Universul literar|BCUCLUJ_FP_P3441_1894_012_0036

Anul XIL.—No. 36. EXEMPLARUL 15 BANI IN TOTĂ ŢARA Luni, 5 (17 Septerabre) 1894. 


Universul Literar 











iz 


soma A ft 
eta Veni ao d 


d a 


(caii 


caii 


AS dear mea pie 
EEE ati e 


AR 





U tragedie pe Marea Neagră.-— (Vezi explicația) 














Universul Literar No. 36 





Calendar pe 1594 


Ortodox 
Duminecă, 4 Septembre.—Sf. Martir 
Vavila. 
Catolice 
Duminecă, 16 Septembre.—Cat. Cor- 
neliu, Prot. Eufemia. 


Soarsle răsare la 5.41; apune la 6.7. 


SEPTEMÂNA 


Zilele trecuie, curtea regală a pri- 
mit, la Sinaia, mal mulţi musafiri ilu- 
strii, între cari şi pe princesa de Mei- 
ningen, sora împăratului Germaniei. E 
așteptată și princesa de Coburg, mama 
soției moștenitorului tronului Româ- 
niel. 

Princesele sosesc, pentru ca să asiste 
la nașterea unul al doilea principe al 
României, care e apropiată. 

O apropiere se observă de la un 
timp încoace între doi dușmani juraţi : 
Vaticanul şi Italia, 

Intr'un discurs, d. Crispi, primul mi- 
nistru italian, a declarat «necesitatea 
de a face ca autoritatea civilă să 
meargă de acord cu cea religioasă», 
față mai ales cu întinderea sectei in- 
fame pe steagul căreia e scris: «Nici 
Dumnezet, nici stăpân», 

Deviza oamenilor de bine trebue să 
fie, după d. Crispi: «Cu Dumnezeii și 
pentru patrie». 

De sigur că Papa jubilează... 

De alt-tel, de când Vaticanul sa pus 
bine cu Franţa, susțiind republica, tote 
puterile caută să se apropie de Papa, 
care ori şi cum tot mal are influenţă 
asupra mase! credincioșilor catolici. 

Franz-losif, vizitând Lembergul, a ţi- 
nut un discurs foarte important. 

După împăratul Austro-Ungarie!, e o 
greşeală să se creadă că Rusia ar fi 
gata de război, din cauza prieteniei 
cu Franţa; îşi arată regretul că, cu 
toată dorința universală de pace, înar- 
mările continuă. 

Speră că toate statele se vor uni ca 
să micşoreze pe jumătate din cheltuie- 
lile de înarmare. 

Despre pacea cu românii din imperiu, 
însă, n a pomenit nimic măritul împărat. 

O întâmplare în adevăr extra-ordi- 
nară a turburat în evlavia lor pe în- 
chinători! de la catedrala metropolitană 
din Bucureşti. 

Un oare-care Pavel Zalewsky, polo. 
nez, om de vre-o 24 de ani, slab, mă- 
runțel, cu un barbişon negru mic, cu 
părul tăiat scurt și dat în sus, de pro- 
fosie zugrav, e autorul unu! atentat a- 
vortat, în ce privește vărsarea de sânge, 
dar săvârșit în ce privește sacrilegiul. 

Acest Zalewsky lucra pe la uni! şi pe 
da alții în schimbul numai de 3-—4 lei 
pe zi. 

Are o juteligenţă vie, dar puţin al- 
terată din cauza maniei politice de care 
suferă: liberarea Poloniei. 

Venit în ţară de doui ani, cunoaşte 
binişor limba românească, E vorbăreţ 
şi foarte complezant în răspunsuri. 

Intrebat căre! secte aparţine, Zalewski 
a răspuns că nici uneia, dar că e de- 
mocrat, voind libertatea fraţilor lut din 
Polonia, atât de apăsaţi de ruși. 

EI zice că n'a voit să ucidă pe ni- 
menea, căci dacă ar fi vrut ar fi pu- 
tut-o face, ci a vroit numal să arate 
că polonii încep a se mișca. Trebuie, 
zice el, să ne scuturăm odată jugul. 

De la o vreme numai, acum două 
luni Zalewsky a început a pune în 
practică ideile lui. 

El a trimes o scrisoare detailată, 
scrisă în limba polonă, Pape! la Roma, 
prin care îl avertiza că El, ca cap al 
religie! creştine catolice e și indrituii şi 
"1 se impune ca să desrobească pe po- 
lonezi. 

A mal scris, cam în aceiași vreme, 
alte dou& scrisori: una la Paris, unei 
societăţi poloneze şi alta la New-York, 
ziarului polonez «Polska». 

În ambele scrisori cerea ajutorul şi 
intervenţia lor, desperat de suferinţele, 
zice el, ale semenilor să. 

S&ptămâna trecută Zalewsky, din e- 
conomiile sale, a plătit cu 30 lei, 100 
placarde la tipografia Miulescu, tipărite 
în limba polonă și conţinând un apel 
la conaţionali! lui, în care le spune să 
caute cu toţii a se uni ca să desro- 
bească mândra Polonie. 

Duminecă dimineaţa, pe ia orele 10, 
înarmat cu un cuţit simplu de bucătă- 
rie, lung de 50 c.m., bine ascuţit, el 
intră în biserica sf. Iosif, pătrunse până 
la altar şi pe când preotul polonez Miz- 








POI N GI N O O N O A A A A RR a 


—————————————————————— i 


FE AD: ea 





lowsky oficia, se repezi la el strigân- 
du-i în limba poloneză: 

— Stăi! până când cu atâta come: 
die... Eşi afară, aci nu e teatru?.. Tre- 
bue să se isprăvească odată cu acestea. 

Apoi băgă mâna in buzunar, scoase 
o scrisoare şi zise preotului: 

— Să trimeţi aceasta Papei şi să”! 
scri că dacă nu se va îndupleca în 
plângerile noastre să aștepte aceasta 
(atunci scoase din buzunar cuțitul ară. 
tânau-i-l ameninţători. | 

Preotul ceru ajutor şi imediat Za- 
lewsky fu dezarmat, târă nici o opu- 
nere. 

Intrebat dacă a voit să omoare pe 
preot, Zalewsky a r&spuns : 

— Nici că am cugeta. Ce e de vină 
el ? Am arătat cuțitul ca să ştie Papa, 
că sunt hotărît a merge departe. 

El mai zice că nu are nici un com- 
plice, că a lucrat numa! din iniţiativa 
lui şi că, mai mult, când se adresa ce- 
lor-l'alţi compatrioți at lui din România, 
aceștia îl r&ăspundeati : «Nol am venit 
aci să ne câştigăm pâinea nu să facem 
politică, !» 

Zalewsky locuia în ultimul timp, 
curtea bisericei Popa Nanu. 

Examinat de doctori, Zalewsky a fost 
declarat ca nebun. 

Coreenii aleargă după civilizație. 

Se știe de războiul dintre China şi 
Japonia pentru Corea. —- Regele aces- 
tel provincii sa unit cu .Japonia ca să, 
scape de supremaţia chineză prin tra- 
tate în toată forma, 

Numai prin aceasta dacă aii scăpat 
de dracu, să nu dea peste babacu-săti. 

Să nu fie de mirare. Țarul Alexan- 
dru III e bolnav, ca or și care om 
câte odată. 

Cauza boalei suveranului imensului 
imperiii e, însă ciudată: Țarul e bol- 
nav de esces de muncă! 

Și mai sunt oameni! cart cred că îm- 
păraţi! nu lucrează nimic. 

O fi fost o muncă şi palma care a 
tras'o prinţului Cantacuzino, român din 
Basarabia, după care acesta s'a împuş- 
cat... Mal știi ? 

Zdrelea iar ne dă de vorbit. 

Deună-zi şi-a tăiat lanţurile cu o pilă. 
Fiind prins la vreme, a fost întrebat: 

— De ce te-a! mai ostenit de geaha ? 
Din închisoare tot nu scăpa. 

— Ştii, a răspuns banditul, dar am 
vrut să mal onior pe cine-va!.. 

Aceasta, se vede, ca să se distreze. 

Hoţ fin de sidcle, 


în 








Povești de toamnă 


Mavtivă 


Vreme de toamnă... Tristă ca agonia 
morţei... Cer împestriţat de nori picu- 
rători de ploae... Vent rece biciuitor... 
Mocirlă peste tot locul... 

O femee, tînără încă, sdrențuită la 
haine, brăzdată la chip de suferinţe, 





tremurătoare în tot corpul, abea să ti- 


răşte în lungul drumului... 

De poalele rochie! ei, cu piciorușele 
goale, doui mititei, cu lacrămile în şir 
pe obraz, tremurând de frig, abea se 
țin de ea... 

Un trecător, bine îmbrăcat, călduros 
în pardesiul săii luxos, trece pe lângă 
s&rmana femee... 

Femeea întinde mâna în neșştire şi 
îngână : 

— Milă!.. 

Trecă&torul se opreşte, se uită cât-va 
la ea; apoi, păşind înainte, zice: 

— Eşti tânără !... Munceşte !... 

Un zîmbet de umărăciune încolţeşte 
pe buzele femeei și, cu ochi! îndrep- 
taţi rugători către cer, îngână c'o voce 
înecată în lacrămi : 

— Auzi-l, Doamne !.. Să muncesc !.., 

Și, târiindu'şi corpul tremurător, pt- 
şeşte înainte, mereii înainte, prin bă- 
taia ploei şi biciuitul vântului, cu co- 
pii! plângttori de poalele rochii... 


* 
* + 


Și cu toate astea femeea aceasta ne- 
norocită, fusese odinioară, fericită... Fe- 
ricire de-o clipă, e adevărat, dar totuși 
fusese... 

Dar acele vremuri erati depărtate. 
Le întrezăreşte însă frumoase ca seni- 
nul cerului... 

Ce drăgălaşe era p'atunci!,. O fru- 
museţe neinchipuită care făcuse multor 
tineri să le bată inima... 

Era de opt spre-zece anf... Orfană, 
c'o bunică bătrână numai drept reazim 
și ajutor... Bătrâna însă se stinse ca o 
candelă lipsită de unt de-lemn... R&ămasă 

a | i 


| Şi când D-zeu 


singură, tînăra fată se alipi cu fericire 
de primul venit, de acela care ştiu s'o 
îmbie c'o dragoste întocată, cu vorbe 
înţelese numai de inimele tinere... 

Ce fericită a fost... Un copilaş, şapoi 
altul veni să întărească dragostea lor... 

Viitorul le zimbia trandafiriti și viaţa 
li se părea o primă-vară nesfirşită,. 

Ionel era totul pentru Margareta, 
Margareta sufletul lut Ionel.., 

Dar într'o zi,—zi de toamnă posomo- 
rită,—-lonel,-—care era maşinist la dru- 
mul de fier, —fu adus acasă înghieţat 
de moarte... 

O ciocnire de trenuri ît răpise viaţa 
și răpise cu ea şi fericirea Margaretel, 
sk 
E E. 

D'aci încolo luptă grozavă cu chinu- 
rile vieţei... Rămasă fără ajutor, fără 
rude, cu doul copil micuţi, trebui ca 
să muncească ca să! poată hrăni, ca 
să! poată îmbrăca... 

Spălă și cusu ici şi colo!.. Muncă 
grea și obositoare pentru o ființă slabă 
ca dânsa... 

Totuşi era mulțumită când, seara, 
întoarsă acasă, putea să împartă cu 
copii! e! pâinea câștigată cu atâta truaă.., 

Un an de zile a dus viaţa aceasta 
de chinuri, de lupte necurmate cu mi 
zeria grozavă... 

Oboseala, sărăcia o sleiră însă... În. 
curând s&rmana temee căzu la pat... 
Fu dusă la spital, pe când o vecină cu 
sufletul lui D-zeii, se însărcină să! vază 
de copiy.., 

Oh ! cum ar fi voit să moară! Dar 
gândind că copii! ar rămânea pe dru- 
muri în prada mizerie!, voinţa e! pie- 
ria şi doria din tot sufletul să se facă 
sănătoasă, să! poată îngriji şi hrăni ca 
o mumă iubitoare ce era. 

E 
ERE 

In sfîrșit se făcu bine, cel puţin așa 
îi spuse doctorii... 

Eşi din spital... Cu bucurie alergă 
spre casă... : 

Dar, val !... nenorocire mare !... Odăiţa 
ei era închiriată şi tot ce avusese în 
ea vândut de proprietar pentru plata 
chiriet... 

Dovitură grozavă care o izbi până 
în inimă... 

Ce să tacă?, 
Slabă şi neputincioasă încă, fără adă 
post, cu doui copii de hrănit!... 

Buna feinee, care îngrijise de copit 
era prea săracă, s'o poată ţine şi pe 
ea. Ii dete încă un sfat... O povăţui 
să facă ce face ea... Să cerşească... 

Margareta se cutremură,.. 

Să cerșească !... Fa să cerșească... Era 
ceva peste puterile ei... 

Dar copilaşii 2... Sărmanii copilaşi), 
fămânzi şi go0!, plângeaii și cereati 
pâine... 

EX o hotăriră... Și pe vremea cea rea, 
bătută de ploaie şi vent, cu copilașii 
de poalele rochiei, porni prin mocirlă, 
după mila oamenilor... 

— Muncește !.. ziceaii trecători! vă- 
zându'şi de cale... 

A  cutreerat până târziti.,. Până 
ce oboseala o birui, până ce căzu în 
mijlocul drumului rugând cerul so 
scape de viaţă... 


% 


e 


Sărmana martiră e în agonie la unul 
din spitale... 

Moare însă zimbiioare ; o femee cu 
suflet bun i-a făgăduit c'o să aibă milă 
de copilaşi! ei iubiţi. 

Marion. 





ȘI TZ-AȘTEPT. 





Tu mi-ai spus că fruntea-ţi albă nimeni nu a 
(sărutat'o 
De cât eii,— 
AY văzut c'această taină a sciut'o şi-a iertat'o 
Dumuezeii. 
ne iartă, El care"! atâtde mare, 
Te mail temi, 
Lângă sînu'ţi plin de farmec printr'o dulce 
(sărutare, 
Să me chiemi ?! - 


[.asă la, oparte lrica !—A iubi şi-a fi terice 
Nu"! pâcat. 

Ce ne pasă, ce ne pasă lumea ntreagă ce va zice?! 
Ne-a iertat 

D-zeii, şi-atât ajunge !—Lasă'ţi fruntea adorată 

y „Pe-al meit piept ! 
E un veac de când, frumoase, sorb privirea'ți 
*  (înfocată 

Şi... 


Roman, Septembre 1834. 


te-aştept !— 
Carol Scrob. 


cd A Îi 


„Abia eşită din spital... | 





Luni, 5 (11) Septembre 1894. 


ȘTIINȚA 


(Difteria.—- Durata generaţiilor omeneşti.- 
Drumul de fier transiberian) 





* Difteria e una din boalele molip 
sitoare de care e mai cu grei să s 
păzească, cine-va. Desinfectante se des 
coper mereii și totuşi boula câştigă te- 
ren. În multe orașe mart, victimele 
sunt de dout ori mal numeroase de câ! 
acum Qou&-zeci de aul. 

Această, lățire a boalei se datorește 
în mare parte și negligenţei. Când un 
copil e atins de croap într'o tamilie, în 
adevăr, după patru sati cinci zile de 
la dispariția falşelor membrane, se 
practică dezinfectarea upartamentului 
și, îndată, sunt lăsaţi alţi copii să in- 
tre. Dacă copilul e căutat la spital, în- 
dată ce e convalescent, e lăsat să re- 
intre în familie. 

Acum € bine dovedit că baccilul dif- 
teric urmează să viețuiască în gura 
convalescentului multă vreme după ce 
— în aparență —el e sănătos. 

Boala se propagă, în acest chip. 

Observaţia aceasta a fost făcută mal 
întâiti de d. Roux, la institutul Pasteur 
şi s'a dovedit că examinarea micros- 
copică a gurii convalescenţilor îna- 
inte de dispariţia microbului la bol- 
nav, e nefolositoare și din cauze pri- 
pel se produc cazuri în cart difteria, 
ia pe rând, pe toți copildintr'o familie. 

* De la Herodot, se întrebuințează, 
—ca mesură a succesiunii oamenilor 
—cuvântul «generaţie», fără a se fi 
hotărît însemnarea adevărată a vorbei. 

Se poate înțelege, în adevăr, prin 
aceasta vârsta, mijlocie a părinţilor când 
ati copii, ori supraviețuirea copiilor, tot 
în termen mijlocii, faţă cu părinții. 

Invăţatul traacez. Turguan a inter- 
pretat. expresia, de «generaţie» în cel 
d'intâiti sens şi, cercetând datele sta- 
tistice, a atiat că, în 1862, în Franţa, 
versta mijlocie a părinților a fost de 
54 ani şi a mamelor de 29. 

Durata actuală a generaţiilor ar fi, 
prin urmare de 31 până la 32 an. 
După Herodot, se socoteat tre! generaţii 
în fie-care secol. 

Cum se vede, această estimaţie. con- 
cordează cu datele statistice ale dater 
noastre. 

* Drumul de fier transiberian va fi 


deschis circulaţiei la 1905. 


Această linie va lega Wladivostokul, 
port al oceanului Pacific, cu Rusia de 
Europa. Execuţia el e una din cele mai 


gigantice opere din câte sai făcut în 


dame. 

După terminarea acestei jinij, se va 
face ulta de la Chicago la Alaska, ast- 
fel că americanul n'ar avea de cât să 
treacă strâmtoarea de Pehring, ca să 
ia linia Wladiwostok-Petersburg. De 
altfel, e vorba să se tacă pe Behring, 
fie un pod colosal fie un tunel, căci în 
unele puncte lărgimea ei nu trece de 
80 de chilometril. 

Ast-fel se va putea călători în Ame- 
rica... pe uscat, spre marea mulțumire 
a celor cari suferă de boala de mare. 

Sapiens. 


CÂND ESE 'N CALE 


Pisi 





Ispita când îmi ese 'n cale, 
Cu zîmbetu'! seducător, 

Ei n'o privesc cu dor şi jale, 
Ci trec hain, nesimțţitor. 


Nici gestu' leneș de sirenă, 
Nici chipul el! cel ipocrit, 
Nici aeru'! de Magdalenă, 
Nimic m 'mispune că's iubit, 


Nu naşte dragostea curată 
Din zimbetul cel trecător, 
Și inima nu "ţi-e 'nchinată 
De-un flutur vecinic călător !... 


Și! mai amară ziua 'n care 
Ajungi să vezi că nu mat at 
Nimic din sfânta ta visare 

Ce pentru veci! tu o credeal!... 


Ispita când ne ese 'n cale, 

Cu ochiul ager, scrutător, 

So 'ntempinăm cu-un ris dejale 

Iar nu cu-un zimbet de amor! 
18941, Septembre Al, L. Şonţn. 


UN PROVERB 


De boer, boer să fil, 
Dar de frică tot să știr! 
(Românesc). 











Universul Literur No 36. 





Curier judiciar 


O tragedie în tribunal 



















































Cine La văzut odată, cum lam vă- 
zut eii, pe Alexandru Bărbuliță, şezend 
pe banca acuzaților, între doui gean 
darm! cu baionetala pușcă, nu l'ar ma! 
uita chiar dacă ar trece... osută de ani. 

Inchipuiți-vă un om, înalt ca o pră- 
jină, uscat ca un ţir, îmbrăcatcuo re- 
dingoiă neagră uzată, cu ochit bolbo- 
șați, părul mare ş: aruncat artistic pe 
spate. 

Președintele.— Ridică-te !... 

Alexandru se uită în toate părțile, 
dar nu se scoală..: 

Preşedintele.—Ce, n'auzi ? Scoală-te !.. 

Alexandru.— Mie îmi zici? 

Preşedintele. — ie; dar cu!? Trebue 
să stai în picioare... 

Alexandru. — Hm!... E mai bine jos 
de cât în picioare... 

Președintele.—Te chiamă Alexanaru? 

Alexandru.—Mi se pare... 

Y Președintele.—Cum, ţi se pare? Nu 
şti! cum te chiamă? 

Alexandru— Nu... la aşa ceva nu dait 
importanţă !... Ş'apoi toate numele se a- 
seamănă... 

Preşedintele. — Ori şi cum însă ești 
Alexandru Bărbuliţă ? 

+ Alexandru. —— Bărbuliţă da, că n'am 
barbă, rad... 

Președintele.——Altă poreclă ar? 

Alexandru -—La cunoştinţa mea n'am. 

Președintele. — Nu cum-va eşti un 
oare-care Gură dulce? 

Alexandru.—Gură dulce, da. 

Președintele.—Eşt! însurat ? 

Alexandru.—Am fost ! 

Președintele. —Vă&duv!.. AY copil? 

Alexandru, ducându-și mâna prin păr 
şi declamând : 


Din munte pîn la vale 
Sunt toţi copir de tată... 


Președintele.— Vorbește deslușit ; gre- 
lerul trebue să ia note... 

Alexandru.—Am spus un vers dintro 
tragedie... 

Președintele.—Câţi ant al?,. 

Alexandru, declamând: 


Uh 1. ant!.. FrumoşI ca roua 
Ce cade'mn primă-vară, 
in patru-zeci de roze 
V-aţi înşirat aseară, 


Președintele.—Se vede că eşti poet... 
Alexandru..-Nu ; sunt gagist... 
Preşedintele. - Gugist !.. 
Alexandru.—Da; angajat la Trei sar- 
male... 


ara jocI... 

Alexandru. — Da; în tragedie... 
Preşedintele. — Și ziua ? 
Alexandru. - - Studiez rolu... 
Preşedintele. — O să te văd acuma 
um studiezi... Al fost în August 10 la 
sea... 

Alexandru, declamând : 


Pe ceruri noapte neagră 
Cu norl tulgerători, 

Pe jos uscate frunze, 
lel-colo trecători... 

Şi tu, Marie, în umbră... 


Președintele. — Te vestase că... 
Alexandru. — E un monolog din tra- 
dia : Misterele tîlharilor. 

Președintele. — Aci nu ești chemat 
recitezi monologuri, ci ca să răs- 
unzi la întrebările mele... AY fost a- 
tat în clipa în care striga!: «Moar- 
tiranilor !» 

Alexandru, declamând cu înverșu- 
are : 


Calâ! al omenirel 

Oh !.. moarte !.. moarte vouă ?. 
Să piară toți tiranit, 

Ne trebui lume nouă !.., 


Președintele. — Da, da; şi te-al opus 
rței publice... 
Alexandru, declamând : 


Când tremurat-a oare 
Viteazul de Samson ?... 
El care, cu o falcă, 
De... 


Președintele. — Ți-am spus că nu 
am chemat să joci aci tragedia... 
să asta şi spune ce al de zis întru 
ărarea d-tale... 

Alexandru. —Am propus o listă de 
rtori... 

Preşedintele.—Eraii neadmisibili.., 
Alexandru.— Cum neadmisibili mar- 
ca președintele Camere!, al 'Sena- 
ui, al consiliului de miniștri?... 
Președintele.—"Zocmaj... 





ai i 


Alexandru.--Atunci ce caută la pu- 
tere ?... 
Preşedinteie.-—Asta nu te privește... 





Alexandru.— Priveşte însă apărarea. 
Preşedintele.—$Șezi jos !... 
Alexandru.— Mersi, 

Președintele, în urma constatărei a 
tre! doctori încheie prin trimiterea lui 
Alexandru la balamuc. 

Alexandru auzind aceasta se ridică 
în sus declamând: 


Uh ! Jupiter, măreţe 
Ascultă, cii te chem, 
Pe divul preşedinte 

Arune'al tăi blestem. 


Şi iese între geandarnit demn în in- 
dignarea lui. 
Miticuță. 








CARTEA VIETEI 


Nu dorești să fi! iubit de alţii de 
cât ca să al un motiv să te iubeşti 
mai mult. 


* 

LE 
Fewmeele aii o inimă ascunsă pe care 
n'o arată de cât acelora pe cari îl iubesc. 


+ 

% 
Medicina e o ştiinţă, clientela e o artă. 
E] 
a 
Să lăsăm puţin tinereţea să vază lu- 
mea așa cum şi-o închipuieşte ; are des- 
tulă vreme ca so vază aşa cum este. 


+ 
+ % 

In arte, mediocritatea uu dă nici o- 
dată de cât roade mediocre: în viaţă, 
ea poate să ne împingă mai departe 
şi mal sus de cât geniul. 


% 
+ 


Acela care se ascultă, nu e în tot- 


d'a-una acela care e ascultat. 





Ilustrația noastră 


O tragedie pe marea Neagră 





Pe pag. | a numărului nostru de azi 
dăm o ilustrație colorată, executată în 
atelierul foto-zinco-grufic al «Universu- 

lui», reprezentând scenu tragică întâm- 
plată pe marea Neagră, pe bordul unui 
vapor. 

Amă&nuntele sunt acestea: 

Vaporul «Sebastopol. al societăţii ru- 


Preşedintele. — A!. a!.. Va să zică | seşti de navigaţiune pe Dunăre, era 


deja aproape de Sulina, cu un mare 
număr de pasageri din Constantinopole 
şi Egipt. Vaporul urma să sosească Sâm- 
bătă la Galaţi, dar o scenă tragică ce 
s'a întâmplat pe bord, aproape de Su- 
lina, i-a întârziat sosirea. 

Un marinar român, originar din jud. 
Brăila, sa amorezat la nebunie de o 
tânără și foarte bogată americană, care 
venia din Alexandria (Egipt) spre Bu- 
curești. Intr'un momeut de stare anor- 
mală de nervositate, bietul marinar, 
fost elev al școalci militare din lași, a 
destăinuit taina, inime! sale bogatei a- 
mericane, făcându-i propuneri de căsă 
torie. Americana a refuzat însă, cu o 
trufie otfensătoare, propunerea marinu- 
rului. 

Amorezatul s'a retras în tundul va- 
porulu! şi a început să plângă; cama- 
razii săi, însă, Vaii luat în bătae de joc, 
rîzend mereii de dânsul. Nenorocitul a 
fost atât de crud izbit de risetele și bat- 
jocurile camarazilor să! în cât, coprins 
de furie a împuşcat pe doui dintre 
denşil şi apoi ca un nebun alergă sus 
pe bord şi a lovit de moarte cu pum- 
nul pe tentra americană, iar el, îna- 
inte de a fi prins, sa asvârlit în mare. 

In urma acestor tragedii, vaporul 
«Sebastopol» şi-a schimbat direcția și a 
plecat la Odessa, pentru a anunţa par- 
chetul rusesc. 

Nenorocitul amorezat se numește N. 
I. Grigoriu, din Brăila. 


CRONICA 


La Toti... 


Mâine, dis de dimineaţă, 
Alergaţi cu mic, cu mare, 
Pregătiți pentru alegeri 
Cu o pernă în spinare!... 








Nu uitaţi că iarăşi mâine 
Vremea poate fi urită, 





D'aia'"1 bine ca de-acasă 
Să luaţi în mâini o... bită... 


Ştiţi, ea poate să slujească 
Drept umbrelă când e ploaie 
De ciomege în spinare 

Şi de pumni ce... cad în droaie... 


Nu uitaţi și chinorosul 
Il luaţi la întîmplare, 
Cine ştie !... El te scapă 
Din încureătură mare !... 


Mai luaţi d'acasă încă 
Și ceva întăritoare, 
Cum e ţuica și pelinul 
Ce te fac ca să fil tare.. 


Și în cap, daca se poate 
Să purtaţi joben, e bine; 
Că se moaie lovitura 

Când o dă cu sete 'n tine... 


De ești a, cu liberali! 
Mi te poartă ca o fată; 
De eşti roşu cu puterea 
Umilit mereii te arată !... 


Ş'astea toate până intri 

In săliţa de votare; 

Nu de alta, vă spun dreptul, 
Dar să scapi biata spinare... 


Şi, acolo 'n faţa urne!, 
Să dal votul cul îți place, 
Şi ieșind pe urmă-afară 
Dute-acasă 'n bună-pace... 


Că eti, uite, mi-am pus perna 

Chiar de astă-zi în spinare, 

Şi așa în bună-pace 

Mâine intru la votare. 
Nicodem. 


LUCRURI DIN TOATĂ LUMEA 


Vînzarea unei neveste.—Un colo- 
„nist, anume William Cardwel, din ve- 
:chia ţară a indienilor Cherockees, a- 
fându-se tără bani, anunţă într'una din 
„zilele trecute că'și va vinde nevasta sa 
: prin licitaţie publică celui ce va oferi 
"mal mult, 

Licitaţia s'a ţinut în fața case lu! 
Cardwell, și fiind-că d-na Cardwell era 
incă frumoasă, şi tînără mulțimea era 
imensă. 

Licitaţia fu foarte animată și în fine 
d-na Cardwell, care părea că se distra 
foarte mult, a fost adjudecaiă unui vă- 
duv, lohn Însley, pentru 200 de lire 
sterline. 

Insley plăti imediat cât promisese și 
plecă la 'Texas cu d-na Cardwell, 











Un tren oprit de omizi. — Ziarul 
«Grajdanine» istoriseşte un incide t des- 
tul de ciudat, care sa întâmplat tre- 
nului de pusageri care făcea înconju- 
rul oraşului Kiew, îndreptându-se de la 
stația de Vest către cea de Est. Acest 
tren a fost oprit de o adevărată ar- 
mată de omizi, care truversa linia de 
la o livadă la alta. 

Trenul după ce.a strivit ua număr 
incalculabil, a început să alunece în- 
napoi şi mașina. n'a mal putut să meargă 
înainte, 

Abia cu mare greutate sa putut o- 
pri convoiul până când să se aducă o 
altă locomotivă care să pună în miș- 
care trenul, 








DESCOPERIREA ZILEI 
O industrie nouă. — Se ştie că fa- 


bricarea ouălor constitue o industrie 
din cele mai înfloritoare în Anglia. 

Acum mal mulţi chimiști ai desco- 
perit un noi metod de a face ouă și 
sa şi format o fabrică care prepară 
peste o mie de ouă pe oră. 

lacă în ce constă acest metod: 

Gălbenușul e format dintro pastă 
conţinenăd făină de grâi, amidon și al- 
te ingrediente. 

Albuşul e făcut din albumină. 

Compoziţia acestor ou& este identică 
cu acelor făcute de găină, Pielea in- 
ternă este o subţire peliță de gelatină 
şi coaja e făcută din ges, dar eu este 
puțin mai tare de cât a outlor naturale, 

Intâiti se tabrică gălbenuşul și după 
ce e puternic cougelut el este închis în 
albumină şi supus unei mișcări de ro- 
tațiune excesiv de repede; aceasta îl 
dă o formă ovoidală. 

In cele din urmă oul artificial e din 
noti congelat și pus în comerț. 
i 


Luni, 5 (11) Septembre 1894. 











OAMENII ZILEI 





Francois Coppte 


Celebrul poet francez, Frangois Cop- 
pâe sa născut la Paris în ziua de 26 
Ianuarie 1843, 

Renumele și l'a câştigat prin admi- 
rabila lui compoziție «Trecătorul». 

De atunci încoace a scris mereă în 
proză și în poezie, 

Cele mai frumoase scrieri ale sale 
sunt Contes rapides (poesi!), romanele : 
Henriette, Adevăraţii bogaţi şi dramele 
Iacobiţii şi Severo 'Toreli. 

Poetul Copee trăeşte retras Ja Paris 
într'o casă mică. 

Nu de mult un grup de cetăţeni î 
oferiseră deputăţia. EL a refuzat zi- 
când: 

— Imi iubesc mal mult condeiul! 





0 PUNGAȘIE CURIOASĂ 


(Remăşagul unul prinț rus cu 
ambasadorul Franţei) 

La un prânz, pe care la dat deună- 
zi un prinţ rus din Petersburg fusese 
invitat și ambasadorul Franţei. 

In timpul mesei ambasadorul a în- 
ceput să vorbească despre pungașii din 
Paris zicând că nu există în toată lu- 
mea oameni așa de isteți și meșteri în 
a'ți şterpeli ceasornicul sati portofelul 
din buzunar. 

— EX q-le, ambasador-—-răspunse prin- 
țul—-sunt și în Petersburg pungași de- 
aceștia, ba încă mal isteți ca ce! pa- 
rizieni. Haide să ne rimăşim că nict 
nu se termină masa și cine-va o să'ţi 
fure ceasornicul din buzunar. 

— Primesc rămăşagul—zise ambasa- 
dorul—pe 25 de sticle cu șampanie! 

— Pe 25! 

Prinţul telefonă imediat șefului de 
poliţie rugându-l să-l rrimeată pe cel 
mai dibaciii pungaș pe care Va prins. 
Pungașului i se dă voe să fure în tim- 
pul mese! tot ce va putea și nimenea 
nu'! va face nimic. | 

Pungașul sosește îndată. Prinţul îl 
duce într'un salon unde poruncește al- 
tora ca să'1 dea o livrea de servitor. 

După ce'l îmbracă bine ît zice: 

— Ascultă, tu să te bagi printre ser- 
vitorii cari servesc la masă şi să fur! 
negreşit ceasornicul din buzunarul am- 
basadorului. Când ve! reuși să%1 furi 8% 
'mi faci numai! de cât semn cu ochiul. 

Discuţia a început din noti la masă. 
Ambasadorul francez punea mereii mâna 
la buzunar ca să'și pipăie ceasornicul, 

In sfîrșit prințul vede pe pungaș că 
"1 face cu ochiul şi atunci întreabă pe 
ambasador : 

— Cât e ceasul escelenţă ? 

Ambasadorul pune mâna în buzunar, 
dar în loc de ceasornic scoate o felie 
groasă de castravete acru. 

Toţi invitaţii începură să rîză, 

— EI, cine a câştigat rămăşagul es- 
celenţă ? întrebi, prințul vesel. 

— D-ta! r&spunse ambasadorul, care 
de necaz voi să tragă o priză de tabac. 

Dar și tabacherea de aur în care 
ținea tabacul dispăruse. 

In urmă prințul porunci pungaşului 
să puie pe masă lucrurile furate, 

Pungaşul puse 2 ceasoarnice de aur. 

— Cum? întrebă prințul. Al doilea 
de unde Lai furat? 

— De la d-ta... 

Intr'adevăr că pungaşul furase și pe 
ambasador și pe prinţ, 

El a primit un cadoii de 50 de fr, 
și a tost trimes iarăși la arest. 








Universul Literar No. 36 


d ra: 





Castelul Fermecat 


ROMAN DE PIERRE SALES 


IRT a 


PARTEA A DOUA 
IX 


In familie 


Berta care, fără să iubească pe cine 
va, nu refuza nici o dată laat săi pre- 
făcătoria dragostei, adresă o mulțime 
de drăgălășii socrului s&i zicând: 

— Dar de ce n'aţi păzit-o? De ce 
n'aţi silit-o să tie cuminte? 

Contele făcu un gest rătăcit: 

-— Pentru că... pentru că, scumpa 
mea fiică, nu e cine-va tot-d'a-una co- 
mod când se află în ast-tel de situaţii. 
Şi fiică-mea mal cu seamă... In sfârşit, 
sper că toate astea aii să treacă, după 
facere... Dar ştiţi că noi am petrecut 
câte-va luni... 

Două lucrăm! se formaseră încet la 
colţul ochilor lui. 

Arnold și Berta porniră spre scară, 
fără prea mare grabă. La amândoi le 
era, frică de priveliștea durere! şi fură 
mulțumiți când contele le zise: 

-— Să aşteptăm în salon, copil mei; 
mai bine e să nu intre nimeni în ca- 
mera €1.. Am uitat să te întreb, ce 
mai face tatăl d-tale, scumpa mea fiică? 

— 0, e foarte bine, sunt cu toţii bi- 
ne lu Ilavre... Dar aci, ce sa petre- 
cut? De ce nu ne-aţi dat de veste? 

Berta"! făcea aceste întrebări cu un 
glas alarmat, aproape plângttor; n'a- 
vea pereche în prefăcătoria de a se 
interesa de ceea cel era cu totul în- 
diferent. 

„„- E adevărat, tată, zise Arnold cu 
cel mal fermecător accent de imputare, 
"de ce nu mia! scris dacă erai pe grijă? 

Contele se posomori maj tare şi stătu 
mult la îndoeală. 

—- Cu adevărat, zise dînsul, vot sun- 
teţi singura et familiv în afară de băr- 
batul ei; mai bine e să cunoaşteţi lu: 
crul de care se teme foarte mult Ray 
mond, temere de care nu 'm! vorbeşte 
nimic nici o dată, însă pe care i-o ci- 
tesc toarte lămurit în ochi... 

Tăcu câteva minute; apol urmă: 

— Tu “ţi aminteşti Arnold, de sta- 
rea aceea ca de friguri în care a trăit 
mai mulți ani de-arendul, Când era 
d'împreuuă cu noi, ca s'arate că e ]i- 
niştită, făcea sforțări nesocotite. Ne în- 
chipuiam toţi că cu timpul, cu rugă. 
ciunea, o să'| vie vindecarea ranelor 
sufieteşii,.. Ne-am închipuit r&ă... fârte 
v5i am făcut de am vorbit de toate cu 
ea, numai de singurul lucru la care se 
gândia nu... Si fiind-că a suferit tot 
singură, fâră mângâiere, fiind-că a ţi- 
nut toate închise în sineși, din cuuza 
ast: a.. a... 

O! ce tare'l unilia constatarea asta 
a decăderei unei Preuilly! 

—— A perdut puţin din... din acel spi- 
rit atât de sănttos pe care'l avem cu 
toţi... Creerul ei se întunecă în unele 
momente... Nici o dată, în familia nâs- 
tră, n'a fost nici un hăbăuc; toţi mem- 
bril familiei de Preuilly ai murit la 
vârsta de o sută de ani, cu inteligenţa 
liberă pănă în ultima zi... Dar Emi- 
liana... 

— Tată, zise Bertu cu compătimire, 
asta nu poate fi altceva de cât zgu- 
duirea ce ia produs fericirea neaştep- 
tată... după atâta mâhnire... 

„Da, fără îndoeală; însă această 
fericire ar fi trebuit so liniştească... 
Noi toţi o adorăm aci, eii, soacră-sa 
care ţine s'o facă a! uita asprimea de 
mail înainte --- Raymond care ar fi în 
stare să nu plece de lângă ea nici un 
moment, dacă ea însă-și nu Var res- 
pinge, cum ne respinge de alt-fel şi 
pe no! cel-lalţi în unele momente de... 
rătăcire. 

— Ce, până aci aă ajuns lucrurile, 
esclamă Berta tremuvând. 

Fără să ştie pentru ce, ît era frică 
de nebuni, de şi nu văzuse nici unul, 
nici o dată. 

Şi toate perifiazele de care se ser- 
via d. de Preuilly, arăta că nebunia 
începuse a coprinde spiritul Fimilianei. 

— Vezi tu, tată, zise Arnold, ne- 
buna aceea de Anaic e cauza a toate.. 

— Da, aşa e, răspunse contele ; stă- 
teaii mereii împreună, yorbiaii de lu- 
cruri ce le interesaii pe amândout şi 
despre care n'ar fi îndrăznit nici una 
să pronunţe o vorbă înaintea mea. Răii 
am făcut deam lăsat-o cu țăranca a- 
ceea, 

—- Dar, tată, avut-a vr'o criză? Dat-a 
niscai semne de violenţă? 





— Nu, căci am iăsat-o tot-d'a-una să 
facă ce vrea; ori-că ne-a grămădit cu 
dragostea ei, ori-că a fugit de noi, ne- 
am prefăcut a crede *că era foarte na 
tural tot ce făcea... Une-ori se uita la 
Raymond cu spaimă, alte ori îl atrăgea 
cu căldură la peptul sⅈ une-ori vrea 
s'0 însoțim toţi la preumblare, alte ori 
ţine să fie singură, se duce la iazuri 
sai la Guildo și se înfurie groaznic 
când vr'unul din nolo urmăreşte... 
Şeade ceasuri întregi la crucea de la iîa- 
zur! saii într'una din găurile ruinelor, 
pe unde se crede că s'a aruncat Naic 
în Arguenon. 

— ȘI tot nu Sa mail aflat nimic des- 
pre acea îată şi despre copilul el? în- 
trebă Arnold. 

— Nimic; şi pre legea mea îţi spun 
că dacă s'a omorât împreună cu copi: 
ul ei, a făcut foarte bine căci ne-a cu- 
rățit de-o grea răspundere. 

— Dar Raymond, întrebă Berta, ce 
gândeşte el despre toate astea. 

— Raymond a cam slăbit şi el din 
cauza atâtor griji însă nu zice nici o 
dată vre-o vorbă de imputare, nu po: 
meneşte nimic de durerile sale. Când 
ne întâlnim, nu ne spunem de cât fraze 
d'acelea mincinoase, în scop dea ne 
înşela unul pe altul, lucru la care mi 
se pare că nu isbuteze nici eii după 
cum nu isbuteşte nici dânsul. 

Berta, căreiu pândul de a avea o ne- 
bună în familia sa î! era foarte neplă- 
cut, zise pentru a alunga temerile dlui 
de Preuilly, pentru a şi le alunga pe 
ale sale. 

— Scumpul mei tată, eii cred că în 
prija cea mare ce al pentru Emiliana 
exagerezi fenomenele însărcinărei el ; 
sunt Siguvă că după ce va naşte o să 


|fie ţot aşa sănătoasă ca mal înainte... 


—— Dar dacă naşterea asta timpurie 
o să'! omoare copilul? 

In momentul acesta se auzi un ţi- 
păt teribil care făcu pe Berta şi pe cet 
doul bărbaţi să se cutremure. Auziră a- 
poi d'asupra lor paşi grăbiţi apoi alte 
țipete mai slabe. 

Contele eși greoiii din salon și urcă 
scara până la jum&tate. Raymond apăru 
atunci în capul de sus al scărei. Era 
foarte galben și se'nfiora; însă o stră- 
lucire de triumt îl sbucnia din ochi! 
lui de oţel. 

Şi cu glas glorios exclamă. 

— E viu! 

— E băiat? Ab, cum să%ţi mulțu- 
mese bunuie Dumnezeii! Dar dinsa? 

— De nu se va întâmpla nictun ac- 
cident o să fie curând în picioare, 
toate s'ati petrecut în regulă. 

Raymond şi contele se îmbrăţişară, 
apol contele chemă pe Arnold și pe 
Berta. Şi curând întreaga familie se afla 
sirinsă în camera lehuzei a cărei! de- 
sordine însângerată isbi răi natura sim- 
țitoare a tinerei vicontese însă nu în 
tr'atâta ca s'o facă să uite cuvintele 
de dragoste ce datora cumnatei sale. 

Emiliana, albă, prăpădită, primia cu 
nepăsare sărutările tatălui săii, ale fra- 
telul săii, ale Bertel; d'abia se uita la 
denşii; privirea el se preumbla mat 
mult de la copilul ce născuse la Ray 
mond şi de la Raymond la copil, pe 
care'l apucase în braţe haroneasa de 
Kermeric. 

Pe urmă, dându-și şi corpul pe mâna 
doctorului şi a moaşei, fără să se in- 
tereseze de ceea ce'! făceaii, chiema pe 
Raymond: 

— Să nu te mat depărtezi de lângt 
mine; o! te rog, să stat aci... 

Dânsul o sărută pe buze; ea închise 
ochii; atrase pe Raymond pe pieptul 
stii cu aceu frenezie atât de îngrijitoare 
pentru tatăl s&ă, şi! murmură: 

— Vroatii să-l alăptez. 

Fruntea lui Raymond se încreţi. Asta 
d'acum avea să fie singura, discuţie siu- 
ceră dintre denşi!. 

Densul zise că din cauza slăbiciunei 
în care se afla, în urma atâtor 'emo- 
țiuni, muavea să fie în stare a face o 
aşa sforţare. 

Emiliana r&spunse că era foarte tare. 

— 0 să vedem, murmură dânsul, 
dacă va fi cu putinţă. 

— Ba da, ba da, pe 
st'l alăptez ei. 

Şi muiândo şi glasul așa că'i deve- 
nise ca o suflare, adăogă: 

—  Vreaii să daii acestuia tot ce n'am 
putut să dai celui l'alt. 

— Vom tace ceea ce va fi cu putinţă 
şi raţionabil; nu pot să '|I făgăduiesce 
alt-ceva. 

Nu voia să se mlădieze asupra aces- 
tul punct; era ca şi cum i-ar fi fost 
teamă să n'o peardă permițându-i să 
se dea întru totul copilului el. 

Şi cu toate astea, în fața ameninţă. 


acesta vreail 





rel ! unei crize la nevastă-sa, fu nevoit 
să se supună la voinţele et. O mai lungă 
împotrivire din pratea sa ar fi devenit 
ciudată. 

De aittei doctorul afirmă că muma 
era în stare să'şi alăpteze singură co 
pilul şi că fericirea de a avea mere 
copilul lângă sine avea să aibă o in- 
fluență bine-făcătore asupra spiritului el. 

Câte-va zite la începutul alăptărer, 
dânsa trecu prin câte-va exaltări, însă 
curând se iinişti; după o săptămână 
uitase pe toţi din jurul stă; chiar lui 
Raymond nu'i mal dădea nici o băgare 
de seamă, absorbită fiind numa! de mi- 
cuţul et care se desvolta văzând cu ochiy. 

Baroneasa de Kermeric și contele ie 
Preuiily se înăbușşiati de mândrie şi 'și 
repetaii de 20 de ori pe zi, complimen- 
tându-se: 

— Nu e ceva minunat ca un copil 
născut înainte, de vreme să fie așa 
gras şi frumos? 

Berta şi Arnold rideaii pe înăbuşite. 

woctorul declară cu cea mat 'mare 
seriositate, că un învățat făcuse deja 
comunicare Academiei franceze despre 
copiii născuţi înainte de termen şi care 
eraii foarte bine constituiți. 

Curând castelul la Frochais își luase 
fisionomia obişnuită ; era însă o liință 
mai mult, drăgostită, adorată. "Toate 
grijile contelui dispăruseră; nici o tur- 
burare unu se mal producea la fiică-aa, 

Raymond redeveneu vesel și fiind că, 
zilele păreaă lungi într'o casă de câmp 
isolati, dânsulse ducea adesea în mici 
escursil cu cumnatul stii şi cu Berta. 
Trăia acum cu dânşii într'o intimitate 
mult ma! mare ca înainte. Convorbiaii 
de proiectele lor de viitor, de dorința 
lor comună de a se instala lu Paris. 

— Căci, zicea Raymond, vreaii să 
zmulg pe Emiliana din ţinutul acesta, 
prea plin pentru dânsa de amintiri du- 
veroase. 

Şi în chipul acesta, Beta şi Ray- 
mond Ajunseră, fireşte, a'1 vorbi de 
micşorarea veniturilor, de foloasele ce 
ar avea dând banii în comerţ. 

— Mulțumită mare! experienți a d-lui 
Champagney, afirmă Arnold. 

Şi atât Berta cât şi Arnold eruii de 
așa mare bună credință, în cât n'avură 
trudă mare să convingă pe Raymond. 
Acesta uvusese deja ocuzie să vorbească. 
cu socrul să&ii despre îndeminarea ar- 
matorului, despre puterea lu! financiară, 
despre situația excepţională ce densul 
ocupa la Havre. Bani! atrag tot d'a-uua 
baui; Raymond era din ce în ce mal 
muit influențat de această idee. 

La urmă zise Bertet: 

— Dar știi că dacă d, tatii ditalear 
vrea să se învoească, et i-aşi pune un 
milion la dispoziţie. 

Berta răspunse cu uşurinţă: 

— 0, ei nu mă ocup nici odari de 
afacerile lui. 

Insă Arnold luă o atitudine impor: 
tantă: 

— Scumpul mei Raymond, zise den- 
sul, socrulut mei nu'! prea place să 
gereze astfel capitalurile altora... E a- 
devărat că el, d-ta,: ei, suntem în a- 
ceeași familie... Deci o să stăruesc eii 
pe lângă dânsul, îţi făgăduesc... 

Şi fiind-că Raymond tacepuse a'i mul- 
țumi : 

— Ah, așteaptă, nu sunt sigur că o 
să'1 pot face să primească, tot ceţi 
pot spune este că am oare-care inilu- 
ență pe lângă dânsul. Ori-cum, ar fi 
frumos lucru ca eii şi d-ta să ne cum- 
pă&răm câte un mic palat în Paris, pe 
lângă parcul Monceau, numai din ve- 
nituri, fără să ne atingem câtuşi de 
puţin de capitaluri. 


x 
Lider 


— 4, vino aci, d-le Champagney!) 
Mai e aci unlocpentrud tu; ei, n'auzi, 
d-le Claudiii? 

Ast-fel strigaii câţi-va negustori din 
Ilavre care se ureaseră deja în trenul 
ce pleca din Paris la Havre. 

insă Claudiu părea a nu auzi; se 
duse tocmai la cell'alt capăt al trenu- 
nului şi se urcă întrun vagon unde 
credea că n'o să păsenscă nici un cu- 
noscut. Voia să fie singur. Și părerea 
unanimă a negustorilor din Havre, fu 
că bietul băiat se smintia din ce în ce 
mai tare, că în curând dânsul avea să 
pricinuească plictiseli tatălui s&ă. 

Dup câte-va ceasuri, când trenul își 
încetini cursă, înainte de a intra în 
gara Havre, Claudiu zimi amar. 

— Iată-m& şi acasă, murmură dânsul. 

Avea impresia că sosia la nigca! duş- 
mani. 


Luni, 5 (27) Septembre 1894. 

In curs de câte-va minute evocă fi- 
gura mamei Bule, moartă când era un 
copilaş, o femee blândă, modestă, care 
tremura înaintea bărbatului sâti, a ată- 
pânului, însă care era foarte bună, 
foarte iubitoare cu densvl, cu fiul et. 

Amintirea asta făcu să'! tremure pu 
țin pleoapele.  Inţelegea foarte bine a 
cum că ea singură, dintre toţi membrii 
familiei sale, lar fi iubit cu adevărat, 
Pe când cei lalţi ai să fie foarto 
plictisiţi că m& întorc acum la Iavre... 
Se înțeleg cu toţii aşa de bine fără 
mine!.. 

Și în adevăr, dânşii se înţelegeaii mat 
bine de cât credea dânsul căci căzu în 
mijlocul unei uniri atât de perfecte, a- 
tât de familiale, şi îi se făcu o primire 
așa de bună în cât dânsul avu impre- 
sia ca un câne care deranjează un joc 
de popici, nu putea fi primit într'alt-fel. 

De oare-ce nu'! plăceuii manifestaţiile 
falşe de simpatie, nu "şi anunţase so- 
sirea într'un chip hotărit, în scop dea 
evita ca fratele stii şi sora sa să 1 vie 
înainte la gară. 

Intrând în salonul tatălui săă, văzu 
mai ânt6i dout femei, sora şi Ermniliana, 
plecate amândouă asupra unui copil pe 
care'l înfășaseră, Jimniliana serioasă, în 
duioşată, Berta cu o mutră amusată, ca şi 
cum s5'ar fi jucat cu păpuşiie. Tinăra 
baroneasă de Kermeric care își alăp- 
tase copil, era încă cu corsajul desfă- 
cut; si erai amândouă aşa absorbite 
in treabă, în cât nu observară intra- 
rea lui Claudiii. 

Insă glasul gros ai d-lui Champagney 
sbucui d'o dată cu o nuanţă de plicti- 
seală. ii 

— Cum? tu eşti? veniși aşa curâud? 

Arnold zise: 

— "Te credeam la Paris pentru două 
sati trei zile încă, 

Singur Raymond de Kermeric fu a- 
mabil ; dânsul înaintă repede spre Clau- 
dii; 

— Sunt foarte fericit, scumpe d-le, 
că te-al întors mal curând; ast-fel vom 
avea bucuria să to vedem mat mult 
căci la sfârşitul stptămânei plecăm. 
Am fost destul de indiscreţi să primim 
a petrece câte-va zile în casa d-voastră. 

Cuvintele astea eruii pertect corecte 
şi Raymond părea foarte prevenitor. 
Totuşi Claudiu d'abia "1 răspunse; el 
nu putea să vadă în omul acesta de 
cât pe duşmanul de care Naic se te- 
mea mai presus de toate şi de toţi. 
Pronunţă atâta cu o mare râceală: 

— Sunt îucâutat, scumpe dle. 

Și merse spre cele două temei; nu- 
mai de cât Berta "1 zise cu uscăciune: 

— Al fi putut foarte bine să ne ves- 
tești că vii; aş fi pus să ţi se pregă- 
tească camera. 

Dinsul nu't răspunse şi salută pe ti- 
n&ra baroneasă. 

Aceaată era asemenea una din fiinţele 
urite de Naic, şi cu toate astea dânsul 
o găsi simpatică, îndeplinindu'şi într'un 
chip așa de simplu datoriile de mamă, 

Dânsa'1 strînse mâna cu indiferenţă ; 
de alt-tel ea toate le făcea cu o mare 
nepăsare; afară de copilul săi, nimie 
n'0 înteresa. 

Claudiu se întoarse spre masă în ju- 
rul căreia stăteaii cel trei bărbaţi şi 
văzu atunci po iasă mal multe foi de 
hârtie, creioane, jurnale, cote comer- 
ciale; însă tatăl s&i strinse toate re- 
pede ca şi cum s'ar fi temut de înves- 
tigaţiile fiulu: să&ti, 

Claudiu zimbi în sine; dintr'o sin- 
gură aruncătură de ochi, ghicise maşi- 
năriile tatălui săi, speculaţiile pe care 
le făcea să sclipeasea pe dinaintea o- 
cehilor ginerelui să&ii, a baronului de 
Kermeric: era goana după căpitaluri. 

— Merită şi unul şi altul, se gândia 
dânsul, să fie complect ruinaţi. Cu atât 
mil r&i pentru deuşii. 

Afacerile lor nul mat priviaii ; chiar 
să fi voit a le da de veste de sărăcia 
spre care se duceaii, dânșii nu l-ar fi 
crezut. 

O mare genă domni între dânșii până 
ce se anunţă prânzul; şi convorbirea la 
masă, după tre! gaii patru încercări de 
conversaţie generală, mercă paralizate 
de vr'o observaţie muşcătoare a lui 
Claudiu, deveni de ghiaţă. 

D. Champagney voi să vorbească cu 
deosebire despre unul din concurenţii 
sti cu care se împăcase în scop de a 
forma cu ei un fel de sindicat pentru 
acapararea unor  oare-care mărfuri; 
propuse lui Ruymond ca îu afacerea 
asta să se asocieze și dânsul. 

Claudiu zise foarte categoric: 

— Cum se poate, tată, al vrea săte 
pu! tovarăș cu individul acelu care a- 
menință în toate zilele să dea faliment ?. 

— Ce basm spul tu?.. 








Universul Literar No 36. 


A te PRO ete 


— Basmul pe care "1 spuneal tu în- 
suţi acum două lun. 

„„ Se vede că visezi: nu e chip să 
vorbească cine-va serios când tu eşti 
de faţă. 

După masă, d. Champagney numai 
cât îşi fumă ţigara apol zise lul Arnold 
şi Raymond: 

— Ce ziceţi, mergem 
preumblure la cerc ? 

Şi lovind cu palma umărul fiului s&ă : 

— “Tu trebue să al trebuinţă de o- 
dihnă, o să te culci, nu! aşa? 

Voia să se curâţe de dusul. 

Claudiu recunoscu foarte lesne că 
nu'i rămânea de cât să se pună în pat. 

Insă, când cel tref bărbaţi se întoar- 
seră după imezui nopţii, îl găsiră citind 
în salon. 

-— Ce, uu teal culcat? exclamă d. 
Champagney. 

— 'Trebue să fi citind pe Schopen- 
hauer, declară Arnold cu veselie; căci 
pre legea mea, scumpul mei cumaat, 
cred că eşti versat în pesimism... 

Raymond întrebă atunci: 

-— Cu adevărat, d-le, al d-ta'o părere 
aşa de proastă de natura omenească ? 

Claudiu îl privi eâte-va secunde apol 
zise cu un ton de ghiaţă: 

— Asta atârnă de cazuri, dle. 

Salută şi se urcă în camera su unde 
curând intră și tatăl scil. 

— D. baron de kermeric e oaspele 
mei, zise urmatorul cu răsteală ; te rog 
să nu'l iei peste picior. 

Claudiu își tăcu o mulră naivă. 

— Ei, îl iaă peste picior, tată? 

— Da, tu, tu... al acrul d'a spune 
oamenilor vorbe proaste, 

— Bt spun pur şi simplu ceea ce 
gândesc; cu atât mal răi pentru acei 
care 'mi iai pe dos vorbele. 

D. Champagney se preumblă un mo 
ment prin camera fiului săi apol se în- 
toarse în odaea sa trântind ușa şi Clau- 
diu îl auzi mormăiud: 

— Ah! dar ştrengarul csta mă plic- 
tisește amarnic. 

A douazi Claudiu, sculându-se înâin- 
tea tuturor, se duse ia biurowt şi când 
d. Champagney sosi la jumătate ceas 
îu urtaă, îl găsi în mijlocul unut vrav 
de condici, ră&sfoind pagină cu pagină 
tot ce se făcuse în lipsa lut. 

— Ce te-ai apucat acolo? 

— ME pun în curent, tată; cu mare 
părere de r&i văd că s&ptemâna tre- 
cută tu al... 

— Ah, acum o să'miY împutezi iar u- 
vechile cu teoriile tale! bi sunt stăpân 
aci, înţelegi? căştig bani! aşa cum mi 
se pare mie ma! nimerit. Tu nu știi 
altceva de cât cum să'i cheltueșşii. 
Până acum am avut răbdare. Dar d'a- 
cum, dacă nu'ți convine ce se face aci... 

Ridicase glasul îndată. 

Claudiu, cu o linişte deseverșşită, în- 
chise ușile care conduceaii în biurou: 
rile amploiaţilor; apol cu tonul acela 
rece şi batjocoritor în chip politicos, 
care necăjia aşa de mult pe d. Chan: 
pagney, zise: 

— "Tu ştii că se aude tot când strigi 
puţin. 

— Şi ce'm!I pasă mie dacă se aude? 
Vreaii să afle toţi disprețul cu care tu 
mă tratezi, copil fără respect ce ești. 

Şi dete o dată tare cu pumnul în 
masă. 

— Credeam că şederea la Paris te-a 
mil liniştit și iată că acum te 'ntorseși 
cu idei şi pretenții şi mat mari. 

— Dar, tată, eă unu ţi-am spus încă 
nimic... 

— 7, şi'ţi închipul că nu înțeleg ei 
ce al să'mi spul?.. Eşti un visător, un 
filosot... du-t> şi citește pe Schopenbauer 
și pe cei lalți de teapu lui; întoarce- 
te la universitate, dacă vrei, saii fă-ie 
om de litere. Eii sunt un simplu ne- 
gustor care vreaii să câştig vo avere 
mare pentru copiii mel... 

— Și care i-al fi sărăcit pe toţi fără 
ajutorul d-lui Fergusson, zise Claudiu 
cu o mare blândeţă. 

— Fergusson!! ascultă, sunt sătul 
de australianul t&ii şi de tine asemenea, 
mă înţelegi? dacă urmezi încă a mă 
critica... În ce vremuri am ajuns, Dom- 
ne !.. un copil care îndrăznește... un 
copil care... 

ladignarea d-lui Champagney eru așa 
de mare în cât densul nu putu să/şi 
complecteze ideea ; și repetă de mal 
multe ori: 

_— Un copil... un copii care îndrăz- 
neşte... 

Claudiu îl lisă să se sleiască 
zise : 

— Inţeleg, tată, înțeleg că te-al să- 
turat şi de d. Fergusson şi de banii lui. 
Doreşti să fil liber, nu'! așa? EI bine, 
ei cred că “ți e foarte lesne acum... 


să tacem o 


apol 


PR N RR RR O RR O N N II NO 


5 


Luni, 5 (11) Septembre 1894. 








n'al de cât să! 
prumutuie... 

— Da, dle, o să i le înapoesc: sunt 
în ste să fac asta şi încă chiar în 
dată, dacă vre... 

— Atunel fără iudocali că d. baron 
de Kermeric... 

— Da, el îm! place: dar d tale n'am 
aţi da nic o socoteală. Ingerinţu ditale 
în afacerile mele prea ţine mult. 

— Cu toate astea, ei am căpătat 
pentru tine la Paris o comandă enormă, 
turniture aproape u întregel cantităţi 
do bumbac trebuitoare cele! mal mari 
fabrice din Alsacia: predurea o vom 
tace prin Hamburg... 

— Dar, exclamă d. Champagney sbuc- 
nind de ris, cel d'inter călător venit 
din Paris ar fi putut să facă treaba 
asta. 

—- Adevărat? zise Claudiu zimbind 
pentru ântCia oară. Și ei credeam că 
te chinueşti în zadar de zece ani s%'ţi 
destaci marile cantități de bumbac... eii 
w'am isbutit de altfel să dobândesc a- 
ceastă furnitură pentru tine de cât mul- 
ţumită vechilor relaţii de cerc. In sfâr- 
Și, să nu ma! vorbim de asta; să vor- 
bim pur și simplu de afacerca Fergus 
son. 

—— ţi spusei deja că sunt în măsură 
să înapoese banii: n'are de cât să'mil 
facă cunoscut unde să'1 depun milionul 
în banY; pentru cel alt milion va primi 
acceptaţi!. 

— O să'1 serii... ba nu, 0 să'1 tele- 
grafiezi mai bius, pentru ca tu să poţi 
fi mid curând curățat de dânsul şi de 
mie, 

— IţI mărturisesc că "ml traduci per- 
feci gândirea ; vel avea şi d'aci înainte 
cele trei mil de franci ale tale pe lună, 
numai să m& lași în pace. 

— ME iartă, tată, zise Claudiu însu- 
flețindu-se puţin ; eşti li “er să mă a- 
lung! din casa d-tale de comerciii, pre- 
cum m'al alungat aproape din casa 
d-tale tamilială care de alt-fel este a 
mamei mele; precum m'at alungat din 
inima diale; însă nu eşti liber să mă 
umilești. Refuz acele 36 de mil de tr. 
pe care vrei să mi le dat pe fie-care 
an... Partea ce mi se cuvine ca venit 
din averea mamei mele se urcă la 10 
sau 12 mil de fr. pe an; atât 'ml ede 
ajuns. 

-— Să ţI ajungă ţie asta când eşti în 
stare să cheltueşti 100 de mii pe an? 
Haida de! exclamă d. Champagney re- 
devenind hazlii; la dracu, înțelege'ți 
mai bine interesele, ascultă'mi sfaturile : 
stăl aci cu mine; să ne folosim de ca- 
pitalurile lui Fergusson al tăi, ca și 
de ale lui Arnold, ca şi de ale lui Ker- 
meric... Lasă prejudecățile pe seama 
proştilor şi peste câți-va anl o să avem 
cea mal frumoasă avere din Havre. 

Claudiu răspunse cu tristeţă. 

— Te plâng sincer, tată; nu voiii 
căuta să'ți explic pentru ce, căci nu 
neam înțelege; dar te plâng din tot 
sufletul şi ie iert de toate vorbele r&u- 
tăcioase și netolositoare ce mi-al adre- 
sat. Cât pentru ca să staii cu ti..c, să 
tac lucruri de la care conştiinţa mă o- 
preşște, nu, de o sută de ori nu! Poit 
să te liberezi de mine, nu'i usa? FI 
bine, si ne luăm fie-care libertatea. 

— Și aşa dar o să ve mulțumești cu 
12 mir de tr. pe an? 

Ii aruncă această ameninţare pentru 
al învinge, pentru a'l sili să lase în 
mâinile sale capitulurile d-lui Fergusson. 

Clandiu declară cu linişte: 

—— Da, o mie de fr. pe lună e foarte 
mult când are cine-va curaj să mun 
Ceuscă, 

Și cu un ton vesel şi uşor adăogă: 

— Adio, tată, 

- Unde te duc? 

— ME duc să m& preumblu încă o- 
dată pe iachtui mei. Sunt sizur că luxul 
acesta n'am să mi'l mal pot permite; 
pe urmă vel face cn el ce vel voi, îl 
vei vinde, afară dacă nu vel voi să'l 
dăruești ginerelui d tale. 

— Ascultă, Claudiu, micul moi Cla- 
udiu... ce dracu, tu nu ești un prost 
și nu ești nici nebun... 

—— Sunt un înțelept, tată; viitorul 
o să "ți demonstreze asta... 


înapoeşti sumele im 


XI 
Apeluri gemene 


Erai 11 ore de dimineaţă când mister 
Joe Fergusson, foarte elegant, intră în 
cabinetui s&ii de lucru, o încăpere vastă 
strălucit mobilaiă, ca să citească scri 
sorile ce'i! sosiseră în acea zi. 

Doamne lui nu i-ar fi trebuit atâta 
strălucire ; o masă şi un scaun, simplu 
de tot cum avea în cabinetul săi de 


PO O N O a O O O N N N N N N IO 


la Melburne, iar fi fost d'ajuns,; însă 
d-na YFergusson avusese bunătatea să 
aleagă ea însăşt mobilierul bărbatului 
săii. 

Joe trebuise să renunţe la casa mo- 
bilată gata, în care locuiseră nişte a- 
mericanY de sud. Zimbetul disprețuitor 
al aristocraticet sale neveste şi vre-o 5 6 
vorbe îl luminaseră destul de bine asu: 
pra  necuviinţei de a oferi mobile de 
ocazie unei domnişoare Blingham, de 
a o sili să se calce întrun pat unde 
alţii se odihniseră deja înaintea cer. Şi 
pe urmă, acea clădire nu se putea numi 
un hotel; o casă proprie cel mult... 

Insă în strada de Prony era o locu- 
ință vrednică de dânsa, nu aşa mare, 
insă majestoasă, cu grajd, eu şopren, 
cu un Salon şi cu o sală de mâncare, 
unde putea să primească mosafiri. Sin- 
gurul inconvenient era că acest ospel 
avea un gemen și că constructorul, un 
architect speculator, voia să le vândă 
împreună, având trebuință de bani. 

Bety dovedi bărbatului stii că ar pu- 
tea face o operaţie minunată cu ge- 
menele, vânzându-l cut-va cu câştig 
mare, Atunci Fergusson cumpără amân- 
două ospelurile. 

Insă după dorinţa nevestei sale, ac 
tele fură trecute pe numele er; casa 
şi mobilierul ce avea să se bage în ea 
se ridica la un preţ de aproape un 
milion, un cadoit pe care Fergusson îl 
făcea nevestei sale. 

Bety fu atât de onestă ca să răaplă- 
tească cu ceva pe bărbatul sâii; în curs 
de mal bine de șease luni, densa fu 
cu el amabilă ; recunoştinţa o făcu a- 
proape bună; şi Joe putu atunci să re: 
nunțe cu inlesnire la călătoria sa în A- 
ustralia. 

Atară de o scurtă şedere la Ostauda, 
petrecură vara întru a'şi organiza casa, 
ajutându-se și de foarte numeroasele și 
foarte înțeleptele sfaturi ale lui Clau- 
diu, care venise să locuiască la Paris 
într'un chip aproape definitiv. 

Joe ridea pe înăbușite de cumpără. 
turile complicate ale nevestei sale, de 
armele vechi, de felinarele de fler topit 
care ascundeai lumina, de covoarele 
şi tapiţăriile cae atrăgeau fluturii şi 
eraii cuiburi de microbi, de vasele vechi 
pe care le credea foarte necomode. 

Insă Bety îi iubia și ar fi cumpărat 
lumea întreagă pentru ca s'o vadă zim- 
bind în patul e! unde avea aerul une! 
sfinte cu aureolă. 

Speranța de a'l face tată pe care 
densa i-o inspirase printi'un exces de 
șiretlic, sburase de mult; însă avea des- 
tulă vreme înainte şi dânsul admitea 
foarte bine că aceu delicată persoană 
nu era încă destul de coaptă pentru a 
putea suferi durerile naşterel. A, da, 
mai târziii când va fi temee în toată 
firea... 

O! ziîmbetul acela al ei de copilă îl 
urmărea neîncetat mal cu seamă când 
îi sosia câte o scrisoare prin care era 
întrebat de întoarcerea lu la Melburne. 

Avea acolo o mulţime de trebuii, 
conturi pe care trebuia să le revizu- 
iascE, vase pe care oamenii lut nu în- 
drăznesii să le repare fără dânsul, ca- 
pitaluri realizate cu care loe-ţiitorii săi 
nu știaii ce să facă, 

R&spundea cu de amănuntul lu toate, 
alară de întrebarea : când o să se în: 
toarcă. In fericirea sa actuală otolise 
chiar Betey să înceteze ort-ce lucra, 
să'ŞI lichideze afacerile, să se consa- 
cre ei. Și fusese fermecat de înţelep- 
ciunea, de bunul simţ al acelui mic te- 
ziur de femee care se împotrivise cu 
vigoare la o aşa nebunie. Nu se omâră 
ast-tel o găină rare fiice ouă de aur. 

Și ea însăși hoiirise o epocă, destul 
de nehotărită, e adevărut, când aveati 
să plece împreună la Melburne, «după 
nașterea primului lor copil». 

Până atunci, dacă bărbatul cl voia 
să se ducă pentru câte-va săptămâni 
în Australia, era liber; densa se va re- 
trage în Anglia, la fratele săii. 

Insă perspectiva de i se despărţi de 
nevasta sa era aşa de crudă pentru 
Joe, în cât dânsul nu făcea nici cea 
ma! mică alusiune la o plecare posibilă, 
se obicinuia să'și dirigeze afacerile din 
Europa. Şi fiind-că de mat multe ori 
avca trebuinţă să se ducă la Hamburg, 
la Londra, la Liverpool, rugă pe Cla: 
udiu să se ducă în locul luț. 

Ciaudiu primea tot-d'a-una fericit de- 
a călători, încântat de ocazia de a se 
forma în mânuirea afacerilor. 

Refuza de alt-fel să participe la be- 
neficiile lui Joe, însă î! spunea că în 
curând îl va cere să! vină serios în 
&jutor. 

— Ori-când şi ort cum vel voi, îl ră&s- 
pundea cu simplitate australianul ; pur- 


tarea d-tale atât de cinstită şi lămurită 
cu a, tatăl d-tale mi-ar mări încrederea 
în dta, dacă asta ar fi cu putință, 

Ceea ce măria cu deosebire încrede- 
rea lui Fergusson şi ceea ce uimea pe 
vechii amic al familiei lu! Claudiu, 
era că în așa scurtă, vreme, Claudiu 
îşi schimbase cu totul viaţa. 

D. Champagney furios că trebuise să 
scoată două milioane spre a le înapoi 
lut Fergusson, nu trititia fiului săi de 
cât mia de franci pe care acesta i-o ce- 
ruse. 

Şi Cinudiu trăia foarte simplu, la 
cercul săi; neîntrâna nici odată în sala 
de joc, umblând pe jos în toate părţile, 
necomandându'și de cât un siugur cos- 
tum de fie-care sezon, purtând mănuși 
spălare şi cămăși pe care nu şi le spăla 
în Anglia cesa ce, după cum se știe 
este una din legile tineret eleganţe. 

Nu lua parte la nici oserbare. Șicu 
toate astea, nu mat avea câtuşi de pu- 
ţin aerul trist şi plictisit din lunile 
cute. Şi când întâmplările vicţei sale de 
făcăii, îl aduceaii înainte prietene 
vechi, unele din acele mici domnişoare 
care servesc, pe rând Ja fantaziile tu- 
turor tinerilor, era amabil cu dânsele 
ca şi mat înainte însă fără a se scobori 
la vr'un capriciă. 

-- Trebue să fi avend de ainantă o 
femee de societate. 

Asta era părerea tuturor, a amicilor 
ca si a familie! sale. 

— Vreo femee care şia uitat dato- 
riile, zicea Berta. 

— Si care n'o fi având nimic recre- 
aliv în ea, adăoga Arnold. 

Nim&nui dânsul nu spunea, nici chiar 
bunului Joe, cu cine își peirecea mai 
bine timpul. 

Betty îl primia totd'a-una foarte dră- 
gălaș; dânsa de asemenea credea că el 
trebuea să fie amorezat de o femee din 
societatea înaltă şi credința şi discre- 
țiunea lui îl ridicat în ochil ei la ran- 
&ul de eroii al unui roman. 

O! dacă densa ar fi ştiut că dama 
cea înaltă nu era de cât o simplă cu- 
suioreusă, îmbrăcată tot-d'a-una cu o 
rochie sărăcăcioasă, neagră, cu mijlo- 
cul diformat de lucru, cu ochi! obosiţi 
de lampă, cu degetele sfişiate de îm- 
punsăturile de ac!... 

Claudiu făcuse aşa progres în prie- 
teniu d-nel Fergusson în cât dinsa îi 
spuse într'o zi că doreşte să vîndă os- 
pelul gemen cât se poata mai curând, 
să transforme în capital, în venit per- 
sonal al sti acel cadoii al bărbatului 
săi. 

Claudiu citi bine în cugetul sei, îl 
ghici dorința adâncă de a se face ne- 
atârnată de Joe; arfi jurat că într'una 
din zile, când ea nu va ma! avea tre- 
buinţă de el, avea să'l trimită la Mel- 
burne. Dar la ce folos să mal desvălu- 
îască asta lu! Joe? 

De ce să bage tristeţa în sufletul pri- 
etenului săii redevenit fericit. Şipe ur- 
mă, poate se înşela, poate că copilui 
ce avea să vie mal curend saii mal 
târziii, avea să apropie poate mal sin- 
cer pe acea seducătoare egoistă de băr- 
batul s&ii. 

Deci, în dimineaţa aceea, Joe își ter- 
mina de citit scrisorile când ușa ce răs- 
pundea în camera nevestei sale se des- 
chise în același timp cu uşa ce dădea 
în coridor, 

Betty venea vaporoasă într'o rochie 
de dantele albă, iar pe cealaltă uşă 
venia un servitor care anunţă vizita 
d-lui Claudiu Champagney pentru un 
motiv srubnic. 

— M& priud că mi-a găsit un cum- 
p&rător pentru ospel, exelamă engleza 
cu bucurie. 

Şi dând ordin servitorului să intro- 
ducă pe mosafir, se repezi la bărbatul 
săi și'l sărută pe gât. 

— 0, ce bine mi-ar părea! murmn- 
ră dânsa. Venitul de la această sumă 
mi-ar servi cu bani de buzunar... Nu 
ți-aş mai cere mereii de cheltueală ca 
până acum. 

Şi Joe zimbia pe deplin fericit când 
Claudiu intră zicena: 

— Iariă-mă că te deranjez, doamnă; 
însă sunt la mijloc interesele ditale. 

— Al găsit cumpărător ? ghicisem'! 

-- Da, d-nă, sora mea, vicontesa de 
Preuilly ar fi încântată să devie vecina 
d-tale. 

— 0, atunci lucrurile ai să meargă 
strună, declară Bety. 

Insă Joe întrebă : 

— O să al şi d-ta cameră în casa 
surorei d-tale, scumpul meii Claudiu. 








A se citi urmarea în «Universul Lite. 
rar» de Dumineca viitoare. 











Universul Literar No. 36 











Franţa. — Un incendiu a distrus ca- 
feneaua zisă «Monte-Carlo», din Lyon. 
Această cafenea e situată numai la 150 
metri distanță de la expoziţie. 

Pagubele sunt evaluate la peste un 
milion ; un pompier a ars de viii. 

— O explozie sa produs la Paris, 
într'o mină subterană din str. Mulakot. 
Un lucrător a fost ucis şi patru grei 
răniți. 

Se crede că explozia a fost provocată, 
de anarchişti. 


Talia. -— FE probabil că, în urma a- 
vansurilor de prietenie, făcute şi de 
Vatican şi de Qnirinal, să se iustitue o 
ambasadă italiană pe lângă papa. 

— - In Roma sa răspîndit ştirea că 
poliţia a dat de urma unui complot a- 
narchist împotriva vieţei primului mi: 
nistru Crispi. Ati fost arestați vre-o 6 
indivizi. Poliția nu publică interogato: 
riile arestaţilor. 


Pi 

Germania.— După asasinatul lui Car 
not, mat mulți membri a! familiei im- 
periale reproşară lui Wilhelm Il chipul 
în care se expune mergând fără păzi- 
tori pe strade. Impăratul Germanie! a 
fost înduplecat, cu mare greutate, ca 
să poarie în buzunar un revolver în- 
cărcat, cu care să se servească la tre- 
buinţă. ; 

—- O dramă teribilă s'a desfăşurat la 
Dresda. Un croitor, anume Roth, care 
rămăsese zmintit în urma certelor din 
familie, și-a aruncat pe cei patru copii 
al săi pe fereastră, de la catul al pa- 
trulea. Apoi s'a aruncat şi el. 

N'ai rămas de cât cinci cadavre. 


Austro-Ungaria. *__ Celebrul literat 
Jokai, întrun acces de melancolie, s'a 
încercat să se sinucidă, asfixiându-se cu 
cărbuni, Intervenind repede familia, i 
S'aii dat ajutoare; dar, totuşi, starea 
sănătății ilustrului scriitor e îngrijitore. 

—- In portul Triest sa cufundat va- 
porașul austriac «Heil», în urma cioc- 
nirci lu! cu un vapor italian. Echipa- 
giul a scăpat cu înotul. Vaporaşul era 
proprietatea unet compânil germane 
din Triest. 


Ei 
+ 

Anglia. — Curtea engleză a luat un 
doliu de 8 zile, în urma morţei conte- 
lui de Paris. Se scrie din Londra, că 
unii dintre monarchiștii francezi, cari 
sau dus la Buckingham pe când con- 
tele trăgea de moarte, ar fi declarat 
că mai bine se fac republicani de cât 
să recunouasă pe fiul contelui de Paris 
ca șet al monarchiștilor. 

-— Furtuni mar! sai deslănţuit pe 
coastele nordice și răsăritene ale An- 
glie! şi Scoției. Furtunile ai ținut 2 
zile şi o noapte, pricinuind pagube foarte 
mari. Numeroase birci de pescari saii 
cutundat. Numărul victimelor e mare. 

* 


Rusia.—Un tren “de mărfuri, mer- 
gend de la Petersburg la Moscova, a 
deraiat. Un conductor a fost ucis; 16 
pasager! aii fost greii răniți. Dou&-zeci 
de vagoane a fost făcute tărîmi. 

— Se anunţă din Astrahan, că apele 
Volgei aii esundat în apropierea oru- 
şului. O mabala întreagă a orașului a 
fost distrusă. Vreo 25 de oameni s'aii 
înecat. 

Pui 

"Tuveia.—In America aii isbucnit din 
notă turburările politice. In comuna Cu- 
delath, turci! aii dat foc la casele ar- 
menilor de frunte, omorând pe patru 
dintre el. Trupele de soldaţi trimese 
acolo pentru potolirea agitatorilor aii 
fiicut numeroase arestări. 


UN SFAT 


O temperatură umedă şi rece pro- 
duce o împiedicare a circulațiunei sân- 
gelui şi a limfei, din care cauză se 
nasc diferite stase, în vasele capilare. 

Omul atins de asemenea boală simte 
o durere în toți muşchi! şi oasele sale. 

Mai întâ! corpul "1 pare foarte greoi, 
este coprins de friguri si de amorțeală 
căzând bolnav la pat. 

Văzându-se asemenea simptome, este 
bine a desbrăca, bolnavul și al culca 
în pat preparându'i un ceai după ur- 
mătoarea prescripţiune : 

Poliorum Jaborandi 6 grame, Folio- 
rum Uvae ursi 15 grame, Radicis O- 
nonis spini 10 grame, care toate ames- 
tecate se vor fierbe în 300 grame apă 
de fântână, dându-se bolnavului a bea 
de o dată, 





STIRI PRIN POSTĂ 


———————————————————————————————————————————————— Cp pi ar i e e E d rd ri E, a Sc d re 


Bând bolnavul acest ceai cl se va 
trage peste tot -corpul cu 40 grame 
spirt de camtor, acoperindu se bine; se 
va provoca o transpirațiune puiernică, 
iar a doua zi, să i se administreze câte 
o lingură de Salicilat de Lithium. 





Din Constantinopol se scrii urmă- 
toarele : 
Intr'una din nopţile trecutea. isbuc- 
nit în marele bazar de mărfuri din o- 
raşul Usak un incendiii violent. Incen- 
diul, alimentat de un vânt puternic, a 
pretăcut în cenuşe aproape întreg ora- 
șul, în interval de 92 de ceasuri. 
Focul a distrus 3800 de case, 10 mos- 
chee, 2 biserici şi 19 şcoli. 
12 turci și 4 creștini ai perit în fiacări, 
Celebra industrie de covoare, care 
era bogăţia oraşului, e nimicită, căci 
focul a distrus 5500 de fabrici de co- 
voare. Pe lângă aceea ati ars toate do- 
pozitole de lână. 
Marta gata și depozitele de cereale 
şi de opiu aii fost scăpate. 
Pagubele cele mal mari le-ai sufe- 
rit mahomedanii. 
Din Cartierul grecesc n'a ars nici o 
casă, Pagubele se urcă la suma enor- 
mă de 1 amilioane de fr. 
Guvernul a venit numai! de câtîn a- 
jutorul orășenilor. Sultanul a dat din 
caseta lui particulară o sumă mare de 
bani celor cari ai suferit pagube mal 
mari. 
In oraș se aflaii în total 4000 de fa- 
brici în car! se făceai. covoare. 
Numai 500 ati rămas neatinse de fla- 


NOTA SATIRICĂ 








Tiharul, (către un escursionist pe 
care l'a jetuit de tot): — Domnule, nu 
poftești niţel tabac ? 


KI A Z, 


La şcoală : 

— Băete! Să zicem că ai 5 pere şi 
mânânci dou&; câte mai r&mân ? 

— Nici una. 

— Cum? 

— Sunt prost să o las pe cealaltă 
nemâncată ? 








Sinuciderea unui copil 


Un băiat de 15 ani, anume August 
Chevalier, lucrător la d. Godderis, mă- 
celar la Lille, s'a sinucis deună-zi în 
împrejurări misterioase, 

Chevalier plecase din Paris după ce 
furase o sumă de 50 de franci. 

Coprins de remușcări, îndată ce sosi 
la Lille, el îşi trase un glonţ de revol- 
ver în pântece, 

Rana fiind foarte gravă, băiatul a 
fost dus la spitalul Saint-Sauveur într'o 
stare desperată. 

După câte-va ore, băiatul muri. 

Mai întâiii, Chevalier, se încercase să 
ge dea a crede că fusese victima unei 
imprudențe. 

—. Am scos, zise el, revolverul din 
cufăr. Nu ştiam că e încărcat şi încer- 
când arma, m'am împuşcat. 

După stăruințe multe, rănitul tăcu 
mărturisiri complecte. De alt-tel, doc- 
torul constatase că țeava revolverului 
tusese lipită de burtă. 

Se crede că adevărata cauză a sinu- 
cideril e amorul. 








O dramă sângeroasă 


Comuna (Quesnoy-sur-Dedle, aproape 
de Lille (Franța) a fost teatrul une! 
drame sângeroase. 

De mat multă vreme, certe mare se 
iscaseri, între soţi! Alois Grimomprez, 
de origine belgiană, 

Bărbatul e unt-de-lnnegiii iar femeea 
spălătoreasă ; aceasta avea purtări forte 
ușuratice şi nu se jena ca să întreţie 
relaţii cu orl-ce om din oraș îi plăcea. 

Soţul, aflând de nenorocirea sa, ur- 
mări pe femeea pe care o prinse. 

El se repezi la densa ca o fiară săl- 
batecă și-i dădu şease lovituri de cuţit 
în gât şi în obraz, 

Victima, țipând căzu jos. Peste câte- 
ore muri. 

Asasinul sa dus singur să se predea 
geandarmeriel. 





= 


CRIMA DIN ȘORICARIU 


O crimă s'a comis săptămâna aceasta 
în comuna Şoricariii, din jud. Tecuciii, 

Individul Tudor Ivan, de profesiune 
țambalagiii, fost soldat în rez. d de in- 
fanterie, a ucis dintr'o lovitură de to- 
por pe locuitorul Niculae Brătescu sia 
rănit grav pe soția acestuia ; în urmă, 
dupi ce a luat o sumă oarecare de 
bant, el a fugit, 

Parchetul a fost sesisat. 


STIRI 


Duminică. 

Joui seart u avut loc în salon: 
nele ciubului Presei o serbare artistică 
și literară, care u reușit pe deplin. 

Mal mult aplaudat dintre artiști a 
fost tintrul nostru bariton Eliad, care 
a cântat cu o adevărată măestrie ariile 
din « Roi Lahore» şi «Puuvres Fous». Un 
deplin succes a avut de asemenea d-na 
Jianu în declumarea poeziei lut A, Vlă. 
hnţă «La Icoană» şi «Harpista», de Dui 
li Zamfirescu. 

Mult aplaudat u fost şi d. Hapiescu 
în recitarea «Somnolenței» de M. Zam- 
firescu, 

D. Jianu, artist al teatrului naţional, 
a declumat cu cunoscutu-t talent haziia 
ansedotă a lui Speranţă <Uvgurul la 
zugrav». 

D. Anton Bacalbaşa a citit o frumoa- 
si nuvelă. 

De asemenea u cules aplauzele asis. 
tenților un cor compus din şease băr- 
baţi, cari aă cântat mai multe plicute 
arii, 

Aconipaniaumentul l'a ţinut cunoscu- 
tul pianist d. Bianchi, 





Iu privinţa cazului de Jan Bivo- 
lari, despre care B'a zis că e holeră, d. 
dr. Felix, șefu! serviciului sanitar, dă 
următoarele detalii: : 

Când i s'a făcut cunoscut că femeen 
bolnavă a murit, d-sa a ordonat a i se 
face examinarea microscopică a intes- 
vinelor. 

Rezultatul examinării este că nu s'a 
găsit nici o urmă de microb holerie. 
De asemenea făcendu se culturi, nu s'a 
constatat nici acolo microbul holereț. 


Alegătoril. din verde ati fost con- 
vocați de partidul conservator la o în- 
trunire publică ce sa ținut aseară, la 
orele 9, în sala Amiciţia, lângă Cișme- 
gii (intrarea din str. Brezoianu). 


Direcţiunea învățimeutului primar 
și normal din ministerul cultelor şi 
instrucțiunei publice a întocmit un 
tabloii de comunele unde se cere înfi- 
inţii de şcoale din noi, numiri de un 
al douilea învățător şi înfiinţări de şesle 
de cătun, 


Ministerul instrucțiunei publice a 
adresat revizorilor şcolari o circulară 
prin care le face cunoscut că la şeoa.- 
leie rurale, a! căror învăţător! iati par. 
te la cursul de lucru manual, înscrie- 
rile elevilor nu se vor face de cât la 
12 Septembre curent, de oare-ce până 
la această dată cursul nu se termină. 


Dou! soldați din reg. 15 dorobanţi, 
Gh. Pintilescu şi loan Theodorescu, vi- 
novaţi de tâlhărie în tren, ati scăpat 
de sub escortă, pe când erai! aduşi la 
instrucţie, făcendu-se nevăzuţi. 

Până azi el încă n'aă fost prinși. 


Revista trupelor care vor luu pur- 
te la manevre, se va face. în ziua de 
21 curent în apropiere de Vaslur. 

A. $. R. Principele Ferdinand va de 


Luni, 5 (17) Septembre 1894. 


tila cu trupa în fața M. 5. Regelui. 
Desconcentrările se vor face în zilele: 
de 28, 29 şi 30 curent, 


Divizionul de geandarmi călăi, care 
era campat la bariera Herestrăului va 
fi adus azi în capitală, 


La institutul d-nului dr. Babeş se 
urmează experienţele cu transfuziunea 
nervoasă, care dati rezultate foarte bu- 
ne pentru neurastenici. De asemeni se 
fac experienţe cu baccilul lui Koch. 


artidul conservator din Brăila, a 
ținut aseară o mare întrunire pu- 
blică în care sa proclamat lista can- 
didaţilor la comună. 


O 
D. B. P. Haşdeu se află grei bol 
nav de cât-va timp. 


Până la 15 Septembre curent mi- 
nisterul şcoalelor nu va du resultatul 
persoanelor cari ali petiționat pentru 
admitere de eleve în Azilul Elena 
Doumna. 


In portul Brăila a început a fi 
puţină animaţie, asemenea şi preţurile 
cerealelor s'uit urcat; cu toate acestea 
însă criza generală are puţină speranţă, 
de ameliorare. 


A eşit de sub tipar o interesantă 
lucrare intitulată :  «Colecţiune de legi 
şi ordonanţe privitoare la ofiţerii în 
diferite posiţiuni, din activitate, dispo- 
nibilitate, retormă, retragere, rezervă 
și miliții, precum și programul cunoş- 
tințelor cerute bacaluureaţilor, aspiranți 
la gradul de sub-locotenent în rezervă» 
de D. Blidescu, guard de geniu Il de 
lu serviciul de geniu al corpului 2 de 
armată. 

De vinzare pe prețul de 4 lei volu- 
mul in toate jibrăriile şi la autor stre 
Rea Silvyu, 22, unde se mal găsesc pe 
prețul de 50 bani: «legea şi regula- 
mentul pentru reangagearea gradelor 
inferioare în armată. 


ma Cine vreusă învețe singureimei 
Mini adică: tranceză, italiană, ger- 
mană, engleză și spaniolă, să cum- 
pere de la aninistrația ziarului „Un-i 
versul strada Brezoianu No. zi mol 
manual de conversațiuni ana- 
derne. — 2 volume lei 4. Ca 
le! 4.50 se trimite tranco în toată țara. 





DEBPESI 


Tn atentat anarchist 


Paris, 2 Septembre, 
Inaintea pretecturei poliției din Lyon 
a exploadat o bombă cu dinamită, 2 
agenți de poliţie ati fost răniţi. Se crede 
că e un atentat anarchist. 4 indivizi 
suspecți ai fost arestaţi. 


O ciocnire de trenuri 
Berlin, 2 Septembre. 

Un tren de marfă şi unul de per- 
soane saii ciocnit aproape de gara Stut- 
tgart. Locomotivele amânduror trenuri- 
lor şi câte-va vagoane sai sfirimat, 
Amendout maşiniști! ai fost omoriți. 6 
pasageri aii fost răniţi. 


CGholera în Rusia 
Moscova, 2 Septombre. 


In ultimele 3 zile ati murit în oraș 
de holeră 11 oameni. In împrejurimile 
oraşului epidemia face ravagii mari. 
Barăcile sanitare sunt pline de bolnavi. 
In guvernamentul Moscovei sui înfi- 
ințat 6 spitale mart, provizorii pentru 
holerici. 





Pregătiri pentru întoarcerea 
XZediv-alnai 
l.oparu, 2 Septembre. 


«Agenţia Reuter» află din Alexandria 
că Kedivul va veni în curând în ma- 
halalele locuite de indigent. Se tac mari 
pregătiri pentru a serba întorcerea sa. 
Procesul cumpărărei de sclavi 

Cair, 2 Septembre. 

Consiliul de r&zboiii a achitut pe cele 
dou& pasale. A condamnat pe cel-l'alți 
acuzaţi, la pedepse de la 6 la 14 lun! 
de muncă silnică. 

Generalul Kitcheiner a confirmat sen- 
tinţa ; însă refuză să confirme achitarea. 





Prineilpeaă polnavă 
Cotinie, 2 Septembre. 


Principesa Stanal, mumau principelui 
domnitor, este grav bolnavă. 


Universul Literar No. RE 








Congresul socialiștilor deschis 
Nantes, 2 Septembre. 


Congresul socialiștilor a fost deschis 
azi. Vr'o 100 de membri sunt de faţă, 
între curti mai mulți deputaţi. 

Președintele a citit o scrisoare de fe- 
licitare a socialiștilor germani şi iscălită 
de D. Bebel, Liebknecht şi Singer. 

Congresul a votat un ordin de zi prin 
care felicită pe deputaţi! socialişti pen .- 
tru atitudinea lor în parlament. 


n e a N IO a e 


“Coreea Sa răsculat contra Japoniel 


— Prin fiv telegrafice — 
Londra, 2 Septembre. 
Se telegrafiază din Shangai «<Agen- 
ție! Reutter» că după ştirile din Fu- 


- san, aproape toată Coreea meridională 


sa resculat în contra Japoniei. 2000 de 
japonezi aii părăsit Fusan pentru a se 
duce la Seul. Trupele coreene i-ati 
împedicat să înainteze. Japonezii ai 
fost nevoiţi să se întoarcă la Fusan cu 
mari perderi. Abia 800 ai putut să a- 
jungă în oraş. Alţi 2000 de oameni din 
trupele japoneze aii sosit la Fusan pen- 
tru a protegia cantonarea. 

Generalul Hing-Ming-Fu a primit or- 
dinul să meargă la Forkose ca al do- 
ilea comisar de răsboiii imperial. 





Intâmplări din Capitală 


Incendiu de pe șoseaua Basarab 


“ lert, pe la 12 ore noaptea, un incendiu a iz- 

bucnit în şoscaua Basarab, la d, Robert Diner, 
Resturnându- se o lampă s'a apriusun grajd. 
Focul a fost localizat de pompieri. 


Graba strică treaba 


D'abia intrăm în Tarvă si lut Enache Ion, 
din Domnesti, jud. Jitov, i-a şi îngheţat mus- 

se vede, 

El a tarat un cojoc de la precupeţul Dine- 
scu, din piața Bibescu-Vodă, fugind cu preţi- 
oasa haină, 

A fost prins, din păcate, şi altă 
îi atrase această ispravă, 

Dus lu secţie, el a lost dovedit ea dezertor. 


Copil rătăcit 


Un copil de vre-o cinci anta tos dus la 
secţia 47, fiind găsit rătăcind pe stradă, 


e a E AER a 


Delegațiunea austriacă și ungurească deschisă 


Prin fir telegrafic 

i Budapesta, 2 Septembre. 
Delegaţiunea austriacă a fost des- 
chisă după ameazi de către contele 
Kaluoky. Ea a ales preşedinte pe d. 
Chlumecky, președintele Camerei. 

D. Chlumecky a exprimat siguranţa 
că delegaţiunea va ţine seamă de fap- 
tul că, cu toate marele garanţii de pa- 
ce datorite politicei logice şi prudente 
a contelui Kalnoky, politică, care a în- 
tărit tripla alianţă și datorită de ase- 
menea închecrilor de tractate de co- 
merţ, momentul atât de dorit aldezar- 
mărei generale pare că n'a venit încă; 
Austro-Ungaria nu poate fi singura care 
să vesarmeze. Preşedintele a terminat 
cu strigătele de: «Trăiască Imptratul», 
repetate cu entusiasm. 

Delegaţiunea ungurească a tost des- 
chisă la d după ameazi. 

D. Ludovic Tisza, care a fost ales 
preşedinte, a constatat că, un factor pu- 
ternic al menţinerii păcii este tripla a- 
lianţă, din cauza capacității de apărare 
a Statelor ce o.compun. Insă condiţiu- 


nenorotire 





ED 


SECRETUL ONU MIEMENT 


Roman de Emile Richebourg 
PARTEA A PATRA 
Frumoasa dantelieră 


I 
Deportatul 


De unici o persecuție nu fu cruțat pe 
vapor unde, fiind închis într'o celulă 
rei aerată, infectă, la un loc cu cri- 
minall spăimântători,. u'uvea de cât o 
hrană grosolană și neîndestulătoare pen- 
tru 4'şi susținea forţele cet mai ră 
mâneuti. 

Şi când zări în sfârşit turnurile ora- 
şului Manilei, capitala insulelor Filipine, 
şi catartele corăbiile grupate în port, 
unul din cele mai vaste şi frumouse 
porturi din lume, fu coprins de un sen- 
timent ca de mântuire. 

Insulele Filipine care nu ma! sunt 


Luni, 5 (17) Septembre 1894, 











nea principală a capacităţii de apărare 
este pacea interioară, D-saa stirşit stri- 
gând : «Trăiască regele » Eljeni entu- 
siaste ati primit acest strigăt. 

Comisiunea bugetară a delegaţiunii 
austriace va ţine Iuuni şedinţă. Va face 
expunerea situaţiunei d'inaintea comi- 
siunei afacerilor străine. Delegaţiunea 
ungară va discuta la 1 Septembre a- 
facarile străine, 


JOCURI 


ŞARADA 
de d-ra Valeria Georgian şi d. Jean Ionescu 
Prima parte suni un nume 
Răspândit mult în popor, 
Cu a doua se tot joacă, 
„Copilaşii noștri 'n zor. 
"Tot cuvîntul meti se află, 
De o apă 'nconjurat; 
Dacă pui pe densul mâna, 
IţI spun, zâă, că l'a aflat!, 





Deslegar ea şaradet din «Universul Li- 
terur» No. 54 este: 


VINERIE 


Au dezleguL : 

Bucureşti : D-rele Ghisella Ș$. Cohen, 
oara Stănescu, Vilma I. Gall, Sotiţa G. Efti- 
miu, Ecaterina Lăzărescu, Eliza Enăcescu, î- 
cateriva |. Mandea; d-nil George Nicolescu, 
Mişu D. Filipescu, Const. N. Hagi lic, Isac 
Goluemberg, Alexandru C. Pretorian, Jean Io- 
tai ie IL. Sinaer, Iliescu Emilian, Costică 

ă. Negulescu, (G. Păunescu, Maria Sprinţeseu, 
Ilie Thendostu, Comea M. Thimoteiu, Fănica 
Yerianu, Costică Davides-u, George I. Antone- 
scu, Aureliu C. Negulescu, Mihail Ionescu, 
Stelian Popescu. 

Alexaudria : D-nii Nae 1.-Moldoveanu, Dimi- 
trie Christescu. 

Budeşti (com): 

Bârlad : D-nit loan Tu. 
chitovici. 

Brăila: D-nir Niculau C. Cavadia, Mendel Ia- 
cobovici, Tomiţa 1. Theodoriane, Ioan I. Cur- 
tovici. 

Caracal: d-şaara Aurelia Vasilesen; d-nu Con- 
stamtin 1. Mergescu. 

Craiova: d-şoara Paulina Vrăbiescu; A-nir 
Costică Florescu, Mihail Demetriu, IL. Negoescu. 


Mari- 


D-nu I. Tănăsescu, 
Moscu, Dim. G. Ni- 


C-Luns : d-nu Al. Th. Dimache. 
Focşanr: d-şoara Maria Mărculescu, 
Galaţi: d-aoarele Steliana D. Popescu, Pa- 


raschivița Damian, Eugenia I. Ştefănescu; d-nu 
Constanţin Î, Penciu, 

Ghecet (cătun): d-nu Al Manolescu. 

Ploeşti: d-na Ana Y. (reorgescu. 

Romana: d- ai Victor Gheorghiu, Lilică Mus- 
celeanu, Gh. C. Mataxa. 

Tulcea: d- 24 “Alexandru Luchiescu. 

Vaslui: d-goara Sotia Luca. 

Premiul a fost câştigat prin tragere la sorţ 

de d-nu 1. Tănăsescu din comuna Budeşti 
(Argeş). 
- Maria căpitan Constantinesea, mamă; Maria 
şi Futi Constantinescu, surori ; căpitan Cons- 
tautinescu, locotenenc Constantinescu şi inpi- 
ner Constantinescu, traţi ; Veta şi Elena Cons- 
tantinegcu, cumnate ; Elena, Ştelan şi Coustau- 
tin Plopuşioreanu, mătuşe şi unchiii, aii dure- 
rea a anunța pierderea scumpulur lor fiii, frate, 
cumnat şi nepot. 


Sever Constantinescu 


în etate de 25 aut 
Decedat la 27 August 18%, 
Nămăeştr. 


pe ar e i tu tul 

3 în gara de Nord, o 
SI a perdut cățelușă de culoare 
neagră, având pieptul și picioarele de 
culoarea cafeler cu lapte, părul scurt, 
urechile şi coada întregi, poartă sgardă 
de curea cu alamuri galbene și r&s- 
punde la numele Vecera. Cine o vaa- 
duce stăpânului sii în strada Batiştei 


No. 16, va primi o bună recompensă, 
s9 (3) 








la monastireiu 


de cât o mică r&măşițăi din imensul 
imperiii colonial pe care Spania'l po- 
seda încă la începutul acestui veac 
formează un archipelag oceanic com 
pus din vre-o mie două sute de insule 
dintre ca”e cele mai mari sunt Luqon 
Mindanao, Mindoro şi Palvau. Nu toate 
insulele sunt locuite ba încă nici bine 
cunoscute. 

Numa! insula Lucon, 
din toate cele-l'alte, coprinde un miez 
important de coloni europeni ; cele l'alte 
atară de garnizonă, de funcţionari şi 


cea mal mare 


de un mic număr de comercianţi care 
exploatează bogăţiile ţărei, sunt locuite 
de indigen! de diferite rase: 
lezi, negritos. 

Ce! d'ântă! sunt creştini însă super- 
stițioșt întrun chip grosolan: ce! d'al 
doilea sunt mahometani, iar cer-l'alţi 
păgâni. 

Administrația spaniolă e forte proastă 
lusuleie Filipine ar aduce metropolei 
mult ma! mari câștiguri de cât aduc 
acum, 

Pământul foarte roditor, produce tu 
tun bun, orez, cafea, trestie de zahăr 
toate legumele regiunilor tropicale se 


iagali, ma- 


Pi 
3 
a 
P] 


MAȘINE de CUSUT 


— Primu! Depoiţs de MAȘINE de CUSU? — 

Patent SINGER Pertecţionat. 

Cele mat bune din bone. Neintrecute în solidi- 

tate, lucrare şi elegantii. Peste d milioane sunt 
în întrebuințare. 

Cel wat însemuat deposit în România de 


VELOCIPE E: 


Biciclete de siguranță pentra bărbaţi şi copli. — 
Tricicle. — Mess uşor 7 blegență comptectă ! Cea 
mai mare soliditate ! 


Arme! Arme! Arme! 


Mare asortiment de arme de vinătoare de toate 
sistemeie de la 15 ler până la 12900 lei bucata, — 
CARABINE de apărare și de vinitoare cu 12 fo- 
cur. — Arme de precisie, de salun, ete, — 
REVOLVERE de toate feinrile şi mărimile, Car- 
tuse, Tuburi, accesorii de vinătoare, etc. Se gă: 
seşte tot-d'a-una peste 1000 de urme în magasiu, 
ai Atelier special pentru reparat Mașine 
de casut, velocipede. arme. — War. 
morier ewperimentat este însărcinat cu repara 
vea armelor. 
Catalogul ilustrat se trimite Lu cerere gratis 
şi franco. 


0 BD LISMAN “SR 


— COMPANIA AMERICANĂ — 
Bucurescă, Calea Victoriei No.44, Bucurescă. 
Magazinul se află lângă farmacia Bruss (Vis- 
a-vis de Luvru), colț cu . strada Nouă. 

Fololiuri pentru 


Cărucioare pentru copii, 
1910—(45 


plimbat bolnavi. 





A. Ki 


— DENTIST — 
s'a mutat din * 
Piaţa Teatrului 
& 
Er A 


“Wa 


A 


Dbrick 





Strada Nouă 


—No. 6— 


(Casa proprie, 
Vis a-vis de ho- 
tel Capsa . 
alături cu tar- 
macia Brus. 


Toate boalele 2 


— de ficat, stomac si inimă — 
se vindecă întrebuințându-se Mapurile vegetale 
indiane precum și Amar Indian ale D-rului W. 
SIMON, preparate în marele stabiliment chimie 
al D-rului Bertelli, din Milan. Aprobate de con- 
siliile sanitare superioare din Român'a şi Italia. 

Afară că vindecă gălbinarea, atacurile de ve 
niu, coliea, epatică, tumorile la ficat, infiama- 
ținea splinet, încuiarea. de trânji, disenteria, 
gastritele cataraie, indigestiunile şi nepolta de 
mâncare, durerile de stomac, durerile de cap, 
boaleie uterine, încetarea periodului, period 
puţin şi întârziat, periodul cu durere, panglică, 
slăbirea vederei provenind din alteraţia sânge- 
lui şi ficatului, nevrosele, palpitaţie de inimă 
şi idropisia, Hapurile vegetale indiana și Amarul 
îndian sant și cel mal bun curăţitor ai sângelui 
stricat, în urma boalelor ficatului sati ale elec- 
telor de microbi şi miasme palustre (băltoase). 
şi Amarul 





Pilulele indiane costă lei 2.80 
Indian lei 3. 

Depozit pentru toată România la drogheria 
centrală Mihail Stoenescu, farmacist, strada 
Academică No. 2, Bucureşti. Mai se vând şi la 
farmacia «Ochiul lui Dumnezeil>, Victor Thii- 
ringer, Calea Victorie! No. 154, precum şi la 
toate farmaciile din ţară. 

Cutia adevăratelor Hapuri indiane și flaconul 
cu Amar indian vor avea o instrucţie în limba 
română şi vor purtu peceta administraţiei zia- 
rului «Universul». Foate aceste medicamente 
care nu vor avea instrucțiunea cu peceta zia- 
ruluY «Universul, se vor considera ca falşifi. 


cate, prin urmare nu se poate garanta elec- 


tui lor, 


o i 5 E Pf PIE E ere ar 


produc acolo întrun chip admirabil; 
tot aşa de bine merge copacilor din ţă- 
rile noastre ca stejarul, frasinul, pre- 
cum banianilor, cocotierilor, palmieritor, 
ete. Bambusul atât de preţios peutru 
orientali. care'l întrebuinţează la o mul- 
țime de lucruri, formează păduri în- 
finse şi frumoase în toate insulele Yi- 
lipine, asemenea și abanosul. 

Aceste locuri arfi cele mai frumose, 
cele ma! delicioase din lume, dacă n'ar 
fi expuse la două flagele teribile: cu- 
tremurele de pământ și tempestele. 

Din când în când un cutremur de 
pământ sgudue terenul, distruge în câte- 
va momente munca unul mare numer 
de ani şi lasă pretutindeni! priveliștea 
ruinei şi a pustiirel. 

Cutremurul din 1880 tu mai spăi- 
mîntător de cât toate. Aproape toate 
monumentele publice din Manille, se 
dărîmaseră, mil de persoane fură îngro- 
pate sub ruineie lucuinţelor. 

Administraţia, pentru ca să mai mic- 
şoreze ast-fel de nenorociri, a hotărît 
ca pe viitor casele să se facă cu aco- 
periş cât se oare de ușor, cu pereți de 
lemn. 


| 
DR A 5 PRI SIR a RR REA 8 N A a 8 ca 38 na a RIA a ANI ORI E 


Comandele de la 15 Lei în sus, se 
trimit franco în ori-ce parte a ţărel. 


Apa de Genova premiată cu 23 medalii 


la expoziţiile naţionale 
şi internaţionale. Doa€ sai trei picături din a- 
ceastă minuuată apă, turnate pe o batistă, dal un 
miros foarte plăcut şi foarte suav. Cu opt saă 
zece picături într'o jumătate pahar de apă, spă- 
Jându-se gura, risipește mirosul urit, curăță dinţii 
şi întăreate gingiile. Cu două linguriţe în două 
pahare de apă, spălându-se cine-va de două ori pe 
zi, întăreşte vederea, conservă, intăreşte şi rein- 
floreşte esenţial cărnurile și curăță pielea, face 
să dispară bubele accidentale şi orl-ce pete pre» 
cum şi încreţiturile feței. Pentru băi, o sticluţă 
diu această apă întăreşte corpul, facg să dispară 
ardoarea, şi ariditatea pielel, mâncărimea, distruge 
ori-ce urât miros al năduşelei şi produce o stare 
de bine ncaxplicabilă, Plaonul mie lei 1. 60; mij- 
leciii lei 2.65 și mare lei 5.—De vânzare la adm, 
ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 1], Bu- 
curesci şi la depozitele de ziare din Craiova, Iași 
Brăila și la Galaţi. aa 
A d ntifri Elixir pentra dinţi și 
pa e l CE yentru boalele gurel. — 
Această apă e cel mal putemic preserrativ pen- 
bu iciena eurel şi pentru a face plăcut mirosul 
resuflărei. E cel mai bun leac pentru a preveni 
durerea dinților şi stricarea lor. E foarte potrivit 
pentru ca să curețe şi să întărească dinţii şi pen- 
tru ca să păstreze curat smalțul lor; întăreşte 
gingiile si e chiar un puternic leae contra infla- 
maţiunilor, Flaconul let 1.90.—De vânzare la ad- 
ministraţia ziarului „Universul“, Sir. Brezoianu 
No, 11, Bucureşti şi la depozitele de ziare din 
Craiova, laşi, Brăila și Galaţi. 


Specialități diverse 


Pudra Germandrâe, cutia mare Lei 4.60 


pp OMDică . . . „ 2.50 

Crema Germandrte SI. „2.50 
Pudra Glicisizia, pegarată € cu eticeriuă n 4 
Pudra Simon .. „ 38.30 
Pudra Margherita . . „4 
Extract Margherita pentru batiste „3.50 
Pudra Amor . . „2.50 
Apa de toaletă Margherita . „5 
m Ibn . . „9-20 

Ess buchet Lubina . . ap 9.20 
Apa Dentifrice fraţi! Benediotini . e op 2.90 
Praf » i. . Cv 9— 
Anaterina, elixir pentru dinți. - 1.90 
Tinctura vegetală perfecționată progresivă „ 4.— 
De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. 


Brezoianu No. 11, Bucuresci şi la depozitele de 
ziare din Craiova, Iaşi, Galaţi şi Brăila. 





Prai de dinţi coraliii şi igienic 


preparat cu meguesie şi chiniuă. Acest praf de 
dinți nu numai că preservă dinţii, dar îi face albi 
întăriud în acelaş timp gingiile şi curăţind gufiu- 
rea. Impiedică să so formeze piatra și dacă s'a 
format deja, o face să piară. Calitățile antidistru- 
gătoare ale acestul praf sunt în stare să întârzie 
căderea dinţilor şi să neutraliseze mirosul neplă- 
cut al gurei; apoi mai dă gurei o frăgezime par- 
tienlară și firă a atrioa smalțul, face dinții albi 
ca fildegul. Preţul unei cutii Lei 1.60.—De vyân- 
zare la adm. ziarului „Universul“, str. Brezoianu 
No. 11, Bucuresci şi la depozitele de ziare din 
Craiova, raiova, laşi, Brăila şi Galaţi. 


mmm a 


Glicerina rectificată i parfumată cu parfum 


de trandafir, spre a vindeca sco- 
rojirile pielel şi a se apăra de ori-ce boală de 
piele; păstrează fragedă carnea dându'i fneţă şi 
transparenţă. Flaconul lei 1.30. — De vânzare la 
adm. ziarului „ilniversul“, Sir. Brezoianu No. !1, 
Bucuresci şi la depozitele e ziare din Craiova, 


faşt, Brăila şi Ualaţi 
Admirabil produs balsamie 
Ojet hig ienic spirtos gi tonic, cu parfum 


foarte „Ag (micşunele), consacrat grijelor de 
toaletă ; menţine corpul într'o stare înfloritoare 
de sănătate Previne şi risipește bubele, roșenţa, 
petele, încreţiturile și orj-ce alteraţie a pielel pe 
care o întineregte, dându'i o aparenţă albă şi ca- 
titelată. Flaccnul 2 lei.— De vânzare la adminia- 
trația ziarului „Universul“, Str, Brezoianu No. 11, 
Bucuresci, şi la depozitele de ziare din Craiova, 
Iaşi, Brăila şi Galaţi. 


ma mm careu: IRT cate e tt 


| RIVERsUL Limaae | 


— Do. 36 — 


Acest cupon se va tăia și se va trimite împreună cu 
| ictă în caz contrar nu se va publica numele 
deslegătorului. 











mmm ri i i arta creea îti tate are tt. AP 





Tempestele, cărora li se zice acolo 
tornados, sunt tot aşa de spăimântătoa- 
re. Nimic nu le poate sta în cale; co- 
paci uriași sunt desrădăcinați şi duşi 
pe sus de virtejuri; construcțiunile cele 
mai solide sunt doborite. 

Manille, care între zidurile"! ca de 
cetate, nu coprinde de cât 18 mil Jo- 
cuitori dar care, împreună cu satele de 
prin prejur, formează o populaţie de 
120 de mil de locuitori, în mare parte 
indigeni, e un oraș de o priveliște mă- 
reaţă. 

Când marchizul de Mimosa află cum 
erai trataţi prizonierii la Manille, cre- 
zu că n'o să aibă de suferit așa mult 
de închisoare. In adevăr, condamnați! 
nu sunt supuși acolo unut regim prea 
aspru. Fiind duşi, de cele mai multe 
ori, să muncească în port saii la con- 
strucții publice, se află ast-tel în con- 
tact cu populațiunea. 

Și indigenii aii pentru dânşii prie- 
tenie. 


(A se citi urmarea în «UNIVERSUL» 
politic ce va apare mâine, Lună). 


Universul Literar No. 36. 





CASA DE SCHIMB 


Xsehmias & Finkeis 


No. & în nonl palat Dsacia-România, strada Lip- 
scani, în fața palatului băncei Naţionale 
Cumpără şi vinde tot felui de efecte 

publice, bonuri, acţiuni, scontează cu” 

pâne şi face ori-ce schimb de monezi. 


Auziti, Vedeţi 


INCREMENIȚI 


Administraţiunea în masă a fabricei 
de argint patentat de America, vinde 
toate mărfurile pe un preţ ridicol, sub 
valoarea taxati, pentru 


IF Numai 15 franci “98 
—inelusiv porto şi ambalagiu-—- 
prin urmare abia jumătate din costul 
lucrului, primesce oti-cine un serviciă 
de masă prea bine făcut, din cel mai 
fin argint american patentat, şi pentru 
r&mânerea albă a tucâmurilor de masă 

se garantează 10 ani. 

6 cuțite de masă cu tăiş de oţel. 

12 (6 lingure şi 6 furculiţe). 

12 linguriţe de catea. 

2 (1 lingură de supă şi 1 de lapte) 

1 dulăpior excelent pentru păs 
trarea diferitelor arome. 

6 vase de ouă masive și trumose. 

1 strecurătoare de ceai, cea mal 
fină, calitate, 

2 sfesnice de masă. 

6 cesci de presentat. 


48 bucăţi. 


Toate aceste 48 bucăţi care aii costat 
înainte peste 100 de franci, acum 


If Numai 19 franci 398 
— imelusiv porto și ambalagii — 
La cas că aceste obiecte nu vor con- 
vine se restitue banii la moment, deci 
orce comandă este fără risic. 
Praf de curăţit, pachetul 30 bani. 
Se expediază contra valorei trimisă 
înainte sai ramburs. 
A se face comenzile la: 


Depoul de argint patentat de America 


M. PISTINER 


— Viena IV, Apfelgasase, 6 — 











tentat. 


Bin cel mai fin argint a- 
merican pa 





Şcoală de Croitorie 


Cine vrea să înveţe croitoria să se 
adreseze la mine. 

Sub scrisa are onoare a însciinţa pe 
onorabilele dame, că a deschis UN CURS 
pentru învețătura croitoriel. 

Două feluri de metode : Una franceză, 
prin care se poate învtța această artă 
în 14 zile, preţu 0 lei, şi după o me- 
todă germană prin care se poate învăţa 
în 3 zile cu preţ de 25 lei. 

Cine doresce a lua lecțiuni sunt ru- 
gați a mă avisa la timp. 

Tot-de-odati, primesc și comande pen- 
tru confecționarea rochilor de damă. 
Profesoara de croitorie din Budapesta 

Vâduva Bruzer Martin 


38—(6) No. 155,—Catea Plevnei,—No. 155 


> Somiere elastice 92 


cele mai solide, pentru paturi, se fa- 
brică în atelierul de ţesături de 
sîrmă a lui 


LUIGI CAPRARI 


—Calea Griviţey, 110— 
Somiera solidă şi elegantă, aăsco- 
cită de Luigi Caprari, a fost premi- 
ată eu premiul 1 la eoneursul dia 
Tirgul Moşilor. 

In fabrica aecasta, ae eonfeeționează 
grătare, dârmoane speciale pen- 
tru alegerea nisipalui, petrizului, ae 
ghinei şi altele, 681 



























1! OCAZIUNE!! 


De vânzare un loc, fațadu 15 metri 
şi adâncimea 50 metri, situat între Bu- 
levardul Pache-Protopopescu, pe unde 
trece tramwaiul electric şi Bulevardul 
Ferdinand la extremitatea căruia se va 
face gara de Obor.— A se adresa la d. 
GQ. Minculescu, tipografia UNIVERSUL. 





Editura Typ. <UNIVERSUL», L. Cazzavillan, Strada Brezoiann No, 11.—Bucureşti 


— 8 — 





Mare deposit de ceasoarnice | Pentru bolnavi 





ENE MAI POMENIT DE EFTINII 
L. B, 


Ceasornic de buzunar, de nichel (remontoir) 5.60 
Frumâse ceasornice de masă, cu deşteptitor 6.40 
Ceasornice de masă cu degteptător, de lemn 
sculptat, inălțime 85 centimetri. Aceste - 
ceasornice sunt o adevărată podoabă pen- 
tru un salon. Nici cu 40 le! nu ae pot 
cumpera în România asemenea ceasor- 
nice. Noile vindem numai cu . Ai 
Ceasornice de masă eu deșteptător, formă 
patrată de aluminium şi meta! galben aşa 
zise Mercur, de o frumuseţe şi eleganță 
rară. Le vindem cu preţul fabricef , , 
Ceasornice de masă cu deşteprător, de me- 
tal, așa zise Student. Foarte frumoase 
şi solide . îm e tea e a e 10.59 
Ceasornice remontoir de nichel. . , .[[9.— 
Ceasornice remontoir en 3 capace frumos 
gravate de metal soleil aurite cu aur 
cel mai fin, pentru bărbaţi, care nu se 
poate deosebi de un ceasornic de aur 
veritabil . E Ta iaz, i aia i 
Acelaş ceasornic cu un capac, pentru dame 
Ceasoarnice de argint cu 2 capace fru- 
mos gravate şi aurite cu aur cel ma! 
fin penrru dame. Nici o deosebire cu 
un ceasornic care se vinde cu 150let.— 
Bucata numa! . . 
Ceasornie remuntoir de metal Eoxidat cu 
un capac pentra bărbaţi ....,. 
Același ceasornic pentru damă . Ş 
Ceasornie remontoir de metal exidat zu- 
grăvit cu flori (noutate) pentru bărbați 
Ceasornic remontoir de argint cu două ca- 
pace frumos gravate, pentru bărbaţi. , 
Același ceasornic cu un capac pentra 
dame lef 1$ gi cu două capace. . . 
Ceasornic de precisiune remontoir (obser. 
Watch), superior ancrei, de nichel oxi- 
dat şi de metal alb extra, pentru bărbați 
Frumoase ceasoarnice de metal oxidat 
(Calendar-encre) indicând orele, minu- 
tele. secundele, zilele, lunile, cât avem 
ale lunei şi fasele lunare, bucata numal 
Ceasoarnice remontoir (ancre) de aur 
fin garantat (14 carate) cu 2 capace 
frumos gravate pentru bărbat. Aler- 
sul regulat garantat, o adevărată 
ocazie, bucata numat. , . . . e. 
Ceasoarnice remontoir cu 3 capace de 
aur iin (14 carate garantat) foarte 
frumos gravate, forma cea ma! nouă, 
pentru dame. . .. . . . . 
Acelaşi ceasornic cu capate mal grele. 
Frumoase lanţuri de oţel pentru ceasornice —70 
Aceleaşi lanţuri aurite sail argintate. —90 
Alte lanţuri mal fine cu lei 1 20, 1.50 gi 2 lej 
bucata. 
De vânzare la administraţia ziarului „Unuiver: 
sul“.str. Brezoianu No. 11, Bucuregij. 
N.B.—'Toate ceasoarnicele noastre înainte de 
a fi puse în venzare, sunt reparate de unul 
din cel mal buni ceasornicari aduși de nor în- 
tr'adins din Geneva (Elveţia) ; prin urmare pu- 
tem garanta de inersul lor foarte regulat. 





15.50 


14— 


15.50 
1%— 


21.— 


14.50 
16.50 


16.50 
19.50 
20.— 


22 50 


33— 


19.— 


65.— 
19.— 








Cofetăria „La inger“ 
—F. D. CREŢULESCU — 


Deo. 47, Strada Carol I, No. 47 
Preţuri reduse eftin de tot! 

Dulceţuri fine Inerate cu vanilie let 1.60 kilo 
Serbeturi diferite, toate gusturile « 1.00 « 
hom englezesc . « 1.50 lizra 
Rom Jainaică bun « 940 « 
Rom Ananas și vanilie, a 320 « 
Rom St, Georges . . a 4 
Rom St. Helena . . . . . . e 5.50 « 
Pesmeciori fin! cu vanilie p. ceai «< 1.60 kilo 
Pesmeţi de Bragov. E a 2d— 
Biseniţi de migdale asorte . « 3.50 «e 
Liicheruri : Ananas, Chartreuse, 

Piperment, Curacao, Benedieti- 

ue, Vanilie. . . . . o. e. e 2.80litru 
Licher Napoleon . . . . . . e 1.80 e 
Alas Cumel veritabil. . . o. e 940 e 
Cacno Suva a la vanilie . . . « 3.50 < 


—Mare deposit de SPIRT rafinat eftin— 


Spirt dublu rafinat „Lei 1.80 litru 
Spirt de maşină I-a calit. 100 cent. a 1.50 «e 
Spirt de gustru şi de vin. 
Rachiuri ca bune gusturr pentru menagiul 
case! de la 1 în. litru. 
Mastică de Hio veritabilă . Lei 3.—litru 
Ţuică bătrână de 6 ant. . . .  s 1.20 « 
Prăjituri proaspete în fie-care zi 10 bani bucata. 
Bomboane proaspete cele mat fine Lei 3.50 kilo. 
Şampanie fină franceză şi Licheruri. 
“Toate măriurile de cofetărie foarte efrine. 
Pentru d-nil cafegil şi comersanţi se face re- 
ducere din aceste preţuri recunoscute ca eftine. 
Rog pe Onor. Public de a visita acest ma- 
gasin şi a se convinge. 


Cu înaltă stimă T. D. CREŢULESCU. 
de orf-ce mărime, foarte elegante, 
Coşuleţe serviciuri de mâncare, de voiagiul 


coşuleţe pentru aruncat hârtie, pentru pus pâine 
la masă şi altele. — De vânzare la adm. ziarului 
„Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucureaet, cu 
preţurile cele mal moderate. 





Persoanele car! tușesc sai sufer de 
infiuenţi, astm, laringită, durere de 
gât, bronchită, catar, inflamații intes 
tinale, le sfătuim a cumpăra renu- 
miţele HAPURI de CATRAMINĂ ale 
d-rului Bertelli, premiate la 6 congrese 
medicale şi aprobate de consiliul sani- 
tar superior al Românie! şi al Italiei. 
Aceste hapuri vindecă în câteva zile 
ori-ce tuse. In Italia unde bântue în- 
fluenţa, toate celebrităţile medicale în- 
trebuinţează cu mare succes HAPURILE 
de CATRAMINĂ. Depozitul principal 
la drogheria centrală M. Stoenescu, 
sto. Academiei No.2, Bucuresti, și la 
farmacia «Ochiul lui D-zeu» Victor 
Tiiringer, calea Victoriel No. 154, Bu- 
cureşti. — In Ploeşti sunt de vânzare 
la Fraţii LI. T. Christescu, droghiști. — 
In Craiova la farmacia Conteswaller, 
strada Lipscani. — In Brăila la far- 


ÎI macia N. Filotti, strada Regală No. 


23 şi în Tulcea la ta'macia regală 
Dumitru Melinescu, strada Elisabeta 
Doamna, 24.— Se vinde cu 
lei şi 75 bani cutia. — Toate 
cutiele ce nu vor avea pe 
din afară peceta administrații 
ziarului UNEVERSUE, si pe 
dinăuntru o instrucţiune în 
româneş:e tot cu peceta zia- 
suluă NIVERSUL, se vor 
refuza ca falşiiicate. 


Toate boalele secrete 


LA BĂRBAȚI ȘI FEMEI 


— vindecate în câte-va ziie — 
Un medicament declarat de toți marit medici 
din lume ca cel mai bun în vindecarea a orl-te 
fel de boale secrete la bărbaţi şi teme, şi care 
nu produce greață, nu strică polta de mâncare 
și nu are nici un gust răi, este Extractal de 
opaivină și Pariglină al d-rului Thoru, din Lon- 
dra, aprobat de consiliile savitare superioare 
din România și italia, şi preparat în marele 
stabiliment chimic al d-rului Berteili din Milan, 
Acest extract vindecă în 36 ora scalamente 
noi şi în câte-va zile cele mal vechi şi inal 
rele boale la bărbaţi şi famel, precum: Bleno- 
ragie, fiuorile aibe, boaiele uretrale şi uretrine, 
restrângerile uretrei, durerile de spate si de ri 
nichă, îvitațiile uretret, ale beşicei, ale uterului, 
catarul beşicei, boală de pearră, erupțiunile 
scorbutice, oprirea şi nestăpânirea urinei, ete. 
Intrebuwmţarea este lesnicioasă şi se poate ține 
în cel mai mare secret. 

Expedierea se ince cu cea mal mare discre- 
țiune, — Un vas ca instrucţiune în româneşte 
costă 6 lei 50 bani. 

Depozit pentru toată România !a Drogheria 
Centrală a domnului Mihail Stoenescu, iarma- 
cist, Strada Academiei No. 2, Bucureşti. Mar 
se vinde la tarmacla c<Ochiul fut Dumnezea» 
Vietor Thuringer, Calea Victoriei No. 154, Bu- 
curegti şi la toate farmaciile din ţară. 

au 'Loate borcanele ce nu vor avea pe din- 
afara pecetea administraţiei ziarului <Univer- 
sul: şi pe d'inăuutru o instrucţiune în romă 
neşte tot cu pecetea ziarului «Universul», se 
vor refuza ca falşificate. 








AnNnunNcCiu 


O doamnă absolventă al Conservato- 
rulul din Bucureşti, fostă elevă a emi- 
nentului profesor Reit (acum decedat), 
dă în mod conşiiincios și theoretic lec 
ţii de piano, prepurând elevi pentru 
orl-ce clusă a Conservatorului după o 
metodă specială, urmând însă programa 
şcomej. Diletanţilor se garantează ca 
în înterval de un an să fie în stare u 
se pulea prezinta înuintea unui audi- 
toriu competinte. După methoda ucestel 
doamne dou& ore pe scptămână fiind 
suficiente pentru a ajunge la scopul do- 
rit, onorariul este fixat la d lei pesoră, 
Lecţiunile se predait la domiciliul doam- 
nej.—A se adresa la agenţia ziarului 


UNIVERSUL. 


-a 
LL 





In anotimpul cildurcs poate să ser- 
vească ca cea mal bună și mal ușoară 
care se poate amesteca mal ales şi cu 
vin, cognact saii sucuri de fructe 


El are un etect răcoritor și învictea 
deşteaptă apetitul și grăbeşte” digestia 
Vara e o adevărată băutură bine-fă 
cătoare. 


Heinrich Mattouni, Karlsbad și Viena. 





—————————_——————————— i E, E 


Luni. 5 (17) Septembre 1894, 


CASA DE SCHIMB - 
— MERCURUL MOM ÂNe-- 


MICHAIL EL. NACHMIAS 


Bucureşti. Str. Smârdan No. 15 

Cumptră şi vinde tot felul de efecte 
publice, bonuri, acţiunt, losuri permise 
române şi streine, scontează cupoane şi 
face orice schimb de monezi. 

Imprumuturi de buni pe deposite de 
efecte şi losuri. 

GRATIS ŞI FRANCO.—-Ori-cine poate 
cere un număr de probă din ziarul nos- 
tru intitulat «Mercurul Român», care 
publică Cursul şi listele de trageri la 
sorţi ale tuturor bonurilor şi. losurilor 
române şi străine şi imediat se va tri- 
mite gratis şi frunco în toată ţara. — 
A se adresa la casu de schimb Meccurul 
Român, Bucureşti, Str. Smârdan No. 19. 








Neîrntrecut 
până acum!! 


Cea mal frumosă 
fuisură pentru 
per 
—se ohţine-— 


întrebuințând mi- 
nunata 





St 


4 L. e 
Feicciolina 
Cea mail nouă invenţie, cure a avut 
în str&inătate succesul cel mal strălu- 
cit.— Toate damele întrebuinţend acest 
miraculos preparat, vor obţine părul 
lor buclat într'un chip foarte frumos, 
cu cea mail scurtă şi simplă aplicare. 
Intăreşte ptrul şi 1 face strălucitor. 
Preţul unui flacon ler 3.50. 
De vânzare lu administraţia ziarului 
«Universul», Strada Brezoianu No. 11, 
Bucuresci. 


N 
Cea mai bună apă de btat 


ca este fără îndoială, renumita 
la Masă “Aa mineRALA“ Do NOGERA 


UMBRA (Italia, care dintre toare apele ce se 
vînd azr în comerciii, este singura care nu 
conţine de loc microbi. 

Această apă care a tost premiată cu medalir 
de aur și mal multe menţiuni onorifice la toate 
expoziţiile de igienă, este foarte gazoasă, răco- 
ritoare şi digestivă. Amestecată cu vin îl dă 
gustul cel ma! plăcut, 

Depozitul general la administrația ziaruluk 
UNIVERSUTI,, swrada Brezoianu 11, Bucureşti. 

De vânzare la d. Const. Popescu, librar, în 
Brăila şi la toate restaurantele din ţară, 

Costul unei sticle de 1 litru 60 bani; numa! 
sticla valorează 40 bani. Se acordă un mare 
srăzmâni la toţi revînzătorit. 

Îsi ial 


BPARAȚIUNI de CBASOARNICE 


— cu 50 la sută mai ieftin decât ori ande — 

Depozitul de ceasoarnice de la admiuiscrația 
ziarului UNIVERSUI, luând un avent loarte 
mare şi în urma dorinţer exprimate de may 
mulţi cititori, am adus din Geneva (Elveţia) 
doul lucrători special! pentru repararea cea 
soarnicelor. 

Pentru a satisface publicul şi mal ales pei 
titoril noştri, ork-ce reparaţie de ceasoarnice mw 
va face cu 50 la sută marieftin de cât or! unde. 

A se adresa la administraţia ziarului UNI 
VERSUL strada Brezoianu No 11, Bucuregti, 


Impotenţa Bărbatului şi Ste- 
rilitatea femeei (ezainia, de a „face 


copii), precurmn gi slă- 
biciunea de memorie, slăbiciunea d'a vedea şi 
d'a auzi, poluţiuniă saii perderi nopturne, fiori 
albe la femei, boalele toate cari provin din prea 
mult abuz al plăcerilor, se vindecă de sigur în- 
trebuințându-se GLOBULELE RECONSTITUANTE 
ale ar. Taylor, aprobate de consiliile sanitare 
superioare din România şi Italia, preparate în 
marele stabiliment chimic al d-ruluri Bertelli, 
din Milau, considerate cu drept cuvânt de ar. 
Duplais de la Academia franceză ca cel mat 
reconstituant cunoscut până acum. 

Un flacon cu instrucție costă ler 8.50. 

Depozitul pentru toată România e la Dro- 
gheria Ceutrală a d-luY Mihail Stoenescu, far- 
macist, Strada Academiei No. 2, Bucureşti. Mak 
se vinde la farmacia <Ochiul lui Dumnezeti , 
Vieţor 'Thiiringer, Calea Victoriei No. 154, Bu- 
cureşti şi la toate farmaciile din ţară, 

Adevăratele flacoane cu globule Taylor, vor 
fi întăşurare sub cămaşă cu o înstrueţie în ro- 
mâneşte, stampilală cu pecetea administraţiunei 
ziarului «IIniversul>. 


Cosmetice 


1.30 bucata. | 
De vânzare ]a adm. ziarului „Universul“, Str. 


Brezoianu. No 11, Bucureşti şi la depozitele de 
are din Craiova, laşi Galaţi şi Brăila., 








cu diferite parfumuri pentra a 
se fixa perul şi mustăţile. Lei 


Institatul D-rului RUMPLER din Gorbersdort, în Silesia 


— Fondat în anul 1815, oferă -— 


BOLNAVILOR DE PL 


ĂMÂNI 


condiţianile cele mai favorabile pentru vindecare, ca prețuri moderate. 


Prospecte gratis prin 


Tipărit cu mașina Kinig gi Bauer din Wiirzburg, un ica în ţară 


Dr. NOMPLERR. 





Girant G. Minculescu