Universul literar|BCUCLUJ_FP_P3441_1894_012_0005

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
A 0 0 6 E E E E A E 6 E E XX E A A A A XX XA XX i E 2 A DEX A 





2 Februare) 1894. 





51 Ianuare (UI 





Luni. 


terar 





Li 


ţi 


plica 


eZi ex 


—(V 





CANTUL 








TRI FIPIFRIRRIF FIR 


EXEMPLARUL 15 BANI IN TOTA ȚARA 





IVEISU 





9, 4 4 filip) | // / 
DI... —  ———————————————— 


N i pa să pia mmm e mi IT mere e nene me ami ame brbieberaneebaei 





| 
4 
A 
|; 


)] 
9RISAE. 


RRPPRRPPPRPR- PPR PRRPRPRReRPRRRRRRRReRa: 


Un 





Universul Literar No. 


Calendar pa Anul 1094 


Ortodox 


Duwminecă 30 Ianuare. — Sf. Vasile, 
Grigore şi Ioan. 


Catolic 
Duminecă 11 Februarie.—Desideriii. 
Soarele răsare la 1.8; apune la 5.22, 


SEPTĂMÂNA 


Din ţară 














Se pun bazele pentru înființarea u- 
nel societăţi pentru ţinerea de conferinţe 
juridice în Bucureşti. — Se înființează 
un post noii de șef al petiţiunilor la 
ministerul de justiţie. — Escrocul Kir- 
schen e pornit din Paris spre Bucureşti 
prin Germania şi Rusia. -— Se disolvă 
consiliul comunal din Dorohoiti. — Re- 
voltă mare lu Iomoriciu (Prahova 1o- 
cuitorit se adună în numtr mare la 
primărie şi vor să forţeze pe primar 
ca să nu iscălească hârtiile pentru așe- 
zare nouilor impozite ; prefectul sosind 
voi să explice ţăranilor că legea e Du- 
nă pentru săraci; amenințat şi el, sca- 
pă ascunzându-se în localul primăriei : 
dup€ intervenirea militară sătenii s'ati 
potolit.—Avansările în armată sai a- 
mânat pe ziua de ă Aprilie, aniversarea 
naşterei regelui.—In comunele Doftana 
(Bacăti) și Fundenil (Buztă: încetează 
epidemia de. febră attousă. — Comuna 
Câmpeni! (Romanați; îşi schimbă nu 
mele în «comuna Ferdinand și Maria». 
—D. Giurcovici, trimis extra-ordinar al 
prințului de Muntenegru ca să remită 
prințului nostru moștenitor Ferdinand 
marele cordon al ordinului «Dani- 
lo», e primit cu mare ceremonie la 
palat ; regele l'a decorat şi El pe d-nu 
tiiurcovici. — Se pune sechestru asigu- 
rător asupra avere! d-lui Chr. Zerlenti, 
după cererea moștenitorilor Zappa; se 
și tac popriri.— Camera votează proiec- 
tul de lege al guvernului pentru jude- 
cătoriile de ocoale, — Şcoalele de apli- 
caţie de artilerie şi geniii “șI-aii reînce- 
put cursurile, influenza încetând.—Din 
cauza vremii călduroase, lacul Cișmi- 
siului fiind desgheţut, serbarea de pati 
naj organizată de primărie în folosul 
săracilor s'a amânat. -— A avut loc în 
sala Ateneului serbarea dată de «Liga 
Culturală» pentru aniversarea a Boa a 
unire! principatelor şi a 3-a a fundărei 
liget. După ce d. Al. Orăscu, senator, 
i tost proclamat preşedinte ; dsa a ţi- 
nut o cuvântare aratând că la 1859 când 
s'a proclamat unirea principatelor, s'a 
cugetat la o unire mai mare: aceea a 
tuturor românilor. După d-sa aii vorbit 
doi studenţi universitari, apoi d. C. Q. 
Dobrescu, făcând istoricul unirei prin- 
cipatelor şi. arătând că, dacă acest mare 
act s'a săvirşit,. a fost graţie bune! vo- 
iuți « francezilor şi a lui Napoleon III. 
In urmă s'a declumat versui de dnu 
Aristiţa Romanescu și d. Nottara.—Mi 
nistrul domenielor a închis pe timp de 
1 zile şcoala comercială din Craiova, 
din cauză că bântue în acest oraș scur- 
latina, şi şcoala de agricultură de lu 
Strehareţ, din cauză că mai mult de ju- 
mătate din elevi sunt atinşi de influenţă. 
— Decan al facultăţei de medicină din 
Bucuresci a fost ales d. dr. Măldărescu. 





—Țeranii din comunu Botești, în 'Lu-. 


tova, s'ail revoltat; armata intervine, 
— Membrii în comisia interimară î co- 
munei Botosani se numesc d-nil G. 
Ciolac, I. Ciolac, lluvna, Ganea, Ni- 
colaii, Popovici şi Silion.— D. ministru 
de rezbel a dispus mutarea: ragimen- 
telor de cavalerie permanente îu jurul 
Focşanilor, In garnizoanele în 'cari se 
săseaii aceste regimente se vor înfiiința 
divizioane de cavalerie permanentă. — 
Prefectura jud. Romana a. organizat, 
pentru zilele de 39 și 31 lan. o. mare 
vinătoare de lupi, cari cauzează multe 
rele locuitorilor de pe marginea Du- 
năril.-— D. Gr. Cantacuzino, preşedin- 
tele senatului, soseşte de la Paris. --- 
Colonei Coandă, adjutant regal, e în 
sărcinat să telicite pe a. Ur. P&ucescu, 
cu ocazia zilei sale onomastice.— E- 
poca marilor concentrări de trupe pen- 
tru instrucție şi manevre, care era 
până acum în luna Septembre, sa 
schimbat pe viitor. Concentrările vor 
avea loc primă-vara, probabil între 15 
Aprilie și 20 Maiii.— Se decide înce: 
perea construcţiei palatului Poştilor la 
15 Martie viitor.— Dunărea a început 
să se desgheţe. Apele aii crescut cu 1 
metri înălțime. Este frică de inundări. 











394. | 


Luni, 31 Ianuare | 











— Ministrul de interne a dat o circu- 
lară prefecturilor din ţară spre a lua 
măsuri din vreme spre a se feri oa- 
menii şi vitele de efectele inundăre! 
riurilor.— La Focșani! a început din 
noii să hăntue pojarul şi influența; 
şcoalele s'ait închis. 


Din afară 


Are loc botezul principelui moşteni- 
tor al Bulguriei, Boris; nași aii fost 
ducele de Parma si princesa Clemen- 
tina.—-Soţia prințului Ferdinand e bol- 
navă.— Judecătoria din Sibiii, după in- 
tervenţiuneu procurorului, iarăşi a su- 
primat «Tribuna» şi «Foaia Popoporu- 
lui» sub pretext că proprietarul numi- 
telor ziare, d. 1. Popa Neacşa, fiind în 
timpul puşcărici nu poate uza de pro- 
prietatea sa.—Se prevede că de o cam- 
dati «Tribuna» şi «Foaia Poporului» 
nu vor apare vre-o trei luni de zile, 
timpul de pușcărie al d-lui. 1. Popa 
Neacşa.— 0 adunare de 300. socialişti 
în Towerhill ai încercat să ţină un 
meeting în catedrala Sf. Paul din Lon- 
dra. Poliţia a interzis intrarea în bise- 
rică ; în îmhbulzeală ma! mulţi socialişti 
aii fost răniţi grav cu lovituri de bas- 
toane. Manifestanţii s'ai dus în mici 
grupul le 'Trafalgar-Square unde aii 
ţinut discursuri violente în contra po: 
liţiei..- Mareşalul spaniol Martinez Cam- 
pos a sosit lu 2: Ianuarie la Maroc: 
EI a conterit în timp de. vro-o 2 ore 
cu muarcle vizir. Impresiunea este fu- 
vorabilăi. La 31 Ianuarie avea să con- 
tereze cu Sultanul.-In Bulgaria s'aii fă- 
cut [:5 alegeri complimentare în urma op 
tări! miniştrilor cart cu ocazia alegerilor 
generale fuseseră uleşi de mai multe 
ori. "Poţi candidaţii guvernamentali aii 
fost aleși. Lupta electorală a fost for- 
te viuc. La Rasgrad operaţiunile elec- 
torale ati fost 'iunânate cu 5 zile din 
cauza certelor celor două partide. A- 
narchistul francez Vaillant e executat 
la Paris : înainte de ai se tăia capul 
strigă: «Moarte societăţei burgheze! 
Trăiască anarehia !».— Celebrul chirurg 
Billroth a. încetat din viaţă în Ab 
baziu. : Doctorul  Bilroth se va nu: 
mă&ra printre cel Wintâiii chirurgi a 
secolului. Billroth lusă în urma sa 
numeroase şi importante scrieri ştiinţi- 
fice.—Briganzi! tac diu noii isprăvi la 
graniţa niuntenegreană.-- La Paris un 
tren ce pleca în Belgia şi care a esit 
din gară la un spre-zeco seara a deraiat 
lângă Compiegne. Circulă svonul că 
sunt î morţi -și vre-o 20 răniţi. — Mi- 
nistrul finanţelor din Serbia, d. Mija- 
tovici i avut o întrevedere cu repre- 
sentanţii băncilor interesate li titlurile 
Sirbeşii,şi lo-a declarat că este decis să 
continue relormele finunciare  inau- 
gurate de predecesori! săl. - - Mama 
auarchistului ghilotinat Vaillant în ur- 
ma emoţiei, ce i-a produ= vizita făcută 
fiului el și ghilotinarea lut, este în pat, 
foarte” greii bolnavă. Starea sănătăţii et 
e desperată. - -Profesoru! Sacharini, din 
Moscova, care a îngrijit pe Impărat în 
timpul boalei, e decorat cu ordinul A. 
lexandru Newsky.—-Anarchistul Vilisse 
care a dat un foc de revolver asupra 
mulţimi cână cu serbările franco ruse 
a fost condamnat la î ani reclusiune. 
— Regina Angliei a numit pe coman 
dantul superior al armate! cgiptene, 
Kicener Paşa şi pe d. Scott, consilier 
juridic al Kedivului, cavaleri ar ordi- 
nului Sf. Michail şi sf. George. 


Amintiri din tinereţe 


In vremea mea. 





Păcat că sunt. bătrân, zei, păcat!... 
Că, pe cinstea mea, dacă asi fi tânăr, 
uite, al Qracului să fii, dac'asi serie 
ce scrii... 

— Dar, fiind-că am fnebutrenit, pen” 
că, na, poznă, nu m& mai ţin curelele 
şi nici balamalele și tuşesc, uite-asa: 
ih 7... cihă daia vezi şi ei m'apuc 
să trăesc cu trecutul, agicătelea cum 
zice cântecul: 


Si vând eram în vremea vea 
Şapte mindre mă iubia, 


Că şapte, zăii, șapte în cap mă iu- 
biau, dacă care cum-va n'or fi fost opt... 
Diu, în sfirsit din aste șapte saii opt, 
pe cinstea mea vE spun, să n'apuc ziuu 
de mâine dacă minț, una, numai una 
ml era pe plac și asta cra, — hai s'o 


PN RR E d O A O 


————————————————— a 





spun. cine, — asta era .Didina, iacă Di- 
dina, mânca-o-ar neica, s'o mănânce, 
ză, asa... 

Oh!... Didina!... Par'c'o văz ș'acu... 
Frumoasă fată, pavol... Nici! că am 
văzut aşa ceva de când mama ma fă- 
cut şi nici că ol mail vedea câte zile 
ol avea... 

Par'că era, na, 'să mor, o-zină 
d'alea din poveste, cu ochii. mari ne- 
gri codaţi, cu sprîncenile împreunate 
cu merchez d'asupra nasului e! semeţ, 
c'o guriță ca fraga, cu obrăjorii ca fa- 
ţa trandafirului... 

Of... of!... muche Doamne !...iare fiu- 
moasă era Didina şi ture mi-era dragă... 


a 
pă 


ii * 


Apoi, de!... Vorba &luia nu ştiii, z&i, 
dacă, şi ei îl eram drag... Dar şiiii că 
uite așa, din când în când, când uvea 
eu poftă, ca să nu zic gust, se uita 
așa ș'așă la mine, că parcă 'mi ve- 
nia mie lehamete de lu stomac, adică- 
telea cum să spun, un fel.de slăbiciu- 
ne cu cârcel la pântece..; 

Jurată fată n'am ce zice... MB juca, 
dle, poe deşte ca pe o aţă... Atunci nu 
vedeam bine, pev'că de!... eram june 
şi credeam ca toţi juncii din ziua de 
azi, că tot ce zboară ' să mânâncă... 

Dar acu, eând văz cu alți ochr,— 
ochil bătrâneţilor, bată'Y focu,—bag bine 
seama că răi şia bătut joe de mine... 

Dar lasă zăii că şi ea straca şi-a pri 
mit râsplata.... 

Ori cum să spun dreptul, că ce e 
dreptul place.și lui D-zeu, eii unulmă& 
fâsticisem aşa de răi din pricina Di- 
dinii că biata mama,-—D-zeii să'1 ușu- 
reze sutletul,—nu 'mal știa ce să'mi 
facă. 

Ce acatiste para acatiste... Ce teştă- 
ni! para feștănii să gonească pe dracu 
din casă şi din capul meu... 

EX, asi, pe dracu! Nu ieșia Didina 
din mine nici mort ş'atâta tot. 





Intr'o seară de vară,—eii, care sunt 
al dracului când mă pornesc, -— mi-am 
luat inima în dinți, uite aşa, adicăte- 
lea main făcut aşa ș'aşa de obraznic, 
nu € vorbă îmi stropisem puţin mă- 
senua, —şi tam-nisam m'am: dus lu Di- 
dina şi iam trâatit o declăvăciune de 
dragoste să! meargă untul.... 

Par'că crum un amorez prim mă rog 
nu alt-ceva—un amorez d'&la de melo 
dramă... Că uite zău, tronc !— i-am o0ă- 
zut în genucht tragic, mt-am restirat 
perul cu un gest dramatic, —avearu un 
păr lung de poet «din care făcea tata 
adesea ori versuri,— și-am zis cu un ton 
duios-duios... 

--- D-şoară, din prima oară când te- 
am văzut, te-am... te-am... 

EH, aci a fost aci, că nam mal putut 
spune ce... 

Didina care ascultase serioasă .până 


aci, vă&zendu-mt cu găluşca în gât, sel. 


porni p'un ris, nene, de m'a secat ia 
ficați... 
— Mal... m'al...—Ce Mar ?... 
suntem în ]ulie! zise ca... 
Şi dându'mi un bobârnac,—că era ju- 
rată r&i,—mă lăsă ca un prostănac și 
fugi râzînd cu hohot.., 


Că acum 


x a 


Risul ci îmi fu d'a bună că mi tăiă 
pofta, de dragoste, adicătelea de decla- 
rățiuni drăgăstoase. Că să fie al dra- 
cului cine n'o spune adevărat, declără- 
ciune nu i-am mai făcut, dar de iubii 
am iubito până la sfirşit şi uite, z&i, 
șacu oftez de dânsa. 

Ei, doamne!... Aşa e lumea... Să faci 
ce ol face nu poţi s'o'ntorci din calea 
el !... 

Uite într'o zi m& pomenesc cu mama 
că'mi zice: 

Mitică, ! 

Ce mamă ? 

Da de ce nu te duci pela Didina? 
Fu? ziseiă ei, și par'că simţii 

un duș cu apă rece, 

— Da, tu... Săraca Didina.. E pe 
ducă, 

Rămăsei înlemnit... 

— Ce face ?... Îngânut cil... | 

— Da, armă mama lăerămând... Biata 
fată... E atacată... 

Nu mai avui putere să răspund... 

— Cum ?.. Didina ?... Fata aceia grasă, 
rumeniă și frumoasă ca o zînă 2... ba 
pe ducă!.. Ah!... Era peste putință!... 

Vream să văz... Da, să văz... 

Imi luai pălăria. şi ca un nebun o 





zbughil pe ușşe, uitând să zic 
obişnuitul: 
—_Sărut mâna!... 


mamei * 


Intrai în casa Didinei ca la mine a-. 
casă... Părinţii e! erati prieten! iutimi: 
cu af mei şi citi unfelde copilal casel.... 

Poate că părinţii noștri tHuriseră ceva. 
în privința noastră... Dar, de! «Omul! 
propune și inima... dispune» ca să nu! 
zic D-zeii... : 

Nu ne fusese scris să trăim împre- 
ună... Eii o iubisem, dar eu... 

Ea iubise pe altul şi acel altul îi dase 
cu trădarea, boala de care pierea acu... 

Era galbenă ca ceara şi părea dusă... 

Căzul în genuchi în faţa patului şil. 
luat mâna care atârna nesimțitoarey 
lângă ea... | ş 

O săruta! plângând... Lacrimile cari 
picară din ochi! mel o făcură să des 
chidă ochir... 

„— Diding!... 
oftând.., 

— Da, da... gângăvi ea... M& iubeşti... 
ȘTI, 

Şi zimbi... . : 

Ultimul ei zîmbet... Zimber care î se. 
îngheţă pe buze de gerul IMOF(CI,..... 

Și ei .am plâns'o şi-o plâng ș acum: 


Marion. 
Dat tatai 


„TREI TOVARASI. 


Odată rătăceai prin lume 
Amorul şi cu soră-să, 

Cătai pe al treilea tovarăș 
Şi nuw'l puteaii de loc atia. 


DN 


.. 


Didino!... îugânal ei. 


Umblând aşa prin văi, prin dealuri, 
„Ati obosit de alerga: 

Subt un salcâm se asezară 

Era aproape de 'userat... 


Amorul zise Amiciţict: 

«lubită soră! Unde aflăm, 

«In care parte locueşte i 
«Tovarăşul ce căutăm 7 


„Atunei pe-aproape auziră, 
Adus de-al primăverei veni, 
Un cântec. dulce, plin de farmec, 
Cum rar s'aude pe păment. | 


Plecară s'aile cântăreţul 
Amorul și cu soră-sa, 

Şi l'a surprins, vorbind c o hore 
Cânta, plângea și iur cânta. 


«Cum te numesc! *» îl întrebară 
EL tremurând răspunse ncet;: 
«Am nume, nuancă dupit morte 
Era, era un țrist poet. 


| 
| 


De-atunci se prinseră tovarăşi — 

Poetul știe a, iubi, 

lar amiciția, ca densul, 

Nimeni n'o poate prețul. 
Pângărați, 1894 Ianuarie. CAROL SCROB, 


ŞTIINTA 


Cea una lungă Linie ferată din Puropa. — Mai 
"ziuă distrugătoare. — zona, şi iufluenzăi. 
'Suediu are linia ferată cea mat lungă: | 
nu vorbim, se "nţelege, de liniile inter: 
naţionale care leagă capitalele mari 
și aparțin mai multor state. 

Luna trecută, s'a inaugurat, în pro 
vincia Morland, cea mai nordică din re 
gat, cea din urmă staţie a liniel mat 
a Nordului. Această linie, de primă im 
portanță economică și strategică, se În- 
tinde de dincolo de cercul polar de la; 
nora; e linia cen mai septentrională 
din lumea întreagă. i ] 

Sfirşitul e în orăşelul lBordoe; de a 
colo, la Stockolm, e o depărtare de Mă! 
kilometri; până la Gotenborg, 15% de: 
kilometri; până la Malmae, la sud, e 
de 165 kilometri. să 

Adăogendu-se secțiunea de la Bodoe 
la Gelwara, se obţine pentru linia na: 
versând Suedia de la nord-est la sud-. 
vest, o lungime de 1040 de kilo-- 
metri, aproape distanța directă între 
Copenhaga şi Neapoli. Cheltuielile de 
construcţie a acestei linil, terminată în : 










9 ant sasi ridicat la RO de milioane de, 


fr. Inaugurarea solemnă se va face în 
primă-vara viitoare,în prezența regelui, 

Importanţa, strategică a aceste! linil 
constă în faptul că înlesnește transpor- 
tul repede al trupelor la fruntariile Fin 
landei, unde guvernul rusesc a grăbit 
de asemenea construirea de linir stra- 
tegice. 
Dia punct de vedere economic, în 


| Universul Literar-No..ă. 


ine, trebuie să observăm că aceste re- 
iuni nordice, până acum despărțite de 
dumea europeană, conţin mari bogății 
ie minerale, cărbuni de lemn, car! ai 
stât de multă căutare în restul Europei. 
| “Ziarele braziliene dati descripţia u- 
i mașini infernale teribile, coman- 
dată în Statele-Unite de mareșalul Pei- 
do, ca să se lupte în contra escadrel 
rzvrătite. i 
+ E vorba de un tun cu dinamiiă in- 
salat pe vaporul E! Cid, care a fost 
pus pe mare, dirigiându-se spre Rio. 
Tunul de care vorbim poate să a- 
nce 25 de chilograme de nitrogela- 
ină la o distanța de 49000 la 5000 
metrii şi o încărcătură de 250 dechilo- 
grame din teribilul explosiv la o dis- 
tunță de 2500 de metril. Vasul £7 Cid 
luce o sută de proiectile conţinând în 
tal zece tone ue niiro-gelatină, -care 
ai fost aşezate în fundul vaporului. 
Cea ma! mare cuirasată poate fi ţă- 
tută bucățele printr'o singură descăr- 
tătură a teribilului tun. 
„Nici nu e indispensabil ca proiectilul 
intre în contact cu vasul vizat, ca 
"1 tacă daune, Puterea de proiecțiune 
ie așa de mare în cât uceste obuzuride 
nitro-gelatină, căzând în "apă, ÎȘI vor 
ipăstra puţerea pe o distanța de 100 de 
metri, E de ajuns să exploadeze lao 
distanță de 15 metrii ca să fie aruncat 
jin ăer cuirasatul. 
; Inventutorul tunului cu dinamita e 
pitnul Zalinski, din armata Statelor 
Unite. 
Sati făcut tel de fel de studil asupra 
inftuenzej. : 

- Leac în contra acestei epidemii nu 
şa găsit. 

"După nişte îndelungaie cercetări fă- 
kcute de serviciul sanitar din Michigan 
Fstatele Unite), se constată că există o 
ibătură între ozona atmosferică și 
ifluenţa. i 

Cu cât sporeşte ozona în aer, epi- 
lemia se înteţeşte. 
























Sapiens. 





pa) tr RI i o ri “aa 
E a al 070, 3 


„Pentru mormântul Lilovici-Vera; 
taţi de-aceiast caldă și, anacică iubire, 
înd speranţa nu lunie de v vecinică unire: 
ki ca, nu crin si-o rosă, Sail iubit cu-atăt amor 
ta, cuemăndu si singuri viaţa, Sa opinii 

4 idurința lur, 


| 1884, Ianuarie ALEX. 1. ŞONȚU. 


„CARTEA VIETEI 


: Cezu mal mare libertate, e libertatea 
individuală, pentru că din ea es tote 
tele-l' alte. 








Ei 
3 


Ei Ă IN 
E Fucul sacru. dacă 1 laşi să se atinsă, 
m se ial aprinde nici odată, 











:F % ă 
“Natura n'a dat de cât o singură armă 
je apărare temeel : pretacereu, 


9 Citiţi pe pagina 4-a începu” 
tal nonlui roman RRGELE HOŢILOR: 
icest roman, cu începere de mâine, 
II lamnarie curent, va apare în fas- 
icule şi se va vinde ă bani fasei. 
ua de 5 pagini mari în teată ţara, 


Vurier judiciar 


Broasea lui Broască 

Broască stă într'o curte cu Filigian. 
gar staţi să v& spun că pe Broască îl 
ial chema și nea Petrache și pe Fili- 
tn nea Cotache. | 
Amândoi erati prieteu!l buni 
i amândoi dușmani în spate. 
De ce? 
Pentru că... staţi să mă scarpin în 
hp ca să vă spul. 
Pentru că... de!... pentru că... Cum 
acu să v& spun? lacă pentru că... E 
dana Zinca lu mijloc. 
| Dar cine e coana Zinca? 
i Coana Zinca... Ce adică n'o cunoaş- 
WI? Imi pare rti, zeu așa... Auzi d-ta 
Și nu cunoaşteţi pe coana finca? Păi 
ana Zinca e coana Zinca... O vădană 
a vino'n coa de moare și Broască și 
Țiligean după ea... 

Și uite d'asta e dușmănia dintre prie- 
Mani noștri. 
"Se dușmănesc unul pe altul pentru 
ă unul pe altul se cred le furorul că- 
ăi) Zinca și coana inca, ză, așa, care 
a rușinoasă toc, nici gând n'are d'aşa 
Pa... 


i 





5 
















în faţă 





—3 —sANE | 


In sfîrşit, treaba lor a tutulor. Vorba 
e că într'o zi se făcu un tărăboi groaz- 
nic între cel.doi prieteni, adicătelea în- 
tre Broască şi Filigian care sui târ- 
nuit ca doi precupeţi în piaţă. 

Și d'atunci duşmănia lor s'a dat pe 
față şi se persecută mal abitir de cât câ. 
nele cu pisica. . 

Din asta încă a rezultat şi un pro- 
ces la judecătorul de pace, care s'a ju- 
decat mal 'zilele trecute şi unde, din 
pteate, am fost și eii faţă. 

Coana Zinca, care stă şi ea în ace- 
ceași curte cu dușmanii noştri, a fost 
chemată ca martoră în proces... Şi sa 
dus că'i era frică de amendă. S'a dus 
însă cu teama'n sin, că dreptul lui D-zei 
spuind, n'a călcat treptele judecătorielr 
de când e cuconia sa pe pămint şi 
nici neam de neamul el... 

Dar ce să'[ fac ?... Trebuie să te su- 
pui lege! şi s'a supus... Și iată dar pe 
coana Zinca în faţa d-lui judecător de 
ocol cure dă cuvintul reclamantulut,.. 

Acesta e nea Petrache Broască... Nea 
Broască -susţine pretenţia su iac'așa : 

—— Dite judecător, nu cer ult-ceva de 
cât să'mi plătească broasca, plus chel- 
tmeli de judecată, și ce-oți mul crede 
d voastră de cuviinţă... 

„Judecătorul.—Care broască ? 

Petrache.—Care mi-a spart'o. 

Filigian.—FEii n'am spart'o... 

Petrache.—Am martori. 

Filigian.—.-Par'că eii n'um... 

“Judecătorul. —Să vie mariora, 

Coana /inea apare la bară cu ochii 
în jos şi roșie ca steclu la obraz... 

Judecăic rul.—-D-ta eşti martoră ? 

Coanu Zinea, cu ochil în jos. -De!... 
d-le judecător, ştiti eti... | 

Judecătorui.--Cum nu știi dacă eşti 
murtoră, ? i 

"Coana Zinca. --- De... ol fi și matoră, 
nu ştii, ză... 

Judecătorul. —AY huz !... Ei am zis 
inavtoră, adică dovadă, mă 'nţelegi ?... 

Coana finca. A! alb... am venit a 
casă... 

«Judecătorul.— Imi pare bine... Acum 
jură... 

Couna Zinca.—Ce să jur ?... 

„Judecătorul.-—Ce-oi spune eii acum... 

Pune mâna pe cruce... 
_Coanu Zinea, rusşinoasă şi cu teamă.— 
Da de ce s'o puli ?.. N'am pus'o nicio 
dată... 7 

Judecătorul. —Cu să juri... 

Coana Zinea.-—Păi n'am jurat niel o 


"dată... 


Judecătorul.—Nu tace nimic, o să juri 
acuşi... Pune mâna pe cruce... 

Coana. Zincu pune mâna pe cruce și 
repetă după judecător : «Jur în numele 
lui D-zeii că .voiui spune alevărul și 
nimic alta de cât adevtrul...> 

Judecătorul —Aşa... Ş'acum sărută... 

Coana inca, ruşinoasă şi sperioasă,. 
— Vai de mine,.dle judecător, ce tot 
spul dia!... 

Judecătorul. 

Coana inca, 
A:!,. Crucea !... Cum nu... 

Şi o sărută... 

Judecătorul. — Bine 1... Acum spune 
de câţi ant eşti... 

Coana Zinea, plecânul ochit în jos.— 
De, d-le judecător, asta nu ştiti... 

Judecătorul.—Nu ști de câți ant ești ? 

Coana Zinea.—Nu ştiii pentru că... 

„Judecătorul.---Pentru că ?,,. 

Coana Zineu.— Pentru că nu stii să 
citesc ?.., 

Judecătorul.—AY haz 1...Dar or fi a- 
vând vre-o dout-zeci şi cinci de ani... 

Coana Zinca..--Poate !.. Numai dou 
zel de ani sunt de când a murit r&po- 
satul... 

Judecătorul. -— Am înțeles ?... 
spune ce știl... 

Coana Zinca. —Ştiii atât... Că din ce 
nu ştiii ce... Petrache s'a apucat la 
harţă cu Cotache... Coiache a dat în 
Broască şi Broască în Filigian... 

Judecătorul, buimăcit. — Care Broas- 
că ? Ce Filigiau? 

Coana Zinea.—Adică Petrache a dat 
în Cotache... i i 

Proască, cu împutare.—Zoicuţo !... 

Coana Zinca.. - Ce să'ţi fac ei... Am 
jurat să spui drept și spul... 

Judecătorul.——Și pe urmă ?... 

Coana Zinca.—Și pe urmă Cotache u 
dat în Petrache... 

Cotache, cu imputare.—-Zoicuţo !... 

Coana Zinca.—Am jurat să spul drept 
şi'i Spurl... 

„Judecătorul. —și pe urmă ? 

Coana /inca. — Cotache 
broasca... 

Judecătorul, uimit arătând pe: Petra- 
che.—Cum, pe dumnealui ? 

Coana Zinea.—Nu, frate, broasca lul 
Broască,,. 


Sărută crucea... 
schimbându-si faţa.— 
So sărut... 





Acum 


a spart 





Costache, cu imputare. — Zoiculiţo !... 

Coana Zinca.— Am jurat să spui drept 
şi Spul... 

Judecătorul.—și pe urmă ce? 

Coana Zinca.— Şi pe urmă a dat în 
Filigian... 

udecătorul.—Şi l'a spart 2... 

Coana Zinca.—Ce să spargă ? 

Judecătorul. —Filigianu... 


Coana Zinca. — Ce să!l spargă !...l-a 
făcut numai un cucul... EX bată-te să te 
bată !... Stil că al haz... y 

Petruche.— Zoiculiţo !... 

Coana inca. — Am jurat să spul 


drept şi sput... 

Judecătorul, care a înţeles. Va să 
zică, d-nu Filigian a dat în d-nu Broas- 
că şi pe urmă I-a spart broasca, şi d-nu 
Brouscă a dat în dinu Filigian și i-a 
făcut un cucuj... 

Coana Zinca,----Taman așa... 

Judecătorul.—şi nu ştii! de ce 2... 

Coana Zinea.—7&ă, nu... 

Petrache.--Să spul et... 

Cotache.—Ba ei... 

Judecătorul.— Incet pe rând... 

Petrachoe.—Pentru că coana Zinca e 
o cochetă... 

Coana Zinca, eu imputare.— Val de 
mine, Petrache... 

Costache.—0O fusturatică... 

Coana Zinca, cu imputare.— Val de 
mine, Cotache.., 

Petrache.-—Şi ne. duce de nas... 

Coana Zinca.— Petrăchiţă !.. 

Costache. .--Ne fişticeşte şi ne face să 
ne certăm noi, buni, prieten... 

Coana Zinca.—Cotăchiţă... 

Cotache.—lasă-mă cu Cotăchiţă al 
d-tale... 

Coana Zinca.— Petrăchiţă !.. 

Petrache.— Lasă m€ cu Petrăchiţă al 
d-tale... 

Judecătorul, lui Broascăâ.— Va să zică 
nu mai ul nici o pretenţie, 

Penache.—NicI una. 

Coana Zinea.—Petrăchiţă |... 

Petrache, icșind.—Lusă-mă& cucoană... 

Coanu Zinea.—Cotăchiţă !.., 

Cotache, ieşind.—lLasă-m& cucoană... 

Juedcătorul, coanel Zinca.—Aşa e! 
Ce să'i taci. Cine umblă cu doui pepeni 
în raână aşa pate. 

Și ședința se ridică, 


Miticutaă. 


Măcelărizea unei coloane |Panceze 


9 otiţeri, 2 seegenți și 00 soldați 
omoriţă 
Paris 29 Tanuarie.” 

0 teleuraină a euvernatorului Suda- 
nului,  reprodueâud o comunicaţie a 
căpitanului Philippe, comandantul pos- 
tului Timbuetu, zice că colonelul bon- 
nier a plecat lu 12 lanuarie dimineaţa 
împreună cu un set de batalion, cu 
întregul si Stat-major, cu compania 
d-a de infanterie şi un pluton de cava- 
lerie. Cajonelul a toat surprins pe când 
dormea în lagărul Dongoi în upropiere 
de Gondar, de către Tuaregii armate 
şi de fautasinl. 

[Fi aveai lănci şi cuțite. Ati intrat în 
lagăr prin mal multe părți deodată, 
vesturnând stâlpurile care unite prin 
uuele, tormaii gardul lagărului, Tiralio 
ril maii putut să iu armele în mână, 

Un căpitan a put scăpa cu mal mulţi 
oameni, 9 oticeri, între care colonelul 
Bonier, 2? sergenţi europeni şi bă sol- 
dați indigeni iii dispărut. Lagărul sur- 
prins se allă la d zile de mars, la Time 
buctu, 

Căpitanul Philippe adaogă că e ne- 
voit să se mărgineasră mult în recu- 
noașterile și cercetările sale pentru a 
nu compromite siguranţa lui Timbuctu. 
Tuarepgii aii venit în grupe numeroase 
spre pândă în împrejurimi foarte apro- 
piate de oraş. EI aii tormat un cerc, u- 
părând, apoi dispărind dinaintea trupe- 
lor căpitanului Philippe. Căpitanul are 
500 puşti şi 6 tunuri: aşteaptă în cu- 
rând o coloană de îutărirt cei sa a- 
nunțat. Ela ordonat flotilei să mal 
întârzieze plecarea. Arc merinde în de 
ajuns până la sosirea coloanei. 

_ Populaţia dorește liniște. A făcut o 
bună primire Francezilor, chiar în sa- 
tele depărtate, care s'aii supus. Comer: 
țul local n'are de ce suferi. Starea sa- 
nitară e bună. 

Paris, 23 Tannare. 

Ştirea de măcelărirea coloanei Bonnier 
a produs o emoţiune generală; sa a 
nunţat o interpelare pentru mâine la 
cameri, După câte-va ziare colonelul 
Bonnier a plecat în urma unui ordin de 
chemare. «luu Patrie» atacă pe supe- 
rioril colonelului care este victima a- 
cestor ordine. 


N O E a 





DO ae N N OU 


Luni, 51 lanuare 1894. 











LUCRURI DIN TOATĂ LUMEA 


Un statut anarchist.—-Cu ocazia tur- 
burărilor din Sicilia, poliția a pus mâna 
pe un statut al Federaţiunel anarchiste 
din Massa și Carrara. 

Din acest statut rezultă că asociaţia, 
a fost constituită la 11 Iunie 185 cu ur- 
mătorul scop : «reorganizarea forţelor 
revoluționare în regiunile toscane şi 
propaganda cu mijloace revoluţionare, 
la revoluţiunea socială». 

Pot fi membrii toți anarchiștii con. 
vinși și dispuși a face totul în intere- 
sul propagandei pentru  revoluţiunea 
socială. 

Acel, cari pentru ori-ce cauză vor 
părăsi societatea vor fi supuşi la o ri- 
guroasă, supraveghere și în caz de tră- 
dare pedepsiţi cu moartea. 

Membri! vor plăti o cotizaţie de 20 
bani pe lună şi vor trebui să, asiste la 
toate adunările și să ia parte la toate 
lucrările sociale. 

Spionil şi trădători! vor fi pedepsiți 
cu moartea și tot ast-fel cei: cari vor 
întroduce în societate elemente cur! 
voesc r&ui societăţii, 

Sentința va fi pronunțată de uu tri- 
bunal secret și executatţă de un mem- 
bru tras la sorț. 

Printre mijloacele de aplicat moartea 
la cei condamnaţi este preferabilă u- 
ceia prin ajutorul pumnalului, 

Iacă și jurământul co fie-care” mem- 
bru trebuie să depună: 

«Jur pe onoarea mea de u observa 
în mod fidel statutul asociaţie! grupu- 
rilor auarehiste revoluţionare din Ciu- 
rara, şi de a coopera din toate pute- 
rile mele actuale şi fisice pentu tri- 
umful Reewlețiunei sociale care trebuje 
să ne conducă la comunismul anarchie. 
Jur de a executa toi ceia ce în iute- 
resul asociaţiunel mi se va ordona de 
a tace, chiar de m'ar costa libertateu 
şi viaţa și chiar de ar trebui să merg 
contra celor mal scumpe ale: mele a- 
fecţiuni. Jur în fine de a conserva cel 
mal mare secret de tot ceiu ce priveşte 
asociația şi dacă îmi cale jurământul, 
recunosc ca dreaptă pedeapsa cu mor- 
tea ce se vu pronunța contra meu». 


Un judecător în încuveătură.—S&p- 
tămâna trecută, la Cincinnati, un anume 
Eduard Zanni, italian, fu tradus înain- 
tea tribunalelor locale sub acuzarea de 
a fi turat nişte bani. 

/anoni tu imediat recunoscut de 
martori, dar el protestă zicând că cul: 
pabilul nu era el, dar fratele seti ce. 
mă&n, care”! seamănă pertect. 

Cauza se reluă a douu zi și cel doul 
trati apărură pe scaunul acuzaților. 

EY tură întrebaţi de judecător, de a- 
vocaţi, de martori și de toți câţi ai 
fost de faţă. 

Cel doi gemeni avenii aceiaşi fisio- 


nomie, aceiaşi trunte și acelaşi nas 
ȘI ceva mai mult el erati îmbrăcați 
la fel. 


- Judecătorul văzendu-se incapabil de 
a stabili care e culpabilul se declară 
incompetint de a judeca cazul. 

Solomon să fi trăit i-ar fi condamnat 
pe amenduol. 





DESCOPERIREA ZILEI 


Serul .vuălor.— D. Brasseur - Leitrre, 
a descoverit mijlocul cum se pote sci 
d'inainte de clocire dacă dintr'un oii va 
eși cocoș saii găină. 

Ca să cunoștem trebue să aşezăm 
oul îritre ochi şi lumină şi să ne uităm 
printi însul, dacă bulba de aer care se 
zăreşte se găsește tocma! în centrul 
sălbenușului, atunci este un indiciu a- 
proape sigur că trebue să producă co- 
coș; dacă ea este puţin la oparte, oul 
di o găină. 

Afară de aceasta spre a augmenta 
șansele de a obţine cocoșii șe va face 
bine de a alege outle cu o tormă mat 
punguiață. 


UN SFAT 

leac pentru panglică.—Fierbe în 3 
grame de apă de fântână, 50 srame 
sămânță de dovleac, 50 grame semințe 
de rodie (mere de grenada) şi 10 gra-.. 
me toi de siminichie, pe care strecurin- 
du-le, şi îndulcindu-le cu zahăr se dă 
oamenilor atinși de panglică a le bea 
dintr'o dată. 

lusă trebuie să le ben dimineaţa, pe 
nemâncate, rupetându-le în timp de 3 
zile după prescripțiunea de mai sus. 

















Universul Literar No 5. 


Cartuș, regele hoţilor 


de Iuies de Granăpră 


PARTEA ANTELA 








Moartă sati vie? 


I 


Deea ce se petrece la 3: Florar I7IN la 
Mavele-Satetet ia d-i locotenent de poliție, 
contele Iene Vogger d" Argenson 


Se 'nsera, un fecior aduse lămpi în 
odăița aşezată între salonul și cabine- 
tul de lucru al d lui locotenent de po- 
liție. 

Acolo lucra un secretar 
dovic Imbert. 

Un tânăr înalt, de talia deosebită, u 
cărui față vioaiă şi gingaşă purta în 
veștejeala trunţei și în strălucirea în- 
frigurată a ochilor, somnul unei mari 
oboseli sati al vre-unei tîainice durerl. 

Pe dată ce lampa 'și r&sfrânse lu- 
mina pe biuroii, Imbert luă din gră- 
mada de hârtii ciorna unei ordonanţe 
pe care "i-o trimesese stăpânul şi luă 
cunoștință despre dânsa. 

Dar par'că acea hârtie ar fi coprins 
o otravă pătrunzătoare la iniros, că d'a- 
bia o luă în mână, d'abia şi aruncă 
privirile, şi el se r&sturnă pe scaun 
scoțând un țipăt 'năbușit... 

E citise: 

«Astă-zi, ete. 

«Noi, contele Rene Vover d'Argen- 
son, etc. 

«Ascultând darea de seamă a docto- 
rilor facultăţei din Paris, domuit Ha- 
mel, Vauthier, Duchemin şi Lespino- 
is, însărcinaţi de noi cu cercetarea pri- 
cinelor morţei domnişoarei Maria-Eme- 
lina de Fulda...» 

La aceste din urmă cuvinte, 
rea, durerea '] opriseră. 

— Ce fel! strigă el, Emelina 7... Mor- 
tă !,.. In câte-va zile!... La şeai-spre- 
zece ani!... Este cu putinţă 7... 

Și reluând hârtia se uita la densă 
fără de a'și crede ochi! și citea înainte: 

«Avend în vedere că trei dintre sus- 
numiții doctori încheie, sprijiniți pe 
bănueli foarte grave şi foarte serioase 
că este trebuință să se facă autopsia 
trupului domnișoarei Maria-Emelina...» 

— Oh! Dumnezeule! se opri din noii 
secretarul zăpăcit până în gradul că 
vorbia singur cu glas tare, şi pe mine, 
pe mine, ulesu-m'ati ca să transcriit a- 
ceastă ordonanţă 7... Să scriii asta eil”,, 
putea-voiu vre-o dată ? 

Nenorocitul, tremurând şi învineţit, 
lăsă, ordonanța din mână şi rămase în- 
lemnit. 

Chiar în acel minut un zgomot de 
glasuri răsună. și d-l d'Argenson, pe- 
trecend un mosafir, trecu urmând o 
convorbire din cele mai însuleţite: 

—— Ce pofteşti, doctore, zicea el, eşti 
sigur de părerea d-tale ; cercetările “și 
vor urma calea. 

— Domnule conte, nu m& tem dea- 
utopsie; ea va ucide pe bolnavă, se 
prea poate, dar ea va fi izbânda mea 
dovedind că tânăra nu e moartă. 

—- Oh! domnule, ce zici? strigă Im- 
bert sărind în picioare de odată, Nu e 
moartă ? 

Medicul se uită la dânsul cu mirare: 

— Nu, prietene, răspunse el, ea nu 
e moartă, răspund ei, jur. Starea în care 
se afiă scufundată, ascunde viaţa sub 
înfăţişările morţei... 

— Şi ve lipsiți de a o mântui? 

— Dacă mi-ar sta în putere, totn'aș 
face-v; nu mal am dreptul. Se credecă 
este otrăvire, învățații me! contraţi spri- 
jinesc părerea asta; mă plec înaintea 
hotărirei lor şi înaintea ordonanţei d-lui 
locotenent al poliţiei. 

— Și d-ta, bine al face, Imbert, să 
imitezi modestia și discreţia d-lu! doctor 
Lespinois, adăogă contele cu asprime. 
Aidem, doctore, 

Ce! doi inși se depărtară, lăsând pe 
tânărul secretar în prada celei mal cum- 
plite desnădăjduiri. 

Pe acea tânără, el o iubia, 

El o iubia şi află de odată că ea mu- 
rise; apoi, după o clipă, era aruncat 
într'o îndoială şi mal grozavă. Mârtea 
el nu ar fi fost de cât aparinte şi a- 
veaii s'o ducă vie sub tăișurile celor 
trei doctori neștiutori. 

— Dar asta, Imbert! zise de odată 
d. d'Argenson întorcându-se în birou. 
Ce însemnează mutra ofilită ce ai, pre- 
cum şi amestecul tă&ii în vorba meacu 
acel medic? Ce păs mare poţi avea în 
ceea ce priveşte pe această domnişoră ? 
O cunoaşteţi, cel puţin ? 


anume Lu: 


Miră 


- Da, d-le conte. 
- Cum așa? 

— Am văzut-o toarte adesea. 

— Ah! a, înțeleg, la mănăstirea de 
Saiot, de unde ea n'a eşit de cârd'abia 
d'o lună, şi unde mă însoţial când mer- 
geam să înfățişez închinăciunile mele 
d-nei stariţe. 

— Da, d-le conte. 

Nu cum-va vel fi îndrăsnit ca să 
"1 vorbeşti ? 

—— Mărturisesc că da. 

— Și ea s'a înjosit de a'ţi răspunde 7 

— Ea a bine-voit să schimbe câte-va 
cuvinte cu mine. 

— Ingrozitoare treabă!.. Şi ţi-al ris 
de încrederea mea, Imbert!... Totusi, 
*m! vine să pufnese de ris de mutra 
d-tale... Z&it!.., s'ar putea zice că... 

— Că o iubese* Da, d-le. 

— Eşti nebun. Iacă la ce se gânde- 
ște un băiat ca el, fără naştere și fără 
avere, să iubească pe o de Fuldă:... 
Ha!ha! bal... 

— D-le conte, dragostea nu cunoaşte 
depărtările de rang și de avere. 

—— In sfîrșit, eşti destul de pedepsii 
pentru nesocotința ta. Sa sfirşit cu ea... 

— Poate că nu! 

— Ajunge! Doctorul Lespinois spune 
asta, dar confrații lui sunt de o altă 
părere. 

—-- Insă, d-le conte... 

— Ce e? întrerupse cu strășnicie de 
Argenson. 

— Ingăduiţi "mi, zise tânărul cobo- 
rând glasul. să vă cero decluşire. Fost-a 
bolnavă domnişoara de Fulda? 

— Așa pare. 

— Cine este pârât de a o fi otrăvit? 

— Asta"! prea mult, dragul meii; află 
totuși că un oare-care kRatibul care o 
îngrijea se află acuma la r&coare.—A- 
cum, la lucru, d-le Imbert, ca să pot 
iscăli ordonanța înainte d'a pleca d'aici. 





TI 
Doctorul Patibul 


Trebuia deci transcris acea uricidsă 
ordonanță saii să'şi piardă locul şi ceva 
mail ru să nu dea ascultare unul stă- 
pân care fusese bun cu dânsul, care 
de copil îl luase de pe drumuri, lipsit 
de viitor, lipsit de pâine. 

Imbert nu cunoștea neatârnarea ini- 
mei, El era un băiat bun și drept, mic 
prin avere dar mare prin fire, 

E se puse deci la lucru cu vredni- 
cie, apoi îşi duse lucrarea pe biuroul 
stăpânului stă. Treaba isprăvită, el 
rupse lanţurile şi se repezi afară ca să, 
plângă în voie, să'şi ușureze inima de 
prea multa durere ce'iii coprindea şi să 
vază ce avea de făcut, 

Coborând o seară de serviciii se po- 
meni în curtea Marelui Șatelet lumi- 
nată numai de stele. Fra în luna lui 
Florar în vremea când aerul ete bla- 
jin, când privighetoarea cântă... Dar 
în inima lul întunecată, nu se putea 
zări nimic alt-ceva din ale lumet, afară 
de iristeţile, ticăloșiile și grozăviile el. 

In timpul zilei, acea curte furnica 
une-ori de veștminte negre, de peruce 
ciudate, de oameni de-al cârcoiel şi at 
dreptiăţe!, seara însă curtea era jalnică. 

Dar locul era nemerit pentru un des- 
nădăjduit ca să plângă și e ll măsura 
cu lăcomie având mereii înaintea ochi- 
lor străluminousa icoană a trumoasel 
pensionare de la Şaiot, a drăgălașel fe- 
tițe cave nu roşia când sta de vorbă, 
cu densul, ci numal de plăcere căl 
auzia. 

In ora de pe urmă când o văzuse, 
el nuw'i spusese că o iubia, dar fără în- 
doială ea ghicise aceasta, căci la des- 
părţire ea "1 lăsase ca să'1 sărute vâr- 
tul degetelor. 

Fa plecase din mănăstire cu oure-care 
părere de râii. Era sărmană, nu ştia 
nimic despre lume căci îl făcea frică 
și”! ațâţa în acelaş timp curiositatea. 
Unchiul ei, d. de Fulda la care avea 
să locuiască, îl era aproape un necu- 
noscut. 

In sfirşit în mănăstirea Şaiot, muli- 
țumită bucuriilor ce împrăștia d. d'Ar- 
genson, pensionarele se bucuraii de o 
libertate îndestulătoare. 

De la plecarea ei din $aiot, 
n'o mal zărise nicăiri, 

In acel minut, amintirea lui '-i-o arăta 
ast-tel cum ea fusese în mănăstire, stră- 
lucindă de tinerețe și de frumuseţe. El 
nu putea crede că ea să fi murit, 

Când își redobândi sângele rece, el 
își zise că era vremea să se puie pe 
lucu şi că tot ce avea mal bine de t4- 
cut era să vază pe doctorul Ratibul. 
Omul acesta era deţinut la Marele-Şa- 
telet. Un secretar al locotenentului de 


Imbert 


poliţie putea ca să'l vadă la orj-ce ceas. 
El merse deci la întâiul chelar şir 
spuse să'l ducă lângă Ritibul. 

Ion Laroc, chelarul, un beţivan despre 
care vom mail vorbi adese or!, luă clă- 
tinându-se ma! multe chei, un felinar 
năpraznic şi urmă pe domnul secretar, 

Ei se îndreptară spre clădirea din- 
spre Sena şi intrară prin turnul despre 
apus. Catul de jos al acestul turn era 
un fe! de tindă al. închisorilor subte- 
rane, întocmite la nivelul Senei, şi al 
câtor-va ubliete. Cei aruncaţi acolo e- 
rail orl vrăjmași, ori oameni cart nu 
insufiaă nici o milă. 

Din turn, el coboriră o duzină de 
trepte, apucară la dreapta pe o sală 
lungă. și întunecoasă, apoi chelarul des: 
cuiă o uşă zicând: 

— Alel este. 

— Dă'mi felinarul, zise Imbert, şi 
așteaptă-m& afară, căci um să 1 vorbesc 
între patru ochi. 

Ten&rul întră în închisoare şi trase 
ușa după densul. La lumina telinarului 
el deosebi un om culcat pe o grămadă 
de paie. 

— Cine eşti tu? 1 întrebă Imbert. 

— Sunt doctorul Ratibul. 

— Bine. D-ta ai îngrijit pe d-şoara 
Emelina de Fulda 2... De ce boală a 
murit dusa. 

— Am mal r&spuus la întrebarea as- 
ta! ea nu e moartă, Darcu cine am 
cinstea de a vorbi 7 

— Cu secretarul d lui d'Argeuson şi 
cu cine-va care are deosebit păs pentru 
d-şoara de Fulda. 

ApoY îl desluși împrejurarea. 

— E o mare nenorocire pentru dân- 
sa şi pentru mine, răspunse întemnița- 
tul. Chirurgi! aii s'o ucidă si primejdia 
mea nu e mal mică de cât ael. 

— Dacă, precum zici, domnişoara de 
Fulda, nu este moartă ci numai ador 
mită, vreaii s'o scap cu orce preţ. 
Trebue ca să mă ajuţi. 

— Trebue! zise scurt Ratibul. 

— Da, este şi în folosul d-tale. Mă 
bucur de bună-voinţa locotenentului de 
poliție şi de a altor magistrați şi aș 
putea să te slujesc pe lângă denșii. 

— Nu ajunge atâta, : 

— Cum!... N'ajunge să ie scap de 
ștreang ? 

— Asta va fi ceva pentru mine, dar 
asta nu va sluji întru nimic acele! dom- 
nișoare, care va fi şi bucăţeliti când 
va începe procesul mei. Ascultă-mă& 
d-le. Ei am adormit pe fata acea și 
numai eii o pot deştepta. Dacă, vrei s'o 
mântuești, trebue să mă faci să ies de 
aică. 

— Nu pot, răspunse Imbert amărit. 
Nu pot să trădez pe d. d'Argenson, că 
tre care sunt dator recunoștință. 

— Și din recunoștință pentru dom- 
nul &sta vei! lăsa ca să piară acea ado- 
rabilă tânără 2 zise Ratibul cu batjo- 
cură... 

— Ah! nu mă ispiti!... Dar n'a pu: 
tea să'mi vinzi taina meșşteșugului: du- 
mitale ca s'o smulge din moartea'1 apa- 
rinte ? Pentru asta, gata sunt să'ţi daii 
viața mea și tot ce am. 

— Eştt bogat ? zise Ratibul. 

Imbert tresări cu uimire. 

— Nu, răspunse el, dar am pusă de 
o parte o sumă frumușică, 

— Cât? 

— Cinci-spre-zece mit de fr. 

--- Prea puţin, zise medicul. 

— Mâine ele sunt ale d-tale. dacă 
'mi dai mijloc ca să scap pe Emelina. 

— N'am nevoie: căclr ce-ași face cu 
banii aceea? Totusi, am să te 'nvăţ ee 
să faci. Somnul cataleptic în care e a- 
dâncită d-şoara de Fulda, se datorește 
unor marafeturi cunoscute de mine și 
de un prieten care, ca și mine, lea 
învățat de la nişte ţigan!. Pot să te în- 
dreptez la dânsul. 

— Oh! d-le! strigă Imbert repezin- 

du se la întemnițat și apucându-l de a- 
mândout mâinile, cât de recunoscător 
"A voii fi!... 
Aide, bine! zise Ratibul cu ocro- 
tire; crez în vorbele bune ce'mi spui, 
dar să nu uiţi ca să dăruești cele 15.000) 
de lei prietenului met. 

— Unde să/l găsesc și cum "| cheamă >? 

— Astă-seară, răspunse Ratibul, dacă 
n'al treabă—şi în cea mai mare taină— 
vei merge în mahalaua din Sân-Loran, 
la hanul Pistoluluă. Locul are faimă rea, 
înfăţişarea lui nu te îndeamnă; împre- 
jurimile sunt tot aşa de nesiura ca și 
cele mai inulte dintre ulițele Parisului: 
dar d-ta să te îmbraci cs un om din 
popor, să iei arme asupră'ţi și, intrând 
în han, să pui mască... 

— Mască ? zise Imbert uimit. 

— Acolo merg oameni cart n'aii dra- 
goste pentru cel de la Satelet. Vel bate 








i Luni, 51 Ianuare (12 Februare) 1894, 





la uşă; vel fi întrebat cine eşti? Ver 
r&spunde: fananrle). Auzi-mă ? 

-— Da, toarte bine, fanandel, repetă 
Imberi. 

— Veti întreba de Burghinov. Dacă 
nu va fi acolo, 7] vel aştepta. El nu 
știe că sunt aiceu. It vel spune ceeace 
ști! despre mine și ceea-ce aștepți de 
la densul. In sfirşit, poftim un semn 
de recunoaştere sati de trecere, care 
poartă nr. 130 şi care va face dovadă 
că vel fi fost mers din partea mea. 

Ratibul scoase din păr o medalioară 
de plumb pe care o dete lui Imberta- 
dăogâuil : 

— Iacă, d-le, tot ce pot face pentru 
d-ta. Indrăsneală bună și ve! mântui 
pe d-șoara Fmelinu. 

Imbert cra gata să iasă, când Rati- 
bul strigă: 

— Ah! eram să uit statul cel maj 
însemnat: «Fereşte-te de contele de 
Fulda ca de cel mat cumplit vrăjmași... 

— Mulţumim. M& duc. Mântuirea 
domnişoarei de Fulda va aduce pea 
d-tale... 

Zicând acestea Imbert regăsi pe tem- 
niţer. 


II 
Hanul Pistolulei 


Ten&rul secretar plecase de acolo cu 
o părere foarte urită despre medicul 
case! de Fulda. Acest Ratibul “1 sepă- 
vuse un ticălos care luase parte lao 
nelegiuire. 

Dar el n'uvea de ales nici oamenii, 
nici mijloacele şi, gata să "și joace ca- 
pul, apucă drumul întunecos ce'l se a- 
tătase, 

Dup& ce luă veștmântul, armele, mas- 
ca sfătuiţă, o luă la Qrum. 

Tutr'adevăr, mahalaua San-Loran no- 
roioasă, murdară, păcătoasă, fără teli- 
nare, nu era seara tocmai îndemnă- 
toare. Totuşi, de vreme ce negustorii 
nu steteaii pe acolo, hoţii locuiaii fără 
ca să lucreze acolo, Noaptea, e! se co- 
boruti în Paris și. după ceea ce se pe 
treee în vremea noastră în ulițele bine 
luminate şi păzite de o numeroasă po- 
liţie, închipuiţi-vt cele ce se puteai pe- 
trece în ulițele de ia 1715, aproape fă- 
ră lumină şi fără poliție. 

Imbert ajunse de cu hine la hanul 
Pistolului, El recunoscu stabilimentul 
după o mare firmă de tinichea și după 
un năpraznic pistol de lemn atârnat de 
un drug de fier şi purtând d'asupra o 
ehionoaie împăiată. 

-— Ghionoaiă şi pistol, adică hoţie și 
moarte !... Din ce în ce mat îniricoşă 
tor, se gândi Imbert,. 

EI împinse o uşă şi se găsi într'o 
sală. Acolo bărbaţii staii la băutură cu 
femei, la lumina roșiatică a luminări- 
lor car! "şt amestecaii fumul cu tumul. 
de tutun. 

EI merse drept la cârciumarul, sirul 
Mivot, care se ră&ţoia după o tejghea! 
de lemn, încărcată cu tinichele de de 
osebite mărimi. | 

— Unde este Burghinov ? '] întrebă el. 

Mivot 1 privi o clipă cu neîncredere, 
apoi, arătându'! o uşălângă tejghea :— 
Colică, zise el (aici)... 

Nu mal era de dat îndărăt, chiar dacă 
'Y-ar fi venit pofta. Impinse o ușă fără 
clanţă care, singură, se închise după 
dânsul. | 

EL întrase într'o sală lungă, luminată | 
ic colo de câte o lampă fumegândă; 
sala părea fioroasă, totuși Imbert mer- 
se înainte. 

Sala se pleca pe un povârniș repede 
la o adâncime pentru care ac fi trebuit 
cinet-zeci de trepte. Imbert "şi aminti 
că se afla aproape de Curtille, unde 
se află mari ocne părăsite. Cu cât în& 
inta, povârnișul se făcea mai repede, 
sala mal îngustă. El se ținea de pereți 
ca să nu cadă. 

De odată sala făcu o cotitură şi, co 
tind, Imbert ajunse în fața unei rotun- 
de subterane, ale căre! bolte înalte se 
făceaii nevăzute în: fumul albăstriiă al 
torțelor şi al luminărilor.  Priveliştea 
era ciudată şi răpitoare. 

In fund, pe o estradă de scânduui 
aşezate pe butoaie, se plimba gesticu- 
iând o namilă de şease picioare, învăș- 
mântată milităreşte, purtând pe capo 
pălărie de pâslă cu pună şi pistoale la 
cingătoare. 





„d se citi urmarea în faxscicula cave ta a- 
pare mâine dimineață, luni. 31 Lanuarie | 
curent. la apare o fusciculă de 8 pagini E 
mari în fie-care zi și se va vinde D banul & 
fascicula în toată țava. De venzare la tote 
chioșcurile și venzătovii de ziave din fară, 


Universul Literar No. a. 





Castelul Fermecat 


ROMAN DE PIERRE SALES 
IV 


(ruildo 


D'o dată barca se isbi de o stâncă 
şi era cât p'aci să se răstearne. Ray- 
mond trebui să se sprijinească cu visla 
de o altă stâncă şi în chip maşinal 
scăpă câte-va vorbe de mânie în dia- 
lectul bretan. 

Curentul începuse a'! târi barca. 

— Aş fi făcut mal bine să iaii pe 
Dominic. 

Trecu de înteiul șir de ruine. 

— Locul de intrare în ruinenu poate 
fi ăsta, e toi îrdărăt. 

Se întoarse îndărăt; un val enorm 
îl repezi pe un mal de nomolși d asu- 
pra rădăciul: se apucă de ramuri şi 
sări sus ţinend în mână lanţul luntrel. 
Legă lanțul de o tulpină mal groasă 
și se uită împrejur şi în sus. 
scapă câte-va cuvinte în dialectul bre- 
ton şi tăcu un gest de mânie. 

— Tot nu e aci)... o să trebuească 
acum să înconjur ruinele. 

Odinioară, Raymond de Kermeric cu- 
noștea un loc pe unde pătrundea cu 
barca chiar în mijlocul ruinelor şi se 
urca pe o scară făcută din grămădire 
de pietre. 

Merse în jurul zidurilor printre co- 
păcei așa de şi în cât ramurile lor îl 
isbiaii mereii obrajil. 

Une-oul ridica capul însă nu vedea 
doi ochi ce stăteaii aţintiți cu patimă, 
asupră'i chiar din momentnl în care 
pusese piciorul în barcă. 

Silueta pe care o zărise era în ade- 
văr a fetei Naic: dânsa mal înainte 
la locul de întâlnire pentru a stâmpăra 
nerăbdarea lui Ravmond, pentru.a '! re 
comanda să se ascundă fiind-că dintr'al- 
tul un yacht alb trebuia să treacă pe 
rii la vale; Naic, servitoare bună şi 
credincioasă, gatade ori-ce devotament, 
de ori-ce serviciul, se gândea la toate 
pentru alţii chiar în acea zi cure I a- 
duse cruda confirmare a disperăre! sale. 

Insă după nimic alt-ceva de cât nu- 
mai după chipul îni care marinarul a- 
pucasc vâslele şi trăsese o dată cu ele, 
densa se simţi coprinsă de groaznica în- 
doeală, de dimineață. Pe urmă când 


Raymond păruse a sta la îndoeală, 
a nu şti pe unde să intre în ruine, 
densa murmură cu spaimă: 


— Şi el odinioară intra drept în 
ruine fără să stea câtuși de puţin la 
gânduri. 

Pe urmă când exclamarea aceea de 
mânie în dialectul breton! Raimond nu 
cunoaște acest dialect. ]] învățase oare 
în insula aceea pustie ! 

O! o! ce îndoeală groaznică fă 
ceaii încă și mai pronunţate acele miş- 
cărl se semânaii atât de bine cu ale 
celut-i'alt. 

Uitându-se :a el noaptea, acum, pe 
d îndărăt, ar fi jurat pe sufletul săi 
că avea în faţă '! pe Anselm. 

Densa "1 iubia adânc pe amândoi, 
pe unul cu dragoste frățească pe cel. 
Vait cu cel mai ferbinte amour de a- 

mantă : însă știa că ofiţerul uvea un 
pas mail uşor de cât amorezatul e! miş- 
cări mai alese, o ținută mai delicată. 

Și ţinuta, pasul, mişcările celui ce 
urca scara sub dânsa erati ale celul- 
V'alt, ale matelotului. 

— Luminează-mt, Dumnezeule ! sunt 
nebună oare ? Dar dacă e dânsul?... 

Raymond intra în sfârşit într'o sală 
dirimată, tapiţată, unde ma! înainte 
aştepta de obiceiii pe Emiliana; însă 
mergea tot cam crăcinat şi leginân- 
du-se grecii ca marinarii, 

— Domnule Raymond! 

La chiemarea asta dânsul se îndreptă 
şi începu să meargă cu totul alt-fel, 
redevenind baronul de hermeric, ele- 
sant la ţintă şi la pas. 

—- "Tu eşti, Naic. 

— Ei, d-le Raymond. 

— Dar Emiliana ? 

— O să vie îndată, răspunse Anaie 
silindu-se a 'și tace glasul liniștit căci 
tremura acum din noii ca varga și gât- 
lejul îl era strâns ca de un cerc de 
fer. 

Nici o dată mafînainte Raymond nu 
și-ar fi permis, înaintea el, să zic 
alt-fel logodnicei sale de cât d-șoava de 
Preuilly. 

Dimineaţa deja, densul o numise în 


Din noi. 


același chip şi ea r&măsese uimită. 
enit de sigur să 'mi ir de 
urit până vine dânsa, întrebă Raymond 
cu veselie. 

— Da, şi să nu te arăţi atarii căci 
la Frochais e un mosafir care o să 
plece îndată pe un vacht alb. 

— Bine, Naic o să staii tot la dos. 

II atinse obrazul cu palma prefăcen- 
du-se a fi foarte vesel. Apoi, observând 
posomoreala fetei, adăogă: 

— Iartă-mă, strmana mea Naic, în 
bucuria de care sunt coprins, uitam de 
durerea ta. Insă, înţelegi, când după 
atâta timp de lipsă regăseşte cine-va o 
logoduică atât de credincioasă şi atât 
de. iubitoare !... căci mă iubeşte încă, 
nu'! aşa Naic? 

— Cum ar putea alt-fel ? 

— ln călătoria uceca pe care aţi fă- 
cut'o la Paris, îţi vorbia de mine? 

-— Neiîncetat, 

— Ah! ee bine'mi face să te aud pr'o- 
nunţând cuvintele astea... până ce E- 
miliana, să mi le repete ea însăşi. 
Indoitu-te-al oare măcar un 
ment de dragostea, de credinţa e1? 

— 0, nu, însă o fată aşa frumoasă 
ca Emiliana trece prin multe ispite. Cu 
toate că e săracă, a aprins o mulțime 
de patimi. Nu'mi spuseși tu însăţi azi 
dimineaţă că a ceruto de nevastă un 
milionar ? 

— Ea era a d-tale, d-le Raymond, nu 
putea să ja pe un âltul. 

— Pe sigur, Naic însă un om care 
lipseşte atâția ant şi despre care se 
crede că a dispărut pentru tot-d'auna.. 
Ce fată ar fi putut să fie aşa de cre- 
dincioasă cu Emiliana ? Chiar tu însăţi, 
strmana mea Naic, dacă ceea ceam au 
zit e adevărat... Spune, nu e mai bine 
că Anselm Treburnec nu s'a întors şi 
n'0 să se mal întoarcă nici o dată? 

Anaic se cutremură cu durere, ceea ce 
Raymond luă drept o mărturisire. Dân- 
sul zise cu un accent de asprime, de 
imputare ca și dimineaţa : 

— Cu toate astea, tu erai a lui An- 
selm tot așa precum Emiliana era a 
mea. Hai, să v&d, de oare-ce suntem 
acum cu totul singuri, precum ai cerut, 
spune'mi istoria ta; ştii bine că la mine 
o să săsești iertare... 

— Na, d-le Raymond, să vorbim de 
d-ta. ME mir foarte mult că, dupt ce 
cunoşti pe d-şoara Emiliana aşa cum 0 
cunoşti, că densa ar fi fost capabilă să 
se căsătorească cu un altul!... 

Ah! dacă densul ar fi ştiut cursa 
ce '! întindea ast-tel naiva țărancă! 

Raymond, arătând mereii veselie, o 
ușurință de boer mare, răspunse: 

— Dar, gândeşte-te, Naic, nu se în: 
tmplă oare în toate zilele cu o fată 
să se căsătoreassă cu un om noii, lă- 
sând şi uitând pe acela cu carea avut 
întâia dragoste de copilă? In nevino- 
văţia, în naivitatea vârstei sale de 16 
ani, copila şi-a închipuit lucruri mari 
despre o simpli declaraţie de dragoste, 
despre o stringere de mână, despre o 
sărutare nevinovată.... Câte fete n'ar 
considera toate astea ca niște fapte u- 
şoare, tără nici a se gândi la ele în fa- 
ţa unel partide bogate!... Şi zici că :E- 
miliana e tot așa ca ma! înainte? Nu 
m'a alungat nici odată din inima eI? 

Făcea întrebările astea cu o stăru- 
inţă, cu grije, ca şi cum îl era teamă 
că nu'e destul de iubit, ca şi cum îl 
era trică de momentul atât de apropiat 
în care avea să se afle față în faţă cu 
logodnica sa ? 

Şi atunci Anaic, cu glasul înecat de 
lacrimi, îl aruncă în față aceste cu- 
vinte: 

— U, mișşel ticălos, ce groaznică tră- 
dare pregăteşti tu !... Să fie oarecu pu- 
tinţă ca tu, pe care atâta te-am iubit, 
să, te faci un ast-tel de bandit? 

Raymond se clătină. 

— Esti nebună, Anaie? 

— Nu, din nenorocire, nu sunt ne- 
bună: o! ar fi fost mult mai bine să 
fiii nebună. Nu vezică te-al dat de gol, 
nenorocitule ? N'ay priceput nimic când 
ţi-am spus că d-şoara de Preuilly nu 
putea să se căsătorească cu altul afară 
de tine? 

— Ascultă, Anaic, te rog să nu uiţi 
respectul ce datoreşti stăpânului tei. 

Raymond mergea spre dânsa, ame- 
ninţător ; densa-l opri prin aceste sin- 
gure cuvinte: 

— Nici odată d. Ravmond nu mi-ar 
fi vorbit ast-fel; pe iine te recunosc a- 
cum și după isbucnirea mâniet tale. 

şi ridică spre cer mâinile frînte. 

—- O Doamne D-zeule, de cenu m'ai 
chemat la tine, dece nu mi-a fost dat 
să rămân cu credința că a murit?! 

Insă Raymond porni din noii spre 
densa cu ochit plini de fulgere, cu făl- 





MO 








cile încleștate; mâinile lui tremurătore 
se deschidea ca nişte ghiare. 

— Ascultă, sărmana mea Naic, min- 
tea ta se ratăceşte.. -. 

Dânsa sbucni într'un ris ascuţit. 

— AI vrea, oare, să mă faci să trec de 
zăpăcită, de nebună, ca Dominic? Nu 
vezi că te-am recunoscut ? nu vezi că 
am descoperit crima ce vre! să comiţi >... 
O! ce ticăloşie spăimântătoare!., Şi eii 
te-am iubit, te-am iubit!... grozăvenie!.. 

Ii lovi peptul cu pumnii apolcu un 
gest de măreaţă indignare exclamă: 

— Du-te, nenorocitule, fugi îndată 
de pe locurile astea, ascunde te în fun- 
dul pămentului, să nu te mai arăţi nică 
odată p'aci... Sai, de unde nu, voii 
spune tuturor că st&rmanul Raymond 
de kermeric e cu adevărat mort, că 
sufletul lui e în cer, lângă al tatălui 
săi, iar că tu, matelotul aj, după ce 

i-ar furat secretele, vrel să'1 furi acum 
şi numele, mama, logodnica... pa, 
voiii spune tuturor că tu eşti Anselm 
Treburne: pe care am avut slăbiciunea 
să-l iubosc, Anselm pe care-l credeam 
cinstit și care e un monstru 

— Tacit, nenorocito ! 

Intinse mâna spre acel gâtlej care-l 
acuză : dânsa sări îndărăt şi rizend ca 
o nebună, urmă: 

— Pe stânca, aceea, unde aţi locuit 
atâţia ani, Lai făcut să ți spună toată 
viaţa lui, nui așa ?.. O! dânsul era 
așa de bun, atât de mmerezător!... Ce 
intamie de necrezut!... AY aflat de la 
dânsul cum trebuie să vorbeşti cu mama 
luă, cu Dominic; ştiat aproape cum să 
vorbeşti și cu mine... și cu toata răgu- 
șala ta, poate prefăcută, te încereai să. 
imitezi glasul lul cel dulce... Ai putut 
să înşelt pe Dominic, care e îndobitocit, 
al putut să înșeli pe baroneasă care e 
aproape orbită de plâas... Insă pe mine 
și pe d-şoara de Preuiliv n'o să ne'n- 
seli, nu, nu! 

— Naic mă jur. 

— Ah! ţi-ai închipuit că Ravmond 
ti-a spus tot, că ţi-a explicat tot ?.. Te-at 
înșelat ! E un lucru pe care nu putea 
să ţi-l spună ; el era om prea delicat 
ca să-ţi spună aşa ceva... Și chiar să 
fi voit a ţi-l destăinui, o putere supe- 
rioară i-ar fi închis gura... pentru ca 
tu să te dai de gol înaintea mea... Mi- 
zerabile, dute, fugi nai curând până | e 
nu soseşte d-şoara de Preuillv; saii, 
alt-fel, mă& jur pe sfânta Ana, că o stă 
spun cine ești. 

Vorbind ast-tel, cu glasul răgușit, cu 
peptul gâfâitor, era silită să se dea în- 
dărat, pentru că Raymond înainta me- 
reii asupră'Y, sdrobind-o cu statura lui 
înaltă, cu privirea lul spăimântător de 
rea; şi dânsa auzea apoi! răsuflarea 
eșindu'i şuerătoare printre buzele"! tre- 
murătoare. 

Une-ori, dânsul își arunca privirea 
împrejur ; nu era nimeni acolo ; nimeni 
nu putea să "1 vadă nici să "1! audă, 
Incă, câte-va secunde, și d-șoara de 
Preuilly avea să intre în ruine și avea 
să "i surprindă, pe dânsa acuzându'l 
cu cea mai sdrobitoare sinceritate, pe 
dânsul apărându-se toarte prost. 

— Nebuno... taci !... Nebuno, nebuno! 

Insă dusul mugi la aceste cuvinte: 

— Ce-ai facut cu Raymond? l-a! ucis 
poate ? * 

— Ah! atâta 'mi e destul! exclamă 
dânsul. 

Se repezi, o apucă de mijloc și "și 

apăsă larga mână peste gura el; totuşi 
densa murmură ; 
Hal, ucidemă&! ucide-mă şi pe 
mine! Insă Dumnezeii o să':nl dea a- 
tâta putere să, descoper cui-va adevă- 
vul înainte de a muri. 

— Taci, smintito! 

O ridică şi oduse la celt'alt capst al 
ruinelor, la depărtare cam de vr'o tre! 
sute de metri de poarta cea mare a 
ruinelor. De acolo putea să vadă pe 
Emiliana la sosire. 

— Ascultă, Naic, durerea te înebu- 
nește ; tu nu vrei să admiţi că Anselm 
e mort; ţi! să '1 vezi cu orice preţ, 
chiar cu prețul acestor crime groaz- 
nice de care mă încarei... Prea mult te-am 
iubit ca să nu'mi fie milă de tine... 
Ei sunt Raymond de Kermeric, m& 
FUT. 

— Nu, tu eşti Anselm Treburnec, 
borborosi dânsa printre degetele ce A 
închideaii gura. 

Densul mugi din noi. înăbușit, și 
degetele i se îngropară cu mal multă 
furie încă în obrajii fetei ; dânsa crezu 
că o să “! sfărîme fălcile; în adevăr, 
ceva din asta era la mijloc, era nevoie 
instinctivă de a sdrobi acea gură acu- 
zătoare. 

Cu toate astea, se linişti puţin. 

— Ascultă, mica mea Naic, 


fil cu 





Luni, 31 Ianuare (12 Februare) 1894. 











minte : mâne osă "ţi recunoști greșeala: 
nu "1 cu putință să nu ţi-o recunoșii, 
şi o să te iert de momentul &sta de 
nebunie... Da, o să te iert dacă 'mi! 
jut, pe mărturisirea ta, că sai o săte 
duci d'aci, sai, dacă te întâlneşti cu E- 
miliana, n'o să '! spul... 

— O să "1 spun că tu eşti Anselm. 

— Ascultă m& până la capăt, Naic; 
un cuvânt din gura ta, în momentul 
acesta, poate să bage bănueala în inima 
logodnicei mele... şi de cuvântul ăsta 
tu o să te căiești mâne amar, că L'af 
rostit... 

«Naic, îţi făgăduiesc că o să tac pe 
măma Să te ierte şi te vei putea în- 
toarce lu castel, de vel voi,iar de nu, 
te vom lua noi, în serviciul nostru, 
îndată ce ne vom căsători... Și dacă 
na dorești nici asta, daca vrei să tră- 
ești singură, o să "ți cumpăr pământ, 
vite, o să “ţi daii o sfoară de moșie. 

Dânsa zise cu un dispreţ mare: 

— O! ce bine te-arăţi a fi Anselm, 
cu toate astea câte mi le spul... Ray- 
mond nu s'ar fi tocmit nici o dată în 
chipul acesta !... 

— la seama, nebuno: 
sunt în stare să fac. 

— Ba da, ştiti foarte bine. Team vă- 
zut adese-ori mânios, ştiă ce poţi şi ce 
eşti capabil să faci !... Rămân aci pe 
loc, nu plec, îmi bat joc de ameninţă- 
rile tale. Nu mi-e frică de tine, înţelegi ? 

Prin o sforțare de disperare, isbuti 
să se smulgă din mânile lut; se repezi 
şi mal înd&răt şi se lipi cu spatele de 
o bucată de zid, desprinsă ; întinse mâ: 
nile înainte pentru luptă, sfidându'și 
ast-fel adversarul care spuma de tur- 
bare. 

— Cu atât mai răi, zise dusul! prin- 
tre dinţi, tu al căutat-o... 

Aruncă o privire pe drumul pe care 
trebuia să vină d-şoara de Preuilly şi 
nu văzu pe nimeni, Apoi se repezi ca, 
o bestie asupra fetel. Voia s'o ia d'a- 
colo, s'0 târască spre una din terestrele 
dărtmate pe sub care curgea riul Ar- 
guenon. 

Insă Anaic, înzestrată cu o energie 
foarte mare, se împotrivi atacului. Den- 
sul trebui să-și facă din noii vent pen- 
tru a se arunca asupră i. Atunci cum 
ea se rezema cu putere de ucea bu- 

cată de zid, se desprinse o peatră, a- 
poi alta și în sfirşit se desprinse și 
căzu în afară toată bucata de zid. 

Anaic dispăru și dânsu în prăbușeală,. 

Raymond isbuti să se oprească pe 
marginea prăpăstiei ce se deschidea sub 
dânsul. In chip instinctiv se repezi 
îndărăt şi stătu un moment nemișcat, 
îngheţat de plânsetele Anaicei care pă- 
reai a eşi din pământ. Inţelegea că 
densa nu era de cât la câți-va metri în 
jos, că isbutise să se apuce de vr'o cracă 
de copac, că stătea atârnată de-asupra 
prăpăstiel. 

In clipa asta auzi un sgomot de ra- 
muri înlăturate frânte. 

— Un singur minut de turburare, 
murmură dânsul, şi sunt perdut. 

Se repezi spre intrarea ruinelor și a- 
junse acolo chiar în clipa când apărea 
d-şoara de Preuilly. 


YV 
D-şoara de Preuilly 


tu nu știt ce 


— Rasmond! 

— Emiliana! 

La început nu murmurară de cât a- 
ceste cuvinte : şi, ca şi înebunită, fata 
se aruncă în braţele ce se desehideai 
înainte'y. 

Densa n'avu nici o secundă de îndo- 
eală şi când buzele sale se împreunară 
cu buzele lui care tremura mai mult 
de spaimă decât de dorinţi, căzu în- 
tr'un tel de extas, pieptul el încetă d'a 
bate, ochi! e! se închiseră pe jumătate. 
Atunci dânsa nu mai fu de cât o ființă 
slabă și blândă, foarte lesne de supus 
la voinţa aceluia pe care '1 iubia. 

—— Raymond al mei! 

— Scumpă adorată! 

Densul o luă în brațe și o duse spre 
sala boltită, tapițată de buruieni, având 
pe jos ca un pat de iarbă şi de muş- 
chiu. Ast-fel o depărta mai mult de lo- 
cul unde căzuse Anaic, unde simţia pe 
Anaic mereii atârnată în gol. 

Şi acum, când văzu cu câtă ferbin- 
țeală se lipia Emiliana de dânsul, cu 
câtă părăsire de sineşi se mlădia la ce- 
le ma! mici mişcări ale lui, acum în- 
țelese dânsul tot gândul fetef Anaic; 
secretul intim dintre amorezaţi, secret 
prin care Anaic îl făcuse să se dea de 
gol, se limuria' pentru dânsul acum 
ca toate cele-lalte şi '! dădea îndrăz- 
neala ce iar fi lipsit poate în momentul 
acela suprem. (Va urma). 


ae test 


Universul Literar No. 3. 








OAMENI ILUSTRI 


Belgia a perdut nu de mult pe unul 
din cel mai distinși bărbaţi al el. Pro- 
fesorul Phiiippe van Beneden a murit 
după o lungă şi aloviousă carieră. EI 
se născuse la Malines în 1809 şi era 
socotit ca decanul zoologiei europene. 

Băgat ca elev la un farmacist din 
Malines care poseda o mică colecţiune 
de minerale şi de scoici. Acestea aii 
atras mai mult atenţia tenărului van 
Beneden de cât arta de a prepara me- 
dicamente saii siropuri. El a început 
să studieze cu ardoare ştiinţele natu- 

ale şi repede a ajuns din elev prote- 
sor. Acum 6 anl universitatea din Lou- 
vain serba în vasta sală a el a 50-a 
aniversare a numirei lui van Beneden 
ca profesor la această universitate, 

Activitatea lu! se întinde aproape la 
toate clasele regnului animal. El a pu- 
blicat lucrări importante asupra fiinţe- 
lor interioare a mării şi asupra vermi- 
lor intestinali ; mai târziu s'a ocupat 
cu studiul animalelor mat, cu ceta- 


“ceele. A voiajat foarte mult şi a făcut 


lu univeysitatea din Louvain o colecţie 

care într'o vreme rivaliza cu cele din 
capitalele mari ale Europei. 

Guvernul francez Va decorat cu cru- 
cea de ofițer al legiunei de onoare. 

Ilustrul savant era cunoscut în tâtă 
lumea ştiinţifică pentru scrierile și ac- 
tivitatea sa cea mare în domeniul ști- 
inţelor naturale. 


CRONICA 


De toate; € şi nimic 
De un' so iaă, de un! s'o 'ncep, 
Ca, zăii, mal bine să'1 dait cep 
La butoiaşul de minciuni, 
Ca să tot curgă la minuni... 








S'o Tati d'a cap, saii de inijloc ? 
Mi-e teamă să nu daii de foc, 
Să o jaii de coadă ? lar me ten: 


Să nu m'ajungă vr'un blestem... 


“S'o Yaii mai bine cum o fi 
C'asa cu bine-0l nimeri 
Şi să ve 'ntreb pe toţi frumos: 
— EX, ce mal faci 2... Eşti săn&tos... 


— Mersi... Dar, uite, o duc răi, 
O-să 'mi răspundeţi tot mereii, 
«Că treaba stă şi e chesar 

«De la border până 'n palat...» 


Și dacă 'n vorbă-am ma! intra 
Şi d'una d'alta-am mai lătra,: 
Mi-aţi spune tot ce-aşi spune ei 
Şi ce se spune tot mergii... 


Că vremea i bună, cer senin, 
CA eii beaii bere şi tu vin, 
Ca influența e în toi 

Și că la vară-avem războiii... 


“Că astă-zi chiar, dacă nu er! 
De. n'o fi tost și-alaltă-eri, 

Aii fost o crimă ş'un omor 
Cw'n revolver și cun topor... 


C'ai fost la nuntă sai la bal 
Saii că muncești ca un hamal, 
C'aă tost, te duci la patinat 
Și car danţat și la palat..-: 


Şi dacă te mai put pe spus, 
Spul că boerir sunt tot sus, 
lar liberali! staii pe jos 

. Ş'așteaptă, cârma tacticos... 


La urma-urmei isprăveşti 

“C'un par de vin ce te cinsteșii, 

Şi spul mereă, cum zis-am, zic, 

De toate însă și nimic... 
Nicodem. 


CS a d EI, Me 





E SL . 





Ilustraţia noastră 


Cântecul 


Pictorul Konrad Kiesel, între alte o- 
pere de artă de o valoare necontestată, 
a executat tre tablouri alegorice re- 
presentând Artele, 

Pe pagina L-a a numărului nostru de 
az), reproducem copia unuia din aceste 
tablouri : «Cântecul». Tabloul e luat 
după gravură într'o tăbliță de aramă 
ce se află în depozitul de lucruri de 
artă al lut Ackermann din Minchen. 

Dup cum se vede din ilustrație, ca- 
pul frumoase! fete e împodobit cu o cu- 
nună de law. Ea ţine în mână un fel 
de tablă cu note. 

Tabloul acesta a fost expus la prin- 
cipajele expoziţii artistice din ultimul 
timp şi a avut un mare succes, 





Noui amănunte 


asupra inbitei crime 


DIN BUCURESCI 
(1 mort gi 15 răniți) 

In partea Bucureştilor de la capătul 
Calei Plevnei s'a intimplat eri noapte 
o dramă sângeroasă, cum de mult ca- 
pitala n'a. auzit, nici ea îndrăsneală, nici 
ca mers întâmplător al lucrurilor. 


Umor si furt sn calea Plevnei 


In calea Plevnei, ÎȘI, taţă în faţă 
cu cazarma călăraşiior, se allă o băcă- 
nie şi cârciumă, ținută de Petrache Ni 
chifor, cure locuieşte acolo cu soţia sa, 
dont fete, una de 15 si una det ant 
şi doui băieţi de prăvilie. 

Ery seara pe, la orele z>ce se prezintiră 
la băcănie vr'o patru indivizi cari ce- 
rură băiatului din prăvălie să le dea 
vin de băut. Nichifor auzind, zise bă- 
iatulul: «Spune că nu e vin». — Dar 
abia apucase să pronunțe uceste cuvinte 
și Nichifor se pomeni înhățat de gât de 
nişte mâini Vguipiăie. in același. timp 
agresorul îl zis 

-— N'am cit noi după vin aici, ci 
după altceva. De mult te pândim "not 
pe tine. 

Și ziceud acestea tilharul. ajutat de 
tovarășul lui, îl duse peNichitor într'o 
odaic din fundul casel, unde îl chinuiră 
ca să spună unde are banil. Alţi tilhară 
puseră mâna pe soția lui Nichitor și pe 
cele duu& fete ule sale, le rupseră vest- 
mintele şi le legară cu ele, astupându-le 
și gura cu sdrenţe ca să lit poată să 
strige. 

După spusele martorilor, banda se 
compunea din 14 tilhari, artnaţi cu civ- 
mege, cu cuțite şi cu revolvere 

Unul era în costum de birjar. Uni! 
din et înconjuraseră casa şi nu lăsaii 
pe nimeni să se apropie sati să iasă, 
amenințând cu revolverele şi wăgond 
chiar focurt, pe când cel-Valți operati 
înăuntru. 

Unul din băeţi! din prăvălie care se 
afla în grajd auzin! ce se petrece a să- 
rit cu un raz (drug de ter) asupra u- 
nuia dintre tâlhari și l'a lovit, dar til 
harul primind ajutor L'aii desarmat și 
Vaii bătut, apol Vaii închis într'o otlae, 

Al doilea băeat din prăvălie, putând 
să se furişeze u dat tugn la cumnatul 
lu! Nichifor, Nae Constantinescu, care 
locueşte în apropiere și i-a spus să sară 
în ajutorul lui Nichifor, că Luati călca 
mpi 

Nae Constantinescu însoţit de doi ve- 
cint, C. Râncezeanu, perceptor al co- 
munet de la gara de nord, şi Eduard 
Bloek, mecanician la căile ferate, alear- 
gă armaţi numi cu niște bastoane, în 
ajutorul lui Nichifor, dar înainte chiar 
de a pătrunde în casă sunt întâmpinați 
de tâiharii care pândeaii afară şi o luyta 
crâncenă se naşte. Nae Constantinescu 
e lovit cu ciomegele în cap şi peste 
tot corpul, în cât “cade jos tără a mai 
putea resista. Eduart Block primeşte, 
deosebit de alte lovituni cu ciomegele, 
un glonţ de revolver în umărul stâng 
în fine C. hRâncezeanu e rănit de un 
glonț în pept, în urma căruia a şi mu- 
rit eri dimineaţă la spitalul Mavrogheni. 

Pe când tâlharii operai în prăvălia 
lui Nichitor, golind tejohelele de hani 
și furând vro. 2.500 le! în bani, un fri- 
nar de la căile ferate, anume Nae Cos- 
tache, veni cu felinavul aprins ca să 
târguiască ceva. Insă și el fu întâmpi- 
nat de tâlhari şi lovit cu un drug de 
fier în cap. Frânarul putu să scape cu 
fuga. 


Un sergent de stradă bătut și de- 


sarmat-—Sosirea poliției 
Pe când tâlhari! operau în prăvălia 








lui Xichitor, fata acestuia cea mal mare, 
cure se afla legati cu mama și cu sora 
ei într'o odaie, a isbutit să'şi desfaci 
picioarele de legături şi să sară pe fe- 
veastră de şi r&măsese cu mâinile ]e- 
gate. Intenţiunea ej era să alerge după 
ajutor, dar îimprejurimniie casel erati așa 
de bine păzite de tâlhari, în cât înce- 
carea. fetei fu zădărnicită. 

Sergentul de noapte IL. G. Stoica, pur- 
tând no. 625, auzind ce se petrece a 
alergat la cârciuma lui Nichifor, dar a 
sosit. tocmal în momentul când tâlhari! 
se depărtait. Voind să intervină ati 
luat tâlharii la bătaie și i-ai luat şi 
tesacul, 

Jaful acesta a durat vro trei sferturi 
de oră. După plecarea tâlharilor, a so- 
sit o patrulă de dorobanţi și a consta- 
tat fapiele săvârşite. 

Apojy aii sosit avenţii poliţiei şi ai 
încheiat cuvenitele procese verbale. Cei 
legaţi ai fost puși în libertate şi li sut 
dat primele ajutoare. 

Un preot prădat și torturat 

De la cârciumar tâlharii se îndrep 
tară spre Grozăveşti, la biserica «lin 
Cărămidari unde şedea preotul Stan, 
un bătrân care locuoște cu preoteasa și 
care are în curtea sa vr'o 1 sai Ş chi- 
riasi. Acest preot trecea ca om cuoare- 
care avere. Lălharii ajungând în dreptul 

case! lui, nu intrară de a dreptul în curte 

de oare-ce ştiait că preotul Stan nu des: 
chide ori şi cul noaptea uşa, ci între- 
buinţară 0 stratagemnă. 

Se duseră la un vecin de alături, îl sco- 
seră afară, iar. dot din tâlhari rămaseră, 
să păzească pe nevasta și copii! lui. A- 
meniuţându-l cu moartea îl duseră la 
preot şi "| înv&ţată să strige la tereas- 
uă că un copil al lui a tost căleat de 
tren şi e pe moarte, să vio deci săl 
orijească. Preotul auzind aceasta se seulă 
şi deschise usa. Atunci, 5 till năvă- 
liră înăuntru, se repeziră asupra lui și 
a preotesel şi "începură a lua la bătăl ce- 
rându-le parale. Preotesa scoțând strigăte 
de ajutor, ftâlharil o bătură şi o înţe- 
pară cu virtul cuţitelor. bu e grozav 
de mutilată. . 

În “urma maltratărilor ce  primiră, 
preotul și preoteasa spuseră că aii eca- 
nomiile lor în sobă. Tâlharir sparseră 
soba și găsiră o sumă «le ve'o 5.000 lei 
în monete de uur şi de argint; apol 6 
piese de uur de câte cinci lire otomane, 
giuvaericale, cercei, jrose, cruciulițe, 
linguri de argint, un orologiii de aur, 
o scurteică de plus îmblănită, vr'o 50 
metri de pânză, 20 perechi: de panta- 
loni leimeieşti şi 3 perechi pantalon «de 
postat. 

Guarzii arestaţi 

In vreme ce cei d tâlhari aperaii în- 
năuntru, dol garzi municipali, unul că- 
lare şi altul pedestru trecesii pe stradă. 
Tâlharii de alară se repeziră asupra lor 
şi luându-i în palme le luară armele, îl 
legară și îi duseră îu odaia preotului care 
era şi el legut. 

Mal mulţi din veeint, deşteptaţi de 
strigătele victimelor, săriră în ajutor, 
Tâlharii de afară strigară : întăriți garda. 
At mai eşit atunci 2 din tâlhari din 
năutru Şi cu toţii sait năpustit asupra 
celor ce sosiră, legându-i și pe aceştia. 
Apor tâlharil se “adunară cu toţii și 
tugiră, 

Urmărirea. tălharilor. — Arestarea u- 
nui bandit 

D. Colonel Rasty, pretectul poliţiei, 
care se afla li balul de la Pal: at, fiind 
înștiințat de tâlhăria din calea Plevnei 
sa dus îndată la poliţie, :de unde a 
plecat în urmărirea tâlharilor însoţit de 
d. căpitan Solomonescu, comandantul 
sergenţilor de oraş, cipitan. Forâscu, 
seful siguranţei, de d-nil inspectori Fi- 
lipache Proiopescu şi (i. Creţu şi de 
doui geandar ml. 

AHânăd şi despre tâlhitria de la Gro- 
zavesci, pretectul poliţiei cu suita sa, sv 
indreptii în spre Grozăveşui prin Calea 
Griviței. Ajungând la podul drumului 
de fer de lu Griviţa, pretectul văzu în 
depărture dou!r oameni! suspecți cart în- 
cercaii să tugi și strigă unui guard co- 
munal să-l aresteze. Guardul se încercă 
să pună mâna pe unul din ek, dar a- 
cesta trase în guard un foc de re- 
volver'. 

El însă aveu un ceasornie în Dbu- 
zunurul vestei. Glonţul străbătu. man- 
taua şi tunica și dând de ceasornic turti 
tasu și se opri, iar tâlharul reuși să 
fugă. 

Tovarăsul săi însă fu înhăţat de un 
sergent de noapte şi ţinut pănă la so- 
sirea pretectului. 

Cercetat de aproape se constată că 
cel prins era numitul Stefan Ionescu, 
zis Ciungu, vestit spărgător de case, 


de îi conduse Ciungu. Sosiţi, 


Da op OD E OO O Cit Oy... A RO N N a E A N N E E N EI N N O N N RR E N E N N Rp N Ig N pa NI N IRI 
3 


Lună 31 Tanuare 1884. 








condamnat de cinci ori şi ezit de curând 
din temniță. Se găsi asupra iul Ciungu 
o sumă de trel sute lei şi o pereche de 
pantaloni de at preoiesei din (3rozăvești. 
Ciungu mărturisi că atât el cât şi to 
varăşul” s&ii Alexandru lLonescu, tost 
dascăl la o hiserică, făceaii parte din 
banda care jefuise pe Nichifor şi pe 
popa Stan şi că această bandă e sub. 
conducerea vestitului Ghoorghe: Mărun- 
țelu, evadat acum doui ani de lu 0Oe- 
nele-Mari. 

Somat să spună unde crede că sa 
vetugint tovarășul săi, Cinnuu spuse 
că Alexandru Ionescu s'a dus lu o pro- 
prietate fostă a sa până acum cinci zile 
când a vindut-o unul betrân; sitnată 
pe Calea Viilor, în tuţa fabrice de pie- 
lărie Mandrea pe dealul Filaretului. 


Lupta cu uu bandit --. inspectori de 
poliție grav răniţi. 
Plecând toţi cer de față, împreună 
cu un grup de 4 geandarmI pedeştri cu 
arinele încărcate, ajunseră lu casa un- 
bătură în: 
ușe din ce în ce nui tare. La început 
vici un sgomot, nict un răspuns, După 
ce ameninţară cu tocuri pe cei lină un- 
tru se auzi un «las care strică: staţi 
să m& îbrae şi v& deschid. Pe când 
cei de afară ayteptuii a se deschide ușa, 
de o dată, pe negândite, ese afară un 
individ, Alexandru Ionescu, cu un re: 
volver în mână din cure îrage vreo b 
tocuri şi o sa la fugă. 
> gloanţe atiux pe inspectorul Filipu- 
che Protopopescu, iar alt glonţ pe în- 
spectorul Creţu. Răniţii cad jos amneţiii. 
Soldaţii trag locuri după tusar, dar el 
se perde. 
În vreme ce se schimbaii aceste tu. 
curt, un găzduit al lut Ionescu, anume 
Petre Damaschin, un oi bătrân și de 
alt-fel ne bănuit în această atucere, esi 
din casă. EL fu atins toarte srav de 
gloanţele soldaţilor. Nu se speră că Lă- 
trânul va scăpa cu viată. 
In casă. Sati mal găsit următoarele 
persoane: cismarul rănit, o temeie e 
vio 50 ani, anume Ilea, un tener 
de 19 anf, si un individ antune fiheor- 
he loan, pe care'l denunță Ciuneu cu 
fiind unul diu tâlhari. Acesta însă tă 
gădueşte. "Toţi aii ioxt conduși lu poliţie 
afară de Damaschin, care a'tost trans: 
portat la spitalul Brâncoveanu, unde se 
udă intr'o stare desperată. 


Starea răniților 
D. Filipache Protopopescu care e în 


spitalul Brâncoveanu, are dout răni de 
alonţ ; prima rană la umărul drept 


mal uşoară: glonţul a intrat pe Lua 
anterioară a umsrului la partea supe 
rioară şi s'a oprit tot pe aceiaşi linie, 
îu partea posterioură de unde a Lust 
scos. Al «louilea glonţ a intrat prin re- 
viunea rinichilor, “alături de coloana 
vertebrală, a parcurs, după toate pro 
babilităţile pe lâusă peretele undlominul 
și Sa oprit în regiunea ficatului, Lu 
partea sa exteruă şi interioară unde se 
simţia prin pipăire si de uude axeme- 
nea a fost seos eri dimineaţă, la orele 
10, când pacientul a fost chlorotormizat. 
Ambele gloanţe suut de calibru mic. 
Rana d-lut Creţu e că a primit un glovţ 
în pieptşie mal puţin gravă. Glonțul a 
i scos şi rănitul se află îa căutare 
susă la dânsul. 
“Ga ciumarul Nichitor are vânătăi pe 
obraz şi pe trup, e cu ochii umtlati 
dar iu se crede că să aibă leziunii in- 
terue. 
Mai gravă e starea cumnatului săti 
Constantinescu, care pe lângă leziunile 
externe de la cap şi de pe trup se mai 
vaită şi de dureri interne și nu poate 
să stea culcat, 
Ei stai în odaia de culcare de lu câr- 
ciuma Nichifor, într'o  temperitură de 
bae turcească, înconjurați de o sume 
denie de rude şi ile prietenul. 
Preoteasa are o.tăietură fără uravi- 
tate li gât; atât popa cât şi soţiu sa se 
plâug că ai fost bătuţi, dar starea lor 
nu inspiră pericol. 

Banda de tâlhari 
Din declaraţiile lui Ciungu, banda se 
compune din 9 tâlhari, dintre cuiul cel 
may cunoscuți sunt Gh. Mărunţelu, capul 
bandei, Gheorghe loan icare e prins; Al. 
Ionescu iDascălu), Const. ou, tre! eva- 
dați din penitenciarul Văcăreşti şi el. 
Cel mul teribil din toți e Măriunțelu 
originar din Oltenia, care fără crimele 
de eri uoapte mal are 5 omeruri cu- 
noscute pe conștiință. El e condamnat 
la muncă silnică pe viață si a eva 
dat acum ? ani de la Ucnele-Mari. 

Ultimele amenunte 
Preotul Dobre Stan, una din victime, 
declară că unui din tâlhari! cari laă 
jetuit şi torturat, Va întâmpinat cu cu: 


* 


Universul Literar No. 5. 








vintele : «ţi aduci aminte că m'al con- 
damnat ca jurat la 20 de ani muncă sil- 
nică? Fă bine, am venit să te învăţăm 
minte ca să mal condamni şi altă dată». 

-— Instrucţia acestor tâlhari e încre- 
dinţată d-lui judecător de instrucţie Li- 
lavici. 

Măsuri foarte riguroase s'uti luat de 
poliție pentru prinderea tâlharilor. 


STIRI PRIN POSTĂ 


Franţu.— 0 epidemie mare de in- 
Huenţă infecțioasă bântue garnizoana 
din Paris, Boala face victime ma! ales 
în cartierul Dupleix şi la scoala mili. 
tară, Lutr'o singură zi, ai fost trei de: 
cese. 

— Gener alul Mevsor, ministru de răz- 
boiii, a decis să se facă mari economii 
asupra luxului. uniformelor milităreşti. 

Aceasta, chiar în vederea că strălu- 
cirea uniformelor e un punct de miră 
pentru dușman. 





Ei 


Itulia'—Pe când trenul ce-venea din 
Pisa trecea pe lângă Avenza, mal multe 
geamuri a fost sparte de niște glonțe 
de pușcă. Focurile irebue să fi fost 
trase dintr'o pădure did apropiere. in 
pasazer a fost omorit. Nu s'a putut da 
de urma atentatorului sati atentutorilor. 

— Inainte de a pleca din Roma ca 
să se întoarcă la Reims, cardinalul 
Langenieux a prezidat; la seminarul 
francez, . ceremonia solemnă de rugă 
ciuni cu ocazia. sfinţiret Jeanef d'Arc. 
In predicu su, cardinalul a adaos că 
împrietenirea Bisericei cu Republica 
franceză, e cea mal mare garanţie de 
pace. 

Germania.—Din Hamburg se anun 
ță următoarele : Insula lielaolanda e 
bântuită de vre-o câte-va zile de nişte 
furtuni violente. Monumentul. mare al 
lui flotfmana de Fallersleben “a fost 
dărimat de valurile mării. Sati cutfun 
dut câteva bărci. Se spune, că s'ail 
înecat mal mulţi pescari, 

— Un perete ul celebrei catedrale 
din Strassburg sa crăpat într'una din 
dimineţile trecute, în urma unul mic 
cutremur de piument. Crăpătura:e de 1 
decimetru de largă. S'aii: luat imediat 
m&suri de precauţiune, ca să nu se în- 
tâmple vre-o catustrofă. Peretele a tost 
căptușit cu 10 bante groase de fer, 





Dă ia i . 
Austro-Ungariu, — Avocatul Klepe- 
tar, din Praga, care nu de mult îşi tră- 
sese un glonţ în pept, dar nu se omo- 


rise și a iesit. vindecat din spital, şi-a | 


ua din zilele trecute 


pus capăt vietei întru 
intr'un mod îngrozitor. El şi-a tăiat 


gâtul şi vinele mâinilor cu un briciii 
şi-a legat imediat rănile şi s'a aruncat 
de peotereastră de la al lea etij, jos 
în curte, sfarimâundu şt capul. Se asi- 
sură că el era atins de alienaţie min- 
tală. 

Poliţia a oprit societăţel studtenţi- 
lor ţineri cehi «Slavia» darea unei re- 
prezentați! cu caracter național - ceh. 
Studenţii s'aii adunat în seara repre 
zentaţiei înaintea teatrului şi aii făcut 
o mare manifestaţie. Poliţia a arestat, 
3 studenţi cart strigali în «ura mare: 
«los guveruul german !». 


se 





15 


SECRETUL UNU MOAMENȚ 


Roman de Emile Richeboare 


Prolog 
IV 


Insă acolo află că de cealaltă parte, 
gura trecătoarei ceru păzită de un deta- 
șaument de soldați din armata adversară. 

Se putea presupune ca si cele-t'alte 
trecători eraii asemenea păzite. 

Pedro n'uveu de cât un lucru de fă- 
cut: să escalaudleze muntele. 

Apucă cu hotărire pe una din acele 
poteci bătătorite «le contrabaundizti şi 
“cunoscute numai de denşii. 

Deprius din copilărie să unble priu 
munți, nu se speria, de o călătorie 
printre stânci şi prăpăstit. 

Totuşi cu cât trece peste stânci aprâ- 
pe drepte ca peretele, cu atât vedea al- 


tele, mai multe, rădicându-se înaiute'r. ! 





| stinşi. 





Anglia.—Partidul conservator englez 
a hotărit ținerea de mar! meetinguri 
politice în toate oraşele Angliei. Ele 
vor fi prezidate de lorzii Salisbury și 
Chamberlain. Acesi din urmă, la o 
întrunire a zis că Franţa şi Rusia se 
pregătesc de r&sboii, pe când Anglia 
stă cu mâinele în sîn iar marina ei dă 
din ce în ce îndărăt. Vorbele ucestea 
ail produs o mare senzaţie. 

— «Daily News» primeşte o telegramă 
din Cair în care se anunță că relațiu- 
nile dintre Kediv şi primul său minis- 
tru hiaz-paşa s'aii restabilit din noii 
pe cale amicală. 

Ei 
* i 

- Rusia. — Ziarele oficioase rusești rea- 
mintese Angliei, în chip ameninţător, 
că n'are dreptul de a anexa pieziș E 
giptul. Ar fi o violare a dreptului in- 
ternațional în contra căreia Europa 
toată ar protesta, 

-— In cercurile politice din Peters- 
burg sc vorbeşte că încheierea conven- 
ție! comerciale cu (iermania are mal 


mult un caracter politic. Aceasta odo-. 


vedeşte retragerea multor trupe de 
soldaţi ruşi de pe lângă granița Cer- 
mâniei. Pranco-filil din Petersburg şi 
Moscova nu sunt mulțumiți de înche- 
ierea a: acestei convenţii. 





NOTA SATIRICĂ 


La tribunal - 


— Vrea să zică, în ultimele alezeri, 
candidatul N ţia tieiduit Dani, cu să 
"X daf votul? 

— Nu... dar unil mia Zis să aştept 

că poate îm! va da... 

—- Ta si nu ţa dat... 

p adevărată escrocherie : 
E tii 


Apol asta e 





— Scumpul mei Petrică cumpără mi 
această pereche de cercel. 

Dar, drauu mea nevastă, luna asta 
N-am mal cumpărat 0 pere eche şi Ştii 
că nu cam avem parale. 

-- Tu mă vel omori! şi vei 
că vel cheltui atunci mai mult cu 
gropăciviea meu. 

;—- Fără îndoială, dar barem. ştiu că 


STIRI 


Duminecă. 
Alaltă cect noapte su furat causa «le 
bani din ga Mutţiu, pe linia Briila- 
Buzău. 
După arătările setului de 


vedea 
în- 





gară în ca- 


La tot momentul trebuia să ocoloască 
o crăpătură în o stâncă, o stâncă cu 
colțuri prea ascuţiţi. 

Ajunse ast-tel pe maiul unuia din a- 
cele mici locuri care se află în toate 
sanţurile de munţi, rezervorii de ploi 
şi apă de zăpezi, care mai înainte uii 
tost de sigur cratere de vulcani, astăzi 


Sdrobit de oboseală, se puse pe ma- 
lul lacului şi” şi recori mânile și fața ; 
apoi îşi muiă în apa limpede, rece, pi- 
cioarele îndurerate, în vreme ce mâu- 
că o bucată de pâne şi o tucăţică de 
brânză tot uşa de tare ca şi pânea. 

Se încălțase şi voiasă se scoale când, 
în oglinda ce avea sub ochi i se păru 
că vede dou& capete omeneşti, apărend 
pe vârtul unei stânci. 

Se ridică, se uită împrejur 
mai văzu nimic. 

Era sigur că nu se înșelase: se tur- 
bură, se îngrijă, măcar că şi dădea cu 
socoteala că acei dot oameninu puteati 
să fi tost alt-ceva de cât dor contrahau- 
dişti. 

Porni iar la drum, treclud prin gre 
utăți din ce în ce mai mari și înaintând 
foarte încet. 


însă nu 


să se aflati valoare 


de 600 lei, 


timbre şi buni în 


Alaltă-eri la ora 10 dim, sa găsit în 
laşi mort în casa sa Petru Lipan, 
fost subprefect si fratele d-lui colonel 
Lipan. 


D. dr. Felix, directorul serviciului 
sanitar, va fi delegat din partea gu. 
vernului să reprezinte România la con- 
gresul internaţional de higienă care se 
va ţine anul acesta la Budapesta. 


Tribunalul de  comereiu din capi- 


tilă s'a pronunţat eri în preoesul Zappa- 
ferlendi. 
Să admis în purte cererea adminis- 


tratorilor averei Zuppa, dispunându-se 
lichidarea asociațiunel şi trimiterea păr- 
ților înaintea a trei experți alesi de 
părți, iar în caz de neînțelegere, exper- 
ţii vor fi numiţi din oficiti. 

Se însărcinează d. „udecător Naumescu 
a prezida comisiunea de experţi si a 
Faporta tribunalului situaţia bimeit Zer 
lendi de la asociaţiunea Zuppa-Zerlendi 
și până la 5. Decembre. 


Domnii Iuspectort sanitari vor pleca 
peste câte-va zile în localităţile cari au 
fost băntuite unul trecut de holeră, 
pentru a lua măsuri de a se împedica 
renpariţia acestui flagel. 

Tot odată d-nil inspectori sanitari vor 
veghia ca tote regulamentele privitore 
la hoalele infecțioase să fie aplicate cu 
cei mal mare rigoare şi ca să se ol 
serve întocmai toate instrucţiile din 
circulările ce s'uaii trimis de direcţia 
serviciului sanitar, primăriilor Jocali- 
tăţilor ce fuseseră bintuite de holeră. 


Tată numele oficericor recrutori şi a 
judeţelor în care fie-cave din el vor lua 
parte la operaţiile consilielor de revi- 
zie pentru formarea contigentulut cla- 
sel 1504. 

Mehedinţi: d. colonel (ir. Zosima: 
Dolj : d. maior Corvin ; Gorj: d. locot.- 
olonel P. Ototeleșan; Vâlcea d. maior 
1. Cantea, Romanati a. maior A. Toci- 
lescu ; Olt: d. locot-colonel C. Manoliu ; 
Argeş: d. muior I. Budişteanu ; Muscel: 
d. colonel $. (ieanoglu: Dâmboviţa: 
colonel Vasiliu 1. Nesturel: Vlașca: d. 
maior C. Theodorescu ; Feolorman: d- 
maior D. Mihail: Ilfov: d. locot,-colonel 
Iiotu : București: d. colonel Boldesca: 
Prahova: d. lotot.-colonel T. Vidulescu: 
suzăii : d. locot-eolonel A: Rădulescu ; 
Ialomiţa: d. maior Turnavitu; R. Sărat: 
d. maior Tetrat: Putna: d. maior D. 
Stancii ; Covuriui: d. locot.-colonel G. 
Tonescu: Prăila: dq. locot.-colonel Viţu : 


Tecuci: d. muior Urian: Tutova: d. 
colonel Z. Vasiliii: Fălciii: d, maior 


Stamatopol: Vaslui: d. maior IL. Bao 
vescu ; lași județul) d. locot.-colonel P- 
Stamatopol ; last toraşul) d. colonel 
Lambrino ; Roman: d. maior Boerescu: 
Neamţu: d. maior Th. Atanasiu.: Bacăii: 
d. locot.-colonel D. Diaman; Botosani: 
d. maior Gr. Petrescu; Suceava: A. 
maior Marcu Gheorghe: Dorohoi: aq. 
colonel D. Bengescu ; Constanţa: d. 
maior Crasan: Tulcea: d. locot.-colonel 
Livezeanu. 


'UN PROVERB 


lenea e cocoană mare 
Care nare de mâncure. 














Abia eşise dintr'un tel de coridor 
toarte îngust când iată că se află față în 
taţă cu un om cu mutră selbateci, cu 
un balot în spate. 

— E1, prietene, zise dânsul lui Pe- 
dro într'o amestecătură de franțuzească 
şi spaniolească, unde ie duci aşa pe 
drumuri ce nu suut făcute pentru că- 
torii de plicere > 

Pedro n'avea chef să s'apuce la vor 
bă cu un necunoscut. 

— Mă& duc unde'mi place, răspunse 
densul cu un ton de supărare; te 'n- 
treb eti pe d-ta ce taci aci? 

— EBii îi spun şi fără să m& 'ntrebi; 
de alt-fel, vezi d-ta singur că fac coun- 
trabandă. 

«li şi asta o meserie ca ori-care alta: 
toți trebue să trăiască, nu! adevărat ? 

— Asta e treaba d-tale, n'am ei să 
m'amestec unde nu'mi fierbe oala; ră 
mâl cu bine, eii m& duc în drumul met. 

— Eu unul cred că nu ţi prea cu- 
nosti drumul; nu eşti tocmal «deprins 
cu potecele munţilor: însă, dacă vrel, 
sunt gata să ți daă lămurit care ati 
să (1 prindă bine. 

— La asta nu încape refuz și ți mul- 
tumesc. 


————————————————————————————————————————— m, i 


pi 


oo o a a RO a 


ȘI Ianuare (12 Februare) 1894._ 


DEPESI 


Un rege ktolnaY 
Dresda 28 lanuare, 
«Buletinul medical» de azi dimineaţă 
zice că după ce regele s'a simţit foarte 
rău, a dormit bine azi noapte. Azi di- 
mineaţă starea venerală cra satisfăcă- 
toare, hematuria pare u fi încetat. In 
urma îmbunătăţire! care s'a menţinut 
astă-seară n'a fost buletin medical. 
—— 
Ţarul sănătos 
St.-Petersbnarg 28 Iauuare. 
Impăratul s'a restabilit ; primeşte pe 
miniştrii care vin să "1 prezinte rapor- 
turile lor. 


Lunt, 


— 00 eee 
O aâumnare de 2000 muncitori 
Viena, 28 Ianuare. 
O nouă ndunare de 2000 de' munci- 
tori fără lucru a avut loc la Meidling. 
In urma unor atacuri violente în con- 
tra guvernului, a fost interzisă. 4100 de 
asistenţi s'aii dus la primărie ca să, facă 
manitestațiune, ui fost împrăștiați fără 
incident. 
Catremuar de părnsnt 
Verona, 28 lanuare, 
S'a simţit pe la 1 oră DO minute după 
amiază un uşor cutremur de pământ, 
Tot asemenea la Tregnano şi Bardolino. 





Dascoperirea unui coraplot 
Rio-de-Juneiro, 28 lanuara. 
Un complot format ca să se asasineze 
mareșalul Peixoto, a fost descoperit. 
Sail făcut mai multe arestări și ma! 
multe persoane ati fost deju împușşeate. 


OCURFEeIE 


ȘARADA 

de d-şoara 'Thereza Cizes (loco; 
Cuventu'ntreg e uricios 
Şi'n lume n "aşt voi să fiii. 
In două însă m& despart 
Şi ntâia, aşu precum o ştiu 
E animal domesticit, 
In animal ceo să'l ghicesti 
De nu cumva chiar L'ai ghicit 
A doua parte mă cătațţi 
CA sunt în mână lu copil, 
ME joacă 'ntr'unna şi sunt bun 

__Că tac prea multe bucurii. 

Orf-ce persoană care ue va tritnite deslega- 
rea exactă a acestei sarade cel mult până la 31 
Ianuarie va concura prin tragere la NOL la uu 
trumos roman de uu voltun, 


Deslegarea șaradei din «Universul Li- 
terar» No. 5 este: 
MALACOF 


Ati deslexal: | 
Bucureşti: d-nit ]lie 1. Sinaer, Stefan |. Rădu- 
leseu, Moritz Rettmaun, Ticu Constantinescu. 








Brăila: d-ra Alexandrina Niţeacu, d-nu Tomiţas 
I. Theodoriano. 

Buzău: d-nn Mircea A. Neagoe. 

Câmpulung: d-uu Al. Th. Dimache. 

Iaşi: d-nii C. Septelici, P. Vuros. 

Galaţi: d-rele Sofia H. Youruclas, Maria Crou- 
here. 


Gara Dolhasca: d-uu Ilie Dobrescu; d-ra Lor 
nelie Ileger. i 

Gara Liteni: d-nu Al, N. Meleca. 

Giurgiu : d-na Aneta Dumitrescu ; 
D. Marinescu. 

Gara Paşcani : d-nu Chiriac Haralamh. 

Târoovişţe: d-rele Zue Gheorghiu, Elena 
stantinescu. 

Premiul a fost câştigat prin travere la sort de 
d-ra Sofia H. Vouruelas din Galaţi, 

Persoanele cati ne trimet deslegări la ghi- 
citorile noastre sunt rugate a, indica și adresa 
spre a nu se mal întempla. confusiuni în tri- 


miterea premiului. 


d-nu Nicolae 


Con- 





— Mal întâiti spune-mi unde te duci ? 

— In Spania, de vreme ce sunt cu 
dosul la Franţa. 

— Judecând după costumul «tale, ești 
din partidul lui don Carlos: et bine, 
prietene, ei îți spun, că al să soseşti 
într'un ţinut ocupat de armatele duș- 
mane. 

— O de asta nu'm! pasă, răspunse 
Pedro care mat la urmă nu se temea 
de cât de don Antonio și de oamenii 
aflaţi sub ordinele lui. 

— Atunci, prietene, apucă la stânga; 
o să, dar de-o pădurice, ţine d'acolo drept 
înainte până vel ajunge la o stâncă 
foarte înaltă şi ascuţită, în formă de 
ac. O să/ți fie lesne apol să ţi! drumul 
cel bun. 

Pedro "1 mulțumi și apucă in direc- 
țiunea arătată. Insă curând fu coprins 
de neîncredere, 

Figura acelui om nu! venia la so- 
coteală şi pe urmă, să se întâlnească cu 
el tocmai acolo, era lucru cam ciudat. 


A se citi urmarea în „Universul: politie 


de mâine dimineaţă, luni, 





Luni 31 lanuare 1894). 








Universul Literar No. d, 





CASA DE SCHIMB 


Nachmias & Finkels 


No. 8 în non! palat Dacia-România, strada Lip- 
scani, în fața palatului băncei Naţionale 


Cumpără şi vinde tot felul de efecte 
publice, bonuri, acțiuni, scontează cu- 
pâne şi face ori-ce schimb de monezi. 


22 Comiere elastice 722 


cele mai solide, pentru paturi, se fa- 
brică în atelierul de ţesături de 
sîrmă a lui 


LUIGI CAPRARI 


—Calea Griviței, 110— 

Somiera solidă şi elegantă, născo- 
cită de Luigi Caprari, a fost premi- 
ată eu premiul 1 la concursul din 
Tirgul Moşilor. 

In fabrica aceasta, se confecționează 
grătare, dârmoane seriale pen- 
tra alegerea nisipului, petrişului, ne 
ghiuei şi altele. 681 














MEDIC şi CEIIRURG 


Z. O'I'LO 


Am onoare a anunța onor. public şi în 
special onor. mea clientelă că m'am mutat 
Calea Victo riel No. iii (podul Mogo- 
şonel), unde dai consultații medicale peniru 
ori-ce fel de boale de la 8-—10 ore dimineaţa 
de la 2—+4 ore după prânz și de la 6—8 ore 
seara.—Tot odată îmi perinit a atrage atenţia 
suferinzilor că, cunoscând de aproape toate 
medicamentele r&posatalui Doctor Drasch, 
precum şi metoda sa de tratament, pătimaşii 
cari doresc a fi tratați după metoda demnu- 
Imi D-r Deasch, vor fi trataţi ast-fel, 

Bâlele secrete la bărbaţi gi femei sant tra- 
tate cu succes sigur după metoda mea. 

Tuberculosa (oftică, atac), la începutul 
ei, dacă nu va fi prea avansetă, garantez com- 
plectă vindecare; o mulțime de acte de mul- 
ţumiri staă la dispoziţia bolnavilor. 


TONI 
GIESSHUBLER 


și care serveşte de sute de ani pen- 
tru boalele organelor respiratore 
şi de digestiune ale guturaiuluă, sto- 
macului şi băşicel udului, 

Escelent pentru copii şi reconva- 
lescent şi pentru femeile în pozi- 
țiune. 

Cea mai bună băutură diatetică și 
răcoritoare. 





Heinric Mattoni, Karlsbad și Viena 


Hotelul Pieței Bibescu-Voda 


fost NEMŢOAICA 


Cel mai eftin din PM ouEeșile 
1225 


(ID ut ii i CE aa SEINI ISI AA AA 
Mare asortiment de parfumari 


ale renumitei fabrici GIRAUD din Grasse lângă 
Nizza (Franţa) ţara florilor. 

Jokey-club, Fîn proaspăt, Opoponax, Ylang-Y- 
lang, Trandafir, Gelsomin, Mose, Patşuli şi Mare- 
chal, lei 2.00 sticla. — Mugurt de Alpi, Iris alb, 
Lila: alb, Viorele de Italia, Heliotrop alb şi Aus: 
tral bonquet, lel 4 sticla.—Brise Vanda, Peau de 
Spania şi Bonquetul Haremului, lel 4.25 sticla.— 
Viorele de Nizza, Bonquetul florilor din Grasse şi 
Ess-Buuqnet frances, lef 4.50 sticla —Trandafir de 
provence şi Bouquet Imperial de Roussie, le! 5.50 
sticla— Esenţă Izia Lys du Japon, lei 6 sticla. 
Da vânzare la Administraţia ziarului Uni- 

versul, strada Brezoianu No, 11 Bucurescl. 




















O CR IRI 0 RE III IRI a ci RIP Ia ea RR a E NC ARE ORE PP E a E SRI PERI, POIENI EEE CER E CI ERE a E EC i O II A a a Ra CUR CD II TR PO CEI ID 2 


Mare depozit de pudre parfamate 


La administraţia ziarului «Universul» strada 
Brezoianu No. 11, București, se află spre vân- 
zare umnătoarele pudre : 

Regina Pudrelor Le! 3.50 cutia. Această 
pudră face pielea moale, albă, catifelată și de 
o frăgezime admirabilă,” Regina pudrelor îm- 
piedică în gradui cel mal mare formarea sbâr- 
citurilor. 

Puâră fier iandrge, cuția mare Lei 
5, cutia mică , „a Lei 2.79 
Pudră Giicisizia, unica pusă pre: 


parată cu glicerină . . e 4,.— 
Puârăi Velutină, parfamată cu vio- 

rele de Niţa a renumite! fabrici Giraud- 

fiu din Grasse (țara florilor) . . « 3.50 
Pudră Regina Morgszata al Ita- 

lietexira-fină . See ee 4.— 


Veloniive Chasles Fig FR gat 
Poudra Grasse . . ateu aaa 


ui 
“o. 





Fditnra Tun. eIINIVFERSIII.s. |,. 





Cazzavillan. Strada Brezoianu No. 11.—Bucuresti 


PP ATI 


Premiile se vor plăti ; 


Exemplu : 





La administraţia ziarului „Universul“, Sirada 
Brezoianu No. îl Bucuresci, se află spre vânzare: 
Elezante cutii de atlas conţinâud un asortiment 
ce parfum, pudră și săpun fine, lei 8.50, 10 şi 18 
dutia. —Ceasornice de buzunar, lei 5,60 "'bucata.— 
Ceasornice pentru masă (deşteptătoare), lei 5.90 
bucata.—Lanţuri de ceasornice a 70 bani bucata; 
aurite şi argintate 90 bani bucata. —Broșe, ultima 
noutate, pentru dame, a 1 leit bucata.—Frumoase 
brățări argintate saii aurite, 1 leii bucata.— Mare 
asortiment de obiecte de marmură, de la 50 bani 
până la 80 lei bucata.——Ace de cravată de mărgean 
şi imitația briliantului, bani 90 bucata — Bricege 
cu 5 lame, 1.20 bucata — Cuţite sai furculițe de 
desert, aurite, cu mâner de porțelan, 6 bucăil în- 
to frumoasă  entie de atlas, lei 5.—Clopoţei pen- 
tra masă, 1 leii bucata. — Frumoase chibritelnițe 
de metal cu o mică statuetă de bronz, le! 1.20 
bucata.—Călimară de sticlă şi lemu, 70 bani bu- 
cata.— Serviciit complect de masă pentru tutun şi 
chibrituri, cu o frumoasă s atuetă de bronz, le! 
2.50 bucata.—Frumoase statuete de porțelan, ar- 
tistie lucrate, lei 6 perechea. — Oglinzi pentru 
masă frumos zugrăvite cu flori şi cu picioare de 
lemn (fantasie) lei 3.60 bucata.—Q cutie de atlas 
conţinend totul necesar pentru scris, lei 2 și 3 
bucata, — Mare asortiment de vbiecte de argint 
plaqu€ pi metal nichelat : Serviciuri pentru Jiquor, 
o adeverată noutate de argint plague şi sticla de 
fantasie, lei 28.50 bucata. —Serviciuri pentru sare 

piper, unt-de-lemn, etc., lei 6.50, 8.50 și 19 bn: 
cata. — Coguleţe pentru fructe, lei 9.50 şi 10 bu- 
cata.—Zaharniţe, lei 9.50 bucata. — Elegante pa- 
bare de ceai, lei 3.15 bucata.—Sfeşnice, lei 13 şi 
lei 25 perechea.—Etagere de metal cu sticiă fan- 
tazie, lei 8.50, 13. 14, 15, 40şi 55 bucata.— Mare 
asortiment de parfumeril ale renumite! fabrici Gi- 
raud fii din Grasse, lângă Nizza (ţara forilor) de 
la 2 90 la 6 let sticla.—Renumita apă de Genova, 
lei 1.60 sticla.— Premiata pomadă italiană pentru 
creşterea părului şi bărbej, le! 4.50 flaconnl,—Să- 
punari, pudre, cosmetice, oţeturi de toaletă, glice- 
rină parfumată, alb pentru obraz, din fabrice fran- 
ceze, italiene, engleze, italiane, ete.—'Tincturt pen- 
tra vopsirea părului, lei 6 cutia.— Mare asortiment 
de mănuși glace: Mănuşi pentru dome cu 12 nas- 
turi, lei 7.50 perechea, cu 6 nasturi lei 4.25, cu 
5 nasturi lei 3.75, cu 4 nasturi lef 3.20 perechea; 
mânuşi cu 2 nasturi pentru bărbaţi, le! 2.95 pe- 
rechea. — Pălărij de pâslă pentru dame, lei 4.90 
bucata. — Pălării de pâslă pentru copii şi bărbaţi 
de ia let 1.90 la lei 7.90 bucata.—Căciuli de biană 
fină lei 5.50 bucata. Apă de Colonia renumita apă 
Felsina premiată cu 30 medalii, !ei 1,90 sticla. 


Pe lângă administraţia ziarului UNIVERSUL 
Strada Brezoianu No. 11, Bucuresci, s'a deschis 


0 Agenţie GENERALĂ 


Sub direcțiunea unei persoane speciale 


adusă într'adins din străinătate 
MD Pentru cumpărări, vânzări şi arendări de 
moşii, păduri, case, locuri virane şi orl-ce fel 
de “proprietăți. 
Pentru închirieri de case, de camere mo- 
bilate, prăvălii, biurouri, magazii de mărfuri, 
locurt virane, ete. 
HD Pentru împrumuturi de ban! cu ipotecă, 
E Pentru a procura profesori şi profesoare, 
institutori şi institutoare, guvernante, bone de 
topit, etc. 
îi pentru a da ort-ce informațiunY asupra 
industrie! şi comerţului din ţară și străinătate, 
precum asupra lucrărilor publice şi a orl-ce 
licitaţii pentru construcţii şi aprovizionări din 
România. 
d Pentru facerea de planuri şi a redacta 
acte publice de către un personal competent 
într'adins angajat şi traduceri din ork-ce limbă. 

SD Pentru publicitatea în toate ziarele din 
ţară gi străinătate. 

==== Ori-ce persoană din provincie care va 
cere vr'o informaţie, va, trimite şi o marcă 
de 15 bani pentru răspunsal. 


Conserve Franceze 


Mazăre fnă lei 1, cutia.—-Ciuperel albe jet 1.50 
cutia.— Fasole fină lei 1.50, 

De vânzare la Administraţia ziarului UNIVER 
SUL, strada Brezoianu, No. 11 Bucureşti. 











1 








RIA | 


BP SOGETATE ROMÂNĂ DE ASIGURARE 8 
ȘI DE ERASIEUL PCR IN BUCURESCI 

— Strada Smârdan — 15. 

CAPIȚTAL Ea Vă VERSAT LEI 


Societ. PATRIA primește asiguzănl esepra viețel omuloi în diferite ecmbinațicnl de exemplu: 
DARIFA A 1. 
Asigurarea simplă asupra casului de moarte 
Capitalul asigurat este plătibil imediat după moartea asiguratului : 
a) o-dată pentru tot-d'auna; sait b) anual pentru toată 
durata vieţei; sati c) anual, însă numa! în cursul une! durate limitate. 
Un părinte în etate de 30 ani încheă cu «Patria» o asigurare, prin care 
Societatea se obligă de-a plăti moștenitorilor se imediat după moartea lui suma de Iei 
10,000. — Pentru aceasia contractantul ta plăti sai o-dată pentru tot-d'auna Iei 3.487 
— fiind scutit atunci de ori-ce altă piată către Societate : 
anual Iei 205.50 j— saă semestrial Let 105.50) ;—saă trimestrial Iei 54, 
Dacă contractantul va dori de a fi scutit de ori-ce plată de premii după 20 ani, atunci 
premiul este : anual Let 275.50 j—sani semestrial Lei 141.90;—saă trimestrial Lei 72.30. 


TARIFA 83 2. 


Asigurarea combinată de zestre 
cu restituirea premiilor la moarten asiguratului și cu scutire de plată 
a premiilor după moartea contractantului 

Zestra asigurată este plătibilă la o etate determinată. Asigurarea se menţine fără 
nici-o plată de premii, dacă contractantul ar muri înaintea termenului. 
ar înceta din viaţă inaintea termenului, premiile plătite se restitue. 

Exemplu : Un părinte în vârstă de 314 ani asigură copilului săi în etate de 4 anlo 
zestre de Lei 10.000, plătibilă la vârsta de 20 ani. Pentru aceasta se va plăti drept premiu: 

anual Lei 475. 50 j—saii. semestr. Let 2441.90 ;— sai trimestr. Lei 124.80. 

Dacă contractantul ar muri chiar după piata primei rate de premii Societatea va 
număra copilului la vîrsta de 20 ani 10.000 Ii, fără a se mat plăti vre-un premii. Dacă 
însă copilul ar înceta din viață înaintea termenului, tâte premiile versate se vor restitui. 

Se caută inspectori achisitori, și agenți pentru localităţile în cari Societatea nu 
este încă represintată.— Direcţiunea, Str ada Smârdan, No. 15. 


UN MILION 


saă până la moarte; | 


Dacă copilul 


1299.—(20) 











Obiecte folositoare Apa de Genova 


) nouă descoperire deja premiată cu 25 
meat la expoziţiile naţionale și inter. 
naționale. 

Putem asigura că nici o apă cunoscută 
până acum nu are calităţile acesteia. 

Dou& sai trei picături turnate pe o ba- 
tistă dă un miros foarte plăcut şi foarte 
suav. Cu opt sai zece picături înir'o ju 
mâtate pahar de apă, spălându-se gura, ri- 
sipește mirosul urit, curăță dinții şi întă- 
rește gingiile. Cu două lingurițe, în două 
pakare de apă, spălându-se cine-va de două 
ori pe zi, întărește vederea, conservă, În 
tăreşte şi reînfloreşte esenţial cărnurile și 
curăță pielea, face să dispară bubelu acci- 
dentale şi ori-ce pete, precum şi încreţitu: 
rile feţei. Pentru băi, o sticluţă din acâstă 
apă întărește corpul, face să dispară ar- 
doarea și ariditatea piele, mâncărimea, 
distruge ori-ce miros urât al năduşelei şi 
procură o stare de bine neexplicabilă. Câte- 
va picături turnate pe un fer TOȘIU, ră3 
pândeşte un miros din cele mai plăcute 
curăţind aerul stricat al odăilor. O lingw 
Tiță ordinară într'un pahar ca apă depăr: 
tează de ordinar mâncărimea şi durerea 
când cine-va 'și rade barba. Mirosind'o dez 
depărtează frigurile intermitente așa de dese 
prin locurile bâltoase sait nesănătoase și 
este un preservatiy escelent contra boale- 
lor molipsitoare şi epidemice. 

Flaconul mie, lei 1.60,— flaconul mijlo- 
ci, lei 2,65,—flaconul mare, 5 lei. 

Se mal găseşte și în următoarele orașe 

principale: In Galaţi: la corespondentul 
nostru, strada Domnească, sub hotel Con- 
cordia, vis-a-vis de noua cofetărie Cen- 
trală.— la Iaşi : la d. E. I. Brumer, de- 
pozit de ziare, str. Golia No. 46, foste 
dughenele Băncii.— In Brăila: la d. Con- 
Sstantin Popescu, calea Regală No. 31. 
In Craiova: lu d. [. G. Coşoveanu, librar 
şi depozit de ziare, str. Unirei.— In Ro- 
man : la librâria K. Rottemhberg, str. Şte- 
fan-cel-mare şi str. Primăriei. — În T.- 
Ocna (jud. Bacăi): la d. IL. Apostol. 











Căciuli, Căciuli! 


Formă soba Fabricațiune ita- 
liană, Blană foarte fină 


9 Lei şi 50 Bani Bucata 


De vânzare la administraţia ziarului 
«Universul», Strada Brezoianu No. Il, 
Bucuresci. 

Nici cu 15 Lei nu se găsesc aseme- 
nea căciuli în Bucuresci. 


4 Lei şi 90 Bani 


m 0 PRUMOASĂ PĂLĂRIE 
pentru Doamne și Domnișoare 


La administraţia ziarului <Universul>, 
Str. Brezoianu No. 11 aă sosit frumose 
pălării de iarnă pentru doamne și dom- 
nişoare şi se vând numa! cu lei 4.90 
bucata. 
[a a ir e iii] 





Tinărit cu masina Kinio si Bauer din Wiirzhuro nnica în tară 


CASA DE SCHIMB 
—sBEERCURUL ROMÂN: — 


MICRAIL EL. NACHMIAS 


Bucureşti, Str. Smârdan No. 15. 

Cumpără şi vinde tot felul de efecte pn- 
blice, bonari, sețiuni, losuri permise Ro- 
mâne şi străine, geontează cupoane şi fate 
ori-ce schimb de monezi. 

Imprumuturi de bani pe deposite ds efecte și] 

losuri 

Gratis şi franco.—Ori-cine poata ceru 
an humâr de probă din buletinul nostru 
financiar, care conține Cursul și listele de 
trageri la sorți ale tuturor “Bonurilor şi 
losurilor Române şi streine şi imediat se 
va trimite grai:s și franco în toată ţara. 
A se adresa la casa de schimb Mercurul) 
Român, Bucureşti Strada Smârdan No. 15 


POMADA ITALIANĂ 


Contra cheliei găsim în fie-care zi în ziare, 
proclamate ca remedii sigure, nişte specia- 
lităţi neeficace şi chiar pericoioase. Poma- 
da pe care noi 0 presentăm publicului nu 
trebue de sigur pusă iu rândul acestor falşe 
remedii şi mii de vindecări obținute atestă 
eficacitatea, şi intaibilitatea, ei. 

Pomada Italiană e un produs serios stu- 
diat, stimulant şi nutritor, un regenerator 
foarte puternic al perului și infailibil, ale 
căreia proprietăţi balsamice, întroducându- 
se prin porii pielei, întăresc rădăcina p&- 
rului, împedică atrofiarea, bulbilor şi face 
să crească în câte-va săptămâni perul şi 
barba, dacă vitalitatea tubului capilar nu 
e de tot stinsă. 

Pomada ltaliană, afară de aceea că o- 
preşte căderea păruini şi curăță părul de 
toate murdăriile ca: mătreața și altele, ţi- 
nândul tot-d'a-una sănătos, moale și lu- 
cios, mai are şi incontestabila proprietate 
de a preveni albirea părului. 

Pomada ltaliană redă perului lucirea 
sa şi e foarte folositoare pentru copii mici, 
de oare-ce, pe lângă că ea curăță perfect 
peral, îl face să devie des şi cre. 

Recomandăm această pomadă, care po- 
sedă cel mai plăcut miros, pentru întrebu- 
ințarea zilnică ca, să evite cosmeticurile 
vătămătoare pentru fixarea părului, cari 
sunt causa principală pentru care se strică 
țesătura capilară.— Flaconul iei 4.50, 

N.B—Am constatat că nişte specularți 
ai falşificat această pomadă imitând eti- 
cheta şi altele. Pentru ca pablicul să nu 
fie inșelat, îoștiințăm că adevărata pomadă 
italiană se vinde în Bucureşti numai la 
administrația slartu0ă „Universul“, strada 
Brezoianu No. 11, şi la Biuroul caiculator 
Calea Victoriei No. 150. 

Se mai găseşte și în următoarele orașe 
principale : In Galaţi: Ja corespondentul 
nostru, strada Domnească, sub hotel Con- 
cordia, vis-a-vis de noua cofetărie Centrală. 
—In Iași: la d. E. |. Brumer, depozit de 
ziare, str. Golia No. 46, foste dughenele 
băncii. — In Brăila: la d. Constantin Po- 
pescu, librar, calea Regală No. 31. — In 
Craiova: la d. IL. G. Coşoveanu, librar şi 
depozit de ziare, strada Unirei. — In Re- 
man: la librăria K. Rottemberg, strada 
ia -cel-Mare şi strada Primăriei. — In 

Osna(jud. Bacăă): la d. IL. Apostol. 




















Amar Indian 


al doctorului W. SIMON 

Aprobat de consiliul superior sanitar din România 

Afară că vindecă gălbinarea, atacurile de 
venin, colica epatică, tumorile la ficat, infla- 
maţiunea splinei, încuiarea de trânji, disenterie, 
gastritele catarale, indigestinnile și ne-pofta de 
mâncare, durerile 'de stomac, durerile de cap, 
boalele uterine, încetarea periodului, perioă 
puţin şi întârziat, periodul cu durere, pansglică, 
slăbirea vederet, provenind din alteraţia sân- 
gelui și ficatului, nevrosele, palpitaţie de inimă 
și idropisia, Amarul indian este şi cel inal bun: 
curățitor al sângelui stricat, în urma boalelor 
ficatului sait ale. efectelor de microbi şi miasme 
palustre (băltoase 


FLĂ CONUL LEI 3 


Sute de certificate de persoane vindecate în 
România sunt la dispoziţia publicului. 

Adevăratul Amar indian se află de vânzare: 
la Drogheria «Centrală» Mihail Stoenescu, far- 
macist, str. Academiei No. 2, Bucureşti, care 
îl trimete și în orl-ce parte din ţară. — Adeovă- 
ratul Amar indian va avea instrucţie în limba. 
română şi va purta ştampila administraţiei zia- 
raului «Universul». 

Acest medicament dacă nu va avea instruc- 
iunea cu stampila ziarului <Universul» se va 
considera ca falşificat, prin urmare nu se ga- 
rantează efectul lui. 


ORI-CE BĂTATURĂ DISPARE 


in câte-va zile, întrebuintând 


Premiatul „CALIFUG LAS3Z“ 
Efect “sigur Rarantat 
Un facon le! 1,60. Se află de vinzare la adminis- 
traţia ziarului UNIVERSUL şi la depozitele de: 
iazre din Craiova, Galaţ!, Brăila şi Iași. 











Girant: GG. Minnuleacen.