Universul literar|BCUCLUJ_FP_P3441_1894_012_0021

„Anul XII.—No. 21 EXEMPLARUL iv Dâiiti IN TOTĂ ȚARA Luni, 23 Maiti (4 Iunie) 1894. 


. 
E — ———— ————  ————————————— —— ———————————————— vesmaee aa 


Universul Literar 
































AA 4 PA pi 
iti “4 Ad /t 


E 17 Zi 
44, // A 


, 


_ 


WMout tipuri de frumuseţe. - (Vezi explicaţia). 





aud: Literar. No. 2]. 


E E i 


_Luny, 23 Maiii 1894. 





Calendar pe 1594 


i e Ortodox 
Duminecă; 22 
i Catolic 


Dumineeă,.3 Iunie. —Olotilăa. SR 
Soarele "iare la 4.19; apune la 7.93. 





LEA E Se 


SEPTĂMÂNA 


__ Septămâna manitestaţiilor, nu numai 
zgomotoase, dar şi bine simțite. 

In urma articolului «/.devărulu!», în 
care studenţii universitar! erai acuzaţi, 
în chestiă ruperii steagului unei socie- 
tăți filarmonice un gureşti, armonia în- 
tre studenți. și socialiști sa stricat cu 
desăverşire. - 

Indignaţi de învinuirile ce li se fă- 
ceai, studenţii ati spart geamurile de 
la redacţia «Adevărului», ati rupt re- 
gistrele şi ait risipit literile prin tipo- 
erafia ziarului. 

Ziarul n'a putut să fie citit o zi în- 
treagă în Bucureşti, de oare-ce mani- 
testanţii le luai din radinule venzători- 
tor şi le rupeai. 

Altă manifestaţie a Ligei pe la oso- 
hite ziare, cari ai luat aptrarea cauzei 
românilor. condamnaţi la Cluj. Pe. la a- 


cest&a studenţii n'ai manifestat cu sen- | 
ci” din potrivă cu stri- 


timent de ură, 
găte de <Ura/ 
De condamnarea -de la Cotta 'Saii c- 
moţionat şi. profesori! noștri :universi - 
tari. Intro adunare,. ei aii hotărit să 
redacteze o declaraţie, rin care să "ŞI 


exprime admiraţia pentru eroii, din co- 
mitetul naţional din Ardeal și să '-de- 


nunţe Europei civilizate nolzepiatea să- 
vârşită de unguri, 


Această nedreptate, are urmări foaxte 


triste, 
In ua! nulte. părți ale țărei Transil- 
anici sai întâmplat ciocniri între un- 


uri şi român: La Alba-lulia . a fost oţ: 


încăerare foarte „serioasă“: cu poliţia, 


serioasă mai ales pentru români, căci 


patru dintre cl-ai fost răniţi. -* 
Aceasta peritru că bieţii oameni aii 


făcut o mică manifestaţie de simpatie. 


osinditului de la Cluj, Patiţă. | 

I'rmarea aceştei întâmplări e origi- 
hală. Tot d. Patiţa a tost dat din noti 
în-judecată, pentru că “pentru i sati 
tăcut turburări. 

locul de cărţi e lucru uricios, FI si- 
Buy. ('u toate atestea, oI)- -cc'răti își are 
și partea. sa cea bună. 

«(lubmanil» din București aii înfiin- 
(at <caenote» pentru subscrierea în fo- 
losul românilor diu Transilvania. 

Jucătorii noştri se întrec să depue 
sume mari, crezend că jocul vu fi cu 
Noroc. 

Peste trel-zeci de acsizari din Bucu- 

resci ai căpătat diploma de ingineri 
de podiă. 
" Aceşti acsizari sc. distinseseră prin 
faptul căști căpătaseră multe simpatii 
printre contrabandiști, cari întroduceail 
în capitală spirt şi alte băuturi, tără ca 
să plătească taxe. 

Aceşti acsizari, în lipsă de lucru, vor 
putea să contribue la fucorea planului 
Bucureştilor, pentru care se lucrează 
de atâta vreme, fără nici un spor. 

Având cunoştinţă cu contrabandiștii, 
vor putea fi în stare să facă să se iîn- 
dice pe chartă şi cărăruşile ascunse pe 
care se pot introduce mărturi în oraș 
fără de a fi jenăt cine va de acsizari, 

Cu gara degla Obor... sta isprăvit. 

(ruvernul 
iască neapărat această gară, atât de 
necesară comerciului nostru, 

Asemenea. hotărâre s'a mai luat 
ocârmuire de măi multe ori şi de mulți 
ani, dar a rămas tot în stare.de proect. 

Poate 'că acum, 
NOrOCOŞI. 

In ori-ce. căz el se pot mângâia cu 
proverbul : «Nu ese fum fără de toc.» 

Criză în Bulgaria. Ministerul Stam- 
buloft a demisionat. Emergicul prim- 
ministru de atâţia ani al Bulgariei zice 
că e obosit şi că de asta se retrage. 
Alţii zic că retragerea e făcută pen- 
tru o împăcare cu Rusia, care să.re- 


cunoască ca legală starea de-lucrui 


din Bulgaria. 
Partizan! dai d-lui! Stambuloft s ati 
încăerat, la Sofia, cu dușmani de al 
acestuia. 
Caracteristica săptănuâneă. 


sfinților membrii al sfantului sinod i 
mers până la sfârşit. Sesiunea a tost 





închisă de ministru, tără să se poată 
lucra nimic, din causa lipsei de la șe- 
dinţe a câtor-va prelați. 


Maiti. — Mart. Vasilise, 


a hotărât ca. să CONstru- 
de . 


oborenii vor fi may 


m. 


Ca pedeapsă, “ministrul a oprit ab- 
senților diurna. 
Până acum. nu ştiam că prelaţii| 


primiaii diurnă chiar fiind absenţi. 


pa la mahala 


Inimă scacă 











Braea ! Aiurusum să "mi fie !.... Să'mi 
trăiască că merit aşa cova!..... 
Și toate astea, iacă pence... Pen'că 


mi-am adus aminte de draga mea maala 
in care mi-am petrecut „tinereţea, in 
care am trăit fericit. 

Știii toarte bine că prefeni şi pr ete. 
nile mele din maala sunt foc și pară 


pe mine că "i-am .traţat în favor cu o. 


asemenea necinste..... | 
Am fost un necioplit, mărturisesc... 
D aicea cer la toţi: şi la toate escuzii 
şi pardon, cum se cuvine să cer ca un 
om de famelie şi. cu educaţie ce sunt.;, 


Toată pricina uitucelei mele esto că, 


m€ bocrisem, pal. așa... Fugisem la 
santru, unde credeam şi ei co să mă 
pricopsesc. Ei, aşi; pricopseală pe dracu!.. 


I/am tras pe aghiuţă, de coadă într'una 


până când, într-o bună dimineaţă, mi-am 
adus aminte cântecul: 


Fie pâinea cât de rea 
Tot nat bună în ţara mea..... 


atunci, hait fuga tot la maala în- 
tro cumetrele şi cumetri! mel, cărora 
încă o dată lo cor escuzi şi par căt 
| bă acum cu dc Luci 

Care ra 's zică iată-mă la, maala... Nici 
intrat cu nasul bine şi dădul. de co- 
medie... Şi ce comedie, giugiuc ! je 

Numa ascultați ce am aflat și vă rog 
să "mi daţi băgare de seamă că mie "mm! 
place aşa ceva... 


Unul din pretenăă mei de odinioară, 


cumătrul Fritoacă Zis şi Inimă seacă 


sa'nsurat...: 


tuică după polita inimei, cu pIcatRIE Și 
cu nur)... 

Nostimada € că insurătoarea asta, să 
făcut din dragoste... 

Auzi d-ta Înimă-seară să 
N'aşi: fi crezut una ca 
capului ! 1E- 

D'aia îi şi zicea "mnealui |Lnimă-seacă, 
pen'că nimeni nu se lipia de inima cu- 
mătrului Pritocilă... Fetele îl porecli 
seri aşa, cele, juratele, cari nu putuseră, 
cu toată cazna ceși dăduseră, să'l tacă 
măcar să zîmbiască.... 

ȘI, pottim, că afurisita de. Măndica, 
ficu ce fitcu şi căzu cu tronc lui Prita- 
cilă, care avea o inimă atât de plină, 
pe cât părea de seacă... 

Și p'ormă ţinte dragoste în draci, că 
sc seease Inimă-seacă, d ajunsese scân- 
dură... Să mor dăca spul minciuni... 

Ca să nu crape creştinul, sa legat la 
cap între Duminică după prânz. Și iată 
cum cumă&tru Pritocilă a ajuns bărbă- 
țelul cumetrei Manda, cea mal frumoasă 
fată. din maala. da şi cea mal... 

Hi... ce era să spul!.., Să mă bat cu 
mâna peste gură ca să tac. că p'ormă 
nu mâl are nici un haz... »” 

Fă 


Se pare însă cică: 


iubească ! 
asta în ruptul 


Cât ii merul de frumos)... 
Ce păcut, căi găunes.,, 


e foart6 adevărat... Pencă pe cât cra 
cumttra Măndica de nurlie. pe atât era 
de guralie,.. A dracului, foc, nu aşa şi 
pe dincolo!?... Cicălitoare, gâlcevitoare, 
par'că strănutase dracul când o făcuse 
IMă-Sâ,.. | 

Luna de miere v dusese Inimă-seacă 
cum .o dusese... Da pe urmă ţine-te Pri- 
tociiă pritoceală să te ia muma dra- 
cului !... 

Intro ocară îl ducea din zori de zi 
până târziii în noapte, de ȘI blestema 
ereştinul şi țîţa care a supto... . 

Când o apuca pandaliile, nu - şi mal 
găsea CREDE UNU loc nici în gaură de 
sarpe... 


Aj unsescră de poveste n maala.. In tăte 


zilele. făcea comediuui ca la Most... 

Bietul -Pritocilă de inimă rea a'nce- 
put să se ia de darul btuturel..... Și 
p'ormă să te ţii colţi pamândoi când 
venia acasă. 

Curat traiii ca şoarecile cu pisica... 
„Ceartă, gâlceavă, burdușeală pe nfun- 
date şi câte şi mat câte şștiute și ne- 
știute... 

Toată maalaua trăncănea pe socoteala 
“mnealor şi nu eră suflet de creştin care 
să nu zică de câte ori venia vorha de- 
spre el: 





Da, sa'nsurat și şi-a Inat o , nevăs- 


— Să legi d'o mână şi iu i dai: pe 
găi Lă.... | | 
ȘI toate asţea pârisi mal acuiu câte- 
va zile când dracul își sparse opineile. 
Cum&trul Pritocilă veni seara cam 
dirj acasă... 

Cum&tra Măundica îl primi la pont eu 
ocările "mnedey... 

- Taci !... îi strigă nea Pritocilă..... 
Taci că intru în păcate... 
Ce să tacă)... Asta o 
întărita şi mai mult... 
Să tac, hai, beţivule?..... striga 
"monedei, să tac, al?... Păi bărbat eştitu, 
păcătosule şi janghinosule 2 Om eşti tu ? 
-— Tacl!... îi strigă el puind mâna pe 
un pahar de pe masă. Taci că te tac 


înghimpă şi O 


tărîmele cu paarul sta... 


Şi nea Pritoucă înfuriat trinti paha- 
rul.de scânduri şil făcu ţandări... 

— A!.. aşa ţi-e vorba !.., răcni cumă- 
tra Măndica... EX, stat. că ţi arăt eti ţie... 
Și puind mâna pe alt pahar, îl tăcu 
și ea ţăndări pe scânduri. strigând : 

—- Ce erezi tu că mi-e trică de tine... 
Nea Priţoacă furios înhaţă un alt pa- 
har şi plezni şi p'tla... Cumttra Mău- 
dica nu se lăsă mal pe jos și sparse și 
ca altul... 

Și pe când se ocărati spărgeaii în- 


tr'una sticle, pahare, tot ce aveati de 
sticlă în casă... 
La urmă ne-avâend ce mai sparge, 


trecură la mobele... | 
Incepură să arunce turioşi în stradă 
unul câte unul scaunele, mescie, oglin- 
zile, tat ce aveai, pe rînd şi co furie 
din ce în ce mal mare.,, | 
Lăsară, casa toacă... In stradă nu era 
de cât mobele şi gură-cască cât pottoști... 
Nea Pritoacă, năbădăios şi necăjit că 
nare ce să malarunce, seniorcea prin 
casă ca. un leii în cuşcă pe când cu- 
mătra Măndica, cu mâinile în șolduri, 
striga meretl 


— Co credeai, m6, că mi-e frică de 


tine. 
— Tael!.. răeni nea Pritocilă în cul- 
mea furiei. 

— Nu tac, mă, nui... 

— Nu taci ? 

— Nu! 

— FĂ. na!... dacă e aşa. 

ȘI cât ai clipi la un ochiti, nea Pri- 


tocilă o înhăţă și o uruncă pe foreastră. 
Un. ţipet de groază sauzi, urmat de 
alte ţipete ale multimei ; orămădire în 
stradă:.. | 

Credeţi că a murit cumătra Măndica ?. 
Ei, ași, “ţi-a! găsit, drae mort. A turtit 
numa iuli unui trecător care căsca 
gura la comedie şiia zeiriat puţin na- 
sul, un nas cât toate zilele de mare... 
acu cumătru Pritoacă are două 
procesturi pe spinare... Unul de devorț 
cu nevastă-sa şi alta pentru jobinul şi 
nasul trecătorului, care a lăcrămat la 
poliţie. . 

Pritocilă însă e mulţumit cu scăpat 
de Neaga din casă şi no să mai zică 
însurătoare. câte zile o mai avea. 


“Marion. 





ESI SSE 
SN 41 seciti pe pag: 5 începutul nou- 
luă roman de mare senzaţie Dreptatea oa- 
menilor sai Condamnatul nevinovat, 
i 


UNEI STELE 


Prin lumile fără de margini 
Mii de luceferi vrătăcesc, 

Apoi o clipă "n lumea noastră, 
(a o minune strălucesc, 

Si apot dispar pentru vecie, — 
Jar soarele în urma lo',-— 

EI care a vrut să le reție,— 
Suspină, plânge cun lung dor. 











Pu ești o stea rătăcitoare. 
L.uceațăr cum n'a mal trecut 
Pe ceru "nchis al vieței mele! 
CO clipă doar mi-ai apărut ;— 
Ni acum dispari pentru vecie ? 
In ua ta, plângând, rămân, 
Că n'am putut avea norocul 
Să te opresc lângă al mei sân, 


CAROL SGROB. 


Roman, Aa îi, 7091. 


ŞTIINŢA 


—... —. - 





“Tutunul si actiunea lui. -- Boțile de hârtie.— 
Tempe» atura sotului: în Saharei. 


Sa scris mult în ce priveşte priiej- 
diile saii foloasele uzului tutunului. 


lată, pe scurt, istoria introducerii a- 





e 


cestel plante și acţiunea pe care o are 
asupra fumătorilor. 

Tutunul e originar din Americ: a de 
Sud. El a fost întrodus în Franţa de 
Jean Nicot, la 1560, şi i sa dat numele 
de Wicotiana tabacum. 

Inainte de a fi dat în consumaţie, 
tutunul e preparat ast fel ca să i se ia 
în cea mai mare parte posibilă sub- 
stanța siricătoare «nicotina». 

Tutunul de tumat conţine o sumă de 
substanțe otrăvitoare şi se află în can. 
titate mal mare în tutunurile de. lux 
de cât în calităţile inferioare care sunt 
ma! inofensive. In “tutun c acid butv- 
TIC, acid carbonic, amoniac, parafină, 
acid acetic, ete, 

Principalul element €, insă, nicotina, 
prezenţa căreia în tutun sa semnalat 
de Vanquelin, la 1809, 

Nicotina e o otravă foarte activă. 6 
picătură din această substanţă omoară 
un epure de casă în trei minute. In 
doze mici, asupra omului, nicotina are: 
efect mai ales asupra, inimel, căreia îi 
accelerează mişcările: în doze nai 
mari, produce un fel de înăbușeală ŞI 
poate cauza şi moartea, 

Zece centigrame de nicotină pot u: 
cide un câne cât de mare, Ceeu-ce ca- 
racterizează nicotina e o acțiune de- 
presivă asupra sistemului nervos şi, în 
special, asupra circulației sângelui. 
„Mirosul nicotinei se simte distinct în 
cadavrele otrăvite de această: substanţă. 
Se află urme de nicotină în sânge, în 
crecr, plămâni şi ficat. 

Intrebuințarea tutunului nu scurlea- 
ză viața, căci se văd zilnice bătrâni fu- 
mători mari. 

Totuși, fumatul peste măsură a avut 
adese-ori consecinţe funeste. Helwig a 
văzut murind dot aţi, dintre cari 
unul tumase şapte-spre-zece pipe mari 
fără întrerupere și altul opt-spre-zece, | 
aceasta la un pariti. 

Se fac şi sinucideri cu tutunul. Sunt 
cazuri în care dou grame de tutun 
provoacă moartea şi altele în care nici 


trei-zeci nu sunt de ajuns, 


la cei cari fumează prea mult. se 
produc deosebite boale : Coloruţia neagră 
gălbue a dinţilor, ulceraţii la gură, xto- 
malita provocată de substanțele acre 
din tutun, ba chiar şi cancer lu buze, 

Nicotina produce diaree la aceia ne- 
deprinși cu uzul aceştei substanţe. 

In schimb, uzul tutunului e toarte to- 
lositor în cazuri de epidemit: e de re. 
comandat, pe vreme de imolimă, să iasă . 
pe stradă ori-cine cu o ţigară în cură. 

* In vecinătatea oraşului Chicago e 
o fabrică mare de roţi pentru locome- 
tive şi vagoane. 

Roţile acestea, mai rezistente de cât 
fierul, se tac din hârtie comprimată. 

Roţile acestea pot parcurge 300,000 
până la 1,300,000 de kilometri fără ca 
să, se strice. 

Un avantagiti mare al roţilor de hârtie 
e că întrebuinţându-se se suprimă vi- 
braţiunile şi se micșorează uzarea tra- 
verselor. 

* D. G, Roland a ticut cercetări forte 
savante asupri creşterii te:nperatnre! 
scoarței pămenteşti cu cât se scoboară 
cine-va în jos. 

In Sabava, numai la o adâncime de 
id metri e o temperatură potrivită ca 
să, existe cursuri de apă. De la aceste 
cursuri mai jos, temperatura, treptat, 
creşte, dar în proporţie mai mică de 
cât în ţările cu climă temperată, 


Sapiens. 


IN VASURIUE MELE 


In visurile mele 
Măriri n'am urmărit: 
“ii, mai presus de ele, 
Un sufet am slăvit: 








lu clipe masi şi tainici, 
Un suflet dacă al, 

Cu relele titanic! 
Tu peptul poţi să dai! 


Şi-o inimă frumoasă, 
De al drept ajutor, | 
Durerea fioroasă , 
Iși perde-al el fior!?... 


În loc de-or ce plăcere, 
Atâta, dar, aş vrea: 

Un suflet cu durere 
La suferința mea ! 


Și o inimă ce plânge, 
Când plâng în lume eii 
Și fruntea "n fiori 'şi 'ncinge 
Când simte-av6natul mei ! 


1894, Mai. Al. 1. Sontu. 


L] 


Universul Literar No. 21: 


— a — ——...— . 


Curier judiciar 


 Răbdari prăjite 


„Kir lani Sotiropulo, brutar într'una 
“din mahalalele noastre, a. tras în jude- 
cati pe conu Nicu, pensionar, din a- 
„€eeazi mahala pentru datorie... 
Procesul a venit înaintea judecăto- 
rului de ocol mal zilele trecute... Atât 
reclamantul cât și pîritul aă fost faţă... 
„Reclamantul e răcit r&ă... Ntrănută 
„şi tuşeşte... Și nici conu Nicu nu etoc- 
mai sănetos, sughiță ntruna.., 
Judecător ul, conului Nicu.—De ce nu 
plăteşti datoria omului ?... Pentru zece 
lei mai faci atâta tărăboj... 
Conu Nicu, sughițând.—(c!... (Bătân- 
du-se cu mâna în piept). —Atcl!,., 
ludecătorul.--Ce aici... 
Conu Nicu, sughiţând iarăşi. le!... 
M& pomeneşte... 
Judecătorul.—Cine te pomeneşte ?... 
Conu Nicu, sughiţând şi mai tare.— 
le=:. Dracul să1 in... 
Judecăt Pe cine ?... 
(Conu Nicu, sughiţând. 
ghițu-tsta... 





cr. 


Su- 


lani, tuşind şi strănutând, — Cîhâ,.. 
Cinâ... Aptiit!.. Asa faţi la ego în tot- 


da-una... De câte or! merge la ego apo 
ton casa de la dimialui ca să "mi pla- 
tescu, MANIA, dimialui sughite.., Cîihât,.. 
iptiti !... Carnaesi... 

Conu Nieu..—fe?. 
de bine!... 

lani. --- Mulţumescu... In tot-da-una 
dimialui ma heretiseste, ma paraluţo nu 
le vedo nici odată de la ochi... 

Conu Nicu, sughițând. — Îe!... 
am eșit politicos... 

lune, tușind. — Cihâ... Kirios ra 
eatoris să namu parte de-la Maruluţa 
de la ego, daca nu sinto de politeța 
exremplaris... Ma rogu se spue dimia- 
Mi, daca la ego... na... Cîhâ... Aptiii.... 
Carnacsi..,, 

Conu Nicu.—- Vezi că al spus min- 


„(lut Iani) Să Ir fie 


Dacă 


lani, furios.—Manţiuni la ego... Niţi 
4 dată... Ma cum ma duca la .cuconis, 
pentru puinea care muncato la dimialui. 
Bimialui mi ridi la mnazo si spune la 
ego: «Muine Kir lanis, că astăzi nu am 
paruluţe 5» Chind me duco muine, iar 
saghire la nazo si spune iar la ego, 


pună muine si tot cu rabdaris o due 


ntr una. 


muine!.. Cihâ!... Aptiă! Carnaesi... 
Conu Nicu, sughițând. fel... ci 
ir lanis că spur mine iuni, 
lani.— Manţiuur spui la, dimiata.,... 
(um vede pa usa trateza lu ego cu 
tateluța che ţigaris... Lia ego spune 
mers  plăteste daturia.., Ma dimialui 
ițe mercii :sMuine»... La ego rabda | 
| 

(conu Nicu, rizend.- -Rhăbdăm prăjite, 
pu 6, | 
Judecătorul.-- va să zică nu vrei săi 
păteşti... | 

Couu Nicu.— Cum nu... Nu mai vezi 
 :sughițănd).. Ic. Aici 


„Judecătorul.—- Ce aici: ? 

'Qonu Nicu. - Îct... Me 

| judeciitorul.— Cine ? 

“Conu Nicu, luându'l gura pe d'ina- 

he.—Vr'un creditor. 

“lani. cu bucurie.— Vezi si lu dimiata, 

ir zudiciitoris, are mai mulţi credito- 

de cât ego... | 

Conu Nicu. -Pări dacă n'aşi aveacre- 

iri, nași avea prieteni car săși a 

că aminte le mine. 

Judecătorul.— Poate că, ai dreptate... 

păciuitor).—blătește mai bine dato- 

șI te scapă... 

Conu Nieu.-—Plătesc, d-le judecător, 

nu... Se poate unaca asta?... 

ani, ncîncrezător.— Platesti cu 

prazitis... 

Conu Nicu.—Ba cu parale. i 

lani.—Cundo, mi rogo?... 

Conu Nicu.—Mâine... 

lani, sărind în sus.-—Cundo am spuso 
ego che miine... 

Conu Nicu.—Nă pleznesc că mâine... 

maj vezi că (sughiţând).—lc!?.., 

Judecătorul.—Ce ? 

Conu Nicu.—Să mai lase doi franci 

datorie că atât am să! dau... 

lani, neîncrezător.-—-Laso si trei, 

k plateste lu ego datoria amu... 
(Conu Nicu, bucuros, numărând bru- 

pului şeapte let.-— Poftim. 

“ani, vEzându-se păcălit, nu vrea să 

fimească. —Nu, lasă să vedemo ţe zice 

k zudecătoris... 

judecătorul. -— Te-al învoit săi lași 

și franci şi prin urmare iai... 

Conu Nicu, făcând semn căi pune 
ii în buzunar. —-Dacă nu vrei, mal 
e. Îc!.. 

fani, repezindu se lu el şi luândui 


pomeneşte... 

























vab- 


DU- 


EI 
la! 
k 


dăm un splendid tabloi datorit talenta- 
tului pictor (amba, 


museţe clasică. Sunt dou& fete, una blon- 
dă şi cea Valtă brună. Amândouă sunt 
îmbrăcate in costume splendide de bal 
mascat, 


banii, -— Ţe en muna, uui 
Câhâ! Aptiă!... 

Judecătorul.—5ă vă fie de bine.., 

lani.—(C'arnacsi! Pardon... Mersi... 

ŞI cei dot adversari ies la braţ şi se 
duc la cârciumă unde kir Iani tuce un 
flocuţo de ţinste pentru că dimialui a 
luat paraluţe. 


Min ţia... 





Miticuţă. 
CARTEA VIETEI 
Justiţia fără putere este neputin- 
cioasă ; puterea tără justiţie este ti- 
ranică. 
A voi să uiţi pe cine-va, este a le 


gândi la el. î 


A lăuda o acţiune frumoasă este ui 
participa lu ea. 
= 


Vel convinge pe oameni despre orl- 
ce vei voi, fiind-că înţelepciunea lor € 
slabă; nu vei putea să'1 faci să tră- 
iască cum vel voi, fiind-că temperamen- 
tul ior e tare, 


i 
si: 


Acel care nre preu mulți prieteni, 
n'are nici unul. 








ARN EEE ACE REA SR 
OD i se ci: pe pag. ă începutul nou- 
lui roman de mare senzație Dreptatea 0a- 


meniloe sau Condamnatul nevinovat. 
[oma ei e 7 avi] 


ORONICA 


Pee Nr ur m 


La Moși 


Lăsaţi lenea lu o purte, 
Că, ză, sunteţi caraghioşși 
Sal cu toţii, hui năvală 
»ă petrecem pe la Moși... 








Hai la ţuică, da de munte, 
Şi la mititei gustost, 

Hal la vin, şi hal la bere 
Haj cu toţii drept la Moş... 


Hat, în tirg la panorume, 
Stai şi cumpăraţi gozoși, 
Hai să cumperăm baloane 
Cum se cumpără la Most... 


Ştaţi să luăm şi turtă dulce 
Şi cercei de cel trumoși. 
Uh! să bem şi-o limonadă 
Cum se bea în tirg la Moşi... 


ba z&i, hat şi la paieţe, 

Nu vă faceţi năzuroși, 

Că acolo se petrece 

Când te duci în tîrg la Moș... 


ME, dar, uite, lasifache!... 
Și 'mprejur la curioși, 

Hei, cum ride toată lumea 
Par” car fi în tîrg la Moş... 


Șapol,. uite, şi maimuțe 

Și ursari din cel găgioşi, 

Cum mat joacă pe Marița 

Di, ha 7... Di, hai... ca la Moş... 


Uite lăutari, cimpoae, 
Luminaţii de guloşi, 
Căluşei cum se 'nvirteşte, 
Zgomot mare, că lu Moş... 


Uite şi la Iliade 

Ce de oameni tacticoşi, 

Cum beaii vin pe iarbă verde 
Și petrece ca la Moș... 


Uite, uite și mal uite 

Câţi chetiii gălăgioși, 

Ba bătăi, ba vorbă lungă, 
Imbrânceli ca n tirg lu 3oși... 


Lăsaţi lenea dar de-o parte 

Că, z&ă, sunteți caraghioși, 

Ş'al cu toţii, bai năvală, 

Să petrecem pe la Moși... 
Nicodem. 


[lustrația noastră 


Done tipuri de frumuseţe 
Pe pag. LI u numărului nostru de azi 





Tabloul represintă două tipuri de tru- 


lu 
când cele două tete își scot 
și apar figurile lor îucântătoare, 
guțe şi subjugătoare. 

Tabloul e artistice executat și de o 
valoare mare. 

llustraţia de pe pay. | e copia acas- 
stul tabloă. Eae executată în atelierul 
zinco-gratic al «Universului» şi tipărită 
cu maşina noastră specială ai colori. 


OAMENI ILUȘIRI 


i e ia ae a i ai 


tabloi se reprezintă momentul, 
Năşcile 
dră- 





pe aa Ti a le NI rime ri ape 





Nu de mult a murit cel ma! popular 
colonel al Elveţiei: Hans Heinrich 
i Wieland. El sa născut la Lă2> în Ba- 
'secl; a intrat ca locotenent în ar- 
mată la anul :848 cu ocazia ocu. 
păril granițelor renane. Cu toate că 
se apucase de comerciii, el sa lăsat de 
meseria asta şi a intrat în armată, O- 
fițerii din Basel aii tormat la 1850 în 
Neapol batalionul i de vânători elve- 
țieni. In acesta a intrat Wieland. 

La 1859 a luat parte la mal multe 
lupte în Italia. După terminarea răs- 
boiului s'a reîntors în patrie unde mai 
târzii a fost numit comandant de in- 
tanterie. El a organizat armata elveţiană. 

Wieland a iost decorat de mai mulţi 
suverani atât pentru bravurile sale mi- 


liture cât şi pentru diferitele scrieri do' 


strategie, din cari se vede că dânsul 
era un om foarte cult. 


LUCRURI DIN TOATĂ LUMEA 


Un incendiu în America.— Ziarele 
din Xew-Yok anunţă că faimosul Ja- 
bevnacol al reverendului dr. Talmage, 
la Brooklyn, a fost distrus deun nare 
incendiu care a izbucnit în: momentul 
în care celebrul fondator sfîrşia o pre- 
dică. 

Credincioşii în numEr de 5000 s'aii 
retras fără să se producă nici o pa- 
nică, 

Nici un accident de persoune nu sa 
produs, dar na mai rămas nimica di: 
faimosul abernacol, unul din cele mai 
frumoase locuri de închinat existând 
în America. Zidirea lui costase două 
milioane de franci. 

Flăcările aă distrus reliquele aduse 
de d. Talmage din Pămînţul stânt. 

Ai tost prefăcute în cenușă un mare 
hotel şi mai multe case din vecinătate, 

Pagubele se urcă, la d milioane de 
franci, 





Geografiu regianilor Venezuelei.— 
lată câte-va detalii geografice asupra 
regiunilor Venezuelei, care ai fost atât 
de mult încercate de cutremurile de 


pămînt despre care am vorbit de cu- 


rând. | 

Merida, capitala Statului Anzilor, a- 
vea, după recensămîntul din 1891, o po- 
pulaţiune de 15.000 locuitori. 

Ha a fost reconstituită după ce tu- 
sese slistrusă cu totul de marele cutre- 
mur din 1812, 

Ca monument, ea are palatul guver- 
nului stutului, catedrala, o mare uni- 
versitate şi statuele generalilor Boliva 
și Paez. 

Fa este situată la 1,600 de metri d'a- 
supra nivelului mărei în fața munţilor 
Siera-Nevada,. 

Egido este situat la o depărtare de 
o poștă și jumătate de Merida. Este un 
orășel cu 5.000 de locuitori în care se 
cultivă toarte multă trestie de zahăr 
Și cafea. 

Lagounilla este un alt orăşel cu 1.000 
de locuitori şi care este aşezat pe țăr- 
murii unu! lac în care se aflii în mare 


cantitate bicarbonat de sodă, 
n i N E E N E E E aa bea 





Luni, 23 Mai, 1894. 





0 mamă care 'şi arde copii 

Dout vecine ale femeei Guflepy, do- 
miciliată laTretoy-le-Château, în Franţa, 
simțind un miros de carne arsă în lo- 
caința de alături, dădură de veste pri- 
marului comunei. 

Pătrunseră în casa femeii şi, după 
descoperirea unor indicii suspecte, par- 
chetul din Compiegne fu prevenit. 

Se tăcu o descindere judecătorească 
după care se descoperiră, îngropate în 
grădină două căpățâni de copil mici 
și o secure plină de sânge. 

După examinarea medicală, se con- 
stată că femeea născuse de curând. 

Criminala, ficând doul copii gemeni, 
le-a tăiat capetele pe care le-a îngro- 
pat, iar trupurile le-a ars. 

Arestată, a declarat, cu mare linişte 
că nar fi avut cu ce să hrănească pe 
copil şi că așa, el sunt fericttă, de vre- 
ce sufletele li s 'aă dus în rai de- -adreptul. 


Două nenorociri în judeţul Tatova 


Niculae Mihoride, din comuna Sehi- 
neni, iubia loarte mult pe legendarul 
tata Noe, căci foarte udese-ori se «par- 
fona,» «lua pisicif de coadă,» «fura lu- 
leaua neamţului,» «se inglindisea,> sa 
cum îl mat zice.” | 

In sfârşit î plăcea omului cheful şi 
când era în toinele cele mal bune nu 
mal cel auzial; 


Tata Noe cel betrân 
Fost-a tost pur de homâu 
El a născut veselia 
Căel a descoperit via 
Să-l slăvim 
Să'L cinstim 
Tot cu vin şi cu pelin 
Bând voios 
Bucuros... 


Mihoride era în vîrstă de 54 de aul 
şi oin de altinintrelea voinie. 

Intr'una. din zilele trecute s'a dus la 

cârciuma din sat și a băut până pe la 
orele 5 şi jumttate p. m. Imbătându-se 
bine a pornit-o spre casă. 

Pe când trecea pe lângă o rîpă unde 
locul erau foarte alunecos dinu cauza ploiei, 
a căzut în rîpă, unde a fost păsit mort. 

Nenorucitul om suferea şi de boala pe- 
| ste 
O altă nenorocire s'a întâmplat 
într una din dimineţile trecute lângă 
Bârlad, 

Fânărul Mihai Anghelescu, din acest 
oruş, în etate de 18 ani mergând pe 
imașul orașului cu nişte vițel ca să-t 
dea la pişunat, la reîntoarcere, pe câmp, 
s'a apucat să sloboadă un pistol cu 2 
țevi, ce-l avea la dânsul. 

Cum o fi umblat cu arma, cum nu, 
destul că pistolul descăreându- se, 1 N 
rănit grav la mâna stângă. 


PP 





Execuţia unui urs 


Directorul unui circ. din Viena avea 
între alte dobitoace şi un urs frumos 
şi tânăr, din pădurile. Uralului. 

Ursul ucesta însă era năzdrăvan de 
tot. Mârâia într" una, rupea tot ce apuca 
cu labele şi nu voia să asculte odată 
cu capul de dresor. Oamenii saii căs- 
nit foarte mult cu ursulacela, până ce 
ve&zâud, că tot răii şi îndărătnie e, di- 
rectorul s va hotărit săl omoare, 

După câte-va staturi cu subalternii 
s&i at. pronunțat sentința de moarte a- 
supru ursului. Ce făcuse el să fie con- 
damnat la moarte? Aruncase bombe 
cu dinamită că Havachol, a sugrumat pe 
cine-va, a furat, etc? De loc. EI s a 
purtat bine de cât că nu voia să în- 
veţe la școală, adică nu voia să înveţe 
să, călărească, să sară, să se suie pe 
scări și să râză lumea de el. 

Ce să-i faci însă, lumea-i reu și exe- 
cuţia s&rmanului urs a avut loc a doua 
zi cu mare pompă. 

Ursul a fost scos întrun loc anumit, 
unde i sa dat o mare bucată de pâi- 
ne unsă cu miere. | 

So fi minunat şt ursul în gândul luj 
de atâta cinste, dar pe când mânca 
mai bine, un servitor i-a tras un glonț 
de puşcă într'o ureche. 

Moartea  condamnatului 
stantanee. | 


a fost iu- 








UN PROVERB 


La olog să nu te lauzi cu cismele. 
(Turcesc). 


_ Universul „Literar No. 21. 


Castelul Fermecat 


ROMAN DE PIERRE SALES 


XVII 
-- Sfintă născătoare ! Lai bătut. 
Și de data asta era cât peaci să se 
scoboare, uitându și toate planurile, ne 
avend de cât o darinţă: să ia pe miti- 
tel în braţe, să 'l apere contra tuiuror. 
Nu era dânsa mama lul ? 
Insă d-șoara Emiliana de Preuilly so- 
sia asemenea în curte; era foarte gal- 
benă şi zise cu violenţă servitorului: 
— Am dat ordin să nu satingă ni- 
men! de copilul acesta. 
— D-şoară, să nu'ţi fie cu supărare, 
cu băiatul Esta nu e de scos la capăt; 
nu ascultă de, nimeni: deunăzi ua fu- 
git cu ciobanul, şi e o curată minune 
că na căzut de la Găoildo, ca mă-sa. 
Alaltă-ieri a intrat în iaz așa îmbricat 
cum era ca să culeagă flori; atunci i 
sa dat o calcavură. Îţi spun drept, 
EA -șoară, că băiatul Esta eo neghină pe 
care al fi făcut toarta bine s'o lași la 
Paris. 
«In sfărșit ştii eti că „al făcut asta 
din prietenie pentru „bhuta Naic, 10- 
tu ŞI... 
Emiliana își şterse pe furiș o  lacri- 
mă și zise cu destulă linişte : 
— Eu nu zic că copilul n'o fi nebu- 
natic însă vreaii să fie îndreptat prin 
blândeţe iar nu prin bătăi. Mam în- 
sărcinul cu el, sunt ră&spunzâtoare de 
el, şi vreaii să fii ascultată când dati 
ordine în privinţa luj. Ilat, dute... 
Făcu servitorului un gest foarte au- 
toritar ca să plece; apoi chiemă pe 
Marc. 
— Vino de mă îmbrățișează, 
meii prieten. 
— Nu vreaii, 
— Nu vreţ? Dar ştilbine că ei nu ți 
fac nici un răi. Haar, vino.. 
Se ruga ast-fel de copil în vreme ce 
Arnold, stând la o parte, zîmhbia de ea 
cu ironie. 
lar Naie flo SaeA ce comedie dure- 
roasă juca densa. 
Mare stătea cu coatele pe ghizdurile 
puțului, şi tăcea semncu capul că: nu, 
va veni. 
— Dacă n'a! azi vreme de perdut, 
zise Arnold aprinzându şi o țigară, mă 
întreb serios de ce te interesezi atâta 
de broscoiul &sta. Ei unul L'aş fi lăsat 
acolo la Paris unde se afta,.. 
«In sfivşit, dacă vrei, me due să ți 1 
aduc ei. 
Se repezi d'odată şi'și lăsă mâna 
greodie pe umărul lui Marc. Insă a- 
cesta pievă&zuse atacul; se plecă, scăpă 
şi o croi de fugă pufnind de rîs într- 
un chip triumfător. 
— N'o să mă aibă în palmă domni- 
șorul, şi nici doamna, exclamă copilul. 
Arnold se întoarse spre sora sa. 
— Iată răsplata pentru devotamentul 
tău, nui aşa că'! trumonsă... Și când 
mă gândesc că seara 'ntiiii Pat pus la 
masă cu no!!... 
Emiliana, cu trăsăturile feței sbârcite, 
cu ochii în pământ, făcea sforţări vă- 
dite pentru a'şi stăpîni emoțiunea, pen- 
iru a nu vorbi, de oare-ce nu putea 
să spună adevărul. 
—— ŞI toate astea pentru ce m&rog? 
bombănia Arnoid, pentru că nebuna a- 
ceea de Naic, te-a făcut să crezi în 
dragostea el. . 
— Uiţi că Naic e sora de lapte a 
viitorului mei bărbat: 
— Atunci Raymond n'avea de cât să 
ia la dânsul pe broscoiil. 
— Era cu putinţă asta, când baro- 
neasa de Kermeric avea groază de săr- 
mana Naic? Copilul n'ar fi fost bine 
tratat pe lângă dânsa. Şi cu toate astea 
datoria noastră era să'! ţinem loc de 
părinți. Fac plăcere lui Ruymond ocu- 
pându-m€ de această mică fiinţă, şi 
sunt foarte tericită de asta... Și te rog 
Arnold să nu mă mal critici în această 
privinţă, 
— Fie şi aşa, buna meu prietenă, 
zise Arnold, cu atât mal mult că no 
să mal treacă mult până să te numești 
baronoasa de hkermeric. 
<ŞI atunci nu va mal avea nimeni 
dreptul să'ţi facă critici, de cât bărba- 
tul teii, Şi dacă vă veţi putea înţelege 
asupra acestui punct, cu atât mal bine. 
Insă crede-mă, sora mea, ţăranul &sta 
ț-a vorbit vorbe de aur. Nu se crește 
ca un tii de prinţ fiul Naicer; eleun 
țăran şi câte-va lovituri sdravene cu 
b&țul a fost în tot-d'a-una cel mal bun 
sistem de educaţiune pentru un ţăran. 
«lu zici că soacrăta n'o săl pri- 
mească în casa el: vezi bine căacinu 
e de suferit de cât din consideraţie 








micul 








pentru tine; deci trimiti-l îndărăt la 
Paris ; plăteşti pe fie-ce an o sumă de 
bani şi iată-te scăpată de o grijă, iată- 
vă achitaţi, tu şi Raymond, de o duto- 
vie pe care credeți că o aveţi către o 
servitoare. 

«Sarcina o să fie foarte greu dacă de- 
peșile ucelea din Paris sunt adevărate, 

— Doamne! exclamă Emiliana cu 
durere, dar depeșile acelea nai fost 
confirmate... 

— Ba da... 

— Ar fi trebuit să mi spul de cum 
te-at întors, 

— Am intrat în camera ta; dormial 
adânc și pre legea mea erai foarte fru- 
moasă, visal de sigur de tericirea -ta 
atât de avropiată, n'am voit să te deș- 
tept. Pentru ca cine-va să afle ştiri ne- 
plă:ute, e tot-d'a-una prea curând. 

— In stirşit, densa o fi cu adeverat 
în viaţă? 

— Mai bine ar fi de o sută de ori, 
pentru ea și pentru noi, să fi părăsit 
pentru tot-d-a-una această vale de 'la- 
crimY. Totuși ei şi Raymond ne-am dus 
aseară la Saint-Malo și am vorbit cu 
comisarul de poliţie. Depeşa d întiiii 
e foarte lămurită ; se zice acolo că Naic 
sar fi prezentat în puterea nopţet la 
institutul lu! Mare pe strada Nollet: 
era cu capul gol, cu hainele rupte, su- 
fila repede Și ochit îi erai rătăciţi. 

— Cea zis densa? 

— Nimic; na dat nick o explicaţia; 
na voit să răspundă lu nici o între- 
bare, Ce-a făcut de când a dispărut? 
Unde-a trăit? În mâinile cui a căzut? 
M& întior gândindu-mă la sourta ce o 
fi avut... 

Sărmana fată! Ah, asta mr întu- 
necă, aproape toată fericirea. Dar ce 
sa făcut densa în urmă; domnişoarele 
acelea ar fi trebuit să n'o lase să plece. 

— N'ai îndrăznit... înţelegi o nebu- 
nă... Deânsele s'au gândit că 0 să se în- 
toarcă acasă la ea și că atunci va li 
mal lesne să pună mâna pe deusa. 
Insă nu se știe nici odată partea de 
cumințenie și de nebunie ce se află în- 
tr'un creer desechilibrat. Naic, în mo: 
mentul de a intra acasă la dânsa ȘI-A 
schimbat părerea. O ti ghicit oare că 
aveai să vie oamenit să pună mâna pe 
densa ? Nu se ştie, adevărul e că a 
fugit. 

— Unde o fi densa acum, Dumnezeule! 

— Ce-al zice tu, v&zând-o do dată 
apărând în mijlocul ceremoniei şi îu- 
cepând u face vro extravaganţă ? 

— E aci? 

— Nu se ştie bine; însă după o scurtă 
anchetă făcută la Paris, sar fi văzut 
de către mai mulţi oament, în sala pa- 
șilor perduţi, de la gara Saint Luzar, o 
femee foarte sdrenţuită, ale cărei sem: 
nalmente corespund cu ale Naice! pre- 
cum și cu ale une! femel care sar fi 
scoborii aseară la Saint-Malo din trenul 
din Paris... 

— Sermana mea Naic. 

— Mai la urmă, asta se explică foarte 
natural, cum vorbiam eri cu Raymond. 
După cine ştie ce aventuri, Naie vine 
la Paris, se prezintă la institutia unde 
și-a lisat copilul şi i se spune că Ray- 
mond a venit şi la luat. Atunci ia, în- 
ir'o lucire de rațiune, pleacă din Paris 
spre Saint-Malo. Acum întrebarea e o 
fi dormit în orăşel sai în Guildo? In 
tot cazul ei mă tem, că de ziua de azi 
n'o să scăpăm fără de incurceătură. 

«Din fericire autorităţile sunt vestite. 

—— Autorităţile ! esclamă Eimiliana cu 
groază, 

— O, linişteşte-te, autorităţile proce- 
deazi, cu. mare băgare de seamă, fără 
sgomot... 

«Înţeleg! că e de neapărată trebuinţă 
ca nenorocita să fie închisă într'o casă 
de sănătate. 

Văzând pe sora sa plângcud, Arnold 
adăogă repede: 

— Suntem pe depiin înțeleși în pri- 
vinţa asta, eii şi Raimond; am vorbit 
îndelung ieri, relativ la asta; suntem 
de părere ca şi tine că irebuie să ne 
însărcinăm cu această nenorocită. Insă, 
în interesul el chiar, nu trebuie s'o lă- 
săm ma! mult în libertate; se poate să 
atenieze la propria sa viaţă, să cadă în 
mâinele vr' unor mizerabili, 

«Ce tristeţe !.acum v&d şi eu că nue 
fericire fără umbră. 

— Ce vrei, zise Arnoidcu un gest de- 
gajat. Insă eti ved că nici te gândeşti 
să te îmbraci.... 

-— Ba da, ba da, am destulă vreme, 

Emiliana se despărţi de fratele stii 
care se'ntoarse în castel ; dânsa porni 
spre locul unde se afia micul Marc. A- 
cesta, se pusese Jos, pe pământ; și făcea 
grămezi din noroiul ce se ufia în jurul 
puţului. 





Nu se mișcă de loc; se lăsă să fie 
sărutat pe păr, fară să ȘI ridice ochi! 
măcar spre aceia care'l mângâia,. Şi pe 
urmă  Emiliana porni împleticindu-se 
să se întroarcă îndărăt, în castel când 
o chemare sfioasă o filcu să ridice ca 
pu. 

— Domnişoară, 

— D-zeule!.. Naic!... 

II zări capul cu părul în desordine, 
plin de fire de iân, cu ochil arzători. 

— D-şoară, vino aci, vresil sa'ţi vor- 
besc să nu audă nimeni. 0, vino, te 
rog !... 

Ewmiliana o privea cu o uimire dure- 
roasă şi murmură instinctiv: 

— Cu adevărat are u.: aer de nebună! 

Stipânită de un sentiment de mare 
temere, voia să strige ajutor; însă gla- 
sul Naicei deveni așa de rugător.., 

— O, domnişoară, te conjur... o, pen- 
tru dragostea ce avem amendout& pentru 
micul Marc, vino de ascultă ce ama'ţi 
spune, mal înainte ca cine-vu... E aşa 
de falș, așa de ticăloşezse lucru tot ce 
ți sa spus despre mine 

Himiliana se hotări. Aruncă o privire 
împrejur spre a fi sigură că nimeni n'o 
vedea Și se aproprie de Naic cu găud 
30 cruțe de brutalitățile poliţiei, s'o Li- 
niştească prin blândeţe. 

Naic, văzând-o lângă densa, isbucni 
în plăus, Apol sărutăndui mâinile, zise: 

— 0, ce bine mi-a făcut să te aud 
vorbind ast-tel de mine, Asta ma mân- 
găiat aproape de toate răutăţile ce ex- 
prima fratele d-tale... eşti așa de bună, 

— In stirşito să mi explici mie acum 
ce al făcut în d septimânt... 

— Da, d-tale, o să'ți spun tot, tue- 
buie sa ţi spun tot. Dar jură-mi mal 
întei că nu m& crezi nebună... 

Emiliana stătu la îndoială ; Naic făcu 
cea d întâiii miscare de mânie. 

— Ah, d-ta "1 crezi pe dânșii, şi nu- 
mal de milă poate te-al învoit să m& 
usculți pe mine... 

— Din dragoste, Nuic, til prea bine 
asta. Dupt ceea ce al făcut pentru mine 
nu "mil eşti aproape ca şi o soră? Și 
nu eşti sora logodniculul mei? 

— A logodnicului d-tale? zise Naic cu 
un ton r&uă. 

Și rînji cu amăriciune. 

— Vom vorbi îndată şi despre dân- 
sul. Dar mal înt6iă, d-şoară, explică-mi 
cum e cu putinţă ca micul nostru Mare 
să fie crescut într'o fermă, că cine-va 
a îndrăznit să'l bată, fie şi o singură 
dată ?... Ei, de când se află el în lume 
nu l-am certat de cât în sărutări; şi 
mal adineaurea, fără intervenirea d tale 
dobitocul acela de servitor era să 1 
lovească cu țăpoiul. 

La vorbele astea, care nu păreaii de 
loc ale unei nebune, Emiliaua se apără 
foarte moale, ca şi 0 vinovată, 

— De oara-ce tu a! fust de faţă la 
scenă, al putut să vezi în ce chip i-am 
ai apărarea. 

- Ei bine, d-şoară, eti găsesc că e 
ceva neînțeles ca dia să fi avut trebu- | 
inţă ai lua apărarea !?.. 

— Taci, te rog, o, tacă ! 

Naic cam ridicase glasul și Emiliana 
1 punea uproape mână pe gură pentru 
a o sili să tacă, 

— Nu sunt încă măritată, Naic. 

Naic aruncă Emilianei o privire de 
imens dispreț. Nu era încă măritată. 
Cu asta voia dânsa să explice tot, pă- 
răsirea copilului, creşterea lu! la fermă. 
bătăile. Nu era încă măritată! și pen- 
inu ca să fie măritată, pentru ca nimic 
să nu! împedice dragostea, d-şoara de 
Preuilly uita aproape că era mamă. 

—- Dacă 1 aşa, zise Naic cu brutali- 
tate, era maj bine să, | laşi încă la Parie. 

— Astu era şi părerea lui Raymond. 

— Ah, esclamă fata rinjind din noi, 
asta era părerea lul... 

— Da, însă eii nu mi-am putut bi- 
rui dorinpu de al îmbrăţişa,. 

— Ca şi mal adineaorea, când erai 
cu totul sigură că nimeni nu te vede!.., 
Asta e tot ce-al găsit în inima d tale 
pentru drăguțul &sta? 

— Dar tu trebuie să 'nţelegi, Naic, 

— Da, da, înțeleg, d-şoară că te gân- 
deşii mai întâi la d-ta, și la mititelul 
ăla numai mal pe urmă, când al vreme... 

—- Cu adevărat, Naic, zise doara 
de Preuilly care începea să se supere, 
me întreb dacă nu cum-va... 

—— Dacă nu cum-va sunt nebună, 
nui aşi 9,. Nu, d-şoară, sunt în toate 
miaţile, Şi nu înțeleg cum d. de Ker- 
meric suferă să se trateze astiiel un 
copil care în curâud o să poarte nu- 
mele s&ii, căci crez că al de când săl 
legitimezi prin contractul de căsătorie. 

Emiliana plecă capul şi zise cu u- 
milinţă : 

— Ce rea ești să mă torturezi ast-fel!.,, 


tru Mare 


Luni, 23 Maiă, 1894, 





E adevărat că cu vorbeşti fără să ştii. 
D na de Kermeric s'a învoit la căsăto- 
riăa noastră. Raymond a înlăturat toate 
pedicele. Crezi tu, care cunoşti aşa de 
bine pe d-na de Kermeric, că densa 
ar fi permis fiului săii să se însoare cu 
umunta lui? A fi spus baronesei ade- 
vârul, er a ne fi despărțit pentru tot- 
du-una. Atunci ar fi trebuit să aștep- 
tăim moartea acestei femel, 

— Și în scopul cununiei, micul Mare 
e suuiifivat.. 

— Nu, o să l apropiem de noi cu 
încetul; densul va fi crescut ca şi cel- 
Laţi copil ai noştrii şi mar târziti vom 
putea săi adoptăm, 

Se scuză cu un glas ruşinat sim- 
țind bine că în privinţa asta fusese vino- 
vată, că un copil are drepturi nepte- 
scriptibile pe care e criminal a nui le 
țineau în seamă. 

—— Și pe urmă, adăogă densa în vreme 
ce un vul de sânge îl năvali în față, 
nu e vorba acum uutmal de micul nos- 
CĂ Şi... ci şi... dacii un alt copil... 
— Ce spul? Un altul? 


— Da, şi dară nam îi încă căsăto- 
riți... Vezi bine, Nuic, că aur ti fost o 


nebunie să nu ne folosim îndată de 
bunele disposiţii, ale d-nei de hermeric, 
de înduioşarea pricinuită în sutietul el 
intoarcerea nesperată a fiului săi... Pote . 
Că peste câte-va luni ar fi fost prea 
târziii, 

— O, o! esclamă Naic acoperindu'şi 
faţa cu mâinile, o, d:şoară Emiliano!,., 

Și dânsa se întreba cum se făcea ca 
acea fată de rasă mure să fle aşa slabă 
în fața dragostei, în vreme ce dânsa, 
o Bimplă țăruncă, fusese tot-d a-una atât 
de castă, de curată fără o singură do- 
rință !... 

Și ce să facă în faţa unel așa com- 
plicaţii, a unel aşa uitări de sine însăşi 
din partea Emilianey, a unei aşa în- 
drăzneii, al unul aşa triumf deplin din 
partea groaznicului bandit pe carel 
demascase. 

— O! ticălosul, ticălosul!! 

Cuvintele astea le pronunţă cu un 
ton din ce în ce mai ridicat. lar Emi- 
liana, uimită, îl răspundea: 

Ce al, Naic? Ce al? De cine vor- 
bești ? Şi te rog să nu strigi așa, 

— Ba da, ba da, trebuie ca adevărul 
să iasă la lumină; şarlatania nu poate 
să dureze mai mult)... 

Din ce în ce se exaltu, făcea gesturi 
mari şi respingea cu violenţă pe d-şora 
de Preuiliy care voia so coprindă cu 
braţele, s'o liniştească, 

— Nu, nu, căsătoria asta no să se 
facă, e cu neputinţă să se facă! Ah, 
cât te plâng, cât te plâng, d-şoară; râs. 
punde 'mi repede, când se tace cunu- 
ni, de oarece sunteţi aşi Srăbiul ca 
si ter minaţi odată ?.. 

In momentul acesta, glasul d lui conte 
de Aaa UI, r&sună jos: 

- Dar unde e sora ta, Arnold? Ra- 
ymond 0 să sosească peste un moment 
| și ea n'o să fie gata; şi aşa vom tace 
pe bătrânul preot de luildo să aștepte 
aci mal mult de cât trebuie, ceea ce 
ar fi o adevărată nccuviinţă. 

— Dar, tată, respunse Arnold, nu 
Stii unde e sora mea; mai adineaorea 
era aci în curte. 

— Poate că broscoiul &la o să ne 
spună. ii 
Contele se adresă cu răsteală micului 
Marc care urma a fuce movili de noroi: - 

— Ia spune tu, al văzut pe d-şoara 
Emiliana. 

Tonul întrebărei displăcu biiatului; 
şi pe urmă, dacă d-şoara Fmiliana, sin- 
gura per soană care'! arăta dragoste, voia 
să se țină ascunsă, nu dânsul avea să 
o trădeze. 

Se uită la conte câte-va clipe şi pen- 
tru ca să nu prea minţi, dete din 
umery. 

Ştrengar blestemat! pronunţă d. 
de  Prâuilly priatre dinţi. In stîrşit mâne 
fiică-mea vă fi măritată și bărbatul el 
îi va băga mințile în cap în privința 
acestui băiat. Hai, vino încoace; pute 
că Emiliana s'a întors în casă prin faţă 
în vreme ce noi eram aci; dar du-teşi 
1 spune să se prăbească, îmi place să 
fiii exact. 

In cursul acestei conversaţiy, 
stătuse nemişcată, uimită. 

Emiliana tremura groaznice de când 
tatăl stii îşi exprimase într un chip așa 
l4murit părerea asupra micului Mare. 

Când tăcerea se restabili din noii sub 
dânsele, ţăranea înaintă do dată spre 
stăpâna sa. 


—_— 


Naic 





— Aşa dar cununia e hotărită pen- 
tru azi? 
A se citți urmarea în «Universul 


Literar» de Dumineca viitoare, 








E. 
A 
g: 
i 


za zi ip 





deasă 


Universul Literar No. ?l. 


DREPTATEA DAMENILOA 


SĂU 


CONDAMNATULU 


«e 


ALEXIS BOUVIER 


EȘAFODUL DATORNIC 


PMOLOU 
| 


NEVINOVAT 


Ce se petrecea în piutu huchetei într o 


noapte de hăpcrune 


jbătuseră ceasurile două d inspre di 
mineatţi. 

Itu frig, umezeulă, morirlă: în ceața 
care se întindeau, se auzia Zgo- 
motul mulţimei îinbulzite pe piaţa ho- 
chetel. |) ubia se putea vedea lămurit 
la trei paşi. Agenţi şi sergenţi de oraş 
înfrenaii pe curioşi şi! opreaii de use 
apropia de centrul pieţei unde lucrai 
şease oimeni. 

Acei oameul clădeati eşatoiul pe care, 
în zori, avea să cadă capul ucigașului 
Cornilă Lebrun. 

Se auzia zeomotul ciocanului cure lo: 
via asupra penelor de lemn, răsunetul 
<cândurilor şi al bârnelor ce se isbeai, 
se vedea, prin ceaţă, felinarele roși! ale 
lucrătorilor. 

In noaptea aceea, în acea ceaţă, acel 
vuet al mulțimei, acel zgomot al lucră- 
TOI, umezeala ce cădea îngheţată, totul 


era înfricoşător și jalnic. 


Simţial sâugele răcind în artere, tre. 
mural de fiig şi de spaimă. şi, chiar 
subt cele ma! calde veștminte se zbâr- 
lea părul pe piele. 

Era acolo toată lumea scârboasă a 
execuțiilor, tot-d'a-una aceeaşi ! Feţe 
vinete, cu obraji scofâlciți, cu ochi a- 
prinşi de ilacări grozave, cu buze sub- 
ţirele... trupuri slăbănoage peste cant, 
fără să fi tremurat, se lipeaii bluzele 
de pânză muiate de umezealu nopţel. 

Glasurile ce se auziaii erai răguşite 
de zeamă (aşa ziceai e! rachiului.. 

Femei! !... tetişoare !... mame eraii a- 
colo, cu pruncul, verde de frig, atâr- 
nat de peptul lăptos. 

Cei mal mulți dintre aceşti oameni 
veniseră de zece or! la ceasul acela, 
așteptând să vază dacă nu avea să se 
îndeplinească odată desfrâul de sânge 
ce le făgăduise justiţia, 

Toată lumea aceea grohăia, se ducea, 
se intorcea, bătea cismele ca să şt în- 
cilzească picioarele, schimbând vorbe 
neruşinate. 

Acel oameni par'că se cunoșteaii în- 
tre el. 

Neguţători de iot felul treceau prin- 
tre cete strigând: 

— Ţigări şi toc! 

— Cogniac, anisetă şi casis! numal 
Zece bani paharul! 

-—— Calde! calde!... lipiile cu cartofi! 

Obicinuiții îşi dai cunoştinţă ast-fel : 

— Lite! d-ta eşti! bună ziua... Par'că 
team văzut şi la a luf Lapomerayve. 

— Da, nu lipsesc de la nici o exe- 
cuţie. 

— Ca şi mine! 

— Mi-adue uminte de d-ta... 
colo atunct .. 

— Da, vom fi mal aproape astă-zi. 

— Oh!no să fie așa mare îmbul- 
zeală. 

— Nu! Dacă nu aș fi deprins cu așa 


ceva.. nici c'aşti venit. Se zice că ăsta 


eram 


e un papă-lapte care miorlăeşte. 


-— Ah! alt-ceva era Lapomeraye, ăla 
era zdravă&n. 

— Ah! rar de se vede ca acela. 

Un negustor le tăie vorba strigând : 

— Țigări şi foc, că ţine de cald!...., 

Un piciii svârbos, parte Gavreş parte 
Totiard, cocoţat de cu seara într'un co- 
pac, zicea unui ucenic... aşezat pe o 
cracă din apropiere: | 

--- Bine stai eii acilea. Cum 's'o duce 
ceața, nu perz nici o îmbucătură, e 
voiii prinde surisul lui de pe urmă. 

— Şi ce câştigi cu asta? 

— Câştig... Asta m! face poftă. 

— EI bine! Dar mite eii! Aş merge 
fudul, aș vrea o frumoasă execuţie. 

— Unde put că nu! suferinţă mare! 
Treaba ţine cât clipești din och1, pu- 
țină r&coare pe gât, şi pe urmă ce mal 
este ?... 

Un negustor zgudui copacul strigând : 

— Mă de sus!... calde! calde!.. li: 
piile cu cartoti! 

Intr'altă parte, o fetiță cu ochi al- 
bastri, cu fruntea senină, cu obrajii 
Tumeny, zicea une! mame care ţinea un 
copil de mână: 


e i A RONI 


nu ești cuminte, 


EEE E: 


Draga mea, muit mie frică. 
De ce? 
Să nu fie grațiat. | 
Oh! dar cl nici recurs la casație 
na vrut ca să facă... fice căi nevi- 
novat, | 
— Toţi spun asta!... | 
— Misei, drace!... Ca toți bărbaţii. 
At văzut? Biata femeie! cum mi țr-a 
micelărit o... | 
— Oh! spureatul !.,. săi văz mutra,. 
Copilul, pe care mama | ţinea de 
mână, începu să țipe; mama i zise: 
— Mai și ţipi 7... Bagă de seamă, dacă 
n'a! să vezi cum se 


— 
——— 
— 


g&hilotinează. 

Un neguster despărți pe drăgălașele 
fiinţe, strigând: 

— Aniseta ! Cogniac! Zece bani pa- 
harul... 

Un curios, asăţat de zid, zicea unul 
vecin de pe v bârnă de mai sus: 
— Ştil că ăsta tuce pe şireiul; ela 
zis judecătorilor : voiit îndura horărîvea 
voastră cu aceiasi liriște cu care o as 
cult; numai vinovaţii 
veciniciel. 
— Urgia! vorbe! De pe vremea Cu- 
vierului de Lyon, toy zic aşa. lacă o 
piesă care a stricat pe toţi osândiţii la 
moarte... L/ om vedea noi pe cumpănă, 
dacă face tot pe Letux. 

— Ed, o spu!l de mal înainte: ducă 
crâcneşte, îl fluer. 

— Dur mite eii... 

De-odută o larmă mure zsudui 
țimea ; Lăeţii strigaii : 

---- Municipalii! municipali !... 
Un pâle de gardizti al Parisului go- 
liră piaţa... apoi geundarmii încongiu- 
rară eșafodul, încă întăşmat de ceaţă. 
Nu se auziră, câte-va minute, de cât 
strigăte, urlete, înjurături, huidueli cari 
puteaii să deștepte pe osândit din ce: 
lula luY. 


mul- 


de rnurmurul obicinuit al muițimei îm- 
bulzite. 

In colțul pieţei, la poarta de intrare 
a tenimiţei Rochetei, după întâiul rînd 
de soldaţi, mai subt picioarele cailor, 
dol oameni staii rezemaţi de zid, îni- 
brăcaţi în haine groase, cu gulerile ri 
dicate, mai mult pentru curioși de cât 
pentru frig, unul lângă altul, muţi, ţi- 
nându-se de mână. 

De opt zile, în fie-care seară, veni- 
seră acești doi oameni la cârciumarul 
din colțul uliței Foli-Renolt, întrebând 
dacă nu se arătaseră Jucătorii Rochetel, 
In seara aceea li se r&spunsese: 

— Da. 

Ei se îngălbeniseră, se uitaseră o clipă 
unul la altul, aport, stringeendu'şi mâna 
ca şi cum ar îi vrut să se îndemneze, 
unul făcuse o storţare pentru ca să zică 
cârciumarului : 

Foarte mulțumim, d-le. 

Tăcuţi, e! ieşiseră, se duseseră până 
la jumătatea uliţei Foli-Renolt, lângă 
fundătura Lonei, şi se ghemuiseră îna 
intea uuei căsuțe ciudate. 

O căsuţă singuratecă, fără număr, 
iudat clădită, cu jalnică înfăţişare: 
patru zidu'Y! crăpate, spălate sait mai 
bine învineţite de vânturi şi de plot; 
un acoperiş roșiu ca sângele... 

Sub strașina acelei case şi d'asupra 
ușei, o singură fereastră, rotundă ca o: 
chiul une! fiare năpraznice. Acel ochii 
era luminat. 

In fața porței aștepta o căruţă, în 
care niște oameni cărai bârne, stân- 
duri și table, 

După ce se încărcă căruța, call o 
duseră în piața Rochetej ; cel doul os- 
meni se sculară şi meseră după dânsa. 

kraii ceasurile unul d inspre ziuă. 

i.in acel minut cei doui oameni eruiă 
acolo rezemaţi de zidul umed, cu pi- 
cioarele în noroii, mână în mână, fără 
ca să se schimbe o vorbă, tăcuţi, ne- 
mișcați. | 

La, ceasurile patru, unul dintre lu- 
crătoril eşafodului se apropie de dânșit. 

— Domnule Vicenţiii ? zise el cu glas 
încet, | 

Cei duui oameni se îndreptară pe pi- 
cioare, 

Cel care părea mai 
încetisor : 

— hit sunt! el bine ?... 

Ajutorul călăului 1&spunse şoptind: 

— Vii din partea cui știți, ca să 
ve spun că treaba sa tăcut: aţi dobân- 
dit voia cerută, 

— Mulţumesc ! zise cel care intrase 
în vorbă; vom merge. 

Ajutorul se întoarse pe dată la eşa- 
fod ; acela cui el îi zisese Vincențiu 
strânse mâna tovarăşului său zicendu'T: 

-- Aide, Searlate, totul sa sfirşit... 
acuma curagiii ne trebue. 





în verstă zise 


tremură în faţa 


Apo! se făcu tăcere, turburată numai 





— Voiii avea. 

—— Vezi tu, eii sunt tare. 

— Şi eii voiii fi tare, Vincențiu. 

Ce! dout oameni se întoarseră la lo- 
cul lor pe pavugiul mocirios. 

Această grupă era ciudată în negură 
în ceaţă..., nemișcaţi atunci când lu- 
mea d imprejur sufla în palme ca să 
se desghețe degetele, 01 stail nemişeaţi 
la vremea rea, de şi frunţile lor abu- 
reaii și mâinile l> eraii țepene. Mulţi- 
mea grohăia, el nu o auzea; lumea 
se îmbrânceu ei nu se clinteuii... Lipiţă 
strinşi unul lăngă altui, în ceața acea 
în acea noapte, cil păreail 0 cocoașşe 
uriaşă răsărită din zid, între bârnă. și 
Woroii,. 

Când începu să bată şapte ceasuri, 
tresărind, €Y se sculară în picioare. 

Zorile ernei, neguroase, triste, întin- 
deati lumina lor îndoioasă d asupra Co 
pacilor din cimitirul Pere-Lachaise..... 
ceața aproape de tot se risipise, puteal 
vedea înainte ţi. 

— Cerule ! zise unul dinire cel doi oa- 
men căzând spăimbatat peste tovară- 
sul stii, 

Cel Pult se uiti, înainte'i și la rândul 
lui simţindu se slăbind, se opinti să se 
întărească... vezuse piața. 

Și era jalnică priveliştea pieţei Ro. 
chetel, în acea dimineaţă de Răpciune, 
în acea. zi întunecată, în acea mare de 
capete învineţite care se'ntindea de 
parte cât putea ochiul ca să vază... În 
marei acea pâlcul soldaților alcătuizii 
o insulă posomorită în mijlocul căreia 
se înălțaii cele dout braţe ale eșuto- 
dului. 
 Stăpâuindu'și slăbiciunea, cel mat în 
versfă dintre cei doi oameni Vincențiu 
lu în braţe pe tovarăşul sti şi săru- 
tându'l îi zise la urechiă: 

— Aide! aide! Scarlate, în picioare 
curagiii! o să vie! E 

Scarlat îşi scutură truntea ca ȘI cum 
ar fi vrut să gonească nori! ce'i încon- 
juvati creerul, el se 'ndreptiă în piciore 
cu braţul petrecut după umăru, lui 
Vincenţii. D= 

Poarta Rochetet se deschise... o larmă 
năprazaică umplu piața, urmată numai 
de cât deo tăcereca de plumb. 

In zadar încercară cel doul oameni 
si înăbuşască plânsetele ce le horcaeai 
în piept; apol îmbrățişaţi "şi descope- 
riră capetele şi îngenuchiară. 

De pe poartă, gaură neagră ca 0 
prăpastie în acea zi născândă, ieșiră, 
mal întâi doui oameni! ţin6nd fie-care 
un felinar aprins; după ei mergea 0- 
sânditul, rezemat de umărul duhovni 
culv! şi sprijinit de un temniţer din 
pricina lanțurilor cari îl legai picioa- 
rele şi mâinele și'l împiedicaii ca să 
umble. | 

Nenorocitul, zise celui care "1 spri: 
jinea : | 

— Nu aşa de repede. 

EI se opri. 

Şi întorcând capul spre locul de pe 
piaţă unde se afiaii Scarlat și Vincen 
țiă, el zise cu glas tare: 

— Adio şi nu mă uitaţi! 

Cei doui ozmeni răspunseră cu glas 
sfișietor: 

—- Adio |... adio!... 

Omul temnițe! tiri pe osândit, care 


Luni, 23 Maiii 1894. 





Un gemtt năbușşit porni din mii de 
piepturi. | 

Dol geandarmi călări înaintară prin 
mulțime, deschizend cale unei căruțe 
scunde pe care ajutoarele călăulut ur- 
caseră un paner roșu... mal roșu de 
cât sângele care se scurgea printre îm- 
pletiturile lut... Căruţa asta era urmată 
de o trăsură în care se suise duhov- 
nicul, | | 

Văzând jalnicul alaiă d'inaintea cui 
muițimea se da la oparte, cel doulou- 
ment de la colțul pieţei se sculară; cu 
mâinile, cu coatele şi cu umerii, et'şi 
făcură loc printre lume şi cu capetele 
descoperite alergară în urma căruțel... 

Ajunși aproape de mahalaua Saint- 
Anton, un geandarm voi ca să! ga 
nească. Ajutorul căltului 71 opri spu- 
nendu'l că ej aveati voie să însoţeuscă, 
cadavrul. El opri trăsura preotului şi 
apoi apropiindu-se respectos de cei do! 
oameni le zise: 

— Vă poftesc în numele părintelui 
duhovnic să vă urcați în trăsura sa, 
dacă voiţi, 

— Nu, zise Vincenţiv, vom merge 
tot pe jos. | 

—- O să mergem cam repede. 

— No! vom alerga atunci ! 

Ajutorul salută și, luându'și locul 
pe capra căruță, zise brigudierului de 
peandarmi : | 

— Să mergem mal încet; el nu vor 
să se urce în trăsură, merg pe jos după 
cadavru, 

— Dar cine sunt oamenii &tia ? în- 
treabă brigadierul. 

— Sunt fii osânditului!.. 


TI 
Câmpul Napilo» 


Dupi cererea duhovnicului, vizitiul 
domolise treapătul cailor, ast fel că cel 
doi fii puteaii urma alaiul cu paşi ceva 
mai deşi. Alaiul străbătu astitel piaţa 
Bastiliei, luă de-alungul bulevardului, 
trecu puntea Austerliţului, bulevardul 
Spitalului, piaţa Italiei şi drumul către 
Choisy. | 

In siirşit, ajunseră la cimitirul de la 
lvry... Poarta era deschisă, 

Căruţa, trăsura şi geandarmil intrată 
în treapăt; poarta era să se închidă; 
însă la vederea biletului de voie, pă- 
zitoril lăsară ca să intre şi cei dol fil 
ai osânditului ; apo! cimitirul se închise 
în ciuda câtor-va curioși rămași afară 
și care şi făcuseră cruce la trecerea a- 
laiului. - 

La pas străbătu alaiul prin micul ci- 
mitir; apoi intră în coprinsul rezervat 
pentru cadavrele osândiţilor, în Câmpul 
Napilor. 

Pe acel pământ blestemat, ultima 
pedeapsă pe care societatea dă acelora 
pe care! osândeşte la moarte, nici 
mormiute, nici cruci, nici coroane, nici 
flori !... nimic care să spuie celor ce 
r&mân. 

«Aci odihnește acela pe care laţi 
iubit b. 

Nimic, nimic de cât ştirul şi urzica 
gata ca să muşce. picioarele celor cari 


îndrăzuts2 să viziteze Colțul blestemat. 


Se tacuse ziuă cum se cade, o mare 


punând piciorul pe întâia treaptă a e- | linie albă se întindea în zare, negura 
șafodului, îmbrăţişă pe pr-ot şi! zise: „se risipise, și lașurile copacilor și ară- 

— Părinte, mulţumesc, pentru mila | tată siluetele în spaţiu. Lotui era trist, 
voastră... D-tale'ţi încredințez voinţele : ticut, jalnic în acel cimitir; nu s'au- 


mele de pe urmă!... Mi-aţi figăduit ca 
să'1 vedeţi până nu se înapoieză... Adio 


părinte, roagă-te pentru mine şi mân-! 


gâlă 1... 
» — Pe va face voia ta!... Oh! 
cugetă la Dumnezeil!... 

— Adio! 
_ Intoreându-se către ajutorul călâuiut 
cme'l sprijinea: 

— Ajută-m& prietene, ca să isprăvim 
curând. 

El urcă treptele eșatodului, liniştit 
dar înfigurat şi ca şi cum sar fi în- 





fiule, | 


| 


zea de cât tropăitul cailor şi scârțâitul 
roatelor căruţei înglobate în noroiii. 

Trăsurile se opriră înaintea groapel 
căscate. | 

Cei doi frați steteră pe marginea 
groapei ; părul lor aburea de sudoarea 
pe care vântul dimineței o îngheţa pe 
fruntea lor. 

Duhovnicul se dete jos. Ve&zând că 
era să se deschidă furgonui și să se 
dea jos coşciugul, el făcu semn oame- 
nilor să aștepte puţintel. 

Inaintând atunce! spre nenorotiţii ti- 


doit de sine însuși, cu o mişcare re-!neri frați el le zise: 


pede se aruncă sub cuţii... 

Ajutoarele'l legară... Tăcerea nu era 
turburată de cât de glasul duhovnicului 
care în genunchi pe treptele guilotinei 
se ruga, 

Requiem aeternam, dona ei, Domine, 
et dur perpetua luceat ei. Ojferentes meum 
in  conspectu altissimi, Kyrie eleison ; 
Chviste eleison; Ayrie eleison, 

Bascula se clătină... In ceaţă în lu- 


cirea zorilor, sub soarele care vrea să, rută, rupse pecetea. 


— Domnilor Vincențiu şi Searlat Le- 
brun, trebuie să vă înmânez aicea a- 
ceastă scrisoare care coprinde voința 
de pe urmă a tatălui d-voastră, Cornilă 
Lebrun... El a dorit ca să luaţi ştire 
de dânsa înaintea rămășițelor sale mor- 
tuare, pe car! să jurați de a! înde- 
plini voințele. . E cra 

Ce! mare dintre fraţi iuă scrisoarea 
din mâinile preotului şi, după ce o să- 


răzbească negura, un fulgor țișni între | AAA AA AAA AAA AAA. 


cele două grinzi roșii ale eşafodnlui, 
Se auzi jalnicul țipăt 'năbuşit. 


A se citi urmarea în fascicuia care va 


apare mâine dimineață Luni, 235 Maiă 


Capul lui Cornilă Lebrun, ucigașul | current. Va apare 0 fasciculă de $ pagini 


d-nei! Mazel, căzuse. 
Societatea tusese răzbunată ! 
sintanții el pedepsiseră. 


pe fie-cave zi şi se va vinde O Dani fas: 
hepre: | cicula în toată țara. 


AAAAAAL INN NINNNN N SI NN N II 





Universul Literar No. 21 





N IO e e ———  - ——— 





N — ——p. 


STIRI PRIN POSTA 


Franţa. -- Lângă Brest,.a naufragiat 
barca -Demur.Fkrores. Cinci oameni cart 
se aflaii în barcă sai înecat. Scufun- 
darea bărcii a fost provocată de chiar 
unul din ek înecaţi care a voit să se 
mMece în companie și cu alţii, 

-— Viitorul congres pentru alegerea 
preşedintelui republicer se vă 0supa de 
9 propunere prin care sar desfiinţa Ne- 
“natul, aşa cum e el alcătuit acum, în- 

1loenindu-se cu un corp. legiuitor ales 
de DOOR Căsneneă deputaţilor. 


[pi 


talia. Primara home! Ruspoli, s'a 
eonsfătuit la cameră en deputaţi! Bac- 
geli Guildo şi (actani de Sermoneta 
spre a torma un comitet patriotic în 
scopul celebrărei celet de NXV-a ani- 
versare a anexărei Romei la Italia. 

— Cele din urmă ştiri asupra sănă- 
tăței d-lui Nicotera, tost ministru, sunt. 
imbucurătoare. 

„Bolnavul conservă conștiința de sine 
«] se speră într'o însănătoșire, 


Germania. Lane ii Spandaii sa în- 
tâmplat o ciocnire între 2? trenuri de 


arta: 5 oameut din personalul trenu- 
rilor şi 2 pasageri ati fost grei răniţi. 
păuza acestel ciocniri nu sa putut 


stabili bine, Un macașii însă a fost a 
restat, | 
„— Din -Freiburg se - anunţă, Că în 
tot ținutul Schwarzwald a nins puter-. 
Bic 2 zile de-a rindul. Zăpada a îimpe- 
decat comunicațiile pe mai multe zile. 
Temperatura e.cu i grade sub 
zero, 
JE. 
_ Austro- Ungarit.* La Gratz, sia gă- 
sit lângă o tabrică de stofe; din mar- 
ginea oraşului o cutie mare, conținând 
12 cartuşe cu dinamită, având fie-care 
“<artuş fitiluri egale, dar neaprinse. Pa- 
liţia a făcut numeroase perchiziţi!, dar 
până acum n'a dovedit pe nimeneza. 
Dacă. nu sar fi găsit bombele la timp 
țabrica aceea ar îi fost aruncată în aer 
şi un dezastru enorm sar fi produs. 
i Ministrul ungar de lucrări publice 
I) Ddaotai un proiet de lege pentru 
taxarea iăilai ai mutuale». 


Anglia.— —se serie in Londra despre 
e mare inundație în India, Fluviul Ho- 
oghly sa revărsat şia devastat provin- 
cia Kulu. 200 de persoane al piorit. 
-— Guvernul englez a propus un pro- 
iect de lege prin care proiectele gu- 
vernului să fie luate în discuţie îna- 
inte de ori-ce propunere din inițiativă 
părlam entară. 
FA 
Rusia;— Confori m uzului statului ma 
jor general rusesc, trupele însărcinate 
cu &părarea fruntariei de apus vor îi 
sporite . considerabil. Regimentele de 
fruntarie vor forma un corp de. armată 
deosebit. | 
Țarul, după raportul ministrului. 
să de: interne, a autorizat să se des- 
ehidă o subsericră publică în imperiu, 
în folosul victimelor cutremurelor de ps 
mânt din Grecia. 
“ 2 
"Taveia. Ezaia proiectează de înalta 
poartă o mare retormă militară, după 
care şi poporaţiile crestine să facă O- 
bligatoriu serviciul militar, pe timp de 
doui ani, | 








NOTA. SATIRICA 


„La expoziţia artistică : 





ca ai) vezi 


de toț: 
expoziţia de tablouri a .iui Mâzgălici 
erebue să plătești: un franc, iar ca să 
vezi pe ale lui Rafael numai 0 bani. 


Asta curios 


-- De, d-le, Ratael nu mal are tre- 


bainţătă încuragiaze 


j 


că. lucrurile se fioupoă |... 


KI A 4 
— Va ti pace, și de weaba ŞI DESI, 
—- Şi de unde deduci asta ? 
— De unde 2... Mam uitat la Dao 
metrul meii politic. 
— Nu nţeleg zti! 
-— "Barometrul meii politic e colone- 
lul X... De câte or! îl văz îmbrăcat ci- 


vil, semn de răsboi; de vâte or! se îm- 
bracă militar, semn de pace! 








Instrucţia bandiţilor Pdre- 
lea si Cimpoleru - 


-D. jude instructor tilovici, a fost a 
Jaltă-ieri la Văcăreşti ca să ia din noă 
interogatorul bandiţilor Zdrelea și Cim- 
poieru: Aceştia după spusele păzitorilor, 
aii început să sufere teribil din cauză 
lipser de iibertate. 
Cimpoiern plânge . chiar câte odată 
când. privind prin lereastră-i, vede ţ&- 
ranit cum se depărtează prin câmpuri. 
Zdrelea foarte tăcut race planuri şi în- 
treabă pe toți tovarășii care ar fi mij- 
| locul să poată fugi; 
zeşte a fost indoiti, 
. Bandiii! acum după ce 


gardu care | pă: 


ati mărturisit 
toate faptele lor criminale, ai început. 
să denunțe gazdele din fie-care sat la 
Curi se adilposteati când bănuiaii că ar 
fi în pericol de a fi prinși, ceva mal 
mult după cercetările făcute de judele 
instructor s'a păsit că pe lângă multe 
gazde denunțate, se afiaii și persoane 
cari erai nevinovate şi cui nu sunta 
cuzate de bandiți de cât din cauza urel 
vechi ce acești bandiți o aveaii asupră- 
le din diferite pricini, aisind în ace eastă 
denunțare o r&zbunare. 
Până acum bandiţilor după propiele 
lor denunţări „li se impută 24 de tâlhă- 
rii dintre cari 10 atit fost şi cu omoruri. 


UN SFAT 


Un igienist german face următărele 
recomandaţii celor ce se îmbăiază 
Nu te îmbăia dp ori-ce fel de C- 
moţiune violentă; 2. Nu te îmbăia aaa 
ori-ce fel de boală neprevăzută; 5. Nu 
to  îmbăia după o noapte de A aie n 
4, Nu te îmbăţa imediat după masă; o. 
Nu umbla repedecând te duci în baie; 
6. Să cunoşti în tot- d'a-una exact adân- 
iei apei în care vrei să făci baie; 
„Nu sta desbrăcat de loc, imediat ce 
ia despol să intri în upă; ș. Udă ți în-" 
tări dia apoi udăți tot corpul de-o- 
dată; 9. Nu sta mult în apă, mal ales 
dacă eşti nervos; 10. După  haie, ster- 
de-te bine, îmbracă-te: în vegtminte cal- 
dluroase şi să te Pia cât poţi mai mult. 











“Un proces. curios la lași 
Citim în. «Evenimentul» : 
Secţia L-a Curţei de apel din Iași a 
avut să judece ulaită ieri procesul tâ- 
liceul din Pomârla (Dorohoi), condam.- 
nat de tribunalul Dorohoiă Ja un an 
si jum, inchisoare, pentru talhărie la 
drumul mare. 
aţă faptele: 
Numitul fusese la o nuntă ovietuseit | 
în Herţa. In ziuă, esind cam ameţit-de. 
la petrecere, porneşte acasă, Pe . drum 
întâlneşte pe un bătrân, pe care îl lo- 
veşte cu-un ciomag, somându ! săi dea 
bani, «de oare-că el e haiduc». <Ducă 
nu dat. punga, îţi iai zilele» adaogă a- 
cest noii Mărunțelu de 11 ani. 
Moșneagul, vezând că tânărul hat- 
| aue nu glumeşte, o ia lu fugă peste 
câmpi. Acesta. îl urmărește până la un 
părăii, pe care nu -vrea.aăl treacă, de 


bal cu care'era încălțat. Bătrânul scă- 
pat de haiducul improvizat se plânge 
„|parchetuluY şi cazul a fost judecat de 


|tul, de tâlhărie la dramul MATE, Con- 
damnând la 1 an Şi jum. închisoare pe 
1 elevul Gheorghiu. 

Curtea apreciând pedeapsă ca prea 
grea, a redus-o la lb ziie închisoare, 


pentru lovire. 





dn doctor amenințat cu mârtea 


La Berck-sur-Mer (Franţa lumea e 
emoţionată de o atacere foarte ciudată. 
Doctorul Menard îngrija de copilul 
unu! comis-voiajor, Petre Darre, | 
După ultima vizită, Darre rugă pe 
doctor săi facă socoteala, 

Doctorul se supuse. De-odaiă, Darre 
luă hârtia, o băgă în buzunar şi sco- 
end un revolver, îi îndreptă asupra 
doctorului, strigând : 


n&rulut Gheorghiu, elev în clasa JVla 


tribunalul Dorohsoii, care a calificat fap-" 





teamă de a pu'şi murdări pantofi! de 





nescu, 


cordat d-lui general Dona, 


| m pi —e Dr da e, pe O RP a IP 


-:- Acuma ești plătit, căci de multă 
vreme ţii relaţii criminale cu temeia 
mea. 

Medicul protestii, însă ea urmă : 

— 0. să'mi iscăleşti trel bilete la or: 
din de 5000 “de franci. Alt-fel te omor ! 
-Paţă-cu aceestă amenințare, decto- 
rul iscăli două dintre bilete, dar la al 
treilea se repezi la adversar ul săi, îi 
zmulse revolverul și fugi. 

EI îăcu imediat plângere pentru în- 
cercar> de omor şi de santaj. „Darre a 
fost arestat imediat, 

n 


0 de omor în Tele- 


 OFMari | 
„ Săptămâna trecuţă o tentativă de- o- 
mor s'a întâmplat pe moşia Drăgășani, 
judeţul Teleorman, Dioprietalea Eforie! 
spitalelor civile. - 
Un vare-care Mihale lanolidi, omul 
arendașulul Nicholache Papazolu, a 
zărit prin semănături nişte țărani ; ŞI 
bănuind că ţ&ranit sunt pe moşia aren- 
daşului, Tanolidi, un grec foarte cu- 
noscut pentru brutalităţile sale, a tras, 
firă nici o somaţiune, asupra ranilor, 
rănina grav. pe unul dia ei la IBIS RUL 
stâng. 
J ustiţia a fost sezisată. 


ŞTIRI 


Duminică. 
Clasu Y Comercială a pleacat, ieri, 
Sâmbită în a doua escursiune ştiinţi- 
fică, către” Sascut-Galaţi-Brăila. 


încercare 





-- 


Miercuri, „25 curezit,: vor pleca în 
Iasi d-nii! architecţi Sterian şi Dobrescu 
care. aii fost însărcinaţi de ministerul 
instrucțiune! publice .ca să instaleze 
școula de bele arte și muztul din a- 
| est oraș, 


“Săptămâna, viitoare cosainiul de mi- 
niştrii se va ocupa cu  înaiatările la 
gradul de general, care se vor tace 
după întoarcerea M. 5. Regelui. 


| ministru de finance a expus rezultatele 
subscriptiunet! de 3 milioane pentr u banca 
agricolă. | 


D. 1bspebtea sanitar Blasian, sa 
întors de Ja Sinaia, unde s'a dus să 
vază dacă măsurile higienice prescrise 
de consiliul sanitar a fost executate de 
administraţia locală. 

D. Blasian a dispus să se mat inde- 
plinească unele măsuri cari ai fost pe 
! deplin executate. 


În" urma iucide meat de foii de 
ja ziarul  «Adevsrul», ati fost ares- 
taţi d:nil C: Mille, avocat, Alexandru 
Ionescu , tipograf , Panaitescu, patro- 
nul tipografie! și 20 de lucrători. tipo 
grafi. 
S'a lansat un mandat de sreatare 
în contra dlui Anton Bacalbaşa, dar 
d-sa n'a fost găsit în Capitală. 
D. jude instructor Sărăţeanu a înce-| 
put instrucţia celor arestaţi. 
Din 93 de indivizi arestaţi, ll sunt 
străini. 

Intre studenți sunt 3 răniţi, între cari 
d în mod destul de grav. 
_Lmcrătorit din tipografia dlul Pa- 
naitescu, arestaţi Joui seară, aii fost Ii- 
beraţi. alaltăl-eri, 

D-nii Mille, Gr, Panaitescu, Al Io- 
aul fost asemenea liberați eri su 
orele D pi 


iza mânia şcoalelor secundare vor 


începe la > Iunie și vor dura până la 
95 acelaşi luni. 


Ministrul. instr neţiunet publice a de- 
legat pe inspectori cari vor: prezida i 
ceste examene. . 


Un concediu de 20 de ii s'a a- 
comandan- 
tul corpului [ de armată, 

- D. general, Cruţescu va comanda a- 


| cest corp până la întoarcerea geuera- 


lulu Dona. 


p. de Coutouly, ministrul Franţei, 
va prezinta scrisorile sale de 'reche- 
măre îndată după reîntoarcereu regelui 


în tară. 


D. marchiz a Aubieny, succesorul săi, 
e aşteptat să sosească în curend, 


S'a arestat la Craiova un individ 
Lazăr Bandu, alias Matheiii Petru, care 
fugise din penitenciarul Orsova, unde 


In consiliul de ministri de alaltă-eri d.. 


LUNI, 35 Miuu 10, 


— E ap, 





EDEA rm i Iapa, 





a fost închis pentru că omorîse pe ta- 
tal s6ii la Barfi-Hamadin 'Transivania. 
“Acest paricid va fi extrădat tudată 
ce guvernul austro-ungar va face cerere, 


„Numirile de “i ceitoni de pace se 
vor face în primile zile ale s&ptă- 
mâne! viitoare, astiel ca la 1 lunie 
nouii magistrați să poată intra în func- 
țiuni. 


La şosea ait început deja a se 
face preparativele pentru meetingul ce 
va avea loc mâine. 

Meetingul se va ţine aproape de stăr- 
şitul rondulu! [ pe locul viran care 
este lângă vila Nouă. 


A apărut «Didi», ” 
d. Ionică D. Burlan. 


polcă mazurcă de 





Intemplări din capitală 


„Nenorocirea de la gara de Nord 
(O scenă stâşietoare s'a destăsurat ln 
gara de Nord. 
Pe la orele patru fără un sfert, ma. 
neviati niște vagoane la rampa mili- 
tară, Lucrătorul făbeorghe (Cristescu, 
voind să le lege, u fost apucat între 
tampoimne, 
Un singur țipăt desperat. Nenorocitul 
a fost literalmiute zdrobit. Moartea a 
fost instantunee, 
Cadavrul a fost dus la Morgi,. 


Dar familia ce să face? li va veni 
cine-vu în ajutor ? 
Incevcure de sinucidere 
Soldatul Ionescu Valerian, din a: 


4-lea regiment Ilfov No. 21, utlânduse 
la sheţăria din dosul spitalului militar, 
fu observat pe când ducea o sticluţi la 
gură și bea dintr'însa, 
„Cei de faţă săriră, bănuind că nmue 
lucru curat. 

lu adevir, el băuse o soluţie de chii- 
brituri. 

I sau dat ajutosre imediat, ast-tel că. 
Valerian e în atară de primejdie. 


Pungăşie 

Costache Ion, zis şi Marin Ghecrgehe, 
Zis şi Pungaşu, a furat de lu un băiat 
de prăvălie, lon Minteanu, 240 de let, 
cu cari stăpânul ucestuia îl trimisese la 
regie să cumpere tutuu. 

La strigătele băiatului, poliţia inter- 
veni si <Pungagun a fost arestat, 


i ESI 


Cenfiict sîngeros la. granița. 
SEX Ro-PMosnIiacă 





budapesta 20 Maiii. 
Lua eraniţa bosniaco-s6rbă sa înteiu- 

plat un conflict singeros între locutorii 

mărginaşi serbi și bosniaci (de naţiona 

litate turcii. Cauza sunt nişte neînţe: 

legeri pentru un hotar de pisunat, 

Sunt vre-o 5 morți de ambele părți, 
S'a deschis o anchetă. 





Deraiarea Anaăi tren 
serlin, 20 Alaiii, 


La staţia Sthlhorm un tren ce venia 
dinspre Nechita, din cauza unet mane- 
vre greşite, a " deraiat, Locomotiva a 
fos aruncată de pe linie ȘI stivimată 
cu totul. Vayonul de poștă sa stărimat 
cu desăverzire. Mecanicul şi  forhistul 
ai fost grav răniți. Câţiva pasageri 
S'aii. ales cu contusiuni al uşuare. 





os eraţie făc-ată împăratului 
SN ilhelm 
Berlin, 20 Matu, 
Monitorul» publică un buletin iscălit 
de doctorii Bergman, Leuthalef şi Se” 
lange purtând: că în urma unul ordin 


imperial aii extras o mică tumoare care 


se formase la obrazul stâng al împ&- 
ratului. Operația s'a efectuat în câteva 
minute şi fără u se recurge lu uu nal- 
cotic. 





A restarea anal talşitie ator Ade 
raonede 


lobadra. 20 Main. 
_leri s'a arestat în toburgul Celteu un 
fusiticator de monede numit Fritz Ball: 

s'a descoperit la domiciliul s&ii un ate- 
lier pentru fabricarea de bani falși; s'a 
mal găsit de asemenea broşuif an:u- 
chiste, explosive, acid sulfuric şi o bu- 
terie electrică. 





Condamanare 
Viena, 20 Maui. 
Tribunâălul a condamnat pe numitul 
Pollitaer, care ameninţase pe depututul. 


Kaiser, la 4 lun! de închisoare. 
NN a a n a II a 


Universul | Literar No. 2], 


















Situația în Bulg aria 


„ Viee-presedintele camerei bătut de moarte.-— 
Un _ procuror maltratat,—Poliţia trage asupra 
mulţimei. — Mitropolitul Clement instalat în 
tuncţiile sale.—Portretele d-lor Stambulof și 
Peteof avse.— Toate posturile de poliţie îulo- 
“uite cu trupe.-—-D. Stambulof și. colegii seci 
prizonieri.— Luptă între trupele” cari s'au de-. 
»larat pentru d. Stambnlot și trupele guver- 


nului: mai mulți poți st răniți. 
Sofia. 2 Made 
Noul cabinet u (inut un consilii. A 


„uotificat constituirea sa tuturor agenţi: 
ilor diplomatice. Instrucţiile :cele mai 
severe aii fost date pentru menţinerea 


torităților civile. Pretutindeni poliția. a 
tost ?nlocuită cu trupe. Toate cartie- 
rele din Sofia sunt ocupate milităreşte. 
luiniştea constatată în spre seară, na 
continuat noaptea care. a fost: tumul: 
toasă. Mulțimea a pus mâna pe vice- 
presedintele Camerii, d. Aliloft, pe care 
a Volt să spinzure înaintea palatului şi 
pe care La omorit aproape. — Procurorul 
Dramott a fost maltratat. D. Petroft care 
trecea în trăsură a fost însultat de mul- 
ţime. In timpul nopţe! poliţia a dat iarăşi 
„focuri. asupra publicului: a fost înlătu- 
rată de cavalerie. Populaţia este foarte 
„excitată în contra poliţiei:; patru agenţi 
lipseaii azi dimineaţă la apel. 

In restaurante şi cafenele se ard por- 
trețele d-lor Siumbuloit şi Petkofi. Se 
asigură că d. Stambuloff ar fi exprimat 
dorința de a pleca în streinătate. 

Mitropolitul Clement! a sosit azi la 
Târnova; va fi instalat. oficial în func- 
ţțiunile sale. Guvernul -a dat ordin să 
i se înapoiască cheile catedralei. 

Sotia, 21 Maiii. 

Spiritele deja agitate din noaptea 
trecută încep să se calmeze. Populaţia 
purtând o mare ură poliţiei, jandarme- 
miel şi întregului guvera al lui Stam- 
buloft, noul minister a trebuit să înlo- 
cuiască toate posturile de poliţie cu 
detuzamente de trupe. Se poate asi. 
cura că ordinea se va restabili în cu- 
rond pentru că cauza principală a sur- 
excităref spiritelor, anume poliția, e 
înlăturată . și pentru că persoanele 
vechiului regim, membrii guvernului 
si al primăriei pe caye îi ureşte popu- 
latia aii fugit sai se ascund. 

Casele lor sunt apărate tmhilităreşte 
prin îngrijirea guvernului. O procla- 
mare a ministeruiui invită populaţia să 
renunțe la demonstraţia proiectată în 
lavoarea guvernului și să evite ori-ce 
demonstraţie, 

Un avis al comandantului: 
prește atrupamentele. 

Numeroase depeși sosesc din interi- 
orul ţărei pentru prințul şi. guvern, 
expri imînd satistacția populației de schim- 
barea revimului şi sentimentele ei de- 
votate. 

Se constată că asemenea depeşt so 
sesc de la persoriagii cari se credeau că 
sunt partisan! al d-lui Stambulofi, de 
asemerea și de Ja locuitori! din Tirnova, 
orașul natal al fostului prim: ministru. 
D. Stoiloft a iscălit o ordonanţă, punend 
imediat în libertate pe toți internaţi! 
pe cale administrarivă. Se asigură că 
un decret care anulează toate procesele 
de presă este iminent, 


pieţei : O- 


Viena, 2i Maiii, 
«Nouw presă» reproduce o depeşă a 
lui «Videlo», ziar din Belgrad, căruia 
i se telegrafiază din Sofia că d. Stam- 


i 





155 


SECRETUL UNU MUBICENT 


Roman de Emile Richebourg 


PARTEA II 
Negustoreasa de toalete 
| XVI | 
Păzitoarea de capre 


— In scurt trebue să mat fac ceva 
pentru d-ta. 

— Vaj, da, dnă. 
— bine, nu zie ba, însă cu o con- 
diţie. | | 
„- Care? 

— Am să "ți o spul; vino cu mine. 

li conduse în odaie din fund. 

Forestier şezu pe scaunl ce'l arăta 


negustoreasa. 
„— Yorestier, zise Leonia, o să mal 
vorbim acum o dată şi foarte serios, 


N N E N N N O a Ca a i a a a a A a tă 


despre hârtiele acelea pe care le ai 
turat de la doctorul Villarceau. 


| prisonieri în casele lor, 
fanterie pe care d-nu Stambuloft: 
adus la Sofia subt . pretext de manevre 
şi geandarmeria &'ar f declarat pentru. 


| cu cele-l'alte trupe. Sunt mulţi morţi 
Și răniţi, - 


“| la. luptă, | | 


metului Wekerle şi a însărcinat, pe con. 
ordinei. Pretecţii sunt responsabili; co fi 


mandanţii trupelor vor da ajutor au-]. 


avea sprijinul d-lui Wekerlc şi-a întregu- 


Welkerle s'a. întors la Budapesta. pentru 


z 
III D rr ara A a, Ci e te 


„mul cititori, am adus din Geneva (Eiveţia) 


<———————— (| e 2 a Pa — i a PE i 


E: 


CDL t.. .. 
“ 5 


——— .. 
1 


buloit şi colegii săi din minister, sunţ 
care sunt pă-| . 
zite de politie. Două batalioane de in- 
le-a 


fostul prim-m ministru şi s'ar fi luat la luptă 


dintre cari şi studenţi. ostil! 
d-lui Stambuloft, cari ar fi luat pa) te 


-Demisiunea ministerului maghiar 
Viena, 21 Maiit.. 
Imp&ratăl a primit demisiunea abi- 


le Khuen Hedervary cu formarea că- 
binetului ungar. După «Budapester.Cor- 
respondenz»,. d: Khaen a primit această 
misiune cu condiție ca întregul pro- 
gram al minisțeruiui actual să r&mâe 
intact; şi ca reformele eclesiastice să fie 
imediat realizate. Miniştrii unguri vor 
pleca seara la Budapesia. 
Budapesta, 21 Maiii. 
ii dapeaten: Corespondenz» anunţă 
că d, Wekerle va gira preşedinţia con. 
siliului şi minişterul de. finanţe, până la 
numirea succesorului! sii. 
D-uu. Khuenp Medervarv, banul Croa- 
ţie! a primit misiunea de a forma noul 
cabinet cu. presupunerea expresă căsva 


lui partid liberal; el are de gând de a nu 
admite în ministerul săi nici un. ele- 
men: care nu ar ti liberal. | 
După o lungă couterință cu aceia din 
colegii s&i cari se aflait la Viena, d-nu 


a se înţelege cu personagele politice ale 
partidului săi. 
Toţi membrii cabinetulut: W ekerle 
sunt die ii 

ti iată. 21 Mai. 
D.W dea le precum şi toţi fosti mi- 
niştri cari se ătlai la. Viena s'aii întors 
în timpul serii: populaţiu i-a primit cu 
ovațiuni entusiaste şi i-a condus în 
triumt până la clubul liberal. D. We- 
kerle a rostit acolo un discurs «lecla- 
rând, că si-a dat demisia de oure-ce îm - 
păratul nu + acordat toate garanţiile 
Decesare pentru a asigura votarea pro- 
ectului căsătoriei civile la Cumeri Imi 
naţilor: a adăogat că împăratul udlă 
duse asigurarea că proiectul va obţine 
putere de lege într'o formă care nu va 
suferi monlificări esenţiale -iapluuze o: 
vaţiuni entusiaste care sait reinnoit - î- 
naintea palutulul). | i 
Camera magnaţilor a. hotărit să . 
mâne discuţia asupra mesapiului Ga. 
marci deputaţilor privitoare la căsătoria 
civilă şi a însărcinut pe preşedintele 
săi de a trimite acest mesașiii lu ordi- 
nea zilei la o epocă mal oportună. 


Celebrul doctor-igienist Montegazza. zive. că 
cca imarl.bună apă pentru tinasă este Apa Nocară 
Umbra, sorgințe îna orcasciăi caree e himicarnente 
pară (fără mierobt). — Se vinde. numai cu -bO 
huni sticla de 1 litru la administra ziarului 
UNIVERSUL, str. Brezoianu No. Li, Bucureşti, 


REPARAȚIUNE de CEASOARNIGB 

— eu 50 la sută mai ieftin de cât ori unde — 
Depozitul de ceasoarnice de la administraţia 
ziarului UNIVERSUL, Inând an avânt toarte 
mare şi în urma dorinţei exprimate de mai 








doui lucrători special pentru repararea cea: 
svoarnicelor. | 
Pentru. a satisface publicul şi mat ales pe ci- 
titoril noștri, ori-ce reparaţie de ceasoarnice se 
va face cu 50 la sută mariettin de cât or unde. 
A. se adresa la administraţia ziarului UNI- 
VERSUL strada Brezoianu No 1, uicgiseet 


— Ah! exlamă dânsul. 

Și în sine își zise: | 

—Ce o fi vrând să mal. știe * ? trebue 
să m€ păzesc. 


a Forestier, urmă, d-na. 


creaere în mine; sunt! lucruri pe care 
mi Esi ascunzi... 


—— ———— d 


. oz d d a a — PE Pt PP PP = E: = . 


Prudenţa, 
dacă vrei să - mi fie încă milă de soarta | 
d-tale o să "ți cer să ai mal multă în-!| 


— AȘI! țt-am spus tot i am mărtu- 


risit tot... 
— Nu, am să “ dovedesc contrarul. 
— O să “ţi fie grei. 


'— Ba foarte lesne : am aţi face câte- 
va întrebări. 
— Ah! = 
— 0 să rtspunzi deschis, limpede, 
pepr ri | 
De o să încerc. | 
—- Forestier, d-ta nu. ml-al spus pen: 


tru: ce al furat hartiele de la doctorul 
Villarceaii. 

_<Vrei să îmi spul acum ? 

— Da, am luat hârtiele 
se scrie în ele. 

— Cum al aflat că erai în păstrarea 
doctorului ? 

—- Printr'o întâmplare. 


ca să VEz 


pi 
—.. 4 —, 


m m _— 


d ocuri și petreceri. 
« * ŞARADA 

| i dau Cl. Mandea: (loco) 

Ințreg: cuvântul sunt. un nume 

Dar nu sunt nume Ge-bărbat, 

“Ci sunt un nume «te temere 

“Iubit cu drag şi Adorat. 

In două părti mă despărteşte 

Şi "ntâia parie îa frumos, 

“Că. ea. i-atuncea când te joacă 

ȘI'fi trage renghiul prea. frumos. 

A doua parte iar suni nunc 

„Şi tot de tată. zei, asa, 

Si el se atlă 'n tot-d'a-una 

bu. mult mai mult în mahala... : 

"Ort-ce parsoană ce ne va trimite deslegatea e. 

“xactă a acestei şarade. cal mult până la 20 Maiii 


oupânt, Ya participa la ied 14 sorţ, a unii 
framos roman, : Sea 


 Constatâud că multe per socane ne trimit des- 
legări la ghiciturile noastre fără sei cifecseă 
măcar ziarul, ci numai din simplu cazite, am 
hotărat «aci “înainte a nu ma publice numele 
de. cât al acelor deslegători cari ne vor trimite, 
dimpri eună ca desteqarer, CUIBUL tăiat «le je 
Dag. î a ziarulut, 





„Dealegarea sarâdet din «Universul Li 


orare 0. 1% este: 
ATAXA EA 
A. deslegat : 
- Bucaregii: d-rele. Aneta. Leontescn, Matilda 
'Triandafil, Iulieta ' Polac, lana Păunescu, klena. 


Bojinea, Sofia. Teitel ; d-na Maria St. Grisorescu ; 
d-nii £..M. Stoicescu, Vasile, P.: Popescu, Aureliu 
Marinescu, Dimitrie |.. Verbiceanu, :Niculae X. 
Pancu, Tănase Predascu, Iliescu Fimilian, Bene- 
dict Froimeseu, Niculae |. Mandea, Ilie |. Sinaer, 
Alexandru E. Verbiceann, C. I. Mandea, Mihai 
Orăscu, Popescu | N. loan, Petre Iamandescu, C. 
Pruteanu, isac M.: Gramberă, Herman Lazarovici, 
Niculae P. Voinescu, V Săndulescu, . Nicu Stetă- 
nescu, Nae Ionescu, Grigore 'T. Odobescu, Eu- 
geniu "Mihailide, Moritz Teitel, C. Buteică, Arthur. 
Benovici. 

Alexandria : d-nu Nas I. Moldoveanu, 
Bazăi : d-na Frosa Q. Petreseu. 

Bacău : d-na Pulcheria famandy. 
Bădeul (laşt): d-na C. A. Ismandi, 
Berlai : d-nii N. Pandele, Gecrge Ghiorghiu, 
Bibeşti : d-nu Ioniţă” Băbeanu. 

Basarabi (gară) d-na Eutrosina Uluaiş. 

Brăila: d-rele Elena M. Ocăgeanu, Elisabeta 
Dănescu, Fanny Dănescu; d-uil Tomiţa ]. Teoda- 
VIANU, loan Stelea, Uarol Hirsch, Kosti AinaBsIU, 
Gheorghe i he Petru, llie V. Dimcescu. 
Craiovu: d-nu Doyietr 5. Petrescu, Dimitrie D. 
Stoenescu. 
“Cepieniţa (laşi): d-nu Costică V. Gheorghiu. 
C.-Lung: d-nii Costică V. E 0peâcu, Costică Geor- 
wescu, AL Th. Dimuche. 

>alafat: d-ua Elena S. ta dedică 

Drăchici (Muscel): . d-goara Elena Georsestu,. 
Fălticeni: d-şoarele Tineuliţa Eberiwein, Elvira 
Săveanu; d-na Eugenia Lăpuşneanu. 
Focsani: d-şoarele Nicnţa Alexandrescu, Emilia 
I. Muntenescu; d-nu-C' Theodorescu, Jeun Grigoriu. 
Galați : d» -şoarele Paraschiva Damian, Suzana 
Rădulescu, Ecaterina Pascu, Elena Davidescu ; 
d-nele Domnica W. Hrist, Victoria G. loan; d- ii 
P. Damian, Christian G. Goiciu,. Mauriea Schaetfer, 
Jonst. LI. Penciu, Niculae G. Tancu, X, Grăurescu, 
Crum Șnpof, loan HNăculescu 


Giurgiu: d-nii Niculae Ș. Bădescu, A. Drago- 
mirekcu. DE DR 
_ Huşi: d-şoara Debora A. Vexler. 


“ Bivolari (com.) d-şoara Agiaida Vrănceanu. 

- Cepleniţa /com.): d-na Sovasta Scutari. 
Moineşti: d-nu Adolf Ascher, 

“Mibaiţa (Dolj); d-şoara Maria A'exandrescu. 
Murgești (com.) : d-na darioara 'T. Căp. Pre- 
descu, 


Odobeşti : dau C- Ionescu. 
Piteşti: d-ra Elena N. Mincu; d-na „Aurelia 
Teodor. | 


Urlaţi (com ): d-nu N. Cârlănescu, 
Ploeşti : d-nu Natalia Mihăescu,. 
Pârstov (com.): d-nu Niculue Vasilescu. 
Roman : da Elena Samoil. - 

Slatina : d-nu Mitică P. Pârvan. 
“Yecuci: d-nu Marcovici A. Moise. 
T.-Jiu : d-nu Al. C. Costescu, 
Tergovişte :; d-ra Maria N, Vasilotoscki. 
Doicești (gară) : d-uu George G. Costescu. 
Premiul a fost câştivat prin tragere la sorţi de 
d-nw P. Florescu, din com. Cepleniţa (jud. laşi). 





— Nu'mi răspunzi sincer. | 

— Un alt răspuns .nu pot să'ţi dai. 
_— Furând hârtiele, erai călăuzit:de 
un interes cu totul altul de cât acela; 
al curiosităţel, 

— Nu'zie ba. 

— Ştiai că acele hâr tit priveaii pe 
o fată încredințată unei persoane care 
se însărcinuse s'0 creuscă, 

-- Da ştiam asta; dar d-ta d nă Pru- 
dență, cum ai aflat: 2 | 

—— Nu!  nevoe să'ți spun, cel puțin 


|pentru un moment. Ascultă, Forestier, 


tot ce aj făcut pentru ca să el hârtiele 
arată marele interes ce aveal d'a cu.- 
noaşte coprinsul lor. Mărturiseşte dar 
că știal ceya şi despre tată. 

— Da, ştiam. 


— Vite Forestier, ouă d-na Pru- 


denţa privindu'l ţintă. în: ochi, eii mă& 


priud că ştial unde se afia copila. | 

— Nu cunoşteum persoana căreia spa- 
niolul încredințase copila. 

Ori-cât de stăpână era pe sineşi, ne- 
gustoreasa nu'și putea stăpâni emoți- 
unea. 

— Forestier, esclamă densa cu ochit 
scinteetori de bucurie, d-ta știi ce sa 





| dit următourele sume : 


Strada Nouă 


alături cu tar. 


| 


Li 


| Calea Victoriei in faţa Palatului 


(Post Petraelie don) 


E SEFI 


Numai incă. pentru câte- 
„va zile  --- 


Mare succes!! 
Satu p: imă o Macar repre- 


Prințesa “'Topaze 


Cea mai mică femee - din lume 
în vâustă de 16 ani și având nu: 
mâă 07 cent. înălțime. 


OMUL MASCAT 


Danturi, Cântece, Pres- 
_ tidigitaţiuniă 


moră ez 


Reprezentaţii. în “fie-care Zi ; după a 
miazi de ja 2—6 şi seara de la a—10. i 


“Preţul intrărei 1 LEU de persoană 
i pentru copil 50 ban - 


Consultaţiuni. speciale 


Bole nervose și Boale de ochi 


Ezaren atentif și îngrijire conștiincidsa 


Doctorul ALEXANDRU A ATHANASIU 


de ia Facultatea din Paris 
Consult. de la 3—6 p.m. a loa Văcăreşti 102 


e daă bani cu împrumut 
= seen în primul rang și după cre- 
Lei 300. 090, 
209.000. :00.000, 80.000, 60. 000, 
50.000; 40.000, 20. 0090, 14.000, 


Luni, 25 Maii 1894. 























112.009 şi 10. 000 ici, în condiţinini 


uvantagioase. A se adrese pentru -des 
luşiri la Agenţia Generală a «Lhniver- 
sului>, Str. Brezoianu No. Pi Bucuresti. 
pie i 


A. KRibricek i 


- DENFIST = 
s'a mutat din 


Piaţa Teatralui 
LL) 


—No 6 — 
(Casa proprie) 
Nis-a-vis de ho. 
cel Capsa 





maciu Brus. 


La] 


„UNIVERSUL LITERA a | 


— Te. 21 — 


Ace st cupou se a tiuia Și Se va trimite la pre Uni CU 
deslegarea, in cas contrar mu se va public a numele PI 
desle "pi torului, 













i 





| [scut sila care azi trebuie să fie fatii 
mare 

| — Nu, d-nă Prudenţa, nu știi astă, 
dar „chiar să ştiii, la ce miar servi 
asta acum când hârtiele sunt peraute. 

— Să presupunem că hârtiile se vor 
regăsi. 

— Nu se vor regăsi nici odată. 

— Ah, aşa crezi? Dar dacă ţi -aȘi 
spune că sunt deja regăsite: ?. 

„— N'aşi crede. 

— Et bine, de: vel crede saii nu, 
spun că hârtiile sunt regăsite. 
"— De către eine? 

— De către mine, 

— Haida de! pe e 
„_— Vorbesc. foarţe serios, - Forestier, 
si gii, uite, vreaii să fiii în toate sin. 
ceră cu d-ta. Am căutat şi am regtisit 
serinul d-tale: hârtiele. erati în ascua- 
zătoare; le-am luat, Sun” acum în stă- 
pânirea mea, 

— Adeverat ? 

-— De ce-aşi minţi : răi 

— ȘI Sal € ce se 'sorie în hârtir? 


i 


d E e, Ep 


fă se ciți u'marea în ZE IEEE A p6- 
litic de mâine dimineață, Lai, 





Universul Literar No. 21. 





CASA DE SCHIMB 


Nachmias « Finkels 


No. 8 în nonl palat Dacia-România, strada Lip- 
scanj, în fața palatului băncei Naţionale 
Cumpără şi vinde tot felul de efecte 

publice, bonuri, acţiuni, scontează cu- 

pone şi face ori-ce schimb de monezi. 











REMEDIU SIGUR pentrn înlăturarea durerilor 
de măsele şi de dinţi stricaţi, precum şi a boale- 


lor de gingil, gură și gât, vindecând chiar nesu 


foritul miros de gură şi guturaiul: (troahnă, ră 
gușală, gâicile, anghină, abubă, orbalți, fișluri, 
roşeață, gingiile mâncate, umfiături în fălci, 
năjid, piatra și putrigaiul dinților găunoși). 

SALVADENTUL se mai poate întrebuința cu 
succes şi în contra scurgerilor de urechi şi de nas 
inlocuind nesuferitul „lodoform“ în toate ranele 
gi. rănirile, ca pansament. 

Pentru salvarea denturei, vindecarea boalelor 
aci arătate şi desinfectarea higienică a gurel, s'a 

it numai acest remedii sigur numit SALV «. 

ENT aprobat de consiliu sanitar superior civil 

i militar, precum şi de înaltele autorități ştiinţifice, 

În arma experimentărilor bine apreciate prin spitale, 
Laboratoril universitare şi Cabinete ale dentiştilor, 
precum şi prin numeroasa clientelă a ma! maltor 
medici cu reputaţiune distinsă, asigurând prin cer- 
tificate, buletine, scrisori de felicitări şi mulţumiri 
multe pentru preţioasa descoperire a SALVADEN- 
TULUI, inventat de d-nu 8. Popini, vechiul far- 
macist şet al spitalelor civile din capitală, care a 
isbutit să prepare acest medicament sub formă de 
pulvere antiseptică, analgesică, calmantă, topică, 
resolutivă, desconcestionând membrana mucoasă şi 
desiufectând energic gura, fără nici un pericol de 
otrăvire ; înghiţindu-se chiar și de un copil, de 6re- 
se la unele din boalele arătate SALVADENTUL 
se snflă în gât. Gustul şi mirosul. medicamentului 
sunt destul de plăcute. 

„SALVADENTUL“ se găseşte la toate farmaci- 
ile (Depozite ia drogueriile din Bucureşti pre- 
cum şi fa Administrația ziarului „,Universul'*), 
gi la inventator. Cutia l Leu. 


POMADA ITALIANĂ 


Contra cheliei găsim în fie-care zi în ziare, 
proclamate ca remedii sigure, nişte specia; 
lități neeficace şi chiar pericoloase. Poma- 
da pe care uoi o presentăm publicului nu 
trebue de sigur pusă în rândul acestor falşe 
remedii şi mii de vindecări obţinute atestă 
eficacitatea şi infaibilitatea ei. 

Pomada Italiană e un produs serios stu- 
diat, stimulant şi nutritor, un regenerator 
foarte puternic al părului şi infailibil, ale 
că are proprietăţi balsamice, întroducându: 
se prin porii pielei, întăresc rădăcina p& 
rului, împedică atrofiarea bulb lor şi face 
să crească în câte-va septămâni perul şi 
barba, dacă vitalitatea tubului capilar nu 
6 de tot stinsă. 

Pomada Italiană, afară de aceea că o- 
preşte căderea perului şi curăță perui de 
toate murdăriile ca: mătreața şi altele, ţi- 
nându'!l tot-lVa-una sănătos, moale şi lu- 
cios, mai are şi incontestabila proprietate 
de a preveni albirea perului. 

_ Pomada Haliană redă perului lucirea 

sa şi e foarte folositoare pentru copii mici, 
de oare-ce, pe lângă că ea curăţă perfect 
părul, îl face să devie des și creț. 

Recomandăm această pomadă, care po: 
sedă cel mai plăcut miros, pentru întrebu- 
inţarea zilnică ca să evite cosmeticurile 
vetămătoare pentru fixarea perului, cari 
sunt causa principală pentru care se sirică 
țesătura capilară. —Flaconul lei 4.50. 

N.B—Am constatat că nişte apeculanți 
all falşificat această pomadă imitând eti- 
cheta şi altele. Pentru ca publicul să nu 
fie înşelat, înştiințăm că adevărata pomadă 
italiană se vinde în Bucureşti numai la 
administrația ziarului „Universul“, strada 
Brezoianu No. 11, şi la Biuroul caiculator 
Calea Victoriei No. 150. 

Se mal găseşte și în următoarele orașe 
principale: In Galaţi: la corespondentul 
nostru, strada Domnească, sub hotel Con- 
cordia, vis-a-vis de noua cofetărie Centrală. 











Deja de mult cunoscută publicului român, situată la o poziţiune naturală admira- 
bilă, încongiurată de păduri de brad şi molid, cu aer toarte ozonifer şi lipsit de colh, cu 
două stabilimente de hydrotherapie, înzeatrate cu cele mal noui şi bune aparate hydro 
şi electrotherapeutive, cu isvoare minerale naturale de tot feiul, precum băi de siatină 
naturală din isvoare din Solea, băt din extract de frunze de brad, molid, ete., bă! de 
săpun, malt, etc., cu o altă secţiune de electrotherapie, masagiu și cară de inhalaţiune. 

«Cure pneumatice după modelurile din Gleichenberg și Reichenhall» , 

Cure cu zer de oae (jintiţă), lapte dutce şi ketyr. — La staţiunea climatică Solca, 
se află locuinţe frumoase, contortabiie şi eftine, o bucătărie excelentă şi camere complect: 
arangiate.— Preţurile foarte moderate. | 
BIP Sezonul începe la 15 Maiă şi durează până la 15 Septembre Pg 

In timpul sezonulu!Y se află la Solea o muzică foarte bună, teatru, reuniuni, etc. 
Doui medici, farmacie şi un biuroil teiegrafo-poştai, se află la dispoziţia vizitatorilor.. 

Din România caiea cea mal apropiată este prin Burdujeni, Ițcani, Hadikfalva, Rădăuţi. 





1660.—(16) 


mi ceea m per 


T DE EFTINB 
L. B. 


NI 
Ceasormnic de buzunar, de nichel (remontoir) 5,60 
Frumâse ceasornice de masă, cu deşteptător 5.40 
Ceasornice de masă cu deşteptător, de lemn 
sculptat, inălţime 35 centimetri. Aceste 
ceasornice sunt o adevărată podoabă pen- 
tru un salon. Nici cu 40 lef nu se pot 
cumptra în România asemenea ceasor- 
nice. Nof le vindem numai cn . gi 
Ceasornice de masă cu deşteptător, formă 
pairată de aluminium gi metal galben aşa 
zise Mercur, de o frumuseţe și eleganţă 
rară. Le vindem cu preţul fabrice] . . 
Ceasornice de masă cu deşteprător, de me- 
tal, aşa zise Student. Foarte frumoase 
şi solide . , . , . : . . 
Ceasornice remontoir de nichel. . , 
Ceasornice remontoir cu 2 capace frumos 
gravate de metal soleil aurite cu aur 
cel mal fin, pentru bărbaţi, care nu se 
poate devsebi de un ceasornic de aur 
veritabil . . . . 15.50 
Acelaş ceasornic cu un capac, psutru dame 17— 
Ceasoarnice de argint cu 2 capace fru 
TR03 gravate şi aurite cu aurcel mal 
lin pentru dame. Nici o deosebire cu 
un ceasornic care se vinde cu 150lei.— 
Bucata numal. . . . . . 
Ceasornie de metal oxidat cu un capac 
(remontoir-enere), pentru bărbaţi . . 
Acelaşi ceasornic pentru damă . ă 
Ceasornie remontoir de metal oxidat zu- 
grăvit cu flori (noutate) pentru bărbaţi 16.50 
Ceasornic temontoir de argint cu două ca- 


14— 


10.50 
9,— 


*» 


14.50 
16.50 


pace frumos gravate, pentru bărbaţi. 19.50 
Acelaşi ceasornic cu un capac pentru 
dame lei 19 zi cu două capace, 20.-— 


Ceasornic de precisiune remontoir (obser. 

Watch), superior ancrei, de nichel ozi- 

dat şi de metai alb extra, pentru bărbaţi .28 50 
Frumoase ceasoarnice de metal oxidat 

(Calendar-encre) indicând oreie, minu- 

tele, secnndele, zilele, lunile, cât avem 

ale lunet şi fasele lunare, hucata numai 82.— 
Ceasorme remontoir de aur 14 carate cu 

un capac frumos gravat, pentru dame 84.50 
Frumoase lanţuri de oţel pentru ceasornice —70 
Aceleasi lanțuri aurite sai argintate, . —90 

Alte lunţuri mai fine cu lei 1 2V, 1.50 şi 2 le! 
bucata. 

De vânzare la adminisiraţia ziarului „Univar- 
sul“. str. Brezoianu No. 11, Bucuresti. 

N.B.— Toate ceasoarnicele noastre înainte de 
a fi puse în vânzare, sunt reparate de unul 
din cel mal buni ceasornicari aduși de noi în- 
ir'adins din Geneva (Elveţia) ; prin urmare pu- 
tem garanta de mersul lor foarte regulat. 


ÎN m e N ap 
Specialitate de Gritajuri de 

reţea de ori-ce dimenaiuni pentru 

gardurt şi colivii pentru pazări de 














lul de țeseturi de sirimă de 
fer, aramă, oţel, zingat pentr« site 
de eernus făina, ciure pentru ales 
griă, orz şi alte, se efectuează în 
Fabrica de ţesături de sirmă a lui 


LOICI CAPRARI 


Calea Griviței 110 Bucurescă 
Aci de asemenea este fabri- 


Informaţiuni precum şi prospecte se dai de 


: 4 
Preşedintele comisiunel de cură, 
Dr. II. PORAS. 





ne Apa de Genova 


O nouă descoperire dea premiată cu 23 
medalii la expozițiile naționale şi inter. 
naționale. 

Putem asigura că nici o apă cunoscută 

până acum nu are calităţile acesteia. 
Două sai trei picături turnate pe o ba 
țistă dă un miros foarte plăcut şi foarte 
suav. Cu opt sai zece picături înir'o ju- 
metate pahar de apă, spălându-se gura, ri: 
sipeşte mirosul urît, curăță dinții şi întă: 
rește gingiile. Cu două linguriţe, în done 
pahare de âpă, spălându-se cine-va de dout 
ori pe zi, întăreşte vederea, conservă, în 
tăreşte şi reînfloreşte esenţial cărnurile şi 
curăță pielea, face să dispară bubele acci- 
dentale şi ori-ce pete, precum şi încreţitu: 
rile feţei. Pentru băi, o sticluță din acâstă 
apă întăreşte corpul, face să dispară ar- 
doarea şi ariditatea pielei, mâncărimea, 
distruge ori-ce miros urât al nădușelei și 
procură o stare de bine neexplicabilă. Câte. 
va picături turnate pe un fer roşiu, re 
pândeşte un miros din cele mai plăcute 
curățind aerul stricat al odăilor. O iingm 
riță ordinară într'un pahar cu apă depăr 
tează de ordinar mâncăzimea i durerea 
când cine-va 'şi rade barba. Mirosind'o des 
depărtează frigurile intermitente aşa de dest 
prin locurile băltoast sai nesănătoase şi 
este un preservativ escelent contra boale 
lor molipsitoare şi epidemice. 
Flaconul mic, lei 1.60,— flaconui mijlo 
citi, lei 2,65,—flaconul mare, 5 lei. 
Se mal găsește şi în următoarele orașe 
j 
| 


| 
| 


principale: In Galaţi: la corespondentu: 
nostru, strada Domnească, sub hotel Con 
cordia, vis-a-vis de noua cofetărie Cen: 
trală.— In laşi: la d. E. ]. Brumer, de- 
pozit de ziare, str. Golia No. 46, foste 
dughenvle Băncii.— In Brăila: la d. Con 
i stantin Popescu, calva Regală No. 31. — 
In Craiova: lu d. |. G. Coşoveanu, librar 
şi depozit de ziare, str. Unirei. — In Ro- 
man : la librăria K. Rottemberg, str. Ște- 
fan-cel-mare şi str. Primăriei. — In T. 
Ocna (jud. Bacăii): la d.I. Apostol. 






























MEDIC şi CEZIRURI 


W. O'I'ILO 


Am onoare a anunța onor. public şi în 
special onor. mea clientelă că m'am mutat 
Calea Victo vie! No. 1ii (pedui Mogo- 
goanei), unde dati con medicala pentru 
eri-ce fel de boale de la 8—10 ore dimineaţa 
dela 2—4 ore după ea şi de la 6—8 ore 
seara.— Tot odată îmi permit a atrage atenţia 
saferinzilor că, cunoscând de aproape toate 
medicamentele r&posatalui Doctor Drascbh. 
precum şi metoda sa de tratament, pătimagil 
cari doresc a fi trataţi după metoda demnu- 
lui D-r Drasch, vor fi trataţi ast-fel. 

Bâlele secrete la bărbaţi şi femei sunt tra- 
tate cu succes sigur după metoda mea. 

Pubercuiosa (oftică, atac), la începutul 
ei, dacă nu va fi prea avansată, garantez com- 
plectă vindecare; o mulţime de acte de mul- 
țumiri stai la dispoziţia bolnavilor. 


26 


| 
| 








ENE Ori-ce Bătătură “8 
DISPARE IN CATE-VA ZILE 


— întrebuințând premiatul „CALIFUG LASZ“ — 
Efect sigur garantat. 
Un flacon Lei 1.60.— Se află de vânzare la ad- 
mibistraţia ziarului „Universul“ şi la depozitele 
de ziare din Craiova, Galați Rrăila gi Iaşi. 





bliseum „LUTHER“ 


IN TOATE ZILELE 


CONCERT MUZICAL 


Dirigeat personal de d. Capel-maistra 
aa > RA DOLI IT II up. 


BERE EXCELENTA 
IP MAÂNCĂRI RECI pg 


Tram-care la dispoziţia publicului 








_Cură de Primă-vară 

Cele d întâi săptămâni de primă-vară 
sunt de obicel timpul în care aveam tre- 
buinţi de un corectiv ul funcțiunilor cor- 
porale adese-or! alterate prin viaţa de 
iarnă. Pentru acest scop. 





aprobată de Academia superioară de me- 
dicină din Paris, este recomandată în spe- 
cial din partea medicilor. 

Pentru cură de casă și anume și Cură 
anterioară a băilor: harisbad, Marien- 
bad, Franzensbad şi alte locuri de cură. 

Heinrich Mattonni, Karlsbad și Viena. 





Anunciiă forte important 


PREŢURILE REDUSE, Eitin de tot. 


-— Pentru sezonul verel, Sărbători şi vizite— 


Dulceţuri toate fructele cu vanilie foarte et- 
tine; gerbeturi toate gusturile . kilo 1.60 
Sirop smeurii, lămâe, vişine, coacăze . 2,— 
Lichevuri Ananas, Şartroze,  Bene- 
dectine, Chiuraso, Piperment 2. 
Alag Cumel veritabil 2. 
3. 


a. Y 


Licher Napoleon. . pa dia île cz ie 2 
« „Cacaoa la vanilie. . . . « 
Rhumuri si Licheruri de fructe și vișşina 


258 


$ 


Romur! Englezeşti. „„ kilo 1.50 
a Jamaică . . . . . „ . € 2,40 
: Vanilie şi Ananas . « 3.20 
> St. Georges . . . , . . < 4.— 
> St. Helenes « 9.50 


MARE DEPOSIT de SPIRT RAFINAT 


Spirt dublu rafinat. + Litra 1.80 
Spirt de vinpe fructe. . . . . > 1.50 
Alcohoi absolut 9% la 100. . , , ov 9. 
Spirt ae lustru și magină . . . » 1.80 


Țuică veritabilă bătrână Litru 1.90, 1 şi 90 b. 

Prăjituri proaspete în fie-care zi 10 b. bucata. 

Rachiuri cu bune gusturi pentru menagiu 
case! de ]a 1 fr. litru în sus. 

Bomboane, şampanie, licheruri streine, pen- 
tru nunţi şi botezuri, foarte eltine. 

Toate mărfurile de cofetărie cu prețuri ad- 
mirabil de ettine. 

Pentru d-uil cafegii şi comercianți se fnee 
reduceri din acestea. 

Cofetăria, T. D. Creţulescu. 
— La înger — 


1590.—(10) Str. Carol | No. 47. 











E MARE DEPOZIT 


PALARII 


— Pentru Rărbai şi Copii — 
de la lei 1.70 până la lei 5.50 bucata 





La administraţia ziarului «Universul» 
Strada, Brezoianu No. 11, a sosit un 
transport de pălării, fason ultima modă, 
cari se vând cu următoarele preţuri: 


Pălăvii mo! pentru vară. Le! 1.10 
Pălăvil moi ultima modă. . o» 3—" 
Pălăviă tari ultima modă. . >» 4.80 
Pălăvil tari ultima modă. , o» 5.50 
Pălării roșii, verzi şi albas- 

tre, pentru copil. . . . + 2.50 


Pălărit marinar pontru copil _» 3.— 
Pălăriile sunt de culoare neagră, ma- 
ron gri, beige şi tabac. 
Nici cu 40 la sută mal scump nu se 
poi găsi asemenea pălării în toată țara. 
Vindem eftin ca să aducem servicii 
publicului nostru cititor. 








[116.500 CEASOARNICE! A. Wasmuth & Ce» 


CU INELE CONTRA BĂTĂTURILOR —— 
AF s'au vândut in timp de 9 luni în Etomâuia Pg 







—In Iaşi: la d. E. I. Brumer, depozit de 
ziare, str. Golia No. 46, foste dughenele 
băncii. — In Brăila: la d. Constantin Po- 
„__pescu, librar, calea Regală No. 31. — În 
Craiova : la d. IL. G. Coşoveanu, librar şi 
depozit. de ziare, strada Unirei. — In Ro- 
man: la librăria K. Rottemberg, strada 
Ştefun-cel-Mare şi strada Primăriei. — In 
T.-Oena(jud. Bacăi): la d. I. Apostol, 


Editura Typ. «UNIVERSUL», I.. Cazzavillan, Strada Brezoianu No, 11.— Bucurezul 


ca specială de reţele pentru 
site de batose. | 


Conserve Franceze 
Mazăre fină lei 1], cutia.—-Ciuperci albe lei 1.50 
entia.— Fasole fină lei 1.50. 


De vânzare la Administraţia ziarula! UNIVER- 
SUL, strada Brezoianu. No. ll Bucureşti. 





curte. Reţea pentrua apăra gea- 
murile de piatră şi alte. Hot î-- 


Dovadă că aceste inele constituese astă-zi CEL MAI SIGUR REMEDIU în contra bătătarilor, 
depărtându-le, îie ele cât de înridăcinate, în timp de 5 până la 4 zile. 

Costul Ceasornicului Ln. 1.25. — De vânzare la toate farmaciile şi drogueriile din țară. 

Depoul general pentru toată România la VICTOR THURINGER, farmacist, Bucuresti, 

Calen Victoriei 154, de unde se trimete contra Lin. 1.60 franco în ori-ce localitatea ţărei. 











Îi i a 


Tipărit cu niagiua houlg şi Bauer din Wurzburg, unica în țară Girant G. Minculescev.