. 
Ploeşti: d-rele Anoelina T. Popescu, Elisa G, 
Popescu, Kitimia Mihailescu, Sofia Demetriade ; 
d-na Domnica Popescu ; d-nii Vasile Petrescu, Cos- 
tică I. Nicolau, N. Stamatiade, Gh. Voinescu, Va- 
sile Rădulescu, Johan Cloes, loan V. Belu, G. 1. 
Moroianu, D. Bejan, Constantin Dimitriade, A] 1. 
Dimitrescu, Mitică T. Mibailesen. 
Piteşti: d-rele Elisa Aslan, Elena N. Mincu; 
d-au loan N. Răduleanu. 
R.-Sărat: d-rele Mandita Diamandescu, Maria G. 
Dinescu ; d-nii Profir Florescu, loan Theodorescu, 


h.-Vâlcea : d-uu V. Manu. 

Roman: d-na Maria losepescu; d-nu Ion B. 
Stefănescu. 

Slatina: d-na Zaharia Th. Dimitriu. 


Sleb. Corăsci (com.i: 
tinescu. | 
Tărgovişte: d-rele Maria Vasilopschi, Elena Con- 
slantinescu, Zoe V. Gheorghiu. 
Tulcea: d-nii Panait Economii, A. Grigorov. 
Ta.-Frumos: d-na Elena P. Damitriu; d-ne 
A, Nedelcu. 

Tg -Burdujeni: d-na Olimpia C. Botez. 

Uriaţ: da Kiriachiţa Mihăilescu. 

[.-Xeamţ:; d-nu Costache Alexandrescu. 

T.-Severin.: 
Dobrescu ; d-na Ana TI. Nicolaii ; 


d-na Sevastia C. Constan- 


denii N. GQ, A- 


rion, H. A. rani 
T.Măvurele: d-nn Nicolae N. Presbeanu. 
Zimoicea: d-ra Polixeni Sebescu. 


Premiul a f:st căştigat priu travere la sorț de 
d-ua Cuca Linde, din Herţa. 





d-rele Jeneta Popovici, Christina D.. 


oc Sa 


La nl 


i aa e me 0 
..* .. -.- 





Universul Literar No. ». 


aie 
„tul A 


Luni, Li (29) lanuare 1894. 








Rog publicul de a m& inștiința cândva găsi că vre-un farmacist vinde aceste hapuri fără instrueţia de mai sus, pent 











A se 
ziarului „Universul“ pe din afară, se vor considera ca falșificate. 
tatat că nu erai fabricate de mine. 


cumpera adeveratele mele hapuri, 
M. Stoenescu, farmacist, strada Academiei No. 2, Bucureşti, 


macist care vinde hapuri falsificate sutnumele met. 





UASA Vi SCHIMB 
Naehmias «& Finkeis 
i A 
No. 8 în non] palat Dacia-România, strada Liy- 
scany, în fața palatului băncei. Naţionale 
Cumpără și vinde tot felul de efecte 


publice, bonuri, acţiuni, scontează cu- 
pone şi face ori-ce schimb de monezi. 








Hotelul Pieței Bibescu-Vodă 


fost NEMŢOAICA 


Cel mai eftin din București. 
1235 (4! 





“ cea maj euraci 
APA MINERALA 


și care serveşte de sute de ani pen- 
tru boalele organelor respiratore 
și de digestiune ale guturaiului, sto- 
macului și băşicel udului. 

Escelent pentru copil şi reconva- 
lescent și pentru femeile în pozi- 
țiune. | 

Cea mai bună boutură diatetică și 
răcoritoare. 








Heinric Mattoni, Karlsbad și Viena 


22 Somiere elastice 92 


cele mai solide, pentru paturi, se fa- 
brică în atelierul de ţesături de 
sirmă a lui 


LUIGI CAPRARI 


—Calea Griviței, 110— 
Somiera solidă şi elegantă, născo- 
cită de Luigi Caprari, a fost premi- 
ată cu premiul 1 la eoneursul din 
Tirgul Moșilor. | 
In fabrica aceasta, se confecționează 
grătare, dârmoane speciale pen- 
tru alegerea nisipului, petrişului, ne- 
| ghiuei şi altele, 681 


MEDIC şi CEZIIRU EC 


d. OI LO 


Am onoare a anunţa onor. public şi în 
special onor. mea clientelă că m'am mutat 
Calea Vicţo riel No. lii (pedui Mozo- 
șonel), unde dai conevliațiă medicala pentru 
gri-oce fel de toate de la 8—10 ore dimineața 
dela 2—4 ore după prânz și de la 6—8 ore 
seara.— Tot odată îmi permit a atrage atenția 
suferinzilor că, cunoscând de aproape toate 
medicamentele răposatului Doctor Drasch, 
precum şi metoda sa de tratament, pătimașii 
cari doresc a fi trataţi după metoda demnu- 
lu! D-r Drasch, vor fi trataţi aat-fel. 

Bâlele secrete la bărbaţi gi femet sant tra- 
tate cu succes sigur după metoda mea. 

Tuberculosa (oftică, atac), la începutul 
el, dacă nu va fi prea avaneată, garantez com- 
plectă vindecare; o mulţime de acte de mul- 
țaomiri stai la dispoziţia bolnavilor. 





Rditura Typografei „UNIVERSUJ,L,*, Cazzavillan, strada Bresoiana No. 11.—Bucuresa! 














şşi la depozitele de ziare din Iaşi, 








EN SOCIETATE ROMÂNĂ DE ASIGURARE "8 


ȘI DE REASIGURARE IN BUCURESCI 


3 — Strada Smârdan — 13. 
CAPITAL SOCIAL VERSAT LEI UN MIL'ON 


Societ. PATRIA primește asigrrăl esupra vlețel omulul în di:erite ec mbiraţicni de exemplu: 
PA RNIFA. A 1. 


Asigurarea simplă asupra casului de moarte 

Capitalul asivurat este plătibil imendiac după moartea asiguratului : 

Premiile se vor plăti ; a) o-dată pentru tot-d'auna; sai V. anual pentru toaLă 
durata vieţel ; sati c) anual, însă numai în cursul unei durate limitate, 

Exemplu : (ph părinte în etate de 90 ani încheă cu «P'alric» o cesigurare, prin care 
Racielatea se obligă de-a plăti mostenitorilor sei imediat după moetea Lui suna ele Ii 
10,000. — Pentru aceasta contractantul ra plăti sai o-dată pentru fot- dauna Le 8.47 
— fiind scutit atunci de orice altă plată către Sociclate : sai pânii ta mutrte e 

Qi Lei 205.50 ș-— saă semestrial Lei 105.50 ;— sc Primestricd Jet o. 
Dacii contractuntul va dori de a fi scutit de ovi-ce plată «le premii «lupă 20 aur, ahunei 
premiul este : anal Iei 275,50 p—sertt semestrial Let 147.00)-— scai Prest pitt cei î 200, 
TA RIFA BB 2. 
Asigurarea combinată de zestre 
cu restitarireu premiilor la mornoten ssigeratului xi cu scutire de plată 
a premiilor pi moartea contraclantului 

Zestra asigurată este plătibilă la o etate determinată. Asiomravrea se menţine fără 
nici-o plată de premii, dacă contractautul ar muri înaintea termenului. Dacă copilul 
ar înceta din viață inaintea termenului, premiile plătite se restitue. 

Exemplu : Un părinte în vârstă de 34 ani asigară copilului sei în etate de 4 ni 0 
zestre de Lei 10.000, plătibită la versta «de 20 ani. Pentru aceasta se ra pleiti drept premiu: 
anual Ii 1475.50 ș—sati sementr. Lei 2141.90  — sati trimestr, Lei 721.80. 

Dacă contractantul ar mauri chiav după plata primei rate de premiii Societatea ra 
numera copilului la vîrsta de 20) ani 10.000 Iei, fără a se mai plăti vre-un premii. Dacă 
însă copilul ar încela din viată înaintea termenului, tote premiile vărsate se vor restitui. 

Se caută inspectori achisitori, si agenti pentru localitățile în cari Societatea uu 
este încă represintată.— Directiunea, Strada Smârdan, Xo. 15. 1229. —(20) 








DI RENUMITA “8 
Apa de Felsina 











LNANANNNNINNL NIN NIEI 





Dont i a a RP a n a a 





Premiată cu gg de medaiii la toate expoziţiile din lume şi cu 3 brevete de la | 


Suveranii din Eurova. 


Această apă este liră seamăn. Şterge orl-ce pată de pe obraz şi de pe 
corp ; netezește sbirciturile şi face pielea strălucitoare şi moale cum e 


catifeaua ; împiedică uritul miros al sudoare!, înlătură culoarea galbenă 


a piele! şi face obrazul strălucitor cu cele mai vil şi naturale colori, dacă 
coloarea galbenă nu provine din boală. 
Impedică usturimile ce le face briciul şi usucă erupțiile succesive. 
Ferește pe doamne de florile albe, boala atât de comună care alte- 


rează în mod simţitor frăgezimea şi frumuseţea, atât de scumpe la sexul ÎN 


ce] frumos. 

Clătind gura, face să înceteze fluxiunile gingiilor şi le întăreşte; go- 
neşte mirosul displăcut al gurei, prin suavitatea arome! sale și este ne- 
preţuită pentru a curăța dinţi! şi a ie păstra albeaţa. 

Această apă întrebuințată curată, neumestecată cu apă, face să dispară 
durerea de dinți puind pe ei puţin bumbac muiat în ea. 

Stropind puţin sobele, mal cu seamă pe cele de tuci, împiedică vătă- 
mătoarele emanaţiuni şi umple camera de un miros plăcut. 

Stropind un fier cald cu această apă, se purifică aerul infect în came- 
rile bolnavilor şi se produce o ușurare simţitoare. 

Mirosind-o adesea, depărtează frigurile intermitente, atât de dese pe 
la locurile băltoase, de oare-ce este un puternic preservativ în contra 
boalelor molipsitoare şi epidemice. | 

Are o virtute balsamică pentru a vindeca înţepăturile şi a face să 
dispară vânătiule, precum şi pentru a înlătura umflăturile şi a linişti 
îndată durerile de arsătură şi zgîrietură, dacă imediat sa udat partea 
rănită cu această apă şi sa acoperit cu puţină vată. 

Intrebuinţând'o pentru băi în doze de una sai două sticluțe, produce 
o sensaţiune foarte plăcută şi întăreşte corpul. Se poate întrebuința şi ca 
parfum pentru batiste, având un miros foarte plăcut. 

Preţul une! sticle le! 1.90. 

Se află de vânzare la administraţia «Universului,» str. Brezoianu No. 
11, Bucureşti, şi la biroul Calculator în Calea Victoriei No. 150, precum 
Galaţi, Brăila şi Craiova. Fie-care 
ticli cu adevărata apă de Felsina, va purta pecetea administraţiei zia. 


rului «Universul» 





Tiparit ca Masiba Kinig şi Bauer din Wiirsbuzg,funica în tară 


ru a putea da în judecată pe acel far- 








Ori-ce tuse  vindecată PE 


KHiapurile de Catramină ale doctorului A. Bertelh, se întrebuințează cu mare succes în contra 
a ori-ce fel de tuse, astmă, laringită, stingerea vocii, durere de gât, răceală, bronchită, catar, inflamații intestinale. A- 
ceste hapuri sunt brevetate de guvernul italian, premiate la 6 congrese medicale și aprobate de consiliul sanitar supe- 
rior din România.—Sutimi de scrisori de mulțumire din partea bolnavilor vindecaţi în România sunt la dispoziția publicului. 


O cutie costă lei 3.73. 
Depozitul principal pentru t6tă România: 


Drogheria Centrală MIZAIL STOENESCU, Farmacist 
No. 2, Strada Academiei, — [casa Ştainer] — Bucureşti. 
Eu Se trimet în ori-ce part: a terei dupe primirea costului lor. “TG 





La E A RR d d n i A 





Pra 


e | a | « 
pazi de contra-faceri!! 
Inştiinţez publicul din România că adevăratele mele hapuri de Catramină trebue să poarte în interiorul ambalagiu- 


lui o instrucţie în limba română cu pecetea administraţiei ziarului „Universul“; 
tie asupra ei pe din afară.— Toate acele cutii care nu vor conţine această instrucţie, precum şi pecetea administraţiei 


aceaşi stampilă o va purta fie-care cu- 


Un bolnav mi s'a plâns că, întrebuinţând 4 cutii de hapuri de catramină cumperate de la o farmacie din București 
(şi cari nu conţineai această instrucţie) nu i-ai făcut nici un efect. Am cerut să mi se trimită acele cutii şi am cons- 


Prin urmare se vând în România hapuri de catramină falşificate; deci, rog publicul pentru a fi sigur dea 
să, se adreseze la depozitul genera) pentru toată România, 


Drogheria entrală 







Dr. BERIELLI. 





CASA DE SCHIMB 
—99 0 EMCURURE ROMÂN: — 


MICRAIL EL. NACEMIAS 


Buocureştă, Sir. Smârdan No J5. 

Cumperă și vinde tot felul de efecte pu- 
Olice, bonuri, secțiuni, losuri permise Ro. 
mâne și streine, geontează cupoane și face 
ori-ce schimb de monezi, 

Imprumuturi de bani pe deposite de efecte și) 

losuri 

Gratis şi franco.—0Ori-cine poata ceru 
an aumer de probă din buletinul nostru 
financiar, care conţine Cursul și listeie de 
trageri ia sorți ale tuturor “Bonurilor şi 
losurilor Române și streine şi imediat se 
va trimite prais și franco în toată țara. 
A se adresa la casa de schimb Mercuru) 
Român, Bucureşti Strada Smârdan No. 15. 


SE ESL ACERI 000 


negre şi albe de Drăgășani și 
Odobeşti, vechi de la 3 la î ani: 
Se vinde angro cu prețuri de 


la 2 la 12 lei decalitru. Calea Victorie! No. 107 
in pivnița «Măgura Vâlci», 
100 Butoaie goals de vânzare. 
1902 














E IMPORIANL e 


SD (0: persoană care are case sau la- 
curi virune se vonzare Baii ce închiriat, sait 
doreste a ctumpăra sati a închiria 0 casă Sau 
un loc viran ; ork-ce persoană care are 0 moșie 
satt o pădure de vânzare sait de arendat, sati 
doreste să cumpere, sati să ia în arendă vre-o 
moșie, sat pădure; ori-ce persoană tare are 
trebuinţă «le baut cu împrumut pe ipotecă sati 
are bant de dat cu împramut pe ipotecă; ori-ce 
persoană care are trebuinţă de un profesor, 
sati de 0 bonă, sari voiesce a se oleri ca pra- 
fesor, sait că bonă, să se adreseze la Agenţia 
Genorală a <tINLVERSULUI», strada Brezo- 
janu No. 11, Bucuresti, şi va obţine imediat 
ceca-ce doreste. ăi 

Cine doreste a avea vre-o înlormaţie sc u- 
daowe o marcă de lă banr pentru râspuns. 

Agentia este deschisă de la 9 ore dimineaţa 
până la 12 n.m., si de la 2 după prânz până 
Ju. 6 seara. 

(A se citi pe pag. IV umnarea Publicităţel 
ypeenției tiencrale). 

MAN 








Mare asortiment de pariumuri 


ale renumitei fabrici GIRAUD din Grasse lâncă 
Nizza (Franţa) țara florilor. 

Jokey-elub, Fin proaspăt, Upoponax, Ylang-Y- 
lanp, Trandafir, Gelsomin, Mosc, Paişuli şi Mare- 
chal, lei 2.90 sticla. — Muguet de Alpi, Iris alb, 
Lila: alb, Viorele de Italia, Heliotrop alb şi Aus- 
tral bouquet, lel 4 sticla.—Brise Vanda, Peau de 
Spania şi Bvuuuetul Haremului, le! 4.25 sticla.—-- 
Viorele de Nizza, Bouquetul florilor din Grasse şi 
Ess-Bouquet frances, lei 4,50 sticia.— Trandafir de 
provence şi Bouquet Imperial! de Roussie, lei 5.50; 
sticla.— Eseuţă Ixia Lys du Japon, lei 6 sticla. 
De vânzare la Administrația ziarului Uni- 

versul, strada Brezoianu No. 11 Bucuresci. 


9 DEPILA TOR 


Numat îu 4 minute cu acest praf nevătămă- 
tor se poate ridica fără nici o durere toți acci 
peri ce se cred netrebainciosr pe vrr-ce parte 
a corpului.— ter 4.50. 

De vâuzare nwnal la adm. ziarului cUniver- 
sul», Strada Brezoianu No. 11 şi la depozitele: 
de ziart din Galaţi, Brăila, laşi și Craiova. 


tară Girant : G. Minculesee, 











on oceanul mea i 


si d 5 Si ai aa PEPI PP PP SI a ai 
.. natatie mei ini: nulanăi e n E ȘI